Istoria Politicii Noastre Monetare si a Băncii Naţionale. Volumul I, Partea II (1932)

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

C. I. BĂICOIANU

DOCTOR IN ŞTIINŢELE ECONOMICE ŞI FINANCIARE

ISTORIA POLITICEI
NOASTRE MONETARE

SI A

BĂNCII NAȚIONALE
ACTE SI DOCUMENTE

VOLUMUL I — PARTEA II

MONITORUL OFICIAL ŞI IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NAȚIONALĂ
BUCUREŞTI
1932

www.dacoromanica.ro

PREFATA

După cum în arhitectură varul, cimentul şi cărămida sunt
elementele constitutive ale clădirii, tot astfel şi în domeniul stuin-
jelor sociale şi economice, documentele sunt punctele de plecare
a tuturor deducfiunilor a căror valoare istorică nu poate fi con-
testată. Din atenta lor cercetare putem deduce cu preciziune cau-
zele cari au determinat anumite fapte ce au dominat epoca. Cu-
noasterea şi verificarea cauzelor a unui cât mai mare număr de
fenomene, ne dau posibilitatea să stabilim legi generale datorită
cărora putem prevedeg şi îndrumă viitorul.

Terminánd prima parte a lucrării mele, am stat o clipă la
îndoială dacă materialul documentar adunat cu multă osteneală
şi cheltuială în timp de căteva zeci de ani, trepueste sau nu să fie
pus sub ochii cititorilor. Judecând că din documentele ce le-am
cercetat am tras numai concluziuni cari privesc o latură a tre-
cutului nostru economic, în vreme ce ele constituesc un isvor ne-
secat de deducțiuni şi pentru jstoria generală, am crezut că ar
fi păcat să lipsesc cercetările viitoare ale tinerimii noastre stu-
dioase de acest material adunat cu grea irudă. [ndemnul de a
pune la dispoziţia cititorilor acest material, mi-a fost dat si ge
marele român D. Sturdza, care, mw după cum se poate vedeÿ din
alăturata scrisoare pe care o dau în fac-similem=, m'a îndrumat
către unele gun isvoarele documentare.

Acesia este rostul volumului pe care îl prezint astăzi. El con-
stitue in aceeaș vreme şi o completare a metodei mele de cercetare,
bazată pe deducfiunea din isvorul direct al documentelor pe care

www.dacoromanica.ro

VI C. I. BĂICOIANU

le-am strâns, metodă caracteristică şcolii istorico-realistá, ce
a slat la temelia tuturor cercetărilor mele economice de până
astăzi.

Crexcercros fi 13 dansant. [7/2

CA ¡Dile ide

Lati Pian bogani poinhat A Beer de 27.
Lam afat intr hadnt. meto. Croce, beber da fr à Acebumg
IN VAmara-— :
Cota cun obuze han Caudertan. lin Pernen. fr
Lihata Baneci” rosier «to. UN
Sahel Rarece” hooren patarta pnn iul
bnr truden În goi prota E. des. Pagen (SIT

A ae rută ca Paca a fanvats & BSE.
PARES I ER AS PE 78%.
Lt PR eva t- a i A

Din examinarea tablourilor redate în primele pagini ale vo-
lumului de faţă, vom puteă cunoaşte monetele şi aducătorii lor
în Principate din Turcia, în anul 1832. De sigur că în această
privință am fi putut prezentă un material documentar extrem
de vast. Gândul nostru a fost însă de a îndrumă şi semnalà cer-
cetătorilor trecutului nostru economic, valoarea nebănuiiă a arhi-
velor românești.

Tablourile cari vin după acestea, ne înfățişază evoluția fi-
nanjelor publice ale Munieniei între anii 1830—1856. Asupra
valoarei lor istorice am insistat pe larg în prima parte a volumului.

Vin după aceia aciele privitoare la organizarea Băncii Na-
fionale a Moldovei şi a Țării Româneşti. Din cercetarea lor
atentá vom aveà de câştigat nu numai cunostiinte pur teoretice,
dar şi practice. Cauzele cari au determinat căderea Băncii Na-

www.dacoromanica.ro

PREFATA VII
OSII i

fionale a Moldovei au şi astăzi aceeaș valoare, ca şi acum tnei
sfertuni de veac.

După documente inedite încă aflate în arhiva fiului lui Vic-
tor Place, am pnezentat rolul hotărâtor ca îndrumător şi iniţiator
a marelui filo-român Place în organizarea economică, politică
şi socială a Principatelor Românești, pe cane o ultimă lucrane
a lui Emmerit îl reliefează atât de fericit, dar care pe cât ne este
nouă cunoscuti, este departe de a epuiză chestiunea, întrucât
Academia Română posedă încă multe documente inedite can
vor pute da acestui capitol o si mai mare amploare,

O atenţie deosebită merită proiectul lui Ion Ç. Brătianu din
1860 privitor la organizanea creditului public şi a Băncu Na-
fionale în Principatele Unite. Imprejuránile în cari a luat naş-
tere acest protect ne sunt îndeajuns cunoscute. După unirea
Principatelor din 1899, situația financiară eră destul de precară,
iar încercămle capitalistilor străini pentru a obține concesiuni
in toate domeniile vieții economice şi mai cu seamă pentru a
organizà o Bancă Naţională, nu mai încetau. Pentru a înlătură
toate neajunsurile, Ion Ç. Brátianu concepe şi cristalizează în
proiectul mai sus amintit, condifiunile cele mai fericite pentru
acele împrejunări. Onganizarea creditului public este ideea cen-
tralÿ a proiectului. (um însă finanţele ţării nu puteau fi ase-
zate pe temelii sănătoase fără o Bancă Naţională, proiectul îm-
brățișază şi această latură a problemei. Banca urmă să aibă ca-
nacterul unei instituțiuni de Stat, care ar fi trebuit să o fondeze
cu capitalul rezultat dintr'un împrumut extern. Prin acest mijloc
marele Ion Brgtianu încrezător în puterile şi viitorul neamului
românesc, căută să înlăture concesionarea acestui așezământ
străinilor. Nu este locul să intru în prea multe amănunte asupra
acestui proiect care se poate consultă în text în extenso. Tin însă
să atrag asupra lui deosebita atenfiune a cititorului, căci el este
prima manifestare serioasă peniru organizarea unei Bănci Na-
fionale de Stat cu capital românesc, idee care mai târziu cu 20
ani este înfăptuită cu mici modificări.

www.dacoromanica.ro

VIII C. I, BĂICOIANU

Desbaterile parlamentare a tuturor înfăptuirilor monetare pe
cari le-am tratat, le redau în întregime. Ele sunt o contribufiune
prețioasă pentru a completă, materialul necesar aprofundării pro-
blemelor bancare şi monetare a epocii ce ne preocupă.

Pentru a evidențiă frământările şi lupta dusă între anii
1860—1880 pentru înființarea Creditului Funciar şi a Băncii
Naţionale cu capital românesc, am socotit util şi interesant să
dau toate proiectele propuse în acest scop, ca şi cele mai carac-
teristice scrieri. Cititorul atent şi nepártinitor, va puteà vedeà
cât de greu au avut de luptat nationalistu, cărora li se datoreste
închegarea Statului modern român, pentru a nu-l lăsă să cadă
sub jugul capitalului străin.

M'asi simți prea fericit dacă prin publicarea volumului de
faţă voiu fi înlesnit cercetătorilor aprofundarea problemelor eco-
nomice şi monetare ale trecutului nostru.

C. I. BĂICOIANU

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOASTEREA MONETELOR

ADUSE DIN TURCIA IN TARA ROMÂNEASCÀ IN
ANUL 1832

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOASTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 3

ANEXA No. 1.

Carantina Bechetu Leat 1832

Listă arătătoare de câtă sumă monedă au intrat în Printipat din Turehia pe luna
Septemvrie 1832

Numele aducătorului | Numele priimitorului

Mahmudele
Barbuti
Diriclii

|
|

20| 280)—| Mamut Aga ot Rahova | Osman Efendi Turcu
ot Nicopoli
—| —| 20| 280/—| Mamut Aga ot Rahova | Necola Pârcălabu ot
Gighera
—| —] 10| 140|—| Mamut Aga ot Rahova | Necolcea Tenovici ot
Craiova
7| 14| 50|4311/20| Boşneagă lane ot Velii | Tot Carod ot Velii

14| 100[5011[20

Luna lui Octomvrie

—| — 1| 70 990| 20| —|—| Mamut Aga ot Rahova | Ibraima Turcu ot Ni-

copoli

—| —| —| 34| 476| —| —-[—[ Mamut Aga ot Rahova | Ibraim Turcu ot Ni-
copoli

2] —| —| —| 63| —| —|—| Mamut Aga ot Rahova | Petrică Crăciun ot Be-
chet

—| 160| —| —| 939| 20| —|—| Mamut Aga ot Rahova | Dumitru lordächitä ot
Gighera

—| 32| —| —ļ 188| —| —|[|—| Mamut Aga ot Rahova Florea Pămucaru ot
Bechet

4 — — 6] 210| —| —|—| lanache Mihali ot Sibiu] Vlad Lamba cu Ivan
Stancäi Chiriţiu ot
Dimitrestii

6| 192 1] 110/2867| — | — |—

(ss) M. Fotino.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 126 şi 133).

www.dacoromanica.ro

4 C. I. BAICOIANU

ANEXA No. 2.

Carantina
Catastih arătător de monezile ce au intrat în

Dodecari
Mahmu-
dele
Rubiele
Nesfiele

luzluc
Diriclii
Sfanti

| ÎI o € | —— A =

Buc

E
o
w
=]
lei
w
E
N
w
=
N
y
ñ
w
=
N
w
E
zi
D
E
Lei

[ez]

| H
l

— — — — — — 3
5 338 —- — 5 — — — — — —
2 32 — 18 507 — — 4 — — =
9 74 1 — 1 — — 1 — — ==
— 1% — — — — 2 11 — — 2
6 60 15 — — — 40 — 6 — =
490 180 15 — 81 — — — — — —
—| 2.357 — = —| — == — == = -=
ai 7 = = = = — — — — —

2 9 3 — 33 — 22 — — —.
30 200 — — 60 — 17 — — — —
1 200 — = — = = — — — sii
= 50 — — — — — 2a — = ==]
6 — p= — = — — —| — — — |
—| 1.017 — — — — — — — == =
154 =, = aa: = — — = — — —
= 100 — — —| — — s= — = =
== 20 — — — — — — = =
1 2 — — 7 —- — 4 — — —
= 5 — — — — — 17 — — =
—| 1.207 — — — — — 100 — — =
= 70 — = — = = 6 en — =
— 77 6 — 2 — 8 48 — — ==
13 13 — — — — — — — — —
= 110 — = — E — PR — = si
— 3 — = p= = 31 — pre sa
43 4 — = — — — — — — —
6 36 5 — — — — = — == ==
— 18 — == — 3 2 — — — m
= 2 — = = = a ai = = Pl =
40 = — — — — — — — — 750
280 = — — — — — — — 250
— 3 == — — — — — — — 205
3 — =|_ — — == — —= — — =

1.090/8-257 Ya E

à
a
pas
00
loz]
a]
O
Y
©
«o
w
N
N
[=z]
Co
pra
ND
©
=]

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAȘTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 5

Brăilii.
Prinţipat pe luna lui Septemvrie, leat 1832.

—| 1.633% 2| Salih Osman ot Măcin Asemenea

— 37| —| Gospodin Sârbul ot Brăila Asemenea

— 1.590 5| Hasan otam =

— 19.869) 10| Simion Petrovici ot Silistra Asemenea

— 42.426| 11| Căpitan lane Cadulu ot Andro Asemenea

— 126| —| lane Mesemvriano ot Țarigrad Asemenea

1 758| —| Hagi Izmail ot Rusciuc —

— 5.116| 13| Hasan Azagi otam =

— 3.600| —| Hasan Aga otam —

— 900| 14] Osman Aga ot Țarigrad Asemenea

— 189| —| Gioane Carolo, catolic, călugăr, otam | Asemenea

— 18.306| 15| Teodoru lorgu ot Andro Asemenea

— 4.851| 18| Arhimandritu Avramie otam Asemenea

— 1.800| —| Frantisco Geles ot Petelo Asemenea

— 360| —| Bartulu Socolu Meemet ot Țarigrad Asemenea

— 149%| 19| lanache lacovici ot Cizilsar —

— 160| 20| Stoian Cavatu ot Sumla —

— 22.726| —| Caraiani ot loanina —

— 1.320| —| Husein Căpitan ot Valea =>

— 2.090| 22| Ceacär Cara Ali ot Brăila —

— 4.342| —| Meemet Aga ot Măcin ==

6 96| 23| Iosip Frant, For ot Jersani —

— 1.980| 24| Hristofor Atanasiu Peteli ot Izmail —

— 364| 26| Nero Culea ot Sumla =s

—| 1.426%| 27| Daniil Pardalie ot Iaşi —

— 897| —| Sand Aga ot Măcin mn

— 3312| 28| Nicolae Ioanu ot Brăila ==

— 36| —| Anghel Zamfir rus otam =

— 3.135| —| Tinco Emanoil ot Cerneti =s

— 9.445! —| Aga Atanasache ot Bucureşti Intr'a dumisale

— 664%| —| Ott Inginer otam =

15 334| —| Gioana Madam Fatutia ot Țarigrad =

23%] 162.975] —

(ss) Director Iordache Tafraleseu
(A. S. Dosar No. 1267, fila 128 şi 129).

www.dacoromanica.ro

C. I. BĂICOIANU

Carantina
ANEXA No. 2 (urmare)

Dodecari
Mahmu-
diele
Ichilici
Diriclii

œ
Ss
a
©
E
o
E
o
E
O

DI
E
9
DI
[=

1 a — — == =)
14 18 | = so ata
2 == — — = |

1 == —. — — cias
94 1 =| — E azi
1 == = — =: =
11 = — — ~H —
221 = =a — N a
a = = és a. —
3 = —. 2 — 2
28 = = 6 al E
5 Al — — = =
4 nl — — = |
4 zi — — — man
a = 1 2 Æ 1
= = A ai —| 220
i E a 1 = 1
En E HE 2 po

O | a | aeaee
———— | c] a |

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAŞTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 7

Brailii
Octomvrie 1832

[Y
= a
5E Ei E Numele
“| 28 se Numele stăpânilor monedei
SE E priimitorului
3
Buc. Lei |
— 270| —| lanco Pencoglu ot Țarigrad Intr'a sa
= 36| —| Stoian Petre ot Măcin —
— 180| —| Chiriac Ioaniti ot Țarigrad —
— 2.535| —| Hagi Oglu Bechir ot Măcin —
— 971| —| Achif Aga otam =
— 319%| —ļ| Marco Hristodulu ot Tino —
— 1.670| —| Coni Zguta ot Hio —
— 1.800| —| Căpitan Teodor Giulie ot Țarigrad —
— 319%| —| Mehriş Aga ot Măcin In priimirea Negu-
— 1.836; —| Meemet Mahmut otam tätor Ped Peret
— 598 %| —| Achif Aga otam la Alus Aga ot Măcin
— 306| —| Meemet Bostangioglu ot Tarigrad Intr'a sa
— 27.000] —| Pedemonte Peret ot Brăila Căpitan Giovan Ba-
tista ot Țarigrad
—| 6.961%4| —| Căpitan Panait Mendisa ot Țarigrad Gelente si Climen ot
Bräila
— 7.650] —ļ| Căpitan Marin Barbaris otam loan Scandam ot
Brăila
— 15.300| —| Căpitan Gioan Fatutea otam Antonie Fatute ota
— 162| —| Stefan Sicrit otam Intr'a sa
— 338| —| Codin Potop otam —
—| 2.468 %| —|loan Mocanu ot Ene —
— 16| —| Dumitru Joan Nanu ot Bitolia —
— 360| —| Mehmet Mahmut ot Măcin Mecmem Mustafa
ot Măcin
— 72| —|Codin Surmeneli ot Brăila într'a sa
= 1.242 Ivanciu Polihronios otam Mehmet Mahmut
otam
500 608| —| Anastase Filopopolitu ot Țarigrad —
— 54| —| Tonciu Hagi Bălin otam —
= 110| —| Dimitrie Hristea ot Măcin — ,
= 2.210| —| Trohiv Login otam —
— 152%| —| Soicio Ghileciova otam —
= 8.100! —| Căpitan Eban Ali ot Țarigrad Sali Azagi ot Brăila
— 7.100] —| Enache Gheorghiu ot Bucureşti —
= 3.600] —| Căpitan Marco Barbarig ot Țarigrad Codin Mehmed Baş
otam
— 683| | Casap Mustafa ot Măcin Meemet A ga ot Mácin
— 3.600] —ļ| Căpitan Marin Barbarig otam Gaspar Barbarigu
— 172| —| Dobre Petco ot Brăila —
— 8.972| —| Cápitan Marin Marbari ot Tarigrad Gaspar Barbarig
— 13.640| —| Căpitan Gherasim Foca otam Codin Coca ot Brăila
— 558| —| Ovanez indescifrabil ot Brăila —
— 46| —| N. Panait otam —
— 3.816| —| Dimitrie sin Dobre otam —
— 112| —| Tanasie Velicoglu otam —
— 27.000| —| Căpitan Batista Sulier ot Țarigrad Pedemonte Peret
500| 152.945] —

Director, (ss) Iordache Tafraleseu.

CA. 5. Dosar No.

1267, fila 129 şi 130).

www.dacoromanica.ro

(ss) N. Ma

8 C, I. BĂICOIANU

ANEXA No. 3. s
Carantina
Lista de monedele eari au intrat în

= o lo Es

el Jale |s]3|.|2/2|2 3 $
5 |elelz]3l idolo [8/5/33 /|2 |ie] alala
Să [513| 12 (683 |5sls 8/85/88 EIRE
an lafe | ll [zel âlilalslz ele la la[2|S
70| —| 5] — —| —| —| —| —| —| —| —| —| —| NN | —
499| —| 81 181 20 —) —| — —| À À À À —] —| —] —| —| —] —
1.474| 15| 1| —| 9! —| —| —| 44| —| —| | =| —| | —]| —| | —| —
90| 101 11 —| —l 2 1| 1| NAN NN lo!) NT NN NN HN À —
419| — | 7 —| 2| — 90| 11 | —| —| —| | | | | | — p=
128| —| —| — Alt SN dd at.
243| 35| 11| — —— —| 1| 2 11 —| —| —| —| — — —| io
2221 201 =) A dl A .=!l l <=! ==! | | l
589| —| —| 27) —| —| | —| =| =| — ul al —| —| | —| | —| —
863| 35| —| 47| 27] —| —| —| —| —| —| — Pa PR Pa Pan RE D o:
1.946] =| —| 27| =| 43| =| = —| 15| |] — |] | | —| | —] —
13.184) —| 1| 164| 122|130| —| —| 67/206| 4| —| —| 95] 50| —| —| —| —| —
120| —| — 8 —| — —! À —| À —] =| À —[ =| —| =| —| —| —
119| 10| 4| —] —| —| —! 29) —| —| —| —[ =| — —| —| —| —
2.737| 10| — 1 =} 85| — 11 =) ll — — — | — | — —| —| —
71.129! 35|185|2740|1861|383| —| —| 6| —| —| 37| 10| —| —] 71} 88| 17| 51| 77
2.426; —| — 6| —1 73| —| —| —| =| — =| —| —| —| —
265| —| 13| —| —| 3| —| — —| | —| —| —| | —| | | | | —
353| —| 13 ŞI — 21 =1 =1 ==) =j =| ==) ==] —] ==] =]| NN =]| =] =

439| —| 28| — 10| —| —| 1| —| —| —| —| —] —| —| — |
1.094| 10| 15| — SN HN NN ll > i — PE | —

1.273| 30| —| 15| 2 —| —| —| 20| | —| —| — —| -| — —|—
1.372| 20| —| 5| —| 17| —| 62| —| 511 A 2| —| 5| —| | | | — —
403| 20| 5| —| —| 3! —[100! —| —| | —| —| 1 | — =] =
375| —| —| 25| —| —| —| —| —| —| {| | | —
105| —| — 7 | —| =| NN —| —| | | | —| | | —| —
180| —| —| 12| —| —| —| —| —| —| —| + -| —| —| —! —
25.092] —|324| 424] —|318| —l316| 7l398| —| —| | —| —| —| —| —| —| —
1.436| —| 75 81 —| 13] | —] | | — À | | =1 —| =| | —
2.464] — 1 1 — 77| 1 À 1 —| —| =] —| —| 2] —
131.115] 10|696|3544|2054| 11591 1/600/1461672] 5] 50| 121100| 50| 711113] 17| 51| 77
Luna Oc
3.246] —| —| 46| —-| 10| —| — 44| —| —| — —| — —| —1 | 1 | —
4.649] 5] —| 187| 7| 34| —| —| —| 65| —| —| —| | | —| | —| —]| —
39.977| —1596| 599| 635| —| —| —| 51| —| 3| —| 8| —| —-1114| 53| 8| 18| 50
1.910] 10| 11 126| —| —| —| 3) —| —| — — | —| -| —| —| |] —
756| 35| — 2 11 23| —| —| —] —] | — E E E E E —
862| —| —| —| —| 261 —| —| —| —| — =j —| —| |] | | —
637| —| 14| —| — 14] —] 22| —| 1] —] —| — —| — =| —| —| —| —
105| —| —| 3| TT —| —
1.7501 = —| — | —4 —| 1600! —) =1 =] — 1 À —) —] 4 —
248| 30| — 3 2| 6 —| —| —| —| —| —| —| oi | | —| —| —| —
35.280! 20|(206| —| 2611245] —| —| 11| —| —| —| — —| — 64] 69! —| —| —
62.720| 251268] —| 59/1709) 1| —| 24| 20} —| —| —| —[2000] —| 20| 14| —| —
848| —| —| | — 15| A 5 4 A — | 1 — —| | —

152.988 125 2085 966 9652082 16251135 90 3 —! 8' — 2000180 147 22! 18 56

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOASTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 9

Calafat
Printipat în luna lui Septemvrie 1832.

v = | |o
= Iza : Po :
3 Jola le Numele aducätorului Al priimitorului
ele |S |23
zE|ui [O |4=

Suliman Turcu ot Dii
Hasan Turcu ot Dii
Hasan Turcu ot Dii
Dumitru Boiangiu ot Dii
Badea Cioroianu ot Dii
Ipac

3 Cămăraşu ot Calafat
5| Hagi Mustata ot Dii

lui Ilie ot Calafat

lui Nicula otam

lui Dumitru ot Poiiană

lui Iordache sin Necula ot Calafat
lui Jon al Vameşului otam
Cămăraşului ot Calafat

lui Oprea Condeiu otam
lui Stoian Boiangiu otam
lui Haim otam

lui Vălu Boiangiu ot Poiană
cu dânşii în Printipat

lui Mitru al Maiorului

lui Cunea ot Poiiană
Vameşului ot Calafat
Cămăraşului ot Calafat
Ipac

Lui Florea ot Poiiană

lui Ion Croitor ot Calafat
lui Ivanciu ot Craiova

lui Marin ot Poiiană

ipac otam

lui Vălu ot Băileşti
Cămărașului ot Calafat

lui Neagu ot Poiiană

lui Preda ot Calafat
Cámáragului ot Calafat

lui Marco ot Craiova

cu dânşii în Printipat

lui Nisim Ovreiu ot Calafat

LIS LILI!

D-lui Iancu Veludă ot Dii
Şimon Ovreiu ot Dii
Cămărăşia ot Dii

Necula sin Costandin Craioveanu
Moşon Ovreiu ot Dii

Dumitru Blegiu ot Dii

Cămărăşii ot Calafat
Câncea Boiangiu ot Dii

lui Nisim Ovreiu în Calafat
Către Eforia Ocnele

cu dânşii în Printipat

lui Nisim Ovreiu ot Calafat
lui Mihaiu sin Mihailă

lui Vâlu ot Poiiană

lui Florea sin Rizi ot Poiiană
Cămărăşii ot Calafat

lui Dumitru ot Ezemsi

Eforii ocnele

lui Mihai Brat ego ot Craiova
lui Teca ot Poiiană

Hagi Mustafa ot Dii
Cämäräsiia ot Dii
Ahmet Turcu ot Dii
Iancu Velude ot Dii
Pătru Popovici ot Dii
Pătru Lomlău ot Dii

s| |

ÎI LILI LAU LII LILI
E O
| |

(A. S. Dosar 1267, fila 79

www.dacoromanica.ro

10 O, L BĂICOIANU

ANEXA No. 3 (urmare). a
arantina

Luna lui

RÉ, RE

El | | =

g = oje |< Zlal
să [elBlalalslalja (¿5 le Isl=l2lslE|a
53 (la 3 (els lEl5 8 Edesa 3 | E /£|5|<
Ye SIEFlelNlals QISSISElÆl=l lo lt ol
4.289| 20| 40| 17| 128| 28| 18| 230| —| —| —| —| —| —| —| —| —
1.6711 —| 18| 73] — “| — 1 — | —| | =| | —
96] —| si 1 | —| | — A | | | | — + | —
46.120| 10| 493| —| 784] 143| 196| —|330| 126| 9%] 333| 338| 98| 3| 19| 69
1.227) —| —! —| 66| —| —| 168) —| | —| —| —| — | =| —
388| 30| —| —! 28! —| — ul A — | — | — | | | —
6.638! 20! 6511201 —| —| —| 545! s| —! 23| 161 16] 7 — —| —
800| —| 25| —| —| | =| | | — | ~ — —
245| 10| —| —| 12 —| —| 37 | | = | —| —| = | —
735| 20! 4] —| 42| —| —| 18) —| —| —) | —| = 1 =] —
294] —| — 7 14 À =| | | — | | — | —
126| —| 3] 23 = 1 — | -= 1 — ~ | — —

9.443| 30| —| —| 80|448l —| —| —| —! —l 330| —| —| —

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOASTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA

Calafat
Noembrie 1832

Ecsindari

XIII

Lei, parale
mărunte

Numele aducătorilor

Hagi Sait ot Dii
au intrat cu dânşii
Mircuşi ot Dii
Cămărăşia Dii
Dumitru ot Dii
Ipac

Hagi Mustafa, Dii
Cămăraşu ot Dii
Polcovnic Zahariano
Hagi Dumitru, Dii
Costandin Anastase
Ali Turcu ot Dii
lanache Sterie

A priimitorilor

lui Jon Cioresti
Nicola Mega

lui Bohor Ovreiu
Eforii Ocnelor

lui Bohor Ovreiu
lui Stan, Calafat
intră cu dânşii
Cămărăşii Calafat
lui Dincă Opran
lui Mladin, Calafat
intră cu dănşii

lui Preda, Calafat
cu dânşii în Printipat

(A. S. Dosar 1267, fila 102 şi 109).

www.dacoromanica.ro

12 C. I. BĂICOIANU

ANEXA No. 4.

Carantina
Listă de câtă sumă monedă au intrat din Turchia Călărași

E 5 0 E o 2

(71 a Se — O Pi a —
mă |e leZ E =z ES al E s|%

= — E Ses = 5] S 3 = [3] © Q
8 a d la E ge 5 3 er E Y ha 2
eE Aa (53123 pa 2 |El < | 9 L| g
a+lga an o Ga A A | O

Lei 3 jo = 2

10.676 — 3| 118 2.100 — — — — =] =
139| 20 3| — AI —| — — mn pt
2.933| — 5| 50 861 — | | | | —_ _| —

: 362| 20 7 — — <=] <=< À =| À + —

fe 27| 15 9 — =| 22 —l 7 — — —
7.912) 20| 11| 100 100| —| — =! | —| =
18.288| 30| 12| 154 2.010| 400 —| 200| 84] 106| 14| 260| 74| 30
1.550] —| 12| — 100| —| — | | | —
2.003| 10| 18 6 lt as ut i le le Ad —
1.744] 20| 18| 15 Sa) | | =l! | | | —
864| —| 18| 27 | = == | =| =| —=
804| 20| 21 2 44| —| — 31 — —| — 2
8.000.000| —| 27| — 400.000! —i — | | | | —
7.292] —| 27| 31 2.800 — | 1 | | =| —
561| —| 29 3 —| — 30| — — —| —| —| —| —
8.055.158l 35| —| 506 7.76912.695| 400.453] 227| 84] 109| 14| 260| 74| 32
Luna Oc

1.905] — 2| 30 —| 130 40] — —| — —| —| —| —
547| 20 4 — 4| 193 —| 56 —| —— —| — —
10.024] 20 6| 69 3.430| — —| —| — gl —| 1 — | —
9.872] 20 7| 130 —-2.285 — | =| | | =| —| —
19.832 —| 10| 131 6.400| 255 —| 350| —| 28] —| — — 9
1.050| —| 13| — — — | — 25] —| | | | —
135| —| 14| — 44| — — 301 — =! — A 1 —
2.342] 20| 14| — 200| 385 60| —| — —| —| —| —| —
2.877| —| 19| — —|1.100 —| 100| — 1] —| —| — 1
7.529] —| 22| 226 —| 150 — —| — ||) ha) ©
45| —| 24 — 20| — — — —| —| — —| —| —
8.302] 20| 24| 195 50| — 130| —| — —| | | -] —
750| —| 25| — —| — 50| — | | | |] | —
2.000| —| 28| — —| 800 a se st | [IT E RA
5.742| 20| 28| 10 —|2.045 20| — 3 1 | Y —] —
248| —| 29| — —| — 16| — ll — | | | ~| —
73.203l —1 —1 791 10.148/7.343 3161 5421 25| 40| —| —| —l 10

www.dacoromanica.ro

Cälärasi

în Printipat, pă luna Septemvrie 1832

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAŞTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 13

Numele aducătorilor monezi

Numele priimitorilor monezi

cal | | ||| III LI ball Pl

EL CE EE Lars

Tänase Toncovici ot Silistra
Gheorghe Vames ot Silistra
Teodor Dumitru ot Silistra
Teodor Cealäc ot Silistra
Prapurgic Caricov ot Silistra

Tänase Toncovici ot Silistra
Jäcul Särb ot Silistra
Tänase Toncovici ot Silistra
Dumitru Carasov ot Silistra
Emanoil Grecu ot Silistra
Teohar ot Silistra

1
1
1| Roman Marchitan ot Silistra
1

400| Polcovnic Zalatarofschi ot Silistra

1| Tănase Toncovici ot Silistra

—| Ipac Toncovici

Neculaie Baldoridin ot Silistra
D. Căpitan Borelefschi ot Silistra

Tănase Toncovici ot Silistra
Teodor Cealâc ot Silistra
Tănase Toncovici ot Silistra
Neculaie Băcan ot Silistra
D. Polcovnic Nilson ot Silistra
Neculaie Baldoridin ot Silistra
Avram Solomon Ovreiu ot Silistra
Tănase Toncovici ot Silistra
David Avramovici ot Silistra
Pavel Cuznutov ot Silistra
Matei Cafegiolu ot Silistra
Isac Broenştaen ot Silistra
Neculaie Baldoridin ot Silistr
Stan Morar ot Slisitra

Stoian Mumgiu ot Cälärasi
Dinca Vames ot Călărăşi
Teodor Gheorghe ot Călărași
Cămăraş Nicolae ot Călăraşi
D. Comandant ot Călăraşi
Alexandru Jăpcov ot Călăraşi
Stoian Mumgiu ot Călăraşi
Stamate Bărbier ot Călăraşi
Stoian Mumgiu ot Călăraşi
Josiv Petrovici ot Călăraşi
Santu Solomon Ovreiu ot Călăraşi
Ivanciu Croitor ot Călărași
Maior Gorii Hazna împărătească
Stoian Mumgiu ot Călăraşi
Ipac Mumgiu

Cămăraş Neculaie ot Călăraşi
D. Praporgic Cardemacov ot Călă-
raşi
Chircol lumânărar ot Bucureşti
Cămăraş Neculaie ot Călăraşi
Stoian Mumgiu ot Călăraşi
Stoian Mumgiu ot Călăraşi
D. Comandant ot Călărași
Cămăraş Neculaie ot Călărași
Santu Solomon Ovreiu ot Călăr.
Stoian Mumgiu ot Călăraşi
Anica soţia sa ot Călărași
Josiv Petrovici ot Călăraşi
Stamate Cacicheiu ot Călăraşi
Căpitanul Postii ot Călăraşi
Cămăraş Neculaie ot Călăraşi
Stefänache Cafegiu ot Călăraşi

(A. S. Dosar No. 1267, fila 78 şi 81)

www.dacoromanica.ro

14 C. I. BĂICOIANU

ANEXA No. 4 (urmare). c
arantina

Perilipsis de eătă sumă monezi au intrat din Tarchia în Prinfipat

pärätesti
märunte
Dodecari
Rubiele
Legäturi

= 2
el
= |3 IS
O o |35
215 1e
ci 4
LT]
o [AIS

Noemvire
Sfantihi
Asignatii

Galbeni îm-

58| 20 i| 26 —| — — — | + — —| —
1.921| 20 1| 390| 200| 17 — |) |) = | | —
2.250| — 2] — —| —{ 150 | 2 À = =
1.954.200) — 3 — — —199.710) — — = —| — 4
1.900) — 3| 560 — 20 À A] + | — 1
1.163] 10 4 5 —| 36 — ~ ~ -| ~H ~ —
1.600) — BL — —| 50 — — | =H 1 — —
2.375 — 83| — 50| 49 4 A = = —| —| —
1.987) 20] 10| — 175| —| 100| = | ~ — = —
15.020) —| 11] —| 3.470| 167 3| 69| 21] — —| =~ —
1.654] 20} 13| — 51 — = | = — —| —
1.765) —| 15] —| 650| — — —| | 40 —| | —
15.700| —| 15| —| 5.000! 100 ———— — —| —
378| —| 15| —| 100 4 — — A ~ A] + —
492| 20| 15] 12 — 8 — 19 =~ ~ ~ + —
3.415] —| 16| 860| 400| 15 — A | A A] — | —
762| — 16| — —| 18 2 — | = | ~ —
1.4501 —| 16| —| 580| — — = | — ~H —| —
1451] —| 18| 340 —| — 451 | — — i —| —
9.669] —| 19| 2240 —| 102 —| —| -—|12001 15 —| —
308| 30] 19 27 > — 16 | | —| — 1] —
45| —| 22| 20 — — — Aj — >» —| —
320| 20| 22 4 50 1 8 Y — A ~ | —
350| —| 23| — —| 10 —| — — 30 ~ ~ —
47] 20| 23| — — 1 y = À — —| —
238| 20| 23] — — 6 3 = | ~ — ~H —
142| 20| 23| 30 25) — — ~ | — = —| —
102| 10] 23 9 — 2 — — | — 3| —
295| —| 23| 20| 100| — — == —
1.220] —| 24| 400 —| 10 ~ — 1 — "4 — —
203| — 26| — 30 4 = = ~ A] = — —
150| —| 26 — 60| — = =~ =~ — — +] —
22] 20| 27| 10 —| — — | = -| = | —
2.435] —| 27| 40 — 7 — 10d — —] +) —| —
170| 20| 28| — — 1 11) | | | | —| —
329| —| 28| — — 8 4 | | — dy —| —
224] —| 28| — — 2 — += —| —| 14 1] —
128) —| 29 — n 4 À ul | |] A A =
602| — 29 —! 1001 11 — — A n —
124| —| 29 — =~ — 8 — + —
540| — 29 — —| — 36 | = = ~| —
725| 20| 29| — 175 9 — | = | | —
128| —| 29 — st 4 = POI A A 2)
4.225) —| 30| — —| 130 = — 65 —| —| —
2.032.289 10[ —| 10/11.174| 910| 100.15] 21| 1335| 31 5 5

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAȘTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 15
aa

Călăraşi

pă la această schelä, pă această lună Nomvrie 1832.

CR N A a N A ———

Numele aducătorilor monezilor

Haina Ovreica ot Silistra
Avram Ovreiu otam

Enache Vameş otam

D. Maior Orel otam

Tănase Toncovici otam
Dulcovici Zmatrit Silistri otam
Pavel Cuznitov otam
Dumitru Carasov otam
Neculai Baldoridiu otam
Roman Marchitan otam

D. Praporgic Scardelen otam
Nastase Dinu otam

D. Polcovnic Andreov otam
D. Prapurgic Chirilă otam
Toma Cazac otam

D. Potparucic Voroncovschi otam
Hristea Abagiu otam
Avram Solomon Ovreiu otam
Matei Mocos otam

Logofät Stavri otam

Radu sin Barbu otam
Izdrail Ovreiu otam

Itic Ovreiu otam

Uretnic Ivan Malt otam
Hagi Mihai otam

Izdrail Ovreiu otam

Volcu Ovreiu otam

Iancu Ovreiu otam

Avram Ovreiu otam

Filip Gribilnicov otam

Egor Mininscov otam

Ivan Cotoriev otam

Drăgan Cojer otam

D. Cusacov otam

Matache sin Stanciu otam
Potcu Vlad otam

Chirilă Năvodar otam
Policov Marchitan otam
Enache Vameş otam
Enache Caecciu otam

Dima Chiriacu otam

D. Praporgic Pavlov otam
Protopei Prapurgic Grigore ot Silistra
D. Polcovnic Nilsin otam

Priimitorilor monezilor

Ițic Ovreiu ot Bucureşti
Santu Ovreiu ot Călăraşi
Jălescu aici

D. Isaul Sitinicov la Rusia haznea
Stoian Mumgiu ot Călăraşi
D. Dinisenschi Zmatrit ot Călăraşi
Iosiv Petrovici otam

Iosiv Petrovici otam

Cămăraş Neculae otam
Alexandru Jăpcov otam

D. Prapurgic Dubini otam
Teodor Cealăc ot Bucureşti
însuşi la Rusia

însuşi la Rusia

însuşi la Brăila

însuşi la București

Codin sin Stan ot Călăraşi
Santu Solomon Ovreiu otam
Iosiv Scolian otam

Hagi Tatoz Armean ot București
însuşi la Călăraşi

Roza Ovreica ot București
David Ovreiu otam

Efrin Cazacu ot Călăraşi
însuşi la Ploeşti

însuşi la Bucureşti

însuşi ipac

Policov Marchitan ot Călăraşi
însuşi la Rusia

însuşi la Rusia

însuşi la Călăraşi

însuşi la Bucureşti

Drăgan sin Chiriţă ot Călăraşi
însuşi în Stelnica

însuşi ipac

Grigore Nemtov ot Călăraşi
Jălescu sin Todor otam
însuşi la Călărași

Dima Uncheaş ot Ceacu
însuşi la Rusia

însuşi la Rusia

însuşi la Bucureşti

(A. S. Dosar 1267, fila 119 şi 120).

www.dacoromanica.ro

16 C. I, BĂICOIANU

ANEXA No. 5. Carantina
Listă de monedele cari au intrat în

3l3/.|31313 gjalla] glz 3 |z
215 |3|215|2|-|zlzlzlsli[ă z| 2 |
S|E| 9 sea 3|El3|a|% 3|3|2 = E 5
a l<)O a |: gs | 6 =| £ E
ela SI aITISE O | v | OJ V ol 2 |“
E|E|S|e|e|ă|zl|a|z Eja g| |ă
= o ii JJ] — —| —| —| — —| 150
el —| | | 2 | | — | | | | — —— —| —| —| 265
H- -HHHH || | — 40
— 19 —| | || || — Li. | 12
— | + 1) | — =i = — 3
A-| — —| —| || — 14
|| 1 — Ll — 20
|| || PO TO i H —| — —| — — 110
|| — Li. — 12
Y AN || li — 9
|| — —|—| | | — = |=| 1 — 1
AW + — 12
10| | | | | | | | | | | — || = —
|| — || — 60
5 —| | | — | —| — — — — —| —| —| — —| 108
| ||! — | =] = | A paat 5
7 e NL EN ll E tt TX — li 2 =
100| —| —| | | | | | | | —| | — || — —
| | 7 A À 2) À À | À) | | — — —| —| — — ==
|| ||} li —| 29
640| —| —| —| — | — | | | | | — LA =| —
A ft tt ele] el —| —| —| —| — 18.000
| dd | +1 dl — — | ~ 29
| || | 5 | | — —| —| —| — — 12
— | 22 111 | loto — 3
| À 2| —| | —| —| — —| —| —| — — 62
ml cl el) i A 1) A A | O — (ENI | BEE (EIN ea! pasii 7
ER 2 || | —| 10
||! | || || | 24
17| —| —| —| 1 À —| —| —| —| —| 10| —| —| —| — — — 36
|| 1111 | l' =; — 16
||) | — —| — || — 36
— || | aa || | — 52
|| ii] li] 1 || || | 24
{|| PO II O PO 2 2 ll] | 60
|| HH M || || — 7
1] 6] 10| — 8| | | | — | | | —| — || — —
| | 2 ET a I | =) = 2) still = 10
ER 2 EE 2 2 loli | 52
— || lolo — 4
| A A A A O i cl A En IO A 1 | | — Păi 4
10| | — | | A —| | | —| — || | —
|| 111111 = 41
ii li 2 2 2] 2 || || — 13
|| H HH ||} | — 20
10 — — — == | | À | 401 || — =
HAHAH 2] 2] 2 400
=l— al | 1 | | | | | | — | —| — — —
Al 2 2 2 2] 24 — —| —| —| — —| 4.000
OI ot a a o si o NT À O A — PP un zi — =

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAŞTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA

(A. S. Dosar No. 1267, fila 70 si 89).

www.dacoromanica.ro

Cerneti
Prinfipat în luna Septemvrie 1832
r
E= |e ;
Ag |8 Stăpânul monezii Priimitor 3
ES È
337| 20| Marcu Abagiu ot Cerneti într'a sa 1
807| 10| Ştefan Cizmaru ot Cladova Radu ot Cerneti 1
90| —| Polcovnicu Ghiţă Pleşan într'a sa la Cerneti 2
67| 20| Maria ot Värsita într'a sa 4
17| 30; Izmail ot Adacali într'a sa 4
31| 20| Stanca ot Adacali într'a sa 4
45| —| Mustafa ot Adacali Barbu Susita 4
247| 20| Ibraim ot Adacali Ion ot Susita 4
27| —| Mustafa ot Adacali Jon ot Cires 4
317| 10| Serifu ot Cladova Dumitrachi ot Dälpocita 4
13| 10| Vasile Tiganu ot Cerneti Intr'a sa 5
58| 20| Catrina Frantu ot Bucureşti Intr'a sa 6
315| —| Dinu Hotäran ot Hotărani Intr'a sa 9
135| —| Iacov Ovreiu ot Craiova Intr'a sa 9
400| 20| Stan Hristovi Intr'a sa 11
11| 10| Reis ot Adacali Nicola ot Jidostita 11
220| 20| Tairi ot Cladova Ghiţă ot Cerneti 11
3.150| —| Minea ot Beligrad Hristodor Cămărașu ot Schelă 11
98| —| Ibraim ot Adacali Gheorghe ot Cerneti 11
65| 10| Mustafa ot Adacali Barbu ot Susita 11
20.160] —| Dumitrache Várbiceanu într'a sa 13
40.500| —| Petrache Niculicioiu ot Cerneti într'a sa 13
65| 10| Pavlu Milovonovici ot Zimona într'a sa 13
55| 30| Sfetcu ot Negotin într'a sa 13
6| 30| Manciu Turcá ot Malovät într'a sa 15
155| 20| H. Gheorghe ot Cerneti într'a sa 15
15| 30| Ibraim ot Cladova Nicola ot Jidostita 18
22| 20| Mustafa ot Adacali Ion ot Sisesti 18
54| —| Mustafa ot Adacali Ghiţă ot Cireş 18
761| 10| Ibraim ot Adacali Ion Stretcu ot Cerneti 18
36| —| Mustafa ot Adacali Ion ot Sisesti 18
82| —| Ibraim ot Adacali Nicola ot Dealu Mare 18
117| —| Ibraim ot Cladova Ioniță ot Baia 18
54| —| Izmail ot Adacali Costandin ot Cernet 18
135| —| Mustafa ot Adacali lon ot Cires 18
15| 30| Ion ot Cladova Niculi ot Cerneti 18
487| 20| Pârvu Spasovici ot Cladova într'a sa 18
22| 20| Chiriţa ot Beligrad într'a sa 22
117| —| Stefan Ciliboan Simian într'a sa 22
9| —| Iovan ot Cladova Semen ot Stroiesti 22
9! —| Stana ot Cladova Gheorghe ot Balotesti 24
315| —| Ibraim ot Adacali Gheorghe ot Sisesti 24
24| 30| Mustafa ot Adacali Gligore ot Cires 25
29| 10| Mola Amet ot Adacali Gheorghe ot Cerneti 25
45| —| Mustafa ot Adacali Nicola ot Sisesti 25
45| —| Filipu ot Cladova Tănase ot Schelă 26
1.135| —| Dinu ot Adacali Ion ot Cerneti 26
225| —| Memet ot Adacali Ioniță ot Baia 26
42| —| Naidăn ot Cerneti într'a sa 27
9.000| —| Udrea Velea ot Velea într'a sa 28
283| 20| Dominic Hertego ot Beligrad într'a sa 29
80.481| 20

18 C. I, BĂICOIANU

ANEXA No. 5 (urmare), e
arantina

Luna

Funduci
D. D.
Stamboli
Crontaleri

Dereclii

Ruble rus.

Irialuri

Evdomândari
Sfantihi

| Impärätesti
Mahmudele
Ichilici

Icosari
Misiri
Robiele
Nesfiele
Barbuti

te) el ll ON NN NN dde —| 53
= ll => 1j 1 a
| = il oi — al — =] =| | dl 5) | — = 9
pea Eee ti tt i À E i E E À | | =} = 9
sil == st A =|=|=|=|[=| || = 4
344| td — 34
1 et al 1e — 4
| NTI E A O A O IM —| 41
1| — 2 || || 1111 — — — 70
27| 46| 1] —1 — — —] 93| —| —| | | | — —| —| — = —
20001 = i JJ === aaa = —| —
n =] mm ~| a] mm mm ma a] mmm o) a] mm] em] am] ao] en a 5

E ul A A A A O 0 A A A O i = 3
|| || NN | —| — — 8
1111 + — — 12
11111111 + =| —| — —| 20
— — ~ — 111171 —| 16
38| —| —| — | || — | | —| —| — pan =
| — ~ — À 111 — — — — u
— + À + | — 111) — 13
—| —| —| — 11111117 + 20
— — | — À IAA — 9 9
36| —| 23| — || === == —| + — —| 64
=| | | — | || 1 | | | — a 8
1] — | — || ~ ~ | —| —| — —| 102
—] —| —| — | || —] —=| — | > — Rase! 5
| —| —| — 11 À | 1 — — 4
— — —| — == === | —| —| =| — — 17
n |) | EE a O O td tt E = 5
—| = | — | || + [141 — —| 20
2| | —| — UA >= == | | — —| 59
—| —| —| — | || —| —| —| À | | | —[ — = 7
—| | — | || 1111 A — 34
— —| — — 1111111 —| —| — —| 24
À = | — | — — — 45
— | ~| — = = > | == — —| 30
— — | — = ~ ~ i H === 4 | — 1
| =] A = \ | | | | | | | | | | — = 7
| — | — = AN + dd | A 21) 2) = 1 = 8
| — —| — || 111 | 7 —| —| — ~ 12
— —| — — la (pa (E (i E e (INI — 20
a et A 2 D D D (A CE O PO nn PE A = 6
dt) A 1 | 2 | i 6
— i — = = = = i A] o — 25
Le En elle =) 2
2130| 46| 26| = — — 93| LL ET) | 9153

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOASTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA

Cerneti
Octomvrie 1832.

In märunte

Stäpânul monezi

Lei |Parale

Asan ot Cladova
Arifu ot Cladova
Şerifu ot Cladova
Narula ot Adacali
Dinu ot Cladova
Ibraim ot Cladova
Mustafa ot Adacali
Dumitru ot Cladova
Matei lorgovici
Samoil ot Cladova

Ali ot Adacali
Asan ot Cladova
Adris ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Ali ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Mustata ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Izmail ot Adacali
Ibiş ot Adacali
Petcu ot Cladova
Mustafa ot Adacali
Nicula ot Adacali
Ali ot Adacali
Asan ot Cladova
Petcu of Cladova
Izmail ot Adacali
Ibraim ot Adacali
Safi ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Mustafa ot Adacali

Mustafa ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Ibraim ot Adacali
Dumitru ot Cladova
Ibiş ot Cladova
Nurula ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Nurula ot Adacali
Izmail ot Adacali
Nurula ot Ada
Ibraim ot Cladova

Petrache Tenovici ot Craiova

Gospodar Simici ot Poţorovăţ

Daniil Sfetcovici ot Craiova

Priimitor

Intr'a sa

Costandin ot Simian
Dumitru ot Baloteşti
Gheorghe ot Baia
Nicola ot Ielovita
Stretcu ot Cerneti

Ion ot Izvor
Gheorghe Scăluş ot Schelă
Radu ot Baia

Intr'a sa

Gospodar Simici în Carantină
întra sa

Tănase ot Schelă
Dumitraşcu Mosor ot Şimian
Dumitrache ot Şimian
Gheorghe ot Cracu-Muntelui
Panait ot Schelă

Ion ot Sisesti

Nicolae ot Şişeşti
Petcu ot Bobaitá
Nicolae ot Cieş
Barbu ot Cerneti
Berbu ot Marga
Hristodor Cămăraşu
Pârvu ot Şimian

Ion ot Cerneti

Turcä ot Ciovärnäsani
Ion ot Ponoarä

Turcä ot Gärbovät
Ion ot Cires

Ion Iorgovescu

Pätru ot Izvor

Vintilä ot Cerneti

Ion ot Cires

intra sa

Simeon ot Negoiesti
Gheorghe ot Baia
Nicolae ot Marea
Dumitru ot Cerneti
Gheorghe ot Simian
Ion ot Bobeitä

Ion ot Dealu Mare
Ion ot Negoiesti
Biican ot Cerneti

Ion ot Cires
Alecsandru ot Negoesti

www.dacoromanica.ro

Octomvrie

DÉOLOUBNNN NN NN NE

C. I. BĂICOIANU

4 5 CEE EF Isssess"k
E pus |F "gr Y
E men TITI
par [ITU

poor ITTELLA

mysag [III III III Ie

sn aan ITT LILITIIILILILIŢI
masa ITIITI TiTi

~ mmen | TITTIE
Danger IIIT

~ appn [ITITITITITITIENTIT
aqoy [8 III II IE

msn |ITITITITITITITITIŢI
aa ITI TITI TT TS
pnpana [IT TITTITITITIITTIŢI

pesos] RT TITS TIT TIT TE
sppnugew E TT TIT ETT TT TTE

oNN
m aN

ySoygIediu[

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUFIUNI LA CUNOAȘTEREA MONETALOR ADUSE DIN TURCIA 21

Cerneti

mare)

à
5
Priimitor E
2
[3]
O

95.548 20

(A. S. Dosar No. 1267, fila 71 şi 88).

www.dacoromanica.ro

22 C. I. BĂICOIANU

ANEXA No. 5 (urmare
Intrarea Caran
Luna

| 2 o a s Sl”
zO l'E ln E] S 3 |. Parale
ssl |S [ssl lelalelalslelololololElEl mărunt
ss ls 2 S[3[3[S[6/8/3/[5/8 [215 |3|3|s|35| "e
224 |2|8 SSL IS 188 IS IS lEl|S IS IS [ESS o
sî|z Sji als EE [2 [AE [OR jE a E [Să | | Lei parale
=|=| iz = 31). 112 = i
alt=! = o zi Dj oz] = =
sl a zl = | ||: 16| — =
341 —| —| —| —| —| || —| —| —| — 4 | —
| == = = lite 11| — =
=== alieze 83| — nah
hi.) | la iţi lg] — ze
= | | === :=| ==]. ==] | || i | — 12 — =
al lola adi o] a) ie = 13| | —
= 202020 | 0 20 2 2 2 2 2 D D >| — 19| | —
AO [PASO CA EN PE PO PE PO PR PR UE TEA OR AE AE PR PRIN [E 13| | —
|| 7 | —] — 20| — SN
ri Io] lil zh] | > 12| — 2
|| 1111111 — 32| — m
|| {|| | — 11| — 2
1111111111 al | —
|| || 1111 —Á 4] — —
— IO A 0 2 0 20 0 2 2 D D 2 2 FR A aa 9 | —
ii zei 2 12| —| —
Et | | = 6 | —
RL tt | 42| —| —
1] —| | —| | —| — 2| | || + | || | — 80| —| —
|| === — 200| —| —
50| —] | | À À | À —| =| — — — ~H —
{|| | -| | — 200| —| —
|| | | — al — ma
P OSa E | — 44l | a a +++ 1 — =
3| —| UY) -| ~ — | ~ | —| —| — 3| — —
Mi (EEE ERE CO [A (OR IA (EI E EE E PE O ER OR RE (PA 65| — =
LH | FN I TT | | || || 20| — —
3| —| —| =| — —| —| =| — — | — 40| —| —
= (O PERI NN dt | 3| — Z
25| || 111 + —
e dd dl 1 1 1 — 38| — ==
A ER A Al al ON 58| — >n
| al =) o A dd i 13| — SES!
i lil eee il ți 36| — z
| =| | 2] | -| ~| | | ~ | | | | — el — =e
al —| — ~ — A | ~ 1 | — — ul | —
— || =| | — 3| = || || 1 | | 19 À —
a 2 — 1 | | | | — 1| — | —| —| | — 65| —| —
| St) NT = | =)" 17| — =
280| | — += = =4 ==) ==) —| — SIR (asi
10| —| 25| — | | | | | | — 2 —| 11] | | =| 39) —| —
10 | | || —| =| — —| —| ~ ~ —| — 7| —| —
11111) | | | | | | — — 31| — =%
8| —| —| —| | | | | | | — 2| —| | | | | —| — =~ —

4391 —| 27 —{ —| —| —| 46| 3j —| —| 6| 1| 4 —) —| —] —1302] —

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAŞTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA

tina Cerneti
Noemvrie 1832.

v
E
3 | Stípánul monezii Priimitorul E
w
w| à 3
E a, z
31 20| Gheorghe Simion ot Ianina într'a sa
27 —| Zoita sin Popa Hristea otam într'a sa 1
36 —| Serif ot Cladova Dinu ot Cerneti 1
1.080 —| Mustafa ot Cladova Marco ot Cerneti 1
24 30| Ali ot Cladova : Petru Videscu ot Şişeşti 6
19 5| Mustafa ot Ada Mariian ot Baiia 6
38 10| Curula ot Adacale Ion Lungu ot Mătăsari 6
6 30| Iancu Mirtea ot Adacale Lazăr Lăzărescu 6
24 30| Curula ot Ada Lazăr Bonbitä ot Ciresu 6
30 5| Curula ot Ada Ivan loviţa ot Bonbonti 6
43 35| Mustafa ot Ada Serafim ot Baiia 6
29 10| Memet ot Cladova Troşcă ot Vârciorova 6
45 —| Izmail ot Ada Dräghici ot Racoviti 6
27 —| Izmail ot Ada Rocotanu ot Racoti 6
72 —| Curula ot Adacale Hristodor ot Ilonvici 6
24 30| Curula ot Ada Petru Videaşcu ot Şişeşti 6
94 20| Izmail ot Ada Nicolae ot Racoți 6
105 30| Asan ot Cladova Marin ot Malerisca 6
20 10| Ghiţă Gurgu ot Baia Izmet ot Cladova 6
27 —| Mustafa ot Ada Radu ot Ungurean ot Baia 6
13 20| Ivancea ot Cladova Dumitrasco ot Bälävänesti 6
94 20| Mustafa ot Ada Ion Creangä ot Ciresu 6
222 20| Matei Isärescu ot Dincean întra sa 5
450 —| Chirnicea Hrisanoşi ot Rusava | într'a sa 7
1.575 —| Dumitru Maimuc din Austria intra sa 7
450 —| Codin Dunovici ot Craiova într'a sa 8
4 20| Pârvu Tătaru ot Bistreti într'a sa 10
242 —| Melencovici ot Simedrova într'a sa 11
101 10| Stefan Andreiovici ot Pojarovät | într'a sa 11
146 20| Serif ot Cladova Ion Băleanu ot Runcurel 12
45 —| Gheorghe Todor ot Craiova într'a sa 12
189 20| Agi Memet ot Ada Radu Cotan ot Broscani 13
6 30| Codin Şuşanu ot Batotii într'a sa 14
787 20| Barbu Crudu ot Banoviti într'a sa 15
83 20| Mustafa ot Adacale Gheorghe Scăluşi ot Scheli 20
130 20| Ibraim ot Cladova Nicolae ot Dealu Mare 20
39 10| Ioan Şişanu ot Dinova într'a sa 20
81 —| Preda sin Ioan ot Pătule într'a sa 20
13 20| Lupşa Busuioc ot Ilonvici íntra sa 20
149 10| Mustafa ot Ada Radu Boiangiu ot Cerneti 21
54 30| Barbu Abangiu ot Cerneti intra sa 24
547 30| Ráducan Abangiu ot Cerneti intra sa 24
38 10| Nicola Jivco ot Negotin într'a sa 24
8.820 —| Dohtor Hrisofor ot Bitolia într'a sa 26
789 30| Costea Calingiu ot Simedrov intra sa 26
330 30| Serif ot Cladova Ghitá Boianiug ot Cerneti 27
69 20| Asan ot Cladova Gheorghe ot Aalea Podeni 27
380 —| Mustafa ot Ada Radu Boiangiu ot Cerneti 27
17.663 35

(A. S. Dosar No. 1267, fila 116 şi 123).

www.dacoromanica.ro

24 C. I. BĂICOIANU

ANEXA No. 6.
Carantina
Listă de monezile cari au intrat în

5 = E.

E 5 a l-a1l8l = E

Slolzle | Z [48188 38 | 8 | e lalala

x | le 19 1:33 E = vjagg 3 3 = = 12|2
s|2|s|z|s Ss |[SISIElZlsi $ 9 3 121313
Elzlolălz| à JEj=juj=zjo]| 2 | A | [zla]3
NW — 69| —| —| —

a d A a. ===] =|= 101) 11 — —
dd) ll = 2| —| —| —
i—_— = 32 — — as 12) | 1] —
—162| | {| |! 11 —| — 25) 806 250| —| — —| —| |
10| —| — || 1! || AH 1060 | {|| 1. 1
else), a ll 95| 1] —| —l160|—
13| | =| = 1 =] 1 27 | | —|—
=| = — ns 1.008) 1111 À + ||
dh al = alai 10} == —

14| 4l — 25| 35 |] === 44| | Le

1| —| = 8| —| —| —| —| — 8| | —
11) —| 4) 54| 72] 298] —| 7 — —| — 23
1 | BB ==] A 46| —| —| —

A 71115581 50 || | 1 131| = —| —

— 2| q 10 = |< —| | 86| —
—| —|344| —[3sa| —| —[a5a| —| | À 65! 670, — — —| | |
28| 18| | | — | | | — — 124|100| —| —

10| | —| —| 10 21| 6| —| —
40| —| 20| —| — ad — = == 63| —| | 5
113| 15| | —| — 50| —| 10 900| —| —| |
da ll 195! — =
1) — 122| —| — 22| =| —

— 11 | — 1] —| —| —| —| — 2| —| | —

a a ES A Se 8] a —| —| — —| — | —
20| — — — — 15801 — 15] —| —| —
—] | —| | — 2| —| | | | — 81 —| —| —

— = — —| — 1.500) —| —| —| —] — —| =| —| — —|—
||| 40| 6o) ll — —| — —| ali ——
Dan — = — | | = = — 63| —|120| —

1| — —| — À | —(362 dll | -=
10| —| —| | — 3| —| 2 1| —| —| —
10) 30| —] —| — 10] —| 10 2] 2 —| 3

83) =) = —10) ~ — H Y A) Je), |.
a (ORI 21928. = =- lite. elo a aa a
—| 50 — = = = — 40| 65150! —

3 aj =- = 270| —| —| —
at E E À 1.2 I AIT 12 À || +} | |
17| = —

00. = ~ ~ = i — al À À —

428/346/374/186/1223| 3.246| —|781 891189] 10.363] 3.650] 2.253|178|483| 31|227|—

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUN£ LA CUNOAŞTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 25

Giurgiu

Prinfipat în luna Septemvrie 1832.

www.dacoromanica.ro

C. I. BĂICOIANU

(Ur
m 2
> = o EA pe
JAE 3131.15] 3 3 lslElalalz
HAE alSlSIEl 8 | 3 |3 (388 SÉ
5 |& [O z|u|z|5| 2 | 4 | & [z[a|3|a le
428|346|3'74]186|1223| 3.246| —[781| 26] 891189] 10.363] 3.650] 2.253]178|483| 311227|—
| — —| —| — 12 36 — —| — = —= ==
—| —| —| —=| —| — 307 400 —| —| —| —| —|—
— —| — —| —| — 236 — A-|
22| —| —| —| 203 — — 7 — —|—
2| —| —| —| 124| —| 150 —| —| —|—
— —| — —| — 1) 512 — — —| 2] ——
2| —| —| —| 650 16 10 —| —| —|—
—| —| — —| — 1| 267 — —| — —| —| —|—
—| — — —| —| — 100 — — —| — A —|—
— | —| — 21 s| — 6 — —| —H
= =| | | — =— 1 st = ==] =)
10| —| —| —| 235 8 4 —| —| —|—
—| —| — —| — 40| 1.218] 213 — 60| —| |
—| — —| —| —| — 110 9 42 — - | ——
—| —| —| — —| — 740| 417 20 —| —| —|—
—| —| 27| 30| 600! 111] 305 —| 10| —l—
—— —| —| — — 132 13 40 —| =| ——
— | — 28 19 10 — —| —H
—| —| —| —| =| — 330 15 8 —| —| 10/—
— —| — —| —| — 22 — — —| — —] —[—
— —| —| =| — 463 2 19 —| | 1
—| —| 1] al 128 — 13 ——[ 7|-
—| —| 1] —| 315 — 82 —| —-
—| | —| — —| — 165| — —| =| — —| ——
—| 11 —| 3 54 4 13 —| —| —|--
—| —| —| — — — 896 2) —— —| — +
—| —| —| —| — 24| 2000 —\ —| — ——
19| —| 5| 5] 110 36 98 14| —| —|—
ti —| —| — 20 — 5 —| =| ——
30| —| —| —| 1.650| 175| 166 —| —| —|—
1| —| —| —] 100 —| || ~| =
—| — —{ —| | — 100| 130 — — — 3|—
—| | =| —| — — —| 100 —| — — —| —[—
À — — —| —| — 680 — =| —| — —| —|—
==] | | | — — —| 122 —| | —|-
Ll == | — || | —| —| — 72 17 13| 1] | —| ——
832/708|401|358/1.836| 5.965) —1868| 2711231304] 21.086| 7.338| 3.379/318|564| 43/248|—

www.dacoromanica.ro

mare)

Ichilici
I111111111]1 | | ss] Emindari

pari
œ

LIIIN

CONTRIBUȚIUNI LA CUNOAŞTEREA MONBTELOR ADUSE DIN TURCIA

parale
mărunte

ES Lei,

85.626

Toatá sumá

Lei

344.864
842
10.072
7.326
5.004
3.104
8.258
11.139
4.322
1.600
3.038
7.176
4.698
23.992
3.517
16.517
18.981
2.750
5.400
1.196
6.708
6.352
7.588
3.716
7.125
2.640
2.025
8.542
14.358
34.480
4.572
1.083
45.521
2.206
5.662
1.160
10.880
732
1.421

650.567

Parale

Stăpânul monezii

—| suma dinainte

A LI EE CETTE LEE ET I

Enache Gheorghiu
lanel Chir Cor
Gheorghe Hagi Primu
Panaiot Daniil
Glav Craiciu
Mihale Radu
Hristu Zlate
Husein Turcu
Tudor Micu
Mehmet Turcu
Cämäräsia

Hagi Apdula
Avramaciu Ovreiu
Hagi Apdula
Bedros Armeanu
Dimitrache Ioan
Mehmet Baraictar
Cämäräsia

Hagi Apdula
Memet Turcu
Mihail Sterie
Stanciu Stamate
Mihalache Cojoacaru
Iancu Căciularu
Hagi Tusun Turcu
Cămărăşia

Bedros Armeanu
Filibos Armeanu
Carabet Isac
Simion Suschi
Hagi Sechel Armean
Hristu Popovici
Stoicu Dimu
Garşon Levi
Israilu Levi
Chehaia

Mustafa Turcu
Suliman Turcu

Septemvrie

Priimitorul

Costandin Potelucă
Ibişi Paidozoelu
Eforii
Mehmet Haznätaroelu
Avram Alcalai
Mehmet Haznätaroelu
Frantiscu Babic
Apostol Popescu
Marin Cärciumaru
Eforii
Mehmet Aznätaroelu
Ibuchehaia
Insusi

”

Gheorghe Polcovnicu
Eforii
Frantiscu Babic
Frantiscu Babic
State Stefan
Insusi

”

LL
Minahemu Coen
Maier Ovreiu
Dinu
Mustafa Gembisu
Soare sin Milea

www.dacoromanica.ro

28 C. 1. BĂICOIANU

ANEXA No. 6 (urmare).
Carantina

Luna

Mahmudele

Inpärätesti
Crontaleri
Diriclii
Riiali
Mariiasi
Dodecari
Nesfiele

|
|
|
|
|
|
|
|
|
|

4| —| —| —| —|4000| =] | =| = = id | dl)

ll dde 14 28| 13 10| —| —| —| —
10| —| — — —| 1001 == ==) = — 104| — 30| 20 — 1| = —
lle dt). 350) 1001 11 | || —
|| 1— a 3 —| —| —|—] 120 — 5 — == | =
i a a) Aide) al | —158l — —| —| —
| |.) = 160| —| 12) —| —| —| 232 9 a ==

==>. s| 9 == > 1 JA 8 =
= ele || 1601 ==) = za o s dd dj
43| — —| —| 12| 3| —| 1| — —|11f 242| 2| 231] | —|-—| 2| —
1 in) || E 131| — 20| dad i | | —
| — 1600 = ~ ~ i A HH H | =| =
10| = ==) | | | 1,401 À, A ==] ==
9| 3 —|—— 2] 11 || dl 3| 158 3] 18[ al a —| | —
= = =|- H dt) = 49| — la —|—| il —
48 =| === —| | ‘IH 110] 144| 860 1| — 290| —| —| —
= =| ~ = AHH — — 230| 100 —|— —| —| | —
cs Et 1 |) = 81 = = =) de) —
HAHAHAHA AH | — 6| — 1l al —| —| 12] —
74 23| —| = = = — = -| — 15| 423| 160} 70| 50! — — —| —
| a ai 3| — = = -~ i H H a
== — ht ill i| — 45 el — A = — |—
== 1 — 32| =~ >= |) —
4 — — — 3| = 118 — | —| 159 | || = — 11 —
17) —| =| = — || 2) — 1] 182 28 3| Y | —| | —
31| —| — 25| 3 — — 46 À 111 47 1 AH | | | —
3| —| | — 3| 135| —| | | | — 101 ad 2d — ——| 31 —
8| —| —| —| 15) 11 | | || 37 6 1 — — 3] | —
8| —| —| 21| 511 —| — al — 5118) — 4 1 | —| id —| —
—| — —| —| — 1159 => 1 > 11 | | |—-
—| —| —| —| — —| —| —| 12| — 38| 107| 65] 28| 80| —|—| —| —
3| 73| —| —| —| —| | —| —] 40| 50] 1.770} 915| 175| 93| 850| —| —| —
der ~ — ~ | (i 44 2 —— —| | al —
| = ~ ~ ~ i A | | = 2000| Ji
1} 6 — == ha] — — 800| 500 4| —| 120| —| —| —
ad il] |! 4) —| 1] Y 126 9 1 + —
371161 —| —| —| —| — 13| — —[ 86| 1174] 460| 30841235) —| — —| |
10| —| —| — 60| — — 9 |) — 112| 26| 100) —| —| —| -| —
A s| — — — all 60 dl. del ll
—| 77| —| —| —| —| —| 12| —| —| 78| 1.453] 1.188| 228] 22) —| 1] —| —
—| 1] ——! si 6] —| — 4 6| — 2 —| ==
— 70| | 1 || 1 | — — 1.000! 100) —|-—| —|— —
8| 5| — —| — 15 — al 1 —— 14| — A | || —| —
5] ===) — 15 | 135) =| 10 — ll 1} —
11| 35| = —| —| =| -| -| ~ = — 2841 —| 50 —| =| |.

46|135|7377| 5|117| 28| 50/413| 10.503| 4.672| 3.347|467|1264| 6

N
o
©
o
—
a
|

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUȚIUNI LA CUNOAŞTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 29

Giurgiu.
Octombrie 1832

- A Toată 2

3 | 5% | suma 5
zl leg - Stăpânul Monezii E Priimitorul
= a |.=s | 5
314 |ăe|rei |E 9
—| —| 1.5001 2.438| —] Dervisi Mola 2| Stefan Polcovnicu
—| — —| 10,128| —| Costi sin lane 3| State Stefan
—| — — 700| —| Hagi Olu —| Ştefan Polcovnicu
1| — —| 2.399| —| Hagi Osman 4| lagar Diianu
—/1250| 1.300| 10.450] —| Leon Manoz Ovreiu —| Insusi
—| — 350| 2.303| —| Anastasie — îi
=| = 300| 1.806] —| Stoica = »
—| — 410| 4.547] —| Drăgan — 5
—| — 50 811| —| Neagu — s
—| — — 360| —| Cämäräsia 7| Eforii
—| — 55| 7.090| —| Lámoicu —| Insusi
—| — —| 2.178| —| Asan Desli 8| Frantescu
— — —| 3,425| —! Cămărăşia —| Eforii
—| — —| 1.820| —| Hagi Hismen 10| Imin Efendi
7 — 50| 2.013| -—| Costandin Nichifor —| Iordan
1| — 545| 1.309| —| Osman —| Memed Ali
—| — —| 15.109| —| Amisi Turcu 11| Pavel Gembisu
—| — —| 4.550] —| David Levi 12| Minehemu Coen
—| — —| 1.215] —| larchimu Armeanu —| Sarchiz Ovanez
—| — — 196| —| Nicola 13| Anghelu
—| — 100| 9.537] —| Avramaciu Ovreiu 14| Avram Alcalai
— — — 163| —| Mola Ibraimu —| Insuşi
1| — —| 6.352| __| Filibos Armeanu 15| Frantiscu Babic
— — — 450| __| Chiril Dracinschi —| Insuşi
—| — —| 2.976! —| Mehmetu Turcu 15| Mustafa Turcu
—| — —| 3.695] —| Imin Turcu —| Ahmetu Turcu
—| — —| 8.742] __| Triiadafir 17| Nicolae
—| — —| 3.224) —| Mehmetu Turcu —| Abdur Izmen Turcu
—| 65 50| 1.197| —| Dumitru Teodor 18| Insuşi
— 1 —| 1.761| __| Mehmetu Turcu 19| Stoian Cămărașu
—| — —| 2.610| __| Epifanie Mihail —| State Stefan
—| — —| 3.802] ._| David Levi —| Minehemu Coen
—| 22 —| 33.126| __| Avramaciu Ovreiu —| Avram Alcalai
—| — — 736| —| Suliman Turcu —| Dumitru Bumbácaru
—| —| 20.000! 20.000| __| Carabetu Armeanu —| State Stefan
—| —| 7.000! 19.000! —| Bedros Armeanu —| Frantiscu Babic
—| —] 1.000! 18.862] —| Avramaciu Ovreiu 20| Avram Alcalai
—| — —| 2.309] __| Imin Turcu —| Mustafa Turcu
—| 15| 4.700| 32.242} __| Avramaciu Ovreiu 21| Avramu Alcalai
— > —| 3.696| __] Costi sin lane —| Hagi Gheorghie
— — —| 1.136| __| Avramaciu Ovreiu 24| Avramu Alcalai
—| —| 12.500! 51.473| __| Ipac —| Ipac
—| — 805| 1.040| __| Sin Stan —/ Insusi
—| — 400| 17.278| __| Dimitrie Sechelin — >
—| — 840| 1.511| __| Costandin Teodor —| Ibu Turcu
—| — —| 4.249| __| Rusetu Turcu —| Ibu Turcul
—| — 70| 5.367] __| David Levi 25| Avramu Alcalai

"10|i353| 52.025|326.381

www.dacoromanica.ro

30 ©. 1. BÂICOIANU

Carantina
(ur
E
<= |. v
£ |3 T CERIS-
S l'E 5 3|3]s
ù ps E 5 Vl
O | [a 4 = ||
—| 46113517377| 511171 28] 50/4131 10.503| 4.672] 3.347146711264| 6| 54| —
= — 39 s| — lt iar g5) — oil a
—| —l200) —| —| —| — — ai | À ee HHH
== md 181 À, A Hd di
—| =| —| —| —| 15| —| —| 46 394 296 —| —| 136| —| —| —
aa) | al. 307) —| — ta INI AI
H H ls 2 2.000 ~ -| ||
la =1 1 (1 PI COR 648l —| 180 —| — | —
— —| a| 2424412 125) -| le] =lel ala
| -| dl 5 5 1 le) =

—| 46/375/73981 511331 28| 5015021 14.935! 49731 3.595146711400| 6| 561 —

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAȘTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA

Giurgiu

mare)

LILI LILI! || chili

10/1353

52.025/326.381
5| 14.460

3.020
3.031
13.335
4.995

78.430|436.918

Stäpânul Monezii

Suma dinainte
Memet Baraictar
Rafail Ovreiu
Hasan Deşi
Avramaciu Ovreiu
Mehmet Baraictar
Carabetu Isac
Bedros Armeanu
Hagi Zisu

Hagi Apdula
Dervişi Turcu

Priimitorul

Octombrie

—| Osman

27| Avram Alcalai

28| Merdiros Armeanu
29| Avramu Alcalai
—| Ion Căciularu

—| State Stefan

—| Frantiscu Babic
—| Insusi

—| Mehmede

31| Ipac

(A. S. Dosar No. 1267, fila 72, 73, 74, 85 şi 86).

www.dacoromanica.ro

C, I, BĂICOIANU

ANEXA No. 6 (urmare).

Carantina Giurgiu

Listă de suma monezilor ee au intrat în Printipat pe luna Noemvrie 1832,

(Extras rezumativ).

Impárátesti ..... edou 790
Ruble. s sss ns a sr e a 648
Crontaleri . . . . . . . . . 34
Diriclii . . . . . . . . . . . 37
Ral... 5 6-5 sa te à de 349
Sfantihi, . . . . . . . . . . 7.102
Mariiasi . . . . . . . . . . 84
Mahmudele . . . . . . . . . 429
Funduci ......... 1
Misiri , . . . . . . . e a 166
Stamboli .......... 687
Icusari , . . . . . . . . . . 24.194
Dodecari . . . . . . . . . . 5.981
Rubiele . . . . . . . . . . 4.162
Nesfiele . , . . . . . . . . 649
Barbuti .......... 1.451
luzluci,.......... 23
Beslici . . . . . . . . . . . 62
Triiari ss à à à à s + à —
Ichilici . . . . . . . . . . . 10
Ecsindari ......... 242
Lei parale mărunte . . . . . 94.883
Toată suma . . , . . . . . 141.984

(A, S. Dosar No. 1267, filele 136, 139).

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAȘTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 33

ANEXA No. 7

Carantina Izvoarele

Perilipsis de câtă felurime de monedă ce au trecut în Prinţipat pă urmátoru anu 1832
luna lui Septemvrie.

-2| į | Toată
33 = era Numele celor ce au dat | Numele priimitorilor [Luna lui
SE| 3 Kor moneda din Turchia monezi din Prințipat | Sept.
Buc. | Buc. | Lei [Parate
60| 135| — | Imin Turcu ot Praova Stoian Bulgaru ot Izvoa- 11
rele
— 25| 56| 10| Stan Panduru ot tam Chifa Văduva ot Izvoare 11
— | 105| 236| 10| Imin Turcu ot Praova Poopa Ion ot Balta Verde 18
4 | 350| 913| 20| Sava Negutätoru ot Nego- 18
tin Stoian Bulgaru ot Izvoare
4 —| 126| — | Suliman Turcu ot Praova | Parucicu C. Bált. ot tam 18
8 | 200| 702| — | Sava Negut. ot Negotin Stoina Bulgaru ot Izvoare 22
3 | —| 94| 20| Imin Turcu ot Praova Ion Zgaibă ot Hotărani 22
— | 940 [2.145| — | Sava Bulgaru ot Negotin | Stoian Bulg. ot Izvoare 23
— 6| 13| 20| Suliman Turcu ot Diiu Dumitru Dop ot Gogosi 25
— 3 6| 30| Maria sofia lui Dum. ot Ne-| Nicola sin Dumitru otam 25
gotin
— 7 15| 30| Ilie Cepes ot Negotin Ion Dascălu ot Jiiana 25
— 2 4| 20| Ion Paşa ot Jicova Ancuţa Văd. ot Izvoará 25
— 20 45| — | Suliman Turcu ot Diiu Ion Gruiianu ot Gruia 25
— | 23 51| 30| Iusuf Turcu ot Várfu Stana Văduva ot Izvoară 25
— 25 33| 30| Suliman Turcu ot Diiu Dumitr sin ot Izvoare 25
— | 20 45| — | Die Cepes ot Negotin Ion Dascălu ot Jiiana 25

19|1.786|4.624| 20
(A. S. Dosar. 1276, fila 69)

www.dacoromanica.ro

O. I. BĂICUIANU

ANEXA No. 7 (urmare)

Carantina Isvoarele
Luna Octomvrie 1832.

Ex en a

=g) E | 3 | EjToatá suma EEN

REJ EI E E leilor Numele celor ce au dat | Numele priimitorilor mo-
D [7] br . . . . . .

35 SA Q/|ó moneda din Turchia nezi din Printipat

— ai 29] 65!

LT PL EL EEE EN

lle IN II II II!
=
E
w
a
©

4 41
4 72

971| 3.14

mal [1

efv |
Ho

10|Stan Panduru ot Praova lAncusa Váduva ot Izvoará

10¡Imin Turcu ot Praova Mariia lui Vasilie ot Gogosi

10|Jifco Sârbul ot Praova Stcian Bulgaru ot Izvoará

—||Ilie Mocráneanu ot Negotin Stoian Bulgaru ot Izvoará

—. Mie Mocráneanu o: Negotin|Dumitru Corbu ot Gogosi

—|Jifco Cârciumaru ot Praova/Stoian Bulgaru ot Izvoará

20| Iovan Sárbul ot Cracojvat |lon Zgaibá o: Hotárani

20|Ilie Cepes ct Negotin Ion Dascálu ot Jiianu

10| Bechir Turcu ot Negotin Dumitra Văduva ot Balta

Verde

10|Sava Sârbu Negotineanu ot|Stoian Bulgaru ot Izvoarä
Negotin

20| Ilie Mocráneanu ot Negotin|Dumitru Pace ot Gogosi

—|Sava Negutátoru ot Negotin| Stoian Bulgaru ot Izvoarä

10|Stan Panduru ot Praova |Nicola Pârcălabu ot Izvoarä

20|Bechir Turcu ot Palangá Gheorghe Ivancea ot Gogoş

—|Nie Cepesi Sârbu ot Negotin|lon Dascălu ot Jiiana

30| Ilie Mocrăneanu ot Negotin |Dumitru Pace ot Gogosi

10|Sava Prijichie ot Negotin [Stoian Sârbu ot Izvoare

10|Ilie Cepes ot Negotin Ion Dascălu ot Jiiana

20| Gheorghe Năvorează cu alți |Mihai sin Stanciu cu alţi ot
Izvoare

—|Stan Panduru ot Praova Stoian Boiangiu ot Jiiana
—|Peltco David ot Negotin Stoian Bulgaru ot Izvoare

(A. S. Dosar 1267, filele 69 şi 90)

www.dacoromanica.ro

Luna _ziua 1832

Octomvr

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAŞTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 35

ANEXA No. 7 (Urmare)
Carantina Izvoarele

Perilipsisă de câtă felurime de monedă au intrat de decindea aici în Prinţipat pe aceste
următoare lună lui Noemvrie, cum coprinde anul 1832 luna lui Noemvrie 30.

(A. S. Dosar 1267, fila 112)

www.dacoromanica.ro

36 C. I. BĂICOIANU

ANEXA No. 8

Carantina Oltenița

Insemnare de suma banilor ce au eşit din Printipat si au intrat în Prințipat pe trecutele
luni Iulie, August, Septemvrie si Octomvrie

Bani ce au iesit din Prinfipat Bani ce au intrat în Printipat
Taleri Parale Taleri Parale
3.108 — Pä luna lui Iulie 5.449 22 Pă luna lui Julie
2.151 20 Pă luna lui August 4.394 37 Pă luna lui August
2.556 10 PA luna lui Septemvrie 10.286 10 Pá luna lui Septemvrie
5.888 30 Pă luna lui Octomvrie 24,578 — Pà luna Jui Octomvrie
13.704 20 ” 44,708 29
Adunarea
Taleri Parale
13.704 20 Eşirea Care bani numai în icosari, dodecari si rubiele, că altă
44.708 29 Intrarea f monedá nu prea lucreazá pe aici.
58.413 =9

(A. S. Dosar No. 1267, fila 77).

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAȘTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 37

ANEXA No. 9.

Carantina Pioa Petrii

Perilipsis de cătă sumă de monezi au intrat din Turchia în Prinţipat, pe luna lui Septemvrie
si Octomvrie, leat 1832.

o | Lei,
= CRE! 2 Septembrie suma
2 [5 5 z E monezii
2 |z|â|a|a
131| —| —| —| —| Câte lei 15; parale 20 . . . . . . inc 2.030
—| 4| —| —| —| Câte lei6 .......,... .. Ls 24
—| —| 4| —| —| Câte lei 2; parale 10 ..... i à A 9
=| | =] = _37 Parale mărunte . . . . . . . . Hu E S —
131| 4| 4 37 2.064

Octomvrie
5| —| —| —| —| Câte lei 15; parale 20 ...... ... 77
—| —| —/ 18] 20] In parale mărunte . . . . . .. e Se 18
5| —| —| 18| 20 96

Pioa-Petrii, pe la care au trecut această monedă pă schimbul mărfurilor ce au ieşit

din Printipat.

(A. S. Dosar No. 1267, fila 80).

www.dacoromanica.ro

C. 1, BĂICOIANU

ANEXA No. 10

Carantina

Luna

aga] 1138 1113113811144 041 ULT EII ILL E LT

ajesed PT
| anqieg
nepuna

—į153

meL

85
10| —

PIPI

Hnyzn]
pysg
aqnu

H9[8}U017)

npu

67
—| —[165

Ene ny

pnpunJ

AYIN

apiqny
HISIW
| HOQuIEJS
Ippnwyew
l
Ue23p0oQ

psagdar | 3111118123 11118x8 12111]
tuaqleD

o
E~

6| 150

—| 800
80

290

26| 32
42213845

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOASTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 39

Turnul

Septemvrie 1832
(S E EEEE |

www.dacoromanica.ro

40 C. I, BĂICOIANU

ANEXA No. 10 (urmare)

Carantina
Luna

Galbeni
Impärätesti
Stamboli
Nisfiele
Riialuri
Diriclii
Crontaleri
Sfantihi
Ichilici
Triiari
Exindari
Barbute
Lei parale
märunte

751125311300

—|250| 95| —| —
4 8 1| —| —

5| —| —| —| | — 11 16] —| 65| | i —

14) 48| 42| À —| —| —4 =| —| 44 —= — —1| A —| —| — 90| —
— ll 2| —| ==] —| —| —| — 2 — —| —| — 1
— — {| —| —| —| —| — 10 —| —| 5| —| — | | —| —
se i sal AN | TN IX | | = 9| | 1 | | —|-—
1[ 62| 4| —| —| -| —| —| —| — —| —| — 50, | —| ~| —| —| —
—| 80| 59| —| —| 22| 23| —| 40 31 —| —| 87| —| —| —| =| —| —
— 12 | — —| — — 1 151 —| —| 90 | | — — —| —
=| 11] || | | —| — —| — | —| 2| = = ~ —| —
6| 74] 216| —| —| 7| 33| —| —| —| —| —| —| —| —| —| —| —| — —| —
À —| || —| 2 —| —| 38] —| —| —| —| —| —| —| —| —| — —| —
| —| || —| —| —| — 3| —| —| —=| — —| —| —| =| —| — —| —
—| —| | —| —| —| — 18| —| —| — —| — 3| — —| —| — ~ —
1 i| | —| —| —| — 3| —| —| — —| — 13| —| —| —| =| —| —
| —| —| —| —| —| —| — 7 —| 5 —| || | —| —
A — —| —=| =| —| —| — 16| —| —| —| —| — 7 —| —| —| —| —| —
—| — —| = —| =| —| — 6 —| — 6| 3| —| —| —| —| —| —
1| 218| 4| —| —| —| —| — 3 —| —| —| 70 —| —| —| —| —| —
À A — E E E E e |] —| =| =| = | —| =| — —| —
9] 191| —| —| —| 1477) 9 —| —| À —| —=| —| —| —| —| —| — —

150| 100| —| —| —[300| —| —| —| =| =1 —| —| —| —| —| —| —| — —| —
— — —| —¡ —3901| —| —| —| —| —1 —| — —| —| —| —| —| — E

1] 2 —| | —| — —| — 31 —| —| —| | —| —| —| —| —| — —| —
1 1 —| | —| | —| — 1 —| =| =| —| — 20| —| —| —| —| 9—
À AL | | | —| | —| — 11 || | —|—
— ad — || À NN À À | — | =
1] 9 ——|—|—| —| — 5 —| —| —| —| —| —| —| — —| — —| —
À =| = À — 12| —| NN = =| =| —| =| | =| — ==
+ HA —| 11 — 6| —| —| 19 —| —| 2| 56| 6] 2| —| —| 4 —
| | 1 — | | — 21 —| — 8| 94] 3| 3| —| —| —| —
—| 1] —| —| —| 5| —| —| 22 —| 1| 712751 6| —| —| —| —| —
| — —| —| —| —| —| — 7 —| —| 2 2| — — —| | —

PR ala 1 —| 1| | —| =| — a |
—| —| 1]—| —| 3| —| —| 22 2) 5] 2]144| | | | 1 —| —
1 À —| —| —| —| —| — 4 — 1] 1157 —| — — —=| —| —
—| —| 11| —| —| —| —| — 7 —| 1 1127 — — —=| — —| —
—| | || | —| | — 3 =l—| — | |) —| | — —| —
— 4 —=|—|—|—|—|— 2 —| —| — 46| | —| —=| =| —| —
—] 3 1 ——| —| —| —| —| —| — — ——| 1) —| —
— | || | | — = || 4| || || —
— — —| —| =| —| —| — 1 — YA 2 ———| —| —
S [A NE ST = | —| — 41| | —| —|—| —
3] — —| — —| 1, —| —| 3 16 —|—| 7| —| —| —| —| ——

270|2086|1440| 1| —|1005/628| 9305| 20| 19! 54| 30| 30/1188] 15] 5| —| —| 9031126

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUȚIUNI LA CUNOAȘTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA 41

Turnul
Octomvrie 1832

79.976 20

(A. S. Dosar 1267, filele 75, 76, 83 si 84)

www.dacoromanica.ro

42 C. I. BĂICOIANU

ANEXA No. 10. (urmare)

Carantina
Listă de monedele cari av

p w
E e (2 T lé
1 TZ TD |. v | © = EJS w
9 [3/0 2|slslelz|s 3|E alalS|saz
RAA sols Elsa E lelelajele
E olu|s|2|3|0|5]|:S5|:E]|2 SI. 5 go
Oa a|z|lo|z|ă|z|.|zZ|S|o a | d S HUE
— 1| 26 —| —| 111 2 | — = ==
Si |!) al — 1 ==) ==! <=) | .=] al ==,
| —l === —l == == il == 10| —| — | —
NN | | | | lo] — 11| —| — = as
— 4| — 2| — 26| —| —| 2| —| 3 2 —
—| — — 1| = —| —| ~ —| — 2 — —
sy. 11 —=| —| | | | | | | | — 20
— 7| 2 A | 2 | | | | | | — —
7 9| al —| 1. H | | 1 1 | | | — =
24 8] 4 —| —|200| 26| —| —| —| —| | — —
29| —| | | —| — À —| | —| | | —| — —
1 1] 40| 1 | | | | | | | | —| — —
20| 53| 19 —| —| 41] —| —h23| —| — = i
—| 330| 50| — —| —| —| —| — 50| —| — = =
—| 140| 63| —| —| — — ~ | | -| | ~ — _
— 2| 6 —| —j107| 20| —| —| —| | | — =
54] 196/160 —| —| 15| 15| —[268| —| — — Săi
10| 36| 34| —| —| —| —| —| — 87| —| — 8 =
5| 39] — —| —| 15| | —| 3| —| — = =
al 25| — 1] 4 1 == Jal =| ) | — —
5 1 — | == 7| —| 23 1 —
3 5| — —| — 7| —| — 10| —| 2 — —
3 3| — || 111 ||) | — =
— ———| —| — 1| —| —| 6| —| — = —
—| 32| — = 7 | 29 —| — = —
— | | | —| |] 5| —| — — —
— P) | 1 — | | — 4| —| — ca 10
= 39| —| il | | | 20 A — —
— —| —| —| | — 2 Al] ll = en —
40| 40| — —| —| 40| —| —h5o| —| — — —
—| 10| 7 —| —| 30| —| —| —| —| — a _
—| 15| — —| 14| — —| —| 10| —| — — 50
21) — aii ll 2] 2 2 | — =
— — {11111111 2] a —|—|— 118

aj A a 3| —

2331 1.0371413 51 1414981 611 —17531 —

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAŞTEREA MONETELOR ADUSE DIN TUROIA 43

Turnul
intrat în Printipat în luna Noembrie 18 32.

46.778| 30
(A. S. Dosar No. 1267 fila 117, 118 si 121).

www.dacoromanica.ro

C. I. BĂICOIANU

ANEXA No. 10. (urmare)

Carantina Zimnicea

Listă de monezile ce au intrat din Turchia în Printipat şi în câte legături pe luna Septemvrie,

Legături
Impärätesti
Stanboli
Misiri
Dodecari
Icusari
Mahmudiele
Rubiele
Nesfiele
Barbuti

Crontaleri

Lei parale mărunte . .
Toată suma leilor .

Septemvrie

Parale

60
1.088
361
344
2.974
5.866
128
2.544
313
673

: 78
78

93
244
12.193
1.381
312
53
336

.| Taleri 238.618.10

Octomvrie si Noemvrie, leat 1832.

Parale

Octomvrie

57
1.157
239
705
2.372
5.870
978
2.129
482
102
56
126
174
120
76
2.909
1.180
213
33

21.132
Taleri 256.749.20|Taleri 108.487.15

Noemvrie

Parale

(A. S. Dosar No. 1267, filele 103—106).

www.dacoromanica.ro

INTERVENTIA CAPITALULUI PRIVAT PENTRU SPRIJINIREA
FINANȚELOR PUBLICE

TABLOURI DE IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE
ANII 1832—1855

www.dacoromanica.ro

46 C. I. BĂICOIANU

ANEXA No. 11
Tabloul sumelor împrumutate de Visteria Munteniei în anul 1832.

Banii ce arată Visteria
că a luat CATIMEA

TOTALUL
cu imprumutare în curge- |SU MEL OR BAGARE DE SEAMA
rea anului 1832 =>
în Muntenia Lei Lei P
Dela vremelniceasca des-
pärtire . . . . . . . . 772.500
Din depozition al Visteriei 77.500
Dela Logofetia dreptätei . 160.000 Cu zapisul Statului No. 1
Dela Logofătul Atanasie
Hristopolu . . . . . . 157.500 Cu zapisul Statului No. 2
şi cu dobândă 10%
Dela Dvornicia Mare. . . 158.230 Cu 3 zapise, însă:
1. Al visteriei cu No. 3
de lei . . . . . 66.000
2. Al sfatului cu
No. 11 de lei . . 19.330
3. Al sfatului cu
No. 23 de lei . 72.900
158.230
Dela maior Ganscheiovici 75.600 Cu zapisul sfatului No. 4
si cu dobândä 10%
Dela Sfânta Mitropolie . 116.781 Cu zapisul sfatului No. 6
Dela spătăreasa Ghera-
china ... . oo. 44.100 Asemenea No. 7
Dela Polcovnicul Cuciubei
al 2-lea . ...... 126.000 Asemenea No. 9
Dela Epistimia Greceanca. 25.200 Cu 2 zapise însă:
1. Al sfatului cu No. 8
cu dobânda 10% 15.750
Asem. cu No. 14
cu dobânda 10% 9.450
25.200
Dela Pascale Gazoti . . 31.500 Asemenea No. 15
Dela paharnicul Arion . . 1.993 Cu zapisul visteriei No. 27
Dela Medelnicerul Joan Bu-
dişteanu . . . . . . . 30.000) Cu zapisul sfatului No. 16
Dela Slugerul Tănase Rai- şi cu dobândă 12%
şoreanu . . . . . . . 31.500 Cu zapisul sfatului No. 17
şi cu dobânda 12%
Dela Scarlat Geanulu . . 10.017 Asemenea No. 18 şi cu
Dela Aga Constantin Ra- dobândă 10%
let 4 à ss 5 e 2 47.250 Asemenea No. 19 si cu
Dela Serdarul Grigore Obe- dobândä 10%
deanu . .. , . . . . 31,500 Asemenea No. 20 si cu
dobândä 18%
Dela Vistierul Nenciulescu . 12.600 Asemenea No. 21 şi cu
dobândă 12%
Dela Hiler Manuah . . . 132.000 Asemnea No. 22 si cu
dobândă 18%
Dela Doftorul Teodosie. . 15.750 Asemenea No. 24 si cu
dobândă 10%
Dela Serdarul Nicolae Va- Asemenea No. 25 si cu
silescu . . . . . . . . 94.500 dobândă 10%
Dela logofetia Credinței . 34.335) — — | 2.186. 357| —| Asemenea No. 26

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANU 1832—1855 47

ANEXA No. 12

Tablou de sumele ce s'au împrumutat de Visteria Munteniei cu
zapisele sfatului şi acelea rămase a se plăti la 30 Decembrie 1833.

oa)
| Sumele [au | au maaa |
DATORIILE datoriilor | panata is | > Pease Bare
August 1834 viitorime de seamä
Lei |P.| Lei Į P. Lei |P.
Imprumutare pe anul 1832 | | | |
cu zapisele sfatului
Dela D. Logofăt Atanasie
Hristopolu . . . . . . 157.500 — 157.500 —
Dela D. maior Gaieskevici 75.600, — 75.000; =
Dela D. polcovnic Cuciubci 126.000; — 126.000! —
Dela maica Epistimia . . 25.200 — 25-200, —
Dela Scarlat Geanoglu . . 10.017 — 10.017, —
Dela D. Marele Vistier Al. |
Nenciulescu . . . . . . 12.600 — 12.600! —
Dela Marea Logofetie a |
pricinilor bisericeşti . . 34.335 — 34.335 —
Dela Marea Logofetie a
dreptăței . . . . . . . 160.000, —| 55.000 —| 105.000! —
Dela Sfânta Mitropolie . 116.781| 60 116.781] 60
718.033] 60 663.033 60
Imprumutare pe leat 1833
Dela D. Cäminar Costache
Manu ..... se 31.500| — 31.500! —
Dela M-me Tereza Saorvain 63.000! — 63.000 —
Dela D. Postelnic Costache
Sutul . . . . . . . i 63.000; — 63.000 —
Dela D. Polcovnic Odobescu 78.750, — 78.750, —
Dela D. G. Opran, însă îm- Ă
prumut. de galbeni 70.000 | 2.205.000 — 2.205.000! —| ea” Ghis
Imprum. de galbeni 15.246 448.875, — 448.875] —| Opran, sau
Prin învoire pe zapise dela dela cel ce
1 Sept. 1834 până când au ii Pi imn
plătit şi toată dobânda la a le plăti în
această sumă 3 ani dela
Dela D. Gheneral Maior PE be
Stacov . . . . . . . . 189.000 — 189.000; —| dobândă
Imprumut. Eforiei Ocnelor 549.431 116 549.431 116| 10% pe an.
Dela monästirea Segarcea 25.594! —| 25.594 —
3.654.150 116 3.628.556 116)

Imprumutare pe leat 1834
în urma jurnalului dela
30 Decemvrie
Dela Ghiţă Opran în 2.558
galbeni spre răfuirea da-
toriei către Monăstirea Se-
garcea şi de lei 55.000 la
logofetia Dreptätei la care
s'au plătit şi dobânda până
la 1 Septemvrie al curgă-

torului an. . 80.594 —

4.372.184 56

www.dacoromanica.ro

48 C, I. BĂICOIANU

ANEXA No. 13

Listă de sumele ce au luat Visteria cu împrumutare în
din aceştia în curgerea leatului 1834 şi

taci
Sumele împrumutate

In ocotifi în lei
galbeni || peste tot

Numele Imprumutátorilor

Buc. Lei P.
1lAprilie 20 Gheorghe Opran şi Solomon Halfon . . .| 5.000 157.500 —
2|lunie 24 Idem dela numiții . Y... . , . . . . 2.558 80,594|—
3|lulie 12 D. Pot. Polcovnic Nojin . . . . . . » -| 3.000 94.500|—
4|August 10 Logofetia dreptätei ........,.. — 11.236|—

Urmätoarele zapise s'au slobozit pentru îm-

prumutarea de 26789 galbeni lei 4/bani 16

ce s'au fácut prin D. Serdar Ghitá Opran

a se pláti aducátorului cu soroc de 3 ani,

incepándu-se dela 1 Septemvrie 1834 si cu

dobândä de sase la sutá pe fiecare an in 2

semestruri pe fiecare“an . . . . . . .
5lSeptemvrie 1 | Zapis de galbeni . . . . . . . . . . ., 100 —|—
6— Zapise galbeni a 100 galbeni fiecare . . .| 26.600 841.050 —

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855 29

curgerea leatului 1834 cu zapisele sfatului, ce au plătit
ce au rămas datorie la zi 1 Ghenarie 1835

Sumele ce |Ce au rămas
Sau plătit datorie a se
din această | plăti pe
în leatul 1834! viitorime

7 La [P| Lei IP.

157.500 _
80.594

841.050|—

Aicea se înseamnă dobânzile cu cari s'au
făcut împrumutarea şi alte
băgări de seamă

Cu soroc de 3 luni şi cu dobândă câte 10% . .

» » 6 » ” » » » »

» » 6 » ” » » » »
1 an ” » » » »

Pentru dobânda acestor galbeni, socotită până la îm-
plinirea sorocului de 3 ani, când urmează a se
plăti capetele, s'au slobozit deosebite 6 zapise
toate cu data dela 1 Septemvrie 1834 şi fiecare
zapis cu câte 3 galbeni, cu îndatorire a se plăti
dobânda la soroacele ce se arată însă:

zapis a se plăti la 1 Martie 1835 galbeni
» 1 Septemvrie1835 ,,
» 1 Martie 1836 „,
» 1 Septemvrie 1836 ,,
1 Martie 1837 ,,
1 Septemvrie 1837 ,,

2 » » » »

3 » 39 32 LE
No. 4 » » » ”

5 ” » o» » »

” n” sa ”

Pe lângă această sumă de dobândă li s'au slobozit
alte şase zapise cu data dela 1 Septemvrie 1834,
tot pentru dobândă socotindu-se câte 4%, afară
de 6 cu soroc a se plăti însă:

No. 272 zapis a se plăti la 1 Martie 1835 galbeni 534

No. 273 idem la 1 Sept. 1835 » 534

No. 274 idem la 1 Martie 1836 » 534

No. 275 idem la 1 Sept. 1836 » 534

No. 276 idem la 1 Martie 1837 » 534

No. 277 idem la 1 Septe. » 534

Din care la sorocul de 1 Martie 1835 galbeni 1.335
Idem la . . .. . 1 Sept. $ 1.335
e ide de ast A Ja 1 Martie 1836 ,, 1.335
. 1 Sept. s 1.335
1 Martie 1837 „ 1.335
1 Sept. 5 1.335

8.010

www.dacoromanica.ro

Galbeni

50 C. I. BĂICOLANU

(Ur

Sumele împrumutate

a Zine In ocotițiîn lei
Numele împrumutătorilor galbeni || peste tot
Buc. Lei |P.
278|Septemvrie 1 | Hiler Manuach evreu saraf . . . . . . . — 460.000 —
Următoarele zapise s'au slobozit p. împrumu-
tare ce s'au făcut de.... prin .....
a se plăti înfăţişitorului cu soroc de 2 ani,
începându-se dela 1 Octomvrie 1834 şi cu
dob. câte 6 galbeni la sută pe an în două
semestre pe fiecare an . . . . . . . . 1.000 — —
279|Octomvrie 1 | Idem.
280|Octomvrie 1 | Idem . . . . . . . . . . . . . . . + | 1.000 —|—
281 5 Be aa A ta R à + à 1.000 = —|—
282 » E E e... 1.000 A — | —
283 » RE 1.000 —|—
284 îi po taci ai al a LS 1.000/—| =}
285 55 DR D de da eee 00) ne des. sc de Un 1.000 azi
286 Fă NED OU Pe Ea. 1.000|— —|—
287 5 p. aad a a a 4 a ne 1.000! — —|—
288 p nn O ER 1.000/— —|—
289 K Zapis cu asemenea cuprindere . . . . . 500 —|—
290 Zapise de galbeni a 500 fiecare . . . . . 19.500 —
328
329 Zapis cu asemenea cuprindere de galbeni . 250 =
330 Zapis de galbeni a 250 ........ 19.750 —
408
409|Octomvrie 1 ` 100 =
410 Zapise de galbeni a 100 fiecare , . , . . 13.400 E
543

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855 51

mare)

Sumele ce ||Ce au rămas
Sau plätitdin]datorie a se Aicea se înseamnă dobânzile

această în | plăti pe cu cari s'au făcut împrumutarea si alte 5
leatul 1834 || viitorime bägäri de seamá 2
©
Fra 108.737|60| Pe care orândueşte a-şi primi dela Eforia vămilor
din sferturile ce este să răspunză la visterie, câte
lei 117,087, bani 60 pe fiecare lună în 4 luni în-
cepând dela 1 Octomvrie leat 1834 până la 1 Fe-
vruarie 1835 cu dob. 10% pe an.
— —|—| Pentru dobânda acestor 1000 galbeni socotiți până
la împlinirea sorocului de 2 ani când urmează a
se plăti capetele s'au slobozit deosebite 4 zapise
cu data dela 1 Octomvrie 1834 şi fiecare zapis
de câte 30 galbeni cu îndatorirea a se plăti do-
bânda la soroacele ce se arată însă:
Zapis a se plăti la 1 Aprilie 1835 de galbeni 30
Idem la 1 Octomvrie . . . . . » 36
» la 1 Aprilie 1836 . . . . . .. $ 30
» la 1 Octomvrie . . . . . . . » 30 120
— — Fe One AR ge E sg à UE à SE à i 120
el —|— E AAA a A RA . 120
— D a OR a a A a e È 120
—|— —|— » on ue A nm E + à à 120
— —|— DH AAA A et CE A e 120
— —|— » pi = e E ht ari de sute, ip ee A . 120
—— —|— A On 0e a 120
— —|— A 120
— E E ce a o aae d 05 de, batute a Sac 200 dă 120
— —|— Cupoanele acestui zapis ‘eu aceeaşi dată însă:
Zapis a se plăti la 1 Aprilie 1835 de galbeni 15
Idem la 1 Octomvrie ........ 15
5 1 Aprilie 1836 . . . . . . . . 15
” 1 Octomvrie . . . . . . . . 15 60
= —|— 2.400
= —|—| Cupoanele acestui zapis cu aceeas dată însă:
Zapis a se plăti la 1 pi uzat 1835 de galbeni 7%
Idem la 1 Octomvrie .. Da g 7%
1 Aprilie 1836 . . . . . . . . . 7%
39 1 Octomvrie . . . . . . . . . 7% 30
==] == 2.370
— —|—| Cupoanele acestui zapis cu aceeaşi dată însă:
Zapis a se plăti la 1 Aprilie 1835 de galbeni 3
Idem la 1 Octomvrie ......... 3
m 1 Aprilie 1836 . . . . . . . .. 3
j 1 Octomvrie .. . . . . . . . 3 12
— —|— 1.608

www.dacoromanica.ro

52 C, I. BĂICOIANU

3 Sumele împrumutate
3

uN . sue À .
a. | Luna şi : In ocotiti înlei
g Aua Numele Imprumutătorilor galbeni o tot
S Bucáti | Lei JP.

63.000 2.000.250

4.125.820 —|

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855 53

mare)

Sumele ce |Ce au rămas -

s'au plătitdin| datorie a se Aicea se înseamnă dobânzile cu care s'au “a
această în || "pläti pe făcut împrumutarea și alte 5
leatul 1834 | viitorime băgări de seamă 2
©
Pe lângă această sumă de dobândă s'a slobozit alte
4 zapise cu data dela 1 Octomvrie 1834 tot pen-
tru dobândă socotindu-se câte 4% afară din 6 cu
soroc a se plăti însă:
No. 544 zapisase plăti la 1 Aprilie 1835 galbeni 1.270
No. 545 Idem la 1 Octomvrie. . . . . » 1.270
No.546 , » 1 Aprilie 1836 . .. , 1.270
2.000.250 — No.547 „» ,, 1 Octomvrie . . . . ,, 1.270| 5.080
12.700
Din care la sorocul dela 1 Aprilie 1835 galbeni 3.175| —
SR ee 95 » 1 Octomv. » 3175| —
wO D D » 1 Aprilie 1836 s» 3175| —
55 $...» » 1 Octomv. » 3175| _
12.700
118.125|—| Cu soroc la 3 ani si cu dobândă câte 7 % % la pungă
102.375 —| Asemenea . . . . . . RE TA
94.500 —| Asemenea . . . . . . . . . Hire, der aia d
37.800—| Asemenea . . . . . . . HS de een ae

589.356/60| 3.536.463 60

LILILILI

www.dacoromanica.ro

54 C. I. BĂICOIANU

ANEXA No. 14 Listă de banii ce au plătit Visteria

LA CINE ANUME A FOST DATORIE

1 Pe temeiul zapiselor Sfatului Administrativ D-lui Kir Hiler
Manoah ovrei, plata capetelor ce a împrumutat Visteria Va-
lahiei, împrumutaţi pe temeiul poruncei Măriei Sale No.272
din anul 1834.

Zapis dela 13 Fevruarie 1835 No. 3 E
Idem altul ........ No. 4 4 ai de ai a 5 à

2 Idem tot numitului cu trei zapise scrise dela 12 Decemvrie
1834 de 10.000 galb. pe temeiul poruncii Märiei Sale dela
15 Decemvrie 1834 No. 272.

După zapisul No. 548 pentru galbeni. . . 3.750

Idem altul No. 549 » jio ee d 3.250
Idem altul No. 550 » » + «+ 3.000
10.000

Idem cu 2 zapise scrise dela 29 Ghenarie 1835 :
După zapisul No. 1 pentru galbeni . . 550
Idem altul No. 2 AA a a aA 450
1.000
Idem cu alt zapis No. 5 scris dela 24 Fevruarie 1835 :
galbeni 2.000
13.000

3 Pe temeiul zapisului casei Visteriei dela 3 Iunie No. 329 D-lui
Marelui Vistier Alexandru Vilara pentru alţi atâta ce a îm-
prumutat Visteriei.

4 Idem al zapiselor sfatului Administrativ D-lui Kir Hiler za-
raful plata capetelor ce a împrumutat visteria pe temeiul
poruncilor Măriei Sale No. 209 si 405:

Dupä zapis scris dela 20 Martie 1835 No. 6.
Idem 20 Martie „ » 7.

Idem 15 Aprilie » »p "8. . . . . . . .
Idem 28 „ 5 a Dea Sue
Idem 6 Mai > a TW à à à
Idem 10 „ O y à à,

Idem 10 „ 5 on 12 à à 6 ti
Idem 20 ,, 5. y Miss aa
Idem 4lunie „ » 17 galbeni 1280
Idem 10 18 galbeni 1000

5 Pe temeiul zapiselor Sfatului Administrativ D-lui Kir Hiler
Manoah zaraful pentru plata capeetelor de banii ce a împru-
mutat Visteria câte 18 galbeni la % pe an:

După zapis scris la 10 Iulie No. 18 galbeni 1.000. . . . .
» » » vw» » » 19 » 1.000. . . . .
» » » D» » » 20 » 900. . . . .
» »» ” » n » » 21 o» 500 . . è s o
” » vn D» 2» » 22 » 1.500 . . a

» » » »» » » 23 » 2.000 +
» » » ” 2 ” » 24 » 700 i EE Y
7.700

De reportat .

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855 55

din împrumutările anului 1835

S'au plătit Au rămas da-

À torie la 1
în curgerea ` TOTAL n
anului 1835 Sin grie Bägäri de seamă

Lei P. Lei P. Lei P.

—| — —| — —| — la pungä pe lunä

Dobânda câte Lei 7 parale 60
—| — —| — —| — Idem
59.850| — —| — —| —
—| — —| — —| — Idem
—| — == —| — Idem
409.500| — —| — —| —
28.059] — —| -- —| —
—| — —| — —| — Idem
—| — —| — —| — Idem
—| — —| — —| — Idem
—| — —| — —| — Idem
—| — =|— —| — Idem
—| — —| — —| — Idem
—| — —| — —| — Idem
—| — =|— —| — Cáte 18% pe an.
=| — —| — —| — Idme
—| — —| — —| — Idem
540.758) — —| — —| —
Cu suma de lei 31.500 din zapisul
dela 10 Julie No. 18 s'au trecut
de plătiți lei 13.230 împrumuta-
rea arătată la venit No..15 lunie
į 1, cum şi alți lei 18270 din îm-
prumutarea de lei 630.000 alcă-
tuită din 2 zapise unul 27 şi al-
tul No. 28 August 1 pentru că
Visteria pe cel I condei nu l'a
242.550] — —| — —| — trecut la datorii neplätite, cum si
din lei 630.000 scade acesti lei
1.320.713| — —| — —| — 18270 si trece numai lei 611.730.

www.dacoromanica.ro

C. I. BĂICUIANU

11
12

(Ur

La cine anume a fost datorie

Report

Idem al zapisului scris dela .... imprimeria Logofetiei
dreptáfei spre plata banilor ce a împrumutat pe Visterie .
Pe temeiul zapisului sfatului administrativ s'a dat la Sf. Mitro-
polie plata capetelor de banii ce a împrumutat pe Visteria
Valahiei
După zapisul dela 1 Septemvrie 1835 No. 29 . ... .
Idem altul dela 2 » 1835 No. 30, . . . . .
Idem D-lui Hiler Manoah, zaraf, plata capetelor :
După zapisul dela 21 Iulie No. 25 în galbeni 7.000 . +
Idem 26 » „ 3.000. . +
10.000
Zapis dela Mai 17 cu No. 13 împrumutarea dela Epistimia
Idem dela Iunie 1 cu No. 16 la D. Gheorghe Papa :
Idem dela August 1 cu No. 27 la Hiler Manoah. . . . .
Idem la » Lou, 5ù 28 aa aa a E

Se scade ce s’au plătit din suma de lei 31.500 care se arată
la No, Di soros AAA
Zapis dela Decemvrie 16, No. 31 Serdarul Opran si Solomon
MAO e s se cn ce 8e à es 8 ns en e
Idem dela Dechemvrie 20 No. 32 la D. Caminar Moshu . .
Idem dela Dechemvrie 28 No. 33, D. Serdar Opran si So-
lomon Halfon .............,... ..

Se scad :

Cei trecufi la No. 2 trei zapise No. 548, 549 si 550 în 1000
galbeni, fiind împrumutare din anul 1834 si s'au trecut după
cuviință în condica fără anume paragraf. . . . . . . .

Peste tot , .

www.dacoromanica.ro

346.500
283.500

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855 57

mare)
i ue Au rämas
S'au plătit în datdrie la 1
curgerea Ghenarie Total E `
anului 1835 Bägare de seamä
L | 836 AIE RNP
Lei P. Lei P. Lei P.
|
1.320.713| —
13.500| — —| — —| —
—| — —| — — Cu dobândä pravilnicä
—| — — Idem
90.000! —
—| — —| — Cáte 18% pe an.
—| — —| — —| Idem
315.000| —
—| — 9,4501 — —| Câte 12% pe an
—| — 25.200| — —| Câte 18% pe an
= — —| — —| Idem
—| — —| — —| Idem
—| —| 611.730| — —| Idem
—| — 63.000| — —| Idem
—| — 35.393| — —| Idem
1.739.213] —| 807.773] —
315.000/ — i DEN
1.424.213] —| 807.773| —| 2.231.986) —

www.dacoromanica.ro

C. 1. BĂICOIANU

ANEXA No. 15

1 | Ghenar 10
2 | Martie 8
3 PA 10
4 5 10
5 $ 21
6 5 21
7 | Mai 4
8 | ,, 18
9 | ,, 29
10|, 30
11 | Iunie 8
12 x 10
13 | Iulie 1
14 | » 1
15 | » 1
16 | August 1
17 » 8
18 > 24
19 | Octom. 4
20 m 9
21 | Noemv. 7
22 | Decemv. 8
23 Re 17
24 » 18

Tablou de sumele împrumutate în cursul

DELA CINE ANUME

Dela Hiler Manuah Saraful .
» Iancu Vlădoianu
» Hiler Manuah Saraful
Idem TT

D-nei Hätmänesei Eleni Erachinii

Slävitei Dragomänesei Marioara Sutu ; o
Hiler Manuah Sarafu . . . . . ..

D. Serdar Gheorghe Obedeanu
D-nei Hätimänesei Elenii Filipescu
» D. Mihalache
D. Solomon Halfon
» Secretar Culen
D-nei Madame Terezia Saorvain

» Marioara Roset .........

D. Coleschi registrator Const. Pirgu .

Dela Hiler Manuah Sarafu. . . . . i l

Cuvioasa maica Epistimia
Dela Hiler Manuah Sarafu . .
Idem

ns . .

D. Căminaru Manolache Serghiadi
Chir Constandin Buzulea

www.dacoromanica.ro

. . eeo’

CATA SUMA

Galbeni

19.590
3.000
12.00
3.000

900
1.100

20.000
2.500
1.000

700
2.860
1.000

. 1.000

600
3.000

19.000

400
5.000
2.222

11.235
3.000
1.400

700

Lei

617.085
94.500
378.000
94.500
28.350
34.650
630.000
78.750
31.500
22.050
90.090
31.500
31.500
18.900
94.500
315.000
12.600
10.000
157.500
70.000
353.902
94.500
44.100
22.050

106.207 || 3.355,527

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855 59

anului 1836 de Visteria din Muntenia

DIN

AU
"Su | Rămas BAGARI DE SEAMĂ
PLATIT
Lei P.I

617.085 Cu dobândă câte 18% si cu soroc de à luni
— 94.500 | — » "o y » 10% » » » an
— 378.000 | — » » » 18% » » » 1 »
— 94.500 | — » SA » 18% oo» „ 6luni
— 28.350 | — » 2 » 18% » ” » 6 „
= 34.650 | — 2 » » 18% » 5» ». Ô »

630.000 | — — — » Ez) » 18 % Ez) ”, » 5 »
— 78.750 | — » » CE 18 % CE » EE] 3 »
— 31.500 | — » LL » 18 % » ”, „ 6 »
— 22.050 | — » » » 18 % CL » » 1 an
— 90.090 | — » » » 18 % » s CE] 6 luni
pem 31.500 | — ” ” » 12% » » » 1 an
= 31.500 | — » ”, » 12% » M » 6 luni
— 18.900 | — » » CE] 18 % » » EL 6 »
== 94.500 | — » » , 12 % „ , ET) 6 ET)
— 315.000 — LL » » 18 % CE „ » 6 ”
— 12.600 | — » » » 12% » » .» 6 »
— 10.000 | — LU ” » 18% » » » 6 »
— 157.500 == »” » » 18 % » „ „ 6 ”
— 70.000 | — » » 33 18 % , , ”, 6 »
— 353.902 | 60 ,? ” ” 18 % ” . °° 4 y»
z= 94.500 | — » » » 12% » » » lan
— 44.100 | — » 5 18% » » » 6 luni
— 22.050 ” » n 18% » » » 6 »”

1.247.085 | —| 2.108.442 | 60

www.dacoromanica.ro

60 C. 1. BĂICOIANU

ANEXA No. 16

Listă de sumele dobânzilor cuvenite pe sea

La cine anume şi pe ce anume capete

Imprumutări din anul 1834

1] D. Polcovnic-Nojin după zapisul cu No. 3 la lei
Din anul 1835

40.950

6| Hiler Manuah Sarafu după zapisul No. 1... , , +. +» + 617.085] —
7| D. Iancu Vlădeanu, după zapisul No. 2 .. . , . . +.» + 94.500| —
8| Hiler Manuah zarafu, după zapisul No. 3... , . . +.» + 378.000) —
9] Idem după zapisul No. 4 ............. +.» 94.500| —
10| D-nei Hätmänesei Elenii Erachinii după zapisul No. 5 . + + 28.350| —
11| D-nei Slăvitei Dragománeasa Maria Şuţul după zapisul No. 6 34.650| —
12| Hiler Manuah Saraful, după zapisul No. 7 . , . . + + - 630.000| —
13| D. Sardar Gh. Obedeanul, după zapisul No. 8 ..... 78.750 —
14| D-nei Hătmănesei Elenii Filipeasca după zapisul No. 9 . . 31.500) —
15| D. Mihalache după zapisul No. 10 .. . . . . . , . + . 22.050| —
16| D. Solomon Halfon după zapisul No. 11... , . . - +. + 90.090) —
17| Secretarul Culen O ea si matter a 31.500] —
18| D-nei Madam Terezia Saorvain după zapisul No. 13 . . . 31.500| —
19| D-nei Marioara Rasti după zapisul No. 14 ........ 18,900| —
20| D. Coleschi registrator, Constantin Párgu după zapisul No. 15 94.500| —
21| D. Hiler Manuah Saraful, după zapisul No. 16. . . . .. 315.000! —
22| Cuvioasa Epistimie, după zapisul No. 14. . . . . . . . 12.600] —
23| D. Hiler Manuah Saraful, după zapisul No. 18. . . . .. 10.000! —
24| Idem » 19... .. 157.000! —
25 » a DO à à a. à 70.000! —
20| » de: 353.902] 60
27| D-nei Hátmáneasa Eleni Erachini după zapisul No. 22 . . 94,500! —
28| D. Cáminar Manolachi Serghiadi după zapisul No. 23. . . 44,100) —

Constantin Vizulea, după zapisul No. 24. . . , . . . . . 22.050| —

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANJI 1832—1855

ma leatului 1836 la împrumuturile Visteriei

Dobânzi cu- | q» . a | Au rămas da-
venite pe sea- si inl torie la zi 1
ma anului A nel e an ahe arie
1836 837
Lei |P.| Lei [P.| Lei [P.
853| — 853| 15 —| —
1.134] — 567| — 567| —
4.536| — —| — 4.536| —
53.192) 75 53.192] 75 —| —
3.915| — 3,915] — —| —
70.227| 99 70,227| 99 —| —
7.655| — 4.725| — 2.940| —
54.810| — 39.690| — 15.120| —
13.702| 60 9.922| 60 3,780| —
3.954| 99 2.679] 9 1.275| —
4.836| 17 1.717| 77 3.118| 60
58.357| 96 58.357| 96
8.741| 30 3.543] 90 5.197] 60
3.323] 30 2.835| — 488| 30
2.315| 30 —| — 2.315| —
9.099| 10 8.108| 12 990|118
2,100| — —| — 2.100] —
1.890| — —| — 1.890| —
1.701| — —| — 1.701| —
5.670| — —| — 5.670| —
23.625] — —| — 23.625] —
596| 48 —| — 596| 48
630| — —| — 630| —
6.772| 60 —| — 6.772| 60
2.835| — == 2.835| —
9.378| 48 —| — 9.378| 48
693| — —| — 693| —
286| 78 —| — 286| 78
33 —| 182| 36
356.973111| 201.976] 77| 154.997] 34

Bägäri de seamä

Socotitá dela 1 Ghenarie până la 15
Martie 1836, cánd s'au räfuit cape-
tele cáte 10% pe an.

Câte 12%.

Câte 18% şi afară de alţi lei 2268
datorie de dobândă la această sumă
pe 6 luni din anul 1835.

Câte 18% şi socotită dela 1 Ghena-
rie până la 1 Octombrie 1836 când
s’au räfuit rânduri rânduri capetele.

Câte 18% dela 1 Ghenarie până la
20 Martie 1836, când s'au ráfuit
capetele.

Câte 18 % socotită până la 1 Oct. 1836
când s'au ráfuit capetele ; însă lei
500 din cei arätati sunt intorsi la
venit.

Câte 10%

» 18%

» 18% Visteria la suma plătită
are slobozifi mai mult cu lei 2 bani
56, pentru care i s'au fácut cunos-
cut prin No.

Câte 18% potrivit cu bilanţul Visteriei
» 18%
» 18%
» 18%
» 18% » »»
» 12% » »
» 12% » LL
» 18% » »
» 12% » »
» 18% » » 150
» 12% » » 142
» 18% » » 126
LL 18% » p 86
» 18% » » 81
» 18% » » 53
» 12% » p 22
» 18% » » 13
» 18% » » 12

zile 210
202
200
180
180
180

www.dacoromanica.ro

C. I. BÂICOIANU

62
(Ur
m]

La cine anume si pe ce anume capete

între cheltueli prin socotelile anului 1836 şi anume:

Contracciilor exportatiei sărei dobândă la 10.000 galbeni luaţi

cu escont din 20.000 galbeni ce au avut să răspunză la 1

Aprilie: eee a se nur edi A de mo a que —| —
Lui Kir Hiler Manuah la împrumutarea de 800.000 lei pe

seama miliției dela 1 Ghenarie până la 20 Aprilie 1836,

când s'au räfuit capetele. . . . . . . . . . . . . . —| —
Lui Lazăr Calenderoglu plată de dobândă la sumele ce ‘au

răspuns în Visterie înaintea sorocului din sfertul vämilor

însă :
Din socoteala lui Iulie la lei 90,000 pe zile 15 . Lei 450.—
Idem Octomvrie la lei 37.800 pe zile 21 . . . ,, 344.52
Idem Noemvrie la lei 94.500 pe zile 10 . . . ,, 472.60 —| —

D. Sovetnic Serviei Stoian Simici pentru plata de dobândă la

sumele ce au răspuns înaintea sorocului orânduit a da în

Visterie pentru exportatia sărei . . . —| —
Pentru plata de dobândă şi cheltueli D. Căminarului Ştefan

Moshu la politele trase la Țarigrad în socoteala Inaltei

Porţi Otomane, însă:
Pe semestru din urmă al anului 1835 la lei 472.000 16.644,114

Pe lângă aceste mai sunt şi alte sume de dobânzi trecute
Pe semestru 1 al anului 1836 la lei 707.928 . . . 28.309,60 —| —

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832 —1835 03

mare)

Dobânzi cu-

i | Au rămas da-
> Sau platit în y 8
venite pe curgerea torie la zi 1

ca amid acesti an ab rie Băgări de seamă

2.408| 42 2.408| 42

19.466| 75 19.466| 75

1.266/112 1,266|112

15.961| 83 15.961| 83

44,954] 54 —| — 44,954! 54

4410311117] 241.080] 29| 199.951! 86

www.dacoromanica.ro

64 C. I. BÂICOIANU

ANEXA No. 17

Dobânzile ce s'au plătit si sunt a se mai plăti

E
2 CATA SUMA
S | Luna, Ziua DE LA CINE ANUME
Ş A E IS
= Galbeni || Lei |
Din leat 1835
1 Epistimia Greceanca . ....... 300, 9.450| —
2 Gh. Popa .. 800| 25.200| —
34.650| —
Din leat 1836
3 D-nei Spătăreasa Eleni Erachina 2.000] 63.000! —
4 D-nu Serdar Opran — 75.174] 90
5 2 D-nu loan Vlădeanu 3.00 94.500 —
6| 3 D-nu Jler Manuah zaraful 12.000 378.000! —
7 4 Idem 3.000 94,500| —
8 5 D-nei Hatmaneasa Eleni Erachina 900! 28.350) —
9 6 Slävitei Dragomänesei Maria Sutu 1100! 34.650] —
10| 8 D-nu Serdarul Gh. Obedeanul 2.5001 '78.750| —
11| 9 D-nei Hätmâneasa Elenei Filipeasca 1.000) 31.500| —
12| 10 D-nu Mihalache 700| 22.050| —
13| 11 D-nu Solomon Halfon 2.860 90.090| —
14| 12 D-nu Secretarul Culen 1.000 31.500| —
15| 13 D-nei Madam Terezia Saorvain 1.000| 31.500] —
16| 14 D-nei Marioara Roset 600| 18.900| —
17| 15 D-nu Coleschi Registrator Constantin |
Pârgu 3.000| 94.500| —
18| 16 D-nu Iler Manuach Zaraful 10.000! 315.000! —
19| 17 D-nei Cuvioasa Epistimia 40 12.600| —
20| 18 D-nu ller Manuach Zaraful — 10.000| —
21| 19 Idem ........... 5.000] 157,500| —
22| 20 Idem es à à à Li es 2.22 70.000| —
23| 21 Idem, à: e aial 5 a catod ee e 11.235| 353.902] —
24| 22 D-nei Hätmäneasa Eleni Ezachina . . 3.00 94.500) —
25| 23 D-nu Căminar Manolache Serghiadis , 1.400] 44.100] —
26| 24 D-nu Constantin Vuzulea. . . . . . 70 22.050| —
S 2.246.616] 90
Din leat 1837
27 1| Martie 13 D-nei Vorniceasa Zmaranda Manu .. 1.500 47.250| —
28| 2 5 14 D-nei Cucoana Alexandrina Florescu . 400| 12.600| —
29] 3| Aprilie 1 D-nei Elenca Bălăceanca. , . . . . 1.650) 51.975] —
30| 4 pa 2 D-nei Alexandrina Florescu. . . 20 6.300| —
31| 5 5, 21 D-nu Lazăr Calenderoglu . . . . . 8.400] 107.100| —
32| 6 A 24 D-nei Cucoana Elenca Báláceanca 60 18.900| —

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855

la împrumuturile Visteriei în anul 1837

Dob. cuve- | Ce au plătit Ce au rä-
nită pe în mas datorie
anul 1837 | anul 1837 |! 1 Qerarie
Lei P. Lei P.
1.134] — 567
2.595! 72 —
5.943] — 2.163
3.758] 90 3.758
10.789] 96 3.544
9.938] 30 —
17.010] — =
5.103] — =
6.237 — 3.118
4.252] 60 —
5.670] — 488
749| 84 — —
16,216| 24 9.098/112
1.680] — —
3.780| — 1.890
3.402| — 1.710
11.340] — 5.670
8.281/107 —
1.512 756
1.050| — —
20.081| — —
8.818| 30 —
22.368|107 —
11.340| 59 693
7.938| — 286
3.969 132
4.520 1 |
1.201 445
4.660 1.542
562| 96 184
13.333/114 13.333/114
1.549] 96 415| 96

Cu cât la ©}
pe an
pe cáte zile de

ny
© N

=
N

sulul până la

5 BAGARE DE SEAMĂ
Kz
E

la datoria_za-

360
206|

Insá pe 206 zile pentru lei 63.000 si pe
360 Hen zile p. 31.500 fiindcă ceilalţi stau dat.

1837 câte 100), face Jei 7517,57 bani dar
s'au trecut în sumă mai mică pctrivit cu
arătarea Visteriei.

Dob. cuvenită la această sumă pe anul
360 |

Insă pe zile 60, socotită câte 100/, pe 284
zile câte 120/, pentru toată suma și pentru
16 zile asemenea câte 120% p. 50.400 ce
aurămas neplătite. In care rânduri, sau
plătit capetele,

90
360
360)
360
108
360

68
360
160
360
360

360

In care vreme, rânduri, rânduri, s'au rás-
puns capetele.

360

90
360
210
255
234

180
Până când s; räfuit capetele rânduri
o Fu. i : p n

360

287
286
269
268
249)
246

www.dacoromanica.ro

C. I. BĂICOIANU

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855 67

mare

=
pei Ce cl atu mai di a. š a se
e a 1 Genarie Rat e
anul 1837 anul 1887 lasse | Pb BAGARE DE SEAMA
Lei Te. Lei |P. PEL
1.334) 3 992 341 242
11.929/119 4.436 7.493 242
2.520| — 1.890 630 242
7.119 — 2.835 4.284 226
16.805| 3 6.874105 9.930 220
1.208| — 1.208| — — 137|
126| — 126| — — 40
523| — 523| — — 133
1.880| 66 — — 1.880 193
1.417] 60 1.417] 60 — 30
458| 39 458| 39 — 97
2.778| 36 — = 2.778 196
3.787| 75 3.787 — 70
1.360| 96 — — 1.360 192
1.209| 72 — — 1.209 192
1.307 30| 1.307] 30| — 83| Când s'au şi plătit
7.028| 15 — — 7.028 173
9.922] 60 — —| 9.922 105
1.653| 90 — |— 1.653 105
3.534| 36 — — 3.534 102
3.864| — — — 3.864 92
Sal N. 99| Insă pe 40 zile pe lei 12.600 şi
— 78 F A
409| 60 re 409 78] Pe 38 zile p. lei 7875.
299| 30 — — 299 75
693| — — — 693 66
346| 60 — — 346 66
5,355| — — — 5.355 34
535| 60 — — 535 34
976| 60 — — 976 31
228| 45| — | — 228 29
138| 21 = = 138 28
1.638; — — 1.638 26
1.433! 30 — — 1.433 26
1.023| 90 — = 1.023 26
138| 72 — — 138 22
1.653| 90 — — 1.653 21
1.252| 15 — — 1.252 15
666| 27 — -= 666 9

319.310/107| 194.538| 86

www.dacoromanica.ro

No, zapiselor

No.

82/109

C. I. BĂICOIANU

DE LA CINE ANUME

Report
Se adaugă :
Rezoluția Visteriei, D-lui Simici, acont pe 31 zile la 174.228 sfantihi ce
urmau ca să-i răspundă la 17 Februarie . . . . . . . . . . . . . .
Rezolutia Visteriei, lui Procopie zaraful dob. la 2.000 galbeni pe 4 zile ce
au răspuns la Consulatul Rusesc în socoteala Visteriei . . . . . . . .
Rezolutia Visteriei D-lui Andrei Ghermani, escont pe 23 zile, adicä dela 15
Mai până la 8 Iunie la lei 80.000 ce are a da Casieriei la 8 Iunie 1837
câte: 144% pe lună . 2 5 e ee ea à o e à à e A ca i dei cai alea
Rezoluţia Visteriei D-lui N. Gherman escontul cuvenit la lei 33.005 şi la lei
109.527 ce au răspuns înaintea sorocului . . . . . . . . . . . . . .
Rezoluţia Visteriei lui Chir Procopie, dobânda ce se cuvine pe 15 zile la
2.000 galbeni ce au răspuns la 1 Iunie din cifertul vămilor pe luna Iunie.
Rezoluţia Visteriei D-lui Chir Procopie Dimitriu zaraful dobânda la 2000
galbeni ce au respuns din bani cifertului Vämilor pe luna August în pri-
mirea D-lui Maiorului Popescu 2-la socotită dela 30 Iulie până la August
Rezoluţia Visteriei idem, dobânda de la 31500 ce au răspuns din bani cifer-
tul Vămilor socotită dela 7 până la 15 August . . . . . . . . . . . .
Rezolutia Visteriei D-lui Andrei Gherman acont pe 15 zile la 2000 galbeni
ce se cuvine ca să-i răspunză la 17 August din banii exportatii sărei . .
Pe temeiul ofisului Măriei Sale lui Vodă, D-lui Chir Iler Manuah zaraful do-
bánda la lei 334.789 socotită de la 19 Iulie până la 15 Septembrie . .
Pe temeiul Visteriei lui Iler zaraful, dobânda la 4.000 galbeni capete dela
15 până la 29 Septembrie .. . . . . . . . . . . . . . . ..
Pe temeiul rezolutiei Visteriei D-lui Procopie Dimitriu zaraful dobânda la
3.000 galbeni capete ce au räspuns din banii cifertului vämilor pe luna
lui Octomvrie înaintea sorocului, socotită pe 15 zile, adică dela 1 până
la 15 Octomvrie ... e . + . ..
D-lui Iler Manuah zaraful dobânda la 212.359 ce s’au räspuns la Tarigrad
prin polite în socoteala plăţii către Prea Inalta Poartă . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI ÎNTRE ANII 1832—1855 69

Dob. cuve- | Ce au plătit Ce aură. (2 |3 223
pe | [ue dem EE
anu 837 anul 1837 1838 Sols82 BAGARE DE SEAMĂ
> >> a 333%
Lei [e] Lei |p.| Lei [e | (2223

|
319.310 107) 194.538) 86| 124.772) 21

5.880| —| 5.8801 —
126| — 126; —
920| — 920| —

686| 36 686| 36
472] 60 472; 60

504| — 504| —
126| — 126| —
472| 60 472| 60
11.417) 44| 11.417) 44
882| — 882| —

708| 90 708| 90

4.426] 10] 4.426) 10
345.932] 47| 221.160] 26| 124.772] 21

www.dacoromanica.ro

70 C. 1. BĂICOIANU

ANEXA No. 18 Ur
Tablou de sumele ce a plätit Visteria Munteniei din datoriile vechi

done BAGARE DE
atoriilor
D A TORII SEAMA
Lei P.
Imprumuturi cu zapisele Sfatului 1838.
Chir Ilel saraful cusur din Imprumutarea SPER
de galbeni 11.629 în 1629 galbeni . . 51.313, SAI
Hătmăneasa Elena Erachina 1.500 galbeni 47.250,— Plätifi în anul 1839.
Joița Roset 350 galbeni . . . . . . . 11.025,—
Dragoman Cola 500 galbeni. . . . . . 15.750,—
Clucereasa Maria Roset 1.400 galbeni . 44.100,—
Costache Nicolau 650 galbeni. . . . . 20.475,—
Anica Grädisteanca . . . . . 10.000,— Plătiţi în anul 1839
Pitarul Costache Cârlova 300 galbeni . 9.450,— » » » »
Epistimia Greceasca 270 galbeni. . . . 8.505,— » o» » »
Aga Jon Manu 2.000 galbeni . . . . . 63.000,— » » » »
Chir Procopie Saraful din împrumutarea
1.000 galbeni în 500 galbeni. . . . . 15.750,— » » » »
Păhărniceasa Elenca Bălăceanca 1.000 .
galbeni . . . . . +. + 31.500,—
Stolniceasa Zmaranda Creţulescu 230 .
galbeni . . . + . 72.450,—
Dim. Zisul Hagi Autotiu în 4. 000 galbeni
în 3.000 galbeni. . . . + + 94.500,—
Stolnicul Iacovache Prijbeanul în 300 .
galbeni . , . . . + 9,450,— Asemenea
Constantin Vizulea 800 galbeni . ear ‘25.200, —
Catinca Bäläceanca 350 galbeni . . . . 11.025,—
Maior Paznaschi 800 galbeni . . . . . 25.200,—
Cucoana Manda Costeasca 700 galbeni . 22.050,—
Dragomian Cola 650 galbeni . . . . . 20.475,—
D. Dohtor Ion Tucär 10.000 galbeni . 315.000,—
Idem Tucär 5.000 galbeni. . . . . . 157.500,—
Hätmäneasa Elena Erachini 2.000 galbeni 63.000,—
Marele Ban Mihail Ghica în patru zapise Lau din aceştia în
câte 500 galbeni, unul în 2.000 galbeni 63.000, — anul 1839 galb. 500
Gheorghe Ispirescu 2.500 galbeni. . . .78.750,—
Medelnicer N. Alexandrescu din împrumu-
tarea de 1.500 galbeni în 900 galbeni. . 28.350,— | Plătiţi în anul 1839.
Costea Onorie 400 galbeni . . . . . . 12.600,—
Cucoana Luxita Coridalef în 750 galbeni 23.625,—
Epitropia Casei räposatului Ion Hagi An-
ghel 2.000 galbeni. . . . a a. 63.000,— Plátiti în anul 1839

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855 71

mare
Sumele
datoriilor BAGARE DE
DA TO RII = F SEAMA
Căminarul Manolache Serghiadis 400 gal-
Dents. s ecw e e aie à à . . 12.600,— Plätiti ín anul 1839.
Medelnicerul N. Alexandrescu 1.850 gal-
Denis ss e a a io de ata 58.275,—
Căpitan Rasfeschii . . . . . . . . . . 21.855, —
Chir Dimitrie Doridis 750 galbeni . . . 23.625,—
Spătarul Ion Roset ......... 15.000,—
Sorica Caciornia 100 galbeni. . . . . . 3.150,—
Polcovnicul Hristache Vasiliu 300 galbeni 9.450,—
Marina Mánciuleasca 350 galbeni . . . 11.025,— Plätiti ín anul 1839
Luxifa Dumanicioaica . . . . . . . . 20.000,—
Colonel Ion Odobescu 1.000 galbeni . . 31.500,— Asemenea
N. Adam Gherman 6.000 galbeni . . .189.000,— Asemnea
Chir Ilel Saraful 3.500 galbeni . . . . 110.250,— Asemnea
Idem llel 4.000 galbeni . . . . . . . 126.000,— Asemenea
Sorica Caciornia 100 galbeni . . . . . . 8.150,—
Clucerul Grig. Obedeanul 1.000 galbeni. 31.500,—
N. Adam Gherman 6.000 galbeni . . .189.000,—
Idem 1.800 galbeni. . . . . . . . . . 56.700, —
Cucoana Sevastiţa Mavru 2.000 galbeni .63.000,— Asemenea
Madam Baroneasa Maria Rucman 600 gal-
Denis s ee e aa ra 18.900,—
N. Budişteanu 1.800 galbeni. . . . . . 56.700, —
Polcovniceasa Rucsandra Malisefschina 500
galbeni . . . . . . . . . . . . .. 15.750,—
Paharnicul lon Brijbeanul 500 galbeni .15.750,—
Clucerul Grigorie Obedeanul 600 galbeni 18.900 —
Dohtorul N. Gusi 1.600 galbeni. . . . 50.400,—
Gh. Adam Gherman 1.000 galbeni. . . 31.500,—
Maioreasa Marghioala Coleri 10.000 gal-
Beni soes à nos ee & à à e a 315.000,—
Ilel Manuah Saraful 1.000 galbeni . . 31.500,—
Marele Ban Mihail Ghica 2.200 galbeni. 69.300,—
Chir Solomon Halfon 5.000 galbeni. . 157.500,— | Plátifi în anul 1839.
Polcovnicul Hristache Vasiliu 3.000 gal- | S'au plătit din aceştia
De 94.000,— |3.264073'60 E anull 839 lei 20.457.
Dob. ce se cuvine a se plăti la aceste impru-
muturi socotită până la1 Ghenuarie1839 . . . . |138 .263 — | 3.402.336,60

www.dacoromanica.ro

0. 1. BAJCOIANU

ANEXA No. 19

Obstesc bilanţ de starea întru care s'a aflat Visteria
Prinţipatului Munteniei la zi 1 Ghenarie 1842.

No. curent

ONDUA

Din împrumuturi 1837
Dela baroneasa Iusciul . . . . . . . . . . . . .

1838

Dela Madam Baroneasa Rucman . . . . . . .
La casele făcătoare de bine. . . . . . . .

Infätisätorul zapisului . . . . ., . . . . . . . . .
Baroneasa Rucman . . . . . . . . . . . . . ,.
Tituleaincoi Iovetnica Anastasia Romaneasca . . . .
Pităreasa Catinca Briceasca. . ..........,
Epistimia Greceanca . ,,.......... A
Căminăreasa Zinca Moshu ...........

După §§-ri 1840

Pentru drumuri şi păduri —...........
D-ei Ecaterinei Timoni .............
D-ei Căminăreasa Zinca Moshu ......,..
Eforia Spitalelor. .,.......... T

55 (DONSLON. z a dos à os. de a à die E de
Maior Nicolae Lahovar . . . . . . . ..

Din anul 1841

Biseriea Sf. Spiridon din Bucureşti . . . . . . . .
Eforia Spitalelor . . . . . . . . . . , . . . , .
Matei Protopopov ........... Tr.
Eforia pensiilor . . . . . . . . . . . . . . Ve i os
Stacki Svoetmic lacovenko . . . . . . . . ie à
Manda Costeasca . . . . . . . . . . . ,.
Consulatul Rusesc . , . . . . . . . . .

1.984.985 —

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALB MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855 73

ANEXA No. 20

Situaţia împrumuturilor Visteriei din Muntenia la 1 lanuarie 1849

Luna şi ziua De la cine anume

Din capitalurile cutiilor satelor după decretul
căzutului guvern No. 87 primiţi în lunile
August şi Septemvrie . . . . . . . . . . .

Dela Casa Centrală din suma zapisului Sfatului
administrativ de lei 1.000.000 pe temeiul de-
cretului căzutului guvern No. 113 negăsindu-se

banii sa luat numai . . . . . . . . . . . . 900.000| —
Dela Casa Eforiei Spitalului pe temeiul decretelor
No. 43, 652 şi 992 . . . . . . . . . . . . 565.000! —

Dela Stabul Corp. V pe temeiul decretului cinstitei
Căimăcanii No. 1299 pentru dobândirea pro-
ductelor de îndestulare a oştirilor ruseşti în
20.000 olandezi . . s.s . . . . . . .... 630.000! —

Imprumutati în 1845 pentru acoperirea cheltuelilor

de instalarea Domnului G. Bibescu. . . . . . 1.000.000! —
Imprumutati în 1847 pentru împlinirea venitului
Ocnelor . . . . . . . . HS sc sade e 1.000.000! —

www.dacoromanica.ro

74 C. I, BĂICOIANU

ANEXA No. 21

Bilanţ de rämäsituri şi datorii pe anul 1850 alcătuit
cu aproximaţie până la sfârşitul lui Dechembrie al acestui an.

DATORII Sumele | Observatii

Din anul 1846

1|Din § 17 câstiul al 3 din lei 56.000 ai clădirilor de
postie la 8 puncturi, rămaşi REPAS Petarului
Matache Eliad Gontraciul . . . So a ai 4,000! —

Din anul 1847

2|Din $ 18 ce sunt hotáriti pentru deschiderea unei ocne
după un metod sistematic prin mineralogul adus
pentru aceasta, rămaşi neplátiti . . . . . . . . 13.584] 39

Din anul 1848

3|La $ 13 pentru dregerea drumurilor si a podurilor

din Principat . .............. .| 291.094] —
AÏRämasi neplátiti la Casa Centrală din suma de lei

2.800.000 ce s'au luat cu împrumutare pentru aco-

perirea cheltuelilor urmate la instalația Domniei

fost print Bibescu . . . . . . . . . . . -| 1.000.000! —
5|Luaţi cu imprumutare dela Casa Centralá in anul

1847 p. acoperirea cheltuelilor Visteriei pe acest an | 1.000.000] —
6|ldem dela Casa Centrală i ai decretul nepravilni-

cului guvern No. 113 . . . . . . . . . . . . . 900.000! —

Datorii dupä zapisele sfatului Administrativ
pe leat 1849

7/Dela Stabul corpului al 5-lea . . . . . . 525.000
» D. Cäminar M. Darvari . . . . . . 63.000
» Epistimia Greceanca . . . . . . . . 31.500
» Idem... aa aa 104.000
» Frați Halfton A e R a S 40.000
» Pitar Lazăr Calenderoglu , , + + w a 81,500
» Clucer D. Joanidis . . . . . . . . . 31.500
» D-nei Agreasa Luksa Mavrocordat . 15,750
» Colonel N. Lahovari . . . . . . . . 47.250
» Pitar N. Tätäranu ......... 126.000
» Tudorache Predescu . . . . . . . . 40,000
» Clucer D. loanidis . . . ... . . . . 15.120
» Conţipist C. Movilă . . . . . . . . 78.750
» Steabul corpului 5-lea. . . . . . . . 472.500
» Logoteasa Manda Cocoreasca . . . . 37.800
» Anastasia Romanico , ., . . . . . . 45.450
» Polcovnic rus Al. Birzov . . , . . . 74.700
» Pitar Lazăr Calenderoglu , . . . . , 28.000
» Aga C. Crețulescu . . . . . . . .,. 31.500
» Păhărniceasca Catinca Miteasca. . . . 110.250
» Elenca Săuleasca. . . , . . . . . . 22.050

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855 15

Urmare
mele
DATORII a Observații
o A
Z Lei P.
Dela Zoifa Machedonschi . . . . . . . A 9.000
» Eforia Spitalelor fără dobândă . . . 218.115
» Serdar Catinca Tánáseasca . . . . . 10.000
» Pahbarnic Scarlat Geanoglu . . . . . 40.950
» Pitar Lazăr eii no... . 48.825
» Fraţi Halfon . .. co... + 37.260
» Spiridon Gazoti .......... 47.250
» Panait Trandafiliu . . . . . . . . . 63.000
» Vornic C. Cantacuzino . . . . . . . 63.000
» Leon Gerlendi . . . . , «+ 126.000
» D-nei Baroneasa Anica Tuscul . . . 126.000
» D. Leon Cerlendi . . . . . . . . . 252.000
» D. Leon Cerlendi . . . . . . . . . 63.000
» Spiridon Gazoti . . . ©... 40.950
» Clucer C. Niculescu Câta . . . . . 50,400
» Cáminar Mihail Darvari . . . . . . 63.000
» Clucer Petre Poenaru. . . . . . . . 94.500
» Mărgărit Ivanovici . . . . . . . . . 157.500
» Liuta Isvoranu .. . . . + 157.500
» Paharnic Ispas Făgărăganu + + + + . 63.000
» Adam Anastasiu . . . +... + «+ + + 37.800
» Doctor Apostol Arsache +. + + + «+ « 286.250
Anica Costea . . . . . . . . . . . 22500
» Tănase Carabulea . .. . 26.000
» Marghioala si Slugerul Gh. Iconomu . . 8.000
» Anica Cuciubei .......... 133.875
» Maior Stoica .. +. «+ .. . 31.500
» Aga Costache Creţulescu + + + «+ «+ 81.500
» Andrei Adamovici . . . . . . . . . 18.000
» Clucer C. Costescu . . . 31.500
» Cinstita Casă a Eforiei spitalelor prin
cinstitul departament al Credinței . 565.000
Dela Steabul Corpului al V-lea. . . . . . 630.000
| 5.405.445] —
8|La Casa Centrală p. cei fmprumutati Márirei Sale fos-
tului domn Bibescu şi pe care Măria Sa i-a plătit
la Visterie din venitul exportatiei felurimii vitelor
deosebite din tarifa vămilor galbeni . . 17.540| 552.510| —
9|Din legiuitele 6 zile ale drumurilor nelucrate . . . 716.142| 24
10|Cei primiţi în Casa Visteriei, din > capitaine cutiilor
satelor . . . . .[ 1.008.957] 25
11|Cei ce au rămas neplátiti din suma. de lei 315.000
hotárifi a se slobozi pentru îmbunătăţiri publice . 43.558| —
12|Cei ce sunt a se întoarce de către Visterie la cinstita
dejurstvă pentru clădirei cazärmei numită Sf.
Gheorghe. . . . . . . . . . . . . . . . . . .| 1.173.086] 29

www.dacoromanica.ro

76 C. I, BĂICOIANU

Urmare

DATORII

No.

13|Suma ce după socotelile comisiei îndestulării ostirilor!
Rusesti, alăturată pe lângă departamentul din
năuntru este a se plăti dela intrarea acestei armii
în ţară până la sfârşitul an. 1850 lei . . 7.451.253, 8

Se scade suma ce s'a plătit de Viste-
rie în cursul an. 1848, 1849 şi 1850 . . 6.091.653,28

Din anul 1850

14[Lefile rămase neplătite după $3.........
15|Din simbria vătăşeilor şi a sluşbaşilor mesei paşa-
poartelor alăturată pe lângă Agie . . . . . . .
16|Simbria dorobantilor administraţiei si poliţiei
17|Simbria dorobantilor comisiilor . . . . . . . . . .
18|Inchirieri de case publice, . . . . . . . . . . . .
19|Lemne de încălzit, . . . . . . . . . . . . . . +.
20|Cheltueli de drum. . . . . . . . . . . . . . . .
21| Dregerea drumurilor şi podurilor “din Printipat 3
22/Pentru acoperirea lefurilor iri ui read
epitropii . . . . . . . E
23|Cei rămaşi neplätiti comisarilor dela “scheli "pentru
transportul serei , . . . . cc...

Datorii după zapise pe 1850

Dela D-l Anghel Hagi Pandeli . . . . . 94.500,—
» Măria Sa D-na Elisabeta Ştirbei . 23.940,—
» Gh. Ivanovici . . . , . . . . . . 28.125,—|
» Căpitau Zadorobanti , . . . . . . 37.705,—
» Dohtor N. Picolu . . . . . . . . 56.700, —
» Logofătu D. Ralet . . . . . . . . 94.500,—
» N. Vasiliu ........... 63.000,—
» Vorniceasa Smaranda Manu . . . . 34.650, —
» Aga Pană Băbeanu ....... 113.400,—
» D-na Căpitan Elenca Erachina. . . 94.500,—
» N. Colceag ........... 81.900,—
» Paharnicul Scarlat Geanolu . . . . 31.500,—
» Mihail Cobruha ......... 22.500,—
» Registrator de coleg. C. Pârgu . . 189.000,—
» Leon Cerlenti . . . . . . . . . . 189.000,—
» Idem .,......,,..... 157.500, —
» Praporcicul Pash. Sumiceanu . . . 50.000,—
» Logofăt D. Ralet . . . . . . .. 94.500,—
» Gh. Ivanovici . ......... 70.000,—
» Clucer C. Slätineanu ....... 103.500,—
» Pitar C. Carp .......... 31.500,—
» Aneta lanu Parizer . . . . , . . 25.200,—
» Clucer Al. Conduratu. . . , . . . 31.500,—
» Ion Fav ............ 31.500, —

www.dacoromanica.ro

1.359.599

671.797

6.900
29.206
2.000
19.497
22.134
8.268
157.500

60.102
2.803

No.

IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855 77

Sumele
DA TORII

Dela Serdar C. Cernavodeanu... , . . . 31.500,—
» Leon Cerlenti .......... 315.000,—
» Smaranda Presiceanu . . . . . . . 13.000,—
» Clucer Simeon Marcovici . . . . . 20.000,—
» Vornicu C. Cantacuzino. . . . . . 45.000,—
» Tarsiţa Negri .,........ 78.750,—
» Agiasa Lascăr .......... 15.750,—
» Vornicu Barbu Catargiu . . . . . 47.250,—
» Vornicu C. Cantacuzino. . . . . . 78.750,—
» Marita Desloaica . . . . . . . . . 173.250,—
» Ion Fiescu , . . . . .. . . . e 252.000,—
» Triandafil Varta . . . . . . . . . 252.000,—

» Casa Bisericii Noi Sft. Spiridon prin
D-1 Paharnic Tase Pestreanu . . 140.000,—

» Triandafil Varta . . . . . . . . . 220.000,—
» Andrei Vrubleschi . . . . . . . . 63.000,—
» Serdăreasa Elena Foiasca . . . . . 15.750,—
»] Casa ráposatei Tarsita Boteanca . . 9.069,30
» Säftica Multeasca . , . . . . . . 20.000,—
» C.Mavrulea . . . . . . . . . . . 20.000, —
» Casa Centrală . . . . . . . . . . 630.000,—

» Comisionerstva de proviant în
100.000 ruble argint . . . . . .1.050.000—| 5.076.889] 30

19.525,075| 34

www.dacoromanica.ro

Observaţii

C. I. BAICOIANU

ANEXA No. 22

Tablou de starea financiarä a Visteriei Munteniei la finele anului 1855

EP EG om ae

TOTAL
Lei |P.
A
Restul datoriei din Lei 19.063.719 ce a fost până la finele anului 1850 4.646.479] 21
B O
Deficitul anului 1853 . 333.244| 28
» » 1854 . 1.682.934] 19
c PR À
„pentru apro Délices de
Cheltueli ostăşeşti spre a căror întâm- pila ali aratii mobila diferite
pinare visteria se împrumută silde către ostiri că dea pol clera]
face datorii, însă : vorfidespăgubite ge şiiri 4 amène
Pentru armia rusä dela intrarea ei în în sarcina ţării
țară în anul 1853 şi până la a ei
desăvârşită retragere în anul 1854 .[10.674.584| 31 6.915.606! 6| 17.590.190] 37
Pentru cea Otomană . [4.646.208 | 14 1.280.965! 19| 5.927.173| 33
Pentru Austrieni . . . . . . . . . = |= 1.085.082) 39 1.085.082] 39
15.320.793| 5 9.281.654| 24| 31.265.106| 17
Din sume de Lei 10.674.584,31 se
scad La 5.276.647 primiti de Vis-
terie dela Intendenta rusá . [5.276 647| — — _7]___5:276.647]_—
10.044.146| 5 9.281.654| 24| 25.988 459| 17

www.dacoromanica.ro

OBSERVATIUNI

După bilanţul visteriei pe anul 1854 lit. A
trimis la Divanul obştesc pe lângă ofisul No.
332 din a. crt. 1885.

După socotelile întărite în anul 1853.

După socotelile visteriei îndreptate la Divanul
obştesc pe lângă ofisul No. 332 arătat mai
sus însă:

Veniturile anului 1854 Lei , .

Cheltuelile ï S a

prin urmare deficit Lei

20.74 2.157,33
22.425.102,52

1.682.934,19

După socotelile asternute de comisia specială!
sub preşedinţia Sefului controlului, cari s'au
îndreptat la Divanul obştesc pe ofisul 760
din a crt. 1855.

După socotelile aşternute de Departamentul
din Lăuntru cari s'au trimis la Div. obştesc
pe lângă ofisul No. 641 din a. crt. 1855 ..

Idem, după socotelile aşternute de Departa-
mentul din Lăuntru cari s'au îndreptat la

Divanul obştesc pe lângă ofisul No. 621 din
anul curent 1855.

ACTE SI DOCUMENTE RELATIVE LA BANCA NAȚIONALĂ A
MOLDOVEI SI A ȚĂRII ROMÂNEȘTI

www.dacoromanica.ro

ANEXA Nr. 23.
Statutele Bäncii Moldovene

Nous

Grégoire Alexandre Ghyka, par la grâce de Dieu Prince régnant de Moldavie.

Vu la demande du sieur Frédéric Louis Nulandt, Président de la Banque de Des-
sau, directeur du Crédit Mobilier à Dessau et Président de la compagnie du chemin de
fer de Leipzig à Magdebourg.

Vu le rapport du Divan Général sous No. 123 en date du 1 Mai présente année.

Avons accordé et accordons par les présentes au Sieur Nulandt le privilège d’é-
tablir en notre Capitale et Résidence de Jassy une Banque particulière sous la raison
de Banque Moldave aux conditions suivantes :

Art. 1. — Le capital de la Banque sera composé par actions tant à l’intérieur
qu’en dehors du pays. Les actionnaires à quelque nation qu’ils appartiennent, ne pour-
ront pas faire valoir leur droits collectifs ou individuels, si ce n’est par l’organ de la Di-
rection de la Banque et dans les limites des privilèges et restrictions stipulées dans le
présent, en se soumettant uniquement à la juridiction établie par ce Statut.

Art. 2. — Les actionnaires auront le droit de choisir la Direction générale de la
Banque,

Art, 3. — Les actions seront de 200 (deux cents) thalers de Prusse.

Art, 4, — La Banque devra être dotée d'un capital primitif métallique de 10.000,000
(dix millions) de thalers. Le chiffre des billets émis par la Banque ne doit pas surpasser
son capital foncier pendant les deux premières années de sa fondation. Mais si, après
ce laps de deux ans, la Banque démontre au Gouvernement qu’elle a eu circulation
pour 10.000.000 (dix millions) de thalers en billets de Banque et que ses affaires exigent
une émission plus étendue de papier, elle a le droit d’en mettre successivement-en cir-
culation et selon ses besoins jusqu’à concurrence du double de son capital foncier, en
se conformant à ce qui est prescrit dans l’art. 5, ci-après.

Art, 5. — La Banque aura le privilège exclusif d'émettre des billets au porteur
à partir de 40 (quarante) zwanzigers, sous la condition qu’elle aura toujours dans ses
caisses au moins un tiers de la valeur des billets émis, en or, en argent comptant ou en
barres, et pour le reste de ses émissions, des papiers au porteur, des lettres-de-changes
escomptées ou autres titres réalisables à courts délais, lesquels en tout cas ne sauraient
dépasser trois mois. L*émission de billets de 40 zwanzigers ne pourra jamais excéder
la septième partie du capital primitif de fondation sans une autorisation du Gouver-
nement. Mais, si, par la suite, la Banque démontre au Gouvernement que l’utilité pu-
blique exige l’émission de coupons plus faibles, le Gouvernement pourra autoriser la
Banque à l’émission de billets de 15 zwanzigers.

Aert. 6. — Les billets de Banque sont réalisables en espèces, à vue, par la Banque.

6
www.dacoromanica.ro

82 Ç. 1. BAICOIANY
© LOS 1

Art. 7, — Les billets de Banque, les actions et autres documents de la Banque
seront exemptés de tout timbre et autres droits. Il est bien entendu que la présente
clause n'a trait qu’à l'émission des différents titres par la Banque, ainsi qu'aux affaires
soumises aux débats des arbitres et aux papiers adressés par la Banque au Gouvernement,
Les transactions des particuliers avec la Banque seront indistinctement soumises au
timbre.

Art. 8.— Le Gouvernement nommera un commissaire :

a) Pour surveiller et cóntroler ses droits vis-à-vis de la Banque; '

b) Pour s'assurer en tout temps de l'existence des valeurs qui se trouvent dans
les caisses de la Banque et constater si elles sont équivalentes à ses émissions;

c) Pour assister à la confection des billets de la Banque et au dépôt des modèles
et planches qui ont servi,

Art. 9. — La Banque aura le droit, bien entendu non exclusif, de faire toutes es-
pèces d’affaires de change, d'escompte, de dépôts et de prêts.

Ces affaires consisteront principalement :

a) À changer du numéraire ;

b) A escompter des lettres-de-change ;

c) A se charger pour le compte des particuliers du recouvrement et du versement
de fonds;

d) A recevoir des fonds avec ou sans intérêts ;

e) À émettre des billets à ordre;

f) A ouvrir des comptes-courants ;

g) A recevoir en dépôts des capitaux et valeurs ;

h) A acheter et vendre des lettres-de-change, des actions et des coupons d'in-
térêts ;

i) A faire des avances sur les dépôts qui leur seront faits des lingots ou monnaies
d'or et d'argent;

k) A faire des avances limitées sur des dépots dûment garantis et à prêter sur
gage ainsi que sur hipothèque, sous les restrictions énumérées dans les articles ci-après ;

D A émettre des billets de Banque sous les conditions mentionnées dans les ar-
ticles 5, 6 et 7.

Art. 19. — La Banque aura en outre le droit, non exclusif bien entendu et sans
préjudice des privilèges déjà accordés, de faire toute espèce d'entreprise d'utilité publique,
d'émettre dans ce but des actions et d'entrer en concurrence pour affermer les revenus
de l'Etat.

Art. 11. — La Banque sera autorisée de plein droit à considérer celui qui donne
un gage en nantissement ou celui qui, en rapportant une quittance de nantissement
par elle délivrée, et qui paie le prêt y compris intérêts et frais, comme ayant qualité
légale par recevoir le nantissement, pourvu qu'il y ait endossement, Elle sera également
autorisée à vendre à l’enchère, lors de l'échéance, sans autorisation, ni intervention ju-
diciaire, aux frais et pour le compte du débiteur, les objets déposés, après une sommation
adressée par la Banque au débiteur et affichée à la Banque pendant 8 jours; dans la
même sommation sera fixé le jour de la vente, A tout e vente de cette nature les portes
seront ouvertes au public. La Banque elle-même pourra acquérir l’objet mis aux
enchères, Lorsque le produit de la vente ne suffit pas pour couvrir le montant entier
de la date, y compris les frais, le débiteur este obligé de compléter ce qui manque,

Il n'y aura pas lieu, à l'égard des objets déposés, à revendication, saisie judiciaire,
ni demande au profit d’une date ou d'un concours, quand même, ils seraient ravis, à

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 83

moins que la Banque ne soit complètement soldée de sa créance en principal, intérêts
et frais. De son côté, la Banque est tenue de n’accepter, de gages que des personnes
reconnues solides et hors de soupçon par leur position sociale. La Banque ne peut pas
être empéchée par une intervention judiciaire de poursuivre son droit légal sur le gage,
ni dans les cas désignés ci-dessus, ni dans aucun autre cas.

Toutefois elle est obligée de payer le surplus du produit de la vente, contre remise
de la quittance de nantissement, soit au porteur de celle-ci, soit, en cas d'intervention
judiciaire, au dépôt du tribunal. En outre, la Banque est autorisée à considérer le porteur
d’une reconnaissance ; elle paiera valablement sans qu'il y ait besoin d’une quittance,
contre simple remise de sa reconnaissance, quand même celle-ci ne serait pas au porteur,
mais en faveur d'un créancier désigné nommément, pourvu qu'elle soit endossée par
ce dernier.

Les dispositions du $. k de l’art. 9 ainsi que celles de l’art. 11 précédent auront-
leur effet en tant qu'ils ne pourront porter préjudice au privilège du Mont-de-piété,
antérieurement accordé à Mrs. Jules Sacchetti.

Art. 12. — La Banque, dès qu’elle le trouvera nécessaire, soit pour cause de dé-
térioration, soit pour d’autres raisons, peut réclamer au moyen d’annonces publiques
tous ses billets de banque en établissant un terme forclusif d’au moins une année et les
changer sans aucun délai et sans frais contre d’autres billets qui se distingueront visi-
blement des anciens. Néanmoins, si le Gouvernement trouve nécessaire un plus long
délai, la Banque sera tenue de l’accorder.

Les billets de Banque non restitués à l’époque fixée, seront reputés nuls entre
les mains des détenteurs.

Art. 13, — Celui qui imite, contrefait ou fait circuler sciemment des billets de
Banque falsifiés est puni comme faux monayeur d’après les lois du pays.»

Art. 14. — La Banque Moldave prêtera sur hipothèque avec ou sans amortisse-
ment.

L’annuité sera de 10% pour un amortissement de 17 ans. Il est compris dans
ce taux 7% comme intérêts et 3% pour l’amortissement. L’amortissement de plus de
39% sera accepté par la Banque et l’annuité sera réglée dans la proportion adoptée,

Le payement du taux de 10% se fera par semestre post numerando.

Art. 15, — La Banque est tenue de consacrer aux prêts sur hypothèque par l’a-
mortissement 3.350.000, trois millions trois cent cinquante mille thalers.

Art. 16. — Les prêts à faire par la Banque sur hipothèque n’excéderont pas la
moitié de la valeur du bien hypothéqué. L'évaluation des biens offerts en hypothèque,
sera faite d’après les formalités requises par l’annexe L et. V du règlement organique, par
une commission composée de quatre experts dont deux designés par la Banque et deux
par le tribunal du lieu. Cette commission ne sera responsable que dans le cas où les
estimations dépasseraient les prix courants des localités.

Art, 17, — Si le débiteur, après être d’abord convenu de restituer le capital par
amortissement dans un des termes qui seront stipulé voulait accélérer le remboursement
en entier ou en partie, il sera tenu d’en prévenir la Banque trois mois avant le rembour-
sement proposé, lequel délai expiré, la Banque sera tenue d'en accepter le payement.

Art. 18. — L'acte d'hypothèque sera homologué par le Divan des Confirmations
qui certifiera que l’immeuble hypothéqué est exempt de charges et de reclamations
dotales d’après l'art. 1 $. b de l'annexe et. T. du Règlement.

Art. 19. — Si le propriétaire retarde le payement de l’annuité plus de 15 jours
au delà du terme semestriel, fixé par les statuts de la Banque, Je remboursement du ca-

www.dacoromanica.ro

84 C. I. BĂICOIANU

pital sera exigible. Sur la demande de la Banque, l'arbitre dont traite l’art. 22, prono-
cera sur la créance et la Banque réclamera du Divan des Confirmations l’exécution de
la sentence arbitrale. Dans le courant de trois jours, le Divan sommera le débiteur
d'acquitter sa dette envers la Banque dans le terme de dix jours. Si, dans ce terme
de dix jours, le débiteur ne paie pas, la publication de 40 jours de la vente du bien hypothé-
qué sera immédiatement insérée dans le Bulletin officiel, et l’adjudication sera effectuée
15 jours après les 40 jours de publications, si la Banque ne demande pas un plus long délai.

Lss publications des enchères se feront dans le Bulletin officiel du Gouvernement
Moldave, ou dans un supplément si le manque d’espace n’en permettait pas l’insertion
dans la feuille même.

Art. 20, — Si la Banque se trouve dans le cas de procéder envers ses débiteurs
par exécutions dans les immeubles, la licitation ou la séquestration légale des immeubles
de ses débiteurs ne pourra jamais être arrêtée par aucun ordre des autorités ou du Gouw
vernement.

Art. 21. — La Banque n’entrera pas pour ses créances sur dépôts de gages sans
le concours de son débiteur.

Art. 22, — Tous les procès de la Banque contre ses débiteurs ou contre obligés,
seront jugés, au choix de la Banque, par trois arbitres. Chaque partie choisira un arbitre
et le tiers arbitre sera choisi par les arbitres nommés par les parties.

Si les arbitres nommés par les parties ne s’accordent pas, pour les plaintes en
matière de change dans les 24 heures, et pour d’autres plaintes dans les trois jours, sur
le choix d’un surarbitre, on s’en rapportera à la décision de la personne nommée pour
un an par le Conseil Administratif, pour fonctionner en permanence comme sur arbitre
dans le cas spécifié ci-dessus.

La Banque peut aussi nommer une fois pour toujours l’arbitre à choisir par elle ;
toutefois, elle ne doit jamais nommer un de ses employés pour arbitre.

Les plaintes de la Banque seront notifiées au défendeur par la poste ou par un
huissier assermenté de la Banque avec sommation par écrit de nommer un arbitre et
de le désigner à la Banque.

Si le défendeur ne répond pas à cette sommation pour les plaintes en matière de
change dans les 48 heures et pour les autres plaintes dans les 8 jours, à partir de la signi-
fication faite, le commissaire du Gouvernement nommera l'arbitre.

Les arrêts des arbitres sont inappelables, et les tribunaux du pays sont tenus,
à leur vue, de les exécuter. Un double de ces arrêts sera en même temps adressé au
Département compétent afin qu'il en ait à surveiller l'exécution.

Dans tous les différends qui pourraient naître entre le Gouvernement et la Banque
sur l'interprétation des statuts et sur les obligations imposées à la Banque par ces statuts,
le droit de nommer un surarbitre, en cas de divergence entre les arbitres, est réservé
au Prince avec l’acceptation de la Banque.

Art. 23. — Le Gouvernement s'engage à ne „jamais chercher à faire d'emprunt
forcé auprès de la Banque.

Art. 24. — La Banque ne pourra jamais excéder, dans les affaires qu’elle entre-
prend, le taux de 8%.

Si, par suite de la prospérité de la Banque, son bénéfice annuel (y compris l'in-
térét) venait à dépasser de 10%, la Banque sera obligée de baisser l'intérêts, dans les
affaires qu’elle entreprend, à 7%. De ce rabais sera accepté l'escompte des lettres de
change, dans le cas où le taux d’escompte des autres Banques de l’Europe n’admet-
traient pas momentanément ce rabais.

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 85

Le taux des prêts sur hipothèques est fixé à 7%.

Pour les emprunts du Gouvernement la Banque ne prendra que 6%, lesquels
ne pourront, dans aucun cas, surpasser la somme de 375.000 (trois cent soixante quinze
mille) thalers.

Art. 25. — Cette Banque pourra fonder une succursale à Galatz, et avec le con-
sentement du Gouvernement, dans d’autres parties de la Principauté.

Art, 26. — La présente concession est accordée à la Banque Moldave pour un
terme de 25 ans.

Si, deux ans avant l’expiration de ce terme le Gouvernement ne dénonce pas
la concession de la Banque, il est convenu tacitement que la dite concession, sera en-
visagée valable pour un nouveau délai de 10 ans et ainsi de suite,

Art, 27 — Le concessionnaire aura le droit de former une société anonyme pour
l'exécution de ce privilège.

Art. 28, — Si, après l’expiration de la concession, la Banque venait à se dissoudre,
les porteurs des billets de Banque seront invités un an avant ce terme, par des publi-
cations, à présenter les billets de Banque et à les échanger contre argent comptant. Ce
terme échu, le montant des billets non présentés sera déposé par la Banque au Ministère
des finances de la Moldavie pour qu’il ai a retier les billets en question.

- Fait en notre résidence de lassy ce jourd’hui 7 (19) Mai Van de grâce mil huit
cent cinquante et six et du notre règne le septième, revêtu de notre seing et du sceau
de l'Etat et contresigné par Notre Ministre Sécretaire d'Etat au Département des Fi-
nances.

(Signé) Grigoire Alex, Ghyka V. V.

(Contresigné), Ministre Sécretaire d'Etat au Départ. des Finances

Pierre Mavrogheni.
Section III — au Département des finances. — No 582.

ANEXA Nr. 24.
Statutele Bäncei Ţării Românești
1856.

Noi
Barbu Dimitrie Stirbei
cu mila lui Dumnezeu Domn Stăpânitor a toată Tara-Romäneascä,
Către Sfatul Administratif Ecstraordinaru.

Este în general cunoscută trebuinta pentru înființarea unei bănci în această

ţară,

Spre îndeplinirea aceştii obşteşti dorinti, Noi am adunat toate putinciousele ştiinţe,
şi cercetându-le cu adâncă reflecsie, în conformatie cu legiuirile ţării noastre, Ne feli-
<itäm că s'a încheiat o lucrare prin care se îndeplineşte simtita lipsă.

www.dacoromanica.ro

86 C. I. BĂICOIANU

Acest proiect de Bancă națională, îl trimitem Sfatului Administratif, si chemăm
a sa osebită luare aminte asupra acestii întocmiri, ca după aceea să dăm acest proiect
si în deliberatia Obştescului Divanu, spre a se legiui după toate formele legale.

(ss) B. D. Ştirbei. Secretarul Statului, (ss) Plagin .

No. 966. — Bucureşti, 20 Iunie 1856.

STATUTELE BĂNCII ȚĂRII ROMĂNEŞTI

TITLUL Liu.
Secţia întâiu.

Despre alcătuirea sofietäfii Băncei, şi timpul pe care se întocmeşte.

Art. 1-iu. — Se aşează în oraşul Buuresti, o bancă naţională sub numirea de:

Bancă a Ţării Româneşti.

Art. 2. — Banca este întocmită în sotietate anonimă. Depunerea fondurilor se va
face prin actii. A treia parte cel putin din actii se vor da în țară, la pământeni si la per-
soane care-şi au domiciliul (hălăduirea) lor în ţară.

Art. 3. —. Această sotietate a Băncii se întocmeşte pe un termen dc 25 de ani.

Art. 4. — Banca va putea, cu voia guvernului, să aşeze sucursale în orasu Brăila
şi în alte pieţe ale Tárei, după ce mai întâiu va face cunoscut această guvérnülul.

Seepia a doua

Despre capitalul şi acfiile Báncei.

Art. 5. — Fondul Băncei nationale a Tärei Româneşti, va fi de un capital de trei
milioane de galbeni.

Plátile acestui capital se vor face în galbeni austriaci, sau în galbeni olandezi,
socotiți câte 14 sfanti unul, ori în sfanti.

Fondul se va putea adäoga mai la urmă, după o hotärîre a adunării generale
şi cu autorizaţia Guvernului.

Art. 6. — Capitelul sotial primitiv de trei milioane de galbeni, va fi reprezentatu
de şaizeci mii (60.000) actii, fiecare de câte cincizeci (50) galbeni.

Din fiecare actie se va răspunde la început numai câte 25 galbeni, în soroace suc-
cesive, care se vor hotărî de Consiliul Administrativ, după cum va chibzui.

Plata restului de 25 galbeni din fiecare actie, şi soroacele succesive, în care va
trebui să se facă această plată, nu se va putea hotári decât de adunarea generală,

Art. 7. — Acţiile Băncei se vor da, după voia actionarului, pe numele său sau
la înfăţişătoru.

Art. 8. — Acţionarii nu vor fi răspunzători pentru obligaţiile Băncei, decât până
la suma actiilor ce au.

Art. 9. — Fiecare actie dă dreptul la o parte proporţională în proprietatea acti-
vului sofietáfii şi la împărţirea beneficiurilor Băncei.

Art. 10. — Nu se va putea pune secuestru pe devidendul cuvenit acţionarilor.

Art. 11. — Răspunderile de bani, în socoteala actiilor se vor face de acţionari
la casa Băncii; iar priimirea dividendelor se va putea face dela casa Băncii, dela casele
sucursalelor ei, sau dela casele agenţilor ei din streinătate.

www.dacoromanica.ro

ACTE SI DOCUMENTE 87

Art. 12. — Inscrisurile definitive, ce dovedesc proprietatea unei actii, se vor da
în mâna acţionarilor la cel întâiu rând de plată. Sumele ce se vor plăti în socoteala
unei acţii, se vor dovedi trecându-se în dosul ziselor înscrisuri, sub pecetia Băncii.

Art. 13. — Pentru orice sumă, a căreia plată se va întârzia, sotietatea va cere
a i se plăti dobândă câte 8% pe anu, socotindu-se din ziua în care trebuia să se facă plata.

Dacă plata nu se va face după trecere de patru săptămâni dela soroc, actiile sunt
desfiinţate şi plăţile făcute mai "nainte în socoteala acestor actii, rămân în folosul sos
cietátii; care va putea scoate sub aceleaşi numere alte acţii în locul celor desfiinţate.

Art. 14. — Banca are singură privilegiu de a scoate bilete platnice la infätisätori
şi la vedere. Aceste bilete vor fi de 100, de 50 şi de 20 galbeni. Cu toate acestea Banca
este autorizată a scoate şi bilete de 10 şi de 5 galbeni, dar numai până la a cincea parte
a sumei la care se urcă totalitatea sumei biletelor scoase.

Dacă se va cere de interesul public, guvernul va autoriza pe Bancă a scoate şi
bilete de doi galbeni.

Art. 15. mm Biletele Băncii vor fi priimite de toate casele publice ale Statului cu
preţul valoarei lor nominale.

Art. 16. — Biletele Băncei se plătesc în monedă la vedere de Bancă.

Art. 17. — In cei dintâiu doi ani, suma la care se urcu biletele ce sunt a se scoate
de Bancă, nu va putea fi mai mare decât capitalul depus.

După trecerea acestor doi ani, Banca va fi autorizată de a scoate treptat şi după
trebuintä bilete până la o sumă îndoită a capitalului său depus.

Art. 18. mm Se va publica în fiecare lună prin gazetele oficiale din Bucureşti şi
sub încredințarea censurilor numiţi spre acest sfârşit, suma la care se urcă biletele de
Bancă date în circulaţie.

Art. 19. — Pentru asigurarea plăţii preziselor bilete, Banca va păstra totdeauna
în casa sa:

1. O sumă în valori metalice, deopotrivă cu a treia parte a sumei înfăţişate de ton
talitatea biletelor din circulație.

2. O sumă în obligaţii cu ipotecă, polite escontate de dânsa, şi alte acte de creanţe
platnice în soroace scurte, deopotrivă cu totalitatea biletelor de Bancă date în circulaţie.

Art. 20. mm Acela care va imita sau va plăsmui bilete de bancă, sau acela carele
va da cu ştiinţă în circulaţie bilete de bancă astfelu falsificate, se va pedepsi, conform
cu legile locului, ca un făcător de monedă mincinoasă.

Art. 21. — Banca îndată ce va socoti de trebuintä, sau pentru cauză de stri-
care, sau pentru orice altu cuvânt, va putea, cu voia Guvernului, cere înapoi prin în-
stiintäri publice, toate biletele sale de bancă, puind pentru întoarcerea lor un soroc
cel puţin de un an. Biletele ce i se vor întoarce, le va schimba îndată, fără nici o plată
cu alte bilete care se vor deosebi învederat de cele vechi. Biletele de bancă cari nu se vor
întoarce de posesorii lor, până la sorocul hotărît vor fi socotite drept nimic.

Art. 22. — In timpul de 25 ani termenul acordat sotietätii Băncii, actiile si orice
alte documente ale Băncii, vor fi scutite de timbru şi de orice altă plată.

Scoţia a treia.
Despre operaţiile Băncii.

Art. 23. mm Operaţiile Băncii sunt cele următoare:
a) A împrumuta cu ipotecă.
b) A esconta polite şi alte efecte de comerţ, la ordine şi cu scadentä hotărită.

www.dacoromanica.ro

88 C. I. BĂICOIANU

c) A se însărcina cu priimire si plată de fonduri în socoteala unei a treia persoane ;
a avea conturi curente cu alte case de Bancă si stabilimente de credit în streinătate precum
si cu particulari, a priimi dela aceştia din urmă în conturi curente, sumele ce i se vor
da, si a plăti orice mandat gi trageri asupra sa, până la sumele ce va fi priimit în creditul
acelora, care-i vor fi dat acele mandate sau trageri.

d) A face schimbări de monedă în aur sau în argint.

e) A ţine o casă de depozite de bună voe de orice natură, vergele şi monedă de
aur si de argint de tot felul, afară de giuvaericale, scule și argintărie, si a face avansuri
de bani pe aceste depozite, precum si pe märfuri si pe tot felul de producte ale pămân-
tului.

Art. 24. — Banca este popritä de a putea face orice altă operaţie.

Banca nu va putea niciodată să cumpere actiile ci însuși, nici să împrumute pe
aceste actii, nici să scoaţă polite platnice de ea însăşi.

Art, 25. — Cel puţin a treia parte din capitalul depus al Băncii se va întrebuința
Ja împrumutări cu ipotecá pe lucruri nemiscätoare aflate în Tara Românească. Restul
acelui capital se va hotărî pentru escont, la imprumutári cu amanetu de lucruri mișcătoare,
şi la alte operaţii comertiale.

Art. 26. — Banca nu va esconta decât efecte de comerţ, de plătit în Bucureşti
sau în locul unde este aşezată o sucursală, cu scadentä de trei luni cel mult, si cu iscäli-
turile cel puţin a trei persoane de obște cunoscute de solvabile, din care una cel puţin
să-și aibă domiciliul în Bucureşti, sau în locul unde se află o sucursală de a băncei.

Art. 27. — Banca va avea drept a privi pe acela, care le dă un lucru miscätor
amanet, sau pe acela carele îi va înfățișa chitanta de amanetare dată de dânsa, dacă
aceştia vor plăi suma împrumutată, dobânda şi cheltuelile, ca pe unii ce au cualitate le-
gală de a priimi înapoi lucrul amanet, dar în cel din urmă caz cfitanta de amanetare
va avea girul celui ce a amanetat lucrul.

Din parte-i Banca este îndatorată de a nu priimi amanetul, decât dela persoane
bine cunoscute şi apărate de orice bănueală prin poziţia lor sofialá.

Banca va îi în drept ca la împlinirea sorocului împrumutării, şi după ce mai întâi
va instiinta pe datornic a-și plăti datoria, sá pue la vânzare prin licitaţie lucrurile depuse
sau amanetate.

Aecastă vânzare va fi publicată prin afişe în curs de opt zile. Vânzarea se va face
cu cheltuiala şi în socoteala datornicului, fără a se lua mai înainte voia judecății, de faţă
însă cu un judecător comisar al tribunalului de comerţ. Judecätoiul comisar va trebui
să fie de faţă, şi în cazul când Banca va vinde lucrurile amanetate printr'un samsar
jurat, sau în cazul când le va ţine pe seamă-i, cu preţul bursei din ziua expropriatiei.
Preţul lucrurilor ipotecate va îi arătat pe afiş, şi în vremea licitaţiei ușile vor fi deschise
publicului.

Banca va putea dobândi pe seamă-i lucrul pus la licitaţie.

Când preţul vânzării nu va fi îndeajuns ca să acopere suma întreagă a datoriei
împreună cu dobânda, despägubiüile şi toate cheltuelile, datornicul este obligat a înde-
plini ceea ce lipseşte. Când însă din zisul pret se va plăci toată datoria, atunci Banca,
primindu-si înapoi adeverinţa sa de amanetarc, restul din pret îl va întoarce celui ce se
va înfăţişa cu acea adeverinţă, sau îl va depune la tribunal, dacă va mijloci judecata,

Dispoziţiile mai sus arătate se vor aplica fără deosebire la orice alte lucruri ale
datornicului, a căror posesie Banca a dobândit-o într'un chip oarecare legal.

Art. 28. — Banca este încă împuternicită de a privi pe infätisätorul unui înscris
de datorie dat de dânsa, ca pe unul ce este în drept de a primi suma cuprinsă în acest

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 89

înscris, ea va putea face plăţi şi se vor socoti bune, fără luare de chitantä, priimind numai
înapoi înscrisul de datorie, care va fi girat de creditor ; girul se va cere şi când înscrjsul
nu va fi la fnfätisätor, ci în favoarea unui creditor anume arătat,

Art. 29. mm In cei dintâi trei ani, Banca nu va putea lua în operaţiile sale de escont,
o dobândă mai mare de opt Ja sută pe an, şi dela împrumutările cu ipotecă o dobândă
mai mare de şase şi jumătate la sută pe an.

După trecerea acestor trei ani, Banca prin învoire cu Guvernul va hotărî suma
dobânzii anuale de aci înainte. Çu toate acestea, taxa dobânzii mai sus arătate nu se
va putea niciodată scădea fără primirea expresă a Băncii, afară de cazurile prevăzute
în art. 31. o

Art. 30. sa Dela fmprumutările către Guvern, Banca nu va cere o dobândă mai
mare de 6% pe an.

Iar aceste împrumutări nu vor putea trece peste suma de 100.000 galbeni.

Imprumutarea către Guvern nu se va putea face fără a se [ua dela dânsul zapis
de datorie cu soroc hotărît şi cu condiţiile ce se vor regula mai la urmă între Bancă şi
Guvern,

Guvernul se obligă ca nici într'un caz, să nu poată face o împrumutare silită dela
Bancă,

Art. 31. mm Dacă beneficiurile anuale împreună cu dobânda, vor trece de 10%
pe an, Banca va putea fi îndatorată a scădea taxa dobânzii escontului până la 7 4 %.

Banca va fi în drept a înălța dobânda escontului până la suma arătată în art. 29,
dacă beneficiurile anuale se vor cobori mai în jos de 10%.

Art. 32. mn Banca nu va putea împrumuta cu ipotecă decât cu amortisment anual.

Capitalul împrumutat şi dobânda vor trebui să fie desfăcute într'un termen hos
tărit după anuitätile ce se vor plăti peste dobândă de 6% %.

Aşa, o datorie va fi desfäcutä în 21 ani, plátinduase câte 9%, în 17 ani plätindu-se
câte 10%, şi în 13 anj plătindu-se câte 12 %,. (Vezi tablele alăturate la aceste statute coms
parative !).

Art. 33. mn Dacă datornicul care s'a învoit a-şi plăti datoria prin amortisment,
intr'unul din termenile arătate în articolul precedent, va voi a grăbi plata datoriei sale
în tot sau în parte, va fi dator a instiinta pe Bancă cu trei luni înaintea plăţii propuse,
şi după trecerea acestui soroc, Banca va îi datoare a primi plata.

Art. 34. mm Lucrurile nemişcătoare se vor ipoteca la Bancă în virtutea unui act
al Tribunalului adeverit de Departamentul Dreptăţii.

Acest act va încredința, că lucrul nemiscátor este a celui ce voeste a se împrumuta,
în totalitate sau în parte, sau în devälmäsie : că lucrul nemiscätor este supus sau nu la
ipotecá, la niscaiva îndatoriri sau robiri; că împrumutatul nu este supus la nici o incas
pacitate legală şi că a asigurat restul stării sale, zestrea şi orice alte drepturi ale soţiei
sale, dacă aceasta este în viaţă, sau că a asigurat zisele drepturi în favoarea copiilor săi
nevârstnici dacă este văduv. Tribunalul va arăta în actul său încă dacă lucrul ipotecat
este supus la vreo prigonire în privinţa alegerii hotarelor lui, asemenea se va arăta prin
zisul act şi prețuirea legală ce Tribunalul va fi făcut prin prefuitor într'adins, proprietăţii
ce este a se ipoteca,

Art. 35. — Imprumutárile vor fi întemeiate pe preţul lucrului ipotecat, care pret
se va hotărî prin prețuirea judecătorească. Suma împrumutării nu va putea trece de
jumătatea valorii lucrului ipotecat. Imprumutarea va îi întemeiată şi pe suma venitului

me
1) Tablele comparative nu se găsesc anexate.

www.dacoromanica.ro

20 C. 1. BAICOIANU

anual al lucrului ipotecat, scăzându-se cheltuelile ; adică, împrumutările nu vor putea
niciodată fi mai mari decât capitalul înfăţişat de două a treia a chiriei sau ale arenzii
anuale, după ce se va scădea orice contribuţii la care este supus lucrul.

Banca va lua din venitul anual al lucrului ipotecat suma trebuincioasă spre aco-
perirea dobânzii și amortismentul capitalului ; şi nu se va putea împrumuta, spre exem-
plu, decât galbeni 2.000 pentru un bun arendat cu 300 galbeni pe an peste contribuția
la care este supus,

Dacă lucrul nemişcător de ipotecat, este o clădire asigurată, împrumutarea se va
întemeia pe jumătatea valoarei asigurată, iar dacă clădirea nu este asigurată împrumu-
tarea se va întemeia pe jumătatea valoarei locului pe care stă clădirea.

Art. 36, — Bunurile ipotecate se vor arenda de Bancă totdeauna împreună cu
proprietarul cu şase luni înaintea începerii anului pe un termen cel putin de cinci ani.
Contractul se va adeveri de Tribunal, şi va cuprinde îndatorirea pentru arendaş de a
răspunde regulat în casa Băncii, în două soroace hotärîte ale anului, si totdeauna cu
şase luni mai înainte, sub luare de chitantä, suma ce datorul s'a învoit prin actul de ipo-
tecă a plăti pe fiecare an; arendaşul nu va putea răspunde proprietarului decât restul
din suma arenzii,

Dispozitiile mai sus arátate se vor aplica si cánd bunul ce este sá se ipotece cátre
Bancá va fi arendat de mai nainte prin contract. In acest cazse va comunica arendasului
o copie de pe actul de ipotecá.

Dacă arendasul, din rea voinţă, sau dintr'un caz de forță majoră, sau altă intám-
plare, nu va face răspunderea mai sus arătată, atunci fondul ipotecat va răspunde de
pagubele pricinuite Băncii din întârzierea plăţii la soroacele hotärîte prin contract ; şi
nici întrun caz proprietarul, moştenitorii lui, şi orice alt înfăţişător al drepturilor lui,
nu vor putea scăpa de această responsabilitate,

Art. 37. — Dacă plata sumei hotárite a da proprietarul pe fiecare an se va amána
mai mult de 15 zile peste termenul semestrial, atunci Banca va fi în drept a cere înapoi
tot capitalul împrumutat precum şi despăgubiri împreună cu dobânzi câte 8% pe an,
şi cheltuelile pricinuite Băncii din întârzierea plăţii.

Banca va putea dovedi creanfa sa printr'un extract după condicile sale căruia
se va da deplină credință. După cererea Băncii arbitru aceştia împreună cu cel numit
de un an de Guvern (ait. 38) își vor da sentinţa lor asupra creanfei; şi Banca va cere
dela Tribunal aducerea la îndeplinire a sentinţei arbitrare.

Aducerea la îndeplinire în acest caz se va face după chipul următor:

In curs de cinci zile dela depunerea sentinţei, Tribunalul va da de ştire datorni-
cului a-şi plăti datoria în 20 de zile. După trecerea acestui soroc, se vor face îndată în
curs de 40 zile publicaţii prin Buletinul oficial pentru vânzarea lucrului ipotecat conform
cu legile ; treizeci de zile după aceasta se va face adjudecatia fără vreo altă amânare,
fără a mai putea datornicul cere vre un alt soroc, sau a se folosi de motivele legale care
autoriză desfiinţarea vânzărilor ; şi cu toate că o atreia persoană interesată a reclamat,
fără, cu toate acestea, ca interesul aceştii persoane să fie vátámat.

Art. 38. — Toate pricinile de judecăţi ale Băncii împotriva datornicilor ei sau
alţi obligaţi ai săi, se vor judeca, după cum va voi Banca, sau de Tribunal, sau de un
arbitragiu silit în acest caz, fiecare parte prigonitoare va numi un arbitru, şi îl va lua
dintre persoanele cu calităţile cerute, de a îndeplini o funcţie publică. Spre acest sfârşit
comisarul Guvernului va face cunoscut pârâtului, la domiciliul ce-şi va fi ales, plângerile
Băncii, prin mijlocirea poliţiei sau prin Cârmuirea judeţului unde acesta-şi are locuinţa,
şi îl va îndatora de a numi un arbitru într'un soroc hotărit şi analog cu distanţa locului

www.dacoromanica.ro

ACTE $1 DOCUMENTE ot

unde se va afla, şi de a face cunoscut Băncii pe arbitrul ce-şi va alege. Dacă pârîtul
nu va răspunde la această îndatorire şi nu va numi un arbitru în 48 ceasuri pentru recla-
matiile în pricini de schimb ; şi pentru celelalte plângeri în curs de zile, socotindu-se
dela darea instiintárii, atunci Comisarul Guvernului va numi pe arbitru. Banca poate
numi pe arbitrul ei odată pentru totdeauna, dar null va putea lua dintre funcţionarii
săi actuali sau de mai înainte.

Art. 39. — Dacă arbitrii vor fi de păreri împotrivitoare, vor fi datori fiecare a
arăta cuvintele pe cari îşi sprijină părerea, sau prin acelaş jurnal sau prin jurnal deo-
sebit.

Impărțirea părerilor se va stinge de un al treilea arbitru care se va numi de cei
dintâi arbitri. Dacă cei dintâi arbitri nu se vor învoi asupra alegerii celui de al treilea
arbitru, în 24 ceasuri pentru contestatiile de schimb şi în trei zile pentru orice alte plân-
geri, atunci va fi al treilea arbitru persoana numită de guvern pe fiecare an ca să îndeplin
nească funcţia de secretar.

Supraarbitrul este dator sá se înţeleagă sfätuinduse cu ceilalţi arbitri ; spre acest
sfârşit Comisarul guvernului îi va înştiinţa, chemându-i a se aduna de va fi trebuinfá.

Dacă arbitrii se vor aduna, vor da sentinţa lor împreună, iar la dimpotrivă va da
părerea sa singur supraarbitru ; dar va fi dator a se uni cu părerea unuia sau altuia
din arbitri asupra fiecăruia punct de prigonire, fără a fi silit a primi părerea unuia sau
altuia asupra tuturor punctelor de prigonire. In caz de moarte, de refuz, de plecare,
de o împiedicare a arbitrilor sau a unuia dintr'înşii, sau când arbitri cu cuvinte drepte
vor fi recuzafi de părţile prigonitoare, se vor alege îndată alţi arbitri înainte de a se pro-
nunfa sentința.

Art. 40. — Trei zile după darea sentinţei, unul din arbitri va depune originalul
sentinţe la cancelaria Tribunalului si Prezidentul va fi dator îndată a da sentintii
putere executorie.

Impotriva hotărtrii arbitrilor orice drum de opoziţie sau de apelatie este închis
părţilor prigonitoare, afară numai dacă una sau alta din părțile prigonitoare nussi va fi
rezervat la începutul procesului dreptul de a apela. Atunci împotriva sentintii arbitrare
se va putea apela către Curtea de Comerţ în curs de 15 zile . Dacă Curtea se va uni cu
sentinţa arbitrilor, hotărîrea ei va fi desăvârşită şi va avea putere de lucru judecat.

Art. 41. — In toate neînvoirile ce se pot naște între Guvern şi Bancă asupra in-
terpretatiei Statutelor şi asupra îndatoririlor puse asupra Băncii prin aceste statute,
Prinţul are drept, în caz de neunire între arbitri, de a numi pe supraarbitrul cu priimirea.
Băncii.

Art. 42. m Lucrurile depuse sau amanetate şi bunurile nemiscätoare ipotecate
Băncii, nu se vor putea niciodată pretinde de a treia persoană ca proprietate a sa, nici
să fie secvestrat judecătoreşte, nici reclamat de o a treia persoană ca bunuri zestrale,
cu drept de a le lua femeia înapoi; nu se vor putea reclama asemenea acele bunuri, sub
cuvânt că provin din vreo crimă, sau ca supuse la vreun privilegiu, afară numai dacă
Banca nu va fi cu desăvârşire despăgubită de creanta ei împreună cu dobândă şi chel-
tueli.

Banca nu va putea fi poprită printr'o intervenţie judecătorească, de a exersa
dreptul său de amanet sau de ipotecă, nici în cazurile mai sus arătate nici în orice alt caz.

Asemenea Banca nu va intra niciodată pentru creanţele sale în concurs cu ceilalţi
creditori ai debitorului ei.

www.dacoromanica.ro

92 C. 1. BĂICOIANU

Seetia IV.
Despre dividend şi fondul de rezervă.

Art. 43. — Se va împărţi în fiecare şase luni la acţionari un dividend care va fi
alcătuit de beneficiurile dobândite în cursul semestrului.

Pentru întâiul semestru al fiecărui an se va împărţi un dividend aproximativ
cel puţin de 3%.

+ Dacă beneficiurile anuale împreună cu dividendul celui întâi semestru vor trece
de 6% ale capitalului soţial; se va trage din prisos o parte de 12%, suma acestei părţi
va forma un fond de rezervă ; iar ceea ce va mai rămânea din prisos se va împărţi nouă
din zece părţi acţionarilor şi a zecea parte membrilor Consiliului de administraţie.

Dacă după întocmirea fondului de rezervă, dividendul unuia sau mai multor se-
mestre nu va da 3% ale capitalului social, se va lua cu împrumutare din fondul de re-
zervă suma trebuincioasă spre a se creşte dividendul până la arătata proporţie.

Indată ce fondurile puse în rezervă, se vor urca până la a cincea parte a capita-
lului social, poprirea de 12% va înceta, şi se va împărţi la acționari totalitatea benefi-
ciurilor din cursul unui semestru.

Dacă după mai multe împrumutări făcute din rezervă spre a se complecta di-
videndul fondul rezervă va fi scăzut la o proporţie mai mică de a cincea parte a capi-
talulul social, atunci se va înfiinţa din nou proprirea de 12% mai sus arătată, până ce
rezerva se ve complecta.

Art. 44. — Orice dividend care nu va fi cerut în curs de 4 ani dela scadenta, este
prescris în folosul Băncii. Cuponurile acelui dividend rămân desfiinţate.

TITLUL II.
Secția I-ia.
Despre Administrația Băncii.

Art. 45. — Banca se va administra :

a) De o adunare generală, care va reprezenta obştea acţionarilor ce alcătuesc
asociaţia Băncii.

b) De un consiliu de administraţie.

c) De un comitet de cenzori.

d) De o direcţie.

Art. 46. — Privegherea asupra mergerii regulate a treburilor Băncii, se va în-
credinţa unui Guvernator al Băncii.

Art, 47. — Guvernatorul Băncii este numit de Prinţul Stăpânitor,

Guvernatorul Băncii cercetează socotelile şi condicile Băncii; cercetează în orice
vreme suma valorilor metalice, ce se află în casa Băncii, şi priveghiază ca aceste valori
să fie totdeauna proportionate cu suma la care se urcă biletele date în circulaţie.

Se va da Guvernatorului pe ficare săptămână prescurtare de socoteală pentru
starea Băncii.

El stă faţă la facerea biletelor de Bancă şi la depunerea modelelor şi tablelor
care au slujit la facerea acestor bilete.

Art. 48. —Guvernul va avea un comisar pe lângă Direcţia Băncii. Acest comisar
are drept a asista la seantele Consiliului de administraţie şi la ale Comitetului de Censori.

www.dacoromanica.ro

ACTE ȘI DOCUMENTE 93

Secsia II.
Despre Adunarea Generală.

Art. 49. — Adunarea generală se compune de orice acţionar, care după aceste
statute are dreptul de vot; se adună în fiecare an la 8/20 Mai în oraşul Bucureşti.

Art. 50, — Dreptul de a face parte din adunare, se cuvine fiecăruia acţionar, care
posedă cel putin zece acţii. Nimeni nu va putea fi întăţişat de altul în adunare, decât
printrun mandatar membru al acestei adunări.

Art. 51. — Adunarea generală se socoteşte complectă când acţionarii de față
sau acţionarii reprezentaţi întrun chip legal vor fi cel putin în număr de 35. Fiecare
membru al adunării nu va avea decât un vot, ori care ar îi numărul actiilor ce posedă.

Art. 52. — Adunarea generală se va convoca de consiliul de administraţie al
Băncii, si va fi prezidată de Guvernatorul Băncii.

Secretarul Consiliului de Administraţie va îndeplini si funcţia de secretar în adu-
narea generală. Se va da adunării generale socoteală despre toate operaţiile Băncii.

După aceasta, adunarea va alege prin vot secret și individual, şi cu majoritatea
absolută a voturilor, pe membrii Consiliului de administraţie şi pe ai comitetului de cen-
sori, ce vor fi de trebuintä a se orándui în locul acelora care ş'au împlinit termenul funcției
lor, sau ale cărora locuri sunt vacante.

Art, 53, — Adunarea va putea fi convocată extraordinar, dacă convocatia se va
fi cerut, cel putin de doi cenzori, şi se va fi aprobat de Consiliul de administraţie.

Seesia III.
Despre Consiliul de Administratie.

Art. 54. — Consiliul de administraţie va fi compus de cincisprezece membrii nu-
mifi de adunarea generală a acţionarilor. Se va preînoi câte a cincea parte pe fiecare an,
în cei dintâi patru ani, membrii ce vor trebui să iasă, se vor trage la sorti, iar după aceasta
preînoirea membrilor se va face după rândul vechimei. Ei pot totdeauna fi aleşi din nou.

Art, 55, — Cu toate acestea cel dintâiu Consiliu de administraţie va fi compus de '):

Aceştia sunt imputerniciti a-şi însoţi membrii trebuincioşi spre complectarea
numărului hotărît în art, ..., Preînoirea periodică a acestui dintáiu Consiliu, nu va în-
cepe decât dela al şaselea an al societăţii.

Art. 56, — Orice membru al Consiliului, înainte de a intra în lucrare, va fi obligat
a dovedi că are în a sa proprietate douăzeci de actii de ale Băncii. Aceste actii nu le va
putea înstreina în cursul funcţiei lui.

Art, 57, — In fiecare an Consiliul numeşte, dintre membrii săi, un prezident şi
doi vice-prezidenti. In caz de a lipsi prezidentul şi vice-prezidentii, consiliul numeşte
pentru fiecare seantá, pe unul din membrii săi de față, care să îndeplinească funcția de
prezident.

Prezidentul şi vice-prezidentii se pot realege.

Art. 58. — Consiliul va hotări locul său de adunare, după trebuintele societății.
Se va aduna oricând interesul societăţii va cere, şi cel puţin de două ori pe lună.

Art. 59, — Nici o hotärîre nu se va putea lua de Consiliu, fără a fi de faţă la chib-
zuire cel puţin cinci membri. Membrii cari nu se vor afla la locul unde se adună Consiliul,

1) Loc alb, necomplectat în original.

www.dacoromanica.ro

94 C. I. BÂICOIANY

au drept de a fi înfätisati în Consiliu prin imputerniciti din parte-le. Nici unul din aceşti
imputerniciti nu va putea înfățişa mai mult de două voturi.

Hotártrile Consiliului se vor lua cu majoritate absolută. Votul Prezidentului sau
al aceluia care-i va tine locul va fi preponderent, în caz de împărțire a voturilor.

Art. 60. — Consiliul este însărcinat cu administraţia stabilimentului; numeşte
şi revocă pe director şi pe toţi ceilalți amploiati şi agenţi ai societăţii; hotărăşte atribu-
tiile lor, face regulamentele asupra cîrmuirii sale din lăuntru, cele pentru censor şi cele
pentru Directie. Hotărăşte asupra creantei scoaterii, retragerii şi anulatiei biletelor de
bancă ; asupra formei ce trebuie să li se dea şi iscăliturile ce trebuie să aibă.

Consiliul hotărăşte, după propunerea Directorului, organizaţia cancelariei Băncii,
onorariul şi simbria fiecărui amploiat şi toate cheltuelile administraţiei. Autoriză toate
operaţiile permise de statute, şi chipul cu care trebue a se face aceste operaţii; alege
efectele de comerţ, ce trebue să se ia cu escont, hotărăşte taxa escontului şi sumele de bani
ce vor fi a se întrebuința spre acest sfârşit ; încheie socotelile ce trebuie a se supune Adu-
nărei generale,

Hotărăşte provizoriu dividendul,

Dă raport Adunării generale, asupra socotelilor şi despre starea treburilor Băncii.

Art. 61. — Consiliul are putere de a însărcina cu atribuţiile sale pe Directie, afară
de treburile pomenite în art, următor.

Art. 62. — Pentru împrumutări cu ipotecă se va face chibzuire si seante regulate
la care vor asista membrii Consiliului, ce se vor afla în loculunde este aşezată Direcţia,
precum şi censorii şi Directorul general.

Ca să se poată face o împrumutare se cere să fie primită de majoritatea membrilor
prezenţi ai Consiliului, a censorilor şi de Directorul general.

In caz de a nu fi unite părerile acestora, hotărîrea se va da în orice caz de Consiliul
de administraţie, care va hotärf de față cel putin cu opt membri.

Secsia IV.
Despre Comitetul de Censori.

Art. 63. — Comitetul de Censori va fi la început compus de cinci membri. Nu-
mărul lor se va putea creşte, pe cât trebuinta va cere, şi după o deliberatie a Consiliului.

Cenzorii sunt numiţi pe un an, de Consiliu. Ei pot fi realeşi.

Art. 64. — Comitetul Censorilor va priveghia cu dinadinsul asupra punerii în
lucrare a statutelor, a regulamentelor Băncii, şi a hotăririlor Consiliului de administraţie.
Va avea privighere asupra tuturor părţilor stabilimentului, va cere a i se infátisa socoteli
de starea caselor registrele şi portofoliurile Băncii, ori când va socoti de cuviinţă,

Art. 65. — Comitetul censorilor se va aduna cel puţin odată pe săptămână, sub
prezidentia unui membru al Consiliului de administraţie, şi fiind de faţă cel putin trei
membri ai comitetului, ca să asculte contrandiu al operaţiilor Băncii, şi ca să propue
măsurile ce va socoti de folos ; se va alcătui un jurnal de deliberatiile sale si se va comunica,
după acest jurnal, o copie Consiliului de administraţie. Acest comitet va lua parte la
deliberatiile asupra împrumutărilor cu ipotecá, cu vot hotăritor, conform cu dispoziţiile
art. ...1).

1) Loc alb, necomplectat în original.

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 95

Secsia V,

Despre Direcfie.

Art, 66. — Direcţia va fi compusă de un Director general şi de un sub-Director.

De un casier obştesc.

De un tiitor 1 de catastişe,

De un controlor.

Competinţa şi datoriile fiecăruia funcţionar vor fi obiectul unui regulament în
parte,

Art. 67. — Directorul va exersa în numele Consiliului de administraţie, direcţia
treburilor Băncii şi a cancelariei sale, va recomanda amploiati pentru toate funcţiile ;
va iscăli corespondenţa şi cvituirile efectelor de comerţ, va fi în drept să asiste, cu vot
consultativ la seantele Consiliului şi ale Comitetului de censori, afară numai de cazul
când aceştia se vor forma în comitet secret.

Art. 68. — Inainte de a intra în lucrarea funcţiei sale, Directorul va fi dator a
dovedi că este posesor de douăzeci de actii de ale Băncii.

Aceste actii nu le va putea înstreina în tot cursul funcţiei sale.

Art. 69. — Directorul general nu va putea fi revocat decât printr'o hotárire a
consiliului de administraţie luată într'o seantä la care vor fi de față cel putin zece membri.

TITLUL II.
Dispoziţii generale.

Art. 70. — Firma Băncii Țării Româneşti, va fi iscälitä colectiv de Prezidentul
şi de un alt membru al Consiliului de administraţie; aceştia vor putea da acest drept
şi la alte organe ale societăţii,

Art. 71. — Pornirile de judecăţi se vor face în numele Consiliului de admnistratie
prin stăruința şi îngrijirea Directorului.

Art. 72, — Socoteala semestrială, precum şi cea anuală, pentru operaţiile Băncii,
se vor tipări şi se vor da în mâna guvernatorului Băncii, Ministrului de finanţe, la Tri-
bunalul de comerţ, şi fiecăruia din membri adunării generale.

Art. 73, — Un an cel puţin înaintea sfârşitului termenului de 25 de ani cât s'a ho-
tárit a fine această societate, acţionarii se vor convoca ca să hotărască în adunare generală,
asupra modului lichidatiei sau a delibera, dacă se cuvine a se prenoi societatea,

Art, 74. — Modificatiile ce experienţa va dovedi de trebuinţă, la aceste statute,
nu vor putea fi cerute dela Guvern, decât după ce mai întâiu se vorpropune de Consiliul
de administraţie, la adunarea generală, convocată pentru acest sfârşit, şi se vor aproba
de dânsa cu o majoritate de trei a patra, în număr şi în sumă.

Secretarul Statului, (ss) Plagino.

(Arhivele Statului, Dosar No. 2510, Depunerea Ministerului Finanţelor).

ANEXA No. 25,

Raportu la adunarea generală a acţionarilor Băncei Naţionale a
Moldovei, ţinută în laşi în 23 Decemvrie k. v. 1858.
Domnilor,
La puntu I. al ordinului zilei.
In zadar vom căuta în analele întreprinderilor industriale încă un act, care să
aibă asemănare cu acela ce a motivat această adunare; şi de aceia v'o mărturisim cu

www.dacoromanica.ro

96 C. I. BĂICOIANU
————————— _— _ == ———=>y

toată francheta, pieptul nostru este mişcat de deosebite simfiri, când ne punem a cer-
ceta în toate consecinţele sale scopul care ne întruneşte aici.

Noi putem asemăna însărcinarea noastră către D-voastră cu o figură de compa-
ratie îndestul de potrivită. In adevăr, aceia ce avem a vă comunica, ni se pare că se poate
asemăna cu îndoita figură a lui lanus, acăruia o faţă arată trăsăturile cele mai gro-
zave, când cealaltă faţă este împodobită cu frumuseţea cea mai atrăgătoare.
Sub umbrele cele mai grosave, noi trebue mai întâiu să punem înaintea ochilor
D-voastră cauzele şi isprăvile căderii unei întreprinderi începută cu atâtea speranţe;
pe de altă parte încă noi privim mai presus de ruinile acestei întreprinderi, răsărind
zorile unui viitor mai frumos, unui viitor care va întrebuința materialele trecutului
pentru ridicarea unui edificiu statornic şi solid, şi care pentru pagubele suferite ne va
da o mănoasă despăgubire.

După ce noi, credeti-ne, am cercetat cu toată atenţia şi râvna situaţia institutului
asupra căruia viaţă sau moarte, D-voastră aveţi astăzi a vă rosti ca tribunal, noi am
venit la convictia, formată chiar din început, că acest institut are încă toate şi deplinele
condiții de a putea trăi, ba că chiar ar fi o faptă în contra intereselor D-voastră şi a cre-
ditorilor, şi însuşi un păcat în contra patriei, dacă s’ar hotärt căderea sa. Ar fi a lucra
în contra dreptei judecăţi a mintei, ar trebui ca noi să fim lipsiţi de cea mai mică cunos-
tintá în organizaţia şi treburile unei bănci, noi ar trebui să fim loviți de orbire, dacă
ne-am pleca către ideia, ca singura mântuire pentru D-voastră ar trebui ca să se caute
numai în desființarea întreprinderei.

Gânditi, Domnilor, că este mai uşor din materialele ce sunt adunate mai înainte, de
a ridica un nou edificiu, decât dintr'un material ce încă nu există, şi care se poate găsi
şi aduna numai cu mare muncă. De aceia noi ne rostim chiar din început si hotărîtor
în favoarea păstrării acestui institut, pentru că el în viitor poate să ajungă a îi, aceea
ce a şi trebuit a fi: un institut national; pentru că pământul pe care el a fost ridicat
este un pământ roditor, ba chia: întemeindu-ne pe îndelungata noastră ispitä a trebilor,
şi pe privirea lucrurilor şi relaţiilor, noi putem sprijin cu toată bizuirea, că în toată Eu-
ropa nu se găseşte un câmp mai producător pentru activitatea unei bănci decât acel
al principatelor române. Negreşit că spre a se putea exploata într'un chip rațional
acest câmp binecuvântat, nu trebue a se însărcina cu direcţia sa persoane acăror singur
merit a fost de a avea oareşicare ispită practică în cârmuirea drumurilor de fier, ci de
a se alege bărbaţi de specialitate, cari să fie înzestrați cu rutină, cu capacitate, cu priviri
largi si cu o voinţă puternică şi insuflată de toată onorabilitatea.

Numai în mâinile unor asemenea bărbaţi, poate aşezământul să se desvolte ; numai
în mâinile lor poate banca să se facă un institut national, un paladium al naţiei, către
care să se poată adresa cu succes, agricultura, comerţul şi industria fárei.

Care sunt însă inchezăşuirile cele mai departe ce sunt neapărate întru înflorirea
bäncei, aceasta vom arăta-o, în cursul tratatiei. Pentru acum voim să aruncám o ochire
asupra trecutului acestui institut.

Intrebarea pe care fiecare este îndrituit de a o face mai întâiu este: din ce pro-
vine cauza căderii băncii care a sdruncinat atât de mult pe acţionari?

Răspunsul la această întrebare nu poate să fie greu de dobândit, pentru fiecare
om de specialitate care numai s'ar orientalisa ceva în registrele băncei aici înfăţişate.

Ca cea întâi cauză a căderei băncii nationale a Moldovei, trebue să fnfätisäm pe
concesionar.

Noi lăsăm fiecărui să răspundă la întrebarea, pentru ce el din Moldova a strămutat
centrul de gravitate al institutului într'un loc din Germania cu totul depărtat, si fără

www.dacoromanica.ro

ACTE ȘI DOCUMENTE 97
A 1 O ———

nici o importanţă în privirea politico-comercialá. Din acest loc se hotára soarta insti-
tutului din Iaşi, din acest loc banca s'a înzestrat cu amploiati pe care apoi s'a ştiut a-i
aşeza într'o atárnare de sclavi către dictatura aşa numită direcţia generală din Desau.
Şi cine erau aceşti amploiati, aceasta vă vom lămuri mai departe, în cursul raportului
nostru. Destul că concesionarul a tintit în iveală de a-şi asigura ocârmuirea asupra
institutului, măcar că el ca financiar a trebuit singur să-şi mărturiseacă că urmările
acestei îndoite şi monstruoase ocârmuiri trebuia să iasă la iveală în toată gravitatea lor.
Depărtarea ambelor direcții una de alta au făcut cu neputinţă toată împreună lucrarea ;
nici o operaţie nu se putea face aici, înainte ca direcţia generală din Desau să fi dat în-
cuviintarea sa. Inţelegerea prin corespondențe scrise, care aducea cu sine o pierdere de
vreme de mai multe săptămâni, lucru ce la un institut de bani ades cade mai greu în cum-
pănă decât o pagubă în numărătoare, o asemenea înţelegere aducea cu sine urmarea
că timpul cel mai favorabil pentru săvârşirea unei operaţii era perdut ; iar deasa cores-
pondentä prin telegraf, pe lângă marele cheltueli, aducea cu sine şi multe neînţelegeri.
Aşa dar o împreună şi grabnică lucrare a ambelor direcţii, din cauza marei depărtări,
nu putea să aibă loc, şi nenorocitele urmări ale acestui nenorocit fel de administrare
nu putea lungă vreme să nu iasă la iveală. Toată această administrare ne aduce aminte
de mult renumita cancelarie de rezbel din Viena, care, departe de teatrul războiului,
prelucra planurile de bătălie, si a cărora punere în lucrare ori erau o neputinţă pentru
generali, sau că ocaziona armiei austriace simtitoare desfaceri.

O altă vină a căderei băncei, care cade asupra capului concesionarului, este că
el a dispozat de actii într'un chip cu totul arbitrar, si că a făcut cu ele operaţii periculoase
în cel mai mare grad. Spre exemplu, si aceasta asemenea nu vorbeşte în favoarea ta-
lentului său financiar, el a concentrat un foarte mare număr de acţiuni într'o singură
şi foarte slabă mână; iar pe publicul privat l-a făcut numai cu o îngrijire de maştihă
să participe la dobândirea acţiunilor cu cursul al pari. Spre a cita numai un fapt, vom
arăta că el, ca director al institutului de credit din Desau, înființat tot de dânsul, cä el a
hotărit ca această bancă trebuia să păstreze în portofoliul său pentru patru milioane taleri,
actii de ale Bäncei Nationale a Moldovei. Acest institut, care si astăzise află într'o stare
atât de slabă încât putinţa traiului său este cu totul îndoelnică, nu era în stare să răs-
pundă cele mai departe värsäminte a marelui număr de actii ce-şi rezervase ; şi aşa pentru
dragostea creditului din Dessau, a trebuit apoi a se lăsa să treacă timpul cel mai priin-
cios pentru vărsăminte ; tot pentru dragostea acestui institut s'a îndrăznit apoi pasurile
cele mai nelegiuite, şi s'a jicnit în chipul cel mai scandalos statutele si actul de concesie
a băncei din Iaşi. Intr'un cuvânt spre a se păstra acest institut străin, s'a preferat a se
jertii banca națională de aci. Cu drept dar a zis fostul sindicat al băncei în raportul
său către tribunalul din Iaşi:

» In tot timpul lucrărilor sale, banca naţională din Moldova n'a fost decât o su-
cursală a creditului mobiliar din Dessau când este ştiut că condiţia „sine qua non” ce
s'a pus la deschiderea ei a fost, ca Banca Moldovei să fie națională, şi prin urmare să
nu atârne de nici un institut de credit străin.”

Pe lângă institutul de credit din Desau, se pretinde încă că s'ar îi aflat și alte
persoane din Desau, care au avut sume însemnate de acţiuni, şi pentru a cărora dragoste
nu s'au putut înţelege de a prescrie în timpul cuvenit mai departe vărsăminte. In această
vreme Însă, marea criză monetară şi comercială, începuse a-şi arunca umbrele asupra
Europei. Atunci nevoia sili de a alerga la pasuri periculoase, care mai înainte s'ar fi
putut face în chipul cel mai lesnicios. Al doilea vărsământ se hotărî, vărsământ care
este ştiut că nu se putu efectua de către creditul din Desau.

www.dacoromanica.ro

98 C. I. BĂICOIANU

Dacă la marile trebuinte ale publicului de aici, milionul de taleri care prin în-
tâiul vărsământ întră în lăzile Băncei, nu s'a putut numi decât o picătură de apă căzută
pe o piatră fierbinte, cuatâta ne pare mai învinovăţitor ca o asemenea mică sumă cu care
Banca şi-a început operaţiile, direcția generală a putut săo scoată îndestul de mare
spre a înfiinţa cu ea si asezámintele sucursale din Galaţi si Brăila ; cu aceasta nu s'a is-
prăvit alta, decât că în loc de un institut s'au înfiinţat trei institute, care întocmai ca
şi calicii după o bucăţică de pâine, cersetorea o parte de capital spre a-și putea întreţine
existenţa. Nu trebue decât de a se ceti corespondenţa dintre direcţia generală şi acea
locală, spre a găsi în fiecare scrisoare strigătul ades rumpător de inimă, pentru a i se
veni în ajutor. Acest strigăt de ajutor ce se adresa din laşi, trebuia în Dessau a se asculta
cum se putea, şi după ce din motivele cunoscute, s'a pierdut timpul favorabil pentru
prescrierea vărsămintelor, s'a căutat un mijloc de scăpare în răspunderea vecselelor,
în primirea de împrumuturi si alte manipulatii costisitoare, Aici însă trebue să dăm
direcției generale atestatul că la aflarea de capitaluri, ea a arătat o mare iscusintä. Aşa
întemeindu-se pe ideia că starea mizerabilă a Băncei Moldovei nu era cunoscută în lumea
financiară a Germaniei, ea a ştiut prin creaţia a 5.000 acţiuni plenare, care ea le-a depus
la deosebite institute de bani, a găsi bani spre a acoperi tratele subscrise de Bancă si
trase chiar asupra unor firme închipuite. Când această câtime de actii n'au mai fost
îndestulătoare spre agonisire de bani tot direcţia, din însăși autoritatea sa și fără însărci-
nare sau împuternicire, au cumpărat alte 5.000 acţiuni interimare, cu un curs mare,
şi le-au prefăcut în acţiuni pelnare, un act despre care d-voastră veţi binevoi a vă rosti
dacă este legal sau ba.

Noi nu contestăm că aceste împrumuturi nu sefăcuseră neapărat trebuitoare pentru
Banca Națională; pentru trebuinta acestora se rosteşte însuşi faptul, că Banca, încă
înainte de a fi avut în mâini un capital de un milion taleri, ea şi numărase peste două
milioane taleri în împrumuturi ipotecare fără a se socoti sumele ce se intrebuintaserá în
trebi de disconto, în cumpărare de producte, în înzestrarea ambelor sucursale din Ga-
lati si București, dar nu mai trebue sá ne mirám că în fața marei crize si a fatalelor ei
urmări Direcţia generală a putut să se mai măgulească în credința că creditorii nu i-ar
reclama înapoi capitalurile împrumutate.

In această stare acoperită cu datorii se afla Banca când marea criză a căzut peste
lumea comercială a Europei, când pe pieţele financiare dobânda a ajuns la o mărime
deabia cunoscută mai înainte, când descurajemântul şi căderea creditului, ca un munte
a început a apăsa peste oamenii trebilor și capitalurile particularilor retrase din circulaţie
s'au închis sub îndoite încuietori. Banca Naţională a Moldovei trebuia neapărat să se re-
simtă de urmările unei asemenea crize.

„institutele de credit străine, — zice raportul sindicatului mai sus citat — care
înaintaseră Băncei sume însemnate, le reclomară înapoi. Banca se văzu dar silită a aco-
peri împrumuturile ei; aceasta nu se putu face decât în parte şi cu mari pagube; Băncile
şi bancherii străini ridicară tot creditul. Acţionarii iarăşi nu se mai îndesau de a mai
plăti vărsămintele viitoare ; şi tocmai atunci ca o lovire de moarte veni si hotărîrea
direcţiei generale din Dessau care încuviinţa, ca spre plata vărsămintelor al treilea de 10 %,
acţionarii puteau răspunde acţiuni de 10 % din acele pentru cari ei nu plătiseră al doilea
vărsământ si care după statute, trebuiau a fi anulate în folosul acţionarilor ce plătiseră
regulat cerutele vărsăminte. Această măsură contrară statutelor si chiar si interesului
Băncei, căreia îi imputina capitalul asignat prin concesie, discreditá cu totul actiile, si
prin urmare secă pentru viitor, însăşi puternicul şi singurul izvor ce avea Banca de

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOUUMENTE 99

a-şi putea acoperi datoriile, de a-şi îndeplini condiţiile, de a-şi reaseza creditul şi prin
urmare de a putea trăi.

Guvernul şi ţara însă, făcuseră tot ce le era în putinţă spre a susţine creditul Băncei,
In câteva săptămâni capitalurile depuse la acest institut de feţe particulare, se suiseră
la suma de una sută sese zeçi mii galbeni.

Guvernul pe de altă parte, prin măsură administrativă, trádase Bäncei bani
fmpricinatilor şi a orfanilor ce se aflau în depozit la diferite instanţe judecătoreşti
din ţară, si cari iarăşi reprezentau un capital de una sută două zeci mii galbeni. Tot de către.
guvern se încuviinţase a se da institutului capitalurile coloniilor şi ale domeniilor $tatului
din Basarabia înapoiată Moldovei; aceste sume se suiau peste 279 mii ruble argint sau
aproape de una sută mii galbeni.

Insă în faţa discreditului în care banca căzuse în străinătate, si mai târziu în fața
mäsurei decretată de direcția generală ca în plata vărsământului al treilea si al patrulea
să se primească drept numerar, nişte hârtii fără valoare, adică actiile din întâiul vărsă-
mânt de 10%, şi guvernul și particularii începură a se îngriji de capitalurile încredințate
ei. Depozitele particulare se reclamară unul după altul; dându-sc semnalul neîncrederii
de către însuşi unul dintre membrii pământeni ai direcției generale. Instantele asemenea
reclamau zilnic, şi treptat depozitele publice; şi aşa Banca fără credit în străinătate,
fără numerar în läzile sale, din toate pártile silită de a acoperi tratele ei, de a înapoia depo-
zitele si de a asigura pe creditorii săi, după ce-şi stoarse toate resursele, jertfindu-si por-
tofoliul cu cele mai mari sacrificii, se văzu redusă la nevoia ca încă înaintea încheierii
celui dintâi an al operaţiilor sale, să-şi suspende plăţile.”

Dacă până acum nu v'am descris decât în general cauzele căderii Bäncei Natio-
nale a Moldovei, noi trebue să vă dăm încă câteva date speciale care aruncă o tristă
culoare asupra chipului administraţiei acestui institut şi în care noi vedem o cauză princi-
pală a căderei Băncei.

Necapacitatea, uşurătatea şi lipsa de conștiință, iată calităţile principale a oa-
menilor cărora ca direcţie locală, li s'au încredinţat păstrarea şi ocârmuirea averei so-
cietätii, încredințată fiindu-le accasta de un bărbat care ca om financiar din Germania
a avut a se bucura aici de primirea cea mai prevenitoare şi dela a cărui judecată şi cu-
nostinte, cu tot dreptul se aştepta că el va pune în capul institutului oameni a trebei
şi înzestrați cu cunoscutele calităţi germanice, adică probitate, economie si soliditate.

Insă precum zice sindicatul, direcţia generală fără înţelegere cu direcţia locală,
ba chiar fără măcar a împărtăși acesteia din urmă rezultatul lucrărilor sale, învoi sau
toleră mai multe operaţii din început rele, şi care prin urmare cu ceva cunoştinţe, ba chiar
conştiinţă, s'ar fi putut înlătura.

Până astăzi încă în arhivele direcției Băncei din Iaşi, nu se află, ba chiar nu se
cunoaşte contractul sau alcătuirea făcută cu persoanele aflate în capul comanditei Băncei
din Bucureşti.

Incă mai puţin din cancelaria Băncei nu am putut dobândi vreo ştiinţă pozitivă
la cele mai multe cazuri ce îndatoriri avea ceilalți amploiati aflați în serviciul societăţii,
într'un cuvânt, tot ce se vede şi se află în birou este în cea mai mare neorânduială. Do-
vezile trebuitoare şi alte documente ori sunt redigiate într'un chip cu totul neîndeplinit,
ori lipsesc în parte cu desăvârşire. Regularea registrelor Bäncci va cere un timp foarte
îndelungat, şi Soarta acelora cari vor fi însărcinaţi cu această lucrare în adevăr nu va fi
de râvnit. Despre sumele băneşti cele mai mari, spre pildă banii depozitelor au dat
chitante numai casierul a căruia îndrituire la aceasta însă niciodată n'a fost oficial publicată.
Chiar cu iscăliturile lor, directorii au fost în nepăsare precum în general ei au fost cu

www.dacoromanica.ro

100 C> I. BĂICOIANU

neîngrijire în controlizarea amploaiatilor subalterni, întrun cuvânt o administrație
fără cap şi fără coadă.

Incât priveşte comandita din Bucureşti care încă se păstrează, având în mâinile
ei un capital de 37.000 galbeni, noi putem cu bucurie împărtăşi că ea face bune trebi
şi cu capitalul încredinţat ei, nu este nici decum primejduită. Din nenorocire, capitalul
ei este prea mic pentru ca să poată da rezultate de un câştig însemnat; cât despre ad-
ministratia sucursalei din Galaţi, noi lăsăm să vorbească însuşi raportul sindicatului.

Direcţia sucursalei din Galaţi, înzestrată cu un alt capital ce treptat s'a suit
peste 160.000 galbeni, s'a încredinţat D. I. Hamburger sau Hamperg, o persoană care nu
înfăţişa nici o garantie materială, care nu numai la tragerea sa din funcţie a rămas dator
cu mai mult de 10.000 galbeni, dar care fără nici o autorizaţie, fără măcar vreo consfä-
tuire cu direcţia locală din Iaşi, în contra interesului institutului, ba chiar în contra
menirei sucursalei din Galaţi fondată de a opera pe acea piaţă, în ţară, şi mult cu me-
gieşitele pieţe, a încheiat cu un aventurier, cu un cavaler de industrie, jidov din Bucu-
reşti numit Spiu Goldstein, un contract pentru luarea în intrepriză a dărilor publice
din provincia Bagdat, contract care din început era o adevărată filuterie, şi prin care
Banca a pierdut peste 25.000 galbeni; căci numitul Goldstein odată ce a pus mâna
pe acest capital, sa refugiat în Constantinopole şi Dumnezeu ştie unde...

„Sindicatul prin ştiri particulare a aflat că direcţia generală a făcut odată cer-
care de a urmări pe acest Spiu Goldstein, acest individ s'a şi descoperit în Constantino-
pole, însă fără bani. Interpelat despre intrebuintarea capitalului ar fi răspuns că tot capi-
talul este pierdut, fiindcă el Pa întrebuințat în cumpărarea de cămile pentru armia engleză
din India, şi că guvernul englez nevoind a se ţine de alcătuire, el Goldştein neavând cu
ce hrăni cămilele, le-a dat drumul în pustiu.

Direcţia Băncei din Iaşi (urmează raportul sindicatului) nu s'a întins în operaţii
scandaloase şi frauduloase ca direcția sucursalei din Galaţi; însă registrele şi actele
păstrate la ea, dovedesc că ea nu s'a deosebit prin nici o soliditate, prin nici o cunoştinţă
a locurilor şi a oamenilor, prin nici o inteligenţă a trebilor. Uşurătatea cu care s'a făcut
cele mai multe operaţii merită toată critica. Imprumuturile ipotecare s'au făcut nu nu-
mai în disproportie cu capitalurile disponibile, dar încă s'a concentrat numai intru câțiva
împrumutători privilegiați, scăpându-se din vedere că țelul întemeierei Băncei a fost
de a veni în ajutorul proprietăţii funciare din întreaga ţară, iar nu de a face ¡trebile
numai a câteva familii. Aşa, în loc de a lucra ca Banca să prindă rădăcină în ţară lipind
către dânsa cât se poate mai multi proprietari, direcţia a căutat numai a se face plăcută
la câteva persoane cu înrâurire. O singură familie prin împrumuturi ipotecare, a tras
din casa băncei aproape 120.000 galbeni, adică a cincea parte din tot capitalul întrebuințat
în împrumuturi cu ipotecá. O altă singură persoană a luat împrumuturi peste 70.000
galbeni şi aşa marea mulţime a proprietarilor cu toate îndeplinirile formalităţilor de si-
gurantä cerute de statute, şi-au văzut cererile neîndeplinite, şi aşa ţara în deobşte s'a
simţit foarte putin folositä de o Bancă care însă a fost creată în folosul ei.

La multe din împrumuturi fără ipotecă, cele mai simple regule de siguranţă nu
s'au păzit. In registrele şi în portofoliul Băncei figurează conturi curente şi bilete de
împrumut de mii şi mii de galbeni dela persoane, cunoscute în toată ţara sau ca nesolva-
bile sau ca lipsite de orice credit. Multe din aceste împrumuturi chiar din început ha-
zardate, sunt astăzi cu desăvârşire rele, şi toate stäruintele sindicatului pentru împlinirea
lor vor rămânea fără rezultat.

Actul de concesie învoeşte Banca de a face operaţii de escont şi de comerț, de
a lua în antrepriză venituri de ale Statului, de a face însfârsit tot felul de speculaţii.

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 101
— ——_—

Acesta este un drept care s'a dat Bäncei şi care nici i se poate contesta, însă interesul ei
cerea ca să nu-l intrebuinteze, mai ales în anii dintâi, decât cu cea mai mare prudenţă
şi cu deplină cunoştinţă a trebilor ce întreprindea. Direcţia s'a depărtat dela această
întâi şi neapărată regulă şi măsură de pază. Ea a luat întreprinderi de venituri publice
cu preţuri covârşitoare, dela care toţi amatorii ispitiţi s'au fost retras; ea a încheiat
contracte de producte precum cereale, rachiu, lână ş. a. cu persoane cunoscute în toată
ţara ca deprinse de a nu respecta nici un contract. Ea apoi a desfăcut aceste contracte
către alte fete, cu jertfirea nu numai a folosului, nu numai a dobándei, dar chiar şi a o
parte însemnată din capitalurile puse în o asemenea speculație. Intr'un cuvânt văzând
cineva putina prevedere, reaua economie şi graba cu care s'a făcut asemenea operaţii,
se poate zice cu tot dreptul că precât alte institute de credit si de bancă se silesc de asi
asigura capitalurile, cu atât direcţia Băncii Nationale a Moldovei a pus stäruintä ca să
deşerte mai degrabă lăzile sale, că aşa mai degrabă institutul să vie în lipsă de bani,
în nevoie de a-şi suspenda plăţile, în osânda de a se declara falită, şi aşa d-nii directori
să poată cere şi lua cu dela sine putere miile de galbeni ce pretind căpotrivit contractelor
lor li s'ar cuveni ca despăgubire la caz de încetarea Băncei.

Exemplul cel mai puternic despre un asemenea plan, este purtarea fostului di-

rector d. Ludvig Haase, care în ziua de 14/26 Iunie adică cu două luni după ce Banca
ş'a fost suspendat plăţile şi cu trei zile în urma încheierii consiliului administrativ pentru
ridicarea concesiei, prin urmare atunci când Banca nu mai exista şi când şi d. Haase
nu mai era director ci simplu reclamant asupra desfăcutei societăţi anonime, a luat din
portofoliul Bäncei 6.588 galbeni 16 lei în bilete şi obligaţii de a Visteriei, pe lângă actii
3500 galbeni trasi mai înainte din casa Băncei, nesfiindu-se de a înscrie singur în regis-
trele institutului că a tras aceste valori spre siguripsirea pretentiei sale! Această
de pe urmă trăsătură din istoria direcţiei Băncei Naţionalea Moldovei este incheietoare.

Unul din directori a ştiut să-şi caute calea bună în timpul cuvenit, dându-și de-
misia. Cellalt a rămas spre a mai dobândi pe drumul procesului aceea ce mai poate sus-
trage dela Banca falită şi apoi pe dafinii de izbândă, să se odihnească în ţara de unde
a venit.

Faptele mai sus citate, pe care noi le-am putea însuti într'una, şi despre care
dacă ar fi a se intra în detalii, s'ar putea scrie tomuri întregi, vă vor dovedi, domnilor,
întwun chip îndestulător că banca, rău organizată şi rău ocârmuită, nici într'o privire
nu a putut răspunde scopului fnfiintärei sale. Ea trebui să cadă precum a şi căzut.

Ne rămâne acum a vă da o idee despre toate cele ce s'au întâmplat cu Banca
falitä din ziua suspendărei plăţilor ei, şi până la actuala adunare generală.

La 11/23 Martie a urmat contenirea plăţilor, un act care s'a comunicat direcţiei
generale şi ambelor comandite prin telegraf, iar guvernului printr'o adresă scrisă. In
aceasta de pe urmă se zicea că plăţile se puteau reîncepe dacă Băncei i s’ar da un termen
general de câteva luni. Această propunere s'a incuviintat de către guvern fiindcă el
a acordat Băncei pentru reînceperea operaţiunilor sale un termen de trei luni (11/23
Iunie).

In aceste trei luni, a predominat în cancelaria Bäncei tăcerea tintirimelor ; trebile
sta în părăsire, fiindcă agentul principal al operațiunilor bäncei lipsea. Toată îngrijirea
de a conduce viitoarea soartă a Băncei se lăsa direcţiei generale din Dessau. Insă direcţia
generală a făcut pentru restabilirea Băncei putin sau nimic ; ea se tinu fără nici o hotărire
şi apoi şi membrii ei erau în dezbinare. In această vreme, amploiatii Băncei, cari mai toţi
se socoteau chemaţi de a se arăta ca consilieri către direcţia generală, îi trimeteau comuni-
caţiile cele mai contrazicătoare despre situaţia Báncei din Iaşi, lucru ce nu contribui

www.dacoromanica.ro

102 œŒ 1. BĂICOIANU

putin de a face pe direcţia generală încă mai nehotáritá, Târziu, şi numai după stăruința
creditori mei ea a trimis doi din membrii ei aici, cari trebuiau să intre în trataţie cu gu-
vernul pentru vre o punere la cale. Fiind însă că pe de o parte se cerea prea mult, iar pe
de alta se da prea puţin spre împăcare, aceşti doi domni, se înturnară fără nici un rezultat
şi Banca în asemenea împrejurare rămase în 11/23 Iunie în aceeaşi poziţie din 11/23
Martie, "Văzând că cererea de plată formată de doi creditori depositari, rămăsese până
în ziua aceea neîndestulată, guvernământul se văzu în nevoia de a rosti ex officio în ziua
de 14/26 Iunie starea de faliment a Băncei, după codul de comerţ, de a declara concesia
ca stinsă şi de a rândui un sindicat provizoriu.

La 19/1 Iulie, seara la 6 ore, acest sindicat, sprijinit de ajutorul poliţiei si al
jandarmeriei, au pus pecetile pe localul Băncei. A doua zi, sindicatul, în fiinţa directorilor
şi a celorlalţi funcţionari, au păşit sub facerea de protocol, la luarea pe seamă a tuturor
aflatelor valori, registre şi a inventarului. Această treabă a ţinut trei săptămâni şi după
isprăvirea ei, s'a încunoştiinţat pe ocârmuire, direcţia s'a înlăturat şi amploiatii s'au an-
gajat din partea sindicatului. Mai înainte de toate, sindicatul a pus de a pregătit con-
turi-curente pentru toți acei ce datoresc Báncei, si acestea s'au trimis la deosebitele
persoane pe cari le privea ; dintre acestea, străinii s'au grăbit de a îndestula îndatoririle
lor, iar localii nu s'au grăbit decât în foarte mică parte de a răspunde datoriile lor; încât,
în contra mai multora au trebuit a se päsi la hotáriri arbitrare,

In adunarea creditorilor hotáritá de a se fine în Iaşi în ziua de 2 Septembrie
s'a ales sindicatul definitiv compus din D-nii Kogălniceanu, Alcaz si Hofman si s'a în-
tărit de tribural, Activitatea acestuia a format o urmare a activităţei sindicatului pro-
vizoriu, mă. ginindu-se de a se urmări cererile din afară ale Băncei si de a se hotărî
deosebitele solduri ; afară de aceasta sindicatul a orânduit compunerea unui tribunal
arbitrar spre regularea pricinii dintre Bancă şi dintre fostul director Haase,

In privirea întinderei materialului şi a marei neorândueli, în care registrele şi actele
Băncei se afla, sindicatul s'a convins că regularea şi cercetarea conturilor curente, precum
şi toate celelalte lucrări atârnătoare de acestea şi care sunt de o natură foarte complicată
nu putea a se isprăvi în câteva săptămâni, şi că pentru aceasta se cerea neapărat oameni
speciali cari să fie deprinsi cu toate trebile negustoresti. Din acest motiv dar, sindicatul a
sprijinit cu cea mai mare râvnă în stäruintele lor pe deputații creditorilor germani spre
a da mâna la toată regularea şi ajutorul trebii. In deosebi sindicatul a dat toată asistența
sa acestor deputați pentru ridicarea stărei de faliment a acestei Bănci.

La 23 Octombrie (3 Noembrie st. n.) aceşti fmputerniciti ai creditorilor principali
din Germania cu înşirarea legiuitelor motive şi cu făgăduinţa de a îndestula pe creditorii
depozitari, a înfăţişat judecătoriei de Iaşi o cerere pentru ridicarea stărei de faliment al
Băncei. La 6/18 Noembrie, această Curte judecătorească, a hotárit că starea de faliment
a Băncei Naţionale a Moldovei era ridicată şi că activitatea sindicatului se sfârşise,
Noi spunem de mai înainte că cuprinderea acestei incheieri este cunoscută tuturor
domnilor acţionari. Incheierea s'a publicat îndestul în jurnalele pământene şi străine.
Din cuprinderea sa însă, rezultă că Guvernul tárei a declarat că pentru rämäsita depozi-
telor judecătoreşti care la 2 Septembrie în sumă de ‘75.000 galbeni se afla încă la
Bancă, el se mulțumea cu veniturile graduale ce proveneau din creantele ipotecare îm-
plinite. După ce însă ocârmuirea a primit intru îndestularea sa şi datoria visteriei către
Bancă în sumă de mai mult de 40,000 galbeni apoi acum toate depozitele judecătoreşti
sunt plătite încât de acum dobânzile împlinite şi capitalurile din amortizatie au să intre
din nou în lăzile Băncei.

www.dacoromanica.ro

ACTE ȘI DOCUMENTE 103

Avansurile pe care împuterniciţii creditorilor germani le-au făcut spre
îndestularea creditorilor depozitari reprezintă o sumă atât de mică, încât ea
în curând va fi acoperită din intrările ipotecilor,

Incât priveşte activitatea administraţiei provizorie, ea s'a mărginit în
cuprinderea. încheierei tribunalului judecătoresc, adică de a conservă averea
Băncii şi de a convocă adunarea generală de astăzi.

Dându-vă, domnilor, o scurtă lămurire despre trecutul și prezentul Băncii,
noi, prin aceasta, am împlinit întâiul punct al ordinei zilei.

Domnilor,

XI, La puntul al Il-lea al ordinului zilei.

După ce v'am supus un tablou lămurit despre starea actuală a lucrurilor,
ne rămâne încă ca sá vă împărtăşim oareşicare observaţii la chestiile ce vá sunt
supuse spre hotärîre prin punctul al doilea al ordinei zilei şi de a vă însemnă
în special acele puncte asupra cărora hotärîrile D-voastră au a se întinde. Mai
întâiu, aceea întâi și mai importantă chestie ce-i de hotărît este întrebarea dacă
întrepriza trebuie să urmeze sau trebuie să se desfacà, între alte cuvinte dacă
reconstituirea Băncii trebuie cercată sau dacă societatea trebuie desfäcutä şi
lichidarea averii societăţii începută.

Insă spre a puteă pune această alternativă înaintea hotärîrei D-voastră
au fost mai înainte de toate trebuitoriu de a constată putinţa urmársj,intreprizei.
Noi v'am şi spus că după o aspră cercetare a situaţiei lucrurilor, azi venit la
rezultatul că institutul are încă deplină gi întreagă vitalitate, ba că chiar ar fi
o vină în contra interesului acţionarilor şi a creditorilor, un păcat în contra
ţării, dacă unui aşezământ atât de folositor gi pentru desvoltarea si buna stare
a ţării atât de neapărat, i-am da într'un chip nesocotit o lovire de moarte.
Domnilor, așteptările care, la întemeierea Băncii, s'au fost iscat, nu sunt nici-
decum zădărnicite prin trecutele nefavorabile împrejurări. Motivele căderii
Băncii precum rezultă din cele comunicate D-voastră sunt a se căută în îm-
prejurări, care n'au nimic comun cu putinţa de a înaintă o speculație foarte
producătoare. Cât pentru o asemenea speculație ţara aceasta cu o ocârmuire
fnteleaptä a Băncii şi a sucursalelor ce se pot infiintá în strânse legături cu
ea, înfăţişează toate doritele scopuri gi închizeşluiri, aceasta o putem rosti
cu a noastră convingere puternică câştigată din însuși studiul daraverelor acestei
țări. Pentru acţionari, prin urmarea Băncii, li se înfăţişează dar ocazia ca să
ştie partea rămasă din vărsămintele făcute, atât de bine întrebuințată, încât
pot iarăş să-şi vadă înlocuite pagubele suferite, ba chiar după cursul a câţiva
ani să reintre în deplină stăpânire a capitalului lor și a unui bun venit, fiindcă
ecsoflisirea pagubelor până acum întâmplate se va puteá face de o prevázá-
toare direcţie astfel că ea într'un curs de ani din câştigul curat al Băncii, va
întrebuinţă o mică parte spre a o înscrie în contul pagubelor, Pentru urmarea
Bâncii au dat mâna şi creditorii principali din Germania în chipul cel mai liberal,
fiindcă ei au acordat un moratoriu de 4 ani pentru care în interval, afară de cuve-
nita dobândă și de cheltuelile cauzate prin suspendarea plăţilor Băncii, ei nu cer
decât siguripsirea creanţelor lor prin tesiea de valori ipotecare analogă. Această
cerere este cu totul întemeiată pentru care și administraţia provizorie n'a în-
târziat de a încheiă cu plenipotentiarii aici aflätori a creditorilor o alcătuire

7
www.dacoromanica.ro

104 C. I. BĂICQIANY
RE

pe care o supunem D-voastră cu rugămintea de a nu-i refuză încuviințarea,
fiindcă ea cuprinde condiţiile principale a reînvierii Băncii,

De aceea noi, vă punem înainte spre răspuns întâia întrebare: trebuie
banca păstrată? dacă D-voastră veţi incuviinfá această întrebare, noi nu ne
îndoim că veţi acordă încuviințarea D-voastră gi alcátuirei mai sus citată,
propunem însă următorul adaos la această alcătuire:

Banca îşi păstrează dreptul la cercetarea deosebitelor conturi curente,
de a face acele scăderi și schimbări pe cari le-ar socoti neapărate persoanele
însărcinate cu revizia socotelilor şi care schimbări trebuie a fi făcute în urma
infelegerei de mai înainte dintre Bancă şi dintre deosebitii creditori speciali,

A doua întrebare:

Incuviintati D-voastră această alcătuire cu adaosul mai sus făcut?

Dacă majoritatea ar votă pentru lichidare, este de cercetat dacă adunarea
după statute este competentă de a luă o asemenea hotárire.

Paragraful 36 zice: Desființarea Băncii poate sá se hotărască numai într'o
adunare în care vor fi reprezentate cel putin 3⁄4 din toate actiile,

Paragraful 37: în din nou chemata adunare generală nu se mai ia în privire
numărul acţiilor reprezentate, însă trebueşte ca Y din acţionarii prezenţi să-şi
deie glasurile pentru.

Domnilor,

La puntul al II] al ordinului zilei,

a) Din cele comunicate până acum, D-voastră veţi împărtăși negreşit cu
noi ideia că atât vechea concesie cât şi vechile statute, nu pot să rămâie o te-
melie pentru Bancă, A vă arătă încă în special motivele întru aceasta, după
cele împărtăşite până acum, o socotim în adevăr cu totul de prisos. Noi socotim
că v'am înfățișat întrun chip îndestulător constituţia defectuoasă a Băncii,
prin care însuş numele de Banca Naţională a Moldovei, s'a făcut un neadevăr,
când pe de altă parte nu se poate pretinde că Banca ar fi fost un institut curat
german. Deaceea dară, trebuie stăruit ca Banca în viitor, să-şi poată întemeiă
activitatea pe o nouă concesie gi pe noui statute, și anume centrul de gravitate
al institutului, trebuie să rămâie în ţară; numai atunci el ar puteă merită
numele de naţional. Noi dar am prelucrat un nou proiect de concesie şi de sta-
tute, care, în cazul încuviinţării Băncii, va da o temelie sdraváná pe care ea
poate a se desvoltă și pe care se va puteă răspunde la scopul existentii sale.

(Aici este a se împărtăşi proiectul de concesie și de statute, în cuprinderea
sa cea mai esenţială),

Așa dar naşte întrebarea:

« Trebuie sá se stăruiască la guvern pentru dobândirea unei noui concesii
şi unor noui statute?»

b) După răspunsul incuviinfátor al acestei chestii, va fi neapărat ca so-
cietatea să aleagă un nou organ, căruia să-i deă plenipotenţă spre a cere în
numele acţionarilor, noua concesie.

Noi numim acest organ, după noul proiect al statutelor, consiliu de admi-
nistrafie, Acesta trebuie să-și aibă șederea în Iași, și să fie compus de 7 membri,
din care 4 inclusiv prezidentul, trebuie să-și aibă domiciliul în Iași; iar ceilalţi
3 membri, pot locui şi afară din Iaşi,

Incât se atinge de aceşti din urmă, noi socotim drept şi cuviincios Ca, cre-

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 105

ditorilor pentru termenul moratoriului lor acordat Băncii, să li se recunoască
oarescare influenţă asupra ocârmuirei institutului, lăsându-le lor alegerea a
trei membri, nefiind în îndoială că ei nu vor alege decât bărbaţi care se vor
interesă la binele institutului, şi totodată ca oameni ispitiţi în trebi, vor fi
în tot timpul gata de a sprijini cu consiliuri înțelepte pe colegii lor mai putin
ispititi în trebi financiare.

Intrebare:

« Vă uniţi ca creditorii, în timpul moratoriului, să fie indrituiti de a alege
trei membri din consiliul de administraţie?»

Acum aveţi să pägiti la alegerea celorlalţi patru membrii locali ai consi-
liului de administraţie.

(Alegerea)

De vreme ce acum cunoaşteţi bărbaţii cari în viitor au a apără interesele
D-voastră ni se pare neapărat, că D-voastră ar trebui să le dati următoarea
împuternicire:

Anume ei trebuie să fie fmputerniciti:

1. De a cere dela locurile competente o nouă concesie.

2. Indată după dobândirea acesteia, de a convocă o nouă adunare ge-
nerală a acţionarilor, în care societatea să se constitue din nou.

3. Indată după dobândirea concesiei, de a păşi la angajarea unei direcţii.

4. Până la intrarea în funcţie a nouei direcţii, de a numi o direcţie provi-
zorie de doi membri, cari să posede trebuincioasele cunoștințe comerciale
spre a puteă căută trebile curente ale Băncii.

5. De a se cercetá sub privigherea lor conturile curente şi de a se pune în
lucrare siguripsirile ipotecare pentru creditori.

Odată ce D-voastră aţi dat consiliului de administraţie aceste plenipotente,
atunci toată situaţia viitorului Băncii este lămurită.

Acţionarii ce nu sunt faţă, se vor încunoștiinţă prin chipul oficial de hotártrile
astăzi date, precum şi prin oficialul protocol tipărit și răspândit pretutindeni.

Intrebare:

Dati D-voastră consiliului de administraţie plenipotentele cuprinse la
punctele 1—5?

c) (Desărcinarea administraţiei provizorie trebuie să formeze actul în-
cheetor al adunării).

Domnilor,

La puntul 5 al ordinului zilei.

Noi venim acum la un punct, pe care noi după textul încheierii judecătoriei
de Iaşi dată la ocazia ridicării stărei de faliment, nici că am fi trebuit să-l punem
la ordinea zilei. Cu toate acestea, noi am făcut în interesul Băncii; căci noi,
vă întrebăm, domnilor, ce sar dobândi cu toate închierile făcute astăzi, dacă
nu g'ar hotărî tot odată şi în privirea mai multor pretenţii formate de un număr
deși mic de acţionari? şi apoi noi credem a face un mare serviciu tribunalului
judecătoresc căruia s'a infátigat o petiție adresată de unii din acţionari, dacă
noi acei cari suntem mai adânc iniţiaţi în trebile Băncii am provocă o hotártre
precurmátoare în această privinţă. Sus citata petiție este în adevăr îndreptată:

1. In contra validității acelor 10.000 acţiuni plenare creiate de desfiintata
direcţie generală;

www.dacoromanica.ro

106 C. I. BAICOIANU
A i E II E E OO

2. In contra legalităţii închierei făcute de direcţia generală, la al doilea
şi al treilea vărsământ de a se da în plata 10% actii cu valoarea lor nominală;

3. In contra împrumuturilor făcute de direcţia generală şi pe cari actio-
narii le atacă ca neîndatoritoare pentru Bancă.

După ce ne-am lămurit, şi am cercetat tot, cu cea mai mare conştiinţă,
noi putem recunoaşte de întemeiate numai prihănirile făcute în punctele 1 şi 2.

In ce se atinge în special de întâiul punct, adică creaţia de acţiuni plenare,
aceasta este un act făcut în contra statutelor, şi nici este măcar întemeiat pe
închierea vreunei adunări generale a acţionarilor. Noi nu éontestäm că, numai
pregătind şi împărțind aceste actii plenare, direcţia generală a fost în stare
să găsească o parte din acele capitaluri pe care ea le-a adunat pentru Banca
Naţională, însă acum, după ce acei cari în contra depunerii acelor actii ple-
nare au înaintat banii au să fie acoperiţi cu ipotecă, gi după ce prin urmare
acel ţel care a avut drept urmare creaţia actiilor plenare, a căzut, trebuie fireşte
ca şi existenţa actiilor plenare, să se declare fără tel.

Din acele 10.000 acţii plenare precum ştim, 5000 bucăţi s'au creat în fa-
voarea creditului mobiliar din Dessau; gi care din început ca actii de 20% si
erau proprietate a acestui institut. Acest drept de proprietate în forma pri-
mordialá a acţiilor cu plata de 20% nimenea nu-l poate contestă. Noi propunem
dar, ca în privirea acestor 5000 actii, să se adopteze următoarea fnchiere:

« Creditul mobiliar din Dessau, sau oricare alt stăpân al acestor actii,
este dator în termen de 6 săptămâni. socotite din ziua acestei închieri, a trădă
direcţiei provizoare a Băncii Moldovei acele 5000 actii şi a primi în contră,
alte 5000 actii de 20% plată; la caz contrar, direcţia provizorie va fi indrituită,
după împlinirea termenului, a declară acele 5000 actii plenare ca create în
contra statutelor, şi prin urmare ca anulate.

Celelalte 5000 actii plenare, s'au cumpărat de către direcţia generală la
Bursa de Berlin drept 11414%; şi chiar în timpul cumpărăturei deabiă 10%
pe acele acţii, s'au fost numărat. După dreptate dar aceste s'ar puteă recunoaşte
numai ca acţii cu un vărsământ de 10% fiind însă precum este cunoscut, că
în timpul de faţă numai poate fi vorba de actii cu 10% vărsământ, apoi dela
sine se înţelege că toate aceste trebuie să se privească ca anulate. Direcţia ge-
nerală însă a fost agá de bine fnsufletitä către Banca Naţională, încât în contul
curent al ei ce ne-a trimis, ea a declarat aceste 5000 actii ca cumpărate pentru
bancă, şi a incárcat-o pe aceasta cu 250.000 taleri. Noi în zadar ne-am osteni
de a gási în scriptele Băncii măcar o silabă care să dee direcţiei generale dreptul
de a întreprinde o speculație en gros cu actiile sale gi după ce această speculație
a eşit rău cu desăvârşire, să pue în spinarea Băncii câtimea de actii cumpărate
cu preţuri scumpe.

De aceia noi propunem adunării generale ca în privirea acestor actii, să
adopteze următoarea închiere:

« Câtimea de 5000 acţii, cumpărate de direcţia generală nu se pot privi
ca dobândite în socoteala Băncii Naţionale; însă să lasă direcţiei generale,
în contra unei plăţi următoare de 10%, favoarea ca în cursul de 8 săptămâni,
după trădarea acelor 5000 actii către Banca Naţională, dela aceasta să poată
primi alte 5000 bucăţi cu 20% vărsăminte. Dacă însă direcţia generală nu va
vol a se folosi de această favoare în vadeaoa statornicitá, atunci direcţia provizoare
sau definitivă, va îi îndrituită de a anulă de îndată aceste 5000 actii plenare.

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 107
Za

La această ocazie, noi trebuie să propunem onorabilei adunări, încă două
chestii de hotărît: Direcţia generală în contul-curent ce ne-a trimis, a încărcat
banca:

1. Cu 68.000 taleri, ca cheltueli făcute cu ocazia dobândirii concesiei şi

2. Cu 5000 taleri, cheltueli de drum.

Fiindcă acele persoane care vor fi însărcinate cu cercetarea conturilor
curente, se vor refuză de a dá o hotárire în privinţa acestor două condee, fără
anume autorizaţie, apoi hotărîrea fireşte trebuie sá se deă de către adunarea
generală,

Chestie:

Trebuie să se recunoască ca bune, cheltuelile arătate de direcţia generală,
ca făcute?

Incât privește punctul al doilea din citata petiție, şi anume manipulaţia
cu actiile de 10%, noi trebuie asemenea să ne punem în partea acţionarilor
petitionari. Dacă chiar din început a fost o călcare fără margini în contra legali-
tätii, ca direcţia generală, din crufäri personale către cunoscuţi, fiitori de nu-
meroase acfii, cari nu răspunseră al doilea vărsământ, să nu pue în lucrare
măsura prevăzută atât de lămurit în $ 4 al statutelor, întru desfiinţarea acestor
actii, apoi statutele și principiile dreptăţii au fost lovite în chipul cel mai scan-
dalos, când aceste actii, care după cuprinderea statutelor trebuie să cadă în
folosul societăţii, şi a cărora curs cu mult eră mai jos decât preţul lor nominal,
s'au primit cu preţul nominal, şi ca numärätoare.

La aceasta nu se poate întâmpină, că această facultate s'ar fi dat tuturor
acţionarilor deopotrivă, fiindcă precum este lesne de înţeles s'au putut folosi
de dânsa numai acei cari aveau în mâinile lor însemnate câtimi de acţii, persoane
la a cărora favorizare a fintit în general această măsură,

Dar nu numai statutele ci şi însuş condiţiile concesiei au fost prin această mă-
sură jignite, fiindcă o parte însemnată a capitalului actiei a fost nimicit prin retra-
gerea actiilor de 10%. Din acest motiv nu se poate privi ca justificată nici aceà
mai apoi urmată încuviinţare din partea adunării generale, chiar gi dacă întru-
nirea şi hotărîrea ei s'a făcut cu păzirea stipulatiilor statutelor, fiindcă pentru
modificarea statutelor si a concesiei, ar fi fost neapărat aprobarea guvernului
Moldovei, aprobare care nici s'a cerut, nici s'a dobândit.

Insă acum deşi această măsură trebuie să fie osândită ca nelegală, din neno-
rocire la punerea întrebării cum şi în ce fel ea poate fi desfiinţată, naşte nevoia
unei neapărate învoeli de bună voie. Măsura nelegiuită s'a pus în lucrare în toată
deplinătatea ei, în contra inapoiatelor acţii de 10% s'au trădat actii de 40%
cari nu se deosebesc întru nimic de acele asupra cărora a urmat al doilea si al
treilea vărsământ în numărătoare. Ambele categorii de actii de 40% de atunci
s'au schimbat în deosebite mâini. Este cu neputinţă astăzi de a puteă dovedi
care din aceste actii s'au plătit în numărătoare şi care altele s'au plătit prin acţii
de 10%, şi chiar dovada sá existe încă ea ar fi nefolositoare, asà precum acţiile
mau rămas în aceleaşi mâini. |

Deaceea nu rămâne nimic alta de făcut decât de a primi ca un fapt înde-
plinit aceea ce nu se mai poate preface, oricât de mult se cuvine de a se stigma-
tiză purtarea acelora ce nu s'au ferit de a o face. Singura noastră stáruintá
trebuie dar să fie de a căută vreo altă despăgubire pentru acei înstrâmbătăţiţi.
O asemenea s'ar cuveni acelora care au făcut al doilea ba chiar şi al treilea văr-

www.dacoromanica.ro

108 Ç. I. BAICOIANU

sământ în numärätoare, și aceasta în privinţa deosebirii dintre preţul nominal
gi cursul actiilor de 10% în timpul trădării lor, fiindcă în această diferenţă a
stat folosul acelora care au răspuns un vărsământ şau pe amândouă vărsămintele
cu actii de 10%. Afară de aceasta s'ar cuveni ca acelora care n'au răspuns încă
vărsământul al treilea, să li se deă putinţa de a-l împlini asemenea prin actii în
loc de bani.

Fiind însă, că precum s'a zis este cu neputinţă de a statornici cu siguranţă
pe care actii vărsămintele s'au făcut în numărătoare și pe care altele g'a înapoiat
numai actii de 10%, fiindcă asemenea ar rămâne cu îndoială dacă despăgubirea
s'ar face tocmai aceluia în a cărui mâini s'au aflat acţiile în timpul când vărsă-
mântul s'a făcut, apoi trebuie să renuntäm la putinţa isprăvirii unei învoieli
oricât de dreaptă și de dorită ar fi, în privirea întâiei categorii de acţionari.

Cu totul alta ar fi cu actiile asupra cărora n'a urmat încă al 3-lea vărsământ,
acestora li s'ar puteá da o despăgubire hotărându-se că, câte două actii de 20%
să se prefacá într'una de 40%, în adevăr prin aceasta s'ar face un pas mai mult
către nedorita măsură a reductiei capitalului, însă aceasta este singura putinţă
de a fndreptà oarecum gtrámbátatea de mai înainte comisă, şi deaceea şi adu-
narea generală după socotinta noastră n'ar trebui a se feri de această consec-
ventá. ; | i
O desdáunare a dobânzilor pe actiile de 20% s'ar puteă face cu ocazia
cererii vărsământului al 4-lea. Actiile aflate încă în păstrarea Băncii s'ar vinde
îndată ce ele ar veni în prețul lor nominal, și prin aceasta capitalul statornicit
de 10.000.000 taleri ar puteà iaräs a se infiintá.

Noi propunem dar adunării de a hotărî.

Consiliul de administrație este împuternicit ca întrun termen anume pro-
clamat pentru fiecare două înapoiate actii de 20%, să deà un document interi-
mariu de 40%.

Totdeodatä din deosebite motive, noi propunem schimbarea tuturor ve-
chilor astäzi în ființă actii de 40 %, în contra altora noui a căror text să fie compus
în limbile românească şi germană, prin această operație se va dobândi dorita
uniformitate a actiilor care ar înlesni mult vânzarea lor la bursă și controlul
lor la al 4-lea vărsământ. Nu mai ar trebui ca spre viitoarea regulare a dobân-
zilor acele actii de 40% care ar proveni din întrunirea a câte două actii de 20%,
să fie înzestrate cu un deosebit semn, noi dar vă punem înainte întrebarea:

Sunteţi înţeleşi ca şi vechile actii de 40% în chipul arătat mai sus să se
prefacá în actii noui de 40%.

In ce se atinge de al 3-lea punct din suscitata petitie, gi care contesteazá
validitatea imprumuturilor negociate de directia generalá, noi trebuie sá mártu-
risim cá actionarii petitionari urmáresc o cerere cu totul extremá si pe care noi
o putem combate prin urmátoarele motive.

Este statornic că direcţia generală a contractat în adevăr aceste împru-
muturi, şi că banii proveniţi din acestea s'au socotit în trimesele ei conturi-
curente pentru Banca Naţională. Lăsând dar a gice că aceste sume sunt trecute
în registrele, atât ale direcţiei generale cât şi ale Băncii Naţionale, apoi naşte
întrebarea dacă direcţia generală a fost însușită de a procură acești bani?
Domnilor, noi am avut onoare de a vă mai spune că mai în fiecare gcrisoare a di-
rectiei locale către direcţia generală, se găseşte strigătul de ajutor şi iar ajutor.
Cine în acest strigăt n'ar puteá vedeá o însărcinare pentru a i se găsi bani. Di-

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 109

rectia locală eră dar împuternicitorul şi direcţia generală a fost împuternicitul.
Imputernicitul ar fi putut să se numească X. Y. Z. aceasta nu face nimic, di-
rectia generală a fost dar însuşită de a găsi bani pentru Banca Naţională a
Moldovei, împuternicită fiind întru aceasta prin autoritatea competentă adică
direcţia locală. Dacă dar direcţia generală a fost întru aceasta însuşită, apoi si
Banca este datoare de a răspunde pentru împrumuturile negociate pentru dânsa.

O altă întrebare este aceă dacă banii proveniţi din aceste împrumuturi s'au
întrebuințat în folosul și în socoteala Băncii. Domnilor, lăsând de a zice că
întru speculație negustorească registrele sunt o dovadă, apoi şi celui mai nepri-
ceput în asemenea trebi, va fi lesne de a se încredinţă că Banca a primit în
adevăr aceste sume. Când se va adună împreună tot ce direcţia locală a risipit
şi a pierdut, căci din socoteli se dovedeşte că singurul ex-director Haase, costă
societăţii peste 60.000 taleri — tot ce filiala din Galaţi a împrăştiat, aruncând
capitalurile pe fereastră, tot ce reaua chibzuire a unei costisitoare administrații
a pierdut, jertfele mari ce în cele mai multe cazuri a trebuit sá se facă spre a se
găsi bani şi în general ce sume însemnate de cheltueli se găsesc în registrele
Băncii şi care nicăieri aiurea nu se văd, atunci rezultă faptul grozav care înscris
în partida pagubelor, trebuie să se privească ca un hap foarte amar, fiindcă
fmputineazä foarte mult capitalul acţionarilor, dar acest fapt răspunde aproxi-
mativ la diferenţa ce rezultă din comparatia fondurilor și activului actual cu
starea pasivă a Băncii. Dar chiar întrebarea dacă direcţia generală a între-
buintat în adevăr în interesul Băncii Nationale banii împrumutaţi, nu poate
întru nimic schimbă faţa lucrurilor, fiindcă este odată statornicit că societatea
trebuie să răspundă pentru împrumuturile făcute.

Direcţia locală care după statute este reprezentanta societăţii în cele din
afară, şi care poate prin împuterniciri să deă această însărcinare şi altora, a
însărcinat odată și a împuternicit în special pe direcţia generală, după istovirea
vărsămintelor, de a-i găsi bani pe pieţele germane. Cui poate prin urmare să-i
treacă prin minte de a pretinde că cei ce şi-au dat banii, trebuie să se adreseze
acum către direcţia generală iar nu către Bancă, chiar în cazul când s'ar do-
vedi că banii imprumutafi nu s'au întrebuințat în folosul Băncii, încă socie-
tatea ar aveă să fie răspunzătoare către imprumutátori, rămânându-i numai
dreptul de a se întoarce către direcţia generală cu tragere la răspundere
pentrucă n'a întrebuințat banii în folosul Băncii.

Insă aceasta, precum s'a mai zis, nu este cazul. Banii împrumutaţi s'au între-
buintat într'adevăr pentru Banca Naţională. Această convinctie noi am cásti-
gat-o din cercetarea cu deamănuntul a registrelor și a corespondenţei Băncii şi
deaceea noi combatem pretenţiile acelora ce sprijinesc o altă părere, fiindcă
aceasta nu are alt temeiu decât o simplă supozitie.

Noi dar vă propunem:

Recunoașterea din partea Băncii a împrumuturilor făcute de direcţia ge-
nerală.

TRATATU IN IAȘI

23 Decemvrie 1858—4 Ianuarie 1859

In urma încheerii Judecătoriei din Iaşi, secţia II, cu data din 6/18 Noemvrie,
atingătoare de ridicarea stării de faliment a Bâncii Naţionale a Moldovei şi con-
vocarea unei adunări generale a acţionarilor, și în urmarea publicaţiei admini-

www.dacoromanica.ro

110 C. I. BAICOIANU

stratiei provizorie a Băncii, instituită de suscitata încheere şi cu data din 7/19
Noemvrie 1858, — numiții acţionari s'au întrunit astăzi la 11 ore de dimineaţă
la adunarea generală, în localul Băncii de aci.

După protocolul administraţiei provizorii, s'a înfățișat de către acţionari
12.594 actii, şi în contra s'a dat 257 cărţi de intrare cu drept de vot reprezentând
2514 glasuri la acţionarii legitimati sau la imputernicitii lor, din care 920 glasuri
erau reprezentate din partea acţionarilor germani,

După ordinea zilei a adunării generale de astăzi, potrivit publicaţiei admi-
nistratiei provizorii, sunt de tratat următoarele puncte:

1. Raportul Comisiei provizorii despre trecutul gi starea actuală a Băncii
Naţionale a Moldovei.

2. Hotärire:

a) Dacă este ca Banca să se sustie gi spre acest sfârşit dacă trebuesc să se
facă noui vărsăminte şi în ce mod; sau

b) dacă societatea trebuie să se desfacá şi prin urmare cum lichidatia
averii Băncii trebuie să se pue în lucrare.

3. In caz de a se încuviinţă chestia cuprinsă la art. 2 lit. À.

a) Hotärîrea despre trebuincioasele schimbări în actul de concesie şi în sta-
tute, gi despre cererea unei noui concesii și mai ales înlăturarea direcţiei gene-
rale ce până acum a figurat ca organ al societăţii;

b) alegerea noului organ al societăţii;

c) desărcinarea Comisiei provizorii de funcţiile ei.

4, In caz de a se încuviinţă chestia cuprinsă la art. 2 lit. b, hotárire despre
felul si chipul cum să se procedeze la lichidatie și păstrarea Comisiei provizorii.

5, Incheerea asupra deosebitelor chestii atingătoare de îndrituirea de
speciale categorii de actii, şi asupra deosebitelor reclamaţii în contra societăţii.

Membrul administraţiei provizorii, D-l Cogălniceanu, deschide adunarea,
încunoştiinţând-o că § 28 din Statute după care prezidentul direcţiei generale
sau împuternicitul său, ar aveá a prezidă adunarea generală, în cazul de față
nu se poate aplică, fiindcă această adunare nu este convocată de direcţia ge-
nerală, ci în urma unei încheeri judecătoreşti, deaceea adunarea este poftită
să-și aleagă un prezident.

Prinţul Alex. Const. Muruzi se alege în unanimitate ca prezident.

Acesta ocupă scaunul de prezident și dă cuvântul D-lui Cogălniceanu care
încunoştiinţează adunarea că raportul administraţiei provizorii, precum și
chestiile ce au a se supune la vot, se vor face în limbile română gi germană 3).

Se págegte apoi la ordinea zilei gi se citeşte în ambele limbi raportul admi-
nistratiei provizorii, alăturat aci în extractul sub No. 1.

Imputernicitul creditorilor germani D-1 L. Hofman, tine apoi către adunare
un discurs, prin care el arată că este atât în interesul acţionarilor cât şi a cre-
ditorilor Băncii Naţionale, de a păstră institutul; el arată apoi că creditorii în
convictia rentabilitätii (a producerii de folos) a întreprinderii, au dat tot sprijinul
susţinerii Băncii, învoindu-i un termen de patru ani pentru plata datoriilor, şi
deaceea recomandă cu căldură acţionarilor să hotărască păstrarea Băncii.

Fostul director al Băncii D-l Ludvic Haase cere cuvântul şi zice:

« El nu voieste a se îndreptă despre imputările ce prin raportul admini-

2 Textul german publicat la Cernăuţi, pare a fi rezumatul acestui raport.

www.dacoromanica.ro

ACTE ȘI DOCUMENTE 111
——_ mm

stratiei provizorii se adresează fosțej direcţii despre reaua sa ocármujre, însă
e] trebuje să arațe că o purtare nepätatä şi curatä de orice imputare, în f¡mp de
30 anj, ar pune onorabiljtatea şi probjtatea sa maj presus de orjce îndojală, că
e] este gata în aceastá privire, de a se supune Ja cea maj aspră cercetare, însă nu
înajnțea Comjsjej, care, parte nu este nepărţiniţoare, şi parte nu cunoaste bine
împrejurările, precum acesta este cazul cu adminisţraţia provizorie, care adună
asupra sa acuzaţii, fără a aräfà date speciale şi înţemejaţe pe cjfre.

După aceea D-] Haase jese din adunare.

D-njj Çogälniceanu și Huter nu pot înţru aceasta decât a îngemnă pe
adunare să se |ămurească din însuș raporţul comisiei; îi declară că dacă D-]
Haase voeste a se desvinoväfi, o. poate face în special prin publicitate, gar în
adunarea de faţă o asemenea chesţie nu se poafe ţraţă. Insă nu pot trece sub
tácere, împrejurarea că D-] Haase, care se infemejazá pe cifre, a costat până
acum socjetátij, peste 60,000 talerj.

După aceasta se päseste la ordinea zilei.

D-njj fogálniceanu și Huter, urmează a ceţi raporţul în limbele română
şi germană,

Cea dintâju chestje este dacă Banca trebuje sá se pästreze sau ba? O cer-
cetare păţrunzăţoare a govediţ, că în menţinerea Băncii, acţionarii ar găsi
cele maj sigure mijloace de a se gesgáuna, în puţini ani, de pagubele suferjte
si de a-şi fntemejà un venijt folositor. Crediţorii germani însuşi au dobândiţ
convicţia că pästrarea Bäncijj este puţincioasă și că înfăţişează rezultaturi
folositoare, de acea ej au fncuviintat un moratorju (o vaqe pentru platä) de
patru anj, pentru care, în acest jnterval, afară de objsnujta dobândă sj chel-
fuelj ce lj s'au ocazjonat prin suspendarea plăţilor Băncii, ej nu cer gecâţ simpla
asigurare a creanţelor lor prin cesj de valoare jpotecare. Aceasţă cerere ar fi
cu totu] dreaptă. Deaceea adminisţraţia n’a refuzat de a închejă în aceasţă prj-
vire un conţracţ cu împuţțernicițul credițorilor germani.

Administraţia propune dar:

1. De a se încuviinţă pästrarea Băncii;

2. de a se încuviinţă contractu] închejaţ cu cregiţorii germani, însă cu
urmáforu] adaos: + Banca își pästreazä qreptu] la cercetarea deosebitelor conţuri-
curente de a face acele schimbări şi scăderi, care s'ar socoti neapärate, de cätre
persoanele insárcinate cu revizia socotelilor, şi care schimbări trebuje a fi fácute
în urma, înţelegerii de maj inajnte dintre Bancă şi geosebiţii creditori speciali »,

Deaceea agdminisţraţia provizorie propune de a se päsi la vot asupra ur-
măţoarelor chesţii din punctu] al 3-lea al ordinei zilej:

1. Trebuje să se mijloceascä la guvern dobândirea unej nouj concesii şi
unor nouj sfatute?

2. Pot fi creditorii fngrituiti ca în timpu] moraţoriului să aleagă 3 membri
din consiliul de adminisţraţie?

3. De a fmputernici consiliul de adminisţraţie ca să ceară dela compe-
tentele autoritäti noua concesie?

4, De a încuvijinţă la acelaş consiliu, ca după dobândirea nouej concesii,
deîndaţă să convoace o nouă adunare generală a acţionarilor, în care socjetatea
să se constitue din nou,

5. Ca consiliul de administratie, îndaţă după dobândirea concesjej, să
pășească la angajarea unej direcţii?

www.dacoromanica.ro

112 C. I. BAICOIANU

6. Ca până la intrarea nouei direcţii în functiune, consiliul de admini-
stratie să numească o direcţie provizorie, de doi membri cari să posedeze tre-
buincioasele cunoştinţi comerciale spre a căută trebile curente ale Băncii.

7. Ca sub privirea consiliului de administraţie să se cerceteze conturile
curente, şi apoi să se pue în lucrare cesia ipotecilor către creditori,

Asupra punctului 5 din ordinul zilei, administraţia provizorie face urmă-
toarele propuneri, în privirea petitiei urmată din partea mai multor acţionari,
pentru cifra de 10.000 actii plenare, create de direcţia generală;

1. Adunarea să hotărască: că Creditul Mobiliar din Dessau, sau oricare
alt stăpân al acestor actii, să fie datori, în termen de 6 săptămâni, socotite
din ziua acestei încheieri, a trădă direcţiei provizorie a Bâncii Moldovei citatele
mai sus 5000 actii şi a primi în contra alte 5000 actii de 20% ; şi la caz din contră,
direcţia să fie îndrituită, după terminarea termenului, să declare aceste 5000
actii ca create în contra statutelor, și prin urmare ca anulate.

2. Câtimea de alte 5000 actii, cumpărate de direcţia generală, sá se de-
clare ca necumpärate în socoteala Băncii, însă să se lase direcţiei favoarea, ca
în termen de 8 săptămâni şi în contra unei plăţi următoare de 10%, să poată
după trădarea acelor 5000 actii plenare către Banca Naţională, a primi dela
aceasta alte 5000 bucăţi actii de 20% vărsământ. Iar dacă direcţia generală
nu va voi a se folosi de această favoare, în termenul statornicit, atunci direcţia
provizorie sau definitivă a Băncii, să fie îndrituită de a anulă de îndată acele
5000 actii plenare.

3. Dacă se cuvine a se recunoaște ca bune acele cheltueli de 68,000 taleri
arătate de direcţia generală ca făcute pentru dobândirea concesiei?

4, Trebuie sá se încuviinţeze cifra de 5000 taleri arätati de direcţia gene-
rală ca cheltueli de drum? i

5. De a se împuternici consiliul de administraţie, ca în un termen anume
proclamat, pentru fiecare 2 actii înapoiate de 20% să deă un document in-
terimar de 40%.

6. De a se încuviinţă ca şi vechile actii de 40% în chipul arătat mai sus,
să se prefacă în actii noui de 40%, ca asà să se isbutească uniformitatea tuturor
actiilor,

7. De a se recunoaşte indatorirea Băncii pentru împrumuturile făcute
de direcţia generală,

Prezidentul ridică apoi ședința pentru o jumătate de oră.

După trecere de o jumătate oră, şedinţa se redeschide gi prezidentul págegte
la votare asupra fiecărei chestii în deosebi.

Intrebarea dacă Banca trebuie sá se păstreze, primeşte un răspuns în-
cuviintátor dat în unanimitate.

După darea unui răspuns încuviinţător la această întrebare, se proce-
dează la alegerea prin scrutin tainic a membrilor locali ai consiliului de admi-
nistratie; însă rezultatul se constatează la sfârşitul seantei, prin încheierea
unui deosebit protocol.

Se păşeşte apoi la votarea întrebării a doua din ordinea zilei; despre în-
cuviinfarea contractului încheiat cu reprezentantul creditorilor germani.

D-l Vasile Sturza obiectează la această chestie, că după opinia sa, trebuie
să se dobândească noua concesie mai înainte ca acţionarii să poată încuviinţă

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 113
E ha N E a E A

acel contract, mai ales în privirea trecerii ipotecilor. De aceia dumnealui doreşte
de a se înscrie în protocol această rezervă.

D-l L. Hofman, reprezentant al creditorilor germani, se învoiește cu această
clauză, însă sub condiţia, ca totodată adunarea sá se rostească în favoarea
cererii a nouei concesii, și că asupra acestei să se voteze totdeodată.

După aceasta se pune adunării întrebarea, cu următoarea adäogire:

Incuviintati D-voastră contractul încheiat între administraţia provizorie
si creditorii germani, cu clauza adáogitá de administraţia provizorie gi cu
rezerva ca cesia ipotecilor nu se va puteă face, decât după ce noua concesie
va fi acordată Băncii de guvern gi vă primiţi ca de îndată să se facă mijlocire
pentru dobândirea nouei concesii? Această întrebare se incuviinteazá cu mare
majoritate. Intrebärile dela punctul al treilea din ordinea zilei precum ele sunt
însemnate în acest protocol sub Nr. 2, atingätoare de alegerea a 3 membri ai
consiliului de administraţie prin creditori, şi sub Nr. 3, 4, 5 şi 6 atingätoare
de împuternicirea consiliului de administraţie, se primesc cu o mare majoritate
asà precum ele sunt puse.

Propunerea cuprinsă în punctul 7 pentru trecerea ipotecilor sub îngrijirea
direcţiei, se primește sub rezerva dobândirei unei noui concesii.

Incât se atinge de întrebarea cuprinsä la punctul 5 din ordinea zilei, atin-
gátoare de 5000 actii plenare aflate în mâinele Çreditului Mobiliar din Dessau,
directorul acestui institut, D-l Ossentu, declară:

Că Creditul Mobiliar, cu rezerva dobándirei unei noui concesii, este gata
de a tpădă aceste 5000 actii plenare, în contra a altor 5000 actii de 40% depuse
la fosta direcţie generală, fiindcă direcţia Creditului Mobiliar, s'a încredinţat
de nevaliditatea actiilor plenare mai sus citate.

In privinţa acestei declaraţii, întrebarea făcută primeşte în unanimitate,
un răspuns incuviintátor.

Chestia Nr. 2 dela punctul 5 al ordinului zilei atingátoare de acele 5000
actii cumpărate de direcţia generală şi prefácute tot de ea în actii plenare,
s'a primit cu mare majoritate, întocmai precum s'a fost înfățișat şi sprijinit
de administraţia provigorie.

lar punctul însemnat la Nr. 3, adică condeiul de 68.000 taleri însemnați
în socoteală ca cheltueli, pentru dobândirea concesiei, s'a respins în unani-
mitate.

4-lea. Acele 5000 taleri însemnate ca cheltueli de drum s'au încuviinţat.

5-lea. Prefacerea a câte 2 actii de 20% întp'una de 40% în termenul ce
are a se statornici de consiliul de administraţie, precum:

G-lea. Şi schimbarea vechilor actii de 40% în alte documente noui, care
să fie publicate în limbele română şi germană spre dobândirea uniformitätii
tuturor actiilor.

Aceste două întrebări, s'au încuviinţat în unanimitate, întocmai precum
ele s'au pus.

După aceasta, directorul Creditului Mobiliar din Dessau, a infátigat urmă-
toarea propunere înscrisă:

« Adunarea generală sá binevoească a recunoaste Creditului Mobiliar
pentru industrie și comerţ din Dessau, dreptul ca din actiile de 40% a Băncii
Moldovei, ce se află în mâinele ei să prefacă 1250 bucăţi în alte 500 actii de
200 taleri şi totdeodatá pentru celelalte vărsăminte, să i se dea vade de un an».

www.dacoromanica.ro

114 C, I. BĂICOIANU

Prezidentul deschide desbaterea asupra acestei propuneri.

Mai mulţi acţionari, între cari D-l D. Cogälniceanu, Huter, Pumai şi Al-
cazu, sprijinesc propunerea.

D-l Cogăiniceanu face în deosebi luare aminte, că Creditul Mobiliar este
acţionarul cel mai mare al Băncii Moldovei, că acel institut pentru dorinţa
binevoitoare ce, ca creditor al Băncii Moldovei, a arătat de a face cu putinţă
păstrarea acesteia, trebuie să găsească o înlesnire din partea celorlalţi acţionari
si că este în interesul tuturor acţionarilor ca să se pue pe Creditul din Dessau
în stare de a puteă răspunde vărsămintele prescrise.

In contra propunerii s'au declarat D-nii Vasile Sturza şi I. Fătul, spriji-
nind că adunarea ar trebui să se rostească asupra acestei chestii, deabea după
dobândirea nouei concesii, pentru că atuncea ea ar fi în poziţie mai favorabilă
de a judecă dacă termenul cerut de Creditul Mobiliar i se poate da sau ba,
Deocamdată o asemenea propunere nu i 8'ar puteà încuviinţă, fiindcă altminterea
Banca ar fi lipsită de o parte însemnată a trebuitorului capital, pe un prea în-
delungat timp.

D-l Mavroiene propune de a se prescurtă termenul cerut, dela un an la
şase luni,

Propuitorul director al Creditului, se uneşte cu termenul de şase luni.

Cu această modificatie propunerea se pune la vot, şi precum se consta-
tează prin scrutatoriu, se primeşte cu majoritate precumpänitoare.

Propunerea de a recunoaşte Băncii îndatorirea împrumuturilor făcute de
direcţia generală, nu s'a supus votului, fiindcă a fost gi hotáritá prin încuviin-
tarea contractului închiat cu creditorii.

Prezidentul numește apoi din sânul adunării o comisie compusă de:

1, Prinţul Costache Ghica 5. lancu Donici
2, Consul L. Teremen 6. Constantin Filipescu
3. Dr. Rusu 7. 1. Fătul

4, Dr. Bassero
cărora să li se supue protocolul şedinţei de azi, spre a se cercetă şi subscrie.
După aceia se päseste la constatarea alegerei făcute prin bilete a noului
consiliu de administraţie.
După protocolul aici alăturat sub lit. B şi care s'a făcut în special s'a dat
următoarele voturi:
2224 voturi D-lui Al. C. Muruzi

2224 » » P. Mavroieni
2222 » » Consulul Plas
2157 » » E. Alcazu

60 » » Consulul Teremen

5 » » K. Ghica

2 » » Kozadin

In urmarea acesteia, s'au ales dar cu mare majoritate ca membri ai con-
siliului de administrafie:

1. Printul A. C. Muruzi 3, D-] Consul V. Plas

2. D-l P. Mavroieni 4, D-1 E. Alcazu

Prezidentul face cunoscut adunării acest rezultat gi împărtășeşte totodată
că acest protocol, după ce se va examină și subscrie de comisia rânduită, se
va tipări și publică.

www.dacoromanica.ro

ACTE ȘI DOCUMENTE 115

Prezidentul ridică apoi şedinţa.

(Subscrisi): L. Teremen, C. G. Ghica, l. Donici, C. Filipescu, Dr. Rus,
|. Fătul, Dr. Bassero, Protocolist Borc.

Administraţia provizoare a Băncii Naţionale a Moldovei.
(Subscriși): M. Cogálniceanu, Alcaz, Huter, A. Hennig.

Anexa Nr. 26
RAPORT DE ADMINISTRAŢIE A BĂNCII NAŢIONALE A MOLDOVEI

Făcut în a doua adunare generală extraordinară a acţionarilor din Iaşi
la 9/21 Septemvrie 1860.

Domnilor,

Conform ordinului zilei, prescris prin publicaţia noastră din 6/18 Iunie
a anului curent, avem onoare de a vă face raportul nostru detailat adică:

Ad. 1 a.

Despre starea Băncii, în momentul, când noua administraţie a intrat
în funcţie,

La întâia adunare generală extraordinară din 23 Decemvrie 1858, 4 la-
nuarie 1859, s'a dat raport despre trecutul Băncii Naţionale a Moldovei.

Noi am îndeplini în totul îndatoririle noastre arătând acel raport cu adăogire
a câtorva cuvinte. Fiind însă că cele expuse în zisul raport nu s'au răspândit
în cursul timpului precum a fost scopul nostru, iar noi din contră având a ne
îngriji ca, afară de acţionarii atunci prezenţi şi onorabila adunare de astăzi
ce au a-mi face un tablou lămurit despre lucrările Băncii dela începutul ei până
astăzi, chiar însuși persoanele acele care se interesează din oarecare motive
pentru Principatele Dunărene, că mai ales pentru Bancă, să fie garantate de
erorile numeroase ce au rezultat din opiniile străinătăţii, precum şi din încu-
noștiinţările presei, ne veţi învoi prin urmare, domnilor, în privirea deosebitei
importante a tuturor hotärîrilor de astăzi, o ochire retrospectivă atingätoare
de institutul nostru.

In anii 1850 până la 1856 se luase în sferile comerciale ale Germaniei obiceiul,
de a se ocupă cu înfiinţarea societăţilor de credit şi a băncilor pe actii. Inte-
resul luat prin conlucrarea mai multor împrejurări înaintea acelui timp şi chiar
în acel timp, făcuse ca mai mulţi financiari din Germania, pentru plasamentul
capitalurilor lor cu un folos mai însemnător, să-și arunce privirile mai cu deose-
bire asupra ţărilor române.

Președintele Băncii din Dessau D-l Nuland, care în urmarea înfiinţărei
diferitelor institute industriale, dobândise un bun renume, umblă în timpul
acela pentru de a căpătă încuviințarea unei Bănci şi în această ţară, si prinţul
atunci stăpânitor, Grigore A. Ghica, răposat în anul 1857 la Paris, care a avut
meritul de a cunoaşte nevoile grabnice ale ţării, a şi răspuns la cererea D-lui
Nuland prin încuviințarea Băncii Nationale a Moldovei din 7/19 Maiu 1856.

In privirea timpului, atunci foarte favorabil pentru tot felul de negot
bánesc, nu a fost trebuinta de o prea mare osteneală din partea concesionarului,
“nici a comitetului întrunit pentru formarea societăţii acţionarilor, pentru a

www.dacoromanica.ro

116 C. I. BĂICOIANU

vedeă capitalul fngesträrei Băncii, 10 milioane de taleri reprezentaţi prin 50.000
actii plátitoare în vărsăminte de 10% (cel mai putin) subscris şi asigurat în
scurt timp cu prisosintä prin unele din institutele bănești, prin bancherii şi
capitaliştii din Germania, rezervându-se 2000 acţii pentru Moldova.

După aceasta se päsise la alegerea directorilor institutului în Galaţi şi în Iaşi
şi după ce alegerea a fost făcută, pe temeiul recomandatiilor mai multor res-
pectabile case de comerţ din Germania, după ce sumele de bani însemnate
provenind din întâiul vărsământ de 10% si creditivele asupra deosebitelor case
de comerţ din Germania, Franţa şi Anglia au fost strânse pregătirile pentru
înființarea institutului au putut fi privite ca sfârsite şi totodată se putu începe
operaţiile Băncii.

Angajamentul directorilor şi a amploiatilor necesari au urmat la începutul
lunei lui Iulie 1856, cari de îndată pornirä din Dessau către locul destinat adică
la Iaşi, unde sosirá în cele dintâiu zile ale lunii August 1856.

In acest timp se numise în locul prinţului Grigore Ghica, care între timpul
acordării concesiei până la sosirea zişilor amploiati la Iași, se reträsese dela stär
pânirea Moldovei, se numise am zis, prin hotárirea Inaltei Porţi pe D-1 Teodor
Balog Çaimacam, şi după ce « Monitorul Oficial» anunţase deschiderea Băncii,
secretarul de Stat de atunci n'a avut nimic mai grabnic de făcut în urma zisei
anuntäri, decât de a comunică direcţiei o notă arátátoare, că începerea opera-
tiunilor Băncii nu puteă fi ingáduitá sub nici un fel de împrejurări până ce Inalta
Poartă nu va fi ratificat concesia.

Se înţelege că acest veto trebuia gá fie o lovire grozavă pentru concesio-
nari, care posedă deja privilegiul fără rezervă.

Nu mai putin loviți se văzură toţi actionarii din Germania, — în Moldova
nu erau încă acționari pe atunci, — în driturile lor garantate prin concesie.

Direcţia, nefiind în stare de a dobândi ridicarea acestei hotäriri, se făcu
prin urmare că încrederea arătată Moldovei, se schimbă deodată în o neîncre-
dere generală din partea Germaniei, că un număr de persoane însemnat, care
nu-şi luase încă actiile lor, căutau toate chipurile pentru de a le lăsă concesiona-
rului şi că, acei care posedau în adevăr actii de ale Băncii Nationale a Moldovei,
începuse a se strânge pe la burse spre a le vinde.

Intreagá această întreprindere, prea mult fágáduitoare la începutul ei, erà
pusă astfel în chestie gi, cu toate că concesionarul, după darea unei cauţii în-
semnate în depozit guvernământului şi după începerea mai multor contracte
cu direcţia în numele comitetului şi a Băncii, sperând în prosperitatea comer-
ului, lucrà necontenit aici şi la Constantinopole, neînspăimântat nici de oste-
nelele lungelor cálátorii, nici de orice alt sacrificiu pentru de a birui toate
greutăţile opuse, oprirea operaţiilor Băncii tinu timp de 8 luni.

D-l Teodor Balus păposând atunci şi prinţul Conachi Vogoridi, numindu-se
Caimacam, stäruintele concesionarului s'au luat în consideratia cuvenită şi afa-
cerea a fost dată în desbaterea unui arbitragiu. Acest arbitraj se hotári în
seanţa din 9/21 Martie 1857, în înţelesul rezolutiilor din Constantinopole şi de-
cretä că acest institut va purta firma de Bancă Naţională a Moldovei, că ca-
pitala Iaşi va fi centrul institutului care nu va atârnă de nici un alt institut
de Bancă sau de credit. La 12/24 Martie 1857 direcţia se văzu în stare de a
publică, prin circulare, deschiderea Băncii.

După cele zise până aici se mai poate tăgădui ceeace cercetările făcute în

www.dacoromanica.ro

ACTE SI DOCUMENTE 117

II —

timpul funcţiei noastre precum şi faptele descoperite în acel timp, adică, că
institutul destinat de a fi, în toată privirea o binefacere pentru ţară, a căpătat
cea dintâiu a sa lovire de moarte de la guvernământul de atuncea. Toate în-
cercările directe şi indirecte a concesionarului de a recâştigă cu ajutorul Bursei,
povätuitorul opiniei publice, precum și cu ridicarea şi susţinerea cursului actiilor
Bâncii Naţionale a Moldovei într'un rând până la 120%, încrederea pierdută
către public, au fost nu numai zadarnice, şi chiar au pricinuit o pagubă simți-
toare, atât Băncii, cât gi concesionarului, căruia îi rămase un număr mare de actii.

Experienţa arată că o nenorocire rareori vine singură și aşă se întâmplă
gi institutului nostru.

In loc ca evenimentele din acele 8 luni trecute, să fi învăţat pe direcţie ca
fiecare pas al ei trebuie a fi însoţit de o îndoită prevedere, reflecţie și calcul
şi că terenul devenit liber pentru activitatea ei este a se consideră ca acel al
unei ţări streine, de tot necunoscut de ea; în loc ca direcţia înainte de toate
să se fi îngrijit ca banii ce erau a se plasă pentru un lung şir de ani, să fie scoşi
din capitalurile vărsate în realitate; în loc de toate aceste, direcţia, fără a luă
în privire criza financiară atunci sosită, se apucase cu o agá ardoare în tot soiul
de speculaţii ce se înfăţişară, ca şi când câştigul n'ar fi putut lipsi, căutând de a
înlătură toată concurenţa, de a cumpără ţara întreagă și de a recâştigă în câ-
teva săptămâni ceeace pierduse prin suspendarea celor opt luni.

In contra sfaturilor primite din Dessau și care se găsesc la acte, de a procedă
cu luare de seamă gi a nu se amestecă în nici un fel de speculație altminteri decât
în proporţie cu mijloacele de faţă, nici mai înainte de a se fi calculat cu o mare
îngrijire şi până ce nu se vor fi răcit hârtiile şi garanţiile în mâinile Băncii, în
contra ambelor acestor recomandafii, directorii atât acei ai institutului central
cât şi acei ai filialei din Galaţi, dintre care nici unul nu depusese cautia obișnuită,
au abuzat, prin tragerile de polite pe câte trei luni și prin slobozirea creditivelor
a vista, de toate creditele pregătite în afară gi de acele deschise în urmă, încât
le-au istovit cu totul şi după aceea au recomandat cu nepăsare la Dessau, puţin
timp înaintea expirării lor, îndatoririle de pe'n toată lumea, spre a se acoperi;
cu chipul acesta, ar fi trebuit ca direcţia generală să fi avut la dispoziţia sa, un
venit de 50% cel putin, spre a puteă răspunde cu linişte gi nesmintit trageri-
lor de poliţe. `

Pe lângă aceasta, directorii primise bani în depozit de toată câtimea şi dela
fiecare cu și fără condiţia de a se preveni cererea de înapoiere cu 8 zile înainte,
au împrăștiat în toate părţile capitalurile strânse astfel şi le-au plasat, în pri-
virea timpului, într'un mod încât astăzi încă noi nu putem încetă mirarea
noastră la amintirea acestor împrejurări.

Acele dispozifiuni care au cauzat mai cu deosebire creditorilor şi actio-
narilor agá de multe griji, se alcătuiau:

1. Din împrumuturile ipotecare cu amortizare pe 17 ani cu câte 7% do-
bândă pe an.

2. Din feluritele întreprinderi a veniturilor Statului pe mai mulţi ani, fără
a aveă O altă garanţie pentru lucrarea şi venitul acelor întreprinderi gi pentru
retragerea capitalurilor închise în această speculație, decât activitatea cea mare
a comisionarilor nevoiţi, care recomandase aceste întreprinderi.

3. Din cumpărarea tratelor, a obligatiunilor gi a sinetelor cu vade de trei gi
de şase luni, câte odată de un an şi de doi ani, cu una sau două iscälituri a unor

www.dacoromanica.ro

118 C. I, BĂICOIANU

OT ==

persoane, care nu prezentau nici o garanţie pentru soliditatea hârtiilor şi a cărora
insolvenţă eră cunoscută de mai mulţi ani, de către toţi bancherii capitalei.

4. Din arbitragiile pe larg răspândite care cauzase din singularitatea lor,
mirarea mai multor case de comerţ din afară.

5. Din încuviințarea dărilor de bani şi din învoirea de conturi pe un timp
nehotărit fiecare ce ştiă a se introduce în cabinetul direcţiei şi a se face plăcut
sub masca amicifiei.

6. Din intrarea în asociaţie cu aventurieri veniţi de prin ţările streine şi
cu cavaleri de industrie, spre a întreprinde dimpreună cu ei speculaţii, pe a căror
faţă se arătă garlatanismul chiar la propunerea speculațiilor.

7. Din acordarea unui împrumut de 40.000 gal. pentru a căruia înapoiere
nici guvernământul actual nu poate da o făgăduinţă definitivă.

8. Din speculaţiile private a directorilor, sub titlul de lombard-conto.

9. Din aranjamentul măreț al localului Băncii gi al locuinţelor private,
care cauzează mirarea generală.

Consecventele nesmintite ale tuturor acestor dispoziţii ce dovedesc o mai
multă sau mai puţină neorânduială, neprevedere, superiicialitate, necapacitate,
uşurinţă de minte şi degertäciune ridicolá, au condus institutul deadreptul la
ruina sa. Când apoi, spre a pune vârt nenorocirii şi pagubelor, veni si al 2-lea
vărsământ de 10%, să se ciocnească cu criza comercială, din cauza căreia o mare
parte de acţionari nu erau în stare de a îndeplini îndatoririle lor; când direcţia
generală, în urmarea acestor împrejurări, se văzu nevoită de a lăsă neacoperite
toate tratele Băncii din Iaşi, care se găsiau încă pe la mai mulţi bancheri şi
Bănci; când se ridicase direcţiei de aici blanco-creditele din toate părţile întrun
timp de câteva zile, încunoştiinţând-o despre aceasta, unii prin scrisori şi alţii
prin telegraf; când comandita, de nevoie gi cu toată graba înfiinţată la Londra,
nu putu îi de folos decât numai pe o lună spre a strânge bani prin iscälitura ei;
când mai mulţi pástrátori de adeverinţi de depozit asupra casei Băncii, stăruiau
din zi în zi mai mult; când banii cuvenifi văduvelor şi orfanilor, etc., în-
credintati institutului de către guvernământ, asiguraţi în ipotecele Băncii,
încetară de a mai sosi ; când insfárgit vărsământul al treilea de 20% trecut odată
cu publicarea lui asupra unor institute de bancă din Germania pentru acope-
rirea acceptelor comanditei din Londra, nu dădu nici un rezultat din cauza
întristării împrejurărilor atingátoare de negoturi băneşti în genere, din cauza
lipsei creditului redus la nimica pentru Banca Naţională a Moldovei în special,
gi din cauza învoirii de a se trage folos din fntrebuintarea vărsământului de 10%;
atunci nu mai e de mirare că institutul merse cu paşi uriaşi către finitul sáu
gi că, după o lucrare de un an dela 11/23 Martie 1857 în prezenţa unui membru
al Direcţiei generale, de aici, şi a unui delegat a creditorilor din Germania, Direcţia
locală din cauza enervării totale, au depus administrarea condusă cu o agá de
tristă celebritate şi că, odată cu aceasta, au pronunţat suspendarea plăţilor.

Mai multe încercări făcute după această epocă, pentru de a redeschide
Banca şi pentru de a o înzestră cu mijloace noui şi puternice, n’au isbutit. Si
fiindcă guvernământul de atunci nu se învoiă îndemnării de a prelungi îngă-
duirea de trei luni íncuviinfatá pentru reînceperea plăţilor adică până la 11/23
Iunie 1858, încă pe trei luni, şi pentrucă în zisa zi se refuzase, din cauza lipsei
de bani în casa Băncii, plata cerută de către unul din depozitarii privaţi, despre
care acesta se tângui de îndată tribunalului competent, s'a decretat la 14,26

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 119
A

Iunie 1858, desfiinţarea concesiei, declarându-se totodată Banca în stare de
faliment. La 19/1 Iulie 1858 au urmat punerea de peceti judecătoreşti pe biu-
rourile Băncii din laşi şi sechestrarea tuturor valutelor, condicilor şi a scrip-
turilor de către sindicatul provizoriu, numit pentru aceasta de guvernământ.
Câteva zile după aceea, s'a procedat tot astfel la Galaţi.

La București nu s'au putut luă asemenea măsuri din cauza poziţiei directo-
rului de acolo, consulul general al Regatului Belgiei.

Funcţiile Sindicatului provizoriu se mărgineau numai întru de a încăsui
datoriile, de a cere dela creditori înfățișarea conturilor lor, de a prezentă,
adunării creditorilor din 21/2 Septemvrie 1858 un status făcut în urma acestor
împrejurări şi de a execută, prin zisa adunare, numirea unui sindicat definitiv.

Cu toată buna intenţie alacestui nou organ pentru regularisirea trebilor
Băncii, eră lesne de înţeles că lucrările pe calea judecătorească, nu vor ajunge
la scopul dorit în privirea mesei și că o administraţie comercială ar fi necesară,
pentru de a căpătă rezultaturi multumitoare; fiindcă, în urmarea povăţuirii
de mai înainte a trebilor, mai fiecare condei eră mai mult sau mai puţin încurcat
şi unele nu erau de deslegat decât cu cea mai mare luare aminte, din cauza
tăinuirii făcute în cabinetul direcţiei şi din cauza lipsei de dovezi.

Sindicatul cuprins tot de socotinta aceasta, sprijin! mai cu seamă stäruintele
ambilor împuterniciţi, trimişi aici de creditorii din Germania, pentru de a
ridică înainte de toate starea de faliment a Băncii, pentru care s'au și prezentat
tribunalului competent suplica cuvenită, pe a căreia temeiu, la 6/18 Noemvrie
1858, s'au hotărît ridicarea falimentului.

Tribunalul competent a decretat însă, ca Curtea de Confirmatii să aibă
a strânge anuităţile ipotecare a Băncii, până ce restul banilor depusi de către
judecătorii va fi deplin plătit, numind totodată, în locul sindicatului, o admini-
stratie provizorie cu însărcinarea de a convocà adunarea generală a acţionarilor,
care va aveá a hotărî de soarta institutului. Aceă adunare generală avu loc,
precum se ştie, la 23 Decemvrie 1858 4 Ianuarie 1859 gi hotáririle luate de ea,
s'au adus la cunoştinţa fiecăruia prin publicaţia cuvenită.

Din acele expuse până aici este lesne de înţeles, că împrejurările în care
avutul Băncii a trecut din mâinile sindicatului în acele a administriatiei provi-
zorie, n’au fost încântătoare.

Administraţia provizorie în timpul funcţiei sale de şase săptămâni, puţin
a putut preface aceste împrejurări, pentrucă activitatea ei eră mărginită prin
zisul decret al tribunalului. Ea s'a ocupat mai cu seamă cu pregătirea raportului
pentru adunarea generală, prin care raport a descris pentru întâiaş dată, tabloul
tristei poziţii a institutului, şi care tablou noi, la primirea administraţiei l-am
recunoscut ca scos după natură. In general putem dă următoarea expunere:

Starea Băncii, la primirea administraţiei de către noi, eră în toată privirea,
nesigură, în parte chiar desperată.

Pentru a dirigeă această stare, pentru a puteă aduce în fiecare poziţie cla-
ritate şi prevedere, trebuiă neapărat, în fatä cu procedura târzielnică şi de tot
caracteristică a tribunalelor din ţară, o epocă ca aceia dela începutul anului
trecut; trebuiă din partea noastră o suferinţă, o răbdare şi o activitate, recu-
noscute, în adevăr, numai de acei care ştiu cu ce dificultăţi noi am avut a ne
luptă necontenit ; care ştiu că aici nu se isbutegte la nimic fără necaz şi supărare,
şi deaceea vom pune pe contu unei iertate nerăbdări, acele multe scrisori moni-

8
www.dacoromanica.ro

120 C, 1. BĂICOIANU
——— a

toriale şi amenințătoare primite din Germania, acele multe ofense şi calomnii
márgave ieșite de acolo şi ne vom mângâiă cu gândirea, că acela, care este bine
informat despre împrejurări, nu ne va refuză recunoştinţa sa.

Acum vom dirigeă atenţia D-voastră asupra punctului.

1b,

A ordinului zilei despre regularea făcută până astăzi a angajamentelor
luate de administraţia de mai înainte.

Pentru de a puteà bine privi, de unde aveam a începe cu această regulare
şi cum avem ao întocmi mai bine, eră de nevoie înainte de toate, a se face
un stat a institutului.

Oricât de defectuos să fie acel stat din cauza nerânduelei urmate de mai mulţi
ani, oricât de putin adevărată să fie rostirea poziţiei Băncii, totug el a trebuit a
fi conducătorul prin carele soluţia însărcinării noastre, trebuiă a fi îndeplinită.

Rezultatul lucrărilor noastre de atunci, îl fnfätisäm D-voastră în tabloul
sub lit. A, din care vă veţi puteă lămuri asupra activităţii noastre în urmă,

Administraţia provizorie a fost îndatorită de a îndestula mai cu seamă,
pe toţi creditorii privaţi înaintea celorlalţi creditori.

Din acest rezon am dirijat luarea noastră aminte mai întâiu către Pasive
adică către creditorii din afară.

După ce conturile curente găsite a creditorilor de acea clasă, s'au examinat de
către noi şi s'au recunoscut de adevărate şi după ce starea casei a permis, S'au şi
lichidat următoarele conturi, socotindu-se dobânzile până la ziua regularisirii lor:

Linx gi Hodrover Çernäuti, A. Schlosman & Co. Breslau, E. Haimando., I.
F. Elşleţer Lipsca, Desolmes $ Ço., Paris, I. Stebel $ Ço., Londra, Friling gi
Gesen, do. Efrusi € Co. Odessa. Fraţii Rotgild, Paris; Į. Leinati et Co. Milan; Mor-
purgo et Parente, Triest; P. Parodi et fiu, Genua; M. Cleman et Co, Maint; A. E,
de Eihtal, Minhen; M. B, Goldgmid, Francfort; A. M. Stiglit gi Ço. Petersburg;
Ulman şi Co, Bruxel. Acesta din urmă însă, numai pentru creanta necontesta-
bilá de 334 galbeni.

In fine din numărul creditorilor uniţi din Germania, s'au achitat încă,
I, Bleihroeder $ Co. din Berlin.

Din creditorii străini au rămas după aceea, numai [Iman & Co. din Bruxel,
care reclamă o despăgubire însemnătoare pentru o pagubă ce ar fi suferit prin
aceea că, din cauza neacoperirei tratelor Băncii în timpul crizei comerciale, ar
îi fost silit, de aş procura mijloacele necesare, sub condițiuni foarte grave.

Desbaterile urmate după aceasta, timp mai bine de un an, s'au încheiat din
partea casei aceea, prin refuzarea bonificatiei propuse de noi, iar din partea
noastră ele s'au încheiat cu hotărîrea de a urmări această cauză pe calea compro-
misului. Desbaterile pornite iarăş, după trecere mai de mult timp, au isbutit
la numirea compromisarilor din partea ambelor părţi a cărora sentință avem a
o aşteptă încă în luna curentă,

In timpul regulării cu creditorii pomeniti la începutul acestui an, ne inte-
resăm gi pentru îndestularea creditorilor prioritari la a cărora bunăvoință
datorim compensarea acestui cont, încă din luna Februarie 1859,

Un alt ram al activitätei noastre în acel timp, a fost pe lângă revizia exactă
a tuturor scripturilor şi condicilor, verificarea conturilor curente a creditorilor
uniţi din Germania. Dificultatea cea mai însemnată la această lucrare, fu pentru

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 121

noi precizarea, şi recunoaşterea tuturor cheltuelilor şi a socotelilor acelora ce
datează din timpul crizei, și care trecuse pentru creditori din cauza negli-
jentei totale a acoperirei tratelor trasate în blanco de către Bancă. In istoria
Băncilor de abea ar puteà să existe un asemenea caz, în stare de a pomeni de o
încredere nemărginită, ingelatá fără veste şi aşă de amar, precum s'a întâmplat
din partea institutului nostru, Dar fiindcă noi ştiam mai dinainte, fiindcă unul
din membrii direcţiei noastre, a fost în tot timpul crizei în Germania, martor al
silinfelor cumplite cu care se luptase în toate părţile pentru de a puteà îndeplini
îndatoririle luate, fără a se mai căută la cheltueli, și de a scăpă precât mai eră
cu putinţă onoarea înaintea ochilor lumii comerciale, deaceea nu putem refuză în
princip de a recunoaște pretenţiile ridicate. Fiind însă că noi, în poziţia noastră, nu
am putut face dreptate şi mulţum! numai pe creditorii numiţi mai sus, ce încă
avem a luă în consideraţie şi interesele Băncii, noi am crezut de datoria noastră
de a compune conturi speciale şi comparative a condeilor acelora şi de a com-
pune poziţia fiecăruia din aceşti creditori, cu creantele ce erau în favoarea Băncii.

După ce ne-am fost înţeles și pentru de a despägubi pe fiecare din acei creditori
cu câte 7% pe an, inclusiv provizie şi anume în loc de dobânzile înscrise într'un
chip deosebit în diferitele conturi curente, pentrucă și activele noastre princi-
pale, adică ipotecile, aduc tot acea dobândă, au dobândit, parte de îndată,
parte după o mică corespondenţă, o recunoaștere unanimă a soldelor cu:

D-nii Jiseche & Devrient din Lipsca.

D-nii T. G. Oteno D-to

Generalul institut de credit german, D-to.

D-nii Rauf & Knor din Berlin,

Banca de Hanover din Hanover, Banca de Turin din Sonderhauzen, Banca
de Brunsvig din Brunsvig, institutul de credit pentru comerţ şi industrie din
Viena, Banca de Anhalt Dessau din Dessau.

Soldul acestui din urmă institut crescuse, la această ocazie, cu jumătate asumei
ce aveà a luă dela noi, dinpreuná cu Institutul de Credit din Desau pe conto-meta,

Din cauza unui vexel de 5.500 galbeni, acceptat de D-nii Volf & Co. din
Berlin în luna Ianuarie 1858, dela fosta direcţie ca un activ în conto-curent,
asupra căruia vexel astăzi încă este dezbinare între partizi, dacă Banca este
desärcinatä de obligaţiile ei sau nu, sau dacă acel vexel servește numai pentru
de a garanta numiţilor domni drepturile de plată pe pretenţia lor, din cauza
acestui vexel zicem, am fost siliţi de a recunoaşte soldul contului lor de ade-
vărat, pentru o sumă mai mică.

Cu o sumă tot mai mică am verificat însfârşit şi creanta institutului de credit
pentru comerţ şi industrii din Dessau.

Din creanta pretindată de el s'au dedus întâiu, în înţelegere a ambelor
părţi, suma ce Banca Anhalt Dessau aveà a lua dela el pe conto-meta, precum am
zis mai sus, gi după aceea, valora a 7616 bucăţi actii de a Băncii Moldovei de
câte 20% cu dobânda lor, asupra cărora şi acum există neînţelegeri. Scripturile
atingătoare de această chestie păstrate de către Bancă, nu constatează că Banca
ar fi fost vreodată cumpărătoarea acelor acţii. Spre a regula şi pretenţiile
acestea, am propus un compromis, dar până acum n'am căpătat nici o ştiinţă
pentru primirea lui. In cât priveşte contul separat aflător la încheierea statului
a institutului de credit din Dessau, el reprezentează sumele vărsate la Bancă
în contul actiilor acelora deo a treia persoană cu dobânzile lor, despre a cărora

8*
www.dacoromanica.ro

122 C. I. BAICOIANU

drit de proprietate şi de dispunere, compromisul de asemenea va aveà a
hotărî. $

In ceace se atinge de rubrica:

Creditorii a, în capitalie, noi am compensat pretenția D-sale P. Ventura,
prin o scădere făcută asupra vexelului său găsit în portofoliu.

In privirea creanței D-lui C. Sturza, n'am putut încă până acum căpătà
vreun rezultat compensator.

Cel de vină în aceasta, este numai creditorul singur, care a fost de mai
multe ori invitat de către noi pentru de a regula această afacere, dar totdeauna
în zadar. Dumnealui venind la noi cu câteva luni mai înainte, întovărăşit de avo-
catul său, ridică niște pretenții ce noi nu puteam recunoaşte, din cauza defec-
tuozitätii contractului de închiriere în privirea formei şi a cuprinderii lui și
din dovada ce păstrăm prin chitantä de plată a 1.010 galbeni, în contul preţului
cumpărării cu 12.000 galbeni, a localului Băncii, precum gi din cauza obligaţiei
de 14.000 galbeni, din activul Băncii depusă în judecătorie în favoarea D-lui
Sturza, la ridicarea stărei de faliment, deaceea nu ne rămase nimica alta de
făcut decât de a aveă recurs la hotărîrea compromisului care după cum sperăm,
va sävârsi cât mai încurând această pricină.

Cu foarte multe dificultăţi si cu o mare pierdere de timp am regulat contu-
rile depozitelor judiciare.

Noi am găsit în această lucrare, nu numai o defectuozitate extraordinară
în hârtiile unui amploiat de mai înainte a Băncei, ci si împrejurarea de tot
rea, că contabilitatea acestui condei a fost trecută, dela suspendarea plăţilor
Băncii în luna Martie 1858, către Curtea de Confirmatie, care fiind streină la
tratarea regulată şi deplină a unei asemenea materii se mărgini mai mult timp
numai la fnstiintärile verbale gi neexacte asupra stărei acestui cont, compus din
2500 numere aproape şi asupra anuităţilor de el atârnate; spre a ilumină acest
labirint, lucru cercat în zadar prin lucrările pregătitoare la Curte în prezenţa
unui amploiant al nostru, am fost siliţi de a înscrie toate cele făcute de noi
până aici, în condici noui, înfiinţate în acest scop. Numai după ce se dădu prin
chipul acesta, o bază solidă şi corectă, numai după ce am știut bine cum se
gáseá soldul contului în ziua când Curtea începu scoaterea bileturilor care mai
erau în curs, şi cât mai aveă de luat fiecare din acele 16 deosebite instanfii,
numai atunci am putut începe clarificarea conturilor exacte cu Curtea. Cu
asistenţa unui şei de secţie a Curţii de Confirmatii carele puse la a noastră dispo-
zifie timpul său neocupat de serviciu de două ori pe săptămână, şi căreia se
încredinţă actele şi alte hârtii a Curţii spre a le aduce la Bancă, amploiatii
noștri au fost în stare de a ajunge la finitul asà de mult dorit, adică la desfacerea
de Curte prin compunerea unei socoteli detailate în două exemplare, unul
pentru acta Curţii şi celalalt adeverit de Curte pentru Bancă.

Inapoierea sumei anuitätilor ipotecare care mai rămăsese în casă din plata
depozitelor judiciare, avu loc la începutul lunei Iulie anul curent, afară de
178 galbeni 7 1. 9 p. Şi informaţiile unde ar fi rămas aceşti bani, ne lipsesc încă
din partea Curţii de Confirmatii. i

Banii primiţi pe acest cont alcătuise dela 28/9 Noembrie 1857 până la 3/15
Martie 1858 în total 191.672 galbeni 23 lei 15*/, par. din care Banca a înapoiat,
dela 11/23 Noembrie 1857 până la 10/22 Martie 1858, 87.614 galbeni, 16 1., 33 p.
și açà au mai rămas în curs 104.058 galbeni, 6 1., 221/, p. din acești bani Curtea

www.dacoromanica.ro

ACTE ȘI DOCUMENTE 123

de Confirmafii scoase cu ajutorul anuitätilor primite dela 1/13 Aprilie 1858,
până la 9 Martie 1860, 74.991 galbeni, 6 1., 30% p. iar Banca în timpul admini-
strărei noastre 1621 galbeni, 24 1., 81 p. în total 76.612 galbeni, 81 lei, 31% p.
aşă încât azi mai sunt în curs 27.445 galbeni, 12 lei, ?/ p. cu dobânda lor de
câte 5% a cărora plată nu va aveă nicio dificultate pentru noi la cererea lor.

Să venim acuma la activele institutului, adică întâiu la debitorii a, în Capitală.

Din plăţile în numărătoare şi din socoteala dobânzilor până la ziua încheierei
lor, s'au regulat următoarele conturi:

A. E. Caligari, G. Rosnovanu, N. Docan, D. Mavrocordat, D. Rosenfeld,
Levin & Co., V. Alexandri, P. Balș, P. Mavroeni, A. Catargiu, frații Finkelstein.

Contul acest din urmă numai după un compromis, prin care Banca au
fost osândită la o pagubă de 19 gaibeni, 8 1. 20 p.

Prin accepturi de vexele, am regulat conturile următoare: Conachi Vogo-
ridi, M. Fagaraş, Codrescu Petrini et Cie, I. Alexandri, I. N. Cantacuzin,
Calim. Catargiu.

L. Rusu. Numai cu recunoaşterea datoriei, dar totodată şi cu obligarea
de a răspunde la fiecare trimestru o sumă hotáritá.

F, Orgi. In suspensă încă se găsesc conturile.

V. Sturza. Care a tăcut alcătuire în scris cu sindicatul provizoriu pentru
plata datoriei sale.

L. Teremin. Dela care păstrăm o ipotecă bună de 5000 galbeni ce sunt
a se incásul în Bucureşti;

D. Bereznisky & Co., care au a acoperi soldul lor prin 99 lăzi de tinichea
împrumutate dela noi, din care au înapoit 28 lăzi în timpul administraţiei noastre;

L. Maerhofer. Invitat de mai multe ori la compromis.

Obalinsky. Asupra căruia ne-am tânguit acum mai bine de un an la con-
sulatul Rosienesc de aici;

A. Sturza, C. F. Blank. Cari se află momentan sdruncinaţi în avere.

H. Niderhofhein. Membrul fostei direcţii, a căruia locuinţă ne este ne-
cunoscută până acum.

In concurs se găsesc: M. Birman şi A. Rusu, răposat de un an.

Debitorul L. Haze, membrul fostei direcţii s'au prefăcut pe calea com-
promisului la sfârșit, în creditor. Datoria sa în condicele Băncii, provenea din
luare de leafä înainte, aconto tras parte aici, parte în Berlin, Dessau şi Galaţi,
și din mobilele şi alte cumpărate pentru dânsul, pentru acoperirea cărora se
împrumutase dela Bancă cu polite trase în Berlin, Viena, Lipsca, Hamburg
şi Londra, precum gi din sechestrarea insovolnicá a 3398 galbeni, 26 lei (pro-
prietate de a Băncii) în vexele pe Iaşi şi a 196.700 lei obligaţii de a visteriei
Moldovei, pentru asigurarea pretențiilor sale, pornite la falimentul Băncii, pe
temeiul contractului păstrat de el. D. Haze nevoind a recunoaşte contul ce i
sa dat de către sindicatul provizoriu, ci din contră ridicând întâmpinări asupra
lui, după care el ar mai fi avut de luat dela Bancă și declarând datoria sa pe
lombard-cont neadevărată, prin urmare nu mai rămâneă nimic alta de făcut
în cazul acesta, decât de a se supune conturile hotárirei unui compromis. Acest
compromis, după trecerea a 7 luni, în care timp jăluitorul fu adese o tortură
pentru administraţie, hotărî în sfârșit pe la mijlocul lunei Martie 1859, ur-
mătoarele:

www.dacoromanica.ro

124 C. I. BĂICOIANU
_ __— _—__—_ _—_—____————————————————————_—__ 7z————

1. D-1 Haze va înapoi banii tragi în timpul acesta din vexelele pe Iaşi
de 3398 galbeni, 26 lei, gi va înapoi în natură obligaţiile visteriei de 196.700 lei.

2. Contractul încheiat cu el se va recunoaşte gi contul lefei sale pe şase
ani, în total 12.000 galbeni, va fi incuviintat, precum şi o tantiemä de 1000
galbeni, pe un an ca minimum garantat pe an.

3. Se va credità D-lui Haze o deducere pentru lemne de foc, pentru diferite
cheltueli şi pentru toate dobânzile contului curent.

In contra, Banca

4, Va aveà a-l însărcină, în loc de 50 actii a Băncii Nationale a Moldovei
de câte 20% găsite în lombard-conto, cu 197 % actii ca cumpărate pentru el,
precum şi cu diferitele cheltueli de depozit.

Socoteala prefăcută conform acesteia, arată încă suma de 409 galbeni, 22 lei
7% p. în favoarea d-lui Hage și după darea de chitantä din parte-i a fost liber.

La care scop aveá a servi lombard-conto, am arătat sub I-a, până la
epoca când se aşteptă din zi în gi declaraţia falimentului Băncii, se gtiá afară
din cabinetul Direcţiei numai atâta, că Banca ar fi împrumutat 16.000 taleri
în vexele pe Berlin în luna Ianuarie 1857, în contra amanetărei a 465 actii
de a Băncii Nationale a Moldovei de câte 10% şi că ar fi efectuat în luna Noem-
brie 1857 vărsământul al 2-lea în sarcina posesorilor nedefinitivi. In acel timp
(Iulie 1858) se limpezi această lucrare în condicele Băncii într'atât că din acele
465 bucăţi actii, se cuvenià:

200 bucăţi Dlui V. Plase, 200 bucăţi D-lui L. Teremin, 50 bucăţi D-lui
L. Hage şi 15 bucăţi D-lui H. Niderhofheim.

Sindicatul provizoriu conform îndatorirei sale, a adresat numiţilor patru
domni invitatiile cuvenite pentru plată, cu adäogire că după aceia să-şi aibă
a retrage acţiile lor. Fiind însă că D-l V. Plase gi L. Teremin (Niderhofheim
părăsise Iaşii cu o lună înainte fără a-şi îndeplini îndatoririle) au pornit protest
înscris asupra acestora şi fiindcă în hârtiile Băncii, nu se găseau dovezile ce
s'ar fi putut opune acelui protest, sindicatul provizoriu s'a văzut nevoit de
a trage numai pe D-l Hage în răspundere pentru zisa operaţie până la hotă-
rirea compromisarilor şi asupra acestui punct din procesul contra D-sale Haze.
Acest compromis, săvârșit în luna Martie hotără, ca din acele 465 bucăţi actii
din care 120 au fost vândute în luna Iunie 1858 la Berlin şi trecute din greşală
în favoarea contului acţiilor Băncii Nationale a Moldovei, sá se însărcineze
cu 345 bucăţi pe D-nii Hage gi Niderhofheim, dar astfel ca acele 50 actii dejà
recunoscute pentru D-1 Haze, să fie scăzute. In urmarea socotelei acestia,
se pune pe contul D-lui Haze, 197 % bucăţi actii gi pe contul D-lui Niderhof-
heim 14714 bucăţi, ambele aceste condee de actii se găsesc şi astăzi încă în
casa Băncei, acele a D-sale Niderhofheim pentru garantarea sumei de 2449 gal-
beni 18 lei, 30 p, cu care crescu soldul lui; acele a D-lui Haze, pentru de a servi
ca garantie şi acoperire a jumătate a deficitului ce Banca ar puteà suferi din
vexelele pe Iaşi găsite în portofoliu şi anume:

1000 galbeni a D-sale C. Dimitriu, 325 galbeni a D-sale P. Ventura, 550 gal-
beni a D-sale colonel Guriţă, 50 galbeni a D-sale S. Tornborg,

In privirea acestor hârtii se văzu o neglijenţă însemnătoare din partea
fostei direcţii, şi compromisarii au avut tot această opinie.

De sine se înţelege, că după zisa hotárire a compromisarilor, acele patru
sumi din lombard-conto, au fost de compensat,

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 125

Cât priveste debitorii B., din afară, soldul neînsemnat a fraților Matei & Co.,
nu s'au regulat încă, pentrucá sántem în diferenţă cu această casă pentru suma
de 19.223 lei 20 p. care se anină Băncii pentru cheltueli din timpul crizei. Sperăm
însă, de a scăpă de nu toată, măcar o parte din această sumă şi după aceia
de a încheia contul acesta,

M. Magnan, a ştiut în timpul prezenţei sale aici, a cäpätà dela fosta
Directie un credit, din care mai datorește suma arătată în status, dar cu toate
silinfele noastre n'am putut încă isbuti în un chip oarecare de a-l indatorl la plată,

V, Knorr, fostul amploiat al Băncii s'a dus de aici, fără a se îngriji de
regularea contului său, ce a ştiut a-şi deschide sub formă de avanse. Incer-
cările paşnice ce vom face în curând către rudeniile lui necápátánd îndestu-
larea Băncii, atunci vom deschide proces în contra lui.

Rafailovici & Co, au îndestulat Banca în luna August anul trecut; aici
am făcut mai înainte multe încercări, totdeauna zadarnice, pentru a dobândi
despăgubirea incuviintatä fostei direcţii pe temeiul unei declaraţii înapoiată
şi refuzată de zisa Direcţie în sumă de 593 ruble, 46 c. pentru cele 10.000 livre
asupra Londrei. Am evitat a ne tángui pentru că fiecare judecată în Rusia,
este nu numai grea şi nesigură, ci şi foarte costisitoare,

Direcţia generală, prin hotărîrea adunării generale din anul trecut, cumpăra-

rea a 5000 actii de 10% de a Băncii Nationale a Moldovei pentru socoteala Băncii,
nu a fost recunoscută, asemenea nici cheltuelile concesiei trecute în socoteală, Noi
înșine, am refuzat mai în urmă recunoaşterea plăţii a 500 taleri către unul din foştii
amploiaţi ai Băncii. Prin întâmpinările acestea soldul de 171 galbeni 26 lei, după
adăogirea unei diferenţe în acest cont găsită în urmă la încheerea condicilor din
Galaţi, în sumă de 2286 galbeni 18 lei, se prefácu în 101,771 galbeni 23 lei 2 p, Spre
a căpătă plata acestei datorii, am reclamat către toţi membrii fostei Direcţii gene-
rale, dar până acum n'am găsit nici o siguranţă, fiindcă după comparatia cores-
pondentei de atunci cu declaraţiile date în urmă, trebuiă să ne aşteptăm la
mai multe contraziceri, Toată această chestie cere încă un studiu foarte întins,
înainte de a puteà raportă asupra adevăratului rezultat a silintelor noastre.

Cât se atinge de comandita noastră din Bucureşti, ea lucrează şi astăzi
încă cu succes în privirea capitalului determinat în status, într'atâta că n'a
fost înecat în contul exportatiei şi a importatiei ce sucursala din Galaţi a hărăzit
comanditii în luna Iunie 1857, cunoştinţa pieţei gi a trebilor, liniştea și pre-
vederea, caracteriză întotdeauna pe directorul ei, gi din revizia, rânduită de
aici în toamna anului contenit, rezultă că, nu numai condicile şi casa se află
în cea mai bună regulă, ce şi s'au găsit un portofoliu solid şi valori sigure, Prin
urmare puteţi fi cu totul liniștiți în această privire, O altă cauză este aceia,
că directorul actual păstrează un contract, prin care se garantează comanditei
capitalul de 100.000 galbeni dela 1 Maiu 1857, pe un timp de 6 ani de zile, şi
directorului o leafă anuală de 1.500 galbeni şi din câştig o tantiemă de 3%
cu un minimum de 500 galbeni, însă niciodată nu s'a ajuns la acest capital,
de aceia bilanţul acestui institut nu poate fi favorabil şi pentru că desemnarea
primitivă a cheltuelilor, se găsi în contradicţie cu capitalul lucrător,

In fine pentru sucursala din Galaţi

Am zis sub I a, că acest institut a împărţit în luna Iunie 1858 soarta in-
stitutului de aici, oprindu-se însă de către sindicate şi de către administraţia

www.dacoromanica.ro

126 C. I. BAICOIANU

provizorie doi amploiati pentru un caz de nevoie; dar fiindcă activitatea lor
cu mult mai înainte de administraţia noastră eră redusă la nimica, am luat
în luna lanuarie 1859 măsurile cuvenite, pentru demisionarea acestor am-
ploiati, cu o despăgubire, pentru regularea contractului tot cu despăgubire
a proprietarului caselor în care se află sucursala; pentru aducerea condicilor,
scripturilor şi a o parte a uneltelor, pentru trecerea valorilor de bani aflate
în mâinele judecătoriei din Galaţi spre încasare, precum și pentru tradarea
restului uneltelor în paza şi îngrijirea unui bancher de acolo cu care suntem
în relaţie amicală. Incheierea condicilor din Galaţi se făcu prin urmare aici
și după ce contul de câştig şi pagubă acoperi o mare parte a soldului condicilor
de aici, acest sold s'a compensat prin trecerea activelor următoare, adică:
Contul de Exportatie, Valahia 62.345 galbeni 18 lei 38 p. B. G.

Spit Goldstein Bagdat 17.231 » 26 » 12 » »
I. Hamburger Brăila 9.181 » 11 » 10 » »
K. Reinike Lipsca 1.121 » — 16 » »
M. Focşaner Bacäu 5 » 23 » 18 » »
Inventar 1.310 » 40 » 02 » »
Portofoliu 6.588 » 34 » 11 » »

Suma totală . . . 97.784 galbeni 18 lei 27 p. B. G.

In privirea valorilor activelor primite observăm la contul de exportatie
că această întreprindere s'a recomandat de către fostul director din Galaţi
aşa de mult, ca cum aveă să fie o altă Californie, care director încă trăiă de
un îndelungat timp în aceste ţări şi cunoştea bine toate trebile atingătoare de
comerţ. Cu părere de rău ne vedem siliţi a spune că niciunul din acei trei ani
de posesie 1857, 1858 şi 1859, n'au scos nici măcar câștigul. De aceia arătăm
aici că s'au pierdut insfárgit în totul, nu numai enorma sumă însemnată de
bani aici ca activ, lăsând de o parte dobânzile pe mai mulţi ani, ci şi pe lângă
aceasta o sumă de 15.782 galbeni 36 lei 35 p. c. e.

Prin administrarea comanditei care însă, ca comisionar, e în adevăr ne-
vinovată, apoi mai suntem în pericol de a pierde încă 7200 galbeni dacă nu va
place Ministerului de Finanţe din Valahia, de a luă în consideraţie acele multe
tânguiri a comanditei noastre, atingătoare de controbont, de închiderea gra-.
nifelor şi multe de asemenea.

Spit Goldstein, un cavaler de industrie, care a ştiut a ademeni pe fostul
director a institutului din Galaţi, la un negot în Bagdat și a pierdut, după cum
zice, cu speculatia cumpărării de cămile, se află acum în voiajuri prin Europa,
Asia şi Africa, poate pentru a căută noui victime a siriclicurilor sale; oricât
de multe şi mari ar fi speranţele din oarecare parte, pentru de a scoate cu vreme
acest capital, totuşi noi nu putem crede în ele.

I. Hamburger, soldul acestuia se alcătueşte numai din valorile ce se găsesc
în mâinele noastre pentru încăsuire în socoteală comună; fiind însă că şi aceste
valori sunt de o natură îndoelnică, ne abţinem de a atagá la ele perspective
imbucurátoare,

C. Reinike, cu toate silintele noastre nu s'a putut lichidă până acum.

După cele aflate din vorbe, acest sold ar rezultă încă din timpul, când se
jucă la Constantinopol piesa concesiei.

M. Focşaner, a plătit în luna Decemvrie a anului contenit, în urmarea
mijlocirei unei case din Galaţi.

www.dacoromanica.ro

ACTE ȘI DOCUMENTE 127

Din inventar s'a vândut parte în Galaţi, parte s'a trimis la Bucureşti;
restul se găseşte încă în o magazie din Galaţi.

In fine portofoliul din valorile gásite în el, am putut regulă cu ajutorul
bancherului din Galaţi, pomenit de mai multe ori aici:

750 galbeni asupra lui M. Ioan cu 60 % aproape , 60.000 lei asupra lui Dolorso
cu 10% aproape, si 2119 fr. 40, asupra lui Gavelon cu vre-o 23 %:

Restul 307 galbeni asupra lui Gerard, 1074 galbeni 26 asupra Papdeli,
843 galbeni asupra Kiparici, 100 galbeni asupra Atanasiu, 1000 galbeni asupra
Spit Goldtstein, 1441 galbeni 26, 30 asupra Bohori, zace fără pici o speranţă,
sau are o perspectivă aşa de îpdoelpică şi îndepărtată, încât pu putem pune
pici up temei asuprá-i.

Cotul ipotecilor, şi acest copt s'a gásit la începutul administraţiei noastre
în o organizare de tot defectuoasă şi soldul lui nu prezentă pici-o garantie
din această cauză, deși valoarea reală a ipotecilor a fost exprimată în el.
Vinovat în aceasta este unul din amploiatii de mai înainte a Băncii, care
dovedeşte prin însemnările făcute de el în codice, care n’a știut pici cum ce
va să zică cuvântul tapuitate»; totodată si împrejurarea aceasta, ca dela
lupa Aprilie 1858, inträrile ipotecilor după sequestrul ce a urmat, au fost
administrate de către Curtea de Confirmatii, care nu găsi de cuviinţă de a da
socoteli Băncii fără a ise cere;

Spre a constată adevărata valoare a tuturor ipotecilor şi spre a aveà de
îndată înaintea ochilor adevărata valoare a fiecărei ipoteci, am făcut înadins
o copdică pumai pentru ipoteci.

Ridicarea sequestrului de pe apuităţi a urmat la începutul lunei Martie
a anului curent.

Asupra ipotecilor avem a mai expune următoarele:

Ipoteca D. G. Sturza de 20.000 galbeni expirată la 1 August 1858, s'a
plătit de atunci până la restul de 5.200 galbeni aproape, a căreia regulare de-
finitivă o aşteptăm în lunile următoare.

Ipoteca D, E. Caligari de 5.500 galbeni expirată în lupa Aprilie a anului
1858, a fost plătită în lupa Septemvrie 1859, pânä la 2.200 galbeni. Dator-
nicul a acoperit această sumă Prin accepte de vexele. Ipoteca însă rămâne
în mâinele Băncii ca garantie pentru plata acestor vexele.

Ipotecile cele două a D-lui A. Aslan din care una de 33.000 galbeni expiratä
în lupa Iulie 1858, alta de 1000 galbeni expiratá în luna Octomvrie 1858, pu
s'au lichidat, însă păstrăm multe hârtii şi acte în această pricinä de pe la toate
instanţele.

Conform dispozitiunilor concesiei, a urmat un compromis cu datornicul,
si în luna Martie a anului curent această chestie se înaintase pânä la atâta
că putem speră din zi în zi numărarea banilor, în urmarea vanzárii silnice a
moşiei despre care e vorba.

Dar din cauza unei greşeli de forme care ar îi avut loc la încheierea compro-
misului, am fost respinşi cu pretentia poastră si trimişi la hotărîrea unui nou
compromis.

Protestul făcut de poi pu s'a luat în privire si de atunci pici vânzarea moşiei
nu se mai execută.

Spre a urmări însă mai departe această pricină, am comunicat cu câteva
lupi după aceia prin Ministerul trebilor dinäuntru, o pouă invitaţie D-lui

www.dacoromanica.ro

128 C. I. BĂICOIANU

Aslan pentru numirea unui arbitru, însă până acum n'am căpătat încă nici un
rezultat, nu ştim dacă zisul Minister a înmânat invitaţia noastră şi dacă
D-] Aslan, potrivit concesiei, a adeverit de a ei primire,

Ipoteca D-lui L. Helmbold de 150 galbeni a expirat de mult din cauza in-
solventei datornicului, care n'a plătit nici o singură anuitate, dar tot n'am
putut mijloci vânzarea casei, ipotecate, pentru că documentele găsite sunt
nu numai defectuoase, ci şi neîntărite, pentru a cărora întărire stáruim şi azi încă,

Ipoteca D-lui G. Cilibiu de 5000 galbeni s'a plătit în cea mai mare parte în
luna Noemvrie 1859, şi restul în luna Ianuarie a anului curent.

Cele două ipotece a D-lui Alecu Cuza în sumă de 5000 galbeni, s'au plătit
de către Inältimea Sa Domnul Stăpânitor, în luna Septemvrie 1859.

Vexelele făcute în timpul administraţiei noastre asupra prinţului Conachi
Vogoridi pentru o datorie de mai înainte, nefiind plătite la termen şi acceptantul
fiind dus din ţară fără a se regulă cu noi, am pornit reclamaţie în contra sa.

Cu părere de rău mărturisim însă că silintele noastre fură zadarnice.

Ocupându-ne în luna Iunie a, c. cu luarea măsurilor cuvenite pe la tribu-
nalele competente pentru îndestularea noastră, am găsit prilej de a îndemnă
pe D-na Prinţesa Conachi Vagoride la un aranjament cu noi şi de a încheiă acest
aranjament prin mijlocirea unei persoane în amicitie cu noi.

După starea lucrărilor şi în privirea procedurii din ţară, noi nu putem decât
a felicită din toată inima pe acţionari pentru această negociaţie.

Noi nu vom zice mai mult nimic, ci vom arătă numai la sfârşit că, în contra
vânzării vexelelor cu dobânda lor în sumă de 15.731 galbeni 19 lei, pentru
contul cheltuelilor în sumă de 51 galbeni 25 lei 10 p. în contra cesiei a doua
vexele din portofoliul nostru în sumă de 5374 galbeni 23 lei şi în contra numărării
a 15.342 galbeni 6 lei 30 p. am primit întâia ipotecă pe una din cele mai mari
gi din cele mai bune moşii a D-nei Prinţese în sumă de 36.500 galbeni cu dobândă
de 7% care sumă se va amortiză prin anuitäti semestriale de câte 2023 galbeni
28 lei 1 p. în un timp de 14 ani şi jumătate.

In această ipotecă, datornicul şi-a rezervat dreptul, de a fi liber de a
înapoiă tot capitalul după o declaraţie cu trei luni înainte.

Din hârtiile de valoare găsite în portofoliu la intrarea noastră în administraţie,
s'a plătit de atunci cu dobânzi şi cheltueli:

525 galbeni de C. Tulburi, 1500 galbeni de A. Mavrocordat, 2020 galbeni
de P. Balş, 700 galbeni de N. Negri, 395 galbeni 28 lei 10 p. de M. Cogălniceanu,
200 galbeni de M. Jora, 67 galbeni de I. N. Cantacuzin, 51 galbeni 4 lei I. A.
Cantacuzin, 50 galbeni de C. Vârnav, 255 galbeni de G. Ghica.

S'au mai plătit:

5454 galbeni 12 lei 20 p. de D. Bereznisky (vezi creditorii prioritari), 325 gal-
beni de P. Ventura şi 300 de g. R. Arg., de la Odessa în conto-curent anu trecut,

5500 galbeni asupra lui I. Alexandri (vezi creditorii D. Volf & Co.).

S'a primit plata a conto pe 1000 galbeni asupra C. Dimitriu.

Neplátite au mai rámas:

1000 galbeni asupra A. Catargiu (a cărui vexel se găseşte la D, Rauf. & Co.
pentru garanţia plăţii de prioritate în cont-curent).

500 galbeni asupra I. & E. Silion, 4719 galbeni asupra C. Ghica, 550 galbeni
asupra A. Guriţă, 50 galbeni asupra Tornborg, 160 galbeni asupra A. Ecard
(răposat, lăsând averea sa în concurs).

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI POCUMENTE 129

Ca cu neputinţă de a se împlini şi înapoiă:

60 galbeni asupra P. A, Cantacuzin (vezi debitorul F. Orgi).

La contul efectelor am trecut iarăși în condică cele 5000 actii de 10% de
a Băncii Nationale a Moldovei, asupra direcţiei generale.

Rezoanele se găsesc la rubrica « direcţia generală ».

Pe contul acesta se mai găsesc 198 obligaţii de a Visteriei cu o valoare no-
minală de 196.700 lei ce s'au adaos: (Vezi debitorul Haze şi compromisul lui).

Contul de instalaţie, ceeace eră de zis asupra acestuia se găseşte sub rubrica:
« creditorii » la Costachi Sturza.

Guvernământul. După dispoziţiile concesiei guvernământul s'a împrumutat
cu dobândă de 6% pe an la 21/2 Aprilie 1857 cu 20.000 galbeni şi la 21/2
Iunie 1857, iar cu 20.000 galbeni; amândouă aceste sume pe timp de câte şase
luni. După trecerea acestui timp urmă numai plata dobânzilor, piata capitalu-
lui se prelungi prin înţelegere tăcută. Deşi dela luna Iunie 1858, s'au făcut mai
multe cereri de către diferitele administrații pentru de a se înapoiă acest
împrumut gi cu toate că aveau în mână încuviințarea oficioasă pentru trecerea
acelor 40.000 galbeni în contul depozitelor judiciare, totuşi deabiă sub Minis-
terul actual a urmat un aranjament. După care se socoti dobânzile capitalului
cu 9% pe an dela 11/23 Iunie 1858 şi la 1/13 Octomvrie a anului curent, avem a
aşteptă dobânzile crescute în sumă de 9836 galbeni 24 lei 27 p,

Pentru plata capitalului avem a îngădui până la luna Aprilie 1861.

La finitul punctului I B, mai avem a arătă deslegarea unor angajamente
a administraţiei de mai înainte, care nu se pot cunoaşte din stat.

D-l A. Hennig, fostul censor al Băncii, păstrând un contract de angajament,
făcut în luna Septemvrie 1856 cu direcţia generală, cu înştiinţare de şase luni, a
cerut răspunderea lefei sale dela luna Iulie 1858. Această chestie s'a hotărît prin
compromis, ca jeluitorul să depuie pretenţiile sale şi să se declare îndestulat cu
primirea a 500 galbeni ca leată pe șease luni.

In locul fostului avocat al Băncii D-l A. Rusu, direcţia de mai înainte
angajase un alt avocat, pe D-1P. Cristea. Pretenţiile făcute de acesta, s'au com-
pensat prin o despăgubire de 150 galbeni hotărită de compromis.

Pentru protest și cheltueli ocazionate cu înapoierea celor 1000 lei din Londra,
se cer 100 galbeni de către D-1 I. Sachilaridi. Compromisarii însă au redus
aceste pretenţii la 70 galbeni.

Insfárgit în luna Octomvrie 1859, sosi Posner si Kaufman cerând dela Bancă,
din întreprinderea otcupului de rachiu din târgurile Ismail şi Hârlău, suma adau-
surilor lor aproape la 1000 galbeni, înştiinţând totodată Banca,că ei s'au retras
dela administrarea acestei întreprinderi. Din hârtiile rămase dela fosta direcţie
şi din cele expuse în condicile Băncii, se lămureşte că Posner şi Kaufman au fost
din început numai giranti ai Băncii în această speculatiune.

Dar când, după suspendarea plăţilor Băncii, se caută cumpărători pentru
aceste întreprinderi a Băncii, cu acordarea unui bun folos, atunci Posner și
Kaufman s'au arătat ca adevăraţi antreprenori dimpreună cu Perper & Co.,
din Ismail, care au participat la afacerea aceasta chiar din început cu Banca.

O învoială pasnicä nefiind cu putinţă, venirăm iar la compromis. Din cauză
că unul din contracte, care ar fi putut combate mai bine pretenţiile D-lor Posner
şi Kauiman, nu s'au mai găsit şi care trebuie a îi dispărut din Bancă înainte încă
de punerea pecetilor sau chiar în timpul punerii peceţilor, Banca sa văzut

www.dacoromanica.ro

130 C. I. BAICOIANU

condamnată potrivit dorinţei jeluitorilor. Impotriva refuzului nostru de a re-
cunoaşte această hotărîre, pentrucă numai Posner se înfăţişase la compromis
iar nu şi Kaufman, obligat ca şi cel dintâiu, totuş s'a dat hotáririi putere legală
gi banii s'au împlinit în favoarea D-lor Posner şi Kaufman, din anuitätile depuse
în Curtea de Confirmatii pentru Bancă. Protestul făcut atunci către Ministrul
Justiţiei în contra validității acestui compromis, care protest se întemeiă pe
hotărîrea tribunalului gi pe o greşală în forme, din care greşală se ridică şi sen-
tinta arbitrară dată în contra D-lui Aslan, n'a fost nici cum luat în consideraţie.

Prin această silă întrebuințată în contra Băncii, am trebuit a trece încă
1000 galbeni în contul de folos si pagubă. Drepturile guvernământului ce rezultă
din acest contract la a căruia cesie s'au neglijat de a declară pe Bancă liberă de
răspundere, urmează încă până la 1/13 Octomvrie a. c. si aceste drepturi ne-au
nevoit de a trimite un amploiat înadins angajat pentru aceasta la Ismail spre a
se ocupă cu administrarea venitului.

Câştigul l-am plătit numai noi până la finitul contractului, fiindcă şi Perper
se retrase de atunci dela îndatoririle tovărăşiei cu Banca. Prin suplica dată
consulatului Rosienesc sprijinim drepturile Băncii, până acum însă nu avem
ştiinţă despre rezultat. Incasările făcute dela luna Octomvrie 1859, sunt foarte
mici, aşă încât nu acopăr nici cheltuelile, Această diferenţă cu care se scade
numai Casa, am trecut-o iarăş în contul de folos gi pagubă.

Infine am sosit la punctul:

1c,

Al ordinei zilei, care tratează despre lucrările Băncii dela intrarea admini-
stratiei actuale, la care se va infáfigá totodată gi un tablou exact de starea
avutului Băncii.

In care stare și cu ce însărcinare am primit administraţia Băncii în luna
Ianuarie 1859, s'au arătat prin punctele de mai sus.

Pentru desfacerea succesivă a datoriei depozitelor judiciare s'a fost seque-
strat anuitätile ipotecilor; prin urmare Banca a fost lipsită de folosul acestor
încasări.

Pe lângă o casă de tot modestă, se găsiă încă un portofoliu si o listă de da-
tornici cu conto-curent, două frupte pietroase şi care au avut nevoie de toată
răbdarea noastră si de o perseverenţă neîntreruptă, pentru a ne puteà folosi de
ele în cursul timpului.

Când o parte a datornicilor au început fără a căută la sequestru, de a plăti
la Bancă, nu numai anuitätile împlinite, ci şi capitalurile ipotecate; când di-
feritele sume a portofoliului şi a soldurilor principale din conturi curente au fost
achitate, atunci numai, veni pentru noi timpul, de a päsi cu fondurile disponibile
la activitatea găsită de folos. Afară de o singură atacere de cont curent, acti-
vitatea noastră se mărgini numai la cumpărare de disconturi, tratând însă cu
persoane, cunoscute de noi ca sigure sau care puteau asigură iscăliturile lor prin
adăogirea de garanţii deosebite gi aceasta, după cum am găsit de cuviinţă a cere,
pentru interesul Institutului nostru.

In lucrările acestea, am avut un scop întreit, adică întâiu, de a deschide
un drum sigur gi solid, deși foarte mărginit, pentru viitorul nouei Bănci; al
doilea de a dovedi necesitatea și binefacerea unei Bănci de scont pentru toată

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 131

ţara, tuturor persoanelor acelora care, din cauza trebilor lor, sunt nevoiţi de a
intră în sconturi comerciale cu capitaligtii gi a cărora influenţă în Cameră cât şi
la guvernământ este însemnată, deși se crezi mai înainte, că un proprietar fun-
ciar nu puteá aveá relaţie comercială cu o Bancă de scont.

Al treilea scop, a fost de a pregáti reducerea cheltuelilor administrafiei,
prin ajutorul unui beneficiu real.

In privirea punctelor întâiu şi al doilea, silintele noastre au rămas până
acuma zadarnice, pentrucă, precum vom arătă mai la vale, în oarecare sferă s'au
preferat mai bine a se dă crezare unor idei și planuri nemature, a orecărora
persoane, decât propunerilor făcute de noi, socotite ca remediul tuturor strâm-
toririlor financiare din ţară.

In punctul al treilea am isbutit după dorinţa noastră, în proporţie cu
capitalul lucrător, când în cursul activităţii noastre de 20 luni scontul în capitală
se statornici pe rând la 12, 18, 24, 30 şi 36% pe an, noi am scontat, după timp
si împrejurări, cu 10, 12 și 15% pe an.

Până la I Septemvrie a. c. s'a luat de către noi 157.356 galbeni gi din
aceastá sumá s'a socotit un scont aproape de 5790 galbeni.

Fiindcá mai toate hártiile au fost pe trei luni, prin urmare am ajuns cu
aceste sconturi la aproape 18!/,% dobândă si la un folos curat, scăzând 7% ce
am plătit pentrucă n'am trimes banii creditorilor noştri, deaproape 6'/,% sau
aproape 2440 galbeni.

Cu numai puţin folos am lucrat la conturile de dobândă cu câţiva creditori
de condică și de vexeli, din care a rezultat avantajul de aproape 600 galbeni.

In ce chip am făcut tranzacţiile noastre de bani, vom arătă prin tabloul
următor:

Pe lângă un numerar ce se găsiă în casă de. . . 1.136 galb. 16 lei 2 p.
Am strâns din ipotece . . . . . . . . . . . . . 88.846 » 8 » 8»
Din portofoliu (vechi şi nou) . . . . . . . . . . 50,988 » 8 » 19 »
Dela debitori . . . . . . . . . . . . . . . e -118.284 » 13 » 36 »
Din dobânzi s © © aoe a cc... . . 907 » 25 » 14 »
Din agio . . . . | a a cs Te 126 » 7 » 37 »
Din întreprinderea din Ismail . eue .. + + + . 1.863 » 21 » 30 »
Din încasări de casă gi a. t. . . . . . . . . . . 155 » 21 » 9»
In total. . .257.736 galb. 6 lei 35 p.

In contră am plătit către deosebitii creditori. . . 45.397 galb. 26 lei 36 p.
Pentru disconturi . . . . . . . . . . . . . . .152.173 >» lo» 6»
Pentru o ipotecá . . . . se ou + + + + + 86.500 » — 5» — »
Pentru fntreprinderea din Ismail . . * + + + + + 4628 » 33 » 36 »
Pentru dobânzi . . . . j D e 72 » 30 » 39 »
Cheltueli de administrație pe 1 an gi 9 juni «+. + 11520 » 32 » 24 »
In sotal. . .250.298 galb. 8 lei 21 p.

Prin urmare am încheiat starea casei la 1 Septemvrie cu 6442 galbeni 3

lei 14 parale.

Fiindcă cifrele dovedesc mai bine decât orice alta, încheiem prin urmare
raportul nostru cu prezentarea contului de folos gi pagubă, în tabloul B; iar
în tabloul C. bilanţul de încheiere, care arată starea exactă a avutului Băncii

www.dacoromanica.ro

182 C. I. BĂICOIANU

la 1 Septemvrie a. Cc. Din cauza exactitätii ziselor tablouri nu avem alt
nimic de adăugit, decât asigurarea, că am făcut tot ce ne eră cu putinţă pen-
tru de a îmbunătăţi din zi în zi poziţia acţionarilor și a institutului nostru.
Mai multe afaceri în această privire se găsesc chiar acum în tratatie, dar ne
abtinem astăzi de alte comunicaţii întru aceasta până ce ele nu vor fi săvârşite.

La Nr. 2 al ordinului zilei avem, domnilor, a vă comunică rezultatele misi-
unii noastre pentru a căpătă o nouă comisiune sau modificarea ei,

Mai înainte însă de a îndeplini aceasta, noi ne credem datori, de a vă expune
încă odată motivele ce ne-au îndemnat de a ne înfăţoşa înaintea D-voastre în
adunarea generală, din anul trecut, cu propunerea de a restatornici acest institut
pe bazele unui privilegiu nou, sau a privilegiului de mai înainte modificat.

Administraţia provizorie luând în mâinele sale povätuirea Băncii după
ridicarea concursului gi după dizolvarea sindicatului, carele se alcătuia din
patru membri din care trei se află astăzi în consiliul de administraţie şi unul
în direcţia actuală, au examinat cu cea mai mare exactitate situaţia Băncii
câștigând din examinarea aceasta convicţia că mântuirea interesaţilor, se
găsește numai în restatornicirea institutului. Tot acel ce are cât de puţină cuno-
ştinţă de procedura judiciară a tärei, trebuie să fie de această opinie, căci
atunci precum şi astăzi încă, eră a se lua în privire, că avutul principal e cuprins
în creantele ipotecare, ce nu se pot lichida decât succesiv în un sir de ani în-
delungati. Acest singur mijloc de a lichida, eră de înlăturat de către o admi-
nistratie care în adevăr aveă în privire interesele societăţii cel putin până când
mai eră cu putință de a se scoate din nişte ruini o zidire nouă. Posibilitatea
aceasta sta în restatornicirea Băncii şi această restatornicire eră de realizat
prin două mijloace, adică s'au prin dobândirea unei noui concesiuni sau a mo-
dificării acesteia, sau prin continuarea trebilor fără concesiune.

Cunoscut este, că administraţia provizorie a propus în adunarea generală din
anul trecut, restatornicirea societăţii în modul cel întâiu, care a fost şi adoptată
în unanimitate şi consiliul de administraţie, înadins ales în acel scop, a fost însăr-
cinat cu îndeplinirea acestei hotáriri. Acest consiliu de administraţie are onoare
de a vă face raportul său atingător de a sa însărcinare, prin următoarele:

Noi n'am crezut niciodată, că, după fägäduintele de mai multe ori primite
dela guvernământ, și în urma stáruintelor noastre pentru dobândirea concesiunii
în fiecare ocazie favorabilă, noi ne vom înfätisà iarăş înaintea D-voastre, după
un timp mai bine de un an și jumătate, fără concesiune.

Astăzi, fiindcă considerăm ca stinsă misiunea noastră, ni se poate face
întrebarea, mai înainte de toate si cu tot dreptul, pentru ce guvernământul
n'a arătat niciodată bunavointá de a supune această afacere, pentru care,
precum se va dovedi în urmă, am stăruit atât de mult, înaintea camerei spre a
se desbate asupră-i. Noi mărturisim, că ne aflăm în cea mai mare dificultate de
a răspunde la O asemenea întrebare într'un chip definitiv. Dar noi nu avem
anume de a cerceta mai departe intenţii ale guvernământului, ci mai mult de
a raporta faptele.

Guvernământul niciodată nu a răspuns într'un chip determinat la cererea
noastră ; din contră el ne-a prelungit cu fágáduinti, prin care a întârziat această
afacere asà, încât chiar şi până acum, noi nu posedăm încă o încheiere definitivă

www.dacoromanica.ro

ACTE SI DOCUMENTE 133
RE EE

întru aceasta. Ca motivul cel mai probabil al guvernämântului pentru întâr-
zierea hotărîrei sale asupra cererei noastre, vom consideră împrumutul proiectat,
de a căruia negociere guvernământele ambelor principate, se ocupă încă si
acum, care împrumut are a se întrebuinţă, după cum se vorbeşte, numai la
înființarea institutelor de credit.

Interesele ţării cer mai înainte de toate, restatornicirea creditului, foarte
slăbit înaintea ţărilor streine.

Restatornicirea aceasta s'ar fi putut dobândi mai cu seamă, după a noastră
socotintá, prin intervenirea guvernământului în favoarea institutului nostru,
Dacă guvernământul ar fi voit a execută încă ceva afară de aceasta, ar fi rămas
liber cu atât mai mult, că noi nu am cerut niciodată un privilegiu numai
pentru noi. Dar fiindcă se contà deja pe realizarea împrumutului şi se fntemeià
ideal pe institutele de credit din productul acestui împrumut, proiectul dat de
noi, n’a fost luat în consideraţie sub cuvânt că ar fi defectuos.

Se pare că acei care au fost anul trecut la capul guvernului, au avut în-
deosebi această socotinţă în privirea proiectului nostru, deși au recunoscut
oficial, că guvernământul este îndatorit moraliceşte, nu numai de a ocroti pe
acţionari de o pagubă nouă, ci şi de a înlesni mijloacele pentru îndreptarea
greșelilor timpului trecut (vezi anexa Nr: 4).

Cât e de preţuită această recunoaştere, totus n'a putut folosi întru nimic
fiindcă n'a urmat şi realizarea ei.

Numai acel medic e bun şi lăudabil, care nu numai cunoaşte locul boalei
ci este gi în stare gi gata de a O curarisi cât se poate mai ingrabá. Si o boală,
o rană deschisă a ţării, este afacerea ce se atinge de Bancă, adică de Banca
Naţională a Moldovei.

Cu părere de rău, ne vedem siliţi a zice, că în loc de a tămădui această
rană a ţării cât se poate mai repede, s'a sgâriat gi din nou s'a însângerat,

Persoanele acele, ce se găsesc în momentul de faţă la capul guvernămân-
tului, înţeleg, precum avem drept de a crede, împrejurările atingätoare de
concesiunea menţionată mai sus, întrun sens mult mai nimerit, pentru că ele
sunt mult mai bine informate despre starea institutului. Cu toate acestea, nu au
putut luă iniţiativa, după cum se vede, împiedicaţi fiind prin hotárírile prede-
cesorilor lor, care au știut a da o mare valoare ideilor, chiar în locul cel mai
înalt,

In scurt, nu vom greşi zicând, că împrumutul proiectat a înlăturat cu
totul chestia concesiunei,

In așteptarea deslegării acestei chestii în curând, ne vedem siliţi a renunţă
la reînoirea cererii noastre pentru concesiune, până ce nu vom face raportul
nostru despre rezultatul căpătat până acum a multuratecilor noastre osteneli.

După cele expuse până aici, vom desfăşură un tablou al negocierilor noastre
cu guvernământul.

Administraţia provizorie, pregătise un proiect de concesie şi de statute, chiar
încă pentru adunarea generală din anul trecut, care eră în principiile lui numai o
modificaţie a concesiunii şi a statutelor de mai înainte, cu înlăturarea numeroase-
lor defecte de care acele erau pline, precum practica ne-a dovedit-o îndestul,
Noi am acceptat acest proiect cu oarecare modificafii, care se raportau mai cu
deosebire la exacta precizare a drepturilor Băncii. In ceeace privește articolul
ipotecilor, puneam principiile, ca numai o treime a capitalului fundamental

www.dacoromanica.ro

134 C. I. BÂICQIANY

ET O—————————————————:——————-——_———=

în numărătoare, poate fi dat şi nu mai mult de 5000 galbeni pe o singură
ipotecă,

Totodată am cerut sá se incuviinteze începerea operaţiilor, îndată ce Banca
ar puteă produce un capital înaht de o jumătate milion de taleri.

Statutele, carele trebuie să aibă în privire înainte de toate, organizarea
interioară a unei societăţi, erau compuse în modul, ca fie cine să se poată încre-
dinfà că centrul institutului are a se află în ţară şi nu în străinătate; căci după
convictia noastră, căderea Băncii a fost cauzată în cea mai mare parte, de
organizaţia cu totul defectuoasă, care a pus inspecția generală si administrarea
conturilor, putin informată de împrejurările acestei ţări, întrun oraş din Ger-
mania, neînsemnat încât priveşte politica comercială, încredinţând administra-
tia locală a institutului, unor persoane, lipsite si de ştiinţele speciale şi chiar
în general cu cunoştinţele cele mai superficiale despre împrejurările ţării, unde
aveau să exerseze activitatea lor.

Acest proiect de comisie şi de statute, noi l-am supus la 26 Martie 1859 s. v.
guvernământului, cu rugăminte de a-l încuviinţă (vezi anexa Nr. 1).

La 10 Iunie al acestui an, consiliul de miniștri a dat o hotáríre, care ne-a do-
vedit îndestul, că a examinat foarte superficial proiectul nostru (vezi anexa Nr. 2).

Noi credem, că nu vom greşi căutând motivele hotărîrei consiliului mini-
ştrilor, în punctul acela al concesiunii de mai înainte, care se atinge de arti-
colul ipotecilor, modificat de către noi.

Noi nu reprogám nici de cum îngrijirea guvernământului, de a veni înainte
de toate, în ajutorul proprietarilor strâmtoraţi, ce nu pot fi ajutaţi decât prin
încuviințarea de împrumuturi ipotecare pe proprietăţile lor; dar în privirea arti-
colului acestui, noi n'am putut acordă concesiunile cele vechi, pentrucă în urmarea
manipulatiilor fostei Direcţii generale, cunoscute îndeajuns, capitalul funda-
mental, a fost redus mai până la jumătatea sumei originale şi pentrucă, pe
lângă alte îndatoriri ale institutului, aceea de a întrebuinţă suma de 3.350.000
taleri în împrumuturi ipotecare, a încetat chiar dela început, neputând fi în-
deplinite cu acest capital redus,

Această îngrijire părintească a guvernământului pentru proprietatea fon-
ciară, care noi o repetám, este cu totul potrivită timpului de faţă şi răspunde
la interesele ţării, n'ar fi trebuit după socotinta noastră, să aducă pe guver-
nământ la extremul şi la măsura aceea, de a retrage mâna sa ajutătoare dela
reconstituirea celei întâi societăţi de acţionari în ţară, care au făcut experienţe
foarte amare cu plasamentul capitalurilor lor aici, din cauză că această societate
n'a vrut, nici n'a putut îndeplini, în poziţia ei strămtorată, fägäduintele sale
date la început, adică de a împrumută proprietăţilor ţării, peste un milion de
galbeni pe ipotecă fără a lipsi la cuvântul său.

Această măsură extremă, această rigoare a guvernământului, rău aplicată
în contra fostei Bănci Naţionale a Moldovei, va produce încă fructe amare,
deşi ele se vor arătă, deabia după trecere de mai mulţi ani.

Sperând, că guvernământul va arătă cu vremea mai multă bunăvoință
pentru proiectul nostru, precum nu mai puţin, că va execută în curând reformele
de mult făgăduite ţării, adică reformarea administraţiei şi a justiţiei, lucru ce
are mult mai mare gravitate aici decât aiurea, pentru încuviințarea unei con-
cesiuni şi care, în privirea concesiuni anterioare ce pătimeşte de mai multe
defecte, mai ales încât priveşte drepturile institutului, a fost observat foarte

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 135

superficial, noi am găsit de cuviinţă, de a aşteptă cu reînoirea cererii noastre
pentru o concesiune, până la sosirea unui timp mai favorabil.

In toamna anului trecut, când vorbele, că guvernământul aveá de scop
de a negociá un împrumut, se auzeau tot mai încredinţătoare, și când căpă-
tasem în sfârșit certitudinea despre aceasta și când aflasem, că productul îm-
prumutului proiectat, are a fi întrebuințat la înfiinţarea unei Bănci de ipotecá,
atunci noi am întreprins de a preface proiectul nostru cel dintâiu, într'aceea,
că am depărtat cu totul paragrafele atingătoare de articolul ipotecilor din
proiectul concesiunii, lăsând numai dispoziţiile privitoare la articolul scontului
şi al biletelor. i

Intr'un cuvânt am prefăcut concesiunea originară într'atâta, că nu cuprin-
deà decât drepturile comerciale, pentru o simplă Bancă de scont gi de circulaţie.

Suma capitalului de fundaţie, noi am fixat-o la 4 milioane taleri, după
hotărîrea adunării generale de anul trecut si în sfârşit, am cerut în favoarea
institutului, introducerea codului de comerţ, precum este introdus și la Bu-
curegti.

` Acest proiect noi l-am prezentat guvernământului la 1/13 Decemvrie anul
trecut, spre încuviinţare, întovărăşindu-l de petiția comunicată sub anexa Nr. 3.

Chiar la 5/17 Decemvrie, Consiliul Miniștrilor a şi hotărît asupra petitiei
noastre, care hotárire, aprobată şi de Inălţimea sa Domnul Stăpânitor, se
găseşte din cuvânt în cuvânt sub anexa Nr. 4.

Vom extrage din această hotárire numai un singur pasagiu, adăugând
câteva observaţii. — Consiliul Miniştrilor acordă fostei Bănci Naţionale a
Moldovei dreptul de a se reconstitui ca Bancă de scont şi de circulații, cu restric-
tia însă dacă acţionarii se găsesc în stare de ao constitui în timpul sesiunei Ca-
merei, întrun mod definitiv, dând totodată, prin modul nouei organizări, ga-
rantii de vitalitate gi de prosperitate, cerute dela asemenea așezăminte.

Restricţia aceasta, nu numai face dreptul acordat, iluzoriu, ci poate fi
numită gi un neînțeles, căci garanţiile cerute dela acţionari pentru reconstituire,
îac tocmai condiţia principală a concesiunii cerute. De sine se înţelege, că ase-
menea garanţii, numai după încuviințarea unei concesiuni, pot fi cerute dela
acţionari, şi că numai în cazul când garanţiile aceste de vitalitate, nu ar puteà
fi date într'un termen fixat, concesiunea dată se va retrage acţionarilor. Numai
O asemenea rezervă, ar fi avut un înţeles înaintea ochilor noștri.

Hotărîrea menţionată, este cea de pe urmă ce păstrăm. Camera nu a găsit
într'un timp de șase luni, ocaziunea de a hotári asupra cererii noastre, fiindcă
nu i s'a prezentat de către Minister. Noi am voit în adevăr a adresă odinioară
rugăminte Ministerului, pentru a duce afacerea noastră înaintea Camerei, dar
ne-am abținut, pentrucá am fost convinşi de mai înainte de nesuccesul unei
asemenea urmări, căci cursul trebilor eră dirijat necontenit de către locurile
competinte asupra negocierii unui împrumut pentru înfiinţarea unei Bănci de
ipotecă.

La Nr. 3 al ordinului zilei

Nu avem de făcut nici o observaţie. Din cauza neîncuviinţării concesiunii,
rămân nefăcute atât propoziţiile proiectate de noi, cât și alegerea din nou a
membrilor consiliului de administraţie.

www.dacoromanica.ro

136 C. I. BAICOIANU

La Nr. 4 al ordinului zilei

S'au prezentat două propuneri pe care le vom cită aici din cuvânt în cuvânt.
Una făcută de acţionarii de aici, zice:

Către Administraţia Băncii Nationale a Moldovei.

« Subscrigii, cunoscuţi de adevăraţi acţionari ai Băncii Naţionale a Moldovei,
și cari prin prezentarea făcută actiilor lor la comptuarul Băncii, s'au legitimat
din nou ca astfel, văd cu mirare în programa adunării generale anunţată
pentru ?/, Septemvrie viitor, că în caz când nu se va acordă o concesie până
atunci, să se ia hotärîre pentru lichidarea institutului.

Noi zicem, că am văzut aceasta cu mirare fiindcă noi şi după cum este
de crezut, toţi ceilalţi acţionari în ţară, suntem bine fncredinfati, că prin o
asemenea hotärîre, tot capitalul plătit pe actii, va fi deadreptul pierdut. Noi
nu avem, în această privire, a căută alt sprijin încredinţării noastre, decât că,
parte ca pământeni, parte ca străini, cunoaştem din a noastră proprie ispită și
de mai multi ani starea lucrurilor în ţară gi deaceea trebuie să protestäm de mai
înainte în contra unei hotáriri, care ne-ar pregăti o asà însemnată pagubă,
făcând însă următoarele propuneri, pe care onorabila administraţie a Băncii
va binevoi a le pune la ordinul zilei a adunării generale, pentru ca să se ia ho-
tárire asupră-le. Deci propunem:

1. Continuarea Băncii fără concesie, până ce activul principal al societăţii,
ipotecele, nu se va puteă realiză sau amortiză deplin;

2. Numirea unui comitet de 5 membri din care 3 aleși de către acţionari
gi 2 de către creditorii institutului;

3. Acordarea unei obşteşti împuterniciri acestui comitet, care numeşte
un director pentru dirijarea institutului; Comitetul și directorul reprezintă
împreună organele de administraţie gi direcţie;

4. Cererea unui vărsământ de 10—20 % asupra acţiilor reduse, la caz când
administraţia institutului privat o va găsi necesară. Banii strânşi din acest
vărsământ, se vor trece în condici ca capital separat de fundaţie reprezentat
prin acţii deosebite gi în fiecare an socotit în deosebi. Profitul acestor bani între-
când 8% pe an, prisosul se va împărţi între actiile de mai înainte;

5. Dispoziţiile statutelor în vigoare până acum, dacă vreo modificatie a
lor nu se va dovedi trebuitoare, să servească de normă şi institutului privat.
Institutul să nu se ocupe, decât cu operaţii de scont și de comisiune.

Iaşi, 25 Iulie 1860.

(subscrigi): K. Gr. Ghica, A. Hennig, Tevel Rosenhek, Dr. Rusu.

Propunerea cealaltă, sosită nouă la 12 August, anul curent din Germania,
rostește:

Către Banca Naţională a Moldovei din Iaşi.

« Legitimându-ne prin alăturatele adeverinti de depozit date de Banca
de Brunsvig, ca acţionari ai institutului D-voastră, cu onor vă facem poftire de
a adăugă la ordinul zilei a adunării generale ce va aveà loc la 9—21 Septemvrie
a anului curent, următoarele propuneri:

www.dacoromanica.ro

ACTE SI DOCUMENTE 137
ES

1. Adunarea generală stärueste lichidarea extrajudiciarä a Băncei Nationale
a Moldovei;

2. Ea alege pentru acest scop lichidatorii, din care unul trebuie a-şi aveà
domiciliul în laşi;

8. Adunarea generală hotărăşte după aceea, că lichidatorii cuprind în sine
drepturile organelor administraţiei după statute, adică, a adunärii generale, a
consiliului de administraţie şi a direcţiei. Indatoririle lor sunt, pe lângă acele
legale, cele cerute prin statute şi următoarele:

a) A trece în status pretenţiile asupra Băncii, recunoscute până acum,
atât de fosta administraţie, cât si de cea actuală;

b) A se supune instructiilor acelora, ce vor primi dela comisia care se va
alege în adunarea generală în acest scop.

MOTIVELE

Convictia ce am dobândit că după starea lucrurilor interesele acţionarilor
şi a creditorilor vor fi cât se va puteá mai bine apărate prin lichidarea extra-
judiciarä şi necesitatea de a determină modul lichidärii.

Naumburg, 1 August 1860.

(subscris) de Crebel, Consilierul Curţii de Apel.
Brunsvig, 4 August 1860.
(subscris), G. H. Apei.

Aceste douá propuneri se opun deadreptul una alteia. Una vine din mijlocul
acţionarilor, cari în privirea cunostintei împrejurărilor din ţară, pot cu cuvânt
cere dreptul prerogativei. Alta a sosit din depártata străinătate şi trebuie a fi
considerată ca rezultatul unei priviri greşite. Una vrea a conservă, a ridicà şi
prin aceasta a scăpă fárámáturile ce au mai rămas, cealaltă vrea a sdrobi aceste
sfärämaäturi şi a arunca colbul lor vântului, care după toată prevederea, le va
mână un timp îndelungat de 15 ani.

Nu, poate fi îndoeală pentru noi nici un moment, pentru care din aceste
două propuneţi să ne declaräm.

Noi putem numai a ne uni cu unanimitatea cu care se pronunţă aici socotinta
determinată, adică, că prin lichidare, actionarii ar pierde tot şi creditorii foarte
mult !

In fine noi vom observă expres, că nu voim a recomanda D-lor actionari
din țările străine socotinţa noastră ca una ce este singura dreaptă, noi dorim din
contră, după ce pentru multele noastre osteneli şi pentru sârguinţa noastră
desinteresatä, devotată numai trebilor societăţii, am cules nemulţumire, de
vreme ce unii din domnii creditorii ai Băncii au arătat zicerilor şi lucrărilor
noastre o văzută neîncredere, noi dorim, am zis, ca fiecare să judece şi să voteze
după convictia sa cea mai profundă.

ADAOS

Inainte de a da raportul nostru la tipar, primim încă o a treia propunere,
pe care o alcătuim aici.
Ea rostegte:

www.dacoromanica.ro

138 Ç. I. BĂICOIANU

A I
Onorabilei Administrafiuni a Băncii Naţionale a Moldovei,

La ordinea zilei a viitoarei adunări a actionarilor Băncii Naționale a Mol-
dovei, este chestia lichidării societății. O astfel de idee puteà venì numai la

câțiva acționari, în urma temerii chemárilor de plată la care ei nu ar putea
răspunde.

Fiind din numărul acţionarilor şi având cel mai mare interes prosperarea
societăţii, eu consider lichidarea, în împrejurările de faţă, nu numai ruinoasă
pentru acţionari, dar şi ca compromitantă pentru creditori. Lichidarea poate fi
comentată aici, de tot almintrelea ca în Germania şi prin aceasta, a da loc la
multe procese, care ar compromite avutul Băncii.

Incredintat că sunt o mulţime de combinaţii, putând a îmbunătăţii poziţia
actuală a societăţii şi a creditorilor, eu mă cred dator de a formulă propoziţiile
următoare, pentru punctul 4 al ordinului zilei:

1. A declară Banca Naţională a Moldovei ca institut privat şi a continuă
operaţiile, care prezintă cele mai multe avantage, fără însă de a renunţă la
drepturile câştigate, prin îndeplinirea mai multor din sarcinele oneroase a vechei
concesiuni.

2, A pune în lucrare măsura adoptată de adunarea acţionarilor, pentru a
preschimbă toate actiile, în actii uniforme de 40% şi a se da cât mai curând,
pentru 2 actii cu 20% una de 40%. Această măsură ar reduce numärul total
al actiilor, aproape la 21.250.

3. A reduce valoarea nominalá a fiecárei actii de 200 taleri la 100. Prin
această măsură, actiile vor fi efectuat 80% din vársámintele lor.

4. In caz de necesitate grabnicá, s'ar puteă face chemarea la plată de 20%
cu care actiile vor fi deplin liberate.

Pentru mai mare înlesnire a acţionarilor, chemarea la plată va trebui a
fi anunţată cu 4 luni înainte.

5. Acţionarii care ar vol a liberă deplin actiile lor, înaintea chemärii de
plată se vor bucură de avantajele următoare:

a) Toţi banii produşi prin aceste vărsăminte de bună voie, vor formă un
fond special, care nu va fi nici cum confundat cu celălalt capital al Băncii;

t b) Acestui fond se va garantă o dobândă de 8%;

c) Dividendul se va distribui în toţi anii, fără nici o scădere, afară de o mică
parte, de mai înainte determinată, pentru cheltuelile generale de administraţie ;

d) Odată ce toate actiile vor fi deplin liberate, sau de bună voie, sau prin
chemare de plată, productul total al vărsămintelor nu va mai aveă un cont
special, ci se va adăugă la capitalul Băncii.

6. Numărul actiilor reducându-se prin combinaţiile mai sus arătate aproape
la 21.250, se va puteă creà încă 8750 actii plenare, carele vor puteă fi date,
pentru a-şi procură fonduri, în amanet, sau vor puteă fi plasate al pari, prin
diferite operaţii, cu garanţii sigure. O astfel de operaţie ar împărţi paguba
actuală a Băncii, asupra unui mai mare număr de acţii şi prin urmare ar imbu-
nătăţi cursul lor.

7. Precum e de cea mai mare importanţă ca Banca să poată avea un capital

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 139

disponibil pentru trebile de schimb gi de scont, s'ar puteà creă o serie de actii
cu totul deosebite de actiile actuale şi a cărora condiţii de subscriere să fie
analoage cu condiţiile vărsămintelor voluntare.

Pentru emiterea acestor actii, se poate adoptă bazele următoare:

a) Pentru a deosebi vechile actii a Băncii de cele noui, cele dintâiu vor
luă litera A, cele noui litera B, b) fiecare actie de litera A, va da drept la do-
bândirea unei actii noui de litera B; c) Prin urmare toată actia de litera A, va
căpătă un cupon (sau promitere de actie), care va puteă fi schimbat la voinţă
în actie nouă de litera B, achitând în o singură dată valoarea totală a actiei;
d) Valoarea nominală a actiilor de litera B, va fi de 100 taleri; e) capitalul
realizat prin emisiunea actiilor de litera B, va formă un fond special care nu va
îi nici cum confundat cu restul capitalului Băncii; f) o dobândă de 8%, plăti-
toare în semestre va fi garantată actiilor noui; g) dividendul se va distribui în
toţi anii, fără nici o scădere, nici chiar pentru cheltuelile generale, ce vor rămâne
în sarcina vechilor actii, pentru că, precum este de tot probabil, actiile de litera
B, prin avantajele de care ele se vor bucură, vor aveá o primă destul de însemnată,
care dintr'un început, va profită vechilor actii, prin valoarea ce vor dobândi
cupoanele schimbătoare în actii noui; h) Toate actiile de litera B, odată sub-
scrise, ele vor începe a contribui la cheltuelile generale și la acele pentru admi-
nistratie; î) când direcţia Băncii va găsi de cuviinţă, actiile de litera B, vor
puteă fi rambursate al pari, sau prefăcute în actii de litera A, după voinţa
proprietarului actiei. O asemenea măsură va trebui a fi anunţată cu şase luni
înainte; k) actiile de litera B, pentru rämäsita drepturilor, vor fi asimilate
actiilor de litera A.

8. Creditorii Băncii, având cel mai mare interes la regularitatea mersului
trebilor Băncii, vor trebui să aibă toate garanţiile ce vor găsi de cuviinţă a cere
şi prin urmare vor puteă alege o parte a membrilor Consiliului de Administraţie
al Băncii gi pe lângă aceasta a exersá, controla cea mai aspră asupra mersului
trebilor,

9. Precum e în interesul creditorilor de a fi plătiţi pe cât se va puteà mai
exact şi de a aveă în mâini o valoare pe care să poată la caz de nevoie, realiză,
se va puteă creă bilete de amanet (Pfandbrife), sau obligaţii de Bancă. Se va
puteă emite de aceste obligaţii sau bilete de amanet, pentru o parte însemnată
a activului Băncii.

Intrebuinţarea acestor hârtii, ar permite de a se reduce dobânda în ţară
ceeace este de o mare importanţă pentru industrie; prin urmare se va puteă
cere concursul guvernământului, pentru realizarea unei asemenea idei.

Iaşi, 10 August 1860. (subscris), P, lacovencu.

www.dacoromanica.ro

140 C. I. BAICOIANU

TABLOUL A.

STATUL BĂNCI! NAȚIONALE A MOLDOVEI
La 23 Decemvrie 1858—4 Ianuarie 1859

IPOTECE
Galbeni. Galbeni.

60.000 dela A. C. Sturza 8.000 dela G. Ghica

49.000 » Rucs Rosnovanu 7.500 » M. Arghiropol

38.000 » B. Sturza 6.500 » G. Dimitriu

33.000 » A. Aslan 6.000 » A. Romalo

1.000 » » 5.700 » M. Negri

31.800 » G. Costachi 5.500 » Ev. Caligari

27.000 » G. Rosnovanu 5.000 » G. Cilibiu

25.000 » G. Ghica 4.000 » I. Cantacuzin

25.000 » Kat. Ghica 3.500 » D. Däscälescu

25.000 » A. Ghica 3.500 » A. Kuza

25.000 » I. Anuş 3.500 » C. Stamatin

20.000 » St. Dăscălescu 2.769 » G. Clopotel

20.000 » A. Forescu : 2.500 >» I. Sacheti

20.000 » G. Giurgea 2.000 » H. Seltin
20.000 » G. Sturza 1.527 » K. Bonciu

18.000 » A. C. Catargiu 1.500 » G. Dimitriu

17.000 » P. Docan 1.500 » A. Cuza

16.000 » P. Mavroeni 1.000 » M. Cogălniceanu

15.000 » C. Dăscălescu 750 » C. Bonciu

14.000 » C. Anuş 700 » G. Glaise

12.900 » M. Jora 600 » P. Petit

10.300 » M. Negri 300 » A. Ber

10.200 » N. A. Mavrocordat 200 » D. Purgia

9.000 » G. Coţebu 200 » E. Corláteanu

9.000 » A, Crupensky 150 » L. Helenbold

8.180 » E. Plitos 633.776 valoarea nominală.

PORTOFOLIU
Galbeni Lei Par.

525 Pentru 25 Februarie 59 asupra C. Tulburi
2.695 3 5 » 21 Martie 59 » D. Bereznisky & Co
2.159 9 15 » 21 Iunie 59 » »
5.500 — — Termene trecute » I. Alexandri
1.500 — — » » » N. Mavrocordat
1.300 — — » » » P. Balş

120 — — » » » »

1.000 — — » » » C. Dimitriu

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 141

Galbeni Lei Par.

1.000 — — Termene trecute asupra A. Catargiu
700 = = » » » N. Negri
500 — — » » 9 I. & E. Silion
325 — — » » » P. Ventura
200 — — 9 » » M. Cogälniceanu
200 — — » » » M. Jora
200 — — » » » »
200 — — » » » A. Guritá
150 — — » » » »
160 — — » » » A. Ecart
67 — — » » » I. N. Cantacuzin
60 — — » » » P. A. Cantacuzin
51 4 — » » » I. A. Cantacuzin
50 — — » » » C. Vârnav
50 — » » » S. Tornborg
165 28 10 » » » M. Cogálniceanu
4.719 22 » » » C. Ghica

24.797 29 30 Pentru lagi

— Termen trecut asupra lui G. Ghica din Galaţi
— Obligatie de Bancă la Odessa.

EFECTE
Acţii de ale Băncii Moldovene

Bucäti 5.000.— 10% actii (depuse la Desau şi pentru care s'au creat 5000 bucăţi
actii numite ca plenare) de 20 taleri pe bucată fără dobândă.

Taleri . . .100.000,—
Bucäti 969. — 20% actii de 40 taleri pe bucată fără dobândă . 38.760,—

Taleri . . .138.760,—
Sau galbeni . . . 44.065, 25 lei

ACTIVUL

Galbeni | Lei | Per | Galbeni | Lei |Par.

Ipotece
Galbeni 633.776 socotit în . . . , — —| —] 626.916 9] —
Portofoliu socotit în . . , = —| —| 25.152 29| 30
Efecte » » — — —| 44.065, 25 —

Cassa în deoseb. monezi .
Mobilierul localul Băncii .
Guvernământul 2 împr. .

— — — 1.136| 16 2
12.000| —| —
40.000| —| —

www.dacoromanica.ro

142 C. I. BAICOIANU

ACTIV (urmare)

Galbeni | Lei Par] Galbeni | Lei | Par.

Datornici
a) In fară:
Conachi Vogoridi
A. Rusu
A. Sturza
S. F. Blank
Codrescu, Petrini & Co.
B. Sturza
. Obalensky .
Orghi
. Birman
Alexandri.
Alexandri
N. Cantacuzin
. Catargiu .
Balus
Rus...
Mavroeni
Docan . . :
. Mavrocordat .
. Făgăraș . .
ratii Finkelstein . .
Meerhover .
Catargiu .
. E. Caligari. .
. Rosenfeld Levin & Co.
Rosnovanu . . . .
. Bereznisky & Co.
Teremin . . . ,
. Niderhofhaim DA fo ai
HAB: ao oe à da e pă a E 63.325| 83| 27
b) In afară:
Matei Fraţii & Co. Const.
M. Manian Strasburg
V. Knor Berlin . :
Rafalovici & Co. Odessa A

FRHFUOU>»pETEUZTpUxRe<HEZ

Direcţia Generală Dessau. . . . ,

Comandita Băncii București . . .

Sucursala din Galaţi. . . . . . . ` 151.584) 16
Lombard conto

L. Haze ... e ua de + à &

H. Niderhofhaim
L. Teremin . EE A
V. Plase ............ . 5.928| 26

970.108 7

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 143

PASIVUL

Galbeni | Lei ¡Par.| Galbeni | Lei |Par.
Acjii capital

Bucäti 5.154—10%. . . . . Tal.
» _20.885—20% . . . . . »
» 8.494—40% . . . . . 9
Bucäti 34.513 »
Depozite a Statului
Rest brut .

5183.570) 10| —

47.927| 20| _—

Credilori

a) In fară:
P. Ventura .
C. Sturza . FE

b) In afară:
Fraţii Rotsild, Paris .
E. Haiman, Breslau .
Efrusi & Co. Odessa .
Stiglit & Co., Petersburg
I. Leinati & Co., Mailand .
I. Stivel € Co., Londra . .
Friuling & Goegin, Londra. . .
Morpurgo & Parente, Triest . .
A. E. de Eihtal, Minhen. . . . .
M. B. Goldsmid, Frankfurt ajm .
I. F. Oelsleger, Lipsca. . . . . .
A. Slosman & Co., Breslau . . .
P. Parodi şi Fiu, Genua .
Lincs € Şodrover, Cernăuţi
Desolmes & Co., Paris.
M. Cleman & Co., Maint
I. Bleihroeder & Co., Berlin
Giezecke & Devrient, Lipsca .
Ulman & Co., Bruxel
S. G. Otens, Lipsca .
Volf & Co., Berlin
Rauf & Knor, Berlin
Creditul Anstalt, Viena
Banca de Hanover, Hanover .
Banca dé Turing, Sorderhauzen .
Banca de Dessau, Dessau.
Creditul Anstalt, Lipsca
Banca de Brunsvig, Brunsvig
Creditul Anstalt, Dessau .

Creditori prioritari

Hutter și Hofman . .

555.431| 17

7.422
1.185.446

9
19

www.dacoromanica.ro

TABLOUL B.
CONTUL DE FOLOS ŞI PAGUBĂ

Dela 19/1 Iulie 1856—20/1 Septemvrie 1860

www.dacoromanica.ro

ANVIOOIYA ‘I 9

ACTE ŞI DOCUMENTE

145

A ————————

A.
R
V.
A.
G
G.
G
K
A.
I.
S.
A
G
G
A.
P.
P.
C.
C.
M
M
N
G.
A.
E.
C.
M
G.
A.
M
I.
D
K
G.
I.
H
C.
G
M
C.

Galbeni | Lei |Par.

Cassa, monezi deosebite

Ipoteci:

Sturza

. Rosnovanu.

Sturza
Aslan

. Costachi .

Rosnovanu .

. Ghica .
. Ghica .

Ghica. ..
Anuş
Dăscălescu .

. Forescu
. Giurgea .
. Sturza

S. Catargi .
Docan .
Mavroeni
Dăscălescu .
Anug . .

. Jora
. Negri . Eok
. A. Mavrocordat

Cotebu
Crupenscky
Plitos .
Ghica .

. Arghiropol .

Dimitriu .
Romalo

. Negri .

Cantacuzin .

. Däscälescu .
. Stamatin

Clopotel .
Sacheti

. Selten .

Bonciu

. Dimitriu .
. Cogălniceanu . .

Bonciu

www.dacoromanica.ro

Galbeni | Lei | Par.

6.442] 35

146 C. I. BAICOIANU
=

ACTIVUL (urmare)

588.037] 29

Dobânzi câte 7%, până astăzi încă

de primit. .... 603.420| 22| 8

15.382| 29

Portofoliu în Iaşi

www.dacoromanica.ro

ACTE ȘI DOCUMENTE 147

ACTIV (urmare)

Galbeni | Lei | Par. Galbeni | Lei | Par.

5 Maiu 300
20 Apr. 600
9 » 1.600
15 Mart. 250
14 > 150
13 Febr. 925

As/ D. P. Mavroeni .
» Mavroeni

» V. Málinescu .

» V. Plas R

» D. Filipescu@Tigara
» I. N.Cantacuzin

»
»
»
»
»
»

Dobândă încă de primit .

Efecte

Oblig. de a Visteriei (ţigani) 196.700
Nr. a 80% dob. franko

Averi nemiscátoare
Otelul Băncii . ,.

Instalaţie

Mobilierul la Iaşi şi Galaţi.

Guvernământ

2 împrumuturi
Dobânzi încă de primit

Debitori
In Capitală:

. Berezniski & Co..

. Cogălniceanu .

. Orgi.

. Meerhofer

. Obolensky .

. Sturza
L. & E. Teremin

11.305) —
Dobânzi. . . 528| 21 11.833] 22| 27
In afară:

Comandita din Bucureşti. . . . . 82.363] 30| 29
Fr. Matieu & Co., Constantinopoli. 5 36
Fr. Slinger & Co., Galaţi . . . . 5.117 33

www.dacoromanica.ro

148 C, I. BĂICOIANU

ACTIV (urmare)

Galbeni | Lei | Par Galbeni | Lei | Per.

Delcredere conto

Vexele a D. Făgăraș

A. Ecard

Tornburg

Guriţă

C. Dimitriu 3
Datoria D.A. Sturza . . . š

» Curtei de Confirmatiuni .

» S. F. Blanc .
» A. Rusu. Lis a à
» M. Birman +... . . .
» H. Niderhofhaim , . . .
» V. Knor. îi e a
» Dir g-le sau a Prez. Nuland
» M. Manian . . . .

Prin Galafi:

S. Reinicke, Lipsca .
I. Hamburger, Brăila
Spit Goldstein, Bagdad
Portofoliu . , . .

Depozite judecătoreşti

Dela Curtea de Confirmatii
» » » Apel
Tribunalul Iasi Sect. I
» » » II
Cahul...
Tutova
Bacău .
Tecuci
Putna .
Suceava .
Vaslui .
Dorohoi .

»
»
»
»
»
»
»
»
Lă
»

VV y >) SY 3 © +

www.dacoromanica.ro

ACTE $I DOCUMENTE 149

PASIVUL (urmare)

Galbeni | Lei | Par. Galbeni | Lei | Par.

Dela Tribunalul Botosani
» Covurlui .
» Neamt
» Fălciu .

Dobânzi încă de plătit, .

Creditori
In Capitalà:

Costachi Sturza . e.»
Dobânzi încă de plătit . . .

In afară:

Giescke & Devrient, Lipsca

S. G. Otens, do. . . . . . .
Banca de Turing, Sonderhausen .
Creditul Mobiliar, Viena .
Banca de Hanover, Hanover .
Volt & Co., Berlin

Creditul Mobiliar, Lipsca .

Rauf & Knor, Berlin

Creditul Mobiliar, Dessau.

Banca de Anhalt Desau, Dessau . .

Banca de Brunsvig, Brunsvig

Dobânzi încă de plătit .

Coniuri separaie

Creditul Mobiliar, Dessau .
Ulman & Co, Bruxel

27.445

3.657

2.591
8.682
8.830
16.938
18.615
21.698
37.711
47.384
96.195
127.373

135.395

521.417
24.986

18.379
4.847

11| 10

13
32
28
25
28
13

4
26

2
13

11
5 546.403

31.102] 23

23.226] 28
8| 20

Dobânzi încă de plätit .

Cont de plățile dob. căire creditori

Creditul Mobiliar, Lipsca . 4.806| 34

A scade:

5000 taleri, 1582 galb. 36 lei 20 par.
6800 T. B. A. bilete de bancă 1099
galbeni 13 lei 10 par. . . . . . 2.682

12| 30 2.124| 21| 18

www.dacoromanica.ro

150 C. I. BĂICOIANU

PASIVUL (urmare)

Galbeni | Lei |Par. | Galbeni | Lei | Par.

Actionari Taleri

5.154 actii de 10% taleri. . .| 103.080
20.865 » » 20% D.. 834.600
8.494 » » 40% » . .] 679.520

Taleri . . .|1.617.200

Galbeni

De scăzut proprietatea Băncii . .
969 actii de 20% taleri 38.760 . .

De scăzut paguba curată . . . . 5 318.223

Supozind cá din sumele contului del-
credere nu s'ar scoate nimica, cal-
colul va fi . . . . . . ete .

Mai putin cu delcre-
dere galbeni. . . . 163.479.31.31

A scade:

5.345 actii de 10% şi
20% tal. 113.800
galbeni. . . . . 36.139. 7.—

Va rămâne . .

Şi starea acţionarilor ar fi:

154 actii de 10% tal. 8.080
19.551 » » 20% » 782.040
8.494 » » 40% » 879.520

Taleri . .1.464.640
Galbeni . .465.122.6
Total. . . 935.393| 27| 37

Iaşi în 20/1 Septemvrie 1860.

DIRECȚIA PROVIZORIE A BĂNCII
NAȚIONALE A MOLDOVEI

l. Hutter, N. Alcaz

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 151

Anexa Nr. 1.
Onorabilului Consiliu al Ministrilor,

Acţionarii societăţii constituită sub titlu de Banca Naţională a Moldovei,
şi a căreia concesie s'a fost ridicat de guvernământul căimăcămesc al Prințului
Vogoride fără împreună lucrarea puterii legislative, întrunindu-se în adunare
extraordinară în ziua de 23 Dec. 1858, (4 Ian, 1859), şi luând în serioasă consi-
deratie condiţiile de vitalitate ce înfăţişează acest institut, și reclamatiile mul-
turatice pentru redeschiderea institutului, a hotărît în unanimitate urmarea
societăţii, şi prin urmare cererea dela guvernământ a unei noui concesii.

Cu facerea şi urmărirea acestei propuneri sunt însărcinaţi subscrişii, aleși
spre a formă consiliul de administraţie al avutului fostei Bănci a Moldovei.

Subscrişii cercetând concesia de mai înainte, au făcut în ea mai multe
modificatii cerute de interesul Băncii, şi mai cu deosebire de acel al ţării. Cea
întâiu şi principală modificatie ce subscrisii au introdus în noul proiect de con-
cesie, este aceia de a se da noului institut un caracter mai naţional şi rădăcini
mai puternice în pământul pe care el este chemat de a funcţiona.

Deaceea subscrişii propun ca noul institut să poarte titlul de Banca Ro-
mână, gi că atât consiliul de administraţie cât gi direcţia centrală, să-şi aibă
domiciliul legal gi efectiv în Iaşi, iar nu ca până acum în depărtata străinătate.

Supuindu-se aici binevoitoarei luări aminte a Ministerului, raportul
administraţiei provizorie a avutului fostei Bănci către adunarea generală a
acţionarilor, gi proiectul nouei concesii, subscrigii vin a rugă pe onorabilul con-
siliu ca să binevoiască a le luă în desbatere; şi sperează că guvernământul, pre-
tuind obstescul folos ce ar rezultă prin grabnica reîntemeiere al unui aşe-
zământ de credit reclamat, de toate clasele societăţii, va binevoi a dă propu-
nerii noastre cuvenita urmare,

Subscrigii din parte-le, făgăduesc guvernământului tot concursul lor, pentru
a se puteă cât mai curând înzestră ţara cu o nouă Bancă, singurul mijloc
de a se pune un capăt camátei care, din zi în zi se face mai amenințătoare
pentru averile particularilor.

(Subscrişii): Prinţul A. C. Moruzi, L. Teremin, V. Place, E. Alcaz, M. Co-
gălniceanu, P. Mavroeni, A. Hennig.
26 Martie 1859.

Anexa Nr. 2.
Proces- Verbal 1.

Incheiat, în şedinţa Consiliului Miniștrilor din 10 Iunie 1859, prin asistenţa
următorilor membri:

D-l ministru Secretar de Stat la departamentul Justiţie, Preşedintele
Consiliului, Manolachi Costachi.

D-l ministru secretar de Stat la departamentul din năuntru, Lascăr Ca-
targiu. E

D-1 ministru Secretar de Stat la departamentul Finantelor, Sevastian
Cananáu.

D-1 Ministru Secretar de Stat la departamentul Lucrárilor Publice si ad-in-
terim la departamentul Trebilor streine, Panalte Donicl.

| 10
www.dacoromanica.ro

152 C. I. BAICOIANU

D-1 ministru secretar de Stat la departamentul Trebilor Militare, George
Adrian.

D-l director al ministerului Cultului şi al Instructe publice, Vasilie Alexan-
drescu.

Consiliul observând proiectul de concesie ce s'a înfățișat de către consi-
liul de administraţie, numit de acţionarii fostei Bănci Naţionale, din 20 Martie
1859, prin care cere învoirea unei noui concesii spre deschiderea unei noui
Bánci, face următoarele observaţii:

1. Asupra art. 1 operaţiunile Băncii trebuie a se statornici în princip numai
în Moldova, nefiindu-i iertat a-şi micgorá capitalul ei de fondatie, sub titlul de
sucursală în alte orage, decât în acele care s'ar găsi de nevoie în Moldova.

2. Capitalul de 10 milioane taleri, nu se poate socoti îndestulător ca capi-
talul de fundaţie. Banca trebuind a întinde operaţiile sale nu numai ca bancă
comercială, ci gi ca bancă ipotecará. In aceasta depe urmă privinţă mai cu
seamă suma ce a fost menită prin concesia desfiintatei bănci pentru a se servi
de împrumut ipotecar, nu se cunoaşte corespunzătoare cât de puţin nevoilor
ţării.

8. Asupra art, 4 propunerea de a se puteá fncuviinta Băncii începerea
operaţiunilor cu un capital de 500.000 taleri, pe lângă neînsemnătatea lui, dar
apoi neprecizându-se un anume termen după pilda şi altor bănci, în lăuntru
căruia, trebuie a se completă capitalul de fundaţie, declaraţia dela art. al II,
se pare a fi ceva iluzoriu, neexistând nicio îndatorire din partea Bâncii că vre-
odinioară ar trebui a-şi completă propusul capital.

4. In prezenţa acestor observaţii, se găseşte de prisos a se mai pune în vedere
oarecare necuviinti ce ar trage după sine art. 8, 5, 6 şi altele, încât timp nu va
fi bine lămurit gi constatat bilanţul fostei bănci şi capitalul real, ce este repre-
zentat astăzi prin valutele păstrate de bancă.

Guvernul însă considerând înfiinţarea unei bănci solide gi cu capitaluri
îndestulătoare, ca una din cele mai mari nevoi ale ţării, este dispozat a participă
gi el ínsug cu o parte de capital la înfiinţarea unei bănci, în care bancă capitalul
menit pentru operaţiile ipotecare să îie îndeajuns, ca să poată răspunde la
nevoia ţării, precum s'a zis gi la art. 2 de mai sus; prin o aşă participare a gu-
vernului, pe lângă sprijinul material ce s'ar da unui asemenea institut, i-ar fi
asigurată şi o garantie morală în toate operaţiile Băncii atât în acele ipotecare,
cât şi în acele comerciale.

Totodată prin legi precise, prin proceduri sumarii, 8’ar asigură o grabnicá
satisfacere intereselor acelei bănci în ajutorul întemeierii creditului comercial.

Această plecare a Guvernului de a vedeà cât mai curând instituită asemenea
bancă, statornicită pe principurile ce au servit la înfiinţarea deosebitelor bănci
ipotecare gi comerciale, precum în Franţa şi Prusia, se va comunică Consiliului
desfiinţatei bănci, făcându-i-se indemnare că dacă este în putinţă de a conlucrá
prin capitalurile sale, la înfiinţarea unui asemenea institut, să o facă cât mai
îngrabă cunoscut Guvernului, carele găsind propunerile potrivite, va şi puteà
înainta măsurile cuvenite pentru acordarea unei asemenea concesie sub rezerva
încuviinţării ei de către puterile legiuitoare.

Totodată Consiliul se va ocupă imediat cu alcătuirea statutelor speciale,
pe temeiul cărora se vor puteă înaintă negociatiile pentru înfiinţarea Băncii.
Această încheiere se va publică.

www.dacoromanica.ro

ACTE ŞI DOCUMENTE 153

Anexa Nr. 3

Domniei-Sale D-lui Ministru de Finanţe, Preşedintele Consiliului
miniştrilor,

Subscrisii membri ai Consiliului de administrație a Băncii, au onoare a vă
adresà aici aläturatul proiect de modificatiile ce sunt a se introduce în concesia
Băncii Nationale a Moldovei, cu scop de a o transformà în Banca Română de
scont gi circulație.

Pentru sprijinirea acestui proiect, ei alätureazä totodată un memoriu
carele, expunând adevăratele cauze ce au produs ruinarea suferită de fosta
Bancă, mijloceşte continuarea privilegiului modificat, în mâinile acţionarilor,
ca o dreaptă reparaţie pentru pagubele lor pricinuite.

In sfârșit ei vă adresează un proiect de statute, care reguleazá pe noui
baze ocârmuirea societăţii.

Subscrigii știu bine, că statutele aceste, precum gi modificatiile ce le propun,
trebuie a fi supuse desbaterii Adunării, înainte ca privilegiul să fie fnoit în în-
tregimea sa Băncii Române.

Deaceea ei deocamdată nu cer încuviințarea lor într'un chip absolut și
definitiv.

Ei se mărginesc, prin comunicaţia de faţă, a cere dela Guvernul Înältimei
Sale, ca să binevoiască de a da Băncii, numai autorizaţia de a reîncepe operaţiile
sale de scont şi de circulaţie, până când Guvernul va găsi de cuviinţă, a prezentă
Camerei, un proiect de lege aplicabil la modifcatiile şi la statutele aici anexate.

Plini de încredere în misia îndreptătoare a Guvernului Domnesc, subscrigii
pun în vedere foloasele care va aduce tärei, în împrejurările de faţă, restatorni-
cirea de îndată a creditului comercial.

Totodată subscrigii, găsind în o asemenea măsură de dreptate o garantie
de încredere pentru capitaligti, vor putea mai uşor a se înţelege cu acţionarii
asupra chipurilor de a îndeplini misia de reedificatie ce le este încredinţată.

Subscrigii sfârșesc, luând indrásneala a chemá luarea D-voastre aminte,
D-le Ministru, asupra folosintii, sau mai bine zis a nevoii de a se promulga,
îndată ce guvernul va găsi de cuviinţă, un cod de comerţ care se garantează
îndatoririlor şi efectelor de comerţ, o aducere întru împlinire exactă, fără de
care nu este putinţă nici de Bancă, nici de credit.

(Subscrişii): Prinţul A. C . Moruzi, P. Mavroeni, E. Alcaz, M. Cogálniceanu,
V. Plac, A. Teremin, A. Hennig.

Nr. 380. Iași, în 1 Decemvrie 1859.

Aprobat, 5 Decembrie 1859.

(subscris), Alexandru loan 1, Anexa Nr. 4

Prea Ináúljate Doamne,

Consiliul Miniștrilor, căruia i s'a supus prin referatul Ministerului de Fi-
nante, propoziţiile lui, adresate de Consiliul Administratii, reprezentant acționa-
rilor, şi a creditorilor a fostei Bănci Naţionale a Moldovei, luând cunoştinţă
de deosebitele documente anexate, şi deliberând asupra cererii de reínfiintare
a zisei Băncii sub o nouă firmă de scont gi circulaţie.

| 10*
www.dacoromanica.ro

154 C. I. BAICOIANU

Văzând hotáririle de mai înainte, luate în privinţa acestia, a hotărît urmă-
toarele:

1. Privilegiul primitiv acordat D-s. Nuland, fiind anulat după deosebite
vadele, ce i s'a pus prin hotărîrea guvernului cu data de 11/23 Iunie 1858;
oricât de legitime ar puteă să fie tânguirele acţionarilor, Guvernul nu poate
nicidecum a le recunoaşte dreptul de a se substituă ca moştenitori suszisului
privilegiu, care în puterea deciziei suscitate, numai are niciun rezon de existenţă.

2. Că Guvernul, nefiind chemat astăzi, a se pronunţă asupra cui şi în ce
proporţie cade responsabilitatea cauzelor ce au dus cu sine și ruina Băncii
Naţionale, şi care a exersat o înrâurire nu mai puţin vătămătoare ţării, cu toate
acestea, recunoaşte că poziţia acţionarilor, precum şi a creditorilor Băncii,
care au adus cu bună credinţă concursul capitalelor lor, acestui aşezământ,
merită de a fi luat în serioasă consideraţie de către Guvern.

De a lui datorie este, nu numai de a-i scuti de noui pagube, ci chiar de a-i
înlesni pe cât va fi cu putinţă, mijloacele de a îndrepta greşelele trecutului prin
o nouă constituare.

In vederea aceștia, Consiliul Miniștrilor, crede că este de onorul Guvernului,
sub rezerva încuviinţării Adunării Elective, de a le acordă cu preferinţă facultatea
de a se putea reconstitui pentru formarea unei Bănci de scont şi circulaţie,
dacă însă acţionarii vor fi în stare de a se constitul în curgerea sesiei Adunării,
într'un mod definitiv, şi dacă vor puteă prezentă ţării, prin modul nouei orga-
nizări, garanţii de vitalitate şi de prosperitate cerute pentru asemenea aşeză-
minte.

Mai mult încă, dacă precum este de sperat, Guvernul va reuşi a contracta
împrumutul ce negociază în momentul de față în străinătate, cu scop de a
formă o Bancă de credit fonciar, (în favorul căreia el îşi rezervează toată latitu-
dinea), asemenea el își propune de a participă pentru o parte la fondarea Băncii
a creditului comercial.

Procedând astfel Guvernul, acţionarii nu pot să vadă decât o dovadă
mai mult de interesul ce poartă Guvernul așezămintelor de asemenea natură,
înconjurându-le în viitor de toată autoritatea şi garanţia morală ce el reclamă.

Aceasta este, Prea Înältate Doamne, hotărîrea Consiliului luată în privirea
cererii Consiliului administrativ a acţionarilor, dacă şi Înălţimea Voastră, veţi
binevol a o aprobă.

Membrii Consiliului Miniştrilor ai Înălţimei Voastre.

Plecati servi:
Ministru de Finanţe, Preşedinte al Consiliului, Em. Costachi.
Ministru de Interne, C. Rola.
Ministru de Justiţie, D. S. Miclescu.
Ministru Trebilor Străine, G. Balş.
Ministru de Război, Col. G. Adrian.
Ministru Lucrărilor Publice, Căp. P. Donici.

Nr. 5972, Decemvrie în 4 zile 1850.

www.dacoromanica.ro

IV
VICTOR PLACE ŞI IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI

Anexa Nr. 27

Son Excellence Mr le Ministre des Finances
Yassy-Bucarest.
Paris le 27 mai 1860.
Mr. le Ministre,

Enfin et après bien des traverses je puis vous annoncer une bonne con-
clusion de la mission dont vous m'aviez chargé. Aujourd’hui même l’acte pour
l'emprunt de 60 millions de francs a été signé à des conditions qui dépassent
mes espérances.

Le traité pour la fabrication de la monnaie nationale qui en était le co-
rollaire et que mes instructions me recommandaient de faire concorder avec
l'emprunt a été signé également.

J’ai l'honneur de vous adresser le texte original de l’un et de l’autre traité
pour être soumis à l'examen et à l'approbation du Gouvernement Princier et
des Chambres et j'y joins des explications sur tous les deux.

Avant d'entrer dans ces détails il est je crois nécessaire que je vous four-
nisse Mr. le Ministre des renseignements sur les diverses phases de la négocia-
tion. Vous y trouverez l'explication des retards qui ne m'ont pas été moins
pénibles qu’à vous-même et en même temps les avantages de la combinaison
à laquelle je suis parvenu, apparaîtront mieux.

Lorsque j'ai quitté les Principauté Unies, toute l’Europe croyait à la
réunion d’un Congrès pacifique qui assurant la tranquillité générale aurait
ouvert une ère nouvelle aux entreprises financières.

Pendant mon voyage même, des incidents imprévus avaient renversé
ces espérances et lorsque je suis arrivé en France tout le monde s’attendait
aux plus grandes complications. Cette situation a duré pendant les mois de
janvier, février et presque tout le mois de mars. Toutes les bourses de l’Eur
rope étaient dans l'anxiété la plus vive, aucune affaire nouvelle n’était posr
sible et les anciennes restaient en souffrance.

Dans le fait, pendant les trois premiers mois de l’année, sur aucune place,
aucune opération n'a été presentée au public. Malgré cette mauvaise situation
je ne m'en suis pas moins efforcé de traiter de l'emprunt Roumain. Je corr
prenais trop bien les nécessités et les justes inquiétudes de votre pays pour
perdre un seul jour. Mais partout je venais me heurter à des attermoiements
déguisés sous différents prétextes et tous ayant au fond pour motif réel l’état

www.dacoromanica.ro

158 C. I. BAICOIANU

de affaires politiques dont on craignait à chaque instant de voir sortir la guerre.
Je vous avoue que moi-même comprenant l'immense gravité de la mission
que j'avais acceptée, je partageais les hésitations qui m'entouraient. En effet
il ne faut pas se dissimuler que le crédit du Gouvernement Roumain est tout
entier en jeu dans l’emprunt que vous allez réaliser.

Si l'emprunt était contracté à des conditions onéreuses, il servait de point
de départ et de mesure à votre crédit pour l'avenir; son taux trop élevé, comme
par exemple celui de l’emprunt Autrichien ou de l’emprunt Turc, aurait semblé
accuser chez vous une mauvaise situation financière qui classait la Roumanie
parmi les états n'inspirant pas de confiance et ce taux aurait créé un précé-
dent des plus nuisibles tant pour les finances du Gouvernement que pour les
relations commerciales au dehors.

D'un autre côté le taux pouvait être favorable, mais l'émission pouvait
échouer et un insuccès pour une première opération financière en Europe eût
été un coup mortel à votre crédit.

Je devais donc bien ¡n'assurer de l'efficacité des moyens d'action pos-
sedés par la maison qui traiterait avec vous.

Enfin l’ébranlement causé aux plus solides maisons de Banque par la
crise qui a sévi dernièrement et par la longue stagnation des affaires, ainsi
que la passion du jeu de Bourse, m'imposaient l’obligation de ne m’adresser
qu'aux gens présentant toutes les garanties et qui sont par là même les plus
méticuleux.

Ces considérations suffiraient déjà à expliquer et à justifier les retards
qui ont pesé sur les négociations. Ces retards ont encore une autre cause. Votre
précédent mandataire s'était abouch avec un institut financier de création
récente et d’après les intentions qui m'avaient été manifestées avant mon
départ, je me suis cru obligé de poursuivre la négociation avec cet établisse-
ment. Quoi que bien nouvelle, la Société Générale de Crédit Industriel et Com-
mercial remplissait une partie des conditions qui me semblaient nécessaires.
J'ai donc usé une notable partie de mon temps à traiter avec elle. On m'a
traîné de jour en jour, de semaine en semaine et de mois en mois, jusqu’au
moment où croyant sans doute m'avoir réduit à force de délais, à accepter
n'importe quelles conditions, on m'a présenté des exigences qu'il m'a été im-
possible de ne pas rejeter. Il est inutile que j’entre à ce sujet dans de longs
détails, je me bornerai à signaler la demande qui m'a été faite, d'introduire
dans les traités, l’obligation de les faire approuver par la Turquie.

A cela j'ai répondu que ce serait directement contre le texte même de la
convention de 1858 et que de plus, en ce qui me touche personnellement, j'ai-
merais mieux me couper le poignet que de signer un traité où il existerait une
pareille clause,

Vous comprenez sans peine Mr. le Ministre, qu'après quatre mois, de tra-
vaux, de démarches et de conférences, lorsque j'ai vu ainsi m’échapper un ré-
sultat que je croyais tenir, combien j'ai dû me sentir atteint.

Mais l’avenir des Principautés-Unies me paraît tellement lié au succès
de cet emprunt que j'ai repris mon oeuvre avec une nouvelle ardeur.

Je vais vous faire connaître succintement ce que j'ai fait alors.

Le Crédit Mobilier de Paris et Mr. Rotşchild n’ont pas voulu entendre
parler de cette affaire, en me disant que c'était le 1-er emprunt que faisaient

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI 159

les Principautés-Unies, que par conséquent il était impossible d'apprécier leur
crédit et que c'était là une véritable aventure dont ils ne voulaient pas cou-
vrir les risques.

Mr. Mirès a été plus accessible, mais demandait 9% d'intérêt et portait
la commission à 6%.

En Angleterre c'était bien pis encore. On m'a fait les mêmes objections
qui du reste m'ont été présentées partout et sur tous les tons. C’est un pre-
mier emprunt, c'est un pays inconnu du public, c'est un Gouvernement qui
n’a pas encore fait ses preuves sur la manière de remplir ses engagements, le
taux légal des intérêts de l’argent est dans ce pays, de 10% et s’élève même
à 18 et 24%, nous ne pourrions donc faire cet emprunt tout au plus que dans
les conditions où est l'emprunt Turc, c’est-à-dire de 1Q à 12%.

Tel est le résumé exact des diverses propositions qui m'ont été faites et
je vous prie de regarder comme n’ayant rien de sérieux toutes les autres qu’on
aurait pu vous présenter par des voies plus ou moins détournées.

Nous étions donc bien loin du compte et je commencais tellement à dé-
sespérer du succès de mon entreprise que j’ai été sur le point de vous déclarer
que je regardais la partie comme perdue. Heureusement il existe en France
un établissement financier, fondé il y a douze ans par le Gouvernement de la
République, sous le nom de Comptoir National d’Escompte et qui occupe
aujourd’hui la première place immédiatement après la Banque de France.
Cet Institut a même par suite de son organisation, un avantage sur la Banque
de France, c'est que cette dernière ne correspond dans les départements qu'avec
ses succursales, tandis que le Comptoir d'Escompte a des correspondants
jusque dans les chefs-lieux d’arrondissements et de cantons, Ce qui est une
considération énorme pour le succès d’une souscription publique. En outre
il présente toutes les garanties désirables, car il est comme la Banque sous la
surveillance du Gouvernement Français; sa comptabilité et sa caisse sont
tenues d’après le même système que la Banque et il en résulte que les sommes
considérables qui seront pendant quelque temps entre ses mains, tant par le
versement de l'emprunt que par le mouvement de la fabrication monétaire,
ne peuvent être ni employées à un autre usage, ni risquées dans des opérations
de Bourse. C'est le seul établissement avec la Banque de France qui nous offre
cette garantie.

Enfin le Gouvernement Français vient de donner une nouvelle preuve
de sa confiance au Comptoir car le Moniteur d’aujourd’hui même (27 mai)
lui confère le pouvoir d'établir des agences dans les colonies et à l’étranger.

Dès le commencement j’avais pensé au Comptoir d'Escompte, mais je
doutais qu'il voulât se charger de l’entreprise. Depuis sa fondation il n'a-
vait jamais voulu mettre au service d’aucune opération de ce genre, l’énorme
crédit et l’influence dont il dispose. Je savais que sa participation assurait le
succès de la souscription, mais c'était précisément ce qui me faisait craindre
ou qu'il ne voulut pas la donner ou qu’il n'y mit des conditions trop oné-
reuses.

Enfin je me suis décidé à aller frapper à cette porte, et, comme il arrive
souvent dans les affaires de vie, l’aide est venue précisément du point où on
l’espérait le moins.

J'ai exposé franchement et simplement la situation des Principautés-

www.dacoromanica.ro

180 Ç. I. BĂIGOIANY

— M

Unies; j'ai rappelé le principe qui en 1848 avait présidé à la fondation du
Comptoir et à côté des motifs financiers, j'en ai fait valoir de politiques; la
sympathie que bien des esprits portent en France à la réorganisation de votre
pays est venue à mon secours et j'ai enfin rencontré des gens qui tout en ne
se départissant pas de la prudence nécessaire en affaires, ont compris qu'il y
avait sur les bords du Danube, une idée à féconder et une belle oeuvre à en-
treprendre. Après un examen approfondi de la question, on m'a demandé
de déclarer sur mon honneur d'homme et de consul si j'avais la conviction
que les Principautés-Unies avaient la volonté et les ressources suffisantes
pour remplir leurs engagements. Je n'ai pas hésité à faire cette déclaration
et c'est ainsi qu'ont été signés les deux traités dont je vais maintenant faire
un examen détaillé, en commençant par celui qui est relatif à l'emprunt.

Traité d'emprunt. Dans l'intitulé de l'acte j'ai eu soin de stipuler au nom
des Ministres des Finances de Moldavie et de Valachie, parce qu'il m'a semblé
plus convenable pour la dignité du Gouvernement, qu'il parût traiter lui-même.
Le mandataire devant disparaître après la ratification, pour ne laisser en pré-
sence que le Gouvernement et les Banquiers, il n'y avait qu'avantage à le
maintenir dans son rôle de mandataire.

Vous remarquerez du reste que je me suis fait remplacer par une tierce
personne, Mr. Le Cler ingénieur; en ceci j'ai usé de la faculté de substitution
qui m'était formellement conférée dans votre lettre du mois de décembre der-
nier. Il ne vous échappera pas d’ailleurs que mon titre officiel ne me permettait
pas de figurer publiquement comme votre mandataire. Les motifs politiques
de cette abstention de ma part sont trop clairs pour que je croie utile de les
faire valoir et il est de l'intérêt des Principautés-Unies que le nom d'un agent
étranger ne paraisse dans aucun débat ni dans aucun acte relatif à cette affaire;
il suffira je crois de parler de votre mandataire.

Bien que dans le commencement de cette lettre je vous parle du Comptoir
d'Escompte comme chargé de cette affaire, vous remarquerez cependant que
c'est la maison Bischoffsheim-Goldschmit et C-ie qui est en nom. Voici l’expli-
cation de ce fait. Le Comptoir d'Escompte ayant sentinelle à sa porte et drapeau
national à son fronton, a un caractère tellement gouvernemental, que s'il avait
figuré en nom, le traité aurait pu être réputé fait directement entre le Gou-
vernement Roumain et le Gouvernement Français. C’est ce que pour des mo-
tifs faciles à comprendre, on a voulu éviter. L'intérêt que le Gouvernement
Français porte à cet emprunt sera déjà assez clair par l'autorisation qu'il
donnera au Comptoir d'ouvrir la souscription, pour que l’on ait cru prudent de
ne pas aller plus loin dans cette voie. Mais il est bien entendu, ainsi qu'il résulte
du traité lui-même, que tout le service de l'emprunt, souscription, versement,
garde des espèces, payement des intérêts et de l’amortissement, se fera ex-
clusivement et directement par le Comptoir. La maison Bischoffsheim-Gold-
schmit et C-ie n'est ici qu’un nom destiné à conserver à l'affaire un caractère
purement commercial et elle relevera pour ce fait et pour son concours une
part de Commission. C'est Já tout le rôle qu’elle aura à remplir. Toutefois, le
choix même de ce nom n'était pas tout à fait indifférent, aussi ai-je insisté
auprès du Comptoir, pour qu'il m'en présentát un considérable dans la finance,
ayant déjà participé à des emprunts d'état et jouissant d'une grande honora-
bilité. Cette maison qui a des relations très étendues dans toute l'Allemagne,

www.dacoromanica.ro

VICTOR PAGE ŞI IMPRUMUTUI, DE 60.000.000 FRANÇI 161

= ——————————————————=—

en Belgique et en Angleterre, remplissait à souhait toutes les conditions
et de plus comme elle est très-bien vue par la cour de Vienne, il m'a paru
qu’il n’était pas indifférent aux Principautés-Unies que les suceptibilités alle-
mandes et anglaises fussent ménagées et que votre emprunt n’eût pas une
physionomie trop française.

J'ai tenu à ce que les articles du traité fussent précédés d’un préambule
qui expliquait bien, la nature et la portée de l'emprunt que votre pays va con-
tracter.

Je ne pouvais en puiser les éléments nulle part ailleurs mieux que dans le
message adressé par le Prince aux Chambres législatives et j'espère que vous
trouverez que dans ce préambule j’ai posé l’attitude du Gouvernement Roumain
de la manière la plus convenable à sa dignité.

Les prêteurs avaient d’abord demandé que le Gouvernement s'engageât
à employer la totalité de l’emprunt à la fondation des institutions de Crédit et
aux travaux d'utilité publique.

Mais j'ai fait observer qu'il pouvait avoir, pour ses services, des besoins
qu'il satisferait avec une partie de l’emprunt, que d’ailleurs je ne pouvais pas
m'écarter du message de Ş. A. Ş. et c'est pour ces motifs que le mot « principa-
lement » qui rend bien ce que le Prince a voulu dire, a été introduit dans la ré-
daction.

L'art. 1-er ne fait que poser le fait de la souscription et n’a pas besoin
d'explication.

L'art. 2 au contraire a besoin d’éclaircissements détaillés.

I y est dit d’abord que l’emprunt sera effectué par voie d'obligations.

Nous nous trouvions, pour la réalisation de l’emprunt, en présence de deux
systèmes entre lesquels mes instructions me laissaient le choix: ou bien une
émission de rente pure et simple à un taux quelconque, mais alors avec un
amortissement incertain, ou bien au contraire une émission d'obligations où
le taux fût bien fixé et l'amortissement déterminé d’une manière invariable.

J'entre dans plus d'explications.

Les 3-ème et 5-ème paragraphes de mes instructions confidentielles combinés
ensemble, me donnaient la faculté d’aller jusqu’à la concession d’un intérêt de
7% p. %, ce qui aurait équivalu à une émission de rente de 54% à 50 francs.
C'est-à-dire à 100 millions de frs. de titres pour produire 60 millions effectifs
ou au moins 90 millions dans le cas où l’on aurait émis à 70 frs. soit 7% d'inté-
rêts des sommes versées. Sous la Restauration, le Gouvernement Français a
bien en effet réalisé ses premiers emprunts à ce taux à peu près; en ce moment,
c'est lá le taux de l’emprunt espagnol et même le 6% turc est encore bien au
dessous. Mais cette combinaison présentait plusieurs inconvénients et surtout
elle avait celui de placer le Gouvernement Roumain qui vent amortir, dans
une double alternative également fâcheuse. En effet, si comme nous l’espérons,
son crédit augmente, il s’ensuit que sa rente s’élève et que pour amortir il est
exposé à acheter à 80, à 90 ou même à 100, ce qui n’aurait 6t6 émis qu’à 60 ou
70. C'est ce qui est arrivé au Gouvernement Français dont la rente 5 % % est
même allée jusqu’à 120. Au moment où j’écris, le dernier emprunt de 500 millions
8% qui par les délais et bonifications faites aux prêteurs a été en réalité émis
à 50 frs., vaut 70; on voit par là que l’amortissement sur une rente perpétuelle
peut exposer un Gouvernement à des dépenses énormes qui résultent précisé-

www.dacoromanica.ro

162 C. I. BĂICOIANU

ment de l'amélioration de son crédit. Or comme ce qui oblige aujourd’hui les
Principautés à emprunter dans de moins bonnes conditions que certains Gou-
vernements, vient de ce que leur crédit n’est pas encore fait et que tout donne à
espérer que ce crédit se constituera. Je crois que c'eút été une faute de com-
biner l’opération de façon que l'amortissement soit d'autant plus lourd que le
crédit devient plus solide et la rente plus élevée.

Sans doute, si la rente venait à tomber au dessous du taux d'émission, son
rachat, pour amortir couterait meilleur marché, mais ce fait serait tellement
désastreux pour le crédit du pays, puisqu'il n'aurait lieu que par suite d'iné-
xécution des engagements, qu'il vaut mieux ne pas le prévoir.

Donc, avec la volonté bien arrêtée d’amortir, la combinaison d’une émis-
sion de rentes n'était pas acceptable.

Celle d'une émission d'obligations amortissables par tirage annuel, a au
contraire l'incontestable avantage, de fixer une fois pour toutes, la somme à
payer annuellement et la durée précise de l’amortissement. Elle permet à un
Gouvernement d'établir ses calculs à coup sûr et de ne pas livrer son budget à
des hasards. D'ailleurs, elle ne s'oppose pas à ce que son crédit constate la soli-
dité qu'il acquiert, car si la ponctualit du service des intérêts, des primes et des
amortissements établit dans le public une confiance entière dans le Gouverne-
ment Roumain, des obligations rapportant 6 Y, p. % en réalité et offrant en outre
la chance de lots considérables, ne manqueront pas de voir leurs cours s’élever,
ainsi qu'il arrive pour celles de la ville de Paris, sans que pour cela il y ait rien
à ajouter à la somme une fois fixée pour l’amortissement.

D'ailleurs, vous aviez vous-même Mr. le Ministre prévu ce cas et je n'ai
fait qu'user en cette circonstance de la faculté qui m’était donnée au paragraphe
4 de mes instructions confidentielles.

Les avantages de l'obligation sur la rente, lorsqu'il s’agit d’un emprunt avec
amortissement, étant ainsi établis en thèse générale, je parlerai un peu plus
loin des obligations de notre emprunt en particulier lorsque j'en examinerai les
conditions. Le paragraphe 2 de ce même art. 2, établit nettement la mesure de la
participation du Comptoir d'Escompte dans l'opération qui lui reste tout en-
tière entre les mains.

Afin de laisser le plus possible le caractère national à votre emprunt, j'ai
stipulé que la souscription serait également ouverte à Jassy et à Bucarest. Ce |
sera à vous, à déterminer la part que vous voulez laisser au pays. Dans le cas,
du reste, où quelques esprits prétendraient que cet emprunt est fait à des con-
ditions trop onéreuses pour le pays, ce qui voudrait dire en d’autres termes trop
avantageuses pour les prêteurs, il leur sera facile de conserver les avantages
aux régnicoles en se faisant eux-mêmes prêteurs, c’est-à-dire en participant à
la souscription et il peuvent être assurés à l’avance qu'on leur laissera toute la
part qu'il auront souscrite.

La stipulation consignée dans le dernier paragraphe du présent article,
signifie seulement que l’emprunt étant pour le compte du Gouvernement Moldo-
Valaque, c’est à lui à prendre auprès du Gouvernement Francais l'initiative de la
demande officielle de l’ouverture de la souscription en France, par le Comptoir
d’Escompte et de la cote à la Bourse. Ces divers points ont déjà été reglés of-
ficieusement, mais comme tout dans cette affaire doit se passer méthodi-
quement, il est convenu que le Gouvernement Roumain adressera sa demande

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI 163

par l'intermédiaire des consulats de Bucarest et de Jassy, qui la transmettront,
et l’autorisation sera donnée immédiatement.
L'art. 3 indique le nombre d'obligations qui seront émises pour produire

la somme effective de 60 millions de francs. Si elles eussent pu être émises au
pair de 500 fr., 120.000 eussent suffi et j'ai longtemps insisté pour l'obtenir.
Mais on m'a fait observer et j'ai été obligé de reconnaître que l’émission au pair
était contraire à tous les usages suivis en matière d'obligations. En effet, et
vous en jugerez vous-même par l’une des annexes à ce rapport, toutes les obliga-
tions, de chemins de fer et autres, ont entre leur taux d'émission et leur taux de
remboursement un écart bien autrement considérable que celui des obligations
Roumaines. Ainsi la plupart sont remboursables aussi à 500 fr. et ont été émises
quelques unes à 300 fr. d’autres à 280 fr., à 250 et même à 240 fr., de sorte
qu'elles seront remboursées à plus du double de leur emission, tandis que les
obligations Roumaines, émises à 450 fr. ne seront remboursées qu’à 500 fr.
Je sais bien que l'intérêt qu’elles produisent est plus considérable puisqu'elle
donneront 30 fr. par an soit 61⁄4 p. % et qu’en outre elles procureront des
lots pour une somme annuelle de 300.000 fr. à Y, p. %, mais tout ceci ne constitue
encore qu’un intérêt total de 6% p. % et comme les habitudes de Bourse prises
aujourd’hui ne permettraient pas de placer dans le public une seule obligation
qui ne laisserait pas un peu de marge à la prime pour attirer le spéculateur, j'ai
encore préféré la combinaison qui était la moins onéreuse. Vous pouvez vous
en assurer en comparant l’ensemble de notre combinaison et ce qu’elle vous
aura fait rembourser en fin d’opération avec toutes les combinaisons d’autres
entreprises que je vous adresse.

Le mode de versement à opérer sur les obligations est indiqué dans l’art. 4.
La seule observation que pourrait provoquer cet article, c'est le dernier verse-
ment reporté au 30 juin de l’année prochaine, mais nous avons pensé que le
Gouvernement ayant à sa disposition près des trois-quarts de l’emprunt avant
la fin de l’année, il n'y avait pas d'inconvânient à reporter le dernier versement
vers le milieu de l’année prochaine. Dans le dernier emprunt, de 500 millions,
le Gouvernement Français a donné aux prêteurs 18 mois pour verser, tout en
comptant l'intérêt en arrière même du premier versement.

Bien que les fonds doivent être presque exclusivement étrangers, je n’en
ai pas moins exigé que le service des intérêts comme l’ouverture de la souscrip-
tion ait lieu également à Jassy et à Bucarest et en outre j'ai obtenu que les
titres définitifs soient dans les deux langues Roumaine et Française, pour que
l'emprunt conserve autant que possible sa physionomie nationale.

Quant à ces titres définitifs eux-mêmes, il est dit au dernier du présent
article qu’ils devront être revêtus du sceau gouvernemental. Il y aura à cet
égard des dispositions spéciales à prendre notamment en ce qui touche les
signatures à apposer sur ces titres. Nous croyons qu'il serait utile qu'ils fussent
tous signés par les Ministres des Finances en même temps que par le Directeur
du Comptoir d'Escompte. Mais comme les titres ne peuvent être delivrés aux
parties prenantes qu’à l’époque du dernier versement, c’est-à-dire, dans un an,
on a tout le temps de décider tout ce qu'il y aura à faire pour cet objet.

L'amortissement en 41 ans de toute la dette me paraît suffisamment expliqué
dans l’art. 5. Tous les numéros sortant à chaque tirage seront remboursés à 500

www.dacoromanica.ro

164 Ç. I. BAIÇOIANU

€ <———_—_—_—_— € aaan

fr. et iront toutes les années en augmentant en nombre ainsi quil: est établi
par le tableau d'amortissement Cixjoint,

En présence de la disposition de mes instructions confidentielles qui pars
laient de 2% à affecter à l’amortissement, je mes suis trouvé assez embarrassé.
D'un côté je craignais de sortir de mes instructions, de l’autre tous les finans
ciers que j’avais consultés me disaient que dans aucune opération d'emprunt
on n’avait consacré une somme aussi forte à l’amortissement et me montraient
toutes les entreprises par obligations s'amortissant au minimum en 75 ans et
un grand nombre en 99 ans.J'ai pris alors un terme moyen, bien plus rapproché
de la limite que vous m'aviez fixée que des limites extrêmes qu’on me conseillait
et je me suis arrêté au chiffre de 41 ans. Dans cette occasion, j’ai cherché à
faire pour le mieux de vos intérêts et je ne pense pas que vous trouviez que je
me sois écarté de votre pensée.

Vous verrez par le contenu de cet article que toutes les mesures ont été
prises pour que les opérations des tirages présentent les garanties les plus mis
nutieuses que se trouvent corroborées encore par la présence d’un délégué
Moldo»Valaque à tous les actes qui auront bien et la remise d’une clef de la
roue entre ses mains.

L'article 6 établit la proportion des lots à distribuer aux premiers N108
sortants. Ces lots sont faits à l’aide de 300.000 fr. ou % p.% ajoutés aux 6 Y,
d'intérêt. Nous aurions pu porter l'intérêt de suite à 634 sans recourir à cette
combinaison, mais l’expérience a prouvé que ces lots avaient le plus grand
attrait pour le public et que l’espérance de gagner 100.000 fr., 50.000 fr. ou
même 10.000 fr. était une des choses qui contribuait le plus à attirer les sous
scripteurs, plus encore qu’un intérêt élevé, aussi le gouvernement Français
qui a supprimé la loterie ne laisse pas facilement appliquer ces combinaisons
et les avait même jusqu’à présent réservées à ses propres emprunts et à ceux `
des villes. Ce ne sera donc que par exception qu’il autorisera cette forme pour
l'emprunt de la Roumanie.

L'art. 7 résume et présente d’une manière précise la quotité exacte des
charges, moins la commission de Banque, qui passeront sur votre emprunt.
Comme il est bien entendu que les 133.334 obligations à 450 fr. ont pour but
de produire une somme effective de 60 millions et que c’est non sur le nominal
mais bien sur l’effectif que j'ai consenti à un intérêt à peu près 7 p %. L’annuité
que vous avez à payer est donc fixée à 4.800.000 soit exactement 8 p. % y compris
1 p. % d’amortissement. Veuillez même remarquer qu'étant donné 1 p. %
d'amortissement, l’intérêt à payer n'est pas tout à fait 7 p. %, car dans le tableau
Cisannex6, nous voyons l'intérêt, les lots et amortissement avec une somme de
4.704.000 fr. Mais il restait encore à satisfaire pendant les 41 ans au service
de l'emprunt, C'estsă„dire au paiement dans les bureaux du Comptoir, des ins
térêts tous les 6 mois, au tirage et au paiement des lots tous les ans, tout cela
accompagné de publications dans les journaux et de frais de courtage, coms
mission et autres toujours fort multipliés.

Ce n’est pas qu’il y ait aucun doute à élever sur la manière honorable dont
le Comptoir fera ce service, mais j'ai craint pour le pays des comptes où l’on ne
ménage pas toujours la dépense lorsqu'on sait qu’elle sera remboursée.

En conséquence j’ai préféré fixer à forfait une somme invariable et c’est
ainsi que je suis arrivé à 4.800.000 fr. qui je ne saurais trop le répéter ne représente

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ȘI IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI 165

> .….. —

que 8 p. %, pour l'intérêt, les lots, l'amortissement et tous les frais de service
d'emprunt.

Les seuls frais qui restent à votre charge ne pouvaient équitablement rester
à celle des préteurs puisqu'ils consistent en transport d'espèces expédiées en
Moldo-Valachie, en frais de change si vous avez des paiements à faire effectuer
quelque part et en confection et timbre des titres définitifs qui est une mesure
fiscale imposée par le Gouvernement Français a toutes les valeurs françaises
ou autres qui se négocient à la Bourse de Paris.

Permettez-moi, Mr. le Ministre de faire ressortir les avantages que je crois
avoir procurés à votre pays en obtenant un pareil taux pour votre emprunt.
Partout ailleurs et même en Angleterre on m'a demande 2 et jusqu’à 4 p.%
d'intérêts de plus que celui qui est stipulé dans le traité. Les motifs de ces
exigences étaient toujours les mêmes. En premier lieu, me disait-on, c’est un
crédit tout nouveau, inconnu qui cherche à s’établir et en affaires il faut que
cela se paye; commencez, m'ajoutait-on, par le second emprunt et peut-être ne
trouverez vous pas les mêmes exigences. J’admettais bien l’objection dans une
certaine mesure, seulement je n'admettais pas que le paiement dont on me par.
lait fût aussi coûteux et pendant longtemps j'ai désespéré d'atteindre le résultat
auquel je suis parvenu. La seconde objection reposait sur le taux de l'intérêt de
l'argent dans les Principautés-Unies. A cela je répondais que c'était précisément
à cause de ce taux que le Gouvernement Roumain voulait emprunter à meil-
leur compte. Le taux légal de 10 p. % aggravé encore par les pratiques usurai-
res est, disais-je, une des plaies les plus funestes du pays et un des principaux
obstacles au développement de sa richesse. $i le Gouvernement emprunte à 10
p. %, loin de faire baisser le taux de l’argent dans les Principautés-Unies, il
donnera au contraire à ce chiffre une sorte de sanction. Il ne peut pas sans
doute du premier coup atteindre celui de $ p. % comme dans les autres pays,
mais il tient 4 diminuer la distance autant que possible et c'est pour cela qu’il
ne veut pas emprunter à plus de 7 p. %. Pendant longtemps j'ai cru que je ne
traiterais pas au dessous de 8 p. %, mais à force de persévérance, en faisant
appel à d’autres sentiments que ceux de l’argent et en allant jusqu’à me porter
garant de l’exactitude avec laquelle les engagements pris seraient remplis, je
suis arrivé à ce résultat que 8 p. % suffiront à éteindre votre dette avec ses
intérêts et son capital et même à payer les frais du service de l'emprunt pendant
toute sa durée.

Je crois avoir le droit d’être fier de ce fruit de mes efforts et je ne demande
qu’une chose, c'est que dans le pays on comprenne l'étendue du service que
j'ai rendu.

L'art. 8 stipule la commission à payer aux banquiers qui se chargent de
l'opération, ainsi qu’à tous les intermédiaires en y comprenant le mandataire.
Ici encore j'ai lieu de me féliciter du résultat atteint. Toutes les maisons aux-
quelles je me suis adressé, se basant sur ce que tous le Gouvernements sans ex-
ception ont payé jusqu’à présent m'ont demandé ş ou 6 p. % de commission
pour eux seuls. Je me suis récrié à chaque proposition de cette espèce, sans trop
espérer néanmoins arriver beaucoup plus bas. Avec le Comptoir d'Escompte
enfin, je suis parvenu à établir ce chiffre de 4 p. %, tout compris, aussi bien
la maison Bischoffsheim-Goldschmit et Ç-ie et le Comptoir d'Escompte
ainsi que tous les intermédiaires qui ont été employés. En outre, et c’est la

www.dacoromanica.ro

166 C. I. BAICQIANU
=

encore un point important, tous les frais d'annonces, d'articles de journaux
et autres, tels que titres provisoires, que l’on voulait me compter en dehors et
qu'on évaluait à près de 200.000 fr. ont été à la suite d’une négociation de
plusieurs jours, ramenés dans l’ensemble de la commission. Je sais bien qu'on
a exigé que le mandataire participât, à l’aide de ce qui lui est attribué dans ses
pouvoirs à une portion assez notable: de ces frais, mais ce sacrifice a été fait
sans regret pour obtenir de meilleures conditions au profit de l’affaire elle-même.

L'art. 9 renferme l'énumération des garanties générales et spéciales, telles
que vous-même les avez indiquées dans mes instructions et dans leurs annexes.
Seulement à la suite de la dernière dépêche télégraphique qui m'a été expédiée
par le Prince et qui mentionnait des garanties hypothécaires on a exigé que
celles-ci fussent introduites dans le traité. Ce n'est pas que le Comptoir d'Escompte
attache une grande importance aux garanties spéciales et hypothécaires. A ses
veux la véritable sécurité de l’affaire repose sur les garanties morales du Gou-
vernement. Mais on m'a fait observer que c'était lá un premier appel fait au
public, qu'il était indispensable de le rassurer en frappant son esprit et que les
mots de garanties spéciales et hypothécaires auraient le meilleur effet sur lui.
C'est maintenant au Gouvernement à régler d'accord avec les chambres, la forme
de ces hypothèques et le transfert des baux de ferme des garanties spéciales.
Mon avis est que le gouvernement ne saurait trop faire pour bien établir la
réalité de ces garanties, uniquement dans le but de rassurer le public des sous-
cripteurs.

Le paragraphe 4 de cet article contient une disposition importante, c'est
celle de la solidarité entre les deux États. Il ne m'a pas paru convenable pour
le Gouvernement Princier qu'il prit l'engagement de donner telle ou telle somme
à chaque province. Ceci est une question d'administration intérieure qui doit
entièrement rester à sa disposition. D'ailleurs, personne je crois ne perd de vue
l'idée de l'Union à rendre chaque jour plus intime et il existe peu de moyens
aussi efficaces de rapprochement et de liaison que la solidarité et la communauté
d'engagements financiers.

A ce propos, s’il m'était permis d'emettre une opinion je dirais que lors de la
création des instituts de crédit dans le pays, c’est-à-dire la Banque de Circula-
tion et la Banque foncière, il pourrait être bon d'établir le siège de l’une à Bu-
carest et le siège de l’autre à Jassy, avec succursale de part et d'autre, afin de
donner dans l'application plus de force au lien financier qui rattache les deux
pays entre eux.

Les dispositions de l’art. 10 sont assez claires pour qu'il soit inutile d'y rien
ajouter. Toutefois vous remarquerez que l'emploi à faire de emprunt, se base
toujours sur le Message de son Altesse et que les indications données de cet em-
ploi ne feront qu'ajouter à la sécurité sollicitée par le public. On a voulu d’abord
introduire dans le traité la stipulation détaillée de cet emploi en inscrivant
chaque somme qui serait affectée aux services publics, à la refonte de la monnaie,
à la Banque de Circulation, à la Banque foncière, aux travaux publics. Mais
j'ai rejeté cette prétention comme attentatrice à la dignité du Gouvernement,
disant que c'était à lui-même, d'accord avec les Chambres à établir cette répar-
tition et la seule chose que j'ai acceptée est cette indication générale et encore
en la basant uniquement sur le contenu du Message Princier.

L'art. 11 traite des délais pour la ratification et l'éxécution. Peut-être

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI IMPRUMUTUI, DE 60.900.000 FRANCI 167
A hi e a A A în

le délai de la ratification est-il un peu court, mais après tant de temps perdu,
j'ai pensé que le Gouvernement aurait hâte d'en finir,

Quant au délai de 4 mois donné au Comptoir d'Escompte dans la per-
sonne de Mr. Bischoffsheim-Goldschmit et C-ie il pourra au contraire paraître
un peu long, mais il est convenu que ces quatre mois n’ont été mentionnés
que pour parer à toutes les éventualités. Les hommes expérimentés en ma-
tière d'emprunt assurent que le succès d'une émission dépend beaucoup du
moment on on l'effectue. La situation politique de l’Europe est actuellement
si changeante qu'il peut être dans l'intérêt de l’affaire elle-même soit de la
hâter soit de la retarder. C'est afin d’avoir la faculté de choisir le moment fa-
vorable que ce délai a été stipulé. Mais il est bien entendu qu'aussitât après
la ratification du traité, il sera mis en exécution si les événements le permet-
tent. D'ailleurs c'est aussi l'intérêt des Banquiers de réaliser de suite pour
toucher leur commission, Après une stagnation si prolongée dans les affaires,
il y a aujourd’hui tant d'argent disponible, qu'ils voudraient pouvoir émettre
l'emprunt aujourd’hui même. Aussi ils m'ont chargé de vous prier de vouloir
bien me faire connaître par le télégraphe aussitôt que la ratification aura été
donnée afin que pendant les 9 jours que les actes mettront à nous arriver par
la poste, après leur expédition, ils aient le temps de tout préparer à l’avance
et de faire l’émission le lendemain même du jour où ils auront reçu l’autori-
sation du Gouvernement Français.

Il nous reste à examiner le traité pour la fabrication de la monnaie na-
tionale.

Je serai beaucoup plus court, car ce traité, entièrement basé sur ceux
qui ont été passés l'année dernière à Bucarest et à Jassy ne fait que donner
une forme primitive à ce qui avait été arrêté provisoirement. Du reste on peut
dire que dans une certaine mesure, le traité de l'emprunt et celui de la mon-
naie ne font qu'un, ou du moins ils sont unis d'une manière indissoluble. Si
je me rappelle bien ce qui m'a été dit avant mon départ de Jassy, il a toujours
été dans la pensée du Gouvernement que les deux actes seraient passés en
même temps et c'est ce qui a eu lieu. D'ailleurs le Comptoir d'Escompte et
Mr. Bischoffsheim-Goldschmit et C-ie ont fait de la fabrication de la monnaie
par leur entremise, une condition absolue de l'emprunt.

Comme les autres Banquiers avec lesquels je me suis abouché, ils exi-
geaient 5 p. % de commission de Banque pour la négociation de l'emprunt;
j'ai refusé d'aller aussi loin et c'est alors que profitant de ce que dans les let-
tres Ministerielles qui me confèrent mes pouvoirs il était question de cette
fabrication de monnaie, ils ont demandé que cette affaire leur fût également
donnée,

Je vous prie de remarquer Mr. le Ministre que dans les traités provisoires,
il était attribué une commigsion de 2%, sur la monnaie à votre mandataire;
pour se contenter de ce que l’acte d'emprunt leur attribue les banquiers ont
tenu à ce qu'il leur fût en outre abandonné une partie de la commission sur
la monnaie, Leurs exigences ont été loin puisqu'elles se sont élevées jusqu'aux
deux tiers de cette commission. Mais c'était là un sacrifice qui ne retombait
que sur votre mandataire et il n'a pas hésité à le faire du moment que ce sa-
crifice qui lui était tout personnel pouvait contribuer à la conclusion de l'em-
prunt et à en rendre les conditions moins lourdes.

www.dacoromanica.ro 14

168 C. I. BAICQIANY

Il en résulte bien, il est vrai, que pour les banquiers leurs avantages 8e
trouvent augmentés d'autant, mais ce qu'il y à à leur payer se répartit sur
deux affaires au lieu d’une seule, de plus ce nouvel avantage ne leur sera donnée
que par portions, en plusieurs années, au fur et à mesure de la fabrication de
la monnaie, au lieu d’être perçu immédiatement sur le premier versement de
l'emprunt et enfin dès le mois de juillet de l’année dernière la commission de
2 % sur la monnaie avait été formellement consentie dans les traités provi-
soires et le sacrifice fait par votre mandataire ne constitue une charge nou-
velle que pour lui et nullement pour le pays. Je pense que l’abnégation du man-
dataire sera dans cette occasion appréciée comme elle le mérite.

Dans la rédaction du traité définitif pour la fabrication de la monnaie,
nous avons hésité sur la portion du montant de l'emprunt qui serait transformée
en monnaie nationale. On avait d’abord pensé à la totalité, mais en songeant
qu'il faudrait environ deux mois pour que l’on pût graver les matrices et ob-
tenir les coins, il m’a semblé que cette mesure pourrait vous exposer à attendre
trop longtemps les espèces et nous n’avons inscrit que 5/6-èmes de l'emprunt
soit 50 millions, de manière à ce que vous ayez 10 millions disponibles le len-
demain même de la souscription.

Dans le traité provisoire il était dit que le Gouvernement Moldo-Valaque
aurait un agent pour surveiller la fabrication de la monnaie. Mais comme il
était difficile d’établir rien de bien précis à cet égard, j'ai fait stipuler par
l’art. 10 que le Comptoir d'Escompte moyennant la commission qu'il touche
serait cet agent chargé de tout le service de l'affaire. Cette stipulation n'a
pour objet que d’imposer une obligation de plus au Comptoir et laisse au gou-
vernement toute liberté pour prendre, au moyen d’agents plus directs encore,
s'il le croit nécessaire, toutes les mesures de précaution qu'il désirera. Deux
notes ont été jointes au traité pour indiquer les prix de fabrication et de trans-
port que les conventions provisoires laissaient à la charge du gouvernement.
La premiére émane du Directeur de la Monnaie de Paris, l’autre des Directeur
de Messageries Impériales. Les prix qui ont été longuement débattus, sont
aussi modérés que possible et sont soumis comme le traité lui-même à votre
ratification.

Du reste, des calculs auxquels nous nous sommes livrés ici, il semble ré-
sulter que toutes les espèces à retirer de la circulation, étant en définitive de
bonne qualité et ne présentant pas de chances de pertes si vous admettez dans
votre monnaie nationale le billon dans la proportion de 5 ou 6%, soit 5 ou
6 millions de monnaie de bronze sur 100 millions d'or et d'argent, le bénéfice
qui se réalisera sur cette monnaie de billon soit à bien peu de chose près payer
tous les frais de fabrication, du transport et de commission sur l’ensemble de
l'opération. Bien entendu je ne comprends pas dans ceg frais le prix des assu-
rances, mais vous verrez dans la note No. 2 qu'il sera peut-être préférable de
ne pas assurer.

Dans l’article 13 Mrs Bischoffsheim Goldschmit et C-ie et par suite le
Comptoir d'Escompte se chargent de surveiller les transports puisqu'ils se-
ront rémunérés des peines et soins qu’ils prendront à cette occasion par la
commission.

Mais il est essentiel de se rendre compte de ce qu’ils entendent par les
motg «sans aucune garantie de leur part». D’après les engagements pris par

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI IMPRUMUTUL DE 60,000.000 FRANCI 169
tg A A a

la Compagnie des Messageries Impériales, elle prend les colis á la porte de
l'Hôtel des Monnaies pour vous les remettre à Galatz ou à Ibraila et vice versa,
Du moment où elle les a entre les mains, c’est elle qui en est responsable en ce
sens que si elle en perd un ou en laisse soustraire, elle doit les remplacer á ses
frais.

La restriction de l’art. 13 a donc uniquement pour but de spécifier qu’en
cas de perte ou de vol des colis, c'est contre la Compagnie des Messageries Impé-
riales que le gouvernement aurait son recours et que ni Mrs Bischoffsheim
Goldschmit et C-ie ni le Comptoir ne pourraient être appelés en garantie.

Cette restriction m'ayant paru juste, je l’ai admise.

L'indemnit6 stipulée à l’art 14 pour le cas d’inexécution du contrat, après
la ratification bien entendu, est puisée également dans la convention du mois
de juillet. Elle est fondée sur ce que pour se préparer à l’exécution d’une aussi
grande entreprise il y aura des frais préparatoires à faire et que se trouvant
faits en pure perte par suite d’inexécution, il était juste d'en indemniser les
entrepreneurs.

Au surplus il est important de ne pas perdre de vue que la cession du
Traité de la monnaie aux Banquiers,.........

(La fin manque).
Anexa Nr. 28
Au Prince Régnant Paris, le 18 juin 1860.
Bucarest

Mon Prince,

Il me revient des Principautés-Unies, au sujet des traités d'emprunt et
de monnaies que je vous ai adressés, des bruits si singuliers, que je me vois
dans le nécessité de vous fournir de plus amples explications. J'ai déjà vu
dans votre pays, mes intentions et mes actes tant de fois travestis, que je dois
être fait à ces procédés, aussi n’est-çe point sur ce qui m'est personnel que je
tiens à m'expliquer, mais bien sur le fond même des choses, afin que l’on com-
prenue mieux l’étendue du service que je crois avoir rendu et qui, s’il n'est
pas apprécié la-bas comme il doit l’être, l’est au contraire ici, par les hommes
d’expérience, de manière à me consoler largement de toutes les attaques aux-
quelles je puis être exposé.

En premier lieu examinons ce qui touche aux taux de l'intérêt stipulé
dans le traité d'emprunt et qui se décompose ainsi: 30 francs pour une obli-
gation au titre nominal de 500 fr. plus une série de lots de 300,000 fr. par an,
ce qui, vu l’émission a 450 fr. donne en réalité 6 Y % d'intéréts, plus #4 % pour
les lots, soit en tout 6*/,% d’intérêt à payer chaque année.

C'est à l’aide de ces données positives que nous allgns nous rendre compte
de ce qui a été fait. La base capitale, essentielle, fondamentale de la situation
financière d’une nation est son crédit, qui se traduit sous une certaine forme
tangible qu’on appelle le taux ou le loyer ou l’intérêt de l’argent.

Lorsque ce taux est bas, c’est que les capitaux sont abondants, que le
crédit est solide et que les affaires sont nombreuses et faciles.

On peut done trouver dans ce taux la mesures de la prospérité matérielle
d'un pays. Par exemple en Angleterre où la rente d’État 3% est à 95, ce qui

11
www.dacoromanica.ro

170 C. I. BAICQIANU

fait en réalité de l’argent rapportant 81/,%, nous avons le type d'un pays où
les affaires ont pris des proportions qui dépassent tout ce que l’on a vu jusqu’à
ce jour dans le monde, En France où la rente 3% est au contraire à 68, ce qui
donne à largent un produit réel de 4% %, l’abondance des capitaux et des
ressources diverses pour les affaires est beaucoup moins considérable. Ces
deux exemples, dont on peut rapprocher ce qui se passe dans les autres pays,
suftisent à faire comprendre par comparaison, le rôle capital que joue l’in-
térêt de l’argent sur l’ensemble de la situation financière, car en finance tout
est solidaire dans un pays.

Les Principautés-Unies servent de leur côté à la démonstration car le
loyer de l'argent y est en ce moment tellement exorbitant, puisque même le
taux de 10% est une fiction, dont la réalité va jusqu’au double et au triple,
qu'il n'y a pas d’affaires possibles.

Si vous voulez bien, mon Prince, vous rappeler quelques unes des lettres
que j’ai eu l’honneur de vous écrire précédemment, vous y aurez vu déjà comment
j'ai procédé pour atteindre mon but. J’ajouterai encore quelques détails.

Lorsque j'ai abordé avec les Banquiers la question de l'intérêt à payer
pour votre emprunt je me suis heurté partout à cette première difficulté. « Ni
le public, ni nous-mêmes, m'ont ils dit, nous ne pouvons apprécier sûrement
le crédit de ce pays; il n’est coté nulle part, sur aucune Bourse; par quel moyen
savoir s'il faut lui demander plutôt 5 que 10, que 15%? »

Vous voyez, mon Prince que cette absence d’une dette publique dont on
est si fier chez vous que l’on regardait comme le meilleur argument pour ob-
tenir un emprunt à de bonnes conditions, était précisément, pour les hommes
versés dans la matière, le principal obstacle à l’établissement de votre premier
emprunt.

De lá cette plaisanterie qui m'a été dite plusieurs fois: « commencez donc
par le second emprunt ».

C’est alors aussi que, n’ayant pas une cote de vos valeurs, pour aider à
créer celle que vous présentez, on a cherché à l’assimiler avec d’autres et qu’en
Angleterre notamment on a voulu faire cette assimilation avec les valeurs
turques en me demandant 10 et même 12% que j'ai naturellement rejetés.

Lorsqu'enfin je suis parvenu à m'aboucher avec le Comptoir d'Escompte
où j'ai rencontré, en même temps que des gens d’affaires, des hommes capables
de comprendre qu'il y avait une idée de nationalité à soutenir, nous avons
écarté ce système d’assimilation et nous sommes abordés sur un autre terrain.
Alors on m'a demandé: « quel est le taux de l’argent dans les Principautés
Unies? » Légalement 10% ai-je répliqué. « Mais nous savons que dans la pra-
tiquee il va de 12 à 30%. Toutefois nous ne voulons pas vous écorcher, nous
vous proposons une assimilation avec ce qui se passe en France. Ici le taux
legal est de 5%; lorsque le gouvernement français fait un emprunt nouveau,
il n’émet pas à moins de 5%; il en sera de même pour l’emprunt Roumain et
puisqu'en Roumanie le taux légal est 10%, l'intérêt de son emprunt sera le
même ». A cet argument fort spécieux j'ai répondu par cette phrase qui a
semblé un paradoxe: « c'est précisement par ce que le taux légal a été jusqu’à
présent de 10% en Roumaine que le gouvernement veut emprunter à un in-
térêt moindre. » On m'a demandé la démonstration que j'ai donnée ainsi: « Le
loyer de l’argent dans les Principautés-Unies est une véritable usure, qui a été

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI 171
= Ñ_ _—_—_—_——_—

le grand obstacle á leur développement matériel et qui continuerait á tout
entraver si on ne trouvait pas le moyen de le réduire. Or si le gouvernement
Roumain empruntait á 10%, loin d’aider à faire tomber le taux actuel, li lui
donnerait, au contraire, par son exemple, une consécration solennelle qui annu-
lerait à plus tard toute tentative de réduction. Il faut donc que de toute né-
cessité il trouve à emettre son emprunt à un taux inférièur, d'autant plus qu'il
destine la majeure partie des fonds à la création d’établissements de Crédit,
dont le but spécial et direct est précisément de diminuer l’intérêt de l’argent
dans le pays par le taux auquel ces établissements prêteront. Comment pour-
rait-il leur faire prêter ou escompter à 6 ou 7%, si largent lui avait coûté 10%,
mais 5 et 10 il y a de la marge et je tiens à la diminuer le plus possible. »

Ce raisonnement a été trouvé juste et accepté et l’on m'a dit: « Eh bien!
nous allons vous faire une grande concession; partageons le différend par la
moitié soit 21, pour cette marge de 5 et l'emprunt sera a 74%».

C'était déjà lá un grand résultat que je n’espérais même pas dans le début,
mais en les voyant en voie de concession et continuant ma pointe je leur ai
répondu: 4 Voyons, pas de fractions, rien que des nombres entiers et mettez
la bonne part de mon côté en descendant jusqu’à 7%: » Après d’assez longs
débats, nous sommes tombés d’accord et les actes se préparaient dans ce sens.
Mais pendant leur rédaction j'ai profité d’un jour où j'ai vu les esprits bien
disposés et j'ai dit à ces messieurs: « actuellement faites quelquechose pour
moi, qui vous ai apporté cette affaire et terminons la à 6% % ».

Ma proposition a soulevé de vives réclamations et comme j'insistais sur
cette diminution de 4% qui leur paraissait presque en enfahtillage on m'a
demandé de m'expliquer franchement sur le but de cette exigence; ce que
j'ai fait en ces termes: « Ne croyez pas ai-je dit, que c'est la somme de 150.000
fr. par an représentant Y % qui me préocupe (elle a bien son importance car
en fin d'opération elle produira en 41 ans 6.150,000 fr. sans les intérêts) j'ai
un but plus élevé et que je crois infiniment plus profitable au pays. Dans cette
négociation je suis poursuivi avant tout par une idée, celle de réduire le taux
de Pargent dans la Roumaine et vous avez reconnu avec moi combien ce ré-
sultat était important. Le chiffre de 7% est un nombre rond qui a sa
brutalité trop précise et difficile à tourner. Celui de 6% au contraire tout en se rap-
prochant beaucoup de 7 renferme cependant aussi celui de 6 et en sachant
s’en servir on pourra parler de 6% pour le taux des valeurs Roumaines. En
effet, décomposons ces 64%; il y a déjà 1% soit 300.000 fr. par an pour
les lots. Mais dans les annonces et dans les explications à donner au public
sur l’emprunt il ne sera pas indispensable de dire que ces 300.000 fr. de lots
représentent 1%; vous l’annoncerez comme un emprunt à 6% d'intérêt,
plus 300.000 fr. de lots. Ces lots ont par eux-mêmes assez d'attrait sur le pu-
blic, à cause des grosses chances qu’ils offrent aux gagnants, sans qu'il soit
besoin d'entrer dans de plus amples détails. Creusons encore ces chiffres. Le
taux de 6% d'intérêt, qui est représenté par 30 fr. payés annuellement,
s'applique aux sommes versées soit 450 fr. par obligation. Mais comme le
nominal de ces obligations est de 500 fr. et qu’elles peuvent parfaitement
atteindre ce cours à la Bourse, si la Roumanie se montre exacte à remplir
ses engagements, il en résultera que les 30 fr. annuels pour une obligation de
500 fr. donneront exactement un intérêt de 6%. Là est toute mon ambition,

www.dacoromanica.ro

172 C. I. BAICOIANU

c'est que le premier emprunt Roumain fasse si bien qu'après peu de temps
d'exercice, le crédit de ce pays soit établi à 6% et je croirai avoir accompli
une bonne oeuvre. Ce sera à d’autres ensuite à tâcher dans l'avenir q'en qi-
minuer encore le taux s'ils le peuvent»,

J'avoue que mon argumentation a frappé des hommes gans lesquels se
trouvaient à la fois la capacité et la bienveillance, Ils ont parfaitement com-
pris la portée immense qu'aurait nécessairement la réguction qu loyer de lar-
gent dans votre pays. Peut-être vougrat-il emprunter encore plus tard pour
quelque grange entreprise, peut-être y sera-t-il forcé par les luttes que son
indépendance définitive pourra exiger. C'est alors que s'il se présente dans
les Bourses avec une valeur et un taux légal de l'argent à 6% on comprendra
mieux l'éfengue qu service que j'aurai rengu,

D'ici là, vous aurez vos villes et vos municipalités qui vougront hâter
leur assainissement, leur éclairage, leurs embellissements à l’aide de l’emprunt;
vous aurez ges sociétés pour des canaux et des chemins de fer qui gemangeront
des garanties d'intérêt: vous aurez les entreprises qe toutes sortes en agri-
culture, en ingustrie et en commerce, qui essaieront ge se fonger. Alors on
verra ce qu'à valu pour la prospérité qe la Roumanie l’emprunt par lui-même,
directement et aussi par les intérêts de crédit qu'il aura servi à fonger, aura
bon gré malgré ramené l'argent à un prix accessible.

Ce point une fois déterminé, nous en sommes venus avec les banquiers
à régler définitivement la commission de Banque qu’ils auraient à toucher.
C'est ici, mon Prince, que je vous prie de vouloir bien me prêter toute votre
attention.

Vous vous rappelez sans doute, qu’un jour, causant avec vous j'ai eu
l'honneur de vous faire connaître mon opinion sur les dispositions que vos
compatriotes apportent ordinairement gans les affaires,

En Roumanie, quand geux hommes traitent ensemble une affaire, chacun
se préocupe moins ge son profit que de diminuer celui ge l’autre.

Ne comprenant pas qu’une affaire n’est bonne qu'auţanţ qu'elle est bonne
pour les deux, on croit l’avoir faite d'autant meilleure pour soi qu'on l'a renque
plus mauvaise pour le co-contractant. A tel point que dans une affaire g'en-
treprise publique, par exemple un pont on une route à construire, bien ges
gens diront que le gouvernement a fait une excellente opération s’il a ruiné
l'entrepreneur. Aussi de ce qu'il y a Commission, c’est-à-dire bénéfice pour les
entrepreneurs ge votre emprunt, je suis convaincu qu'il ne manquera pas ge
personnes en Roumanie pour s’en montrer scanqgalisées.

Examinons donc ce qu’est cette commission dans l’emprunt Roumâin,
et sans même en disjoingre celle qui de plein groit et en vertu d’engagements
préalables revenait incontestablement à votre mangataire, prenons-la en bloc
à 4%. Toutefois il se trouve essentiel d'observer qu’elle se trouve déjà réduite
par les frais qui restent à la charge ges entrepreneurs,

Il existe, en finance, mille moyens ge faire illusion aux gens inexpérimentés
et de réaliser qe grands bénéfices en ayant lair ge prendre ges commissions
très réduites. Appliquons par exemple à votre emprunt ce qui a eu lieu pour
l'emprunt Espagnol de 1857 à 754%. Le vôtre n'est en fait qu’à 6%. Sup-
posons que nous ayons traité dans les mêmes conditions que l’Espagne ce
qui n’auraif rien eu g'extraorginaire et que les Banquiers ne vous eussent pas

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI 173

- —-—____———= — _ - =__ — — == === .——.—.

demandé un centime de commission. Que serait-il arrivé? C’est que le béné-
fice eut été monstrueux. 1% de plus chaque année, représente 600.000 fr., ce
qui en 41 ans produit la somme énorme de 24.600.000 fr. Et ne croyez pas
qu'ils eussent attendu ces 41 ans pour le réaliser, car en annoncant l'emprunt
à 7%, ils ne le livrent pag au public à ce prix. Dans votre cas spécial, puis-
qu'lls ont fini par accepter 6%, c’est qu’ils supposent que le public prendra
à ce prix, et c’est à quoi l’on arrive par des manoeuvres de Bourse. De telle
gorte que tout en vous faisant payer votre emprunt 7%, c’est-à-dire en vous
faisant payer 3 francs pour une somme de 38 fr. 56 qu’ils vous auraient remise,
il l’auraient vendue au public 45 ou 46 fr. et le bénéfice se trouvait réalisé
immédiatement. Mettons qu’au lieu d’une différence de 1%, il n'y en ait une
que de % ou même Y, p.% qui semble bien peu de chose, et nous voyons que
dans cette dernière hypothèse, le benéfice serait encore de 6.150.000 fr. Et
cependant je suis persuadé que la commission présentée ainsi aurait passé
plus facilement que ces fameux 4%, qui donneront en somme 2.400.00 fr.
dont une partie considérable devra être dépensée par les ayant droit pour le
succès même de l'emprunt qui ne peut être conduit à bonne fin sans des 8a-
crifices énormes de leur part.

Tout ce que l’on dira contre elle est donc bien injuste; je vais même plus
loin et revenant sur ce que j’ai dit au commencement de cette lettre au
sujet du taux de l’argent, je dis qu’il serait plus utile au pays de payer une
commission directe plus forte que d’en donner une moindre par un accrois-
sement d'intérêt. La commission une fois payée est un sacrifice nécessaire qui
ne laisse pas de trace, tandis qu’un accroissement d’intérêt, si minime qu'il
soit dure autant que l’opération. Et quand il s’agissait de paser la première
pierre de votre crédit, le chiffre de la commission pouvait-il avoir quelque im-
portance en comparaison du taux de l’argent à établir? Que devait-ce être à
mes yeux, lorsqu’au contraire la partie de beaucoup la moins lourde se trou-
vait du côté de la commission directe?

Aussi l’existence de ce fait n'a-t-il pas échappé à l’oeil éxercé des Banquiers
et il m'ont très bien dit, cette commission de 4% dont vous parlez tant, ne
suffit pas à une pareille opération; on n’en a jamais fait dans ces conditions,
Donnez-nous encore quelque autre chose. Je ne pouvais cependant rien con-
sentir de plus sur le taux de l'intérêt; d’un autre côté je savais que plus de
4% aurait provoqué des clameurs sans fin dans les Principautés-Unies où l’on
ne comprend jamais que la peine d’autrui mérite son salaire. Il m’a donc fallu
trouver une autre source de bénéfices dans le traité de la monnaie.

En effet j'avais fini par leur poser la question en ces termes «arrivons
pour l'intérêt, qui est le point capital, à la limite extrême de ce qui pourra en-
Core attirer le public à l’aide dela grande influence qu’un établissement comme
le vôtre exerce et je ne chicanerai pas sur la commission ». Parvenu au taux
de 6% p. %, qui est réellement hors de tout ce que nous pouvions espérer et qui
ne se réalisera qu'avec le concours de la confiance que le public capitaliste a
dans la Comptoir d'Escompte, il a bien fallu m'exécuter et donner une com-
mission qui satisfait toutes les éxigences. C’est ainsi que le traité monétaire a
été transféré aux Banquiers comme condition de l'emprunt et ceci au pré-
judice de votre mandataire qui pour le faire réussir dans ces termes, a été obligé
de sacrifier les deux tiers de ce qui lui avait été attribué dans les conventiong

www.dacoromanica.ro

174 C. I. BĂICOIANU

monétaires passées l’année dernière à Jassy et à Bucarest. Et il a fait des sa-
crifices à peu près analogues sur la commission même de l’emprunt, mais il en
prend très facilement son parti en songeant que l'affaire a été conclue dans
les meilleures conditions possibles pour le pays.

Telles sont, mon Prince, les explications complémentaires que je tenais
à vous donner sur les traités qui paraissent soulever dans votre pays des dif-
ficultés auxquelles on ne s’attendait guère ici: je persiste à croire que j’ai rendu
à la Roumaine un service que nul autre que moi n’aurait pu lui rendre et je
suis vraiment étonné de. le voir apprécié ainsi. Les gens de finance avec qui
j'ai traité ne comprennent rien à ces chicanes et à ces retards. Croyez bien
qu'il en sont très refroidis et que je les vois devenir chaque jour plus accessibles
aux défiances qu'on cherche à leur inspirer.

D'énormes valeurs vont être sous peu lancées à la Bourse de Paris et vien-
dront offrir un aliment à l’activité et aux capitaux de ces messieurs. Si votre
emprunt n'arrive pas avant et tel qu'il a été préparé, je crains fort qu'on ne le
laisse là. Il était à leurs yeux une véritable aventure que des motifs autres que
l’argent les avait déterminés à courir. Mais ne doutez pas qu'ils ne préfèrent
s’attacher à des valeurs connues, présentes habituelles certaines, sans chicanes,
que se risquer sur une valeur lointaine, sans précédents et qui semble déjà,
avant même d’être mise en circulation, devoir leur préparer des difficultés,
provoquées il est vrai par l'inexpérience, mais que les hommes d’affaires n'ai-
ment pas.

D a agréer . . . . . . . .signé Victor Place

. S. Veuillez dire à Mr Golesco qu'ayant été obligé de répondre 80 mots
à sa Pure du 13 qui annonçait une réponse de 50 mots seulement payée à
l'avance, j'ai du en acquitter le montant intégral de 78 fr. ainsi que le prouve
le reçu ci-joint, et qu'il aura à se faire restituer par la direction des télégraphes
de Bucarest le montant de ce qu’il aurait donné pour cet objet.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 28 APRILIE 1866
ASUPRA SITUAȚIEI PRINCIPATELOR
LA SUIREA PE TRON A DOMNITORULUI CAROL I

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL LOCOTENENTE! DOMNEȘTI DIN 28 APRILIE 1866, ASUPRA
SITUAȚIE! PRINCIPATELOR LA SUIREA PE TRON
A DOMNITORULUI CAROL 1

Anexa Nr. 29

Sesiunea care se deschide astăzi are să fie una din cele mai însemnătoare
în analele patriei noastre, misiunea ei este mai mare şi glorioasă ea are să în-
semneze o eră nouă în analele României, chestiunile cele mai vitale pentru exi-
stenţa noastră politică şi naţională vor fi supuse chibzuirei d-voastră gi dela
d-voastră atârnă ca faptele ce va aveă să înregistreze istoria să fie strălucite,
Solutiunea ce veţi da lucrărilor asupra cărora sunteţi chemaţi a desbate, va
asigură în viitor o soartă stabilă şi prosperă pentru ţara noastră,

De şeapte secoli românii au căutat să așeze un Stat puternic, întemeiat pe
institufiuni solide și liberale, luptele lor în această privinţă au fost eroice, şi
nici o istorie nu este mai bogată în fapte mari, în sacrificii şi abnegatiuni ca
istoria noastră,

De când Radu Negru și Dragoş au aruncat temeliile a 2 principate, istoria
acestor două ţări surori a fost semnată de un șir de lupte sângeroase pentru
libertate, pentru naţionalitate şi pentru existenţa neamului român, al cărui
Traian a aruncat sămânţa ca să dea roade strălucite sub Mircea cel Bătrân,
sub Mihai cel Brav, sub Ştefan cel Mare și sub Alexandru cel Bun și ca să se
deştepte puternic şi setos de drepturile sale la 1821, la 1848, la 1859 și la 1866,

Toți suntem mândri de istoria ţărei noastre. Puși între neamuri nume-
roase şi cotropitoare, pozitiunea noastră geografică a făcut ţinta noastră mult
mai anevoe de atins decât a celorlalte naţiuni, Românii dela fundarea patriei
noastre și până acum au avut a se luptă cu multe obstacole, cu multe ambi-
fiuni, cu multe aspirări de cotropiri, ei au avut a combate si intrigi care semănă
discordia între dânșii şi cercări cu mâna armată, ei au avut a înlătură și năvă-
lirile barbare și lăcomia naţiunilor puternice de prin prejur și de a’i încorporă,
gi din toate aceste lupte ei au ieşit triumfători, tari de credinţa gi de voinţa
lor, tari de origina gi de bărbăţia lor, trecând prin toate vicisitudinile, ei au
rămas Latini, mai Latini decât frații lor din Italia gi din Spania,

In toate epocele, în toate fasele prin care au trecut ei, dela fondarea ace-
stor ţări și până acum, unirea a fost aspiratiunea principală, ţinta urmărită de
dânşii ca o cestiune de viaţă politică și naţională. Unirea a existat în fapt, o
găsim strălucită şi puternică în mai multe din fasele istoriei noastre şi luptele
cele mai stăruitoare au fost pentru a o conservă sau pentru a o redobândi,

www.dacoromanica.ro

178 C. I. BAICOIANU

când ea a fost pierdută. Vicisitudinile politice prin care au trecut Românii,
au putut să-i despartă pentru un timp mai mult sau mai puţin provizoriu,
dar niciodată să-i desnationalizeze, dovadă de aceasta este că după nenumă-
ratele pierderi, după ani îndelungaţi de sugrumări politice, nimic nu a putut
schimbă nici limba, nici traditiunile, nici drepturile noastre de autonomie.

Aspirările Românilor către unire deși manifestate cu energie şi tăria drep-
turilor, nu s'au putut realiză într'un mod definitiv decât la începutul anului
1859, după ce ţara întreagă fusese consultată, nu a avut decât o voce ca să
o ceară, decât o unanimă înfrățire în dorinţa şi în voinţa de a o realizà.

Ziua de 11 Februarie a fost cea mai puternică dovadă despre sentimentele
Românilor pentru unire. Intriga inamică Românismului s'a cercat de a ne o
smulge, dar Dumnezeu care protejă România și-a împlântat la inima fiilor ei
credința nafionalitátii, nu a ertat gi nu va ertă ca o mână sacrilegie sá se
atingă de dânsa și să ne răpească ceeace s'a dobândit cu atâtea sacrificii. Din
contra cercările acelora a căror intrigă şi egoism a secat în inima lor dulcea
simtire a iubirii de patrie a întărit mai mult credinţa naţiunii în unire.

Unirea este astăzi un fapt puternic, intrat în dreptul gintelor, l-am sus-
ținut cu preţul a imense sacrificii şi voim să-l menţinem neatins în viitor.
Dar acestui fapt îi lipseă până acum consolidarea aceea care are să facă din
România o naţiune care să aibă rangul ce i se cuvine în lucrarea progresului
şi a civilizatiunii, consolidarea aceea pe care au dorit-o Românii în toţi timpii,
pe care au cerut-o divanurile ad-hoc, pe care au cerut-o toate corpurile con-
stituite ale Statului în toate ocaziunile, pe care în cele din urmă au cerut-o
gi Adunările Legiuitoare şi Comisiunea Centrală în mai multe rânduri, con-
solidarea aceea în sfârşit care a făcut pe Români, în urma căderei celui din
urmă Domnitor să puie capăt perturbărilor şi sfâgierilor proclamând un Domn
dintr'o familie Regeascä.

Ideia de a aveă un principe ereditar dintr'una din familiile suverane ale
Europei, este o idee de iubire gi de înfrățire între Români, este o idee de sta-
bilitate, de întărire naţională, este o pavăză în contra aspirärilor şi ambitiu-
nilor hränite de speranţe nesocotite, este garanţia cea mai asigurătoare în
contra vicisitudinilor ce am cercat până azi. Această idee care a găsit ecou
în toate inimile Românilor, a făcut să tacă toate ambitiunile, a stins toate
pasiunile, a înfrățit toate taberile, a unit toate inteligentele gi dela un capăt
la celălalt al României cu o singură voce au realizat voturile Divanurilor ad-hoc
în persoana Comitelui de Flandra.

Deși plenipotentii mai multor puteri vedeau în cererile Divanurilor ad-hoc
singura solutiune rationabilä ce se puteă da unei chestiuni arzândă care a mişcat
toată Europa, singura garantie de a se înfiinţă la gurile Dunărei un Stat du-
rabil, deși această ideea găsit apărători cäldurogi în oamenii cei mai eminenti
ca Comitele Walewski, Cavur şi ca Generalul Kiselef, bărbat care cunoşteă
România şi a cărui memorie este între noi înconjurată de respect gi de recu-
noștinţă, deşi aceşti bărbaţi s'au pronunţat atunci să ni se acorde un Domnitor
din una din familiile domnitoare ale Europei, ca singurul mijloc de a înlătură
pentru viitor orice împrejurări ulterioare de complicatiuni şi de turburäri,
dar opozitiunile aduse de Inalta Poartă şi de Austria, au reușit a înlătură ade-
vărata solutiune şi a se adoptă în Conventiunea din 19 August o solutiune care

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOÇOTENENTEI DOMNEȘTI DIN 1866 179

nesocotind trebuintele noastre, eră condamnatá din cea dintâi zi chiar de acei
care ne supuneau la o nouă încercare de domn pămânţean.

Ca să vedem cât ideia de un Principe dinţr'o familie domnitoare din Eu-
ropa este de saluţară şi indispensabilă pentru prosperitatea gi linigtea ţării,
nu avem decáf să ne aducem aminte de cele petrecute la alegerea celui din
urmă domnitor, gi nenorocirile care amenințau ţara dacă principiul unirei nu
ar fi venit să puie capät tristelor scene și sfâsierilor ale ambitiunilor şi ale lup-
telor invergunafe ce s'au ¡vit atunci într'un grad asà de mare, incât intrepusese
ura si discordia în societate, şi al căror rezultat a fost alegerea unui om care
eră negatiunea a orice convictiuni, a orice principiu, a orice credinţe.

Toţi avem încă intipáriti în mintea noasträ seapte ani de înjosire, de sus-
piciuni, de persecutäri, în care institutiunile ţării compromise, erau aduse
la o desăvârșiţă decădere, în care administratiunea ajunsese la culmea arbi-
trarului şi a conruptiei, în care toate drepturile, toate legile, toate libertätile
erau violate, sfâgiate, cälcate în picioare şi înlocuiţe cu un sistem de guver-
nare desbräcat de orice respect uman, de orice capacitate, de orice simţ de
justitie, Toţi avem încă în faţa noastrá acei gapte ani de umiliri, de delapidäri
şi de suferinţe, toți ştim câtä resemnatiune şi câţă abnegare a trebuit, cu câţă
bärbätie Românii au suferit aceă stare nenorocitä de lucruri, numai gi numai
pentru că se femeau ca nu cumva perturbatiunea ce puteà să aducă rásturnarea
Domnitorului, să vatäme unirea. Aceastä consideratiune a finut pe Români
pironiti în suferinţele lor, căci aceastä religiune politicá fusese compromisă
de cätre acel guvern, și intru aşă de mare grad, încâţ oamenii de rea credinţă
putuserä exploatà credulitatea publică în unele localitäti si făcuseră a se atribui
acestui principiu măreț a] unirii, ranele dureroase care proveneau din rátá-
cirile unei administrafiuni stupide şi incapabile.

La 11 Februarie Românii aduși la culmea disperărei gi nevoind să Jase
să piară o ţară pentru care sträbunii lor au värsat eroicu] Jor sânge, Românii
indignati de a vedeà drepturile şi libertätile lor batjocorite gi nimicite, Românii
popor şi armata în unanimitate, setosi de a scăpă ţara au därâmat o stare de
lucruri ucigätoare, şi odaţă cu aclamarea principelui Domnitor dintr'o fa-
milie regeascá, au scris pe frontispiciul national], în locul arbitrariului gi al
prevaricatiunei justitie şi libertate.

La 11 Februarie corpurile Sţaţului au proclamat principiul stabilit de
divanurile ad-hoc, Inalta Poartä infemeindu-se pe protocoalele dela 1859
gi dela 1861 a invitat îndaţă pe reprezentanti puterilor garante cerând ca o
cameră să se adune la Bucuresti şi alta la Iaşi să aleagă pentru fiecare din ve-
chile Principate câte un domn; Europa intreagá însă dintr’o singură glásuire
a judecat cestiunea deschisă în ziua de 11 Februrie, o cestiune de drept inter-
national, că trebuie cercetatä acolo unde a fost tratatä întâiu, şi astfel con-
ferintele s’au convocat la Paris,

Camera, Senaţul, şi Guvernul au numit şease delegaţi care sá stäruiascä
pe lângă Inalta Poartá, pe lângă puterile garante, şi pe lângă conferinţe pentru
realizarea votului dela 11 Februarie.

Aci oarecari aspirări gi temeri, izolaţe în adevăr, dar ingrijitoare, se ma-
nifestará, stirile dobândiţe despre dispoziţiunile conferinţelor inţerpreţaţe cu
rea credinţă, intr'un sens defavorabil, de oameni rău intentionati, imposibi-
litatea în care s'a crezut Comiţele de Flandra de a primi Tronul României ce

www.dacoromanica.ro

180 C. I. BAICOIANU

i se ofereă, a început a frământă spiritele acelor pe care Dumnezeu i-a con-
damnat a nu crede nici în iubire de ţară nici în lealitate, a nu mai crede nici în
virtute, nici în devotament, nici măcar în zile solemne și critice. O luptă de
opozitiune serioasă se pregăteă repede în Cameră, luptă care ar fi compromis
viitorul ţării de nu s'ar fi prevenit la timp. Cu atât mai lesne cu cât în afară
se ziceá pe de o parte că reprezentanţii naţiunii nu mai erau în unire cu gu-
vernul în privinţa principiului dela 11 Februarie, iar pe de alta să nege acelei
Camere dreptul de a vorbi în numele naţiunii. In faţa unei asemenea situa-
tiuni guvernul a crezut de datoria sa să facă apel la naţiune și această datorie
a împlinit-o.

In intervalul convocării colegiurilor electorale pentru alegerea Camerei,
Tronul României a rămas vacant prin declaratiunea făcută de M. S. Regele
Belgiei, că fratele său nu poate primi coroana României. Tot într'acest interval
intriga nu încetă manoperile sale, ea vărsă chiar bani şi bani mulţi si se gäteà
a face să isbucnească în ţară o acţiune fatală, o acţiune de moarte politică și
naţională pentru noi, acţiune a cărei cercare fu durerosul eveniment din Iaşi,
laudă gi onoare însă patriotismului bărbaţilor români, la orice om de valoare
s'au adresat agenţii acestei intrigi, la orice cetăţean matur și cu conştiinţă
s'au adresat instigatorii ei, au fost respinși cu indignatiune. Armata noastră
probă încă o dată că ştie să apere drepturile şi institutiunile patriei.

In aceste condițiuni situatiunea devenea și mai grea. Aceste manopere
culpabile gi seditioase deși nu aveau nici un ecou, nici o putere în ţară, ingrijirá
însă în streinătate chiar şi pe cei mai binevoitori ai cauzei noastre, cabinetele
gi presa incepurá a se preocupă de dânșii și inamici cáutará a le exploată dând
un sens defavorabil aspirărilor şi voinţei românilor și mai cu osebire unani-
mitätii ce există în aceste aspirări și voințe.

In urma dizolvărei Adunării, conferințele întrerupte după încheierea
făcută în ziua de 4 Aprilie până se va vedeà ce va face noua cameră a cărei
arătări despre dorinţele populatiunii or să facă obiectul unei atentiuni bine-
voitoare din partea Puterilor, totdeauna animate de dorinţa de a ajunge lao
stare de lucruri, care să consolideze liniștea, buna stare și prosperitatea Prin-
cipatelor, fură convocate prin stăruința baronului de Budberg, îndată ce ști-
rile întâmplării dela Iaşi au ajuns la Paris.

Imprejurările devenind astfel din ce în ce mai complicate, o datorie nouă
nágtea din ele pentru Guvern, datoria de a curmá cu un fapt împlinit toate
consecinţele vătămătoare ce ele ar fi putut aveá, și de a le stárpi prin o ini-
tiativá energică și serioasă, care sá aibă o importanţă în balanţa deciziunilor
Europei, și să ridice orice bánuealá despre ezitatiunile ce ar fi putut fi despre
dorinţa și stăruința Românilor în unire.

Indatá ce avu știință despre acele intrigi, Guvernul, urmând nestrámutat
pe calea ce şi-a tras la 11 Februarie și credincios angajamentelor sale către
naţiune, a luat toate măsurile ca să nu lase sá se compromită existenţa noastră
politică şi naţională. După indicatiunile agentului său la Paris și ale delegaților
numiţi de puterile constituite ale Statului, a supus votului universal candi-
datura Principelui de Hohenzolern sub numele de Carol 1 gi mulţumită pa-
triotismului, înţelepciunii şi credinţei naţiunii, 685.969 voturi au răspuns la
acest apel gi s'au pronunţat pentru, pe când numai 224 au respins solufiunea
salvatoare, această soluţiune de viaţă pentru noi.

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 181

Astăzi, în urma determinatiunei Principelui de Hohenzolern de a primi
coroana ce-i oferim şi în urma declarării din urmă a conferinţei, declaratiuni
care vi se vor depune pe biurou, soarta ţării este în mâinele D-voastre şi este
în mâini bărbate. Guvernul nu are cea mai mică îndoeală că veţi perseveră
şi că veţi încoronă opera începută de noi. Răspundeţi la marea misiune ce
aveţi, strigând într'un glas să trăiască Carol I, alesul poporului Român întreg;
fiți tari în credinţa, că glasul vostru va fi auzit.

In mijlocul preocupatiunilor de ordinul acelor ce v'am expus, Guvernul
nu a crezut oportun a grăbi negociatiunile începute la Constantinopol pentru
Monastirile zise închinate. Această negociatiune a luat început acum în urmă
din faptul secularizării aşezămintelor religioase, îndeplinit prin legea din 13
Decemvrie 1863. Reprezentanţii puterilor garante, care dela conventiune nu
se mai ocupase într'un mod formal de această afacere, se adunară în urma
promulgării legii de secularizare, în conferinţe gi hotárirá prin protocolul dela
28 Maiu 1864, pe de o parte instituirea unei comisiuni internaţionale pentru
studierea chestiunei în amănuntele ei și cu dreptul de a puteà face cercetări la
faţa locului în ţară, iar pe de altă parte păstrarea veniturilor monastirești
neatinse până la solutiunea definitivă şi depunerea lor într'o casă specială
pusă sub privigherea Puterilor.

Guvernul român a refuzat de a execută protocolul în cât îl priviă și n'a
numit delegat înaintea comisiunii; dar cu ocazia mergerii fostului domn la
Constantinopole, se vede că prin înţelegerea ce ar fi avut acolo, rezolvarea chestiu-
nii eră înţeles a se face printr'o sporire a indemnităţii primitive, suind-o la
106 milioane capital, care trebuiă să fie plătit în termen de un an.

Negociaţiunile se gi urmară pe această bază până la finele anului 1864, când se
vede cererea de o sumă de 150.000.000 lei, cu mod de a regulă plata unui procent
de 6% şi formarea capitalului prin acumularea de 2% în timp de 24 ani; obli-
gatiuni, care cu comisionul de 2% pe an, constituie o dare anuală de 15.000.000
lei turcești sau 9.300.000 lei în cursul fiscului nostru.

La 16 Martie 1865 sfintele locuri au supus comisiunii un stat general de
toate averile închinate din ţară şi s'au retras protestând. In urma memoarurilor
date în Aprilie şi Iunie de agentul Principatelor, când desbaterile comisiunii
erau să se încheie, sfintele locuri cerură a fi din nou admise înaintea comisiunii
delegaților și la 10/22 Iulie şedinţele comisiunii se amânară pentru 6 săptămâni,
spre ase da timp delegaților sfintelor locuri a pregăti răspunsul lor la memoarurile
agentului României.

Comisiunea reluă lucrările la 28 Septemvrie (9 Octomvrie) şi la 11/23
Februarie, cestiunea nu făcuse nici un pas şi a amânat lucrările sale.

In anul 1865 pe când se negocia la Paris conventiunea internaţională a
telegrafelor, pentru reducerea şi uniformitatea tarifelor, guvernul otoman,
voind a semnă actul şi pentru ceeace priveâ România, a cerut a se trimite la
Paris un comisar însărcinat a da informări asupra administrării telegrafelor în
România; guvernul român n'a răspuns la aceâ chemare, dar mai târziu înte-
meindu-se pe art. 60 prin care toate statele sunt invitate a dă adeziunea lor,
s'a grăbit a trimite prin agentul dela Paris o declaraţie guvernului francez şi
nota agentului Frantii din 27 Iulie 1865, dovedeşte că acel guvern a luat act de
declaratiunea guvernului român.

www.dacoromanica.ro

182 C, I. BAICOIANU
E =.

In urmă guvernul român a încheiat conventiuni telegrafice cu Austria,
Rusia şi Serbia, şi după cererea guvernului otoman a însărcinat pe I-iul secretar
al agenţiei la Constantinopole ca plenipotent din partea guvernului român, cu
conditiune ca actul ce se va subscrie să poarte numirea de conventiune, iar
nu de aranjament. Negocierile sunt încă pendinte si chiar conventiunile încheiate
cu Austria, cu Rusia și cu Serbia prin adoptarea de fostul director al telegrafelor,
a unei tarife mai ridicate nu s'a putut aplică de I-iu Ghenarie, şi la 11/23 Fe-
bruarie s'a găsit lucrarea lor împiedicată; s'au luat însă dispozitiuni de a înlă-
tura aceste dificultăţi,

In ceeace privește administratiunea interioară, dificultăţile ce am întâm-
pinat au fost foarte însemnătoare şi a trebuit o muncă stăruitoare şi o luptă
foarte mare ca să le putem învinge și ca să ajungem a introduce un curs regulat
în diferitele ramuri ale acestei părţi importante din guvernul ţării,

După un regim care ne-a înpilat atâţia ani, gi în contra cărui națiunea
întreagă s'a revoltat, vindecarea răului adus prin un sistem corupător şi arbitrar
eră foarte grea de realizat în timp aşă de scurt, mulţimea nomolitoare a recla-
mărilor celor lăsaţi în drepturile şi interesele lor de către funcţionarii administra-
tivi ai trecutului, a fost o consequentä naturală a sistemului nenorocit care a
bântuit ţara într'un timp asà de îndelungat. Una din cele dintâi preocupatiuni
ale guvernului trebuiă să fie prin urmare, a satisface cu cea mai repede diligintia
păsurilor celor nepástuiti şi a da o solutiune cât se puteà mai justă chestiunilor
care le reclamau de urgenţă chiar în interesul întregii societăţi, aceasta a fost
motivul care a provocat destituirea unora din funcţionarii administrativi şi a
punerii mai multor din ei în acuzatiune pentru diferite delicte de care s'au
găsit culpabili. Trebueşte să vă spunem d-lor deputaţi că pe lângă abuzurile
comise în detrimentul particularilor, comisiunile de cercetări numite de guvern
în mai multe ramuri ale administratiunei au constatat însemnate delapidări de
bani publici, făcute de foştii impiegati, de foştii casieri la prefectura poliţiei Capi-
talei, şi mai cu osebire de fostul director al poştelor şi telegrafelor, Acest funcţionar
manipulând cu modul cel mai abuziv o sumă de 7.252,682 lei încuviinţate prin
buget, a găsit mijlocul a mări cheltuelile până la suma de 10,521,234 lei care i
s'au acordat în modurile cele mai ilegale prin credite suplimentare şi extra-
ordinare, Pe când în alte state acest serviciu este o ramură producătoare, care
asigură beneficiuri foarte importante pentru fisc, la noi ele ajunsese o sarcină
atât de înpovărătoare şi dezavantagioasá, în cât ca să dăm o idee de dânsa
vom arătă că numai în anul încetat cheltuelile postelor şi a telegrafelor s'au
urcat la cifra de zece milioane, și veniturile produse numai la patru milioane.
Cum a provenit acest deficit d-lor deputaţi, se explică prin raportul comisiunii
care declară că el isvoräste din cauza unei delapidäri de patru gi jumătate mili-
oane comisă de către fostul director, In fata unor asemenea fapte guvernul nu
puteă decât sá puie pe culpabil în mâinele justiţiei şi să probeze astfel încă odată
în ce stare de degradare ajunsese regimul trecutului şi cât eră 11 Februarie de
necesar ca să scape societatea de cangrena ucigătoare ce introdusese un sistem
de ineptie şi de toleranţă evidentă a coruptiunii.

Ca să aducă această ramură una din cele mai inportante ale rotajului
administrativ la ţinta de utilitate şi de avantaj, ce ea trebuește să producă
într'un stat, guvernul s'a ocupat a reduce bugetul respectiv şi a adăugă veniturile
ce poate da, ameliorând serviciul gi cu multe dificultăți s'a reuşit a se scädeà

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 183

până acum acel buget la suma de 6.522.320 lei, fără a se puteà însă specifică
nici chiar aproximativ care vor fi beneficiurile ce ea va aduce Statului,

O chestiune vitală şi care neapărat trebuiă să preocupe pe guvern erâ
echitabila şi utila aplicare a legii rurale decretată cu atâta grăbire şi înconjurată
cu o sumă nespusă de alte legiuiri, măsuri şi reglementări contradictorii, incurcate
şi nepractice până a aduce în societate o perturbatiune, ce ţine dela promulgarea
ei în spirite o îngrijire, de care a profitat reaua credinţă, ca să inprágtie pro-
pagande primejdioase, ca sá se serve de dânsa ca de un már de discordie cu
care să producă ura şi discordia între fii aceleeaș patrii şi ale căror rezultate a
fost a zdruncină producerea agricolă în gradul cel mai vătămător pentru averea
publică.

Una din multele lacune ce prezintă această lege a fost că înlocuind munca
silită prin cea de bună voie nu a cătat în nici un mod a garantă executarea
contractelor şi astfel conventiunile deveneau imposibile în condițiuni atât de
aleatorii. Guvernul ca să întâmpine o lipsă asà de serioasă, a supus fostei adunări
legiuitoare un proiect de lege în privinţa acestor conventiuni, care votat şi pus
în lucrarea cu activitate a produs efectele cele mai fericite şi a devenit un ele-
ment puternic de înţelegere între cultivatori gi proprietari,

Pe lângă celelalte avantajii ale ei, această lege a servit a evită ca foametea
să numai bântue unile părţi ale României, căci mulţumită încrederii ce ea a
inspirat proprietarilor chiar în localităţile unde lipsa se simtiá în cel mai mare
grad, ei au făcut locuitorilor avansuri însemnate de bani, cari pe lângă sumele
adunate din ajutoarele publice, au servit a nimici acest flagel şi a asigură în
contra lui, părţile României unde el începuse a isbl întrun mod atât de dureros.

Acest guvern a căutat în administraţiune ca şi în toate celelalte ramure
să introducă un sistem salutar de economie în manipularea banilor publici,
sistem cu atât mai necesar în faţa situaţiunii financiare ce a moştenit dela trecut
şi a lipsei de mijloace care îl împiedică în toate mișcările sale. Bugetul Ministe-
rului de Interne care se urcă la cifra de 21 milioane a tras atenţiunea guvernului,
gi cu silinţele sale de al reduce la o sumă mai moderată, cu toată bunavointa
şi stăruința sa, ministrul de interne nu l-a putut scădeă decât cu patru milioane,
astfel ca prin grabnica aplicare a unor reduceri să nu se dezorganizeze diferitele
servicii gi să nu se aducă cu aceasta o împiedicare vătămătoare în lucrări, Acest
buget redus nu este însă încă în lucrare până acum, pentru motivul că între
modificările proiectate sunt unele care fac obiectul de legi speciale și nu se pot
execută fără îndeplinirea acestei condițiuni esenţiale.

Mărirea bugetelor comunale a fost mai cu deosebire una din cauzele care
a produs cele mai mari nemulțumiri, sporirea lor prin nenumărate şi incalifi-
cabile taxe şi impozite produceă în comune dificultăţi foarte grave şi deveneau
un obiect de trafic nesecabil în favorul unora şi în detrimentul tuturor, şi în
adevăr este surprins cineva şi tot deodată indignat de a vedeă cu câtă cutezare
autorii acestor impozite în setea lor de a mări veniturile, au inventat peste o
sută de felurite contribuiri. Spre a pune capăt unei asemenea stări de lucruri, care
ar îi adus o împovărare asà de grea încât răfuirile ar fi devenit imposibile, guver-
nul a cerut pe de o parte Consiliului de Stat să elaboreze un proiect de lege
prin care să se determine într'un mod pozitiv şi nestrămutat numărul şi specia
taxelor ce poate percepe o comună în circumscriptiunea sa, iar pe de alta a
luat măsură de a refuză încuviințarea a orice asemenea taxe se vor cere a se

| 1
www.dacoromanica.ro si

184 C, I. BĂICOIANU
E ————

impune comunelor, gi aceasta până ce se va regulă această chestiune prin pu-
terea legiuitoare,

In aresturile preventive s'au găsit o sumă de indivizi încarceraţi de nenumă-
rate luni, de ani întregi, fără a se şti dacă erau în adevăr culpabili şi dacă această
pedeapsă ce le eră aplicată fără a fi judecaţi, îndeplinea conditiunea pusă de toate
legislatiunile gi de echitate, ca o penalitate să fie morală şi exemplară, această
ramură în administraţiune ajunsese la un agá mare grad de neglijenţă încât eră
o ruşine pentru un Stat civilizat, In faţa unor asemenea nepăsări, guvernul a
luat îndată măsurile cele mai severe şi mai eficace în ceeace priveşte salubritatea
gi curăţenia localurilor, igiena arestatilor, precum gi ca instrucţiunea proceselor
să se facă cu cea mai strictă diligentä, ca să nu se mai ivească asemenea cazuri
vătămătoare libertăţii individuale,

Intre alte instrucţiuni cărora acest guvern a avut fericirea să facă a da
naştere în scurtul timp, cât a putut Jucrá cu camera încetată şi între dificultă-
tile cele mari de care a triumfat, putem numără cu satisfactiune garda oră-
gáneascá, a cărei lege s'a pus cu succes în aplicatiune, această institutiune s'a
înfiinţat în București şi se înfiinţează treptat în celelalte oraşe principale ale
țării, putem afirma cu asigurare că ea ne va da toată garantia pentru menţinerea
ordinei şi pentru susţinerea libertăţilor noastre constituţionale, cetăţeanul
singur apărător al vetrei sale, al familiei sale, al averei sale, ne scapă de institu-
tiunea poliţiei secrete, căci făcătorii de rele vor găsi în garda orägäneascä
mult mai mare zel, mai mult interes, și mai activă priveghere, decât în merce-
nari plătiţi, cari după cum avem exemple din politiile trecutului, se asociau
mai adese ori la spargerile şi la jafurile ce se comiteau, cetăţenii singuri apă-
rători ai căminurilor lor şi ai orașului vor lăsă prin participarea lor la aceste
serviciuri bravei noastre armate timp material mai mult pentru studiile şi
exerciţiile militare, şi la orice cas de eventualitate, vom puteă dispune de
soldaţii noştri fără a fi opriţi prin consideratiunile serviciului de garnizoană
gi al gardelor oraşelor care se vor face în viitor, pe cât se va pute de către
legiunile gardei orășenești,

Cele ce am numărat până acum, nu sunt toate îmbunătățirile şi toate
lucrările ce acest guvern se mândreşte că a adus în administratiunea interioară
a ţării, pe lângă toate silintele sale de a moraliză funcţionarii, de a stârpi abuzurile,
de a da chestiunilor ce i se prezintă o solutiune repede gi echitabilă, de a ameliorà
soarta comunelor, de a introduce un sistem liberal şi onest în administratiune,
B'au dobândit gi alte rezultate avantajoase pe care această adunare va aveà
ocaziunea de a le judecă treptat şi care i se vorsupune la cunoştinţă ori când
ocaziunea se va prezentă,

Aci este credem locul de a vă vorbi şi despre presă, d-lor deputaţi, Această
mare garanţie constituţională, această puternică pavăză în contra tiraniei,
această nobilă armă în contra abuzului și a arbitrarului, a fost întâia preocu-
pare a acestui guvern, prin o circulară care desfiinţează ordonanța sub al cărui
regim eră supusă presa în trecut, Ministrul de Interne a rupt cătușile ce se
impusese de guvernul trecut şi i-a rupt lanţurile care o zdrobise. Camerei române
frumosul şi märetul drept de a-i da deplina libertate şi de a o scoate de sub
tutela unei legi pe care el nu o puteà desfiinţă fără concursul corpului legiuitor,
ne rămâne numai să spunem cu mândrie că rigorile acestei legi nu au fost exer-
citate de către guvernul dela 11 Februarie gi că dela acea zi în care a răsărit

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 185
D E d a A CC A a E O E ecou !

soarele libertăţii pentru ţară, nici un proces de presă nu a venit să aducă
vre-o impiedicare ori cât de mică liberei expresiuni a opiniunei publice,

Ca o măsură de libertate şi de înlesniri în relatiunile dintre oameni, guvernul
a desființat măsurile vexatorii, care erau pentru cererea şi cercetarea paşapoarte-
lor dela călătorii care veneau în România. Este bine dovedit pretutindeni că
formalitatea paşapoartelor supără şi jignesc interesele, fără de a fi o garanţie
serioasă în contra oamenilor celor rău intenţionaţi,

In justiţie unificarea legislatiunilor dilerite a amândoror Principatelor, a
răspuns la o trebuintä simțită şi a contribuit mult la întărirea unirii. Asemenea
avem a ne felicită gi de introducerea la noi a codicelor franceze precum gi a altor
legi. Regretăm însă că în lucrarea lor care a fost amânată fără cuvânt atâţia
ani, şi a fost făcută în cele din urmă cu prea mare iutealä, nu s'a ţinut indestul
seamă pentru mai multe părţi din ele, de a se pune în o mai bună armonie cu
starea noastră socială şi cu obiceiurile făcute prin legile cele vechi. Vom lucră
continuu, domnilor, pentru a amelioră legislatiunea noastră în vigoare.

Organizarea noastră judecătorească lasă încă mult de dorit. Nouile insti-
tutiuni care fac parte din ea, le-am găsit unele funcţionând. Portăreii i-am
înființat gi încep a functionà, judecătorii de plăşi nu sunt încă infiintati. Pe
lângă aceste lipsuri nestabilitatea în magistratură care în loc de a dispare, am
găsit-o ajunsă la culme, un personal judecătoresc în mare parte rău ales, sau
neîndestulător pentru nouile proceduri, trista stare a închisorilor, şi îndrăznim
a o zice, un spirit de a face din justiţie un instrument politic, toate aceste au
contribuit de am găsit lucrările judecătoreşti, procesele şi mai cu osebire instruc-
tiunea proceselor corectionale gi criminale, în o situatiune putin satisfăcătoare
şi că am întâmpinat multe reclamatiuni. Ne-am ocupat domnilor gi deaci înainte
ne vom ocupă cu toţii, pentru a face ca în toate privirile, justiţia să tie o adevă-
rată garanţie pentru viaţă, onoarea şi averea cetăţenilor.

Evenimentele dela 11/23 Februarie au probat învederat naţiunii că mo-
ralul armatei n’a suferit de demoralizarea gi coruptiunea ce cuprinsese ramurile
societăţii, patriotismul armatei suferiă cu indignatiune calamitätile ce în curs
de geapte ani au apăsat România. Dar dacă moralul armatei eră întreg, sub ra-
portul material ea a fost în cea mai completă dezordine administrativă.

La 11 Februarie efectivul armatei eră adus la mai putin decât jumătate,
prin liberarea anticipată a două clase gi prin neputinţa în care se află guvernul
de atunci a umpleă golurile în faţă cu noua lege de recrutare din 5 Decemvrie
1864, promulgată în puterea Statului dela 2 Maiu, guvernul de astăzi considerând
greutatea serviciului, au cerut şi au dobândit autorizarea puterii legiuitoare
spre a chemă sub drapel un contingent de 4000 oameni.

In toate serviciile se află un personal numeros si nefolositor pe care guvernul
spre a descărcă bugetul l-a suprimat, poziţia acelor ofiţeri garantată de legea din
3 Decemvrie 1864 a fost asigurată prin solda de neactivitate.

In privința administraţiei guvernul s'a aflat în faţa unor contracte, din care
pe unele a fost nevoit a le respectă iar pe altele le-a desfiinţat.

Astfel este contractul încheiat pentru lemnele şi furajul trebuincios ar-
matei, care din nenorocire expiră la finele acestui an.

Acest contract deşi prin publicaţie se propuneă a fi pe termen de un an,
Însă la darea în întreprindere s'a regulat a fi pe trei. Deosebit de aceasta mai
este încă un supliment de contract pentru dorobanţi în privinţa căruia nu s'a

` 412°
www.dacoromanica.ro

186 C. 1. BĂICOIANU
on: > DP pa N pp pia ap

făcut cea mai mică formalitate, cálcánd astfel regulamentul financiar. Pretu-
tindeni se vede aceiaşi risipă şi aceiaşi nepăsare pentru banii publici.

Guvernul de astăzi a luat, măsuri spre a pregăti caietul de însărcinări, fă-
cându-se licitaţie în toate oraşele României pentru aprovizionarea acestor ar-
ticole pe districte şi în spiritul legilor existente,

In aceiaşi categorie cad gi contractele cele noui făcute cu diferiţi antreprenori
pentru îmbrăcămintea armatei şi pe care guvernul de astăzi a fost silit a le
respectă mai ales că unele dintr'£nsele au şi expirat,

Pe lângă acestea îmbrăcămintea, marele şi micul echipament, campanament
şi harnagament, mai cu seamă care astăzi se află în depozit, este mai de tot
necomplet, căci o mare parte dintr'ánsul se compune din bucăţi ce nu se pot
adaptă unele la altele.

Cât pentru gelele înfiinţate fără licitaţie pentru dorobanţi, ele sunt atât
de rele încât în întâia zi a punerii lor în serviciu cea mai mare parte dintr'însele
s'au sfárámat, Să nu trecem însă cu vederea că fiecare din aceste sele au costat
9 şi jumătate galbeni. Este adevărat că s'a plătit reparația lor de către antre-
prenor, dar nu este mai puţin dovedit că calitatea este din cele mai rele.

Sgomotul ce a produs contractul Godillot, sumele colosale ce ar fi ieşit din
țară, dacă acest contract şi-ar fi avut cursul lui, satisfacția eclatantă ce s'a dat
intereselor Statului şi opiniunii publice de către Corpurile Legiuitoare, ne face
a nu mai atinge acest subiect,

Pentru lipsurile existente s'au făcut cuvenitele publicatiuni și în curánd se
vor umple golurile produse în proporţie cu mijloacele de care dispunem.

Este necesar cu toate acestea, de a se creà în cele 4 divizii militare teri-
toriale câte un depozit de îmbrăcăminte, campament, harnașament şi altele,
care să cuprindă efecte cel putin pe trei ani. O asemenea dispozifiune ar fi din
cele mai nemerite, scutind pe Stat de enorme transporturi şi punând în pozitiune
pe oameni de a aveà pe dată efectele ce le pot fi necesare,

In curând regulamentul asupra subsistenţei se va da în deliberarea Comi-
tetului consultativ, regulament menit a da rezultatele cele mai satisfăcătoare
pentru hrana oamenilor.

Un proiect pentru o manutantá militară s'a dat în deliberarea Consiliului de
Miniştri, la timp se va dovedi avantajele unui contract în această privinţă asi-
gurând soldatului un nutriment bun şi sănătos.

Un regulament asupra transportului există în legislaţia noastră militară
încă din anul 1864, din nenorocire însă niciodată nu s'a aplicat cu sinceritate,
pagubele şi cheltuelile ce a suferit Statul o probează îndestul, asemenea şi trans-
portul furniturilor lui Godillot directe şi indirecte, care eră apărat şi de dreptul
de vamă,

Dacă s'ar fixă odată pentru totdeauna în ţara noastră etapuri ca gi în cele-
lalte State bine organizate, dacă prin Cameră, în schimb de alte drepturi, satele
învecinate de case militare, s'ar obligă cu transportul munifiunii, atunci eco-
nomii considerabile ar rezultă pentru tezaurul public şi ar lipsi odată pentru
totdeauna abuzurile la care dau loc o asemenea lacună, Spiritul de economie și
interesul armatei cere imperios o asemenea măsură.

Un ce care a dat naștere la foarte multe abuzuri, este fără îndoială progoa-
nele și misiile, Câţi bani s'au cheltuit în socoteala acestui articol, numai conştiinţa
celor ce au încuviinţat o poate şti, destul numai că sunt persoane care şi-au

www.dacoromanica.ro

MESAG]UL LOCOTENENTEI DOMNEȘTI DIN 1866 187

fácut ale lor interese particulare ín contul gi ín detrimentul Statului. In admi-
nistratia centralá guvernul actual a introdus mai multe modificári folositoare,
inspectoriile de graniţă gi de dorobanţi desfiinfándu-se gi crearea unui al pa-
trulea comandament, sunt măsuri menite a dá cele mai bune rezuitate, atât din
punctul de vedere administrativ, cât şi din acel economic.

Corpul uvrierilor găsit desfiinţat, s'a reorganizat pe un alt picior corespun-
zător cu misia la care se destină. Guvernul se va îngriji a pune fabrica de pielărie
pe un picior mai regulat, spre a puteă îndestulă armata cu cismele trebuincioase,
perfecţionarea unei asemeni industrii în ţară la noi, ar dá cele mai bune rezultate
sub toate raporturile, precum şi dacă postavurile s'ar puteă cumpără din ţară,
acestea negreșit s'ar perfectionà, industria ar luă un mai mare sbor, armata va
fi totdeauna bine îmbrăcată, la timp şi mai ieftin, iar banii ce se varsă ar rămâne
tot în ţară.

Ministerul de Război posedă o presă de mai mulţi ani, cheltuelile făcute
nu sunt nicidecum în raport cu ceeace a putut produce, guvernul va luă măsuri
pentru a îmbunătăţi starea ei actuală.

Spre a ajunge la un control mai eficace, spre a se dă un mai repede curs
tuturor serviciilor si a întâmpină la moment orice trebuintä, este necesitate de
a se mări cu mult personalul intendentei militare și a ofiţerilor de administraţiune,
în proporţie cu efectivul armatei și conform cu legea organizaţiei.

Fiecare serviciu administrati v precum corpurile de trupă pedestre și călare,
regulate și neregulate, spitalurile militare, depozitele de tot felul, subsistenta,
transporturile, uvrierii, campamentul gi altele, vor aveă atunci ofiţerii săi spe-
ciali de intendenţă şi de administratiune. Niciodată nu vom puteă aveá o armată
bine organizată până când nu se va organiză mai întâiu acest serviciu. Şuccesul
chiar într'o campanie depinde de multe ori dela o bună administratiune.

Casa Dotaţiunii Oastei înfiinţată prin legea din 28 Martie 1862, are un
capital de mai mult de un milion şi jumătate, aceşti bani deși tezaurul aveă
mare trebuintá de dânșii gi în virtutea legii trebuie să se prefere, acești bani
se află dati cu împrumut pe la particulari favorizați de fostul guvern.

Casa de Dotaţie prin legea dela 3 Iulie 1865 este însărcinată a plăti pensii
gi ajutoare subofiţerilor și soldaţilor rămaşi infirmi din cauza serviciului.

Cu toate aceste însărcinări Casa de Dotaţie merge prosperând gi deacum
se poate asigură guvernul de folosul ce va aduce această instituţie administrată
cu probitate.

Dela organizarea armatei şi mărirea efectivului său s'au construit o mulţime
de clădiri militare, s'au cheltuit milioane pentru înfiinţarea lor şi cu toate acestea
lipsa se simte atât în Capitală cât şi în celelalte garnizoane. Cele aflate, deși în
mare parte noui, sunt construite în condiţii rele, unele sunt amenințate de cădere
şi soliditatea lor compromisă până a inspiră temere trupelor ce le locuesc. Iaşi,
vechea Capitală are toate zidirile sale militare într'o completă stare de ruină
gi de nu se vor luă grabnice măsuri nu vor mai fi în stare de locuit chiar în iarna
viitoare. Acelaş lucru se poate zice de cazărmile din Galaţi și Brăila, căci în
celelalte oraşe trupele sunt cazarmate în clădiri închiriate, care absorb cea mai
mare parte a capitalului bugetului destinat clădirilor militare. Jumătatea anului
nu 8’a terminat şi acest capital al bugetului se află sleit prin închirieri şi repa-
ratii superficiale a clădirilor amenințate de ruină.

Dacă dela cazarmarea trupelor regulate trecem la aceă a celor neregulate

www.dacoromanica.ro

188 C. 1. BAICQIANU
A =

gi la pichetele dupe fruntarii, zăsim răul şi mai întins, cele ce există în România
de dincoace de Milcov sunt într'o stare deplorabilă, cele de dincolo de Milcov şi
mai cu seamă pe fruntariile despre Rusia stau neinfiinfate nici până astăzi,
nişte bordeie mizerabile, așezate la distanţe imense care fac supravegherea ilu-
zorie, formează singurul adăpost al grănicerilor, tocmai locurile unde această
instituţie nouă caută în a se introduce, procurând gardei de fruntarii toată co-
moditatea şi depărtând orice ar fi putut a-i desgustă de această sarcină ce li se
impuneă pentru prima oară.

In faţa unor asemenea rele, două măsuri importante s'au luat:

1. S'a numit o comisiune mixtă de arhitecţi civili şi militari care studiază
clădirile ce există. Acest studiu are de scop a verifică dacă clădirile militare sunt
executate întocmai după planurile gi devizurile proiectate, de prezintă defecte de
construcţii, care compromit existenţa lor şi în fine de a propune mijloacele de
aplicat pentru a asigură soliditatea lor. In momentul actual această comisie
încă nu şi-a terminat lucrarea sa.

2, După studiul făcut pe fruntariile Rusiei, s'au determinat locurile unde
se vor agezá pichetele de grăniceri, precum şi acele unde sunt a se face puțuri
sau fântâni, căci este cunoscută lipsa de apă ce există în acele localităţi. S'au
determinat apoi tipuri de pichete de o construcţie simplă, solidă gi economică,

Aceste construcţii a căror cost se urcă aproape la un milion, trebuesc
executate cât mai în grabă şi e nevoie a se alocă pe dată creditul necesar.

Aşadar în privinţa clădirilor militare, trebuintele sunt cele următoare:

1, Asigurarea solidităţii şi o reparaţie radicală a cazármilor şi clădirilor
militare din Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Brăila 8. c, l;

2. Construcţii de cazărmi şi hoteluri pentru comandamente şi serviciul
intendentii în fiecare din cele patru divizii teritoriale ale ţării;

3. Construcţii de magazii de îmbrăcăminte, depozite de arme şi magazii
de praf în fiecare divizie teritorială, transportarea acestor obiecte din Capitală
este totdeauna costisitoare, deosebit de greutăţile ce aduce în serviciu nemul-
tumind pe dată lipsurile trupelor, deteriorând obiectele transportate, mai cu
seamă praful de puşcă, cartuşele, armele $. c, 1;

4, Reparaţia pichetelor ce există şi înfiinţarea din nou a celor depe fron-
tariile Rusiei,

'Toate trupele de linie cât şi grănicerii s'au găsit înarmaţi cu puști ghintuite,
un aprovizionament însemnat există în depozitul de arme. Dorobantii nu mai
posedă arme neghintuite transformate, armătura lor este mai toată afară din

serviciu.
Multe din armele trupelor cât şi cele din arsenal, deşi aduse în anii din urmă

gi plătite ca noui, s'au arătat de inspectiile de înarmare afară din serviciu şi
ceeace e mai grav cu deosebire în calibruri, Aceste arme s'au înlocuit pe dată
cu alte bune luate din arsenal,

Inlocuirea armelor rele din corpuri şi înarmarea gärzei nationale ameninţă
a slel toată rezerva noastră de înarmare, e dar de neapărată trebuinţă a se com-
pletă arsenalul, sau a se cumpără arme deosebite pentru gărzile orășenești,

Organizaţia stabilimentului de artilerie astiel cum eră până la 1 Martie,
împiedecă desvoltarea şi progresul lui, concentrate sub o singură direcţie nu se
puteau dirijă cu înlesnire gi aduceà mari complicaţii în contabilitate şi control,

Varietatea cunoştinţelor a celor însărcinaţi cu direcţia, trebuiă neapărat

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 189

să fie un obstacol la studiul complect al fiecărei ramuri: pirotechnie, fabricare
de arme, de praf, de capse, stupile $. cl. ce împreună compun stabilimentul
artileriei.

Magaziile de material primitiv ce se întrebuinţează în diferite atelieruri,
s'au găsit neaprovizionate, deşi mare cantitate de lemne tăiate în pădurile
mânăstireşti, putrezeau mai toate pe locurile de tăiere.

Manufactura de arme abia a produs câteva puşti de lux, a căror preţ
calculat devine de necrezut din cauza lipsei de material şi de lucrători nece-
sari. Fabrica de praf, întâia necesitate a unei armate, a rămas ca şi când ar
fi fost instalată a doua zi dupe descoperirea prafului, sume imense sau cheltuit
pentru stabilimente a căror trebuinţă e indoioasá gi nici măcar un ban pentru
fabricarea unui product ce pentru armată e tot atât de necesar ca şi pâinea
de toate zilele.

Pátrungi că organizaţia stabilimentelor militare a fost obstacolul prin-
cipal al avantajelor ce trebuie să dea armatei, aceste stabilimente au primit
o nouă organizaţie. Fiecare specialitate: direcţie de artilerie, manufactură de
arme, pirotechnie, fabrică de praf şi-au dobândit independenţa lor, puse fie-
care sub un şef direct şi independente de celelalte părţi ele se pot supravegheă
cu eficacitate în lucrare, se pot administră şi controlă cu înlesnire şi corespund
apoi cu principiul economic al diviziunei muncei.

Fabrica de praf a trebuit mai cu seamă a trage toată atentiunea. Chiar
în bugetul acestui an s'a prevăzut o parte din suma necesară reconstrucției
ei și lucrarea va începe peste câteva zile.

Lemnele tăiate în pădurile mânăstirești ce zăceau în putreziciune s'au
examinat de oameni speciali, s'au ales cele ce se mai pot fntrebuintà pentru
construcţii, restul e destinat focului masinelor de vapor. Indată ce munca
pământului va lăsă timp liber ţăranilor, se va începe transportarea lor în
Bucureşti.

Batalionul de geniu ce nuse deosebea de celelalte arme decât prin numele
său, afară de câteva lucrări neînsemnătoare de terasamente ele nu fäceà alt
serviciu decât acela al unui batalion de linie.

S'a căutat a se da trupelor de geniu o organizaţie în timp de pace ana-
loagă cu aceea ce trebuie să aibă în timp de răsboiu, s'au organizat pe companii.
Din 4 companii una formează pontonierii, trupă ce lipsiă cu totul şi fără de
care o armată în campanie nu poate face nici un mars.

In buget s'a prevăzut crearea unui material de poduri, a cărui construcţie
proiectată va începe îndată după sosirea lemnelor tăiate din pădurile
mánástiregti.

Celelalte trei companii de sápátori, desi serviciul garnizoanei nu le permite
îndestul a se aplică gcoalelor speciale trupelor de geniu, cu toate acestea încep
dejà confecţionarea gabionajelor, facerea trangeurilor, $. C.

Pentru trupele de geniu este de prima necesitate înfiinţarea unui arsenal
de geniu cu materialul trebuincios,

Deosebit de tunurile vechi neghintuite, armata posedă tunuri ghintuite
de 2 modele, unele fabricate în Franţa sunt întocmai după modelul francez,
altele aduse din Belgia s'au depus în arsenal, având înălţătorii lor neagezati
la construcţia lor. Sosirea uneltelor comandate au întârziat până acum așezarea
acestor ináltátori.

www.dacoromanica.ro

190 C. I. BAICOIANU

Materialul în trăsuri este destul de complet, a fost însă rău confecţionat,
trăsuri nici de un an în serviciu au trebuintä de reparaţii, Aceste reparaţii au
început a se execută şi se fac treptat pe câte o baterie,

Furgoanele de transport ale trenului sunt în mare parte afară din ser-
viciu, câteva erau construite în anul trecut, o lipsă însemnată există din cauza
nenumăratelor transporturi ce sunt de făcut, transporturi cauzate prin lipsa
magaziilor şi a depourilor divisiunilor teritoriale,

Construcţia de furgoane noui s'a pus în lucrare,

Una din mogtenirile cele mai ruinătoare lăsate de guvernul trecut este
fonderia dela Târgovişte, comandată în străinătate fără nici un devis sau
proiect prealabil, mai toate maşinile se aflau aduse și construcţiile în parte
clădite,

Costul atâtor maşini cât şi clădiri, neplătite nici până astăzi se urcă la
mai multe milioane şi creditele extraordinare ce se alocau erau anulate de Ca-
mera precedentă, Iată în ce situaţie se află Ministerul de război în această
chestie,

Fondarea acestui stabiliment e de o trebuintä îndoioasă: a turnă tunuri
în ţară, în lipsă de materia primitivă a cărui import se poate popri, eşte a
încercă aceeaş greutate ca şi când am aduce tunuri din străinătate, In lipsă de
lucrători se vor încercă cele mai mari dificultăţi în lucrare, şi chiar aceste di-
ficultäti învinse, preţul unui tun fabricat la noi va fi de zece ori mai mare
decât l’am cumpără aiurea, Presupuind toate aceste obiecţii nefondate, fa-
brica de a lucră chiar astfel, ca produsele ei se fie de valoarea celor ce am im-
portă din străinătate, ea va fi condamnată a stă în nelucrare cel mult după
2 ani, căci după acest timp ea ar produce mai mult decât am puteà întrebuința
în zece, A

In fine înlăturând chiar şi această obiectie, a creà la noi o fonderie de
tunuri de oţel topit, este a debută şi a începe a fabrică ceeace celelalte puteri
recunosc de rău,

Cu toate aceste inconveniente recunoscute acum de Ministerul de răz-
boi, construcţia acestei fonderii trebuie să se urmeze, maşinile fiind coman-
date gi aduse, construcţiile începute, A renunţă acum este de a pierde mai
mult decât de s'ar popri continuarea ei,

E dar de neapărată trebuintä a se prevedeă în acest an și creditele cu
care să se plătească acest stabiliment,

Două măsuri însemnate au procurat în anii trecuţi fondurile cu care s'a
plătit o parte din armele şi tunurile aduse din străinătate,

1, Ofrande de bani prin subscripţiuni pentru cumpărare de tunuri;

2, Impărțirea armelor neghintuite comunelor ce le-au plătit din cutiile
sătești,

Cea mai mare desordine s'a găsit în privinţa acestor sume în cele mai
multe districte, sume adunate netrimise complet, în altele sume înstrăinate
sau subscrise şi neadunate încă,

O parte din bani se află la Ministerul de Război, altă parte la cel de fi-
nante, la Ministerul de Interne şi în fine chiar pela districte, nici o măsură
de control luată, nici o dispoziţie pentru intrarea aceStor bani în bugetul
Statului,

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 191
——_— 3 ——___— A

Indatá după cercetarea acestei chestii s'au luat informaţii de pe la toţi
prefectii, s'a ordonat strângerea sumelor neadunate încă, urmărirea celor ce
au înstrăinat banii gi în fines'a dispus intrarea banilor rămași astăzi disponi-
bili în bugetul armatei la capitolul înarmării.

Fabricarea prafului e un monopol al Statului, vânzarea lui se fäceà de
Ministerul de Război la cätiva comercianţi care singuri puteau îndeplini
formalitätile cerute de garanjá, etc., aceştia apoi făceau vânzarea în amănunte.

Pentru ca oricine să-şi poată procură praful cu înlesnire şi în orice loca-
litate s'ar află, pentru a răspândi fntrebuintarea prafului gi a mări astfel bene-
ficiul ce face Statul din vânzarea lui, s'a dispus acum ca Ministerul de Finanţe
prin agenţii perceptori ai contribuţiilor să facă vânzarea în toată ţara. Un
regulament în această privinţă se elahorează acum.

Importarea armelor de lux sau de vânat eră supusă la o mulţime de for-
malităţi împiedicătoare comerţului, abuzuri de tot felul se comiteau în această
privinţă, fără ca cu toate acestea a se puteá ţine vr'un control de armele impor-
tate. Pentru a evită asemenea inconveniente s'a lăsat liberă importarea ori-
cărei arme, afară de armele de război. Q simplă declaraţie a comerciantului
e toată formalitatea de îndeplinit. La caz de îndoială şi când declaraţia ar fi

falsä, comerciantul este supus unei amende însemnate. Răspândit pela punctele
frontierei depe Dunăre, materialul flotilei se compunea în mare parte din

bărci afară din serviciu.

Un bastiment cu vapor e comandat la Lint încă din anul trecut. Cu suma
cheltuită şi de cheltuit cu acest bastiment s'ar fi putut mai bine ínlocuj ma-
terialul cu bărci, galupe, etc. pentru păzirea Dunării.

Un atelier al flotilei ce se aflá la Brăila după ce se va termină organizarea
lui, va începe pe dată construcţiile necesare flotilei şi pichetelor depe Dunăre.

Până în anul trecut materialul pompierilor se compunea din pompe vechi
toate în neputinţă de a mai servi. Materialul cel nou adus din Franţa n'a putut
înlocui pe cel vechi, căci adus, neputându-se tári decât cu braţele, nu e conform
organizaţiei pompierilor noștri şi mai putin încă cu trebuintele oraşului. Di-
stantele fiind mari şi numărul posturilor de pompieri, neputându-se mări
fără a mări şi efectivul lor, precum şi a creà o mulţime de clădiri mici, s'a dispus
îndată transformarea materialului adus, astfel ca sá ise poată înhămă cai.
Lipsa de fonduri a împiedicat începerea acestei lucrări.

După executarea acestei transformări a materialului cel vechiu, i se va
face o reparaţie radicală şi se va trimite pompierilor din Iași.

In ceeace privește contabilitatea centrală, credite însemnate în sumă de
peste 15 milioane au fost deschise contra dispozitiunilor legei contabilităţii
ce s'a respins de fosta Adunare după cum este cunoscut, iar conturile exerci-
tiilor anilor 1863 şi 1864 ce se aflau neîncheiate, s'au şi înaintat Ministerului
de Finanţe spre a se supune Qnor Adunării cu cele generale.

Trecând la contabilitatea corpurilor şi diferitelor servicii speciale, pe de
o parte precipitata introducere încă dela începutul noului sistem de contabi-
litate, fără a se lăsă contabililor timpul necesar spre a-l studiă după cum se
urmează în toate părţile în cazuri de adoptári de sisteme noui, iar pe de alta
lipsa regulamentelor trebuincioase tuturor serviciilor, căci cele existente sunt
impracticabile în cele mai multe din părţile lor, a fost unul din cazurile prin-
cipale care a adus cea mai mare confuziune în contabilitate. S'au luat grabnice

www.dacoromanica.ro

192 C. I. BAICOIANU

dispoziţii atât spre modificarea acestora, cât şi introducerea celor ce mai lipsesc
spre a puteă ajunge nu numai la o contabilitate regulată, dar și la un control
mai eficace în privinţa fondurilor, conform dispoziţiilor legii contabilităţii
generale. Pe lângă celelalte mari ocupatiuni politice gi nationale ce aveá acest
guvern, Cultele şi Instrucţiunea Publică nu a atras mai putin atentiunea lui.

Biserica şi şcoala sunt de bună seamă organele putinţei pentru triumful
binelui, al dreptului, al adevărului şi îndeosebi al românismului. Biserica
gi şcoala sunt altare sfinte la care împărtăşirea cu taina cuvântului schimbă
pe omul întunericului în bărbatul luminei, pe omul pământului şi al egoismului,
în omul cerurilor gi al devotamentului. Biserica şi școala, iată în ce stare le-a
găsit revoluţia română dela 11/23 Februarie.

Sub sfânta aripă a bisericii se adumbriă altă dată tot ce eră mare, generos
și român. Independenţa bisericii eră scutul independentii şi dreptăţii cetátea-
nului, precum gloria cetăţeanului eră gloria lui Dumnezeu, căruia eroii patriei
noastre ridicară atâtea altare de câte victorii repurtară. In timpurile de cădere,
de dureri și de doliu, biserica noastră fu nu numai altarul lui Christ, dar şi
al dreptăţii şi al nationalitäfii. Domnii răi gi despoti şi mai apoi chiar ogtiri
de invaziune n'au cutezat să pună o mână sacrilegiă asupra acelui altar sfânt,
dar ceeace dânșii n'au cutezat, au împlinit regimul din urmă, căruia ziua de
11/23 Februarie i-a pus afârsit.

Acel regim e știut de toţi ce a făcut din sfânta independenţă a bisericii
noastre. Cu legea pentru sinod el a lovit credinţa străbună. Cu legea de asi-
milare a capilor bisericii române cu funcţionarii ordinari ai Statului, cu legea
care hotărăşte ca ei să nu mai fie aleși ca în trecut, ci numiţi gi scoşi după
bunul plac al Domnitorului, s'a sdruncinat adânc altarul, s'a zdrobit în el
azilul vechiu al independenţei cetățenești, s'a închis se pare pentru totdeauna
lista mitropolitilor cetăţeni români ca Grigore, Dositeiu, Iacob, Stamati,
Veniamin.

Guvernul din 11/23 Februarie a făcut din această tristă perspectivă ce
regimul trecut lasă bisericii române, una din primele sale preocupări. Proiectul
de lege pentru a înapoia bisericii marea sa misiune divină gi română e dejà
pe biuroul onor Camerei, căreia îi rămâne sarcina cea mare de a redă definitiv
bisericii române rolul civilizator gi national ce a avut și care se cuvine a-l păstra.

Tot Camerii române îi este lăsată misiunea de o potrivá de mare și sfântă
de a slăvl umbrele mâhnite ale atâtor sublimi sârguitori şi înzestrători ai Bi-
sericii. O rea interpretare de către regimul trecut, a vorbei secularizare, nu nu-
mai că a sfágiat fără înfiorare testamentele, cuvântul ultim și sfânt al celor
ce muriră, dar încă a desecat prin această faptă din inima română avutul
simţ de altă dată pentru faceri de bine. Fără a deprinde mai întâi pe români
să consacre aiurea averea ce în trecut ar fi dat-o bisericilor, pentru fapte bune,
legea de secularizare rău înţeleasă a zis generozitätei române: nu mai da nimic
la biserici, căci averea ce le încrezi pentru fapte bune va servl unor guverne
pentru cheltueli ruinătoare gi delapidări.

E timp ca această neînţeleaptă, nedreaptă și chiar nemorală interpretare
a vorbei secularizare de averi mânăstirești să înceteze. E timp ca Statul să
redeă facerilor de bine, şcoalelor vechiul lor capital material, încredinţat de

mai bine lăzile Statului, de cum le-a putut umple nepäsätoarea sfágiere a

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 193
a _ _ _— — ==)

vointei lor depe urmá. Aceastá reînturnare a averilor clericale, nu ín mâinile
a câtorva călugări, aceasta — nimeni n'o cere— ci la adevărata lor menire,
la şcoli şi iar la şcoli, ca prima dintre binefaceri va redeschide poarta genero-
zitätii române, pe care vor mai reintra ca în timpii trecuţi de pietate şi glorie,
şi alţi noui inzestrátori ai institufiunilor publice, căci se va fi dat asigurarea
dorită de cei ce testează, că voinţa lor va fi lege, legea cea mai mare din legi,
legea înaintea căreia se închină până şi marea şi nefármurita putere legiui-
toare a ţării: Adunarea.

Deocamdată până să se poată organiză o casă specială din averile clerului
destinată la şcoli şi faceri de bine, guvernul caută să mai aducă măcar unele
îmbunătăţiri materiale pela mănăstiri şi biserici. Cele mai multe din acele mo-
numente ale gloriei sau pietätii străbune cad în ruină, dela unele n'a rămas
nici piatră de piatră şi la multe, lucrările de restaurare întreprinse cu câţiva
ani în urmă, stau neisprăvite cu pierderea materialului adunat si a zidurilor
descoperite. Ruină și nedreptate. Bugetul cultelor după cum erà alcătuit de
regimul trecut abia lăsă monahilor gi monahiilor dela manăstiri, cu ce sá nu
moară de foame. Sunt mănăstiri cărora li se dedeă câte 8—12 parale de între-
tinere pe zi de monah. Prin noul buget al Ministerului de Culte, se ridică suma
aceasta la un leu.

Când Statul eră spoliator şi nedrept, indivizii şi ei, numai să poată, vor fi
spoliatori şi nedrepti.

Pe când regimul trecut deturnă dela voinţa străbună averile donate la
biserici şi mănăstiri, şeful Statului şi după el toţi cât au putut, deturnau din
acele averi chiar în profitul lor particular. Ministerul dela 11/23 Februarie,
și-a făcut şi își va face datoria de a urmări reîntoarcerea către Stat a mogiilor,
proprietăţilor, mobilelor gi imobilelor răpite cu diverse pretexte gi numiri sub
regimul trecut. Justiţia la care guvernul va face apel la trebuinfá şi la care a
şi început a face, va dovedi ţării că ea este. Și în ajutorul justiţiei vor veni toate
înmulţitele comisiuni de anchetă, compuse din bărbaţii cei mai onorabili ce
avem, pentru a constată înstrăinările, furăturile, risipirile de tot felul ce pu-
blicul le cunoaşte şi care abiă au început a se semnalá atenţiunii guvernului
dela 11/23 Februarie.

«Sá nu ştie stânga ta ceeace face dreapta ta». Acest precept crestinesc
eră în adevăr aplicat într'un înţeles personal sub regimul trecut, când eră vorba
de a împărţi acei 800.000 lei trecuţi în bugetul Statului pentru mili. Aveă parte
dela aceste mili cine puteà, şi puteà nu numai cine eră în adevăr bătrân, beteag,
lipsit de pânea zilnică, înconjurat de mulţi copii sărmani, dar mai de multe ori
puteau cei care aveau, puteau indivizii trăind din mijloace proprii suficiente
şi uneori chiar cei care trăiau din mijloace neavuabile. In adevăr nu știa stânga,
nu ştia nimeni ceeace se fáceá cu acei 800.000 lei din casa Statului.

Ministerul Cultelor şi Instructiunilor Publice spre a curmă abuzurile în-
vederate ce se comiteau la înscrierea la mile, a împărţit capitalul milelor pe
primăriile din ţară şi le-a dat facultatea a revedeă toate listele vechi, a şterge
din ele pe toţi cei ce nu merită ajutor şi a înscrie la aceste ajutoare pe adevărații
săraci.

Ştiţi, domnilor deputaţi, prin câte faze gi putem zice prin câte greşeli s'a stre-
curat până acum o chestiune mare, chestiunea mănăstirilor închinate. Guvernul
dela 11/23 Februarie a găsit toate milioanele ce au fost votate de Cameră, chel-

www.dacoromanica.ro

194 C. I. BAJCOIANU

tuite de fostul guvern în alte trebuinte, noul fond votat de Adunarea trecută a
fost făcut astfel, în cât să aducă numai o pagubă însemnată Statului, şi în
realitate n'a fost decât o iluziune şi chestiunea a rămas întru toate nerezolvată.
Guvernul actual silit a se ocupă pe deplin cu chestiunea politică ce priveă dea-
dreptul a noastră naţionalitate, fntelegeti că i-a fost din mai multe puncte de
vedere peste putinţă a o tratá și aduce la capăt astăzi și această mare afacere.

Tabloul instrucţiunilor publice nu este cu mult mai surâzător decât al
cultelor. Dacă vorbim de şcoli nu putem negă progrese realizate în cantitate,
n'am puteă însă afirmă că s'a făcut oarecare progres și prin calitate. Câteva
sute de școli noui rurale, urbane şi secundare, s'au deschis în anul încetat, dar
aceste sunt departe de a fi îndestulat trebuinta. Din peste trei mii de comune
rurale abiă 1300 au școli, dar ce şcoli, în ce calitate! A aveă şcoli va să zică a
aveă un ce complex, este a aveă local pentru școală, este a aveă şcolari pentru
local, este a aveă cărţi pentru școlari gi în fine învăţători.

A aveă numai una din aceste, nu este a aveà şcoală. Fost-au şcoli care să
le aibă pe toate? Răspunsul trist dar adevărat este: nu.

Şcoala este ca și biserica. Ea are nevoie de local propriu al său, sub pedeapsa
de a fi inaptă altfel desvoltarea pedagogică, dictată şi mai ales igienică.
In mod absolut se poate zice că mai nici una din şcolele noastre nu are local
propriu. Geeace se cheamă local de şcoală în comunele rurale, este în general
o mizerabilă șură, în care zăpada şi ploaia străbate, dar în care nu străbate şi
lumina, în care vântul suflă, dar în care aerul se conrupe când sunt adunaţi
gcolarii, în care umezeala curge pe pereţi gi înfiltră în corpul gcolarului nesănă-
tatea.

Ceeace se cheamă locale de licee şi școli secundare, sunt nişte case private
sau cumpărate dela privaţi, în care nu sunt sale de dormitor nici de clase, ci
niște mici odăi unde se respiră infectiunea gi moartea. Iată starea igienică a
gcoalei de fete și a liceului Sf. Sava, cele mai vechi ce avem în ţară, aşă cum
raportează textual comisiunea medicală însărcinată cu inspectiunea igienică a
acelei şcoli:

«La 1% gi 16 Aprilie curent, subsemnatii revizuind internatul, Pam găsit
în condițiuni putin favorabile, curtea nepavată, împrejurare care reduce la
un minimum singura mişcare musculară care ar puteă înlocui exercițiul gim-
nastic până la un punct oarecare, salele pentru lectiuni umede, dormitoare
cu desăvârșire insuficiente și spaţiul lor abià încăpător pentru jumătate din
numărul elevilor care le ocupă.

Ceeace se numeşte infirmeria este o cameră umedă, lipsită de lumină directă,
abiă încăpătoare pentru 2 bolnavi, fără de infirmier, care nu posedă nici obiectele
cele mai neapărat trebuincioase pentru un asemenea stabiliment, nici măcar o
mescioară care să se pună lângă pat, un scaun, un pahar, un lighian... ».

Iacă acum şi raportul relativ la Şcoala Centrală de Fete:

«Inspectând Institutul Central de Fete, am văzut și constatat cu durere,
că în ceeace priveşte partea materială, este inposibil a lăsă acest institut în starea
de acum.

Numărul de 100 eleve fiind astăzi foarte mare în raport cu localul, face
ea în fiecare cameră să fie paturile foarte dese, încât atât din punct de vedere
igienic, cât gi al bunei cuviinte, nu se poate toleră asemenea stare de lucruri».

Ce puteă face Ministerul dela 11—23 Februarie în scurtul timp ce treci,

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 195

fără de mijloace financiare şi în faţa unei asemenea stări de lucruri? El a făcut
ce putea. Ministerul Instrucțiunii Publice a adresat un apel călduros proprieta-
rilor, arendagilor şi primăriilor din comunele rurale, pe toţi în numele patriei
gi chiar și al intereselor lor bine înţeles, i-a îndemnat a contribui la edificarea
de locale de şcoală. In vedere apoi că asemenea locale se spera că la toamnă se
vor află gata, Ministerul Instrucțiunii Publice a trecut în bugetul său pe 1866
înfiinţarea unei mari şcoale pedagogice primară în București, unde se poate
aveă mai cu înlesnire concursul luminilor tuturor profesorilor celor mai buni.
Câteva sute de învăţători noui, mai bine pregătiți în astă şcoală, vor formă
primul batalion sacru al luminii şi al luptei pentru reorganizarea scoalelor pri-
mare.

Dispunând de locale rele de şcoală, dacă învăţătura publică încă a mai
reușit a adună pe ici pe colea o junime generoasă şi setoasă de lumină, a fost
numai mulţumită zelului şi patriotismului unora dintre profesori. Sunt, nu se
poate negă, câţiva şi din acești apostoli ai civilizatiunii şi ai românismului
cari nu sunt tocmai la înălţimea chemärii gi cari mai adeseà, cu nerespectul
legii s'au urcat pe catedrele publice. Legea poate curäti staulile lui Augias, dar
pentru ca legea să facă aceasta trebuie să fie o lege în adevăr a libertăţii şi a
luminii, iar nu legea prohibiţiunii luminii, care ar veni de aiurea decât dela gu-
vern, legea prohibitivă învăţăturii care va fi brevetată dela guvern.

Si legea actuală a instrucţiunii publice, cu toate marile principii ce cuprinde:
obligativitatea şi gratuitatea instrucţiunii publice, nu este mai putin o lege
care regulamentează până la ucidere, libertatea de învăţământ, care sub pretext
că garantează independenţa instrucţiunii publice de fluctuatiunile politice, o
pune sub tutela indirectă a ministrului, prin intermediul unui consiliu per-
manent, compus, numit şi destituit tot de ministru, care ucide toată iniţiativa
şi inteligenţa din provincie, în interesul unei centralizări mascată cu termenele
falg interpretate de unitate de învăţământ, care în fine a fost declarată de
neaplicabilă de către chiar regimul ce a făcut-o şi a promulgat-o. Al actualei
Adunări naţionale va fi dar acest merit, de a asigură luminii şi culturii naţionale
adevăratele chezăşii, modificând ceeace legea are de neaplicabil sau de aplicabil
numai cu paguba libertăţii si descentralizării bine înţeleasă a administratiunii
învăţământului.

Acestei viitoare legi, de care guvernul 8e şi ocupă astăzi va fi lăsată marea
misiune a face din şcoalele române aceeace n'ar fi trebuit nici odată să lipsească
de a fi: focarele naţionale, unde să se aprinză inima junimii de sfântul foc al
nafionalitáfii şi să ia lumina neînserată a stiinfii.

Când gcoalele noastre vor fi acele focare, ele vor încetă lesne de a fi ceeace
sunt astăzi: pepiniere de candidaţi la bugetul Statului, ele vor fi din contră
pepiniere de adevăraţi cetăţeni români, care nu vor vedeà în funcţiune numai un
mijloc de trai, ci un mijloc de a servi şi de a face gloria ţării lor.

In vedere cu acest scop al şcoalei, Ministerul Instrucțiunii Publice a trecut
deja în proiectul său de buget pe 1866 unele din mijloacele materiale necesare.
In vedere cu acest scop însă ar trebui ca cu o zi mai înainte sá se înfiinţeze în
toate părţile, şcoli de meserii, şcoli de agricultură... spre a dă activităţii ro-
måne o directiune alta decât acea fatală ce s'a primit până astăzi cu puţine
exceptiuni, în toate şcoalele noastre.

Tot în vedere cu adevăratele scopuri ale învăţământului secundar şi supe-

www.dacoromanica.ro

196 C. I. BAICQIANU

rior şi spre a da gcoalelor toate garanţiile, că chiar gi la carierele pyblice se vor
preferă pe viitor numai capacitatea şi meritele. Ministrul Instrucțiunii Publice
a pregătit şi urmează a supune Adunării legea organică de admisibilitate la
funcțiunile Statului. Această lege va pune capăt arbitraruluj şi nepotismului
gi va fi yn îndemn mai mult la cultivarea minţii şi la fnobilirea inimii, prin
frequentarea şcoalelor.

Lucrarea binefăcătoare a şcoalelor drese de o lege bună, va fi secundată
în viitor într'un mod foarte activ şi de diversele institutjuni care atât de puter-
nic contribuiesc la cultura publică precum synt şcolile de bele-arte, de pictură
şi de muzică, bibliotecele, muzeele $. c. l.

Ministerul dela 11—23 Februarie a găsit şcoalele de muzică în completă
disoluțiune. Guvernul şi Camera trecută considerau muzica ca un ce de lux,
pe când ea ca toate artele e dovedit că este cel mai eficace şi prin urmare cel mai
neapărat mijloc de înobilare, de cultivare a inimii. Din acest punct de vedere
şcolile de muzică, au fost, pe cât s'a putut, readuse în starea după regulamen-
tele ce le privesc,

Cultura publică nu putin se foloseşte dela diversele cursyri şi conferinţe
publice gratuite, ce se introdyserá cu succes și la noi, după exemplul altor ţări
gi în curând cursurile publice pentru popor vor face din ceeace până acum a
fost numai o încercare, o institufiune stabilă gi pe deplin binefăcătoare.

La această cultură contribuiegte mult presa, fie politică, fie literară şi ştiin-
tificá; aceasta din yrmá a găsit 8j va găsi în Ministerul Instrucțiunii Publice
deapururea încurajarea şi sprijinul meritat.

O instrucţiune menită de a da marj fructe, este şi societatea filologicá
decretată de Inalta Locotenenţă şi care a fost salutată cu entuziasm de ţara
întreagă şi încă de toţi românii din provinciile dependinte de puteri străine.
Mulțumită acestej societăţi la care pentru prima dată se vor întâlni fraţi poli-
ticeşte despărțiți de secoli, putem speră a pune în curând un capăt confuziunii
şi anarhiej ce fatalmente urmă sá existe în limbă, din cauza nouilor trebyinti
materiale şi morale aduse de civilizare şi mai ales de nouile codice de legi.

Dacă a cultivă limba este a cultivă însuş poporul, a se ocupă de istoria
trecutului unui popor spre a stabili, este a cercetă, a află din acel trecut însus
viitorul national. Ministrul Instryctiunii Pyblice dela 11/23 Februarie şi-a
purtat dară atentiunea şi asupra acestej mari întrebări. Ça punct de purcedere
a lucrărilor istorice el a hotărît lucrări pentru compunerea unuj dicţionar
biografic şi bibliografic al tuturor bărbaţilor carj în ţară şi în afară din ţară,
în toate limbile şi diverşi timpi au scris ceva despre români. Mulțumită acestui
dicţionar lucrarea jstoriej române se va ugurá pentru toţi şi vor fj cu mult în-
lesnite şi lucrările nouj de cercetări, de documente gi scrieri despre români.
La această lucrare Ministerul urmează.a chiemă concursul tuturor istoricilor
noștri de renume din toate unghiurile României.

La 11 Februarie Direcţiunea Generală a Agriculturii, a Comerţului și a
Lucrărilor Publice s'a despărţit de Ministerul de Interne pentru a formă din
nou un Minister deosebit.

Organizarea diferitelor servicii a acestuj Minister s'a aflat foarte vicioasá.

Lucrările în executare nu sunt supraveshiate cu exactitudinea cerută; pe
când o sumă însemnată de bani se întrebuinţează pentru întreţinerea unuj
corp tehnic foarte nymeros, care nu este împărţit după importanța lucrărilor,

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 197

încât sunt puncturi însemnate fără gupravegherea necesară şi altele de mai
puţină importanţă, unde inginerii au puţin de lucru. Afară de aceasta, aceleaşi
perşoane fiind îndatorate cu privigherea lucrărilor şi cu facerea proiectelor
pentru lucrări noui, rezultă o suferinţă gi pentru unele și pentru altele.

Nu mai putin vicioasä este şi institufiunea Consiliului tehnic, însărcinat
mai ales cu examinarea proiectelor. Acest Consiliu nu a contribuit nici de cum
ca proiectele să fie mai bine studiate și serviciul mai bine organizat, din contră
foarte multe din cele mai mari abateri dela lege, din cele mai grave greșeli gau
făcut cu concursul lor.

Proiectele greşite, adesea chiar lipsa de proiecte, au produs o mare pertur-
batiune în privegherea executării şi în deconturile lucrărilor precum şi o lânce-
zire în controlarea lor. Sunt încă lucrări în executare despre care nu se cunoaşte
nici preţul total, nici proiectul definitiv, sau în a căror proiecte s'au făcut modi-
ficări foarte însemnate.

Este de nevoie ca serviciul tehnic să se organizeze astfel încât fiecare
lucrare, după importanţa ei, să fie supraveghiată de unul sau de mai mulţi îm-
piegati tehnici a diferitelor grade de serviciu, iar studiile pentru lucrările cele
noui sá se încredinţeze unor anume ingineri, a căror proiecte se vor examină
de un consiliu care se va întruni în Capitală, când lucrările încetează în 2 luni
de iarnă şi care va fi compus din cei mai buni gi din cei mai capabili ingineri ce
avem în România.

Astfel credem că cheltuelile pergonalului vor fi proportionate cu lucrările
gi că acestea vor fi regulat şi bine executate.

Sistemul de arbitrar, de călcare de legi, şi de excludere sistematică a Cor-
purilor Legiuitoare dela trebile cele mai însemnate ale ţării, a înmulţit într'un
mod înspăimântător iregularitätile.

Acest sistem a compromis în parte chestiunile cele mai mari şi cele mai
gingase, care privesc lucrările publice.

Nimeni nu are astăzi cea mai mică îndoială că pentru România căile ferate
sunt un ce indispensabil, o conditiune şine qua non pentru întemeierea şi în-
tărirea civilizafiunii gi prosperității ei, cu atât mai mult trebuiă guvernul sá
puie scrupulozitatea cea mai mare, pentru ca să ne fie asigurate și să nu existe
cea mai mică bănuială că asemenea întreprinderi s'au dat cu călcarea formelor
prescrise de lege. Din neobservarea acestei linii de purtare, această chestiune
importantă s'a pus în pericol, şi chestiunea constructiunii căei ferate dela Bucu-
reşti la Giurgiu este supusă la noui ezitatiuni gi aşteptări, lăsând a zice că suntem
ameninţaţi de un nou proces. Guvernul va prezentă Adunării pentru aceasta un
proiect de lege pentru a asigură această lucrare importantă.

Calea ferată a Siretului s'a început a ge construi de către concesionari la
termenul prescris. Sprijinindu-se însă pe împrejurările politice în care ne aflăm,
concesionarii au oprit lucrările. Guvernul se va îngrijl a determină această si-
tuatiune prin calea indicată de concesiune.

Neceşitatea de poduri pe râurile cele mai principale, prin care şă se asigure
comunicafiunea în orice timp al anului, este foarte simțită. Guvernul trecut
a acordat unei companii conceşiunea constructiunii a 19 poduri de fer, din care
unele sunt în lucrare. Cată însă să mărturisim că această concesiune s'a dat fără
să se fi făcut ştudii prealabile pentru fiecare pod şi fără să se fi întrebuințat
privegherea aceá neapäratä gi scrupuloasă la o lucrare de agá mare importanţă.

www.dacoromanica.ro

198 Ç. I. BAIÇQIANU

Guvernul a rânduit o comisiune care să cerceteze lucrarea acestor poduri și se
vor luă măsurile cele mai eficace, pentru ca ţara să profite în adevăr de cheltue-
lile ce face în această privire.

Multe lucrări pentru constructiuni de şosele şi pentru lucrări de artă s'au
dat în întreprindere fără studii prealabile şi fără licitatiune, sume de bani în-
semnate sau și cheltuit pentru asemenea contracte ilegale. Guvernul a anulat
mai multe din ele şi va mai anulă pe acele care sunt de asemenea categorie.

Răul însă cel mare va exigtá mulţi ani şi se va mai reşimţi şi în viitor ur-
mele unei administratiuni fără sistem şi care aveà de ţintă a ascunde adevărul.

De vom asvárli o privire asupra întreţinerii gogelelor, găşim o lipşă totală
de plan și de organizare. Sume însemnate sau cheltuit gi se cheltuesc pentru unele
şosele care şi astăzi sunt în rea gtare; pentru altele foarte frequentate intrefi-
nerea nu a fost destul de îngrijită. In genere, putem zice, că şoselele existente
nu sunt în starea în care ar trebui să fie în comparatiune cu sacrificiile ce ţara
a făcut pentru aceasta. Guvernul a pus să se efectueze sondaje pe toate șoselele
şi să se făcă tablouri despre cátimile de petrig aprovizionate. Astfel se va conștată
uzura şoselelor gi se vor puteá face deacum înainte aprovizionările întrun mod
sistematic.

Arbitrariul, reaua chibzuire în privinţa împărţirii lucrărilor, nepăsarea
întru întrebuinţarea fondului Statului şi o neíngrijire culpabilă pentru averea
naţională, au luat proportiuni compromiţătoare pentru ţară, mai ales în ultimul
an al guvernului trecut. Afară de contractele ilegale, ce g'au desfiinţat gi mai
sunt a se desfiintá, s'au legat lucrările publice pe mai mulţi ani prin contracte,
făcute după forme, însă oneroase pentru Stat, fără a se luă în băgare de seamă
dacă bugetul Statului permiteă a se face acele cheltueli. Aceşte contracte se
suie pentru anul 1866 la 20 milioane lei, lăsând sume însemnate angajate şi
pentru anii viitori.

Lucrările publice sunt dar abşorbite pe mai mulţi ani de măsuri pripite,
adeseori greșite şi oneroase pentru tezaur.

Guvernul se ocupă a regulariză această pozitiune critică, mai ales în față
cu mijloacele tinanciare de care dispunem.

Ocupatiunea penibilă gi greă a guvernului este aci, conștatarea tuturor
lucrărilor și a contractelor de întreprinderi publice, cercetarea de amănunt a
nevoilor de astăzi, regularizarea abaterilor care împovărează pe Minister şi
produc o lâncezire pernicioasă serviciului, în fine lichidarea generală a lucrărilor
întreprinse, cu arătarea începutului lor, a fazelor prin care au trecut, a situa-
tiunii financiare şi a lucrărilor deşăvârşite, spre a se conştată odată moștenirea
ce am luat la 11 Februarie. Când această lucrare va fi deșăvârșită, atunci toate
se vor puteă pune pe o cale regulată, atunci se vor puteă luă măsurile de în-
dreptare şi lucrările ce se vor face în viitor, vor răscumpără sacrificiile ce-şi
impun contribuabilii într'un interes de utilitate publică.

O lucrare de cea mai mare importanţă este asigurarea Capitalei de inun-
datiuni. Cheltueli însemnate s'au tăcut, însă pe deo parte nu există nici un studiu
sistematic al întregei lucrări, iar pe de altă parte există o mulţime de plângeri
bine fundate din partea orășenilor în privirea nesalubrităţii, cauzate oraşului
prin lucrările executate. Parte din acestea s'au făcut în privirea navigabilitätii
Dâmboviţei, însă nu se află nici cel mai mic studiu pentru navigabilitatea Arge-
șului dela punctul unde acest râu primeşte apele Dâmboviţei si până în Dunăre,

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 199

lăsând a zice, că în asemenea caz lucrările foarte costisitoare ce trebuiau executate,
sunt cu totul de altă natură, decât acele întreprinse. O comisiune compusă de
mai multe specialităţi a fost numită şi în curând se vor luă măsuri pentru ca
lucrările ce s'au făcut gi acele ce sunt a se face să-și ajungă la scopul lor, care
nu poate fi altul decât de a prezervă Capitala de inundatiunile gi de miasmele
produse prin ape stagnate.

Navigarea Prutului fiind de o mare însemnătate pentru Iaşi şi judeţele
depe marginea acestui râu, guvernul se va ocupă cu facerea proiectelor necesare
pentru a deveni acest râu navigabil cât se va puteă mai în sus,

Pentru grădinile din Capitală, iar mai ales pentru grădina Cismigiului,
s'a cheltuit o sumă însemnată de bani, nu pentru a îmbunătăţi si a înfrumuseţă
grădina, ci pentru a o deterioră. Lucrările privitoare la acest obiect s'au oprit
gi se vor luá măsuri în armonie cu mijloacele noastre financiare, pentru a în-
dreptă stricăciunile şi pentru a pune această grădină iărăşi în bună stare.

Şcolile ce depind de acest Minister, corespund foarte puţin cu scopul în-
tiintärii lor şi cu sacrificiile făcute de Stat pentru dânsele. Ele au fost până
acum Cu totul fără folos pentru naţiune. Mai ales şcolile agricole au nevoie de
o reformă radicală.

Inváfámantul agricol este astfel organizat, încât n'are nici un scop bine
determinat, iar cultura moşiei Pantelimonului nu a ajuns încă a da exemple
practice gi rezultate bănești multumitoare, pentru a îndemnă pe agricultori a
părăsi o sistemă de cultură înapoiată şi a adoptă o alta nouă mai contormă cu
împrejurările de astăzi şi cu progresele ştiinţei. Până acum guvernul nu a putut
face mai mult decât a ridică vitele Statului care se întreţineau cu cheltueli în-
semnate şi păgubitoare în Bărăgan gi a le aduce la Institutul dela Pantelimon,
care fiindcă o exploatare agricolă fără vite este zadarnică şi exclude orice fel de
îmbunătăţiri. O comisiune de bărbaţi speciali va examină chestiunea importantă
a învățământului agricol şi guvernul îşi va pune toate silintele lui, pentru ca să
avem în ţară institutiuni, care să servească de model agriculturii practice și să
contribuie a da un sbor acestui ram de industrie, care formează bogăţia de
căpetenie a patriei noastre.

Sperăm că şcoala de arte din laşi prefăcută într'o fabrică de instrumente
agricole, va contribui a familiariză pe plugarii noștri cu instrumente de agricul-
tură mai perfecţionate, pe când astăzi o mică parte din ei, numai cu cheltueli
însemnate, pot introduce din străinătate, chiar instrumentele de cea dintâi
necesitate, precum pluguri gi grápi.

Pepinierile de duzi, arbori forestieri, pomi roditori și garduri vii, s'au men-
ţinut, însă s'au redus cheltuelile la mai mult decât la o a treia parte. In toamna
anului acestuia vor fi saduri pentru a se răspândi în ţară.

Fostul guvern hotárise a se face în câmpiile Bărăganului din judeţul Ia-
lomiţa două puțuri arteziene prin care acele câmpii să devie mai producătoare
pentru agricultură. Cheltuelile pentru săvârșirea acestor 2 puțuri erau fixate
la suma de 250.000 lei. Până acum s'a cheltuit suma de 204.512 lei și în loc să
fie lucrările întreprinse la Bărăgan, de abiă s'a început sondajele la Cotroceni,
în care localitate se întreabă cineva dece eră nevoie de un puț artezian.

Adoptarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi eră foarte necesară.
'Trebuiă ca feluritelé măsuri şi greutăţi să dispară din ţară gi să se înlocuiască
prin sistemul care tindeà a se generaliză astăzi în Europa. Dispozitiunile luate

www.dacoromanica.ro 13

200 C. I. BĂICOIANU

de fostul guvern pentru aplicarea legii de măsuri şi greutăți, au fost însă cu
totul greşite. Sistemul metric trebuiă aplicat gradual, pentru a deprinde pe fiecare
la această schimbare. Guvernul trecut însă a vrut să aplice şi această legiuire cu
pripire şi fără a luă mäsuri corespunzătoare cu scopul ce şi-l propuneà. Spre
acest sfârşit el a încheiat un contract pentru monopolizarea vânzării măsurilor
gi a greutăților în mâinile unei singure persoane, contract care violánd Consti-
tutiunea şi legea contabilităţii generale, eră şi ruinător pentru ţară, impunându-i
îndatorirea a cumpără în termen de câteva luni, cu preţuri exagerate' măsuri
şi greutăţi pentru o valoare minimă de 37 şi Y. milioane lei. Acest contract
declarat de Senat de neconstitutional, s'a anulat de guvern, care va pune în
studiul Consiliului de Stat un proiect de lege pentru aplicarea graduală a siste-
mului metric de măsuri și greutăţi.

Guvernul trecut a avut intentiunea ca şi România să ia parte la expoziţia
universală din Paris. Insă în privirea cheltuelilor considerabile ce se cereau
şi care se urcă până la suma de 2 milioane lei, şi în privirea strâmtorii în carese
atlă tezaurul, guvernul actual cu părere de rău a trebuit să renunţe la această idee.

In ţară guvernul a luat dispozitiuni pentru ca să încurajeze propăşirea
agriculturii gi a industriei, făcând gi anul acesta o expozitiune horticolă în
Bucureşti şi 2 expozitiuni agricole şi industriale, una în Craiova iar alta în
Focşani, precum gi mai multe concursuri de pluguri pentru a ajunge la îmbună-
tätirea arăturilor noastre.

Starea finanţelor ţării este cunoscută de toţi. Departe de a fi mulfumitoare,
ea ne fnfätigeazä un tablou din cel mai întristător. :

In ziua când guvernul actual a luat în mână cârma Statului, s'a ridicat
vălul ce acoperiă prăpastia în care eram ameninţaţi a cädeà. Grámádirea defi-
citelor peste deticite şi acoperirea lor prin contractare de împrumuturi, care la
rândul lor prin plată de procente împovărau bugetul cheltuelilor în nici o pro-
porţiune cu veniturile adevărate ale Statului, trecerea în bugetul veniturilor
a unor cifre iluzorii şi nejustificate, n'au putut aveà alt rezultat decât a fngreuià
din an în an mai mult situatiunea financiară și a ne conduce înfine la punctul
de a nu mai puteă merge înainte. Creditul Statului secat cu totul, toate casele
publice goale şi tezaurul împovărat, afară de datoria fixă regulată prin plata
de anuitäti, de o datorie exigibilá de 55.761.841 lei, iată situatiunea noastră
financiară în ziua de 11 Februarie,

Datoria exigibilă se compune din:

Lei 24.018,188,26 în bonuri de tezaur (datoria flotantă) parte ajunse la
scadentä, parte plătibile în cursul anului. Lei 15.714.498,17 în bonuri de tezaur
pentru cumpărarea tutunului, plătibile în cursul anului, atât ajunse cât şi nea-
junse la scadentä.

Lei 2.700.000 cautiunea depusă de concesionarii Băncii României.

Lei 1.329.153,37 datorii contractate în anul 1865 către diferite case şi
lei 12.000.000 mandate în suferinţă.

O sumă de peste 14 milioane lei eră de plată la moment şi din zi în zi se
înmulţiă numărul bonurilor, ale căror termene de plată expirau.

Afară de această datorie exigibilă tezaurul public s'a văzut împovărat în
cursul anului cu următoarele sarcini:

Lei 10.000.000 aproximativ, pentru acoperirea cheltuelilor exerciţiului
anului 1865, care se mai pot ordonanţă până la 31 Iulie viitor.

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 201

Lei 3.220.996,19 restul de plată din datoriile tezaurului înainte de 1859,
precum către casa beneficiului recrutilor, către casele comunale, către parti-
culari, depozite şi altele, afară de datoria pentru emancipaţi ale cărei anuităţi
sunt prevăzute în bugetul fiecărui an.

Lei 130.107.225,33 restul cheltuelilor anului, calculate după prevederile
anului 1865 si cu scăderea plăţilor efectuate până la 11 Februarie.

Toate acestea împreună însumează o sarcină asupra tezaurului public
pentru anul 1866 de lei 222.267.002,14.

In contra acestei sarcini şi spre acoperirea ei s'a găsit:

O sumă de lei 40.598.960,19 rămăşiţele din trecut, din care însă întrebuin-
fánd toată stăruința şi luând măsurile cele mai energice de împlinire, nu putem
speră a încasă în cursul anului mai mult decât maximum o sumă de lei 20.000.000.

O sumă calculată cu aproximaţie de lei 12 milioane, provenită din ră-
mägitele arenzilor domeniilor Statului, nefiind încă constatat scăzământul
cuvenit arendașilor. Din această sumă putem admite că se vor puteá încasă
în cursul anului până la lei 8.000.000.

Productul din vânzarea tutunului cumpărat pentru regie, care se poate
evaluă la cifra rotundă de lei 20.000.000.

In fine veniturile bugetare ale a. c., calculate după constatările şi cu de-
ductiunea încasărilor făcute până la 11 Februarie, în sumă de lei 122.310.937.

Peste tot lei 170.310.937.

Prin urmare anul 1866 va lăsă un deficit de lei 51.956.065,14 precum re-
zultă din următorul bilanţ:

PASIV

Bonuri de tesaur . . . . . . . . . . . . . lei 24.018.188,26
Idem, tutun +... . o... . . . . . . . . . 9 15.714.498,17
Cautiunea Băncii.. . . . . . . . . . . . . + 2.700.000,—
Mandate în suferinţă . . . . . . . . . . . » 12.000.000,—
Datorii către diferite case. . . . . . . . « . » 1.329.153,39

lei 55.761.839,82

Anuitáti și anume:

Imprumut. Stern . . . . . . . . . . . . lei 5.523.480,—
Drum fer Giurgiu . . . . . s . . . . . . . 9 4,456,620,—
Poduri de fier . . . . . . oo... . . 9 3.896.839,—
Impr. de 93 milioane.. . . . . . . . . . . +» 9.300.000,—

lei 23.176.939, —

Cheltueli neordonantate din trecut . . . . . lei 10.000.000, —

Restul datoriilor din 1859 . . . . . . . +. . » 3.220.996,19
Cheltuelile bugetului dupá prevederile anului
1865 . . . . a3 e.. » 135.433.281, —

Se scad plăți făcute 5.326.055,7 . . . . + + » 130.107.225,33
lei 222,267.002,14

www.dacoromanica.ro 13*

202 C. I. BĂICOIANU

ACTIV

Rämäsitele din trecut în sumă de lei

40.598.960,19 Eo sai aia ee lei 20.000.000,—
Rämäsiti din amenzi evaluate la lei 12. 000. 000

din cari . . . D a ne à » 8.000.000,—
Productul vânzării tutunului PRE » 20.000.000,—
Veniturile bugetare după constatări . » 126.813.682,—
Se scad încasările lei 4.503.745 . . . . » 122.310.937—

lei 170.310.937,—

Lipsesc spre acoperire .. . . , . . . » » 0» 51.956.065,14
lei 222.267.002,14

La Pasiv putem adăugă ca de ordine suma de lei 20.337.718 cheltuiţi în
anul 1865 de guvernul trecut din împrumutul Stern, fără autorizatiune legală.
Pe de altă parte avem a trece la activ, iarág ca de ordine, suma de lei 28.499.221
cheltuelile făcute cu ogtirile de ocupatiune (armata austriacă şi rusă) după
constatările controlului.

In faţa acestei situatiuni a finanţelor ţării, guvernul a crezut de trebuintä
a face o minuțioasă examinare a diferitelor ramuri ce compun administrarea
financiară, spre a cunoaşte cauzele ce au adus starea deplorabilă în care s'a
găsit tezaurul public şi a luă măsurile necesare pentru întâmpinarea răului.

Rezultatul acestor procedări s'arată prin cele ce urmează:

Cauzele ce au adus datoria flotantă la cifra de 24.018.188 arătată mai
sus, sunt acestea:

Ministerul de Finanţe pentru întâia oară a fost autorizat în anul 1862
prin legea dela 5 Martie acel an,a contractă împrumuturi provizorii prin emi-
tere de bonuri de tezaur asupra unui credit de dobânzi de 400.000 lei, cu con-
ditiunea ca orice împrumut să se facă după o prealabilă autorizare a Consiliului
de Miniştri.

Pe temeiul acestei legi Ministerul a contractat în cursul acelui an împru-
muturi ale căror procente variate au trecut cu 26.000 lei peste creditul afectat
pentru aceasta și au lăsat în sarcina anului 1863 o datorie de bonuri de tezaur
pentru un capital de 6.168.435 lei.

In anul 1863 s'a acordat un credit pentru serviciul dobânzilor la datoria
flotantă de lei 600.000 şi Ministerul a contractat împrumuturi ale căror pro-
cente au trecut cu lei 99.353 peste creditul acordat, a lăsat însă în sarcina
anului 1864 o datorie numai de lei 4.210.213 adică, cu 2 milioane mai mică
decât acea, ce venise în sarcina sa din anul 1862.

Pentru anul 1864 s'a acordat un credit de dobânzi de lei 1.000.000, cu
mărginire însă ca datoria să nu treacă peste suma de lei 10 milioane capete
şi cu prevederea ca îndată ce se va efectuà un împrumut definitiv cu scadente
depărtate, datoria flotantă să fie redusă numai la 5 milioane capete.

Din creditul citat mai sus, s'au acoperit pe de o parte procentele ce se
angajase mai mult peste creditul din 1863, iar pe de alta s'a contractat în
cursul acelui an împrumuturi care au absorbit în procente suma de lei 998.685,

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 203

lăsând în sarcina anului 1865 o datorie de lei 10.595.836, adică cu lei 595.836
mai mult decât permiteă legea ad-hoc.

In fine în anul 1865 s'au acordat prin legea bugetului un credit de lei
500.000 pentru plata de procente cu mărginirea ca bonurile în circulaţie să
nu treacă peste suma de lei 5 milioane capital,

Ministerul însă a contractat împrumuturi în cursul acelui an şi până la
11 Februarie trecut, care au absorbit în procente suma de lei 1.220.411 şi a
lăsat la această dată datoria menţionată mai sus, de lei 24.492.285 capete,
adică cu 19 milioane aproape mai mult decât permiteă legea financiară a anului

1865
Pentru justificarea acestei procedări s'a găsit un jurnal al Consiliului

Miniştrilor încheiat la 9 Decemvrie trecut, aprobat de fostul Domnitor, prin
care în considerafia neputinței în care se găsesc arendagii moşiilor Statului,
d'a răspunde rămăşiţele pe trecut, autoriză pe Ministrul Finanţelor să facă
împrumuturi provizorii în comptul acelor arendaşi pentru timpul cât au în-
târziat răspunderea câstigurilor.

Procentele de această din urmă categorie împlinite în cursul anului 1865
se urcă la suma de lei 743.926

Din cele arătate mai sus rezultă cele următoare:

1, Că Ministerul Finanţelor în virtutea legilor prin care s'a acordat cre-
dite pentru datoria flotantă, nu a fost în drept a contractă împrumuturi
provizorii pentru un capital mai mare, decât în proporţie cu creditele acordate
și în mărginirile făcute prin acele legi;

2. Că prin jurnalul Consiliului de Miniștri din 9 Decemvrie 1865 procovat
de ministerul de finanţe, denaturându-se spiritul legilor prin care s'a auto-
rizat şi regulat o emitere limitată de bonuri, s'a surpat echilibrul statornicit
prin acele legi gi astfel ministerul socotindu-se în viitor liber de orice mărgi-
nire în această privire, a tot emis bonuri fără nici o cumpănire şi pe cât cre-
ditul Statului a putut rezistă;

3, Că prescriptiunile impuse prin legile ad-hoc s'au violat prin jurnalul
consiliului menţionat mai sus, şi

4. Că dela un timp încoace modul cel mai lesnicios pentru ministerul de
finanţe de a face faţă la cheltuelile Statului care covârşeau cu mult resursele
veniturilor pe care puteă compta, eră de a tot emite bonuri de tezaur fără a
se preocupă de plata lor la scadenţe şi nu este de prevăzut până la ce sumă
ar îi putut creşte această datorie, dacă creditul ce acordă publicul Statului,
nu s'ar fi retras deodată înspăimântat când a văzut că plata bonurilor de te-
zaur nu se mai puteă efectuă la termenul scadentei lor,

Pentru întâmpinarea în viitor a acestor neajunsuri, guvernul actual prin
jurnalul ce a încheiat în şedinţa dela 31 Martie expirat, a luat măsurile următoare:

1, A se opri cu desăvârșire deaci înainte emiterea de bonuri de tezaur
pentru împrumuturi provizorii, în trebuinţa întâmpinării diferitelor cheltueli
ale Statului;

2, A emite bonuri de tezaur numai pentru prelungirea termenilor de plată
a celor în scadentä prin preschimbare;

8, A emite bonuri de tezaur pe noui împrumuturi numai pentru lichidarea
bonurilor în scadenţă, regulándu-se registre speciale, în această privinţă, în

www.dacoromanica.ro

204 Ç. I. BAICOIANU
A CI oe A — e

cari sá se certifice cá sumele imprumutate s'au afectat special la achitare de
bonuri ín scadentä;

4. A se anulă bonurile de tezaur liberate casei de depuneri şi consemna-
tiuni şi a se deschide între această casă şi ministerul de finanţe un compt
curent care să se lichideze din gease în şease luni;

5. Pentru plata procentelor cuvenite pe anul curent la datoria flotantă,
să se prevadă prin buget un credit de lei 1.200.000.

Strâmtorările în care se află guvernul trecut, l-au pus în necesitate de a cere
dela fosta Adunare autorizaţia pentru contractarea unui împrumut de 40 mi-
lioane, care i să şi acordase prin legea dela 10 Februarie trecut.

După evenimentele dela 11 Februarie, guvernul actual deşi ar fi dorit
a evită contractarea oricărei datorii spre a nu mai aduce asupra tezaurului
noui împovărări, dar în faţa lipsei desăvârşite de fonduri în care a găsit casele
publice şi în faţa exigenţelor numeroşilor creditori ai Statului, cari reclamau
neapărat achitarea titlurilor ce posedau cu scadenfe expirate de mai multe
luni, neputând dispune de.alte resurse, a chibzuit de preferință a înlocui ex-
pusa lege cu aceea dela 21 Februarie trecut, pentru care s'au autorizat împru-
mutul naţional de 30 milioane destinat anume pentru acoperirea datoriilor
trecutului.

Prin această nouă lege guvernul a avut de scop pe deo parte a procură
capitalistilor indigeni gi creditorilor Statului un mod înlesnitor pentru a-și
plasă capitalurile lor cu foloase îndestulătoare gi a se despăgubi totdeodatá
de creantele ce aveau dela Stat prin depunerea lor în comptul împrumutului,
iar pe de alta a se da şi contribuabililor facultatea de a-și achită cu înlesnire
rămăşiţele datorite pe trecut şi contributiunile plătibile după 80 Septemvrie
viitor prin obligaţiuni de ale împrumutului naţional.

Dela deschiderea subscrierii împrumutului şi până la 22 Aprilie s'a sub-
scris în capitală gi vărsat în casa tezaurului în diferite efecte şi mandate lei
4.425.298, iar în numeraf lei 1.020.781,86. Total capital real 5.446.080.

Rezultatul subscrierilor din 26 districte până la data de 22 Aprilie este
de lei 803.252, osebit de lei 15.175 adunaţi din ofrande.

Mica întârziere ce a urmat până la deschiderea subscriptiunii din cauza
pregătirii de obligaţiuni, cari să poată da garanţii atât publicului cât gi tezau-
rului, a dat motiv de bănueală, că neacoperirea împrumutului în întregimea
lui până astăzi nu provine decât din neglijenta gi putina silinţă ce ar fi depus
ministerul de finanţe în această operaţiune. Bănueală nedreaptă şi provocată,
numai de micul succes cea avut până acum subscriptiunea împrumutului.

Ministerul a pus în lucrare toate mijloacele ce depind de el, iar cauzele
adevărate a greutăţii cu care subscriptiunea se efectuase sunt nedeprinderea
publicului nostru la operaţiuni financiare deasemenea natură şi lipsa bănească
ce se simte în ţară din cauza anilor nenorociti din urmă şi care au lovit mai
toate clasele societăţii.

Acestea sunt adevărate motive care fac că subscrierea acestui împrumut
merge atât; de încet. Aceste motive au făcut ca Ministerul să prelungească
termenul subscriptiunii până la finitul lunei lui Maiu, găsind drept că și preţul
emisiunii dela 1 Maiu înainte să se sporească cu 1% (adică 81 în loc de 80),
căci termenul achitării acestei obligaţiuni de către Stat e fixat şi se numără
dela 31 Martie trecut.

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 205
———

Guvernul actual preocupat de dificila pogitiune ce datoriile arătate mai
sus creiaseră tezaurului în prejudiciul creditului său gi al serviciului public,

Preocupat asemenea de împiedicarea ce aduceá în satisfacerea trebuin-
telor prezente ale Statului. i

A luat prin jurnalul încheiat în şedinţa consiliului miniştrilor dela 31
Martie mágurile următoare:

1. A se deosebi operaţiile trecutului de acelea ale exerciţiului curent, 1866;

2. A se înfiinţa o casă de lichidare pentru desfacerea datoriilor flotante
contractate până la finele exerciţiului 1965;

3. Fondurile alocate la desfacerea acestor datorii sá se alimenteze cu re-
sursele provenite din rămăşiţele anilor trecuţi şi cu productul vânzării tutunului;

4. Pentru înlesnirea operaţiilor acestei case, până la încasarea resurselor
ce i s'au afectat, s'au dat în dispozitiunea ei toate fondurile ce se vor dobândi
din împrumutul naţional de 3Q milioane autorizat prin legea dela 21 Februarie
1866, precum si dreptul de a preschimbă bonurile de tezaur cu termene expirate,
sau de a contractă alte împrumuturi provizorii în conditiunile prescrise de
lege, până la concurenţa datoriei ce va desface;

5. Şa regulat asemenea ca această casă să aibă contabilitatea sa deose-
bită şi să se administreze sub autoritatea ministerului de finance de către
un membru al curtei de compturi și de secretarul general al ministerului,
iară operaţiunile bănești să se opereze prin casieria centrală gi prin casieriile
generale de districte, spre a se evită cu acest chip orice creatiune de noui
cheltueli ;

6. Ş'a hotărît ca pe fiecare lună să se așeze o situatiune a operaţiunilor
acestei case, care să se publice prin Monitor.

Din creditele suplimentare şi extraordinare deschise de guvernul trecut
în anul 1865, s'au anulat de fosta Adunare între altele şi acela de 9.300.000
pentru anuitatea împrumutului de 150.000.000 lei turceşti, contractat în che-
stiunea averilor mânăştireşti secularizate, prin votul emis în următoarea cu-
prindere;

« Se anulează creditul de lei 9.300.000, cu invitare ca guvernul să ia mägurile
cele mai nimerite pentru recăpătarea acestor bani ».

Chestiunea acestor averi, nefiind până acum rezolvată gi necunoscándu-se
nici mijlocul când anume se va rezolvă, guvernul actual nu poate continuă
rágpunderea anuităţilor, căci ‘ele ar stă neatinse ca un depozit fără a produce
procente, pentru un timp nedeterminat gi s'ar aglomeră din an în an fără a se
pute întrehuinţă în destinatiunea lor.

Ştipulaţiile actului adiţional al societăţii generale din Constantinopole cu
care s'a contractat expusul împrumut, conţine cele următoare;

1. Dacă comisiunea internaţională instituită de puteri pentru a statuă
asupra chestiunii mânăştirilor gise închinate, a rezolvă chestiunea într'un mod
altfel decât cel prevăzut prin contractul încheiat de guvern cu societatea ge-
neralä.

2. Dacă această comisiune ar hotári ca despăgubirea de 15Q milioane
oferită de guvernul român comunităţilor religioase să se răspundă odată iar nu
în anuitäti, sau într'un mod cu totul altul decât cel prevăzut prin contract.

In amândouă aceste cazuri guvernul român să fie dator a plăti societăţii
generale sub titlu de indemnitate de reziliere o sumă de 7500 lire turceşti gi dacă

www.dacoromanica.ro

206 C. I. BAICQIANU

rezilierea s'ar face în urma începerii serviciului împrumutului, toată suma
primită de societate sub titlu de comision din 30.000 lire turcești afectată anual
pentru acest serviciu, să rămâie definitiv în folosul societății.

Bazat pe aceste motive guvernul actual prin deciziunea consiliului mi-
nistrilor dela 25 Martie trecut, a luat măsurile cuvenite pentru rezilierea conven-
tiunii acestui împrumut şi pentru ridicarea banilor răspunşi de guvernul trecut
în primirea societăţii generale din Constantinopol, în sumă de lei 9.300.000, din
care se va scădeă comisionul de 30.000 lire turceşti şi suma de lei 7500 lire,
stipulată pentru indemnitarea regilierii expusei conventiuni.

Bazele după care se conduce serviciul aşezării gi al perceperii contributiu-
nilor directe sunt cele următoare:

Până la anul 1859 constatarea materiei impozabile se fäceà la fiecare 5 sau
7 ani odată cu recensământul general. Prefacerile ce se urmau între contribuabili
dela un period la altul, se regulau pe sarcina cutiilor comunale, în folosul cărora
se prelevă dela 1 până 4 zecimi, asupra dării personale pentru acoperirea pier-
derilor.

In puterea vechilor legi care regulau relatiunile dintre proprietari gi săteni,
strămutarea locuitorilor plugari neputându-se efectuà decât la începutul fiecărui
period, mişcarea contribuabililor eră atunci cu totul neînsemnată.

Dela 1859 încoace aplicându-se pe de o parte darea personală şi cea de șosele
asupra claselor privilegiate, pe de alta strămutarea sătenilor devenind liberă și
prelevarea zecimilor pentru pierderi desfiintándu-se, urmărirea deaproape a ma-
terii impozabile gi a contribuabililor a devenit neapărată gi mult mai poväroasä
decât în trecut, pentrucă de atunci toate adăugirile şi scăderile ce se operau mai
înainte pe sarcina caselor comunale, au trecut asupra casei Statului.

Atunci agenţii administrativi fură însărcinaţi cu întinsele operaţiuni ale
contribuţiilor, dela exactitatea cărora atârnă asigurarea venitului contribuţiilor
directe gi apărarea contribuabililor de tot felul de nedreptáti.

Dela anul 1860 însă îndatoririle agenţilor administrativi igvorîte din atribu-
tiunile lor speciale, sporind și ele într'un chip considerabil, guvernul pentru a
nu lăsă interesele fiscului în neîngrijirea ce le ameninţă din cauza mulţimii
îndatoririlor puse asupra agenţilor administrativi, pe de o parte a înfiinţat în
virtutea legii dela 30 Decemvrie 1864 un serviciu special de controlori prin toate
districtele, orașele şi plăşile, pentru conducerea operaţiunilor de recensământ
gi a lucrărilor relative la constatarea prefacerilor între contribuabili si la aşezarea
dărilor potrivit cu legile ad-hoc, iar pe de alta preocupat de enormele rămășițe
ce se aglomerau din an în an mai mult asupra contribuabililor de prin oraşe, a
prezentat Adunării un proiect de lege pentru reorganizarea serviciului percep-
torilor din comunele urbane, care s'a şi votat de Corpurile Legiuitoare şi s'a
promulgat la 23 Martie 1865.

Serviciul de constatare menţionat mai sus s'a gi pus în lucrare și în curs de
6 luni cât a funcţionat, a produs rezultate multumitoare. Legea însă pentru
organizarea perceptorilor nu numai că nu s'a aplicat, dar încă şi serviciul de
constatare s'a redus la jumătate prin dispozitiuni administrative luate de
guvernul trecut la 30 Iunie 1465, lăsând operaţiile de constatare prin comu-
nele rurale asupra perceptorilor pârcălabi.

Acest sistem de constatare introdus cu scop de a reduce cheltuelile Statului,
deși a produs o economie anuală de 500.000 lei, dar experienţa a dovedit că

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LQCQTENENTE] DOMNEȘTI DIN 1866 207
e — a

inconvenientele ce a decurs din a ei punere în aplicare, a fost în desavantajele
fiscului, de oarece constatarea veniturilor contributiunilor directe lăsându-se cu
totul în discretiunea perceptorilor comunali gi aceştia neavând nici cunoştinţele
cerute pentru O asemenea lucrare, nici vreo responsabilitate directă pentru
interesele fiscului, pierderile din contribuţii au fost mult mai mari în raport cu
economia făcută.

La 1866 Ianuarie, guvernul trecut văzând că creșterea rămășițelor a luat
proportiuni considerabile, a voit a face să se garanteze pentru viitor integrala
încasare a impozitelor și spre acest scop a prezentat fostei Adunări un proiect
de lege prin care se pune în sarcina comunelor rurale şi urbane, cu începere
dela 1 Iulie viitor, constatarea şi perceperea contribuţiilor pe un period de cinci
ani, în care interval venitul constatat prin rolurile ce se vor formă la început
să rămâie nevariabil pentru tezaur.

Acest proiect de lege s'a votat de fosta Adunare şi s'a promulgat la 30
Ianuarie trecut.

In urma acestora guvernul actual studiind diferite faze prin care a trecut
lucrările serviciului contributiunilor directe, a constatat cele următoare:

1. Că legea menţionată mai sus, departe de a atinge scopul ce şi-a propus
guvernul trecut, ea va aduce din contră cele mai mari dificultăţi în aplicare.

Printr'însa se asigură fixitatea veniturilor într'un mod iluzoriu, fără a în-
lătură rămăşiţele, căci în adevăr este o închipuire a crede că suma rămăşiţelor
ce apasă astăzi fiscul, când perceptiunea se execută prin agenţii săi, îl va apăsă
mai putin când împlinirea efectuându-se de comună ar lăsă rămășițe în pa-
guba lor;

2. Că, comunele nu vor fi niciodată în stare a acoperi pagubele ce ar rezultă
din rămășițe, mai cu osebire prin orage și târguri, unde populatiunea flotantá
cauzează cele mai multe pierderi din contribuţiuni;

3. Ca, clasificarea patentarilor, evaluarea venitului funciar, acelui de mână
moartă gi regularea la darea spornicilor, sunt lăsate asupra primarilor gi percep-
torilor, cari încât priveşte comunele rurale, trebuie să mărturisim nu sunt în
stare a conduce asemenea complicate operaţiuni şi s'ar da ocaziune la o mulţime
de procedări asupritoare;

4. Că sistemul ce conţine această lege este contrariu principiului de egali-
tate înaintea contributiunilor, deoarece comunele unde scăzămintele ar în-
trece sporirile, vor trebui a supune pe locuitori la plata pierderilor, în vir-
tutea solidarităţii ce-i impune expusa lege, pentru integrala răfuire a contribu-
tiunilor constatate prin roluri, şi astfel contribuabilii acestor comune vor fi
neapărat îndatoraţi a plăti dări mai mari decât ai altor comune care n'ar fi
încercat asemenea pierderi;

5. Că, cauzele principale care alimentează creşterea rămășițelor gi face a
se paraliză chiar dispozitiunile legii de urmărire, provin în mare parte dela
viciosul principiu ce există în legea contribuţiunilor personale gi șosele, după
care cel mai sărac lucrător şi toţi indivizii nestatornici dar în stare de a lucră,
sunt impuși la aceiași câtime ca şi locuitorii avuti gi statornici.

Din acestea rezultă că oricât de activ şi bine organizat ar fi serviciul de
constatare şi de perceptiune, oricât de eficace ar fi dispozitiunile legii de urmăriri,
totug ele rămân fără efect pentru contribuabilii nestatornici şi pentru aceea
care n'au nici un fel de avere mișcătoare.

www.dacoromanica.ro

208 Ç. I. BĂIGOIANU
d go op A >áÁ

Deaci provine neapărat o mulţime de rămăşiţe fictive, care nu se pot împlini
niciodată şi care fac ca veniturile constatate să nu se realizeze în întregimea lor.

Pentru întâmpinarea acestor neajunsuri, guvernul actual pe de o parte a
luat dispozitiuni prin comisiuni ad-hoc rânduite prin toate districtele, ca să se
constate rămăşiţele din contributiuni, să se împlinească cele reale şi să se scadă
cu desăvârşire acelea pentru care n'ar mai fi nici un mijloc de împlinire, iar pe
de alta a pregăti noui proiecte de legi pentru preschimbarea sistemului celor 2
contributiuni menţionate mai sus şi pentru organizarea serviciului de percep-
tiune într'un mod astfel cur să se asigure pe deplin integrala încasare a dărilor
gi să se înlătureze pe viitor toate inegalitätile şi neajunsurile de până acum.

Menită a procură Statului un venit important, institutiunea vămilor nu
va puteă răspunde la ceeace suntem în drept a asteptà dela dânsa pe cât timp
mijloacele sale de executiune, de priveghere şi de control, nu vor fi puse în condi-
tiuni proprii de a asigură repedea și regulata expeditiune a afacerilor.

Toată legislatiunea noastră vamală până astăzi, se márginegte în regula-
mentul decretat la 16 Decemvrie 1859, prin care în dorinţa legitimă de a se da
Statului o parte mai directă în gestiunea intereselor generale, se hotărăște
administrarea în regie a veniturilor vamale gi se fixează bazele acestei admi-
nistratiuni.

Alcätuit în pripä, acel regulament este departe de a constitul un cod
vamal îndestulător şi chiar titlul de proiect ce i se dă prin decretul care prescrie
aplicarea lui, arată cu prisos necesitatea de a se luă măsuri mai precise pentru
perceptiunea drepturilor vamale de intrare gi ieşire.

Şeapte ani aproape au trecut de atunci şi acel proiect de reglement este încă
în vigoare, abiă dacă câteva mici modificatiuni i s'au adus prin simple dispozi-
tiuni ministeriale şi o sumă de cazuri neprevăzute într'însul se regulează astăzi
încă după cum circumstanţele povätuesc pe agenţii administraţiunii.

Această stare de lucruri contrarie principiului că legea singură poate
decretă formalitätile perceptiunii impozitelor, mai ales când aceste formalitäti
aduc ca în chestiunea de faţă însemnate restrictiuni comunicatiunilor interna-
tionale, a avut și rezultatul inevitabil de a lăsă un câmp întins abuzurilor, punând
în multe împrejurări pe persoanele ce au a face cu vama la discretiunea agenţilor ei.

O altă cauză de abuzuri este şi sistemul de taxatiune numai ad-valorem
uzitat la noi, sistem care pe de o parte inlesnegte negutätorilor de rea credinţă
frauda prin prezentare de facturi falşe, iar pe de alta prin facultatea lăsată
agenţilor vamali de a urcă în oarecare limite valoarea declarată a mărfurilor,
dă loc la perceptiuni inegale şi adesea chiar arbitrarii.

Pe lângă acestea, neajungerea şi întârzierea lucrărilor de controlare, cari
se află astăzi înapoiate aproape cu un an, lipsa totală de inspectiune si mai mult
decât toate reaua recrutare a personalului vămilor, a contribuit într'o propor-
tiune însemnată a aduce administraţiunea acestei părţi a finanţelor ţării, în
starea putin multumitoare în care se găsește.

Paza frontierelor a lăsat asemenea mult de dorit. Depărtarea punctelor de
strejuire unele de altele, mai ales în România de peste Milcov şi lipsa unei legiuiri
care să prescrie drepturile şi datoriile grănicerilor, ca agenţi ai serviciului activ
al vămilor, înlesnind introducerile frauduloase, au făcut ca o mare parte din ve-
niturile de importatiune să fie pierdute pentru Stat.

Din cele ce preced a rezultat, că în timpul de șease ani de când vămile se

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOŢENENȚEI DOMNEȘTI DIN 1866 209

administrează de către Stat, pe când este probat că consumatiunea productelor
streine în ţară a luat o însemnată creştere, veniturile vamale au rămas aproape
staţionare. In sprijinirea acestei arătări, este îndestul o ochire asupra cifrelor
următoare ale produsului dreptului de importatiune si de exportatiune în cursul
celor din urmă trei ani:

Anul Importatiunea Exportatiunea

1863 9.606.582 Liberă |

1864 10.728.953 2.083.697 } Pe trei luni din urmă dr.
1865 8.958.333 8.650.673 inp. fiind restabilit

In acelaş timp cheltuelile de perceptiune a acestor drepturi fiind în sumă
de mijloc de 1.410.613 lei, sau pe an 10,45 % asupra veniturilor.

Aceasta este în puţine cuvinte expunerea fidelă a stării de azi a admini-
straţiunii vamale, expunere din care se vede îndestul, că totul este încă de
făcut pentru atingerea scopului fiscal al instituţiunii vămilor.

Spre dobândirea acestui rezultat este imperioasă necesitate de a se luă
măsuri pentru o organizafiune mai rafionatá a serviciului vámilor prin alcă-
tuirea unei legiuiri stabilite, nu pe principiile pernicioase ale unei neprevăzătoare
fiscalitáfi, ci pe baza unei drepte cumpániri între interesul tezaurului public
gi înlesnirile ce Statul datorește comerţului ţării.

Unitatea tarifului prin sistemul de tranzactiune pe greutate, pe cât stipula-
tiunile internationale ne vor permite a o dobândi, crearea de magazii pe la punctele
mai însemnate de vamă şi intrepozite prin orașele principale, luarea de măsuri
de poliţie relative la paza frontierelor pentru înlăturarea fraudei și protectiunea
serviciului vămilor şi ameliorarea poziţiilor, în fine o controlare serioasă a lu-
crărilor serviciilor exterioare, arată punctele principale ce trebuiă să conţină
o asemenea legiuire.

Cu alcătuirea aceasta guvernul nu va lipsi a se ocupă de urgenţă şi nu este
de îndoit că aplicarea ei va aveà cele mai favorabile rezultate, atât pentru tezaurul
public cât şi pentru comerţul în genere al ţării.

Veniturile consumatiei särei din partea de dincolo şi de dincoace de Milcov,
până la 1 Ianuarie 1862, erau date separat în antrepriză.

Iar sumele ce incasă Statul anual erau:

8.500.000 lei consumatia dinăuntru în partea de dincoace de Milcov si

2.500.100 lei consumatia cu exportatia în Turcia, Serbia și Rusia, în partea

de dincolo.

6.000.100

In anul 1859, comisia centrală având în vedere că sistema arendării celor
mai importante venituri ale Statului, eră prejudiciabilă nu numai intereselor
contribuabililor dar tezaurului public, a elaborat un proiect de lege prin care
se hotără ca exploatarea si veniturile salinelor dela expirarea contractelor
atunci lucrătoare, să se administreze d'a dreptul de către Stat.

Acest proiect a fost votat de Corpurile Legiuitoare și promulgat prin decretul
princiar sub Nr. 332 din 9 Iulie 1861.

Guvernele din Iaşi- Bucureşti, văzând că această lege-nu cuprinde în sine
decât regularea principiului, au numit o comisiune mixtă care să elaboreze
un alt proiect de lege de modul administrării salinelor.

www.dacoromanica.ro

210 C. I. BAICQIANU

Această comisie intrând în lucrare s'au despărţit în două, adică: o parte
din membrii au emis opinia cäutärei salinelor în regie pe contul Statului, iar
cealaltă parte că exploatarea sărei să se dea în concesiune pe un timp îndelungat,
rezervându-se însă perceperea taxelor, a se operă în regie.

Divergenta opiniilor a avut de rezultat întârzierea lucrării, astfel încât
ambele guverne au fost nevoite de a decretă fiecare câte un regulament provi-
zoriu pentru administrarea salinelor, reglemente superficiale care nu aveau
nici o uniformitate, pentrucă cel de dincoace de Milcov erà întemeiat pe anexul
ocnicesc din 1881, iar cel de dincolo pe vechile hrisoave ale rufetagilor salinei
dela Tg.-Qcna.

Sistema exploatării ce conţine aceste reglemente care sunt şi astăzi în
lucrare, este cy totul primitivă, este cu totul lipsită de un control eficace, este
cu totul în fine prejudiciabilă nu numai intereselor muncitorilor, dar chiar
intereselor Statului,

Am zis că este primitivă, pentrucă tăierea în mâinele vechi nu se urmează
după o sistemă uniformă gi regulată economică, astfel precum se uzează în
toate salinile din Europa, ci după diferite sisteme la fiecare salină în parte,
ceeace face, ca masele de sare să fie dărăpănate și consumate mai înainte de
timpul cuvenit,

Este cu totul lipsită de un control eficace, pentrucă sarea la extracția ei
din mină, nu se cântărește, ci cătimea ei se evaluează aproximativ după mărimea
bolovanilor, ceeace face de multe ori că sau muncitorii, sau Ştatul să fie fnselati.

Este prejudiciabil muncitorilor, pentrucă plata ce li se face în comparaţie
cu munca lor zilnică, nu este în destul de satisfăcătoare, cu atât mai mult, că nu
se face printr'un liber acord.

Este în fine prejudiciabilă Statului, pentrucă până astăzi mai la nici o
salină nu sunt clădite magazii pentru depunerea sărei extrasă, ci se aşează în
migle, ceeace face că o foarte mare cătime să se piardă din pricina elementelor
atmosferice.

Precum vedeţi dar d-lor Deputaţi, actuala sistemă cu care se administrează
salinile, fiind cy totul vicioasá şi lipsită chiar de un reglement uniform pentru
toate salinile, a pus pe guvern în poziţie de a studiă cu multă seriozitate cele 2
proiecte depuse de membrii Comisiei mixte din anul 1861 şi ase pronunţa pentru
sistema dării în concesiune a exploatării sărei, rezervându-și Ştatul vânzarea și
perceperea directă a venitului sárei. Sistema aceasta, care desparte tăierea şi
extracția sărei de vânzarea ei, oferă nu nymai mijlocul unui control eficace şi
introducerea unui mod regulat şi unifurm în exploatarea särei, dar gi o economie
foarte însemnată în cheltuelile de material şi altele, pe care numai industria
privată este capabilă a le combină.

Pentru acest sfârşit dar, guvernul va aveă onoare dea vă prezenta în
curând cuvenitul proiect de lege.

Venitul net produs tezaurului public în timpul regiei comparativ cu vechile
antreprise, deosebit de productele şi materialele rămase în natură la finele
anului 1885 sunt:

anul 1862. . . , . . . . . , lei 3.179.225 parale 11
» 1868. . |, 4, à 5 1 1 -> » 9.054.864 » 09
Y 1864. rareo o ra > 9 5.941549 » 24
o 1803... cc... . 9 7.772.870 » 08

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOÇOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 211

Dacă regia a lăsat un deficit în cei dintâi ani, precum se vede, pricina a
fost că administraţia ei la început nu numai că nu a fost bazată pe o sistemă
regulată gi economică, dar nici nu s'au luat la timp măsurile cuvenite pentru
strângerea, colosalelor depozite rămase în ţară dela vechii antreprenori, cauza
principală ce a produs tezaurului public, această pagubă.

Cu toate acestea, guvernul speră că aplicând noua sistemă, acest important
venit va crește anualmente în proporţie cu înmulţirea populatiunii şi cu desvol-
tarea diferitelor industrii la care se întrebuinţează sarea.

Pe țărmurile Márei Negre, începând de lângă domenia numită Jibriani
şi până la hotarul Rusiei din Basarabia reîncorporată, în depărtare dela 15—25
stânjeni dela malurile Mărei înaintea ţării, începe un lanţ de lacuri sau bazinuri
în care se formează sare. Aceste lacuri sunt în număr de 9.

Intinderea acestor bazinuri este foarte mare, suprafaţa lor se poate evaluă
la 35 milioane stânjeni pătraţi și ele fiind legate unul cu altul si cu Marea prin
niște mici canaluri formate înadins, primesc în fiecare primăvară o cantitate mär-
ginită de apă din Mare, care distribuindu-se printr'o pantă dulce, în unele din
aceste bazine ce sunt foarte largi gi putin adânci, prin mijlocul evaporaţiei apelor
sărate ce conţin, se formează sarea, care se întrebuinţează atât pentru consuma-
ţia din înăuntru cât si la un însemnat număr de industrii.

Acest venit până la anul 1864 luna Noemvrie, a fost dat în întreprindere
fără vreo restrictiune asupra preţului vânzării drept 19.000 galbeni, în care
intră însă si veniturile următoare:

1. Monopolul importului sărei gem în Basarabia;

2. Dreptul de a pescui în toate bălțile Statului;

3. Dreptul de a tăiă stufăriile;

4. Monopolul importului peştelui din străinătate, pe teritoriul Basarabiei
reîncorporate, și

5. Exploatarea a 36 mii disetine pământ dela Tusla.

Această antrepriză nu a avut nişte rezultate satisfăcătoare, pentrucă astăzi
Statul se vede tras în judecată de către antreprenori, ce rândui-se o despăgubire
aproape de 200.000 galbeni, pentru nişte pretinse călcări de contract.

Dela Noemvrie 1864 precedentul guvern a hotárit:

1. Desfiinfarea monopolului importului sărei gem pe teritoriul concedat;

2. Desființarea taxei de 15 % ce se luă dela peștele ce se importă în această,
parte.

Cuvintele pentru care s'au suprimat aceste monopaluri au fost că în aceiaşi
țară nu puteă există 2 legislații;

3, Bältile de pescuit s'au dat în antrepriză drept lei 68.160 anual.

4. Q parte din stufării lei 6.432 anual;

5. Pământ dela Tusla lei 136.784 anual;

6. Iar venitul salinilor pe 1865 a fost de 447,094 lei anual, din care scăzându-se
cheltuelile de personal gi material, ín care intrá gi reparatia malului Márei numit
Sasicu Mic, precum gi valoarea sárei calculatá a $2 capeici pudu, cu cát adicá
s'a cumpărat dela foşti antreprenori, mai rămâne în casa tezaurului deosebit
de folosul tras din vânzarea sărei gem care în timpul antreprizei eră poprită
de a intră în Basarabia şi un venit net în numerar de lei 48.045.

Precum se vede dar, salinile de Mare în cel dintâi an nu au dat un rezultat
satisfăcător și pricina a fost că în anul 1865, Marea Neagră debordând într'un

www.dacoromanica.ro

212 Ç. I. BAIÇQIANU
D RE ——————————————.————————————————— ss II AAA A

mod nepomenit, a stricaf nu numai toate ezeturile acestor bazine, astfel incát
în acel an nu a fost nici o recoltá, dar a înecat și o însemnaţă cátime de sare.
Cu toate acestea rămâne ca guvernul pe lângă măsurile luate dejà pentru
reparația malului Márei, să se ocupe cu o lucrare mai radicală pentru asigurarea
acestui venit.
Exportatia sárei în Turcia, Serbia şi Rusia până la anul 1865, a fost aren-
datä cu:
2.751.750 lei anual. Çätätimea sărei ce se predă concesionarilor a fost:
12.700.000 oca sare transportatä cu chelţueală guvernului la porturile
Dunărei pentru Turcia și Serbia.
2.000.000 dela salina Tg.-Qcna pentru Rusia cu transportul antrepre-
norului,

14.700.000

In urma mai multor licitatii tinute în anii 1864 si 1905, neoferindu-se
preţuri avantajoase pentru sarea destinatä a se exportà în Turcia gi Serbia, s'a
hotärît a se cäutà în regie, iar ace pentru Rusia s'a dat în antreprisä.

Venitul incasat în cel dintâi an al regiei, cu toate depozitele cele mari aflate
în aceste părţi din timpul vechilor antreprise, au fost de lei 3.381.478 parale 20
pentru o cáfátime de 13.945.494 oca sare, în care inträ gi aceea destinatä pen-
tru Rusia în cätätime de 2.000.000, ceeace comparativ cu vechiul period al
antreprizei a läsat tezaurului public pe lângă un beneficiu bánesc de lej 929.728
parale 20 si o cätätime de 754.516 oca sare, rămasă depozit la pofturile Du-
nárei.

Administratia domeniilor lasá multe de dorit; cánd aceste averi s'au luat
dela călugări, nu existá nici o lege, nici un regulament care sá puie o ordine în
administrarea lor.

Nu existà nici o statisticä regulatä care sá arate în ce consistá toatá aceastá
avere.

Mogii, case, embaficuri, vii, necunoscute de guvern, gi care nu dau Statului
nici un profit.

Pentru moşiile care le cunoagte nu se posedă nici o statisticä de fntinderea
lor, de ecaretele aflate pe dánsele, de valoarea lor, de venitul ce pot produce.

In administratia centralá o corespondenţă numeroasă, dispozitiuni ministe-
riale contradictorii unele cu altele, atributiuni nedeterminate, o aglomerare de
Jucrári, lipsa de un serviciu exterior care sá poaţă controlà aplicarea de contracte,
executarea ordinelor, urmărirea delictelor gi care se poatä inform pe administra-
tiunea centralä de îmbunăţăţirile ce urmează a se face, de măsurile ce trebuie
luate. Grabnica urnire a lucrărilor este fmpiedicatä, fiindcă nu exisfá nici o
armonie între dânsele, între autoritätile diriginte gi persoanele gi lucrările ce
trebuie sá dirije.

Legea secularizärii mánástirilor dela 1863 statueazá prin art. 6, că guvernul
va luă înapoi documentele ce au fost incredintate egumenilor locurilor sfinte
gi aceasta conform cu inventariile ce se găsesc in arhivele ţării. Spiritul acestui
articol, adică de a se constatà care este averea ce s'a secularizat, n'a fost implinit
cáqi măsura ce s'a luat de a se înfiinţă o comisiune pentru regularea docu-
mentelor n’a dat nici un rezultat. Afară de acestea nu s'a luaf decâţ o parte din
contractele de arendare, jar cealaltä nu existä precum şi garanţiile ce neîncetat

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOÇOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 213
oo e 2 <á<á<-p>p>-a->->->—;—T—”—_;—THIg TOA

reclamă arendagii, astfel moşiile care s'au secularizat sunt în mare parte arendate
de foştii egumeni, fără garanţii şi fără contracte. Din toate acestea au iz-
vorit procese nenumărate şi o perturbatie în administraţie.

Legea rurală promulgându-se la August 1864, urmă a se aplică şi la pro-
prietätile Statului, delimitarea lor însă a mers foarte încet. La 23 Aprilie 1865
se delimitase numai 100 moșii, astfel nu se puteá aplica art. 63 din lege, de a
se scădeă arendaşii cu valoarea muncii şi dijmei şi din aceasta guvernul eră
în imposibilitate de a împlini câștigurile.

Contractele încheiate cu inginerii nu sunt îndestul de lămurite nici în
privinţa ştiinţii, nici în privinţa unei prevederi a viitorului. Planurile ce s'au
ridicat cu spesele guvernului, au costat sume însemnate, fără ca din ele să se
poată luă o ştiinţă exactă despre starea moșiei, căci după contractele lor inginerii
s'au mărginit numai a indică partea cuvenită locuitorilor. Aceste planuri sunt
ridicate fără a se fixă punctul de legătură care să poată servi de punctul de ple-
care în caz de contestaţie pe viitor, spre determinarea hotarelor.

Prin art. 5 şi 6, 54 şi 55 ale acestei legi se statuează ca locuitorii cari n'ar
aveă dreptul de a fi împroprietăriți, pe moşiile particulare, să se poată strămută
pe acele ale Statului. In această privinţă nu s'a promulgat nici un regulament
care sá statornicească modul gi regulele în care au a se aplică aceste dipozitii
și până astăzi ele sunt neaplicate.

Prin art. 63 din legea rurală se statuează că arendagii moşiilor Statului,
cari vor voi a urmă după contractele de arendare până la expirarea lor, vor
fi scázuti din câştigurile moşiei cu suma ce se va cuveni pentru despăgubirea
clácei şi dijmei. După această dispoziţie la un însemnat număr de moşii ale
Statului s'a întâmplat ca suma de despăgubire să fie mai mare decât arenda,
sau să treacă peste cele 2 treimi, astfel încât aceşti arendasi, au stăpânit în
anul 1865 acele moşii fără să plătească nici un ban, sau numai o sumă toarte
mică, pentrucă nu s'a luat nici o măsură de a se aplică art. 3 tot din legea ru-
rală, prin care se garantează proprietăţii în orice caz o a treia parte din întin-
derea ei şi prin urmare şi folosinţa venitului ce producea.

Această anomalie a încetat astăzi în urma jurnalului Consiliului de Mi-
nigtri din 18 Aprilie a. c., prin care se hotărăște ca toţi arendagii moșiilor de
această categorie să plătească până la expirarea contractelor minimum o a
treia parte din preţul cuprins în contract.

Cu aplicarea legii rurale, venitul Statului din arenzi de moşii a scăzut
cu suma de 15.095.191 lei. In anul 1864 acest venit după contracte a fost de
44.355.191 lei, iar în 1866 este numai de 29.260.000. Despăgubirea ce se cuvine
Statului pentru răscumpărarea clăcei şi dijmei după constatările aproximative
făcute până astăzi se urcă la suma de 8.000.000.

Statul posedă încă o mulţime de locuri şi vii date cu embaticuri de câtre
egumenii diferitelor mănăstiri. Pentru aceste embaticuri (besmane) nu s'a
găsit la egumeni decât nişte condici incomplete şi rupte, astfel încât după dân-
sele nu se pot constată toate acele embaticuri. La 30 Octomvrie 1864 s'a
decretat, o lege prin care se statuează rescumpärarea acestor embaticuri anuale
pe 30 ani. De atunci şi până astăzi nu s'au răscumpărat decât 163, cari au
produs suma de 90.694 lei.

(In bugetul anului 1865 figurează venitul embaticurilor pe deplină sumă

www.dacoromanica.ro

214 -C. I. BĂICOIANU

sub titlu de răscumpărarea embaticurilor, fără a se consideră că embati-
curile räscumpärate încetează de a mai fi un venit).

Numărul embaticurilor care s'au constatat de atunci şi până acum este de
1370 şi produce un venit anual de 27.863 lei.

Răscumpărarea embaticurilor se efectuează în proportiune neînsemnată,
fiindcă embaticarii preferă a plăti pe fiecare an o dare minimă, decât a numără
o dată de 30 ori această dare anuală, lucru foarte natural, fiindcă prin räscum-
părare plăteşte întreit valoarea embaticului.

Constatarea asemenea merge încet, pentrucă nu se constată un embatic
decât atunci când embaticarul se prezintă cu actele sale şi astfel multi dintr’ingii
care n'au plătit embaticul, sau care nu au acte în regulă se tem a le prezentă.
Deşi pentru acestea s'au înfiinţat în tiecare judeţ comisii compuse din prese-
dintele tribunalului, primarul si un membru al consiliilor judeţene, însă ele
până astăzi n'au dat nici un rezultat. Afară de locurile date cu embaticuri
anuale fixe, sunt gi viile tot cu embatic, dar care plătesc dijmă din productul
anual. Pentru acestea legea nu prevede nimic şi deşi s'au prezentat mai mulți
cu dorinţa de ale răscumpără, însă nu s'au putut efectuà, necunoscându-se care
sumă să se fixeze pentru a se capitaliză pe 30 ani.

In fine, în urma sobornicescului hrisov dela 1785 pentru judeţele de peste
Milcov şi a legii din 1843 pentru cele de dincoace, prin care s'a oprit darea
mai multor locuri cu embatic, egumenii totus au liberat acte deasemenea na-
tură, încât astăzi guvernul ar fi dator, spre a-i expropriă, să-i despăgubească
de toate îmbănătăţirile, clădirile, sádirile şi altele ce ar fi făcut pe vremuri,
ceeace ar fi mai desavantagios pentru fisc, decât dacă ar recunoaște acele acte.
Legea dela 30 Octomvrie 1864 nu prevede nimic pentru embaticurile de ca-
tegoria aceasta.

Tot prin legea decretată la 30 Octomvrie 1864, se statuează a se vinde
ecaretele de prin orașe şi al căror venit nu trece peste 150 galbeni. Asemenea
gi locurile virane de prin oraşe de orice valoare şi viile care se află izolate, adică
care nu fac parte din vr'o moşie a Statului.

Pentru aplicarea acestor dispozitiuni s'a decretat un regulament prin
care se regulează ca prefectii să constate toate acele bunuri și să le estimeze
prin experţi, apoi să le vânză prin licitaţie la tribunalele respective.

Vreo câteva din aceste tablouri s'au primit, însă nu s'au pus până astăzi în
vânzare nici unul din aceste bunuri, sub cuvânt de a se vinde toate deodată
după ce se vor constată.

Pentru păduri, există încă în vigoare 2 legi: una dela anul 1843 pentru
cele de peste Milcov şi alta din anul 1847 pentru cele de dincoace de Milcov.

Cea dintâi regulează într'un mod absolut exploatarea pădurilor în general.
Ea determină ca pădurile populate de esențe amestecate, sá se împartă în 40
ani, iar cele de stejar gi brad în 30 ani. Mai hotărăşte încă ca dela fiecare fálcie
să se oprească 80 de seminceri.

La facerea acestei legi nu s'a ţinut în seamă nici starea vegetației, nici
calitatea pământului, nici clima locală, nici necesităţile consumatiunii locale.
Pentru seminceri, nedeterminând calitatea si vârsta atât pentru uz cât şi pentru
circulara Ministerială, s'a hotárit a fi numai de 15 ani, anulând prin această
dispozitiune, unul din scopurile principale ale opririi semincerilor, adică de
a regenerá pădurile prin reînsămânţarea naturală.

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN {866 215
2 "2 1

Pe lângă aceste viciuri ce se află chiar în lege, n'a existat nici un control
de oameni speciali, care să privegheze la aplicarea ei gi care să facă a 8e res-
pectă oarecare dispoziţiuni relative la paza lor.

Astfel exploatarea parchetelor se făceă neregulată, nu se urmă ordinea
prevăzută în planuri, după exploatare se băgau vite care rodeau lăstarul, la
munte se tăia numai bradul, lăsând semincerii de fag şi asttel bradul neavând
facultate de a dă din tulpină, dispărea depe munţii Moldovei.

Legea din 1847 pentru pădurile de dincoace de Milcov opreşte cu desă-
vârşire orice exploatare într'însele, însă în cele din urmă linii acordă dreptul
de a se tăiă lemne pentru trebuinfe publice. Această lege cuprinde 2 viciuri,
cel d'întâiu oprirea cu desăvârșire a exploatării. Parte dintr'însele trecuse peste
termenul exploatabilitätii şi materialul păduresc cădeă în stare de depreciune,
iar parte eră lipsit de tăierile necesare pentru ameliorarea reclamată de starea
arboretului.

Al doilea viciu eră că sub motiv de lucrări publice se comiteau tăierile
cele mai neregulate, pentrucă la aceste liberări nu se aveă în vedere decât
trebuinta. Apoi nu există nici un control, de oarece nu există nici o admini-
straţiune specială, nici măcar o poliţie pädurarä.

Pe lângă aceste viciuri trebuie să adăugăm că în toată România a existat
regimul izlazurilor de págunare în pădure; nepăsarea locuitorilor, slaba pază,
cupiditatea arendaşilor şi a egumenilor. Dacă România mai posedă astăzi
păduri, o datoreşte numai excesivei fertilitäfi a pământului şi conditiunilor
climatice, aşă de favorabile pentru vegetaţia lemnelor.

Tocmai în anul 1851 s'a înfiinţat un serviciu pentru pădurile de dincoace
de Milcov, compus din trei silvicultori francezi cari au format în spaţiu de 3
ani mai mulţi silvicultori indigeni gi au tăcut memoriuri asupra unui număr
destul de însemnat de păduri.

Aceşti silvicultori străini au părăsit ţara la 1853, când cu ocupaţia armatei
Rusiei, iar serviciul silvic cu silvicultori indigeni n'a fost reînființat decât la
1855, însă nu exista nici o direcţie în lucrările lor şi astfel până la 1857 n'au
făcut nici o lucrare.

Tocmai în anul 1860 s'a înfiinţat un serviciu central special şi îndată a
luat mai multe măsuri pentru conservarea pădurilor, pentru regularea tăie-
rilor de lemne în trebuinte ale Statului, pentru constatarea gi urmărirea de-
lictelor päduresti, pentru regularea pazei pădurilor pentru ridicarea planurilor
şi amenajarea lor, pe baza cărora s'a pus în 1863 în exploatare un număr de
14 păduri.

La 1862 aceste măsuri s'au introdus şi în partea de peste Milcov, unde s'au
înfiinţat silvicultorii din cei care terminaseră studiile lor în şcoala specială
de silvicultură, care a existat în Bucureşti dela 1860 până la 1862.

Nestabilitatea acestui serviciu, care a fost suprimat în mai multe rânduri,
a făcut ca el să nu poată urmări cu succes lucrările începute, Astfel în anul
1863 a fost desfiinţat de 2 ori şi apoi reînfiinţat spre a se desfiinfà din nou în
1864. In sfârşit tot în anul 1864 a fost reînfiinţat şi îndată el a regulat amena-
jarea a 54 păduri, asigurând un venit de 1.025.978 lei pe fiecare an.

Lucrările începute de acest serviciu merg încet din cauza restrânsului
număr al agenţilor silvici şi din lipsa unui cod pădurar, care să specifice modul
exploatărilor pădurilor, constatarea, urmărirea şi pedepsele pentru delictele

. (4
www.dacoromanica.ro

216 C. I. BAICOIANU

e —— 07 ——

pădurești, să reguleze o poliţie pădurară, să puie o restricţie la enormele de-
stupări de păduri, ce se practică neîncetat, să așeze în fine bazele unei admi-
nistratii legale a proprietăţii pădurare. Punerea în exploatare a pădurilor de
dincoace de Milvoc s'a făcut pe baza numai că s'a trecut în buget o sumă ca
venit din păduri, fără însă a se face o lege specială prin care să se abroge cea
încă în fiinţă din anul 1847, care opreşte cu desăvârşire orice exploatare de
păduri.

Numărul cel mare al proprietăţilor Statului care s'a adăugat pentru se-
cularizarea mogiilor zise închinate, Brâncoveneşti şi Chinqviale, embaticurile,
ecaretele, viile şi pădurile, importanţa acestor avutii ale Statului, necesitatea
ca administraţia lor să fie privegheată de aproape, complexitatea materiilor
de administrat, precum:

1. Constatarea tuturor proprietăţilor Statului;

2. Formarea statisticei lor;

3. Facerea planurilor economice;

4. Regularea embaticurilor;

5. Exploatarea tuturor acestor proprietăți prin dare în antrepriză sau
în regie;

6. Apărarea drepturilor proprietăţilor Statului;

7. Urmărirea proceselor;

8. Conservarea, regularea, amenajarea și exploatarea pădurilor.

reclamă imperios ca administraţia căreia i se vor încredinţă aceste bo-
gätii ale Statului să fie condusă de un serviciu, care să posede toate cuno-
gtinfele ce reclamă fiecare ramură ce o compune.

Este dar necesar a se institui o ad-tie specială geparatá de aceea a mini-
sterului de finanţe, care este împovărat de lucrări atît de numeroase, o admi-
nistratie în fine liberă în exerciţiul ei, gupusá unui control sever și având a
da o socoteală exactă de chestiunea acestei averi, rămâind însă ca încaşările
veniturilor să se facă tot prin ministerul finanţelor.

Pe teritoriul Basarabiei reîncorporată în virtutea Tratatului din 30
Martie 1856, se află 40 comune numite colonii care se administrează încă după
nişte statute încheiate de guvernul imperial al Rusiei și care conţin mai multe
scutiri și privilegiuri care le sustrag dela legea comună.

Cele mai principale din aceste scutiri și drepturi sunt:

1. Apărarea de militari şi dorobanţi;

2. Dreptul de a-și alege subprefecti;

3. Apărarea de dare personală, şosele, foncierá și transmitere;

4. Dreptul de a se bucură fiecare familie de câte 50 desetine pământ (ca
la 112 pogoane);

5. Plăţile către Stat a coloniștilor consistă în 2 lei gi 12 parale de desetiná
de pământ şi în 4 lei 8 parale de individ parte bărbătească pentru întreţinerea
autorităţilor administrative, cu toate că prin statutele lor se obligă şi la dă-
rile acestea:

1. A plăti anual dupe trecerea anilor de scutire câte lei 70 de familie;

2. Darea banilor pentru întreţinerea comunicaţiilor pe uscat şi apă, dar
care nu s'a respectat până astăzi.

Pe lângă cele 40 colonii se mai află şi 22 sate numite domenii, care se

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 217

mai administrează şi acestea după nişte statute deosebite de ale coloniilor,
numai În ceeace se atinge de plăţile către Stat și care sunt:
Lei Par.
100 18237, Ca, capitatii de fiecare familie.
9 33 #4 Darea de pământ de fiecare suflet parte bărbătească, care
au câte 30 desetine familia (ca la 6714 pogoane).
5 6 Sub denumire de dare obsteascá de fiecare suflet parte
bărbătească.

115 18 1/5

Precum se vede, situaţia acestor colonii gi domenii este cu totul deosebită
de aceea a celorlalte comune din ţară si în fine este cu totul neregulată pentru
ca până astăzi nu se cunoaşte pozitiv nici chiar întinderea terenelor pe care
se află aceste colonii şi domenii, ceeace aduce un prejudiciu foarte însemnat
nu numai tezaurului public, dar chiar ad-tiei generale a fárei. Guvernul este
preocupat de proiectele de legi ce trebuie a se elaboră pentru regularea acestor
colonii și domenii.

Statul român având un însemnat număr de moşii şi acarete, tranzactiuni
de tot felul: darea în arendă a moșiilor gi închirierii a acaretelor, exploatarea
pădurilor și alte antreprize de utilitate publică, rezultă din aceste operaţii
o mulţime de cestiuni litigioase care cer imperios ca Statul să fie reprezentat
înaintea autorităţilor competente spre a justitică drepturile sale asupra
obiectului în litigiu.

Moșiile Statului se găsesc expuse la uzurpări de către vecini gi la o
sporire de procese din an în an, din cauză că cea mai mare parte sunt nede-
limitate, nu au încă semnele de hotare stabilite prin hotărnicii și ridicări de
planuri după documente sau vechia stăpânire gi la multe moşii de ale máná-
stirilor secularizate zise închinate, lipsesc documentele, înstrăinate fiind de
foștii egumeni greci.

In această stare de lucruri, cu gestiunea unui aşă mare număr de proprietăţi,
Statul a trebuit a aviză la mijloacele de conservare a proprietăţilor gi reprezen-
tării lui înaintea justiţiei în cauzele relative la proprietăţi şi altele. Așă prin
legea din anul 1861 s'a instituit pe lângă Serviciul Contencios o eforie de trei
avocaţi, a cărei misiune eră de a dirijă procesele Statului, a provocă pe cele de
interesul fiscului, a pledă cauzele de mai mare importanţă şi a da instrucţiuni
pentru celelalte corpului de avocaţi curenţi distribuiţi pe fiecare judeţ câte unul
pentru a reprezentă Statul, apărându-i drepturile în orice proces pendinte la
autorităţile locale, iar pentru delimitarea moșiilor prin hotărnicii și ridicări de
planuri, verificări de lucrări inginerești şi aduceri la îndeplinire de hotăriri defi-
nitive, Statul pentru toate acestea lucrări, n'a prevăzut decât trei ingineri hotar-
nici cu câte un ajutor topograf. Experienţa însă a dovedit că acești ingineri n'au
putut a se ocupă de hotărnicii, fiind împiedicaţi în tot timpul de vară de alte
lucrări urgente, sorocite de tribunale, precum: ridicări de planuri, aduceri la
îndeplinire, verificări de acte hotărnicești ale proprietăţilor vecine cu moşiile
Statului şi altele.

Eforia s'a redus la 2 membri, ceeace face ca în caz de divergență de opiniune
între etori, scopul legiuitorului de a aveá un aviz al consiliului să nu se poată
împlini. Corpul de avocaţi în anul 1865, prin decretul fostului Domnitor, a fost
redus numindu-se un avocat pe câte 2 si 3 judeţe.

www.dacoromanica.ro 149

218 C. I. BĂICOIANU

In adevăr. după starea de sleire în care s'a găsit tezaurul public la 11 Fe-
bruarie, nu ne-am puteă gândi decât la cele mai mari economii posibile în bugetul
Statului, dar în unele cazuri aceste economii pot fi mai mult un prejudiciu fiscului,
Astfel este cu reductia avocaţilor care s'a făcut nu în vederea impufinárii pro-
ceselor şi deaceea trebuinţa reclamă imperios ca un avocat să pledeze în aceiaşi
vreme procesele Statului în câte trei judeţe.

Este evident, că dela secularizarea mănăstirilor din toată ţara procesele
încă au trebuit a mai spori şi ocupațiile avocaţilor s'au înmulţit privind pe
Stat procesele acelor mănăstiri, ce erau pendinte la instanţele judiciare, cu legea
rurală prin care afacerile pendinte la comitetele permanente se pledează tot
de aceiaşi avocaţi,

Pe lângă acestea, codicele civile dimpreună cu procedura cere ca Statul să
fie reprezentat în interesele sale la estimatiile imobilelor, care se afectează la o
garantie către Stat, sau la orice tranzactiune.

După statisticele de starea proceselor, sunt rămase în lucrare până la finele
anului 1865 un număr de 1.695 afară de 298 de hotártri de aducere la îndeplinire,
cele hotärîte în curgul acelui an până astăzi sunt 221, dintre care 116 în favoare,
iar 105 în defavoare, care toate s'au apelat la instanţele superioare, Statul însă
numai din hotărtrile Çurtilor Apelative din acel an gi până astăzi puse în exe-
cutare, este în drept a încasă dela debitorii condamnaţi o sumă de lei 2.486,963
parale 06.

Din această situafiune rezultă întrun mod învederat imposibilitatea ma-
terială de a puteă avocaţii după sistemul de astăzi pe câte 2 şi 3 judeţe, să în-
tâmpine toate afacerile Statului la termenele fixate de tribunale, găsindu-se mai
adesea în trista pozitiune de a cere amânarea proceselor, unele chiar de interesul
Statului de a fi rezolvate cât mai neîntârziat.

Tot asemenea se poate zice şi pentru inginerii hotarnici că abiă pot să
îndeplinească lucrările urgente după sorocirile tribunalului fără a le prisosi
timpul de a se ocupă cu studierea documentelor pentru întreprinderea de ho-
tărnicii,

După starea care ne arată practica lucrului, cea mai mare parte de procese
gi cele mai complicate vin de acolo că nu sunt decât un prea mic număr de
moşii hotărnicite definitiv,

Aşadar, pentru împuţinarea proceselor şi pentru o mai bună conservare a
proprietăţilor şi a reducerii în acelaş timp a cheltuelilor pe viitor, nu poate fi alt
mijloc eficace spre a ajunge la acest rezultat decât hotărnicindu-se moşiile ne-
delimitate. Prin aceasta Statul va profită îndoit căci proprietăţile nu vor mai fi
expuse ca până acum la uzurpări, căci procesele vor merge în adevăr împuţinân-
du-se şi astfel se vor puteă realiză mari economii prin reducerea numărului de
avocaţi în permanenţă.

Preocupat de această idee, guvernul wa gândit că nu poate ajunge la un
asemenea rezultat de economie, decât fixând pentru câţiva ani în bugetul Sta-
tului o sumă oarecare afectată special pentru a se da în antrepriză la hotarnici
ingineri particulari, delimitarea moşiilor Statului prin hotărnicii şi ridicări de
planuri fotografice, conform legiuirii în fiinţă. Cu modul acesta gi numai astfel
Statul va împuţină procesele, proprietăţile vor fi mai bine păstrate, putându-se
realiză atunci şi cele mai mari economii, rămânând ca inginerii hotarnici actuali

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 219
TS

să se ocupe cu aducerile la îndeplinire şi celelalte lucrări de hotărnicii pendinte
la instanţele judiciare şi cu toate verificările actelor ca şi până acum.

După numeroasele creatiuni şi nemäsuratele cheltueli cari au adus tezaurul
public în discreditul şi strâmtoarea cea mai mare, guvernul precedent a avizat
la crearea unui impozit indirect. La 5 Decemvrie 1864 s'a promulgat legea
pentru vânzarea tutunului si a tabacului cu drept exclusiv al Statului.

Această lege care după credinţa legiuitorului promiteă mari beneficii, dar
care după natura ei urmă ca să aducă un zdruncin general, atât în interesele
comerţului privat, cât şi în cultura tutunului, care abiă ajunsese a se desvoltă,
cu introducerea ei pentru prima oară pe pământul României, prezintă dificultăţi
demne de un studiu mai serios.

Dela 25 Ianuarie pretuind această dificultate, propuse a amână punerea ei
în lucrare până la 1 Maiu 1866, şi a prelevă până atunci o taxă asupra tutunurilor
care s'ar introduce din străinătate. Transformatä în proiect de lege, această
propunere se votá de Camera Legislativă la 9 Iunie 1865 gi se trimise în exa-
menul Corpului ponderator.

Dar repedea schimbare a ministerului a adus şi schimbarea acestui sistem.
Noul minister dela 14 Iunie retrage proiectul citat dela votul Senatului şi în
puterea art. 8 din statut, după simplul aviz al Consiliului de Stat, la 3 Iulie
1865 prin decret promulgă o lege prin care se pune în aplicare legea primitivă,
cu modificatiuni esenţiale chiar dela 1 August,

Modificatiunile admise au transfigurat bazele fundamentale ale legii.

Fără a prevedeă gi a calculă consecinţele funeste ale unei sisteme vicioase,
nepunând în lucrare împachetarea care puteă fi singurul mod de garanţie pentru
un folos probabil, a făcut ca monopolul să fie rezervat Statului numai cu numele,
iar în realitate lăsat la discretia detailistilor vânzători de tutun.

După această sistemă nenorocită, Statul s'a angajat a plăti posesorilor de
tutunuri şi tabacuri mărturile lor, a le da o indemnizatiune de 15% pentru pa-
gubele comerţului lor gi apoi a le vinde iarăși lor aceiaşi marfă încărcată cu o
taxă şi cu o scădere de 20%, ceeace constată după calculele cele mai elementare
o pagubă învederată,

Pe această cale intrând regia cu o administratiune împrovizată, fără regu-
lamente de ordine gi de disciplină, fără oameni de specialitate, fără o sistemä
studiată, fără preparative de mijloace și localuri, au intrat într'un dedal de con-
fuziune, de abuzuri gi de risipă,

Luarea tutunurilor pe comptul regiei s'a efectuat prin comisiuni de expertiză
numite ad-hoc la fiecare district, acestea au clasificat calităţile diverse după care
s'au regulat despăgubirea posesorilor. Această operaţiune a dat loc la abuzuri
incalculabile, s'au primit tutunuri stricate şi fără nici o valoare, s'au estimat
tutunuri de calităţi inferioare ca superioare şi nu s'a stabilit nici o regulă prin
care să se poată controlă clasificatiunea făcută de aceste comisiuni, încât a rămas
câmpul deschis pentru tot felul de fraude. Magazinerii în genere numiţi fără
garanţie, au putut să amestece calităţile, sustrăgând pe cele superioare şi punând
în locul lor cele inferioare.

Ministerul actual îndată după instalarea sa a numit comisiuni pe la toate
depozitele, spre a constată calitatea şi starea de conservare a mărfurilor.

Până astăzi însă n'a primit rezultatul constatărilor şi deaceea nici nu poate
cunoaşte cu certitudine dacă mărturile ce posedă astăzi în magazine, valorează

www.dacoromanica.ro

220 C. I. BĂICOIANY

———— m ————————————

capitalul ce a debursat şi cari pot fi pierderile asupra mărfurilor care se zice
că sunt avariate.

După ce s'a impovárat cu modul acesta Statul cu o marfă destinată a se
vinde în consumatiune cu un profit oarecare, nu s'a stabilit nici o măsură eficace
spre a asigură această manipulatiune. Detailigtii cumpărând marfă brută după
tarifa regulată, au profitat de anomalia şi de nomenclaturile legii, spre a trificà
atât pe fisc cât şi pe consumatori; pe fisc prin introducerea contrabandei şi pe
consumatori prin amestecarea diverselor sorturi de tutun, ceeace a produs şi
produce o nemulţumire generală în ţară.

Astfel după ce consumatorii s'au pus în stare de a fi mereu traficati de către
detailiști, apoi şi Statul se vede expus a vedeá periclitându-se mărfurile sale
în magazine fără a le puteă vinde.

O repede aruncătură de ochi asupra cifrelor poate demonstră adevărul
acestor asertiuni.

Dela 1 August 1865 Statul s'a făcut posesor peste o sumă de 1.538.150 oca
de tutun (438.429 ocale turceşti 1.099.722 indigen).

Dela această epocă până la finele lui Martie în 8 luni s'a consumat abiă
446.069 ocale, dintre care numai 111.036 oca de calităţi superioare.

Din această cifră se poate vedeă cât de mare a fost frauda prin contrabandă,
căci dacă s'ar admite măcar a 10-a parte din populatiunea României ca consu-
matori de tutun, câte o jumătate ocă de individ pe lună, ar fi trebuit să se con-
sume cel putin 1.600.000 ocale în 8 luni.

Prin urmare dacă ar fi să se aştepte rezultatele consumatiunii tot după
această proportiune și pe viitor, ar trebui încă un timp de 2 ani cel putin, ca să
se poată consumă toate tutunurile aflátoare astăzi la regie.

Pentru mărfurile primite la regie şi pentru indemnizarea comercianților,
s'a angajat un capital care împreună cu procentele se urcă la 19.600.000 lei (în
bonuri şi numerar). După tarifa adoptată pentru vânzare s'a calculat a se scoate
pe mărfurile cumpărate 36.500.000, dar din vânzările operate la regie în aceste
opt luni s'a încasat 7.274.895 lei 3.869.888 tutun turcesc şi 3.405.007 indigen
(din care s'a plătit în bonuri capital şi procente 2.111.000 lei şi în numerar
2.737.500 lei). i

Prin urmare după această normă ar trebui încă 2 ani fiscului ca să scoată
capitalul său, plus dobânzile care trebuie sá le poarte, plus capitalul ce caută
să mai adauge spre manipularea monopolului.

Astfel situatiunea tezaurului are de perspectivă:

1. A debursă lei 14.489.444—10 spre achitarea bonurilor emise, cea mai
mare parte cu scadenţa în August viitor;

2. A suferi sarcina bugetului special;

3. A face imediat un vărsământ de cel putin de 4.000.000 lei pentru cum-
părarea recoltelor anului 1865.

In faţa acestei situatiuni guvernul actual deşi în principiu este pentru des-
fiinfarea acelui monopol, dar până a află mijloacele prin care să poată desface
mărfurile ce le are acum luate fără o mare pagubă, se vede nevoit încă de a-l
menţine.

Dar văzând viciozitatea actualului sistem, văzând urgenţa de a se pune o
stavilă fraudelor ce se comit atât în paguba fiscului cât şi a consumatorilor, toate
greutăţile de aplicatiune ce le prevede, a venit la măsură spre a trece peste de-

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 221

cretul dela 3 Iunie 1865 gi a pregátl punerea în lucrare a dispozitiunilor primitive
ale legii din 1864, prin impachefarea ţuţunurilor gi darea lor astfel în consu-
matiune.

Conform cu dispozitiunile legii dela 26 Noemvrie 1864 s'a instituit o casă
specială de depuneri gi consemnaţiuni, care a inceput a functionà dela 1 Ia-
nuarie 1865. Scopul acesfei instifutiuni a fost de a concentrà la un loc depunerile
şi consemnaţiunile din toatä ţara, de a pune în circulatiune acele sume ce până
aci rămaseră neproducäfoare şi de care nici depunätorii, nici pästrätorii nu puteau
profità, lipsind societafea de beneficiul unui numerar însemnaţ, care prin ne-
înţrebuinţarea lui reprezenfá un capital mort.

Prin instifuirea Casei de Depuneri şi Consemnatiuni, aceste capitaluri
moarţe şi neproductive s'a pus în circulatiune, s'au asigurat depunätorilor un
venit proportionat şi s'a creat Statului un venit progresiv.

Din darea de seamă a casei de depuneri şi consemnatiuni despre opera-
tiunile sale în cursul anului 1865, rezultä că beneficiul realizat chiar în anul
dințâiu, după deductiunea tufuror cheltuelilor de administratiune, s'a suit la
cifra de lei 113.000 care s'a värsat în casa tezaurului, că după toate prevederile
beneficiul anului curent va ajunge cel putin la o sumă întreitä şi poate mult
mai mare încă, dacă va creste precum este probabil suma operaţiunilor sale.
Prin grabnica restituire a depunerilor la orice cerere, prin plata exactă a pro-
cenţelor şi prin repedea expediere a lucrărilor, aceastä institutiune a câstigat
în scurtul ţimp al exisţenţei sale încrederea publicului. O sumă de peste 20
milioane, care fără aceastä instifuire ar fi rămas neproductivá în diferitele case,
s'a redat circulatiunii gi a contribuit la alimentarea productiunii, venind cu o
sumă de 12 milioane în ajuforul Sţaţului cu o dobândă fixafä la 7 gi jumätate.

Rezultatul dobândit este fără îndoeală destul de saţisfăcăţor, dar succesul
nu exclude ameliorarea şi casa de depuneri și consemnatiuni, prinţr'o comple-
fare a legii dela 26 Noemvrie 1864, este susceptibilá de mari imbunätätiri. Spre
acest scop s'a prezentat fosţei Adunări Legislaţive un proiect de lege, care din
nenorocire nu s'a luaţ în desbafere, menif a procură acesfei instifufiuni o des-
voltare naţurală, prin care singură va pufeà produce Stafului gi societätii toate
avanţajele ce se pot asteptà dela o asemenea institutiune. Ideia pe care este bazaf,
acest proiect de lege, este a se acordă casei de depuneri și consemnaţiuni fa-
culfatea de a puteá cumpără gi revinde, la caz de trebuintä, obligatiunile Sta-
tului. Pentru aceastä faculfate, acordatä casei de depuneri, se va sul cursul
obligatiunilor şi posesorii unór asemenea obligaţiuni le vor pufeà preface în
orice moment în numerar. Aceasţă înlesnire va îndemnă publicul a da fotdeauna
preferinţă Statului pentru plasarea sumelor ce le va aveá disponibile.

Afară de aceasta se vor mări și beneficiile casei de depuneri și prin urmare
veniţurile Statului, fiindcă nu poate fi îndoeală că va revinde obligaţiunile
cumpärate, ale cărora curs l-a suit la un preţ mai mare.

Luarea în consideratiune a acestui proiect de lege este cu afâf mai mult
de dorit, că el va contribul la restabilirea şi consolidarea crediţului Statului,
dela care aţârnă reugifa fufuror operaţiunilor financiare.

Curtea de conţuri, dintre conturile primite dela desfiinţaţul minister de
control pe diferiți ani, şi din cele primite dela deosebite minisfere şi casierii
până astäzi, a revizuit gi hotärîf un număr de 210 din care:

www.dacoromanica.ro

222 C. I. BAICQIANU
TT U U

114 compturi hotárite şi pronunțate sentința lor.
98 compturi cercetate gi puse în discufiunea sectiunilor respective.

210

Se află în lucrare cu încheierea exerciţiului 1860 în întregul său cu toate
ministerele, mai sunt 327 compturi în cercetare, împreună cu gestiunea anului
1864, iar pentru anii 1882—1863, conturile nu sunt trimise încă, fiindcă verifi-
carea lor nu s'a putut termină de ministerul finanţelor.

Sumele incasate de comitetul de lichidare al obligatiunilor rurale dela 23
Aprilie până la 23 Aprilie 1866, se urcă la . Lei 26.855.569 parale 04 adică:
Din răscumpărarea clácei gi dijmei . . . . . » 25.686.283 » 01 ,
Din vánzarea productelor din magaziile de re-

ZOIVÁ. . o... po. e + + + + + + » 1.148.714 » 23
Dela nevolnici pentru casă si grădină . . . ? 40.591 » 20

Total egal Lei 26.855.569 parale 04

Sumele răspunse se urcă la . . . . . . . » 21.591.180 » 25 adică:
In procente pe semestrul 1 dela 23 Aprilie 1865
„până la 23 Octomvrie 1865 . . . . .
Idem pe semestrul al 2-lea 23 Octomvrie 1865
până la 23 Aprilie 1866 . . . . . . . . 9.842.611 » 23
Pentru confecţionarea obligatiunilor rurale . » 355.117 » 27
Leafa pe 4 luni gi jumátate a 2 copigti ce

s'au numit pentru copierea listelor după

care au să înscrie obligatiunile definitive » 2.700 >» —

Pentru diferite obiecte . . . . . . . . . . 9 567 » 10
—

Total egal Lei 21.591.180 parale 25
Numerar în seara de 23 Aprilie 1866 . . . » 5.261.388 » 19

Obligatiunile au sosit abiă acum în București din cauza întârzierii tabri-
catiunilor lor. Comitetul se ocupă acum cu pregătirea lor prin numerotarea şi
subscrierea lor. Indată ce se va termină această operaţiune, se vor distribui
celor în drept.

Spre înlesnirea proprietarilor, guvernul a luat dispozitiunea ca distribuirea
sá se facă în trei locuri: la București, la Iași gi la Craiova.

La 10/22 Octomvrie 1865 fostul ministru de finanţe cu avizul Consiliului
de Stat gi cu autorizatiunea Consiliului de Miniştri a încheiat cu D-] A. de Hertz
gi I. Lobel, reprezentanţii mai multor capitaligti din London și Paris, o con-
venfiune relativă la instituirea în principate a unei bănci de scont şi de circula-
tiune, cu dreptul exclusiv de a emite bilete de bancă.

La 17/29 aceleeaş luni, această conventiune a fost confirmată și promulgată
de fostul Domnitor prin decretul său Nr. 1379 fără concursul puterilor legiuitoare
gi numai în virtutea art. 8 din statut.

Conform art. 4 din actul de concesiune, banca urmă a începe să funcţioneze
în Bucureşti şi Galaţi, patru luni dela confirmarea concesiunii, adică la 1 Martie
1866 st. n. gi după art. 6, banca se va consideră ca constituită când comisarii
guvernului vor fi verificat şi constatat existenţa în casele Băncii a unui capital
de 10 milioane franci, reprezentând primul vărsământ din capitalul nominal de
40 milioane franci prevăzut de art. 5. |

11.390.184 » 05

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 223
Em

La preschimbarea acestei concesiuni, devenită definitivă prin promulgarea
oficială, conventiunea prin art. 20 îndatorează pe concesionari a depune la
tezaur drept cauţiune un milion franci, în contra unei recepise a ministerului
finanţelor, care să stea la tezaur fără dobândă până la îndeplinirea stipulatiuni-
lor art, 6 relativ la constituirea băncii.

Cauţiunea prevăzută de art. 20 s'a și depus la tezaur de către concesionari
la 19/31 Octomvrie, după cum se constată din recepisa ministerului de finanţe
cu această dată,

La 30 Ianuarie 1866 guvernul trecut cu decretul Nr. 107 a şi numit comisarii
prevăzuţi de art, 9 din actul de concesiune.

Acești comisari prin procesele-verbale din 14 $ 16 Februarie din urmă,
au constatat îndeplinirea de către concesionari a stipulatiunilor art, 6 gi au
declarat că banca trebuie a fi considerată ca constituită.

Aceasta este situaţiunea în care a găsit guvernul dela 11 Februarie conce-
siunea báncii, adică o concesiune făcută de guvern în virtutea dreptului ce a
crezut că îi dă art. 3 din statut şi punerea în lucrare a acestei concesiuni.

La 1 Martie st, n. epoca constituirii băncii şi la care trebuiă a se restitui
concesionarilor cauţiunea de un milion franci, ministerul de finanţe în lipsă
de mijloace pecuniare, căci depozitul făcut de concesionari la încheierea con-
ventiunii s'a întrebuințat de fostul guvern în cheltuelile sale chiar îndată după
depunerea ei, s'a văzut nevoit a uză de facultatea ce îi dă aliniatul din urmă,
al art, 20 din concesiune gi a eliberat băncii în contra cautiunii un bon de tezaur
pe termen de 6 luni purtând dobânda de 3%,

In această stare aflându-se lucrul, Senatul în urma unei petitiuni sub-
scrisă de mai mulţi comercianţi a dat la 9 Martie un vot în privinţa aceasta,
în cuprinderea următoare:

« Concesiunea băncii este dată în mod neconstituţional gi prin urmare
petitiunea se recomandă guvernului»,

Deodată cu comunicatiunea acestui vot al Senatului s'a prezentat d-lui
Ministru de Externe protestul ce d-l agent și consul general al Franţei i-a adresat
în numele guvernului său, protest motivat de mai sus menfionatul vot al
Senatului şi prin care declară că «în răspunsul său la mesajul de deschidere,
Senatul precum şi Adunarea a mulţumit Princepelui Cuza pentru această
concesiune, că prin urmare Senatul s'a contra judecat în şedinţa dela 9 Martie
gi că îşi face toate rezervele de drept și de justiţie relative la despăgubirile,
daunele şi interesele la care concesionarii băncii vor aveá drept».

Guvernul luând în băgare de seamă toate aceste împrejurări şi având în
vedere responsabilitatea ce a lăsat Senatul asupra-i prin formularea votului
său că: concesiunea băncii este dată în mod neconstitufional gi prin urmare
petitiunea sá se recomande guvernului fără a preciză gi urmarea ce trebuie a
se da votului emis, concesiunea fiind dejă în lucrare, guvernul zicem, considerând
totodată că banca s'a abținut până acum de a intră în exerciţiul privilegiului
de a emite bilete de bancă, s'a oprit de a luă orice deciziune în această privinţă,
căci dacă am consultă traditiunile constituţionale ale altor state, am vedeà că
un vot emis în aşă mod de către un corp legislativ, asupra unui fapt îndeplinit,
nu are alt efect decât acela a unui vot de blam, ce se dă ministerului călcător
legii și tragerea lui la răspundere.

Nu încape îndoeală că dacă guvernul dela 11 Februarie ar fi desființat con-

www.dacoromanica.ro

224 Ç. I. BAIÇOIANU

cesiunea băncii pe baza menționațului voţ al Senatului, el lua asupra-i toate
consecințele acestei anuläri, consecințe ce puteau fi grave pentru interesele
fiscale ale ţării. Guvernul şi-a rezervaf dar facultatea de a supune acest caz
aprecierii onorabilei Adunări de astäzi, care se află mai în pozitiune a se pronunţă
în privinţa lui cu toatä neatârnarea de opiniune cerutá înţr'o agá gingașă che-
stiune.

Din cele precedente, atât din darea de seamă generală asupra situatiunii
finanţelor ţării, cât gi din examinarea diferitelor ramuri ce compun administra-
fiunea finanţelor, s'a putuf vedeă cauzele care au produs o stare de lucruri ale
cărei efecte inevitabile nu au putut fi altele decât se cerea resurselor, aglome-
rarea daţoriilor și sleirea creditului public.

Lipsa unui institut de credit, care ar fi putut veni în ajutorul Statului, a
contribuit încă a grăbi catastrofa. Discreditul tezaurului public n’ar fi putut luă
niciodatä acele dimensiuni ce le înfățișează astäzi, dacă operaţiunile financiare
ar fi fost sprijinite de o bancă de scompt şi de circulatiune, de un institut a
cărui misiune este de a înmulţi mijloacele de schimb, de a mobiliză capita-
lurile, de a activa circulatiunea fondurilor și de a înlesni prin mijlocirea sa toate
tranzactiunile.

Dacă pe de o parte recunoastem că cauza principală a relei situatiuni
financiare provine dintr'o rea administrare a fondurilor publice, frebuie pe de altä
parte să ţinem compt și de alţe împrejurări cari au contribuit a mări răul. Ime-
diata aplicare a legii rurale, fără nici o pregätire necesară, a avut de rezultat
că o mare parte a pämântului a rămas în anul trecut necultivat; timpul verii
gi toamnei trecute din toate părţile României, n'a fost favorabil pentru cultura
pămânţului, de aci a rezultat o recoltä nesuficientá si este cunoscut că pentru
un Stat agricol, cum este România, recolta este de cea mai mare însemnätate,
fiind că toate tranzactiunile atârnä de dânsa.

Consecințele relei recolte ale anului trecut au trebuit a se resimti mai re-
pede, mai intensive şi mai în genere, fiindcă a lipsiţ un institut de credit, care
ar fi putut veni în ajutorul cultivatorilor și oricum ar ti micsorat lipsa numera-
riului.

Bugetul general al Statului pentru exerciţiul curent 1866 nefiind încă
votat, legea de finanțe după care avem a ne regulă în acest exerciţiu este bugetul
anului 1865.

Veniturile preväzute prin bugetul anului 1865 sunt în sumă de 159.166.677
lei care se compun din lei 131.866.967 venituri ordinare gi lei 27,299.710 veni-
turi extraordinare, iar cheltuelile în sumă de lei 158.810.220, de unde ar rezultà
un excedent de venituri de lei 556.456.

Acest rezultat ar fi destul de satisfäcätor, dacă cifrele trecute in partea
veniturilor ar fi un adevăr. Din nenorocire nu este astfel.

Astázi când mai ţoaţe operaţiunile exerciţiului 1865 ne sunt cunoscute,
putem rectificà cifrele şi trebuie să reducem din previziunile bugetului o sumă
de lei 14.183.992 astfel că veniturile se reduc la suma de lei 144.982.685. Pe de
altä parte cheltuelile au primiţ o adăugire de lei 32.017.808 prin deschiderea de
credite suplimentare şi extraordinare în cursul anului 1865, din care 28.844.251
lei deschise de consiliul de ministri şi 3.173.457 lei prin Cameră.

Așă dar bugetul exerciţiului 1865 departe de a realizà excedentul preväzut
de lei 556.456 se încheie cu un deficit de lei 46.208.800.

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866 225

TT ———— |

Acest deficit să măreşte cu dificitul analog celor dintâiu patru luni ale a. c.,
în care am mers cu bugetul anului trecut și astfel ne aflăm în momentul actual
în fața unui deficit de lei 51.956.065,14.

Spre acoperirea deficitului de lei 51.956.055 parale 14 s'a destinat:

1. Imprumutul national de 30 milioane care reprezintă în efectiv lei 24
milioane.

Din acest împrumut s'a realizat numai o parte şi urmează ca restul să
se împlinească sau în ţară sau în străinătate;

2. Restul din împrumutul de 40 milioane votat la 2 Februarie şi neefectuat
cu scăderea împrumutului naţional 16 milioane;

8. Anularea anuităţilor și anume:

A împrumutului de 93 milioane . . . . . . . Lei 9.300.000
A drumului de fier la Giurgiu. . . . . . . . » 4.456.620

Total Lei 13.756.620

Afară de aceasta vor veni încă în ajutorul situatiunii financiare reductiunile
ce se vor puteă face din bugetele cheltuelilor diferitelor ministere.

In fapt numai anularea anuităţilor în sumă de 13.756.620 lei gi eventualele
reductiuni din cheltuelile bugetare, pot fi admise ca o îmbunătăţire a situatiunii
financiare, pe când crearea unor datorii noui precum este împrumutul naţional
de 30 milioane nu poate fi socotită decât ca o ugurare momentană a tezaurului,
ca o operaţiune financiară cu scop de a prelungi termenul plăţii. Contractarea
unor împrumuturi, dacă nu este impusă printr'o necesitate imperioasă, dacă
împrumuturi noui nu sunt destinate pentru un scop de utilitate publică, este
numai atunci o operaţiune avantajoasă, când conditiunile contractării sunt
mai avantajoase decât conditiunile împrumutului ce este destinat a înlocui.
Singurul mijloc de a ajunge la scopul dorit, la prosperitatea finanţelor, este
de a restabili echilibrul bugetului Statului prin reductiunea cheltuelilor şi prin
sporirea veniturilor în limitele putinciosului.

Indreptarea situatiunii financiare nu se poate împroviză gi ne-am face ilu-
ziune, dacă ne-am închipui că prin operaţiuni de finanţe vom puteă schimbă
îndată starea lucrurilor şi preface un deficit în excedent. Nu încape îndoeală că
anul 1866 va soldă încă cu un deficit simţitor, chiar cu reductiunile propuse în
bugetul cheltuelilor, fiindcă în timp de 4 luni am mers cu bugetul anului 1865
gi va trebui a ne mulţumi dacă vom puteă constată la finele anului o notabilă
micșorare a deficitului în comparatiune cu deficitele trecutului. Numai cu timpul
vom puteă ajunge la echilibrarea bugetului. Dar şi acest echilibru nu poate fi
tinta noastră depe urmă, ci va trebui să ajungem treptat la un excedent al
veniturilor, căci numai astfel vom puteă scăpă de sarcina unei datorii, care
apasă finanţele ţării gi îngreuiază prin plata de procente, bugetul cheltuelilor
Statului.

Va trebui dar să căutăm încă un mijloc spre ușurarea bugetului și spre a
puteă fntrebuintà o parte din resursele noastre pentru exploatarea avuţiilor
naturale ale ţării, pentru îmbunătăţirea agriculturii, pentru progresul industriei
gi pentru prosperarea comerţului.

Statul posedă o mulţime de proprietăţi imobile, care sau nu produc un
venit, sau produc un venit atât de mic, încât nu se află în nicio proporţiune cu
valoarea lor. Aceste imobile reprezintă un activ neproducător. Ar trebui dar ca

www.dacoromanica.ro

226 C. I, BAICQIANU
aa

Statul să se desfacá de ele, fiindcă veniturile lor nu sunt în raport cu procentele
ce le plătește tezaurul public pentru datoriile contractate, Vânzarea acelor imo-
bile cari produc un venit neproportionat se va puteà efectuà treptat, la timp
favorabil şi productul vânzării va trebui a se afectă exclusiv la stingerea datoriei
publice.

O parte foarte însemnată a veniturilor Statului este absorbită prin plata
pensiunilor, Numărul pensionarilor a crescut din an în an şi sumele alocate
pentru acest scop au luat niște dimensiuni progresive, care nu se află în nici o
proportiune cu veniturile și celelalte cheltueli ale Ştatului, Procesele verbale ale
trecutelor sesiuni ale Corpurilor Legiuitoare pot constată, că votarea de pensiuni
a fost una din principalele lor lucrări și n'a trecut nici o sesiune fără a împovără
pe tezaurul public de sume mari sub titlu de pensiuni, de recompense si de
ajutoare, Legea pensiunilor înfățișează o mare nedreptate, aceea că funcţionarii
de astăzi care după toată probabilitatea nu se vor bucură niciodată de avantajele
acestei legi, sunt supuși la o reţinere de 10% din amputamentele lor, în folosul
unor pensionari, cari în timpul serviciului lor n'au contribuit cu nimic, sau numai
cu câte 5% din aputamentele lor la acest fond,

Această lege vicioasá sub toate punctele de vedere, înfățișează încă ano-
malia că mulţi pensionari care primesc azi o pensiune mensuală de 2000 lei,
n'au avut în tot timpul în care s'au aflat în activitate decât o retribuţiune de
500 lei, afară de câteva luni în care au înaintat repede, astfel că Statul le plătește
astăzi când numai fac nimic, împătrit cât le plătiă pentru serviciile lor, Dacă
nu se va înlocui aceă lege printr'a alta mai echitabilă și bazată pe principiile
dreptăţii și economiei, va veni un timp când toate veniturile Statului nu vor
mai ajunge pentru plata pensiunilor, Este dar o necesitate eminentă a se luă
grabnice măsuri pentru poprirea acestui pericol ameninjátor, votarea legii
mai în conformitate cu drepturile dobândite şi crearea unui fond deosebit pentru
pensiuni, vor curmă răul şi ne vor scăpă pentru viitor de o sarcină atât de îm-
povărătoare,

Infine, o reorganizarea a serviciului administrativ în toate ramurile, cu înlă-
turarea formelor de prisos, cu simplificarea lucrărilor de cancelarie, va produce
o economie notabilă atât în personal, cât şi în materia! și va aveă de rezultat
o mai grabnică expediere a lucrărilor curente.

Toate aceste reforme şi reorganizări nu se pot improvizá, dar trebuie sá le
avem în vedere spre a le puteă aplică treptat şi în timpul oportun,

Şituaţia dar în care guvernul trecut a lăşat finanţele ţării, cumplita desorga-
nizare a tuturor ramurilor administraţiei ministerului de finanţe, se poate
rezumă în puţine cuvinte:

Datorii colosale în proportiune cu mijloacele ţării;

Venituri compromise şi micgorate din cauză de dezordine;

Lipsă de sistem şi de legi eficace pentru repartiţia și perceperea impo-
zitelor;

Rămășițe colosale din venituri și impozite, împleticite în cea mai mare
confuziune, neconstatate şi mare parte pierdute,

In administraţia vămilor, dezordine, lipsă de legi și de control;

In administraţia salinelor sistem vicios, lipsă de legi și de control;

In administraţia domeniilor Statului tot dezordine, lipsă de sistem, de
regulamente și de control;

www.dacoromanica.ro

MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNEȘTI DIN 1866 227
2 e

In administraţia monopolului tutunurilor, dacă aceasta se mai poate numi
administraţie gi monopolul regiei, q îndoită cursă care s'a întins Statului şi
publicului, cursă în care au picat gi Statul şi publicul, unul şi altul jertfe a cupi-
dităţii traficanţilor de tutun și a oamenilor însărcinaţi cu înfiinţarea gi admini-
strarea acestui monopol.

Bugete până astăzi iluzorii, în care se aflau veniturile spre a le apropiă
pe cât se puteá mai mult de suma cheltuelilor, nouă si ingenioasă metodă de
echilibrare în materie de buget,

Acum că vălul care acoperă partea cea mai gravă a rănilor noastre finan-
ciare, s'a rupt, putem a le priv! şi a le constată cu înlesnire.

Greşelile, risipa, nepăsarea gi neprevederea care ne-au împlântat în o si-
tuatiune atât de dureroasă, care au pus pe guvernul român în o pozitiune upili-
toare de a lăsă creditorii, funcţionarii, pensionarii săi, armata sa, contractarii
săi, în o suferință ruinátoare şi intolerabilă, aceste greșeli, această risipă, această
nepăsare de bunul contribuabilului şi de viitorul ţării, vor servi sperăm deaci
înainte, de un agpru învăţământ pentru noi şi urmaşii noştri. Insă a constată
numai răul, nu este încă a aplică şi remediul. Remediul este în adevăr urgent,
el este o chestiune de viață sau de moarte în situatiunea în care ne aflăm. Să
nu ne facem însă iluzii, remediul este mai greu de aplicat decât rău de demon:
strat. E greu căci nu-l vom puteă obţine decât cu preţul de noui sacrificii, de
studii neobosite,' de economii curagioase şi de o desăvârșită abnegatiune per-
sonală.

Noui sacrificii de împrumuturi sau impozite până la desvoltarea resurselor
de care poate dispune ţara spre a-şi recăpătă echilibrul şi timpul necesar pentru
orice operă omeneaşcă, spre a se pute vindecă răul prin economii, organizare
şi un control eficaciu.

Domnilor Deputaţi,

Chiar în urma plebiscitului care a dovedit într'un mod atât de solemn
persistenta naţiunii în a voi un Principe dintr'o familie regească şi a făcut
din această voință un fapt îndeplinit în persoana Principelui de Hohenzolern
sub numele de Carol I, tot nu se curmará încercările, tot pare că în afară nu sunt
încă ridicate pe deplin toate greutăţile. Inalta Poartă crezând a vedeà în suirea
pe tron a lui Carol I, o lovire a art. XIII al Conventiunii dela Paris. Puterile
garante spre a se asigură prin toate modurile de voinţa naţiunii şi a dobândi
astfel negreşit unanimitatea dorită de conferinţe, au hotărît ca națiunea să fie
consultată încă odată şi prin d-voastră, aleşii ei de astăzi. Totodată Inalta
Poartă și Puterile garante s'au pronunţat în 2 rânduri, că vor ţine în seamă
voinţa popoarelor şi vor acordă Românilor tot ce va vol această Adunare, pe
cât ea va stă în limitele legăturilor internaţionale ce există între Inalta Poartă
şi Puterile garante,

Avem încrederea că, Carol I, va veni între Români gi va domni asupra
țării, ai căreia locuitori l-au ales, şi că acest fapt spre a fi îndeplinit, nu cere
decât sancţiunea votului d-voastră,

Cu această alegere, în care pentru noi nu poate fi un minut de îndoeală că
Adunarea va perzistă ca să arate, că ea este adevărată şi sinceră expresiu ne a
naţiunii, cu acest fapt noi credem că nu se atinge întru nimic drepturile puterii
Europei, că toate ezitatiunile cabinetelor vor dispare, şi că atât Inalta Poartă

www.dacoromanica.ro

228 C. I. BAICOIANU

cât şi Puterile garante vor vedeà în stăruința noastră, nestrămutata dorinţă
de a intrà pe calea adevărului și serioasă a progresului si civilizatiunii, care
nicăieri nu s'a dobândit decât după ce s'a asigurat viitorul naţiunii.

Domnilor reprezentanţi, putem zice cu mândrie înaintea lumii întregi,
că în ceeace atinge acele două mari principii de stabilitate: de putere, de viaţă
pentru România — Unirea şi Domnitor dintr'o familie suverană — şi naţiune
şi guvern şi-au făcut datoria şi naţiune şi guvern n'au pierdut o singură oca-
ziune spre a ajunge la această ţintă și naţiune gi guvern au fost nesträmutati
într'această dorinţă care a devenit o religiune politică și naţională pentru
Români.

Națiunea astăzi v'a delegat puterile sale și v'a făcut reprezentafiunea ei
legală. Ea aşteaptă dar ca gi" guvernul cu nerăbdare, dar cu cea mai neclintită
credinţă să dati aspirărilor voinţei actelor ei consacratiunea d-voastră, ca să
puneţi astfel un capăt bănuelilor nelinistei, ca să curmati îndată toate durerile
ce ne bântue de ani lungi, toate pericolele de care necontenit furăm ameninţaţi.

Reprezentanţi ai Poporului Román, desbaterile Adunării sunt deschise.
Deliberati în cea mai deplină libertate, să afirmăm înaintea Europei, a națiunii
gi a lui Dumnezeu, că s'a deschis o viață nouă pentru România.

Dat în Bucureşti la 28 Aprilie anul 1866.

(ss) General Golescu, Colonel N. Haralambie, Lascăr

Catargiu Miniştri (ss) lon Ghica, Dimitrie Ghica, P.

Mavrogheni, C. A. Rosetti, lon Cantacuzino, Dim. Lecca,
Dim. Sturza.

www.dacoromanica.ro

VI
LEGEA MONETARĂ DIN 1867

www.dacoromanica.ro

Aneza Nr. 30
DESBATERILE CAMEREI ROMÂNIEI LA LEGEA MONETARĂ DIN 1867

Monitorul Oficial din 22 Aprilie 1867.
D-l D. Sturza, în lipsa D-lui raportor A. Vericeanu, dă citire următorului
raport:

Domnilor deputaţi,

Comisiunea delegaților aleşi de respectivele secţiuni pentru studierea pro-
ectului de lege privitor la înfiinţarea unui sistem monetar și pentru fabricarea
monetelor naţionale, precum și pentru studierea caetului de însărcinare atingător
de fabricarea monetei naţionale de aramă, însărcinând pe subscrisul ca raportor,
am onoare a supune discufiunii şi aprobării D-voastre zisele proiecte, astfel după
cum s'au modificat şi primit de comisiunea delegaților, după mai multe întruniri
gi desbateri.

Comitetul delegatilor, recunoscánd absoluta necesitate ce are tara de un
sistem monetar regulat gi în armonie cu al celorlalte ţări; considerând că, din
cauza lipsei unui asemenea sistem monetar, schimburile gi circulafiunea avutiei
în ţara noastră se fac cu cea mai mare greutate gi prin urmare se aduce obstacol
desvoltärei avutiei nationale, pentru a pune capăt unui asemenea rău n'a ezitat
un singur moment de a primi proiectul de lege prezentat de guvern; comitetul
delegaților s'a preocupat asemenea de primirea duplicitäfii tipului monetar
propus de guvern, adică de primirea ambelor metale preţioase a aurului gi a
argintului ca monetă legală, deși comitetul delegaților recunoaşte inconvenientele
ce rezultă din o asemenea duplicitate, căci neputându-se stabili prin lege ra-
portul între valoarea aurului și argintului, variind condifiunile de exploatare a
acestor două metale şi prin urmare valoarea lor respectivă, se vede totdeauna
că raportul valorii acestor două metale nu corespunde cu raportul stabilit prin
lege şi deaci provine inconvenientul de a vedeă ţara inundată când de aur,
când de argint, după cum valoarea acestor două metale se schimbă într'un sens
sau într'altul. Cu toate acestea, comitetul n'a pierdut din vedere că toate Statele
menţin încă duplicitatea tipului monetar, n'a pierdut din vedere că Statele cari
au sistemul monetar zecimal menţin duplicitatea tipului monetar şi prin urmare
nu ne putem depărtă de acest sistem ; şi, având în vedere că unitatea sistemului
monetar este scopul tuturor Statelor civilizate, cari tind toate a ajunge la această
unitate, comitetul delegaților a cedat în faţa unor asemenea consideratiuni
și a adoptat duplicitatea tipului monetar.

www.dacoromanica.ro 15

232 C. I. BĂICOIANU

Primind dar bazele principale ale proiectului guvernului astfel după cum
s'au prezintat şi adoptat de toate secțiunile şi intrând în discufiune asupra
fiecărui articol le-a primit astfel cum urmează:

Art. I. Sa primit cu modificarea adoptată de conventiunea monetară
încheiată la Paris la 23 Decembrie 1865, în privința aliagiului monetei de argint
şi în privința tolerantei, şi comunicată Onor. Adunării de D-l ministru al finan-
telor prin adresa Nr. 2389 din 21 Ianuarie 1867. Asupra acestui articol s'a
propus de secțiunea IV un amendament de a se schimbă moneta unitară adică:
ca leul să se numească românesc şi sutimea să se numească centime.

Comisiunea delegaților, după serioase desbateri în această privinţă, consi-
derând că schimbarea numirii monetelor aduce dificultăţi în tranzactiuni, căci
poporul fiind cu vechile numiri deprins, le vor conservă totdeauna şi astfel
moneta reală ar aveă o numire care nu se va adoptă şi în limbajul poporului;
având în vedere că moneta nouă care înlocueşte o monetă veche reală sau fictivă
urmează să aibă aceeaş numire care s'a înrădăcinat în limbajul poporului;
având în vedere că astfel s'a urmat şi în Italia, unde deși a adoptat sistemul
monetar al Franţei însă nu s'a schimbat numirea populară a monetei, dând
francului numirea de liră ce se intrebuinfá mai înainte. In privinţa schim-
bării numirii de sutime în aceá de centime, comitetul considerând că vorba
de centime nu este română, şi că în limba română n'ar însemnă un submul-
tiplu al «leului» care se imparte în una sută părţi, a conservat numirea de
sutime care este sub-multiplul vorbei «sută».

Pentru aceste considerente dar, comitetul delegaților a conservat numirile
propuse de guvern şi a primit art. I şi II cu următoarea redactiune:

Art. I. Se adoptă sistemul monetar zecimal astfel precum există şi în Franţa,
Italia, Belgia şi Elveţia, cinci grame argint, din care 885 din 1000 argint fin şi
165 din 1000 aliage de o toleranţă de 3/1% în mai mult sau mai putin, compun
unitatea monetară a Românilor sub numire de «leu».

Art. II. Leul se împarte în una sută părţi denumite sutimi.

Art. III s'a primit fără nici o modificare.

Art. IV s'a primit cu următoarea modificare de redactiune:

Monetele de aur cuprind textul de 9 părţi din zece aur fin gi o parte din zece
aliage, având următoarea greutate şi dimensiune:

Piesa de 20 lei 6.%52/,09 grame în greutate şi 21 mm. diametru

» » 10 » 32000 » » » » 19 » »
» » 5» 1 » » » » 17 » »

Toleranta titlului si greutăţii este de trei miliame 3/99 în mai mult gi mai
putin a titlului si a greutăţii exacte.

Intâmplătoarele diferenţe în mai puţin trebuesc a fi compensate în mai mult.

Art. V s'a primit astfel cum s'a propus de guvern, cu modificările propuse
prin adresa Ministerului de Finanţe Nr. 2389 şi anume:

Cuvintele «nouă părţi din zece» se înlocuesc cu acestea: 4835 din mie»
şi cuvintele «0 parte din zece aliage» cu acestea: € 165 părţi din mie aliage »,

Asemenea la art. următor cuvântul de două miliame se inlocuegte cu 3
miliame 3/1000-

Art. VI, VII şi VIII sau primit fără nici o modificare.

Art. IX s'a modificat în partea finală punându-se: + îndată ce mijloacele
financiare vor permite », în loc de «treptat şi la timpul oportun ».

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 233

Domnilor deputaţi, cauza de nu s'a primit a se fabrică chiar acum monete
de aur şi argint, este că fabricarea acestei monete ar costă mult pe Stat, așă
încât profitul ce rezultă din bilanţ ar fi absorbit şi pe cât timp nu se simte
absolută necesitate de asemenea monetă, căci se află în circulatiune destule mo-
nete franceze şi italiene, comitetul delegaților a crezut mai avantajos a amână
baterea acestei monete care se va face îndată ce vom aveà mijloace financiare,

Art. X. La acest articol s'au făcut amendamente de mai multe secţiuni, ca
pe o parte a monetei să se puie efigia Domnitorului. Comitetul delegaților
neapărat nu puteă să nu admită o asemenea modificare, însă crezând că in-
scriptiunile ce trebuesc a figură o monetă naţională sunt atât de generale si
cunoscute încât numai este necesitate de a figură, într'o lege, a crezut mai bine
asuprimă cu totul art. 10 gi a lăsă ca guvernul să pună acele inscriptiuni ce tre-
buesc a figurà pe o monetă naţională.

Art. XI devenit art. 10 s'a primit fără nici o modificare.

Art. XII devenit 11 și aliniatul I-iu s'a primit fără modificare. Aliniatul
II s'a modificat în modul următor în ceeace priveşte redactiunea:

După trecere de şase luni dela I-a emisiune a monetei nationale de argint
si de aur, monetele străine de argint şi aur, afară de cele ce reprezintă sistemul
monetar zecimal, stipulat prin conventiunea internaţională din 23 Decembrie
1865, vor încetă de a mai aveá curs legal şi obligatoriu.

Art. XIII devenit 12, s'a primit fără modificare.

Art. XIV » 13 » » » »
Art. XV » 14 >» » » »
Art. XVI » 15 » » » »

Art. XVII s'a suprimat de comitetul delegatilor, pentru consideratiunea
că billonul ce circulă astăzi nu este introdus prin o lege și prin urmare nu avem
trebuintá de o lege pentru a-i opri circulaţia, şi, totdeodată comitetul delegaților
a crezut mai avantajos a lăsă o mai întinsă facultate Ministerului Finanţelor
de a uzà de măsuri proprii pentru a face ca gradat să înceteze circulaţia bilo-
nului străin, fără ca ţara să simtă o mare perturbatie, printr'o demonetizare
imediată a billonului străin care este foarte răspândit.

Art. XVIII devenit 16, s'a primit fără modificare.

Art. XIX » 17 » » » »

Tabela Lit. A, s'a primit fără modificare.

Tabela Lit. B, s'a primit modificându-se numai piesa de 20 copeice drept
lei 0,61, în loc de 0,67 şi copeica de 15 copeice drept lei 0,55, în loc de 0,60;
aceste modificări s'au făcut în consideratiune că aceste monete se trecuse cu
o valoare mai mare decât cea intrinsecă,

Caetul de însărcinare atingätor de fabricarea monetei nationale de aramă,
s'a primit cu puţine modificări de redactiune.

In privinţa câtimei monetelor de aramă s'a modificat reducându-se numărul
pieselor de o sutime la 5.000.000 şi s'a mărit cu un milion numărul pieselor de
5 sutimi, astfel încât valoarea nominală rămâne aceeaş de patru milioane.

In ceeace priveşte ofertele, asemenea s'a modificat numărul pieselor de 5
şi de 1 sutime în aceeas proportiune.

Articolul privitor la inscriptiunile ce trebuesc a figurà pe monetă, s'a mo-
dificat în modul următor:

4 Toate aceste diferite piese ale nouei monete a ţării în aramă vor fi în con-

| 45e
www.dacoromanica.ro

234 C. I. BAICOIANU
AA: AA E E N > a

formitate cu desemnele adoptate de guvern şi depuse la Ministerul de Finanţe».
Predările se vor face în câtimele mai jos enumerate în conformitate cu mo-
dificările de mai sus:

8.500.000 piese de 10 sutimi în greutate de kgr. 35.000

8.400.000 » » 5 » » » » » 17.000
1.500.000 » » 2 » » » » » 3.000

500.000 » » 1 » » » » » 500
8.900.000 55.500

La finele lunei a VII-a, VIII-a, IX-a, X-a, XI-a, aceleaşi cátimi.
La finele lunei a XII-a:
4.000.000 piese de 10 sutimi în greutate de kgr. 40.000

4.600.000 » » 5 » » » » » 23.000
1.000.000 » » 2 » » » » » 2.000
2.000.000 » » 1 » » » » » 2.000
11.600.000 87.000

Recapitulatie

Cele dintâi şase predări
54.400.000 piese în greutate de kgr. . . . . . . 333.000
A şapiea predare
11.600.000 piese în greutate de kgr. . . . . . . 67.000
65.000.000 400.000

Comisiunea asemenea a crezut necesar a fixă un maximum al costului fa-
bricării peste care guvernul nu va puteă trece la adjudecarea ce se va face,
și acest maximum la fixat la 5 franci kgr., pret ce s'a crezut satistăcător pentru
a se concedă fabricarea billonului şi prin urmare a adăugat la partea finală
a caetului de însărcinare următorul paragraf: « maximum-ul preţului cu care
se va puteă adjudecă moneta de aramă, conform condifiunilor din acest caet
de însărcinare, se fixează la 5 franci de kgr. ».

In privinţa ofertelor prezentate de D-nii Goldenstein şi C. Manessis şi înaintate
de D-l preşedinte al Camerei sectiunilor, comitetul delegaților n'a intrat în stu-
dierea lor, rămânând ca D-nii oferenti de voiesc a concură să se prezinte la ziua
hotărîtă pentru licitaţie, conform caetului de însărcinare.

Acestea fiind modificările și lucrările comitetului delegaților, în privinţa
proiectului în chestiune, subscrisul, ca raportor, are onoare să le supună discu-
tiunii domniilor voastre, rugându-vă a le aprobă.

Raportorul comitetului, A. Vericeanu.

D-l Preşedinte. Discutiunea generală este deschisă.

D-l Cezar Bollac. Domnilor, unul din cele mai mari semne de atestare a unei
suveranităţi nationale e baterea monetei, Aceasta domnilor, datează de când
tine istoria minte. Astfel, popoarele cari se supuneau altora pierdeau dreptul
de a bate monetă, dacă aceasta nu o puneau în capitulatiunile lor. Astfel, după
două secole aproape, redobândind dreptul de a bate monetă, noi suntem fericiți
şi eu unul mă simt fericit astăzi că-mi dă Dumnezeu viaţă să votez acest proiect.
(Aplauze).

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 285

Domnilor, această glorie a fost rezervată guvernului actual, căci se va zice
că sub guvernul actual, Camera de astăzi a votat cel dintâiu semn al suvera-
nitátii române pierdut de secole. (Aplauze).

Sistemul care s'a adoptat e cel mai raţional, e sistemul zecimal, sistem
francez pe care să deă Dumnezeu să-l vedem aplicat în toată întinderea sa în
ţara noastră. Nu cred că va fi cineva contra acestui sistem. Impărțirea e admi-
rabilá. Numirile s'au chibzuit foarte bine de onorabila comisiune că nu trebuie
să se schimbe. Romanaţul e al nostru, el vine dela noua Romă şi-l găsim în
legile noastre cele vechi, precum în codica dela Târgovistea, că moneta aceasta
se plătiă chiar şi în contributiuni. .

Leul asemenea nu ne este străin nouă, leul a fost pe armele nationale ale
Românilor, de când cel dintâiu Domn Roman I. Assan a ridicat stindardul
naţional. Leul a fost în armele Valahiei mici, pe când banii Craiovej băteau mo-
netă. Leul dar e national şi lasă că adoptându-se nu s'ar face o perturbatiune
fiindcă toată (ţara) lumea e obișnuită cu el.

Impărțirea aceasta care s'a făcut e veche, se vede că sistemul zecimal a fost
vechiu la străbunii noştri, pentrucă talerul vechi nu eră nimic alta decât leul
împărţit în 100 bani.

Aceasta o găsim în codica lui Brâncoveanu şi până în zilele noastre a păstrat
numirea de ban; dar în urmă s'a împărţit altfel, căci s'a luat paraua drept 3
bani şi leul 40 parale. Paraua e străină la noi. Dar aceasta nu face nimic: trebuiă
să se modifice şi moneta nominală după moneta reală care venià din străinătate,

Dar se ştie un lucru: suveranitatea unui popor se micşorează când n'are
dreptul de a bate monetă în metalurile nobile sau preţioase cum se zice, Pe
când Dacia căzuse sub Romani Filip Arabul a putut, după sträduinte mari,
să isbutească a bate monetá; dar nu i s'a permis sá batá altă monetă decât
de aramă. Aceasta nu eră numai cu Dacia, ci cu toate municipiile cari aveau
dreptul de a bate monetă, precum Nicopole, Adrianopole, Vidinul, numai de
aramă li s'a permis să bată moneta. Indatá ce o municipalitate îşi pierdeá su-
veranitatea, căzând sub imperiu, i se da graţie de a bate monetă, însă numai de
aramă. Alt titlu de suveranitate este efigia suveranului pe monetă. Acest mod
de a bate efigia suveranului pe monetă în vechime nu eră tolerat, căci eră un
drept numai al zeilor.

Cel dintâiu care şi-a arogat acest drept a fost Alexandru cel Mare al Macedoniei,
cu strigătele preoţilor că ar fi luat un drept al zeilor. Sub Romani, abiă Pompeiu,
a cutezat cel dintâiu, şi al doilea Cezar, şi deac! înainte toţi suveranii, până
când noua Romă a căzut sub Turci.

La noi când s'a început a bate moneta sub Mircea Bătrânul, a fost efigia
Domnului pe monetă: el stă în picioare ţiind sceptrul şi coroana în cap, ca toţi
suveranii Europei. După Mircea au bătut mai mulţi Domni monetä. Astfel
avem monete dela Ţepeş, dela Mihai şi dela mai mulţi alţi Domni; precum şi
de dincolo de Milcov dela Ştefan cel Mare, dela Bogdan etc. Şi vedem că toate
monetele de pe timpul de atunci aveau efigia suveranului ţării gi inscriptiunea
eră în mai multe feluri, căci mulţi Domni zic lo; dar moneta cea mai mare
care s'a găsit în timpii trecuţi, este medalia lui Mihai, asupra căreia vedem
efigia lui în toată mărimea, precum şi pe moneta ce el băteă; asemenea şi C.
Brâncoveanu-Vodă a bătut monetă naţională, dar numai de argint, căci de aur
nu s'a găsit şi moneta lui se vede în toate cabinetele numismatice.

www.dacoromanica.ro

236 C. I. BAICQIANU

= ————

Domnilor, dreptul de a bate monetă este un semn de suveranitate naţională ;
dreptul de a bate monetá de aramă nu mai atestă şi el o suveranitate, dar dreptul
de a bate monetá de aur şi de argint atestă o suveranitate gi mai mare naţională.
Deaceea domnilor, plin de bucurie că sunt fericit astăzi de a vot acest proiect
de lege pentru moneta naţională, voiu fi şi mai fericit încă dacă D-voastră veţi
adoptă propunerea mea, ca să facem măcar cu o pagubă oarecare, dacă nu mai
mult, cel puţin până la 1000 piese de aur și de argint, pentru ca să putem trimite
gi în alte ţări străine, prin cari să le putem arătă dreptul nostru. Iar încât pri-
veste efigia, aş dorl ca efigia Domnitorului nostru să fie pusă pe moneta noastră
naţională, fiindcă prin efigia Domnitorului nostru putem să ne mândrim, fiindcă
nu numai prin numele lui care datează de secole, dar şi chiar prin portretul lui
el este foarte cunoscut în Europa,

D-l G. Ghica. Domnilor, socotesc că trebuie să dovedim în chestiunea ce
discutăm astăzi două părţi cu totul deosebite, în sistemul monetar care s'a
adoptat la noi, atât în privinţa avantajului financiar, cât şi în privinţa agiului
prin fabricarea numai a monetei de aramă.

Domnilor, negresit că dacă am luat cuvântul în această chestiune, în pri-
vinta sistemului monetar, nu o fac cu intentiune ca să votez în contra acestui
sistem, primit atât de fostul guvern cât şi de comisiunea D-voastre; nu, domnilor,
nu voiu votă în contra acestui sistem, cu toate că este cu desăvârşire în contra
opiniunii mele chipul de procedare gi de executare ce ni se propune, căci în ase-
menea chestiune eu sunt totdeauna de idee că trebuie mai întâiu să avem o
experienţă oarecare pentru ca să putem veni şi să probăm că teoria cutare este
mai bună decât cutare.

Viu dar să zic numai câteva cuvinte în privinţa sistemului adoptat pentru
moneta naţională, sistem care mi-e teamă că poate să nu se realizeze, din cauza
îndoitului etalon ; căci mie mi se pare că prin adoptarea acestui îndoit etalon, nu
vom fi în conformitate cu sistemul nostru comercial şi economic; fiindcă aceà
egalitate care s'a putut obţine în Franţa, unde cursul aurului şi al argintului
s'au menţinut, la noi nu se va puteà obţine; încât dacă vom adoptă acest sistem
monetar întins, dacă se va da aurului şi argintului un curs unitar oficial, această
monetá la noi are să fie supusă la o fluctuatiune, la o exportare şi importarg,
potrivit cu cerinţele cari vor fi exprimate de speculatori; căci atât moneta de
aur cât şi cea de argint, dacă li se va da un curs oficial, vor ajunge prin căutarea
lor de către speculanti să aibă un agiu, astfel precum cred că cu toţii am constatat
că se petrece cu moneta noastră de aramă ce circulă astăzi la noi şi care având
un curs mai mare în ţară la noi decât valoarea sa intrinsecă, speculantii adună
în toată lumea şi apoi o aduc în ţară la noi, Acest exemplu cred că este foarte
indestulátor pentru ca să se înţeleagă aceasta chiar şi de oamenii cari nu sunt
familiarizați cu chestiunea comerţului monetar şi deaceea cred că gi D-voastre
veţi înţelege cum că această chestiune a SORA fndoit nu poate face decât
a facilità aceastä speculatiune,

Cu acestea, domnilor, mărturisesc că aceasta este o chestiune asupra căreia
fiecare din noi îşi are teoria sa şi cred că numai viitorul ne va putea dovedi,
dacă acest sistem monetar cu îndoitul etalon este sau nu avantajos şi practic
pentru ţara noastră,

Atâta numai am avut să zic în privinţa aceasta, lar în ceeace priveşte
amendamentul D-lui Boliac de a face o cantitate oarecare de aur şi de argint

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 287

ca o afirmatiune şi mai mare a dreptului nostru de suveranitate, nu văd dom-
nilor, unde s'ar puteă introduce acest amendament; poate printr'o altă lege
căci după mine chestiunea aceasta este cu totul străină proiectului de faţă prin
care se hotărăşte numai fabricarea monetei de aramă.

D-1 D, Pruncu, Domnilor, în urma celor spuse de D-l Boliac, cu care mă
unesc cu totul pentrucă am fost unit cu dumnealui şi în secţiune, nu am nimic
de zis. Dar pe cât ştiu, în mai multe secţiuni minoritățile au exprimat aceeag
dorinţă şi pentru aceea cerusem cuvântul pentru ca să spun cum că teoria
D-lui Boliac a fost exprimată de minorităţi în mai multe secţiuni şi onor. D. ra-
portor al comitetului delegaților nu ne vorbeşte nimic despre aceasta.

In secţiuni majoritatea ne-a spus cum că baterea monetei de aur şi argint
costă pe Stat mult mai mult, decât baterea monetei de aramă şi că mult mai
mare folos vom aveă din moneta de aramă decât din cea de aur şi argint şi pentru
aceste motive majoritätile sectiunilor nu au primit ideea propusă acum de D-l
Boliac. Dar acum fiindcă onor. D. Boliac vine şi propune ca moneta de aur şi
de argint să se facă deocamdată într'un număr foarte mic, prin urmare propu-
nerea dumnealui înlătură cu totul obiectiunile majoritätilor sectiunilor, fiindcă
baterea a câtorva sute de piese de aur şi de argint nu va îngreuiă întru nimic
finanţele noastre; cred dar că pentru onoarea ţării, ar trebui ca astăzi când
suntem chemaţi, noi Adunarea ca să votăm, acest mare drept, cred că nu se va
găsi în sânul acestor Adunări niciunul care să fie în contra acestei propuneri.
Deaceea, domnilor, declar că nu am nimic de zis, ci rog numai pe Adunare ca să
primească această propunere.

D-l B. Boerescu, Domnilor, chestiunea fabricării monetei, are la noi în
țară, o importanţă specială nu numai sub punctul de vedere al suveranităţii
noastre nationale, precum cu mult talent a arătat D-l Boliac, dar şi sub punctul
de vedere financiar şi economic. Sub acest punct de vedere, fabricarea unei
monete naţionale are acest mare avantaj că dă leului nostru, acestei valori până
acum ideală, o existenţă reală şi vizibilă.

Din realizarea acestei valori, are, în practică, să iasă un foarte mare folos
pentru comerţ gi pentru toate relatiunile de daraveri ale particularilor; căci,
domnilor, fluctuatiunile cari vedem că se ivesc în valoarea monetelor străine,
provin în mare parte din cauza lipsei unei monete naţionale reale. Ni se zice, în
adevăr, că cutare monetă străină are la noi cutare valoare, adică 10, 20, 30 lei;
însă ce va să zică că o monetă are valoare de un leu? Ce este acel leu? Cine
a văzut moneta de un leu? Leul dar nu există în realitate; el e o monetă ca să
zic aşă, ideală; însă această monetă curat ideală și fictivă serveşte de termen
de comparatiune spre a fixă valoarea monetelor reale. De aci urmează că agio-
tagiul şi speculatiunea pot cu înlesnire influenţă pentru ca să aducă o pertur-
batiune, o fluctuatiune periodică în valoarea monetelor străine. Odată ce nu
avem monetă normală, un etalon după care să putem preţui valoarea mone-
telor străine, odată ce moneta noastră etalon este o ficţiune numai, apoi valo-
rile monetelor străine se pot urca sau scădea fără măcar să putem înţelege
rațiunea acestei urcări sau scăderi, `

Iată dar că o persoană, care credea că posedă cutare sumă de bani în cu-
tare monetă deodată, într'o zi, se pomenește că starea sa s'a adăugat sau a
scăzut, fără să ştie pentru ce alt, decât numai pentrucă valoarea monetei ce
poseda s'a urcat sau a scăzut în raport cu valoarea fictivă a leului nostru ima-

www.dacoromanica.ro

238 C. I. BĂICOIANY

ginar. Dar toate aceste perturbatiuni şi pierderi, atât pentru averea publică,
cât gi pentru cea privată, vor încetă prin fabricarea unei monete nationale,
prin monetizarea, Ca să zic așă, a leului. Inţelegeţi dar domnilor, că sub acest
punct de vedere economic, fabricarea unei monete naţionale are să exerciteze
o salutară influență asupra comerţului gi a daraverilor noastre.

Sub un alt punct de vedere financiar, sau mai bine zis, fiscal, fabricarea
monetei prezintă încă o mare utilitate practică în sensul acesta că, prin fa-
bricarea monetei de billon sau de aramă, Ștatul are să-şi creeze un însemnat
venit. In adevăr, domnilor, D-voastră ştiţi că moneta de aramă, moneta adică
măruntă, are o valoare nominală mult mai mare decât valoarea reală. Această
diferenţă în general e aproape de jumătate; așa încât o monetă de aramă care
valorează de exemplu, cinci parale, în realitate n'are valoare decât de două
gi jumătate parale. Ei bine, cine câştigă astăzi această diferenţă? O câștigă
acele ţări cari ne trimit monetă de aramă; şi Ştatul nostru pierde această în-
semnată diferenţă, care, legitim, i se cuvine numai lui. Această anomalie va
pieri şi ea prin crearea monetei noastre de bilon, şi Statul va realiză un însemnat
gi legitim profit.

Sá zic acum, domnilor, câteva cuvinte şi asupra consideraţiunilor politice
expuse cu elocintä de D-l Boliac. Este adevărat, domnilor, că noi am avut
din vechime dreptul de a bate monetă; dela un timp încoace nu am mai exer-
citat acest drept, însă el a continuat de a există şi prin urmare îl avem.

Este iarăș adevărat că dreptul de a bate monetá este un atribut al suve-
ranitátii unui popor; însă acest atribut nu este cel mai însemnat, nici cel mai
principal; şi dovadă este că, în secolul de mijloc, statele vasale din Franţa
au avut; şi Egiptul, astăzi are dreptul de a bate monetă. Pot dar să fie state,
cari fără să fie absolut suverane, să aibă dreptul de a bate monetă. Românii
însă, graţie cerului, au. avut şi au pe lângă acest drept şi alte drepturi mai în-
semnate, cari probează, într'un mod evident, pertecta lor suveranitate in-
terioară.

Ni s'a zis însă, domnilor, că, pentru a afirmă şi mai bine suveranitatea
noastră, trebuie să fabricăm şi ceva monetă de aur şi de argint.

Să ne înţelegem însă. Dacă se crede că e mai suveran de a fabrica mo-
netă în cutare metal decât în cutare altul, aceasta mi se pare un simplu pre-
judiciu pentru timpii de astăzi. Ca drept, ca atribut al suveranităţii, aceea
ce se consideră este dreptul în sine de a bate monetă. Cât despre metal, eco-
nomiştii şi financiarii moderni nu se mai ocupă de dânsul sub punctul de vedere
politic, ci sub un alt punct de vedere. Cei moderni au constatat, cu drept cu-
vânt, că moneta în sine nu este numai un semn convenţional de schimb, ci
gi O marfá care are o valoare reală gi intrinsecă.

Din acest punct de vedere dar plecând, economiștii şi financiarii de
astăzi se ocupă dacă este profitabil pentru un Stat ca să fabrice monetă în me-
taluri preţioase; dacă moneta de aur şi de argint, fiind o marfă, ea are o va-
loare reală mai egală cu valoarea sa nominală; însă fabricarea sa costă foarte
scump, aşă încât, în realitate, Ştatul nu câştigă nimic fabricând monetă, ba
de multe ori este chiar o pagubă simtitoare pentru Stat a fabrică monetă în
cutare metal preţios. Acolo unde Ştatul câştigă totdeauna este cu fabricarea
monetei de bilion. Așă dar, oamenii de Stat nu se mai ocupă astăzi de nobleta
metalului, ci de profitul ce el poate aduce Statului.

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARA DIN 1867 289
AE

Ne întrebăm dar, sub punctul de vedere al unităţii practice, dacă este bine
să fabricăm şi noi monetă de aur sau de argint?

Răspundem afirmativ şi aceasta pentru cuvântul prea simplu că, dacă
ne-om mărgini a fabrică numai moneta de aramă, atunci nu vom realiză va-
loarea leului; atunci această valoare fictivă şi ideală, nu se va realiză şi va
continuă a fi un mit, un ce ideal și impalpabil.

Am arătat însă inconvenientele ce rezultă din lipsa unităţii monetare
reale, Dar această unitate nu se poate monetiză decât dintr'un metal preţios,
aur ori argint. Leul nu poate deveni monetă decât de aur sau de argint.

Oricât de multă aramă vom fabrică, tot nu vom puteă aveă leul monetizat,
Insă ne trebuie această valoare fictivă transtormată în valoare reală; ne trebuie,
cu un cuvânt, să avem un etalon fix. Numai când vom aveă un asemenea eta-
lon vom puteă şti, vom puteă menţine adevărata valoare a monetelor străine;
numai atunci vom scăpă de schimburile periodice şi neprevăzute în valoarea
cursului monetelor. Prin urmare sunt pentru fabricarea unei monete în me-
taluri preţioase, fiindcă prin această fabricare vom aveă un folos practic, un
folos real. |

Insă tocmai din cauza folosului ce eu înţeleg a trage din moneta de aur
sau argint, tocmai din cauza rolului ce această monetă are să joace pe pieţele
noastre, nu sunt deloc de ideea D-lui Boliac ca să ne mulţumim deocamdată
a fabrică câteva piese numai, de aursau argint. Dar, domnilor, numai medaliile
se fabrică în câteva piese. Ge ar însemnă, vă întreb, dacă am fabrică de aur
sau de argint pentru trei sau patru mii de galbeni? Acestea nu ar fi monezi,
ci adevărate medalii ; ele s'ar trimite pe la muzee, s'ar purtà pe la gâtul femeilor
noastre ; însă nu ar circulă, pentrucă nu ar puteă să circule, pentrucă ar fi cum
mar există pentru întinsele daraveri ale comerțului nostru. Dacă avem mij-
loace financiare să fabricám monete de aur ori de argint, apoi s’o fabricám
în cantitate indestulátoare, agá cum în realitate să corespundă la scopul ce ne
propunem prin fabricarea acestei monete, Dacă nu putem, să ne mulţumim
deocamdată cu moneta de bilon si totodată să arătăm guvernului că va aveă
tot concursul nostru când, la timp oportun, ne va propune cheltueli şi pentru
fabricarea monetelor şi în metaluri preţioase.

Să zic acum câteva cuvinte în privinţa monetei de billon sau de aramă.
Nu ştiu dacă opiniunea D-lui ministru actual de finanţe este în privința meta-
lului acestei monete, tot aceeaș ca a predecesorului dumnealui,

Moneta aceasta de bilon se obişnueşte în Europa a se fabrică din două
metaluri, — ori din aramă, bronz, ori din metalul acela care se numește nikel.
Acest metal nikel este de curând ieşit la lumină şi s'a adoptat pentru fabricarea
monetei celei mărunte în Belgia, Elveţia şi Statele-Unite ale Americei de Nord.

Acum mă adresez către D-l ministru de finanţe şi-l roz a ne spune care este
opiniunea dumnealui asupra acestor două feluri de metale, pe cari preteră
dumnealui? Eu știu numai că nikelul este mai avantajos pentru Stat, în sensul
acesta că el dă un profit aproape de 75%, în vreme ce arama dă un profit de
50%; prin urmare starea financiară în care se află tezaurul nostru, cred că
nu prea este de lepădat un profit de 25% mai mult,

Rămâne numai ca D-l ministru de finanţe să ne spue dacă dumnealui a
examinat această chestiune, dacă, de exemplu, s'a convins că acest metal nikel
are o rezistență egală cu aceea a aramei, dacă, când s'ar trage din circulaţie

www.dacoromanica.ro

240 Ç- I- BĂICOIANU

Da a ————2— 0002200222222 A 2 22

din cauza învechirii prin uz, s'ar puteá vinde ca o materie brută, într'un mod
avantajos; cáci, ín caz cánd ráspunsul D-lui ministru ar fi afirmativ, eu cred
cá ar fi mai avantajos pentru noi ca sá adoptám nikelul, mácar cá proiectul
guvernului ne propune arama. A

In secţiuni fiind, eu am întrebat pe D-l Mavrogheni, fostul ministru de
finanţe, pentru ce nu a adoptat nikelul și dumnealui mi-a spus că nu l-a adop-
tat pentru două motive: întâiu pentrucá moneta de nikel prezintă o prea
mare diferență între valoarea sa reală gi între cea nominală; gi al doilea pen-
trucă la vedere s'ar confundă moneta de nikel cu cea de argint, din vreme ce
nikelul este mai atât de alb și frumos la vedere ca gi argintul, aşă încât de
multe ori oamenii, din popor, mai cu seamă ţăranii, ar confundă aceste două
monete şi ar prim! ori ar da o piesă de nikel de cinci parale drept o piesă de
argint de un leu. Aceste două obiectiuni nu mi s'au părut atât de tari.

In privinţa celei dintâi obiecţiuni, că valoarea reală a monetei de nikel
este prea mică în raport cu valoarea sa nominală, catá să ne aducem aminte
că în toată moneta de bilon această diferenţă este mare; la moneta de aramă,
propusă de guvern, ea este de peste 50%; la nikel se mai adaugă încă 25%.
Insă de moneta de billon, de moneta cea măruntă nu se ocupă nimeni: de va-
loarea sa reală; această monetă este cu adevărat numai un semn convenţional
gi nu se aduce nici o pagubă publicului când valoarea sa nominală va fi mai
mult sau în mai puţin mare în raport cu cea reală. Numai pentru moneta de
aur sau argint, care este și o marfă, catá să ne preocupám de valoarea sa reală;
căci dacă această valoare ar fi prea mică în raport cu cea nominală, atunci
am creă monete falge. La bilon însă, la moneta cea măruntă, valoarea reală
nu joacă mai nici un rol; ceeace cată să considerăm în această monetă este
dacă ea are destulă soliditate, aşă încât să nu se strice lesne prin uz; dacă, ca
materie brută, ea se poate vinde fără mare pierdere când se retrage din cir-
culatiune; e că, cred, chestiunile principale de cari trebuie să ne preocupäm
când examinăm metalul ce trebuie să adoptăm pentru moneta de bilon,

Trecând acuma la a doua obiectiune a D-lui Mavrogheni, că adică s'ar
puteă confundă de câtre popor moneta de nikel cu aceea de argint, observ iarăş
că acest pericol nu mi se pare real. Graţie cerului, în privinţa monetei, ţara
noastră este un fel de turn al lui Babel. Avem tot felul de monete, de diferite
mărimi şi dela diferite naţiuni, Cu toate acestea vedeţi, în practică, dacă vreo-
dată un om din popor, mai ales un ţăran, se înșeală asupra unei monete. Nicio-
dată. Din contră n'are decât să vadă o monetä, n'are decât s'o pipăie poate,
pentru ca, mai bine decât noi, să-ţi spună ce monetá este gi ce valoare are.
Nu se va ingelá dar nici cu moneta de nikel, dacă o vom adoptă gi prin urmare
pericolul de care se vorbeă nu există în fapt,

Așa dar, domnilor, în privinţa monetei de bilon, zic numai că, de vreme
ce vedem că Belgia, Elveţia şi America de Nord a adoptat nikelul pentru
această monetá, de vreme ce Statul câştigă '75%, cu acest metal, trebuie sá
examinăm dacă nu ar trebul să-l adoptăm și noi, Eu nu fac decât să pun che-
stiunea, spre a atrage atenţiunea asupra acestui punct,

D-l N. lonescu. Domnilor, mărturisesc din capul locului că nu fără o sin-
ceră sfială iau cuvântul în această gravă şi însemnată chestiune,

Observaţiunile însă juste ale onorab. doi preopinenti, ale reprezentantului
cel I de Vlagca, gi ale celui de a II-lea de Ilfov, m'au îmbrățișat de a spune şi

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 241

LL —————————————

eu oarecari reflectiuni, nepreparat cum sunt şi numai prin reminiscenţele lec-
turilor mele.

Imi pare rău că n'ati binevoit a pune pe altă zi această chestiline gravă,
fiindcă eu unul privesc această chestiune nu numai din punctul de vedere po-
litic, naţional, cutez a zice gi numismatic, ca onor. reprezentant, care a deschis
cel dintâi această desbatere, ci mai cu seamă o privesc din punctul de vedere
curat, economic.

Observatiunile juste ale onor. preopinent, reprezentantul colegiului 1 de
Vlagca, care a zis că înainte de a aveă o monetá de bilon, o monetă de aramă,
o monetá de schimb mărunt, cu alte cuvinte bani mărunți, ar trebui să avem
un etalon fix, de aur, de argint, sau mai bine zis, de unul din acele metale de-
cât de amândouă, precum foarte exact şi corect, s'a expres onorab. reprezen-
tant de Vlaşca; iată ce mă îndeamnă să-mi arăt gi eu opiniunea.

Socotesc cum că noi nu putem să admitem această lege a votării monetei
de aramă fără de a votă de îndată fabricarea monetei sau de argint sau de aur.

A zis foarte bine onorab. preopinent care a sfârșit acum de a vorbi, cum
că nu e vorba de a bate numai un număr de monete de aur şi de argint ca bu-
cäti de curiozitate. Asemenea foarte bine a zis că nu e nevoe să afirmăm dreptul
nostru de suveranitate; şi că zic că suveranitatea o avem de jure, de mult şi
grație împrejurărilor şi constantelor stăruniţe ale poporului român, le avem
astăzi şi de facto. Aci nu este chestiunea numai de a se şti că avem dreptul,
facultatea de a bate monetă. Ei bine, avem acest drept. Si dacă ni s'ar face
obiectiuni diplomatice că, nu-l avem, atunci cu tratatul de la Paris si cu toate
actele diplomatice în mână am puteă foarte ușor răşpunde: ceeace un vasal
din evul-mediu puteă să facă, cum n'ar puteà Principatele Române, în secolul
al XIX-lea să facă? Noi să admitem pentru un moment, însă vasalii numai
prin ficţiune diplomatică, adică recunoaştem suzeranitatea Porții, printr'o
ficţiune cu totul modernă, cu totul sfortatä.

Prin urmare nu ni se poate zice că facem o cucerire modernă, dacă am
bate, nu monetă de aramă, ci de argint şi de aur. Noi uzăm de un drept ne-
contestat. Suntem o societate liberă și independentă, o societate care are in-
terese economice însemnate gi nimeni nu are dreptul de a controlà relatiunile
noastre economice cu lumea întreagă. Dacă interesele noastre cer ca să batem
monetă, o putem bate, pentrucă asupra acestei facultăţi nu poate nimeni să
aibă control fără a călcă cele mai sacre principii ale civilizatiunii moderne,
adică, dreptul oricărei societăţi de a trăi din propria sa viaţă economică,

Aşa dar dacă în secolul din mijloc, un vasal aveă, dar încă în acest secol
de lumină, noi Românii să nu avem dreptul de a ne face monetă uniformă,
cu un titlu constant, autentic? Atunci facerea monetei eră un drept regal,
drept aşă numit regalian, adică un drept de control.

Si atât este de adevărat că Suveranul nici atunci nu făceă decât sá pue
sigiul său pe un product al industriei, încât astăzi chiar în Statele cele mai
civilizate d. e. Franţa și Engletera, oricine poate să-și fabrice monetă de aur
si de argint, să se ducă numai să-i deá forma autentică.

Aşa dar dreptul de a-și tăiă moneta nu este un drept care se poate con-
testă, nimănui în Statele moderne, cu atât mai puţin unui Stat desăvârşit su-
veran în relaţiunile sale comerciale, precum este al nostru, pentrucă și prin

www.dacoromanica.ro

242 C. I. BĂICOIANY
— a I

tratatul de Paris, gi prin tratatele cu Sublima Poartă ni se asigură libertatea
comerțului şi nouă ca şi Sârbilor,

Aşa dar ecartând temerile acestea fără temeiu, că adică bătând o monetă
de aur sau de argint ne-am pune într'o complicatiune diplomatică, ar trebui
să ne uităm la chestiunea aceasta numai din punctul de vedere economic. Ei
bine, ce zic principiile economice? Zic ceeace a zis adineauri onor. şi învățatul
D-l Boerescu, că moneta este o marfă, că nu este un semn, ci un product cu o
valoare intrinsecă,

Ei bine, când noi ne-am pune să fabricăm astăzi moneta de aramă, fără
să avem un etalon de aur sau de argint, am cädeà dintr'o ficţiune, innomă,
nevătămătoare, într'o ficţiune reală, creată de noi şi vătămătoare, adică am
creà o sumă considerabilă de monetä de bilon care, în loc să aducă înles-
niri în relatiunile noastre economice, în loc să fixeze valoarea lucrurilor în ra-
port cu valoarea metalelor, n’ar face decât să casioneze o perturbare nouă,
pentrucă atunci valoarea lucrurilor este constantă când ea se raportă exact
către valoarea metalelor preţioase; căci aceasta variază mai puţin decât preţul
bilonului, care se preface şi se schimbă adesea după trebuintele comerciale ce
are o societate.

Deaceea eu sunt, cred cu drept cuvânt, de părere ca să începem îndată
a bate monete de argint sau de aur, iar moneta de billon să o fabricăm numai
ca un mijloc pentru tranzactiunile mărunte. Ei bine, noi nu ştim exact, n'avem
dovezi câţi bani mărunți ne trebuie, pentrucá n'avem stabilită încă prin cifre
exacte cât e valoarea tranzactiunilor noastre pentru preţurile, nu mărunte,
ci deasupra celor mărunte.

Domnilor, este un principiu pe care trebuie să-l scăpăm din vedere astăzi,
adică, că preţul banilor mărunți, trebuie sá corespunză întrun raport deter-
minat la o valoare a tranzactiunilor mari... mă explic... Domnilor, voim să
avem monetă de argint, ei bine, cea mai mică monetá de argint trekhuie că co-
respunză cu valoarea unui product oarecare, cu câtimea ce se întreabă mai
mult, unei pâini de exemplu, pentrucă atunci am puteă controlă totdeauna di-
ferenta valoarei acestui product, în deosebitele împrejurări; adică să luăm
o monetă cea mai mică, de argint, de 20 sutimi corespunzătoare pentru atâta,
cantitate de pâine, atâta de vin, atâta de carne etc., lucru care-l poate pretui
fiecare și să admitem numai moneta aceasta ca cea mai mică, fiindcă e greu,
foarte greu a se fabrică din metalul cel nobil aşă valoare mică, precum ne tre-
buie ca să cumpárám nu numai O pâine ci şi o fracțiune din pâine.

Vedeţi dar domnilor, că necesitatea monetei de aramă a banilor mărunți,
vine atunci când noi ajungem, ca preţurile lucrurilor, să le estimăm cu scum-
pătate, cu cea mai mare exactitate. Din acest principiu recurge necesitatea
fabricării unei câtimi mărginite de bani mărunți în raport cu curenţa mone-
tară, cu banii din metalul cel preţios, cel nobil, pentru aceea socotesc, că noi
astăzi când ascultăm o necesitate imperioasă, adică aceea de a pune o ordine
în curenţa banilor cari ne inundeazá din toate părţile şi sub toate formele;
adică voim să avem 0 noţiune exactă, de fiecare ban, fie mărunt, fie de o valoare
mai mare, pentrucă domnilor, vedeţi, în partea de dincolo de Milcov, la Tecuci
spre exemplu, nu e tot acelaş curs care e în Iaşi, precum asemenea nici cursul
din Iaşi nu e acel dela Galaţi.

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 243
>=:

In timpul domniei răposatului Domn Grigore Ghica s'a făcut o încercare
pentru uniformitarea cursului, însă a fost multă rezistenţă, căci capitalurile
cele mici s'ar fi văzut deodată într'o pagubă însemnată; este de notoritate
publică că avem două cursuri, al pietii gi al fiscului, aceasta vine din cauză
că nu avem statornicit etalonul nostru monetar, că nu avem fixată cantitatea
banilor mărunți, că nu avem determinat minimum-u] monetei de argint sau de
aur, ceeace voim să facem noi astăzi; însă, domnilor, pentru a reuşi la scopul
nostru, nu putem noi procede prin a fabrică partea aceea a monetei, care poate
să ne aducă mai mare dezordine în loc de a înlătură dezordinea actuală, căci
atunci bilonul nu se va puteà controlă, şi bilonul fără control va fi tot asà
de fictiv precum sunt astăzi diferitele monete de aramă cu cari ne servim.

Aşă dar,ca să nu mă depărtez dela marginile discutiunii generale, îmi re-
zerv dreptul de a propune amendamente. Cele dintâiu amendamente le voiu
propune la art. 9 şi 13 ca să nu începem deodată cu moneta de aramă, ci să
începem cu moneta de aur sau de argint, aceasta este indiferent.

Așă dar, eu socotesc pentrucă pentru aceste consideratiuni, ar trebui să
ne determinăm astăzi a face moneta de aur sau de argint, ca să corespundă
la necesităţile noastre, fiindcă avem o mulţime variată de bani străini, şi fă-
când o cantitate cât de mică, după obiectele cari le vom puteă da în schimb
argintului străin care avem să-l fabricăm, vom stabili ordinea în curenta mo-
netară. Incă o observatiune gi voiu termină.

Rog pe D-l ministru al finanţelor să ne spuiecaresunt notivele care l-au
făcut sá sustie acest proiect de lege, talis-qualis, cum a fost propus de guvernul
trecut.

Noi astăzi când voim să punem ordine în Statul nostru monetar, când
voim să sistematizám gi să uniformizăm curenţa, să o raportăm la titlul mo-
netei unei ţări care a făcut cel dintâiu și mai mare progres în lumea europeană,
socotesc că ar fi mai bine a face cel dintáiu pas după toate regulile ştiinţei.
Ştiinţa care astăzi gi în Englitera şi în Franţa este foarte răşpândită în pri-
vinta aceasta, şi a făcut să se adopteze principiile sale de către spiritele cele
mai puţin familiarizate cu studiul fenomenelor economice, a dovedit că nu
poate o ţară să aibe exact preţul lucrurilor reprezentate prin bani, care şi ei
sunt o mariă, decât când va face un etalon fix din unul din cele două metale
preţioase, adică, ori de argint sau de aur.

Așă dar, eu sunt de părere să luăm astăzi în considerare acest proiect de
lege, fiindcă este de mare urgenţă a pune o ordine în Statul nostru monetar,
dar sper că, după ce D-voastră veţi luă în considerare acest proiect de lege,
veţi fi mai consecventi decât ministrul trecut şi veţi zice: să începem a face
monetá de argint şi pe urmă în proportiune cu cantitatea monetei de argint
vom face şi pe aceea de aramă.

Aş dori ca D-l ministru de finanţe, în explicările ce negregit este impacient
a ne da, să ne spuie ce sistem va întrebuinţă pentru confecţionarea acestei
monete, căci aceasta este o chestiune capitală pentru finanţele noastre, mai
cu seamă că billonul nostru trebuie întâiu să fie în armonie şi cu etaloanele
gi cu curenta metalică streiná; și al doilea pentrucă trebuie să fie în proportiune
bine determinată cu curenta metalului preţios.

Aş dori însă ca D-l ministru de finanţe să ne asigure că antrepriza ce s'ar
aplică la fabricarea banilor mărunți nu va fi atât de lucrativă pentru parti-

www.dacoromanica.ro

244 C. I. BAICQIANV

culari, încât societatea noastră să piardă avantajul ce ar câştigă din această
monetă, şi astfel să ne aflăm în faţa unei monete mai fictivă pentru noi, decât
moneta aceea străină care o avem azi.

Vedeţi dar cât este de mare importanţă a se şti: întâiu, dacă guvernul
vreă să avem un etalon; al doilea, dacă banii mărunți au să fie în câtime pro-
portionalä cu curenfa metalică în ţară; înfine dacă nu este mai bine ca gu-
vernul să intervie singur, nu prin întreprindere, ci prin alt mijloc ca sá înze-
streze ţara noastră, nu zic cu un sistem monetar naţional, că nimic nu e mai
puţin naţional decât moneta, căci banul este un lucru cosmopolit, dar cu un
sistem raţional de monetă regulat. Eu unul nu fac o chestiune de patriotism
cu ocaziunea monetei, ci de economie politică, pentrucă în adevăr, nu este
altă chestiune aci decât chestiune economică.

D-l Ministru de Interne. D-lor, am fost foarte fericit în ședința trecută
când D-l Ionescu, pentru întâia dată, nu a cerut nici amânarea, nici respingerea
proiectului ci s'a unit cu ministru şi cu majoritatea; am fost fericit, zic, când
am văzut pe D-l Ionescu că părăseşte calea de negatiune şi intră pe drumul
afirmatiunii.

Dar cu cât am fost de fericit ieri, cu atât sunt de întristat azi pentrucá-l
văd că se întoarce la sistemul dumnealui dinainte. Tot discursul dumnealui
n'a fost decât pentru amânare şi când am văzut amendamentul D-lui Gheor-
ghiu, nu m'am mirat, pentrucă am înţeles că dumnealui și cu amicii dumnealui
cer amânarea.

Ce zice D-l Ionescu? Zisa că, pentru ca să facem bilon, trebuie să ştim în
ce proporfiune trebuie să fie dat în circulatiune şi aceasta nu putem s'o ştim
decât după ce vom aveă monete de aur gi de argint. Aşadar, azi ar trebui sá
avem atâta aur şi argint, încât să respingem din ţară tot aurul şi argintul străin;
în starea în care ne aflăm azi aceasta ar fi a secă marea cu lingura. Vedeţi dar
că dumnealui propune o amânare mai lungă decât toate amânările, pentrucă
ne amână la un timp când vom pute ave atâta metal preţios, timp pe care-l
doresc din tot sufletul, dar care nu ştiu când va veni. D-l Ionescu zice că, ca
să fiţi corecti, naţionali, trebuie întâiu să faceţi moneta de aur şi atunci vom
vedeă în ce proportiune trebuie să batem moneta de bilon. Pentru aceasta,
D-lor, ar trebui să aşteptăm mult; ar trebui să treacă un lung timp de desvol-
tare gi de prosperitate ca să avem atâta aur și argint, încât să fim în stare să
alungăm metalul străin; pentrucă, când vom declară că moneta legală a ţării,
este moneta românească, trebuie ca tot ce va fi monetă străină sá o culeagă
guvernul, dând în schimb moneta cea nouă; iar acea monetă străină să o deă
în daravelile sale cu străinii, sau s'o deă la fabrica de monetă care va fi, ca s'o
transforme în monetă românească. Acel timp de fericire nu ne poate veni
curând. Prin urmare ar trebui să așteptăm acel timp, adică să amânăm acest
proiect, cine ştie cât, şi până atunci sá întrebuinţăm bilonul străin, sá pro+
fite străinii de tot folosul circulatiunii lui; şi la noi bilonul este foarte nu-
meros, pentrucă tranzactiunile cele mici sunt numeroase, mai numeroase
decât în alte State ale Europei; şi monetele de argint nu pot fi tot asà de mici
încât să se cumpere obiecte care la noi se vând ieftin de 4, 5 ori, decât se vând
în Londra şi Paris.

Prin urmare, la noi pentru relatiunile de toate zilele, avem nevoie de
monetă mică.

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 245

Voiti D-voastră să continuăm a primi moneta de aramă de care nu se mai
servă Austria şi Rusia, cu preţ îndoit şi împătrit decât valoarea lor? Să fim
tributari de bunăvoie? Am fost tributari când am avut iataganul la gât, dar
astăzi să nu ne mai facem tributari de bunăvoia noastră.

D-lor, în nici o societate din lume oamenii nu aşteaptă până să se îmbo-
gäteascä ca să-și facă palate si până atunci să doarmă la stele, ci își fac mai
întâiu o casă mică până să ajungă în stare, să-și facă o casă mai mare și apoi
palate.

Dacă nu am aveă nevoie de bilon, dacă am aveà un bilon Românesc,
oricât de vechi, oricât de defectuos, aș înţelege prea bine propunerea D-lui
Ionescu ca să amânăm, dar avem nevoie de monetă mică românească şi suntem
nevoiţi să o luăm din străinătate plătind un preţ mult mai mare decât al ei.

Acum vine o altă obiectiune a D-lui Ionescu. D-sa zice că până nu vom
aşeză un etalonul aur sau argint care să poată stabili odată pentru totdeauna
cursul monetar în ţara românească, până atunci cu bilonul acesta vom duce
o mare perturbatiune. Eu zic că o mai mare perturbatiune decât ceeace este
azi nu poate fi, fiindcă chiar cursul monetei austriace la noi nu e un curs ra-
tional, cel putin astfel cum e în Austria, curs sistematic. Apoi avem monetă
franceză, care iar are un curs deosebit, apoi mai e o monetă muscălească, en-
glezească, turcească, etc.

Asemenea gi moneta mică e de toată mâna. Am văzut gologani nemtesti,
belgieni, ruseşti si de tot felul. Ei bine, ce perturbatiune poate fi mai mare
decât aceasta? Oare nu este mai bine de a face ca moneta mică cel puţin să
nu mai fie de o sută feluri, ci de un singur fel?

Zice D-l Ionescu că avem moneta de aur. Până când vom puteà aveà ase-
menea monetă cu efigia Domnitorului nostru pe dânsa, până atunci ce sistem
am luat noi? Am luat sistemul francezilor, care e sistemul italian, elveţian
etc.; căci francul francez este leul nostru. Chiar D-l Ionescu a zis că moneta
nu e ceva national, ci este un semn de schimb, e ceva economic.

D-l Cezar Boliac. Nu asà.

D-l Ministru de Interne. Agá este; Ludovic Filip a zis că bucata de 5 franci
nu are naţionalitate și mi se pare că a zis cevă mai mult. Ei bine, până ce vom
aveă asemenea monete, să iesim din acest haos monetar, să avem un singur
sistem, un sistem legal. Ce are să rezulte din aceasta? Are să rezulte că din toate
monetele mici va rămâneă numai bilonul nostru; sfanţul austriac veţi vedeá
că încet, încet are să fie tras de către Austria; cât pentru sfanţul rusesc să nu
mai vorbim, căci el în ţara noastră are o valoare mai jos decât în Rusia.

Este bine să ieşim din această stare de lucruri care e foarte pägubitoare
pentru finanţele noastre atât generale cât şi particulare, fiindcă plătim monete
străine mai mult decât fac ele ca marfă.

Deaceea sunt de părere să primim proiectul cum e. In acest proiect e un
sistem întreg și pentru moneta de aur şi pentru cea de argint gi pentru moneta
mică. Să începem însă cu mijloacele cari le avem astăzi. Toti ati zis să ieşim
din sistemul vechiu, rătăcit, adică de a voi să facem lucruri mari și a fi siliţi
să ne oprim în mijlocul întreprinderii din cauza lipgei de mijloace.

Să nu întreprindem lucrări mai mari decât mijloacele noastre; astăzi
putem tăiă moneta mică că ne aduce un câştig. Când vom puteá, vom täià gi

www.dacoromanica.ro

246 C. I. BAJCOIANU

moneta de argint, dacă nu luaţi o măsură ca absolut să se taie astăzi şi moneta
de aur şi de argint,

Cu toate că împărtășesc opiniunile D-lui reprezentant dela colegiul al
IV-lea de Vlașca în privinţa unor puncte, dar se vede că eu am îmbătrânit
mai de mult decât dumnealui, fiindcă eu nu mă mai mulţumesc acum cu
iluziuni,

Am ascultat cu multă luare aminte zisele D-lui Ionescu, când ne-a spus
că în fapt noi astăzi avem suveranitatea noastră; dar cred că trebuie să ne
creiem și mijloace ca faptul acesta să nu mai atârne ca mai înainte dela nimeni
decât de noi, decât de puterile noastre. Dar D-lor, de sigur că nu cu efigia noastră
pe monetele noastre vom ajunge la ceeace dorește D-l Ionescu și dorim toţi;
cu aceasta ne va da puterea să facem ca suveranitatea noastră să nu mai atârne
decât dela puterile noastre, nu trimițând monetele noastre cu efigiile ţării la
Paris, la Londra; vom ajunge acolo şi aceasta negreşit este un lucru frumos,
dar neapărat că nu cu aceasta ne putem ridică în ochii străinilor, ci ne vom
ridică, şi vom da dovezi pipăite de suveranitatea noastră, atunci când vom
fi cel putin cât Sârbii de armaţi...(aplauze) nu prin lucruri cari lucesc la ochi
ne vom ridică, dar luând măsuri și făcând fapte cari în realitate să întărească
suveranitatea noastră şi să o facă a nu depinde decât de noi.

Deaceea vă rog, D-lor, să primiţi proiectul acesta la care veţi face modi-
ficările ce veţi socoti neapărate în cursul discutiunii.

Se cere închiderea discutiunii, şi puindu-se la vot se primește.

D-1 preşedinte consultând Adunarea, ridică şedinţa la 6 ore şi anunţă pe
cea viitoare pe a doua zi 27 Martie.

` Sedinta din 27 Martie 1867

D-l președinte. D-l C. Boliac are cuvântul pentru o chestiune personală.

D-l Cezar Boliac. D-lor, ieri, când entuziasmul ce am simţit în faţa proiec-
tului de lege pentru baterea monetei naţionale, mi-am dat oarecare avânt inimii
mele, pentru aceasta, onor. D-l Ministru de Interne a găsit de cuviinţă a mă
apostrofà zicându-mi că am îmbătrânit şi nu mi-am pierdut iluziile. D-lor,
nu ştiu antipatia care poate să fie între bătrâneţe şi tinereţe, însă eu am luat
aceasta ca un mare compliment din partea D-lui ministru,

D-l Ministru de Interne. Se înţelege.

D-l Cezar Boliac. Si dacă m'am pus sub acest talisman al chestiunilor per,
sonale, este numai pentrucă deschide drumul de vorbă. Niciodată nu am cerut
cuvântul pentru chestiuni personale gi aș dori să nu mai cer îndată ce regu-
lamentul ne va scăpă de acest pretext de a vorbi, care se numeşte chestiune
personală. Agá dar, ca să termin cu această chestiune, voiu zice că doresc ca
totdeauna inima mea să fie tânără sub părul alb şi să am compătimire pentru
aceia cărora inima le-a îmbătrânit până să nu le albească părul, D-lor, în această
discutiune, după cum a zis D-l Ministru, se înţelege că noi nu am aveà
dreptul de a bate monetă de toate valorile gi de toate metalele, ci numai să
formám nişte jetoane de aramă, nişte fişe cari ar fi mai mult o afacere de fi-
nante decât o afacere de suveranitate naţională. Ei bine, D-lor, în această im-
presiune ce mi-au lăsat cuvintele D-lui Ministru din discursul D-sale din urmă,
am luat şi eu cuvântul, şi acum rog atâtpe D-l Ministru cât şi pe onor. Adunare,

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 247

EE inn

să-mi permită a retractă o mare parte din puţinele vorbe zise ieri în această
privinţă şi a spune că acum aceasta nu mai este treaba mea, deoarece sunt
alții mai competenţi decât mine la formarea aliagelor şi a jetoanelor.

D-l pregedinte. Acum, D-lor, ne vom ocupă cu votarea articolelor legii
pentru baterea monetei naţionale.

D-l raportor citește art. I.

D-l G. Ghica. Cred că ar fi mai bine să se suprime cuvântul de metric,
lăsându-se ideea astfel redactată ca în proiectul guvernului.

D-l D. Sturza. Eu cred că ar fi foarte de ajuns să se zică: «sistemul mo-
netar zecimal francez », pentrucă se înţelege ce sistem este acela.

D-l P. Cernätescu. Dacă D-l raportor nu e aci, ar fi bine socotesc să fie
înlocuit din unul din D-nii membri ai comitetului delegaților, ca să explice
raportul; fiindcă raportul nu e numai opera raportorului, ci este opiniunea
tuturor membrilor comitetului şi unii din D-nii delegaţi ar puteă să ne deà ex-
plicatiuni ca şi D-l raportor.

D-l președințe. Rog pe onor, D. Sturza, care este unul din membrii co-
mitetului delegaților, să binevoiascá a înlocui pe D-l raportor,

D-l N. Catargiu. Ag rugă pe D-l raportor, dacă ar găsi de cuviinţă, sá
modifice titlul acestui proiect de lege; să șteargă cuvântul de nou și să ră-
mână: un sistem monetar; căci noi până acum n'am avut un sistem monetar
vechiu, ca să zicem că se schimbă în acesta nou.

D-l D, Sturza. Nu sunt de această, părere pentrucă noi tot am avut un
sistem monetar până acum, oricare ar fi fost; şi prin urmare socotesc că e bine
zis acest cuvânt; nou, căci se schimbă acel sistem vechi.

D-l N. lonescu. Onor, D. reprezentant dela al III-lea de Fălciu, a făcut o
observatiune foarte justă, ca să modifice titlul acestui proiect de lege.

In adevăr, cel dintâiu lucru care se face totdeauna când se discută un proiect,
este de a se fixă titlul legii; aş puteă să vă aduc exemple în această privinţă,
Cum dar are să fie titlul acestei legi? Aceasta nu e fără importanţă, onor. D-l
N. Catargiu a zis foarte binə sá se suprime cuvântul nou, pentrucă nu este o
lege până acum care să fixeze sistemul monetar pe care noi am pretinde că
am vol să-l înlocuim acum prin acest sistem. Asà dar, cred că e loc să dati ascul-
tare drept opiniuni onor, reprezentant de Fălciu şi comitetul să fixeze titlul
acestei legi, suprimând acel cuvânt.

D-l G. M. Ghica. In ceeace priveşte observatiunea făcută de onor. D-nii
Catargiu și Ionescu asupra titlului acestei legi, eu vă rog să menţineţi cuvântul
nou, fiindcă e corect.

Noi am avut un sistem monetar care eră leul şi care ne serveşte de bază.
Prin urmare este foarte corect să se zică cuvântul nou; schimbăm valoarea
sau calitatea leului ce am avut până acum,

D-l P, Cernätescu. Asupra titlului am onoare a răspunde la observatiunea
făcută de D-l Ionescu că noi am avut un sistem monetar; şi dacă nu avem o
lege specială într'aceasta, uzanta tine loc de lege; de aceea mi se pare că trebuie
să zicem că sistemul care-l introducem prin acest proiect este nou,

Se pune la vot titlul proiectului gi se aprobă.

Se citeşte articolul I,

D-l C. Grädisteanu. Sunt de idee să se adauge cuvântul de metric, fiindcă
sisteme zecimale pot fi mai multe, de vreme ce sistemul zecimal metric cel

www.dacoromanica.ro 16

248 C. I. BĂICOIANY

francez este bazat pe metru. Noi luăm o unitate de greutate dela metru; prin
urmare este de trebuintä să zicem sistemul zecimal metric, ca să ştim că luăm
acest sistem zecimal care e bazat pe sistemul centimetrului.

D-l M. Ghica. Aș propune să se şteargă cele din urmă cuvinte, cari au
loc la art. 5, fiindcă art. I nu trebuie să facă alt decât să fixeze sistemul; cât
despre cuvintele cari vorbesc despre toleranţă şi pe cari eu propun să le
scoatem de aci, se vor pune la art. 5, că acolo se vorbeşte în special de
toleranţă.

D-l M. Grădișteanu. Dati-mi voie să vă dau din nou o explicatiune. D-lor,
poate să existe o mulţime de sisteme zecimale, cari să aibă diferite unităţi;
sistemul zecimal însă pe care voim a-l adoptă noi are de bază unitară metrul,
căci gramul nu e decât greutatea unui centimetru cub la temperatura de 4
grade; prin urmare socotesc că trebuie să adăugăm vorba de metric.

D-l N. lonescu. D-le preşedinte, nu mai e nevoie să adăugăm nimic, la
redactiunea comitetului, din cauză, că dacă zicem că adoptăm sistemul mo-
netar precum e în Franţa, se înţelege că adoptăm acel metric. Nu înţeleg dar
scrupulele onor. reprezentant dela R.-Sărat, când această, redactiune este agà
de expresă.

Dacă în Franţa se va schimbă sistemul actual monetar, atunci vom vedeă
gi noi dacă va trebui să modificäm legea pe care o facem acum.

D-l G. Ghica. D-lor, cred că nu voi abuzà de pacienta D-voastre dacă voiu
mai zice câteva cuvinte asupra acestui articol, care este unul din cele mai im-
portante ale acestei legi.

Dacă guvernul a primit sá se menţină această numire de leu, negregit că
aceasta a făcut-o dintr'un sentiment naţional; dar eu acum mă simt dator
de a face observafiunile mele asupra pericolelor la care s'ar expune publicul
prin această denumire, fiindcă s'ar puteă introduce multe confuziuni, multe
abuzuri de bună credinţă, chiar pentru omul simplu care nu citește legea şi
care e deprins cu leul, cu valoarea fictivă care O are astăzi. Ei bine, introducán-
du-se un sistem nou, dându-se leului o valoare îndoită decât aceea care o aveă
până acum, neînfätisändu-se nici o garantie pozitivă că vom puteă aveà în-
dată acest leu nou reprezentat în fiinţă, mult mi-e teamă să nu se introducă
confuziune.

Am avut ocaziunea ieri să vorbesc cu fostul domn ministru de finanţe,
autorul acestui proiect; şi mi-a spus o idee ce aveă şi pe care am găsit-o prac-
tică, ca să remedieze până la un punct acest defect. Mi-a spus că intentiunea
D-lui a fost, (şi dacă amintesc aceasta e că se atrage atentiunea onor. Minister,
care negreşit se va fi gândit la aceasta), că vărsământul care se va face acum
al împrumutului Openheim să se facă în cea mai mare parte în monetă de
franci de argint, pentru ca să se pună în circulatiune deodată cu noua monetă
de bilon.

Dar şi cu modul acesta va rämâneà tot inconvenient; se va păstră în pu-
blic denumirea de franci, în loc de leu, care-i dăm noi.

Ca să credem însă că introducând bilonul după sistemul francez, vom
atrage aci moneta de argint, aceasta este o eroare foarte mare, fiindcă chel-
tuelile transportului sunt mari şi nimănui nu-i vine la socoteală s'o aducă.

Deaceea eu nu propun să facem de îndată moneta de argint, fiindcă este
mare cheltueală şi nu ştiu cum s'0 facem; dar am voit să atrag atentiunea

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 249

onor. Minister ca să ia măsuri, ca deodată cu billonul să fie şi moneta de argint
care servă de tip acestui sistem.

Se pune la vot închiderea discutiunii si se primește.

Se dă citire art. 2.

D-l Christian Tell. D-lor, dacă-mi permit să fac oarecari observatiuni
gramaticale, vă rog să má iertafi gi mă adresez mai cu seamă la onor. D-nii
profesori cari sunt deputaţi aci ca să-mi vie în ajutor.

Aci văd că se zice că leul se împarte într'o sută de sutimi.

Asupra zicerei sutime, am să atrag atenfiunea onor. Adunărei, gi mai
cu seamă rog pe D-nii profesori să-mi vie în ajutor.

Sutimea, D-lor, nu este o a suta parte, nu este o fracțiune dintr'un întreg,
si proiectul voiegte să arate cum că este o fracțiune, o a sutelea parte.

Domnilor, noi toţi câţi am trecut prin şcoală gi am învăţat aritmetica,
știm cum se împart numerile acestea: unime zicem că compune coloana în-
tâia de unimi, coloana doua de zecimi, zicem că este coloana de zecimi şi a
treia coloană zicem coloana de sutimi.

Aşă dar numirile de: unimi, zecimi şi sutimi reprezintă întregul iar nu
fracțiunea.

Această observatiune am avut onoarea sá o fac şi în secțiunea mea gi
nu înțeleg pentru ce onorab. comitet al delegaților a respins-o.

Legile negregit trebuie să aibă expresiuni corecte; eu am propus denu-
mirea de centime, fiindcă se știe de toți câți au învăţat aritmetica că descres-
terea unimilor se adoptă prin numirea latină gi creşterea lor se primeşte prin
numirea greacă.

Aceasta nu e numai o idee a mea, ci un fapt adoptat de toată lumea știin-
tificä. Agá dar, propun numirea de centime; dar dacă D-voastre nu veţi voi a
o primi, atunci să revenim la denumirea veche care este banul...

D-l Cezar Boliac. Aceasta eram să zic eu.

D-l Christian Tell. Ti-am luat vorba (ilaritate). Agà propui denumirea de
ban, şi fac un amendament prin care zic € că leul se imparte într'o sută de bani».

D-l P. Cernătescu. Domnilor, asupra observatiunii ridicate de D-l Tell
sunt de acord cu dumnealui, însă nu în totul. Vorba sutime, întâiu că nu e de
origină română, al doilea că reprezintă colectivitatea. Mi se pare că e mai bine
să zicem centesime, căci terminafiunea sime o avem gi la alte cuvinte, precum
la păresime. A

Pe lângă acestea, domnilor, o sutime reprezintă colectivitatea şi nu putem
zice că o sutime dintr'o sutime.

Asá dar, domnilor, să zicem centesie, şi centesime, pentrucă nici vorba
de bani nu poate fi admisă, căci ea reprezintă ideea unei forme: de guvern,
banatul, si banat nu e a suta parte.

D:1 C. Boliac. Domnilor, este adevărat că numirea de bani a însemnat
moneta legiuită a ţării făcută de Banul Valachiei mici. Şi, precum s'a zis, dariat,
constantinat, napolion şi chiar franc, asemenea s'a zis si ban, pentrucă ori-
gina numirii a avut-o totdeauna dintr'un centru de unde a purces o nafiona-
litate, o putere naţională. Aci la noi, cea mai veche putere naţională în timpii
vechi a fost banul, deaceea gi moneta lui a fost ban. Prin urmare nu înţeleg
în ce s'ar micgorà ideia de monetă naţională, dacă ar purtă numele acelui su-
veran care a avut drepturile de a face cel dintáiu monetă; şi dar sunt cu totul

www.dacoromanica.ro

250 Ç. I. BAIÇOIANV
dz RER RI RR nl n al a A

de părerea D-lui Tell şi zic că, în loc de centimă care în limba științifică poate
să fie exact, dar care în limba populară poate să aducă confuziuni, să admitem
cuvântul ban care e obișnuit în literatura veche ca şi în cea nouă; şi este gi
conform cu sistemul monetar vechi; fiindcă avem leul care aveá cam 100 bani;
avem leita care e jumătatea leului, şi avem ortul care e a patra parte. Aşă dar,
Cred că dacă voim să avem şi exactitatea lucrului şi să nu pierdem nici obi-
ceiul national, nu trebuie să inovăm, când aceà inovatiune nu aduce nici un
folos, ci e mai bine să rămânem cu sistemul vechi întreg.

Şedinţa din 28 Martie 1867

D-l N. lonescu. Domnilor, fiindcă s'a adoptat leul, socotesc că ar trebui
să adoptăm şi pentru subdiviziunile lui tot numiri de ale ţării. Acum ne aflăm
în faţa a două propuneri: banul şi paraua.

Voci: Paraua e turcească.

D-l lonescu. Mi se observă că paraua este turcă; aceasta este o chestiune
de filologie. Eu nu sunt atât de erudit, ca să combat această chestiune din
punctul de vedere ştiinţific, dar cred că este o iluziune. Asemenea tot ce s'a
zis asupra banului și asupra leului este puţin fondat, Ceeace este mai
adevărat, este că toate numele acestea sunt nume de monete străine, căci e
ştiut că din timpul cel mai vechiu, au circulat la noi monete străine. S'a zis
că vorba de ban este naţională, pentrucă eră moneta banilor din Craiova, Dar
de ar fi fost moneta banilor din Craiova, ar fi fost cunoscută peste Olt şi poate
şi aici; dar ce ar fi căutat în Moldova? Cu toate acestea în Moldova, încă din
vechime, banul este o vorbă populară şi a fost acolo o monetă mică, ca și pe
aci. Noi aci ne-am servit foarte mult cu monetele venețiene gi de-acolo ne vine
gi leul, pentrucă pe această monetă figură leul care eră semnul Veneţiei,

Aşă dar, să nu căutăm nici în numele, nici în origina monetelor nişte tra-
ditiuni naţionale. Dacă este vorba să facem ceva practic, trebuie să dăm là
această fracțiune un nume care să se apropie mai mult de valoarea ce va avea
aceă fracțiune. Banul dacă voiti, este mai clasic; dar valoarea ce designeazá
azi este de trei ori mai mică decât valoarea ce are să designeze; deoarece pa-
raua este aproape egală, pentrucă va trebui numai opt parale mai mult pentru
ca să facă un leu. Iată de ce v'aşi rugă sá admiteti paraua. Si dacă pentru a
fi admisă, se cere negreşit a se cunoaşte originea ei, se poate zice că ea vine
dela cumpărare, pentrucă easervă a cumpără lucruri (ilaritate), şi fiindcă ea
este o fracțiune mică, deaceea s'a designat numai prin o fracțiune, prin o parte
din acest verb.

D-l Al. Lahovary. Domnilor, eu v'aşi rugă, când facem o lege care trebuie
să aibă o durată foarte lungă, să lăsăm la o parte arheologia şi să ne preo-
cupăm mai mult de a face o lucrare ştiinţifică şi practică, decât o lucrare istorică.
Prin urmare, să căutăm a aşeză un sistem monetar pentru secolul al XIX-lea,
pentrucă facem niște monete cari încep sub domnia lui Carol I, iar nu sub
domnia banilor Craioveni. Sunt dar de părere să lăsăm la o parte termenul
de ban şi să adoptăm centima; aceasta mai întâiu, pentrucă vorba de ban,
la noi, are o îngemnare generală de tot ce este monetä, ca vorba argent la Fran-
cezi, ca poecunia la Romani. Prin urmare, el însemnează, nu numai monete
de aramă, dar toate monetele de aramă, de argint şi de aur. Să nu punem dar

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1967 251

în iluziuni pe bietul sărac, făcându-l să crează, când are câteva piese de cea
mai mică valoare, să crează că are bani, că este bogat.

focotesc dar că am face rău dacă am adoptă această vorbă arheologică,
pentrucă nu ar corespunde cu valoarea ce voim să-i dăm. Sá fim originali,
domnilor, dar nu până la cele din urmă subdiviziuni; aci nu trebuie să căutăm
decât să fim practici.

Ce-au făcut celelalte ţări? Ş'a luat numele traditional pentru monetele
mari; dar pentru subdiviziunile lor, nu s'au mai dus la trecut, nu au căutat
numele monetelor mici din antichitate, ci au luat nume ştiinţifice cari, prin
sensul lor, corespund la valoarea ce au să designeze; astfel le-au chemat, zecime,
centime și chiar milioane.

Agá să facem gi noi. Sá lăsăm sutimele care nu sunt gramaticale şi să luăm
centimele care este o vorbă dejà foarte cunoscută. Cât pentru popor, fiți si-
guri că se va obişnui mai lesne cu această vorbă, decât cu banul care este o
denumire generală pentru tot ce e monetă.

D-1 G, Magheru, Ceeace voiam să zic eu, a spusd-l Lahoyary cu mai mult
talent. Asupra leului voiam să zic ceva. Leul este 40 parale, paraua are 3 bani,
prin urmare leul are 120 bani. Nu se poate dar să se zică în loc de centimă nici
ban, nici para, pentrucă aceste numiri n'ar corespunde cu ideea ce voim a ex-
primă. Eu dar sunt de părere să se numească centimă.

D-l P, Cernătescu, Domnilor, centimá nu e româneşte, este frantuzegte ;
precum din quadragesim francezul a făcut cârême, asemenea din centesim a
făcut centime. Banii noştri au să meargă în străinătate gi trebuie să aibă
caracterul limbii noastre. Sá nu se zică dar centimá, ci să se zică centesimă
precum zic şi Italienii.

fe pune la vot închiderea discutiunii gi se primeşte.

fe citește amendamentul D-lui Tell ca în loc de sutimá să se zică ban.

Acela al D-lui Cernátescu, ca sá se zică centesimá.

Si acela al D-lui Ionescu, sá se zică pară.

D-1 D, Sturza, Majoritatea primeşte amendamentul d-lui P. Cernátescu.

Se pune la vot amendamentul D-lui Ionescu, ca în loc de sutime să se zică
pară şi se respinge.

fe pune la vot amendamentul D-lui Tell ca în loc de sutime să se zică ban
și se primeşte.

Se citeşte art. 3.

D-l B, Boerescu, Domnilor, am arătat eri că pentru moneta bilon poate
să fie întrebuințat şi metalul numit nikel, şi am atras atentiunea D-lui Mi-
nistru în privinţa unui asemenea bilon, rugându-l să-mi spuie dacă este mai
avantajos intrebuintarea metalului nikel decât arama.

fe citește următorul amendament al D-lui Pascal:

« Propun ca billonul să se facă de nikel iar nu de aramă.

A. Pascal, Ch. Tell».

D-] Ar, Pascal, Chestiunea de a se şti care metal este mai bun pentru mo-
neta de bilon, arama, bronzul sau nikelul, s'a rezolvat în anii aceștia din urmă
în Belgia, în Elveţia şi în tatele Americei de Nord, unde s'a adoptat nikelul.
Acesta e un metal mai tare gi mai frumos decât arama; am aci câteva piese
elvețiene gi belgiene, cari vá pot convinge despre aceagia.

www.dacoromanica.ro

252 Ç. I. BAIÇQIANVU
QE á- O E EI a ci)

Nikelul oferă şi avantajul acesta că este alb şi nu se înegrește, e şi mult
mai uşor, căci se face mai mic mult decât arama,

Totdeodată are şi o valoare intrinsecă, pe când într'o centime franceză
de aramă este o valoare de mai puţin de o jumătate centimă, înmoneta de bilon,
în adevăr nu se caută nicidecum valoare intrinsecă, pentrucă bilonul nu este
destinat de a ieşi din ţară ca aurul şi argintul; astfel bilonul francez nu merge
în Belgia gi viceversa, dar un avantaj care este mai imens, este acela de a
aveá o monetă care să fie portativá. Dacă bilonul va fi de aramă, oricäruia din
noi îi va îi greu de a aveă în buzunar un leu, pe când nikelul este, cum am zis,
un metal uşor şi frumos şi putem aveà şi un leu şi doi în buzunarul nostru,

Venim acum la valoarea intrinsecă a nikelului. Ei bine, acest metal, dom-
nilor, are o valoare intrinsecă, o valoare mult mai superioară bronzului. Din
bronz nu se poate face altceva decât clopote; chiar tunuri nu se mai pot face,
căci tunurile se fac azi numai din oţel, Nikelul este cunoscut ca adăugându-i-se
o mică cantitate de aramă, se transformă în ceeace se numeşte metal alpaga,
din care se pot face o mulţime de lucruri; se transformă în argint numit en-
glezesc. Astfel, domnilor, este incontestabil, că avantajul pentru noi este de a
adoptă bilonul de nikel.

Se va zice însă, că dacă vom încheiă conventiuni cu Franţa sau Elveţia,
se pot naşte inconveniente şi poate să fie în desavantajul nostru bilonul de
nikel. La aceasta răspund că bilonurile nu pot fi o cauză ca să oprească con-
venţiunile între ţări, căci ele nu sunt destinate a ieși din ţară. Este dar, ca gi
hârtia, are valoare numai în ţara aceea unde se emite.

Acum în ceeace concernă unificarea, cu alte State, vedem că n'am fi în
nici o neunificare, căci vedem pe America, pe Elveţia și pe Belgia, cari au bilo-
nuri de nikel și cari au putut să încheie conventiuni. Nu vom fi în adevăr uni-
ficafi cu Franţa sau cu Italia, căci bilonul acestor ţări este de aramă; cu toate
acestea în aceste ţări există o conventiune şi monetele lor de argint sau de aur
trec dela un Stat la altul, deşi unele au bilonul de nikel şi altele de bronz.

Prin urmare iată state cari au conventiuni între dânsele, deși în monetä
de bilon diferă. Am puteă dar și noi mai târziu să facem asemenea conven-
tiuni în ceeace priveşte monetele de aur gi de argint, măcar că bilonul nostru
va fi de nikel. Trebuinţa unor asemenea monete mici este foarte simțită la noi
gi din lipsa căreia sufere mai mult populatiunile rurale şi târgurile, căci acolo
se vinde în valori mici. Aşă a ajuns în Moldova ca în aceleaşi judeţe să vază
cineva diferite biloane străine venite din Rusia, din Turcia, din Austria, etc.,
cari nu au nici o valoare în acele ţări, dar cari circulă la noi după valoarea ce
le dau oamenii pe fiecare zi, fiindcă sunt nevoiţi a aveă un mijloc de schimb.

Acum, domnilor, afară de aceste înlesniri, nikelul oferă Statului şi un
avantaj, un beneficiu mai mare decât bronzul, și aceasta nu pentrucă un dram
de nikel are valoarea mai mare decât un dram de bronz, dar pentrucă nikelul
se face în monete mai mici, căci dacă s'ar face de mărimea bronzului ar aveă
trei din patru valoare intrinsecă, Ei bine, iată un alt avantaj pentru Stat, căci
îl punem în pozitiune a câştigă, fiindcă monetele de nikel se fac mai mici decât
cele de bronz,

Aceste monete se poate face de 5, de 10 şi de 20 centime, iar de una şi de
două centime se fac de aramă curată şi astfel vom aveà de întrebuințat mai
mult. nikelul care oferă avantagii mai mari.

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 253
O <4+ á<á]>+ á]> E $e e — O O

Vin acum la o altă chestiune; s'a zis, domnilor, că, deoarece nikelul este
alb, curat şi are multă asemănare cu argintul, populatiunile noastre, în simpli-
tatea lor, s'ar puteá ingelá ca sá ia nikelul drept argint, Ei bine, domnilor, nu
se vor înşelă, căci gi azi avem atâtea monete în ţară, rusești mari gi mici, tur-
cești, nemţeşti, etc,, şi cu toate acestea nu se întâmplă niciodată ca ţăranii
să se înșele, căci ei sunt foarte mefienti şi întreabă de zece ori până sá ia o
monetă, Prin urmare, fiindcă nikelul oferă atâtea avantajii pe cari avem onoare
a vi le spune, sunt pentru adoptarea lui,

D-l P. Mavrogheni. Domnilor, este adevărat că nikelul oferă mari avan-
tajii; eu când am fost în Belgia și am văzut această monetá, am avut o ade-
vărată admirafiune pentru frumuseja și plăcuta ei vedere; însă, domnilor,
de când m'am ocupat de chestiunea monetelor gi am studiat diferitele avan-
tajii şi inconveniente ale cutărui sau cutărui metal, m'am încredinţat că ni-
kelul a fost o încercare în Elveţia și în Belgia care, după rezultatul ce a dat,
nu a putut isbuti să se admită fără discuţiune ca moneta de bilon ca cea mai
bună gi cea mai preferabilá și aceasta din diferite împrejurări, Intâiu, că având
mare asemănare cu argintul, deşi noi zicem că populatiunile noastre nu se vor
înşelă, experienţa însă a dovedit că populatiunile altor ţări s'au înșelat îndestul,
gi mai cu seamă seara se poate trece cu mare înlesnire o piesă de 20 centime
în loc de un franc,

Al doilea, că la moneta de billon, necăutându-se valoarea intrinsecă, ci numai
valoarea convenţională gi astfel desbrácat de orice valoare poate da loc la
imitatiuni gi fabricări, fiindcă aduce foloase mari, încât fiind uşor la greutate
gi neavând valoare, ne vom deşteptă lesne cu o contrabandă cu aceleaşi semne
ca gi moneta noastră şi iată un mare pericol,

Al treilea, că douăzeci centime de nikel sunt considerate ca hârtie-monetă,
fiindcă bilonul ca hârtie măruntă nu se admite a se face peste 10 centime,
Agá dar, în orice caz, o piesă de 20 centime nu poate fi admisă, fiindcă atunci
guvernul nostru ar bate monetă falsă,

Acum ne rămân piesele de 5 și 10 centime, fiindcă cele de una şi două nu
le poate admite nimeni; pe acestea ar trebui să le facem de aramă și arama
ştergându-se repede, urmează a se trage din circulaţiune spre a le da o prefa-
cere mult mai des ca la moneta de bronz, Aşă dar, am face monetă de aramă
de una gi două centime gi moneta de aramă nu e bună gi am face gi piesa de
5 şi 10 de nikel, pentru ca să avem satisfactiunea ca în loc de a aveà 50, 5h,
sau 60% profit, să avem 75%; dar într'un asemenea caz, deși e un mare avan-
taj pentru guvern, totuş trebuie să aibă și el marginile lui unde trebuie sá se
oprească,

Deaceea am respins nikelul fiindcă nu e admis în domeniul public, căci
în cele mai multe state s'au împotrivit de a-l admite și fiindcă în conventiunile
internaţionale în cari se stabilesc toate monetele, e admis bronzul în măsurile
prevăzute de lege; și deşi se zice că bilonul nu circulă dela un Stat la altul,
totug sá nu uităm că moneta de aur gi de argint circulând, dacă voim gi noi
să fim în concertul naţional, trebuie să ne aflăm în armonie cu moneta de bilon
care există în toate ţările, Dovadă că nikelul nu e cel mai bun, e că în Belgia
nu se mai fabrică şi se retrage din circulaţie,

Dacă sunt oameni cari, pe lângă minele de aramă şi nikel, ei vor căută
să-l treacă și pentrucă productiunea acestui metal este prea mare, vor aveà

www.dacoromanica.ro

254 C. I. BAICOIANU

drumul cel mai deschis ca să-l treacă la noi şi una ca aceasta nu ar trebui să
ne vină la socoteală.

Deaceea, domnilor, resping amendamentul; și dacă nikelul va dobândi
autoritate în alte State, atunci vom adoptă și noi, căci vom aveă a bate mo-
netă şi în viitor, nu numai acum.

Se pune la vot amendamentul D-lui Pascal gi se respinge.

Se pune la vot art. 3 gi se primeşte.

Articolele 4, 5, 6 şi 7 se adoptă întocmai și fără discutiune.

Se citeşte art. 8.

D-l A. Georgiu. Am să fac o mică observatiune: articolul acesta presupune,
că avem dejà aplicat în ţară la noi sistemul metric zecimal. Acel sistem încă
nu-l avem aplicat și dacă Adunarea va respinge concesiunea respectivă, cum
se va aplică acel articol? Această explicafiune aș vol să am dela D-l raportor.

D-l raportor. Adoptarea sau respingerea concesiunii, nu are nimic a face
cu sistemul metric în general.

Se pune la vot art. 8 și se primeşte.

Se citește art. 9 şi următorul amendament al D-lui C. Boliac: « Propunem să
se bată și măcar de 100.000 lei monetă aur, și de alţi atâţia monete de argint,
şi ca tot numerarul ce se va bate, fie în billon, fie în argint, fie în aur, să poarte
efigia Suveranului ţării.

Voinea David, C. Boliac, I. Fătu, C. D. Aricescu, D. Genescu, Hagi N.,
C. Cristescu, C. Cârjan, C. P. Mantu».

D-l D. Sturza. Amendamentul acesta are două părţi, o parte privește la
art. 9, fiindcă vorbeşte de monetele de argint şi de aur, şi cealaltă parte pri-
veste la art. 10, fiindcă vorbește de efigia Domnitorului ca să fie pusă pe monetá.

Prin urmare, partea din amendament privitoare la monetele de argint şi de
aur are a se desbate acum, iar partea cealaltă la art. 10.

D-l Cezar Boliao. Domnilor, sunt mai multe State mici, sărace, dar cari bat
monete de aur gi de argint, nu în cantităţi mari într'adevăr, dar cu toate acestea
bat, pentruca să se știe că pot să bată. Intre Statele acestea este şi Grecia;
în Grecia veţi găsi foarte rar o monetá de aur naţională, abiă se găseşte pe la
zara fi şi pe la oameni cari au plăcerea de a conservă câte o colectiune completă
de monete. Grecia cu toate acestea, ori de câte ori bate monetá de aramă, de
câte ori bate monetá de bilon, bate şi de argint, deşi mult mai putin. Asá dar
că Grecii au monete şi de bilon şi de argint şi de aur.

In Italia asemenea, când eră împărţită în state mici, cari nu aveau mij-
loac e să bată monetă multă, băteau mai multă monetă de aramă, mai puţină
de argint şi mai puţină de aur, dar cu toate acestea băteă de toate.

Deaceea când anı propus ca şi la noi să se bată numai o sută mii lei aur
gi argint, n'am crezut că va fi ceva peste putinţă, căci erau unii din deputaţi
cari cereau un milion, dar eu am crezut că atâta ar îi o greutate şi ar puteă
să facă a se pierde tot câştigul ce am aveă dela moneta de bilon.

Stăruesc dar să zic că, pentru frumosul lucru, cât şi pentru a afirmă odată
mai cu tărie dreptul acesta de a bate monetă gi chiar pentru ceeace am zis ieri
ca piesele noastre de aur să figureze între colectiunile altor State ca raritäfi,
chiar pentru aceasta ca să avem monetă de aur în colectiunile cele mari ale
statelor străine, precum aţi văzut la palatele din Paris, Viena și Berlin, cari
posedă cele mai mari colecţiuni de monete, figurând toate Statele cât de mici

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARA DIN 1867 255

gi sărace cari au avut şi au dreptul să bată monetă; pentru toate aceste cuvinte,
zic, stăruesc ca să batem şi noi această mică cantitate de monetă de aur şi de
argint.

Viu acum la a doua parte a amendamentului şi zic că trebuie neapărat ca
moneta noastră să poarte efigia Domnitorului nostru şi semnele nafionalitäfii
române.

Când Kiseleff eră aci în ţară, a strâns aur din munţii noștri gi a trimis în
'Transilvania de a bătut o sută de galbeni din aurul acela al nostru; toţi potentii
ţării se întreceau de a strânge din acele monete gi ziceau: iată această monetá
este din aurul naţional. N'avem această mândrie ca să batem din aur naţional,
cu toate că aurul prea curând ar puteă să se ivească în ţara noastră; este cu-
noscut chiar unde se află. La 1826, precum mulţi din D-voastră trebuie să ştie,
Muscalii au lucrat şi au scos aur din Râpa-Neagră, unde se seacă R.-Sărat;
puturile sunt încă, vasele chiar de exploatare se pot vedeà.

Aceasta a făcut chiar pe guvernul rusesc ca să trimită aci pe Trandafiroff
ca să exploateze minele noastre.

Tot asemenea, domnilor, vedem din cea mai mare vechime, lăsând epoca
Dacilor, lăsând chiar şi epoca Romanilor, vedem sub Traian că se băteă monetá
de aur cu nume de metal iliric şi metal dacic.

Acestea sunt nişte monete mici, cari fac plăcerea cuiva de a le vedeà. De
atunci până pe timpul Domnilor noştri s'au scos metale pentru ca să avem
bani de aramă.

Dar ceeace este pozitiv, este că minele noastre sunt aproape de a puteă
fi exploatate.

Cheltuelile enorme sub care s'a ruinat averea D-lui Hagi Moscu, tot ne-au
dat un folos, pentrucă s'a apropiat mai mult punctul de a se exploată minele
noastre metalice, cu o prea puţină cheltuială. Aceasta însă este o altă chestiune.

Stăruesc dar, domnilor, ca să batem cât de puţină monetă de aur și de
argint pentru frumosul lucrului, pentru mândria noastră naţională, ca să figurám
în toate colectiunile, atât ale statelor cari bat monetă, cât şi a amatorilor cari
sunt foarte mulţi. Am văzut cu mare plăcere mai deunăzi într'un catalog de
numismatică dela Boston, figurând și o monetă a unui Domn român.

Vă rog dar, să sprijiniți acest amendament, pentrucă paguba pecuniará va
îi foarte minimă pe lângă interesul moral pe care-l dobándim.

D-l Christian Tell. Domnilor, susţin cu totul amendamentul D-lui Boliac,
pentrucă pagubă nu ne poate aduce nicidecum baterea de monete de metal
preţios în valoare de 100.000 lei.

Onor. D. Boliac a sprijinit amendamentul D-sale într'un punct de vedere
cu totul artistic, la care mă unesc şi eu. Eu îl susţin dintr'un punct de vedere
al suveranităţii naţionale. 5

Dacă batem monetă de aramă, nu ştiu de ce să nu batem şi monetă de
argint si de aur totodată, ca să facem ca acest proiect, care se va transformă în
lege, să fie o realitate iar nu o ficţiune.

Vom face să fie o realitate numai atunci când vom bate monetă de câte trele
metalele care se cuprind în acest proiect de lege.

O mai repet încă odată, că nu voiu să mă întind mai mult asupra acestui
punct, ci voiu ca acest proiect de lege, când se va transformă în lege, să fie o
realitate, iar nu o ficțiune: ori avem, ori nu avem dreptul de a bate monetă;

www.dacoromanica.ro

256 _£. 1. BAICOIANU

dacă-l avem atunci să o batem; dacă chestiunea economică nu ne permite să
batem monetă de argint şi de aur în cantitate suficientă pentru Statul nostru,
cel putin, a zis D-l Boliac, să tăiem într'o cantitate cât de mică, ca semne de suve-
ranitate; să se poată gäsi și în ţară la noi, cum se găsește în Grecia câte o piesă
de câte 5 sau 20 drachme, foarte rar, dar se găseşte.

Prin aceasta, domnilor, am dovedi că Statul are dreptul de a bate gi astfel
de monetă, că suntem prin urmare suverani.

D-l D. Sturza. Domnilor, comisiunea respinge partea întâia a amendamen-
tului, care priveşte la art. 9, pentrucă a socotit că acest articol e foarte explicit,
adică că guvernul va tăiă monetá de aur şi de argint cât va aveă mijloace.

Dar când mijloacele nu ne permit, nu înţeleg să venim aci ca să facem legi
pentru colectorii de monetă. Şi eu am o colectiune de monete, poate tot atât de
frumoasă ca și a D-lui Boliac, însă nu sunt de opiniune ca atunci când nu avem
mijloace, să batem monetă pentru colectiunea mea sau a altuia.

Când guvernul va socoti că are bani în vistierie, pentru a bate monetă de
aur sau de argint, este liber s'o facă totdeauna. Şi în ceeace se atinge de exemplul
adus cu Grecia, voiu răspunde D-lui Boliac, că monete grecești nu au decât acei
cari au colectiuni de monete; eu am fost de doi ani în Grecia și nu am văzut
monetă de aceea. Moneta, domnilor, merge dintr'un loc într'altul și noi avem
o mulţime de monete franceze, italiene, belgiene, venețiene, venite în ţară la
noi fără să plătim vreun ban.

Deaceea comisia respinge acel amendament.

D-l P. Cernătescu. Domnilor, s'a zis ieri de onor. deputaţi că baterea de
monetă esto caracterul cel mai esenţial al suveranităţii naţionale; eu nu sunt
de această opiniune, pentrucă ştiu că noi nu suntem în conditiunea celor 50 de
baroni cari, deși băteau monetă, însă erau vasali; căci la noi, domnilor, vasa-
litatea nu este decât o denumire gratuită.

Dacă voim să facem o lege spre a bate monetá naţională, negregit că nu
văd dece să fie limitată baterea monetei; însă, fiindcă se găsesc oameni foarte
simpli cari zic, că Românii au dreptul să bată monetă de aramă, dar de aur
şi de argint nu, deaceea și eu susţin acest amendament; căci cu 100.000 lei nu se
aduce o pagubă atât de mare pentru Stat; din contră, dăm o dovadă mai mult
despre drepturile noastre de suveranitate.

D-l G. Brătianu. Domnilor, îmi displace să nu fiu de opiniunea D-lui Boliac,
si a D-lui Tell, fiindcă o naţiune nu se afirmă prin monetä. D-l Tell în loc de a
ne aduce de exemplu pe Grecia, ar fi făcut mai bine să ne aducă pe Elveţia.
Si Elveţia are dreptul să taie monetá de aur şi argint, dar fiindcă-i lipsesc
mijloacele pecuniare şi din alte consideratiuni economice nu taie și cu toate
acestea nu poate nimeni să zică că Elveţia nu este o ţară autonomă și din cele
mai bine organizate. Agá dar, că ar fi mai bine să imităm exemplul Elveţiei decât
pe al Greciei.

Mai este şi o altă consideratiune care mă face să nu fiu de acord cu D-l
Boliac şi D-l Tell, aceasta este că moneta de aur pe care o vom tăiă mai mult
pentru arheologi și amatori de colectiuni ne va costă fasonarea şi transportul
ei o a patra parte din suma pentru care vom täià gi nu cred că e timpul să facem
asemenea cheltueli.

D-l Cogálniceanu. Teoria sprijinită la început de D-l Cernătescu, cum că
baterea monetei nu este un semn de suveranitate, eu n'o pot împărtăși, pentrucă

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 257

atunci n'ar mai figură în Constitutiune; dar fiindcă mai în urmă d-sa a recunoscut
eroarea dintâi, nu-mi mai rămâne nimic de zis, decât că baterea monetei este un
drept pe care nimeni nu ni-l poate contestă.

D-l P. Cernătescu. N'am zis asà. Eu am zis că baterea monetelor este unul
din semnele suveranităţii naţionale, dar nu cel mai esenţial.

D-l N. Ceaur Aslan. Domnilor, nici nu credeam că ar fi trebuit să iau cu-
vântul în această chestiune, cu atât mai mult că după atitudinea ce onor. minister
tine în această discutiune, situatiunea pare a nu fi clară cu desăvârşire şi poate
sunt consideratiuni ministeriale cari impun această atitudine a ministerului şi
că n’as fi voit să intru într'o discutiune asupra acestui punct.

Cu toate acestea, acei cari apără acest proiect așă cum s'a infátigat de gu-
vern fac rău că cu această ocaziune, sub pretext de a apără proiectul, susţin că
baterea monetei nu este un semn de suveranitate; şi pentru a scăpă de baterea
monetei de aur şi de argint, aduc condițiuni de economie.

Domnilor, pricep conditiunile arătate de D-l G. Brătianu, că adică Elveţia
are dreptul de a bate monetä de aur și de argint, dar, fiindcă-i lipsesc mijloacele,
nu bate.

Dar situatiunea noastră este excepţională, ni se contestă în tot momentul
suveranitatea şi se pune sub grele bănueli și dacă n'ar fi decât a constată dreptul
de suveranitate cu plata a 100.000 lei, eu încă socotesc că ar trebui să ne silim
a da o desmintire acelor bănueli.

Vedeţi, domnilor, că chiar baronii din Franţa cum zice D-l Cernătescu, deşi
aveau dreptul de a bate monetă, dar erau vasali ai regelui şi cu toate acestea
uzau de acest drept şi îl păstrau cu sanctitate,

Prin urmare, nu putem discută aci ce s'a făcut cu moneta în diferite epoci,
nici să luăm moneta după beneficiile ce ne aduce. Din contra chiar, spre a con-
stată suveranitatea noastră, ar trebui să batem monetă de aur și de argint ca
s'0 afirmăm. Prin urmare, fără să prejudic atitudinea guvernului, mă unesc
cu ideea de a bate monetă de aur gi de argint şi deaceea susţin acest amendament.
Nu cred că este mult să dăm 300.000, lei când e vorba să întrebuinţăm una din
prerogativele suveranităţii naţionale.

D-l Ministru de Interne. Domnilor, credeam că această discutiune nu se va
mai ridică azi, credeam că eră vidată chiar în şedinţa de ieri,

Guvernul v'a prezentat un proiect prin care se zice că se va bate monetă
de aur, de argint şi de aramă, ca în toate Statele; astfel e un proiect prin care
se afirmă suveranitatea în întregimea ei.

Acum se zice că de îndată să se taie monetă de aur şi de argint de 300.000 lei.

Dar oare credeţi D-voastre că guvernul este mai puţin gelos de a afirmă
suveranitatea naţională decât cei ce au făcut acest amendament?

Credeţi D-voastre că guvernul când va găsi oportun gi va aveă mijloace, nu
va tăiă aceă monetă?

Se zice ca să afirmăm îndată suveranitatea naţională, pentrucă încă se
pune în îndoială.

Ei bine, domnilor, decât să stăm noi să discutăm zile întregi ca să afirmăm
suveranitatea noastră, nu ar fi mai bine ca să mergem mai iute şi să facem acele
legi cari ar asigură ţării o administratiune şi o justiţie mai bună, nu numai în
privinţa intereselor ordinare, dar chiar în privinţa acelui fapt prin care ni se

www.dacoromanica.ro

258 C. I. BAICOIANU

tágáduegte mai mult decât prin orice suveranitatea, adică jurisdictiunea con-
sulară.

Domnilor, nu prin asemenea semne numismatice, prin medalii cari vor
servi a fnfrumusetà colectiunile de monete vom afirmă suveranitatea noastră.
Să căutăm mai bine să ne organizăm în privinţa justiţiei, în privinţa admini-
stratiunii, în privinţa puterii armate a României şi atunci în adevăr vom face
ca să nu mai îndrăznească nimeni a ne pune în îndoială, iar nu prin medalii;
pentrucă în adevăr în acest mic număr nu vor fi decât nişte medalii. Eu cred că
prin proiectul guvernului se afirmă destul de clar suveranitatea, pentrucă
prevede tăierea de monede de aur, de argint şi de aramă. Nu văd nevoia de a
discută un lucru care azi nu poate să producă nici un efect, nu poate să facă
ca să respecte dreptul suveranităţii noastre. D-voastre votaţi proiectul şi astfel
din partea D-voastre este o afirmare, lăsând apoi la guvern să taie aur și argint
când va găsi oportun gi fiţi incredintati că guvernul actual, dar oricare ar fi
acel guvern, fie cât de migel, nu se va întâmplă să nu voiascá a se bucură în faţa
străinilor de o suveranitate absolută.

D-voastre acum votaţi proiectul gi peste şase luni D-voastre aveţi să reveniţi
în Cameră; şi atunci dacă veţi vedeă că guvernul a avut mijloace şi nu a bătut
moneta de aur, n’aveti decât să-i dati blam şi orice veţi voi.

Cât pentru ideea că trebuie să se pună pe monetă şi efigia Domnitorului,
iar nu numai armele ţării, pot să vă citez state destul de suverane cum este
Rusia, Austria, cari sunt absolute şi cu toate acestea nu au pe monetă decât
armele ţării. Prin urmare nu este efigia care are să afirme suveranitatea şi azi
nu este chestiunea de a o afirmă, ci de a o asigură. (Aplauze).

Se cere închiderea discufiunii. `

D-1 N. Ceaur Aslan. Eu vă rog sá nu inchidefi discufiunea fiindcă voiu sá
dau o explicatiune D-lui Ministru de Interne că eu, prin adeziunea ce am dat
amendamentului, nu am voit să îngreunez pozițiunea guvernului ; deaceea am gi
făcut rezerva dela început că guvernul dacă are vreo altă consideratiune pentru
care susține a nu se tăiă şi monete de aur. Acum onor. d. Ministru nu aveà
trebuinfá sá ne spună cari sunt datoriile noastre pentru a asigură suveranitatea
naţională ; acestea le ştim cu toţii. Eră destul D-l Ministru să ne spună franc că
azi nu este oportun şi că la timp le va tăiă, şi aceasta eră de ajuns. Si eu însumi
aş rugă pe onor. D. Boliac ca în fața declarafiunii D-lui Ministru de Interne, să
binevoiască a-și retrage amendamentul, pentru a nu da loc la discutiuni cari
nu ar fi la locul lor.

D-l Cezar Boliac. Retrag amendamentul pe încredințarea dată de D-l
Ministru de Interne, că atunci când va puteă, va bate monetă. Avem să-i cerem
socoteală peste şase luni. (Aplauze).

D-l Ministru de Interne. Negresit, de aceasta puteţi fi siguri.

Se pune la vot închiderea discutiunii şi se primește.

Se pune la vot art. 9 şi se primeşte. Se citește art. 10.

D-l D. Sturza. Comisiunea e de părere a se suprimă acest articol, lăsând gu-
vernului întreaga libertate de a face cum va socoti mai bine, fiindcă aceasta e o
chestiune mai mult de desemn.

Aci însă e partea doua a amendamentului D-lui Boliac, care zice ca toate
monetele să poarte efigia Suveranului.

Voci. S'a retras.

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 259
a ES: E, E

D-1 A. Prejbeanu. Comisiunea zice sá lăsăm la facultatea guvernului. De
ce să o lăsăm la facultatea guvernului, când însuș D-1 Ministru de Interne ne-a
rugat să primim proiectul așă cum este? Şunt doar de părere să primim ar-
ticolul aşă cum e în proiectul guvernului.

Se pune la vot opiniunea comisiunii de a se suprimă art. 10 şi se
respinge.

Se pune la vot art. 10 si se primește.

Art. 11 se primeşte fără discufiune.

Se citește art. 12.

D-l George Ghica. N'am făcut calcului pentru toate monetele curente la
noi, dar voiu să citez numai un exemplu, ca să fac să rezulte mai bine greutăţile
ce vom aveá dacă am menţine cursurile agá precum ele sunt fixate în acest tabel.

Să iau, domnilor, de exemplu sfantul, care este fixât aci la 85 de centime.
Vedeţi care este proportiunea între aur şi argint în comparaţie cu bilonul:
galbenul este fixat la 11 lei noui; sau 11 franci şi 75 centime, acesta e cursul
legal al galbenului austriac. Cu un galben, domnilor, cumpăraţi azi mai mult
decât cu sfanti, fiindcă galbenul are curs de 14 sfanţi şi o jumătate de leu de
azi, valoarea legală însă a galbenului este de 81 lei jumătate. Prin urmare, cu
un galben cumperi mai mult de 14 sfanti, nimeni nu poate tágádul aceasta, 14
sfanti au 1,190 centime şi galbenul 1,170, vedeţi dar că aci e o mare nepotrivire
care o să deă loc la agiotagiu ; fiindcă chiar dacă pe 14 sfanti se va calculă gal-
benul, tot este o diferenţă de 20 centime la galben, afară de cele 20 de parale
cu care azi este mai sus cursul galbenului.

D-l T. Mehedinţeanu. Domnilor, D-l G. Ghica face o eroare când zice că
14 sfanti e mai putin decât un galben, deoarece la noi se poate dobândi 20 parale
peste 14 sfanţi în schimbul unui galben. In Austria galbenul nu are mai mult
ca 18 Y, sfanti gi prin urmare, socotiți câte 85 bani ar face: întâiu 11,48 pentru
un galben în argint. Cred dar că prin cursul de 85 bani dat unui sfanf, nu numai
că n'ar fi nici o disproportiune, dar din contră, ar face să avem mai multi galbeni
ce au o valoare intrinsecă superioară argintului din 14 sfanti.

D-l D. Ghica. Domnilor, după atâtea nedumeriri cari vedeți că se ridică
în privința calculelor din acest tabel, ca să nu aducem o perturbatiune în co-
merful nostru, socotesc că ar trebui sá nu votám astăzi decât articolele legii,
rămânând ca o comisiune compusă de oameni competenţi să verifice acest total,
ale cărui calcule am şi eu ştiinţă pozitivă că sunt inexacte.

D-l Ministru de Finanţe. Domnilor, comisiunea a adoptat acest tabel agá
după cum li s'a prezentat de fostul ministru, şi fostul ministru a adoptat acest
tabel după ce a consultat o comisiune, care eră compusă de oameni cu cunoştinţă
şi cu experienţă gi care comisiune a completat acest tabel asá cum a găsit ade-
vărata valoare intrinsecă a fiecăreia monete. Acum dacă se va admite ca mi-
nisterul să convoace iaräg o asemenea comisiune, nu s'ar face alt decât sá se
repete tot aceeaș operaţiune ce s'a făcut de mai înainte.

D-l D. Pruncu. Domnilor, eu sunt de opiniunea să nu fixăm deloc cursul
diferitelor monete, fiindcă fiecare din acele ţări, de unde am luat sistemul
nostru monetar, precum Franţa, Belgia, Italia şi altele, îşi au dejă regulate
toate cursurile diferitelor monete; prin urmare nu avem decât să lăsăm această
chestiune la aprecierea guvernului, care din an în an să reguleze cursul mo-
netelor; căci, domnilor, dacă ne vom apucă să reguläm noi în conformitatea

“www.dacoromanica.ro

260 C. I. BĂICOIANU

acelui tabel, mă tem să nu comitem o greşeală, spre exemplu ca piesa de 20
copeici ruseşti, care azi circulă la noi, să nu se urce la valoarea adevăratei piese
de 20 copeici; fiindcă, precum știți, piesele de 20, de 15 și de 10 copeici rusești
cari azi circulă la noi sunt false. Prin urmare cred că ar fi mai bine, ca să evi-
tăm orice greșeală, să lăsăm- toată atitudinea guvernului pentru ca să fixeze
această tarifá cum va găsl că este mai avantajos pentru ţară si totodată gi în
conformitate cu tarifa Franţei şi a Belgiei.

D-1 D. Sturza. Domnilor, încât priveşte monetele de aur și de argint, toate
sunt fixate astfel încât nu avem să ne temem că noi le vom da o valoare mai
mare decât cele ce au într'însele, fiindcă fixarea lor s'a făcut de oameni experţi
gi cu conștiință. Incât priveşte moneta rusească, pe aceea am redus-o din 67
sutime la 60.

D-l D. Pruncu. Bine, cea falsä ati redus-o, dar când va veni cea bună în
țară, atunci?

D-l D. Sturza. Cea adevărată este prevăzută cu adevăratul ei pret, fiindcă,
precum vedeţi, un sfert din rublă sau piesele de 25 copeici au o valoare de un
leu, prin urmare o piesă bună de 20 copeici va echivală cu 80 centime. Așă dar,
încât priveşte moneta rusească, pe cea falsă am redus-o astiel: cea de 20 copeici
la 60, cea de 15 la 45, gi cea de 10 la 30 centime.

D-1 P. Cernătescu. Domnilor, într'adevăr trebuie să ne dăm bine seama de
ceeace facem, căci de exemplu 14 sfanti fac 1,190 sutimi şi un galben face
1,175 sutimi; prin urmare aci este o diferență de 15 sutimi și din aceasta re-
zultă că aurul s'ar preţul mai rău la noi decât argintul?

D-l D. Sturza. Domnilor, vă rog să aveţi în vedere că argintul este greu
gi se aduce în ţară mult mai greu gi mai cu cost decât aurul; prin urmare trebuie
să-i dăm un curs mai mare pentru ca sá nu dispară cu totul.

D-1 D. Pruncu. Dar atunci o să se aducă mai mult aur decât argint.

D-l D. Sturza. Cu atât mai bine, fiindcă totdeauna este mai bine să avem
mai mult argint decât aur; căci vedeţi astăzi că la noi în ţară sunt localităţi
unde lipsește argintul gi când cineva este nevoit să schimbe un napoleon, tre-
buie să piardă un sfant. Deaceea eu cred că este mai bine să admitem cursurile
astfel cum sunt fixate, cel putin pentru un an de zile, sau până ce vom aveà
o monetá a noastră. Cu toate acestea dacă D-voastră nu voiţi ca această tarifá
să fie pusă în lege, atunci läsati-o să se facă printr'un regulament.

D-1 G. Magheru. Domnilor, toate monetele cari circulă în ţară sunt niște
monete cari își au cursurile lor în toată Europa, şi au o valoare pretutindeni,
în Franţa, Englitera, Turcia, etc. Apoi, domnilor, eu cred că ar fi bine ca toate
aceste monete cari își au cursul lor dejà fixat în toată Europa, să aibă tot acel
curs şi la noi şi dacă vom admite asà, atunci socotesc că nu vom puteà nicio-
dată să comitem o greşeală; prin urmare eu vă propun să nu fixám mai nimic,
ci să lăsăm la facultatea guvernului ca pe fiecare an să fixeze el toate cursu-
rile astfel după cum va vedeă că s'au fixat în celelalte state ale Europei.

D-l D. Sturza. Domnilor, mi se pare că D-l Pruncu este în eroare când yor-
beste în contra acestui tabel, fiindcă acest tabel s'a făcut pe baza valorii in-
trinsece a monetelor şi în urma unei analize chimice; și apoi pe lângă aceasta
s'a avut în vedere şi tabelele cari se găsesc publicate în diferite cărţi cari tra-
tează de monete. Prin urmare nu ştiu cum s'ar puteá admite acum ca guver-
nul să vie gi să fixeze toate valorile tuturor monetelor ce sunt în circulaţiune

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 261

la noi în ţară? Aceasta este peste putinţă, căci o asemenea tarifă trebuie să se
fixeze de noi si nu, după cum a spus D-l Magheru, ca guvernul să o fixeze pe
fiecare an, căci aceasta ar fi ca guvernul să se substituie burselor cari sunt me-
nite să facă aceasta.

D-l D. Pruncu, Eu nu înţeleg pe onorab. D. Sturza în argumentarea D-sale,
fiindcă cred că guvernul nu are decât să ia din Franţa sau din Belgia tabela
de toate monetele și să fixeze și la noi tot aceleaşi valori.

D-l Ministru de Interne. Domnilor, nu am fost aici dela începutul discutiunii,
dar după cum văd chestiunea este despre fixarea cursului monetelor acelora
cari nu sunt la fel în valoare cu moneta noastră. Domnilor, cursul monetelor
nu se regulează de guvern nici într'o ţară. Noi până acum nu am avut nici o
monetă naţională, ci tot monete străine; ei bine, guvernul ce a făcut până
acum? A luat diferitele monete, le-a comparat una cu alta si le-a dat o valoare
ce puteà să aibă în comparatiune cu celelalte gi agá au circulat. Noi azi venim
gi ne agezäm o monetă naţională care are să fie egală cu a Franţei, Belgiei, Ita-
liei și Elveţiei; ei bine, toată moneta acestor ţări are să aibă un curs egal cu
acela al monetei noastre; dar acum ce ne rămâne? Ne rămâne să fixäm și cursul
celorlalte monete cari nu sunt ca a noastră. Ei bine, cursul acestor monete
nu poate să-l reguleze guvernul astfel decât aşă precum se regulează preţurile
altor mărfuri, adică după moneta legală a ţării, de exemplu de acum înainte
leul, francul sau lira, precum se zice în Italia, are să fie moneta legală, iar bu-
năoară livra sterling, dacă va fi într'o cantitate foarte mare în piaţa noastră
are să aibă un preţ mai scăzut; iar la din contră, dacă livra sterling se va căută
în piaţa noastră gi va fi într'o cantitate mică, atunci va aveá un preţ mai mare;
aşă va fi şi cu toate celelalte monete.

Aceasta domnilor, este treaba bursei; ea are sá reguleze toate acestea.

In fine guvernul declară că retrage acest tabel din corpul legii.

Se pune la vot art. 12 şi se primește.

Se citește art. 13.

D-l D. Pruncu. Domnilor, aci ag vreá să propun un amendament, pentrucä
sunt sătul de concesiuni gi aş dori ca fabricarea monetei sá se contracteze în-
trun otel de monetá al unei naţiuni ca Franţa sau Belgia.

Se dă citire următorului amendament al D-lui Pruncu:

« Propun ca moneta să se facă sau de guvern la un otel de monetă, sau
se va da în întreprindere», etc. |

D-l Ministru de Interne. Aci sunt două chestiuni domnilor: una e chestiunea
de a se bate moneta în otelul cutărei naţiuni şi cealaltă e chestiunea comer-
cială. Negreşit că guvernul va cere toate garanţiile cuvenite ca moneta să se
bată în cutare otel; dar guvernul francez nu se poate însărcină să se facă în-
treprinzătorul nostru gi prin urmare tot e trebuintá de a se încheiă un contract
cu un antreprenor oarecare. Se pune la vot amendamentul D-lui Pruncu și
se respinge.

Se pune la vot art. 13 gi se primeşte.

Se citeşte art. 14 şi se adoptă fără discutiune.

Se citeşte art. 15.

D-l G. M. Ghica. Aş întrebă pe onor. guvern să-mi spună dacă are sigu-
ranţa că aprovizionarea cu aur francez, italian şi belgian, va îi suficientă pentru
îndestularea trebuintelor, ca să se poată pune acest articol în lege; mult mă

www.dacoromanica.ro

262 C. I. BĂICOIANU

tem că nu; şi prin urmare puindu-se un articol agà de special în lege, prin care
se interzice formal caselor publice de a primi alte monete decât acele franceze,
italiene şi belgiene, îmi e mult teamă să nu se aducă o mare jenă. Eu cred că
e mai prudent a nu pune în lege un articol atât de absolut prin care să se inter-
zică primirea altor monete.

D-l Ministru de Interne. Si eu împărtăşesc temerea D-lui Ghica, fiindcă cred
că termenul este prea scurt până la întâia emisiune a monetei naţionale, încât
să se aprovizioneze ţara îndestul cu monete franceze, italiene gi belgiene gi
să nu mai primim altele.

D-1 G. M. Ghica. Eu propun un amendament cu care poate să se unească
gi guvernul. Amendamentul va cuprinde că o măsură administrativă va ho-
tári momentul când casele publice să nu mai primească alte monete, decât acele
prevăzute de lege. ,

D-1 Ministru de Interne. Guvernul primeste acest amendament.

D-1 D. Sturza. Fac o observare cá acest amendament ar fi contrariu cu
art. 12 care s'a votat.

D-1 Al. Lahovary. Atunci ce va să zică aceste două care zic tot acelaş lucru ?

D-l Ministru de interne. Nu e tot acelaş lucru.

D-1 Președinte. Art. 12 e votat şi nu se mai poate reveni asupra lui.

D-1 Al. Lahovary. Art. 12 pune un termen de unde nu se va mai primi alte
monete decât acele după sistemul monetar al Franţei. Acum văd art. 15 care
zice acelaș lucru. Desfid pe oricine să găsească în art. 15 altceva decât ceeace
este cuprins în art. 12 şi nu face alt acest art. decât de a ajunge la o greutate,
căci, dacă nu se vor mai primi alte monete decât cele două după sistemul monetar
al Franţei, Belgiei și Italiei, va fi silit Statul atunci să facă a se introduce acele
monete cu mari pierderi, şi pentru particulari va fi asemenea; prin urmare
ţara va aveá o pagubă.

D-l Ministru de Interne. Onor. D. raportor a zis că acest amendament ar fi
în opozitiune cu aliniatul al 2-lea dela art. 12. Nu este asà. Căci iată ce zice
acel aliniat (citește): și cum nu cred că peste 6 luni vom puteá emite moneta
de aur și de argint, și mai cu seamă într'o sumă satisfăcătoare, ea să indestu-
leze toate trebuintele, socotesc că amendamentul D-lui Ghica e priincios a se
pune aci.

Se pune la vot şi se adoptă a înlocui art. 15, cu următorul amendament
al d-lui G. M. Ghica:

« Guvernul va fixă prin măsură ad-tivă termenul dela care casele publice
nu vor mai acceptă alte monete de aur și argint decât cele legale ».

Se citeşte art. 16.

D-1 Ministru de Interne. In Franţa mi se pare că maximum acesta este până
la 5 lei; socotesc ca să primim şi noi tot maximum acesta; căci dacă Franţa
nu s'a scoborît mai jos decât 5 lei, cu atât mai mult noi cari introducem pen-
tru întâia oară moneta de aramă.

D-l |. Coandă. As vol să dau o explicatiune Camerei. Sunt proprietari sau
arendaşi cari au o mie de familii pe moşie şi unii chiar până la două mii; dacă
legea i-ar obligà să primească câte 3 lei sau cinci lei de monetă de aramă, ar
trebui să primiască sute de mii de lei. Aceste sute de mii de lei cui i-arda ei?
Apoi? Guvernul îi va primi în sumă atât de mare? Mi-ar primi, de exemplu
guvernul, 100.000 lei în aramă?

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 268

D-l G. M. Ghica. Dar gologanii de acum cum îi iei?

D-l Ministru de Interne. Domnilor, tocmai aceea ce a zis onor. reprezentant
de Vlaşca eram să zic şi eu. Ar trebui să strângă acele familii dinadins din toată
țara toată arama, ca să poată să plătească numai în aramă toate datoriile lor;
fiindcă această monetă nu se bate decât pentru suma de 400.000 şi prin urmare
nu vine nici un leu de individ.

Se pune la vot închiderea discufiunii şi se primește.

Se pune la vot art. cu amendamentul propus de guvern și se primește.

D-l raportor citeşte art. 17.

Domnilor, comisiunea a suprimat acest articol.

D-l G. Ghica. Eu propun menţinerea lui.

Se pune la vot menţinerea şi se primește.

Se citeşte art. 18 şi 19 și se primeşte.

Se citeşte caetul de însărcinări.

D-l B. Boerescu. Domnilor, este bineînţeles că fabricarea nu se poate face
decât într'un otel de monetä.

D-l P. Cernátescu. Mi se pare că suma de cauţiune provizorie ce se cere
este prea mare, este exorbitantă şi ar puteă depărtă pe alţi concurenţi mai pro-
fitabili pentru Stat.

D-l G. M. Ghica. Rămâne bineînţeles, că se va face într'un otel de monetă
pe cât va fi cu putinţă, iar dacă otelele de monetă vor refuză, atunci nu se va
face acolo. Se pune la vot caetul de însărcinări şi se primește.

D-l preşedinte. Domnilor, acum fiindcă proiectul este amendat, votarea
în total se va face poimâine.

Anexa Nr. 31

DESBATERILE SENATULUI ROMÂNIEI
la legea monetară din 1867

Şedinţa din 6 Aprilie 1867
D-l Theodor Cazimir, raportorul comitetului delegaților dă citire urmáto-
rului raport şi proiect de lege:

Domnilor Senatori,

Pe lângă mesajul Domnesc No. 481 înaintându-se în deliberatiunea Se-
natului proiectul de lege pentru înființarea unui nou sistem monetar gi pentru
fabricarea monetelor naţionale precum şi caetul de însărcinări.

Comitetul delegaților compus din D-nii Panait Balş, M. Lahovari, N.
Lahovari, D. Cantacuzin si sub-scrisul raportor, a luat în studiul său menfio-
natul proiect şi fiind primit în unanimitate de toate secţiunile, l-au primit
și dânsul întocmai.

Aceasta am onoare a vă face cunoscut, domnilor senatori şi a vă rugă
totodată a-l votă şi D-voastră întocmai.

Raportor, Colonel Th. Casimir

17
www.dacoromanica.ro

264 C. 1. BAICOIANU

LEGE

PENTRU INFIINTAREA UNUI NOU SISTEM MONETAR ŞI PENTRU
FABRICAREA MONETELOR NAŢIONALE

Art. 1. Se adoptă sistemul monetar zecimal metric astfel precum există
în Franţa, Italia, Belgia si Elveţia. Cinci grame argint, din cari 835 din 1000
argint fin si 165 din 1000 aliaj, compun unitatea monetară a României sub
numire de leu.

Art. 2. Leul se împarte în una sută părţi denumite bani.

Art. 3. Monetele române sunt:
u) In aur:
Piesa de 20 lei.

» » 10 »
» » 5»
b) In argint:
Piesa de 2 lei.
» » 1l»
» » Y sau 50 bani.

c) In aramă:
Piesa de 10 bani.
» » 5»
> » 2 »
» + 1 ban.

Art. 4. Monetele de aur cuprind titlul de nouă părţi din zece aur fin şi o
parte din zece aliaje, având următoarea greutate şi dimensiune:
Piesa de 20 lei, 6152/1000 grame în greutate gi 21 milimetri în diametru,
p » 10 lei, 3224/1000 » » » » 19 » » »
» » 5 lei, 1%%1000 » » 9 » 17 » » »

Toleranta titlului şi a greutăţii este de 3 milimetri gi 3/1000 în mai mult
gi mai putin a titlului si a greutăţii exacte,

Intâmplătoarele diferenţe în mai putin trebuesc a fi compensate prin di-
ferentele în mai mult.

Art. 6. Monetele de argint cuprind titlul de 835 părţi din mie argint şi
165 părţi din mie aliaj. :

Greutatea gi dimensiunea lor este urmátoarea:

Piesa de 2 lei, 10 grame 27 milimetri diametru.

» » 1 95 » 23 » $
» » HD » 2% » 18 » »

Toleranta titlului este de 3 miliame 3/1000 ín mai mult gi ín mai putin
a titlului exact.

'Toleranţa greutăţii este pentru piese de 2 gi de 1 leu de 5 miliame 5/1000;
iar pentru piesele de % sau 50 bani de 7 miliame 7/1000 în mai mult şi în mai
puţin a greutăţii exacte,

Art. 6. Monetele de aramă se compun din 95/100 de aramă, 4/100 de co-
sitor, 1/100 de zinc, cu o toleranță de 7 miliame în mai mult şi în mai putin;
greutatea şi dimensiunea lor este cea următoare:

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 265

Piesa de 10 bani, 10 grame 30 milimetri diametru,

> » D 9 5 » 25 » »
9 » 2 » 2 » 20 » »
> » 1 >? 1 » 15 > »

Toleranta greutăţii este de 15 miliame în mai mult și în mai putin.

Art. 7. După întâia emisiune a monetei de aramă, toate conturile Sta-
tului nu se vor mai ţine în lei vechi şi parale, ci în lei noui şi bani. Asemenea
sunt datoare toate stabilimentele publice, toţi bancherii, comercianții şi in-
dustriaşii a fine registrele şi contabilitatea lor în lei gi bani, conform noului
sistem monetar.

Art. 8. Pentru regularea conturilor şi calcularea leilor vechi și paralelor
în lei noui și bani şi vice-versa, se alătură tabela litera A, după care se vor face
calculele de transferarea tuturor conturilor, obligatiunilor, bonurilor, poli-
telor, tratelor, zapiselor, contractelor şi a oricăror efecte emise înaintea apli-
cării legii de faţă.

'Toate datoriile contractate înaintea legii de faţă în lei vechi și parale, a căror
răfuire se face pe urmă, se vor lichidă conform cu această tabelă de transferare.

Art. 9. Se va fabricà şi emite mai întâiu moneta de aramă de a căreia cir-
culafiune se simte mai imediată necesitate: Monetele de argint şi apoi de aur
se vor fabrică și pune în circulatiune îndată ce mijloacele financiare vor permite.

Pentru început se va fabrică moneta de aramă în următoarea câtime:

25.000.000 piese de 10 bani în valoare de lei 2.500.000
25.000.000 >» » 5 ə» » » » » 1.250.000
10.000.000 » » 2 » » » > » 200.000
5,000,000 » ) 1 » » » » 9 50.000

65.000.000 4.000.000

Art. 10. Moneta va aveà pe de o parte armele ţării şi pe de alta indicatiunea
valorii nominale şi anul.

Art. 11. Monetele de aur şi argint, ale Franţei, Belgiei, Italiei şi Elveţiei,
fabricate după acelaş sistem monetar, se vor primi în ţară la toate cassele pu-
blice de o potrivă cu moneta legală a ţării.

Art. 12. Celelalte monete străine de aur şi argint, câte circulă astăzi în
ţară, se vor primi la toate casele publice încă pentru timpul când se va face
emisiunea I-a a monetei nationale de argint şi de aur, pe preţurile stipulate
în tabela litera B, anexată la această lege.

După trecerea de 6 luni dela I-a emisiune a monetei naţionale de argint
şi aur, orice monetă afară de aceea care reprezintă sistemul monetar zecimal
stipulat prin convenfiunea internaţională din 23 Octombrie 1865, va încetă,
de a mai aveă cursul legal şi obligatoriu.

Art. 13. Fabricarea monetelor se va da în întreprindere, luându-se toate
precautiunile necesare pentru confecţionarea lor identică cu monetele fran-
ceze, atât în privinţa titlului, greutăţii şi dimensiunii, precum se stipulează
prin legea de faţă, cât şi în privinţa tolerantei acordate gi a câtimei cerute şi
prescrise.

Art. 14. Acest sistem monetar se pune în aplicare dela data unei publica-
tiuni de 8 luni, termen fixat de ministerul finanţelor.

Art. 15. Guvernul va fixă prin măsură administrativă, termenul dela care

www.dacoromanica.ro 17°

266 C. I. BAICOIANU

casele publice nu vor mai acceptà alte monete de aur gi de argint decât acele
legale.

Art. 16. Nimeni nu va fi ținut a acceptà în plată monete de aramă pentru
o sumă mai mare de 5 lei, oricare ar fi suma ce este de plată.

Art. 17. După trecerea de 6 Iuni dela întâia emitere a monetei naționale,

monetele străine de aramă ce circulă astăzi în țară încetează de a mai avea
curs.

Art. 18. Corpurile legiuitoare fixează din timp în timp după oportuni-
tatea şi în urma propunerii ministerului de finanțe, felurile şi câtimile mo-
netelor ce se vor fabricà.

Art. 19. Monetele nationale uzate se vor strânge, topi şi se vor înlocui
prin altele noui.

Cheltuiala acestei operaţiuni se va trece în bugetul Statului.

Această lege, împreună cu caetul de însărcinări, s'a votat de Adunarea
Deputaţilor în ședința din 29 Martie anul 1867, şi s'a adoptat cu majoritate
de 68 voturi contra 6.

Vice-presedinte, Pâcleanu
Secretar, C. T. Grigorescu

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 267

TABELĂ DE TRANSFORMAREA LEILOR VECHI ȘI PARALE IN LEI NOUI
SI BANI ȘI VICE-VERSA

Lei vechi şi parale, în lei noui Lei noui şi bani, în lei vechi gi
gi bani parale

1000 ce e oa ss o 2700
900 or ca ar d ee + + + « « + 2480
800 ........ Se duos 2160
700 à à à à vs deu se «+ « « 1890
800 ........ nes ee + + « 1620
A 500 . . . . . . . . . 1850
400 Sue à aude des 1080
800 ........ + bas a BIO
200 e pe dde Lie dre ni e 540
100 e Le ex N A T0

90 eee me Le due vois 238
A OR sn NA as 216

189

162

135

108

m m NO O DO CO CO I

9
8
7
6
5
4
3
2
1

AT Ot © I 2)

m mi IN CO > OT © N e >]
ks C0 À Cr © I À

MERE
Vice-presedinte, Pâcleanu
Secretar, C. T. Georgescu

www.dacoromanica.ro

268 Ç. I. BĂICOIANY

ii ——…—…—…"…"…"…"—…"…"…"…"…"…"…"…"…—……………………………….……’—_…

D-1 Vice-preşedinte. Domnilor, la art. 12 se face mențiune de o tabelă sub
litera B, care tabelă nu se vede anexată pe lângă acest proiect. D-l ministru
este rugat să binevoiască să ne dea deslusiri.

D-l Ministru de Finanţe, Domnilor, în acest proiect, este un articol care
prevede că monetele de aur si de argint nu se vor fabrică, decât când vor fi
mijloace; acum fiindcă se face numai monetă de aramă, acea tabelă nu s’a
trimis nici în Cameră si prin urmare nu s'a adus nici D-voastră.

D-1 Vice-pregedinte, Greselile cari s’au observat în acest proiect tipărit,
nu provin decât din cauza tiparului, căci după cum știți, s’a tipărit foarte în
grabă; secțiunile însă au lucrat după proiectul cel original care s'a cetit de D-l
raportor. A

După aceasta, D-l Vice-pregedinte, declară deschisă discuţia.

D-1 Şt. Grecianu. Ag dori să fac o observatiune. In cursul citirii acestui
proiect, văd că s'a pomenit în mai multe rânduri de armele ţării cari vor fi-
gură pe una din feţele monetei şi fiindcă sunt raportor al comitetului dele-
gatilor de secţiuni pentru proiectul de lege pentru fixarea armelor României,
aş vreă să ştiu înainte de toate dacă armele ţării se înţelege prin legea aceasta
că vor fi acelea asà precum le-a adoptat Camera, fără a fi înainte adoptate
gi de Senat, căci prin modul acesta am prejudecă oarecum chestiunea armelor;
mai înainte de a mă exprimă în fond asupra ideii care mă duce la această în-
trebare ce o fac D-lui Ministru, aş fi voit să știu dacă D-sa nu poate tot asà,
la caz când nu s'ar adoptă proiectul de arme, nu poate zic, tot asà de bine a
lăsă armele cari reprezintă Statul până astăzi, arme cari sunt pe toate actele
publice.

D-l Ministru de Finanţe. Domnilor, proiectul acesta de lege n'are amestec
cu cel pentru armele ţării. Aici în proiect se zice că pe monete se va pune ar-
mele ţării; acum intelegeti foarte bine, domnilor, că armele legale ale țării
sunt acelea cari vor fi când se va fabrica moneta. Proiectul n'a înţeles că cu-
tare ori cutare armă, nu domnilor! ci armele legale ale ţării.

D-l C. Brăiloiu. Domnilor, aş aveă să fac gi eu observaţie asupra unei dis-
pozitiuni din caetul de însărcinări.

Mi se pare, domnilor, că autorul acestui caet de însărcinări nu şi-a dat
îndestul seama de modul cu care se fabrică moneta, căci văd o dispozitiune
că uneltele sá se depuie în fiecare seară, după ce va fi încetat fabricafiunea,
în mâinile comisiunii guvernului.

Ei bine, domnilor, aceia cari cunosc cât de putin modul cu care se fabrică
moneta, pot înțelege că această dispozitiune nu este nemerită, fiindcă în toate
Statele unde se fabrică moneta, sunt: oteluri de monnaies și fabricanţii lucrează
pe socoteala acelor cari vor să aibă monetá, Fabricile au uneltele cu cari lu-
crează gi nu se pot transportă dintr'o sală în alta.

Nu ştiu dar cum s’ar puteă îndeplini indatorirea care se prevede în caetul
de însărcinări.

Eu găsesc că această dispoziţiune este neaplicabilă, nici un otel de monetá
nu va primi o asemenea dispozitiune.

Termin, domnilor, prin a spune că, comandele de monete se fac pe încredere
si în oteluri cari au dejá o reputaţiune; fabricarea lor nu este o speculație in-
dividuală.

D-l Vice-președinte, Mai cere cineva cuvântul, asupra discutiunii generale?

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 269

D-1 |. Manu. Domnilor, o mică observatiune a-și dorl să fac D-lui ministru
de finanţe, în privinţa acestui proiect de lege monetar.

Monetelor de aramă li se dă nominafiunea de leu şi ban; acelor de argint
gi de aur nu li s'au dat nici o nomenclatură. Ştiţi că oamenii intrând în tranzac-
tiuni au trebuinţă să cunoască gi numele acelor. Eu socotesc că, după cum s'a
dat o numire monetelor de aramă, tot aşă ar trebui să se de şi celor de aur gi
argint; doresc dar să se ştie ce nume au. Nu este negreşit chestiunea de a puteá
face un amendament legii, dar socot că trebuie să ne gândim a da o numire acelor
monete, pentru ca publicul să ştie, să aibă înlesnire în tranzactiunile sale.

D-l Ministru de Finanţe. Deocamdată avem leul şi prin urmare nu cred că
este de trebuinfá a se mai face o altă nomenclatură, până când nu vom aveà
mijloace de a bate monetele de asemenea metale.

Prea Sfintia Sa Episcopul de Argeş. D-1 I. Manu are dreptate în observatiunea
sa, căci leul este monetă anormală. In toate ţările, domnilor, este o monetă
normală după care se socotesc toate. Spre exemplu în Franţa este francul, după
franc se socotesc toate celelalte monete, în Germania este talerul și după dânsul
merg toate celelalte.

Voci. Sunt mai multe soiuri. |

Prea Sfinfia Sa Episcopul de Argeş. Da, sunt mai multe într'adevăr, dar
toate acele au de unitate talerul; prin urmare şi la noi se vorbește despre moneta
de argint, şi de cea de aur. Dacă se vorbiă numai de moneta de aramă, atunci
nu mai eră trebuinfá de nominatiunea celor de aur gi de argint, dar astăzi se
vorbeşte şi de aceste monete şi prin urmare eu cred că trebuie să aibă şi ele
numele lor, fiindcă leul este normal, după dânsul socotim noi că o monetă de
argint ar fi de 6 lei sau 20 lei, aşă vedeţi că zicem tot leu, fie moneta chiar de aur.
Aceă monetă trebuie să fie împărţită în lei. Leul se sub-împarte în bani, după
sistemul decimal.

Ei bine, trebuie gi acele monete de argint și de aur să fie precizate în nu-
mirile lor, ca să se cunoască de fiecare. Poaté să se numească romanafi sau să
i se deà altă numire potrivită cu trebuinţele şi datinele ţării. Dar se zice că sá nu
prea alergăm la datinele ţării, în ceeace priveşte moneta, pentrucă poate nu am
găsi destule denumiri. Cu toate acestea, eu zic, domnilor, că noi nu trebuie să ne
depärtäm de limbajul care ar puteá să fie înţeles de toată lumea gi îmi pare bine
că în Cameră s'au adoptat denumiri cunoscute de toată lumea: leul şi banul.
Si după părerea mea ar trebui să se deă numirea de pe acum şi celorlalte două
monete de argint şi de aur; să se fixeze de acum că, când va fi trebuintá să se
puie gi aceá fabricare, să-şi aibă dejà numirile lor. Dar se mai zice că pentru
aceasta trebuie un vot şi că amendându-se legea atunci trebuie să se întoarcă
din nou la Cameră. Negreşit că aci este dificultatea însă dacă am puteá face ca
să ne strecurăm pe lângă dânsa, am puteă să trecem peste aceste denumiri numai
ca paranteză.

D-l Ministru de Finanţe. Domnilor, pe cât timp moneta unitară are o numire,
nu știu de ce vă preocupaţi de celelalte monete cari au să varieze. Vă rog, dom-
nilor, să luaţi aminte la toate monetele străine. Moneta Franţei are unitatea sa,
francul, iar celelalte monete nu au nici o denumire.

Voci. Cum, nu este napoleonul?

D-l Ministru de Finanţe. Da, domnilor, dar aceasta nu este o denumire
legală. Se zice napoleon, precum mai înainte le ziceà louis- d’or, şi în vremea

www.dacoromanica.ro

270 C. I. BĂICOIANU

republicei, nu aveă nici un titlu scris şi nu puteà ave, fiindcă se multumià să
dea numirea de unitate, care e francul, se ziceă zece sau o sută franci.

Noi dacă vrem să dăm o numire oarecare unei piese de cinci sau de zece lei,
apoi domnilor, unde putem găsi atâtea nume? Nu vedeţi că cu aceasta 8’ar face
o confuziune? Si ne este deajuns cred să avem numai unitatea leului.

Deaceea eu zic, că îndată ce avem unitatea leului, nu trebuie să ne mai
preocupăm de celelalte denumiri.

D-l A. Orăscu. Domnilor, unitatea monetară ce a spus Prea S. S. că există
în Germania, este tocmai aceea care corespunde la noi cu leul. Şi eu cred, domnilor,
că noi nu mai avem trebuintä de nici un amendament.

Voci. Inchiderea discutiunii.

D-l Ştefan Grecianu. Domnilor, voiam să zic şi eu un cuvânt asupra lipsei
etigiei Prințului nostru şi a numelui Său, pe monete şi fiindcă nu o să fie gi pe
monetele de aramă această efigie, deaceea recomand onor. guvern şi-l rog să
silească din toate puterile ca să ne deă moneta de aur și de argint cu efigia Prin-
tului, care este atât de scump ţării întregi.

Onor. guvern să facă toate mijloacele ca să ne aducă şi acea monetă.

Ne mai luând nimeni cuvântul, se pune la vot închiderea discutiunii şi se
primeşte.

Se pune la vot luarea în consideratiune a proiectului şi se primește ase-
menea.

După aceasta se dă citire art. 1, 2, 3 şi 4, cari puindu-se la vot succesiv, se
primesc fără nici o modificare.

Se pune la vot succesiv art. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18
si 19 si se primesc asemenea.

Se pune la vot caetul de insárcinári şi se primeşte asemenea.

D-1 Vice-presedinte. Domnilor, proiectul nefiind amendat, urmează să-l
votăm chiar acum.

Se procede la vot prin bile, şi rezultatul este cel următor:

Votanti 37.

Bile albe pentru 31.

Bile negre contra 6.

D-l Vice-președinte declară că proiectul de lege sa primit.

Anexa Nr. 32

CAET DE INSĂRCINĂRI ATINGĂTOR DE FABRICATIUNEA MONETEI
NAŢIONALE DE ARAMĂ

Fabricafiunea monetei nationale de aramă infátigand fractiunile unităţii
monetare, conform legii dela . . . . ., se va da în întreprindere. `

Spre acest sfârşit se va ține o licitatiune publică prin oferte sigilate la mi-
nisterul finanțelor şi în prezența d-lui ministru al finanțelor.

Ziua licitatiunii precum şi conditiunile cuprinse în acest caet de însărcinări,
se vor publicà cu 40 de zile înaintea zilei fixată pentru licitatiune în Monitorul
Oficial si vor fi republicate de mai multe ori.

Persoanele cari voesc a concurà la licitatiune vor fi obligate a depune o
cauțiune provizorie de cel puțin 100.000 franci, fără care nici o ofertă nu va fi
primită.

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 271

Persoanele cari voesc a concură pentru contul unei a treia persoane, vor
aveă a depune încă împuternicirea lor legalizată. Ofertele trebuie să fie sigilate
gi să cuprindă pe cuvertul lor arătarea numelui şi pronumelui oferantului şi
dacă oferta se face pe contul unei alte persoane, numele și pronumele acelei per-
soane, precum gi suma și natura caufiunii provizorie.

In ziua fixată pentru licitafiune, ofertele sigilate, investite de numele ofer-
antului şi însoţite de cauţiunea provizorie, vor fi primite la ministerul finanţelor
dela 11 ore de dimineaţă până la ora 1 după amiază. După această oră nici o
ofertă nu se va mai prim! și se va procedă îndată la deschiderea ofertelor în
şedinţă publică; toate ofertele se vor citi în auzul tuturor și se vor înscrie pe o
listă pregătită de mai înainte.

Cauţiunea provizorie a oferantului care va fi făcut oferta cea mai avanta-
joasă, se va reţine şi va trebui a fi completată în termen de 15 zile până la va-
loarea de 200.000 franci. Cauţiunea celorlalţi oferanti se va înapoiă îndată,
chiar în aceă şedinţă. ”

In caz de paritate între două sau mai multe oferte, ministrul finanţelor va
procedă îndată la o licitafiune verbală între acei din urmă oferanti. Nici o
ofertă nu se va mai primi, nici luă în consideraţiune după ce se va fi făcut adju-
decatiunea.

Rezultatul adjudecatiunii se va supune aprobatiunii Consiliului Miniştrilor
și confirmării M. S. Domnitorului.

Dacă oferantul care a făcut oferta cea mai avantajoasă ar vol a se desistà
gi a renunţă la concesiune, sau dacă n'ar puteă sau n'ar voi să depuie cautiunea
definitivă în termenul fixat de 15 zile, cauţiunea provizorie va rămâne de drept
guvernului sub titlu de despăgubire, fără ca oferantul să aibă dreptul a face
cea mai mică obiectiune.

Dacă în timpul executiunii contractului, concesionarul ar încetă cu expe-
dierea succesivă a monetelor, va pierde cu exceptiunea cazului de forţă majoră,
preţul livrării precedente de monetă, care va rămâne câştigat guvernului sub
titlu de despăgubire pentru infracţiunea contractului.

Cautiunea, atât provizorie cât si definitivă, trebuie să fie depusă în numerar
metalic sau în obligaţiuni de ale Statului Român cari se vor primi al pari (pe
valoarea lor nominală).

Câtimea, valoarea nominală, titlul, greutatea şi dimensiunile monetelor
de aramă a căror fabricatiune se dă în întreprindere, sunt cele următoare:

1. Cátimea
25.000.000 piese de 10 bani . . . lei 2.500.000 valoarea nominală

25.000.000 » » 5 » + + + » 1.250.000 , »
10.000.000 » » 2 >» e...’ 200.000 » »
5.000.000 » » 1 » +. + » 50.000 » »

Total 65.000.000 piese de patru feluri, în valoare nominală de 4.000.000
lei sau franci.

2. Titlul

Toate aceste monete vor fi compuse din 950 miliame aramă, 40 miliame
cositor si 10 miliame zinc cu o toleranţă de 7 miliame.

www.dacoromanica.ro

272 C. I. BAICOIANU

3. Greutatea

Piesele de 10 bani vor cântări 10 grame

» » 5 93 » » 5 »
» » 2 > » » 2 »
» » 1 > » » 1 »

Se acordă o toleranţă a greutăţii de 15 miliame în mai mult şi în mai putin.
Diferențele în mai puţin trebuesc compensate prin diferenţele în mai mult.
Prin urmare se vor fabrică 400.000 kilograme, împărţite în modul următor:
250.000 kilograme piese de 10 bani

125.000 » » » 5 >?
20.000 » » + 2 »
5.000 » » » 1 »

Ofertele se vor face pe zece kilograme, compuse din patru diferite feluri de
monetă, adică:

625 piese de 10 bani . . . . . . . . . . 6.250 grame
625 >» » 5 » Laca e dei à à à 9121 »
250 » » 2 >» De A lee 500 »
125 » » 1 » A e D 129 »
1.625 piese 10.000 grame

4. Dimensiunile

Piesele de 10 bani vor aveá 30 milim. diametru

» » D o » » 25 » »
» » 2 » » » 20 » »
» » 1 » » » 15 » »

Toate aceste diferite piese ale nouei monete a ţării în aramă, vor aveà pe
de o parte armele ţării și pe de altă parte valoarea nominală şi anul fabrica-
tiunii gi vor fi în conformitate cu desemnele ce se vor da concesionarului la sem-
nătura contractului.

Termenul pentru fabricarea şi predarea totalitätii monetelor sus-mentionate,
este fixat pentru maximum de 12 luni, calculat din ziua subscrierii contractului.

Predările se vor face succesiv şi vor fi stipulate în modul următor:

La finele lunii a şgeasea după semnătura contractului, concesionarul va aveà
a predă guvernului franco la București:

8.500.000 piese de 10 bani în greutate de 85.000 kgr.

3.400.000 » » 5 » » » » 37.000 »

1.500.000 » » 2 » » » » 3.000 »
500.000 » » 1 » 9 » » 500 »

8.900.000 piese 125.500 kgr.

La finele lunii a Vll-a, VIII-a, IX-a, X-a gi XI-a aceleagi cátimi.
La finele lunii a XII-a:
4.000.000 piese de 10 bani în greutate de 40.000 kgr.

4.800.000 » » 5 » 9 » » 23.000 »
1.000.000 » » 2 » > » » 2.000 »
2.000.000 » » 1 > > » » 2.000 »
11.600.000 piese 67.000 kgr.

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 273

Recapitulaftiune

Cele dintâiu şase predäri 53.400.000 piese în greutate de 333.000 kgr.
A şaptea predare:

11.600.000 67.000
65.600.006 400.000 kgr.

Va fi liber concesionarul de a începe mai curând predärile gi a termină
înaintea epocii fixate de 12 luni, destul numai ca între fiecare predare să fie un
interval de o lună; va fi deasemeni liber a împărţi o predare în două şi a face
într'o lună, două sau mai multe expediţii, cari cu toate acestea nu vor contă
decât pentru o singură predare.

Modul de plată

Ofertele se vor face în franci şi plata se va efectuă în aur şi în piese de 20
franci (napoleoni de aur).

La întâia predare, adică în momentul când guvernul va fi primit câtimea
de 8.900.000 piese, cautiunea se va înapoiă.

La a doua predare se va plăti concesionarului preţul cuvenit pentru câtimile
predate la cea dintâiu predare şi astfel înainte, adică la oricare predare lunară
se va achită predarea precedentă.

Preţul predării a şaptea şi după urmă se va plăti o lună după primirea ei.

Deşi guvernul acordă concesionarului facultatea de a săvârşi predările la
epoci mai apropiate şi în mai mari câtimi, totuș rămâne bine înţeles că plăţile
nu sunt exigibile decât în porţiuni mensuale, proportionate cu câtimile stipu-
late pentru predările lunare.

Concesionarul nu este în drept a pretinde dobânzi pentru întârzierea plăţii,
dacă se face în limitele prescrise.

Fabricafiunea şi transportul

Tot ce priveşte execuţiunea materialului, rondurilor şi vierolilor, confec-
tionarea gravurii, a matriţelor, uneltele şi fabricaţiunea, precum gi numărarea,
împachetarea și transportul până la București rămâne în sarcina gi riscul conce-
sionarului ; guvernul nu are decât a plăti preţul stipulat franco la Bucureşti.

Transportul dela hotarul ţării până la Bucureşti, deşi e în sarcina concesio-
narului, se face în riscul guvernului.

Nici un drept vamal sau taxă nu se va percepe pentru importul acestor
monete, atât pe uscat cât şi pe apă.

Intâmplându-se un caz de forţă majoră, care va face transportul monetelor
în ţară cu neputinţă, rămâne la voinţa părţilor contractante de a cere rezilierea
contractului pentru rămășiţa monetelor ce nu s'ar fi fabricat; în acest caz cå-
timile dejà fabricate, dar încă neexpediate, vor fi primite de un delegat al gu-
vernului la locul fabricatiunii şi guvernul va plăti preţul contractat cu scăderea
preţului de transport, calculat după tarifa de transport în timpi ordinari. In
acest caz reînceperea şi continuarea fabricatiunii va fi facultativă pentru ambele
părţi şi nu se va puteă face decât în urma unei înţelegeri prealabile.

Concesionarul va puteă asemenea, întâmplându-se cazul de forţă majoră,

www.dacoromanica.ro

274 C. I. BAICOIANU

a cere o simplă suspendare mai mult sau mai putin lungă a suspendatiunilor.
In acest caz, guvernul va puteă acceptă sau refuză cererea de suspendare, dar
va trebul a se pronunţă în termen de 20 de zile, dacă se acordă suspendarea.

Doi comisari ai ministerului de finanţe vor fi însărcinaţi a supraveghiă
fabricatiunea, titlul, dimensiunea, greutatea şi toleranța, numărarea gi cântă-
rirea monetelor; ei vor asistă la împachetare si vor da declaratiuni în numele
guvernului pentru câtimile fabricate şi expediate, conform condiţiunilor acestui
caet, după ce vor fi sigilat cu sigiliul lor butoaiele sau lăzile.

Cheltuelile şederii la locul fabricaţiunii a comisarilor guvernului sunt în
sarcina concesionarului şi fixate la 20 franci pe zi pentru fiecare persoană,
plus o mie franci pentru cheltuelile voiajului, pentru ducere şi întoarcere.

Uneltele (poincoul, coins, viroles, etc.) se vor depune în fiecare seară, după
ce va fi încetat fabricatiunea zilei, în mâinile comisarului guvernului.

Comisarii vor trebui să asiste dearândul la fabricare şi să înscrie într'un
registru câtimile diferitelor specii de monete fabricate în aceà zi. Această consta-
tare se va subscrie de către comisarul zilei şi de către concesionar sau împuter-
nicitul său.

După ce va fi terminat toată operaţiunea, toate formele ce au servit la fa-
bricatiune, se vor predă zişilor comisari a le aduce în ţară, unde vor rămâne
depuse la ministerul finanţelor.

Maximul preţului cu care se va puteă adjudecá moneta de aramă, conform
conditiunilor din acest caet de însărcinare, se fixează la 5 franci kilogramul.

Acest caet de însărcinare, împreună cu legea s'a votat de Adunarea Depu-
tatilor, în şedinţa din 29 Martie, anul 1867 şi s'a adoptat cu majoritate de 68
voturi contra 6.

Vice-preşedinte, Pâcleanu
Secretar, C. T. Grigorescu

Anexa Nr. 33
LEGE PENTRU INFIINTAREA UNUI NOU SISTEM MONETAR ȘI PENTRU
FABRICAREA MONETELOR NAȚIONALE

„Ari. 1. Se adoptă sistemul monetar zecimal metric astfel precum există
în Franţa, Italia, Belgia şi Elveţia. Cinci grame argint, din cari 835 din 1.000
argint fin gi 165 din 1.000 aliaj, compun unitatea monetară a României sub
numirea de leu.

Art. 2. Leul se împarte în una sută părţi denumite bani.

Ari. 3. Monetele române sunt:

a) In aur:
Piesa de 20 lei.

» » 10 »

» 1 5 »

0) In argint:
Piesa de 2 lei.
» rl»
» » Y sau 50 bani.

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 275

c) In aramă:
Piesa de 10 bani.

» » 5 »
» » 2 »
» » 1 >

Art. 4. Monetele de aur cuprind titlul de nouă părţi din zece aur fin şi
o „parte din zece aliaj, având următoarea greutate şi dimensiune:

452
Piesa de 20 lei, 6,55 grame în greutate şi 21 milimetri în diametru.

226

» » 10 » 350 » » » » 19 » » »
613

» » 5 » zo” » » » 17 » » »

Toleranta titlului gi a greutáfei este de 3 milimetri En în mai mult și
mai putin a titlului gi a greutätei exacte.

Intâmplătoarele diferenţe în mai putin trebuesc a fi compensate prin
diferenţele în mai mult.

Art. 5. Monetele de argint cuprind titlul de 835 părţi din mie remet fin
si 165 părți din mie aliaj.

Greutatea şi dimensiunea lor este următoarea:

Piesa de 2 lei, 10 grame, 27 milimetri diametru.
» » 1 » 5 » 23 »
» » Br 2% » 18 »

Toleranta titlului este de 3 miliame ¿55 în mai mult gi în mai putin a
titlului exact.

Toleranfa greutăţii este pentru piese de 2 gi da 1 leu de 5 miliame zoo Ds:
iar pentru piesele de Y sau 50 bani de 7 miliame pa în mai mult gi în mai
putin a greutății exacte,

Art. 6. Monetele de aramă, se compun din e de aramá, É de cositor,
206 de zinc, cu o toleranţă de 7 miliame în mai mult gi mai putin; greutatea

si dimensiunea lor este cea urmätoare:
Piesa de 10 bani, 10 grame, 30 milimetri-diametru.

» » 5 » 5 » 25 >
» » 2 » 2 » 20 »
» » 1 » 1 » 15 »

Toleranta greutätii este de cincisprezece miliame ín mai mult gi ín mai
putin.

Art. 7. După întâia emisiune a monetei de aramă, toate conturile Statului
nu se vor mai fineà în lei vechi şi parale, ci în lei noui gi bani. Asemenea sunt
datoare toate stabilimentele publice, toţi bancherii, comercianții şi industrialii
a fine registrele şi contabilitatea lor în lei şi bani, conform noului sistem
monetar.

Art. 8. Pentru regularea conturilor si calcularea leilor vechi şi paralelor
în lei noui şi bani şi viceversa, se alătură tabela litera A, după care se vor face
calculele de transferarea tuturor conturilor, obligatiunilor, bonurilor, politelor,
tratelor, zapiselor, contractelor gi a oricăror efecte emise înaintea aplicării
legii de faţă.

www.dacoromanica.ro

276 C. I. BAICOIANU

Toate datoriile contractate înaintea legii de faţă în lei vechi şi parale,
a cărora răfuire se face în urmă, se vor lichidă conform cu această tabelă de
transferare.

Art. 9. Se va fabrică şi emite mai întâi moneta de aramă de a căreia cir-
culatiune se simte mai imediată necesitate. Monetele de argint și apoi de aur
se vor fabrică și pune în circulatiune îndată ce mijloacele financiare vor permite.

Pentru început se va fabrică moneta de aramă în următoarea câtime:

25.000.000 piese de 10 bani în valoare de . . . . lei 2.5000.000
25.000.000 » » 5 » » » » . . . . » 1.250.000
10.000.000 » » 2 » » » » . . » 200.000
5.000.000 » » 1 » » » Dos. o» 50.000
65.000.000 » > — o» » » » . lei 4.000.000

Art. 10. Moneta va aveá pe o parte armele ţării și pe alta indicatiunea
valoarei nominale gi anul.

Art. 11. Monetele de aur și argint, ale Franţei, Belgiei, Italiei gi Elveţiei
fabricate după acelaș sistem monetar, se vor primi în ţară la toate casele pu-
blice deopotrivă cu moneta legală a ţării.

Art. 12. Celelalte monete străine de aur și argint, câte circulă astăzi în
țară, se vor primi la toate casele publice încă pentru timpul până când se va
face emisiunea I-a a monetei naţionale de argint şi de aur, pe preţurile stipulate
în tabela lit. B anexată la această lege.

După trecerea de şase luni dela I-a emisiune a monetei naţionale de ar-
gint şi aur, orice monetă, afară de aceia care reprezintă sistemul monetar ze-
cimal stipulat prin conventiunea internaţională din 23 Octombrie 1865, va
încetă de a mai aveă cursul legal gi obligatoriu.

Art. 13. Fabricarea monetelor se va da în întreprindere, luându-se toate
precautiunile necesare pentru confecţionarea lor identică cu monetele fran-
ceze, atât în privinţa titlului, greutăţii gi dimensiunii, precum se stipulează
prin legea de față, cât şi în privinţa tolerantei acordate gi a câtimei cerute gi
prescrise.

Ari. 14. Acest sistem monetar se pune în aplicare dela data unei publi-
catiuni de trei luni, termen fixat de ministerul de finanţe.

Ari. 15. Guvernul va fixă, prin măsură administrativă, termenul dela
care casele publice nu vor mai acceptă alte monete de aur și de argint decât
acele legale.

Ari. 16. Nimeni nu va fi ţinut a acceptă în plată monete de aramă pen-
tru o sumă mai mare de cinci lei, oricare ar fi suma ce este de plată.

Art. 17. După trecerea de şease luni dela întâia emitere a monetei naftio-
nale, monetele străine de aramă ce circulă astăzi în ţară, încetează de a mai
aveă curs.

Art. 18. Corpurile Legiuitoare fixează din timp în timp, după oportuni-
tatea si în urma propunerei ministerului de finanţe, felurile și câtimile mo-
netelor ce se vor fabrică,

Ari. 19. Monetele naţionale uzate se vor strânge, topi și se vor înlocui
prin altele noui,

Cheltuiala acestei operaţiuni se va trece în bugetul Statului.

Această lege împreună cu caetul de însărcinări, s'a votat de Adunarea

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 277

deputaţilor, în ședința din 29 Martie 1867, şi s'a adoptat cu majoritate de
şaizeci gi opt voturi, contra a şase.
Vice-presedinte, Pâcleanu.
Secretar, 0. T. Grigorescu.
(S. A.). Directorul cancelariei, A. Andronic.
Anexa Nr. 34

Tabela de transformarea leilor vechi şi parale in lei noui şi bani gi
viceversa

Lei vechi Lei vechi Lei noui şi bani Lei noui și bani
și parale în lei şi parale în lei în lei vechi în lei vechi
noui și bani noui şi vechi și parale și parale

Lv L

1000
900
800
700
600
500

ps
o

Fi bi bi O O SES]
mm IN © 2 Ot © «I D ©
m w Nc» OO © NI ©

_ w
wanna po SS
mi D © B © © I D ©

Vice-presedinte, Pâcleanu
(L. S. A.). Secretar, C. T. Grigorescu
Directorul Cancelariei, A. Andronic
Această lege s'a votat de Senatul României în şedinţa sa din 6 Aprilie
anul 1867, şi s'a adoptat cu majoritate de trei zeci şi unu voturi contra a şase.
Vice-presedinte, Plagiano Senator secretar, Gr. Sámboteanu

www.dacoromanica.ro

278 C. I. BAICOIANU

Aneza Nr. 35

Publicatiunea D-lui ministru de finanţe pentru punerea în aplicare a legei.

MINISTERUL FINANȚELOR

Legea pentru înfiinţarea noului sistem monetar şi pentru fabricarea mone-
telor nationale promulgată la 14/26 Aprilie anul curent, prescrie la art. 14 că acest
sistem monetar se va pune în aplicatiune dela data unei publicatiuni de trei luni.

Conform aceştei dispozitiuni a zisei legi, ministerul se grăbeşte a face cu-
noscut tuturor în genere, că noul sistem monetar se pune în aplicatiune dela
1 Ianuarie anul 1868.

Dela 1 Ianuarie viitor, toată contabilitatea Statului se va ţine în lei noui
gi bani. Asemenea toate stabilimentele publice, comerciale şi industriale, toţi
bancherii, comercianții şi industriagii, sunt datori a tineà registrele lor, la cari
îi obligă codul comercial după noul sistem monetar în lei noui şi bani.

Toate ordonantärile, mandatele, obligatiunile, bonurile, contractele, za-
pisele, politele, bilete la ordin, cu un cuvânt toate înscrisurile gi actele de tran-
zacţiune, câte se vor emite dela 1 Ianuarie viitor înainte, se vor socoti făcute
după noul sistem monetar şi vor fi obligatorii şi plătibile în lei noui şi bani.

Nimeni nu va pretinde pentru orice tranzactiune făcută după 31 Decem-
brie 1867, că a înţeles a trată în lei vechi si parale, şi chiar de se va fi servit
qu aceă expresiune în înscrisul său, totug se va socoti tranzactiunea făcută
în lei noui şi bani.

Toate tranzactiunile făcute înainte de 1 Ianuarie 1868, se vor socoti få-
cute în lei vechi şi parale, afară numai dacă vor cuprinde stipulatiunea expresă
de lei noui şi bani şi dacă sunt făcute în urma acestei publicatiuni.

Posesorul unui înscris, unei obligaţiuni, unei poliţe, unui bilet la ordin,
unui zapis sau oricărui alt act de tranzactiune cu o dată anterioară de 1 Ia-
nuarie 1868, făcut în lei (dacă nu cuprinde expres stipulatiune de lei noui gi
totodată nu poartă o dată posterioară acestei publicatiuni) nu poate pretinde
decât valoarea de lei vechi, calculată în lei noui după tabela de transformare
lit. A, care se publică anexat.

Cu toate că, orice tranzactiune făcută dela 1 Ianuarie înainte, se socotește
contractată în lei noui, totus spre evitarea oricărei contestatiuni sau reclamatiuni
se recomandă publicului a se servi în cursul anului 1868, de expresiunea lei noui.

'Transformarea leilor vechi în lei noui, se face în modul următor: se în-
mulţeşte suma leilor vechi cu zece gi ge împarte cu 27, productul este suma
leilor noui; transformarea paralelor în bani se face prin înmulţirea şumei cu
100 şi împărţirea cu 108, fiindcă 108 parale fac un leu nou sau 100 bani.

Transformarea leilor noui în lei vechi, se face prin înmulţirea cu 27 şi îm-
pärtirea cu 10, adică suma leilor noui se înmulțește cu 27 şi se taie cifra din
urmă. Spre exemplu: fiind a se transformă 25 lei noui în lei vechi, se înmulțește
cu 27, productul este 675, tăindu-se cifra din urmă se găsesc 67 lei vechi si 5
zecimi adică 20 parale. Transformarea banilor în parte ge face înmulţindu-se
cu 108 şi tăindu-se două cifre dela sfârşit, spre exemplu: 85 bani, înmultin-
du-se cu 108 fac 3780, tăinduse două cifre din urmă rezultă 37 parale gi 80
sutimi de parale, şi fiindcă orice fracțiune mai sus de 5/10 se socotește de o
unitate, rezultatul este 38 parale.

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 279

Spre înlesnirea publicului s'a complectat tabela transformärei dela 10.000
lei până la o para şi se publică astfel complectată, anexată la această publicaţie.

Toate tranzactiunile făcute într'o monetă specială, dacă aceasta rezultă
din înscrisul respectiv, urmează a se plăti în aceă monetá în care s'a stipulat
plata ; spre exemplu: un înscris de 100 galbeni obligă pe datorul la plată de 100
galbeni, fără a puteă invocă o diferenţă a cursului.

Datoriile contractate înainte de 1 Ianuarie 1868 în lei, se vor calculà la
ráfuirea lor, în lei noui, după tabela de transformare, si vor fi plătitoare în orice
monetă ce are curs legal în ţară, conform cu tabela lit. B.

Până la emisiunea monetei naţionale de aur şi argint, nimeni nu poate
refuză a primi în plată monetele străine coprinse în tabela lit. B și după cursul
stipulat într'însa, după care curs acele monete sunt primite gi la toate casele
publice.

Asemenea nu poate pretinde nimeni a fi plătit de preferinţă în atare mo-
netă, dacă actul de tranzactiune, nu cuprinde expresă o asemenea stipulatiune,
ci este obligat a primi orice monetă după tabela lit. B.

Art. 16 al legei stipulează că nimeni nu poate fi ţinut a acceptă în plată
monetă de aramă pentru o sumă mai mare de cinci lei, oricare ar fi suma ce este
de plată. Această stipulatiune este relativă numai la noua monetă naţională,
dară nu şi la monetele străine de bilon și de aramă, precum sunt piesele nu-
mite firfirici şi gologani, sau kreifari. Asemenea monete mărunte străine a
cărora valoare este mai mică de 50 bani după tabela lit. B, nu vor fi primite
la casele publice decât până la suma de doi lei noui, oricare va fi suma ce este
de plătit. Asemenea nu va fi nimeni obligat a le primi în plată decât până la
suma de doi lei noui.

Dela sosirea celui dintâiu transport de monetă nouă de aramă, guvernul
va îngriji a trimite la toate casele publice o câtime proporţională din aceă
monetă, și publicul va puteă a-și procură aceà monetă dela zisele case în
schimb cu altă monetá.

Ministru, L. Steege.

www.dacoromanica.ro 18

280 C. I. BĂICOIANU

LITERA A.
Anexa Nr. 36
TABELA DE TRANSFORMARE

a leilor vechi in lei noul şi viceversa

= = DWD ND ND ND ND ND ND DN
D © © mm D © À © GO «I © ©
m mi bi
© © ©

m et Et et et et bei
O HO ND © & Où ©

9
9
8
8
8
7
7
7
6
17 6
5
5
5
4
4
4
3
3
2

e ND © D © OO AJ D ©
nn # N ND

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARA DIN 1867 281

27.000
24.300
21.609
18.900
16.200
13.500
10.800
8.100
5,400
2.700
2.430
2.160
1.890
1.620
1.350
1.080
810
510
270
267
264
261
259
256
253
251
248
245
243
240
237
234

www.dacoromanica.ro
18*

1
20
8
7
6
5
4
3

Îi

33 iLE ELETI) OR PE PE EE EE GE dE LE]

N NI
0000. “NI -

O © © ED © 19 TTN m

25
2
2
22
2
11
1

C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro

282

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 283

LITERA B. Anexa Nr. 37
TABELA PENTRU FIXAREA CURSULUI MONETELOR STRÁINE
Monetele franceze, italiene, belgiene gi elvetiene de aurgi argint, fabricate
după acelaş sistem monetar ca cele române, gi reprezentând multiplele, uni-
tatea şi fractiunile francului, se primesc la toate casele publice, deopotrivă
cu monetele române, după valoarea lor nominală.

Aurul
Piesa de 40 franci drept lei 40
» » 20 » » » 20
9 » 10 > D » 10
» » 5 » » » 5

Argintul
Piesa de 2 franci drept lei 2

» » 1 » » » 1
? » % » sau 50 centime 50 bani.
Celelalte monete străine se vor primì la toate casele publice după cursul următor:
Aurul
Lira sterlină . . . . . . . drept lei 25
Y idem ........ » » 12,50
Lira otomană . . . . . . » » 22,70
Y idem ....... » » 11,35
idem ........ D » 5,67
Pol imperial (rusesc). . . . » » 20,40
Ducatul (galben) austriac . » » 11,75

4Argintul
Icosarul (irmilic) . . . . . drept lei 4,44
Y idem ........ » » 2,22
» idem . . . . . . . . » » 1.11
Rubla ruseascä » » 4,—
Y idem . : .... .". » » 2,—
Y idem . . . . . » » 1,—
30 capeici vechi . . . . . » » 1,20
Piesa de 20 capeici . . . . » » —,87
» » 15 idem. . . . . » » —,50

» » 10 idem. . . . . » » —,33
Sfantul piesa de 20 creitari » » —,84
Y » » 10 » » » —,42

Din publicatiunea de mai sus şi tabelele ce urmează, oricine poate lesne
înţelege calculul transformărei leilor vechi în lei noui şi viceversa.

Cu toate acestea însă nu am socotit de prisos ca, publicând actele de mai
sus într'o singură broșură portativă, să le însotim gi de oarecare explicári mai
amănunțite asupra transformárei ca astfel punerea în aplicatiune a legei pen-
tru înfiinţarea noului sistem monetar să nu întâmpine cea mai mică dificul-
tate, căci 1 Ianuarie 1868, se apropie, moneta nouă în curând va sosi şi ar fi
de dorit ca fiecare locuitor să cunoască dinainte cursul ei şi valoarea ce i se dă,
alături cu sistemul vechi şi cursul monetelor streine.

www.dacoromanica.ro

284 C. I. BĂICOIANU

Anexa Nr. 38
EXPLICĂRI AMÁNUNTITE ASUPRA TRANSFORMĂRII

Leii vechi

Transformarea leilor vechi în lei noui se face inmultind suma ce voește
cineva a transformà (în lei noui) cu 10 şi apoi impártind-o cu 27, şi dacă la îm-
pärtire rezultă rămăşiţă o sumă oarecare, aceasta se înmulțește cu 100 sau i se
adaugă două 00 si se urmează împărţirea tot cu 27, deosebind productul din
urmă ca bani; iar când şi după această a doua operaţie ar ieşi vreo diferenţă
ce ar fi mai mică deo jumătate unime, adică dela 1—13 aceasta se pierde, iar
fiind mai mare de 13 se ia drept un ban.

Aşă spre exemplu: avem 300 lei vechi şi voim a-i transformă în noui, îi
înmulţim cu 10 gi ne dă cifra de 3,000; aceştia, îi impártim cu 27, gi scoatem
111 lei noui şi o rămăşiţă de 3, pe acești 3 îi înmulţim cu 100 gi avem 300, îm-
pärtim tot cu 27 şi scoatem 11 bani şi iarăş o rămășiță de 3 bani, care nemai
putându-se subimpártfi şi fiind mai mică de 13, se pierde.

Iată şi în lucrare acelaș exemplu:

“a| 300.0 | 111.
, 30
Lucrarea translor- 30 Productul este 111
mărei a 300 lei 300 | 11. lei noui gi 11 bani
vechi în noui ——
B0_
3

In acest mod se face transformarea oricárii sume de lei vechi, incepánd
însă dela 3 în sus; iar 1 şi 2 trebuiesc mai întâi făcuţi parale prin înmulţire
cu 40 gi apoi transformați așă cum se transformă paralele; iar dacă avem de
transtormat o sumă care e compusă de lei și parale, urmăm cu leii, cum s'a
explicat până aci şi cu paralele osebit, precum se va vedeă mai jos.

PARALELE

Paralele se transformă prin înmulţirea sumei ce voim a transformă, cu
100, sau adăogând două 00 si împărţite 108, fiindcă 108 parale fac un leu nou
sau 100 bani, iar productul este suma banilor.

Dacă din împărţire rezultă vreo rămăşiţă şi este mai mare de 53 sau (5/10
ori %), se ia ca o unitate, ca un ban, gi se adaogá la product sau suma banilor,

iar de este mai mică, se pierde. Din exemplele de mai jos, se poate vedeă mai
lămurit transformarea paralelor în bani.

Exemple

28.00 | 25
108 | 216 1 Rămășiţă luată ca unitate
Transformarea 764.0| —
a 28 parale în bani 540 | 26 Productul
100

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 285

41.000 | 37
108 |324__| 1 | Rämäsita
41 parale în bani 86.0 |_—
756_| 38 | Productul
104
40.00 | gy
108| 324 aa
rr Aici productul este nu-
Su alo su TE E mai 37 bani, iar rămă-

gita de 4 se pierde.

LEI NOUI!

Transformarea leilor noui în lei vechi se face, înmulţindu-se suma lor cu
27 gi apoi împărțindu-se cu 10, sau tăind cifra din urmă dela productul înmul-
tirei şi cifrele ce rămân sunt lei vechi, iar cifra tăiată este zecimi de lei vechi
sau de 4 ori atâtea parale (căci 4 parale este o zecime de leu vechiu).

Exemple

Lei noui 25 26 99
27 27 27
175 182 693
50 52 i 198
6715 70/2 26713
4 4 4
Lei vechi 87,,20 70,,8 267,,12

Dacă suma leilor noui ce voim a transformă este rotundă sau cu O la fine,

atunci cifra de tăiat fiind tot un 0, zecimile lipsesc, precum în exemplele
următoare:

Lei noui 150 350 1,800
27 27 27
1050 2450 12,600
300 700 3600
Lei vechi 405|0 mae iiai
Banii

Banii în parte se transformă fnmultindu-i cu 108 şi împărțind cu 100,
sau tăind două cifre dela sfârşit, cari şi acelea fiind sutimi de parale, dacă tree

peste 50 sau (*/1 ori %4 se socotesc de o unitate şi se adaugă la product, iar
de nu, se pierde.

Exemple
| 108 108
Bani: 35 7 bani.
540 7156
324 1
37/80 8 parale
1 se adausă cifra tăiată
Parale: 38 luată ca unitate.

www.dacoromanica.ro

286 C. I. BĂICOIANU

108
Bani: 42
216
432
Parale: 45/36 Sutimile se pierd.

Aceste explicäri date, punem aci o micä tabelä de transformarea a câteva
sume, numai de lei vechi, combinată după aceia cu litera A, gi aranjată astiel
ca fiecare particular şi mai cu seamă D-nii amploiati, să poată îndată vedeà,
lefile pe lună şi pe an (scăzute sau întregi), transtormate în lei noui și bani,
cum adică are să fie dela 1 Ianuarie 1868 înainte.

Aneza Nr. 39
TABELĂ DE TRANSFORMARE COMBINATĂ DUPĂ ACEEA CU LITERA A.
ŞI CALCULATĂ PE LUNĂ ŞI PE AN

PE LUNĂ PE AN PE LUNĂ

E
3
FA

25 300 111| 11 600 222 7.200| 2.666
30 360 183 | 33 630 233 7.560| 2.800
32 284 142 | 22 700 259 8.400| 3.111
50 600 222 720 266 8.640| 3.200
64 768 284 800 296 9.600| 3.555
80 900 355 810 300 9.720 | 3.600
90 1.080 400 900 333 10.800 | 4.000
96 1.152 426 990 366 11.880| 4.400
1.200 444 1.000 370 12.000| 4.444
1.440 533 1.080 400 12.960| 4.800
1.536 568 1.100 407 13.200 | 4.888
1.620 600 1.125 416 13.500 | 5.000
1.800 666 1.200 444 14.400 | 5.333
2.160 800 1.250 462 15.000! 5.555
2,400 888 1.350 500 16.200| 6.000
2.700 | 1.000 1.500 555 18.000 | 6.666
3.000 | 1.111 1.620 600 19.440| 7.200
3.240 | 1.200 1.800 666 21.600 | 8.000
3.600 | 1.333 2.000 740 24.000 | 8.888
3.780 | 1.400 2.700 | 1.000 32.400 | 12.000
4.200 | 1.555 8.000 | 1.111 36.000 | 13.333
4.320 | 1.600 8.150 | 1.166 37.800 | 14.000
4.800 | 1.777 8.500 | 1.296 42.000 | 15.555
4.860 | 1.807 8.600 | 1.333 43.200 | 16.000
5.400 | 2.000 4.000 | 1.481 48.000 | 17.777
6.000 | 2.222 4.050 | 1.500 48.600 | 18.000
6.060 | 2.244 4.500 | 1.666 54.000 | 20.000
6.480 | 2.400 6.000 | 1.851 60.000 | 22.222
6.600 | 2.444

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 287

Pentru a se aduce însă și mai mare înlesnire în calcularea diferitelor plăţi.
lunare, ar fi de dorit să se adopteze următoarea regulă:

+ Suma plăţii determinată pe o lună să fie calculată astfel ca, impártind-o
în 30, să deà totdeauna un întreg şi nicidecum fractie, fiindcă, după noul sis-
tem monetar, banii ne mai putându-se subimpárti (precum se subimpárteá
paralele vechi în 8 bani), fractia totdeauna se pierde, şi astfel calculul niciodată
nu va puteă fi exact, ba încă ar aduce şi o mare jenă în contabilitate.

Să intrăm în exemple gi vom vedeă mai bine avantajele regulei ce propunem.

Mai toate sumele cari în lei vechi sunt rotunde şi prin urmare lesne de
distribuit transformându-le în lei noui, avem înainte cifrele cele mai nepotri-
vite şi totdeauna leii, însoţiţi de un număr oarecare de bani cari, oridecâteori
se întâmplă a fi fără soţ, se pierde câte unul şi adesea mai mulţi, când voim
a-i împărţi în două, în trei, etc,

Aşă avem de exemplu suma de 300 lei vechi, care este cea mai rotundă
şi se poate lesne împărţi în 2, 3 şi chiar în 30; transformând-o în lei noui, vom
aveà 111 lei gi 11 bani pe cari vrând a-i distribuì la două persoane, trebuie să
dăm unuia 55 lei gi 55% bani, iar distribuindu-i la trei, câte 37 lei şi 37% bani,
gi dacă avem necesitate a împărţi suma de 111 lei 11 bani în 80, atunci avem
8 lei 70 bani gi Y; aşă dar, la fiecare din aceste trei distribuții, avem câte un
fel nou de fractie: Ye, 3/3, 11/a pe cari neavând cum sá le plătim se vor pierde.

latá dar, cá dupá noul sistem, fractiile nu pot servi la nimic, gi prin urmare,
rotunjirea cifrelor este de mare necesitate gi dacă la început poate ar päreà
cam greu a merge cu dânsa până la lei şi a täià banii, atunci sá rotunjim cel
puţin banii, astfel cum să nu întâmpinăm dificultăţi la distribuire.

Pentru acest sfârșit, se alătură aci o tabelă de rotunjire, care poate servi
pentru lei ca şi pentru bani:

www.dacoromanica.ro

288 C. 1. BAICOIANU

Anexa Nr. 40

TABELĂ DE ROTUNJIREA CIFRELOR PRIN CALCULAREA SUMELOR
PENTRU PLÁTILE LUNARE PE ZILE

COACH À À ND =

D NN ND ND ON ND m m m m m m e et et bei
D À NN Om © © D AJ © Ot à Y NN Om ©

In cazul d'a vol să ne servim cu această tabelă și pentru rotunjirea ba-
nilor, socotim la a 3-a coloană două cifre din urmă dela fiecare sumă, ca bani,
gi celelalte dintâiu ca lei, asemenea şi din a 2-a coloană, însă numai dela 120
în jos, iar pentru a cunoaşte echivalentul după sistemul cel vechiu, ne servim
pentru lei, cu coloana 4-a,

Terminánd dar, dăm aci spre serviciul publicului şi al diferitelor case pu-
blice, un monetar calculat în lei noui, pentru monetele străine, după cursul
ce li se fixează de D-l ministru al Finanţelor prin tabela B.

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARA DIN 1867 289

Aneza Nr. 41
MONETAR IN LEI NOUI
DE MONETELE STRĂINE FABRICATE DUPĂ ALTE DIFERITE SISTEME

LIRA sterlină de 25 lei

.| Lei |B.INo.| Lei |B.| No.| Lei |B.

134|3.350|—
135/3.375

= m
= o © o uyon À À NN =

= it it
> © ND

=
©

46/1.150
4711.175

Dem m m
© oo Nog

51|/1.275|—

52|1.300|— E . 14513.625

53/1.325|—- . ` 146|3.650

54/1.350 . : 147|3.675

55|1.375 : 117|2.925 148/3.700|—
118|2.950|—] 149/3.725| —
119/2.975/—] 150|3.750|—
120/3.000/—] 15113.775|—
121/3.025/—] 152|3.800
122/3.050 153|3.825
123|3.075|—]| 154|3.850
124/3.100/—] 155/3.875

w w NN ND ND NN D ND ND ND ND
= © © O UA © Ot m OO ND =

www.dacoromanica.ro

290 C. 1. BAICOIANU

LIRA otomană Lei 22 B. 70

No.| Lei |B.INo.| Lei |B.|No.| Lei |B.|No.| Lei |B.[No.| Lei |B.

32| 7268/40 ; 2.188|80|125|2.887|50
33| 749|10 i 2.156|50|126|2.860/20
84| 771/80 ; 2.179|20|127|2.882/90
35| 794150 .498/: 2.201|90|128|2.905|60;
36| 817/20 . 2.224|60|129|2.928|30
87| 839|90 ; 2.247/30|130|2.951|—
38| 862/60 2.270) —|131|2.978/70|
39| 885/80 E: 2.292/70|132|2.996|40
40| 908|— 1.611/70/102| 2.315/40]133|3.019|10
41| 930/70 1.634|40| 108| 2.338/10[134|3.041|80
42| 9538|40 1.657|10|104| 2.860|80{185/3.064|50
48| 976|10 1.679|80|105| 2.383|50|136|3.087|20
44| 998180 1.702|50] 106| 2.406|20/137|3.109|90
45| 1.021|50 1.725|20|107| 2.428|90[138|3.132|60
46| 1.044|20 1.747|90|108| 2.451|60|139|3.155|30
47| 1.066/90 1.770|60|109| 2.474/30|140|3.178|—
48|1.089|80 1.798|30|110| 2.497/—|141/3.200|70
49| 1.112|30 1.816|—|111| 2.519/70|142|3.223/40
50|1.135|— 1.838|70| 112| 2.542/40|143/3.246|10
51| 1.157|70 1.861|40|113| 2.565|10|144|3.268|80
52|1.180|40 1.884|10/114| 2 587|80|145|3.291|50
58|1.203|10 1.906|80| 115| 2.610/50|146|3.314|20
54|1.225|80 1.929!50| 116| 2.633|20|147|3.336|90
55| 1.248|50 1.952|20]117| 2.655|90|148/8.859|60
56|1.271|20 1.974|90| 118| 2.878|60|149|3.382/30
57| 1.293190 1.997/60| 119| 2.701]30|150|3.405|—
58|1.316/60 2.02080] 120| 2.724| —|151/3.427|70
59|1.339|30 2.746|70|152|3.450|40
80|1.362|— 2.065/70]122

61| 1.884|70 2.088|40| 123

62| 1.407|40 2.111/10|124

VO.) © Où À D ND =

D © ND ND ND ND ND ND ND ND IN ND mt mit et hit et et dot

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1967 291
=

POL-IMPERIAL (rysesç) Lei 20, B. 40

Es
No.| Lei [B.[No.| Lei |B.|Nọ.| Lei |B.INQ.| Lei |B.|Nọ.| Lei [B.| No.| Lei |B.

1 32| 652180] 63|1.285|20| 9411.917|60|125|2.550|—| 156| 3.182|40
2 33| 673|20| 64|1.305/60| 95|1.938|—/126|2.570|40| 157| 3.202|80
3 34| 693l80| 65|1.326|—| 96|1.958/40|12712.590|go] 158| 3.223120]
4 35| 714|—| 66|1.346]40] 97|1.978|80]128/2.611|20] 159| 3.243160
5 36| 734|40| 67|1.366/80| 98|1.999/20|129|2.631|60] 160| 3.284] —
6 37| '754180| 68| 1.387|20] 99|2.019|60|130|2.256|— 161| 3.284|40
7 38| 775|20| 69|1.407/60/100/2.040|—|131|2.672|40] 162| 3.304180
8 39| '795|60| 70|1.428|—101|2.060/40|132|2.692180| 163| 3.325|20
9 40| g16|—| 71|1.448|40|102|2.080|80/133|2.713|20] 164| 3.345160
10 41| 836|40| 72|1.468¡90|103|2.101/20/134|2.733|60| 165| 3.366| —
11 42| 856/80| 7311.489/20|104/2,121160|135|2.754|—| 166| 3.386|40
12 43| 877/20] 74|1.509/80|105|2.142|—|136|2.774|40| 167| 3.406|80)
13 44| 897160] '75|1.530|—]106/2.162|40]137|2.794|90| 168| 3.427|20
14 45| 918|—l 76|1.550/40|107|2.182/80|138|2.815/20] 169| 3.447180
15 46| 938140] 77| 1.570|90]108[2.203[20|139|2.935|60| 170| 3.468
16 47| 958180] 78|1.591|20|109|2.223|60/140|2.856|—] 175| 3.570
17 48| 978120] 79|1.611/60|110|2,244|—/141/2.876|40] 190| 3.872] —
18 49| 999/60! 80| 1.632|—]111[2.264|40[142|2.396/80| 195| 3.774
19 50|1.020|—| $1|1.652|40/112|2.284|80/143|2.917/20| 190| 3.876
20 51|1.040/40| 82|1.872|80|112|2.305/20| 144|2.937/80| 195| 3.978| —
21 52|1.080/80| 83| 1.693/20/114|2.325/60/145|2.958| —| 200| 4.080
22 53|1.081/20| 84|1.713|60|115|2.346| —/146|2.978|40| 300| 6.120
23 54|1.101/60| 85| 1.734|—|116|2.366[40| 147|2.998/80| 400| 8.100
24 55|1.122|—| $6|1.754/40/117|2.286|90|148|3.019/20| 500| 10.200
25 56|1.142|40| 87/1.774/80|118/2.407/20/149|3.039/60| 600| 12.240] —
26 57|1.162|80| 88| 1.795|20|119|2.427[60150|3.060|—] 700| 14.280
27 58|1.183|20| 89|1.815|60|120|2.448|—]151|3.080[40| 800] 16.320|—
28 $9|1.203|60] 90|1.836|—[121|2.468|40|152|3.100|80| 900| 18.360|—
29 60|1.224]—] 91| 1.956|40| 122|2.488|80] 153|3.121|20[1000|20,400|—
30 61|1.244|40] 92/1.876/80/123|2.509/20|154|3.141j80| — | — |—
31 62|1.264|$0] 93|1.897/20/124|2.529|60|155|3.162)|—]| — | —

www.dacoromanica.ro

292 C. 1. BĂICOIANU
DUCATUL (galben austriac) 11 lei B. 75.

No.| Lei [B.[No.| Lei |B.|No.| Lei |B.INo.| Lei [B.|No.| Lei |B.INo.| Lei |B.
1] 11 —| 63| 740/25] 94|1.104 |50/125/1.468 156| 1.833 | —
2| 23 75| 84| 752|—| 95/|1.116|25/126|1.480 157| 1.844 175
3| 35 50| 65| 763|75| 96|1.1281—[127|1.492 158| 1.856 150
4] 47 66| 775/50] 9711.139 [75/128|1.504 159| 1.868 [25
5| 58 —] 67| 787/25] 98|1.151 |[50]129|1.515 160| 1.880
6| 70 68| 799|—| 99|1.163 |25/130|1.527 161| 1.891 |75
7| 82 50| 69| 810|75|100|1.175 | —/131|1.539 162| 1.903 |50]
8| 94 25| 70| 822|50/101/1.186 |75/132|1.551 163| 1.915 |25
9| 105 —| 71| 834/25|102/1.198 (50[13311.562 164| 1.927 | —

10| 117 75| 72| 846|—1103|1.210 |25]184|1.574 165| 1.938 |75
11| 129 50| 73| 857|75/104|1.222 | —|135|1.586 166| 1.950 |50
12| 141 25| 74| 889|50|105|1.233 |75]136|1.598 167| 1.962 |25
13| 152 —| 75| 881|25/106/1.245 |50/137/1.609 168| 1.974|—
14| 164 75| 76| 893|—110711.257 [25/138|1.621 169| 1.985 |75
15| 176 540 [50] 77| 9041751108]1.269 |—[139|1.633 170| 1.997 |50
16| 188 25| 78| 9161501109/1.280 |75|140|1.645 175| 2.056 |25
17| 199 —| 79| g28|25/110/1.292 |50/141/1.656 180| 2.115

18| 211 75| 80| 9g40/—/111|1.304 [25/142|1.668 185| 2.173 [75
19| 223 50| 81| 951|75|112/1.316 | —/143|1.680 190| 2.232 |50
20| 235 25| 82|. 963|50/113/|1.327 [75]144/1.692 195| 2.291 |25
21| 246 —| 83| 975/25/114/1.339 |(50/14511.703 200| 2.350 |—
22| 258 75| 84| 987|—]115]1.351 [25/146/1.715 800| 3.525

23| 270 50| 85| 998|75]116[1.363 |—114711.727 400| 4.700 |—
24| 282 25| 86/1.010|50/117|1.374 |75]148|1.739 500| 5.875 |—
25| 293 —| 8711.022/25|118|1.386 [50/149|1.750 800| 7.050 | —
26| 305 75| 8811.034]—1119]1.398 |[25/150/1.762 700| 8.225 |—
27| 317 50| 89|1.045/75/120/1.410|—/151/1.774 800| 9.400 |—
28| 329 25| 90|1.057|50/121/1.421 [751152|1.786 900/10.575 |—
29| 340 —| 91|1.069]25]122|1.433 |50/153|1.797 |75]1000[1 1.750 |—
30| 352 75| 92|1.081|—/123|1.445 [25/154|1.809 — | — |
31| 364 50| 98/1.092/75112411.457 | —1155]1.821 =| — |

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 293

ICOSARUL (irmilic) lei 4 b. 44.

B.|No.| Lei [B.[No.| Lei |B.

0030 Où PP ND =

bi În
CU» w Nm 9

www.dacoromanica.ro

294 C. I. BĂICOIANU

RUBLA rusească lei 4.

B.|No.| Lei |B.|No.| Lei |B.| No.| Lei |B.| No.

P_O_ N © Ot À © Nm

OO DINO N N ND ND OD N ND N m [N je j je je jei et et jt
"© © O _ N © UP À NN = © © PO I © OÙ À À NN Om ©

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 295

PIESA de 30 capeici vechi, Lei 1 B, 20

No,| Lei Lei |B.INo.| Lei

1 1121801125
2
3 115|20| 127
4 116|40| 128
5 117| 80| 129
6 118|80] 130
7
8 121/20|132
9 122|40] 133
10 123/60] 134
11 1241801135
12
13 1271201137
14
15 129| 90| 139
16 130/80] 140
17
18 1833| 20| 142
19 184| 40| 143
20 135/60] 144
21 136| 80| 145
22
28 139/20] 147
24 140/40] 148
25 141/60] 149
26 142|80| 150
27
28 1451201 152
29 148| 401 153
30 147/601154
81 148| 80| 155

www.dacoromanica.ro 19

296 C. I. BAICOIANU

PIESA de 20 capelol. 67 Bani.

No.| Lei |B.INo.| Lei |B.INo.| Lei |B.INo.| Lei |B.INo.| Lei

D © N ND ND ND ND N ON ND ND N

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 297

PIESA de 15 capeici, bani 50.

No.| Lei |B.|No.| Lei po. Lei |B.INo.| Lei |B.

D N D ND ND ND ND ND ND = k me Di bi ei ei Di it _

www.dacoromanica.ro 19%

298 C. I. BAICOIANU

SFANTUL piesa de 20 creifarl, bani 84

No.l Lei |B.|No. i |B. ; i |B.] No. | Lei ¡B.) No.| Lei |B.] No.

D ND ND N m jm je þei poi et ei bé bei ji
D NN mi © © D AJ Où à À NN = ©

www.dacoromanica.ro

LEGEA MONETARĂ DIN 1867 299

Aneza Nr. 42

PUBLICATIUNEA D-LUI MINISTRU DE FINANŢE PENTRU FIXAREA
CURSULUI MONETELOR STRĂINE DE BILON ŞI DE ARAMĂ
NUMITE FIRFIRICI ȘI GOLOGANI.

Conform cu prescriptiunea legii pentru înfiinţarea noului sistem monetar
şi pentru fabricarea monetelor naţionale, promulgată la 14 Aprilie anul curent,
ministerul finanţelor a făcut cuvenita publicatiune, înserată în Monitorul
Oficial, prin care se fixează epoca aplicării noului sistem monetar la 1 Ianua-
rie 1868.

Spre complectarea acestei publicatiuni, subscrisul ministru de finanţe a
luat următoarele dispozitiuni în privinţa monetelor străine de bilon gi de aramă
cunoscute sub denumirea de firfirici şi gologani, despre cari nu se face men-
tiune în tabela litera B.

Având în vedere că, art. 17 al legii dela 14 Aprilie prescrie că monetcle
străine de aramă ce circulă astăzi în ţară se vor demonetiza după trecere de şase
luni dela întâia emitere a monetelor naţionale;

Considerând că tabela litera B, anexată la zisa lege, nu fixează cursul
monetelor străine de bilon gi de aramă ce circulă astăzi în ţară;

Considerând că aceste monete mărunte n'au avut niciodată un curs legal,
ci au fost primite numai după un curs convențional;

Considerând că ele n'au decât o valoare intrinsecă foarte mică şi nicidecum
în proporție cu cursul convenţional cu care au fost primite;

Considerând că, conform caetului de însărcinare emisiunea monetelor
noui de aramă se face treptat în curs de 7 luni;

Considerând că demonetizarea imediată gi fără tranzitiune a monetelor
străine de aramă ar produce comerţului şi tranzactiunilor celor mici mari îm-
piedicări şi pagube;

Considerând că imediata demonetizare a ziselor monete străine de aramă
ar apăsă de preferinţă asupra claselor mai neavute ale populatiunii;

Pentru aceste considerente s'a adoptat măsura de a face aceá demone-
tizare, prescrisă de lege, mai putin simtitoare prin treptata reductiune a cursu-
lui ziselor monste străine de bilon şi de aramă în proportiune cu sosirea noui-
lor monete nationale de aramă. Astfel:

In lunile Ianuarie gi Februarie anul 1868, se vor primi la toate casele pu-
blice pentru orice plată și oricare va fi suma de plătit până la concurența de
un leu nou:

Piesele (firfirici) de 22 parale, drept 18 bani

Idem » » 23 » » 19 »
» » » 13 » » ll »
» (gologani) » 3 » » 2 »
» » de 1 și 2 » » 1 ban

In lunile Martie şi Aprilie:
Piesele (firfirici) de 22 parale, drept 17 bani

» » » 23 » » 18 »
» » » 13 » » 10 »
» (gologani » 3 » » 1 >
3 » de 1 gi 2 » » Ze »

www.dacoromanica.ro

300 C. I. BĂICOIANU

In lunile Maiu şi Iunie:
Piesele (firfirici) de 22 parale, drept 16 bani

» » » 23 » » 17 »
» » » 13 » » 10 »
» (gologani) » 3 » » 1 »
» » » 1912 » » Y »

Dela 1 lulie nici o monetá stráiná de aramá nu se va mai primi la nici o
cassă publică, iar piesele (firfirici) de 22 gi 23 parale cu No. 5 gi 6 se vor primi
drept 15 bani gi acele de 13 parale cu No. 3 drept 9 bani.

Dela sosirea celui dintâiu transport de monetă nouă de aramă, guvernul
va îngrij! a trimite la toate cassele publice o câtime proportionatä din aceă mo-
netă gi publicul va puteá a-şi procură aceá monetá dela zisele casse în schimb
cu altă monetă.

Schimbul monetei noui de aramă la cassele publice se va face în lunile
Ianuarie şi Februarie 1868, numai în contra monetelor de aur şi argint pe cursul
stipulat prin tabela litera B. In lunile Martie şi Aprilie se vor primi în schimb
gi gologanii şi firfiricii de 13 parale după cursul fixat prin această publicatiune,
dar numai până la suma de 2 lei noui. In lunile Mai şi Iunie se vor primi în
schimb toate monetele străine de bilon şi aramă (firfirici şi gologani) după
cursul fixat prin această publicatiune până la suma de 5 lei noui. Dela 1 Iulie
schimbul se poate face pentru orice sumă în contra monetelor de aur şi argint
şi în contra firfiricilor pe curs de 15 şi 9 bani.

No. 45.543, Noembrie 25.

www.dacoromanica.ro

VII

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR
IPOTECARE DIN 1877

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA PENTRU STINGEREA
DATORIEI FLOTANTE ŞI ACOPERIREA DEFICITELOR ANILOR TRECUŢI
PRIN EMISIUNEA DE BILETE IPOTECARE

Aneza Nr. 43
Desbaterile din Cameră

Şedinţa din 11 Maiu 1877

D-l Gr. Vulturescu, raportorul comitetului de delegaţi ai sectiunilor, dă
citire următorului raport gi proiect de lege:

Domnilor deputaţi,
Comitetul d-voastră pentru examinarea proiectului de lege relativ la stin-
gerea datoriei flotante şi acoperirea deficitelor anilor trecuţi compus din D-nii:
Frunză Dimitrie la secţia I-a
Cernătescu Petre » » III-a

Poenaru Bordea Ion» » IV-a
Mărgăritescu Dim. > » V-a
Pruncu Dim. » » VI-a
Pătărlăgeanu Radu + » VII-a si
Subscrisul la > O» II-a;

Intrunindu-se în ziua de 11 ale curentei, afară de delegatul secţiei IV, şi
constituindu-se sub preşedinţia D-lui Cernătescu Petre, au luat în discutiune
mai sus numitul proiect de lege şi s'a admis luarea lui în consideratiune.

După aceea procedând la discutiunea pe articole:

Art. 1. S'a primit fără modificare.

Art. 2. S'a admis asemenea nemodificat de majoritate, minoritatea însă
compusă din D-nii Frunză gi subscrisul a suprimat cuvintele finale + de toate
casele publice» înlocuindu-le cu cuvintele «gi obligatorie ».

Iară la aliniatul II d-l Cernătescu şi subscrisul au fost de părere a se
admite gi crearea de bilete de 1 leu, 2 şi 5.

Art. 3. S'a primit fără nici o modificare.

La art. 4 s'a adăugat un aliniat în următoarea cuprindere:

« Aceste proprietăţi vor fi indicate în un anume tablou dresat de mini-
sterul de finanţe după ce vor fi mai întâiu evaluate conform regulelor stabilite
pentru evaluarea, proprietăţilor Statului, supuse vânzării.

« Biletele ipotecare nu se vor emite gi pune în circulatiune decât în pro-

www.dacoromanica.ro

304 C. I. BAICOIANU

portiune de o jumätate din valoarea imobilelor evaluate gi publicate prin sus-
zisul tablou ».

Art. 5 şi 6 au fost admise fără nici o modificare.

La art. 7 s'a adăogat următorul aliniat:

« Tot cu aceleaşi penalitäti se vor pedepsl şi cei însărcinaţi cu controlarea,
verificarea şi emiterea acestor bilete când se va dovedi că ele au fost emise
întrun număr mai mare de 30.000.000.»

S'a adăogat un articol final 8, în următoarea cuprindere:

« Se acordă un credit special de 100.000 franci pentru fabricarea acestor
bilete.

Subscrisul, în calitate de raportor, are onoare a supune aceste modificär
la aprobarea D-voastră.

Raportor, Vulturescu

PROIECT DE LEGE

Pentru stingerea datoriei flotante și acoperirea deficitelor anilor trecuţi prin
emisiune de bilete Ipotecare

Art. 1. Pentru stingerea datoriei flotante şi acoperirea deficitelor anilor
trecuţi, ministrul finanţelor este autorizat a emite bilete ipotecare până la suma
de treizeci milioane (80.000.000) lei.

Art. 2. Biletele ipotecare sunt la purtător fără procente şi se primesc ca
monetă legală de toate casele publice.

Ele vor fi în valoare de 10, 20, 50, 100 şi 500 lei.

Art. 3. Aceste bilete se vor fabrică în condifiunile, şi sub controlul cu cari
se fabrică biletele institutelor de bancă din streinătate.

Ele vor fi semnate de ministrul finanţelor şi predate consiliului de admi-
nistratiune al casei de depuneri gi consemnatiuni care le va verifică, le va con-
trasemnă prin grifa unui membru, le va înregistră şi le va remite casierilor
pentru a le pune în circulatiune, plătind cu ele creditorii Statului.

Art. 4. Plata integrală a acestor bilete ipotecare, este garantată în pro-
prietäti de ale Statului neangajate pentru alte datorii, şi reprezentând o va-
loare îndoită.

Ministrul finanţelor este autorizat a vinde treptat parte din aceste pro-
prietäti, astfel ca, în termen de cinci ani cel mult, să retragă din circulafiune
toate biletele emise.

Vânzarea, proprietăţilor. se va face după legea din 1868; preţul vânzării
însă va plăti integral şi numai în bilete ipotecare.

Art. 5. Biletele ipotecare, provenite din vânzarea proprietăţilor, se vor
vărsă la casa de depuneri gi consemnafiuni, unde se vor anulă imediat sub
privegherea şi controlul consiliului de administraţie.

Art. 6. Biletele cari s'ar fi uzat prin circulafiune se vor preschimbá în al-
tele noui purtând aceleaşi numere, de către casa de depuneri gi consemnafiuni,
fără nici o plată.

Biletele uzate astfel preschimbate se vor anulă conform stipulatiunilor
de mai sus.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 305

Art. 7. Falsificatorii se pedepsesc după art. 112 şi următorii din codul
penal.
Ministru finanţelor, I. C. Brătianu

D-1 vice-preşedinte. Discufiunea generală este deschisă.

D-1 Gr. Vulturescu. Domnilor deputaţi, comitetul D-voastră de delegaţi,
pentru examinarea acestui proiect de lege, abia adineaori a terminat discu-
tiunile sale, astfel încât nu s'a putut tace un raport mai bine studiat. Deaceea,
mă mărginesc numai în a vă expune modificările aduse proiectului de lege,
rezervându-mă ca verbal să vă dau mai multe detalii.

D-l G. Vernescu. Domnilor, am auzit pe D-l raportor spunând că dele-
gatul secţiunii a patra nu a luat parte la discuţiunea ce a avut loc între dele-
gatii sectiunilor, şi voiesc să arăt Camerii ceeace s'a urmat în secţiunea a patra.

Domnilor, ieri s'a ridicat şedinţa publică și am fost trimiși în secţiuni ca
să luăm în desbatere mai multe proiecte de lege. Am desbătut proiectul de
lege pentru decoraţiuni, şi când se începuse cetirea expunerii de motive a proiec-
tului pentru biletele ipotecare, atunci am fost chemaţi în şedinţă publică. Noi
am rugat atunci pe D-l președinte al sectiunei, să ridice ședința, fiindcă eram
chemaţi în şedinţă publică. Ei bine, care a fost mirarea unora din noi când ni
s'a spus că şedinţa publică fiind deschisă, preşedintele secţiunii împreună cu
membrii cari rămăseseră în secţiune au desbătut proiectul de lege și au numit
un delegat.

Domnilor, declar că în secţiunea noastră nu a fost discutiune asupra ace-
stui proiect, și că prin urmare, venirea raportului în Cameră este neregulată.
Această procedare nu numai că este contrarie spiritului regulamentului, dar
încă ea poate să fie prejudiciabilă şedinţelor publice, pentrucá ar pute să pri-
veze pe unii din D-nii deputaţi de putinţa de a luă parte la şedinţele publice.
Şi apoi, dacă am întinde această măsură gi mai departe, veţi vedeă că ase-
menea procedare ar ajunge până la absurd; căci dacă toate secţiunile ar fi conti-
nuat să steà în secţiuni, atunci nu s'ar fi putut tine şedinţă publică, gi D-voastră
știți că după regulament, şedinţele publice au precădere.

Este dar o călcare de regulament și eu declar în faţa Adunării că atunci
când venim sá votám o lege importantă ca aceasta, fără a fi ‘discutată în sec-
tiuni, sunt silit să mă abtin dela vot.

D-1 D. Carlagdi. Domnilor, am onoare a fi preşedinte al secțiunii a patra,
gi vă rog să-mi permitefi a vă da şi eu oarecari deslugiri. -

Domnilor, mi s'a cerut de unanimitatea membrilor secţiunii ca să pun în
desbatere acest proiect, fiind faţă gi D-l Vernescu...

D-l G. Vernescu. Am cerut-o chiar eu.

D-1 D. Cariagdi. Cu atât mai bine dacă ati cerut şi D-voastră.

Ei bine, s'a început cetirea acestui proiect; secţiunea eră completă, şi
după ce s'a dat cetire proiectului, s'a cerut începerea discuţiei...

D-l G. Vernescu. Nu se cetise nici expunerea de motive.

D-l D. Cariagdi. Eu nu am obiceiu să zic ceeace s'a făcut; dacă aveţi un
asemenea obiceiu, puteţi să credeţi lesne că si alţii îl fac...

D-l G. Vernescu. Cer cuvântul.

D-l D. Cariagdi. In acest interval, Domnilor, se aude chemări în Cameră;
D-1 Vernescu și d-l Cantili s'au sculat şi au zis că mergem în Cameră; eu le-am

www.dacoromanica.ro

300 Ç. I. BAICOIANU

re ANR yy

răspuns: am început cu o lucrare oarecare, este bine să punem la vot luarea
în considerafiune; dar Dumnealor au zis că nu pot sá mai ste, pentrucă sunt
chemaţi în Camerá şi au şi plecat. Majoritatea secţiunii însă a rămas să lucreze
gi a numit delegat pe D-l Poenaru Bordea.

Voci. Care a demisionat agtázi.

D-l D. Cariagdi. Acum D-l Vernescu zice că nu este conformă cu regula-
mentul această procedare, pentrucă îndată ce este şedinţă publică, secţiunile
nu mai trebuie să lucreze, ci urmează să vie în Camerá.

Aş întrebă pe D-l Vernescu, dacă D-sa n'a lucrat niciodată în secţiune
pe când eră deschisă ședința publică...

D-l G. Vernescu. Qri de câte ori s'a urmat as, s'a călcat regulamentul.

D-l D. Cariagdi. Aşa dar, Domnilor, eu ca președinte m'am supus întâiu
la votul majorităţii secţiunii, și al doilea am crezut că urmez aş precum s'a
mai urmat şi altă dată.

Deaceea cred că fără cuvânt onor D-l Vernescu mi-a făcut o asemenea
gravă imputare că am călcat regulamentul.

D-l G, Cantiii. Domnilor deputaţi, în ceeace priveşte legalitatea lucrărilor
secţiunii IV, din care am onoare a face parte şi eu, îmi voiu permite să con-
testez această legalitate. Domnilor, iată cum s'au urmat lucrurile: Am în-
ceput să cetim raportul; eram la expunerea de motive când vine un ugier să
ne spună ca să mergem în Camerá. In privinţa acestui incident, regulamentul
zice că se dă preferinţă lucrărilor din Adunare, astfel că secţiunile trebuesc
să cedeze gedinţelor generale, şedinţelor publice.

Qnor D-l preşedinte al secţiunii noastre nu a făcut aceasta conform cu
regulamentul, ci împreună cu acei cari au rămas au aclamat de delegat pe D-l
Poenaru Bordea, care a demisionat astăzi. Despre această demisiune regula-
mentarul președinte al secţiunii a IV, trebuie să aibă cunoştinţă, şi să invite
secţiunea la numirea unui alt delegat; dar nu a făcut-o, și astfel a călcat re-
gulamentul.

Acum rog pe Çamerä, fiindcă e vorba de un proiect de o aşă mare impor-
tantä, să binevoiască a încuviinţa tipărirea raportului, pentru ca să avem gi
timpul să cugetăm toţi asupra acestei măsuri care are să facă o transformare
considerabilă asupra creditului ţării.

D-l Poenaru-Bordea. Domnilor deputaţi, dacă am cerut cuvântul este ca
să-mi permită onor D-l Çantili şi D-1 Vernescu să le fac oarecari mici rectificári.

Este adevărat că s'a luat în discufiune în prezenţa D-lui Vernescu şi a
D-lui Çantili acest proiect de lege. Indată ce s'a cetit expunerea de motive şi
proiectul, pe care eu l-am cetit alături cu D-l Vernescu, ni se spune că în Camerá
se face apelul nominal. Atunci s'a sculat D-l Vernescu şi alţi deputaţi din
secţiune ca să meargă în Camerá; proiectul însă şi expunerea de motive se
cetise dejă.

Iată rectificarea ce vroiam să fac.

D-l G. Vernescu. Nu se citise.

D-l Poenaru-Bordea. Poate că n'aţi băgat de seamă, dar se cetise, gi în-
dată după aceea am auzit că se chemau deputaţii în Gameră. Atunci D-1 Ver-
nescu și D-l Cantili au zis că nu mai pot stă în secţiune, şi au plecat; dar cei-
lalţi membrii ai secţiunii au rămas ca să continue desbaterea proiectului gi sá
numească delegatul care am avut onoarea a fi eu. Dacă astăzi am demisionat

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 807

este că D-lCantili şi D-l Vernescu, au zis că am fost ales delegat într'un mod
ilegal, şi deaceea mă contestă. Eu le-am răspuns: veţi face toate obiectiunile
D-voastră, asupra proiectului, însă pentru ca să nu ţin Camera în loc cu con-
testatiunea persoanei mele ca delegat, iată că 'mi dau demisia din această în-
sărcinare. Acesta a fost motivul demisiei mele, ca să scutesc timpul Camerii
cu contestafiunea ce va aveá să se facă asupra alegerii mele ca delegat.

Aceste vi le spun ca să resping alegatiunea D-lui Stătescu care ziceă că as
fi demisionat pentrucá agá mi-a zis D-l Vernescu să fac.

D-l G. Vernescu, Am două cuvinte să răspund d-lui Cariagdi, căruia cu
toţi perii săi cei albi, se vede că tot îi circulă un sânge iute prin vine. Am con-
statat faptul şi nu am constatat obiceiul, obiceiul poate să-l aveţi D-voastră,
însă nu l-am constatat, ci am zis că se ajunsese cu cetirea aproape de sfârşitul
expunerii de motive fără să fi cetit proiectul.

Eu sunt sigur de ceeace afirm, este o chestiune de memorie, poate că ati
urmat cu cetirea, D-le Poenaru, după ce am plecat noi, căci n'am obiceiul să
mă înșel asupra unui fapt pe care...

D-l E, Státescu. Si Papa se înșeală. (Ilaritate).

D-l G. Vernescu, Si Papa si D-l Stătescu se înșeală, dar nu asupra faptelor
care s'au petrecut ieri, unde sunt fapte materiale nu se încape nici o înşelăciune.

Aga dar, încă odată, refuz interpretarea dată de D-l Poenaru, fiindcă d-sa
s'a găsit atins de cuvintele mele că este ilegal ales, si pentru aceasta şi-a dat
demisiunea. D-sa făceă mai bine să scuze alegerea D-sale, dar nu a scuzat-o.

Eu admit că s'a cetit şi expunerea de motive şi proiectul de lege și eră să
se înceapă discuţiunea. Apoi chiar dacă se cetesc nu se puteá începe discutiunea
din momentul când se deschisese ședința publică gi am fost chemaţi în Adunare.

Credeţi d-voastră că ne puteţi răpi nouă dreptul de a asistă în secţiune
la discutiunea unui proiect asá de important?

Mai mult decât atât: chiar D-voastră aţi spus că îndată după ce am plecat
noi, ati zis că ati sfárgit discutiunea si aţi numit gi pe delegat. Apoi agá se face
discutiunea în secţiuni?

In regulament se zice pozitiv că se discută proiectul în secţiuni articol
pe articol, şi după ce se discută se vede care este opiniunea majorităţii secţiunii,
se numeşte delegat ca să exprime acea opiniune în sânul comitetului. Ei bine,
făcutu-s'au toate acestea?

Eu nu mă plâng de ceeace aţi făcut D-voastră, aţi admis proiectul pentrucă
credeţi că este bun gi nu aveţi să faceţi nici o observatiune; dar este un singur
lucru de care mă plâng; mi-ati răpit dreptul care-l am după regulament ca
să discut cu D-voastră în secţiuni, eu aveam dreptul să discut şi în secţiune
gi aici în şedinţă publică. In momentul când se deschide ședința publică în
Cameră trebuia să ridicaţi şedinţa în secţiune. Mi-aţi zis că de multe ori se face
altfel. Apoi de câte ori se face altfel de atâtea ori se calcă regulamentul.

D-l Al. Sicleanu. Nu se face asà şi nu s'a făcut.

D-l G. Vernescu. Atunci cu atât mai bine; dar iată că vicepreşedintele
Camerii a zis că aşă s'a făcut.

Prin urmare, pentrucă eu ţin să discut un proiect si în secţiune şi în Ca-
meră, deaceea zic că s'a călcat regulamentul pentrucă mi-aţi răpit dreptul
de a discută în secţiune acest proiect.

D-l E. Státescu. Domnilor, se face mare caz pentru un mic lucru, şi mu

www.dacoromanica.ro

808 C. I: BAIÇOIANU

văd la ce rezultat practice după regulament tinde toată această discuţiune.
Eu admit tot ce spune D-l Vernescu, ca riguros just şi exact; darcrede dum-
nealui că, cu aceasta se poate infirmă lucrarea celorlalte secţiuni, sau că 2 nu se
poate urmă acum discufiunea asupra raportului comitetului delegaților?

Eu nu cred că după regulament, atunci când şase secţiuni au lucrat în
regulă, au numit delegaţi în regulă, au făcut şi raportul, şi numai pentru cu-
vântul că membrii din o secţiune se ridică contestând numirea delegaților
acelei secțiuni, nu cred că se poate infirmă acea lucrare a tuturor secţiunilor
şi că Adunarea sá nu poată luă în discufiune raportul.

Vă rog dar să luaţi raportul în discutiune şi să mergem înainte; să nu mai
pierdem timpul în discuţiuni zadarnice,

Voci, Inchiderea discuţiunii,

D-l D, Giani, Domnule preşedinte, vă rog şi pe D-voastră gi pe onor. Ca-
meră să nu se închidă discutiunea, pentru cuvântul că voiu aveă onoare să vă
arăt că importă, nu numai membrilor din secţiunea a patra să discute între
dumnealor acest proiect, dar că importă întregii Adunări, modul cum 8e a-
duce raportul în discuţiunea sa,

Apoi când prin regulament se zice că fiecare secţiune are dreptul să dis-
cute proiectele ce i ge trimit gi să fie reprezentată prin un delegat, şi când se
constată că unii din membrii unei secţiuni, din împrejurări legale, n'au putut
să ia parte la discutiune în secţiune şi la numirea delegatului, când prin urmare
aceste formalitäti cerute de regulament nu se îndeplinesc, atunci mă "ntreb
ce importanţă mai are discutiunea în secţiuni? Este un drept al Camerii ca
proiectele să vină într'un mod regulat înaintea ei; ei bine, iată că asupra ace-
stui proiect în secţiunea a patra nu toţi membrii acestei secţiuni au luat parte
la digçutiune şi la numirea delegatului. Aceasta ni se spune de niște membri
importanţi ai acestei secţiuni, cari ca deputaţi au dreptul să spună opiniunile
lor, şi ne dovedesc că nu au putut luă parte în secţiune, fiindcă s'a deschis ge-
dinta gi au fost chemaţi în Adunare, căci e natural că nu puteau să fie în două
părţi, trebuiau să fie în Cameră, şi prin urmare secţiunea să înceteze lucrarea.
Secţiunea însă a numit pe delegat şi a privat astfel pe doi membri de dreptul
lor... (Intreruperi).

Eu nu fac parte din secţiunea aceasta, dar fac parte din această Cameră
gi cred că acest raport e rău adus înaintea ei...

D-l G. Chițu ministrul cultelor şi instrucţiunii publice. Motiv de casare.

D-1 D, Giani. Dacă am admite ca discufiunea în secţiuni mare importanţă,
atunci trebuie să zicem că nici numirea delegaților mare importanţă.

S'a zis: chestiune de casare. Eu cred că nu-i bine să facem spirit în chestiuni
atât de serioase. Negregit, Domnule ministru, când regulamentul arată modul
cum trebuie să se facă o lucrare, şi când nu se urmează acel mod, atunci ne-
greşit e chestiune de casare, pentrucă nu s'a urmat după regulament. Eu
cred dar că nu e bine introdus acest raport înaintea onor. Camerii.

Iată de ce ne rugăm, domnilor, sá ne lăsaţi sá gpunem cuvintele noastre,
pe care, prin indulgenta D-lui preşedinte, mi ge pare că le-am şi gpus. Voiam sá
arăt că e de interesul Camerii ca legea aceasta să fie bine și regulat adusă înaintea
ei, pentru a o puteă lua în discufiune gi votă astfel cum cere regulamentul.

D-1 1, C, Brătianu, președintele consiliului. Domnilor, n'am luat cuvântul
mai dinainte, pentru ca să las pe onor. D-ni cari gunt în eontra să-şi spună opi-

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE PIN 1877 309

niunile lor, după care acum văd că dumnealor ar vol ca acest proiect de lege
să fie trimis la calendele grece....

D-l G, Vernescu. N'am cerut aceasta.

D-l preşedinte al consiliului, Onor. d-l Vernescu, a arătat inconvenientele
ce ar fi dacă unele secţiuni ar lucră pe când Camera se află în şedinţă publică,
gi ca să facă mai mult efect, a generalizat lucrul ducându-l până la absurd.
Apoi şi eu am asistat la discufiunea acestei secţiuni și am văzut că D-nii Cantili
și Vernescu ar fi voit să se amâne această lege mai înainte chiar de a intră în
discufiune gi ştiţi că discufiunea e la fine, că D-nii deputaţi voiesc să plece,
D-nii senatori asemenea ; și îndată ce Dumnealor au auzit că președintele-i cheamă
în Cameră D-nii Vernescu şi Cantili au și plecat din secţiune, deși secțiunea
eră gata să numească delegatul, și cu toate invitările mele de a asistă la nu-
mirea delegatului, Dumnealor n’au voit sá steă. Atunci membri ceilalți ai sec-
fiunii s'au socotit în drept să numească delegatul, precum Dumnealor s'a
socotit în drept să plece.

Acum ce zic D-nii cari combat: apoi, ce fel? Dacă în secţiuni nu se discută
și dacă nu toți membrii unei secţiuni iau parte la numirea delegatului, atunci
ce valoare mai are trimiterea unui proiect la secţiuni şi numirea delegaților?
Dar oare nu s'a văzut de multe ori secţiuni și în chestiuni foarte importante,
sau pentrucă cunosteá materia destul de bine, sau pentrucá se rezervau a
discuta în Cameră, numind delegaţi îndată ce se ceteă numai proiectul și fără
nici o discufiune?

Aceasta se întâmplă gi în Camera Franceză, mai totdeauna secțiunile se
întrunesc numai pentru a vedeá majoritatea spre a se puteá numi! delegatul.
Noi facem altfel gi suntem liberi să facem cum voim să discutăm. Prin urmare
nu este un vifiu de formă dacă secţiunea n'a discutat acest proiect agá cum
voeşte D-l Vernescu. Apoi, aci în Cameră unde se hotárágc chestiunile defi-
nitiv, n'am văzut noi de multe ori că, chiar când unii deputaţi cred că nu sunt
destul de luminafi, Camera hotărăşte altfel? Tot astfel şi aici, majoritatea sec-
fiunii s'a crezut destul de luminată si a numit delegatul.

D-l Poenaru a zis că, de oarece se ridică aceste contestafiuni, D-sa își dă
demisia ca delegat. Dacă D-voastră, aţi admite această procedură, atunci iată
ce s'ar puteă întâmplă: închipuiţi-vă, Domnilor că un delegat al vreunei secţiuni
ostile unui proiect de lege oarecare, vine înaintea Camerii când ea ia în discu-
fiune acel proiect de lege, gi când ar fi ca tocmai Adunarea să hotărască, acel
delegat ar zice: eu îmi dau demisia din comitetul delegaților. Oare atunci Adu-
narea ar trebui să fie nevoită a înapoiă la secţiuni acel proiect de lege și a
cere alegerea unui alt delegat?

D-l G, Vernescu. Dar în secţiunea aceasta nu eră majoritate.

D-l preşedinte al consiliului. Această secţiune eră ostilă proiectului, gi
D-voastră nu puteţi pretinde că o singură secţiune să ţină în loc pe toate cele-
lalte şi întreaga Cameră,

Din fericire în regimul parlamentar regula este ca majoritatea să hotă-
rască gi o singură secțiune nu formează majoritatea sectiunilor.

Acum voiu mai observă ceva. Inţeleg dacă s'ar fi deschis Camera înainte
și dacă s'ar fi dus preşedintele să cheme secțiunea D-lui Vernescu ca să vină în
Adunare, atunci ar fi avut dreptate D-l Vernescu, dar proiectul eră la ordinea

www.dacoromanica.ro

319 C, I. BAICQIANU
I .. . ——_—_—_—_——_—_—2

zilei în secţiuni, eră luat în discufiune, delegaţii au fost aleşi, și numai după
aceea vine președintele şi chiamă şi pe acea secţiune în Cameră.

Vocl, Qrdinea zilei.

D-l Cantill. Cel putin să se tipărească raportul gi proiectul de lege.

D-l președinte al consillulul, Domnule preşedinte, ora fiind înaintată, nu
cred că mai putem urmă acum discufiunea gi de aceea v'aş rugă gi eu împreună
cu D-l Cantili ca până mâine să se tipărească raportul si proiectul de lege.

D-l președinte. Şe va tipări.

Şedinţa din 12 Maiu 1877

D-l vice-pregedinte, Acum trecem la discutiunea generală a proiectului de
lege pentru emiterea biletelor ipotecare.

D-l Gr. Vulturescu are cuvântul.

D-1 Gr, Vulturescu, Domnilor deputaţi, sunt dator să vă arăt mai întâiu
împrejurările cari m'au silit să vă prezint într'o chestiune atât de mare un raport
atât de incomplet.

Discufiunea asupra acestui proiect de lege a ţinut ieri în comitetul delega-
tilor până la cinci ore fără un sfert, şi se cereă ca raportul să fie adus în Cameră
tot ieri înainte de ora cinci.

Deși în discutiunile urmate în sânul comitetului am fost în minoritate
asupra câtorva puncte esenţiale, majoritatea totug mi-a impus sarcina de ra-
portor. M'am crezut dator să mă supun voinţei majorităţii, pentru ca să nu mi
se impute mie consecinţele ce ar fi putut aveă neprezentarea proiectului în
Cameră la timp.

Afirmándumi-se că se descompleteazá Camera dacă nu se ia proiectul de
lege de îndată în desbatere, am fost nevoit ca în loc de un raport detaliat şi
conţinând desvoltările ce reclamă o chestiune atât de importantă, să încheiu
numai un fel de proces-verbal constatator de modificärile aduse proiectului de
lege de către comitetul delegaților.

M'am sacrificat pe mine numai ca să fie sesizată Camera la timpul cerut
cu rezolvarea unei chestiuni din cele mai însemnate din punctul de vedere eco-
nomic şi financiar. ,

Ştiţi, Domnilor deputaţi, că neajunsurile noastre economice datează de
mai mult timp şi s'au mai agravat prin critica situatiune în care ne aflăm;
știți că resursele Statului, cari dejà erau insuficiente pentru satisfacerea trebuin-
telor publice, s'au împuţinat acum într'un mod simţitor din cauza războiului
ce a izbucnit.

Particularii gi Statul se găsesc într'o strámtorare bäneascä nepomenită.
Numerarul devine din ce în ce mai rar; parte dintr'însul a trecut graniţa şi parte
s'a ascuns de frica războiului. Tranzacţiunile dintre particulari se fac cu anevoinfá
din cauza rarităţii agentului de schimb, gi cheltuelile impuse Statului gi mărite
de nevoile timpului n’au din ce se acoperi, căci încasările se fac cu greutate gi
pe jumătate. :

Această stare de lucruri nu poate dăinui fără un enorm prejudiciu atât
pentru mersul afacerilor publice, cât si pentru mersul afacerilor private.

Trebuie găsit un remediu la acest rău care se agravează din ce în ce mai mult.

De am fi în timpuri normale, am consiliă cea mai strictă economie în chel-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 311

tueli. Dar se poate oare vorbi astăzi de reduceri, când gravele evenimente
politice ce s'au desfăşurat împrejurul nostru gi menţinerea demnităţii noastre
naţionale ne impun întreţinerea pe picior de războiu a unei armate numeroase,
gi ne reclamă cele mai mari sacrificii ?

Dacă am vedea că contribuabilii sunt în stare a suportă sarcini mai grele,
am zice să se mărească impozitele; dar ar fi absurd să cerem mai mult dela cei
ce nu pot da mai puţin. Impozitele câte sunt au ajuns să se perceapă pe jumătate,
de unde au să se încaseze ele când s'ar mai spori?

In aceste împrejurări dificile n'am puteă recurge decât la sacrificiul unui
împrumut oricât de oneros; dar a trimite astăzi pe guvern să facä un împrumut,
este a-i declară că nu voim să-i dăm nimic. N'am bătut în zadar la toate uşile?
N'a ispitit el îndestul, fără nici un succes, atât capitalurile din ţară cât şi din
străinătate ?

Suntem nevoiţi să renunfám la ideia de un împrumut voluntar. Capitalurile
sunt sfiicioase ; multul, puţinul numerar ce stă ascuns în ţară, trebuie sforfat ca
să iasă la lumină. In cazuri extreme, măsuri extreme. Proiectul de lege al gu-
vernului nu este decât o măsură extremă, un împrumut forţat.

Pentru 30.009.000 lei de care are acum trebuinfá, şi pe cari el nu poate
să şi-i procure nici din sporirea impozitelor, niti dintr'un împrumut voluntar,
emite nişte bilete ipotecare de aceeas cifră garantându-le în proprietăţi ale Sta-
tului, de o îndoită valoare. Aceste bilete le impune ca monetă legală creditorilor
Ştatului obligând şi pe Ştat a le primi tot astfel. Plata lor nu are să se facă decât
prin vânzarea imobilelor ipotecate; căci se stipulează obligafiunea pentru gu-
vern de a vinde în termen de $ ani proprietăţi de ale Ştatului până la concurenţa
sumei de 20.000.000 lei, şi preţul să nu-l primească decât în bilete ipotecare.

Aceste bilete ipotecare nu sunt astfel decât mobilizarea proprietăţilor
Statului pentru o valoare de 30.000.000, deaceea ele au caracterul şi unui îm-
prumut, deoarece realizarea, ca să zic as, a adevăratei valori nu se face decât
treptat în 5 ani, şi au şi caracterul de o adevărată monetă, căci ele, reprezentând
fiecare câte o părticică din imobilele cu cari sunt garantate, sunt o valoare care
poate servi de termen de comparatiune între alte valori.

Dar valoarea Jor intrinsecă nefiind stabilită într'un mod pozitiv, ele neapărat
o să sufere oarecari deprecieri cari au să cadă în sarcina purtătorilor lor; de aci
va naște inechitatea care are să izbeascá pe acei cari vor fi siliţi să le primească
al pari, sută în sută.

Cánd însă este vorba de o măsură extremă, nu se poate înţelege în acelaş
timp şi măsura cea mai dreaptă.

Dacă majoritatea comitetului delegaților a luat în considerare proiectul
de lege, a fost numai pentrucă a dobândit convingerea că măsura propusă de
guvern se impune ţării ca o fatală necesitate.

Prin amendamentele propuse în sânul comitetului noi credem că rigoarea
acestei legi se mai îndulceșşte.

Aşă, în proiectul guvernului biletele ipotecare se impun ca monetá legală
numai creditorilor Statului şi aceştia nu pot să se desfacá de această monetă
decât numai în cassa Statului prin plată de impozite sau arenzi, sau prin cum-
părătoare de moșii; tot ce va trece peste îndeplinirea acestor trebuinfe creditorii
Statului vor fi datori a-l tine închis, fără ca să le poată servi la vreun uz și fără
ca ei să beneficieze de cel mai mic procent.

www.dacoromanica.ro 20

812 C. I. BAICOIANU

Pe ei singuri dar cade greutatea acestei nedreptáti. Minoritatea comitetului
delegaților a crezut că această nedreptate o să dispară în parte, dându-se curs
forțat acestor bilete ipotecare nu numai pentru casele publice, dar gi în toate
tranzacţiunile ; căci, deși va fi o pierdere la aceste bilete, această pierdere însă,
împărțindu-se între mai mulţi prin o mai mare circulaţiune, o să devie mai putin
simtitoare, deaceea s'a propus ştergerea cuvintelor «de toate cassele publice »
şi înlocuirea lor cu cuvintele «și obligatorie».

In ce priveşte garanţia afectată la plata acestor bilete, deşi în proiect se
spune că ele sunt asigurate într'o ipotecá de îndoită valoare, nu se specifică însă
bunurile Statului cari sunt ipotecate, astf el că, în asemenea condițiuni, ipoteca
nu poate fi reală.

Preocupată de o garanţie mai eficace, majoritatea comitetului, printr'un
amendament adus legii, nu numai că obligă pe Stat a evaluă si a publică printr'un
tablou imobilele ce voeste să angajeze, dar încă-i impune îndatorirea de a nu
emite biletele ipotecare decât în proportiune de o jumătate din valoarea imo-
bilelor evaluate gi publicate.

Cu modul acesta credem că publicul va fi îndestul de asigurat că biletele
puse în circulatiune sunt în adevăr garantate printr'o reală ipotecá de o îndoită
valoare.

S'a adăugat și o sancţiune penală pentru a asigură marginea emiterii acestor
bilete, decretându-se cele mai aspre pedepse pentru cei însărcinaţi cu controlarea,
verificarea şi emiterea lor, când ei ar abuză şi ar scoate un număr mai mare
de bilete.

Astfel amendat, proiectul de lege pentru crearea biletelor ipotecare, se
supune la desbaterea și aprobarea D-voastră,

Criticele aduse până acum acestui proiect de lege n'au fost formulate intr'un
mod sistematic; deaceea îmi rezerv dreptul a răspunde la dânsele atunci când
voiu vedeă că se precizează mai bine atacurile îndreptate contra acestei măsuri
pe care, încă odată o repet, o fatală necesitate o impune guvernului.

D-l C. Grădişteanu. In toţi timpii şi mai la toate naţiunile, guvernele cari
s'au aflat în strâmtorări, cum ne aflăm noi astăzi, au recurs la acest mijloc care
ni se propune prin acest proiect de lege. Mai întâiu această resursă se creă prin
o alterare a monetei: de exemplu, în loc de un aliagiu de zece la sută aramă,
s'a făcut de 20 şi 30 la sută; şi când lucrurile au mers şi mai departe, când arbi-
trariul a fost mai mare, s'a îndoit cursul pieselor de argint. Aceasta eră o resursă
totdeauna dezastruoasă şi fatală. Mai târziu s'a găsit în China un alt mijloc şi
mai eficace, dar care de toţi economiștii s'a numit: ultimul grad de alteratiune
al monetei. Acest mijloc este hârtia-monetă. Sistema aceasta întotdeauna a
avut rezultatele cele mai funeste, sub orice formă s'a prezentat. Hârtia-monetă
este o copie servilă a asignatelor franceze. Franţa se găsiă în urma revolutiunii
dela 1789, proprietară pe bunurile clerului şi ale emigratilor. Pe temeiul acestor
bunuri a emis mai întâiu acele bilete cari se numeau papiers municipaux, și se
luase dispoziţiune ca comunele să pună în posesiune de acele bunuri pe detentorii
acestor hârtii. Ei bine, cu toată această garanţie, ştiţi unde au ajuns ele, la cea
mai mare depreciere. Sá nu ne facem iluziune că noi vom fi în stare să evităm
pericolele pe cari celelalte ţări nu le-au putut evită când au recurs la această
sistemă ; să nu credem că aceea ce s'a întâmplat în Franţa, în Austria, în Rusia,
şi chiar în Englitera, nu se va întâmplă şi la noi, gi că noi vom gti să ne menţinem

www.dacoromanica.ro

DEŞBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEÇARE DIN 1877 313

pentru totdeauna în marginea ce ne impunem astăzi. Nu, Domnilor; căci vă
aduceţi aminte că a fost deajuns să înscriem numai 300.000 franci ca procente
la datoria flotantä, pentru ca pe nesimţite şi în foarte scurt timp să ne trezim
cu o datorie flotantá de 7Q milioane!

Domnilor, această hârtie-monetă nu este altceva decât un impozit, şi un
impozit nedrept, pentrucă el nu cade deopotrivă pe toţi cetăţenii. Un impozit,
oricât de mare, când se împarte în mod just, nu reclamă nimeni în contra lui.
Dar această hârtie-monetă vă voiu doved] nu este altceva decât nu impozit care
loveşte numai pe unii din contribuabili, fără ca cel puţin să profite Ştatul cu ceva.

Hârtia-monetă nu este altceva decât un semn de schimb. Çând acest semn
de schimb e perfect, nimic nu poate fi mai bun pentru înlesnirea tranzactiunilor,
pentrucă are superioritate asupra aurului, fiind mai transportabil. Deaceea, să
nu confundăm hârtia-monetă cu moneta-hârtie. Moneta-hârtie e una din in-
venţiunile cele mari ale societăţilor moderne şi a permis a se reduce dobânzile
gi a se ajunge la stabilirea unei circulatiuni atât de admirabile, aşă, cum o vedeţi
azi. Insă știți d-voastră care e singura diferenţă între aceste două monete? Este
că aceasta din urmă se poate transformă imediat în aur şi ajunge un semn de
schimb perfect, îndestulând la toate trebuinţele omului; pe când hârtia-monetă
e un semn de schimb care nu poate serv] decât la o mică parte din schim-
buri, prin urmare e un instrument imperfect. Şerveşte numai la schimburi cu
guvernul, schimburi cari sunt foarte mici, din cauză că un cetăţean are noui
nevoi particulare şi numai una cu guvernul. La noi, pentru pâine, carne şi
pentru tot ce ne trebuie zilnic vom aveÿ trebuinfá de bani; hârtia nu ne va
serv] decât către guvern...

O voce. La bácánie vom da hârtie.

D-l C. Grădişteanu. Băcanul care cumpără cafeaua şi zahărul cu aur, va
ridică preţul acestor obiecte şi prin urmare va reduce valoarea hârtiei aşă încât
el schimbând-o cu aurul trebuincios să nu fie în pagubă. Prin urmare, vedeţi că
acest semn de schimb nu poate satisface decât un serviciu foarte mărginit, mai
ales va serv] în relatiunile noastre cu guvernul, şi numai atât. Si chiar guvernul
va fi foarte fericit când vom ven] noi cu aur să-i plătim, căci cel putin pentru
jumătate din buget guvernul are nevoie de aur pentru plata datoriilor sale în
străinătate. Vedeţi, Domnilor, că exportaţiunea la noj e foarte slabă, şi afacerile
noastre reclamă mereu exportatiunea aurului. Prin urmare, lipsind aurul, vedeţi
ce deosebire are să fie între cursul hârtiei-monete gi aur. Așadar, fiindcă monetă-
hârtie nu putem face azi, din nenorocire, des) aceasta ar fi o binefacere pentru
țara noastră, vedeţi ce s'ar întâmplă: ar fi un impozit zdrobitor şi inechitabil.
Qamenii, de bună credinţă, ne-au dat bani în monetă sunătoare, iar noi le dăm
o valoare care poate ave o scădere ce ar merge chiar până la 50 la sută. Prin
urmare nu e acesta un impozit silit, o spoliatiune către acei cari au dat Ştatului
bani sunători? Ei bine, ce se va întâmplă? Aceşti oameni de nevoie vor prim]
hârtia, vor pierde o mare parte din capitalurile lor încredințate cu bună credinţă
Statului român; ei se vor ruina, şi prin aceasta se va zdruncină pe viitor adânc
creditul Ştatului nostru şi ne vor trebu] poate secole pentru a rearidică, acest
credit. Acești oameni vor căută să revândă hârtiile la arendagi sau la alţii cari
vor ave de făcut plăţi către guvern, şi hârtiile se vor întoarce guvernului. Bi
bine, întreb: a profitat atunci guvernul dela acest impozit nedrept? Nu, Dom-
nilor; căci guvernul va fi silit, chiar de azi, admițând ipoteza cea mai bună,

www.dacoromanica.ro 30*

314 C. I. BAICOIANU

că ne vom mărgini numai la această emisiune şi că se va execută legea textual,
ceeace e lucru rar la noi, guvernul, ce are să facă? Are să scoată moşii în vânzare
şi acele bilete cari au trecut prin uzură vor veni înapoi la casa Statului pe
întreaga lor valoare ; astfel încât întelegeti D-voastră că vor pägubi şi particularii
si Statul, şi nu vor câştigă decât câţiva uzurari.

Dar s'a zis că la această măsură au recurs şi alte State. Ei bine și Franţa, şi
Austria, şi Rusia, şi oricare alte State au recurs la acest mijloc, toate n'au ajuns
decât la rezultate dezastruoase. Austria și Rusia, cari au moneta de hârtie,
au înfiinţat institute de credit care plătesc acele bilete, astfel încât poporul sa
deprins a aveà credinţă în aceste bilete, căci ori de câte ori a bătut la uşa acelor
institute de credit li s'a dat bani. Dar la noi, Domnilor, unde Statul nu are aur
deajuns nici pentru trebuintele sale de toată ziua, si unde asemenea institute
de credit nu sunt înfiinţate, cum vor puteă comercianții sá ia aur pentru dánsele
când le va trebui? Totdeauna vor dobândi! aur pentru ele lăsându-le pe o valoare
foarte mică.

Iată, Domnilor, pe scurt argumentele cari sunt foarte întemeiate pentru
temerea cea mare ce am în contra acestei sisteme judecată si osândită de toată
lumea. Am şi eu câteva cărţi de economie politică și am luat şi de pe la alţii, şi
pot să vă încredinţez că n'am găsit nici un autor care sá preconizeze această
sistemă.

Cu toate acestea eu apreciez greutăţile situaţiunii şi pot sá vă încredinţez
că recunosc trista pozitiune a d-lui ministru, care este împins la acest act de o
dură necesitate. Crede însă D-1 ministru că această necesitate se va îndeplini
cu atât? Ei! Domnilor, peste câtva timp, când ne vom întruni iarăși, vom vedeă
că necesitatea va fi gi mai mare, mai cu seamă în situatiunea de război în care
ne găsim. Şi apoi, întotdeauna necesităţile sunt cari au adus asemenea acte
fatale, şi tot necesităţile vă vor împinge până în fine cum au împins pe Franţa
şi pe alte State de au ajuns la dezastre. Vedeţi pe Turcia, care, după ce a uzat
de toate mijloacele, a introdus hârtia monetă numită caimele. Apoi ştiţi d-voastră
care este rezultatul acestor caimele? Este pretutindeni criza şi foametea, pentrucá
brutarii care cumpărau grâul depe corăbii cu aur, vindeau pâinea pe caimele, şi
apoi când s'au dus să cumpere grâu cu caimele, comercianții i-au refuzat. Atunci
s'au închis toate brutáriile, si astfel s'a produs foamete. Dar se zice că la noi va
aveá curs forțat. Apoi, Domnilor, când va ajunge treaba ca prin silă să se facă
toate relafiunile comerciale, dezordinea va fi tot atât de mare; pentrucă acolo
unde nu este libertate în comerţ producătorii încep a abandonă productiunile,
si atunci societăţile ajung desigur la desfiinţarea producţiunii naţionale. Eu dar
vă conjur să nu admitefi acest mijloc; şi să mă creadă D-l ministru de finanţe
că acest pas întâiu făcut va fi o grea sarcină asupra D-sale, și oricât va regreta-0
în urmă, ea nu se va uită niciodată.

Aştept să aud argumentele contrarii, şi dacă onor. majoritate va binevoi
a-mi mai acordă cuvântul, îmi rezerv a le repută pe toate, fiindcă sunt oarecum
pregătit în această materie.

D-1 V. Maniu. Domnilor, eu nu sunt din acele persoane competinte la care
onor. D-l Grădişteanu a făcut aluziune şi nici nu am pretentiunea că voiu puteă
să mă ridic la înălţimea aşteptărilor D-sale. Cu toate acestea, chemat a mă pro-
nunță şi eu asupra acestei chestiuni, tin de a mea datorie de a-mi arătă vederile
în această materie importantă.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 315

Recunosc că îngrijirile cari se manifestă din toate părțile sunt foarte le-
gitime; cu atât mai legitime la noi, cu cât experienţa zilnică, agá zicând, ne-a
făcut să vedem că legile cele mai bine intenţionate au sfârşit prin a aduce ca-
lamităţi asupra ţării. Cu toate acestea, cred că, dacă nu vom vol să ne amágim
pe noi înșine prin a ne face iluziuni prea mari în privinţa bunelor sau relelor
efecte la cari s'ar fi putut cineva aşteptă după mine ar trebui să înlăturăm dela
noi orice prevenfiune în contra acestui sistem de monetă-hârtie sau hârtie-
monetă.

D-] G. Cantilli. Hârtia-monetă nu este tot una cu moneta-hârtie.

D-1 V. Maniu. Ştiu, Domnule Cantilli, că este o deosebire, o cunosc; şi dacă
voiţi să ne coborâm până la secolul XIII, v'aş puteă spune despre Cingis-Kan
si de alţii cari au făcut primul pas ca să înlăture dificultăţile de schimb din
timpii săi. Cunoastefi admirafiunea ce a provocat la patriciul venețian Marco
Polo aceă novatiune întâmpinată în sânul Tartariei. Aşadar veţi binevol a crede
că cunosc şi sorgintea și origina acestui sistem financiar.

Acum, Domnilor, să vedem ce este real, ce este pozitiv în această operațiune.

Domnilor, dacă opozitiunea fine cont numai de temeri şi de îngrijiri, apoi,
oricât de legitim ar fi scrupulul ei, trebuie neapărat să ţină şi ea cont de împre-
jurările nenorocite în cari ne găsim. Dura lex, sed lex, Ceeace mă face să zic că
nu împărtășesc opiniunea d-lui Vulturescu, văzând în acest sistem un bine; din
contra el este, după mine, un rău. Numai bună nu poate fi astfel de operaţiune;
dar este un rău pe care nu-l putem înlătură fără a-l înlocui cu ceva mai expedient.

D-l D. I. Ghica. Un rău necesar, |

D-1 V. Maniu. Are dreptate D-l Ghica. In adevăr, domnilor, este o dură
necesitate. Statele cari au abuzat de acest sistem fiduciar au îndurat cele mai
mari calamităţi întocmai după cum le-a descris D-l C. Grădișteanu; dar nu
trebuie să mergem numai la teorii, căci de multe ori teoriile nu se potrivesc cu
experienţa și cu situafiunile. Sá consultăm experienţa noastră şi să luăm argu-
mentatiuni dela dânsa. Ei bine, dacă vom căută ceeace s'a petrecut în decursul
acestei jumătăţi de secol...

O voce. Vom da peste caimelele turceşti. (Ilaritate),

D-] V. Maniu. Ei, Domnilor, caimelele turceşti sunt condamnate, pentrucă
sunt asignate turcești și pentrucă Turcii nu le plătesc, neavând de unde,

Aţi zis că urmările acestui sistem vor aveá de efect neapărat și imediat
foametea, Vă amágiti! Imi place a crede cum că prisma D-voastră vă înşeală:
scumpetea, tot scumpete va fi în lipsă de monetă, fie sunătoare, fie convenţională
și fiduciară. Scumpetea şi foametea depind cu totul de alte circumstanţe,

Nu admit comparatiune între hârtia propusă prin proiectul de faţă şi între
asignatele din 1791, căci nu există cea mai mică analogie între situafiuni. Adesea
Statele mari chiar nu numai că sunt silite, de certe împrejurări, a se servi cu
asemenea mijloace de schimb, fie în lipsă de metal, fie în lipsă de monetă fiduciară,
dar de multe ori, în circumstanţe analoage cu ale noastre, sunt ţinute a introduce
acest sistem pentru a înlesni operaţiunile de schimb și în acelaş timp a menţine
cât se poate mai mult metalul în casele publice. Sunt chiar nevoite la aceasta,
căci știința economică, despre care d-voastră faceţi atâta sgomot, le conduce
la aceste precepte economice. (Intreruperi),

Domnilor, la 1848, — vă spun aceasta din o experienţă făcută de mine, —
la 1848, Ungaria găsindu-se în revolufiune și în absolută lipsă de metal, de

www.dacoromanica.ro

316 C. I. BĂICOIANU

mijloacele schimbului şi de domenii, căci averile bisericeşti nu s'au secularizat,
a emis două sute milioane fiorini în hârtie de 2, 5, 10, 50 şi de 100 fiorini. In cele
din urmă, zorind-o inexorabila trebuintä şi timpul, n'a mai putut confectionà
hârtii mici, de unul şi de doi fiorini; căci armele rebeliunii erau puse pe goană;
în acele supreme nevoi, zic, numai foamete n'a fost în Ungaria şi în Banat; din
contră, eră bogăţie, deși lumea se serviă cum puteá cu aceá monetá depreciată,

Cetăţenii păstrau aurul şi argintul pentru alte zile. Este prea adevărat că în
căderea armelor rebeliunii maghiare, toate acele bancnote asignate s'au ars.
Moşul meu a pierdut 100.000 fiorini...

Vocl. Noi nu voim să pierdem astfel. Vă foarte mulţumim de sistemul
D-voastră,

D-l V. Maniu. Dati-mi voie, Domnilor; vă rog sá nu vă pripiti. Voiam sá
aduc acest exemplu, ca să vă arăt cât de departe este patriotismul D-voastră,
de care faceţi atâta paradă, dar care nu inspiră nici măcar curajul acela ce l-a
avut un popor care se luptă pentru existenţa sa, si care ştia că are să piardă
tot ce i s'a dat,

Noi nu suntem în rebeliune; n'avem război civil, pentru ca hârtia noastră
să aibă soarta asignatelor maghiare. D-voastră veniţi cu utopii din acele cărți
cari, în viaţa noastră practică, în situatiunea noastră, în timpii noştri, n'au
valoarea ce li se atribuie; veniţi să aduceţi argumente pentru înlăturarea unui
sistem care are toate garanţiile, având de bază o avere incontestabilă, şi un
termen limitat pentru retragerea lor din circulatiune, când au să fie despägubiti
posesorii acestor bilete până la o centimá. (Intreruperi).

Apoi un om eminent ca D-nul Cantilli, care în curs de 10 ani a putut să
adune un capital de 30.000 galbeni, vă poate spune în bună conştiinţă că nu este
pericol a se admite acest proiect de lege; când în 10 ani, se adună o avere de
80.000 galbeni, neapărat, prin muncă, este mai mult decât o probă concludentă
că într'o asemenea ţară nu se poate condamnă O asemenea operaţiune,

D-l G. Cantiili. Da de unde ştii că am 30.000 galbeni? I-ai numărat D-ta?

D-l V. Maniu. Domnilor, nu este nici o ţară pe lume unde să se fi introdus
acest mijloc de schimb, având de rezultat acele dezastre hidoase despre care
ne-a vorbit D-l Grädisteanu.

Nu sistemul în sine poate să aducă calamitäti, ci mânuirea lui; se cere o
solicitudine proprie pentru ca un asemenea sistem să nu iasă din marginile sale:
el, restrâns într'un cerc măsurat, fiţi siguri că nu va aveá consecinţe ruinătoare
pentru societate garanţiile luate în bunurile Statului, vor înlătură chiar şi posi-
bilitatea unui dezastru.

Nu trebuie dar, Domnilor, să aveţi nici o îngrijire pentrucă nu există reale
pericole în sistemul propus,

Ceeace pe mine mă face să mă îngrijesc, este vânzarea proprietăţilor Sta-
tului în aceste momente, un punct care merită toată serioasa atentiune, punct
pe care l-a atins onor. D-l Grádigteanu. Nu voiesc să văd proprietăţile Statului
desfăcute mai ales în aceşti timpi grei. (Intreruperi). Dati-mi voie; mai bine
prefer a se lua prin legea de faţă dispozitiuni pentru retragerea acestor bilete,
în curs de mai mulţi ani, de exemplu, 20 sau 15 ani, regulându-se retragerea
succesivă din circulafiune, şi afectându-se spre acest scop veniturile a unei
părţi din bunurile Statului, astfel, gradat pe fiecare an, să se afecteze câte
1.500.000 pentru răscumpărarea acestor bilete.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 317

Această modificaţiune va puteà face însă obiectul unui amendament; cu
acest. mod se va puteă evită orice pericol şi înlătură orice temere.

Pentru aceste cuvinte cred că putem votă luarea în considerafiune a pro-
iectului de lege.

D-] Em. Protopopescu-Pake. Domnilor, nu voiu urmă pe onor. D-l Maniu
în zisele D-sale, mai ales în ceeace priveşte cărţile. D-sa se plânge în contra
autorilor de economie politică gi ar dori să vadă toate uvragiile aruncate în foc.
Intelegeti prea bine că nu agi puteă combate acest proiect de lege, urmărind pe
D-l Maniu; eu din contră mă voiu sill a fi foarte consecinte cu datele ştiinţei.
Şi nu pot face altfel, pentrucă exemple pipăite ni s'au dat de toate naţiunile
câte au profitat de suferinţele altora, cum este de exemplu Belgia, care a profitat
atâta de mult nu numai de toate neajunsurile prin cari a trecut Franţa, dar
gi de toate preceptele economice, încât ea şi-a restabilit finantele şi a adus pros-
peritatea, pe care cu toţii dorim să o aibă şi ţara noastră.

Cată dar să urmăm acele principii pe cari le-au erijat marii autori cari s'au
ocupat cu dinadinsul de economia politică, și să nu ne depărtăm de ele căci
dezastrul ni se înfăţişează imediat înaintea ochilor, după cum ni-l prezintă
chiar istoria diferitelor operaţiuni financiare, prin cari au trecut diferitele popu-
latiuni.

Dacă vom consultă istoria financiară a Franţei, găsim pe Law, acel faimos
jucător de cărţi, numit în 1720 controlor general de finanţe în locul lui d'Ar-
genson, expunând Franţa la un dezastru îngrozitor, numai pentrucă banca
lui particulară numită banca generală, fu transformată în bancă regală, şi
hârtia obligatorie deveni monetă prin excelenţă. Doi ani de experienţă fură
destul pentru ca sistema acestui aventurier să fie condamnată de parlamentul
Franţei gi să atragă indignaţiunea publică.

Toți bancherii din strada Quin-Campoix, cu toate acele operaţiuni colosale
făcute în anul 1718, când Law deschisese banca lui şi emise acele hârtii cunoscute
de toată lumea, după ce profitarä câtva timp din agiotagiu, văzură şansa schim-
bându-se: hârtiile se depreciară, şi marele financiar, pentru care se propusese
a i se ináltá o statuie, fu nevoit să părăsească Franţa.

Un al doilea exemplu găsim tbt în istoria financiară a Franţei, este crearea
aşă numitelor asignate, la început numite hârtii municipale, cum numim noi azi
hârtie ipotecará, soiu de hârtie garantată tot cu domenii ale Statului, dar cari,
create fiind la 1790 pentru 400 milioane, la Septemvrie 1792, întrecură suma
de două miliarde şapte sute milioane, şi apoi cinci miliarde, depreciindu-se până
la demonetizare.

Să profitám dar de exemplul lui Law gi de experienţa asignatelor gi sá nu
invităm pe acei aventurieri cari cred că pot să facă să nască ceva din nimic.
Nu se poate creă valori acolo unde nu sunt valori; nu putem face să existe credit,
acolo unde nu există credit. Putem noi impune creditorilor Statului contienţă
în hârtia sa, când particularii o pot refuză?

Ferească Dumnezeu ! ni se va zice: suntem în circumstanţe grave; nu putem
face faţă trebuintelor decât numai decretánd curs forţat pentru oarecari hârtii,
cari reprezintă, aşă zicând, o valoare oarecare; da, aceasta este adevărat. Dar
nu este mai puţin adevărat că înainte de a ajunge acolo, suntem datori să facem
tot posibilul, şi dacă este cu putinţă să riscăm chiar de a suferi, decât sá cádem
în nenorocirea nenorocirilor, într'un dezastru sigur.

www.dacoromanica.ro

318 C. I. BĂICOIANU

Pentru moment, hârtia monetă va fi un paliativ, o îndulcire a suferințelor ;
ea chiar va aduce profit bancherilor, cari, nu mă îndoiesc, că cu plăcere vor
primi aceste hârtii monetă; dar vă asigur, Domnilor, că nu va trece două luni
dela emisiunea ei, cursul va scädeà şi va ajunge poate chiar la demonetizare.

Aceasta s'a întâmplat nu numai în Franţa, dar şi în Statele-Unite, în Rusia,
unde scăzământul a mers până la 400 pentru sută, în Austria până la 1200
pentru sută,

Ei bine, de ce noi să nu înlăturăm acest pericol, această perturbare eco-
nomică. |

Se susţine că fiind fixat termenul de cinci ani, în care guvernul va realiză
convertirea hârtiei-monete, pericolul nu e mare, hârtia e garantată şi se va plăti
în termenul dat.

Foarte bine, dar dacă în termenul de cinci ani guvernul nu va găsi momentul
oportun pentru vinderea acestor proprietăţi, atunci neapărat că se va preschimbă
termenul de plată si se va prevedeă în loc de cinci ani zece, poate chiar douăzeci
sau şaizeci ani. Şi dacă nu s'ar prelungi termenul, care e mijlocul ce se oferă
detentorilor pentru realizarea gajului ce se conferă?

Domnilor, toate ţările cari au încercat cu acest sistem, nu s'au putut scăpă
de dânsul decât după 60 ani, unele după 100 şi multe după 300 ani, exemplu:
Rusia, Suedia şi Danemarca, Austria dela războiul de 7 ani până azi. Sfârșitul
pretutindeni n'a fost decât convertirea acestei hârtii de Stat în bilete de Bancă,
de unde crearea institutiunilor de Bancă privilegiate, cari numai ca atari s'au
însărcinat cu retragerea din circulatiune a acestor hârtii. Domnilor, dezastrul
va fi sigur, pentru cuvântul că hârtia monetă în cursul ei va variă zi cu zi, și
pierderea va fi mai mare sau mai mică în raport cu operaţiile ce se vor face,
Fac abstractiune de cazul când guvernul va găsi de trebuintä a o spori, dezastrul
atunci nu lasă nici cea mal mică îndoială, deprecierea va fi sigură, Câţiva
bancheri care vor dictă cursul acestor hârtii, de unde acei cari se vor culcă cu
100 lei în buzunar, se vor sculà cu 80 sau chiar cu 50, Prin urmare perturbatiune
pentru toată lumea.

Dar neapărat că nu vom aveà numai acest inconvenient, pentrucă se va mai
regulă cursul acestor hârtii şi după plăţile ce unii comercianţi mari şi chiar
Statul va aveă să facă în străinătate, Intr'un asemenea caz se va căută pe piaţa
noastră aur drept hârtie, agiotagiul va fi în elementele lui şi panica se va răspândi
imediat, căci de sigur cursul acestor hârtii va scădeă,

Hârtia-monetă este bună, Domnilor, când ea este emisă în oarecari condițiuni
anume determinate de ştiinţa economică; când există institutiuni de bancă,
cari dispun, cari au în casă valori metalice, cari într'un moment dat poate să
răspundă cerinţelor monetare cari s’ar prezentă; atunci, hârtia acelei bănci
va aveă neapărat curs pe piaţă chiar fără ordin de a fi primită obligatoriu.

Purtătorii de asemenea efecte, numite monete de hârtie, iar nu hârtie-
monetă, n'au decât sá se adreseze la ghişeu, pentru a-şi primi echivalentul în
monetă sunătoare. Dar o hârtie în conditiunile celor care ni se propune, care
mare nici un ghigeu, unde cineva sá se poată prezentă, — nu ştiu dacă se va
bucură de vreun credit oarecare. Aşă fiind, este natural ca o asemenea hârtie să
nu valoreze decât poate pe jumătate, sau şi mai puţin. Astăzi împrumutul do-
menial stă cu 70 la sută, şi acest împrumut ştiţi este garantat cu moşiile Statului
libere de orice sarcină; gi încă aceste bunuri domeniale poartă şi o dobândă de

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTECARE DIN 1877 319
—_———— o —_—_—_—

8 la sutá, avánd gi avantajul de a fi primite drept bani ín numárátoare la toate
cassele publice, după ce ele a ieşit la sorţi, sau a scăzut cupoanele lor.

Gândiţi-vă acum ce are sá se întâmple cu hârtiile cari nu sunt create în
conditiunile avantajoase, în cari s'au creat bonurile domeniale. Trebuie, Dom-
nilor, să ne gândim mai matur şi la acei funcţionari cari vor fi nevoiţi a vinde
suta de lei în hârtie-monetă numai pentru 60 lei sau 50 lei. Să ne aducem aminte
că dejă le-am tăiat din utilul şi necesarul, reducând salariile lor la cea mai simplă
expresiune, să ne aducem aminte că în fine le-am aplicat si o patentă de 5 la
sută peste acei 15 la sută cari li se retineau de mai înainte, prin urmare scăzând
20 din 60 sau, 50, ei nu se vor alege în realitate decât cu 40 lei sau 30 lei, în loc
de 100. Ce va face un funcţionar cu familie grea, care va aveà un salariu de 100
sau 200 lei, nominal pe lună? Ei, vor fi expuși prin urmare la o amară încercare.

Vedem că în consecinţă prin legea de faţă ajungem la scăderea lefurilor
tuturor funcţionarilor cu cel puţin 40 la sută...

O voce. Mandatele cum scad?

D-l Em. Protopopescu-Pake. Chiar mandatele cari trebuie să se plătească
peste două, trei zile sau cel mult o lună, se scontează cu 10 la sută; hârtia-
monetă care nu are să fie plătită decât peste 5 ani, cu ce curs credeţi că se va
puteá scontá? Este adevărat că se va priml la toate cassele publice; dar și cu-
poanele și mandatele se primesc drept plată. Apoi creditorii Statului vor fi
păgubiţi mult; căci prin hârtia-monetă ei nu vor primi echivalentul ce sunt în
drept a primi în virtutea titlului lor de creditori.

Domnilor, un autor foarte celebru în economia politică, D-l Courcelle Se-
nevil, califică această operaţiune a hârtiei-monetă de imorală, de nedemnă
pentru o naţiune civilizată. Acest economist adaugă, că, ca mijloc normal,
hârtia-monetă e ceva detestabil, ca expedient e o deplorabilă resursă.

Noi, care ne pretindem civilizaţi, cari tindem să avem o poziţiune oarecare
în Europa civilizată, nu trebuie să imbrätisäm o operaţiune financiară din cele
mai condamnate de lumea financiará şi economică,

Nu e de demnitatea noastră să practicăm acest mijloc.

Ştiinţa economică nu e desbrăcată de mijloace în materie de subsidii pentru
Stat. Statul ca gi particularul, când are nevoie, găseşte mijloace onorabile de a
face fatä trebuintelor sale. Nu spoliatiunea e mijlocul de a-şi satisface cineva
trebuinţele. Ştiţi prea bine că un nenorocit individ fură o pâine, spre a-şi astám-
pără foamea și justiţia îl condamnă. Ei kine, nici nouă nu ne e permis să facem
faţă la trebuintele Statului, luând dela fiecare creditor 40 sau 50 din sută.
Aceasta nu e drept, nici moral; e contra tuturor datelor economice a se practică
o asemenea măsură echivalentă spoliatiunii.

Domnilor, se poate zice: prea bine, suntem contra acestei propuneri a gu-
vernului, dar cu ce să facem faţă trebuintelor? Domnilor, sursele Statului sunt
foarte abundente. Toţi cetăţenii cari fac parte din Stat, sunt responsabili de
pozitiunea Statului şi ei sunt datori să facă toate sacrificiile posibile ca Statul
să aibă cu ce să facă faţă la trebuinţele sale.

Suntem datori noi ca reprezentanţi ai naţiunii, să spunem că suntem gata
la orice sacrificiu.

Guvernul e dator atâtea milioane, el trebuie să îngrijească de creditul său
prezent şi viitor, iar noi suntem datori să furnizăm guvernului mijloacele tre-

www.dacoromanica.ro

820 C. I. BĂICOIANU

buincioase, Cari sunt aceste mijloace? Toate sursele Statului se pot pune la
încercare. Se poate face apel şi la impozitul funciar şi la cel personal şi chiar la
patente, Fiecare proprietar e gata la sacrificiu. Eu am vorbit cu mai mulţi din
proprietarii mari şi toţi mi-au spus că sunt gata a da chiar până la două,
trei mii lei de fiecare, numai să scape odată Statul...

O voce, Câţi sunt aceia?

D-l Em, Protopopescu-Pake. Apoi, atunci, dati-mi voie să desperez de pa-
triotismul cetăţenilor noştri, lucru ce nu ne este permis a crede.

Domnilor, aceste asignate nu sunt altceva decât nişte poliţe trase asupra
copiilor noştri şi decât sá le lásám moştenire impovárátoare, mai bine să nu le
lăsăm nimic. Nu uitaţi că toate datoriile făcute dela 1859 până azi, noi le plătim
azi. Prin urmare, de ce să aruncăm răspunderea faptelor cari incumbá nouă,
asupra copiilor noştri?

Mai bine să facem tiecare economii din suma destinată întreţinerii noastre
personale, şi în loc să purtăm două gheroace, să purtăm numai unul; să ne privăm
de friandise gi să căutăm a veni Statului în ajutor, spre a-l scoate din incurcátura
financiară în care ne aflăm.

Toţi cetăţenii, toţi proprietarii sunt datori azi contributiuni extraordinare
mai ales, pentrucă Statul este pus în pozitiunea critică de a apără proprietăţile
tuturor, averea şi onoarea,

Domnilor, un mare inconvenient care a împiedicat în mare parte progresul
agriculturii, comerţului şi industriei în ţară la noi, a fost această nenorocită
ideie de care s'au hrănit guvernele, că nu se acopere deficitele, nu se pot echilibrà
bugetele decât prin împrumuturi, şi din împrumut în împrumut am ajuns în
această stare nenorocită în care ne găsim astăzi.

'Trebuie să tăiem odată cu acest sistem care a dat dovezi că a fost funest
pentru interesele economice ale ţării. Emiterea atâtor bonuri, fie bonuri rurale,
fie domeniale, fie mandate, fie toate celelalte angajamente ale Statului sunt
hârtii cari a avut de efect de a trage în visteria Statului tot numerarul de care
dispuneă această ţară gi numerarul lipseşte agriculturii, numerarul lipseşte
industriei, lipseşte comerţului, toate aceste surse de avufie, aceste manifestări ale
activităţii omeneşti a suferit la noi, din cauză că nu aveă trebuinciosul mijloc
de schimb. Nu puteă Statul în schimbul acestui numerar să creeze o monetă
fiduciară, nu puteá să creeze o hártie-monetá cu o valoare care nu o are în sine.

Valoarea unei hârtii nu este reprezentată decât prin valoarea sa intrinsecă
oricâte decrete sar da, oricâte ordine, şi oricâte pedepse s'ar pune acelora cari
vor cumpără hârtie cu un preţ mai scăzut decât este decretat ; fiindcă guvernul,
în ceeace priveşte puterea sa, are o limită care nu se poate întinde. Așă, guvernul
oricât, ar forţă publicul sá primească hârtia cu valoarea sa, dacă această hârtie
nu reprezintă valoarea intrinsecă gi nu este conversibilá, nu inspiră confientá
gi nu va fi primită drept valoarea ce i s'a imprimat, Astfel fiind lucrurile, Dom-
nilor, noi neapărat trebuie să respingem acest proiect ca foarte dezastruos pentru
tara noastră, cum a fost pentru toate naţiunile, şi cari nu va întârziă sá inghitá
toată productiunea noastră.

Hârtia-monetă putem zice că va fi mai ruinătoare, şi mai fatală decât toate
împrumuturile ce s'au făcut până astăzi. (Aplauze),

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 321

Şedinţa dela 12 Maiu 1877
(Urmare)

Preşedinţia D-lui vicepreședinte D. Cariagdi, asistat de D-l secretar M.
Ghelmegeanu.

D-l N. Fleva. Domnilor, în materiile financiare discutiunea nu are, ca să
zic agá, un câmp atât de întins cât în celelalte materii; pentrucă în toate cele-
lalte chestiuni putem să luăm numai partea critică și să discutăm cum ne va
plăceă, pe când în materiile financiare nu este tot așă. Când discutăm materii
financiare, avem două lucruri de făcut; putem să luăm partea critică întâiu,
dar apoi trebuie să avizăm şi la mijloace, căci nu putem numai a combate un
mijloc financiar, care este recunoscut că este cerut de o necesitate inevitabilă,
fără ca în acelaş timp acela care critică să vină a propune ceeace i se pare mai
bun; căci, dacă vom luă numai partea critică, apoi eu zic că tot ce iese din
punga mea pentru alţii nu-mi place, este rău, și sub acest-punct de vedere
tot ce dă cineva, fie sub formă de impozit, fie sub formă de împrumut, fie sub
formă de hârtie-monetă, fie sub orice alte lorme, pentru toate se poate zice că
este rău, că e mai bine când nu dai nimic. In fapt dar este rea orice contribu-
tiune, dar este un rău trebuincios, căci aci este existenţa noastră pusă în pe-
ricol şi prin urmare acei cari combat un mijloc propus de a se face faţă unei
asemenea necesităţi sunt datori, dacă nu fac opozitiune sistematică, să vină
îndată să zică: D-lor, ce vă trebuie? Treizeci de milioane? Recunosc eu singur
că vă trebuie. Iată mijlocul mai raţional gi mai bun pe care eu voiu să-l pui în
locul aceluia ce D-voastră voiti să-l fntrebuintati prin hârtia-monetă.

O zic aceasta, Domnilor, fiindcă numai astfel ne putem şi lumină gi înţe-
lege asupra rezultatului la care voim a ajunge.

Onor. D-l C. Grádigteanu a zis că hârtia-monetă este rea, deși a recu-
noscut că bani sunători nu avem şi nu putem aveà și a terminat fără a pro-
pune nici un alt mijloc.

Onor. d-l Pake Protopopescu, care se vede că s'a ocupat cu științele eco-
nomice, a făcut un pas mai înainte decât D-l C. Grădişteanu; însă şi D-sa a
făcut cum fac toţi aceia cari voiesc să eludă o dificultate, a făcut generalitági.
Ei bine, eu nu primesc în materie de finanţe generalitäti, fiindcă finanţele sunt
o specialitate. Plätile nu se fac cu teorii, ele se fac în numerar, și deaceea chiar
se întrebuinţează cuvântul en espèces, şi prin urmare trebuie un mijloc special
pentru a puteă ieși din această necesitate.

Onor. D-nul Pake, care a asociat criticile D-sale cu criticile D-lui C. Gră-
dișteanu, trebuiă să vină a ne spune nu generalitäti, ci să ne facă specialitate,
să ne zică: Aveţi necesitate de treizeci milioane astăzi; iată eu vă propun cu-
tare impozit, garantând totodată că el este sigur; căci dacă aş luă toate impo-
zitele pe rând...

D-l G. Cantilll. Nu este treaba noastră aceasta,

D-l N. Fleva. Mă iertaţi ; atât am putut găsi. Aveţi ceva mai bun, D-voastră
cari criticati toate ţările civilizate, cari criticati pe Anglia, Italia, Belgia, Sta-
tele-Unite, cari criticati tot?...

D-l G. Cantilli. Acestea sunt argumente?

D-l N. Fleva. D-l Cantilli se supără când îl întrerupe cineva la curtea cu
jurati, unde este foarte uşor a discută, căci argumentele vin dela sine, fiind

www.dacoromanica.ro

822 C. I. BĂICOIANU
AAA O i d A A

chestiuni comune; pe când aci este vorba de o chestiune foarte serioasă, unde
trebuie sá ne dăm socoteala de gravitatea măsurii ce luăm, şi cu toate acestea
D-sa găseşte ocaziune, la fiecare cuvânt al meu, să mă întrerupă căci nu trebuie
să ne facem iluziune, noi astăzi trebuie să satisfacem cu orice preţ o necesitate
imperioasá, și nu putem numai să combatem, fără ca imediat să şi punem ceva
în locul acelui mijloc pe care-l combatem. Astfel dar am onoare de a răspunde
la criticile aduse de onor. preopinenţi, că Dumnealor nu au rezolvat dificultatea,
fiindcă şi unul şi altul nu s'au pus pe tărâmul curat financiar, ca să aducă un
alt mijloc spre a combate pe acel propus, şi prin acest faptau recunoscut că
dacă mijlocul care s'a propus este rău, din nenorocire suntem într'o situafiune
în care nu putem găsi alt mijloc mai bun. Chiar aceste critici făcute în mod
general dovedesc că în realitate Domniile lor nu sunt deloc convinşi că ar fi
alte mijloace de a rezolva dificultatea decât acela ce s'a propus; şi fiindcă am
auzit criticile D-lui C. Grádigteanu, dar nu am auzit mijloacele D-sale finan-
ciare, vă voiu spune că le-am auzit mai zilele trecute când se discută bugetul,
gi când D-sa ziceá guvernului ca să vândă moşii şi să ia bani. Ei bine! Nu în-
teleg cum D-sa se supără astăzi când guvernul face tocmai ceeace îl consiliă,
D-sa să iacă.

Acum viu şi la generalitáfile D-lui Pake Protopopescu. D-sa zice că in mo-
mentele actuale nu avem destul patriotism când venim cu o asemenea măsură.
Avem patriotism ; dar dacă nu avem parale? Putem pentru patriotism să mergem
la fruntariile României şi să ne vărsăm sângele; ţăranul român merge la frun-
tarii să-şi verse sângele; dar, dacă veţi vol să luaţi doi galbeni dela dânsul,
nu veţi găsi.

D-l Pake Protopopescu. Să luăm de unde vom găsi.

O voce. Dela D-l Cantilli, care are 30.000 galbeni.

D-1 V. Maniu. li fine ascungi gi nu poţi să-i iei nimic. (Ilaritate).

D-i preşedinte al consiliului. Intrebaţi gi pe D-l G. Vernescu, primeşte?
(Ilaritate).

D-l N. Fleva. Onor. D-l Pake Protopopescu zice: de unde veţi găsi. Va
să zică sistema D-voastră financiară este mult mai greșită decât cea propusă
de guvern, căci recunoagtefi că suntem în nevoe gi ziceţi ca să luăm de unde
vom găsi. Apoi credeţi că este prudent acest mijloc ca în aceste momente de
nevoe recunoscută de toţi, ca în aceste momente în care existenţa României
depinde dela curajul românesc al fiilor săi, să facem perchizifiuni gi rechizi-
fiuni de bani, şi oriunde vom găsi să avem dreptul a-i luă?

D-1 G. Cantilli. Nu s'a zis agá. Sá se emită bonuri de tazaur.

D-l N. Fleva. Acelea sunt pentru datoria flotantä nu pentru trebuinfele de
război, când nu este numerar... (Zgomot).

D-l preşedinte. Vă rog să nu mai intrerupefi, căci nu mai putem urma di-
scufiunea cu modul acesta.

D-1 N. Fleva. Vă rog, domnilor, să nu má mai întrerupeţi, precum nu v'am
întrerupt nici eu, şi aceasta o zic nu numai pentru că aceste întreruperi m'ar
face să pierd şirul ideilor şi astfel să nu pot spune ceeace am de spus, ci pentrucă
îmi face şi mie un rău şi D-voastre, căci prin întreruperi mă faceţi să pierd şirul
ideilor ca să vă răspund la întreruperi, și apoi această chestiune fiind una din
acelea cari nu mă poate face să mă cobor dela tribună fără ca să spui ceeace

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTEÇARE DIN 1877 323
A NR NR Rn Ra A la

am de spus, vă faceţi şi D-voastră un rău, căci în loc să vorbesc o jumătate
de oră voiu vorbi o oră.

Domnilor, să ne dăm bine seama de situatiunea tezaurului public, să ne
dăm bine seama de situatiunea ţării noastre, fiindcă în materie de economie
politică, mai mult decât în oricare altă materie, se cere ca haina să fie croită
după talia societăţii cări-i o dai, şi prin urmare orice vom rezolvă noi astăzi,
să nu rezolvăm în mod absolut, luând numai pe Maurice Block, sau un dic-
tionar de economie politică, sau pe Bonnet, ci să discutăm faţă cu situatiunea
în care ne găsim. Nu se poate întâmplă în ţară nici un dezastru prin adop-
tarea hârtiei-monete, precum nu s'a întâmplat nici în alte ţări, şi dovadă este
Franţa unde este hârtie-monetă...

O voce. Nu este acolo hârtie-monetă,

D-l N, Fleya, Mă iertati; nu ne-am dat bine seama ce insemneazá hârtia-
monetă. Hârtia-monetă însemnează lucrul acesta: că se emit bilete oarecari,
cari au o valoare mai mare sau mai mică după garanţia ce li se dă, dar care
valoare se efectuează, în numerar, de acei ce o primesc oricând vor vol,

D-l M, Ferichide, Nu este asà,

D-1 N. Fleva, Mă iertafti, Domnilor ; v'a spus şi D-l Grädisteanu ce este hârtia-
monetă şi moneta de hârtie. Moneta de hârtie are un curs facultativ, în sensul
că nimeni nu e obligat să o primească, dar pe care o ia oricine, fiindcă ştie că
ducându-se la banca care a emis-o, acolo găseşte la guichet un om care-i plă-
teste, îndată ce se prezintă, 500 franci în argint pentru 500 de franci hârtie,

O yoce, In aur.

D-l N, Fleva. Vă înselati, în Franţa plata se face în argint, iar nu în aur,
deaceea hârtia are o primă asupra argintului, fiindcă multă lume preferă ca,
decât să aibă pungi mari pline cu argint, să aibă mai bine hârtie. Dar ce se în-
tâmplă? Se întâmplă ca situatiuni extraordinare într'un Stat să aducă în ne-
cesitate pe Stat să se împrumute, sau să retragă numerarul dela banca care a
garantat hârtia ce se află în circulafiune, şi să zică băncii: fiindcă ţi-am retras
metalul din cassă având nevoe de dânsul, şi fiindcă nu poţi să faci faţă la plá-
tile ce ai de făcut, — după cum s'a întâmplat chiar în Franţa, că încă din timpul
războiului dela 1870 Statul este dator băncii cu 467 milioane de franci luaţi
cu împrumut, — deaceea dau curs forţat biletelor de bancă în cazul acesta.
Ei bine, stifi ce se poate întâmplă? Acela care are bilete de bancă nu mai poate
luă argint pe dânsele, căci hârtiei i se dă curs forţat, şi atunci, într'un moment
dat, biletele de bancă devin hârtie-monetă, şi au acelaș caracter pe care-l are
hârtia-monetă ; şi aşă se face în toate Statele unde există o bancă.

Ei! Domnilor, în toate părţile din lume se poate întâmplă ca să se ad-
mită hártia-monetá, şi face eroare D-l Grădișteanu când gice că numai în Turcia
este hârtie-monetä; căci este şi în Italia, şi în Rusia, şi în Franţa; şi în toate
ţările unde a fost o bancă, când a venit un rägboiu şi n'a găsit Statul un mijloc
mai repede pentru ca să-şi facă trebuinfele lui, atunci a luat bani dela bancă
dând curs forţat biletelor ei, adică făcând prin intermediul băncii hârtie-mo-
netă. Noi nu avem o bancă, şi fiindcă nu avem o bancă, nu avem de unde să
luăm bani sau metal cu împrumut. Noi nu voim să emitem hârtie numai pe
creditul Statului, cum e în Austria, ci emitem hârtie-monetă pe creditul pro-
prietätilor Statului.

www.dacoromanica.ro

824 C. I, BĂICOIANY

D-voastră ziceţi că aceste bilete vor scädeà la 60%. Eu vă asigur că nu
vor scădeă, pentrucă ele au o valoare asigurată în moşiile Statului, şi valoarea
proprietăţii nu poate scădea asà de mult. D-voastră afirmati că au să scadă;
dar tot agá erà un timp când ziceaţi pentru bonurile domeniale gi rurale că au
să se vânză cu 50 suta, şi cu toate acestea bonurile rurale s'au urcat la sută
în sută, deși nu aveau avantajul garanţiei ce au aceste bilete.

Afară de aceasta, ţara noastră are o situatiune particulară pe care n'o
aveă Franţa, Uită economiștii noştri un lucru, că moneta, care este un mijloc
de schimb, trebuie să fie în raport cu necesităţile schimbului. De exemplu în
Franţa, dacă necesitatea schimbului aveă nevoie, pentru aş face tranzactiunile,
de monetă în sumă de un miliard și în circulaţiune n'ar fi fost monetă decât
pentru 500 milioane, atunci tranzactiunile ar fi suferit cu 50%, pentrucă ne-
voile schimbului fiind pentru un miliard, tranzactiuni nu s'ar fi putut face
decât 500 milioane şi lucrurile ar fi fost ieftine, pe când din contra, dacă ne-
cesitatea schimbului ar fi fost pentru 500 milioane şi mijlocul de schimb, mo-
neta, ar fi fost în circulatiune în sumă de 1 miliard, lucrurile ar fi fost scumpe.
Cu alte cuvinte, când oferta este mare şi cererea mică, lucrurile sunt ieftine;
când cererea este mare și oferta mică, lucrurile sunt scumpe.

Acum, ia să vedem în ce raport stăm noi cu mijloacele noastre de avere
gi de schimb, Ei bine, este vreunul din D-voastră care să afirme că în România
este numerarul necesar pentru a face faţă schimbului de care ţara noastră are
trebuinţă? Nu cred să mi se afirme aceasta, pentrucă cu toţii ştiţi că mijloa-
cele noastre de schimb s'au diminuat foarte mult. Apoi de ce nu am eu astăzi
500 napoleoni în buzunar? Pentrucá nu pot să fac tranzactiuni cu străinătatea ;
gi de ce nu pot să fac tranzactiuni cu străinătatea? Pentrucă îmi lipsesc mij-
loacele de schimb, şi D-voastră ştiţi că tranzactiunile creiază mijloacele de schimb,
creiază bogăţia,

Dacă ar fi destul numerar în circulatiune, dobânda ar fi cu 8 și 2 la sută
pe an, cum este în Anglia, iar nu 14 la sută. Şi onor. D-l Protopopescu a sus-
ţinut un paradox, pe care pentru prima oară l-am auzit când ziceă că a fost
un dezastru financiar pentru ţara noastră creearea bonurilor domeniale şi ru-
rale, pe când, din contra, ele au fost un mare avantaj pentru schimb căci au
înlesnit, au înmulţit transactiunile. Apoi de când au scăzut la noi acele dobânzi
exorbitante? negregit de când s'au introdus acele bonuri cari au facilitat schimbul,
au ieftenit lucrurile, şi dacă astăzi sunt iarăş scumpe, cauza este pentrucá s'a
retras din circulafiune numerariul necesar.

Prin urmare, cred a fi stabilit un lucru, acela că noi suntem astăzi în o
pozitiune excepţională, și nu avem valori cari să înlesnească mijloacele de
schimb necesare tranzactiunilor noastre. Trebuie dar să găsim un mijloc cu
care să suplinim această lipsă gi în acelaş timp sá nu facem ceeace s'a făcut
în Franţa,

In Franţa astăzi există hârtia-monetă, şi dacă ea este în prejudiciul co-
mertului, este din cauză că în banca Franţei sunt două miliarde în numerar,
şi mai fiind alte două miliarde în hârtie, aceste patru miliarde sunt prea multe,
adică mai mult decât trebuie pentru circulafiune, şi aceasta face să se scum-
pească lucrurile.

Onor. D-l C. Grádigteanu zice că se sperie de hârtia-monetă, dar nu face
distinctiunea ce trebuie să facă în caracterul cu care se prezintă hârtia noa-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 325

strä; este o hârtie-monetă pe care o emite un Stat pe creditul său personal,
si de câte ori Statul care a emis-o pierde încrederea publicului, de atâtea ori
hârtia-monetă scade. Astfel este hârtia-monetă din Austria, emisă pe creditul
personal al Statului şi deaceea de câte ori Statul Austriei se pare a fi ameninţat
de vr'un pericol, de câte ori Austria este în război, de atâtea ori valoarea fiori-
nilor de hârtie austriaci scade. Asemenea este şi cu valorile Turciei; ba încă
ale acesteia stau şi mai rău, Dar biletele noastre nu se pot asemănă cu hârtia-
monetă a Austriei, pentrucă aceste bilete sunt garantate în averile Statului
Román.

Nu pot fi asemánate nici cu valorile Turciei, fiindcă Turcia, fiind un de-
bitor bolnav şi condamnat pe patul morţii de Europa întreagă, nu poate fi
pentru mine o normă; cel puţin amorul propriu al nostru nu ne permite aceasta,
Şi ce zic amorul propriu! Dacă aţi întrebă pe orice om de Stat din Europa nu
vă va spune că România în circumstanţele actuale este un bolnav; din contra,
România astăzi e mai sänätoasä, mai vie decât oricând, căci s'a sculat să-şi
revendice succesiunea strămoșilor ei. (Aplause). Aşa dar hârtia-monetă ce se
emite de un Stat are valoare în ochii publicului în raport direct cu garanţiile
ce prezintă, Astfel hârtia-monetă a noastră fiind garantată în imobilele Sta-
tului, are mai multă valoare decât hârtia-monetă garantată în încrederea per-
sonală a oricărui alt Stat; pentrucă, Domnilor, ştiţi că este un principiu în
dreptul roman care zice că mai multă garanţie este în lucruri decât în persoane;
gi dacă creditorii Statului ar cunoaşte acest principiu, sunt sigur că ar primi
cu toată încrederea această hârtie-monetă, în contra apărătorilor lor, deşi ei
n’au invocat apărarea lor dela nimeni, Şi în adevăr, venit-a aci, în virtutea drep-
tului de petiţiune ce are fiecare Román, să reclame cineva şi să arate că mă-
sura ce voim să luăm noi este un dezastru pentru creditorii Statului? Nu; n'a
venit nimeni,

D-l Grádigteanu mai ziceă că în toţi timpii şi toate guvernele au avut
recurs la asemenea mijloace, dar că în toate părţile ele au fost un dezastru.
Se ingealá D-sa ; n'au fost în toate părţile un dezastru, şi anume sistema lui Law,
care nu este bazată pe garanţia imobiliară, cum este a noastră, şi Law, ca să
expieze greșala sa, a plecat în India, de unde nici nu s'a mai întors, Dacă asig-
natele în Franţa nu au avut succes, aceasta a fost pentru două motive: întâiu
pentrucă ele au fost emise de un Stat care eră în revolufiune, gi al doilea, pen-
trucă erau bazate pe o eroare economică, căci aceia cari au înfiinţat acele asig-
nate ziceau că numai banul este avere, gi această eroare economică a făcut
pe guvernul convenţional să emită asignate până la 45 miliarde, adică într'o
disproportiune înzecită decât capitalul mobil necesar, căci în Franţa este tre-
buinţă de un capital mobil în totul de 4 miliarde, şi guvernul a immulfit acel ca-
pital de zece ori, astfel a făcut ca un lucru care costă un franc să se plătească,
cu zece franci.

Dar de ce nu ne-aţi dat de exemplu şi pe Englitera, care precum ştiţi, a
emis o sumă colosală de monetá de hârtie pentru ca să poată să lupte cu Na-
poleon 1; căci Englitera dela 1797 până la 1815 a luptat necontenit în contra
lui Napoleon, gi a luptat până l-a băgat la Sfánta-Elena,

Ei! Domnilor, tot așă cred eu că trebuie şi noi să facem totul pentru ca
să scăpăm existenţa Statului nostru şi dacă vom scápá această existenţă,
fie cu 30 sau 50 milioane, aceasta nu mă preocupă pe mine în momentul de

www.dacoromanica.ro

326 C. I. BĂICOIANU

pericol. Rămâne la urmă să vedem ce măsuri putem luă spre a repară sacri-
ficiul ce facem astăzi. Acum însă nu văd alt înaintea mea decât exemplul ce-mi
dau toate ţările din lume, că în momentele grave de pericol au recurs la hârtia-
monetă, şi întotdeauna acest mijloc le-a fost de cel mai mare ajutor.

Astfel, Domnilor, după ce v'am citat exemplul Engliterei, care un şir de
ani s'a luptat contra lui Napoleon numai prin hârtia-monetă, îmi veţi permite
să vă aduc de exemplu şi pe America, care în timpul războiului succesiunii nu
a putut să scape decât tot prin hârtia-monetă, căci acel Lincoln, acel mare
bărbat când a fost ucis, a fost plâns de America întreagă, căci nu eră o tasă în
toată America deasupra căreia să nu se fi văzut un steag negru; ei bine, acest
Lincoln a fost acela care a făcut paisprezece miliarde monetă de hârtie, căci el
a cunoscut că, la caz de război şi de nevoie, acel război nu se poate face, acea
nevoe nu se poate înlătură decât numai prin niște măsuri extreme.

Dar, Domnilor, numai Englitera şi America au făcut uz de acest mijloc?
Dar Italia? Dar Franţa, chiar astăzi la 1870, nu a făcut tot asà?

D-l C. Grádigteanu. Acele hârtii au fost emise de bancă.

D-l N. Fleva. Dar dacă banca care le-a emis a dat tot numerarul ei Sta-
tului, gi astfel nu le mai puteă plăti, acesta nu eră oare numai creditul Statului ?...

D-l V. Maniu. Statul este totdeauna mai sigur decât o bancă.

D-l N. Fleva. Domnilor, fiindcă s'a vorbit de economie politică, voiu zice
şi eu ceva în această privinţă. In adevăr, se întâmplă şi în economia politică
ceeace se întâmplă în toate. Când se întâmplă vreo nenorocire cu un fapt oa-
recare, atunci nu se mai uită nimeni la partea sa cea bună și ia în privire numai
partea sa cea rea.

Astfel D-l Grädisteanu si D-l Pake Protopopescu nu au cercetat acest mijloc
propus pentru a face faţă unor necesităţi indispensabile, nu l-au cercetat
decât sub partea sa cea rea; căci v'am spus că pot să aibă partea sa rea, dar
gi partea cea bună. Ei bine, acum o sută de ani, zice Victor Bonnet, Adam
Smith sustineà că a merge cineva la război cu hârtia-monetă este tot una cu
a merge la război cu tunuri de hârtie.

Adam Smith acum o sută de ani eră în adevăr mare învăţat, dar mai în-
vätati au fost aceia cari au trăit în urma lui, şi cari au urmat progresele eco-
nomiei politice.

Adam Smith este în adevăr părintele economiei politice, dar şi părinţii
noştri, dacă ar veni astăzi, ar vedeă că noi suntem mai învăţaţi decât dânşii,
căci noi am făcut oarecari pași înainte cu progresul timpului.

Iată cu toate acestea ce zice un învăţat mare: că dacă Adam Smith ar fi
trăit în timpul nostru, nu ar fi ţinut acest limbaj.

Si vedeţi că ceeace facem este o operaţiune mult mai avantagioasă decât
hártia-monetá, ceeace facem noi nu este tocmai hârtia-monetă, căci, aceasta
nu este rambursabilă în conditiunile în cari o facem noi.

In adevăr, când se emit bilete cu curs forţat, cu greu se trag înapoi, căci
această măsură se ia în timpuri de război, gi când te fmprumuti este lesne,
dar anevoie mai pui la loc ceeace ai luat. Iată pentru ce retragerea monetei
de hârtie de multe ori costă mult pe State.

Tot acest autor însemnat zice că multe State s'au servit de acest mijloc
spre a-şi creá, în momente grave, de mare nevoie, niște resurse cari le-au fost
de cel mai mare ajutor.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 827

In adevăr, când necesitatea ni se impune într'un mod cum să nu o putem
evită, când nu avem ce face, trebuie să întrebuinţăm şi acest mijloc; nu are
Statul de unde sá ia numerarul, nu-l găseşte nicäeri, Si mie mi-ar plăceă mai
bine bani sunători decât hârtia. Dar, onor. Domnii Grădişteanu şi Protopopescu,
nu este destul să zicefi ca să impunem pe contribuabili, ci trebuie să puneţi
şi ceva în punga contribuabilului ca el să vă poată da ceeace îi cereti, Foarte
bine; puneţi pe contribuabil; dar el vá va răspunde: nu am, nu pot plăti, bă-
gati-mä în puşcărie. Așa dar dificultăţile acestea nu se rezolvă în sensul cum
voiti D-voastră,

Acest autor de care vă vorbesc arată în adevăr şi partea rea a chestiunii;
el face ca medicul cel bun şi conştiincios care îţi spune mai dinainte inconve-
nientele ce va avea medicamentul pe care ţi-l dă; dar totdeodatá te asigură
că acele inconveniente sunt numai trecătoare gi te ugurezi, pe când rezultatul
final va fi de a te scăpă din starea de boală în care te aflai, şi care fără acest
mijloc se puteà agravă foarte rău. D-voastră însă nu voiti a ţine cont de efec-
tele salutare ale remediului ce vi se oferă, şi nu vedeţi decât partea cea rea,
nu vedeţi decât dezastre gi catastrofe, care la noi nu pot să se producă, nefiind
aceleaş cauze care le-au produs aiurea, Apoi cum pot veni la noi acele dezastre?
De ce n’au pierit America, Englitera, Franţa? Italia la 1866 a recurs la această
măsură, şi Italia, departe de a fi pierit, s'a mărit şi s'a consolidat; după opi-
niunea D-voastră, trebuiă să moară cu teoria lui Block în mână. (Aplauze).
Un eminent economist, Peregrius Rossi, zice undeva că teoria o ţine până când
vine şi i se impune necesitatea; atunci abandoná teoria gi recurge la practică,
cu care numai poate cineva să scape o situatiune. Teoria cine a făcut-o? Franţa,
Anglia; ei bine, tot ele, tot aceste State au inventat şi hârtia-monetă. Apoi,
nebune ar fi fost ele să facă aceasta, dacă nu le-o impuneà necesitatea? Chiar
D-l Constantin Grădişteanu a recunoscut că atunci când te strânge necesitatea
nu mai poţi să vorbeşti de teorii, Dar onor, D-1 Grädigteanu n'a binevoit să-şi
dei măcar socoteala de natura acestui proiect, D-sa zice că această hártie-mo-
netă este un impozit. Nicidecum. In termeni generali hârtia-monetă este un
împrumut forţat, dacă voiti, şi nu un impozit, Iată cum: noi avem o datorie
de 80 milioane cu bonuri de tezaur; creditorii ne cer bani; noi nu avem banii
cu care să-i plătim. Cu această hârtie-monetă, când vor veni să ne ceară bani,
le vom plăti în această monetă, şi dacă ei vor pierde ceva la schimb, aceea va
fi ca un împrumut pe care l-au făcut... (Sgomot, protestári).

D-l Vernescu. Imprumutul se restituie.

D-l N. Fleva. Apoi, Domnilor, Statele care au emis bilete cu curs forţat
nu le-au plătit oare. America a emis pentru 14 miliarde de franci, și astăzi nu
mai are decât pentru vreo 400 milioane de dolari... x

D-l G. Cantilli. Citiţi în Bonnet că America mai are încă 4 miliarde.

D-1 D. Pruncu. Citiţi concluziunea,

D-l N. Fleva. Văd că şi D-l D. Pruncu, mă întrerupe. Apoi, după cum D-sa
a citit multă militărie si puţină economie politică, eu am citit mai puţină mi-
litărie dar mai multă economie politică...

D-l D. Pruncu. După cum ai susţinut această chestiune, aşi puteă primi
concursul cu D-ta în chestiuni financiare.

D-1 N. Fleva. Domnilor, onor D-l Grădişteanu zice împreună cu D-l Proto-
popescu: dar onor. e ca eu care te-am împrumutat cu bani sunători să primesc

www.dacoromanica.ro 21

328 C. I. BAICQIANU

dela D-ta în schimb hârtie? Apoi, răspund: onor. e, D-le Grädistene, să meargă
creditorul şi să nu ia nici hârtie nici bani sunători? Domnilor, ştiu că sunt mulţi
cari poate să aibă gând să speculeze Statul, în aceste momente în cari poate
gi existenţa sa e periclitată. Eu însă nu voiu încurajă speculatiunea, voiu exa-
mină chestiunea de drept, chestiunea de interes a acelor cari posedă bonuri de
tezaur. Aceste bilete se vor plăti în realitate, fiindcă în adevăr, vom vinde
moşii, şi cu biletele se vor cumpără moşii. Prin urmare, cel putin în momentul
când vom cumpără, aceste bilete se vor da sută pentru sută. Asà este? Acum
să luăm pe creditori. Ei pot fi de două feluri: creditori avuti, ca D-1 Grădişteanu,
Cantilli şi alţii, care vor zice: decât să vând bonul pe 70 la sută, mai bine-l
tin 5 ani, când voiu puteă cumpără o moşie. Prin urmare, creditorul avut nu
pierde nimic. Acum să luăm pe creditorul sărac. Acestuia îi trebuie parale și
nu poate ţine hârtia 5 ani. Ñ

Ei bine, ín loc sá sconteze la evrei bonul sáu cu 30 la sutá, i se dá un mijloc
de a scontá acea hártie cu 20 la sutá, gi ín acest caz e necesitatea, lipsa traiului
zilnic care-l face sá păgubească ceva. Prin urmare, iată că pozitiunea credito-
rilor azi nu se face mai grea decât înainte. Ei, Domnilor; știți de ce zic că nu e
mai grea? Pentrucă dacă pozitiunea lui ar fi mai grea, ar reclamă aci şi ar zice:
nu voim pentru bonuri de tezaur să primim hârtia, Ei bine, nimeni nu reclamă...

D-1 G, Vernescu. Aşteaptă putin, abia ieri a venit proiectul de lege,

D-l N, Fleva, Dar onor. D-l Protopopescu zice: cine ne asigură că peste
cinci ani au să se vândă bunurile Statului? Si D-sa a pus la îndoială lealitatea
Statului român. Apoi, întreb: e un singur împrumut făcut până azi de Siatul
român, pe care să nu-l fi executat cu lealitate? Imprumuturile Stern, Open-
heim, al bonurilor rurale și domeniale s'au izbit ele de lipsa de lealitate a Sta-
tului? Prin urmare, cum puteţi zice că nu credeţi că Statul va pune moşiile
în vânzare? Aceasta o puteţi zice pentru Turcia, că prin nelealitatea sa a pro-
vocat scârba Europei; dar nu pentru noi, unde nimeni nu s'a plâns în contra
Statului că nu şi-a plătit datoriile cu lealitate.

D-l Pache Protopopescu zice: când vom cumpără din străinătate va trebui
să cumpărăm cu bani gata şi prin urmare hârtiile vor fi scăzute. Apoi, D-l
Protopopescu s'a uitat numai pe una din părţile medaliei, căci dacă ar fi în-
tors-o şi pe partea cealaltă ar fi văzut că atunci când noi vindem la străini,
străinii vor cáutá sá ne plătească în hârtii de ale noastre gi astfel hârtiile se
vor ridică, ceeace va să zică că din aceste oscilatiuni hârtiile vor aveă sută
în sută,

Este, Domnilor, pe lângă altele un inconvenient, inconvenientul că vor fi
mulţi mijlocitori. Se vor găsi oameni naivi cari să zică: nu primesc hârtie drept
bani, şi se va găsi un jidan alături care-i va zice: îţi dau eu bani, şi va cumpără
jidanul acea hârtie, și când Românul va aveá trebuintä de moneta de hârtie,
pentru ca să cumpere moşii, va cumpără aceste hârtii dela jidani cu un preţ
mai ridicat, asttel încât acest vierme care ne roade nu va lipsi să tragă foloase
şi din această chestiune. Dar, Domnilor, ce să facem? Bugetul ne prezintă în
fiecare an un deficit de cinci milioane; găsiţi D-voastră alte mijloace de a plăti
atât datoria flotantă cât şi de a face faţă războiului, şi eu unul voiu fi alături
cu D-voastră; însă să fie bineînţeles că aceste mijloace pentru plata datoriei
flotante, nu voiesc să fie impozitul; impozitul îl voiu lăsă ca rezervă pentru

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 329

război, fiindcă atunci nu vom puteă face nici împrumuturi nici nu vom puteà
uză cu bun succes de hârtia-monetă.

lată motivele pentru care vă rog să binevoiţi a votă această lege, care
este un mijloc înlesnicios pentru tranzactiunile comerciale, şi care a dovedit
întotdeauna că a fost un mijloc de salvarea naţiunilor. (Aplauze).

D-l P. Buescu. Domnilor deputaţi, regret că în această chestiune iau din
nou cuvântul în contra unor persoane de care nu am obiceiul de a mă despărţi
în chestiuni politice; dar aci nu este un principiu politic, ci numai un principiu
de ştiinţă, şi în privinţa acestui principiu încă dela 1866, eu m'am pronunţat.
Atunci acest proiect iale quale s'a prezentat în constituantă si întrun mod foarte
urgent, încât nu ne-a lăsat, dela tipărire şi până la luarea în considerafiune,
decât o oră; cu toate acestea m'am pronunţat chiar atunci în şedinţă secretă
contra acestui proiect de lege şi l-am considerat întotdeauna de natură a stig-
matizá un partid şi de a ruină o ţară.

Acum, Domnilor, eu as fi dorit ca D-l ministru de finanţe să nu voiască a
aruncă încă o piatră în capul acestui partid. Piatra s'a aruncat încă dela 1866
deşi proiectul nu a trecut în acea Cameră. Insă luaţi toate gazetele adversarilor
noștri politici şi vedeţi că calul lor de bătaie în contra noastră a fost întotdeauna
dela 1866 şi până acum, acel proiect de lege, căci întotdeauna ne-au zis: voi
sunteţi cari aţi voit să introduceţi hârtia-monetă.

Așadar, când D-voastră veţi votă asemenea proiect, puteţi să vă închi-
puiti ce armă aţi pune în mâna acelora pentru a combate acest partid.

Ag vol ca D-l ministru de finanţe să mă creadă că sunt unul din cei mai
sinceri şi devotați amici ai săi şi tocmai pentru aceasta-l rog să retragă acest
proiect.

In adevăr, Domnilor, dacă vom consideră starea actuală economică a ţării,
nu mai rămâne îndoială că D-l minitru are dreptate sá vie cu niște proiecte,
pentru ca să ne scape situafiunea aceasta; însă nu cu acest proiect, ci cu pro-
iecte care să fie potrivite cu starea noastră economică. Asemenea lege, Domnilor,
n'a existat nici într'o parte a lumii afară de Franţa la 1790. când pentru in-
tâia oară s'a tăcut asignatele în Franţa și pentru ultima oară în lumea întreagă.
şi este mare eroare când se zice că această lege există astăzi în toate ţările,

O voce. Există şi acum.

D-l P. Buescu. Nu confundați chestiunile; căci după ce le-aţi confundat,
puneţi alte chestiuni înainte gi pe urmă asupra ideilor acestora nu sunteţi expli-
caţi şi faceţi castele în Ispania. Toate argumentele D-voastră sunt dela în-
ceput, pot să zic, nefundate. Domnilor, am zis gi vă zic cu durere de inimă că
nu ag fi voit să refuz guvernului acest proiect, eu care fac parte din acest partid
liberal. (Intreruperi).

Domnilor, am zis şi vă repet încă odată că pozitiunea noastră economică
astăzi nu este de natură a puteă prin un proiect ca acesta să ne scape de situa-
tiunea în care se află ţara. In adevăr ţara noastră este într'o pozitiune astăzi
unde nici o formare economică nu este de natură să mărească sau să încurajeze
industria. Singurul nostru mijloc a fost agricultura; astăzi şi acest factor de
productiune este 'căzut. Nu avem industrii, căci nu avem mijloace de credit
cu cari să se poată desvoltă și susţine.

Domnilor, eu încă dela 1866 am fost contra acestui proiect şi dacă atunci

www.dacoromanica.ro
aie

330 C. I. BAICQIANV

când se va ridică va fi redusă la jumătate, căci atât va pierde la această hârtie,
nu am făcut, dacă la 1867 şi 1868 nu am făcut aceasta, nu trebuie să facem
nici astăzi această hârtie-monetă, ci, dacă voiti să facem o bancă de scont.
Eu sunt de părere, Domnilor, ca chiar în anul acesta să se înfiinţeze panca de
Scont, şi astfel vom scäpà de pericolele hârtiei-monetă. Banca de scont și cir-
culatiune a scăpat Franţa, Italia şi alte State. Dacă D-l ministru de finanţe
ar fi stăruit a se înfiinţă această bancă de scont şi circulatiune n'ar fi pus în
pozitiune să aducă proiecte ca acesta pentru hârtia-monetă. Qu aceasta a făcut
o gresalä ; dar nu este mai putin adevărat că dacă greşeală ati făcut, dacă nu
ati prevăzut de ieri ceeace eră să se întâmple, şi prevederea nu trebuie să lip-
sească unui om de Stat, astăzi vă rog, D-le ministru, scutiţi partida liberală
de această idee nenorocită.

Domnilor, nu sunt acestea bonuri ipotecare. In adevăr ele se numesc bo-
nuri ipotecare, dar este numai o numire, în realitate nu sunt decât hârtie-mo-
netă. Este o hârtie-monetă cu curs forţat, cu deosebire că această hârtie nu
are deloc caracterul ce-l au celelalte hârtii cu curs forţat cari s'au făcut în
Franţa în împrejurări grele şi care se face de multe ori şi în alte State şi cari
s'au făcut în timpul ministerului lui Pitt în Anglia.

In adevăr, Domnilor, la hârtie-monetă se aleargă la timpuri grele; în tim-
puri grele se aleargă la mijloace extraordinare; dar nici o ţară din lume nu a
alergat la asemenea mijloace extraordinare, nici o ţară din lume nu ne dă exem-
plul că s'a servit cu hârtie-monetă cu asignatele acestea, afară de Franţa la
1790. Ei bine, Domnilor, ce credeţi, că putem noi să creem valori? Numai pentru
cuvântul că am luat un petic de hârtie si am scris pe dânsul 100 fr. credeţi că
acea hârtie trebuie forţată ca să aibă aceeaş valoare? Gredeţi D-voastră că
aceasta este o poliţă care poate să circule gi să îndeplinească locul monetei?
Nu! Este o eresie economică, repet, condamnată gi de practică si de stiință.
Nu este posibil ca un petic de hârtie pe care este scris: 100 fr. să aibă această
valoare fără garanţii. In modul cum faceţi D-voastră hârtie-monetä, nu o
puneţi în poziţiune de a aveă o valoare; căci dacă D-voastră silit şi forţat îi
daţi curs când va veni în mâna consumatorului, atunci ea va aveă curs scăzut.
Şocietatea va pägub]. Jatä ce se va întâmplă. Hârtia aceasta va face mai în-
tâiu cea mai mare perturbatiune socială, nu va puteă nimeni să îndrăznească
să mai facă o simplă afacere cu asemenea bilete de hârtie care nu au nici un
mod de a se realiză, cari nu sunt deloc conversibile şi pe care nu se poate luă
bani nici chiar credit; numai acei cari vor aveă afaceri cu Statul vor puteă
intrebuintá această hârtie.

Răul este foarte mare; căci, domnilor, oricine cu această hârtie va trebui
să-şi procure hrana de toate zilele, astfel sunt funcţionarii salariaţi de Stat;
ei bine, vedeţi că puneţi în pozitiune pe aceşti oameni ca să-și reducă valoarea
salariului lor la jumătate. Apoi aceia cari au să primească prin contracte dela
Stat o sumă oarecare îi puneţi în pozitiune de a nu priml în realitate valoarea
ce au dat, ci le dati o valoare care reduce cu mult valoarea ce au dat ei Statului.
Valoarea care a dat-o ei a fost întreagă, gi când îi predati plata, nu-i predati
decât jumătate, căci atâta va pierde din valoarea sa acea hârtie-monetă. Ase-
menea inchipuitivá că este o avere depusă într'un loc oarecare a unor orfani;
ei bine; aceia când vor ven] să ridice averea, să o ridice cu o pierdere oarecare,
numai o parte din acea avere depusă în o sumă de 1000, de 3.000. de 9.000 lei,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 381

Ei bine, drept este să facem noi ca societatea întreagă să fie expusă la ase-
menea pierderi?

Domnilor, este adevărat că în alte ţări există o hârtie în circulatiune, dar
ea există de bunăvoie; există hârtie fiduciară, Această hârtie fiduciară, care
nu este decât bilete de bancă, circulă în societate cu toată încrederea pentrucă
are toate conditiunile monetei, şi este plătibilă la toate casele publice. Biletul
de bancă de 100 fr. este plătit tot cu 100 îr. Înţeleg dar să vă serviţi cu ase-
menea bilete, dar nu să faceţi greșeala de a introduce asignatele sub formă
de hărtie-monetă, care are să se plătească într'un mod aspru de toată socie-
tatea. Bilete de bancă se plătesc regulat pentrucá plata lor e asigurată printr'o
rezervă în monetä sunătoare şi pentru că aceste bilete de bancă pot fi conver-
tite în monetă în orice moment, publicul nu se duce să primească plata și se
servá de dânsele cu încredere, şi îndeplinește în toate ceasurile lipsa de monetá
sunătoare, Noi dacă suferim mai cu seamă de lipsa de numerar, gi remediul
ca să avem un numerar echivalent, cu moneta sunätoare, nu este tocmai mij-
locul ce ni-l prezentaţi D-voastră, pentrucă aceste bilete sau hârtie-monetă,
nu întrunesc condiţunile cerute pentru circulatiune.

să vă dăm, Domnilor, socoteală de ce este acest proiect; să vedem care
sunt condiţiunile unei monete metalice, şi atuncea vom vedeă dacă acest proiect
însușeşte vreuna din aceste condițiuni. Pentruca o monetă să fie bună și pri-
mită în circulatiune, trebuie să aibă mai întâiu valoarea intrinsecă, al doilea
să aibă usul serviciului; fără aceste două condițiuni nici chiar moneta sunátoare
n'ar puteá circulă. Să vedem dar, dacă acest proiect are vreuna din aceste
două condițiuni.

In ceeace se atinge de valoarea intrinsecă, este evident că un petic de
hârtie nu poate să aibă o valoare, afară numai dacă va fi în condiţiunile unui
bilet de bancă. Si biletele de bancă deși nu au valoarea intrinsecă de 100 lei
de exemplu, dar au această valoare pentrucă se pot converti în monetă sună-
toare în orice moment; în vreme ce, această hârtie-monetă, nu se poate con-
vertl în numerar, şi prin urmare n'au nici o valoare. Iată dar, că această primă
condiţiune a monetei sunátoare, nu există în această hârtie-monetă.

Să vedem acum a doua condiţiune, o are? Aci în adevăr trebuie să sta-
bilim un mic principiu. In ceeace se atinge de usul în serviciu, aceste bilete sau
hârtie-monetă, ar aveă o parte din acest us, şi care i se dă prin acest proiect
de lege, Şi dacă nici această parte nu i s'ar fi dat, atuncea acest proiect de lege
nici n'ar mai aveá cuvântul de a fi. Este adevărat că la noi necesitatea nume-
rarului e de cea mai mare utilitate, şi din cauza acestei utilităţi biletele acestea
ar puteă să aibă o valoare. Ei bine, aceste bilete au uzul servicului? Au! Şi
care este acest uz? Acela ce se zice prin proiectul de faţă că, aceste bilete sau
hârtie-monetă vor îi primite la toate casele publice. Prin urmare acesta e sin-
gurul us al servicului, căci acel ce va primi o sumă oarecare în hârtie-monetă,
va puteă plăti la Stat o contributiune cu aceste bilete după cursul nominal.
In acest caz dar, este un us de serviciu; dar cine-l face? Il face publicul? Nu!
Pentrucă publicul n’are daraveri multe cu tezaurul, ci-l face mai totdeauna
acei cari sunt creditori ai Statului, bancherii bunăoară, ei vor veni la mine şi
la altul, şi va adună aceste bilete pe un curs scăzut, pe care le va da apoi la
cassele publice, şi astfel publicul va pierde şi numai aceşti speculanţi vor
câştigă. Dar Statul care a emis aceste bilete, care în circulatiune: s'au de-

www.dacoromanica.ro

332 Ç. I. BAIÇOIANU
—— Á MM

preciat, şi pe care el le primeşte pe valoarea lor nominală, ce pierde? Dacă
vor scädeà la 50 la sută Statul le va primi în pierdere de 50 la sută şi sá nu
credeți că Statul primind îndărăt suma de 30 milioane, pierderea va fi numai de
15 milioane, pentrucă aceste valori au să iasă si să intre de mai multe ori în
cassa Statului şi la orice intrare şi ieşire, Statul va pierde şi prin urmare pier-
derea va fi cu mult mai mare. Este dar bine constatat că aceste bilete au să
aducă o mare pierdere atât Statului cât şi publicului.

Este lesne dar să înţelegem că aceste bilete vor fi susținute numai de oa-
meni interesaţi, de speculanti, de care e plină piaţa noastră. Din acest punct
de vedere, aceste bilete vor devastă ori pe unde vor trece.

Apoi, Domnilor, în general hârtia-monetă aduce cea mai mare pierdere,
si despre aceasta dacă D-voastră nu voiti să dati ascultare argumentatiu-
nilor noastre; dacă nu voiti să credeţi nici în sinceritatea noastră, apoi atunci
vă voiu cità ca probă despre ceeace susţinem pe cei mai însemnați economiști
cari au drept la încrederea D-voastră.

Mai întâiu vă voiu cită unele pasaje din câţiva autori, oamenii cei mai com-
petenti în această materie cari au tăcut foarte întinse studii în privinţa aceasta.

Este mai întâiu, Domnilor, un economist francez Du-Puynode, care iată
ce zice în privinţa hârtiei-monete: `

« Hârtia-monetă este totdeauna un pericol în timp de crize mari, este un
« expedient favorit al guvernelor în încurcături. Fără mijloace, cu nişte petice
« de hârtie se crede a se face aur; din nenorocire este un fel de aur depreciat
« de când apare câteva lovituri de presă pe nişte rame de hârtie se pare a creă
«o valoare; dar să ştie că numai trebuinţele circulatiunii şi utilitatea -realá a
« metalelor dă un preţ însuș numerarului metalic».

Apoi să vă mai citesc ceva şi din scrierile unui alt economist din Franţa,
care a studiat această materie cu cea mai mare maturitate; să vă citesc din
scrierile D-lui Courcelle-Seneuil, care iată ce zice:

« Hârtia-monetă nu poate da unui guvern decât mijloace prea restrânse
şi aduce în tranzactiunile private, perturbatiuni dese gi deplorabile ; ea schimbă
încredințarea ce se datoreşte prin contracte; ea deslocueşte în modul cel mai
neegal şi cel mai arbitrar averile particulare şi turbură cu mult mai mult socie-
tatea decât nişte echivalente de imposite ».

Dar tot acest autor eminent în aceste materii, zice: « Pretutindeni hârtia-
monetă s'a considerat cu drept cuvânt ca un că cica extrem şi primejdios,
ca cea din urmă resursă în timpuri dificile.»

Domnilor, să venim, să vedem proiectul de lege care se prezintă astăzi
dacă poate să fie chiar în aceste condițiuni despre care zice D-l Courcelle Se-
peuil că este un expedient extrem și primejdios, în timpuri dificile. Nu; căci
când acest autor vorbeşte așă, înţelege hârtia-monetă cu totul alta decât aceea
despre care este vorba în acest proiect de lege.

Aci D-l Fleva, precum şi toţi apărătorii proiectului guvernului, cred că
găsesc un punct de scăpare spunându-ne că așă s'a făcut în Franţa, în Anglia, etc.

Totdeauna în adevăr, când ţările sunt în pericole, se aleargă la mijloace
extreme, dar care sunt acole mijloace ale acelor țări? Si care este hârtia aceea
primejdioasă despre care ne vorbeşte D-l Courcelle-Seneuil? Nu este aceea care
se propune acum; aceasta este mult mai rea, este cea mai primejdioasă.

In Statele-Unite ale Americei, în timpurile cele mai primejdioase, în timpul

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELO R IPOTECARE DIN 1977 333

războiului de independenţă, când focul cel mai mare a ars acolo, ei bine, atunci
Americanii au făcut toate sacrificiile, şi-au pus mâinile în foc şi au făcut în
adevăr o hârtie-monetă, dar nu hârtia aceasta ce se propune. Au făcut o bancă
a Statului, cum arăta adineaori onor. D-l Fleva, şi a emis bilete pe garanţia,
şi pe contul tezaurului public, bilete cărora pe de o parte se dedea curs forţat,
iar pe de altă parte aceleași bilete în mică cantitate se plăteau în numerar.

Chiar în Austria, nu mai departe decât în războiul cu Prusia s'au emis
asemenea hilete; va să zică numai în timpuri grele s'au emis şi acolo astfel de
bilete. (Intreruperi, zgomot).

Ei bine, acei onor. D-ni cari au combătut ideea noastră, au susţinut cursul
forţat pentru aceste bilete, zicând că tot asemenea s'a urmat și în Franţa, şi
în Englitera. Nu este aşă; biletele au avut curs forţat, acele bilete însă erau
în alte condițiuni. In Englitera au avut biletele curs forţat, însă alăturea cu
această, dispozitiune există şi o bancă de scont şi de circulatiune, şi aceasta,
a făcut superioritatea Engliterei asupra Franţei. In adevăr Anglia cu puţini
soldaţi, dar aveă mijloace energice, banca care o ajută să sustie armatele ce-
lorlalte puteri si să răstoarne în fine pe marele Napoleon I. Numai prin ase-
menea mijloace a scos bancnote cu curs forţat.

Dar oare acele bilete de bancă cu curs forţat, sunt ele fără valoare ca ace-
stea? Nu. Aceste bilete se plătesc neîncetat, este o cassă anume având totdeauna
un fond de rezervă pentru plata lor. Dacă ar fi să întreprindem în acest mo-
ment, a face istoria băncilor engleze, v'aş puteă convinge că toate aceste bi-
lete de scont si circulatiune cu curs forțat, niciodată n’au fost depreciate, Spu-
neti-mi acum, care este siguranța D-voastră că ele nu vor fi depreciate la noi?—
Apoi, curs forţat astăzi nici nu există, Domnilor, în Englitera.

D-l preşedinte al consiliului, Mă iertaţi, există şi în Franţa si în Italia gi
în America și chiar în Englitera.

D-l P, Buescu, Dacă în Franţa a fost pentru aceste hârtii curs forţat la
1870, cu toate acestea ele se vindeau sută pentru sută; nimeni nu eră în pa-
gubă. Vă repet, D-voastră puteţi susţine că hârtia ce voiti a face, va fi ca în
Franţa si Anglia. (Intreruperi).

Apoi cu asemenea bilete de bancă îmi comparati hârtiile d-voastră? Fa-
ceti o mare eroare, şi voiti a ne împinge şi pe noi a face eroare. Unde sunt la noi
acele institutiuni de bancă la ghigeul cărora să se prezinte cineva pentru a-şi
primi banii în numărătoare.

La aceste bănci se aflau depozite particulare în sume însemnate, care se
dau pe bilete spre a le ţine cursul. Singurul nostru depozit, cassa de depuneri
gi consemnaţiuni, în ce situatiune se găsește ea astăzi. Are ea în natură de-
pozite? Nu!

Voci. Este un abus de încredere.

D-l P, Buescu, Aud că mi se zice: este un abus de încredere. Pentru bän-
cilo de circulatiune nu este un abus, căci depozitele acolo sunt foarte mari,
încât mare parte dintr'însele ar stă în neactivitate, şi deaceea băncile de cir-
culatiune profită de asemenea depozite ; dar casă vă convingeti de acest adevăr,
aduceţi-vă aminte de băncile de depozit, care au precedat băncile de circula-
fiune şi nimeni nu ziceă că este abuz de încredere, căci toţi aveau încredere
în operaţiunile acestor bănci.

www.dacoromanica.ro

334 C. I. BAICOIANU

Apoi, Domnilor, există curs forţat în alte ţări; însă acest curs forţat nu
aduce nici un prejudiciu publicului, fiindcă în cele din urmă toate biletele sunt
rambursabile, se plătesc în numerar. Şi apoi, Domnilor, acele bilete, în ţările
de cari vorbiţi, erau bilete de bancă, şi când n'au fost bănci particulare, au
fost bănci ale Statului.

Proiectul ce ni se prezintă astăzi este un proiect de hârtie-monetă, cu
totul deosebit şi care are altă numire, adică este un proiect de asignate, precum
a fost în Franţa la 1790 şi de când nu s'a mai repetat nici într'o ţară din lume;
iar nu de bilete de bancă cu curs forţat si nici bilete de bancă de Stat cu curs
forţat. Dacă D-l ministru de finanţe ar fi aplicat acest proiect de lege pentru
30.000.000 încă dela 1866, la câtă sumă ar fi ridicat succesorii săi aceste bilete?

O voce. La trei sute de milioane.

D-l P. Buescu. Apoi inchipuiti-vá D-voastră ce fel de domenii ar fi trebuit
să aibă Statul când am fi ajuns să avem bilete până la 2 sau 8 miliarde!

Domnilor, când s'a făcut această lege în Franţa la 1790, s'a făcut pentru
400 de milioane, punându-se ca ipotecă bunurile clericalilor si bunurile nobletei
care emigrase gi care se urcau la valoarea de 400 de milioane. Ei bine, ştiţi până
la ce sumă s'a ridicat acea hârtie-monetă la 1795? S’a ridicat până la 40 miliarde.

Se zice, Domnilor, că se garantează plata acestor bilete cu proprietăţi.
Aci este eroarea. Iată ce zice D-1 Josephe Garnier:

« Deprecierea începu cu cele dintâiu emisiuni, ea eră de 10 la sută. pela
începutul anului 1791; de 37 la sută pela finele anului 1792; de 55 la sută pela
finele anului 1793 şi de 78 la sută pela finele anului 1794. La acea epocă de
conflagratiune universală, funcţionarii publici abia puteau să trăiască; ren-
tierii mureau de foame și numai armata pe teritoriul străin abia aveá o soartă
care se puteă suferi. Cu asignatele nu se puteau face cumpărări, cea mai mare
parte a circulatiunii se făceă fără dânsele. Atunci părinţii noştri, dau 8 şi 10
mii franci de hârtie pentru o pereche de cisme; bucătăresele dau 6 şi 7 sute
franci pentru o livră de unt; gi doicile dau 20 şi 30 franci pentru o acadea ».

Iată dar, Domnilor, tabloul făcut la aceste asignate pe care voim să le in-
troducem la noi. Apoi vă place D-voastră asemenea tablou? Domnilor, de când
există omenirea, aceleaşi cauze aduc aceleaşi efecte. Dar veţi zice că in ţara
noastră sunt de acele guverne tari de caracter, încât nu vor scoate hârtie mai
mult decât pentru 30 milioane. Cine mă garantează pe mine şi pe D-voastră
că ușa deschisă odată, aceasta nu se va repeta de mai multe ori?

Do mnilor, voiu termină prin a mă servi cu acelaş autor de care s'a servit
gi d-l Fleva. D-sa a venit aci cu o carte a lui Victor Bonnet, pe care din no-
rocire o cunosc gi eu. Domnilor, niciodată Victor Bonnet nu va fi omul acela
care să zică că hârtia monetă este bună.

Iată ce zice D-l Victor Bonnet în aceia carte din care a citit D-l Fleva.

« Cu toate acestea hârtia-monetă nu este un bun mijloc pentru a se pro-
cură resurse extraordinare».

Şi D-1 Victor Bonnet vorbeşte tot de o hártie-monetá care se compune din
bilete de bancă cu curs forţat, iar nu de asignate cu care le confundă D-l Fleva.

Prin urmare, sfidez pe oricine, nu cred că se va găsi un singur om serios,
om de ştiinţă care să sprijine această ţară. Așadar, Domnilor aceste bilete sau
hártie-monetá, nu însuşesc nici valoarea intrinsecă ce O are hârtia fiduciară,
gi mai putin ínsugesc conditiunea ce o au biletele de bancă care se pot ram-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTECARE DIN 1877 335

bursă oricând, în vreme ce aceste bilete sau hârtie-monetă nu pot să fie con-
vertite oricând ar voi detentorul, gi vor trebui să treacă prin acele furci-cau-
dine, adică va fi silit publicul să le primească scăzute şi să le treacă gi mai scă-
zute. Ei bine, această pozitiune a societăţii din cauza pierderii ce va suferi
prin hártia-monetá, se va restrânge și mai rău asupra averii Statului; căci,
precum fiecare particular va pierde în tranzactiunile sale, cu atât mai mult va
pierde Statul, când va fi silit să le încaseze pe cursul nominal şi să le puie în
circulatiune cu valoarea lor scăzută.

Prin urmare, Domnilor deputaţi, luaţi în consideraţiune că astăzi sunt
mai multe mijloace sigure ca să ajungem la asemenea înlesniri, şi rugaţi pe D-1
ministru de finanţe, să binevoiască a retrage acest proiect, şi să ferească par-
tidul de această gravă lovitură. Să ne ferească de această lovitură pentru ca
nu reacţiunea înarmată cu această nouă armă, să vie să ne lovească și să ne
depărteze dela putere ca pe niște oameni cari am atentat la averea particula-
rilor cât și la averea Statului,

Şedinţa din 13 Maiu 1877
(Urmare)

D-1 R. Pátárlágeanu. Domnilor deputaţi, în urma savantelor discursuri pro-
nunfate în şedinţa de ieri, dacă eu am luat cuvântul astăzi, este numai pentru
a da oarecari explicafiuni.

D-l Buescu a început discursul D-sale prin a spune că această chestiune este
cu totul impopulară, că este o gogoriţă de care s'a speriat lumea și jurnalele
opozifiunii, profitând de această armă, atacă partidul liberal, şi deaceea D- P,
Buescu consilie pe D-l ministru să retragă acest proiect.

Domnilor, dacă ne vom da socoteală de cauzele cari au provocat îngrozi-
toarea depreciere a asignatelor în secolul XVIII în Franţa, dacă vom consideră
că biletele de bancă din Franţa au astăzi un curs al pari, și dacă vom consideră
hârtia-monetă din Austria, Italia, Rusia şi chiar Turcia, vom vedeă că frica
ce se zice că a cuprins lumea la noi nu poate fi întemeiată decât pe un prejudiciu,

Domnilor, proiectul de faţă are de scop a plăti datoria Statului de 30 mi-
lioane, gi aceasta mai cu seamă din cauza crizei care pune în imposibilitate pe
guvern de a realiză astăzi un împrumut. Dacă vom presupune că guvernul
găseşte astăzi cu înlesnire aceste 30 milioane pe piaţa noastră, trebuie să ne dăm
seama că dobânda ce va trebui să plătească în curs de cinci ani va ridică acest
împrumut la 55 milioane. Dacă însă guvernul va reuşi ca această hârtie să aibă
un curs cu un scăzământ de 10 la sută, totuş face o bună afacere,

Acum, domnilor, grija cea mare e să vedem, să ne dăm osteneala și să
studiem dacă hârtia aceasta numită ipotecară va aveà un curs bun pe piaţă.
Să vedem dacă e întemeiată frica onor, preopinenfi cari cred că aceste hârtii
vor fi depreciate până la jumătate valoare.

Domnilor, să luăm lucrurile cum sunt, In Franţa, biletele de bancă merg
sută în sută. Ei bine, care e cauza de merg acolo sută în sută, iar în Austria şi
Rusia variază între 15 si 25 la sută, după împrejurări ?

In Franţa toată lumea știe că biletele de bancă sunt asigurate cu a treia
parte în numerar și în efecte de portofoliu, ceeace e o garanţie foarte mare pentru
public. Aceasta e singura garanţie care face că în Franţa biletele de bancă au
un curs al pari. In Austria si în Rusia biletele de bancă nu sunt garantate; dar

www.dacoromanica.ro

336 C. I. BAICOIANU

singurul avantaj ce au este că sunt primite la tezaur în loc de monetä; şi cauza
pentru care cursul variază între 15 şi 25 la sută este că în aceste ţări emisiunea
s'a făcut în cantitate foarte însemnată, pe când în Franţa, banca nu emite bilete
decât în raport cu puterile sale.

Așadar conditiunea esenţială ca aceste bilete să aibă curs pe piaţă este,
pe de o parte să fie garantate, şi pe de alta să fie primite la cassele publice. Apoi
mai trebuie ca emisiunea să fie potrivită cu exigenţele de circulatiuni pe pieţele
unde se fac asemenea operaţiuni.

Domnilor, să cercetăm dacă noi ne aflăm în bune condițiuni, servindu-ne
de exemplele cari se văd în celelalte ţări, spre a emite aceste 30 milioane.

Noi, după proiectul de lege prezentat, emitem numai 30 milioane, pentru
cari mai întâiu garantăm pe detentorii biletelor cu valoare îndoită în proprietăţi
de ale Statului, şi al doilea, prevedem în proiect că aceste hârtii sunt considerate
ca monetă legală şi convertibilă la toate cassele publice. Aşadar, pe câtă vreme
aceste bilete ipotecare sunt garantate în valoare reală de dublu preţ, pe câtă
vreme cassele publice le primesc în loc de monetă, şi pe câtă vreme emitem numai
30 milioane, adică numai a treia parte din bugetul veniturilor Statului pe an, eu
cred că aceste bilete ipotecare sunt în condițiuni de a aveá un curs bun pe piaţă.

Argumentele aduse spre a combate acest proiect de lege nu-mi par deloc
întemeiate. Onor D-l Em. Protopopescu-Pake ziceă că nu putem creà valori unde
valori nu există. Apoi, Domnilor, în cazul de faţă nu există valori? Există, pe
câtă vreme biletele se emit numai pentru jumătate din valoarea moșiilor ipo-
tecate. Să nu mi se zică că aceste bilete vor aveă acelaş scăzământ pe care îl au
celelalte efecte, precum bonurile domeniale si celelalte, căci este o mare deosebire
între obligatiunile unei case de credit și între hârtia-monetă care este primită
în orice minut şi la orice casă publică.

Eu m'am consultat cu toţi bancherii din piaţă și ei sunt de opiniune că în
conditiunile în cari se emit aceste bilete ele nu pot să aibă un scăzământ mai
mult decât 2 la sută. Ni se face comparatiune cu caimelele turcești. Apoi, Dom-
nilor, cu toate că Turcia se află în cea mai deplorabilă stare și că a emis aceste
caimele fără nici o garanţie şi fără nici un control, totuş am văzut în Courrier
d'Orient că ele au un scăzământ numai de 40 la sută; însă biletele noastre cari
se vor emite şi cu control şi cu O garantie îndoită nu vor aveá decât o foarte
mică scădere.

Aşa dar, pe câtă vreme proiectul de faţă ne dă toate garanţiile, pe câtă
vreme aceste bilete sunt primite la toate cassele publice şi se emit într'un număr
foarte neînsemnat în raport cu bogăţia ţării, cred că vor aveă un bun curs pe
piaţă, şi astfel guvernul, în loc să se împrumute, ar face o bună afacere dacă ar
emite aceste bilete.

D-1 vice-preşedinte. Domnilor, a venit o depegá din Galaţi a mai multor
bancheri, cari roagă pe biurou să intervină pe lângă Cameră ca să nu primească
această lege.

D-1 G. Cantilll. Domnilor, sunt fericit că, în momentul când iau cuvântul
să vorbesc în această chestiune, nişte onor. comercianţi din Galaţi, competenţi
în asemenea materie, au depeșat biuroului Adunării, rugându-l sá binevoiască
a interveni pe lângă guvern ca să retragă proiectul pe care noi îl discutăm.
Sunt fericit de aceasta, pentrucă îmi uşurează susținerea tezei mele...

D-l E. Stätescu. Ce vei zice când vor veni și depeşi contrarii?

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 337
om i it

D-l G, Cantilli, Când vor veni asemenea depesi, te vei servi D-ta cu dânsele.
Eu zic că sunt fericit să am aşentimentul unui număr de comercianţi atât de
importanţi ca cei subscrigi în aceă telegramă şi cari au o mare greutate în lumea
financiară,

M'am simţit dator să iau cuvântul în această gravă materie, deși cred că
înţelepciunea D-voastră v'a arătat care este solutiunea cea mai nemerită ce
trebuie a se da, pentru următoarele cuvinte: mai întâiu pentru a protestă contra
acestei măsuri financiare pe care guvernul voeste a o introduce în ţară; şi în
al doilea rând, pentrucă, în o materie atât de delicată şi atât de importantă,
discutiunea, departe de a face vreun rău, este menită a vă lumină asupra deci-
ziunii ce trebuie să luaţi.

Eu cred, Domnilor, în sinceritatea convictiunii D-lui Ion C. Brătianu relativ
la măsura financiară pe care D-sa acum ne-o propune, ţin a vă afirmă că nu
gândesc să arăt nici un spirit de opozitiune sau de neîncredere în persoana
D-sale; dar îmi permit a combate aceaştă a D-sale învederată convinctiune.
Ştiu că de 11 ani D-sa cugetă asupra acestei idei, şi, când vine cu dânsa pentru
a o transformă în lege după atâta timp, se înţelege că pentru D-sa aceasta provine
dintr'o profundă credinţă că pentru D-sa măsura ce ne propune este o adevărată
panaceă menită a aduce fericirea acestei ţări.

D-1 E, Stătescu, Nu fericirea; dar va scăpă ţara din această gravă situatiune.

D-l G, Cantiiii, Convingerea mea este alta decât aceea a D-lui ministru-
preşedinte. Eu cred că un guvern, când propune oarecari măsuri, trebuie să se
ocupe nu de imediatele efecte ale acestor măsuri, ci de efectele cari vor aveă
loc mai târziu, într'un timp mai depărtat; să caute a vedeă dacă, pentru nişte
rezultate pentru moment măgulitoare, proiectul de lege de faţă nu va produce
în viitor catastrofă financiară. Pentru mine, convingerea este făcută; viitorul,
gi un viitor nu depărtat, va da o teribilă desmintire D-lui ministru de finanţe,
arătându-i, dar va fi prea târziu, cât de periculos şi de fecund în dezastre este
proiectul D-sale, Să ne fixăm, Domnilor, bine aşupra naturii acestui proiect de
lege, și să ne întrebăm: Este el, ori nu, hârtie-monetă? cuprinde el, ori nu,
asignatele? sau este o altă combinatiune financiară mai fericită, pe care trebuie
să o apreciem la justa ei valoare?

Ei bine, m'am gândit mult la acest proiect şi am rămas încredinţat că el
nu creiază decât asignate, cărora dându-şe curs forțat, ele devin o curată hârtie-
monetă ; căci, Domnilor, să nu ne jucăm cu cuvintele: asignatele, având curs
forţat, nu sunt altceva decât hârtie-monetă; ele nu au fost şi nu sunt decât niște
titluri asigurate în pământ, asemnate în pământ, reprezentând o valoare în
pământ. Asà au fost la început asignatele, când au făcut aparitiunea lor în do-
meniul financiar; toată lumea știe aceagta; nu trebuie să insistăm mult asupra
acestei explicatiuni,

Odată ce, după cum lucrurile s'au petrecut în Franţa, aşignatele au do-
bândit curs forţat, ele au luat caracterul de hârtie-monetă. Hârtiile-monete,
după cum ne-o spune D-l Courcelle Seneuil într'un articol al său din dicţionarul
de economie politică al D-lui Maurice Block, nu sunt decât nişte promisiuni sau
titluri cărora un act al guvernului le dă calitatea de monetă. Trebuie neapărat
să aibă şi curs forţat. Ei bine, ce se face prin acest proiect! Nimic alt decât că se
înfiinţează titluri cărora guvernul, prin Corpurile Legiuitoare, voeste a le da

www.dacoromanica.ro

338 C. I. BAICOIANU

calitatea de monetá. Intr'adevăr, iată cum sună art. 2: « Biletele ipotecare sunt
la purtător, fără procente, şi se primesc ca monetă legală de toate cassele publice».

Comisiunea delegaților a adăugat ca biletele să se primească întrun mod
forţat, nu numai la cassele publice, dar pretutindeni în ţară. Așa dar nu vi se cere
nimic alt prin prezentul proiect de lege, decât înfiinţarea de hârtie-monetă
sub formă de asignate,

Odatä ce ne-am fixat bine asupra naturii acestei măsuri financiare, să
căutăm să găsim cari sunt inconvenientele acestui sistem, si nu cred că cineva
din noi să poată inventà ceva în această materie, Cu toţi nu putem decât sá
repetăm ceeace a constatat ştiinţa şi experienţa practică în nenumărate rânduri,
Voiu căută dar a vá demonstră într'un mod cât se poate mai precis, gravele
inconveniente pe cari le prezintă combinatiunea propusă de onor, D-l ministru
de finanţe, și repet, vă rog să binevoiti a crede că nu fac opozitiune cabinetului
cu această chestiune; căci nu cred că se aduce un bun serviciu ţării, când ea se
află într'o atât de rea situaţie financiará, ca cineva sá vie să facă opozitiuno
guvernului tocmai cu nişte măsuri financiare, Vă rog dar să credeţi în since-
ritatea ziselor şi credințelor mele,

Nu primesc, Domnilor, hârtia-monetă pentru raţiunea care mi se pare
puternică, că şi-a făcut viaţa în alte State; că s'a experimentat în alte State
mult mai mari și mai înflorite decât al nostru, în America, în Franţa, în Austria,
care dela războiul de şapte ani şi până astăzi n'au putut să scape de acest expe-
dient înşelător,

In Danemarca, Rusia gi chiar China, hârtia-monetă a dat cele mai triste
şi dezastruoase rezultate,

Qricât s'ar munci onor, meu amic D-l Fleva pentru a ne probă că poate să
aducă fericirea ţării această monetă împrovizată, eu nu cred aceasta. In adevăr,
Domnilor, dacă într'o stare normală s'a făcut experienţă cu această hârtie-
monetă și în alte ţări cu resorginte mari financiare, şi s'a văzut că nu este sus-
ceptibilă decât de a produce cele mai rele efecte, cum credeţi D-voastră că într'o
țară ca a noastră, care n'are mijloacele financiare care le-au avut acele State
mai avute decât noi, mai ales când suntem într'o stare anormală, cu un război
care ne învăluie din toate părţile, cum voiti zic să credeţi că această măsură să
aibă mai bune rezultate la noi?

Intr'o ţară cum este a noastră, care din nenorocire este bănuită de profunde
perturbatiuni politice, nu cred că vom ajunge la un bun rezultat cu acest mijloc
de schimb, nu cred că se vor puteă realizà aspiratiunile, de altminteri lăudabile,
ale onor, nostru prim-ministru, Gândiţi-vă dar, Domnilor, la îndelunga expe-
rientä făcută în alte părţi cu hârtia-monetă, pentru a vă convinge că ceeace am
onoare a zice despre acest semn monetar, nu este decât exactul adevăr, Care
este rezultatul imediat al hârtiei-monete? Mă voiu referi în această privinţă la
cele scrise de D-l Victor Bonnet într'un articol al său din Revue des deux Mondes
din 15 Noemvrie 1876.

Mai înainte de a vedeà acest rezultat, îmi permit de a deschide o paranteză.
In loc ca guvernul să intituleze proiectul acesta de lege, proiect de lege pentru
stingerea datoriei flotante şi acoperirea deficitului din anii trecuţi, prin emitere
de bilete ipotecare, mai bine eră să fi fost sincer şi să-l intituleze: proiect de lege
pentru înfiinţare de hârtie-monetă. Este bine să se spuie lucrurile după cum sunt,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 339

cu adevăratul lor nume, şi să nu se făurească hapul pentru a fi mai bine înghiţit.
(llaritate).

Inchid paranteza gi má întreb: care este imediatul rezultat al emisiunii de
hârtie-monetă?

D-1 Victor Bonnet o spune întrun mod categoric că cel dintâiu rezultat,
cel dintâiu inconvenient este perturbatiunea în toate situatiunile, în urma
scumpetei de care sunt lovite obiectele necesare pentru întreţinerea vieţii,
provenită din deprecierea la care mai totdeauna sunt supuse aceste bilete
la purtător, care constituiesc hârtia-monetă. Mă explic: ori de câte ori s'au emis
bilete de asemenea natură, n'au putut să se emită, în regulă foarte generală,
decât cu o depreciere; aceasta este un ce atât de adevărat, încât nu se mai
contestă. Astfel în Italia în anul 1866, în cele dintâiu zile ale emisiunii, hârtia-
monetă a suferit un scăzământ până la 20 la sută.

Este lesne de înţeles că deprecierea subită a biletului monetă loveşte
într'un mod simţitor toate clasele societăţii, mai ales când deprecierea este
formidabilă, cum se întâmplă câteodată,

Intr'adevăr, obiectele în genere, şi în special cele de prima necesitate, se urcă
cu atât cu cât scade semnul monetar care servește ca mijloc de schimb. Sá
luăm acum pe un creditor al Statului. Presupunefi că acest creditor are să ia
20.000 de galbeni, pe care-i împrumutase Statului în aur. Statul, conform cu
art. 3 din acest proiect de lege, va plăti în hârtia-monetă acestui creditor 20.000
de galbeni. Cât va primi în realitate acel creditor? După cursul hârtiei. Dacă
hârtia-monetă are curs al pari, al pari va fi şi dânsul plătit; dar dacă nu are
cursul al pari, după cum se va întâmplă gi după cum s'a întâmplat în toate
ţările, va primi bietul creditor cu atât mai putin din ce are drept să primească,
cu cât titlurile vor fi depreciate; astfel de se vor depreciă cu jumătate la sută,
fie chiar cu a patra parte din sută, acel nenorocit creditor va primi jumătate
sau trei din patru părţi din ceeace aveă drept să primească dela Stat. Ce veţi
zice D-voastră atunci, Domnilor? Nu veţi zice cu toţii că aceasta este o adevărată
spoliafiune, cu atât mai oribilá, cu cât nu există nici un mijloc sigur de a fi
reparată. (Aplauze). Apoi bine este să legiferati D-voastră în sensul acesta?
Sunt oameni cari au bonuri de tezaur şi cari au împrumutat pe guvern cu banii
lor în aur sau argint; dânduli-se acelor oameni drept plată hârtie, dela care au
să sufere depreciere, nu se chiamă aceasta o curată derisiune.? (Râsete).

Să nu pierdeţi din vedere, Domnilor, că deprecierea acestor bilete va fi
considerabilă.

Dacă bonurile domeniale au astăzi un scăzământ de 80 la sută, ele care
produc o dobândă, şi a căror cupon s'a plătit cu destulă regularitate, cât va fi
de scăzută hârtia-monetă, care nu produce nici o dobândă?

Ştiu că se va răspunde de către D-l N. Fleva şi alţii la ceeace am avut onoare
a înaintă, că este mai bine sá se plătească datoriile Statului cu asemenea bilete
depreciate, decât să vedem pe creditorii Statului umblând cu mandate în su-
ferinţă pentru a le scontă cu scăzământ pe la cămătari. Indráznesc a afirmă că nu.
Intr'adevăr cei cari vorbesc astfel voiesc să legitimeze o stare de spoliatiune, gi
să stabilească prin lege această stare, în loc să prefere o stare de suferinţă acci-
dentală în care se află societatea, şi pe care legile ţării nu o recunosc. Este mai
rău, Domnilor, a transformă în lege o stare de spoliatiune, decât a o lăsă să existe
fără sigiliul legalităţii. Măsura care ni se propune este plină de imoralitate. Mi se

www.dacoromanica.ro

840 C. I. BĂICOIANY

pare că argumentul nu suferă refutatiune. Ei, Domnilor, eu ştiu cine are să
profite de inovaţiunea aceasta financiară, ştiu eu cine are să bată din palme,
dacă se va admite acest proiect de lege, şi pentru aceasta mă servesc cu depeşa
D-lor comercianţi din Galaţi. Aceia vor fi, Domnilor, acei cari au profesiunea de
uzurari, de cämätari, precum exbancheri scäpätati, care voiesc să se reabilitezo
ei vor profită pentrucă vor speculă asupra agiului metalului în raport cu
hârtia ; ei vor face stări din această speculaţiune! Aceasta o vede orice om cu
bun simţ. Dar eu nu sunt chemat aci să dau concursul meu unor asemenea
oameni.

Un alt inconvenient pe care are să-l producă proiectul acesta de lege, dacă
se va votă, este acela că dacă pentru moment va aduce un remediu la starea
noastră financiară actuală, timpul nu va fi depărtat când se vor vedeà în ţara
noastră cele mai înspăimântătoare dezastre ; şi sub acest punct de vedere nu
vă spun ceva nou: lucrul s'a petrecut în alte state.

Imi veţi da voie, Domnilor, să vă citesc şi eu ceva în privinţa aceasta; voiu
face şi eu caonor. meu coleg si amic D-l N. Fleva, care a cetit din D-l Victor
Bonnet tocmai nişte pasagii care îi păreă a da o confirmatiune opiniunilor sale,
fără a arătă Adunării, să-mi permită a i-o spune, care este adevărata opiniune
a D-lui Victor Bonnet în această importantă chestiune. Vă voiu citi dar şi eu
un pasagiu a unui eminent economist, D-l loseph Garnier, din tratatul său asupra
finanţelor, a treia editiune, pag. 408:

« In genere, orice emisiune de hârtie putând functionà ca monetă, este
însoţită de o mişcare ascedentă artificială, mai mult sau mai puţin repede în
activitatea afacerilor, urmată de o perturbatiune în sens invers când 8e face
retragerea acestei hârtii: este în ambele cazuri posibilitate de criză. Orice emi-
siune de hârtie-monetă este urmată de o depreciatiune; cine zice depreciatiune,
zice spoliatiune în permanenţă, succesivă».

Aceasta vi se cere, Domnilor, prin acest proiect de lege: spoliatiune în per,
manenţă, spoliatiune succesivă,

Ei bine, eu nu voiu votă asemenea legi.

« Mai mult, continuă D-l Ioseph Garnier, odată intrat în această cale este
dificil de a ieși, adică de a restitul valoarea hârtiei emise; de unde rezultă că
orice operaţiune de felul acesta este un expedient periculos ».

Iată oameni, Domnilor, cari au cugetat cu maturitate asupra acestor che-
stiuni. Bine eră, ca nu ştiu care din onor. preopinenti, D-l N. Fleva îmi pare,
să zică, că toate cărţile lui Maurice Block, Ioseph Garnier şi alţii, trebuie sá le
aruncăm în foc,..

D-l N, Fleva, N'am zis aceasta.

D-l G, Cantilli, Infine a zis-o cineva, şi dacă nu este D-l N. Fleva, trebuie
să fie D-l Y. Maniu. Dacă nu a întrebuințat tocmai vorbele acestea, ideia însă
a fost aceasta.

D-1 V, Manlu, Protestez ; n'am zis eu aceasta.

D-l G, Cantilli, Infine, Domnilor, a zis un onor. deputat, nu ştiu care; şi
dacă memoria má înşeală în privinţa d-lui Y, Maniu, îl rog să nu se alarmeze;
nu am intentiunea de a atacă pe nimeni aici. Voiu zice numai atâta, că nu e bine
să ridiculizám operile unor oameni cari au cugetat mult în viaţa lor asupra
chestiunii de care acum ne ocupăm, şi pe cari lumea întreagă îi recunoaşte ca
maeştri şi deplini competenţi în materie.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 341

Cu autori dar în mână, şi sunt mulţi cari scriu în acest sens, v'am dovedit
cât e de dezastruoasă această hártie-monetá pe care voeşte cabinetul sá o in-
troducă în România. Fără a chemă în ajutorul nostru asemenea somitate, este
lesne de înţeles că rezultatul nu poate fi decât acesta cu nişte bilete cu curs
fortat, a căror valoare va ajunge poate la jumătate, mai ales într'o ţară ca a
noastră, unde din nenorocire orizontul politic este atât de nebulos.

Este probat că cu cât situatiunea unei ţări este mai anormală, mai per-
turbată, cu atât depreciatiunea este mai mare şi mai sigură, Pentrucă am în
mână pe D-l loseph Garnier, îmi veţi permite de a vă mai cită încă un pasagiu
dintr'însul, din care ne putem convinge care sunt caracterele constitutive ale
hârtiei-monete, din cari reies într'un mod evident şi inconvenientele acestui
sistem. Totdeodatá putem sá ne mai convingem din această citatiune că în
proiectul guvernului este adevărată hârtie-monetă. Acest autor ne spune că
primul caracter constitutiv al hârtiei-monetă este cursul forţat şi obligator; al
doilea, că se emite mai mult decât trebuie pentru circulatiune; gi al treilea, că
nu sunt garantate sau sunt rău garantate sau sunt garantate în fonduri nu destul
de inalienabile. Iată, Domnilor, pasagiul din D-l Ioseph Garnier în tratatul său
despre finanţe la care fac aluziune, pag. 402 din aceeas editiune:

a Ceeace constituie hârtia-monetă, adică ceeace transformă semne repre-
zentative în hártie-monetá, este mai întâiu de a aveá un curs obligatoriu gi
fortat; al doilea, de a fi emise peste trebuintele circulatiunii; al treilea, de a
reprezentă valori ipotetice sau de a nu fi întrun mod suficient garantate, sau
de a fi garantate cu niște proprietăţi cari nu sunt îndestul de inalienabile, bunuri
funciare, de exemplu ».

Hârtiei-monete din proiectul nostru i se dă un curs forțat; căci ori am zice
că se va primi ca monetă legală, ori am zice că are curs forţat, tot acolo vine;
mai ales că comisiunea delegaților în minoritate cel putin, a tăcut un adaus
proiectul guvernului în sens de a face biletele obligatorii pentru toţi.

Daţi-mi permisiunea să adaug că dacă s'ar votă această lege, ar trebui sá se
admită că biletele să aibă curs forţat gi obligatoriu pentru toţi. Sper însă că nu
se va votà şi că D-l I. C. Brătianu îşi va înăbuşi afecțiunea ce de mult are pentru
această combinatiune financiará; afirm sus şi tare că partidul liberal nu-şi va
înţelege bine interesul, dacă va votă această lege.

O voce. Acestea sunt cuvintele D-lui Buescu.

Şedinţa din 13 Maiu 1877
(Urmare)

Preșidenţia d-lui C. A. Rosetti,

Dl. G. Cantilll, Eu am ascultat pe d-l Buescu cu cea mai mare atenti-
une şi cu cea mai mare plăcere şi cred că a tratat chestiunea în mod foarte
competent.

Aga dar, după cum am arătat mai sus, ceeace caracterizează aceste bi-
lete, este că au curs forţat, şi se emit mai mult decât e trebuinta circulati-
unii. Şi în privinţa aceasta voi observa D-lui prim-ministrn că recunosc că
deocamdată prin proiect se emit mai pntin decât trebuie. Şi în adevăr la
ce sumă se urcă .datoria flotantă ? Numai la 30 milioane? Nu, neapărat,
Unii zic că această datorie este de 55 milioane. D-l Sturdza o ridică până la
100 milioane. Dar în fine veţi conveni cu mine sa datoria flotantă este de

www.dacoromanica.ro

842 Ç. I. BAIÇOIANU

cel putin de 39 milioane. Prin urmare dacă emiteţi hârtie monetă numai
pentru 30 milioane, emiteti pentru mai putin decât trebuie pentru stingerea
datoriei flotante, Aceasta însă nu împiedică ca mai târziu 84 emiteti pentru
o sumă mai mare, pentrucă operaţiunea este din cele mai facile: nu costă
mult de a monetiza hârtia, Ceea ce mă contirmă şi mai mult în această ideie.
este că cred, admițând că datoria flotantá este numai de 39 milioane, că mai
lăsaţi 9 milioane pe din afară, adică mai lăsaţi o portitä deschisă pentru o
altă emisiune. Afară de aceasta de unde ştiu eu că nu veţi veni în momente
gi mai critice decât acele în cari ne aflăm, şi veţi cere autorizatiunea Corpu-
rilor Legiuitoare de a mai face o nouă şi poate mai considerabilă emisiune ?
Atunci unde veţi găsi imobilele necesare în cari să garantati buna plată a
acestor hârtii din nou emise,

Şi în această privinţă să nu ne amăgim Domnilor. Ce este garanţia în imobile
de îndoită valoare, despre care se vorbeşte în proiect? Pentru mine, aceasta este
o garanţie iluzorie, mai întâiu pentrucă nu ştiu dacă imobilele cari se vor afectă
pentru aceste bilete numai sunt afectate şi la alte obligaţiuni ale Statului, si al
doilea nu văd cum creditorii Statului, purtătorii de bilete ipotecare, vor puteă
să vândă imobilele destinate pentru garanţie, când Statul nu ar voi să facă
această vindere, Şi obligatiunile domeniale sunt garantate în imobile şi nu cred
că ar fi vreun tribunal în ţară care să puie aceste imobile în vindere, când ele
nu 8'ar plăti, De câteori nu s'au plătit la timp cupoanele obligatiunilor domeniale
gi publicul a răbdat, şi nu a avut nici un mijloc de coercitiune în contra Statului
pentru plata lor, cu toată garanţia în imobile,

Iată pentru ce zic că garanţia care se zice că se dă în imobile pentru această
hârtie-monetă, este cu totul iluzorie.

Proiectul acesta de lege prezintă dar inconvenientul că, datoria flotantá
fiind mai mare decât 30 de milioane, el lasă o ușă deschisă guvernului pentru
ca să facă o altă emisiune,

Apoi, în ipoteza chiar când nu ar mai rămâneă nimic din datoria flotantá,
sistemul acesta al hârtiei-monete, trage într'un mod inevitabil, după sine alte
noui emisiuni, Aceasta s'a petrecut peste tot unde hârtia-monetă a existat, Pare
că este un ce fatal, fără de care sistemul acesta nu poate merge; astfel încât
nici D-1 I, C, Brătianu nici un alt ministru care va veni după D-sa nu se vor opri
de a face noui emisiuni; aceasta pentru un cuvânt foarte simplu: pentrucá este
lesne de a face monetă dintr'un material fără valoare, Nu se cere mare ştiinţă,
nici mari cheltueli pentru aceasta; mai ales că sunt convins că veţi mai avea
trebuinti de satisfăcut, si nu vă veţi puteà opri,

Toate guvernele noastre, şi într'un timp normal, mai mult sau mai puţin,
au fost silite să se împrumute, și să se împrumute cu condițiuni foarte oneroase,
Dacă împrumuturi au făcut în mai multe rânduri, pentru cari au trebuit să
plătească dobânzi, și dobânzi mari, cum nu vor mai face hârtie-monetă, care este
ieftină gi pentru care dobândă nu se plăteşte?

Sub ministerul D-lui Catargi se ziceă, când s'au făcut obligatiunile domeniale,
că era împrumuturilor s'a închis; şi, cu toate acestea, tot sub acelaş minister
s'a emis renta, Ei bine, Domnilor, a fortiori tot aşă se va urmă gi cu această
hârtie-monetă, care, vă repet, se poate face mult mai lesne decât împrumuturile,
Trebuie să constat că răul, mai ales dacă am fi în stare normală, nu ar fi prea
mare dacă ne-am mărgini să emitem hârtie-monetă numai în limitele trebuintei

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTEÇARE DIN 1877 343
mm à

pentru care este făcută. Dar aceasta, din nenorocire, nu este posibil, pentru
cuvintele pe cari am avut onoare à vi le arăta mai sus. Răul cel mare este atunci
când aşemenea monetă se emite peste trebuintele circulatiunii; căci atunci
ajunge de se depreciază într'un mod înspăimântător. Şi în aceaştă privinţă are
dreptate D-1 loseph Garnier, când zice că această monetă se emite mai mult
decât ceeace trebuie.

In Franţa s'a emis, la început, asignate pentru patru sute milioane; mai
pe urmă pentru opt sute milioane; apoi pentru două miliarde şi jumătate; şi a
venit un timp, în anul 1795, când s'a pus în circulatiune patruzeci şi cinci de
miliarde. Aceasta a fost cauza că aşignatele au scăzut atât de mult, încât nu mai
aveau nici o valoare. Cu toţii ştim că ele au adus cele mai mari nenorociri în
Franţa. Eu nu pot vedeă în aceste bilete ipotecare decât asignate, şi mă tem
să nu cădem şi noi în starea în care căzuse Franţa.

Ceeace mă preocupă foarte mult în chestiunea de faţă, este cum are să serve
această monetă pe acei nefericiti funcţionari cari își primesc salariul dela Stat?
Căci să nu pierdeţi din vedere că cu aceaştă monetă guvernul se va servi pentru
a plăti obiectele cari le va luă prin rechizitiune, pentru cari nu există bună
tocmeală, şi, prin urmare, se va da hârtia-monetă în plată; apoi, se va plăti
cu acest fel de monetă şi funcţionarul ; el va merge la cassa Statului cu mandatul
său pentru a-şi luă salariul, şi, în log de zece napoleoni, de exemplu, cât are să
primească, nu va primi în realitate decât cinci, dacă, după cum este probabil,
depreciatiunea va fi de jumătate la sută. Şi să nu uitaţi, Domnilor, că funcţionarii
sunt reduși dejà cu 20 la sută. Aceasta este trista situatiune care li se face cu
proiectul acesta de lege.

Se vor duce şi pensionarii, bietii pensionari, — căci văd un pensionar în
fața mea, — în urma reţinerii ce dejà li se face, cu cât se vor alege ei, primindu-şi
pensiunea în asemenea monetă? Apoi, nu este aceaşta O curată spoliatiune ?
Ei bine, eu unul nu voiu primi agemenea măsură financiará.

Am auzit zicându-se de spirite luminate: Pentru ce atâti funcţionari? să se
lase de aceaştă profesiune şi să se mai ocupe și de altceva. Ce, Domnilor, numai
are Statul trebuintä de funcţionari? Ce, nu le-aţi redus destul şi numărul şi
salariul? Nu există nici un Stat fără funcţionari. Trebuie dar să ţinem seama
de dânşii.

Dar comercianții, — căci trebuie să ţinem seama gi de comercianţi, — ce
vor deveni ei cu sistemul acesta, mai cu seamă în o ţară ca a noastră, unde ştiţi
că nu avem nici o industrie şi unde trebuie să importăm tot şi să plătim tot cu
aur? Nu vedeţi D-voastră ce pierdere mare va fi pentru dânşii cu această hârtie-
monetă?

O voce. Au dreptul să cumpere moşii.

D-1 G. Cantilll. Au dreptul să cumpere moșii! Aceaşta îmi aduce aminte
un pasagiu din D-l Batbie. In tratatul său despre economia politică, unde se
întreabă, pentru ca să arate absurditatea argumentului acestuia, cum locuitorul
din Marsilia va cumpără un pământ la Arras, cum un locuitor din Iaşi, de
exemplu, va cumpără o proprietate la Turnu-Severin?

Apoi, moşiile nu au ele să crească în valoare? Neapărat. Statul va prim!
al pari biletele pentru preţul moşiei cumpărate, dar va creşte preţul ei, având
în vedere scăzământul biletelor cu cari se plătesc; agtfel încât vedeţi că va fi
greu posesorilor de bilete cu curs forţat să cumpere proprietăţi rurale.

www.dacoromanica.ro 22

344 C. I. BĂICOIANU

Dar ni se va zice: Nu vedeți beneficiul care-l realizează Statul? Deocamdată
el va profità; dar mâine, când va fi nevoit să aducă în țară obiecte de cari are
necesitate, sau când va fi nevoit să și le procure chiar în ţară, şi când, pentru
aceasta, îi va trebui monetă de aur, cu această hârtie-monetă depreciată, cu
care va trebui să cumpere aurul, mai câștigă Statul ceva? Astfel încât, Domnilor,
câştigul Statului nu este decât aparent; în realitate nu există; din contra, Statul
va pierde. Ceeace astăzi ia cu o mână, peste puţin timp îl va înapoiă cu amândouă
mâinile, încercând astfel și pierderi.

Am văzut dincolo în anti-camerá pe D-1 D. Sturdza făcând calcul, pentru ca sá
demonstreze câtă monetă ar trebui Statului pentru plăţile sale din afară, precum
pentru plăţile drumului de fier. Este lesne de înţeles că peste câtva timp Statul,
care va aveà în posesiunea sa cantităţi considerabile de hârtie-monetă, și având
necesitate de sume însemnate în aur pentru a face faţă la plăţile sale exterioare,
acest aur, trebuind să-l cumpere cu hârtia-monetă depreciată, este evident că va
suferi pierderi enorme. Astfel dispare și pretinsul beneficiu care se zice că-l
realizează Statul prin neplata de dobânzi cu sistemul acesta.

Insug D-l Victor Bonnet ne spune că Italia, în intervalul dela 1866 până la
1874, a pierdut 87 milioane cu această hârtie, şi tot D-l Victor Bonnet ne zice
să nu ne măgulim cu ideia că Statul nu plăteşte dobândă; căci, dacă este câştig
pe de o parte, este pierdere de cealaltă.

Ştiţi însă cine a câştigat în Italia? Bancherii, cămătarii, uzurarii. La 1865
existau în Italia 15 bănci de depozit, şi la 1874 numărul lor s'a ridicat la 218.

Citesc acestea în articolul D-lui Victor Bonnet din Revue des Deux Mondes:

« In Italia, zice dânsul, numărul băncilor de depozit, care eră de 15 în
1865, cu un capital de 129 milioane, s'a ridicat la 218 în 1874, cu un capital de
677 milioane ».

Aceasta arată cât încurajează sistemul hârtiei-monete pe acei cari voiesc
să speculeze asupra acestui semn monetar.

Apoi, noi legi ca să ajutăm pe cămătari trebuie să facem? Căci, o repet,
să nu ne facem iluziuni, acesta va îi rezultatul acestui proiect de lege, dacă se
va votá. Telegrama dela Galaţi ne-o spune într'un mod formal: câștigul va fi al
uzurarilor ; oamenii de treabă vor pierde. (Aplauze).

Voiu zice, Domnilor, pentru a termină, că chiar atunci când hârtia aceasta,
este al pari, cum este în Franţa astăzi, pentru că banca Franţei are în depozitul
său două miliarde pentru două miliarde şi jumătate de bilete cari circulă, chiar
atunci efectul hârtiei-monete este de a ridică preţurile. Mai adăugaţi pe lângă
aceasta gi inconvenientul că această hârtie va face să dispară toată moneta din
țară, şi ştiţi pentru ce? pentrucă circulafiunea acestui fel de monetă este mai
facilă decât aceea a monetei de metal.

Nu veţi uită, Domnilor, că hârtia-monetă mai prezintă şi inconvenientul că,
odată introdusă într'o ţară, aceă ţară numai poate scăpă de dânsa, nici de crizele
violente pe cari le produce; de vreme ce scapă mai lesne de crize când hârtia-
monetá nu există.

Astfel în anul 1857, în Franţa, în Anglia, gi mai pretutindeni în Europa,
a existat o criză violentă. Atunci hârtia-monetă nu există decât în Rusia, ne
spune D-l Victor Bonnet în locul precitat. Pe la finitul anului 1858 criza dispäru,
totul eră reparat în Europa. Tot asemenea şi în Statele-Unite criza din 1857,
care se născuse acolo şi care dela Statele-Unite a trecut în Europa, după un an

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 345

a fost stinsă, toate complicatiunile financiare lámurite, şi mersul afacerilor
restabilit. Dar atunci nu aveau hártie-monetá. Aştăzi însă au hártie-monetá
si criza în care se află încă din anul 1873 nu se poate termină. Preocupatiunea
președintelui Statelor-Unite, precum şi a oamenilor serioşi din această ţară,
este de a scăpă de acest flagel, care se numeşte hârtie-monetă.

Va conveni D-1 I. €. Brătianu că tot ce am avut onoare a înaintă nu este
decât exactul adevăr, aşă încât D-l Victor Bonnet a putut să zică, cu drept
cuvânt, că hârtia-monetă este cel mai periculos expedient si D-l Courcelle Seneiul,
în articolul său din dicţionarul D-lui Maurice Block, că întrebuinţarea hârtiei-
monetă ca mijloc financiar normal este detestabilă și nedemnă de un popor
civilizat, precum gi că, ca expedient chiar, hârtia-monetă este o deplorabilă
resorginte de avutie, |

Gred că nu pot face mai bine decât sá vá cer permisiunea de a vă citi vreo
câteva rânduri din articolul D-lui Victor Bonnet din Revue des Deux Mondes,
ca să vedeţi cum caracterizează D-sa această mäsurä financiară. Iată ce zice
D-l Victor Bonnet:

« In rezumat, experienţa pe care o avem sub ochi de un număr oarecare de
ani nu poate să schimbe opiniunea care domină la spiritele serioase în privinţa
hârtiei-monete. Ea este un instrument de schimb foarte periculos; el este pe-
riculos mai întâiu în interior, pentrucă, fiind mai totdeauna urmat de o depre-
ciatiune, el turbură instantaneu toate situatiunile. Qreditorul pierde o parte din
creanţa sa; impiegatul și salariatul nu mai pot cumpără cu acelaş preţ lucrurile
de cari au trebuinţă, fără ca leafa şi salariul lor să crească în proporţilne, Fa-
bricantul vede scumpindu-se materiile primare, şi nu-şi vinde produsele în
consecinţă ; comerţul exterior devine mai dificil din cauza agiului care există
asupra semnului monetar, Infine, debitorul el ínsug nu câştigă de a puteă să se
achite cu un instrument de schimb care are mai puţină valoare; căci, dacă este
debitor pe de o parte, este creditor de cealaltă, dacă nu ar fi ca lucrătorul decât
de produsul muncii sale; și în ceeace priveşte pe Stat, si el plăteşte tot mai scump
fără ca veniturile sale să crească, ceeace face că toată lumea suferă din această
situatiune ».

Si în altă parte D-l Victor Bonnet zice:

«Çel mai mare inconvenient al acestei hârtii este că, după ce a zäpäcit pe
toată lumea, conduce nu la bogății, ci la catastrofe inevitabile, şi cu atât mai
grave, cu cât iluziunea a ţinut mai mult».

Acesta e rezumatul pe care-l face D-l Victor Bonnet în urma unor sagace
şi mult savante argumentatiuni, făcute de D-sa în corpul articolului său. Hârtia-
monetá produce dar o perturbatiune inevitabilă în toate situatiunile sociale.

Acum, D-l N. Fleva zicea că e bună măşura aceasta, când e vorba sá se
intrebuinfeze pentru război. Așă de ar fi, totuş această consideratiune nu se
aplică proiectului D-voastră, deoarece nu faceţi această lege pentru război,
ci înfiinţaţi hârtia-monetă ca măşură financiară normală pentru stingerea datoriei
flotante, după cum o şi spuneţi.

Prin urmare, nu aveţi nici chiar acest cuvânt în favoarea tezei pe care o sus-
ţineţi. Insă chiar pentru război de s'ar face, acest expedient nu este bun decât
numai atunci când ne-am află íntr'o situatiune astfel, încât ar îi cu totul imposibil
de a gágl' alte combinafiuni financiare, pentru a satisface nişte imperioase ne-
cesitäti.

www.dacoromanica.ro 22+

348 C. I. BAICQIANU
FAA AAA AAA oo —— A AAA AAA

D-l preşedinte al consiliului. Cum trebuiá să facem mai bine?

D-l G. Cantilli. Dacă mă întrebaţi despre aceasta, Domnule prim-ministru,
am onoare a vă răspunde că ar fi trebuit ca D-voastră să nu fi venit cu un proiect
atât de important în ultimele zile ale unei sesiuni extraordinare, cu un proiect
care interesă într'un grad aşă de înalt prezentul gi viitorul ţării noastre. Trebuià
să fi provocat şedinţe secrete, în cari să desbatem împreună combinatiunea
D-voastră; să fi publicat proiectul în ziare şi să le fi lăsat timp să-l discute; şi
numai după ce aţi fi văzut că nu se poate află o combinatiune mai nemerită,
numai atunci să fi perzistat în măsura D-voastră financiară.

Acum însă nu aveți nici un cuvânt a insistă ca proiectul să se admită. Nu
puteţi spune că nu mai poate există o altă combinatiune. Aud că D-l P. Buescu
are una, D-l Em. Protopopescu-Pake are şi D-lui una, D-l V. Maniu are alta,
gi eu cred că s’ar puteă amână plata bonurilor de tezaur pentru un termen
oarecare. Vedeţi dar că se poate prezenta gi o altă combinaţiune financiară;
hârtia-monetă nu este singurul mijloc de a scăpă tezaurul public de încurcătura
în care se află.

Eu unul, Domnilor, ași prim! să se mărească chiar impozitele numai să scă-
pám de aceaştă hârtie-monetă.

Vă rog, Domnilor, să ferifi ţara de aceaştă nenorocită măsură, care a adus
catastrofe financiare în orice ţară unde a fost introdusă. Si fac apel mai ales la
D-ta Domnule preşedinte al consiliului, pentrucă, precum până astăzi ai ferit
țara de acest dezastru, să o feresti și de acum înainte. (Aplauze),

D-1 N. Ionescu. Permitefi-mi, Domnilor, mai întâiu să fac apel la D-1 ministru
de finanţe ca să deroage la obiceiul de a vorbi cel din urmă. Noi n'am auzit depe
banca ministerială cuvintele puternice pentru cari se cere acest proiect de lege.
Dacă D-l ministru voeşte să ia cuvântul tocmai la finele şedinţei, ca să ne trans-
porte, atunci n'am nimic de zis; însă obiceiul este ca D-nii miniştri să ne deă
explicatiuni. Doresc să aud pe D-l ministru de finanţe, fiindcă poate să mă con-
vingă aşă încât să nu mai am nimic de zis.

D-l președinte al consiliului. Eu am dat motivele mele prin expunerea de
motive, astfel încât aveţi opiniunea mea. Afară de acestea, puterile mele fizice
nu-mi permit sá pot răspunde la argumentele fiecărui domn deputat. Ştiţi că
sunt bolnav; abiă pot veni aci. Si apoi, Domnilor, cu toată gentileta parlamen-
tară cu care a vorbit D-l Ionescu pentru mine, zicând că voeste să mă audă ca
să-l conving, eu declar că nu mă simt în putere să conving oameni cu atâta
învățătură ca D-sa, ca D-l Em. Protopopescu-Pake, ca D-l Cantilli, Buescu gi
alţii, Prin urmare, vă rog să mă crufafi de a vorbi! de două ori, fiindcă îmi este
peste putinţă.

Şedinţa dela 13 Maiu 1877
(Urmare)
Pregidenfia D-lui preşedinte ©. A. Rosetti.

D-1 N. lonescu. Domnii mei, sunt unsprezece ani decând am susţinut tot
aceste convicfiuni formate, pe cari vin să le susțin şi astäzi, contra aceloraşi
convictiuni formate, dar mai slabe, ale onor. D-lui ministru de finanţe; am
zig mai slabe, căci acum unspreczece ani D-l ministru de finanţe, dinaintea
unei opiniuni care se formase în constituantă, a cedat, cum ştie D-sa să cedeze

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 347

ES O O O

totdeauna, cu grație şi cu un patriotism bine luminat şi desinteresat, nu de
teama opozifiunii sau a voturilor, dar din respectul opiniunilor din Cameră for-
mate în conştiinţă.

Iată singurul preambul ce am a face până a nu intră în desbaterea chestiunii.

Nu zic cum că de astă dată am speranţa că D-l ministru se va converti la
opiniunile ce susţinem; dar trebuie să ne facem datoria, nu numai pentru ca să
ne afirmăm convicţiunile noastre financiare, trebuie sá ne facem datoria de
representanti ai naţiunii, cari știu măcar atâta, sau trebuie să ştie măcar a calcula
consecinţele unei măsuri pe care toţi o declară dezastruoasă, dar pe care D-l mi-
nistru insistă pentru ca majoritatea să voească a o adoptă. Prin urmare, atâta
lucru trebuie să facem, să reclamăm contra unei asemenea măsuri, şi să spunem
fiecare dinainte ceeace prevedem că ea are să aducă pentru viitorul finanţelor
noastre. Aceste cuvinte vă arată, Domnilor, că am să restrâng discuţia pe
tărâmul curat financiar.

Dacă aceasta nu ar fi o chestiune prea cunoscută tuturor oamenilor de
ştiinţă şi judecată de toţi, negreșit că n'aș cuteză eu, un umil profan, pot zice,
în economia politică şi în materie de finanţe, să vin cu atâta curaj, să zic că
astăzi, după unsprezece ani, eu unul sunt încă şi mai convins că hârtia-monetă
este o măsură dezastruoasă pentru toate societăţile; dar mai cu seamă pentru
societatea noastră ea ar fi culmea dezastrelor financiare. Si fiindcă venim după
un regim financiar foarte rău, după cum toţi îl cunoaştem, apoi fntelegeti că
în această stare de ruină numai acest pas ne mai trebuia ca să ajungem la afun-
darea completă şi ireparabilă a finanţelor noastre.

Domnilor, am spus că mă voiu mărgini pe tărâmul curat financiar gi v'am
arătat pentru cari motive.

Acum trebuie să vă spun pentru ce-mi voiu permite să nu mă pun nici
pe tărâmul patriotismului înflăcărat al onor. D-1 N. Fleva şi al celorlalţi Domni
cari cugetă ca D-sa. Eu nu cred că patria este, nu voiu zice în pericol, dar în
O necesitate agá de extremă, ca, fiind pusă în pozitiune de a se apără, precum
se află astăzi România, să fie silită a jucă totul ca în disperare, căci eu şi astăzi,
ca şi acum 11 ani, liber şi independent, şi astăzi mai mult decât atunci, fiindcă
sunt împreună cu D-voastră eu nu cred că trebuie să ne uităm în faţa viitorului
cu ochii disperaţi de situatiunea în care se află ţara; căci, de şi suntem într'o
jenă financiară mare, însă eu sper că, conduşi de prudenta şi înţelepciunea
D-voastră, vom găsi alte mijloace, și deaceea combat pe acele ce ni se propun
prin proiectul de faţă. Asà dar patriotismul nu are nimic a face acl. Sá nu ni se
vorbească de situatiunea Ungariei dela 1848, nici de situafiunea Franţei dela
1790; căci nu suntem nici în starea dictaturei lui Kossuth, nici în situatiunea
chaosului din Franţa dela 1790; graţie Domnului, suntem în circumstanţe
interioare mai bune şi decât Ungaria dela 1848, şi decât Franţa dela 1790. In
láuntru nu este nici o reformă socială, nici o reformă politică care sá reclame de
urgenţă grija noastră.

In privinţa relatiunilor exterioare, cred, că nimeni nu cere alt de cât să
fim la înălţimea datoriei noastre, să avem virtutea de a desvoltă toate forţele
noastre, dar nu forte supraumane, căci nimeni nu va puteà să ceară dela Ro-
mânia să se consume, să se sacrifice în lupta aceasta pentru consolidarea inde-
pendenţei sale naţionale; pentrucă, de şi România astăzi, în mijlocul furtunei
războiului, este poate ca o insulă uitată de puterile lumii civilizate, nu ne-a

www.dacoromanica.ro

348 Ç. I. BAICOIANU

pierdut însă până într'atâta din ochii ei, încât să ne lase să fim afundaji de
această furtună în valurile cari ne împresoară. Iată dar pentru ce nu văd eu
motivul de a desvoltă curajul disperării.

Domnilor, am recitit ceeace a zis D-l ministru de finanțe dela 1866, am
recitit ceeace am zis eu atunci, am recitit și pe D-l P. Buescu, pe care l-am as-
cultat şi ieri cu multă plăcere, şi astăzi nu vin cu cărţi, cari displac, nu vin
cu cunoştinţele mele personale, căci pentru aceasta n'am nici titlul, nici cali-
tatea, dar vin cu o sumă de idei elementare, cu simple noţiuni de bun simţ,
cari trebuie sá determine în voinţa sa pe o Adunare ca a noastră, precum şi
pe publicul cel judicios; căci, dacă o măsură ca aceasta se va luă în contra
opiniunei publicului, ea va fi gi mai dezastruoasă când publicul nu va înţelege
nici natura măsurii, nici motivele ce le-a avut majoritatea de a o votă.

Suntem cuprinși de o panică, suntem într'un fel de vârtej că nu avem
cu ce plăti datoriile. Ei bine, când noi nu vom aveă bărbăteasca cugetare ca
să spunem că nu suntem pierduţi, atunci se va comunică şi publicului fiorile
spaimei şi sentimentul disperării va face ca măsura în practică să fie mai rea
decât se arăta în teorie, şi consecinţele ei să fie mai întinse decât le putem
imaginà în relitatea lucrurilor.

Domnilor, în principiu, hârtia-monetă este combătută de toţi oamenii
de ştiinţă, gi este lucru de mirat când auzim pe apărătorii ei la noi citándu-ne
originea ei, precum a făcut onor. representantul de Ialomiţa, şi arătându-ne-o
în fundul Tartariei sub Gingis Khan, ceeace deşteaptă în mintea noastră nu
tocmai un simfámánt de admiraţiune, mai cu seamă când am văzut cât s'a
luptat Rusia în contra hordelor tartare, şi cum nici astăzi finanţele ei nu sunt
prospere. Nu mai vorbesc de China, care este o societate cu care nu ne putem
asemănă întru nimic şi unde hârtia-monetă este inventată de mult timp şi
poate fi întrebuințată ca instrument de schimb, fără ca prin aceasta să devină
o institutiune binefäcätoare. Dar, Domnilor, fără a ne duce nici la Tătari, nici
la Chinezi, găsim pretutindeni o idee simplă, naturală, de bun simţ, că popoarele
cari n'au institutiuni de credit precum nu avem noi, unde Statul, dintr'o îm-
prejurare sau din alta, n'are influenţă asupra târgului monetar, precum este
cazul la noi, atât din împrejurări exterioare cât şi interioare, în ţările acelea
este o mare imprudentá de a introduce în circulatiune hártia-monetá. Dovadă
aveţi pe Austria, ţară civilizată cea mai aproape de noi, care, pe tot timpul
cât a avut sub sceptrul său pe Veneţia, n'a putut să impună acelui popor hârtia-
monetă, ci acolo a ţinut ca instrument de schimb moneta sunătoare. De unde
vine aceasta? Vine de acolo că trebuie să se ţie seamă și de starea economică,
gi de starea socială, şi de deprinderile poporului, şi de influenţa Statului asupra
lui; şi Austria nu aveă destulă influenţă asupra poporului venețian; Veneţia
nu eră deloc identificată cu Austria, pentru ca aceasta să-şi poată face acolo
pe plac operaţiunile de credit. Poate tocmai pentrucă Veneţia făcuse experienţă
cu un sistem comercial avantajos, deaceea poporul nu puteă să sufere în cir-
culatiune de cât moneta, gi deaceea în Veneţia trebuiă să umble moneta de
argint...

D-l Gr, Vulturescu, Nici tipăririle austriace nu se primiau în Veneția.

D-l N, lonescu, Această întrerupere este ca un fum de ţigară în privinţa
observatiunii ce am făcut (râsete). Veneţia a făcut opozitiune Austriei din
spirit, nu politic, ci financiar, (întreruperi).

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 349

Domnilor, vorbiam de hârtia-monetă ca institutiune şi veţi vedea că
noi astăzi suntem împinşi să punem fundamentul unei asemenea institutiuni.
Dacă va fi o majoritate în această adunare pentru a dotă România cu această
institutiune, noi suntem datori să prevedem în viitor inconvenientele ei. Să
mergem dar la originea acestei institutiuni.

Instituţiunea aceasta este barbară, ea este născută în sânul unui popor
sălbatic, cotropitor, invazor călare; acolo unde se practică acest sistem, socie-
tatea nu este în privinţa economică în stare normală, şi când o societate îna-
intată chiar în civilizatiune nu este în stare normală, este în o convulsiune
suroră cu sălbăticia: dovadă este că Franţa când a ieşit din criza revolutiunii
a avut oroare de hârtia-monetă; şi împăratul Napoleon cel Mare, restabilitorul
orginei sociale în Franţa, a fost nevoit să înfiinţeze banca Frantii, ca să scape
tara de dezastrele cele din urmă ale hârtiei-monete. Franţa prin o institutiune
regulată de credit a scăpat de dezastrele hârtiei-monetă.

Domnilor, nu este un paradox că societăţile cele mai civilizate au momente
în cari se apropie de sălbăticie. As, cum am văzut pe Franţa în starea comunei
la 1871; ei bine, deasemenea mai toate societăţile, când se lasă a cădeă în con-
vulsiuni sociale, fac acte putin civilizate. Tot aşă s'a întâmplat şi în Anglia
după revolutiunea sa cea mare din 1688. Atunci s'a înfiinţat banca Engliterei.
Vedeţi, Domnilor, că aceasta este o institutiune care vine totd'auna în urma
unei revolutiuni. Dacă D-voastră îmi veţi puteă demonstră că noi suntem în
această stare, atunci ag pute} să mai stau la gânduri de a prim] gi eu hârtia-
monetá; eu însă văd că suntem în condițiuni normale financiare, deoarece
acum societatea română nu este frământată de convulsiuni sociale. Englitera,
pe care totd'auna cu plăcere o iau de exemplu, după revolutiunea din 1688,
în curs de câţiva ani, dela 1690 până la 1694, se află într'o criză monetară com-
pletä, înspăimântătoare ; monetă roasá şi mutilatá, monetă ştearsă, monetá
depreciată ; în fine, eră o epocă în care genialul istoric Macaulay, acel mare
scriitor, descrie societatea engleză, în mijlocul revolutiunii celei mari, în o
stare de panică teribilă, la care ajunsese guvernul şi societatea engleză din
cauza chiar a monetei de aur care n'avea deplina sa valoare. Si ca să scape
Anglia din această grea situaţiune monetară dezastruoasă a prefăcut toată
moneta şi à înfiinţat în anul 1794 banca de Londra.

Ei! Domnilor, când văd eu că aceste două însemnate popoare nu au putut
scăpă din mijlocul unei crize, consecinţă inerentă tuturor revolutiunilor, prin
mijlocul hârtiei-monetă, ci numai prin institutiuni de credit, în care Statul
ia o iniţiativă salutară şi inteligentă, să-mi permiteti să zic că, gi dacă noi nu
ne aflăm în situatiunea Franţei dela 1790 si a Angliei dela 1694, apoi totuş
lucrul la care trebuie să ne gândim mai întâiu, pentru a face față nevoilor noa-
stre financiare, nu este, nu poate fi institutiunea lui Gingis Khan care ni se
recomandă. ..

D-1 V. Maniu, Eu rágpundeam atunci la o întrerupere a D-lui Cantilli.

D-l N, lonescu, De ce eşti indiscret, onorabile coleg (mare ilaritate) ; eu nu
am pronunţat numele D-tale; dar acum mă faci să spun că tocmai D-ta care
ai vorbit de aceasta şi mai pus pe mine în necesitate să arăt că o societate ca
aceea tătărească, care se prepară să facă o sălbatică invaziune şi spre Răsă-
rit şi spre Apus, gi care a pus în mişcare Europa întreagă şi a produs cea mai

www.dacoromanica.ro

850 C. I. BAICOIANU

mare perturbafiune, nu puteà să aibă institutiuni bazate pe teorii raţionale; și
pentrucă aţi citat pe Gingis Khan, numai deaceea l-am amintit şi eu,;,,

D-l V, Maniu, Răspunzând l-am citat, iar nu recomandánd.

D-l N, lonescu, Negregit; am văzut noi ce ne-ai recomandat, și tocmai
aceea nu 0 voim.

Ei bine, Domnilor, când institutiunea hârtiei-monetă are atât de iluştri
părinţi, de sălbatică memorie, și când o societate civilizată se află în necesitatea
de a aduce un remediu mecanismului său circulator, când simte, adică, tre-
buinfa de a avea în loc de monetá, un alt instrument de schimb, nu se gândește,
nu trebuie să gândească la instituirea hârtiei-monetă, ci cu totul la altceva.
Vă voiu spune la urmă la ce trebuie să se gândească mai bine guvernul nostru,
pentrucă îmi rezerv dreptul d'a răspunde D-lui Fleva şi D-lui ministru de finanţe,
cari ziceau: bună e critica, lesne ea critică, comodă, facilă, pentru că criticul
nare nici o responsabilitate; dar să vedem, zice, ce puneţi în loc. V'am anunţat
că este altceva mai bun decât această hârtie-monetă, şi să vedem acum în-
dată ce este acel ceva.

Mai întâiu Domnilor, să vedem care e și cât e de mare necesitatea, care e
gravitatea necesităţii? Ziceţi: o datorie de 30 milioane! Floare la ureche pentru
România, care a făcut atâtea milioane datorie; floare la ureche pentru Ro-
mânia, care în curs de 20 ani a cheltuit pe fiecare an câte 20 milioane numai
pentru armată. Ei bine, pentru o mizerabilă datorie de 30 milioane să creăm
noi o institufiune ce nu e potrivită cu societatea noastră? (aplauze). Apoi 30 mis
lioane să ne sperie? Dar noi am plătit mai multe milioane decât aceste 30 mili-
oane. Dar credeţi că numai pentru 30 milioane a gândit D-l ministru ca să în-
fiinţeze această institufiune a hártiei-monete... g

D-l președinte al consiliului, Numai pentru atât.

D-1 N, lonescu, Citesc pe fruntea D-lui ministru că va fi încă odată 30, si
apoi iarăşi alte 30 milioane,

D-l președinte al consilului, Nu; vă pot incredintá că nu va fi,

D-l N, lonescu, Apoi vorbim de necesitate si stifi că necesităţile n'au legi.
Dar 30 milioane ce sunt oare pentru noi, pentru creditorii Statului de astăzi?
Treizeci de milioane s'a constatat că datoram acum un an. Oare atât, atât să fie
în realitate? şi că nu s'a plătit aceste 30 de milioane la scadenţa lor reală gi
constituţională? Apoi dacă nu s'a plătit, pentru aceasta nu s'a cufundat încă
societatea, noastră. (sgomot).

Vă rog, Domnilor, să nu mă întrerupeţi, şi mai cu seamă rog pe onor. nostru
pregedidte sá nu întrerupă pe întrerupătorii mei, căci eu voiu şti singur să rás-
pund fiecăruia din D-lor, cu tot calmul şi cu toată dignitatea cuvenită.

Domnilor, este vorba de 30 milioane deficit; s'a constatat această trebuinţă
de D-l ministru de finanţe de acum un an, precum şi de D-l ministru de fi-
nante de astăzi, gi acest deficit ne impresionează? Dar, Domnilor, nu este nu-
mai aceasta care ne impresionează, dar prevedem deacum că vom aveà un de-
ficit mult mai mare; şi să dea Dumnezeu să nu fie, dar D-l ministru de finanţe
prevede aceasta, şi deaceea s'a şi trudit să găsească un mecanism pentru aco-
perirea acestor deficite. Dar aţi văzut că erà să se acopere mai pe jumătate
din acest deficit numai cu reducerile ce aţi făcut astă vară dacă nu eram
nevoiţi să punem armata noastră pe picior de războiu; căci din 30 milioane
rămăsese numai 15 milioane.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 351

Vrea să zică, că aceste prevederi sunt acelea cari trebuie să ne îngrijească
gi să ne facă, ca sá nu fim surprinşi mâine, gi de aceea voim să facem acum o
încercare cu aceste 30 milioane, iar nu mai mult, căci așă ne-a încredinţat
D-l ministru de finanţe! ,

D-sa ne-a zis că aceasta nu este nimic; aceasta este o mică doză de otravă;
luaţi-o, că nu are sá vă fie nimic.

Si onor. D-l Pătărlăgeanu a zis: Domnilor, aceasta nu este nimic.

Si, nu este nimic; însă se inaugurează o institutiune fără necesitate; şi
fiindcă zic fără necesitate, apoi trebuie sá mă explic.

Nu este necesitate să aducem perturbaţiune în relatiunile private; nu
este necesitate să despärtim averile private; nu este necesitate ca Statul nostru
să ia această iniţiativă, şi el ca proprietar de domenii să dea exemplu că îm-
părtăşeşte acest periculos sistem de a introduce perturbatiunea în societate.
Iată pentru ce zic că, în faţa necesităţii, trebuie să ne ocupăm de remediul ce-l
ntrebuinfám. Nu este acesta remediul. Dacă D-voastră voiti să vă puneţi în.
positiune de a petrece împrejurările grave în cari se află Patria noastră fără
să ajungem la ruină, atunci trebuie sá nu adoptați nici una din mágurile care
miroase a ruină, precum este aceasta care ni se propune acuma,.

Iată, Domnilor cum ni se aduce ruina prin aceste bilete de circulatiune.
Întâia oară pe lângă toate cele ce s'au zis, voiu încă să spun şi eu numai
oarecari lucruri și să le spun în aşă mod ca să înţeleagă și ţara. Noi suntem
o ţară unde lucrătorul principal, cultivatorul de pământ, nu-şi dă munca sa
decât evaluată prin bani peşin, pe monetă sunătoare, atât cât ea se pretueste,
gi D-voastră, când veţi alteră însuş semnul cel mai bun de schimb, adică, moneta
ce gândiţi că are să se întâmple atunci de muncă? Munca, Domnilor, nu trebuie
să înceteze ; lucrătorul dela ţară nu trebuie să înceteze de a lucră chiar şi în mo-
mentele cele mai grave, căci într'o societate unde încetează lucrul mânelor,
lucrul câmpului, este un mare pericol. Dacă D-voastră nu vă veţi preocupă
de consecinţele pe cari are să le aducă hârtia aceasta în raporturile dintre locuitorii
muncitori şi acei cari "i întrebuinţează, veţi aduce prin urmare cea mai mare
perturbatiune economică.

Ati vorbit de capitalisti, de funcţionari, puteţi adăugă şi pe militari; dar
preocupatu-va-fi un moment gi de acei cari trebuie să lucreze pentru toţi gi
pentru ei ca să-şi capete pânea de toate zilele? Ei bine, aceștia când se vor
află în stare sălbatică a lui Gingis Khan, ca să nu ia nimica pentru lucrul mânelor
lor, ei vor fi cei întâiu cari nu vor mai lucră, şi atunci?... Atunci vor flămânzi
gi, flămânzind poporul dela ţară, pretutindeni se va naşte un mare pericol
pentru societate (aplauze). Dacă dela muncitorul cu ziua vom trece la instru-
mentele lui de lucru, la vitele sale, la pământul său, atunci pericolul este fără
margine; căci îi iei nu numai sufletul, dar îl şi cufungi de viu în pământ. Toată
mica proprietate va trece în mâna usurarului, şi micul proprietar va blestemă
ziua în care a devenit proprietar. Zic aceasta, pentrucă necesarmente această
speculatiune a hârtiei-monetă va încurajă pe multi amatori de a luă moşiile
Ştatului pe nimic şi pe ale particularilor moşneni încă mai pe nimic. Prin ur-
mare, atacați societatea în substratele ei economice.

Eu mă mir, Domnilor, că, în loc să vină ideea autorului acestui proiect
să aducă un proiect pentru înfiinţarea unei bănci în condiţiunile băncii engleze,
sau chiar ca banca francezá deși este mai de preferit cea engleză — gi cred

www.dacoromanica.ro

852 C. I. BAICOIANU

că se vor găsi 30 milioane pentru a formă fundamentul de garantie a unei ade-
várate institufiuni de credit — eu mă mir cum de recurgefi la mijlocul cel
mai condamnabil, cel mai dezastruos, care are în contra sa pe toţi oamenii
de ştiinţă! Cum de veniţi cu o idee, cu un lucru care nu e altceva de cât o ade-
vărată spoliatiune!

Eu doream sá aud pe D-l ministru, doream să justifice D-sa expunerea de
motive a acestui proiect. Eu nu mă tem de aceste 30 milioane cari ni se cer
acum, dar má tem şi mă spăimântez de celelalte cari vor veni în urmă.

Dar Domnul ministru a zis Nu. Ei, diplomaţii nu zic nimic astăzi, vor zice
la timp.

Necesitatea de astăzi, cred, Domnilor, că se poate înlătură prin acest mijloc,
decât prin acela care de sigur va face şi mai marg această necesitate.

Domnilor, ce sunt aceste bilete ipotecare? Adineaori un onor. preopinent
ziceă: bilete ipotetice. Acestea nu sunt biletele acelea de bancă rezemate pe
creditul unei institutiuni; acestea sunt hârtii ipotecare, a cărora depreciare
nu se ştie cât va fi; căci se zice că o hârtie valorează 100 fr.; pe când mâine
poate să ceară cineva 10 fr. de hârtie pentru o ceapă. Negregit că va cere atâta;
căci vânzătorul de ceapă nu va puteà produce decât plătind și el în pret de monetă
pământul pe care ’l exploatează. In asemenea caz ce faceţi chiar cu cursul
forțat? Nimic, din cauză că nu puteţi impune producătorului cât să ceară
pentru productul său ! Prin urypare, vedeţi, Domnilor, că această hârtie ipotetică
în adevăr nu mai e o hârtie ipotecară.

Apoi, închipuiţi-vă D-voastră, că vânzarea de moşii începe chiar de acum;
ei bine, credeţi D-voastră că această operaţiune nu va aduce o perturbafiune
mare în preţuri, o depreciere completă a moșiilor Statului? Domnilor, este
o dură necesitate de a vinde cineva; nu trebuie să o facă în împrejurări anormale
gi pentru aceasta se înfiinţează băncile. Prin urmare, aceste vânzări nu sunt
bune, pentru că asigură niște hârtii numite ipotecare, numai cu numele căci
nu trag după sine consecinţele ipotecelor ordinare. Aceasta se poate face numai
în timpuri grele de tot gi cu totul anormale, gi noi nu suntem în asemenea pozi-
tiune. Dar, ce se poate face acum? Se poate să punem în depozit titlurile proprie-
tätilor în mâna unor capitalişti cari ar voi să ne dea această sumă treptat
treptat, într'un timp scurt gi cari ar fondá pe aceste depozite o institufiune
de credit. Vedeţi, Domnilor, că din timp în timp arunc gi eu câte o picătură
de balsam pentru a nu se speria Domnul prim ministru de critica mea.

Alăturea cu critica răului pun şi remediul. Prin urmare, D-lor, dacă e vorba
să facem din aceste hârtii bilete ipotecare, apoi putem face un lucru şi mai
bun adoptând ideea mea. Dacă ipotecăm de azi spre a asigură biletele şi reasig-
năm în adevăr un termen de 5 ani până când aceste ipoteci au să se vândă, apoi,
de ce să nu o facem îndată aşă în cât capitalurile să vină a curge la noi? Căci,
Domnilor, sunt capitaluri şi în ţară. Si apoi, afară unde s'ar înţelege asemenea
instituţiuni, unde casele băncilor sunt pline cu numerar şi cu drugi de aur,
acolo trebuie să insufläm putin credit; să arătăm că nu suntem, că nu avem
de ce să fim disperaţi; să arătăm că avem încredere în noi; gi precum ne-am
declarat liberi şi independenţi, să arătăm că avem ferma voinţă să intrăm
în societatea cea mare Europeană şi prin fondarea unor asemenea institufiuni
de credit.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 353

Eu sunt convins că îndată ce o asemenea institutiune s'ar fondà, biletele ce
ar emite aceă societate de bancă, ar produce o uşurare în situaţiunea noastră
de bancă, ar fi în adevăr convertibile, iar nu cum zice D-l Pătârlăgeanu puind
cuvântul convertibil în loc de schimbabil (ilaritate).

Domnilor, dacă biletele acestea hipotecare au în ele atâtea viciuri economice,
încât. le lipsesc gi condifiunile cele mai elementare pentru ca să fie niște hârtii
fiduciare, apoi cum voiţi D-voastră ca să le ridicaţi la rangul de bilete ale
Statului? Apoi credeţi D-voastră, că veţi puteă amägi pe cei cari vor.fi să dea
banii lor? Atunci este mai bine să faceţi o rechisitiune de monetă. Dar aceasta
mo puteţi face; agá e? Moneta este regele societăţilor civilizate, şi nu puteţi
să atacați majoritatea acestui rege adorat de toată lumea.

Domnilor, până când un bilet, nu are rezervă metalică, care să-i dea credit,
nimeni nu-l cumpără; el trebuie să aibă rezerva metalică care să răspundă
despre schimbul lui imediat gi nesilit. Acestea sunt condiţiunile primitive ale
unui bilet de bancă, care să poată circulă fără pagubă din partea societăţilor.

Ei, aveţi D-voastră acest fundament? Nu-l aveţi nici acum și nu-l veţi
aveă nici peste cinci ani, fiindcă nu se ştie câţi ani va dură starea de războiu
şi necesităţile Statului vor creşte din ce în ce. D-voastră singuri prevedeţi că
aceste moşii nu vor aveă preţ, fiindcă angajaţi fond de 60 milioane pentru
30 milioane. Apoi atunci de ce nu angajaţi un fond de 30 milioane ca să faceţi
o bancă căreia să-i acordaţi gi privilegiul de emisiune? Puneţi moşiile cu veni-
turile lor, gi zicefi capitaligtilor: veniţi D-lor şi constituiți o bancă; căci, dom-
nilor, nu este cu putinţă să nu găsiţi în Europa 30 de milioane cu asemenea fond
de garanţie. In România nu veţi găsi elemente pentru a infiintá o circulatiune
de hârtie, dar în Europa veţi găsi.

Domnilor, ag dori, în puţine cuvinte, să rezum inconvenientele cele mari
ale acestui proiect de lege.

Intâiu, acest proiect nu are să producă rezultate care să restabilească
creditul nostru, şi are să fie în mâna speculatorilor un mijloc de spoliatiune.

Al doilea, are să scumpească toate obiectele de prima necesitate; al treilea
are să fie un mijloc de speculatiune pentru lucrul de mână al oamenilor dela
țară; al patrulea, are sá pună Statul în necesitate ca să repete această tipărire
de bilete de câte ori va aveă nevoie de mijloace, pentrucă greu va fi Statului
Român, când va fi pus pe calea aceasta, ca să mai revie la circulatiunea de azi.

Acum acestea sunt inconvenientele generale, inconveniente de principiu. —
După acestea vin inconvenientele de detalii.

Ati văzut că însuș comitetul delegaților, atât, de optimist de altminteri
a crezut de cuviinţă să pună oarecari amendamente, care sunt ca nişte remedii
empirice, fără să aducă nici o îmbunătăţire esenţială acestui proiect.

Prin urmare, în principiu, proiectul este dezastruos; în practică nu poate
îi aplicabil, fără a atinge sorgintea productiunii, şi să crească jena tezaurului
public.

Iată pentru ce rog pe Domnul ministru de finanţe ca mai bine să retragă
acest proiect, de lege, şi să se gândească la crearea acelui institut de credit,
luând de bază înstrăinarea unor moșii în valoare de 30 de milioane către capi-
taligtii cari s'ar angajă să facă o bancă dotată cu privilejul emisiunii de bilete
ce ar aveă curs, în baza asigurării ce vor aveă în depozitul metalic format de
asociatiunea acelor capitaliști. Atunci am aveă un bilet de bancă, care ar aveà

www.dacoromanica.ro

254 C. I. BĂICOIANU

un curs benevol; şi eu socotesc că Adunarea nu va refuză să voteze o lege bine
combinată, în puţine articole pentru instituirea unui asemenea stabiliment
de credit.

Aceasta este părerea mea, şi sper că Adunarea o va împărtăşi; pentrucá
tot astfel au făcut şi alte societăţi în situatiuni analoage. Astfel a făcut Franţa,
astfel a făcut Englitera ; şi dacă este să luăm pildă, să luăm dela aceste societăţi,
iar nu dela Gingis Khan şi alţii ca el, cari au trecut dimpreună cu noaptea
veacurilor necivilizate (aplauze).

D-l 1. Brătianu, preşedintele consiliului. D-lor deputaţi, voiu urmă pe
D-l Ionescu fără a pune în discutiune atâtea accente de patriotism şi fără a
mă preocupă să fac un discurs de efect, fiindcă nu voesc să încalec pe cai sbură-
tori, ci voiu pune chestiunea terre a terre, cum zice francezul.

Domnilor, mai toţi îmi zic, gi D-l Buescu, D-l Ionescu, D-l Cantilli gi ceilalţi
cari combat această lege, că aceasta e o idee a mea favorită, pe care o urmăresc
dela 1866 şi dumnealor speră că dacă am renunţat atunci la dânsa, voiu renunță
şi astăzi. Speranţa mea însă eră alta, că nu voiu mai aveă în faţa mea astăzi
tot acele elemente de rezistenţă, tot acele prejudecăţi pe care le-am întâmpinat
la 1866, pentrucă mai tot aceleaşi observatiuni s'au repetit astăzi, mai cu seamă
de D-l Ionescu, într'un stil foarte strălucit, dar care în fond nu sunt decât
tot acelea, pe care de pe acele bănci mi le aruncau repausatul Beizadea Costache.

Domnilor, să nu vi se pară că voesce prin aceste cuvinte sá fac să slăbească
argumentele adversarilor acestui proiect de lege; dar când auz pe D-l Pache
Protopopescu, care este un economist foarte consumat, zicându-mi că sunt
un al doilea Law şi sfârșind prin a mă compara cu furii; atunci m'am întrebat
în ce a putut găsi domniasa o asemănare între Law şi între acela care are onoarea
să vă prezinte acest proiect de lege? Nu că doar m'aş crede înjosit puin-
du-mă alături cu Law, care eră în adevăr un om de mare merit; dar nu voiu
să iau răspunderea unor idei cari nu sunt ale mele, nu pot să primesc compa-
raţiunea cu nişte operaţiuni cari nu au cea mai mică analogie cu ceeace vi se
propune astăzi. D-voastră vorbiti de hârtiile lui Law gi le identificați cu hártia-
monetä; dar aci este eroarea, căci argumentarea D-voastră se bazează pe un joc
de cuvinte.

Ştiţi, domnilor, că patria lui Law era Scoţia şi că el eră un om din cei mai
înaintați ai timpului acela în ideile financiare şi în afaceri de bancă. El a venit
în Franţa cu nişte idei briliante, din cele mai seducătoare gi a aşezat acolo
o bancă care prosperă într'un mod admirabil. Dar el, ca toţi oamenii de geniu,
eră un spirit prea îndrăzneţ, un spirit aventuros, care simţia trebuinfa unei
sfere de activitate cât mai vastă, şi astfel, pelângă banca cea veche, care până
atunci mersese aşă de bine, a mai adăugat o mulţime de alte institute, pe care
negreşit onor. D-l Pache Protopopescu, care ne-a vorbit de Law, le cunoaşte
în destul, ca să nu i le mai enumăr acum. Dar când D-sa vine a pronunţă nu-
mele lui Law, cu ocaziunea acestui proiect de lege, nu-mi pot explică o asemenea
reminiscență în această desbatere, decât numai poate pentrucá D-sa îşi va
fi adus aminte de acţiunile pe care Law le emisese pentru pustietäfile din
valea Mississipi; el voise ca acolo să facă o colonie, să facă un stat şi pe aceá
idee, pe acele pământuri a emis acţiuni.

Apoi proprietăţile noastre, domeniile noastre se potrivesc oare cu acele

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 955
OO

pământuri necunoscute din pustietätile Americii, cari pu aveau pici o valoare?
Cum puteţi susține D-voastră un singur moment o asemenea comparatiune ?

Domnilor, ce este moneta? ea are mai întâiu caracterul de a servi de cot,
ca să zic agá, ca să mäsoare deosebitele valori, deosebitele obiecte, spre a puteà
înlespi schimbul, și de aceea chiar popoarele cele mai înapoiate din lume, îndată
ce 8’au constituit în societate gi au văzut că trebuie să facă schimbul mai departe
decât dela un vecin la altul, au luat ceva care să poată sá le servească de apre-
ciator, spre a aşeză comparatiunea între deosebitele valori. Astfel D-1 Iopescu
a citat pe Tátari; dar oare pumai Tátarii au avut recurs la acest mijloc?

Toate popoarele au avut trebuintä de acest instrument. In timpii primitivi
ai Elipilor, erau boii cari serveau de termen de comparatiune. In pordul Rusiei
mult timp a fost pielea de samur care serveà de' termen de comparatiune, şi
încă acolo se fáceá mijlocirea pe o scară oarecum mai întinsă. Câpd schimbul
se märginea între doi oameni cari aveau trebuintä unul de obiectul celuilalt,
adică, unul aveă oi şi altul aveă boi, cel d'iptâiu dădeă câteva oi ca să ia un bou
dela celălalt,

Dar când acest schimb nu se puteá face în mod direct, adică când un om
aveà oi, iar celălalt pu aveă boi de care "i trebuiă celui cu oile, însă aveà alt obiect
care pu-i eră de trebuintä celui cu oile, atunci acel om îşi schimbă obiectele lui
pe piei de samur gi cel cu oile își schimbă şi el iarăși pe piei de samur, și când voiau
să ia boi sau oi, pu aveá decât să dea din aceste piei de samur, astfel că pieile
de samur în nordul Rusiei a servit mult timp ca monetá.

Acesta a fost la început rolul monetei, şi numai în urmă când societăţile
s'au mai perfecţionat si relatiunile lor s'au mai înmulţit, moneta a luat şi rolul
acela de a face ca cipeva să poată vinde un lucru fără să aibă trebuintá de schimb,
ci pumai de a puteà să se asigure că într'un timp când va aveà trebuintá poate
să dobâpdească aceea de care va aveà trebuintä. Atunci societatea a avut recurs
la metalele prețioase, cari au o valoare iptripsecă gi pot sá se mânueascä și sá se
păstreze cu mai multă înlesnire decât orice alte valori, Si ca să mă întorc îndărăt,
la ceeace ziceá D-1 Iopescu, Tătarii în adevăr au avut recurs la hârtie, căreia
iau dat un curs convenţional; dar ce relatiuni poate aveà aceă hârtie cu hârtia-
monet? Dacă voiţi ca filozofi sá vă ducefi să vedeţi care este origipa hártiei-
monetă, apoi origipa ei este în trebuintele omului. Precum la început socie-
tätile mai înainte de a se închină la Dumnezeu, se închipau la copaci și la animale,
tot asà şi în privinţa tranzactiunilor lor au avut recurs la acele mijloace de
schimb cu totul rudimentare şi grosolane înainte de a ajunge a-și creà acel
semn general al valorilor care este moneta; de aceea am zis că aveţi să vedeți
la toate societăţile, pu numai la Tátari, că în urma desvoltării relatiunilor
lor, a trebuit să-și creeze un mijloc de schimb pe o scară mai largă decât cum
se făceă la începutul societăţilor prin schimb direct de un obiect contra altui
obiect imediat pecesar.

Moneta de argint si de aur, a servit mult timp ca intermediar peptru
schimburile cari se făceau în societăţile mai înaintate ; însă când celelalte schim-
buri s'au înmulțit în o proportiune mult mai mare, când relatiunile sociale
au luat o desvoltare mult mai întinsă, atunci s'a simţit trebuinta ca schimbul
să se poată face, pu pumai pe o valoare reală, dar gi pe credit, pe promisiuni
cari se puteau realizà, cari aveau o garantie. Apoi, domnilor, care este principiul
care a dat paștere tuturor băncilor? Opor, D-l Buescu care vie astăzi și ne

www.dacoromanica.ro

356 C. I. BĂICOIANU

zice că un bilet de bancă nu poate să aibă valoare decât numai atuncea când
banca va aveá O rezervă metalică suficientă, este unul din acei care a pus mai
multe piedici la înfiinţarea unei bănci de scont şi circulafiune la noi,,.

D-l P. Buescu. N'am fost eu.

D-l preșeginte al consiliului. D-ta ai fost, D-le Buescu, care ai combătut
aceă bancă din toate puterile şi ai zis, că ce interes ar aveà capitalistii să vie
cu monetă sunătoare la noi ca să se asigure plata acestor bilete?,.,

D-l P, Buescu, Nu m'ai înţeles.

D-l preșeginte al consiliului. Te-am înţeles foarte bine, D-le Buescu, şi
dovadă este chiar proiectul D-tale, care, de şi conţine o modificafiune, dar
principiul şi tendinţa este de a ajunge tot acolo. Principiul e foarte adevărat,
şi cine l-a dezvoltat mai mult este Proudhon, D-ta crezi că la noi poate să func-
tioneze o bancă pe acele baze. Dar să vedem, domnilor, care este fundamentul
unei bănci? Mai întâi vin câţiva ca bancheri şi pun un capital de 200 milioane,
de exemplu, şi ca siguranţă iau privilegiul la Stat; şi bágafi de seamă că pri-
vilegiul dela Stat este indispensabil, deși onor, D-l Ionescu zice că Statul n'are
să se amestece.

Apoi, domnilor, trebuie să cunoaştem cel puţin atâta: că societatea noastră
n'a ajuns la acel grad de desvoltare financiară şi comercială, în cât, compania
care ar infiinfá la noi o bancă sá nu aibe nevoie de privilegiu, Privilegiu într'o
societate ca a noastră garantează pentru îndoită şi întreită sumă bilete de
bancă care nu se emit numai pentru capitalul ce-l are în casă de 200 milioane,
ci pentru 800 milioane, 400 milioane, 800 milioane, un miliard, etc. Ei bine,
ce garanţie ar aveă biletele emise, dacă societatea care a înfiinţat banca, n'ar
avea în favoarea ei privilegiul ce-i acordă guvernul?... (întreruperi),

Eu nu vorbesc aci, domnilor, pentru D-l Buescu, căci dacă ar trebul să
vorbesc numai pentru D-lui, atunci n'ag mai ieşi dela via mea, aş sedeà acolo;
dar vorbesc ca să-mi susţin proiectul meu, şi să combat argumentele D-voastră,

Lăsaţi-mă dar să vorbesc ca să răspund la şapte, opt preopinenti, căci
dacă má turburaji cu întreruperile, îmi faceţi un mare rău, o injustitie. Ei
bine, domnilor, ce este efectul de bancă sau de comerţ? Nu este altceva decât
o promisiune; de exemplu: eu sunt dator 1000 lei D-lui Maniu, pentru care îi
dau o poliţă zicându-i că la trei luni voiu plăti. Dar mai am şi pe D-l Ferechide
care zice că se face garant şi D-sa. Vedeţi dar, domnilor, că nu este decât o pro-
misiune, care inspiră încredere D-lui Maniu că ne vom fine de cuvânt ca la
trei luni să plătim; şi dacă detentorul acestui efect de comerţ are trebuinţă .
de bani mai înainte de împlinirea termenului, se duce la bancă şi i-l plăteşte.
Iată, domnilor, cum se face că, capitalul băncii se mobilizează; și dacă v'ati
duce în orice epocă la banca Franţei, aţi vedeă că, capitalul ei este mai tot
mobilizat, fie în împrumutul Statului, sau altfel,.. (întreruperi).

Vedeţi dar, domnilor că aceste promisiuni reciproce dintre oameni, înle-
snesc mijloacele de schimb. Ei bine, credeţi D-voastră că promisiunea a doi
trei particulari face mai mult decât promisiunea societăţii întregi a Statului?

Apoi când particularul este un om care nu se ţine de vorbă, se înțelege
că-şi pierde creditul; asemenea şi Statul, când este ruinat, când nu mai are
nici domenii, nici credit, atunci nici el nu mai poate inspiră încredere,

Aşă dar, în rezumat biletul de bancă nu se reazămă decât pe nişte pro-
misiuni de plată emanate dela oameni cari inspiră încredere, Aceştia depun

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 357

efectele lor de comerţ la bancă, care, pe temeiul lor, emite apoi cu sutele de
milioane bilete de bancă care servesc de monetă.

Iată, domnilor, starea normală a băncilor şi a relatiunilor sale cu particu-
larii şi chiar şi cu Statul. Acesta este mecanismul tuturor băncilor care s'au în-
fiinfat gi care au servit ca un instrument de desvoltare și de progres pentru
comerţ. Această invenfiune nu este nici a Angliei, nici a Scoției, ea este a lumei
întregi.

Vine o criză, nu numai războiul, cum a zis onor. D-l Ionescu şi alţii, vine o
criză financiară, criză comercială, criză economică, socială şi chiar criza politică,
ca şi când aceă criză este prea puternică, atunci activitatea societăţii începe
a scădeă, încrederea publicului, nu numai din aceă ţară, dar și din ţările înve-
cinate, începe să slăbească şi când vede că efectele încep să scadă, atunci toată
lumea vine şi cere să "i dea bani pe acele bilete. Ei bine, banca nu are cu ce sá
plătească, pentrucă și ea şi-a dat banii ei la Stat sau la particularii cari ase-
menea nu-i pot plăti.

Cu toate acestea, lumea vine şi cere bani, dar banca nu poate să plătească
şi atunci şi efectele ei rămân promisiuni pentru altă dată.

Ei, Domnilor, toţi economisitii, toţi învățații, toţi oamenii de Stat, nu
au găsit până acum nici un mijloc, cu toată iscusinta lor, precum nici toţi D-voa-
stră câţi ati vorbit în această chestiune nu ati găsit nici un mijloc de a ieşi din
situafiunea ce se creiază prin asemenea crize.

Dar s'a zis că se introduce prin acest proiect cursul forţat. Apoi cursul
forţat, onor. D-l Buescu, oare numai la noi are să fie? Numai noi am aveà
cursul forțat? Apoi acest curs forţat există în toate societăţile. Dar D-l Buescu
ziceă că este un rău cursul forţat. Insă şi chinina, care este un bun remediu,
e atât de nesuferitá, atât de amară, atât de rea de luat, gi cu toate acestea tre-
buie să o iei când te prind frigurile. Această chinină este un medicament, este
un remediu, un mijloc prin care treci din starea bolnavă la starea sănătoasă.
D-voastră cu toţi ne zicefi gi ţara întreagă ne cere să facem tot ce vom puteă
ca să iegim din această criză, ca să scăpăm de această situafiune care nu se mai
poate suferi, după cum au recunoscut-o şi ieri și astăzi onor. oratori cari au
combătut proiectul, precum D-l Constantin Grädigteanu, D-l Pake Protopo-
pescu și D-nul Buescu cari au arătat toate inconvenientele, toate relele, în mare
parte şi exagerate ale măsurii ce v'am propus, dar cari n'au binevoit a recu-
noaște şi partea binelui ce conţine această măsură. Onor. D-l Cantilli, acuză
ieri pe D-l Fleva că nu citeşte şi partea din urmă a operei D-lui Victor Bon-
net; dar D-sa făcut-a astăzi altfel decât, ceeace impută D-lui Fleva? de ce n’a
binevoit D-sa să ne citească ceeace zice D-l Bonnet la finele scrierii sale, în pri-
vinfa necesităţii gi bunätätii acestor bilete ipotecare în timp de criză?

D-1 G. Cantilli, Dar noi nu ne aflăm în situafiunea aceea.

D-1 I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri. D-l Cantilli, adre-
sându-se D-lui Fleva, i-a zis: de ce n'ai spus cât a păgubit Italia, adică 37 mi-
lioane? Dar, de ce şi D-sa n'a arătat şi cât a câștigat Italia, adică 57 milioane?
(aplauze). Apoi, când guvernele Italiei, Franţei, Engliterei, Austriei au emis
biletele de bancă, numai pe promisiunea că vor fi plătite, — gi acelor bilete
le-au dat gi un curs forţat, — si când noi venim şi vă propunem emiterea unor
titluri ipotecare, a cărora plată este asigurată în domeniile libere ale Statului, —
nu este cevá mai avantagios, mai asigurător pentru capitaligti? In adevăr,

www.dacoromanica.ro

358 C. 1, BĂICOIANU

ce vá propunem noi? Sá autorizafi guvernul a emite bilete ipotecare pentru
stingerea datoriei flotante, care apasá cumplit asupra tezaurului public, în
valoare de 30 milioane, gi cari bilete se vor scoate treptat din circulafiune,
puindu-se în vânzare moșii de ale Statului de valoare îndoită.

D-voastră recunoastefi că alte State au emis sume colosale, fără să aibă
proprietăţi şi pe când ele se găsiau în crize foarte mari; — D-voastră recunoa-
şteţi că ele au emis asemenea valori numai pe promisiunea că le vor plátl în
60, 70, 100 şi chiar 200 de ani, — gi găsiţi că noi, cari oferim ca garanţie, nu
promisiuni, ci o avere mobiliară de îndoită valoare şi liberă de orice sarcină —
noi nu vom inspiră decât neîncrederea, panica!...

O voce. Dar depozitele care sunt în casele de bancă nu sunt oare o garantie?

D-l I. C. Brătianu, președintele consiliului. Apoi, onor. D-nii Pache Pro-
topopescu și Cantilli, cari mă întrerup, ar trebui să știe că depozitul este un
lucru sacru, este proprietatea altuia decât a Statului sau a băncii, și, dacă
în o stare de lucruri normale se întâmplă că recurge Statul la acele depozite
pentru ca să facă faţă cheltuelilor de toate zilele, de și nici chiar atunci nu este
lucru cam de tot curat, dar cel puţin răul se poate îndreptă îndată; oare în
timp de criză, când toată lumea are nevoie a-și luă capitalul înapoi mai puteţi
D-voastră admite acest expedient? De ce dar invocati aceasta ca principiu?

D-voastră veniţi şi spuneţi mereu că aceste bilete ipotecare sunt niște
asignate, și că asignatele sunt oroarea tuturor economiștilor, fiindcă a pätit
Franţa cu ele un falit teribil. Dar falită tot așă a făcut şi Austria fără asignate.
Incă în Franţa, mulţi din detentorii de asignate au cumpărat proprietăţi cu
ele gi au rămas buni proprietari; dar cu biletele austriace n'au putut să cum-
pere nimic. Asemenea a päfit și Spania; ea este într'un faliment permanent
de vreo 20 ani, cu bancă naţională care funcţionează, dacă voiti, — căci Spania
are bancă de scont gi circulafiune (aplauze).

Voci. A avut războaie; nu se potrivește cazul,

Şedinţa dela 13 Mam 1877
(Urmare)

Preşedinţia d-lui președinte C. A. Rosetti.

D-l preşedinte al consiliului. Vorbiţi de războiu gi de talită. Apoi, noi tocmai
fiindcă nu avem să ne ducem nici la Constantinopole, nici la Viena, nici la
Petersburg; tocmai fiindcă nu suntem în condiţiunile, nici ale Italiei, nici ale
Franţei, nici ale Austriei, nu putem niciodată să avem teamă că vom ajunge
a face falită cum a făcut Austria şi Franţa.

Dar onor. D-l Buescu a venit cu loseph Garnier, profesor la școala de
punți și şosele în Franţa, şi zice că această ilustratiune în economia politică a
zis că asignatele au adus dezastre financiare în Franţa.

Apoi, onor. domnule Buescu, dacă ai luă și unele ilustratiuni în istorie, îţi
vom spune că şi libertatea a adus calamitäti omenirii. Si apoi cine a adus asig-
natele? Convenţiunea? Nu, Le-a tăcut constituanta Franţei, gi Constituanta
a pus în aplicare marile principii constituţionale liberale, cari astăzi domnesc în
toată Europa și la cari ne închinăm toţi. Apoi, domnilor, şi libertatea, chiar a
adus teroarea: agá spun toate ilustratiunile reacționare, monarhice, ultra-
montane ; toţi zic că libertatea pe care le-a dat-o Constituanta, mărginirea puterii

www.dacoromanica.ro

DESRATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 359
© _— _ > _ —__—— _ «-> —uo—É—

absglute a regelui şi desfiinţarea privilegiilor nobililor și a popilor a adus teroarea,
războiul cu toate catastrofele lui. Onor. D-l Buescu a spus ieri că la 1789 Consti-
tuanta Franţei a emis bilete pentru 400 milioane şi că acestea erau al pari. Apoi,
ce erau aceste 400 milioane? Erau însuş bugetul Franţei de atunci. Prin urmare,
Franţa a emis hârtie pentru întreaga sumă a bugetului său. Apoi noi emitem astăzi
numai pentru a treia parte din bugetul nostru.

După aceea tot în Constituanta franceză marele Mirabeau a făcut unul
din cele mai frumoase discursuri ca să susţină fabricarea încă a 800 milioane
de franci care s'au și decretat îndată, şi atunci a fost o scădere de 10 la sută.
In urmă însă ce s'a întâmplat? Europa întreagă s'a sculat în contra Franţei şi
ea a fost nevoită să meargă şi mai departe emițând pentru sume colosale, Ne-
greşit că atunci hârtia a scăzut, pentrucă, nu numai moneta de hârtie, dar orice
semn de schimb, când este într'o proporfiune mai mare decât trebuinţele popu-
laţiunii îi scade preţul. Si onor. D-1 Cantilli, când vorbiă de aceasta adineauri,
făceă, o confuziune, căci în loc să vorbească de trebuintele de schimb vorbià de
trebuinfele guvernului. Apoi, Domnilor, când se emit semne de schimb nu tre-
buie sá se emită după trebuinţele guvernului, ci după trebuintele societăţii,
gi numai în proporfiune cu necesităţile schimbului, căci de vor fi în proportiune
mai mică societatea suferă; de vor fi în proporţiune mai mare, atunci semnele
de schimb scad,

Domnilor, la 1848 Franţa n'a avut coaliţiunea Europei în contra ei, n'a
avut războiu ; a avut numai o criză politică; însă, fiindcă numerarul s'a ascuns,
s'a produs o criză teribilă, astfel încât a trebuit nu numai să se pună cursul
forţat, dar încă să deă voie băncii ca pentru trebuinţele publicului să emită mai
multe bilete decât legea îi permitea. Mai mult decât atât, atunci s'au ridicat în
Franţa cele mai puternice institute de credit, ca comptoir de scompt și altele,
cărora apoi venind Napoleon III, le-a dat o mai mare înflorire ceeace va să zică că
atunci când semnele de schimb sunt îndestulătoare, si productiunea devine mai
înflorită,.

Acesta este un principiu pe care nu-l poate contestă nimeni; însă, când
cineva abuzează de dânsul se întâmplă crize teribile, aştfel cum s'a întâmplat
în America, care înainte de războiul deciziunii a avut mai multe crize, gi care
emițând mai multe semne de schimb decât societatea a avut trebuinfä, a încu-
rajat întreprinderi nebune care nu au reuşit si care au adus catastrofe industriale
gi comerciale. N'aţi văzut ce s'a întâmplat mai deunázi în Viena? Ce? Acolo
erau asignate? Nu, însă, pentrucă Austria, ca şi Franţa, ca şi America, a emis
o mulţime de bilete, a încurajat întreprinderi nebune gi a produs catastrofa
pe care a-ţi văzut-o.

Onor. D-l Cantilli ziceà adineauri că curgul forțat gi deprecierea monetei de
hârtie a dat loc unei specule de uzură şi acesta a făcut că în Italia, unde erau
numai 15 institute, s'a ridicat numărul lor la 200 gi mai bine. Apoi, oricine a
scris asupra Italiei, o admirá..,

D-l G, Cantilli, Aceasta am citit-o în raportul lui Mingheti, ministrul Italiei.

D-l preşedinte al consiliului, Apoi, Domnilor, v'am spus că atunci când
semnele de schimb sunt neîndestulătoare se aduce jenă în societate, fiindcă nu
poate omul să-şi îndestuleze toate necesităţile lui. Cum voifi D-voastră, ca eu
care am mii de vedre de vin gi de rachiu în pivnițele mele, gi care am vite multe
pe moşia mea, dar care nu am semne de schimb, cum voifi să pot eu ca să plătesc

www.dacoromanica.ro 23

860 C. I. BĂICOIANU

lucrul viei, hrana vitelor şi celelalte necesităţi? Pentru toate acestea îmi trebuie
bani, îmi trebuie mijloace de schimb. Pot eu să zic ţăranilor: iată frate îţi dau
două oca de vin, vino de îmi lucrează, sau să mă duc cu vaca în târg s'o schimb
pe teiu? Trebuie dar să am mijloace de schimb. Apoi, cum D-l Ionescu care are
atâta dor de inimă pentru ţărani, cum nu ştie D-sa că astăzi, fiindcă lipsesc
mijloacele de schimb, ziua de lucru este aşă de ieftină cum nu a fost niciodată?

D-l G. Cantilli. Dar când le vei plăti și în hârtie, atunci să vezi.

D-l preşedinte al consiliului. Apoi, domnule Cantilli, în Italia, în Franţa, în
Austria, în Englitera şi în toate ţările civilizate se plătesc tot cu hârtie; numai
în Tartaria D-lui Ionescu, nu se plăteşte acum cu hârtie, ci cu bani, numai în
societăţile barbare, unde nu e nici o cultură, nici o desvoltare, numai acolo se
plăteşte cu monetă sunătoare, şi în aceasta noi am rămas în urma şi a Greciei
şi chiar a Serbiei, în toate ţările unde a progresat societatea s'a introdus hârtia
şi nu primesc exemplul pe care l-a dat D-l Ionescu, că Veneţia nu primeă hârtia
austriacă, fiindcă nu eră obișnuită cu hârtia monetă sau fiindcă eră depreciatá,
căci hârtia italiană nu are curs mai mare decât aveă hârtia austriacă, şi cu
toate acestea astăzi Veneţia primeşte şi se serveşte cu hârtia italiană. Venețienii
dar, nu că nu primeau hârtia austriacă din considerentele pe care le-a zis D-l
Ionescu, ci pentrucă nu voiau să dea concursul lor la trebuintele guvernului
austriac, care eră străin lor. Când au venit însă sub sceptrul naţional, au primit
hârtia italiană bucuros şi deaceea Italienii au ajuns ceeace sunt astăzi, căci
nu s'au uitat la interese, au sacrificat tot pentru unitatea Italiei.

Dar ce mai zic onor. preopinenti? Mă acuză pe mine că nu propun a se face
aceste hârtii prin intermediul unei bănci cum se face în alte State. Apoi. Dom-
nilor, negreşit că gi eu zic că eră, bine să fie și la noi o bancă, şi dacă eră o bancă
negregit că si eu aş fi propus să se facă tot astfel cum se face în alte State, mai
cu seamă unele State nu au ce pune ca asigurare decât creditul lor, căci nu au
domenii ; dar eu sunt vinovat dacă nu avem bancă? Apoi, Domnilor, de când
am venit în ţară nu m'am muncit din toate puterile mele pentru a înfiinţă o
bancă? Apoi, în 1867 şi 1868 întrebaţi dacă nu am rugat pe toţi bancherii a-mi
da concursul lor, şi am adus gi un proiect în Cameră; dar unii din dreapta erau
prea fnapoiati şi alţii din stânga erau prea înaintați, ca D-l Buescu, care voià
îndată să înfiinţeze idealul creditului, creditul gratuit...

D-l P. Buescu. Nu e asà.

D-l președinte al consiliului. Ce fel? Apoi chiar proiectul pe care l-ai dat
D-ta nu ţinteă decât acolo.

D-l P, Buescu. Te înşeli.

D-l preşedinte al consiliului. Má îngel cu toată lumea, pentrucá aşă este.
Apoi, îmi ziceai mie că sunt în contradictiune; dar mai în contradictiune de-
cât D-ta care propuneai creditul gratuit atunci şi astăzi zici că până nu vor
aveă o valoare răspunzătoare în casă, acele bilete nu pot fi o hârtie bună!

D-l P. Buescu. Convertite.

D-l preşedinte al consiliului. Apoi convertite în ce? In creditul meu?

Domnilor, la 1867 şi 1868, când am găsit şi din o parte şi din alta atâtea
obstacole la înfiinţarea unei bánci de scont şi circulatiune, m'am adresat la
o persoană cu o mare greutate în afaceri deasemenea natură gi am făcut sub
numele său cererea la guvernul din care făceam parte; dar s'au sculat toţi uzu-
rarii, pe cari îi credeţi că vor să fondeze institute de credit și s'au dus noaptea

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 361

la colegul meu D-i Donici, de l-au amágit aşă încât l-au făcut de s'a opus a da
curs cererii; şi fiindcă eram şi eu amestecat, ca să nu creadă colegul meu că
am vreun interes personal, că voiesc sá fac un gheseft, am renunţat, în fața teri-
bilei opozitiuni ce am întâmpinat.

Când am venit acum la putere, ce am făcut?

Intrebaţi pe toţi capitalistii din București dacă nu i-am chemat de zece ori,
și i-am rugat să punem cu toţii mâna la lucru pentru înfiinţarea unei asemenea
bănci arătându-le avantagiile ce ea ar aduce ţării si fondatorilor ei; dar nu am
putut face nimic. M'am adresat şi în străinătate ; dar din nenorocire noi am venit,
în timpul unei crize, eră chestiunea orientului, care a închis pungile nu numai
pentru noi, ci pentru toată lumea, şi deaceea capitalurile franceze gi engleze
sunt astăzi în suferinţă, neavând cum să fie întrebuințate; gi deaceea nici noi
nu am putut contă pe acele capitaluri deocamdată, până ce pacea nu se va
restabili.

Văd că acum D-voastră îmi recomandati sistemul impozitelor. D-l Pake
Protopopescu propune să plătim datoria flotantá cu impozite. Dar credeţi oare
D-voastră că e cu putinţă să creăm impozite în ţară pentru 39 milioane cât este
datoria flotantă?.,

O voce. Atunci de ce aţi cerut bilete ipotecare numai pentru 30 milioane.

D-l preşedinte al consiliului. Pentrucă cu 9 milioane datorie flotantä ce ar
mai rămâneă, situatiunea nu ar fi intolerabilă, dar cu 39 milioane cât e astăzi,
îmi e peste putinţă a o mai zice...

O voce. Pentru ce să mai rămâie aceá use de 9 milioane deschisă?

D-1 preşedinte al consiliului. Pentrucă sunt oameni în România dintre cei
mai luminafi cari au prejudecat chestiunea, și má tem că cuvintele D-lor Cantilli,
Buescu, Ionescu, gi mai cu seamă ale D-lui Protopopescu, care are un picior în
piaţă, mă tem că cuvintele dumnealor au să facă mult rău acestei hârtii, şi dacă
as emite-o într'o proportiune mai mare, mă tem că n'aș răspunde la adevăratele
trebuinte ale circumstanțelor; pentrucá eu singur nu pot să-mi dau seama bine
până acum despre 'aceasta, şi trebuie ca un om cuminte, să fac numai atâta pe
cât cred că trebuintele societăţii o cer; fiindcă n'o fac ca sistem, nu voesc sá
creez acest, sistem ca o resursă ordinară, ci ca o nevoie pentru a face faţă tre-
buinţelor imperioase ale societăţii, cari nu se pot satisface altfel în aceste grele
împrejurări ; căci numai eu ştiu cum am dus-o cu aceste 39 milioane în spinare
şi deaceea nici nu am putut găsi pe nimeni care să voiască a intră în ministerul
de finanţe în condiţiunile în care ne aflăm astăzi, Dacă vă propun acest sistem,
nu este pentrucá voesce să-l perpetuez, ci pentru a înlătură greutăţile momentului,
gi fiţi siguri, căci văd cu fericire că mai toţi sunteţi convertiți pentru bancă,
fiţi siguri că îndată ce se va face pacea, şi veţi aveă timpul sá vă ocupați de
această chestiune, vă voiu rugă chiar eu să o faceţi, fiind chiar depus pe biuroul
Adunării un proiect al D-lui. Mavrogheni. Acest proiect este studiat de noi o
iarnă întreagă dimpreună cu D-nii loan Ghica, Ghermani, Strat, Sturza, si alți
financiari şi i-am făcut şi oarecari modificafiuni. Este adevărat că n'am putut
merge asà de departe ca D-l Buescu, dar tot am făcut oarecari modificatiuni prin
care am luat mai multe garanţii faţă cu guvernul; pentrucă, Domnilor, guver-
neie la noi până astăzi nu prezintă garanţiile pe care le prezentă guvernul în
Belgia. Lucrarea aceea există şi nu aveţi decât să numiţi dintre D-voastră, doi,
trei oameni competinfi, cari să cerceteze acel proiect, gi să-l votaţi.

www.dacoromanica.ro 23°

362 C. I. BAICOIANU

Au fost unii din onor. preopinenţi cari au zis: să facem mai bine un împrumut
cu orice preţ, căci dacă vom introduce această hârtie-monetă, vom face un rău
teribil, vom deschide porţile abisului,

Mai întâiu, Domnilor, aceste bilete ce voim sá emitem noi, au O margine
peste care nu pot trece. Indată ce guvernul va emite mai multe bilete, valoarea
lor are să scadă, gi ţara va vedeă că guvernul merge mai departe decât trebuie,
şi atunci va interzice dreptul de a emite bilete mai multe decât sunt. Tot asà
se face şi cu împrumutul? Nu! Imprumuturile au un ce seducător la început
când se fac vărsămintele, dar ele aruncă o sarcină din cele mai grele asupra 80-
cietăţii. Până acum mi s'au făcut felurite acuzări în privinţa acestei măsuri, însă
numai de partidul advers. Acum văd că mă acuză gi D-l Buescu şi zice că má
sfidează să am curajul de a da această armă în mâna adversarilor noştri, Apoi,
domnilor, oameni tot atâta de inteligenţi ca și D-voastră, aveau credinţa că
împroprietărirea ţăranilor are să fie un dezastru complet pentru România; si
ce s'a întâmplat? S'a întâmplat că, cu toată opozitiunea, împroprietărirea tot
s'a făcut, gi dezastru n'a fost; a avut oarecare inconveniente, dar acestea din
cauza opozitiunii ce se făceă, gi din cauza neaplicării legii în mod legal. Ei bine,
tot astfel se va întâmplă gi cu această hârtie-monetă care, fiţi siguri că dacă
se realizà dela 1866, scăpam de împrumutul Oppenheim care ne-a adus în cassä
18 milioane, dar pentru care până astăzi am plătit 33 milioane, și avem încă sá
mai plătim 87 milioane franci. Dar să presupunem, domnilor, că această hârtie
va scădeă cu 10 sau 15 la sută, şi acelor cari zic că va scädeà cu 40 sau 50 la sută,
le răspund că nu s'au ocupat niciodată cu această chestiune. Apoi noi nu facem
decât ceeace s'a făcut și în alte părţi. Iată am aci bilete întocmai ca acele ce
propun eu astăzi. Acești guldeni sau fiorini austriaci sunt daţi de Stat pentru
800 milioane, fără ca să fie garantate cu ceva; si afară de aceste bilete mai sunt
încă şi altele emise de bancă, care nu ştiu la ce sumă se ridică, dar ceeace știu
este că acești guldeni sau fiorini cari nu sunt garantafi cu nimic şi a căror emi-
siune se urcă la suma de 800 milioane, în timpi normali nu au decât un scăzământ
de 10 la sută, gi chiar astăzi, cu toată criza teribilă care domnește în Europa,
şi cu tot războiul care este la porţile Austriei, scăzământul lor nu e mai mare
de 20 până la 25 la sută. Aci D-l Buescu a făcut o mare confuziune vorbind de
obligatiunile domeniale, rurale, funciare, etc., si zicând că dacă acestea astăzi
au scăzut unele cu 10 altele cu 20, cu 25 şi cu 30 la sută, când toate poartă o
dobândă, apoi cum voifi D-voastră ca biletele acestea ipotecare, cari nu raportá
nici o dobândă, să nu aibă un scăzământ mult mai mare? Dar oare obligatiunile,
acţiunile acestea sunt ele de aceeaşi natură cu biletele fie emise de Stat, fie emise
de bancă? Este cu totul o altă trebuinţă în societate la care răspund aceste
bilete, căci acela care are o obligatiune, trebuie să se ducă s'o schimbe sau s'o
amaneteze, pentru ca să aibă cu ce-şi îndestulă trebuingfele...

O voce, Si luând bilete cât va pierde? Çare este agiul pentru aur în Austria?

D-l 1, C. Brătianu, președintele consiliului. V'am spus că biletele austriace,
biletele emise de Stat, de guvernul Austriac fără ca să fie garantate în nimic,
si pentru o sumă de 800 milioane, au astăzi, în timp de războiu și deo criză nemai
pomenită un scăzământ de 25 la sută, iar în timpi normali au abiă un scăzământ
de 10 la sută.

Apoi, domnilor, dacă D-voastră credeţi că biletele emise de guvernul
Austriac, fără nici o garantie şi pentru O sumă atât de colosală, fără a se obligă

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELQR IPQTECARE DIN 1877 363

să le mai plătească vreodată, căci nici nu este cu putinţă să le mai plătească,
dacă credeţi că acele bilete pot aveă un curs mai ridicat și inspiră mai multă
încredere decât biletele noastre, pentru care dăm o garanţie de îndoită valoare
şi pe care avem să le plătim în timp aşă de scurt...

O voce. Dar în Rusia cum stă hârtia pe lângă aur.

D-1 I. C. Brătianu, preşedintele consiliului. Apoi Rusia a emis pentru mi-
liarde. Rusia a emis hârtie cu mult mai mult decât aveà trebuinţă societatea;
se înţelege, prin urmare că scăzământul să fie în Rusia de 25 la sută şi chiar de
30 la sută; lucrul se explică. Dar dacă guldenul austriac, dacă rubla rusească,
asignate eari sunt în proporfiune enormă de miliarde, pe cari niciodată nu vor
puteă să le răscumpere, dacă asemenea efecte au un curs care nu merge mai
jos de 25 la sută, până la 30 la sută; apoi 30 milioane ale noastre, garantate atât
de sigur şi cari în cinci ani se vor retrage din circulafiune, credeţi D-voastră că este
o grozăvie, credeţi D-voastră că va înspăimântă lumea? Adăugaţi că mâine nu
ne opreşte nimeni de a infiintá şi o bancă de scont, proiectul este dejà depus
în arhivele Adunării, şi atunci putem trece acest împrumut la bancă. Unde
dar mai este temerea, unde mai este groaza aceea de care vă îngrijiţi atâta?

Dar a venit cineva cu o altă idee, pe care am văzut că a desvoltat-o mai
mult D-l Ionescu. D-sa a zis: să punem aceste proprietăţi de valoare îndoită
la creditul nostru funciar, și să ridicăm de acolo 30 milioane. Noi am voit sá
facem acest împrumut pentru ca să fondăm o bancă, dar creditul funciar
trebuiă să se adreseze şi el tot în străinătate ; căci cum voiti D-voastră, în starea,
în care se aflá finanţele noastre, să găsim la noi 30 milioane pentru ca să fondám
banca? Apoi, dacă în adevăr s'ar găsi bani la noi n'ar veni scrisurile funciare
din străinătate sá se sconteze cu 20 la sută gi 30 la sută. Voiti D-voastră să facem
astăzi un împrumut în străinătate? Dar nu vă gândiţi că vom plăti îndoit?

D-voastră ziceţi că societatea română nu va aveă credinţă în politele cari
se vor emite, — poliţe, garantate în proprietăţi de valoare îndoită, — şi credeţi
că scrisurile funciare vor găsi mai multă încredere?

Să fim consecventi. |

Cum pot să admit că eu, care sunt dator până în gât, care astăzi nu mai am
decât uzufructul proprietăţilor mele, cum pot să admit că o poliţă a mea ar in-
spiră mai multă încredere, decât polita D-tale, domnule Vernescu, care ai pro-
prietáti mari tu totul ale D-tale? (Aplauze). Astfel ne aflăm noi în fața creditulu
exterior. Apoi lumea aceea de care vă îngrijiţi atâta, ar trebui să fie neghioabă,
rătăcită, sau că Românii ar trebui să fie în faţa guvernului cum erau Venețienii
în fața guvernului austriac, ca să deprecieze astfel aceste bilete. Da, poate
să fie un scăzământ, recunosc şi eu, un scăzământ de vreo 4 milioane în cinci
ani, Apoi nu ştiţi D-voastră, uitaţi aşa de curând că pentru un împrumut de 17
sau 18 milioane, — împrumutul Oppenheim, trebuie să plătim 70 de milioane?
(Aplauze) căci am plătit deja 33 și mai avem de plătit încă 37 milioane. Vasăzică,
pentru 17 milioane plătim 70 milioane. Apoi, cine păgubeşte banii aceştia?
Brătianu sau Mavrogheni care eră atunci ministru de finanțe? Nu; această
sumă se restrânge asupra ţării întregi. (Aplauze).

Cu toate acestea vă mărturisesc, domnilor, că venind cu acest proiect de
lege, trebuie o mare îndrăzneală din partea mea, mai ales când văd oameni
autorizaţi ca D-l Cantilli, cari, prin discursuri, revoltează si pe funcţionari şi pe
pensionari şi pe comercianţi, şi pe profesori, şi pe militari gi pe toată lumea,

www.dacoromanica.ro

364 C. I. BAICOIANU

ES + > >] > > A A

zicând: cu ce au sá cumpere ei acele trebuincioase? Apoi, răspund: — gi văd
aci un pensionar — şi întreb la rândul meu: cât plátesc dumnealor, acum la
uzurari? Acum, Domnilor, e timpul uzurarilor...

D-l 6, Cantilli, Dar de acum înainte ce are să mai fie!

D-] preşedinte al consiliului, Nu, domnilor; aceste bilete fiind ale Statului,
au să umble din mână în mână; pe când azi cu mandatele sunt numai câţiva
speculanti în toată ţara la a cărora discretiune e orice funcţionar şi pensionar.
(Aplauze),

Nu societatea face cursul mandatelor astăzi, ci câţiva uzurari; pe când
cursul biletelor îl face trebuintele societăţii întregi.

V'am spus, domnilor, încă odată, că am prezentat acest proiect de lege la
1866, pentrucă am voit să evit împrumutul Oppenheim, care costă pe Stat 70
milioane; și dacă atunci făceam ceeace propunem azi, am fi scăpat de acest
împrumut odios; am fi avut o pagubă de două sau trei milioane iar nu de 70
milioane; şi astăzi, dacă recurg la acest mijloc, este fiindcă nu putem face o
bancă,

Când vom puteă găsi mijloace cari să nu aibă greutăţi mari, atunci mă voiu
uni şi eu cu D-voastră a face o bancă de unde sá ne imprumutám cu 5, 6 și chiar
până la 8 la sută; dar nu cu dobândă mai mare, pentrucă cel ce se împrumută
cu 12 la sută, în 12 ani piere. Dar astăzi cu ce să facem faţă trebuintelor? D-l
Ionescu zice ca să facem rechizitiune de bani; să facem împrumut forţat, cum
s'a făcut acum câţiva ani în Austria.

Apoi oare mai bine e să facem împrumut forţat, să facem rechizitiuni de
bani? Apoi cum vom puteă face aceasta când avem o datorie de 39 milioane?
Dar dacă nu vom plăti mandatele un an şi jumătate nu avem să ajungem iarăş
ca la 1866 când le-am'găsit cu 40 la sută scăzământ, fiindcă nu se puteau plăti?

Acolo voiti să ajungeţi? Apoi, domnilor, toţi cari combat acest proiect de
lege nu vin să arate alte mijloace, şi aceasta pentrucă nu se poate, căci dacă veţi
îndoi toate impozitele ţării, nu veţi puteá să aduceţi deodată în cassa visteriei
30 de milioane. Si apoi nu este oare D-l Pake Protopopescu care se opuneà la
sporirea impozitelor cu ocaziunea legii patentelor?

D-l Pake Protopopescu, Nici nu eram deputat atunci.

D-l președinte al consiliului, Cel putin erau amicii D-tale. Dar cu ocaziunea
legii timbrului nu erai aci?

D-l Pake Protopopescu, Eram; dar atunci am propus altă măsură,

D-l președinte al consiliului, La toate v’ati opus gi le-aţi ciopártit încât nu
ştiu dacă vor da o creștere din ce eră mai înainte.

Apoi domnilor, când împrumutul în străinătate nu poate să se facă, când
impozite nu primiţi, când Statul acesta trebuie să trăiască si să plătească armata
gi funcţionarii săi pentru ca să poată merge înainte, eu unul vă spun că nu mă
pot întoarce la minister fără mijloace, căci nu voesc să mă pun în stare de fa-
liment...

Voci, A! faceţi chestiune ministerială?

D-l preşedinte al consiliului, Dacă mijlocul propus de guvern nu vă place,
spuneti-mi cel putin ce voiti a pune în loc. (Aplauze prelungite).

Voci, Inchiderea discutiunii.

D-l G, Vernescu, Domnilor, cer cuvântul contra închiderii discutiunii,
pentrucă în o chestiune asà de gravă unde vorbeşte pentru întâia oară un mi-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 365
— IMMA

nistru, ar trebui să vină cineva care să-i răspundă, ca să vedem dacă toate ale-
gatiunile făcute de D-sa sunt exacte gi conforme cu știința; căci într'un proiect
atât de important ca acesta nu e bine sá se lase D-l ministru de finanţe fără
răspuns. Aceasta n'ar fi nici chiar urban din partea noastră. Așadar vă rog să
nu ínchidefi discufiunea, pentru ca să dovedim că D-l ministru de finanţe a
vorbit de un proiect care ar formă o hârtie-monetă obligatorie pentru toată
lumea... (Intreruperi).

Apoi, domnilor, dacă aceste bilete se primesc de către cassele publice şi
dacă creditorii Statului trebuie să ia aceste bilete si să le deà altora, adică debi-
torilor Statului cari au să plătească Statului cu aceste bilete, atunci Statul va
creiă o nouă datorie flotantă căci banii cari trebuie să intre în mâna Statului
pentru arenzi gi altele...

Voci. Aceasta nu este în contra închiderii discuţiunii.

— Se pune la vot închiderea discuţiunii si se primeşte.

— Se pune la vot luarea în consideratiune a proiectului de lege, și rezultatul
scrutinului este cel următor:

Votanti . . . S + + + + + 69
Majoritate réglèmentars: : ÿ « à & a à 4-87
Bile albe pentru . . . . . . . . . . . 35
Bile negre contra. . . . . 84

D-] președinte. Votul este nul, neîntrunind majoritatea astă, de regulament.

Şedinţa dela 16 Mai, 1877

Adunarea decide a se amână votarea luării în considerafiune asupra proiec-
tului de lege pentru stingerea datoriei flotante prin emisiune de bilete ipotecare.

Şedinţa dela 20 Mai, 1877

Adunarea procede la vot asupra luării în consideratiune a proiectului de
lege pentru emiterea de bilete ipotecare, şi rezultatul scrutinului este cel următor:

Votanti . . .. . . . . . . 68
Majoritate regl. . . . . . . . 36
Bile albe . . . . . . . . . . 52
Bile negre. . . . . . . . . . 16

D-l președinte. Adunarea a luat în consideraţiune proiectul de lege.

D-l Gr. Vulturescu. Domnilor deputaţi, aţi decis amânarea votării luării
în considerare a proiectului de lege pentru stingerea datoriei flotante şi acoperirea
deficilelor anilor trecuţi prin emisiune de bilete ipotecare, şi ati manifestat dorinţa
de a se luă din nou în cercetare acest proiect şi de a se căută dacă el nu eră pri-
mitor de alte modificafiuni.

Comitetul delegatilor D-voastrá pentru examinarea acestui proiect, spre
a se conforma votului D-voastră, a avut recurs la luminile câtorva membri,
atât. din această Cameră cât şi din Senat, cari au binevoit să răspundă la che-
marea ce li s'a adresat de a da puternicul dumnealor concurs la o lucrare legis-
lativă de o atât de mare importanţă.

Pentru a se cunoaște gi mai bine vitiile ce acest proiect de lege puteá con-
tine, s'a făcut apel mai ales la acei cari l-au combătut mai mult; căci acei cari
au semnalat mai întâi răul, eră natural, să fie mai în stare de a-i găsi şi remediul.

www.dacoromanica.ro

366 C, I. BAICQIANY
E _—_—_—_=AA—— << <<< <<< > IEEE AAA

In prima întrunire s'a adus mai întâiu proiectului de lege critice fondate
pe aceleaşi argumente cari au fost invocate în sânul Adunării de către acei
cari l-au combătut cu ocaziunea discutiunii generale.

D-l prim-ministru şi ministru de finanţe, care a asistat la aceste desbateri,
a declarat că nu face o chestiune de amor propriu din proiectul de lege; că D-sa
îl consideră ca o necesitate ce este impusă de critica noastră situatiune econo-
mică şi de strámtorarea financiară în care se află Statul român. Dacă D-sa l-a
conceput, a fost numai fiindcă a avut credinţa că printr'însul se procura so-
cietätii un agent de schimb atât de indispensabil astăzi, când tot numerarul
s'a ascuns de teama războiului ce a izbucnit, gi, pe lângă aceasta, prin acel
proiect se înlesneă Statului mijloacele necesare pentru a face faţă la mersul
afacerilor publice. Că, astfel fiind, D-sa este gata de a renunţă la acel proiect,
dacă se va propune un altul, care să răşpundă la aceste două trebuinte. In urma
acestor declarări formale alo D-lui ministru, desbaterea nu mai puteă aveă de
obiect decât căutarea mijloacelor prin cari să se poată procură Statului 30.000.000
cu cari să se poată satisface atât necesităţile tezaurului cât și să se înlesnească
tranzactiunile private,

Opiniunile, în această privinţă, au fost diferite.

Unii au susținut că, pentru a scoate pe Stat din strâmtorarea în care-l
pune imposibilitatea de a-şi îndeplini angajamentele sale față cu creditorii săi,
cea mai nemeritá mágurá eră ca să suspende plăţile, atât în ţară cât şi în strái-
nătate, fiind convinși că această măsură în ţară are să fie scuzatá de neputinta
în care se află guvernul de a face .încasările, neputinţă care este cunoscută în-
tregului public român.

In afară, suspensiunea plăţii o să fie bazată pe imposibilitatea în care ne
aflăm de a exportă productele noastre, din cauza închiderii Dunării prin războiu,
gi astfel am puteă invocă cu succes forţa majoră, pentru noíndeplinirea anga-
jamentelor noastre faţă cu sträinätatea.

Comisiunea delegaților D-voastră, în majoritate, n'a putut admite această
propunere, deoarece suspendarea plăţilor, atât înăuntru cât şi în afară, însem-
nează falimentul, și prin această măsură nu numai că s’ar discredită Statul
român, dar s'ar produce una din cele mai mari inechităţi și s'ar compromite
interesele noastre politice din afară, indispunând pe toate acele puteri,
de al căror sprijin şi simpatii avem trebuintä în gravele momente în cari se
aflá ţara.

O a doua părere a fost de a se spori oarecari contributiuni şi impozite, şi
unii au mers până la îndoirea acestor impozite,

Comitetul D-voastră nu a putut decât a respinge şi această propunere,
de oarece este constatat că impozitele actuale şi nu se pot percepe, şi cu atât
mai puţin s'ar puteă încasă când ele ar fi mai crescute; nu e destul a se decretă
impozitele pentru ca ele să intre în cassa Statului, mai trebuie încă ca impusul
să fie în pozitiune de a puteă face sacrificiul ce i se cere de societate; și este
știut că astăzi lipsa de productiune, neputinta de export, dificultatea tranzac-
tiunilor, a făcut pe contribuabil ca nici din capitalul său să nu poată răspunde
impozitele către Stat.

A treia părere a consistat în efectuarea unui împrumut al Statului la cre-
ditul funciar şi emiterea pe scrisurile funciare dobândite a unor bilete, pur-
tând o dobândă de 5 la sută, cari bilete aveau să fie retrase din circulatiune prin

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 367

p e

vânzarea bunurilor ipotecate. Această părere a dat naştere la un alt sistem
mai complicat și prin care, pe lângă acele bilete ipotecare purtând procente de
5 la sută, se mai emiteau alte bilete cu curs forțat fără nici o dobândă şi cari
se puteau converti după voinţă în bilete ipotecare purtând procente. Comi-
siunea n'a admis acest din urmă sistem, pentrucá el prezintă o complicatiune
inutilă gi chiar dezavantajoasă, deoarece lăsând la facultatea purtătorilor de
bilete cu curs forţat, fárá procente, schimbarea acestor bilete în bilete ipotecare
cu procente, nu se ajungeă scopul pentru care se cere aceste 30.000.000. Şi în
adevăr, în cel mai scurt timp eră să se întâmple ca toate biletele cu curs forţat
să fie transformate în bilete ipotecare cu procente, și astfel nu mai puteam aveă
agentul de schimb care ne este atât de indispensabil,

Comisiunea D-voastră a adoptat în principiu sistemul celălalt de un îm-
prumut la creditul funciar pentru dobândirea a 30.000.000 în scrisuri funciare
pe baza cărora să se emită bilete ipotecare cu procente de 5 la sută, gi a şi rugat
pe propunătorul acestui sistem ca să-l formuleze într'un proiect de lege.

La a doua întrunire proiectul de lege cerut s'a prezentat comisiunii, şi
iată care eră economia lui:

El aveá un întreit scop: 1. De a procură Statului 30.000.000 lei în bilete
ipotecare cu 5 la sută, garantate în scrisuri funciare de aceeaş valoare gi plă-
tibile prin vânzarea, în fiecare an a proprietăţilor Statului pentru valoarea
de treizeci milioane lei. Biletele acele ipotecare însă nu aveau un curs forţat
franc şi indirect, căci ele erau admise în plata al pari numai la Stat, şi astfel
trebuiau primite de către creditorii Statului.

2. Se mai dispunea în acel proiect de lege gi vânzarea proprietăţilor Sta-
tului iar pentru valoarea de 5.000.000 lei pe fiecare an, gi aceasta pe alte efecte
de ale Statului, unele cari aveau să fie primite al pari, precum domenialele,
ruralele, etc., etc. şi altele după cursul care aveă săse fixeze în momentul vân-
zării, precum renta și priorităţile drumului de fer. Această dispozitiune eră
menită a ridică cursul acelor efecte din străinătate şi a ridică în acelaș timp
creditul Statului,

3. In acel proiect se mai prevedeă și o sporire în impozitul funciar şi resta-
bilirea vechei taxe a licenţelor.

Prima parte din acest proiect de lege n'a fost admisă de majoritatea comi-
tetului delegaților, pentru următoarele motive:

1. Intermediul creditului funciar s'a găsit inutil şi costátor pentru Stat;
căci dacă este vorba ca scrisurile funciare provenite din împrumut și depuse
la cassa de depuneri și consemnafiuni să nu poată fi niciodată vândute în caz
de neretragerea la timp a biletelor ipotecare puse în circulatiune, atunci adevă-
rata garanţie a retragerii acestor bilete sunt tot bunurile Statului angajate,
şi la ce bun mobilizarea lor în scrisuri funciare cari sunt imobilizate prin însăş
legea? Ce avantaj se obţine în schimbul plăţii de comisiuni ce trebuie să verse
Statul în casa creditului funciar?

2. A decretă curs obligatoriu acelor bilete numai pentru Stat şi creditorii
săi este a expune pe aceşti din urmă a suportă numai ei singuri pierderea ce
o să rezulte din diferenţa de curs a acestor bilete şi a comite, prin urmare, o
adevărată injustiţie. Pe lângă acestea, acele bilete, neavând curs obligatoriu
pentru toţi, o să sufere o mai mare depreciere, n'o să fie atât de căutate din
cauza mărginirii circulatiunii lor.

www.dacoromanica.ro

368 C. I. BĂICQIANY

-——— —_—_—…—…—…—…"”—" MMM

A doua parte din proiectul de lege suscitat deasemenea a fost respinsá de
majoritatea comitetului delegatilor, pentru urmátorul considerent:

E un sacrificiu însemnat pentru Stat a vinde proprietăţi de ale Statului
pentru o valoare de 5.000.000 lei pe fiecare an, spre a retrage din circulaţie
bilete ipotecare; a-i mai impune obligaţie de a vinde încă pentru 5.000.000
proprietăţi de ale Statului pe fiecare an, pentru a ridică cursul obligatiunilor
domeniale, rurale, rentei, prioritätilor, este a-l expune să-şi vândă proprietăţile
sale pe nimic, mai ales în aceste timpuri de crize financiare, şi a lov! în acelaş
timp chiar în valoarea proprietăţilor private. Si apoi nici nu este necesar să se
prescrie o asemenea măsură într'o lege specială, deoarece ministrul de finanţe
are dejă facultatea de a primi în preţul vânzării proprietăţilor Statului efecte
de ale sale.

A treia parte, în fine, n’a admis-o majoritatea comitetului delegaților,
căci dispozitiunea de sporire de impozite a găsit că nu puteă să-și aibă locul
întrun proiect de lege care are de scop a procură Statului mijlocul de a dobândi
suma de care are trebuintä printr'un împrumut forţat.

Majoritatea comitetului însă, deşi nu a admis nici unul din proiectele
propuse de către persoanele cari au binevoit să vină în sânul său spre a-i da
concursul luminelor dumnealor, a căutat însă să profite de diferitele idei ce s'au
emis, și, culegând dela fiecare ceeace a găsit mai bun şi mai practic, a formulat
următorul proiect de lege, care conţine o serie de amendamente la proiectul
guvernului, şi care se supune la votul D-voastră.

PROIECT DE LEGE
pentru un împrumut ipotecar de treizeci milioane lei

Art. 1. Ministrul de finanţe este autorizat a ipotecă proprietăţi rurale
de ale Statului, libere de orice sarcină, pentru o valoare de 60.000.000 lei şi a
emite asupra lor bonuri ipotecare până la suma de 30.000.000 lei.

Art. 9. Evaluarea proprietăţilor afectate ca gaj, precum şi cererea inscrip-
tiunilor ipotecare asupra lor, se va face de către Consiliul de administraţie al
cassei de depuneri gi consemnafiuni.

Art. 3. Evaluarea fiecărei proprietăţi se va face luându-se mijlocia arendei
pe cei din urmă zece ani îmmulţită cu 15. La această valoare a pământului se
va adăogă şi valoarea pădurilor acolo unde vor fi, calculată după preţul pädu-

rilor din localitate vândute de administratiunea domeniilor, scăzându-se din
acest preţ o a patra parte.

Art. 4. După ce proprietăţile vor fi evaluate, Consiliul de administraţie al
Cassei de depuneri şi consemnatiuni, prin derogatiune la dreptul comun, va cere
printr'o simplă adresă la tribunalul situatiunii fiecărui imobil, inscriptiunea
ipotecară ; președintele tribunalului, fără altă formalitate, va fi dator a ordonă
imediat inscriptiunea în registrul de ipotecă şi a înaintă comitetului un certi-
ficat de luarea inscriptiunii.

Aceste certificate se vor depune, împreună cu copie după titlurile de pro-
prietate ale fiecărui imobil ipotecat, la 'cassa de depuneri gi consemnafiuni.

Art. 5. Bonurile ipotecare nu se vor emite decât în proportiune de jumá-
tate din valoarea imobilelor evaluate, şi numai după ce certificatele de luarea
inscriptiunilor ipotecare vor fi depuse la Cassa de depuneri și consemnatiuni.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 369

Art. 6. Bonurile ipotecare vor fi la purtător cu procente de 5 la sutä pe an,
plătibile la 1 Ianuarie.

Ele sunt considerate ca monetă legală şi obligatorie, şi vor fi în valoare
de 5Q, de 100, şi 500 lei.

Art. 7. Aceste bonuri se vor fabrică în conditiunile si sub controlul cu cari
se fabricá biletele institutelor de bancá din stráinátate.

Ele vor fi semnate de ministrul finanţelor şi predate consiliului de admi-
nistratie al cassei de depuneri și consemnatiuni, care le va verifică, le va con-
trasemnă prin grefa unui membru anume delegat, le va înregistră gi le va re-
mite ministrului de finanţe pentru a le pune în circulaţie.

Art. $. Pentru achitarea procentelor cuvenite bonurilor ipotecare se va
alocă în bugetul fiecărui an suma necesară.

Art. 9. Plata integrală a acestor bonuri, se va face prin vânzarea proprie-
tátilor Statului ipotecate, astfel încât în 7 ani dela prima emisiune ele să fie
în totalitate retrase din circulaţie.

Art. 10. Vânzarea proprietăţilor se va începe cel mai târziu un an dela
data, primei emisiuni a bonurilor ipotecare, şi se va urmă proporţional pe fie-
care an, prin iniţiativa şi sub controlul consiliului de administraţie al cassei de
depuneri şi consemnatiuni.

Vânzarea ge va face cu formalitätile prescrise prin legea dela 1868; preţul
vânzării se va răgpunde însă integral şi numai în bonuri ipotecare.

Art. {1. Bonurile ipotecare provenite din vânzarea proprietăţilor, se vor
vărsă deadreptul de cumpărător la casşa de depuneri și consemnatiuni, unde
ge vor anulă imediat, sub controlul conşiliului de administraţie.

In acelaş timp consiliul va liberă cumpărătorului, dimpreună cu actul
de vânzare, gi copiile de pe titlurile proprietăţii vândute.

Art. 12. Vânzarea purgează de drept ipoteca de care fusese grefată pro-
prietatea şi tribunalul respectiv este dator să ordone ștergerea inscriptiunii
după simpla cerere a cumpărătorului, bazată pe actul său de cumpărare.

rt. 13. După retragerea din circulaţie a totalitätii bonurilor ipotecare
emise, consiliul de administraţie, printr'o încheiere publicată în Monitorul
Oficial, va constată, acest fapt, si, în baza acestei constatări, va cere dela tribu-
nalele respective ştergerea inscriptiunilor ipotecare de asupra proprietăţilor
cari vor fi rămas nevândute.

Art. 14. Bonurile ipotecare cari se vor fi uzat în circulatiune, se vor pre-
schimbă în altele noui, purtând acelaş număr; această operaţiune se va face
fără plată, sub controlul consiliului de administraţie.

Biletele uzate, astfel preschimbate, se vor .anulă.

Art. 15. Falsificatorii bonurilor ipotecare se pedepsesc conform art. 112
şi următorii din codul penal. Vor fi pasibili de aceleași pedepse toţi aceia
cari vor abuză în controlarea, emiterea şi anularea acestor bonuri.

Art. 16, Un regulament elaborat de consiliul de administraţie al cassei de
depuneri şi consemnatiuni, şi decretat de Domn, va regulă punerea în apli-
care a legii de faţă.

rt. 17. Se deschide ministerului de finanţe, un credit de 100.000 lei,
pentru confecţionarea bonurilor ipotecare, şi pentru orice alte cheltueli vor
i cerute de aplicarea acestei legi.

www.dacoromanica.ro

370 Ç. I. BAICOIANU

D-1 președinte al consiliului, Sá mă ierte D-l raportor a-i spune că D-sa,
nu a proces conform regulamentului. Noi am admis că nu este alt proiect, ci
tot acel prezentat de mine, pe care eu nu l-am retras, a rămas numai în şedinţa
din urmă, fiindcă votul s'a anulat, nefiind numărul complet de deputaţi, ca
astăzi să se facă votul pentru luarea în consideraţiune. Prin urmare, nu poate
să fie un alt proiect, ci tot acel prezentat de mine. Si ca sá nu pierdem timpul,
guvernul a zis ca să se facă votul pentru luarea în consideratiune, şi apoi la
fiecare articol, să vină propunerile făcute sub formă de amendament, pentru
a se introduce toate modificările necesare,

Agá dar eu am înţeles partea întâia a raportului D-lui Vulturescu, prin care
reamintește Camerii tot ce s'a făcut afară din Cameră, ca să puteţi ajunge la
o înţelegere, dar n'am înţeles pentru ce a mai vorbit şi de celelalte propuneri...

D-1 Gr, Vulturescu, Le-am menţionat sub formă de amendamente.

D-l preşedinte al consiliului, Apoi, atunci să se citească fiecare articol din
proiectul guvernului, şi la fiecare din acele articole să se propună amendamente,
comitetul să se pronunţe asupra lor, şi astfel să mergem înainte pe o cale re-
gulată şi conformă cu regulamentul,

D-l preşedinte, Aceasta e și procedura stabilită de regulament, gi D-l ra-
portor a cetit acele propuneri ca amendamente, prin urmare, discutiunea nu se
poate face decât asupra articolelor din proiectul guvernului.

Voci, Prea bine, să mergem înainte.

— Se citeşte art. 1 din proiectul guvernului, și amendamentul propus
de comitetul delegaților.

Şedinţa dela 20 Maiu, 1877
(Urmare)

Președinția D-lui preşedinte C. A, Rosetti, asistat de D-nii secretari M,
Ghelmegeanu gi M, Burileanu,

D-1 D, Pruncu, Domnilor, negreşit că este o mare îndrăzneală din partea
mea de a luă cuvântul în o chestiune atât de importantă, în care toţi invátatii
noștri în economie politică, din această Cameră, au vorbit cu atâta competintä.
Insă, fiindcă am fost delegat numit de secţiunea mea, și pentrucă atât secţiunea
din care fac parte, cât și eu personal suntem în contra emisiunei de hârtie-mo-
netă, mi-am permis să iau cuvântul, și vă promit că am să fiu foarte scurt.

Nu este, Domnilor, nevoie să fac comparatiune între diferitele State care
până astăzi au avut hártia-monetá. Dar, vi s'a spus gi nici unul din D-nii ora-
tori cari au sprijinit proiectul guvernului, n'a venit cu un singur scriitor de
economie politică, care să fi zis că sistemul acesta e cel mai bun, din contra,
toţi învățații în această materie au convenit că sistemul acesta e cel mai fatal.

Nu este nevoie cred să vă spun unde au ajuns toate naţiunile cari au în-
trebuintat acest sistem.

Ce să vă mai vorbesc de Franţa, când ştiţi cu toţii ce a pätit cu asignatele
ei. De Anglia? Apoi ştiţi că Anglia, pentru ca să scape de hârtia monetă, a fost
nevoită să facă un act pe care noi vroim să-l facem, acela de a nu plăti pe cre-
ditorii săi, sau a fost silită să consolideze datoriile sale şi să plătească o rentă.
Austria tot astfel a făcut; gi încurcăturile în care se află astăzi e din cauza
hârtiei-monete.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 371
EE o SS

Acum, ca să má mai aproprii de ţara noastră, voiu face o comparatiune
cu o fará cu care ne asemánám mult ín aceastá chestiune, cu Rusia. Rusia a emis
hártie-monetá tot în conditiunile în care voim s'o emitem gi noi, garantând-o
în domeniile Statului. Si onor. D-nul Brătianu, pe care l-am întrebat ce curs are
hârtia-monetă rusească? mi-a răspuns că Rusia a emis-o în cantităţi mari,
deaceea este scăzută.

Mai întâiu rectific, că Rusia n'a emis hârtie în asà mari cantităţi, ea are
un buget de 540 milioane de ruble, şi a emis hârtie pentru 755 milioane de
ruble...

D-l preşedinte al consiliului. Peste 2 miliarde gi jumătate de franci.

D-1 D. Pruncu. Nu este mai mult decât 750 milioane de ruble, ceeace în
franci face 2 miliarde şi mai bine, dar de aceasta voiu vorbi mai la urmă. Acum
zic că bugetul Rusiei se urcă la 500 milioane ruble, şi are emise 750 milioane
ruble în hârtii, ceeace va să zică are emise hârtii aproape odată și jumătate
bugetul său.

Acum, Domnilor o eroare pe careo face onor. D-nul Brătianu'când zice că
noi nu voim să emitem decât 30 milioane în hârtie-monetă și aceasta garantată
în proprietăţi ale Statului cari dau acestor hârtii o mare siguranţă şi prin ur-
mare le ferește de a ajunge la o mare depreciere, eroarea zic ce comite D-sa,
este de a uită că şi în Rusia aceste hârtii sunt garantate în proprietăţi ale Sta-
tului şi aceasta nu le-a scutit de a ajunge la deprecierea în care le vedem
astăzi.

Am zis, Domnilor, că voiu face o comparatiune cu Rusia în privinţa emi-
terii unor asemenea hârtii, dar mai înainte de a face acestă comparatiune, vă
voiu spune că datoria Rusiei este mult mai mică în raport cu datoria noastră,
căci Rusia nu datorează peste acele 750 milioane hârtie-monetă decât trei
sute și câteva milioane de ruble sau, traduse ambele aceste cifre în franci, Rusia
este datoare 4 miliarde şi câteva sute de milioane, de vreme ce Statul Român
datorează peste şapte sute milioane. Dacă dar veţi face comparafiune între
datoria şi venitul Rusiei şi între datoria gi venitul Statului Român, veţi vedeă
că Rusia datorează mult mai putin decât noi. De aci rezultă că hârtia-monetă
a noastră, odată pusă în curs, va fi depreciatá cel puţin tot atât cât gi cea
rusească. Acei cari susţin hârtia-monetă vin şi zic, dar dacă noi garantäm hârtia-
monetă cu moşiile Statului? Apoi şi hârtia-monetă Rusă, e garantată tot
în moşiile Statului Rus, gi nu pierdeţi din vedere că moșiile Statului Rus sunt
evaluate peste 6 miliarde şi asupra acestui fond Rusia nu a emis mai mult
decât. 750 milioane ruble în hârtie-monetă, şi cu toate acestea nu a putut să
împiedice deprecierea lor.

Prin urmare, vedeţi că nu garanţia în domeniile Statului va ridică preţul

- acestor hârtii, şi vă rog să nu uitaţi un lucru care este foarte natural, că depre-
ciatiunea hârtiei are să fie în raport cu starea creditului Statului nostru; căci
totdeauna se va ţine socoteală de totala datorie a noastră, după cum se face
gi în relatiunile dintre particulari, când iau de exemplu, care având 10.000 de
galbeni, datorie garantată în ipotece cu inscriptiuni gi cu toate celelalte for-
malitäti, şi când voiu voi să mai fac un împrumut, credeţi că acela către care
má voiu adresă să-i cer banii nu va aveă în vedere toată datoria ce am? Ne-
greşit. că da, gi în raport cu datoria îmi va apreciă gi bonul ce-i ofer pentru
noua datorie.

www.dacoromanica.ro

372 C. I. BAIÇOIANU

Apoi, Domnilor, deprecierea hârtiei-monete nu vine numai din cauza garan-
fiei, dar şi din cauza diferitelor crize politice, și dovadă despre aceasta este hârtia
Franţei care este emisă de banca Franţei şi care este privită de toată lumea,
nu ca hârtie, ci ca monetá, şi cu toate acestea, vin momente unde şi ea se de-
preciază mai mult sau mai putin. Eu dar ași vol să atrag luarea amintea gu-
vernului asupra acestei depreciatiuni gi să arăt unde ea ar puteá să ajungă la
noi. In comitetul delegaților au fost chemaţi mai multi Domni senatori şi de-
putati unde fiecare şi-a emis opiniunea sa. Acolo eu am întrebat pe D-l Menelas
Germani, ca bărbat competinte, cât scăzământ crede D-sa că trebuie să aibă
la noi aceste bilete? D-sa, fără să ezite, mi-a răspuns că deprecierea va fi dela
40 până la 50 la sută. Alţi D-ni au stabilit-o la 30 ia sută, ca cel mai bun curs
ce am puteă dobândi. Si este natural că trebuie să fie aşă, ca hârtia ce se va
emite la noi să aibă o mare depreciere. In adevăr, toate celelalte hârtii cari
s'au emis, sunt acelea garantate, şi bine garantate, precum sunt bonurile do-
meniale, cari sunt garantate prin ipoteci în moşii anume, după cum voim sá
facem gi cu aceste bilete. Ei bine, bonurile domeniale, cu toată garanţia, au
cursul de 85 sau 68.

O voce. Acelea nu sunt obligatorii.

D-l D. Pruncu. D-voastră ziceti că aceste bilete vor aveă curs forţat şi
că vor fi primite de visterie.

Aşi dori să nu vă faceţi iluziune asupra primirii acestei hârtii de către
vistierie. In adevăr, în minutul când veţi asvârii un stoc de hârtie-monetă
pentru 30 milioane pe pieţele României, vistieria, care nu încasează pe zi decât
aproape 250 mii lei, pe cari gi ea-i va pune îndată în circulatiune, ei bine, oferta
totdeauna are să fie mai mare decât cererea, încât strângerea hârtiei-monete
din partea vistieriei nu are să o ridice nici cu o centimá, căci cererea celor ce
vor vol să o vânză, va fi mai mare decât a acelora ce vor voi să o cumpere, în
raport cu cifra totală de 30 milioane.

Vreau să răspund acum la unii din D-nii oratori cari au apărat acest proiect
de lege, zicând că, dacă vom emite aceste bilete, vom încetă de aci înainte de
a mai plăti dobânzi la datoria noastră flotantá, şi că astfel vom câștigă patru
milioane pe fiecare an. Ei bine, aceasta este o eroare mare, şi dacă mă veţi
urmări în şirul argumentatiunii mele, vă veţi convinge despre acest adevăr.

Statul nostru pentru datoria sa, plăteşte pe fiecare an în străinătate ca
dobânzi si anuitäti, o sumă de 42 milioane franci. Dacă hârtia noastră ar avea
o depreciere, după normele cele mai bune, de 30 la sută, întelegeti prea bine
că pentru ca să plătim în aur suma de 42 milioane franci, va trebui să dăm în
agio 12 milioane pe fiecare an. Aceasta o zic pentru acei cari susţin că de aci
înainte nu vom aveă a mai plăti dobânzi la datoria noastră flotantă. Dar nu
trebuie să vă faceţi iluziuni, căci din minutul când vistieria va prim! ca plată
hârtia-monetă, nimeni nu-i va da altă monetă, nici monopolui tutunurilor,
nici băuturile spirtoase, etc. Aceasta este atât de adevărat încât nu am decât
să vă citesc ceeace a zis un economist a cărui autoritate nu se poate contestă.

« Principala dificultate a finanţelor ruseşti, este că guvernul, care nu
percepe decât o hârtie depreciată, e obligat să verse creditorilor săi din afară
sume considerabile în metal. Această situatiune este gi a ţării, nu numai a gu-
vernului. Hârtia rusă pierdeà 25 la sută în timpii din urmă. Aceasta însemnează
pentru guvern ca şi cum dobânda datoriei sale ar fi crescut cu atáta ».

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTECARE DIN 1877 373
"Um

Va să zică, în minutul când D-voastră veţi face hârtia-monetă, datoria
noastră de afará, pe care trebuie să o plătim în aur, va purtà o dobândă de 25
la sută. Prin urmare, vedeţi în ce pericol puneţi ţara.

Tot acest economist vine și vorbeşte despre ceeace pot bugetele Statelor,
cari au hârtie-monetă.

Nici un $tat care are hártie-monetá, nu poate zice că are un buget echi-
librat. Qricât de mari osteneli şi-ar da financiarii, echilibrarea nu va fi nici-
odată un lucru real, pentrucă îndată ce moneta în circulatiune nu mai are va-
loare fixă, bugetul este așezat pe nisip. Rusia, dela războiul din Crimeea a echi-
librat bugetele în sensul cel mai bun. De douăzeci de ani toate bugetele au dat
excedent, cu toate acestea la cele mai mici crize financiare sau politice buge-
tele Rusiei n'au mai fost echilibrate:

« Este clar, zice acest economist, că cu aceste fluctuatiuni în schimb, un
buget echilibrat dând mai mult decât evaluaţiunile chiar, când a fost dresat,
se găgeşte deodată cu un deficit considerabil ».

Vedeţi, Domnilor, că ţara aceasta ale cărei speranţe erau în echilibrarea
bugetelor, cu sistemul D-voastră, o faceţi a nu mai ave nici o speranţă ca sá
mai poată să-și îndrepteze finanţele.

Deaceea, eu rog pe onor. D-l Brătianu să-și de bine seama de proiectul
acesta, să-şi de bine seama cât de mult compromite viitorul finanţelor ţării
şi viitorul partidului liberal.

Necesitätile ţării nu sunt as4 de mari, aṣẹ de teribile ca să fim nevoiţi a
face ceeace au făcut alte ţări când s'au gägit în situatiunea critică de a vedeă
că ţara e în o prăpastie atât politică cât şi financiară.

Noi nu suntem în acestă situatiune, ca să avem recurs la asemenea mij-
loace. (red, din contră, că mai sunt mijloace de găgit. Recunosc greutatea si-
tuafiunii. Çu toate acestea, cu puţină bunăvoință vom puteă întâmpină ne-
voile. Binevoiască D-l Brătianu a lăgă consilierii săj de astăzi și a veni în mij-
locul nostru, celor cari combatem proiectul; pentru numele D-ale, eu, îl conjur
să nu admită acest proiect de lege.

D-l preşedinte al consiliului. Eu cred că, această discutiune s’ar puteă
scurtă, dacă s'ar da mai întâiu cetire tuturor amendamentelor; căci, dacă
pentru fiecare amendament ar trebui să facem o discutiune de fond, n'am mai
termină, nici în 15 zile.

D-l 1. Poenaru-Bordea. Am cerut cuvântul când am văzut că s'a cetit ar-
ticolul 1. N'am înţeles pe D-l raportor când a cetit art. 1, care e relativ numai
la emiterea acestor bilete ipotecare, gi la suma pentru care au să fie emise, nu
l-am înţeles când ne-a cetit un amendament care se raportă la valoarea pro-
prietätilor ce se dau ca asigurare acestor bilete, lucru care intră cu totul în
altă ordine de idei decât ceeace cuprinde art. 1.

Eu, la art. 1, care e relativ la emiterea acestor bilete, voiu avea un singur
amendament de făcut. Primesc numai partea întâia a articolului propus de
guvern, care zice: Pentru stingerea datoriei flotante şi acoperirea deficitului
a anilor trecuţi, ministerul finanţelor este autorizat a emite bilete ipotecare
până la suma de 30 milioane lei. Aci însă voiu propune următorul amendament,
ca aliniat la art. 1. Aceste bilete vor fi la purtător şi fără procente; ele vor aveă
curs obligatoriu şi se vor primi ca monetă legală a! pari la toate cassele publice.

D-l E. Stătescu. Domnilor, acest amendament exprimă tot ideea din proiec-

www.dacoromanica.ro

874 C. I. BĂICOIANU

tul guvernului ; tot ce se face, este că se întrunește o parte din art. 2, ca aliniat,
cu art. 1. Prin urmare, toate obiectiunile D-lui Pruncu, se pot face şi la arti-
colul astfel modificat prin amendamentul D-lui Poenaru. Dar, D-l Pruncu tre-
buiă să formuleze întrun amendament ideea cu care voiá D-sa să suplinească
art. I; sá ne arate în ce mod crede D-sa că se poate azi subveni la O necesitate
recunoscută de toţi şi chiar de onor. Cameră prin luarea în consideratiune a
proiectului, de a se da guvernului posibilitatea realizării acestor bilete ipote-
care. Ei bine, care a fost concluziunea D-lui Pruncu? D-sa a rezumat toate
criticile aduse contra ideii fundamentale, cu ocazia discutiunii generale, adică
contra emiterii de hârtie-monetă. Mă aşteptam să conchidă propunând ceva
mai bun; însă D-sa a propus D-lui ministru de finanţe să se despartă de con-
silierii D-sale şi să vină a se înţelege cu D-sa pentru a-i spune D-sa ce sistem
să prefere.

Apoi, mi se pare că aceasta nu este o procedare care să poată conveni Ca-
merii. Singura procedură de admis azi este ca cei cari au un sistem mai bun
de propus, să prezinte amendamente, pentru ca astfel să se poată discută în
mod comparativ ideea guvernului, gi ideea ce se va propune. Dar a se sus-
pendă discutiunea, a se retrage D-l Brătianu din mijlocul colegilor D-sale şi a
se duce în conferinţă cu D-l Pruncu, pentru a face cunoscut D-lui ministru sis-
temul D-sale, aceasta e imposibil a se admite. Binevoiti a formulă ideea D-voa-
stră în amendament, pentru ca discutiunea să se poată face asupră-i. Două
sisteme sunt aici în prezenţă. De o parte e sistemul din amendamentul D-lui
Poenaru, — sistemă care e şi în proiectul guvernului — şi prin care se prescrie
ca să se emită hârtie-monetă cu curs obligatoriu si fără dobândă; — vom vedeă
garanţiile ce se dau prin proiect acestei hârtii mai în urmă; şi este o altă si-
stemă care zice să nu se înfiinţeze hârtia-monetă, ci să se emită un fel de bo-
nuri de tezaur cu curs forţat, neavând ca garantie decât procentele şi un fel
de ipotecă în proprietăţile Statului libere, fie acea ipotecă directă, fie mediatisată.

Amendamentul d-lui Poenaru-Bordea, care unifică articolele 1 şi 2 din
proiect, este conceput după sistema dintâiu; nu văd vreun amendament la
art. 1 care să intre în ordinea de idei a sistemei de a doua; şi dacă un asemenea
amendament nu v'a propus și nu se propune, şi dacă alte obiectiuni şi modifi-
cări nu se propun, eu aș rugă să nu mai pierdem timpul şi să se pună la vot
art. 1.

Se zice acum că comitetul delegaților s'a raliat la ideea de a se emite niște
bonuri ipotecare purtând dobânda de 5 la sută și care să fie garantate cu ipo-
tece în proprietăți de ale Statului libere de orice sarcină. Căci mai este o di-
ferentá fundamentală către cele două sisteme propuse, asupra cărora nu voiesc
să anticipez, desvoltând-o, dar pe care o voiu arătă numai, — este că o sistemă
voiește ca aceste bilete să se tragă din circulafiune prin vânzarea proprietă-
tilor ipotecate pentru ele, pentru ca qu preţul vânzării să se răscumpere biletele;
şi cealaltă sistemă cere, ca aceste bilete, să se considere ca un împrumut ipo-
tecar tot asupra acelor proprietăţi libere ale Statului. Nu e locul aci să dis-
cutăm toate acestea. Menţinându-mă dar la diferenţa ce rezultă prin aceea
că o sistemă propune darea unei dobânzi de 5 la sută asupra hârtiei emise,
eu declar că sunt contra acordării unei asemeni dobânzi, fiindcă printr'însa
nu S'ar înlătură nici unul din inconvenientele ce s'a atribuit acestei hârtii,
numifi-o hártie-monetá, numiţi-o bonuri ipotecare, sau oricum altfel.

www.dacoromanica.ro

DEŞBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 875
————————A——_——_—— A _ _ O

Domnilor, împrejurarea care dá acestei hârtii o valoare în circulatiune
este tocmai aceea că ea nu va îi supusă să treacă prin toate formele prin care
a trebuit să treacă celelalte hârtii ale Statului. Inlesnirea circulatiunii este
împrejurarea aceea care va contribui mult la menţinerea cursului lor nominal.

Domnilor, dobânda de 5 la sută nu va puteă împiedică deprecierea lor
nici a aduce ridicarea cursului, pentru cuvântul că noi avem hârtii cu dobândă
mai considerabilă şi împrejurările financiare, împrejurările economice gi po-
litice în care se găsește această ţară, nu le-a impiedicat, cu toate aceste ga-
ranfii cu cari sunt înconjurate, cu toată acea dobândă ce au, ca să ajungă la
o scădere de 70 la sută; că o depreciere peste treizeci la sută, și ac! este eroarea
acelora, cari combat acest proiect. Nu este scăderea în natura acestei hârtii,
nu este inerentă hârtiei, ci oscilatiunilor la care vor fi supuse toate hârtiile
după împrejurările în care se va află țara.

D-l G. Cantilll. Ce însemnează toate aceste oscilatiuni.

D-l Eug. Stătescu. Este ca bonurile rurale cari au fost peste pari, gi bo-
nurile domeniale cari au fost aproape al pari, au suferit în împrejurările ac-
tuale o depreciere de 30 la sută,

D-l G. Cantilli. Fiindcă nu se plătește dobânda,

D-l Eug. Stătescu. Dacă nu se plătește dobânda la bonurile domeniale
nu se va plăti nici la această hârtie. Eu văd că, D-voastră, atribuiti deprecierea
acestei hârtii unor fenomene ale căror cauze nu sunt cauzele lor proprii, ci
sunt cauze străine de dânsele. Deprecierea va fi, nu în natura hârtiei, nu în
natura împrumutului, ci în criza financiară care bântuie astăzi țara noastră,
care bântuie Orientul întreg. Ea va aveà de cauză grija ce este în toate spiri-
tele, stagnatiunea tuturor afacerilor. Ei bine, cauzele acestea existând, fie că
o veţi face ca această hârtie să poarte dobândă, fie că o veţi face fără dobândă,
deprecierea va fi aceeag. Si apoi, veți aduce si alte dificultăţi şi obstacole la
circulatiunea acestei hârtii prin faptul că îi veţi da dobândă de 5 la sută, căci
ori de câte ori se va transmite această hârtie, se va face socoteală ca să se vadă
cât are să se scadă în profitul cumpărătorului gi prin faptul acesta vedeți că
ridicați meritul principal ce-l are această hârtie de a serv) ca monetă în îm-
prejurările actuale.

Asá dar, fiindcă admiteti cu toţii necesitatea de a se emite hârtie, eu cred
că ar fi să aducem o cauză de depreciere poate mai mult dacă i-am da această
dobândă de 5 la sută si că ar fi mai bine sá o lăsăm fără dobândă.

D-l P. Buescu. Domnilor, ţin să se constate că D-l Stätescu, care a vorbit
contra proiectului; nu a propus nici un alt proiect, ci şi-a însușit proiectul
D-lui Poenaru-Bordea. Prin urmare, este bine constatat de unde avem sá plecăm
cu discufiunea: plecăm dela acest amendament al D-lui Poenaru-Bordea, sus-
ținut şi de D-l Státescu; dar, aş dori să se pronunţe gi comisiunea.

D-i președinte. Nu se poate aceasta, căci trebuie mai întâiu sá o luminafi
D-voastră, şi apoi să se pronunţe, după ce va auz! toate argumentele.

D-1 P. Buescu. Domnilor deputaţi, este bine constatat că acest amenda-
ment nu este decât proiectul ce vi s'a adus de guvern, prin care se stabileă
facerea de asignate garantate în ipoteca moșiilor Statului. Sá se constate bine
aceea ce propun Dumnealor acum după ce ne-am consultat atâta timp și să
se vadă diferenţa care este între Dumnealui și noi cari am avut curajul să

www.dacoromanica.ro q

376 C. I. BĂICOIANU

combatem acest proiect, mai cu seamă după imputările ce mi s'au făcut prin
anticamere.

Ei bine, noi am avut nu numai convictiunea că acel proiect este rău, dar
am avut dorinţa să dăm guvernului mijloace de a ieşi din această situatiune
dificilă, fără să aibă recurs la o măsură pe care v'am demonstrat-o cu cei mai
însemnați scriitori în această materie cât este de pernicioasă în rezultatele ei
economice şi financiare.

Dumneavoastră care v'aţi însuşit acest proiect si sustineti aceste asignate
ne ziceţi nouă cari-l combatem că asignatele noastre nu vor fi depreciate,
pentrucă valoarea lor este asigurată în pământ, şi că ele sunt astfel mai bine
garantate decât bancnotele Austriei şi a altor State. Dar tocmai aci este eroarea
cea mare în care vă aflaţi, pentrucă nu trebuie să credeţi că o asigurare în pă-
mânt, oricât de mare ar fi, ar puteă echivala cu asigurarea ce dă publicului un
stoc metalic. Nimeni n'a avut ideea până astăzi de a zice că pământul poate
fi o garantie pentru niște bilete care circulă ca monetă.

Moneta are un principiu, acela de a fi convertibilă, ea trebuie să aibă mai
întâiu o valoare, şi al doilea să poată circulă fără depreciere.

Acestea sunt condițiuni pe care nimeni nu le poate tágádul, sunt principii
eterne, imutabile. Pământul, cum a zis foarte bine un ilustru financiar al Franţei,
nu poate da unei valori caracterul de monetă, un franc îl pot pune în buzunar,
dar o bucată de pământ nu pot să o duc în spinare. Aceste idei n'a venit nimănui
în gând să le combată, şi toate autorităţile financiare stabilesc pe aceste prin-
cipii teoriile și argumentele lor. Prin urmare, pe câtă vreme moneta nu va fi
convertibilá într'o valoare oarecare, nu are o adevărată valoare, vă înselati
când sustinefi altfel. Si dacă faceţi astăzi această eroare, veţi vedeă că mâine
toate aceste hârtii de 30 milioane nu vor reprezentă în circulafiune mai mult
de 15 milioane.

Pierderea va fi şi pentru public, căci îi daţi nişte hârtii depreciate, şi pentru
Stat, căci la strângerea lor le va primi după valoarea întreagă. Prin urmare,
pierderea nu va fi numai de 5 la sută pentru Stat, ci mai de multe ori câte atâta,
fiindcă are să le primească şi să le deă de mai multe ori. Deaceea a avut drep-
tate D-l Pruncu a vă zice că nu trebuie să vă faceţi iluziuni, că aci nu vorbim
pe interpretatiuni şi pe idei teoretice, ci pe fapte bine stabilite.

D-voastră aţi zis că biletele de bancă în Franţa circulă cu curs forţat,
gi nu sunt depreciate. Să-mi daţi voie sá vă spun că și aci sunteţi în o com-
pletă eroare. Nu se pot compară asignatele cu biletele unei bănci de scont,
şi mai cu seamă cu biletele băncii de care aţi vorbit. In Franţa, s'a întâmplat
în adevăr un fenomen financiar din cele mai surprinzătoare. D-voastră ştiţi
că este o teorie veche pretutindeni admisă, că în cassa metalică trebuie să fie
pentru o a treia parte a biletelor puse în circulatiune. D-voastră ştiţi că în
timpul războiului dela 1870 şi chiar după război, biletele băncii franceze se
urcau, în loc de un miliard, la două şi jumătate şi chiar la 3 miliarde, încât
toată lumea eră speriată, nu de deprecierea acestor bilete, ci tocmai pentru
că nu se depreciau. Si încă ceva mai mult: încasarea metalului nu numai
nu sporise în proportiune cu înmulţirea biletelor, dar încă, dela o treime cum fu-
sese mai 'nainte, a scăzut la o pătrime.

Cu toate acestea fenomenul acesta care s'ar păreă atât de extraordinar
la prima vedere, se explică prin logica naturală a lucrurilor; pentrucă, deși

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR, IPOTECARE DIN 1877 377
a a i pi a i

eră cursul forţat în Franţa, însă operaţiunile băncii, nu numai nu sufereau
vreo împiedicare, dar încă luaseră o mai mare desvoltare, depozitele băncii
nu se luau, şi s'a observat că în timpul celei mai mari crize, atunci când se plăteă
indemnitatea de războiu către Prusia, atunci la banca Franţei veneau depo-
zite, iar nu se ridicau; nu s'a sleit rezerva, gi banca Franţei nu beneficià de
cursul forţat pentru a nu plăti biletele, ea le pläteà, dar cursul forţat eră numai
ca să aibă un fel de regulator, ca să nu fie întrun moment într'o cantitate prea
mare, să se grămădească prea multe la plată; dar vedeţi că banca Franţei
plăteă în numerar, ceeace nu puteţi D-voastră să ziceţi că veţi face cu aceste
asignate, şi deaceea v'am zis şi repet că aci este eroarea pe care o faceţi D-voa-
stră punând această comparaţiune.

Trebuie sá vă adaog, Domnilor, că stocul metalic, nu numai că nu erà
sleit la bancă, dar nici nu se împuţinase, eră o rezervă considerabilă, astfel
încât biletele acelea se susțineau, nu numai prin metalul care eră la bancă,
dar şi prin metalul care eră în buzunarul fiecăruia, care le primeă cu plăcere.
Noi, însă, nu suntem în acea pozifiune, gi deaceea zic că acest proiect nu este
alt decât tot asignatele franceze, garantate şi acelea în pământ, garanţie ce
niciodată nu se poate converti, şi prin urmare biletele D-voastră nu vor aveà
nici O valoare,

Așă dar, Domnilor, eu voiesc să fac o propunere: ca în loc să fie o garanţie
în pământ fără nici o valoare, pentrucă nici un creditor al Statului nu poate
să ia o bucată de pământ în schimbul sumei ce i se datorește, vin sá vá fac o
propunere şi să vă aduc aminte un principiu care dejà e recunoscut de D-voa-
stră toţi, şi mai cu seamă de D-l ministru de finanţe, principiul creditului fun-
ciar, Ce şi-au zis oamenii cari au înfiinţat băncile de credit funciar? Au zis:
pentrucă pământul nu poate să aibă nici o valoare directă și convertibilă, să-i
däm o mobilitate gi prin urmare să-i dăm o valoare. Astfel, sá constituim
un credit funciar care să scoată scrisuri funciare și cu chipul acesta se va mo-
biliză valoarea pământului, şi acel care va aveă un bilet cu curs forţat va fi
garantat prin un echivalent, care e valoarea scrisului funciar, dar care bilet să
nu fie agà cum zice D-l Stătescu, adică o iluziune, ci să fie în adevăr un bilet
de valoare care să aibă dobândă; şi fiţi siguri, Domnilor, că nu puteţi să daţi
unui petic de hârtie o valoare, dacă acel petic de hârtie nu va purtă dobândă.
Prin urmare, dacă voieste D-l ministru de finanţe să dea puţină atenfiune la
ceeace zic, se va convinge, că numai scrisurile funciare pot să garanteze în
pământ nişte bilete cu curs forţat,

Propun dar ca aceste 30 milioane să se deă guvernului în bilete de Stat,
dacă le pot numi astfel, cu curs forţat; însă în acelaş timp Statul să ipotecheze
moşii de ale sale pentru suma de 80 milioane, asupra cărora se constitue un
credit funciar sub privegherea Corpurilor legiuitoare gi a comitetului fun-
ciar. Astfel să se facă înscrisuri funciare care să poarte dobândă de 10la sută
şi să se amortizeze în curs de zece ani de zile, prin vânzarea moșiilor ipotecate.
Cu modul acesta, Domnilor, veţi aveă scrisuri funciare cu o dobândă de 10 la
sută, cari sunt amortizabile, şi cari prin urmare vor aveà o valoare.

Dacă veţi împărţi această cifră de 30 milioane în patru părţi și veţi adoptă
ca să se poată face convertirea pe trimestru, de pildă a patra parte să se con-
vertească în trimestrul întâiu, o alta a patra parte în trimestrul al doilea și agá
până la sfârșit, atunci aceste bilete vor aveă cel mai bun curs. Am vorbit cu

www.dacoromanica.ro 24*

378 C. I. BĂICOIANU

comercianţi, le-am expus ideile mele gi mi s'a zis de toţi că un asemenea bilet,
nu numai că nu va fi depreciat, dar că va ave totdeauna curs pe valoarea sa
nominală, pentru cuvântul că fiecare bilet va fi susținut de un scris funciar
care are o dobândă de 10 la sută.

Domnilor, vă aduceţi aminte că obligatiunile rurale, până când s'au plătit
regulat procentele aveau un curs al pari, şi aceasta pentrucă au o dobândă de
10 la sută, pe cât timp scrisurile funciare cari au o dobândă numai de 7 la sută
niciodată nu s'au putut urcă sută la sută. Apoi tot asà vor fi scăzute şi biletele
acestea dacă ele nu vor aveă nici o dobândă.

Prin urmare în sensul acesta am un amendament, căci eu niciodată nu
voiu votà asignatele propuse de guvern,

D-l președinte al consiliului. Amendamentul D-lui Buescu se înlătură, ne-
fiind susţinut.

D-l E. Stătescu. Cerusem cuvântul pentru ca să arăt că propunerea D-lui
Buescu este identică cu aceea din proiectul guvernului cât despre consecin-
tele economice. Dar fiindcă propunerea D-lui Buescu s'a înlăturat, este de prisos
să mai vorbesc.

D-l preşedinte. Mai avem amendamentul D-lui Ionescu.

D-l N. lonescu. Domnilor, îmi permit să combat amendamentul propus
de comitetul delegaților ca mai rău decât redacţiunea guvernului; prin ur-
mare, cu un mic amendament voiu susţine redactiunea guvernului, gi sunt
încredinţat că D-voastră, care- faceţi din aceasta negresit o chestiune, nu numai
financiară, dar şi o chestiune politică, veţi apreciă considerafiunile pe cari le
voiu aduce întru a sprijini redacţiunea guvernului.

Mi se pare că guvernul are mai mare dreptate decât comitetul de delegaţi;
mi se pare că comitetul de delegaţi este mai guvernamental decât guvernul;
mi se pare că redacfiunea guvernului prezintă mai multă garanţie decât re-
dacfiunea comitetului. Nu mă măgulesc a crede că amendamentul meu va
fi primit de guvern, căci îmi pare că el are o idee fixă ca şi comitetul. Çomi-
tetul voeşte să complacă guvernului, şi guvernul voeşte să complacă comi-
tetului; fiecare are o idee fixă, şi eu nu am îndrăznit niciodată să desrádá-
cinez ideile fixe, fie din capul celui mai liberal ministru financiar. Ideile fixe
sunt cele mai periculoase...

D-l N. Dimancea. Asá este, acum ai vorbit drept.

D-l N. lonescu. lată ce zice redacţiunea guvernului: proiectul de lege
pentru stingerea datoriei şi acoperirea deficitelor anilor trecuţi prin emisiune
de bilete ipotecare. Acesta este titlul; şi art. I, repetând scopul, zice: Pentru
stingerea datoriei flotante şi acoperirii deficitelor anilor trecuţi, ministrul fi-
nanfelor este autorizat a emite bilete ipotecare până la suma de treizeci mi-
lioane lei.

La această redactiune, eu am să propun amendamentul meu; aş dori ca
guvernul, precum mărturiseşte scopul, să mărturisească și mijloacele, ca astfel
si mijloacele să fie în conformitate cu scopul. Amendamentul meu este acesta:
In loc de a se zice: guvernul este autorizat a emite bilete ipotecare, să se zică:
a contractă un împrumut ipotecar. Çu acest amendament, eu susţin redac-
ţiunea guvernului.

Iată acum care sunt cuvintele pentru care susţin redactiunea guvernului,
şi pentru cari vă rog să luaţi în considerafiune amendamentul ce vă propun:

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEÇARE DIN 1877 879

Mai íntáiu că, admițând redacfiunea guvernului încât se atinge de scopul
legii, acela de a stinge datoria flotantä existentă, dăm o sanctiune legislativă
unei măsuri financiare care se cere de o imperioasä pecesitate si peptru care
nu este chestiune de partid sau de guvern; si în desert vorbiti de partid liberal
căci aceasta e o datorie tristă, moştenire, pe care o lichidăm în împrejurări
grele,

Agá dar eu îplătur tot ceeace poate fi considerat ca imputare la adresa
guvernului sau a cameţii ; dar, pentruca să dăm o dovadă de perfecta poastrá
bunăvoință şi ca sá asignäm legii un scop, trebuie să păstrăm cuvintele D-lui
minigtru de finanțe: stingerea datoriei flotante, ceeace eu pu văd pici în proiectul
D-lui Ştătescu, pici în proiectul majorităţii comitetului,

Pentru aceea vă rog să menţineţi articolul V din proiectul guvernului în
întregul său, adică în locul cuvintelor: a emite bilete ipotecare, după cum pro-
pune majoritatea comitetului delegaților, să se zică pur şi simplu: a contractà
un împrumut ipotecar,

D-l P. Grădişteanu: Domnilor, proiectul de lege al guvernului are după
mine tocmai un defect din care opor. D-nul N, lopescu face o calitate. D-1 Io-
nescu zice: menţin proiectul guvernului, pentrucä vorbeşte despre un împrumut
ipotecar pentru plata datoriei flotante.

Mi se pare că pu este nimica mai pău decât aceasta. Eu pu pot admite
titlul propus de guvern, si nu admit pici titlul propus de majoritatea comite-
tului, In adevăr, ştim foarte bine şi lumea întreagă ştie că qu pumai pentru
acest cag anume se face emisiunea biletelor ipotecare. Çircumstantele în care
ne aflăm ne sileste să avem recurs la asemenea măsuri extreme. Prin urmare,
de ce acest titlu de împrumut ipotecar pentru plata datoriei flotante? Titlu
care are aerul de a voi să înșele pe cipeva.

Cât pentru titlul dat de majoritatea delegaților: proiect de lege pentru
împrumutul ipotecar de 30 milioane, pici acest titlu nu'mi convine din moment
ce acest împrumut pu este pumai pentru stingerea datoriei flotante,

Iată, Domnilor, o redactiune care cred eu că ar puteà înlocui toate amen-
damentele care s'au propus, (Çeteste).

Am auzit combätându-se ideea de dobândă, sub cuvânt că dobânda ar
puteă contribui mai mult la scăderea decât la ridicarea creditului acestor bi-
lete, Aceasta îmi pare o idee din cele mai paradoxale? Cum? Q hârtie care pro-
duce o dobândă să fie mai putin binevenită, decât una care pu produce nimic ?
Aceasta nu se poate susţine. Bonurile rurale supt scăzute, deși poartă dobândă,
din cauză că dobânda nu se plătește sau se ameninţă a nu se plăti,

Domnilor, orice ar zice teoria, este un lucru constant că în ţară e foarte
rău văzută hârtia mopetă, Qrice veţi face D-voastră, pu veţi pute} face ca
această hârtie să fie admisä cu plăcere si încredere. Prin urmare, acei cari pu
privesc cu plăcere această hârtie, chiar dacă ar fi tratați, dupe cum ziceă D-l
ministru de finanţe, de moștenitori direcţi şi înlocuitori ai repauzatului întru
fericire Beigadea Costache, însă, Domnilor, şi nebuniile ca şi erorile câpd sunt
generale, trebuie să fie respectate. Prin urmare, e de datoria noasträ sá ne de-
pärtäm de ideea hârtiei-monete; şi, din moment ce bonurile ipotecare nu mai
miros a hârtie-monetä, ele vor fi mai binevenite în țară,

D-l E. Stätesçu. Va fi o aparenţă înșelătoare; tot una va fi,

D-1 P. Grädisteanu. Vă inselati. Am zis Domnilor, că chiar dacă ar fi eroare,

www.dacoromanica.ro

880 C. I. BĂICOIANY

trebuie respectată şi menajatá când ea e generală; însă nu e eroare deloc, căci
dobânda aceasta va produce încredere, ceeace e foarte necesar. Apoi mai este
gi obligatiunea retragerii acestor bonuri ipotecare într'un timp stabilit, adică
până la 1 Ianuarie 1888.

D-1 G. Cantilll. Domnilor, voiu face şi eu câteva observatiuni asupra amen-
damentelor propuse. Nu intră în obiceiul meu de a face discufiune generală
când se discută asupra articolelor; aceasta ar fi a face un rău serviciu proiec-
tului de lege.

Mai întâiu s'a prezentat amendamentul D-lui Poenaru-Bordea. D-sa face
din cele dintâiu două articole unul singur; şi în amendamentul D-sale e ideea
ca aceste bilete ipotecare să nu producă dobândă, aşă încât amendamentul
D-lui Poenaru se loveşte cu ceeace a zis comitetul delegaților, care pune do-
bânda de 5 la sută. In această privinţă, Domnilor, mă voiu uni cu părerea co-
mitetului delegaților. Preocupaţiunea capitală ce am avut când am combătut
acest proiect în discutiunea generală a fost ca nu cumva să dăm peste o formi-
dabilă depreciatiune a acestor bilete, cari se vor aruncă deodată în lumea co-
mercială ; ca nu cumva să se lovească şi interesele Statului si interesele parti-
culare într'un mod prea simţitor; şi vă mărturisesc că nu am înţeles argumen-
tafiunea D-lui Stătescu în această privinţă, şi am fost foarte surprins de a vedeà
că D-sa găseşte cum că o garanţie mai mult dată acestor bilete este o cauză
mai mult de depreciere a lor, pe când este ceva elementar şi evident că depre-
cierea va fi negreşit mai mare atunci când nu se dă și acea garanţie că purtă-
torul acestor bilete, va câştigă o dobândă de 5% asupra lor. Cum puteţi zice
D-voastră că dând o dobândă de 5% acestor hârtii, vom aveă o depreciere mai
mare? Eu nu înţeleg această logică. E lucru de bun simţ, oricine, fără multă
greutate, poate să vadă că garanţia este mult mai mare, că aceste hârtii au
să aibă un curs mult mai ridicat purtând şi dobândă. Votaţi dară, Domnilor,
fără să vá sfiiti, dobânda de 5% ; nu veţi aveă, fiţi convinși, să vă căiţi de aceasta.
Incât mă privește pe mine, voiu votá contra tuturor acestor amendamente,
pentrucá în principiu sunt contra oricărei măsuri care ar prescrie curs forţat,
şi obligatoriu. Dar dacă e vorba a se admite cu orice preţ cursul forţat, atunci
trebuie să faceţi a se îndulcei cât mai mult acest rău, trebuie să ameliorati pe
cât cu putinţă proiectul ce conţine cursul obligatoriu, şi de este, să declar pe
cari din amendamentele propuse eu l-aş preferă, má pronunţ fără rezervă
pentru amendamentul comitetului delegaților, fiindcă îmi dă ceva mai mult
ca asigurare, îmi dă dobânda de 5%. Pentru ca această asigurare să fie gi mai
mare, aş merge şi mai departe, aş merge până a susţine ca dobânda să fie de
7%, şi atunci desigur că hârtia are să curgă mai lesne decât dacă n'ar produce
nici o dobândă. Votaţi dar, Domnilor, amendamentul comitetului delegaților.

D-l Grădişteanu ziceă, când şi-a desvoltat amendamentul său, că e bine
să nu poarte proiectul de lege titlul pe care-l are, că trebuie să spunem lucru-
rile cum sunt. Eu sunt de părere din contra, ca Adunarea să conserve acestei
legi titlul propus, să insiste adică ca acest proiect să aibă de scop un împrumut
pentru stingerea datoriei flotante. Aşă că cu titlul acesta, — care arată limpede
scopul proiectului, şi cu dobânda de 5% din amendamentul comitetului, aş
crede că Adunarea poate să voteze acest proiect; căci deşi prin el se înfiin-
teazä răul hârtiei-monete, dar cel putin va prezentă garanţii mai mari ce vor
atenuă întrucâtva răul original.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BLLETELOR IPOTECARE DIN 1877 281

Şedinţa dela 20 Maiu 1877
(Urmare)

Preşedinţia D-lui preşedinte C, A, Rosetti, asistat de D-nii secretari M,
Ghelmegeanu şi M, Burileanu,

D-l preşedinte al consiliului, Domnilor, credem că discutiunea generală s'a
închis din aceă şedinţă în care s'a votat luarea în considerare. Ei bine, dacă
D-voastră veţi veni la fiecare articol şi veţi face un amendament gi cu ocaziunea
desvoltării lui veţi deschide iar discuţiunea generală, aducând aceleaşi argu-
mente, apoi vă încredinţez că nici într'o lună nu vom puteà votă acest proiect.
D-voastră ştiţi că am pierdut câteva zile fără ca să lucrăm ceva, fiindcă nu s'a
completat Adunarea, şi am fost nevoiţi şi noi să stám cu D-voastră având interes
la acest proiect și căutând să ne luminăm unii pe alţii; dacă acum veţi prelungi
discutiunea astfel, faceţi pagubă guvernului, faceţi pagubă ţării, faceţi pagubă
chiar Domnilor deputaţi, căci acei care şed la Ploiești le vine avantajos să steă
aci, dar acei cari ged mai departe le este foarte greu, au afaceri și nu pot vedeà
de ele din această cauză. Pe lângă aceasta, toată acţiunea guvernului este
absorbită în discutiunile Camerii şi nu are timpul necesar de a se ocupă de tre-
buintele ţării. Ştiţi în ce împrejurări se află guvernul astăzi. Ar trebui să fie
pe această bancă nu oameni de talia noastră, ci de altă talie şi încă credeti-má
că nu ar puteă să fie suficienţi la tot ce se cere şi la tot ce trebuie să facă. Avem
o armată străină în ţară; avem armata noastră mobilizată şi când Europa toată
este în încurcătură, după cum știți toţi, oricine din D-voastră care caută să pre-
lungească această discutiune, face foarte rău că nu-şi dă seama de ceeace în-
semnează sarcina gi răspunderea noastră către ţară.

Domnilor, onor D-l Pruncu a făcut din nou o discutiune în fond, o teorie
întreagă, a vorbit în fondul chestiunii, numai atât, că D-sa, ca să combată
proiectul şi sistemul nostru a luat de termen de comparatiune Rusia, nu a vorbit
din punctul de vedere al ştiinţei, cum face D-l Buescu, ci a zis: iată ce este în
Rusia gi a făcut comparatiune cu noi. Ei bine, francezul zice: Comparaison n'est
pas raison. Si bazându-se pe această comparatiune a zis că are să fie o scădere
de 35, 40 gi 50 la sută. Pentru ce? Fiindcă D-l Menelas Ghermani i-a spus că va
fi de 35 la sută si alţii i-au spus de 45 la sută şi alţii de 50 la sută.

Apoi, Domnilor, aş vol să-mi spuie cineva dacă este un singur om, cel mai
special din lume în materie financiará gi economică, care să poată spune dinainte,
mai cu seamă într'o ţară unde nu s'a mai aplicat acest sistem, care are să fie
scăderea. Că va fi o scădere, nimeni nu poate tăgădui, dar nu poate să fie a
scădere ca aceea care se spune. Scăderea are să fie mai mult sau mai puţin după
împrejurările în care se va află ţara.

Onor. D-l Pruncu în toată viaţa D-sale nu a făcut decât să repete un articol
care a fost publicat în o revistă asupra finanţelor Rusiei, gi astfel a zis că hârtia-
monetă în Rusia este de 750 milioane ruble si bugetul ei este de 500 milioane.
Dar D-l Pruncu, căruia îi place aşă de mult comparatiunea, de ce nu a comparat
situafiunea Rusiei cu situatiunea noastră? Noi emitem hârtie pentru a treia
parte din bugetul nostru, şi Rusia a emis odată şi jumătate cât este bugetul său
anual. Prin urmare, dacă în Rusia scăderea este de 25 la sută după cartea pe
care o citează D-l Pruncu şi pe care eu am cetit-o de mult, şi dacă Rusia a emis
odată și jumătate mai mult decât bugetul său, scăderea hârtiei la 25 la sută eră

www.dacoromanica.ro

382 C. I. BĂICOIANU

o consecinţă naturală; dacă D-sale îi place această comparatiune, nu ar fi oare
logic să zică că la noi, unde emitem o a treia parte din bugetul nostru, scăderea
nu are să fie decât cel mult 5 la sută? Vedeţi că a trebuit să mă iau și eu după
calculele D-lui Pruncu ca să viu şi să dovedesc că va fi numai 5 la sută scădere;
dar poate să fie şi 10 la sută şi mai mult poate. Prin urmare vedeţi că nu poate
D-l Pruncu cu asemenea argumente să combată proiectul nostru,

Apoi D-sa zice că în Rusia tot pe pământ s'au emis aceste hârtii şi că Rusia
are pământuri imense, încât poate garantă îndestul cele 750 milioane ruble.
Ei bine, Domnilor, cum nu se poate compară un pogon de pământ din Franţa
sau din Englitera cu un pogon de pământ din România tot aşă nu se poate
compară valoarea pământului din Tara Românească, ce se pune ca garantie,
cu valoarea pământului din Rusia, din pustietätile Siberiei, Volgei şi ale Rusiei
chiar? Afară de câteva părticele din Polonia şi depe marginile Baltice, nu
există aceeași valoare între pământul nostru şi al Rusiei. Apoi a făcut onor, d,
Pruncu socoteala să vadă asupra unei leghe pătrate din Rusia câţi locuitori
sunt şi câţi sunt în România?

D-l D, Pruncu, Este prețuit de ministru de finanţe.

D-l preşedinte al consiliului, Apoi má iertaţi, şi eu pot ca ministru de finanţe
să prefuesc un pogon de pământ al României de zece ori mai mult decât face
el, Dacă este astfel, şi noi avem proprietăţi pe câmpul Bărăganului de care după
sistema D-lui Pruncu le putem preţui mai mult decât fac ele, căci D-voastră ştiţi
că pe câmpul Bărăganului, un pogon de pământ costă dela 4 până la 5 galbeni,
preţ cu care nu poţi cumpără în altă parte pogonul de pământ, Noi nu am făcut
aşă, Noi afectăm în ipotecă proprietăţi de ale Statului în valoare de 60 milioane
lei şi putem cu siguranţă zice că în curs de 7 sau 8 ani de zile, să găsim cumpărători
cari sá ne dea aceşti bani pe dânsele, Apoi crede onor, D-l Pruncu că şi proprie-
tätile Rusiei se pot vinde în 5 sau 6 ani, pentru suma de 750 milioane ruble?
Nu este cu putinţă aceasta! Prin urmare, vedeţi că toate aceste comparaţiuni
nu au nici O valoare, că argumentele D-sale nu sunt valabile pentru noi, ele pot
fi valabile pentru Rusia,

Dar, Domnilor, aşă de puţin este fondată teoria aceasta, încât Rusia, când
hârtia sa de 5 ruble, care ajunsese la 3 şi jumătate ruble, scăzuse la o rublă, a
fost nevoită să facă o conversiune, şi toate rublele care le-a avut ca asignate le-a
convertit. Având o bancă de Stat căreia i-a dat un stoc de 280 milioane; acesta
este tot în articolul de care l-a citit D-l Pruncu; cu acest chip a convertit acele
ruble în ruble de argint, adică, a scris pe hârtie că sunt de argint, dar în realitate
erau tot bilete de hârtie; însă, fiindcă eră un stoc şi ziceau că sunt plátibile à
vista, îndată s'a format o valoare foarte mare, ca pretutindeni unde se face asà ;
dar mai pe urmă n'a mai putut să le plătească, au încetat cu plăţile, fiindcă
stocul acela l-a întrebuințat la altceva. Prin urmare, moneta de hârtie, ruble
de hârtie în Rusia, care circulă pe creditul Statului, au numai cu 25 % scăzământ,
şi au o valoare, fiindcă Rusia este un imperiu puternic care înfloreşte, care merge
prosperând în veniturile sale din an în an, — afară de crizele cu totul trecătoare —
dar vede lumea că veniturile sale merg tot crescând şi nu-şi face idee niciodată
că Statul va face falită. Aceste ruble de hârtie n'au decât numai 25 % scăzământ,
si tot asà a fost şi în alte State.

Austria are de 800 milioane fiorini hârtie de Stat, care nu se bazează pe
nimic alt, decât numai pe creditul Statului ; Austria n'are proprietăţi ca să zică:

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTECARE DIN 1877 389
EEE

iată pun atâtea proprietăţi cu venitul cutare, pentru garantarea hârtiilor mele.
Ea emite hârtia numai pe creditul Statului, căci are lumea încredere în viitorul
său, în puterea sa de a plăti. Şcăderea acestor hârtii merge până la 25, 28 gi 30%,
dar nu trebuie să uitaţi că ele nu sunt garantate în nimic.

Dal Pruncu, D-l Cantilli, Dal Buescu și toţi acei cari au combătut proiectul,
au zis că hârtia-monetă este condamnată de toţi scriitorii în materie de finanţe.
Domnilor, moneta de hârtie, cum știți D-voastră toţi, și cum am 8puss0 și cu altă
ocaziune, nu este altceva decât un bilet care se eliberează pe o promisiune că va
fi plătit; când aceă promisiune insuflă încredere, când acela care o emite, insuflă
încredere, ea are valoare. Apoi, Domnilor, numai guvernele şi numai băncile
emit asemenea bilete? Dar sunt case particulare care emit nu numai polite, dar
emit, bilete de cassă, afară de acelea cari se bazează pe marfă; sunt casse de co-
mert care scot bilete, le aduc oamenii bani, şi iau bilete dela ele, şi au asà de
mare încredere încât în Paris am văzut de mai multe ori că vin oamenii cu bilete
de bancă ale cutärei casse, şi îşi fac treaba cu dánsele ca cu o monetă. Prin urmare,
totul este ca ace cassä care le emite, să inspire încredere.

Agtfel Domnilor, sunt şi biletele de Stat sau de bancă, scad și îşi pierd cu
totul valoarea lor, când nu mai are lumea încredre în Ştatul care lesa emis, când
situafiunea lui este compromisă, sau când obiectul pe care-l pusese ca garantie,
nu mai există.

Este oare cazul de a se vorbi cu această ocaziune de asignatele franceze,
cu care știți până la ce grad s'a făcut abuz, şi un abuz silit, fiindcă Franţa ave
pe toată Europa în contra ei şi eră silită ca cu orice preţ să găşească mijloace
de apărare. Dar nu numai atâta; am uitat să vă spun că, dacă acele bilete ajun-
seserá la atâta depreciere, încât, cum zicea ieri Dal Vernescu, se plătiă cu 10.000
franci o pereche de cisme, cauza este că se creaseră numai în Londra 16 fabrici
de bilete de Stat, de asignate franceze; toţi emigranții se credeau în drept de a
emite din acele bilete, căci ziceau că ei sunt expresiunea suveranităţii naţionale,
gi în faţa lumii, la lumina mare, făceau moneta mincinoasă şi o strecurau în
Franţa.

Apoi, mai eră un partid, care căută să facă pe Franţa sá se ruineze, emițând
acele hârtii false, si astfel s'au fabricat mai multe miliarde, nu numai în Englitera
dar şi în alte ţări, toate falsificate, şi astfel s'a dat lovitura cea mai mare asig-
natelor, iar nu cum ziceti Davoastră, fiindcă acele asignate aveau o garantie
în pământ, pentru aceea s'au discreditat. Nu, Domnilor; altele sunt motivele,
şi astfel a fost pretutindeni unde s'a făcut abuz; acolo unde s'a emis mai multe
bilete decât credeă lumea că poate să se plătească, s'au discreditat.

Apoi, numai hârtia-monetă este expusă la această calamitate? Căci aţi zis
D-voastră că o priviţi ca o calamitate; noi nu o privim ca o calamitate, ci ca o
necesitate. Apoi, Domnilor, numai hârtiaxmonetă este expusă la pierderi? Numai
ea a adus catastrofe? Dar drumurile de fier? Apoi, nu ştiţi D«voasträ că mai toate
companiile care au făcut drumuri de fier în Ispania, s'au ruinat? Ei bine, aceasta,
vasăzică că drumurile de fier sunt rele gi prin urmare nu trebuie sá mai facă nimeni
drumuri de fer? Chiar în America astăzi drumurile de fier nu mai produc nimic,
gi de ce? Din cauză că s'au făcut mai multe drumuri de fer de câte aveă tre-
buintä societatea. Ei bine, dacă s'a făcut abuz prin înmulţirea peste trebuintä
a drumurilor de fer în America, urmează deaci, ca alte ţări să nu mai facă drumuri
de fer? Negreşit nu. Qrice întreprindere, fie financiară, fie industrială sau co-

www.dacoromanica.ro

384 C. I. BAICOIANU
EC RS A CS DE

mercială, fie de orice natură, când se va face pe un picior prea întins, mai mult
decât trebuintele sociale, aceă întreprindere va face falitä, şi prin urmare, va
aduce catastrofe. Vedeţi dar, că dacă ne punem pe acest tărâm, atunci ar trebui
să condamnăm totul. Tot astfel este şi cu hârtia-monetă şi tocmai pentru a ne
feri de acele catastrofe, noi nu emitem aceste bilete de cât numai pentru suma
de 30 milioane, care nu este nicidecum mare în raport cu trebuintele noastre
sociale. Eu vă desfid, Domnilor, să puteţi veni cu un autor care să zică că o 80-
cietate poate să meargă înainte, si să-şi satisfacă trebuintele sale numai cu nu-
merar, fără să aibă trebuintá şi de hârtie. Dar ce zice orice economist? Zice
că mai întâiu să se emită hârtie atât pe cât trebuintele schimbului o cer, şi al
doilea să fie administrate astfel încât schimbul să se poată face al pari şi să fie
bazată această hârtie pe o garanţie sigură. D-l Buescu zice că garanţia cea mai
sigură este mai întâiu depozitul! De ce veniţi cu ideia aceasta? Apoi depozitul
este care garantează hârtiile ce emit băncile? Dar depozitul nu este altceva
decât un mijloc pentru a facilità operaţiunile zilnice, iar nicidecum pentru a plăti
la prezentare deodată toate biletele emise de bancă. Banca Franţei are un
depozit de 600 milioane, şi a emis bilete până la 3 miliarde. Ei bine, cum ar puteà
ca depozitul de 600 milioane să plătească deodată toate biletele în sumă de 3
miliarde? Iată dar că acest depozit nu este o garantie, că toate biletele vor fi
plătite la prezentare şi toate deodată, ci numai un mijloc pentru a inlesni ope-
ratiunile zilnice. Am mai spus şi altădată că biletele de bancă sau efectele de
comerţ, nu sunt altceva decât nişte promisiuni. De exemplu, D-1 Buescu îmi
datorează o gumă de bani şi îmi dă la mână un bilet, prin care se obligă a-mi
plăti peste trei luni; cu alte cuvinte, îmi dă promisiunea, că va plăti peste trei
luni ; și eu văzând că D-l Buescu este om solvabil, am încredere că-mi va plăti.
Prin urmare, vedeţi Domnilor, că nu depozitul ce ar aveă cineva în buzunar face
încrederea, ci solvabilitatea debitorului. Cu toate acestea noi, pe lângă încre-
derea ce inspiră Statul român, care totdeauna a făcut onoare angajamentelor
sale, mai dăm şi o garanţie ipotecară în moşiile Statului.

Acl voiu răspunde D-lui Pruncu că este în eroare când zice că datoria Sta-
tului nostru este mai mare decât a Rusiei, pentrucă în acele 600 milioane, ce zice
D-l Sturza că datorim, întră, toate drumurile de fer; deoarece când în datoria
Rusiei sau a Franţei am pune şi drumurile lor de fer, am vedeă la ce sume enorme
se ridică datoria acelor ţări. Pe urmă nu pierdeţi din vedere, Domnilor, că noi
plătim aceste datorii prin anuităţi, pe când alte State au constituit datoria lor
în rentă perpetuă asupra Statului. Noi din contră, plătind părţi anuale, datoria
se scade şi astfel devine mult mai uşoară pentru noi decât cum este pentru alte
țări. — Dar să admitem că încă am aveá o datorie mare de plătit. Apoi aceste
bilete nu au ca garanţie numai puterea Statului Român de a plăti, ci li se afec-
tează ca garanţie si o parte din proprietăţile sale, cu dispozitiune de a se vinde
treptat pe fiecare an o parte din aceste moșii, pentru a se trage din circulafiune
aceste bilete...

Onor. D-l Buescu, care combate această hârtie, ştie că am adunat pe toţi
adversarii acestui proiect de lege, şi toţi nu au găsit alt mijloc mai bun decât
tot hârtia monetá, cu oarecare diferenţă în chestiuni mai mult de detaliu.

Insug D-l Buescu, a cărui ideie eră să facem un împrumut la creditul funciar
în valoare de 60 milioane, şi să luăm scrisuri funciare pe care să le închidem
într'o casă de fer la cassa de consemnatiuni, şi apoi în baza acelor scrisuri funciare

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 385

a aa E

să emitem hârtii, însuş D-1 Buescu în realitate cam tot acelaș lucru propune, cu
diferența numai că în practică ideia D-sale e foarte anevoie de realizat. D-1 Buescu
zice că este o mare deosebire între proiectul D-sale şi proiectul guvernului, căci
pământul nu poate fi mobilizat, gi D-sa are foarte mare dreptate când zice că
pământul nu se poate mobiliză; cu toate că este în contra acelor teorii care
astăzi au mulţi partizani în Franţa, că, pământul se poate mobilizà, emiţându-se
bilete cari să corespundă cu adevărata valoare a pământului. Dar aceasta voim
noi să facem astăzi?

Noi nu facem decât un împrumut ipotecar, şi ipotecarea aceasta ce este
alt decât mobilizarea pământului ? Fiindcă dacă la termen nu se vor plăti aceste
datorii, atunci pentru plata lor se va vinde pământul. Dar D-l Buescu zice că
noi prin biletele ce voim să emitem, nu mobilizăm pământul, pentrucă bucata
de hârtie nu răspunde cu o anume bucată de pământ, şi pentru ca să putem
mobiliză pământul trebuie să facem o casă, căreia să-i ipotecăm toate proprietăţile
Statului, şi care apoi să emită scrisuri funciare, pe care înscrisuri să le închidem
într'o casă, şi pe baza acelor înscrisuri să scoatem bilete cari să corespundă cu
numărul scrisurilor funciare,

Apoi acele bilete răspund ele la o valoare mobiliară? Cum, Domnilor, o
proprietate, un pământ ipotecat, şi pentru care s'ar emite înscrisuri funciare
s'ar mobiliză prin aceasta? şi dacă în loc de înscrisuri funciare s'ar emite pentru
aceà ipotecă nişte bilete, atunci pământul nu este mobilizat?

D-l P, Buescu, Faceţi o eroare foarte mare.

D-l preşedinte al consiliului, Nu este eroare, pentrucă după teoria D-tale
pământul nu se mobilizează.

D-l P, Buescu, Negresit că pământul nu se mobilizează, dar valoarea pă-
mântului.

D-l președinte al consiliului, Apoi biletele ce dau eu, nu au tot aceă valoare
ca şi înscrisurile funciare pe care le dai D-ta? Ele sunt încă şi mai bune; fiindcă
acelea sed închise în casă, pe când biletele noastre au un îndoit rol: este mai
întâiu un împrumut pe garanţia acelor proprietăţi şi în aceeaşi vreme fac şi
funcțiunea de agent de schimb, şi au o mai mare valoare decât acele 5 la sută
ce voiti D-voastră să dati. Intrebati pe comercianţi ce însemnează aceă dobândă
de 5 la sută? D-voastră confundați acţiunile cu biletele de schimb? Biletele
de schimb umblă din mână în mână, şi comerciantul care le primeşte în schimbul
mărfii ce dá, vă asigur că nu se gândeşte cátug de putin ca să facă socoteala,
cât timp mai este până la finele anului ca sá ia dobânda lor. Ráspund acl nu
numai D-lui Buescu şi D-lui Costinescu, ci la toţi, pentru o prejudecată pe care
o combat, prejudecată care nu este a Dumnealor, ci a altora.

Ei bine, câţi au să câştige din aceă dobândă de 5 la sută? Numai aceea cari
le vor posedă la finele anului; atunci aceștia se vor duce şi vor luă dobânda,
gi toţi aceia prin mâna cărora au trecut, nu vor aveă nici un câştig. (Ilaritate,
aplause). Așa dar ceeace propuneţi D-voastră nu are nici un sens; căci cine se va
bucură să ia aceste bilete ca să-și plaseze banii într'însele, când alte efecte au o
dobândă mult mai mare? Se vor duce mai curând să ia bonuri domeniale cari
au dobânda de 8 la sută, şi un scăzământ de 30 la sută; se vor duce să ia bonuri
rurale,

Domnilor, mai am să răspund şi la o observatiune a D-lui Pruncu,

Câtă monetă sunătoare circulă în Franţa? Un miliard.

www.dacoromanica.ro

386 Ç: I. BAICOIANU

D-l P. Buescu. Opt miliarde.

D-l preşedinte al consiliului. 14 miliarde sunt în toată lumea.

D-l N. Dimancea. D-l Buescu spune ce nu ştie.

D-1 P. Buescu. Vă voiu arătă că este aşă cum vă spun,

D-l preşedinte al consiliului. Noi avem în circulatiune 25 milioane argint
şi încă pe atâta aur, şi cred că aceste 30 milioane bilete nu ar puteă înspăimântă,
nu ar puteă pune în îngrijire pe cineva. In Franţa, pentru un miliard monetă
sunătoare s'au emis trei miliarde bilete de bancă și noi emitem pe jumătate al
monetei sunátoare ce avem în circulatiune. S'a vorbit de Rusia, onor. D-l Pruncu
a fost prin Rusia, şi ştie cât-timp trebuie să alerge cineva până să vadă o monetá
de argint; cât despre aur, nu mai e nici vorbă. Pe ce dar intemeiati D-voastră
calculul ce faceţi? Sau că aveţi o prejudecată, sau că aveţi un partid luat ca să
nu putem merge înainte. Eu însă nu cred că este cineva care să voească a ţine
Statul Român în loc sau societatea să nu poată face tranzactiunile ei,

V'am spus, Domnilor, în trei zile dearândul: voiti guvernul? Cu recunoștință
vi-l dăm şi vă promitem că din toate puterile vă vom susţine. Credeţi că sistemul
D-voastră este mai bun? Veniti la guvern de-l aplicaţi, Dar nu mă puneţi pe
mine la munca silnică, să execut o lege care nu intră în vederile mele. Până
astăzi nu am găsit un ministru de finanţe ca să ocupe vacanţa ce este aşă de
atrăgătoare la acest Minister. Voiţi să-l luaţi D-voastră? Noi ne indatorám, pe
onoarea noastră, în fata ţării, că vă vom da tot concursul. Iar dacă nici unul
din D-voastră nu voiti să vă puneţi lângă noi, v'am declarat că vă dăm guvernul
întreg şi vi-l dăm cu recunoştinţă, Dacă nu primiţi aceasta, mă faceţi atunci să
cred că n’aveti încredere nici în sistemul D-voastră, că faceţi opozitiune numai
pentru opozitiune,

Orice lege, fie cea mai bună, ţara are să cârtească contra ei. D-voastră veţi
zice în faţa alegătorilor: Ne-am opus în contra acestei legi, dar nu am avut ce
face. Cu toate acestea cred că şi D-voastră voiti ca ţara aceasta să iasă mai pu-
ternică din criza de astăzi, însă răspunderea voiti să cadă numai pe spinarea
noastră. Ei bine, Domnilor, acesta nu este generos din partea D-voastră ; astăzi
nu mai este permisă o asemenea opozitiune; în asemenea chestiuni nu mai încap
preocupări de partid, în asemenea împrejurări trebuie ca toţi împreună să luăm
răspunderea situatiunii, şi numai un proiect de lege care ar fi votat de toţi, ar
puteă să remedieze răul. Deaceea vă rog ori să veniţi la Guvern cu proiectul
D-voastră, ca să-l aplicaţi, sau dacă nu, uitaţi tot si nu vă gândiţi la noi, ganditi-vá
la țară şi votaţi proiectul, dacă nu în unanimitate, cel putin în mare majoritate,

Eu primesc proiectul propus de D-nii Stătescu, Poenaru-Bordea şi alţii,
care, în urma tuturor discutiunilor din comisiune, a întrunit mai multe sufragii
decât celelalte. Negresit că-l veţi modifică şi pe acesta în vreo două puncte;
dar înfine eu primesc pe aceasta ca mai nimerit,

Voci. Inchiderea discutiunii.

— Se pune la vot închiderea discutiunii și se aprobă.

D-l Gr. Vulturescu. Comitetul delegaților, în majoritate a primit seria de
amendamente din proiectul D-lui Státescu şi alţii.

— Se pune la vot amendamentele D-lor N. Ionescu și P, Grádigteanu şi
se resping,

— Se citeşte art, 1 din proiectul D-lui Stătescu şi se primeşte,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 387
EE |

— Se dă citire art. 2 gi următorului amendament al D-lui Cernátescu:
« La aliniatul art. 2 să se adauge şi bilete de 1, 2 și 5 lei».

P. Cernátescu, P, Gheorghiadi, A. Candiano-Popescu, G. Rădescu.

Şedinţa dela 20 Maiu, 1877
(Urmare)

D-l P. Cernătescu. Domnilor, cred a-mi împlini o datorie, dictată altfel
chiar de bunul simţ, puindu-vă înainte că biletele acestea admise numai pentru
sume mari vor aduce greutăţi pentru clasele muncitoare, pe când se ştie că
acum în toate ţările guvernele sunt preocupate de a inlesni mijloacele de tranzac-
tiune claselor muncitoare. Dacă nu veţi admite dar de azi chiar mijloace cari
să înlesnească tranzactiunile la acele clase, punând în circulatiune hârtie cât
de măruntă, veţi pune asupra lor greutăţi aşă de mari, că guvernul va fi silit,
să vină cu proiecte pentru a se înfiinţa mai în urmă și hârtia măruntă sau mo-
netă de argint mică. Pe cât se ştie despre cele ce se petrec, când se emit asemeni
hârtii, puteţi fi siguri că cel puţin în primele luni după emiterea lor, banii su-
nători au să dispară cu totul de pe piaţă. Vedeţi în ce pozitiune puneţi atunci
clasele de jos: bani de argint nu vor mai aveă, hârtie máruntá nu vor mai aveă,
cum vor face dar tranzactiunile lor?

Vă atrag prin urmare serioasa D-voastră atentiune asupra amendamen-
tului ce am onoare a vă propune şi vă rog să-l admitefi, căci numai cu chipul
acesta veţi înlătură greutăţile la cari vor fi expuse astfel tranzactiunile mici,
de tot momentul, ale claselor muncitoare.

D-l I, Poenaru-Bordea. Iată observatiunea ce voiam să fac. Ca o garantie
mai mare, ca aceste bilete să nu fie contrafăcute lesne, cred că ar fi bine, — sub-
semnătura prin grifă neoferind destule garanţii, —că ministrul de finanţe
să subscrie cu propria sa mână. Socotesc că aceasta nu ar fi ceva mult greu,
pe cât timp se ştie că emisiunea acestor bilete se va face succesiv, astfel că ar
fi posibilitate ca ministrul să le subscrie însuş.

— Se pune la vot amendamentul D-lui Cernătescu și se respinge.

— Se pune la vot art. 2 şi se primeşte.

Art. 3, 4 şi 5 se adoptă fără discutiune.

Se citeşte art. 6.

D-l |, Poenaru-Bordea. Domnule preşedinte, la acest art. am să propun
un amendament.

Văd că în acest articol se zice:

« Pe baza acestor ipoteci, guvernul este autorizat ca, îndată după încheierea
păcii, şi cel mai târziu într'un an dela aceă dată, să contracteze un împrumut
în ţară sau în străinătate, până la 30 milioane efectiv, cu conditiunile ce va
putea găsi mai avantajoase, şi în limitele legii din...... pentru împrumutul con-
cesiunii Ploesti-Predeal ».

Ce se fac creditorii ipotecari când nu vor fi plătiţi dacă ei nu pot vinde
moşiile ipotecate? Vedeţi că nu este suficient acest articol pentru deplina si-
gurantá a creditorilor. Ei bine, pentru ca sá se complecteze această garantie,
iată care este ideea care mă preocupă pe mine, cu drept cuvânt. Aud din toate
părţile zicându-se: la sfântul aşteaptă. Apoi, Domnilor, în toate lucrurile tre-
buie să avem o sancţiune; asà şi în cazul de faţă trebuie să existe o clauză prin

www.dacoromanica.ro

388 C- I. BĂICOIANU

care să se poată vinde moşiile, în caz când acei cari deţin aceste bilete ipote-
care nu vor fi plătiţi sau când biletele nu vor fi retrase din circulatiune. Pentru
acest scop mi-am permis să fac un amendament care zice: (citeşte).

« Dacă însă împrumutul acesta nu se va puteà efectua în termen de 2
ani dela încheierea păcii, atunci ministerul de finanţe va scoate imediat şi
treptat în vânzare imobilele ipotecate, astfel încât în termen de 7 ani cel mult
dela promulgarea legii de faţă, biletele emise să fie plătite şi retrase din cir
culatiune. » i

Dacă nu se va permite să se vândă moșiile, garanția va fi ceva iluzoriu,
va fi o ipotecă sui generis, afară din dreptul comun.

Deaceea eu cred că în interesul creditului nostru să primiți acest amen-
dament ca aliniat la art. 6.

D-l E. Stătescu. Domnilor, dati-mi voie să vă dau oarecari explicatiuni
în privinţa scopului acestui articol şi a aliniatului ce propune D-l Poenaru-
Bordea.

Am auzit din toate părţile zicându-se că aceste bilete nu vor puteă să
aibă nici o valoare, dacă guvernul nu va fi obligat să vânză moşiile într'un
termen oarecare, ca să se poată despăgubi creditorii, și la această obiectiune
răspunde aliniatul ce propune D-l Poenaru, să se adauge la art. 6.

Domnilor, ideea fundamentală a acestui art. 6, este de a face pe guvern
să aibă obligatiunea ca imediat şi chiar în împrejurările economice şi finan-
ciare în care să găseşte ţara astăzi, neplătind acele bilete, să pună în vânzare
într'un chip necesar garanţia acestor bilete ipotecare. Pentru mine aceasta
eră un vitiu radical al tuturor proiectelor propuse, şi aceasta o înţelegeţi foarte
lesne că dacă guvernul ar fi obligat prin această lege, ca îndată şi chiar de
acum să înceapă cu vânzarea domeniilor Ştatului, a cincea parte din 60 mi-
lioane, ca în curs de 5 sau 7 ani, cu preţul lor să poată să retragă din circula-
tiune biletele emise, s'ar întâmplă ca într'un timp de criză, fiindcă numeralul
său este ascuns sau lipseşte, sau fiindcă nu este încredere în public, punând
Statul în vânzare O mare cantitate de proprietăţi funciare, nu s'ar găsi deloc
cumpărători, sau s'ar găsi cumpărători de aceia care să dea un preţ iluzoriu
si cu toate acestea guvernul ar fi silit să ratifice aceà vânzare, pentrucă legea
îi face din aceasta O necesitate, sá vânză cu orice pret.

Ei bine, Domnilor, înţelegeţi D-voastră ce depreciere considerabilă ar fi
rezultat din această necesitate a legii pentru proprietăţile funciare în genere
chiar, intelegeti D-voastră, ce calamitate ar fi rezultat din aceasta pentru par-
ticulari chiar; las la o parte Statul şi înteresul purtătorilor acestor bilete ipo-
tecare, care este că din preţul ipotecelor să se acopere valoarea biletelor lor,
şi prin urmare interesul lor, este de a ieşi cât mai mult preţ pe acele moșii ipo-
tecate. Dar le las acestea lao parte şi mă ocup și de interesul celorlalţi parti-
culari, care poate să fie din situatiunea lor personală puși în nevoie să vânză
din proprietăţile lor. Ei bine le vor vinde şi ei pe preţuri iluzorii, căci D-voastră
ştiţi dacă vine marfă multă peo piaţă, ea se ieftenegte; când veţi aruncă D-voa-
stră în vânzare proprietăţi de 60 milioane în 5 ani, cari neapărat şi cu orice
preţ să se vânză, va fi o mare depreciere pentru proprietăţile acestea şi pentru
toate.

Așă dar pentru ca să se evite acest mare inconvenient, toţi D-nii deputaţi
care au subscris acest proiect de lege, au zis: să găsim un alt mijloc pentru

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTECARE PIN 1877 389

plata biletelor şi retragerea lor din circulafiune, nu prin vânzarea imobilelor,
ci prin un împrumut de Stat în valoare de 30 milioane efectiv, pe care guvernul
va fi dator să-l efectueze în cel dintâiu an după pace. Acest împrumut guvernul
să-l realizeze ipotecând capitalistilor ce vor institui banca, toate moşiile asupra
căror va există dejà inscriptiunea ipotecară luată în favoarea acestor bilete.
Dar veţi zice: cum să steă moșia ipotecată totdeodată şi capitalistilor gi în fa-
voarea purtătorilor de bilete? Obiectiunea aceasta nu-şi poate aveà locul, fiindcă
ipoteca trece dela un creditor la altul şi purtătorii biletelor rămân să-şi exer-
seze dreptul lor de ipotecă asupra capitalului de 30 milioane.

Agá dar, în loc de o vânzare necesară şi obligatorie în timp de § ani de zile,
noi zicem: guvernul să fie obligat pentru retragerea acestor bilete a contractă
un împrumut de 30 milioane, prin trecerea acestor moşii ca garantie la plata
biletelor emise ; rămânând câmpul liber să se propună un amendament în sensul
acesta, că sau imediat să se facă un împrumut sau imediat să se facă o cassă
unde să vină toți proprietarii de bilete să-şi primească banii şi să-şi anuleze
biletele, sau cum se zice în proiect să se formeze o bancă de scont şi circula-
tiune care să aibă un fond metalic şi atunci va fi la facultatea proprietarilor
de bilete să le converte în numerar. Eu cred preferabil acest sistem sistemului
celuilalt, de a se vinde moşiile ipotecate fiindcă din aceasta ar decurge conse-
cintele pe care vi le-am arătat. D-voastră, însă întrebaţi: ce se face dacă gu-
vernul nu va voi sau nu va puteă să facă împrumutul? Atunci ce devin aceste
garanţii ipotecare? Ei bine, la această preocupatiune serioasă răspunde amen-
damentul, adică aliniatul al doilea care s'a adăuga la acest articol prin amen-
damentul D-lui Bordea, la care mă raliez şi eu; căci se presupune că în termen
de un an sau cel mult doi, situafiunea aceasta de războiu gi de criză va fncetà.
şi atunci guvernul va pute să realizeze acest împrumut. Dacă însă nu va puteà
să realizeze împrumutul nici după trei ani, atunci după termenul de trei ani,
admitem sistemul celălalt, de a se proceda la retragerea biletelor din circula-
tiune, prin vânzarea parţială a moşiilor ipotecate în curs de 7 ani, dar aceasta
numai după trei ani. Iată Domnilor, cum cred eu că această cestiune s'ar puteă
rezolvă.

D-l preşedinte al consiliului. Domnilor, vin să mă raliez gi eu la acest amen-
dament.

Mai întâiu, convictiunea mea este că războiul nu poate sá se prelungească

mult timp, căci dacă ar ţine războiul numai doi ani, ar fi ruina şi căderea în
barbarie a Societätii europene; comerţul tot, industria ar stă cum stă astăzi,
şi ar fi nevoită, oricât de mari și de invergunate sunt puterile care se luptă.
' Europa întreagă are să fie nevoită a le impune pacea. Dar chiar guvernele
care sunt în luptă, chiar Rusia nu poate suferi mult starea de războiu. Așă dar,
sunt încredinţat că războiul are să fie scurt nu numai că interesele puterilor în
războiu o cer, dar întreaga Şocietate europeană va reclama ca războiul să se
curme.

Pe urmă, Domnilor sunt încredinţat, că orişice guvern va fi, nu poate să
nu dorească de a se institui o bancă de schimb şi de circulafiune, pentru ca sá
ieşim din acest provizoriu, care e creat de această situafiune; repet că nu
poate să fie guvern care să nu dorească aceasta; şi tot astfel sunt încredinţat
că aceà Şocietate care ar formă banca, va veni să împrumute Statul, gi de
aceea zic că am completa încredere că nu vom aveă nevoie să facem de acele

www.dacoromanica.ro

390 C. I. BĂICOIANU
EE" ——_—_—_—— E AAA QQ AA

vânzäri zilnice care sá deprecieze valoarea pámántului, desi altminterea ar fi
bine pentru progresul proprietăţii, că aceste proprietăţi să iasă din mâinile
Statului şi să intre în mâinile particularilor, fiindcă este o maximă economică,
că Statul ca proprietar, nu face decât rău, fiindcă în mâinile lui proprietăţile
stau afară din progresul pe care-l primesc celelalte proprietăţi particulare.

Voci. Inchiderea discufiunii.

D-l V. Maniu. Domnilor, vă rog sá binevoiţi a nu închide această discu-
tiune, ci a ne da şi nouă dreptul să vă arătăm care sunt dezastrele ce vor de-
curge nu numai pentru aceste bilete, dar şi pentru România întreagă, dacă
veţi admite prin legea de faţă vânzarea pământului ţării. Vă rog să-mi per-
miteţi să vorbesc, căci eu unul nu pot primi niciodată ca pământul românesc
să se vândă, decât numai atunci când națiunea va fi pusă în poziţiune ca să
cumpere acel pământ. Şi eu sunt de părerea D-lui ministru de finanţe, şi eu
sunt de acord cu ştiinţa economiei politice, însă vă rog să bägati bine de seamă
că pământul este singurul titlu al existenţei noastre naţionale; prin urmare
nu trebuie sá ne pripim, trebuie să lăsăm timp guvernului şi ţării ca să vază
momentul când națiunea română va fi în pozitiune de a cumpără ea însăşi
pământul... (Sgomot).

Domnilor, dacă veţi admite această nefericită clauză, atunci eu voiu votă
contra întregului proiect. (Zgomot).

D-l P. Grädigteanu. Eu cred că discutiunea nu mai are loc, căci după asi-
gurärile date de D-l ministru, că îndată după încheierea păcii, se va formă o
bancă de scont şi circulatiune, care va retrage aceste bilete, onor, D-l Maniu
nu mai trebuie să se teamă că se vor vinde proprietăţile Statului.

D-l președinte al consiliului. Domnilor, pentru ca să liniştesc pe onor, D-l
Maniu care a arătat o precautiune foarte legitimă, declar spre ştiinţa D-sale,
că dacă s'a pus acest articol în legea de faţă, s'a pus pentru ca să corespundem
la pretentiunile acelor cari nu au destulă încredere în viitorul Statului român,
căci nu toată lumea are încrederea în viitorul Statului nostru, precum o are
D-l Maniu.

— Se pune la vot art. 6, împreună cu amendamentul D-lui I. Poenaru-
Bordea şi se adoptă. `

Articolele 7, 8, 9 si 10 se adoptă fără discutiune.

— Se pune la vot proiectul de lege în total, şi rezultatul scrutinului este
cel următor:

Votanţi. . . . . . . . . . .70
Majoritate regl. . . . . . . .37
Bile albe pentu . . . . . .55
Bile negre contra . . . . . .15
Abtineri . . . . RE AO

D-l vice-preşedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege.

DESBATERILE SENATULUI
Anexa Nr. 44
Şedinţa dela ¿0 Maiu 1877
D-] vice-pregedinte. Domnilor, la ordinea zilei avem raportul relativ la pro-
ectul de lege pentru emiterea de bilete ipotecare. D-l raportor Boerescu este
absent ; voifi în lipsa D-sale sá se puie în discufiune?

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 391
= ———

D-l A. Orăscu. Raportul abiă acum l-am primit, prin urmare nu putem
să intrăm agá de repede în desbaterea unui aşă de important proiect; şi aceasta
ar fi în contra regulamentului. Pe mâine dar desbaterea ; astăzi este imposibilă.

D-l G. Leca. Eu cred că nu am derogă nicidecum dela prescriptiunile regu-
lamentului, dacă astăzi s'ar da citire raportului, şi mâine apoi s'ar urmă desba-
terea, ca să câştigăm timpul.

Voci. Prea bine.

D-l președinte. Senatul incuviinfeazá ?

Voci. Da, da.

== Se pune la vot dacă Senatul admite a se da citire chiar de astăzi rapor-
tului şi proiectului de lege relativ la biletele ipotecare, şi se aprobă,

PD-l N. Drosu. Domnule preşedinte, înainte de a se începe citirea raportului,
dati-mi voie să anunţ o interpelaţiune D-lui ministru de interne în privinţa
abuzurilor ce se fac cu legea de rechizifiune sechestrându-se până la */, parte
din productele ce le are un proprietar sau un posesor.

D-] vice-preşedinte. Se va comunică guvernului; binevoiţi a formulă inter-
pelarea în scris.

D-l Cămărășescu, secretar, dă citire următorului raport şi proiect de lege:

RAPORT

asupra proiectului pentru emisiunea de scrisuri de Stat în sumă de 30.000.000

Domnilor senatori,

Criza economică care bântuie ţara de mai mulţi ani, dificultăţile ce tezaurul
a încercat în încasările gi perceperile sale din cauza zdruncinării creditului public
şi a echilibrului nostru financiar, precum și adausul de cheltueli, atât de indis-
pensabile pe cât şi de neprevăzute, justifică preocuparea noastră a tuturor şi legi-
timează cererea, guvernului ca, prin acordarea unui credit de 30 milioane lei,
să i se dea mijloace de a face faţă la trebuintele existente și de a i se înlesni
operaţiunile de tezaur.

In fața unor chestiuni financiare de o ordine superioară, cari au un efect,
nu numai indirect, dar direct gi imediat, asupra stării noastre economice şi po-
litice, nu trebuie să fim absorbiți nici de spiritul de partid, nici de considerafiuni
de persoane; ci toţi uniţi, să căutăm a da cea mai bună solufiune posibilă unor
interese atât de grave și de multiple.

Dacă timpii ar fi normali, dacă nu ar există lipsa de credit, care este efectul
anomaliei timpului, negreșit că mijlocul cel mai simplu şi mai natural de a realiză
creditul de 30 milioane ar fi de a acordă guvernului dreptul de a se împrumută
cu această sumă.

Insă este cunoscut că un împrumut astăzi este imposibil, chiar de l-am
admite în conditiunile cele mai apăsătoare.

Cu toate acestea, necesităţile timpului continuă a fi tot atât de reale şi de
urgente; ele cresc chiar prin neputinta de a le satisface. Creditorii Statului suferă
prin întârzierea plăţii creanţelor lor, şi, cu cât Statul va întârziă a-şi execută
angajamentele sale, pe atât creditul său va slăbi, va dispare chiar.

In finanţe, mai mult decât oriunde, prezentul este viitorul; dacă Statul
nu plăteşte astăzi, cum va plăti mâine? dacă nu ştim a ne menţine creditul

25
www.dacoromanica.ro

392 C. 1. BAICQIANU

KIO ooo —_—_—— _ | ———————_———_—_—

în prezent, cum o să-l avem în viitor? Adevăratul însă credit al unui Stat constă
în a-şi respectă angajamentele sale; a face dar ca guvernul să poată fi în stare
a plăti unde este dator, este a-i menţine creditul în prezent, este a-i asigură,
creditul în viitor. A-i da mijloace ca, în limite stricte, să poată îndestulă nume-
roasele trebuinte existente, este o consecinţă logică a recunoaşterii acestor
trebuinte de către noi toţi, este chiar a evită o mai mare risipá, o mai mare
cheltuială în viitor.

Pe cât timp însă golurile şi nevoile tezaurului sunt pozitive, pe cât timp
un împrumut direct şi imediat nu se poate contractă, ce altă resursă ne rămâne
decât aceea de a uză de titluri fiduciare?

Insă uzul unor asemenea titluri poate deveni un mijloc cu atât mai periculos,
că utilitatea lor momentană este foarte atrăgătoare. Un guvern prudent, oameni
cari nu înţeleg a compromite viitorul pentru nişte avantaje sau ușurări ale pre-
zentului, trebuie sá uzeze cu multă moderafiune de acest mijloc, să procedeze
cu mult tact şi înţelepciune şi să caute ca puterea titlurilor fiduciare să rezulte
din creditul ce ele vor şti să inspire, iar nu din o declaratiune arbitrară a le-
giuitorului.

In principiu dar trebuie să recunoaştem, că, pentru creditul de 30 milioane,
de care guvernul are neapărată nevoie, trebuie să i se acorde dreptul de a emite
nişte titluri cu adevărat fiduciare, cari să poată însă circulă, să poată adică servi
de un agent de schimb, cu care guvernul să poată plăti, să poată face toate
tranzacfiunile sale.

De ce naturá trebuie sá fie aceste titluri? Ce conditiuni esentiale trebuie
să unească ele spre a îndeplini scopul pentru care sunt destinate?

lată chestiunea ce a preocupat mai ales pe comitetul D-voastră.

Dacă ne-am propune ca, prin titlurile fiduciare, să creem o resursă directă
si fixă, spre a pune echilibrul între venituri şi cheltueli, ar fi să luăm umbra drept
realitate ; şi deşi poate am ugurà prezentul, ar fi să compromitem viitorul şi să
dăm loc la nişte pierderi şi perturbafiuni economice din cari anevoie am mai
puteă ieși.

Nu însă de o resursă directă şi fixă este vorba. Nici chiar de o reorganizare
financiară, de un sistem bugetar financiar destinat a realiză noui economii
şi a creiă noui resurse de venituri, suntem noi chemaţi a ne ocupă astăzi. Nimic,
negreşit, nu împiedică pe guvern ca, chiar în limitele cheltuelilor votate astăzi
prin buget, să realizeze şi alte economii posibile; nimic nu se opune ca, fiind
posibil, el să propună Adunărilor ceva noui resurse de venituri directe şi fixe:
comitetul recomandă chiar cu dinadinsul guvernului ca să se preocupe de ambele
aceste mijloace financiare, cari singure pot produce acel echilibru solid atât de
dorit în bugetul Statului nostru.

Astăzi este vorba de a se află numai un simplu expedient, care, pentru un
timp anume determinat, să poată procură puterii executive mijloacele de a
neutraliză, măcar în parte, efectele crizei economice de care suferim, atât pentru
a îndestulă trebuintele urgente existente cât gi pentru a face onoare angaja-
mentelor sale.

Dacă iarăş am creà niște titluri, cari, pentru a circulă, le-am impune un
curs forţat pentru toţi; dacă nu le-am retrage din circulatiune, prin rambursare,
la o epocă fixă anume indicată; dacă nu am oferi posesorilor lor un interes care
să motiveze dorinţa de a le posedă; şi dacă nu le-am garantă prin o valoare sigură,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 393
(q A A - JA e aaa

realizabilá la un timp hotärît gi ín mod independent: am expune asemenea titluri
la o depreciare din ce ín ce crescándá; am da creditului Statului, în prezent si
în viitor, o crudá lovire; am cauzá o perturbatiune inevitabilä ín tranzactiunile
particulare şi o creştere exagerată în preţul tuturor obiectelor; am oferi, ínfine,
guvernului hârtia-monetă, sau mai bine, niște titluri cu o valoare factice gi
iluzorie, destinate a se deprecià gi a nu corespunde deloc la scopul ce ne pro-
punem.

Ce dar condițiuni ar trebul să unească nişte titluri fiduciare spre a nu da
loc la inconvenientele ce arátarám ?

Din cele expuse în scurt, se pot vedeă aceste condițiuni.

Aceste titluri ar trebui, repetăm, să aibă caracterul unui expedient provi-
zoriu, unei înlesniri de tezaur pentru un timp mărginit; cursul lor să nu fie impus
în tranzactiunile private, ci să se lase ca numai prin creditul lor mercantil să se
admită în aceste tranzactiuni; un interes, un beneficiu oarecare să se asigure
acelora cari le vor posedă în momentul răscumpărării lor de către Stat; acest
moment trebuie să fie fix gi precizat, aşă încât să se ştie în mod pozitiv, că,
cel mult până la cutare epocă, toate aceste titluri se vor retrage din circulatiune,
schimbându-se atunci valoarea lor fiduciará contra unei valori reale şi precisă;
înfine o garantie specială si reală trebuie să asigure pe posesorii acestor titluri
că au să fie rambursafi, de valoarea nominală a titlului lor ca şi de beneficiile
ce a produs această valoare, în mod sigur gi independent chiar de voința gu-
vernului.

Iată, în scurt caracterele generale şi esenţiale cari s'au crezut că ar trebui
să unească nişte titluri, cu adevărat fiduciare, cu adevărate adică destinate a
inspiră încredere, și cari, până la un punct oarecare, să poată îndeplini serviciul
monetei, fără însă a fi hârtie-monetă. Alte dispozitiuni, speciale și secundare,
se pot prescrie spre a menţine, pe cât mai mult, valoarea acestor titluri în timpul
circulatiunii lor.

Inţelegeţi dar, Domnilor senatori, că, considerându-se chestiunea sub acest
punct, de vedere, comitetul delegaților D-voastră nu a putut primi proiectul
prezentat de guvern acestui onor. Senat.

Majoritatea acestui comitet, compusă din principele Dimitrie Ghica, D-l
Al. Giani şi subsemnatul, în unire şi în perfect acord cu D-] ministru de finanţe,
a lucrat și are onoare a vă prezintă în sensul ideilor și principiilor expuse mai
sus, alăturatul proiect. de lege.

D-1 Dimitrie Sturdza nu a crezut a puteă să se unească cu proiectul majori-
tätii delegaților. Dumnealui a menţinut şi a propus un proiect, pe care l-a re-
dactat și l-a formulat în parte, şi prin care se acordă guvernului dreptul de a se
împrumută prin creditul funciar rural, cu o dublă ipotecă, suma de 30 milioane
lei; acest împrumut s'ar realiză neapărat atunci când s'ar contà de către parti-
culari nişte obligaţiuni, cari s'ar creiă asupra scrisurilor funciare date de creditul
funciar și depuse ca garanţia obligatiunilor.

Acest sistem s'a părut majorităţii delegaților că nu este practic, nici reali-
zabil; că ar fi prea costisitor pentru Stat; şi că prin urmare nu poate corespunde
la scopul propus: deaceea nu l'am putut adoptă.

Al cincilea delegat D-l Cămărășescu, a formulat asemenea proiect al D-sale.

In sistemul si cu proiectul ce majoritatea delegaților are onoare a vă propune,
credem că se înlătură mai toate inconvenientele ce în alte State au adus alte

25*
www.dacoromanica.ro

894 C. I. BĂICOIANU

valori fiduciare destinate a circulă. Nu pretindem domnilor senatori, a vă pre-.
zentă un ce perfect; perfecțiunea sau binele absolut nu poate există în cazul

de faţă, mai ales în împrejurările, în conditunile de credit în care ne aflăm noi.

Nu este şi nu poate fi vorba decât de un bine relativ, şi această calitate credem

că o posedă proiectul nostru.

Numele ce am dat titlurilor fiduciare ce propunem, este acela de scrisuri
de Stat. El nu se confundă cu nici un nume al titlurilor de creanţe de Stat exis-
tente şi nu va da loc pe viitor la vreo confuziune cu biletele de bancă de scont
gi de circulatiune, ce trebuie să sperăm şi să dorim că nu va întârziă a se înfiinţă.

Aceste titluri sunt un fel de creanţe asupra Statului, cari, producând un
folos oarecare, au să fie rambursabile într'un timp determinat. Baza creditului
lor, motivul încrederii ce ele trebuie să inspire spre a circulă, constă în imobilele
de o îndoită valoare, ce Statul ipotechează în favoarea şi pentru siguranţa po-
sesorilor lor. Prin aceste scrisuri se pune, ca să zic așă, în circulatiune aceste
imobile, cari, astfel, se mobilizează în porţiuni mici, numai pentru un timp
fix şi determinat. Când însă acest timp ajunge, când, adică, expiră termenul
scadenţei acestor creanţe, toţi aceia cari posedă aceste titluri, toţi aceşti creditori
ipotecari ai Statului au dreptul de a luă o parte, proportionatä cu valoarea
titlurilor lor, în imobilele cari le serviau drept asigurare. Rambursarea adică a
acestor creanţe se face de către Stat în natură; retragerea lor din circulatiune
se efectuează prin vinderea moșiilor ipotecate al căror preţ se plăteşte numai
cu aceste scrisuri de Stat.

Toată, dar, încrederea ce trebuie să inspire aceste titluri depinde dela
veracitatea ipotecii, dela siguranţa că aceà ipotecă are, cu adevărat, să se vândă
spre a se plăti scrisurile, şi că, cu adevărat, aceste scrisuri au să fie toate retrase
din circulafiune până la epoca scadentei lor.

Aci eră cheia; aci trebuià să căutăm solutiunea.

Nu eră destul ca ipoteca să fie dublă; mărimea ipotecii nu exercită o în-
semnată influenţă când este vorba de titluri de asemenea natură,

Nu eră destul ca ipoteca, să fie specială, ca inscriptiunea ei sá se facă pentru
fiecare imobil și anume pentru garantarea scrisurilor de Stat. Negresit, această
specializare, ca să zicem așă, a ipotecii are o mare importanţă; însă, repetăm,
nu eră suficientă,

Aceea ce preocupă mai ales pe posesorii titlurilor fiduciare ipotecare este
chestiunea relativă la executarea ipotecii. Se va vinde ipoteca la termenul fixat?
Dar dacă debitorul, care este Statul, nu va voi să o vândă? Cum creditorii, adică
publicul, îl vor sil să vândă? Iată, mai ales, chestiunile ce-și pune creditul public,
când se află în faţa acestor titluri. Incertitudinea executării, temerea, necu-
noscutul: acestea mai ales depreciază valoarea în circulatiune a titlurilor fi-
duciare.

Cum propunem a se evită acest mare inconvenient? Cum să se depărteze
această incertitudine, această temere?

Mai întâiu timpul fixat pentru circulatiunea acestor scrisuri l-am pus cel
mai scurt posibil, numai de trei ani. Ziua când trebuie să se înceapă vinderea
ipotecilor, şi când urmează a se retrage din circulatiune toate aceste scrisuri este
la 1 Iulie 1880. Acest punct este foarte important. Pe cât un titlu de creantä
ipotecară va aveă un termen lung, pe atât creditul său este mai mic. Titlurile
mai ales destinate a circulă ar fi expuse la o depreciere sigură dacă s'ar şti că

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 395
gg gg gg A AAA A A Ag ————— ~

trebuesc prea mulţi ani până ce posesorul lor să poată aveà, în schimbul lor
o valoare reală şi intrinsecă, Termenul de trei ani nu este destul de lung spre a
prezentă acest inconvenient, şi apoi vom vedeă, că chiar în curgerea acestor
trei ani încă se iau măsuri cum să se menţină valoarea acestor scrisuri.

O altă măsură si mai importantă este că un comitet special este însărcinat
cu privegherea gi controlarea emisiunii scrisurilor gi constituirii ipotecilor, cu
conservarea actelor de ipoteci şi cu vâuzarea acestor ipoteci, la timpul cuvenit,
Acest comitet se propune aşă încât să fie independent de ministrul de finanţe.
Acest ministru face în adevăr parte din comitet, îl prezidează chiar; însă comi-
tetul nu este ales de ministru, este independent de ministru, are propria sa
iniţiativă, își are atributiuni indicate de legi, şi lucrează ca un corp cu o anume
misiune. Comitetul acesta reprezintă oricum pe posesorii de scrisuri, pe acești
creditori ai Statului. In raport cu publicul care posedă scrisuri, ministrul de
finanţe cu administrafiunea domeniilor reprezintă pe proprietar, pe împrumutat;
iar comitetul special reprezintă pe posesorii de titluri sau pe împrumutători,

Comitetul acesta conservă dar actele de ipotecă, cari asigură pe posesorii de
titluri; prin el, gi în faţa lui numai, se fac vinderile moșiilor ipotecate ; numai lui
se trimite scrisurile trase din circulatiune, numai el anulează şi arde aceste
scrisuri, şi numai după constatarea şi provocarea sa se şterg ipotecile, în pro-
porţiune cu valoarea scrisurilor anulate, după moșiile rămase nevándute,

Când termenul de 1 lulie 1880 ajunge, comitetul special are dreptul, fără
a aveă trebuintá de autorizarea ministrului sau a altcuiva, ca să înceapă punerea
în vânzare a ipotecilor, Nu depinde de ministru, nu depinde de nici o altă auto-
ritate ca să oprească, ca să amâne, ca să prelungească acest termen. Odată
scadenta acestor feluri de creanţe ajunsă, comitetul anunţă vânzarea imobilelor,
care se efectuează înaintea sa, la localul reşedinţei sale, după niște forme speciale
şi mult mai expeditive decât ale dreptului comun.

Cu modul acesta puteţi înţelege, domnilor senatori, că inconvenientul
principal, care rezultă din incertitudinea gi temerea neexecutării ipotecii la
scadentä, piere, şi aceste scrisuri pot aveà astfel creditul ce inspiră orice creantá
ipotecară, subscrisă şi de un debitor solvabil,

Ceva mai mult. Pentru a asigură şi mai bine valoarea în circulatiune a
acestor scrisuri şi pentru a depărtă şi mai mult dela dânsele orice asemănare
cu hârtia-monetă, propunem ca, la rambursarea lor, aceste scrisuri să fie primite
de Stat cu o valoare de zece la sută mai mult peste valoarea lor nominală,

Aşă, nu numai că, în tot timpul circulatiunii lor, Statul gi toate cassele
publice vor primi scrisurile cu valoarea lor nominală, fără a admite nici un fel
de scădere; ba încă, când ele se vor retrage din circulafiune, când cu ele se vor
cumpără moşii de ale Statului, Statul le va primi cu zece la sută mai mult peste
valoarea lor; aşă încât cel ce ar aveá în titluri 10 mii lei, posedă în realitate un
capital de 11 mii lei şi poate cumpără dela Stat o moşie pentru acest preţ,
Această creştere de 10 la sută mai mult, fără a fi o mare sarcină pentru Stat,
constituie un legitim beneficiu ce fiecare posesor îl are în perspectivă; asupra
acestei diferenţe în mai mult peste valoarea emisiunii se vor face mai ales spe-
culatiunile; si ştim că, în materie de efecte publice, speculatiunea devine o con-
ditiune excelentă a creditului lor,

Scrisurile de Stat fiind astfel constituite, şi în condițiuni de a inspiră o
adevărată încredere, înţelegeţi, domnilor senatori, că am putut a le da un curs

www.dacoromanica.ro

396 C. I. BAICOIANU

obligatoriu numai în ceeace priveşte pe Stat, că am putut adică admite această
singură diferenţă esenţială ce există între dánsele şi titlurile de obligaţiuni.

Acest caracter de curs semi-obligatoriu, acest drept ce dăm numai Statului
de a impune scrisurile sale, de a le da în plata tuturor obligatiunilor sale în ţară,
nu este de natură a aduce perturbafiuni serioase în interesele economice, nici ale
Statului, nici ale particularilor. Căci aceste perturbatiuni s'ar naşte atunci când
aceste titluri nu ar inspiră încredere, când nu ar aveà o valoare sigură.

Am văzut însă că ele sunt formate în condițiuni de a inspiră încredere.
Cum dar ar suferi cei ce le-ar posedă, chiar când li s'ar impune primirea lor?

Cursul lor între particulari nu s'a impus, tocmai spre a li se asigură şi mai
bine circulaţia lor mercantilă. In finanţe trebuie să ne temem mai ales de efectele
indirecte ce poate produce o măsură luată; căci acelea sunt mai anevoie de pre-
văzut, decât efectele directe. Dacă cursul forţat al scrisurilor s'ar fi declarat şi
pentru tranzactiunile dintre particulari, efectul indirect al acestei măsuri ar fi
fost probabil de a micşoră circulatiunea lor, gi de a le depreciă valoarea şi în
mâinile guvernului.

Dacă cursul lor s'a declarat obligatoriu în favoarea Statului, este că aceasta
se compensă prin obligatiunea ce se impune Statului şi caselor publice de a primi
al pari tot aceleaşi scrisuri; este, mai ales, pentrucă acest expedient financiar
s'a creat tocmai pentru a veni în ajutorul Statului, gi a-i da, pentru un timp
mărginit, un mijloc de schimb eficace în tranzactiunile sale,

Incât priveşte tranzactiunile dintre particulari, asigurările cu care am
înconjurat aceste scrisuri, perspectiva beneficiului peste valoarea lor nomirială,
stimulentul speculatiunilor ce au a se face asupra valorii lor, între aceea ce au
să primeaşcă dela Stat şi aceea ce au să plătească Statului, sunt, credem, atâtea
motive pentru ca să provoace circularea liberă a acestor scrisuri între particulari.

Tot pentru înlesnirea acestei circulafiuni între particulari, tot pentru ca să
se asigure menţinerea valorii scrisurilor chiar în timpul celor trei ani, se propune
în proiect ca, cu începere după zece luni dela data promulgării legii, comitetul
special al scrisurilor să fie în drept a deliberă cu ministrul de finanţe şi a hotări,
de va fi trebuintà, să scoată în vânzare unul sau mai multe din imobilele ipotecate
scrisurilor. Plata preţului acestor imobile se va face numai în scrisuri de Stat,
socotite cu 10 la sută peste valoarea lor; iar scrisurile, astfel adunate, se vor anulà.

Așă, după un interval de câteva luni, de se va apreciă că timpul începe a fi
mai favorabil pentru un credit, si dacă totdeodată se va simţi trebuinfä a se
ridică valoarea scrisurilor în circulatiune, comitetul special va fi în drept a pune
în vânzare o parte din imobilele ipotecare. Intelegeti bine, domnilor, că valoarea
scrisurilor se va urcă îndată ce o parte din ele se vor retrage, îndată ce preţul
acestor vânzări se va plăti numai în scrisuri, cu valoarea lor întreagă, ba încă
şi cu 10 la sută mai sus.

Această operaţiune, care este lăsată cu totul în facultatea comitetului
special, se poate repetă de mai multe ori, în cursul celor trei ani, şi va aveá o
însemnată injluentá aşupra menţinerii valorii scrisurilor.

Nu puţin va contribui la menţinerea acestui curs şi dreptul ce se dă parti-
cularilor, detentori de scrisuri, de a le schimbă dela Stat, pe valoarea lor nominală,
sau contra biletelor de bancă naţională, sau contra altor titluri de creanţă
asupra sa, ce Statul ar posedă. Cu aceasta se va menţine încă şi o bună balanță
între aceste scrisuri şi alte diverse etecte publice.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEGÇARE DIN 1877 397

Din această expunere sumară a principalelor dispozitiuni ale proiectului
ce avem onoare a vă prezentă, v'aţi putut convinge, domnilor senatori, că titlurile
ce vă propunem a adopta nu pot fi expuse a aduce cu sine inconvenientele gi
perturbatiunile economice de care am vorbit şi că numai în acest mod putem
procură puterii executive un mijloc de schimb eficace, o valoare în circulatiune
cu care guvernul să se ajute măcar în parte, spre a răspunde, în greaua situa-
ţiune în care ne aflăm, la urgentele şi numeroasele trebuinte pe cari le simţim
toţi.

Raportor, B. Boerescu

PROIECT DE LEGE

pentru emisiunea de scrisuri de Stat, în sumă de 30.000.000 lei

Art. 1. Spre a face fatä la trebuintele tezaurului, se creiază, pentru un timp
mărginit, valori publice sub numele de scrisuri de Stat, reprezentând suma de
30 milioane lei. `

Art. f. Aceste scrisuri de Stat se vor emite în bucăți de câte 10, 20, 50, 100
şi 500 lei.

Ele vor fi la purtător; si Statul le va retrage din circulatiune până la o
epocä determinată, socotindu-li-se atunci 10 la sută rnai mult peste valoarea
lor nominală.

Art. 3. Aceste scrisuri vor aveă curs obligatoriu numai în ceeace priveşte
pe Stat: Statul va puteă plăti cu dânsele pe toţi creditorii şi toate tranzactiunile
sale din ţară; precum asemenea si toate cassele sale publice vor primi aceste
titluri ca monetá, gi al pari, dela toţi aceia cari ar aveă să-i facă plăţi, sub orice
titlu ar fi.

Art. 4. Pentru toţi particularii cursul acestor scrisuri este numai facultativ.
Stabilimentele publice, cari nu depind direct de Stat, precum spitalurile civile,
institutele de credit, pot primi! aceste scrisuri ca plată, cu valoarea lor de zi,
dacă legi speciale nu se opun la aceasta.

Art. $. Aceste scrisuri se vor fabrică, ca şi biletele de bancă, după sistemele
cele mai bune și sub cel mai de aproape control şi priveghere a ministrului de
finanţe.

Art. 6. Scrisurile de Stat se vor retrage din circulatiune, evaluându-se cu
zece la sută peste valoarea lor nominală, după cum mai jos se arată, cel mult
până la 1 Iulie 1880.

Art. 7. Această valoare a scrisurilor de Stat este garantată, până la totala
lor retragere din circulaţiune, prin o ipotecă în primul rang, înscrisă asupra
unor moşii ale Statului, de o îndoită valoare, libere de orice alte sarcine ante-
rioare. i

Această inscripțiune ipotecară se va luă în favoarea posesorilor scrisurilor
de Stat şi prin îngrijirea ministerului de finanţe şi a unui comitet special, format
pentru a controlă, priveghiă gi regulă emisiunea, circulatiunea și retragerea
scrisurilor.

Art. $. Acest comitet va aveá reședința sa la cassa de depuneri şi consem-
naţiuni din capitală, şi se va compune, afară de ministrul de finanţe, care-l va
prezidă, din șase membri ai acestei case aleşi de toţi membrii, de preşedintele

www.dacoromanica.ro

398 C. I. BĂICOIANU
m ja

gi directorul creditului financiar rural gi de preşedintele camerei de comerț
din capitală.

Art. 9. Moşiile cari servesc pentru garantarea scrisurilor de Stat, se află
cuprinse în lista aci anexată.

Evaluarea lor se va face — avându-se în vedere şi alte calităţi — pe baza
mijlociei arendei pe cei din urmă 10 ani, înmulțită cu 15.

Pădurile cari vor aveă o întindere de peste 100 pogoane, nu vor fi ipotecate,
nici nu intră în această evaluare.

Art. 10. Indată după promulgarea legii de faţă se va procedă la luarea
inscriptiunilor ipotecare şi la constituirea ipotecii pentru garantarea scrisurilor
de Stat.

Pentru aceasta, administratiunea domeniilor Statului va înaintă ministrului
de finanţe evaluarea bunurilor afectate acestei ipoteci.

Dacă din această evaluare va rezultă că moşiile cuprinse în lista aci anexată
nu preţuesc guma de 60 milioane, administratiunea domeniilor va propune alte
moşii cu cari să se îndeplineaşcă această valoare. Dacă, din contră, valoarea
acestor moșii este peste suma de 60 milioane, aceeas administratiune va indică
moşiile ce trebuie a se scädeà din lista aci anexată. Acest adaus, ca gi această
scădere de moșii, se va puteă face numai de ministru prin decret domnesc.

Art. 11. Evaluarea, astfel preparată, se va trimite de către ministru comi-
tetului special al scrisurilor pentru ca acesta să o examineze, să-i propună mo-
dificäri, de va fi cazul, gi, confirmánd-o, să ceară dela administraţia domeniilor
ca să procedeze îndată, pe baza ei, la îndeplinirea formelor pentru înscrierea
ipotecii,

Art. 12. Această inscriptiune se va face după cererea administratiunii do-
meniilor Ştatului, adresată către fiecare tribunal din judeţul în care se află
situate imobilele a se ipotecă.

Tribunalul va luă inscriptiunea pentru fiecare imobil în parte.

Inscriptiunea va fi făcută pe nişte liste speciale, cu formule imprimate,
trimise tribunalului de administratiunea domeniilor în număr egal cu imobilele
a se ipotecă din acel judeţ.

In aceste liste se va mentionà, între altele, numele și situatiunea imobilului,
valoarea sa conformă cu cea din lista de evaluatiune, creanta pentru care se face
ipoteca, legea în virtutea căreia s'a luat inscriptiunea.

Art. 13. După ce tribunalul, prin proces-verbal, va coristitul ipoteca, gi va
formà inscriptiunea pe listele ce i s'au trimis va trece în rezumat aceeaş inscrip-
tiune în registrul gáu special pentru ipoteci.

Lista sau listele pentru inscriptiuni le va înaintă apoi administrafiunii
domeniilor.

Art. 14. Indatá ce această administraţiune va primi listele cu inscriptiuni
dela toate tribunalele la care se ya fi adresat, le va pune un număr de ordine,
gi va formă dintr'însele un singur registru, numit: registru de ipoteci pentru
scrisuri de Stat pe care-l va trimite, prin ministerul de finanţe, comitetului
special al scrisurilor.

Art. 15. Acest comitet, după ce va revizui regularitatea ipotecii, va încheiă
proces-verbal și va luă act de constituirea ipotecii în favoarea posesorilor scri-
surilor de Stat.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 399

Art, 16, Scrisurile de Stat, fabricate în modul arătat mai sus, vor aveà
imprimate în corpul lor, semnăturile fac-simile ale ministrului de finanţe şi a
doi din membrii comitetului special,

Art, 17, Pe lângă acestea, ministrul de finanţe, îndată ce va primi scrisurile
confecţionate, va însărcină pe mai multi impiegati ai săi, ca fiecare din ei sá
subscrie manual câte o serie din aceste scrisuri,

Fiecare din aceşti impiegati va pune într'un registru special subscrierea
sa originală, şi se va mentionà în dreptul ei numerile şi cantitatea scrisurilor ce
el a subscris,

Art, 18, După ce ministrul de finanţe va controlà gi va face astfel a se parafà
scrisurile de Stat, le va trimite comitetului special,

Acesta le va controlă, va constată valoarea şi cantitatea lor, şi va pune
pe fiecare scris numere de ordine cari să corespundă cu numerile aflate pe inscrip-
tiunile ipotecare,

Se va întoarce apoi ministrului de finanţe, care, numai atunci, le poate
pune în circulatiune,

Art, 19, Scrisurile de Stat vor fi retrase din circulatiune, în modul prescris
mai la vale sau înainte sau la termenul de 1 Iulie 1880,

Art, 20, Mai înainte de această epocă, posesorii acestor scrisuri pot, de vor
voi, să le preschimbe dela Stat, pe valoarea lor nominală, sau contra de bilete
ale băncii de scont şi circulatiune, care se va înfiinţă, sau contra oricăror altor
titluri de efecte publice ce ar aveà Statul,

Scrisurile, astfel retrase, se vor anulă conform regulelor prescrise la vale,

Art, 21, Ministrul de finanţe va puteă, oricând va aveă mijloace, să cumpere
aceste scrisuri prin tocmeală de bună voie, cu preţul curent al zilei,

Art, 22, După 10 luni dela promulgarea acestei legi, ministrul de finanţe,
în acord cu comitetul special, va puteă, când împrejurările vor fi favorabile,
şi când va trebui să se ridice valoarea acestor înscrisuri, să scoată în vânzare,
prin decret domnesc, unul sau mai multe din imobilele ipotecate,

Această vânzare se va face prin licitatiune publică, de către comitetul
special, prezidat de ministrul de finanţe,

Preţul imobilelor, astfel scoase în vânzare, se va plăti numai în scrisuri de
Stat, cu valoarea lor nominală, adăugată cu 10 la sută peste această valoare,

Această vânzare, ca şi efectele ei, se vor regulă după art, 25, 26, 27, 28 şi
30 din această lege,

Art, 23, Aceste scrisuri, extrase astfel din circulatiune mai înaintea expi-
rării termenului de 3 ani, precum şi acele retrase prin schimb, se vor depune
la comitetul special, care va constată suma ce ele reprezintă ca şi cantitatea
lor, şi le va anulă printr'un timbru special, spre a le distruge mai târziu,

Art, 24, La 1 Iulie 1880, termenul fixat pentru retragerea totală a scrisurilor
de Stat, comitetul special va începe, fără altă autorizare, a pune treptat în
vânzare moşiile ipotecate, spre a retrage scrisurile cari vor mai fi în circulatiune,

Art, 25, Comitetul va efectuà vânzarea prin licitatiune publică, ţinută atât
în capitală înaintea sa şi a ministrului de finanţe, cât şi în capitala judeţului
unde se află situat imobilul, înaintea prefectului şi comitetului permanent,

Comitetul special va da cea mai întinsă publicatiune vânzării, atât prin
Monitor, cât și prin afipte la faţa locului,

www.dacoromanica.ro

400 C. I. BAICQIANU

Licitaţiunea se va fine asupra fiecărui imobil, după 3 săptămâni din ziua
publicării prin Monitorul Oficial. Ea se va face prin o adjudecatiune, în favoarea
aceluia care va da preţul cel mai mare,

Art. 26. Comitetul special va încheiă act de licitatiunea ţinută înaintea sa
gi de rezultatul licitatiunii ţinută în capitala judeţului situatiunii.

El va aprobă vânzarea în favoarea aceluia care va fi dat prețul cel mai
avantajos.

Vânzarea nu se va pute aprobă când preţul ieşit va fi mai mic cu 10 la sută
din evaluarea făcută imobilului.

Art. 27. Adjudecátorul va primi actul de vânzare şi de proprietate, subscris
de ministrul de finanţe şi de 2 din membrii comitetului, îndată ce va efectuà
plata preţului, şi cel mult 8 zile după aprobarea adjudecatiunii de către comi-
tetul special.

Art. 28. Imobilul vândut se va plăti numai în scrisuri de Stat evaluate cu
10 la sută mai mult peste valoarea lor nominală.

Art. 29. Dacă vânzarea nu s'a putut efectuà din cauza lipsei de concurenţi,
sau dacă ea nu s'a putut confirmă de comitetul special, imobilul se va pune
încă o dată în vânzare cu alte serii de bonuri ipotecate ce au a se vinde.

Art. 30, Cumpărătorii de aceste moșii le primesc aşă cum au fost posedate
de Stat, cu toate sarcinele ce ele vor fi având, şi luând asuprá-le efectele tuturor
contestatiunilor prezente sau viitoare, fără a puteă vreodată trage pe Stat la
nici un fel de rágpundere.

Ei sunt asemenea datori a respectă contractele de arendă ce vor fi existând,
conform clauzelor din acele contracte, rămânând în drept de a prim! câştigurile
de arendă viitoare, cari nu se plătesc Statului.

Art, 31, Scrisurile de Stat, cari se primesc din vânzarea moşiilor ipotecate
ajunse la termen, se vor anulă, ca şi cele retrase înainte de expirarea termenului
de 3 ani.

Pe cât le va anulă, comitetul special va face cunoscut faptul ministrului
de finanţe, care, în unire cu administraţiunea domeniilor, va luă mäguri ca,
în aceeaș proportiune, să se şteargă ipoteca deasupra imobilelor ipotecate şi
nevândute.

Art, 32. Când comitetul special va constată că toate scrisurile emise în
sumă de 30 milioane s'au retras din circulatiune şi s'au anulat, va consemnă acest
îapt într'un proces-verbal pe care-l va comunică ministrului de finanţe.

Apoi, faţă şi cu acest ministru sau cu un delegat al său, va procede la ar-
derea totală a acestor scrisuri.

Art. 83. Scrisurile de Stat, ca şi toate actele de procedură pentru emisiunea
lor, pentru constituirea ipotecii, pentru ştergerea ei şi pentru vinderea ipotecilor,
sau pentru retragerea din circulatiune, vor fi scutite de orice taxă de timbru,
de înregistrare gi altele.

Art. 34, Scrisurile de Stat, cari se vor fi uzat prin circulatiune, se vor schimbă,
în altele noui purtând acelaş număr, de către comitetul special, fără nici o plată,
Scrisurile vechi se vor anulă şi se vor arde conform regulelor prevăzute mai sus.

Art. 35. Falsificatorii scrisurilor de Stat, şi complicii lor, precum gi aceia cari
vor fi făcut a emite scrisuri pentru o sumă mai mare decât cea cuprinsă în legea
de faţă, vor fi pedepsiţi ca falsificatori de monetă, conform art. 112 gi 113 din
codul penal.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELQR IPQTECARE DIN 1877 401

Art. 36. La deschiderea fiecärei sesiuni ordinare, ministrul de finante va
expune, într'un mod special, corpurilor legiuitoare starea scrisurilor de Stat
după un raport ce i se va trimite de către comitetul special al scrisurilor și care
asemenea se va comunică Adunărilor.

Art. 37. Se deschide ministrului de finanţe un credit de 200.000 lei pentru
toate cheltuelile ce se vor ocazionà cu confecţionarea scrisurilor de Stat.

Art. 38. Un regulament special, dat sub forma regulamentelor de admini-
strafiune publică, va prescrie mai pe larg orice alte măsuri de detaliu privitoare
la executarea legii de față.

Raportor, B. Boerescu.

Art. 1. Ministerul de finanţe este autorizat a emite bilete ipotecare până
la suma de 30.000.000 lei.

Aceste bilete vor fi la purtător și fără procente. Ele vor ave curs obligatoriu
și se vor primi ca monetă legală, al pari, la toate casele publice.

Art. 2. Biletele ipotecare vor fi în valoare de 5, 10, 20, 50, 100 si 500 lei,
şi se vor fabrică în aceleaşi condițiuni gi sub acelaş control cu care se fabrică
biletele de bancă în străinătate.

Ele vor fi subsemnate de ministrul de finanţe și predate consiliului de admi-
nistratiune al cassei de depuneri și consemnatiuni, care le va verifică, le va
contrasemnă printr'un membru anume delegat pentru aceasta de consiliu, le
va înregistră într'un anume registru cu matcă, paratat de membrii consiliului
gi conservat la această cassă si apoi le va remite ministerului de finanţe spre a
le pune în circulatiune.

In acest consiliu de verificare va luă parte la toate operaţiile de verificare
şi un delegat al comercianților din Bucureşti, plătind o patentá de prima clasă.

Directorul creditului funciar va face parte de drept din acest consiliu
de verificare.

Art. 3. In adăstare de a se luă inscripţia ipotecară de care se vorbeşte la
articolul următor, aceste bilete vor fi garantate printr'o ipotecă legală generală
asupra tuturor proprietăţilor imobile libere ale Ştatului în valoare cel puţin de
60.000.000 lei, şi care ipotecá va rezultă din chiar faptul promulgării acestei legi.

Art. 4. Indată după promulgarea legii de faţă, consiliul de verificare vorbit
mai sus, în unire cu administratiunea domeniilor, va dresă lista nominală de
toate proprietăţile rurale libere ale Statului până la concurenţa de 60.000.000
lei, şi va face să se ia inscripţia ipotecară specială asupra fiecărei din aceste
proprietăţi la tribunalul situatiunii imobilului, pentru întreaga sumă de 30.000.000
de lei.

Inscriptiunea se va luă de tribunalele respective după o simplă adresă a
consiliului de verificare subscrisă de ministrul finanţelor şi de administratorii
domeniilor.

Evaluarea fiecărei proprietăţi se va face luându-se de bază mijlocia arenzii
pe cei din urmă zece ani gi înmulțită cu 15.

Pădurile, în întindere mai mare de o sută pogoane, nu vor intră în această
estimatiune, ci vor rămâneă libere de ipotecá.

Art. 5. Atât biletele ipotecare, cât şi toate actele şi procedurile ce va necesită
emiterea lor şi luarea inscriptiunilor, vor fi scutite de taxe de timbru sau altele.

Art. 6. Ministrul finanţelor este autorizat a vinde treptat parte din aceste

www.dacoromanica.ro 7

402 C. I. BĂICOIANU

proprietăţi, astfel ca, în termen de cinci ani cel mult, să retragă din circulatiune
toate biletele emise.

Vânzarea proprietăţilor se va face după legea din anul 1868, preţul vânzării
însă se va plátl integral numai în bilete ipotecare.

Art. 7. Biletele ipotecare, provenite din vânzarea proprietăţilor, se vor
vărsă la cassa de depuneri şi consernnafiuni unde se vor anulá prin ardere ime-
diat sub privegherea şi controlul consiliului de administraţie.

Art. 8. Biletele ipotecare cari s'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimbă
în altele noui purtând acelaş număr, de către consiliul de verificare, fără nici o
plată. Atât schimbarea cât și anularea biletelor uzate, se va face cu paza acelorag
formalitäfi cerute de art. 2, pentru verificarea şi punerea lor în circulaţie ; biletele
anulate se vor arde.

Art. 9. Falsificatorii acestor bilete, cum și toţi acei cari vor fi contribuit
la emiterea unei sume mai mari de bilete decât cele prevăzute prin legea de faţă,
se vor pedepsi conform art. 112 şi următorii din codul penal.

Art. 10. Această lege nu va fi aplicabilă în privinţa tranzactiunilor de până
acum, prin urmare obligatiunile ce au luat naştere înainte de această lege, nu se
va pretinde a fi achitate cu bilete ipotecare.

Delegatul secţiunii a V-a, N. Cămărăşescu.

— Ne mai fiind domni senatori pe bánci se suspendă cetirea opiniunii
d-lui Sturdza gi se ridică şedinţa la 4 şi jumătate ore, anunţându-se şedinţa
publică pentru a doua zi 31 Mai.

Şedinţa dela 31 Mai 1877

D-l B. Boerescu, raportor, suindu-se la tribună citeşte raportul şi proiectul
majorităţii comitetului de delegaţi ai sectiunilor precum urmează:

RAPORT
Asupra prolectulul pentru emisiunea de scrisuri de Stat în sumă de 30.000.000

Domnilor senatori,

Criza economică care bântuie ţara de mai mulţi ani, dificultăţile ce tezaurul
a încercat în încasările şi perceperile sale din cauza zdruncinärii creditului
public şi a echilibrului nostru financiar, precum şi adaosul de cheltueli, atât
de indispensabile pe cât şi de neprevăzute, justifică preocuparea noastră a tu-
turor şi legitimează cererea guvernului ca, prin acordarea unui credit de 30
milioane lei, să i se dea mijloace de a face faţă la trebuintele existente și de
a-i inlesni operaţiunile de tezaur.

In faţa unor chestiuni financiare de o ordine superioară, cari au un efect,
nu numai indirect, dar direct şi imediat, asupra stării noastre economice și
politice, nu trebuie să fim absorbiți nici de spiritul de partidă, nici de consi-
derafiuni de persoane; ci, toţi uniţi, să căutăm a da cea mai bună solutiune
posibilă unor interese atât de grave și de multiple.

Dacă timpii ar fi normali, dacă nu ar există lipsa de credit, care este efectul
anomaliei timpului, negreșit că mijlocul cel mai simplu și mai natural de a rea-

www.dacoromanica.ro

DESPATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 408

liză creditul de 30 milioane ar fi de a acordă guvernului dreptul de a se îm-
prumută cu această sumă,

Insă este cunoscut că un împrumut astăzi este imposibil, chiar de l-am
admite în condifiunile cele mai apäsätoare.

Cu toate acestea, necesităţile timpului continuă a fi tot atât de rele și
de urgente; ele crese chiar prin neputinta de a le satisface. Creditorii Statului
suferă prin întârzierea plăţii creanţelor lor gi, cu cât Statul va întârziă a-și
execută angajamentele sale, pe atât creditul său va slăbi, va dispare chiar.

In finanţe, mai mult decât ori unde, prezentul este viitorul; dacă Statul
nu plătește astăzi, cum va plăti mâine? Dacă nu ştim a ne menţine creditul
în prezent, cum O să-l avem în viitor? Adevăratul credit însă al unui Stat constă
în a-şi respectă angajamentele sale; a face dar ca guvernul să poată fi în stare
a plăti unde este dator, este a-i menţine creditul în prezent, este a-i asigură,
creditul în viitor, A-i da mijloace ca, în limite stricte, să poată îndestulă nu-
meroasele trebuinfe existente, este o consecinţă logică a recunoaşterii acestor
trebuinţe de către noi toţi, este chiar a evită o mai mare risipă, o mai mare
cheltuială în viitor.

Pe cât timp însă golurile şi nevoile tezaurului sunt pozitive, pe cât timp
un împrumut direct şi imediat nu se poate contractă, ce altă resursă ne ră-
mâne decât aceea de a uză de titluri fiduciare?

Insă uzul unor asemenea titluri poate deveni un mijloc cu atât mai peri-
culos, că utilitatea lor momentană este foarte atrăgătoare. Un guvern pru-
dent, oameni cari nu înţeleg a compromite viitorul pentru niște avantage sau
ușurări ale prezentului, trebuie să uzeze cu multă moderaţiune de acest mijloc,
să procedeze cu mult tact şi înţelepciune, şi să caute ca puterea titlurilor fi-
duciare să rezulte din creditul ce ele vor şti să inspire, iar nu din o declaratiune
arbitrară a legiuitorului.

In principiu dar trebuie să recunoaştem, că, pentru creditul de 30 milioane,
de care guvernul are neapărată nevoie, trebuie să i se acorde dreptul de a
emite nişte titluri cu adevărat fiduciare, cari să poată însă circulă, să poată
adică seryi de un agent de schimb, cu care guvernul să poată plăti, să poată
face toate tranzactiunile sale.

De ce natură trebuie să fie aceste titluri? Ce condițiuni esenţiale trebuie
să unească ele spre a îndeplini scopul pentru care sunt destinate?
Iată, chestiunea ce a ocupat mai ales pe comitetul D-voastră.

Dacă ne-am propune ca, prin titlurile fiduciare, să creem o resursă di-
rectă și fixă, spre a pune echilibrul între venituri şi cheltueli, ar fi să luăm umbra
drept realitate; gi deşi poate am ușură prezentul, ar fi sá compromitem viitorul,
si să dăm loc la nişte pierderi gi perturbafiuni economice din cari anevoie am
mai puteă ieși.

Nu însă de o resursă directă și fixă este vorba. Nici chiar de o reorgani-
zare financiară, de un sistem bugetar financiar destinat a realiză noui eco-
nomii și a creea noui resurse de venituri, suntem noi chemaţi a ne ocupă as-
tăzi. Nimic, negresit, nu împiedică pe guvern ca, chiar în limitele cheltue-
lilor votate astăzi prin buget, să realizeze şi alte economii posibile; nimic nu
se opune ca, fiind posibil, el să propună Adunărilor ceva noui resurse de ve-
nituri directe gi fixe: comitetul recomandă chiar cu dinadinsul guvernului

www.dacoromanica.ro

404 Ç. I. BĂICOIANU

ca să se preocupe de ambele aceste mijloace financiare, cari singure pot pro-
duce acel echilibru solid atât de dorit în bugetul Ştatului nostru.

Astăzi este vorba de a se aflà numai un simplu expedient, care, pentru
un timp anume determinat, să poată procură puterii executive mijloacele de
a neutraliză, măcar în parte, efectele crizei economice de care suferim, atât
pentru a îndestulă trebuințele urgente existente cât și pentru a face onoare
angajamentelor sale.

Dacă iarăş am creia nişte titluri, cari pentru a circulà, le-am impune un
curs forțat pentru toți; dacă nu le-am retrage din circulafiune, prin ramburr
sare, la o epocă fixă anume indicată; dacă nu am oferì posesorilor lor un in-
teres care să motiveze dorința de a le posedă; si dacă nu le-am garantà prin
o valoare sigură, realizabilă la un timp hotărît şi în mod independent: am ex-
pune asemenea titluri la o depreciere din ce în ce crescândă; am da creditului
Ştatului, în prezent şi în viitor, o crudă lovire; am cauză o perturbatiune ine-
vitabilă în tranzactiunile particulare si o creștere exagerată în preţul tuturor
obiectelor; am oferi, în fine guvernului hârtia-monetă, sau mai bine niște
titluri cu o valoare factice şi iluzorie destinate a se depreciă şi a nu corespunde
deloc la scopul ce ne propunem.

Ce condițiuni dar ar trebui să unească niște titluri fiduciare spre a nu da
loc la inconvenientele ce arătarăm?

Din cele expuse în scurt, se pot vedeă aceste condițiuni.

Aceste titluri ar trebui, repetăm, să aibă caracterul unui expedient provi-
zoriu, unei înlesniri de tezaur pentru un timp mărginit; cursul lor să nu fie
impus în tranzactiunile private, ci să se lase ca numai prin creditul lor mer-
cantil să se admită în aceste tranzactiuni; un interes, un beneficiu oarecare
să se asigure acelora cari le vor posedă în momentul răscumpărării lor de către
Stat; acest moment trebuie să fie fix şi precizat, așă încât să se ştie în mod
pozitiv, că, cel mult până la cutare epocă, toate aceste titluri se vor retrage
din circulafiune, schimbându-se atunci valoarea lor fiduciarä contra unei va-
lori reale gi precise; în fine o garantie specială gi reală trebuie să asigure pe
posesorii acestor titluri că au să fie rambursaţi, de valoarea nominală a tit-
lului lor ca și de beneficiile ce a produs această valoare, în mod sigur și indepen-
dent chiar de voinţa guvernului.

Iată, în scurt caracterele generale și esenţiale cari s'au crezut că ar trebui
să unească niște titluri, cu adevărat fiduciare, cu adevărat adică destinate a
inspiră încredere, şi cari, până la un punct oarecare, să poată îndeplini servi-
ciul monetei, fără însă a fi hârtie-monetă. Alte dispozitiuni, speciale şi secun-
dare, se pot prescrie spre a menţine, pe cât mai mult, valoarea acestor titluri
în timpul circulaţiunii lor.

Inţelegeţi dar, domnilor senatori, că, considerându-se chestiunea sub acest
punct de vedere, comitetul delegaților D-voastră nu a putut primi proiectul
prezentat de guvern acestui onor. senat.

Majoritatea acestui comitet compusă din principele Dimitrie Ghica, D-1
Al. Giani si subsemnatul, în unire şi în perfect acord cu D-l ministru de finanţe,
a lucrat și are onoarea a vă prezentă în sensul ideilor şi principiilor expuse
mai sus, alăturatul proiect de lege.

D-l Dimitrie Şturdza nu a crezut a puteă să se unească cu proiectul majo-
ritátii delegaților. D-lui a menţinut gi a propus un proiect, pe care l-a redactat

www.dacoromanica.ro

DEȘPATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEÇARE DIN 1877 405

şi l-a formulat în parte, şi prin care se acordă guvernului dreptul de a se îm-
prumuta prin creditul funciar rural, cu o dublă ipotecă, suma de 30 milioane
lei; acest împrumut s'ar realizà neapărat atunci când s'ar contà de către par-
ticulari nişte obligaţiuni, cari s'ar creia asupra scrisurilor funciare date de
creditul funciar, si depuse cu garanţia obligatiunilor.

Acest sistem s'a părut majorităţii delegaților că nu este practic, nici rea-
lizabil; că ar fi prea costisitor pentru Stat; si că prin urmare nu poate cores-
punde la scopul propus: deaceea nu l-am putut adpotă.

Al cincilea delegat, D-l Cämäräsescu, a formulat asemenea un proiect al
D-sale.

In sistemul şi cu prpiectul ce majoritatea delegaților are onoarea a vă
propune, credem că se înlătură mai toate inconvenientele ce în alte State au
adus alte valori fiduciare destinate a circulă. Nu pretindem, Domnilor senatori,
a vă prezentă un ce perfect; perfecțiunea sau binele absolut nu poate există,
în cazul de faţă, mai ales în împrejurările, în conditiunile de credit în care ne
aflăm noi. Nu este şi nu poate fi vorba decât de un bine relativ, şi această ca-
litate credem că o posedă proiectul nostru.

Numele ce am dat titlurilor fiduciare ce propunem este acela de scrisuri
de Stat. El nu se confundă cu nici un nume al titlurilor de creanţe de Stat exi-
stente, şi nu va da loc pe viitor la vreo confuziune cu biletele de bancă de scont
gi de circulatiune, ce trebuie să sperăm și să dorim că nu va întârziă a se înfiinţă.

Aceste titluri sunt un fel de creanţe asupra Statului, cari, producând un
folos oarecare, au să fie rambursabile într'un timp determinat. Baza creditului
lor, motivul încrederii ce ele trebuie să inspire spre a circulă, constă în imo-
bilele de o îndoită valoare, ce Statul ipotechază în favoarea şi pentru siguranţa
posesorilor lor. Prin aceste scrisuri se pune, ca să zic aşă, în circulatiune aceste
imobile, cari, astfel, se mobilizează în porţiuni mici, numai pentru un timp
fix şi determinat. Când însă acest timp ajunge, când, adică, expiră termenul
scadentii acestor creanţe, toţi aceia cari posedă aceste titluri, toţi aceşti cre-
ditori ipotecari ai Statului au dreptul de a luă o parte, proporţională cu va-
loarea titlurilor lor, în imobilele cari le serveau drept asigurare. Rambursarea
adică a acestor creanţe se face de către Stat în natură; retragerea lor din cir-
culatiune se efectuează prin vinderea moșiilor ipotecate al căror pret se plă-
tește numai cu aceste scrisuri de Stat.

Toată încrederea, dar, ce trebuie să inspire aceste titluri depinde dela
veracitatea ipotecii, dela siguranţa că aceă ipotecă are, cu adevărat, să se vândă
spre a se plăti scrisurile, şi că, cu adevărat, aceste scrisuri au să fie toate retrase
din circulatiune până la epoca scadentii lor.

Aci eră cheia; aci trebuiă să căutăm solutiunea.

Nu eră destul ca ipoteca să fie dublă; mărimea ipotecii nu exercită o în-
semnată influenţă când este vorba de titluri de asemenea natură.

Nu erà destul ca ipoteca să fie specială, ca inscriptiunea ei să se facă pentru
fiecare imobil gi anume pentru garantarea scrisurilor de Stat. Negreşit, această
specializare, ca să zicem asà, a ipotecii are o mare importanţă; însă, repetäm,
nu eră suficientă.

www.dacoromanica.ro

408 C. I. BAICQIANY
e a

ditorii, adică publicul, îl vor sili să vândă? Iată, mai ales, chestiunile ce-şi
pune creditul public, când se află în faţa acestor titluri. Incertitudinea exe-
cutării, temerea necunoscutului acestea mai ales depreciază valoarea în circu-
lafiune a titlurilor fiduciare.

Cum propunem a se evită acest mare inconvenient? Cum să se depărteze
această incertitudine, această temere?

Mai întâiu timpul fixat pentru circulafiunea acestor scrisuri l-am pus
cel mai scurt posibil, numai de trei ani. Ziua când trebuie să se înceapă vin-
derea ipotecilor, şi când urmează a se retrage din circulafiune toate aceste
scrisuri este la 1 Iulie 188Q. Acest punct este foarte important. Pe cât un titlu
de creanfá ipotecará va aveá un termen lung, pe atât creditul său este mai
mic. 'Titlurile mai ales destinate a circulă ar fi expuse la o depreciere sigură
dacă s'ar şti că trebuesc prea mulţi ani până ce posesorul lor să poată aveà,
în schimbul lor o valoare reală şi intrinsecă. Termenul de trei ani nu este destul
de lung spre a prezenta acest inconvenient, şi apoi vom vedeă, că chiar în cur-
gerea acestor trei ani încă se iau măsuri cum să se menţină valoarea acestor
scrisuri.

Q altá másurá gi mai importantá este cá un comitet special este insár-
cinat cu privegherea gi controlarea emisiunii scrisurilor gi constituirii ipote-
cilor, cu conservarea actelor de ipoteci, gi cu vánzarea acestor ipoteci, la timpul
cuvenit. Acest comitet se propune asà încât să fie independent de ministrul
de finanţe. Acest ministru face în adevăr parte din comitet, îl prezidează chiar;
însă comitetul nu este ales de ministru, este independent de ministru, are
propria sa iniţiativă, îşi are atribufiuni indicate de legi, şi lucrează ca un corp
cu o anume misiune. Çomitetul acesta reprezintă oricum pe posesorii de scri-
suri, pe aceşti creditori ai Statului. In raport cu publicul care posedă scrisuri,
ministrul de finanţe cu administratiunea domeniilor reprezintă pe proprietar,
pe împrumutat ; iar comitetul special reprezintă pe posesorii de titluri sau pe
împrumutători.

Comitetul acesta conservă dar acfele de ipotecá, cari asigură pe pose-
sorii de titluri; prin el, şi în faţa lui numai, se fac vinderile moşiilor ipotecate;
numai lui se trimit scrisurile trase din circulaţiune, numai el anulează gi arde
aceste scrisuri, și numai după constatarea şi provocarea sa se şterge ipotecile,
în proporţiune cu valoarea scrisurilor anulate, după moşiile rămase nevándute.

Când termenul de 1 Iulie 188Q ajunge, comitetul special are dreptul, fără
a ave trebuinfá de autorizarea ministrului sau a altcuiva, ca să înceapă pu-
nerea în vânzare a ipotecilor. Nu depinde de ministru, nu depinde de nici o
altă autoritate ca să oprească, ca să amâne, ca să prelungească acest termen.
Qdatá scadenta acestor fel de creanţe ajunsă, comitetul anunţă vânzarea imo-
bilelor, care se efectuiază înaintea sa, la localul resedintii sale, după nişte forme
speciale și mult mai expeditive decât ale dreptului comun,

Çu modul acesta puteţi înţelege, domnilor senatori, că inconvenientul
principal, care rezultă din incertitudinea şi temerea neexecutării ipotecii la
scadentá, piere, şi aceste scrisuri pot aveà astfel creditul ce inspiră orice creanfá
ipotecară, subscrisă şi de un debitor solvabil.

Ceva mai mult. Pentru a asigură gi mai bine valoarea în circulatiune a
acestor scrisuri şi pentru a depărtă şi mai mult dela dânsele orice asemănare

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 407

cu hârtia-monetă, propunem ca, la rambursarea lor, aceste scrisuri să fie pri-
mite de $tat cu o valoare de zece la sută mai mult peste valoarea lor nominală.

Aşă, nu numai că, în tot timpul circulafiunii lor, Statul şi toate cassele
publice vor primi scrisurile cu valoarea lor nominală, fără a admite nici un
fel de scădere; ba încă, când ele se vor retrage din circulafiune, când cu ele se
vor cumpără, moşii de ale Ştatului, Statul le va primi cu zece la sută mai mult
peste valoarea lor; așă încât cel ce ar ave în titluri 10 mii lei posedă în reali-
tate un capital de 11 mii lei şi poate cumpără dela Stat o moşie pentru acest
preţ. Această creştere de 10 la sută mai mult, fără a fi o mare sarcină pentru
Ştat constitue un legitim beneficiu ce fiecare posesor îl are în perspectivă;
asupra acestei diferenţe în mai mult peste valoarea emisiunii se vor face mai
ales speculatiunile; şi știm că, în materie de efecte publice, speculafiunea de-
vine o conditiune excelentă a creditului lor.

Scrisurile de Stat fiind astfel constituite, şi în condițiuni de a inspiră o
adevărată încredere, intelegeti, domnilor senatori, că am putut a le da un curs
obligatoriu numai în ceeace priveşte pe Ştat, că am putut adică admite această
singură diferenţă esenţială ce există între dânsele şi titlurile de obligaţiuni.

Acest caracter de curs semi-obligatoriu, acest drept ce dăm numai fta-
tului de a impune scrisurile sale, de a le da în plata tuturor obligafiunilor sale
în ţară, nu este de natură a aduce perturbatiuni serioase în interesele economice,
nici ale Ştatului, nici ale particularilor. Căci aceste perturbafiuni s'ar naşte
atunci când aceste titluri nu ar inspiră încredere, când nu ar aveá o valoare
sigură,

Am văzut însă că ele sunt formate în condițiuni de a inspiră încredere.
Cum dar ar suferi cei ce le-ar posedă, chiar când li s'ar impune primirea lor?

Cursul lor între particulari nu s'a impus, tocmai spre ali se asigură gi mai

„bine circulaţia lor mercantilä. In finanţe trebuie să ne temem mai ales de efec-
tele indirecte ce poate produce o măsură luată; căci acelea sunt mai anevoie
de prevăzut decât efectele directe. Dacă cursul forţat al scrisurilor s'ar fi de-
clarat şi pentru tranzacţiunile dintre particulari, efectul indirect al acestei
măsuri ar fi fost probabil de a micşoră circulatiunea lor, şi de a le deprecià va-
loarea şi în mâinile guvernului.

Dacă cursul lor s'a declarat obligatoriu în favoarea Ştatului, este că aceasta
se compensă prin obligatiunea ce se impune Ştatului şi casselor publice de a
primi al pari tot aceleaşi scrisuri; este, mai ales, pentrucă acest expedient fi-
nanciar s'a creat tocmai pentru a veni în ajutorul Ştatului, şi a-i da, pentru
un timp mărginit, un mijloc de schimb eficace în tranzacţiunile sale.

In cât privește tranzactiunile dintre particolari, asigurările cu care am în-
conjurat aceste scrisuri, perspectiva beneficiului peste valoarea lor nominală,
stimulentul speculatiunilor ce au a se face asupra valorii lor, între ceeace au
să plătească Ştatului, sunt, credem, atâtea motive pentru ca să provoace cir-
cularea liberă a acestor scrisuri între particulari.

Tot pentru înlesnirea acestei circulatiuni între particulari, tot pentru ca
să se asigure menţinerea valorii scrisurilor chiar în timpul celor trei ani, se
propune în proiect ca, cu începere după zece luni dela data promulgării legii,
comitetul special al scrisurilor să fie în drept a deliberà cu ministrul de finanţe
si a hotărî, de va fi trebuintä, să scoată în vânzare unul sau mai multe imobile
ipotecate scrisurilor. Plata preţului acestor imobile se va face numai în scri-

www.dacoromanica.ro

408 Cr I. BĂICOIANU

— oí OOOO

suri de Stat, socotite cu 10 la sută peste valoarea lor; iar scrisurile, astfel adus
natę, se vor anulà,

Așă, după un interval de câteva luni, de se va aprecià că timpul începe a
fi mai favorabil pentru credit, şi dacă totdeodată se va simţi trebuintä a se
ridică valoarea scrisurilor în circulatiune, comitetul special va fi în drept a
pune în vânzare o parte din imobilele ipotecare. Intelegeti bine, domnilor, că
valoarea scrisurilor se va urcă îndată ce o parte din ele se vor retrage, îndată
ce preţul acestei vânzări se va plăti numai în scrisuri cu valoarea lor întreagă,
ba încă şi cu 10 la sută mai sus,

Această operaţiune, care este lăşată cu totul în facultatea comitetului
speciat, se poate repetă de mai multe ori, în curgul celor trei ani, gi va aveá o
însemnată influenţă asupra menţinerii valorii scrisurilor,

Nu putin va contribui la menţinerea acestui curg şi dreptul ce se dá parti-
cularilor, detentori de scrisuri, de a le schimbă dela Stat, pe valoarea lor no-
minal, sau contra biletelor de bancă naţională, sau contra altor titluri de
creantá asupra sa, ce Statul ar posedă. Gu aceasta se va menţine încă şi o bună
balanţă între aceste scrisuri şi alte diverge efecte publice.

Din această expunere sumară a principalelor dispoziţiuni ale proiectului
ce avem onoare a vă prezentă, v'aţi putut convinge, domnilor senatori, că tin
tlurile ce vă propunem a adoptă nu pot îi expuse a aduce cu sine inconvenien-
tele şi perturbatiunile economice de care am vorbit, şi că numai în acest mod
putem procura puterii executive un mijloc de schimb eficace, o valoare în cir-
culatiune cu care guvernul să se ajute măcar în parte, spre a răşpunde, în
greaua situaţiune în care ne aflăm, la urgentele şi numeroasele trebuinte pe
cari le simţim toţi.

Raportor, B. Boerescu.

PROIECT DE LEGE
Pentru emisiunea de scrisuri de Stat, în sumă de 30.000.000 lei

Art, 1, Spre a face faţă la trebuintele tezaurului, se creiază, pentru un
timp mărginit, valori publice sub numele de scrisur; de Stat, reprezentând suma
de 30 milioane lei.

Art, 2, Aceste scrisuri de Stat se vor emite în bucăţi de câte 10, 20, 50,
100 şi 500 lei.

Ele vor îi la purtător; şi Statul le va retrage din circulatiune până la o
epocă determinată, socotindu-li-se atunci 10 la sută mai mult peşte valoarea
lor nominală,

Art, 3, Aceste scrisuri vor aveă curg obligator numai în ceeace priveşte
pe Stat: Statul va puteă plăti cu dánsele pe toţi creditorii şi toate tranzactiu-
nile sale din ţară; precum asemenea şi toate cassele sale publice vor primi aceste
titluri ca monetă, al pari, dela toţi aceia cari ar aveă să facă plăţi, sub orice
titlu ar fi.

Art. 4 Pentru toţi particularii cursul acestor scrisuri este numai facul-
tativ. Stabilimentele publice, cari nu depind direct de Stat, precum spitalu-
rile civile, institutele de credit, pot primi aceste scrisuri ca plată, cu valoarea
lor de zi, dacă legi speciale nu se opun la aceasta.

www.dacoromanica.ro

DESBATÉRILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 409

Art, 5. Aceste scrisuri 8e vor fabricà ca gi biletele de bancä, dupä sistemele
cele mai bune, gi sub cel mai de aproape control si priveghere a ministrului de
finanţe. +

Art. 6. Scrisurile de Stat se vor retrage din circulatiune, evaluându-se cu
zece la sută peste valoarea lor nominală, după cum mai jos se arată, cel mult
până la 1 Iulie 1880.

Art, 7. Această valoare a scrisurilor de Stat este garantată, până la totala
lor retragere din circulatiune, prin o ipotecă în primul rang, înscrisă asupra
unor moşii ale Statului, de o îndoită valoare, libere de orice alte sarcini anterioare.

Această inscriptiune ipotecară se va luă în favoarea posesorilor scrisurilor
de Stat și prin îngrijirea ministerului de finanţe gi a unui comitet special,
format pentru a controlă, priveghià şi regulă emisiunea, circulatiunea gi re-
tragerea scrisurilor.

Art. 8. Acest comitet va aveă reşedinţa sa la cassa de depuneri gi consem-
națiuni din capitală, şi se va compune, afară de ministrul de finanţe, care-l va
prezidă, din şase membri ai acestei case, aleși de toţi membrii, de președintele
şi directorul creditului funciar rural şi de președintele camerii de comerţ
din capitală.

Art. 9. Moşiile cari servesc pentru garantarea scrisurilor de Stat, se află
cuprinse în lista aci anexată.

Evaluarea lor se va face — avându-se în vedere și alte calităţi — pe baza
mijlociei arendei pe cei din urmă 10 ani, înmulțită cu 15.

Pădurile cari vor aveă o întindere de peste 100 pogoane, nu vor îi ipote-
cate, nici intră în această evaluare.

Art. 10. Indată după promulgarea legii de faţă se va procedà la luarea in-
scriptiunilor ipotecare şi la constituirea ipotecii pentru garantarea scrisurilor
de Stat.

Pentru aceasta, administrafiunea domeniilor Statului va înaintă minis-
trului de finanţe evaluarea bunurilor afectate acestei ipoteci.

Dacă din această evaluare va rezultă că moşiile cuprinse în lista aci ane-
xată nu prefuesc suma de 60 milioane, administratiunea domeniilor va pro-
pune alte moşii cu cari să se îndeplinească această valoare. Dacă, din contră,
valoarea acestor moşii este peste suma de 60 milioane, aceeaș administratiune
va indică moşiile ce trebuie a se scădeă din lista aci anexată. Acest adaos, ca
şi această scădere de moșii, se va puteă face numai de ministru prin decret
domnesc.

Art. 11. Evaluarea, astfel preparată, se va trimite de către ministru comi-
tetului special al scrisurilor pentru ca acesta să o examineze, să-i propună
modificări, de va fi cazul, şi, confirmánd-o, să ceară dela administraţia dome-
niilor ca să proceadă îndată, pe baza ei, la îndeplinirea formelor pentru în-
scrierea ipotecii.

Art. 12. Această inscriptiune se va face după cererea administratiunii dome-
niilor Statului, adresată către fiecare tribunal din judeţul în care se află situate
imobilele a se ipotecă.

Tribunalul va luă inscriptiunea pentru fiecare imobil în parte.

Inscriptiunea va fi făcută pe nişte liste speciale, cu formule imprimate,
trimise tribunalului de administraţia domeniilor în număr egal cu imobilele
a se ipotecă din acel judeţ.

. 26»
www.dacoromanica.ro

410 Ç- I. BAIÇOIANU

In aceste liste se va mentionà, între altele, numele şi situatiunea imobi-
lului, valoarea sa conformă, cu cea din lista de evaluatiune, creanta pentru care
se face ipoteca, legea în virtutea căreia s'a luat inscriptiunea.

Art. 13. După ce tribunalul, prin proces-verbal, va constitui ipoteca, gi
va formă inscriptiunea pe listele ce i s'a trimis va trece în rezumat aceeaşi in-
scriptiune în registrul său special pentru ipoteci.

Lista sau listele pentru inscriptiuni le va înaintă apoi administratiunii
domeniilor.

„Art. 14. Indată ce această administraţie va primi listele cu inscriptiuni
dela toate tribunalele la care se va fi adresat, le va pune un număr de ordine, şi
va formă dintr'însele un singur registru, numit: registru de ipoteci pentru seri-
suri de Stat pe care-l va trimite, prin ministerul de finanţe, comitetului special al
scrisurilor.

Art. 15. Acest Comitet, după ce va revizul regularitatea ipotecii, va în-
cheia proces-verbal şi va luă act de constituirea ipotecii în favoarea poseso-
rilor scrisurilor de Stat.

Ari. 16. Scrisurile de Stat, fabricate în modul arătat mai sus, vor aveă
imprimate în corpul lor, semnăturile facsimile ale ministrului de finanţe și a
doi din membrii comitetului special.

Art. 17. Pe lângă acestea, ministrul de finanţe, îndată ce va primi scrisu-
rile confecţionate, va însărcină pe mai multi împiegaţi ai săi, ca fiecare din
ei să subscrie manual câte o serie din aceste scrisuri.

Fiecare din aceşti impiegati va pune într'un registru special subscrierea
sa originală, gi se va mentionà în dreptul ei numerile şi cantitatea scrisurilor
ce el a subscris.

Art. 18. După ce ministrul de finanţe va controlă şi va face astfel a se pa-
rafà scrisurile de Stat, le va trimite comitetului special.

Acesta le va controlă, va constată valoarea şi cantitatea lor, şi va pune
pe fiecare scris numere de ordine cari să corespundă Cu numerile aflate pe ins-
criptiunile ipotecare.

Se va întoarce apoi ministrului de finanţe, care, numai atunci, le poate
pune în circulatiune.

„At. 19. Scrisurile de Stat vor fi retrase din circulatiune, în modul prescris
mai la vale, sau înainte sau la termenul de 1 Iulie 1880.

Art. 20. Mai înainte de această epocă, posesorii acestor scrisuri pot, de vor
voi, să le preschimbe dela Stat, pe valoarea lor nominală, sau contra de bilete
ale băncii de scont gi circulatiune, care se va infiintá, sau contra oricăror altor
titluri de efecte publice ce ar aveă Statul.

Scrisurile, astfel retrase, se vor anulă conform regulelor prescrise la vale.

Art. 21. Ministrul de finanţe va puteă, oricând va aveă mijloace, să cum-
pere aceste scrisuri prin tocmealá de bunăvoie, cu preţul curent al zilei.

Art. 82. După 10 luni dela promulgarea acestei legi, ministrul de finanţe,
de acord cu comitetul special, va puteă, când împrejurările vor fi favorabile, și
când va trebui să se ridice valoarea acestor înscrisuri, să scoată în vânzare,
prin decret Domnesc, unul sau mai multe din imobilele ipotecate.

Această vânzare se va face prin licitatiune publică, de către comitetul
special, prezidat de ministrul de finanţe,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 411

Preţul imobilelor, astfel scoase în vânzare, se va plăti numai în scrisuri
de Stat cu valoarea lor nominală, adăogată cu 10 la sută peste această valoare.

Această vânzare, ca şi efectele ei, se vor regulă după art. 25, 26, 27, 28
şi 30 din această lege.

Art 23. Aceste scrisuri, extrase astfel din circulatiune mai înaintea expi-
rării termenului de 3 ani, precum şi acele retrase prin schimb, se vor depune
la comitetul special, care va constată suma ce ele reprezintă ca gi cantitatea
lor, şi le va anulă printr'un timbru special, spre a le distruge mai târziu.

Art. 24. La 1 lulie 1880, termenul fixat pentru retragerea totală a scrisu-
rilor de Stat, comitetul special va începe, fără altă autorizare, a pune treptat
în vânzare moșiile ipotecate, spre a retrage scrisurile cari vor mai fi în cir-
culatiune.

Art. 25. Comitetul va efectuá vânzarea prin licitatiune publică, ţinută
atât în capitală înaintea sa şi a ministrului de finanţe, cât şi în capitala jude-
tului unde se află situat imobilul, înaintea prefectului şi comitetului permanent.

Comitetul special va da cea mai întinsă publicatiune vânzării, atât prin
Monitor, cât şi prin afipte la faţa locului.

Licitatiunea se va ţine asupra fiecărui imobil, după 3 săptămâni din ziua

publicării prin Monitorul Oficial. Ea se va face prin o adjudecatiune, în fa-
voarea aceluia care va da preţul cel mai mare.

Art. 26. Comitetul special va încheiă act de licitatiunea ţinută înaintea
sa şi de rezultatul licitatiunii ţinută în capitala judeţului situatiunii.

El va aprobă vânzarea în favoarea aceluia care va fi dat preţul cel mai
avantajos.

Vânzarea nu se va puteă aprobă când preţul ieşit va fi mai mic cu 10 la
sută din evaluarea făcută imobilului.

Art. 27. Adjudecătorul va primi actul de vânzare şi de proprietate, sub-
scris de ministrul de finanţe şi de 2 din membrii comitetului, îndată ce se va
efectuă plata preţului, şi cel mult 8 zile după aprobarea adjudecatiunii de
către comitetul special.

Art. 28. Imobilul vândut se va plăti numai în scrisuri de Stat evaluate
cu 10 la sută mai mult peste valoarea lor nominală.

Art, 29, Dacă vânzarea nu s'a putut efectuă din cauza lipsei de concurenţi,
sau dacă ea nu s'a putut confirmă de comitetul special, imobilul se va pune
încă o dată în vânzare cu alte serii de bonuri ipotecate ce au a se vinde.

Art. 30. Cumpărătorii de aceste moşii le primesc aşà cum au fost posedate
de Stat, cu toate sarcinile ce ele vor fi având, si luând asupră-le efectele tu-
turor contestatiunilor prezente sau viitoare, fără a puteă vreodată trage pe
Stat la nici un fel de răspundere.

Ei sunt asemenea datori a respectă contractele de arendă ce vor îi exi-
stând, conform clauzelor din acele contracte, rămânând în drept de a primi
câştigurile de arendă viitoare, cari nu se plătesc Statului.

Art, 31. Scrisurile de Stat, cari se primesc din vânzarea moșiilor ipotecate
ajunse la termen, se vor anulă, ca şi cele retrase înainte de expirarea termenului
de 3 ani.

Pe cât le va anulă, comitetul special va face cunoscut faptul ministrului
de finanţe, care, în unire cu administratiunea domeniilor, va luă măsuri ca, în

www.dacoromanica.ro

412 Ç. I. BAIÇQIANU
C O ....—..

aceeag proportiune, sá se şteargă ipoteca deasupra imobilelor ipotecate şi ne-
våndute.

Ari. 32. Când comitetul special va constată că toate scrisurile emise în
sumă de 30 milioane s'au retras din circulatiune şi s'au anulat, va consemná
acest fapt într'un proces-verbal pe care-l va comunică ministrului de finanţe.

Apoi, faţă şi cu acest ministru sau cu un delegat al său, va proceda la ar-
derea totală a acestor scrisuri.

Art. 33. Ştrisurile de Stat, ca şi toate actele de procedură pentru emisiunea
lor, pentru constituirea ipotecii, pentru ştergerea ei şi pentru vinderea ipote-
cilor, sau pentru retragerea din circulatiune, vor fi scutite de orice taxă de
timbru, de înregistrare şi altele.

Art. 34. Scrisurile de Stat, cari se vor fi uzat prin circulafiune, se vor

- schimbă în altele noui purtând acelaş număr, de către comitetul special, fără
nici o plată. Şcrisurile vechi se vor anulà şi se vor arde conform regulelor pre-
văzute mai sus.

Art. 37. Falsificatorii scrisurilor de Stat, şi complicii lor, precum şi acei
cari vor fi făcut a emite scrisuri pentru o sumă mai mare decât cea cuprinsă
în legea de faţă, vor îi pedepsiţi ca falsificatori de monetă, conform art. 112
și 113 din codul penal.

Art. 36. La deschiderea fiecărei sesiuni ordinare, ministrul de finanţe va
expune, într'un mod special, Corpurilor Legiuitoare starea scrisurilor de Ştat
după un raport ce i se va trimite de către comitetul special al scrisurilor şi
care asemenea se va comunică Adunărilor.

Art. 37. Se deschide ministrului de finanţe un credit de 300.000 pentru
toate cheltuelile ce se vor ocaziona cu confecţionarea scrisurilor de Ştat.

Art. 38. Un regulament special, dat sub forma regulamentelor de admini-
stratie publică, va prescrie mai pe larg orice alte măşuri de detaliu privitoare
la executarea legii de faţă.

Raportor, B. Boergesçu.

— $e citeşte şi proiectul prezentat de guvern astfel cum s'a votat de Ca-
mera deputaţilor: :

PROIECT DE LEGE

Art. 1. Ministerul de finanţe este autorizat a emite bilete ipotecare până
la suma de 30.000.000 lei.

Aceste bilete vor îi la purtător şi fără procente. Ele vor avea curs obliga-
toriu şi se vor primi ca monetă legală, al pari la toate cassele publice.

Art. 2. Biletele ipotecare vor fi în valoare de 5, 10, 20, 5Q 100 şi 500 lei,
şi se vor fabrica în aceleași condițiuni şi sub acelaș control cu care se fabrică
biletele de bancă în străinătate.

Ele vor fi subsemnate prin grifá de ministrul de finanţe şi predate consi-
liului de administraţie al casei de depuneri gi consemnatiuni, care le va ve-
ritică, le va contrasemnă prin grifa unui membru anume delegat pentru aceasta
de consiliu, şi le va remite apoi ministerului de finanţe spre a le pune în cir-
culatiune.

In acest consiliu va luă parte la toate operaţiile de verificare şi un dele-
gat al comercianților din Bucureşti, plătind o patentă cel putin de clasa 3-a.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 413

Directorul creditului funciar rural va face parte de drept din acest con-
siliu de verificare,

Art. 3. In adástare de a se luă inscripţia ipotecarä de care se vorbeşte la -
articolul următor, aceste bilete vor fi garantate printr'o ipotecă legală gene-
rală asupra tuturor proprietăţilor imobile libere ale Statului în valoare cel
putin de 60,000.000 lei, şi care ipotecă va rezulta din chiar faptul promulgării
acestei legi,

Art, 4, Indată după promulgarea legii de faţă, consiliul de verificare vorbit
mai sus, în unire cu administraţia domeniilor, va dresă lista nominală de toate
proprietăţile libere ale Statului până la concurenţa de 60.000.000 lei, şi va face
să se ia inscripţia ipotecară specială asupra fiecărei din aceste proprietăţi la
tribunalul situatiunii imobilului, pentru întreaga sumă de 30.000,000.

Inscriptiunea se va lua de tribunalele respective după o simplă adresă a
consiliului de verificare subscrisă și de administraţia domeniilor,

Evaluarea fiecărei proprietăţi se va face luându-se de bază mijlocia arenzii
pe cei din urmă zece ani gi înmulțită cu 15,

Pădurile, în întindere mai mare de una sută pogoane nu vor intră în această
estimatiune, ci vor rămâne libere de ipotecă.

Art, $, Atât biletele ipotecare, cât şi toate actele gi procedurile ce va ne-
cesită emiterea lor, şi luarea inscriptiunilor vor fi scutite de taxe de timbre
sau altele.

Art, 6, Pe baza acestor ipoteci guvernul este autorizat ca, îndată după
încheierea păcii, gi cel mai târziu într'un an dela aceă dată, să contracteze un
împrumut, în ţară sau în străinătate, până la 30 milioane efectiv, cu conditiu-
nile ce va puteă găsi mai avantajoase, şi în limitele legii din,., pentru împru-
mutul concesiei Ploeşti-Predeal,

Dacă însă împrumutul acesta nu se va puteă efectuă în termen de doi
ani dela încheierea păcii, atunci ministerul de finanţe va scoate imediat şi
treptat în vânzare imobilele ipotecate, astfel încât în termen de şapte ani, cel
mult, dela promulgarea legii de faţă biletele emise să fie plătite şi retrase din
circulatiune.

Art. 7, Acest împrumut va îi destinat exclusiv pentru plata acestor bilete
ipotecare, prin instituirea unei bănci nationale de scont şi circulatiune, că-
reia numerarul realizat prin acest împrumut va servi de stock metalic, şi asupra
căreia va trece obligatiunea de a achită a vista şi al pari biletele ipotecare emise
în temeiul acestei legi,

Art, 8, In consecinţă guvernul va fi dator să elaboreze un proiect de lege
pentru înfiinţarea acestei bănci pe care îl va supune Corpurilor Legiuitoare
la cea mai apropiată sesiune,

In acest proiect se va regulă totodată şi modul plăţii anuitátii acestui
împrumut de 80 milioane, repartizându-se între Stat şi banca de scont şi cir-
culatiune, căreia se va trece şi parte din veniturile afectate la amortizarea îm-
prumutului,

Art, 9. Biletele ipotecare cari s'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimbă
în altele noui purtând acelaș număr, de către consiliul de verificare, fără nici
o plată, Atât schimbarea cât şi anularea biletelor uzate se va face cu paza ace-
loragi formalitäti cerute de art, 2 pentru verificarea şi punerea lor în circulaţie,

Art, 10, Falsificatorii acestor bilete, cum şi toţi aceia cari vor fi contribuit

www.dacoromanica.ro

414 C. I. BAICOIANU

la emiterea unei sume mai mari de bilete decât cele prevăzute prin legea de
față, se vor pedepsi conform art. 112 şi următorii din codul penal.

Această lege s'a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa din 20 Mai
1877, şi s'a adoptat cu majoritate de 55 voturi contra 15, fiind și două abţineri.

Preşedinte, C. A. Rosetti
(L. S.) Secretar, M. Ghelmegeanu

Voci. Să se citească şi opinia minorității comitetului delegatilor.

D-l raportor Boerescu. Domnilor, eu cred că e mai logic ca fiecare să-şi
citească opihia ce şi-a formulat.

D-1 vice-preşedinte. D-l D. Sturdza să pofteascá la tribună.

Şedinţa dela 31 Mai 1877
(urmare)

Preşedinţia D-lui vice-președinte Dimitrie Brătianu, asistat de D-nii se-
cretari Cămărăşescu Nicolae și Leca George.

D-l D. Sturdza. Citește următoarea opiniune şi proiect de lege:

OPINIUNE SEPARATĂ

Subscrisul, delegat al secţiunii a patra, nu m'am putut uni nici cu proiectul
de lege prezentat de guvern, nici cu acela primit de majoritatea comitetului
de delegaţi, cari în principiu sunt identice,

Puţine legi s'au discutat de Corpurile Legiuitoare, care să aibă însemnătatea
legii de faţă. Ea poartă în sine schimbarea radicală a bazelor pe care se reazămă
relatiunile economice în Statul Román. Ea nu propune nimic mai putin, decât
de a trece din regimul tranzactiunilor cu monetá sunătoare în acela al tranzac-
tiunilor cu hârtie-monetă. Ea tinde a substitui în locul realităţii o pură ficţiune.

Pentru a discută această lege voiu päsi mai întâiu la examinarea situafiunii
financiare a tezaurului public, voiu cercetă în urmă legea supusă deliberatiunilor
noastre, şi voiu propune în fine măsurile ce mi s'au părut a fi cele mai eficace
pentru a uşură în momentul de faţă dificultăţile în care se află tezaurul public.

I. Situafiunea financiară

O cerere de resurse de însemnătatea celei prezente trebuie să fie precesă, când
se prezintă Corpurilor Legiuitoare, de o relaţiune cât se poate mai amănunţită a
situafiunii în care se află tezaurul public.

Expunerea de motive a D-lui ministru de finanţe vorbeşte în adevăr de
datoria flotantă, constatată de D-l Ion Strat: însă nu trebuie uitat că această
lucrare a fost făcută sunt acum 16 luni, în Februarie 1876. La începutul gestiunii
financiare a anului 1876, situatiunea nu a putut fi dată, decât într'un mod
succint și aproximativ.

Astăzi, când numai o lună ne desparte de finele exerciţiului bugetar al
anului 1876, este o necesitate, impusă chiar de dificultăţile cele mari în care se

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEÇARE DIN 1877 415

aflá finanţele noastre, de a examină starea tezaurului public astfel, cum ea ni se
prezintă în momentul de faţă. Această stare zace greu nu numai asupra Statului,
ci și asupra ţării întregi. Trebuie sá o cunoaştem pe deplin, pentru ca sá putem
află remediile cele mai eficace, cele mai bune. Când se cere dela Corpurile Le-
giuitoare un împrumut forţat fără dobândă, purtând încă în sine germenele unor
complicatiuni inevitabile pentru viitorul finanţelor noastre, nu putem să nu
examinám situafiunea financiară în toată întregirea ei, nu putem să ne mulţumim
cu cifre şi date aproximative,

Ar fi fost de dorit ca această lucrare să fie prezentată de guvern, purtând
astfel sigiliul autorităţii şi a precigiunii oficiale. In lipsa unei asemenea lucrări,
am socotit că, înainte de a intră în examinarea legii prezente, mi se impune ca
o datorie inevitabilă, de a-mi da socoteală de starea în care se află astăzi finanţele
noastre.

D-l ministru de finanţe actual a prezentat, la finele lunei Decembrie 1876,
situaţiunea tezaurului public pentru ziua de 30 Septembrie acel an. Ea constată
o datorie flotantä de 35.321.742 lei 92 bani în următorul mod:

13.175.649 lei 38 bani deficitul la închiderea exerciţiului 1875.
19.380.647 » 69 » » prevăzut pentru exerciţiul 1876, şi anume:
106.380.647 lei 69 bani Cheltueli acordate pt. 1876, adică:
95.641.085 lei 10 b. Cheltueli ordin.
10.063.989 » 95 » Credite supli-
ment., şi extrd.
675.572 » 64 » Credite repur-
e asupra exer-
citiilor închise,

87.000.000 lei — bani Venituri reale.

2.765.445 lei 85 bani Creditele rámase de platá la 30 Septembrie 1878 din
exerciţiile anilor 1872, 1873 şi 1874.

35.321.742 lei 92 bani Totalul deficitului formánd datoria flotantá.

In 10 Februarie 1877, dupá ce s’au regulat conturile anului 1876, am rectificat
această situatiune, într'un referat către consiliul de miniştri, pe care astăzi
îl pot completă prin o prevedere mai precisă a creditelor de anulat.

Deficitul se constată de 37.210.392 lei 97 bani astfel:

13.175.649 lei 38 bani Deficitul exerciţiului 1875.
24.034.743 » 59 » » » 1876 (vezi tabela alăturată), şi anume:

107.251.001 lei 80 bani Cheltuelile totale ale anului 1876:
95.555.097 lei 60 b. Cheltuelile bugetare
definitive,
10.832.283 » 57 » Creditele suplimen-
tare gi extraord.
863.620 » 63 » Credite repurtate.

80.625.336 lei 22 bani Veniturile reale:

69.546.548 lei 13 b. Venituri incasate
până la 31 Decem-
brie 1876.

www.dacoromanica.ro

416 C. I. BĂICOIANU

11.078.788 lei 09 bani Venituri ipcasate
în semestrul 1877 pe
contul anului 1876
(după exemplul în-
casărilor corespun-

zătoare din 1876).

26.625.665 lei 58 bani din care sumä 8e scade

2.590.921 » 99 » creditele de anulat la finele exerciţiului

Situatiunea tezaurului public a mai fost examinată de alţi doi miniştri
de finanţe, în Noembrie 1875 şi în Februarie 1876. La acele date nu eră însă
cu putință a fixă datoria flotantä cu precigiune, căci conturile definitive pu erau
încă încheiate.

In 5 Noembrie 1875 ministrul de finante stabilește datoria flotaptă pentru
finele anului 1876 la 25.484.084 lei 40 bagi, și anume: 10.000.000 lei, deficitul
anului 1875, gi

15.484.084 lei 40 bani deficitul anului 1876.

Deficitul apului 1875 s'a prevăzut mai mic cu 3.175.649 lei 38 bani decât
realitatea, după cum s'a constat în urmă gi de D-l Ioan Strat şi de D-] Ion Brá-
tiapu. Deficitul anului 1876 se constată în Noembrie 1875 de 15 Y, milioane, iar
în Decembrie 1876 de 19% milioape. Aceasta este natural, fiindcă în Noembrie
1875, cheltuelile se prevedeau a fi de 101.236.386 lei 80 bani, pe când cheltuelile
efectuate se urcă la 107.251.001 lei 80 bani, adică cu 6 milioape mai mult decât
acele prevederi; — iar veniturile care se credeau, în Noembrie 1875, a fi de
94.236.884 lei 80 bani, nu vor ajunge a fi încasate decât pentru cifra de 80.825.336
lei 22 bai, adică cu 13% milioane mai putin decât prevederile.

In Februarie 1876 D-l Ioan Strat prevede la finele exerciţiului 1876 o datorie
flotantä de 30.000.000 lei, pe care o lămureşte în următorul mod:

12.537.894 lei 48 bagi, deficitul apului 1875, si

17.462.105 » 54 » » » 1876, gi anume:
102.462.105 » 54 » cheltuelile ordinare si extraordinare,
85.000.000 » — » veniturile.

La constatarea deficitului 1875 e un minus de 637.754 lei 92 bani, provenit
probabil diptr'o eroare de calcul sau din vreo omisiune oarecare. Deficitul
anului 1876 arată o diferentä de deficitul copstatat în Decembrie 1876 de
9.163.560 lei 04 bani, — fiindcă în loc de 85.000.000 lei venituri s'au încasat
numai 80.625.336 lei 20 bani, adică cu 4.374.663 lei 78 bani mai putin decât
prevederile D-lui Ioan Strat, — gi fiindcă în loc de 102.462.105 lei 54 bani s'au
cheltuit 107.251.001 lei 80 bani, adică 4.788.898 lei 26 bani mai mult,

Din toate aceste rezultă că datoria flotantä la finele exerciţiului 1876 va fi
în cifra rotupdă de 37.000.000 lei.

Nu trebuie însă uitat, că Statul mai are încă o datorie pecopsolidatá, —
aceea către constructorul lipiei ferate Ploesti-Predeal, — de 11.000.000, — gi
aceea provenind din deficitul anului curept 1877 care se va urcă, la finele exer-
citiului, la suma de 12 milioane lei.

Se poate dar prevedeà chiar de astăzi o datorie flotantä de 60 milioane lei
la fipele anului 1877.

Conclugiunile ce tragem supt următoarele:

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 417

1. Datoria flotant a Statului este îndoit mai mare decât cifra de 30.000.000
de lei.

2. Ceeace apasă tezaurul public în momentul de faţă și-i face o pozitiune
peste măsură de grea este că el se află dinaintea unor cheltueli, care întrec cu
mult veniturile de care dispune: căci cu 83 milioane venituri el trebuie să facă
faţă la cheltueli de peste 150 milioane.

3. Suma datoriei flotante imediat exigibile este aceea cu care se încheie
exerciţiul anului trecut.

4, Punând pe Stat în posibilitate de a consolidă o parte considerabilă a
acestei datorii, îi dăm putinţa de a răsuflă.

II. Proiectul guvernului şi proiectul majorității delegaților

Difer de guvern gi de majoritatea delegaților chiar din capul locului, din
punctul de plecare al acestei legi.

Guvernul şi majoritatea delegaților constată existenţa unei grele datorii
flotante şi propun, pentru a o plăti, înmulţirea mijloacelor de schimb, adică a
monetei.

Subscrisul văd pe Stat dinaintea aceleiași grele datorii, dar cred că desno-
dământul natural şi simplu al acestei dificultăţi este de a căută şi dea da guver-
nului mijloace pentru a plăti această datorie acum deodată în parte.

Un Stat îşi poate plăti datoriile sale, când nu are prisoase de venituri, în
trei moduri: —sau prin noui impozite —sau prin împrumuturi —sau prin
vânzarea averii în a căreia posesiune se află.

In împrejurări dificile un guvern va întrebuinţă adesea tustrele aceste
mijloace.

Oricât vom căută să sporim impozitele, nu vom puteă izbuti a scoate dela
contribuabili într'un singur an 30.000.000 lei peste dările actuale. Aceasta ar fi
a sul dările dela cifra de 52.787.000 lei la aceea de 82.787.000 lei, adică cu 36
şi jumătate la sută. Cerinţa, oricât de vie şi energică ar fi din partea Statului,
ea este o cerinţă irealizabilă. Statul nu poate face apel la capacitatea impozabilă
a cetăţenilor peste o limită oarecare. Impozitele trebuie să se adreseze la venitul
contribuabililor, și să nu le atace capitalul lor. Incasările veniturilor Statului
ne dovedesc, dacă această limită e atinsă sau nu. Rämäsitele enorme și constante
ale tezaurului public ne arată, că contribuabilii sunt apăsaţi de dări. In 10 ani,
dela 1866 până la 1875, aceste rămăşiţe arată un maximum de 13,90 la sută
și un minimum de 4 la sută. Din acești 10 ani, 4 ani au rămășițe de 5 la sută,
gi 8 ani de 7 la sută. Anii 1876 şi 1877 sunt departe de a ne arătă o ameliorare
în această privinţă.

Sporind oarecari din impozitele noastre — d. e. licenţele, fonciera, — nu
ne putem aşteptă la un produs mai mare de 4 milioane. O repartitiune mai
dreaptă a tuturor impozitelor, dela care mulţi aşteptă o sporire imediată a ve-
niturilor Statului, nu se poate face decât după un studiu matur şi amănunţit a
gituatiunii economice a ţării, gi nu poate aveá pentru un timp de câţiva ani
alt efect, decât acela, ca contribuabilii să-şi plătească cátimea dărilor astăzi
existente cu mai mare înlesnire, ca Statul să încaseze veniturile sale cu rămăşiţe
tot descrescânde.

www.dacoromanica.ro

418 Çı I. BĂICOIANU

Sporirea dărilor singură nu poate remedià situafiunea. Statul nu se poate
descărcă îndată de datoria de 30 milioane decât printr'un împrumut, bazat pe
vânzări de proprietăţi, şi care va fi totodată începutul regulamentării plăţii
întregei datorii flotante,

Acest, împrumut «nu va pune capăt grelei situafiuni» a tezaurului public,
dar ceeace este cu putinţă în momentul de faţă se face — situafiunea se ugureazá,
guvernul e pus în pozitiune de a prepară soluţiunea problemei — consolidarea
întregei datorii flotante ce se va alege la finele exerciţiului 1877 si echilibrul
bugetar real, — şi în fine nu se încurcă prin o măsură greşită situaţiunea noastră
economică,

E cu neputinţă ca un Ştat să-şi plătească datoriile sale inmultind mijloacele
de schimb,

Această credinţă se reazemă de ideea, că un guvern poate creá monetá
sau numerar după voința sa, Această idee e tot atât de eronată şi are aceeaşi
bază, ca ideea, că cineva ar pute să creeze bogăţie fără muncă, fără silinţe,
numai cu simpla sa voinţă,

Moneta, — gi când se vorbeşte de monetă totdeauna e vorba de moneta
de aur gi de argint, — formează o mică parte a bogăției unei naţiuni. Ea este
însă o parte prețioasă a acelei bogății, fiindcă serveşte societăţii ca instrument
de circulatiune,

Moneta a căpătat acest caracter, prin care se distinge de celelalte bunuri
şi bogății, prin trei însuşiri ce-i sunt proprii:

1, Aurul şi argintul, având o valoare a lor proprie, sunt o marfá curentă
gi au devenit másurátorul tuturor valorilor prin niște calităţi speciale, din care
cele principale sunt următoarele: — pufina alterare și pierdere ce suferă metalele
preţioase trecând din mână în mână, —o constanfä mai mare şi o generalitate
mai întinsă a preţului acestor metale, — neconsumarea lor prin întrebuințare, —
putinţa de a puteă fi fasonate cu înlesnire şi de a căpătă un semn palpabil al
valorii lor. ' ‘

2. Valoarea tuturor celorlalte märfuri putându-se uşor cunoaşte, reducând-o
la valoarea, generală a metalelor preţioase, acestea au devenit mijlocitorul general
al schimbului mărfuri lor,

3, Metalele preţioase fiind măsurătorul valorilor şi mijlocitorul general al
schimburilor, ele s'au făcut prin monetă gi mijlocul legal de plată.

Nu e deci de ajuns a introduce într'o ţară bani mulţi, ci ţara în care banii
se introduc trebuie să aibă nevoie de dânşii, Orice marfă, care s'ar introduce cu o
profuziune exagerată intro ţară, sar înfundă în bolte şi ar rămâneă neintre-
buinfatá, O abundență nemásuratá de monetá, care trece peste trebuinţele
circulafiunii, se egalizeazá în scurt timp, căci moneta are încă gi această parti-
cularitate, că se strecoară uşor dintr'o ţară în alta, şi iese de acolo unde nu este
întrebuințată pentru a se duce dincolo unde e mai căutată.

Agádar fiecare ţară întrun moment cert are atâta monetă, câtă îi este
necesară pentru circulaţiune: căci ceeace produce cererea de monetá sunt tran-
zacţiunile, Cu înmulţirea sau scăderea acestora creşte sau scade moneta sau
numerarul,

Când comerţul se mărește, productiunea creşte, Cu creşterea productiunii
se înmulţesc tranzactiunile, iar rezultatul mergerii ascendente a acestora este

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTECARE DIN 1877 419

creşterea capitalului şi a hogátiei nationale. Tranzactiuni din ce în ce mai mul-
tiple însă qu nevoie şi de o mulţime mai mare de numerar,

In ţări, în care tranzactiunile iau un avânt mare, în care creditul public şi
acel particular sunt bine şi solid stabilite, moneta vine dela sine în mai mare
cantitate, și din cauza tranzacfiunilor, şi din cauza soliditätii creditului. Creditul
atrage moneta, precum lipsa de credit o face de fuge; şi, precum nu am fi în stare
să o respingem când ea este atrasă, asemenea nu vom fi în stare a o atrage când
discreditul o va alungă dela noi.

In ţări cu tranzactiuni şi cu credit foarte desvoltat, în ţări cu industrie solid
stabilită, s'a simţit necesitatea de a face tranzactiunile mai uşoare, mai comode.
Aceasta a dat naştere surogatelor, loctiitorilor monetei, care sunt multe şi di-
ferite — cecurile, warranturile, biletele de bancă și institurile de Clearinghouse.

In Clearinghouse din Londra se fac în fiecare an daraveri cari întrec cifra
de peste 12% milioane livre sterline mai fără interventiunea monetei sau bile-
telor de bancă, numai prin simple compensatiuni de conturi între comercianţi.

E însă o eroare a-şi închipui cineva că aceste surogate a monetei sau exten-
siunea creditului tind a împuţină stocul metalic al unei ţări; din contra ele
cauzează o sporire, căci singurul tărâm solid al circulafiunii sunt metalele pre-
tioase, moneta.

Q autoritate necontestată în această materie, 'Thiers, vorbeşte despre lipsa
şi afluenta monetei, în limbajul său clar gi incisiv, astfel: — « Adevărata cauză
a lipsei de numerar este lipsa de confientá. Moneta devine aparentă prin circu-
latiune. Gând încrederea e peste tot locul, activitatea schimburilor devine foarte
mare, numerarul umblă cu iufealá, se arată peste tot locul gi oricine îl crede
mai numeros, fiindcă el serveşte la mai multe afaceri. Dar când turburäri politice
răspândesc îngrijiri, capitalurile şed pe loc şi lâncezesc, iar numerarul umblă
încet, cel mai des el se ascunde, şi atunci se acuză cu nedrept absenţa sa»,

Biletele de bancă, ca şi celelalte surogate ale monetei, sunt de nevoie în
ţările cu tranzactiuni pline de activitate, însă ele sunt departe de a face inutilă
moneta metalică sau chiar de a o împuţină, din contra o înmulţesc. Çauza este,
precum ne spune Wolowski, — o altă autoritate în această materie, —« că
metalele preţioase vor rămâne totdeauna baza adevărată, pe care se reazămă
economia naţiunilor». Deaci vedem producându-se un fenomen natural, care
dealtminteri ar fi straniu: că toate Statele, în care hârtia-monetă este prepon-
derentă, caută a reveni la valuta de metal, — şi că toate băncile tind din ce în
ce mai mult a mări stocul lor metalic, pentru a ajunge a acoperi cu metal
întreaga lor emisiune de bilete de bancă.

Qricine urmăreşte cu atenţiune istoria financiará a Austriei, a Italiei şi a
Statelor-Unite ştie ce silinte fac aceste State pentru a ieşi din greșala imensă
făcută prin adoptarea valutei de hârtie. Qricine studiază cu atenfiune mersul
băncilor celor mari a Franţei și a Angliei ştie că biletele lor de bancă sunt aproape
acoperite cu metalul preţios care stă închis în pivnițele lor,

Dacă astăzi simţim o strâmtorare mare în afacerile noastre, cauza este
suprimarea a orice daraveri. Cum să nu ne simţim strâmtoraţi, când grânele
noastre sunt în pătule şi nu se pot vinde? Cum să nu ne simţim strâmtoraţi, când
neputând preciză timpul în care tranzactiunile vor puteá reîncepe, creditul
nostru este adânc zdruncinat si lovit? Cum să nu se agraveze această situafiune
prin pozitiunea dificilă în care se află tezaurul public, onerat printr'o datorie

www.dacoromanica.ro

420 C. I. BAICQIANU
ÉÑ——— n _————_———————————————

flotantá imensă, despre a cărei creștere ulterioară sau disparifiune nimeni nu
are astăzi o ideie precisă.

Dacă e vorba de lipsă de numerar, vom spune că aceasta nu poate reveni
decât cu restabilirea creditului nostru, zguduit în toate temeliile lui, Străinătatea
ne trimeteă numerar pe acest credit, care aveă o bază, ce astăzi nu mai există —
productiunea gi tranzacţiunile —: cu retragerea acelui credit, numerarul nu mai
are de unde veni.

Răul de care ne plângem, nu se poate dar înlătură prin hârtia-monetă, îie
ea creată sub denumirea de bilete ipotecare sau de scrisuri de Stat, care denumire
ar aveà de scop a ascunde esenţa lucrului: căci nu prin creafiune de numerar se
poate înlocui productiunea şi tranzactiunile, mai puţin încă prin creafiunea
unei ficțiuni de numerar. `

Biletele de bancă îşi bazează creditul lor pe o cantitate certă de metal
prețios existent, şi ele se primesc de public cu atât mai multă sau mai puțină
pierdere, cu cât stockul metalic al băncii e mai mult sau mai puțin apropiat
de câtimea biletelor emise. Unde se știe că biletele de bancă se pot converti la
orice moment și fără contestatiune în monetä sunătoare, acolo ele au cursul
monetei de metal fără nici o contestatiune din partea nimănui, căci fiecare
simte că acest locţiitor al monetei nu e numai o ficţiune, ci poate deveni la minut
o realitate. Cu cât însă stocul metalic e mai mic sau mai îndoelnic, cu atâta
şi cursul biletelor de bancă e mai jos.

Acest rol important al monetei-metalice răsare într'un mod încă mai clar,
când vedem că tranzactiunile grandioase din Clearinghouse din Londra, care
sunt cea mai înaltă expresiune a tranzactiunilor de credit, nu s'ar puteă face.
numai cu cantitatea monetei-metalice care există în Anglia în timpurile când
această institufiune nu eră încă stabilită,

Ceeace trebuie să ne întipărim bine în mintea noastră este că circulatiunea
fiduciară contribuie gi ea la multiplicarea tranzactiunilor gi la mărirea produc-
fiunii, când toate se află așezate pe un tărâm solid: dar chiar atunci nevoia
numerarului metalic devine mai mare și acesta nu se refuză a veni cu îndestulare
acolo, unde el află siguranţă gi întrebuințare.

Dacă creditul biletelor de bancă atârnă de metalul prețios existent, căruia
el corespunde, ce credit se poate acordă hârtiei-monete, care nu are nici un fel
de bază metalică, gi care, cu toate acestea, are pretentiunea de a înlocui moneta?
Aci zace eroarea capitală a proiectelor de lege a guvernului şi a majorităţii
comitetului delegaților.

O monetă de aur şi de argint are valoarea mărfii de aur și de argint din care
ea este compusă.

"Indatá ce aliajul strict necesar pentru o bună fabricatiune a monetei este
alterat, valoarea sau preţul monetei scade şi el, oricâte mijloace ar intrebuinfá
un Stat pentru a-i susţine O valoare mai mare. Moneta cea măruntă de argint,
care e bătută dintr'un argint mai inferior, şi moneta de nikel, de aramă sau de
bronz, care tus-patru nu posedă valoarea ce li se atribuie, nu pot circulă decât
în cantităţi foarte restrânse ale măruntelor tranzactiuni, mai mult ca jetoane
a valorii ce ele reprezintă.

Fiecare din noi poate să-și închipuiască ușor ce perturbafiune ar suferi
întreaga societate, când nu ar există în circulafiune decât aceste jetoane, când

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTECARE DIN 1877 421

toate tranzactiunile comerciale ar trebui să fie făcute cu niște semne, care nu au
decât o valoare fictivá. |

Hârtia-monetă însă este un ce cu mult mai rău decât monetele alterate,
fiindcă ea este ca o otravă, care pe nestiute seacă corpul social de toată puterea
lui. Ea este, după Courcelles-Seneuil, ultimul termen al alterafiunii monetelor
și un abuz de credit.

Biletele ipotecare ale guvernului, scrisurile de Stat ale majorităţii delega-
filor sunt hârtie-monetă, pentrucă ele port în sine caracterul acesteia. Ele au
pretenfiunea de a fi monetă, pe când nu au nici o valoare intrinsecă, pe când nu
se pot preschimbă a vista în monetă-metalică, pe când cu toate aceste ele nu pot
îi refuzate în plăţi.

Turgot însă a zis de mult: că nu se poate luă ca măsură comună a valorilor,
decât aceea ce are o valoare.

Siguranţa ce amândouă proiectele se silesc a da acestei hârtii-monete prin
ipotecă pe proprietăţile Statului ipotecate, încă e o siguranţă iluzorie. Această
siguranţă s'a dat şi asignatelor, cum se numiă hârtia-monetă din 1790. Orice
ipotecă, pentru ca să aibă caracterul unei adevărate ipoteci, a unui gaj în tot
cazul executabil, trebuie să fie bilateral constituită: ipoteca constituită numai
de Stat, fie gi în mod special pentru fiecare proprietate în parte, nu poate fi
reclamată în mod practic de un detentor de bilete ipotecare, de scrisuri de Stat,
asignate sau de hârtie-monetă. Cum va exercită un detentor de un bilet de 100
sau 500 lei acţiunea sa în contra Statului? Ce proprietate va puteà el atacă şi
în ce timp, căci prin lege nu i se constituie un drept cert de a scoate moşia în
vânzare? Nu se va opri el dinaintea speselor de proces ce va necesită o acţiune
de asemenea natură? Cum va puteà el execută pe Stat, care e o persoană morală
puternică, şi care impune sfială? Ipoteca ce i se oferă e dar numai o ficţiune şi
nu o realitate.

Cum va puteà însă să servească această hârtie-monetă ca numerar, când
siguranţa cea mai mare ce i se dă e o iluziune?

Nefiind ea bazată pe convertibilitatea ei în monetă metalică, ci numai
pe vânzări ipotetice de proprietăţi ale Statului, pe vânzări ce se vor face după
voinţa și chibzuinfa guvernului și a comitetului de priveghere, hârtia-monetă,
sub orice denumire, nu poate aveă valoarea aceea imediată, care este una din
însuşirile principale ale monetei metalice.

se mai adaugă însă la noi o altă cauză de discredit. Datoria Statului fiind
mai mare decât 30 milioane, proprietăţile Statului ce se oferă ca ipotecă valorând
60 milioane, e foarte probabil, e chiar cert, că Statul va căută să plătească restul
datoriei sau deprecierea ce va suferi întâia emisiune a hârtiei-monete prin facerea
unei a doua emisiune, căreia îi va da ca siguranţă tot aceà ipotecă iluzorie a
întâiei emisiuni efectuate numai pe jumătatea valorii ipotecilor. Presimyirea
însă a unei a doua emisiuni de hârtie-monetă nu poate să aibă decât un efect
dezastruos asupra întâiei emisiuni însăş.

Pe ce se fondează dar aceste bilete ipotecare sau scrisuri de Stat, de nu pe
însuş discreditul Statului? Şi cum pot ele să pretindă că vor circulă în locul
monetei metalice, când ele nu au altă bază decât datoriile Statului?

Se zice însă, că prin emisiunea acestei hârtii-monete «se vor ugurá chel-
tuelile Statului de plata unei anuitäfi de mai multe milioane ». Când se face
însă această asertiune, se uită cu desăvârșire cât va pierde Statul cu scăzământul

www.dacoromanica.ro

422 Ç. I. BAICOIANU
- - 0 — _— 2 == ————

ce aceste hârtii vor aveá necesarmente gi naturalmente, Nu e posibil să-şi închi-
puiască cineva, că efecte fără nici o siguranţă şi fără nici o dobândă să steà al
pari, pe când efectele cele mai sigure ale pietii noastre stau sub pari — şi anume:
ruralele 10 la sută — 72, domeniale 8 la sută — 70, funciarele 7 la sută — 69, Nu
e posibil să-şi închipuiască cineva, că hârtia-monetă a noastră să aibă un curs
mai ridicat decât hârtia-monetă rusească (60 la sută), italiană (72 la sută) sau
austriacă (75 la sută), O pierdere însă a valorii ei numai de 30 la sută este pentru
un capital de 30.000.000 lei o dobândă anuală de lei 9.000.000, Dacă dar Statul
nu va plátl prin buget anuitatea de 3,000,000, el va plăti într'un mod direct
gi indirect o dobândă de 9.000.000 lei, cu această deteriorare a situatiunii, că
această dobândă e expusă cu scăderea cursului hârtiei-monete la o creştere certă,
nedubioasă, Când hârtia noastră va stă cu curs de 60, dobânda va fi de 12.000.000
lei pe an.

Operaţiunea ce ni se propune nu este dar, nici mai mult nici mai puţin,
decât, următoarea: — Statul să-şi plătească datoriile sale cu polite fără dobânzi
gi fără rambursare sigură gi fixă, cu polite care nu pot să aibă valoarea datoriei
ce Statul contractează vis-à-vis de public, cu polite expuse unei sporiri inevitabile,
cu polite care se fondează pe un credit zdruncinat. Această operaţiune e o adevä-
rată spoliatiune, un act imoral al Statului,

In proiectul guvernului spoliatiunea e generală pentru toţi locuitorii ţării;
în proiectul majorităţii delegaților spoliatiunea e decretată numai în favoarea
cetăţenilor cari au daraveri cu Statul,

Această operațiune, bazată pe o iluziune şi pe principii greşite, nu poate
fi nici de un folos real pentru Stat în împrejurările grele în care el se află. Cursul
forţat ce majoritatea delegaților evită la început pentru a nu speriă lumea, se va
impune ca o consecinţă neînlăturabilă a caracterului de hârtie-monetă ce au
scrisurile de Stat,

Nu e un bărbat al ştiinţei sau al practicei, care să vină astăzi să apere o
măsură condamnată din toate punctele de vedere, Nu e astăzi un Stat, care să
fi făcut această greşală economică gi care să nu se resimtă de pagubele enorme
ce ea a cauzat avutiei naţionale, care să nu-și dea cele mai mari silinţe pentru
a se reînturnă la circulatiunea metalică,

Renumitul economist englez John Stuart Mill zice, în opul său monumental,
următoarele cuvinte despre hârtia-monetă: — «Se ivesc din timp în timp
planuri, pentru a vindecă toate boalele economice ale societăţii prin emisiune
de hârtie neconvertibilă. Aceste planuri sunt atrăgătoare, Ar fi atât de frumos,
a puteă plăti datoria publică, a aveă cu ce mulţumi cheltuelile Statului şi înfine
a face averea tuturora, necerându-se alt nimic pentru aceasta, decât a tipări
câteva litere pe nişte bucăţi de hârtie, Piatra filozofală nu ar puteă da mai
admirabile rezultate», Am puteà adăugă, că aceasta ar fi a găsi solutiunea, în
van căutată de secoli — a cadraturii cercului,

Voiu mai cità aci ceeace a zis Talleyrand şi Thiers despre această inventiune
diabolică a erorilor omeneşti,

Talleyrand, în memorabilul său discurs din 1790 în contra asignatelor,
zice: « Cu argint nimeni niciodată nu va aveà nevoie de asignate, pe când cu
asignate nu poţi să scapi de necesitatea de a aveă argint, Niciodată o hârtie
naţională oarecare nu va circulă pe un curs egal cu acel al metalelor; căci semnul

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 428

suplimentar al întâiului semn reprezentativ al bogăției nu va ave nici odinioară
valoarea exactă a modelului său. Titlul constată o trebuintä, şi trebuinta poartă
în sine şi împrejurul său temerea şi lipsa de încredere. Hârtia-monetă, oricât
să fie de sigură şi de solidă, este o abstractiune a monetei metalice: ea este dar
numai semnul liber sau forţat, nu al bogăției, ci unicamente al creditului.

« Dar când creditul e zdruncinat şi slab, ce semn reprezintă hârtia-monetă? »

Iar Thiers, când ne relatează dezastrele aduse în Franţa de asignate, con-
chide astfel:

« Hârtia-monetă, oricât de sigură ar fi ea, nu e ca moneta metalică, o reali-
tate, o actualitate fizică. Numerarul metalic poartă cu dânsul propria lui valoare;
hârtia-monetă, din contra, exige o operaţiune, o cumpărare de moşie, o realizare.
Ea trebuie deci să stea în Curs sub numerar, iar numerarul se ascunde, până
ce dispare cu totul, îndată ce el este cotat mai sus decât hârtia-monetă, fiindcă
nimeni nu vreă să deă monetă în contra hârtiei. Dacă pe lângă aceste se mai
ivesc şi dezordine au alte cauze de nesiguranţă, încrederea dispare de tot:
atunci însă valoarea nominală a hârtiei e conservată, dar valoarea ei reală nu
mai există. Acel ce dă monetă convenţională fură pe acel care o primeşte gi
aceasta dă naştere unei mari crize economice».

Hârtia-monetă nereprezentând nici o valoare, având de bază dificultăţile
financiare în care Statul se află, poartă în sine aceste semne de neîncredere prin
decretarea cursului forţat al ei. Dacă hârtia-monetă ar aveă în adevăr valoarea
monetei metalice, toţi ar primi-o fără greutate în locul ei. Pentrucă Statul simte
însă că ea nu are şi nu poate aveá valoarea monetei metalice, deaceea el decre-
tează cursul forţat. E cu totul indiferent, ca acel curs forţat să fie numai parţial
sau total. Cursul forţat decretat numai în relaţiunile Statului, va deveni! în curând
curs forţat si în relatiunile particularilor. Statul deci chiar dela început a cotat
hârtia-monetă sub valoarea monetei metalice. Ce face însă Statul prin o asemenea
măsură, de a nu demonetiză moneta ţării? Ruinătoare măsură pentru viitorul
economic al ţării!

Să nu uităm sentinţa meșterului în finanţe Thiers: « Nimic în lume nu e
mai imposibil de a restabili, decât reputatiunea monetei ».

Odată încrederea şi creditul pierdut, nimic nu le poate restabili, măsurile
cele mai extreme sunt zadarnice.

In Franţa s'au făcut încercări de a impune prin ghilotină: cursul forţat,
vânzarea mărfurilor celor mai necesare traiului omenesc pe un preţ fixat de un
tarif legislativ. Toate au fost zadarnice; perturbatiunea şi dezordinea au mers
crescând. Răul făcut societăţii prin o asemenea măsură e incalculabil gi foarte
greu de reparat. Pierderile sunt imense, suferinţele sunt nedescriptibile, şi trebue
o pozitiune excepţională sub toate raporturile, ca să dispară măsura, care este
rezultatul aplicatiunii unei erori economice atât, de mari.

Să nu ni se aducă ca comparaţiune acele hârtii din Anglia, din Franţa, și
din unele state ale Germaniei, care servesc ca anticipatiuni a unor venituri
bugetare, durabile şi sistematizate, a acelor hârtii numite în Germania Staats-
cassenscheine sau cassencheine. Acestea sunt niște efecte, destinate.a ugurà
daraverile Statului până la încasarea veniturilor sale, nu poartă dobândă și se
primesc drept numerar la toate cassele Statului. Publicul le dă toată confienţa
ce acordă monetei metalice, şi aceasta fără ca cursul forţat să fie decretat. Pe ce
se bazează însă încredrea publicului? Sau pe o intrare promptă, exactă şi certă

97
www.dacoromanica.ro

424 C. I. BAICOIANU
— a

a veniturilor Statului, ca în Anglia şi Franța, — sau pe un stoc metalic de cel
puțin jumătate a sumei emise, ca în Statele Germaniei; lăsând a zice că suma
emisiunii acelor hârtii de stat e foarte limitată şi restrânsă. Ele s'ar puteà com-
parà cu bonurile noastre de tezaur, când legea instituirii lor ar fi strict gi cu
severitate aplicată.

Inainte de a expune solufiunea cea mai eficace pentru a uşură starea pre-
zentă, mă voiu încercă a enumărà câteva din efectele dezastroase ce va produce
introducerea hârtiei-monete în ţară.

Efectele vor fi aceleaşi, dacă se va adoptă proiectul guvernului sau acela al
majorităţii delegaților. Aceleaşi principii vor produce aceleaşi rezultate,

Fiind destinată a acoperi deficitul bugetar, hârtia-monetă inmultegte pasivul
Statului fără a mări într'un mod corespunzător şi activul lui. Aceasta este şi
cauza că nu este Stat, care să îi recurs la hârtie-monetă, şi care să fi putut îm-
piedică deprecierea ei, înmulţirea ei. Trebuie forţe productive enorme, o situa-
tiune comercială dominantă şi o industrie bine fondată, pentru a împiedică
finalmente emisiuni persistente gi o demonetizare certă.

Prin hârtia-monetă deficitul acut al tezaurului public se transformă
într'un deficit cronic, de care Statul nu mai poate scăpă şi care are tendinţa
de a merge tot crescând. Cauza este simplă. Impozitele rămân aceleaşi, de vreme
ce ele se plătesc în hârtie-monetă; iar cheltuelile Statului se măresc, de vreme
ce Statul e silit să cumpere tot materialul său, nu cu preţul ce el valoră odată
în monetă metalică, ci cu adăugirea încă a cursului ce există între aceasta și
hârtia-monetă. Cu modul acesta cheltuelile Statului cresc pe fiecare an cu scă-
derea hârtiei, și ce e mai rău, cursul nefiind stabil, bugetul Statului capătă o
nestabilitate, care se soldează finalmente prin deficite crescânde.

Aceasta aduce o perturbatiune generală nu numai în finanţele Statului,
ci prin acestea în întreaga gospodărie a ţării,

Măsurătorul real al valorilor — moneta metalică — fiind înlocuit prin un
măsurător de o valoare fictivă, preţul märfurilor începe a se schimbă. El crește
cel putin în proportiunea diferenţei dintre cursul monetei şi acel al hârtiei, —
dar această creştere, nemai existând o busolă reală a valorilor, devine inegală,
disproportionatä, cu fluctuatiuni neregulate, şi aceasta aduce finalmente o
perturbatiune generală în tranzactiuni, în comerţ.

Repartizarea pierderilor ce se sufăr de societate este foarte inegală. Acel
ce sufere mai întâiu şi mai mult este impiegatul Statului, care cu aceeaşi câtime
de salar numai poate face față la cheltuelilor necesitate de traiul său zilnic, căci
toate s'au scumpit în proportiunea deprecierii hârtiei. Clasele de jos sunt atinse
şi ele mai tare decât clasele superioare ale societăţii, şi ele pot fi conduse spre o
sărăcie completă; căci ele nu au la îndemână nici un mijloc de a scăpă măcar
în parte de efectele funeste, produse prin noul agent de schimb, lipsit de o va-
loare reală,

Hârtia-monetă, nefiind primită în străinătate drept numerar sunátor, sau
nefiind primită decât cu mari pierderi, ea dá loc la trei neajunsuri mari:

1. Tranzacfiunile trebuind a fi făcute din ce în ce mai mult în numerar, din
cauza lipsei de credit, ne vom află dinaintea unei trebuinte de monetă metalică
mai mare decât în trecut.

2. Creditele din străinătate însă fiind suprimate, afacerile, tranzactiunile se

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 425

vor imputinà din ce în ce mai mult, şi cu dânsele se va împutinà şi numerarul
metalic existent în ţară.

3. Numerarul devenind astfel tot mai rar, creditele restrânzându-se din
ce în ce mai mult, preţul monetei se va sui continuu, pe când acel al hârtiei va
scădeă continuu, căci nimeni nu va căută hârtie şi toţi vor alergă după metal.

In mijlocul acestei perturbatiuni, produsă de incertitudinea valorii mijloci-
torului general al schimburilor, preţul mărturilor creşte. Această creştere re-
prezintă nu numai deosebirea ce naturalmente se stabileşte între cursul hârtiei
şi cursul metalului, ci afară de aceasta şi o primă, ce îşi însugeste vânzătorul
pentru deprecieri şi mai mari în viitor. Această primă putând însă variă după
diferite constelafiuni ale momentului, cursul hârtiei capătă o fluctuatiune, care
şi ea devine o nouă sorginte de depreciafiune.

Scumpetea crescândă a tuturor mărfurilor, atât a alimentelor de subzistență
cât şi a fabricatelor, reduce venitul fiecărui cetățean. Un venit cert de 10.000
lei, care eră suficient în împrejurări date sub regimul valutei metalice, devine
insuficient sub acela al valutei de hârtie, căci nu mai poate cineva cumpără
cu acelaş numerar acelaș lucru.

Scumpetea mărfurilor produsă prin scăderea cursului hârtiei are o influență
asupra importului, care capătă şi el o tendinţă ascendentă de a se micşoră. Un
import mai restrâns însă împuţinează exportul: fmputinarea exportului micşo-
rează la rândul ei productiunea ţării. [ar productiunea descrescândă duce cu
siguranţă la sărăcie și la mizerie, mai ales în State mici, fără nici o industrie,
care importează toate manufacturile din străinătate şi unde creditul e atât de
Scump, productiunea descrescândă însă împiedică fundarea industriilor.

Hârtia-monetă, prin natura ei neconvertibilă, se consumă de către Stat în
cheituelile sale neproductive și produce un efect contrariu aceluia al biletelor
de bancă bazate pe un metal existent în pivnițele băncii şi pe polite de întâia
ordine cu o circulațiune de maximum 45 zile, şi care bilete se întrebuinţează în
mod productiv. Deaceea, în timpuri grele, băncile pot cu ușurință să-şi îngreuie
emisiunea biletelor de bancă; pe când Statul e condus în asemenea împrejurări
să sporească mijlocul, care-i dă putinţa de a cheltui fără socoteală şi fără pre-
vedere. Ceeace face Statul atunci sunt actele unui om disperat.

Prin cursul forţat toate aceste inconveniente devin mai mari. Statul, vroind
a impune ficţiunea monetei în locul monetei însăş, şi a-i da o valoare pe Care ea
nu O poate aveà niciodată, rezultatul cert este, moneta metalică va ieși din ţară
în cantităţi tot mai mari până la completa ei disparifiune. Astfel se va fi produs
o lipsă tot crescândă de numerar, pe când emisiunea hârtiei se făcuse tocmai
pentru a-l spori. Disparitiunea însă a monetei metalice va produce o nouă
depreciere a hârtiei. Proiectul majorităţii delegaților conduce şi el directamente
la cursul forţat.

Micşorându-se valoarea hârtiei, câtimea emisă nu mai reprezintă valoarea
ce i se propuneă că trebuie să aibă, metalul dispărând din ce în ce mai mult,
pe când guvernul se găsește în necesitatea de a face față cheltuelilor sale: o
nouă emisiune de hârtii devine inevitabilă şi fiecare emisiune nouă, producând
o nouă scădere, o nouă pierdere, forțează alte emisiuni ulterioare. Statul se află
în fine dinaintea unei mulţimi tot crescânde de hârtie care nu valorează mai mult,
decât moneta metalică de care eră nevoie şi care există în ţară înainte de a se
aveá recurs la acest mijloc disperat. Voiu ilustră aceasta printr'un exemplu

www.dacoromanica.ro 27e

426 C. I. BĂICOIANU

practic, pentru a dovedi, că emisiunile de hârtie-monetă nu au limită. Să admitem
că întâia emisiune de 1000 va fi făcută de Stat drept 1000. Din toate împrejurările
mai sus expuse stabilindu-se un curs scăzut al hârtiei, curând 1000 nu vor valorà
mai mult decât 500: atunci se va simţi nevoia unei a doua emisiuni, şi fiindcă
pentru a aveă 500 trebuie să deá Statul 1000, emisiunea va fi de 1000. Vor
circulă dar hârtii de 2000, care vor valoră numai 1000. Această nouă emisiune
agravând situaţiunea, nu va trece mult timp şi aceste 2000 nu vor mai valoră
ele la rândul lor decât iaräs 500, gi atunci Statul va fi nevoit să emită 2000
pentru a aveà 500, si astfel pentru valoarea de 1000 vor circulă hârtii de 4000.

Această prevedere devine o certitudine şi mai mare, când Statul se află
în încurcături mari financiare, cari exerciteazá şi ele efectul lor depreciator
asupra hârtiei-monete, şi produc necesitatea unei înmulţiri al ei. Anuitätile
datorite de Statul Român, în străinătate reprezintă în buget suma de 31.892.885
lei 03 bani si e compusă din:

2.112.510 lei 96 bani . . . . . . . . Stern
8.137.898 » 30 » . . . . . . . . Oppenheim

2.280.000 » — » . Renta

1.443.274 » — » . Podurile de fer

452425 » 84 » . Calea feratä Iasi-Ungheni
18.609.750 » — » » » a Act.
3.857.024 » — » ...,..,. .. » » Iasi-Ifcani

In fiecare trimestru Statul are deci nevoie de aproape 8 milioane în monetă
de aur. Veniturile trimestriale ale Statului se urcă aproape la suma de 21 mi-
lioane. Dacă Statul în întâiul trimestru al emisiunii hârtiei-monete va încasă
numai 8 milioane din veniturile sale în hârtie, el va aveá cu ce să plătească în
monetă sunătoare anuitatea în străinătate. In al doilea trimestru el va încasă
desigur 16 milioane în hârtie; atunci va aveă numai 5 milioane numerar şi va
trebui să cumpere cu hârtie 3 milioane de metal. Statul va fi nevoit să deà el
singur un curs hârtiei sale, să o deprecieze din valoarea cu care a vrut să o impuie
publicului dinăuntrul ţării. Odată impulsiunea dată, neîncrederea stabilită,
deprecierea va merge crescând, mai ales dacă în semestrul al treilea Statul va
încasă cea mai mare parte a veniturilor sale în hârtie şi va trebui să cumpere
întreaga sumă de 8 milioane de metal. Astfel şi din această cauză o nouă emi-
siune se poate prevedeà cu certitudine. In Franţa s'au emis la 1790 asignate de
400 milioane, la 1796 mulţimea lor eră de 45% miliarde. Cursul unui Louid'or
de 24 franci s'a suit treptat până la 17.925 franci. Fluctuatiunea a fost atât de
mare, încât în 1795 Louid'orul valoră în Martie 200 franci hârtie, în Iunie 800
şi în Octomvrie 2000. In asemenea împrejurări o ceaşcă de cafea gi o livré de
unt ajunsese a valoră câte 500 lei.

La noi emisiunile succesive vor fi cu atât mai inevitabile, cu cât creditul
Statului va scădeă prin această operaţiune, Căci pe ce se reazemá creditul Sta-
tului de nu pe sorgintele crescânde ale bogăției nationale, şi pe executarea con-
știincioasă a obligaţiunilor contractate? Ce va deveni acest, credit, când vom
da prin hârtia-monetă o lovitură de moarte productiunii noastre agricole, si
când Statul nu-şi va puteá îndeplini decât cu mari dificultăţi şi sacrificii obli-
gatiunile către creditorii săi?

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 427

Fundatiunea hârtiei-monete pe datoria, ce are Statul de a o primi în numerar
în plată de impozite, nu poate să-i deá o valoare, pe care ea nu O are din capul
locului.

Singurul efect ce ea va produce este, că Statul nu va încasă în numerar
decât acele venituri, ale cărora plată în monetă metalică e dinadins stipulată.
Fundatiunea în loc de siguranţă, devine o armă ce se întoarce în contra Statului

Proiectul majorităţii delegaților mai adaugă la relele enumerate mai sus,
gi care îi sunt comune Cu proiectul guvernului, un alt rău de un ordin moral,
dar care are o influenţă dezastruoasă gi asupra stării economice a unui popor.
Dacă chiar hârtia-monetă prin mersul ascendent al preţului metalului şi prin
mersul descendent al preţului hârtiei, introduce nişte mijloace factice de spe-
culatiune — agiotagiul — acest rău e mărit prin prima ce se dă scrisurilor de
Stat la rambursarea lor. In loc să se puie cetăţenii la muncă, ei își întore privi-
rile spre jocul agiului, şi se deprind a crede că avutia gi bună starea depind de
noroc şi de întâmplare, iar nu de muncă,

Incât priveşte partea practică a proiectelor guvernului gi a majorităţii
delegaților nu pot mai bine să arăt ineficacitatea lor ca mijloace financiare, decât
citând ceeace zice Courcelle Seneuil în privirea acestui obiect: « Hârtia-monetă
dă guvernelor moderne uşurinţa de a-şi procură pe tăcute resurse financiare,
pe cari ele şi le făceau altă dată prin alteratiuni succesive a monetei metalico.
Hârtia-monetă produce deci aceleaşi efecte ca şi moneta alterată, Ea este ca
moneta obsidională, ce se emite de comandantul unei fortărețe asediate gi care
e lipsită de orice mijloace». Nu cred că Statul Román să fie ajuns la acest grad
de desperare şi de neputinţă. Expedientele ce se propun gi care poate să reu-
şească momentan, va afundà pe Stat nu peste mult timp în greutăţi cu mult
mai mari, cu mult mai íncurcate,

III. Proiectul subscrisului

Biletele ipotecare ale guvernului sau scrisurilor de Stat ale majorităţii co-
mitetului delegaților poartă în sine toate caracterele hârtiei-monete — adică
pretentiunea de a fi monetă legală, neconvertibilitatea, cursul forţat, lipsa de
dobândă, şi o siguranţă eventuală nesigură,

Practica hârtiei-monete, dovedeşte că, catastrofele financiare şi economice
sunt rezultatul inevitabil al adoptării ei.

Această ideie a trebuit deci abandonată cu desăvârşire, şi m'am pus pe
tărâmul practic al faptelor, luate în toată simplicitatea lor,

Guvernul are o însemnată datorie flotantă. Ea apasă foarte muit asupra
operaţiunilor tezaurului public. Trebuie să uşurăm pozitiunea aceasta dificilă,
Nu e alt mijloc de a ajunge la scopul ce ne propunem, decât consolidarea măcar
în parte a datoriei flotante.

Această consolidare nu se poate efectuà altfel, decât printr'un împrumut
intern, care nu impune un sacrificiu nici Statului, nici publicului, nici creditorilor
Statului.

Pe când hârtia-monetă poartă caracterul unui act de desperare, împrumutul
ce propun dovedeşte că avem încă resurse disponibile şi că cu ordine și economie
vom izbuti a restabili finanţele noastre.

www.dacoromanica.ro

428 Ç. I- BAIÇOIANU

S'a zis că bărbaţi ai practicei financiare că bancherii, au consiliat hártia-
monetă ca singura ancoră de scăpare. Nu pot crede, că s'au găsit bancheri din
țară, cari să emită o asemenea Opiniune, căci ea nu este bazată decât pe o ne-
încredere patentă într'un bun viitor al Statului Român. Q asemenea opiniune
poate fi susţinută numai de mici speculanti de efecte ale Statului, cari se tem
de complicatiuni mai mari a finanţelor noastre, gi fin să se desfacă cât mai
în grabă, fie şi cu pierderi eventuale, de capitalul angajat în efecte ale Ştatului.
Nu pot crede că s'a emis o asemenea opiniune de bărbaţi competenţi căci numai
simtiminte egoiste, vederi înguste gi nişte temeri exagerate conduc spre dânsa.

Imprumutul intern ce propun, este un împrumut ipotecar, făcut prin
intervenirea primei societăţi de credit funciar român din București.

Din momentul în care Ştatul se hotărăşte a face un împrumut, punând
drept siguranţă proprietăţi de ale sale; trebuie să se ia măguri pentru ca ipoteca
oferită să fie o ipotecá reală, care să ofere detentorilor de obligaţiuni ipotecare
toate garanţiile unui bun împrumut ipotecar. Intervenirea creditului funciar
rural în luarea ipotecii are pentru Stat un împătrit avantaj.

1. Ipotecile se iau de un institut, care este organizat pentru a face asemenea
lucrări cu preciziune, exactitudine şi celeritate.

2. Soliditatea şi siguranţa ce inspiră publicului ipotecile luate de creditul
funciar se vor revărsă asupra obligatiunilor ipotecare, ce Ştatul va emite pe
baza acestor ipoteci.

3. Ipotecile făcute în favoarea unei societăţi învestite de Stat cu privilegii
speciale, vor îi executabile prin însuşi drepturile ce capătă acest al doilea con-
trahent asupra proprietăţilor Statului.

4. Siguranta ce are publicul în realizarea necontestată a ipotecii, sporeşte
încrederea în obligatiunile emise pe această bază,

Q comisiune specială e instalată nu atât pentru a privegheă fabricarea
obligatiunilor şi emisiunea lor, ci mai ales pentru a dirijă operaţiunea înscrierilor
ipotecare şi a stingerii datoriei ce se contractează. Această comisiune, neatârnată
în acţiunea ei de ministrul de finanţe, va asigură exacta şi scrupuloasa executare
a legii, şi va inspira încredere publicului detentor de aceste valori.

In contra ipotecilor luate pe proprietăţi ale Ştatului, creditul funciar dá
scrisuri funciare 7 la sută, cari se depun în păştrare la cassa de depuneri și con-
semnatiuni sub privegherea unei comisiuni speciale. Aceste scrisuri funciare
sunt destinate a servi de siguranţă mobilă bonurilor ipotecare, ce Ştatul emite
pe baza scrisurilor funciare depuse.

Pentru a evită orice ar putea da acestor efecte caracterul hârtiei-monete,
am admis bonuri ipotecare în valoare numai de 500, de 100 si 50 lei. Astfel
aceste bonuri, oricât să fie circulatiunea lor mai accelerată, decât a celorlalte
efecte ale Ftatului, nu vor alungă moneta metalică din ţară, fiindcă nu caută
a 0 înlocui.

Bonurile ipotecare poartă $ la sută dobândă, şi sunt date şi primite de Stat
pe cursul de 8Q la sută: In adevăr, domenialele cari dau asemenea 0 dobândă
de Ş la sută au astăzi un curs de 70 la sută, însă nu trebuie uitat: că domenialele
au să se stingă în anul 1891, peste 15 ani, că prin urmare o amortizare mai scurtă
de 3 ani vine în ajutorul sporirii valorii bonurilor ipotecare, şi înfine că ipotecile
pe cari se reazemă bonurile ipotecare sunt reale, pe când acele ale domenialelor
sunt foarte ipotetice din punctul de vedere legal.

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE PIN 1977 429

e—a a

Stingerea acestor bonuri ipotecare se face ín timp de 8 ani de zile prin
vânzări de proprietăţi ale Statului, retrăgându-se din circulafiune în fiecare an,
începând cu anul curent, o optime din bonurile emise. Aceste vânzări se fac
de comitetul special însărcinat cu privegherea tuturor operaţiunilor, privitoare
la acest împrumut.

Pentru a susţine cursul efectelor Statului unele prin altele gi nu a le deprecià
prin repudierea unora, am dispus că se vor primi toate efectele Statului drept
plată a proprietăţilor, ce se vor vinde.

Propun o vânzare mai considerabilă de moşii, decât valoarea reprezentată
prin noul împrumut, fiindcă cred că e avantajos pentru Stat — de a se desface
de nişte moșii ce le administrează în paguba tuturor contribuabililor gi a na-
fiunii gi de a plăti totdeodată niște datorii, a cărora dobânzi trec peste îndoit
venitul ce Statul percepe dela aceste proprietăţi.

Nu e cu putinţă, ca certitudinea stingerii în fiecare an a unei optimi a valorii
totale a împrumutului, dobânda de 10% precum si avantajul dat de a fi primite
al pari la cumpărări de moşii să nu susţie creditul acestor efecte ale Statului
la nivelul celor mai bune efecte publice.

Siguranţa specială ce se mai dă pentru plata regulată a dobânzilor, ce port
aceste obligaţiuni, nu va contribui puţin a susţine un curs favorabil al lor.

Proiectul ce prezint mai are însă o altă sorginte de încredere pentru public.
El poate fi liniştit că aceste obligaţiuni nu vor purtă, ca hârtia-monetă, în sine
ingile germenele unei emisiuni succesive şi fără margini. Mai întâiu aceste obli-
gatiuni nu vor să fie monetă, în urmă e de observat că ipoteca constituită la
creditul funciar în primul rang pe jumătatea valorii proprietăţilor, nu mai
poate da loc la o nouă ipotecä pe restul valorii, şi împiedică astfel întrun mod
material o nouă emisiune de bonuri ipotecare, are O hârtie-monetă bazată pe
nişte ipoteci luate în al doilea rang fără concursul creditului funciar, nu ar puteă
fi emise, fiindcă Statul s'ar prezentă înaintea publicului cu nişte efecte, ale
cărora credit în ochii orişicui va fi lovit de nesiguranţă chiar dela început. Pro-
iectele guvernului şi a majorităţii delegaților lasă în privinţa aceasta câmpul
deschis, și când necesităţile desvoltate mai sus vor face o nouă emisiune inevita-
bilă, aceasta se va bază pe o ipotecă luată pe restul valorii proprietăţilor angajate,
cu atât mai uşor, că această nouă ipotecă va fi mai iluzorie decât cea anterioară.

Proiectul ce prezint nu spoliază pe nimeni, nici pe foștii, nici pe nouii cre-
ditori ai Statului, nici pe restul publicului, iar mai ales el nu spoliazá pe impiegaţii
Statului, ceeace e rezultatul evident al biletelor ipotecare propuse de guvern
si al scrisurilor de Stat propuse de majoritatea delegaților.

Acestea sunt un împrumut forţat, care la început se cere exclusivamente
dela impiegati şi dela ceilalţi creditori ai Statului.

Plätile ce va datori Statul din acest împrumut către creditul funciar, vor
fi minime, căci acest institut naţional va ţine de onoare a nu agravă pozifiunea
financiară a Statului.

Cred că creditul financiar se va puteă mulţumi cu 1/ la sută comision,
pentru spesele ce se vor ocazionă prin luarea inscripţiunilor ipotecare.

Bugetul Statului se îngreuiază în adevăr cu suma de 2.400.000 lei, gi va
trebui necesarmente o sporire de dări pentru o sumă echivalentă, d. ex. la licenţe
său impozitul funciar, cari pot suferi încă o urcare nu prea însemnată. Dar şi
proiectul guvernului şi acel al majorităţii delegaților îngreuiază bugetul Statului,

www.dacoromanica.ro

430 C. 1. BĂICOIANU

cu deosebire, cá sarcina ce el va impune va fi mai grea. Scumpirea cheltuelilor
de material va necesită ea mai întâiu creşterea bugetului cu diferenţa ce se va
formá în preturile märfurilor. Participarea directá a Statului la pierderile ce va
suferi hârtia-monetä pe piaţă este, precum am arătat mai sus, o plată de dobândă
nu numai mai însemnată decât aceea de 2.400.000 lei, ci şi periculoasă, fiindcă
ea este expusă unei creșteri sigure şi unei fluctuaţiuni inevitabile, produsă prin
scăderea și schimbările cursului hârtiei. Când hârtia-monetă va aveá un curs
de 67, ceeace nu va întârziă mult, atunci Statul va plăti într'un mod indirect
o dobândă de patru ori mai mare decât aceea, care sar înscrie pentru obligatiu-
nile noului împrumut.

Proiectul ce propun mai are un avantaj însemnat de a fi simplu şi uşor de
înţeles în toate amănuntele organismului lui: toate electele lui sunt evidente,
ies la lumina zilei. Proiectele celelalte trag după sine complicatiuni cu atât mai
periculoase, cu cât proiectele caută a le acoperi şi a le face mai puţin văzute.

Proiectul ce propun depărtează cu desăvârșire adoptarea hártiei-monete,
şi evită astfel Statului şi societăţii toate dezordinile ce aceasta trage într'un
mod inevitabil după sine. El nu deteriorează viitorul prin adoptarea unei măsuri,
care va agravá situatiunea financiară a României. El ușurează prezentul şi lasă
viitorul intact. El consolidează o parte a datoriei flotante existente și nu uită,
că mai avem o altă parte a cărei consolidare nu trebuie să o facem imposibilă în
viitor. El constrânge pe guvern a cugetà la o ameliorare a pozitiunii financiare
a Statului.

Am eliminat în proiectul de mai jos și chestiunea înfiinţării báncii de
scont gi de circulatiune. Această chestiune e cu totul diferitä de aceia, care este
supusă deliberărilor noastre. Nu e bine de a amestecă două chestiuni separate
prin însuşi natura lor. Nu e bine de a aminti într'o lege ce facem acum despre o
altă lege ce avem să facem în viitor într'un timp nedeterminat încă și într'o
formă ce nu putem preciză de pe acum. Nu e bine a prejudecă fără cercetare,
fără discutiune şi numai în treacăt chestiuni de importanţa înfiinţării unei bănci
de scont gi de circulatiune.

Aceste sunt principiile contra proiectului ce îmi iau libertatea a supune
deliberării onorabilului Senat.

Delegatul secţiei a IV-a, D. Sturdza

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 431

TABELĂ DE PROPRIETĂȚILE STATULUI LIBERE DE IPOTECĂ

Arenda anuală
actuală

DISTRICTELE

Nr. curent
Nr. pro-
prietätilor

Argeş . . . . . . . . . . . . . 103.100
Brăila . . . . . . . . . . . . . 666.005
Buzău. c a s n aoe gop . .. 473.449
Bacău. . . . . . . . . . . . . 189.237
Botoşani. . . . . . . . . . . , 18.085
Bolgrad . . . . . . . . . . . . 97.197
Covurlui. . . . . os . . . . +... 109.157
Dorohoiu. . +... % . . . . , . 47.306
Dâmbovita. . . s so . . , . . . 114.430
Doll... ec + + : à à 5 à 242.450
RAICU o 15 e à LU à & og ca à 43.010
Gorj, soe à 5 5 à 6 à ne » 0 39.185
Ialomiţa . . DAA Ss 220.600
Ilfov. . . . . . . + à 206,328
Ismail. . . . . ur : 99.089
ASis e base a ei see. ere 354.621
Muscel. à sos à à 4 à à à à + 55.418
Mehedinţi . . . . . . . . . . . 64.950
Neamţ ..... . . . . .. 852.505
Olt Jus He x a pe al Îi a 60.338
Prahova. . . . . . . . . . : 80.422
Putna. .......... . 90.144
Roman . . . . . . .. si “à 79.386
Râmnicul-Sărat. . . , . , “+ 45.220
Râmnicul-Vâlcei 100.697

Romanați 46.920
15.600

1.836
23.422
70.650
27.980
59.634

4.228.328

DS D NI OO Où B D ND =

dt m et bed bi
POP ND = ©

ND DD ND ND ND ND ND me m m bi
TO PUN = © © D AI ©

Suceava .
Tecuci
Tutova
Teleorman .
Vaslui .
Vlaşca .

D
00

www.dacoromanica.ro

432 C. I. BĂICOIANU
SITUATIUNEA BUGETULUI ANU
Cifra CREDITE ADĂUGATE IN CURSUL
cheltuelilor
după bugetul Zu

e MINISTERELE primitiv şi Pentru linia
5 rectificativ în | Suplimen- Extra- Ploesti-Pre-
e urma legilor tare ordinare | deal, Adjud-

El de reduceri Ox
1] Consiliul de miniştri . . 42,848|— — j= — |— — =
2] Ministerul de Interne. . 8.042.815/77| 106.945/75| 808.458/73 = E
3 » » Finanţe . . ,| 54.443.897135] 772.722]12] 531.347/93 =z hh
4 » » Justiţie, . .| 3.628.140 —| 24,250|— = HE — |
5 » » Lucr. Publ. .| 4.573.207/50 94.019|14| 1.847.182 |94[ 1.720.688 10
6 » » Războiu. . .| 16.184.991|—] 1.940.000|—| 4.499.366/85 = bl
7 » » Externe. . . 729.188/77| 26.180 — 3.293|10 — |—
8 » » Culte. . 1.910.009 23| 28.230 —| 30.560/54 = ol
Total, . .| 95.555.097|60| 2.992.347101| 7,720.210/09| 1.720.688/19

CREDITE
DE REPURTAT INSĂ

Pentru exerciţiul 1872 . . 824.266|60 = be = |=- = bh
» » 1873 . . 918,769|75 = = = Ll — j-
» » 1874 1.372,207/18 = E — H = |
» » 1875 1.982.665/70 — |- — | = =

100.653.006|73] 2.992,347/01| '7.720.210|09] 1 720.688|19

PROIECT DE LEGE
Pentru un imprumut ipotecar al Statului

Art, 1. Ministrul de finanţe este autorizat a contractă în numele şi pentru
Statul Român cu prima societate de credit funciar român din Bucureşti,
un împrumut până la concurența de 80.000.000 lei noui valoare nominală în
scrisuri funciare 7 la sută pe termen de 8 ani cu condifiunile prevăzute în pre-
zenta lege si stipulate în actele de împrumutare ce se vor încheià cu zisa 80-
cietate.

Art. 2. Pentru siguranţa şi garanţia plăţii împrumutului ce ministrul de
finanţe este autorizat a contractă prin prezenta lege, dimpreună cu dobânda,
cheltuelile de administrafiune şi alte accesorii, ministrul de finanţe este autorizat
a afectà şi a ipotecă în primul rang ipotecar proprietăţi rurale de ale Statului,
libere de orice sarcină până la concurenţa valorii acelor proprietăţi de 60.000.000
lei noui.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 433

LUI 1876 LA 31 DECEMBRIE 1876

ANULUI

Reduceri la Totalul credi-
Ministerul Suma |teloracordate| Plágile Plätile
de Războiu | creditelor „dup Dust făcute în ce rămân
Totalul din creditul | rămase ge) cursul anului| a se face
creditelor de 4 mil. rămase
= — — — = — 42,848|— 38.052/41 4.795169
915.404|48 — | 915.404|48| 8.958.220|25| 7.385.387|04 1.572.868 21
1.304.070|—| — |—| 1.304.070/05]| 55.747.967|40| 35.248.357173| 20.499.609 67
24.260106 = | 24.250/—| 3.652.890|—| 3.126.174163 526.215/73
3.661.890|27 — || 3.661.890/27| 8.236.097/77| 6.924.134167| 2.310.963|20
6.439.366/85| 1.600.961|72] 4.838.405|13] 21.023.396|13| 17.434.890/22| 3.588.505/91
29.473110 — _|— 29.473110 768.661185 659.637/29 99.024|56
58.790 54 = = 58.790 54 7.968.799 77 6.178.021 08 17 190,778 778 69
12.433.245 29) 1. 1.600. 961 72 10.832.283 57 106.387.381 17] 75.994.654 97 80.39 392.726 726 20

sz4.266150) — H — H — Haj ehde, — |
a] 98.975] — | — | — Hèl samba) 831.29194

3872018] — |-| — |H — |[]S|264.897/06|3/1.107.810/11
e aaa aa da E aa ol

Inscriptiunile ipotecare vor fi înscrise la tribunalele respective în registre
speciale, pentru a acceleră pe cât se poate luarea ipotecilor de către societatea
numită.

Art. 3. Dacă valoarea proprietăţilor ce sunt a se ipotecă nu va fi de 60.000.000
lei, împrumutul ce se va face se va reduce la suma ce va reprezentă jumătatea
valorii acestor proprietăţi.

Art. 4. Moşiile Statului din care ministrul de finanţe este autorizat a ipotecă
către zisa societate în proportiunea indicată în articolul precedent, sunt cuprinse
în alăturatul tablou.

Art. 5. Evaluarea acestor proprietăţi se va face de către consiliul de admi-
nistratie al primei societăţi de credit funciar român din București.

Art. 6. Pământurile acoperite cu pădure în întindere mai mare de 100
pogoane nu vor fi cuprinse în ipoteca constituită creditului funciar.

Art. 7. Legea de faţă serveşte ministerului de finanţe atât ca autorizare
generală pentru totalitatea ipotecilor, ce trebuiesc constituite spre garantarea

www.dacoromanica.ro

434 C. I. BAICOIANU
-e eee

întregii sume de mai sus, cât si ca autorizare specială pentru fiecare din pro-
prietätile Statului în parte ce se vor afectà ca ipotecă.

Delegatiunea, sub semnătura privată si purtând sigiliul ministerului fi-
nantelor, dată de către ministrul de finanțe oricărei persoane va alege spre a-l
reprezentă înaintea tribunalelor la luarea gi radiarea inscripfiunilor ipotecare,
va fi considerată ca o procură autentică, având în toate şi în totul efectul pro-
curelor autentice.

Art, 8 Ministrul de finanţe este în drept pentru Stat și în numele Statului
a face alegere de domiciliu ori în Bucureşti, ori în circumscriptiunea tribu-
nalului, unde se află situate imobilele ipotecate, după cum va puteà conveni
cu societatea,

Art, 9. Ministrul de finanţe, ca împrumutat în numele Statului dela prima
societate de credit funciar român din Bucureşti, fiind parte interesată, este
autorizat a renunţă la dreptul ce-i dă litera Ç dela art. 75 din legea creditului
funciar, de a numi prin comisarul guvernului pe cel de al treilea arbitru, în
caz de vreo contestatiune ridicată de dânsul ca împrumutat, ,

In asemenea caz el poate stipulă, că cel de al treilea arbitru să se numească
de primul preşedinte al înaltei curţi de justiţie şi de casatiune.

Art. 10. Ministrul finanţelor în persoană sau printr'un delegat al său va
reprezentà pe Stat în adunarea generală a societarilor, având numai 10 voturi,
conform art. 50 din statutele creditului funciar.

Art, 11, Contractele de împrumutare şi orice alte acte dintre Stat cu prima
societate de credit funciar român din București, sunt scutite de taxa timbrului
şi a înregistrării,

Art, 12. Ministrul de finanţe este autorizat să trateze cu Consiliul de admi-
nistratie al primei societăţi de credit funciar român din București, ca acesta
să consimtă:

1. Ça Statul să fie scutit de plată:

a) A cheltuelilor de administratiune gi a dobânzilor pe ziua de 30 Iunie
st. n. 1877;

b) A 1 la sută a sumei împrumutate, hotărită a se răspunde de către îm-
prumutafi în numerar, în caz de plată cu anticipatiune a datoriei contractate.

Art. 13. Pentru tot timpul duratei acestui împrumut, ministrul de finanţe
va trece fiecare an în bugetul Statului la cheltueli sumele ce trebuesc plătite
primei societăţi de credit funciar român din Bucureşti la 1 Maiu st. n. și 1
Noembrie st. n., a fiecărui an în monetă de aur.

Aceste sume sunt:

1. Pentru anul 1877, Y la sută plătiţi odată pentru totdeauna la realizarea,
împrumutului pentru capitalul de rezervă.

2. Pentru toţi anii împrumutului.

a) Cheltuelile de administrafiune.

b) Procentele scrisurilor funciare ce formeazá capitalul social.

Art. 14. Çu 15 zile înaintea finitului fiecărui semestru direcfiunea primei
societăţi de credit funciar român din Bucureşti, va anulă cupoanele scrisurilor
funciare liberate Statului, pentru a achită astfel pe acesta de procentele de 7
la sută ce datoreşte pe împrumutul contractat.

Art. 15. Toate contractele de împrumutare dintre Stat şi prima societate

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 435

de credit funciar român din Bucuresti, origicare ar fi data lor, vor aveà efectul
lor din ziua de 30 Iunie st. n. 1887.

Cei opt ani ai duratei împrumutului vor începe a curge dela 1 Iulie st. n.
1877 şi se vor sfârși la 1 Iulie st. n. 1887.

Art. 16. Toate dispozitiunile legii, statutelor şi regulamentelor creditului
funciar dimpreună cu stipulafiunile particulare şi speciale din prezenta lege,
fiind aplicabile întru toate Statului ca împrumutat, ministerul de finanţe
pentru Stat şi în numele Statului le va recunoaşte, şi va stipulă că niciodată nu
se va opune la executarea lor, prevalându-se de vreo lege, de vreun decret sau
de vreun regulament sau orice alte deciziuni, ale căror dispozitiuni ar fi contrarii
legii, statutelor, regulamentelor creditului funciar, precum şi legii de faţă.

Art. 17. Scrisurile funciare provenind din acest împrumut, vor fi depuse
la cassa de depuneri şi consemnatiuni într'o cassă specială, a căreia chei vor fi în
mâinile președintelui curţii de conturi, a președintelui primei societăţi de
credit funciar român din Bucureşti şi a unui membru al consiliului de admi-
nistratie, al casei de depuneri şi consemnafiuni.

Art. 18. Statul nu poate dispune în nici un mod şi sub nici un cuvânt de
aceste scrisuri funciare depuse.

Ele nu sunt destinate a fi scoase în circulatiune, ci sunt destinate a asigură
bonurile ipotecare, de care se vorbește la articolul de mai jos.

Art. 19. Pe baza şi până la concurenţa sumei acestor scrisuri funciare, depuse
la casa de depuneri şi consemnafiuni, Statul este autorizat a emite bonuri
ipotecare, purtând dobânda de 8 la sută, plătibilă de două ori pe an la 1 Ianuarie
şi 1 Iulie.

Intâia plată a dobândei se va face la 1 Ianuarie 1878.

Ari. 20. Bonurile ipotecare sunt la purtător.

Forma acestor bonuri ipotecare se va determină de către ministrul de
finanţe în înţelegere cu comisiunea specială instituită pentru aplicarea legii
de față.

Art. 21. Bonurile ipotecare vor fi: pentru 2/8 din valoarea lor în bucăţi de
câte 500 lei, pentru 3/8 din valoarea lor în bucăţi de câte 100 lei, pentru 3/8 din
valoarea lor în bucăţi de câte 50 lei.

Art. 22. Fabricarea bonurilor ipotecare se va face în străinătate cu cea
mai mare perfecţiune posibilă la unul din institutele cele mai renumite și mai
sigure pentru această fabricare.

Art. 23. Se acordă Statului un credit special de 100.000 lei pentru fabricarea
bonurilor ipotecare.

Art. 24. Bonurile ipotecare vor purtă semnătura membrilor comisiunii
speciale însărcinată cu aplicarea legii de faţă.

Afară de aceste semnături, bonurile ipotecare vor purtă o parafă a căreia
punere se va constată în registrul special, despre care se vorbește mai jos.

Art. 25. Se vor ţine procese-verbale despre fabricarea acestor bonuri ipo-
tecare.

Art. 26. Bonurile ipotecare vor purtă numere curente.

Art. 27. Bonurile ipotecare vor fi înscrise într'un registru special ţinut în
dublu exemplar, unul la cassa de depurieri şi de consemnatiuni și altul la mi-
nisterul de finanţe Acest registru va servi pentru a însemnă bonurile ipotecare
anulate.

www.dacoromanica.ro

436 C. I. BAICOIANU

Art. 28. Bonurile ipotecare odatä terminate, ele se libereazä de cätre co-
misiunea specială ministrului de finanţe, constatându-se această operaţiune
printr'un proces-verbal.

Art. 29. Emisiunea bonurilor ipotecare se va face de către ministrul de
finanţe în şase serii succesive de câte a şasea parte a valorii totale a bonurilor
ipotecare. Ele sunt destinate a consolidă o parte din datoria flotantá astăzi
existentă. i

Art. 30. Aceste bonuri ipotecare vor fi emise de către toate cassele Statului
gi primite de către dánsele pe cursul de 80 la sută.

Art. 31. Ministrul de finanţe este dator a retrage din circulaţie aceste bonuri
ipotecare până în opt ani de zile, retrăgând în fiecare an o optime.

La data de 1 Iulie 1887 toate bonurile ipotecare emise trebuie să fie retrase
din circulatiune şi stinse.

Art. 32. Bonurile ipotecare retrase din circulafiune se trimit la cassa de
depuneri şi consemnaţiuni, spre a se anulă şi a se desfiinţă de către comisiunea
specială.

Art. 33. De câte ori se vor anulă bonuri ipotecare, atâtea ori se va stinge
şi o sumă egală din scrisurile funciare depuse la cassa de depuneri gi consemna-
tiuni gi se va radiă o ipotecă corespunzătoare de îndoită valoare a scrisurilor
funciare stinse.

Art. 34. Până la stingerea totală a acestor bonuri ipotecare, ministrul de
finanţe va trece în fiecare an în bugetul Statului la cheltueli, suma necesară
pentru a plăti în monetá sunătoare dobânzile de 8 la sută a bonurilor ipotecare
emise.

Art. 35. Pentru asigurarea plăţii acestor dobânzi, Statul afectează într'un
mod special venitul băuturilor spirtoase.

Art. 36. Cupoanele bonurilor ipotecare se plătesc la scadenta lor à vista şi
în numerar de către toate cassele publice.

Cupoanele scăzute se primesc la toate cassele publice drept numerar.

Art. 37. Pentru a stinge bonurile ipotecare se vor vinde proprietăţile Sta-
tului ipotecate prin această lege primei societăţi de credit funciar român din
Bucureşti.

Art. 38. Vânzarea acestor proprietăţi se va începe dela 1 Septembrie 1877.

Art. 39. Se vor vinde în fiecare an proprietăţi rurale ale Statului pentru o
valoare de 7.500.000.

Pretul vánzárii se va pláti de cátre cumpárátor integralmente jumátate
in bonuri ipotecare al pari, jumátate ín bonuri de tezaur, bonuri domeniale,
bonuri rurale, bonuri Offenheim gi Stern al pari, renta a 50 la sută şi priorităţi
ale acţionarilor căilor ferate române a 70 la sută.

Art. 40. Bonurile ipotecare şi celelalte valori dela art. 39 provenind din
vânzarea proprietăţilor Statului se vor distruge îndată.

Art. 41. Dacă proprietăţile Statului vândute nu vor produce în bonuri
ipotecare 1/8 a sumei emisiunii acestora, comisiunea specială este autorizată
a preschimbă, după un mod ce se va determină printr'un regulament, celelalte
valori încasate, conform art. 39 în bonuri ipotecare până la concurența sumei
de 1/8 a emisiunii lor.

Art. 42. Vânzarea proprietăţilor Statului menţionate se face de către co-
misiunea specială. |

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE PIN 1977 437

Art. 43. Çomisiunea specială a bonurilor ipotecare este compusă din:

Ministrul de finanţe, președinte,

Preşedintele înaltei curţi de conturi,

Preşedintele primei societăți de credit funciar român din Bucureşti,

Trei din membrii consiliului de administraţie al cassei de depuneri si de
consemnatiuni, tpaşi la sorti, şi anume: unul din membri numiţi de Domn şi
unul din membrii aleși de fiecare din Corpurile Legiuitoare.

Art. 44. Directorul primei societăţi de credit funciar român din Bucu-
resti gi directorul cassei de depuneri gi de consemnatiuni vor functionà ca se-
cretari ai acestei comisiuni.

Art. 45. Acest Çomitet este instituit pentru a aplică cu sinceritate gi exac-
titate legea de faţă.

El va ave mai ales a privegheà:

Luarea inscripfiunii ipotecare asupra mosiilor Statului.

Depozitul de scrisuri funciare pe care se fundeazä bonurile ipotecare.

Fabricarea bonurilor ipotecare.

Predarea bonurilor ipotecare în mâinile ministrului de finanţe.

Anularea bonurilor ipotecare, a scrisurilor funciare gi a ipotecilor luate
asupra moşiilor Statului.

Primirea, preschimbarea şi anularea celorlalte valori încasate în plata
vânzării proprietăţilor Statului.

Art. 46. Vânzarea proprietăţilor Ştatului se face prin adjudecatiune publică
rânduită de către comitetul bonurilor ipotecare pe baza legii din 1868.

Art. 47. Preţul dela care se va începe adjudecafiunea va fi acela al valorii
stabilită de consiliul de administraţie al primei societăți de credit funciar
român din Bucureşti.

Art. 48. Falgificatorii acestor bilete cum şi toţi acei cari vor fi contribuit la
emiterea unei sume mai mari de bilete decât cele prevăzute prin legea de faţă,
se vor pedepsi conform art. 112 şi urmätorii din codul penal.

Art. 49. Comitetul special prevăzut la articolul 43 va elaborá un regulament
pentru aplicarea legii de faţă în toate amănuntele ei.

Acest regulament se va publică prin decret domnesc.

Delegatul secţiunii a IV-a, D. Styrdza

D-1 N. Cămărăşescu, membru al comitetului de delegaţi ai sectiunilor
citește urmátorul proiect, ca opiniune a d-sale:

Art. ]. Ministerul de finanţe este autorizat a emite bilete ipotecare până la
suma de 30.000.000 lei.

Aceste bilete vor fi la purtätor şi fără procente. Ele vor ave curs obligatoriu
si se vor primi ca monetă legală, al pari, la toate casele publice.

Art. 82. Biletele ipotecare vor fi în valoare de 5, 10, 20, 50, 100 gi 500 lei,
gi se vor fabrică în aceleaşi condițiuni şi sub acelaș control cu care se fabrică
biletele de bancă în străinătate.

Ele vor fi subsemnate de ministrul de finanţe şi predate consiliului de ad-
ministratie al cassei de depuneri şi consemnatiuni, care le va verificà, le va
contrasemnă printyun membru anume delegat pentru aceasta de consiliu, le va
înregistră întrun înadins registru cu matcă, parafat de membrii consiliului şi

www.dacoromanica.ro

438 C. I. BAICOIANU

conservat la această cassă, gi apoi le va remite ministerului de finanţe spre a le
pune în circulaţiune.

In acest consiliu de verificare va luă parte la toate operaţiile de verificare
gi un delegat al comercianților din Bucureşti, plătind o patentá de prima clasă.

Directorul creditului funciar va face parte de drept din acest consiliu de
verificare.

Art. 3. In adăstare de a se luă insrciptia ipotecară de care se vorbeşte la
articolul următor, aceste bilete vor fi garantate printr'o ipotecá legală generală
asupra tuturor proprietăţilor imobile libere ale Statului în valoare cel puţin de
60.000.000 lei, gi care ipotecá va rezultă din chiar faptul promulgării acestei legi.

Art. 4. Indată după promulgarea legii de faţă, consiliul de verificare vorbit
mai sus, în unire cu administraţia domeniilor, va dresă lista nominală de toate
proprietăţile rurale libere ale Statului până la concurenţa de 60.000.000 lei,
gi va face să se ia inscripţia ipotecară specială asupra fiecărei din aceste proprie-
táti la tribunalul situatiunii imobilului, pentru întreaga sumă de 30.000.000 lei.

Inscriptiunea se va luă de tribunalele respective după o simplă adresă a
consiliului de verificare subscrisă de ministrul finanţelor şi de administratorii
domeniilor.

Evaluarea fiecărei proprietăţi se va face luându-se de bază mijlocia arenzii
pe cei din urmă zece ani şi înmulțită cu 15.

Pădurile, în întindere mai mare de una sută pogoane nu vor intră în această
estimatiune, ci vor rămâneă libere de ipotecá.

Art. 5. Atât biletele ipotecare, cât şi toate actele şi procedurile ce va ne-
cesită emiterea lor, şi luarea inscriptiunilor vor fi scutite de taxe de timbru
sau altele.

Art. 6. Ministrul finanţelor este autorizat a vinde treptat parte din aceste
proprietăţi, astfel ca, în termen de cinci ani cel mult, să retragă din circulatiune
toate biletele emise.

Vânzarea, proprietăţilor se va face după legea din anul 1868, preţul vânzării
însă se va plăti integral numai în bilete ipotecare.

Art. 7. Biletele ipotecare, provenite din vânzarea proprietăţilor, se vor
vărsă la cassa de depuneri şi consemnatiuni unde se vor anulă prin ardere
imediat sub privegherea şi controlul consiliului de administraţie.

Art. 8. Biletele ipotecare cari s'ar fi uzat prin circulafiune, se vor schimbă
în altele noui purtând acelaş număr, de către consiliul de verificare, fără nici o
plată. Atât schimbarea cât şi anularea biletelor uzate se va face cu paza aceloraşi
formalitäti cerute de art. 2 pentru verificarea şi punerea lor în circulaţie; bi-
letele anulate se vor arde.

Art. 9. Falşificatorii acestor bilete, cum şi toţi aceia cari vor fi contribuit
la emiterea unei sume mai mari de bilete decât cele prevăzute prin legea de faţă,
se vor pedepsi conform art. 112 şi următorii din codul penal.

Delegatul secţiunii a V-a, N. Cămărășescu

D-l vicepreședinte Brătianu. Domnilor, discuţiunea generală este deschisă.
Vă amintesc numai că pe lângă proiectul guvernului sunt încă trei alte proiecte ;
prin urmare după închiderea discutiunii se va pune la vot cel mai depărtat ...

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEÇARE DIN 1877 439
Om |

Şedinţa dela 31 Maiu 1877
(Urmare)

Preşedinţia d-lui vice-presedinte Dimitrie Brătianu, asistat de d-nii secretari
Cămărăşescu Nicolae şi Leca George.

D-l Nicolae Drosu. Domnilor, mijloacele invocate de onor. D-l Sturdza
sunt atât de elocinte şi de convingătoare, încât nu mă voiu încercă de a le re-
levă, căci îmi este teamă să nu piardă din valoarea lor.

Dacă am cerut cuvântul, este numai pentrucă intro chestiune aşă de im-
portantă trebuie să ştie ţara cum s'a exprimat fiecare din noi, mandatarii săi.

Nu văd, Domnilor, vre-o diferență mare între proiectul guvernului şi acel
al majorităţii delegaților; hártia-monetá a propus guvernul, hârtie-monetă
ne propune şi comitetul delegaților; garantia este mai tot aceeaş, şi o cred
iluzorie. Hârtia-monetă este condamnată de istorie, de însuş Statele care
au încercat-o; sunt prin urmare în contra ei. Recunosc însă necesitatea de
a da guvernului mijloace ca să meargă înainte şi-mi aduc aminte că onor. D-l
ministru de finanţe, cu o altă ocaziune, a zis: 4 Dacă credeţi că ceeace vá pre-
zint nu este bun, nu aveţi decât să propuneţi altceva mai bun, gi eu voiu primi».

Aşă dar mă voiu încercă a arătă D-lui ministru în ce mod socotesc eu că
s'ar puteă acoperi deficitul care face obiectul desbaterilor noastre.

Voiu începe prin a propune reînfiinţarea legii vechi a licenţelor, despre
care s'a mai discutat. Aceasta ar da un adaus de trei milioane şi jumătate,

Să se suspende pe timpul războiului cheltuelile de lux, făcându-se şi oare-
cari reducţii în buget, şi acelea ar puteá sá dea o resursă de vreo două milioane.

Pe urmă a mai încasat tezaurul public pe anul curent vreo două milioane
din veniturile moșiilor ţării cari sunt în Basarabia, şi, după informatiunile
ce am luat, urmează să mai intre încă vreo patru milioane.

Pe lângă acestea mai adăugându-se un milion tributul care se plăteă la
Inalta Poartă şi care prin o lege specială, s'a hotărit a se trece la cheltuelile
armatei noastre, s'ar puteă alcătui o sumă de vreo 12 milioane și jumătate.

Deficitul acesta se compune şi din 16 milioane cu care s'a împrumutat
Statul prin bonuri de tezaur. Eu, cu ocaziunea şederii mele pe aci, m'am întâlnit
cu mai mulţi bancheri detentori de asemenea creanţe ale Statului şi m'au încre-
dintat că se poate amână un an achitarea lor plătindu-li-se, se înţelege, dobânda
regulat; o preschimbare de bonuri văd că se urmează în ministerul de finanţe
mai în toate zilele.

Iată dar că cu modul ce am indicat avem vreo 28 de milioane.

Mai este Domnilor şi o altă sursă, D-1 ministru sá deà autorizarea ca acei
cari au cumpărat dela Stat moşii cu condițiuni de ale plăti prin rate în 12 ani,
să se poată achită mai 'nainte bonificându-li-se o dobândă până la diferite ter-
mene. Aceasta ar produce încă vreo patru milioane. i

Cu chipul acesta iată că suma s'ar urcà la cifra de 30 de milioane. Admit
că poate să fiu înşelat la unele cifre, dar atunci Domnilor, ţara ar primi mai
cu plăcere să se arunce o mică contributiune extraordinară pentru timpul de
faţă, de cât introducând un rău atât de mare ca hârtia-monetă, care va aduce
o perturbatiune generală în toate ramurele activităţii publice.

Să nu ne facem iluziuni, Domnilor, hârtia-monetă este o calamitate, pe câtă
vreme nu este bazată pe un fond metalic, aşă că detentorii de asemenea hârtie
8'0 poată preschimbă în monedă sunătoare la moment.

www.dacoromanica.ro

440 Ç. I. BAIÇOIANU

Pentru aceste motive, Domnilor, mă declar în contra proiectelor ce se pre-
zintă, lăşând altora mai competinti a desvoltă cu mai mult talent opiniunea
mea contra hârtiei-monetă.

D-1 1. Brătianu, ministru-preşedinte. Domnilor, sunt nevoit să răspund
onor. D-lui Drosu că, dacă guvernul ar fi crezut că s'ar puteă face împrumutul
în ţară sau afară, negreşit că nu ar fi fost atât de neghiob încât să vină să vá
propună un expedient care, mai întâiu, ca expedient niciodată nu este bun,
şi al doilea, că asemenea expediente un Stat mic niciodată nu le pune în apli-
care decât când se află în mare nevoe,

Proiectul D-lui D. Sturdza, susţinut de D-l Drosu, nu este decât un simplu
împrumut prin intermediarea creditului funciar. Această idee am avut-o gi eu
ca unul ce fac parte din administraţia creditului funciar, când a fost pus la
ordinea zilei să se facă un împrumut, — atunci când se putea face împrumut, —
şi mulţi din membrii consiliului creditului funciar împărtăşiau dorinţa ca acel
împrumut să se facă prin creditul funciar, fiind poate mai avantajos pentru
Stat şi chiar pentru ţară. Astăzi însă, credinţa guvernului este că, prin orice
mijloace vom încercă să facem împrumutul, nu vom puteă reuși. Si, Domnilor,
cum o să poată să reuşească un împrumut cu $ la sută, un împrumut care o sá
se plătească într'un termen îndelungat, când noi astăzi pentru bonuri de tezaur
cu scadenţa la trei luni, ba chiar gi la o lună, plătim 12 la sută?

Onor. D-l Drosu, care are bonuri de tezaur şi se înţelege în aceste operaţiuni,
trebuie să cunoască ca şi mine, că împrumutul prin bonuri de tezaur plătibile
la 3, 6 și 9 luni şi cu 12 la sută nu s'a urcat niciodată mai sus de 7 milioane.
Si rău a zis că sunt 16 milioane; nu sunt decât 7 milioane; celelalte 9 milioane
sunt bonuri de tezaur date companiei drumurilor de fier şi altora, cărora Statul
neputând să le plătească la timp, a zis: Cel putin dati-ne bonuri de tezaur ca
măcar să beneficiem de dobândă; si eu nu m'am crezut în drept să refuz.

Repet încă o dată că nu sunt decât 7 milioane. Şi chiar pentru aceste 7
milioane nu toţi de bună voia lor au venit să împrumute pe Stat. Mulţi din
acei cari aveau mandate şi pe cari Statul nu le puteă plăti şi-au zis: Decât
să ţin mandatul care nu produce nimic, mai bine să iau pe el bonuri de tezaur
care produce 12 la sută.

Prin urmare, încă o dată, cum crede onor. D-l Drosu că cu 8 la sută si cu
termen îndelungat o să gäseascä 30 de milioane, când cu bonuri de tezaur cu 12
la sută gi pe termene scurte de 3, 6 şi 9 luni nu am putut gäsi, după cum am
zis, decât până la '? milioane, și pe cari fac ce fac ca să le plătesc la termen,
fiindcă posesorii lor pot reclamă, și sunt în dreptul lor.

Dar împrumutul care îl voiu face nu are nici şansa aceasta; apoi, cum
o să găşesc 30 de milioane, si cu 8 la sută, şi plătibil în termen foarte îndelungat,
când de multe ori, plătibil la lună cu 12 la sută, nu se gägeste? Prin urmare,
nu are nici o valoare, nu poate aveă nici o eficacitate acea resursă pe care onor.
D-l Sturdza şi D-l Drosu o pune la dispoziţia tezaurului.

Acum sá revenim la resursele cari le pune iarăşi la dispozifiunea noastră
D-l Drosu; D-sa zice că am primit dela guvernul rus din venitul proprietăţilor
monastirilor Statului din Basarabia dejă 2 milioane şi că mai avem a luă vreo
4 milioane. Am primit 900 și atâtea de mii de franci și ni se asigură că mai
avem drept la vreo 200.000 de ruble: atâta tot; prin urmare vedeţi că acea
sumă de vreo gase-gapte milioane se reduce la un milion gi câteva sute de mii

www.dacoromanica.ro

PESRATERILA PARLAMENTA RE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE PIN 1877 441

de franci. Acum despre bonuri de jezaur. Se știe că am venit cu un proiect în
această privinţă, şi Camera m'a făcut să înţeleg că trebuie să-l retrag; a fost
scrupul mai cu seamă din partea acelora cari sunt tari în drept, şi s'a zis că
de sar fi făcut cu aceste condițiuni, concurenţa ar fi fost mai mare gi prin
urmare se face în paguba Statului.

D-1 Drosu a mai vorbit şi de o altă măsură, aceia de a plăti cei ce au cum-
părat moşii dela Ştat toate ratele lor cu anticipație, servindu-le Statul o do-
bândă. Câţi însă s'ar găsi care să facă asemenea, plăţi?

Nu a fost părerea mea ca să poată să fie o másurá favorabilă numai acelor
Domni care pot să dispună de acele proprietăţi pentru alte trebuinte, ca să le
poată, de exemplu, ipotecă la creditul funciar. Eu însă cred că, dacă s'ar dis-
cută, chestiunea mai serios, şi Camera şi Senatul ar adoptă această măsură;
dar această mágurá astăzi, să nu crează onor. D-l Drosu că ar creà o resursă
pentru Ştat. Eu am căutat sá pun pe proprietari în poziţie de a fi deplini stă-
pâni pe moşiile cumpărate dela Stat, pentrucă nu este bine ca să ţinem 12 ani
cu proprietăţile aservite, dar cu resursele D-lui Drosu nu este tocmai nemerit.
Nu aveţi decât să mergeţi la administraţia domeniilor să vedeţi cum se plătesc
ratele ; să vedeţi acei Domni proprietari cari plătesc ratele cu ce greutate le plătesc,
cu ce greutate se încasează, să vedeţi ce rămăşiţe enorme sunt; sunt proprietari
cari nu au plătit ratele de trei ani de zile! Prin urmare acei Domni proprietari
cari să poată plăti au să fie prea puţini.

Qnor. D-l Drosu iar a vorbit de a se face reduceri în buget. Reducerile ace-
lea trebuie să le facem, dar aceasta este maj mult ca să nu încurcăm viitorul;
însă acele reduceri, oricât ar fi de marj, nu sunt ca sá ușureze și să îmbună-
täteascä tezaurul public astfel ca să poată face plăţile imediat. De aceea am
fost nevoit să arăt D-lui Drosu că toate mäsurile propuse de D-sa nu au njci
o eficacitate.

D-l P, Carp. Domnilor, avem înaintea noastră, în afară de legea guver-
nului, trei proiecte: unul al D-lui Cămăraşescu, neinsotit de nici o expunere
de motive, ca să putem şti pentruce D-sa, ca reprezentant al secţiei V, a mo-
dificat proiectul votat de Adunare; alt proiect este al D-lui Boerescu, şi al treilea,
este al D-lui Dimitrie Şturdza. Voi lăşă la o parte proiectul D-luj Cămărăşescu,
fiindcă aş dori mai "nainte să cunosc cari sunt temeiurile pe cari s'a bazat ca
să producă neînsemnatele modificări cari s'a adus proiectului votat de Adu-
nare. Voiu desbate deci numai proiectele D-lor Boerescu și Şturdza, cu atât
mai mult, că proiectul D-Jui Boerescu, de şi-şi dă aerul unei ameliorări foarte
însemnate a proiectului votat de Adunare, nu este decât tot acelaș.

Voiu căută, Domnilor senatori, a înlătură orice cuvinte care ar putea fi
interpretate în sensul unui antagonism sau a unei animositäti în contra gu-
vernujui actual. Sunt adversar cunoscut al partidului astăzi la putere; sunt
însă momente când spiritul de partid trebuie cu totul înlăturat și când trebuie
să ne dăm mâna ca să urnim ţara din răul în care a intrat; cu toate acestea
trebuie să ne dăm seama care este mijlocul cel mai nemerit ca să egim din acest
impas gi să nu luăm cel dintâiu proiect pripit şi să zicem: « Ai să scăpăm tara »
fără să ne gândim nici la prezent nici la viitor, încurcând mai mult lucrurile
decât aducând vreo ameliorare.

Proiectul primitiv prezentat de Adunare şi proiectul D-lui Boerescu, pentru
mine, au un mare inconvenient, care este de a fi nici mai mult nici mai puţin

: 29
www.dacoromanica.ro

442 C. I. BAICOIANU
a

decât o declarare de faliment! Naşte acum întrebarea dacă am ajuns în aşa
pozitiune, încât am căutat toate mijloacele cari s'ar puteă găsi pentru a scăpă
de acest faliment şi nu le-am putut găsi; eu susțin că nu s'au căutat toate mij-
loacele și că s'ar fi putut găsi altceva.

Ce este, Domnilor hârtia-monetă? Hârtia-monetă nu este altceva nimic
decât un refuz de plată si înlocuirea unei valori prin un apel la un credit forţat
pe un timp oarecare. Ştatul datorește, 8. ex., un galben unui cetăţean, şi în
loc să-i deà acel galben îi substitue o bucăţică de hârtie si zice: « Eu te silesc,
creditorul meu, să consideri aceasta ca galben». Prin urmare, s'a substituit
un lucru imaginar unei valori certe. Se înţelege că aceste noui valori, — dacă
este permis sá întrebuinţez acest termen, — trebuie să capete valoarea lor
numai dela încrederea şi dela pozitiunea în care se află Ştatul; fiindcă însă,
din nenorocire, Ştatele n'au avut recurs la asemenea mijloace decât atunci
când pozitiunea lor este sdruncinată, negreşit că primul punct de pornire al
hârtiei-monete nu este decât discreditul. La început această discreditare va-
riază, pentrucă oamenii trăesc cu speranţa gi cred că pozitiunea cea grea are
să se amelioreze ; gi cu cât se depărtează momentul în care se lichidează situa-
tiunea, cu atât discreditarea merge înainte şi cu atât Statul este silit să aibă
recurs la noui emisiuni, gi aşa din ce în ce discreditul merge înainte. Ca sá vă dau
exemplu: când s'au făcut asignatele în Franţa, diferenţa de agio între asignate
și napoleon eră de 42 fr.; peste un an napoleonul nu se puteă cumpără decât
cu 19.200 îr. în asignate, şi o oca de pâine variă între 250 şi 300 îr! Acesta este
un lucru istoric care se poate constată din toate cărţile statistice; n'am nevoe
a intră în multe probe, căci sunt lucruri cunoscute; chiar şi aceia cari se ocupă
în mod elementar cu materiile acestea nu pot să mă combată. Prin urmare
aveţi să începeţi cu un discredit mare, gi aveţi să fiţi obligaţi a face o îndoită
emisiune voluntară de hârtie în ţară şi o ex-emisiune involuntară de aur afară
din ţară.

In alte ţări pericolul deşi a fost mare, deşi au avut loc catastrofele cele
mai mari, totus răul nu a fost agá de mare cum va fi la noi, pentrucá în ţările
acelea aceia cari vreau să aducă producte din ţări străine trebuie să cumpere
aur şi, neputându-l găsi decât scump, erau siliţi să aibă recurs la industria
naţională gi moneta-hârtie eră ca un soiu de prohibiţiune, de protectiune la
graniță pentru intrarea industriei străine. De aceea voiu aduce un exemplu,
care deşi nu se potriveşte cu totul la cazul de față, însă explică ideea mea.
Industriaşii cei mari din Austria, dela Brun si din Boemia, s'au opus să plă-
tească datoria băncii şi să se restabilească valuta, căci aceasta le serveà ca un
fel de protectiune în contra industriei străine ; şi de aceea când guvernul Austriei
voiă să plătească datoria de 80 milioane, a găsit în acea mare industrie puternice
opuneri tocmai din cauză că starea valutei eră un fel de protectiune în contra
industriei străine.

La noi industrie nu avem deloc, prin urmare nu putem speră nici această
despăgubire minimă; căci din contra grânele noastre au să se plătească chiar
de străini cu monetă-hârtie pe care au să o cumpere eftin. Noi, din contra,
avem să importăm întreit şi împătrit produsele industriei străine care suntem
siliţi să le aducem din străinătate cu aur, căci, oricare va fi curagiul industriei
române, nimeni nu mă va puteà face să cred că în câţiva ani are să se poată
introduce o industrie oarecare în ţara aceasta.

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE PIN 1877 443
= e ———— =>

Cum zic, proiectul D-lui Boerescu este mai tot acelaş ca al guvernului
pentrucă nu înţeleg cari sunt deosebirile. Hârtie-monetă este şi aceea a D-lui Bo-
erescu ; hârtie-monetă este şi proiectul guvernului ce mai este reprezentat, cum
am zis, într'un mod tăcut şi de proiectul D-lui Cămărăşescu. D-l Boerescu nu
zice în raportul său cum că încrederea acestor titluri depinde dela veracitatea
ipotecilor. Dar bine, asignatele nu erau verace? şi nu erau întemeiate tot pe
moşii cari erau ipotecate şi cari serveau la asigurarea şi garanţia acestor hârtii?
— este iarăş un lucru istoric şi nu le va contestă nimeni.

Ceeace ridică şi susține creditul nu este numai veracitatea garanţiei, este
posibilitatea ce are hârtia de a fi transformată în aur, adică de a îi mobilizată.
Când eu am un efect chiar de nu este ajuns la scadentá, însă dacă ştiu că în
fiecare moment pot să-l schimb pentru bani, şi prin urmare, pot mobiliză ca-
pitalul meu care este imobilizat într'o valoare oarecare, se înţelege că asemenea
efecte se bucură de credit. Când am de exemplu un bon rural do o sută de franci,
dacă ştiu că acel bon rural nu l-aş puteà la fiecare moment să-l schimb în aur
ca să îndeplinesc o nevoie, este sigur că cursul acestei hârtii nu are să fie agá
de mare cum ar trebui să fie. Ei bine, tocmai aceasta se întâmplă la hârtia-
monetă, pentrucă chiar în baza ei este aceasta ca să se prezinte cu următoarea
declaratiune: eu mă impun ca valoare ce nu se poate preface în aur, gi aurul
este înlocuit prin cursul forţat.

Prin urmare, vedeţi că una din condiţiunile cele mai însemnate, mai mult
decât veracitatea de care s'a vorbit, este de a aveă dreptul de a transformă,
de a mobiliză o valoare, iar nu à o ţine în ladă şi a aşteptă 30 de ani, pentru
ca să o schimbe în aur. Aceasta tocmai face creditul valoarei, şi tocmai acl
dela început hârtia-monetă nu împlinește această conditiune, astfel că din
capul locului este lovită de discredit, şi acest discredit se läteste din ce în ce
mai mult. Prin urmare, aceea ce zice D-l Boerescu de veracitate, eu nu o pot
primi, gi să vă dau un exemplu financiar: să admitem că Statul are nevoie de
un împrumut, şi se adresează la un grup de bancheri, — şi să presupunem că
ne bucurăm de credit ca unul din Statele cele mari, ca Anglia, ca Franţa, —
gi să zică: Am trebuintá de 30 milioane; nu fac împrumut cu rentă, vă dau
atâta la sută cu conditiune însă ca aceste hârtii să nu le puteţi vinde, ci să le
păstraţi până la scadentä. Cu această conditiune nu veţi găsi, şi nu va găsi nici
Anglia, nici Franţa, bani plătind o dobândă nu de 12 la sută, dar chiar de 25
la sută, pentrucă nu vor aveà posibilitatea de a mobiliză capitalul várit în
această afacere; şi de aceea si institutiunile de credit au de bază fundamen-
tală a organizării lor de a mobiliză cea mai mare parte din capitalul lor, căci,
o mai repet încă o dată, creditul nu e posibil decât cu siguranţa că putem în
fiecare moment mobiliză capitalurile noastre.

Acum, Domnilor, naște întrebarea, dacă putem să ne ferim de acest rău,
de emiterea hârtiei-monetă?

La aceasta cred ca şi D-l Boerescu, ca şi guvernul, că, dacă ar fi posibili-
tate de a se face un împrumut, am preieri contractarea împrumutului. Nu
sunt însă de părerea D-lor, când susţin că un împrumut e imposibil, şi că tre-
buie să avem recurs la hârtia-monetă. Şi ca probă că un asemenea împrumut
nu s'ar puteă face, este răspunsul D-lui ministru de finanţe la opiniunea emisă
de onor. D-l Drosu; a zis că bonurile de tezaur, care au o dobândă de 10 sau
12 la sută, nu se urcă decât la suma de 7—8 milioane. Aceasta să-mi permită

www.dacoromanica.ro

444 C. I. BAICOIANU
A CN IA a RI RR __ SR

D-l ministru de finanţe să zic că nu este un argument, pentrucă este evident
că bonurile de tezaur nefiind o operaţiune fixă între guvern şi împrumutător,
împrumutătorii nu au înaintea ochilor lor de cât un plasament provizoriu;
şi se înţelege că prin asemenea mijloace nu veţi puteă D-voastră găsi o sumă
foarte mare, şi prin urmare nu se poate aduce în discufiune argumentul că
se plătește o dobândă de 10 sau 12 la sută pentru o sumă de un împrumut cu
bonuri de tezaur, şi că aceasta ar aveà relatiuni cu un împrumut asà de mare
ce s'ar contractă şi nu am plăti o aşă de mare dobândă.

Eu cred, Domnilor, că proiectul D-lui Sturdza are posibilitatea unui ase-
menea împrumut: în alte împrejurări aş fi fost contra şi acestui proiect de lege.
Când a fost vorba, în Adunarea de sub ministerul Catargi, a se face un împrumut
cu rentă, au venit unii din Domnii deputaţi, şi au propus a se face un împrumut
la creditul funciar; eu atunci am fost contra acestei idei, pentru motivul că
nu este bine ca această institutiune să-şi amestece creditul său cu al Statului,
şi m'am opus, prin urmare, atunci, când însă suntem într'o stare atât de anor-
mală în cât suntem siliţi sau de a aveă recurs la un faliment, sau de a aveă
recurs la unul din mijloacele ce ni se propune, atunci mai bine să facem un
împrumut cum este acela dela creditul funciar, care mai are avantajul de
a ne da o normă fixă pentru interesul ce este de plătit.

Dacă de exemplu ne-am duce la un grup de bancheri să ne facă un îm-
prumut, ei vor vol să beneficieze de starea în care se află Statul, spre a cere,
afară de interes care este legitim acum a fi mai mare, şi o primă de asigurare
în contra eventualitätii unei stări politice, în care noi putem aveă încredere,
dar în care străini nu pot aveă. Prin creditul funciar însă ne adresám d'a dreptul
către public şi ne scăpăm de acei intermediatori care în totd'auna s'au folosit
de împrejurările grele în care se află o ţară; paguba în adevăr poate să fie mare
pentru Stat, dar, ceeace mă nelinisteste în chestiunea aceasta si de care scăpare
prin proiectul D-lui Sturdza este discreditul şi perderea indirectă ce ar aduce
hârtia-monetă asupra avutiei naţionale.

Această perdere indirectă, care nu se poate evaluă d'inainte la noi, în
Franţa a fost atât de mare, în cât ea s'a evaluat la a patra parte, de nu chiar
la jumătate a întregii averi a ţării. Prin urmare, prin sistemul D-lui Sturdza
avem să compromitem cel mult 4—5 milioane, pe când cu sistemul celălalt avem să
compromitem 14 parte din averea naţională.

Si atunci această datorie nu se mai acoperă cu o perdere de 4—5 milioane,
ei cu sute de milioane.

Prin urmare, Domnilor, din toate aceste consideratiuni, voiu aşteptă să
văd cari sunt argumentele cari se dau în favoarea hârtiei-monetă. Cât pentru
mine, eu mă pronun contra proiectului D-iui Boerescu gi susţin proiectul D-lui
Sturdza,

Aş aveá însă şi o altă propunere sá fac, má tem însă ca guvernul să nu rás-
pundă că nu are timp şi că-i trebuie mijloace imediat.

Iată care este măsura care aş fi voit-o eu: am pornit dela următorul punct
de vedere: că, ori de câte ori a fost să se lichideze într'o ţară oarecare o situa-
tiune financiară Ca aceea care se crează prin emiterea de hârtie-monetă, aceasta
niciodată nu s'a putut face direct de către Stat, ci a trebuit să facă numai inter-
venind d’adreptul creditul public si comerţul prin crearea unei bănci de scont
şi circulafiune. De aceea ag crede că, dacă s'ar fi putut face o asemenea „bancă

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 445

de scont şi circulatiune în timp foarte repede, să se incredinteze ei emiterea
de hârtie, se înţelege că atunci nu se va mai emite sub forma de hârtie-monetă,
ci sub tormă de bilete de bancă.

Dar poate că mi se va obiectă cum că pentru a se infiintá o asemenea bancă
de scont gi circulafiune trebuie un capital, un stock şi că în străinătate D-l mi-
nistru de finanţe declară că nu se poate găsi; ei bine, părerea mea ar fi cum
că acel stock metalic, acest capital bănesc care ar trebui, să se ia din ţară prin
mijlocul unui impozit forţat. Să se impună Y sau Y asupra averilor, însă cu
conditiunea ca fiecare din aceia cari dau banii aceștia să devină ei acţionarii
acestei institutiuni şi lor să li se fncredinteze operaţiunea de bancă şi ei să tragă
profitul.

Iată cum înţeleg eu că s'ar puteă scăpă situatiunea. Fiind însă că această
bancă astăzi cu greu s'ar puteá înfiinţă înainte de una sau două luni, voiu votá
pentru proiectul D-lui Sturdza. Am zis.

Voci. Sunt 5 ore.

— Se consultă Senatul dacă voeşte a se prelungi ședința până la 6 ore,
si se primeşte. y

D-l Cămărăşescu. D-1 Carp s'a mirat că dece contra-proiectul susţinut
de mine în comitetul delegaților nu-l vede însoţit de o expunere de motive.
Ar fi avut mare dreptate dacă as fi fost eu raportorul şi nu mi-aş fi expus mo-
tivele ; dar, ca simplu delegat ce am fost al sectiunei V, regulamentul Senatului
nu mă obligă să fac expunere de motive. Dacă D-l Carp ar fi fost cu luare aminte
la citirea acestui contra-proiect, ar fi putut vedeă că nu este altceva decât
amendament la proiectul guvernului votat de Adunarea deputaţilor, şi ar mai
fi putut să urmărească şi unde şi care sunt modificările ce s'au introdus în pro-
iectul guvernului.

Domnilor, în secţiunea V, de unde am fost ales delegat eu, nu s'a avut
în vedere decât proiectul votat de Adunare, care eră acela presentat de gu-
vern, cu mai multe amendamente. Secţiunea V, zic, ocupându-se cu cercetarea
proiectului primit de Adunarea deputaţilor, a fncuviintat să-i facă oarecari
modificări ; aşa, de exemplu la art. 2, al. 2, vedeţi că se cere ca biletele ipotecare
să fie subscrise prin grefá, a primit să se şteargă cuvântul acesta, şi să se zică
că se subscrie de ministrul de finanţe, a mai primit să se mai şteargă cuvântul
grefă dela un membru delegat al consiliului şi s'a adăugat, spre mai multă sigu-
rantä, ca aceste bilete ipotecare să fie înregistrate într'un registru anume pa-
rafat de un membru al consiliului, conservat în acea cassá. S'a cerut şi s'a primit
ca delegatul comerciant despre care se vorbește în alin. 3 dela art. 2 să plă-
tească o patentá nu de a III-a clasă, ci de I-a clasă.

La art. 4, alin. 1, unde se vorbeşte despre inscriptiunea luată de tribunale,
s'a adăugat, ca necesitate, să figureze pe hârtie şi subscrierea ministrului de
finanţe, iar nu numai a administrației domeniilor.

La art. 6, unde se vorbeşte să fie baza acestei ipoteci, guvernul este autorizat
ca, îndată după încheerea păcii, să contracteze un împrumut, şi la cellalt ali-
niat, unde se zice că acel împrumut dacă nu se va puteà efectuă în termen
de 2 ani dela incheerea păcii, să se scoată moșiile în vânzare, secțiunea V a
fost preocupată de a se recurge la un termen pentru vânzare mai scurt; prin
urmare, la art. 6, în loc să se zică că guvernul să fie autorizat să vânză parte
din acele moşii astfel ca în curs de 7 ani cel mult să se retragă biletele din cir-

www.dacoromanica.ro

440 Ç. I. BAIÇOIANU

culatie, a primit să se zică că este mai bine ca în termen de 5 ani să fie retrase
prin vânzarea moșiilor, toate biletele din circulatiune.

Voind apoi ca biletelor să li se deă o valoare mai mare, a pus ca vânzarea
proprietăţilor să nu se facă cu altă plată decât numai cu din aceste bilete, La
art. 7 din proiect, care se ocupă cu instituirea unei bănci de scont şi de circu-
latiune, avându-se în vedere greutăţile ce se prezintă pentru a se înfiinţă acu m
sau într'un timp apropiat o asemenea bancă, nu a fost secţiunea de părere
să mai alergăm la un asemenea lucru şi am recurs la grabnica vânzare a mo-
şiilor ca să se tragă din cel dintâiu an din circulaţie biletele şi după $ ani ele
să nu mai fie în circulaţie.

Ga articol final în proiectul votat de Adunare, secţiunea, având în vedere
obiectiunea ce i s'a făcut că nici o lege nu trebuie să aibă putere retroactivă,
si că în tranzacţiile cari s'au făcut până acum nu sa avut în vedere decât numai
monetă în numerar, s'a adoptat că această lege nu va fi aplicabilă în privinţa
tranzactiunilor de până acum. Prin urmare, tranzacţiile cari s'au făcut înainte
de această lege nu se va pretinde de a fi achitate cu bilete ipotecare.

Acestea au fost amendamentele ce am propus la proiectul votat de Adu-
nare, din preschimbarea căruia se vede la fiecare articol şi din adáugirea artis
colului final se poate cunoaşte gi scopul pentru care s'a făcut. Rămâne la D-voa-
stră, când veţi votă proiectul pe articole, să primiţi amendamentele propuse
de mine în secţiunea V și primite de această secţiune. Astfel că pentru aceasta,
am gi fost însărcinat delegat, şi rolul meu fiind hotărît în comitetul delegaților,
n'am putut să mă asociez cu celelalte două proiecte pe cari le resping.

Şedinţa din 31 Maiu, 1877
(urmare)

D-] Al, Orăscu, Domnilor senatori, ascultând pe D-l Cămărăşescu, ati putut
auzi explicările date pentru a introduce mai multe amendamente la proiectul
guvernului, cari toate tind la o îmbunătăţire. Punctul principal însă care l-a
ocupat pe d-sa este cuprinderea art. 10 din proiectul D-sale; în acest articol
se zice;

« Această lege nu va fi aplicabilă în privinţa tranzactiunilor de până acum;
prin urmare obligatiunile ce au luat naştere înainte de această lege, nu se va
pretinde a fi achitate cu biletele ipotecare.»

Acest punct de plecare al D-lui Çämäräsescu este foarte just gi bazat pe
legalitate. Cum puteţi d-voastră, Domnilor senatori, să obligaţi pe acei cari au
împrumutat pe Stat cu monetă metalică, aur sau argint, ca să-şi primească
drept plata creanţelor lor în bună credinţă biletele ipotecare, sau mai bine
hârtie-monetă cu o valoare depreciatá, 30 poate şi 40 la sută mai jos? Cu alte
cuvinte, cum, în cuget curat, am pute toleră o nedreptate atât de strigătoare,
ca creditorul Statului în loc să-şi primească dreptul său în deplinătate, să-l
primească scăzut, adică, în loc de 10.000, şapte sau şase mii?

Vedeţi dar, onor, D-ni senatori, că D-l Gămărăşescu, plecând dela acest
punct formulează art. 10. Dar mai sunt gi altele pe care mă voiu sill a le des-
voltă, căci durerea este în mai multe părţi.

Domnilor, guvernul are trebuintä de 30 milioane lei. N'am auzit pe ni-
meni Care să pună în dubiu această necesitate a Statului. Toţi recunoaștem

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEÇARE PIN 1877 447

că Statul este dator să facă faţă la mai multe obligaţiuni ale sale, apoi să achite
mandate în suferinţă şi înfine să întâmpine cheltuelile zilnice gi sá întreţie ar-
mata de care are ţara necesitate; numai este de tăgăduit că necesitatea este
evidentă când ţara este datoare. Apoi, Domnilor, toţi cetăţenii trebuie să con-
tribuie la înfiinţarea acestui împrumut, căci dacă numai unii contribue, dacă
pe unii cade sarcina gi pe alţii cad foloasele, apoi mi se pare că legea nu este
dreaptă. Biletele cari se pun, atât în proiectul guvernului, cât și în proiectele
Domnilor Boerescu şi Sturdza, adică hârtie-monetă, sunt tot bilete cari are să
se deă acelora ce au săia dela Stat, şi nu atinge în nimic pe partea bogată care
nu are să ia dela Stat. Apoi dreaptă este această lege? Biletele, în sine, sunt o
nenorocire, după mine; căci isbesc numai pe unii și alţii trag foloase dela dán-
sele. După proiectul d-lui Sturdza se zice: facem un împrumut. Prin urmare,
se pune silá funcționarilor şi pensionarilor ca ei şi numai ei să facă împrumu-
tarea, adică, în loc de a le da bani, să le dăm aceste bilete pentru lefuri şi pensii;
prin urmare, un împrumut forţat numai asupra celor slabi!

Ce vor face funcţionarii şi pensionarii cu acele bilete (hârtie-monetă)?
Vor trebui! să alerge la cămătari, la acei cari pot dispune de numerar ca să le
prefacă în monetă metalică cu pierdere de 30 şi chiar 40 la sută.

Neapărat că ei, adică pensionarul şi funcţionarul, neputând să cumpere
cu acele hârtii, ca monetă, nici dela măcelar, nici dela precupeţ, nici dela háinar
nimic, vor fi nevoiţi a alergă în fiecare zi la uzurari. Si aceasta merge neîncetat
la fiecare lună, la fiecare zi; căci guvernul, primindu-le al pari, adică suta în-
treagă, se folosesc cei cu mijloace în paguba celor fără mijloace şi a nenoroci-
tilor ce au să ia dela Stat, precum şi a tuturor cari, în bună credinţă, având
contracte cu Statul și având mandate de achitat, vor primi hârtie. Dar mai
sunt gi alţii cari, având bonuri rurale, domeniale, etc., vor fi nevoiţi să primească
plata, atât a cupoanelor, cât şi plata bonuriloriegite la sorţi, în hârtie; prin
urmare și aceştia vor fi isbiti de această lege asupritoare, Nu este drept ca acela
care a avut nenorocirea să-şi vânză moşia, şi cu restul banilorsă fi avut încre-
dere în Stat să cumpere bonuri de ale Statului, să sufere scădere în averea sa.
Bonurile rurale sunt garantate prin chiar Constitufiune; onoarea Statului nu
permite vătămarea intereselor posesorilor lor. Legea de faţă izbește, în mod
arbitrar, toate legămintele Societăţii. Nu este drept ca unii să sărăcească şi
cei avuti să se îmbogăţească din sudoarea și lacrimile celui sărăcit. Nu este
drept ca cel cu mijloace pecuniare metalice să se bucure din jalea celui ce va
fi nevoit a vinde acele bilete hártie-monetá, să se inavuteascá într'un mod atât
de strigător, ba încă, după proiectul D-lui Boerescu, să i se mai acorde încă 10
la sută peste valoarea nominală socotită în plin, când cu aceste bilete, Domnii
avuti vor cumpără moșii de ale Statului. Legea de faţă este o calamitate, pen-
trucă sporeşte sărăcia.

Dar mi se face întrebare: Ce pun în loc? Voiu spune opiniunea ce am pus
în secțiunea IV: Să facem un împrumut forţat, care are să îndeplinească tre-
buinta Statului cu mai multă bunăvoință din partea tuturor.

Dacă Serbia, întrebuinţând acest mijloc, a fost în stare să găsească 3 Ya
milioane, Serbia o ţară săracă, tara Românească, la nevoia Serbiei, va puteà
da înzecit, 100 gi chiar 200 milioane. Nu suntem însă la nevoia nici la nenoro-
cirea Serbiei.

www.dacoromanica.ro

448 C. I. BAICOIANU

Tara Româneascä cuprinde 800.000 “familii; dacă ar da cu împrumutare,
gi cu o dobândă oarecare, fiecare familie câte 40 lei, iată îndată 32 milioane
lei. Această măsură ar fi apăsătoare pentru familiile sărace; voiu scoate, prin
urmare, 500 mii familii ca necapabile de a contribui la împrumut. Voiu luă,
numai 300 mii familii câte lei 100, vom aveă imediat 30 milioane.

Şi această măsură este apăsătoare pentru părţile cele fără mijloace sufi-
ciente; voiu face dar o clasare proporţională cu venitul gi zic că se pot găsi
în România 1000 familii din cele mai avute, care în termen mediu şi pe baza
proporţionalătăţii venitului, să contribuie la împrumut cu câte 4000 lei. Astfel
dar:

1000 familii cu câte 4000 fac 4 milioane;
. 10.000 familii cu câte 1000 fac 10 milioane;
. 50.000 familii cu câte 200 fac 10 milioane;
. 100.000 familii cu câte 40 fac 4 milioane;
150.000 familii cu câte 20 fac 3 milioane;

Astfel că numărul de 311 mii familii vor pueă cu înlesnire acoperi împru-
mutul de 31 milioane.

Acesta ar fi cel mai uşor mijloc ca guvernul să aibă cele 30 milioane, fără
apăsare, venind fiecare din noi, cari compunem Statul, să ajutăm nevoia Sta-
tului în mod egal şi echitabil, iar nu precum se vede în diferitele proiecte, cari
toate sunt bazate pe nedreptate.

Cea mai bogată clasă nu va da decât proportiunea a patru mii lei. Eu vă
declar că, după averea mea, ar trebui să fiu clasat în a III-a categorie a da 200
lei. Dar mă voiu pune în rândul celor mai bogaţi din ţară, mă voiu pune în
clasa I, alături cu D-nii Cantacuzino, Drosu, şi voiu contribui la acest îm-
prumut cu patru mii franci, deși nu am nici un venit, singură leafa de profesor
(Aplauze), redusă şi aceea cu 45 la sută.

Voiu da aceasta mai voios decât să votez vreunul din aceste proiecte de
hârtie-monetă, adică expedient dezastros pentru ţară şi viitorul ei!

D-l prim-ministru |. Brătianu. Onor. D-l Carp a contat pe putina expe-
rienfá ce o are societatea română în chestiuni financiare, mai cu seamă de ase-
menea natură şi deaceea a înaintat lucruri cari negresit, cu inteligenţa D-sale
gi cu cunoştiinţele D-sale, într'o altă ţară nu le-ar fi înaintat. Şi mi-am adus
aminte când vorbeă D-sa, de regretabilul răposat Barbu Catargiu, când se pro-
puneă, pentru întâiaş dată, impozitul funciar în Camera Convenţiunii; s'a
sculat Barbu Catargiu cu un amendament, zicând că acest impozit să fie mi-
nimum pe care guvernul să-l preleveze, gi care eră, mi se pare, de trei la sută.
Când am văzut un asemenea amendament, m'am sculat şi am zis că cu mirare
văd asemenea amendament din partea unui om luminat ca Barbu Catargiu;
şi atunci s'a sculat dela bancă și a venit în stânga, — fiindcă atunci ne intele-
geam dreapta cu stânga, fiind în contra ministerului, — şi mi-a zis: Nu te în-
teleg; nu-ţi cunoşti ţara: trebuie să avem aerul că facem ceva pentru ca să nu
indispunem pe alegătorii noştri. Si s'a pus la vot amendamentul, gi au fost
oameni cari l-a votat chiar dintre ai noştri ; şi i-am întrebat: Pentru ce aţi votat?
— Apoi, trebuie să fie ceva avantajos, au zis, dacă D-l Catargiu a votat.

Aşă onor. D-l Carp, în argumentárile cari le-a adus, a contat pe neexpe-
rienfa noastră în chestiuni financiare, căci într'altfel nu vorbea aşă.

Mai întâiu, onor. D-l Carp, ca şi toţi ceilalţi, s'a pus pe tărâmul D-sale

Tp © D

www.dacoromanica.ro

DESRATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 449

istoric, pare că este singurul fenomen care s'a reprodus pe tărâmul economic
şi financiar de când există lumea gi până astăzi. D-sa a zis că asignatele, în anul
dintâiu, au ajuns la un scăzământ că se plăteă napoleonul cu 19.000 franci, pe
când în anul dintâiu a fost 10 la sută scăzământ. Si peste un an.

D-l P. P. Carp. Çer cuvântul,

D-l prim-minisţru. Peste un an a venit Mirabeau, cu strălucitul său dis-
curs şi a propus pentru 800 de milioane, gi atunci a început să se îngrijească
lumea, Nu voiu să avansez cifre, căci nu voiu să mă expun la acele erori la cari
s'a expus onor. D-l Carp. Ei, onor. D-le Carp, ştii când a ajuns să fie un louis-
d'or la 19 mii franci hârtie? A ajuns atunci când eră numai în Londra 16 fabrici
de asignate false, atunci când ajunsese să aibă 45 de miliarde în asignate gi
din cari 18 miliarde erau falşe.

Ei, Domnilor, care este moneta trebuincioasă pentru schimb astăzi în
Franţa? Ea se urcă la 7 sau 8 miliarde, — nu pot să-mi aduc bine aminte pe
din afară, — şi aceasta atât în bilete de bancă, cât şi în monetá sunátoare.
Aceasta este suma care servă astăzi de schimb în Franţa. Dacă dar astăzi,
când Franţa face afaceri de o mie de ori mai mult decât fäceà atunci, când
agricultura, industria, comerţul, relatiunile sale cu lumea întreagă au luat o
extensiune aşă de mare, şi nu are trebuinfá pentru monetá de schimb decât
de suma de 7 miliarde...

D-l B. Boerescu. Şase miliarde.

D-l prim-ministru. Dar atunci când Franţa eră, mai cu deosebire după
revolufiune, când toate tranzacţiunile încetaseră, când agricultura, industria
şi comerţul încetase, şi, prin urmare, astfel fiind, aveă nevoe de un semn de
schimb foarte mărginit; ce efect a trebuit să producă când, în loc de un semn
de schimb de 2, 3 sau 4 miliarde cel mult, s'a pomenit odată cu o sumă de 43
miliarde?

Aţi văzut, Domnilor, că aurul, nu hârtia, când a început Australia să pro-
ducă în cantităţi mari, a început a scädeà din preţul său şi a se scump! cele-
lalte produse ce se cumpără cu aur. Atunci a scăzut preţul aurului într'o pro-
porţiune care nu-mi aduc aminte precis, dar scăzuse poate la a zecea parte din
valoarea lui, scumpindu-se în proporfiune celelalte produse.

Asemenea, cum am zis, atunci, în Franţa, când s'a pomenit cu un semn
de schimb de 10 ori, de 20 de ori mai mult decât aveă necesitate, s'a produs
acea scădere enormă în valoarea lui, deosebit de cantitatea de asignate false
cari au fost vreo 18 miliarde.

Dacă în România, care are nevoie, spre exemplu, pentru schimburile de
toate zilele, de 100 milioane napoleoni, s'ar aduce și s'ar face vărsare de un
miliard de napoleoni, atunci lucrul s'ar schimbă, preţul aurului ar scădeă foarte
mult, Acestea nu le-a avut în vedere onor. D-l Carp, sau că n'a voit şă-şi dea
socoteală, fiindcă ne crede prea putin familiarizați cu asemenea chestiuni,

Apoi mai zice D-sa că discreditul asignatelor a fost pentrucă au fost ga-
rantate pe pământ! Discreditul a fost pentrucá nu s'a scos din circulaţiune
biletele prin vânzarea de proprietăţi, și s'au emis atâtea încât nu mai aveă
trebuintä societatea de atâtea semnuri de schimb; şi pe urmă cum puteá sá
mai vânză proprietăţi de 48 de miliarde ca să retragă din circulafiune acele
bilete? Prin urmare, ele nu mai înfăţişau nimic, pentrucá întâiu Statul nu

www.dacoromanica.ro

450 Ç- I. BAIÇOIANV

aveă proprietăţi de 48 de miliarde gi al doilea, chiar dacă ar fi avut, nu s'ar fi
găsit cumpărători pentru 48 miliarde,

Apoi puteţi D-voastră face comparatiune între aceste 30 milioane şi între
acele 48 de miliarde în Franţa? Apoi se găseşte în societatea română un semn
în număr prea mare pentru schimbul operaţiunilor sale zilnice? Apoi proprie-
tätile noastre nu fac 30 de milioane? Prin urmare, dacă D-l Carp a venit a ne
speriă cu asignatele franceze, a făcut-o, încă odată, contând pe nefamiliari-
zarea noastră cu asemenea chestiuni şi sperând a ne amefi cu elocinta D-sale,

D-l Carp a mai zis că numai o ţară industrială poate să emită hârtie-mo-
netă, fiindcă aceea-i servă de protectiune în industriile sale.

Ne-a vorbit D-l Carp de un calcul care l-a făcut Camera dela Briinn, care
voiă ca prin mijlocul hârtiei-monetă să-şi protejeze industria dinăuntru.

Fiindcă onor. D-l Carp n'a asistat la discutiunile Camerii, şi sunt silit sá
le repet, ca să cunoască şi D-sa că hârtia noastră are mult mai bună bază decât
acele 800 de milioane hârtie cari le are Austria, fiindcă în Austria nu au altă
bază decât creditul, nu sunt garantate cu nimica.

D-l Carp. 80 de milioane.

D-l prim-ministru. Sunt 800 de milioane.

D-l Carp. Dafi-mi voie să vă explic.

D-l prim-ministru. Nu v'am întrerupt. Eu nu am mare memorie, dar şi a
D-tale se vede că nu este mai superioară decât a mea, fiindcă ai făcut eroare;
desigur însă că nu ai făcut-o cu intenţiune...

D-l Carp. Am cerut cuvântul ca să explic, fiindcă nu din partea mea ci din
partea D-voastră, Domnule ministru, vine eroarea.

D-l prim-ministru. Apoi numai 80 de milioane are Austria?

D-l Carp. Domnule Brătianu, dati-mi voie...

D-l B. Boerescu. Are de un miliard 800 de milioane.

D-l prim-ministru. Da, Domnilor, este un miliard şi 800 de milioane hârtie
în Austria, parte creată de Stat şi parte de diferite bănci, şi toate aceste nu
sunt garantate altfel de guvern decât numai prin creditul său.

Vin acum să răspund la cele zise de onor. D-1 Carp, cum că este de idee
că ar fi fost mult mai bine ca să 8e ia scrisuri funciare şi că acele scrisuri să se
pună în ladă gi pe baza acelor scrisuri se se emită bilete de Stat. Domnilor,
această idee a D-lui Carp, care nu este decât reproducţiunea ideii D-lui D. Sturdza,
nu este altceva decât ca ereditul funciar să deà gir Statului!

Domnilor, ag înţelege această idee când am aveă de gând să facem împru-
mutul în streinătate, căci am puteà zice: că streinätatea nu poate să cnnoascä
aşă de bine puterea şi averea Statului român, pe când o cassä ca aceea a cre-
ditului funciar a noastră, care are hârtiile ei, este mai lesne în poziţie să cunoască
puterea Statului român. Si noi ziceam, când a fost vorba să facem un împrumut,
că cu înscrisuri funciare poate să găsim în streinătate o cassă care să le sconteze.

Niciodată însă nu ne-a venit în idee că, dacă noi am luă înscrisuri funciare
şi pe acele înscrisuri am emite un împrumut în ţară, ar avea publicul mai multă
încredere în acele obligaţiuni, decât în acelea cari ar fi emise deadreptul tot
pe acele proprietăţi, adică ar fi mai căutate dacă creditul funciar ne-ar da
girul său! (Ilaritate).

Domnilor, înţeleg girul său când este vorba de a-l da la cineva pe care
nu-l cunoaște publicul; dar când este vorba că-l cunoaşte, când este vorba de

www.dacoromanica.ro

PESPATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 451

Ştatul român gi de averile sale! Eu, când voiu cere D-lui Pâcleanu, de exemplu,
să mă împrumute cu bani pe moşia mea, o să aibă trebuinfá, fiindcă nu cu:
noagte moşia mea, să ia informafiuni, o să întrebe pe D-l Ghica, de exemplu,
care cunoaşte moșia mea şi pe girul Dumnealui mă va împrumută. Dar când
D-l Pâcleanu nu cunoaşte moşia mea, poate Dumnealui pe girul cutăruia sau
cutăruia, care este mai slab decât mine, să-mi dea bani? Apoi creditul funciar,
cât de bine să fie organizat, cât de bine să fie administrat, poate să aibă ci neva
mai multă credinţă într'o instituţie ca aceasta care este trecătoare, decât în
Stat? Nu înţeleg, Domnilor, când am voi să facem un împrumut în asemenea
condițiuni, ce s'ar zice de Ştatul român înăuntru şi în streinátate; pentrucá
s’ar puteă zice că Statul român are mai multă credinţă în alţii decât în sine
însuş!

Dar acum, Domnilor, a venit onor. Dal Carp şi D-l Qráscu, şi zice să se facă
un împrumut forţat: şi onor. D-1 Qráscu cu drept cuvânt ziceă, în senti men-
tele D-sale şi patriotismului D.sale că acest împrumut forţat să nu apese numai
pe o mână de oameni. Este un sentiment de echitate francă şi onestă din partea
D-lui Qrăscu. Acest sentiment nu a fost în toate ţările unde s'a făcut asemenea
împrumut ?

Acel împrumut însă s'a putut efectuă numai pe o clasă de oameni. Dar
de ce s'a putut face astfel? Fiindcă acolo erau casse puternice de bancă, erau
proprietari cu puteri mari, şi erau mulţi, nu puţini. Astfel a putut Austria sá
facă un împrumut forţat; a zis: cutare cassă să dea atât, cutare cassă să dea
atât, cutare proprietar să dea atât, şi cutare să dea atât; erau însă proprietari
mari cu putere și capital şi au dat. Prin urmare, unde îi găseşte onor. D-l Qrăscu
pe aceştia în ţara noastră? Şe dă pe D-sa de exemplu gi zice: Eu dau 4 mii de
franci; acesta este sentimentul D.sale, dar să vedem dacă toţi sunt cupringi
de acel foc sacru al sacrificiului. Se poate, dar ştiţi de cemi este teamă? Că
de se vor găsi unii ca onor. D-l Qráscu care să zică că voiesc, când va veni mo:
mentul să plătească, nu vor plăti, şi vor zice: Dau, — dar ştiţi ce vor da?...
Bonuri de tezaur; pentrucă, câte familii voiu găsi azi cari să aibă în cassă 4
mii de franci? Cei cari le au întrebuințate, sau le fin astfel că nimeni nu le poate
luă; fiindcă aici sunt capitaluri mici, şi chiar nu sunt văzute, şi nu se pot se,
siză. Dar, Domnilor, onor. D-l Qrăscu, care nu merge caguvernul Austriei să
vrea să lovească numai pe cei bogaţi, zice să se împartă, să se supuie toţi la
acest împrumut. Apoi, Domnilor, biletele ipotecare, hârtia care o cerem noi
astăzi, ce este decât un împrumut forţat?

Asá este, Domnilor, şi este tocmai în condifiunile acelea cari răspund la
sentimentul de echitate al D-lui Qrăscu, că nu se întinde numai la o clasă de
oameni, că nu se întinde la 100 sau 200.000, ci se întinde asupra suflärii întregi
a României.

Afât mai rău pentru cel care are trebuinţă de schimb, căci plăteşte gi el
o mică părticică din acel împrumut forţat, şi întinzându-se pe toată suflarea,
se înţelege că o să fie mai putin simţitor; gi ceva mai mult, este că acest îm-
prumut forţat făcându-se în bilete de Stat cari să aibă curs forţat şi primite
al pari, scăzământul o să fie mai putin decât dacă aţi admite obligaţiuni, sau
i-ai da bonuri de tezaur când vei face împrumutul forţat, căci trebuie să-i dau
ceva la mână celui ce te împrumută. !

www.dacoromanica.ro

452 C. I. BAICOIANU

D-1 Carp zice: Dacă am vrea să facem astăzi un împrumut la cele mai
puternice casse, Rotschild, Sina și alţii, chiar de 1Q milioane, şi i-am zice să tie
în ladă acele bonuri până la un termen oarecare, n'am găsi pe nimeni să ne
facă acest împrumut. Apoi, întinzând această teorie foarte dreaptă, D-lui zice:
O obligatiune oarecare de ce are valoare? Are valoare fiindcă este şi plata mai
apropiată în aur; dar unde este aurul acela? Intr'un caz în care detentorul
are trebuintä de monetá sunătoare, se aduce şi vinde pe piaţă obligaţiuni de
Stat. Cel care are trebuintá de dânsa, sau ca s'0 pună cauţiune,sau casă cumpere
moşii, ia acele obligaţiuni. Apoi biletele de Stat nu oferă o înlesnire mult mai
mare decât obligatiunile D-sale? Când zice D-l Carp că poţi să iei aur pe obli-
gatiuni care trebuie să aștepte tragerea la sorti sau câte un cumpărător, oare
biletele ipotecare, fiind în cantitate foarte mică şi putând circulă în tot mi-
nutul si a fi primite al pari la cassele publice, n'o să aibă întotdeauna mai multă
valoare în ochii mei şi ai D-lui Carp, decât acele obligaţiuni cari numai la îmr
prejurări când va găsi pe cineva să aibă trebuintä de dânsa, numai atunci să
le poată vinde? Când de biletele de Stat o să aibă toată lumea trebuintá, fiindcă
sunt un semn de schimb foarte comod şi asigurat în ipotecá. Iată, Domnilor,
ce aveam să răspund onor. D. Carp, şi iar repet că, dacă am puteă să facem
un împrumut în streinătate sau în ţară, nu eu aș propune un expedient şi tin
s'o zic că este expedient, fiindcă este un ce provizoriu; nu propun această mă-
sură ca o institutiune de Stat, şi deaceea propun gi mijloacele ca să retragem
aceste hârtii cât se va putea mai curând, mai cu seamă dacă vom infiintá o
bancă de scont şi circulafiune cum a zis D-l Carp; şi-mi pare bine că a zis-o
D-sa care a făcut parte din guvernul trecut și n'a putut contribui la realizarea
acestei bánci de scont şi circulatiune.

Cred că această bancă se va înfiinţă chiar în anul acesta şi vom face ope-
ratiunile acestor bilete cu dânsa; astăzi însă la care bancă să se facă opera-
tiunea aceasta? Neavând bancă, am alergat la acest expedient.

Domnilor, să-mi permiteti încă o observatiune, pe care am scăpat-o din
vedere, intrerupfiunea D-lui Carp mi-a adus-o aminte. Ş'a zis: «In alte ţări
e industrie şi n'are nevoie publicul să cumpere de afară. » Dacă nouă, în adevăr,
ne trebuie multe obiecte să le luăm din streinătate, dar şi celelalte Ştate nu cum-
pără şi ele de afară? Da, cumpără şi lucruri de acelea fără de care nu pot trăi
nici o zi: cumpără producte. Noi putem la strâmtoare să mai aşteptăm, poate
să mai poarte D-l Carp şi haine mai vechi, mai groase făcute în mânăstirile
noastre; dar acele State cari n'au producte agricole destule şi în care categorie
se află cele mai multe State europene, acelea nu pot să aştepte, căci trebuie să
mănânce. Prin urmare, Domnilor, nu este adevărat că Statele acelea sunt în
condițiuni mai avantajoase, că poate să aibă cu folos hârtia-monetă, din cauza
industriei, că la ele această hârtie este un mijloc pe când la noi este o calami-
tate. Dar se mai zice încă: Streinii vor veni să cumpere productele noastre tot
cu hârtie, căci vor cumpără hârtia noastră gi cu ea vor plăti producte; dar
acea hârtie cu ce o vor cumpără? Negreșit cu aur, şi cu aceasta o sá vie să adauge
la valoarea hârtiei. Din cauză dar că multi o să aibă trebuintä de acest obiect
de schimb, are să fie căutat şi niciodată n'o să scadă acolo unde D-1 Carp crede
că o să ajungă.

Deaceea cred că este o nevoie a ţării prin care trebuie să trecem, dacă nu
voim să murim de inanifiune!

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 458

D-1 P. P. Carp. Domnilor, voiu lăsă la o parte toate anecdotele; cred că
situatiunea este prea gravă ca să o discutăm cu ce a putut spune sau nu spune
D-l Barbu Catargiu D-lui Brătianu.

Protestez încă în contra intentiunilor ce-mi atribue că am combătut proiectul
contând pe ignoranţa auditorului meu. N'am făcut aceasta, căci când am
înaintat ceva am înaintat gi cifrele pe care le-am bazat, am făcut-o aceasta,
pe baze pozitive, şi, dacă voiţi, mâine vă voiu aduce anume tabelele nd
cánd au inceput scázámintele gi cum au mers..

D-1 prim-ministru. Ati zis cá în Franja ín aul dintâiu napoleonul a costat
19.000 franci în asignate.

D-l Carp. Eu am zis că la sfârsit ajunsese napoleonul 19.000 franci. Ase-
menea voiu rectifică şi eroarea care mi-o imputati cu acele 800 milioane ale
băncii Austriei. N'am vorbit de fel de hârtia fiduciará a Austriei, nici n'am vorbit
de cifră, dacă sunt opt sute milioane sau mai multe. Şi-mi pare rău că tocmai
D-sa, care-mi dă lectiuni de cifre, să cadă insus în eroare. Am zis că este cu-
noscut că banca Austriacă ar puteà reluă plăţile în aur dacă Statul i-ar plăti
datoria de 80 milioane gi că industria cea mare din Austria se opune la des-
fiinfarea valutei, căci găsește în agio o protectiune în contra industriei streine.

Prin urmare ar fi bine ca să nu înaintăm acuzatiuni, atunci când noi sin-
guri avem asemenea lacune în constiintele noastre.

D-l ministru-preşedinte. Faceţi cea mai mare eroare când afirmati că Au-
stria are numai 80 milioane hârtie-monetă,

D-l Carp. Repet că nu am vorbit de suma emisiunilor austriace, ci de da-
toria de 80 de milioane ce are Statul la bancă. Austria nu are hârtie-monetă
în sensul D-voastră. .

D-l B. Boerescu. Are peste 800 milioane în hártie-monetá.

D-l Carp. Eu n'am vorbit despre cifra hârtiilor de Stat.

D-l ministru a mai zis: mai am trebuinţă de o cifră oarecare pentru tran-
zactiuni gi n'am aur, trebuie dar sá fac hârtie; şi nevoia este atât de simtitoare
de un lucru fiduciar pentru tranzactiunile noastre, încât nu mai putem merge
înainte pe o cale atât de grea, trebuie un semn tranzitoriu între preschimbarea
mărfurilor, şi nu fac alt nimic decât viu în interesul ţării ca să creem acest
mijloc de schimb. Dar nu știe D-sa că ce dă cu o mână ia cu cealaltă, că cu cât
este în ţară moneta-hârtie, aurul fuge din ţară? Si tocmai țelul ce-şi propune
nu-l ajunge. In loc să înlesnească tranzactiunile tocmai le îngreuiază. Ai să le
îngreuiezi D-le ministru, tocmai prin aceasta că streinii au să cumpere dela noi
cu hârtie-monetă, au să câştige la agio, şi noi avem să pierdem când avem să
cumpárám dela dânșii márfuri.

Apoi de ce D-sa confundă hârtia-monetă cu biletele de bancă? Biletele de
bancă circulă în tot momentul cu mare încredere. pentrucă acelea reprezintă
o valoare pozitivă....

D-l prim-ministru. Unde?

D-l Carp. Oriunde sunt bilete de bancă hârtia-monetă nu circulă. Dar
oare voiti să comparati hârtia noastră cu biletele de bancă austriace?

D-l prim-ministru. Ferească Dumnezeu |! ale noastre au să aibă o valoare
pe când ale Austriei nu pot aveă acea valoare.

D-l P. P. Corp. Hârtia-monetă nu reprezintă o valoare, ea nu face decât
a reprezentă un credit oarecare. La început poate să steă la un curs oarecare,

www.dacoromanica.ro

454 C. I. BĂICOIANU

dar cât va merge are să scadă valoarea gi aceia cari le vor primi vor luå un
agio mai mare, corespunzător cu valoarea reală.

Prin urmare, Domnilor, toate obiectiunile ce a pus D-1 Brătianu, eu cred
că nu au o valoare mare; aceeace am spus eu sunt bazate pe experienţa tuturor
popoarelor; şi nu cred că D-lui ne va putea convinge că singurul lucru ce este
de făcut este ca noi să facem hârtie-monetă şi că prin aceasta se activează
industria noastră naţională.

D-l prim-ministru. Nu am vorbit de aceasta.

D-l P. P. Carp. Domnilor, mă rezum şi zic: că măsura ce ni se prezintă
astăzi, atât prin proiectul guvernului cât gi acela al D-lui Boerescu, nu este de
o necesitate absolută: acel proiect poate fi înlocuit cu acela al D-lui Sturdza
care este mai puţin vătămător.

Acum naşte întrebarea, dacă numai suma de 30 milioane este necesară,
si dacă după D-voastră această sumă are să facă inocentă această hârtie-mo-
netă. Este evident că Statul are, în afară de aceste 30 milioanej rămăşiţe numai
de 16 milioane, pentru alte 20 milioane are alte plăţi; apoi cheltuelile de război
se pot urcà la o sumă de 50 milioane, astfel că totalul se urcă la 80 milioane
și dacă vom face o proportiune, are să trebuiască 140 milioane în hârtie-mo-
netă. Si se înţelege, cum veniţi astăzi a cere această lege bazându-vă pe forţă
majoră, şi atunci aveţi să puneţi înainte o forţă majoră şi mai mare, şi rezul-
tatul va fi, nu sporirea mijloacelor de schimb, ci ruina ţării!

D-1 vice-pregedinte. Orele fiind înaintate ridic şedinţa; cea viitoare va fi
pe mâine. `

Şedinţa din 1 Iunie, 1877

D-1 vice-preşedinte. La ordinea zilei avem continuarea discufiunii gene-
rale asupra biletelor de Stat. D-l Boerescu are cuvântul.

D-l Zisu. Cer cuvântul în chestiune prealabilă.

D-l vice-preşedinte. Aveţi cuvântul.

D-l Zisu. D-le preşedinte, ieri am ascultat pe onor. D-l ministru de finanţe,
care a luat cuvântul de mai multe ori, şi n'am avut fericirea să-l aud declarând
pe care din proiecte susţine D-sa. Dacă vă aduceţi aminte că asemenea lucru
s'a petrecut şi cu D-l ministru de rázboiu, cu ocaziunea legii asupra pozitiunii
ofiţerilor: D-sa, în comitetul delegaților, s'a unit cu lucrarea comitetului şi în
şedinţă publică a venit şi a susţinut proiectul dela Cameră. Este imposibil
ca ministerul să aibă dreptul a susţine două proiecte, şi la vreme să aleagă,
astfel ca majoritatea Senatului să fie pusă în impas să nu ştie care proiect este
agreat de guvern, şi, prin urmare, ce are să susţină sau să combată.

Ridic această chestiune, cu atât mai mult, căci în Camera deputaţilor
s'a petrecut acelaş lucru; şi să-mi fie permis a comunică şi Senatului cele pe-
trecute acolo.

In urma votului dat în Cameră, prin care respinsese proiectul, prin aceasta
că nu întrunise majoritatea reglementará, D-l ministru de finanţe a crezut
de cuvinţă să convoace o comisiune compusă de mai mulţi senatori şi deputaţi.
După mai multe desbateri, urmate în curs de mai multe zile s'a redactat un
proiect care a fost, adoptat şi de D-1 ministru de finanţe şi de majoritatea co-
mitetului delegaților Camerei.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR [PQTEGARE DIN 1877 455

In şedinţă chiar se produce un alt proiect propus de mai mulţi Domni
deputaţi, şi D-l ministru se unește şi cu acel nou proiect şi în două ore se şi votează.

N'aş voi ca în chestiuni de atâta gravitate, care angajează viitorul ţării
mele şi averile tuturor cetăţenilor, să se poată zice că voturile Corpurilor Le-
giuitoare au fost dobândite prin surprindere. In adevăr, ce are să se întâmple
în cazul de faţă?

După discutiune are să se pună la vot proiectul cel mai depărtat care este
al D-lui Sturdza şi care fiind respins, după cum prevedea chiar depe acum, de
oarece acel proiect a fost respins de mai multe secţiuni, are să se pună la vot
în urmă proiectul D-lui Boerescu. In contra acestuia votând susţinătorii pro-
iectului D-lui Sturdza, şi cei din majoritate, cari au predilecţiune, reală sau
nu, pentru proiectul Camerii, neapărat va cădeă gi proiectul D-lui Boerescu.. ,

Prin urmare, iată de fapt proiectul D-lui ministru de finanţe adus în discu-
tiune ; gi toată munca noastră, a Senatului, de atâtea zile, toate discufiunile
urmate, zădărnicite. Repet, Domnilor senatori, nu cred că este drept, nu este
constituţional ca ministerul să aibă două proiecte, când mai ales, cum D-l ra-
portor ne declară, că D-l ministru a aderat la proiectul majorităţii comitetului
delegaților.

Rog dar pe D-l ministru, încă odată, să binevoească a ne declară pe care
aceste proiecte susţine, pentru ca noi să putem votă în cunoștință de cauză.

D-l prim-ministru. Onor. D-l Zisu mă acuză de două delicte: întâiu, că voiu
în totdeauna să caut a surprinde pe Senat și Cameră; şi al doilea, că nu aș fi
corect. ,,

D-l Zisu. Protestez în contra interpretărilor date cuvintelor mele.

D-l prim-ministru, Aceste două lucruri eu nu le întrebuinţez; căci, Dom-
nilor, eu am declarat dela început că, caut un mijloc prin care să poată tezaurul
public face onoare plăţilor sale. Nu vin cu o sistemá, cu o institufiune, şi nici
cu un mijloc pe care necesitatea l-a impus, şi am declarat gi înaintea Camerei
şi a Senatului, şi chiar mi-am luat libertatea ca să convoc mai mulţi D-ni sena-
tori şi deputaţi, şi am convocat nu majorităţile, dar am convocat tocmai pe
aceia cari erau adversarii mei politici; fiindcă în asemenea chestiuni eu cred_
că opiniunile politice şi de partid nu pot jucă niciun rol, căci toate partidele
au acelaş interes, sunt Români, când este vorba de interesul Statului.

M'am adresat dar, Domnilor, la toţi fără vreo preocupare de partid, cum
a declarat și onor. D-l Dimitrie Ghica şi toţi, că nu se uită cine este la Guvern,
pentru că tezaurul public este al ţării, iar nu al Guvernului.

Si atunci, Domnilor, am zis: găsiţi un alt mijloc, însă un mijloc aşă în cât
să mă convingă că poate să fie realizabil, şi eu îl voiu adoptă; dacă însă nu voiu
crede în eficacitatea acelor mijloace ce găsiţi D-voastre am zis, că unul din
aceia care cred în eficacitatea acelor măsuri să ia ministerul de finanţe, şi
noi îi vom da tot concursul nostru; şi că dacă sunt considerente de partide,
dăm ministerul şi tot concursul nostru,

Ei, Domnilor, din toate măsurile ce s'au propus, niciuna nu a putut să
nemerească un mijloc eficace, şi din acele propuneri aceea care s'a apropiat
mai mult de propunerea guvernului, aceea de care am prins mai mult gust
(cu toate că nu am niciun gust în această chestiune), aceea care s'a găsit că
ar puteă fi mai eficace, aceea a venit în Cameră tot pe aceiași temelie cu mai
multe variatiuni, ca să zic asà, şi onor. D-l Zisu înţelege acest limbagiu,..

29
www.dacoromanica.ro

456 C. I. BĂICOIANU

D-l Ai. Zisu. Deaceea am şi surâs.

D-l prim-ministru. Acesta a fost mijlocul gágit de Camerá; si ce voim noi
mai mult, este că cu o zi mai înainte să putem es] din impasul în care ne aflăm,
să sfárgim odată cu greutatea situatiunii financiare, astfel ca şi membrii Çor-
purilor Legiuitoare să se poată duce pe la casele lor, căci prin șederea D-voastră
ac), faceţi un adevărat sacrificiu.

Domnilor, în adevăr eu am venit cu proiectul meu; însă când am văzut
că-l primesc cu oarecari modificatiuni şi când am văzut proiectul modificat
subscris de 38 de deputaţi, cari deşi cereau oarecari modificatiuni, însă în prin-
cipiu nu difeream, ei! Trebuiă oare să mă încäpätânez şi să zic: Nu! numai
proiectul care s'a lucrat de comitetul delegaților, numai pe acela îl sprijin?
trebuiă să fac chestiune ministerială? Erà oare acest lucru prudent şi oportum ?
Așă dar viind acei 38 de D-ni Deputaţi şi propunând acele modificări, am aderat
la dânsele, ca să poată să treacă, cu tote că gägeam şi în acel proiect toate de-
fectele care le gägesc şi în al meu, după cum gágesc în toate pe fiecare zi ce trece
şi le studiez mai bine; dar dacă m'aş oprj la defectele care le găsesc astăzi şi aş
căută necontenit a-l modifică şi a gág] perfecțiunea, as rămâneă în totdeauna
ca teoreticii, numai pe tărâmul teoriei.

Acel proiect s'a votat de Çamerä, a venit în Senat, s'a discutat în secţiuni,
când, din împrejurări, nu m'am putut află faţă. Qnor. comitet m'a chemat
în sânul său şi mi-a spus că s'a înlăturat proiectul Çamerii si că au venit în
locu-i două proiecte: unul al D-lui Sturdza gi altul al D-lui Boerescu, care se
şi adoptase de majoritatea comitetului, des] D-l Boerescu nu erà între delegaţi
atunci.

Domnilor, onor. D-l principe Ghica mi-a făcut întrebarea: «D-le ministru
de finanţe, trebuie sá te pronunti la care din aceste două proiecte aderi) —
şi i-am rägpuns: Nici nu mai e vorbă, al D-lui Sturdza se deosebeşte în totul
de proiectul prezentat de mine, pe când în acel al D-lui Boerescu sunt oarecari
amelioratiuni asupra celui votat de Cameră, — si am fost pentru proiectul
D-lui Boerescu. Si am adaus că ar fi mai bine să-l votaţi mai curând pe acela,
al Camerei, căci mă tem nu numai că nu se va mai completă Camera, dar chiar
completându-se sá se propună oarecari amendamente, şi atunci să cadă toată
lucrarea.

Prin urmare, ar fi mai bine să votaţi proiectul astfel cum s'a votat de
Cameră şi vă promit ca cu toţi delegaţii D-voastră să ne înţelegem să facem
un regulament în care să introducem toate acele dispozitiuni care sunt în pro-
iectul D-voastră. Ce trebuia să fac? Sá zic că resping proiectul D-lui Boerescu
când el este proiectul majorităţii comitetului ?

Cum am făcut la Camerá, —fiindcá voiu să ajung la un sfârşit, — tot ase-
menea şi aci, nefiind o chestiune de amor propriu, nu m'am încăpățânat ca
să fac o chestiune ministerială si deaceea am zis că, dacă comitetul delegaților
a respins proiectul Çamerei, mă unesc cu proiectul D-lui Boerescu.

D-l Zisu. Vrea să zică, l-aţi retras pe al D-voastră.

D-l ministru de finanţe. Mă iertati, nu pot şi nici nu am dreptul să-l retrag,
după cum voiti D-voastră. Dacă as fi venit înaintea Senatului cu un proiect
de lege al meu, aş aveă dreptul să-l retrag; dar o lege votată de Cameră, ar fi
ceva necuviincios vis-a-vis de Çamerä dacă l-aş retrage. Ce ati zice D-voastră,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 457

dacă ati votà o lege si în Cameră as zice: «Retrag proiectul votat de Senat
gi însuşesc proiectul Camerei? »

Prin urmare, Domnilor, proiectul votat de Cameră nu-l pot retrage; dar,
dacă în proiectul elaborat de comitet sunt unele lucruri bune, eu nu le resping,
ci le adopt.

D-l Zisu. Cer cuvântul.

D-l Leca. Cer cuvântul în chestiune de regulament.

D-l Zisu. Am cerut eu mai întâiu (sgomot).

D-l vice-preşedinte. D-l Leca are cuvântul în chestiune de regulament.

D-l Leca. Eu, Domnilor senatori, înţelegeam chestiunea prealabilă la înce-
putul discutiunii, dar după ce am intrat în fond gi au vorbit mai multi oratori,
nu mai înţeleg cererea D-lui Zisu, de a discută în chestiune prealabilă. Aceasta
nu este nicidecum regulamentar. Vă rog dar să se închidă incidentul acesta
ca să reîncepem discutiunea în fond.

D-l Zisu. (contra închiderii discuţiunii). Vă rog să nu se închidă discu-
tiunea, pentrucă cele zise de D-l Leca nu se raportă nicicum la chestiune de
regulament.

Chestiunea prealabilă se poate ridică oricând, pentru cuvântul, mai ales,
că încă nu suntem dumeriti ce discutăm. D-l ministru zice că menţine amân-
două proiectele, şi chiar astăzi a combătut proiectul D-lui Boerescu, zicând
că mai bine este să se voteze proiectul Camerii, fiindcă în el este cursul obli-
gator (sgomot).

Voci. Inchiderea discutiunii.

Se pune la vot închiderea discutiunii şi trecerea la ordinea zilei, şi se pri-
meste.

D-l vice-preşedinte. Acum intrăm în ordinea zilei, adică continuarea dis-
cutiei generale asupra proiectului de lege pentru biletele ipotecare.

D-l Boerescu are cuvântul.

D-l B. Boerescu. Domnilor senatori, dati-mi voie să spun câteva cuvinte
spre a explică deocamdată modul cum a procedat în lucrarea sa comitetul
delegaților, al cărui am avut onoare să fiu raportor. Sper astfel să pun chestiunea
înaintea onor, Senat întrun mod mai clar gi mai precis de cum a fost pusă.

Domnilor, când proiectul adus dela Cameră a venit înaintea comitetului
delegaților D-voastră, dela cele d'intâiu discutiuni s'au format două curente de
idei: unii erau pătrunşi de importanţa necesităţii ca să se deă guvernului, sau
mai bine puterii executive, un mijloc real, o valoare cu care să se poată servi
spre a puteă merge înainte şi satisface numeroasele trebuinte existente; alţii
dintre delegaţi, cari poate nu erau pătrunşi de existenţa aceleeaș necesităţi,
nu voiau să-i deă un asà mijloc, sau, dacă acest refuz nu-l exprimau în mod
direct, îl exprimau indirect.

Majoritatea comitetului delegaților, compusă din prinţul Dimitrie Ghica,
D-l Giani şi eu, eram pentru întâiul sistem, şi de fel s'a aflat în unire cu guvernul ;
minoritatea a fost încă împărţită: D-l Cămărăşescu își aveá ideea D-sale deo-
sebită, un proiect al D-sale particular; D-l D. Sturdza avea o altă opiniune.
Dumnealui ofereă guvernului un nou împrumut, adică, în alte cuvinte, nu-i
ofereă nimic, căci toţi știm că nimeni nu dă astăzi împrumut guvernului.

S'a discutat dar aceste diferite sisteme. D-l ministru al finanţelor s'a unit
cu proiectul formulat de majoritatea deputaţilor, acesta este proiectul care

29*
www.dacoromanica.ro

458 G. I. BAIÇOIANU

vi s'a prezentat astăzi. Există în adevăr mari diferenţe între aceste proiecte
şi cel votat de Cameră, însă diferenţele acestea, credem noi, sunt în avantajul,
iar nu contra împlinirii scopului pe care toţi îl urmărim. A trebuit însă să fie
niște puncte de contact între ambele aceste proiecte pentru ca ele să poată fi
unite, în principiu, asupra scopului comun. Cari sunt aceste puncte de contact
între proiectul nostru gi al Camerii, aṣẹ în cât să poată si delegaţii gi D-1 mi-
nistru de finanţe să zică, că este bun proiectul nostru?

Iată aceste puncte: Am admis cu toţi că, spre a se puteă da mijloace Sta-
tului ca să meargă înainte, pentru ca guvernul să facă faţă la nenumăratele
trebuinte existente, este nevoie de un titlu fiduciar; pe câtă vreme monetă
nu eră posibil de a se dă guvernului, trebuia să avem recurs la alt titlu fiduciar.
Dar aceasta nu eră destul; aceste titluri fiduciare trebuia să fie destinate
a circulă, fiindcă numai prin circularea lor se puteă îndeplini scopul propus;
a trebuit dar să primim cursul obligatoriu însă, în oarecari limite. Apoi un al
treilea punct de contact este că, atât guvernul cât şi majoritatea delegaților,
a înţeles că mijlocul de astăzi este numai un expedient, ca să esim din aceste
dificultăți mari în acest timp anormal. Odată ce aceste trei puncte principale
de contact se aflau atât în proiectul Camerei cât și în acela al majorităţii co-
mitetului, am trebuit, nu să dărâmăm, ci să îmbunătăţim proiectul venit dela
Cameră. Aceea ce a esit din această fuziune nu este cevă perfect; perfect nu
poate să fie nici unul; dar am căutat a face cevă mai puţin rău, am căutat un
bine relativ. De unde, în adevăr, rezultau inconvenientele cele mai însemnate
cari se aflau în proiectul guvernului? Ele rezultau din lipsa de precaufiune
care să împiedice deprecierea prea mare a hârtiei-monetă, după cum aceasta
s'a întâmplat în alte State.

Am propus dar acele măsuri; am luat, prin proiectul nostru, acele pre-
cautiuni prin cari să se micsoreze, dacă nu sá se împiedice acele perturbatiuni
economice cari le are hârtia-monetă; astfel în cât pe deoparte guvernul are
un mijloc de schimb, pentru trebuintele neapărate cari există, servindu-se
cu el numai în mod provizoriu, ca de un expedient; iar pe de altă parte, s'a
luat toate măsurile, toate precautiunile, cum această valoare să nu se depre-
cieze, cum acest expedient sá nu degenereze gi să aducă cu sine toate incon-
venientele hârtiei-monete. Neapărat dar că proiectul delegaților este mai bun.
Când însă vedeţi că unii din noi voesc necontenit ca aceste două proiecte, al
guvernului şi al nostru, sá le confunde cu hártia-monetá, — aceea ce a făcut
gi D-1 Sturdza — permiteti-mi a spune că aceasta este o simplă tactică parla-
mentară. Căci, Domnilor, altfel ar fi de neînțeles, ca sá se confunde două lucruri
diferite în părţile sale esențiale. Ele se apropie în unele puncte, dar diferă atât
de mult în altele, încât, din totalul dispozitiunilor lor, rezultă că altfel este
hârtia propusă de Guvern, altfel este cea propusă de noi. Cum D-l Şturdza şi
alţii nu văd această diferenţă? Cum oameni atât de practici ca Dumnealor nu
voesc să ţină cont de amelioratiunile însemnate propuse de comitetul delegaților ?
Cred Domnilor că aceste amelioratiuni dispar, numai pentrucă se mulţumesc
a boteza hârtia noastră cu numele de « hártie-monetá »? Apoi, Domnilor, numele
sunt lesne a se dă, dar ceeace este greu este a se demonstră, că acele proiecte
sunt conforme cu adevărul. O asemenea demonstratiune nu s'a făcut. D-1 Carp
ca şi D-l Şturdza în opiniunea sa imprimată, s'a mărginit a afirmă numai, şi
a repetă mereu că gi noi propunem hártie-monetá! Asá dar până acum în Senat

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 459

nu s'a combătut proiectul delegatilor; s'a combătut numai proiectul venit
dela Cameră. Sunt asemănări în ambele prâiecte, repet, deoarece ambele admit
o hârtie fiduciară destinată a circulă; dar între ele sunt și diferenţe esenţiale,
din cari rezultă că hârtia noastră are asemănare mai mult cu obligatiunile
domeniale. Agà încât toate criticele ce D-l Carp a expus contra hârtiei-mo-
netă, pot fi bune; pe multe le primesc şi eu; au numai acest singur defect că
nu se aplică la chestiune, adică la proiectul majorităţii delegaților. Lucrarea
majorităţii comitetului delegaților nu este, în esenţa sa, contra proiectului
votat de Adunare; ea este o îmbunătăţire a acelui proiect, din cari incon-
venientele hârtiei-monetă dispar în mare parte. Dovadă despre acestea este
că D-l mnistru. a recunoscut în sânul delegaților, că îmbunătățirile pro-
puse de noi sunt reale, şi Dumnealui doreă a se face, de se poate, pe cale de
regulament. Noi însă i-am arătat că cele mai multe din acele modificări sunt
dispozitiuni de lege, cum sunt modificările introduse la procedura civilă pen-
tru vânzări, cele relative la înscrierea ipotecii şi altele, cari trebuiau puse în
lege şi cari nu se pot face prin regulament.

Repet, Domnilor, încă o dată, că recunosc că și proiectul nostru este rău;
numai cel ce ar aduce monetă sunătoare ar fi cel mai bun; dar răul acesta ni
se impune de forţa lucrului; şi proiectul nostru, respectând și principiile ge-
nerale ale ştiinţei, are acest merit, mai presus de celalt, că este singurul mijloc
practic cu care putem sa ne ajutăm în situatiunea actuală, atât de plină de
dificultăţi ; şi datoria noastră, nu numai ca oameni de finanţe, ci ca buni patrioţi,
este să preferim astăzi mijloacele practice, şi mai puţin rele, care ne ajută în
luptă cu asemenea dificultăţi ca cele de astăzi (aplauze).

Sedinja dela 1 Iunie, 1877
(Urmare)

Preşedinţia d-lui vice-președinte Dimitrie Brătianu asistat de d-nii secretari
Cămărăşescu Nicolae şi Bellu Ştefan.

D-l Dim. Sturdza. Onorabilul preopinent a zis: «că a fost o simplă tactică
parlamentară, de a arătă proectul D-sale ca în totul identic cu proiectul gu-
vernului». D-sa a zis că proiectul D-sale nu propune hârtia-monetă, că este
altceva, si că eu, şi acei cari am combătut proiectul D-sale, l-am combătut cum
am făcut-o numai pentru a-l elimină.

N'avem nevoe de tactică parlamentară ca să dovedesc că proiectul D-lui
raportor, ca şi acel al guvernului, nu dă ţării nici mai mult nici mai puţin decât
hârtie-monetă. Si mai înainte de a dovedi Senatului aceasta, chiar cuvintele
D-lui Boerescu o vădesc. Ce a spus D-sa?

A zis: « Proiectul majorităţii nu este contrariu lucrărilor Camerii », apoi
dacă lucrarea Camerii este în mod vederat si pipăit hârtie-monetă, este evident
că şi ceeace propune Dumnealui este tot hârtie-monetă.

D-l B. Boerescu. Si cocoșu este cu două picioare, dar nu este om.

D-l Dim. Sturdza. Cocoşu sau din China sau din Australia, sau din Europa,
tot cocoș rămâne. Si cocogu D-voastră, cu care voifi să dotați ţara, este tot
cocos, decât mai gogonat decât al guvernului.

D-l Boerescu declară că prin proiectul D-sale a ameliorat proiectul Gu-
vernului. Proiectul guvernului este detestabil şi D-sa l-a făcut mai detestabil.

www.dacoromanica.ro

460 C. I. BAJCQIANU

Asertiunea D-sale că toate celelalte proiecte sunt rele, este numai o aser-
tiune. Ne rămâne dator să ne dovedească, că proiectul D-sale este un proiect
conform cu ştiinţa; mm căci el nu este conform nici cu ştiinţa, nici cu practica.
Acest proiect nu vine decât să asvârle cu nisip în ochii publicului, însă nu face
ceva solid,

Prin urmare, chiar Dusa care zice că proiectul Dusale nu este în contra lux
crării Çamerii ci este o ameliorare, şi că asemănarea este că face o hârtie fidu-
ciară care trebuie să circule, prin aceasta dovedeşte că este cu totul identic cu
acela al guvernului gi al Çamerii.

Voiûü intră în cercetarea proiectului şi voiu lua raportul Dasale punct cu
punct.

Atât D-l Boerescu cât şi guvernul pornesc dintr'un punct de plecare cu
totul falş. Se zice: fiindcă Statul are datorii, deaceia trebuie săsi dăm mijloace
de schimb. N'are nevoie Ştatul de mijloace de schimb, ci este nevoie de aul pune
în putinţă säsi plătească datoriile. Iată adevărul. Iată punctul de plecare.

Pozifiunea Statului de azi este ca a unui particular, care având 1.000
galbeni venit s'a aşezat pe cheltueli ordinare şi extraordinare de două, trei mii
de galbeni. Se înţelege că nu poate să plătească oricât numerar s'ar află îm-
prejurul lui şi în mâinile altora. Asemenea gi Ştatul se află dinaintea unor
plăţi de 160 milioane lei și nu are venituri posibile decât de 80 de milioane.
Iată cauza din care el este în neputinţă de a face faţă situaţiunii.

Aceasta este dificultatea; nimic mai mult, nimic mai puţin. Când Statul
astăzi n'ar ave o datorie flotantă atât de mare, fără îndoială el n'ar aveÿ a
luptă cu dificultăţi atât de mari, nu ar stă pe loc. Când Statul ar aveă 80 mir
lioane cheltueli, pe cât are si venituri, ar pute merge înainte; dar când trebuie
să cheltuiască îndoit mai mult decât are și aceasta imediat, apoi negreşit că
deacolo vine strâmtorarea nesuferită în care e afundat,

Nu e adevărat că dificultatea de faţă provine de acolo, că nu sunt mijloace
de schimb; pentrucă mijlocul de schimb se poate formă numai când a-i ce
schimbă. Noi vedem însă că agricultura și comerţul stau pe loc. Cum voiti
ca atunci noi să avem mijloace de schimb, când nu sunt afaceri? Cum voiti ca
să le inmulfim încă? Când mijloacele de schimb ar constă numai în o fifuicá de
hârtie tipărită, apoi nici un Stat nu ar mai aveă nevoie de aur sau de argint
ca monetá. Atunci s'ar face naturalmente fifuici numai de hârtie pentru trans
sactiuni. Dar oamenii n'au cugetat așă, pentrucă mijloacele de schimb tre-
buie să însemneze ceva în mijlocul bogăției generale a unei ţări.

Aurul şi argintul fac parte din bogăţia unei ţări; şi apoi mai au şi alte
însuşiri cari fac dintr’ânsele un agent de schimb.

A se gând! dar cinevă că poate există un agent de schimb afară din aur
şi argint, şi încă un agent de schimb care să nu aibă nici o valoare proprie,
este cea mai mare eroare economică şi financiară ce poate face.

Proiectul majorităţii comitetului nu se deosibește întru nimic de proiectul
guvernului, pentru că amândouă doresc a creà o hârtie care să aibă caracterul
unui împrumut şi caracterul monetei. Acelas lucru a zis ministrul de finanţe,
acelaş lucru a zis raportorul Çamerii, acelaş lucru a zis raportorul Senatului.
Dumnealor, gândesc că pot face o hârtie fiduciară care să circule ca monetă,
dar se sfiesc a-i da numele de hártieumonetá, căci acest nume ştim, Domnilor,
sună rău la ureche.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELQR IPQTECARE DIN 1877 461

Dumnealor, gândesc că, cu acea hârtie fiduciară, se poate jucà rolul gi al
unui împrumut şi al monetei. Apoi, nu este aşă. Hârtii fiduciare sunt şi obli-
gatiunile domeniale, hârtii fiduciare sunt şi obligafiunile rurale, hârtii fidu-
ciare sunt şi împrumutul Stern, împrumutul Oppenheim; şi cu toate acestea,
această hârtie fiduciarä nu serveşte şi nu poate servi ca mijloc de schimb,
fiindcă ele au un caracter diferit de adevăratul reprezentant al mijlocului de
schimb, de moneta metalică. Voiu veni la explicarea caracterului acestuia,

In raportul majorităţii comitetului delegaților stă un adevăr, că presentul
este viitorul, adică, că trebuie ca, prin ceeace facem noi astăzi, să nu inchidem
viitorul. Insă, tocmai aci păcătuesc proiectele amândouă, căci deschid în viitor
poarta unui adevarat dezastru al finanţelor Statului, a unei adevărate mizerii
a acestei ţări. Din momentul ce vom începe a fabrica hártie-monetá de 30 mi-
lioane, nu ne vom opri nici la suta de milioane. Vom face cum s'a făcut în toate
țările din lume, cari au încercat acest mijloc fatal al hArtiei-monete.

Ca sa vă dau seamă mai bine ce este hârtia-monetă, îmi voiu permite
a vă citá aci o autoritate însemnată din practică, autoritatea lui Hübeck, care
a fost ministru de finanţe în Austria înainte de 1848, pe timpul când hârtia-
monetă eră în floarea ei. D-l Hübeck, care eră şi un economist foarte distins,
a voit să facă atent pe guvernul austriac că, dacă va mai rămâneă în aceleaşi
erori relative la hârtia-monetă, poate să ducă Statul la cele mai mari dezastre.
Iată cum se exprimă acest bărbat:

«Hârtia-monetă este pentru Stat mijlocul cel mai Scump, cel mai apă-
sător şi cel mai periculos de a se împrumută. Intâiul efect ce produce este că
moneta sunătoare fuge din ţară până ce dispare, de tot, sau se ascunde, ceeace
duce la acelaș rezultat. Sumele acestea de monetă cari dispar, sunt atâtea
pierderi de valori reale, căci moneta de metal poartă în sine o valoare reală.
E o iluziune a crede că hârtia-monetă, cu curs forţat, nu impune popoarelor
mai grele sarcini, sau chiar la nici o sarcină, decât împrumuturile, pentru cari
se plătesc dobânzile cele mai grele. Hârtia-monetă e mijlocul cel mai scump
de a acoperi cheltueli, pentrucă ea loveşte capitalul întrun mod direct gi care
nu se poate calculă. Să'şi reamintească ori și cine spesele enorme a hârtiei-mo-
nete, cu curs forţat. Hârtia-monetă circulând în Austria în sumă de 350 mi-
lioane şi cu un curs de argint de 30% costa Statului 105 milioane, adică
aproape 1/3 din întreg capitalul de circulafiune. Această pierdere se poartă
de cineva, şi acel cineva este aci poporul monarhiei austriace. Pierderile pro-
duse prin hârtia-monetă sunt însă totodată repartizate într'un mod inegal,
nedrept, şi devin, prin urmare, foarte apăsătoare. Clasele condamnate, gi am
puteă zice condamnate exclusivamente, a purtă aceste pierderi sunt mai întâi
impiegatii, pe urmă clasele poporului cari trăesc dela Stat, o mare parte a mun-
citorilor şi cea mai mare parte a cetăţenilor, cari, necunoscând fondul lucruri-
lor, nu se pot sustrage acestor pierderi. Ar fi o ideologie deplorabilă a crede
că se poate da, prin forţă, unui semn abstract al monetei, aceeaș valoare ca
monetei însăș p.

Proiectul majorităţii comitetului delegaților este hârtie-monetă; fiindcă
orice hártie-monetá fiduciară sau efect fiduciar, care are pretenfiunea de a se
substitui monetei în circulaţie, este hártie-monetá; fiindcă orice hârtie fidu-
ciară, care nu poartă procente şi care nu este rambursabilă în contra aurului
și argintului, nu este altceva decât hârtie-monetă ; fiindcă orice hârtie fiduciará,

www.dacoromanica.ro

462 Ç. I, BĂIGOIANU
-— TE =>

a cărui coversibilitate în aur și argint este incertă, este hârtie-monetä; fiindcă
orice hârtie fiduciará, care poartă în sine germenele curgului forţat, poartă
caracterul, sigiliul hârtiei-monetă.

De ce Statele au venit a da curs forţat hârtiei-monete? Pentrucă acea bucată
de hârtie, pe care el o emite în public, să valoreze ceeace vreà el să valoreze,
pentruca publicul s'o primească cu forţa drept atâta. Căci dacă acea hârtie
ar aveă valoarea ce este scrisă pe dânsa, atunci n'ar mai aveă nevoie de curs
forţat, fiecare ar primi-o de bună voie, cum primeşte astăzi napoleonul de
bună voie.

Sunt State cari au hârtie-monetă în circulaţiune, şi unde aceá hártie-mo-
netă e primită ca şi moneta sunătoare. Am spus-o în raportul meu şi o repet
şi astăzi. In Franţa sunt bonurile de tezaur, în Englitera sunt excheaquerbills,
în multe State ale Germaniei sunt cassenscheins sau staatscassenscheine. Aceste
hârtii sunt însă adevărate anticipatiuni asupra unor venituri ale Statului,
cari intră, în scurt timp şi cu siguranţă în tesaurul public.

Dar care este măsura, în care se întrebuinţează, cu care se emit? Numai
pentru a 1/4 sau 1/5 a dărilor directe şi indirecte ale Statului. Pentru a vă de-
monstră aceasta, am d'inaintea mea cărţi cari fac astăzi autoritate. Luaţi pe
D-l Stain gi veţi vedeă că pentru 52 milioane de livre sterlinge, nu se emit în
Engliteră decât 14 milioane bilete de Stat; va să zică 1/6 parte din venituri.

D-l Boerescu. Fără termen?

D-l Sturdza. Ba cu termen. In Germania sunt hotärîte chiar; se socoteste
pe fiecare cap de locuitor cam la 3 franci; ceeace ar face la noi 12 milioane.

Dar luaţi bine seama că, ceeace-i este permis Germaniei, Angliei şi Franţei,
nu este permis nouă, un Stat, care nu am eşit încă din starea, primitivă a agri-
culturii, care nu avem nici măcar începuturi de industrie. Prin urmare, dife-
renfa economică între noi şi acele state fiind foarte mare, pot zice cu certitudine
că, dacă Anglia emite Y, parte din dările directe şi indirecte în bilete de Stat,
nouă nu ne este permis a emite nici 1/6 parte.

S'a vorbit foarte mult de ceeace se petrece în alte ţări, Apoi să luăm de
exemplu ceeace se petrece în alte ţări; pentru ca sá nu facem gi noi greşelile
ce le-au făcut ele, ca să nu ducem ţara în dificultăţi de acele din cari celelalte
State au putut să iasă fiindcă sunt mai mari, mai bogate decât noi, şi un Stat
mare şi bogat are mai multe resurse decât un Stat mic şi neavut.

S'a citat Austria. Imi veţi permite a vă arătă, cu cifre necontestate, ce
s'a petrecut în Austria.

In Austria, hârtia-monetă s'a început la 1761 şi s'a făcut atunci într'un
mod destul de restrâns şi fără curs forţat, Cu acea ocaziune s'au luat cele mai
mari precaufiuni în contra înmulţirii hârtiei-monete. Ministrul de finanțe de
atunci, întrun lung referat, ziceă că măsura ce se luă era numai un expedient,
şi că, îndată ce Statul va esi din dificultăţile momentului, toată hârtia are să
se retragă şi astfel nimic nu e de temut. Acel ministru de finanţe, cu toate aces-
tea, a fost silit să facă o a doua emisiune şi la 1771, o a treia emisiune iar la
1797 a trebuit să se decreteze cursul forţat, căci deprecierea hârtiei a mers
treptat cu înmulţirea ei, o consecinţă inevitabilă a primei emisiuni. Când s'a
făcut prima emisiune la 1761, ea s'a făcut prin mijlocirea băncii de Viena, care
nu eră bancă de Stat. Toate aceste măsuri erau bazate pe o mare eroare. Se
credeă că se poate creà numerariu după voinţă, şi că hârtia. eră ca şi banul

www.dacoromanica.ro

DESPATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1977 463

de aur gi de argint. După 16 ani, hârtia scăzuse atât de mult în creditul publicului,
încât Statul a fost nevoit să pună cursul forţat, însă fără succes pentru îm-
bunätätirea finanţelor. |

La 1811 se fäcù lovitura de Stat financiarä. La 1811 Austria aveà hârtie-
monetá de 1.061.000.000. Acest miliard a fost consolidat în altă hârtie-monetă
care. se numeá Einl6simgscheine si pentru un miliard s'a dat 212.000.000 Ein-
lôsimgscheine. Vreà să zică hârtia-monetă nu mai reprezintă decât a cincea parte
a valoarei primei emisiuni.

Decretul imperial prin care se hotără acest faliment al Statului, hotără
în adevăr că hârtia monetá se va scădea cu 4/5 şi nu se vor dă Einlüsimgscheine
decât pentru 1/5. Aceste Einlôsimgscheine au crescut dela 1811 şi până la 1817,
dela 212 milioane, la 428 milioane adică îndoit. Cursul hârtiei-monete la 1761
eră al pari; la 1811 însă 100 fiorini argint valorau 833 fiorini hârtie. Când s'a
creat Einlósimgscheine în 1811, suta de fiorini argint aveau de valoare 183 fio-
rini hârtie, peste patru ani de 333.

Vedeţi mersul foarte natural al acestei scăderi; şi nici nu poate fi altfel.
S'a vorbit gi eri despre datoria ce Statul are la banca Austriacă. A fost puţină
eroare în cele ce s'au zis aici, fiindcă nu s'a avut cifrele exacte dinaintea ochilor,
gi tin a rectificà gi aceasta,

Datoria îlotantă a Austriei este de 2.267.555.189 fiorini şi 14 creiţari, din
cari 1.628.319.283 fiorini şi 56 Y, creiţari datorie fiduciará gi 1.470.245.345 fiorini
şi 57 Y, creitari în argint, Datoria de 1.628.319.283 în hârtie fiduciará, nu este
toată după cum s'a crezut ieri, în hârtie-monetă, ci şi în hârtie de împru-
muturi. Hârtii a băncii de Stat pentru 426.501.088 fiorini şi hârtii bonuri de
tezaur pentru 412.000. 000.

Aceste bonuri de tezaur s'au creat la 1866, în timpul războiului Prusian,
şi sunt unele cu scadentá scurtă şi cu dobândă, altele mai lungă şi fără dobândă.
Hârtiile de Stat, care banca Austriacă le -a emis pentru Stat, sunt note de Stat
pentru 346.501.033 fiorini, gi mai sint note de Stat anterioare de 80 milioane
cari s'au emis pentru Stat la 1885, cu ocaziunea prelungirii privilegiului.

Aceste note de Stat, nu trebuie să uităm, reprezintă un împrumut con-
tractat de Stat cu banca Austriacă, căreia Statul plăteşte în fiecare an dobândă
şi amortisment, încât aceste note de Stat sunt o datorie pe care Statul a con-
tractat-o la bancă şi pe fondarea căreia banca a emis note de ale sale, pe care
le retrage din plăţile anuale gi sigure ce Statul face pentru stingereă acestei
datorii. Siguranţa rambursării e certă, căci nu trebuie să ne închipuim că astăzi
Austria este guvernată cum eră guvernată în timpul trecut. In privinţa finan-
telor, ca în multe altele, Austria ne-ar puteá servi de model, Acolo în 4 ani
de zile bugetul a lăsat excedente foarte însemnate și deaceea i-a stat în putinţă
de ași susţine creditul său prin bancă.

Excedentul bugetar din 1868 erà de 288.170 fiorini, acel din 1869 de fiorini
22.713.010, acel din 1870 de 28.287.865, acel din 1871 de 10.651.538.

Când venim și arătăm cum stau lucrurile în alte ţări, ar trebui să ne dăm
mai bine cont de ceeace este gi să facem distincţiunile necesare.

, Asemenea si în privinţa asignatelor franceze ceeace e cert este că, la 1790
asignatele, cari nu erau altcevà, decât hârtia-monetă ce ni se propune astăzi,
adică nişte hârtii bazate pe vânzarea eventuală a moşiilor Statului, s'a început
cu 400 milioane şi a ajuns la 45% miliarde.

www.dacoromanica.ro

464 G. I. BĂICOIANU
OEI

Chiar dacă asignatele false ar fi fost de 15 sau 20 miliarde tot rămâneă
25—30 miliarde în circulaţiune, ceeace eră destul ca să deprecieze acele hârtii.
Şi în adevăr nu după un an s'a suit napoleonul la o sumă colosală, dar după
5 ani.

La 1795 napoleonul eră ajuns la 17.925 franci hârtie. Guvernul francez
văzând că aceste asignate se depreciază asà de tare, a decretat că oricine poate
să cumpere moșii pe valoarea pe care se evaluase acele moșii la 1790. Mosiile
nu s'au putut vinde pentrucă deprecierea care se produsese asupra hârtiilor
depreciase gi moșiile. La 1796 când s'a luat această măsură, moşiile nu mai
valorau ceeace ele valorau la 1790 gi prin urmare nu voiă nimeni sá se ducă
să preschimbe asignatele pe moşii, căci dacă luă o moşie nu aveà ce face cu
dânsa.

D-l Preşedinte al consiliului. Nu eră sigur de cumpărătoare.

D-l D. Sturdza Ba de cumpărătoare foarte siguri, nesiguri erau de valoare.

Am aci cei dintâiu autori cari fac mai mare autoritate decât mine şi decât
oricare din acest Senat pentru a probă cele zise de D-l Thiers, descriind această
situatiune, zice: «că guvernul cu şefii săi, cu agenţii săi de toate gradele, cu
militarii, cu administrafiunea, cu magistratura şi cu toţi creditorii săi erau
reduși la cea mai cumplită sărăcie şi că rentierii Statului mureau de foame,
iar funcţionarii trebuiă să-și dea demisiunile ».

La această situatiune, Domnilor, avem să ajungem si noi, fiindcă aceleași
erori cari au condus revoluţiunea franceză de a face asignatele, aceleaşi erori
ne conduc şi pe noi, după un secol, de a face aci în România hârtia-monetă,

Se zice în raportul majorităţii delegaților că un guvern prudent va luà
toate măsurile necesare pentru ca să împiedice noui emisiuni. Apoi nici un
guvern nu poate să fie prudent înaintea unei nevoi inevitabile creată de însăș
hârtia-monetă.

Cârid ea nu va valoră nici jumătate din ceeace se pretinde că trebuie să
valoreze, atunci guvernul nécesarmente va fi silit să decreteze o nouă emisiune
de hârtie-monetă care are să fie făcută pe restul valorii proprietăţilor. Voiu
să mă explic. Dacă s'au ipotecat astăzi proprietăţi de 60 milioane gi s'au emis
80 milioane ; peste o jumătate de an vom emite hârtie-monetă pentru restul de
30 milioane, cu această diferenţă că aceste 60 milioane nu vor valoră nici 30 de
milioane, şi ne vom găsi cu această hârtie depreciată d'inaintea unor dificultăţi
încă mai mari ale Statului; căci nu trebuie să uităm, că datoria Statului e mai
mare, precum am avut onoarea a v'o spune.

Chiar asertiunile din raportul majorităţii zice că se emite hârtie-monetă.
Raportul zice că se emit titluri cu adevărat fiduciare. Sau un titlu este fidu-
ciar, sau nu este. Indată ce un titlu este fiduciar are însă pretentiunea de a
circulă, el este hârtie-monetă. Raportul mai zice că vreă ca aceste hârtii să

servească de agent de schimb; — dar îndată ce o hârtie vreă să circule şi să fie
agent de schimb ea este hârtie-monetă. Nici nu rămâne îndoială asupra acestui
punct,

Este numai un mic expedient al onor. majorităţii, când vine şi decretează
un curs semi-forfat, adică, care să valoreze numai între Stat și acei cu cari el
are daraveri. Acest curs este începutul cursului forţat, şi conduce drept la dânsul.
Eu mai bine primesc cursul forţat directamente dela început; pentrucă cursul
semi-forţat arată din partea Statului mai mare neîncredere în hârtiile care

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 465

emite şi pentrucă ele se vor depreciă mai mult de particulari, cari, văzând că
Statul emite hârtie cu sfialä, va căută să o primească cât se poate de jos şi să
scape de ea, neavând valoarea ce i se atribue.

Astfel particularii vor depreciă hârtia aceea cu atât mai mult, chiar dacă
se va declară dela început cursul forţat.

Ni se zice mereu, că acesta este un expedient şi încă se mai adaogă un
expedient provizoriu, adică un expedient mai expeditiv decât un expedient.
Astiel o ducem de o bucată de timp cu niște expediente cari ne aduce din ce
în ce mai mult în dificultăţi.

Când a venit D-l Strat la Camera deputaţilor şi a zis: «avem o datorie de 30
milioane, toţi şi-au astupat urechile gândind că dacă nu vor auzi, deficitul
are să dispară, atunci toţi au zis: dăm 16 milioane. Dar deficitul în loc să scază
s'a sporit, căci s'a făcut de 37 milioane. Astăzi fiindcă nu avem curaj să spunem
pe faţă cum stăm, de aceea spunem că voim expediente provizorii. Dar apoi
expediente sunt acele cari ruinează Statul, cari face că Statul nu se va ridică,
pe zecimi de ani? Luăm pe zecimi de ani înainte munca contribuabililor, cari
nu mai pot produce cât produceau, căci Statul a tot stors lumea prin o lungă
serie de expediente costisitoare. Acum se propune cel mai costisitor din toate
hârtia-monetă !

Acest expedient cu atât mai periculos este cu cât ni se vorbeşte de dânsul
întrun mod vag şi înflorit.

Se zice că acest expedient până la oarecare punct poate îndeplini serviciul
monetei. Care este punctul acela? Ag dor sá am deslugiri. Raportorul tace,
căci nu-l poate indică. Această hârtie nu poate îndeplini serviciul monetii.
Acest serviciu îl poate îndeplini numai moneta de aur și de argint, sau o hârtie
care este bazată pe aur sau argint.

Este eroare de a se crede că hârtia-monetă, adică hârtia, care voeşte să
fie monetá, dar este bazată pe pământ, prin aceasta devine monetá, şi poartă,
caracterul monetei.

Este o mare eroare a se zice că pământul putându-se vinde şi vânzându-se
putându-se pretace în aur, el este prin aceasta chiar aur.

Aurul este aur și pământul este pământ. Aurul şi pământul sunt două bu-
nuri diferite. Se poate preface pământul în aur ca şi bumbacul și ca și fierul,
dar trebuie timp şi oameni cari să voiască să cumpere. Insă fiindcă hârtia, când
vreă să se facă monetă, nu se poate realiză la moment, căci proprietăţile nu se
pot vinde la moment, deaceea hârtia-monetă bazată pe o vânzare de pământ,
nu este monetă, căci nu se poate converti îndată în aur şi argint.

Onor. raportor ne zice că prin aceste scrisuri de Stat ce propune, imo-
bilele se mobilizează în proportiuni mici numai pentru un timp mic şi determinat.
Așă dar D-sa vreă ca după trecerea acelui timp mic și determinat, ele iarăş să
se mobilizeze. Dar din momentul când ele se mobilizează numai pentru un
timp fix şi determinat, se poate pe urmă ca din nou să se imobilizeze. Insă
să-mi permită D-l raportor să zic că acestea sunt nişte explicafiuni, cărora le
lipsește orice claritate, şi cari nu semnifică nimic. Care este acel timp fix? Aci
este o adevărată contradictiune cu sine, care se poate vedeă gi în practică,
şi când spun în practică, îmi permit a o dovedi. La art. 2 se zice: «că Statul va
retrage aceste scrisuri de Stat din circulafiune până la o epocă determinată +
şi la art. 6 se zice: «că scrisurile de Stat se vor retrage din circulatiune până

www.dacoromanica.ro

466 C. I. BAICQIANU

la 1 Julie 1880». Prin urmare, la i Iulie 1880, nici un scris de Stat nu va
fi în circulatiune. Insă mai la vale, la articolul 24 se zice: «că dela 1880, o
să se înceapă a se scoate din circulatiune scrisurile de Stat » şi nu se mai deter-
mină când au să fie plătite toate. Iată termenul fix al raportorului nostru,
preschimbat într'un termen indefinit.

In articolul 22 se zice că vinderea unei moşii sau mai multora este facul-
tativă. Prin urmare această dispozitiune este fără importanţă, pentrucă nu
intră în calculul legislatorului de a vinde acele moșii pentru ca să se retragă
toate acele scrisuri din circulaţiune.

Voiu aminti în treacăt încă una din relele proiectului majorităţii comi-
tetului. Fiindcă vânzarea moșiilor, se lasă în facultatea Statului sau a comitetului
special, pentru ca prin aceste vânzări să ridice hârtiile, Statul va deveni un
adevărat agitator un jucător de bursă. Se ştie însă că nu este principiu mai
fatal în administraţia finanţelor decât jocul de bursă, şi este cunoscut că acest
mijloc a devenit în alte State un mijloc de conruptie si de pierderi înfricoşate. Prin
urmare, vedeţi că si din acest punct de vedere proiectul majorităţii comitetului
delagatilor conţine în sine germenul unei deplorabile sisteme financiare.

După cele ce arátal, dar aceste scrisuri de Stat nu sunt alta, decât o emi-
siune cu termen indefinit de hârtie-monetă în sumă de 30 milioane, cu un curs
semi-fortat, care are să se preschimbe după o jumătate de an în curs forţat.
Termenul este indefinit, findcá vânzarea moşiilor începe numai dela 1880,
fără a fixă când are să se sfârşească.

Mai este încă ceva curios în acest proiect, şi care are să aducă mare ne-
siguranţă. Cine evaluează acele moşii? Ştatul. Apoi el poate sá le fixeze va-
loarea cum va vol. Mi se va zice că nu va puteă să treacă mijlocia arenzii înmulţit
cu 15. Dar oare numai după acest calcul trebuie a ne orientă? Eu cred că moşiile
trebuie a se evaluÿ într'un mod serios, pentru ca evaluarea sá inspire o con-
fientá, care se va revărsă asupra efectelor emise pe garantia acelor moşii.

Se zice mai departe că nu se pute emite bilete mai mult decât 30 de milioane,
și aceasta pentru a se inlesni trebuintele de circulatiune. Dar cine are sá mă-
soare aceste trebuinte? Cine are să simtă gi să constate lipsa sau trebuinta
unui agent de schimb? Cine ne poate asigură că nu se vor emite mai multe
bilete, mai cu seamă atunci, când cele 30 de milioane nu vor mai valoră decât
15 milioane, prin urmare când ni se va zice iarăş că se simte o lipsă de un agent
de schimb? Nimeni nu ne garantează, că nu vom aveà — gi vom ave desigur —
60 de milioane în loc de 30 de milioane, până ce o nouă şi sigură depreciere
ne va conduce la o nouă şi mai mănoasă emisiune.

Biletele de bancă sunt altcevă. Acolo trebuinta este îndată simțită, căci
îndată ce publicul simte, că banca, după legea sa constitutivă, nu face schimbul
cerut al biletelor în contra metalului, biletele se depreciază, şi ele nu mai valo-
rează atât cât moneta metalică. Aci este pulsul; gi practica face a se simţi acest
puls. Dar la hârtia-monetă nu este nici nu puls, ministrul de finanţe când va
vedeà că nu are ce cheltui, va veni să ne spună, că nu mai este monetă în ţară,
că nu are mijloace de schimb, precum o face astăzi şi astfel presa hârtiei-monetă
va functionà necurmat, până la o depreciere totală a acestor efecte.

Apoi proiectul de lege mai conţine la art. 7 nişte dispozitiuni foarte stranii.
Așă se zice că: «comitetul special etc. va regulă circulatiunea scrisurilor ».
Cum are să se facă aceasta? Qnor. raportor datu-şi-a socoteală despre procedura

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA PILETELOR IPOTECARE DIN 1977 467

— mu E“ a > > —m—; ]2> 2

ce se va urmă? Oare va aveá ministrul de finanţe sau comitetul special dreptul
şi îndatorirea să se ducă la fiecare om spre a vedeà câtă hârtie-monetä are în
buzunar, să scadă dela unul, să dea la altul? Se zice în cutare zi va circulă atâta,
iar în cutare zi atâta hârtie-monetă? Să zică la cutare transactiune se va între-
buinfá mai multă hârtie-monetă, la alta mai puţină? Si care are să fie norma,
după care circulaţiunea hârtiei se va regulă? Cuvinte vagi, lipsite de orice în-
teles si cari dovedesc că raportorul nu a cugetat matur asupra chestiunei, căci
nimeni nu este în stare, să reguleze circulatiunea acestei hârtii. Singură re-
gulare va fi, când se vor face noui şi succesive emisiuni din cauza depreciatiunei,
Singura şi unica garantie ce trebuie să se deà hârtiei-monete spre a servi ca
agent de schimb, este moneta-metalică. Care sunt sigurantele hârtiei-monete?
Nu! căci puindu-se în circlatiune hârtia-monetă, pentru 30 de milioane, are
să se retragă aur pentru o sumă egală. Creditul Statului? Dar de ce face Statul
această hârtie? Pentrucă are credit mare sau pentrucă are credit mic? Pentru
că are credit mic. Va să zică nu se votează această hârtie pe credit, ci pe discre-
ditul Statului.

Apoi o hârtie care se votează ca o datorie flotantă, cu însușirea de a circulă
din mână în mână, cum voiţi să aibă încrederea publicului? Se face o mare
eroare când se crede că publicul n'ar aveă discernământ ca să judece chiar
de astăzi această hârtie. Publicul cunoaşte de pe acum. ce este această hârtie
din practica altor State, cari nu sunt atât de depărtate de noi.

Garantia moșiilor? Apoi moşiile trebuie să se vânză. Până nu se vor vinde
nu poate există garantie, căci hârtia-monetă, având pretentiunea a îi monetă,
trebuie să se poată preschimbă în aur sau argint oricând va voi cineva, şi alt-
mintrelea, sunt numai nişte obligaţiuni cum sunt cele rurale, domeniale, precum
sunt hârtiile creditului funciar cari se schimbă la un timp dat în monetă me-
talică, însă nu în fiecare moment.

S'a mai zis încă ceva: s'a zis că dacă s'ar aduce un miliard de aur în ţară,
atunci g'ar şchimbă toate valorile. Un asemeneà lucru nici nu se poate presupune
pentru simplul cuvânt că acel aur n'ar veni niciodată el singur, cäçi n'are
de ce veni! şi nici nu l’ar puteá aduce cineva, căci n'au putere să-l aducă,

Aurul și argintul sunt o marfă care trebuie să fie schimbată în contra altei
märfi, şi ea poate să vină numai acolo unde este nevoe de dânsa. Dacă noi nu
avem ce vinde, sau dacă ceeace avem să vindem nu putem vinde în momente
date, ca acestea de faţă, de unde are să vină acel miliard? şi apoi când chiar
ar fi cineva în stare să aducă un miliard în ţară; ei bine să fifi siguri că astăzi
l-ar aduce, și mâine s'ar duce afară din ţară, fiindcă nimexea nu are nevoie de
dânsul. In nici o ţară nu este mai multă monetă decât are ţara nevoe de dânsa.

Toate popoarele au nevoie de monetă; însă când într'o ţară este prea multă
monetă, îndată ea se trage în altă ţară unde este prea puţină. In Franţa, spre
exemplu, se făceă foarte multă monetá de argint, şi ea se duceă fără vot legislativ,
fără a fi condusă de guvern, se duceà toată în China. De unde proveneă aceasta?
Făcea oare Franţa războiu cu China pentru a o sili să-i ia monetą de argint?
Nici de cum! Dar în Franţa se formà tendinţa de a întrebuinţă în transactiuni
din ce în ce mai mult aur gi de aceea toată moneta de argint se duceá acolo
unde eră mai întrebuințată.

Vin la ceeace s'a zis că ar îi a se înjosi Statul, dacă ar primi girul creditului
funciar. Apoi la aceasta aş aveá a răspunde un lucru: că, bine este când cineva

www.dacoromanica.ro

468 C. I. BAICQIANU

nu are nevoie de girul altuia, dar când are nevoie, mai bine să-l capete decât
să se arate dârz şi să nu ia girul acesta. De ce introduc creditul funciar în ope-
raţiunea de faţă? Pentrucă eu cred că împrumutul acesta pe care-l face Statul
astăzi în împrejurări aşă de grave, trebuie să fie înconjurat de toate asigurările
cele mai mari, pentru ca publicul să aibă încredere într'însul, și ca hârtia să
nu fie cât mai puţin depreciată. O ipotecă luată unilateral nu este ipotecă.
O ipotecă după lege trebuie să fie luată bilaterală. Nu trebuie să fie cineva
care să execute vânzarea proprietăţilor asupra cărora se ia o ipotecă? Inter-
ventiunea creditului funciar este necesară, pentru ca publicul să fie asigurat,
că acei cari au să ia această hârtie capătă o ipotecă reală, făcută într'un mod
nedubios, făcută într'un mod legal gi care ipotecă este responsabilă, nu prin
vânzare cu termen ne fix, ci prin vânzare fixă hotáritá de moşii în fiecare an
pentru o optime din suma obligatiunilor emise. Astfel nu stă nici în puterea
guvernului nici a ministrului de finanţe ca să împiedice aceasta. Dacă fac a
nu se da scrisuri funciare în locul hârtiilor de Stat, aceasta este, pentrucă scrisul
funciar este o obligatiune bazată pe un termen mai lung; fiindcă creditul fun-
ciar nu poate să facă obligaţiuni pe termen scurt decât acele cari le emite as-
tăzi. Pe basa scrisurilor funciare, ce se dau de creditul funciar se emit aceste
bonuri domeniale, căci nu sunt alta decât tot niște obligaţiuni domeniale.

S'a zis că propunerea mea este nepractică, că este imposibilă, că este o
iluziune. Eu aş dori mai întâiu, ca cu rezoane bazate pe cevă, să se combată
acest proiect dacă se crede că este demn de a fi combătut, dacă însă este aşa
de nepractic, încât nu poate fi supus la nicio discutiune, atunci tot trebuie
dovedit aceasta. In orice caz nu pot acceptă această combatere făcută întrun mod
vag, ca o combatere serioasă. Ea este o afirmare gratuită, dar nu este un adevăr.

Cel puţin, eu cred, că propunerea mea este lucrul cel mai posibil de făcut
în minutul de faţă, lucrul cel mai practic şi mai puţin costisitor în momentele
actuale. Nu voiu prin aceasta să zic că nu ar fi fost de dorit un ce mai bun,
dar zic că cu greu se va găsi în alt mod un împrumut care să poată da mijloa-
cele trebuincioase.

In tot cazul împrumutul cu hârtie-monetă, este un împrumut rău, pen-
trucă el încarcă viitorul, măreşte datoria flotantă. Imprumutul propus de
mine este un ce simplu, natural, pe care oricine poată să-l înţeleagă, care arată
din capul locului până unde angajează Statul şi până unde nu.

Onor. D-nii cari mă contrazic, ce zic? Zic, împrumutul ce-l propun este
irealizabil şi împrumutul ce noi propunem, este practic. Cum voiti D-voastră
ca împrumutul propus de guvern sau de comitetul delegaților să fie practic,
dacă împrumutul propus de mine este nepractic? Vă voiu arătă într'un mod
clar că cel propus de mine este mai practic.

Ce propun eu? Propun un împrumut asigurat pe ipoteci luate pe moşiile
Statului, bazat pe vânzarea acelor ipoteci în fiecare an pentru 1/, din suma
împrumutului contractat ; propun o stingere certă a acestor datorii, peste 8 ani
de zile, propun o dobândă de 10 la sută; propun ca rambursarea acestui îm-
prumut, să nu depindă întru nimic de Stat, de fluctuatiunile deficitelor şi lip-
selor în care s'ar puteă află bugetul Statului; propun ca dobânda acestui îm-
prumut să fie fondată nu numai pe moşiile care le ipotecează, ci gi pe nişte
alte venituri; şi D-voastră găsiţi că acest împrumut este rău, nepractic, că
nici nu merită de a fi luat în consideratiune, și voiti să ne faceţi să credem că

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 469

e mai bună propunerea D-voastră, care nu este bazată nici pe rambursare certă
şi fixă nici pe o dobândă, nici pe o asigurare nedubioasă? Nu vedeţi că acest îm-
prumut al D-voastră va fi lovit dela început chiar, de incapacitate? Si apoi ziceti,
că împrumutul D-voastră este cevá mai practic? Nu cred că are să valoreze
acest împrumut pentru guvern nici 10 milioane,

Ziceti D-voastră că propuneţi un împrumut care nu costă pe Stat nici-o
läscae. Mai întâiu că cine în lume se poate împrumută fără dobânzi, afară dacă
împrumutătorul vreă să facă un prezent, ca un tată către fiu și ca un fiu către
tată, Dar altfel, a impune un împrumut fără dobândă cuiva este o spoliatiune,
este un ce imoral. Statul nu este în drept să zică iau bani fără dobândă, pen-
trucă trebue să întrebe mai întâiu în mod liber pe cetăţeni dacă vor să-i deà bani
fără dobândă. Căci de n'ar face aceasta, ar fi cu mult mai practic să decretäm,
că dăm din averea noastră o porţiune care să nu ni se mai înapoeze. Acest lucru
care s'a gi propus, şi această propunere este cu mult mai frumoasă, căci cel
putin este deschisă si francă.

Dar se propune oare, în adevăr, un împrumut care nu costă nimic pe Stat?
Să examinăm și să vedem dacă hârtia-monetă nu este un împrumut, care costă
pe Stat împătrit şi poate mai târziu înzecit decât, ceeace ne costă un împrumut
cu dobânzi stipulate deschis? Pentru împrumutul propus de mine, Statul
va plăti anualmente 2.400.000 fr. dobândă 8 la sută pentru 30 milioane, Dacă
Statul va emite hârtie-monetă pe piaţă, gi această hârtie va aveá curs de 70
la sută ceeace negresit are să se întâmple, împrumutul va fi de 80 la sută. Cursul
de 70 la sută e de prevăzut căci, dacă hârtia Austriei are curs de 75 la sută
nu putem pretinde ca hârtia noastră să aibă acelaş curs şi când domenialele noas-
tre 8 la sută sunt la 70 la sută, nu putem pretinde ca hârtia-monetă, care nu
poartă dobânzi să aibă un curs mai mare decât domenialele. Prin urmare, hârtia-
monetă are să fie un împrumut cu un procent minimum de 80 suta pe an; pen-
trucă această diferenţă de 30 suta are să o plătească fiecare din noi pe fiecare
an regulat prin pierderile ce vom suferi asupra transactiunilor noastre,

Dacă, Domnilor, a răsturnă ştiinţa, a declară că ceeace nu e știință trebuie
să fie făcut de oameni prudenti, dacă a declară că practica făcută de un secol
în toate ţările din lume, nu este destul pentru a ne feri de consecinţele ei şi că
trebuie să recădem în aceleași erori pe un câmp mult mai întins gi mai peri-
culos, atunci este alt-ceva; nu am nimic de zis. Dar nu cred că este bine să
asvârlim cărţile în foc, să înlăturăm experienţa atâtor naţiuni. Eu cred că atunci
nu ne îndeplinim o datorie către ţară, căci trebuie să știm că de 90 de ani noi
care guvernăm această ţară, am făcut foarte mari gregek în mânuirea finan-
telor şi a gospodăriei ţării. Cel putin întrun moment aşă de grav în care ifele
s'au încurcat cu desăvârşire, să nu facem cea de pe urmă și mai neertată gre-
gală, care are sá afunde şi guvernul gi tara în dezastrele cele mai incalculabile.

Trebuie cinevă să judece lucrul fără prejudicii. Deaceea finesc cum am
început, Nu este tactică parlamentară ceeace am spus D-voastră, Este că-mi dau
silinfa pentru ca să conjur gi Senatul și guvernul să nu facă această gregalá
care ar discredită Statul român cu desăvârşire, Sunt condus în propunerea
ce fac de un adevărat amor pentru ţară, de un simţimânt de mare grijă pentru
situafiunea în care se află patria, de dorinţa de a înlătură, a depărtă o măsură
fatală, care va face să pericliteze institutiunile noastre, care va face zadarnice
toate silintele care ni le-am dat noi și părinţii noştri pentru binele acestei ţări.

www.dacoromanica.ro

470 Ç. I. BAIÇOIANU

— r l UIUIA

Sedinta dela 1 Iunie 1877
(Urmare)

Presedintia d-lui vicepreşedinte Dimitrie Brătianu, asistat de D-nii se-
cretari Cămărăşescu Nicolae gi Bellu Ştefan.

D-1 B. Boerescu. Domnilor senatori, discutiunea care se urmează de ieri
până astäzi, mai cu seamă pe tărâmul didactic pe care a pus-o D-l Sturdza,
are aerul de a se raportà mai mult la o critică de sisteme financiare, care ar fi
în chestiune și de a ne lumină pe noi toți, sub punctul de vedere teoretic şi
practic, despre inconvenientele hârtiei-monete; s'a procedat sistematic pentru
acesta, s'a dat definifiunea hârtiei-monete, şi s'a demonstrat câte perturba-
tiuni aduce ea. Dar despre unele ca acestea este vorba? Ar crede cineva, au-
zindu-ne, că suntem chemaţi a ne pronunţă asupra mai multor sisteme pentru
reorganizarea finanţelor noastre şi să căutăm calităţile şi defectele fiecăruia.
Insă, repet, nu este vorba de aceasta în cazul de faţă; chestiunea care ne ocupă
este cu totul practică şi de natură tranzitorie. Căutăm cu toţii un mijloc practic
şi cu cât mai puţine inconveniente, ca să remediem, măcar în parte, răul care
ne bântue. Dovadă că răul ce ne bântue există şi este real, este că mai toţi ora-
torii, cari au vorbit, au prezentat câte un remediu, câte un sistem. D-l Drosu
a propus a se creà resurse bugetare directe; D-l Carp a propus înfiinţarea băncii
de scont și circulafiune; D-l Orăscu a propus un împrumut forțat şi ne-a expus
gi calculele după cari s'ar produce o cifră indestulátoare trebuintelor ce se re-
clam; asemenea şi în comitetul delegaților majoritatea și minoritatea au avut
fiecare sistemul său. Ce însemnează acest fenomen de care trebuie să ne dăm
seama? Insemnează că fiecare a simţit că aci este vorba de un rău, căruia sá
găsim remediu practic. In adevăr, Domnilor, astăzi suntem în faţa unei datorii
flotante, recunoscută de toţi, de peste 39 milioane; avem anuitäfi fixe anuale
de plătit în streinătate peste 40 milioane, din cari vreo 16 milioane sunt exi-
gibile acum; astăzi toate tranzacţiunile comerciale, toate schimburile suferă
de o criză teribilă, care ne bântue de trei ani, şi agricultura de vre-o cinci ani,
fără ca să putem impută această nenorocire nici guvernului, nici nouă; as-
tăzi, când vedem că această criză, în loc să descrească, crește, și că veniturile
Statului nu se mai încasează nici pe jumătate, oare nu suntem siliți a recunoaşte
cu toţii că răul ce ne bântue este mare de tot, şi că trebuie să căutăm un re-
mediu ca să ieşim din această situafiune? Cum voiţi să menţineţi creditul Sta-
tului amânând plăţile? Nu vedeţi înainte-vă cum S'ar prepară atunci ban-
cruta? Cu drept cuvânt am zis în raportul delegaților că, pentru un popor,
în materie de finanţe, prezentul este viitorul; această idee este a unui ministru
englez, care răspundea unui altuia care-i critică măsurile sale financiare: * Pre-
zentul este viitorul; cum voeşti să am eu credit mâine, dacă voiu face ban-
crută astăzi ».

Prin urmare, sistemele financiare de cari s'a vorbit, pot îi foarte bune;
însă, îndată ce nu vor aveă efect imediat în practică, asà încât să ne poată ajută
tranzactiunile şi să putem face onoare angajamentelor noastre, ele devin ilu-
zorii şi nu sunt bune de nimic. Nu cu teorii putem astăzi träl; ci cu alimente
pozitive cari să aline răul ce ne bântue; altfel vedem falimentul la porţile noa-
stre, bancruta degradatoare ; şi vă întreb, ce ar mai servi apoi eruditele D-voa-
strá sisteme?.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEÇARE DIN 1877 471
og a a a a et

Domnilor, în o asemenea serioasă situatiune, a căreia gravitate nimeni
n'o contestă, când chiar D-l Carp este silit a declară că suntem în pozifiune a
face faliment, şi că, decât a face faliment, este mai bine a primi proiectul D-lui
Sturdza, cred că nu este bine a preferă o solutiune care este ceva mai bună
decât falimentul. Avem încă elemente de viaţă, şi putem face ceva mai bine.
Acest bine nu poate, pentru acum, ieși din înfiinţarea unei bănci de scont şi
circulatiune, după cum propune D-] Carp; căci acea bancă nu se poate înfiinţă
în timpii de astăzi. A aveá recurs la propunerea D-lui Sturdza, este a face un
fapt de om disperat ; căci odată ce însuş D-l Carp ne crede în pericolul falimen-
tului, apoi tocmai o asá propunere, neputând isbuti a creà valori gi mijloace
de schimb, ar iuți sosirea falimentului.

D-l Sturza și-a dat, în adevăr, multă osteneală şi a desvoltat multă eru-
ditiune, spre a ne expune frumuseţile sistemului D-sale; dar a rămas cu atât;
Dumnealui n'a putut ieși din domeniul teoriilor, şi nu a putut deloc a ne probă
că este si practic, gi că împrumutul D-sale s'ar puteà realiză astăzi.

Sunt departe de a vă recomandă proiectul nostru ca perfect. Majoritatea
delegaților vă declară, Domnilor, prin organul meu, că i-a fost imposibil de a
găsi un leac excelent ; a făcut ce a putut; nu trebuie sá ne facem iluziuni ; proiectul
nostru poate fi rău, dar este mai bun decât celelalte; iată totul. Dacă D-voastră,
dacă D-nii Sturdza şi Carp se linguşesc cu speranţa că au aflat un sistem practic
gi perfect, se ingealá foarte mult; fac ca aceia cari caută piatra filozofalá şi qua-
dratura cercului. Nimeni astăzi nu poate pretinde aceasta, Când comitetul
D-voastră, în majoritate, vă prezintă acest proiect, oare a pretins că este per-
fect şi că nu are inconveniente? Nicidecum ; are inconveniente; dar este vorba
între mai multe gi mai puţine. Proiectul guvernului, cum s'a înfăţişat, aveà
mai multe inconveniente decât acela pe care-l prezentăm noi. Un bine relativ,
si iată totul, In alt sens însă proiectul D-lui Sturdza este cel mai bun, pen-
tru cuvântul că nu produce nici bine nici rău, că adică este inofensiv, nu dă
guvernului nici un ban. Dacă am căută perfecțiunea, care ar fi cel mai bun
proiect care ar plăceă la toţi? Acela care ne-ar da mijloc să contractám un
împrumut în bani, Apoi, nu trebuie multă dibăcie ca să vedem că aşa pro-
iect este acum imposibil, Da, Domnilor, dacă ar fi posibil să facem un împru-
mut şi sub formă de datorie îlotantă, spre a ne servi dedânsul tot ca de un ex-
pedient, eu unul l-aş preferă chiar sub cele mai grele condițiuni. Dar cine nu
ştie, Domnilor, că astăzi, în timp de războiu, a găsi a ne împrumută cu bani
este o adevărată utopie?

Oare ne trebuie multă bătaie de cap spre a ști aceasta?

Ce face D-l Sturdza? Dumnealui, prin proiectul D-sale si prin expunerea sa de
motive, nu propune, pur şi simplu, un împrumut. De ce ne mai demonstrează
însă Dumnealui că este de preferat un împrumut în bani chiar în condițiuni one-
roase ? Aceasta o ştim toţi. Convinsu-ne-a însă că propunerea D-sale este şi
posibilă de realizat? Aceasta n'a făcut-o, nici nu o poate face.

Pe când creditul nostru, în împrejurări ca cele actuale, a pierit cu totul,
cum am găsi pe cineva să ne împrumute? Nici un om practic financiar nu crede
una ca aceasta; nimeni nu-şi face iluziune ca D-l Sturdza. Dumnealui încă merge
cu iluziunea până acolo încât crede că, cu girul ereditului funciar, S'ar puteà
găsi în ţară a se scontă obligaţiuni în sumă de 30 milioane! Fericit cel ce poate
aveá o asemenea iluziune; dar eu nu o am. Când nu este credit se ascunde nu-

30
www.dacoromanica.ro

472 C. I. BAICOIANY
EE — —_—_——_—_—_—_ -======================

merarul, şi când numerarul se ascunde, dobânda sau venitul banilor crește în
mari proportiuni. Dacă astăzi se cumpără obligaţiuni de ale Statului cu 70
la sută, pe cari D-l Sturdza le face onoarea a le recunoaşte de bune, cum crede
Dumnealui că o să se găsească oameni să cumpere aceste titluri de împrumutul
Dumnealui cu 80 suta? Fie sigur că nu va veni nimeni să cumpere aceste titluri.
Pe când banii se pot plasă cu 15, cu 18, cu 20 la sută, cum o să caute ei titluri
cari produc numai 10 la sută? Cei ce au astă iluziune o pot conservă. Insă ea
nu consolă pe guvern; căci acestuia-i trebuie O valoare gi iluziunile nu produc
nimic. `

Sub punctul dar de vedere practic, este mai ales slăbiciunea cea mare a
proiectului D-lui Sturdza.

Il pot asigurà pe Dumnealui, în mod pozitiv şi am proba despre aceasta,
că acest împrumut al Dumnealui nu se va realizà, nu în sumă de 80 milioane, dar
nici pentru 300 mii de franci. Voiti un exemplu? Sä-si aducă aminte D-l Sturdza
că în Franța, la 1848, în timpul revolutiunii, adică întrun timp aşă de anormal
ca şi astăzi la noi, starea de rázboiu, s'a încercat a se face un împrumut intern
de 100 milioane; ştiţi cât a subscris oraşul Paris; el, a cărui bogăție este ine-
puizabilă? A subscris numai 10.000 de franci. Atunci guvernul a fost silit să
emită hártia-monetá; şi, dacă a întrebuințat interventiunea băncii, aceasta
nu însemnează mare lucru; căci a dat biletelor de bancă curs forțat, a făcut
adică din ele tot hârtie-monetă fără stoc metalic. Dacă dar în Paris s'a sub-
scris numai 10.000 franci în loc de milioane, cum putem crede că noi Românii,
la cari avutia nu este aşa de mare să subscrim, în împrejurări identice, având
războiul la fruntarii, să subscrim o sumă mai mare?

Deaceea, Domnilor, am zis si susţin că proiectul D-lui Sturdza, este în fond, `
o iluziune; el nu dă absolut nimic, este o negatiune completă; adică, că, pe când
procură ceva puterei executive, în realitate nu-i dă nimic.

Astfel dar, în epoca de dificultăţi în care ne aflăm împrumutul fiind im-
posibil, moneta sunătoare neputând fi adusă de nimeni spre a procură mijloace
guvernului, adică ţării, spre a ieşi din impasul în care se găseşte, ce ne rămâne
alt de făcut, decât a află resurse în hârtie fiduciară? Nu pot dar fi în prezent
decât două opiniuni. Opiniunea acelor cari nu vor să deă nici un credit guver-
nului, şi opiniunea acelor cari vor să-i dea credit. Noi, fiind de opiniune că tre-
buie a se da un credit, rămâne a se discută numai executarea acestui credit.

La Cameră s'a făcut un proiect. Am zis și repet, că în fond, este identitate
între proiectul Camerii şi proiectul delegaților. Această identitate constă, am zis,
intr'aceasta: Intâiu în ideea de ase aprobă creditul de 30 milioane. Al doilea, în-
tr'aceasta că creditul acordat trebuie să se execute prin titluri fiduciare; al
treilea, ca aceste titluri să poată circulà; şi în fine ca ele să fie garantate. Oare
aceste asemănări au putut face pe D-l Sturdza să creadă că titlurile propuse de
noi sunt absolut tot una cu hârtia-monetă, cuprinsă în proiectul guvernului?
Nu știu dacă a putut să se înşele până într'atâta; în orice caz această eroare
seamănă mult cu o tactică parlamentară, spre a face să cadă un proiect care ar
puteă produce bune rezultate practice. Deaceea, Domnilor, am zis, că nu este
destul ca, două lucruri să se asemene între dânsele în unele părţi, spre a zice
îndată că ele sunt identice; căci atunci ar fi a compară cocoșul cu omul, şi a
ajunge la fabula filosofului, care, scoțând penele cocoșului, îl aseamănă cu
omul, pentrucă şi cocoşul are tot două picioare ca omul.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 473

Nu trebuie dar să ziceţi că orice hârtie fiduciará este hârtie-monetă, numai
pentrucă aflaţi oarecari asemănări între dânsele; ci trebuie să comparafi ac-
tele în toate caracterele lor esenţiale, pentru ca să puteţi ști dacă sunt sau nu
identice.

Să vedem acum cari sunt ameliorările ce am introdus în proiectul primitiv
venit dela Cameră? Proiectul Camerii prescria mai întâiu că aceste titluri fi-
duciare, numite bunuri ipotecare, — numele nu face nimic să nu producă nici
un fel de dobândă sau beneficiu; nu li se dădea în mod practic, o garantie spe-
cială, așă încât dintr'însa să rezulte o adevărată ipotecă executabilă; timpul
cât aceste titluri aveau să steă în circulafiune eră prea lung, eră de șapte ani;
gi în acest timp hârtia eră expusă la o prea mare depreciere. Apoi mai aveau
si acest inconvenient, că aveau un curs obligator pentru toţi; și noi, majori-
tatea comitetului delegaților, am crezut că aceasta nu este util, și că ar fi destul
ca cursul forțat să fie prescris numai în ceeace privește pe Stat, iar între par-
ticulari să fie liber.

Noi nu am respins pur și simplu acest proiect, căci necesitatea existentă
nu dispărea printr'aceasta; ci am ameliorat, am pus altceva mai bun în loc.

Am zis, creditul de 80 milioane se acordă, el se va realiză prin nişte tit-
luri fiduciare; însă să se știe de acum că acesta este numai un expedient, iar
nu un mijloc normal, nu o resursă bugetară fixă gi directă; nu înţelegem a în-
locul moneta de metal cu hârtia, ci a realiză, provizoriu numai, un credit prin
nişte titluri fiduciare. Iată totul. Când mai toţi economiștii şi financiarii, sunt
precum a zis D-l D. Sturdza, în unire cu D-sa, ca să condamne hârtia-monetă,
aceasta o fac când este vorbă de a se admite hârtia ca o resursă financiară a
Statului spre a acoperi golul și deficitele bugetare, iar nu ca un expedient,
ca un mijloc temporar, spre a scoate pe un Stat din o dificultate oarecare. Nu
este mai nici un Stat în Europa care să nu se fi servit de acest expedient în timpi
anormali.

Ce am făcut dar spre a ajunge noi, majoritatea delegaților la acest scop?

Am ameliorat proiectul. Am declarat, mai întâiu, ca titlurile noastre fi-
duciare să producă o dobândă, sub formă de primă de 10 la sută. Prin această
primă de 10 la sută, căci este o dobândă sub o altă formă, sedă aceluia care
posedă aceste titluri, un beneficiu, pe care-l va realiză deodată cu răscumpă-
rarea titlurilor sale.

Am chibzuit apoi, Domnilor, că este mai bine ca cursul forţat să fie pre-
scris numai în favoarea Statului. Şi pentru ce? Pentrucá noi admitem această
măsură numai ca să venim în ajutorul Statului; noi nu admitem această hârtie
ca un mijloc normal, ca o resursă fixă şi directă a tezaurului; de ar fi fost,
aceasta înţelegeam negresit critica ce ne-a făcut D-l Sturdza, că nu propunem
curs forţat pentru toţi; pe cât timp însă noi nu ne-am propus aceasta, ci ne-am
propus numai să aflăm un mijloc de schimb, ca să venim numai în ajutorul
guvernului, pe un timp mărginit, numai spre a face ca guvernul să poată
îndestulă trebuinfele bugetare, şi numai pentru ca sá scăpăm onoarea angaja-
mentelor noastre, şi să nu ajungem la acea extremitate prevăzută de D-1 Carp,
la starea de faliment, — fntelegeti, Domnilor, că am putut prea bine prescrie
ca aceste titluri să aibă curs obligatoriu pentru Stat, iar în ceeace privește
relatiunile dintre particulari, cursul lor să fie liber, cu atât mai mult va creşte.
Aceasta este mai ales conform cu interesul particularilor.

30*
www.dacoromanica.ro

474 C. I. BĂICOIANY

Ce ne-am zis dar? Sá lăsăm cursul liber pentru tranzacţiunile particula-
rilor dintre dânşii; să lăsăm ca fiecare să primească această hârtie dacă va
voi. Insă totodată să luăm alte măsuri, cari să-i asigure creditul, sá inspire
confienfá în valoarea aceasta, şi atunci aceste hârtii vor circulă de sine, fără
impunere, şi particularii vor contribui înşi-le a le menține un curs bun.

Cred, Domnilor, că nu sunt înşelat în aceste aprecieri. Vedeţi celelalte
titluri ce avem; vedeţi obligaţiile rurale, au ele curs forţat? Nu, şi cu toate
acestea, ele au circulat şi circulă, şi se schimbă cu valoarea lor de zi.

Asemenea şi cu obligatiunile domeniale, şi cu bonurile de tezaur. Çeeace
dar trebuie mai ales să propunem noi Çorpurilor Legiuitoare, este ca titlurile
acestea să fie create în așă condițiuni cum să inspire încredere, şi cum să nu fie
expuse la depreciere mare: atunci înţelegeţi că ele vor aveá o bună valoare
şi că vor circulă de fel.

Nu înţeleg dar cum D-l Sturdza ne-a obiectat că dacă nu vom da acestor
titluri curs forţat şi între particulari, aceasta ar fi o dovadă că nu am aveă în-
credere într'însele. Tocmai contrariul este adevărat. Nu voim a le da curs forţat
tocmai fiindcă, prin creditul ce ele vor inspiră, suntem fncredintati, că au să
circule liber. Dar, înţelegeţi, Domnilor, că acolo unde este silă nu este credit,
ci din contra, pe cât se va lăsă, voinţa fiecăruia liberă, pe atât creditul unui
act va creşte.

Aceasta este o credinţă a mea; şi sunt sigur că şi D-l Şturza o are; însă
D-sa, care nu vrea să dea nimic, negreşit că ar fi mulţumit de a nu reuşi un alt
proiect cu care s'ar puteá da ceva real. Noi însă cari, din contra, ţinem ca va-
lorile ce creem să scadă cât mai puţin, am căutat să le înconjurăm cu cât mai
mari siguranfe.

Una din aceste sigurante mai este și aceasta, ca titlurile acestea să fie
cât mai puţin expuse la incertitudinile viitorului. In adevăr, aceea ce contri-
buie prea mult ca unele titluri fiduciare, ca hârtia-monetă, să nu fie mult apre-
ciată, este incertitudinea de a fi transformate íntr'o valoare reală, este din cauza
acestui viitor necunoscut, care ţine în nesiguranță pe posesorii titlurilor ce se
află în circulare.

Deaceea am căutat pe cât se poate, ca să fixăm un termen cât mai scurt
pentru rambursarea acestor titluri, ca, adică acest termen să nu fie nici cum
l-a propus guvernul de 7 ani, nici de 8 ani, cum se propune în proiectul D-lui
Sturdza. Termenele de 7 și 8 ani ni s'au părut destul de lungi ca să aibă timp
titlurile să se deprecieze. Noi propunem un termen de trei ani; căci acești trei
ani, pentru nişte titluri destinate a circulă nu sunt prea lungi spre a influenţă,
valoarea titlurilor în circulatiune.

Insă pentru ca nici în decursul acestor trei ani ti tlurile să nu se deprecieze,
am prescris ca dupe 10 luni dela promulgarea legii, ministrul de finanţe şi co-
mitetul special, să aibă facultatea de a scoate în vânzare parte din moșiile ipo-
tecate. D-l Şturdza zice că aceasta ar fi un agiotaj. D-sa a zis că gi 10 la sută
peste valoarea nominală ar da loc la agiotaj, după cum se exprimă în expu-
nerea sa de motive.

Atunci D-l Şturdza ar voi ca sá emitem niște titluri asupra cărora nu s'ar
puteă face nici un fel de speculatiune. Insă a voi aceasta, ar fi ca să dorească
a se emite nişte titluri ale Statului, din cari speculatorii sá nu poată trage nici
un profit. Dar atunci ar fi a nu voi sá se emită nici un fel de titluri de Stat;

www.dacoromanica.ro

DESPATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 475
—— —— © E

căci asupra tuturor titlurilor de Stat se fac agiotagiuri şi speculatiuni; şi tit-
lurile asupra cărora nu s’ar puteă face aceasta, ar fi titluri isbite de un absolut
discredit. Má mir cum D-l Sturdza, om atât de obișnuit cu operaţiunile finan-
ciare, poate să crează, că o hârtie de Stat poate circulă fără a se face agiotagiu
si speculatiune asupra ei! Domnilor, legiuitorii din toate statele lasă din contra
mijloace speculatorilor ca să speculeze asupra titlurilor sale; căci speculatiu-
nile le menţin valoarea şi fără speculatiune valoarea lor scade. Vă voiu aduce
o autoritate impartialá, în această privinţă, pe D-l Gustav de Puynode. Iată
ce zice Dumnealui asupra agiotagiului:

« Dacă voesti să oprești agiotagiul nu te mulţumi numai de a declamă
contra plasării împrumuturilor; închide bursele, opreşte orice tranzacfiune co-
mercială; alt mijloc nu există».

A opri dar agiotagiul, este tot una cu a nu emite nici un fel de titlu asupra
Statului.

Noi suntem de opiniune a se emite titluri asupra Statului, cari, spre a cir-
culă mai bine, le dăm o primă de 10 la sută, peste valoarea legitimă. Ea nici
agiotagiu nu se poate numi; căci ea reprezintă un beneticiu legitim al capita-
lului plasat în acele titluri. Cum, voiti dar a o suprimă? Voiţi a o suprimă;
căci ştiţi de mai 'nainte că cu o aşă primă hârtiile noastre nu pot deveni asignate.

Pe de altă parte, am mai voit ca aceste hârtii ale noastre să se poată re-
trage din circulatiune la o epocă determinată: acest mijloc este însă cel mai ‘
sigur spre a se menţine valoarea lor în circulatiune.

Această retragere se va face prin vinderea moșiilor ipotecate la termen
scurt şi fix. Dar câte moșii o sá se vânză? ni se obiectează; poate să nu se vânză
nici una, este adevărat, nu am arătat câte moşii să se vânză pe fiecare an; căci
aceasta trebuie să fie prevăzută printr'un regulament de administraţie care
se va face detaliat de oameni practici, pentru aplicarea acestei legi; ne-a fost
teamă să arătăm numărul moşiilor a se vinde gi la termen şi după a 10-a lună
după promulgarea legii. Acesta trebuie lăsat a se preciză mai târziu. Ne-a fost
teamă ca, însemnând a se vinde deodată un număr prea mare de moșii, să nu
depreciem prea mult valoarea lor. Nu cred că aceste măsuri se pot critică. Mi
se pare din contra a fi prea imprudent a face ca D-l Sturdza, care propune a
se vinde pe fiecare an moșii de şapte milioane jumătate. A face asà, mise pare
a procedă ca acel medic, care, în loc sá ia sânge unui bolnav, propune a i se
da un ciomag în cap ca să scape de o boală grea. Oare noi am ajuns în un agá
grad de disperare? Nu cred.

Nu vedeţi că, a scoate deodată prea multe moșii în vânzare ar îi ale vinde
pentru nimic? Ar fi a face cu ele o donaţiune cetăţenilor? Dar cu aceasta nu
vă vor mulţumi, ci vá vor blestemă contribuabilii; căci ei vă vor plăti cu o
mână aceeace vor primi cu cealaltă.

Instituirea, ca şi executarea averilor Statului ipotecate, le-am expus unor
formalitäti distincte de acelea ale dreptului comun, cari constituesc atâtea
avantaje făcute în favoarea posesorilor acestor scrisuri de Stat. Conservarea,
ca şi vinderea ipotecilor, le-am încredinţat unui comitet special, cu totul in-
dependent de ministrul de finanțe, astfel precum l-a instituit și D-l Sturdza prin
contra proiectul D-sale. Acest comitet are a supraveghea emisiunea, circula-
tiunea, ca şi retragerea scrisurilor de Stat. D-l Sturdza propune numai ca
această misiune să fie lăsată mai cu seamă creditului funciar rural, pe lângă

www.dacoromanica.ro

476 C. I. BAJCQIANU

care se mai adaogă un alt comitet. Noi propunem un singur comitet, care,
deşi lucrează cu ministrul de finanţe, este independent de acest ministru, şi
responsabil. In fond garanţia este aceeaş.

In ceeace priveşte executarea ipotecilor, D-l Çarp ziceă ieri că rău vorbese
de veracitatea ipotecilor ; căci şi asignatele în Franţa aveau ipoteci, şi cu toate
acestea valoarea lor a căzut până la zero. Hu îi răspund că rău face dea luă
între două lucruri numai un punct de asemănare şi a conchide că ele sunt
identice. Aceasta ar semănă cu aceia cari cer două cuvinte din scrierea unui
om spre a-l spânzură.

Negresit că asignatele aveau un fel de ipotecă nominală, dar lipseau toate
celelalte garanţii, mai ales toate mágurile de executare a ipotecilor. Aceeace
propunem noi este tot aşă? Nicidecum, Domnilor. Noi propunem ca ipotecile
să fie anume înscrise pe niște liste speciale, şi apoi în registrele tribunalelor
situaţiunii. Propunem ca acele liste deosebite să se încredinţeze apoi în mâna
comitetului, care reprezintă pe posesorii acelor bilete, şi comitetul acesta să
fie însărcinat a execută ipoteca, adică a o vinde, la termen, spre a retrage scri-
surile din circulafiune, fără să aibă trebuintä de o altă autorizare. Ce voiţi o
„măsură mai eficace? Dar vă revoltați pentrucá am zis că vânzarea ipotecii
să se facă treptat. Negreşit, Domnilor, am zis aceasta; căci averea Statului este
si a noastră, şi nu suntem atât de disperaţi încât să zicem ca, deodată într'o
zi, să se scoată în vânzare 60 de milioane avere a Statului.

Această vânzare se va regulă în detaliu printr'un regulament special de
care se şi vorbeşte în lege.

Adăogându-se la aceste măsuri si prima de 10 la sută cu care se răscum-
pără titlurile, fntelegeti, Domnilor, că s'a făcut tot posibilul spre a se menţine
valoarea titlurilor în circulaţie.

, Sá ni se probeze dacă în alte proiecte se iau măsuri mai practice decât
acestea, şi noi îndată le vom adoptă. Până atunci însă permiteti-ne de a stărui
în ceeace credem că este mai bun, spre a întreţine viaţa noastră materială.
Sinucidul poate fi permis unui individ, dar nu pentru naţiuni; o naţiune trebuie
să trăiască. Noi îi oferim aceste mijloace. Alţii, cari ne combat nu-i oferă nimic.
Ni se obiectează că şi hârtiile noastre au să fie expuse la o pierdere, dar cine
zice altfel? Atât numai că se exagerează amenințările prea mult, pierderea la
noi nu are să devină acea fantasmä teribilă, cu care ne înfricoşează D-1 Şturdza.
A fost un timp şi la noi, când nu se infelegeá de loc titlurile fiduciare. Acest
timp însă este acum departe.

Mi-aduc aminte pe la 1864, sub domnia lui Vodä-Çuza, când aveam onoare
a fi vicepreşedinte al consiliului de Stat, că am susţinut un proiect de bancă
de scont şi circulafiune prin toate secţiunile Camerii si toate secţiunile l-au
respins mai în unanimitate; fiindcă nu puteau să înţeleagă ce sunt biletele de
bancă; le confundă cu hártia-monetá. Asà încât am consiliat chiar eu pe Domnul
Çuza ca să retragă acel proiect, şi l-a şi retras.

Astăzi însă nu mai suntem în aceiași timpi; astăzi titlurile fiduciare sunt
şi de noi cunoscute. Astăzi avem obligaţiuni rurale şi domeniale, care nu sunt
decât titluri fiduciare bazate pe ipoteci. Cánd D-] Şturdza a zis că un titlu care
se bazează pe pământ nu se bucură de mare credit, mi se pare că se înşeală;
căci noi avem dejà-titluri cari se bazează pe pământ şi cu toate astea au prea
bun credit. Si notati încă bine că ipoteca obligatiunilor domeniale este destul

www.dacoromanica.ro

DEŞRATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEGARE DIN 1877 477

de defectuoasă, mai ca a asignatelor, din Franţa; căci în legea lor, se zice numai
că se afectează bunuri ale Statului ca ipotecă pentru atâtea milioane, fără
să se specializeze cum se va face acea inscriptiune ipotecară, fără a se institui
un comitet care să reprezinte pe posesorii de titluri, fără în fine a se luă vreo
măsură cum şi când să se vânză ipoteca la cas când Statul nu va plăti datoria
sa. Si cu toate acestea obligatiunile domeniale au bun curs și D-l Sturza le laudă!
Incetati dar de a mai speriă lumea că titlurile noastre au să scadă pentrucă
sunt bazate pe pământ! Faptele existente fac să piară asemenea sperieturi!

Scopul nostru este, am zis, şi repet, de a da mijloace puterii executive a
susţine angajamentele sale. Înţeleg pe cei ce nu voiesc să deà aceste mijloace
guvernului; Domniile lor nu pot propune nici un titlu care să poată circulă
mai ales prin creditul ce vor inspiră, Nu trebuie însă să osândească pe cei ce
au alte idei, şi propun mijloace cari să corespundă la scopul urmărit.

D-l Sturdza a ajuns la consecinţele D-sale, la proiectul ce ne-a prezentat,
atât pentru că acesta eră conform cu scopul său, cât şi pentrucă derivă din
doctrinele sale economice, pe cari le-a desvoltat mai ales în opiniunea sa im-
primată, Să-mi permită a spune câteva cuvinte şi asupra acestor doctrine eco-
nomice, a căror veritate eu o contest. D-sa nu spune prin opiniunea sa impri-
mată, sau prin expunerea sa de motive, că tendinţa generală astăzi a statelor
este: «de a se reînturnă la circulatiunea metalică»; gi aceasta pentru cuvântul
că «singurul tărâm solid al circulatiunii sunt metalele preţioase, moneta », Si
că titlurile fiduciare « departe de a face inutilă moneta metalică sau chiar de
a O imputiná, din contra o înmulţesc.»

Să-mi permită D-l Sturdza a-i spune că Dumnealui nu mai este în acord
cu ştiinţa modernă, căci faptele şi mai toţi economiştii de astăzi sunt contra
opiniunii Dumnealui. Astăzi este admis și probat că nu moneta este singurul
serviciu solid al circulatiunii, ci creditul, Creditul este baza tuturor tranzac-
tiunilor, și chiar a monetelor metalice. Şi dovadă este că cele mai avute State
fac schimburile lor, îşi execută tranzacţiunile mai mult pe titluri fiduciare
decât pe monete. A fost un timp când Spania aveá cel mai mult numerar gi
cu toate astea se numără între Statele celé mai sărace.

Nu moneta face avutia, ci productiunea; nu prin monetă se menţin și se
înmulţesc schimburile, ci prin credit, Creditul dar este baza circulatiunii, nu
moneta metalică,

Insuş D-l Sturdza, în expunerea sa de motive, ne-a dat un exemplu de
numeroasele schimburi numai pe titluri fiduciare, pe acelea ce se numesc ce-
curi, cari se fac în Londra în renumitul stabiliment Clearinghouses (comptoar
de compensatiuni). Dar acest exemplu este contra doctrinelor D-sale, Căci în
acest stabiliment, unde se lichidează peste 125 milioane livre sterline, cum se
fac aceste lichidări? Pe bani gata? Nicidecum, Ci pe cecuri, pe titluri fidu-
ciare. Abia 7 la sută numai, din valoarea acestor sume, s'a calculat că se plá-
tesc în numerar, :

Acest exemplu nu este dar o probá cá tendinja este astázi ca numerarul
sá se substitue hártiei? Este o probá contrarie cá hártia se substitue numera-
rului, Statele cari au monetă multă, nu însemnează că sunt gi bogate, ele
pot fi prea sărace. Statele cari au credit, trec ca cele mai avute, Voiti şi exemple?
Anglia are un capital comercial de patru sau cinci ori mai mare decât al Franţei;
şi cu toate acestea are ea un numerar de patru sau cinci ori mai mare decât

www.dacoromanica.ro

478 C. I. BAICQIANU

Franţa? Nu, Domnilor, capitalul săi în numerar este de trei ori mai mic decât
al Franţei. Şi pentru ce aceasta? Pentrucă creditul, iar nu moneta constituie
baza tranzactiunilor sale, baza circulatiunii sale.

Acest fapt ar trebui să ne facă mult a cugetà.

Să înceteze dar D-l Sturdza de a ne mai acuză în mod general, pentrucă
propunem fi noi, numai ca expedient, niște titluri fiduciare. Acesta este
şi el un mijloc de schimb, cum s'a admis şi la alte naţiuni în timpi grei, cum
există dejà şi chiar la noi. Căci, în fine, orice hârtie, care nu este moneţă, este
în principiu, un titlu fiduciar de schimb. Ce sunt obligatiunile rurale domeniale,
rentele, etc., dacă nu niște hârtii fiduciare, niște mijloace de schimb ca şi altele
deasemenea natură?

Dumnealui combate proiectul nostru, pentrucă conţine hârtia-monetă, fără
să distingă ce fel natură de hârtie-monetă conţine el. Proiectul Dumnealui nu
are acest defect pentru cuvântul prea simplu că nu dă absolut nimic. Si eu
sunt contra hârtiei-monete, dacă a noastră o fi cum o descrie Dumnealui; atât
numai că nu este asà.

Insă, repet, critica Dumnealui este consecinţa doctrinelor sale prea abso-
lute, și eronate după mine, financiare si economice. Am probat, că practica
naţiunilor celor mai comerciante desmint aceste doctrine.

Să probez acum că, chiar în știință, doctrina D-sale, prea mult absolută,
nu este admisă de autori însemnați, cari cu toate astea sunt, ca gi mine, contra
hârtiei-monetă. Lumea științei a mai revenit astăzi asupra fricelor prea exage-
rate care au inspirat-o odată Law şi asignatele. Acum lucrul se judecă mai cu
sânge rece si se examinează mai cu impartialitate.

Să chem în ajutorul meu pe un autor foarte conservator, inamic al hår-
tiei-monete, pe D-l Wolowscki, din a cărui opiniune D-l Sturdza va vedeă că
teoriile economice ale D-sale, asupra acestui punct, nu par a fi în spiritul seco-
lului.

Iată în adevăr, ce zice D-l Wolowscki. « Fiind retras în niște margini bine
horárite, îngrijind în mod scrupulos a nu se trece peste o sumă care va fi o frac-
tiune din mişcarea produsă de cheltuelile şi veniturile Statului, tezaurul poate
află în hârtia-monetă, primită de toate casele publice mijlocul de a contractă
un adevărat împrumut fără dobândă. Insă aceasta trebuie să fie o resursă
restrânsă ».

Opiniunea aceasta are o mare autoritate pentru noi; ea este cu totul mo-
derná; şi D-l Sturdza vede că nu emit numai opiniunile mele personale.

Pentru întărirea opiniunii D-lui Wolowscki, vă pot adăoga că mai toate
Statele au avut recurs la hârtie-monetă, nu cum propunem noi astăzi, cu atâtea
precautiuni, ci adevărata şi simpla hârtie-monetă.

Pentru a vedeă însă cum stă chestiunea astăzi, și sub ce punct de vedere
se consideră ea, să-mi permiteţi a vă ceti din articolul unui economist, D-l Bonnet,
publicat de curând în «Revue de Deux-Mondes.» din luna Noembrie, anul
trecut. Acest economist este gi el contra hârtiei-monetă, chiar în Franţa; dar
să vedeţi cum discută el chestiunea; altfel decât D-l Sturdza.

Iată cum D-l Bonnet constată mai întâiu cum hârtia-monetă s'a admis
în timpul modern ca o necesitate a războiului.

In epoca noastră mai ales s'a demonstrat mai bine utilitatea hârtiei-mo-
netă în timp de războiu. De 25 de ani cele mai multe naţiuni au avut recurs la

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 479

dânsa. Rusia a emis în 1854 şi 1855 spre a susţine războiul Crimeei; Austria a
creat agá hârtie spre a se apără contra Franţei şi Italiei în 1859 și apoi contra
Germaniei în 1866. Hârtia din Italia datează din 1866 tot cu acest război. Sta-
tele-Unite au emis... şi chiar Franţa în războiul său din 1870,»

Si cum oare economiştii ştinţei moderne își explică acest fenomen? Iată
explicafiunea ce ne expune tot d-1 Bonnet: « Hârtia monetă a devenit auxi-
liarul indispensabil războiului. Sunt două cuvinte pentru aceasta: mai întâiu
în acele momente, numerarul se ascunde sau se duce în streinătate, trebuie
sá fie înlocuit cu ceva gi să se indestuleze trebuintele circulatiunii. Spre acest
scop se emite hârtie-monetă; apoi când această hârtie este bine primită și re-
prezintă o valoare serioasă, Statul se servește cu dânsa pentru propriile sale
cheltueli ; el o emite sub propria sa răspundere directă, sau o împrumută dela
băncile cari se însărcinează cu emisiunea».

Aşă dar, D-l Bonnet, deși în principiu contrariu hârtiei-monetă, recunoaște
că sunt momente, sunt timpuri grele când o naţiune trebuie a se servi de acest
expedient, de acest mijloc de sehimb. Iată propriile sale cuvinte:

« Din nenorocire, sunt momente în viaţa popoarelor, chiar celor mai avute,
precum a fost la noi în 1870, când împrumutul pe calea ordinară este foarte
greu şi nu poate procură mijloacele de cari este trebuinţă. Pentru acele mo-
mente trebuie sá se rezerve hârtia-monetă, atunci numai ea se poate justifica
şi poate da servicii; altfel are numai inconveniente, »

Apoi, Domnilor, oare epoca de astăzi este ea normală? Nu are ea greutăţi
mari? Oare starea creditului nostru public gi privat este el astăzi astfel încât
să zicem că se află în stare prosperă, şi că ne putem adresă la dânsul spre a-i
cere fonduri? Productiunea noastră agricolă, se transformă ea astăzi în monetă,
așă încât să zicem că numerarul este în abundență?

Negreşit că D-l Sturdza va recunoaște, împreună cu noi, că epoca actuală
este şi anormală şi foarte grea, și că numai o emisiune de titluri fiduciare este
astăzi posibilă,

D-l Sturdza a văzut că, după economiștii celebri, după scrieri cu totul
proaspete, chiar hârtia-monetă, asà cum este, ar fi justificat de a se emite, cu
atât mai mult alte titluri fiduciare mai bune decât hârtia-monetă.

Am mai zis, şi repet, că astăzi lumea modernă, teoretică şi practică, nu
mai are tot acele tari preventiuni contra hârtiei-monetă, cum 0 aveă în se-
colul trecut. V'am citat autori mari, cari, deşi contra hârtiei-monetă, o jus-
tifică însă şi-i recunosc utilitatea, în unele cazuri şi în oarecari limite.

Iată ce mai zice tot D-l Bonnet în privinţa acestui punct important:

« Hârtia-monetă începe a se reabilită de reaua reputafiune ce aveá până
acum ; şi dacă tot i se poate opune nenorocirile sistemului lui Law şi ruina asig-
natelor, este drept ca să-i recunoaştem şi serviciile ce dete Europei şi Americei ;
şi aceste servicii sunt atât de apreciate încât astăzi trebuie să ne temem de
pericolul ce rezultă din favoarea de care se bucură biletele cu curs forțat. Dacă
de exemplu, Var consultă opiniunea publică în Franţa, ne-am puteă dispensă
de a mai reveni la plată în numerar... Şi chiar în alte ţări, atât de mult s'au
obişnuit oamenii cu starea de lucruri cea nouă, atâtea interese sunt legate
cu dânsa, încât mai ales în America este un partid considerabil care ar voi să
conserve greenbacks (hârtiile-monete), şi care cere chiar a le adăogă; acest par-
tid se numește inflationist, etc.» 7

www.dacoromanica.ro

480 Ç. I. BĂICOIANY

————————PPP—ZP L mmm Io

Apoi când noi propunem nici chiar hârtia-monetă, cum există în alte țări,
cum există chiar în Franța, ci când propunem alte titluri fiduciare, cari au
mai multe garanții decât hârtia-monetă, cum D-l Sturdza ne critică gi ne acuză
de spoliatie?

Se vede că Dumnealui nu mai este în curentul ştiinţei şi practicei moderne.

Dar, mai adăugă D-l Sturdza, pe lângă alte obiectiuni şi aceasta că, prin
asemenea titluri se deschide o poartă la alte emisiuni, se creează un rău precedent.

Aceasta, Domnilor, este o simplă temere ipotetică. Ce pot răspunde eu?
Se poate prea bine hotărî şi alte emisiuni, precum asemenea nu se poate. Toate
acestea depind de împrejurări. Cu orice fel de sistem, un împrumut se poate
repetă. Eu nu sunt ţinut a discută aci temeri vagi şi ipotetice; ci obiectiunile
pozitive adică defectele ce se impută sistemului ce susţin.

Mai suntem ţinuţi a discută şi apreciă alte sisteme cari se propun afară
de al nostru.

In ce constă acele sisteme, acele propuneri?

D-l Carp ne-a propus a înfiinţă banca de scont şi circulafiune. Este
o simplă iluziune; căci nu în timpi ca cei de astăzi se pot înfiinţă asemenea,
bánci.

D-l A. Orăscu, amicul meu, a propus să facem un împrumut forţat. Dar,
ştiţi, Domnilor, ce este un împrumut forțat? Este un curat act de disperare,
de revolufiune, care se face numai în momente de friguri şi agitaţiuni. Impru-
mutul forţat presupune jandarmi în case, spre a luă cu sila banii oamenilor!

Dar aceasta este anarhia, este revolufiunea. Si noi astăzi nu suntem în
agá pozitiune! D-l Sturdza vine cu sistemul său, propune a se împrumută Statul
prin creditul funciar. Dar mai întâiu, ce caută creditul funciar aici? Niciodată
nu am putut înţelege pentru ce D-l Sturdza vâră aci creditul funciar. Negregit
că, ca administratiune şi ca control, am aveá multe avantaje de a aveá cu noi o
institutiune în capul căreia se află D-l Dim. Sturdza, gi Ion Ghica. Dar ches-
tiunea trebuie examinată dintr'un punct de vedere mai înalt. Nu cred că nişte
titluri să aibă mai multă valoare pentrucă au ca gir subscrierea şi a creditului
funciar. Subscrierea Statului face cel putin cât a creditului funciar.

Apoi nu titluri de ale creditului funciar, nu scrisuri funciare, puneţi în
circulafiune; ci niște bonuri separate, care să fie garantate pe scrisuri funciare.
Lucrul se schimbă.

Dar chiar de nu s'ar schimbă, gândit-a D-l Sturdza la ce inconveniente
şi pericole expune creditul funciar rural, când îl implică în acest împrumut
de 30 milioane? Nu vedeţi că târiîţi si pe creditul funciar în toate vicisitudi-
nile şi pericolele la care poate fi expus şi Statul? Instituţiunea dar sar com-
promite, şi creditul său ar suferi.

Pe de altă parte să nu uităm, că Statul împrumutându-se dela creditul
funciar, devine gi el asociat; cu dânsul devin astfel asociaţi toţi ceilalţi împru-
mutaţi, toţi proprietarii asociaţi până acum şi în viitor. Dar toţi asociaţii sunt
solidari responsabili. Art. 12 din legea creditului funciar ne spune că «toate
ipotecile garantează într'un mod solidar, totalitatea obligatiunilor contractate
de societate.» Si apoi art. 78 din aceeas lege ne spune că «scrisurile funciare
sunt garantate prin toate nemiscátoarele ipotecate societăţii. »

Cum dar D-l Sturdza propune a se face solidar responsabili cu Statul toţi
proprietarii privaţi dejá asociaţi pentru obligaţiunile ce societatea ar contractă

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 481

în privinţa bonurilor de Stat garantate prin scrisurile funciare? Intrebatu-s'au
proprietarii asociaţi spre a şti dacă ei consimt a se legă astfel cu Statul, a răs-
punde de îndatoririle Statului către posesorii de bonuri ipotecare, dacă în fine
ei voiesc ca capitalul lor, ca moșiile lor să devină garante pentru scrisurile fun-
ciare care se depun ca garantie?

Ei, când s'au asociat, nu aveau pe Stat ca asociat şi nu erau expuşi la
inconvenientele şi pericolele ce pot aduce asemenea asociatiuni. Cum pretinde
D-l Sturdza a-i angajă astfel, posterior fără voia lor și poate contra intere-
selor lor?

Putem noi răspunde că Statul o să ráscumpere la timp, o să retragă din
circulatiune, conform legii, bonurile propuse de D-l Sturdza? Dar dacă nu le
va retrage, cine răspunde? O să răspundă scrisurile funciare închise în lada
cu trei chei. Prea bine. Dar dacă scoate deodată în vânzare scrisuri funciare
de 20 milioane, valoarea lor va cädeà așă, încât să nu se mai poată acoperi
valoarea nominală a bonurilor de răscumpărat, cine are să plătească această
diferență? Toţi asociaţii, neapărat; adică toate moşiile particularilor pe cari
D-voastră îi asociaţi cu Statul şi-i faceţi solidari responsabili cu dânsul, fără
voia lor.

Imi pare că acest grav inconvenient este destul de serios spre a se înlătură
sistemul D-lui Sturdza.

Dumnealui a mai imputat ipotecii ce propun eu, că nu ar fi regulată, fiindcă
nu este bilaterală. Se ingealá. Căci și inscriptiunea mea ipotecară se ia tocmai
ca a Dumnealui. In adevăr, se înţelege, că ipoteca nu este bilaterală! Intelege
că ea să ia fără ca debitorul şi creditorul să fie faţă ca în dreptul comun? Apoi,
D-sa reprezintă pe creditor prin creditul funciar, noi îl reprezentăm printr'un
comitet special, independent de minister. Unde este diferența? In sistemul
D-sale se creează scrisuri funciare pentru 30 de milioane, se pun în o ladă, care
se închide cu 8 chei şi asupra acestor scrisuri Statul trage niște polite, sub nu-
mele de bonuri ipotecare, Şi în sistemul nostru se creează bonuri ipotecare,
însă se trag direct asupra ipotecelor, în loc de a se face indirect ca la Dumnealui,

Cari sunt mai realizabile? Ale noastre nu ale Dumnealui. Titlurile Dum-
nealui sunt nişte obligaţiuni, adică titluri de împrumut ipotecar, cari se vor
realiză numai când lumea le va cumpără. Vreă să zică nu scrisurile Dumnealui
fonciare nu circulă, ci obligatiunile cari s'ar scontà. Ale noastre circulă direct,
ale Dumnealui pot să nu circule niciodată; şi aceasta se va și întâmplă? De
ce Statul să nu creeze direct titluri? De ce să le creeze indirect? Pentru ce
această interventiune benevolă şi despotică a creditului funciar, care nu are
alt efect, decât să facă imposibilă circulaţiunea? Apoi, dacă titlurile D-lui Sturza
în tot cazul, sunt obligaţiuni de împrumutat, pentru ce, în expunerea sa de
motive, zice că « bonurile ipotecare sunt date şi primite de Stat pe cursul de
80 la sută? Cuvântul dat şi primii ar însemnă că Statul emite bonurile sale cu
80 la sută, şi că le primește tot cu 80 la sută. Insă aceste expresiuni sunt exacte
numai când este vorba de un titlu fiduciar care circulă ca monetá. Dumnealui
ne spune că titlurile sale nu au să circule ca monetă, Dumnealui ne mai spune
la vale că, când ele se retrag din circulafiune, se răscumpără cu valoarea lor
nominală de 100. Cum dar ele ar mai puteă fi primite cu 80 la sută? Iată că
Statul creează bonuri ipotecare; le emite cu 80 la sută. El nu le mai poate
primi cu 80 la sută spre a le pune din nou în circulafiune; ci le va primi înapoi,

www.dacoromanica.ro

482 Ç. 1. BAIÇQIANU

Lama n O S E a a a
ca orice titlu de datorie, atunci numai când le retrage, şi atunci le primeşte
sută în sută iar nu cu 80 drept o sută. Este, se vede, o scăpare din vedere această
expresiune.

Dumnealui mai crede că, prin sistemul Dumnealui se pune o barieră a nu
se mai face alte emisiuni de bonuri ulterioare. Şi cum aceasta? Pentrucă, zice
Dumnealui, nu s'ar mai puteà creà un al doilea rând de titluri pe aceleași moșii,
pe aceeaş ipotecă. Si pentru ce nu? De ce n'ar veni o lege viitoare, care ar or-
donă crearea de titluri garantate prin o a doua ipotecă, în al doilea rang, pe
aceleași moșli? Crede Dumnealui că, nefiind subscrierea pe aceste titluri, sub-
scrierea creditului funciar, aceasta ar fi o piedică neînvinsă? Se înșeală cred
eu. Acelag inconvenient poate să existe și în sistemul Dumnealui, ca si într'al
nostru. Formele se pot schimbă. Adevărata și posibila piedică este aceeag în
ambele sisteme. Ea constă în constituirea ipotecii în întâiul rang.

Ambele proiecte propun aceasta; prin urmare, cu ambele proiecte gu-
vernul nu poate creă titluri ipotecare în primul rang, pe aceleaşi moşii. Cât
pentru ipoteca de a doua şi a treia categorie, aceasta nu stă în mâna noastră
a opri. Astfel că bariera este absolut egală în ambele proiecte. Dacă dar, sub
acest punct de vedere, proiectul D-lui Sturdza nu este mai presus de al nostru,
desigur că-i este inferior sub alte puncte de vedere pe cari le-am văzut.

A crezut însă D-l Sturdza că a ridicat mult proiectul Dumnealui, când, în
expunerea sa de motive, a zis că în sistema guvernului se spoliază toţi oamenii;
iar cu sistema noastră se spoliază numai jumătate! Asemenea fraze nu conving
pe nimeni. Dacă, prin spoliatie, Dumnealui înţelege sarcini grele, îi voiu probă
că sarcinile ce Dumnealui creează pentru Stat şi contribuabili sunt mai grele
decât ale noastre. In adevăr, Dumnealui propune a se plăti 8 la sută pentru
titlurile ce creează; însă emisiunea fiind de 80 dobânda este de 10 la sută. Dar
sarcina este şi mai mare; căci bonurile Dumnealui ipotecare nu pot aveă cursul
scrisurilor funciare, cari le garantează. Aceste scrisuri, au astăzi cursul de 68.
Apoi bonurile ipotecare trebuie să fie mai jos decât 68, trebuie să fie măcar
cu un curs de 80, dacă nu de 50.

Prin urmare, realitatea este că dobânda sau sarcina ce are să poarte Statul,
este de 12 la sută. Adäogafi peste aceasta și cheltuelile care trebuie să plă-
tească la creditul funciar; adáogati şi alte scăzăminte de amortizare și scont,
şi puteţi fi siguri că sarcina Statului se urcă cel puţin la 15 la sută.

In sistemul nostru această sarcină greă nu există. Cine dar spoliază mai
mult pe contribuabili? Căci nu uitaţi, Domnilor, contribuabilii au să plătească
toate aceste sarcini.

Insuși D-l Sturdza, ne spune în expunerea sa de motive, că, dacă hârtiile
noastre ar aveă un curs de 80 dobânda ar fi de 12 milioane. Apoi este sigur
probat că, nu ale noastre, ci ale Dumnealui hârtii vor aveă cursul de 60 minimum,
prin urmare, Dumnealui încarcă desigur bugetul cu o sarcină de 12 milioane,
iar nu de 2.400.000 dupe cum ziceà!

Dar numai această sarcină va aveá budgetul, de s'ar adoptă sistemul
Dumnealui ?

Să nu uităm că Dumnealui propune ca pe fiecare an şi cu începere chiar
dela Septembrie viitor, Statul să pună în vânzare moşii ipotecate în valoare
de şapte milioane şi jumătate. Intelegeti, ce va să zică a scoate pe timpul acesta
moşii în vânzare pentru şapte milioane? Este sigur că ele nu se vor puteă vinde

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEÇARE DIN 1877 483
SPP a Ca O

decát pe preturi de nimic. Pe a cui spinare va cádeá aceastá depreciere, aceastá
scădere în veniturile Statului? Pe spinarea contribuabililor, neapărat, Aceşti
contribuabili au dar să plătească atât dobânda însemnată ce D-l Sturdza pro-
pune, cât și lipsa rezultând din micşorarea veniturilor, din deprecierea averii
imobile a Statului, Acestea sunt veritäti patente si nu au nevoie de multă de-
monstratiune.

N'am înţeles o parte din expunerea de motive a D-lui Şturdza unde zice
că proiectul D-sale are de scop a consolidă o parte a datoriei flotante existente.
Aceasta o zice în două locuri. Am arătat ce sacrificii ne impune D-l Sturdza
prin proiectul D-sale, nu înţeleg însă cum, prin aceste sacrificii, am consolidă
datoria? Prin împrumutul propus de Dumnealui, eu văd numai că cu o datorie
nouă plătim poate câteva datorii vechi; ce consolidare iese de aci? Eu ştiu
că se zice că datoria flotantă se consolidează când se transformă în rentă per-
petuä. Aci nu e vorba de o așă consolidare, nici de o adevărată conversiune, ci
de un schimb de creditori, de o amânare de plată. Nici de stingerea datoriei
flotante nu poate fi vorba; căci nu plătim din venituri normale o datorie veche;
ci ne-am împrumută ca să plătim; va să zică am creà o altă datorie nouă în
locul celei vechi. Se vede însă că acest cuvânt de consolidare a fost numai o
scăpare din vedere, -

Mă rezum, Domnilor, şi zic, că aceste titluri fiduciare, această hârtie-mo-
netă ne poate fi utilă, dacă o vom intrebuinfá cu moderatiune gi prudenţă,
In Anglia, puterea financiară atât de conservatoare, a avut şi ea hârtie-monetä;
însă a întrebuinţat-o dela 797 până la 1820, cu multă moderatiune şi i-a fost
numai un mijloc spre a ajunge la consolidarea datoriei îlotante. Alte naţiuni,
mai toate naţiunile au avut recurs în timpuri grele, la acest mijloc şi nimeni nu
le condamnă, dacă nu fac din acest mijloc o resursă bugetară fixă și directă,
Si noi dar în aceste limite și ca un expedient, putem întrebuinţă titlurile ce ne
propunem, fără să ne expunem la pericolele exagerate ce ne descrie D-l Şturdza,
V'am probat, Domnilor, că sistemul D-lui Sturdza este mai defectuos, mai oneros,
mai complicat decât al nostru. Intermediarul creditului funciar este o compli-
catiune inutilă care pune în pericol chiar prosperitatea acestui excelent institut,
care creează o răspundere enormă și injustă celor asociaţi ai creditului funciar,
şi care poate expune chiar scrisurile funciare la o mare scădere. V'am mai arătat
încă cum acel proiect creează o sarcină pentru Stat, mult mai grea decât prima
noastră de 10 la sută, cum va micşoră valoarea în vânzare a imobilelor ipote-
cate într'un termen prea scurt şi prea mult deodată, şi cum toate aceste sarcini
se transformă în atâtea impozite apăsătoare pentru contribuabili, pe cari altfel
D-l Sturdza și Carp, au aerul de a-i protejá. In fine, Domnilor, v'am demon-
strat cred destul, că proiectul D-lui Sturdza este nepracticabil, nerealizabil,
şi că printr'însul nu se procură, în realitate, nici un mijloc financiar Statului,

Este irealizabil pentru simplul cuvânt că nu se poate găsi în România
bani pentru ca să se acopere un împrumut de 30 de milioane,

Ati mai văzut, Domnilor senatori, că nici știința, nici reprezentanţii ei
eminenti nu respinge atât de absolut uzul unor titluri fiduciare la vreme de
nevoie, şi în limite moderate şi hotárite. Aţi văzut că economiști cu autoritate
recunosc, că sunt momente când un Stat poate cu drept cuvânt şi cu folos,
să aibă recurs nu numai la titlurile fiduciare ca ale nostre, ci chiar la adevă-
rata hârtie-monetă.

www.dacoromanica.ro

484 C. I. BAICOIANU

Aţi văzut în fine, Domnilor, că din toate celelalte sisteme care s'au propus,
acesta al nostru deși este gi el rău, defectuos, este însă mai bun decât celelalte,
este mai puţin rău decât altele.

Aşă dar, deși fiind cu toţii contra hârtiei-monete, putem votă cu încredere
gi liniștiți acest expedient, aceste titluri de schimb, cu cari să ne putem ajută
în niște timpi atât de grei gi la nişte trebuinţe atât de reale gi imperioase! Dacă
cursul titlurilor acestora fiduciare nu va fi superior, desigur însă că va îi cel
puţin egal cu acela al celorlalte titluri ale Statului nostru. (Aplauze).

— Orele fiind înaintate, D-l vicepreşedinte ridică ședința, şi anunţă pe cea
viitoare pe a doua zi.

Sedinta dela 2 Iunie, 1877

Preşedinţia D-lui vice-preşedinte Dimitrie Brătianu, asistat de D-nii secre-
tari Cămărăşescu Nicolae şi Belu Ștefan.

D-l vice-președinte. Intrăm în ordinea zilei; însă D-l raportor nu este aci şi
ar fi bine să mai aşteptăm puţin.

D-l G. Leca. Eu cred că dacă D-l raportor n'a venit, un secretar poate să-l
înlocuiască.

D-l N. Cámárágescu. Socot că ar înlocui mai bine pe D-l raportor un delegat
care susţine proiectul, căci eu deşi sunt delegat însă sunt contra.

D-l G. Leca. După regulament, când raportorul lipseşte, un secretar îl înlo-
cuește ; căci Senatul nu poate să steà.

D-l Cămărăşescu, se urcă la tribună spre a face oficiul de raportor.

D-l G. Leca. Domnilor ! Care este obiectul discutiunii? Avem înaintea noastră
patru proiecte de legi: Unul, făcut de D-l raportor care reprezintă majoritatea
delegaților, al doilea proiect, al D-lui Sturdza, al treilea al D-lui Cämärägescu
care nu e decât proiectul Camerei puţin amendat, și al patrulea proiectul Camerei
care ni s'a supus de D-l prim-ministru.

Fiindcă nici la unul din aceste proiecte n'am luat parte, şi nu pot aveă
paternitatea nici unuia; prin urmare voiu discută pe fiecare cu mai multă in-
dependenţă și nepărtinire, şi cred că voi puteă lumină Senatul. Nu voiu veni
cu atâta, știință cât a arătat D-l Boerescu şi D-l Sturdza, sustinându-si proiectele
Dumnealor, dar cred că mă voiu face destul de lămurit pentru ca Senatul să vadă
care este deosebirile acestor proiecte si în dreapta lui judecată să voteze pe acela
care este mai bun. Insuş D-l ministru ne-a spus şi noi chiar recunoaştem că emi-
siunea de 30 milioane nu este decât un expedient, și natural nu poate fi altfel,
căci dacă creditul eră în stare normală, guvernul nu aveă decât să facă un îm-
prumut ; însă nefiind starea normală creditul este cu totul ruinat la noi în ţară
din cauza războiului, şi un împrumut este peste putinţă a se contractă, Ştiţi
că mai toate institutele de credit au mers foarte rău, aţi văzut cum s'a ruinat
Societatea financiară şi banca de Brăila și mai sunt și alte institute care sunt
pe aceeas cale. Prin urmare, aceasta dovedeşte că este o stare anormală. Este
de crezut că pe viitor se vor purifică moravurile financiare şi se va institui un
credit la noi în ţară, dar până atunci nu putem stă locului. Ne-a spus D-l Boerescu
că, când a propus Banca de scont și circulafiune în Cameră, toţi l-a respins,
căci se ziceă că nu este nevoie. Eu cred că motivele care a tăcut să se respingă
sunt că atunci când venià o asemenea institutiune loviă în parte interesele ca-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 485
== XR >

pitalistilor ; dar în urmă ce s'a întâmplat? S'a întâmplat că, proiectul de bancă
fiind respins când în urmă a venit criza, atunci a văzut acei D-ni cari au combătut
că s'au ucis creditul şi interesele lor însuși.

Așadară, vedeţi că credit astăzi lipseşte, prin urmare împrumut nu se poate
face, şi suntem siliţi să venim la expediente. Pentru acest expedient avem 4
proiecte ; să vedem care este mai bun și care prezintă mai puţine inconveniente.

Avem mai întâiu proiectul D-lui Sturdza căci cred că acesta se depărtează
mai mult dela proiectul votat de Cameră. Proiectul D-lui Sturdza ce este? Zice:
eu reprezint Banca funciară gi viu în ajutorul Statului făcând emisiunea prin
mine, gi asupra hârtiilor ce noi vom da ca credit funciar Statul va aveă dreptul
să emită bilete. Ei bine, dar Banca funciară are mai mult credit decât Statul?
Domnilor, ce este Statul? Este o persoană care reprezintă tara, gi orice datorie
are Statul este o ipotecá în averea fiecărui cetățean. Așadară, Domnilor, este
departe ca creditul băncii funciare să fie egal cu acela al Statului; prin urmare
la ce ne-ar mai servi girul creditului funciar? Vedeţi că cu aceasta nu câştigăm
nimic, câştigăm numai o cheltuială din punga Statului care trebuie să o pierdem
în comision si sá mai întârziem în diferite formalitäti.

Ni s'a zis că nu este destulă garantie. Cred că cea mai mare garantie este
aceia când noi facem o lege şi o votám, aceâ lege este prea destulă garantie...

Guvernul este dator totdeauna a observă legile, si noi suntem aci a-l con-
trolă. Trebuie dar să avem încredere în legile votate de noi; să nu ne îndoim
de aceste hârtii că au să fie plătite, căci ele sunt sub controlul nostru: guvernul
nu face alt nimic decât să execute legile.

Dacă am primi proiectul D-lui Sturdza am aveă deosebite cheltueli; mai
întâiu am aveă procente, apoi, am da şi un comision la creditul funciar. Pentru
ce dar să avem aceste două cheltueli pentru hârtie care are să servească de circu-
latiune pe toată ziua? Aceasta Domnilor, ar fi absurd; s'a emis şi în alte părţi
asemenea hârtii, însă fără dobândă; cu totul altceva sunt obligatiunile cari nu
servesc de hârtie de circulatiune.

Pentru aceste cuvinte cred că proiectul D-lui Sturdza trebuie respins, el
nu ne aduce nici un avantaj, din contra fără să deă o mai mare valoare acestor
hârtii ne pune gi la cheltueli.

Acum să viu la al doilea proiect, acela al majorităţii comitetului de delegaţi
reprezentat prin D-l Boerescu. D-sa zice că acest proiect are mai multă garanţie
prin oarecare articole ce a pus D-sa, şi că are la retragerea acelor hârtii din curs
o plată superioară valorii lor nominale; şi zice D-sa că fiindcă Statul le va primi
cu 10 la sută mai mult, printr'aceasta s'ar da o impulsiune mai mare. Printr'a-
ceasta nu cred că se poate da vreo impulsiune. Apoi însuş D-sa a zis, că aceste
hártii au să aibă un curs mai jos; apoi fiind astfel, impulsiunea este suficientă,
prevăzută în proiectul Camerei, pentrucă Statul are să le primească al pari;
pentru ce dar să plătim mai mult?

Vedeţi dar, Domnilor, că şi acest proiect prezintă acelaş inconvenient de
cheltueli. Dar mai are şi o sumă de articole, privitoare la modul de procedură;
şi eu má tem că printr'acest proiect asà de complicat, să nu aducem o mai mare
perturbaţiune, căci în adevăr, am da de lucru advocatilor, dar nu ştiu dacă vor
protită particularii ! Trebuie dar lucrul simplificat, să fie cât se poate de precis.

Vedeţi dar, Domnilor, că ambele aceste proiecte au inconveniente, prin
urmare, trebuie ca onor. Senat să le respingă.

www.dacoromanica.ro

486 C. I. BĂICOIANU

Să viu acum la al 3-lea proiect, acela al D-lui Cämäräsescu. Eu cred că
amendamentul propus de D-sa s'ar puteă pune la proiectul Camerei; însăş
asupra acestuia să se specifice bine, căci dacă aceste hârtii nu vor aveă curs
forţat, ele atunci nu vor aveă nici o valoare, au să se deprecieze. Despre aceasta
însuși D-l Boerescu, ne-a dat exemplu, că în Franţa guvernul, când a făcut un
asemenea împrumut, îndată a gi decretat cursul forţat.

Vedeţi că însuşi D-sa ne aduce argumente contra proiectului D-sale. Apoi
crede D-sa că cu creditul care este astăzi, decretând un curs voluntar şi nefortat,
vor aveă curs titlurile D-sale? Se ingealá foarte mult.

Apoi, dacă în Franţa unde știm cu toţii cât este de bine stabilit creditul
gi cu toate acestea chiar Franţa în timpi anormali a fost nevoită sá decreteze
cursul forţat, dar încă noi când facem atâta emisiune, şi când moravurile noastre
financiare nu sunt încă făcute, ca un popor care nu este încă bine cultivat în
ceeace privește hârtia-monetă, trebuie dar să dăm cursul forţat. Deaceea, după
cum v'am spus, combat aceste două proiecte de legi: întâiu, pentrucă aduc o
cheltueală pentru Stat, și al doilea pentrucă nu sunt practice. Singurul proiect
practic este acel al Camerei, şi pe acela trebuie să-l votăm căci este mai bine
împărţit şi garanţia este tot aceiag: Statul Román are destul credit; fiindcă
după cum v'am mai spus orice datorie a Statului, este o ipotecă asupra averii
fiecăruia din noi.

Voiu votă dar numai proiectul Camerei cu amendamentele ce voiu aveă
onoare a propune şi susţine în cursul discutiunii pe articole.

Am zis.

D-l P. Carp. Domnilor senatori! D-l Boerescu, în discursul D-sale de ieri
recunoscând ca şi noi că proiectul votat de Cameră, că hârtia-monetă este o
calamitate, a căutat să probeze cum că proiectul D-sale și al majorităţii delega-
tilor este cu totul altceva; că nu este hârtia-monetă, ci este o monetă fiduciară
care nu va aveá — în urma multor îmbunătăţiri ce s'a adus proiectului Camerei —
efectele dezastruoase care le are proiectul guvernului.

Argumentatia D-lui Boerescu, prin care probează că proiectul D-sale este
contrariu cu cel al guvernului, se împarte în trei puncte:

1. Că măsura primită de majoritatea comitetului delegaților, nu este
hârtie-monetă, ci este monetă fiduciară. 2. Că are o posibilitate de circulatiune
mai mare decât hârtia creată de guvern şi 3. Că după măsura luată de D-sa,
împiedecând o a doua emisiune, va împiedecă totdeodată și discreditul cel mare
care îl prevede Dumnealui, dacă se va adoptă proiectul guvernului. După aceea
D-sa a trecut a combate proiectul D-lui Sturdza. Totdeodată Dumnealui a aruncat
acuzafiunea cum că noi nu procedăm decât cu asertiuni.

Eu, Domnilor, la prima mea cuvântare am crezut că nu mai e nevoie a
explică ce este moneta fi duciară şi ce este hârtia-monetä: fiind însă că suntem
acuzaţi de a pune înainte simple asertiuni, să-mi permită onor. Senat a intră
în oarecari mici lămuriri.

La început, în timp de barbarie, omul îşi produceă singur tot ce-i trebuiă
pentru nevoia lui. Aceasta este starea primitivă. Cu înaintarea şi multiplicarea
nevoilor s'a produs ceeace se numeşte diviziunea lucrului. Fiecare, având numai
o parte din productiunea generală, şi ca să se poată bucură de toate productiunile
a alergat la schimb, adică: de a da din ceeace produceá el ca sá capete ceeace pro-
duceă altul. Acest mod de schimb în natură fiind foarte dificil, oamenii au

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 487
ER .———— .——

căutat să găsească un alt mijloc prin care să-şi poată da productiunile unor
altora cu mai puţine dificultăți, pentru acest scop au căutat un obiect bun
transmisibil prin care totdeodată să aibă şi o valoare intrinsecă si s'a luat aurul
gi argintul care este ştiut de toată lumea că însuşeşte toate conditiunile gi că
are o valoare intrinsecă; și fiindcă s'a citat D-l Bonet, îl voiu cità gi eu tot pe
D-l Bonnet, Iată ce zice:

« Argintul şi aurul au în afară de însuşirea lor ca mijloc de schimb, şi o
valoare ca marfă şi pe aceasta, din urma fnsugirii tocmai este int emeiatä posibi-
litatea aurului de a figură ca mijloc de schimb».

Venim acum la moneta fiduciară care este un bilet de bancă al cărui credit
este bazat pe aceea cum că ştim că în cutare ladă aurul reprezintă pentru hârtie.
Când însă vrem să introducem o monetă care nu are nici o valoare intrinsecă,
nici la dosul ei o marfă sau O valoare care să fie cu siguranţă preschimbată,
îndată atunci continuă de a fi moneta de aur sau argint sau monetă fiduciară,
ci este moneta-hârtie.

Când însă un lucru ce serveşte la schimb nu are, ca aurul, o valoare proprie,
nu are, ca monetă fiduciară, o valoare în dosul ei, se înlocueşte aceste două
însuşiri prin cursul forţat, prin impunerea unui credit care de bună voie nu ar
există niciodată ; acest lucru este, oricare ar fi forma sub care se prezintă hârtia-
monetă ; şi nu înţeleg, cum D-l Boerescu zice că este fiduciară,

Dumnealui se întemeiază cred, pe cuvântul că hârtia d-sale este obligatorie
numai pentru Stat, şi nu pentru particulari; dar aceasta nu va să zică alt nimic
decât că hârtia D-sale este hârtia-monetă pentru tranzitiunile Statului, şi o
simplă fituicä faţă cu publicul, dar nici întrun caz moneta fiduciarä ; căci aceasta
din urmă, o repet, trebuie să aibă, de nu un stock metalic, dar cel putin porto-
foliul unei bănci ca garanţie în dosul ei.

Prin urmare, hártia-monetá a D-lui Boerescu este hârtia-monetă faţă cu
Statul, nu însă cu publicul, şi ce are să se întâmple de acolo? Statul zice, hârtia-
monetă are curs forţat pentru creditorii mei, suma care o fac, are să fie primită;
când însă publicul ar voi să treacă mai departe ceeace a primit dela Stat, şi
care prin curs forțat din partea Statului, îndepliniă până la oarecari punct
condiţia cutare, deodată se vede că ceeace are în mână este o nevaloare absolută.
Un impiegat, de exemplu, are 300 franci, trebuie să-i primească cu curs forţat,
când vrea să cumpere ceva este expus să moară de foame.

Aceasta constituie o adevărată spoliatiune, şi mă mir că D-l ministru de
finanţe să primescă proiectul D-lui Boerescu, şi să deă mâna la asemenea măsuri
dezastruoase. Cu cursul forţat general se făceă pierderi, şi pierderi imense;
dar tot rămâne ceva; cu sistema hermafrodită a D-lui Boerescu nu rămâne
în moneta creditorului decât o simplă hârtie care nu are nici măcar meritul
de a servi la confecţionarea unei modeste țigarete.

Trec la al doilea punct şi mă întreb cum circulafiunea hârtiei d-lui Boerescu
este mai mare decât hârtia-monetă a Statului când din capul locului a lovit-o
cu discreditul, dându-i o valoare faţă cu Statul gi o altă faţă cu publicul. Că
aceasta va aveà loc, o ştiu, să o decretám însă noi, a priori aceasta trece peste
comprehensiunea mea. Asemenea este o eroare de a zice ca să înmulțim mij-
loacele de schimb, căci cu aceasta vom scăpă din criza în care ne aflăm. Credeţi
D-voastră, si crede D-l Boerescu că înmulţind mijloacele de schimb aveţi să îm-
bunătăţiţi starea materială? Desigur, nu. Unde este ceva de schimbat, acolo

21
www.dacoromanica.ro

488 C. I. BAICOIANU

vin mijloacele de schimb, unde productiunea scade, acolo scad şi mijloacele
de schimb. Criza provine din cei doi ani răi din urmă şi când productiunea
noastră va reintră în starea ei normală şi mijloacele de schimb vor reveni dela sine.

Avem exemplu Spaniei a căreia avutie a mers tot mereu descrescând deşi
importă aurul din America şi măriă mijloacele ei de schimb în mod exorbitant,
şi nu uitaţi că ea aduceá aurul adică un mijloc de schimb cu o monetă intrinsecă
iar nu moneta-hârtie. Nu putem mări sau micşoră după plac mijloacele de
schimb, căci stau într'un raport cu productiunea. Cu aceasta din urmă cresc
și scad mijloacele de schimb.

D-l Boerescu a mai zis cum că măsura D-sale este o măsură unică. Am spus
dejà cum că această măsură unică nu atârnă dela niciuna din dispozitiunile care
le veţi pune în lege. Puteţi să ameliorati legea cât veţi voi, nu va îi o măsură
unică decât dacă nevoile cari sunt astăzi, sunt unice. Intelegeti prea bine că
dacă nevoia de astăzi s'ar prezentă mâine, aveţi să cereti încă o altă emisiune
cum cereţi astăzi. Numai pentru 30 de milioane să fie oare nevoile Statului?
Dar 31 de milioane sunt numai rămăşiţele pe 1876, de atunci încoace sunt iaräs
rămăşiţe de 17 milioane, adăugaţi la aceasta cheltuelile de război pe care nu le
pot prevedeá şi cari vor fi desigur 20—30 de milioane, adăugaţi gi deprecierea
acestor hârtii, gi veţi vedeă că nu cu aceste 30 de milioane se pot menţine nevoile
guvernului gi aveţi să ajungeţi într'un timp foarte scurt la suma de 140 sau
150 milioane. Atunci vă întreb: credeţi D-voastră cum că dacă aţi pus această
măsură în lege aveţi să ne convingeti pe noi că nevoile de astăzi vor dispare prin
această măsură, când noi ştim că mâine suntem siliţi să facem faţă şi la celelalte
nevoi? Desigur nu.

După aceasta, D-l Boerescu a trecut la combaterea proiectului D-lui Sturdza.
Argumentele cari le-a pus înainte în contra acestui proiect erau dejă zise de mine,
când am explicat pentru ce susţin proiectul D-lui Sturdza, am spus și eu că
este periculos de a legă creditul unui aşezământ privat cu creditul Statului,
fiindcă este expus la fluctuatiunile zilei, am spus că are să fie un împrumut gi un
împrumut oneros; dar am spus că prefer a legă creditul băncii funciare cu
fluctuatiunile zilei, prefer a plăti o dobândă oneroasă decât a ajunge la o măsură
care, după toate dovezile cari s'au adus, n'a avut decât rezultate nefaste în toate
țările. Pentru aceasta am declarat că prefer a votă proiectul D-lui Sturdza. Dum-
nealui zice, că la creditul funciar după calculele aduse avem să plătim 15 la sută
dobândă, calculele mele sunt mai mari, eu nu admit ca scrisurile funciare care
sunt la 68 avem să le emitem cu 60, ci mai jos, merg până la 18, 20 la sută do-
bânda, dar fac apel la D-l Boerescu să spună că dacă ar îi venit cinova să zică
că-i dă un împrumut Cu 18 la sută, nu l-ar primi cu amândouă mâinile. Acum
vine gi face obiectiune la 15 la sută interes şi a făcut un argument în contra
proiectului D-lui Sturdza, nise zice: « cum voiti d-voastră însă ca să admitem
noi cum că un institut privat are mai mult credit decât Statul; — să vă dau un
exemplu din Franţa.

In Franţa pe. vremea asignatelor nu eră singura hârtie, mai eră şi hârtia
unei bănci, care se chemă, ori cassa de Paris, ori banca de Paris, nu-mi aduc
bine aminte; aceste hârtii n'a avut niciodată depreciatiunea care a avut-o
hârtiile Statului. Fiindcă la fiecare aşezământ privat sunt două lucruri cari
susţin creditul hârtiilor lor: 1. Acei care participă au ei singuri interes ca să nu

www.dacoromanica.ro

DEŞBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 489

—— U ȘI

lucreze la deprecierea hârtiilor, în vreme când față cu Statul ei au interesul
contrariu gi 2. Un credit de bancă are nu numai stockul metalic dar are gi por-
toioliu care este în dosul hârtiei fiduciare, chiar argumentatiunea D-lui Boerescu
vine în favoarea teoriei mele. Ce am zis eu: am zis că admit să fie emise de o
bancă de scont şi circulatiune, pentrucă aceasta ar aveà stockul său metalic,
ar aveà şi portofoliul ei, care este o garantie, pentrucă interesează pe piaţa
comercială la susţinerea hârtiei; mai are gi un alt avantaj; nu pot să emită
hârtia cu curs forțat decât numai în urma unui împrumut care-l face Statul
şi care face parte din efectele sale cari le are în portofoliu, astfel că numai prin
banca aceasta putem pune frâu la repetirea unei noui emisiuni şi împiedicăm
de a merge din emisiune în emisiune.

Când însă mă aflu faţă numai cu Statul, n'am niciuna din aceste garanţii
că nu are să meargă din emisiune în emisiune şi că nici o garantie nu ar puteà
să împiedice deprecierea acestor titluri. Si citatiunea D-lui Bonnet care zice că
până la oarecare punct a putut face servicii hârtia-monetă, cu curs forţat, nu
se raportă decât la acele hârtii emise de băncile de scont şi circulatiune care
aveă în portofoliu iscălitura Statului pentru împrumut, dar care puteà refuză
când veniă Statul să se împrumute pentru a doua şi a treia oară.

Chestiunea aceasta, Domnilor, a hârtiei-monetă a fost desbätutä în ultimii
timpi în America. Ştiţi că şi America este gi ea bântuită de hârtie-monetă, știți
că atunci când a fost lupta între Hays gi Filocn, chestiunea principală care a
fost desbătută de toate partidele a fost chestiunea hârtiei-monetă, şi nu s'a
găsit în toată America, acolo unde partidele sunt mai exaltate si mai cutezătoare
în materie de finanţe, nu s'a găsit un singur candidat care să vină să susţină
hârtia-monetă, şi alegătorii a făcut chiar dintr'aceasta o conditiune pentru
candidaţi...

D-l prim-ministru. Aşă!

D-1 P. Carp. Un singur om a fost, dar niciunul din candidaţi n'a zis că
susține hártia-monetá, din contra...

D-l prim-ministru. A fost un partid care sustineá.

D-1 P. Carp. N'a fost nici un partid.

S'a mai plâns D-l Boerescu cum că noi combătând proiectul D-sale am îi zis
că, ipoteca pe care o propune d-sa nu este verace. N'am combătut veracitatea
ipotecii, cu toate că sub modul cum se prezintă în proiectul D-sale ar puteà
să ne facă sá ne îndoim despre veracitatea ei; căci o ipotecă nu este verace decât
când obiectul ipotecat se poate vinde în orice timp când nu se plăteşte. Şi cu
proiectul D-sale nu este agá, căci comitetul instituit de D-sa are dreptul de a
scoate bunurile din vânzare dacă nu iese preţ.

Aceea ce am zis este că pe lângă veracitatea ipotecii, să cere şi posibilitatea
conversiunii ei imediată în aur, şi tocmai aceasta o tägädueste proiectul.

Din toate acestea, Domnilor senatori, conchid că proiectul D-lui Boerescu,
ca şi acela al guvernului, este un proiect de hârtie-monetă, prin urmare eu nu
voiu votă nici unul nici altul,

D-l vice-președinte. D-l Cămărăşescu are cuvântul.

D-l Dimitrie Ghica. Constat că de alaltăieri m'am înscris.

D-l vice-președinte. Aţi schimbat cu D-l Boerescu.

qe
www.dacoromanica.ro

499 Ç. I. BAIÇOTANU

Şedinţa din 2 Iunie, 1877
(Urmare)

D-1 N, Cămărăşescu, Domnilor senatori, să nu adástati dela mine a veni
să vă vorbesc cu autori; eu nu vă voi spune decât adevărul ce simte inima mea.

Şuntem în nevoie de bani, nu găsim ca să ne împrumutăm, aceasta este
un adevăr incontestabil. Astăzi suntem în faţa a trei proiecte de legi cari nu
tind decât la hârtie-monetă, proiectul votat de Çamerä primește hârtia-monetă
sub numirea de bilete ipotecare, proiectul D-lui raportor Boerescu o primeşte
sub denumirea de scrisuri de Stat; dar orice numiri se va da nu va fi act decât
tot hártie-monetá, pentrucă aceste hârtii nu au să steă în depozit la nimenea
producând ceva cum stau celelalte obligaţiuni, de exemplu ca scrisurile funciare,
bonuri rurale şi bonuri domeniale, ci ele sunt hârtii curat de circulatiune.

Imi pare bine că D-l raportor mi-a deşteptat simţul prin cuvintele cari
ne-a zis în expunerea sa de motive că trebuie să fim desbrăcaţi de orice spirit
de partid sau consideraţii personale în votarea acestei legi, pentrucă vă declar
că nu voiu fi condus nici de unul, nici de celelalte, decât voiu expune rezultatul
reflectiunilor mele asupra acestor trei proiecte curat şi limpede. Sá vedem ce
este proiectul D-lui Şturdza, la ce tinde el? Iată ce este, el ne cere să meargă
Statul la creditul funciar a plăti dobândă şi să deă Statului nişte hârtii pe cari
să le închidă la cassa de depuneri şi consemnafiuni gi pe baza acestor hârtii,
guvernul să libereze titluri care să se puie în circulatiune.

Mai întreb eu astăzi, dacă ași fi în poziţiunea unui om care are nevoie de
un împrumut şi nu găseşte să-l facă nefiindu-i starea deajuns, unde agi merge,
negreşit că voiu merge la un om care are stare mai mare decât mine și-l voi
rugă să se facă solidar cu mine pentru ca creditul meu să fie mai garantat în
averea amândoura. Apoi nu vedeţi D-voastră că tot aşă este și cu propunerea
D-lui Şturdza? Dar a merge Ştatul Român la creditul funciar, el Ştatul care
se formează nu numai de noi reprezentanţii ţării dar de toată suflarea şi de toate
proprietăţile ce există în el ca să-i ipotecăm creditul moşiile să căpătăm scrisuri
funciare pentru a pute fi mai bine garantat creditul Statului, nu vedeţi D-voastre
Domnilor senatori, la ce discredit ne expunem? Este creditul funciar în pozi-
tiune de a face ca cu ipotecile care le are luate dela prticulari să poată să ga-
ranteze împrumutul Ştatului nostru? Nu! La Creditul funciar cum ştiţi bine
sunt ipoteci particulare şi fiecare din cei ce le-au făcut pot să se ducă să dei
scrisuri de aceeaşi valoare împrumutată, şi să-şi retragă ipoteca. Atunci ce am
făcut? Un nimica tot.

Nu am înţeles asemenea ceeace s'a zis că dacă s’ar face o ipotecă în chip
bilaterală ar fi mai sigură decât unilaterală.

Domnilor senatori, nu suntem aci o persoană, care nefiind în stare să asigure
si să achite un împrumut ce voeşte să facă, aleargă la toate mijloacele de fraudă?
Ştatul român nu va căută să înșele pe nimeni în ipoteca care o face. Evaluarea
proprietăţilor Ştatului român poate fi mai bune, mai aproape de adevăr decât
aceia a proprietăţilor particulare şi proprietăţile Statului sunt arendate prin
licitatiune publică, prin contracte în regulă, înmulţindu-se arenda anuală cu
cincisprezece, iată preţul moşiei. Dacă prețul mosiilor a scăzut de când a ieşit
bonurile publice. Imi voiu permite să vă spun de ce? In copilăria mea auzeam
bătrânii spunând că dacă cumperi moşie e destul să-ţi deă 5 la sută venit, iar

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 491

dacă cumperi casă 10 la sută, pentrucă casa este supusă la stricăciuni, la foc
gi Ştiţi D-voastră că pe atunci nu eră societăţi de asigurare.

De tând însă au ieşit bonurile cari au dat 10 la sută și s'a plătit regulat do-
bânzile pe fiecare semestru fără să fie pe dânsele nici un impozit, unii nu au
mai cumpărat moșii, şi alţii chiar şi-au vândut moșiile de şi-au cumpărat bonuri
cari au produs venit mai mare, cunosc și familii de acestea, prin urmare nu văd
nevoie ca ipoteca să fie făcută la creditul funciar în chip bilateral spre a se puteà
zice că atunci ar fi mai sigure.

Dacă ipotecile vândute, nu vor fi deajuns a achită plata biletelor, ei bine
noi proprietarii şi toţi ceilalţi, toată suflarea din România, suntem datori, suntem
angajaţi, să recurgem la mijloace pentru plata lor, aceasta am văzut-o că a
avut loc și în alte State, când au venit greutăţi pe dânsele precum bine cu-
noaşteţi.

S'a mai zis că dacă sar face împrumutul la creditul funciar, nu este numai
pentru siguranţa ipotecii, dar şi o măsură ca să nu se emită bilete de acestea, mai
mult de 30 milioane.

Apoi în ce ne garantează primirea scrisurilor funciare pentru împrumutul
făcut la creditul funciar gi punerea lor la cassa de depuneri şi consemnafiuni,
fabricarea biletelor ipotecare şi punerea lor în circulatiune, mărginită în sumă
de 80 milioane? Pentrucă nu creditul funciar va aveă să facă fabricarea bile-
telor şi darea lor în circulatiune.

Fabricarea gi scoaterea lor în circulafiune, fiind şi într'un caz gi într'altul
a se face de guvern oricât ar deșteptă temerea unui om pesimist că poate să
se facă pentru sumă mai mare de 30 milioane, temerea aceasta este tot atât
de întemeiată când nu va fi făcut împrumutul la creditul funciar cât gi când
ar fi făcut acolo. Prin urmare, vă declar că eu unul nu văd nici un avantaj,
dacă am alergă la creditul funciar, și nici nu este de demnitatea Statului român
să alerge să-l garanteze creditul funciar.

'Trec acum la al doilea proiect, la acela al D-lui Boerescu, raportorul, gi vá
declar de mai înainte, Onor. Domni senatori, că sunt contra acestui proiect.
Observ în acest proiect că biletele ipotecare pe care D-sa le numeşte scrisuri de
Stat, vor aveă curs obligator numai în ceeace priveşte pe Stat vis-à-vis de par-
ticulari gi viceversa, adică: Statul să plătească pe toţi creditorii săi şi toate
tranzacţiunile sale din ţară, precum asemenea şi toate casele publice să pri-
mească aceste hârtii al pari dela acei ce au să facă plăţi către Stat.

Ei bine, eu nu pricep această teorie, foarte ciudată după mine.

Datusi-a seama D-l Boerescu de răul ce se face când aceste scrisuri vor
aveă curs obligatoriu numai între Stat cu particularii iar nu gi între particulari
fără participarea Statului?

Domnilor, cunoasteti că sunt tranzactiuni în ţară cari regulează să se facă
plata numai în monetă sunătoare. Si nu înţeleg ca noi legiuitorii ţării, oameni
maturi, să facem legi cu ușurință, si legi de acelea asupra cărora nu putem
reveni ca să plătim tot trecutul cu hârtii; insist a întrebă: poate Statul să plă-
tească cu hârtii de acestea, pe toţi creditorii săi; ştiţi, Domnilor, că sunt persoane
în ţară ca şi în străinătate, cari ţin în mâna lor obligaţiuni domeniale în corpul
cărora este trecut art. 5, aliniatul 2, care zice că plata cupoanelor gi obligatiu-
nilor să se facă în monetă sunătoare: aur sau argint; acest fel de obligaţiuni
sunt pe pieţele Vienei, Parisului, Londrei, etc. Ei bine, oriunde s'ar cere plata

www.dacoromanica.ro

492 Ç. I. BAIGOIANY

a O O VE VW

lor, Statul román prin legea care cum zisei este inseratá chiar in corpul acelor
obligaţiuni este dator să le plătească în monetá sunătoare fie în ţară fie în strái-
nătate. Nu înţeleg cum D-l Boerescu a scăpat din vedere această obligatiune,
și vine prin proiectul său a zice că Ştatul să le plătească cu hârtii numite scrisuri
de Ştat pe cele din ţară, făcând excepţiune la o regulă generală? Eu cred că
aceasta nu se va puteă admite.

Datuşi-a Dumnealui seama că scrisurile obligatoare pentru creditorii Şta-
tului se resfrâng asupra tuturor funcţionarilor, asupra tuturor pensionarilor,
asupra tuturor acelor cari au contractat cu Ştatul şi cari încă contractează.
Apoi, Domnilor, înţeleg să fie curs forțat pentru acele tranzactiuni ce se vor face
după promulgarea acestei legi, iar nu şi pentru cele dinaintea promulgării legii,
căci nu putem să dăm legii efect retroactiv. Ştatul o să aibă trebuinţă de mine,
dacă a-şi fi eu întreprinzător de oarecari lucrări, eu pot să-mi cer preţul meu,
având în vedere că o să-mi deà hârtie, dar şi o să-i cer un preţ care mi-ar conveni
având în vedere că o să-mi deă hârtie, tranzacţiile de până acum nu trebuie
lovite prin legea aceasta. Vă mai pun în vedere că d-l ministru de finanţe, când
a voit să facă împrumut de 16 milioane a făcut publicaţie prin Monitorul Qficial,
gi iată ce-a zis: « In virtutea legii, înserată în Monitor, etc. ».

Vedeţi că chiar pentru cei ce au făcut împrumut în monetă de argint,
a luat obligaţie, să le plătească în aur. Apoi aceste tranzacţii nu sunt în ţară?

Domnilor, v'am promis că vă voiu vorbi numai adevărul, fără să vă citez
autori, şi vă rog să-mi daţi desminfire de nu va fi aşă. Domnilor, când facem o
lege, al cărui efect nu-l putem prevedeà de astăzi, şi să-mi daţi voie să vă spun
că eu nu sunt aşă optimist, să mi se pară că o să călcăm numai pe flori, am
totdeauna în vedere că pot cälcà gi pe spini, şi nu má pot lăsă, desculf, ca.să cale
astfel pe ghimpi.

Acum, Domnilor, ceeace am zis în treacăt pentru obligaţiile domeniale,
pentru împrumuturile cari s'au făcut, în contul celor 16 milioane, voiu veni să
vă zic, şi să ne zicem toţi în parte, că fiecare din noi avem tranzacţii din trecut,
ei bine, scopul este ca tranzacfiunile acestea să le lovim prin această lege? Çe
căutăm noi dar să facem? Nimic alt, decât înlesnim Statului mijloacele de a
urmă afacerile Ştatului, prin emiterea unor hârtii, dar să nu venim să lovim pe
cei cu drepturi dobândite! sunt tranzacţii făcute dinainte; de exemplu, unul
îşi are moşia dată în arendă, altul casa, altul magazia, etc. şi pe lângă acestea
v'aşi cită între altele și o presupunere a mea, că eu aşi aveă împrumutat pe Stat
cu zece mii de galbeni, gi aşi fi gi dator, de exemplu să presupun la D-l senator
Fotino 7 mii, şi când îi iau dela Stat, gi voiu să plătesc datoria mea să má po-
menesc cu un scăzământ în mai puţin de trei mii galbeni! Şă nu ne facem Dom-
nilor, iluzie, hârtia nu poate să aibă curs decât cel mult cum este şi acela al
altor hârtii. Ei bine, să mă duc la Stat, şi în loc de 10.000 să-mi de 7, și când
mă voiu duce la d-l Fotino, să-i plătesc să-mi zică, nu Domnule, este curs obliga-
toriu pentru Stat, dar pentru noi nu, apoi, se poate să ajungem la acest trist
rezultat?

Mă pun în altă ipoteză, sunt funcţionar al Statului, gi am leafä de 200
franci, ei bine, mă pomenesc odată cu GQ franci scăzământ. Acum este vorba,
ori să fie curs forţat pentru toţi şi între toţi pentru obligatiunile venitoare, sau
sá nu fie pentru nimeni. Çeeace voiu sá mai zic este, că ar trebu] să căutăm ca să
nu dăm efect retroactie legii, şi să precizăm că ea să se aplice numai la tranzac-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTECARE DIN 1877 498
E E i E E NE at es a n a cui

tiunile dela promulgarea legii înainte, iar la cele anterioare nu, şi cu chipul acesta
deacum înainte nimeni nu va mai fi înşelat cu tocmeala Ce va face.

Domnule raportor Boerescu, aci este locul să vă spun că sunt două pro-
prietăţi în Ialomiţa, una a Eforiei spitalelor dacă nu mă înșel, în actualitate în
indiviziune încă cu una a Statului; ambele moşii au fost mânăstireşti, fiind
închinate, una la un metoh al spitalului. Aceste moșii s'au arendaţ amândouă
cu câte 1000 galbeni, fiecare în parte, arendarea s'a făcut pentru ambele cu
publicaţie, cu condițiuni şi cu garanţii.

Ei, ştiţi ce face D-l Boerescu cu această lege? Zice: arendagul Statului să
plătească în hârtie-monetă şi arendagul spitalului — ca să menajeze pe Eforia
spitalelor — să plătească o mie de galbeni în natură. La Stat plăteşte prin
urmare numai şapte sute cu hârtie-monetă şi la Eforie în numerar o mie. Apoi
dreaptă este această lege? Asemenea legi inechitabile trebuie să facem noi?
Nu ! noi când facem legi trebuie să ţinem în cumpănă interesele tuturor îndeobşte
şi în parte ale fiecăruia, chiar noi unde vom aveă interese să căutăm să nu ne
tragem turta pe spuza noastră — cum zice proverbul român — pentrucă atunci
ne declarăm părtinitori pentru noi, şi asupritori pentru alții. Mai vine D-l ra-
portor gi zice: acestea sunt scrisuri de Stat, gi eu nu dau dobândă ca D-l Sturdza,
dar ştiţi ce dau? se plătesc la tragerea lor din circulatiune în loc de 100 cu 110
lei; ei bine, aceasta mă revoltă pe mine, aceasta nu intră în capul meu; căci
D-voastră zicefi în art. 22 că, «după 10 luni dela promulgarea acestei legi,
ministrul de finanţe, în acord cu comitetul special, va puteă, când împrejurările
vor fi favorabile şi când va trebui să se ridice valoarea acestor scrisuri, să scoată
în vânzare prin decret domnesc unul sau mai multe din imobilele ipotecate»,
gi după ce arätafi cum sá se facă vânzarea într'un aliniat de mai la vale, primiţi
în plata moșiilor hârtiile cu valoarea lor nominală, plus zece la sută.

Viu să zic că peste 10 luni, văzând guvernul că trebuie să le ridice valoarea,
(căci d-voastră, Domnule Boerescu, pe de o parte aţi susţinut că mai puţin se
depreciază scrisurile funciare, fără să fie obligatoriu, pentru toată lumea, şi
prin acest aliniat veniţi de recunoagtefi deprecierea în timp de 10 luni poate
să fie nevoie de a le ridică cursul).

Ei bine, pentru zece luni dând peste sută 10 mai mult, nu vedeţi că aţi dat
o dobândă de 12 la sută pe an. Dar, Domnilor, suntem noi în pozifiune astăzi,
când alergăm la hârtie-monetă să mai plătim și dobânzi, noi care nu avem
parale ? Şi cum am avut onoare a vă spune că hârtiile acestea nu vor stă închise
în ladă, pentru a fi producătoare, ci au să circule.

D-l raportor, în proiectul D-sale înfiinţează alt comitet; când a avut în
vedere să facă Comitetul, nu şi-a dat osteneala să citească legea cassei de depu-
neri şi consemnafiuni, pentrucă în comitetul ce-l cere să fie de 6 membri aleşi
din ceilalţi membri ai comitetului zisei casse este gi președintele camerei de
comerţ, încât a-l mai pune încă odată după ce sar întâmplă să fie el ales între
cei șase, nu are de unde să-l mai ia. Altceva, pe când în secţiunea V noi cei făcând
parte dintr'însa, eram preocupaţi de grifă, având în vedere ceeace s'a făcut la
comitetul obligatiunilor rurale cu ocaziunea aplicării grifei, la procesele-verbale
baza emisiunii obligatiunilor, un furtişag de aproape două milioane care a avut
de obiect inventarea de moșii anume numite în mai multe districte, dar cari
nu sunt în Tara românească, eu unul nevoind să las mijloc ca răul văzut să se
repete poate cu mai mare efect şi să mă îmbrac cu răspundere morală, când

www.dacoromanica.ro

494 C. I. BĂJCOIANY

fac această lege, am căutat asigurări cât voiu pute mai mult, spre a înlătură
falgitatea biletelor şi am zis sá nu fie grifa ci semnătura de mână a ministrului
și a unui membru al comitetului, ceeace a și adoptat secţiunea în unanimitate.
D-l Boerescu a alergat la alt expedient nu mai puţin asigurător la facsimile,
adică imitarea semnăturii aplicată, în fabricarea scrisurilor, ceeace după mine
este iarăși un rău; căci dacă nu sunt sigur pe cheia mea din buzunar, pecetia
care odinioară la bătrâni fine loc de semnătură şi se aplică si la dieti, cum vrei
să fiu sigur lăsând uşa casei deschisă. Vedeţi D-voastră că cu acest chip ne punem
la buna dispozitiune a fabricantului. Dumnealui ştie de astăzi care anume va

fi, dar ne mai zice Dumnealui: iau o măsură de asigurare, în art. 17, care
sună astfel:

Art. 17. «Pe lângă acestea ministrul de finanţe îndată ce va primi scrisurile
confecţionate, va însărcină pe mai mulţi impiegati ai săi, ca fiecare din ei sá
subscrie manual câte o serie din aceste scrisuri şi fiecare din acești impiegafi
va pune într'un registru special subscrierea sa originală şi se va menţionă în
dreptul ei numerile și cantitatea scrisurilor ce a subscris ».

Multă încredere pune Dumnealui în impiegaţi ca să le deă o atributiune asà
de mare, asà de însemnată, este prea optimist; eu nu sunt aş de optimist;
prin urmare când va fi să votez o lege bine primită în altele, dar în care există
o asemenea dispoziţiune de încredere dată impiegaţilor, vă declar curat că voiu
votă contra ei.

Dumnealui mai cere în lege: semnătura într'un registru special, subscrierea
impiegatilor originală. Ei Domnilor! Câţi casieri am văzut că au mâncat banii
Ştatului sau particulari, nici unul, dar nici unul nu a sustras pentrucă i-au luat
fără iscălitură, totdeauna semnăturile de primire au figurat unde s'a cerut,
dar banii s'au dus.

Eu unul, sá mă ierte toţi impiegaţii, nu pot sá le dau atâta încredere, cum
nu pot să dau celui mai aproape al meu ca să puie semnătura în locul meu;
acest mijloc de garanţie nu face nici două parale pentru mine. Zice D-] raportor
în art. 21:

4 Scrisurile de Stat vor fi retrase din circulafiune, în modul prescris mai la
vale sau înainte, sau la termenul de 1 Iulie 1880».

Ce-și face D-sa astfel de iluziuni că va fi tezaurul nostru în stare în trei ani
de zile să poată plăti astfel, chiar şi înainte de 1 Iulie anu] 1889, Dumnezeu
ştie ce nevoie vom mai ave, pentrucă cine ne poate spune viitorul?

Repet că D-sa a zis că n'a regulat cursul obligatoriu pentru ca să nu de-
precieze cu obligativitatea scrisurile de Stat; dar recunoaşte prin art. 22 că are
să se deprecieze, căci cere ca după 1Q luni să se scoată moșiile în vânzare dând
câte 1Q la sută bacsis, nu celor cărora li s'a dat de tezaur ca bani, ci celor ce le
vor aveă în mâini la retrageri, dar aci se vede graba ce a pus în redactarea
proiectului său. Şi ce să zici! Nici n'a avut timp, căci nici n'a pus în discutiunea
secţiunii a doua de unde a fost ales delegat, mai dinainte, cum am puseu amen-
damentul meu în secţiunea 5, de unde am fost ales delegat şi astfel lucrul cu
grabă făcut, niciodată nu este bun, şi de ce ni se pretinde să facem lucruri în
grabă, despre care poate mâine sá ne cáim. Iată cu grăbnicia D-lui raportor că
am greşit, si mai iată ce zice:

Art. 24. La 1 Iulie 188Q, termenul fixat pentru retragerea totală a scrisurilor
de Ştat, comitetul] specia] va începe, fără altă autorizare, a pune treptat în

www.dacoromanica.ro

DESPATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 495

vânzare moşiile ipotecare, spre a retrage scrisurile cari vor mai fi în circulatiune.
Domnilor, apoi legiuitor este Dumnealui să ceară ca la 1 Ianuarie 1880, sá
se retragă hârtiile şi tot atunci sá se pună în vânzare moșiile? Ştim cu toţii că,
ca să se pună ele în vânzare trebuie să se facă publicatiuni cu termen, ca să ştie
lumea ce, şi când se vinde? Si astfel să fie o adevărată concurenţă şi la mezat,

Apoi, ce fel de legiuitor este Dumnealui ca la 2 Iulie 1880, să ceară prin art,
19 şi la aceeaş zi să ceară prin art. 24, să înceapă punerea treptat în vânzare
a moşiilor ipotecate,

Negreşit că s'a grăbit şi s'a contrazis în zisele din art. 24 cu art. 19, şi deaci
merită toată luarea aminte a noastră ca să respingem un proiect asà de vicios,

D-sa vine apoi prin art. 25, să formeze un comitet pentru vânzarea moșiilor,
văzând aceasta m'am întrebat (si să nu socotiți că fac aceasta pentrucá sunt
membru în comitetul vânzării bunurilor Statului), m'am întrebat ce sunt aceste
creaţii de comitete aparte pentru un singur scop? Este vorba curat şi numai
de vânzare de bonuri ale Statului, apoi nu avem comitet unde sunt 2 senatori
aleși de Senat, 2 deputaţi aleși de Adunare, un membru ales de curtea de conturi
şi un membru ales al camerii de comerţ, sub președinția D-lui ministru de fi-
nante? Infeleg comitetul pentru ca să controleze gi să reguleze emisiunea,
circulatiunea, retragerea şi anularea prin arderea scrisurilor, dar nu înţeleg
să-l mai împovăreze pe el cu vânzarea şi să facem în două deosebite locuri vân-
zarea de bunuri ale Statului, aceasta nu are după mine nici un rezultat mai bun,

Art. 28, asemenea nu văd că-şi are locul în urma art. 22,

Pentru toate aceste cuvinte Domnilor senatori şi proiectul D-lui Boerescu,
nu este bun pentrucă nu este bazat pe echitate, nu conţine nici o argumentatiune
logică, prevede între Stat si creditori sau debitorii săi numai, să fie curs forţat,
între noi ceilalţi nu. Dar atunci aceste hârtii au a se depreciă. Noi din contra
trebuie să luăm toate măsurile ca ele să fie apreciate. Aceste hârtii sunt asigurate
cu moşii de ale Statului,

Oare Statul a ajuns a nu puteă fi răspunzător pentru o asemenea sumă?
Nu Domnilor, afară de proprietăţile sale, suntem răspunzători și noi toţi locuitorii
ţării cu averile noastre, noi trebuie sá purtám la nevoie greutăţile Statului
pentrucá noi trebuie să avem profitul trăind în această ţară,

Cât pentru precautiunea ce cer a se luă, este bine ca să nu se strecoare mai
multe bilete.

Dacă D-voastră găsiţi că este imposibilă de a se înlătură grifa, mă refer la
chibzuirea D-voastră, Domnilor senatori, ,

Aceste bilete la retragerea lor din circulatiune cer nu numai să le anulám,
dar îndată să le şi ardem.

Vă mai repet asemenea, ca prin lege sá se prevadă că toate tranzactiunile
de până acum, să nu intre sub efectul acestei legi, căci aceasta nu este drept, şi
pentru aceasta v'am dat un exemplu: dacă aşi aveà să iau dela Stat 10 mii de
galbeni, şi dacă aşi aveă să dau 7 mii galbeni, astiel dacă mi se va plăti cu hârtie
de către Stat cele 10 mii galbeni, atunci am să fiu spoliat de 8 mii galbeni ce
credem că am peste cele 7 mii galbeni.

Este un principiu de drept, că orice lege să nu aibă efect retroactiv, acest
principiu este ca sá se ţină toate drepturile câştigate intacte, reclam dela D-voastră
sá susţinem acest act de dreptate, prin urmare, toată lumea care are tranzactiuni
să nu poată fi plătite altfel decât aşă cum s'a crezut în drept la tacerea tranzac-

www.dacoromanica.ro

496 C. I. BAICOIANU

tiunii, şi deaceea vă adusei de exemplu obligatiunile domeniale şi împrumutul
în contul celor 16 milioane care nu se pot achită în alt mod.

Vă rog, Domnilor senatori, să binevoiti a respinge atât proiectul D-lui
Sturdza, cât si proiectul D-lui Boerescu, şi să desbateti și să chibzuiti asupra
amendamentelor propuse de mine. Nu am pretentiunea că sunt cele mai bune,
dar rămâne la D-voastră toate câte vă voiu propune până la urmă ca să adoptați
pe cele cari vi se va păreă bune, având încredere să faceţi D-voastră şi mai bine,
ambele proiecte să le respingeti asemenea gi pe cel al Camerei, în starea în
care este, căci din parte-mi vă promit că voiu votá contra lor aşă cum sunt re-
dactate astăzi. (Aplauze).

Şedinţa din 2 Iunie, 1877
(Urmare)

Președinția D-lui vice-preşedinte Dimitrle Brătianu asistat de D-nii se-
cretari Cămărăşescu Nicolae și Bellu Stefan.

D-l lon Ghica. Iată o discutiune lungă şi sapientă în care s'a zis tot ce s'a
putut zice asupra circulatiunii metalelor, asupra circulatiunii hârtiei-monetă,
sau monetelor-hârtii, asupra hârtiei fiduciare. Toţi autorii au fost chemaţi la
bară și toţi au răspuns într'un mod uniform, și interpreţii lor cari au luat parte
în această discutiune.

Domnilor, toată chestiunea se reduce aci: Statul român se află în strâm-
torare. Un stat când se atlă în asemenea pozitiune are mai multe mijloace.

Cel dintâiu care se prezintă este punerea de impozite, nu sunt destule
veniturile, mai adaugă, unul, două, trei sau patru impozite şi agá își face trebuinţa.

Alt mijloc este, de a vinde din averea Statului — dacă are.

Mai este mijlocul de a se reduce cheltuelile.

Și în fine cel din urmă este împrumutul.

Alte mijloace nu mai sunt nici nu se mai pot găsi, orice ar zice D-l ministru
că cutare sistem este împrumut sau ' cutare sistem nu este împrumut.

Din proiectele înfăţişate toate sunt împrumuturi într'un mod direct sau
indirect.

Atât hârtia D-lui Sturdza, atât hârtia D-lui Boerescu cât și hârtia guver-
nului, sunt toate împrumuturi, cu deosebire că în loc de a se zice Stern sau
Oppenhaim, se face apel la mai mulţi particulari printr'un mod indirect. Im-
prumutätorul este dator, şi datori sunt şi împrumutaţii.

Hârtia dată de Stat unuia căruia nu i-se plăteşte, nu este altceva decât
ca cum iar da bani în numerar gi pe urmă iar luă acei bani şi iar da o hârtie.
Toate sunt împrumuturi, să nu ne facem iluziuni.

Recunoaştem toţi necesitatea în care se află Statul şi nu i-a trecut nimănui
prin gând de a nu da aceste mijloace în momentele de față.

Guvernul are trebuintä de 30 de milioane. Nu este nici unul din D-nii se-
natori, precum n'a fost niciunul din D-nii deputaţi care să fi zis: nu găsim de
cuviinţă ca să dăm acest mijloc de a subveni la trebuintele Statului. Toţi au
fost în unanimitate.

Domnilor, trista necesitate, este trist lucru să aibă un Stat necesitate
precum și un particular și când este a se împrumută este totdeauna o pozitiune

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 497

neplăcută, adică nenorocită. Dar ce este de făcut? Caută, ca din toate mijloacele
câte se prezintă să aleagă pe acel care este mai puţin rău.

Toate proiectele câte s'au înfățișat fiind că este vorba de hârtie-monetă,
zic că sunt rele. Şi proiectul D-lui Sturza este rău şi al D-lui Boerescu şi al gu-
vernului este rău, precum şi acela al D-lui Cămărășescu, decât din patru rele
care să prezintă, trebuie să alegem pe cel care este mai puţin rău. Care este
proiectul cel mai putin rău? Eu cred că este acela care ar da afară o hârtie,
un titlu care să treacă din mână în mână cu cea mai mică scădere, și dacă s'ar
puteă al pari atât mai bine, dacă nu se poate al pari, cel putin cu 10 la sută
scăzământ şi dacă nu, atunci cu 20 la sută etc., decât să alegem pe acela care
are probabilitatea că va aveă scădere mai mică. Domnilor, nu am decât să vă
citez un singur lucru. Nu este tocmai agá cum ziceà Onor. D-l Leca adineauri
că, noi ţara, noi senatorii când votăm un lucru este mai puternic, are mai mult
crezământ întrânsul publicul și bancherul decât într'o cassă particulară, într'o
asociatiune de câţiva proprietari şi cari au fondat o institutiune de credit,
precum creditul funciar? Aşă ar puteá să fie, decât vin faptele şi dovedesc
în contra celor zise de onor. D-l Leca. Pentrucă, Domnilor, să luăm un exemplu:
Ce este hârtia de gaj sau scrisuri funciare? Nu este altceva decât ceeace este
hârtia domenială. Domenialele sunt garantate prin bunuri ale Statului şi fun-
ciarele sunt garantate prin ipoteca moşiilor particularilor la tribunal. Cu toate
acestea astăzi scrisurile funciare cari dau 7 la sută, sunt 70, adică 10 la sută şi
scrisurile domeniale ale Statului, votate de ambele corpuri legiuitoare, sunt
tot 70 cu 8 la sută pe an. Vedeţi că este o deosebire, dar pentru ce această deo-
sebire? Pentrucă creditul funciar este o institutiune supraveghetoare de cei
interesaţi şi nu lasă să se strecoare şi să se facă acele necuviinti, acele neorândueli
sau acele abuzuri de cari vorbiă adineauri D-l Cämäräsescu. Mai bine îşi caută
cineva de interesele sale proprii decât de ale Statului. Acesta este un adevăr
recunoscut de toţi. Creditul funciar este o asociatiune de cei mai mari proprie-
tari, interesat fiecare pentru averea sa gi care supraveghează pe comitet dea-
dreptul. Comitetul pe director şi pe cei cari lucrează acolo. Şi dovadă că este
asà este că dela sine fără să fie vreo ordonanţă, fără să fie alt decât singurul
fapt că este o asociaţie privată, din cari fac parte cei mai mulţi din proprietari,
pentrucă veţi vedeă că s'a asociat în această instituţie nu numai acei cari sunt
interesaţi dintre proprietari, dar chiar dintre acei cari nu au avut nici o trebuinfä
decât a voit ca proprietatea să fie asigurată. Domnilor, ceeace s'a întâmplat la
noi, nu este protofanesc, este ca în toate ţările, cum este Germania, și când
se face institutiunea creditului funciar, hârtiile au totdeauna un curs mai m are
decât celelalte. Domnilor, iată pentru ce prefer proiectul onor. D-lui Sturdza,
pentrucă el pune hârtiile acestea în poziţie să aibă un curs mai ridicat; pe când
dacă ar fi după sistemul D-lui Boerescu, ar fi, ierte-mi D-l Boerescu, un incon-
venient mai mult. O hârtie fiduciară, are un curs cu atât mai forţat cu cât
termenul plăţii este mai aproape: hârtiile de bancă ale Franţei, cecurile cari
sunt astăzi răspândite în Englitera, au un curs răspândit, şi al pari pentrucà
plăţile sunt instantaneu în orice moment.

Iată pentru ce au un curs regulat; politele particulare, cu cât termenul este
mai aproape, cu atât ele se scontează mai lesne, pentrucă fiecare zice: peste
trei zile o să primesc banii, astfel sunt şi hârtiile fiduciare. De ce hârtiile a căror
plăţi au să fie efectuate într'un an, se negociează mai lesne decât cele cari au

www.dacoromanica.ro

498 C. I. BAICOIANU

să se achite în termen mai lung, spre exemplu în 22, în 50, în 60 de ani? Hârtia
creditului funciar, este mai avantajoasă, pentrucă celelalte cari sunt tot bune,
dar fiind platnice în 60 de ani, plata scrisurilor funciare are să se facă în 15 ani,
gi deaceea sunt mai platnice, şi au un avantaj asupra celorlalte. Ce zice proiectul
D-lui Boerescu? Zice, hârtiile acestea vor fi retrase în termen de trei ani, gi pe
urmă într'un alt articol zice că de atunci încolo începe retragerea lor, fără a
fixă un maximum al timpului, şi dacă este articolul dela vale în care se vorbește
de termenul de trei ani, să se pună în practică, atunci să se mire mai mult de
inconvenientul sistemului D-sale decât se speriă ieri de termenul D-lui Sturdza,
când ziceă că cum are să se vândă de ? milioane în trei ani; atunci întreb cum
înţelege D-sa, cum în termen de 3 ani are să se vândă de 30 milioane?

Vedeţi că este o contradictiune, dar în adevăr vine și loveşte această hârtie
prin art. 24 — mi ge pare — în care zice că dela trei ani înainte începe sá se
plătească. à s à msi a mous de ate RA a

D-l Sturdza prescrie termenul de 8 ani gi cred, și trebuie să sperăm că în-
totdeauna după un războiu a venit asigurarea de pace. şi războaiele nu ţin ca
altădată 30 de ani; căci chiar între Statele cele mai puternice din lume cum a
fost între Franţa gi Germania n'a ţinut decât un an. Sperăm dar că şi acest
războiu se va termină curând ; şi sunt încredinţat că termenul de 8 ani gi chiar
acela de 5, nu este rău ales; dar acela al D-lui Boerescu are să se lovească de un
mare discredit această hârtie. Cât pentru cursul forţat de care s'a preocupat
onor. D-l Cămărăşescu, vă mărturisesc că eu nu-i acord nici o importanţă;
cursul forţat ca să meargă al pari, aceasta nu s'a putut face nici acolo unde
alături cu această ordonanţă eră şi ghilotina.

Si acolo cu acest curs forţat napoleonul s'a urcat la preţul de 17.900 franci —
cum ziceă ieri D-l Sturdza. Cursul forţat nu este bun. Este bun cursul facultativ
ca toate celelalte hârtii, nici domenialele, nici ruralele, nici scrisurile funciare
nu au curs forţat şi cu toate acestea, mie mi s'a întâmplat să plătesc pe băcan
cu hârtii,

I-am zis: iată Domnule nu am vreme să le schimb, primește hârtie şi a primit;
şi oricine are mijloace are să primească, şi oricine n'are mijloace gi care are
trebuintä neapărată de bani sunători, cum sunt aceia care au să plătească în
străinătate, aceia, Domnilor, chiar când va fi curs forţat, pentru aceà hârtie nu
găsește monetá sunátoare, n'o să zică: nu-ţi primesc hârtia, dar poate zice:
nu am marfă de vândut. Te duci să-i ceri postav, dar el fiindcă are să plătească
valoarea postavului la Viena sau la Lipsca, are să ascundă postavul. Deaceia pe
mine cursul forţat nu mă preocupă în nimic. Are să fie curs forţat şi în urmă
are să scadă dacă o fi lovită hârtia dé o neîncredere, prin mijloace de acelea,
cari să nu deă asigurări posesorului ei. Are să scadă întâiu cu 10 la sută, pe urmă
cu 20 la sută cum s'a întâmplat de multe ori cu toate hârtiile. Sistemul D-lui
Sturdza are avantajul că veţi împiedecă o emisiune în al doilea rând; deaceea
să-mi daţi voie să nu mă ocup decât de hârtia cari se emit în întâiul rang.
Dacă este pe sistemul adoptat la creditul funciar are să deà încredere publicului
şi are să producă un scăzământ mult mai mic decât ar produce dacă sar adoptă
sistemul D-lui Boerescu sau al guvernului. Voiu votă proiectul D-lui Sturdza
şi la discutiunea pe articole, voiu introduce amendamente ; căci cred că trebuie
să se deă guvernului facultatea să retragă scrisurile funciare din circulaţie
înainte de termen dacă va găsi bani gi nu am această teamă că are să aducă

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 499

vătămare cursului scrisurilor funciare care astăzi sunt 84 milioane și acestea
chiar care fiduciazä moneta-hârtie nu cred că i-ar aduce o perturbatiune în
cursul său, când ele s'ar angajă în străinătate și guvernul cu aceă sumă ar
răscumpără aceste hârtii, din contra gândesc că ar da un curs mai regulat scri-
surilor funciare; nu cred ca să aducă vreo perturbatiune scrisurilor funciare
pentrucă guvernul se asociază. Dacă guvernul ar aveá un mai mare drept în
reprezentafiunea proprietarilor imprumutafi la creditul funciar, m'aş teme
de asemenea inconvenient, dar fiindcă nu are un asemenea drept cred că sistemul
propus de D-l Sturdza este cel mai nimerit, fără să zic că este un ce perfect, însă
sistemul cel mai bun este acela care are mai multe garanţii, căci o hârtie oarecare
dacă s'ar pune alături cu hârtia lui Rotchild ati vedeă care are mai multă în-
credere.

Asemenea are mai multă încredere hârtia băncii de Franţa și de Englitera,
liindcá sunt platnice imediat, asemenea sunt şi cecurile în Englitera cari inlesnesc
atât de mult tranzactiunile:

Declar dar că voiu votă proiectul D-lui Sturdza.

D-l D. Ghica. Domnii mei, în discutiunea luării în consideratiune, urmând
a se face o discutiune generală, mă voiu abtine a răspunde la niște detalii a dife-
ritelor proiecte de lege cari s'au înfățișat, căci aceasta urmează să se facă când
vom veni a discută fiecare articol în parte. Nu voiu discută dar propunerea
de a se aplică grifa, cu ocaziunea discutiunii generale; nu voiu relevă nici che-
stiunea termenului de 3, 5 sau 7 ani. Nu voiu răspunde onor. D-lui Cämäräsescu,
zicând că Dumnealui vorbeşte adevărul; am şi eu, ca noi toţi, pretenţiunea a
nu vorbi decât adevărul; dar, pe lângă aceasta, mă voiu sil! a nu vorbi prostii.

Domnii mei, fiindcă suntem în discutiunea luării în considerafiune, este
bine să ne dăm seama, mai înainte de toate, de ce s'a ivit în România şi cari au
tost împrejurările cari ne silesc pe noi să venim la mijloacele extreme pentru a
scoate carul guvernamental din greutatea în care se află? Pe cât mă iartă mij-
loacele mele, mă voiu sili a face istoricul în prescurtare a celor petrecute, nu numai
pentru noi, dar ca sá se cunoască mai cu seamă de străini, fiindcă n'ași vol să
ias lumea financiară sub impresiunea unor cuvinte cari s'a zis de multe ori în
detrimentul creditului nostru, că suntem ruinati, că suntem în ajunul unui
faliment, a unei bancrute generale.

Noi, o ţară agricolă, am avut nefericirea, în acești ani din urmă, să nu pro-
ducem ceeace starea normală produceă în România. In acelaș timp se iveşte,
pot zice, o revolutiune socială, o schimbare de guvern care à atras după dânsa
o schimbare radicală şi care nu se putea efectuă fără a aduce o perturbaţiune
în mersul lucrărilor administrative. Zic asta fără a voi să aduc cea mai mică
atingere guvernului actual; însă este bine sá ne dăm seama cari au fost efectele
acestui fenomen, în faţa rezultatului căruia ne aflăm în momentul actual. Cu
schimbarea guvernului s'au schimbat legi, s'au deslipit comune, fără să avem,
în cele mai multe localităţi, primari, perceptori, consilieri şi nici chiar rolurile
regulate, şi astfel nu s'a perceput în acest interval mai nimic în ţară; şi, când
eră să intre guvernul într'o stare normală, eclatează și războiul. Mă mărginesc
a vă zice că astăzi avem la două milioane chile porumb în magazinele noastre,
cari reprezintă o valoare de 80 milioane franci, fără să le putem vinde. Nu vă
opriţi asupra cifrelor; se poate să fie ceva mai mult sau ceva mai puţin; însă
este bine, într'o discufiune generală, să vorbim de adevăratele lucruri.

www.dacoromanica.ro

500 C. I. BAICQIANU

Adăugaţi pe lângă aceasta că, neputând exportă și introduce bani în ţară,
noi, în loc de a ne menţine cel puţin creditul, am strigat pe toate tonurile că
suntem risipitori, ruinafi, că suntem în ajunul de a da faliment, încât astfel și
banii ce sunt în ţară, cu drept cuvânt, s'au ascuns. Negreşit, când a mers gu-
vernul să încerce a se împrumută în străinătate, cum voiati ca capitaliştii să
deă banii lor unei ţări care inság mărturiseşte că se aflá într'o stare de ruină.
Apoi, fárá a mai adăugă că chiar în sânul acestui Senat s'a găsit un Domn care
propuneă să luăm toţi banii şi valorile dela cassa de depuneri ca să ridicăm cre-
ditul în străinătate. Astăzi dar, când, pe lângă lipsa firească într'o stare anor-
mală, mai vine şi un adaus de cheltueli pravocată de războiu, ne-am gândit noi
să introducem în ţara noastră o sistemă economică nouă? Eu unul, nu. Ci ne-am
gândit a găsi un expedient prin care să dăm mijloace pecuniare?

S'au prezentat mai multe proiecte de lege. A venit onor. D-l Sturdza cu un
proiect prin creditul funciar; nu voiu fi eu acela care voiu critică acest proiect
sub punctul de vedere economic şi acela al ştiinţei. Sunt doi ani de când am
propus a se contractă un împrumut de 24 milioane prin creditul funciar, —
gi ag rugă să nu creadă onor. D-l Cămărăşescu că onor. D-l Sturdza a făcut acest
proiect pentru ca să înavuţească această cassá,,,

D-l N. Cămărăşescu. Cer cuvântul pentru chestiune personală,

D-1 D. Ghica. D-voastră aţi întreţinut Senatul o oră și jumătate; ați făcut
personalităţi, să-mi fie permis gi mie a zice că nu eră convenabil când v'aţi
încercat (nu sunteţi de aceà talie) a ridiculizá pe majoritatea delegaților de
secţiuni,

D-l N. Cámárágescu. La aceasta ati ajuns?

D-] D. Ghica. Când spun că D-] Cämäräsescu a fost în eroare când a presupus
că D-l Sturdza pentru un beneficiu al creditului funciar de 20 sau 30 de mii
franci.

D-l N. Cămărăşescu. Am zis că este mai împovărător.

D-l D. Ghica. Domnilor, eu cred, gi am convingerea că proiectul D-lui
Sturza, în împrejurările de faţă, nu poate da aceea ce cere guvernul. Guvernul
cere un numerar de 30 milioane ca să poată merge înainte. Proiectul dar al d-lui
Sturdza este bun într'o stare normală, dar astăzi nu poate da aceea ce cere
guvernul. Vine apoi proiectul majorităţii comitetului delegaților, şi, D-nii cari
au voit să ridiculizeze acest proiect, ar fi trebuit să aibă mai multă deferentá,
căci delegaţii sunt majoritatea Senatului, şi, când între delegaţi ar fi chiar
nulitäfi ca Boerescu, Giani gi ca mine, tot ar trebui să avem oarecare deferentá
către acele persoane. Acest proiect, a zis D-l Sturdza, este tot hârtie-monetă,
și a adăugat că cocoşul din Australia, Belgia sau România, este tot cocoș. Dar
nu vede D-sa că proiectul D-sale nu este nici chiar cocoș, ci un clapon, și este
neproductiv ca şi claponul. (Ilaritate).

De ce dar atâta agarnament în contra proiectului majorităţii delegaților
din partea acelor Domni, şi mai cu seamă din partea onor, D-lui Carp, care nu
critică deloc proiectul guvernului, ci, cu mare aşarnament, critică pe acela al
comitetului delegaților. Defectele cari găsește D-sa, sunt: întâiu, că luăm anga-
jamentul să începem cu plata răscumpărării acestor bilete la 1880, şi vede o
inconsecinfá că într'un alt articol dăm facultatea a se începe vinderea mai
înainte de 1880.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 501
amam aO

Apoi, onor. D-l Carp trebuie să gândească că, dacă am începe să aruncám
odată, în aceeaşi zi, pe piața română proprietăți pentru o valoare de 60 milioane,
atunci ar fi a depreciă cu desăvârşire proprietăţile?

D-l P. Carp, N'am zis aceasta.

D-l D. Ghica. N'aţi zis D-voastră, dar înfine s'a făcut această acuzatiune
proiectului nostru din partea unora,

Domnii mei, proiectul majorităţii delegaților D-voastre realizează un vis
al meu pe care mi-am permis, Ca conceptiune, a vi-l arătă într'una din ședințele
de secţiuni, adică a pune un capăt acelui sistem, cu desăvârşire ruinător ţării,
de a aveă din proprietăţile noastre un venit de 5 la sută, şi a plăti creditorii
noştri cu 10 gi 12 la sută, pentru a căror anuitáfi avem înscris în buget o mare
parte a venitului Statului, Așadar proiectul majorităţii delegaților este lucrul
cel mai nimerit, după opiniunea mea, pentru a retrage titlurile noastre treptat
din circulafiune, dând din aceasta în schimb parte din proprietăţile noastre.

Au mai găsit unii domni, mi se pare şi guvernul, defecte în acest proiect de
exemplu, că nu este obligatoriu decât numai în tranzactiunile Statului, iar nu şi
în tranzacţiunile particularilor. Vom veni la articole, vom vedeă dacă aveţi
dreptate sau dacă sunteţi în eroare, Dar proiectul nostru înfăţişează garanţii
mult mai mari decât acela al guvernului, fiindcă preocupatiunea noastră, a
delegaților, între altele, a fost a luă măsurile cele mai serioase, ca nu cumva
să poată päsi peşte acele 60 milioane proprietăţile cari garantează împrumutul
de 30 de milioane, garantie care n’o prea vedem în proiectul guvernului.

Domnilor, profit tot acum a vă zice că, astăzi când guntem chemaţi de
nevoie a face acest enorm sacrificiu pentru a votă proiectul de faţă, este bine
a atrage atenţia guvernului că aceste 80 milioane nu vor îi suficiente dacă nu
vom avizà şi la alte mijloace, Rog dar pe guvern să restabilească legea licenţelor,
care va spori ca la 4 milioane venitul nostru ; iar pe de altă parte să punem capăt
risipelor cari se fac mai cu seamă în împrejurările actuale, Nu este în cugetarea
mea să aduc cea mai mică atingere în ceeace priveşte onorabilitatea ministerului
de războiu gi bravilor noștri şefi de corpuri; însă susţin că n'au destulă îngrijire
pentru a face economii. Mă mărginesc a vă cită un singur fapt, şi care vă va da
măsura acelor ce avansez, Armata rusă a cheltuit -cu drumurile de fer în ţara
noastră 740.000 franci, pe când pentru armata română, după cum mi s'a spus
de unul din D-nii membri ai consiliului de administraţie al drumurilor de fer,
s'a cheltuit un milion gi jumătate, Vasăzică, într'o singură chestiune, pentru
o armată de opt ori mai mică decât cea rusească, am cheltuit de 10 ori mai
mult decât dânsa, Este bine dar să ne gândim ca asemenea cheltueli nesocotite,
urmând a se face pe toată ziua, gi războiul putând să dureze încă 7, 8 luni,
ceeace prezintă 240 de zile, şi când se va cheltui pe fiecare zi câte 100.000 lei,
mai mult decât neapáratá trebuinţă, vom ajunge a cheltui 24 de milioane,
afară de aceste 30 de milioane de cari aveţi nevoie.

D-1 prim-mi nistru. Cer cuvântul,

D-l D. Ghica. Domnilor, denunfánd aceasta îmi îndeplinesc o datorie,,,

D-l M. Kogălniceanu, ministru de externe. Este o eroare completă.

D-l D. Ghica. Atunci eu rog pe D-l I. Ghica să vină cu autoritatea ce are
în calitate de membru al consiliului de administraţie al drumurilor de îer,
să-mi deă desmintire, iar nu cu autoritatea D-lui ministru de externe,

D-1 M. Kogălniceanu, ministru de externe. Armata rusească numai pe linia

www.dacoromanica.ro

502 C. I. BĂICOIANU

Roman—Bucuregti şi putin spre Piteşti, în cele dintâiu patru săptămâni a
răspuns Statului Român 1.100.000, şi pe linia Iaşi—Roman a răspuns 400.000
franci, în total 1.500.000, şi astăzi cheltuiala Rugilor se urcă peste 6.000.000.

D-l I. Ghica. Acum poate să fie aşă. Adevărul este însă că acum vreo 15
zile cheltuelile armatei noastre erau mai mari decât ale armatei ruseşti.

D-l D. Ghica. Onor. D. ministru de externe care mă întrerupe ca să facă
după obiceiul său efect teatral, să facă bine încă odată să asculte cuvintele mele.
Eu fin cifrele ce am avansat dela D-nii Alexandru Știrbey şi I. Ghica, membrii
consiliului de administraţie ai drumurilor de fer.

D-l ministru de externe. Sunt în eroare amândoi.

D-1 D. Ghica. Nu vă permit să luaţi acest ton în faţa mea, deşi sunteţi
ministru! Vă rog sá nu vá impacientati, şi sá mă lăsaţi sá isprăvesc ceeace
aveam de zis. Care este indignatiunea, domnule ministru? că eu susţin că în
armata noastră nu este încă introdus spiritul de economie? aceasta v'a indignat?
vreţi să vă dau gi alte exemple? vă pare rău când cineva vă zice faceți economii?
Şi când aceasta vine din partea aceluia care întotdeauna cel dintâiu care a votat
orice lege în privinţa îmbunătăţirii soartei armatei. In ochii armatei am avut
întotdeauna aceste titluri, că am fost în toată vremea cu iubire întru tot ce
interesează soarta ei. Astfel nu faceţi bine ca sá mă întrerupeţi cu acest ton spre
a-mi da o desmintire, când eu vă spun prin cine am obţinut acele cifre. Nu
voesc să dau şi alte probe de putinul spirit de economie ce este în armata noastră,
cum de exemplu acei viței cari se cereá a se transportă prin drumul de fer dela
Botoşani la Craiova, si al căror transport de fiecare vițel costă 24 franci.

Ca să vin la cheltuelile enorme efectuate în transportarea armatei noastre
fac o crimă, că în asemenea împrejurări nişte oameni de inimă vor să ajungă
mai curând în faţa inamicului, dar din partea noastră, oameni maturi, şi din
partea D-lui ministru de externe, şi mai matur decât mine, este o greşală a se
supără de arătările ce-i fac.

Domnilor, să revenim la chestiune; n'avem încotro, trebuie să dăm o so-
lufiune la cererea ce ne face D-l ministru de finanţe.

Consider legea hârtiei-monetă ca cel mai mare rău pentru ţara mea, însă
să mărginim răul, ridicându-i caracterul de hârtie-monetă, şi vă rog atunci
să vă uniţi cu proiectul de lege al majorităţii delegaților D-voastră. Credeti-má,
domnii mei, că discreditul în ţară este mult mai mare astăzi, dacă nu se va da
o solufiune, şi se va fine chestiunea suspendată, ingrijind şi înspăimântând
astăzi publicul asupra acestei chestiuni.

Poate să displac din nou D-lui Cámárágescu, îl asigur însă că publicul, când
a luat cunoştinţă de garanţiile luate în proiectul majorităţii delegaților, scrisurile,
în genere, şi rurale gi domeniale, s'au ridicat într'o singură zi cu 24%. Am
spus-o cu ocazia legii pentru urmăriri, a veni în ajutorul guvernului, a-l pune
în stare a execută angajamentele sale, nu este un serviciu care-l facem gu-
vernului numai, ci societăţii întregi ; căci, să ne dăm bine seama, de un fenomen,
că în ziua în care guvernul nu va puteă face onoare angajamentelor sale, toată
societatea română se va resimtl de aceasta, şi oricare particular, fie el — prin
propriile sale mijloace — în poziţia cea mai bună, are să se resimtă, are să aibă
partea sa din rău.

Pentru aceste motive, susţin a se luă de bază în discutiunea D-voastră
proiectul majorităţii delegaților; căci pe lângă altele am avut îngrijire a pune

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 503

în corpul legii unele articole de asigurare cari n'ag vol să fie prevăzute într'un
regulament, care ştiţi că un regulament se poate modifică în toată vremea.

Proiectul majorităţii înlătură caracterul legii d'a fi o hârtie-monetă; căci,
deşi n’avem un stoc metalic, avem însă proprietăţi în valoare îndoită, si hârtiile
noastre nu pot-prin urmare a fi asimilate cu acele bancnote ce sunt în alte ţări.

Tot însă aş vol sá scutesc ţara mea de această lege, şi dacă guvernul crede
că poate efectuà un împrumut, l'as preferă, fie el plătit cu 20 şi 30% decât
proiectele de faţă.

D-l M. Kogălniceanu, ministru de externe. Imi pare foarte rău că vin în o
chestiune de importanţă așă de mare să ridic incidente.

N'am înţeles să întrerup pe Prinţul Ghica când a vorbit în general despre
neregularitätile Ce s'ar comite în ministerul de războiu. Eu, membru al gu-
vernului, l-am ascultat cu tot respectul cuvenit, şi am făcut notă ca să vedem
în ce acele afirmatiuni sunt conforme cu realitatea. Când însă am văzut că D-sa
vine cu exemple, ca dovadă a ziselor D-sale, şi citează cifre neexacte de sus până
jos, cum că armata română a cheltuit numai 700.000 de lei, eră datoria mea către
D-sa că să-l luminez, spre a arătă că eră indus în eroare, și eram în competinta
şi datoria mea cum ca să rectific, fiindcă toţi banii şi toate socotelile şi toate
relafiunile cari sunt între guvernul român și armata rusească se fac prin canalul
ministerului de externe în puterea convenfiunii; şi ca unul ce știam, ca unul
ce am primit, este o lună, un milion O sută de mii Iranci pentru linia Roman—
București şi o parte spre Piteşti, şi când am primit numai pentru linia lagi—
Roman 400 mii lei, şi când ni s'a anunţat 400 mii lei numai pentru mica linie
Ungheni— aşi, ceeace face 2 milioane, și aceasta numai pentru întâia săptămână ;
negreșit că eu am datorit Senatului și D-lui D. Ghica să spun că a fost rău in-
format, căci cifra de 700 mii lei am convingerea s'o spun că va fi exactă când
va adăugă o nulă. Armata rusească, — cu o mică deosebire, — a ajuns poate
a plăti pentru căile ferate 7 milioane, nu 700 mii.

Eu socoteam că D-l D. Ghica va fi recunoscător când viu gi rectitic o eroare
făcută din partea D-sale.

Dacă alţii i-a spus D-sale aceasta, dacă D-l Știrbey a făcut aceasta, dacă
D-l Ion Ghica a făcut aceasta, — cu toate că o contestă, — räu a făcut...

D-i 1. Ghica. N'am contestat.

D-l ministru de externe. Vă pot afirmà cu note diplomatice că sunt aproape
7 milioane cheltuite. Iată ce am avut de zis. N'am înţeles a atinge deloc nici
veracitatea ziselor D-lui Dimitrie Ghica, nici personalitatea D-sale. Cât pentru
cuvântul de permisiune aceasta este o expresiune pe care n’o socotesc parla-
mentară, dar dacă este parlamentară voiu întrebuinţa-o gi eu.

D-l Dim. Ghica. Cer cuvântul în chestiune personală.

D-l vice-preşedinte. Se vor tratá în urmă chestiunile personale.

D-l Dim. Ghica. Am cerut cuvântul ca să arăt D-lui ministru că şi eu am
aceiaș bună-creștere ca gi D-sa.

D-l ministru de externe. Vă rog a se respectă această bancă; căci n'am pus
la îndoială buna-crestere a D-sale.

D-l Dim. Sturdza. Domnilor senatori, mi s'a făcut ieri o imputare gratuită,
aceea că proiectul meu ar fi făcut cu intentiunea de a nu refuză guvernului
nimic. Imputarea aceasta este o imputare cu totul gratuită, şi pe care o primesc

www.dacoromanica.ro

504 Ç. I. BAIGOJANU

mai mult ca o floare de retoricá, prin care onor. raportor a cäutat sá acopere
slábiciunea argumentafiunilor sale.

In adevár, nici o cauzá binecuvántatá nu existá ca sá refuz guvernului
aceste 30 de milioane, mai întâiu nu sunt un adversar declarat al guvernului
actual; am putut să-l combat în cutare sau în cutare împrejurare ; dar nu m'am
declarat de un opozant neîmpăcat al guvernului. Al doilea, chiar de aş fi ad-
versar neîmpăcat al acestui guvern, totug această sumă, pe care o cere guvernul,
nu este o datorie făcută de dânsul, dar o datorie făcută de alţii înaintea lor. Al
treilea, orice datorie a Statului, ori de cine ar fi ea făcută, trebuie să fie plătită;
căci dacă n'am acordă putinţa aceasta guvernului să plătească aceste 30 de
milioane ar trebui să o acordăm altui guvern.

Neavând dar nici o cauză binecuvântată ca să fac opoziție guvernului
în privinţa acestei datorii, vedeţi că nu am putut face un proiect de lege tocmai
în sensul de a refuză guvernului acest credit.

Dar mai este o altă năpăştuire gratuită care mi s'a făcut de onor. D-l raportor:
aceea că cum n'aş aveá curajul ca să spun guvernului verde că-i refuz această lege.

Rog pe onor. D-l raportor să creadă că aceasta este în obiceiul meu de a
spune franc şi verde care este convingerea mea. Eu nu merg pe zece drumuri
ci numai pe unul singur. Aceasta este poate un obiceiu rău, dareste un obiceiu
care lam adoptat şi-l voiu păstră până voiu muri.

Așadar am avut dreptate să spun că a întrebuințat o floare de retorică,
pentru a acoperi slăbiciunea argumentafiunii sale.

Inainte de a veni gi a apără proiectul meu în privința nepracticitäfii lui gi
imposibilității executării lui, îmi veţi permite ca să revin asupra unei chestiuni
foarte importante și anume aceea că, proiectul D-lui Boerescu nu este hârtie-
monetă și mai ales asupra apologiei hârtiei-monetă cu care a sfârşit D-l Boerescu
discursul de ieri. In adevăr D-sa n'a făcut ieri nimic mai mult sau mai puţin,
decât apologia hârtiei-monetă, si a făcut foarte bine, pentrucă proiectul D-sale
numai astfel puteă să se apere. D-sa a venit cu câteva fraze din autori pentru
ca să dovedească eficacitatea hârtiei-monetă susținută de D-sa. Insă autori cari
susțin hârtia-monetă pot fi numai din secolul trecut. Toţi oamenii de finanțe
din secolul de față atât de ştiinţă cât si de practică, și acei de știință nu sunt
de disprețuit, pentrucă îşi bazează ştiinţa lor pe practică, se declară în contra
hârtiei-monetă și se declară pentru moneta-metalică.

Mi s'a tăcut imputarea că am zis în raportul meu, «că metalele prețioase
vor rămâneă totdeauna baza pe care se reazimă economia națională». Ei bine
aceasta este un adevăr spus nu de mine, ci de Wolowski, în cartea D-sale asupra
anchetei monetare din anul 187Q, desvoltă această idee într'un mod foarte pe
larg zicând «cum că moneta de aur gi de argint care poartă în sine o valoare,
și este o parte a bogăției naţiunilor, poate însă circulă ca obiect comod de schimb
prin însuşirile sale, prin calităţile sale prin care a devenit măşurător al valorilor ».
Deaceea conchide cu acel adevărat «că totdeauna metalele preţioase vor ră-
mâneă baza pe care se reazimă economia naţiunilor», căci dacă această bază

` ar lipsi, ar fi o mare perturbatiune în afacerile Statelor.

Tot din acest punct de vedere toţi autorii condamnă hártia-monetá, pen-
trucă, ceeace nu are în sine o valoare nu poate să reprezinte un lucru care are o
valoare intrinsecă. Deaceea d-l Wolowski zice: «că metalele prețioase rămân
tărâmul solid al circulafiunii şi constituie baza adevărată pe care se reazemá

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1977 505

economia naţiunilor ». Cred că această autoritate este mai mare decât a noastră
a tuturora. El mai zice încă «că toate Statele, care s'au dedat tristului regim
al hârtiei-monete, sufăr într'un mod cumplit şi toate fac silinfi mari de a se
întoarce la circulafiunea metalică. Acum se ştie, se cunoaște pe deplin, cât
valorează regimul ficţiunii, sorgintea spoliafiunii şi al incertitudinei generale.

Nu voiu cită pe Iohn Stuart Mill, nici pe Thiers, a cărui autoritate e fără
îndoială mai mare decât a noastră. Cuvintele lor pe cari le-am citat în expunerea
mea. Voiu cità alţi autori însemnați, cari toţi sunt unanimi în această privinţă.

Courcelle-Seneuil, un autor, care a scris cărţi clasice asupra băncilor, arată
că caracteristica hârtiei-monete este că «ea nu are dreptul a se schimbă în
contra monetei-metalice, şi cu toate acestea nu poate fi refuzată a fi primită
al pari gi într'un mod obligatoriu >. Courcelle Seneuil adaugă, «că emisiunea de
hârtie-monetă cu curs forţat este ultimul termen al alterafiunii monetelor gi
un abuz de credit».

Paul Cog, un alt autor despre finanţe, zice «că hârtia-monetă este un
împrumut forțat fără dobândă, gi că este resursa extremă a guvernelor, care
nu mai au nici bani, nici credit. Hârtia-monetă se mișcă într'un deșert şi este
destinată inevitabil a pică într'o demonetizare certă. Astfel fiecare pierde şi
Statul îşi măreşte sarcinile ».

Stein, distinsul profesor de economie politică din Viena, zice: « că pericolele:
mari şi inevitabile ale hârtiei-monete formează însăş istoria a hártiei-monete».

Michailis, un distins scriitor asupra afacerilor financiare şi comerciale zice
într'o scriere a sa: că «emisiunea unei hârtii-monete, Care să se menţie în curs,
depinde de încasările regulate ale veniturilor Statului, gi nu poate fi făcută
decât pentru o mică părticică a acestor venituri; căci nu e vorba de a emite o
bucată de hârtie, care să fie primită la toate cassele Statului drept numerar,
ci o hârtie în contra căreia toate cassele Statului plătesc numerar».

Tellkampf, renumitul profesor de economie politică dela Breslau, una din
cele mai mari autorităţi în materie de bancă şi de monetă, zice într'un op al
său: «Cel mai sigur măşurător al valorilor, este aurul gi argintul. Numai prin
aur şi argint se pot exprimă într'un mod stabil şi sigur legăturile contractate,
căci aurul şi argintul prin natura lor au o valoare stabilă generalmente recu-
noscută. Moneta este un fabricat. Fabricafiunea monetei nu trebuie să aducă
câştig şi astfel să mărească valoarea nominală a monetei. Este în interesul
fiecărei cârmuiri de a fabrică moneta cu onestitate, căci moneta rea pică în curs
până ce ajunge la valoarea ce ea în adevăr reprezintă. Aceleași principii regu-
lează şi bancnotele. Un câștig, făcut cu un mijloc de Circulafiune, care nu poartă
în sine nici o valoare, conduce necesarmente la falgificarea monetei. Cauza
pentru care hártia-monetá nu poate servi de ban sunátor este, pentrucă neavând
o valoare proprie a ei, qu poate servi de mágurátor al altor valori, și ar fi în tot
cazul un măşurător prea schimbător. Hârtia-monetă conduce la afaceri cu şansă,
la o înflorire factice, la crize, gi înfine la bancnotá ».

Adolf Dagner, renumitul profesor de economie politică din Berlin şi care
deasemenea, e una din cele mai mari autorităţi chiar în chestiunea ce ne preocupă
astăzi: zice: 4 hârtia-monetă e mijlocul cel mai atrăgător de a acoperi! deficitele,
pentrucă e un mijloc care e uşor de aplicat, dar e din toate cel mai periculos.
Hârtia-monetă se înmulţeşte tocmai în timpurile cele mai critice, fiindcă atunci
deprecierea vine mai iute şi devine mai mare. Hârtia-monetă se emite de Stat,

32*
www.dacoromanica.ro

506 C. I. BAICOIANU

fără ca să aibă în cassă numerarul pentru a o retrage. Hârtia-monetă e tot-
deauna expusă la o depreciere, căci cauza neconversibilitätii în metal este lipsa
de credit al Statului».

Rau, fost profesor la Heidelberg, al căruia op de economie politică, şi de
finanţe a devenit repertoriu clasic al ştiinţei, ne zice: « hârtia-monetă e un fel
de datorie a Statului foarte periculoasă: în împrejurări grele ea nu aduce nici un
folos, şi se poate intrebuinfá, ca Cassenscheine, fără primejdie, când Statul
nu are nevoie». Rau arată prin exemple numeroase, cum hârtia-monetă nece-
sarmente conduce la noui emisiuni, fiindcă baza ei este jena financiară, şi această
jenă sileşte a o înmulţi.

Maz Diolh, un alt economist distins, fost director general al biuroului
central de statistică din Svitera, vorbeşte astfel despre această materie: «nici
un Stat nu ar trebui să adopte acest mijloc extrem, cât mai este cu putinţă
într'un mod ori într'altul, a face un împrumut sau a mări dările. Hârtia-monetă
este cea mai scumpă din toate datoriile flotante, pentrucă valuta se deteriorează
gi cu agio a metalului şi cu premiul ce se dă pentru pierderi eventuale, căci
afacerile devin nesigure gi finalmente chiar sorgintele dărilor seacă ».

Bergius, un distins profesor de economie politică din Berlin, zice urmă-
toarele despre hârtia-monetă: 4 ceeace se făceă înainte de timpuri cu deterio-
rarea monetei de aur şi de argint, se face acum cu mult mai uşor, dar şi cu con-
secinţi cu mult mai grave prin hârtia-monetă. Hârtia-monetă e împrumutul cel
mai uzurar care există, căci el falgificá valuta, în care se plăteşte, hârtia-monetă
e totodată împrumutul cel mai periculos, căci ea ruinează nu numai pe debitor,
ci şi pe toţi cesionarii, care au primit-o din mâinile creditorului. Alte împru-
muturi grele sunt apăsătoare numai pentru un timp restrâns, hârtia-monetă
însă prelungește o situatiune dezastruoasă. Adesea nu-i rămâne Statului alta
de făcut, decât a declară de nulă toată valoarea hârtiei-monete în circulatiune,
adică datoria însăș, cu alte cuvinte a face bancrutá. Bancruta însă prin hârtie-
monetă e incomparabil mai dezastruoasă decât aceea declarată prin neplata
datoriilor p.

Umpfenbach, a căruia scriere asupra finanţelor e o autoritate, zice: « hârtia-
monetă se poate menţine al pari numai când ea se poate realiză imediat în
metal. Indată ce această cerinţă primordială nu există, ea scade în curs. Hârtia-
monetă, neavând o valoare certă, scade în curs, şi piaţa monetară pierde mă-
surătorul valorilor, căci aceasta devine nesigur. Atunci întreg comitetul e
zguduit, calamitatea devine cu atât mai mare, cu cât hârtia-monetă intră în
afacerile zilnice. Ea e admisibilă numai în cantităţi mici, ca avansuri pe im-
pozite: altfel ea e destinată a aduce Statului cele mai mari nenorociri ».

Bamberger, una din autorităţile financiare din parlamentul german, ne
zice într'un op al său: « hârtia-monetă e din toate mijloacele de credit, mijlocul
cel mai putin solid. Deosebirea ce este între hártia-monetá şi bancnote este, că
aceste din urmă sunt un avans făcut de bancă, pe când cea dintâiu este destinată
ca să servească la cheltuelile Statului. Deosebirea între aceste efecte este, că
hârtia-monetă este ca una mie taleri cu cari se face un foc de artificii, pe
când hârtia de bancă este ca una mie taleri pe cari îi dă cineva pe ipotecă şi
care revin înapoi»,

Jean Baptiste Say, distinsul economist francez, ne zice: qcă un purtător
de bilet de bancă, care s'ar crede expus a fi plătit pentru acel bilet în moşii sau

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR JPOTECARE DIN 1877 507
———————— A o a

în casse, nu ar consimfi niciodată a primi acele bilete drept monetá sună-
toare p.

Agá şi este, căci biletele de bancă sunt bogate pe aurul şi argintul depus
în pivnițele băncii şi pe politele cu scurt termen din portofoliu. Cum îşi poate
dar cineva închipui, că hârtia-monetă, propusă de guvern şi susținută de onor.
D-l Boerescu, va puteá fine loc de monetá sunátoare, şi că publicul va consimti
a primi în tranzacţiuni o sută lei hârtie drept o sută lei aur,

In apologia, care a făcut D-l Boerescu despre hârtia-monetă, a citat pe
Bonnet ca sustiitor al ei. Aceasta a fost însă o eroare, căci Bonnet e în contra
hârtiei-monete. Iată ce zice Bonnet: « valoarea aurului şi a argintului ca marfă
a precis valoarea, lor ca monetá, E cu neputinţă ca să substituie cineva după
voinţă, un semn de convenfiune fără valoarea monetei, care e o marfă, având
ca singură valoarea ei prin sine însăş. Când semnul reprezentativ al unei valori
nu e însă decât un semn de conventiune, care nu are valoare prin sine, când
semnul reprezentativ al unei valori se poate multiplică după voinţă; atunci
nu mai există niciodată o bază de apreciere a lucrurilor. Biletul de bancă, care
e fundat pe garanţii serioase de imobile, de fonduri publice sau de alte valori,
nu pot functionà ca monetă fără a se rezemă pe o rezervă metalică, căci garanţia
nu trebuie să fie expusă la o depreciere şi aceasta se oferă numai de metalele
preţioase. Este o himerá a visa o circulafiune figuciará, care se reazemă pe altceva,
decât pe o rezervă metalică. Ea se depreciază, fiindcă hârtia nu costă nimic,
Aceste principii au fost consacrate de experienţă, prin catastrofe provenite din
neobservarea lor. Insă cu toate acestea sunt şi astăzi unii, cari cred că moneta-
metalică este un prejudiciu al timpului şi că progresul civilizafiunii este a ajunge
la íntrebuinfarea universală a hârtiilor de bancă. Aceste teorii se manifestà
mai ales în timpuri de criză».

Aceştia sunt bărbaţii teoriei,

Dar, Domnilor, vă voiu cită şi bărbaţi ai practicei, Qpiniunea lor nu diferă
de ale teoreticilor,

Am citat ieri pe Hubeck, ministrul de finanţe austriac, Vă aduceţi aminte
cum condamnă el hârtia-monetă,

Schacffle, tost ministru de comerţ în Austria, în opul său monumental
asupra economiei politice ne spune — «că hârtia monetă cu curs forţat face
de a nu mai există un mäsurätor al valorilor, că rezultatul produs e acelaş ca al
deterioratiunii monetelor, că centrul răului este, că acel care emite hârtia-
monetá nu are credit. Finanţele Statului sufere sub valuta de hârtie».

Comitele Donyay, fost ministru preşedinte în Ungaria, zice în cartea sa
asupra chestiunii băncii austriace: « Moneta-hârtie nu este reprezentantul mo-
netei de aur și de argint, căci ea nu poate fi preschimbată în contra monetei-
metalice. Ea nu se emite în măsura trebuintelor comerţului pentru a mijloci
adevărate afaceri, ci se pune în circulaţiune de Ştat, ca aceasta să plătească
servicii făcute lui, ca aceasta să acopere nevoi ale sale. Prin urmare aceea ce va
hotărî emisiunile eventuale de hârtie-monetä este nevoia în care se află Ştatul.
Hârtia-monetă e un împrumut forţat fără dobândă, făcut de Ştat dela cetăţeni,
fără ca să poată asigură că valoarea acestui împrumut va fi în viitor aceiaș ca
şi în momentul emisiunii. Hârtia-monetă are tendinţa manifestată de a suprimă
cu totul în Ştat moneta-metalicá »,

« Hock, unul din impiegaţii superiori ai administrafiunii finanţelor în

www.dacoromanica.ro

508 C. I. BĂICOIANY
TE oc—————— AAA IS

Austria, al cárui opuri financiare sunt clasice, ne zice: « Valoarea hârtiei-monete
trebuie să cadă, cu putinţa de a nu puteà fi preschimbată după voinţă în monetá.
Hârtia-monetă produce o împuţinare a monetei, care circulă, şi prin urmare
necesită emisiuni noui», Hock zice despre ministru de finanţe care adoptă
hârtia-monetă, că el se ţine de principiul — după mine potopul.

Comitele Councrin, ministru de finanţe în Rusia dela 1823—1844 ne spune
în cartea sa de economie politică: «că administratiunea finanţelor trebuie să
se tie depărtată de cele patru animale apocaliptice în materie de monetă — de
deteriorarea monetei, de hârtii-monetă, de datorii nemăsurate, şi de un capital
comercial factice ».

Struensce, ministru prusian pe la 1800, care a putut vedeà singur cu ochii
lui dezastrul produs de hârtia-monetă în Franţa, ne zice într'un memoriu al
său asupra acestui obiect următoarele: « S'a crezut, că moneta este numai un
semn al valorii de cumpărare a unei averi reale, gi deacolo s'a conchis, că orice
semn, care reprezintă o asemenea valoare a unei vânzări eventuale de proprietăţi
ale Statului e monetă reală sunătoare. Aceasta ar fi definitiunea unei monete
ideale, care produce rezultate minunate în capul financiarilor teoretici, dar care
în practică nu e de nici un folos, fiindcă în toată Europa moneta e Q bucată de
metal de aur sau de argint. Moneta ideală a teoreticilor ar puteă poate există
intr'o ţară, care nu ar aveă nici un fel de tranzactiuni internationale însă tran-
zacţiunile internationale neputându-se opri, ele existând, hârtia-monetă capătă
o lipsă de valoare evidentă, fiindcă ea nu poate circulă afară din ţară. Ráutatea
însă a hârtiei-monete răsare în cel mai înalt grad, când vrea cineva sá scape
de ea, căci atunci iese la lumină dezastrele ce ea a cauzat».

Malchus, minigtru de finanţe în Wiurtemberg în al doilea deceniu al secolului
actual, arată în pretioasa sa carte asupra finanţelor, deosebirea ce este între
moneta-metalică şi aceă de hârtie, întrun mod foarte clar astfel: « Moneta
e O marfă gi un mijloc de schimb, hârtia-monetă e numai un mijloc de schimb.
Moneta devine mijloc de schimb fiindcä are prin sine fnsug o valoare, hârtia-
monetă poate deveni un mijloc de schimb numai când se poate preschimbă în
mod nedubios în monetá-metalicá. Moneta produce incredefe prin propria ei
valoare, hârtia-monetă se poate menţine numai prin încrederea ce ar da emitentul
că se va preschimbă în metal la cerere. Moneta are curs prin voinţa publicului
din cauza valorii intrinsece a metalului, hârtia-monetă nu se poate rezemă
decât pe cursul forţat». Malchus mai adaugă: « Deteriorarea monetei de aur
şi de argint, o emisiune nemăsurată de monetă de bronz au acelaş efect ca şi
hârtia-monetă, cu deosebire, că acele monete tot valorează prin ele înşile ceva,
pe când hârtia-monetă prin sine nu valorează nimic ». Şi acest bărbat al practicei
financiare ne mai spune: «că admite în timpuri normale o emisiune măsurată
de hârtie-monetă (Cassenscheine), iar în timpuri anormale niciodată, pentrucă
atunci, când timpurile sunt dificile, cursul hârtiei cade și deprecierea ei conduce
drept la emisiune nouă. i

Seyd, o mare autoritate financiară din Anglia ne zice: «că ọrice națiune
cu valută de hârtie, devine mai săracă în fața altor națiuni şi aceasta mai ales
astăzi, unde mijloacele de comunicatiune şi de comerț unesc țări depărtate cu
mai mare iutealä şi ugurintá, decât erau unite între dânsele înainte provinciile
aceleiaş ţări. Tara care întrebuințează hârtia ca monetă, pretace balanța co-
mertului său întrun debit».

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR [PQTECARE DIN 1877 509
=

Goschen, fost ministru de finanţe în Anglia, una din cele mai mari autorităţi
în chestiuni financiare, se exprimă astfel în cartea sa clasică, asupra teoriei
schimburilor străine: «In ţările, în cari s'a introdus valuta de hârtie, hârtia ne-
convertibilă, metalele preţioase au tendinţa de a abandonă importanta lor func-
tiune de agenţi de circulatiune, pentru a face să prevaleze mai mult caracterul
lor de marfă, ca celelalte mărfuri. Existând un alt agent de circulatiune, cu care
metalurile nu au nici o identitate, ele încetează de a fi etalonul (mäsurätorul)
valorii şi sunt singure supuse noului etalon, iar preţul lor variază cu acela, al
tuturor mărfurilor. Deaceea cu emisiunile succesive ale hârtiei-monete, prețul
aurului măsurat cu hârtia-monetă este mai ridicat».

S'a mai zis iar de onor. D-l raportor, că este o tendinţă în toate Statele, de
a se înlocui moneta de aur şi de argint prin moneta fiduciară. Eroare foarte mare,
gi o eroare pe care o voiu justilică prin ceeace se întâmplă în Englitera. In Engli-
tera erau la 1845 în circulaţiune 74 milioane livre sterlinge în aur şi argint (60
milioane aur, 14 milioane argint, 20 milioane livre bancnote ale băncii de Engli-
tera, gi 14 milioane livre note provinciale). Peste 28 ani, în 1873, când afacerile
internationale au sporit cu 400 la sută şi acele locale cu 200 la sută, erau în
circulafiune 123 milioane livre sterlinge în aur şi argint (105 milioane aur,
18 milioane argint), 25 şi jumătate milioane livre în bancnote ale băncii din
Englitera, şi 14 milioane note provinciale. Pe când moneta-metalică a sporit
cu 49 milioane adică cu 66 la sută, moneta fiduciará nu a sporit decât cu 5 şi
jumătate milioane, adică cu 27 la sută. Nu este aceasta o dovadă, care numai
admite nici o replică? A

Guvernul insistă pentru proiectul său să deă hârtiei-monetă cursul forţat,
căci în adevăr tără curs torţat hârtia aceasta nu va puteă circulă cât de putin.
Aş mai puteă cità încă multi autori în sprijinul opiniunii mele. Mă voiu märgini
numai a cită încă un singur autor american, pe vestitul economist Carey.

Carey, în opul său monumental şi clasic de economie politică, zice urmă-
toarele: «S'a zis, că intrebuintarea bancnotelor tinde a aduce expulziunea
aurului. Acest fapt, dacă ar puteă să existe, ar fi în contradictiune cu legea
generală, în virtutea căreia toate articolele de comerţ tind a se duce spre acele
locuri, unde au cea mai mare întrebuințare, şi nu iese de acolo peniru a trece
aiurea unde nu e de nevoie. O bancă este o maşină pentru a face moneta mai
utilă. Băncile solid stabilite au avut totdeauna de efect, a face să curgă banii
spre ţările, unde ele au fost stabilite dintr'o cauză foarte simplă, că acolo uti-
litatea banilor e suită la cel mai înalt grad. Dovadă palpabilă despre aceasta
este, că de un secol metalele preţioase merg cel mai mult gi de preferinţă în
Anglia, care face cea mai mare întrebuințare de hârtie fiduciară. De unde curge
acest aur în Anglia? Din ţările acele, unde comerţul, asociatiunea, creditul nu
există, nu sunt întrebuințate. Metalele preţioase vin din California, din Mexico,
din Peru, din Brazilia, din Siberia în Anglia. Ele vin din ţări unde tranzactiunile
se fac numai cu metal, în acele ţări cari lac mai mult întrebuințare de hârtie-
fiduciará ». Carey mai arată încă, care e semnificarea monetei în viaţa socială
a oamenilor, astfel: « Asociaţiunea e mijlocul puternic de a face să crească
individualitatea fiecăruia. Asociaţiunea, este puterea care permite majorităţii
care e slabă, să se lupte în contra celor putinti şi bogaţi. Pentru a le da oame-
nilor putinţa de a se asociă, este nevoie de un instrument prin care compunerea,
descompunerea gi recompunerea diferitelor forte se face iute, încât unindu-se

www.dacoromanica.ro

510 C. I. BAICOIANU

toate pentru a produce efectul dorit, fiecare să poată îndată să-şi capete o parte
din beneficiu. Acest instrument e dat în metalele preţioase. Din toate instru-
mentele, date în dispozitiunea omului, nu e niciunul, care tinde atât la desvol-
tarea individualitätii şi a asociatiunii, ca aurul și argintul. Deaceea se și numesc
metale preţioase ».

Vedeţi dar că este foarte adevărat ceeace am zis ieri, că, cu cât tranzactiunile
economice sunt mai numeroase gi cu cât productiunea este mai mare, cu atâta
şi moneta-metalică devine mai importantă, mai numeroasă, iar biletele de bancă
semnifică ceva nu numai întrucât ele se pot bază pe un stoc-metalic. Aceasta
se cere de cei mai întâi economişti gi financiari.

Astfel dar gi Carey vine în ajutorul opiniunilor mele că acolo unde este
hârtie-fiduciară este gi monetă-metalică mult mai multă, şi că cu cât creşte
moneta-fiduciară, cu atât se împătreşte şi se înzeceşte moneta.

A fost dar o mare eroare a D-lui Boerescu, de a crede că cu înmulţirea
valorilor fiduciare moncta-metalicá dispare gi se duce, pentrucá din contra,
valorile fiduciare capătă încrederea lor prin existenţa unei câtimi mai mari de
monetá de metal.

Acum vin la proiectul meu:

Mi s'a imputat cá este un imprumut imposibil. Pentru ce? Pentrucá este
imposibil, pentrucă nu se poate face un împrumut unde este deficit gi datorie
flotantá. In adevăr, poziţia Statului este foarte grea, fiindcă Statul a făcut multe
datorii şi deaceea este mai greu de a se face împrumut cum cât se fäceà înainte.
Să uităm că astăzi este a 5-a fază de împrumut prin care trecem. Am fäcut
împrumutul Stern, ca să plătim întâia emisiune excesivă de bonuri de tezaur,
împrumutul Stern l-am făcut şi l-am cheltuit.

Deabiă l-am cheltuit gi am făcut din nou o datorie flotantá pe bonuri de
tezaur — provenită ca şi astăzi — din cheltueli exagerate gi din deficite anuale.
Am făcut atunci împrumutul Oppenheim gi am zis: deacum s'a sfârşit cu îm-
prumuturile; după aceea iarăş am condus bugetul Statului cu deticite și am
ajuns la împrumutul domenial, cu care iaräs s'au plătit tot bonuri de tezaur.
După aceasta care erà să fie în mod definitiv cel din urmă împrumut, am făcut
împrumutul cu rentă.

Si acesta eră să fie pentru ultima oară cel din urmă împrumut, şi iarăş
am început a face datorii, deficite gi ne echilibrare de bugete, am ajuns în faza
de astăzi cu 37 milioane, cu scadentä imediată şi afară de aceasta cu un deficit
eventual pentru 1877 de 23 milioane. Totalul e dar de 60 milioane. Eu n'am
vorbit de cheltuelile extraordinare de războiu, cheltuelile de războiu, le-am lăsat
la o parte atât în expunerea mea de motive cât şi în cele ce am zisieri, le-am
lăsat cu totul afară din socoteală; căci Statul s'ar află în aceleaşi dificultăţi gi
fără războiu; războiul îngreunează situatiunea, dar Statul se află cu 180 de
milioane cheltueli în fața a 80 milioane venituri; este clar, că e imposibil ca cu
80 de milioane să plăteşti 160 de milioane.

Aceasta este dificultatea în care se află Statul, — dificultate în care se poate
află oricare particular când cheltueşte mai mult decât are şi decât poate să aibă
venit. Prin urmare dacă din acest punct de vedere se face o imputare proiectului
care l-am prezentat, imputarea este comună tuturor proiectelor, leacul însă nu
poate să fie altul decât acela, ca să lucrăm cu toţii să aducem pe Stat să nu mai
facă datorii, că aceasta s'o facem într'un mod real gi sá nu căutăm a face ca sá

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELQR IPQTECARE DIN 1877 511

semene că Statul înoată în nişte bugete echilibrate si cu excedente, pe când
realitatea demonstrează contrariul.

In adevăr împrumutul propus de mine nu aduce bani din străinătate, din
aceasta onor. D-l raportor a avut dreptate. Dar nici nu cer bani din streinătate;
căci astăzi când Statul român se află în dificultăţi mari, nu poate să se îm-
prumute în streinătate. Să nu ne închipuim că dacă noi vom zice că am stins
toate datoriile şi toată risipa noastră, streinătatea are s'o crează; streinátatea
are interes sá ne cunoască. Afară de interesul care îl au negustorii de cereale,
de bumbacuri şi de coloniale mai este încă un interes al capitalistilor acelora
cari ne-a împrumutat pe noi până acum ca să plătim dezordinile tinanciare,
Apoi detentorii obligatiunilor Stern şi Openheim, detentorii rentei şi a obliga-
tiunilor drumurilor de fer, se uită în fiecare moment cum merge acest Stat
român, şi credeţi D-voastră că ei ştiu sá ne facă socoteala foarte exactă a stării
în care ne aflăm,

Am văzut un ziar financiar din Viena care este special pentru toate ţările
orientului, unde se face socoteala datoriei noastre într'un mod asà de clar cum
foarte puţini a spus-o aci, aceasta îmi dovedeşte că sunt oameni în streinătate
care se ocupă special cu treaba aceasta, căci au interese de prima ordine,

Ceeace cer, este un împrumut, făcut aci în ţară. Si pentru a face acest
împrumut, nu recurg la bani, nu pot sá cer bani, căci dacă aş propune să cer
bani, aş propune să fac un împrumut metalic forţat. Ceeace cer este un îm-
prumut care-l căpătăm dela datornicii Statului şi dela toţi contribuabilii, căci
ei dau acest împrumut.

Domnilor, nu este drept dacă le cerem acest sacrificiu, pe de altă parte să
nu-l răsplătim. Am crezut că este de nevoe ca să capete procente, care sunt
fixate la 10% şi să fie plătitoare în timp de 8 ani. Am pus acest termen ca să
las Statului destul răgaz, ca să vânză cu siguranţă moșii. Atunci aceste hârtii
vor aveá curs mai ridicat decât domenialele.

Nu pot nicidecum înţelege, cum am avut onoarea ca să spun ieri, că o
hârtie care nu este bazată pe o ipotecă bine constituită conform codului civil,
pe o ipotecă îndată -executabilä întrun timp determinat, o hârtie care mare
dobândă, o hârtie mai ales cum o propune D-l raportor care are termen nede-
terminat, cum O asemenea hârtie poate să fie egală cu o hârtie Care are toate
aceste însușiri,

Onor. D-l raportor a zis, că deosebirea între proiectul guvernului gi al
D-sale nu este hârtie monetá. Asemenea a spus că propune un instrument de
schimb pe care-l retrage în curs de 3 ani. Or în 3 ani, or în 10, e tot una, îndată
ce ea nu se poate preschimbă în aur gi argint.

Zice asemenea D-l raportor, că cursul semi-fortat va împiedică această
hârtie de a pică mai jos decât celelalte hârtii ale Statului. Tocmai aceasta va
depreciă mai mult hârtia decât chiar cursul forţat. Se anulează pierderea între
toţi, însă pierzând unul, celălalt care n'are nevoie să primească cu curs forţat
zice n'am nevoie să mă expun la pierdere mai mare, şi dacă hârtia are curs
de 70 nu voiu să dau decât 60 pe dânsa.

Imprumutul pe care-l propun are încă acest lucru că el în opt ani este
stins pe când împrumutul majorităţii delegaților, oricât ar voi D-l raportor
ca să se stingă în trei ani, nu va reuși a-l stinge, fiindcă în adevăr se zice prin
lege că se va stinge în trei ani, adică până la 1880, dar în alt articol se zice că

www.dacoromanica.ro

512 Ç. I. BAICQIANU

vânzärile se vor incepe dela 1880 fnainte, gi nici nu fixeazá un termen cánd
se va isprăvi. Prin urmare se poate vinde şi în zece ani gi poate şi în mai mulţi.
Aci, după cum vedeţi, este o contradictiune pe care mă mir cum D-l raportor
n'a vázut-0...

D-l vice-preşedinte. Fiind cinci ore, consult Senatul dacă voieşte prelun-
girea şedinţei.

— Senatul decide ca şedinţa să se prelungească până la ora 6.

D-l Sturdza, S'a mai zis că, pentru ca cursul hârtiei sá se menţină este
de nevoie speculatiunea. Dar eu cred că cel mai bun mijloc ca să se susţină o
hârtie este să aibă o valoare. Speculatiunile hârtiilor tără valoare duce la ceeace
am văzut la Viena acum câţiva ani, la o devalorizare a tuturor hârtiilor.

S'a zis de onor. D-l raportor şi de alţi oratori că, ce caută aci Creditul fun-
ciar şi că este chiar o ruşine pentru Stat ca creditul funciar să intervină. Apoi
când creditul Statului este căzut, trebuie să intervină un alt institut care să
mărească acel credit. Aceasta este întocmai ca cum am spune că, dacă am fi
avut o bancă de scont şi circulatiune, ca Statul să nu emită prin bancă această
hârtie, pe când toată lumea știe că hârtia-monetă prin banca de scont şi cir-
culatiune are o asigurare mai mare. Dar de ce să fie la noi ruşine un lucru care
s'a făcut de State mai mari ca noi. La 1808, când în urma dezastrelor cu Franţa,
Prusia ajunsese într'o mizerie mare, când a avut nevoie de bani și nu ştia de
unde să se împrumute ca să serve la trebuintele Statului, atunci Prusia a ipo-
tecat toate domeniile Statului la creditul funciar prusian. Şi fiindcă acel credit
aveá privilegii mult mai mari ca al nostru, între care gi acela că, nu puteă Statul
să ipoteceze domeniile sale la creditul funciar, pentru ca sá nu se amestice în
afacerile creditului; a trebuit ca toţi proprietarii să consimtă la aceasta, căci
eră o derogatiune la statutele şi privilegiile acelui institut. Pentrucă proprie-
tarii au venit în ajutorul Statului, ei au cerut dela Stat spre siguranţa lor ca
toate domeniile să se administreze de creditul funciar. Si astfel în tot timpul
cât a stat aceste două domenii grevate, creditul funciar singur a avut admini-
stratia domeniilor. *

Când Statul şi-a plătit datoria, atunci au fost degrevate acele proprie-
táti şi s'au reîntors la Stat.

Când este vorba de credit, de siguranţă, să-mi permită a spune că asemenea
asertiuni nu sunt la locul lor. Nu este nici o rușine pentru Stat de a depune
moşii la creditul funciar, pentru a-și puteă procură cu uşurinţă gi mai ieftin
bani, pentru nevoile sale.

Se zice că printr'aceasta se poate aduce pericol creditului funciar. S'ar
aduce pericol când scrisurile funciare s'ar puteă vinde, dar fiindcă ele stau
închise, fiindcă ele nu sunt destinate a functionà, nu poate fi nici un pericol.

S'a zis că Statul are să plătească procente, şi aceasta este o mare eroare,
fiindcă ele nefiind negociate pe piaţa Statului, ele nu plătesc dobândă. Afa-
cerea este o simplă manipulare de registru care se face.

In adevăr, Statul devine solidar cu toţi ceilalţi proprietari, precum şi
proprietarii cu Statul, dar astăzi când ni se vorbeşte de patriotism, când este
vorba de a veni în ajutorul nevoilor Statului, eu cred că este de datoria proprie-
tarilor de a veni în ajutorul Statului; şi să nu se zică că printr'aceasta se va *
puteă periclită creditul proprietarilor.

S'a mai adus un argument de circumstantá. S'a zis că, când Camera va

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 513

voi să spargă lada cu trei chei ca să ia acele scrisuri funciare, o va făceă. Să-mi
permită a spune onor. D-l raportor, că nu se poate presupune o asemenea
monstruozitate. Nu s'a întâmplat aceasta în nici o parte din lume, ca să vie
Camera să spargă lăzile de fer şi să ia valorile din ea. Dar când Statele au făcut
hârtie-monetă s'a întâmplat în foarte multe locuri, că nu s'a ţinut de o sin-
gură emisiune, ci s'a făcut ca în Franţa, uhde dela 400 de milioane a ajuns la
45 şi jumătate de miliarde. Acesta este lucru ştiut gi sigur.

S'a zis însă că şi cu creditul funciar Statul poate să facă noui emisiuni de
asemenea hârtii, nu este aşă. Când Statul ar luă o asemenea hotárire, ia nu va
îi primită de bună de către public. Noua emisiune nu va mai valoră nimic, căci
nu va fi bazată pe ipotecile luate de credit.

S'a mai făcut încă o socoteală de onor. D-l raportor, că împrumutul pe
care-l propun va fi de o dobândă de 14 la sută, şi că prin urmare, aceste hârtii
au să scadă la 60 la sută. Poate să fie asà. Dar oare propunerea D-sale care nu
poartă dobândă, şi care nu este bazată pe o scadentä fixă, ci pe o scadentä care
ar puteă să fie condusă la infinit, nu va fi ea mai scumpă în dobândă.

Apoi nu vede onor. D-l raportor că cu hârtia-monetă fără dobândă, toate
obiectele din ţară se vor scumpi și va plăti mai mult decât acele două milioane
din cauza agiului.

Eu nu zic că proiectul meu este un ce minunat, nici nu se poate face un ce
minunat, într'o situatiune atât de rea cum este cea de astăzi, fiindcă noi am
cheltuit nebunește mai mult decât aveam, am cheltuit cu ochii închiși, fără
să ne gândim de unde avem să luăm bani ca să plătim aceste cheltueli; pen-
trucă noi am fost neprevăzători, din moment ce creând cheltueli n'am creat
şi venituri. Nu poate zice cineva în situaţia actuală să facă un ce perfect, dar
persist a zice că împrumutul D-lui Boerescu şi al guvernului este cel mai scump
şi este totodată din toate mijloacele care se prezintă acele care va duce Statul
român cu siguranţă la faliment.

Iată ce am avut de zis spre a lucidă chestiunea şi a răspunde la atacurile
cari mi s'au adus,

Şedinţa din 2 Iunie, 1877
(Urmare)

Preşedinţia D-lui Vice-preşedinte Dimitrie Brătianu, asistat de D-nii secre-
tari Cămărăşescu Nicolae şi Bellu Ştefan,

D-l prim-ministru, l. Brătianu, Domnilor, să-mi permiteti mai întâiu sá
lámuresc o chestiune care s'a ridicat, întrun mod incidental, între D-l Dimi-
trie Ghica şi colegul meu dela externe.

Domnilor, şi D-l Dimitrie Ghica aveă dreptate gi D-l Kogălniceanu ase-
menea. Iată ce s'a petrecut.

In zilele dintâiu când a intrat armata rusă în ţară, noi am fost siliţi să
retragem armata noastră din toate părţile ca să acoperim Bucureştiul şi Cala-
fatul, aceste două puncte cari erau amenințate de Turci.

In zilele dintâiu dar, când nu se făcuse decât numai o cheltueală de 700.000
franci în transportul armatei ruse, nişte inimi binevoitoare au luat această
cifră din administraţia drumurilor de fer, şi comparând-o cu sumele câte s'au
cheltuit de armata română în concentrarea care s'a făcut astă toamnă, cât şi

www.dacoromanica.ro

514 Ç. I. BAIÇOIANU

în transportarea sa spre apărarea Bucureştiului, Calafatului şi alte puncte cari
erau amenințate de Turci, ne-a acuzat de risipitori şi altele.

Mai întâiu, vă întreb dacă eră posibil a transportă armata pe jos dela Do-
rohoi şi Botoşani până la Bucureşti, când Turcii dela Rusciuc puteá să vină
în Bucureşti în câteva ore; asemenea şi la Çalafat a trebuit să aducem armata
tot cu drumul de fer pentru ca să facem faţă la nevoie. Credinţa mea, precum
şi a tuturor, a fost şi este că această concentrare a ţinut pe Turci în respect.

Ei bine, acele inimi binevoitoare, repet, au luat sumele ambelor concen-
trări şi le-au pus în faţă cu cele 700.000 lei cheltuiţi de armata rusească cu tran-
sportul său în primele zile; s'au dus chiar şi la reprezentanţii puterilor streine,
zicând: iată fará!... Când armata rusească cheltueşte numai '700.000 lei, ei
au cheltuit un milion şi atâtea mii, şi toate acestea pentru ca să arunce descon-
siderafiune asupra ţării şi să ia în ridicol armata cu care avem pretentiune a
ne apără!

Acea sumă de 700.000 franci a rămas în mintea tuturor, fiindcă nu s'a
zis nimic ca să se explice că ea proveneă din cele dintâiu zile a intrării armatei
rusești în ţară. Adevărata sumă ce a plătit Rusia pentru transportul oştirii şi
a materialului său pe drumurile noastre v'a spus-o colegul meu dela externe
că se urcă până astăzi aproape la 7.000.000 fr., pentrucă Domnilor, toate tre-
nurile sunt ocupate numai cu armată, şi de când a început a intră armata ru-
sească în România, abia în zilele acestea am izbutit să capăt un tren ca să se
transporte productele particularilor; toate trenurile erau până aci consacrate
numai transportului oştirii şi materialului armatei rusești.

Ştiţi că armatele au început a intră în ţară la 12 Aprilie, şi astăzi ne aflăm
la 2 Iunie; cum credeţi D-voastră că linia dela Ungheni la Şlatina, liind ocupată
numai de armata rusă, aproape două luni, nu a putut costă decât 700.000 franci?

Prin urmare, onor. D-l D. Ghica a fost indus în eroare, şi onor. D-l Ion
Ghica asemenea, i s'a dat suma care eră pentru un timp foarte scurt, acuma
însă este cu totul altceva, suma este mult mai mare.

Ziceà onor. D-l D. Ghica ca să-i fim recunoscători că ne atrage atentiunea
asupra risipelor. Apoi, cine poate să le cunoască mai bine decât noi? Şi cine
poate să se mâhnească mai mult de ele decât noi, cari suntem responsabili?
Şi onor. D-l Ghica ştie că nu suntem risipitori, şi rog să mă crează că avem şi
pentru ţară tot atâta milă cât are şi D-sa; dar Domnilor, sunt în armata noastră
lipse de acelea, cari se simte. Şă facă bine D-l Ghica să vadă că armata rusă când
s'a pus în mişcare a avut intendentá, şi cu toate astea tot nu a putut la în-
ceput să fie suficient; însă acolo unde nu există intendenfá, serviciul suferă,
şi dacă vrea D-l Ghica să-i dau cifre, o să facem tot ce ne va fi prin putinţă,
să i le dăm, asigurândul că, în ceeace priveşte economiile, le facem pe cât se
poate.

Acestea zise, Domnilor, permitefi-mi să venim la chestiunea ce ne preo-
cupă de atâtea zile, să începem dela diferenţa care este între D-l Boerescu gi
D-l Sturdza. Am auzit adineaori pe D- Sturdza combătând pe D-l Boerescu, şi
zicând că cu cât societatea se desvoltă, cu atât moneta joacă un rol mai mare
în tranzacţii.

Ei bine, Domnilor, atunci ar fi trebuit, dacă teoria D-sale eră adevărată,
ar fi trebuit, zic, ca tranzacţiile să se facă prin hârtii. Domnilor se ştie că în
toată lumea sunt societăţi cari au început întâiu cu metal şi apoi cu hârtii;

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE PIN 1877 515

hârtia aceasta, este un intermediar între vânzător și cumpărător; metalul ne-
greşit este şi el un intermediar între cei cari schimb productele lor, aurul şi
argintul este şi el o marfă şi deaceea devine gi mai trebuincioasă, fiindcă s'a
găsit că această marfä are calitatea de a fi nealterabilă, este necontestat că
are o valoare mai mare, şi de ce servă mai mult ca intermediar de schimb, cu
atâta dobândeşte o valoare mai mare, i s'a dat numire, după cum ziceă onor.
meu coleg: metal nobil. Dar, după ce societatea a început să aibă tranzactiuni,
aşă de numeroase, tot numerarul din lumea întreagă nu ar fi fost îndestulător
pentru un Singur Ştat. Pentru Englitera sau Franţa de exemplu. Apoi Domnilor
numai cu bilete de bancă şi cu monetă sunătoare se fac tranzactiunile? Apoi,
astăzi se face şi cu hârtie-monetă, tocmai fiindcă nu mai este nici numerar
destul, nici chiar bilete de bancă, şi nu numai atât, dar lumea a căutat să în-
locuiască aurul şi argintul cu altceva, şi cauza este că intermediarul acesta:
adică moneta, se cere să o plätesti, şi deaceea s'a căutat un alt intermediar
ieftin, fiindcă nu poate societăţile să trăiască şi să desvolte toată activitatea
lor făcându-şi tranzactiunile numai pe aur şi argint; si fiindcă nu este decât
un credit, dar un credit material, pentru ca să poată la vreme ca obiectele care
le-a dat de exemplu, lui Stan, să pot să-i furnizez mâine alte obiecte de care
are trebuinţă; deaceea, aurul si argintul nu este nici el decât un intermediar
care are o valoare intrinsecă, si acolo unde nu este credit, se înţelege că aurul
şi argintul este singurul intermediar. Când însă societăţile s'au desvoltat, când
activitatea omenească s'a întins, şi prin urmare, aurul si argintul n'a mai fost
îndestulător pentru tranzactiunile sale, atunci a venit la un alt intermediar de
schimb, care este — ceeace ziceá adineaori D-l Şturdza sau nu ştiu cine — repre-
zentantul creditului; atunci a început în loc să se plătească prin aur si argint,
să se dea polite. Ce este o poliţă? Este o promisiune de plată. Si mult timp so-
cietatea s'a mulţumit cu acel intermediar, fiindcă aurul si argintul nu mai eră
îndestulător. Ce s'a făcut în urmă? Fiindcă nici aceasta n'a fost îndestulător,
s'a găsit un mecanism: ca politele cari circulau numai între 3, 4 sau 5 persoane
să le poată generalizà, dându-li-se un caracter anonim ; si astfel s'au făcut bän-
clle de Stat, băncile nationale, gi la acele bănci aurul şi argintul servă pentru
a indemnisa pe aceea cari au nevoie de numerar, iar nu că plătește în aur şi
în argint toate tranzactiunile cari se fac cu biletele de bancă.

Ele strâng toate efectele de comerţ, fiindcă atât prin constatarea lor cât
şi mai cu seamă prin autoritatea ce-i dă Ştatul, este o garanţie pentru parti-
culari ; şi onor. D-nii Şturdza gi Ion Ghica au uitat să aducă amintecăo bancă
care emite bilete fie pe creditul său general, fie ea o bancă anonimă, se impune
însă în toate tranzactiunile pentrucă tot Ştatul vine şi dă societăţii acea au-
toritate, acea garanţie aşă de necesară prin controlul său şi prin dreptul care
s'a creat de a da acelor bilete un caracter general, un caracter anonim. Prin
urmare, Domnilor, acele bilete ce înfățișează? Infáfigeazá creditul particular
garantat de o asociatiune puternică gi înveșmântată de dreptul Statului şi
sub controlul său.

Prin urmare, Domnilor, aceste bilete ce înfăţişează când chiar sunt miliarde?
In stock metalic de multe ori nu înfăţişează nici a 5-a parte, nici a 6-a parte?
Şi, Domnilor, singuri răspund, înfăţişează efecte de comerţ; dar efectele de
comerţ ce sunt? Şunt promisiuni de plată dela oamenii cari cred că sunt platnici.

D-1 Al. Zisu. La termen fix.

www.dacoromanica.ro

516 C, I. BAICOIANU

D-l prim-ministru. Şi acesta este la termen fix.

Dar oare voiti a zice că această țară este o ţară de oameni de rea credință
bi n'are să numească în acel comitet tot ce va fi mai solid, şi chiar pe prese-
dintele Creditului funciar care este numit de acţionari...

D-l Al. Zisu. După care proiect?

D-l I. C. Brătianu, prim-ministru. Oricare ar fi. O hârtie n'are altă va-
loare decât aceea a promisiunii a creditului care dă acela care a făcut-o; atunci
încetează hârtia de a aveă credit, când acela care a emis-o numai e în stare să
plătească, Credeţi că Statul român n'o să ajungă în această stare? Credeţi
că Ştatul român are să facă falită, şi e dejà în falită?! Credeţi că proprietăţile
au să se cufunde gi o mare are să se puie în locul lor? Atunci să ziceţi că este o
hârtie rea. Insă eu voiu zice că nu este hârtie-monetă, ci este o poliţă, un bilet,
o obligatiune, — orice nume voiti să dati —o hârtie mai sigură decât toate
câte s'au emis de alte Ştate.

Am auzit pe onor. D-l Ion Ghica zicând cum că scrisurile funciare au un
curs mai mare decât obligatiunile domeniale, Dacă D-l Ion Ghica vine să zică
printr'aceasta că întotdeauna împrumuturile Statului sunt mai supuse fluc-
tuatiunilor de cât scrisurile funciare, atunci ar fi foarte corect, gi în adevăr,
fiindcă scrisurile funciare în toate ţările din lume prin compunerile lor cum
este la noi, nu sunt supuse la fluctuatiunile politice. Dar nu rezultă dintr'aceasta
fiindcă scrisurile sunt date de o bancă particulară, sau pentrucă asociaţii au
interes ca să le garanteze acele Scrisuri.

Apoi dacă eră asà de ce noi aceștia cari am luptat pentru înfiinţarea acestui
credit, am cerut dela Stat ca, cupoanele să fie primite, îndată ce au ajuns la
scadentá, de toate cassele publice. De ce am cerut ca scrisurile funciare să fie
primite la toate casele publice ca cauţiune, pentru ce toate acestea? Dacă erà
destul numai fiindcă aceşti asociaţi sunt interesaţi, legaţi unii de alţii, de ce
am venit să cerem ajutorul Statului? Pentrucă cu cât cineva poate să se
servească mai mult de o valoare fiduciară în tranzactiuni, cu atât aceasta
are o mai mare valoare,

Ei bine, dacă scrisurile funciare au venit şi le-a dat o valoare mai mare,
fiindcă cupoanele când au expirat sunt primite în cassele publice, si fiindcă
scrisurile funciare sunt primite ca cauţiune în toate cassele publice, nu credeţi
D-voastră că biletele de Stat, cari o să aibă toate aceste avantaje, să fie pri-
mite în toate cassele publice şi ca plată şi ca cauţiune, nu credeţi, zic, că ace-
stea o să aibă o valoare mult mai mare decât aceea ce a dobândit scrisurile
funciare numai cu unele din aceste avantaje? Si am cerut aceasta ca un avan-
taj pentru a ridică cursul acestor bilete; şi negreşit că printr'aceasta cursul
va fi ridicat, pentrucă aceste bilete vor fi primite pe toată ziua,

Domnilor, dacă eră vorba ca să facem aceea ce a zis onor. D-l Sturdza că
s'a făcut în Prusia, adică, ca Statul român să vină să facă împrumut simplu
la creditul funciar, mai întâiu că trebuiă pentru fiecare proprietate să se emită
scrisuri funciare, apoi trebue să vedem dacă piaţa noastră puteă să sufere o
asemenea emitere de obligaţiuni. Intenţiunea guvernului a fost de a găsi un
împrumut în streinătate, căci numai atunci ar fi fost un avantaj pentru Stat,
Dar oare în conditiunile în cari ne găsim noi astăzi voeste D-l Sturdza ca să
facem acest împrumut? D-l Sturdza a zis că Statul neplătind ratele se vor
scoate proprietăţile în vânzare. Poate D-lui să facă aceasta astăzi? Nu poate,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELQR IPQTECARE DIN 1877 517

Domnilor, căci când am emite pe piaţă scrisuri funciare de 30 milioane, în-
dată cursul acelor scrisuri are să sufere ; scrisuri pentru cari onor. D-l Ion Ghica
ziceă că au un curs mai mare decât hârtiile Statului, dar cari au să scadă la
jumătate, şi printr'aceasta sar lovi creditul acestei institufiuni; gi negresit,
Domnilor, că nu va veni Dumnealui a face aceasta, Dumnealui care este unul
din părinţii creditului funciar.

Dar se zice ca Statul să vină la creditul funciar să facă împrumutul, să
ia scrisurile funciare, să le închidă într'o ladă, şi asupra lor să emită bilete de
Stat? Dar când Statul nu ar plăti acele bilete, sau când nu le-ar retrage din
circulafiune, ce ar face creditul funciar? Aci nu este ca în cazul când nu s'a
plătit o rată a obligatiunilor cari sunt date în circulatiune. Ce va face dar atunci
creditul funciar, va vinde moşii? Nu poate, căci numai când biletele în în-
tregimea lor nu vor fi plătite de Stat, sau când Statul va face falit, numai atunci
va puteă vinde moşiile. Nu vedeţi D-voastră că iese cu totul creditul funciar
din conditiunile de manipulare, și prin cari în adevăr dă o garantie titlurilor
creditului funciar; căci în conditiunile cari se emit biletele nu există nici o
garanţie? Prin urmare, nu trece prin creditul funciar decât numai ca o simplă
formalitate, dar nu dă mai multă garanţie detentorilor de obligaţiuni.

Onor. D-l Sturdza zice: nu mă tem de aceste 30 milioane, cum mă tem
că mâine o să veniţi cu alte 30 de milioane, pentrucă agá au tăcut gi alte State
cari au emis asemenea hârtie.

Ei, dar nici un Stat n'a emis bilete de Stat cum le emitem noi, nici Franţa
chiar n'a pus un asemenea număr de proprietăţi, ci s'a zis că se scoate asignate
pe proprietăţile Statului în general, dar nu s'a luat nici o precautiune de a le
garantă prin ipotecă, precum facem noi.

Apoi numai Statele cari au emis bilete, au căzut în păcatele în cari crede
onor. D-l Sturdza că o să cádem şi noi? Apoi Spania n'a emis bilete de Stat, a făcut
împrumuturi gi a ajuns încât împrumuturile sale se făceau numai cu prima de
10 adică 90 la sută scăzământ, şi ale Austriei, cari nu sunt bilete de Stat, aveau
numai 25 scăzământ. Prin urmare vedeţi că nu este numai natura imprumu-
tului, și onor. D-l Sturdza n'a avut nevoe să ne corecteze, căci am spus că este
un împrumut ca gi renta ca şi împrumutul forţat al d-lui Orăscu, fiindcă nu-mi
place nici odată s'ascund adevărul, sau să-i dau o altă formă. Toate Statele
când au fost în fața nevoei au făcut bilete de Stat.

In faţa împrejurărilor, Franţa a făcut bilete şi a scăpat din greaua situa-
tiune în care se află. Austria a trebuit să ţină războaie puternice în tot timpul
Imperiului, încât în cele din urmă a făcut faliment, fiindcă a trebuit să facă
împrumuturi grele ca să scape Imperiul; dar în fine a scăpat Imperiul. Onor.
D-l Sturdza zice că şi noi putem face așă. Dacă împrejurările nu se vor opune,
atunci sper Domnilor, că vom ieşi după atâtea nenorociri prin cari am trecut
și aceasta din pricina uşurinţei în care am fost, fiindcă credeam că toate pă-
sările câte sbor se mănâncă, şi am scontat viitorul pe când viitorul n'a răspuns
la aşteptarea noastră. Ei bine, socot, că, după atâtea suferințe poate nu vom
mai face de acele greşeli, căci altfel ar îi să credem că Dumnezeu vrea să ne
piardă și eu nu am această credință ca D-l Sturdza. Dar dacă împrejurări in-
dependente de voința noastră vor veni şi ne vor impune sacrificii ca să scăpăm
Statul român, vom face ca toate celelalte ţări, vom cheltui până la cea din urmă

www.dacoromanica.ro

518 C, I, BAICOIANU

para gi vom vărsă până la cea din urmă picătură de sánge ca să scăpăm Statul
român (senzatiuni).

Prin urmare, Domnilor, nu zic că nu o să mai aibă Statul român trebuintä
de un împrumut. Cred însă că nu vom mai face cheltueli cari atârnă de voinţa
noastră a nu le face, dar numai de acelea care vor fi impuse de împrejurări
şi independente de voinţa noastră, si în asemenea caz nici D-l Sturdza nu se
va da în lături, sau va zice că Statul român este în faliment, ci din contra vom
“fi destul de avuti ca să putem plăti asigurarea existenţei Statului nostru.
(Aprobări aplauze). Domnilor, s'a atins atâtea lucruri, încât nu ar fi decât, să
repet dacă le-aş relevă, deaceea mă opresc aci şi tac această declaratiune în
privinţa chestiunii prealabile care a pus-o ieri d-l Zisu, pentru ca să nu stau
sub acuzatiunea Care mi-o făcea.

Domnilor, mi-aduc aminte de proverbul francez, que le mieu est l'ennemi
du bien, adică că perfectul este inamicul bunului, cine caută numai pertectul
scapă din vedere binele încât nu-l mai are. Eu, Domnilor nu caut decât să mă
luminez împreună cu D-voastră, n'am venit cu nici o teorie, ci încă odată vă
spun că acesta este un expedient pe care l-au aplicat toate naţiunile cari se
allau în situatiunea în care ne aflăm noi, fiindcă este o criză nenorocită, este
lipsă de numerar, lipsă pe care o simte toată lumea fiindcă a încetat tranzac-
tiunile nu numai alară dar pot zice şi înăuntru.

Prin urmare, ca să facem față la aceste nevoi financiare, monetare, care
opreşte şi tranzacţiile între cetăţeni, şi pe Stat îl pune în imposibilitate să
meargă înainte, am făcut recurs la acest mijloc gi cu toate că Societatea este
neobicinuită cu acest mijloc, dar cu toate acestea, toţi a-ţi căutat si nu a-ţi
găsit nimic, fiindcă impozite numai putem pune, să plătească nu poate, fiecare
proprietar zice: am bucate, luaţi, am fân luaţi, altul spune am producte, luaţi,
dar bani n'am cu ce să plătesc, si cu toate acestea, eu Statul, în loc să iau dela
arendaș bani, sunt nevoit să mă duc să iau producte gi sá le dau la ostire. Co
însemnează aceasta? Că este lipsă de un intermediar de schimb, și dacă nimeni
nu aveţi un alt mijloc, mijlocul este acesta. Acum că o să fie o formă sau alta,
că o să tie condițiuni mai sigure: Domnilor, sub oricare ar fi acel proiect, vom
primi pe acela care va însuşi calităţi de acelea care să asigure pe cei mai mulţi
din D-voastră. Proiectul ce v'am adus noi nu este al guvernului, precum a zis
D-l D. Ghica, ci este proiectul care s'a făcut de Cameră, şi cu care ne-am unit,
şi noi, fiindcă aveă aprobarea majorităţii. Dar în Senat comitetul delegaților
au văzut că are defecte, a făcut un alt proiect, sunt unele dispozifiuni care
singur am mărturisit că sunt bune, şi am zis să le punem în regulament, ca
să nu mai fim nevoiţi să mai mergem cu legea pe la Cameră. Dar voiti proiectul
votat de Cameră fie, Bonnet blanc, blanc Bonnet, sau să luăm dispozitiuni din
proiectul Camerii şi să le punem în acela al D-lui Boerescu sau vice-versa, este
tot una, numai să ajungem la un rezultat practic.

Mai mulți D-ni senatori cer închiderea discutiunii,

— Se pune la vot închiderea discutiunii și se primeşte.

D-l vice-președinte. Domnilor, punem la vot luarea în consideratiune a
proiectului cel mai depărtat care este acela al D-lui Sturdza.

— Se pune la vot si rezultatul votului este:

Votanti, . , . . . . . . . . 46
Major. absolută . , , , . , , 24

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 619

Voturi pentru . . . . . . . . 19

Voturi contra. . . . . 27
Prin urmare proiectul acesta a fost respins:
— Se pune la vot proiectul majorității comitetului delegaților.
D-1 vice-pregedinte. Rezultatul votului:

Votanti. . . pap ma ere ae de AD
Major. absolută saca 0 $ 29
Bile albe . . . , , . . . . . 7
Bile negre. . . . . . . . . . 38

Senatul. a respins.

— Se pune la vot proiectul minorităţii comitetul delegatilor propus de
D-l Cămărăşescu,
Rezultatul votului:

Votanţi. . , se e & + a 42
Major. absolută camas e ew 22
Bile negre. . . . . . . . . . 34
Bile albe . . . . rs 8

Proiectul d-lui Cămărăşescu s'a respins.

— Se pune la vot asemenea prin bile proiectul votat de Adunarea deputaţilor.
- D-1 vice-pregedinte. Rezultatul votului:

Votanţi, . . . SAS a is A
Majoritate absolută sawane 28
Bile albe pentru .. . . . . . 27
Bile negre contra . . . . . . 17

Prin urmare Senatul a primit proiectul.
Şedinţa se ridică la 6 şi jumătate ore după amiază, anunjándu-se cea viitoare
pentru a doua zi Vineri 3 Iunie. .

Şedinţa din 3 Iunie, 1877

Voci. La ordinea zilei.

— Se trece la ordinea zilei.

D-l raportor B. Boerescu dă citire articolului 1 din legea biletelor de Stat.

D-l Zisu. Domnilor senatori, astăzi cred că nu mai încape a reveni asupra
teoriilor desvoltate în curs de trei zile, cari ne-au adus la rezultatul atât de
grațios de aseară,

Chestiunea, pentru noi aceia care am considerat hârtia-monetă ca un flagel,
este astăzi de a cäutà s'o facem ca ea s'aducă cât se poate mai puţine rele.

Onor. D-l ministru de finanţe, ne-a declarat, ceeace este un adevăr, că hártia-
monetă este un împrumut forţat şi combătând ideea D-lui Orăscu de un îm-
prumut forţat, pe motive că nu este proporțional zicea: « Domnilor, ceeace vă
propun eu este tocmai de a întinde asupra tuturor acest împrumut».

Să-mi permită D-l ministru de finanţe a-i spune că aci nu cred ca propor-
tiunea să fie asà de dreaptă, fiindcă acest împrumut lovește în special pe impie-
gatii Statului şi pe pensionari, fiindcă lefurile lor sunt dejà supuse la o reţinere
considerabilă de 25 la sută, astfel că în realitate nu primesc decât 75, şi dacă
vor fi plătiţi în hârtie-monetă, când vom mai pune scăzământul de 50 la sută,
ce această hârtie trebuie să aibă, ei în realitate nu vor prim! decât 39 și jumătate.

www.dacoromanica.ro

520 C. 1. BAICQIANV
A AS a e

Prin urmare aceastá dare ín privinta pensionarilor gi functionarilor, fárá
a intră în mai multe detalii, este dovedit că nu este tocmai justă. Cursul obli-
gator, Domnilor, are între alte inconveniente cari s'au desfăşurat de D-l Sturdza
şi inconvenienta de a lovi în toate tranzactiunile anterioare legii, adică în toţi
acei oameni cari când au contractat n'au avut prudenta.

O voce. Prevederea.

D-l Zisu. Prudenta, sau mai bine prevederea de a stabili ca plata să li se
facă în aur. Astfel averea tuturor posesorilor de moşii, ceeace constitue avutia
cea mai mare a ţării, dela început se va găsi scăzută cu atâta, cu cât va fi de-
preciată hârtia-monetă. Să nu se zică că o lege nu are putere retroactivă. Acest
fapt s'a ivit şi întrun Stat mare. In America s'a discutat în curs de mai mulți
ani de tribunalele inferioare, care au rezolvit chestiunea în sensul amenda-
mentului meu, adică să nu dea putere retroactivă legii şi fiindcă prin aceasta,
resursa ce caută Statul prin hârtia-monetă se găseă în mare parte lovită a fost
silit prin promisiuni, prin recompense să obţină dela curtea supremă o contra
sentinţă prin care să poată aplică acea hârtie-monetă în tranzactiunile an-
terioare legii, întrucât nu se va fi specificat asemenea clause.

Vedeţi dar, Domnilor, că nu este un sacrificiu proporţional și egal pentfu
toţi, deaceea voi rugă pe D-l ministru de finanţe ca să se unească si D-sa ca cel
putin cursul să fie obligator pentru toti dela promulgarea legii.

Incât priveşte pe funcţionari, cari sunt aşă de rău plătiţi şi au dejă un scă-
zământ de 20 la sută, cred că ar trebui să li se plătească leafa jumătate în hârtie
şi jumătate în argint. Altfel ar fi să propagám imoralitatea în mod indirect,
fiindcă ei cari abia au cu ce trăi astăzi, când vor mai pierde şi prin schimbul
hârtiei se vor găsi siliţi, ca să poată trăi, să alerge la mijloace imorale şi ilegale.

Pentru aceste cuvinte am onoare a vă propune următorul amendament
la art. 1:

« Să se adaoge la finele art. 1:

« Lefile impiegatilor Statului precum şi pensiunile vor fi plătite jumá-
«tate în monetă sunátoare ».

Acesta este amendamentul meu.

D-l Cămărăşescu. In privinţa acestei chestiuni, am şi eu un amendament
dar pe care-l păstram să-l propun la finitul legii. Acum, după ce D-l Zisu
a propus amendamentul său propun şi eu pe al meu tot la acelaș articol; am
voit şi eu...

D-l vice-preşedinte. Aţi cerut cuvântul asupra amendamentului...?

D-l Cămăreşescu. Ca să vin şi eu cu un altul care are raport cu acesta și
pe care cum zisei eu aşteptam să-l pun la fine, dar de vreme ce D-l Zisu mi-a
apucat înainte, sunt nevoit sá iau cuvântul şi sá propun acest amendament,
zicând şi câteva cuvinte. Domnilor senatori, în amendamentul meu se vorbeşte
de toate tranzactiunile de până acum. Ieri, cum ştiţi, v'am vorbit numai de
obligaţiile domeniale care conţin în corpul lor articolul din lege ce prevede
că plata atât a obligaţiilor cât și a dobânzii să se facă în monetă sunătoare
aur sau argint, şi am scăpat din vedere sá vă spun înainte că obligaţiile rurale
deşi nu conţin în corpul lor vreun articol de lege, dar la promulgarea legii ru-
rale şi la emiterea lor, g'a avut în vedere moneta care circulă şi nu s'a înţeles
plata lor şi a cupoanelor decât în monetă de aur sau argint, vă rog Domnilor
senatori să ascultați să vă dau citire unui articol din Constitutiune.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1377 521

Art. 20. Proprietatea dată ţăranilor prin legea rurală şi despăgubirea ga-
rantată proprietarilor prin acea lege, nu vor puteă fi niciodată atinse,

Aşadar spre a se păzi Constitufiunea care-i datorăm tot respectul şi su-
punerea, nu trebuie să venim cu o lege posterioară să atingem fie direct, fie
indirect zisa despăgubire consacrată de Çonstitutiune, precum nici proprie-
tatea dată ţăranilor, să ne ferim zic să facem legi atingând despăgubirea pro-
prietarilor; dar mi se va obiectă poate de cineva, că cum o să se atingă? Ei
bine, când s'a luat pământul proprietarilor numai pe 4 galbeni pogonul, pe
când el făceă în multe districte poate 30 de galbeni, avutu-s'a în vedere să li
se plătească în monetă de hârtie care după mărturisirea tuturor, nu are să
circule al pari şi după mine cu scăzământ minimum de 30 la sută; unde mai
vedeţi neatingerea acelei despăgubiri, ca să-mi mai rămâe mie sarcina de a vă
constată atingerea? Eu unul având obligaţii rurale, credeam că, cât va fi Çon-
stitutia în vigoare, nu va îi atinsă despăgubirea; sfârşesc că aceste obligaţii
sunt la purtător ca şi cele domeniale, şi trebuie plătite unele ca şi altele cu mo-
netă sunátoare, nu cu hártie-monetá, legea neputând avej efect retroactiv,
deci să ne ţinem strict de a nu călcă nici Çonstitutiunea şi astfel propun amen-
damentul ce auziräti.

D-l raportor Boerescu, Am onoarea a prezintă un amendament la art. 1
şi am luat cuvântul spre a-l desvoltă,

Domnilor, acest art. 1 al proiectului, care s'a luat în consideraţie de Şenat,
este foarte important în sensul acesta că în el se cuprind principiile esenţiale
ale legii. După cum dar la art. 1 se vor primi aceste principii, aşă va urmă apoi
a se face şi modificările ulterioare; este dar neapărat să știm pe ce bază mer-
gem să discutăm. E

Majoritatea delegaților a dat probă în mod pozitiv, că voegte în adevăr
ca să creeze niște titluri fiduciare, cari să poată servi guvernului în tranzac-
tiunile sale cu particularii, cari să poată fi un mijloc de schimb destinate a
circulă; acesată probă a dat-o propunând contra-proiectul său. Acum dacă se
va admite amendamentul meu asupra acestui art, 1, care conţine esenţa legii
şi fără care eu n'aş mai puteÿ susţine proiectul, atunci aţi face, cred eu, ceva
bun; S'ar luă adică tot ce eră principal şi mai bun din contra-proiectul majo-
ritátii delegaților şi s'ar transformă proiectul guvernului în mod de a se da
acestor titluri cel mai mare credit posibil. Mie unul prea puţin îmi pasă dacă
cutare sau cutare proiect s'a luat în consideratiune; cel mai mare interes al
nostru este ca titlurile cari să creează prin acel proiect să aibă cel mai mare
credit; totul este ca acele titluri să nu fie expuse la o prea mare depreciere,
Deaceea, Domnilor, acum, ca şi în discuţia generală, rog pe onor, enat ca să
ia toate precautiunile ca aceste titluri să aibă o valoare reală; şi aceasta în inte-
resul nu numai al guvernului, dar în interesul nostru al tuturor, într'un interes
general. Sá nu vă faceţi iluziuni, să nu credeţi că dacă aceste titluri se vor emite
în condițiuni desavantajoase, ar suferi numai interesele guvernului; nu, ar
suferi toţi şi majoritate şi opozitiune şi oameni politici şi nepolitici; aci este
o chestiune de interes care atinge pe fiecare, nu va fi om care să nu fie atins.

Plecând din acest punct de vedere, mă unesc cu cele zise de D-1 Ion Ghica,
că toate titlurile propuse, după toate sistemele sunt toate titluri de împrumut,
gi că trebuie să preferám pe acelea cari vor puteă circulă mai lesne. Cari însă,
sunt acelea cari vor puteă circula mai lesne? Acelea negreşit cari vor aveă ma

33*

www.dacoromanica.ro

522 C. I. BĂICOIANY

A —_ oo LaLa —___—__ ———

mult credit. A recunoscut însă D-l Ion Ghica că ceeace contribuie la acest
credit al biletelor este şi timpul cât stau în circulatiune, şi că trebuie acest
timp să fie cât se poate mai scurt. Cu cât ele se vor retrage mai curând din cir-
culaţiune gi va fi o garantie pentru acesta, pe atât creditul lor va fi mai mare.
Acesta este un adevăr netăgăduit. Ei bine, tocmai acest principiu ar trebui,
în esența sa, să figureze chiar în art. 1, care s'ar modifica în acest sens. Mai
la vale apoi ar veni modificările parţiale de organizare. Cari sunt deci princi-
piile esenţiale cari trebuesc enunțate chiar în art. 1? Este mai întâiu suma de
emis la ce cifră se urcă ea. Este apoi principiul ca aceste titluri să se primească
în casele publice cu valoarea lor nominală a! pari. Mai trebuie încă a se men-
fioná că aceste titluri întrun timp determinat şi cât mai scurt, fixat la vale,
sá fie retrase din circulatiune, pentru ca astfel să se știe, încă dela început că
aceea ce se creează este în adevăr un expedient, este în adevăr un mijloc tran-
zitoriu de tezaurărie, pentru a ne ajută într'o situatiune atât de grea, iar nu
este o resursă normală, fixă și directă. Şi în fine mai trebuie spus că titlurile
produc un interes, dar nu profit sub formă de primă, Primindu-se astfel enun-
tarea acestor principii, încă dela început, cad obiectiunile mai toate făcute
asupra acestui proiect; căci toate aceste obiectiuni se raportau asupra unor
titluri cari erau o adevărată hártie-monetá, cu toate defectele și relele sale
consecinţe.

Proiectul însă modificat cum îl propun eu, nu mai cuprinde o adevărată
hârtie-monetă, adică fără beneficiu, fără garanţie specială, fără termen scurt
de a se retrage din circulafiune ci cuprinde niște hârtii, nişte titluri fiduciare
sui-generis. Prin urmare aceste titluri nu mai pot aduce toate dezastrele finan-
ciare care aduce hârtia-monetă. Acesta este tot scopul nostru, al majorităţii
comitetului delegaților. Insă este de novoie ca chiar în art. 10 să se cuprindă
principiile esenţiale ale legii, Dela început chiar trebuie să ştim cu toţii cari
sunt principiile cari se primesc, dacă, de exemplu, trebuie bine precizat ter-
menul retragerii din circulaţiune, dacă trebuie ca titlurile să aibă o primă, să
producă adică ceva, un beneticiu; D-l ministru de finanţe. a spus la discutiunea
generală că sunt multe părţi bune în proiectul Comitetului delegaților pe care
D-sa ar dori a le vedeă primite de Senat. Acum este timpul să vedem realizată
această dorinţă.

Prima de 10 la sută are mai multă importanță decât credeţi; căci ea este
o acuzafiune a unui motiv de speculatiune asupra titlurilor fiduciare, şi fără
speculafiune nişte asemenea titluri riscă de aşi imputinà valoarea, de a nu
mai circulă bine. V'am citat, Domnilor, şi opiniunea unui însemnat economist,
foarte modern, care afirmă aceasta, contrariu cu ideea d-lui Sturdza, pe care
Dumnealui a împrumutat-o neapărat dela autori din secolul trecut. Aţi văzut
cum acel autor D-l Gustave de Puynod zice că a voi sá împiedicăm speculatiunea
asupra titlurilor Statului ar fi tot una cu a închide bursele şi a opri orice tran-
zactiune comercială.

Este dar conform cu ştiinţa şi mai ales cu practica, să dăm un mijloc de
a se speculă hârtia noastră şi a-i mări astfel cursul.

In privinţa ideei ce am emis ca cursul acestor titluri să fie obligatoriu
numai pentru Stat, am de observat că D-l Ion Ghica, a spus un adevăr mare
economic, când a zis că în realitate nu există curs forţat. In adevăr, se emit
bilete ca acestea, se declară că au cutare valoare, şi că cursul lor este obliga-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 523

toriu pentru toţi. Adevărat să fie? Nu; cursul nu poate fi obligatoriu, —
aceasta este o iluziune pentru particulari. Pentru Stat cursul este obligatoriu
căci el plăteşte pe împiegaţii săi şi toate tranzactiunile sale, cu această monetá
fiduciară, cu valoarea sa al pari, şi o primeşte în plată la toate casele sale tot
al pari. Pentru particulari nu este însă tot aşă. Când vine un cetăţean cu un
bilet de 100 franci, la un negustor, spre a-i cumpără nişte märfuri, acest comer-
ciant nu are nevoie să-i zică: «nu-ţi primesc hârtia D-tale ». El îi zice altceva,
după cum v'a arătat D-l Ion Ghica, îi zice: «Nu am marfă de vândut. Sau
face altceva acel comerciant; întreabă mai întâiu pe clientul său: cu ce plă-
teşti? Dacă acesta îi răspunde că-i plăteşte în numerar este o altă tocmeală;
dacă-i răspunde că-i plăteşte în hârtie, atunci comerciantul îi cere un preţ mai
mare cu 10, 15, 20 sau 50%, dupe cursul zilei al hârtiei.

Unde sunt atunci avantajele cursului D-voastră obligatoriu? Nu vedeţi
că in faptă nu există? Căci marfa sau se ascunde sau i se măreşte preţul agá
încât plăteşti cu o hârtie scăzută. Atunci tot una este pentru particulari ca sá
se lase cursul liber; căci tot cu prețul zilei se servesc ei de hârtie, jar nu cu va-
loarea de al pari.

Vedeţi dar, Domnilor, că cu cursul forțat nu veniţi de loc în ajutorul func-
tionarilor sau al celor neavuti. Din contra, se scumpeşte mai mult viaţa. In
vreme ce dacă cursul hârtiei sar lăsă facultativ în tranzactiunile dintre par-
ticulari, este mai multă şansă ca valoarea hârtiei să se menţină mai sus, căci
va inspiră mai multă încredere şi viaţa va fi atunci mai putin scumpă.

Acest tenomen este, după mine, natural, hârtia circulând liberă, iar nu
impusă, între particulari, va inspiră natural mai multă încredere. Apoi să nu
uităm că, când ea se plăteşte Statului, acesta o primește cu valoarea ei nomi-
nală ; prin urmare, particularii cari au hârtii le pot vinde acelora cari sunt în
relatiuni cu Statul si au să plătească Statului; cu cât însă se vor vinde cu atât
valoarea hârtiilor se va urcă, si circulaţiunea lor va fi mai crescândă. Astfel
hârtia aceasta va ave o valoare în circulatiune, în comerţ, şi se va schimba
sau în monetă, sau că mărturi în tranzactiunile particulare din interiorul ţării,
fără sá mai fie nevoie de a-i declară cursul forţat. In sensul dar al acestor idei,
propun următorul amendament la art. 1 din lege:

„Avi. 1. «€ Ministrul de finanţe este autorizat a emite bilete ipotecare până
la suma de 30 milioane lei.

« Aceste bilete vor fi la purtător; ele vor aveá cursul obligatoriu, gi se
vor primi în plată de toate cassele publice cu valoarea lor al pari.

«Ele se vor trage din circulafiune într'un timp determinat, când atunci
li se va socoti zece la sută mai mult peste valoarea lor nominală p.

— Apoi, conform cu acest amendament, dacă-l veţi adoptă voiu prezentă
la vale şi alte amendamente cari se raportează la articolele următoare.

D-] vice-preşedinte. Sunt cinci D-ni senatori cari susțin acest amendament?

Voci. Sunt.

D-1 M. Kostachi. Eu cred că D-l Boerescu să mai aștepte să vază dacă cele-
lalte amendamente nu întrunesc majoritate, pentru ca nu cumva să se împartă
opiniunile încât nici un amendament sá nu poată întruni majoritate.

D-l D. Sturdza. Ca membru al comitetului cer ca toate amendamentele
cari s'au prezentat să se trimită la comitet pentru a-şi exprimă părerea.

D-] vice-preşedinte. Se înţelege că toate se trimit la comitet.

www.dacoromanica.ro

524 C. I. BAICOIANU

D-l Carp. Cred că este bine ca mai întâiu să se desvolte toate amendamen-
tele şi apoi să se consulte comitetul.

D-l vice-președinte. Regulamentul zice că îndată ce se prezintă un amen-
dament şi este susţinut de 5, se trimite la comitetul delegaților spre a-şi da
părerea,

— Se trimit amendamentele la comitet.

— Urmează consultarea comitetului de delegați.

D-l raportor, B. Boerescu. Domnilor, sunt mai întâiu două amendamente,
cari se aseamănă în esenţa lor, mai cu seamă în partea I a D-lui Zisu şi a D-lui
Cămărăşescu : al D-lui Zisu zice, în partea întâia, că legea aceasta nu va îi apli-
cabilă în privinţa tranzactiunilor din trecut.

A doua parte a amendamentului D-lui Zisu, zice:

Se adaogă la finele art. 1:

4 Lefile împiegaţilor Statului precum şi pensiunile vor fi plătite jumă-
« tate în bilete ipotecare şi jumătate în monetă sunätoare ».

Amendamentul D-lui Cămărăşescu cuprinde partea I mai desvoltatá, si
partea a II-a n'o are.

lată ce zice acest amendament:

«La art. 1, aliniatul 2, propun următoarele spre înlocuire.

« Aceste bilete vor fi la purtător şi fără procente. Ele vor aveá curs obli-
« gatoriu şi vor fi primite ca monetă legală al pari la toate cassele publice.

« Această lege nu va fi aplicabilă în privinţa tranzactiunilor de până acum,
«prin urmare, obligatiunile ce au luat naştere înainte de acestă lege nu se va
« pretinde a fi achitate cu bilete ipotecare, ci în monetá sunátoaro, care singură
«numai s'a avut în vedere la acele tranzactiuni ».

Aceste amendamente, cari se confundă în ceeace priveşte partea I, s'a
primit de majoritatea comitetului delegaților; eu, în minoritate, am respins
acest amendament.

Domnilor, majoritatea delegaților crode că este bine a se decide ca această
lege să nu aibă efect retroactiv, adică să nu se atingă stipulatiunile și contrac-
tele oxistente înaintea acestei legi. Eu nu mă pot uni cu această idee, căci încă
dela început ar fi a face legea ineficace si a lovi de discredit aceste titluri fidu-
ciare. Scopul nostru este, în adevăr, că prin această lege şi aceste titluri să
facem Statului o înlesnire. Pentru ce dar atunci s'ar face deosebire între trecut
şi prezent? Indată ce o aşă deosebire s'ar face, nu veţi lipsi a vedeà că ori de câte
ori Statul va voi să cumpere ceva material, furnizorii cei noui vor căută să nu
fie mai rău trataţi decât aceia cari lucrează în virtutea de chitante vechi, si
vor pune totdeauna ca să fie plătiţi în monetă sunătoare, sau vor cere peste
măsură preţul productelor lor. Intelegeli dar la câte sacrificii va fi expus Statul.

Drepturi dobândite nu pot există decât în favoarea acelora cari au din
trecut contracte cari cuprind clauza expresă ca plata să se facă în cutare sau
cutare monetă, precum şi în cazul când printr'o lege specială se zice că plata
sá se facä în monetă sunătoare. In asemenea cazuri există cu adevărat drepturi
dobândite cari rămân respectate, după toate opiniunile, și a majorităţii şi a
minorităţii delegaților şi a guvernului. In alte ipoteze nu există drept dobândit
şi amondamentul ar fi nefundat. Aceasta aveam de zis în ceeace priveşte partea
întâia din amendament. In privinţa pärtei a doua, majoritatea delegaților ase-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEÇARE DIN 1977 525

menea l-a primit ca o consecinţă a părţii întâia; eu însă l-am respins şi în astă
parte.

Incât pentru amendamentul meu v'am mai spus, Domnilor, că el cuprinde
principiile esenţiale ale tuturor modificărilor din proiect. Din el rezultă că bo-
nurile ipotecare dau drept la o primă de 10 la sută peste valoarea lor nomi-
nală ; că ele se vor retrage din circulatiune în un timp scurt şi determinat. Acest
amendament a întrunit între delegaţi două voturi pentru, şi două contra; iar
D-l ministru de finanţe a declarat delegaților că primeşte acest amendament,
îndestul numai ca să facem cursul obligatoriu şi pentru particulari ca pentru
Stat. A trebuit să cedez şi eu asupra acestui punct; şi aceasta am făcut-o cu
atâta mai mult că, după cum s'a spus de D-l Ion Ghica, cursul forţat este numai
o iluziune când e vorba de particulari; el nu are eficacitate, şi în realitate cursul
este tot liber. Tot ce este esenţial este că garantia ce se dă acestor titluri să
fie reală, iar nu iluzorie, este ca retragerea titlurilor din circulatiune să fie po-
zitiv şi serios prescrisă. Odată dar că pot dobândi aceste două mai însemnate
avantaje pentru titlurile fiduciare, pot sacrifică opiniunea mea relativă la cursul
forţat.

D-l Zisu. Fiindcă gi comitetul delegaților a despărţit amendamentul în
două, îl despart gi eu şi vă rog să-l consideraţi ca fiind două amendamente.

D-l M. Kostaki. De bună seamă, Domnilor, nu poate intră în spiritul meu
că eu care am fost la discufiunea generală care s'a urmat în Şenat, acum să o
redeschid ; dar numai putin, la redactarea acestui articol sunt în drept să atrag
atentiunea Senatului și a onor. Guvern, cum că, la o lege de asemenea natură
sunt două condițiuni esenţiale ce trebuie să îndeplinească. Intâiu legea să fie
clară și precisă ca să ştie atunci creditorii Ştatului ce-i aşteaptă precum şi par-
ticularii în relatiunile lor reciproce. Pe lângă claritate şi preciziune o lege tre-
buie să fie şi onestă; căci orice lege neonestă ar fi o lege ruşinoasă, ar fi o lege
degradatoare Ştatului român şi l-ar pune la indexul creditului public dinăuntru
şi din afară din țară. Iată două condițiuni esenţiale. Domnilor, vă aduceţi aminte
D-voastră cu ce cuvinte măgulitoare s'a introdus legea de faţă. Ş'a zis: nu avem
în acest moment destul metal, este criză, metalul a fugit, s'a ascuns, prin ur-
mare ne trebuie un semn de schimb.

Iată sub ce aparente inocente şi inofensive s'a prezentat acest proiect.
Deodată răsare că dintr'acest mijloc de schimb se face monetă, adică plätesti
creditorii cu hârtoage! Iată moralitatea legii D-voastră! Desfid pe un guvern
normal care se respectă să poată un moment numai cugeta de a puteă plăti
creditorii săi din urmă cu aceste hârtoage care le fnfiinfati astăzi (Aplauze).

Ha! Dumnealor au citit revoluţiunea franceză cu asignatele! Apoi şi eu am
citit-o la ţară! Da! conventiunea franceză a făcut lucruri mari, dar a produs
gi mizerii pe acele vremuri. Trebuie să nu ne mirăm dacă astăzi când se ocupă
cineva a scri istoria, se ocupă a analiză faptele oamenilor din acei timpi. Ei
bine, acea convenţiune franceză care a creat vreo 14 miliarde...

D-l prim-ministru. 45 miliarde.

D-l Manolaki Kostaki. Nu vorbesc decât de epoca cea mai briantă, a venit
un timp când napoleonul a ajuns 17.000 îr.! Dar ştiţi cine erau deputaţii din
acea conventiune?... Acei nouă sute de deputaţi nu reprezentau în total decât
trei sute mii de franci în rentă pe acele vremuri, încât înţelegeţi că erau mulţi
oameni fără căpătâiu; Apoi D-voastră, Şenat conservator, pentru care constituanta

www.dacoromanica.ro

526 C. I. BAICOIANU

s'a muncit, voiti D-voastră cu braţele deschise să primiţi o lege care va despuia
pe creditorii Statului? (Aplauze).

D-1 N. Manolescu. Binevoiti D-le preşedinte, a chemă pe orator la chestiune.

Voci. Da, la chestiune!.

Alte voci. Lăsaţi libertatea discufiunii.

D-l Man. C. lepureanu. Liniștiţi-vă Domnule Manolescu.

D-1 N. Manolescu. Nu sunteţi în chestiune, discutiunea generală s'a închis.

D-l Man. C. lepureanu. Președintele trebuie să mă cheme la chestiune.

Domnule preşedinte, eu cred că D-voastră puneţi la loc pe chestor, iar nu
chestorul pe președinte. D-l Manolescu, are statura, de chestor, dar să-mi permită
a-i spune că nu are autoritatea de președinte,

Domnilor, sunt în drept ca la art. 1, care este astăzi în discutiune, să vor-
besc pe larg, căci aci se vede dispozitiunea că aceste bilete vor aveă curs obli-
gator. F

Asupra acestei dispozifiuni dar am dreptul să invoc toate argumentele,
indiferent de discutiunea ce a urmat asupra proiectului D-lui Sturdza sau acela
al D-lui Boerescu.

Aşadar, Domnilor, dacă v'am invocat această tristă memorie a Conven-
tiunei din Franța, am crezut că aceasta va servi de un stimulent în spiritul
D-voastră matur şi conservator, ca să scape țara de o calamitate.

Domnilor, dacă D-voastră ati asistat la discutiuni în sânul sectiunilor gi
al comitetului delegaților, ati văzut că s'a prezentat mai multe îndoieli, s'a
zis: domenialele are să se plătească în hártie-monetá? In lege se zice că au să
se plătească în aur.

A doua întrebare a fost: dar bonurile rurale? Asupra acestora, tant pis,
că nu se zice.în lege, prin urmare, poate sá se plătească după explicatiunile
date de D-l raportor în hârtie-monetă.

Domnilor, eu vă întreb pe D-voastră, când oamenii au cumpărat bonuri
rurale, şi când din aceste bonuri multe au ieşit la sorţi, și trebuiă să se plă-
tească an sau antârţ, aceşti oameni negregit că ar fi trebuit să intre în capita-
lurile lor. Negregit că da.

Si fiindcă aceşti oameni au păsuit pe Stat, au avut încredere în Statul
român, ar fi oare onorabil ca Statul să le plătească acum în hârtie-monetă?

Iată dar, Domnilor, că nimic din toate acestea nu se prevede în lege, nimic
nu este precis în redactiunea ei obscură.

Ei, Domnilor, aceasta nu voim noi, voim ca legea să fie bine precisă gi
clară.

Acum vine a doua chestiune, şi asupra căreia foarte bine a discutat D-l
Ghermani în secţiune, relativ la cuvântul de obligator în relatiunile particulare.

Domnilor, eu sunt dator, şi as puteă să-mi închipuiesc pentru moment,
că voiu plăti cu hârtie-monetă, dacă bonurile rurale au astăzi curs de 69 — gi
fac o onoare mai mare acestor hârtii-monetă, şi zic că vor aveă cursul de 70 —
ei bine, eu m'am împrumutat dela un particular, acum negreşit dacă acel par-
ticular va fi pus în înscris napoleoni sau galbeni, dacă însă bazându-se pe le-
gile existente din ţară a zis lei noui, ei bine pot eu atunci particularul să plă-
tesc cu hârtie acelui creditor? D-l raportor zice da. Ei, dar atunci iată a doua
negafiune. Apoi orice negatiune din partea Statului o s'o plătim cu sutimi de
pagube, căci un Stat care-şi calcă angajamentele sale, nu poate a doua zi sau

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTEÇARE DIN 1977 527
PT ————

a treia zi, să-şi recapete încrederea pierdută. S'au văzut state care au făcut fa-
limente şi pentru care a trebuit să treacă 20 sau 30 de ani, ca să-şi restabilească
creditul,

Este lucru cunoscut că mâine, dacă se va încheea pacea, avem să recurgem
la un împrumut. Apoi, vă întreb pe D-voastră, ce economie faceţi D-voastră
prin acest proiect, când vom fi siliţi să facem apel la creditul Statului? Apoi
cuvântul de credit ce va să zică?

Va să zică încredere; ei bine, au să vă zică străinii Statului: M'am încrezut
odată şi ai fost neonest! Iată dar la ce se expune Statul ca în loc de a beneficià
cu 20 la sută, la împrumutul cel mare de 100 milioane sau mai mult ce avem să
îacem, avem să plătim 20 sau 30 de milioane mai mult,

Aşadar legea nu este clară în privinţa tranzactiunilor Statului, şi trebuie
un articol în lege în care să se zică într'un mod pozitiv că Statul îşi menţine
angajamentele sale din trecut, astfel precum ele sunt contractate,

Să nu mi se zică că împrumutătorii nici nu s'a putut gândi că au să fie
plătiţi în altă monetá, căci atunci ar fi a lăsă publicul la discrefiunea avoca-
ților spre a se fnmulfi procesele între particulari cu Statul și între particulari
între dânşii, ar fi cea mai mare calamitate gi cel mai mare sdruncin adus cre-
ditului Statului.

Pentru aceste motive aş rugă pe onor, D-l raportor, dacă D-sa n'a fost destul
de fericit a răzbi cu puternicile sale argumente gi a face ca opiniunea sa, deşi
încoronată cu aprobarea D-lui prim-ministru, să fie primită de Senat, cel puţin
să-şi pună forţele sale alăturea cu noi spre a pune un articol în care să se zică
clar că legea de faţă n'are putere retroactivă, fiindcă toate împrumuturile şi
renta cât şi drumurile de ter s'a contractat între creditor şi datornic, pe baza
monetei existente în ţară, şi nu puteà să treacă în mintea creditorului că i se
va plăti cu o monetă oarecare, care are să fie peste 5 sau 10 ani.

Apoi, Domnilor, s'au făcut şi în alte State încât unui ban de aramă s'a
dat valoarea de 2 fr,! Apoi, aţi puteá D-voastră să aprobafi aceasta? Prin ur-
mare, principiul. general este că legea actuală nu are putere retroactivá,

Dar, va zice Statul: ce am să fac eu cu creditorii mei? li voiu răspunde
numai decât: încât pentru streini, chiar D-voastră zicefi că legea nu-i atinge,
iar cât pentru acei din ţară toţi acei cari au bonuri rurale gi bonuri de tezaur
mai bine vor aştepta decât să-i siliţi să primească o hârtie depreciată dela
început.

Al doilea nu poate Statul să impună o lege tranzacfiunilor particulare;
şi cuvântul de curs forţat, cum a spus foarte bine, D-l Boerescu este o mare de-
cepfiune. Ştiţi Domnilor, care a fost consecinţa cursului forţat?

Negregit v’a spus-o foarte bine D-l Boerescu. Ei bine, eu mă duc la comer-
ciant, să cumpăr 100 de oca de făină sau mălai El zice: îţi vând 100 oca făină
însă cu 200 îr. şi atunci se naşte necesitatea a se pune legea maximului pe obiec-
tele în comerţ, Iată unde duce cursul forțat pe Stat. Negregit, dacă prin lege
se zice că hârtiile trebuie să se primească cu valoarea nominală, atunci trebuie
ca să oblige şi pe vânzători să vânză marfa lor tot ca şi în trecut, şi fiindcă
lucrul acesta în realitate nu se poate face, atunci cuvântul de curs forţat este
un cuvânt care spăimântă lumea şi dela care particularii nu vor trage nici un folos.

Prin urmare, două articole ar fi suficient la legea aceasta. Eu nu o aprob,
fiindcă ag primi mai bine pe a D-lui Sturdza sau Boerescu, dar dacă eră sá pri-

www.dacoromanica.ro

528 C. I. BĂICOIANU

mifi această lege, atunci, pentru ca să nu compromiteti tranzactiunile între
particulari, declaraţi în principiu că legea nu atinge nici cum drepturile câs-
tigate până astăzi a creditorilor Statului.

Iată un principiu sacru de drept comun.

Al doilea în loc de cuvântul: «curs obligator » ziceti pur şi simplu: « Statul,
de astăzi înainte, va plăti pe creditorii săi si pe funcţionari în monetá hârtie al
pari şi tot asemenea o va primi-o la cassele publice.— Mai adáogati apoi gi un al
treilea articol prin care să se zică «că într'un timp oarecare, cât se poate mai
scurt, aceste hârtii sá se poată trage din circulafiune » — Cu acest al treilea ar-
ticol, D-le raportor, eu cred că legea aşă cum este prezentată, ar puteà să evite
calamitätile financiare între particulari gi Stat. Prin urmare, în scopul acesta
îmi veţi da voie să propun un amendament pe care-l voiu redactă îndată.

— Se suspendă şedinţa pentru 5 minute, ca să redacteze D-l Iepureanu
amendamentul.

D-l raportor Boerescu. Domnilor senatori, D-l Zisu şi-a retras amenda-
mentul în partea I și prin urmare amendamentul D-sale s'a unit cu al D-lui
lepureanu, iată-l:

Amendament

La art. 1, aliniatul 2 propun urmátoarele spre fnlocuire:

« Aceste bilete vor fi la purtător şi fără procente; ele vor aveà curs obli-
« gatoriu şi vor fi primite ca monedă legală al pari la toate cassele Statului.

« Această lege nu va fi aplicabilă în privinţa tranzacţiunilor de până acum;
«prin urmare obligatiunile ce au luat naştere înainte de această lege nu se va
« pretinde a fi achitate cu bilete ipotecare ci în monetá sunătoare care singură
€ numai s'a avut în vedere la acele tranzactiuni».

(Semnati) M. Kostaki, N. Cămărăşescu, A. Zisu, Adamaki.

Majoritatea comitetului delegaților a primit amendamentul; minoritatea
compusă din D-l Giani şi eu, nu l-am primit pentru cuvântul că acest amen-
dament desfiinţează în fapt legea întreagă şi loveşte aceste titluri dela naş-
terea lor de un discredit foarte mare, iar obligaţiunile atât de numeroase Cari
le are Statul cu particularii i-ar cauza mari pagube. Pentru aceea noi nu credem
că este bine să creem o valoare care să fie isbită de discredit chiar dela naşterea ei.

D-l Dim. Sturdza. Domnilor senatori, eu cred că primind amendamentul
adoptat de majoritatea comitetului delegaților faceţi un bine, pentrucă dacă
guvernul n'ar primi acest amendament, atunci s'ar declara de acum bancruta
Statului de către D-voastră! In ce consistă acest amendament? Consistă în
aceea că toate obligatiunile pe care Statul le-a contractat până acum şi pe cari
nu puteă să le contracteze decât având în vedere moneta de argint şi de aur,
să le plătească tot asemenea în monetă de aur şi argint. Acesta este cerut mai
întâiu de buna credinţă. Trebuie ca noi particularii în relafiunile noastre să
căutăm să menţinem buna credinţă în afaceri; dar încă Statul, cu atât mai
mult trebuie s'o facă, el care reprezintă întreaga societate. Acesta este cu atât
mai important căci Statul are mai multe împrumuturi contractate în streină-
tate şi cari sunt: împrumutul Stern, Oppenheim, renta şi căile ferate; toate

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 520

aceste împrumuturi, negregit sunt contractate a se restitui atât dobânda cât
gi capitalul în monetă de aur. Pe urmă sunt domenialele cari sunt prin lege
expres constituite a se plăti în monetă de aur și de argint. Pe urmă vin rura-
lele cari deşi nu este pus în lege ca să se plătească în monetă sunătoare, dar
ar fi o rea, credinţă de a le plăti astfel, căci legiuitorul dela 1865 nu putea să se
gândească la moneta de hârtie, şi altfel buna credinţă cere ca și ruralele să fie
considerate ca toate angajamentele Statului pe monetă metalică. Mai sunt
şi alte angajamente: sunt furnizorii Statului cari au făcut contracte în anii pre-
cedenti pe baza monetei legale a ţării care eră moneta de aur şi argint, precum
sunt particularii cari au contractat să furnizeze armata cu îmbrăcăminte sau
cu alte obiecte, alţii care s'a angajat la ministerul lucrărilor publice să pună
pietriş pe şosele, alţii să aducă lemne la calea ferată sau la ministere.

Ei bine, drept ar fi, onorabil ar fi, ca pe aceştia Statul să-i plătească cu
niște efecte cari fără îndoială nu au aceiaș valoare ca moneta sunătoare? Dacă
guvernul ar persistă în această idee zicând că sunt în nevoe mare și puţin îmi
pasă de onorabilitatea care trebuie s'o am în afacerile mele cu particularii care
contractează cu mine, aceasta ar semnifică, aşi plăti datoria cu o scădere for-
tatá, când guvernul ar zice:

Sunt în nevoie în vederea neîncasărilor, am să plătesc cu ce pot, cu atât
mai rău de acela care va fi contractat cu Statul și cu atât mai bine pentru mine.
Aceasta este declararea de bancrută nimic mai mult, nimic mai puţin. Dacă
vrem să declarăm lucrul acesta în mod franc, aceasta o face proiectul de lege
al guvernului. Aceasta însă nu e bine.

'Trebuie ca creditorii Statului să știe că au să se mentie relatiunile cu dânșii
în nedubios, când noi am refuză să spunem, modul cum s'a contractat, în acest
mod dăm a înţelege că vrem sá fim de rea credinţă. Rea credinţă este un ce imoral,
Statul nu poate să facă un ce imoral şi reaua credinţă ruinează creditul. Atunci
când acest lucru se va decretă, atunci hârtia monetă va fi încă mai tare de-
preciată ; căci se va arătă că Statul vrea să exploateze pe toţi aceia Cu cari are
tranzactiuni în mod nedemn, neonorabil!

D-l G. Orleanu. Onor. senatori, să ştie că s'a pus un amendament tocmai
pentru ca să lumineze, tocmai pentru motivul care s'a deslugit de onor. D-l
Sturdza și Boerescu. A fost, în altele, proiectul D-lui Cămărășescu ; el nu tindeà
decât numai a desluşi că în privinţa tranzactiunilor trecute legea n'are putere
retroactivă; cea mai mare parte din senatori s'a unit cu această părere, căci
se face o desluşire pentru împrejurarea de care a fost vorba. Am văzut că în
urmă acest amendament admis de delegaţi s'a preschimbat, gi ce este mai esenţial
în art. 1, ce contineà mai bine eră:

Art. 1. « Ministerul de finanţe este autorizat a emite bilete ipotecare până
«la suma de 30.000.000 ».

Nu ziceti «publice». Vedeţi că ati schimbat tot ce confineá mai bun.Dacä
mă voi duce să plătesc axis, atunci îmi vei zice că primăria nu este Stat; când
mă voi duce la drumul de fer n'o să primească.

D-voastră, vă îngrijiţi ca această hârtie să nu fie depreciată; din contra
o puneţi într'o conditiune de depreciere, numai forţa va sill s'o aprecieze.

Dar, Domnilor, pentru ce sumă se face? pentru 30 milioane; ce sunt aceste
30 milioane? Sunt 1 milion de gospodari în ţară, o să ne ajungă câte 30 lei fie-
care familie. Pentru ce se dă? Se dă tocmai că se vede necesitate iminentă gi

www.dacoromanica.ro

530 C. I. BAICOIANU

cu cât nu se va da curs obligator cu atât această hârtie se dă mai mult la func-
tionari, la pensionari; îndată ce mă voiu duce cu dânsa nu o va primi nimeni,
dacă nu va fi curs forţat; mai ales că ştiţi că sunt 25 milioane argint care merg
dela particulari la vistierie şi viceversa.

Eu cred că hârtia aceasta va face înlesniri mari, căci chiar casierii în loc
să strice câte trei oca de ceară la împachetarea banilor, vor trimite mai uşor
hârtia,

Dacă onor. senatori cari au luat parte cu mine nu mai susţin acel amen-
dament, atunci mai bine votez proiectul guvernului,

D-l Manolache Kostaki. Ca să vedeţi cât este de rătăcit D-l Orleanu...

D-l G. Orleanu. Nu știu care din noi!

D-l Manolachi Kostaki. Cuvântul rătăcit este foarte parlamentar, nu ştiţi
frantuzegte.

De cine vá ocupati D-le Orlene, de interesele comunei, ale Statului sau
de ale intreprinzátorilor? De cine vá doare? Sunteţi intreprinzátor?...

D-l G. Orleanu. Mă doare de mine.

D-l Manolache Kostaki. Dacă vá doare ca reprezentant al Statului, atunci
argumentele toate sunt în contră D-voastră. Iată de ce: D-voastră și noi toţi
am dat în arendă moşiile Statului cu 19 milioane în monetă sunătoare; apoi
din moment ce D-voastră nu ascultați să facem legea ca sá nu aibă putere re-
troactivă, deodată ai iertat la toţi întreprinzătorii şi arendasii 30 la sută. Apoi ne
dă mâna nouă ca din 19 milioane să iertăm 30 la sută? Prin urmare cu singurul
acest modest amendament pe care l-am introdus noi, putem să realizăm o cifră
însemnată pentru Stat. Dar rămăşiţele care se pot urcă până la 26 milioane?
Apoi în şase ani de zile cât are să dureze această hârtie, Statul are să aibă o
pierdere de 30 la sută de cel putin 20 milioane, și aceasta numai dacă s'ar uni
Senatul cu opiniunea D-voastre.

Acum vin la acsizarii D-voastră. lau comuna Focșani care şi-a făcut bu-
getul de venituri de 100 mii franci în monetă sunătoare. Cu aceşti bani ce face
comuna? Plăteşte șoselele, luminaţiunea, şcoalele, chiriile de locale, etc.

Indată ce acsizarii fi va plăti, nu cum plăsnueşte contractul ci în hârtie,
primăria va aveă 30 la sută pagubă în folosul acsizarilor...
D-l G. Orleanu. Nu este agá.

D-l Manolache Kostaki. Aşă este, căci acsizarii o să cumpere hârtia dela
zarafi cu 70 suta şi o s'o dea primăriei sută în sută. Şi primăria cu această hârtie
nu are să poată face în favoarea orașului Focșani îmbunătățirile care eră sá
le facă cu monetá sunătoare,

Prin urmare, D-voastră págubiti pe primării şi pe Stat în profitul acsiza-
rilor şi al arendasgilor.

Aşadar singura condifiune ca să menţinem acestei legi caracterul de one-
stitate şi totodată a nu compromite viitorul cu o trăsătură de condei cum voifi
să o faceţi, este de a stabili în lege principiul neretroactivităţii.

Prin urmare, Domnule preşedirite, eu v'aş rugă, dacă onor. Senat sar uni,
să primiţi acest amendament care este clar şi precis, guvernul nu a cerut alt
decât a i se da un semn de schimb; pentru trecut însă trebuie să respecte an-
gajamentele sale către particulari, precum asemenea şi particularii către Stat,
căci altfel s'ar cauză mari pagube.

www.dacoromanica.ro

DESPATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 531
——————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————n

Şedinţa din 3 Iunie, 1877
(Urmare)

Preşedinţia D-lui vice-președinte Dimitrie Brătianu, asistat de D:nii se-
cretari Cămărăşescu Nicolae şi Ghermani Menelas.

D-l prim-ministru l. C. Brătianu. Domnilor, când ar fi auzit cineva pentru
întâia dată pe onor. D-l Manolache Kostaki, negregit că s'ar fi gândit la pre-
miul Montyon care se dau virtuţilor imaculate. A aruncat cuvinte cu o asprime,
cu o indignaţiune care este permis aceluia care iese pentru întâia dată în socie-
tate. D-sa zice că măsura propusă de guvern este o măsură imorală gi neo-
nestă, şi care degradă pe orice guvern. Apoi ce vrei, onor. Domnule Manolake
Kostaki, sunt împrejurări în cari oamenii de Stat, în faţa nevoilor ţării, fac
propuneri cari, după tărâmul absolut al teoriei moralității, poate să fie califi-
cate aşă, precum le-a calificat onor. D-1 Manolake Kostaki ; şi-mi aduc aminte
în constituantă, când ţara se află iarăş în nevoile de astăzi, gi când se căută
mijloace, că onor. D-l Manolake Kostaki a propus o măsură; am combătut-o
atunci, dar nu am zis că e degradatoare şi spoliază pe cineva. Propunerea D-sale
eră să ia bani din cassa rurală, bani cari erau ai detentorilor de obligaţiuni,
Iată, onor, Domnule Manolake Kostaki, că nu esti şi D-ta imaculat! Decât
numai atât că, când propunerea vine dela D-voastră este morală, dar când vine
dela altul este mai puţin morală, şi zicefi că este spoliatoare şi degradatoare,
Dar, Domnilor, măcar că onor. D-l Manolake Kostaki nu a fost faţă la discu-
tiunile noastre, însă negreşit că a fost pus în curent, şi a venit înarmat cu toate
argumentele ce s'au produs aci; le-a reprodus însă cu mai multă violenţă decât
au fost reprezentate de alţii, a zis că numai conventiunea din Franţa a fost
capabilă de a face aceasta, pentrucă eră compusă, nu a zis cuvântul dar s'a
lăsat să se înţeleagă că a fost compusă de o adunătură de vagabonzi. Şi a zis
că D-voastră, Domnilor senatori, cari ati luptat pentru Constitutiune la 1866,
nu vă veţi pune alături cu conventiunea, acea adunătură de vagabonzi, pentru
a face asemenea acte. Apoi, onor. Domnule Manolake Kostaki, numai D-voastră
ştiţi istoria?

D-sa, citind Conventiunea, a uitat istoria tuturor celorlalte State; a uitat
că acea Convenţiune, numai a vagabonzilor din Franţa, cu toate păcatele ei,
a făcut lucruri cari au rămas nemuritoare,

Dar Senatul? şi ce Senat? Fac şi eu parte din Senatul român, însă fie-mi
permis a zice că suntem Mirmidoni pe lângă acele Senate în cari sunt principi
din familii imperiale, unde sunt milionari cari sá ne cumpere unul dintr'înșii
pe noi toţi de aci. Ei bine, ce au făcut acele Senate, nu la 92, mult mai aproape?

Apoi, onor. D-l Gherman însă aduse aminte adineaori că, la 1848, Senatul
Imperiului Austriac, — unde cum vă spusei, sunt principi şi milionari, a decretat
cursul forțat.

Alte Senate, cari nu sunt alese, cari sunt senatori cu dreptul de moștenire,
lorzi şi milionari, au decretat cursul obligatoriu. Se vede că în aceste Senate
n’au fost nici unii ca D-nii Sturdza şi Carp, ca să le destepte sentimentele de
probitate în inimele gi capetele lor!

Onor. D-l Manolake Kostaki însă fost cel putin franc, fiindcă D-sa a spus
că se preocupă numai de moralitatea Statului, de creditul Statului, n'a făcut ca
D-l Sturdza de a nu da mijloace Statului; dar onor. D-1 M. Kostaki a avut
precaufiunea şi a zis: sunt în contra acestei măsuri. Dumnealui voia să facă,

www.dacoromanica.ro

532 C. I. BAICOIANU

dacă nu să cadă legea, cel putin s'o facă ineficace, să nu poată da rezultatele
acelea la cari se aşteaptă acei cari o votează și să rămâe o literă moartă, sau să
fie o pagubă pentru Stat, în adevăr, de mai multe milioane.

Domnilor, înţelegeam să se discute, încă pe cât timp această lege eră pe
tărâmul teoriilor, dacă trebuie sá se primească sau nu, înţelegeam atunci să
vină cineva sá ne sfágie, să ne discrediteze, dar este rău să mergem cu opozi-
tiunea până acolo încât, o lege care este votată de Cameră, care este primită
de Senat în consideratiune, să veniţi si să aruncaţi cel mai mare discredit asupra
ei. Să căutaţi, cu puterea argumentatiunei D-voastră, cu prestigiul numelui
D-voastră si cu indignatiunea ce arätati, să faceţi pe lume să creadă că, în adevăr,
vi se rupe băierile inimei când vedeţi aceasta pentru ţară, apoi nu vedeţi că o
loviți de discredit? Şi în folosul cui? In folosul Statului?

D-voastră veniţi și spuneţi că, dacă bonurile cutare, dacă scrisurile cutare
au un curs bunăoară de 80, această hârtie-monetă negreșit că va aveă un curs
și mai mic.

Domnilor, nici într'o ţară din lume nu s'a auzit că o hârtie, un bilet, o
obligatiune care are o garantie îndoită de ceeace reprezintă ea, de ce va circulă
mai mult şi va serv! în toate tranzactiunile, va fi mai jos decât alte bilete, alte
obligaţiuni de cari nu se poate cineva servi decât în unele cazuri.

Cum puteţi să aruncaţi asemenea discredit? Pentrucă lucrurile nu merg
cum vă place D-voastră ?... Nici cu această ocaziune nu voiti să uitaţi, cum a
zis onor. D-l D. Ghica, cine sunt pe aceste bănci şi cine conduc afacerile ţării ?...
Vă îngrijiţi de binele ţării?... Ei, Domnilor, cu toate protestările cari le faceţi,
sunt sigur că, dacă D-l M. Kostaki eră la guvern gi eră nevoit să vină cu acest
expedient, atunci l-ar fi găsit că e bun; fiindcă, în adevăr, Domnilor, este unul
din acele expediente necesare cari aduc serviciu Statului şi societăţii în tran-
zactiunile sale. Vă îngrijiţi că o să păgubească toţi acei cari au angajamente
cu Statul cu contracte, funcţionarii, etc.? Ei bine, când este un curs, se înţelege
că suferă toată lumea, trebuie să se caute o măsură ca să se răspândească mo-
neta, şi acest, sacrificiu să se răspândească pe fiecare. Apoi, publicul are timp
să se prepare; veniţi D-voastră cu socoteala, cum făceă d-l Iepureanu adineaori,
că nu are să meargă lucrul asà repede, căci numai timpul material, pentru con-
fectionarea a 30 milioane hârtie, cred că nu va fi mai puţin de 4 luni; şi negresit
că, oricine O fi la ministerul de finanţe, nu o să fie tovarăș cu zarafii ca îndată
să arunce 30 milioane pe piaţă. Să presupunem că ar fi chiar așă; mai întâiu
că, tot ce ar puteá să se facă, ar fi mai bine ca, toţi cei cărora le este Statul
dator, să mai aştepte; dar, cum zic, chiar aruncate pe piaţă de odată 30 milioane,
toate tranzactiunile cari le face Statul, comunele și judeţele pentru câte mi-
lioane sunt? Sunt cel puţin de 160 sau 200 milioane.

O voce. Mai mult...

D-l prim-ministru. Așă, autorităţile, prin urmare, manipulează pe an 200
milioane; ei bine, chiar aruncate deodată cele 30 milioane de hârtii, cum o
să se facă ca toate transactiunile de 200 milioane să se facă numai cu hârtii?
Cum o să se facă minunea aceasta, ca toate tranzacţiile în ţara întreagă cari, cu
autorităţi cu tot se urcă la 800 milioane, cum o să se facă tranzacţiile acestea
numai cu 30 milioane? Cum o să le facă şi Statul, si comuna, şi D-voastră, și
noi toţi? Vedeţi că toate sunt argumente de opozifiune, nu sunt argumente de
oameni de ştiinţă, şi nu este nici timpul, nici locul să se arunce asemenea ar-

www.dacoromanica.ro

PESPATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE PIN 1977 533

gumente. Se ziceă adineaori că Statul păgubea cu arendașii, cu rămăşiţe cu tot,
pe an 30 — 40 milioane. Bine, Domnilor, dacă arendasii ar plăti numai cu hârtii
si cu rămășițe cu tot, tot nu ar ajunge hârtia aceasta pentru 40 milioane. Ei
bine, am arătat că numai acei cari o fac... — mă iertafi, nu vreau să zic cu-
vântul, pentrucă nu este tocmai parlamentar; aceia aruncă discreditul gi fac
să fie un mai mare scăzământ. Are să fie un scăzământ, şi dacă onor. D-1 lepu-
reanu este în adevăr doritor, îl doare inima de această pagubă care s'ar produce,
apoi D-sa să nu vie cu autoritate D-sale să facă ca acel rău să devie de 10 ori
mai mare. Apoi ce zicea D-sa, D-lui Orleanu: Domnilor, acela care ţine axizele
ştii ce o să facă? In loc să plătească în monetă sunătoare axizele, o să cumpere
dela zarafi hârtii cu 70 la sută, ba s'a zis şi cu 50 şi chiar mai jos, şi o să plă-
tească comunei cu aceste scrisuri şi comuna o să păgubească 50 la sută, fiindcă
ea trebuie să facă îmbunătăţiri şi să aplice bugetul.

Apoi mai zice D-l Iepureanu: arendaşii Statului să cumpere biletele cu
50% mai jos, o să plătească arenda gi o să păgubească Statul 50%!

S'a mai zis, Domnilor, nu ştiu de cine, că dacă ar fi necinstit ca guvernul
s'ar duce şi-ar cumpără cu 50% ca să plătească unde are să plătească. Ei bine,
Domnilor, când toată lumea ar cumpără, apoi nu vedeţi D-voastră că a doua
zi S'ar sul la pari? Acestea sunt lucruri elementare cari le învaţă cineva când
începe economia politică în gimnazele reale. Apoi încăodată, repet, aceasta
nu este o eroare din partea D-lui lepureanu, dar este o tactică parlamentară
pentru a face ca aceste resurse cari se dau guvernului astăzi, să cadă.

Dar să vedem iarăși pentru particulari, răul nu are și el binele lui? Să
zicem că o să fie un scăzământ, aşă cum s'a spus de D-l Boerescu, cu 10%,iar
în termenul în care o să fie răscumpărate vor aveà 10% beneficiu. Dar să zicem
că o să aibă efect cuvintele D-lui lepureanu gi ale amicilor săi din afară, și o
să le facă oarecare scădere; dar nu este și un alt bine? Aceste bilete nu fac un
serviciu? Apoi astăzi, Domnilor, cineva voește să-și procure puţină monetă,
cu cât o plăteşte? o plăteşte cu 20, 25 şi 30 la sută; pentru ce? Fiindcă este
criză. Pentru ce este criză? Pentru o mulţime de împrejurări; mai întâi cum a
zis şi D-l Ghica, că am făcut recolte rele şi că a intrat bani în ţară mai puţini
decât au ieşit, şi s'a făcut un gol în numerarul acela care este intermediar, şi
care servește ca mijloc de schimb; pe urmă a venit şi îngrijirea de război ; fiindcă
viitorul nu este sigur gi nu ştim ce proporfiuni poate să ia războiul, gi chiar
şi acea monetá care mai este în ţară stă ascunsă şi nu se dă afară decât plătind
foarte mult. Hârtia-monetă, și aceasta este din experienţa făcută gi din înţe-
lepciunea popoarelor, este mijlocul care s'a găsit în toate societățile civilizate,
în asemenea împrejurări.

Intotdeauna când moneta s'a ascuns, s'a emis mai multe bilete şi s'a de-
cretat cursul obligatoriu; şi fiindcă hârtia nu poate, n'are interes să se ascundă,
fiindcă nu poate să se ducă peste graniţă, deaceea acest intermediar de schimb
devine mai ieftin, şi atunci gi moneta metalică negăsind 20 gi 30%, şi stând
neproducătoare şezând în ladă, e silită să iasă, și-i face concurenţă hârtia.

D-l Drosu ştie mai bine decât oricine acest principiu pe care l-a aplicat
cu atâta inteligenţă. Negreşit că sunt mulţi, sunt detentori de acest intermediar
de schimb de aur şi argint, cari cred că dacă ar veni să-i facă concurenţă un
alt intermediar care este hârtia de Stat, o să cadă valoarea, dar o să găsească
alte avantaje. Cum ziceà D-l Boerescu, că s'a muncit Dumnealui şi eu pentru

www.dacoromanica.ro

534 Ç. I, BAIÇOIANU

banca de scont şi circulatiune, şi am găsit în Piaţa Bucureşti o opozitiune
strașnică, fiindcă socoteă că o să facă daraveri mai puţin producătoare,
şi dupe ce acei D-ni au început să aibă relafiuni cu streinátatea, şi au văzut
că au să câştige, au înţeles şi avantagiul băncii, Tot aşă s'a întâmplat cu
drumul de fer; când s'a înfiinţat întâiu în Franţa, toţi cărăuşii si chirigiii
eră să facă revolutiune, căci ziceă că o să moară de foame? Ce s'a întâme
plat? După ce s'a făcut drumul de fer a trebuit să se îndoiască numărul
chirigiilor; tot agá şi cu banca, bancherii au făcut afaceri pe picior mai
mare şi cágtigau mai mult, atunci toţi au devenit favorabili băncii, Aşă o
să se întâmple cu D-nii detentori de monetá sunătoare, fiindcă tranzactiu-
nile o să fie mai numeroase, şi dacă vor da mai puţin, dar o să câştige mai
multe tranzactiuni,

Așadar, Domnilor, dacă le veţi mărgini, dacă le veţi da acestor bilete
altă natură decât li s'a pus în toate ţările lumii, le loviți nu numai cu dis-
credit, dar cu o imposibilitate,

Apoi, Domnilor, D-voastră, care vă interesaţi aşă de mult de tezaurul
public, nu fntelegeti că de ce aceste bilete vor fi mai mărginite în circula-
tiunea lor, de aceea se înţelege că nu mai răspund la misiunea lor, şi scăză-
mântul o sá fie mai mare, gi scăzământul o să fie asupra Statului, şi Statul
o să păgubească 1015 milioane? Cine o să plătească aceste 10, 15 milioane?
N'o să le plătiţi tot drvoasträ?

Prin urmare, Domnilor, eu mă unesc cu amendamentul Dalui Boerescu,
fiindcă amendamentul D-sale, cum a zis D-sa, precizează mai mult legea
dela cea dintâiu vedere, spune cari sunt elementele esenţiale a legii, gi asi-
gură pe detentorii de scrisuri. Toate celelalte cari se propun, nu fac decât
să discrediteze scrisurile şi să facă legea ineficace; căci cu 30 milioane în
modul cum propuneţi nu ne daţi decât 10 milioane, și o să faceţi o daună
Statului de 20 milioane,

Iată unde merge durerea Devoastră care v'a orbit până acolo încât
să aduceţi mari pagube Statului,

Voci, Inchiderea discuţiunii,

D-l Manolake Costakl, Cred că n'ar fi generos din partea D-voastră,
Domnule ministru.,.

D-1 primsministru, N'am cerut eu închiderea discutiunii,

D-1 Manolake Kostakl, D-l ministru mă angajează să vorbesc, Nu
trebuie, Domnilor, ca îndată ce vorbește un ministru să cereti închiderea
discutiunii, căci este drept ca să urmeze o replică,

Voiu fi scurt. Mai întâiu voiu menţine toate expresiunile mele şi le voiu
explică şi mai mult, D-l ministru a făcut aluziune la cele petrecute în 1866.
Jată faptele dela 1866: atunci când am ales pe Principele Carol am fost
ameninţaţi de Turcia, şi eu care am fost în împrejurările din urmă foarte
pacific, atunci am fost de părere să apărăm electiunea foarte tare, am fost
pentru concentrarea oştirilor. N'am avut însă bani, pentrucă noi îi chel-
tuim pentru lucrurile mici. Atunci a venit D-l ministru de finanţe cu hârtia»
monetă, care eră tot acest proiect, Constituanta s'a cutremurat de hártia-
monetă. Atunci a zis D-sa: trebuie să ne apărăm şi ne trebuie bani, Ce am
propus eu, ca simplu deputat, şi am găsit ecou la toţi acei proprietari de
hârtie cari aveau bani la casa rurală.,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 535
a A

D-l prim-ministru. Nici unul.

D-l Manolake Kostaki. Mă rog, eră D-l Plagino, D-l Stirbey, D-l Mitică
Ghica, D-l Cantacuzino, şi-mi aduc bine aminte că, când D-l Cantacuzino
se sbárlea ca mine i-am zis: acum este momentul să te arăţi că ești con-
servator...

D-l prim-ministru. N’a fost nimeni cari să consimtă.

D-1 Manolake Kostaki. Luaţi procesele-verbale că unanimă erà Camera.

D-l prim-ministru. Ferească Dumnezeu, nu eră nici zece voturi.

D-l Manolake Kostaki. Iată ce s'a petrecut. Dar aceasta eră un împrumut
nu o sporire de bani, un împrumut vremelnic. Atunci nu eră chestiunea de
a compromite cu totul tranzactiunile publice, nu eră vorba de a se ame-
ninţă creditul Statului şi a lovi drepturile câștigate.

Eu pun guvernului următoarea întrebare: Găseşte D-sa, preşedintele
consiliului şi ministru de finanţe al României, Stat liber şi independent,
găseşte onorabil ca să violeze angajamentele cari le-a încheiat până astăzi
cu împrumutătorii şi contraccii Statului? Dacă va fi onest aceasta, atunci,
sub masca independenţei tricolorul se va întunecă! Prin urmare, eu, în
principiu, nu pot ca senator să lovesc în drepturile câștigate a concetäte-
nilor mei; puţin îmi pasă mie de nevoile cari le are Statul, trebuie să fie
cineva onest, Vă trebuie furnituri pentru armată? Luaţi acele furnituri
prin rechizifiune, cum s'a mai făcut. Ziceţi că nu puteţi plăti? Lucrul se
poate, dar D-ta când ai făcut contracte pentru furnituri, şi când ai primit
chiar bani drept bonuri de tezaur, te-ai angajat a plăti în bani; astăzi plă-
tind în hârtie, o declar sus şi tare şi ca cetăţean, şi ca om de legi, că este
neonest, imoral!

D-l Brătianu zice: pentru ce discreditafi hârtia aceasta, gi pentru ce
vreţi să-i daţi o valoare mai mică decât bonurile rurale şi celelalte? Apoi
hârtia D-voastră de ar fi tipărită nu cu cerneală, ci cu litere de aur, dacă
prin sine fnsug nu va inspiră încredere, orice cuvântări măgulitoare am
ţine asupra ei, nu ne va da credit.

Acum ca să vedeţi D-voastră că nu aţi avut rezon a ne tratà de cole-
giani, mă voiu referi la jurnalele cari publică cursul hârtiilor în toată lumea.

Iată un exemplu. (Citeşte un ziar). Ce curs au obligaţiunile rurale în
România cu 5%? Este 102. In Austria de Sus cursul este de 89, 90, 100 şi
103. Ia să ne întoarcem acum la renta Statului Austriac. Renta care se
plăteşte în hârtie este 61, renta care se plăteşte în argint este 66 1⁄2..

Asemenea hârtia Creditului funciar Austriac, este în Austria 90 gi
renta Statului cu dobândă este 96. De unde vine aceasta? Din două cauze.
Nu poate să zică cineva că Austria nu este Stat solvabil, dar are o mai mare
greutate hârtia particularilor, şi al doilea, Austria are de espiat păcate din
trecut, fiindcă şi ea a făcut cu hârtia cum umblăm să facem noi şi acum
plătește acele păcate.

D-l prim ministru. A făcut şi Italia şi Englitera.

D-l Manolake Kostaki. Domnule Brătianu, sá nu vorbiti de acele State
fiindcă ele au şi resurse prin comerţul lor şi mai cu seamă prin controlul
care-l au acele State. Şi dacă voiti să vă spun lucrurile pe faţă, la noi mi-
niştri se dau în judecată, dar în realitate control nu avem! Aţi citat pe
Rusia. Ştiţi D-voastră că controlul în Rusia este mult mai mare decât la

www.dacoromanica.ro

536 C. I. BĂICOIANU
|

noi, cu toate că acolo nu este guvern constituţional? Şi pentru ce? Pen-
trucă acolo controlul este independent de minister, controlează toate chel-
tuelile făcute de miniştri. La noi controlul în 12 ani de viață constituţio-
nală n'a fost decât o ficţiune.

Acum, Domnilor, v'am demonstrat că degeaba își dă ostenealá D-1 mini-
stru să recomande hârtia, hârtia trebuie să se recomande prin sine însăş. Când
cineva se duce să cumpere un lucru nu se uită la lauda ce-i face vânzătorul,
ci se uită la valoare, la ceeace face, si v'am dovedit că în aceleaşi State sunt
efecte de ale Statului cu 90, cu 100 şi altele cu 60 suta; şi pentru ce aceasta?
Pentrucă unele oferă mai multă garanţie decât celelalte. Orice hârtie exige după
garanţia ce are o variaţiune, şi oricât am denigrao noi sau oricât am láuda-o,
ea tot are să scadă după valoarea ce reprezintă. Nu putem dar impune credi-
torilor această scădere, căci ei au dat banii lor cu bună credinţă, şi prin urmare
nu este nici drept, nici cregtinesc de ale plăti, în loc de o sută, 70, Deoarece
dar acest principiu de dreptate este admis, trebuie să vă uniţi cu noi şi să adăo-
gati în legea actuală că ea nu va puteá aveă putere retroactivă; şi dacă acest
principiu Camera nu l-a admis eu cred că aceasta este o scăpare de vedere,
şi că prin urmare astfel fiind Senatul trebuie să puie acest principiu.

Am spus, Domnilor, că nu voiu invocă cuvinte de eresie precum s'a invocat.
S'a zis ce sunt aceste 30 de milioane pe când se fac în ţară tranzactiuni de 800
de milioane? Credeţi D-voastră că este o monetă în sumă de 800 milioane; că
avem cel putin un numerar de 200 milioane? Nu Domnilor, nu avem o asemenea
sumă, şi este cunoscut, în orice carte veţi deschide aveţi să vedeţi că oriunde
s'a introdus hârtia în condițiuni normale, cursul a scăzut, şi că printr'aceasta,
are sá se facă o perturbatiune în tranzactiunile noastre.

Eu cred prin urmare, Domnilor senatori, că discuţiunea este epuizată,
veţi alege sau între hârtia cum a cerut-o guvernul dela început, adică ca un
mijloc de schimb, fără a violenta drepturile câștigate, sau proiectul delegaților,
dar binevoiti a stabili că nu are dreptul Statul de a se amestecă în tranzactiu-
nile particularilor; nu mă poate Statul face pe mine care m'am împrumutat
de exemplu dela D-l Carp (să-mi permită a face această aluziune), să-i plătesc
acel împrumut în hártie-monetá.

Iată, Domnilor, pentru ce zicem în amendament ca să se respecte tranzac-
tiunile din trecut, şi că această hârtie să nu fie obligatorie pentru particulari,
şi prin urmare menţin acest amendament, 3

D-1 B, Boerescu. Domnilor, sunt silit a zice câteva cuvinte, căci impu-
tările aduse privesc şi pe comitetul delegaților, nu numai pe guvern. Se zice
că a se prim! această lege, fără amendamentul D-lor, ar îi a face o lege imorală,
neonestă, şi a adăogat D-l Sturdza că ar fi a grăbi bancruta, Sunt silit dar a
adăogă câteva explicări ca să vă probez că nu am înţeles deloc unele ca acestea,
M'am mirat mai întâiu de D-l lepureanu care zice că această lege ar fi mal-
honestă ! N'am auzit până acum că o lege poate fi malhonestá! Am și eu ceva
cunoştinţe juridice şi ştiu că vorba aceasta nu există în această ştiinţă. Fapte
malhoneste există; dar lege malhonestă nu există. O lege abuzivă, o lege neefi-
cace, injustă chiar, există, dar malhonestă nu înţeleg cum poate fi o lege! D-l
Sturdza mai adaogă încă că admițând legea aşă cum s'a propus, am decretă
de pe acum bancruta. In alte cuvinte ar fi să se înţeleagă, că, dacă s'ar primi
amendamentul, am aveă bancrută de pe acum; iar fără amendamentul meu

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 537

o vom aveă mai târziu! Tristá consolatiune! Mi se pare că tocmai aceste pro-
fetii ale D-lui Sturdza pot contribui mult la grăbirea bancrutei; căci ele sunt
de natură a ne discredita, şi Statele care au făcut bancrută sunt acelea cari
nu mai aveau credit, iar nu din cauza biletelor ipotecare.

Domnilor, pe câtă vreme s'au admis că titlurile fiduciare sunt făcute
pentru un timp mărginit şi că se pun în circulafiune numai ca expedient, pentru
înlesnirea schimburilor, pe câtă vreme s'a constatat că o necesitate materială
ne impune crearea unor asemenea titluri fiduciare, din cauza mai ales a lipsei
de monetă, apoi trebuie să adoptăm și toate consecinţele acestui sistem; şi
toate măsurile ce trebuesc luate sunt ca aceste hârtii să aibă toate garanţiile
posibile. Dacă noi voim ca să le dăm şi să le menţinem creditul, aceasta o facem
nu pentru guvern, ci şi în interesul nostru al tuturor; căci, fiecare din noi, majo-
ritate ori minoritate, o să primim aceste hârtii în daraverile noastre, si Intelegeti
că discreditul lor o să ne atingă pe noi toţi; deaceea tot noi toţi trebuie să con-
tribuim a le da cel mai bun credit posibil.

Odată dar ce vom procedă astfel, cum o să vină bancruta de care se teme
D-l Sturdza? Cum? Pentrucă garantăm în mod practic aceste bonuri, pentrucă
mărginim timpul cât are sá se servească Statul cu dânsele, pentru plata tran-
zacţiunilor sale, aceasta ar aveá de consecință ca să ne aducă bancruta? Dar,
Domnilor, atunci ar fi a se admite că sensul vorbelor s'a schimbat. Hârtia-
monetă poate să aducă bancruta? negregit; însă numai atunci când s'ar face
dintr'însa o resursă directă şi fixă, bugetară. Noi însă am zis că căutăm să de-
părtăm mai toate inconvenientele ce de obşte are hârtia-monetă, şi D-voastră
ne acuzaţi că grăbim bancruta,

Nu, Domnilor, bancruta nu are să fie; și în tot cazul numai proiectul mo-
dificat cum îl vom votà nu va aduce, nici va grăbi bancruta.

In discuţiunea generală, v'am demonstrat că aceste titluri nu sunt nici
hârtie-monetă, cum este în alte State, nici asignatele ce se află în Franja
revoluționară din 1789,

D-l lepureanu a vorbit de drepturi dobândite, şi sta bazat mai ales pe
acest cuvânt spre a conchide că ar fi un ce imoral ca Statul să nu-şi plătească
obligatiunile sale, dejá existente, cu monetä sunátoare.

Să ne înţelegem bine. Pe câtă vreme aceste titluri constituesc, după lege,
o valoare de schimb; pe câtă vreme tot legea admite principiul că aceste titluri
să circuleze, ca monetă, se înţelege că cine plăteşte cu această hârtie, fie par-
ticularii, fie Statul, se liberează, ca cum ar fi plătit şi cu bani sunători.

Acesta este aplicarea unui principiu economic şi juridic, Nu se poate
raţional susţine, că cu aceasta se atinge drepturi dobândite; căci acestea se
ating când ar fi vorba de stipulatiuni, de contracte, ori legi în cari se zice anume
că plata să se facă numai în metal, numai în monetă sunătoare, Atunci debi-
torul trebuie să plătească în aur ori în argint, fiindcă creditorul are un drept
dobândit. Când însă Statul ori particularul execută o obligatiune înaintea legii,
şi o execută plătind-o în moneta legală a zilei, cu agentul de schimb pe care
o lege l-a făcut să circule, se ingealá D-i lepureanu când zice că în acest caz ar
exista un drept dobândit. Nu există nici un drept dobândit.

Acest drept există, o mai repetăm, numai când contractul sau legea ante-
rioară acestor titluri, zic că plata să se efectueze în monetă sunătoare.

Pe de altă parte să mai examinăm şi în partea sa de aplicaţie principiul

ÿa*
www.dacoromanica.ro

538 C. 1. BĂICOIANU

D-lui lepureanu, şi vom vedeá că cu neretroactivitatea Dumnealui unele per-
soane pot câştigă, altele însă se pot ruină. Sá luăm fapte. Iată Statul că are sá
plătească cuiva 10.000 lei, după un contract vechi care nu prevede ca plata să
se facă în aur. Il va plăti în aur, după D-l lepureanu. Prea bine; creditorul va
câştigă, și Statul va pierde, căci trebuie sá sconteze hârtiile spre a căpătă aur.

Dar sunt mulţi din particulari, arendaşii mai ales, cari vor aveă contracte
anterioare acestei legi; și ei, tot după D-l Iepureanu, vor fi datori a plăti Sta-
tului tot în aur. De unde însă o să-și procure ei aurul? Daraverile lor de zi le
fac şi cu hârtii. Grâul, orzul, fânul ce au, îl vând și iau hârtii. Cum o să plă-
tească Statul în aur? Vânzând hârtiile ce au spre a luă aurul. Dar prin aceste
vânzări şi adunare de aur se scade valoarea hârtiei, încât acel biet arendaş, sau
alt particular, are să vânză cu 30, 40, 50, 60 la sută scăzământ hârtiile ce au
spre a plăti Statului în aur.

Vor aveă timp ca să se ruineze.

Aceasta este protectiunea ce se promite particularilor?

Vedeţi dar, Domnilor, că vi se propune ceva şi nelogic şi injust.

Căci este injustă măsura care poate profită unora, dar pe alţii îi expune
la pierderi şi la ruină. Prin urmare vedeţi, că atât din punctul de vedere teo-
retic, cât şi din punctul de vedere practic, nu este exact, gi nu este nici just,
să se zică că există drepturi dobândite în alte cazuri, de cât în cazul când este
stabilit în contract că plata să se facă cu monetă sunătoare. Mai vedeţi că prin
acest sistem nu se protejează măcar interese legitime, ci se propune numai un
mijloc de a se nedreptäti unii și de a se depreciă titlurile! Adăogaţi pe lângă
aceasta că încă dela început discreditati titlurile ce emiteţi, dacă s'ar face,
după cum propune d-l Iepureanu, o aşă de absolută deosebire între trecut şi
viitor.

Aşă dar vă rog a respinge şi acest amendament al D-lui lepureanu, care
este de natură a discredită titlurile fiduciare de cari ne ocupăm.

Amendamentul meu din contră, cred că răspunde mai bine la scopul ce
ne propunem a atinge.

D-l D. Sţurgza. Precum alaltäieri, de onor. D-l raportor, asemenea gi astăzi
am fost năpăstuit de onor. D-l preşedinte al consiliului şi după cum n'am putut
primi năpastea din partea unuia, n'o pot primi nici din partea celuilalt.

Mai întâiu D-l ministru voeşte să circomscrie desbaterile privitoare la ar-
ticolele acestei legi numai la o simplă aprobare a acestui admirabil proiect.
Aceasta n'o pot primi. Am combătut hârtia-monetă dela început şi acum do-
resc să fac ca această lege să fie cât se va puteá mai pernicioasă pentru ţară.

D-l preşedinţe al Consiliului. Să cază.

D-l D. Sfurgza. Binevoiţi Domnule ministru a nu mă întrerupe, eu nu vă
întrerup pe D-voastră; sau atunci închideţi-ne gura la toţi să nu mai vorbim.

Prin urmare după cum D-sa astăzi a adus în discutiune iarăş discutiunea
generală, deasemenea, cel putin, să ne permită şi nouă să susţinem convictiu-
nile noastre şi să căutăm să facem din această lege o lege cât se poate mai puţin
rea, mai puţin dezastruoasă, căci astfel cum este, este mai rea decât rea.

Pe urmă mi-a mai tăcut încă o altă năpăstuire, că adică noi aceştia cău-
tám să ameliorăm această lege pe cât va fi cu putinţă.

Pentrucă a o admite astfel cum este e cu neputinţă, D-l ministru ne zice că
nici măcar nu ştim ce știe gcolarii din gimnaziu. Să-mi permită ca să zic D-lui

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE PIN 1877 539
jj a Rr

ministru că cel putin atât cât trebuie ca sá discut afondo şi în cunoştinţă de
cauză această afacere am cunoștința cerută. Cauza e simplă. Mi-am dat
osteneala a citi, a studià, a medità şi nu D-voastră puteţi aveà a face această
imputare vreunuia din noi. Am venit cu autorii ponderoşi ai teoriei şi ai prac-
ticei, gi cu o cunoștință perfectă a obiectului ce se tratează. Resping dar acea-
stă imputare ca nefondată și D-l ministru va binevol să nu-mi mai facă ase-
menea imputare.

Vedeţi, Domnilor, toată această discutiune între minister şi noi se rezumă
pe O eroare foarte mare economică din partea cealaltă gi anume aceea că Dum-
nealui crede că poate creă un mijloc de schimb pe care onor. D-l raportor l-a
numit un expedient tranzitoriu.

Dumnealor cred că cu aceasta tot este zis. Apoi un aios de schimb nu
poate să existe decât în aceeace are o valoare, iar nu în ceeace n'are o valoare.
Prin urmare, nu se poate creà un mijloc de schimb. A crede aceasta este o eroare
din care decurg toate celelalte. Si aceasta se va vedeà în mod nedubios, căci
proiectele guvernului şi al majorității delegaților recurg la curs forțat fără de
care este nimica toată,

Pentru ce aceasta? Fiindcă nu este cu putinţă hârtie-monetă fără curs forțat,
fiindcă ea este lovită chiar dela început de incapacitate, fiindcă n'are nici un
fel de valoare intrinsecă, sau o valoare foarte mică. Deaceea trebuie ca sá se
impună cu forţa cetăţenilor, ca sá o primească, că altfel n'ar primi-o. Am amintit
că au fost timpuri, în care impunerea aceasta s'a făcut cu ghilotina. Fără de
curs forţat, fără ca guvernul să zică, ordonez fiecăruia ca să primească drept
o sută lei un lucru care nu valorează 100 lei, până atunci nimeni n'are sá pri-
mească această hârtie. In practică acest curs forţat e iluzoriu; particularii
între dânşii vor şti să eludeze acest curs forţat, căci atunci când se va duce
sá cumpere 8. e. o pereche de cizme le va plăti 10.000 franci, cum se fáceá în
Franţa! In ce constă cursul monetei? Că valorează mai mult decât hârtia?
Moneta n'are trebuintá de curs forţat, fiindcă reprezintă în adevăr valoarea
care are într'însa,. Am arătat că la 1811, în Austria, 100 fiorini de argint, tre-
buiă să se cumpere cu peste 800 fiorini în hârtie, Fiindcă 800 fiorini în hârtie
valoră de 8 ori mai puţin decât argintul căci nu puteă Statul să dea în schimbul
acestei hârtii o valoare efectivă,

Dar în zadar zice onor. D-l raportor că această resursă este un simplu ex-
pedient mărginit şi nu este o resursă permanentă a bugetului Statului. Să-mi
permită să zic că na’r fi bine să se joace cu cuvinte onor. D-l raportor căci este o
resursă a bugetului Statului.

Căci pentru ce se cere această hârtie monetă de nu pentru a plăti nişte
cheltueli făcute de Stat, în cheltueli budgetare fie ordinare sau extraordinare?
Prin urmare, a ven] gi a vorbi de simple expediente şi că nu este o resursă buge-
tară, este numai pentru a captiva pe public. Fac atent la aceasta pe onor. Senat,
ca nimeni să nu fie atras de aceste simple flori retorice,

Deasemenea a fost o simplă floare retorică când onor. D-l raportor a zis
că această inovatiune, este convictiunea tuturora. Dintáiu lucru nou nu este, e
lucru vechiu, inventat încă dela 1600, Poate să fie convincfiunea D-lui raportor
care vreă să facă hârtie-monetă, dar a mea şi a multora dintre noi nu.

Eu nu cred că Statul prin aceste hârtii îşi va îndeplini nevoile de care are
trebuintä. Datoria noastră este să facem ceva de care Statul să se poată folosi,

www.dacoromanica.ro

540 C. I. BĂICOIANU

Se zice că nu se ating drepturile dobândite. Apoi cum nu se ating drep-
turile dobândite, când mi se dă o sută lei, care trebuie să mi se dea în aur, în
hârtie, care pretinde să aibă o valoare şi nu o are, căci se poate impune, numai
graţie cursului forţat. Apoi când D-l Boerescu, în relatiunile sale private ar
voi să-şi plătească o datorie cu hârtie, lar trimite creditorul să se plimbe şi
i-ar zice: în monetă de aur te-ai legat să-mi plătești, tot aur trebuie să-mi dai.

Nu este asemenea adevărat că dăm avantaje celor din trecut şi ruinăm
pe cei din viitor. Cei din trecut nu câștigă nimic, căci li-se dă ceeace li se datora,

Cei din viitor care au a face cu Statul, vor face contracte mai scumpe.
Astfel acela, care vinde un stânjen de lemne cu 70 franci aur, are să-l vânză cu o
sută în hârtie, şi cu modul acesta nu va pierde nimic, Dar este nedrept ca acela
care s'a legat cu mine să-i plătesc 70 franci în aur, să-i plătesc în hârtie. Aceasta
este imoral şi nu este onest. Aceasta nu este decât bancrută, căci când în loc
de 70 franci nu plätesti 70, ci mai putin, îi frustezi interesele, si fntelegeti D-voa-
stră că aceasta este ceeace se numeşte bancrutä în toate Statele din lume și
în toată istoria finanţelor din celelalte ţări.

Deaceea, vă rog, să adoptați acest amendament care îmbunătăţeşte pe
cât se poate o lege care are să fie dezastroasă,

Voci. Inchiderea discufiunii.

D-l prim-ministru, Brătianu. Mai întâiu trebuie să asigur pe Domnul Ma-
nolake Kostaki, că lumea nu va fi spoliată de către Stat. Aceste bilete nu pot
fi confecţionate decât după patru luni, prin urmare, mulţi din acei D-ni vor
aveă timpul a se regulă pentru ca Statul să nu fie cum a zis D-sa, un spoliator,
Apoi, aceste bilete, fie chiar onor. D-1 M. Kostaki la ministerul de finanţe sau
oricare altul, nu le va emite toate imediat în sumă de 30 milioane, ci încetul cu
încetul, astfel că emifándu-se treptat nimenea sá nu poată fi spoliat; lucrul
este foarte simplu, si dacă s'ar face altfel ar fi o pagubă pentru Stat, căci aceste
hârtii ipotecare s'ar deprecia. Ñ

Nu înţeleg cum onor, D-1 Sturdza si D-l M, Kostaki au putut să creadă
că eu am zis, că nu au cunoștințele din școalele reale. Ştim, cum zice românul
că, sunt tobă de carte; şi D-l Sturdza nu aveà trebuinfá să vină cu autori, cu
cărţi, pentrucă noi îl credeam pe parolă; noi îl cunoaștem, nu vine pentru în-
tâia oară în mijlocul nostru, ne-a probat ştiinţa D-sale. Dar şi noi Domnilor,
când venim a face teorii nu le inventăm, unii vin cu cărţi şi alţi nu vin. Eu
iată ce am zis: că oameni aşă cu cunoştinţe întinse ca Dumnealui, cum poate
să susțină argumente în contra ştiinţei, prin urmare, am zis că acestea nu sunt
altceva decât arme de războiu.

Poate să protesteze, dar să nu zică că am zis că nu are cunoștințe pe care
nimenea nu i le contestă.

Să viu acum la un argument al onor. D-lui M. Kostachi. Dumnealui a zis, că
nu este control în ţară, că în Rusia este un minister de control, că acela face
controlul mai bine. Dacă în adevăr nu vă convine institutiunile ce avem, atunci
să venim să reînființăm vechiul sistem de control. In adevăr, nu avem o conta-
bilitate foarte simplă pentrucă am admis măsura D-sale; D-sa, D-l lepureanu
este părintele acestei contabilităţi.,.

D-1 Man. C. lepureanu. Este vorba de control, nu de contabilitate.

D-l prim-ministru, Apoi acea contabilitate nu se poate lesne controlă,

D-l Al. Zisu. Este vorba de controlul constituţional.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 541

D-l prim-ministru. Imi aduc aminte că odată tocmai când egea D-l M. Ko-
staki din minister, după ce înființase acea contabilitate, răposatul Otetele-
gianu îmi ziceă că voia să vază abuzurile în ministerul de finanţe; și eram și
eu în comisiunea aceea, gi i-am zis, că trebuie un an de zile pentruca să des-
curce. Dar dacă nu este control, să venim cu toţii să ne punem pe lucru, să
modificăm legea, să luptăm în alegeri, pentru ca controlul să se poată face cu
mai multă scrupulozitate, să nu se facă ca mai înainte.

Cât pentru biletele care mi le-a imputat la 1866, pentru acelea s'a făcut
un împrumut de 18 milioane, şi s'a plătit în locul acestora 87 milioane. Biletele
de astăzi vor costă pe Stat, însă nu se va face împrumut decât atunci când
vom puteă să-l facem în condițiuni buns iar nu în condițiuni oneroase.

— Se cere închiderea discutiunii, şi punându-se la vot se primește.

— Se pune la vot prin bile amendamentul desbătut, subscris de D-nii Că-
mărăşescu, Zisu, Epureanu şi Adamachi:

Amendament

«La art. 1, aliniatul 2, propun următoarele spre înlocuire:

« Aceste bilete vor fi la purtător gi fără procente. Ele vor aveá curs obli-
« gatoriu gi vor fi primite ca monetá legală al pari la toate cassele Statului.

« Această lege nu va fi aplicabilă în privinţa tranzactiunilor de până acum,
€ prin urmare, obligaţiunile ce au luat naștere înainte de această lege nu se va
« pretinde a fi achitate cu bilete ipotecare, ci în monetă sunătoare, care singură
«numai s'a avut în vedere la acele tranzactiuni. »

Semnafi: M. Kostaki, N. Cámárágescu, A. Zisu, V. Adamachi.

— D-nii senatori proced la vot.

— Rezultatul votului este:

Votanţi. .. . . . . . . .46
Bile albe pentru . . . . . .21
Bile negre contra . . . . . .25

Amendamentul este respins.
— Se dă citire amendamentului al doilea propus de D-l Boerescu şi la care
s'a raliat şi Guvernul.

Amendament

Art. 1. Ministrul de finanţe este autorizat a emite bilete ipotecare până
la suma de 30.000.000 lei.

Aceste bilete vor fi la purtător; ele vor aveă curs obligator şi se vor primi
în plată la toate cassele publice cu valoarea lor al pari.

Ele se vor trage din circulaţiune într'un timp determinat, când atunci
li se va socoti 10 la sută mai mult peste valoarea lor nominală.

(Semnat) B. Boerescu

Se pune acest amendament la vot prin bile şi rezultatul votului este:

Votanfi . caros MA
Majoritate absolutá 23
Bile albe . . . , . . . . . .30
Bile negre. . . . . . . . . .14

www.dacoromanica.ro

542 C. I. BAICOIANU

D-1 vice-pregedinte. Senatul a încuviinfat amendamentul.
D-l raportor dă citire următorului amendament:

Amendament

Se adaogă la finele art. 1:

Lefile amploiatilor Statului precum şi pensiunile vor fi plătite jumătate
în bilete ipotecare şi jumătate în monetă sunătoare.

(Semnaţi), A. Zisu, M. Kostaki, N. Cămărășescu, Drosu, Grájdánescu.

D-l vice-preşedinte. Cere cineva cuvântul?

O voce. Este târziu.

Mai multe voci. Mâine, mâine.

D-l N. Manolescu. Şedinţa pe diseară.

D-l vice-preşedinte. Necerând nimeni cuvântul, se pune la vot prin scu-
lare şi şedere amendamentul care s'a citit. — Amendamentul a căzut.

— Orele fiind înaintate D-l vice-președinte ridică şedinţa la 6 ore după
amiază, anunțând pe cea viitoare pentru a doua zi 4 Iunie.

Şedinţa din 4 Iunie, 1877

Acum Domnilor, la ordinea zilei avem continuarea pe articole a proiectului
pentru bilete ipotecare.

Voci. D-l raportor lipsește.

D-l preşedinte. D-1 Geani, unul din membrii comitetului delegaților, sá
binevoiască a-l înlocui.

D-l Alexandru Geani, dă citire art. 2 din proiect.

D-l prim-ministru. Domnilor, în proiectul D-lui Boerescu, consiliul este
mai bine compus, prin urmare, ar fi bine să se facă la art. 2 modificările pre-
văzute de D-l raportor.

(D-l raportor Boerescu se suie la tribună).

D-l raportor Boerescu. Să mai citim încă odată art. 2 din proiectul gu-
vernului, care zice:

Art. 2. « Biletele ipotecare vor fi în valoare de 5, 10, 20, 50, 100 şi 500
lei, şi se vor fabrică în aceleaşi condițiuni și sub acelaș control cu care se fabrică
biletele de bancă în streinătate.

« Ele vor îi subsemnate prin grifă de ministru de finanţe, şi predate con-
siliului de administraţie al Casei de depuneri şi consemnatiuni, care le va ve-
rifică, le va contrasemnă prin grifa unui membru anume delegat pentru aceasta
de consiliu, şi le va remite apoi ministerului de finanțe spre a le pune în cir-
culafiune.

« In acest consiliu va luá parte la toate operatiile de verificare gi un de-
legat al comerciantilor din Bucureşti, plătind o patentá cel puţin de clasa 3-a.

« Directorul Creditului funciar rural va face parte de drept din acest con-
siliu de verificare.

— In locul acestui articol propun un amendament în douá articole, cari
sunt cele urmátoare:

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 543

E o S

Art. 2 Biletele ipotecare se vor emite în bucăți de $, 10, 20, 50, 100 si 500
lei, şi se vor fabricà în aceleaşi condițiuni ca și biletele de bancă, sub controlul
ministerului de finanțe.

Ele vor ave gravată în corpul lor semnăturile facsimile ale ministrului de
finanțe şi a doi din membrii consiliului special, şi vor fi parafate, prin serii,
cu subscrierea manuală a câte unui impiegat, trecută într'un registru special,
si conform regulamentului acestor bilete. Se vor predă apoi comitetului spe-
cial, care le va verifică şi le va înapoiă ministerului de finanțe, spre a le pune
în circulatiune.

Art. 3, Consiliul special al biletelor ipotecare, care va aveă reşedinţa sa
la comitetul casei de depuneri şi Consemnatiuni, se va compune din 6 membri
aleși de acel comitet, de preşedintele şi directorul creditului funciar rural gi
de preşedintele camerii de comerţ din Bucureşti. — Ministrul de finanţe va
face parte din acest consiliu, şi-l va prezidă când va luă parte la lucrările sale ».

După cum vedeţi, diferenţa între amendament si articol consistă mai ales
în aceasta că la confecţionarea biletelor în loc de a se pune grifa ministrului
de finanţe care se poate mai lesne imită, să se pună mai bine în corpul biletelor
sub semnătura ministrului de finanţe și a doi din membrii consiliului spe-
cial, etc,

A doua, deosebire este în privinţa compunerii consiliului special.

D-l vice-președinte. Comitetul delegaților să binevoiască a se pronunţă,
asupra amendamentului.

— Se consultă delegaţii.

D-l raportor B. Boerescu. Domnilor, majoritatea comitetului delegaților
compusă de mine şi D-l Giani, a primit acest amendament, iar D-l Çämäräsescu
a fost în contra.

D-1 Machi Atanasiu. Am cerut cuvântul ca să propun un amendament,

D-l vice-președinte. La rândul D-voastră.

D-l Cămărăşescu. Rog pe onor. D-l raportor sá binevoiască a-mi da des-
luşiri, dacă la formarea amendamentului D-sale a avut în vedere că între cei
12 membri din comitetul Çasei de depuneri gi consemnafiuni este și preşe-
dintele Camerii de comerţ pe care D-l raportor îl cere în amendamentul Dum-
nealui să facă parte în consiliul numit special peste cei șase membri aleși din
comitet.

Voci. Nu se cere prin amendament,

D-l Cămărăşescu. Amendamentul cere să fie compus eonsiliul numit spe-
cial din 6 membri aleşi de comitetul casei de depuneri, apoi dacă ar fi ales
între acei șase membri şi preşedintele camerii de comerţ ca membru actual
al comitetului mai rămâne mijloc să-l mai luăm pe acest preşedinte al camerii
de comerţ, ca al şaptelea individ în consiliul numit special? Această obser-
vatie viu să fac, şi sunt sigur de aceeace avansez, astfel aştept desmintire.

Voci. Nu vrea să vă răspundă raportorul.

D-1 raportor. Binevoiţi, Domnule Cámárágescu de dezvoltați ceeace voiti,
gi pe urmä voiu räspunde.

D-l Cămărăşescu. M'am îndestulat, acum Domnilor senatori altceva. Eu
neavând la ştiinţa mea până în momentul acesta dacă guvernul admite amen-
damentul propus de D-l raportor, viu să fac un alt amendament la art. 2 din
proiectul Adunării, fiindcă într'însul văd că este vorba să se subscrie biletele

www.dacoromanica.ro

544 C, I, BAICQIANU
22 a

prin grifá de ministru, şi căci am în vedere ceeace din nenorocire şi în paguba
ţării a avut loc la comitetul casei rurale, unde prin mijlocul nenorocit al apli-
cărei grifei s'au emis obligaţiuni rurale de aproape două milioane pe moşii cari
nu existau şi cari n’au existat vreo dată în România; prin urmare, doresc să
cer dela D-voastră, Domnilor senatori, să se ia cât se poate mai multe garanţii
în privinţa acestor bilete ipotecare, şi aşi rugă dacă este cu putinţă ca în loc
de aplicarea grifei, singur ministru să subscrie biletele cu mâna sa proprio,
fiindcă nu se pun toate în circulatiune într'o singură zi, ci treptat, mai mult
sau mai putin, după trebuintä; iar dacă credeţi aceasta imposibil, atunci să
recurgem la alte măsuri de garanţie, spre a înlătură orice îndoială că nu se vor
strecură bilete pe sumă mai mare de treizeci milioane, fiindcă mă ’nfricosez
de grifá; şi totodată aș cere ca aceste bilete sá se înregistreze întrun într'adins
registru cu matcă, parafat de membrii consiliului şi conservat la casa de de-
puneri, Cer iarăş ca în aliniatul III, unde s'a zis că să fie un delegat al comer-
ciantilor care să plătească patentá de clasa III, să fie unul de clasa I, ca mai
cu greutate într'o afacere ca aceasta, unde este vorba de 30 milioane. Prin
urmare, am format următorul amendament:

Art. 2, al, II, propun să fie înlocuit astfel:

« Ele vor fi subsemnate de ministru de finanţe şi predate consiliului de
« administraţie al Casei de depuneri şi consemnafiuni, care le va verifică, le
«va contrasemná printr'un membru anume delegat pentru aceasta de con-
« siliu, le va înregistră întrun registru cu matcă, parafat de membrii consiliului
« şi conservat la această cassă, şi apoi le va remite ministerului de finanţe
«spre a le pune în circulatiune»,

« Din aliniatul al treilea dela acel art. 2, cer să se șteargă cuvintele dela
« final cel puţin de clasa III, gi să se înlocuiască cu acestea: de prima clasă»,

(Semnat) Cámárágescu.

D-1 vice-presedinte, Sunt 5 D-ni senatori care să susţină amendamentul?

— Se constată că sunt.

— Se consultă comitetul delegaților asupra amendamentului,

D-l raportor Boerescu. Domnilor senatori, în privinţa amendamentului
propus de D-l Cämäräsescu, majoritatea delegaților, afară de D-sa, l-a respins
pentru cuvântul că toate amănuntele privitoare la confecţionarea acestor bi-
lete sunt de domeniul regulamentului care se va face la această lege. Mai sunt
Domnilor și alte chestiuni cari trebuesc rezervate acelui regulament, Prin ur-
mare, comitetul a crezut că este de prisos să ne mai încurcăm în prea multe
amănunte,

D-l Al. Zisu. Domnilor senatori, fără a intră în nici un fel de detaliuri
asupra noilor modificări — adică asupra amendamentului D-lui raportor, care
înlocueşte proiectul său cel dintâiu — cu ce probează că majoritatea acestui
Senat a binevoit aşi luă seama, căci pe când deunăzi a respins luarea în con-
sideratiune a proiectului D-sale, astăzi să adopte dispoziţiunile întocmai ale
acelei legi,.,

D-l preșeginţe «al Consiliului. Ceeace vrea să zică că lucrăm cu ușurință!

D-1 Al. Zisu. Nu că lucrăm cu uşurinţă, dar ne luăm seama; căci poate
numărul bilelor din urmă schimbă de multe ori ideile; şi ceeace eră bine alal-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELQR IPQTECARE DIN 1977 545
— o m OOOO

tăieri, astăzi nu mai este bine! Se ştie că în politică numărul joacă şi el un
mare rol gi nu D-l ministru de finanţe ignorează aceasta.

Lăsând însă ca D-l raportor să reguleze toate acestea cu D-l ministru de fi-
nanțe, mă voiu márgini pur gi simplu a întrebă pe D-l ministru de finanțe, asupra
aplicării acestui art. 2.

Când eu m'aş prezentă cu hârtie monetă de exemplu la telegraf, având a
predă, o telegramă al cărei cost simplu este de 1 leu gi 50, dacă înţelege D-sa a
obligă pe cassa telegrafului a-mi înapoiă în numerar 3 lei şi 50 când voiu a-i plăti
cu 5 lei în hârtie sau dacă mi se va refuză de a-mi da restul?

O voce. Nu se refuză.

D-l Al. Zisu. Vreau să fiu luminat mai bine asupra aplicării acestei legi.

Eu care am avut nenorocirea să consider acest proiect ca o calamitate
şi care am făcut neghiobia să mă ocup de toate fazele prin care a trecut ea, asi-
stând la toate şedinţele Camerii, am avut onoarea de a fi şi consultat asupra
acestui lucru.

D-l vice-presedinte. Consultatiune gratuită.

D-1 Al, Zisu, Gratuită negreşit ca si mandatul nostru. Am căutat să má
luminez acolo, şi am căutat să má luminez în parte cu toată lumea, gi la între-
bările ce am făcut, nu mi s'a putut răspunde în mod lămurit.

Intreb şi acum: ce să fac când mă voiu prezentă cu moneta de 5 franci
si mi se va refuză de a-mi întoarce restul?

Zic aceasta, pentrucă eu cred că prin emisiunea hârtiei-monetă va dispare
chiar şi argintul.

Mi se va răspunde la exemplul ce am ales, adică cu telegraful, că trebuie
să vină cu 1 leu şi 50 bani, numerar, dar dacă eu as fi redus la cea mai simplă
expresiune şi n'aş aveÿ decât 5 fr. în hârtie-monetă — atât de bine lăudată a
D-lui raportor şi a D-lui ministru de finanţe — de ce să nu fie explicit, că cassele
publice vor fi datoare că dela divisiunea de 5 fr. să fie datoare a-mi înapoia
restul în numerar.

Dacă este nevoie voiu pune un amendament, dacă nu, D-l ministru să
binevoiască a ne afirmă că asá va aplică legea, şi atunci mă declar mulţumit.

D-l !. Bráfianu, prim-ministru, Domnul Zisu este destul de inteligent spre
a înţelege că la Dumnealui este o chestiune de amor propriu, fiindcă proiectul
primitiv care a fost prezentat de comitetul delegaților gi pe care l-a susţinut
şi D-lui, a căzut; şi deaceea azi vine şi D-lui cată să ne ţină în loc. Cum poate să
facă D-l Zisu asemenea întrebări şi să ceară să se pună în lege, că dacă se va duce
cu un bilet de 5 fr. gi va aveà să ia un rest, nu i-l va da în argint! D-l Zisu crede
că dacă se vor emite aceste bilete tot aurul şi argintul va dispare. Vă rog să
nu se mai facă asemenea observatiuni, căci dacă ne-am ocupă de ele în lege,
ar trebui să faceţi un cod de 5, 6 sute de articole.

D-l Al. Zisu. Declaraţi că plătiţi restul în argint.

D-1 prim-minisţru. Am nevoie ca s'o afirm?

D-l Al. Zisu. Fiindcă mi s'a spus contrariul...

D-l prim-ministru. De cine?

D-l Al. Zisu. De un membru al cabinetului.

D-1 prim-ministru. Se înţelege că restul se va da în argint.

D-l Afanasiu. Am cerut cuvântul la art. 2 să propun ca sá se facă bilete
si de un franc, tot pentru menţinerea creditului acestei hârtii.

www.dacoromanica.ro

546 C. I. BAICQIANU

D-l prim-ministru. Mă opun la aceasta, fiindcă n'am ajuns încă acolo încât
să dăm monetă de hârtie şi de 5 centime, cum au ajuns unele ţări.

D-l P. Carp. N'am luat cuvântul ca să cercetez ca D-l Zisu cauzele care au
tăcut pe Senat să respingă proiectul D-lui Boerescu ca proiect şi să-l primească
în urmă ca amendament. Eu cred că acestea a provenit de acolo că n'a voit
partidul dela guvern ca să datoreze scăparea situatiunei unui ministru dat în
judecată şi care nu se ştie dacă mâine nu va merge la puşcărie! Şi prin urmare
tot tactul a fost ca să se respingă ca proiect şi să se primească ca amendament,
aceasta cred că a fost cauza respingerii proiectului D-lui Boerescu.

Voci. Nu eşti în chestiune.

D-l Carp. Voiu veni la chestiune. Art. 2, vorbeşte de diviziunea acestor
hârtii, Eu cred că o ţară nu poate suferi o sumă mare de monetă divizionară, şi
când s'a făcut bilionul care nu are valoarea reală, s'au luat calculele statistice din
alte ţări, şi cu toat acestea ne-am suit cu moneta divizionară până la 30 milioane.

Acum că aceasta este o monetă bilion, adică că în toate ţările lumei moneta
de un franc şi doi este divizionară şi prin urmare nu are valoarea reală, şi aceasta
conform cu convenţiunea monetară încheiată în toate părţile lumei, nu cred
că are să iasă din ţară, prin urmare cantitatea de monetă divizionară, nu este
necesară ţării noastre fiindcă avem suficient; gi nu cred că e bine sá mărim
această cantitate de monetă divizionară făcând așă mari diviziuni de monetă
de hârtie, Căci orice va zice D-l ministru de finanţe, că această monetá hârtie
va fi primită după puternica sa expresiune: «ca pâinea caldă», eu totuș cred
că are să aibă o depreciatiune oarecare. Prin urmare, hârtia-monetă de 5 fr.
nu are să aibă valoare de 5 fr. ci 8 şi jumătate mult patru la început, gi în urmă
are să devină o pură monetă divizionară,

Deaceea eu cred că nu este bine să se facă subdiviziuni așă de minime.

Mai este un cuvânt care militează asupra acestor subdiviziuni prea în-
tinse; este că orice s'ar zice şi oricât ar veni oamenii învăţaţi cu cărți să de-
monstreze că este o binefacere pentru ţară hârtia-monetă, publicul de jos,
care are a face mai mult cu subdiviziunile de hârtie-monetă, nu are să împăr-
tägeascä aceste diviziuni pentrucă nu are să citească în cărţi. Prin urmare,
chiar primirea acestei monete de publicul de jos are să întâmpine greutăţi
prea mari. Aşă dar este bine ca subdiviziunea sá nu fie prea mică și trebuie sá
înceapă dela 50 îr. în sus.

Mai este şi un alt pericol. D-l ministru ziceá adineaori cum că cassele Sta-
tului au să înapoieze resturile în argint, şi în acelaş timp ne dă asigurarea că
nu se face oa 2-a, a 3-a sau a 4-a emisiune. Primesc posibilitatea teoriei D-lui
ministru; dar dacă în practică va îi teoria noastră, a noastră care credem în
deprecierea acestor hârtii, atunci ce se va întâmplă? Dacă aceste hârtii vor
scădea la 50%? Ei Domnilor, atunci o monetá de hârtie de 5 franci va repre-
zentă numai doi franci, şi când mă voiu duce să dau o telegramă de 1 franc
şi jumătate, va trebui să-mi înapoieze trei franci şi jumătate, asupra unei
hârtii depreciate care nu valorează decât 2 îranci.

Agá dar, după declaratiunea D-lui ministru de finanţe, are sá se vază în-
treaga Românie dând tot la depeşi, pentru ca sá ia o valoare mai mare decât
are acea hârtie! Fie-mi permis gi mie care nu sunt optimist ca D-1 ministru de
finanţe sá fac această comparatiune. — Ce va face dar atunci D-l ministru de
finanțe cu asigurările D-sale de astăzi? Negregit absolutamente nimic.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE [A PEGEA BIRETELQR IPOTEGARE DIN 1877 547

Deaceea dar Domnilor eu cred ca subdiviziunea monetei aceştia să nu fie
prea mică, şi dacă nu mă înşel aceasta eră chiar şi opiniunea D-lui raportor.

Dal prim-ministru. Domnilor, înţeleg să vie cineva a afirmă principiile şi
opiniunile sale, dar Domnilor, trebuie în acelaş timp să se ţie seamă și de îm-
prejurări. Vine D-l Carp şi şugueşte cum se zice dincolo; dar suntem noi în
stare de a ascultă şuguelile foarte spirituale şi cu gust ale D-lui Carp? Mai ína
tâiu ne spune că se va înapoiă 3% franci la o monetá care nu va valoră decât
doi franci, şi că numărul de 5...

Dal Petre P. Carp. Moneta de 5 nu este de bilion?

Dil prim-ministru. Aceasta nu este o hârtie de bilion, este divizionară,
prin urmare nu amestecați lucrul, nu avem monetă de 5 franci. De ce va fi ase-
menea bilete de 10 şi de 5 franci, deeacea ele au să intre în tranzactiunile cele
mai mici, şi au să circule şi să poată satisface la mai multe trebuinte. Se simte
trebuinta de piese de 5 franci, şi multi m'au angajat ca să aduc asemenea monetá.

Apoi vine onor. Dal Carp şi zice: dar dacă moneta de 5 franci va scădeă
la doi şi Statul va fi silit să întoarcă 3 Y, franci la o asemenea monetă.—Dar, Doma
nilor, dacă Statul dă înapoi 8% franci, cum are să scadă biletul de 5 la 2 franci ?

Cum o să scadă acea hârtie dacă este sigur cineva că Statul o sási plá-
tească? Vedeţi dar că obiectiunile Dalui Carp, nu sunt decât niște glume ca sá
ne ţină în loc.

Apoi onor. Dal Zisu şi cu onor. Dal Carp care fac o unitate...

Dal Zisu. Nu fac unitate!

Dal prim-ministru. |. Brătianu. Cel putin faceţi opozitiune împreună.

D-l Zisu. Fac opozitiune ca să aduc serviciu ţării.

D-1 primaministru |. Brătianu. Chiar dacă s'ar face agá, să vină un altul
să zică să fie bilete de un franc; şi un altul va zice: Nu! Să fie de 50 de franci.
Deaceea vă rog fntelegeti-vä căci nu se poate ajunge la un ce practic dacă fies
care va veni cu câte o idee diferită,

D-l Manolescu N. Voiu să zic ceva în privinţa compunerii consiliului de
administraţie.

In proiectul guvernului se zice că acest consiliu care va prepară şi prive-
gheă hârtia se compune din ministru de finanţe ca preşedinte şi de consiliul
cassei de depuneri; iar în proiectul D-lui Boerescu se zice că acel consiliu se
va compune numai din 6 din membri ai cassei de depuneri.

Mai întâiu președintele Camerii de comerţ face parte de drept după lege.

Dar ar fi foarte greu ca 6 din membrii cassei de depuneri să aleagă pe 6.

Nu ştiu de ce nu s'ar admite consiliul întreg astfel cum este în proiectul
guvernului ?

Al doilea, văd că în acest consiliu figurează numai preşedintele şi direca
torul « Creditului funciar rural»; nu ştiu de ce nu s'ar pune şi preşedintele şi
directorul « Creditului urban »? Este şi aceasta o instituţiune care funcţionează
si care credeti-mä a făcut mult bine ţării aceştia.

Şedinţa din 4 Iunie, 1877
(Urmare)
D-l Leca. Propun un amendament sá se zică: « Preşedintele creditului
urban şi Directorul creditului funciar rural».
D-1 I. Ghica. Pentru amendamentul care este în discutiune, fără a intră

www.dacoromanica.ro

548 C. I. BĂICOIANY

în chestiunea care s'a iscat asupra subdiviziunilor ce ar trebui să fie emise,
nu ştiu dacă vom veni curând sau târziu la necesitatea de a face hârtie de un
franc, decât nu cred să fi ajuns încă acolo şi cred agá ca gi D-l Boerescu prin
amendamentul său, că este destul, poate prea mult, şi eu dacă aş fi făcut un
amendament nu ag fi pus nici $ lei, m'aş fi oprit la 10 lei.

Dar aceasta nu are mare importanţă, deși mai pretutindeni moneta de 5
îr. nu este din acele cari sunt de întâia necesitate.

Cât pentru compunerea comitetului, eu cred că este bine să nu fie așă de
numeros, este bine să fie mai puţin numeros, să nu se compună din 15 sau 16,
dacă s'ar primi şi ceeace zice guvernul în proiectul său gi ceeace zice onor D-l
raportor. Socot că ar fi mai bine să fie reprezentate institutiunile de credit,
gi fiindcă si «Creditul urban » este şi el una din instituţiunile recunoscute de
Stat, este bine să fie amândoi preşedinţii acestor două institutiuni şi comitetul
acesta. Cât pentru preşedintele Camerii de comerţ mi se pare că D-l raportor
a zis că nu face parte din comitet,

D-l raportor. Ba da, este şi președintele Camerii de comerţ.

D-1 I. Ghica. Este bine să fie şi el ca reprezentantul comerţului.

Atunci rămâne ca Cassa de depuneri şi consemnafiuni să numească 5
membri în loc de 6, fiindcă acela face parte din administraţia Cassei de depu-
neri, si socotesc că astfel fiind 5 reprezentanţi este destul, si sper că D-l Boerescu
va consimţi la aceasta,

Acum vin la regularea scrisurilor fiduciare. Aceasta în adevăr este o che-
stiune care aparține regulamentului care regulamentează această lege; însă
este bine să se pună oarecare bază care să fie în lege.

Am auzit pe D-l Cămărăşescu propunând un registru cu sușă. Aceasta nu
este bine, pentrucă registrele cu sușă au de scop în caz de bănuială, să se poată
alătură biletul de sugă ca să se vază dacă întradevăr este acela, gi aceasta în
cazul de faţă nu se va dovedi niciodată, căci biletul care circulă din mână în
mână ca monetă, se uzează şi atunci dispare acea margine bine tăiată şi prin
urmare poate să dispară acel mijloc de verificare în controale. Deaceea nu
este bine ca hârtia de bancă să fie dată din condicá cu su$ä. Cât pentru nume-
rotafiune, acesta este totdauna un secret, şi care nu trebuie să figureze nici
în lege, nici în regulament, Acesta este un secret care trebuie să fie cunoscut
numai de membrii comitetului, dar nu de toată lumea; gravarea în pasta hâr-
tiei a iscáliturei membrilor nu este o garantie, căci s’ar puteá fabrică mai multe
decât am comandat, Garantia care se întrebuinţează în alte ţări este că se ia
din regimente sub-ofiteri cari știu să scrie, şi se ţine o condică unde se zice că,
dela numărul cutare, au subscris de exemplu, Stan, dela numărul cutare a sub-
scris Vlad. Acesta în adevăr, este un control, pentrucă nici grifa, nici inscrip-
tiunea în pastă nu este un control mare, ci registre numerotate în cari se află
toate înscrisurile cu numărul lor gi subscrierea unor oameni inocenți cari nu
ştiu nici ce fac, nici ce au făcut,

Dar toate celelalte detaliuri cari sunt multe, nu trebuie să figureze în lege,
ci să se lase să figureze în regulament,

D-l raportor. Tocmai asà,

D-1 D. Sturdza. Domnilor, nu voiu vorbi mult în împrejurarea de faţă,
voiu numai să adaog câteva cuvinte la cele zise de onor, D-l Ion Ghica în pri-
vinţa iscăliturei. Amendamentul D-lui raportor spune că hârtia-monetă să fie

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 549
.x__II —]

subscrisă de trei membri. (red că este de nevoie ca să fie subscrisi în însuş
facsimile toţi membrii consiliului de administraţie. Acesta este un obiceiu care
se face în genere pe toate hârtiile-monete din alte ţări. In general, comitetul
care are această afacere în mână, întreg este facsimilat, şi aceasta este natural,
pentrucă el are să controleze acele subscrieri. Al doilea, cred că, de a formă un
comitet numeros, nu este bine, şi cred că, de se vor numi preşedintele Gredi-
tului urban, preşedintele Creditului rural, ministrul finanţelor, președintele
Çamerii de comerţ, şi de se vor num! şi 2 membri dela Cassa de depuneri şi con-
semnaţiuni, sunt opt inşi şi este destul. Vine acum chestiunea parafárei; tre-
buie în lege anume să fie prevăzut; pentrucă ce semnificare are această para-
fare? Ea are semnificarea aceea ca să poată controlă, într'un mod mai precis
că acea hârtie-monetă este bună iar nu falgificatá, si, prin urmare, nu este de
ajuns numai ca, tot ce este parafat, să fie pus în registru cu numărul corespun-
zător, căci acolo trebuie sá se dovedească că în registru s'a pus în adevăr cifra
aceasta, şi în proiectul făcut de mine am zis aceasta. Afară de aceste subscrieri
ale Consiliului cassei, bonurile vor purtă o cifră care se va păstră în registru
special, Este cu totul indiferent de cine se va pune acele cifre, se va pune de
un împiegat, sau cum este uzul în Germania, de un soldat, aceasta este indife-
rent, destul să fie pus de un om care poate să fie controlat, In Germania se pune
un soldat să facă aceasta, fiindcă soldatul este înregimentat, supus disciplinei
și altele; şi noi putem pune pe oricine o fi, dar, fără să fie în regulament speci-
ficat, rămâne sá ne gândim acum bine ce să facem ; registrul trebuie să se pre-
vază în lege, pentrucă altfel parafa nu are nici un sens; şi aş dori ca onor. D-1
raportor să binevoiască să modifice în sensul acesta amendamentul D-sale,

D-l raportor Boerescu. Domnilor, mai înainte vă voiu da citire unui amen-
dament al D-lui Leca, Iatä-l:

Sub-amendament

« In loc de preşedintele şi directorul Greditului funciar rural, să se zică:
« Preşedintele Creditului funciar urban şi Directorul Creditului funciar rural».
Mai este şi un amendament al D-lui Manolescu,

Sub-amendament

« Propun ca în comitet să figureze şi Directorul Creditului funciar urban».

Domnilor, voiu răşpunde, în puţine cuvinte, la toate obiecţiunile făcute,
Mai întâiu am onoare a vă spune că toate desbaterile cari vor urmă la art. 2,
sunt consecinţele dispozitiunilor cuprinse în art. 1; acolo s'a cuprins partea
constitutivá a legii, şi celelalte articole cari urmează sunt desvoltarea princi-
piului esenţial pus în art. 1.

Aşă dar, cei cari au combătut art. 1, sá nu pretindă ca sá ne contrazicem
în articolele următoare ; şi pot rágpunde D-lui Zisu că eu anume, când sustineam
pi prezentam amendamentele, nu făceam decât o lucrare identică aceleia fă-
cută de majoritatea delegaților, gi fiindcă nu este o chestiune de amor propriu,
ci este vorba de o lucrare serioasă, prea putin îmi pasă de forma cum 8e pre-
zintă, destul este să introducem niște îmbunătăţiri conform cu principiul adoptat
la art. 1. Prin urmare, eu unul le primesc şi le susţin, prea puţin îmi pasă dacă

www.dacoromanica.ro

550 C. I. BĂICOIANU

s'ar primi proiectul delegaților sau al alfora, destul să se primeagcá forma în
sine, îmbunăţăţirile ce am propus dela începuţ. Nu este chestiunea de cutare
sau cutare proiecţ; când ieri am susfinut că este necesar pentru Staf sá se emiţă
nişte scrisuri fiduciare cari sá inspire câţ mai mare încredere şi să nu vatäme
interesele, nu am fácut aceasta ca a doua zi să combaţem acele imbunätätiri
propuse, pentru cuvántul că nu s'a primit proiecţul meu, când acelaş principiu
se primeste în proiecţul modificat al guvernului.

Acum, în ceeace priveste detaliurile aplicării şi compunerii consiliului,
eu, Domnilor, am cäutat, condus de aceleaşi consideratiuni ca D-nii Ion Ghica
gi Sturdza, ca consiliul special să nu fie prea numeros şi, a doua conditiune,
să fie câf se poaţe mai independent de guvern gi să fie câte mai mulfe interese
identice înţre dânşii. Dacă puneam intreg consiliul Cassei de depuneri, se făceă
prea numeros; căci sunt 12 şi au destule ocupatiuni acolo, Am chibzuit dar că
este destul să fie reprezentaf prin 6 membri; dar, fiindcă președinţele Camerii
de comerţ se află între membrii consiliului, negresit că nu îl va alege pe dânsul;
asffel, al gaptelea membru este presedintele Camerii de comerţ, fiindcă trebuie
ca comerţul şi capitalul să fie reprezentat de cineva; gi n'am găsiţ că ar fi bine
ca acest consiliu să fie numif de guvern, ci mai bine să fie ales. Prin urmare,
sunt 7 membri. Acum, de ce s'a pus gi pregedintele gi directorul creditului rural
gi nu gi urban? Pentru cuvântul foarte simplu, că erà identitate de naţura in-
stitutiunii, eră vorba de ¿mobile rurale, nu este vorba a constitui ipoteci pe
cage; prin urmare, eră mai natural, mai logic, să băgăm în acest comitet pe
pregedintele şi directorul credifului funciar rural. Am vruf sá băgăm persoane
independente, nu funcţionari ai guvernului ; şi aceagía ca să prezinte o garantie
mai mare pentru posesorii de fitluri,

Apoi, Domnilor, când gi minisţerul a primiţ aceasta, de ce noi să ne facem
mai cafolici decâţ Papa? Asà dar vedeţi că sunt 10 membri, dintre cari 6 dela
Cassa de depuneri şi consemnatiuni, cu pregedintele camerii de comerţ fac
7, presedintele şi directorul creditului funciar rural fac 9 şi cu ministrul de fi-
nanţe, care este pregedintele acesţui comitet, fac 10. Mi se pare că este destul;
căci în practicä, când un consiliu este prea numeros, nu poate să lucreze. Va
vol onor. Senat să pue gi pe președinţele gi directorul credifului funciar urban,
poate s'o facă, însă nu se potrivesc insţiţuţiunile; acolo sunt cagse şi aici moşii;
deaceea, n'agi crede că este util gi practic să mărim prea mulf numărul acestor
membri,

Aceasta este în privinţa compunerii consiliului; el este compus în mod
agtfel ca să poatä lucrà gi să deá şi garantie posesorilor de titluri şi ca să fie
independent.

In privinţa confectionärii titlurilor, am omis detaliuri cari trebuie să fie
puse în regulament. Am zis că mai bine să fie în materia chiar a titlurilor gra-
vaţă subscrierea ministrului şi a doi membri; dacă ar fi tot consiliul iscăliţ,
ar fi ocupat toată hártia cu iscälituri. Este destul iscälitura a doi membri care
cu a ministrului fac frei. Vine şi parafa, acea parafá trebuie să fie trecutä în
registru ; cred că agffel de defalii trebuie să fie în regulamenţ; nu este nevoie
să fie în lege.

In privinţa celor zise de D-l Dimiţrie Ghica, că ar fi de dorif ca diviziunea
să fie mai mică, şi opiniunea comiţeţului delegaților a fost să înceapă dela 10,
20 şi mai înainţe, însă am väzut că este pus în proiect piesa de 5 franci pentru

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 551

tranzactiuni mici, și fiindcă o utilitate practică cereà să fie diviziunea de 5, am
adoptat-o, şi aceasta din cauza necesităţii. Pentru confecţionarea titlurilor
este destul ce s'a zis și să nu încărcăm legea cu lucruri de detaliu. Conform cu
aceste principii acele două amendamente, cari desvoltă mai bine articolul din
lege, sunt bune.

D-l Manolescu. Proprietăţile nu sunt numai rurale, fiindcă în proiect se
zice: imobile, şi deaceea am propus amendamentul meu.

D-l Al. Zisu. Regret foarte mult ca sá mai iau cuvântul, dar nu voiu obosi
Senatul gi voiu fi foarte scurt, Nu înţeleg sistemul care l-a adoptat D-l mini-
stru de finanţe: când propunem o îmbunătăţire să fim acuzaţi de opozitiune;
acest sistem de a răspunde la obiectiunea care se face de Senat şi a zice: «nu
este la locul său», este a nu răspunde la chestiune, este a eluda chestiunea,

In materia de faţă am avut drept ca să ridic chestiunea şi să întreb când
mă voiu prezentă cu biletul de 5 lei, și voiu avea a răspunde numai costul unei
telegrame care e 1 leu si 50 bani, mi se va da restul în argint? Am acest drept,
când un alt ministru mi-a declarat că interpretă altfel, ca să cer o declaratiune
clară din partea ministrului de finanţe. Vedeţi că n'am avut pretenţiunea ca
să trec la nemurire prin un amendament!

D-l Dim. Ghica. Nu împărtăşesc opiniunea onor. meu amic D-l Zisu, că
noi avem să votăm legi după declaratiunile ministrului.

Ministrul de azi declară că aşă a înţeles legea; vine mâine însă și inter-
pretează altmintrelea.

Pentrucă văd acest inconvenient şi ca o lege de importanţa celei de faţă,
să nu fie interpretată după voinţa ministrului, am cerut noi, în proiectul pri-
mitiv, ca mai multe dispozitiuni regulamentare să figureze în corpul legii chiar.
Profit de această ocaziune ca să spun opiniunea mea asupra chestiunilor cari
s’au ridicat în privinţa unui număr prea mare de membri, cari erau în con-
siliul de administraţie. Domnilor, cu cât veţi împărţi răspunderea asupra mai
multor capete, cu atât o să se aducă mai puţin zel. Aceasta o zic din experienţa,
pe care oricine dintre noi poate să o fi făcut în viaţa sa.

S'au ridicat obiectiuni de unii, că de ce să figureze în acest consiliu prege-
dintele creditului funciar rural? Poate să fie vreo antipatie pentru persoana
mea; însă nu admit să fie directorul creditului rural gi preşedintele dela cre-
ditul urban. Inţeleg, dacă voiti să amestecați creditul urban într'o chestiune
care este cu desăvârşire streină de aceasta, fiind vorba de afaceri de pământ,
atunci să puneţi pe ambii directori ca oameni mai competenţi, decât pe preşe-
dinţi, dar nu puneţi dintr'un loc pe preşedinte gi dintr'alt loc pe director, căci
atunci ar fi să ziceţi că vă displace președintele creditului funciar.

S'a vorbit asemenea despre părţile cele mai mici în cari poate să se dividă
această hârtie. Eu nu înţeleg ce scop a urmărit ministrul când a venit cu legea
de faţă. A venit ca să înlesnească tranzactiunile mici, sau a venit, cum cred,
în pozitiunea în care se află, ca să creeze o resursă pentru 30 milioane, pentru
a face plăţi neapărat simţite? Dacă a venit cu aceste 30 milioane ca o resursă,
atunci să nu se preocupe D-l ministru și D-l raportor de acea divisiune de hârtii
în parte aşă de mici; eu aş propune ca să nu ne coborám la piese mai mici de
10 franci.

Ar fi fost chiar mai bine să nu fie nici o hârtie mai jos decât 20 franci.
Cum voiţi d-voastră ca într'o operaţiune care de fel este migăloasă, să îndoiţi

35
www.dacoromanica.ro

552 C. I. BĂICOIANY
EE aa

numărul acestor hârtii? Căci dacă este vorba de trebuintele zilnice a fiecărui
om, atunci ar trebui sá vá scoborîti până la 1 franc.

Dacă însă este numai ca resursă financiará, márginiti-vá la cifra de 10
franci. Mai cu seamă că, dacă aţi admite cifra de cinci franci, aceasta fiind
imper, fárá soţ, este fot, de una condamnată în sistemul actual, şi pe cât se poate
e bine totdeauna să fie per. Cifra de 3 este foarte grea în tranzactiunile comerciale.

S'a vorbit asemenea despre garanţiile cari trebuesc luate pentru evitarea
fraudei. S'a spus, de exemplu, de unii, ca să se aplice grifá, iar de alţii să se pună
iscälitura care ar fi în adevăr cel mai bun lucru; dar să venim la practică. S'a
dovedit că puţini oameni sunt cari pot subscrie două sute de hârtii pe oră.
Eu am făcut această experienţă la Creditul funciar. Dacă credeţi dar ca mi-
nistrul sá iscălească acele bilete, atunci îi trebuie timp, ca să vedeţi dacă se
poate realiză dorinţa D-voastră. Dacă o persoană poate subscrie două sute de
hârtii pe oră, şi dacă ar puteà să se ocupe cu aceasta chiar de zece ori pe zi,
dar nu cred să se găşească un om de Stat, care are şi alte ocupatiuni, care să
subscrie necontenit, fără a se mai ocupă de ceva. După un calcul care am făcut,
o să-i trebuiască 150 ani!...

Acum să viu la grifá. Ea în adevăr, nu va fi nici o garanţie; se va puteà
imită de un evreu care face peceti; în 20 de minute poate să facă o asemenea
grifă.

Dar, Domnilor, sunt alte garanţii, spre exemplu, a figură semnături în
corpul hârtiei, la fabricarea sa. Am fost nevoiţi, Domnilor, să studiem această
chestiune la Creditul funciar, şi la alte societăţi din cari fac parte, ca să vedem
ce garanţie trebuie să luăm asupra falşului. Mai întâiu când hârtia este de
mână, se ia cu aceasta o garantie pozitivă, pentrucă nu este dat oricäruia de
a puteá face hârtie de mână; la aceasta este trebuinţă de un capital însemnat,
de o fabrică ce costă bani.

Pe urmă sunt pecetile uscate; cari şi acestea nu se pot cu înlesnire imită,
Apoi vine garanţia de căpetenie, numărul; şi când se înfățișează un număr
mare tot cu acelaș număr, sau când se prezintă prea adeseă, se poate controlă.
Cu semnăturile asemenea, cum a explicat D-l Sturdza, se poate controlă si
probă acelea cari sunt falşe.

Mă rezum, Domnilor, şi zic: că ag dor! ca această hártie-monetá să nu fie
mai mică decât 10 fr.; de și asemenea aş dori ca să nu se sporească numărul
membrilor de administraţie, căci cunoaşteţi proverbul român...

Doresc ca să se ia toate garanţiile putincioase în contra falgului; ca aceste
hârtii sá se facă la fabrici serioase, cari au titlul lor de fabrici cunoscute gi cu
credit, şi apoi să se distrugă acel tipar, acele plăci cari au servit la confectio-
narea hártiilor.

Cu cát dar garantia va fi prevázutá în corpul legii, cu atát aceste scrisuri
vor fi valorate, căci publicul va vedeá această garantie în dispozitiunile legii,
iar nu lágate la discretiunea unui regulament care ar puteă să înlăture vreuna din
garantii.

Voci. Inchiderea discutiunii.

D-l G. Leca. Cer cuvântul în contra închiderii discutiunii.

D-l raportor Boerescu. Domnilor, sunt mai multe amendamente asupra
cărora Senatul urmează a se pronunţă. Este amendamentul D-lui Manolescu
care zice:

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 558

« Propun ca în comitet să figureze şi directorul creditului funciar urban ».

D-l vice-preşedinte. Sunt cinci D-ni senatori cari susţin amendamentul
D-lui Manolescu ? — Sunt.

— Se pune la vot prin sculare şi şedere şi se respinge de Senat.

— Se dă citire amendamentului D-lui Leca, şi punându-se la vot prin scu-
lare şi şedere, se respinge.

— Se pune la vot amendamentul D-lui Boerescu la art. 2. şi se primeşte.

— Se dă citire art. 3 din proiectul guvernului:

Art. 3. In adestare de a se luă inscripţia ipotecară, de care se vorbeşte
la articolul următor, aceste bilete vor fi garantate printr'o ipotecă legală ge-
nerală asupra tuturor proprietăţilor imobile libere ale Statului, în valoare de
cel putin 60.000.000 lei si care ipotecă va rezulta din chiar faptul promulgării
acestei legi.

D-l raportor Boerescu. La acest art. 3 propun un amendament ca art. 4
în cuprinderea următoare:

« Art. 4. Biletele ipotecare sunt garantate, până la totala lor retragere din
«circulatiune, printr'o ipotecă, în I-iul rang, înscrisă asupra unor proprietăţi
« imobile libere ale Statului, în valoare de cel putin șase-zeci milioane lei.

« Numele imobilelor a se ipotecă se află cuprinse în lista aci anexată»,

D-l N. Lahovari. Ag dori o deslusire. In aceste imobile cari se destină pentru
asigurarea hârtiei se cuprind numai moşii ori şi binale?

D-l raportor. Neapărat că numai moşii.

D-l Cămărăşescu. Rog, ca acolo unde se zice că, numirea imobilelor se află,
în lista anexatá; să se zică: «în lista ce se va anexa» astfel fiind mai corect
pentrucă nu este lista încă anexată.

D-l prim-ministru. Primesc să se zică aceasta pentrucă nu e rău.

D-l raportor. Prea bine, se va zice aceasta.

— Se pune la vot art. 3 ca art. 4cu modificarea propusă şi se primește.

— Se citește precum urmează art. 4 din proiectul guvernului:

Art. 4. Indată după promulgarea legii de faţă, consiliul de verificare vorbit
mai Sus, în unire cu administraţia domeniilor, va dresă lista nominală de toate
proprietăţile libere ale Statului până la concurenţa de 60 milioane lei, gi va
face să se ia inscripţie ipotecară specială asupra fiecăreia din aceste proprie-
tăţi la tribunalul situatiunei imobilului, pentru întreaga sumă de 30 milioane.

Inscriptiunea se va luă de tribunalele respective după o simplă adresă a
consiliului de verificare, subscrisá gi de administratiunea domeniilor.

Evaluarea fiecărei proprietăţi se va face luându-se de bază mijlocia arendei
pe cei din urmă 10 ani şi înmulțită cu 15. i

Pădurile, în întindere mai mare de 100 pogoane, nu vor intră în această
estimatie, ci vor rămâneă libere de ipotecä.

D-l raportor Boerescu. Asupra acestui art. am format două amendamente
cari vor formà art. 5 şi 6, şi cari nu sunt decât desvoltarea art. de mai sus, iată
aceste amendamente:

« Art. 5. Indată după promulgarea legii de față, comitetul special de care
s'a vorbit mai sus, va proceda, în unire cu administraţia domeniilor, la evaluarea
tuturor imobilelor rurale a se ipotecà ».

« Evaluarea fiecărei proprietăţi se va face luându-se de bază mijlocia
arenzei pe cei din urmă zece ani, înmulțită cu cinsprezece. — Pădurile în în-

35*
www.dacoromanica.ro

554 C. I. BAICOIANU

tindere mai mare de 100 pogoane nu vor intră în această estimafie, ci vor ră-
mâne libere de ipotecä ».

Art. 6. « Inscriptiunea ipotecară se va face special asupra fiecărui imobil,
în favoarea detentorilor biletelor ipotecare, după o cerere care se va adresà
tribunalului situatiunii fiecărui imobil, subscris de către consiliul special gi
administrația domeniilor Statului. Această inscriptiune se va trece în detail
în liste speciale destinate pentru aceasta si, în rezumat, în registrul pentru in-
scripțiunea ipotecară ».

« Toate listele adunate vor formă registrul general al ipotecii biletelor
ipotecare, cari se va conservă de comitetul special al biletelor».

« Regulamentul biletelor va prescrie mai pe larg cele relative la acest re-
gistru ».

— Vedeţi, Domnilor, că scopul acestui amendament este mai întâiu ca in-
scriptiunile ipotecare să fie luate în mod pozitiv, si fiindcă derogam dela dreptul
comun s'a luat această dispoziţie prin lege; cât despre celelalte dispozitiuni
mai mărunte se lasă pe seama regulamentului.

D-] Cámárágescu. Aş dori să se specifice în lege: proprietăţile rurale.

D-l raportor. Se va face.

— Se pune la vot art. 4 cu amendamentul devenit art. 5 şi 6 gi cu explica-
tiilo făcute de D-l Cámárágescu şi se primeşte.

Se citeşte, precum urmează. art. 5 din proiectul guvernului:

Art. 5. Atât biletele ipotecare cât şi toate actele și procedurile ce va nece-
sită emiterea lor și luarea inscriptiunilor vor fi scutite de taxă de timbru sau
altele.

D-l raportor. Domnilor, aici am făcut ceva mai pe larg, să-mi permiteti a
vă citi amendamentul meu, ca art. 7.

Art. 7. Atât biletele ipotecare cât şi toate actele şi procedurile ce va ne-
cesită emiterea lor, gi luarea inscripfiunilor, ca şi vinderea ipotecilor, vor fi
scutite de orice taxă de timbru, înregistrare şi altele.

— Se pune la vot articolul 5 astfel modificat şi se primeşte ca art. 7,

— Se citeşte precum urmează art. 6 din proiectul guvernului.

Art. 6. Pe baza acestor ipoteci, guvernul este autorizat ca, îndată după
încheerea păcii, şi cel mai târziu întrun an dela acea dată, să contracteze un
împrumut în ţară sau în streinătate, până la 30 milioane efectiv, cu conditiu-
nile ce va puteă găsi mai avantajoase, şi în limitele legii pentru împrumutul
concesiunii Ploesti-Predeal.

Dacă însă împrumutul acesta nu se va putea efectuă în termen de doi ani
dela încheerea păcii, atunci ministerul de finanţe va scoate imediat si treptat
în vânzare imobilele ipotecare, astfel încât în termen de şapte ani, cel mult,
dela promulgarea legii de faţă, biletele emise să fie plătite şi retrase din cir-
culatiune.

Dil raportor Boerescu. Aici, Domnilor, am onoare să vă prezint un amen-
dament ca art. 8, iată ce am tăcut:

Art. 8. « Dacă, până în doi ani dela promulgarea legii de faţă, guvernul
va puteà contractà un împrumut fn condițiuni avantajoase, el va puteà re-
trage din circulatiune parte sau toate biletele ipotecare, plătindu-le pe valoarea
lor nominală, adäogatä cu 10 la sută mai mult peste acea valoare ».

« Dacă însă un aşă împrumut nu se va puteà efectuà în termenul prescris,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1977 9090

comitetul special va scoate imediat și treptat în vânzare imobilele ipotecate,
astfel ca, în termen de $ ani cel mult dela promulgarea legii de faţă, biletele
emise să fie retrase din circulaţie».

Domnilor, mai întâiu vedeţi că legea aveà un caracter care nu eră avan-
tajos pentru scrisurile acestea, pentrucá ziceă, «doi ani dela încheerea păcii»,
şi prin urmare eră ceva incert. Este adevărat că se zicea că în 7 ani dela pror
mulgarea legii biletele să fie retrase din circulaţie; dar cine ştie, pacea poate să
se închee târziu, şi atunci guvernul ar fi nevoit să vânză într'un an sau doui
bunurile sale pe preţuri scăzute pentru a retrage din circulaţie scrisurile,

Am crezut dar că este mai bine asà, adică, dacă guvernul va puteà să retragă
scrisurile acestea cât mai curând gi treptat. Şi dacă timpul va fi favorabil, gu-
vernul să poată contractă un împrumut cu condițiuni mai avantajoase; este
bine să-i dăm autorizaţie de acum ca să plătească si să retragă aceste titluri,
Aceasta mi s'a părut că este un expedient mai sigur şi mai eficace. Iar pe de altă
parte termenul de 7 ani mi s'a părut prea mult, dela promulgarea legii, şi am
făcut ca în loc de 7 ani, să se pună 3 ani; —se înţelege că odată ce această
ipotecă se face, trebuie să lași aceluia care conservă actele ipotecare, facul-
tatea s'o poată retrage, ca la termen să înceapă a efectuă vânzarea spre a se
retrage scrisurile, Qdată ce aceste bilete se vor retrage sau prin împrumut sau
prin vânzare, se înţelege că scrisurile trebuiesc plătite conform cu art. 1 cu 10
la sută, mai mult peste valoarea lor nominală ; ele se vor retrage și se vor arde.
Acesta este sensul amendamentului meu.

O voce. Sá se mai citească odată.

D-l raportor citește din nou amendamentul d-sale.

D-l N. Cămărășescu. Domnilor, am ca ultim aliniat la acel articol să propun
un amendament.

D-l preşedinte al consiliului. Domnilor mă unesc cu amendamentul D-lui
Boerescu, căci în adevăr are avantaje. Afară numai de termenul de 1 an şi de
4 ani pe care-l găşesc scurt, şi consimt de a se pune 2 şi 7 ani; fiindcă, Dom-
nilor, multă lume este preocupată ca nu cumva Situafiunea să nu se imbuná-
täteascä curând gi să se vânză proprietăţile Statului cu un prea mare scăzăr
mânt ; iar cu termenul de 7 ani este o [atitudine destul de mare încât ne poate
da garanţii că nu va págubi asà de mult Statul cu vânzarea moșiilor. Mai vârtos
dacă veţi pune în loc de doi, un an; ca sá se facă un împrumut veţi greș), căci
în doi ani sunt sigur că se poate amelioră pieţele Europei, dar întrun an nu
este siguranţă că se vor amelioră acele pieţe. Deaceea vă rog, Domnilor, să
primiţi termenul de 7 gi de ? ani.

D-l vice-președinte. Domnii delegaţi vor binevoi a se pronunţă asupra
amendamentelor.

D-l M. Athanasiu. Ceeace aveam de zis, a zis D-l ministru. Eu voiam să

cer tot termenul de 2 ani si de 7 ani pentru aceleași considerafiuni.
— Comitetul delegaților se consultă.

D-l raportor B. Boerescu. Comitetul delegaților a primit modificările pro-
puse de D-l ministru ca termenul de împrumut să tie de 2 ani iar în loc de 5 ani
să se pue 6 ani pentru retragerea biletelor ipotecare.

D-l Cămărășescu. Eu văd că s'a luat în consideraţie legea votată de Adur
nare gi nu văd art. $, nu ştiu de se va propune.

D-l prim-ministru. Luám angajamentul să punem.

www.dacoromanica.ro

556 C. I. BAICOIANU

— Se pune la vot art. 6 ca art. 8, cu amendamentul primit de Guvern,
şi se primeşte.

— Se dă citire, precum urmează art. 7 din proiectul guvernului:

Art. 7. Acest împrumut va ti destinat exclusiv pentru plata acestor bilete
ipotecare, prin instituirea unei bănci naţionale de scont si circulatiune, căruia
numerarul realizat prin acest împrumut va servi de stok metalic, şi asupra
căruia, va trece obligatiunea de a achită a vista şi al pari bilete ipotecare emise
în temeiul acestei legi.

D-l raportor. Iată gi amendamentul ce propun ca art. 9 în lege, în locul
suscititului articol din proiectul guvernului:

Art. 9. Vânzarea acestor imobile se va face înaintea consiliului special
al biletelor, după legea din 31 Martie 1868.

Preţul însă al vânzării se va plăti integral şi numai în bilete ipotecare,
evaluate cu 10 la sută mai mult peste valoarea lor nominală.

Biletele ipotecare retrase, în orice mod, din circulaţiune, se vor depune la
comitetul special, care le va anulă şi le va arde, conform regulamentului biletelor.

— Se pune la vot art. 7 devenit art. 9 cu amendamentele si se primeşte.

Se citeşte art. 8 din proiectul guvernului.

Art. 8. In consecinţă guvernul va fi dator să elaboreze un proiect de lege
pentru înfiinţarea acestei bănci, pe care-l va supune Corpurilor Legiuitoare
la cea mai apropiată sesiune.

In acest proiect se va regulă totodată si modul plăţii anuităţii acestui
împrumut de 30 milioane, repartizându-se între Stat şi banca de scont şi cir-
culatiune, căreia se va trece și parte din veniturile afectate la amortizarea
împrumutului. '

D-l raportor. In locul acestui articol iată ce amendament propun ca art. 10:

Art. 10. Guvernul va fi dator să elaboreze un proiect de lege pentru în-
fiinfarea unei bănci de scont gi circulatiune, pe care-l va supune Corpurilor
Legiuitoare la cea mai aproape sesiune.

In acest proiect se va regulă totodată şi modul plăţii anuitätii împrumu-
tului de 30 milioane, repartizându-se între Stat şi banca de scont şi circula-
tiune, căreia se va trece şi partea din veniturile afectate la amortizarea îm-
prumutului. i

D-l Boerescu. Domnilor, tot ce s'a crezut și ce se crede că este folositor
ca să mărească creditul acestor bilete ipotecare, este aceeace propunem, ca să
se poată schimbà aceste bilete cu biletele de bancă cari prezintă mai multe
garanții. Când banca de scont si circulatiune se va infiintá, independent de
faptul actual, atunci ca să poată schimbă aceste bilete ipotecare, si astfel
creditul acestora se va mări, şi Statul atunci toate biletele ipotecare schimbate
de bancă le va desfiintà.

N'am crezut de cuviinţă să se redacteze altfel, ci numai că nu se angajază
la nimic, decât că biletele ipotecare se pot schimbă cu biletele de bancă, care
se va înfiinţă cât mai curând.

Acesta este un mijloc financiar foarte practic ca să se poată menţine cre-
ditul şi circulatiunea biletelor ipotecare.

D-l Manolake Kostaki. Bine, Domnilor, până acum am crezut că discutăm
legea hârtiei-monetă, şi văd că deodată se improvizează ideea pentru fnfiin-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 557

A ——————————————

farea unei bănci de scont gi circulatiune, şi se vorbește de o dispozitiune anume
cum că aceste bilete ipotecare vor puteà fi schimbate pe biletele băncii de scont.

Vă mărturisesc că-mi este imposibil a pricepe o dispozifiune prin antici-
patiune într'o lege care este dejá, dispozitiune în privinţa organizării unei
viitoare bănci, care Dumnezeu știe când şi în ce condițiuni ea se va stabili.

Mai întâiu este ştiut, Domnilor, că o bancă de scont și circulatiune nu se
va stabili în România decât în condițiuni foarte normale, atunci când creditul
public va îi mai bine stabilit decât astăzi. Al doilea, nu putem şti de mai 'nainte
ce capital va servi de bază la constituirea acelei bănci de scont și circulafiune,
va fi de 19 milioane, de 20, de 30? Vedeţi că este un ce necunoscut. Apoi cum
voiti D-voastră ca printr'o dispozitiune trecătoare din legea actuală, totodată
să împovărăm acea viitoare institutiune cu 3Q milioane a acestor efecte? Vă
desfid ca să-mi arătaţi vreo lege de hârtie-monetă care s'a votat în o ţară din
lume, care să pună în combinaţiune cunoscutul cu necunoscutul, să poată
amestecă două operaţiuni cari sunt de o natură cu totul diferită.

Alta este când funcţionează o bancă de scont gi de circulatiune, alta este
când se cunoaşte ce capital are acea bancă, şi alta este când se ştie ce îndatoriri
se pune acelei bănci. Dar cum voiţi că de acum să dati acelei bănci o povară
de 30 milioane? Eu cred că acest articol este de prisos, căci mai întâiu trebuie
să vedem dacă aceia cari vor primi concesiunea băncii, dacă lor le va conveni
să intre într'o tranzactiune cu hârtiile acestea. De vreme dar ce D-voastră de
mai 'nainte-i puneţi această povară, orice formare de bancă are să se lovească
de dispozitiunea acestei legi. Prin urmare aveţi a împiedică în momentul oportun
înfiinţarea acestei bănci. Şă nu compromitem dar viitorul, viitorul să se lase
degajat; va conveni interesului societăţii sau interesului Ştatului de a intră
într'o combinatiune oarecare, atunci vor intră, dar nu trebuie să anticipäm
de mai 'nainte, aceasta ar fi în contra interesului Ştatului, acela de a puteă să
înfiinţeze o bancă de scont şi de circulatiune.

Pentru aceste cuvinte, sunt în contra acestui articol gi cer suprimarea lui.

D-l Alexandru Zisu. Domnilor, pe lângă cele zise de onor. D-1 lepureanu,
voiu zice şi eu câteva cuvinte: vă aduceţi aminte de declaratiunile Principelui
Dimitrie Ghica, D-sa eri ca delegat a zis: «dacă simt o ugurare când sunt silit
a admite acest greu proiect în împrejurările de astăzi, este că văd începutul
visului meu de aur, adică vinderea moșiilor Ştatului pentru retragerea acestor
hârtii din circulatiune ».

Apoi dacă D-voastră, veniţi şi puneţi acest principiu salutar în lege, atunci
unde mai rămâne realizarea acestui principiu dacă vorbiti de acea bancă?
Căci după cum a zis onor. D-1 lepureanu, ce are a face aceste hârtii cu banca
de scont şi de circulatiune? Mă iertati, faceţi o adevărată confuziune printr'a-
ceastă dispozitiune, căci la art. 2 aţi prevăzut ca aceste bilete să se retragă
din circulafiune prin vindere de moşii, şi aci dispuneţi altfel.

D-l Dimitrie Sturdza. Domnilor senatori, eu gândeam că acest art. 7 nu
are să mai revie în discutiunea onor. Şenat, căci după cum se eliminase din
proiectul D-lui Çämärägescu, speram că această afacere este terminată. Acum
că vine în proiectul guvernului, aşi dori să spun câteva cuvinte. Qrice lege
trebuie să se ocupe de obiectul ei, căci a se ocupă de un obiect strein, aceasta
ar fi un lucru trecător şi superficial. Acum când ne ocupăm de hârtia monetă,
când trebuie să căutăm a-i da O mare siguranţă, venim gi ne ocupăm de un

www.dacoromanica.ro

558 Ç. I. BĂIGOIANU

alt obiect cu totul separat, acela al înfiinţării unei bănci de scont şi de
circulatiune.

Este văzut, când se va infiintá banca de scont şi circulatiune, ea va cäutà
sá introducă principiul despre care vorbește articolul din proiect, pe când dacă
veţi pune acum această dispozitiune în lege prin anticipatiune, ea are să aducă
chiar dela început o lovitură înființării băncii de scont gi circulatiune, pentrucă
o bancă care va fi fundată pentru a retrage hârtia-monetă, va fi o bancă care
va fi fundatä pe discredit, iar nu pe credit. Prin urmare acest articol este contra
înfiinţării băncii de scont şi circulatiune. Afară de aceagta, acest articol are
să lovească gi hârtiile acestea, gi iată cum: hârtiile acestea cari ne asigură D-l
ministru de finanţe că au să aibă credit pentru că ele sunt garantate pe pro-
prietätile cari se vor vinde şi cu banii ce se vor luă au să se retragă, aceste scri-
suri zic au să-și piarză creditul, când pe urmă vine un alt articol tot în această
lege care zice să se fondeze o bancă care să retragă aceste bilete. Nu vedeţi
D-voastră că cu aceasta nu faceţi altceva decât luaţi cu o mână ceeace daţi cu
cealaltă? Si atunci publicul are să zică: «nu este adevărat că are să răsplă-
tească aceste bilete prin vinderea ipotecilor, toate acestea nu sunt decât nişte
fantasmagorii ».

Si atunci hártia-monetá nu se va scontá cu siguranta cu care pretindeti
D-voastrá.

Mă mir cum D-l raportor nu vede că acest articol privitor la bancă are sá
să lovească chiar dela început hârtia aceasta de discreditul cel mai mare!

D-l prim-ministru I. Brătianu. Nu, fiindcă, cum zice onor. D-l Sturdza,
această măsură financiără este ceva rău, este ceva defectuos şi vicios, nu se
poate sprijini cineva pe dânsa şi îi căutăm proptele, nu! Ci pentru că onor. D-l
Sturdza, şi cu alţi mulţi ca D-sa, au venit să arunce discreditul asupra acestei
măsuri financiare chiar dela început, gi au căutat să bage bănuiala, au inspirat
teroarea că noi avem să introducem sistema asignatelor, că voim să facem din
această măsură provizorie, o institutiune, un mijloc de a bate necontenit hârtie-
monetă gi a cheltui prin acest mijloc bogăţia ţării! Deaceea a crezut gi Ca-
mera gi D-l Boerescu şi eu, că trebuie să arătăm şi mai mult celor bănuitori că
acesta nu este decât un mijloc cu totul trecător în fața nevoilor, şi că îndată
ce situatiunea va deveni normală, avem să transformäm aceasta într'un îm-
prumut. Până atunci, fiindcă astăzi ne aflăm într'o situatiune anormală, am
avut recurs, ca Statul să emită deadreptul bilete, fiindcă nu este o bancă de
scont şi circulatiune. Dacă ar fi fost asemenea bancă, atunci am fi avut re-
curs la ea. Si în Cameră, în comitetul delegaților, s'a cerut să se prevadă for-
marea unei asemenea bănci; şi aceasta se vede că a făcut să nască bănuială
în spiritul D-lui Sturdza şi al amicilor D-sale că acest sistem de hârtie ce prevede
această lege are să se perpetueze.

Nu, Domnilor! Deaceea se şi pune chiar în lege obligatiunea, ca, îndată,
la cea întâiu sesiune, să se voteze un proiect de lege pentru înfiinţarea unei
bănci de scont gi circulatiune gi că îndată ce se va face împrumutul, care prin
lege este destinat a trage din circulatiune biletele, să se treacă această opera-
tiune împreună cu împrumutul la bancă, ca nu cumva să rămână în bănuială
onor. D-l Sturdza, că, guvernul, în loc să întrebuinţeze acel împrumut în
retragerea biletelor să-l intrebuinteze în alte cheltueli.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEÇARE DIN 1877 559

Onorabilul D-l M, Kostaki, a lăşat să se înţeleagă că n'am puteà face o
bancă de scont şi circulatiune decât când va fi Societatea noastră într'o stare
prosperă. Intelegem să se zică ca să nu avem pretentiunea sá se facă ase
menea bancă în momentul de războiu; dar Domnilor, toate băncile şi, mai
toate institutiunile de credit, cele mai mari, au luat naştere tocmai în împreju-
rări grele.

D-l D. Sturdza. Neg aceasta.

D-l prim-ministru. Cu toate că eşti om de carte, însă cărţile sunt contra
d-tale.

D-l Manolake Kostaki. Napoleon I după biruintele cele mari a instituit
banca,

D-l prim-ministru. Nu este aşă, a instituit banca tocmai fiindcă nu aveà
bani. Si la 48 institutiunile de credit s'au înmulţit în Franţa tocmai fiindcă eră
mare criză. Atunci s'a format banca de scont şi circulatiune şi altele,

Şi fiindcă pentru onor. D-l Sturdza au mai mare autoritate faptele petrecute
în Germania, îi voiu face D-sale această întrebare: Creditul funciar în Ger-
mania când s'a instituit? In stare de prosperitate, ori când toată nobilimea din
Prusia eră ruinată? Tocmai când este lipsă de numerar vin şi se formează casse
puternice, căci când nu e lipsă, fiecare poate să facă faţă la nevoile sale.

Deaceea zic că noi trebuie să facem bancă, şi rău am făcut de nu am în-
fiinţat-o ; fiindcă însă nu eram destul de familiarizați cu aceste idei, nu puteam
să înţelegem foloasele institutiunii de bancă. Eu am zis la 1866 gi 1868 tuturor
Domnilor capitalişti de atunci, astăzi nu simţiţi trebuinţă şi deaceca nu faceţi
o bancă, dar o să vină vremea că o sá o simtiti, profitati de aceste momente
când este belşug de aur, să constituim o bancă de circulaţie, ca să devină un
rezervor pentru timpii grei cari o să vină; atunci nimeni nu simfeá nevoia
aceasta, pentrucă aveá punga plină, astăzi însă, toată lumea simte trebuinţă.
Dar, este adevărat, în timp de războiu nu o să puteţi formă, iar îndată ce va
trece războiul, o să trecem din criză în criză, şi o să simţim necesitatea aceasta,
Trebuie dar şi pentru aceasta să se pună în lege ca să fie obligator pentru gu-
vern, ca să formeze o bancă; legea gade de ani întregi şi cu toate acestea, nu
s'a făcut nimic. Deaceea zic că de o parte să se vadă, nu numai înăuntru, dar
și în streinătate, că noi ne ocupăm de creditul nostru. Ei bine, dejă a zburat
în streinătate că ţara Românească a ajuns să aibă trebuintä de asignaţii, şi
ca să nu se vatăme creditul ţării, trebuie să vadă și streinii chiar prin măsurile
luate în lege că nu sunt în ţara aceasta oameni cari ar vol să introducă alt sistem
decât din acelea cari sunt astăzi în Europa, că am făcut aceste bilete numai ca
un expedient în faţa unei nevoi, gi că îndată ce vom scăpă de nevoi, vom tran-
sformă această datorie în alte datorii, vom face împrumut şi vom retrage aceste
bilete din curs. Sustin dar amendamentul în partea întâi, iar partea a doua
trebuie schimbată.

D-l Al. Zisu. Curios lucru că tocmai teoria care o arată D-l ministru, invo-
când-o în favoarea înfiinţării într'un termen cât se poate mai scurt a unei bănci
de scont şi de circulaţie, se întoarce contra D-sale. Dacă noi printr'un amen-
dament, am fi înfiinţat -banca aceasta, aş înţelege argumentele D-lui ministru,
dar ce facem noi prin acest amendament în privinţa acestei bănci?

D-l prim-ministru. Emitem o dorinţă, punem o obligatiune ministerului.

D-l Manolake Kostaki. Dar dacă nu vrea capitaliştii...

www.dacoromanica.ro

560 C. I. BĂICOIANU

— ————_û——————…—_————

D-l prim-ministru, Te roagă.

D-l Al, Zisu, Sunt acum cel putin 4 ani când toată lumea a voit bancă
de scont și circulaţie. Care este însă cauza că nu o avem? Sunt propuneri cari
au venit şi s'au respins? Ca să se facă este destul acest amendament? O să
atragă el pe capitalişti? Apoi iată ce se poate întâmplă, ca tocmai aceea co
voiti D-voastră să grăbească venirea băncii, are să fie o piedică, dacă orice
bancă de scont şi circulaţie are să primească biletele ipotecare cu 10 la sută
mai mult decât valoarea lor. (Intreruperi).

S'a amendat Domnule raportor proiectul ?...

D-l raportor, La rândul meu vă voiu răspunde.

D-l Al, Zisu, Ce va să zică la rândul meu?... Le luaţi toate în glumă!...
Acum, oricum ar fi, dacă în adevăr este suficient ca sá se pună un amendament
în o lege în care să se zică că are să fie o bancă de scont, pentru ca acea bancă
să vină îndată și să vorbim ca cum ar fi existat, şi am şi văzut rezultatele ei
bine-făcătoare, atunci dati-mi voie să vă spun cá nu e serios şi că D-voastră
distrugeti ceeace aţi făcut în lege până acum. Mă raportez la D-l Dim. Ghica
care cred că va răspunde mai serios decât D-l raportor, mă raportez la ceeace a
ținut D-sa şi ceeace a crezut D-sa prin vânzarea moșiilor ipotecate,

D-l ministru de finanţe, Este aceasta în lege.

D-l Al. Zisu, Apoi unde mai este? Este și împrumut, este și vânzare, este
si bancă, e de toate!..,

Apoi, o să facem şi pod peste Dunăre cu hârtiile acestea! (Ilaritate).

Poate şi jonctiuni să faceţi ca până în sfârșit, mai ştiu eu!

Eu nu ştiu ce este între D-l ministru de finanţe şi D-l raportor, ce este di-
mineafa, nu este seara, dacă vá infelegefi noaptea între D-voastră, atunci noi
nu ştim ce să mai facem! Sunt reprezentant al colegiului D-voastră, Domnule
ministru, şade rău ca alegătorii mei...

D-l vice-preşedinte, Intraţi vă rog în discuţie.

D-l Al, Zisu, Aceasta este glumă Domnule preşedinte. — Si zic încă odată,
dacă este vorba să lucrăm serios, bine; dacă este vorba să glumim, atunci să
facem glume.

S'a pus un principiu salutar ca să se tragă biletele din circulaţie prin vin-
derea ipotecilor; acum mi se spune că s'a pus şi una şi cealaltă, adică bancă,
Eu unul cred că pe lângă relele ce conţine această lege, cel puţin conţine în
oarecari dispoziţii un început bun de remediu, adică de a scăpă pe viitor de
aceste rele care apasă asupra țării. Prin urmare, dacă ar fi vorba de bilete de
bancă şi de vânzarea moşiilor, eu optez pentru vânzarea moşiilor.

Vă rog dar Domnilor să respingeţi acest amendament,

D-l Boerescu raportor, Domnilor, la impacienţa D-lui Zisu voiu vorbi
foarte rece, deosebirea este că D-sa este călduros, şi în materii de finanţe cäl-
dura nu poate aveă loc. (Ilaritate).

Domnilor, majoritatea comitetului delegaților a făcut un contra-proiect
pe care D-l Zisu l-a susţinut tot cu căldura cu care-l combate astăzi. Acum ce
s'o fi întâmplat de ieri până astăzi, aceasta nu este treaba mea.

Domnilor, ca să vedeţi că acest amendament este întocmai ca art. 20 din
proiectul comitetului, vă voiu da citire. Iată-l:

Art. 20. « Mai 'nainte de acestă epocă, posesorii acestor scrisuri pot, de
vor voi, să le preschimbe dela Stat, pe valoarea lor nominală, sau contra de bi-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 561

lete ale băncii de scont şi circulafiune, care se va înfiinţă, sau contra oricăror
altor titluri de efecte publice ce ar ave Statul.

« Scrisurile, astfel retrase, se vor anulă conform regulelor prescrise la vale >.

Iată acum gi amendamentul:

Art. 10. Guvernul va fi dator să elaboreze un proiect de lege pentru în-
fiinfarea unei bănci de scont şi circulatiune, pe care-l va supune Corpurilor
Legiuitoare la cea mai aproapiată sesiune.

In acest proiect se va regulă totdeodatá și modul plăţii anuităţii impru-
mutului de 30 milioane, repartizându-se între Stat si banca de scont şi circu-
lafiune, căreia se va trece şi partea din veniturile afectate la amortizarea îm-
prumutului.

— Apoi, mi se pare că mai clar nu poate să fie decât această dispozitiune
a proiectului pe care atunci D-l Zisu a aprobat-o. Este chestiunea de a face ca
aceste titluri să aibă cât mai mult credit posibil.

Am căutat prin toate mijloacele să le dăm acestor titluri garanţii speciale
prin ipoteci, căci s'a aprobat în lege ca în termen de 6 ani să se vânză ipotecile.-
Apoi, s'a autorizat guvernul să poată face un împrumut după doi ani dacă se
va puteă. Apoi o dispozitiune foarte bună care va contribui la încrederea ce
trebuie să inspire aceste titluri, este chestiunea biletelor băncii de scont și
circulatiune.

Acum D-l lepureanu, din punctul de vedere al aşezării, vine și spune, de
ce amestecați două lucruri diferite: biletele acestea ipotecare și banca, Dacă
ar fi în adevăr că se regulamentează şi se pune la un loc două lucruri de natură
diferită prin acest proiect prin care se stabileşte scrisurile ipotecare, că adică
am formă o bancă de scont şi circulafiune, ar fi fost o erezie financiará; dar
n'am făcut aceasta,

Şi care a fost scopul nostru pe care l-am exprimat în amendamentul no-
stru care l-am citit?

Scopul a fost ca să declarăm că institutiunea de bancă de scont şi circu-
latiune, este o institufiune reclamatá de trebuinfá și de toţi. A fost timpul,
și am avut onoare să spui aceasta, dar D-l lepureanu n'a luat parte la discuţia
generală, — am spus zic că a fost timp când se credea că banca de scont şi cir-
culatiune este o institufifne rea; a fost un timp sub Vodä-Çuza când un proiect
deasemenea natură a căzut în secţiuni mai în unanimitate, pentrucă s'a con-
fundat biletele de bancă, cu biletele ipotecare. Atunci am văzut că spiritele
nu erau pregătite, nu erau elemente îndestule ca să înţeleagă utilitatea unei
bănci,

Astăzi lucrurile au progresat, în chestiunea de faţă, ce rău poate face
băncii când se va menţionă în această lege ca să se înfiinţeze banca de scont
și circulatiune în o epocă cât se poate mai apropiată? Vă pot arătă că sunt
legi cari să cuprindă o dispozitiune streină, dar care are o legătură cu acea lege,

Aci se exprimă o dorinţă; această dorinţă este afirmatä ca un interes
practic şi ca un credit ce este de a se da acestor bilete ipotecare.

Şcopul a mai fost ca banca de scont si circulafiune să poată îi însărcinată
cu operaţiunea, retragerii acestor bilete ipotecare, când se va înţelege cu gu-
verhul, şi astfel să vadă publicul depe acum că biletele ipotecare s'ar puteá
transformă, şi schimbă în contra biletelor de bancă care au o valoare sigură și
o circulatiune mult mai bună decât oricare bilete. Aceasta este o posibilitate

www.dacoromanica.ro

562 c. I. PĂICOIANU
TO CL

care s’ar pute efectuă și nu în prejudiciul și defavoarea băncii; din contra, eu
cred că această dorință va contribui de a ridica încrederea. Al doilea, i se im-
pune oare băncii cum a înţeles D-l Zisu, ca ea să schimbe neapărat biletele de
bancă în contra biletelor ipotecare? Nici decum ; a înţeles rău, poate că modul
de a se exprimă n'a fost destul de clar, dar a putut oricine să vază din acest
proiect că depinde de înființarea băncii şi de legea care o va înfiinţă si de na-
tura ei, ca guvernul să poată însărcină cu retragerea acestor bilete. Ge rău ve-
defi în aceasta. Numai acela că aceste bilete vor ave un credit și mai mare.

Modul cum este redactat amendamentul explică lucrul mai bine căci a
putut să fie o confuziune.

Domnilor, acest articol nu este contrar ştiinţei, ci este de natură a inspiră
mai multă încredere biletelor ipotecare, astfel cum s'a redactat si s'a primit
şi de D-l ministru de finanţe.

D-l prim-ministru şi ministru de finanţe I. Brătianu. Domnilor, onor. D-l
Zisu, zice: nu voiu să primesc acest articol fiind că ceeace voiu eu este să se
vânză proprietăţile cât mai curând, şi face apella D-l Dimitrie Ghica. Nu cred
că, D-l Dimitrie Ghica are această dorinţă, şi că D-sa plecând dintr'un punct
de vedere că Ştatul este rău proprietar, să meargă până acolo încât cu orice
pret si cât mai curând să voiască să ne scăpăm de moșii şi să le vindem degeaba.
Aceasta a fost preocuparea Çamerii ca nu cumva să fie nevoit Ştatul, chiar
găsind alte mijloace, să vânză cu orice preţ moșiile în criza actuală, care este
criză economică nu financiará, fiindcă nu s'au tăcut recolte. Çe zice proiectul?
Çä dacă guvernul va găsi un împrumut de 30 milioane în condițiuni avanta-
joase să retragă aceste bilete, sau să vândă proprietăţi, însă se poate să vânză,
atunci când poate sá le vânză mai avantajos. Ce mai zice legea? Gă dacă se va
face împrumutul de 30 milioane, şi înființându-se banca de scont şi circula-
tiune, această operaţiune de retragerea biletelor ipotecare să treacă asupra
băncii. Acesta va fi un mare avantaj pentru compania care o înfiinţă banca,
căci îndată i se dă o operaţiune foarte însemnată, gi i se măreşte stocul său.

Domnilor, eu cred că nu poate să aducă nici o vătămare această dispozi-
tiune din lege, ci din potrivă are să inspire acestor bilete mai multă încredere,
gi se potoleste şi îngrijirile publicului ca nu cumva în câţiva ani să se vânză
proprietăţile pe nimic, şi astfel să poată să profite Vreo coaliţiune care s'ar
puteă face.

Voci. Inchiderea discufiunii.

D-l Manolake Kostaki. Cer cuvântul contra închiderii.

D-l vice-președinte. Aveţi cuvântul contra.

D-l Manolake Kostaki. Domnilor, nimeni n'a vorbit până acum asupra
amendamentului -din nou, amendament al D-lui Boerescu; însuşi D-sa va ex-
plicat, că este o modificare însemnată cum s'a redactat acum şi de cum eră
mai înainte. Intâiu a fost preschimbarea obligatorie, acum este facultativă...

D-l prim-ministru. Tot facultativă eră şi mai înainte şi acum, decât s'a
făcut articolul mai clar.

D-l Manolake Kostaki. Acum se discută amendamentul din urmă, în contra
căruia nimeni n'a vorbit.

Nu se poate închide discutiunea, fiindcă D-l ministru n'a răspuns nimănui...

Voci. Inchiderea discuţiunii.

Se pune la vot închiderea discutiunii.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 563

Voci. Minoritate.

D-l vice-președinte. Să facem contra-probă.

D-l Manolake Kostaki. Ce contra probă, dacă n'aţi avut majoritate, dá-ne
cuvântul, ne ţineţi toată vara și măcar nu ne lăsaţi să vorbim în asemenea
chestie.

D-1 vice-preşedinte. Poftim, aveţi cuvântul.

D-l N. Drosu (pentru explicafiune). Să tie încredinţat, atât D-l raportor
cât şi D-l ministru, că nu intercalánd un articol strein materiei ce ne preocupă,
va atrage capitalurile în ţară, ci numai strictă observare a legilor va ridica
creditul ţării; aceasta nu s'a păzit nici cu legea rurală nici cu legea rentei, do-
vadă că tragerea la sorţi a obligaţiilor rurale în anul acesta, nu s'a făcut, gi rás-
cumpărarea de rentă asemenea nu s'a făcut deși proprietăţi ale Statului s'au
vândut pentru acest scop.

D-l Man. C. lepureanu. Domnilor, voiu probă că argumentele emise nu
sunt la locul lor. Ce ne-a spus D-l raportor și D-l ministru? Ne-a zis, nu este
obligatorie o asemenea dispozitiune pentru banca ce va veni, si că noi toţi
simţim nevoia unei bănci de scont și de circulatiune, prin urmare ce rău se
face dacă se pune în lege o asemenea dispozitiune. La aceasta răspund: nu este
nevoie a se pune această dispozifiune într'o lege, aceasta nu angajează întru
nimic Camerile şi guvernele viitoare de a înfiinţă astfel banca de scont și
circulaţiune. Trebuie să ştim însă mai întâiu dacă vor îi primite ofertele ce se
vor prezentă. O asemenea bancă nu se va puteă înfiinţă decât numai atunci
când capitaligtii vor fi puşi de acord cu interesele lor, și iaräg când interesele
publice vor fi asemenea de acord. Prin urmare o dispozitiune de asemenea na-
tură, care nu este obligatorie ci numai facultativă, ea nu are ce căută în lege,
Că guvernul va puteă trece retragerea acestor bilete băncii; dar de cine atârnă
aceasta, de guvern? Nu, Domnilor, această operaţiune atârnă de trei agenţi,
de guvern, de aceia cari vor face banca şi de detentorii de hârtii. Acești dar
trei agenţi trebuie consultaţi. Aci dar este inconvenientul, nu putem a-i con-
sultă pentrucă acești oameni nu sunt încă născuţi, nu știm cine are să fie con-
cesionarii băncii şi detentorii acelor obligaţiuni; nu putem dar să punem o
dispoziţiune prin anticipație.

V'am probat dar gi inconvenientul ce are această dispozitiune, precum
v'am probat asemenea că este şi inoportună.

Domnilor, vă aduceţi aminte că de o lună de zile de când se mina che-
stiunea aceasta. D-voastră v’ați silit a convinge, a inspiră publicului încrederea
cum că biletele ipotecare, cum le-aţi numit, sunt garantate prin o ipotecă de
60 milioane asupra proprietăților Statului, care se vor vinde, gi cu banii ce se
vor luă se vor retrage acele bilete şi deodată veniți şi ziceti că ipotecile rămân
la dosar, şi că infiinfafi o bancă de scont şi circulatiune care să adune acele
bilete. Apoi în aceeaş lege două măsuri are să facă ca publicul să nu crează
nici într'una nici într'alta. Prin urmare trebuie să urmaţi angajamentelor luate
prin articolele votate până acuma, luându-se de bază ipoteca Statului de 60
milioane, nu puteţi retrage garanţia dată prin articolele precedente cari s'au
votat. Al doilea ziceti D-voastră că voiti sá înfiinţaţi o bancă. Apoi cu ce ca-
pital are să se facă acea bancă?

Dacă în Belgia unde comerţul este de zece ori mai mare decât la noi şi
capitalul băncii deabea se suie la 20 sau 30 milioane, la noi prin urmare nu va

www.dacoromanica.ro

564 C. I. BĂICOIANY

fi mai mare decât de 10 milioane. Apoi cu acele 10 milioane voiti D-voasträ
sá faceţi faţă la aceste 30 de milioane care au să fie în circulatiune?

Nu vedeţi că retrageti garanţia ipotecară reală care au acele bilete, şi le
dati o garantie iluzorie?

Deaceea în fața garanţiei care a-ţi dat-o în articolele precedente, acest art.
privitor la bancă nu mai are loc şi cer suprimarea lui.

Se cere închiderea discutiunii gi punându-se la vot se primește.

Se dă citire înc'odată amendamentului D-lui Boerescu și se pune la vot
prin bile.

D-nii senatori proced la vot.

D-l Vice-preşedinte. Rezultatul votului este:

Votanţi . . . . . . . . . . . 48
Majoritate absolută . . . . . 24
Bile albe . . . . . . . . . . 21
Bile negre. . . . . . . . . . 25

Amendamentul s'a respins.

D-l Leca. S'a respins amendamentul, prin urmare rămâne a se pune la vot
articolul din lege.

D-l Cămărăşescu. Cer sá se mai citească ceeace s'a vot adineaori, gi să se
citească și acest articol din proiect ca să vedem dacă nu este tot acelaș lucru.

D-l prim-ministru. Domnilor, nu înţeleg cum zic unii că articolul acesta
din lege este tot așă ca celălalt articol. Art. 6 care l-aţi votat vorbește de un
împrumut de 30 de milioane, şi ce zice art. 8 ? zice că, când se va face acest
împrumut şi se va înfiinţă banca aceea, bonurile de 30 milioane care au sá se
retragă, au să aducă la dânsa, nimic mai mult nimic mai puţin. Care este banca
care să nu vrea ca îndată să aibă un stoc? Si dacă va li de exemplu 5 milioane,
să mai aibă 30 milioane cu care să retragă hârtiile.

Mai multe voci. La vot, la vot.

Voci. Punefi la vot, Domnule preşedinte, articolul din proiectul guvernului.
Se pune articolul la vot prin bile cu o mică modificatiune făcută de D-l
raportor precum urmează:

Art. 8. Guvernul va fi dator să elaboreze un proiect de lege pentru fnfiin-
tarea unei bănci de scont si circulatiune pe care îl va supune Corpurilor Le-
giuitoare la cea mai apropiată sesiune.

In acest proiect se va regulă totdeodată şi modul plăţii anuitätii acestui
împrumut de 30 milioane. repartizându-se între Stat si banca de scont şi cir-
culatiune, căreia se va trece si parte din veniturile afectate la amortizarea
împrumutului ».

D-nii senatori proced la votarea acestui articol astfel redactat ca art. 10.

D-1 Vice-pregedinte. Rezultatul votului este cel următor:
Votanti. . . . . . . . . . . 47

Bile albe pentru . . . . . . 27
Bile negre contra . . . . . . 20

Senatul a fncuviintat articolul.
D-l raportor. După art. 8 vine art. 9 din proiect.
D-l N. Cămărăşescu. Am un articol înainte.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 565

Şedinţa din 4 Iunie, 1877
(Urmare)

D-l raportor. Conform cu art. de mai sus, este şi un alt articol care poartă
numărul 11. Art. 9 al guvernului este cel următor:

Art, 9. « Biletele ipotecare, cari s'ar fi uzat prin circulafiune, se vor schimbă
în altele noui, purtând acelaş număr, de către consiliul de verificare, fără nici
o plată. Atât schimbarea cât şi anulareă biletelor uzate se va face cu paza ace-
loragi formalitäti cerute de art. 2 pentru verificarea gi punerea lor în circulaţie ».

Vă citesc acum şi amendamentul meu ce-l propun ca art. 11 în lege, în
locul art. 9 de mai sus:

Art. 11. Biletele ipotecare, cari s'ar fi uzat prin circulafiune, se vor schimbă
în altele noui, purtând acelaș număr, şi fără nici o plată. Titlurile noui, con-
fectionate după regulile prevăzute la art. II, se vor predă celui în drept de către
ministrul de finanţe; iar titlurile uzate se vor anulă, contorm celor zise la
art. IX».

D-1 G. Leca. Avem art. 9 în discufiune, prin care se zice că biletele cari
se vor uzà să se preschimbe ; eu zic că tot deodată sá se retragă din circulafiune.
Eu cred că nu va fi o mare pagubă dacă biletele cari se vor uză le vom trage
fără a le mai înlocui.

Deaceea, să ştergem o parte din acest articol şi să zicem: «biletele uzate
se vor retrage din circulaţie».

D-l ministru de finanţe. Poate că se face o conspirație și le rupe pe toate!

D-l G. Leca. De teamă ca să nu se facă abuzuri, propun ca articolul să se
redacteze astfel ca, biletele ipotecare uzate în circulaţiune, să se anuleze după
formalitätile cerute la art. 2.

D-l raportor. Dar ce-i dă în loc? (Râsete).

D-l prim-ministru. Intotdeauna se vine cu comitetul de lichidare; apoi,
din nenorocire, comitetul de lichidare a făcut astfel încât sá nu fie un control
serios. Dar, aci fiindcă ne-am învăţat minte, s'a luat la toate institutele măsuri
ca controlul să fie serios,

In legea de faţă, dela început până la sfârşit, rămâne acelaş comitet, şi
dacă credeţi că, când se va preschimbă acele hârtii uzate, se va face abuz, apoi
de ce nu presupunefi că o sá se facă abuz dela început?

Domnilor, în toate ţările lumii, biletele, fiindcă nu sunt obligaţiuni cari
să nu circule, se poate chiar dela a treia zi să se uzeze, să cadă jos într'o apă,
şi cum voifi să nu poată fi schimbate ca în toate părţile lumei? Dacă controlul
nu este suficient, trebuiă să spuneţi dela început ca să se facă mai bun.

D-l D. Sturdza. Eu cred că acest articol este cu totul de prisos, şi iată pentru
ce: ce fel de hârtie are să fie aceasta din care are sá se confectioneze hârtia-
monetă? Are să fie hârtie bună, adică tare, de cânepă, făcută nu la fabrică
de vapor, ci la fabrică cu mâna, asà încât hârtia să nu se strice când umblă în
circulatiune, întocmai cum sunt cele ruseşti și prusiene. Prin urmare, când
aceste hârtii n'au să circule indefinit, ci au să se retragă peste șapte ani de zile,
nu este necesar să se preschimbe. Fiecare om, care va ţine în mână aceste hârtii,
nu are decât să o ţină bine, şi chiar dacă s?o rupe, se poate lipi cu o altă hârtie,
după cum am văzut în Germania, şi se poate vedeă că este originală,

Cer dar suprimarea acestui articol, pentrucă la noi aci în ţară, unde am

www.dacoromanica.ro

500 Ç. I. BAIÇQIANU
EE — — — — Pr

vázut atátea lucruri... nu má tem de abuzul Ce se face de comitet, ci de un alt
abuz, despre care să binevoiti a má ascultă. Care este siguranţa cea mai mare
că nu se va emite hârtii mai mult de 30 milioane? Siguranţa este a nu tipări,
acolo unde se confectioneazä, decát strictamente atátea cáte trebuie ca, dupá
confectionarea lor, cligeurile gi plácile sá fie zdrobite gi stricate, pentru ca sá
nu se poatá face altele. Si, Domnilor, trebuie sá ne dám seama de aceagtá ma-
nipulare: în tipografie are să se tipărească cu toate semnăturile membrilor;
prin urmare acolo trebuie îngrijire pentru ca să nu se tipărească mai multe
de câte au a se emite. Aceasta este, fără îndoială, îngrijirea cea dintáiu; apoi
vine numerile şi parafa... |

D-l N, Manolescu, Apoi, acesta este esentialul.

D-l D, Sturdza, Nu vá impacientati, Domnule Manolescu ; eu am mai multă
competinţă în această chestiune, şi deaceea eu am explicat aceasta mai întâiu,

Acestea dar, Domnilor, sunt aşigurările cari se dă în toate ţările unde se
fac hârtii; se strică mai întâiu plăcile, ca să se ştie că numai există nici o fi-
ţuică din acea hârtie. Dacă D-voastră veţi ridică acest control, şi dacă nu veţi
imprimă numărul într'o tipografie specială, adică dacă numărul se va pune în
Bucureşti la cassa de depuneri gi consemnafiuni, atunci numărul are să fie
prost, gi agtfel fiind, cum aveţi să controlati biletele cele false?

Este eroare că se poate strică o hârtie făcută de mână, de cânepă, şi mai ales
în 7 ani. Dacă voiti să ţineţi aceste hârtii în veci, atunci este altceva, atunci
nu este exact ce zice legea că se vor retrage, şi aceasta nu este permis nici gu-
vernului, nici D-lui raportor.

Pentru aceste motive, eu cred că acest amendament este de prisos, şi că
el va da loc la abuzuri, şi dacă se va primi, nimenea nu are să creadă că nu se
va emite mai multe hârtii decât acele prevăzute prin lege. Prin urmare, rog
pe Senat să respingă acest amendament.

D-l prim-ministru |, Brătianu, Din nenorocire, acei cari susţin proiectul
dau ocaziune acelora cari vor să cadă, să caute mijloace ca acest proiect să
nu se poată execută. Qnor. Domnule Sturdza, D-ta, care esti asà de competinte,
vei şti că nu le tipărim la Paris; facem hârtia în fabrici speciale, cliseurile însă
vor fi sub controlul comitetului. (um credeţi D-voastră că se va face? Se va face
Domnilor, așă cum se face în toată lumea. D-l Sturdza ştie că se face de hârtie,
astfel încât nu se poate strică.

Dar vine un copil şi o rupe. Dumnealui zice: s'o cârpească! Ei dar, dacă
este ruptă sau stricată astfel încât nu se nai poate cârp!? Trebuie să îl schimb.
Aşă se face în toate ţările din lume; nu se găseşte nici una în care omul să nu-şi
poată schimbă biletul stricat.

Apoi, eu cred că consiliul pe care l-aţi numit dă mai multă garanţie decât
chiar acele consilii dela bănci, sub al căror control am văzut, din nenorocire
bănci dând faliment.

Dacă D-voastră n'ati admite un bilet ştricat sá se poată schimbă, atunci
le-aţi discredită cu desăvârşire. Eu cred că dacă ati avut încrederea a acordă
confecţionarea a 30 de milioane, n'o să aveţi acum neîncredere pentru câteva
sute de mii de îranti.

D-l N, Lahovari, Pe lângă cele zise de onor. D-l Sturdza, voi adăogă numai
atâta că D-l Kogălniceanu, când a întocmit obligatiunile rurale, a pus de a
stricat. toate machinele.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 567

D-1 Kogălniceanu, ministru de externe. Dar ce are a face obligatiunile
rurale cu acestea?

D-l raportor B. Boerescu. Cred, Domnilor, să închidem discutiunea, fiindcă
exemplul D-lui Lahovari se poate aplică la obligaţiuni cari sunt cu totul de o
altă natură, iar nu la aceste titluri cari sunt destinate a circulă din mână în
mână, la fiece moment. Ar fi o adevărată spoliatiune să laşi pe un om săi se
prăpădească hârtia gi să nu-i poţi da alta în loc.

— Se cere închiderea discutiunii, şi, punându-se la vot, se primeşte.

— Se pune la vot amendamentul propus la art. 9, şi se primeşte ca art. 11
în lege.

D-l Cămărăşescu. Voiu să propun aci un articol în cuprinderea următoare,
şi ca art. 12 în lege:

Art. 12. « Nici o altă viitoare a doua emisiune de hârtie nu va aveà loc
mai înainte de retragerea şi anularea, prin ardere, a tuturor biletelor de
30.000.000 ».

— Se pune la vot acest amendament prin sculare şi şedere, şi se primeşte
de Senat.

— Se dă citire precum urmează, art. 10, din proiectul guvernului, şi care
va figură ca art. 13 în lege:

Art. 10. « Falşificatorii acestor bilete, cum şi toţi aceia cari vor fi contribuit
la emiterea unei sume mai mari de bilete decât cele prevăzute prin legea de
faţă, se vor pedepsi conform art. 112 şi următorii din codul penal».

D-l raportor. Domnilor, după acest articol, am onoare a vă propune un
amendament care va formă un nou articol 14:

Art. 14. «La deschiderea fiecăreia sesiuni ordinare, ministrul de finanţe
va expune, în rezumat, Corpurilor Legiuitoare, starea biletelor ipotecare, şi
le va comunică, totdeodată, raportul ce-i va adresă pe fiecare an comitetul
special al biletelor >.

Tot asupra acestui punct şi D-l Cămărăşescu a mai propus un amendament.

(Citeşte amendamentul acesta).

Vedeţi că și amendamentul D-lui Cămărăşescu conţine tot aceeaș idee
ca şi amendamentul comitetului, cu deosebire numai că al comitetului este
mult mai explicit.

— Se pune la vot amendamentul d-lui Cămărășescu, şi se respinge.

— Se pune la vot amendamentul comitetului, de mai sus, şi se primește.

— Se mai citește, precum urmează, un nou articol introdus de D-l raportor,
care să formeze art. 15:

Art. 15. «Se deschide ministerului de finanţe un credit de 300.000 lei,
pentru toate cheltuelile ce se vor ocazionă cu confecţionarea biletelor ipotecare. »

D-l Drosu. Deşi sunt contra legii, totus găsesc că cifra de 300.000 este
exagerată, socot că 100.000 este de ajuns.

D-l prim-ministru. Puneţi 100.000, nu mă opun. Dacă nu va ajunge, tot
D-voastră o să plătiţi.

D-l raportor. Se va pune suma numai de 100.000 lei.

— Se citeşte următorul articol adiţional, propus de d-l raportor ca art. 16:

Art. 16. « Un regulament special, dat sub formă regulamentelor de admi-
nistratiune publică, va prescrie mai pe larg orice alte măsuri relative la execu-
tarea legii de faţă».

p 36
www.dacoromanica.ro

568 C. I. BĂICOIANU

— Acest articol punându-se la vot, se primeşte de Senat.

D-l Cămărăşescu. Domnilor, am să mai propun un articol final, gi iată
cauza: Am fost întrebat de mulţi, ca senator, să le spun dacă legea aceasta
are efect retroactiv.

Deaceea propun acest amendament pentru ca să vá pronuntati D-voastră
asupra lui, gi care să formeze art. 17 din lege.

Iată amendamentul:

Art. 17. Legea de faţă nu va avea efect retroactiv.

Voci. S'a discutat această chestiune.

O voce. Nici o lege nu are efect retroactiv.

D-l vice-președinte. Să se pronunţe comitetul delegaților!

D-l raportor. Domnilor, comitetul delegaților a respins acest amendament.

D-l D. Sturdza. Eu ca delegat nu-l resping, precum nici propunătorul lui
D-l Cămărășescu, iarăș delegat. Prin urmare nu ziceţi că comitetul îl respinge.
(Zgomot).

D-l raportor. Majoritatea-l respinge.

— Se pune la vot prin bile acest amendament, şi rezultatul votului este
cel următor:

Votanti. . . . . . . . . . . 47
Majoritate absolută . . . . . 24
Voturi pentru . . . . . . . . 29
Voturi contra . . . . . . . 18

D-l vice-preşedinte. S'a primit amendamentul. Acum voiu pune la vot
legea în total.

D-l D. Sturdza. Domnilor, art. 73 din regulament zice că îndată ce legea
este preschimbată, nu se poate votă în aceeaşi zi.

O voce. A aderat D-l ministru la toate amendamentele.

D-1 M. Gherman, secretar, dă citire art. 73 din regulament.

D-l D. Sturdza. In privinţa acestui articol, cer să se facă o nouă discuţie
generală.

O voce. A aderat guvernul.

D-l D. Sturdza. In regulament nu este nici un articol în care să fie zis că
dacă ministerul a aderat la amendamente să nu se mai aplice art. 73.

Eu reclam aplicarea art. 73 şi D-voastră, Domnule preşedinte trebuie să-l
aplicaţi. E

D-1 preşedinte al Consiliului. Nu mai este amendament când guvernul
şi-l însușeşte.

D-] vice-președinte. Acum vom proceda la vot.

D-1 N. Cämäräsescu. Protestez în contra acestei violári a regulamentului
şi má voiu abtine dela vot.

D-] vice-presedinte. Regulamentul zice la art. 73:

Art. 73. « Dacă unele din amendamente sunt incuviintate şi unele din ar-
«ticolele proiectului respinse, atunci votarea asupra intregului proiect, se face
« în altă zi, după o nouă dezbatere generală, fără a se mai puteá face vre un
«nou amendament.

« Intre aceste două şedinţe va trebui să treacă cel putin o zi.»

Consultând biuroul, gi afară de d-l Cämäräsescu, m'am informat că Se-
natul totdeauna a procedat cum am propus eu, fiindcă îndată ce aderă gu-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 569

vernul, nu mai sunt amendamente, şi se votează legea în aceeaşi zi. Așă s'a
urmat totdeauna. Pun dar la vot; cei ce sunt pentru uzul constant de a se pune
imediat legea la vot să ridice mâna.

Senatul a adoptat vechea procedare de a se votă chiar astăzi. Pun dar la
vot legea cu bile.

— Se procede la votarea legii următoare în totul, astfel cum s'a admis
de Senat si de guvern:

LEGE

pentru emisiunea de bilete ipotecare în sumă de 30 milioane lei

Art. 1. Ministerul de finanţe este autorizat a emite bilete ipotecare până
la suma de 30 milioane lei.

Aceste bilete vor fi la purtător; ele vor aveà cursul obligatoriu şi se vor
primi în plată de toate casele publice cu valoarea lor al pari.

Ele se vor retrage din circulaţie într'un timp determinat, când, atunci,
li se va socoti zece la sută mai mult peste valoarea lor nominală.

Art, 2. Biletele ipotecare se vor emite în bucăţi de 5, 10, 20, 50, 100 gi 500
lei, şi se vor fabrică cu aceleaşi condițiuni ca și biletele de bancă, sub controlul
ministerului de finanţe.

Ele vor aveă gravate în corpul lor semnăturile facsimile a ministrului de
finanţe și a doi din membrii consiliului special, şi vor fi parafate, prin serji, cu
subscrierea manuală a câte unui impiegat, trecută într'un registru special, şi
conform regulamentului acestor bilete. Se vor redă apoi comitetului special,
care le va verifica și le va înapoia ministerului de finanţe, spre a le pune în
circulatiune.

Art. 3. Consiliul special al biletelor ipotecare, care va aveà reşedinţa sa
la comitetul Cassei de depuneri şi consemnaţiuni, se va compune din 6 membri
aleși de acel comitet, de preşedintele gi directorul Creditului funciar rural gi
de președintele Camerei de comerţ din Bucureşti. — Ministerul de finanţe
va face parte din acest consiliu, și-l va prezidă când va luă parte la lucrările
sale.

Art. 4. Biletele ipotecare sunt garantate, până la totala lor retragere din
circulatiune, printr’o ipotecă, în I-iul rang, înscrisă asupra unor proprietăţi
imobile libere ale Statului, în valoare de cel puţin şase-zeci milioane lei,

Numele imobilelor a se ipotecà se află cuprinse în lista ce se va anexa aci.

Art. 5. Indată după promulgarea legii de față, comitetul special de care s'a
vorbit mai sus, va procede, în unire cu administraţia domeniilor, la evaluarea
tuturor imobilelor rurale a se ipotecă.

Evaluarea fiecărei proprietăţii se va face luându-se de bază mijlocia arendei
pe cei din urmă zece ani, înmulțită cu cincisprezece. — Pădurile în întindere
mai mare de 100 pogoane nu vor intră în această estimatie, ci vor rămâneă
libere de ipotecä.

Art. 6. Inscriptiunea ipotecară se va face special asupra fiecărui imobil,
în favoarea detentorilor biletelor ipotecare, după o cerere care se va adresă
tribunalului situatiunei fiecărui imobil, subscrisá de către consiliul special gi

36*
www.dacoromanica.ro

570 C. 1. BAICQIANU

administraţia domeniilor Statului. Această inscriptiune se va trece în detail
în liste speciale destinate pentru aceasta, şi în rezumat, în registrul pentru
inscriptiunea ipotecarä.

Toate listele adunate vor formà registrul general al ipotecii biletelor ipo-
tecare, cari se vor conservă de comitetul special al biletelor.

Regulamentul biletelor va prescrie mai pe larg cele relative la acest registru.

Art, 7. Atât biletele ipotecare cât și toate actele şi procedurile ce va nece-
sită emiterea lor, gi luarea inscriptiunilor, ca şi vinderea ipotecilor, vor fi scu-
tite de orice taxă de timbru, înregistrare şi altele.

Art. 8 Dacă, până în doi ani dela promulgarea legii de fafá, guvernul va
puteă contractă un împrumut -în condițiuni avantajoase, el va puteă retrage
din circulatiune parte sau toate biletele ipotecare, plátindu-le pe valoarea lor
nominală, adăogată cu zece la sută mai mult peste acea valoare.

Dacă însă un aşă împrumut nu se va puteà efectuà în termenul prescris,
comitetul special va scoate imediat şi treptat în vânzare imobilele ipotecate,
astfel ca, în termen de 6 ani cel mult dela promulgarea legii de faţă, biletele
emise să fie retrase din circulaţie.

Art. 9. Vânzarea acestor imobile se va face înaintea consiliului special
al biletelor, după legea din 31 Martie 1868,

Preţul însă al vânzării se va plăti integral gi numai în bilete ipotecare,
evaluate cu 10% mai mult peste valoarea lor nominală.

Biletele ipotecare retrase, în orice mod, din Circulafiune, se vor depune
la comitetul special, care le va anulă şi le va arde, conform regulamentului
biletelor.

Art, 10. Guvernul va fi dator să elaboreze un proiect de lege pentru fnfiin-
tarea unei bănci de scont şi circulatiune, pe care-l va supune Corpurilor Le-
giuitoare la cea mai apropiată sesiune.

In acest proiect se va regulă totodată și modul plăţii anuitätii împrumu-
tului de 30 milioane, repartizându-se între Stat şi banca de scont gi circula-
tiune, căreia se va trece gi partea din veniturile afectate la amortizarea îm-
prumutului.

Art. 11. Biletele ipotecare, cari S'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimbă
în altele noui, purtând acelaş număr, şi fără nici o plată. — Titlurile noui, con-
fectionate după regulele prevăzute la art. 2, se vor predă celui în drept de către
ministrul de finanţe; iar titlurile uzate se vor anulă, conform celor zise la ar-
ticolul 9.

Art. 12. Nici o altă viitoare a doua emisiune de hârtie nu va aveà loc mai
înainte de retragerea şi anularea, prin ardere, a tuturor biletelor de 30.000.000.

Art. 13. Falgificatorii acestor bilete, cum şi toţi acei cari vor fi contribuit
la emiterea unei sume mai mari de bilete decât cele prevăzute prin legea de
față; se vor pedepsi conform art. 112 şi următorii din codul penal.

Art. 14. La deschiderea fiecărei sesiuni ordinare, ministrul de finanţe va
expune, în rezumat, Corpurilor Legiuitoare, starea biletelor ipotecare, gi le va
comunică totodată raportul ce-i va adresă pe fiecare an comitetul special al
biletelor.

Art, 15. Se deschide ministerului de finanţe un credit de 100,000 lei, pentru
toate cheltuelile ce se vor ocazionă cu confecţionarea biletelor ipotecare,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 571

Art. 16. Un regulament special, dat sub forma regulamentelor de admini-
straţie publică, va prescrie mai pe larg orice alte măsuri relative la executarea
legii de faţă.

Art. 17. Legea de faţă nu va aveà efect retroactiv.

D-l vice-preşedinte. Rezultatul votului este:

Votanti. . . . . . . . . . . 49

Bile albe . . . . . . . . . . 81

Bile negre. . +. . . . . , . . 18
Senatul a primit legea.

Anexa Nr. 45
ADUNAREA DEPUTATILOR

Şedinţa din 7 Iunie, 1877

Acum la ordinea zilei avem proiectul de lege amendat de Senat, pentru

emisiunea de 30 milioane hártie-monetá.
D-l M. Schina, raportorul comitetului de delegaţi ai sectiunilor. dá citire

următorului raport şi proiect de lege:

Domnilor deputaţi,

Comitetul delegaților D-voastră compus din D-nii:

D. Giani la secţiunea I
St. Parusef » » II
P. Cernătescu » » III
P. Buescu » » V
N. Dimancea » » VI
R. Pătărlăgeanu » » VII si
Subscrisul » » IV

în majoritate a luat în consideratiune legea pentru emiterea de bilete ipotecare
în sumă de lei 30.000.000, votată de Senat în şedinţa din 4 Iunie anul curent,
în minoritate a fost numai D-l P. Buescu.

Majoritatea a admis legea astfel cum s'a votat de Senat, fără nici o modi-
ficare,

Această lege votată de Senat a modificat în total redactiunea mai multor
articole din legea votată de Cameră la 20 Maiu anul curent, lăsând însă ca ele

să cuprindă aceeaş idee.
Această lege se desparte însă în principiu de legea votată de Cameră în

următoarele puncte:

1, Admite o primă de 10% asupra biletelor ipotecare, plătibilă la retra-
gerea lor din circulafiune.

2. Fixeazá intrun mod mai pozitiv epoca retragerii biletelor din circula-
fiune, gi

3. Nu dá efect legii decât dela promulgarea ei.

Aceste trei esentiale modificári le-a admis majoritatea comitetului pentru
motivul că cea dintáiu va înlesni circulatiunea acestor bilete ipotecare prin
prima de 10 % ce se oferă purtătorilor lor; iar prin cea de a doua se dă o garantie
mai reală pentru retragerea acestor bilete din circulatiune. In cât priveşte a

www.dacoromanica.ro

572 C. I. BĂICOIANU

treia modificare, majoritatea comitetului a admis-o deasemenea, găsind că
este just şi echitabil ca o lege să nu lovească în drepturi câştigate şi creditorii
din trecut, fie ai Ştatului, fie ai particularilor, să nu fie expuşi a primi în locul
numerarului la care au drept, o hârtie care are să sufere o depreciere oarecare,
după fluctuatiunile cursului zilei.

Pe lângă aceste modificäri s'a introdus şi nouă articole, cum este acela
prin care se dispune că nici o altă emisiune de hârtie nu va aveă loc înainte de
retragerea și anularea prin ardere a tuturor biletelor de 30.000.000; acela prin
care se impune ministrului de finanțe obligafiunea de a expune Corpurilor
Legiuitoare, la deschiderea fiecărei sesiuni ordinare starea biletelor ipotecare.

Se mai prevede încă un credit de 100 mii lei pentru confecţionarea bile-
telor ipotecare şi facerea unui regulament special, în care se prescrie orice alte
măsuri relative la executarea legii.

Qu aceste modificári am onoare, în calitate de raportor, a supune la apro-
barea [D-voastră legea votată de Senat.

Raportor, M, Schina,

PROIECT DE LEGE
Pentru emisiunea de bilete ipotecare în sumă de lei 30,000,000

Art. {. Ministrul de finante este autorizat a emite bilete ipotecare până la
suma de 30 milioane lei.

Aceste bilete vor fi la purtător; ele vor aveá curs obligatoriu gi se vor
primi în plată de toate cassele publice cu valoarea lor al pari.

Ele se vor retrage din Circulafiune întrun timp determinat când atunci
li se va socoti 10 la sută mai mult peste valoarea lor nominală,

Art. 2. Biletele ipotecare se vor emite în bucăţi de 5, 10, 20, 50, 100 gi 500
lei, şi se vor fabrică în aceleaşi condițiuni ca si biletele de bancă, sub controlul
ministrului de finanțe.

Ele vor aveă gravate în corpul lor semnăturile facsimile a ministrului de
finanţe şi a doi din membrii consiliului special, şi vor fi parafate prin serii cu sub
scrierea manuală a câte unui împiegat trecut întrun registru special şi con-
form regulamentului acestor bilete, se vor predă apoi comitetului special, care
le va verifică şi le va înapoiă ministrului de finanţe, spre a le pune în circulaţie.

Art. 3. Consiliul special al biletelor ipotecare, care va aveă reședința sa
la comitetul cassei de depuneri și consemnaţiuni se va compune din: şase
membri aleşi de acel comitet, de preşedintele gi directorul creditului funciar
rural, si de preşedintele camerii de comerţ din Bucureşti.

Ministrul de finanțe va face parte din acest consiliu şi-l va prezidă când
va luă parte la lucrările sale.

Art. 4. Biletele ipotecare sunt garantate până la totala lor retragere din
circulatiune, printr'o ipotecă, în întâiul rang înscrisă asupra unor proprietăţi
imobile libere ale Statului, în valoare de cel puţin G0 milioane lei.

Numele imobilelor a se ipotecă se află cuprinse în lista ce se va anexă aci.

Art. 5. Indată după promulgarea legii de faţă, comitetul special de care
s'a vorbit mai sus va procedă în unire cu administratiunea domeniilor la eva-
luarea tuturor imobilelor rurale a se ipotecă.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 573

yx á—>— A _Á —_ —__ _____________ A DL a

Evaluarea fiecárei proprietáti se va face luándu-se de bazá mijlocia arenzii
pe cei din urmă 10 ani înmulțită cu 15. Pădurile în întindere mai mare de 100
pogoane, nu vor intră în această estimatie şi vor rămâneă libere de ipotecă.

Art. 6. Inscriptiunea ipotecară se va face special asupra fiecărui imobil,
în favoarea detentorilor biletelor ipotecare după o cerere care se va adresă
tribunalului situatiunea fiecărui imobil, subscrisä de către consiliul special și
administratiunea domeniilor Statului.

Această inscriptiune se va trece în detaliu, în liste speciale, destinate
pentru aceasta, şi în rezumat în registru pentru inscriptiuni ipotecare.

Toate listele adunate vor formă registrul general al ipotecii, biletelor ipo-
tecare, care se va conservă de comitetul special al biletelor.

Regulamentul biletelor va prescri mai pe larg cele relative la acest registru.

Art. 7. Atât biletele ipotecare, cât gi toate actele şi procedurile ce va ne-
cesită emiterea lor şi luarea inscriptiunilor, ca şi vinderea ipotecelor, vor fi scu-
tite de orice taxă de timbru, înregistrare şi altele.

Art. $. Dacă până în doi ani dela promulgarea legii de faţă, guvernul va
puteă contractă un împrumut în condițiuni avantajoase, el va puteă retrage
din circulatiune parte sau toate biletele ipotecare, plătindu-le pe valoarea lor
nominală, adăogată cu 10 la sută mai mult peste aceá valoare.

Dacă însă un asà împrumut nu se va puteă efectuà în termenul prescris,
comitetul special va scoate imediat şi treptat în vânzare imobilele ipotecate,
astfel ca în termen de 6 ani cel mult dela promulgarea legii de faţă, biletele
emise să fie retrase din circulatiune.

Art. 9. Vânzarea acestor imobile se va face înaintea consiliului special al
biletelor, după legea din 31 Martie 1868. Preţul însă al vânzării se va plăti in-
tegral şi numai în bilete ipotecare, evaluate cu 10 la sută mai mult peste va-
loarea lor nominală.

Biletele ipotecare retrase, în orice mod din circulatiune, se vor depune
la comitetul special, care le va anulă și le va arde, conform regulamentului
biletelor.

Art. 10. Guvernul va fi dator să elaboreze un proiect de lege pentru înfiin-
tarea unei bănci de scont şi circulatiune, pe care-l va supune Corpurilor Le-
giuitoare la cea mai apropiată sesiune.

In acest proiect se va regulă totodată gi modul plăţii anuităţii imprumu-
tului de 30 milioane, repartizându-se între Stat şi banca de scont şi circula-
tiune, căreia i se va trece şi parte din veniturile afectate la amortizarea îm-
prumutului.

Art. 11. Biletele ipotecare cari s'ar fi uzat prin circulafiune, se vor schimbă
în altele noui purtând acelaș număr și fără nici o plată. Titlurile noui, confec-
tionate după regulele prevăzute la art. 2, se vor predă celui în drept de către
ministrul de finanţe, iar titlurile uzate se vor anulă conform celor zise la art. 9.

Art. 12. Nici o altă viitoare a doua emisiune de hârtie nu va aveă loc mai
înainte de retragerea şi anularea prin ardere a tuturor biletelor de 30 milioane.

Art. 13. Falsificatorii acestor bilete, cum gi toţi acei cari vor fi contribuit
la emiterea unei sume mai mari de bilete decât cele prevăzute prin legea de
faţă, se vor pedepsi conform art. 112 şi următorii din codul penal.

Art. 14. La deschiderea fiecărei sesiuni ordinare, ministrul de finanţe va
expune în rezumat, Corpurilor Legiuitoare, starea biletelor ipotecare, gi le va

www.dacoromanica.ro

574 C. I. BĂICOIANU

comunică totodată raportul ce îi va adresă pe fiecare an comitetul special
al biletelor.

Art. 15. Se deschide ministrului de finanțe un credit de 100.000 lei pentru
toate cheltuelile ce se vor ocazionà cu confecționarea biletelor ipotecare.

Art. 16. Un regulament special, dat sub formà regulamentelor de admini-
strafiune publică, va prescri mai pe larg, orice alte măsuri relative la execu-
tarea legii de față.

Art. 17. Legea de față nu va aveà efect retroactiv.

D-l vice-presedinte. Discutiunea generală este deschisă.

Şedinţa dela 7 Iunie, 1877
(Urmare)

Presidentia D-lui vice-presedinte Dimitrie Cariagdi.

D-1 A. Holban, D-nii deputați nu iau cuvântul ca să combată legea; mai
mult decât atâta, vă declar că o voiu votà dacă onor. președinte al cabinetului
în care am încredere, va crede că legea îi este necesară. Dar mi se pare că scopul
şi utilitatea legii s'a nimicit, prin moditicările Senatului; căci guvernul, negre-
git împins de necesităţi urgente, a venit cu legea aceasta, şi astfel cum eră ea
alcătuită, deși poate prezentă defectuozitäti inerente oricărei legi, cu toate
acestea ea aveă un scop, ea ai dei la nevoia pe care a avut-o guvernul
în vedere.

Să ne dăm bine seama cari sunt cauzele şi cazurile cari fac să nască cursul
forțat într'o ţară. Este raritatea numerarului, lipsa de credit şi necesitatea
de a se da o valoare unei representatiuni de monedă, care nu are un curs normal,
ci un curs tranzitoriu, până când se trece nevoia aceasta.

Cursul forţat este un expedient creat de nevoe în timpi anormali pentru
a menţine în echilibru creditul, şi care dispare îndată ce creditul se naște gi
nevoile urgente dispar. In două cuvinte aceasta e teoria cursului forţat. Şi fie
tara cât de bogată, nu se poate dispensă de cursul forţat în timpi anormali
dacă nu yoeşte să vadă averea publică şi cea particulară cu totul periclitată.
Guvernul nostru s'a aflat în această pozitiune, pentru că se găseă în împre-
jurările acestea excepţionale, în cari şi alte ţări s'au găsit.

Apoi, dacă prin modificärile ce a făcut Senatul, scopul acesta s'a nimicit,
ce mai însemnează legea? Ea are aerul a da guvernului cevă, dar nu dă în rea-
litate nimic. Şi iată dece:

Legea aceasta este obligatorie pentru guvern; însă nu este obligatorie
pentru nimeni altul. Iată ce zice art. I: .

El declară obligativitate în general. Dar să vedem ce zice ultimul articol
al legii. Ce citim în art. 17:

«Legea de faţă nu are putere retroactivă».

Mi se pare, domnilor, că în materie financiară, în materie de monetă, cu-
vântul retroactiv este cea mai mare enormitate ce se poate rosti pentrucă, dom-
nilor, relatiunile economice sunt de fiecare moment; ele nasc instantaneu,
şi nimeni nu le poate determină în epoci certe, rationabil vorbind pentru ma-
teriile economice. Nu este faptul contractului care determină însuş faptul
schimbului, şi în specie moneta nu este decât un emblem de valoare, iar nu

www.dacoromanica.ro

DESBATER[LE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPQTECARE DIN 1877 575

însă și valoarea. Deci care e activifatea şi retroactivifatea în materie de schimb,
când vorbim de timpul prezent? Retroactivitatea în această materie nu există
şi se legiferează pururea aici, pentru prezent și viitor; nu este ca în materia
juridică unde se urmează alte norme de apreciere.

Cu totul altfel se rezolvă chestiunile economice gi comerciale, decât cum
se resolvă în materiile juridice; prin urmare din momentul ce s'a pus cuvântul
acesta că legea nu are efect retroactiv, toată economia, toată utilitatea legii
a dispărut. Legile de curs forţat au raţiunea lor de a fi în timpul prezent, nu
în viitor. Legile acestea au un caracter conservafiv pentru prezent, și un ca-
racter de echilibru, care, dacă nu se realizează în moment, Statul, societatea
gi particularii, nefiind în raporturile lor în echilibru, pierd averea lor, se ruinează
în profitul speculatorilor.

Iată un considerent practic pentru aceasta: Statul are arendagi, are da-
tornici, cari trebuie să-i plătească impozitele şi arenzile lor; în momentul
când legea aceasta se va promulgă și când guvernul va emite această hârtie-
monetă, are să fie obligatorie pentru sine, dar pentru piaţă va avea un curs
relativ.

Aşă fiind lucrurile, să admitem acum că această hârtie va aveá o valoare de
75 la sută, adică o scădere din valoarea nominală de 25 la sută, și vedeţi că iau
probabilitatea cea mai apropiată de adevăr; apoi închipuiţi-vă D-voastră că
arendaşii Statului vor plăti arenzile lor cu aceste hârtii în valoarea nominală
pe când în piaţă nu valoarează decât 75 la sută. Ei bine, dacă o hârtie de 100
franci va intră de patru ori într'un an în cassa Statului cu un scăzământ de 25
la sută, vă întreb pe D-voastră ce împrumut a făcut Statul dela particulari?
De patru ori pe ani câte 25 scăzământul la sută, face în total pe an 100. Deci
valoarea monetei acesteia s'ar reduce la zero într'un an. Dar nu pierdeţi din
vedere că moneda aceasta, după lege, trebuie să circule patru ani: — Deci
30 milioane înmulţite cu patru, fac 120 milioane. Aceasta e adevărata sumă
ce va datori, sau pierde Statul în spaţiul acesta, admițând că fiecare monetă-
hârtie de 100 îranci va intră numai de câte patru ori pe an în lăzile Statului.
Iar Statul în schimbul acestei imense pierderi nu primeşte nimic, dar nimic
în realiţate dela particulari.

In Senat, când s'a pus acest nenorocit amendament, s'a crezut că este
bun; dar nu s'a gândit nimeni la consecinţele lui, eu găsesc că astfel cum este
legea modificată prin acest amendament introdus de Senat, nu-şi mai împli-
neşte scopul pe care l-a avut în vedere Camera, când a votat această lege.

Acum naturalmente întreb: mai are legea vreo utilitate pentru guvern,
care voeste să aibă un efect actual, nu viitor? Intreb pe D-] ministru de finanţe
și aştept declaratiunea D-sale ca să votez, fiindcă eu nu voesce să fac nici o pie-
dică guvernului; din contră voiu să-i dau tot concursul meu într'aceasta pentru
a-i înlesni situafiunea; dar zic că această hârtie-monetă astfel cum s'a amendat
de Senat, nu foloseşte nimic Statului: este o hârtie albă, o hârtie de consola:
tiune și nimic mai mult.

D-l D. Giani. Imi permit să iau și eu cuvântul în privinţa acestei chestiuni,
Motivul care m'a determinat la aceasta este ca să vedem ce a putut să se fnte-
leagă prin acest amendament de către acei cari l-au propus la Senat, la ale
cărui desbateri am asistat.

www.dacoromanica.ro

576 Ç. I. BAIÇOIANU

ET ra

Acest amendament s'a părut domniei lor că este cu totul inocent, că nu
va face nici un rău şi cu toate acestea, luat în înţelesul astfel cum este scris
în lege, el duce la consecinţele acelea pe care le-a arătat onor. D-l Holban, de
a desfiinfà prin un nenorocit articol final toată economia legii şi chiar legea
în întregul ei.

Domnilor, eu cred că astăzi noi, Camera, în situatiunea ce ne-a creat Se-
natul prin amendamentele ce a introdus în această lege, am puteă, în baza
art. 91 şi 92 din regulamentul Camerii, să explicăm sensul art. 17 din această
lege; cu alte cuvinte să facem ceeace n'a făcut Senatul. Este adevărat că nu
mai putem amendă o lege votată de Senat, dar putem să arătăm cum înte-
legem noi dispozitiunile cuprinse în această lege...

O voce, Cum să o explici fără să o amendezi?

D-l D, Giani, Regulamentul zice că o lege amendată de Senat şi readusă
înaintea Camerei se discută în acelaş mod ca și celelalte legi; însă numai în
ceeace privește amendamentele introduse de Senat. Prin urmare, nimic nu ne
oprește de a discută modificările introduse de Senat în această lege. Si dacă
ar trebui, sau mai bine dacă am fi siliţi a primi aceste modificări aşă cum sunt,
atunci ce ar fi Camera alt decât un birou de înregistrare? (întreruperi).

Binevoiţi, D-le preşedinte, a citi art. 91 gi 92 din regulament şi va vedeă
onorabila Cameră că aceste articole zic că proiectele amendate de Senat și

readuse înaintea Camerei se pun în discufiune copform procedurii ordinare,
însă discutiunea se face numai asupra amendamentelor introduse de Senat.
(întreruperi).

Eu nu voiu să modific nimic, voesce numai să discut acele modificări; legea
rămâne agá cum este... (întreruperi).

D-l vice-preşedinte, Rog pe D-nii deputaţi să nu mai întrerupă gi pe D-]
orator să nu mai răspunză la întreruperi.

D-] D, Giani, Dacă n'aş răspunde la întreruperi, aş aveá aerul a lipsi de
condescendenţa datorită întrerupătorilor. Intreruperile luminează chestiunile.

D-1 D, |, Ghica, Intreruperile sunt necuviinţe după D-l ministru de culte
gi instrucţiune publică (ilaritate).

D-l D, Giani. Aceasta nu este la adresa mea; sunt dialoguri particulare.

D-1 vice-preşedinte, Vă rog, Domnilor încetaţi cu conversatiunile.

D-l D, Giani, Domnilor, o dată ce am stabilit acest drept al Camerei de
a discută asupra amendamentelor introduse de Senat și de a le respinge sau
de a le primi fără nici o modificare, să-mi daţi voe a discută asupra acestui
art. 17 din legea de faţă ca să vedem ce scop are, ce semnifică el. Spre acest
finit să-mi dati voe a vă arătă cum s'a urmat discufiunea la Senat.

Mai înainte de a se propune art. 17, s'a propus un amendament care tindeă
tocmai la aceia pe dispune acest art. 17, acel amendament s'a discutat şi puin-
du-se la vot s'a respins cu 25 bile contra, fiind pentru 21, s'a continuat apoi
votarea celorlalte articole și la finele legii se propune acest art. 17, care în re-
peziciune puindu-se la vot se primeşte.

Atunci îmi aduc aminte că guvernul a zis că acest articol este inocent şi
în adevăr domnilor, acest articol este inocent dacă °l reducem la adevărata
valoare ce trebuie să-i dăm.

Iată pentru care cuvinte cred eu că acest art. 17, este inocent şi chiar a
fost trebuincios să se puie în lege.

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE PIN 1877 577

Această lege fiind prin esenţa ei menită a intimpă necesităţile financiare
ale guvernului, are de sine şi prin natura lucrului efect retroactiv, căci, dacă
mar aveă acest efect retroactiv, ar fi lipsită de scopul ei. Astfel fiind, din 2 lucruri
unul: ori Statul are destul numerar pentru a face faţă necesităţilor tezaurului
gi atunci n'are trebuintá de această hártie-monetá; sau nu are destul numerar,
și atunci ce va face cu această hârtie-monetă, dacă nu va puteă plăti cu dânsa
datoriile anterioare promulgării acestei legi. Dacă această hârtie monetă e
necesară pentru a plăti datoriile Statului din trecut şi din viitor, atunci nea-
părat că legea care constitue trebuie, prin esenţa ei, să aibă efect retroactiv.

Dar mai este cevă, dacă această lege prin caracterul său, din cauza necesi-
tätilor cari o reclamă, trebuie să aibă efect retroactiv, apoi în acelaş timp n'ar
trebui oare să se nască preocupatiunea ce cred eu că a avut-o desigur autorul
acestui articol, aceea adică, că dacă această, lege în ceeace priveşte necesităţile
Statului, trebuie să aibă efect retroactiv, bine este ca să aibă efect retroactiv
şi în privinţa particularilor între dânşii? Just ar fi ca să atingă prin această
lege drepturile dobândite? Iată, domnilor, care cred eu că a fost ideea autorului
acestui articol, şi, ca să nu se atingă drepturile particularilor între dânşii, a
introdus acest articol, care zice că această lege nu va aveă efect retroactiv,
Iată din ce punct de vedere se poate zice că acest articol e inocent gi că inse-
rarea lui în lege eră trebuincioasă. Așă dar trebuie să înțelegem că această
lege n'are efect retroactiv numai în ceeace priveşte tranzactiunile dintre parti-
culari cu particulari,

Dacă acest articol ar tinde să pună într'un mod absolut principiul nere-
troactivitätii, adică atât în ceeace privește datoriile particularilor către Stat
şi ale Statului către particulari, cât și tranzactiunile particularilor între dânșii,
oare atunci nu star puteă zice Senatului:

Apoi bine, mature corp, după ce ai făcut o lege în 16 articole pentru a da
guvernului mijloacele financiare necesare, de ce vii prin articolul final 17, să
anulezi tot ce ai făcut până acolo? (Sgomot).

Daţi-mi voie să vă fac istoricul discutiunii care a avut loc în Senat. In
cursul discutiunii şi cu ocaziunea unui articol, s'a propus un amendament
relativ la neretroactivitatea legii şi acel amendament s'a respins, însă prin
respingerea lui s'a cunoscut ideia care eră în această lege şi Senatul a voit ca
legea să nu aibă efectul retroactiv.

Deaceeea la fine a adus acest art. 17. Apoi, domnilor, dacă acest art. 17
nu ar fi existat în lege, atunci Sar fi întâmplat atâtea lucruri vătămătoare
diferitelor interese; căci fără acest articol, această lege ar fi avut efect retro-
activ şi acest efect ar fi fost absurd în faţa principiului comun, căci iată ce
s’ar fi întâmplat între guvern si între particulari; de exemplu un particular
are o hârtie dată înainte și în acea hârtie se vorbește de moneta-sunătoare,
în aur sau argint şi guvernul ar fi putut să-i zică nu "ţi dau monetă sunátoare,
ci monetă de hârtie şi dacă nu o primeşti, te silesc la aceasta, pentrucă legea
are putere retroactivá.

Iată dar cum înţeleg eu acest art. 17 şi de ce zic că acest articol a trebuit
să se primească la finele legii. Si încă s'a primit sub impresiunea cuvintelor
rostite atât de raportor cât şi de guvern, zicându-se că este un articol inocent.

Deaceea, domnilor, astfel considerat şi explicat acest articol, el este în
adevăr inocent şi prin urmare cred că am puteă să-l primim şi noi.

www.dacoromanica.ro

578 Ç. I. BAIÇQIANU

D-l P. Buescu. Domnilor, dacă m'a surprins ceva, m'a surprins argu-
mentele aduse de onor. D-l Giani în sprijinul acestei legi. Nu voiu să discut
nici cum modificările aduse de Senat, dar voiu zice că nu numai prin acest articol,
Senatul şi-a denaturat cu totul legea, căci este şi un alt articol prin care se
admite o primă de 10 la sută și care pune pe Stat în poziţiunea cea mai dificilă.

Statul are să sufere toate pierderile şi pe lângă toate acele pierderi Statul
va mai plăti pe d'asupra încă 10 %.

Nu insist a mai vorbi asupra acestei prefaceri pe care a făcut-o Senatul,
prefacere care este foarte vătămătoare Statului. Revin numai la argumentarea
D-lui D. Giani, şi nu ag fi luat cuvântul dacă nu l'as fi văzut pe D-sa făcând
un suprem efort pentru a face ca litera art. 17 din această lege să fie alta decât
ceeace au voit să exprime autorii lui.

Domnilor, oricât de mare ar fi talentul unui legist, oricât de mare ar fi ta-
lentul acelor avocaţi cari au să pledeze înaintea instanţelor judecătorești
în favoarea argumentelor D-lui Giani, toate se vor sfărâmă în faţa art. 17.
Nimic mai clar decât art. 17, articol făcut în trei patru cuvinte cari zic clar
gi lămurit că legea de faţă nu va aveá efect retroactiv. Ei bine, ce interpretare,
ce înţeles puteţi da D-voastră altui decât, ceeace au aceste trei, patru simple
cuvinte, dar cari sunt bine exprimate gi bine înţelese de oricine?

Nu avem noi să aplicăm legea aceasta înaintea instanţelor judecătorești.
Dacă noi am aveă să o aplicăm, am zice cum zice D-l Giani, că aşă o înţelegem
gi noi. Dar nu noi aplicăm legile, ci tribunalele, curţile gi curtea de casafiune,
şi aceste autorităţi, când vor aplică legea, nu au să se ocupe de cuvintele zise
de D-l Giani, oricât de bine fundată ar fi opiniunea D-sale și oricât de tare ar
fi argumentele de cari s'a servit; toate aceste argumente vor cădeă în fața
acestui articol astfel redactat. Numai atunci aţi ajunge la ceeace a zis D-l Giani,
când aţi face un art. 18 prin care aţi neutraliză art. 17.

Negreșit că Senatul a facut rău când a primit acest adaus, căci a denaturat,
a neutralizat legea de faţă; nu este mai puţin adevărat că Statul se găseşte
în pozifiunea aceasta că nu va plăti în hârtie-monetă nici o convenfiune făcută
până în momentul promulgării acestei legi.

O voce. După ideea D-tale.

D-l P. Buescu. După sensul art. 17. Articolul este destul de clar când zice
că legea nu are efect retroactiv. Prin urmare, nu vei puteă D-ta să faci pe lume
să înţeleagă altfel legea decât cum ea este scrisă. In adevăr, ce va să zică, că
legea de faţă nu va aveá efect retroactiv? Va să zică, că neavând efect retroactiv,
toate obligatiunile contractate până în momentul promulgării acestei legi se
vor plăti numai în monetă de aur și de argint, iar nu și în monetá de hârtie.
Ce rezultă de aci? Rezultă că toate bonurile de tezaur, cari sunt niște creanţe,
foarte însemnate, Statul nu va puteă, după această lege, să le plătească decât
în monetă de aur sau de argint, iar nu hârtie monetă. Chiar funcţionarii Statului,
cari dânşii au să ducă toată greutatea, căci lor are să li se dea această hârtie-
monetă, chiar funcţionarii, dacă legea aceasta se va promulgă în Iulie au dreptul,
după articolul 17, să-şi reclame plata salariilor pentru trecut în monetá sună-
toare de aur sau de argint. Prin urmare, nu mai căutaţi să daţi o altă interpre-
tare unui lucru foarte clar, foarte precis. Aş înţelege, ca să fiți consecinţi, sá
veniţi să ziceţi că nu vă convine acest articol. Dar să veniţi să-i daţi o altă
interpretare, gándifi-vá că nu D-voastră sunteţi instanţele judecătoreşti cari

www.dacoromanica.ro

DESPATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1977 579
EEE O OO O

vă veţi pronunţă asupra contestatiunilor ce se vor ivì. Instanţele judecătoreşti
nu se vor uită nicidecum la frumosul discurs rostit de D-l Giani, ele vor aplică
curat şi simplu litera articolului agà cum el figurează în lege. Prin urmare, dom-
nilor, rămâne bine înţeles că după art. 17 legea aceasta n'are efect retroactiv,
că astfel toate transactiunile făcute înaintea promulgării acestei legi, se vor
plăti in monetá sunátoare.

D-l E. Státescu. Domnilor, nu trebuie sá ne facem iluziune, Acest art. 17
vine să desființeze cu desăvârşire gi întrun mod absolut legea de faţă, şi
să-i ridice orice utilitate, orice interes practic. In adevăr, a veni să decretăm
pe deoparte cursul obligatoriu pentru aceste hârtii, precum se face în art. 1
şi 2 al legii, şi pe dealtă parte, prin un articol final, să revenim să limitäm obli-
gativitateg cursului numai la tranzactiunile viitoare, este a retrage cu o mână
ceeace am acordat cu alta, şi onor. Senat, ierte-mi-se că o spun, nu a făcut
decât aceasta. După ce a recunoscut necesitatea în care se găseşte Statul de
a recurge la acest expedient financiar, spre a face faţă situaţiunii, a venit apoi
și a pus pe guvern în imposibilitate de a trage cel mai mic folos din aceste bilete
pentru plata datoriilor Statului şi astfel a şters ceeace făcuse,

Căci să ne aducem aminte cari au fost cuvintele pentru cari guvernul a
fost silit să se adreseze la ţară, şi să-i ceară să primească emiterea acestei hârtii.
A fost oare fiindcă guvernul credeă, precum s'a zis de D-l Cantilli, că cu această
lege avea să facă fericirea ţării şi să înflorească finanţele noastre? Nu cred că
aceasta să fi intrat în ideia niciunuia din D-nii miniștri, nici chiar în mintea
acelora din noi, cari au susţinut acest proiect de lege.

Nici guvernul, nici noi nu ne-am disimulat inconvenientele acestei com-
binaţiuni financiare; dar ne-am convins că în împrejurările de faţă eră singurul
lucru posibil, eră tot ce se puteà face. Si cari erau cauzele acestei necesităţi?
D-voastră le ştiţi. Erà situatiunea financiară deplorabilă pe care guvernul de
azi a moştenit-o dela guvernul trecut; eră acel deficit enorm, de aproape patru-
zeci milioane, care veneá în toate zilele să bată la ușa ministerului de finanţe,
gi care nu se puteá acoperl cu nimic. Mai erau cheltuelile extra-ordinare, făcute
necesare de o situatiune politică anormală, în adevăr extra-ordinară, creată
ţării de evenimentele la cari asistăm, şi pe care, ştiţi, noi nu le-am dorit, nici
nu le-am provocat,

Aşà dar pe de o parte o datorie flotantă enormă moştenită dela guvernul
trecut; pe de alta nişte cheltueli extraordinare considerabile peste cheltuelile
bugetare, votate pentru anul acesta, cheltuelile survenite din împrejurări ne-
prevăzute şi pe cari nu le putem împiedică.

Ei bine, Domnilor, guvernul în faţa acestor împrejurări a venit şi ne-a întrebat:
ce e de făcut? Imprumut nu puteă să contracteze nici în ţară nici în străinătate:
în ţară fiindcă îi lipseşte, sau lipsește numerariul sau stă ascuns din lipsă de
credit. In străinătate, fiindcă, capitalurile nu se aventurează astăzi în orient,
în starea de războiu care ne bântue. Ce eră dar de făcut? Să se facă requizitiune
pe capitalişti, cum am auzit că s'a propus de unii Domni deputaţi? Să se re-
chizifioneze banii, cum se rechizitioneazä productele şi vitele? Inţelegeţi,
Domnilor, că acesta eră un mod prea primitiv de a se împrumută, şi prezintă
inconveniente practice, înaintea cărora chiar autorul său s'ar fi retras. Eu
unul nici nu cred că s'a propus în mod serios.

www.dacoromanica.ro

580 C. I. BĂICOIANY

Nu rämâneà dar decát un lucru, acela care se propuneà de onor. D-] Ver-
nescu, ca Statul sá înceteze plăţile, sá se declare în stare de faliment gi sá lichi-
deze. La aceasta însă niciun reprezentat al ţării, nici în Senat, nici în Camerá
nu a avut inimă să se resigneze; căci toţi aceia cari au combătut proiectul hår-
tie-monetă au fost nevoiţi să vină a propune în loc alte combinatiuni, cari
mai mult sau mai puţin erau tot hârtie-monetă.

Aşă dar a fost nevoită să primească această lege. Ea s'a impus ca o con-
secinfá fatală şi inevitabilă a unei administratiuni destrămate si nepreváza-
toare a finanţelor noastre din trecut. Astfel chiar art. I din proiectul guvernului
articulă că aceasta ni se cere pentru a plăti datoria flotantă moştenită...

D-l P. Grădişteanu. Dar acum nu mai există aceasta în art. I al legii.

D-l E. Stătescu. Şe poate, dar nu face nimic. Motivul s'a putut suprimă
din textul legii, căci nu trebuiă să figureze acolo ci în expunerea de motive,
şi de altă parte nu eră numai acesta singurul motiv. Mai erau și cheltuelile
extraordinare reclamate de starea de războiu în care ne aflăm; şi astfel arti-
colul primitiv nu are tocmai exact, fiindcă nu eră complet.

Dacă dar acestea erau adevăratele motive şi singura rațiune a legii votată
de Şenat, dacă legea nu a putut trece decât în vederea acestei duble necesităţi,
cum nu a văzut onor. Şenat că a limită efectul legii numai la transactiunile
viitoare, a nu permite guvernului să plătească cu aceste bilete datoriile exis-
tente ale Ştatului este a merge contra scopului legii, a-i ridică orice utilitate
practică gi a o tace mai inutilă? Acest art. 17 —fie-mi permis a o spune —
are mult aerul de o farsă parlamentară, sau, dacă s'a introdus din eroare,
neştiinţă sau nebăgare în seamă, atunci sá se indrepteze. Çäci altmintrelea ar
trebui ca tot numerarul adunat din resursele bugetare de azi, să se afecteze nu-
mai la plata datoriei flotante din trecut; iar aceia cari vor contractă azi cu Ştatul
pentru adevăratele necesităţi ale ţării, să nu fie plătiţi decât cu hârtie-monetă.

O voce. Dar salariile funcţionarilor se pot plăti.

D-] E. Stătescu. Mă iertaţi, se poate! Dar pentru cât figurează funcţionarii în
buget? Şi bine este ca greutăţile acestei legi să cază numai asupra funcţionarilor?

D-1 G. Cantilli. lar nenorocitii de funcţionari să sufere.

D-l E. Stătescu. Dar iată încă ce are să se întâmple în tranzactiunile viitoare;
Fiecare are să caute să se pue la adăpostul acestui art. 17, şi, când va contractă
cu Ştatul, nu va lipsi sá stipuleze că plata are să se facă în monedă sunátoare.
Cu modul acesta scopul legii se va fi înlăturat cu totul, guvernul nu se va puteÿ
servi cu biletele ipotecare decât pentru funcţionari, şi greutăţile, în vederea
cărora s'a recurs la acest mijloc, vor rămâne neîndestulate. Incă o dată acest
art. 17 este o adevărată malitie din partea celor ce le-au inspirat, şi-mi pare
rău să văd că majoritatea Şenatului s'a lägat în această cursă,

O voce. Care majoritate?

D-l E. Stătescu. Aceea care eră sinceră şi voia să deă mijloace guvernului
ca să iasă din situatiunea în care se găseă, şi să scoată ţara dintr'un neno-
rocit impas.

Am demonstrat dar, Domnilor, că această dispozitiune este nenorocită;
este distrugerea chiar a acestei legi. Ea nu are nici caracterul lealitätii, fiindcă
nu vine într'un mod franc gi pe faţă să refuze aceeace se cere, ci o refuză într'un
mod pieziş, indirect şi nemärturisit.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 581

Acum, zicea onor. D-l D. Giani că s'ar puteá cu toate acestea, dând oare-
care interpretare acestei dispozitiuni, menţine acest proiect, pentruca sá nu
ne mai punem în contradictiune cu modificările Senatului și a mai intră iarăș
în noui complicatiuni de procedură parlamentară.

Domnilor, eu nu cred că ar cádeá proiectul dacă nu s'ar primi de Cameră
art. 17. Nu cunosc nici o dispozitiune în Constitutiune care să zică aceasta;
gi dacă regulamentul Camerei este în sensul acesta, nu cred că el poate servi
de bază spre a regulă raporturile între Corpurile Statului.

D-l G, Canţiiii, Dar este o dispozitiune expresă în regulament,

D-] E, Stätescu, Se poate; dar zic că aceasta nu împiedică a se duce pro-
iectul de isnoavă la Senat.

D-l G, Canfilli, Regulamentul nu prevede aceasta.

D-l E, Şţăţescu, Regulamentul nu este Constituţiune; şi numai Constitu-
tiunea poate reglementă aceste raporturi. Ori cum ar fi însă, să vedem dacă
se poate admite interpretarea ce voegte să o deá D-l Giani acestui art. 17 spre
a scăpă legea,

D-sa zice că art. 17 s'ar puteă menţine aplicându-se numai la tranzac-
tiunile dintre particulari și adaugă că aceasta ar fi just gi rezultă din chiar
desbaterile Senatului.

Recunosc că interpretarea aceasta se poate susţine până la un oarecare
punct, şi nu sunt de opiniunea D-lui Buescu, care nu vede în tot ce nu-i con-
vine Dumnealui decât gicane de advocati. In materie de interpretare a legilor,
vedem în toate ţările gi în toţi timpii cele mai mari autorităţi ale știnţei fiind
de multe ori în desacord şi de opiniuni diferite asupra multor chestiuni, şi pentru
aceasta nu va să zică, că acele controverse nu sunt decât şicane de advocati.
Chiar în celelalte ştiinţe, D-l Buescu trebuie să ştie, nu totdeauna spiritul ome-
nesc cade de acord în această mare operă a căutării adevărului.

Infeleg dar foarte bine ideea D-lui Giani gi ea poate să se producă în inter-
pretarea legii, Va conveni însă şi D-sa cu mine că această interpretare nu iese
într'un mod sigur şi neîndoios din textul legii, şi că tribunalele, chemate să
o aplice, pot să nu admită această interpretare și să se întrebe nu în ce sens
am explicat-o noi, ci în ce sens a votat-o Senatul, care a introdus acest art. 17
în lege. Tribunalele vor trebui dar să recurgă la discutiunea care a avut loc
în Senat asupra acestui articol, şi acolo mi se afirmă că nu s'a urmat nici o dis-
cutiune, şi că acest articol s'a introdus la sfârşitul gedintii printr'o adevărată
surprindere, atunci când toată lumea eră obosită gi nimeni nu mai da o aten-
tiune susţinută la ceeace se petrece; astfel lucrul s'a primit ca un ce cu totuj
inofensiv şi nevinovat.

In lipsă dar de lucrări pregătitoare, tribunalele vor căută numai la textul
legii, şi textul, cată să o mărturisim, nu distinge între tranzactiunile Statului
gi acelea ale particularilor.

Nu voiu zice cu toate acestea, cum s'a făcut de unii preopinenţi că ideea
D-lui Giani nu se poate susţine, şi că nu vor fi tribunale cari s'o admită; căci
de vreme ce art. 1 al legii proclamă cursul obligator pentru aceste bilete e
straniu să se admită că legiuitorul prin art. 17 a voit să revină asupra acelei
dispozitiuni, și este de principiul că textele trebuiesc interpretate în sensul în
care nu se exclud unele pe altele şi în conformitate cu spiritul gi cu scopul legii,

www.dacoromanica.ro

582 C. I. BĂICOIANU

Tot ce voiu să zic este că îndoială se poate ridicà negresit asupra sensului
acestui text, gi că din această îndoială pot naşte o mulțime de procese între
Stat şi particulari gi între particulari între dânşii, procese cari vor fi paguba
gi ruina şi a unora şi a altora. Aceasta nu mi se va contestà, și aceasta trebuie
evitat cu orice preț. Corpurile Legiuitoare au datoria chiar să nu lase a se men-
ține în legi dispozitiuni cari pot devenì o sorginte nesecatä de procese, mai
cu seamă atunci când atentiunea le este atrasă asupra lor.

Asà dar, cred că decât legea să se voteze cu acest articol, mai bine să nu
se voteze deloc; gi dacă guvernul crede că ne primind noi art. 17 nu se mai
poate întoarce cu legea la Senat, atunci să avizeze la ce este de făcut; căci,
încă odată, nu-i putem da o lege care nu-i va fi de nici un folos, şi care nu
va face decât să-i ridice încă sute de procese pe lângă miile ce are deja pe braţe
înaintea tribunalelor.

Cât pentru celelalte modificări introduse la Senat, nu voiu face nici o difi-
cultate spre a se admite, fiindcă ele nu deranjează economia legii chiar, şi regu-
lează numai oarecari chestiuni accesorii, si de o importanţă cu totul secundară.

Şedinţa dela 7 Iunie, 1877
(Urmare)

Președinția d-lui vice-preşedinte Dimitrie Cariagdi.

D-l D. Sc. Miclescu. Domnilor, atât D-l Stătescu, cât şi D-l Giani au vorbit
în spiritul care eră să vorbesc şi eu: însă eu n'am să zic aceleaşi cuvinte; eu
“vreau să, spun că venind din mijlocul alegătorilor mei, din mijlocul unui public
care este departe de Cameră şi nu vede decât cele scrise prin jurnale şi în pro-
cesele-verbale ce le citesc; ei bine, în tot publicul şi în tot ce este tipenie ro-
mână se îngrozeşte de această lege; însă noi trebuie să considerăm nevoia
care ne silegte să o facem şi trebuie totdeodatá să vedem ca medicamentul
care-l dăm bolnavului să-l dăm agá încât să nu se vaiete pe urmă mai rău.

Așa dar trebuie să ne îngrijim ca nu cumva din acest mijloc ce-l dăm gu-
vernului ca să-şi acopere nevoile zilei, să nu se stârnească alte nevoi mai mari
gi să nu se nască o luptă între aceia cari au să plătească şi între aceia cari au
să primească, căci dacă aceia cari au să ia vor vedeă că nu li se dă ceeace li se
cuvine după drept, ci li se dă bancnote (sau bancnotete, cum se zice în
Austria) ce are să fie atunci?

Inchipuiti-vá că sunt arendagi cari au să vánzá productele lor, cărora li
se vor plăti cu hârtie-monetă şi când va fi să se ducă ca să-și plătească arenda
la Minister sau la administratiunea domeniilor, atunci guvernul nu le pri-
meste o atare achitare, căci contractele lor sunt mai vechi decât această lege
care nu poate să aibă efect retroactiv după art. 17. Intreb ce are să facă ei
atunci? Eu sunt avocat al Statului, şi ştiu că are să-mi vie ordine ca să-i ur-
măresc şi să li se vânză şi mâţa din casă. Iată în ce pozitiune tristă are să ajungă
acei oameni!

Acestea, Domnilor sunt motivele care m'a făcut pe mine astăzi care nu
sunt orator, să deviu orator, să vorbesc contra ciudatului art. 17 din legea
amendată de Senat.

Aşadar, vedeţi că eu sunt cu totul de ideea D-lui Stătescu, ca în ceeace
priveşte lichidarea vis-à-vis de Stat să fie obligatorie cu dreptul de retroacti-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 583
EE — za

vitate a legii; debitorii Statului să vie să-şi plătească datoriile cu bani de hârtie
precum gi Statul să fie în drept a-şi achită datoriile către particulari tot cu
acea monetă ; căci altminteri ne dăm pe mâna zarafilor jidani, şi are să ne coste
15 franci un galben. Pe aceste rezoane eu votez contra mărginirii dela art. 17.

Al doilea, atrag atentiunea D-voastră cea mai serioasă asupra următoarei
chestiuni: Am auzit în public zicându-se: Nu mi-e frică că se va face acum banc-
note de 30 milioane, dar mi-e frică că mai încolo se va face bancnote de 300 mi-
lioane! Iată, Domnilor, frica cea mare a publicului! Si iertati-mi o expresiune
cam populară, dar justă: nu-mi e frică că va trece soarecul prin barbă, dar
mi-e frică că va face cărare,

Astăzi avem un Guvern în care cu toţii avem încredere că nu va pricinul
ruina ţării, cum a făcut Guvernul trecut. Dar, Domnilor, apa trece şi pietrele
rămân gi nu ştiu ce pietre vor rămâneă! va veni poate un guvern din acele
care ne-au băgat în chichionul unei datorii de 150 milioane, şi deodată veţi
vedeà că din 30 milioane bancnote se fac 300 milioane; şi atunci chiu gi vai
pentru această biată ţară! Si atunci degeaba vom mai există noi avocaţii căci
nu vom mai aveă fonduri ale domeniilor de apărat, (Ilaritate).

Aşadar susţin ca să înlăturăm pericolul acesta pentru ţară, să facem și
noi cum făceau Domnii din vechime, când făceau câte un lucru bun, că lăsau
cu afurisenie ca să nu se mai strice în vecii veacurilor. Ei bine, agá să facem şi
noi să lăsăm cu afurisenie ca să nu se mai facă pe viitor nici o bancnotă de ace-
stea; să sfărâmăm dintr'odată toate teascurile, toate maşinile, ca să fim siguri
că nu se va mai fabrică și alt rând de hârtii-monetă; şi acel care va mai pune
mâna sá mai facă bancnote, nu numai să fie de gura mea afurisit, dar să fie
urgisit de toată lumea. (Ilaritate, aplauze).

D-l G. Cantilli. Domnilor deputaţi, se face acum o discufiune generală
asupra proiectului de 30 milioane votat de Cameră și amendat de Senat, re-
viind înaintea noastră suntem iarăş datori prin urmare să-l discutăm în ceeace
priveşte amendamentele introduse de Corpul cel matur.

Incep cu observatiunea ridicată de onor. D-1 Holban, că adică proiectul
odată votat, nu va aveă efect retroactiv. Şi fără de această neretroactivitate
a proiectului de lege, eu unul tot nu-ag fi votat.

Vă aduceţi aminte că am avut onoarea de a luă cuvântul când pentru
prima oară acest proiect s'a prezentat Camerii, şi atunci m'am rostit că, ori
de câte ori voiu vedeă un proiect de lege care voeste să creeze o hârtie-monetă
obligatorie şi cu curs forţat, nu-l voiu votă.

Afară de art. 17 despre care a vorbit D-l Holban în acest proiect, avem
art. 1 care zice că biletele ipotecare vor aveă curs forţat şi obligatoriu; eu prin
urmare nu-l pot primi,

Dar să vedem ce s'a zis de către aceia cari susţin că trebuie să se admită
acest proiect de lege cu efect retroactiv. Să vedem mai întâiu ce a înţeles Se-
natul şi propuitorul amendamentului, care a devenit art. 17?

Domnilor, las la o parte circumstanta că am fost prezent la toată discu-
tiunea ce a urmat în Senat, şi prin urmare ştiu ce s'a înţeles prin această dis-
pozitiune; dar afară de aceasta nu mai încape cea mai mică îndoială că, prin
redactiunea sa, acest art. 17 zice clar şi lămurit că legea se va aplică numai de
aci înainte si nicidecum si în trecut. Un articol care dispune la finele unei legi
că dânsa nu va aveă efect retroactiv are înţelesul că toate dispozitiunile din

www.dacoromanica.ro

584 C. I. BĂICOIANU

acea lege, care preced articolului final nu se vor aplică în trecut. Şi în legea de
faţă gágesc art. 1 a căruia cuprindere este că biletele ipotecare vor aveá curs
forţat şi obligatoriu; gi fiindcă articolul final stabileşte neretroactivitatea legii,
apoi nici art. 1 nu va aveă efect retroactiv; cu alte cuvinte, aceste bilete nu
vor fi obligatorii şi nu vor aveá curs forţat pentru trecut.

Prin urmare, când se va prezentă cineva la guvern cu o creantä în care
se zice că i se va plăti în aur, guvernul va fi dator să-i plătească în aur.

Astfel se vor răspunde în numerar şi în monetă în care s'a stipulat toate
bonurile de tezaur; asemenea se vor plăti în numerar bonurile domeniale şi
bonurile rurale.

Merg mai departe, fiindcă legea aceasta n'are efect retroactiv, apoi toate
datoriile Statului se vor plăti în moneta care există la momentul facerii con-
venţiunii între Stat şi acela sau aceia cu care a contractat.

A! Domnilor, e foarte facil a interpretă o dispozitiune de lege după bunul
plac al fiecăruia! M'am mirat foarte de cutezanta acelora cari își permit să
interpreteze o dispozitiune de lege clară şi precisă în toată întinderea cuvân-
tului. Apoi unde a găşit onor. D-l Giani acea distinctiune care o face în art. 17?
D-sa zice că dacă art. 17 dispune că legea nu va aveă efect retroactiv, aceasta
vrea să zică că ea nu va aveă efect retroactiv în ceeace privește tranzactiu-
nile între particulari, iar nu și în privinţa acelora făcute de Stat cu particu-
larii. Ei bine, Domnilor, aceasta nu este zis în art. 17, şi merită ostenealu ca
o asemenea idee să fi fost menţionată în art. 17, dacă Senatul ar fi avut în in-
tentiune de a face o astfel de distincţiune, dar pe cât timp nu s'a zis, cum voifi
D-voastră să o faceți?

Atară de aceasta, putem noi oare să interpretăm voturile Şenatului și
să le dăm alte înţelesuri decât acela! pe care a voit să le dea acest înalt Corp
Legiuitor? Dar oare Şenatul şi Camera nu sunt ele două Corpuri independente
unul de altul şi prin urmare nu poate alta să voiască Senatul şi alta Camera?
Fără îndoială că da! Dar să presupunem că Adunarea ar aveă dreptul de a in-
terpretă în sensul acesta votul Senatului. Ei bine, crede oare onor. D-l Giani
că interpretarea care a dat-o art. 17 va aveà o forţă legală numai prin simpla
discufiune ce a făcut D-sa numai pentru cuvântul că aceasta a fost opiniunea
D-lui Giani? Şi dacă nu poate această interpretare să aibă forţă de lege,
ceeace este incontestabil, atunci pentru ce a făcut-o? Dacă discursul D-lui Giani
este lege, apoi să-l alăturăm pe lângă articolele cari constituesc prezenta lege!

Ştiu că discursurile oratorilor din Corpurile Legiuitoare pot servi pentru
a se vedeă care este adevăratul înţeles al unei dispozifiuni de lege, când ea
este obscură gi dă loc la controversă; dar când o dispozitiune de lege este clară,
când ea nu poate da loc la nici o dubietate, cum este aceea din articolul nostru
17, nimeni nu se poate servi cu zisele oratorilor, pentru a preschimbă voinţa
expresă, clară şi precisă a legiuitorului. Altminteri, când un articol nu ar plăceă
unuia dintre noi, cum nu place art. 17 D-lui Giani, nu ar aveá decât să-l in-
terpreteze în sensul ideilor sale, pentru a-i schimbă cu totul sensul pe carei l-a
dat legiuitorul.

Iată şi cuvântul pentru care comentarea articolelor de lege, după cuvin-
tele oratorilor din Corpurile Legiuitoare, nu este totdeauna un mijloc raţional
gi sigur.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1377 585

Onor. D-l Giani, ziceà că are dreptul să discute amendamentele Senatului.
Nimeni nu-i contestă acest drept, căci îl are în virtutea art. 92 din regulament.
Aceasta însă nu va să zică că discutiunea pe care D-sa o face, precum şi inter-
pretatiunea pe care o dă articolul 17, va aveă forţă de lege. Şi dacă această
digcutiune şi interpretatiune nu poate aveă forţă de lege, ele nu mai pot pre-
zentă, o repet, nici un interes practic.

Domnilor, voiu mai adăogă ceva. Aţi auzit si cele zise de onor. D-l Státegcu.
D-sa nu admite interpretarea D-lui Giani; D-sa nu voegte a cauza un preju-
diciu considerabil guvernului şi deaceea propune supresiunea art. 17, şi ca
legea să se întoarcă astfel din nou la Senat, pentru a fi votată de acest corp
fără acest art. 17.

Eu voiu adăogă că, după cum nu trebuie să prejudiciem pe Stat, nu trebuie
să prejudiciem nici pe particulari. Pe lângă aceasta voiu adăoga că art. 93 din
regulamentul Adunării se opune la admiterea propunerii D-lui Stătescu, deoa-
rece dânsul dispune ca ori să se primească legea așă după cum s'a votat de
Senat, ori să se respingă.

Art. 93 într'adevăr zice:

« Hotărîrea Adunării se rosteşte prin una din următoarele formule: Adu-
« narea a primit proiectul de lege amendat » sau: 4 Adunarea nu a primit proiectul
« de lege amendat.»

Regulamentul este dar clar.

Pe lângă că regulamentul este clar, nu este nici raţional ca o lege, odată
votată de Senat şi venită la Cameră pentru a doua oară, să se mai reîntoarcă
din nou la Senat, deoarece nu ar fi cuvânt ca ea să mai vină iarăşi pentru a
treia oară la Cameră şi iarăş să se întoarcă la Senat, astfel încât această pro-
cedare nu s'ar mai termină

Vedeţi, în urma tuturor acestor raţiuni, că nici opiniunea onor. D-l Giani,
nici acea a onor. D-l Stătescu, nu sunt admisibile. Ceeace ar puteă face guvernul,
este de a retrage proiectul, gi apoi să vină cu o altă combinatiune financiará
la o altă sesiune, şi atunci Camera și Senatul vor votă, dacă vor găsi de cu-
viinfá. Dacă ingá guvernul nu va vol să retragă proiectul, atunci noi, conform
regulamentului, trebuie sau să votăm legea împreună cu art. 17 introdus de
Senat, sau să o respingem în totalitatea ei. Senatul, Domnilor, nu a voit să se
deă acestei măsuri, care constitue hârtia monetă, un efect retroactiv. Este
ceva fatal în această lege. Se pare că providenţa divină s'a amestecat și dânsa
pentru a face ca legea să fie dărâmată prin introductiunea dispozitiunii art.
17, pe care, fără a-şi da bine seama de dânsa, a admis-o și guvernul la Senat.

A doua observatiune generală pe care am s'o fac în privinţa proiectului
de lege de faţă, este următoarea:

Se află un articol 12, care mi-a dat să mă gândesc în secţiuni, când am
discutat proiectul. Articolul acesta este formulat agá:

« Nici o altă a doua emisiune viitoare de hârtie, nu va aveă loc mai înainte
de retragerea gi anularea prin ardere a tuturor biletelor de 30 milioane».

A contraria, după retragerea şi anularea prin ardere a tuturor biletelor
de 30 milioane, se vor mai puteă emite si altele.

A! dar mi-a obiectat D-l raportor în secţiunea din care facem parte amândoi,
zicându-mi că nu putem opri pe un guvern de a face un proiect pentru o nouă
emisiune, chiar de am aveà art. 12, precum nu am puteă popri pe un guvern

37*
www.dacoromanica.ro

586 Ç. I. BAIÇOIANU

re A:

rău voitor de a propune un proiect pentru suprimarea libertăţilor aflate în
Constitutiune.

Aşă este, dar acei cari votează legea aceasta, nu pot pune într'însa un ar-
ticol care să deă posibilitate legală guvernului de a face o nouă emisiune, afară
numai dacă dânșii nu sunt de această opiniune. Cu alte cuvinte, un guvern
poate face un rău, dar corpul legiuitor nu trebuie să-i dea posibilitatea de a
face rău. Este o deosebire mare între aceste două lucruri. Poate guvernul din
iniţiativa, sa să propună ce va voi; dar D-voastră sunteţi datori a nu-i deschide
calea măsurilor funeste pentru ţară.

Ei bine, Domnilor, articolul de faţă conţine o astfel de dispozitiune.

In fine, ca să termin, voiu vorbi de art. 8 şi 9.

Ideea, cea mare care a prezidat la confecţionarea acestei legi, a fost aceia
de a se luă cele mai mari garanţii pentru realizarea acestor bilete ipotecare.
Pentru acest finit s'a dispus că ele vor fi asigurate printr'o ipotecă specială
în moşii de ale Statului, ipotecă înscrisă într'un registru anume determinat
pentru aceasta.

Ei bine, garanţia aceasta nu este eficace; ea este cu totul iluzorie; căci
prin art. 9 se zice că vânzarea imobilelor afectate pentru a garantă biletele,
se va face conform legii din 31 Martie 1868.

Art. 8 dispune că dacă împrumutul nu se va puteà efectuà în termenul
prescris de lege, comitetul special va scoate imediat şi treptat în vânzare imo-
bilele ipotecare astfel că în termen de şase ani cel mult dela promulgarea legii
de față biletele emise să fie retrase din circulatiune.

Dar legea din 31 Martie 1868, zice că nu se vor confirmă decât acele vân-
zări cari se vor găsi de cuviinţă, pe cari guvernul va vol sá le confirme; astfel
încât dacă preţul ieşit la licitatiune nu va conveni guvernului, sau dacă gu-
vernul nu va voi să-i convină preţul, el nu va confirmà. Cu modul acesta, vedeţi,
că vinderea imobilelor pentru plata biletelor ipotecare devine iluzoric; căci
suntem lăsaţi cu totul la discretiunea guvernului. Vi se cere, Domnilor, prin
urmare, de a votă posibilitatea de a perpetuă sistemul hârtiei-monete, plus o
nouă emisiune, posibilă după art. 12 despre care am avut onoare de a vă vorbi
mai Sus.

Iată motivele pentru cari voiu votà contra acestui proiect de lege.

D-l P. Grădișteanu. Eu aş vrea sá se lămurească bine D-l ministru de fi-
nante cu situaţiunea ce i se face D-sale prin acest proiect de lege, dacă el se
votează astfel cum a venit dela Senat.

Acest articol 17 este, în adevăr, una din acele dispozifiuni care e mai bine
să rămână necalificatá. Iată, Domnilor, situatiunea: sunt debitori ai Statului
și creditori ai săi, şi sunt debitori şi creditori particulari. Nu interesează
pe Ministrul finanţelor ce se va naşte între particulari, dar îl interesează
ceeace se va face cu creditorii Statului, şi Statul are mai mulţi creditori decât
debitori. Ei vor zice:

Noi nu primim hârtia aceasta, fie bilete ipotecare fie hârtie-monetă, fiindcă
legea n'are efect retroactiv.

Ce va naște din aceasta? Vor naşte procese şi atunci instanţele judecă-
toresti se vor despărţi în două; unele vor zice: având în vedere că legea aceasta
a admis în principiu că efectele ei nu sunt retroactive, având în vedere că dis-
pozifiunea de neretroactivitate s'a introdus de Senat prin art. 17, având în

www.dacoromanica.ro

PESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE PIN 1977 587

—_——— r > o”

vedere că tribunalul nu este ținut să se pronunțe după discursurile ținute în
Adunare de D-l Cantilli, având în vedere că D-1 Giani prin discursul D-sale a
făcut istoricul unei discutiuni cari nu s'a ţinut, respinge cererea, etc., de altă
parte vor fi alte tribunale care vor zice: având în vedere că economia acestei
legi a fost ca să pună remediy la un rău existând, tribunalul este de părere că
legea trebuie aplicată cu efect retroactiv. Căci se poate, Domnilor, foarte bine
argumentă si întrun sens şi în altul, până când va veni Curtea de casatiune,
care teamă-mi este că va adoptă opiniunea D-lui Cantilli.

Acum trebuie oare să conchid gi eu cum au făcut D-nii Cantilii și Stătescu?
Nici una nici alta. In adevăr D-l Cantilli este conștient când vine gi ne vorbeşte
după cum a făcut, pentrucă D-sa a combătut dela început acest proiect de lege.
Eu însă care am susţinut introducerea unui amendament tocmai pentrucă nu
voiam să creez guvernului situatiuni imposibile, pentrucă am recunoscut tre-
buinta de a da guvernului un mijloc oarecare, deaceea sunt de părere că trebuie
şi acum să-i arătăm un mijloc de a ieşi din impasul în care se află,

Ei bine, mijlocul acesta este foarte apropiat de acel pe care l-a votat Se-
natul şi nu cred că este bine ca numai decât pentrucă opiniunile noastre n'au
triumfat în general, să lovim legea en bréche. Ei bine, putem noi oare admite
ceeace ziceă D-l Stătescu, că adică să votám noi supresiunea art. 17 gi să se în-
toarcă acest proiect la Senat, fără acest articol? Se opune la aceasta art. 93
din regulament în mod absolut.

D-l E. Stătescu. Nu are valoarea unei legi.

D-l P. Grădişteanu. Mă iertaţi, are valoarea unei legi şi má mir Cum onor,
D-l Stătescu susţine astăzi că un proiect de lege care vine amendat dela Senat
să se mai întoarcă iaräs la Senat reamendat când în o ședință de abia o lună,
D-sa susţineă teza contrarie cu ocaziunea legii decoraţiunii. Argumentul prin-
cipal care făceă pe D-l Stătescu să susţină contrariul eră tocmai acela că dacă
noi am respinge amendamentul Senatului, atunci ar fi să respingem cu desă-
vârşire legea,

Aşa dar, Domnilor, între aceste două teorii ale D-lui Stătescu avem ale-
gerea, si fiindcă eu am adoptat atunci pe cea dintâiu, o menţin gi astăzi. In
adevăr, aşă este după cum zice onor. D-l Cantilli, cu foarte mare cuvânt; art.
93 din regulamentul nostru, care arată procedura parlamentară şi care tot-
deauna astfel s'a înțeles şi astfel s'a aplicat de către Corpurile Legiuitoare,
nu ne permite să modificăm legea votată de Senat şi nu putem să o votám
decât agá cum este, adică sau s'o respingem în total sau o primim în total. Ce
este dar de făcut? Căci astfel cum este amendată de Senat, dăm D-lui ministru
de finanţe o lege cu care nu poate să se servească, nici pentru viitor nici pentru
trecut și nu-i dăm decât un gir de procese al căror rezultat nu știm dacă va fi
folositor; şi pentru viitor vor aveă în grije totdeauna particularii să stipuleze
plata în monetá sunátoare. Dar trebuie să iesim din acest impas. lată dar ce
propun eu: fiindcă acest proiect emană dela guvern și nu se mai poate întoarce
la Senat modificat, să facem cu dânsul ceeace a mai făcut Adunarea şi altă
dată; — guvernul să-l retragă şi Camera să și-l însuşească ca emanánd din
iniţiativă parlamentară, şi astfel ca un nou proiect fără art. 17 să-l votäm și
să-l înaintăm la Senat. (Ilaritate),

D-1 G. Cantilli. Atunci să aruncăm în foc regulamentul,

www.dacoromanica.ro

588 C. I. BĂICOIANU

II...

D-l P, Grădişteanu, Vă rog sá nu má mai întrerupeţi precum nu v'am în-
trerupt nici eu.

O voce, Aceasta se chiamă şiretlic parlamentar.

D-] P, Grădişteanu, Dar oare nu a fost un şiretlic parlamentar introducerea
art. 17 Ja finele legii? Dar oare nu ne ocupăm numai şi numai de procedura
parlamentară, când ne opunefi art. 93 din regulament? Şi ce invocaţi D-voastră
decât numai chestiuni de procedură? Si la o chestiune de procedură vă răs-
pund şi eu cu altă procedură, care este eminamente legală, contra căreia nimeni
din D-voastră n'a protestat, acum câteva zile cu ocaziunea unui proiect de lege
prezentat de onor. D-1 ministru de justiţie, care se amendase de către Senat și
D-sa declară că nu mai are vreme să facă un alt proiect gi vă rog să binevoiti
a ni-l însuşi şi astfel a mers a doua oară la Senat ca emanând dela deputaţi.
Acesta este un lucru care a obţinut aprobarea D-voastră şi în alte cazuri și apoi,
are avantajul de a fi şi practic şi a ne scăpă de dificultăți şi încurcături. Cât
pentru art. 12 pe care l-a comentat onor. D-] Cantilli, această critică n'a făcut-o
decât tot pentrucă dela început a fost contra acestui proiect. Eu socot că prin
sistemul ce am propus se poate satisface scrupurile D-lui Cantilli pe de o parte,
iar pe de alta scăpăm de inconvenientele ce ne prezintă legea acum, accept
dar declaraţia D-lui ministru, ca să văd dacă D-sa va crede, că acest mod este
posibil şi avantajos şi sunt gata a mi-l însuşi. *

D-l G, Vernescu, Domnilor, eu nu am să zic nimic în privinţa legii, pen-
trucă știți care este cugetarea mea, am declarat-o în Cameră, Cât pentru amen-
damentul acesta şi pentru chipul cu care se tinde a se respinge, pentrucă sunt
cu totul de părerea D-lui Cantilli, nu voiu adăugă nimic spre a nu obosi Camera.
Voiu vorbi însă de propunerea onor. D-l P. Grădișteanu. Domnilor, adevărat
este că Adunarea are dreptul de iniţiativă, dar ar fi trist dacă n'am exercita
acest drept decât în cazuri ca acelea pe care le-a pus înainte D-l P, Grädisteanu,

O voce, De nevoie.

D-l G, Vernescu, Nu zic de nevoie, pentrucă nu am obiceiul să tratez nici
în parte nici în total pe Senat de rea credinţă, nu am obiceiul să zic cum s'a
zis că cu un scop de rea credință s'a pus art, 17 în lege, n'am obiceiul să bánuiesc
şi pe bănuieli să critic, mai cu seamă cu asemenea cuvinte pe Corpul celălalt.

De câte ori el nu va crede ca noi şi pune în lege o dispozitiune care să nu
ni se pară bună nouă, nu avem dreptul să-l tratăm de rea credinţă, precum nici
el n'are dreptul sá ne trateze de rea credinţă, când facem o lege. Agá dar trec
asupra acestor consideratiuni gi vin la chestiune; —să vedem dacă această
propunere a D-lui Grädisteanu nu este un tertip al D-sale şi dacă se poate în-
trebuintà această iniţiativă, dacă chiar guvernul ar puteă să primească acest
mijloc mărturisit de tertip parlamentar înaintea guvernului gi înaintea ţării.
Domnilor, pentru ce s'a făcut acel articol din regulament pe care onor. D-l Stă-
tescu voia adineaori să-l şteargă zicând că n'are valoarea unei legi? Articolul
din regulament este făcut în spiritul Constituţiunii, şi iată pentru ce: pentrucá
oricând un proiect trece dela Cameră la Senat gi dela Senat la Cameră, trebuie
să se voteze întreg, şi aceasta nu e numai o simplă chestiune de procedură, ci
conţine în sine o idee mai înaltă, Pentrucă atunci când Senatul s'a pronunţat
în altfel decât Adunarea în o chestiune şi când Adunarea vine din nou şi per-
sistă în propunerea sa de mai înainte, este dovadă că chestiunea nu este încă
lămurită, că tara nu poate trage un bun folos din acea lege şi se dă timp Cor-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELQR IPQTECARE DIN 1877 589
———————————————————————————————————

purilor Legiuitoare, până la toamna viitoare, când atunci ele pot să se pro-
nunfe din nou. Aşă dar iată acea dispozifiune constituţională care a dat naş-
tere acestui art. 93 din regulament. Nu este o simplă dispozitiune de regula-
ment al Camerii, este o idee mai înaltă şi această idee nu se calcă lesne, şi când
se calcă cu tertipuri parlamentare totdeauna în urma lor este o nefericire
pentru ţară.

lată de ce nu admit această propunere. Iniţiativa Camerii o respect şi
voiu ca totdeauna să vină să înlesnească pe guvern; dar să nu veniţi să în-
trebuinţaţi această iniţiativă ca un tertip pentru ca să se calce ideile cele mai
salutare. Nu trebuie să se uzeze în asemenea mod de drepturile unui Corp Le-
giuitor, căci vă fac numai o întrebare? Dacă majoritatea din Senat care a votat
art. 17 nu voește să primească legea D-voastră din iniţiativa D-voastră fără
art. 17, şi acea majoritate pune din nou acel articol, ce se face cu acest tertip
al D-voastră.

O voce. Se face conflict.

D-l G. Vefnescu. Apoi de ce să ajungem acolo ca, prin asemenea proce-
dări, să creem .necontenit conflicte între Corpurile Statului?

O voce. Dar este conflict dejà.

D-l G. Vernescu. Eu vă rog să nu uzafi de asemenea tertipuri ca să faceţi
conflict şi să nu uzafi de această cale precum nici de aceea propusă de D-l Stă-
tescu, chiar când ar conveni ministerului, ci să votăm această lege cum a venit
ea dela Senat, căci neapărat și ministerului i-a convenit și a primit ca să se
voteze agá cum este de către Senat. Si apoi, chiar dacă nu-i va conveni când
o va pune în practică, pentru ce să fim noi mai catolici decât papa? Ministrul
trebuie să-şi facă cărarea cea bătută şi se poate ca ministrul asà să fi înţeles
că îi convine,

D-l preşedinte al consiliului. Domnilor, nu voiu întrebuinţă cuvântul puţin
demn de tertip pe care l-am văzut din nenorocire că s'a întrebuințat mult de
unii din preopinenfi, căci cuvântul de tertip nu este demn nici de Senat nici
de Cameră; nici în o parte nici în alta nu se fac tertipuri, ci opoziţiunea caută
întotdeauna să profite de oarecari nedumeriri ca să facă să triumfe opiniunea
sa. Este o tactică parlamentară (Ilaritate). Aceeace s'a făcut acum în Senat
vă declar că s'a făcut gi altă dată şi este permis gi Senatului și Camerii sá în-
trebuinfeze această tactică parlamentară fără să merite acest cuvânt înjositor
de tertipuri.

Onor. D-l Vernescu a avut dreptate a zice că acea dispozifiune din regu-
lament a avut cuvântul său de a fi astfel cum l-a explicat D-sa. In alte Camere
s'au luat şi alte dispozifiuni, s'a zis, de exemplu, ca să se citească de trei ori
un proiect și tocmai la a treia oară să se puie la vot. Dar sunt împrejurări grele
când trebuie să ne dăm silinfa ca să ieşim din un impas, gi nu trebuie să scá-
pati din vedere că dispoziţia aceea din regulament s'a pus avându-se în ve-
dere timpurile normale.

Prin urmare propunerea D-lui Grădișteanu nu este ceva care să revolte
conştiinţa morală, conştiinţa de demnitate şi de drept; dar eu o găsesc că nu
este oportună. Domnilor, discufiunea din nou la Senat s'ar puteá face, căci
deaceea s'a pus acel articol în regulament şi altminteri ar fi, cum a zis, mi se
pare D-l Giani, a deveni Camera, când s'ar află în faţa amendamentelor celei-
lalte Camere, un fel de biurou de înregistrare; dar nu este numai acesta mij-

www.dacoromanica.ro

590 C. I. BĂICOIANU

—— —Á—_—__—_— __—_—a—_ _— _ __ a _— __—_—_———_—_ _——__ _____ ________Q______—_——

locul de a ieşi din impas, nici numai respingerea gi este şi interpretarea care
se dă cu ocaziunea votării proiectului de lege.

Onor. D-l Cantilli s'a ridicat cu multă violenţă contra ideii că discutiunile
din Cameră şi interpretările date ar puteă să aibă vreo valoare. Dar D-l Can-
tilli, căre a fost negresit magistrat, când vedeă D-lui că vin în discutiunea ma-
gistratilor din care făceă parte nişte legi care nu erau destul de clare, ce fă-
ceau D-lor? Nu se raportau la discutiunile Camerii, ca să vadă care a fost in-
tentiunea legiuitorului ?

Domnilor, să-mi permiteti să vă spun, fără să voiesc a aduce cea mai mică
atingere majorităţii Senatului care a votat acest articol, că el nu este destul de
clar şi precis, ca să dea loc la interpretări uneori contradictorii. Onorabilul D-l
Grädisteanu, care ziceá că Senatul a discutat acest articol înainte de a-l votă,
să-mi deà voie a-i spune că D-sa n'a fost la Senat când sa discutat această
lege: alţii au fost şi eu am fost în dublă calitate, şi ca senator şi ca ministru,
şi vá pot spune cum s'a urmat lucrul.

La art, 1, a venit un D-n senator din opoziţiune şi a prezentat un amenda-
ment; sau mai prezentat gi alte două; au fost 3 amendamente sub diferite forme,
dar cari reprezentau aceeaş idee, şi la cuvântul de obligatoriu, unii au zis să
nu fie obligatoriu anume pentru domeniale, alţii au zis să nu fie nici pentru
obligatiunile rurale, Astfel a urmat o discufiune de mai multe ore, la care au
luat parte şi oratorii şi neoratorii... (Ilaritate), aceasta o zic de mine, şi în urmă
toate acele amendamente au fost respinse...

O voce, N'am văzut nicăirea acea discufiune.

D-l președinte al consiliului, In Monitor gi în jurnale s'a publicat numai
în extract discufiunea; în extenso se va publică în urmă, şi atunci vor vedeà
gi acei cari n'au fost la Senat ce s'a zis şi că s'au respins acele trei amendamente.
Ei bine, după ce s'au respins acele amendamente şi s'a votat toată legea, la
fine a venit tocmai amicul meu onor. D-l Cămărăşescu, care posedă multe bo-
nuri domeniale şi rurale, şi de teamă să nu piardă la dânsele, a prezentat un
amendament care a format acest art. 17, unde se zice că această lege nu va
aveà efect retroactiv. Onor. D-l Cantilli zice că providenta a făcut ca să treacă
acest articol.

Dar, încă din timpii cei mai vechi providenta vorbea totdeauna prin vocea
celor aleși şi D-l Cantilli eră la Senat unul din acei aleși care făceă propaganda
ca să treacă acest articol zicând amicului meu D-l Cämäräsescu şi altora: aveţi
o mulţime de bani în bonuri şi aveţi să-i pierdeţi toţi, oamenii s'au inspăimântat
şi prin surprindere a votat...

O voce, Prin o farsă.

D-l 1, Brătianu, preşedintele consiliului, Nu este farsă; dar, cum am zis
la Senat este o opozitiune, cum este şi aicea, şi opozitiunile caută totdeauna
să triumfe ideile sale şi să dea lovituri Guvernului. Astfel opozitiunea din Senat
a căutat să profite de slăbiciunile unora şi a reuşit — Ei, Domnilor, numai acei
pe cari pasiunile au interesele particulare-i orbesc, pot să se felicite că a trecut
acest, amendament; oamenii însă cari se gândesc la nevoile ţării şi vor în adevăr
să o scape, nu se felicită. (Aplauze),

Acum D-voastră vă întrebaţi ce are să facă guvernul? Ei bine, ce voifi
să facem? Noi am cerut dela corpurile legiuitoare mijloace ca să putem merge
înainte, cum zice Românul tárig-grápis, ca să ieşim din împrejurările mai mult

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 591

decât grele în care se află ţara atât înăuntru cât şi în afară. Acuma suntem la
finele sesiunii, când şi D-voastră şi Senatul nu mai puteţi sta, fiindcă aţi stat
destul şi mai tot timpul muncii l-aţi consacrat intereselor țării. A mai veni eu
astăzi, la finele sesiunii, într'un mod sau altul, să vá mai aduc acest proiect
din nou sau retrăgând pe cel de faţă sau venind cu un alt proiect, sau în fine
prin mijlocul propus de D-1 P. Grădişteanu, mă tem că Adunarea şi Senatul
mâine, poimâine nu se va mai puteá completă, şi astfel ag luă răspunderea,
asupra mea pe câtă vreme astăzi răspunderea este a acelor cari au făcut să
se voteze acest articol. Pentru aceste considerafiuni eu am fost silit să primesc
proiectul, pentru ca sá nu se zică că puteam merge înainte gi cu această lege.
L-am primit, zic, ca să nu iau răspunderea asupra mea şi rog şi pe Cameră să
nu ia răspunderea asupra sa respingând acest articol.

Dacă e vorba de dificultăţile ce el ne va aduce, apoi întreb pe D-] Cantilli
cine este în drept să interpreteze o lege? Negregit că aceia cari au făcut-o, adică:
Camera şi Senatul; şi dacă vor vedeă că în adevăr acest articol ne ţine în loc,
până să se tipărească biletele vor trebui neapărat trei luni, și până atunci D-voa-
stră veţi puteă da acestei legi interpretarea cea mai bună ce veţi crede (Aplauze).

Voci. Inchiderea discufiunii.

D-l P. Grădişteanu. Rog pe onor. Cameră să binevoiască a nu închide dis-
cufiunea gi a-mi permite să atrag atentiunea D-lui ministru de finanţe asupra
unor cuvinte rostite de Domnia-sa,

D-sa crede că răspunderea acestei dispoziţiuni nenorocite introduse în
această lege în mod de surprindere ar fi o răspundere numai pentru aceia cari
au propus această dispozitiune, iar nu şi pentru majoritate precum și pentru
guvern.

Eu vreau să dovedesc onor. D-lui ministru de finanţe că D-sa se ingealá când
crede aceasta, căci, dacă noi vom votă astăzi aceste dispozifiuni, atunci vom
luă, şi solidaritatea răspunderii. (Sgomot).

Se pune la vot închiderea discutiunii şi se primește,

Se pune la vot proiectul de lege amendat de Senat şi rezultatul scrutinului
este cel următor:

Votanti. . . . . . . . . . . 60

Majoritate reglementară . . . 36
Bile albe pentru . . . . . . 45
Bile negre contra . . . . , . 21
Abtineri , . , . . , ,. . . . 1

D-l vice-preşedinte. Adunarea a primit proiectul de lege amendat de Senat,
Acum, Domnilor, ne mai având nimic la ordinea zilei, vom trece în secţiuni.
spre a ne ocupă cu proiectul de lege relativ la conventiunea Crawley.

Anexa Nr. 46
Bucuresti, 11 lunie, 1877

MINISTERUL FINANTELOR
CAROL I,

Prin graţia lui Dumnezeu gi voinţa naţională, Domn al Românilor,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate;

www.dacoromanica.ro

592 C. I. BAICOIANU

Asupra raportului Ministrului nostru secretar de Stat la departamentul
de finante, sub Nr. 14.729;

In virtutea art. 93 din Constitutiune,

Noi sanctionám ce urmează:

LEGE

pentru emisiunea de bilete ipotecare în sumă de 30 milioane lei

Art. 1. Ministrul de finanţe este autorizat a emite bilete ipotecare până
la suma de 30 milioane lei.

Aceste bilete vor fi la purtător; ele vor aveă cursul obligatoriu, și se vor
primi în plată de toate cassele publice cu valoarea lor al pari.

Ele se vor retrage din circulatiune întrun timp determinat, când, atunci,
li se va socoti zece la sută mai mult peste valoarea lor nominală.

Art, 2, Biletele ipotecare se vor emite în bucăţi de 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 lei,
gi se vor fabrică în aceleași condițiuni ca și biletele de bancă, sub controlul
ministerului de finanţe.

Ele vor aveă gravate în corpul lor semnăturile fac-simile a Ministrului
de finanțe si a doi din membrii consiliului special, si vor fi parafate, prin serii,
cu subscrierea manuală a câte unui impiegat, trecută într'un registru special,
și conform regulamentului acestor bilete. Se vor predă apoi comitetului spe-
cial, care le va verifică și le va înapoiă ministerului de finanţe, spre a le pune
în circulatiune.

Art, 3. Consiliul special al biletelor ipotecare, care va aveă reşedinţa sa
la comitetul cassei de depuneri și consemnafiuni, se va compune din 6 membri
aleşi de acel comitet, de preşedintele şi directorul creditului funciar rural gi
de președintele camerei de comerţ din Bucureşti. — Ministrul de finanţe va
face parte din acest consiliu, şi-l va prezidă când va luă parte la lucrările sale.

Art. 4, Biletele ipotecare sunt garantate, până la totala lor retragere din
circulafiune, printr'o ipotecă, în I-iul rang, înscrisă asupra unor proprietăţi
imobile libere ale Statului în valoare cel puţin de şease-zeci milioane lei.

Numele imobilelor a se ipotecă se află cuprinse în lista ce se anexează,
Numele imobilelor a se ipotecă se află cuprinse în lista ce se anexează aci.

Art. 5. Indată după promulgarea legii de față, comitetul special de care s'a,
vorbit mai sus va procedă, în unire cu administratiunea domeniilor, la evalua-
rea tuturor imobilelor rurale a se ipoteca.

Evaluarea fiecărei proprietăţi se va face luându-se de bază mijlocia arendei
pe cei din urmă zece ani, înmulțită cu cincisprezece, — Pădurile în întindere
mai mare de 100 pogoane nu vor intră în această estimatie, ci vor rămânea
libere de ipotecă.

Art, 6. Inscriptiunea ipotecară se va face special asupra fiecărui imobil,
în favoarea detentorilor biletelor ipotecare, după o cerere care se va adresă
tribunalului situatiunei fiecărui imobil, subscrisä de câtre consiliul special şi
administratiunea domeniilor Statului. Această inscriptiune se va trece în de-
tail în liste speciale destinate pentru aceasta şi, în rezumat, în registrul pentru
inscriptiunea ipotecară.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEÇARE DIN 1877 593

Toate listele adunate vor formă registrul general al ipotecii biletelor ipo-
tecare, care se va conservă de comitetul special al biletelor.

Regulamentul biletelor va prescrie mai pe larg cele relative la acest registru.

Art. 7. Atât biletele ipotecare cât şi toate actele şi procedurele ce va nece-
sită emiterea, lor, şi luarea inscriptiunilor, ca şi vinderea ipotecelor, vor fi scutite
de orice taxă de timbru, înregistrare şi altele.

Art. 8. Dacă, până în doi ani dela promulgarea legii de faţă, guvernul va
puteă contractă un împrumut în condițiuni avantajoase, el va puteă retrage
din circulaţiune parte sau toate biletele ipotecare, plătindu-le pe valoarea lor
nominală, adăugată cu zece la sută mai mult peste aceă valoare.

Dacă însă un asá împrumut nu se va puteă efectua în termenul prescris
comitetul special va scoate imediat şi treptat în vânzare imobilele ipotecate,
astfel ca în termen de 6 ani cel mult dela promulgarea legii de faţă, biletele
emise să fie retrase din circulatiune.

Art. 9. Vânzarea acestor imobile se va face înaintea consiliului special
al biletelor, după legea din 31 Martie 1868.

Preţul însă al vânzării se va plăti integral şi numai în bilete ipotecare,
evaluate cu 10% mai mult peste valoarea lor nominală.

Biletele ipotecare retrase, în orice mod, din Circulafiune se vor depune
la comitetul special, care le va anulă şi le va arde, conform regulamentului
biletelor.

Art. 10. Guvernul va fi dator să elaboreze un proiect de lege pentru înfiin-
tarea unei bănci de scont gi circulafiune, pe care-l va supune corpurilor le-
giuitoare la cea mai apropiată sesiune.

In acest proiect se va regulă totdeodatá şi modul plăţii, anuitätii împru-
mutului de 30 milioane, repartizându-se între Stat şi banca de scont şi circula-
tiune, căreia se va trece şi partea din veniturile afectate la amortizarea îm-
prumutului.

Art. 11, Biletele ipotecare, cari s'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimbă
în altele noui, purtând acelaş număr, si fără nici o plată. — Titlurile noui con-
fectionate după regulele prevăzute la art. II, se vor predă celui în drept de
către Ministrul de finanţe; iar titlurile uzate se vor anulă, conform celor zise
la art. 9.

Art. 12. Nici o altă viitoare a doua emisiune de hârtie nu va aveá loc mai
înainte de retragerea şi anularea, prin ardere, a tuturor biletelor de 30.000.000.

Art. 13. Falsificatorii acestor bilete, cum şi toţi aceia cari vor fi contribuit
la emiterea unei sume mai mari de bilete decât cele prevăzute prin legea de
faţă, se vor pedepsi conform art. 112 şi următorii din codul penal.

Art. 14. La deschiderea fiecărei sesiuni ordinare, Ministrul de finanţe va
expune, în rezumat, corpurilor legiuitoare starea biletelor ipotecare, şi le va
comunică totdeodată raportul ce îi va adresa pe fiecare an comitetul special
al biletelor.

Art. 15. Se deschide ministerului de finanţe un credit de 100.000 lei, pentru
toate cheltuelile ce se vor ocazionă cu confecţionarea biletelor ipotecare.

Art. 16. Un regulament special, dat sub forma regulamentelor de admi-
nistratie publică, va prescrie mai pe larg orice alte măsuri relative la executarea
legii de faţă.

Art. 17. Legea de faţă nu va aveă efect retroactiv.

www.dacoromanica.ro

594 C. I. BĂICOIANU

Această lege s'a votat de Senat, în şedinţa dela 4 Iunie 1877, şi s'a adoptat
cu majoritate de 31 voturi, contra a 18.

Vice-preşedinte, D, Brătianu,
(L. S. 8.) Secretar, M. Gherman

Această lege s'a votat de Adunarea deputaţilor, în ședința dela 7 Iunie
1877, şi s'a adoptat cu majoritate de 45 voturi, contra à 21, fiind si o abţinere.
Vice-presedinte, Teriachiu

(L. S. A. D.) Secretar, Levezeanu

Promulgäm această lege şi ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Sta-
tului şi publicată în Monitorul Oficial,
Dat în Bucureşti, la 10 Iunie 1877.

CAROL
(L. S. St.)
Ministru secretar de Stat Ministru secretar de Stat ad-interim
la departamentul justiţiei la departamentul finanţelor
|. Câmpineanu l, C. Brătianu

Nr. 1368.

www.dacoromanica.ro

VIII

ACTE RELATIVE LA ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC IN
PRINCIPATELE-UNITE ȘI INTOCMIREA UNEI BĂNCI DE
ESCOMPT ŞI DE CIRCULAȚIE

www.dacoromanica.ro

Anexa Nr, 46 bis

ACTE RELATIVE LA ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC IN PRINCIs
PATELE UNITE ȘI INTOCMIREA UNEI BĂNCI DE ESCOMPT
ȘI DE CIRCULAȚIE

(Bibl. Acad. Rom. A, 6753)

Domnilor Ministri,

Am onoarea, Domnilor miniștri, a supune la chibzuirea D-voastre proiectul
de lege ce am elaborat pentru reorganizarea creditului public în Principatele-
Unite şi pentru întocmirea unei Bănci de Circulaţie şi de esconpt,

'Trebuinţa întocmirii instituţiilor de credit, eră cu atât mai mult simțită,
cu cât ţara suferă consecinţele crizei financiare care a bântuit mai toată Eu-
ropa. Din cauza acestei crize, dobânzile în Principate au ajuns la culme; nu
numai că ele absorb toate beneficiile producţiei şi comerţului, dar au adus
în stare şi pe mulţi din proprietarii de pământ a fi expropriafi cu pagube foarte
însemnate. Erà dar, o imperioasă datorie pentru guvern, a viză cât mai neín-
târziat la mijloacele pentru vindecarea acestui rău,

Baza sistemului ce am adoptat, de organizare a creditului este, că Băn-
cile de Circulaţie și Fonciere să fie ale Statului cu fondurile ce li se vor destinà
din împrumutul Naţional ce se tratează a se contractă,

M'am îndemnat, Domnilor, a adoptă acest sistem având în vedere nepu-
tinta în care ne aflăm astăzi de a vedeá întocmindu-se la noi asemenea insti-
tutii de către particulari, şi preocupat fiind de temerea de a lăsă pe cei între-
buinţaţi a se împrumută, la discrefia unui mic număr de capitaligti. Am luat
însă toate precautiunile ca să asigur acestor instituţii toată independenţa de
care are neapáratá trebuintá pentru ca să se infátigeze o garantie solidă, după
cum vă puteţi convinge din dispoziţiile aşezate în proiect.

Pentru mai bună explicare, supui asemenea la cunoştinţa D-voastre şi
motivele de care am fost preocupat în elaborarea acestui proiect; şi fiindcă
o asemenea instituţie este de interes comun Principatelor-Unite, cu onoare
vă rog, Domnilor miniştri, ca aprobând proectul ce vá înfätigez, să binevoiti
a-mi da autorizaţie de a-l înaintă, în formă de propunere, în urmarea art. 33
din Convenţie, la onor. Comisia centrală,

(Subscris) Ministrul Finanţelor, |, Brătianu
No, 4119, 1860 Iunie 29,

www.dacoromanica.ro

598 Ç. I. BAIÇOIANU

ala _—_—————AA—2—2—2—

JURNAL

In şedinţa de astăzi 29 Iunie 1869, subscrigii adunaţi în Consiliu, luând în
băgare de seamă referatul D-lui Ministru al finanţelor prin care înaintează în
chibzuirea noastră proectul de lege ce a elaborat pentru organizarea creditului
public în Principatele-Unite şi pentru instituirea unei Bănci de escompt şi de
circulaţie, precum şi motivele de care a fost preocupat în elaborarea lui;

Considerând trebuinţa intocmirii unor asemenea institutiuhi de utilitate
publică;

Considerând bazele sistemului de organizare, adoptat de D-l ministru;

Considerând către acestea că o asemenea lucrare este de interes comun
Principatelor-Unite ;

Primim acest proect astfel precum s'a elaborat de D-l Ministru al Finan-
telor ; şi în urmarea art. 33 din Convenţie, găsim cu cale a se înaintă cu me-
sagiu Domnesc la Comisia Centrală în formă de propunere. Deeaceea auto-
rizăm pe D-l Ministru ca să supue toate aceste lucrări la cunoştinţa şi apro-
barea Măriei Sale Domnitorului, după care să le comunice și Ministerului din
Iași, ca de le va primi, să se contrasemneze mesajul gi de către D-l Ministru al
Finanţelor de acolo.

(Subscrişi) N. Golescu, l. Brătianu, B. Viăgoianu, V. Boerescu,
C. A. Roseţţi, I. I. Filipescu,

Prea Inúljate Doamne!

Prin jurnalul dela 29 Iunie, onor. Consiliu al miniştrilor primind proectul
de lege ce am elaborat pentru organizarea creditului public în Principatele-
Unite şi întocmirea în Bucureşti a unei Bănci de escompt și de circulaţie cu su-
cursale în Iaşi şi în alte reședințe districtuale, pe bază că, atât această Bancă,
cât şi cea foncieră, să fie ale Statului cu fondurile ce li se vor destină din îm-
prumutul Naţional ce se tratează a se contractă, şi considerând această lu-
crare de interes general, găsesc cu cale a se trimite la Comisia Centrală în ur-
marea art. 33 din Convenţie spre a se preface în proect de lege comun Princi-
patelor-Unite.

Subscrisul supunând la cunoştinţa Märiei-Voastre, toate aceste lucrări,
rog plecat pe Inálftimea-Voastrá ca aprobándu-le, sá binevoiţi a subsemná
aláturatul mesaj pentru trimiterea lor la Comisia centralá ca o propunere din
partea ambelor Guverne.

Sunt cu cel mai profund respect
Prea Ináltate Doamne,
Al Mării Voastre
prea plecat şi prea supus servitor
(Subscris) Ministru Secretar de
Stat la Departamentul Finanţelor

I. C. Brătianu
No. 4120, 1860 Iunie 30.

Domnilor Membrii ai Comisiei Centrale,

Proiectul elaborat de D-l Ministru Secretar de Stat la Departamentul
Finanţelor din Bucureşti pentru organizarea creditului public în Principatele-

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIG SI A BĂNGII NAȚIONALE IN 1860 599
à

Unite, şi întocmirea unei Bănci de escompt şi de circulaţie cu sucursalele ei, con-
siderându-l de folos a se preface într'un proect de lege comună Principatelor-
Unite îl înaintez D-voastre spre acest sfârşit, conform art. 33 al Convenţiei dela
Paris din 7/19 August 1858.

Dat în orașul Bucureşti, anul 1860 Iunie 30,

Urmează semnătura M. S. Domnitorului.

Contrasemnat Ministru Secretar de Stat la Departamentul Finanţelor,
1, C. Brătianu

EXPUNEREA MOTIVELOR

Domnilor,

Mulțumită desvoltärii cunoştinţelor economice, astăzi este în genere cu-
noscut că auxiliarul cel mai puternic al producției este capitalul.

In deşert pământul cel mai roditor şi-ar arătă fecunditatea sa, în deşert in-
teligenţa omenească ar produce minunile sale, căci dacă ar lipsi capitalul, atât
producţia agricolă, minerală, manufacturială, cât şi chiar cea intelectuală ar
fi foarte mărginite şi prin urmare avuliile n'ar puteă spor! în proporţia cuve-
nită cu rodnicia pământului gi silinfele oamenilor.

Creşterea, capitalelor, înţelese în sensul economic, depinde de multe lu-
cruri, iar mai cu seamă de organizaţia creditului.

După părerea noastră, a organiză creditul este a monetiză şi capitaliză
valorile existente totdeauna, trebuincioase pentru desvoltarea lucrării prezente
sau viitoare,

Creditul, Domnilor, este ori real sau personal, după garanţia ce dă cel ce
se împrumută,

Creditul real, este mobiliar sau imobiliar, după asigurarea ce se dă în ză-
loage mişcătoare sau în ipoteci de ecareturi nemişcătoare,

Creditul personal, sau moral, cercetat sub un punct de vedere filosofic,
este adevăratul credit. Progresul umanităţii va desvoltă cu timpul acest credit
degajând valoarea personală a omului încât să poată ajunge a capitaliză, până
la un punct oarecare, prin anticipare, puterea productivă a lucrării omului
gi a escompta productele lui viitoare,

Mijlocul prin care se poate monetiză şi capitaliză, valorile existente, este
întocmirea institutelor de credit, gi ţările cele mai avute ale globului constată
acest adevăr din organizarea ce şi-au dat creditului lor,

Dobânda cea mare a banilor din Principatele-Unite care, în anii din urmă, din
cauza crizei financiare ce a bântuit mai toată Europa, a ajuns la culmea sa și
care, nu numai că absoarbe mai toate beneficiile producătorilor gi comercian-
tilor, dar a silit şi pe multi proprietari de averi nemigcätoare a se vedeà ex-
propriafi cu păgubi foarte simfitoare, a pus o datorie imperioasă Guvernului
să caute mijloacele cele mai eficace de a veni în ajutorul celor ce suferă, cari
astăzi este mai totalitatea locuitorilor.

Ca să ajungă la scopul acesta, pe de o parte, precum vă este cunoscut,
a procedat la contractarea unui împrumut naţional al căruia product îl are
destinat pentru crearea unui fond de garanţie al Băncii de circulaţie şi de escompt

www.dacoromanica.ro

690 C. I. BAICQIANU

şi pentry dotarea ynei Bănci Funciare; iar pe de alta s'a ocupat de întocmirea
unui sistem întreg de organizarea creditului.

Astăzi avem onoarea, Domnilor, să venim & vă expune bazele acestui sistem,

Dacă am fi văzut putinţa de ase creà Bápci de circulaţie şi funciare în actii
de către particulari fie capitaligti pământeni say din streipătate fără îndoială
că sistemul ce am fi propus ar fi fost foarte simply. Dar neputinta în care ne
aflăm de a puteă vedeă întocmindy-se în țară la noi nişte asemenea institute
de către particulari, care să împrumute bani cu o dobândă scăzută şi temerea
de a ny da, pe cei fntrebuintati de a se împrumută în exploatarea unui mic ny-
măr de capitalisti, pe-ay îndemnat să adoptăm ca Băncile de circulaţie si fyn-
ciare să fie ale Statylyi.

Știm prea bine că obişnuiţi fiind oameni să vază întocmite în alte ţări,
ce trec de bipe organizate syb toate punctele de vedere, nişte asemenea insti-
tute de către particulari o să cârtească socotind că institutele ce propunem,
ny o să aibă toată independenţa, trebyincioasá ca să reziste la cererile ce ar
tace Gyvernyl de a-i avansà însemnate sume de bani, care aceasta le-ar com-
promite nu numai încrederea ce ar trebyi să insufle Publicului, dar totodată
chiar şi existenţa lor. Când însă vom cercet cu bágare de seamă organizarea
ce Propunem, Suntem siguri că se vor convinge cá ea înfăţişează o garantie cy
mult mai solidă decât Băncile întocmite prin actii care, cy toată aparenta lor
independenţă, sunt mult mai complezante către Guverne decât pot fi instity-
tele acestea astfel cum avem onoare a vi le propune,

Tocmai ca să depărtăm orice neîncredere de felul mai sys expys, am în-
ceput întocmirea organizării creditului prin formarea unei Administratii gene-
rale a creditului aleasă de către Campera Electivá şi cy totul independentá de
Guvern.

Această Administraţie care va fi compusă din 25 persoane va formă Çon-
siliyl general al creditylyi care va administrà interesele generale a instity-
telor de diferite natyre a creditului, conform legilor constitutive votate de Ça-
mera Electivá.

Çonsiliyl acesta general se va împărţi în doyá alte Administratii cari vor
operă separat una de alta cy capitalurile ce li se vor destinà.

Aceste Administratii supt aceea a Băncii de escompt şi de circulaţie şi aceea
a Băncii Fynciare.

Administraţia Bäncii de Girculaţie, compusă din 17 membri care formează
Consiliul de regentă cármyesc toate treburile Băncii.

Un director şi doi sybdirectori aleși asemenea de către Camera Electivá
formează partea executivă a Bápcii.

Trei censori aleşi din sânul Consiliului general formează controlyl Băncii,

Un comisar al Guvernului exercită yn deosebit control asupra operaţiilor
Băncii

(at pentru garantia ca Banca sá pu poată avansă Guvernului sume de
bani însemnate s'au primit 1-iy ca să nu-i facă avanse cari să ny fie acoperite
gi al 2-lea că acele avanse să nu fie piciodată mai mari decât o a gasea parte
a fondului capital,

Dacă vom luă în băgare de seamă că Principatele-Unite supt astăzi sub
un regim constituţional, că puterea syveranä este în dreptul Corpyrilor Le-
giyitoare şi că Gyuyvernul este răspunzător, vom vedeă Domnilor, că institutele

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA GREDITULUI PUBLIC ŞI A BĂNCII NAŢIONALE IN 1860 601

SH ———_— a a ——Yya ———— ————————————Á

acestea de credit cu modul care-l propunem fnfäfisazä garanţiile celé mai so-
lide de existenţă şi prosperare.

Astfel cum dorinţa generală a părţii inteligente a Românilor de dincoace;
sau de dincolo de Milcov, este a vedeà fuzionându-se într'un singur corp atât
Camerile Elective cât şi Ministerele din ambele Principate, am găsit de tre-
buintä să propunem ca Administraţia generală a Creditului să fie pentru am-
bele Principate, asemenea şi Banca de Circulaţie.

Cu toate acestea așteptând norocitul minut al fusionării mai sus arătate,
suntem de părere ca până atunci, Consiliul Băncii de Circulaţie dela Iaşi (care
va, fi o sucursală a Băncii Centrale dela București) să se aleagă de către Camera
Electivä din lași, de către care se va alege asemenea din sânul său un Comitet
ca să privegheze creditul public, întocmire ce o propunem şi pentru Princi-
patul Țării Româneşti ca un al treilea control asupra institutelor de credit
pentru mai multă siguranţă a publicului.

O mulţime de capitaluri mici stau moarte în ţările noastre pentrucă nu
găsesc locuri sigure unde putându-se depune, să producă proprietarilor lor un
venit. Am socotit de trebuinfá să propunem întocmirea de cantoare de casse
de pástrat, atât pe lângă Banca de Circulaţie, cât şi pentru sucursalele sale.
Exemplul ce ne dă Statele civilizate ale Europei, despre moralitatea, spiritul
de ordine şi economie ce produc asemenea instituţii în clasele putin avute ale so-
cietätii ne fäceà o datorie sfântă la care trebuia a ne gând! și în achitarea căreia
până la un punct oarecare venim astăzi a vă propune întocmirea cantoarelor,
casselor de păstrat.

Se înţelege că asemenea cantoare nu se vor puteă întocmi decât numai
pe acolo unde s'ar întocmi mai întâiu sucursale ale Băncii de Circulaţie.

Precum am arătat mai sus, Domnilor, în sistemul nostru de organizare
a creditului, intră gi organizarea Băncii funciare fără care, orice organizare ar
fi cu totul defectuasä

Regretäm din suflet că nu vă putem supune astăzi si proiectul de legiuirea
constitutivă a unui asemenea institut; sper însă, că în puţin timp voiu ave
onoare a vi-l prezentă

După părerea noastră orisicât de grabnică este astăzi înfiinţarea unui
asemenea institut în Principatele-Unite, trebuie să fie totdeauna precedat de
întocmirea unei Bănci de circulaţie care singură ar putea pregăti venirea lui.

O Bancă funciară, Domnilor, ca să poată corespunde cu misia întocmirii
ei trebuie să împrumute bani cu o dobândă atât de scăzută, încât proprietarii
ce s'ar împrumută la dânsa, întrebuinţând banii fmprumutafi în desvoltarea
proprietăţii lor, să poată dobândi din venitul produs de acele desvoltări do-
bânda şi amortismentul ce vor plăti pentru banii ce s'ar împrumută,

Sperăm Domnilor, că dacă vom aveá norocirea a vedea înființându-se
cât mai curând Banca de Circulaţie, în câteva luni dobânda banilor ar scădeă
aşă de mult încât Banca Funciară ce s'ar înfiinţă să poată corespunde la ade-
vărata ei misie.

Cu ocazia prezentării proiectului de lege pentru organizarea Băncii Fun-
ciare vă vom prezentă şi alte proiecte ce fac parte al totului sistemului organi-
zării creditului, precum sunt cantoarele de escompt, magazii publice, și sub-
cantoare de escompt care sunt adevăratele Băncii agricole şi al cărora scop
va fi să stârpească camáta care nenoroceşte pe bieţii locuitori săteni.

38e
www.dacoromanica.ro

602 C. 1. BĂICOIANU

PROIECT DE LEGE PENTRU ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC IN
PRINCIPATELE-UNITE

SECŢIUNEA I
Constituirea administraţiei de credit public

Art. 1. Se întocmeşte în Bucureşti o administraţie de credit public sub
numirea de Administraţia centrală a creditului public al României.

Art. 2. Administraţia aceasta va cârmui:

a) Banca naţională de escompt şi de circulaţie din Bucureşti;

b) Sucursalele ce ar întocmi! ea după trebuintá la Iaşi, şi în orice alt oraș
de reşedinţă districtalá din ambele principate;

c) Cantoarele casselor de păstrat (caisses d'épargnes) ce s'ar întocmi pe
lângă banca de escompt şi de circulaţie sau pe lângă sucursalele ei;

d) Banca funciară din Bucureşti;

e) » » filiala din Iaşi.

Art. 3. Administraţia centrală a creditului public al României va fi cu
totul independentă de puterea executivă şi va atârnă deadreptul de Adunarea
Electivá din Bucureşti.

SECȚIUNEA II

Cârmuirea Administraţiei Centrale

Art. 4. Administraţia Centrală a creditului public român se cârmueşte de
„un Consiliu general compus din 25 membri.

Membrii Consiliului general vor fi aleşi de către Adunarea Electivă dintre
persoanele cu dreptul de eligibilitate la reprezentatia naţională gi cari ar locui
în Bucureşti.

Art. 5. Alegerea membrilor Consiliului se tace de Adunarea electivă în
seantá publică cu buletin individual şi cu majoritatea absolută a glasurilor
membrilor prezenţi.

La cazul când nu s'ar alege tot numărul membrilor la cea dintâiu votare,
se va procedă pentru alegerea numărului ce ar lipsi prin balotaj între cei ce
ar aveă mai multe glasuri.

Art. 6. Funcţiile membrilor Consiliului general sunt pentru cinci ani; cu
toate acestea, ei se vor preînoi pe fiecare an cu câte o a cincea parte.

Art. 7. Eşirea la început pe tot anul a cinci membri din Consiliul general
se lace prin tragere la sorţi de către ei însăși strânşi în Adunarea generală.

Tragerea la sorţi în cei dintâiu patru ani după întocmirea Administraţiei
se face numai între membri numiţi la început; de aci înainte nu seva mai face
tragere la sorţi, ci vor încetă din funcţii pe fiecare an cei mai vechi cinci membri.

Art. 8. Membri ce ies pot fi realesi.

Art. 9. Consiliul alege dintre membrii săi cu majoritatea glasurilor, pe
Președintele, Vicepreşedinte și Secretarul general al său.

El își preînoeşte biuroul pe fiecare an.

Art. 10. Consiliul se adună cel putin odată pe săptămână.

Hotărârile lui trebue să fie cu majoritatea absolută a glasurilor mem-
brilor aflaţi de faţă.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC SI A BANCII NATIONALE IN 1860 603
SEE A A e cp iat

Adunarea, se socotește completă când sunt de faţă cel putin 17 membri,

Se face proces-verbal de toate chibzuirile Consiliului.

Consiliul se poate convocă în adunare extraordinară de către preşedin-
tele său, de către censorii ambelor băncii, sau de către Comisarul guvernului.

In caz de ar fi glasurile împărţite, acela al preşedintelui hotărăşte.

Art. 1]. Consiliul general priveghează asupra execuţiei celei mai riguroase
a legiuirilor şi regulamentelor atingătoare de creditul public. El se chibzueste
asupra regulamentelor interioare pe cari i le vor supune Consiliile de regență
a Băncii de circulaţie şi a băncii funciare şi le modifică la trebuintä. Hotă-
răşte, în urma propunerii ce-i vor face directorii băncilor, întemeiată pe chib-
zuirea consiliilor de Regentá, bazele tuturor tractatelor, convențiilor şi invoe-
lilor de o importanţă mai mare ce ar fi să se închee în numele-vreuneia din bănci.

Statuează asupra creerii emiterii, retragerii sau anulării biletelor băncii
de circulaţie şi asupra emiterii sau retragerii obligaţiilor băncii financiare,

Fixează în urma propunerii directorilor organizaţia biurourilor, lefile im-
piegatilor şi agenţilor băncilor şi toate cheltuelile, care trebuesc a fi totdeauna
chibzuite mai dinainte pe fiecare an.

Cercetează şi votează bugetul Administraţiei Centrale, acelea ale bán-
cilor, ale sucursalelor şi ale cantoarelor caselor de păstrat.

Aprobă cheltuelile la finitul fiecărui semestru şi cere socoteală directorilor,
ori şi când va găsi cu cale, de starea generală a băncilor, de starea registrelor,
portofoliilor gi a caselor.

Işi dă votul asupra tuturor propunerilor ce-i sunt supuse ori de directori
sau de Comisarul guvernului.

Hotărăşte taxa dobânzilor şi a comisioanelor ce va urmă să primească
băncile, precum şi aceia ce va urmă să plătească banca funciară pentru obli-
gatiile ei date în circulaţie.

In fine din şase în şase luni în adunarea generală cercetează inventariile
tuturor băncilor și așezămintelor ce depind de dânsele şi publică în Monitor
extracte ale acelor inventare si în toţi anii socotelile detinitive a cărora pres-
curtare se publică asemenea în Monitor.

Art. 12. Vacatiunile membrilor Consiliului general sunt gratuite.

Art. 13. Consiliul General se împarte în două alte administrații, care ope-
rează separat una de alta cu capitalurile ce li se vor destină. Aceste admini-
straţii sunt aceea a băncii de escompt şi de circulaţie şi aceia a băncii financiare.

SECŢIUNEA III
Administraţia băncii de escompt şi de circulaţie

Art. 14. Banca de escompt si de circulaţie se administrează de către un
Consiliu de regență, un director şi doi subdirectori,

Ea se află sub privegherea şi controlul a trei cenzori şi a comisarului
guvernului, precum mai la vale se arată.

SECŢIUNEA IV
Capitalul Băncii

Art. 15. Capitalul Bancii de escompt şi de circulaţie se fixează deocam-
dată la 30.000.000 lei după cursul Visteriei,

www.dacoromanica.ro

604 C. I. BĂICOIANU

La trebuință recunoscută, Camera electivă în urma înțelegerii ce ar luă
cu aceea din Iaşi, va puteă mări acest capital.

Capitalul acesta de garantie se dá de Principatele-Unite în proporţia ur-
mătoare:

18.000.000 de către Tara-Româneascä.

12.000.000 de către Moldova.

Banca de escompt şi de circulație se va socoti constituită şi va începe

lucrările sale, îndată ce se va vărsă în casele sale o a treia parte din capitalul
total.

SECŢIUNEA V

Operațiunile Băncii

Art. 16. Banca nu va puteă în nici un caz şi sub nici un motiv să între-
prinză alte operaţii afară din cele ce-i sunt ertate printr'această legiuire.

Art. 17. Aceste operaţii vor fi:

I. Sá escompteze polite şi efecte de comerţ:

a) platnice într'un oraş din Principatele-Unite unde banca are un cantor
sau un corespondent;

b) cu scadenta de cel mult trei luni;

c) Având trei iscălituri bine cunoscute de solvabile;

Se va da preferinţă însă întotdeauna scomptării efectelor ce vor aveă
girul cantoarelor naţionale de escompt.

2. Sá escompteze polite sau efecte de comerţ:

a) platnice într'un oraş din Principatele-Unite unde Banca are un cantor
sau un corespondent;

b) cu scadenta cel mult de trei luni;

c) Având numai una sau două iscălituri bine cunoscute de solvabile,
dar garantuite pentru ţinerea locului iscăliturilor ce-ar lipsi, cu depunerea și
ceziunea de:

Monete de aur sau argint sau vergi (lingots).

Fonduri publice ale Principatelor-Unite_ sau ale comunelor;

obligaţii ale băncilor financiare.

Acţii ale cantoarelor nationale de escompt sau orice alte aşezăminte
industriale ori comerciale din Principatele-Unite.

Contracte de vânzare cu achitare de predare a productelor Principatelor-
Unite.

Producte ale Principatelor inmagazinate

Polife trase în străinătate având scadenta cel mult de trei luni gi sub-
semnate de trei persoane cunoscute de solvabile;

Nu este primit ca zălog decât numai ceiace dă în acelaş timp şi soliditate
necontestabilă şi înlesnire de lichidatiune.

Preţuirea trebue sá depărteze orice risc de pagubă în caz de lichidatiune
forțată.

Scadenţa în mai putin de trei luni după natura garanţiei, amănuntele
prețuirii, verificărei, depunerii si cesiunii se precizează când se face escomptul.

III. Să facă avanse pe zăloage de vergi şi materii de aur sau argint şi
pe zăloage de fonduri publice române. *

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC ŞI A BANCII NATIONALE IN 1860 605

IV. Să primească în compt curent, fără a plăti vreo dobândă şi fără, a cere
nici ea vreo plată drept cheltueli, toate sumele ce i se vor da în depozit, ca sá le
tie în dispoziţia celui ce i le-au încredinţat gi în aceea a mandatelor sau asig-
natiilor sale.

Art. 18. Să primească în cont curent cu plată de dobândă din parte-i toate
sumele ce ise vor dă pentru un timp hotărât.

Art. 19. Să încaseze pentru contul şi riscul altuia atât în Principatele
Unite cât gi în străinătate polite, efecte sau valoare cu dreptul de un cumpátat
comision.

Art. 20. Să cumpere în cazuri excepţionale şi să revânză polite platnice
în străinătate, cu o scadenfá cel mult de trei luni gi care să aibă cel putin trei
iscălituri bine cunoscute de solvabile.

Art. 21. Să păstreze într'o casă specială orice titluri şi documente s'ar
depune la dânsa precum şi oricesume în aur şi argint şi orice aurării gi argintării
sub toate formele de diamanticale, bijuterii gi obiecte preţioase.

Pentru asemenea efecte se va da o recipisă personală care nu se va puteă
transmite şi care va arătă numărul înscrierei data depunerei, data reluării, na-
tura si valoarea obiectului depus, numele şi adresa depozitarului.

Se va primi o plată pentru păstrarea acestor obiecte de un cart din 1%
asupra valorii declarate şi taxate în unire, pentru un termen de șase luni de
păstrare şi chiar dacă periodul va fi mai scurt.

Art. 22. Să tragă, cu un chip excepţional, polite pe un termen gi mai scurt
de scadentá, însă nu mai mic de trei luni de dată, la ordinul celui ce va cere asupra
oraşelor din Principatele-Unite, pe unde banca are un cantor sau corespondent,
ori asupra oraşelor din străinătate unde va aveà ea un corespondent.

Art. 23. Sá întrebuinţeze capitalul stătător până la concurenţa de 25% a
fondului capital:

In fonduri publice ale Principatelor-Unite gi ale comunelor.

In actii ale cantoarelor nationale de escompt.

In actii de aşezăminte industriale sau comerciale din Principatele-Unite.

Asemenea operaţii se vor face numai atunci când cumpárátoarea se poate
face cu un preţ care nu lasă nici un risc de pagubă şi numai asupra fondurilor
gi acţiilor acelora care infáfigeazá o soliditate necontestabilá şi o lichidatiune
înlesnicioasă.

Art. 24. Să întrebuinţeze capitalul stătător până la concurenţa de 5% al
fondului capital al băncii în cumpărătoare de proprietăţi nemiscätoare în Princi-
patele-Unite, când cumpárátoarea se poate face cu un pret scăzut.

Asemenea cumpărători se vor face numai în edificiuri, în care Banca va
găsi cu cale a-și aşeză cantoarele sale sau ale sucursalelor sale.

Art. 25. Să intrebuinfeze restul în operaţii pentru contul guvernelor Princi-
patelor-Unite, clerului, comunelor, particularilor şi altor aşezăminte publice şi
particulare cu condiţii şi cu un chip astfel încât Banca să fie îndestul garantată
sub orice raport şi să nu poată cădeâ în necesitatea de a restrânge regulatele sale
înlesniri către public.

Ari. 26. In nici un caz şi sub nici un pretext banca nu va puteà face nici
vreunuia din ambele state ale Principatelor-Unite, nici vreunei alte case publice
avansuri cari să nu fie acoperite.

www.dacoromanica.ro

606 C. I. BAICOIANU

Banca, la orice imprumutare va face vreunuia din ambele state, va cere
aceleaşi garanţii ce cere dela particulari.

Nu se vor socoti ca garanţii îndestulătoare din partea Statului depozitul
de bonuri ale tezaurului, predarea de titluri noui de rentă, nici asignatii asupra
productului impozitelor gi veniturilor, neîmplinite încă; alará numai când acele
asignaţii s'ar subscrie, sau ar aveă girul casierului sau contracciilor veniturilor
Statului către care s'ar fi tras acele asignatii şi care prin depunerea iscăliturii
sau girului lor, s'ar face responsabil cu starea lor personală de fondurile ce s'ar
avansă de Bancă.

In nici într'un chip banca nu va puteá face vreunuia din ambele staiuri avanse
de o sumă mai mare decât a șasea parte a fondului capital, cu care au contribuit
fiecare în parte, fie cu orice garanţie măcar.

In nici într'un caz banca nu va puteà face avansuri statului fără a fi dobândit
mai întâi aprobarea formală şi motivată a majoritátei absolute a membrilor
Consiliului General al administraţiei Creditului, convocat într'adins prin înscris
pentru aceasta.

Art. 27. Banca nu va puteà escomptă electe care provin din vreun comerţ
oprit gi efectele de circulaţie create cu colusiune între cei sub-însemnaţi, fără
cauză sau valoare reală.

SECȚIUNEA VI
Taxa escomptului

Art. 28. Maximum taxei escomptului sau a dobânzei ce va primi banca
pentru împrumuturi şi avanse se fixează la 6% pe an: dobânda se socotește
pe zile.

Maximul comisionului ce va primi Banca pentru mandatele ce va da
asupra sucursalelor sale, precum și aceia pentru mandatele ce ar da sucursa-
lele asupra băncii, se fixează la o treime din 1%, pentru sumele ce n'ar covârşi
peste 1.000 lei; la Y, pentru cele dela 1.000—-10.000 şi */, pentru cele ce ar trece
peste 10.000 lei.

Regulamentul intern va fixă comisionul pentru mandatele ce s'ar trage
asupra ţărilor străine.

Art. 29. La fiecare trei luni taxa escomptului se va fixà de către directorii
și sub-directorii, în urma înţelegerii ce vor luă cu Consiliul de regență gi cu Con-
siliul general al Administraţiei creditului public şi asemănat hotärîrii acestuia,
din urmă.

Adunarea Electivä din Bucureşti prin înţelegere și cu consimtimántul
Adunărei Elective din laşi, va puteă ori şi când să scadă taxa escomptului
printr'un vot ce ar da într'aceasta.

SECŢIUNEA VII
Beneficiile Băncei

Art. 30. Beneticiile curate ce va realiză Banca şi care s'ar constată prin in-
ventariile semestriale, se vor răspunde îndată în casa tezaurului public din
București.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC SI A BANCII NATIONALE IN 1860 607

Art. 31. Ministerul finanţelor al Tárei Româneşti îndată după primirea
acelor beneficii dela Bancă va răspunde Ministerului Finanţelor dela Iași două
cincimi din acele beneficii, analog ce i se cuvine pentru fondul capital al băncii.

Aceste beneficii se vor trece între veniturile respective ale fiecărui Stat.

SECȚIUNEA VIII

Biletele de circulaţie

Art. 32. Numai banca de escompt si circulaţie va aveá dreptul a emite
bilete de circulaţie.

Art. 33. In nici un caz şi sub nici un pretext Banca nu va puteă vreodată
emite bilete pentru o sumă mai mare decât de patru ori numerarul metalic ce
va aveă în casă, după ce s'ar scădeâ din el suma ce ar fi datoare în conturi cu-
rente disponibile.

Art. 34. Biletele Băncii vor fi de 1000 lei, de 500 lei, de 100 lei și de 50 lei.

Proporția este astfel fixată între diferitele bilete:

Bilete de 1.000 lei pentru 30% din fondul capital

» o» 500 » » 20% » 9 »
» o» 100 » » 80% » » ò
» o» 50 » » 20% » » »

Proportia aceasta nu se va puteà modifică decât de Adunarea Electivá
printr'o legiuire specială.

Art. 35. Biletele vor fi toate platnice a vista fnfätisätorului în monedă de
aur sau argint, atât în cantoarele băncii, cât şi în acelea ale sucursalelor sale din
ambele Principate.

SECȚIUNEA IX
Privilegii si garanţii pentru emiterea biletelor

Art. 36. Administraţia băncei de escompt și circulaţie va luă în contra
falsificárii, vătămărei şi contrafacerei biletelor toate garanţiile ce pot da arta și
ştiinţa.

Toate biletele sunt extrase din registre cu mătci (à souches).

Ele vor aveà un număr de ordin şi un număr de serie care vor fi reproduse
pe talon (talon).

Vor fi de o mărime diferită pentru fiecare sumă și vor fi toate subscrise
de Preşedintele Consiliului de regență al băncii de escompt şi circulaţie, de
un cenzor gi de casierul şef.

Registrele cu mătci ale biletelor ce nu sunt emise, tabelele şi matricele
cari vor fi servit ca să confectioneze toate biletele, se vor închide într'o casă
de fier cu trei diferite încuetori, ale căror chei se vor încredinţă una Preșe-
dintelui Consiliului de regență, alta unuia din cenzori şi a treia comisarului
Guvernului.

Consiliul de regență, în adunarea generală va liberă directorului băncii
câtimea de bilete trebuincioase circulaţiei serviciului şi se va încheiă proces-
verbal pentru aceasta.

www.dacoromanica.ro

608 C. I. BAICOIANU

Art. 37. Directorul gi casierul ¿ef sunt fndatorati să infátigeze președintelui
Consiliului de regență, censorilor şi Comisarului guvernului toate biletele ce li
se vor fi liberat, sau să dovedească intrebuintarea lor.

Suma la care se urcă toate biletele din circulaţie va trebui totdeauna să fie
reprezentată prin valoarea echivalentă, ori în portofoliu sau în casele bănci.

La finitul fiecărei luni se va luă o asemenea încredințare sub privegherea
censorilor și Comisarului guvernului şi în fiinţa Consiliului de regență, adunat
într'adins.

Se va alcătui proces-verbal într'aceeaş seantä şi extractul acestui proces-
verbal subscris de Preşedintele Consiliului de regență, de unul din censori şi de
comisar se va publică în Monitorul Oficial.

Art. 38. La finitul fiecărei săptămâni o arătare în prescurtare de starea
băncii se va înseră în Monitor, adeverită de director, de unul din censori şi de
Comisar.

Art. 39. Comitetul ales de Camera Electivă din București din sânul său,
pentru privegherea creditului public, va puteà controlă orişicând va voi atât
lucrările cât gi registrele, portofoliul gi casele băncii.

El va trebui să asiste totdeauna la revizuirea băncii dela finitul fiecărei
luni şi să încredinţeze de starea în care ar găsi-o în josul procesului-verbal, în-
cheiat de Consiliul de regență.

Art. 40. Contabilitatea generaiă a Băncii se va cercetă în toţi anii de către
Curtea Conturilor.

Art. 41. Creanţele băncii se bucură de preferinţă asupra oricărei alte creanţe
private potrivit listei 20, cap. 7, partea 3-a din condica civilă.

Art. 42. Nici o opoziţie nu este primită pe sumele date la Bancă în cont
curent.

Art. 43. Persoanele subsemnate într'o poliţă ce se află în mâinile băncii
de circulaţie, îi sunt toate deopotrivă răspunzătoare după ordinul întoarcerei,
până la deplina plată a capitalului, dobânzii şi cheltuelilor.

Art. 44. In cazurile de escompt garantate pe zăloage de titluri sau valoare
dacă nu se va fi plătit băncii cu punctualitate la scadentá efectul escomptat,
sau în cazurile de a nu se întoarce banii la epocile învoite, avansurile ce va
fi făcut pe vărgi, materiile de aur sau argint, sau pe titluri de fonduri publice
române, banca va puteă procedă la lichidarea lor în modul următor:

Banca va face îndată protestul său către Tribunalul local competent, în-
stiintánd totdeodatá prin mijlocirea Tribunalului pe proprietarii acelor obiecte
să vie să-şi efectueze plăţile pentru vergi, monede şi materii de aur sau argint
în termen de 8 zile dela darea protestului, iar pentru titluri de fonduri publice
române în termen de 25 zile.

Dacă în termenile arătate nu vor fi intrat băncii sumele ce i s’ar fi cu-
venit, în termen de 2 zile va procedà ea la vânzarea obiectelor de aur sau argint
chiar în localul său, în ființa unui delegat din partea tribunalului; şi în termen
de 5 zile la vânzarea titlurilor de fonduri publice romåne la bursă, de va fi în-
tocmitä, şi prin mijlocirea unui agent de schimb sau de nu va fi bursă tot în
localul său si în ființa delegatului tribunalului.

Lista de obiecte ce vor fi a se vinde va stă afişată la uşile băncii în ter-
menul a 2 sau 5 zile, după natura obiectului.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC ŞI A BĂNCII NATIONALE IN 1860 609

Din preţurile ce vor ieşi la vânzarea acelor obiecte, banca va acoperi ca-
petele, dobânda gi cheltuelile făcute şi de va rămâneă vreun prisos, îl va tri-
mite la tribunal ca sá se deà expropiatului posesor al acelor obiecte.

Asemenea vânzări nu vor puteà tăiă sau zăticnì cât de putin măcar cursul
proceselor intentate persoanelor subscrise în efectele neplătite la scadenţă,
pentru desăvârşita despăgubire a băncii.

Art. 45. Acela ce va alteră sau falsificà biletele băncii, va fi supus la osânda
ocnii pe toată viaţa, asemănat cu dispoziţiile art. 115 din condica penală.

SECŢIUNEA X
Consiliui de regență

Art, 46. Consiliul de regență al băncii de escompt şi de circulaţie va fi
compus din 17 membrii.

Ei vor fi aleşi de către Consiliul general al Administraţiei creditului pu-
blic din sânul său.

Art. 47. Alegerea membrilor Consiliului de regență se face cu buletin in-
dividual şi cu majoritatea absolută a giasurilor membrilor prezenţi.

La cazul când nu s'ar alege tot numărul membrilor la cea dintâi votare,
se va proceda pentru alegerea numărului ce ar lipsi prin balotaj între cei ce ar
aveă mai multe glasuri.

Art. 48. Funcţiile membrilor consiliului de regență sunt pentru cinci (5) ani.

Art. 49. Membri ce ies pot li realeşi.

Art. 60. Consiliul alege cu majoritatea glasurilor dintre membrii săi pe
preşedintele, vice-preşedintele și secretarul său.

El îşi preínoiegte biuroul pe fiece an.

Aceleasi persoane pot fi realese ín cinci ani dearándul, iar dupá aceasta tre-
buie cel putin un interval de un an.

Art. 51. Consiliul se aduná cel putin odatá pe säptämânä, hotäririle lui
trebuie sá fie cu majoritatea absolută a glasurilor membrilor aflaţi de faţă.
Adunarea se socoteste completă când sunt de faţă cel putin 13 membri $i un
censor,

Se face proces-verbal de toate chibzuirile Consiliului,

Consiliul se poate convocá în Adunarea extraordinará de cátre presedin-
tele sáu, de cátre Directori, de cátre Censori sau de cátre Comisarul guvernului.

La caz de a fi glasurile împărţite, acela al preşedintelui hotărăşte.

Art. 52. Ca să se exerseze o priveghere mai activă gi mai eficace asupra
tuturor operaţiilor băncii, membrii Consiliului de regență se vor împărţi între
dânşii, prin alegere, în patru comitete alcătuite de câte patru membri fiecare.

Aceste comitete vor fi: 1. Comitetul escomptului; 2. Comitetul biletelor
şi circulaţiei; 3. Comitetul registrelor, portofoliilor şi casei; 4. Comitetul afa-
cerilor contencioase.

Alegerea membrilor în comitete se face pe fiecare an; membri ieşiţi pot
fi realesi în aceleaşi comitete în cinci ani dearândul, iar după aceasta va trebui
cel puţin un interval de un an.

Aceste Comitete se vor adună cât se va puteă mai des pentru trebuinjele
serviciului.

Comitetele vor fi prezidate de Director sau subdirector.

www.dacoromanica.ro

610 C. I. BAICOIANU

Censorii pot fi de fatä la toate adunärile comitetului.

Art. 53. Consiliul de regentä va controlă toate actele directorului şi sub-
directorilor, va verifică condicile, portofoliul şi contabilitatea casei şi va pri-
vegheă asupra execuţiei celei mai riguroase a legiuirii, în ceeace se atinge de
banca de escompt, precum şi asupra păzirii regulamentelor acestei Bănci.

Consiliul autoriză operaţiile permise de legiuire şi determină condiţiile
în asemănare cu libertatea ce-i este dată prin regulamente.

El îşi dă votul asupra tuturor propunerilor ce-i sunt supuse ori de directori,
sau de Comisarul guvernului, ori de censori sau de Consiliul de escompt.

Consiliul arată dorinţele sale, care se consignează în procesele sale verbale,

Orce propunere a directorului, censorilor şi comisarului guvernului ce
va fi a se supune Consiliului general al Administraţiei creditului public, va fi
însoţită şi de părerea Consiliului de regență.

Art. 54. Un regulament de Administraţie publică, votat de Consiliul ge-
neral al creditului public, va determină atribuţiile consiliului de regență.

Acest regulament va trebui a se supune prin Ministerul de Finanţe la
cunogtiinta Domnitorului spre sanctionare.

Art. 55. La finitul fiecărei luni consiliul cercetează starea casei băncii
gi o consignează într'un proces verbal.

Art, 56. Consiliul prin înţelegere cu directorul, alege pe secretarul general
al báncei şi pe casierul şef.

Art. 57. Consiliul este reprezentat în toate zilele la bancă de către un
regent de serviciu.

Art. 58. Vacatiunile membrilor consiliului sunt gratuite; cu toate acestea,
pentru vacatiunile lor în comitete și pentru serviciul de toate zilele al censo-
rilor şi al regentilor de serviciu se va da fiecărui membru câte un jeton de pre-
zentá în fiecare zi ce se află în lucrare.

La finitul fiecărei luni se va liberă fiecărui membru alocatia hotáritá de
Consiliul general pentru jetoanele ce ar aveà.

Art. 69. Dacă din cauză de moarte sau demisie, numărul membrilor Con-
siliului s'ar reduce la 13, Consiliul general va fi convocat îndată ca să-l com-
plecteze.

Regentii aleşi în asemenea caz, se vor alege numai pentru timpul ce ar
fi trebuit să mai funcţioneze predecesorii lor.

SECŢIUNEA XI
Censorii

Art. 60. Censorii, cari sunt în număr de trei, se aleg de Consiliul general
din sânul său, cu modul prevăzut la art. 47 pentru alegerea membrilor Con-
siliului de regență.

Art. 61. Funcţiile censorilor sunt pentru trei ani, se vor preînoi însă cu
câte unul pe fiecare an; ieşirea censorului din anul dintâi şi al doilea se va face
prin sorţi, iar de aci înainte după rândul vechimei.

La caz de demisie sau moarte, cei ce iau locurile se numesc numai pentru
timpul ce ar fi urmat sá mai fie în funcţie predecesorii lor.

Censorii, ce vor ieşi, pot fi realeşi.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC ŞI A BĂNCII NATIONALE IN 1860 611

Art. 62, Misia censorilor este de a privegheă neîncetat riguroasa execuţie
a legiuirilor și regulamentelor băncii.

Ei vor exersá o priveghere activă asupra tuturor părţilor agezámántului.

Vor cere a li se infátigá de câte ori vor socoti de trebuintä starea casei, a
biletelor de circulaţie, a portofoliilor şi a diferitelor registre.

Vor puteă cere a li se comunică toate hârtiile trebuincioase la controlarea
lor, vor fi datori să ingtiinfeze fără întârziere atât Consiliul de regență, cât şi
Consiliul general, Ministerului de Finanţe şi Comitetului ales de Camera Elec-
tivă pentru privegherea creditului public, despre toate călcările legilor și re-
gulamentelor băncii.

Vor puteă fi de faţă la Adunările tuturor Comitetelor băncii gi la acelea
ale Consiliului de escompt.

Vor puteà propune în diteritele aceste adunări, orice măsură vor socoti
de trebuinţă, gi să ceară ca propoziţiile şi observaţiile lor să fie consignate în
procesele-verbale.

La finitul fiecărei luni unul din censori va da Consiliului de regență o so-
coteală în prescurtare de operaţiile băncii.

La finitul fiecărui semestru vor face un raport înscris Consiliului general
asupra stării băncii, sucursalelor și caselor de păstrare.

La finitul fiecărui an vor face un asemenea raport Adunării Elective.

Aceste raporturi subscrise de toţi censorii se vor publică în Monitor.

SECȚIUNEA XII
Consiliul de escompt

Art. 63. Afará de Comitetul de escompt de care se face menţiune la art.
52 de mai sus şi care are îndatorire să privegheze asupra tuturor operaţiilor
băncii ce se ating de escompt, se va întocmi şi un Consiliu de escompt ai cărui
membrii vor fi luaţi dintre diferitele specialităţi ale comerţului și industriei.

Numărul membrilor Consiliului de escompt nu este mărginit.

Alegerea lor se face de către Consiliul de regență, dintre persoane cunoscute
de obște de onorabile şi înscrise între eligibili la reprezentanța naţională.

Membrii consiliului se aleg pe un an şi pot ti realeşi. Funcţiile lor sunt
gratuite.

Art, 64. Membrii Consiliului de escompt se strâng în Adunare generală,
după chemarea directorului, care prezidează Adunarea, de câte ori va face
trebuinţă, ca să dea ştiinţă asupra solvabilităţii tuturor persoanelor care au
credite deschise la bancă sau care ar cere a intră în relaţii de afaceri cu dânsa,

Art. 65. După ştiinţele şi documentele ce se vor da sau comunică băncii
de câtre membrii Consiliului de escompt, directorul împreună cu Comitetul
de escompt va alcătui un registru pe ordin alfabetic de toţi clienţii băncii şi
împotriva fiecărui nume va fi arătată cifra creditului ce i-se poate deschide.

Acest registru se va supune la cercetare și aprobarea consiliului de re-
gentä. El se va revizul la fiecare şase luni şi nu se va puteă comunică la nimeni
altul decât numai membrilor Consiliului de regență, censorilor gi comisarului
guvernului.

Art. 66. In cazul când vreo împrejurare oarecare ar aduce vreo preschim-
bare stării vreunui client al băncii, membrii Consiliului de escompt vor fi da-

www.dacoromanica.ro

612 C. I. BAICOIANU

tori să deà de glire îndată directorului băncii, care în unire cu Comitetul de
escompt chibzuesc şi iau măsuri îndată de trebuie a se mărgini creditul deschis
acelui client.

Art. 67. Avizul dat prin înscris băncii pentru vreo asemenea împrejurare,
de cinci membri ai Consiliului de escompt, va fi sprijinit şi de un membru al
Comitetului de escompt și un censor, va trebui a se luă negreșit în băgare de
seamă, fără ca majoritatea Comitetului de escompt, într'acărui atributie este
să primească sau să lepede elcctele, ce se prezintă băncii spre a se escompta,
să poată lucră din contra.

SECȚIUNEA XIII
Directorul și subdirectorii

Art. 68. Directorul şi subdirectorii băncii de circulaţie şi escompt se nu-
mesc de către Adunarea Electivă în seanţă publică cu buletin individual şi
cu majoritatea absolută a glasurilor membrilor de față dintr'un număr întreit
de candidaţi arätafi de către Consiliul general al creditului public.

Dacă nici una din persoanele arătate de Consiliul general ca candidaţi, nu
va fi primită de Camera Electivă, se va cere Consiliului general o a doua listă,
de alţi candidaţi noui, gi dacă Camera va refuză să aleagă si din această listă,
atunci va fi însărcinat cu întocmirea acestei liste Comitetul ales din sânul Ca-
merii pentru privegherea creditului public și din cei înscrişi se va alege direc-
torul şi subdirectorii prin buletin individual precum se zice mai sus, sau prin
balotatie, dacă nici unul nu va împreună majoritatea glasurilor.

Directorul si subdirectorii se numesc pe 3 ani şi pot fi realesi.

Art. 69. Directorul si subdirectorii se pot revocă orişicând de Camera E-
lectivá; dar revocarea nu se va puteă pronunţă decât după ce mai întâiu, in-
formându-se ea că ar fi călcat directorul sau subdirectorii legiuirea sau regula-
mentele băncii, ori că ar fi făcut neorândueli ce ar fi adus dejà pagubă Băncii,
ar fi însărcinat pe Comitetul privighetor al creditului public să facă o cercetare
împreună cu Comisarul guvernului gi ar fi primit raport prin care s'ar constată
acele învinovăţiri.

In timpul cercetării, directorul sau subdirectorii acuzaţi se pot suspendă de
către Adunarea Electivă şi înlocui în chip provizoriu, cu persoane ce i-ar numi
Camera din sânul Consiliului general al creditului public.

Art. 70. Directorul dirige toate operaţiile băncii şi lucrările biurourilor. El
este ajutorat de subdirectori, pe cari îi poate insárciná cu funcţii speciale.

El subscrie în numele băncii toate actele de administraţie, precum și toate
tratatele şi convențiile, după ce însă, ar luă pentru acestea mai întâiu aprobarea
Consiliului de regență sau Consiliului general după importanţa acelor operaţii.

Nici o operaţie nu se poate face fără consimfimántul său.

El pune în execuţie toate legiuirile şi regulamentele băncii precum gi chib-
zuirile Consiliilor de regență sau general.

Toate pornirile de judecăţi se fac în numele său.

El subscrie corespondenţa, politele şi mandatele, aquiturile, efectelor şi
toate girurile. O asemenea lucrare însă o poate lăsă pe seama unuia dintre
subdirectori pe care îl va însărcină special.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC ŞI A BĂNCII NATIONALE IN 1860 613
a … er

In cazul de boale sau de lipsă din alte împrejurări i se va ţine locul de către
acela din subdirectori pe care îl va fi împuternicit el mai dinainte.

Directorul numeşte pe toţi impiegaţii şi agenţii Băncii, El fixează apuntar
mentele fiecăruia, păzind hotarele bugetului votat de Consiliul general. Pe
secretarul general însă sto erul şef şi controlor îi va numi după ce mai întâiu
va luă înţelegere cu Consiliul de regență şi va primi gi el.

Art. 71. Directorul şi subdirectorii, prezidează adunările Comitetelor.

Directorul gi subdirectorii sau cel putin doi din ei, vor fi fatá la toate adu-
nárile Consiliului de regență, vor propune orice măsură vor socoti trebuincioasá,
vor da toate explicaţiile ce li se vor cere, vor provocà părerea Consiliului gi vor
luă parte activă la toate discuţiile şi chibzuirile, fără însă a aveă dreptul de vot.

Directorul şi subdirecotrii vor asistă asemenea la toate şedinţele Consiliului
general în care s'ar trată chestii atingátoare de această Bancă. Prerogativele şi
datoriile lor în acest Çonsiliu sunt aceleași care se arată mai sus pentru Con-
siliul de regență.

Art. 72. Apuntamentele directorului gi subdirectorilor se vor hotărî de către
Camera Electivă.

Art. 73. Directorul şi subdirectorii nu pot întreprinde pe seama lor nici o
operaţie de comerţ gi nu vor întăţișă la escomptare nici un efect subscris de
dânşii.

Art. 74. Suma la care trebuie să se urce cautiunea ce va trebul sá deà direc-
torul și subdirectorii se va fixă contorm legii asupra cautiunilor de către Çon-
siliul general în unire cu Ministerul de Finanţe.

Çautiunile directorului şi subdirectorilor, fie în numerar sau în ipotecă, vor
stă în păstrarea tezaurului public.

SECTIUNEA XIV
Caslerul

Art. 73. Casierul se alege de către Çonsiliul de regență gi director cum s'a
zis la art. , , „şi se numește de acest din urmă cum s'a zis la art. 70.

Funcțiunea casierului este pe timp nedeterminat.

Art. 76. Toate politele, mandatele, aquiturile efectelor gi toate girurile ce
vor subscrie directorul sau subdirectorii, vor fi asemenea subscrise şi de casierul şef.

Asemenea va subscrie el şi toate biletele de circulaţie, precum s'a zis la art.
36 de mai sus.

Art. 77. Pentru caufiunea ce va trebui să deà casierul şef, se va urmă
cum 8%a zis mai sus la art. 74.

SECTIUNEA XV
Comisarul guvernului

Art. 78. Un Çomisar special numit de Ministerul Finanţelor, în urma întăririi
date de Domnitor, va reprezentă guvernul lângă Administraţia Băncii şi va
raportà Ministrului de Finanţe de toate operaţiile băncii.

Art. 79. Comisarul va aveă dreptul la toate Adunările Çonsiliului general în
care s'ar trată chestia atingătoare de Banca de escompt, precum gi la toate şedinr
tele Consiliului de regență, Comitetelor gi Comisiunilor.

El va luă parola de câte ori va gäs] cu cale de a face vreo propunere sau
observaţie, dar nu va aveă dreptul de vot.

www.dacoromanica.ro

614 C. I. BĂICOIANU
= ¡E =.

Ca și censorii el va aveă dreptul de a inspectă oricând, toate registrele,
portotoliile, contabilitatea şi casa şi de a cere a i se comunică toate hârtiile gi
toate dosarele necesare la acest control.

Art. 80. Comisarul va contrasemnă toate biletele de circulaţie.
Art. 81. Tratamentul Comisarului se hotărăşte de Camera Electivă.

SECŢIUNEA XVI
Dispoziţii generale

Art. 82. Actele de garantie ce ar urmă a depune funcţionarii de tot gradul
ai Băncii (afară din directorul, subdirectorii şi casierul şef, pentru care s'a
vorbit mai sus) se vor păstră într'o cassá hotáritá într'adins care va aveă trei
încuetori diferite și ale cărora chei vor fi date, una Președintelui Consiliului
de regență, alta directorului şi alta Comisarului Guvernului.

Art. 83. Membrii Consiliului de regență precum și funcţionarii Băncii de
orice grad care ar întreprinde vreun comerţ, întâmplându-se să cadă sau să
suspende plăţile lor, se vor socoti ca demisionari.

Arf. 84. Când experienţa ar probă trebuinta modificatiunii unor articole
a acestei legiuiri, Consiliul de regență va supune chestia în deliberarea Consi-
liului general, și chibzuirile lui luate cu două treimi a voturilor de faţă, se vor
îndreptă Ministerului de Finanţe de către directorul Băncii ca să le formuleze
în proiect de lege şi să le prezinte Camerii Elective.

Art. 85. Un decret al Domnitorului, dat asupra propunerii Ministrului de
finanţe, care prin mijlocirea directorului Băncii va consultă mai întâiu întru
aceaşta Consiliul general al creditului, va prescri măsurile necesare pentru
execuţia acestei legi.

Arf. 86. Regulamentele interioare atât ale Administraţiei centrale de
credit, cât şi ale Administraţiei Băncii de escompt şi circulaţie precum şi acele
ale sucursalelor şi ale cantoarelor casselor de păstrat nu se vor pune în exe-
cufie, decât după ce mai întâiu votându-se de Consiliul general, s'ar supune
prin Ministrul finanţelor la cunoştinţa Domnitorului şi s'ar primi aprobarea.

Art. 87. La cazul de a se simţi trebuinta a se mai mări fondul capital al
Băncii, se va procedă conform dispozitiunilor art. 84 de mai sus.

La asemenea caz Ministrul finanţelor Tárii Româneşti va luă înţelegere cu
acela al Moldovii pentru întocmirea trebuinciosului proiect de lege.

Arf. 88. La cazul de a se dovedi că s'a făcut abateri din legiuirea şi regu-
lamentele Băncii, sau la cazuri de contestaţii atingătoare de Administraţia
interioară, Camera Electivă înştiinţându-se despre aceasta ori de Comitetul
său priveghetor al creditului, sau de Ministrul finanţelor, se va pronunţă cu
hotárire între director ori subdirectori şi censori.

Numai Camera poate judecá contlictele gi statuá asupra interpretatii
acestei legiuiri.

La cazul când, ivindu-se nişte asemenea împrejurări și Camera Electivă
ar fi prorogată, Ministrul finanţelor în unire cu Comitetul de priveghere al cre-
ditului, vor cercetă acele împrejurări şi vor luă măsurile cuviincioase provizorii
până la convocarea Camerii, când atunci i se va face îndată cunoscut ca să
se pronunţe ea cu un chip definitiv.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC ŞI A BĂNCII NATIONALE IN 1860 615

SECŢIUNEA XVII
Sucursalele

Art. 89. Sucursalele se vor întocmi printr'un decret al Domnitorului dat
asupra raportului Ministrului de finanţe din București, întemeiat pe cererea
făcută de directorul Băncii, aprobată de Consiliul general.

Toate sucursalele vor fi cantoare ale Băncii din Bucureşti gi vor fi age-
zate sub direcţia ei. |

Sucursalele se vor înzestră de către Bancă cu fonduri după trebuintele
ce se vor ivi.

Art. 90. Sucursalele, nu vor ave dreptul de a emite în numele lor bilete
speciale.

Art. 91. Organizaţia sucursalelor gi aceea a statutelor lor interne se vor
tace după modelul acelora a Băncii de escompt.

Fiecare sucursală va aveă o ‘Administrație compusă de un Consiliu de
giranti şi un director.

Art. 92. Membrii Consiliilor de giranti vor fi numiţi de către Consiliul de
regență al Băncii de escompt, dintre locuitorii oraşului unde s'ar întocmi su-
cursala şi care vor trebui să fie luaţi toţi dintre cei cu cădere de eligibili sau cel
putin alegător la reprezentatia Naţională.

Consiliul de giranti al fiecăreia sucursale va fi compus cel putin de 11 membri.

Consiliul va alege din sânul său pe preşedintele și secretarul.

Ceilalţi 9 membrii se vor împărţi în 3 Comitete adică: 1-iu al escomptului,
al 2-lea al registrelor, portofoliului şi cassei, al 3-lea al afacerilor contencioase.

Art. 93. Censorii s'aleg ca și membrii Consiliului de giranti din aceleași
persoane.

Art. 94. Membrii Consiliului de giranti şi censorii sucursalelor primesc jetoane
de prezenţă pentru serviciul lor în Comitete şi pentru vacatiunile serviciului de zi,

Art. 95. Alocaţia jetoanelor de prezenţă mai sus citate va fi gradată după
importanţa operaţiilor tiecărei sucursale.

Gradarea acestei alocatii se va hotári de către Consiliul general al creditului.

Art. 96. Consiliul de escompt ce se va alege pe lângă fiecare sucursală de
către Consiliul ei de giranti va fi întocmit dintre persoane onorabile înscrise ase-
menea între eligibili sau alegători.

Art. 97. Directorii sucursalelor se numesc de Domnitor în urma raportului
Ministrului de finanţe, întemeiat pe arătarea directorului Băncii aprobată de
Consiliul general. Ñ

Art. 98. Directorii sucursalelor vor subscri ín numele Báncii toate afacerile
curente.

Pentru afacerile cele insemnate, directorul se va referá la directorul Báncii.

Art. 99. La finitul fiecărei luni, sucursalele vor înaintă Băncii beneficiile lor.

Operatiile sucursalelor se vor publicà totdeauna de cátre Bancá cu ocazia
publicării mensualá a operaţiilor ei.

SECTIUNEA XVIII
Dispoziţii provizorii

Art. 100. Până la unirea Camerilor Elective şi a Ministerelor ambelor Prin-
cipate în o singură Cameră și un singur Minister, neputându-se aplică cele mai

www.dacoromanica.ro

616 C. 1. BAICOJANU

sus legiuite, fără vreo altă modificare, se va face în privinţa Moldovii excep-
tiile următoare:

a) Se va întocmi şi la Iași o Administraţie a creditului public compusă de
17 membri.

b) Administraţia aceasta ca şi cea din Bucureşti se va împărţi în două
altele, aceia a Băncii de Circulaţie şi aceia a Băncii Funciare.

c) Cea dintâiu compusă de 11 membri, va alcătui Consiliul de giranti al
sucursalei Băncii de Circulaţie. i

d) Membrii Administrației Creditului public s'aleg de Camera Electivä
cu acelaş mod și în aceleaşi condiţii ce s'aleg membrii Administraţiei Credi-
tului din Bucureşti.

e) Competinta Consiliului general al creditului din Iași în ceeace priveşte
sucursala Băncii de escompt şi Circulaţie va fi mărginită în cadrurile prevăzute
de această legiuire pentru competinta Consiliului de regență a Băncii de escompt,

f) Se va întocmi şi la Iași un Comitet din sânul Camerii Elective ca să pri-
vegheze creditul. El va aveă aceleaşi prerogative ca gi cel din Bucureşti.

g) Va ti asemenea un comisar al Guvernului pe lângă sucursală,

h) Toate decretele Domnitorului, date asupra raportului Ministrului fi-
nantelor din Tara Românească şi prin care s'ar numi funcţionari ai sucursa-
lelor în Moldova, precum şi acelea ce ar organiză acele sucursale sau s'ar în-
tări regulamentele lor interioare, se vor contrasemnă nu numai de Ministrul
finanţelor din Tara Românească ci şi de acela al Moldovei.

SECŢIUNEA XIX

Cantoare de casse de păstrat

Art, 101. Cantorul cassei de păstrat din Bucureşti va fi compus de un gi-
rant, un ajutor secretar, un casier şi trebuinciogi impiegati subalterni.

Girantul se numește de către directorul Băncii în urma alegerii lui de către
Consiliul de regență.

Ajutorul casieriei şi ceilalţi împiegaţi se numesc deadreptul de către di-
rectorul Băncii,

Serviciile girantului, ajutorului, casierului şi a tuturor celorlalţi împiegaţi
ai cantorului, sunt retribuite.

Retributia aceasta se fixează de către Consiliul general al creditului,

Prin oraşele de reşedinţă districtală unde se vor înfiinţă sucursale ale
Băncii şi unde s’ar găsi cu cale a se întocmi şi casse de păstrat, serviciul atribuit
persoanelor mai sus arătate, se va îndeplini de către impiegatii sucursalelor
după designarea specială a directorului Băncii.

SECȚIUNEA XX

Admnistrafia Cantoarelor

Art. 102. Cantorul cassei de păstrat se administrează de girant în numele
Băncii; toată corespondenţa ordinară se subscrie de dânsul şi secretar; aceia
însă de o mare importanţă se referă la directorul Băncii.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC SI A BĂNCII NATIONALE IN 1860 617

Girantul şi toţi ceilalţi împiegaţi ai Cantorului sunt datori să arate, atât
starea cassei, cât şi socotelile ei şi să de orice alte informaţii li s'ar cere, atât
directorului Băncii, cât şi subdirectorilor, censorilor, Comisarului guvernului şi
Comitetului al 8-lea al condicilor şi cassei de care se vorbeşte la art. din legiuirea
Báncii.

Art. 103. In zilele în care Banca va fi deschisă, un censor al Băncii va asistă
la seanţă ; el se va asigură dacă serviciul se face cu regularitate si după săvâr-
sirea seanţei gi încheerea bilanţului operaţiilor zilei de dare sau luare, subsem-
nează acel bilanţ.

SECŢIUNEA XXI
Raporturi cu pubiicul în ceeace se atinge de depunerea banilor

Art. 104. Orisicine se va asemănă cu aceste Statute, va puteă depune banii
la cassa de păstrat gi va aveá o socoteală deschisă,

Art. 105. Cantorul nu primeşte depuneri mai mici de zece lei, nici fracţii
de lei.

Nici un depuitor nu poate depune mai mult de 10.000 lei odată sau în
totalul capitalului.

Dacă prin adăugarea dobânzilor, creditul unui depunător ar covârși suma
de 10.000 lei nu i se va plăti nici o dobândă peste ceiace ar prisosi peste acest
maximum.

Art. 106. Când creditul unui depunător va ti aproape a ajunge la suma
de 10.000 lei capital, i se va da de ştire cu o lună mai înainte, ca în acest timp
să vie să-şi tragă banii, sau să autorize pe cantor să-i cumpere obligaţii de
ale Băncii Funciare.

La cazul că nu va veni la timp individul vestit, nici a autoriză pe cantor
să-i prefacä capitalul în obligaţii de ale Băncii funciare, Cantorul va puteá
procedă de sine în asemenea operaţii, pretăcând pe jumătate numai din capi-
talul acelui depunător în obligaţii funciare.

Art. 107. Societăţile de faceri de bine şi cutiile corporațiilor, vor puteá
depune la cantor până la suma de 28.000 lei, peste această sumă însă nu li
se va plăti dobândă.

Dobânda ce se va plăti depunătorilor de către Cantor, va fi cu mult mai
puţină decât taxa escomptului Băncii, însă nu se va puteă cobori niciodată mai
jos de 4% pe an.

Dobânda începe a curge a doua zi după depunerea banilor pentru liecare
sumă „depusă.

Dobânda va fi întrupată cu capitalul la sfârșitul fiecărui semestru şi nu
se va plăti dobânda pentru fracţii de lei.

Art. 108. Se va liberă fiecăruia depunător o cärtulie pe numele său, în
care se va trece toate depunerile şi plăţile, sub iscălitura girantului și casierului.

Pentru fiecare cärtulie depunătorul va plăti un leu la Cantor.

La caz că pierde vreun depunátor cärtulia sa, în urma reclamatiei ce ar face
el la Cantor şi a aducerii unui act constatator de împrejurările pierderii, i se va
da de cantor, o duplicată, luându-se de temei condicele cantorului.

Art. 109. Depunătorul nu va putea aveá mai multe cärtulii pe numele său,
sau pe vreun nume presupus, ori pe numele unui altuia oarecare.

39*

www.dacoromanica.ro

618 C. I. BĂICOIANU

SECȚIUNEA XXII

Raporturi cu publicul în ceeace se atinge de ridicarea banilor

Art. 110. Depunătorii vrând să tragă toţi banii depuşi sau parte din ei,
trebuie să-și arate dorinţa lor la cantor, cu o săptămână mai înainte de ziua
în care vor vol să-i aibă dacă suma ce ar cere a li se întoarce ar fi mai mare de
100 lei; şi cu 3 zile numai dacă ar fi mai mică de una sută lei.

Art. 111. După săvârşirea termenului mai sus zis, arătându-se depună-
torii ce au cerut întoarcerea a unei părţi a depunerilor lor, deodată cu întoar-
cerea sumelor cerute li se vor întoarce şi cärtuliile, după ce mai întâiu se vor
trece într'însa sumele întoarse.

La cazul însă, că suma cerută să fie totalul depunerii, după întoarcerea
acelei sume, cärtulia se va popri de cantor.

SECȚIUNEA XXIII
Intrebuinfarea de către cantor a sumelor depuse la dânsul

Art. 112. In termen de 24 ore cel mult, sumele adunate în casa Canto-
rului se vor vărsă în casa Băncii de Circulaţie şi escompt.

Art. 113. Cantorul va ţine în Contul Curent al său, cu cassa Băncii, o riglă
specială în care se vor trece sumele ce ar trece peste 10.000 lei pentru depună-
torii individuali şi 20.000 lei pentru așezăminte obștești și pentru care nu ur-
mează a se plăti dobândă.

Atr. 114. Sumele ce se vor cere înapoi la cassa Băncii, se vor luă totdeauna
cu cerere formală a girantului cantorului, subscrisä pentru controlare si de
censorul de serviciu în acea zi.

SECȚIUNEA XXIV

Darea conturilor

Art. 115. La finitul fiecărui semestru al operaţiilor Băncii pe lângă darea
de seamă a operaţiilor ei, se va da asemenea și de acelea ale cantoarelor de
păstrat precum s'a zis la art. 11.

Această dare de seamă va prezentă:

I. Numărul cärtuliilor ce existau la începutul semestrului, împărțind pe
depunători în şase clase, lucrători, slugi, impiegati, militari, felurite profesii,
societăţi si aşezăminte publice; numărul cărţuliilor liberate gi acela al celor
plătite în fiecare clasă în acel semestru.

Totalul sumelor primite, şi acel al celor întoarse, sau prefäcute pe obligaţii
ale Băncii funciare în acel semestru; suma totală a dobânzilor plătite ase-
menea în curgerea semestrului şi suma totală a capitalurilor ce s'a aflat la
finitul semestrului. II. Starea generală a casei, arătând pentru fiecare clasă
din cele mai sus citate.

a) Numărul depunătorilor si suma depunerilor dela 500 lei în jos, dela 501
până la 1000, dela 1001 la 2000, dela 2001 la 3000 si treptat astfel până la 10.000,

b) Suma medie a depunerilor în fiecare clasă.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC SI A BANCII NATIONALE IN 1860 619

SECTIUNEA XXV
Dispozifii generale
Art. 116, Opozitiile ce s'ar face de către tribunale, conform legilor asupra
sumelor depuse la cantoarele casselor de păstrat se vor comunică casierului

care va liberă tribunalului îndată un certificat subscris de dânsul și adeverit
de censorul de serviciu.

www.dacoromanica.ro

IX
VICTOR PLACE ȘI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR

www.dacoromanica.ro

Anexa Nr. 47

NOTES POUR UNE BANQUE ROUMAINE DE MOLDAVIE ET
RESTAURATION DE L'ANCIENNE BANQUE DE MOLDAVIE

Copie des brouillons Yassy le .... X-bre 1859
écrits de la main
de Victor Place

a Mrs. les Membres du conseil d’administration de la
Banque Roumaine Yassy.

Messieurs,

Le conseil des Ministres a pris connaissance par mon intermédiaire, de la
lettre que vous m'avez fait l'honneur de m'écrire le 1-er de ce mois, ainsi que des
pièces qui y étaient annexées.

Après une étude approfondie de ces documents, après s'être bien rendu
compte des causes qui ont amené la ruine de la Banque Nationale de Moldavie
et s'âtre convaincu que la Banque Roumaine est en mesure de reprendre la suite
des affaires, le Conseil a décidé conformément à votre demande, que la Banque
actuelle serait autorisée à recommencer ses opérations. J’ai en conséquence l’hon-
neur de vous faire part de cette décision et de transmettre une copie du décret
rendu à cette occasion par Son Altesse Sérénissime.

En vous donnant une pareille autorisation le Gouvernement de S, A. a eu
en vue de réparer autant qu'il est en lui, les pertes occasionnées aux actionnaires
de la Banque par les fautes du passé et de ne pas les rendre victimes d'erreurs et
de malversations qui ne sont pas leur fait. Il a été aussi conduit par le désir
d’appeler et de consolider dans le pays le crédit commercial qui est l’un des prin-
cipaux éléments de progrès pour la richesse générale, et il lui a semblé qu'il ne
pouvait mieux faire dans ce but que d’utiliser sous une forme nouvelle un Institut
qui n’éxige que de la confiance pour renaître.

Enfin le Gouvernement est disposé à donner une grande preuve du concours
qu’il apportera à la Banque qui fonctionnera sous son contrôle, en souscrivant,
lorsqu'il en sera temps, à une part notable du fonds social,

Mais tout en reconnaissant comme avantageux le principe des modifica-
tions que vous lui avez soumises, le gouvernement ne peut autoriser immé-
diatement des changements qui constituent une transformation complète de la
concession primitive, Il se propose donc de les présenter avec le projet de statuts
à l’Assemblée élective et ce sera l’un des premiers objets sur lesquels il appellera
l'attention de la Chambre à la prochaine session.

www.dacoromanica.ro

624 C. I. BĂICOIANU

Je puis vous dire également que dans cette session le gouvernement se
propose de présenter à l’Assemblée un projet de code de commerce qui assure
aux opérations commerciales la régularité d'éxécution qui leur est indispensable.

En donnant aux intérêts du pays cette nouvelle marque de sollicitude le
gouvernement de S. A. sait qu'il remédiera à une des causes qui ont le plus nui
à la Banque et qu'il donnera aux capitaux du dedans et du dehors toutes les
sécurités dont ils ont besoin.

Recevez etc.

Copie du brouillon écrit
de la main de Victor Place

NOTES POUR UNE BANQUE ROUMAINE DE MOLDAVIE

Le commerce à commencé entre les hommes par le troc d’une marchandise
contre une autre. Puis est venu l’échange à l’aide de la monnaie, marchandise
d'un genre particulier, qui acceptée généralement par tous, offre l’avantage d'un
intermédiaire qui multiplie les opérations en les simplifiant: c’est ce que l’on
a appelé achat et vente au comptant, premier progrés sur le commerce du troc.

Mais ce premier pas le retenait encore dans une seconde enfance et dès que
les entreprises ont reçu de l’extension, les hommes ont du recourir à un autre
mode le Crédit. C'est précisément, le crédit qui manque dans les Principautés-
Unies pour y donner au commerce l’essor dont il a besoin. Sans doute toutes les
opérations ne s'y font pas au comptant, mais si on y use de crédit c'est sans
méthode, sans règle, sans efficacité.

Les oscillations saccadées du taux de largent, l'élévation de l'intérêt et
de l'escompte, l’usure sans pudeur et gans limites, sont là pour constituer un
mal des plus sérieux. On ne peut y porter un remède qu’en établissant à l'exemple
des autres pays qui ont chèrement payé leurs tatonnements, des instituts de
Crédit qui mettent de l’ordre dans les relations et préviennent les écarts énormes
causés par la moindre crise, dans le cours de l’argent et dans le prix de toutes
les valeurs.

Le Crédit étant donc reconnu comme l’argent le plus efficace du dévelop-
pement de la richesse publique dans un pays, une Banque Nationale de Circula-
tion et d' Escompte, fondement et instrument régulateur du crédit, lui est aussi
indispensable que les fondations à un édifice. Je n'insisterai pas sur cette vérité
qui est passée à l’état d'axiome dans le monde financier et je me bornerai à
quelques considérations générales qui indiqueront quel est le rôle qu’une Banque
de cette nature est appelée à remplir en Moldavie.

Etudions la marche du Crédit pour mieux comprendre ensuite quel est le
rôle d’une Banque Nationale. Supposans un négociant voulant acheter une
marchandise. Il n'a pas l'argent nécessaire pour le moment, il ne l’aura que
dans un, deux ou trois mois soit par des rentrées sur lesquelles il compte, soit
par la revente de la marchandise elle-même. Cependant celle-ci lui est nécessaire
immédiatement; sans elle ses affaires sont entravées, il manque à réaliser un
bénéfice ou il subit une perte. Il n’a donc d’autre moyen de se la procurer que
de la prendre à crédit. La chose lui est facile s’il est personnellement connu du
vendeur, et alors il lui remet en payement de la marchandise un billet à ordre,

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ȘI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 625

à un, deux on trois mois de date. Le vendeur prend cette valeur comme argent
parce que connaissant la solvabilité et l’éxactitude de son acheteur, il sait qu'il
sera payé ponctuellement à l'expiration du terme, à l’échéance.

Là se trouve l’opération de crédit la plus simple et dans laquelle il n'y a
pas place pour un banquier quelconque.

Mais nous allons la voir se compliquer successivement. Le lendemain ou le
jour même où il a reçu un billet à ordre, le vendeur se trouve dans la même
position que l'acheteur, c'est-à-dire, que de son côté il veut se procurer une
autre marchandise et n'a pas l’argent comptant nécessaire pour la payer. A
son tour il aurait à faire et signer un billet à un, deux ou trois mois de date,
afin d’obtenir ia marchandise à crédit d’un autre vendeur. Au lieu de cela que
fait-il? Il profite de ce que non seulement lui-même est connu du second vendeur,
mais de ce que le premier acheteur en est connu également. Ii se borne à lui
transmettre le billet déjà signé par celui-ci en le signant lui-même au dos et c'est
ce qui constitue un effet de commerce à deux signatures par voie d'endosse-
ment.

Cette seconde opération peut être suivie d’une troisième exactement de la
même nature. Le second vendeur ayant aussi de la marchandise à se procurer
à un crédit d’un, deux ou trois mois, livrera à un troisième vendeur le billet à
ordre primitif, déjà endossé et qu'il endossera à son tour; il en résultera, par
suite des trois signatures ce que l’on appelle en terme de commerce un pa-
pier fait.

Bien entendu, nous avons supposé que les trois signatures sont bonnes,
c’est-à-dire, que le tireur primitif et les deux endosseurs sont des hommes sol-
vables et exacts. De sorte qu’à l'échéance ou expiration du terme de un, deux
ou trois mois, il suffira au dernier détenteur du billet de se présenter chez le
tireur pour en toucher le montant à heure fixe.

Remarquons dès ce moment le grand résultat du crédit, c’est que, à l’aide
d'un seul billet que nous pouvons évaluer par exemple à 1000 fr. lesquels même
n'étaient disponibles qu’au bout de trois mois, il s’est fait sans bourse déliée
pendant l’intervalle de ces trois mois, trois opérations au lieu d’unes. D’où il est
résulté dans le pays, des affaires, du travail, des profits généraux pour trois
capitaux au lieu d’un. Ajoutons encore qu’au lieu de passer dans trois mains,
seulement, le billet a pu passer dans dix, dans cent mains différentes et donner
lieu par conséquent à dix à cent opérations, décuplant ainsi, centuplant même,
les affaires, le travail et les profits. On voit déjà quelles sont les énormes consé-
quences du crédit, car ces trois, ces dix, ces cent opérations 8e sont toutes faites
et ont produit leurs bénéfices uniquement par la confiance, par le crédit attaché
au billet primitif et à ses signatures et cela, je ne saurais trop le répéter, sans que
pendant un, deux ou trois mois, personne ait rien eu à debourser, si bien que
pour 1000 fr. à crédit il a été fait pour 100.000 fr. d'affaires.

A la fin de l'opération le tireur paye et il se trouve que chacun a bénéficié,
puisque le tireur lui-même, s’il a bien fait ses calculs, a obtenu un profit de sa
marchandise pour le paiement de laquelle un délai lui avait été accordé.

Incidemment nous faisons observer que si le tireur ne paye pas à l’écheance,
le détenteur du billet a, moyennant la forme du pretât, son recours successif
sur les endosseurs et c’est ce qui constitue la supériorité d’un titre qui a plu-
sieurs signatures au lieu d’une seule. Mais en même temps le défaut de paye-

www.dacoromanica.ro

626 Ç. I. BAIÇOIANU

2 pr 2 =

ment est regardé en affaires comme un fait si grave qu’il place le négociant
insolvable dans une position désastreuse, équivalant presque au déshonneur,
l’exposant à des mesures de rigueur qui vont parfois jusqu’à l’emprisonnement
et que l’on résume dans ce mot de faillite.

Le défaut de paiement d’un effet de commerce, dont la valeur ne reposait
que sur le crédit, est presque assimilé à un abus de confiance et c’est là ce qui
explique les sévérités du code de commerce, sans lesquelles, ainsi qu’on en a eu
la preuve dans le pays, il n’est pas possible de songer à développer le commerce
et l’industrie.

Ceci dit, je reprends mon exposé.

Jusqu’à présent, dans la transmission successive du billet à ordre, on a pu
constater les ressources que renferme le crédit, puisqu’à l’aide d'un capital
même payable à terme, les affaires ont eu lieu comme si les traitants avaient
disposé de trois, de dix, de cent capitaux.

On voit déjà l'immense distance qui sépare un pays où l’on ne peut tra-
vailler qu’avec l’argent comptant, de celui où l’on opère sur du papier fiduciaire.
Cela seul suffirait pour qu’on comprenne déjà mieux l’importance du crédit
et pour déterminer un gouvernement à ne pas perdre un jour à publier des lois
qui peuvent seules en amener la création. Mais nous n’avons pas encore vu
paraître le Banquier et tout à l’heure il va venir pour donner une nouvelle im-
pulsion au mouvement.

Tant qu'il ne s'agissait que de négociants s'achetant l’un à l’autre des
marchandises, opérant dans le même pays ou pour mieux dire la même ville
où tous 8e connaissaient entre eux, le simple billet à ordre pouvait suffire. Mais,
le commerce, dès qu'il prend un peu d'extension et afin même qu'il en prenne,
a bien d’autres exigences. Si la ville est grande si le nombre des affaires est
considérable, si seulement on sort de la même branche de spéculation, souvent
on ne se connait plus les uns les autres, dès lors on voit que le billet à ordre
n'a qu’un cours restreint puisqu'on n’accepte des effets que d’une personne
que l’on connaît. Voilà déjà un premier obstacle à une circulation étendue.
Cette restriction devient plus sensible s’il s’agit des affaires de tout un royaume,
où les branches innombrables d’industrie et de commerce se mèlent, s’enche-
vétrent les unes dans les autres, sans qu'il soit possible à tous les membres
de cette vaste association, de connaître reciproquement leur valeur commer-
ciale. Combien maintenant la restriction de circulation ne devient-elle pas
une entrave s’il s’agit de passer d'un royaume dans l’autre, d'un monde dans
un autre monde, de faire que des marchandises de Paris s’échangent contre
du blé Moldave, des tissus Anglais contre du thé de Chine ou du coton des
Etats-Unis? Là ce n’est plus seulement l’absence de fonds immédiatement
disponibles pour faire des achats et à laquelle on pourrait suppléer sur place
et dans un petit espace par le billet à ordre, qui devient un obstacle au com-
merce, car les fonds seraient prêts qu’on rencontrerait encore la difficulté de
les expédier, jointe aux risques et aux dépenses qu'occasionnerait leur envoi.

Ajoutons que tant qu’il s’agissait de négociants achetant les uns aux au-
tres, pour des sommes intégralement représentées par la valeur d’un billet à
ordre et avec la condition que chacun de ceux entre les mains desquels il passe
n'aura pas besoin d’argent avant l'échéance, ce billet pouvait encore, suffire.
Mais ce qui caractérise le commerce, c’est précisément ce besoin d’argent, be-

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 627

soin qui dans les combinaisons d'un marchand, ne peut pas toujours et à chaque
instant être satisfait par les billets. Le mouvement et la rapidité des affaires
exigent continuellement qu’un marchand puisse, quand il le veut, transformer
ses billets en argent comptant.

Enfin il n'y a pas que des négociants en ce monde; il existe aussi d’autres
classes et très-nombreuses qui ont besoin de faire mouvoir les fonds à de cer-
taines distances quelquefois très-grandes; de transmettre au loin de l’argen-
et d’en recevoir. Grâce aux progrès de la civilisation moderne, les hommes ne
restent pas emprisonnés dans la même ville; ils parcourent un état, une partie
du monde, l'univers et ils ne veulent pas traîner avec eux des masses de numé-
raire puisque les voyages eux-mêmes ne sont devenus possibles qu’à la condi-
tion de ne pas les surcharger de ce surcroit de frais et de risques.

Voila donc bien des besoins à satisfaire et pour lesquels le billet à ordre
se trouve insuffisant, malgré l’extension qu'il a pu donner au crédit.

C’est alors qu'apparait le Banquier, l’homme qui venant au commerce
des denrées de toute sorte ajoute le commerce spécial de cette sorte de mar-
chandise appelée argent ou monnaie et y applique également l'opération à
terme, le Crédit, par l’adjonction de lettre de change ou billet à ordre, imprime
tout à coup au commerce général, à l’ensemble des affaires, une impulsion,
une activité dont rien, dans le civilisation ancienne ne peut donner une idée.
Je tiens donc avant d’aller plus loin à bien préciser le rôle du Banquier. Le
plus grand obstacle, avons-nous dit, à une circulation illimitée du billet à ordre
c'est l'impossibilité de le faire accepter comme valeur par les gens qui ne con-
naissent pas personnellement la valeur commerciale du tireur et des endosseurs ;
son principal inconvénient est la difficulté pour le détenteur, d'en faire de
l’argent quand il lui convient. Alors se présente un marchand d’argent et d'ef-
fets de commerce, qui vend et achète cette marchandise comme un negociant,
le fait pour toute autre denrée. C’est lui qu’on appelle Banquier. Il se place
comme intermédiaire entre les spéculateurs qui le connaissent lui, mais qui
ne se connaissent pas les uns les autres. De même que les négociants se tien-
nent au courant du prix des marchandises qui font l’objet de leur commerce,
le Banquier a pour unique occupation de connaître la situation ou pour mieux
dire la valeur commerciale de ces mêmes négociants, la valeur de leur papier.
Pourquoi? C'est que par l'acceptation qu'il fait de leurs billets, c’est-à-dire
par l’échange qu'il fait du billet à ordre contre une lettre de change, il complète
la confiance à attacher au premier billet. De telle sorte qu’un billet à ordre
qui n'aurait eu qu’une Circulation restreinte même avec la signature d'un ou
de plusieurs négociants, la voit à l’instant même se transformer et s'accroítre
par la garantie qu'y a ajoutée la traite du Banquier. A ce point de vue on pour-
rait dire que celui-ci est plutôt un marchand de crédit qu’un marchand d’argent.

En outre le détenteur d’un billet a un besoin immédiat de monnaie, d'es-
pèces, il ne peut pas attendre l'échéance du billet. Que fait-il? Il va chez le
Banquier qui par la Connaissance qu'il possède des divers négociants de la
place, sait qu’on lui présente une bonne valeur, la prend et donne en échange
des espèces, sauf une retenue qui représente son bénéfice et l'intérêt de son
argent pour l'intervalle qui reste encore à courir jusqu’à l'échéance. C'est ce
qu'on appelle l’escompte.

www.dacoromanica.ro

628 C. 1. BAICOIANU

On voit déjà que les relations du Banquier sont plus étendues que celles
du simple négociant.

N'étant pas absorbé par les détails du trafic des marchandises, il s'occupe
des marchands eux-mêmes. Et comme par là même il est plus connu que chacun
d'eux dans la ville, dans la royaume, sa signature a cours sur une plus grande
surface, ou autrement dit, il a plus de crédit. Il donne une forme, un mouve-
ment à ce crédit par un effet d’une autre espèce que le billet à ordre, effet que
Von appelle traite ou lettre de change.

C'est à l’aide de la lettre de change que le papier fiduciaire, sortant du
cercle étroit de la ville où il a été créé, va de main en main dans tout le royaume,
et réalise ainsi sur une plus vaste échelle, le phénoméne que nous avait montré
plus en petit le billet à ordre. Avec cette lettre de change qui porte avec elle
une Confiance proportionnelle aux relations, à la réputation du Banquier qui
l’a tirée, les opérations à crédit ont pris une plus vaste extension, parceque
le tireur étant connu d’un grand nombre de personnes, sa signature est em-
ployée dans des actes de commerce plus multipliés et plus variés.

Par suite de cette extension qui n’a plus désormais d’autres limites que
le crédit personnel dont jouit le banquier, sa signature va sortir même du ro-
yaume où il réside pour aller au loin aider à la multiplication des affaires.

C’est ainsi que l’on voit certaines grandes maisons de banque ayant des
correspondant sur tous les points du globe opérer à l’aide de simples lettres
les plus grands virements de fonds. Moyennant sa signature et ses relations,
un banquier de Yassi peut faire un paiement à Florence, à Londres, à Am-
sterdam, à New-York, même, par une traite qu'il tire sur un autre Banquier
de Paris et qui du jour de sa date circule de mains en mains, Comme une va-
leur, jusqu’à son échéance où il est acquité par la tiré. On voit que c'est, mais
dans de bien plus vastes proportions le même effet que celui produit par le
billet à ordre.

Toutes les opérations rattachées à la lettre de change et qui dans l'in-
tervalle d'un, deux au trois mois ont pu être enormes et embrasser divers pays
se sont uniquement fondées sur la confiance, sur le crédit, accordé à la sig-
nature. Elles n’ont eu d'autre limite que cette confiance même et le nombre
des personnes qui connaissent le signataire. De même que le billet à ordre cir-
culait entre marchands de la même spécialité et de la même ville, de même
la lettre de change a circulé dans le monde et entre les gens de la même pro-
fession appelés Banquiers. Avec cette grande différence à l’avantage de ce
dernier que la nature même de ses affaires le mettent en rapport avec des per-
sonnes de toute classe, la valeur, le crédit de son papier ne reste pas circon-
scrit dans le cercle des gens de Banque, mais encore dans tous les rangs de la
société.

Ainsi une traite signée Rotchild et dont la signature est authentique, sera
acceptée dans tout pays où l’on fait des affaires, par les Banquiers, les négo-
ciants et les particuliers. Ce fait est le point culminant et caractéristique de ce
que vaut le crédit.

C'est ainsi qu'à l’aide du Banquier une personne non commerçante en-
voie par simple traite, des fonds aux plus grandes distances et en reçoit. C’est
encore ainsi qu'avec une lettre de crédit un voyageur peut parcourir toutes
les contrées, sans s'embarrasser des frais, du poids et des risques auxquels le

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICA A PRINCIPATELOR 829

condamnerait la néçessité d'emporter avec lui, dans ses bagages tous les fonds
nécesgais à ses dépenses, sans compter les erreurg en trop qu en moins aux-
quelles il est exposé.

Le Banquier est donc par şa manière d’agir, l’agent efficient de la véri-
table balance du commerce. En effet, prenons par exemple le commerce de
la Moldavie avec la France. Des négociants français achètent le blé de la Mol-
davie, d’autres négociants établis à Yaşsi açhètent pour elle au dehors les
objets de sa consommation. Si l’on en était encore à l’époque de largent comp-
tant et même du billet à ordre, qui ne sort pas du pays où il est fait, on voit
quels obstacles rencontreraient les opérations de ces négociants. Le açqué-
reurg de blé seraient obligés de venir à Galatz qu d’y envoyer des gens avec
des gaçs d’éçus pour payer qe qu'ils achétent. Par contre les marchands de
Yassi devraient aller 4 Paris on y envoyer les espèces pour les échanger contre
des denrées. Il n’est pag besoin d'ingişter pour faire voir tout ce que ce mode
de procéder entraine avec lui de difficultés, de dangers, de lenteurs, qui sont
les ennemis les plug directs du commerce.

Gráce aux Banquier, tout ce monde d’entraves disparait. Le Banquier
de Parig qu de Margeille munit le négociant français d’une lettre de change
gur son Correspondant de Moldavie, avec laquelle il $e procure sur place l'ar-
gent nécessaire à ses acquisitions de blé. A son tour le Banquier de Yassi qu
de Galatz remet une autre lettre au négociant moldave et qui sert à çelui-çi
pour faire la même opération en France. Puis par un simple virement de fonds
et deux lignes d'écriture gur les livreş, la double opération relative aux blég
et aux marchandises est consommée, sans déplacement de numéraire. Les frais
qui sans l’action des Banquiers eussent été enormes $e résument dans une faible
commission qu’on lui paye.

A ces immenses facilités, qui aujourd’hui nous paraissent toutes naturelles
par l’habitude qu’on a d'en user et qui ne sont que le résultat de la confiance
commerciale, le banquier ajoute la commodité de l'escompte qui est le com-
plément du crédit.

Quel est donc en résumé le rôle du Banquier dans le monde? C'est celui
d'intermédiaire. En cela il rentre essentiellement dans les attributions du çom-
merce. Qu'est-ce autre chose que le commerce sinon le composé d’une série
successive. d'intermédiaires entre le consommateur d'un objet quelçonque et
celui qui le produit. Cette échelle entre la consommation et la production se
compose de degrés innombrables, depuis la matière première la plus grossière
jusqu’à l’objet d'art. qu de luxe le plus raffiné. A chaque échellon $e place un
intermédiaire appelé marçhand qui, moyennant un bénéfice, procure au consom-
mateur l’objet dont il a besoin. Au sommet de l'échelle se place l’intermédiaire
par excellence le Banquier.

De même que les négociants on servi d'intermédigires entre le produçteur
et le consommateur, le Banquier devient l'intermédiaire entre les négociants.
Seulement il tient débit de lá marchandişe qui leur est à tous également et le
plus indispensable, le Crédit. Et comme le Crédit a la confiance pour bage et le
papier fiduçiaire pour instrument, la grande préoçupation du Banquier est de 8e
tenir au çourant de la valeur des hommes qui font les affaires et son travail
consiste dans l’appréçiation, l'açhat et la distribution des effets de commerce.

La forme suivant laquelle g'accomplit cette opération et fort simple et

www.dacoromanica.ro

630 Ç. I. BĂICOIANU
— U "ES

mérite d’être signalée en passant: dans le billet à ordre, le négociant dit: à telle
date et à mon domicile je paierai; dans la lettre de change le Banquier dit à
son correspondant: à telle date et à votre domicile, vous paierez. Avec ce chan-
gement de formule, une transformation profonde s’est opérée, dans les deux
cas, transformation qui établit entre le billet à ordre et la lettre de change la
même distance qu’il y a entre les deux domiciles, dont le second peut être à l’autre
bout du monde. J'aurais encore à entrer dans quelques détails, sur les opérations
du Banquier, notamment sur les comptes-courants, qui étant une autre forme
plus expéditive de la confiance donnée au commerce, ferait encore ressortir le
rôle immense qu'il joue dans les affaires. Je pourrais aussi le montrer commandi-
tant des industries; les entreprises de toute nature ne reçoivent souvent leur
grande impulsion que du prestige qui s’attache à certains noms de la Banque
et révèlent ainsi une autre face de la puissance du Crédit. Mais ceci nous entral-
nerait dans trop de développements et pour arriver à exposer plus loin les avan-
tages que renferme une Banque Nationale, il me suffit de faire bien comprendre
quelle est la fonction fondamentale du Banquier.

Je me bornerai à en ajouter une seule, c’est la régularisation du taux de
lVargent, A tout prendre la lettre de change remise contre un billet à ordre, n’est
autre chose qu’une obligation d’une certaine espèce représentant un emprunt
à courte échéance. Chaque fois que l’on emprunte on est obligé de payer un
intérêt quelconque. Lorsque le capital est rare, et cela a toujours lieu dans un
pays où Pon n'opăre que sur numéraire, l'intérêt est considérable et tourne
naturellement à l'usure, Le défaut de confiance fait même qu’en outre du taux
énorme de l'argent prêté, le prâteur exige des gages, des garanties matérielles
qui sont une autre espèce de charge. Un seul moyen existe donc de remédier
au mal, c'est d'introduire dans ce pays une autre valeur de circulation, qui
bien autrement élastique et puissante que le numéraire, y supplée dans une
proportion telle que l'intérêt du capital s’y trouve diminué de la quantité même
de cette valeur. Or la valeur en question n’est rien autre que le crédit, car chaque
fois que le Banquier émet une lettre de change pour un billet à ordre, ce qu'il
prête en réalité c’est son crédit. Mais les effets de ce prêt son si efficaces que
les opérations de commerce qui se font pour le 19/20-èmes avec le crédit seul
ont introduit l'usage de 8% d'intérêts comme taux commercial et que dans
certains moments et dans quelques pays, comme la Hollande par exemple le
taux tombe à 2 p. %.

Le générateur et le propagateur du crédit étant le Banquier, on comprend
dès lors comment c’est à lui qu'est dû la régularisation de l’intérêt et non pas
à une plus ou moins grande masse des espèces circulantes car dans les pays dont
je parle, la proportion du numéraire en circulation n'est pas plus forte, relatis
vement à la somme des affaires que dans les Principautés. Mais la majeure partie
des valeurs est fiduciaire et fait assez de concurrence à l’argent pour en abaisser
le taux.

Ce n'est pas à dire qu'il suffice qu'il y ait des banquiers dans un pays pour
que l'argent atteiqne son minimum d'intérêt; ce qui se passe sous nos yeux en
Moldavie, ne prouve que trop qu’ils n'y parviennent pas. Mais c’est uniquement
par leur insuffisance et par celle de leur crédit et il n’est pas moins évident que
s’il n'y avait pas un seul banquier, largent serait encore plus cher, et le but
d'une Banque Nationale sera précisément de suppléer à ce manque, aux ban-

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI ORGANIZAREA ECQNQMICA A PRINCIPATELOR 631

quiers et de les forcer d’être autre chose que des usuriers en apportant au pays
un Crédit de beaucoup supérieur au leur, qui achive leur oeuvre encore incom-
plète relativement à l’intérêt des capitaux.

Voyons le terrain que nous avons déjà parcouru. Du troc qui réduisait le
commerce à Ce qui se passe à la longueur du bras de celui qui pratique l’échange,
nous sommes arrivés à lachat et à la vente par l'argent comptant. A ce point
les relations des hommes entre eux sont encore dans l’enfance. Mais ils imagi-
nent le premier papier fiduciaire sous forme de billet à ordre et voilà une puiss
sance nouvelle qui s’introduit dans le monde et qui donne tout d’un coup à ces
relations un developpement inconnu jusqu'alors, Ce n'est pas tout. Les relations
quoique développées, sont restreintes encore entre gens de la même spécialité
Commerciale, de la même ville, du même pays si l’on vent, car le crédit, la con-
fiance, la croyance si l’on vent des uns aux autres ne peut régner qu'entre des
gens qui se connaissent, Survient le Banquier en intermédiaire général qui
prend pour mission, d’éparguer aux négociants la peine de chercher à se con-
naître, qui entreprend pour et sous 8a propre responsabilité d’étudier la valeur
commerciale de tous ceux qui font des affaires sur une place et qui ouvrant
boutique ou bureau de crédit, se charge moyennant la transformation du billet
en lettre de change, d'ajouter à la confiance due à ce billet, celle qui s'attache
à son crédit personnel. Dès lors, cet homme qui n’est pas absorbé par le manie-
ment des denrées, n'a plus à s’occuper que d’une seul chose, le Crédit, qui
entre ses mains devient une marchandise véritable ainsi que le prouve le trafic
des effets de commerce,

Par l’idée qu’il sait donner de son activité, de son intelligence, de la probité,
ses relations s'étendent, sa marchandise propre, son crédit, prend de l'accroise-
ment. C’est dire en d’autres termes qu’il met au service du commerce général
son principal élément d’activité, la confiance, et que m@yennant un bénéfice
légitime sous le nom de commission, escompte, intérêts et change, il donne aux
affaires une étendue qui n’a plus de limites.

On pourrait croire que parvenu à ce point de développement du Crédit, les
hommes n’avaient plus rien à inventer, Et cependant ils ont su donner à l'édifice
un complément et une base qui sous le nom de Banques Nationales sont pour le
moment le terme extrême du progrès. Nous avons vu quelle fonction importante
remplissait le Banquier vissă-vis des négociants dont il est l'intermédiaire et
auxquels il procure l’extension de leur credit, Eh bien on peut dire que la Banque
Nationale fait pour lui ce qu'il fait luismême pour les négociants.

L'importance du banquier, son activité, reposent principalement sur l’ac-
croissement de circulation qu’il donne au papier fiduciaire, sur les garanties
qu'il ajoute aux opérations du commerce par la responsabilité qu'il assume, sur
les facilités qu'il procure aux divers paiements à effectuer sur toute la surface
du globe, Mais son action elle même a des limites, Les relations d’un banquier
ne sont pas infinies; malgré le soin qu’il prend de connaître la valeur des négo-
ciants des diverses places il n'est pas infaillible; il n'est pas non plus à l'abri
des tentations malhounétes; en somme, lui qui garanti les autres n'est pas
tellement hors d'atteinte qu’il n’ait aussi besoin d'un garant à son tour.

Or le commerce avec les proportions immenses qu’il à prises dans les temps
modernes, repose tout entier, repétons-nous, sur la confiance et chaque fois qu’il
y a un moyen d’ajouter autant que possible aux sûretés dont il a besoin, on en

49
www.dacoromanica.ro

632 C. I. BAICOIANU

a saisi l’occasion avec empressement. Ce moyen réside précisément dans les
Banques Nationales. Aussi suffit-il de voir dans quels pays ces sortes d'Instituts
ont leur origine, pour comprendre qu’ils sont nés en quelque sorte spontané-
ment des besoins provoqués par les besoins du commerce.

Les villes Hansiatiques, la Hollande, l'Angleterre ont été les premiers états
à se doter de Banques Nationales parce que ce sont eux qui ont donné l’exemple
de relations commerciales étendues on pour mieux dire exterritoriales. Cela seul
suffisait pour en démontrer l'utilité partout où l’on tient à ce que les affaires
qui sont la richesse, se développent.

La nature, le jeu et les effets de ces banques en prouvent encore mieux les
avantages,

Ce qui manque au banquier pour le rendre entièrement suffisant c'est la
moralité absolue et incontestée des opérations, l'infaillibilité au moins relative
dans le choix des papiers qu’il accepte et l’étendue des relations. Quelques ban-
quiers peuvent avoir ces qualités dans des proportions plus grandes que d'autreg
et c’est ce qui fait la supériorité de telles ou telles maisons, ou comme ou dit de
tel ou tel papier.

Les Banques Nationales ont pour objet de remédier absolument à l’insuffi-
sance des banquiers autant que l’absolu est accessible aux combinaisons humaines.

Qu'est-ce donc qu’une Banque Nationale? C'est un bureau général de crédit,
créé il est vrai par les fonds des particuliers, mais avec le consentement de l'État
qui en a approuvé les statuts et fonctionnant avec son concours et sous sa sur-
veillance. C’est jusqu’à présent ce que les hommes ont trouvé de plus complet
en matière de crédit. On y trouve l'association des efforts particuliers avec l’in-
fluence du gouvernement et dans ces conditions qui paraissent réunir tout ce
qu'il est permis d'6xiger de garanties, on concède aux Banques un privilège
unique, celui d'émettre un papier commercial, des billets qui ne tardent pas à
circuler à l’égal de la monnaie. Entrons dans quelques détails sur l’organisation
des Banques Nationales et nous verrons que ces faveurs toutes spéciales de
crédit sont justifiées.

La moralité qui est la première des exigences pour un bureau de confiance
atteint son maximum dans ces sortes de banques. Je ne veux pas dire par là
que les hommes qui les dirigent sont plus particulièrement moraux que les
Banquiers particuliers et plus inaccessibles à la tentation. Mais on a organisé
Je fonctionnement de ces Banques, de manière à ce que leurs administrateurs
ne puissent pas dévier de la droite voie. La comptabilité, le contrôle aux divers
degrés, la diversité des emplois qui par le seul fait de leur action se surveillent
les uns les autres: les teneurs de livres, les caissiers, les payeurs, les directeurs,
les régents, les censeurs, le conseil d'administration, le Gouverneur, autant de
rouages plus indépendants les uns des autres et du chef, que les employés d’une
banque ordinaire, autant de moyens naturels de surveillance. Ajoutons-y celle
du gouvernement qui ayant autorisé la Banque Nationale et lui concédant un
immportant privilège, a l'obligation impérieuse de justifier constamment aux
yeux du public la confiance dont doit jouir cet établissement. Enfin et par-
dessus tout, la publicité impossée à l'institut qui chaque année, même par
mois et jusque par semaine doit publier un résumé de ses affaires, un état exact
de sa situation.

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 633
=. O

Le crédit dont jouit une maison, n'étant que le résultat de la connaissance
complète que l’on a su que l’on croit avoir de sa situation, il était difficile
d’imaginer un moyen plus efficace pour rassurer à toute mesure le monde com-
mercial.

En un mot la moralité des Banques Nationales repose encore plus sur
des dispositions matérielles qui rendent la fraude impossible que sur la vertu
absolue des hommes. Cela est peut-être triste 4 dire, mais on a plus de confiance
dans ce système que dans la valeur morale de ses semblables, Les mesures de
précaution ont été prises ¿ce point de vue et si des instituts de ce genre ont
succombé, on peut-être assuré qu'une ou plusieurs des précautions ont été ne-
gligées, telles que la vérification des écritures, la surveillance du commissaire
du gouvernement, ou la publication du bilan hebdomadaire ou mensuel, ce
qui se résume à dire que le gouvernement n'a pas rempli son devoir et se trouve
moralement, responsable vis-à-vis des actionnaires et des créanciers d’un éta-
blissement qui fonctionnait sans son contrôle et sa garantie.

L'infaillibilité en matière de Banque serait le nec plus ultra de la perfection
si on pouvait l’atteindre. En effet le Banquier étant un intermédiaire entre
les négociants sert en quelque sorte de garantie de l’un à l’autre. Il est donc
fondamental pour lui de ne pas se tromper sur la valeur Commerciale de ceux
auxquels il donne son crédit par sa signature, Car s’il a fait erreur et que celui
qu'il a garanti ne paie pas 4 échéance les billets à ordre qu'il a pris contre
lettre de change, le Banquier est contraint de payer à sa place. Qr si de pa-
reilles erreurs se répétent souvent, le Banquier se ruine, fait faillite et entraîne
avec lui la perte plus ou moins complète des gens qui ont opéré sur son crédit.
Qn comprend facilement que l’habileté du Banquier consiste surtout 4 con-
naître et même à pressentir la valeur commerciale de ses clients et dès lors
de quelle importance serait pour lui l’infaillibilité en matière d'appréciation.
Malheureusement elle n’a été donnée à personne, pas même aux Banquiers,
et c'est la possibilité toujours menaçante de l'erreur qui limite la portée de
leur crédit et des affaires, Une Banque Nationale composée d'hommes, comme
la maison d’un banquier n'est pas plus que lui à l’abri de toute espèce dier-
reurs, mais dans un établissement aussi important toutes les mesures qu'a
pu suggérer l'expérience sont prises pour les éviter autant que possible. Des
hommes spéciaux sont chargés de suivre attentivement des opérations de tous
les commerçants qui traitent avec la Banque, afin qu'on ne leur ouvre ou con-
serve le crédit qu’à bon escient. Il paraît que sur ce point il n'est pas impos-
sible d'arriver à un degré presque absolu de perfection, puisque dans les années
mêmes où la Banque de France a fait jusqu’à 5 à 6 milliards d'affaires, les bil-
lets non payés n'ont pas dépassé une somme de quelques milliers de francs.

L'étendue des relations vient fournir aux Banques Nationales le moyen
de rendre tous les services auxquels elles sont appelées. A proprement parlen,
même l'étendue des relations n’est pas un moyen, elle est plutôt le fruit des
deux conditions de moralité et d'infaillibilité, De même que la maison d'un
banquier fait d’autant plus d'affaires qu'il a donné plus de preuves de ces deux
qualités, lesquelles se résument comme conséquence dans le mot solvabilité,
de même une Banque Nationale doit dans son pays, primer tous les Banquiers
et avoir au dehors une étendue de relations que personne ne surpasse parceque
ce résultat est l'effet naturel de sa constitution et de son organisation. Aussi

40
www.dacoromanica.ro

634 G. I. BAIÇOIANU

un pays où le crédit n’a encore ni règle, ni boussole, doit-il faire tous ses efforts
pour créer le plus promptement passible une Banque de cette nature dans son
sein, parceque si elle est établie sur les bases les plus généralement acceptées
dans le monde des affaires, et si le gouvernement local remplit vis-à-vis d'elle
ses devoirs, elle aura en peu de temps les relations les plus étendues et mettra
ce pays en position de relever son Commerce par le crédit auquel elle servira
de règle et de garant.

Ce n'est qu'ainsi, par le crédit et le papier fiduciaire qu’on peut arriver
à faire tomber le taux de l'argent et à abattre l’usure, sur ces deux plaies les
lois mêmes les plus rigoureuses ne peuvent rien. Le vrai crédit a seul une action
efficace et pour s’en convaincre, il suffit de voir ce qui se passe dans les grands
marchés où le taux de l’escompte suit invariablement la marche ascendante
ou descendante que lui donnent les Banques Nationales.

C’est ici que se place le complément de ce que j'ai dit plus haut relative-
ment à l’action des Banques sur la régularisation du taux de l’argent.

Malgré la bonne influence que les Banquiers particuliers exercent déjà
dans ce sens, elle est souvent restreinte, ou parl eur insuffisance, ou même par
leur penchant à l’usure. La Banque Nationale dont le Crédit est pour ainsi
dire illimité puisqu'il repose sur des garanties absolues de bonne gestion, tient
à la disposition du pays un capital tel que la concurrence est toujours suffi-
sante et empêche ainsi l'intérêt ou l’escompte de dépasser les bornes raison-
nables. En outre, les conditions de son administration, soumise à une surveil-
lance intérieure et extérieure permanente et un contrôle du gouvernement
ne lui permettent pas d’abuser des crises et des situations difficiles et sa con-
currence aussi bien que son exemple sont toujours lá pour entraver ]'usure.

Cette régularisation est même une de leurs principales fonctions, car ces
Banques deviennent de véritables réservoires, où s’entassent les capitaux aux
époques d'abondance et où le pays vient puiser aux jours de crises et de cala-
mités publiques.

Dans les premiers cas elles ne laissent pas les capitaux improductifs et
dans le second cas elles en retiennent l’écoulement précipité, sachant de la
sorte maintenir un certain niveau relatif qui épargne à une nation les trop
brusques oscillations de l'intérêt qui sont les principales causes de ruine.

Il reste un question fondamentale à étudier dans le jeu de ces établissements,
c'est celle des billets de Banque. Jusqu’à présent nous avons vu les instituts
nationaux se borner à remplir sur une plus vaste échelle, il est vrai et avec plus
de garanties, le même rôle que celui des Banquiers particuliers, Mais ces Ban-
ques ne satisferaient qu’à une partie de leur destination si on n'avait pas mis
à leur disposition un procédé, un instrument spécial qui décuple leurg forces.

Cet instrument est le billet au porteur, privilège immense qui ne pouvait
être concédé qu’en vue des services qu'il rend et à cause des garanties toutes
particulières, offertes par l'institut auquel on le confie.

Rendons-nous donc bien compte de la fonction de ce billet.

Nous avons vu que le banquier en général, distributeur du crédit, se sert
pour faire connaître au public, le montant du crédit qu'il accorde à un négo-
ciant ou à un particulier, d’un papier d’une nature spéciale, appelé lettre de
change. Cette lettre circule un temps déterminé par la date de son échéance,
et passe de main en main, suppléant autant que possible au numéraire pourvu

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 635

qu’elle soit revêtue dela formalité de l’endossement. Voilà pour ses avantages.
Ses inconvénients sont précisément la limite de son échange et la nécessité de
Pendos. Je ne parle plus ici des erreurs ou des fraudes auxquelles elle peut donner
lieu; c’est lá un autre ordre d'idées aux sujet desquelles je me suis expliqué
plus haut en démontrant qu'entre les Banquiers particuliers et les Banques
Nationales, il n’y avait sur ce point qu’une question de plus ou de moins, re-
posant sur le degré de leur solidité relative.

En ce moment je ne m'occupe que du fait même de la circulation du pa-
pier fiduciaire qu'il s’agit de placer dans les meilleures conditions possibles de
promptitude et de facilité. Pour y parvenir, les gouvernements ont donc au-
torisé les Banques Nationales à émettre, dans leur pays, au lieu de la traite,
un papier ou effet commercial d'une espèce particulière, qui est à la fois billet
à ordre et lettre de change en ce sens qu'il est payable et chez le tireur
et partout ailleurs, puisque quiconque a confiance dans la Banque Nationale
et accepte son billet comme argent ou bien l’échange contre écus se trou-
ve de ce fait et sous ce rapport son Correspondant, son tiré. Mais il y a
avec la lettre de change et le billet à ordre deux différences essentielles qui lui
constituent deux avantages. En premier lieu, il est au porteur, c'est-à-dire
qu'il se transmet de la main à la main, comme une pièce de monnaie, sans les
lenteurs ni les indiscrétions de l’endos. En second lieu, sa qualité d’être au
porteur, le débarrasse des rigueurs de l’échéance, de telle sorte que le déten-
teur peut, quand il le veut, le transformer en argent, aujourd’hui même ou
dans vingt ans.

Par lá il ne souffre pas des retards que lui imposerait l’échéance, ou bien
il peut attendre son heure sans être obligé de se présenter à jour fixe, dans un
certain endroit, sous peine de perdre sa garantie commerciale. De ces avan
tages même est résulté cet effet, que le billet de cette espèce, n’est plus néces-
sairement soumis à la formalité du change pour se transformer en monnaie,
il est devenu monnaie lui-même. De telle sorte que le négociant avait dit: à
telle époque déterminée et à mon domicile je paierai; le Banquier: à telle épo-
que, également fixe, et à votre domicile vous paierez; tandisque la Banque
Nationale dit: à toute époque et dans tout domicile je paie et chacun paie.

Voyons donc quel est l'usage que la Banque va faire de ce billet privilégié.
Une Banque Nationale peut être assimilée à un grand portefeuille divisé en
deux parties: dans l’une sont renfermés une masse de ces billets appelés bil-
lets de banque, fabriqués avec des soins particuliers pour en éviter la contre-
façon, dans l’autre on mettra les effets de commerce qui s'échangeront contre
ces billets. Comment se passe l’opération? Un négociant a besoin d'acheter
une marchandise à un délai de paiement de un, deux ou trois mois, il fait un
billet à ordre pour payer provisoirement son vendeur. Mais nous avons vu
quelles sont les entraves que rencontre encore la circulation de cet effet. Il
est cependant parvenu à réunir deux autres signatures. Dès lors il est admis-
sible à la Banque et va prendre son essor. Le détenteur d’un papier ainsi fait
se rend à la Banque où l’on vérifie l’authenticité des signatures et leur solidité,
si les conditions sont satisfaisantes la Banque l’accepte, c’est-à-dire qu’elle
le dépose dans la seconde division de son portefeuille et tire de la première un
nombre de ses propres billets au porteur, représentant le montant du billet

www.dacoromanica.ro

636 C. I. BĂICOIANU

à ordre, elle le fait également pour la lettre de change, opérant ainsi avec les
banquiers, les négociants et les particuliers.

Qu'a donné en réalité la Banque en échange d’un bon effet de commerce?
Est-ce de l’argent, de la monnaie? Nullement. Elle s’est bornée à échanger son
propre papier contre le papier d’un particulier, mais par suite du crédit tout
spécial dont elle jouiten vertu des garanties et conditions particulières qu’elle
offre, il arrive que son papier jouit d’une confiance universelle si grande qu'il
qu'il est accepté par tous à l’égal de largent comptant. On pourrait donc dire
que son crédit s’est élevé à une puissance telle, qu'il lui permet d’émettre une
véritable monnaie. C’est là le point culminant du Crédit. ,

Si donc on analyse à fond l'opération ou verra, qu’une Banque Nationale,
n’est en réalité qu’un grand intermédiaire, qui sert de garantie mutuelle aux
négociants les uns avec les autres. En effet, au papier personnel de chacun d'eux,
qui n’est connu que d’un petit nombre, qui ne présente qu’une garantie indivi-
duelle et qui n'obtiendrait qu’une circulation restreinte, elle se borne à substi-
tuer le sien, son billet de Banque qui porte avec lui une confiance presque sans
limites et qui circule partout parcequ'il a le double avantage à n'éxiger ni
échéance fixe, ni endossement.

D'où l’on comprend mieux que la Banque Nationale n’est qu’un vaste
portefeuille contenant d’un côté les billets à ordre et lettres de change au maxi-
mum de trois mois d'échéance et de l’autre ses propres billets au porteur qu’elle
échange contre ces mêmes papiers commerciaux. D'ou il résulte qu’au fur et à
mesure que l’un des côtés se vide l’autre se remplit. Et ceci est vrai jusqu’à la
fin de l’opération, car la Banque devant toujours avoir dans son portefeuille en
bonnes valeurs commerciales une somme au moins égale à celle de ses billets
qu'elle a émis, il s'ensuit que si le côté droit du portefeuille est vide le côté
gauche s’est rempli d'autant de bons papiers particuliers. Par contre à mesure
que la Banque sera remboursée, ce remboursement consistera dans le retour de
ses propres billets qu'on lui rapportera et qu’elle replacera dans le côté droit
en échange et restitution qu’elle fer a des papiers particuliers déposés dans le côté
gauche. De telle sorte qu’à la fin de l’opération, c’est-à-dire de l’échéance succes-
sive des effets de commerce elle a rendu tous ceux-ci a repris tous les siens et sa
liquidation est faite. Le bénéfice qu'elle a retiré est sa commission et l’escompte
de taux p. % qu’elle a pris pour l'intervalle écoulé entre la remise qui lui a été
faite des effets et leur remboursement à échéance.

Une Banque est donc en mesure de liquider dans le terme de trois mois au
plus tard, quels que soient le nombre' et l’étendue de ses opérations.

Le rôle des Banques Nationales, avec billets au porteur privilégiés, étant
ainsi bien établi, il s'en suivrait que ces mêmes billets devraient lui suffire à
remplir sa fonction de créditant général et qu'elle ne devrait pas avoir besoin
d'espèces, en d’autres termes de capital de fondation. Sans aucun doute si à
leur moralité qu’on peut rendre absolue pouvait s’ajouter une infaillibilité
complète.

Mais une Banque n'est pas infaillible, en ce sens qu’elle a pu accepter et
placer dans son portefeuille les papiers d’individus qu’elle a cru solvables et
qui ne paient pas à l’échéance.

Le mot seul et si bien trouvé de faillite et qui représente un fait malheu-
reusement trop vrai, prouve qu'il n’y a pas d’infaillibilité absolue dans le com-

www.dacoromanica.ro

VIGTOR PLAGE SI ORGANIZAREA EGONOMIGĂ A PRINCIPATELOR 687

merce. Or dans ce cas d’insolvabilité il arrive que les effets impayés lui resteront
et qu’au retour de ses billets au porteur elle ne sera pas en mesure de donner ses
effets en échange. En termes de commerce son portefeuille aura éprouvé des
avaries. Mais comme elle a opéré, c'estaándire émis ses billets, sur le crédit qu’elle
inspire et à ses risques et périls elle doit elle-même réparer ces avaries. En un
mot elle doit rétablir la différence avec de l’argent comptant. Elle peut le faire
sur les bénéfices que lui ont procure les autres opérations s'ils y suffisent, sinon
elle a recours à son capital social.

On voit donc qu’elle est la seule et unique destination de ce capital fourni
par les actionnaires: c’est de réparer les avaries du portefeuille.

D'où l’on comprend déjà comment avec un capital relativement insignis
fiant, une Banque Nationale, lorsqu'elle offre toutes les ‘garanties voulues de
bonne gestion, peut faire des opérations presques sans limites.

On doit se rendre mieux compte maintenant de ce que vaut le crédit pour
le développement de la richesse d’un pays.

L'historique succint d’une seule Banque suffira pour mieux établir cette
vérité.

La Banque de France dont les affaires ont atteint en 1857 le chiffre énorme
de 6 milliards 65 millions a eu pour capital social de mise de fonds de ses actions
naires 30 millions seulement en l’an VIII, portés à 45 millions par la loi de l’an
XI et par celle de l’année 1806 à 91 millions de francs, c'estaándire et progres-
Sivement à moins de 8 millions de ducats.

En passant je ferai remarquer que ces sommes ont suffi pour les affaires
intérieures et extérieures d'une population qui a varié de 30 à 36 millions d’has
bitants. Nous verrons quelle conclusion il y aura à en tirer pour le capital social
de la Banque Roumaine.

Depuis 1857 le capital de la Banque de France a été doublé et porté à 182
millions; mais puisque nous savons que les avaries de son portefeuille ne s'élèvent
qu’à quelques milliers de francs par année un pareil fond n’était pas nécessaire.

Aussi cette augmentation a-telle en vu autre but, celui de prêter à l’État
une somme de cent millions sous forme de Rentes que la Banque à prises. Et
dans le fait, le capital social de la Banque n'est nullement dans ses caisses, il
est converti tout entier en rentes sur l’État et produit aux actionnaires un intérêt
de 5 p. % en dehors des bénéfices qui se réalisent sur les opérations journalières
de crédit.

J'insiste sur ce point car il me sert à rectifier une erreur fort répandue dans
les principautés unies. On s'obstine à ne voir dans une Banque Nationale
qu’un coffrefort toujours ouvert pour donner de l’argent. L'habitude de
n'opérer depuis tant d'années dans cex pays qu’à l’aide de l’argent comptant
ou d'obligations personnelles, fait supposer que si une Banque n’a pas des
monceaux d'espăces dans ses caisses elle n'est d’aucune utilité ou se trouve
en péril. On ne se rend pas assez compte encore de ce qu'est le Crédit, cette
force incalculable, qui fait que dans un pays comme l’Angleterre par exem-
ple où il n'y a pas en circulation un milliard de francs en espèces, il se fait
Chaque année des affaires pour des centaines de milliards de livres Sterling. Or
tout doit tendre à introduire dans les Principautés. Unies, le crédit avec sa puis:
sance, et au lieu de demander à une Banque d’avoir des sommes d'or inertes
dans ses caves, il faut surtout se préoccuper de sa bonne administration,

www.dacoromanica.ro

638 C. I. BĂICOIANYU

Maintenant ou doit comprendre que c'est dans cette administration que
reposent les véritables garanties à exiger d'elle, c’est-à-dire dans le choix mora]
et prudent des effets de commerce qu'elle accepte.

La Banque est un portefeuille et non une caisse; dans ce portefeuille est
sa garantie.

D'où l’on voit qu'il est puéril de chercher à instituer une Banque et de vou-
loir en même temps restreindre autant que possible l'émission de ses billets au
porteur, qui sont son élément, sa seule raison d’être.

Pendant que je vois ici refuser aux Banques projetées la faculté d'émettre
une quantite de billets double ou triple de son capital, les Banques des autres
pays en émettent six et huit fois autant, et l'on se plaint encore qu’elle ne met-
tent pas en circulation des coupures assez faibles pour les facilités du commerce.
Que l’on cesse donc d’avoir une aussi grande peur des billets de Banque, peur
qui ne se fonde que sur l’incroyable confusion qui se fait de ces papiers avec
un papier-monnaie. .

On se figure toujours une Banque ayant dans les arcanes les plus secrétes
de sa maison une presse et des plaques ocupées à la fabrication de billets qui
peuvent être jetés dans le commerce sans règle et sans mesure. On l’assimile
à un gouvernement nécessiteux qui afin de se tirer d'embarras fabrique nuit et
jour pour ses paiements une monnaie de papier qui va se dépréciant á chaque
instant et aboutit à la Banqueroute. Le billet de banque n’a aucun rapport
avec le papier monnaie si ce n'est la matière qui reçoit les caractères d'imprj.
merie ; il repose sur des garanties entièrement différentes ainsi qu'on va le voir
et ne peut pas plus être appelé papier monnaie que ne pourraient l’être les traites
d’un banquier.

Une Banque Nationale n’a pas à vraiment parler de paiement propres à
faire. En réalité elle ne fait pas de spéculation pour son compte. On a clairement
vu qu'elle n’est qu'un intermédiaire entre les commerçants qu'elle garantit
réciproquement les uns vis-à-vis des autres par le crédit qu'elle donne. Dans le
fait elle se borne donc à leur remettre ses propres billets qui jouissent d’une
confiance générale en échange des leurs qui ne possèdent qu'une confiance
limitée. Et elle s’est bornée ainsi à être le garant des spéculations qui reposent
sur les effets des négociants pendant la durée même de cette spéculation qui se
termine à l’échéance. Mais dans cet intervalle, elle-même n'a pas spéculé puisque
son opération s'est réduite au prélévement d'un escompte représentant l’intérêt
de l'argent jusqu’à cette échéance. Et pendant tout le temps qui s’est écoulé
elle a eu bien soin de garder dans son portefeuille les effets de commerce, jusqu’à
ce que la contre-échange en ait été faite par la restitution de ses propres billets.

C'est donc lá, dans le portefeuille de la Banque qu'est la vraie garantie de
ses billets au porteur, puisqu'elle ne peut en mettre en circulation que pour la
somme dont la contrevaleur est représentée dans son portefeuille par de bons
effets de commerce. Il n'y a là, comme on le voit rien qui ressemble à du papier
monnaie.

La Banque n’a rien à payer pour son propre compte, rien ne peut l'entrainer
á des émissions inquiétantes et ces émissions ont une limite naturelle dans leur
valeur représentative et súre qui existe au portefeuille.

Répétons-le donc, le capital social de la Banque n'est pas la garantie directe
de ses billets au porteur il n'est la garantie que des erreurs commises par elle

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI ORGANIZAREA ECONOMICA A PRINCIPATELOR 639
€

dans l'acceptation de mauvaises valeurs dans son portefeuille. Aussi lorsqu'on
demande qu'elle ait toujours dans ses caves de sommes représentant la valeur
intégrale ou à peu près de ses billets en circulation, on dit un non sens, car elle
aurait plus tôt fait de se servir de cet argent inerte que de prendre la peine
de faire graver et de faire imprimer des billets, La somme en réserve ne doit donc
jamais dépasser ce qui est destiné à parer immédiatement aux avaries du por-
tefeuille ou erreurs d’escompte et à satisfaire aux demandes que les paniques
provoquent quelques fois,

Lors donc que dans le bilan hebdomadaire de la Banque de France on
voit figurer l’encaisse pour deux ou trois cents millions, il ne faut pas croire
que ces sommes énormes proviennent du capital social. Ce capital est placé
en rente sur l’État, produisant intérêt de son côté, et toujours réalisable dans
les 24 heures. Les encaisses en monnaie ou lingots ne sont que les sommes qui
sont déposées, ou remises aux échéances en place des billets au porteur restés
dans la circulation.

Mais vouloir qu’une Banque fonctionne en émettant des billets et en gar-
dant la majeure partie de son capital social en caisse où il demeurerait impro-
ductif, c’est ne rien comprendre aux fonctions de ces instituts de Crédit.

Il ne faut pas conclure que dans ce pays il serait bor d'établir de suite
une banque sur le même pied exactement où elles sont dans d’autres états
après Cinquante et cent ans d'exercice. Sans aucun doute il faut s’y prendre
avec méthode. Je suis convaincu, surtout après l’essai malheureux qui a eu
lieu, qu’une prudence même excessive est indispensable et qu’il ne faudrait
pas mettre de billets au porteur en circulation avant que la confiance fût revenue.

J'examinerai ce point plus en détail en parlant de l’Institut à restaurer,
mais j'ai tenu à établir que la solidité et l’utilité d'une Banque Nationale re-
posent non sur la grandeur de son Capital Social, ni sur les masses d'espèces
qu’elle a dans ses caisses, mais sur sa bonne administration, sur la confiance
qu’elle inspire, sur son Crédit.

Nous avons donc vu la machine du commerce depuis son point de dé-
part jusqu’au point où nous sommes parvenus. Ruisseau avec le troc, le com-
merce devient rivière avec l’argent comptant, fleuve avec les banquiers parti-
culiers et Océan avec les Banques Nationales. Comment a-t-il acquis cette
extension? Par le développement progressif du crédit, devenant d’autant plus
grand qu'il acquiert plus de garanties. C’est donc le Crédit qui est le levier de
cette vaste machine, le plus énergique moyen de progrès pour la richesse générale.

Voyons si l’ancienne Banque Nationale de Moldavie peut-être établie de
manière à satisfaire à toutes les exigences qu’on est en droit de réclamer d'elle.

Anexa Nr. 48

RESTAURATION DE L'ANCIENNE BANQUE DE MOLDAVIE SOUS LE
NOM DE BANQUE ROUMAINE

Jamais établissement de Crédit ne parut se présenter avec des chances
plus fayorables et ne fút entouré de plus d'espérances que la Banque Nationale
de Moldavie à son avénement. Gependant elle a abouti à un grand échec. Re-
cherchons-en les causes et enles énumerant nous nous convaincrons qu’elle

www.dacoromanica.ro

649 C, I. BĂICOIANU

sont désormais faciles à éviter et que replacée dans des conditions normales,
cette Banque peut à l’avenir remplir aisément sa mission,

Au premier rang des causes destructives, il faut placer la confusion inex-
plicable qui avait été faite dans cet Institut, des opérations de circulation avec
celles du Crédit foncier, Par tout ce qui précède ou a vu quelle était la véritable
fonction d’une Banque, qui est de donner en même temps que des garanties
au commerce, ce qui lui importe au moins autant, l’activité, la promptitude,
Aussi a-t-on établi comme maximum de ses échéances le terme de trois mois.
Le Crédit foncier, prêt hypothécaire au contraire qui n'est pas une spécula-
tion, mais un placement, ne se préoccupe que de la solidité ou plutôt même de
la durée, Aussi voit-on dans certains pays le remboursement de ses avances
se faire. en soixante années, Çe qui caractérise l’une, c’est la rapidité, ce qui
caractérise l’autre c’est la lenteur. De sorte que les associer dans le même éta-
blissement c'était atteler ensemble au même char, un cheval de course et un
boeuf, un oiseau et une tortue, Leur manière même d'opérer est entièrement
distincte car la Banque commence par prélever son intérêt en dedans sous
forme d'escompte et se fait payer toute la somme à époque fixe, à échéance,
tandis que le Crédit Foncier ne reçoit l’intérêt que sous forme de rente et n'est
remboursé que par fractions successives ou amortissement,

Ces considérations suffisent pour faire ressortir la faute capitale qui a été
commise en réunissant dans les mêmes mains le Crédit Foncier et la Banque
de circulation, Ç’est là une aberration financière qui ne pouvait qu'avoir les
conséquences le plus désastreuses, L’un des deux devait nécessairement tuer
l’autre suivant l'importance relative que l’administration leur donneraît. Ou
plutôt l’un des deux devait succomber le premier et entraîner bientôt l’autre
dans sa ruine. C'est précisément ce qui est arrivé. La direction de la Banque
Moldave, poussée, entrainée par de faux calculs, a sacrifié toutes ses ressources
et au-delà même de ce qu’elles comportaient au prêt hypothécaire; la circu-
lation a été sacrifice et nous n’avons pas tardé à voir l'établissement tomber
devant la première crise.

Ajoutons que ce système hybride et bâtard ne repondait nüliement aux
vrais besoins du pays. En effet le commerce proprement dit, même en y com-
prenant tout ce qui est relatif aux achats et ventes de céréales est encore peu
considérable dans la Moldavie et par conséquent n’exigent pas un grand fond
de roulement, La propriété foncière au contraire rongée comme elle l’est par
l'usure et ne pouvant sortir des langes de son exploitation encore dans len-
fance qu'avec un puissant secours, avait besoin de capitaux. Or la Banque
de Moldavie avait été constituée précisément dans le sens inverse de ses né-
cessités, car sur 36 millions fr. de capital social elle en attribuait 24 aux
opérations de commerce et 12 seulement à la propriété foncière. C'était beau-
coup trop pour l’un et très insuffisant pour l’autre et c’est le contraire qui
aurait dû être fait dans la répartition des capitaux.

Enfin le prêt hypothécaire ainsi conçu et ne servant que d’annexe à une
Banque de circulation, pouvait compromettre le principe du Crédit foncier
à son début dans les Principautés et le mettait hors d’état de rendre aucun
des services auxquels il est appelé, Ceci ressortira mieux dans le travail spé-
cialement consacré à ce Crédit. Pour le moment je me borne à indiquer qu’un
pareil système, dans lequel on se bornait à mettre du numéraire à la disposi-

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 641

a i i a e i

tion de la propriété immobilière, s’opposait à l’emission des obligafions hypo=
thécaires, qui, par leur analogie avec le billet de Banque sont véritablement le
seul moyen d'établir le Crédit foncier dans un pays.

Une seconde cause de destruction pour la Banque Moldave a été le manque
de sincérité de la part des concessionnaires primitifs qui n'y ont vu que loc,
casion d’un coup de Bourse et nullement un Institut sérieux à fonder. Un court
exposé des faits va le prouver.

Le capital de fondation était de 50.000 actions.

Si on avait eu la volonté réelle d’établir une Banque au profit de la Prin-
cipauté, on devait s’efforcer de répandre les actions dans le plus grand nombre
de mains possible, afin que les versements successifs se fissent avec plus de
promptitude et de facilité. Il eût été même tout naturel d’en mettre autant
qu'il se pouvait à la disposition des régnicoles. Ç’est le contraire qui a eu lieu.
Dans le principe, les concessionnaires se sont réservé 48.000 actions et n’en
ont distribué que 2000 dans le pays. Leur intention est bien claire. Ils n’ont
fait qu’un premier versement d’un dixième et cela encore à l’aide de ressources
peu loyales, puisqu'ils n’ont versé que les sommes provenant d'un emprunt
fait sur 5000 actions dites libérées et qui ne l’étaient pas. Ils voulaient alors
à l’aide de manœuvres de Bourse, créer sur les actions une hausse artificielle
comme elle a eu lieu en effet, se débarrasser des actions avec une prime con:
sidérable et laisser ensuite l’établissement devenir ce qu’il pourrait. Un moment
la hausse a été telle qu’ils ont pu espérer avoir réussi. Mais la crise financière
qui pèse depuis deux ans sur l’Europe s’est présentée, les actions n’ont plus
rencontré d’acheteurs et cependant il fallait trouver de l’argent pour faire
marcher la Banque.

Il en fallait d'autant plus que la Direction de Jassi, par suite des faux
calculs dont j'ai parlé et qu'il est encore impossible de s'expliquer à présent,
avait commis la faute énorme d'employer toutes les ressources disponibles
dans le prêt hypothécaire. Elle avait même été si loin dans cette voie insensée
de perdition, qu’au lieu de se conformer aux Statuts qui distribuent le Cas
pital par tiers à la propriété foncière et deux tiers à la circulation commerciale,
non seulement elle avait immobilisé la totalité du versement entre les mains
de la propriété, elle avait même consacré le double. Afin d’accomplir cette folie,
on à vu la Direction fabriquer des lettres de.change pour des sommes énormes,
se servir d'hommes de paille et de signatures de complaisance pour leur donner
cours, si bien qu’elle se chargeait de sommes à rembourser dans trois mois
qu'elle enterrait à dix-sept ans de date dans le prêt hypothécaire. Sa combis
naison était tellement absurde qu’elle avait créé contre elle par ses traites des
échéances à trois mois et qu’elle ne s’était réservé pour elle que des amortis-
sements 4 17 années. On se demande quel vertige avait pu s'emparer d'elle
et dont le résultat s’est traduit par ces deux chiffres: un versement ayant
produit 317.000 ducats et des prêts hypothécaires à long terme pour 630.000
ducats.

Je sais bien qu’on avait raisonné ainsi, avant la crise et dans un moment
où la fièvre des spéculations hasardeuses tenait le monde financier: nous prêr
tons par anticipation 4 nos versements, mais avant l’échéance des traites
nous aurons écoulé avec bénéfice des primes, partie des actions et nous
. ferons alors de nouveaux appels de versements qui combleront la différence

www.dacoromanica.ro

642 Ç. I. BAIÇOIANU

et d’ailleurs il nous reste toujours la ressource des renouvellements. La crise
est venue, on a cherché à faire des appels, mais la gène était partout, la dé-
fiance avait commencé, les versements ne se firent qu’en partie et encore seu-
lement par les actionnaires de bonne foi. On a vu ce fait monstrueux que les
actionnaires concessionnaires furent précisément ceux qui ne versèrent pas
pour les 20.000 actions qu’ils avaient conservées et comme ils disposaient de
la direction générale, ils eurent l’audace de faire les versements en actions elles-
mêmes, C’'estsàsdire de transformer leurs 20.000 actions à un dixième en 10.000
actions à deux dixièmes. Les 20.000 autres actions placées entre des mains
honnêtes versèrent en numéraire et jetèrent ainsi leur argent dans le
gouffre.

D'où il est arrivé que lorsqu'une Banque nationale devait avoir pour effet
d'empêcher les crises financières de causer trop de désordres dans un pays
ainsi qu'on a pu le voir cette foisCi en Angleterre et surtout en France, la
Banque de Moldavie a été entraînée par la première crise.

Je le demande, lorsqu'un gouvernement inexpérimenté il est vrai, mais
plein de bonne foi a remis un si important privilège entre des mains qu’il ne
croyait qu'habiles, estsil loyal d’abuser ainsi de sa confiance et de compromettre
d’une façon aussi grave le Crédit naissant d'un pays. C'est pourtant ce qui a
eu lieu. "Frente mille actionnaires de bonne foi comme le Gouvernement Moldave,
et sous la garantie morale qu’il avait assumé en donnant la concession, ont apporté
leurs capitaux dans le pays. D'un autre côté des capitalistes, des banquiers
également de bonne foi et s’en rapportant aussi à la garantie et à la surveillance
du gouvernement ont avancé leurs fonds en acceptant les traites d’un établis-
sement auquel ils devaient croire le caractère d’une Banque Nationale.

Tel est l’usage qui a été fait de la concession et c’est ainsi que le Gouverne-
ment Moldave a été trompé et que par excès de confiance il a laissé tromper
des actionnaires et des créanciers qui s’en rapportaient à sa surveillance.

Nous ne sommes malheureusement pas au bout des fautes qui ont pesé sur
la Banque Nationale de Moldavie. À ces combinaisons générales et désastreuseg
dans lesquelles l’honnêteté trouve à redire, viennent se placer des fautes de détail
qui ont précipité les événements.

Rappelonssnous ce que nous avons dit plus haut sur les conditions de mo-
ralité, d'infaillibilité et d'étendue des relations que doit posséder une Banque
Nationale et qu’elle ne peut avoir et conserver que si le gouvernement local
remplit de son côté ses obligations de surveillance et de contrôle.

Ce n’était certes pas l’étendue des relations qui manquaient à la Banque
de Moldavie, car sur son seul acte de concession gouvernementale chacun s'était
empressé de venir audevant d'elle.

Sa ruine tient donc à d’autres causes. Nous en avons vu une première dans
un vice radical de Constitution, la confusion entre la circulation fiduciaire et
l’hypothèque. La seconde cause de ruine, comme nous venons de l’exposer a été
dans le manque de moralité. Voyons si l’infaillibilité des opérations aurait pu
la sauver,

Ici encore nous la retrouvens en défaut et nous allons constater une troi-
sième cause de perte.

Un coup d'oeil sur ses créances et sur ses opérations ne prouve que trop
que l’administration de la Banque Moldave n’a pas été infaillible dans le choix

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 643

de ses affaires. D'un examen du Bilan joint à ce mémoire il résulte qu'elle a
perdu 134.922 ducats et qu'elle a en souffrance une somme de 352.578 ducats.

Voilà donc en réalité une somme de 487.500 + ou fr. 5.850.000, ou perdue
ou compromise sur deux versements ou plutôt sur un versement et ?/,-es de
versement effectif montant à 611.975 + ou 7.343.652 fr.

Je sais bien que le 40.000 ducats dus par le gouvernement et la moitié des
billets en souffrance rentreront un jour. Mais cela n’en établit pas moins la perte
réelle à 250.000 + ou fr. 3.000.000.

Ce court résumé ne prouve que trop que la Banque n’a pas eu le don de
l’infaillibilité, aussi a-t-elle fait faillite, Et il n'est pas besoin de vouloir ajouter
encore au compte de son administration la fraude à l’erreur. Il me répugne de
croire qu'il y a eu dans ce triste résultat autre chose que des calculs erronnés
on peut-être trop de condescendance pour certaines personnes, la fraude me
semblerait trop odieuse.

Donc au total, les affaires de la Banque Nationale de Moldavie se résument
en une perte sèche d'au moins 250.000 ¿+ ou fr. 3.000.000 pour les malheureux
actionnaires et créanciers de bonne foi.

J'en ai indiqué les causes, je n'ai point dissimulé la part qui en revient à
l'Administration, j'ai donc le droit d’être aussi franc vis-à-vis du Gouvernement
Moldave sur ce qui peut aussi lui être attribué dans le désastre.

En étudiant le rôle des Banques Nationales en général nous avons reconnu
que ces Instituts base et couronnement du crédit d’un peuple, jouissaient de prir
vilèges spéciaux, obtenaient immédiatement une grande confiance et rendaient
tous leurs services, par ce motif qu’elles avaient une concession du gouvernement.
Leur titre de Banque concessionnaire et privilègiée les fait accepter immédiate-
ment et les yeux fermés par le monde financier qui habitué à avoir confiance dans
les gouvernements, admet de prime abord que le gouver nement qui donne la
concession doit avoir pris toutes les mesures de bonne organisation indiquées par
l'expérience et adoptera ensuite toutes les précautions de bonne gestion. ©’ est
donc exclusivement on peut le dire sur la garantie morale du gouvernement que
les actionnaires souscrivent et que le commerce entre en relations d'affaires.

Examinons si ces conditions ont été observées. En premier lieu nous avons
déjà vu que le mélange de la circulation et de l’escompte avec le prêt hypothé-
caire constituait un défaut radical qui devait singulièrement entraver la marche
de l’établissement et peut-être le tuer tôt ou tard ainsi que cela y a contribué.
C'était là un vice organique dont chacun aurait pu s'apercevoir il est vrai, et
avec ce pretexte le Gouvernement Moldave pourrait répondre: tant pis pour
ceux qui se sont laissé prendre. Mais n'oublions pas que le public n’est pas
toujours à même de vérifier des combinaisons générales de cette gravité, et
celle-ci avait encore, autre son importance, sa complète nouveauté qui pouvait
contribuer à tromper les gens. D'ailleurs un gouvernement n'est fait pour prendre
personne; ses actes doivent inspirer de plein droit une confiance complète qui
résulte non de ce qu'ils ont été examinés, mais de ce qu'il émanent de lui; c'est
là ce qui constitue sa force en même temps que sa responsabilité, La responsa-
bilité gouvernementale n’a pas d’autre sens et jamais elle ne sera réputée comme
dégagée parcequ'il n'y aurait eu de sa part qu'erreur dont le public serait vic-
time. Je ne pense pas qu'un gouvernement veuille jamais se placer sur ce pied,
car il autoriserait lui-même le public à mettre en suspicion tous ses actes sous

www.dacoromanica.ro

644 C. I. BAICOIANU

prétexte d'en attendre les effets. Aussi tout en admettant qu'il a été trompé
par des hommes qu’il pouvait croire expérimentés en matière de finances, il
n’en restera pas moins moralement responsable du dommage qui en est résulté.

En second lieu en laissant fixer à Dessau, la Direction générale d’un éta-
blissement qui devait fonctionner en Moldavie, le gouvernement s'exposait,
comme cela à eu lieu, à ce qu’il n’y eut ni ordre, ni ensemble dans l’administra-
tion. On a vu en effet fonctionner à la fois trois banques au lieu d’une. Pendant
que l'établissement de Jassy passait pour donner l'impulsion à ceux de Galatz
et de Bucarest, ces succursales n’en faisaient qu’à leur tête. Elles ne rendaient
de comptes qu'a Dessau, ne recevait que de lá leurs ordres, de sorte que lors-
qu'elles consultaient sur une affaire elles s’adressaient en définitive à des hommes
que leur éloignement et leur ignorance forcée des choses du pays mettaient dans
l'impossibilité de donner des instructions rationnelles. Aussi la succursale de
Galatz s’est-elle livrée à ces malheureuses spéculations qui constituent un en-
semble de 100.000 ++ au moins perdus par elle seule.

La succursale de Bucarest a donné au contraire de bons résultats, mais cela
tient uniquement à la valeur de l’homme qui la dirigeait, et s’il avait voulu se
comporter comme celui de Galatz, ce n’est pas la surveillance de la Direction
de Dessau qui l’en eut empêché.

A Jassi une portion des mêmes désordres qui ont eu lieu à Galatz ge sont
représentés. Des entreprises ruineuses, des billets sans consistance, voilà en
résumé les opérations de cet établissement et qui sont dues à l’absence de toute
surveillance.

Ici encore le gouvernement ne pourra pas se dégager de la responsabilité
morale qui pèse sur lui d’avoir laissé la Banque de son pays fonctionner dans des
conditions de gestion aussi défavorables, et si les conséquences ont été dé-
sastreuses les actionnaires et les créanciers qui en souffrent ont bien quelque
droit de reprocher au gouvernement d’avoir toléré une aussi défectueuse orga-
nisation.

A part les deux causes de ruine indiquées précédemment et qui tenaient
aux bases même de l'institution, il s’en est présenté d'autres dans les opérations
quotidiennes de la Banque. La responsabilité qui, nous ne saurions trop le répéter
pèse sur le gouvernement, n’a de sens qu'autant qu’il exerce une surveillance
constante et un contrôle assidu. Le devoir est impérieux puisque le monde fi-
nancier ne traite que sur la conviction qu’il est rempli. L’a-t-il été?

J'ai exposé sans ménagements et sans réticences les défectuosités qui mo
semblaient devoir compromettre presque nécessairement le sort de la Banque
de Moldavie. Cependant je ne voudrais point que les paroles eussent dépassé
ma pensée et que l’on pât croire que je fais remonter jusqu’au dernier gouverne-
ment hospodaral la responsabilité de la catastrophe.

Sans doute il eut été mieux de ne pas confondre dans le même Institut
l’hypothèque et l'escompte, mais je reconnais que le gouvernement d’alors avait
sa liberté d'action entravée par les préjugés populaires.

En Moldavie une seule chose préoccupait le public à cette époque le prêt
hypothécaire; c'était celui-là et celui-là seul que l’on voulait. Les concession-
naires au contraire ne songeaient qu’à une Banque de circulation. De ces deux
tendances contradictoires il est résulté, comme cela arrive en pareil cas, une
transaction qui ne satisfait ni l’une ni l’autre des deux exigences.

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI QRGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 645

A E -_-A-áqA<KAAáá< X<A=— 5 ——

On pourrait dire qu'en réalité le gouvernement a acheté pour le pays un
tiers du capital général pour hypothéques moyennant deux tiers de ce capital
laissé à la circulation et les concessionnaires se regardaient bien comme ayant
de leur côté acquis le privilège de Banque, seule chose qui les intéressait, avec
ce tiers qu'ils immobiliseraient dans la propriété foncière. Si l’administration
eut été intelligente et que la surveillance du gouvernement eut été active, cette
combinaison n'aurait pas eu fatalement d'aussi funestes conséquences. Il fallu
une gestion détestable et l’absence de tout contrôle pour amener le désastre,

J’en dirai autant de la combinaison qui a reporté la Direction Générale à
Dessau. Les Financiers qui offraient leur concours étaient représentés comme
des hommes éminents et pour ainsi dire infaillibles. Pour la première fois le
Gouvernement Moldave avait à s'occuper de ces questions qui sont les plus dif-
ficiles en matière de Finances. C’est donc en pleine bonne foi qu’il a consenti à
laisser diriger l’affaire par ceux qui en définitive fournissaient l’idée et les capi-
taux et là encore le mal eut pu être évité par une bonne administration. D'ailleurs
l’ensemble de la combinaison était tout nouveau et pouvait par conséquent
fort bien surprendre un pays où rien de pareil n’avait encore éxisté et qui n'avait
même pas de précédent dans le monde financier. Il n’y a donc rien de surprenant
à ce que le Gouvernement Moldave d’alors, s'en rapportant loyalement à des
hommes qu'il devait croire du métier, ait commis une erreur; il n'a pas été le
seul à se tromper en cette circonstance et il n’est pas le premier gouvernement
auquel un essai n’ait pas réussi,

J'insiste sur ces observations afin que l’on comprende bien la portée limitée
que j'entend leur donner, car ce sera toujours à l’inqualifiable gestion de l'entre-
‘prise aussi bien qu’au mauvais usage qui a été fait de la concession, que l’on
devra attribuer la plus grande part du malheur. Les faits malheureusement se
chargent de répondre et pour éviter toute récrimination superflue, je me bornerai
à rappeler qu'il n’a pas été publié un seul bilan de la Banque ni hebdomadaire,
ni mensuel, ni même trimestriel, Or rappelons — nous que cette publicité
est une des conditions essentielles qui donnent à une Banque Nationale son
caractère de régulatrice du Crédit, par la connaissance périodique qu'elle pré-
sente à tous de la vraie situation. Est-ce que si cette publication du bilan avait
été pratiquée il eut été possible à la Banque de continuer aussi-longtemps ces
ténébreuses spéculations qui ont abouti à une catastrophe? Le gouvernement
qui devait veiller, pour le compte de tous, à ce que cette formalité fût réguliè-
rement remplie, n'a-t-il pas à se reprocher une négligence funeste à bien des
intérêts ?

En dernier lieu je ne puis passer sous silence un dernier tort que s’est donné
le gouvernement. Une Banque qui n'est positivement qu’un intermédiaire,
ne peut vivre qu’à la condition absolue d'être remboursée exactement. Car
elle ne peut alimenter le crédit de la main droite que si elle reçoit de la main
gauche, Le tableau ci-joint où figurent les débiteurs pour une somme de 100.000 +
ne prouve que trop qu'elle n’a pas obtenu cette régularité. Or avant de lé-
tablir on avait bien stipulé dans la concession que la Banque aurait des moy-
ens d’action spéciaux contre ses débiteurs. Mais ces moyens elle ne pouvait
s’en servir que par l’aide directe du gouvernement lui-même et des montagnes
de réclamations inutiles sont là pour prouver qu’elle n’a pas trouvé le con-
cours auquel elle avait droit,

www.dacoromanica.ro

646 C. I. BĂICOIANU

Bien plus, si on examine la liste de ses débiteurs, on voit que depuis deux
ans le gouvernement y figure pour la somme considérable de 40.000 ducats.
Enfin je ne craindrai pas d'ajouter, ce qui ne soulèvera aucun doute dans l’es-
prit des personnes qui ont été à même de voir ce qui s’est passé, c’est que la
Banque a été l’objet, de la part de tous ceux auxquels elle apportait ce prés
cieux avantage du Crédit, d'une hostilité systèmatique qui est tout à fait
inexplicable.

Donc au lieu de tout l’appui qu'elle devait espérer du dernier gouverne-
ment, la Banque n’a trouvé ni concours, ni surveillance et tout au contraire
elle a rencontré, froideur, négligence ou mauvais vouloir, Est-il surprenant
qu’elle ait succombé et est.ce bien à elle seule qu'il faut s’en prendre?

Je pense que la position doit commencer à s'6clarcir. Je suppose que mains
tenant on doit mieux se rendre compte du véritable état de la Banque et des
causes de ses pertes; j'ai dit la vérité toute entière et j'ai attribué à chacun
la part qui lui revient dans le malheur. Assurons nous si cet établissement pour
se relever complètement et s’il est encore appelé à rendre les services qu’on
en espérait.

Voyons d’abord s’il est jute de donner aux actionnaires actuels la pré-
férence sur toute autre proposition, puis s'ils sont en état de reprendre les
affaires, enfin si on peut replacer la Banque dans les conditions éxigées pour
ces sortes d'établissements.

Et d'abord, ce qui reste de l’ancienne Banque a-tsil le droit d'être préféré
à quiconque se présenterait pour prendre sa place? Les moindres notions de
justice suffisent pour que l’on réponde par l’affirmative. Quelles sont en réa-
lité les victimes du désastre financier qui a eu lieu? Sont-ce les concession-
naires, les Directeurg généraux de Dessau, les membres du conseil d'Admini-
stration et les Directeurs de Jassi et de Galatz? Mais tous ceux-là sont sortis
sains et saufs de l'accident et même quelques uns d'eux avec des indemnités
fort respectables. Il n'y a donc eu de sacrifiés que les actionnaires et aussi les
correspondants passés aujourd’hui à l’état de créancierg. C’est-à.dire que ceux
qui sur la foi d’une concession gouvernementale ont apporté leurg fonds loya-
lement et avec empressement sont les seuls qui aient souffert,

Aujourd'hui ils veulent réparer leurg pertes. Pour cela ils n’ont qu’un
moyen, c'est de reprendre l'exploitation de leur concession en concertant pour
l'avenir avec le gouvernement les mesures qui empêcheront le retour des abus,
En outre ils démontreront plus loin qu'ils sont en état de remplir toutes les
conditions que l’on est en droit d'exiger d'une Banque Nationale en Moldavie.
Sur quoi donc se fonderait-on pour leur refuser ce qui ne serait à tout prendre
qu'une réparation légitime, une restitution?

Ces créanciers et ces actionnaires parmi lesquels il y a des moldaves en
grand nombre, sontails coupables d'autre chose que d’avoir été exploités sous
le couvert d’un privilège gouvernemental ?

Confiants dans les précédents, fondés sur ce qui se passe dans les autres
contrées en pareille matière, ils on vu un gouvernement qui voulait introduire
le crédit dans son pays et ils n’ont pas hésité à lui apporter leur capitaux. Mais
ils en eut perdu une partie parceque cette concession était mal combinée, li-
vrée à une administration mal distribuée et parceque dans le cours des opé-

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 647

a nt

rations le gouvernement n'a pas rempli le devoir de surveillance et d'exécu-
tion des débiteurs qui lui incombait.

Bien plus, il s’est placé lui-même au nombre de ces débiteurs réfractaires.
En conscience, où sont les coupables? Ef je le demande n'esf-il pas de la stricte
équité de restituer aux créanciers ef aux actionnaires une concession restaurée
qui leur permette de rétablir leurs affaires en ramenant le Crédit dans le pays?
La réponse est tellement inévitable que je crois inutile d’insister auprès du
nouveau gouvernement qui comprend si bien son rôle de réparateur.

Au surplus, rendons nous bien compte de ce que demandent les action-
naires, c’est uniquement, l’autorisafion administrative de continuer leurs affaires
au moyen de la concession qu’ils ont payée à beaux deniers comptants et sur
laquelle ils prennent eux-mêmes l'initiative de proposer des améliorations ra-
tionelles et indispensables. Qui est venu les interrompre dans leurs opérations ?
Une déclaration de faillite que l’on est en droit de regarder comme précipitée.
Mais la faillite a été levée, la Banque a été réhabilijée; en droit commercial
strict rien ne s’opposerait donc à la reprise des affaires et si les actionnaires
sollicitent de l'administration une faveur, c’est celle de se mettre d’accord
avec le gouvernement pour que la concession soit réorganisée sur de bonnes
bases et que la direction soit établie à Jassy entre des mains de leur choix.
N'est-ce pas offrir de leur côté les meilleures garanties ef le pays ne gagnera-f-il
pas au moins autant qu'eux au rétablissement du Crédit?

Disons enfin que les neuf dixièmes des capitaux engagés ef pour le mo-
ment en péril sonf étrangers et que c’est sur les fonds du dehors que compte
le pays pour son emprunt, pour sa Banque de circulation, pour son Crédit
Foncier, pour le développement de son industrie. Après le premier échec que
les capitaux étrangers viennent de subir, une certaine hésitation leur est bien
permise ef ils voudront s'assurer avant de s'engager une autre fois des prin-
cipes qui vont guider le nouveau gouvernement. Celui-ci a-f-il pour lui rendre
la confiance une occasion plus favorable que celle d’un grand acte de répa-
ration ef de justice qui voudra mieux que toutes les promesses, pour prouver
que l’ère des affaires honnêtes et intelligentes s’ouvre enfin dans les Principaufés ?

Mais ce qui reste de l’ancienne Banque peut-il suffire à une complète re-
stauration? On va s’en convaincre à l'instant. L'ancienne Banque avait été
constituée au capital dispropotionné aux besoins du pays de 10 millions de
thalers, (un peu plus de 3 millions de ducafs) représentés par 50.000 actions
à 200 th. chaque. Sur cette somme 2 millions de ducafs devaient être consa-
crés à la circulation et à l’escompte, seuls objets qui nous occupent ici, puisque
le prêt hypothécaire forme une classe à part.

Deux versements d’un dixième chacun, ont été appelés ef onf produit
le premier 317.567, le second 186.507 H en espèces et fictivement 65.530
en tout 252.037 ++. D'où vient cette différence? Du fait blâmable que nous
avons signalé plus haut à savoir que 20.000 actions qui 8e trouvaient entre
les mains du concessionnaire et des directeurs généraux, n’ont pas fait leur
versement effectif ef onf prétendu le faire par la transformation de deux ac-
tions à une dixième en une action à deux dixièmes. Le résultat le plus clair
de cette combinaison a éf6 que le nombre des actions a été réduit à 10.000,
d’où il n’en est plus resté que 40.000 puisque 10.000 faisant retour à la Banque
se trouvaient comme si elle n’avaient pas éfé emises. En somme 30.000 actions

www.dacoromanica.ro

648 C. I. BAICOIANY

ont fait seuls les versements complets et la Banque a encaissé au total 513.616
sur les deux versements.

Plus tard un troisième appel de deux autres dixiémes a été fait, mais il
n’a été répondu qu'incomplétement et on ne constate dans les livres que
107.896 ++ payés sur le troisième versement. Je n’en parle ici que pour mémoire.

Seulement cet appel a eu pour résultat de montrer que la Banque ne pou-
vait plus marcher davantage dans ces mauvaises conditions et il a été si in-
fructeuse qu'il n'a pas pu empécher la déclaration de faillite.

L'assemblée des actionnaires s’est alors réunie, d'accord avec les créan-
ciers et reconnaissant qu'avec des efforts intelligents et le concours du gou-
vernement était encore possible de relever l'affaire par de nouveaux verse-
ments, elle a décidé que le rétablissement de la concession sur de nouvelles
bases, serait sollicité. Mais les transformations d’actions opérées par Admi-
nistrafion Générale de Dessau avaient amené un tel désordre, qu'il était devenu
impossible de s’y reconnaître si on ne se décidait pas à une mesure radicale.
C’est ce que l’on a fait. J'ai dit plus haut que 20.000 actions à un dixième
avaient prétendu faire leur versement en se changeant deux en une, ce qui
par le fait en a réduit le nombre de moitié et avait amené le chiffre général a
40.000, qui étaient réputées avoir toutes opérées deux versements. Un troi-
sième appel de deux dixièmes avait été fait presque sans résultat et le prin-
cipal motif de refus de payement était précisément la transformation des 20.000
actions en 10.000. Alors l’assemblée décide que pour ramener autant que pos-
sible toutes les actions dans les mêmes conditions, une mesure semblable se-
rait prise pour les 40.000, c’est-à-dire, que deux actions à deux dixièmes de
versement seraient transformées en une action à quatre dixiemès. D'où le nombre
a été encore diminué de moitié, ce qui fait qu’en réalité au lieu de 50.000 ac-
tions, chiffre primitif de fondation, il en reste seulement 20.000 qui sont re-
gardée comme ayant fait quatre versements. (Nombre exact 20.218 actions).

La combinaison est assez compliqueé, mais elle nous importe peu et ne
regarde que les actionnaires qui aiment mieux éclaircir la situation à l’aide
d'un sacrifice. L'essentiel pour noys est de savoir si ramenées à un capital so-
cial de 20.000 actions à 200 th. ce qui représenterait 4 millions de th. ou 1.250.000
ducats, l’ancienne banque peut complètement suffire à ce que le gouvernement et
le pays sont en droit d'exiger d'elle. C’est ce qui sera établi dans le 8-e point.

Au premier abord, l'habitude que l’on a prise de voir la Banque au capital
nominal de 10 millions de thalers (3 m. ducats) rend un peu difficile d'admettre
qu'elle suffirait à sa mission avec 4 millions. Mais une première faute, ne doit
pas empêcher de rentrer dans la bonne voie, ni servir d'argument contre une
réparation du mal. Or nous avons vu que le capital primitif de 3 m. de ducats
ou 10 m. de thalers était un contre-sens et d’ailleurs sur ces 3 millions, un mil-
lion devait être consacré au prêt hypothécaire que nous avons complètement
éliminé d’une Banque de circulation. Il en serait resté deux dira-t-on, mais
c'est en cela justement que consistait le contre-sens, car deux millions de du-
cats étaient tout à fait superflus, et si auparavent ou se montrait dans le pays
disposé à admettre que plus une Banque avait d'argent dans ses coffres, plus
elle rendait de service, j'aime à croire que cette idée étroite à disparu par les
explications qui ont été données sur le vrai rôle des Banques Nationales des-

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 649

tinées à doter un pays bien plutôt de crédit que du numéraire car le premier a
mille fois plus de puissance que le second.

Sur ce point rapportons-nous et sans crainte à l'expérience séculaire des
nations où ces Instituts fonctionnent depuis longtemps.

Un rapide coup d'oeil sur d’autres Banques nationales dissipera tous les
doutes: La Banque d'Angleterre devenu le plus colossal établissement de se
genre a été fondée le siècle dernier avec un capital social de 20 millions de francs
pour une population de 18 millions d'habitants; la Banque de France a été
fondée au commencement du siècle avec 80 millions de fr. pour 28 millions
d'habitants; la Banque de Prusse avec 15 millions de francs pour une popu-
lation de 17 millions. Ces trois exemples me paraissent pris assez haut dans
l'échelle financière pour suffire à la demonstration.

Voyons quelle est la population de la Moldavie, où il s’agit de rétablir
la Banque qui a exactement les mêmes fonctions à remplir qu’en Prusse, en
France et en Angleterre.

Les évaluations varient entre 1.500.000 et 1.800.000 habitants. Prenons
le chiffre le plus élevé. Quel capital social faudrait-il en prenant les mêmes
proportions qu'en France, en Angleterre et en Prusse pour satisfaire aux besoins
du crédit d’une population de 1.800.000 habitants! Seulement la somme de 2
millions de francs, ou 166.666 ducats. Je sais bien qu'il règne ici les plus étranges
préjugés sur le rôle des Banques et qu'on veut plutôt y voir une caisse qu’un
portefeuille. Ce n'est pas un gouvernement réorganisateur qui voudra baser
sa régénération sur des préjugés insensés ; Crédit veut dire confiance et la con-
fiance vient d'une bonne administration et non pas du numéraire qui ne s'épuise
que trop vite quand il est mal géré. Néanmoins, j'admets qu'il faille tenir un cers
tain compte des préjugés populaires bien que la Banque Roumaine soit encore
à son début je ne la retiendrai pas dans la limite étroite des débuts de la Banque
de France, je la porterai de suite à son maximum. La Banque de France avait
en 1857 pour 36 millions d'habitants un capital social de 90 millions de fr.
7.500.000 ducats avec lesquels elle a fait six milliards d’affaires. Prenons la même
proportion pour la Moldavie où cependant la population est loin de faire propors
tionnellement autant de transactions Commerciales et nous aurons pour la
Banque un capital de 4.500.000 fr. 375.000 ++. Je fais comme on voit la part
très-large aux préjugés; allons encore plus loin, atteignons la limite extrême
des concessions et poussons les jusqu’à la faiblesse; doublons pour la Banque
de Roumanie la proportion de son capital avec celui de la Banque de France
actuellement, nous arrivons jusqu’à 9 millions de fr. ou 750.000 ducats.

Ce qui reste aujourd’hui de l’ancienne Banque est plus qu'en état de Saz
tisfaire à toutes les exigences dans ce qu’elles ont de plus excessif.

Nous avons dit qu'il lui restait 20.000 actions nettes à 200 th., soit 4 millions
de thalers ou 1.250.000 ducats. Mais dira-tron, ces actions ont déjà opéré 4
versements et c'est précisément à ces versements que les pertes signalées plus
haut s'appliquent. J'accepte cette objection, je vois plus loin, je la pousse à
l'extrême et je consens à ce qu'on regarde, bien que cela ne soit pas, toutes
les sommes versées, comme perdues. Il ne resterait donc plus que six versements
à effectuer.

Que produiront ces six dixièmes? une somme nette de 2.400.000 th. ou
fr. 9.000.000 ou 4} 750.000, juste le capital indiqué. D'où il résulte qu’en ads

41*

www.dacoromanica.ro

650 C, I. BAICQIANU
à -

mettant une perte absolue de tout ce qui a été versé jusqu’à ce jour, les 20,000
actions constituant désormais la Banque Roumaine peuvent rien qu'avec leurs
six dixièmes qui restent à verser, remplir tous les devoirs qu’on peut exiger
d’elle en Moldavie, en prenant pour base les plus grandes exigences dans la cons
stitution de son capital social et en satisfaisant même aux préjugés les plus
aveugles. Ajoutons que tous les versements antérieurs sont loin d’être perdus et
n’en sauverait — on que la moitié, le capital de fondation serait en définitive
de 3,200.000 th. ou fr. 12.000.000 et # 1.000.000.

Me suis-je trop avancé en affirmant qu’en venant demander la restitution
de leur concession améliorée les actionnaires de l’ancienne Banque étaient en
mesure et au delà de fonder et de développer le vrai Crédit en Moldavie, Ce ne
sont pas des phrases qui le prouvent, mais des chiffres avec leur évidenge et leur
infaillibilité. J’ai même été bien loin, trop loin même dans la voie des concessions ;
ne dépagsons pas les limites extrêmes si nous ne voulons pas faire dire dans
le monde financier que décidément on ne Comprend pas le Crédit en Moldavie
et que pour satisfaire à des idées puériles on s’expose à laisser dans les caisses
un numéraire improductif. Doubler proportionnellement le capital actuel de la
Banque de France; sextupler son capital de début lorsque soi-même on débute,
il me semble qu'il ne faut pas aller au-delà si l’on veut obtenir quelque confiance
comme financier.

Quant à douter que les actionnaires actuels opéreront leurs versements, je
crois que ce n’est pas là une question à examiner. Ce n’est pas l’argent qui leur
manque, or ils ont trop d'intérêt à recouvrer leurs pertes pour ne pas saisir la
seule chance qui leur reste, et d’ailleurs il est bon de faire observer que la plupart
des gros actionnaires actuels sont en même temps les principaux créanciers et
personne n'a plus d’intérêt qu'eux, à ce que cette Banque qui est leur gage,
reprenne aussitôt que possible ses opérations. Ils se sont même déjà engagés
par devant l'assemblée générale à verser effectivement le montant de leurs
actions et à ne pas le retenir en déduction de leurs créances pour lesquelles ils
ont accordé un moratorium de quatre ans,

Enfin en fixant un délai après lequel la concession restituée serait défini-
tivement perdue si la somme nécessaire de versement effectif, pour qu’elle puisse
fonctionner n’était pas faite, le gouvernement nouveau s’assurera de la reprise
des affaires et si alors elle n'avait pas lieu, il pourrait se dire qu'il n'a rien nér
gligé pour réparer autant qu'il a été en lui le mal dont l’ancien gouvernement
a été en partie cause, Un pareil acte de justice ne peut que fortifier la confiance
que l’on est déjà disposé à avoir en lui.

Tout démontre donc qu’au capital de 20.000 actions à 200 th., la nouvelle
Banque peut, malgré les pertes dont elle hérite, satisfaire à toutes ses obligations,

Je n’entends pas dire par là que ce capital sera immobile et ne devra jamais
être accru, On procédera dans ce pays comme dans tous les autres et si la Banque,
d'accord avec le gouvernement reconnait l'utilité d'augmenter son capital social,
rien ne sera plus facile que de le faire par l'émission de nouvelles séries d'actions.

Le cas pourra même se présenter bientôt si l’on étendait la nouvelle Banque
à la Valachie. Aussi dans l’acte de restitution de concession, il serait bon de
réserver à l'institut la faculté de reporter progressivement et quand l’utilité
en sera constatée, son Capital de fondation au chiffre primitif de 50.000 actions,

Ces rapprochements et ces explications me paraissent suffire à démontrer

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 651

surabondamment que l’ancienne Banque de Moldavie est en état de recommencer
ses transactions et de rendre tous les services que le pays doit attendre delle.
Quant à la justice qu'il y a à lui restifuer sa concession, je ne pense pas qu’elle
puisse présenter désormais l’ombre d’un doute.

Il ne faudrait pas que l’antipathie très-justifiée que l’on a conçue ici contre
les premiers fondateurs et les administrateurs retombât par suite d’une étrange
confusion sur les véritables intéressés et les seules victimes, c’est-à-dire, les
actionnaires et les créanciers qu’une liquidation forcée acheverait de ruiner.

Rappelons-nous d’ailleurs que le gouvernement passé est loin d’être exempt
de toute faute et qu'il peut avec raison être regardé comme un des auteurs du
désastre par l’organisation même qu'il avait donnée à l'institut et par le défaut
de surveillance. Il serait par trop criant de faire payer à d’autres les fautes que
Pon a commises.

J'irai plus loin et à part la justice rigoureuse qu’il y a à rendre la concession
aux anciens actionnaires, je dirai que cette restitution serait un acte de grande
habileté et contribuerait puissamment à rétablir sur les places d'Europe le
Crédit de la Moldavie.

La chute de la première Banque l’a fortement ébranlé et les causes de la
catastrophe ne sont un mystére pour personne. Il serait donc inutile de vouloir
les dissimuler ; je crois au contraire qu'il est préférable de les reconnaître sims
plement et que si l’on ne craint pas de dire qu’il y a eu, par suite de surprise et
d'inexpérience des fautes dans l’organisation, dans la gestion et dans la surveils
lance, on donnera ainsi la meilleure garantie qu’au saura les éviter à l’avenir.
Qr ceci n’est autre chose qu'inspirer la confiance et rappeler le Crédit. Si la ligne
droite est généralement la plus courte, je crois que cet axiome est surtout vrai
en matière de finances, de crédit.

«Je ne craindrai donc pas d'ajouter que si le Gouvernement non content
d'autoriser sans délai et par une décision administrative, les anciens actionnaires
à reprendre l’exploitation de leur concession, leur apportait encore sop concours
effectif, le crédit et les affaires de la Banque reprendraient comme par enchan-
tement. Sans doute l’acte de restitution motivé sur les raisons exposées plus
haut rassurerait beaucoup le monde commercial et l’encouragerait à reprendre
ses relations avec l'établissement ainsi replacé sur des bases normales. Mais
pourtant il resterait encore quelques hésitations, on se demanderait si tout en
reconnaissant le mal du passé et en voulant le bien de l’avenir, le nouveau Gous
vernement, qui n’a pas encore en l’occasion de faire ses preuves financières,
remplira plus exactement que l’ancien ses obligations de surveillance et s’il pe
laissera pas à son tour le nouvel Institut être dévoré par des débiteurs que son
indifférence ou même son exemple encourageraient à ne pas payer. On préférerait
qu'il fût directement intéressé à la bonne organisation et à la bonne gestion de
l’entreprise, car alors les dernières méfiances disparaitraient radicalement.

Un fait donc serait plus significatif que tout le reste et ce fait devrait être
une participation notable par le Gouvernement au fond socia], une souscription,
un achat d'un certain nombre d'actions. Là serait la plus puissante, la seule
vraie garantie pour Jes capitalistes, que le Gouvernement actuel de la Princi-
pauté ne négligerait plus rien pour assurer le succès de l’entreprise.

A cette occasion et pour le cas ou le nouveau Gouvernement des Princis
pautés-Unies se déciderait à souscrire au fond social, il est bien important

www.dacoromanica.ro

652 C. I. BĂICOIANU

d'6tablir que ce fait pe lui constituerait pas d’autre droit que celui d’actionnaire
et pe l’autoriserait jamais à transformer la Banque Nationale en Banque d'État,
c’est-à-dire, en établissement administré directement par lui. Il est un principe
fondamental, accepté par la science moderne, c’est que l’administration privée
fera toujours mieux, plus vite et avec plus d'économie qu’un Gouvernement.
D'ailleurs n'oublions pas que la Banque est la grande régulatrice du Crédit,
de la confiance, et que le monde financier sait, qu'il n’y a pas un Gouvernement,
si prudent qu'il soit, qui ne puisse être emporté à des aventures.

On sait que dans ces cas les Gouvernements se trouvent entrainés à recourir
aux expédients d’argent, dont la Banque serait le premier objet s’il pouvait en
disposer à sa fantaisie. Une pareille éventualité, si reculée qu'elle fût, mais du
moment où elle serait pgssible, suffirait à faire peser sur une Banque des craintes
qui uniraient profondément à son crédit. C’est alors en effet qu’on pourrait
redouter que les billets de Banque ne se transformassent un jour en papier-
monnaie. Il y a donc là un doute qu’il faut écarter à tout prix et l’on n'y par-
viendra qu’en établissant nettement, que la Banque Roumaine, fondée en ma-
jeure partie avec des capitaux particuliers, demeure et demeurera toujours
gérée par une administration particulière et que le Gouvernement Roumain,
en tant qu'actionnaire n'aura sur cette administration que l'influence légitime
ressortant de ses actions.

Il restera encore au Gouvernement son rôle de surveillance et de contrôle
qui suffiront à sauvegarder ses intérêts propres en même temps que les intérêts
généraux.

Il ne nous reste plus qu’à exposer brièvement les conditions dans lesquelles
cette restauration doit se faire c’est-à-dire comment le nouvel établissement doit
être organisé, administré et surveillé.

Il me parait important, que le nom, la raison commerciale de l’ancienne
Banque, soit changé, pour bien établir que la nouvelle repose sur une organi-
sation et une administration entièrement différentes du passé.

C'est déjà un moyen de lui ramener le crédit. L'Institut renouvelé pren-
drait le nom de Banque Roumaine.

Le privilège lui serait rendu pour 25 ans à partir du jour de la concession,
car si quelques années se sont déjà écoulées depuis la date de la concession pri-
mitive, elles ont été si funestes aux actionnaires qu'il est de stricte justice de
leur donner assez de temps pour réparer leurs pertes.

Ses droits et ses devoirs seront nettement stipulés et les moyens d'éxécution
contre ses débiteurs seront établis de façon à ce que ses rentrées n'éprouvent
plus le moindre retard. On proposerait par exemple l’adoption du code de com-
merce français qui aménerait l'établissement de tribunaux de commerce et
d'huissiers.

Il est bien entendu que l’administration toute entière de la Banque, Conseil
d'administration et Direction résiderait et fonctionnerait à Jassy, et que c'est
au siège de la société que se tiendraient les assemblées générales d'actionnaires.

Le Gouvernement rendrait sa surveillance et son contrôle efficaces, et tout
en laissant à l’Institut la liberté d’action qui lui appartient, comme entreprise
fondée par des capitaux particuliers, il veillerait par son commissaire à ce que
toutes les opérations se renferment dans les limites de la concession et notam-
ment à ce que la publicité périodique des bilans soit observée.

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 653

Aneza Nr, 49
BANQUE DE CRÉDIT FONCIER DE ROUMANIE

Copie qu brouillon
écrit de la main
de Victor Place

La propriété foncière, base de la fortune publique dans tout pays, ef for-
manf en même temps la partie la pus considérable de la richesse dans les Prin-
cipautés-Unies, a droit à des faveurs de Crédit toutes spéciales. Nous disons
Crégit, parce qu’en traitant de l'institution d’une Banque nationale, nous avons
montré que le Crédit possédait une bien autre puissance que Je numéraire seul,
afin de háter les progrès dans un pays. C’est pour ce motif que nous avons in-
sisté sur la formation d’une Banque de circulation comme étant la première
création qui devait préocuper le gouvernement parcequ'elle est l'élément con-
stitutif du Crédit général. Mais un établissement une fois fondé, ainsi qu'il
est facile de le faire avec les éléments de l’ancienne Banque de Moldavie, les
pensées doivent se reporter sur les moyens de procurer promptfemenf ef sur
une large échelle les ressources d’un crédit spécial à la propriété foncière.

D'autres nations nous onf déjà précédé dans cette voie. L'Allemagne, la
Pologne et plus fard la France onf compris qu'il était temps d'appliquer à la
terre, cette mère nourricière du genre humain, les avantages qu crédit qui
avaient été réservés jusqu'alors à l’industrie et au commerce.

Nous pouvons profiter de leurs leçons en marchant sur leurs traces et l’a-
griculfure Roumaine sortira enfin ges langes dans lesquels elle est empris-onnée.

Mais en parlant du Crédit appliqué à la propriété immobilière, nous sa-
vons que nous allons nous heurter à une préjugé des plus enracinés en Molgo-
Valachie. Si dans une banque de circulation on ne voulait voir qu’une caisse
où chacun pouvaif puiser le numéraire à pleines mains ef non un éfablissement
de confiance, chargé de régulariser les affaires et de fixer le faux de l’argent,
à plus forţe raison aura-f-on de la peine à admettre qu’une Banque foncière
puisse être autre chose qu’un coffre-fort où les propriétaires viennent chercher
des espèces. Quelques explications prouveront, cependant que cette Banque
peut remplir à l'égard de la propriété le même rôle que la Banque de circu-
lation vis-à-vis qu commerce. Sans doute il y a des différences dans le mode
d'opérer, dans la nature des garanties ef dans la durée ges échéances, cela tient
à la différence même ge la valeur qui fait l’objet des opérations. Mais il y aussi
plusieurs points desimilitude ef les deux institutions se rapprochent surtout,
comme on le verra, sur le ferrain ge la confiance ef du papier fiduciaire, Or
ce sonf précisément ces deux points essentiels qui constituent le progrès,

Ef comme un Gouvernement peut par une bonne administration, une
bonne justice ef un bon système financier, créer plus facilement le Crédit que
le numéraire, c’est à lui qu'il appartient de propager dans le pays les idées
saines ef pratiques qui deviendront ensuite son plus puissant moyen action.

Nous étudierons done d’abord le Crédit foncier en lui-même, puis nous
chercherons à l'appliquer à la Molgo-Vajachie, enfin nous éfablirons quelle
est la part qui reviendra au Gouvernement dans sa création,

www.dacoromanica.ro

654 C. I. BAICOIANU

$ I-er

Une Banque de Crédit foncier fondée par l’association des capitaux par-
ticuliers sous forme d’actions est par conséquent un Institut particulier qui
fonctionne sous la surveillance du Gouvernement. Voilà déjà une première
analogie avec la Banque de circulation.

Son but est de fournir aux propriétaires, aux conditions les plus avanta-
geuses de la place, les capitaux nécessaires soit à améliorer leurs terres, soit
à les dégager des dettes usuraires qui pèsent sur elles. Seconde analogie avec
la Banque de circulation qui procure les mêmes avantages au commerce et
à l’industrie. Mais l’une et l’autre si elles se réduisaient au maniement du nu-
méraire, verraient leurs opérations restreintes et par conséquent leurs services
limités par les bornes mêmes de ce numéraire qui dans aucun pays n’est en
quantité suffisante pour répondre à tous les besoins. Aussi ont-elle toutes deux
recours au Crédit, à la confiance que leur bonne administration inspire. Nous
l'avons vu clairement en nous occupant de la Banque de circulation, cher-
chons à le voir de même dans le jeu de la Banque foncière.

Toutes deux, avons-nous dit, reposent sur un capital social, formé par
un certain nombre d'actions. C'est ce capital que dans les habitudes locales
on supposait d’abord être le seul agent d’une Banque quand on s'obstinait
à la regarder seulement comme une caisse.

Mais en expliquant qu’elle est en réalité un portefeuille où s’échangent sous sa
garantie ses propres billets au porteur contre des effets de commerce à terme,
nous avons vu que le rôle se bornait à distribuer un Crédit basé sur la confiance
dont elle jouit. En même temps nous avons reconnu que son Capital social
n’avait pas d'autre destination que de parer aux avaries de ce portefeuille
occasionnées par le defaut de paiement de quelques effets.

C'est exactement sur le même principe que repose la Banque foncière;
les différences ne viennent que dans certains points d'application. Ainsi le
capital social d’une Banque de Crédit foncier n’a d’autre but que de garantir
le public capitaliste contre les erreurs ou pertes résultant des opérations, disons
mieux, contre les avaries de son portefeuille.

On doit donc déjà comprendre que cette Banque, va comme la Banque
de Circulation opérer à l’aide du papier fiduciaire. C’est en effet ce qui a lieu,
car, dans les pays où elles existent, les Banques de Crédit foncier se servent
pour leurs placements d’un papier d’une espèce particulière et qui prend dif-
fervents noms tels que: Lettres de gage, Qbligations Immobilieres ou Foncieres,
ou Hypothecaires. Rendons nous bien compte de l’usage qui est fait de ces titres.

A l’image d’une Banque de Circulation, la Banque Foncière est elle-même
un grand portefeuille, dans un côté duquel se placent les engagements des pro-
priétaires emprunteurs, revêtus de la formalité de l’hypothéque et en échange
elle prend de l’autre côté et donne ses propres Qbligafions.

De même qu’une Banque Nationale de circulation avait mis d’un côté
aprés les avoir fait endosser à son ordre les bilets et lettres de change des né-
gociants et Banquiers particuliers, comme garantie des billets au porteur qu’on
leur délivrait, de même la Banque foncière garde en garantie des obligations
qu’elle livre, les titres déposés par les emprunteurs et hypothéqués a son profit.

Tout se résume de part et d’autre en une avance, en un prêt fait, soit
au négociant soit au propriétaire, sous forme d’un papier fiduciaire qui offre

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 655

plus de sûreté que leur signature personelle et qui jouit pur là même de plus
de crédit. Mais comme la confiance qu'inspirent les deux instituts n'est pas
exactement la même il existe gussi une diffétence dans la constitution de leur
capital social, proportionnellement à l’émission de leurs titres.

Quelque bien administrée et controlée que soit une Banque de circulation,
le crédit qu’elle posséde a cependant une limite et on ne l’autorise à émettre
des billets que dans une certaine proportion avec son Capital de fondation:
pour rassurer le public et bien que ces billets aient constamment leur repré-
sentation en bons effets de commerce déposés au portefeuille, on tient à ce
que les fonds soient toujours en état de couvrir les plus grandes avaries. En
ce moment, la Banque de France peut mettre en circulation une somme de
billets égale à environ huit fois son capital social; en Moldavie on est disposé
à autoriser des émissions tout au plus pour le double ou le triple du capital.
Mais grandes ou petites, ces restrictions résultent des incertitudes que présen-
tera toujours le commerce.

Pour une Banque foncière, la positiln n’est pag la même. L’objet de on
placements, la terre, n'offre rien de hasardeux, surtout à cause de la limite
qu'elle s'impose de ne prêter que pour la valeur de la moitié de la propriéte
Aussi moyennant qu’elle ait toujours dans son portegeuille, en titres hypothe-
qués, la valeur représentative de ses obligations émises, on l’autorise, en France
par exemple à en emettre pour vingt fois son Capital de fondation, les avaries
à reparer par le capital n’étant pour ainsi dire jamais à craindre.

Telles sont les similitudes. Nous allons maintenänt constater les dfférences

Il en est une qui les renferme et les explique toutes; c’est la dissemblance
radicale dans la matière qui fait l’objet du prêt.

En commerce la matière, c’est à-dire, la marchandise est essentiellement
mobile, variable, exposée à des détériorations ainsi qu’à des housses et des
baisses de valeur qui rendent. les opérations toujours plus ou moins aléatoires
Aussi le temps, la durée du prêt à-t-elle une grande importance et c’est pour
ce motif que les escomptes les plus longs ne dépasxent pas trois mois et sont
souvent réduits à huit ou quinze jours afin que toutes les précautions soient
prises autant que possible contre les chances hasardeuses.

La terre au contraire qui est l’objet du Crédit Foncier a pour caractère
l'immobilité et permet par conséquent des prêts à longs termes de 1Q à 60 ans,
puisque le gage n'est jamais exposé à disparaître ou à se déprécier outre mesure.

A la différence encore de la Banque qui commerce par prélever l'intérêt
de ses avances sous forme d'escompte et qui exige le remboursement intégral
à l’expiration du terme, le Crédit foncier ne réclame cet intérêt que successive-
ment, par trimestres ou semestres, et ne se rembourse que par voie d'amortis-
sement qui peut se prolonger pendant plus d'un demi siècle. Cela s'explique
puisque le résultat du commerce est la vente de l’objet qui est en cause, et la
réalisation intégrale de son prix, tandis que la propriété hypothéquée ne peut
se libérer qu'à l’aide de ses fruits annuels ou de sa rente.

Il existe encore d'autres différences dans les effets mêmes des titres remis
par les deux institutions et qui sont comme on 8e le rappelle, pour l’une des
billets au porteur, pour l’autre des obligations.

Le billet au porteur posséde d'incontestables avantages; il est immédia-
tement réalisable en espèces; il est même devenu monnaie par l’usage et sert

www.dacoromanica.ro

656 C. I. BĂICOIANU

directement à effectuer des paiements. Sous ce rapport il répond parfaitement
au besoin de célérité qui caractérise le commerce, Mais il a l’inconvénient de
ne produire aucun intérêt antre les mains de celui qui le possède, pendant tout
le temps qu'il y reste.

L'obligation hypothecaire née d’hier n'est pas encore passée et ne passera
sans doute jamais à l’état de monnaie. Elle pourra bien dans certains cas rares
être acceptée en paiements directs, mais presque toujours elle devra subir la
formalité d'une vente à la Bourse pour être convertie en numéraire; c’est là
son inconvénient. En revanche elle a l’avantage d’être constamment produc-
tive d'intérêt pendant tout les temps qu’on la conserve et il se trouvera qu’elle
aura naturellement et sans effort rapporté 5 ou 6% à celui qui l’aura gardée
pendant un an.

D'où l’on doit en conclure qu’ayant tous deux leurs inconvénients et leurs
avantages, ils ne sont pas destinés à servir aux mêmes personnes ou tout au
moins à répondre aux mêmes besoins. Mais en cela ils ne font l’un et l’autre que
mieux confirmer les ressources inépuisables du Crédit, qui a, comme ou le voit
des combinaisons au service de toutes les nécessités et qui peut se mettre au
pas de tous les progrès.

Ces observations serviront à confirmer ce qui a déjà été dit dans un autre
endroit sur l'utilité qu'il y a à ne pas confondre dans le même établissement la
Banque foncière ct la Banque de circulation. Malgré leurs points de contacts
que l’on pourrait réduire à un seul le prêt à l’aide du Crédit, les dissemblances
sont trop profondes pour que l’on cherche à les associer.

Je parlerai d’une dernière différence; c’est que la Banque de circulation
peut complètement se suffire à elle même puisque ses billets sont acceptés comme
argent comptant, tandis que les obligations de la Banque foncière ont besoin,
pour être réalisées, qu'il y ait sur la place un marché d'effets publics, un Bourse
où on puisse chaque jour les acheter ou les vendre pour les transformer en argent.
On voit déjà que le Crédit foncier pur, c’est-à-dire, ne fonctionnant qu’à l’aide
d'obligations, éxige un certain degré d'avancement financier dans le pays où
Pon veut l'établir.

Nous sommes donc gmenés á donner des explications plus détaillées sur la
fonction de lobligation hypothécaire pour répondre à l’objection qui sans doute
s’est déjà presentée à l’esprit.

En effet le propriétaire qui emprunte ne le fait que parce qu'il a besoin de
numéraire. Si les obligations qu’on lui remet étaient devenues monnaie, comme
le billet de Banque, il pourrait s’en servir pour ses paiements, Mais on n’en
est pas encore là et, ces titres ne peuvent lui servir que s’il a la faculté de les
transformer quand il veut en argent comptant sur un marché toujours ouvert.
Aussi voici comment l’on procède à cet effet à la Bourse de Paris,

Le Crédit foncier ayant remis à l’emprunteur un certain nombre de ses
obligations représentant le montant du prêt, celui-ci les confie à un agent de
change qui en opére la vente le jour même et le produit est remis au propriétaire
qui moyennant une très-faible commission se trouve ainsi en possession du
numméraire dont il a besoin.

On voit que par conséquent la Banque foncière n’a été qu’un intermédiaire
et que le véritable prêteur, le bailleur de fonds est le capitaliste quelconque qui
a acheté les obligations à la Bourse.

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 657

Mais c’est cette combinaison qui a transformé le prêt hypothécaire et lui
a donné un caractère de promptitude, de sûreté, de maniabilité et d'économie
qu'il ne possédit pas auparavant. En effet afin de constituer autrefois emprunt
sur hypothèque il fallait que le capitaliste qui voulait un bon placement cherche
un emprunteur offrant toutes les garanties désirables; pour le propriétaire qui
avait besoin d’argent, il lui fallait chercher un prêteur, De là des retards qui
pour le premier étaient une perte d’intérêts et pour l’autre pouvaient devenir
une cause de ruine. En outre les relations de chaque homme se trouvant limitées
dans un petit espace il n’était pas possible à ceux qui habitaient des points
opposés du territoire et qui voulaient l’un prêter et l’autre emprunter, de 8e
rencontrer,

Puis venait l’article des garanties résultant de la situation du bien offert en
hypothèque, de son évaluation, de ses charges, de ses servitudes, toutes condi-
tions fort difficiles à apprécier pour un particulier et qui constituaient de nou-
veaux obstacles à la réalisation du prêt,

Puis les intérêts du prêteur et de l’emprunteur étaient souvent diamétra-
lement opposés; l’emprunteur aurait voulu de longs termes qui lui permissent
de 8e libérer graduellement, au fur et à mesure des produits mêmes de son
immeuble, tandis que le prêteur avait besoin de rentrer dans ses fonds après
un délai assez court,

Puis le caractère distinctif du prêt hypothécaire était l’immobilité puisque
le prêteur ne pouvait reprendre son argent qu’à l'expiration du terme et si un
besoin imprévu se présentait il n’avait la possibilité de se servir de son contrat
qu’à la suite de lenteurs et de formalités dont la perspective l'empéchait de
donner à ses fonds cette destination.

Enfin tant de retards, tant d’inconvénients, tant d’entraves, faisaient du
prêt sur hypothèque une opération rare et coûteuse.

Avec la Banque foncière toutes ces difficulté disparaissent, Emprunteurs
et capitalistes savent qu’ils existe un grand établissement où ils peuvent se ren-
contrer quand il leur convient, L'emprunteur qui offre toutes les garanties
éxigées par les statuts trouve à l'instant même en échange de ses titres, une
valeur fiduciaire ayant cours et immédiatement réalisable. Le capitaliste qui
veut placer ses fonds n'a qu’à donner l’ordre d’acheter cette valeur à la Bourse,
Son placement est effectué par là même et la double opération est terminée,
Il n’a pas non plus à se préocuper des garanties offertes et à les vérifier, la Banque
s’en charge pour lui par les agents qu’elle a dans tous les districts ; il sait d’ailleur
qu’elle est responsable des erreurs commises et cela suffit pour lui inspirer con-
fiance, En outre, et c’est là un des plus puissants motifs pour attirer l’argent
vers la terre, le capitaliste, tout en retirant intérêt de ses fonds à partir du jour
même du placement, sait qu’il pourra à son heure et dans le cas d’un besoin
immédiat, se procurer du numéraire à son tour en faisant revendre à la Bourse
tout ou partie des obligations qu'il y a achetées.

Toutes les conditions d'économie, de promptitude, de maniabilité et de sé-
curité sont donc réunies pour faire du prêt hypothécaire, une véritable opération
financière, D'oú viennent ces nombreux avantages, également profitables à
lPemprunteur et au prêteur? Uniquement de la transformation qu'on lui a fait
subir par le Crédit,

www.dacoromanica.ro

658 Ç. I. BAIÇOIANU

Le Crédit est donc bien la force la plus puissante que les sociétés modernes
aient introduite dans leur sein pour amener le developpement de la richesse
universelle.

En cette circonstance le Crédit n’a pu se fonder à l’égard de la propriété
immobilière, que par le même moyen qui l’a completé vis-à-vis de l’industrie
et du commerce, c’est-à-dire, par un institut national. La Banque foncière, est
donc bien pour la propriété, l'équivalent exact de la Banque de circulation pour
le commerce, aussi leur puissance repose-t-elle exactement sur la même condition.
Une bonne administration, morale et infaillible, le contrôle et la surveillance du
Gouvernement, telles sont, bien plutôt que la quotité du fond social, les vraies
causes de la confiance, du crédit qu'elle obtient.

Il pourra être fait encore une autre objection contre l’usage des obligations
hypothècaires. La Banque Foncière, dira-t-on, les remet au pair à l’emprunteur,
mais souvent, en les vendant celui-ci éprouvera une perte. Par exemple on voit
en ce moment que les obligations de 500 fr. du Crédit Foncier de France ne se
vendent à la Bourse de Paris que 47Q fr., c’est donc un déficit de 3Q fr. par obli-
gation. Il est important de bien se rendre compte de ce fait.

L'achat qui est fait à la Bourse par un capitaliste quelconque d’un certain
nombre d'obligations n’est pas une spéculation proprement dite, ep ce sens
qu'il n’a pas acheté aujourd’hui pour revendre demain. Comme il avait des fonds
disponibles pour un certain temps, il a plutôt voulu trouver un moyen de les
faire produire intérêt pendant ce temps, tout en les plaçant d’une manière très
sûre et qui lui permette de les retirer à son heure. Peu de valeurs sur une place
offrent ces avantages réunis et jusqu’à présent il n'existait guère que les rentes
sur l’État qui fussent sûres, productives d'intérêt, immédiatement réalisables
et ne présentant pas ces oscillations excessives de hausse et de baisse qui in-
quiétent toujours les esprits.

Les obligations foncières s'offrent avec tous ces caractères et on pourrait
en quelque sorte les trouver encore plus sûres que les rentes sur l’État, puisque,
reposant sur la garantie du sol hypothéqué, elles ne sont pas exposées aux chances
que les rentes peuvent courir par suite de guerres, de révolutions ou de mau-
vaises combinaisons de budgets.

Çeci étant bien établi, on doit se rendre compte comment les obligations
hypothécaires, tout en étant le placement le plus solide, n'auront pas cependant
un cours invariable. Çe cours suivra quoique avec lenteur, celui du taux de
l’argent et surtout celui de la rente, en ce sens que si la rente est à bas prix, les
placements se porteront sur elle de préférence et que si au contraire elle monte
de manière à ce que les capitalistes n’en retirent pas tout l'intérêt qu’ils veulent
de leur argents, ils achèteront des obligations de Crédit Foncier.

Il est donc incontestable que le prix de ces obligations peut varier, mais
en se maintenant toujours dans des bornes si étroites que toute opération faite
sur elle p'aura jamais rien d’aléatoire.

Que résulte-t-il de lá, c'est que les propriétaires emprunteurs ne subissent
jamais de pertes malgré la différence de 3Q fr. qui aura éxisté entre le prix actuel
auquel il aura vendu à la Bourse les obligations et le pair auquel la Banque Fon-
cière les lui a remises, car l’Institut acceptant toujours ces mêmes obligations
au pair en remboursement de ce qui lui est dû pour intérêt et amortissement de
son prêt, emprunteur quand il aura à payer, rachètera à son tour le nombre

www.dacoromanica.ro

VIGTOR PLACE ȘI ORGANIZAREA ECONOMICA A PRINCIPATELOR 659

d'obligation qui lui sera nécessaire. Alors il éprouvera peut-être une perte mi-
nime stil est obligé de les payer plus cher qu'il les a vendues, comme aussi il
pourra les acheter à meilleur marché et réaliser un bénéfice. De sorte que les
chances sont égales pour lui dans les deux sens et que l’expérience a prouvé que
les grands écarts ne sont jamais à redouter,

Nous sommes ainsi amenés à expliquer comment les obligations hypothé-
caires s'éteignent.

Ce qui distingue particulièrement le prêt fait par un Institut de crédit de
celui que font les particuliers, c’est l’avantage inappréciable de l’amortissement.

Dans les prêts ordinaires sur hypothéque, le capital doit être intégrale-
ment restitué au prêteur à une échéance plus ou moins longue mais impérieuse.
Or l’espérience a prouve que c'est presque toujours lá une cause de ruine pour
l'emprunteur. A bien peu d'exceptions prèts il n’est jamais en mesure de se
libérer lors de l'expiration du terme et de lá ou des renouvellements onéreux
ou des expropriations qui consomment sa perte. Au contraire, les préts faits
par une Banque sont remboursables par annuités, les délais sont parfois portés
jusqu’à soixante ans, de sorte qu’à l’aide des revenus mêmes de l'immeuble
hypothéqué le propriétaire peut se libérer graduellement du principal de sa
dette avec les intérêts.

C'est précisement par le moyen de ces mêmes annuités que les obligations
foncières sont éteintes. En effet à chaque semestre la Banque perçoit un intérêt
et une portion d'amortissement. L'intérêt est distribué entre les porteurs d'obli-
gations. Les annuités forment tous les six mois une somme quelqonque qui
est mise de côté et alors on tire au sort les numéros d’un certain nombre d’obli-
gations égal à la somme réservée. On les rembourse à l’aide de cette somme
et elles se trouvent éteintes par le fait.

Le plus souvent il arrive que les emprunteurs payent leurs annuités en
obligations elles-mêmes, parce qu'ils ont trouvé plus de bénéfices à les acheter
au cours de la Bourse que de s'acquiter en argent. Dans ce cas le nombre des
obligations à rembourser se trouve tout tiré.

On conçoit par là que si un jour la Banque foncière cessait de prêter et se
bornait à rembourser les obligations déjà émises, sa liquidation se trouverait
accomplie par le fait du dernier de ces remboursements qui aurait amené en
même temps le retrait des titres de propriété déposés en garantie dans son
portefeuille.

C'est l'analogue de ce qui se passe dans la Banque de circulation qui li-
quide par la rentrée de ses billets au porteur contre les billets à ordre, les let-
tres de change au autres valeurs garanties qu'elle restitue en échange.

Avec cette difference que l’une liquide en trois mois parcequ'elle ne prête
qu’à trois mois d'échéance, tandis que l’autre prêtant à soixante ans ne pour-
rait terminer sa liquidation qu’à la fin de ce long intervalle. Tout tend donc
à les distinguer malgré certains points de ressemblance et tout en même temps
contribue à faire de la Banque foncière un grand institut de placements durables.

Le rôle des Banques foncières comme institut de Credit doit commencer
à s'6claircir, mais qusqu'á présent ou ne voit pas place au bénéfice des action-
naires ni par conséquent pourquoi ils apporteraient leurs capitaux pour la
création de ces établissements. Le Crédit Foncier n'est qu’un intermédiaire
auquel llemprunteur paye bien il est vrai suivant les pays 5, ou 6% d'intérêt,

www.dacoromanica.ro

660 Ç. I. BĂICOIANU
e PI >

pour le montant des obligations remises, mais comme l’acheteur de ces obli-
gations ou bailleur de fonds a droit aussi à recevoir de la Banque le même
taux d'intérêt on se demande quel profit celle-ci et par conséquent les action-
naires en retirent et en outre comment se couvrent les frais d'administration.

Cependant ce profit même assez considérable existe et les frais de gestion
sont couverts ainsi qu’on va s'en assurer.

D'abord le capital social lui-même ayant servi à établir le crédit de l'in-
stitut a été placé de manière à rapporter un intérêt légitime qui est une pre-
mière remunération.

Ensuite nous avons dit que la Banque foncière par suite des garanties
exceptionnelles que présentent ses opérations a la faculté d'émettre des obli-
gations pour 20 fois la quotité de ce capital, c'est-à-dire, qu’elle fonctionne
avec 20 capitaux fiduciaires pour un seul capital effectif.

Dès lors à l'intérêt du prêt que la Banque ne reçoit des mains de l'em-
prunteur que pour le reverser entre celles du bailleur de fonds ou acquéreur
des obligations, il a suffit d’ajouter une très-petite somme annuelle qui dans
le Crédit foncier de France et fixée à 0.60 c. pour 100 fr. ces 0.60 c. paraissent
bien peu de chose au premier abord, mais comme il s’appliquent à 20 capitaux
qui ne coûtent aucun numéraire à la Banque il en résulte qu'ils produisent
12% d'intérét au capital social en espèces qui sert de base à cette opération
de Crédit. Nous avons vu que d'autre part il touche un intérêt de placement;
il y a donc tout ce qu'il faut pour les frais de gestion et pour le profit des ac-
tionnaires qui peut s'élever ainsi à 15% l'an; bénéfice considérable surtout
si on songe qu'il repose sur le plus solide des placements connus.

Nous nous sommes eforcés de rendre aussi clair que possible le système
du prêt hypothécaire, transformé de ce qu'il était jadis, par le concours du
Crédit. Nous pouvons donc espérer qu'en théorie du moins et pour les pays
placés dans une bonne situation financière, ou regardera comme très admis-
sible une Banque foncière devenant par ses obligations l’intermédiaire entre
les capitalistes et les emprunteurs et faisant par là même concourir les capi-
taux du public à ses opérations.

En somme ces opérations se résument ainsi:

Le propriétaire s'adresse à la Banque et lui remet des titres hypothéqués
pour le double de la valeur qu’il emprunte; en échange la Banque lui donne
des obligations foncières, qui achetées à la Bourse par un capitaliste, produi-
sent le numéraire demandé.

Pendant la durée du prêt, le propriétaire acquite chaque année un intétêt
de 5 ou 6% à la caisse de la Banque qui elle-même le reverse intégralement
entre les mains de l’acheteur d’obligations, mais en outre le propriétaire paie
une somme minime de 0.60 c. par 100 fr. qui reste à la Banque comme frais
de gestion et comme juste rémunération de ses peines et du crédit qu’elle apporte
dans l'affaire. Enfin le propriétaire ajoute à chaque paiement une annuité
proportionnelle à la durée de l'emprunt et destinée à rembourser celui-ci par
voie d'amortissement.

Enfin les obligations foncières sont éteintes successivement par le tirage
au sort à l’aide de cette annuité, ou s'éteignent d'elles-mémes par l’emploi
qu’en peut faire l’emprunteur pour sa libération.

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 661

AA A O AQ >>>

g II

Il s’agit maintenant d'introduire ce système dans les Principautés-Unies.
Mais on doit s’attendre à cette objection, que le pays n'est pas encore en état
de recevoir une pareille institution, c’est du numéraire, dira-t-on, et non du
papier qu'il faut à la propriété. Nous admettons l’objection et nous en tenons
grand compte, mais quelques explications démontreront que la Banque de.
Crédit foncier n’est pas aussi difficile à appliquer dans ce pays qu'on pourrait
le croire.

Posons d’abord en principe que le prêt hypothécaire est très solide dans
les Principautés ; il vient de passer par une rude épreuve et en est sorti à son
honneur, Dans le désastre financier qu'elle a occasionné, la Banque de Mol-
davie n’a produit qu’un bon résultat, mais qui est d’une grande importance,
à savoir que le placement sur hypothèque présente une parfaite sécurité. Malgré
la faillite de la Banque qui a mis son Administration en désarroi, malgré une
crise financière sans exemple, toutes les annuités d'amortissement ont été
payées avec une régularité admirable,

On se convaincra bientôt des avantages qui en résulteront pour l'avenir.

Les hommes de finance peuvent donc à coup sur établir leurs combinai-
sons sur le prêt hypothécaire en Moldavie et les conformer aux véritables be-
soins du pays,

Mais ils rencontrent devant eux un prejugé des plus enracinés et puisque
dans la Banque de circulation elle-même on ne voulait voir qu’une caisse à
numéraire, à plus forte raison aura-t-on de la peine à accepter le véritable
Crédit comme base et moyen d'action d'une Banque foncière. Ce qui s'est passé
dans la formation de la première Banque ne prouve que trop où en était alors
la situation des esprits, Car on se préocupait si exclusivement d’espèces à fournir
à la propriété, que le privilège a été concédé seulement moyennant l’affec-
tation d'un tiers du capital social au prêt hypothécaire. Les conséquences de
cette exigence qui a amené la confusion dans le même institut de l’hypothèque
et de l’escompte, ont été assez funestes, pour prouver aux Gouvernements
suivants, qu'il n'est pas toujours bon de céder aux préjugés populaires et que
souvent il leur appartient de prendre les devants sur le pays.

La leçon a été dure et pourtant il est à craindre qu'elle n'ait pas encore
complètement converti la nation, Aussi tout en disant au Gouvernements
actuel qu'il lui appartient de propager par ses actes la confiance et le Crédit
dans le pays, n'ira-t-on pas jusqu’à lui proposer de mettre tout-à-fait de côté
les dispositions du peuple à l'intérêt duquel en définitive il se préocupe exclu-
sivement,

Aussi puisqu'en parlant de la Banque de circulation nous avons dit qu'il
serait indispensable d’user de la plus grande prudence dans l'émission des pre-
miers billets au porteur, jusqu'ă ce qu'une confiance acquise progressivement
les eut fait adopter par la nation, nous professerons la même opinion relative-
ment au placement des obligations hypothécaires,

Voyons donc comment la Banque de Crédit Foncier devrait procéder.

Il est évident que ses premières opérations devront être faites avec de
l'argent comptant,

Mais dejà en nous occupant de la solution à donner à la grave question
de la propriété ou des paysans, nous avons vu quel serait le premier usage que

www.dacoromanica.ro

662 C. I. BAICOIANU

(q€KOÓOKOÓOÁO— ŮĖŘ

la Banque aurait á faire de ses Capitaux. C'est donc en prenant cette solution
pour point de départ que nous introduirons le Crédit Foncier dans la Princis
pauté de Moldavie. Son exemple pourra être suivi par la Valachie.

Pour la Moldavie avonsrnous dit, la Banque Foncière se fonderait au Cas
pital social par actions de 36 millions de francs (3 m. de ducats).

Cette somme en argent comptant, avec l’adjonction prudente, des oblir
gations hypothécaires, peut suffire à tous les besoins de la propriété.

En établissant le compte de la vente du nombre des Faltches à céder par
la propriété aux cultivateurs, nous sommes arrivés au chiffre total de 450.000
faltches pour 150.000 familles, représentant au prix moyen de 20 + la faltche,
une somme de 9 millions de ducats.

Cette terre ainsi acquise, les cultivateurs devront la payer par voie d'amor.
tissement dans un espèce de 12 ans. Mais par suite de la situation obérée des
propriétaires et en considération de la dette hypothécaire actuelle qui pèse
sur eux, nous avons reconnu la nécessité de leur remettre une certaine partie
du prix en argent comptant, et nous conformant aux usages adoptés par les
Banques Foncières, nous avons fixé cette part à la moitié.

Toutefois sur les 150.000 familles de cultivateurs, nous avons constaté que
50,000 étaient fixées sur les terres de couvents et que les Monastères n’ayant
pas des besoins aussi urgents que les propriétaires particuliers, ne recevraient
pas immédiatement du numéraire et ne seraient remboursés que par annuités.
Restent donc seulement 100.000 familles pour la libération desquelles, d’après
les prix mentionnés plus haut, 6 millions de ducats seraient nécessaires. Or la
moitié seule du prix devant être remise comptant aux propriétaires, nous arris
vons ainsi à 3 millions de ducats qui forment précisément le montant du capital
social de l’Institut. Plus loin nous achèverons de prouver que cette somme suffira
à tous les besoins de la propriété en Moldavie.

Voici donc 3 millions de ducats remis en espèces aux propriétaires, mais
le prix total est de 9 millions. Il en reste 6 à payer tant aux propriétaires pour

la moitié qui leur est encore due, qu’aux monastères qui n’ont encore rien reçu.
Ces 6 millions, avons-nous dit, seront amortis en 12 ans par des annuités, mais
jusqu’à présent ce n’est qu’une promesse et les propriétaires aussi bien que les
couvents ne seraient Sans doute pas fâchés d’avoir entre les mains un titre aus
thentique, productif d’intérêt et remboursable par amortissement; en outre
ce titre aurait d'autant plus de valeur à leurs yeux qu'il serait maniable, facis
lement négociable et pouvant à volonté être transformé en numéraire.

Si l’on n'a pas oublié ce que nous avons dit de l’obligation foncière, on se
rappellera que ce sont là précisément les qualités qui les caractérisent. Nous
avons dès-lors une occasion toute naturelle d'introduire sans contreinte, sans
surprise, les obligations de cette nature dans le pays, et de les y placer ainsi
dans les meilleurs conditions pour qu’elles inspirent confiance. Donc pour les 6
millions ducats qui restent à payer, on remettrait aux convents et aux proprié-
taires des Obligations Foncières équivalentes.

Sans aucun doute, dans les premiers temps, ces obligations ne seraient
envisagées que comme de simples titres à l’aide desquels on viendra chaque
semestre à la caisse de la Banque pour toucher les intérêts ou pour recevoir le
montant intégral de celles auxquelles le tirage au sort affectera la part qispo-
nible d'amortissement. Mais cet état ne sera pas de longue durée. Lorsque par

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR, 663

exemple un détenteur d'obligations aura un besoin immédiat d'argent, il ira à
la Banque de circulation et y trouvera facilement à emprunter sur sa seule sig,
nature, s’il donne en garantie de pareils titres. Çe que la Banque aura fait,
d’autres capitalistes le feront également. De là à la vente il n'y a qu’un pas et
dès qu'il sera bien établi qu’à l’aide d’une obligation foncière on perçoit régus
lièrement, sans retards, sans reteriue, un intérêt constant, que l’on peut en
faire de l'argent par la vente ou par l’emprunt auquel elles serviront de gage,
qu’en outre à tour de rôle on arrivera par le tirage 4 un remboursement intégral,
il est certain que les gens qui ont des fonds à placer préfèreront l'achat de ces
titres à toute autre combinaison plus compliquée et plus hasardeuse. Ç’est alors
qu'on s'apercevra dans le pays de ce que valent les papiers fiduciaires d'un institut
sérieux, bien administré et les obligations se trouveront de fait mises en circu
lation sans qu'on y ait même songé. Et ce n’est qu'ainsi que les papiers fiduciaires
trouvent du crédit dans un public que la nouveauté rend toujours défiant en
matière d'argent.

On voit déjà que l’emission d'obligations foncière pour la somme considé:
rable de 6 millions de ducats ne présentera aucune difficulté. Mais si l’on veut
fouiller la question ou se convaincra que la Moldavie renferme bien d'autres
ressources pour augmenter encore cette forme spéciale et la plus solide du crédit.

L'ensemble de la dette hypothècaire, qui d’après les régistres de la cour
des confirmations pèse en ce moment sur la propriété est de 2 millions de ducats.
Qr nous avons dit que la Banque de Crédit Foncier remettrait immédiatement
et comptant en espèce 3 millions de ducats. Voilà donc les propriétaires libérés.
Mais, diraxt-on, si ceci est vrai de la propriété prise en bloc ce ne l’est pas égale-
ment pour tous les propriétaires individuellement, car plusieurs d'entre eux
doivent plus de la moitié qui leur reviendra comptant du prix de vente aux
cultivateurs. D'accord, mais par contre il en résulte que cette moitié se trouvera
sans emploi de remboursement entre les mains de ceux qui doivent moins que la
moitie ou même qui ne doivent rien du tout. Qr il n'est pas dans la nature de
l'argent de rester inerte et improductif et évidemment ceux auxquels il restera
lui chercheront un bon placement. En trouveront ils un meilleur que le Crédit
Foncier lui-même ?

Nous pouvons donc sans trop de presomption, admettre qu’une partie au
moins de ces fonds disponibles se portera de ce côté.

En outre 2 millions de ducats suffisant à la libération de la propriété, il
reste du paiement fait pour la moitié du prix de vente un troisième million
qui lui aussi cherchera son emploi. Est-ce trop espèrer que de penser qu’une
partie s’en ira vers la Banque Foncière?

Enfin les deux millions qui passeront des moins des propriétaires débiteurs
dans celles de leurs créanciers, n’y viendront pas non plus pour rester inactifs
et chercheront un placement qui les mènera encore vers le Crédit Foncier.

Nous admettons qu’une partie de ces trois millions sera employée à des
spéculations d'un autre genre, mais dans l’état actuel de l’industrie, je lui fais
la part assez large si je lui accorde les deux tiers de cette somme. C'est done au
moins un million de ducats qui cherchera le solidé placement de l’hypor
thèque.

Comment procéderæt-il? Par lachat d'obligations foncières puisque ¿ la
suite de l'exposé que nous avons fait au commencement de ce Mémoire, il ne

42
www.dacoromanica.ro

664 C. I. BĂICOIANY

a uE VE

peut plus rester aucun doute que Ce système, lorsqu'il est applicable dans un
pays, est le meilleur, pour pratiquer l'emprunt hypothécaire.

C'est le plus prompt, le plus sûr, le plus économique et nous voyons que
l’on peut très facilement l’appliquer dans la Principauté.

Nous ne sommes pas encore au bout des ressources que la Principauté ren-
ferme.

Les dépôts judiciaires présentent à peu près une somme constante de 100.000
++, souvent plus, jamais moins. Ces sommes qui peuvent être rendues d'un
moment à l’autre, présentent l’inconvenient de rester souvent pendant plusieurs
années improductives pour les intéressés, sauf celles qui appartiennent aux
orphelins, et que l’on place à intérêt.

Pour toutes ces sommes, y aura-t-il désormais un meilleur ef plus sûr pla-
cement que le Crédit Foncier, car par l’achat des obligations on a droit à des in-
térêts, du jour même de l’acquisition et l’on peut les transformer en argent dans
les 24 heures pour la restitution du dépôt, si mieux n'aime le déposant recevoir les
obligations elles-mêmes avec les avantages qui y sont attachés.

Le Gouvernement pour tout ce qu'il donne à l’entreprise comme fermes
d'impôts, douanes, exportation, salines, construction de ponts, etc. éxige de
l'entrepreneur un cautionnement. Jusqu'à présent ces cautionnements n’ont
pu être que des propriété foncières parceque le Gouvernement ne voulant ou ne
pouvant pas payer d'intérêts pour cette nature de dépôt, ne l’acceptait pas en
argent et il n'y avait alors de cautionnement possible que les immeubles qui tout
en resfant grevés de la garantie n’en continuaient pas moins à produire leurs
fruits ou rentes au profit du propriétaire. Ce système a contribué beaucoup à
entraver la formation d’un tiers-état, qui se fonde surtout sur le capital mobilier,
car les entreprises du Gouvernement étaient par le fait inaccessibles à tous ceux
qui n'avaient pas de terres à donner en gage ef qui d'un autre côté ne pouvaient
cependant pas 8e déssaisir, à titre de cautionnement, de fortes sommes restant
improductives. -

Le Crédit foncier est là pour remédier au mal. Désormais un capitaliste
spéculateur pourra tout entreprendre car en achetant des obligations fon-
cières et en les déposant dans la caisse du Trèsor en garantie de son entreprise,
le Gouvernement sera parfaitement couvert et le capitaliste n’en retirera pas
moins l'intérêt légitime des sommes qu'il aura déposées.

La nouvelle réorganisation va encore donner lieu à la création d’une autre
espéce de cantionnement; ce sont ceux que l’on éxigera à l’avenir des receveurs
généraux et particuliers de districts, des payeurs, des caissiers en un mot de
tous ceux qui manieront à un titre quelconque les deniers publics, aussi bien
ceux de l'Etat que ceux des municipalités. Exiger d'eux des cantionnements
en terre ou en argent restant omproductif ce serait écarter de ces places la ma-
jeure partie des citoyens. Mais leur réclamer le dépôt d'obligations fonciaires,
très-sures pour l'Etat et rapportant un intérêt au déposant ce sera concilier
à la fois la prudence ef la justice.

Si nous additionnons ces sommes, nous ne seront pas loin de 500,000 +
qui joints aux 100.000 H des dépôts judiciaires et au million de ducats pro-
venant de trois millions payés aux propriétaires vous donneront un total de
1.600.000 +, qui viendront sous forme d'achat d'obligations, apporter du
numéraire à la propriété. Nous avons encore une autre source où puiser.

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 665

Bien des gens dans le pays vivent en tout ou en partie de l'argent que
Von appelle placé à intérêt, L’absence de toute espèce d’enrégistrement des
contrats qui dans ce pays se font sous seing privé, ne permet malheureusement
pas d’apprécier avec certitude le montant des sommes engagées de cette ma-
nière. Pourtant je ne crois pas être très-loin de la vérité en disant qu'il se paie
annuellement de ce chef environ 500.000 # d'intérêts. Ce n'est même pas
beaucoup dire si l’on songe que ce système de placement a lieu dans toutes
les parties de la Moldavie. Or en prenant pour hase l'intérêt legal de 10%, on
arrive au Capital de 5 millions de ducats recevant cette destination, Si l’on
réfléchit aux lenteurs, aux hasards, aux irrégularités qu'offre ce genre de pla-
cement et qui font que vous ne rencontrez pas une personne en Moldavie qui
ne se plaigne de ses débiteurs, on admettra sans peine que la moitié au moins
de ce capital, soit 2,500,000 ++ préfèrera aux déboires de tout genre qu'il ren-
contre le placement si sur, si prompt, si ponctuel du crédit foncier. Sur ce point
on fera sans doute une objection, c'est que l'argent placé à intérêt rapporte
10% Van tandis qu’au Crédit foncier il ne produira que 6 ou 7%, A cela nous
répondrons que nous l'espérons bien ainsi, Le but des grandes institutions de
Crédit que nous proposons et le résultat des sages mesures du Gouvernement
est peécisément de faire baisser partout le taux de l'intérêt dont l'élévation
est une des plaies les plus cruelles de la richesse générale en Moldavie, D'ail-
leurs que les prâteurs actuels se rassurent: l'abaissement de ce taux a pour
conséquence immédiate et nécessaire la diminution du prix de toutes les den-
rées et ils auront bientôt retrouvé par le bon marché de la vie le niveau de leurs
recettes, Est-ce que les loyers des maisons seront aussi exorbitants quand chacun
ne voudra pas parce qu'il ne le poura plus, tirer 10% de son argent.

Et n’en sera-t-il pas de même pour tout ce qui fait l’objet d'une transac-
tion? Enfin ne sera-ce rien ou pour mieux dire, ne sera-ce pas un véritable
bénéfice que de ne plus perdre un temps précieux et de n'avoir plus à faire
mille démarches pour obtenir l'intérêt qui est dù? La ponctualité qu’un institut
public apportera à ses paiements ne sera-t-elle pas déjà par elle même une
grande économie ?

Il reste une dernière source ou puisera le Crédit foncier, c'est dans cette
quantité plus importante qu'on ne le suppose, de capitaux sans emploi. Les
placements jusqu’à ce jour ont présenté dans ce pays tant de chances aléa-
toires, que bien des personnes préfèrent laisser leur numéraire dans leur caisse,
improductif pendant des années que de le risquer entre les mains de débiteurs
insolvables ou retardataires. En espèces cachées, enfouies ou enfermées, il existe
tant dans les villes que dans les compagnes des sommes considérables qui pré-
fèreront revenir au jour et produire leur bénéfice, aussitôt qu’un établissement
comme le Crédit foncier offrira toutes les garanties qu'éxigent les gens dé-
fiants ou prudents à l’exès qui les détiennent aujourd’hui.

De cette énumération résultera certainement la conviction qu'il éxiste
en Moldavie de grandes ressources disponibles. Elles restent inertes parceque
l'esprit d'association des capitaux n'existe pas, parceque l'inéxecution des
lois effraie, parce qu’une méfiance générale existe sur tous les points du ter-
ritoire en un mot parce qu'il y a absence complète de confiance, de Crédit.
Mais vienne une grande institution bien organisée, bien administrée, patronée
et surveillée par le Gouvernement; offrant aux placements un intérêt légi-

49
www.dacoromanica.ro

666 Ç. I. BAIÇOIANU
D E

time, joint à la solidité et à la ponctualité, tel qu'est une Banque Foncière et
nous sommes convaincus que les fonds afflueront dans cette direction, c'est-à-
dire vers la terre.

On voit donc que le système de prêt hypothécaire par voie d’une Banque
de Crédit Foncier s'établira très facilement en Moldavie et aussi en Valachie,
pourvu que l’on sache en user avec prudence.

Pour compléter les facilités dont ce système a besoin dans le placement
de ses obligations, il est indispensable de leur ouvrir un marché, une Bourse
où ces titres puissent être aisément achetés et vendus. Mais il est clair que du
moment ou la place de Jassi va posséder par son emprunt, sa Banque de Cir-
culation, sa Banque Foncière une certaine quantite de valeurs fiduciaires,
une Bourse y deviendra indispensable, >

D'ailleurs d'autres associations de capitaux suivront l'exemple et se for-
meront bientôt par actions; d’où la nécessité d'une Bourse ne fera que s'ac-
croitre, Enfin s'il y a sur les blés et sur toutes les marchandises tant d'incerti-
tude dans les cours, c’est qu'il n'éxiste pas de marché public où les affaires
s'établissent avec quelque régularité, Une Bourse, pourvu qu'elle soit bien
organisée et ne se transforme pas en une autre d'agiotage, est donc absolu-
ment nécessaire si l’on veut donner quelque consistance à la création du Crédit
public dans la Principauté et les obligations de la Banque foncière, auxquelles
elle sera si utile ne formeront cependant qu’une seule catégorie des diverses
valeurs qui y seront négociées, '

$ III

Après avoir expliqué le rôle du Crédit foncier relativement aux emprunts
hypothécaires et démontré que sa création, d’une utilité si capitale pour la
propriété, ne rencontrerait pas d’obstacles dans les Principautés-Unies, il nous
reste à rechercher quelle est la partie que le Gouvernement devrait y prendre,

La propriété immobilière ocupe une place si considérable dans la richesse
générale, qu’à notre avis le Gouvernement ne peut pas hésiter à lui venir en
aide par un acte éclatant de concours. D'ailleurs la combinaisson que nous pré-
sentons, complète pour le pays un système dont les conséquences sont incal-
culables attendu que lá est l’établissement définitif du Crédit,

Nous pensons que désormais on apprécie mieux la valeur de cet éner-
gique agent du progrès dans les sociétés modernes. Bien autrement puissant
que le numéraire, qui reste toujours limité dans ses effets comme dans sa cir-
culation, le Crédit que rien n'entrave et qui peut prendre toutes les formes,
porte la richesse et la vie jusqu’aux derniers vaisseaux du corps social. Crédit :
veut dire association des capitaux et des forces, loyauté, promptitude, régu-
larité dans les affaires. Par les habitudes de confiance qu'il introduit dans un
peuple, car il ne subsiste que par elle, il est sans contredit le moyen le plus
efficace de moralisation,

Quelle plus belle mission peut-il y avoir pour un Gouvernement réorga-
nisateur que celle de fonder, de développer le Crédit au sein. d’une nation qui
renait? Hésitera-t-il dès-lors à ajouter à de bonnes lois et à une bonne admi-
nistration qui les éxécute, l’énergique encouragement que donnerait son exemple?
Aussi sommes nous convaincus que le Gouvernement Princier, muni des res-
sources que lui fournira l'emprunt, sera le premièr à souscrire au capital social

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 667
——————————————————

de la Banque foncière. La part qu’il y prendra doit être large, car pour obtenir
le concours des capitaux du dehors et du dedans il est amené à donner par sa
participation, les garanties de surveillance que l’on sera plus assuré de rencon-
trer dans l'intérêt direct qu'aura un coassocié au succès de l’entreprise. Tout
en laissant l'institut fonctionner en sa qualité d'établissement particulier, le
Gouvernement y veillera aux intérêts de tous et associant ainsi l’action au
contrôle, le placera dans les meilleures conditions que puissent désirer les ca-
pitaux et le pays.

Puisque nous avons fixé le capital de fondation de la Banque à 3 millions
de ducats, somme suffisante à tous les besoins de la propriété immobilière,
nous pensons que le Gouvernement Princier aménerait promptement la réa-
lisation de ce capital s’il souscrivait lui-même et le premier pour une somme
de 1 million de ducats. Grâce à une preuve aussi éclatante de confiance, l'in-
stitut ne tarderait pas à se constituer et la propriété foncière en Moldavie se-
rait en peu de temps assurée et soulagée d’une grande préocupation, la ques-
tion des paysans et délivrée de deux plaies qui la rongent, l’usure et le manque
de capitaux.

Copie des brouillons Anexa Nr. 50
écrits de la main de
Victor Place

GARANTIE DU GOUVERNEMENT MOLDO-VALAQUE POUR DES
OBLIGATIONS DU CRÉDIT FONCIER

L'idée de demander la garantie du Gouvernement Moldo-Valaque pour les
obligations du Crédit Foncier ou lettres de gage, doit être repoussée absolument,
en voici les motifs:

D'abord cette garantie donnerait au Gouvernement un droit d'immixtion
dans les affaires de la société ; immixtion détestable dans tout pays et particu-
lièrement dans celui-ci. Ce qu'il y a du reste de plus curieux est que c'est en
Roumanie même qu’une pareille immixtion produirait la plus facheuse impres-
sion. On y est tellement habitué à y voir le Gouvernement manquer à ses enga-
gements, embrouiller et compromettre toutes les affaires qu’il touche, et les
fonctionnaires de toutes classes n’employer qu'à leur profit personnel au à celui
de leur famille, les moyens d’action mis entre leurs mains, qu’il suffirait que
l’on sât le Gouvernement mêlé à l’administration du Crédit Foncier, pour que
l’on s’en écartât avec frayeur.

En second lieu la garantie Gouvernamentale se trouve repoussée par la
nature même de l'obligation hypothécaire. Aujourd'hui, dans le monde financier,
il est bien reconnu que la valeur la plus solide est cette obligation. Même les
rentes des États où le Crédit est le plus assis, inspirent moins de confiance. Il
suffit de voir les fluctuations auxquelles elles sont soumises pour 8e convaincre
qu'une crise politique peut en altérer le cours. Tandis qu'il faudrait un boule-
versement social, un renversement des bases de la propriété pour que les lettres
de gage fussent compromises.

Que penserait-on dès lors, d’une combinaison qui réclamerait une garantie
à la valeur qui prime toutes les autres? Et qu'on n'aille pas croire que par lá

www.dacoromanica.ro

668 C. I. BAICQIANU
iz a ea

au ajouterait une force quelconque á cette valeur, c'est précisément le contraire
qui arriverait.

En effet, qu'est-ce qui constitue le dernier mot d'une valeur financière,
qu'est-ce qui en règle le cours définitif ? C'est évidemment la garantie sur laquelle
elle repose. La preuve en est dans les affaires de la Turquie.

Lorsqu'elle a fait des emprunts directs, elle a payé jusqu'à 13 p. %. Lorsqu'au
contraire elle en a fait un autre sous la garantie de la France et de l'Angleterre
celui-ci a été et est encore côté en raison de ce que valent les'crédits Français
et Anglais.

Il en serait de même pour les obligations hypothècaires de Roumanie ga-
ranties par le Gouvernement de ce pays, Ce serait non pas la valeur intrinsèque
de ces obligations qui en déterminerait le cours, mais bien la valeur de leur
garantie. Autrement dit, ces obligations suivraient les fluctuations du crédit
du Gouvernement Roumain. l

Or comme il n’y a pas de Gouvernement dont le crédit soit plus décrié, sur-
tout chez lui, je laisse à penser ce que deviendraient des titres qui avaient sa
garantie pour arrière-garde et pour réserve.

A moins donc que l’on n’ait des motifs particuliers pour rechercher cette
garantie, elle doit être repousée comme une pensée des plus funestes à toute
institution de crédit en Moldo-Valachie.

Jassy le 20 janvier 63.

BANQUE DE CRÉDIT FONCIER

La Banque de Crédit Foncier ne doit accepter, sous aucune forme, l'immix-
tion du Gouvernement ni dans le choix de ses employés grands ou petits, ni dans
son Administration.

Le rôle du Gouvernement doit se borner à la nomination de commissaires,
chargés exclusivement de veiller au respect des statuts et spécialement à ce que
l'émission des obligations hypothécaires ou lettres de gage ne dépasse pas la
somme des contrats d'hypothèque souscrits au profit de la Banque.

Il est oiseux d'attendre la promulgation de lois générales pour l’éxécution
des contrats; tous les moyens doivent être prévus dans la concession et les sta-
tuts qui, votés par les pouvoirs législatifs et sanctionnés, deviendront eux-
mêmes une loi.

Ces moyens sont au nombre de cinq:

1. La fixation des délais et des formes d’expropriation;

2. L'établissement du séquestre de telle sorte que 15 jours après l'échéance
d'une annuité impayée la Banque entre de plein droit dans la gestion de la
propriété hypothèquée et dans la perception de tous ses revenus, pour se rem-
bourser de l'annuité et de ses frais, le surplus devant être remis par elle au pro-
priétaire.

Ce séquestre avec ses conséquences continuerait jusqu’à complète expro-
priation.

Il implique alors cette double conséquence:

1. Que le prêt ne pourrait être fait que pour une somme dont l'annuité
ne dépasserait pas 4/5-èmes du revenu bien constaté;

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI QRGANIZAREA ECONQMICA A PRINGIPATELOR 669

6 A —— A A <A K<K<K<K<2

2. Que les précautions seraient prises, notamment envers les fermiers pour
que rien du revenu ne pút être distrait;

3. L'élection de domicile faite par l'emprunteur de manière à ce qu'il ne
puisse jamais échapper à la signification des actes judiciaires ; i

4. Le droit pour la Banque Foncière d’avoir des agents à elle, reconnus
pas les autorités locales et ayant le pouvoir de signifier les actes judiciaires, de
pratiquer les sequestres et d'éxécuter les jugements arbitraux ou autres rendus
à son profit;

5. Enfin lorsqu'un acte d'emprunt serait fait, la Banque aurait soin d’éxiger
que les titres de propriété, remis en hypothèque soient accompagnés de plans
et de délimitations confirmés par les Tribunaux, ainsi que d'inventaires com-
plets afin d'éviter toutes lenteurs et toutes chicanes en cas d'expropriation.

Toute Banque de Crédit Foncier qui ne sera pas établie sur ces bases en
Moldo-Valachie est sûre de se ruiner.

EMISSION DES BILLETS DE BANQUE EN MOLDO-VALACHIE

Il serait imprudent de demander le droit d'émission de billets de Banque
en Moldo-Valachie pour une somme aussi considérable que trois fois le capital
de l’Institut.

Dans ce pays presque personne ne fait de distinction entre le billet de Banque
et le papier-monnaie de sorte que l’on n'y voit ce billet qu'avec une profonde
défiance.

Il faudra du temps pour que la population s’y habitue et elle ne commencera
à y croire qu'apres qu’elle aura pu souvent l'échanger à vue contre espèces.
On ne doit donc pas s’attendre à une grande circulation de billets pendant la
première année et dans le fait, le droit d'émission à triple capital ne donnerait
aucun résultat.

Mais par suite de la défiance que je signale on ne l’obtiendrait pas et ou
risquerait, en insistant, de compromettre le sort de la concession. Il voudrait
donc mieux se montrer plus modéré à cet égard, ce qui serait d’ailleurs un moyen
d'obtenir d’autres avantages.

On pourrait alors recourir à d’autres combinaisons:

Ou bien l’on demanderait le droit d'émission de billets pour une somme
égale au capital pendant la premiere année, avec faculté de doubler la seconde
année et de tripler la troisième; ce qui serait accordé parce que le public d'ici
se dirait: « nous essayons de leurs billets, puisque pendant un au nous sommes
sûrs qu’ils auront assez d'argent pour les rembourser et nous verrons après ».

Ou bien on demanderait le droit d'émission pour le triple du capital, mais
avec cette réserve qu'on n’en fera usage que pour une somme égale au capital
pendant la première année, sauf à régler, après ce laps de temps et d'accord
avec le Gouvernement les époques où l'emission des billets pourra étre plus con-
sidérable, sans pouvoir dépasser le triple du capital à moins d’un nouveau vote
de la chambre.

Pour la Banque de Circulation comme pour le Crédit Foncier, n’accepter
sous aucune forme l'ingérence du Gouvernement dans l’administration ni la
nomination d’aucun employé grand ou petit, à faire par lui.

www.dacoromanica.ro

670 Ç. I. BĂICOIANU

Le rôle du Gouvernement doit se limiter strictement dans ces termes: un
on plusieurs commissaires près de chacun des Instituts et chargés exclusivement
de veiller au maintien des statuts et notamment:

En ce qui touche la Banque s'assurer qu’elle reste dans les limites fixées à
l'émission des billets.

En ce qui touche le Crédit Foncier, s'assurer que le nombre d'obligations
hypothècaires mises en circulation ne dépasse pas le chiffre des annuités des
contrats d'emprunts.

En dehors de ces commissaires le Gouvernement ne doit avoir aucun autre
agents car les censeurs mêmes sont nommés par les actionnaires pour surveiller
en leur lieu et place les actes de l’Administration.

Jassy le 30 janvier 68.

Anexa Nr. ĝl
Annexe
à la soumission faite le 24 avril 1860
au
Gouvernement Roumain
par
Mrs Mellet, Henry et Malvezin
pour
La confection du Cadastre

Proposition de commencer le Cadastre par voie d'essai au compte du Gou-
vernement Roumain. Les soussignés ont eu l’honneur de remettre le 24 avril
dernier, 4 Mr. Victor Place, officier de la légion d'honneur, consul de France
à Jassy, pour la remettre au Gouvernement Roumain, les propositions ten-
dantes à l’entreprise à des conditions déterminées tant de l'établissement de
télégraphes électriques et des études de routes ordinaires et de chemins de fer,
que de la confection du Cadastre et de la carte topographique des Principautés.

Sur les observations à eux faites par Mr Place et par Mr Le Prince Canta-
cuzène relativement à la difficulté qu'éprouverait le Gouvernement à appré-
cier les prix portés dans notre soumission, notamment ceux relatifs au Ca-
dastre. Considérant l'importance de l’entreprise du cadastre sous le double
rapport de la dépense et du temps à y consacrer et l’utilité pour le Gouverne-
ment de n’y procéder qu'avec prudence et aprés s'âtre rendu compte des sa-
crifices financiers exigés par cette opération, ainsi que des difficultés tech-
niques qu’elle pourrait rencontrer dans l’exécution.

Désirant, tout en maintenant la proposition d’entreprise générale du Ca-
dastre, que notre société lui a presentée, mettre néanmoins le Gouvernement
à mesure de vérifier d’une manière pratique et pour ainsi dire locale la conve-
nance des conditions et la justesse des prix qui lui sont demandés pour les di-
verses parties des opérations cadastrales.

Agissant dans cet ordre d'idées que la prudence recommande pour des
travaux délicats à effectuer dans un pays encore étranger aux grandes opé-
rations planimétriques, géodésique et statistiques.

Nous croyons utile d'offrir au Gouvernement un projet transitoire pour
préparer et commencer graduellement l’entreprise du Cadastre, de manière
à pouvoir ensuite la réaliser sûrement et complètement dans un court délai,

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 671
Yee

BASES DU PROJET D'ESSAI DU CADASTRE

Les soussignés se chargeront d'effectuer les opérations cadastrales, dans
Pun des districts des Principautés et sur une étendue qui sera désignée par
le Gouvernement.

Les soussignés s'obligeront à réunir immédiatement après cette désigna-
tion le personnel et le matériel nécessaires aux opérations à faire sur le terrain
et aux travaux de cabinet, pour la mesure et levée des plans, la confection des
états, tableaux, cartes et toutes les pièces nécessaires.

Les soussignés seront, pour cette direction de travaux, placés sous les
ordres directs du Ministre des Finances, et il devront lui soumettre leurs pro-
jets d'engagement et, de recrutement de personnel et des indemnités ou hon-
noraires convenables; létat des principaux instruments, appareils et appro-
visionnements à faire fournir et l'évaluation approximative des dépenses à
faire de mois en mois.

Tous les agents employés aux opérations du Cadastre seront considérés
comme au service direct du Gouvernement, et ils seront payés mensuellement
sur les fonds du trésor, d’après les états d’émargement ou les mandats dressés
conformément aux décisions ministerérielles, par les soussignés entrepreneurg
généraux du Cadastre.

Les paiements du matériel et des fournitures de toute espèce seront éga-
lement faits de la même manière sur les fonds du trésor public.

Les soussignés, en leur qualité d’entrepreneurs généraux du Cadasre, ne
recevront point d'honnoraires: ils seront remboursés de tous frais de voyage
et déplacement sur l’état qu’ils présenteront de leurs déboursés et qui sera
préalablement soumis à l’approbation du ministre des finances.

A titre d'indemnité, pour leurs peines, soins et industrie, ils auront droit
à une allocation de quinze pour cent sur le montant des dépenses cadastrales.

Indépendamment du journal de leurs opérations techniques et scientifi-
ques, les entrepreneurs du Cadastre tiendront une comptabilité spéciale des
dépenses relatives à leurs opérations, cette comptabilité devant servir à éta-
blir le prix de revient de chaque partie de l’entreprise.

Les soussignés prennent l'engagement de se mettre à la disposition du
Gouvernement pour toute élaboration ou rédaction de projets de lois ou rè-
glements relatifs au cadastre.

Ils prennent en outre l'engagement de former, sur des bases qui seront
par eux soumises au Gouvernement et après son approbation, une école de-
stinée à l'instruction du personnel nécessaire à la suite des opérations cadas-
trales et dont le noyau sera tiré des populations Roumaines.

Lorsque le Gouvernement jugera opportun d'ordonner la confection gé-
nérale du Cadastre, les soussignés auront la préférence à conditions égales,
pour l'obtention de cette entreprise, à moins qu'il n'entre dans les intentions
du Gouvernement de continuer la régie indiquée par ces présentes sur les mêmes
bases ou sur des bases nouvelles.

Paris le douze mai 1860.

Signé. Theo Malvezin et C-ie
Paris. 2 rue d'Amboise

www.dacoromanica.ro

672 C. I. BAICOIANU

Anexa Nr. 52

FERME DES SALINES DE LA MOLDAVIE
EXPLOITATION

Dépenses d'exploitation. Les intentions du Gouvernement sont que l'ex-
ploitation des Salines continue a se faire par les moyens employés jusqu'alors,
c’est-à-dire par les mineurs qui habitent le domaine d'Okna.

Les publications pour l’annonce du fermage des Salines ont été faites
dans ce sens.

D’après les recensements faits récemment, le nombre des familles des mi-
neurs est de 999, ce chiffre a servi de base au contrat fait avec Mr. Villara an-
térieurement à 1849.

Il est évident pour toutes les personnes connaissant les ressources dont
dispose l’administration des Salines, que le nombre des familles des mineurs
est bien supérieur à 999. Des renseignements que j’ai lieu de croire exacts por-
tent ce chiffre à plus de 1500.

Le nombre accusé et à plus forte raison le nombre vrai suffira ainsi que
nous l’avons dit au chapitre Capital nécessaire pour:

Extraire le sel,

Raffiner les détritus et

Installer la nouvelle exploitation.

Ces mineurs travaillent sans autre rémunération que quelques paras par
bloc de sel qu'ils livrent; cette rémunération est de 10 á 15 paras par bloc pe-
sant en moyenne 75 okas, soit 0,20 paras par % okas.

Les dépenses d'exploitation proprement dite se borneront donc à 0,20 p.
par % okas pour frais d'extraction et manutentions et aux réparations d’ou-
tillage et de matériel.

Où on doit exploiter et ce qu'on doit exploiter. Jusqu'à ce que la nouvelle
exploitation soit installée on devra: ou prendre des blocs dans les résidus accu-
mulés depuis longtemps sur le versant de la montagne ou en extraire par la
méthode employée par le fermier actuel.

Aussitôt la nouvelle exploitation ouverte, (cela aura lieu vers la fin de
1857), l’ancienne exploitation sera abandonnée.

Indépendamment de l’exploitation des blocs, il sera très-avantageux de
raffiner les résidus.

Dans ceux qui existent, on trouvera de grandes quantités de sel raffiné
par la pluie, qui est très-pur et d’un beau blanc.

L'emploi des résidus sera une grande source de produits. On peut presque
sans frais, tailler des blocs dans la couche supérieure qui s’est cristallisée et
les livrer de suite au commerce. On peut également enlever et livrer aussi de
suite au commerce les parties raffinées naturellement par les pluies. Puis le
reste peut être raffiné facilement à peu de frais en réunissant les petits ruis-
seaux qui descendent de la montagne et en établissant des bassins étagés.

Très-grande quantité extraite. On a ainsi, sans frais, une masse de sel qu'on
peut évaluer à 250.000 mètres cubes qui produiront au moins 1000 okas par
mètre cube en tenant compte d'un déchet qui n'existera certainement pas.

Ce serait donc un poids de 250.000.000 okas.

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ȘI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 673
HH ———————————————————————————————————————

Cette enorme masse est exploitée; reste à savoir si on peut en trouver
l'écoulement,

Ecoulement jusqu'à ce jour. La vente officiellement accusée par le fermier
actuel des salines est de 20.000.000 okas par année, Suivant tous les renseig-
nements et toutes les indications, la vente est limitée par les moyens de trans-
port, les débouchés seraient bien plus considérables si besoin était,

Cette quantité se subdivise ainsi:

Exportation en Turquie par Galatz He 4 en id de à 8.000.000 okas
» » Russie par Galatz et Reni. , , , +, +. + 2.500.000 »
» » » par Leova et Scouleni , , , , , . 4.500.000 »
Consommation indigène, , + + +. 1.1... pe pt 5.000.000 »
Fi IEEE II III.
Total, . . +, y 20.000.000 »

Consommation de la Moldavie. Le chiffre de 5.000.000 okas pour la con-
sommation indigène est évidemment inferieur à la réalité.

La consommation moyenne du sel en France est de 5 okas par habitant,
cependant il n'est pas encore employé pour l'élevage du bétail, tandis qu’en
Moldavie, l'emploi est despuis longtemps entré dans les habitudes des agricul-
teurs, Des considérations hygiéniques prouveraient peut-être encore que la
consommation de sel doit être plus forte en Moldavie qu'en France,

En admettant qu'elle soit la même, c'est-à-dire 5 okas par habitant, la
Moldavie comptant 1,650.000 habitants, ce serait 8.250.000 okas par an. C'est-
à-dire 3.250.000 okas de plus que la quantité accusée,

L'absence de contrôle et les irrégularités administratives sont sans doute
cause que cette quantité passe inoppercue, Ce serait donc 23.250.000 okas
qui s'écoulent annuellement des salines, avec les moyenes de transport actuels.

Moyens de transports actuels et voies de communications, Difficultés des
transports. Jusqu'à la création d'un chemin de fer, il n'y a pas lieu d'espérer
que même avec de grandes améliorations dans les voies de communication,
ou puisse transpoeter des quantités sensiblement plus considérables par terre.

Je n'entrerai pas dans l’examen de la quantité de travail des chevaux
ou des boeufs, sur telle ou telle route, cet examen a peu d'intérêt pour la que-
stion qui m'occupe. Ce sont bien moins les voies de communication que les
moyens de transport qui manquent.

Les plus grands transports se font à Galatz, c'est là surtout qu'on peut
espérer une augmentation considérable dans le trafic; or la route d'Okna à
Galatz, sans être en parfait état, est cependant passable et le trajet entre ces
deux villes est certainement un des plus faciles de la Moldavie, il est très-peu
accidenté et partout ou rencontre un sol graveleux très-résistant,

Les grandes difficultés des transports par terre sont le manque de bras
et le mauvais état du matériel roulant, à ces deux difficultés qui sont assez
notdires pour que je n'aie besoin que de les énoncer, la création des chemins
de fer est le meilleur remède.

Transport par eau, Les transports par eau n'ont été employés jusqu'ici
que pour les bois et les blés, Ils n’ont pas encore été employés pour le sel, proba-
blement parce que le fermier actuel qui est en même temps fermier des salines
de la Valachie, trop occupé déjà pour controler les opérations de son entreprise,
n’a pas voulu la compliquer du commerce des bois qui serait la conséquence des
transports par eau,

www.dacoromanica.ro

674 C. I. BAICQIANU
EE TE

Pendant plusieurs mois de l’année on peut transporter du sel d'Okna à
Galatz par le Trottuch, le Sereth et le Danube, soit sur des radeaux, soit sur des
barques plates et lorsque la baisse des eaux rend impossible les transports depuis
Okna, on peut encore pendant quelque temps les faire depuis Onechti, où le
Trottuch est grossi des rivières 1'Oituz, le Kachina et le Tasléou.

Durée des transports par eau. On peut admettre que les transports par eau
sur radeaux ou barques plates, sont possibles d'Okna ou d'Onechti à Galatz,
pendant cinq mois de l’année, divisés en deux périodes: le printemps et l’au-
tomne. Ces époques sont variables et obligeront à avoir, pour être bien utilisées,
des bois préparés en quantité assez considérable et du sel emmagasiné sur le bord
du Trottuch.

Les transports sont possibles sur le Sireth, d'Adjud à Galatz pendant toute
l’année sauf le temps des gelées.

Des personnes connaissant bien la localité affirment que d'Onechti à Adjud
le Trottuch est flottable pendant toute l’année. Sans accepter cette dernière
indication, en tenant seulement compte de ces faits notoires,

Que d’Onechti à Adjud les transports sont possibles pendant cinq mois de l’année.

Que d'Adjud à Galatz les transports sont possibles en tout temps sauf le
temps des geléeg:

On arrive à cette conclusion, que, l’écoulement du sel n'est plus limité
par les transports mais par les débouchés,

Si on fait la comparaison du prix de transport par eau et par terre, on
obtient des avantages considérables en faveur deg transports par eau.

Vente à Galaţz des radeaux et des barques plates. Les radeaux ou les barques
expédiés à Galatg où le bois est généralement très-cher, seront vendus sans pertes
après avoir servi aux transports qui de cette façon coûteront trèg-peu.

Une barque ou un radeau conduit par deux hommes jusqu’à Adjud, où
il sera accouplé à d’autres, chargera 5.000 okas de sel, il mettra six jours à faire
le trajet d'Okna à Galatz et coûtera de frais un Ducat,

(Nous admettons le prix d’un Ducat, c’est celui qu’on paye de Piatra à
Galatg et la distance d'Okna à Galatz est bien moindre que de Piatra à Galatz).

Transport de la mine au Trottuch , . ,,, , . , , > . 110,00 p.
Chargement sur le radeau ou la barque , . 4, 4 , , » a 110,00 »
Déchargement à Galatz , 4, 5,444. + + à 4 à a a 15,00 »
Transport , 11: i Patria 1 37,00 »
Imprevus DI O tn ts tt 3,00 »

Frais pour 5,000 okas, . , , 75,00 p.

Soit par 1000 okas 15,00 p. et par % 1:20 p, Or le transport par terre coute
15 a 25 piastres les % okas, suivant la saison,

La vente des bois provenant des barques ou des radeaux donneront plutôt
des bénéfices que des pertes,

La question des transports est résolue par possibilité de grands transport
par eau d'Okna à Galatz; les voituriers qui transportaient 8.000.000 okas sur
ce point pourront être dirigés sur un autre si les débouchés le permettent. Il est
certain qu’à Leova, à Scouléni, à Lipcani etc,, où les ventes n’ont été jusqu'alorg
que de 4,500,000 okas par an, on y vendra des quantités beaucoup plus considé-
rables si on peut les y conduire,

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECQNOMICÁ A PRINCIPATELOR 675

CAPITAL NÉCESSAIRE

Installation du nouveau système d'exploitation. Le Gouvernement met à la
disposition du nouveau fermier, tous les mineurs qui sont à la disposition du
fermier actuel; ce nombre d’ouvriers suffira:

1. Pour l'exploitation des blocs d’après le système actuel (jusqu’à ce que
la nouvelle exploitation soit terminée).

2. Pour exploiter les détritus et les raffiner.

3. Pour installer la nouvelle exploitation.

Il n’y a donc lieu de compter aucune dépense pour les journées de manœuvres
portées au devis des dépenses d'installation du nouveau système d'exploitation.

Il n’en est pas de même des journées de voitures : il a été porté au compte
21.257 journées de voitures. Pour être plutôt exagéré que modéré dans les pré-
visions de dépenses que 20.000 journées seront employées a 8 piastres
l’une . . . . . 160.000 p.
Les dépenses portées en argenta au devis devront être faites et i n "est

pas à supposer que voulant mettre les mines en bon état d'ex-

ploitation et les bien outiller il soit fait d'économie. Le total des

sommes portées est de. . . . . . . . . . . . . . . e . . 358.720 »
Dépenses imprévues . . . . 31.280 »
Total des dépenses à taire en , deboùřs par le fermier: dos salines

d'Okna pour installer l'exploitation suivant le nouveau système

adopté . . .. . . . . . . . ,. . . eee e . 550,000 p.

———

Sur cette somme, ou peut compter que 220.000 piastres seront à dépenser
dans le 1-er trimestre, on pourrait donc admettre que ces 220.000 piastres
seront prises sur la mise de fonds et que le complément de la dépense, soit
330.000 piastres serait fourni par le produit de la ferme.

Mais comme d’un autre côté, cette somme n'est qu’un prêt fait au Gou-
vernement Moldave, remboursable par parties jusqu’à la fin du bail et portant
intérêt, il est plus convenable et plus rationnel pour laisser entiers les produits
à distribuer, de prélever la somme entière sur la mise de fonds. P

Je n'enchérirai que pour le cas ou l’exploitation se ferait pour cinq ans.

Pour ce délai, il se présentera plusieurs sociétés concurrentes.

J'enchérirai jusqu’à 2.250.000 piastres de la Vestiairie pour le prix d’une
année de fermage, ce qui fait en piastres cours du commerce 2.475.000 environ.
Si le chiffre de la dernière publication est maintenu ça fera . . . 2.475.000
Plus 4 ss e à à à à à à à à à à à à |. [| . ee » . + à « + 618.750

el
3.043.750
Soit en plus .. . . . cc a . . . .. . . . . . . . . . . 1,237,500
rm
1.856.250

On doit verser Y comme cautionnement et Y, pour payement à l'avance;
c'est donc á prélever sur la mise de fonds 1.237.500 p.

Afin d'étre en mesure d'expédier en temps utile par le Trottuch et le Sé-
reth, on devra acheter de suite du bois pour faire des radeaux ou des barques
plates et faire fabriquer des petits tonneaux pour le sel raffiné, la mise de fonds
sera pour cet objet de due . + + «+ + 500,000 p.
Les hangards et bassins pour raffiner et remiser le ‘sel raffiné de-

vront être faits de suite et exigeront une mise de fonds de 100.000 »

www.dacoromanica.ro

676 C. I. BĂICOIANU

Le matériel et loutillage pour l’exploitation des résidus exigeront

une mise de fonds de . . . . . . « « + + 60.000 »
Les reprises de créances de l’ancien fermier, d’ une partie de son

matériel et de son outillage, les payements à l’avance et les

frais d’installation du personnel, voyages etc. exigeront une

mise de fonds de . . . . s . s s s s . . . . . . e e » 440.000 »
Total du matériel, outillage fonds de roulement . . . . . + .1.100.000 p.

Il n'y a pas lieu de compter de mise de fonds pour le paiement de transports
à l'avance, sauf pour le cas des expéditions par eau à Galatz. Toutes les expé-
ditions par les autres points se feront après vente et perception d'acomptes
qui suffitont aux avancesesur transports. Sur l’ensemble de ces points, l’an-
cien fermier n'est autorisé à avoir que un million okas de sel, cela génera peu
la vente du nouveau fermier.

Les expéditions par eau sur Galatz, pour lesquelles j'ai compté tout le
matériel, exigeront quelques avances aux mariniers, ces avances seront très-
peu importantes d’ailleurs.

Je les admettrai avec les avances des ouvriers exploitants pour une somme

de ooo + . + 112.500 p.
RÉSUMÉ DU CAPITAL NÉCESSAIRE

Installation du nouveau système d’exploitation . . . , . . 550.000 p.

Cautionnement et paiement à l’avance sur le fermage. . .1.237.500 »

Approvisionnement de bois pour le transport par eau, han-

gards, bassins et outillage de raffinage, reprise de créances
et de matériel de l’ancien fermier. . . , . . . , . . .1.100.000 »
Avances sur transports et aux ouvriers . . . . . . . , + 112.500 »
Total . .3.000.000 p.

BILAN DE L'ENTREPRISE

Pour faire le binan de l’entreprise, je supposerai que la spéculation en
dehors des salines ne produira que le remboursement des frais spéciaux à chaque
vente.

En d'autres termes, que le prix de vente sur chaque point se composera:

Du prix de 20 piastres á la mine,

Du prix de transport,

Et des frais, courtage, magasinage etc.

Ma supposition est la pire des conditions dans laquelle puisse se trouver
l’entreprise.

En effet:

La consommation intérieure de la principauté ne peut s’alimenter que
par le sel d'Okna. En admettant que les prix de vente fixés ne couvrent pas
le prix de 20 piastres à la mine, ajouté au transport et aux frais, le fermier ne
fera aucun transport et la population da la Principauté sera obligée de s'ap-
provisionner à la mine.

La vente pour l'exportation est sans fixation de prix. Les transports par
eau donneront des bénéfices considérables pour l’exportation par Galatz.

Relativement aux quantités à écouler on est de beaucoup au dessous du
vrai eu égard aux transport par eau; en supposant:

www.dacoromanica.ro

VICTOR PLACE ŞI ORGANIZAREA ECONOMICĂ A PRINCIPATELOR 677

Pour la l-ère année . . .20.000.000 okas Pour ces deux années, j'ai sup-

Pour la 2-ème année . .20.000.000 » posé que l'approvisionnement de

Pour la 8-ème et suivantes 30.000.000 » l’ancien fermier et les pertes de
temps de mise en train réduiraient
l'écoulement à ce chiffre.

Soit en comptant sur cinq années une moyenne de 26.000.000 okas.

Il est à supposer que l’entreprise des salines étant dégagée de raisons qui
limitaient sa concurrence par rapport aux salines Valaques, elle verra ses ex-
portations par Galatz prendre de très-grandes proportions, que le sel raffiné
en tonneaux et d'un transport facile viendra encore accroître,

Ces prévisions ne sont Cependant que des espèrances et je les laisse au
chapitre des éventualités.

Le résultat du fermage serait le suivant:

Produit brut 26.000.000 okas à 20 piastres % 5.200.000 p.

Dépenses:
Intérêt du fonds de roulement de 8.000.000 p. à
TAR... + + + + + + + + 225.000 p.

Amortissement ou dépréciation des depenses pour

hangar, bassins, matériel, outillage etc. . . .100.000 »
Frais d'administration . . . e s e + + + + + +250.000 »
Subvention à l’hôpital d’ Okna, 24.000 p. de lẹ V-rie 26.400 »
prime pour les blocs aux ouvriers à 20 paras les %

okas pour 26.000.000 okas . . . . + +. . + .130.000 »
Entretient de l'outillage et matériel . . . . . . . 85.000»
Entretient des bâtiment et bureaux . . . . . . . 61.600 »
Frais de bureaux +. +. . . . . . . . . . . . . . 18,000 »
Frais de voyages +. . . . . . . . . . . o o . . 24,000 » 900.000 p.
4.300.000 »
Prix de fermage suivant mes prévisions . . . . . 2.475.000 »
Bénéfice net. . . . He es eo) 1.825.000 »

Soit en chiffre rond: 600. 000 francs.

Je fais remarquer que je n’ai porté aucune dépense pour la nourriture et
l’entretient des chevaux et du personnel des écuries parce que le domaine
d'Okna étant donné en jouissance au fermier, ses produits ou son revenu en
admettant qu'il soit loué, sont plus que suffisants pour couvrir ces dépenses.

(Il est certain que la fin de cette étude manque).

www.dacoromanica.ro

X
ACTUL DE CONCESIUNE PROVIZORIE

PENTRU INFIINTAREA UNEI BĂNCI NATIONALE ROMÂNE
PROPUS DE IOAN POLICHRONIADI & Comp.

www.dacoromanica.ro

Aneza Nr. 53
Monitorul Oficial, 17 Aprilie 1862.

ACT DE CONCESIUNE PROVIZORIE PENTRU INFIINTAREA UNEI
BĂNCI NATIONALE ROMÂNE

Art, 1. Guvernul acordă D-lui Joan Polichroniadi si Comp. privilegiul de a
creă o Bancă Naţională si de a formă spre acest sfârșit, prin subscriptiune, o
societate de acţionari.

Art, 2, Această bancă va purtă numele de Banca Naţională Română,

Ea va fi pusă sub înalta priveghere a Guvernului.

Art, 3. Durata acestui privilegiu va fi de 30 ani.

Un an înaintea expirării acestui termen, Banca va putea cere dela Guvern
reînoirea concesiunii sale, sau va trebui să declare că va procedă la definitivata
sa lichidare,

La cazul dintâiu, statutele Băncii se vor supune la aprobarea Guvernului,

La cazul de al doilea, adică la caz de dizolvare, un comitet de persoane nu-
mite de Guvern, se va alătură pe lângă Direcţiunea Băncii, spre a privegheá mai
de aproape lichidarea gi a îngriji ca toate datoriile, biletele de bancă si în genere
toate efectele în hârtie ale Băncii, să se plătească în aur sau în argint,

Asemenea şi Guvernul va plăti Băncii în întregimea lor toate sumele ce-i va
fi datorând, atât în capital cât şi în dobânzi.

Art. 4. Scaunul Directiunii va fi în Bucureşti.

Sucursale şi agenţii se vor stabilì în Iaşi, la Galaţi şi în alte oraşe ale Prin-
cipatelor-Unite, după trebuinţele Băncii gi ale comerţului,

Un reglement special pentru circulatiunea biletelor de bancă, pentru scontul
efectelor creditului funciar, al polifelor şi altele, se va supune la cercetarea și
aprobarea Guvernului.

Art, 5, Acest stabiliment va aveá dreptul de a face operaţiuni de bancă și
mai cu seamă de a scontă efecte, de a face avansuri pe tot felul de valori şi de
garanţii, de a cumpără gi de a vinde polite, de a primi depozite si de a emite
bilete la fnfätisätor (au porteur) şi a vistă (Banka Poste-Bilte),

Art. 6. Directiunea Băncii se va incredintá unui consiliu compus de un Gu-
vernator, de doi censori şi de 12 directori.

Afară de aceasta, se va rándui pe lângă fiecare sucursală sau agenţie un
censor numit de Guvern,

Directorii se vor numi de concesionaru, pentru cei dintâi 3 ani, iar mai pe
urmă, de Adunarea generală a acţionarilor,

www.dacoromanica.ro

682 C. I. BĂICOIANU

Două treimi, cel putin, din numărul directorilor vor fi domiciliati în Bucu-
resti, iar ceilalți la Londra si Paris.

Directorii absenți vor aveà dreptul de a îi reprezentați în Consiliul de admi-
nistratie prin alți membri ai acelui Consiliu.

Art. 7. Directiunea Băncii va fi datoare a prezentă pe toată săptămâna
Ministerului Finanţelor, un borderou al situtiunii sale şi a publică în toate lunile
în Monitorul Oficial starea activului şi a pasivului său.

Art. 8. Conturile Băncii se vor examiná gi fixă la fiecare şase luni, în mod
de a puteă stabili dividendul, iar pe fiecare an acele conturi se vor supune la
controlul Curţii de Conturi şi se vor publică în Monitorul Oficial.

Art. 9. Reglementele de administraţie interioară a Băncii, se vor supune la
aprecierea Guvernului cu o lună înaintea deschiderii acestui stabiliment.

Guvernul atunci în înţelegere cu Banca va aveà dreptul de a modifică acele
reglemente, pentru tot ce priveşte siguranţa şi regularitatea serviciului.

Art. 10. Capitalul metalic va fi: pentru anul întâiu, de 500.000 livre sterlinge ;
pentru anul de al doilea de 750.000 livre sterlinge şi pentru al treilea an de un
milion de livre sterlinge.

Banca va aveà facultatea de a mări în urmă capitalul său metalic, până la
suma de trei milioane de livre sterlinge.

Banca se îndatorează a începe operaţiile sale opt luni după semnătura con-
cesiunii definitive şi se obligă a aveà în casele sale un capital de 250.000 livre
sterlinge, care până la finitul anului trebuie să se urce la suma de 500.000 livre.

Art. 11. Banca va aveă privilegiul exclusiv de a emite bilete la infátigátor
si a vista fără dobândă și se vor numi bilete de Bancă Naţională Română.

Aceste bilete vor aveă curs legal fără a fi obligatorii pentru nimeni, se vor
plăti în toate casele publice gi agenţii ale Băncii, a vista si la fnfätisätor, în mo-
netă de aur sau de argint şi valoarea lor nominală nu va puteă fi mai mică
decât echivalentul de 50 franci.

Art. 12. Valoarea nominală a biletelor ce Banca va aveá în circulaţie, va fi
asigurată sau prin metaluri de preţ, sau prin zăloage (amanete) de o valoare
reală constatată, sau prin efecte de comerţ şi alte valori ce se vor ailă în porto-
foliul său.

Art. 13. Până când se va adoptă un nou etalon monetar care să permită a
determină legalmente într'un mod mai precis valoarea diferitelor monete care
au Curs în Principatele-Unite, o mercurialá redigiatá prin îngrijirea Directiunii
Băncii, în înţelegere cu delegaţii comerţului oraşelor București, Iaşi, Galaţi şi
altele şi care se va aprobă şi sanctionà de Consiliul Miniştrilor, se va publică şi
se va da în cunoştinţa publicului, spre a evită orice contestatiune între înfăţi-
gátorii biletelor de bancă şi casele acestui stabiliment.

Art. 14. Biletele de bancă date în circulaţie nu pot fi emise decât de Direc-
tiunea din Bucureşti şi trebuie să aibă semnătura Guvernatorului şi a cen-
sorilor.

Tipărirea, emisiunea, retragerea şi controlul biletelor de bancă, se vor defini
cu amănuntul în statutele Băncii, în chip de a prezentă toată asiguritatea datorită
atât pentru Guvern, cât şi pentru public şi pentru Bancă.

Art. 15. Banca va aveá dreptul de a emite bilete la fnfätisätor gi a vista,
până la o sumă întreită a capitalului său metalic.

www.dacoromanica.ro

CONGEŞIUNEA IQAN PQLICHRONIADI 683

Banca nu va puteá trece peste aceastá proportiune la nici un caz, fárá o
autorizatiune expresá a Camerei.

Art. 16. Banca sub garantia Guvernului şi prin mijlocirea lui, va deschide
creditului funciar ce se va înfiinţă în Principate, un conto curent, care nu va
trece peste o a treia parte a capitalului său metalic, sau biletelor puse în circulaţie.

Art. 17. Guvernul se îndatorează a nu emite şi a nu autoriză niciodată circu-
larea de monetä de hârtie.

El nu va puteà acordă la nici o societate dreptul sau privilegiul de a emite
bilete de Bancă de Scont.

Art. 18. La orice neînțelegere între Guvern gi Bancă, provenită din interpre-
tatiune greşită a Statutelor, aceă neînțelegere se va deslegá prin calea arbitrajului.

Fiecare din ambele părţi va alege un arbitru. La caz de divergență de opi-
niune între arbitri, Guvernul în unire cu Banca, va numi un supra arbitru.

Art. 19. Banca nu va plăti nici o taxă, nici o impoziţiune Guvernului. |

Biletele de bancă vor fi scutite de drept, precum si chitantele, afigurile și
toate hârtiile care privesc administrafiunea interioară a Băncii, asemenea vor
fi scutite gi comunicațiile ce se va adresă Guvernului.

Banca din parte-i se obligă a nu primi în scont nici un efect public, nici
o poliţă, contract sau altele, fără a avea timbrul Guvernului.

Art. 20. Imitatiunea şi contrafacerea biletelor de bancă vor fi supuse pe-
depsei prevăzută la art. 110 al codicei penale, precum şi toţi acei care în ştiinţă
vor pune în circulaţie bilete de bancă false.

Afară de aceasta, Guvernul va promulgă o lege penală pentru a regulă
delictele de contrafacere a scrisurilor gi sigiliului Băncii, precum gi delictele de
fraudă şi de substractiune a vreunei părţi din fondurile sale.

Art. 21. Guvernul asigurează o protectiune militară, atât stabilimentului
principal al Băncii cât şi sucursalelor sale,

Art. 22. Dacă Guvernul va cere, Banca se obligă a luă asupră-i strângerea
banilor Statului, precum aceasta se urmează în celelalte ţări ale Europei şi a
deschide Guvernului un cont curent pentru avansurile şi aconturile făcute
tezaurului, precum și pentru toate tranzactiunile de această natură. -

Pentru toate avansurile ce Banca va face tezaurului, ea va prim! dela acesta
sau rândueli, sau bonuri pe termen de 30 până la 90 zile.

Bonurile vor da o dobândă de 5% pe an.

Orice tranzactiune între Guvern şi Bancă, afară de scontul bonurilor tezau-
rului, se va desbate liber de ambele părți. E

Art. 23. Indatá cu darea concesiunii definitive, concesionarul se obligä a
vársá în casa tezaurului o sumă de 5000 livre sterlinge, care va servi de garanţie.

Aceastá cautiune se va opri de Guvern, ín profitul sáu, la caz cánd concesio-
narul nu va îndeplini toate condiţiile stipulate în actul de concesiune.

Art. 24. Banca se obligă a începe de a funcţionă la București, cel mai târziu
în opt luni după ratificarea concesiunii definitive.

Art. 25. Acele opt luni, termenul obligator pentru deschiderea Băncii, se va
socoti dela ziua dărei concesiunii definitive.

Art. 26. Preţul scontului se va fixă printr'o înţelegere între Bancă şi Con-
siliul Miniștrilor.

„Ari. 27. Biurouri de subscriptiune se vor deschide deodată în Principate
şi în străinătate.

www.dacoromanica.ro

684 C. I. BAICOIANU

Articole aditionale

1. După un exercițiu de 3 ani, Banca se însărcinează a primi în depozit
toate sumele de rezervă adunate în casele comunale.

2. La aceste sume Banca va plăti comunelor o dobândă anuală de 5% şi le
va deschide un cont curent.

3. Dacă sumele avansate de Bancă în cont curent comunelor, vor trece
peste cifra depozitelor, Banca va luă pentru acest prisos o dobândă de 6%.

4. Nici o sumă nu va puteà avansă comunelor fără autorizatiunea gi ga-
ranfia Guvernului.

5. Un reglement special pentru această materie se va redigiă de către
Bancă şi Guvernu, după o împreună înţelegere.

6. Această conventiune provizoriu făcută în două exemplare, se va sub-
semnă de părţile contractante şi după ce se va supune deliberaţiunilor Adunării
Elective şi se va incuviinfá, va aveá putere de lege.

www.dacoromanica.ro

ACTE ȘI DOCUMENTE PRIVITOARE LA CONCESIUNEA
BĂNCII ROMÂNIEI

www.dacoromanica.ro

Anexa Nr. 54
Monitorul Oficial No. 230 din 19/31 Octombrie 1865.

BANCA ROMÂNIEI
Referatul Domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentui Finanţelor

Domnilor Miniştri,

Cea dintâiu datorie a oricărui Stat, care tinteste a progresă prin desvol-
tarea comerţului, industriei şi a face să înflorească bogăţia naţională, este a
căută să întrunească mijloacele de transport şi să creeze institute de credit.

Guvernul, pentru înlesnirea comunicaţiilor, pe cât i-au permis până acum
împrejurările, a înființat gi a luat dispozitiuni a înflinţă pe arterele princi-
pale ale ţării, şosele şi poduri şi concesiunea dată mai dăunăzi pentru construirea
căii ferate dela Giurgiu la Bucureşti, este cel mai fericit început al construcţiei
resoului întreg în ţară, a cărui lipsă este atât de mult simțită la noi.

Institutele însă de credit ne lipsesc încă cu desăvârșire. Astăzi transac-
tiunile noastre comerciale se efectuează într'un cerc foarte mărginit şi neîn-
semnatele capitaluri ale unor particulari, nu sunt în stare a răspunde la ce-
rerile şi exigenţele timpului; de aci ridicarea procentelor numeralului care
ajunge până la usură şi în urmă suirea preţului producţiei agricole, care nu
mai poate concură pe pieţele străine cu productele vecinilor.

Spre a pune capăt unei asemenea stări de lucruri.care ţine ţara în loc,
nu avem decât a imită exemplul altor naţiuni.

Băncile sunt institutele care, prin stabilirea creditului și reducerea pro-
centului banilor, au făcut cele mai mari servicii, staturilor care astăzi se bucură
de marile avantaje ale civilizaţiei, ţările chiar cele mai sărace, cele mai puţin
favorizate de natură, astăzi înfloresc, mulţumită băncilor.

Eu n'am nevoie a intră în amănuntele acestor institute, spre a demonstrà
utilitatea lor; este destul a aminti aci că în Anglia, în Franţa, în Olandă, în
Austria şi în Statele-Unite ale Americii, creditul nu s'a stabilit şi procentul
numerarului n'a scăzut, decât dela înfiinţarea băncilor.

Nişte asemenea puternice considerafiuni având în vedere eu, încă din
anul 1863, când aveam onoare iaräs de a fi la minister, m'am pus în relatiune
cu cei mai temeinici capitalişti din Franţa şi Anglia, principalii fondatori ai
creditului mobiliar din Paris, precum gi cei mai dintâiu financiari din Londra,
pentru a întocmi în Bucureşti o Bancă de Scont şi de Circulatiune, în condi-
tiunile elaborate de Consiliul de Stat chiar în anul curent.

www.dacoromanica.ro

688 Ç. I, BĂIGOIANY
e y a a |

Prin marile reforme introduse în ţară, ne-am pus în armonie cu cele mai
civilizate State, admițând în legile noastre bazele progresului; puteá-vom
oare în privinţa institutelor de credit să rămânem înapoi? A mai amână în-
fiinţarea unor asemenea institute la noi, este a lăsă câmpul liber usurei, este
a rămâneă în pozitiunea cea mai desavantajoasá, în fața concurenţilor străini,
în privinţa producţiei noastre agricole şi industriale.

Q Bancă de Scont și Circulaţie ne poate singură scoate din astă grea po-
zijiune; în adevăr, în ce consistă o asemenea Bancă, întocmită din concentrarea
capitalelor, numerar depus de fondatori şi de acţionari garantând plata bile-
telor emise de dânsa, servá totdeodatá a inlesni operaţiile agriculturii, industriei
gi comerţului în genere. Q asemenea Bancă odată înfiinţată, va fi piatra fun-
damentală a creerei unor institute de asemenea natură, nu mai puţin impor-
tante, precum O Bancă fonciará agricolă, etc.

Actul de concesiune studiat de Consiliul de Stat gi pe care-l pui astăzi
în deliberarea Qnorabilului Consiliu, este cerut, precum am zis mai sus, de o
societate de capitaligti, din cei mai puternici din Londra gi Paris. Această aso-
ciatie depune deocamdată un capital în numerar de 10 milioane franci şi prin
privelegiu ce i se acordă, are dreptul a emite bilete la infátigátor,

Aceste bilete sunt garantate nu numai în efectele de portofoliu, dar chiar
și în numerar depus la companie.

Astfel, biletele emise de Bancă pe asemenea garantie, reprezintă cea mai
sigură solvabilitate, de vreme ce ele nu pot covârși niciodată valoarea de por-
totoliu ; scopul emiterii acestor bilete stă în a înlesni mai mult circulaţia ţării
și prin urmare a face să scadă procentul numerarului. Cum vedem, o Bancă
de Scont şi Circulaţie este obiectul cel mai important al economiei unui Stat
și din acest punct de vedere, ţara nu va întârziă de a apreciă efectele ei bine-
făcătoare, nu va trece mult timp şi agricultura, industria si comerţul nostru
întreg vor constata înlesnirile ce vor găsi în operaţiile ei.

Acesta fiind modul garanţiei biletelor la infátigátor, ce Banca va aveă
dreptul a emite, după privilegiul ce i se acordă, este de trebuintä a se explică
și principiul acestui privilegiu, căci într'o ţară unde mecanismul unor ase-
menea institute este încă necunoscut, el poate fi interpretat întrun mod
desavantajos.

Intr'adevăr, privilegiul s'ar puteá consideră astfel, când printr'însul s'ar
creă un interes particular în defavoarea interesului general.

Când însă acest privilegiu are de scop a înlesni tranzacţiile, a reduce scontul,
a sdrobi usura şi a face ca orice locuitor solvabil să găsească un mijloc înles-
nitor pentru tranzacţiile sale, atunci acest privilegiu este conform principiilor pe
care se conduc societăţile cele mai civilizate. Privilegiul devine folositor când
toţi sunt chemaţi a participă la avantajele ce produce.

Dificultăţile financiare, ce se intámpin de câţiva ani, nu sunt decât re-
zultatul scumpetei numerarului; suntem în ajunul emiterii obligatiunilor de
despăgubire ce legea rurală acordă proprietarilor şi în situația financiară a
ţării, negreșit că şi aceste obligaţii vor servi a alimentà usura, dacă nu ne vom
sili să punem cât mai curând capăt acestei stări de lucruri.

Banca înființându-se, aceste obligaţiuni se vor puteá introduce gi fi ne-
gociate printr'însa la bursele din Paris şi Londra cu prețul cel mai avantajos
detentorilor lor,

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BANCII ROMÂNIEI 689

E timpul a înlătură cât mai în grabă usura, äst flagel care pune piedică
oricărei tranzacţii în societate şi compromite averea particularilor.

Numai prin înfiinţarea acestui institut de credit vom ajunge a înlesni
situaţia noastră financiará; iată pentru ce cer urgenţă în privinţa creerei Băncii.

Tara, sunt sigur că în curând va preţul avantajele ce va dobândi în în-
fiinfarea Creditului Román şi va ţine seama Guvernul, că s'a grăbit cu o oră
mai înainte a scăpă agricultura şi comerţul întreg din mâinele usurei.

Pentru aceste motive cer Onorabilului Consiliu a fi autorizat sá supui la
întărirea Măriei Sale Domnului, concesia acestei Bănci, potrivit art. 3 din
Statutul dela 3/14 Iulie 1864,

Ministrul Finanţelor, N. Creţulescu

No. 43377 Oct. 6/18.
Anexa Nr. 55

CONSILIUL MINISTRILOR

Inalta rezoluţie:
«Se aprobá »
Jurnal

Sub Presedintia Măriei Sale Domnitorului

In şedinţa de astăzi, Miercuri 6 Oct. 1865, a Consiliului Miniștrilor, luán-
du-se în bágare de seamă referatul d-lui Ministrul al Finanţelor No. 43377
însoțit de proiectul de concesiune asupra propunerii Domnilor Adolphe de
Hertz gi Jaque Lôbel, plenipotenfii fondatorilor din Paris şi Londra, de a fn-
tocmi în București, o Bancă de Scont şi Circulaţie, în condiţiunile elaborate
de Consiliul de Stat, chiar în anul curent.

Având în vedere avantajele întinse ce curg din creiarea acestei instituţii,
pentru ţara întreagă;

Considerând că Banca de Scont și Circulaţie odată înfiinţată, va trage
după sine creiarea mai multor institute de asemenea natură, numai puţin im-
portante, precum o Bancă Fonciară, o Bancă Agricolă etc. cărora cea dintâiu
este baza fondamentală;

Având în vedere că dificultăţile financiare ce se întâmpină de câtiva ani,
nu sunt decât rezultatul scumpetei numerarului;

Având în vedere că suntem în ajunul emiterii obligaţiilor de despăgubire,
ce legea rurală acordă proprietarilor şi că în situaţia financiará a ţării, negregit
că şi aceste obligaţii vor servi a alimentá usura, dacă Guvernul nu se va sill
să puie capăt cât mai curând acestei stări de lucruri;

Considerând că prin înfiinţarea Băncii, aceste obligaţiuni se vor puteá
introduce şi fi negociate printr'însa la bursele din Paris gi Londra, cu prețul
cel mai avantajos detentorilor lor;

Considerând că este timpul a înlătură cât mai în grabă usura, ást flagel
care pune piedică oricărei tranzacţii în societate şi compromite averea parti-
cularilor;

Considerând cá numai prin înfiinţarea acestui institut de credit, vom
ajunge a înlesni situaţia noastră financiară;

Pe temeiul art. 3 din Statutule dela 2/14 Iulie 1864;

www.dacoromanica.ro

690 C, I. BĂICOIANU

Hotărăşte:

Actul de concesiune înfăţişat de d-l Ministru al Finanţelor, pentru întoc-
mirea unei Băncii de Scont gi Circulaţie de către Domnii Adolf de Hertz gi
Jaque Lóbel plenipotenţii fondatorilor din Paris şi Londra, este aprobat gi
d-nul Ministru al Finanţelor este autorizat a supune la întărirea Măriei Sale
Domnitorului, concesiunea acestei Bânci.

N. Creţulescu, Florescu, Manu, D. Cariagdi
No. 1. Anexa Nr. 56

ALEXANDRU IOAN I

Cu mila lui Dumnezeu gi Vointa Naţională, Domn Principatelor-Unite Române
La toţi de faţă şi viitori sănătate

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul
Finanţelor, Preşedintele Consiliului Miniştrilor, dela 10 Oct. sub No. 43165;

Având în vedere Jurnalul Consiliul Nostru de Miniştri, dela 6/18, relativ
la concesiunea Bâncii de Scont şi Cirulatie;

Auzind şi avizul Consiliului de Stat;

In virtutea art. 3 din Statutul dela 2/14 Iulie 1864;

Am confirmat si confirmăm, promulgat şi promulgám actul de concesiune
al Băncii de Scont si de Circulaţie, a cărui cuprindere urmează:

Intre d-l N. Creţulescu, Ministru de Finanţe şi Preşedinte al Consiliului de
Miniștri, lucrând în numele guvernului Inältimii Sale Alexandru Ioan I, Domnul
Principatelor Unite-Române, de o parte;

Si d-nii: Guillaum Richard Dracke, Jaque Alexander, Pascoé du Pré Grenfel,
Lord Heobart, Lachlan Makintosch Rate, Baron Herman Stern din Londra,
Vincent Buffarini din Paris, Frederich Grieniuger, Charles Mallet, {sac Pereire,
Casimir Salvador, Henri Hotruguer din Paris, de altä parte.

Acești reprezentanţi prin d-l Adolphe de Hertz, domiciliat la Viena, (Au-
stria) acum la București şi d-l Jaque Lôbel, bancher locuind la Bucureşti, în
temeiul împuternicirilor ce au depus la Ministerul Finanţelor și care au fost
înregistrate în bună formă de către d-l William Vebb. Venn, notar public la
Londra în 16 Februarie 1865 gi maestrul Emile Fould și colegul său la Paris
în 34 Martie 1865, s'a făcut următoarea învoire:

Art. 1. Se instituie o Bancă de Scont și Circulaţie sub numire de « Banca
României ».

Art. 2. Dreptul exclusiv de a creă zisa Bancă este acordat persoanelor sus
numite.

Art. 3. Scaunul Băncii va fi la București, ea va aşeză cu autorizaţia Gu-
vernului atâtea sucursale şi agenţii câte va socoti de cuviinţă.

Art. 4. Banca va începe să funcţioneze la București şi Galaţi peste patru
luni, la Iaşi, Craiova şi Brăila peste un an, şi la Giurgiu cel mult peste doi ani,
dela promulgarea decretului de rectificare a acestei concesiuni.

Art. 5. Capitalul Băncii cât pentru acum, va fi de un milion şase sute mii
livre sterlinge (1.600.000) sau 40 milioane de franci (40.000.000), reprezentaţi prin

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 691

80.000 acţiuni de livre 20 (franci 500) din care livre 5 (franci 125) sau livre
400.000 (franci 10 milioane) se vor plăti la intrarea în funcţiune a Băncii.

Actiile liberate de câte livre 5 (fr. 125) vor fi la purtător.

Capitalul se va puteă adăugi până la 8 milioane, două sute mii livre sterlinge
(3.200.000) sau optzeci de milioane franci (80.000.000), prin creaţia gi emiterea
de acţiuni noui, după voinţa şi la dispoziţia fondatorilor.

Orice creaţie sau emitere de acţiuni peste această din urmă cifră nu se va
puteă face decât cu primirea Adunării generale a acţionarilor și va trebui să
fie supusă la sancţiunea Guvernului Principatelor-Unite.

Subscriptia pentru câtimea actiilor destinată publicului va fi deschisă de-
odată și cu aceleaşi condițiuni la Londra sau la Paris si la Bucureşti.

Art. 6. Banca va fi considerată ca constituită și ca gi cum ar îi început ope-
ratiunile sale, îndată ce comisarii Guvernului vor fi verificat gi constatat existenţa
în casele Băncii a capitalului de 400.000 livre sterlinge, sau zece milioane de franci
(10.000.000), înfățișând întâia vărsare prevăzută la art. 5.

Art. 7. Durata acestei concesiuni este de 80 ani, cu începere dela expirarea
termenului de 4 luni, prevăzut la art. 4 pentru intrarea în lucrare a zisei Bănci
la București.

Acest termen se va puteă lungi dacă compania va adresă Guvernului o
cerere într'aceasta cu cinci ani înaintea expirării acestei concesiuni, adică la finele
celui de al 25-lea an.

Totus concesiunea se va consideră ca terminată la finele celui de al 30-lea
an, dacă Guvernul nu va fi aderat la cererea unei prelungiri oarecare.

La expirarea concesiei, Guvernul va [i dator să plătească pe deplin toate
sumele ce va puteà fi dator către Bancă, atât capitalul cât şi dobânda si Banca
din parte-i va trebui să lichideze datoriile sale şi să-şi retragă biletele din cir-
culatie prin a lor plată în bani.

Art. 8. Banca va fi administrată la Bucureşti de către o comisiune compusă
din doui sau trei membri şi de un Consiliu de administraţie compus din trei
membri.

Şi una şi alta va îi numită de către un Comitet ales de către iondatorii din
Paris și Londra. Comitetul va aveă deplină putere, potrivit Statutelor, de a
cármul, a controlă si a priveghiă operaţiunile Băncii.

După expirarea celor dintâi cinci ani, Adunarea generală a acţionarilor,
după prealabilă înţelegere cu Guvernul, va aveă dreptul a modifică gi a preínol
administraţia potrivit statutelor.

Art. 9. Guvernul va exersă controlul său asupra Băncii prin mijlocul unei
comisiuni numită de dânsul şi compusă de un comisar principal şi de alţi doi
comisari,

Această comisiune va fi retribuită cu 36.000 franci pe an, ce Banca va da
Guvernului pe trimestru şi cu anticipație.

Comisarul principal singur va reprezentă Guvernul în faţa Băncii.

Veto comisarul principal în orice materie nu se va puteà interpune decât
cu autorizaţia Ministerului de Finanţe.

Nici comisarul principal, nici ceilalţi doi comisari nu vor puteă niciodată
să se amestece în administraţia Băncii; ei însă vor priveghià cu toată luarea
aminte emiterea şi retragerea biletelor de bancă, cum şi buna credinţă a acestei
concesiuni şi a statutelor care vor cârmui Banca.

www.dacoromanica.ro

692 C. I. BAICOIANU

Art. 10. Banca va trebui să creeze un fond de rezervă destinat:

A) A acoperi predările asupra capitalului vărsat;

B) A asigură acţionarilor în toţi anii un dividend echivalent cu 5% din
capitalul vărsat.

Spre a formă această rezervă, se va luă zece la sută pe an din beneficiile
curate.

Această luare de zece la sută va urmă până ce fondul de rezervă va fi ajuns
la a patra parte a capitalului vărsat, sau la complinirea unui maximum de
240.000 livre sterlinge, sau şase milioane franci (6.000.000).

Art. 11. Operațiunile Băncii vor consistă:

a) A scontă sau a cumpără polite şi alte efecte de comerţ gi bonuri ale
tezaurului;

b) A face avansuri pe titluri, valori, varante (declaraţii de vamă), hârtii
de încărcare şi asupra mărfurilor în depozit;

c) A se însărcină cu împlinirea valorii efectelor ce i se vor incredintá de
către particulari sau de așezăminte;

d) A primi depozite şi a se însărcină cu cumpărătoarea şi vinderea de măr-
furi pe socoteala unui al treilea;

e) A cumpără şi a vinde efecte pentru străinătate;

f) A negocia şi a face avansuri în cont curent gi pe efecte publice, precum:
obligaţii morale, hârtii emanetare (lettres de gages) ale viitoarei Bănci Funciare,
valori şi titluri garantate de Stat;

9) A face, fără a imobiliză capitalul, operaţii de felul oricărui alt ageză-
mânt comercial de bancă.

Banca nu este însă autorizată a face pe socoteala sa nici o operaţie cu cereale
şi alte mărfuri.

Ea nu poate dobândi alte proprietăţi nemișcătoare decât cele trebuincioase
pentru serviciul așezământului.

Art. 12. Banca va aveă privilegiu exclusiv de a emite bilete de bancă (bank-
notes) la purtător, plătitoare la înfăţişare. Plata lor nu va puteă fi cerută decât
la locul emiterii lor.

Cu toate acestea, sucursalele vor puteà îi autorizate de Directiune a le
plăti pe socoteala biuroului central.

Biletele de bancă vor aveă curs liber în Principatele-Unite Române; ele
vor li însă primite în plăţi de către toate casele publice din Capitală şi din re-
şedinţele judeţelor unde vor fi sucursale.

Art. 13. Biletele Băncii vor fi în limba română cu traductiunea franceză
în faţă.

Nu se vor puteà emite bilete (coupures) mai jos de 50 franci fără autorizaţia
Guvernului.

Ele vor purtă semnăturile comisarului principal al Guvernului, a unui
membru al Comitetului, anume și într'adins însărcinat şi casierului principal
sau a controlului Băncii.

Art. 14, Banca va păstră în casa sa, pentru un termen de doi ani dela in-
trarea ei în lucrare, în bani sunători sau în drugi de aur şi argint, o sumă cel
putin egală cu jumătate din biletele sale aflate în circulaţie şi cu a treia parte
cel putin, după împlinirea acestui period; cealaltă parte fie jumătate, fie cele
două treimi, va trebui să fie reprezentată prin valori în portofoliu, care nu vor

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BANÇII ROMÂNIEI 693

puteà îi altele decât efecte plătitoare la Bucureşti, sau pe alte pieţe dinăuntru,
netrecând niciodată peste scadenta de 90 zile; sau polite pentru străinătate,
cumpărate pe pieţele ţării dela persoane cunoscute şi solvabile, sau valori pă-
mântene lesne de împlinit.

Cu toate acestea, politele pentru străinătate, nu vor puteă niciodată să
covárgeascá a patra parte a valorii tuturor efectelor de portofoliu. Aceste valori
vor fi sub controlul comisiei guvernului; ele nu vor puteà fi întrebuințate, afară
numai prin punerea în locul lor a unor valori de acelaș preţ, decât la retragerea
biletelor de bancă aflate în circulaţie.

Biletele de bancă precum şi aurul şi argintul în nact, corespunzător cu
dânsele, vor fi deasemenea controlate de către comisia guvernului, oricând
se va socoti de trebuintá.

Acest fond special, atât în bani sunátori cât şi în valorile consemnate mai sus,
nu se va puteă amestecă niciodată cu celelalte capitaluri ale băncii şi nu va puteà
fi întrebuințat decât la asigurarea gi la serviciul mişcării biletelor de bancă.

Art. 15. Guvernul se îndatorează ẹ nu emite nici un fel de hârtie monetá în
tot cursul concesiei şi a nu autoriză înfiinţarea nici unei alte Bănci de Scont
şi Circulaţie, sau altui aşezământ care să aibă privilegiul de a emite bilete de
bancă (banknotes).

Art. 16. Banca va publică pe fiecare lună situaţia activului gi a pasivului
său, care va trebui să fie verificată şi contra-semnată de către comisia Guver-
nului.

Această publicare se va face prin organul Monitorul Oficial, gi acela al unuia
sau mai multor jurnale în limba română şi străină din Bucureşti, Iaşi şi Galaţi.

Socotelile băncii se vor încheiă şi examină la 31 Decembrie (st. nou) al
fiecărui an, spre a pune în stare pe Adunarea generală a acţionarilor să declare
dividendul si se vor publică asemenea prin ziare în chipul prescris mai sus.

Art. 17. Statutele societăţii, în asemănare cu actul concesiei, vor fi con-
firmate de Guvern în formă de reglement de administraţie publică de odată
cu această concesiune.

Art. 13. Guvernul va acordă fără plată în localurile băncii gi ale sucursalelor
sale, protecţia militară neapărată siguranţei lor.

Art. 19. Acţiile băncii, biletele sale, mandatele de viramente, bank-post-
bills 1) gi cheque 2) vor fi scutite de orice fel de impozite.

Banca însă, nu va puteá nici să cumpere nici să sconteze nici un efect de
comerţ sau poliţă cari nu ar îi investite cu timbrul Statului, în cazul când s'ar
înfiinţă acest impozit.

Cu toate acestea, banca nu va fi scutită de impozitul de patentă care nu
va puteà niciodată să treacă peste suma de două mii franci pe an.

Asemenea banca va trebui să plătească impozitul funciar pentru proprie-
tätile destinate aşezămintelor sale.

Art. 20. In schimbul acestei concesii, ajunsă definitivă prin promulgarea

1) Bank-post-bils. Bilete nominale de bancă care se pot tăia în două ju-
mátáti si se trimet prin poştă în două rânduri.

2 Chéque. Mandate particulare plătitoare la înfăţişare tăiate din condica
de etalon.

www.dacoromanica.ro

694 C, I, BAICQIANU

oficială, concesionarii se îndatorează a depune o cauțiune de un milion franci
(1,000,000), în bani sunători fără dobândă din partea Statului, pentru care va
primi o recipisă dela Ministerul Finanţelor, menţionând art, 6 şi 20 ale concesiei
de faţă,

Această cauţiune li se va întoarce îndată ce condiţiile art, 6 ale acestei con-
cesiuni vor îi îndeplinite, dar ea va rămâneă dimpotrivă pe seama Statului şi
această concesie privită ca nulă gi în neființă dacă, în patru luni dela data pro-
mulgării ei, constituirea Băncii nu va fi constatată prin registrele sale potrivit
art, 6,

Dacă această constatare nu s'ar face gi incredintá de către comisia guver-
nului în cele trei zile ce vor urmă după aceia în care se va fi făcut cererea, relativă
la aceasta, din partea concesionarilor, cautia va fi considerată ca liberă și va
trebui a se restitui îndată celor în drept, Guvernul însă, va aveà facultatea să
deă Băncii spre plata zisei sume (fr, 1,000,000), bonuri de tezaur, plătitoare la
termen de 6 luni și cu dobândă de 8%,

Art. 21, Guvernul se îndatorează ca în curs de şase luni dela promulgarea
decretului, care va acordă concesiunea definitivă, să facă a se revizui de către
o comisie prezidată de Ministrul Finanţelor în unire cu Banca, tarifa legală a
cursului monetelor.

Această tarifă va fi îndatoritoare pentru toată întinderea Principatelor-
Unite-Române,

Ari, 29, In caz de neunire asupra interpretării vreunei clauze din această
conceşiune între Guvern şi Bancă, această neînțelegere se va pune la arbitrii
numiţi în număr deopotrivă de către Guvern şi Bancă, în cazul când voturile vor
fi împărţite zişii arbitri vor numi un super-arbitru, spre a judecă în cea din urmă
instanţă,

Dacă arbitri nu s'ar uni în timp de o lună asupra alegerii unui super-arbitru,
acest din urmă va fi numit de către Camera de Comerţ din București cu majo-
ritatea voturilor, . ;

Orice proces între Bancă și a treia persoană, va fi judecat de către tribu-
nalele Principatelor-Románe-Unite,

Această convenţie hotáritá în Consiliul Miniştrilor sub Inalta Preşedinţie
a Măriei Sale Domnitorului la 6/8 Octomvrie 1865, s'a făcut în întreit exemplar,
subscriindu-se și sigilându-se de către ambele părţi contractante şi din care
un exemplar s'a depus la, Ministerul Finanţelor, în schimbul celorlalte două, date
în mâinile reprezentanţilor susnumiti concesionari,

Facem cunoscut și ordonăm ca cele de faţă investite cu sigiliul Statului,
să fie publicate şi trecute în buletinul legilor, spre a fi îndeobşte cunoscute,

Ministrul nostru Secretar de Stat la Departamentul Finanţelor, Pre-
sedintele Consiliului Miniştrilor şi Ministrul nostru Secretar de Stat la Depar-
tamentul Justiţiei, sunt însărcinaţi, fiecare întru ceeace-l priveşte a priveghiă
publicarea acestei ordonanţe,

Dat în Bucureşti la 17 Octomvrie 1865,

ALEXANDRU IOAN I

Ministru Finanţelor, Preşedintele Consiliului de Miniştri, N. Creţulescu
Ministru Justiţiei, Cultelor şi Instrucțiunii Publice, D. Carlagdi
Nr, 1379,

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 695

Anexa Nr. 57

DESBATERILE CAMEREI RELATIVE LA ANULAREA CONCESIUNEI
BĂNCII ROMÂNIEI

Şedinţa din 2 Iunie 1869

D-l G. D. Nedelcovici, raportorul comisinnii financiare, dă citire urmáto-
rului raport:

Domnilor Deputaţi,

Comisiunea financiară întrunindu-se în majoritate de şase membri, a luat
în cercetare proectul de lege relativ la anularea concesiunii de bancă privile-
giată, prin despăgubirea comisionarilor cu suma de 600.000 franci.

Comisiunea, D-voastră observând din dosar şi expunerea de motive, a con-
statat cele următoare:

La 10 (22) Octombrie 1865, fostul ministru de finanţe, cu avizul consiliului
de Stat şi cu autorizaţia consiliului de miniştri, a intrat cu D-1 A, de Herf si
I. Lóbel reprezentanţi ai mai multor capitalişti din Londra şi Paris, o conven-
tiune relativă la instituirea în Principate a unei bănci de scont şi circulatiune
cu dreptul exclusiv de a emite bilete de bancă.

La 17 (29) aceeaş lună, această conventiune a fost confirmată şi promul-
gată de fostul Domnitor prin decretul său No. 1379, fără concursul puterilor
legiuitoare, gi numai în virtutea art. 3 din Statut.

Conform art. 4 din actul de concesiune, banca urmă a începe să functio-
neze în București şi Galaţi, patru luni după confirmarea concesiunii, adică
la 1 Martie 1866 s. n., gi după art.6 banca urmă a se consideră ca constituită,
când comisarii guvernului vor fi verificat şi constatat existenţa în cassele băncii
a unui capital de zece milioane franci, reprezentând primul vărsământ din
capitalul nominal de 40 milioane franci, prevăzut de art. 5.

La preschimbarea acestei concesiuni, devenită definitivă prin promul-
garea oficială, conventiunea prin art. 20 îndatorează pe concesionari a depune
la tezaur drept cauţiune un milion franci în contra unei recipise a ministerului
finanţelor, care să stea la tezaur, fără dobândă, până la îndeplinirea stipula-
tiunilor art. 6 relativ la constituirea băncii.

Cauţiunea prevăzută de art. 20 s'a şi depus la tezaur de către concesio-
nari la 19 (31) Octombrie.

La 30 Ianuarie 1866, guvernul trecut, cu decretul No. 107, a şi numit co-
misarii prevăzuţi de art. 9 din actul de concesiune.

Aceşti comisari prin procesul-verbal din 14 și 16 Februarie 1866, au constatat
îndeplinireă de către concesionari, a stipulatiunilor art. 6 şi au declarat că
banca trebuie a fi considerată ca constituită.

La 1 Martie 8. n., epoca constituirii băncii, şi la care trebuia a se restitul
concesionarilor caufiunea de un milion franci, ministerul de finanţe, în lipsă
de mijloace pecuniare, s'a văzut nevoit a uză de facultatea ce-i dă aliniatul
din urmă la art. 20 din concesiune şi a eliberat băncii în contra cautiunii un
bon de tezaur, pe termen de 6 luni, purtând dobândă de 8 la sută.

www.dacoromanica.ro

696 Ç. I. BAIÇOIANU

In această stare aflându-se lucrul, Senatul, în urma unei petifiuni sub-
scrisă de mai mulţi comercianţi, a dat la 9 Martie 1866, un vot în privinţa aceasta
în cuprinderea următoare:

« Concesiunea băncii este dată în mod neconstituţional, și prin urmare
petitiunea să se recomande guvernului »,

Deodată cu comunicatiunea acestui vot al Senatului, s'a primit la ministerul
finanţelor din partea ministerului de externe, un protest ce D-l agent și consul
general al Franţei i-a adresat în numele guvernului său, protest motivat de
mai sus menfionatul vot al Senatului și prin care declară: «că la 25 Decembrie,
8. v, 1885 în răspunsul său la mesagiul de deschidere al Senatului şi al Adunării,
atât Senatul, cât gi Adunarea a mulţumit principelui Cuza pentru această
concesiune; că prin urmare Senatul s'a contrajudecat în şedinţa de la 9 Martie
gi că ’si face toate resursele de drept gi de justiţie relative la despăgubirile,
daune și interese la cari concesionarii băncii vor aveă drept»,

După cum vedeţi, Domnilor deputaţi, comisiunea D-voastră s'a găsit în
faţa unei chestiuni, care prin interpretările ce i s'a dat, a devenit foarte inte-
resantă, și a trebuit să se întrunească în mai multe rânduri ca să o studieze
și să poată a se pronunţă în cunoștință de cauză,

Astfel în ceeace priveşte concesiunea acestui privilegiu, comisiunea con-
siderând că faptul prin sine este ilegal, deoarece este făcut numai de puterea
executivă şi fără concursul puterii legiuitoare, după cum se prescrie prin art. 3
din Statut, lege atunci în vigoare, care prescrie, că «nici o lege nu poate fi
supusă sanctiunii Domnului înainte de a fi discutată gi votată de Adunarea
Electivă şi de Senat».

Considerând argumentele ce se aduc cu ocazia protestului D-lui agent
şi consul general al Franţei că «Senatul și Camera în răspunsul lor la mesa-
giul de deschidere a mulţumit principelui Cuza pentru darea acestei concesiuni »
sunt neîntemeiate, căci multumirile făcute de Corpurile Legiuitoare către Prin-
cipe, nu pot fi considerate decât ca o curtoazie, iar legile, conform stipulatiei
art. 8 din statut, trebuiesc discutate şi votate;

Considerând asemenea că aliniatul al 3rlea dela art. 3 din statut, care
s’ar puteă invocă, nu numai că nu este aplicabil la acest caz, dar însuși acest
aliniat prescrie că măsurile de urgenţă ce guvernul va fi nevoit a le luă în timpul
de vacanţă, să fie supuse spre aprobarea Corpurilor Legiuitoare, şi este incon-
testabil că asemenea concesiuni nu pot fi considerate între măsurile de urgenţă;

Comisiunea D-voastră pentru aceste motive, consideră concesiunea din
17 (29) Octombrie 1865, ca neconstitutionale și propune adoptarea art, 1 din
proectul de lege prezentat de Guvern, cu modificare însă ce se cuprinde în
contra-proiectul ce voiu aveă onoare a vă ceti.

In ceeace priveşte art, 2 din proectul de lege, comisiunea observând cu
multă atentiune toate actele prezentate, şi având în vedere că prin concesiunea
dată ilegală, concesionarii erau obligaţi a face și au făcut pregătiri de capitaluri;

Având asemenea în vedere că prin aceeaș concesiune erau obligaţi gi au
depus la tezaur caufiunea de un milion franci, care a stat mai multe luni fără
procente;

Având în vedere şi actele prezentate de concesionari, prin care constată
în regulă mai multe pagube ocazionate din această concesiune, cu ocaziunea
aranjamentului ce au fogt obligaţi prin statut a face cu fosta bancă otomană;

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 697

Având în vedere două proecte de tranzactiune prezentate D-lui ministru
de finanţe de către D-l Hertz, directorul băncii, prin care propune între altele
şi despăgubirea Societăţii de pagubele suferite; prin cel d'intâiu cu suma de
6.000.000 franci, iar prin cel d'al doilea pretinzând suma de 1.000.000 franci
cari s'au părut comisiunii prea exagerate şi neadmisibile:

Având în vedere că guvernele succedate, în loc să notifice concesionarilor
ilegalitatea concedării, au venit comisari spre a constată constituireă băncii,
gi prin aceasta a dat ocazie la lezarea intereselor sale; comisiunea D-voastră
în majoritate este de opiniune gi propune a se autorizá D-l ministru de finanţe,
ca, prin trazactiunile cu D-nii concesionari, spre a evită orice procese gi pretenţii,
să li se acorde suma de 750.000 tranci.

Art. 3, din proiectul de lege, comisiunea D-voastră în unanimitate este
de opiniune a se suprimă.

In urma deliberării concesiunii D-l ministru de finanţe a prezentat comi-
siunii o comunicare din partea D-lui de Hertz, prin care convine la despăgubire
cu condifiunea însă de a i se acordă sá continue operaţiile acestei bănci ca so-
cietate anonimă privată, purtând numele ce poartă acum de banca României,
la care comisiunea D-voastră a aderat în majoritate.

Subsemnatul în calitate de raportor supun această lucrare a comisiunii
la deliberarea D-voastră.

PROECT DE LEGE

Art. 1. Comisiunea privilegiată cu dreptul exclusiv de emitere de bilete
de bancă la purtător, acordată de fostul guvern la 17 (29) Octombrie, 1865,
D-lor A, de Hertz şi 1. Lóbel, reprezentanţi a mai multor capitalişti din Londra
şi Paris, fiind dată contra legilor fundamentale ale ţării se consideră ca nulă
gi nevenitá.

Art. 2. Pentru stingerea oricárei pretentiuni din partea D-lor concesionari,
guvernul román le va pláti suma de 750.000 lei ín patru termene semestriale
gi fără dobândă.

Art. 3. Stabilimentul vechilor concesionarii, constituit în societate ano-
nimă, conform art. 28 din codul comercial, poate conservă titlul actual de banca
României, fără ca acest titlu să dea alte drepturi decât acele ce le are orice
societate de aceeag natură.

D-l G. Vernescu. Spuneţi și opiniunea minorităţii.

D-l Chr. Nedelcovici. Domnilor, sá vă dau o deslusire. Comisiunea finan-
ciară a avut mai multe întruniri; în întâia au fost prezenţi şase membri, şi
lipseá D-l Vericeanu ; în cea de a treia a plecat D-l Mavrogheni gi a venit D-l
Vericeanu.

Domnilor, opiniunea minorităţii, compusă de D-l Vericeanu e aceasta:
D-l Vericeanu a fost până la oarecare punct de părere să se admită despăgu-
birea, însă a refuzat de a se acordă băncii titlul de banca României, și şi-a făcut
rezervele, fiindcă n'a luat parte la şedinţa d'intâi, a-şi desvoltă opiniunea în
Cameră.

D-l G. Vericeanu. Nu înţeleg ce va să zică, că a fost până la un punct oa-
recare pentru despăgubire?

h4s

www.dacoromanica.ro

698 C. I. BAICOIANU

D-l Chr. Nedelcovici. D-sa a admis principiul, fără a face chestiune de
cifre, şi nu s'a unit în ceeace priveşte firma societății. Comisiunea însă luase
deciziunea a refuză art 8 care autoriză continuarea băncii ca societate anonimă,
conservându-si titlul de banca României ; în urmă însă, D-l Ministru de finante
ne-a dat oarecari explicatiuni pe cari le-aţi auzit şi D-voastră eri, banca insistă
mult a continuă operaţiunile sale ca societate anonimă purtând firmă ca şi
până acum ; căci dacă i S'ar refuză acest drept, ar suferi perturbatiuni în afa-
cerile sale. Astfel majoritatea comisiunii a tost de opiniune să transeze chestiunea,
în acest mod, crezând că Statul nu va fi lezat în interesele sale.

D-l G. Sefendache. Domnilor, încep prin a vă declară că nu doresc să se mai
facă o surpriză, că n'aşi dori să se mai zică, că şi această chestiune ar fi destinată
să aducă o criză ministerială ; şi cu atât mai mult aceasta, cu atât că nu e timpul
acela care l-a anunţat D-l Manolache Costache, adică nu e nici timpul toamnei
nici al culesului viilor; despre care asertiune îmi veţi permite să-mi declin orice
competintä de a tace vre-o apreciere; eu nu ştiu când vin perioadele acelor
cari doresc a răsturnă ministere.

Această concesiune e şi dânsa una din acele care din nenorocire se continuă
în ţara noastră. Eu am fost totd'auna contra unor asemenea concesiuni şi am
crezut că vor aduce nenorocirea ţării, care ca să zic aşă, o armă de care nimeni
nu trebuie să se serve fără de a lăsă urme de pete celor ce vor uză de dânsa.
Să nu se zică că exagerez când zic că aceste concesiuni au să aducă nenoro-
cirea ţării. Generaţiunile viitoare vor blestemă şi aruncă în vânt tärâna celor
cari nu vor mai fi. Ceeace voiu să zic e a aminti tot ce se poate aminti în această
chestiune, ca să nu las celor cari le susţin nici chiar azilul rătăcirii zicând că
n’au ştiut ce fac. Această concesiune se prezintă sub două aspecte: mai întâiu
sub aspectul de extraneitate, adică aspectul ce noi am contractat cu nişte străini
gi că ar fi bine să le concedăm tot ceeace vor cere aceşti străini. Eu unul, Dom-
nilor, când se ridică chestiuni între dreptul ţării şi între pretentiunile străinilor,
în totd'auna voiu lăsă jos acele pretentiuni şi nici cred în acea idee că astăzi
domină forța şi că forţa e dreptul în Europa; din contră, Domnilor, voiu re-
zistă şi voiu ca toţi să reziste în contra oricărei forte, şi aș vol să văd pe acea
putere care ar voi să vie cu flotele sale în România să apere pe acela pe care
D-voastră vá temeti să nu-l atacați.

Voci. A! aceasta e prea mult.

D-l G. Sefendache. Da Domnilor, D-voastră ziceti aceasta, că vă temeţi de
puteri...

D-l Președinte. Nu s'a zis nimic din toate acestea, vă rog veniţi la chestiune,

D-l G. Sefendache. Ar puteá mulţi să ia aceste concesiuni făcute, ca o
temere a noastră şi aş dorl să ştie toată lumea că numai temere nu poate fi
Domnilor gi în această chestiune şi în toate chestiunile cari avem cu străinii,
să nu se crează un singur moment că, dacă streinul ne-ar dori binele nostru,
aceasta ar fate-o fiindcă sunt în relatiuni de interese cu noi. Aceste relatiuni
de interese sunt foarte mici pe lângă politica generală care trebuie susţinută,
şi ca să mă servesc d'un mic exemplu, voiu cită Statul Belgiei, care n'a făcut
nimănui nimic, care e floarea ce parfumează civilizatiunea în toată lumea,
şi cu toate acestea se zice că are să fie ameninţată. Ei bine, vedeţi dacă aceste
ameninţări sunt consecinţa relatiunilor de interese sau a politicei generale.
Deaceea constat că în ceeace se zice despre chestiunea din afară, aceasta nu

www.dacoromanica.ro

CONCEŞIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 699
az ÁREA

ne poate îi de nici o îngrijire; din contra, chiar străinii ne vor respectă când
vom menţine drepturile noastre, Creditul Statului se ridică când nu vom
plecă capul după bătaea vânturilor străine, ci după prescriptele principiilor
dreptăţii,

Să venim acum la chestiunea legală; la chestiunea de drept.

In adevăr, Domnilor, când D-l Hertz se prezintă înaintea noastră cu un
contract, pentru că D-voastră a-ţi voit să luaţi autoritatea de tribunal când
D-1 Hertz vine cu un contract, ceeace avem înainte de toate de făcut, e să vedem
dacă acel contract are în sine calitatea unui asemenea act, e să vedem dacă el
întruneşte elementele ce constitue orice angajament, orice convenfiune, şi cel
intáiu element indispensabil, cea dintáiu conditiune, e capacitatea părţilor con-
tractante. Cât priveşte pe D-l Hertz, nu e nimic de zis, D-sa şi-a făcut inte-
resele sale cum a voit, a fost capabil de a contractă; însă în cât privește per-
soana cu care a contractat D-] Hertz, acea persoană, acel ministru, care a fost
atunci, a putut prea bine să contracteze pentru sine personal, însă niciodată
să angajeze ţara. Națiunea este în drept, astăzi când D-l Hertz ridică preten-
tiuni, a-l întrebă despre validitatea legală a titlurilor sale, și titlurile sale sunt
despuiate de orice motiv care ar puteá concurge în favoare-i. Desigur D-sa ar
puteă, dacă vrea să aibă recurs în contra acelor cari i-au dat-o, cu toate că
gi atunci chestiunea este foarte discutabilă, deoarece este presumat că a luat
asupră-i toate eventualitätile. D-l Hertz mai bine decât oricare altul trebuiă
să ştie că acestea sunt legile cari ne guvernă pe noi, românii, pentrucă contrac-
tantii, amândouă părţile trebuia să cunoască legile în virtutea cărora se cer
efectele obligatiunilor reciproce; trebuiă să ştie încă aşă numitul concesionar,
că nici o concesiune, nici un angajament nu se poate contractă în numele ţării,
dacă nu va fi trecut prin toată filiera constitutivă a acestei ţări; și astfel fiind
D-l Hertz are să 'şi impute singur această neștiinţă, să primească consecinţele
precipitatului său fapt, să primească să rămână pe seama Dumnealui, iar
nicidecum pe seama ţării, ;

S'a obiectat de multe ori sustinándu-se că pe când s'a dat această con-
cesie, a fost în regimul Statului, şi în acel regim, Domnitorul aveă facultatea
în virtutea art, 3 din preambulul Statului, să deă asemenea concesiune. Aceasta
însă este numai o curată fantezie a acelor cari voesc să susfie această devin-
tiune ; în acest art. 3, care formează preambului Statului nu se zice nicidecum
că Domnitorul poate singur să deă asemenea concesiune ; din contră, zice numai
că s'ar puteă luă oarecari măsuri de urgenţă, Dar oare aceste măsuri de urgenţă
poate să constitue o concesiune ca aceasta? Eram oare noi în războiu? Eram
noi într'un timp când nu se puteá amână deloc această dare a concesiunei până
să se deschidă Camera? Eram ameninţaţi de epidemii dacă nu concedam banca?
Nu, Domnilor! Cu toate acestea a plăcut să se zică, că aceasta a format urgenţa.
Această urgenţă însă dacă există trebuiă să treacă prin Consiliul de miniștri,
şi deacolo la Consiliul de Stat şi după aceea dându-se decretul în urmă, aveă
să fie deschise Corpurile Legiuitoare, când trebuiă să fie supuse la ratificarea
acelor corpuri. Ei bine, această concesiune nu s'a supus deloc la ratificarea
Corpurilor Legiuitoare, sau şi dacă s'au supus, Corpurile Legiuitoare nu au în-
cuviinţat-o, din contra au respins-o ; gi este un vot al Senatului care zice că este
neconstitutionalä, Astfel fiind, deoarece eră autoritatea lucrului judecat, ca sá
zic aşă, deoarece are această declarafiune naţională gi solemnă a Senatului,

www.dacoromanica.ro

700 Ç. I. BAIÇOIANU

că este neconstitufionalä, cum aţi veni D-voastră astăzi să consacraţi această
concesiune care este ilegală gi neconstituţională şi sá desmintiti votul Senatului?

Pentru aceste cuvinte nu văd nici cel mai mic argument de drept, cu care
ar puteă să se împuternicească D-l Hertz, ca să ceară Ştatului român o despágu-
pire, pe care noi nu o ştim, nu avem nici o cunoştinţă de ea. Nu poate Dum-
nealui să ceară o despăgubire dela noi, cari nu suntem deloc vinovaţi. Aceia
cari au contractat n'aveau mandat de a reprezentă ţara în faţa legii, în faţa
justiţiei, şi actele nule nu produc nici un efect valabil, juridic.

Aşadar, dacă pe acest tărâm de drept D-l Hertz nu poate să aibă nici cel
mai mic argument, poate că s'ar puteă invocă echitatea. Ei bine, echitatea
este un termen foarte elastic; a fi cineva echitabil, de multe ori vrea să zică
că poate să fie şi injust. Dar să admitem şi acest termen de echitate; să ad-
mitem că nimeni sá nu păgubească din cauza noastră, dacă s'ar invocă chiar
acest termen de echitate, noi încă am ave curajul să propunem D-lui Hertz:
« dar D-le, dacă cereti echitate, fiţi D-voastră echitabili pentru noi. Aţi profitat
de finanţele noastre în timp de vreo trej ani şi poate că v'aţi fi şi îmbogăţit, şi
v'am lăsat; ce mai cereti acum dela noi? Nu este o echitate ceeace cereti, este
din contră cea mai mare inechitate ».

Din contră pretentiunile D-sale iau proportiunj foarte mari, Şi are curajul
de a ne zice că este echitabil să-j dăm această despăgubire, şi trebuie să-i dăm
dacă voim să ne erte; căci pretentiunile sale sunt marj; fiindcă dacă ne-a făcut
graţie de s'a angajat cu noi a cheltui milioane, vă ert încă o dată, zice Dumnealui,
gi vá fac apel sá-mj daţi 750.000 lei noui, şi tot deodată să-mi dati dreptul ca
deacum încolo să port numele, firma de banca României.

Ej bine, Domnilor, eu contestez şi această cerere de firmă. M'am pronun-
tat dela început în contra tuturor acestor concesiuni, consecinte cu mine mă
pronunt şi acum contra, şi astfel resping din toate puterile mele toate cons
cesiunile, fiind despoiată de orice valoare de drept, de legalitate gi de echi-
tate, (aplause).

D-l M. Costache. Domnilor, înţeleg foarte bine cât este de greă pozitiunea
unui deputat într'o chestiune unde pot zice, întreaga opiniune publică este de
mai înainte prevenită în contra acelora cari ar aveă aplicare a încuviinţă cererea
guvernului în această materie; dacă nu este de tăgăduit că Adunarea aceasta
prin deshaterile ei ar provocà oarecare impopularitate în contra ei, însă aceasta
pe mine nu mă opreşte câtug de putin de a mă rosti în convincţiune; eu voiu
votă în totd'auna orice măsură pe care o voiu crede că este dreaptă, justă gi
în interesul bine înţeles al ţării. Prevenţiunile din momentul acela dispar, gi
vine un timp mai târziu când însăș națiunea, în înţelepciunea ei, va aprobă
aceea ce poate acum va desaprobă.

Domnilor, când se vorbeşte de concesiunea de bancă a D-lui Hertz, negre-
git cea d'intâi întrebare care 'şi pun D-nii deputaţi este aceea a constitutiona-
lismului acestei concesiuni; prin urmare, îndată ce noj am declară că acea
concesiune nu ar fi constituţională, negreşit că am trage concluziune că nu
ar fi legală, nu ar fj dreaptă, şi o dată declarând-o injustá, am fi în drept să
zicem D-lui Hertz, nu ai dreptate să ceri nimic dela ţară. Dute la acei cari ti-au
dat această concesiune într'un mod injust. Insă mie mi se pare că nu putem
să ne punem pe tărâmul acesta; dacă am vorhi în faţa acestei concesiuni cu
pretentiunile dreptului constituţional de astăzi, îmi pare rău a face un ana-

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 701

n 70" — —__— _ _ —_———_—_—_—_—_—_——

chronism; dar noi nu trebuie sá uităm, Domnilor, că altfel au fost legile cari
au domnit în timpul Statutului gi altele cele de astăzi.

Ce zice art. 3 din Statut? Care este a lui deslegare? şi când ne întrebăm
care eră a lui deslegare, trebuie să ne întrebăm totdeodată cum s'a aplicat,
cum s'a interpretat? Prin urmare în ce mod a funcţionat, în ce mod a avut
putere acel art, 3 ? Prin art. 3 din Statut în adevăr se zice că toate legile se
tac de Adunări împreună cu Domnitorul, însă mai este încă un adaos care au-
torizează pe Domnitor de a luă măsuri urgente, neimpunând guvernului altă
obligaţie decât a supune Adunării motivele acestei urgente. Domnilor, adevăratul
cuvânt de măsuri nu poate aveă întinderea unei legi, însă Corpurile Statului
din acea vreme nu au făcut această distinctiune scrupuloasă între măsură şi
lege, şi pentru a vedeă aceasta nu avem decât a ne uită la cele petrecute cu
ocaziunea acordării acelor concesiuni şi vom vedeà cu părere de rău, că Çor-
purile Statului au confundat ideea de măsuri cu acea de lege. Concesiunea
acestei bănci, precum şi altele de asemenea natură cari le cunoaşteţi cu toţii,
concesiunea lui Godillot, a drumului de fier dela Giurgiu, a lui Lemaítre şi
Bergman, toate acestea le-a acordat guvernul în puterea art. 3; se deschid
Camerile la 15 Decembrie, şi cu ocaziunea discutiunii adresei, și aci sunt foarte
competinte cel puţin pentru a vă aduce aminte de cele ce s'au petrecut,
fiindcă aveam onoarea de a prezidă Camera; ei bine, cu ocaziunea discu-
tiunii adresei, în acea Cameră eră o opozitiune foarte energică reprezentată
de către D-l General Tell, D-l C. Boerescu şi alţii; Domnilor, aceşti Domni pre-
tindeau că toate aceste concesiuni sunt ilegal date şi guvernul la rândul
său voia din contră ca prin însuş adresa să capete un vot aprobátor.

Inteleg că D-l Vernescu 'mi va zice, că cu ocaziunea unui act de curtoazie
nu se poate da un asemenea vot; ei bine, guvernul de atunci voia să surprindă
un vot aprobător dela deputaţi, si cunoasteti foarte bine, că nu datează de
mult acest uz pe care l-am contractat acum, ca să facem din adresă un act de
curtoazie; atunci din contră, cu ocaziunea adresei se discută toate plângerile
ce aveă Camera în contra guvernului și guvernul la rândul său, mai cu seamă
în timpul Statutului, voiă să aibă adresa, ca un scut pentru toate aceste lucrări
ce le chiemá măsuri de urgenţă, şi pe cari le luase în lipsa Camerei. Atât de se-
rioasă si de verace este ceeace am avut onoare sá vă spun, în cât, din cauza acestor
divirgente ce s'au născut, a fost nevoie să fiu depărtat dela presidentie ; şi pentru
aceasta fac apel la D-l C. Boerescu. Guvernul cereá cu insistenţă de a se de-
clară de valabile şi bune toate încheerile sale, şi nu s'a mulţumit numai într'un
mod echivoc a se enunţă aceste concesiuni, ci a cerut anume şi formal să se
declare de bune măsurile luate de dânsul. Ei bine, Domnilor, s'au prezintat
amendamente contra acestei dorinţe a Guvernului şi în Cameră şi în Senat,
prin care în adunare voiă acea minoritate să sustie ilegalitatea acelor conce-
siuni, precum şi în Senat; însă majoritatea Camerii şi a Senatului din contră,
a zis, că sunt foarte legale, a zis: Măria Ta bine ai făcut, şi ţara "fi va fi recu-
noscătoare, Şi atunci la Senat, Domnilor, eră numai o mică minoritate compusă
din D-nii Bosianu, Costaforu, şi Strat, atât eră în vremea aceea. Senatul însă,
după căderea Domnului Cuza, cu ocaziunea unei petitiuni, reveni asupra
votului său prinzând curaj, fiindcă în urma bătăliei mulţi voinici se scoală; ei
bine din motivul unei petiţiuni, ca gi cum Senatul ar fi avut necesitate de o
petitiune, a venit gi a declarat că concesiunea ar îi ilegală, şi o recomandă mi-

www.dacoromanica.ro

702 C. I. BĂICOIANU

nisterului. Dar, Domnilor, dela votarea adresei până la acest vot desaprobator
trecuse oarecari spaţii, ei bine ce s'a făcut cu această concesiune? Dânsa a fost
considerată atât de guvernul Domnului Cuza cât şi de cel care venise în urma
lui ca un fapt îndeplinit, ca o lege definitivă, şi care şi-a avut puterea ei; şi
Domnii concesionari, în virtutea nu ştiu cărui articol din concesiune, care-l
îndatoră să depună o sumă în visterie, au şi depus-o. Acesta este cel d'intáiu act.

Al doilea, este că la un termen oarecare trebuiă să aibă în cassă o sumă
oarecare; guvernul trimite comisari ca să verifice dacă această sumă este de-
pusă sau nu, comisarii verificä si dă atestat la mâna concesionarului că, în
puterea art. din concesiune în adevăr ei ar fi depus acea sumă ce erà cerută prin
conventiune. Mai mult încă, eră prevăzut ca să se numească un comisar, care
să lie întreţinut pe seama băncii, guvernul numeşte comisar, cere apuntamente
dela bancă și banca plăteşte acel salariu.

Prin urmare vedeţi D-voastră că aci numai e un dubiu asupra acestei efi-
cacitáti, şi înţelegeţi foarte bine că dacă acum ne-am întoarce la început, la
cauza primordială a acestei concesiuni am puteă să avem îndoeli asupra con-
stitufionalitáfii constituirii acestui privilegiu, dar când odată îl vedem exer-
sându-se, pus în lucrare, funcţionând ca bancă întocmai după acele statute,
când vedem Monitorul, organ oficial şi legal al ţării, că proclamă existenţa
acestei institutiuni ca o instituţiune privilegiată de guvern, înţelegeţi că atunci
nimeni nu mai este în drept a întrebă de ce s'a acordat acest privilegiu?

Prin urmare chestiunea după mine se reduce la o chestiune de drept inter-
naţional, şi este întrebarea, Domnilor, oricare vine şi negociază cu guvernul
ţării româneşti, este ţinut de a cunoaşte amänuntimile legilor noastre, şi modul
cum se interpeleazá de unii gi de alţii? Este oare el ţinut de a se índol de un vot
dat de Corpurile Legiuitoare, prin care vot aceste corpuri declară în mod solemn,
precis, că bine a făcut guvernul când a dat această concesiune? Oare datori
erau aceşti concesionari în faţa unui vot atât de formal a se îndoi despre lega-
litatea lui? Eu cred că nu, şi dacă ar fi putut urmă cea mai mică îndoeală contră
urmării acelei concesiuni, care din literă moartă s'a prefăcut în acte cari s'au
transformat în tapte pozitive, cu răspundere de bani, cu numire de comisar,
ei bine, Domnilor, guvernele ca reprezentante ale acestei ţări, s'au făcut solidare
cu aceă primitivă concesiune, chiar dacă ea a fost dată într'un mod necon-
stitutional.

Deaceea, Domnilor, noi astăzi trebuie să ne întrebăm ce putem face? Ce
ne dictează înţelepciunea gi chiar echitatea? Inţelepciunea, Domnilor, ne dic-
tează ca înainte de toate noi să ne declaräm solidari şi răspunzători de actele
cari le fac guvernele noastre în faţă cu feţele străine, liberi fiind noi a ne exersà
dreptul nostru de control asupra acelora cari ar fi urmat rău într'un mod po-
zitiv ; iar acel străin trebuie a-l consideră ca un om de bună credinţă, care a venit
şi şi-a vărsat capitalurile lui în ţară la noi. Iată, Domnilor, principiile de
drept, principiile de echitate.

Ar fi oare înţelept, Domnilor, ca să ne expunem noi vicisitudinilor unui
proces în această materie? Oare acel antreprenor bazat pe fapte pe cari toate
guvernele le-a încuviinţat, nu ar puteă el, şi cu drept cuvânt, să vină să ne zică:
bine, guvernul fostului Domn Cuza a fost un guvern care a lucrat într'un mod
ilegal, dar au venit guvernele posterioare, bine, si acele guverne n'au putut
decât a cădeă pe calea acelei concesiuni definitiv consacrată.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 703

Prin urmare, Domnilor, în faţa unui şir de lucrări ale diferitelor guverne
ce stau urmat, cari stabilesc întrun mod evident existenţa acelor concesiuni,
eu cred că, atât din interesul de ordine politică, cât şi după principiile de echi-
tate, ne este pusă sacra datorie ca să îmbunătăţim acele concesiuni. Cu atât
mai mult, Domnilor, că în contra noastră ar puteá prevală aceşti concesionari
cu toate celelalte transactiuni ce am mai făcut noi de asemenea natură. Nu
este, din nenorocire aceasta cea dintâi discutiune de asemenea natură; ea s'a
mai ivit şi cu ocaziunea contractului Domnului Godillot, D-lui Bergman şi
Lemaître şi atunci tot de aceste argumente pro şi contra s'au produs ca şi ace-
stea de astăzi, şi cu toţii am încuviinţat principiul indemnizării. De asemenea
s'au mai pus si cu concesiunea Barcley gi care știți că astăzi funcţionează,
Ei bine, nu văd, după ce odată trei concesiuni le-aţi rezolvat toate într'acelaş
mod, cum aţi mai voi astăzi ca noi să rezolvăm pe aceasta într'un mod con-
trariu, căci atunci ne-am pune într'o contrazicere flagrantă cu însuş acel
simţ de dreptate de care au fost pătrunse camerile trecute cari au acordat
deja principiul despăgubirii pentru Godillot şi ceilalţi. Nu putem dar în faţa
acelor concesiuni cari sunt contractate în acelaş mod și sub acelaş Stat, ca
pentru această concesiune să aplicăm o altă măsură, adică două măsuri. Să
aplicăm pentru Godillot şi ceilalţi o măsură, si o altă măsură pentru D-l Hertz.

Dacă am rezolvat din acele patru concesiuni trei până acum, întrun mod
oarecare, nu cred că ar trebul ca pe cea din urmă s'o rezolvăm intrun alt
mod, pentrucă prin aceasta am pune în suspiciune voturile noastre exprimate
pentru celelalte concesiuni, ori am dovedi că am fost părtinitori. Deaceea
Domnilor, vă rog să lăsăm orice discutiune asupra legalităţii sau ilegalitätii
acestei concesiuni şi să fncuviintäm cifra pe care ne-o cere guvernul.

D-l C. Bosianu. Domnilor, ati binevoit a ascultă toate cuvintele expuse
de onorabilul Domn M. Costache spre apărarea concesiunii în chestiune, fă-
cută în timpul Statutului.

Cuvintele D-lui lepureanu tind a ne arătă aceste trei argumente: intáiu
că chiar concesiunea ar fi fost tăcută într'un mod legal; Senatul, majoritatea
Senatului, prin adresa la Tron, a aprobat sucità concesiune, a dat guvernului
oarecum, prin acea adresă, un bil de indemnitate ; şi al treilea, s'a pus chestiunea
pe un tărâm de echitate şi de dreptate, zicând că ar îi foarte inechitabile, foarte
regretabile ca să sufere acest concesionar un refuz de desdăunare.

Voiu luă dar câte unul din aceste trei puncte şi le voiu discută.

Intâiu onorabilul Domn proepinent a voit oarecum să ne dea o lectiune de
constitutionalism, şi apoi să ne zică, că această chestiune nu trebuie judecată
după principiile Constitutiunii de astăzi, fiindcă astfel am face un anachronism,
dar că ar trebui să fie discutată după principiile Constitutiunii de atunci, după
Statut.

Ei bine, Domnilor, spre a vă dovedi că nu voiu să desbat această chestiune
după principiile cari sunt în Constituţiunea de azi, ci după acele ale statutului,
pentru a vă formă o mai bună convictiune, vá voiu citi art. 3 din acel statut.

Insă, Domnilor, mai înainte de a vă cet! acel articol, voiu începe prin a
vă explică că în acea epocă, până la întrunirea Corpurilor Legiuitoare, Consi-
liul de Stat a funcţionat şi nu numai ca Consiliu de Stat, dar oarecum şi
ca o putere legiuitoare. fiindcă nici un decret Domnesc care aveă de obiect o
lege, nu se puteà promulgă fără avisul acelui Consiliu de Stat, gi probă despre

www.dacoromanica.ro

704 C. I. BAICOIANU

acestea sunt toate legile, precum codicele civile, codicele penale şi toate cele-
lalte legi şi institufiuni pe cari le avem şi astăzi; prin urmare, iată ce stare
normală a lucrurilor ne prezintă statutul, căci, precum v'am spus, orice decret
nu avea putere de lege dacă nu eră însoţit de avizul Consiliului de Stat; prin
urmare Consiliul de Stat de atunci nu eră nimic mai mult, nimic mai puţin de-
cât un comitet legislativ şi un tribunal administrativ până la oarecare grad.

Acum avem să ne ocupăm de modul cum trebuiă să se aplice art. 3 din
statut în lipsa Corpurilor Legiuitoare.

Domnilor, cum s'a tăcut această concesiune? Când este vorba de chestiuni
pozitive, trebuie să le luăm aşă cum sunt. Cum s'a făcut dar această conce-
siune? S'a făcut după convocarea Camerilor? Nu: ci sub pretextul articolului 8.

Iată, Domnilor, acest art. 3 din Statut despre care se vorbeşte, iată cum
se exprimă acel articol:

a Art. 3. Nici o lege nu poate fi supusă sanctiunii Domnului înainte de a
fi discutată şi votată de Adunarea Electivă şi de Senat.

Domnul acordă s'au refuză sancţiunea sa.

Orice lege cere învoirea a tus-trelelor puteri.

In cazul când guvernul ar îi nevoit a luă măsuri de urgență cari cer con-
cursul Adunării Elective si al Senatului, în timpul când aceste Adunări nu sunt
deschise, ministerul va fi dator a le supune la cea d'intâiu convocatiune mo-
tivele şi rezultatul acestori măsuri ».

Aceasta este, Domnilor, dispozitiunea legii. Vedeţi dar că principiul, şi
atunci ca şi acum, ca şi în orice Stat care are o umbră de Constitutiune, este
recunoscut că, pentru ca un act să poată aveă putere de lege, trebuie să poarte
sancţiunea celor trei puteri ale Statului; Adunarea, Senatul și Domnitorul.

La acest principiu nu se face exceptiune decât numai în cazuri grave si
urgente. Ei bine, Domnilor, iată ce ziceă Senatul când a retuzat această con-
cesiune. Concesiunea unei bănci, unui drum de fier, ca toate concesiunile de
felul acesta, pot fi de natura lor urgente, pentru ca o naţiune să le aiba cât
se va puteá mai curând; dar iarăș sunt de natura lor foarte putin urgente în
acest sens că trebuiesc discutate cu maturitate și cu două, trei luni mai curând
sau mai târziu nu aduce o pagubă sau un pericol naţiunii. Intr'un cuvânt,
ziceă că acest articol se poate aplică la un caz de epidemie, la un caz de
apărarea teritoriului ţării, nu când poate să se accepte sancţiunea puterii
legiuitoare.

Iată pentru ce cazuri ziceă Senatul, şi ziceă cu mare cuvânt, că se aplică
exceptiunea art. 3, iar nu la legi cari se pot amână dela o sesiune la alta.

D-l Gr. Balş. S'a violat va să zică articolul?

D-l C. Bosianu. Mă rog, Domnule Balş, să nu mă întrerupi, căci D-ta când
ești ca preşedinte nu laşi să întrerupă nimeni.

Iată ce ziceă Senatul, şi eră bine simţit; căci sub un punct de vedere oare-
care toate legile sunt urgente. Nu este o lege care se prezintă și despre care
ar puteă cineva să zică, că nu este trebuintá de dânsa și nu trebuie a se face cu
o oră mai 'nainte.

Iată ce se ziceă atunci în Senat: dacă acel aliniat s'ar înţelege în sensul
în care îl ia guvernul, puterea legiuitoare nu mai există ; gi de opiniunea aceasta
erau împreună cu mine atunci şi D-l Cogälniceanu şi D-l Boerescu.

Așadar, în virtutea acestui principiu, pe care vă rog să-l luaţi în conside-

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 705

= ————

rațiune, acum să vedem dacă concesiunea, cum a zis D-l Iepureanu, este legală,
gi dacă noi facem anachronism, sau dacă facem numai teorii fără fundament.

Ei bine art. 3 fiind pozitiv, Senatul a declarat atunci că această concesiune
nu este bună; însă din gresalä s'a făcut un anachronism si fiindcă Senatul a
făcut acea declaratiune, am căzut si eu în păcatul ce impută adineaori D-l le-
pureanu. Dar să vedem ce s'a întâmplat în urmă: Pe când Cuza eră pe Tron
şi pe când cu ocaziunea răspunsului la discursul Tronului, D-l Costa-Foru a
propus mai multe amendamente, eu gi cu D-l Sc. Rosetti, am făcut un amen-
dament prin care declaram că aceste concesiuni sunt în contra articolului 3.

Ei bine amendamentul nostru nu a {recut gi a venit majoritatea, care atunci
eră puternică, şi a zis prin adresa sa la Tron: bine ai făcut, Măria Ta! iată gre-
gala care s'a făcut.

Trec acum la a doua chestiune.

Mai întâiu, v'am arătat că nu s'a înţeles și nu se puteă înţelege acel art.
decât pentru trebuinte urgente. Şi mă adresez chiar la autorii acelui articol
cari sunt aci, gi cari nu cred că pot sá declare că l-au înţeles astfel precum îl
înţeleg cei ce apăr concesiunea.

Vin dar la răspunsul Senatului la discursul 'Tronului; se susţine de cei
ce apără concesiunea ca legală că Senatul a aprobat-o. Dar cum, Domnilor?
Ce a aprobat Senatul?

Ştiţi că puterea legiuitoare manifestă dorinţa sa în două moduri. Ori că
se vine cu un proiect de lege pozitiv, care trece chiar cum zice în Statut. —
prin toată filiera puterilor legiuitoare şi sancţiunea Domnitorului — sau că vine
ministrul în Cameră şi zice: am făcut actul cutare, am trecut peste lege, dar
eră necesitatea cutare; și apoi Camera, dacă aprobă conduită ministrului vine
și zice; bine ai făcut, și atunci iată un bil de indemnitate. Ei bine, făcutu-s'a
vreuna din aceste lucrări ca adresa să aibă o asemenea putere? Venit'a guver-
nul să zică: eră o chestiune urgentă, pierdeam concesionarii, nu găseam alţii,
dati-ne un vot de indemnitate? Si Senatul pronunfat-au un bil de indemni-
tate? Nu, Domnilor, şi bilul de indemnitate nu se pronunţă prin adresa la
Tron. Aşadar gi această adresă pe care se bazează Dumnealor atât de mult nu
are nici o putere.

Acum, Domnilor, acestui fost Senat, cărui ne permitem să-i facem toate
criticele, trebuie să-i dăm şi lui oarecare dreptate.

D-nul Iepureanu a zis eoarecum glumind, — dar gi gluma poate sá fie
foarte supărătoare pentru membrii Senatului în nişte chestiuni atât de grave,—
a zis că acel Senat, pe când Domnitorul Cuza eră pe Tron, zice bine ai făcut Mă-
ria Ta, gi pe urmă a dat un alt vot şi a zis: rău a făcut fostul Domnitor. Dar
dece nu spuneţi şi faptele cele bune, că tot acel Senat, pe când Cuza eră pe
Tron, a dat un vot prin care declară că concesiunea lui Lemaítre şi Bergman este
nelegală. Aceasta dece ati uitat-0?.,,

D-l M, Costache, Cuza voia să o sfărâme.

D-1 C, Bosianu, Am onoare a vă răspunde că, fără a mă ocupă de intimitätile
D-voastră, gi a spune intimitáfile aflate în urmă, zic atât: că aci în Cameră nu
mă ocup decât de ceeace e pe față. Ei bine, Domnilor, .,,mai bine să tac..,

Aşadar, Domnilor, vedeţi că şi această propunere nu are nici o putere.

Să trecem acum, Domnilor, la faptul Senatului, în urma petifiunii din
1866, Cu prilejul acestei discutiuni aveam gi eu onoarea a fi Senator, şi nu fin

www.dacoromanica.ro

706 C. I. BĂICOIANU

€KKÉ<-—_———__ Â —…—"—…"…"—…"…"—…"—…"—"—…" — ——— o — _—_— ….…

minte dacä am luat cuvántul, dar gtiu cá eram revoltat, gi ziceam la mai multi
Senatori în particular că nu e bine pentru voi cari ati aprobat mai 'nainte, as-
tázi sá combateti, Demnitatea voastră este ca sá staţi astfel cum ati decis,
Poate că aceste cuvinte le-am zis gi în public, Fac apel la D-1 Balş care erà atunci
în Senat să spună dacă nu i-am zis aceste cuvinte, y;

D-l G, Balş, Vă înşelaţi, eu nu eram atunci în Şenat.

D-l C, Bosianu, $e poate.

Iată, Domnilor, ce s'a petrecut în Şenat:

Senatul a zis că concesiunile sunt ilegale, (e vine sá ne zică acum onor.
D-l Iepureanu? Çă această declaratiune n'are nici o valoare; pentruce? Pen-
trucă tot acest Senat, le consfinfise mai ’nainte. Domnilor, dacă m’as fine
pe tărâmul declaratiunilor, aş zice: declarafiune pentru declarafiune; dacă
cea d'întâiu declaratiune e legală, dece şi cea de a doua să n'aibă putere?
Dar nu e chestiunea aceasta. Pentru noi nici întâia nici a doua declara-
tiune n'are putere de lege: Astăzi nu suntem chemaţi să ne regulăm în
afacerile noastre după oarecari voturi ale Şenatului date în neformalitaiea
prescrisă de lege, ci numai prin nişte fraze aruncate dintr'un discurs. Noi
avem să vedem dacă acest act, după legile de atunci, aveă sau nu o putere
legală. Ei bine, am văzut că actul n'are nici o putere legală, că erà în contra
art. 3 din Statut,

Iată, Domnilor, cât pentru chestiunea de legalitate.

Pe urmă, onor. D-l lepureanu a venit și a zis că aceaşta e o chestiune de
fapt, de drept internaţional. Nu știu dacă D-sa, nu crez un asemenea lucru,
dar nu ştiu dacă D-sa a puso identitate între chestiunea de fapt şi între che-
stiunea de drept international. Çe fel chestiune de fapt? Negreşit că toate drep-
turile se nagc dintr'un fapt, — gi dacă e chestiunea să vorbim de drepturile
unui om, nu poate îi decât chestiune de drept.

Dar să lăsăm chestiunea de fapt şi să venim la chestiunea de drept in-
ternational.

Aceastä chestiune de drept, onor, D-le lepureanu, ia naştere în două cazuri:
întâi, cazul când va fi o obligatiune dela un tat la un alt Stat şi al doilea caz
este când în numele său ca Stat va veni gi va vătămă drepturile unui individ
din alt Ştat... (murmure). A! Domnilor nu vă grăbiţi, să vedem dacă cazul
D-voastră e acesta; eu cred că nu e acesta. Nu știu ca D-l Hertz să reprezinte
vreo naţionalitate. Al douilea, e o chestiune internaţională în acest sens că Ştatul
român a venit gi a violat drepturile vreunui supus străin? Nu este. Chestiunea
ar fi internaţională când într'un mod arbitrar voiu dispune de bunurile sau
persoana unui om supus altui Stat. Dar nu e cazul aci; ac! e cazul unui contract
Domnule Iepureanu ; e o chestiune de a se şti dacă persoanele cari au participat
la acest contract erau capabile sau nu de a-l formă; aceasta e toată chestiunea ;—
și după toate principiile de drept privat, fie de drept internaţional, cel lezat
trebuie să se adreseze la jurisdictiunea unde se află domiciliată partea cu care
a contractat. Ei bine, domiciliul naţiunei române e în România (aplause), gi
străinul vătămat să meargă înaintea tribunalelor ţării (aplause). Căci Domnilor,
binevoiti a observă, națiunea ne-a dat mandat ca să facem legi, dar nu ne-a
dat mandatul să aplicăm legile, nici ca putere executivă, nici ca putere jude-
cătorească (aplause). Şi nu poate fi aci mai mult decât atât: ca cela care se crede
vătămat, să meargă înaintea justiţiei.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 707
Po

Dar, Domnilor, ni s'a zis, nu e oare o chestiune de echitate? Acel sărman
străin care a văzut votul Senatului, nu trebuia să crează că ia o concesiune
valabilă şi conformă cu legile? Ei Domnilor, acei străini care contractează cu
noi, fifi siguri că vântură ţara şi legile noastre mult timp înainte de a contractă,
și ştiu multe lucruri mult mai bine decât noi. Şi apoi oare D-l Hertz nu contrac-
tase decât după ce Senatul aprobase contractul, după ce Senatul a zis că este
un act făcut după lege? Nu, nicidecum; el contractase de mai înainte. Prin-
urmare vedeţi că nici chestiunea de echitate nu este. Nimeni nu poate zice că
acest om a contractat în necunogtinfá de cauză; nu Domnilor, a contractat
cu foarte mare cunoştinţă de cauză, crezând în influenţa guvernului (aplause).
Iată, tot gi nimic mai mult.

Onor. D-l lepureanu a mai zis în urmă: n'am puteá da dreptul omului
acestuia de a actioná pe acei cu cari a contractat? Nu, Domnilor; nu numai
nu-i putem da acest drept, căci nu este în atributiunea noastră de a zice acestui
concesionar ai sau n’ai drept, dar chiar nici justiţia nu-i poate da vre un drept.
Cum, Domnilor? venit'a ministrul către mine să facă asemenea urmări încât
să mă ducă în eroare, şi să crez că e legal ce nu e legal, că e bun cceace e eroare?
Nu, Domnilor; ministrul a crezut că poate contractă, eu am crezut asemenea,
si atât mai rău pentru mine; eră treaba mea să ştiu cu cine contractez. Ce fel
Domnilor? Când mă voiu duce eu să contractez cu cineva care zice că este man-
datarul altuia, şi-mi dă să citesc mandatul, — mandatul ministrului eră art. 3
din Statut, — şi eu îl înţeleg rău gi zice că are dreptul să contracteze, voiu
apucă pe altul să plătească? Nu, Domnilor; nici o justiție nu va primi nicio-
dată aceasta,

Apoi, Domnilor, chiar în interesul Ştatului nu e bine ca acest concesionar
să găsească dreptate, fiindcă s'ar puteă găsi mulţi cari să profite de un ase-
menea fapt: De mi se va aprobă faptul, şi va zice el de puterea legiuitoare
mă despágubesc; dacă nu am garanția ministrului.

Domnilor, s'a vorbit de către Domnul lepureanu despre oarecari fapte
ale guvernelor trecute, cari ar fi tins a recunoaște legalitatea acestor concesiuni,
că concesionarii au depus acţiuni, și guvernul a primit a numi comisari, şi alte
multe asemenea lucruri. Nu vedeţi, Domnilor, că chestiunea nu e aci? Credeţi
D-voastră că acest act e legal? Toate aceste cuvinte de recunoaștere nu pot aveà
nici o utilitate, actul e nul. Când guvernul va veni gi va execută un act ilegal,
evident că prin o executare ilegală, nu se dă o calitate de legalitate unui act;
atunci ar fi exemplu cel mai trist ca actele ilegale să devie legale. Dar nu gă-
sesc în Constituţiune nici o dispozifiune, care să zică că executarea din partea
guvernului dă calitatea de legalitate unui act.

Așa dar, Domnilor, mă rezum şi zic: cu foarte mare părere de rău, poate,
luând cuvântul, am fost neplăcut la mai mulţi amici ai mei; însă nu puteam
face altfel decât a-mi împlini datoria așă cum am făcut în timpul Domnitorului
Cuza, când am avut onoare în Senat a spune că acea concesiune e nelegalá.
Prin urmare, eu cred că și dreptul nostru şi demnitatea noastră gi atributiunile
noastre ca putere legiuitoare nu ne permit a da o deciziune asupra acestei ma-
terii. Lăsaţi, Domnilor, ca justiţia să se pronunţe; mai bine să se zică, că Statul
român, condamnat a plătit ceeace e dator; decât să se zică că Statul român,
grăbindu-se a plătit ceeace nu eră dator (aplause).

www.dacoromanica.ro

108 C. I. BĂICOIANU
yyy a

D-1 Gr. Balș. Domnilor, ca membru al comisiunei financiare, vin a apără
lucrärile ei. Comisiunea financiará vine şi vă propune să acordati despăgubirea
ce vă cere D-l Hertz. Inainte de a lua o asemenea hotárire, comisiupea, precum
v'a spus-o gi D-l raportor, a ţinut mai multe ședințe si s'a lämurit foarte bine
de această chestiune. A studiat toate actele anterioare, şi nu mă aşteptam ca
lucrările ei să fie combătute mai cu seamă de opor. D-l Bosianu al cărui puterpic
cuvânt, are atâta greutate în această Cameră. Daţi-mi voe, Dompilor, să vă
spun ce s'a petrecut, făcâpdu-vă naraţiunea acestei concesiuni.

In vacanţa Adunärilor în anul 1865 până la 1866, Principele Cuza a dat
mai multe concesiuni. Aceste concesiuni, le-a acordat în virtutea interpretärii
ce guvernul d’atunci a dat art. 3 din Statut. Acea interpretare erà că în timpul
vacantelor guvernul să poată face legi supunându-le în urmă la fntrunirea
Camerilor, spre a le aprobă, şi în virtutea acestei interpretări s'a dat gi conce-
siupea actuală.

In mesagiul cu care s'a deschis ambele Corpuri, Sepatul şi Adunarea, s'a
vorbit de acea concesiune gi s'a arătat foloaselc care vedea guvernul de atunci
că va aveá ţara din această concesiune. A urmat memorabile discutiuni atât
în Senat, cât şi în Cameră, asupra interpretärii art. 3. In Senat, onor. D-1 G. Cos-
taforu, a propus 12 amendamente la räspunsul Mesagiului Domnesc, între
cari upul aveă raport la art. 3 gi pe care îl voiu ceti cu permisiunea D-voastră,
spre a lămuri această chestiupe.

Iată ce zice acel amendament:

« Märia Ta! Statutul şi apexul desvoltátor întocmesc în România sistemul
reprezeptativ chemând la confectionarea legilor concursul Camerii, Senatului
si al şefului Statului. In tot timpul Dompiei Ipălţimei-Voastre, a existat o sip-
gură interuptiune a sistemului copstitutiopal. Dar această putere exceptio-
pală acordată prin art. 18 din Statut a fost provizorie: ea a încetat la timpul
prevăzut și deodată cu deschiderea Corpurilor Legiuitoare în anul trecut, ţara
a reintrat în regulatul exercițiu al drepturilor sale.

«Cu toate acestea, dela intervalul celei din urmă sesiuni gi până acum Se-
natul se vede cu o profundă întristare silit de cea mai înaltă a sa datorie a supune
respectuos la cunoștința Inältimei-Voastre, că printr'o greşită interpretatiune
a art. 3 din Statut, guvernul s'a crezut în drept a confectionà legi poui, de a
modifică legi vechi prin simple decrete, şi d'a ridicá astfel Corpurilor Legiuitoare
orice ratiune de a mai fi. Mäsurile urgente despre care vorbeşte alipiatul final
al art. 3 pu sunt legi, ci pişte simple măsuri, cari și acelea, zice Statutul, tre-
buiesc a se supune Corpurilor Legiuitoare nu pegreşit pentru o simplă înregi-
strare ci spre cercetare şi Prin urmare spre aprobare sau desaprobare. Departe
dar de a se considerà acest alipiat introdus de autorii apexului ca o latitudine
pentru puterea executivă, din contra a copsacrat o garantie mai mult în pri-
vinta simplelor măsuri de urgenţă care s’ar îi crezut poate guvenului în drept
a luă fără a le supune controlului Corpurilor Legiuitoare.

« De s’ar da alt sens acestei dispozitiupi, de s'ar admite, Măria Ta, o ase-
menea atributiune exorbitantä puterii executive, ar trebui să înţelegem că pu-
terea discretionarä acordată prin art 18 din Statut pa avut pici o margine
gi că din temporală şi excepţională ea a devenit perpetuă și normală. Dar aceasta
ar fi constituit pe tăcute şi sub formă unei simple interpretatiuni ministeriale
abrogarea regimului nostru parlamentar şi Corpurile Legiuitoare p'ar mai aveà

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 709

decât sá înregistreze faptele săvârşite de guvernul Măriei-Voastre, Toate
libertăţile noastre, toate garanţiile constituţionale, toate legile s'ar puteá mo-
difică prin asemenea măsuri de urgenţă. Insug bugetul, legea comptabilitätii
gi celelalte legi financiare s'ar puteá cu modul acesta modifică în tot sau în
parte, şi atunci ne întrebăm cu întristare, la ce sar reduce controlul ce au voit
să introducă puterile garante în noua noastră organizatiune ?

«Măria Ta! Senatul V'a jurat credinţă. Măria Voasträ, binevoind a aminti
în mesagiu de prerogativele sale, cereţi dela dânsul de a asigură chiar în fața
guvernului exerciţiul liber şi respectat al Constituţiunii, Statul pune sub ocro-
tirea sa paza dispozifiunilor constituționale ale nouei organizatiuni. El nu
poate dar mai bine răspunde la înalta chemare ce i se face decât declarându-vă
respectuos că pactul fundamental al României este violat.

«In urmare, Senatul declară contrariu constitufiunei toate actele, toate
contractele, togte concesiunile, toate dispozifiunile de bani câte s'au făcut
de guvern peste însuşirea legală a atributiunilor sale.

« Deosebit de aceasta, Senatul va aveà ocaziunea a mai supune respectos
la cunoştinţa Inältimei-Voastre mai multe alte cálcári ce s'au făcut legilor
în vigoare şi chiar afară din previsiunile anume stipulate de dânsele.

« Măria Ta! îndeplinim această sacră datorie cu mâhnire, dar totdeodată
cu speranţa că vom merită stima şi încrederea ţării gi a Inältimei Voastre. Se-
natul nu are dreptul de interpelare nici alte mai mari cari decurg din răspun-
derea minisetrială, Are o singură datorie, foarte mare şi foarte dificilă; el va
conservă dar totdeauna intact depozitul ce i s'a încredinţat»,

G. Costaforu

Vedeţi dar, Domnilor, cu ce puternice cuvinte amicul meu, onor. D-1 Cos-
taforu, a susținut părerea sa că rău s'a interpretat de guvern art. 3 din Statut.

Acum, să-mi permitefi a vă citi şi opiniunea D-lui Președinte al consiliului
de miniştri de atunci N. Creţulescu:

« D-1 N. Creţulescu, președintele consiliului de miniştri. Domnilor, nu voiu
sá mă măsor deloc cu expresiunile ce am văzut în amendamentul D-lui Costa-
foru. Las acestea la aprecierea onor. Senat. Mă mărginesc a zice numai că
în Statut e un articol expres, prescris, care zice că, în intervalul sesiunilor,
guvernul poate luă măsurile care crede de urgenţă, rămâind ca rezultatul lor
să-l supue Corpurilor Legiuitoare când se vor convocă,

«Toate măsurile luate de guvern precum darea concesiunii pentru bancă,
întocmirea concesiunii drumului de fier dela Giurgiu la Bucureşti, toate acestea,
Domnilor, n'am trebuinţă a mai arătă cât sunt de urgente.

« Toti cunoaşteţi că banca pentru România e sufletul comerţului ; fără bancă
Domnilor, nu poate fi desvoltare nici în comerţ, nici în industrie, nici în agri-
cultură. Cu banca, vom pune capăt uzurei care a prăpădit şi präpädeste şi astăzi
țara (aplause). Noi suntem în ajunul dării obligafiunilor rurale. Toţi câţi suntem
aci cunoaștem că mai mulţi din proprietarii care se află în suferință de mai
mult timp au fost nevoiţi şi sunt încă nevoiţi să caute a angajă acele obligaţiuni
ale lor. Ei bine, Domnilor, ştiţi cât li s'a cerut? câte 50 la sută!

« Domnilor, numai acea bancă dar, pe care am cerut-o cu toţii de ani în-
tregi, atât Camera trecută cât şi comisiunea mixtă, numai acea bancă, zic,

www.dacoromanica.ro

710 C. I. BAICQIANU

á(C—_—_—_————————_—__nz__JJJJ a o ool

va pune capăt uzurei care se face în țară la noi şi va dà sbor comerțului şi indus
striei noastre naţionale (aplause).

«Cât pentru drumul de fier, acesta e începutul cel mai fericit, Drvoastrá
cunoaşteţi că de mult timp căutăm să facem un drum de fier şi încă n'am reuşit.

«Prin urmare dacă guvernul nu se grăbeă să dea concesiunea unei com:
panii, nici acum, nu ştiu când eram a fi amânati pentru înfiinţarea drumurilor
de fier.

« Mai multe voci. La vot! la vot!»

Acum să vă arăt şi opiniunile Dilui Bosianu pe când Prinţul Cuza eră tare
gi mare, gi Davoastră veţi judecă dacă ele sunt tot acelea pe care Disa vi lora
arătat acum:

«Dıl C. Bosianu. Onor. Senatori, în principiu opiniunea minorităţii (cu
diferenţa numai de formă) e identică cu aceea a onor. Dal Costaforu.

« Intelegeti dar cu ce curaj viu înaintea Drvoastrá a mai pledă această ches:
tiune. Iată, Domnilor, ideea noastră care este: noi credem că art. 3 din Statut
nu cuprinde măsuri de acelea care s'au luat de guvern, ci numai măsuri admi-
nistrative şi pentru acest cuvânt minoritatea a fost de opiniune că toate acele
concesiuni acordate de guvern în intervalul sesiunilor n'ar fi în acord cu art. 3
din Statut. Aceasta a fost opiniunea minorităţii, fără însă ca minoritatea să
fi zis că s'a violat art. 3 din Statut, şi aceasta pentru cuvânt că noi credem că
interpretarea definitivă a unui articol din pactul nostru fundamental nu se
dă așă de repede, pe picior cum se zice, numai cu ocaziunea adresei la Tron.

4 Dal G. Costaforu. Domnilor, oricare ar fi a mea fericire ca, în amendar
mentul ce am avut onoare a prezentă să atrag cu mine împreună, măcar un
singur D. Senator, şi oricât de mare fericire, ar fi pentru mine ca acest Senator
să fie onor. Dal Bosianu, tot nu pot fi de acord cu opiniunea minorităţii. Amen:
damentul meu, Domnilor, diferă foarte mult nu numai în formă ci şi în prins
cipiu de opiniunea minorităţii, și tocmai deaceea aș rugă pe Senat mai bine sá
nu primească această opiniune; căci, Domnilor, dacă e vorba ca ministerul
în virtutea art. 3 astfel cum ha explicat Dal ministru președinte al consiliului
(Şi a zis prea bine D-sa, zicând că nu se măsoară cu expresiunile din amendar
mentul meu, fiindcă nici că cred că se poate măsură, e departe de a se puteă
măsură). Dacă e vorba, zic a se legitimă de Senat toate faptele câte s'au făcut
de guvern în virtutea art. 3 din statutul astfel cum la explicat Dl primministru,
infelegeti bine că nu mai poate Senatul reveni asupra acestei chestiuni, și pentru
acest cuvânt trebuie că nu mai poate Senatul reveni asupra acestei chestiuni,
și pentru acest cuvânt trebuie ca tocmai acum cu ocaziunea desbaterii adresei
la 'Tron, să discutăm cu maturitate acest principiu şi să vedem dacă interpres
tarea onor. guvern e bună sau nu, şi să vedem dacă prin această interpretare
dată de minister nu violează pactul nostru fundamentai.

« Onor. Dl Bosianu, ne zice că cu ocaziunea răspunsului la discursul Tronului,
nu trebuie să venim să punem mâna pe pactul fundamental, pe acest obiect
sacru. Nu puneţi, Domnilor, lăsaţi că pun alţii, și bine fac. Dar tocmai pentru
aceasta zice onor. Dal Bosianu că D-sa nu poate fi chiar în principiu în acord
cu mine. Rămân cu consolatiunea că sunt singur între o mulţime de înţelepţi
din care face parte şi Dasa. Cât pentru ceeace se atinge de aprecierea urgentii,
am onoarea sáxi spun că tocmai în această privinţă nu recunosc pe Senat coma
petent de ase ocupă; ceiace e in atribuţiunile sale v'am arătat în amendamentul

www.dacoromanica.ro

CONGEŞIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 711
„72

meu. Odată însă ce admiteti că guvernul poate face orice va voi cu modul cum
a explicat D-l prim-ministru, Statutul în virtutea căruia a luat acele măsuri
despre care mă întrebă adineaori D-l colonel Casimir, și pe care îmi pare rău
că nu pot săi le arăt acum...

« D-l Colonel Casimir, Aş dori foarte mult să mi le arăţi».

D-1 Gr, Balş, Cum vedeţi, Domnilor, onor. D-l Bosianu a fost în divirgintá
de opiniune cu amicul meu D-l Costaforu, că guvernul n'a violat art. 3 din Star
tut, deşi numai măsuri administrative se puteă luă în lipsa Corpurilor Legiuitoare.
Dar să nu uităm că pe când D-l Bosianu cerea a se amână discutiunea violării
art. 3 din Statut, nici Senatorii nici Deputaţii nu aveau dreptul de interpe-
latiune, nu puteau sili pe ministru să aducă o chestiune oarecare în discutiunea
Adunării fără voia sa, şi că singurul mijloc care aveá atunci Corpurile Legiui-
toare de a discută actele guvernului, eră când ráspundeá la adresa Tronului;
a amână chestiunea însă eră a o trimite la calendele grecești, precum o pro-
pune D-l Bosianu. Atunci eră chemat Senatul d'a se rosti, adică de a dă un bil de
indemnitate sau a spune că s'a violat art. 8. Aceasta însă n'a făcut-o Senatul;
prin urmare Senatul în majoritate a spus: bine ai interpretat Măria Ta art. 3
din Statut! rău a zis, foarte rău a zis după Domnia-voastră, dar aşă a zis Senatul.

In altă ședință, prezidată de D-l Manolache Costache, era cu ocaziunea
discutiunii adresei 'Tronului, Onor. D-l Costică Boerescu gi onor, D-l Tell, care
fáceá parte din minoritatea Adunării de atunci, a luptat iarăș a nu se pune în
adresa Tronului O asemenea aprobare; majoritatea însă a stáruit a se pune,
gi s'a pus acea aprobare.

Acum urmează să ştim noi dacă aprobările acestea, date atunci de Senat
şi de Cameră, au avut o putere de lege, adică dacă a întărit acele concesiuni.

Voiu arătă, Domnilor, şi discutiunea ce a avut loc în Adunarea după
11 Februarie şi veţi vedeà ce a zis un membru al majorităţii de atunci, onor.
D-1 Teulescu, în ședința dela 7 Martie, adică trei săptămâni după picarea Dom-
nitorului, deputat pe care îl respect, căci a avut curajul a aveà tot acele opi-
niuni după picarea Domnitorului, pe care le-a avut când Domnitorul eră pur
ternic; iar nu ca alţii cari și-au schimbat opiniunile de atunci. Acest membru
al majorităţii a avut curajul zic, şi după 11 Februarie, a spune cum a înţeles
votul care l-a dat atuncea, adică că a înţeles să spue guvernului că bine a inter-
pretat art. 8 şi-i dă un bil de indemnitate pentru interpretarea ce i-a dat.

Iată cum se exprimă D-sa:

« D-l Teulescu, Domnilor deputaţi, în sânul comisiunii am rămas în minori-
tate. Mă socotesc dator a pune înaintea D-voastră cuvintele pentru care mi-am
formulat această opiniune. Vă mărturisesc că n'am înţeles nicidecum cuvin-
tele pentru care a revenit în această Adunare chestiunea drumului de fier.

«Vă aduceţi aminte cu câtă stăruitoare energie s'a desbătut această che-
stiune cu ocaziunea adresei spre răspuns la discursul 'Tronului. Atunci negreșit
gi majoritatea gi minoritatea şi-a expus cuvintele sale. Eu care am făcut parte
din majoritate, am votat adresă şi am votat în deplină convictiune că guvernul,
în puterea art. 8 din Statut, eră autorizat să deà această concesiune (denega-
tiuni sgomotoase),

«Nu înţeleg caracterul acestor denegafiuni! Cu câteva ședințe mai 'nainte
ele nu s'au manifestat în sensul acesta. V'am spus convictiunea mea; dacă nu
am voe s'o amintesc, atunci nu mai vorbesc.

www.dacoromanica.ro

712 C. I. BAICOIANY

« Voci. Vorbiti, vorbiti.

«De această opiniune, Domnilor, nu am fost numai eu singur, a fost ma-
joritatea de atunci a onor. Adunări, a fost Senatul. i

«In urma unui vot atât de solemn al Çorpurilor Legiuitoare, credeam că
nu se va mai pune chestiunea din nou pe tapet; de vreme ce văz însă că aceasta
se face, mă socotesc dator să vă declar fără a mă preocupă de desbaterile ce
au fost în sânul comisiunei, în cele d'întâi trei şedinţe, unde din cauză de boală
nu am putut asistă. Mă socotesc dator a mă menţine în acelaş principiu
și zic: dacă Adunarea, bine sau rău, şi eu zic că n'a fost rău, a dat odată acel
vot, un vot, Domnilor, care este foarte explicit, şi numai puţin categoric, să nu
se zică astăzi de unii cari au votat atunci, că au făcut-o pentru o chestiune de
delicateţe, căci este în adresa Adunării un paragraf foarte lămurit, care zice că
s'a dat bine drumul de fier şi Adunarea admite concesiunea, căci n'a uitat că
acest drum de fier a fost la ordinea zilei în Adunarea trecută, dar nu s'a votat
atunci pentrucă s'a închis acea Adunare; însă recunoaşte că s'a dat acest drum
de fier cu un preţ mai scăzut decât cel admis prin secţiuni. Aşa dar, în urma unui
asemenea vot categoric, a veni azi gi a zis: des) s'a dat bine drumul de fier gi
s'a admis concesiunea, dar nu-ţi dau parale, nu încuviinţez creditul. Eu nu în-
teleg care poate fi atunci poziţiunea noastră; eu infelegeam foarte bine mino-
ritatea de atunci şi o înţeleg și astăzi, minoritatea e datoare să susţină opi-
niunile sale; însă toate Çamerile parlamentare, când majoritatea se pronunţă
asupra unei chestiuni, minoritatea trebuie să se supună acelei majorităţi şi
aceasta a declarat-o însuş onor. D-l Tell, care a zis într'una din şedinţele
trecute: « Mentin opiniunea mea până majoritatea se pronunţă ; odată ce
majoritatea s'a pronunţat, eu n'am decât să mă închin».

« Domnilor, din minutul în care majoritatea desleagă într'un sens o chestiune,
minoritatea n'are decât a se supune. Ei bine Domnilor, această nenorocită che-
stiune pentru care s'a făcut atâta desbatere, s'a deslegat într'un sens. Noi. ma-
joritatea suntem datori a ne supune voturilor noastre. Inţeleg prea bine că,
positiunea noastră ar fi foarte dificilă când guvernul ar veni şi ar zice: deşi
ati votat această concesiune, dar eu, guvernul, voiu ca împreună cu D-voastră
să căutăm a reven} asupra ei, căci o găsim oneroasă. (Guvernul, Domnilor,
nu ne zice nimic, din contra aderă la concesiunea acestui drum de fier, căci
n'o găseşte oneroasá, și D-voastră vreţi ca majoritatea de atunci să anuleze
ceeace a făcut? Eu nu voiu face-o.

« Dar, pentru Dumnezeu, Domnilor, trebuie să ne înţelegem cu toţii de lu-
crările acestei Qamere, dela care depinde onoarea ei; nu putem reveni asupra
acestei chestiuni. Guvernul v'a dat explicatiuni.

«Eu m'am deosebit de opiniunile majorităţii de astăzi, şi deaceea am luat
cuvântul pentrucă sunt obligat ca să menţin votul dat cu ocaziunea adresei,
vot care a fost curat și lămurit, după o desbatere solemnă».

Sá vă citesc acum şi cuvintele ce a rostit D-l Ioan Ghica, preşedintele con-
siliului de miniștri, îndată după 11 Februarie în Adunare:

«D-l lon Ghica, președintele consiliului. Domnilor, iată ce a zis guvernul
în această chestiune, în rezumat: a zis că la Qctombrie (nu ţin bine minte data)
când s'au dat aceste concesiuni, s'au dat într'un mod ilegal, gi a mai adäogat:
această abatere a guvernului de atunci a primit un bil de indemnitate, prin

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BANÇII ROMÂNIEI 713

răspunsul la Tron, Domnilor, asta este aprecierea noastră, aşă credem, dar
n'am vorbit de nici o putere străină, de nici o ameninţare,
«Mai muite voci. Aşa e»,

«Vedeţi acum aplicarea guvernului, care a răsturnat pe Prinţul Cuza, în
privirea concesiunilor, vedeţi că aprecierea acelui guvern a fost tot ca şi a co-
misiunii financiare,

Am ţinut, Domnilor, a vă citi toate pasagiile ale unor oameni destul de
eminenfi, cari au luat parte la discufiunea care a avut loc în Senat și Cameră
pentru lămurirea unora din D-voastră cari nu aţi cunoscut aceste discutiuni,

Acum, dafi-mi voe să spun şi opiniunea mea: vedeţi, avem înaintea noastră
o concesiune dată de puterea executivă prin o interpretafiune a unui articol
din lege, interpretatiune greşită poate, dar venind Corpurile Legiuitoare, cari
singure erau în drept să se rostească dacă acea interpretatiune a fost legală
sau nelegală, acele Corpuri Legiuitoare zic: bine ai interpretat Măria Ta!

Concesionarii pe temeiul acestei interpretări date, vin şi deschid banca
lor, în temeiul art. 5, guvernul de atunci numeşte comisari şi după 11 Februarie
comisarii aceia merg la bancă şi constată că acea bancă are capitalul care li
s'a impus prin art, 5 din concesiune şi, după ce se face această constatare, co-
misarul principal le dă o declarafiune în care se zice: Vă declar, Domnilor, că
D-voastră aţi îndeplinit îndatoririle concesiunii şi sunteţi constituiți de astăzi,

Mai mult decât aceasta, Domnilor, ministerul de finanţe în urmă, vine
prin o adresă și cere concesionarilor să aducă 34.000 franci ce erau datori, după
concesiune, să depună această sumă la ministerul de finanţe pentru plata co-
misarului.

Prin urmare vedeţi că sunt acte prin care guvernul nu numai înainte de
11 Februarie, ci şi după 11 Februarie, nu au putut face altfel decât a recunoaşte
această concesiune; vá pot mărturisi că am avut toată bunăvoința a găsi pe
concesionari în defect gi a nu le acorda un ban, căci ştiu prea bine că a acordă
asemenea despăgubiri este totdeauna impopular, și ştiu prea bine că sunt de-
putafi cari iubesc popularitatea şi aplauzele tribunei, gi ne-a trebuit nouă,
membrilor comisiunii financiare, mare curaj ca să facem un asemenea raport
şi să venim înaintea D-voastră ; însă curagiul acesta, precum l-am avut totd'auna
de a spune adevărul acelora ce şedeau pe băncile ministeriale când cădeau
în erori, asemenea voiu aveă şi astăzi curajul a spune ţării întregi că ţara este
vinovată dacă deputaţii au fost sub influenţa guvernului şi nu au avut curajul
de a spune guvernului de atunci: rău interpretă guvernul Măriei Tale acel ar-
ticol, Pentrucă a trimes asemenea deputaţi, ţara trebuie să plătească, căci ori-
decâteori ţara va mai aveă să aleagă deputaţi să ştie să'şi aleagă mandatarii
cari să aibă curajul convicţiunilor lor, precum a fost amicul meu D-] Costaforu,
iar nu oameni cari își schimbă convictiunile după puterea acelora ce guverná,
şi atunci când ţara va aveă asemenea mandatari, nu va mai plăti nici o para;
iar altmintrelea în totd'auna va plăti,

Aşadar eu cred că e mai bine să plătim acei 750.000 franci, şi să nu ne mai
ducem înaintea tribunalelor, cum a zis onor. D-l Bosianu ; căci acolo vom plăti
trei milioane, poate şi mai mult.

Qnor. D-l Bosianu a spus că am făcut parte din acel Senat; este adevărat,
dar nu am fost acolo când s'a dat votul acesta,

45
www.dacoromanica.ro

714 Ç. I. BAIGQIANV

Asa dar, Domnilor, tara are să plătească acum, nu numai neindependenfa
Adunărilor sub Prinţul Cuza, dar dezicerea Senatului care întâiu a aprobat şi pe
urmă a desaprobat, acea dezicere are s'o plătească tara 750 de mii de franci,
precum a plătit patru milioane pentru concesiunea Godillot, 3 milioane
pentru drumul de fier din Giurgiu. Şi dacă D-voastră astăzi nu veţi încuviinţă,
raportul comisiunii financiare, eu, cât pentru mine, ag fi foarte fericit că mi-am
împlinit datoria, şi când vorbesc de mine, vorbesc de toţi membrii comisiunii
financiare, şi zic că am fi noi foarte fericiţi ca D-voastră să nu acordaţi aceasta,
căci noi nu am mai aveà nici o responsabilitate, şi toată responsabilitatea ar
cădeă, asupra acelora cari ar respinge raportul comisiunei financiare. Dacă
ţara ar plăti trei milioane şi poate gi mai bine într'un proces, nu vom fi noi
cei vinovaţi, ci vor fi aceia cari vor votă contra raportului.

Totd’auna este greu pentru un reprezentant al naţiunii de a-şi face datoria
în conştiinţă, însă atunci devine şi mai grea, când o chestiune este impopulară,
cum este chestiunea despăgubirii. Noi, Domnilor, am crezut că ne-am împlinit
o datorie, rămâne acuma ca D-voastră să hotărâți cum veţi voi.

D-l General Fiorescu. Domnule preşedinte, aş fi dorit, dacă credeţi că se
poate, să schimb cu un alt orator care ar vorbi contra, căci eu voiu vorbi pentru.

D-l Preşedinte. Atunci are cuvântul D-l Eraclide.

D-l Eraclide. Renunţ.

D-l 1. Brătianu. Domnilor, dacă am luat cuvântul este numai ca să ridic
vre-o câteva idei cari s'au rágpándit gi cari sau repeţit şi ar lăşă oarecare con-
fuziune asupra mersului ce a avut această afacere.

Domnilor, s'a zis că numai după intrarea unui ministru, şi nu s'a zis astăzi,
dar s'a zis acest cuvânt, că numai după intrarea unui ministru, această opera-
tiune de bancă a fost plătită, si negreșit că nu s'a putut face aluziune decât
la mine, pentrucă după D-l Mavrogheni am venit eu la minister, în luna Iulie.

Domnilor la 11 Februarie stil vechi, s'a constatatde comisari, fondul cassei ;
după 11 Februarie, la 7 Martie, a dat Senatul votul său; prin urmare să fie
bine constatat că propunerea Senatului s'a făcut chiar după operaţiunea comi-
sarului. Aşa dar guvernul de atunci nu a venit ca sá facă un act care ar îi fost
contr voinţei exprimate de Senat. S'a zis că guvernul a cerut dela bancă bani,
gi onor. D-l raportor ar face bine să ne spună când? căci, după cât îmi aduc
aminte, s'a făcut sub administraţia D-lui I. Ghica, şi este o deosebire, aci Dom-
nilor, nu ministerul a cerut să depue banii, ci banca a cerut. Apoi, Domnilor,
am venit eu în minister; eu nu am făcut nimic, deși onor. D-l Bosianu îmi ziceă
ieri în particular că atunci când faci bine îţi zic si eu că faci bine. Ei bine, nu
am meritul să fi făcut nici acest mare bine, şi ştiţi pentruce? pentrucä nu am
găsit nimic în executare, şi prin urmare n'am avut ce să popresc; fiindcă, dacă
aş fi găsit atunci poate aș fi luat această mare responsabilitate, chiar cu preţul
vieţii mele; dar nu am executat nimica, căci nu există nici o operaţiune a băncii,
când am venit la Iunie la minister; vă rog să se constate aceasta, Unde eră
dar operaţiunile acelei bănci, precum este prevăzut prin concesiune, căci acolo
se zice sá avem o bancă de circulatiune şi scont, o bancă, care emite bilete,
o bancă care vine să creeze şi să mărească creditul şi să-i deă iuţeala vaporului?
Domnilor nu am găsit nici o operaţiune; banca de atunci făceă operaţiuni de
acele cari le face d-l Halfon şi d-l Vlastos, şi toţi ceilalţi, şi prin urmare vedeţi
că nu am găsit nici o bancă de scont şi circulafiune; comisarii erau pe la casele

www.dacoromanica.ro

CONGESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 715

o E E ————

lor, nimic pu încuviinţasem eu, ci opor. director al acestui stabiliment, s'a
adresat la minister ca să-i reguleze situaţiunea. Sá se aducă o singură decla-
rațiune din parte-mi, prin care să-i fi aprobat eu emiterea de bilete, precum
asemenea nici nu am împedicat operaţiunile ei, şi atunci în adevăr as fi avut
meritul că am oprit o bancă care inerijise foarte mult comerţul, şi ştiţi că grija
este cel mai mare inamic al comerţului. Ceeace îngrijia mai cu seamă comerţul
nostru, erà că urmă să se institue aláturi cu banca o altă institutiune, institu-
tiunea de comisionariat, deşi cu copdiţiunea ca să fie despărțite, adică punând
un zid între aceste două institufiuni, dar cu acel zid nu se fäceà pimic, căci
până în fine tot la întrunire ajungeă lucrul. Ei bipe aceasta a ingrijat foarte
mult comerţul român, căci aveă sá monopolizeze comerţul cel mare al țării,
fiindcă banca ar fi dat totd’auna preferinţă operaţiunilor ce făceă institutul
de comisionariat care eră autorizat prin această copcesiupe. Aceste două griji
au făcut pe comercianţi să protesteze şi acel protest mar fi făcut pe mine, ca
ministru, având votul Şenatului, să opresc aceste operaţiuni şi le as fi oprit,
oricât de mare ar îi fost sacrificiul şi dauna ce mi-ar fi cerut banca pentru inter-
gicereà acestei operaţiuni.

Dar, Domnilor, am gäsit si altceva, am găşit că, capitalul care se prevede
la art. 6, și care se zice că s’ar fi constatat de comisarii guvernului, am gágit că
acel capital pu eră altul decât acela care eră la Londra și la Paris.

Domnilor, după mine, toate sucursalele Băncii din București, precum şi su-
cursalele din Craiova, Galaţi, Iaşi, etc., supt cassele băncii, gi dacă ar fi altfel
atunci care ar fi garantia pentru emiterea biletelor, dacă, capitalul ar fi în
Paris şi în Londra, iar nu în țară? Căci în concesiune se gice că pentru atâta
parte a biletelor emise să se garanteze prin efecte de comerţ si pentru partea
cutare în mopetá sunätoare. Apoi, dacă această monetä se află la Paris, atunci
care ar fi garantia noastră, fiindcă efectele de comerţ român în ţară nu se gá-
sesc într'o cantitate aşă de mare ca să fie aşă de sigure, şi peptru acest motiv
s'a gi cerut să se dea garantia in monetă sunätoare. Apoi, dacă moneta supătoare
nu se află aici, atunci cu atât mai mult trebuie să admitem că banca nu poate
să emită altfel bilete, fiindcă aşă a fost în spiritul aceluia care i-a dat copcesiupea,
când a zis că poate sá se serve cu bilete, dar acestea să fie asigurate în monetä
supátogre.

Iată, Domnilor, că si din acest punct de vedere, gi chiar operatiunea dacă
s’ar fi început as fi venit negresit nu numai înaintea Çorpurilor Legiuitoare, dar
as fi făcut şi tot ce mi-ar fi stat prin putinţă, ca să înceteze operaţiunile acelei
bănci. Dar încă odată, pu se începuse operaţiuni de acelea cari caracterizează
întradevăr o bancä de circulatiune şi de scont, cum sunt toate celelalte bănci;
pici o lucrare pu am găsit, pici o umbră cât de mititică. Prin urmare, încă odată,
dacă nu am desființat nimic, n'am nici un merit intr'aceasta...

O yoge. Dar răşpunderea cum rămâne?

D-1 I. Brătianu. Domnilor, nu am trebuintá să-mi aducă nimeni aminte
de datoria mea, ca să iau parte la răspunderea ce pot avea.

Domnilor, când D-l Hertz a venit la mine şi mi-a zis: pot, D-le, să încep
dela Februarie, Martie, Aprilie, Mai, Iunie, adică a cincea lupă, când Statul
îi spunea, foarte clar că la Iupie banca trebuie să înceapă îndată după depunerea
banilor, după constituirea ei, adică în termen de patru luni dela darea conce-
siunii? Domnilor, eu atunci am intrat în tratatiune cu D-1 Hertz, fiincă mi-a

www.dacoromanica.ro

718 C, I, BAICOIANU
e
zis: dacă nu-mi dați o declaratiune formală, atunci eu nu pot să-mi fac provi-
ziunile; gi iată ce mi-am zis eu: mi-am zis că dacă este să facem un sacrificiu
de 600 mii de franci, căci această sumă o reclamă în timpul ministerului meu,
apoi, cel putin, atunci este mai bine să ajungem a ne ínvol cu concesionarul.
Ei bine, Domnilor, eu care simt trebuinţa tot asà cum este exprimată de onor.
D-nii Crefulescu si Balş, atunci președinți ai Senatului, că întradevăr nu numai
comerţul, dar şi societatea întreagă nu poate să mai meargă fără ca creditul să
vină şi să înlocuiască ca intermediar o parte din transactiunile cari se fac astăzi
tot pe monetă sunătoare, am văzut că o să fim în cea mai mare jenă, şi în tot-
d'auna societăţile vecine cari au bănci o să sugrume comerţul nostru, fiindcă
ele cu creditele lor organizate sunt scutite de uzura ce în totd'auna impune
tuturor afacerilor moneta sunătoare,

Astfel m'am muncit pe lângă directorul băncii ca să scoată acele două ar-
ticole, adică să nu facă operaţiunea cu efecte străine, şi articolul acela care-i
dă drept ca pe lângă banca aceasta să facă şi un alt institut de comisionariat,
si a fost peste putinţă ca D-l director sá ne facă această concesiune; cu toate
că i-am promis atunci, că voiu veni înaintea Çorpurilor Legiuitoare cu conven-
ţiunea modificată şi că eram sigur că aceea o să fie primită.

Gât am fost eu ministru am avut diferite întrevorbiri cu D-sa gi ne-a fost
peste putinţă ca să ne înţelegem; am văzut că tot ceeace se stärueste şi se îm-
pacă este numai despăgubirea,

Atunci, Domnilor, ce trebuia sá fac în faţa unui om care aveÿ în mână
o concesiune dată de un guvern și după ce în urmă venise, cum a zis D-1 lepu-
reanu, un alt guvern care a fost contra celuilalt guvern de mai înainte, dar
care a recunoscut concesiunea, făcând chiar tot ce trebuiă din partea sa ca să
se constitue?...

O voce. D-le preşedinte, ora este 5, şi după regulament...

D-l Președinte. Nu se poate întrerupe nimeni odată ce a început. Conti-
nuafi, D-le Brătianu,

D- |. Brătianu. Domnilor, dacă voiti să ridicaţi şedinţa, puteţi, dar cred
că chestiunea este destul de gravă şi serioasă, ca să avem răbdarea să ascultăm
cel puţin tot atât cât avem să ascultăm când ne batem între noi fără nici un
"folos pentru ţară,

Ei bine, fare are nevoe de o bancă de circulatiune gi de scont pentrucá
dela dânsa depinde formarea tuturor celorlalte institufiuni de credit.

Nu putem ave o bancă funciară fără bancă de circulatiune gi de credit,
nu putem aveă nici o bancă mai înainte de a aveă bancă de scont, Aceasta
este simțită de toată lumea.

Ei bine, puteam să sper eu că în faţa unei concesiuni dată de un guvern
într'un mod ilegal, neconstitutional, si care a fost recunoscută şi de chiar gu-
vernul care a protestat contra actelor administrafiunii anterioare, puteam eu
să sper, zic, în fața pretentiunilor acestor capitalişti, cari au o poziţiune în
Europa, că voiu găsi cu înlesnire alți capitalisti cari să primească a ven] să
institue o bancă alături cu o companie care are pretentiunea că este dreptul său
exclusiv acesta? Eu în faţa nevoii în care ne aflăm de a ave o bancă, am crezut
că nu o pot, Nu că doar recunosc că concesiunea dată pe interpretarea artico-
lului 3 din statut este legală; nici că-i constitue vre-un drept în faţa guvernului,
dar nu este mai puţin recunoscut că în ochii lumii îi constitue un drept dea

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BANCII ROMANIEI 717

reclama. Si nu că má tem că are să vină cu oştire ori Franţa, ori Englitera ca
sá ne silească să-i plătim despăgubire; decât ştiţi ce se poate întâmplă? D-l mi-
nistru preşedinte ziceă alaltăeri în secţiuni: Domnilor, să nu ne puneţi în această
grea pozitiune, fiindcă are să ni se întâmple ca cu D-l Ward, care, când i s'a
refuzat de a i se întoarce caufiunea, care după toate drepturile eră a noastră,
s'a dus pe pietile publice din Europa şi a pus în toate ziarele că suntem o ţară
care despoae pe cei ce expun capitalurile lor în România. Ei bine, dacă D-l Ward
a putut să facă oarecari neajunsuri cari să aducă grije D-lui ministru, dar mai
ales banca României, unde sunt interesele unor oameni puternici, capitalişti
din Franţa gi Anglia?

Deaceea eu am crezut că putem face sacrificiul de a le da 600.000 franci,
ca să nu fie nici o contestatiune, sigur fiind că în urmă vom găsi a fondă o bancă
de circulafiune gi de scont care să facă pe ţară sá se ugureze de milioane, iar
nu numai de 600.000 lei.

Insă, Domnilor, când D-l Hertz a venit la mine aveá pretenfiuni foarte mari.
Atunci eu i-am zis: nu voiu aveà curajul să merg înaintea Camerii cu o sumă
de 600.000 franci ca maximum...

D-] Ul. Creteanu. D-ta ia-i dat 600.000 franci?

D-l I. Brătianu. Nu i-am dat eu, căci nu puteam să-i dau nimic; decât
i-am spus că niciodată să nu spere că va căpătă mai mult.

Domnilor, aceasta este o simplă gloabă care plătim. Si să nu vină să se
zică, că banca a avut pagubă; nu a avut nici o pagubă, din contra a avut câştig;
dovadă e că-şi urmează afacerile sale în România şi poate că le face într'un
mod mai avantajos decât dacă ar fi pus în lucrare banca de circulatiune şi de
scont; căci dacă nu ar fi agá, s'ar fi grăbit să o înfiinţeze şi nu a înfiinţat-o până
la Iunie, când am venit eu la minister.

Prin urmare, a lucrat foarte sigur, căci, aşă cum este creditul desorganizat,
când nu avem credit şi când chiar efectele publice cădeau la 30 şi 37 la sută,
puteă să câştige pe an, sută la sută; pe când cu o bancă de circulafiune nu
puteă aveă acest enorm câștig.

Mă rezum dar şi zic: recunosc că concesiunea este dată într'un mod ilegal
şi nu-i constitue nici un drept în fața noastră. Recunosc că D-l Herz n'a avut nici
o pagubă, căci n'a făcut nici un pas ca să înfiinţeze această institufiune de
credit, pe câtă vreme nu se vede nici urmă de executiune; şi prin urmare nu a
putut să-i aducă nici un prejudiciu în afacerile sale. Dar, fiindcă avem trebuinfá
ca cu O oră mai înainte să înfiinţăm o bancă de credit, şi ca nu cumva la înfi-
infarea ei să întâmpinăm contestafiuni destul de puternice prin inffluenfa lor,
nu prin drepturile lor, eu am fost de părere ca să-i dăm o despăgubire de 600.000
franci, şi îndată guvernul să binevoească a căută mijloace pentru înfiinţarea
unei bănci. Dar să nu-i dăm mai mult de 600.000 franci.

D-l Preşedinte. Domnilor, ora fiind peste 5, consult Adunarea dacă voeste
să urmeze şedinţa.

Voci. Nu, nu.

D-l ministru de finanţe. Domnilor, vă rog să terminăm chestiunea în ge-
dinfa aceasta. Ştiţi bine, că am un proiect de lege înaintat de urgenţă si nu ne
mai rămâne timp când să-l mai desbatem şi pe acela, dacă se amână această
chestiune pe mâine. Mai mulţi deputaţi au să plece şi atunci, rămânând fără
acel proiect de lege votat, vistieria se va află în ceă mai critică pozifiune.

www.dacoromanica.ro

718 C. I. BAICQIANU

D-l G. Vernescu. Domnilor, nu cred că ar trebui să urmăm înainte cu discu-
tiunea, afară numai dacă vă veţi declară în permanenţă. Această concesiune
sau această despăgubire pentru o concesiune care este pusă înaintea D-voastră
are trebuinfá de legitimare. Trebuie legitimată înaintea țării; şi nici un deputat
nu va îndrăzni să dea despăgubire unui străin fără ca acea despăgubire să fie
legitimată. Prin urmare, trebuie să ne daţi şi nouă ocaziunea ca fiecare să vorbim
înaintea ţării şi să arătăm că avem mai mult scrupul pentru punga acelora
cari ne-au trimis aci.

Nu este destul, Domnilor, să zicem numai că urmăm o oră şi jumătate
şedinţa, trebuie să ne daţi timp ca să vedem dacă au vreun drept acei cari
cer despăgubire, şi atunci să ne pronunfám în perfectă cunoştinţă de cauză,
(sgomot),

D-l Președinte al consillului. Domnule preşedinte, consultaţi adunarea
conform regulamentului, dacă urmează discufiunea.

O voce. Nu sunt două treimi.
D-l Preşedinte. Sunt două treimi; discufiunea urmează.

D-l ministru de finanţe. Domnilor deputaţi, mare mirare mă prinde pentru
unii Domni deputaţi cari vor cu orice preţ să împedice această desbatere, ca
cum nu 8’ar încrede în cuvintele ce pot pune înainte în fața acestor onor. Adu-
nări, ca să mai ceară amânarea...

O voce. Cine cere amânarea? Nimeni n'o cere.

D-l Ministru de finanţe. Toate acestea va să zădărnicească votul Adunării
în privința unui proiect de lege atât de strâns legat cu creditul Statului. Am
avut onoare să vă declar că această chestiune, luând-o din toate punctele de
vedere, şi din punctul de vedere al dreptăţii, şi al echităţii, se cuvine să recu-
noaştem datoria noastră, şi prin urmare, trebuinfa unei transactiuni pentru
despăgubirea concesionarilor băncii; din punctul de vedere al dreptăţii, fiindcă
ceeace am făcut pentru Godillot este drept să facem şi pentru celelalte con-
cesiuni date în aceleaşi condițiuni. din punctul de vedere al echităţii, pentrucá
orice ar voi să zică unii din D-nii deputaţi în privinţa ilegalitáfii cu care s'a
dat această concesiune, tot rămâne un fapt învederat că Corpurile Legiuitoare,
Consiliul de miniştri d'atunci, Senatul şi Camera, au participat cu toţii la acor-
darea acestei concesiuni; Corpurile Legiuitoare, Domnilor, cari în urmă s'au
rostit cu mulţumire pentru aceste concesiuni, în ocaziunea Adresei, toate acestea
îmi dă dreptul a vă observa că, dacă Corpurile Legiuitoare n'au cunoscut ile-
galitatea acestei concesiuni, cum voifi D-voastră ca un străin să cunoască mai
bine legile fundamentale ale acestui Stat, să le cunoască mai bine decât con-
siliul miniștrilor, decât Adunarea, decât Senatul? Prin urmare, zic că este o
chestiune de echitate către acel străin care a venit şi a tratat cu un guvern
în toată regulă, cu aprobarea consiliului de miniștri şi a Corpurilor Legiuitoare;
după care s'au numit comisari din partea guvernului cari să constate regula-
ritatea operaţiunilor băncii, dispozifiune prevăzută în actul de concesiune,
cari comisari au dat act la mâna acelui străin că banca este constituită. După
toate acestea, cum voifi D-voastră acum ca acel străin sá se mai indoiascá
despre validitatea acelei concesiuni? Va să zică echitatea ne obligă să intrăm
în tranzacfiune cu acel străin care s'a bazat pe aceste semne netágáduite de
validitatea acelei concesiuni, şi să-i acordăm o despăgubire.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 719
KI E: q A 2: A a a ie

Am zis că este gi motiv de convenienfá în raporturile noastre cu interesele
străine; v'am declarat, Domnilor deputaţi, că relatiunile internationale se
interesează şi de chestiunile de interes propriu-zis, nu numai de chestiunile
de drept. Este adevărat, relafiunile internationale se pot turbură gi prin
chestiunile de drept, cum a zis onor. D-l Bosianu; dar și chestiunile de interes
privat de multe ori cauzează ruperea relatiunilor dintre populi. Acei străini des-
pre cari ne ocupăm nu sunt, Domnilor, oameni cari să n'aibă o însemnătate
oarecare în statele de unde depind; sunt capitaluri însemnate ale acelor Ştate
angajate în această întreprindere; s'au emis acţiuni, s'au vărsat bani la Lon-
dra. Prin urmare, dacă noi acum am veni gi am jicni acele interese, întelegeti
bine, n'am face ceeace ar trebui să facem ca să menţinem buna armonie între
această ţară cu acele ţări străine. j

Apoi, Domnilor, este şi o chestiune de necesitate. Am spus că necesitatea
d'a întreține bune relatiuni între guvernul Román gi această bancă a fost sim-
titä în tot timpul, și acum mai mult decât oricând; când ești silit să ceri dela
o bancă ca să te păsuească pentru o datorie de 6.700.000, cu care te-a creditat,
cred că importá să nu fim nedrepţi către acel interes angajat în această bancă;
cred că nu e prudent ca să fii nedrept sau să nu ţii cont de ceiace echitatea
comandă.

Onor. D-l Ion Brătianu, a mai pus înainte un argument nou, care trebuie
să se cunoască că are o valoare foarte serioasă; aceasta e un alt motiv de ne-
cesitate, ca cu un moment mai înainte sá înfiinţăm o bancă, şi nu o vom puteă
infiinfá până ce această chestiune sá nu fie tranşată.

Prin urmare, vă rog încă odată de a ţine cont de dreptatea, de echitatea
si de buna armonie între Statul Român şi între celelalte State străine, unde
interesele acestei bănci sunt angajate, și de necesitatea în care ne găsim d'a
menţine bune relatiunile între noi şi acea bancă, care ne creditează cu o sumă
enormă, gi înfine de necesitatea de a creea cu un moment mai curând o situa-
fiune netedă ca să putem infiinfá o bancă națională. Pentru aceste motive,
vă rog, Domnilor, anu mai prelungi timpul prin discursuri, poate, foarte fru-
moase, dar cari în teorie s'a oprit a recunoaşte necesitatea în care ne aflăm să
facem O transactiune, şi după cum o recunoasteti, nu puteţi face alt decât a
aderă la propunerea comisiunii financiare, singura care poate da o solutiune
acestei chestiuni.

D-l Gen. I. Florescu. Domnilor, în urma celor zise de onor. preopinenfi
îmi rămâne puţine cuvinte de adăogat în această chestiune; prin urmare, nu
vgiu abuză de momentele acestei onor. Camere. Mai întâi de toate, Domnilor,
declar că nu voiu urmă pe unul din onorabilii preopinenfi care a vorbit de nu-
ştiu ce ameninţări, de străini, arătând sau temere sau nepăsare; căci eu nu
cred a urmă această cale, pe lângă alte neconveniente, ar fi şi o depărtare dela
chestiune. Domnilor, nu în conditiunile modeste în cari se poate află ţara noa-
stră; dar oricare vor fi forţele noastre n'ar trebul să vorbim astfel. Orice Stat
mare şi puternic, sau mic gi modest, când voește dreptatea, când fuge de ne-
consecinţe şi mai cu seamă atunci când e vorba de relafiuni cu străinii, n'are
să se teamă de nimic. Am zis când fuge de neconsecinţe şi să-mi permitefi a
apăsă asupra acestui cuvânt, căci dacă indivizii plătesc scump neconsecinfele,
să nu credem că naţiunile sunt crufate de asemeneă sacrificii. Mă veţi întrebă,
Domnilor, unde e neconsecinfe? Ei bine, cu puţine cuvinte voiu demonstrá-o ;

www.dacoromanica.ro

720 C. I. BĂICOIANU

s'a dat o concesiune în virtutea unei dispozitiuni a institutiunilor dup'atunci,
şi asupra căreia nu prea e tocmai clar cele ce a susţinut onor. D-l Bosianu; ba
încă e asá de putin clar şi asà de putin obligatoare pentru străini, cu cât că
noi înşine nu ne putem înţelege împreună. De unde dar această pretentiune
ca străinii să interprete mai bine decât noi înşine institutiunile noastre? E ade-
vărat că ni s'a recitit amendamente, cuvinte rostite în Senat și în Cameră pri-
vitoare la interpretarea acestei dispoziţiuni; dar Domnilor, permitefi-mi a vă
întrebă: de cine se propusese acele amendamente, de cine se rostise acele cuvinte?
Ei bine, oricare va fi greutatea acelora cari au rostit aceste cuvinte, nu e mai
puţin adevărat că acolo unde sunt doui sau trei e minoritate și sanctitatea
legii propune majoritatea.

Să nu venim dar a susţine că, deși majoritatea în Senat şi în Cameră, în
cutare timp, privitoare la cutare lege, s'a rostit în cutare mod, și prin o mare
majoritate; însă pentrucá minoritatea a susţinut astfel, în partea minorităţii
e dreptul gi adevărul; căci atunci, Domnilor, să facem așă cu toate legile; n’a-
vem decât să infirmăm toate drepturile consacrate prin legi votate de noi,
căci negreşit pentru fiecare vot poate s'a întâmplat persoane eminente dintre
noi, fie chiar mai mulţi dacă voiţi, cari s'au pronunţat altfel decât majoritatea.

Chestiunea de a se şti cum trebuie interpretat art. 8, nu prea e tocmai
așă de clară, și onor. D-l Bosianu, după ce a citit art. 2, nu ştiu zău dacă i-a
fost aga de comod a citi şi aliniatul următor, care zice că guvernul, în lipsa
Adunărilor, va puteă luă orice măsuri de urgenţă, făcându-le însă cunoscute
la întrunirea Camerilor. Care eră dar tebuinta de ase comunică Camerii acele
măsuri dejà luate? Ei bine, s'a desvoltat destul de onor. preopinenti, că cu
„ocaziunea mesajului deschiderii Corpurilor Legiuitoare, s'a vorbit de faptele
petrecute si într'acele fapte a figurat şi concesiunea băncii. Dar se zice că acele
cuvinte nu sunt de cât cuvinte de curtoasie către șeful Statului.

Domnilor, aş înţelege curtoazie când s'ar zice: Să trăiască Măria Ta; dar
nu înţeleg cuvinte de curtoasie când se zice în special: pentrucă ţara se bucură
de institutiunea băncii, atât de mult dorită, mărturisesc cea mai vie recunoștință.
Cum, Domnilor? când ambele Corpuri Legiuitoare, Camera şi Senatul se pro-
nunfá întrun chip așă de categoric în privinţa institutiunii băncii, şi când 15
zile după o răsturnare se pronunţă altfel, cum zic, nu mi-e permis a califică,
aceasta de neconsecvenţă?

Să vedem însă dacă s'a rostit aşă de clar cum se pretinde de onor. D-nii preo-
pinenfi, ei bine Domnilor, îmi voiu permite a vă demonstră întrun mod evident
că Senatul n'a venit să declare concesiunea nelegală. Imi pare rău că n'am
aci, dar bine voifi a căută în Monitor formula chiar întrebuințată de Senat.
Senatul nu loveşte de nelegalitate banca; Senatul se exprimă astfel, încât să
nu prea rezulte desfiinţarea concesiunii.

Aceasta, Domnilor, trebuie fiecare să binevoiască a o constata.

Ni s'a mai spus pe urmă că s'a săvârşit de acelaș guvern, în luna Martie,
fapte pozitive, că comisarii guvernului s'au dus gi prin proces-verbal au de-
clarat constituireă definitivă a concesiunii.

Aşa dar vedeţi că a insistă mai mult asupra acestui obiect, a voi să in-
firmäm drepturile acelei bănci, nu e nici mai mult nici mai putin decât o in-
consecvență. In conștiința mea aga o văd şi o declar înaintea D-voastră, si in-
consecventile se plătesc scump, Domnilor.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 721

Acum vedeţi că şi onor. D-l Brătianu si alţi onorabili Domni, vin de zice
să facem o transactiune pe o despăgubire de 600.000 franci. Apoi atunci să vá
spun şi eu, Domnilor, cum înţeleg drumul practic, și veţi vedeă dacă este bine
să acordăm mai mult sau mai puţin de ceeace ni se cere de onor. D-l raportor,
sau dacă este bine să punem ţara în risc d'a nu ne pronunţă îndată şi de a lăsă
chestiunea până la toamnă, sau d'a ne expune la deciziunea unui arbitragiu
sau a unui tribunal.

Domnilor, un guvern a fost răsturnat, şi asemenea întâmplări s'au văzut
destule, istoria omenirii ne oferă multe asemenea împrejurări; după această
răsturnare se găsesc nişte concesiuni date; nu prea sunt simpatice acele con-
cesiuni, şi dacă ar fi acum la ordinea zilei, sau dacă aş îi avut și eu onoarea
a fi din acele Adunări cari au urmat după 11 Februarie, mi-aş fi tăcut datoria
în consecinţă să arăt, după opiniunea mea, dacă acele concesiuni erau bune
sau rele şi dacă acele transactiuni făcute au fost oneroase sau desavantagioase
ţării noastre, dacă tranzactiunile făcute au fost avantagioase mai mult decât
dacă s'ar fi lăsat liberul curs al acelor concesiuni.

Dar care eră tărâmul practic? Erà acela d'a termină cu o oră mai "nainte
întrun chip sau intr'altul.

Să luăm de exemplu oricare concesiune veţi voi, şi dacă guvernul după
11 Februarie se determină în 15 —20 de zile sau într'o lună, cu Corpurile Le-
giuitoare, sau a consfinfi concesiunea sau să fi apreciat d'a anulá una din acele
concesiuni, atunci vine chestiunea transacţiunii sau a indemnizárii, vine aran-
jamentul, cum zice francezul, a l’amiable. Eu voiu întrebă, dacă indemnizarea
care ar fi cerut banca în cele 20 sau 30 de zile după 11 Februarie, ar fi fost tot
agá de oneroasă ca aceea care a venit după doui trei ani după acea epocă?
Nu, Domnilor, dar a fost şi altceva mai mult decât despăgubirea, a fost sdro-
birea, infirmarea creditului nostru pe pieţele Europei; așă dar trebuiă în inte-
resul acesta, ca cu un moment mai 'nainte a rezolvă asemenea chestiuni.

Apoi avem un exemplu înaintea ochilor noştri. Acum aceşti concesionari
ne cer 750.000 franci pentru rezilierea acestei concesiuni; întâiu au cerut un
milion şi abea mai pe urmă guvernul a ajuns a se învoi la 750.000 franci; ei
bine, vă închipuiţi D-voastră câtă ostenealá va fi avut D-l ministru de finanţe
până să ajungă aci la 750.000 franci? Apoi nu prevedefi D-voastră şi nu sunt
eu autorizat d'a mă teme că, dacă vom lăsă rezolvarea acestei chestiuni şi mai
târziu, dacă o vom lăsă până la toamnă, nu va trece peste un milion, și dacă nu
ne vom expune la un arbitragiu sau la vreun tribunal de care ne vorbea D-l
Bosianu, acele autorităţi să ne condamne la mai multe milioane?

D-l G. Sefendache. Fie mai bine agá.

D-l I. Florescu. D-l Sefendache zice: fie! Nu-i cunosc mijloacele Dumnealui,
dar gândesc că ţara nu are asemene, mijloace ca să-i convie a zice cu agà ne-
păsare ca D-l Sefendache: fie!

D-l Setendache. Să vedem oare dreptatea o să condamne? Nu ești D-ta,
tribunal ca să te pronunfi absolut.

D-1 I. Florescu. Domnilor, precum am zis la început, chestiunea mi se pare
epuizată, îndoiala care a domnit între noi chiar gi care pare încă a domni este
cel mai bun răspuns la aceia cari vin să zică, că străinii nu aveau nevoie să tra-
teze cu oameni cari nu ave mandat şi dacă acei oameni aveau mandat sau nu,

www.dacoromanica.ro

722 C. I. BAICOLANU

despre acestea, chiar după opiniunile cari au avut loc în Corpurile noastre Le-
giuitoare dinainte şi de astăzi, este chiar între noi divergintá de opiniuni,

Termin dar zicând că este mai bine să admitem concluziunile comisiunii
noastre, decât să lăsăm să treacă mai mult timp,

D-l Preşedinte al consiliului. Domnilor, nu ne mai pierdem timpul a susține
că concesiunea în discufiune cum a fost concedată de fostul guvern a fost sau
nu avantagioasă, căci este un fapt constatat că a fost foarte oneroasă,,,
(aplauze).

Asemenea sá nu mai discutăm dacă fostul Senat sau fosta Adunare a făcut
bine sau rău, să ne silim noi să facem bine.

Domnilor, ce este de făcut? Vedeţi că chiar aci între noi sunt diverginfe
de opiniuni, Să fim dar drepţi, şi să nu credem că toţi pledăm aci numai ca
advocatii cari sunt înaintea tribunalului gi cari, dacă a luat procesul, trebuie
să vorbească sustinándu-1; vedeţi, Domnilor, că aci este o chestiune asupra că-
reia vorbim în conștiință şi vedeţi că este diverginţă de opiniuni, dacă conce-
sionarii au dreptate sau nu au.

Domnilor, eu cred că această preocupatiune a fost a tuturor guvernelor
cari s'au succedat dela 11 Februarie până astăzi. Au crezut de datoria lor a veni
cu chestiunea de faţă înaintea Camerii şi a cere o rezolvare, Aşă guvernul D-lui
I, Ghica a luat iniţiativa, guvernul D-lui I. Brătianu nu, tágáduesc, a venit şi
Dumnealui, cel dintâiu cu această chestiune, diferenţa eră numai în cifre, căci
negresit D-voastră ştiţi că cifrele merg crescând cu cât timpul înaintează; prin
urmare, meritul D-lui I. Brătianu este de a fi dat, nu 750,000 franci cum se cere
după doi ani de zile, ci numai 600.000,

Să fie dar încredinţat D-l Vernescu care ne combate astăzi, că atunci când
va veni D-sa şi amicii D-sale la putere, vor fi în imposibilitate să nu se prezinte
cu această chestiune înaintea Camerii; gi, prin urmare, trebuie să se găsească
şi D-sa tocmai în interesul D-sale ca nu cumva nevoind să acorde astăzi, să
rămâie chestiunea tocmai în spinarea D-sale. Vedeţi dar că trebuie sá vă temeţi;
deaceea dafi-ne tot concursul D-voastră ca să scăpăm din acest impas, Ati văzut
pe D-1 Sefendache cum vă vorbià adineaori; dar o sá se schimbe lucrurile peste
câtva timp şi-mi pare rău că nu am vârsta mai tânără pentru ca să am feri-
cirea de a-l vedeà pe D-sa ministru, fiindcă are să treacă multi ani până atunci,
dar aş voi atunci să-l văd ce face, să-i iau şi eu socoteala gi să râd cum face D-8a.
(Ilaritate).

D-l Sefendache. Când va fi tot aşă lucrurile nu voiu fi eu la guvern, (Ilaritate),

D-l Preşedinte al consiliului. Adică când va fi la greu vă veţi da în lături
(ilaritate), aceasta o cred, sunt şi alţi tot de această şcoală (mare ilaritate).

Domnilor, aţi văzut că guverne de diferite culori, ca guverne cari au fost
unul contra altuia şi cari s'au succedat în urma unei lupte, guvernul I. Ghica
care a prezintat această chestiune, guvernul I, Brătianu care a dărâmat ca-
binetul Ghica, toţi au fost siliţi să vie cu această chestiune; asemenea și noi
care am venit, fără să dărâmăm pe nimeni, suntem nevoiţi a susţine această
chestiune; dece? Pentru un cuvânt foarte natural, afară de cele ce s'au zis,
pentrucă nu cred că în această chestiune trebuie să punem amor propriu, Ci
trebuie să rationäm, să vedem dacă această chestiune înfăţișându-se înaintea
unui tribunal, nu zic când ar fi pledată în acest tribunal, cursă contra guvernului
de D-l Vernescu, căci atunci aceasta ne-ar prăpădi şi mai rău, după toate pro-

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 723

e ———

babilitätile am fi osânditi la o sumă mai mare, adăogând pe lână aceasta dis-
creditul cu care ne-am loyl în faţa Europei. Şi în adevăr că aceasta s'ar fntâm-
plà foarte bine qu toată bogăţia poastră, căci știe cum se petrec lucrurile chiar
în viaţa privată. Upii oameni au averi foarte mici gi găsesc când vor sumele
de cari au pevoe cu procepte mici; iar alţii au averi foarte mari şi pu găsesc
bani decât cu procepte foarte mari, şi aceasta fiindcă unii supt cârcotaşi, iar
alţii supt exacti la îndeplinirea datoriilor lor.

Ei bine, Domnilor, eu cred că în această chestiune noi am puteă fi osânditi
a plăti ceva şi poate o sumă mult mai mare decât ni se cere acuma; dar pe lângă
aceasta pe lovim şi creditul, şi deaceea supt de opiniune ca sá pu mai prelun-
gim discutiunea ore întregi pentru ca să discutăm dacă a făcut bine guvernul
de atunci sau pu. Noi trebuie să vedem pozitiupea în care ne aflăm gi să ho-
tărâm ce este de făcut. Când D-l ministru de finanțe vă spune că datoria flo-
taptă este de 26 milioape, că chiar aceasta, cere o datorie de 6 şi jumătate milioane,
cred, că în faţa acestei situaţiuni, puosă vá conduceti după povata acelor oa-
meni, cari voesc aci în Adunare să aducă prin orice mijloace pedică guvernului,
si supt sigur că marea majoritate a acestei Camere care totd’auna a susţinut
guvernul gi d'astădată îl va susţine şi pu se va raliă cu acei Domni cari voesce sá
împedice guvernul în marsul lui, fiindcă aceşti oameni supt obișnuiți a prinde
peşte în apă turbure.

Voci, Inchiderea discutiunii.

D-l Vernesçu, Voiu zice pumai două cuvinte: prevedeam dela început că
are să se închidă discuţiupea după ce va vorbi upul sau doi pentru, şi că nu
vom mai puteă să luăm si noi cuvântul sá discutăm această chestiune foarte
serioasă,

O voce, Discutăm dela 3 ore şi acum sunt 6 trecute.

D-l Vernesqu, Poate să fie gi dela trei ore, o asemenea chestiupe poate,
fără multă părere de rău, sá ocupe mai multe zile ale acestei Çamere, când alte
chestiuni de un interes secupdar si chestiuni persopale ocupă zile întregi; dar
o chestiune așă de mare financiarä, strâns legată cu viitorul ţării? Această
chestiupe merită multă atentiune, și deaceea adipeaori cerusem amânarea dis-
cutiunii pe mâine, pentrucă știam că are să vorbească upul s'au doi gi pouă
cestorlalti o sá ni se închidă gura. Apoi, mai este gi o chestiune de ostepeală,
pentrucă sunt 6 ore.

D-1 Ulig Creţeanu, Noi pu am ostenit.

D-I Verneşeu, Cât pentru D-1 Ulis, D-sa este infatigabile. D-sa, când ge
pune la lucru geade zile si nopţi întregi; dar peptru noi cari suntem obișnuiți
să lucrăm altfel decât lucrează D-l Creţeanu, cred că suntem fatigati, şi deaceea
credeam să nu se închidă discutiunea.

D-l Manglache Coştache, Domnilor, dacă as puteă presupune că sar mai
pute prezentă înaiptea poastrá alte argumente poui, contra concluziunilor
raportului decât acele ce s'au prezentat până acum, eu sipgur aş zice sá nu
se închidă discufiupea, dar pentrucä crez că nimeni nu mai poate aveă argu-
mente poui, fiindcă D-l Bosiaqu a discutat chestiupea de drept cu mult talent
şi cu toată lumina posibilă si cred că pu va fi vreupul care să o discute din alt
punct de vedere, deaceea cer închiderea. Apoi voiu mai aduce încă un argument
pentru închiderea discutiunii pe care îl iau dela opor. D-l Verpescu. D-l Vernescu

www.dacoromanica.ro

724 Ç. I. BAIÇOIANU

își aduce aminte că bugetul în anul trecut, când eră și D-$a în Çamerä, s'a votat
în două ore...

D-l Vernescu. Nu cu voia mea.

D-1 Manolache Costache. Prin urmare dacă bugetul s'a votat în două ore...

D-l Vernescu. Nu cu voia mea.

D-l Manoiache Costache. Care este o lucrare foarte însemnată, apoi cred
că destul am discutat această chestiune, care în raport cu bugetul este destul
de minimă; deaceea cer ca sá se închidă discutiunea.

= Se pune la vot închiderea discufiunii şi se primeşte.

= Se procede la vot prin bile pentru luarea în considerafiune a conclusiu-
nilor raportul şi resultatul este cel următor:

Votanti à = à s s s s a ae roa s nom «s.m 00
Majoritatea absolută . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Bile albe pentru . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Bile negre contra . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Abtineri . . . . Za ar © 2

Adunarea a încuviinţat luarea în consideratiune.

D-l Președinte. Este proiectul primitiv al guvernului pe urmă proiectul
amendat de comisiune. Vă întreb acum dacă guvernul aderă la acela al comi-
siunii?

D-l B. Boerescu, ministrul justiţiei. Guvernul aderă la proiectul comisiunii.

D-l Preşedinte. Atunci vom face discutiune asupra articolelor din pro-
iectul comisiunii.

Se citește art. 5 şi neluând nimeni cuvântul se pune la vot gi se primește.

Se citeşte art 2 gi puindu-se la vot se primeşte.

D-l A. Lahovari. Domnilor, am un amendament pe care cred că, Camera ?l
va primi, dacă primeşte acest proiect de lege.

« Qoncesiunea denumirii de bancă a României este cu totul de formă şi
nu angajează garanţia nici materială nici morală a Ştatului român pentru toate
operaţiunile ce le-ar puteá face acest stabiliment. Se rezervă tot odată si drep-
tul pentru guvern, când se va fonda o bancă Naţională pentru scont şi circu-
latiune, să-i deà un titlu din care numele de România să nu poată fi exclus ».

D-l Raportator. Domnilor, atât comisiunea cât şi guvernul aderă la acest
amendament cu o mică modificare pe care a primit-o și autorul.

D-l G. Vernescu. Sá-mi permiteţi numai două cuvinte: Ag vrea să întreb
acest titlu de România ce se dă băncii, intră şi el în despăgubirea care s'a votat?
Deaceea am cerut cuvântul ca să fac această întrebare şi să declar că eu voiu
votă în contra amendamentului. Trebuie şters acest titlu. Çel putin acest
articol păstrează numele de bancă şi nu voiu să mai pătăm numele de Ro-
mânia ca să dăm odată în despăgubirea pecuniară şi numele de România nu
cred că este cuviincios.

Gând vom intră în tranzactiune cu acea bancă îi vom da titlul ce vom voi.

D-1 General Fiorescu. Domnilor, aveam de gând să renunţ de a mai vorbi
în privinţa acestui amendament şi a acestui articol, dar fiindcă D-l Vernescu
s'a rostit cum aţi auzit, sunt nevoit a reproduce aci tot ceeace cugetam pentru
prima oară când m'am înscris la birou. Nu este vorba de titlu că şi acesta poate
fi considerat ca despăgubire. Aceasta este o firmă sub care banca funcţioneză
în Europa, şi dacă ţine la numele de banca României, este o onoare pentru noi

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BANCII ROMANIEI 725

cä cu acest nume se produce un credit pentru bancä, cäci altmintrelea nu ar
ţine atât la acest titlu. Aceasta în privinţa celor zise de D-l Vernescu.

Acum vin la amendament. Eu primesc partea întâia a amendamentului
şi resping partea a doua, pentru motivul că, în ceeace mă privește pe mine,
nu voiu să rămână nici umbră de îndoială că noi nu am fi liberi dacă am formă
o altă bancă în urmă, să se introducă şi numele de România. Nimeni nu poate
pune în îndoială că avem acest drept.

Domnilor, în chestiune de firmă sunt 1000 de variante, 'de forme; două
cuvinte puse unul înaintea altuia formează o firmă. banca Română este aceasta
actuală şi Banca Naţională Română sau banca românească vom numi pe acea
viitoare. Nimeni nu ne ridică acest drept. Dacă sunt în contra părţii a doua
este că pune în îndoială un drept pe care nimeni nu ni-l contestă.

D-l A. Lahovari. Trista experienţă a trecutului, confirmată încă prin
faptele ce vedem că se petrec astăzi, ne învaţă ca, când tratăm cu streinii,
să fim clari, de două ori clari. Este sigur, cum a zis onorabilul general Florescu,
că numele România este proprietatea României gi că nu se poate înstrăină.
Dar astăzi facem această concesiune unei societăţi private: îi dăm dreptul
de a pune acest nume în firma ei. Aceasta se va votă, căci judec rezultatul de-
finitiv după scrutinul asupra luării în consideratiune. Şi eu aş fi pentru solu-
tiunea radicală, propusă de onor. D-l Vernescu, de a nu acordă nimic; dar acea-
sta nu mai este în chestiune, gi trebuie să căutăm, cel putin, a fmputinà răul,
dacă nu putem să-l înlăturăm cu totul.

Răspund acum d-lui Florescu, în puţine cuvinte. In chestiuni de societate,
numele este o adevărată proprietate, ca și capitalul, şi o proprietate care se
apără cu tărie. De unde ştim noi că banca română, când mai târziu am voi să
fondám și noi o bancă română, de unde ştim că n'ar veni sá ne zică: staţi, n'aveţi
drept să uzati de acest titlu; numai eu am dreptul de a má numi banca română!
(desaprobare, ilaritate).

In sfârşit de unde știm noi că mai târziu n'ar veni să ne zică, că n'gwem
drept nici chiar a purtă numele nostru? Acest lucru poate să se întâmple; ori-
cine are ceva cunoştinţe de principiile dreptului comercil, va pricepe ceeace
voiesc să spun eu. Avem, Domnilor, un exemplu recent întru aceasta: nu-
mele de Monitorul universal al imperiului francez, este azi proprietatea unui
particular; guvernul francez a voit să şi-l revindice, a intentat proces; dar
guvernul a pierdut procesul înaintea tribunalelor. Prin urmare vă rog, Dom-
nilor, să băgăm bine de seamă: dacă împrejurări nenorocite ne silesc astăzi a
angajă la o societate privată numele chiar al ţării noastre, cel puţin să nu-l
vindem cu totul.

Voci. Inchiderea discutiunii (sgomot).

D-l Președinte. D-l Balş are cuvântul contra închiderii.

D-l Balş. Am cerut cuvântul contra închiderii discufiunii ca sá vă spun
în două cuvinte că comisiunea afirmă că banca declară, că orice titlu în care
g'ar pune titlul de România, ea nu-l contestă... (sgomot).

Voci. Să se închidă discutiunea.

— Se pune la vot închiderea discutiunii şi se încuviinţează.

— Se pune la vot amendamentul D-lui Lahovari şi se adoptă.

— Se pune la vot proiectul de lege prin apel nominal.

www.dacoromanica.ro

726 C. I. BAICOIANU

D-l Președinte. Domnilor, rezultatul votului e nul, nefiind numărul tre-
buincios de deputaţi.

Voci, Mâine se va votă de a doua oară, la începutul şedinţii.

— Şedinţa se ridică la 7 gi jumătate ore seara, anuntándu-se cea urmă-
toare pe a doua zi, 4 Iunie.

Şedinţa din 4 Iunie, 1869

Preşedinţia, d-lui vice-preşedinte, Gr. Balş.
Şedinţa se deschide la amează.

Prezenti 77 Domni deputaţi.

Nu răspund la apelul nominal 71 și anume:

In concediu:

Dnii I. Agarici, I. Bălăceanu, C. Casimir, D. Castroian, C. Constantiniu,
I. Constandache, C. Cerchez, A. Cerlenti, T. Gherghely, P. Hagiopolu, N. H.
Nicola, G. Hermeziu, C. Iacovache, D. Ioan, O. Iorgulescu, D. Iconomu, M.
Jora, G. Livezeanu, I. Marghiloman, G, Mantu, Gr. Miculescu, D. Pruncu,
M. Rufu, Gr. Sturza, A. Srăjescu, D. Soarec, N. Tătăranu, N. Tâmpeanu, A.
Vilner, I. lanov, N. Moscu.

Fără arătare de motive:

D-nii G. Apostoleanu, N. C. Aslan, A. Balş, Gr. Bălănescu, N. R. Bălă-
nescu, D. Berea, S. Beloescu, V. Botezatu, C. Bogdan, Gr. Busuiceanu, C.
Ciolacu, A. Cincu, D. Cozadini, G. Chițu, Gr. Cozadini, I. Duca, I. Fátu, ©.
Ghiţescu, A. C. Golescu, C. Grădişteanu, P. Grădișteanu, N. Isvoranu, D. Li-
tinschi, P. Mavrogheni, R. Mihail, S. Mihálescu, Gr. Mihulet, N. Gr. Racoviţă,
N. Racoviţă, B. Radian, M. Râmniceanu, G. Sefandache. C. Safes, A. Sto-
lojan, I. Văcărescu, V. Vidraşcu, N. Voinov, C. Magistan, G. Brătianu, C. Negri.

Sumarul şedinţii precedente se aprobă.

Se trimite la comisiunea de pensiuni petifiunile Doamnelor Luisa Frai-
vald şi Natalia Ganea.

Se trimite la comisiunea de petitiuni, petitiunea impiegatilor tipografiei
Statului.

D-1 Ministru de interne, Domnilor! cum ştiţi, Camera înaintea dizolvării
nu ne-a dat bugetele cum s'au fost discutat, ci ne-a dat bugetele cum s'au fost
lucrat în comisiunea bugetară.

In comisiunea bugetară, bugetul ministerului de războiu mai n'a fost dis-
cutat. Ce s'a întâmplat Domnilor? S'a întâmplat că unele capitole sunt cu
desăvârşire neîndestulătoare pentru serviciile reclamate de noua lege a armării,
iar alte capitole sunt cu prisosinţă înzestrate, şi nu avem trebuintä de dânsele.

După legea comptabilitátii, noi nu putem să facem virimente; aceasta ne
silegte să venim înaintea D-voastră, să cerem oarecari credite suplimentare,
adăogând cum că cu aceasta nu se sporeşte suma cheltuelilor bugetului armatei;
fiindcă din alte paragrafe vor fi sume cu prisosinţă, gi aceasta ne facem forte
8'0 dovedim comisiunii financiare.

Iată acele credite:

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BANCII ROMÂNIEI 727

Proiect de lege pentru un credit de 30.507 lei, bani 30.

Idem pentru un credit de 219,073 lei, bani 76.

Idem pentru un credit de 20.000 lei la cap. 8, art. 2 al bugetului 1868.

Idem pentru un credit de lei 15.702 bani 90 asupra bugetului 1869.

Idem pentru un credit de lei 74.017, bani 54 asupra exerciţiului curent.

Adunarea decide ca acest proiect să se trimită la comisiunea financiară.

D-l Președinte. Acum la ordinea zilei avem votarea în total a proiectului
privitor la bancă, care din cauză că au lipsit două voturi din numărul cerut,
votul a fost nul, şi a rămas să se voteze astăzi.

Se pune la vot şi rezultatul este cel următor:

Votanti. . ce . . 70
Majoritate. . ... . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Bile albe . + s s ....o..... ... “+ à + + 41
Bile negre . 39

D-1 A. Lahovari. Declară că s'a abținut.
D-l Preşedinte. Adunarea a adoptat proiectul.

CAROL 1,

Din graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Domn al Românilor.

La tofi de faţă şi viitori sănătate:

Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la departamentul
de finanţe cu Nr. 23.988;

Văzând voturile Adunării Deputaţilor şi ale Senatului, date în şedinţa
dela 4 şi 6 Iunie crt. în privința anulării concesiunii de bancă privilegiată,
acordată de fostul guvern D-lor A. de Hertz şi I. Lăbel, la 17/29 Octombrie 1865;

In puterea art. 98 din Constitutiune,

Am sancţionat şi sanctionäm,

Am promulgat și promulgăm:

LEGE

Art. 1. Concesiunea privilegiată cu dreptul exclusiv de emiteri de bilete de
bancă la purtător, acordată de fostul guvern la 17/29 Octombrie 1865 D-lor A.
de Hertz şi L. Lóbel, reprezentanţi ai mai multor capitalisti din Londra şi
Paris, fiind dată contra legilor fundamentale ale ţării, se consideră ca nulă gi
neavenită.

Art. 2. Pentru stingerea oricărei pretentiuni din partea D-lor concesionari,
guvernul Român le va plăti suma de lei 750.000 în patru termene semestriale
şi fără dobândă.

Ari. 3. Stabilimentul vechilor concesionari, constituit în societatea anonimă
conform art. 28 din codul comercial, poate conservă titlul actual de « Banca
României », fără ca acest titlul să-i deă alte drepturi decât acelea ce le are orice
societate de aceeaşi natură.

Concesiunea de numire «Banca României », este cu totul de formă gi nu
angajează garanţia nici materială, nici morală a Statului român, pentru toate
operaţiunile ce le-ar puteă face acest stabiliment.

www.dacoromanica.ro

728 C. I. BAICOIANU

Se rezervă totdeodată si dreptul pentru guvern, când se va fundă o Bancă
Naţională pentru scont şi circulatiune, să-i deà un titlu din care numele de
România să nu poată fi excius.

Această lege s'a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 4 Iunie
anul 1869, și s'a adoptat cu majoritate de 41 voturi contra 29, fiind și o abţinere.

Preşedinte, Gr. Balş

(L. S. A.) Secretar, Er. Sturza

Această lege s'a votat de Senat în şedinţa sa din 6 Iunie anul 1869, şi s'a

adoptat cu majoritate de 25 voturi contra 7.

Președinte, Nicolae Golescu
(L. S. S.) Secretar, P. I. Dimancea

Anexa No. 58
CONSILIUL MINIŞTRILOR

JURNAL

Astăzi, Luni, 13 Octombrie anul 1869, Consiliul Miniştrilor, luând în deli-
berare referatul D-lui ministru secretar de Stat la departamentul finanţelor
sub No. 43400 dela 13 Octombrie, relativ la reconstituirea Băncii României
sub forma societăţii anonime;

Consiliul Miniştrilor, având în vedere gi art. 36 din condica de comerț,
se unește cu opiniunea D-lui ministru de finanţe si întemeiat pe ordonanța
domnească Nr. 1493 dela 26 August expirat, autoriză funcţionarea acelei so-
cietäti după statutele anexate referatului citat, cu modificările primite de D-l
de Hertz, directorul Băncii Române.

Dispozitiunile acestui jurnal se vor aduce la îndeplinire de D-l ministru
secretar de Stat la departamentul finanţelor, rămânând a solicită înalta con-
firmare la întoarcerea M. S. Domnului în ţară.

Miniștrii: Dimitrie Ghica, A. G. Golescu, G. Manu, Al. Crefescu

No. 3
Raportul D-lui ministru de finanţe către Măria sa Domnul
Se aprobă,
CAROL

Prea Inălțate Doamne,

Am onoare a supune la cunoștința Inălţimii Voastre jurnalul onorabi-
lului Consiliu de Miniştri Nr. 3, încheiat în şedinţa dela 13 Octombrie 1869.
prin care se autoriză funcţionarea Băncii României sub formă de societate
anonimă, conform Statutelor anexate de acel jurnal, modificate după pro-
punerea comisiunii întocmită pentru examinarea lor și primite acele modi-
ficatiuni de către D-1 A. de Hertz, Directorul acélei Bănci, rugându-vă, prea
Inălţate Doamne că dacă veţi incuviintá dispozitiunile lui, sá binevoiti a-i

da Inalta Măriei Voastre aprobare.
Sunt, cu cel mai profund respect, prea Inältate Doamne, al Măriei Voastre

prea plecat şi supus servitor.
Ministru Secretar de Stat în Departamentul de Finanţe, A. G. Golescu

Nr. 47980 Noemv. 13.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BANCII ROMANIEI 729

STATUTELE BĂNCII ROMÂNIEI

Având în vedere că Banca României, constituită ca o societate anonimă
în virtutea, unui act de concesiune al Prințului Alexandru loan I, cu data Bu-
curegti, 17/29 Octombrie 1865, a fost revocată şi anulată prin legea dela 6 Iunie
1869, promulgată în Nr. 132 al Monitorului, jurnal oficial al României;

Având în vedere că, în urma acestei anulări, statutele sus zisei Bănci a
României, confirmate de către guvernul Român la 17/29 Octombrie 1865 Nr.
383, urmează a fi modificate ;

Avánd ín vedere cá mai mulfi dintre concesionarii fondatori ai sus zisei
bänci s'au retras, insá fiindcá toate actiunile se aflá ín mâinile semnatarilor
statutelor de fafá, cari semnatari sunt singuri proprietari ai acelor actiuni;

Considerând că, prin urmare, nu este trebuinfá de a convocă o Adunare
generală extraordinară a acţionarilor; că prin derogarea dela art. 33 şi urmă-
torii până la art. 45 inclusiv ale vechilor statute, semnatarii au dreptul de a
procedă fără vreo altă formalitate la redactiunea altor noui Statute, sub re-
zerva aprobării ulterioare a guvernului Român;

Pentru aceste motive, semnatarii au hotărît şi au adoptat în împreună
înţelegere, statutele următoare pentru a cârmui în viitor Banca României, în
locul acelor care au fost aprobate de către guvernul Român la 17/29 Octom-
brie 1865, sub rezerva modificărilor cari ar puteă să se facă mai târziu de către
Adunarea generală cu consimțământul guvernului Român.

CAPITOLUL I
Denominaţiunea şi reședința societăţii

Art. 1, Societatea anonimă constituită sub numele «Banca României», este
destinată a face pe contul ei sau pe contul altora, sau pe contul ei şi al altora,
atât în România cât şi în străinătate, tot felul de operaţiuni financiare, indu-
striale, comerciale chiar gi imobiliare şi orice întreprinderi de lucrări publice.

Art. 2. Reședința societăţii este în București; ea va puteà fnfiinfà atâtea
sucursale gi agenţii, câte va găsi de cuviinţă.

In cele 15 zile ce vor precede instalarea vreunei sucursale sau agenţii în
România, statutele societăţii vor trebui publicate într'o gazetă a localităţii
si un exemplar va fi depus la grefa tribunalului de comerţ al capitalei judeţului,

Banca nu depinde decât de autorităţile române.

CAPITOLUL II
Capitalul societăţii

Art. 3. Capitalul actual al societăţii este de 25.000.000 de franci sau 1.000.000
de lire sterline (lira sterlină socotită câte 25 franci fix); reprezentat prin 50.000
acţiuni, fiecare de 500 franci sau 20 lire sterline.

Capitalul va puteà fi augmentat prin creaţiunea și emisiunea de noui ac~
tiuni, după părerea comitetului central şi cu consimţământul adunării gene-
rale a acţionarilor, până la concurenţa capitalului primitiv îndoit, sau 50.000.000
franci, sau 2.000.000 lire sterline.

Orice emisiune peste această cifră nu se va puteà face, decât cu consimtá-
mântul guvernului.

46°

www.dacoromanica.ro

730 C. I. BAICOIANU

Proprietarii acţiunilor emise de mai înainte, vor îi preferaţi în proportiunea
titlurilor ce ei posedă înaintea oricărora altora, pentru subscripfiunea tuturor
acţiunilor noui.

Art. 4. Cele cincizeci mii acţiuni actualmente emise, sunt subscrise de sem-
natarii acestor statute.

Aceste acţiuni precum și acele cari s'ar emite mai târziu, vor fi pe numele
infátigátorului, din momentul când se va face în contul lor un vărsământ de
200 franci, sau de 8 lire sterline şi vor fi atunci transmisibile, printr'o simplă
tradifiune. Pe cât timp nu se va face în contul fiecărui titlu un vársámánt de
8 lire, acţiunile vor fi transmisibile, fie prin gir, fie prin orice alt mijloc legal;
transmisiunea însă nu va aveá efect în privinţa societăţii, decât dacă actul
de transmisiune va fi fost prezentat la unul din birourile băncii din București,
Londra, Paris sau Viena, spre a fi înregistrat în catastiful ţinut pentru acest
scop.

Pe cât timp transferarea nu va fi regulată în acest mod, cedantul va con-
tinuà a fi considerat ca proprietar al acţiunii, cu toate consecinţele legale.

Art. 5. Acţiunile pe numele infátigátorului se vor extrage dintr'un registru
cu matcă, numerotate şi învestite cu semnătura unui membru al comitetului
central; ele vor avea timbrul societăţii.

Art. 6. Fiecare acţiune dă drept în proprietatea activului social şi în îm-
pärteala beneficiilor la o parte proporţională cu numărul acţiunilor emise.

Art. 7. Acţionarii nu sunt responsabili decât până Ja concurenţa sumei
acţiunilor lor.

Art. 8. Drepturile şi obligafiunile ce isvorásc din acţiuni, urmează, titlul
în orice mână ar trece el. i

Fiecare acţiune este indivizibilă, societatea recunoaște numai un pro-
prietar pentru o acţiune.

Posesiunea unei acţiuni aduce de drept după sine adeziunea la statutele
societăţii şi la deciziunile adunării generale.

„Art. 9. Comitetul central, când i se va demonstră că o acţiune s'a pierdut
de bună credinţă, sau s'a desfiinţat prin întâmplare, poate procedă la anularea,
şi înlocuirea sa prin emisiunea unui nou titlu; însă înainte de a uzà de o ase-
menea măsură, comitetul va fi dator a face cunoscut intenfiunea sa prin trei
inserfiuni succesive într'un jurnal al fiecáruia din oraşele Bucureşti, Londra,
Viena si Paris.

„Art. 10. Moştenitorii sau creditorii unui acţionar nu pot, sub nici un pre-
text cere punerea sigiliilor pe catastihele sau pe valoarea (averea) societăţii,
nici a cere impárfeala sau licitaţia, nici a se amestecă în nici un mod în admi-
nistratia sa.

Ei sunt datori a se supune la statutele de fatá şi la deciziunile adunării
generale, în exerciţiul drepturilor lor.

Art. 11. Indată ce cel dintâiu vărsământ de 200 franci sau 8 lire sterline
se va fi efectuat, titlurile acţionarilor redactate în limba română, engleză si
tranceză, se vor predă celor în drept.

Cei 300 franci sau 12 lire sterline neplătiţi încă se vor cere treptat după
trebuinfele societăţii, conform deciziunilor comitetului central gi după un
avertisment inserat cel putin cu două luni înainte într'un jurnal al fiecăruia
din oraşele: Bucureşti, Londra, Viena şi Paris.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 131

Art. 12. Orice sumă a cărei plată s'a întârziat, produce de drept fără cerere
judecătorească, în profitul societăţii, o dobândă de 6%, socotită din ziua exi-
gibilitätii plăţii.

Ari. 13. Când se va face regularea capitalului şi a dobânzilor dacă vor îi
datorate, se va face menţiune în dosul acţiunii.

Acţiunile pe cari nu se va fi făcut menţiune despre plata tuturor vărsă-
mintelor exigibile, nu se vor puteă vinde nici transferă decât fnsäg societăţii
şi purtătorul titlului va fi responsabil personalmente vis-a-vis de societate,
atât de capital, cât şi de dobânzi socotite din ziua când vărsământul trebuie
să fie efectuat. |

Cu toate acestea, societatea va puteă, dacă va găsi de cuviinţă să recu-
noască transmisiunea unei acţiuni care ar fi în totul liberată şi a face pe pro-
prietarul actual responsabil de capitalul gi dobânzile cuvenite.

Art. 14. In lipsa vărsământulu la scadentä, numerile titlurilor intárziate
vor fi publicate ca căzute în jurnalele menţionate la art. 9.

Dacă în 20 de zile dela această publicaţie capitalul si dobânzile nu vor fi
vărsate, societatea va aveá dreptul de a face sá se procedeze la vânzarea ac-
tiunilor în diferitele burse ale Europei, pe contul, în riscul şi pericolul întârzie-
torului plăţii.

Această vânzare se poate face fără vreo altă înştiinţare şi fără nici o for-
malitate judiciară.

Titlurile acţiunilor vândute vor fi anulate şi se vor liberă cumpărătorilor
noui titluri purtând aceleași numere.

Măsurile autorizate prin acest articol nu vor împiedică pe societate de a
urmări, dacă va fi trebuintä, pentru plata capitalului şi a intereselor, prin
toate căile legale, pe acţionarii cari rămân personal responsabili, cu con-
difiunea însă ca intrebuinfarea simultană a acestor măsuri sá nu deă societăţii
mai mult decât capitalul și dobânzile ce i-se cuvin.

Art. 15. Cu preţul obţinut prin vânzare, după scăderea, cheltuelilor, se va
acoperi conform legii, suma şi interesele datorate de către acţionarul întâr-
zietor, care va profitá de excedenti, dacă va fi excedent.

Art. 16. Nici un acţionar întârzietor nu va puteá participă la dividende
nici asistă sau votă la adunările generale.

Societatea va întrebuinţă dividendele cuvenite acţiunilor neplătite la
timp, la plata vărsămintelor întârziate.

CAPITOLUL III
Durata societăţii

Art. 17. Durata societăţii este fixată pe 35 ani, cu începere dela 1 Ianuarie
1889 (stil nou).

CAPITOLUL IV
Administrafiunea societăţii

Art. 18. Administraţiunea societăţii se compune din:
1. Comitetul central;

2. Consiliul cenzorilor;

3. Direcţiunea.

www.dacoromanica.ro

732 C. I. BĂICOIANU

Art. 19. Comitetul central va fi format actualmente din 10 membri. Per-
soanele ale căror nume sunt citate mai jos vor face parte din cel dintáiu comitet
central.

La Londra: La Puris:
James Alexander Charles Mallet
Sir William Richard Drake Casimir Salvador
Pascoë du Pre Grenfell La Viena:
Vere Henry Lord Hobard Charles de Mayer
Lachlan Makintosh Rate Le Conte Eugéne Kinsky

Baron Hermann de Stern

Durata functiunilor lor este hotáritá prin art. 28.

Art, 20. La caz de o vacanţă în comitetul central, membrii rămaşi vor
procedă la îndeplinirea vacanței, dar membrul comitetului central astfel
numit nu va rămâne în funcţiune, decât pentru timpul ce predecesorul său
urmă să funcţioneze.

Art. 21. Fiecare membru al comitetului central trebuie, în timp de 8 zile
după numirea sa, să depună în cassa societăţii 50 actii cari vor rămâneă inalie-
nabile pe tot timpul duratei functiunilor sale.

Art. 22. Comitetul central va primi drept remuneratie fixă suma de 50.000
de franci, sau 2.000 lire sterline pe an, care se vor împărţi între membri după
modul repartitiunii hotáritá de dânşii.

Art, 23. Membrii comitetului central se vor retrago la adunarea generală
anuală, care va aveà loc în 1876; acţionarii prezenţi în persoană sau împu-
terniciti vor putea să-i realeagă în totalitate sau în parte și vor alege noui
“membri în locul membrilor comitetului cari nu vor rămâne în funcțiune.,

Ari. 24. Durata puterii membrilor comitetului central realeşi, sau din nou
aleşi de către adunarea generală anuală din 1876, este regulată precum urmează:

a) La adunarea generală anuală ce va aveă loc în 1877 şi la Adunările
generale din anii următori, cei doi membrii ale căror nume se vor află înscrise
în capul listei Comitetului central, se vor retrage şi vor fi înlocuiţi prin alţi doi
acţionari, aleşi la această adunare;

b) Membrii ieşiţi din comitetul general sunt reeligibili;

c) Numele acţionarilor aleşi în locul membrilor ieşiţi din comitetul cen-
tral, sau a acelora din membrii realeşi, vor luă rândul lor pe listă după ordinul
alegerii lor;

d) Adunarea generală va aveá facultatea de a augmentă sau micgorà
când va găsi de cuviinţă, numărul membrilor Comitetului central, Acest număr
însă nu va puteă fi niciodată mai mic decât 8,

Art. 25. Pentru ca comitetul central să poată deliberă într'un mod va-
labil, prezenţa a trei membri cel putin este necesară. Preşedintele va fi ales
de comitetul central din sânul său.

Art. 26. Membrii absenţi pot să fie reprezentaţi la adunările comitetului
central prin procură dată unui alt membru al comitetului,

Art. 27. Comitetul central se adună la epocile şi la locul ce el hotărăşte,
însă el trebuie să se adune cel putin de patru ori în fiecare an în birourile socie-
tátii la Londra (afară numai dacă se va hotărî un alt loc). Aceste patru adunări
vor aveă loc de drept (afară de o indicatiune specială pentru o altă zi), la 2

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BĂNCII ROMÂNIEI 733

Ianuarie, 2 Aprilie, 2 Iulie şi 2 Octombrie, la amiază; dacă una din aceste date
ar cädeà într'o duminică, adunarea se va întruni a doua zi.

Art. 28. Doi membri ai comitetului central pot convocà o adunare spe-
cială prevenind pe colegii lor prin scrisoare cu cinsprezece zile mai înainte,
despre ziua şi obiectul acestei adunări.

Aceste adunări extraordinare nu se vor puteà fine decât la Londra.

Art. 29. Deciziunile comitetului central vor fi date prin majoritatea abso-
lută a voturilor membrilor prezenţi sau reprezentaţi. La caz de paritate, glasul
președintelui este preponderent.

Deliberatiunile se vor constată prin procese-verbale înscrise într'un re-
gistru şi subsemnate de către preşedintele şi un membru al comitetului.

` Numele membrilor prezenţi sau reprezentaţi se vor constată în capul pro-
cesului-verbal al şedinţii.

Copiile şi extractele de aceste deliberatiuni vor puteă fi înfățișate în-
naintea justiţiei sau aiurea, dacă vor fi certificate de către președinte și de
către doi membri ai comitetului.

Art. 30. Comitetul central are puterea cea mai întinsă asupra gestiunei
și afacerilor societăţii; el poate face actele cari nu sunt rezervate anume adu-
nării generale şi anume:

a) El autorizează orice subscriptiuni de împrumut;

b) El autorizează creaţiunea sau suprimarea sucursalelor şi agenţiilor gi
determină în genere locurile unde societatea va operă.

c) El hotărăşte conditiunile generale ale scontului gi ale împrumutului
cu asigurarea;

d) El numeşte şi revocă pe directorul general, pe ceilalţi directori, pe se-
cretarul gi pe toţi impiegatii şi agenţii societăţii; el fixează atributiunile,
puterile, apuntamentele gi caufiunile lor, dacă vor fi de trebuinfá;

e) El reguleazá în fiecare an conturile ce se vor prezentă adunării generale ;

f) El convoacă adunarea generală, prepară şi înfăţişează înaintea ei su-
mele alcătuite (relev6s) şi dările de seamă ale afacerilor şi operaţiunilor socie-
tätii şi fixează dividenda ce va puteă fi distribuită acţionarilor;

g) El controlează administraţiunea fondului de rezervă, regulează în ge-
nere fntrebuintarea fondurilor disponibile;

h) El autorizează în caz de trebuinfá cumpărarea bunurilor imobiliare
pentru stabilirea resedintei societăţii, sau a sucursalelor;

i) El face cereri de fonduri asupra acţiilor;

k) El regulează modul repartitiunii nouilor actii a căror emisiune se va
fi autorizat de către adunarea generală, conformându-se celor conţinute în
rezoluţia cu care s'a dat autorizaţiunea, precum gi statutelor de faţă;

1) El autoriză înfăţişarea societăţii înaintea tuturor instanţelor judiciare,
fie ca reclamantă, fie ca defendoare;

m) El face regulamentele interioare ale societăţii cari trebuie a fi puse
în armonie cu statutele de faţă si cu legile române; el poate modilică gi chiar
abrogă regulamentele.

Art. 31 Comitetul central poate, când va găsi de cuviinţă, a stabili comi-
tete locale la Londra, Paris şi la Viena sau aiurea, el poate face ca să fie admişi
în ele şi membrii comitetului central, sau oricare altă persoană acţionară sau
străină societăţii, el fixează şi regulează numărul membrilor lor, atributiunile

www.dacoromanica.ro

734 C. I. BĂICOIANU

lor, modul lor de a procedà si apuntamentele membrilor cari nu ar face parte
din comitetul central.

Art. 32. Comitetele locale sunt în totul supuse la controlul comitetului
central, care este în drept a le suprimă oricând va vol.

Art. 33. Fiecare comitet local trebuie să supună comitetului central, orice
conturi sau raporturi i s'ar cere.

Art. 34. Comitetul central poate delegă puterile sale în totalitate sau în
parte, fie comitetelor locale, fie directorului general sau oricărei alte persoane,
pentru un timp limitat sau până la revocatiunea delegaţiei.

Art. 35. Membrii comitetului nu contractează în privinţa gestiunii lor
nici o obligatiune personală; ei sunt responsabili numai de executarea man-
datului lor.

Art. 36. Consiliul “cenzorilor se compune din doi sau trei membri locuind
în România; el este numit sau confirmat pe fiecare an de către comitetul cen-
tral. El se adună odată pe lună la reşedinţa băncii din București şi constată
rezultatele anchetei sale prin raporturi sau procese-verbale, adresate către
comitet, după care se va lăsă copii în mâinile directorului general.

Suma indemnităţii ce urmează a li se da va fi fixată de către comitetul
central.

Art. 37. Banca este administrată în Bucureşti de către un director general
gi de alţi unul sau doi directori numiţi de comitet; funcțiunile lor vor fi deter-
minate prin regulamente şi instrucţiuni emanate dela comitetul central.

Durata functiunilor lor şi cifra apuntamentelor lor vor fi fixate de către
comitetul central.

Art. 38. Directorul general, sau oricare altă persoană de el subrânduită,
va reprezentă legalmente societatea pe lângă autorităţile şi tribunalele României.

Art. 39. Directorul general este obligat a depune în cassa societăţii 50
actii şi fiecare alt director 30 actii ale societăţii; aceste actii vor rămâne inalie-
nabile pe tot timpul duratei functiunilor lor.

CAPITOLUL V

Inventar gi conturi anuale

Art. 40. La 31 Decembrie stil nou al fiecărui an, un inventar general al
activului şi pasivului se va formă de către directiune şi se va înaintă comite-
tului central.

Art. 41. Conturile se vor examină de către comitetul central care le va
supune adunării generale; aceasta le aprobă sau le respinge și fixează divi-
denda după ce va fi luat cunoștință de raportul comitetului central, fără a
puteă face însă ca cifra dividendei să poată vreodată trece peste acea propusă
de comitetul central.

CAPITOLUL VI
Impărțirea beneficiilor

Art. 42. Productele neto după scăderea tuturor sarcinilor (în care se cuprinde
şi remuneraţia fixă atribuită comitetului central) constituie beneficiile. Asupra
acestor beneficii se va prelevà:

www.dacoromanica.ro

ÇONÇESIUNEA BANÇEI ROMÂNIEI 735

1, 5% pe an din capitalul vărsat;

2. 10% din beneficiile sau o sumă mai mare care, după propunerea comi-
tetului central, adunarea generală va fi fixat-o pentru fondul de rezervă.

Excedentul productelor neto, după ce se va plăti dobânzile capitalului
vărsat şi sumele destinate pentru fondul de rezervă precum s'a stipulat mai sus,
se va împărţi în proportiunea următoare: 9/10 sub titlul de dividendă pentru
acţionari şi cea din urmă zecime pentru comitetul central, drept remunerafie
care se va împărţi între membrii săi, după modul convenit de dânşii.

Orice dividendă care nu se va reclamă în 5 ani, socotiți dela exigibilitate,
se va prescrie în profitul societăţii.

Dividenda exploatatiei anului 1869 se va fixă de comitetul central în virtute
de speciale aranjamente.

CAPITOLUL VII

Fondul de rezervă

Art. 43. Fondul de rezervă se compune din acumularea sumelor produse
prin oprirea anuală făcută asupra beneficiilor conform art. 42. Dacă fondul de
rezervă se urcă la suma de lei 5 milioane franci, sau 200 mii lire sterline, prele-
varea va puteă îi redusă sau suspendată prin deciziunea adunării generale în
înţelegere cu comitetul central. La caz când productele unui an n’ar fi deajuns
pentru a procură o dividendă de 5% din capitalul vărsat, diferenţa va puteă
fi prelevată asupra fondului de rezervă, dacă comitetul central o va găsi de
cuviinţă.

CAPITOLUL VIII
Adunarea generală

Art. 44. Adunarea generală regulat constituită reprezintă universalitatea
acţionarilor. Ea este regulat constituită din momentul când acţionarii prezenţi,
în persoană sau prin procură, întrunesc în mâinile lor a 20-a parte din actii.
Acţioriarii nu pot să fie reprezentaţi decât prin alţi acţionari, cari să aibă şi
dânșii dreptul de vot. Dacă adunarea nu este constituită legalmente până într'o
oră după aceà fixată după convocare, atunci ea va fi amânată pentru a 15-a zi.
Avizul de preamânare se va publică tot în aceleaşi jurnale, în cari se va fi publicat
avizul pentru întâia întrunire,

Membrii prezenţi la a doua întrunire, oricare ar fi numărul lor şi numărul
actiilor lor, vor deliberă într'un mod valabil asupra obiectelor ce erau la ordinea
zilei în cea dintâiu întrunire,

Adunarea generală este prezidată de către preşedintele comitetului central
şi în absenţa sa de unul din membrii comitetului central ales de adunare.

Art, 45. Adunarea generală se întruneşte odată pe an la epoca şi la locul
fixat de comitetul central,

Art. 46. Comitetul central poate convocă o adunare generală extraordinară
de câte ori ar recunoaște utilitatea; el fixează locul şi epoca întrunirii.

Art. 47. Orice convocări pentru adunările ordinare sau extraordinare se fac
prin trei avize înserate în jurnalele menţionate la art. 9, cu o lună înaintea zilei
întrunirii. Publicaţiunea va arătă epoca şi locul adunării, precum gi obiectele
ce vor fi puse la ordinea zilei, afară de acele ce vor fi specificate în art. 49.

www.dacoromanica.ro

736 C. I. BĂICOIANU

Deciziunile se vor luă cu majoritatea glasurilor membrilor prezenţi sau
reprezentaţi (cu exceptiune însă de chestiunea dizolvării prevăzută în art. 52).
Fiecare acţionar are atâtea glasuri de câte ori posedă 5 acţiuni.

Acţionarii cari posedă mai putin de 5 actii, pot asistă la adunare însă fără a
puteă luă parte la deliberatii, nici la vot. Obiectele supuse adunării trebuie a fi
discutate după ordinul indicat în avizul convocării.

Art. 48. Fiecare acţionar având dreptul devot, poate supune adunării
generale anuale orice propoziţie de care ar fi înștiințat comitetul central cu 15
zile înainte. Această înştiinţare trebuie a fi trimisă secretarului comitetului
central la Londra.

Art. 49. Obiectele însemnate mai jos sunt rezervate expres deciziei adunării
generale; care singură poate exersa în această privinţă drepturile societăţii:

a) Adoptarea sau respingerea sumelor alcătuite şi a raportului anual al
afacerilor societăţii ;

b) Adoptarea sau respingerea conturilor şi a raportului (dacă va fi) al
comitetului censorilor;

c) Fixarea dividendei precum s'a stipulat la art. 44;

d) Alegerea comitetului central;

e) Proiectul de augmentatie al capitalului social;

f) Emisiunea nouilor acţii;

g) Orice schimbare, sau modificarea statutelor supuse la aprobarea gu-
vernului român ;

h) Orice prelungire a duratei societăţii cu consimțământul guvernului
român ;

i) Orice chestiune relativă la dizolvarea societăţii;

k) Fuziunea societăţii cu orice alte societăţi sau antreprize;

1) Augmentarea sau diminuarea numărului membrilor comitetului
central.

Obiectele însemnate la literele a, b, c, d, pot fi puse în deliberatia adunării
generale, fără sá se fi făcut menţiune de dânsele în avizul convocárii, iar obiectele
menţionate dela litera e înainte, precum şi orice alt obiect ce comitetul central
ar voi a pune la ordinea zilei a adunării generale, vor trebui a fi indicate special-
mente în avizul convocării.

In ceeace priveşte adunarea generală extraordinară, nici un obiect nu va
puteà fi discutat, dacă nu va figură în avizul convocärii.

Art. 50. Adunarea generală regulat constituită are deplină putere pentru
a statuă asupra tuturor chestiunilor ce-i sunt supuse şi a luă toate măsurile
necesare pentru a asigură executarea acestor rezolutiuni.

Deciziunile adunării generale sunt obligatorii pentru toţi acţionarii prezenţi,
sau absenţi.

Deciziunile adunării generale sunt înscrise în registru special al proceselor-
verbale şi subsemnate de către preşedintele adunării şi de către secretar. Nu-
mărul acţionarilor prezenţi sau reprezentaţi la adunare, precum și numărul
actiilor lor trebuie a fi asemenea însemnat în registru.

Art. 51. Spre a puteă asistă, sau a fi reprezentaţi la adunarea generală,
acţionarii trebuie să depună actiile lor la biurourile societăţii din Londra, Paris
ori Viena sau la banca din Bucureşti cu 15 zile cel puţin înaintea epocii fixate
pentru întrunire.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA BANCII ROMÂNIEI 737

Li se va liberă în schimb o recipisă nominativă care le va servi de carte de
intrare la adunarea generală.

Lista acţionarilor cari au depus actiile lor se va face de secretar. Lângă
numele fiecărui acţionar se va fnscri numărul actiilor ce el posedă, precum şi
numărul voturilor la care are drept.

CAPITOLUL IX
Dizolvarea si Lichidafia

Art. 52. Lichidatia si dizolvarea societăţii pot fi pronunţate prin deciziunea
adunării generale extraordinare, dată cu majoritatea a 2/3 cel puţin din vo-
turile reprezentate.

Art. 53. La expirarea societăţii sau în caz de dizolvare anticipată, adunarea
generală, după propoziţiunea comitetului central, regulează modul lichidafiunii
şi numeşte unul sau mai mulţi lichidatori.

O adunare generală se va convocă de urgenţă spre a regulă modul lichidării
si a alege lichidatori precum s'a zis mai sus.

In cursul lichidaţiunii, puterile adunării generale vor continuă ca şi în
timpul existenţei societăţii. Adunarea generală va aveă mai cu seamă dreptul
de a aprobă conturile lichidatiunii şi a da chitanţă.

Numirea lichidatorilor face de încetează puterea membrilor comitetului central.

CAPITOLUL X
Contestaţiuni

Art. 54. Societatea poate reclamă înaintea justiţiei sau a se apără în numele
său colectiv, însă membrii comitetului central sau acţionarii nu pot niciodată
îi personal urmăriţi pentru datoriile societăţii.

CAPITOLUL XI
Dispoziţiuni tranzitorii

Art. 55. Oricine va înfăţişă o copie (expeditiune) după prezentele statute
si după decretul de autorizaţie, este autorizat a le publică oriunde va cere tre-
buinţa.

Reprezentantul D-lor James Alexander, Sir William Richard Drake, Pascoë
du Pré Grenfell, Vere Henry Lord Hobart, Lachlan Makintosh Rate, Baron
Hermann de Stern.

Prin procură,
Adolphe de Hertz

Noi Ministru secretar de Stat la departamentul finanţelor, în temeiul
jurnalului onorabilului Consiliu de Miniştri Nr. 3, cu data de 13 (25) Octombrie
1869, aprobăm şi confirmám Statutele de faţă ale Băncii României, aşă precum

s'au modificat de comisiunea numită de noi şi primită de D-l A. de Hertz, repre-
zentantul D-lor concesionari ai expusei bănci.

Ministru, A. G. Golescu

www.dacoromanica.ro

XII

CERERE DE CONCESIUNE DE BANCĂ NAȚIONALĂ
DE SCONT ŞI IPOTECĂ IN ROMÂNIA DIN PARTEA COMITELUI
L. ZAMOYSKI ȘI ALŢII

www.dacoromanica.ro

Anexa Nr. 59

CERERE DE CONCESIUNE DE BANCĂ NAŢIONALĂ DE SCONT ȘI IPOTECĂ
IN ROMÂNIA DIN PARTEA COMITELUI L, ZAMOYSKI $1 ALŢII,
( Bucureştii 1868),

PROCES-VERBAL

Astăzi Miercuri — Aprilie 26, anul 1867, Comisiunea Ad-hoc aleasă din
sânul Senatului pentru cercetarea propunerii D-lui senator, colonel Grigore
Locusteanu pentru formare de Bancă în România, care Comisiune prin votul
Senatului din şedinţa sa publică din 12/24 Aprilie s'a autorizat expres a trată
după închiderea sesiunii din 1866 — 1867 şi a lucră în permanenţă cu repre-
zentantul D-lui comite Ladislav Zamoyski, anume Jean Baptiste Blanchet care
din partea celui dintâiu a făcut cerere despre această concesiune, Adunându-se
în București această Comisiune permanentă a Senatului, în număr de trei
membri numai şi anume: D-nii Ioan M, Manu, Gregorie Locusteanu şi Stefan
Grecianu, căci ceilalţi doi membri, adică D-nii Alexandru Ceaur Aslan gi Dimitrie
Cantacuzino, se aflau absenţi din Capitală şi după primirea din partea D-lui
Jean Baptiste Blanchet a procuratiunii sale care s'a găsit de Comisiune în ceruta
regulă; apoi după mai multe şedinţe consecutive gi desbateri îndelungi, după
mai multe combinatiuni de bănci felurite şi moduri diverse propuse pentru
aceste bănci de către D-l Jean Baptiste Blanchet, precum probează epistolele
sale primite succesiv de Comisiune, care se află anexate în dosarul respectiv;
în fine s'a oprit această Comisiune asupra proiectului ce se va relată aci mai jos,
ale cărui baze vor servi întru elaborarea proiectului de lege ce conform regula-
mentului Senatului art. . . , , , este chemată Comisiunea aceasta a redactà
despre Banca României, Astfel dar, bazele definitive agreate şi adoptate de
unanimitatea membrilor prezenţi ai Comisiunii, precum şi de D-l Jean Baptiste
Blanchet care le-a subscris însuș, atât în epistola sa cu data de astăzi 26 Aprilie,
cât şi în prezentul proces-verbal, fiind cele următoare, se înscriu ele în extenso
aici adică:

Domnilor senatori,

Conform cu desbaterile ce au avut loc eri seară între Comisiunea D-voastră
gi subiscälitul, noi, Ladislav Comite Zamoyski, reprezentat prin subscrisul Jean

Baptiste Blanchet, rezumám cum urmează propozifiunea Nr, 1 conținută în
epistola noastră din 1 Maiu (stil nou) şi în proiectul de statute ce am avut onoare

a remite Comisiunii acesteia,
A.
Fondaţiunea unei Bănci Naţionale de Escompt şi Circulafiune ale cărei
operaţiuni se vor face exclusiv în România,

www.dacoromanica.ro

742 Ç. I. BAICQIANU

Fondatiunea unei Bănci Ipotecare ce va împrumută pe proprietari asupra
proprietăţilor lor situate în România (conventiunea proiectată ad-hoc, pagina
4-a a Statutelor Bâncii Române în 4).

BANCA NAȚIONALĂ

1. Capitalul Băncii va fi de 100.000.000 (una sută milioane de franci).

Emisiunea imediată 25.000.000 adică, douăzeci şi cinci milioane de franci,
care sumă se va plăti parte în numerar și parte în bonuri rurale române.

La caz de nesubscrieri în bonuri rurale, capitalul de 25.000.000 franci se
va realiză de noi pe deplin în numerar (vezi art. 5 şi urmarea din statutele pro-
iectate pentru Banca României).

Jumătate din capitalul social va fi afectat şi destinat pentru formațiunea
Băncii de ipotecă.

Vărsămintele

Vărsămintele în numerar trebuesc făcute astfel: 2/5 se vor vărsă de noi
îndată ce se va constitul Banca; 1/5 se vor vărsă trei luni în urmă; 1/5 după alte
trei luni de zile; şi iar 1/5 după alte trei luni, adică totul în 9 luni (vezi art. 9 şi
urmarea în statute).

Dacă operaţiunile vor reclamă o sporire de capital, Consiliul de administraţie
va face o nouă emisiune de acţiuni si aceasta până la concurenţa capitalului
autorizat de statutele prezentei concesiuni.

Operațiunile

2. Operațiunile Băncii se vor márgini a scomptă politele de comerţ indigene
interioare, a emite bilete de circulatiune zise bancnote şi alte obiecte şi opera-
tiuni definite în statute (vezi pagina 7 şi 8).

Administratiunea

8. Directiunea, administratiunea și privigherea afacerilor Societăţii, vor fi
încredințate unui guvernator numit de guvern, la doi directori, la un consiliu
de administraţie şi la un comitet de censori aprobat de guvern (vezi statutele
art. 28 şi urmarele).

BANCA IPOTECARĂ

1. Capitalul acestei Bánci va fi de 50.000.000, adică cincizeci milioane de
franci.

Emisiunea imediată va fi de 12.500.000, adică douăsprezece milioane cinci
sute de mii de franci subscrisă de către Banca Naţională a României.

Dacă operațiunile vor reclamă o sporire de numerar, Consiliul de admini-
stratie al Băncii va face o nouă emisiune de acțiuni şi fondurile astfel realizate
se vor värsà la Banca Ipotecarä şi se va face aceasta până la concurența capi-
talului autorizat de prezentele statute.

Operațiunile Băncii ipotecare

2. Operațiunile Băncii Ipotecare consistă a împrumută asupra proprie-
tăților de pământuri sau alte imobile din România, pe un termen ce nu va puteà
trece peste cincizeci (50) ani.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI SI ALȚII 743

Plätile acestor împrumuturi se vor face în numerar şi în monetä de franci,
sau din lire sterline, ce sunt primite de Guvernul Român.

Dobânda sumelor împrumutate nu va puteá excedà 6 */, (adică şase la sută)
pe an. Amortismentul se va regulă în rezonul dobânzii şi a termenului impru-
muturilor după ordinea tablei logaritmice, obșteşte uzitatá şi recunoscută.

Statutele, redigeate, conform statutelor Băncii Ipotecare din Franţa,
stabilește modul şi conditiunile operaţiunilor Băncii Ipotecare Române (vezi
statutele la pag. 29, 40, 41, 43, 44, 45, 46, 47, şi urmarea, ale Creditului Funciar
al Franţei în 8, 1867).

Administratiunea

3. Directiunea, administratiunea și supravegherea afacerilor, vor fi încre-
dinţate Guvernului şi administratorului Băncii Nationale Române (vezi sta-
tutele 24 şi urmarea).

Detaliile statutelor şi admiterea definitivă a lor, vor face obiectul unei
examinări ulterioare din partea acestei comisiuni.

1. Indată ce se va remite concesionarilor concesiunea de faţă, aprobată de
către Camerile Legiuitoare şi îndată ce prin decret de către Principele Domnitor
se va autoriză formațiunea acestei Băncii Nationale şi a Băncii Ipotecare, în
termenii statutelor propuse, vor depune concesionarii în mâinile Guvernului
României o cauţiune recunoscută de bună şi valabilă în sumă de 1.000.000 (un
milion) de franci, pentru a garantă României îndeplinirea angajamentelor impuse
lor pentru termen de 6 luni prin concesiunea din faţă.

2. Durata prezentei concesiuni va fi de 60 (gasezeci) ani socotiți dela data
domnescului decret de autorizare.

Cinci ani înaintea expirării termenului concesiunii, atât concesionarii cât şi
Guvernul, vor trebui a se înţelege despre preînoirea termenului sau nepre-
înoirea lui.

Condiţiunile cuprinse în convenfiunea aceasta, vor formă obiectul unui
proiect de lege din care va face parte şi statutele ce se vor studiă de Comisiune
până atunci, şi se va supune prin D-l Ştefan Grecianu, raportorul ales de Comi-
siune, acel proiect de lege la Senat pe lângă raportul ce va face.

Acest proces-verbal s'a subscris de către 3 membrii prezenţi ai Comisiunii,
precum şi de câtre D-l D. Blanchet, reprezentantul D-lui comite Zamoyski,
căruia după cererea ce a făcut, i se va eliberă o copie în regulă după lucrarea
de azi a: Comisiunii.

Preşedintele Comisiunii Permanente a Senatului, M. V. loan Manu

Senator, ‘colonel, Gr. Locusteanu
Secretar, Senator, St. Grecianu
Jean Bapiiste Blanchet
47

www.dacoromanica.ro

744 C. I. BAICOIANU

MEMORANDUL ASOCIATIUNII SOCIETĂȚII BĂNCII ROMÂNIEI
(imitate)

1. Numele Societăţii este Banca României (limitată).

2. Compania va fi înregistrată în Anglia.

3. Obiectul pentru care Compania este constituită consistă:

1. A escomptă efectele de comerţ indigene numai a cărora scăderi să nu
excedeze trei luni şi care trebuie să fie înzestrate de trei semnături de persoane
cunoscute solvabile.

Un transfer de efecte publice sau de acţiuni de bancă, poate înlocui a treia
semnătură.

2. A se însărcină cu încasarea, efectelor ce i se vor remite.

3. A primi în compt curent sumele cei se vor vărsă de către particulari sau
de către Companii.

4. A face avansuri pe depozite de titluri ale Statului român, sau de comune,
asupra obligatiunilor de căi ferate, garantate de Guvernul României.

5. A ţine o casă de depuneri voluntară, de titluri, precum: contracte, anga-
jamente gi altele, cu un drept de păstrare de 4% pe an.

6. A tace avansuri pe lingouri de aur şi argint (drugi).

7. A plăti dispozitiunile făcute asupră-i până la concurenţa angajamen-.
telor sale.

8. A emite bilete de bancă, a vistă sau cu termen, până la concurenţa su-
melor reprezentate prin bani în casse şi portofoliu.

9. A formă institutiunile financiare de care are ea privilegiu.

Banca României are privilegiu exclusiv de a fondă cu resursele sale speciale
institufiunile financiare următoare: un credit agricol, un hotel de monetă,
un munte de pietate, un comptoir de escompt. Statutele acestor stabilimente,
trebuie mai înainte să fie aprobate de Guvernul României.

10. Responsabilitatea Societätei este limitată.

11. Capitalul nominal al Companiei este de 100 milioane de franci, divizat
în 200.000 acţiuni a 500 franci fiecare.

Noi, ale căror nume şi domicilii sunt menţionate pe lângă aceasta, declarăm
că voim să formám o Societate conformă cu prezentul memorand de asociafiune
şi ne angajăm să concurăm la capitalul societăţii, pentru numărul de acţiuni în
faţa semnăturilor noastre respective.

Numele şi Pronumele Cantitatea
i acțiunilor sub-
9 scrise

Calitățile inscriptorilor de fiecare

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI ȘI ALȚII 745

STATUTE

TITLUL |
Fondafiunea Societăţii. Obiectul său. Denumirea și durata. Sediul său

Art. 1. Comaprenţii formează prin aceste statute cu aprobarea guvernului
şi Corpurilor Legiuitoare ale României, o societate ce va există între toţi pro-
prietarii de acţiuni.

Art. 2. Societatea are de obiect operaţiunile menţionate în memorandul de
asociafiune ce precedă.

Art. 3. Societatea primește numele de «Banca României » limitată,

Art. 4. Durarea societăţii este de 60 ani, începând în ziua decretului de
autorizaţiune. Sediul și domiciliul său sunt fixate în Bucureşti.

Ea este reprezentată la Londra gi la Paris numai prin membrii administra-
ţiunii sale locuind acolo.

TITLUL II
Fondarea socială. Acţiuni vărsăminte

Art. 5. Fondul social este fixat la 100 milioane de franci și se împarte în
200 mii de acţiuni, de 500 franci fiecare acţiune. Societatea va fi legalmente
constituită şi va puteă începe operaţiunile sale, îndată ce 50 mii acţiuni vor fi
subscrise,

Art. 6. Fiecare subscripţie la acţiuni atrage obligatiunea de a vărsă totul
sau în numerar, sau în bonuri rurale emise de guvernul României în anul 1864.

Ea arată un domiciliu unde se sinifică suscriptorului actele relative la
angajamentele sale.

Art. 7. Valoarea acţiunilor este plătitoare la Bucureşti, Londra, Paris, în
bonuri rurale emise de guvernul României în anul 1864 și reprezentând o va-
loare egală a sumei subscrise sau în numerar vărsate la bancherii societăţii în
proportiunile fixate în prospect, adică 50 franci de acţiune în momentul
subscriptiunii și 150 franci la repartizarea acţiunilor.

Prisosul după necesităţile Societăţii şi conform cu apelurile făcute de Con-
siliul de administrație; cu toate acestea apelul nu va puteá excedă 100 franci de
acţiune şi va avea un interval de trei luni între fiecare din ele.

Art. 8. Vărsămintele în bonuri rurale se va face într'o singură dată contra
remiterii titlului definitiv.

Primul vărsământ de 50 franci și al doilea de 150 franci asupra acţiunilor
plătitoare în numerar, va fi constatat întâiu prin o recipisă și în urmă printr'un
titlu nominativ de acţiuni.

Acest titlu provizoriu va fi el insug înlocuit de către un titlu definitiv după
plata sa integrală.

Art. 9. Banca României va percepe şi se va impropriă de dobânzile şi de
amortismentele bonurilor rurale, ce i s'au remis în contra de titluri de acţiuni
de bancă definitive.

47e
www.dacoromanica.ro

746 C. I. BAICOIANU
===> ZE

Art. 10. Apelurile fondurilor asupra acţiunilor, ordonate de Consiliul admi-
nistrafiei, sunt aduse la cunoştinţa acţionarilor prin anunţuri înserate o lună, de
avans epocii fixate pentru vărsăminte, în ziarele desemnate pentru publicarea
actelor societăţii.

In caz de nevărsare la scăderea termenelor prescrise, numărul titlurilor
întârziate, vor fi publicate ca scăzute prin ziarele sus citate.

Cincisprezece zile după această publicatiune, Societatea are dreptul de a
procedă la vinderea acelor acţiuni, la bursa din Paris, Londra şi Bucureşti prin
intermedierul unui aginte de cambio (agent de change) pentru contul riscul
și perilul a întârzietorului acţionar și aceasta fără autorizarea judiciară şi fără
notificatiune prealabilă, aceasta fiind făcută prin prima publicare.

Titlurile provizorii de acţiuni așă vândute, devin nule de plin drept şi se
eliberează altele noui aquerenţilor sub aceleaşi numere.

Toate acţiunile ce nu vor purtà menţiunea în regulă, încetează de a fi nego-
ciabile.

Toate sumele a căror plată este întârziată, aduce un interes deplin drept
în favoarea Companiei a 10% pe an, numărându-se dela ziua scadenţei fără
cerere în justiţie.

Măsurile autorizate prin prezentul, nu fac piedică la exercitarea de către
Companie a mijloacelor ordinare de drept.

Art, 11. Acţionarii nu sunt mai mult angajaţi, ci până la concurenţa capi-
talului acţiunilor lor, peste aceasta orice apel de fond este oprit.

Art, 12. Titlurile acţiunilor sunt semnate de un guvernator, un administrator,
si un director. Ele poartă timbrul Societăţii. Sunt la alegerea actionarului nomi-
native sau la infátigátorul, însă titlul la purtător nu poate fi deliberat, decât nu-
mai după plata integrală a acţiunii.

Art. 13. Transmisiunea titlurilor nominative se face prin transferul redigat
în dublu original, din care unul este semnat de către cedentul, gi celălalt de ache-
torul. Aceste transfere sunt remise Societăţii, si menţiune se face în dosul lor
de către guvernorul contrasemnat de către director,

Societatea poate pretinde ca semnătura şi capacitatea părţilor să fie certi-
ficate de către un aginte de cambio şi la asemenea caz ea nu este responsabilă
de validitatea transferului.

Acţiunile la purtător se transmit prin simplă predare.

Art. 14. Toată acţiunea este indivizibilă. Societatea nu recunoaşte decât un
singur proprietar de fiecare acţiune.

Art. 15. Fiecare acţionar poate depozită titlurile sale în cassa socială şi a
reclamă în schimb o recipisă nominativă.

Consiliul de administraţie determină conditiunile, modul de liberare, spe-
zele de recipizare şi acelea ale schimbului de titluri.

Art. 16. Fiecare acţiune dă dreptul la proprietatea activului social şi la
partea beneficiului lor, la o parte proporţională cu numărul acţiunilor emise
conform cu art. 56 acestor statute. Dividendele a fiecărei acţiuni fie nomi-
nativă, fie la purtător sunt plătite la infáfigátorul titlului.

Art. 17. Drepturile şi obligatiunile ataşate la acţiuni urmează titlul, în
orice mănă el va trece.

Posesiunea unei acțiuni importá de plin drept adeziune la statutele so-
cietätii şi la hotáririle Adunării generale.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI SI ALTII 747

"Art. 19. Mostenitorii sau creditorii unui acţionar nu pot sub nici un
pretext provocà opozifiunea de sequestru asupra bunurilor şi valorilor Şocie-
tätii, să ceară împărţirea sau lichidarea, nici să se amestece sub nici un mod
în administraţia sa. Ei trebuesc pentru a exercită, drepturile ce vor puteă ave,
să se raporteze la inventarul social gi la deliberafiunile Adunării generale.

TITLUL AL III-LEA
Direcfiunea, Administrafiunea, Privegherea Societăţii

SEÇTIUNEA I

Despre guvernator și director

Art, 20. Funcţiunile guvernorului sunt exercitate de către un guvernator
numit de Guvernul României şi de doi directori numiţi de administratorii
rezidând în Paris şi Londra.

Directorii dirijează afacerile Societäfii sub privegherea guvernatorului,
care trebuie să justifice proprietatea a 1000 de acţiuni și directorii a 50 fie-
care. Aceste acţiuni vor stă afectate de privilegiu la garantarea gestiunilor lor.
Ele sunt inalienabile pe tot timpul durării gestiunilor lor.

Art, 22. Directorii cu consimtimántul guvernatorului, numesc și revoacá
agenţii, fixează şi prevăd organizarea serviciilor.

Şubsemnează corespondenţa, fac încasarea sumelor datorite Societätii, is-
călesc toate chitantele, girarea şi achitarea efectelor, mandatele asupra Te-
saurului băncii, la cassa consemnării și asupra tuturor casselor la care se vor
găsi depuși bani, proprietatea Societáfii.

Execută toate deliberatiile înscrise la art. 30 şi iscălesc singuri actele
consequente.

Fac toate actele conservatoare și exercită acţiunile judiciare, atât re-
clamând pe cât și apărându-se.

Iscălesc titlurile de acţiuni şi cele a valorilor emise de către Şocietate.

Ei pot să se supleeze pentru corespondenţă, pentru girarea efectelor şi
iscăliturilor de aval şi vor exercită prin mandatari toate drepturile ce le sunt
delegate pentru unul sau mai multe obiecte determinate.

SECTIUNEA II
Consiliul de administraţie

Art. 23. Consiliul de administraţie se compune din directori și admi-
nistratori.

Art. 24. Administratorii sunt în număr de 22, din cari 12 rezidează la Bu-
curești. Ei sunt numiţi de Adunarea generală a acţionarilor.

Funcțiunea lor durează 5 ani. Pot fi realesi. Ramplasarea lor se operează în
următorul mod: cinci ies la primul an, cinci la al doilea și câte patru la fiecare
din al treilea an următor şi tot în această proportiune pentru toţi anii următori,

Membrii ce trebuesc să iasă sunt desemnaţi prin tragere la sorţi pentru
cei cinci primi ani gi în urmă pe ordin de vechime. Consiliul de administraţie
este format de trei fracțiuni distincte reprezentate de membrii rezidenţi la
București, Paris si Londra.

www.dacoromanica.ro

748 Ç, I. BAIQQIANY

Toate operaţiunile companiei sunt hotárite de către toate trei fracțiuni
ale Consiliului, care cu toate că deliberă în parte, se uneşte şi numără glasurile
membrilor prezenţi ca şi cum ar fi deliberat împreună și în aceeaș şedinţă. In
acest fine, voturile exprimate în acele două fracțiuni ale Consiliului de către
membrii ce asistă în şedinţe, sunt numărate în acel titlu în deliberatiunile Adu-
nării si formează majoritatea asupra primirii sau regetării obiectului discu-
tiunii. In derogafiune cu art. ce precede primul Consiliul de administraţie
se va compune afară de guvernor şi director, din d-nii:

Art. 26. In caz de vacanţa unui loc în sânul său, Consiliul prevede provizoriu.

Adunarea generală la prima sa întrunire procede la alegerea definitivă.

Administratorul asà numit nu gtá la funcţiune, ci numai timpul ce rămâne
dela exerciţiul predecesorului său.

Art. 27, Reînoirea primului Consiliu nu se va începe, ci numai la expirarea
celui de al 6-lea an social.

Se va operă conform cu modul stabilit în art. 24.

Art, 28. Fiecare administrator trebuie în opt zile dela numirea sa a de-
pune în cassa societăţii 50 acţiuni ce rămân inalienabile pe tot timpul durării
funcţionărilor lor.

Art. 29. Membrii Consiliului de administraţie rezidând în Bucureşti sau
la Paris ori la Londra, primesc jetoane de prezenţă a căror valoare este fixată
de Adunarea generală.

Ei au încă o parte din beneficiile Societätii conform cu art. 56.

Art. $0, Guvernorul prezidează Consiliul.

In caz de paritate de voturi, votul său este preponderente. Directorii asistă
la şedinţă cu vocea deliberativă.

Art. 31, Consiliul de administraţie se reunește la siegiul social compus
din membrii rezidenţi la București, atât de des pe cât interesele Societáfii o
cere, cel puţin însă odată pe fiecare lună.

Deliberatiunile ce trebuesc sumise sunt mai întâiu trimise spre examinarea
(cercetarea) administratorilor rezidenţi la Paris si la Londra, Aceste delibera-
tiuni sunt adresate la birourile respective ale Şocietăţii şi sunt intovárágite
de un stat al situatiunii băncii, semnat de guvernator şi de directori,

Numele membrilor prezenţi sunt constatate în capul procesului-verbal
al fiecărei şedinţe.

Nici O rezolufiune nu poate fi deliberată în Consiliu fără concursul a 12
votanti cel putin, conform cu art. 24 din aceste statute.

Cu toate acestea, Consiliul poate delegă totalul sau o parte a drepturilor
sale la unul sau mai mulţi din membrii săi prin un mandat special, pentru obiecte
determinate sau pentru un timp limitat.

Art. 32. Deliberatiunile sunt constatate prin procese-verbale, înscrise în-
trun registru ținut în siegiul Societätii şi semnat de guvernator, de un ad-
ministrator şi de un director.

Copiile şi extractele acestor deliberatiuni când vor fi produse în justiție sau
în altă parte, vor fi certificate de către guvernator şi de un director.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI SI ALTII 749

Art. 33. Consiliul deliberă asupra afacerilor Societăţii, afară de cele rezer-
vate exclusiv directorilor sub privigherea guvernorului şi notamente asupra
orice tratare, tranzactiuni, compromise, împiegare de fonduri, apel de fonduri
asupra acţiunilor, transferuri de rente asupra Statului şi alte valori, cumpă-
rări de creanţe și alte drepturi încorporate apartenente la ai săi debitori, ce-
siune acelor drepturi cu sau fără garantie, desistanente de ipoteci, părăsire
de orice drept real sau personal, ridicare (main levées) de opozitiuni sau de
inscriptiuni ipotecare fără plată, acţiuni judiciare, atât cerând precum gi
defandánd asupra tuturor aquiziţiunilor, alianafiuni de imobile, împrumuturi
şi constituţiuni ipotecare,

Consiliul mai deliberează şi asupra organizárilor sucursalelor Băncii Ro-
mâniei în provincii sau în străinătate, asupra regulamentării sale interioare
şi regimului său, asupra extensiunii ce poate da asupra operaţiunilor Societăţii.
El determină asupra propoziţiunii guvernorului şi directorilor, persoanele ce
pot fi admise la beneficiile escomptului sau la garantarea Societăţii.

El autoriză orice operaţiune prevăzută la art. 2.

Deliberează asupra socotelilor anuale ce trebuesc supuse Adunării gene-
rale, precum şi asupra fixafiunii dividendului, în fine asupra propozitiunilor
a face acestei adunări, relativ la sporirea fondurilor sociale, la modificările
a face în statute, la prelungire şi dacă va cere trebuinta la disolvarea antici-
pată a Societăţii, sau la orice fuziune a face cu alte societăţi.

Nici o deliberafiune nu poate fi executată, dacă ea nu va fi aprobată de
guvernator gi de un director şi nu va purtă semnăturile lor.

Consiliul este autorizat prin prezentele Statute a îndemniză pe concesio-
nari gi pe fondatori, de sârguinţele lor, de demarsele gi spezele relative la forma-
fiunile Societăţii şi a-i rambursá comisiunile de bancă ce arfi necesitat emi-
siunea acţiunilor Băncii României și realizarea parţială şi totală a capitalului ;
aceste comisiuni nu pot în nici un caz excedă 5% a capitalului social subscris
al Societăţii. Consiliul este autorizat să fuzioneze Banca României cu acea in-
stitufiune financiará existentă, sau a creea în România, sau de a cumpără clien-
tela sa.

Art. 34. Membrii Consiliului de administraţie nu contractează din cauza
funcfiunilor lor vreo obligatiune personală. Ei nu răspund decât de execu-
fiunea mandatului lor,

Remunerarea guvernatorului gi directorilor este fixatá de cátre Adunarea
generalá, dupá propozifiunea Consiliului de administrafie.

SECŢIUNEA III

Censorii

Art, 35. Censorii sunt în număr de trei: ei sunt numiţi de către Adunarea
generală.

Funcțiunea durează 3 ani; ei se reînoiesc prin o treime; sunt totdeauna
reeligibili.

Tragerea, la sorţi hotărăşte membrii ce trebuesc să iasă în cei doi primi ani,

In caz de moarte sau retragere a unuia din censori, se va prevede îndată
înlocuirea sa provizorie prin censorii în exerciţiu,

www.dacoromanica.ro

750 C. I. BĂICOIANU

Articolele 26, 27, 28 şi 29 a statutelor prezente sunt aplicabile la censori
precum și la administratori.

Art. 36. Prin derogatiunea articolului ce precede, primii censori sunt:

D-nii

Art. 37. Censorii sunt însărcinaţi a priveghea la stricta executare a sta-
tutelor.

Ei asistă la ședințele Consiliului cu vocea consultativă; asistă iaräg la
Adunările generale.

Examineazá inventarele si compturile anuale și prezintă în obiectul acesta
observatiunile lor, la Adunarea generală când o găseşte de cuviinţă.

Cărţile, comptabilitatea şi în genere toate scrisele trebuie să fie lor pre-
zentate de câte ori ei le vor cere. Ei pot la orice vreme va fi, să verifice
Statul cassei și portofoliului.

Au dreptul când hotärîrea este luată în unanimitate, a cere o convocatiune
Adunării generale.

SECȚIUNEA IV

Adunarea generală

Art. 38. Adunarea generală, regulamentar constituită, reprezintă univer-
salitatea acţionarilor.

Ea se compune de către membrii Consiliului de administraţie și de toţi
acţionarii.

Pot singuri numai să figureze la Adunarea generală, acţionarii înscrişi
trei luni înaintea zilei de adunare, asupra registrelor societăţii, sau ca pro-
prietari de titluri nominative, sau că ar fi efectuat depunerea titlurilor la
purtători în cassa socială.

Lista acţionarilor este la dispozitiunea fiecărui acţionar ce voeste să ia
cunoștință; ia poartă pe lângă numele fiecăruia acţionar gi numărul acţiunilor
ce posedă,

In ziua reuniunii ea este plasată asupra biroului.

Art. 39. Nimenea nu se poate reprezentá la Adunare, ci numai prin man-
datar un membru al acelei adunări.

Fiecare mandatar trebuie să fie aducătorul unei procuratiuni, sau de tit-
luri în profitul cărora are să voteze.

Art. 40. Adunarea generală se întruneşte de drept în fiecare an, în locul
destinat de către Consiliul de administraţie.

Ea se întruneşte afară de aceasta gi extra-ordinar, totdeauna când o de-
liberafiune a Consiliului de administraţie aprobată de guvernator, recu-
noaste utilitatea.

Art. 41. Convocatiunile se fac cu trei luni înaintea reuniunii printr'un
anunţ înserat în două ziare din Paris, Londra şi Bucureşti, desemnate pentru
publicarea actelor Societăţii. Scrisori de convocare sunt deasemenea adresate
acţionarilor la domiciliul înscris în registrele- Societăţii.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI $I ALTII 751
A A

Art. 42. Adunarea este regularmente constituită, când membrii prezent i
sunt în număr de patruzeci și reunesc în mâinile lor o cincime a acţiunilor
emise.

Art. 43. Dacă această dublă conditiune nu este îndeplinită la o primă
convocare, se face o a doua cel puţin cincisprezece zile de interval.

In asemenea caz, termenul între convocare şi ziua reuniunii este redus
la treizeci zile.

Membrii prezenţi la o a doua reuniune deliberă cu validitate oricare va
fi numărul lor şi acel al acţiunilor ce reprezintă, dar numai asupra obiectelor
de ordin de zi al celei dintâiu.

Art. 44. Adunarea este prezidată de guvernator. Functiunile scrutato-
rilor sunt îndeplinite de către cei doi mai mari acţionari prezenţi şi asupra re-
fuzului lor, de către cei ce le urmează în ordinul listei până la acceptare.

Art, 45. Deliberafiunile sunt luate în majoritatea voturilor membrilor
prezenţi.

Fiecare din ei are atâtea voturi, pe câte acţiuni el posedă, fără ca nici unul
să poată aveă mai mult de cinci în numele său propriu gi personal şi nici mai
mult de 80 în numele său personal şi ca mandatar.

Art. 46. Guvernatorul fixează ordinea de zi, după ce mai întăiu a luat
avizul Consiliului.

Nici un obiect afară din cele fixate la ordinea zilei, nu se poate pune în
deliberatiune.

Art. 47. Adunarea generală ascultă raportul guvernatorului asupra si-
tuatiunii afacerilor sociale.

Ea ascultă deasemenea observatiunile censorilor. Ea numește admini-
stratori și censori când este necesitate şi când trebuie a-i înlocui.

Ea deliberează când propozitiunea îi este sumisă asupra augmentării fon-
dului social, asupra extensiunii a da la operaţiunile Societăţii, asupra modifi-
cărilor a face la statute, asupra prelungirei sau disolvării anticipate a Socie-
tátii şi în genere asupra tuturor cazurilor ce nu s'au prevăzut de statute.

Art. 48. Deliberatiile Adunării luate conform cu glăsuirea statutelor, obligă
pe toţi acţionarii fie gi absenţi. desidenti, sau incapabili.

Art. 49. Deliberatiunile sunt constatate prin procese-verbale înscrise pe
un registru şi semnat de majoritatea membrilor ce compune biroul.

O foaie de prezenţă destinată a constată numărul membrilor ce asistă la
adunare, precum şi acel al acţiunilor lor, rămâne anexată la minută procesului-
verbal; ea este semnată de acele semnături ca şi procesul-verbal.

TITLUL IV
Operațiunile Societăţii

Art. 51. Condiţiunile de operaţiuni de escompt, de garantie, de credite gi
de împrumuturi a se face de către Societate, sunt determinate de către Consi-
liul de administraţie.

El regulează egalmente crearea valorilor ce ea este autorizată să emită
gi hotărăşte condiţiunile emisiunii lor. Totul sub restrictiunea şi stipulatiunea
rezultată din articolele 52, 53, 54 şi următorii.

www.dacoromanica.ro

752 C. I. BĂICQIANY

Art. 52. Societatea nu escomptează şi nu garantează decât numai efecte
îmbrăcate cu trei semnături cel puţin.

Una din aceste semnături trebuie să fie aceea a unei persoane admisă la
beneficiul escomptului gi garanţii Societăţii conform cu art. 33 din prezentele
statute.

Art. 53. Deschiderile de credite şi împrumuturi asigurate de un nantisa-
ment sau alte garanţii speciale, pot fi consimţite cu numai două semnături,
dacă durarea lor nu poate excedă șase luni.

Art. 54. Reclamarea valorilor emise de Societate este limitată la şase luni
cel mult.
Societatea nu poate creà titluri inferioare de 25 franci.

TITLUL V

Inventar gi compturi anuale

Art. 55. Anul social începe la 1 Ianuarie şi sfârşeşte la 31 Decembrie.
La finele fiecărui an social un inventar de activ şi pasiv este dresat
prin îngrijirea guvernorului.

Socotelile sunt terminate de către Consiliul de administraţie. Sunt su-
mise Adunării generale ale acţionarilor ce le aprobă sau le respinge şi fixează
dividendul după ce mai întâiu au ascultat raportul guvernatorului şi observa-
tiunile censorilor.

Dacă,compturile nu sunt aprobate în aceeas ședință adunarea poate numi
comisari însărcinaţi de a le examină şi de a face un raport la întâia reuniune.
Primul inventar nu se va dresă decât după expirarea anului ce urmează dela
constituirea Societăţii.

TITLUL VI
Impărțirea beneficiilor

Art. 56. Din beneficiile nete realizate, după plată la acţiunile plătite în
numerar de o dobândă de 10%, se va prelevă anualmente:

1. . . .10% pentru a fi plătit dobânda acţiunilor plătite în bonuri rurale.

2. . . . O sumă ce nu poate excedă 20% din prisos se va efectuá la fondul
de rezervă, în proporţiunile determinate de către Consiliul de administraţie.

10% pentru administratori şi censori a se împărţi între ei, aşă
precum ar socoti convenabil.

Ceeace va rămâne va completă dividendul a se împărţi între
toate acţiunile emise.

Plata dividendelor se face anual în epocele fixate de Consiliul de admini-
stratie. Insă Consiliul poate autoriză la expirarea fiecărui semestru distri-
bufiunea provizorie de 2 franci şi 50 c. la 100 franci, asupra sumelor vărsate
atât în numerar, pe cât şi în bonuri rurale asupra fiecărei acţiuni.

Art. 57, Fiecare dividend ce nu este reclamat în curgere de cinci ani, dela
exigibilitate, se va prescrie în beneficiul Societăţii.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI SI ALȚII 753

TITLUL VII
Fondurile de rezervä

Art. 68. Fondul de rezervă se compune din acumularea sumelor produse
dela prelevarea anuală operată asupra beneficiilor, conform cu executarea
art. 56,

Atunci când fondurile de rezervă se vor urcă la jumătatea fondului so-
cial subscris, prelevarea afectată la crearea sa cesază a-i profită.

Reiă cursul dacă rezerva va fi atacată,

Impiegarea capitalului apartenente fondului de rezervă, este regulat de
către Consiliul de administrație. Fondul de rezervă este destinat a pară la eve-
nimentele neprevăzute,

In caz de nesuficientä a producerii unui an pentru a da un dividend de 10%
acţiunilor plătite în numerar sau în bonuri rurale deosebirea poate fi prelevată
asupra fondurilor de rezervă.

TITLUL VIII
Moditicări de statute

Art, 59. Adunarea generală poate asupra propozitiunii guvernatorului şi
aprobării guvernului României, să aducă în statute modificatiunile deliberate
de către Consiliul de administraţie.

Ea poate autoriză:

1. Sporirea capitalului social.

2, Extensiunea operaţiunilor Societăţii.

3, Prolungatiunea durării sale.

4, Orice fuziune cu alte societăţi. In aceste diverse cazuri convocările trebuie
să conţină indicafiunea sumará a reuniunii. Deliberatiunea nu este valabilă
decât numai când ea întruneşte două treimi a voturilor membrilor prezenţi şi
când Adunarea prezintă a cincea parte cel puţin din acţiunile emise.

In virtutea acestor deliberatiuni, guvernatorul este de drept autorizat a
cere dela guvern aprobatiunea modificatiunilor adoptate, ce consimte, de acord
cu Consiliul, schimbările ce se vor cere şi a realiză actele ce are să le consacre,

TITLUL IX
Disolutiunea liquidară

„Art. 60. La caz de pierdere de jumătate a capitalului social subscris, purtă-
torii de acţiuni pot cere disolutiunea Societăţii, care poate să se efectueze înaintea
expirării termenului fixat pentru durarea ei şi aceasta prin deciziunea Adunării
generale,

Consiliul de administraţie în cazul pierderilor mai sus prevăzute, este ţinut
de a supune la o Adunare generală chestiunea de a se cunoaște dacă este necesar
pronunţarea disolufiunii.

Modul convocárii şi de deliberatiune prescris de art. 59 pentru modificările
statutelor, este aplicabilă la acest caz,

Art. 61. La expirarea societăţii sau la caz de disolutiune anticipată, Adunarea
generală asupra propoziţiunii guvernorului, reguleazá modul lichidării gi

www.dacoromanica.ro

754 Ç. I. PĂICOIANU

— _—_____________ —_n ____——a_ ——_—_—_—_—_——_— _______________________———

numește unul sau mai mulţi lichidatori, cu împuternicire sá vânză fie prin li-
citatie, fie prin pacinică vânzare, bunurile mobile şi imobile ale Societăţii,

Adunarea generală este convocată de urgenţă pentru a regulă modul de
lichidare, pentru a face alegerea lichidatorilor gi a determină împuternicirile lor.

Lichidatorii pot în virtutea unei deliberatiuni a Adunării generale, să tran-
sporte la o altă societate drepturile și angajamentele Societăţii dizolvate,

In toată curgerea lichidării, drepturile Adunării generale se continuă așă,
precum ar fi existat Societatea.

Art. 62, Toate contestatiunile ce se pot sulevă între asociaţi asupra executiunii
statutelor prezente, sunt supuse jurisdictiunii tribunalelor din , , ,

Contestatiunile privitoare la interesul general și colectiv al Societăţii, nu
pot fj dirigeate sau contra Consiliului de administraţie sau în contra unuia din
membrii săi, sau contra guvernatorului, ci numai în numele massei actionafilor
şi în virtutea unei deliberafiuni a Adunării generale.

Oricare acţionar ce voeste să provoace o contestatiune de asemenea natură,
trebuie să facă cel puţin 15 zile înaintea viitoarei Adunări generale, obiectul
unei comunicaţiuni guvernorului, care este ţinut să puie propozifiunea la or-
dinea zilei a acestei Adunări.

Dacă propozitiunea este respinsă de către Adunare, nici un acţionar nu o
mai poate să o reproducă în justiţie într'un interes particular; dacă ea este pri-
mită, Adunarea generală deseamnă unul sau mai mulţi comisari pentru a urmări
contestatiunea.

Significatiile la care dau loc procedura sunt adresate numai comisarilor.

Nici o significatiune individuală nu se poate face acţionarilor.

TITLUL X
Publicare

Pentru a publică prezentele statute, sunt autorizaţi toţi cei ce posedă o
expedifiune.

BANCA IPOTECARÁ A ROMÂNIEI

TITLUL I
Denominafiunea Societáfit, Obiectul şi țelul ei, Durata, Sediul

Art, 1. Societatea ia numele de Bancá Ipotecará a Romániei. Ea are de
obiect:

1. De a împrumută asupra de ipotece la proprietarii de imobile orice
sume rambursabile, ori pe un lung timp prin anuitäfi sau cu termene scurte, cu
sau fără amortismente,

2, De a creiă gi negocia obligaţiuni fonciere sau înscrise de zálogire (lettres
de gages), pentru o valoare ce nu poate fi superioará valorii sumelor datorite de
cátre datornicii sái,

Ea poate aplicà cu autorizatiunea guvernului, orice sistem avánd de scop
facilitarea împrumuturilor asupra imobilelor, ameliorarea solului, progresele
agriculturii şi ştergerea datoriei funciare, Societatea poate trată cu companiile
de asigurare române sau străine, pentru a facilità deliberarea împrumutatului,

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI ȘI ALȚII 755

—A A A a —_ o — _—_—_ —__— __—_ —— —_— _—— _—_— _— mmm

Art. 2. Societatea este autorizatá a primi cu sau fárá dobánzi, capitale
în depozit.

Acest capital poate îi întrebuințat pentru un termen ce nu excede 90 zile,
sau a face conform cu condiţiile deliberate în Consiliul de administraţie avanşe
asupra obligafiunilor emise de către Societate, sau orice alte titluri ce vor fi
primite de Banca României ca garanţie de avanse, sau la cumpărarea de bonuri
de tezaur.

Prisosul se va vărsă în întregimea lui la tezaur în compt curent, cu dobânda
ce se va fixă de către Ministrul de Finanţe.

Sumele ce societatea ar primi în depozit, nu vor puteà excedă cifra deter-
minată de Ministrul de finanţe.

Art. 3. Durata Societăţii este de 90 ani, începând dela ziua concesiunii.

Sediul gi domiciliul său este stabilit în Bucureşti.

TITLUL II
Fondul social. Acţiuni. Vărsăminte

Art. 4. Fondul social este fixat la 50 milioane de franci. El este afectat
la garantarea angajamentelor sociale şi cu deosebire al obligatiunilor funciare
ipotecare, sau înscriselor de zălogire (lettres de gages).

El se împarte în 100.000 obligaţiuni, a 500 franci fiecare.

25.000 de acţiuni sunt acum emise.

Cele 75.000 rămase, vor fi în total sau în parte emise după hotărîrea Consiliului
de administraţie.

Cifra acţiunilor emise trebuie să fie menţinută în proportiunea a 20 parte
minimum al obligatiunilor în circulafiune. Acţiunile noui, nu pot fi emise cu
pierdere (au dessous du pair).

Art. 5. Aducătorii de acţiuni în întregimea lor emise, au un drept de pre-
ferinfá în proportiunea titlurilor posedate de ei la subscriptiunea al pari al actiu-
nilor ce se emit.

Acei dintre ei cari nu au un număr de acţiuni suficiente spre a puteà obţine
cel puţin una din nouă emisiuni, pot să se întrunească spre a exercită dreptul lor.

Consiliul de administraţie fixează termenele și formele prin care beneficiul
dispozitiunilor ce preced, poate fi reclamat.

Art. 6. Intregimea acţiunilor este platnică la Paris, Londra şi Bucureşti la
termenile fixate de Consiliul de administraţie. In urma vărsării a patru părţi,
se remite subscriitorului un titlu nominativ purtând un număr de ordine şi
asupra căruia vărsămintele ulterioare sunt înscrise, cele 75% rămase a se plát;
asupra acţiunilor emise, sunt chemate în totalitate sau în parte conform cu tre-
buinţele Societăţii prin anunţuri publicate o lună mai înainte prin ziarele din
Paris, Londra şi Bucureşti, desemnate pentru publicaţiunea legală a actelor
Societăţii.

Art. 7. Orice sumă a cărei plată este întârziată, va aduce dobândă de plin
drept în favoarea Societăţii câte 6% pe an, comptând dela ziua exigibilitátii fără
cerere în justiţie.

Art. $. In lipg4 de vărsare la scăderea prescrisá, numerile titlurilor întârziate
sunt publicate prin ziarele desemnate în art. 6.

www.dacoromanica.ro

756 C. I. BĂICQIĄNŲ

ER =

Cincisprezece zile după această publicatiune, Societatea are dreptul să pro-
cedeze la vinderea acțiunilor la bursele din Londra, Paris, București, prin mi-
jlocul unui agent de cambio în compt, pe riscul şi pericolul întârzietorului,

Această vânzare poate fi făcută în întregime, sau în părți, fie într'o sin-
gură zi, sau în epoci succesive fárá nici o formalitate judecătorească,

Titlurile provizorii ale acţiunilor vândute prin suscitatul mod, devin nule
de plin drept şi se eliberează cumpărătorilor altele noui sub aceleași numere,

Orice titlu ce nu va purtà înscriere regulată de vărsăminte exigibile, ceseazá
de a fi negociabil,

Această conditiune este menţionată pe titlurile provizorii, Măsurile auto-
rizate prin prezentul articol nu împiedecă la exerciţiu simultaneu de către Şocie-
tate, a mijloacelor ordinare de drept.

Art, 9. Sumele provenite din vinderea titlurilor, deducţiune făcută a
spezelor aparţine Societăţii si se impută în termenile de drept asupra ce ea are
de a luă dela acţionarul expropriat, care rămâne pasibil despăgubirei dacă va fi
deficit, dar profită de excedent dacă va există,

Art. 10, Şocietatea are facultatea de a creiă titlurile sale de acţiuni liberate,
nominative, sau la purtător,

Aceste titluri sunt extrase dintr'un registru cu sușe, numerotate și purtând
semnătura guvernatorului și a unui administrator,

Ele poartă timbrul Şocietăţii.

Art, 11, Titlurile nominative se negociază printr'un transfer redigeat în
dublu original, din care unul este iscălit de cedant şi altul de către cesioner.

Aceste transfere sunt remise Societäfii şi se face menţiune în dosul lor de
către guvernator,

Societatea poate reclamă ca semnătura şi çapacitatea părţilor să fie certi-
ficate de către un agent de schimb gi în cazul acesta ea nu este responsabilă de
validitatea transferului. Titlurile la purtători se transmit prin simplă tradi-
tiune,

Art, 12. Acţionarii pot depune titlurile lor în cassa Societätii şi a reclamă în
schimb o recipisă,

Art, 13. Fiecare acţiune dă dreptul în proprietatea activului social gi în
împărţirea beneficiilor, la o parte proporţională cu numărul acţiunilor emise,

Dividendele acţiunilor fie nominative fie la purtător, sunt plătite aducătorului
titlului,

Art, 14, Acţionarii sunt angajaţi până la concurenţa capitalului fiecărei
acţiuni; peste aceasta orice apel de fonduri este oprit.

Art. 15, Acţiunile sunt indivizibile, Societatea nu recunoaște decât un
singur proprietar de acţiune.

Art, 16, Drepturile gi obligafiunile ataşate la acţiune urmează titlul în orice
mână el va trece,

Posesiunea unei acţiuni importă deplin drept adeziunea la statutele So-
cietátii și la deciziunea Adunării generale.

Art. 17, Moștenitorii și creditorii unui acţionar nu pot sub nici un pretext
să provoace opozitiunea de sigilii aşupra bunurilor gi valorilor Şocietăţii, cerând
împărţirea sau licitafiunea, nici să se amestece sub orice cuvânt în admini-
strafiunea sa, Ei trebuie pentru exerciţiul drepturilor ce ar aveă să se raporteze
la inventarele sociale şi la deliberatiunile Adunării generale,

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI SI ALTII 757

TITLUL III
Directiunea și administrafiunea societăţii

Art. 18. Conform cu decretul din. . . . . . directiunea afacerilor Socie-
tätii este exercitată de un guvernator și doi subguvernatori.

Guvernatorul este numit de Guvern și subguvernatorii de către admi-
nistratori.

Art. 19. Inainte de a intră în funcţiune guvernatorul trebuie să justifice
că are proprietatea a 200 acţiuni ale Băncii Ipotecare Române gi fiecare din
subguvernatori, proprietatea a 100 acţiuni.

Aceste acţiuni rămân afectate de privilegii la garantarea gestiunilor lor.

Ele sunt inalienabile pe tot timpul functiunii lor.

Art. 20. Guvernatorul gi cei doi subguvernatori, primesc o remunerare
anuală fixată de către Consiliul de administraţie.

Ari. 21. Subguvernatorii numesc şi revoacă agenţii gi prevăd la organizarea
serviciilor la Bucureşti și prin provincii.

Ei iscálesc corespondenţa, fac reintrarea sumelor datorite Societăţii, iscälesc
orice chitantä, andosamentele și achitarea efectelor, mandatele asupra tezau-
rului Băncii, Cassei de Consignatiuni, și asupra oricărei alte casse unde se vor
află depugi banii, proprietatea Societăţii.

Ei execută toate deliberatiunile citate în art. 34 şi iscălesc actele ce sunt
de consequentàä.

Ei fac orice act conservativ, reprezintă Societatea în faţa a trei persoane,
gi exercitează acţiunile judiciare atât reclamând cât şi apărându-se.

Iscălesc titlurile de acţiune şi vizează obligatiunile sau înscrisurile de ză-
logire.

Art. 22. Subguvernatorii pot exercită prin mandatari toate drepturile ce le
sunt delegate, pentru una sau mai multe obiecte determinate.

SECȚIUNEA II

Consiliul de administraţie

Art. 23. Consiliul de administraţie se compune din guvernator, subguver-
natori şi censori.

Art. 24. Administratorii sunt: administratorii Băncii Naţionale Române.

Se reînoesc prin o cincime pe fiecare an, membrii ieșiţi sunt desemnaţi prin
tragere la sorti pentru cei patru primi ani şi în urmă după ordinea vechimii.

Ei pot fi realeși totdeauna,

Art, 25. Administratorii ce fac parte din Consiliul actual și cari au fost numiţi
prin statutele Băncii Române sunt:

D-nii:

Art. 26. In caz de vacanţă în sânul consiliului, el prevede la înlocuirea *
provizorie.

Adunarea generală la întâia sa reuniune procedează la alegerea definitivă,

www.dacoromanica.ro

758 Ç. 1. BĂIGOIANU

Administratorul aşă numit la înlocuirea unuia, nu poate gedeá în funcţiune,
ci numai pentru timpul ce mai rămâne din exerciţiul predecesorului său.

Art. 27. Reînoirea primului Consiliu de administraţie nu poate începe decât
dela al 6-lea an social.

Se operează conform cu glăsuirea art. 24 sus citat.

Art. 28. Fiecare administrator trebuie în săptămâna numirii sale să depuie
în Cassa societăţii 50 acţiuni, cari rămân inalienabile în tot cursul durärii func-
tiunii sale.

Art. 29. Functiunile de administrator sunt gratuite, ei primesc jetoane de
prezenţă a cărora valoare Adunarea generală o fixează.

Art. 30. Guvernatorul prezidează Consiliul.

In cazul de paritate de glasuri, glasul său este preponderator, subguverna-
torii asistă la şedinţele Consiliului cu glasuri deliberative.

Art. 31. Consiliul de administratiune se întrunește la siegiul social agá de
des pe cât interesele societăţii reclamă, cu modul determinat prin statutele Bănci
României.

Art. 32. Numele membrilor prezenţi sunt constatate în capul procesului-
verbal al fiecărei şedinţe.

Nici o rezolutiune nu poate fi deliberată fără concursul a 12 voturi cel putin.

Nimeni nu poate votă prin procuratiune.

Consiliul poate delegă totul sau parte a drepturilor sale la unul sau mai
multi din membrii ei, printr'un mandat special pentru obiecte determinate sau
pentru un timp limitat.

Art. 33. Deliberatiunile sunt constatate prin procese-verbale înscrise pe un
registru al Societätii gi semnate de guvernator şi de un administrator.

Copiile și extractele acestor deliberafiuni a fi produse înaintea justiţiei sau
în altă parte, sunt certificate de guvernator.

Art. 34. Consiliul deliberă asupra afacerilor Societätii peste cele re-
zervate exclusiv guvernatorului şi anume asupra oricărui tratat, tranzactiune,
compromise, impiegare de fonduri, transfere de rente asupra Statului, sau
alte valori, cumpărare de creanţe gi alte drepturi incorporale aparținătoare
datornicilor ei, cesiune de acele drepturi cu sau fără garanţie, desistare de
ipotecă, abandonare de orice drepturi reale sau personale, ridicare de opozitiune
sau de inscriptiune de ipotecă fără plată, acţiuni judiciare, fie cerând fie apărând.

Autoriză cumpărarea de imobile dacă trebuinta va cere, pentru aşezarea
siegiului Societăţii.

Autoriză deasemenea asistarea prin adjudecatiune de bunuri imobile pentru
a asigură acoperirea creanţelor Societății.

Cu toate acestea însă dacă preţul adjudecatiunii trece de 10 mii franci în
Capitală, Societatea nu va puteă deveni adjudecătoare pentru o sumă excidând
a patra parte a creanţei sale în capital, dobânzi şi alte speze accesorii.

Autorizează în fine vânzarea de bună voie sau prin licitatiune şi schimbul
acelor bunuri cu condiţiunea însă că la caz de schimb deosebirea a se plăti de
Societate să nu întreacă pătrimea valorii bunului schimb.

Consiliul deliberă deasemenea asupra regulamentării regimului său in-
terior asupra conditiunilor generale, contractelor, admisiunea cererilor de îm-
prumut, crearea, emiterea, cumpărarea şi vânzarea obligatiunilor Societăţii de
avansurile pe depunere de obligaţiuni sau înscrise de zálogire, împrumu-

www.dacoromanica.ro

CONCEŞIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI SI ALȚII 759

tărilor a contractă cu sau fără ipotecă, spezele administratiunii, tratatelor, a
face cu Companiile de asigurare întru a facilità deliberarea datornicilor sau orice
alt sistem, având tot acel scop în cazurile prevăzute de art, 2 al acestor statute,
crearea şi suprimarea sucursalelor, directiunii sau agenţiei prin provincii.

Deliberează deasemenea asupra compturilor generale anuale ce au a se
supune Adunării generale, asemenea asupra fixärii dividendului, în fine asupra
propozitiunilor ce au a se face în statute, la promulgarea sau dacă trebuinta
va cere la dizolvarea anticipată a Societăţii.

Nici o deliberaţiune nu poate fi executată dacă nu va fi aprobată de gu-
vernatorul sau de unul din subguvernatori şi semnată de el,

Art, 35. Membrii Consiliului de administraţie nu contractează din cauza
functiunii lor vreo obligatiune personală. Ei nu răspund decât pentru executarea
mandatului lor.

SECŢIUNEA III
Censorii

Art. 36, Censorii sunt în număr de trei; sunt numiţi de administratorii
Băncii Nationale.

Functiunile lor durează trei ani; sunt reínoiti prin treimi, ei pot totdeauna
fi realesi,

Soarta deseamnă membrii a ieşi din cei 2 primi ani. In caz de moarte sau
retragere a unuia din censori, se procede îndată la înlocuirea sa provizorie de
către censorii în exerciţiu. Dispoziţiunile art. 27, 28 şi 29 din prezentele Sta-
tute sunt aplicabile la censori precum şi la administratori.

Art. 37. Censorii sunt însărcinaţi de a vegheă la stricta executare a Sta-
tutelor.

Ei asistă la şedinţele Consiliului cu vocea consultativă. Ei priveghează
la creafiunea obligaţiunilor şi emiterea lor, Examineazá inventarele gi comp-
turile anuale, prezintă în acest subiect observatiunile la Adunarea generală
de câte ori o găsesc de trebuinfá, cărţile, comptabilitatea gi în genere toate
scripturile trebuie să li se prezinte şi comunice la a lor requizitiune. Pot la
orice vreme va fi, verifică statul Cassei şi portofoliului.

Au dreptul când decisiunea lor este luată în unanimitate sá rechiereze
o convocare extraordinară a Adunării generale.

SECŢIUNEA IV
Adunarea generală

Art. 38. Adunarea generală regulamente constituită reprezintă universa-
litatea acţionarilor.

Ea se compune din 200 din cei mari acţionari a cărora listă este fixată de
Consiliul de administratiune, 20 zile înaintea întrunirii ordinare sau extraordi-
nare a Adunării,

Acţionarii înscrişi în registrele Societăţii în urmă depunerii acţiunilor lor
efectuate în Cassa societăţii, 3 luni înaintea confectiunii listelor, pot singuri
figurà.

Recipisa în acest caz este dată gratis,

48
www.dacoromanica.ro

760 C. I. BAICOIANU
EE

In caz de concurs pentru admiterea în listă între 2 acţionari posedând
acelaş număr de acţiuni, preferința este acordată celui înscris mai dinainte.
Lista deposantilor şi aceea a membrilor chemaţi a face parte la Adunare
sunt ţinute la dispozitiunea acţionarilor ce voiesc a luă cunoștință: aceste
liste conţin pe lângă numele fiecărui acţionar numărul acţiunilor depuse de el.

In ziua întrunirii a 2-a listă este depusă pe biroul Adunării,

Art. 39, Nimeni nu poate să fie reprezentat la Adunare decât printr'un
mandatar membru al Adunării.

Art. 40, Adunarea generală se întruneşte de drept în fiecare an în sediul
Societăţii în luna Aprilie,

Ea se mai întruneşte extraordinar totdeauna când o deliberatiune a Con-
siliului aprobată de guvernator recunoaşte necesitatea și utilitatea,

Art, 41. Convocatiunile sunt făcute 15 zile înaintea întrunirii printr'un
avis înserat în 2 ziare din Paris, Londra şi București, desemnate pentru publi-
carea actelor societăţii şi prin circulare adresate acţionarilor având dreptul
să asiste la adunare,

Art. 42. Adunarea este regulamente constituită:

Când membrii prezenţi întrunesc în mâinile lor a 10-a parte din acţiunile
emise

Art. 43, Dacă această conditiune nu ya fi împlinită prin întâia convocare,
se va face a doua cel puţin 15 zile interval. In acest caz termenul între convo-
care şi ziua întruniri este redusă la 10 zile. Membrii prezenţi la o a doua în-
trunire deliberă valabil oricari ar fi numărul lor. şi al acţiunilor ce poartă, însă
numai asupra obiectelor la ordinea zilei din întâia întrunire.

Art, 44. Adunarea este prezidată de guvernor, Funcfiunile scrutatorilor
sunt împlinite de către cei mai mari acţionari prezenţi, și refuzând ei, de cei
ce urmează după ordinul listei până la acceptare.

Biroul deseamnă secretariatul.

Art. 45. Deliberaţiunile sunt luate după majoritatea voturilor a mem-
brilor prezenţi. Fiecare din ei are atâtea voturi de câte ori posedă 40 de acţiuni.
Fiecare membru al Adunării generale are dreptul unui glas şi dacă el nu va

posedă cele 40 acţiuni.
Art. 46. Guvernatorul fixează ordinea zilei având luată mai înainte pă-

rerea Consiliului. Nu se poate pune alta în deliberare, ci numai acele obiecte
trecute la ordinea zilei.

Art. 47. Adunarea generală ascultă raportul guvernatorului asupra situa-
tiunilor afacerilor Societăţii.

Ea ascultă deasemenea dacă este trebuintä observatiunile censorilor, Ea
numește administratori şi censori de câte ori trebuinţa va cere a-i înlocui. Ea
deliberă când propozitiunea ei este supusă asupra augmentării fondului so-
cial, asupra modificărilor a se face în statute, asupra prelungirii sau disolvării
Societăţii anticipată, în genere asupra tuturor cazurilor ce nu s'au prevăzut
de statute, d

Art. 43. Deliberatiunile Adunării luate conform cu statutele; obligă pe
fiecare acționar gi în lipsă de a se conformà.

Art. 49, Ele sunt constatate prin procesele verbale înscrise întrun re-
gistru special si iscälite de către majoritateą membrilor ce compune biroul.
O foaie de prezență va constatà numărul membrilor ce asistă în Adunare si al

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI SI ALTII 761

acţiunilor lor, şi ea rămâne anexată la minut procesului verbal. Ea este îm-
brăcată tot de acele semnături.

Art. 50. Justificarea a se face către a treia persoană de deliberaţiunile
Adunării, rezultă din copiile sau extractele semnate de conform de către gu-
vernator.

TITLUL IV
Condiţiunile Imprumutätorilor

Art. 51. Conform cu art. 18 al acestor statute, Societatea face împrumu-
turi ipotecare de două feluri:

Unele sunt rambursabile în termeni lungi prin anuităţi calculate aşă încât
să amortizeze datoria în 20 ani cel puţin şi în 60 ani cel mult. Celelalte sunt
rambursabile în termeni scurţi cu sau fără amortisment. Aceste împrumuturi
se pot face sau în numerar, sau în obligaţiuni fonciare ipotecare, sau înscrise
de zălogire.

Art. 52. Societatea nu împrumută proprietarilor de imobile, ci numai cu
întâia ipotecă, afară numai de cazurile prevăzute de statute. Sunt considerate
ca făcute asupra prima ipotecă împrumuturile prin mijlocul cărora trebuie
să fie rambursate creanţele dejà înscrise când prin efectul acestui rambursa-
ment sau dela subrogarea operată în profitul Societăţii, ipotecarul său vine
în prima linie gi fără concurenţă.

In cazul acesta Societatea conservă în mâinile sale valori suficiente spre
a operă rambursamentul.

Art. 53. Când Societatea crede că este cazul de a îndeplini formalitätile
ecsoffisurei (de la purge) se procedează atunci conform cu articolul legii întru
aceasta.

Art. 54, Nu sunt în total admise în beneficiu, împrumuturi făcute de către
Societate.

1. 'Teatrele.

2. Minele şi carierele.

8. Imobile in tovărăşie, dacă ipoteca nu este făcută asupra totalităţii
acestor imobile cu consimfämintele a tuturor comproprietarilor.

4, Acele ale căror venituri si întreaga proprietate nu sunt întrunite cel
puţin prin consimţământul celor ce au drept la facerea ipotecii.

Art. 55. Societatea nu primește în gaj decât proprietăţile de un venit du-
rabil şi sigur.

Art. 56. Sumele împrumutate nu pot trece jumătatea valorii imobilului
ipotecat.

O treime din valoarea lor pentru vii, păduri, şi alte proprietăţi a căror
venituri devin din plantatiuni. Clădirile de uzine şi fabrici nu sunt valutate
ci numai în valoarea lor independentă de afectatiunea lor industrială.

Art. 57. In nici un caz anuitatea la serviciul căruia împrumutatul se an-
gajează nu poate fi superioară de venitul total al proprietăţii.

Art. 58. Dobânda pentru sumele împrumutate este fixată de către Con-
siliul de administraţie; ea nu poate fi superioară dela 6 la 100 pe an.

Art. 59. Anuitatea este plătită în numárátoare: Ea cuprinde;

1. Dobânda.
48*

www.dacoromanica.ro

762 C. I. BAICQIANU

2, Amortismentul determinat prin dobânda plătită şi durarea împrumu-
tului.

8, O alocatiune apuală peptru dreptul de concesiune gi spege de admini-
stratie.

Art. 60. Anuitätile supt platnice pe semestru, în epocile determinate de
Consiliul administrativ.

In momentul împrumutării Societatea reţine asupra capitalului dobânda
şi alocatiunea aplicabile peptru timpul până la scăderea primului semestru,

Art. 61. Tot semestru peplătit la scădere aduce dobândă deplin drept şi
executare în profitul Societății de 10% pe an.

De asemenea şi pentru spegele de urmărire lichidate sau taxate făcute
de către Societate pentru a ajunge la acoperirea creanţelor sale şi aceasta cal-
culâpdu-se din ziua de câpd yau avansat.

Art. 62. Afară de aceasta, neplata unui semestru, face exigibile totalitatea
datoriei o lupă după somatiunea de plată.

Art. 63. Datornicii au dreptul să se libereze prin anticipatiune în total sau
în parte.

Rambursärile anticipate supt efectuate după voinţa debitorilor fie în nu-
merar fie în obligaţiuni ipotecare, sau zapise de zálogire ce aparţine la emi-
siupea indicatá prin contractul de împrumutare. Aceste obligaţiuni sau zapise
de gaj sunt primite al pari oricari ar fi cursul lor,

Rambursamentele anticipate dau loc în profitul Societăţii care pu poate
trece 5% din capitalul înapoiat prin anticipatiune.

Fondurile proveniente din rambursamentele anticipate, efectuate în numerar
vor fi amploiate, sau sá amortizeze ori să räscumpere obligatiunile ipotecare
sau zapisele de gaj, ori să efectueze poui împrumuturi.

Art. 64, Imprumutatul este dator să denunte Societăţii în termen de o
lupă alienärile totale sau parţiale ce poate sá fi făcut. In lipsă de denuntarea
acestor fapte în acel termen Societatea poate reclamă dela dânsul rambursa-
mentul întreg. Ea mai are dreptul la îndempitatea determinată prin penul-
timul aliniat al articolului 68.

Art. 65. Imprumutatul trebuie egalmente în piscul de a suportă aceeas
indemnitate în caz de exigibilitate să denunțe în termenul sus indicat deterio-
ratiunile ce imobilul ipotecar ar fi suferit şi toate deasemenea cazuri ce ar
face să diminueze valoarea, sau sá turbure posesiupea sa, sau să aducă jignire
în dreptul său de proprietate,

La cag de pedemonstrare sau ip toate cagurile, dacă faptele suscitate
compromit interesele Societăţii, să poată reclamă rambursamentul.

Art. 66. Datoria devine deasemenea exigibilă si indemnitatea determinată
Prin penultimul aliniat al art. 63 este acquistată Societăţii în cag de disimula-
tiune de către împrumutul din cazul de ipotecă legală, de rezolutiuni ce pot
impovárá prin voinţa sa bunurile ipotecate Societăţii.

Art. 67. Proprietăţile supuse la pieire prin foc, trebuie să fie asigurate
contra incendiului, pe spegele împrumutatului, afară pumai dacă Societatea
ar fi având în gajul creantii sale împreună cu obiecte supuge la pieire prin foc,
și alte proprietäti de o valoare dublă a sumei împrumutate si care nu vor fi
susceptibile să piară prin foc.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI ŞI ALȚII 763
O

Actul de împrumutare conţine transportul de indemnitate în caz de
sinistru.

Asigurarea trebuie menţinută pe tot timpul durării împrumutului. $Socie-
tatea poate cere ca asigurafiunea să fie făcută în numele ei gi costul insárci-
nărilor anuale să fie achitate prin ea. In asemenea caz, Cifra anuitáfilor va fi
sporită cu acele sume.

Art. ($. In caz de sinistru, indemnitatea este primită de Şocietate dea-
dreptul. In termen de un an, începând dela regulamentul sinistrului, debitorul
are facultatea de a restabili imobilul în statutul său primitiv.

Până la acel timp, Şocietatea conservă indemnitatea ca titlu de garantie,
până la concurenţa drepturilor sale calculate la expirafiunea actului.

După reconstrucţia imobilului Societatea remite indemnitatea debito-
rului deducție făcută a sumelor ce sunt exigibile. Dacă până la expirarea anului,
debitorul n'a uzat de dreptul de a reclădi imobilul incendiat gi dacă înaintea
acestui termen ar fi notificat intentiunea sa de a nu uză de acel drept, indem-
nitatea este definitiv aquistatá Societätii si imputată asupra creanfei cu plată
făcută prin anticipatiune.

Art. 69. Rambursamentele anticipate ce provin din sinistru, nu dau loc
la indemnitatea autorizată prin penultimul aliniat din art. $3. Dacă Societatea
ya judecă că prin efectul sinistrului asigurările sale sunt compromise, poate
reclamă plata sumelor ce i se datoresc.

Ari. 7(. Estimafiunea bunurilor oferate în garantare se face din titluri,
închirieri gi alte renseinemente date de proprietarul ce cere contractarea îm-
prumutării.

Şocietatea are dreptul să procedeze la o estimaţiune prin experţi. In toate
cazurile estimafiunea este făcută asupra îndoitei baze a venitului gi preţului
venal.

Art. 7]. Când proprietatea este recunoscută regulată şi garanţia suficientă,
Consiliul de administraţie determină suma împrumutării şi se procede la iscă-
lirea contractului condiţional 1). >.

Art. 72. După liberarea Statutului suplimentar de inscripfiune cuprin-
zând cele ale Societätii, dacă nu va fi caz de escofisire legală sau după împli-
nirea formalitätilor escofisirei, un act constată anularea contractului condi-
tional sau realizarea sa definitivá conformá, dacá sau nu va fi ivit o inscrip-
ţiune or un drept real împovărând imobilul ipotecat. In cazul întâiu acest
act poate fi semnat de către guvernorul gi cei doi subguvernori; el conţine ri-
dicare de inscripfiune luată în profitul Societätii. In cazul al 2-lea actul este
semnat de către guvernorul și cei 2 subguvernori și de către împrumutatul;
conţine împlinirea formalităţilor, remiterea valorilor ce formează sumele de
împrumutare și punctul de plecare a dobânzilor.

TNI

1) Fiind necesar a se asigura înaintea remiterii fondurilor că nici o in-
scriptiune nu primează băncii ipotecare, legea reclamă înaintea actului de rea-
lizatiune imprumutului redacţiunea unui contract, condifiunile, adică unei con-
ventiune de împrumutare subordonată resultatului formalităţilor ipotecare,
Acest contract provizoriu nu este supus nici la un drept, fie de înregistrare
de franci. Dreptul proporţional nu se poate în cauza, ci numai după realizarea
împrumutărei.

www.dacoromanica.ro

764 C. I. BAICOIANU

Art, 73. Toate spezele şi debursele necesitate prin cererea de imprumu-
tare sunt şi rămân în sarcina proprietarului, care a făcut acea cerere, fie și în
cazul când împrumutarea nu s'a efectuat.

TITLUL V
Obligafiunile ipotecare şi zapisele de gaj

Art. 74. Obligaţiunile ipotecare create de către Societate sunt nominative
sau la purtători, (au porteur).

Art. 75. Obligatiunile nominative sunt transmisibile fie prin girare, fără
altă garanţie decât aceea ce va fi determinată de către Consiliul de admini-
stratie. Societatea este valabil liberatá prin plata făcută în mâinile a trei pur-
tători. Ea nu este întru nimic responsabilă și la nici un caz de regularitatea
girărilor, (en dossements). Obligatiunile la purtător se transmit prin simplă
tratare,

Art. 76. Obligatiunile ipotecare nu pot întrece cifra angajamentelor
împrumutaţilor.

Art, 77. Nu se pot creă obligaţiuni hipotecare inferioare de 100 franci.

Art, 78. Aducătorii de obligaţiuni hipotecare nu au altă acţiune pentru
reacoperirea capitalelor sau gi dobânzi exigibile, decât cel ce poate exersă dea-
dreptul contra Societăţii.

Art. 79. Obligatiunile hipotecare poartă o dobândă al cărui preţ, epocile
și modul plăţii sunt fixate de către Consiliul de administraţie. Intervalul între
vărsământul anuitátilor de către împrumutaţi şi plata dobânzilor la purtá-
torii obligatiunilor, este cel puţin de trei luni. Orcare va fi forma obligatiu-
nilor dobânda este valabil plătită la aducătorul titlului.

Art. 80. Obligatiunile ipotecare sunt reprezentate prin titluri extrase
dintr'un registru cu suge, Aceste titluri sunt semnate de către unii admini-
stratori și un subguvernor, poartă timbrul Societăţii şi sunt vizate de guvernor,

Art, 81. Consiliul de administraţie poate autoriză depozitul şi conservarea
titlurilor în cassa Societăţii.

Sunt înlocuite până la retragere prin un certificat de depunere nominativ.

Consiliul de administraţie determină condifiunile, modul de liberare,
spezele certificatelor şi cele de schimbul titlurilor.

Art. $2. Obligatiunile ipotecare sunt create fără epoci fixe pentru exigi-
bilitatea capitalului. Ele sunt chemate la rambursament prin tragere la sorţi.

Fiecare rambursare cuprinde numărul obligaţiunilor necesare întru a
operă un amortisment, aşă încât obligaţiunile rămase în circulaţie să nu exce-
deze nici odată capitalurile datorite din împrumuturile ipotecare.

Art, 83. Societatea poate cu autorizarea Guvernului să atribue obliga-
tiunilor loturi si premii plătitoare în momentul rambursării. Consiliul admi-
nistrativ determină importanţa şi repartitiunea.

Art. $4, Tragerea obligatiunilor ce trebuie să fie chemate la rambursament
prin sorţi este efectuată de câtre Consiliul de administraţie și în prezenţa
censorilor.

Art, 85. La săptămână dela operaţia aceasta, numerile ieșite, sunt afi-
sate în siegiul Societăţii şi înserate în două ziare desemnate pentru publicatiunea
actelor Societăţii,

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI ȘI ALȚII 765

Art. 86. Obligatiunile desemnate de soartă sunt rambursabile în ziua in-
dicată prin publicátiune. Dela acea zi dobânzile ataşate la obligatiunile rambur-
sabile cesează deplin drept.

Art. 87. Obligatiunile ipotecare rambursate, în urma tragerii la sorti
sunt îndată frapate de un timbru de anulatiune. Ele sunt nimicite în prezenţa
guvernorului, unui membru al Consiliului şi a unui censor.

Se dresează un proces-verbal de această operaţiune. Obligaţiunile ce revin
Societăţii în urma rambursamentului anticipat, sunt îndată frapate de un timbru
special şi nu pot fi remise în circulafiune, ci numai printr'o nouă viză a guver-
norului. In toate cazurile el participă la tragerea la sorţi.

TITLUL VI

Inventare şi compturi anuale

Art. 88. Anul social începe cu 1 Ianuarie şi sfârşeşte cu 31 Decembrie.
La finitul fiecărui an social un inventar al activului şi pasivului este dresat
prin îngrijirea guvernorului şi subguvernorilor.

Compturile sunt aşezate de către Consiliul de administraţie. Ele se supun
Adunării generale a acţionarilor care le aprobă, le respinge şi fixează dividendul
după ce mai întâiu au ascultat raportul guvernorului gi observatiunile censo-
rilor. Dacă compturile nu sunt aprobate în aceeaș şedinţă, Adunarea poate
numi comisari însărcinaţi de a le examină şi de a face un raport la adunarea
reuniunii.

TITLUL VII
Impărțirea beneficiilor

Art. 89. Asupra beneficiilor realizate se prelevează anual:

1. 10% a capitalului vărsat asupra acţiunilor, pentru a.fi împărţite la
toţi acţionarii.

2. O sumă ce nu poate excedă 20% din prisos, este afectată fondului de
rezervă, în proportiunile determinate de Consiliul de administraţie. Ceeace
rămâne completează dividendul a fi împărţit între totalitatea acţiunilor emise.

Plata dividendului se face anual în epocile fixate de Consiliul de admini-
strafie, cu toate acestea Consiliul poate autoriză la expirarea fiecărui semestru,
distribufiunea provizorie de 2 franci 50 de sutimi pe 100 franci, asupra valoarei
vărsămintelor făcute asupra acţiunilor.

Art. 90. Orice dividend ce nu este reclamat la curgere de 5 ani dela exigibi-
litate este prescris în beneficiul Societăţii.

TITLUL VIII
Fondurile de rezervă

Art. 91. Fondul de rezervă se compune din acumularea sumelor produse din
prelevarea anuală operată asupra beneficiilor în executiunea articolului 8.

Când fondurile de rezervă se urcă la jumătatea fondului social subscris,
prelevarea afectată la crearea sa, cesază ai profită. Ea reiă cursul său dacă
rezerva este atacată. Fondul de rezervă este destinat a face faţă la evenimentele

www.dacoromanica.ro

766 C. I. BAICOIANU

neprevăzute. La caz de nesuficienţă a productului unui an, pentru a da un
dividend de 10% de acţiune, diferenţa poate fi prelevată din fondul de rezervă,

Impiegarea capitalelor aparținătoare la fondurile de rezervă este regulată
de către Consiliul de administraţie.

TITLUL IX
Modificări de statute

Art. 92. Adunarea generală asupra propunerii Guvernului gi salvo aproba-
tiunii Guvernului, poate aduce la Statute modificările deliberate de către Consiliu.

Ea poate cu deosebire autoriză:

1. Augmentarea capitalului social.

2. Extensiunea operaţiunilor Societăţii.

8. Promulgarea durării sale.

In aceste diverse cazuri convocările trebuie să conţină indicafiunea sumará
a obiectului întrunirii. Deliberafiunea nu este valabilă decât numai când ea
întrunește două treimi de glasuri.

In virtutea acestei deliberatiuni, guvernatorul este deplin drept autorizat
a cere dela Guvern aprobatiunea modificatiunilor adoptate, se consimte de acord
cu Consiliul de schimbările ce se cere şi de a realiză actele ce trebuie să le consacre.

TITLUL X

Disoiuţiunea. Lichidafiunea

Art. 93. In caz de pierdere a jumätätii capitalului social subscris, disolu-
tiunea Societăţii poate fi pronunţată înaintea expirării termenului fixat pentru
durarea sa, şi aceasta printr'o hotärîre a Adunării generale.

Consiliul de administraţie în cazul de pierdere, prevăzută mai sus, este dator
să supuie Adunării generale, chestiunea de a cunoaște dacă este necesitatea
de a pronunţă disolutiunea.

Modul convocării şi deliberatiunii prescrise de art. 92 pentru modificarea
Statutelor este aplicabil în acest caz.

Art, 94. La expirarea Societăţii sau în cazul disolutiunii anticipate, Adunarea
generală, asupra propozitiunii guvernatorului, regulează modul lichidării gi
numește unul sau mai multi lichidatori, cu împuternicire de a vinde sau prin
licitatiune, sau volnic bunurile mobile şi imobile ale Societăţii.

Modul lichidării şi alegerea lichidatorilor sunt supuse aprobării Ministrului
de Finanţe.

Adunarea generală este convocată de urgenţă, pentru a regulă modul de
lichidare, a face alegerea lichidatorilor, şi a determină atributiunile lor.

In cazul când în ziua fixată pentru întrunire sau la a doua Adunare con-
vocatá în cazul prevăzut de art. 43 nu ar fi statuat asupra acestei măsuri, sau
dacă deliberatiunea sa nu s'ar fi aprobat de Ministerul de finanţe, o nouă Adu-
nare nemodificându-se în sensul indicat de Guvern, modul lichidării şi alegerea
lichidatorilor au loc conform cu dispozitiunile regulamentului de administraţiune
publică.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA CQMITELUI L. ZAMQYSKI ȘI ALȚII 767

Lichidatorii pot, în virtutea unei deliberatiuni a Adunării generale, aprobată
de către Ministrul de finanțe, face transportarea la o altă societate, drepturilor
și angajamentelor societăţii dizolvate.

In cursul lichidării puterile şi atributiunile Adunării generale continuă aşă
ca gi în timpul existentii Şocietăţii.

Art. 95. 'Toate contestatiunile ce poate să se ivească între asociaţii asupra
execuţiunii prezentelor Statute, sunt supuse la jurisdictiunea tribunalelor din
Bucureşti.

Çontestatiunile atingătoare de interesul general şi colectiv al Şocietăţii, nu
pot fi dirigeate fie contra Consiliului de administraţie, fie în contra unuia
din membrii săi, sau contra Guvernului, ci numai în numele întregimii actionari-
lor şi în virtutea unei deliberatiuni a Adunării generale. Qricare acţionar ce voește
a provocă o contestatiune de asemenea natură, trebuie să facă 15 zile înaintea
viitoarei Adunări, obiectul unei comunicări către guvernator, care este obligat
de a supune propozitiunea la ordinea zilei a zisei Adunări. Dacă propozitiunea
este respinsă de Adunare, nici un acţionar nu poate să o reproducă în interesul
său particular înaintea justiţiei, dacă ea este primită, Adunarea generală de-
seamnă unul sau mai mulţi comisari întru a urmări contestatiunea.

Şinificările la care dă loc procedura sunt dresate numai comisarilor.

Nici o sinificare individuală nu poate fi făcută acţionarilor.

TITLUL XI
Publicatiunea

Art. 96. Intru de a puteă publică prezentele Statute, este împuternicit fiecare
aducător al unei expeditiuni.

www.dacoromanica.ro

XIII
CONCESIUNEA LUI EUGÈNE BOUSQUET DESCIIAMPS

PENTRU A INFIINTA 0 BANCĂ NAȚIONALĂ ȘI DE CREDIT FUNCIAR
A ROMÂNIEI

www.dacoromanica.ro

Anexa Nr. 60
1871

LUCRĂRI EXTRA-PARLAMENTARE

Arhiva spre primire Bucarest le 22 octobre/3 novembre 1871
gi conservare

Monsieur le Ministre,

Le soussigné Eugène Bousquet Deschamps, tant en son nom qu’en celui
de M-rs Merkens et Gardes banquiers à Paris et du groupe qu’ils représentent
selon la procuration en due forme qu'il a l'honneur d'annexer et les pleins pou-
voirs dont il est muni, vient solliciter du gouvernement de la Roumanie le pri-
vilège de créer une Banque Nationale d'6scompte et de Crédit foncier.

A cet effet il a l'honneur de déposer ci joints et de soumettre à votre appro-
bation, Monsieur le Ministre, le projet de convention concernant la concession
du privilège de la dite Banque et du Crédit foncier de la Roumanie tel qu'il
résultera de l’acte de concession et conformément au projet de statuts qui a été
élaboré et qu'il aura honneur de soumettre à votre sanction.

Dans l'attente d'une réponse favorable il a l’honneur d'être, Monsieur le
Ministre, avec le plus profond respect.

à Votre Excellence le bien dévoué serviteur
(es) E. Bousquet Deschamps
Domicilié à Paris Avenue du Prince Jérôme
17 (Champs Elysées). Actuellement à Bu-
charest, Hotel Ottetelecheano.
A Son Excelence
Monsieur Mavrogeni, Ministre de Finances, etc. etc.

Anexa Nr. 61
BANCA NATIONALÁ ŞI DE CREDIT FUNCIAR A ROMÂNIEI

Art. 1. Guvernul Măriei Sale Principelui Domnitor al României, acordă şi
concede D-lor concesionari mai sus numiţi, privilegiul de a creà o bancă de Stat
si de credit funciar în România. Această bancă va purtă numele de: « Banca
naţională şi de credit funciar a României ».

www.dacoromanica.ro

772 i C: 1. BAIÇOIANU

Art. 2, Banca Naţională gi de Credit funciar va fi sub protectiunea Gu-
vernului Máriei Sale Domnului, pentru ca principiile acestei concesiuni gi legile
generale ale fárei să fie respectate gi menținute în toate operaţiunile sale.

Art. 3. Guvernul Măriei Sale va exersá controlul său asupra Báncei prin un
comisar numit de dânsul, care va aveă facultatea de a luă cunoştinţă despre
operaţiunile acestei institufiuni, fără a se puteà ingeră în administratiunea sa
şi care va veghiă la stricta execufiune a Ştatutului.

Guvernul va numj asemenea un inspector care va fi însărcinat de a con-
trolă toate operaţiunile financiare ale tezaurului cu banca.

Art. 4. Şcopul Bäncei Naţionale gi de Credit funciar a României, fiind de
a se sustrage pe proprietari dela sistemul de împrumuturi cari îngreuează astăzi
imobilele lor şi de a le procură fondurile necesare la ameliorarea proprietăţilor
lor, precum şi a agriculturei în genere, creând prin obligaţiuni funciare în îm-
prumuturi cu o dobândă moderată şi cu lung termen afectate pe garanţii teri-
toriale, înlesnind astfel celor cari se împrumută, mijloace de a se liberă, prin
fracțiune periodică, prin anuitäfi extinctive a capitalului. Pe de o parte, prin
banca de scont și a privilegiurilor sale, ea inlesnegte negociarea obligatiunilor
funciare cari, fără acest sprijin, ar căd6ă, fără îndoială în mâinile bancherilor cari
n'ar neglijă deloc de a lucră în interesul lor gi de a pretinde dobânzi cari ar fi
ruina împrumutaţilor gi, cu timpul aceea a nouei societăţi funciare.

Pe de altă parte, banca ar stabil] totodată o dobândă de scont pentru
comerţul care ar facilità orice tranzactiune gi ar ridică în această privinţă ţara
la nivelul celorlalte pieţe comerciale şi financiare ale Europei.

Art. ÿ. Capitalul Băncei Naţionale şi de Credit funciar a României va fi de
cinci milioane lire sterline (5.000.000), adică o sută douăzeci şi cinci milioane
franci sau lei (1253.000.000 fr.). Dar banca este autorizată de a emite deocamdată
numai jumătate a capitalului său, adică: două milioane cinci sute mii sau gasezeci
și două milioane franci sau lei, reprezintaţi prin o sută douăzeci și cinci mii
acţiuni de câte cinci sute franci fiecare, din care două sute cincizeci, adică
treizeci şi una milioane două sute cincizeci mii franci sau lei, se vor plăti la in-
trarea în lucrare a zisei bănci.

Acţiunile liberate de două sute cincizeci franci (250) vor fi la purtători.

A doua porţiune a capitalului va pute fi emisă când banca va socot]
de cuviinţă.

Capitalul va puteă fi chiar adăogat prin emiterea de noui acţiuni până la
concurenţă de zece milioane (10.000.000) sau două sute cincizeci milioane franci
(250.000.000 franci),

Capitalul băncei de scont se va compune din o treime a capitalului şi acela
al creditului din celelalte două treimi.

A patra parte din capital va fi rezervată si pusă la dispozitiunea subscriito-
rilor din România pentru acelaş termen care va fi dat subscriitorilor din străină-
tate. La expirarea acestui termen, Şocietatea va dispune de acţiunile cari nu vor
fi fost luate.

Art. 6. Cele o sută douăzeci şi cinci mii (123.000) acţiuni actualmente emise,
sunt subscrise de concesionarii menţionaţi în prezentul act.

Prin mijlocul acestei subscrieri, Şocietatea este chiar de acum constituită,

Art, 7, Concesiunea va fi dată pentru nouăzeci şi nouă (99 ani), socotiți din
momentul fixat pentru constituirea definitivă a societăţii.

www.dacoromanica.ro

CONQESIUNEA EUGÈNE BOUSQUET DESQHAMPS 778

La finele anului al nouázeci si gaptelea, guvernul va aveá facultatea de a
anunţă intentiunea sa de a desfiinţă această bancă, plátindu-i integral toate
sumele ce i-ar puteà datoră în capital gi dobânzi la expirarea concesiunii.

Banca se îndatorează din parte-i a lichidă toate datoriile sale şi a retrage
din circulatiune toate biletele şi biletele sale de emanet.

Art, 8, Reşedinţa Băncii Naţionale şi de Credit funciar a României va fi la
Bucureşti.

Ea are facultatea de a stabili oricâte aginte gi sucursale va judecă de
cuviinţă.

Art. 9. Banca Naţională şi de Credit funciar a României se va administră
la Bucuresci de un guvernator, unul sau doi sub guvernatori şi de o comisiune
administrativă de trei până la şapte membri. Si unii şi alţii vor fi numiţi de un
înalt consiliu ales de fundator,

Acest înalt consiliu va aveă depline puteri, conform statutelor, de a con-
duce, controlă gi supraveghiă operaţiunile báncei, După cei dintâiu cinci ani,
adunarea generală a acţionarilor va aveă dreptul de a modifică gi de a reînoi
administratiunea conform statutelor,

Art. 10. Banca Nationalá gi de Credit funciar a Romániei va aveá dreptul
de a face avansuri pe titluri, valori, wanocut, conesamente gi mărfuri în depozit,
sub controlul şi supravegherea înaltului consiliu ; de a scomptă hârtii de comerciu ;
de a primi deposite, de a cumpără şi de a vinde efectele; de a se însărcină cu
cumpărătoarea şi vânzarea de mărfuri şi socoteala tertiilor; de a deschide orice
subscrieri la împrumuturi publice sau alte; de a face comerciul metalelor preţioase,
industria afinaţiei (affinage) precum şi orice operaţiuni de schimb gi de arbi-
tragiu de monete,

Banca va aveă dreptul de a face particularilor, comunelor şi stabilimentelor
publice orice împrumuturi ipotecare, conformându-se, pentru operaţiuni de
această natură, prescriptiunilor hotärîte în statute.

Această enumeraţiune a operaţiunilor Băncii Naţionale şi de Credit funciar
a României nu este deloc limitată; ea va puteă îmbrăţișă în genere, în întinderea
lor cea mai mare, pe toate acele cari se practică de către principalele bănci din
Europa.

Art. 11. Banca Naţională gi de Credit funciar a României va aveă privilegiul
exclusiv:

a) Dea emite bilete la purtător plătibile la presintare. Plata nu se va putea
cere decât la locul unde ele au fost emise. Cu toate acestea biletele sucursalelor
vor puteà fi plătite la București când administrafiunea băncii va găsi de cuviinţă.

Biletele băncii vor aveă curs legal şi vor puteă fi primite la cassele publice,
după o înţelegere, în această privinţă cu guvernul;

b) De a creiă, emite gi negocia, cu lung sau scurt termen, bilete de emanet
sau obligaţiuni funciare, represintând valoarea împrumuturilor ipotecare,
consimţite de bancă.

Plata obligatiunilor funciare se va puteà efectuă prin tragere la sorţi, cu
sau fără loturi. Sucursalele nu vor aveă dreptul de a emite obligaţiuni funciare;

c) De a scomptă bonurile rurale emise în virtutea legei din 14 August 1864,
bonurile domeniale precum şi orice altă obligatiune emisă de guvern.

Art. 12. Biletele de bancă vor fi în limba română. Nu se va puteá emite

www.dacoromanica.ro

774 Ç. L.' BAICQIANU

cupoane de o valoare mai mică de douăzeci franci (20) sau lei, fără autorisarea
guvernului.

Biletele de emanet sau obligaţiuni funciare vor fi scrise în trei limbi: română,
franceză şi .

Biletele de bancă şi biletele de emanet vor purtă sigiliul comisarului gu-
vernului şi vor fi semnate de un membru al comisiunii administrative sau de un
membru al înaltului consiliu, specialmente delegat şi de casierul principal sau
controlorul principal ai stabilimentului unde vor fi emise; toate acestea cu
restrictiunea indicată la paragraful din urmă al secţiunii a Vl-a a art. 11.

Art. 13. Banca va trebui să aibă în cassă o sumă egală, cel puţin un quart
al biletelor sale în circulafiune. Suma biletelor de emanet sau obligaţiuni fun-
ciare nu va puteă fi mai mare decât aceea a împrumuturilor ipotecare con-
simţite de Banca Naţională şi de Credit funciar. Cifra acţiunilor emise trebuie
să fie menţinută în proportiunea unei a douăzecea parte cel putin a obligatiunilor
în circulatiune.

Nu se va emite cupoane de obligaţiuni mai mici de cincizeci franci sau lei,

Art. 14. Banca Naţională nu escedă în operaţiunile sale de scompt dobânda
de şapte şi jumătate la sută, şi Creditul funciar, în acele de împrumuturi pe
ipotecă, gase şi jumătate la sută.

Este bine înţeles însă că în presenta unui eveniment capital neprevăzut,
acest maximum de dobânzi se va puteă raportă la exigenţa timpurilor gi prin
urmare gi spori fără limite prevăzute, dar guvernul va trebui să consimfá la
aceasta, după ce va fi în prealabil anunţat.

Art. 15. Banca Naţională gi de Credit funciar a României nu va împrumută,
decât pe primă ipotecá, pe proprietari.

Imprumuturile prin mijlocul cărora trebuie să se plătească creantele dejà
înscrise sunt considerate ca făcute pe primă ipotecă, când, prin efectul acelei
plăţi şi al subrogafiunii operată în profitul Societăţii, ipoteca vine în prima
linie şi fără concurenţă.

Imprumuturile sunt de două feluri:

1. Unele sunt plătibile după scurt termen, cu sau fără amortisment, acestea
pentru districte, comune, orice stabilimente religioase gi de binefacere ori de câte
ori gi unele şi altele vor ave venituri sigure şi vor fi în stare de a produce garanţii,
reale, pentru a asigură amortismentul şi rambursarea împrumuturilor ce li se
vor fi făcut;

2. Celelalte sunt plătibile după lung termen şi prin anuităţi calculate, astfel
ca datoria să fie amortisatá într'un termen de zece ani cel putin gi de patruzeci
ani cel mult.

3. Societatea va puteă aplică cu autorizafiunea guvernului, orice alt sistem
având de obiect de a facilită împrumuturile pe imobile, ameliorarea pământului,
progresele agriculturei şi stingerea datoriei funciare.

Societatea poate cedă la tierşi drepturile sale asupra împrumutaţilor şi a
tratà cu orice societăţi de asigurare pentru a înlesni liberarea acestora,

Art. 16. Nu sunt admise la beneficiul împrumuturilor făcute de Societate,
teatrele, minele şi carierele, casele de lemn neasigurate,-imobilele indivize, dacă
ipoteca nu este stabilită pe totalitatea imobilelor cu consimfimántul tuturor
coproprietarilor, acelea a căror uzufruct şi nuda-proprietate nu sunt întrunite
afară numai dacă toţi cei îndrituiţi consimt la stabilirea ipotecei. Majoratele şi

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA EUGENE BOUSQUET DESCHAMPS 775

în genere orice imobile cari nu sunt susceptibile de a fi împovărate de drepturi
ipotecare.

Art. 17. La nici un caz anuitatea ce împrumutatul se angajează a da, nu
poate fi mai mare decât venitul total al proprietăţii.

Art. 18. Anuitatea se plătește în numerariu.

Ea cuprinde:

1. Dobânda stipulată;

2. Amortismentul determinat prin quantum dobânzii şi durata împru-
mutului ;

3. O alocatiune anuală pentru cheltueli de administrafiune şi altele, precum
aceasta se practică în toate băncile de credit funciar ale Europei şi cari se poate
evaluă, chiar de acum, dacă guvernul va judecă de cuviinţă, dar care nu va puteă
excede unu la sută.

Art. 19. Anuităţile se plătesc pe semestre sau anual, după chibzuirea Socie-
tátei si la epocele determinate şi de înaltul consiliu.

La efectuarea împrumutului, Societatea reţine asupra capitalului dobânda
gi alocatiunea aplicabilă primului semestru sau primei anuităţi.

Art. 20. Orice semestru sau orice anuitate neplătită la scadenţă produce do-
bânda de drept şi fără somafiune, în profitul Societätei, de şapte şi jumătate la
sută pe an (7 Y %).

Aceeaşi dobândă de drept şi fără somatiune va curge pentru cheltuelile de
urmărire făcute de Societate, pentru a dobândi plata creanţelor sale şi aceasta cu
începere din ziua când ele au fost făcute.

Pe lângă aceasta, prin neplata unui semestru, totalitatea datoriei devine
exigibilă o lună după somatiune.

Somaţiunea se va face prin un simplu act notificat sau depus la parchetul
procurorului tribunalului, în resortul căruia împrumutatul își are domiciliul.

Art. 21. Debitorii au dreptul de a 8e liberă prin anticipatiune în total sau
în parte.

Plăţile anticipate se efectuează, după alegerea debitorilor fie în numerar,
fie în obligaţiuni funciare sau bilete de emanet, aparținând emiterii indicată de
contractul de împrumut. Aceste obligaţiuni sau bilete emanet vor fi primite
al pari, ori-care le-ar fi cursul.

Art. 22. Plăţile anticipate dau profit Societăţei o îndemnitate de trei la sută
din capitalul rambursat prin anticipafiune.

Fondurile cari provin din rembursările anticipate, efectuate în numerar, vor
fi întrebuințate sau pentru a amortiză, sau a răscumpără obligaţiuni funciare,
sau bilete de emanet, sau pentru a efectuă noui împrumuturi.

Ari. 23. Judecătorii nu vor puteă acordă nici un termen pentru plata
anuităţilor.

Această plată nu poate fi împiedicată prin nici o opozifiune.

Art. 24. In caz de întârziere din partea debitorului, Societatea poate, în
virtutea unei ordonanţe dată, în urma unei petitiuni, de preşedintele tribunalului
civil de prima instanţă şi cincisprezece zile după somatiune, să intre în posesiunea
imobilelor ipotecate, cu cheltuelile şi riscurile debitorului întârziat,

Art. 25. In tot timpul duratei sequestrului, Societatea percepe, deşi ar fi
opozitiune sau sequestru, suma veniturilor sau recoltelor şi o aplică, prin pri-
vilegiu, la achitarea termenelor expirate de anuitäfi şi cheltueli.

www.dacoromanica.ro

776 C. 1. BĂICOIANU

Acest privilegiu vine îndată după acele relative la cheltuelile făcute pentru
conservarea lucrului, la acele pentru arat, la acelea pentru seminţe şi relative
la drepturile tezaurului pentru împlinirea impozitului.

Art. 26. In caz de contestatiune în privinţa sequestrului 8e va statu de
tribunalul competinte în materie sumară.

Art. 27. In acelaş caz de neplată a unei anuitäti şi întotdeauna când, din
causa deteriorării imobilului sau pentru orice altă cauză indicată în statute,
capitalul integral devine exigibil, să poată urmări vânzarea imobilului. Dacă
se iveşte contestatiune, tribunalul statueazá asupra situafiunei bunurilor ca în
materie sumară. Sentinta este fără apel.

Art. 29. Estimaţiunea bunurilor oferite ca garantie se face după titlurile,
arendările şi alte informatiuni date de proprietgrul care cere a contractă împru-
mutul. Societatea are dreptul osebit de aceasta, de a face a 8e procede la o ex-
pertiză sau estimatiune de către experţi: în toate cazurile, estimatiunea 8e face
pe îndoita bază a venitului și a preţului de vânzare.

Art. 29. Purtătorii de obligaţiuni funciare n’au altă acţiune pentru împlinirea
capitalurilor si dobânzilor exigibile, decât aceea ce ei pot exersă direct contra
Şocietăţei.

Art. 30. Obligatiunile funciare plătite în urma tragerii la sorti sunt imediat
lovite de un timbru de anulare. Ele sunt distruse în fata guvernatorului, a unui
membru al consiliului gi a unuia din censori, După această operaţiune se încheie
un proces-verbal.

Art. 31. Guvernul se îndatorează a nu emite nici un fel de hârtie-monetă,
nici vreun fel de bilete de emanet sau obligaţiuni funciare, sau alte în timpul
duratei concesiunei şi a nu autoriză stabilirea nici unei alte bănci sau institu-
tiuni având un asemenea privilegiu.

Art. 32. Banca va pute fi însărcinată la București cu orice operaţiune de
tresorerie a guvernului, adică: de a încasă pe de o parte toate veniturile Româ-
niei cari vin la cassa guvernului în capitală şi de a plăti, pe de alta mandatele
emise de Ministerul de finanţe asupra ei, pecât aceasta ar conveni guvernului,

Banca va pute fi însărcinată cu acelaş serviciu în localităţile unde ea ar
stabili sucursale sau agenţii.

Panca va scomptă tratele Tezaurului ce Ministerul de finanţe singur va
emite.

Tratele Tezaurului vor aveă scadenta fixă care nu va trece peste nouăzeci
zile şi vor da o dobândă de şapte și jumătate la sută pe an.

Banca va puteă admite la scont şi tratele trase de Tezaur la mai mult de
nouăzeci zile şi la mai puţin de un an, dar în acest caz, banca nu va fi ţinută
de a avansă mai mult de şaptezeci si cinci la sută din valoarea tratelor de această
categorie.

Banca va acoperi valoarea diferitelor trate ale Tezaurului la scadenta lor
cu încasările ce va fi efectuat din veniturile Ştatului, şi în caz când acestea nu ar
fi suficiente, ea va luă excedentul din creditul ce este deschis guvernului prin
art. 34 de mai jos.

Ministrul de finanţe va fixă în fiecare lună cifra totală a tratelor Tezaurului
cu scadenta fixă scomptabilă de bancă, ce el va pune în circulaţiune; dar el nu
le va puteă emite decât în urma unei înţelegeri prealabile cu banca,

In nici într'un caz banca nu va pute fi angajată, prin chestiunea acestor trate

www.dacoromanica.ro

CONCEŞIUNEA EUGENE BOVŞOVET DESCHAMPS 777

ale tezaurului, peste limitele creditului convenit şi a sumelor ce ea ar deţipe
peptru comptul guvernului.

Art, 38. Guvernul va însärcinà asemenea pe bapcă dacă va găsi de cuviință,
cu plata gi amortismentul datoriei interioare gi cu transmiterea fopdurilor peptru
plata dobápzilor şi amortismentelor datoriilor exterioare. Ea va primi într'upul
și celălalt caz, un comision de unu la sută.

Ea va primi asemenea o comisiune de unu la sută peptru orice operaţiune
ar fi făcut, conform articolului precedent.

Banca Naţională şi de Credit funciar a României va puteă îi agentul
financiar recunoscut al guvernului, atât ináuptru cât şi în afară.

Art. 34. Banca va deschide Guvernului României un credit care pu va excede
două milioane franci (2.000.000 fr.) sau lei, cari se va luă din venituri, cu dobânda
de șapte şi jumătate la sută pe an (7% %). Dacă i-ar conveni bäncei de a spori
cifra acestui credit, conditiunile vor face obiectul unei pegocieri speciale.

Drept garantie peptru toate avansurile, banca va primi bonuri ale tezaurului
cu scadentä peste gasezeci sau pouăzeci zile, cu afecţiune specială a veniturilor
determinate, şi cari se vor percepe în localităţile upde banca va aveă sucursale
sau agentie.

Acest articol va puteà fi revizuit după cei diptâiu şase ani dela concesiune.

Art. 35. Guvermul va da bäncei, sub titlu de arepdare gratuită, locurile
necesare peptru construirea unui stabiliment convenabil peptru operaţiunile
sale, şi la expirarea concesiunii, guverpul va luă posesiune de dânsul plätind
bäncei cheltuelile de constructiune ale zisului stabiliment.

Guvernul va îplespi, pe cât se va puteă cumpărarea locurilor pecesare în
locurile upde ea va stabili sucursale în România. li va acordă asemenea pro-
tectiunea militară indispensabilă pentru reședința principală gi a sucursalelor.

Art. 36. Banca Naţională si de Credit funciar şi sucursalele sale vor fi în
tot timpul duratei concesiunei, cu totul apărate de orice fel de taxă sau imposit,
şi de orice fel de dări gi drepturi fiscale; vor fi asemenea apărate, acţiunile, bile-
tele, biletele de emanet, mandatele de viriment, bancnote și cecuri (chèques).

Banca pu va luă pici un efect de schimb sau alt efect care circulă în România,
care să pu poarte timbrul Statului.

Art. 37. Banca Naţională şi de Credit funciar a României va publica în
toate lunile starea pozitiunii sale, prin orgapul upuia sau mai multor ziare tp
limba română şi străină din Bucureşti.

La fiecare douăsprezece lupi compturile bäncei se vor încheià şi examină
pentru ca adunarea acţionarilor să fie pusă în pozitiune de a declară dividenta.

Aceste compturi se vor publică asemenea în jurnale, în chipul mai sus arătat.

Art. 38. Ip schimbul decretului pentru concesiunea privilegiului, copcesio-
narii se obligă a plăti o cauţiune de zece mii lire sterlinge, în bani sau în valoare
de ale României, sau altele şi a o depune la banca Franţei sau Angliei pentru
comptul Guvernului României.

Zisa cautiune se va restitui copcesioparilor îndată ce banca va începe a
functionà la București.

Art. 39. Bapca Naţională si de Credit funciar a României va începe a func-
tionà după opt lupi cel mai târziu, după remiterea decretului peptru copcesiupe
şi aprobarea statutelor, la caz contrariu, caufiunea se va confiscà în profitul
ftatului gi presepta conventiune se va consideră ca qulä şi peavegită.

49e
www.dacoromanica.ro

778 Ç. I. BĂICOIANU

Art. 40. Nu se va admite nici o opoziţiune sau sequestru pe sumele gi valorile
depuse la bancă.

Nu se va puteă pune sequestru pe bunurile mobiliare şi nemobiliare ale
băncei,

Creanţele ipotecare ale Societätei nu vor fi supuse legilor relative la fa-
limente.

Art. 41. Zisa Bancă Naţională se va însărcină împreună cu o Comisiune
numită de Guvernul Român şi prezidată de E. S. Ministrul finanţelor, cu re-
vizuirea tarifului legal al monetelor străine, cu crearea şi administrarea unui sta-
biliment naţional de monetă, cu fabricarea şi facerea monetelor de aur, de ar-
gint şi de aramă, după tipurile, efigiile şi sistemul adoptate de guvern.

Benéficiile cari vor rezultă din aceste operaţiuni se vor împărţi între guvern
şi Banca Naţională, după proportiunea ce se va determină în urmă, după o
comună înţelegere.

Art, 42. Guvernul va promulgă o lege pentru pedepsirea oricărui individ,
care ar schimbă, falşifică sau contraface bilete sau ar asemănă sigiliul ordinar
al zisei Bănci Naţionale şi de Credit funciar, sau ar înşelă Societatea, sau ar
delapidă vreo parte din bunurile sale.

Art, 43. Orice proces între Banca Naţională gi de Credit funciar gi tiergi se
va, judecă de tribunalele ţării.

Judecătorii vor fi datori a consideră ca legale dispozitiunile cari rezultă din
prezenta convenţiune şi din statutele Báncei Naţionale şi de Credit funciar a
României, şi de a face ca ele să fie strict aplicate, chiar când ele ar face escep-
tiune la regulile dreptului comun. In consecinţă, se va promulgă o lege care va
aveă de obiect a aşigură nouei institufiuni toate garanţiile necesare pentru
funcţionarea ei regulată şi securitatea operaţiunilor sale.

Art, 44. In caz de divergență asupra interpretării acestei concesiuni între
Guvernul României şi zisa Bancă Naţională si de Credit funciar, aceasta diferánd,
se va supune unor arbitri, numiţi în număr egal pentru guvern şi concesionari,
și în caz când voturile ar fi împărţite, zişii arbitri numesc un al treilea arbitru
ca să judece în ultima instanţă,

Art, 45. Banca Naţională si de Credit Funciar a României va plăti trata-
mentul comisarului! şi inspectorului a cărora numire este rezervată guvernului
conform art. 3. Retribuţiunea anuală a comisarului guvernului este fixată la

, . . . pi aceea a inspectorului la .

Prezenta convențiune s'a hotărît în urma deliberațiunilor Consiliului de
Miniştri gi cu aprobarea Camerei şi a Senatului, în triplu exemplar, semnat gi
sigilat de fiecare din părţile contractante şi din care un exemplar original s'a
depus la Ministerul de finanţe în schimbul celorlalte două remise concesionarilor
sus zişi.

Bucureşti, în 15/3 Februarie 1872.

(ss) E, Bousquet Deschamps

www.dacoromanica.ro

XIV

PROECTUL LUI A. D. HOLBAN
PENTRU INFIINTAREA UNEI BĂNCI IPOTECARE A ROMÂNIEI

www.dacoromanica.ro

Anexa Nr, 62

PROECTUL LUI A. D, HOLBAN PENTRU INFIINTAREA UNE! BÁNCI
IPOTECARE A ROMÂNIEI

PARTEA I
BANCA IPOTECARĂ A ROMANIEI

Bucureşti, anul 1865

Chestiunea financiară este astăzi la ordinea zilei în Europa: crize simţite
şi repetate s'au produs în scurte intervale, până şi în ţările unde creditul stă
aşezat pe bazele cele mai solide, Mai cu seamă, de un timp, în pieţele europene
se simte o tärägänaré în întreprinderile industriale: o suferinţă generală în
speculatiuni; afacerile merg încet în toate privirile. Banul, adică agintele mig-
- cării în sensul economic, este rar, el s'a scumpit.

In Franja vedem că această criză a degteptat îngrijirile lumii inteligente;
economiștii, financiarii, publicigtii, cu toţii s'au pus serios pe lucru, cercetând
cauzele răului, pentruca aflându,l, sárl poată vindecă, aplicândusi un corectiv.

O comisiune adhoc compusă din oameni speciali numiţi de guvern, stu-
diază neîncetat toate propunerile, toate proectele, ce isse supun. In raportul
acelei comisiuni se vor însemnă reformele ce sunt de introdus în sistemul de
astăzi al creditului public.

In România, mai mult decât pe aiurea există o mare lipsă de numerar.
Se înţelege uşor că, în ţară la noi, efectele crizei monetare se resimt cu atât
mai mult cu cât atârnau de variatiunile creditului strein; sunt bani abundenţi
în pieţele streine, avem şi noi bani; e raritate de numerar în afară, banii se
scurg încetul din ţară gi atunci avem lipsă.

De altă parte activitatea noastră este aplicată numai unei singure ra-
muri esenţiale de producere, ramura agricolă. Agricultura, prin productele ei,
preschimbate în numerar, subvine la toate cerinţele nevoilor noastre.

Insă mersul incontinuu crescând al nevoilor noastre, nu este în raport di-
rect cu mergul încet al progresului agriculturii române. Infine fabricanți ai
unei singure specii de producte, avem bani în abundență numai atunci când
fabricatele noastre au preţ bun în pieţele streine, când însă productele indu-
striei noastre nu se cer de streini, suntem nevoiţi să le vindem cu preţuri mici
şi neînsemnate, cari de multe ori nu acoper nici cheltuelile de producere:
atunci suntem în deficit,

www.dacoromanica.ro

782 C. I. BĂICOIANU

Dar, avem afaceri de ale gospodăriei de condus, cheltueli de întâmpinat,
credite de soldat, avansuri de făcut; pentru toate acestea trebuesc bani. Ne-
voia implacabilá ne stă la use; ea nu îngăduie un moment.

Constrânşi, învăluiţi din toate părţile, suntem reduși să combatem defi-
citul cu împrumuturi oneroase dela Jidani, sperând că vom aveá mai mult
noroc în anul viitor, având credinţă în activitatea, în inteligenta noastră; dar
procentele cele grele absorb ca burefele sudoarea noastră, şi noi ne afundăm
din ce în ce mai mult. Rezultatul este că, speculatorul român, arendaşul, pro-
prietarul, în cele din urmă sunt victimele usurei! Din munca lor numai, trage
profit societatea; activitatea lor nu produce efectul lor folositor; ei muncesc
în deșert, căci nu pot agonisi dar nici nu se pot despovără de datorii.

Usura este ca vasul Danaidelor, unde osânditul toarnă, toarnă aur neîn-
cetat, însă fără a-l puteă umple vreodată.

Usura, ruineazá tot ce atinge; ea nimiceşte averile cele mai solide, des-
curajează, tâmpeşte spiritele cele mai îndrăsneţe, amortesc braţul cel mai tare
și activ. Intr'o societate unde ea domnește, fără sfialá, distruge abundența
activă şi poate preface un popor demn și brav, într'un popor de cergetori.

Suntem datori însă să observăm, că usura este o manifestatiune evidentă
a unei stări morbide a economiei sociale a unei naţiuni; ea piere, se stinge, când
afacerile merg bine, când economia naţională se află în bune condițiuni; când
raporturile între producere, consumatiune gi schimb sunt bine echilibrate.

Particularul, cu propriile sale puteri izolate, nu se poate luptă contra ace-
stui rău, fie el cât de activ, de inteligent, de econom; curentul fatal îl atrage,
îl răpeşte gi oricât s'ar sbuciumă, trebuie să cadă în abis.

Singura forţă care poate să reziste, în aşă caz și care poate chiar să învingă
răul, este acţiunea colectivă, asociatiunea, stabilimentele de credit; însă sta-
bilimentele de credit cari sunt aşezate pe baze raţionale, şi cari se înfiinţează
cu scopul învederat de a veni în ajutorul ţării, iar nu acele cari cugetă numai
să ne exploateze.

La noi mai cu seamă, numai acele stabilimente de credit ne sunt de o fo-
losinfá imediată, cari vor exclusivamente să despováreze proprietatea fonciará
de sub grozava presiune a datoriei ipotecare ce o apasá; acele bánci ne vor fi
de ajutor simţit, cari ne vor dá mijloacele cu cari sá putem eliberá munca na-
tionalá de sub sclavia jidovească.

Căci, si din punct de vedere economic, şi din punct de vedere national,
rafiunea faptelor ne silesc a deduce cá, nationalitate gi proprietate sunt douá
cuvinte, dar ele exprim un adevár unic gi nedivizibil.

Un popor, nu poate zice cá este nafiune cánd nu are proprietate. Ce sá
zicem noi despre noi înșine?

Mogiile noastre în genere sunt în mâinile usurierilor jidani; gi dacă din
nenorocire ne-am lăsă cu totul pe mâinile lor, apoi, desigur, vom fi puşi în po-
zitiune, ca oricând ar voi ei, să poată sá ne desbrace în patria noastră să poată
să ne expropieze în masă. După nişte informatiuni laturali noi știm aproxi-
mativ că datoria hipotecară se urcă la suma de 12.000.000 galbeni capete, în-
registrate în tribunale, să mai adăugăm în minimum procentele pe doi ani
avem 14.400.000 galbeni; să mai adăugăm o șesime din această sumă, datoria
flotantă care este tot din resortul proprietăţii, avem 16.800.000 galbeni.

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN 783
—— a U

In cifre rotunde, 17.000.000 galbeni, cari absorb, absorb neîncetat și
munca şi roadele ei. Chestiunea merită serioasă atenfiune.

Auzim pe unii zicând că ne trebuesc bănci de scont pentru prosperarea
industriei şi comerțului. Care comerţ? Care industrie? Dar nu suntem sătui
de exploatarea jidanilor după cum ei o practică astăzi? Dar voim să le înlesnim
comerțul lor?

Tot comerțul nostru se rezumă întrun mecanism foarte simplu: produc-
tele agricole le preschimbăm în bani, pe cari apoi iar îi intrebuinfám în agri-
cultură,

O Bancă de Scont ce scop ar aveá ea la noi? Ar veni în ajutorul celor
câţiva bancheri jidovi și străini, cărora le-ar ínlesni mijlocul să-şi tot reînoiască
capitalul lor circulant,

Noi ştim că orice efect de comerţ orice sinet, nu se scontează decât atunci
când el este învestit de trei semnături comerciale. Cine doar va merge să scon-
teze efectele de comerţ la Bancă? Sigur că toţi indivizii ce fac usură astăzi,
Atunci vom aveă peste usura actuală să mai plătim și beneficiul Băncii.

Prin urmare, în loc de a scăpă din ghiarele usurii, noi atunci am fi încă și
mai mult supuşi voinţei ei omnipotente.

Toate Băncile străine care ne fac propuneri, care vor să înfiinţeze în ţara
noastră stabilimente de credit, nu vor alta decât, sub ocrotirea privilegiului
exclusiv, ce cu toate cer, să vină să ne estorcheze și puţinele mijloace ce ne-au
mai rămas,

Iată aici cităm din Jurnal economiști din Februarie 1865, care zice apropos
de Banca Franței.

Banca de Franţa este o cassá, care prin mijlocul unei garante a căreia
procente îi sunt plătite, operează fără capital propriu, și face pe public să-i
plătească foarte scump creditul ce publicul îi face, ei, în mod gratuit»,

(de Fontenay »)

latá adevárul ín toatá nuditatea lui! Báncile ce se propun, vor operà fárá
capital propriu, ne vor face sá plătim foarte scump, creditul ce îi vom face
gratis !

Să ne ferim de toate aceste manipulatiuni străine, Căci pentru noi, gre-
gelile pot fi funeste, Să facem noi și prin noi, ceeace nu putem face izolați; să
ne Asociem şi vom isbuti a face uşor, Avem încă resurse multe; numai voința
‘de a voi ne lipseşte. t

Singurul lucru de care avem absolută necesitate este o Bancă fonciarä
serioasă prin mijlocul căreia să isbutim a despovără proprietatea fonciarä de
hipoteca ruinătoare de azi,

In sensul acesta este organizat proiectul de Bancă al D-lui Matheiu care
pare-mi-se are un ce deosebit, un ce sui generis, Noi credem dar că, fără de a
prejudecà în nimica chestiunea bancherilor la noi, vom interesà lectorii noştri
punându-le în vedere această ingenioasă operă.

D-l Matheiu pornește dela ideea că, cu toată lipsa de numerar de care
suferim, noi am puteă, prin o combinafiune iscusită, să transformám cu totul
datoria în special a trei sau patru ani.

Ideea este foarte originală, dar merită cea mai serioasă atenfiune.

Si cum se poate, ni se va zice, să plătească o datorie fără bani?

www.dacoromanica.ro

784 C. I. BAICOIANU

Aci este secretul; citeşte şi vei vedeá. Noi am citit şi am înţeles foarte
bine!

Cât pentru astă dată nu vom merge mai departe cu aprecierile noastre;
voim ca lectorele să rămână independent în judecata lui asupra meritului
operei.

Holban

BANCA IPOTECARĂ A ROMÂNIEI

Art. 1. Prea puţini oamenii își fac o idee exactă de ceeace este o Bancă;
în general se crede că, spre a fondă un asemenea stabiliment trebuie negresit
concursul capitalelor în numerariu considerabil, asta este o mare rătăcire.

La creatiunea unei Bănci capitalul subscris de acţionari nu aduce nici
un ajutor în operaţiunile sale financiare.

Acest capital nu este decât o garantie în caz de lichidatiune, pentru pre-
judiciul ce ea poate face înfätisätorilor biletelor Băncii.

Astfel Banca Franţei are un capital de 182.500.000 subscris de acţionarii
săi; din care 100.000.000 de franci sunt în rentă asupra Statului şi nemobili-
zate; 60.000.000 de franci în avansuri făcute Statului, conform legii din anul
1857 ; şi rezultă în rente disponibile, sau în imobili.

Capitalul dar, nu-i servă deloc, în afacerile sale de scont, pentrucă Banca
nu poate să-l pipăie, şi cum zic, el nu formează decât un zälog, Aşadar, fie acest
zălog în numerar, în rentă asupra Statului, sau în imobili, este tot una.

Dar mi-se va zice: cu ce fonduri opera atunci Banca sconturile şi împru-
muturile sale dacă nu, cu capitalul subscris de acţionari săi?... Ea opera cu
fondul său de rulement pe care îl găsește 1° în contul său curent cu Statul,
care se găseşte a fi întotdeauna în avant cu Banca; 2° în conturile curente ce
tine cu particularii, care pentru ca să poată să sconteze valorile lor la Bancă,
numai cu două subsemnături ei varsă o sumă proporţională creditului ce voiesc
să aibă într'însa, fără ca Banca să-i dea vreo dobândă; 3° în credinţa indivi-
zilor care preferă mai bine bilete de Bancă decât moneta, grăbindu-se, care
mai de care, şi oricând este în stare s'o facă, să schimbe numerarul ce are în
contra de bilete de Bancă căci biletele de Bancă mai comode decât metalul, sunt
gi mai lesne de purtat 4 şi în facultatea ce are Banca de a scoate afară orice
bilete va voi.

Iată prin ce mijloc Banca Franţei, sau oricare alta asemenea ei, găseşte
argintul necesar fondului său de rulment.

Toate biletele de Bancă ce circulă în străinătate, şi sunt o mulţime în-
semnată, în Italia în Germania, în Belgia și în Rusia, mai toate au fost date
la călători, în drept bani numărați, şi aceste sume slujesc până când aceste
bilete se întorc iarág la loc, şi fiindcă îndată ce unul dintre acestea intră, se
poate admite că tot atunci un altul iese în circulaţie, cifra dar a acestor bilete
rămâne în toată vremea una şi aceeaşi; ele nu se pot întoarce în grămadă la
Bancă, decât numai în caz de criză, de revolutiune, sau de lichidatiune.

Plecând dela această idee, noi ne-am zice: dacă fondul de garanţie al unei
Bănci poate să formeze din monetă, din rente sau imobili, apoi el în nimic nu
poate să fie de ajutor pentru operaţiunile Băncii, pentrucă el trebuie sá steá
neatins în locul său de păstrare, România n'are trebuintá să alerge la capita-
lurile străine ca să facă o Bancă: în locul rentelor asupra Statului ea are imobili,

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI À. D. HOLBAN 785
A …——y7— —

moșie ce valorează tot atât, dacă nu mai bine, pentrucä moşiile nu se pot arde,
nici jefui. Pentru ce dar, atunci să nu formeze ea fondul său de garanţie din
imobili ?

Si noi am adoptat modul de întreită ipotecă, drept echivalent cu rentele
închise în pivnițele Băncii Franţei

Noi credem că avantajul este cu totul în favoarea noastră,

Ne mai rămâne acum să ne procurăm un fond de rulement. Trebuie dar
pentru aceasta, să alergäm iaräs la străini ca să-l găsim? Nicidecum. Tara po-
sedă destui bani în natură, pentru ca să ne fie de ajuns, destul numai sá ştie
a-i întrebuinţă. Apa unui râu s'ar scurge în mare fără nici un folos, dacă n'ar
şti cineva s'0 intrebuinfeze în vreun profit, astfel dacă vei schimbă cursul său
vremelniceşte, poate prin ajutorul ei, să pună în mişcare o moară, o fabrică,
sau şi o sută, fără ca pentru aceasta să înceteze de a se vărsă tot în mare.

Ei bine apa unui râu, este bugetul Statului. Dacă guvernul cheltueste
bani din buget deadreptul plătind creditorilor şi furnizorilor săi în bani sună-
tori, dintr'aceasta numai poate trage vreun folos nou, și este tocmai precum
apa unui râu curge în mare neîmpiedecată.

Iar dacă din potrivă o faci să iasă vremelnic din drum afară, lăsând-o să
treacă prin mecanismul Băncii, atunci o vei insuflefi şi o vei pune în stare să
aducă mari foloase, fără ca cu aceasta să o împiedeci să nu ajungă în mâinile
furnizorilor sau creditorilor Statului.

Cu alte cuvinte, Statul va lucră vis-a-vis de Bancă, întocmai precum lu-
crează astăzi cu deosebitele ministere exemplu:

Un furnizor a vândut unui ministru pentru o sumă de 1000 galbeni; drept
bani dânsul primeşte un mandat către tezaurul unde să se ducă bucuros, ca
să-şi primească preţul. Ei bine, în loc de a primi un mandat, care este gi mai
greu de al trece în alte mâini, tezaurul îi va da în loc, un bilet de Bancă către
infátigátor.

Dacă acesta din urmă, va voi sá schimbe biletul în bani gata, se duce la
Bancă, şi îl schimbă pe monetă, tot asemenea precum face cu mandatul când
merge la tezaur; sau dacă voiește să transmită biletul său altuia, n'are decât
să-l lase din mână, şi acesta va circulă întocmai precum circulă moneta,

In scurt, Bancă va fi pentru Stat, ceeace este Banca Franţei pentru cassa
lui Rothschild si pentru toţi bancherii cei mari, adică, casierul său principal.
Si în adevăr, când se prezintă cineva purtător de o poliţă mai însemnată,trasă
asupra casei Rothschild, ea ţi-o schimbă contra unui Bon cu care mergi la
Banca Franţei, ca să-ţi primeşti preţul, şi care trece îndată la Pasivul con-
tului său curent,

Expunerea de mai sus fiind bine înţeleasă, să descrim acum ceeace vom
numi «Partea mecanică a Băncii».

Art. 2, Banca ce propunem, n'are trebuinfá de concursul capitalelor străine
Mijloacele proprii ale ţării sunt de ajuns,

Ca Băncile din Franţa, din Belgia, din Italia, şi alte zise: Bănci Naţionale,
care va fi autorizată de a creeă şi de a emite bilete ce se vor plăti la vistă, la
infátigátorul, şi în bani.

Art. 3. Scaunul Băncii va fi la Bucureşti; pe urmă sucursale vor puteà
îi aşezate în principalele orașe ale ţării, atât pentru împrumuturile ipotecare,
cât şi pentru a face schimbarea biletelor în bani,

www.dacoromanica.ro

786 C. I. BĂICOIANU

Art. 4. Capitalul Băncii este nedeterminat.

Cu 20.000 galbeni (chiar gi mai putin se va vedeà mai la vale) care Statul
îi va da înainte vremelniceste gi prin faptul organizatiunii sale, după cum vom
descrie aceasta, ea va puteà împrumută, în toți anii, pe proprietarii de moşie
dela 30 până la 60 milioane de franci, 2.500.000 la 5.000.000 de galbeni poate
şi mai mult, după înlesnirea care i-se va da, si favoarea ce-i va acordà publicul.

Art. 5. Datoria ipotecară a ambelor Principate, se urcă, după câteva
deslugiri ce am avut, la aproape 12.000.000 galbeni, adică: 140.000.000 franci.

Prin urmare, în timp de trei sau patru ani, această datorie, care apasă
aşă de greu proprietatea, ar puteá fi cu totul reformată cu foloasele care le
vom descrie mai jos.

Art. 6. Banca se va compune activamente de o Adunare de proprietari
de moşie, cari se vor îndatori împreună şi în mod solidar să garanteze prin
mijlocul ipotecelor puse în Societate, biletele la fnfätisätorul pe care Banca
va emite, potrivit cu operaţiunile sale şi aceasta pentru o valoare egală cu
suma biletelor emise.

Insă este bine înţeles că, cu toată solidaritatea mai sus arătată, fiecare
proprietar va fi răspunzător, numai cu suma de ipotecá consimţită de dânsul
pe averea nemigcätoare adusă de el la Societate. Restul valorii ei va rămânea
slobod gi proprietarul va puteá să dispună de dânsul cum va voi.

Art. 7. Proprietarii de care s'a vorbit, în articolul precedent, vor fi numiţi:
Asiguratori.

Art. 8. Cei dintâiu şase asiguratori înscriși pentru o sumă de 15.000 gal-
beni, cel putin (177.500 franci) vor formă « Consiliul de Administraţie».

Art, 9. Funcţiunile lor vor încetă după doi ani, și consilierii ieşiţi vor puteà
fi aleşi din nou.

Art. 10. Toate operaţiunile Băncii se vor face sub privegherea şi sub con-
trolul Statului, care va numi ad-hoc un censor şi un inspector al Băncii.

Biletele la înfăţișător vor îi iscălite; din partea Băncii: de director gi
casier, și din partea Statului de censor şi inspectorul Băncii. Apuntamentele
acestor doui amploiaţi vor fi cuprinse în cheltuelile generale ale Băncii.

Art. 11. Banca ce noi propunem nu poate există decât în virtutea legii.

Ea se deosebeşte de Băncile numite: Naţionale în Europa; în acest sens
că, ea nu are nevoie de privilejul exclusiv pentru emiterea biletelor la infá-
tisetor şi la vista (a vue) întrucât însă acest privilegiu nu se va acordă vreunei
alte Bănci.

Ea poate foarte uşor, să împartă această facultate cu o Bancă de Scont,
de exemplu; sau o bancă de depozit fără să aibe teamă de a vedeà biletele sale
depreciate.

Insă ea are o nevoie absolută de concursul activ al Statului, după cum
vom lămuri aceasta mai apoi.

Art. 12. Crizele Europei cele mari, care s'au produs în cea dintâiu jumă-
tate a acestui secol, au pus de multe ori guvernele în necesitate de a decretă
cursul forţat pentru biletele băncilor zise: Naţionale.

Niciodată Guvernul Român, oricare va îi criza financiară ce se va întâmplă
în viitor, nu va fi silit de a recurge la acest mijloc.

Banca ipotecară nu va aveà niciodată trebuinfá de curs silit. Natura

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN 787

kA ——————————————————————————

operaţiunilor sale şi organizaţiunea sa simplă şi metodică, o apără de acest
pericol.

Art. 13. Biletele băncii ipotecare, ca şi celelalte Bănci din Franţa, fiind
plătite la vista (a vue) la înfăţişetorul gi în bani, nu vor purtà nici o dobândă.
Vor circulă întocmai ca moneta.

Art. 14. Biletele vor fi împărţite în şapte categorii « adică »:

1000 franci sau Romanați 100 Romanați.
500 » » » 50 »
200 p » » 25 »

şi în 10 Romanați

Dacă în contra practicei Băncii din Franţa, al cărei cel mai mic bilet este
de 100 franci, am adoptat cele trei de pe urmă, de 50, 25 gi 10 Romanați, este
pentrucă suntem încredinţaţi că, biletele, cu atât mai lesne vor circulă ca nu-
merar, cu cât vor fi de mai mică valoare, şi vor veni mai rar ca să fie plătite
la cassele băncii, rezultat însemnat după cum se va vedeă mai jos.

Art. 15. Prin faptul garanţiei ipotecare dată de asigurătorii biletelor de
Bancă, aceste din urmă vor reprezentă mobilizaţiunea proprietăţilor lor, * şi
vor aveă, aceeag valoare ca gi moșiile ale cărora vor fi contra-valoarea exactă.

Art. 16. Banca va împrumută cu acte autentice, bani sunători, prin mij-
locul unor combinatiuni ce vor fi descrise mai jos, pe toţi proprietarii de moşii
care vor face cerere, și aceasta până la concurenţa a jumătate din valoarea
ziselor moşii, şi cu o dobândă anuală de 7% fără altă cheltueală de timbru,
de înregistrare gi de ipotecă.

Art. 17. Spre a da formă autentică sineturilor de împrumut, Guvernul va
numi notari, sau agenţi ad-hoc, care vor fi plătiţi de Bancă și se vor bucură
de o leafă fixă.

Sumele împrumutate vor fi predate împrumutaţilor (aux emprunteurs),
numai după vizatul gi fnregistratul contractelor de împrumut de către cen-
zor şi de inspectorul Băncii cari sunt numiţi de Stat.

Art. 18. Prin îndoită interventiune a asiguratorilor şi a imprumutafilor
(emprunteurs) ce garantează valoarea biletelor la înfăţișetor, cei dintâiu
prin o ipotecă simplă, şi ceilalţi prin o îndoită ipotecă, este învederat
că, publicul va trebui să le acorde cea mai mare încredere, fiindcă fiecare dintre
ele se va rezemă pe o ipotecă de trei ori mai mare decât valoarea sa; în vreme
ce, biletele Băncii de Franţa sunt reprezintate prin bani în cassă, numai pentru
o a şasea parte din valoarea lor nominală. Cu alte cuvinte: un bilet de 1000
franci va fi garantat prin o valoare de 3000 franci, în vreme ce un bilet de
1000 franci a Băncii Franţei, este reprezentat printr'o valoare reală şi meta-
lică, numai de 151,66 cents., şi prin un portofoliu, valoarea fiduciará, ce în
timp de criză sau de revolufiune, se poate reduce la mai nimic.

Intr'adevăr Banca Franţei, al cărei capital de garanţie este numai de
182.500.000 franci, este autorizată a emite până la suma de 1.200.000.000 de
franci, în bilete la fnfätisetor.

Garantia biletelor Băncii ipotecare va fi, însă în realitate de 19% ori mai
mare.

Art. 19. Imprumutările Băncii vor fi numai pe trei ani. Dar imprumutafii
(les emprunteurs) vor aveá fnlesnireà de a reîno! în nemárginit pozitiunea lor,
fără nici o cheltueală.

www.dacoromanica.ro

După cum se va vedeà mai la vale, acest soroc este astfel fixat, numai
pentru cazul neprobabil, în care Banca ar fi silită să lichideze operaţiunile sale,
și să înceteze de a functionà.

Art. 20. Indatorirea asigurătorilor către Bancă pentru garanţia biletelor
sale, va aveă acelaş soroc de 8 ani, după care vor puteă fi înlocuiţi prin asigu-
rători noui postulanfi a căror calitate va fi hotärîtä la art. 22, lucru ce va în-
datori pe cei dintăiu de voiesc necurmat a face parte din membrii activi ai
Băncii, să ia rând după cei de pe urmă, postulanti înscriși,

Art. 21. Asigurătorii după admisiunea lor în Bancă, vor fi înscrişi pe un
registru ad-hoc şi după număr de ordin, cu însemnarea sumelor amanetate
de dânşii cu garanţie.

Un asemenea registru va fi destinat pentru fmprumutati (les emprunteurs)
cari, ca si asigurătorii vor fi înscriși după numărul de ordine, gi pentru sumele
cerute cu împrumut de dânşii.

Art. 22. Banca va îace împrumutări numai când vor fi asigurători și îm-
prumutati pentru sume corespunzătoare.

Exemplu:

Să presupunem că în ziua deschiderii operaţiunilor Băncii, se vor prezentă
10 proprietari care propun o ipotecă de 30.000 galbeni, cu garanţia biletelor
Băncii.

Ei vor fi înscrişi unul după altul pe registrul ad-hoc dela No. 1 până la
No. 10.

Intrucât nu se vor prezentă imprumutafi (les emprunteurs) aceşti asi-
gurători vor fi numai membri postulanti și garanţia lor nu le va aduce niciun
folos,

Dar dacă a doua zi se prezintă 5 împrumutaţi (emprunteurs) spre exemplu:
fiecare pentru o sumă de 80.000 de galbeni, cei dintâiu cinci asigurători în-
scrişi se vor face societari activi, si ceilalţi 5 vor rămâne postulanti până când
se va prezentă noui fmprumutati (emprunteurs) pentru o sumă corespunzá-
toare cu aceea garantată de dânşii şi după numărul de ordine.

Răsturnând acum exemplul, să admitem că s'a prezentat 10 imprumu-
tati (emprunteurs) de 3.000 galbeni pentru cinci asigurátori de aceeas sumă.

Intr'acest caz, cei dintáiu imprumutati înscrişi vor vedeă cererea lor pri-
mită, şi ceilalţi vor aşteptă ca să fie asigurători corespondenţi cu numărul lor
de ordine, şi cu sumele cerute de dânșii, 7

Art. 23. Banca fiind numai un mijlocitor între asigurátori gi imprumutafi,
cele 7% dobândă hotärîtä în socoteala împrumutaţilor la art. 16, vor fi, scá-
zând cheltuelile de administratiune, un beneficiu întreg şi se vor împărţi 3%
pentru asigurători si 3% pentru Stat, ca răsplătire a concursului activ ce el va
da la Bancă, după cum îl vom vedeă mai apoi, şi a renunţării ce va face Statul
de a aşeză vreun drept de timbru, de înregistrare şi de ipotecá pe actele de
împrumut viitoare ale Băncii.

Restul de 1% va fi pentru cheltuelile de administratiune ale Băncii, fie
în Capitală, fie în diferitele sucursale ce se vor creă în toate principalele ju-
dete, când aceasta va fi de trebuintá.

Art. 24. Fiindcá Banca ipotecará nu va aveà trebuintä de a reintrà ín ca-
pitalul împrumutat: căci ea nu se împrumută însăși spre a împrumută altora,

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL DUI A. D. HOLBAN 789
PR N N II it a li A IRI RR

după cum fac Băncile de credit fonciar din Franţa, din Austria gi de pe aiurea,
fmprumutafii (les emprunteurs) vor puteá reîno! împrumuturile lor în nemár-
ginit, şi vor puteà asemenea să se libereze către Bancă, când vor voi, sau în
totalitate, sau cu părţi fractionare, fără de a fi îndatoraţi în acest caz la in-
demnități după cum cere creditul fonciar din Franţa dela imprumutafii lor.

Art. 25. Termenul de trei ani hotárit împrumutatului prin art. 19, nu este
împotriva împrumutatului, fiindcă acesta poate întrucât garantia lui nu scade
din valoare, reînoj după cum am zis mai sus contractul său de împrumut,
dar, mai bine, în contra asigurătorilor care vor fi supuși a fi înlocuiţi la sfár-
şitul acestui timp prin postulanti înscrişi după dânşii, cum am zis la art 20
mai sus.

Art. 26. Preţuirea proprietăţilor date ca garantie de asigurător, şi acelea
ipotecate de imprumutafi (emprunteurs) va fi bazată pe 8 sau 9 galbeni po-
gonul, pentru proprietăţile de munte, şi 4 sau 5 galbeni pentru acelea de câmp.
Cu toate acestea ţinând socoteală de pozitiunea lor particulară gi de natura
productelor.

Cuprinderea lor va trebui să fie justificată cu planuri topografice şi acte
autentice.

Art. 27. Prin urmare, o proprietate de 20.000 pogoane la câmp şi în cele
mai bune condițiuni cerute, va puteà fi prefuitá cu 100.000 de galbeni, în
maximum gi primită pentru această valoare fie în garanţia biletelor de Bancă,
dacă este la un asigurător, fie cu garanţia unui împrumut de 50.000 galbeni
dacă este la un împrumutat.

Art. 28. Cu toate că, Banca ipotecară împrumută ieftin, asigurătorii vor
găsi într'însa fără a da bani gi fără a se expune la nici o pierdere, folosul unui
venit anual însemnat.

Art. 29. Să presupunem că proprietarul unei moșii de 20.000 de pogoane,
o pune amanet pentru toată valoarea ei, în garanţia biletelor de bancă, după
baza de mai sus, ea va fi prefuitá 100.000 galbeni. Asàdar, din pricina repar-
tifiuni de 3% care, după cum s'a zis la art. 23, vor fi destinaţi la astfel de ga-
rantie, ea va aduce în toţi anii, afară din venitul său natural, 3000 galbeni.

Dacă hotárim venitul natural al acestei proprietăţi pe bază de 7% % din
valoarea sa de vânzare ceeace se apropie foarte de adevăr, avem 7.500 galbeni.

Insă noul său venit se va urcă la 10.500 galbeni. Cu alte cuvinte: venitul
va fi mărit cu 40%, şi aceasta, după cum s'a zis mai sus, fără ca proprietarul
să dea bani, şi fără a se expune la vreo pierdere.

Art. 30. Imprumutafii (les emprunteurs) nu vor lipsi la Banca ipotecară,
fiindcă ea îi va împrumută mult mai ieftin decât orice altă cassă de credit. Nu
vor lipsi nici asigurători pentrucă ei vor fi atrași prin foloasele arătate la art.
29, fără a încetă de a aveà ca mai înainte, libera dispunere a averilor lor nemi-
şcătoare şi al veniturilor lor naturale, fără să deă niciun ban măcar, fără a se
expune la nici un pericol, fiindcă garanţia ipotecară dată de împrumutat va
fi îndoită de suma împrumutată.

Art. 91. Banca împrumutând în maximum numai pentru jumătatea va-
lorii proprietăţii, date în garanţie de împrumutat, asiguratorii vor fi răspun-
zători de pierderile hârtiei Băncii, numai când proprietatea împrumutatului
fiind expropriată (caz care trebuie să fie foarte rar) ar pierde, prin expro-
priatiune mai mult de jumătate din valoarea sa. In acest caz, pierderea ar

www.dacoromanica.ro

790 C. I. BĂICOIANU
a

fi împărţită între toţi asigurătorii, fiecare suma a garantä ce ar fi dată de el,
şi aceasta scăzând-o din beneficiile realizate de bancă, adică: din 6% atribuite
la asigurători şi la Stat, de unde rezultă că proprietatea unui asigurător nu va
fi niciodată atinsă,

Art. 32. Şi apoi această pierdere nu se poate admite; căci înfiinţarea Băncii
ipotecare va da ea însăş valoarea proprietăţii fonciare prin abundența capi-
talului ce ea va pune în circulafiune şi cu pret ieftin, şi va opri scăderea pre-
fului proprietăţilor chiar în timp de criză sau de revolutiune, prin uşurinţa,
ce vor aveà proprietarii a se împrumută tot atât de lesne în acele timpuri ne-
liniştite ca şi în timpurile normale.

Ea va împiedică asemenea producerea crizelor financiare prin abundența
banilor săi din cassă, precum noi vom vedeă aceasta la art. 52.

Art. 33. In Banca ipotecară proprietarii vor fi totdeodată asigurători şi
împrumutaţi, dând drept garanţie aceeaș proprietate. ,

Să citäm un exemplu după acest fapt care la prima auzire 8e pare curios.

Să presupunem că un proprietar posedă o moşie, prefuitá la valoarea de
200.000 galbeni ce el o amanetează pentru întreaga ei valoare la Bancă spre
a garantă bilete, ca asigurător.

Mai apoi o împrejurare oarecare îl sileşte pe el ínsug a se împrumută la
Bancă cu o sumă de 50,000 galbeni. Dar fiindcă Banca cere, dela toţi cei ce se
împrumută la ea o garanţie ipotecară, îndoită de suma ce li se împrumută,
va trebui ca acesta care voeşte să fie împrumutat sá se retragă din Bancă,
ca asigurător, pentru o sumă de 100.000 galbeni spre a puteă asigură în mod
ipotecar cele 50.000 galbeni cu care voeşte să se împrumute.

Prin urmare el va rămâneă asigurător numai pe o sumă de 100.000 galbeni.

Din faptul îndoitei sale calităţi de asigurător şi de împrumutat, ce se va
întâmpla?

El va primi de o parte, în calitate de asigurátor, 3% pe an pe suma de
100.000 galbeni (art. 23) sau 3.000 galbeni.

Dar de altá parte, va aveà de plátit Báncii 7% dobândä anualá pentru
50.000 galbeni cu care s'a imprumutat sau o sumá de 3.500 galbeni,

De aci decurge cá el se va bucurá de foloasele unei sume de 50.000 galbeni
care îl va costă numai 500 galbeni dobânda anuală sau 1%; si aceasta pentru
un timp nemărginit deoarece el va puteá să menţină cât va vol îndoita lui
pozitiune de asigurător şi de împrumutat.

De voeşte să se împrumute cu o sumă ceva mai mică, sau de exemplu,
46.150 galbeni, în loc de 50.000, el nu va aveă nimic de plătit; de o parte va
primi ca asigurător 3.230 galbeni, pentru 107.700 galbeni de asigurare, şi de
altă parte va aveà de plătit 8.230 galbeni dobânda de 7% pentru 46.150 gal-
beni ímprumutafi de el: prin urmare este echjlibru.

Dar pentru ca să se producă acest rezultat, se înţelege bine, că trebuie ca
prisosul sumei de 92.300 galbeni, necesari pentru duplă ipotecă a împrumuta-
tului său, adică 107.700 galbeni rămaşi liberi pe moşia sa, să aibe o întrebuințare,
sau să fie afectată în garanţia biletelor Băncii pentru o sumă echitabilă împru-
mutată de una sau de mai multe persoane.

Art. 34. In fine, dacă împrumutatul, voeşte a se împrumută numai pe 1/3
din valoarea moşiei sale, fiindcă în acest caz el va fnfätisà însuş întreită ipoteca
cerută de Bancă pentru garanţia biletelor ce ea emite, el va face împrumutul

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN 791

acesta, cu o dobândă de 4% pe an, din care 1% va fi destinat Băncii pentru
cheltuelile sale de administratiune, şi 3% Statului, şi imprumutatul va câştigă
cele 3% de prisos, căci el este însuş asiguratorul său.

Art. 39. Penultimul paragraf al art. 83, care ne înfăţişează un caz de echi-
libru între suma ce se primeşte si suma ce se plăteşte, va da naştere poate unei
obiectiuni, putin serioasă într adevăr. Ni se va zice: Dar când toţi împrumutaţii
ar fi, sau s'ar pune de bună voie în acest caz, dacă fiecare s'ar împrumută numai
cu suma exactă ce va produce echilibrul, unde ar fi atunci beneficiul Băncii?
şi cum ar puteà ea plăti cheltuelile de administratiune, deoarece nu ar primi
nimica în schimb? Ei bine, în acest caz și spre simplificarea chestiunii, să ne
închipuim că Banca se compune numai din O singură persoană; sau să admitem
că cel întâiu ce se va înscrie la Bancă va voi să fie în această conditiune; că va
aduce, precum am arătat mai sus, o moşie de 200.000 galbeni asupra căreia el
va voi să fie împrumutat cu 46.150; ce se va întâmplă? Se va întâmplă că pri-
sosul sumei de 92.300 galbeni neceșari pentru dubla ipotecă, neavând întrebuin-
fare pentru moment va stă neproductivă până ce se va întăţișă vreunul care
va vol să se împrumute cu suma aceasta; şi acest proprietar va fi în posesiunea
asigurătorului postulant definit la art. 22 de mai sus.

Pe lângă aceste, fiindcă n'ar fi asigurator care să-i corespundă, pentru asi-
gurarea biletelor Băncii, prin a treia ipotecă, Banca nu-i va puteă nimic împru-
mută, afară dacă el însuș nu va consimţi să subscrie o întreită ipotecă; gi de
atunci el se află în cazul prevăzut de art, 34 având a plăti 4% dobândă din care
1% pentru Bancă şi 3% pentru Stat.

Art. 36. Un proprietar ce ar aveà una sau mai multe ipoteci ce s'ar urcă la
80.000 galbeni pe o moșie ce n'ar valoră decât 100.000, Banca ar puteă asemenea
împrumută jumătate din valoare, sau 50.000 galbeni, dar în loc de a-i numără
această sumă ea va întrebuinţa-o în plata celor dintâiu creditori ipotecari, până
la suma de 50.000 galbeni, și Banca îi va înlocui în ipotecile lor.

Fiind însă, că în ţară, până astăzi, dobânda ipotecară a fost pururea cel
putin de 10%, plătindu-se cele 50.000 galbeni care costă 5000 galbeni împrumu-
tatul câștigă prin această operaţiune 1.500 galbeni pe an, bani ce va aveà de
plată mai putin decâţ înainte.

Art. 37. In scopul de a face să intre toţi proprietarii, unul după altul, în
Bancă, și ca să poată ei să profite de însemnatele avantagii ce ea le oferă, vân-
zarea proprietăţilor ce vor fi amanetate în garanţia biletelor sale, va atrage
desfiinţarea drepturilor de asigurator din ziua întăririi formale a actului de
vânzare, sau a actului de expropriere pentru orice caz şi aceasta numai în caz
când în registrul, anume destinat, se vor află proprietari postulanti pentru a-i
înlocui. Va fi tot astfel la termenul expirării celor trei ani pe timpul cărora se
face totdeauna amanetarea. Noul préprietar de ar dori să intre şi el la Bancă
ca asigurator n'ar puteă să efectueze aceasta, decât înscriindu-se în urma tu-
turor postulantilor înscriși.

Căci altminteri proprietăţile asiguratorilor, posedând două ramuri de ve-
nituri, una ce o au dela sine şi alta ce vine prin mijlocirea Băncii, le-ar fnfiinfà
un venit mai mare decât acela al celorlalte proprietăți; şi atunci s'ar vinde cu
preţuri mai însemnate decât proprietăţile libere sau acele ale împrumutaţilor
ce ar fi împovărate de ipoteci, ceeace nu trebuie să fie. Numai această singură

50
www.dacoromanica.ro

792 C. I. BĂICOIANY
mm

cauză motivează expirarea trienalä a contractelor către asiguratori după cum
s'a zis în art. 20 şi 26.

Art. 38. Toate mutatiile de imobile între vii, sau din cauză de moarte, sau
sub titlu gratuit, sau sub titlu oneros, vor fi supuse tot acestei reguli.

Art. 39. Toate imobilele a căror proprietate goală (nue propriété) aparţine
unei persoane şi uzufructul alteia, nu vor puteă fi admise la Bancă, sau în mod
activ sau în mod pasiv, decât numai după o legătură solidară a ambelor părți.

Art. 40, Din întregimea explicatiilor de mai sus urmează ca, publicul va
trebui să acorde monetei-hârtie a Băncii cea mai mare încredere, ori din cauza
siguranţei sale după cum aceasta s'a demonstrat, sau din cauza ca prin privi-
gherea ce Statul va exersă prin agenţii lui asupra tuturor operaţiunilor, Socie-
tatea nu va puteă niciodată să creeze şi să emită bilete în propriul ei profit fără
consimţământul Statului, precum nici Statul nu o va puteă face fără voinţa
Societăţii care va fi responsabilă, ,

Art. 41, Biletele băncii ipotecare nepurtând dobândă, vor circulă ca şi
moneta şi vor face ca moneta să scadă din preţul ei deoarece biletele vor veni să
ajute moneta în circulaţie, şi prin acest fapt valoarea proprietăţii funciare se va
ridică; căci, este recunoscut că, cu cât banii sunt abundenti într'o ţară cu atât
proprietatea funciară se urcă în preţ.

Insă dacă abundența banilor urcă valoarea proprietăţilor funciare, ea pro-
duce un efect opus asupra productelor recoltate și necesare vieţii precum și
asupra mărfurilor fabricate, căci cu banii abundenfi și ieftini se poate face ca
pământul să producă în mai mare câtime şi se poate fabricá obiecte cu pret
mai ieftin.

Formarea fondului de rulement

Art. 42, Banca noastră, ca și toate Băncile Europene, nu poate există decât
în virtutea unei legi precum am spus-o la art, 11.

Mai mult, nu poate functionà fără de concursul activ al Guvernului. Dife-
renta ce există între Banca aceasta și celelalte, este că Statul va retrage din
concursul său un venit considerabil; jumătate din lămuritele sale beneficii; în
vreme ce Banca Franţei de exemplu, nu aduce Statului decât un interes de rela-
tiune,

Art, 43, Spre a puteá functionà, Banca Ipotecará are trebuinfä de un fond de
rulement; se înţelege că, oricare va fi cifra acestui fond, fiindcă ea nu împrumută
decât pentru un termen îndelungat, s'ar slel la un moment hotărît, dacă n'ar
aveă facultatea de a se reînoi necontenit; fiindcă prin combinările care o regu-
lează, ea nu va aveă niciodată nevoia de a reluă capitalul încredințat împrumu-
tatilor, în vreme ce Banca Franţei scontând valori la ordine cu un scurt soroc,
ia înapoi fondurile sale cel mai târziu în 90 de zile,

Art. 44. Să vedem acum cum Banca va puteă formă fondul său de rulement:
Banca va aveă două registre cu matcă (à souche) de unde se vor scoate biletele
care va emite. Registrul A şi B,

Ea va fi autorizată ca să emită pentru fiecare bilet de împrumut, un bilet
echivalent de rulement.

(« Această pretentiune de a emite în bilete la înfätisätor de două ori to-
talul sumei împrumutată, nu va păreă exagerată, când se va aduce aminte că

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A. D, HOLBAN 793

Banca Frantei, pentru un capital garantat de 182.000.000 franci (art. 18) este
autorizată a emite 1.200 milioane de franci în bilete la infátigetor, adică, de 6%
mai mult decât suma capitalului său garantat »).

Din registrul A se vor tăiă biletele de împrumut şi din registrul B acelea
ale fondului de rulement.

Aceste bilete vor fi identice; vor aveá aceiaş valoare, aceiaş formă, aceiaş
culoare şi aceleaşi numere. Se vor deosebi într'un punct numai prin litera À gi
litera B, spre a arătă origina lor.

Art. 45. Inainte de constituirea Societăţii şi a Consiliului său de adminis-
tratie, Statul va face Băncii un avans de 20.000 de galbeni pentru un an, fără
dobândă, (Se va vedeà în urmă cu câtă înlesnire Banca va puteà reful această
sumă).

Această sumă primită, Banca va procedă la verificarea titlurilor asigură-
torilor până la suma de 10.000 galbeni.

După verificarea făcută, ea va aşteptă ca Ministerul finanţelor să-i deà de
ştire că o sumă de 20.000 de galbeni, deosebit de cea indicată mai sus, precum
gi la art. 4, s'au strâns în diferite casse ale visteriei, şi poate fi pusă în dispo-
zitiunea sa,

La fnceput se va puteà ajutá cu fondurile existente ín cassa de depozite gi de
consignatiune, sau în cassa de lichidatiune a bonurilor rurale; aceasta va inlesni
mult cele dintâiu operaţiuni.

Pe acest aviz, Banca va împrumută pe cei dintâiu împrumutaţi înscrişi
(cu mijlocul celor 20.000 de galbeni ce va aveă în cassä, provenind din avansu
făcut de Guvern) va împrumută zic, o sumă de 10.000 de galbeni, cu bani gata.

In acel moment, va tăiă din registrul său A 10.000 galbeni de bilete de
împrumut şi din registrul său B 10.000 galbeni de bilete de rulement și le va
trimite tezaurului drept schimb de cele 20.000 galbeni în natură puşi la dispo-
zitiunea sa, =

Banca a împrumutat 10.000 galbeni în bani gata pe temeiul celor 20.000
galbeni care aveă în cassa sa, şi care Statul îi deduse în avans.

Ei au rămas după acest întâiu împrumut 10.000 galbeni care unit cu cele
20.000 luate din tezaur şi pentru care a depus în drept schimb bileteie sale la
înfăţişător, îi dă o sumă de 30.000 galbeni.

Si vor fi emigi 20.000 galbeni de bilete.

Art. 46. Cassa tezaurului va da drept plată datornicilor săi cele 20.000 de
galbeni de bilete la fnfätisätor ce va fi primit dela Bancă.

Văzând că Statul va fi cel dintâiu care le va emite, şi că, prin urmare,
precum le primeşte, asemenea le şi dă, nimeni nu va indrázni a le refuză gi
biletele vor începe a circulă.

Să admitem că cele dintâiu zile publicul nu le primeşte bucuros, că multe
din aceste bilete se întorc spre a fi plătite în numerar. Ei bine! Banca va aveă
în cassa sa 80.000 galbeni în bani gata spre a plăti 20.000 galbeni în bilete. Nu
va fi dar nimic de temut.

Cu toate acestea este de crezut că mai mult de jumătate dintre acestea vor
rămâne în circulaţie,

Art. 47. A doua operaţiune:

După câteva zile, o săptămână poate, (ca şi la început spre a face educaţie
publicului nu trebuie ca Banca să se grăbească), după câte-va zile, zicem, Mi-

50°%
www.dacoromanica.ro

794 C. I. BAICOIANU

nisterul finanţelor înştiinţează Banca că o nouă sumă de 20.000 de galbeni este
disponibilă peste cele 3.000 galbeni în numerar care-i are în cassă Banca, ce în acest
timp va fi pregătit o nouă emisiune, va împrumută un nou milion în bani gata,
gi va emite ca la cea dintâiu operaţiune, 10.000 galbeni bilete de împrumut şi
10.000 galbeni bilete de rulement, care îndată le va schimbă la tezaur cu cele
20.000 galbeni în numerar disponibile.

Peste cele 30.000 galbeni care va aveă în cassă, Banca a împrumutat 10.000
galbeni gi ei i-au mai rămas 20.000 galbeni, care cu alte 20.000 galbeni luaţi de
isnoavă face 40.000 galbeni care-i va aveă atunci în cassă, şi vor fi emise asemenea
40.000 galbeni bilete la fnfätisätor.

In scurt operaţiunile se vor succedă în acelaș chip şi se poate vedeă că,
dacă se retrage din încasarea Băncii, cei 20.000 galbeni daţi la început de Stat,
va rămâne 20.000 galbeni în cassă, în loc de 40.000 galbeni de bilete emise, adică:
jumătate gi totdeauna jumătate.

La a treia operaţiune va fi 60.000 galbeni de bilete emise, şi 30.000 galbeni
de rezervă metalică în cassă plus, cele 20.000 galbeni de avans; total 50.000

La a patra operaţiune, va fi 80.000 galbeni de bilete emise, 40.000 galbeni
de rezervă metalică, şi 20.000 galbeni de avans; total 60.000 în cassă.

La a cincea operaţiune, va fi 100.000 galbeni de bilete emise, 50.000 galbeni
de rezervă metalică, 20.000 galbeni de avans; total 70.000 în cassă.

La a şasea operaţiune, va fi 120.000 galbeni de bilete emise, şi în cassă
60.000 galbeni de rezervă metalică, şi 20.000 galbeni de avans; total 80.000
galbeni.

La a şaptea operaţiune, va fi 140.000 galbeni de bilete emise, și în cassă
70.000 galbeni de uzură metalică, plus 20.000 galbeni de avans; total 90.000
galbeni.

` La a opta operaţiune, va fi 160.000 galbeni de bilete emise, şi în cassă 80.000
galbeni de rezervă metalică, plus 20.000 galbeni de avans; total 100.000 galbeni
și aşă mai departe.

In scurt la sfârșitul anului, Banca va aveă emise 6.000.000 galbeni de bilete
la fnfätigätor gi va aveá 3 milioane galbeni de rezervă metalică în cassá, plus cele
20.000 galbeni de avans, care-i va puteă atunci plăti Statului fără nici o primejdie.

Insfárgit după 3 sau 4 ani, gi chiar mai curând, încasarea Băncii va fi de
14 galbeni la 15.000.000 galbeni deşi va aveà în circulare pentru 28 galbeni la
30.000.000 galbeni de bilete la fnfätigätor.

Art. 48. Este de regulă în materie de finanţe, că, când o Bancă are în cassă o
sumă de numerar care se apropie de jumătatea biletelor care are în circulaţie,
atunci ea se găsește în cele mai bune condițiuni posibile de funcţionare, si scontul
său este atunci la cel mai jos grad.

Să cităm un exemplu recent:

Banca Franţei în contul său hebdomadare dela 16 Decembrie 1864 arătă
742.000.000 bilete la înfăţişător în circulaţie.

Ea aveă în această zi în cassă: 339.000.000 în bani, adică aproape de 1/2
emisiunii biletelor sale, sau, ca să fim mai exacti 9/20.

Deaceea gi îndată a scăzut scontul său la 5% poate s'ar fi scăzut şi la 4%
dacă Banca Engliterei ar fi fost în aceleași condițiuni dar a pus 1 mai mult la %
ca să nu provoace pornirea banului în Englitera.

Ei bine! Banca noastră prin operaţiunile sale va fi silită să aibă, totdeauna,

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN 795

gi neschimbat în cassa sa jumătatea valorii biletelor la fnfätisätor ce ea va
fi emis.

Adevărat, că nu va puteă, niciodată să aibă mai mult decât această jumă-
tate, însă nu va puteă să aibă nicidecum mai putin; nu va fi ea atunci totdeauna
în cele mai bune condițiuni pe care le poate dori o Bancă din Europa? Aceasta
este învederat şi nu admite nici o obiectiune.

Art. 49. Dar nise va zice: dacă peste un an, spre exemplu, când Banca va
aveà precum ziceţi, 6.000.000 de galbeni bilete în circulaţie şi în cassa sa numai
3.000.000 bani gata, se va întâmplă o criză financiară sau o spaimă oarecare,
precum s'a văzut la 1848 în Franţa şi dacă atunci toată lumea ar alergă să
prefacă biletele în numerar, în ce chip Banca cu 3.000.000 va pute plăti 6.000.000?

Vom demonstră mai întâiu că această spaimă este nu numai de necrezut,
dar încă imposibilă.

Pe urmă vom dovedi că, chiar, dacă s'ar produce, măcar că prevederile
sunt contrarii, tot n'ar rezultă pentru purtătorii de bilete de bancă, nici o pagubă,
nici un fel de pierdere, fie în capital, fie în dobândă.

Art. $0. Am zis întâiu că această spaimă este imposibilă,

Iată proba:

De unde vine spaima? din frică,

Frica pentru ce? de a se pierde bani.

La 1848 nimenia nemai văzând desluşit în viitorul, biletelor de Bancă, po-
sesorii fură înspăimântați, și fiecare caută să-i realizeze în bani, atunci toţi
împresurară cassele Băncii până se goliră.

Pentru ce dar aceasta?

Pentrucă fiecare ce ave cel putin un bilet de bancă, stià prea bine că
valoarea sa eră în mare parte bazată pe încredere gi pe creditul ce acordă Băncii,
şi că în realitate biletul de 1000 franci pe care-l aveă în mână, nu eră reprezentat
în valoare metalică decât 151,66 franci, precum l-am arătat la art. 19, plus un
divident mai mult sau mai puţin probabil pe valoarea portofoliului a cărui
realizare în astfel de împrejurări se poate reduce la prea puţin, când totul sá
dărâmă împrejurul nostru.

Deaceea și fiecare alergă ca să ajungă care de care mai întâiu la timp, ni-
meni nu doreă să piardă jumătate sau două din trei din biletul său.

In Banca noastră însă, cineva puteă motivă o asemenea spaimă?

Biletele noastre se aseamănă cu cele ale Băncii Franţei?

Sunt ele rezemate pe simplu credit? pe confienţă?

Nimic din toate acestea; ele sunt foarte bine chezășuite printr'o întreită
ipotecă, prin urmare, cu toate împrejurările defavorabile ce s'ar puteă ivi, frică
de o pierdere nu poate veni în gând la nimeni.

Atunci spaima este neposibilă.

Art. $1. Gredem astfel să fie demonstrat că spaima nu poate sá existe. Cu
toate acestea sá o admitem un moment; să presupunem că un spirit de amejealá
cuprinde creerii cei mai bine organizaţi, că exemplu se întinde din om, în om gi
că însfârșit criza de temut se produce; ce se va întâmplă?

Ei bine, se va vedea atunci toată lumea înconjurând cassele Băncii gi cerând
plata biletelor în bani.

Ce va face Banca, dacă are 6.000.000 galbeni bilete afară şi numai
3.000.000 bani în cassă ?

www.dacoromanica.ro

796 C. I. BAICQIANU

a ——

Ea va plăti mai întâiu biletele sale de rulement, si cu aceasta se va face
balanța exactă a încasării sale metalice, şi atunci, nemai având fond de rulement,
şi neputând să-și procure îndată, Banca va fi silită de a încetă operaţiunile sale;
gi ea se va află în cazul prevăzut prin art. 19 mai sus arătat şi va începe lichida-
ţiunea.

Atunci cele 3.000.000 de galbeni în bilete care vor rămâneă în circulaţie, vor
fi chezäsuite printr'o întreită ipotecă şi pentru aceasta, ele nu pot fi în rise de a
pierde ceva din valoarea lor şi fiindcă nici Statul nici asigurătorii numai vor aveà
dreptul de 6%, dobânda plătită de împrumutaţi, aceste 8% vor folosi pe po-
sesorii de bilete care se vor plăti neapărat după 3 ani de imprumutafi, dacă
Banca, nu va mai puteă să isbutească a reîncepe cursul operaţiilor sale; sau
ceeace este atât mai drept, cât şi mai practic, se va plăti jumătate din suma
fiecărui bilet în numerar aflat în cassă, şi cealaltă jumătate, va fi plătită cu do-
bândă după trecerea de 3 ani, şi fiecare bilet va fi însemnat cu o pecetie de-
monstratoare de valoarea sa.

Prin aceasta se poate vedeă că este imposibil de a închipui o combinare mai
simplă şi mai sigură spre a păstră toate interesele.

Acum dacă, prin gând, ne facem un tablou de încurcătura în care s'ar află
Banca Franţei, în o asemenea poziţiune, când prin mulţimea falimentelor
care ar rezultă din o asemenea situaţiune, portofoliul său gar topi ca zăpada la
soare, se va vedeă ce însemnat folos Inptă în favoarea combinárii noastre.

Art. 52. Aici ne va puteà face cineva o obiectiune, şi cu toate că ea nu e
serioasă, însă o vom preîntâmpina-o.

Ne va zice: dar dacă pentru 10.000 galbeni care împrumutaţi, emiteti bilete
la fnfätisätor pentru 20.000 de galbeni garantia nu va mai fi întreită, ea se va re-
duce la jumătate? Aici este curat o rătăcire; garanţia va fi totdeauna întreită.

Exemplul lichidatiunii operaţiunilor Băncii dat în art. precedente răspunde
cu un chip victorios la această obiectiune, şi că garanţia rămâne, întotdeauna
întreită ; însă pentrucă mai bine se demonstrează evidenţa pactului; să între-
buinţăm alte argumente.

Legea zice despre averea mișcătoare: posesiunea face titlul; de aci vine uzul
că oricare posesor de obiect mobiliar nu se va desface de dânsul, decât primind
valoarea lui. Dacă obiectul trece în mâinile unui alt posesor prin înstrăinare,
preţul atunci devine contravaloarea sa.

Dacă obiectul, în contra, se întoarce la posesorul său primitiv, acesta cere
pentru contravaloarea sa un amanet cel puţin echivalent, dacă nu superior,
păstrându-se dreptul de a lăsă amanetul în momentul restituirii.

Aşadar, Banca, nu se va lepădă niciodată de o sumă de bilete îndoită de
aceà chezáguintá de asiguratori, gi de împrumutatul fără a primi o contrava-
loare exactă,

Să vedem un exemplu:

Un individ vă zice: sá má împrumutaţi cu un napoleon de 20 franci? Dacă
nu-l cunoaşteţi prea bine, îl veţi întrebă:

Ce garanţie îmi daţi?

Vă răspunde: iată doi napoleoni de 10 franci, şi el vi-i pune în mână.

Nu-ţi va fi oferit el atunci, cea mai bună din toate garanţiile? Dacă v'ar fi

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN 797

dat ca amanet 1000 ocă de mătase, ati fi fost oare mai bine apărat de oarecare
pierdere?

Invederat că nu! Fiindcă n’afi făcut cu dânsul decât un schimb echivalent;
prin urmare orice adaus de garanţie ar fi de prisos, si n’afi puteá îndrăzni
sá cerefi.

Asemenea, va fi gi pentru biletele de rulement, nu se vor efectuà în privinţa
lor, decât; schimbări cu desăvârşire echivalente, aşadar, ele nu vor aveă trebuintá
de o garanţie suplimentară,

Intr'adevăr Banca va da Statului un bilet de 1000 franci de plată către în-
fátigátor, adică: o obligafiune a Băncii de plătit la vista gi în bani.

Dar pentru ce Banca îi va da această obligatiune? pentru un sac de 1000
franci în numerar.

Banca astfel chezáguitá, ar puteă iar cere un avans de garantie? Aceasta ar
puteă fi o absurditate! Fiindcă prin faptul, că nu s'a lepădat de nimic, ea n'a
făcut decât un schimb echivalent; ieri adică, aveă în cassa sa un bilet de 100
de franci în locul ei; mâine iar, când biletul va reintră în cassă, punga sa de 100
franci din nou se va duce în circulaţie, gi tot aşă,

In toate aceste manevre, în ce situafiunea Băncii s'a schimbat?

Poziţiunea sa este tot asemenea ca și când ar fi schimbat un napoleon de
20 tranci, pe doi napoleoni de 10 franci.

Precum se vede, fondul de rulement, se duce şi se întoarce, a-şi schimbă
natura: este când bani când hârtie, însă valoarea gi cifra ei nu variază niciodată,
gi echivalentul său se găseşte necesarmente, gi neschimbat, în orice moment
în cassa Băncii,

Astfel, n'are trebuinţă de o altă garantie particulară.

Art. $3. Banca Ipotecará va retrage din circulaţie după plăţile făcute de
imprumutafi, o sumă egală de bilete de împrumutare la fnfätisätor gi o altă
asemenea sumă de bilete de rulement; și ipoteca pusă pe averea împrumutatului
va fi desfiinţată, și aceea a asiguratorului ce corespunde cu suma plătită va
încetă de a produce dobânda de 3%, în beneficiul lui.

Asiguratorul dacă dorește să rămână în bancă va fi, cât despre ipoteca sus
menţionată, simplu postulant.

Art. $4. Precum face Banca Franţei, Banca Ipotecará va publică în toate
Sâmbetele socoteala operaţiunilor sale de săptămână în Monitor, astfel încât
Statul, publicul și asigurătorii să fie totdeauna înştiinţaţi despre situaţia sa
financiară.

PARTEA II-a

BANCA IPOTECARĂ A ROMÂNIEI
Organizarea Băncii
Personalul
„Art. 1. Banca se va compune:
1, De un guvernator.
De un Consiliu de administraţie,
un comitet pentru cercetarea titlurilor.
De un casier al cassei de emisiune.
„De un casier al cassei de rulement.

IPN
y
©

www.dacoromanica.ro

798 C, I. BAICOIANU

6, De un casier al cassei de dobânzi şi dividende.

7. De un casier al cassei de rambursamente gi amortizmente.
8. De un casier al cassei administrative.

9, De un inspector.

10. De un censor.

11. De un notar.

12. Si de diferiţi amploianţi subalterni.

Despre guvernator

Art. 1. Guvernatorul Băncii va atârnă si va fi numit de Domnitor. El va
aveă prezenţa tuturor amploiantilor administratiunii, și autoritatea sa se va
întinde asupra personalului întreg, fără a prejudicia în nimic independenţa
funcţionarilor cari vor fi numiţi de Stat, păstrând însă dreptul de a face raport
către ministrul finanţelor asupra actelor blamabile ale acestor amploianti la
caz de trebuintä.

El va numi în toate funcţiile Bäncii afară de aceia a căror nominafiune
este rezervată Domnitorului,

Biletele la infátigetor vor fi iscálite de el, de censor, de inspector şi de
casierul cassei de emisiune împreună cu censorul, inspectorul şi fiecare casier
particular, va aveă o cheie a fiecărei casse şi a locului (caves) de păstrarea ba-
nilor Băncii.

El va asista în fiecare zi la deschiderea biurourilor în prezenţa censo-
rului si inspectorului, ia punerea în Bancă a valorilor zilei care trebuesc îm-
pärtite în fiecare cassă şi la închiderea biurourilor la ridicarea banilor din fie-
care cassă. Va iscăli împreună cu cei de mai sus procesele-verbale ale operatiu-
nilor jurnaliere,

El va subscrie socoteala (le compte rendu) hebdomandaire a operaţiunilor
băncii publicată în Monitor :

Va convocă ia fiecare doi ani, Adunarea generală a asigurătorilor, pentru
reînoirea Consiliului de administraţie, sau de câteori se vor prezentă vacante,
fie prin demisiune, fie prin încetare din viaţă,

In fine el va prezentă la fiecare reuniune a Consiliului chestiunile şi mate-
rialele, ce vor trebui să fie tratate de dânsul gi va subscrie cu secretarul pro-
cesul-verbal ai fiecărei şedinţe.

Despre Consiliul de administraţie

Art. 3, Consiliul de administraţie va fi compus din 6 membri.

La începutul operaţiunilor Băncii el va fi numit de către guvernator dintre
cei dintâiu care vor fi subscris pentru o ipotecă de 15.000 galbeni cel puţin, şi
care vor voi să primească aceste funcțiuni.

Aceste funcțiuni vor dură 2 ani; după acest period va fi reînoit de către
Adunarea, generală a asigurătorilor, şi membrii ieşiţi vor puteă fi realeși.

Consiliul se va adună de două ori pe săptămână: Lunea şi Joia, sub pre-
gedinţia guvernatorului Băncii, sau a delegatului său, pentru a deliberă asupra
tuturor afacerilor privitoare la interesele Societăţii si care vor fi supuse la ho-
tärîrile sale prin guvernator.

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN 799

Hotäriîrile se vor da după majoritatea glasurilor.

Consiliul va numi dintre membrii săi, un secretar, şi procesul-verbal a fie-
xărei ședințe va fi iscălif, de către președinte gi secretar.

Fiecare membru al Consiliului, se va bucură, cu titlu de răsplătirea func-
tiunilor sale de un jeton de prezenţă de o valoare de 40 franci (2 napoleoni).

Insfârşit, Consiliul va prezenta guvernatorului listă de numirea comite-
tului de cercetare a titlurilor,

Despre comitetul de cercetare a titlurilor

Art. 4. Membrii acestui comitet, vor fi în număr de șase,

Ei vor alege din sânul lor un preşedinte cu glas preponderent în caz de
împărţire a voturilor gi care va distribui la fiecare dintr'înşii titlurile de cer-
cetat pentru fiecare cerere de împrumut, sau fiecare ofertă de ipotecă din
partea asigurătorilor.

Fiecare membru va face comitetului un raport asupra dosarului care i-se
va încredinţă, si comitetul va deliberă în urmă, spre a se ști dacă împrumutul
cerut sau ipoteca oferită vor fi primite de Bancă.

In caz de admisiune, raportul comitetului va fi întărit de către censor,
şi de către inspectorul Băncii, de care se va vorbi mai la vale.

Comitetul va fi însărcinat, sub responsabilitatea sa colectivă, de a preful
moşiile oferite în garanţie Băncii,

In caz de preţuire neîndestulătoare şi de pierdere din partea Băncii a unei
părţi din capitalul împrumutat, comitetul va fi răspunzător până la concu-
renfa valorii cautiuni fiecăruia dintre membrii săi, solidari între dânşii.

Fiecare membru va fi supus la o cauţiune în valoare de 200.000 franci
în moșie, care-i va produce dobândă anuală de 3 % sau 6000 franci adică... 6000.

Moşiile formând cautiunea fiecărui membru al comitetului, vor fi puse
sub o ipotecă legală, care va dură în tot timpul exerciţiului funcfiunilor sale.

In caz de remplasare, Cautiunea noului membru va luă locul aceleia a
membrului ieşit, și aceasta până la stingerea datoriei contractatá de împru-
mutat către Bancă. Prin faptul primirii funcţiunilor sale, noul membru va
deveni răspunzător de faptele împlinite de predecesorul lui şi de atunci, cau-
tiunea acestui din urmă devine liberă de orice ipotecă.

In vederea responsabilitätii care le va fi impusă, fiecare membru al co-
mitetului se va bucură, peste acele 6000 de franci dobândă care le va aduce
caufiunea, de o leafá fixă de 2000 franci pe lună, sau pe an 24.000,..total 30.000.

Despre « Cassa de emisiune»

Art, 5, Casierul acestei casse va fi depozitar.

1. A sumei de 20.000 galbeni în bani sunători, ce Ştatul va trebui să facă
avans Báncii.

2. Şi a registrelor cu matcă (a souche) din care se vor tăiă biletele la înfă-
tigetor.

După iscälitura fiecărui înscris de împrumut gi după vederea vizelor cen-
sorului gi inspectorului, el va numără împrumutaţilor sumele împrumutate
de dânșii, și va tăiă, în prezenţa directorului, a inspectorului şi a censorului

www.dacoromanica.ro

800 C. I. BAICOIANU

Băncii biletele la infátigetor la îndoită sumă împrumutată şi se va duce sá
le schimbe la cassa tezaurului pe bani sunători care îi vor fi puși la dispozitiune
de către Ministerul finanţelor.

Asupra sumelor încasate la tezaur în schimbul biletelor la fnfätisetor care
el va fi emis, va păstră pe jumătate, spre a rambursă în cassa sa, suma în nu-
merar pe care O luase din cassă, astfel ca să fie mereu într'însa 20.000 galbeni,
în bani gata; şi cealaltă jumătate o va värsà în cassa de rulement, de care va
fi vorba mai jos, ca să poată schimbă în numerar biletele la înfăţișetor ce
i-se vor prezentă,

După ce va fi tăiat din registrul ad-hoc biletele la fnfätigetor ce vor trebui
emise, în prezenţa directorului, a inspectorului şi a censorului Băncii, aceste
registre vor fi închise de isnoavá într'o cassă de fer pregătită înadins gi încuiată
cu 4 broaşte ale căror chei vor fi încredințate fiecăreia dintre aceste persoane.

La închiderea biurourilor, casierul va face în prezenţa susnumitilor 80-
coteala operaţiunilor zilei, va dresă proces-verbal, gi toate valorile în monetă,
ca şi cassa unde se fin registrele cu matcă (à souche) ale biletelor la fnfätisetor,
vor fi încuiate într'o mare cassă de fer cu patru broaște.

In vederea fnsemnätätii functiunilor sale și responsabilitátii ce decurge,
casierul cassei de emisiune va fi supus la o cauţiune în imobili de 200.000 franci
care-i va produce 3% dobândă pe an
SĂU ara ae ed A ee i dei il Age a a se fr 6.000
plus el se va bucură de o leafă fixă de

a adi, sia dă ia ad » 24.000
Total . . . » 30.000

Despre cassa de rulement

Art. 6. Operatiunile casierului acestei casse se vor márgini a primi şi a da
chitantä casierului cassei de emisiune de sumele reprezentând biletele de rul-
ment emise și a procede, în timpul cât sunt biurourile deschise, la schimbul
biletelor la fnfätisetor pe bani gata, sau a banilor gata pe bilete.

Deschiderea acestei casse, cu patru broaşte, se va face dimineaţa în pre-
zenta guvernatorului, a inspectorului și a censorului Băncii, care vor subsemnă,
cu casierul, procesul-verbal despre punerea în Bancă a valorilor zilei.

Inchiderea se va operă în acelaş chip.

Casierul acestei casse va fi supus la o cauţiune de 200.000 franci în imobile,
care-i va aduce 3% dobândă anuală şi se va bucură iarăşi de o leafă fixă pe

AT dre à ne dei epica ie îm de a a da ÎTI 24.000
Total. . . » 80.000

Despre cassa de rambursamente şi amortismente

Art. 7. Atributiunile acestei casse consistá ín a primi dela datornicii Báncii
or rambursamentele sumelor totale sau partiale ce ea va aveá imprumutatá
la sorocul înscrisurilor, sau prin anticipatiune, ori amortismentul anual al îm-
prumuturilor contractate sub această formă.

Dacă sunt făcute în bilete la infátigetor, aceste bilete vor fi naturalmente
retrase din circulație şi vor rămâne pentru totdeauna în cassă, după ce li se va
imprimă în faţă un timbru pe care va fi scris cuvântul: Retras.

In acelaş timp acest casier se va duce la cassa de rulement ca să retragă un
număr egal de bilete la infátigetor, pentru care va da adeverinţă, şi care, ca şi

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN 801

celelalte, vor fi retrase din circulație după ce li se va fi imprimat timbrul:
Retras.

Dacă rulementul este operat în bani gata, el îi va vărsă în cassa de rulement,
în schimbul unei sume îndoită de bilete la infátigetor, pe care asemenea va
imprimă timbrul: Retras.

Cu acest mijloc cassa de rulement va conservă totdeauna jumătate, în nu-
merar, a capitalului biletelor în circulaţie, precum s'a zis la art. 53.

Casierul acestei casse va fi supus la o cauţiune de 200.000 franci în
imobile; aducându-i 3% dobândă anuală, plus se va bucură de o leafá

fixă de. . . cc [eee . fr. 24.000
Total . . . » 30.000

Despre Cassa de dobânzi si dividende

Art. 8. La epoca scadentii dobânzilor de plătit de către imprumutafi,
această cassă le va primi şi le va împărţi, precum urmează:

3% în profitul Statului.

3% în profitul asigurătorilor şi

1% în profitul Băncii.

După ce Banca va începe a funcfioná, aceste şedinţe se vor fine în
fiecare zi, ea va adresă în toate Sâmbetele un tablou de repartitiunea sumelor
primite de către ea, peste săptămână, va anunţă prin scrisoare pe fiecare dintre
interesaţi, şi Lunea şi în zilele următoare, când biuroul este deschis, va plăti
sumele cuvenite fiecăruia dintr'înşii.

Casierul acestei casse va fi însărcinat cu împlinirea tuturor dobânzilor și
cu urmările ce ar puteá naşte din întârzierea lor. Cu opt zile înainte de scadenta
dobânzilor de plătit de către imprumutafi, le va da aviz; şi îndată după sca-
denţă, dacă nu vor plăti, el va urmări, prin toate mijloacele de drept, împli-
nirea dobânzilor de plată.

Punerea în Bancă a valorilor zilei, ca şi ridicarea lor la închiderea biurou-
rilor, se va face în acelaș chip ca la celelalte casse, şi ea va fi deasemenea cu
patru broagte.

Casierul va fi supus la o cauţiune de 150.000 franci în imobile, care-i vor

produce 3% dobândă pe an adică. . . . . . . . . . . . . . fr. 4.500
plus că se va bucură de o leafä fixă de . . . . . . . . . . 9 19.500
Total. . . » 24.000

Despre Cassa administrativä

Art. 9. Această cassá va aveà atributiunea a retrage în toate săptămânile
din cassa de dividende, sumele provenind din 1% afectat Băncii, din suma do-
bânzilor plătite de debitori; de a lichidă şi de a plăti toate cheltuelile admini-
strative la epocile fixate pentru aceste plăţi.

Casierul său va da o cauţiune de 100.000 franci în imobile care-i vor pro-

duce 3% pe an dobândă sau. . . . cias ii 3.000
pe lângă aceasta va aveá un tratament anual dé n GE ace à 15.000
Total . . . » 18.000

www.dacoromanica.ro

802 C. I. BAICOIANU

Despre censor

Art. 10. Censorul Bäncii va fi numit de cätre Domnitor, dupä propunerea
ministrului de finanţe.

Funcţiunile sale consistă în a supravegheă toate operaţiunile financiare
ale Băncii, în interesul Statului.

El va semnă bilete la întăţişetor dimpreună cu guvernatorul, inspectorul
şi casierul cassei de emiteri şi va păstră una din cele 4 chei ale fiecărei casse de
bani şi ale tezaurelor Băncii.

El îşi va pune viza sa pe toate actele de împrumutare, înainte de liberarea
banilor către împrumutător. El va verifică toate registrele de contabilitate
şi va asistă pe fiecare zi la punerea valorilor Băncii în fiecare cassă, precum şi
la ridicarea lor şi la închiderea biurourilor.

In erarhie el, va fi al douilea după inspector, şi va aveă un apuntament
fix plătit de Bancă în sumă de 25.000 franci.

Despre inspector

Art. 11. Inspectorul Băncii, va fi, ca şi censorul numit de Domnitor, după
propunerea ministrului de finanţe.

Funcţiunile sale vor consistă în controlarea tuturor operaţiunilor ce vor
fi fost supuse verificării censorului.

Ca şi censorul el va subsemnă biletele la fnfätisetor şi va aveà a treia cheie
a fiecărei casse, şi a locurilor de păstrare a bonurilor Băncii.

După viza censorului, el va pune viza sa pe actele de imprumutare, înainte
de liberarea sumelor date împrumutătorilor.

In scurt va contra-verifică toate operaţiunile censorului şi în erarhie va
fi peste dânsul.

Va aveă ca şi censorul un apuntament fix plătit de Bancă în sumă de
30.000 franci.

Despre notar

Art. 12. Notarul Băncii va fi numit de către Domnitor, după propunerea
ministrului de finanţe.

Functiunile sale se vor mărgini în primirea actelor de împrumutare gi a
chitantelor ce Banca va liberă.

El va păstră aceste acte în arhivele sale, si va fi răspunzător de dánsele,

Prin caracterul ministerial de care va fi investit prin legea ce va autorizà
Banca, el va da actelor primite forma autentică şi o dată sigură.

Pe lângă aceasta va fi însărcinat de a stărul pe lângă tribunalul competinte
ca să ceară toate inscriptiunile ipotecare, precum şi stergerea inscriptiunilor
după rambursament.

Va fi supus la o cauţiune în imobile de 100.000 franci, de productul dobân-
zilor de 3% pe an sau 3.000 şi va aveă wpe lângă aceasta un A fix plătit
de Bancă de .. . . . . . . A . . + + fr. 17,000

Total . . . » 20.000

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A D. HOLBAN 803

Despre lucrările Băncii

Art. 13. Banca va fi deschisă publicului în toate zilele lucrătoare, în timp
de 6 ore, dela 10 dimineaţa până la 4 seara, atât vara cât şi iarna.

Impiegaţii subalterni

Art. 14. Pe lângă funcţionarii arätati mai sus, Banca va mai aveà şi alţi
diferiți împiegaţi subalterni, ce nue trebuintä de a-i enumeră aci şi care vor fi
numiţi de guvernator.

I. B. Matheiu

Răspuns la câteva obiecţiuni ce nl s'au făcut

Ni s'a zis:

«La noi o Bancă este imposibilă pentru, cel putin încă Q Y de secol, nici-
odată n'am avut hârtie monetă, și poporul nostru nu va înţelege nicidecum
această ficţiune; nu va prim! ideea că, o bucăţică de hârtie, valorează 100
galbeni şi nu le va primi niciodată».

Atunci dacă respinge biletele voastre, ce vefi face?

Inainte dela 1848, pluralitatea Băncilor există în Franţa; eră atunci,
Banca Franţei, al cărei scaun se află la Paris. Banca de Lyon; Banca de
Marsilia; Banca de Bordeaux etc., etc.

Biletele fiecăreia din aceste Bănci nu circulă afară din departamentul
scaunului lor.

Ne aducem aminte încă, creatiunea Băncii de Marsilia în 1835, oraş în
care şedeam atunci.

Deci, Marsilia fu un oraş de mare comerţ, biletul de Bancă îi eră atunci
necunoscut, cineva nu vedeà în nici o parte, afară de niște prăvălii de zarafi.

Publicul n'aveá de dânşii nici o mică idee.

Ei bine, la cea dintâiu emisiune, în loc de a le respinge, fiecare, în contră,
le căută, și cei ce nu puteau să le aibă, vreà cel puţin să le vadă.

Banca n'a întâlnit nici o dificultate, pentru emisiunea sa, şi în puţină
vreme, în toate vânzările, şi în toate plăţile, nu s'a mai văzut decât bilete de
Bancă. Numerarul nu eră întrebuințat decât pentru apunctele în jos de 500
franci, valoarea cea mai mică a biletelor.

Dar ni se va zice: acest popor eră înţeles neguţător şi obişnuit afacerilor?

Vom răspunde la aceasta, că aceste popoare sunt însă mult mai dificile,
mult mai prevăzătoare, și mult mai necredincioase; ei vor refuză o monetă
uzată sau lovită cu pila, care în toate alte părţi, ar trece prea bine neprivită.

Aproape de nimic, publicul este acelaş în toate părţile, şi când se face ceva
care îi este de folos, nu o refuză niciodată, a priori.

Dacă nu înţelege bine, curiositatea sa, este excitată, el întreabă, caută
desluşiri, şi când a priceput face el însuşi mai mulţi proseliţi decât profesorii săi.

Cu toate, emisiunile Băncii noastre nu vor fi cu sila, furnaliere, şi fiindcă
ele vor fi destul de importante, ea va putea sá le depărteze una de alta.

Admiţând că la început, mai multe bilete să se întoarcă indárát, şi vine
ca să fie plătite la Bancă, ei bine! aceste bilete vor puteà fi, în nemärginit,

www.dacoromanica.ro

804 C, I. BĂICOIANU

schimbate în cassa tezaurului cu noui bani, până când publicul să se obişnuiască
a le primì, si de a le face să circule ca o monetă.

Așadar, fiindcă Banca nu va fi silită de a împrumută la ziua fixă, la toți
cei ce vor cere, și că, împrumutările sale, nu vor fi făcute decât când se vor găsi
asigurători şi împrumutaţi înscriși, că ea va aveá, mai cu seamă, facultatea de a
pune acel interval care va voi, întru cea dintâiu, şi cea de a doua emisiune, atât
că între emisiunile următoare, obiecfiunea de mai sus cade prin ea însuș.

Noi credem foarte bine, în contra, că el se va obisnui prea iute, că şi cu toate
că se poate zice, raţiunea cea mai vulgară nu întârziase nicidecum, a pricepe
aceasta care-i este folositor, şi negregit, nimeni nu va contestă utilitatea Băncii
noastre,

Aşadar, precum am spus în art. 50, să admitem că, cea dintâiu emisiune
va fi de 20.000 galbeni, Banca va avea în cassă 30.000 galbeni în bani gata, pentru
ca să opereze, rambursamentele sale.

Admifánd aceasta care nu poate fi, că în ziua dintâiu nimeni nu voește să
păstreze un singur bilet emis, şi vrea să fie rambursat. Banca va fi îndestulată
dând de isnoavă Statului aceste-şi bilete, drept schimb banilor noui, precum
am spus-o mai sus, până când credinţa va fi stabilită, ceeace, nu poate fi de o
durată îndelungată, când se va vedeă, că la fnfätisare, fiecare bilet va fi tot-
deauna îndată plătit.

Admitánd că această experienţă poate să dureze o lună de zile și încă mai
mult n'ar fi loc de a se sabotà.

Să ne apucăm acum de partea doua a obiectiunii:

Dacă publicul nu primeşte biletele voastre, ce veţi face?

Iată cel mai mare argument ! cel mai teribil punct de interogatie al oamenilor
superficiali, cari, la aparifiunea unei inovări fiecare cât de perfect poate să fie,
cautá numaidecât să-i încârligească un: dacă, urmat de o propozitiune absurdă,

Nu vă temeti ca să îngrijească de analiza proiectului propus şi de a se con-
vinge că pentru 1000 de şanse, 999 sunt irefutabile şi una singură poate să
formuleze cu un dacă, (un și). ,

Ele vá vor zice cu siguranţă: dar dacă publicul nu vrea să primească biletele
voastre, ce veţi face?

Găsim noi ca să-i facem o injurie gratuită la acest public şi că, numai cu
instinctul de conversaţiunea (dacă raţiunea sa vine a-i lipsi), el va discernă
ceeace poate să fie folositor pentru el,

Cum ! un popor, care în câţiva ani a trecut prin toate gradele uzurii, care
după ce a suportat, în toţi timpii, o dobândă legală de 10% şi a urmat să plă-
azi, până la 60% dobândă pe an (5 % pe lună, asta se vede în toate zilele mai cu
seamă în Moldova), va fi atât ca sá nu priceapä, şi să nu favorizeze O com-
binatiune financiará, care va puteă să-i procure toţi banii de care va avea tre-
buinţă cu o dobândă de mijlociu 5 Y. % pe un an, numai ca sá se libereze de do-
bânzile ruinătoare care îl apasă?

Mai cu seamă, când această combinafiune depărtează din ochii săi, pentru
toată viaţa sa, fantoma expropriafiunii, ceă nouă spadă a lui Damocles, spån-
zurată neîncetat asupra capului proprietarilor.

Lásafi-ne în pace! aceste argumente sunt ticáloase, şi acest popor, acest
public, care-l comparati cu dobitoacele, va aveá o mai mare rațiune decât de-
tractorii săi, avem de aceasta o adâncă convingere.

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN 805

Dar apropos!! de unde vine această preferinţă reală, care să ne acordeze,
când se urmă de biletele noastre, şi că nu este tot agá când se urmă de biletele
unei Bănci de Scont?

Ar fi, pentrucă biletele noastre vor aveă o valoare de 29 sau 30 ori mai mare
decât celelalte? ar fi bine sá le ştim ? în adevăr, de câte ori am găsit un contra-
dictor al proiectului nostru, l-am văzut deschizând genele sale, când i-a pronunţat
de Bancă de Scont.

O, Bancă de Scont! iată, ce e frumos! iată, ce trebuie la noi! (gi bägati
de seamă, că n'a fost niciodată un negustor, care ne-a vorbit asà, dar un pro-
prietar?).

O, Bancă de Scont! știm ce este astal sunt antecedente de aceasta. Dar
Banca voastră, de unde vine? unde s'a văzut o asemenea?

Da! sunt fncredintati, răspundem noi! Banca din Iași de exemplu?

Nu, dar Băncile din Franţa, din Englitera!

Să mă iertaţi! Băncile din Franţa gi din Englitera, și n'aveţi nimic din
ceeace sunt în aceste ţări, ca să puteţi alimentá o asemenea Bancă, cum s'a
văzut cu Banca din Iași, care voiu cita-o de isnoavă!

Unde veţi găsi pentru alimentarea unei Bănci de Scont, aşezată după modul
Băncii din Franţa, (păstrând proportiunea, se înţelege) cele 7 sau 8 bilioane
de franci de valori comerciale, care scontează în toţi anii?

Unde este comerţul vostru?

Unde este industria voastră? Toate acestea sunt încă în starea edimentară
la voi! şi o Bancă de Scont, dacă vrea să trăiască numai câţiva ani în ţara
voastră, trebuie negregit ca să facă operaţiunile (nu vom întrebuinţă un cuvânt
mai mult caracteristic) de astfel a celor Bănci din Iași.

Să uitaţi că ţara voastră este esențialmente agricolă, că agricultura este
industria sa singură, şi că o Bancă de Scont, în urmă, nu poate să fie pentru ea
nici un ajutor!

In adevăr! Cine va profită de Banca de Scont?

Bancheri, singuri! şi nici unul altul!

Negutätoriile însuş, nu vor gäs] în ea, nici un folos! iată proba:

Până astăzi bancherii ţării, au îndestulat prea larg, scontul valorilor co-
merciale, fiindcă mai multi dintre ei, ca să întrebuinţeze fondurile lor, sunt
siliţi de a le împrumută cu amanet asupra märfurilor, şi mai ales asupra cerea-
lelor, arendaşilor ţării; sau de a scontă bonurile tezaurului, sau ale municipali-
tăţii Bucureştilor, cu 10% pe an.

Ce se va întâmplă, când o să fie creiată o Bancă de Scont care nu va deschide
cassele sale decât înaintea valorilor cu trei subsemnäturi?

Un comerciant va puteă, credeţi, să sconteze pe valorile sale, la Bancă?

Nicidecum !

Un croitor a vândut o îmbrăcăminte la d-l Petru care i-a subscris o poliţă
de 50 galbeni, la scadenta de 8 luni, credeţi că va puteà, numaidecât, să meargă
la Bancă, ca să sconteze polita sa, cu un agiu de 8% sau 10%?

Rátácire! Mare rătăcire!!

Banca nu va scontă decât valorile cu trei subsemnáturi, şi încă va trebui,
ca doi dintr'ingii, să fie recunoscuţi bine, în sensul comercial al cuvântului, sau
cu alte vorbe: ca să fie subsemnătură côtées (pretuite, tarifate) şi aparţinând

www.dacoromanica.ro

806 C. I. BAICQIANU

la unii comercianţi cari să aibă, precum se zice: Religiunea scăderii, gi care
niciodată n'a lăsat să protesteze subsemnătura lor.

Că şi, în comerţ, nu e destul să zică cineva: sunt solvabil! am averile nemi-
şcătoare la soare! dacă nu plătesc astăzi, o să plătesc după o săptămână, după
două zile!

Trebuie plătit în ziua scadenjei !

Atunci sá vă bucurafi de o reputatiune comercială numită: subsemnátura
côtée (cunoscută ca bună).

Așadar, polita croitorului susmentionat nu va purtà decât două subsemnáturi
cea a cumpărătorului său, şi a sa; şi pentru ca să se procure cea de-a treia va
trebui negreşit, ca să caute un bancher; căci nu este liber, ca să se împrumute
cu subsemnătura unui comerciant ca el; fără a da naștere numaidecât, la supo-
zitiunea unei subsemnáturi de complezentá (dată degeaba care a ruinat numai-
decât creditul amândurora).

Cu alte cuvinte, bancherii precum o fac astăzi, vor scontă valorile cu două
subsemnături, cu agio, sau dobânaă de 12%—18% şi încă mai mult, după
valoarea supozată de el de aceste subsemnături, şi el cu mijlocul subsemnăturii
sale, adunate la aceste polite le va reescontá la Bancă, cu 9 sau 10%
pe an.

Pentru cine atunci, va fi profitul, pentru comerciant sau pentru bancher?

Până astăzi bancherii Români păstrează în portofoliul lor, până la scadentä
valorile comerciale care au gcontat, și atunci ele nu escontează decât pentru nu-
merarul lor disponibil, şi ei lucrează în urmă prea sigur.

De când ei vor aveă facultatea de a värsà portofoliu lor la Bancă, gi că ei
vor puteă prin ieșire gi venire a capitalurilor disponibile, inmulfi nemärginit şi
felul operaţiunilor lor, o să vă fie totdeauna aga?

Amorul câstigului nu le va excità de a face afaceri mai puţin sigure? Să ne
mulțumim de a câştigă acest punct de interogafiune, căci, acesta nu este

treaba noastră.

Insfârşit din explicafiunile de mai sus, rezultă învins, că contradictorii
noştrii, cel mai putincios argument, este: dacă (le si).

Dacă, acesta; dacă, acelea; dacă si alta!

Ce nu poate să fie imaginat cu dacă?

Este adevărat că, dacă, publicul, în ziua dintâiu, sau la sfârşitul lunei, sau
la sfârşitul anului, nu voeşte să primească biletele Băncii; va trebui negreșit
ca să cunoaştem evidenţa şi ca să încetăm proba!

Dar să vedem! Cu adevărată credinţă, oamenii serioși, pot să admită o
asemenea ipoteză, fără a alergă, riscul de a fi ridicule?

Nu voim să le cugetăm!

Si înfine; pentru ce, fiindcă contradictorii noştri se servá aşă bucuros de
dacă, ca sá ne ridice obiecfiuni, pentru ce, zicem, nu putem face ca ei,
să zică:

Dar, dacă publicul primeşte biletele noatre, România este scăpată de pe-
ricol, şi întrun an s'au doi de zile ea va fi în numărul acelor ţări mai bogate,
şi cele mai favorizate sub raportul bunei stări financiare şi creditului!

Şansa aceasta, merită de a fi tentată, mai cu seamă când costă atât de
puţin.

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN 807

——. "|
Exemplu de amortizare a bonurilor rurale prin aplicatiunea principiilor Bänoii

Täranii care după noua lege rurală au dreptul la împărţirea pământului
concedat de către proprietari, sunt în număr de aproape 700,000, gi sunt îm-
pärtiti în şase clase.

Dacă vom luă mijlocul valorii pământului care trebuie să-i fie concedat,
găsim pe fiecare sătean o valoare de aproape 1.000 lei (exact 997%).

Este atunci o valoare de aproape 700.000.000 de lei, ce bonurile rurale
care se va distribui, vor reprezintă.

Aceste bonuri, sau obligaţiuni comunale vor produce 10% dobândă pe
an, în favoarea proprietarilor, şi vor fi amortizafi 11 ani, cu mijlocul unei do-
naţiuni anuale, de amortizare ce va trebui să plătească Statul.

Să vedem acum, dacă făcând aplicaţiunea principiului Băncii noastre,
la acele bonuri, n'ar rezultă pentru Stat o economie însemnată?
Am spus că, capitalul de amortizat este de + + + + + + + 700.000.000 fr.
Să presupunem că aceste bonuri vor fi toate în mâinile proprie-
tarilor, la 23 April viitor, și că dobânda de 10% va începe să
meargă dela această zi. La 23 Apr. 1868 va trebui să adăo-
găm la acest capital dobânda de 10% pentru un an trecut

sau Sa Aa a + + + + + + + + + + + + e 70,000,000 »
m
Si va fi dator în totalitate de . . . . e «+ + + . 770.000.000 fr.

Donatiunea necesarä pe fiecare an pentru amortizārėā acestei

sume, în ll ani este.. . . ee ee + + + + + + + + 22.081.643 »
Adăogându-i-se dobânda de 10% e w a + + + + . 70.000.000 »
Statul va trebui să plătească în toţi anii o donätiune totală

de ...... co... o... + + + + + e 92,031,643 »

E me
Din carei/, et din isvoarele sale particulare . . . . . 30.676.214 »
Si *%/, sumelor plătite de ţărani . . . . . . . . . . . . . 61.394.429 »

Totalul egal donatiunii anuale . . . . . . . . . . . . . . 92.031.843 fr.

Pentru înfiinţarea unei operaţiuni folositoare, ce ar trebui să facă Statul?
Ar trebui ca, cu mijloacele de împrumuturi anuale ce ar face la Bancă, dându-i
o ipotecă îndoită asupra averilor însemnate care el posedă şi depind bonurile
care el ar răscumpără proprietarilor în cassa Băncii, să transforme cel mai
curând, datoria sa de 10% cu o datorie de aceeas sumă la 4%.

Ca să ajungă la acest rezultat, care este drumul de urmat? Ar trebui ca
în timp de 5 ani, Statul să se împrumute în fiecare an dela Bancă cu o sumă
de 100.000.000 lei dând o ipotecá de 300 milioane lei care adaosă depozitului
bonurilor răscumpărate la proprietari, ar furni, la sfârşitul de 5 ani o garantie
de 1 miliard lei, de care 700 milioane în bonuri rurale gi 300 milioane în ipoteci.

Trebuie să însemnăm că prin funcţionarea cassei de amortisment, şi cu
mijlocul donatiunii susmentionatä de 93.021.648 lei pe an, la sfârșitul de 5
ani ar fi fost amortizat 200 milioane lei asupra capitalului de 600.000.000 a
bonurilor rurale, astfel că, suma de amortizat, fiind la această epocă, numai
de 500 milioane lei, garanţia indoitei ipoteci rezultând celor 700 milioane de
bilete în depozit, şi de 300 milioane în ipoteci consimfite de Stat ar fi exact.

Dar Statul nemai dând într'acest caz, decât o îndoită ipotecă și Banca

Şi

www.dacoromanica.ro

808 C. I. BAICQIANV

cerând o întreită, ar trebui încă atunci, o ipotecă de 500.000.000 lei dată de
către asigurători, şi atunci totul ar fi conform Statutelor Băncii.

Dar atunci, fiindcă Statul ar fi asigurător sau propriu, n'ar aveà să pri-
mească nici un folos, şi ar renunţă prin factul celor 3% cu care se folosește în
operaţiunile ordinare.

In scurt la sfârșitul de 5 ani el va fi dator cu 500 milioane lei la Bancă,
care nu i-ar costă mai mult de 4% pe an, în loc a fi dator acestei sume proprie-
tarilor, gi de a plăti o dobândă de 10 %,.

Cele 4% sus menţionate, ar fi împărţiţi cu 3% asigurătorilor și cu 1% la
Bancă.

Dar ni se va zice: Dacă Banca împrumută pe Stat cu 100.000.000 lei pe
an, ea nu va puteá să împrumute pe proprietari, numai cuo sumă mică? Ar
puteà ea, să împrumute o sumă de aproape 50 milioane de lei pe an, fiindcă
bugetul se urcă la 150 milioane. Dar însfârșit cele 100 milioane împrumutate
Statului fiind afectate la răscumpărarea de 100 milioane de bonuri rurale apar-
ținând la aceşti proprietari, o să fie curat tot unu, precum dacă Banca le-ar
scontă drept proprietarilor dacă cu această operaţiune Statul ar fi făcut un
beneficiu de 366.020.674 lei; în curs de 15 ani, precum o vom demonstră.

Să procedăm acum, la operaţiunea mecanică spre a da o idee mai exactă
de ceeace am spus mai sus.

Am hotărît la 23 Aprilie 1866, Statul ar fi dator proprietarilor:

Prin emisiunea bonurilor rurale de un capi-

tal de . . . SEE ESS dE se 700.000.000 fr.
Si cu dobândă de 10% pe un an... . . 70.000.000 »
Total . . . 770.0001000 fr.

$
Dar la această epocă el o să fie primit de că-
tre țărani pentru cea dintâiu anuitate da-

torii lor . . . „+ 61.354.429 fr.
Si va trebui să sade el cu veniturile
sale . , . e + 30.677.214 »

Ceeace va formà donátiunes: celui întâi an 92.031.643 fr.
Dacă adăogăm acum acestei sume, cea dintáiu
împrumutare făcută la Bancă. . . . . . 100.000.000 fr.
Va puteă să răscumpere bonuri pentru o sumă de 192.031.643 fr.

PR =

577.968.357 fr.
Si banca va aveă în cassa sa bonuri pentru 192.031.643 fr.

3»
La 23 Aprilie 1867, Statul va fi dator pentru
dob. de 10% asupra bonurilor nerăscum-
părate de. . , . rn... e 57.796.835 fr.
Si la Bancă pentru dob. de 100 mil. la 4% . . 4.000.000 » { 61.796.835 fr.
Total . . . 639.765.192 fr.
Donafiunea . . . . . see + . 92.031.643 fr.
A 2-a împrumutare la Bancă . +... + a + 100.000.000 »
Răscumpărat la 23 Apri. . . . . . . . . 108.091.043 fr. 192.031.643 »
Bonuri răscumpărate la această epocă . . 447.733.549 »

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN

La 23 Apr. 1868, dob. 10%
Dob. de 4% asupra 200 milioane

Bonuri de răscumpărat la 23 Aprilie 1868 .

Donafiunea .
A 3-a împrumutare la Bancă .
Räscumpärat la 23 Aprilie 1868

La 23 Aprilie 1869 dob. de 10% .
Dob. 4% peste 300 milioane .

Totalul bonurilor neráscumpárate .
Donatiunea . i

A 4-a împrumutare la Bancă |
Răscumpărat la 23 Aprilie 1869.

Bani neräscumpärati la această epocă .
La 23 Aprilie 1870 dob. 10%. .

Dob. 4% peste 400 milioane .

Donatiunea .
A 5-a ipromiutasa la Bancă -

44.733.364 fr,
8.000.000 »

92.031.643 fr.
. 100.000.000 »
. 192.031.643 fr.
Bonuri de răscumpărat la această epocă . .

30.847.427 fr.

10.000.000 »

92.031.643 fr.
. 100.000.000 »
. 192.031.643 fr.

15.929.114 fr.
. 16.000.0000 »
Bonuri de ráscumpárat la 23 Aprilie 1870 A

92.031.634 fr.

99.188.614 »

809

{ 52.773.354 fr.
500.506.903 îr.

192.031.643 »
308.475.260 fr.

42.487.526 »
351.322.786 fr.

192.031.643 fr.
159.291.143 fr.

{ 31.929.114 »
191.220.257 fr.
{ 191.220.257 »
“000.000.000 fr.

La 23 Aprilie 1870 banii rurali ar fi fost atunci toţi răscumpăraţi, și Statul
ar fi schimbat restul datorii sale în datorie de 4% în loc de o datorie de 10%.

In fine Statul ar fi dator la Bancă numai o

sumă de 499.188.614 fr.

Amortizabilă sümä cu | dotație “doté:
La 23 Aprilie 1871 dob. 4%

19.967.544 fr.

Total . 519.156.158 fr.
Amortizat i š 92.031.643 »
Rămas dator la Bancă Pr "427.124.515 fr.
La 23 Aprilie 1872 dob. 4% .. 17.084.980 »

Total "444.209.495 Tr.
Amortizat a 92.041.643 »
Rámas dator la Bancă “à à 352.177.852 fr.
La 23 Aprilie 1873 dob. 4%. . . . + 14.087.114 »

Total . 366.264.966 fr.
Amortizat A 92.031.643 »
Rämas dator la Bancă d: 274.233.323 fr.
La 23 Aprilie 1874 dob. 4% .... 10.969.332 »

Total . 285.202.655 fr.
Amortizat A 92.031.643 »
Rámas dator la Bancă Dre 193.171.012 fr.
La 23 Aprilie 1875 dob. 4%. . . . + 7.726.840 »

Total . 200.897.852 fr.
Amortizat E ola 92.031.643 »
Rámas dator la Bancă gi ai a 108.866.209 ir.
La 23 Aprilie 1876 dob. 4%. . . . . 4.354.646 »

Total . 113.220.857 fr.

www.dacoromanica.ro

51*

810 C. I. BAICOIANU

Amortizat . . . . nes AR ES 92.081.643 fr.
Rämas dator la Bancă . De sk et og Ge i 21.189.214 fr.
La 23 Aprilie 1877 dob. 4%, . . . . . +. + 847.568 »
Total . . . 7” 22.086.782 fr.
Donatiunea . . . . . . . . . . . . . . . . 92.031.643 »
Economie asupra dotatiuni. . . . . . ne 769.993.816 fr.

La 23 Aprilie 1878 4% asupra sumei econo-
MSIE Ca isr Pr a ee LG RTE a ră 2.799.794 »
Economia dotatiunei . . . . . . "52.031.613 fr.
Total... 164.826.296 fr.

La 23 Aprilie 1879 dob. 4% asupra sumei
economisită. . . . . dE e fre 6.598.051 »
Economia dotațiunei ds „cp a y 182.031.643 »
Totalul dotatiunei . . . aa 263.450.992 fr.

La 3 Aprilie 1880 dob. 4% peste suma eco- :
noMmisiths s a s se nm de à LE de ae e i 10.538.039 fr.
Economia dotatiunei . . . . . . 92.081.643 »
Beneficiul total al operaţiunii , . . . . . . 366.020.674 fr.

Precum se poate vedeà la sfârşit de 15 ani, Statul ar fi economisit o sumă do
366.020.674 lei, si proprietăţile ar fi rambursat bonurile lor în soroc de 5 ani
în loc de 15 ani.

www.dacoromanica.ro

XV
PROECTUL DE BANCĂ NAŢIONALĂ ROMÂNĂ A LUI G-ME DHEMPEL

www.dacoromanica.ro

Anexa Nr. 63

PROIECT DE BANCĂ NAŢIONALĂ ROMÂNĂ
(Fără an)

Excelenței Sale D-lui Ministru al Finanţelor,

Noi credem de neapărată trebuinjá a da o deslușire asupra proiectului de
Bancă Naţională Română, care avem onoare a supune la aprecierea excelentei
voastre, spre a desluși gândirea şi combinarea care ne-au condus la redac-
tarea acestor statute.

Cunoscând marea importanţă de crearea unui asemenea institut, ne-am
silit a-l combină şi a-l întovărăși cu cererea ţării, fără să pierdem din vedere
scopul care vrem a realizà; atât în ogmantafiunea bogăției prin circulaţia capi-
talurilor şi desvoltarea creditului.

Creditul fiind fricos gi fugátor nu se stabilește îndată, nu ascultă poruncile,
nici decretele, este o fructá de institutiune care operează pe baze sigure și solide,
care trebuie dirijat cu mare prudenţă. Pentru o nație, ca şi pentru un individ,
creditul se dă mai putin sumei capitalurilor sau veniturilor, decât la ştiinţa unei
bune administratiuni, fiindcă este ştiut că casele cele mai bogate nu sunt acele
care inspiră cea mai mare confienftà.

După ce o Bancă Naţională este cel mai mare ajutor al creditului, să nu
lágám nimic neprevăzut în organizaţia sa, gi mai vârtos facem o creaţie vie-
tuitoare.

Noi am căutat condiţiile de existenţă:

1. In importanţa capitalului;

2. In emisiunea biletelor la vista;

3. In operaţiile ce are să facă, şi, însfârșit, în privegherea şi sprijinul
moral al Statului:

Examinám dar aceste puncte:

Capitalul

Trebuie să fie în raport perfect cu situaţia comercială şi industrială a ţării,
în prezenţa de operaţiuni mici, un capital mare doarme şi moare pierdut prin
dobânda care este datoare a-l sluji.

Capitalul fricos şi cu defientá când i se propune rezultate nesigure, aleargă
cât mai în grabă înaintea unui folos sigur; când va fi agá în România, ca şi în

www.dacoromanica.ro

814 C. I. BAICQIANU

RE aaa

alte State, actiile vor face prime şi subscriitorii vor fi mai mulţi decât va face
trebuintá.

Dar aceste trebuinte sunt atât în străinătate ca şi în ţară cunoscute.

Aruncândusse ochii asupra tablourilor de vamă, se vede o mişcare comer-
cială de puţină întindere.

Pentru ca să dobândim ce este trebuincios, nu exagerăm cererile ci să pris
veghem ca capitalurile să aibă un interes folositor, acesta este cel mai bun scop
spre chemarea creditului şi a satisface prezentul şi viitorul.

Bilete la vista

Dacă acest privilegiu al Băncilor Naţionale de a face bilete la vista, este
una din cele mai frumoase creatiuni moderne, emisiunea acestor bilete în o canti-
tate prea mare poate deveni un prea imens pericol, mai cu seamă în o ţară unde

aurul gi argintul sunt singuri consideraţi ca valoare reală.
Precum am zis mai sus creditul este lucrul timpului, şi vor trece încă multe

zile înainte ca biletul de bancă să fie primit ca monetă metalică.

Biletul de bancă o să se primească întâiu cu defientä, o să se tie cât se poate
mai scurt timp şi cel mai mic eveniment, cea mai lejeră criză comercială, ar face
să vie cererile de rambursament sau schimbare în mulţime.

Dintr'un moment asemenea ce ar deveni Banca, dacă rezerva sa metalică
n’ar ajunge?

Noi știm prea bine că emisiunea acestor bilete la vista trebuie să aibe ca
garantie, valorile din portofoliu.

Dar aceste bilete si poliţe, aceste valori într'un cuvânt sunt de plată la nişte
scadente hotärîte, şi sunt din nenorocire întocmai în acele momente de criză că
aceste scadenţe rămân fără efect gi că aceste valori devin nesigure.

El, biletul de bancă este totdeauna de plată la prezentatiune; este dar
prudent la început să se ţie în frâu cât se poate mai mult emisiunile.

A creă un capital de bilete îndoit ca cel numerar, este îndestulat pentru a
da la Bancă tot în timpul acela mijloacele de a scădeă scumpetea creditului,
de a favorizà circulaţia capitalurilor şi de a pune Banca mai presus de orice criză,
şi de orice eveniment capabil de a o dărăpănă; dacă va merge mai departe se
va compromite.

Banca trebuie să fie cea dintâiu institutiune financiară, punctul de sprijin,
împrejurul căruia vor veni a străluci o mulţime de creaţiuni, din care ea va fi
muma sau protectriţa, nu s'ar şti dar, să se aşeze pe baze destul de sigure.

Operafiunile

Situaţia comerțului si a industriei în România, adevărată deosebită, nu
puteă sá deà la o Bancă numai de scont, elemente de existenţă.

Capitalul său ar rămâneă fără a sluji ; în cercetările noastre luate la locuri
autentice, ne-au dat destule dovezi că comerţul din ţară este mărginit până
astăzi; fiindcă nu este tranzactiunea de oraș la oraș, și că deaceea polifa co-
mercială există puţin sau mai de loc. Toată mişcarea actuală se face numai prin
străinătate.

Industria agricolă singură ajunge în parte la tranzacţiile comerciale, dar
în această industrie, fiecare ştie că mai toate operaţiunile se fac pe contant.

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI G-ME HEMPEL 815

Dar, în aşteptarea că leacul pentru această situaţie să poată produce efectele
sale, trebuiă dat Băncii mijloacele să existe şi a-i permite ei operaţiuni, care
obişnuit se fac de Băncile particulare.

Imprumuturile pe lăsare în depozit de materii primitive pe soroace hotárite,
permit la proprietarii acestor depozite să aleagă momentul favorabil de vânzare,
gi în cazul unde Banca este chiar ea însăş însărcinată de a efectuă aceste opera-
tiuni, împrumutătorul găseşte onestitate, o siguranţă, totdeodatá cu o eftinátate
necunoscută pentru dânsul până în ziua de azi.

Imprumutările a la Grase, şi pe qonosamente făcute de un stabiliment pus
sub privigherea Statului, sunt pentru amatorii din străinătate o serioasă ga-"'
rantie, Ei vor şti că la caz de accident de avarie, căpitanii lor găsesc iute un
ajutor şi puţin costisitor, fără dificultăţile şi grelele sarcini cari impun obişnuit
consignatori gi împrumutători particulari. A suprimă aceste împiedicări, este
a veni în ajutorul nu numai al Băncii care poate găsi elemente serioase de câştig,
dar chiar exportatiunii ei singure, fiindcă favorizând navigatiunea, este a fa-
voriză, desfacerea productelor.

Celelalte operaţiuni ale Băncii, intrând în calea afacerilor obișnuite a Băn-
cilor Naţignale, n’avem noi a le examină.

Intervenfiunea Statului

Çu toate că capitalul Băncii nu este dat de ftat, Ştatul are dreptul prin
privilegiul ce dă, gi prin sprijinul moral ce il dă la Bancă, la un control, cel mai
absolut. Dar intervențiunea §tatului nu trebuie să-l lege nici să-l compromitá
în nimic.

Insărcinat cu interesele națiunii, Ştatul trebuie sá se asigure mai fntâiu de
existența capitalului promis, şi să nu permită, ca o publicitate iutitä, să nu com-
promită în caz de nereusire creditul ce vrea să stabileze.

Acest capital constituat, solicitudinea sa, se întinde la acţionari, Statul
trebuie să ceară, ca convențiile pactului să fie îndeplinite cu rigurozitate, si să
privegheze mai cu seamă, ca operațiunile, cărora le trebuiegte un prea lung
termen, să nu vie să facă pe Bancă să-și schimbe scopul, care este mai fntâiu
desvoltarea creditului prin activitate în circulaţia capitalurilor.

Si așă l-am şi înţeles, că Statutele noastre fără să angajeze responsabilitatea
Statului, îi lasă drepturi care va fi greu de găsit în alte State, pentru asemenea
concesii,

BANCA NAȚIONALĂ ROMÂNĂ

STATUTE
Denumirea şi scopul Băncii

Art. 1. Este creat printr'acestea un stabiliment de credit sub denumirea
de: Banca Naţională Română.

Are de scop:

1. Scontul biletelor de comerţ, al politelor, al mandatelor comerciale,

2. Imprumutări şi înaintări de bani pe depozite de materii brute.

www.dacoromanica.ro

816 C. I. BAICOIANU

3. Imprumutári la industria agricolă și manufacturierá, pe acarete sau
simple iscălituri bine cunoscute.

4. Inaintări de bani pe valori și titluri mobilizate.

5. Imprumutări pe fracturi, pe conasamente, gi împrumutări ale Statului
sau municipale, şi, în genere, toate operaţiunile de finanţe şi de bancă.

Capitalui

Art. 2. Çapitalul Báncii va fi de 60 milioane franci reprezentat prin 20
milioane bani gi 40 milioane ín bilete de bancá la vista gi la prezintator.

Cel dintáiu capital hotárit pentru operatiunile Báncii va fi numai de 2
milioane în bani gi G milioane în bilete.

Celelalte răspunderi de bani şi emisiunile vor urmă desvoltarea operaţiunilor
Băncii, gi se vor face numai după părerea și aprobarea Çonsiliului de care se va
vorb] mai jos, fondatorii îşi rezervă dreptul de a subscr) a treia parte dela a
doua emisiune.

Çapitalul în bani este dat de fondatori, care opresc pentru acest efect
oarecare apel la creditul publicului în Principatele-Unite, afară de rezerva
tăcută la art. 8 pentru pământeni.

intervenirea Statului

Art. 3. Statul are o priveghere absolută pe operaţiunile Băncii, prin mijlo-
cirea unui control, a cărui numire atârnă de dânsul.

Controlul este de faţă la desbaterile Consiliului de administraţie ; are dreptul
de a cercetă exactitatea bilanturilor trimestriale, a condicelor de contabilitate,
a magaziilor de depozit.

El supune la Çonsiliu observatiunile pe care le crede folositoare și Çon-
siliul hotărăşte asupra acestor observatiuni.

Desbaterile Consiliului, numai despre ceace se atinge de mişcările preţului
al dobânzii, al scontului, şi al diferitelor drepturi de comisiune, sunt supuse la
ministru finanţelor, și în caz de neaprobare directorul Băncii, fiind ascultat,
Consiliul miniștrilor hotărăşte definitiv.

Ştatul afară de privilegiul emisiunii de bilete la prezintător, de care este
vorba la art. capital privilegiul exclusiv, garantează la Bancă, numai pentru
cei dintâiu ani, un minimum de dobânda banilor săi, bägati în operaţiune.

Ştatul dă hotelul Băncii, soldaţi de pază, si în Brăila, Galaţi, Giurgiu, etc.,
unde Banca va trebui să așeze, una după alta, sucursale şi magazine, în lipsă de
case indestulate, va da locuri trebuincioase pentru binalele magazinelor și ale
administraţiei.

Administraţiunea

Art. 4. Administraţiunea Băncii este încredinţată la un director general,
ajutat de un subdirector, gi de un Consiliu de administraţie.

Directorul general numește personalul, şi hotărăşte lefurile amploiatilor;
orándueste contabilitatea, cassa, corespondenţa, prezidează Çonsiliul de admi-
nistrafie; propune scăderile sau măririle preţului de scont, de drepturi de co-
misiune; orânduește corespondenfele în străinătate; inspectează sucursalele,
magazinele de depozit ; iscálegte cu casierul, cu controlorul Statului gi cu sub-

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LUI G-ME HEMPEL 817

directorul biletele la vista şi la- pregintator; supune Consiliului, cu părerea sa,
treburile de înaltă administraţiune, adică împrumuturi de făcut, de dat, depozite
de fonduri de primit, împărțiri de dividende, într'o vorbă este însărcinat cu
înalta administratiune generală.
Subdireetorul însărcinat mai specialiceste cu amănuntele trebilor, îl
ajută în funcțiunile sale.
. Directorul general poate să-l fmputerniceascä cu autoritatea sa.
Primesc locuinţa şi unul şi altul, o leafă şi o parte din beneficii.
Ministerul finanţelor, după propunerea Consiliului de administraţie, o
poate desfiintá, dar numai din cauză de mâncătorii sau de necapacitate invederatá
Consiliul, afară de drepturile menţionate în toate art. de mai sus, ajută pe
director în toate operaţiunile însemnate, îi primeşte sau nu propunerile, şi, în
caz de opunere, se adresează la Ministerul finanţelor, care hotărăște definitiv.
Consiliul este ales dintre fondatorii Băncii gi compus de 4 membri.
Se adună de două ori pe săptămână şi membrii săi primesc o fisă de pre-
zentá, a căreia valoare va fi fixată.

Contabilitate, Cassa, Bilete la vista

Art. 5. Contabilitatea este aşezată după dubla scriptură, amploiaţii sunt
sub direcţia unui şef contabil.

Operațiunile Băncii sunt aşezate pe fiecare seară, şi pe fiecare trimestru se
face un bilanţ general despre starea Băncii, care este adresat Ministerului Fi-
nanţelor, gi pus în Monitor.

La sfârşitul anului, la 31 Decembrie se face un tablou sinoptic al operatiu-
nilor Băncii, însemnând diferitele gume ale trebilor sale, gi împărţirea bene-
ficiilor.

Cassa este încredinţată la un casier principal care are sub ordinele lui
un sub casier gi slujbasi pentru strângerea valorilor.

O cassă specială este aşezată pentru schimbarea în bani, a biletelor la
prezintator.

Aceste bilete sunt tăiate dintr'un registru special; sunt însemnate cu o
literă de aşezare, un număr de serie, şi poartă iscălitura controlorului Statului,
a directorului general, a subdirectorului şi a casierului principal, sunt create prin
cupoane de lei 150, 250, 500, 1000 şi 5000.

Operaţiuni, Depozite în Bancă

Art. 6. Operațiunile Băncii au fost deslugite la art. 1, până în giua unde
biletul la vistă va fi considerat ca bani în Principatele-Unite. Banca își va
combină operaţiunile astfel încât să aibă totdeauna în cassă o sumă de bani
îndestulată pentru plătirea biletelor la vista.

Regulamentul de așezare interioară, hotărît în Consiliu, va determină
chipurile diferite de deschideri de credit, de scont, şi de toate celelalte operaţiuni,
amănunțite la art. 1.

Banca va plăti o dobândă de 6% la oricine va depune bani în cassa sa
afară de învoire contrarie cu depunătorul.

Sumele sunt totdeauna de plătit în cele 24 ore, după cerere.

www.dacoromanica.ro

818 C. I. BĂICOIANU

Beneficiuri, Repartire

Art. 7. Banca scoate beneficiile sale:

1. Din prima sa ca cumpărător gi scontor;

2. Din comisiunea sa ca vânzător;

3. Din închirierea sa ca magazioner;

4. Din diferite drepturi de comisiune, de primo, de siguranţă.

Consiliul de administraţie, după propunerile directorului general hotărăşte
protetul acestor diferite drepturi.

Dobânda pentru cei dintâiu ani, rămâne fixată la 8%; va puteá fi mărită
sau scăzută după diferitele faze ale târgurilor financiare sau comerciale.

Beneficiile curate ale tuturor cheltuelilor generale sunt împărţite după
cum urmează:

Dobânda banilor 6% se va scade întâiu; pentru acţionari.

5% Spitale ale Statului;

12% Directorul general ;

8% Subdirectorului ;

5% Stabilimentul al unui fond de rezervă;

70% Fondatorilor.

100”
Această împărţire se poate modifică de fondatori.

Fondatorii

Art. 8. Fondatorii sunt liberi de a reprezentă partea lor în bani.

Moartea unui fondator nu poate în nimic împiedecă mersul Băncii; mogte-
nitorii săi, sau cei având drept, în locul lui, fără a puteă să se amestece în tre-
bile administratiunii.

Locuinţa socială, sucursale, sorocul Băncii

Art, 9, L cuinfa generală este la Bucureşti, este tributivá de jurisdictiune
locală.

Banca va stabill corespunzători în principalele orage ale streinätätii, şi
sucursale sau sub cantoane în principalele orașe ale Principatelor-Unite, dar
numai după desvoltarea operaţiunilor.

Sorocul său va fi de 30 ani; dela începutul concesiunii definitive.

Fondatorii vor depune o garanţie de 200.000 franci, după primirea concesiunii
Băncii.

Lichidaţiune

Art. 10. Se va face:

1. In caz de pierdere de a treia parte din activul social;

2. La sorocul privilegiului.

In amândouă cazuri, va fi sub îngrijirea directorului general, ajutat de un
lichidator numit de Consiliul de administraţie şi totdeodată sub privegherea
controlului Statului.

Fără an. G-me Hempel

www.dacoromanica.ro

XVI

CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCIIERI JACQUES POUMAY ete.
PENTRU INFIINTAREA BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

www.dacoromanica.ro

Aneza Nr. 64

CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCHERI JACQUES POUMAY ETC.
PENTRU INFIINTAREA BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

MINISTERUL FINANȚELOR Bucureşti, 9/21 Ianuarie, 1873
Registratura Generală
No. 1.490
1873, Luna Ianuarie 11

Domnule Ministru,

Cu aceasta avem onoare a vă supune un proiect de concesiune și statutele
unei Bănci Naţionale a României şi a vă cere binevoitoarea Domniei-voastre
intreventiune, pentru a ni se acordă această concesiune.

Supunând acest proiect la aprecierea Domniei-voastre, avem speranţa că
veţi binevoi a le onoră cu sprijinul Domniei-voastre pe lângă Inaltul Guvern
căruia veţi binevoi a le presentă.

In acelaş timp, avem onoare a vă declară, că suntem gata a discută orice
punct care s'ar păreă că merită a fi modificat, în avantajul intereselor generale.

Primiti, D-le ministru, încredințarea prea distinsei noastre consideratiuni.

(ss) Jacques Poumay
(ss) D. S. Rodocanachi
(ss) Menelas N. Germani
(ss) S. loannidi

(ss) Petre S. Christu

(ss) Achille L. Zerlendi

Domniei Sale
Domnului Ministru al Finanfelor, etc., etc., etc., București

Anexa Nr. 65
STATUTE

TITLUL 1

Denumirea Societăţii, obiectul, durata şi sediul ei

Art. 1. Prin acestea, numiții aci fundeazá cu rezerva aprobării Guvernului,
o Societate anonimă sub numirea de Banca Naţională a României.
Această Societate va există între toţi proprietarii acţiunilor ce se creează

www.dacoromanica.ro

822 C. I. BAICQIANU

mai jos; şi va aveà de obiect exploatarea privilegiului zisei Bănci asà precum
rezultă din actul de concesiune al Guvernului Român acordat prin legea din
i . şi operaţiunile arătate în art. 8 al acelei legi.

Art. 2. Societatea îşi are sediul în Bucureşti. Ea va puteà infiintá atâtea
sucursale şi agenţii, câte va crede de cuviinţă; însă în orașele Iași şi Craiova
vor fi creeate sucursale cel mai târziu doi ani după începerea operaţiunilor
Băncii.

Art. 3. Durata Societăţii este fixată la 35 ani, începând dela data expirării
celor gase luni prevăzute prin art. 3 al legii.

Ca acest termen să poată fi prelungit, Societatea va trebui să adreseze
Guvernului o înadins cerere, trei ani înainte de expirarea concesiuni, adică la
finele anului al 82-lea.

Cu toate acestea concesiunea va fi încetată la finele anului al 35-lea, dacă
Guvernul nu va fi aderat la cererea de prelungirea Băncii.

TITLUL II
Aducerea Concesiunii

Art. 4. Aci numiții aduc Societăţii şi-i predau, fără nici o rezervă, cu acelaş
titlu cu care ei înșiși l-au dobândit, beneficiul privilegiului ce le este acordat
prin legea din . . . . +. , ,

Prin urmare Societatea rămâne subrogată la drepturile şi avantagiile ce
rezultă din acea lege, sub îndatorirea de a se conformă obligatiunilor impuse
de ea.

TITLUL III
Capitalul social

Art, $. Capitalul Societăţii emis acum este de 25.000.000 (douăzeci şi cinci
milioane) franci reprezentat prin 50.000 acţiuni de cáte 500 franci fiecare,

Capitalul va puteá fi sporit cu consimţământul Adunării generale a actio-
narilor prin creearea şi emiterea de noui acţiuni până la concurenţa de 50.000.000
franci. Orice creatiune sau emisiune peste această din urmă cifră, nu se va
puteă face decât cu consimţământul Adunării generale a acţionarilor şi cu
acela al Guvernului. A

Art. 6, Cele 50.000 acţiuni, acum emise, sunt subscrise de concesionarii
arátati în actul de concesiune.

Prin această subscriere, Societatea este de pe acum constituită,

Asupra sumei de 50.000 acţiuni dejă subscrise se va rezervă publicului
român 25.000 acţiuni al pari prin subscriptiune publică.

Se va face pentru fiecare acţiune două întâiu vărsăminte de câte 125 franci,

Art. 7. Acţiunile vor fi la purtător.

Ele vor fi extrase dintr'un registru cu matcă, numerotate gi învestite cu
semnăturile a doui membri din Consiliul de administraţie. _

Ele se vor transmite prin simplă predare și vor purtă timbrul Societăţii.

Art. $. Fiecare acţiune dă drept în proprietatea activului social si la îm-
pärtirea beneficiilor cu o parte proporţională cu numărul acţiunilor emise.

Art. 9. Acţionarii nu sunt răspunzători decât până la concurenţa valorii
acţiunilor lor.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCHERI JACQUES POUMAY 823

Art. 10. Drepturile şi obligatiunile ataşate la o acţiune, urmează titlul în
orice mâini ar trece,

Acţiunea este indivisibilă. Societatea nu recunoaște decât un singur pro-
prietar pentru o acţiune.

Posesiunea unei acţiuni aduce de drept adesiune la statutele societăţii şi la
deciziunile Adunării generale.

Art. 11. Mogtenitorii sau creditorii unui acţionar nu pot sub nici un cuvânt
să provoace punerea pecetilor pe bunurile și valorile Societăţii sau să ceară
partajul sau licitatiunea, nici să se amestece în vreun mod oarecare în admini-
stratiunea sa. Ei trebuie pentru exerciţiul dreptului lor, să se întemeeze pe
inventariile sociale și pe deliberatiunile Adunării generale.

Art. 12. Valoarea acţiunilor va fi plătită la sediul central al Băncii Natio-
nale a României, la epocile şi în chipul următor:

A patra parte, sau 125 franci de acţiune, îndată după promulgarea statu-
telor de faţă.

La acest întâiu vărsământ se va dă subscriitorilor certificate constata-
toare acestui vărsământ.

Al doilea vărsământ, sau plata a 125 franci de acţiune, se va face după
patru luni dela promulgarea acestor statute. După acest al doilea vărsământ,
certificatele date vor fi schimbate pe titluri de acţiuni la purtător, descărcate
cu 50%, şi redactate în limba română gi franceză,

Restul de 250 franci va fi cerut după trebuintele Societăţii, conform deci-
ziunilor Consiliului de administraţie şi după un anunţ publicat, cu o lună cel
puţin înainte, prin Monitorul Oficial şi în două alte jurnale din ţară.

Art. 13. Orice sumă, a cărei plată se va întârziă, aduce de drept în favoarea
Societăţii, o dobândă de 8%, pe an, începând din ziua exigibilitátii, fără soma-
tiune, nici cerere în judecată.

Art. 14. In caz de neplată la scadentä, numerile titlurilor întârziate se
vor publică în jurnalele desemnate în cel din urmă paragraf al art. 12,

Douăzeci zile după această publicatiune, Societatea are dreptul de a procede
la vânzarea acelor acţiuni pe comptul şi pe riscul-pericol a persoanei întârzietoare.

Această vânzare poate îi făcută fără punere în întârziere şi fără altă forma-
litate judecătorească.

Titlurile acţiunilor vândute devin nule de drept, şi se libereazá cumpără-
torilor altele noui, cari vor purtă aceleași numere,

Orice acţiune, care nu va aveă însemnată în regulă vărsămintele exigibile,
încetează de a fi negociabilá.

Măsurile autorizate de acest articol nu împiedică pe Societate a intrebuintá
totdeodată si mijloace ordinare de drept.

Art. 15. Preţul ce va ieși la vânzare, deducându-se cheltuelile, se impută
asupra sumei datorite de acţionarul întârzietor, care rămâne debitor de di-
ferentá, de va fi neajuns şi profită de excedent, de va fi.

TITLUL IV
Administrafiunea Societăţii
Art. 16. Administratiunea Societăţii se va compune:
1. De un Consiliul de administraţie.
2. De o directiune.
52

www.dacoromanica.ro

824 C. I. BĂICQIANU
— E sc O

Art. 17. Consiliul de administrafie se va formá din 18 membri avánd re-
şedinţa în București, din cari ?/, cel putin vor fi de naţionalitate română gi
va aveá întreaga putere de a conduce, controlà gi supravegheá toate operatiur
nile Báncii.

Membrii Consiliului de administraţie vor fi numiţi de Adunarea generală,

A şasea parte din Consiliu se va reînoi pe fiecare an.

Membrii cari ies, vor fi desemnaţi prin sorti, Ei pot fi realesi,

Art. 18. In caz de vacanţă, Consiliul face provizoriu înlocuirea.

Adunarea generală, la cea dintâiu întrunire, procede la alegerea definitivă.

Membrul Consiliului numit astfel, pentru a înlocui pe altul, nu rămâne
în funcţiune decât pentru timpul ce rămăsese de exerciţiu predecesorului său.

Art. 19. Fiecare membru al Consiliului de administraţie trebuie în opt
zile dela numirea sa să depună în cassa societăţii o sută acţiuni, cari vor îi nea-
lienabile în tot timpul funcţionării sale.

Art. 20. Membrii Consiliului de administraţie primesc jetoane de prezenţă.

Art, 21. Membrii Consiliului de administraţie numesc dintre ei pe fiecare
an un preşedinte şi un secretar. In caz de absenţă sau împiedicare, președin-
tele va fi momentan înlocuit de către cel mai în vârstă din membrii prezenți.

Art. 22, Prin derogatiune la Art. 17, cel dintâiu Consiliu de administraţie
se va compune din Domniile lor: Prinţul Dimitrie Ghyka, George Cantacuzâne,
Constantin Grádigtianu, Basile Boerescu, Ion C. Brătianu, George Vernescu,
Ion Codrescu, Basile Pogor, D. S. Rodocanachi, Menelas Germani, Jacques
Poumay, Petre $. Christu, Achile Cerlendi, Stefan Ioanidi, şi din alte patru per-
soane numite de către persoanele sus arătate. Acest Consiliu va dură pe timpul
celor întâiu cinci ani ai funcţionării Băncii. La finele anului al cincilea, jumă-
tate din administratori vor fi desemnaţi prin sorţi pentru a încetă funcțiunile,
şi cealaltă jumătate va rămâneă de fapt a se retrage în anul următor,

Adunarea generală va face înlocuirea membrilor ieșiţi, şi Consiliul de ad-
ministratie va începe a se preînoi cu câte o gesime dela finele anului al 7-lea.

Art. 23. In cei cinci ani de durată a puterilor membrilor Consiliului ară-
taţi mai sus, orice vacanţă se va ivi prin moarte sau demisiune a vreunui membru
se va îndeplini de către Consiliu,

Art. 24. Consiliul se va adună odată cel putin pe săptămână; membrii
absenţi vor puteă fi reprezentaţi la deliberatiune prin împuterniciţi,

Imputerniciţii cari nu fac parte din Consiliu, vor trebui să fie agreati de
majoritatea Consiliului.

Art. 25. Decisiunile Consiliului de administratiune se dau cu majoritatea,
absolută a membrilor prezenţi; în caz de paritate a voturilor, votul pregedin-
telui este preponderent.

Pentru ca deciziunile să fie valabile, trebuie ca cel puţin nouă membrii
să fie prezenţi, şi în acest caz majoritatea trebuie să fie de şapte voturi cel
puţin. Desbaterile se vor constată prin procese-verbale, înscrise în un registru
şi subsemnate de președinte şi un membru al Consiliului de administraţie.

Numele membrilor prezenţi vor fi înscrise în capul procesului-verbal al
gedintii. Copiile sau extractele acestor desbateri, cari ar trebui să fie produse
înaintea 'Tribunalelor, vor fi certificate de preşedinte sau de membrul care
îndeplineşte funcțiunile acestuia.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCHERI JACQUES POUMAY 825
pu

Art. 26. Consiliul de administratiune exercită puterile cele mai întinse
asupra tuturor afacerilor Societăţii:

a) Autoriză orice creatiune, emisiune sau retragere de bilete de bancă,
în limitele prescrise prin actul de concesiune.

b) Autoriză stabilirea şi organizarea sau suprimarea sucursalelor şi agen-
tiilor.

c) Determiná conditiunile generale ale scomptului gi ale imprumuturilor,
bilete de amanet asupra depositelor, cu garantarea în fonduri publice natio-
nale, sau alte valori garantate de Stat.

d) Fixează capitalul destinat pentru scomptul bonurilor de Tezaur, pentru
avansele pe fonduri naţionale gi pentru cumpărarea de fonduri publice.

e) Autoriză cumpărarea efectelor asupra streinätätii.

f) Numegte şi destitue pe directorul general, pe ceilalţi directori gi pe prin-
cipalii agenţi ai companiei. Determină atributiunile lor, puterile lor, plata gi
cautiunile lor.

9) Incheie în fiecare an compturile cari trebuesc să fie prezentate Adunări
rii generale,

h) Fixează provizoriu dividendul ce trebuie să fie distribuit acţionarilor,

i) Regulează întrebuinţarea fondurilor disponibile.

j) Autoriză cumpărarea proprietăţilor imobiliare, trebuitoare pentru in-
stalarea sediului Societăţii, sau pentru lucrările sale, precum şi cheltuelile de
prima instalare.

k) Autoriză pe Societate a se prezentă înaintea tribunalelor, fie ca recla-
mantă, fie ca páritá; şi are dreptul de a transige.

1) Poate primi, sub titlul de amanet, de ipotecă, sau cesiune, imobile sau
alte bunuri pentru acoperirea creanţelor sale îndoioase.

m) Face regulamentele interioare ale Societăţii, girează gi achită efectele
şi chitanţele sumelor datorite Societăţii. Face actele de consimtire sau de re-
curgere în justiţie, autorizatiunile şi în genere toate actele cari angajează pe
Societate.

Acţiunile, precum şi certificatele nominale de depuneri sunt subsemnate
de către doi membri ai Consiliului de administraţie.

El are dreptul a delegă orice funcţiune sau o parte directiunii, sau direc-
torului general, sau oricărui alt funcţionar al Băncii pentru un timp limitat
sau până la retragerea delegafiunii.

Biletele de bancă vor fi semnate de comisarul principal al Guvernului, de
un membru al Consiliului de administraţie special numit pentru aceasta, şi de
casierul principal,

Art. 97. Membrii Consiliului de administratiune pentru gestiunea lor, nu
iau nici o obligatiune. Ei nu sunt răspunzători decât pentru execufiunea man-
datului lor.

Atr. 28. Banca va fi administrată în Bucureşti de un director general şi
de unul sau doi alţi directori, cari vor fi numiţi de Consiliu.

Functiunile lor vor fi determinate prin regulamentele gi instrucţiunile ce
se vor da de Consiliu.

Directorul general, sau orice altă persoană ce el îşi va substitui, va repre-
zentă legal Societatea pe lângă auroritätile şi Tribunalele din România.

52°

www.dacoromanica.ro

826 Ç. I. BAIÇQIANU
>si Aa

Directorul general va depune 100 acțiuni şi ceilalți directori câte 50 acțiuni
de ale societății în cassa socială pentru tot timpul funcționării lor.

TITLUL V
Operațiunile Societății

Art. 29. Operațiunile Băncii Nationale a României vor consistă:

1. A emite bilete de bancă la purtător, plătibile la presentare în aur sau
argint, în virtutea privilegiului exclusiv care rezultă din legea concesiunii.
(art. 10). Termenul mandatelor destinate a facilită virimentele fondurilor nu
va puteă fi mai mare de 7 zile dela vedere.,

In statele de situatiune se va da un compt deosebit pentru aceste emisiuni ;

2, A scomptă sau a cumpără polite sau alte efecte care vor aveà de obiect
operaţiuni de comerţ şi bonuri de 'Tezaur.

Efectele sau angajamentele la ordin prezentate pentru a fi scomptate de
bancă vor trebui să fie învestite cu două semnături cel putin şi scadenţa lor nu
va puteă fi mai mare de 90 zile.

La caz de suspendare a trăgătorului sau a vreunui din giranti sau accep-
tatori, persoana care va fi negociat efectul va trebui să-l plătească imediat
sau să deá cauţiune pentru a tineà locul semnăturii devenită insolvabilă.

8. A face comerţ de bucăţi de aur şi argint de monete si a face avansuri
asupra acestor materii.

4. A 8e însărcină cu încasarea efectelor ce i-se vor remite de particulari
sau stabilimente.

5. A primi sume în contul curent şi în deposit titluri, metaluri preţioase
şi monete de aur şi argint.

6. Banca va puteà fi insárcinatá în București cu toate operaţiunile de tre-
sorerie ale Guvernului; adică pe de o parte a încasă toate veniturile Statului, gi
pe de alta a plăti toate mandatele emise asupra-i de Ministerul de finanţe.

Ea va puteà fi însărcinată cu aceleaşi servicii în localităţile unde mai
târziu va fundă sucursale. In orice caz Banca nu va fi ţinută a face plăţi pentru
Ştat, mai mult decât până la concurenţa sumelor cu care ea va fi fost încărcată
pe seama Guvernului.

7. Banca va puteă fi special însărcinată cu plata dobânzilor şi amorti-
zării oricărei datorii emise sau care se va emite de către Guvern.

8. După expirarea conventiunilor financiare ce Guvernul va fi având în
streinătate, Banca va deveni, dacă Guvernul va voi, agentul financiar al Gu-
vernului, pentru toate operaţiunile cari privesc un asemenea serviciu. Pentru
acest, sfârşit, se va face din timp o alcătuire deosebită între Guvern-și Bancă.

9. Banca va puteă fi însărcinată, după dorinţa Guvernului, a constitui
atât în Bucureşti cât şi în deosebitele sale sucursale, casse de economie, a căror
funcţionare va fi determinată prin înţelegere între dânsa şi Guvern. Din aceasta
ea nu va aveá a luă decât cheltuelile de prima instalare şi de administratiune,
după un regulament ce se va discută și aprobă.

10. In fine a face avansuri în compt curent sau pe termene scurte, pe de-
punere de efecte publice naţionale, bilete de amanet, sau alte valori garantate
de Stat, în limitele şi după conditiunile ce se vor fixă periodic de Consiliul de
administraţie al Băncii.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCHERI JACQUES POUMAY 827

Art. 30, Este formal interzis Bäncii de a face alte operatiuni decât acele
determinate prin art. 29,

Ea nu se va puteă împrumută. Ea nu va puteă face împrumuturi, nici
pe ipotecă, nici pe deposit de acţiuni industriale.

Ea riu va puteă împrumută pe propriile sale acţiuni, nici va puteà a le
răscumpără.

Ea nu va puteă luă nicio parte, directă sau indirectă, în întreprinderi
industriale ; nici a se dedà la vreun fel de comerţ, decât acel despre care se vor-
beşte la aliniatul 3 din articolul precedent.

Ea nu va puteă cumpără alte proprietăţi imobiliare decât acele care sunt
strict necesare pentru serviciul stabilimentului.

TITLUL VI
Despre inventare şi compturi anuaie

Art. 31. La 31 Decembrie st. n. al fiecărui an, Directiunea va face un in-
ventar general al activului și pasivului.

Compturile sunt supuse, prin Consiliul de administraţie, Adunării gene-
rale, care le aprobă sau le respinge si fixează dividendul. după ce a ascultat

raportul Consiliului.

TITLUL VII
Partagiul beneficiilor

Art. 32. Produsurile curate, după ce se va deduce toate sarcinile, consti-
tuesc beneficiile.

Asupra acestor beneficii se va preleva pe fiecare an:

1. Cinci la sută a capitalului acţiunilor emise, pentru a se distribui actio-
narilor ca acompt asupra dividendului.

2. Zece la sută asupra restului de beneficii, pentru fondul de rezervă,

8. Cincisprezece la sută din beneficiu pentru a se împărţi între membrii
Consiliului de administraţie.

Excedentul este împărţit între acţionari.

Plata dividendelor votate de Adunarea generală, se face la epocile fixate

de Consiliul de administraţie.
Cu toate acestea la 30 Iunie gi la 31 Decembrie, Consiliul va fi autorizat

a distribui beneficiile realisate până la concurenţa de 5% a capitalului actiu-

nilor pe an.
Art. 33. Orice procente sau dividende care nu vor fi reclamate în cinci ani

dela exigibilitatea lor, sunt prescrise în folosul Societăţii.

TITLUL VIII
Fondul de rezervă

Art. 34. Fondul de rezervă, se compune din acumularea sumelor produse,
prin prelevarea anuală făcută asupra beneficiilor conform art. 32.

Când rezerva va ajunge la o a patra parte a capitalului, sau la maximum
de 8.000.000 franci, prelevarea prescrisă prin acest articol va puteă fi redusă

sau suspendată.

www.dacoromanica.ro

828 C. I. BAICOIANU

In caz de neajungere a produsurilor unui an, spre a da un dividend de 5%
a sumelor vărsate, diferenţa poate fi prelevată din fondul de rezervă.

Intrebuinţarea capitalurilor fondului de rezervă, se va face în valori de
toată siguranţa şi cari se pot lesne realiză.

TITLUL IX

Despre Adunárile generale

Art. 35. Adunarea generală regulat constituită, reprezintă universalitatea
actiongrilor.

Ea se compune de toţi acţionarii cari posed cel putin treizeci acţiuni, lu-
cránd prin ei înşişi sau prin împuterniciţii lor.

Pentru a aveă drept de a face parte din Adunarea generală, acţionarii
trebuie să depună acţiunile lor la sediul Societăţii, la sucursalele Băncii, sau în
mâinile agenţilor desemnaţi de Consiliul de administraţie cu zece zile cel puţin
înainte de epoca fixată pentru întrunire.

Li se va liberă în schimb o recipisă nominativă, care le va servi şi de carte
de intrare în Adunarea generală.

Lista acţionarilor, cari au depus acţiunile lor, va fi încheiată de Consiliul
de administraţie. Alături cu numele fiecărui dintringii se va însemnă numărul
acţiunilor ce fiecare posedă.

Art. 36. Adunarea generală se întruneşte odată pe an în Bucureşti, la epo-
cile şi în locul fixat de Consiliul de administratiune.

Afară de aceasta ea se întrunește extraordinar de câte ori Consiliul de ad-
ministratiune crede util. Consiliul fixează locul întrunirii.

Art. 37. Convocatiunile se fac cu două luni înainte de ziua întrunirii, prin
un avis înserat în ziarele indicate la art. 12.

Art. 38. Adunarea este regulat constituită când membrii prezenţi vor fi
în număr de patruzeci şi vor întruni în mâinile lor o a patra parte din acţiunile
emise.

Art. 39. Dacă această îndoită condifiune, nu va fi îndeplinită, după o
primă convocare, se face o a doua, cu un interval de 15 zile cel putin.

In acest caz, termenul între convocatiune şi ziua întrunirii este redus la
15 zile.

Membrii prezentii la a doua întrunire deliberează valabil, oricare ar fi
numărul lor gi acel al acţiunilor lor, însă numai asupra obiectelor ce erau la
ordinea zilei celei dintâiu întruniri.

Art. 40. Adunarea este prezidată de preşedintele sau vicepreşedintele Con-
siliului de administraţiune şi în lipsă de unul din membrii desemnaţi.

Cei doi mai mari acţionari prezenţi şi în caz de refuz, din partea lor, acei
cari îi urmează în ordinea listei, sunt până la primire chemaţi a îndeplini func-
tiunile de scrutatori.

Biroul desemneazä pe secretar.

Art, 41. Deliberatiunile sunt luate cu majoritatea membrilor prezenti.
Fiecare dintr'înşii are atâtea voturi de câte ori posedă numărul de treizeci
acţiuni, fără ca nimeni să poată aveá mai mult de cinci voturi pentru sine per-
sonal, nici mai mult de zece voturi, atât pentru numele său propriu, cât și ca
mandatar.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCHERI JACQUES POUMAY 829

Art. 42. Ordinea zilei este fixată de Consiliul de administrafiune, Ea nu
va cuprinde decât propozitiunile cari vor emană dela acest Consiliu.

Nici un obiect, afară de acele cuprinse în ordinea zilei, nu poate fi pus în
discutiune.

Art. 43. Adunarea generală ascultă raportul Consiliului de administraţie
asupra situaţiunii afacerilor sociale.

Discută, aprobează sau respinge compturile, fixează dividendul. Numeste
pe membrii Consiliului de administratiune de câte ori este trebuintä.

Deliberaeză asupra propoziţiunilor Consiliului de administratiune, re-
lativ la sporirea fondului social, la prelungirea duratei Societăţii, la modifica-
tiunile anticipate, dacă este trebuintá.

In fine se pronunţă în mod suveran asupra tuturor intereselor Societăţii şi
conferă, prin deliberatiunile sale, Consiliului de administratiune, împuterni-
cirea necesară pentru cazurile cari nu vor fi fost prevăzute.

Art. 44. Deliberatiunile Adunării generale, luate conform statutelor, obligă
pe toţi acţionarii, chiar şi pe cei absenţi sau dezidenti.

Art. 45. Ele sunt constatate prin procese-verbale, înscrise pe un registru
special şi subsemnate de majoritatea membrilor cari compun biuroul.

O foae de prezenţă destinată a constată numărul membrilor cari vor asistă
la Adunare gi pe acel al acţiunilor lor, va rămâneă anexată pe lângă originalul
proces-verbal, `

Această foae va fi învestită de aceleaşi semnături.

Art. 46. Justificarea ce va fi a se face în faţa celor al treilea despre delibe-
ratiunile Adunării, rezultă din copiile sau extractele, certificate pentru confor-
mitate de preşedintele Consiliului de administraţiune, sau de acela din colegii
lui care îl inlocuegte.

TITLUL X
Modificafiuni la Statute

Art, 47. Adunarea generală poate, după iniţiativa Consiliului de administra-
tiune şi cu aprobarea Guvernului Román, să facă la Statutele de faţă modi-
ficările ce le va crede utile. Ea poate mai cu seamă autoriză:

1. Sporirea capitalului social;

2. Intinderea operaţiunilor Societăţii;

3. Fuzionarea cu orice altă Societate sau întreprindere;

4, Prelungirea duratei sale;

5. Modificatiunea acestor Statute, în ceeace priveşte modul de adminis-
tratiune.

In aceste diverse cazuri, convocafiunile ín Adunare generalá extraordinará,
vor trebui să conţină indicatiunea sumará a obiectului întrunirii.

Deliberatiunea nu este valabilă decât când va întruni două treimi din vo-
turile membrilor prezenţi sau reprezentaţi. Numărul membrilor prezenţi va
trebui să fie de şaptezeci cel putin, reprezentând a patra parte din fondul social.

In virtutea acestei deliberatiuni, Consiliul de administraţie este de drept
autorizat a stărui pe lângă Guvern, spre a dobândi aprobarea sa pentru modifi-
catiuni adoptate, a consimţi la schimbările ce se vor cere şi a realizà actele ce
trebuie spre consacrarea lor.

www.dacoromanica.ro

830 C. I. BĂICOIANU

TITLUL XI
Disolutiunea, Lichidare

Art. 48. In caz de pierdere a jumătate din capitalul subscris, dizolvarea
Societății poate fi pronunțată prin o deciziune a Adunării generale, și atunci
Guvernul își rezervă dreptul de a dispune liber de concesiune pentru restul
duratei sale.

Modul de convocare și de deliberatiune prescris prin art. 46 pentru modifi-
catiunile la Statute se aplică şi în acest caz.

„Ari. 49. La expirarea societăţii sau în caz de dizolvare anticipată, Adunarea
generală, după propunerea Consiliului de administratiune, regulează modui
lichidării şi numeşte unul sau mai mulţi lichidatori.

O Adunare generală este convocată de urgenţă, pentru a regulă modul
lichidării şi a face alegerea lichidatorilor, după cum se zice mai sus.

In cursul lichidării, puterile Adunării generale continuă ca şi în timpul
existenţei societăţii. Ea are, mai cu seamă, dreptul de a aprobă compturile li-
chidării şi de a da chitantá pentru aceasta,

Numirea lichidatorilor pune capăt puterii membrilor Consiliului de admi-
nistratie.

TITLUL XII
Despre contestatiuni

Art. 50. Contestatiunile cari privesc interesul colectiv şi general al Societăţii,
nu pot fi dirijate contra Consiliului de administraţie sau contra vreunuia din
membrii săi, decât în numele massei acţionarilor și în virtutea unei deliberatiuni
a Adunării generale.

TITLUL XIII
Dispoziţiuni tranzitorii

Art. 51. Pentru a face să se publice Statutele de faţă, precum și decretul de
autorizafiune, când va fi trebuinţă şi pretutindenea unde se va socoti, se dă
deplină putere celui ce va posedă un exemplar din ele.

Aneza Nr. 66
PROIECT DE LEGE

Art. 1. Se instituie o Bancă de Scont și de Circulatiune sub denumire de
Banca Naţională a României.

Sediul său va fi în Bucureşti.

Art. 2. Dreptul exclusiv de a creà sus numita Bancă, se acordă D-lor D. S.
Rodocanachi, Menelas Germani, Jacques Poumay, Petre S. Christu, Achile
Czerlendi, Stefan Ioanidi.

Art. 3. Banca va începe a functionà după șase luni, socotite din ziua pro-
mulgării decretului care va sanctioná concesiunea de faţă. Ea va puteà stabili,
în toate localităţile teritoriului român, atâtea sucursale sau agenţii, câte va crede
necesare; însă în orașele Iași şi Craiova vor fi create sucursale, cel mai târziu,
doi ani după începerea funcţionării Băncii.

Art. 4. Capitalul Băncii se fixează la 50.000.000, cincizeci milioane franci,

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCHERI JACQUES POUMAY 831

împărţit în 100.000 acţiuni, de câte 500 franci fiecare. Cincizeci mii acţiuni vor ti
emise în momentul constituirii; asupra cărora 50%, sau douăsprezece milioane
cincisute mii franci vor fi plătiţi la începerea funcţionării Băncii.

Acţiunile, pentru care se va îi plătit 50%, vor fi la purtător.

Emisiunea celeilalte jumătăţi a acţiunilor se va face, cu învoirea Adunării
generale a acţionarilor, când se va simţi trebuintá a se spori capitalul.

Modul gi conditiunile vărsămintelor se vor regulă prin Statute.

Art. 5. Durata acestei concesiuni este de 35 ani, socotiți din ziua constituirii
definitive a Băncii. Termenul poate fi prorogat prin lege, după cererea majori-
tátii Adunării acţionarilor. Banca va fi considerată ca constituită şi operaţiunile
sale ca începute, îndată ce se va fi vărsat 50% sau douăsprezece milioane cinci-
sute mii franci.

Art. 6. Se va formà un fond de rezervă destinat:

1. A îndeplini pagubele ce ar cădeă asupra capitalului social.

2. A împlini beneficiul anual, până la concurenţa unui dividend de 5%
pentru capitalul vărsat.

10%, cel putin, din beneficiul anual curat, care va trece peste cei 5% a ca-
pitalului social vărsat, va servi la constituirea rezervei. Această prelevare va
urmă a se face până ce fondul de rezervă va ajunge la cifra de o a patra parte a
capitalului vărsat, sau la maximum de şase milioane franci.

Art. 7. Banca se angajează a face Statului un avans până la concurența unei
a cincia parte din capitalul vărsat, cu 5 % procente pe an. !

Art. 8. Operațiunile Băncii vor fi:

1. A scontă sau a cumpără polite sau alte efecte, ce vor aveà de obiect
operaţiuni de comerţ şi bonuri de tezaur, în marginile ce se vor hotári de statute.

2. A face comerţ de materii de aur gi de argint.

3. A face avansuri de fonduri, pe bucăţi sau pe monete de aur sau de argint.

4. A se însărcină cu încasarea după efectele ce-i vor fi încredințate de
particulari sau de stabilimente.

6. A primi sume în cont curent şi în depozit, titluri, metaluri preţioase şi
monete de aur şi argint.

6. Banca va puteă fi însărcinată în București, cu toate operaţiunile de tre-
zorerie ale Guvernului, adică: pe de o parte a încasă toate veniturile Statului
destinate a intră în cassele Guvernului şi pe de altă parte a plăti mandatele
emise asupra-i de Ministerul de finanţe.

Cu un asemenea serviciu Banca va puteă fi însărcinată în localităţile în cari
ea, mai târziu, va fi fondat sucursale.

In orice caz, Banca nu va fi ţinută a face plăţi pentru Stat mai mult decât
până la concurenţa sumelor, cu care ea va fi fost încărcată pe seama Guvernului.

7. Banca va puteă fi însărcinată, în special, cu plata dobânzilor şi amorti-
zării oricărei datorii emise, sau care se va emite de către Guvern.

8. După expirarea conventiunilor financiare, ce Guvernul va îi având în
străinătate, Banca va deveni, dacă Guvernul va voi, agentul financiar al Guver-
nului pentru toate operaţiunile, cari privesc un asemenea serviciu. Pentru acest
sfârșit se va face, din timp, o alcătuire deosebită între Guvern şi Bancă,

9. Banca va puteă fi însărcinată, după dorinţa Guvernului, a constitui, atât
în Bucureşti, cât si în deosebitele sale sucursale, casse de economii a căror func-
tionare va fi determinată prin înţelegere între dânsa și Guvern. Din aceasta ea

www.dacoromanica.ro

832 Ç. I. BĂICOIANU

nu va ave a luă decât cheltuelile de prima instalare şi de administraţiune, după
un regulament, ce se va discută şi aprobă.

10. In fine, a face avansuri în cont curent, sau pe termene scurte, pe depuneri
de efecte publice naţionale, bilete de amanet, sau alte valori, garantate de Stat,
în marginile şi după conditiunile, ce se vor fix4 periodic de Consiliul de admi-
nistratie al Băncii.

Art. 9. Este formal oprit Băncii a face alte operaţiuni, decât acele deter-
minate prin art. 8.

Ea nu se va puteă împrumută. Ea nu va puteá face împrumuturi nici pe
ipotecă, nici pe depozit de acţiuni industriale.

Ea nu va pute împrumută pe propriile sale acţiuni, nici nu va puteë a le
răscumpără.

Ea nu va puteă lua nici o parte, directă sau indirectă, în întreprinderi indu-
striale, nici a se dedă la vreun fel de comerţ, decât acela despre care se vorbeşte
la $ 2 al articolului precedent.

Ea nu va puteă cumpără alte proprietăţi imobiliare, decât acelea cari îi sunt
strict necesare pentru serviciul stabilimentului.

Art. 10. Banca va aveà privilegiul exclusiv, de a emite bilete de bancä la
purtător. Çätimea biletelor în circulatiune va fi reprezentată prin valori lesne
de realizat.

Banca este ţinută de a aveă în cassa sa o cantitate metalică de o valoare
egală cu a treia parte, cel putin, a capitalului întrunit a biletelor în circulatiune
şi a sumelor depuse. Totug această cantitate metalică va puteă fi coboritá până
la o a patra parte cu autorizatiunea Guvernului.

Biletele Băncii vor purtà semnăturile comisarului principal al Guvernului,
a unui membru al Comitetului special desemnat pentru aceasta de către Consiliul
de administraţiune şi a casierului principal sau a controlorului Băncii.

Forma biletelor de bancă, modul emisiunii lor şi cantitatea lor, pentru
fiecare categorie se va determină de către Çonsiliul de administraţie al Băncii;
nu se va pute emite bilete de bancă mai mici de 50 franci.

Biletele vor fi plătite la prezentare la biurourile Băncii în Bucureşti, în aur
sau în argint. Ele vor aveă curs liber în toată România.

Ele vor fi primite în plăţi de toate cassele publice ale Statului.

Art. 11. Pentru a facilită virimentele de fonduri, Banca poate cre, mandate
plătibile după câteva zile dela vedere.

Art. 12. Banca poate cumpără fonduri publice române, fără însă ca ea să
poată posedă, de aceste pentru o sumă mai mare decât 4/5 al capitalului social.

Nici o achizitiune nu va puteà fi făcută decât în virtutea unei autorizatiuni
a Consiliului de administraţiune.

Rezerva de care se vorbește în art. G va fi întrebuințată în cumpărare de
fonduri publice.

Art. 13. Banca va fi administrată:

1. De un Consiliu de administraţie compus de membri cari îşi vor aveà
reşedinţa în Bucureşti ; aceștia vor fi aleşi de Adunarea generală a acţionarilor,
afară de cel dintâiu Consiliu, care va fi numit după modul fixat prin Statute.

2. De o directiune ai cărei membri vor fi numiţi de către Consiliul de admi-
nistratiune al Băncii.

www.dacoromanica.ro

CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCHERI JACQUES POUMAY 833

Art. 14, Guvernul exercită controlul său asupra Băncii prin o comisiune
numită de el şi compusă de un comisar principal şi alţi doi comisari.

Această comisiune va fi retribuită cu 36.000 franci pe an, pe cari Banca îi
va remite guvernului pe trimestru şi Cu anticipatiune.

Singur comisarul principal reprezintă pe Guvern în fața Băncii.

Veto comisarului principal, în vreo materie oarecare, nu va puteà fi pus
decât cu autorizatiunea Ministerului de finanţe.

Nici comisarul principal, nici ceilalţi doi comisari nu se vor puteă amestecă,
niciodată, în administratiunea Băncii; dar vor supravegheà cu scrupulozitate
emisiunea și retragerea biletelor de bancă, precum şi fidela executare a conce-
siunii gi a Statutelor, cari cármuiesc Banca.

Art. 15. Pe fiecare luná Banca va publica situatiunea activului gi pasivului
sáu, care va trebul sá fie verificatá gi contrasemnatá de comisiunea Guvernului,

Această publicatiune se va face prin Monitorul Oficial şi prin una sau mai
multe ziare în limba română şi străină din Bucureşti, Iași şi Craiova.

Conturile Băncii vor fi încheiate şi cercetate la 31 Decembrie st. nou al
fiecărui an, spre a se puteă pune în stare Adunarea generală a acţionarilor de a
declară dividendul. Ele vor fi asemenea publicate prin ziare, în modul prescris
mai sus,

Art. 16. Guvernul se angajează a nu emite nici un fel de hârtie-monetă în
toată durata concesiunii, şi a nu autoriză stabilirea niciunei alte Bănci de Scont
gi Circulatiune, sau alt stabiliment care ar aveă privilegiu de a emite biletele de
bancă (banc-notes).

Art. 17. Guvernul va acordă gratuit, în localurile Băncii şi sucursalelor sale,
protectiunea militară indispensabilă securităţii lor.

Art, 18. Acţiunile Băncii, biletele sale, mandatele de virimente (banc post
billets) gi cecurile vor fi scutite de orice fel de impozit.

Cu toate acestea Banca nu va puteà nici cumpără, nici scontă vreun efect
de comerţ sau polite, cari nu vor purtă timbrul Statului.

Banca nu va fi scutită de impozitul de patentá, care însă nu va putea nici-
odată, întrece suma de trei mii franci pe an.

Deasemenea Banca va plăti impozitul funciar pentru propriile sale imobile
destinate stabilimentelor sale.

Art. 19. Statutele Băncii vor fi făcute pe bazele principiilor stabilite prin
această lege. Ele vor fi supuse aprobării Guvernului. Ele nu vor puteà fi modi-
ficate decât după propunerea Adunării generale cu consimţimântul Guvernului,

www.dacoromanica.ro

XVII

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CARE A DETERMINAT INFIINTAREA
CREDITULUI FUNCIAR RURAL ȘI A BĂNCII NATIONALE

www.dacoromanica.ro

Anexa Nr. 67

MEMORIUL MINISTRULUI DE FINANTE P. MAVROGHENI CÂTRE GUVERN
(1872)

Domnilor Miniştri,

Cu ocaziunea cererii adresate la 22 Octombrie 1871 către Ministerul de
finante, din partea D-lui Bousquet Deschamps în numele său şi în numele D-lor
Merckens et Gardés banquiers din Paris şi prin care se cere privilegiul de a
stabil o Bancă Naţională de Escont gi de Credit Funciar, aţi binevoit a má
însărcină ca să studiez atât proiectul prezentat de D-l Bousquet în această
privinţă cât şi proiectul de Credit Funciar cerut de D-l A. de Hertz în numele
D-lor Ch. Mallet, André Marcuard, Stern, Schnapper şi Haber gi care proiect
se află înaintat de mai mult timp Camerei Deputaţilor, prin Mesagiul Prea In:
Dom. din 24 Februarie 1870 şi a-mi pune sarcina de a vă referă concluziunile
mele asupra acestor proiecte spre a se decide în Consiliul de Miniştri de hotärîrea
ce este necesară a se luă în privinţa chestiunii stabilirii unui Credit Funciar în
țară şi a sus menţionatelor cereri.

Mai înainte de a analiză proiectele de concesiuni cerute, permitefi-mi, Dom-
nilor miniştri, a invocă oarecari consideratiuni generale asupra institutiunii de
Credit funciar şi care cred că ne vor servi a lumină mai bine o chestiune cu totul
nouă în ţara noastră; totodată a probă cât de mult este simțită necesitatea
urgentă de a se stabili şi în România această binefácátoare institufiune. Mă
simt dator mai cu seamă a mă abate un moment prin această digresiune dela
critica proiectelor ce ni s'au prezentat din cauza mefienţei ce s'a răspândit în
spiritul public în contra oricărei întreprinderi noui ce ne-ar veni din afară sau
ni s'ar propune de străini; mefienfá legitimă până la oarecare grad, în urma
marilor deceptiuni de cari au suferit atât de mult interesele noastre materiale
gi morale, deceptiuni prea proaspete în memoria noastră,

O singură întâmplare însă, oricât de nenorocită ar puteă îi, nu trebuie să ne
arunce în extremul contrariu, a proscripfiunii tuturor ideilor noui, tuturor insti-
tufiunilor cari nu ne sunt cunoscute şi pe cari nu le-am experimentat încă; şi în
extremul unei opuneri sistematice de a ne servi de mijloacele necesare de exe-
cufiune, de oriunde ar proveni aceste mijloace, când mai cu seamă ideia este
probată si recunoscută nu numai ca necesară dar indispensabilă din toate punc-
tele de vedere şi indispensabilă până la un grad atât de mare încât tot anul ce
trece prin amânare, înscrie în registrele lui a părţii nenorocirilor, ruine numeroase
a avutului funciar.

www.dacoromanica.ro

838 C, I, BAICQIANU
-ñ a III

Astăzi nu mai e un mister pentru nimeni că proprietatea funciară în Ro-
mânia se află în cea mai desăvârșită suferinţă, că ea merge cu paşi din zi în zi
mai repezi pe calea ruinii şi că a se tot amână mijlocul de vindecare posibilă pe
care ea îl reclamă de atâta timp, ar fi o nepăsare culpabilă din partea oricărui
Guvern, Instituirea unui Credit funciar a ajuns a fi mai mult decât o necesitate
ce ni se impune ca o datorie pe care suntem chemaţi imperios a o îndeplini,

Această institufiune odată bine înţeleasă de ţară şi organizată cu înţelep-
ciune, va face a succede la simtimântul de mefientä care predomină astăzi în
privinţa ei o mare recunoştinţă pentru Guvernul care va aveà norocirea de a
scăpă proprietatea funciară de servagiul ruinător a datoriei pe termen scurt, care
impune oneroase şi fatale reînoiri, de proceduri dispendioase și de expropriatiuni,
până în fine, mai totdeauna inevitabilă.

Creditul imobiliar redus astăzi la expedientele cele mai dezastruoase, nu se
va puteă reconstitui decât numai prin o norocitá prefacere a conditiunilor împru-
mutului gi a sistemului nostru ipotecar,

Acei cari nu pot să prevadă încă viitorul unei asemenea institufiuni, a cărei
element principal consistă în amortismentul anual și pe nesimţite a datoriei ridică
în contra ei felurite obiectiuni; de exemplu: cum proprietarii cari nu pot găsi
în venitul lor teritorial cu ce plăti integral procentul, vor mai puteà adăogă pe
lângă plata procentului şi o fracțiune oarecare a capitalului? Punând o asemenea
întrebare, notăm că asemenea împrumuturi nu se vor puteà contractă decât
până la concurenţa de jumătate a valoarei proprietăţii angajată şi că scopul prin-
cipal al creditului funciar este de a pune progresiv în raport procentul banului
cu venitul pământului, problemă mare şi greu de rezolvat, dar a cărei solutiune
este cerută de securitatea socială; notăm mai ales, că împrumutarea este o
tranzactiune liberă ca oricare alta între contractanti şi că prin nici o lege nu se
poate impune capitalului obligatiunea de a împrumută pe o garantie neîndestu-
lătoare,

Creditul are limitele sale în orice situații; acesta e un adevăr de care nimeni
nu se poate îndol,

Şa mai obiectat adesea, că înlesnirea amortismentului anual va excità la
împrumuturi şi mai mult pe proprietari şi că proprietatea va márl sarcinele ei în
loc de a le reduce, Ştranie contradictiune! E posibil să admitem că bunul simţ
public apreciind binele acestei combinatiuni nu l-ar privi decât ca un mijloc
de a împrumuta fără a mai întoarce? De am admite însă un moment, că această
ipoteză s'ar puteá realizà în parte prin oarecare excese de împrumuturi iarăși nu
văd unde ar fi răul dacă prin aceasta spiritul de întreprinderi, de îmbunătăţiri
gi chiar de speculatiune s'ar deșteptă între agricultorii noștri. Dacă ne-am opri în
faţa unor asemenea ipoteze, ar trebui! să condamnăm creditul funciar pentrucă
vreo câţiva proprietari imprudenti cedând unei tendinţe prea comune, ar uzà de
el nu spre a se liberă, sau spre a face înbunătăţiri folositoare dar spre a cheltui
în vânt, sau spre a cumpără pământuri limitrofe spre a-şi rotunjl acel ce posedă;
în adevăr ar fi a se confundă uzul unui lucru bun în sine cu abuzul ce s'ar puteà
face din el; ar fi să voim a respinge un mijloc de credit preţios, fiindcă vreo câţiva
imprudenţi ar puteá găsi în el ruina lor.

A se dotă proprietatea funciară de un mod de credit conform cu natura ei
gi în proporfiune cu cerinţele ei, este a-i procură un mijloc puternic de degrevare
şi de îmbunătăţire,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 839

Industria agricolă ridică plângeri drepte asupra scumpetei banului ce i se
împrumută, asupra cheltuelilor ce împrumuturile îi ocazionează gi asupra greu-
tátii ce are de a plăti în scadenţe scurte, capitaluri cari fiind întrebuințate la
îmbunătăţirea pământului nu revin prin creșterea succesivă a productiunii, decât
după un mare număr de ani. lar capitalul angajat crește pe fiecare zi, gi proprie-
tatea departe de a se puteá degrevà și îmbunătăţi, sfârșește prin a îngenunchiă
sub greutatea sarcinelor ce o apasă.

In Franţa măsurile luate de urgenţă în anul 1852 de către Capul Statului,
spre a veni în ajutorul proprietăţii au fost provocate de marea întindere ce luase
răul de care proprietatea suferiă.

După calculele făcute dela 1840 înainte s'a probat în comisiunea Camerei
Legislative din 1856 că aproape de 2/5 a venitului funciar întreg al Franţei erau
absorbite prin impozitele existente și procentul datoriei, și dacă vom observă
că datoria nu apasă totalitatea imobilelor, dar numai un număr dintre ele, căci
toate nu erau grevate de inscriptiuni, este evident că proportiunea între venituri
și sarcini eră gi mai apăsătoare.

Care poate fi rezultatul în o aşă situaţie? Acel ce vedem că se petrece
astăzi la noi: adică, că proprietarul, care împrumută, vede venitul său strecu-
rându-se prin mâinile sale, spre a se absoarbe în plata impozitelor și a procen-
telor datoriei, şi că, în imposibilitatea în care se află de a restitui capitalul la
scadenţă, e silit a tot solicită prelungiri de termene oneroase, și aceasta spre a
ajunge mai totdeauna la expropriere și la ruină.

D-l Leon Faucher în 1848 zice în Camera Constituantă:

« Această, deplorabilă situaţie nu se mai poate prelungi; este timpul să
ajungem la o lichidaţie, la o degrevare. Dacă nu veţi da mijloacele, dacă nu
veţi procură agriculturii capitaluri cu preţuri moderate, proprietatea funciară
va merge nesmintit la bancrutá ».

De mult s'a pus întrebarea: la ce cauze se poate atribul o agá stare de lu-
cruri? Pentru ce proprietatea imobiliară, cea mai solidă din toate garanţiile,
nu poate parveni a găşi bani decât cu condițiuni mult mai oneroase decât co-
merful şi industria; cum se face că, când contractează împrumuturi ea întâm-
pină atâtea greutăţi spre a le plăti?

Două cauze principale au produs acest rezultat:

Intâia cauză consistă în fnsäs natura a amanetului imobiliar. Atracţiunea
pasionată ce are posesiunea pământului îi dá o valoare venală în disproporfiune
cu puterea lui productivă. Prea adesea vedem cumpărându-se pământ peste
resursele de care dispunem, prea adesea îl conservăm, împovărându-l cu sarcini
până la exces. De multe ori venitul nu ajunge la plata procentelor; cu atât mai
mult venitul nu poate fi suficient pentru achitarea gi a capitalului în o scurtă
scadentá. Aceasta este mai ales un adevăr, când capitalul împrumutat, a servit
sau la reparatiuni ori îmbunătăţire a imobilului, sau, ceeace se întâmplă adesea
ori, la completarea preţului cumpărăturii. In adevăr, pe când el nu poate
să reapară decât cu încetul şi în un mod gradat prin economia anuală ori prin
creşterea graduală a producţiunii, termenul inexorabil de plată apare deodată
gi datornicul se află atunci în neputinta de a efectuà o achitare integrală.

De acolo vine strâmtorarea constantă a proprietăţii funciare; de acolo ire-
gularitatea ei în serviciul procentelor şi a plăţii capitalurilor ce ea a împrumutat ;

www.dacoromanica.ro

840 C. I. BĂICOIANU

—€— O _—__—_ _—__ _—_ _—_—_—_—_ _—__—_ —_ ____—__—____ ———————

de acolo, asemenea, prin o consecinţă prea naturală, gi agravatiunea condiţiunilor
ce i se fac de către împrumutători şi creşterea continuă a datoriei ipotecare.

A doua cauză stă în noua noastră legislaţie; în puţina siguritate ce ea oferă
capitaliştilor care împrumută pe ipotecă. Lasă, acum, că si în Franţa constituirea
proprietăţii fără publicitate vis-a-vis de o a treia persoană, regimul ipotecar cu
ipotecile oculte, expune pe împrumutători Ja mari pericole. Această stare de
lucruri a legislatiunii franceze, a făcut pe D-l procuror general Dupin să zică în
anul 1840 înaintea Curţii de Casaţie:

« In Franţa, când cumperi nu eşti niciodată sigur de a deveni proprietar;
când dai cu împrumut pe ipotecă nu eşti niciodată sigur că vei fi plătit».

Sá mai punem pe lângă aceasta cheltuelile şi prelungirile pentru expro-
priatiuni şi este lesne de înţeles pentru ce împrumutătorii pretind dela proprie-
tari, afară de venitul natural al banului, un fel de prime de asigurare, adică un
procent mai mare, ca o Compensafiune a primejdiei la care își expun capitalul
și a dificultăţilor reîncasării lui.

Acestea sunt cauzele cele mai active a strâmtorării de care este afectat
creditul teritorial gi care paralizează desvoltarea industriei gi a productiunii
agricole,

Pe cât timp, n'au existat la noi efecte publice, pe cât timp capitalul nu gäsià
o plasare avantagioasă și sigură decât în împrumutări pe ipotecă şi pe cât timp
vechea noastră legislafiune exercită o priveghere neadormită asupra inscrip-
tiunilor ipotecare şi salutarii pentru menţinerea creditului ipotecar, capitalurile
ce prisoseau își făceau mare concurenţă, putem zice, spre a beneficjà de avanta-
jele ce oferiă împrumuturile pe ipotecä. De când însă a apărut, mai întâiu obli-
gatiunile rurale şi succesiv obligatiunile diferitelor împrumuturi contractate
de ftat, din care cel din urmă împrumutul domenial, proprietatea funciară se
află ştearsă cu desăvârșire din rândul plasamentelor capitalului; ea suferi
grozav, nemai având nici un credit, nemai putând susţine concurenţa cu atâtea
diferite titluri publice, care oferă plasarea cea mai favorabilă, cea mai comodă,
cea mai exactă şi dela care se poate obţine, graţie circulafiunii acestor efecte,
oricând reîncasarea sumelor plasate.

Deşi aceste institutiuni au început a se ivi mai întâiu în filezia încă din
anul 1770, deşi ele încurajate prin subventiune şi privilegii de către guvernele
Germaniei, au ajuns a se răspândi foarte repede în toată Germania și în Polonia,
ele au urmat însă progresiva lor desvoltare, sustrăgând proprietatea funciară
dela ruina cametei, un număr îndelungat de ani, fără ca celelalte ţări ale Europei
să fi cunoscut măcar mecanismul lor. Cea întâiu lege privitoare la stabilirea
de credite funciare în Franţa s'a promulgat deabiă în anul 1952; asemenea,
această institutiune datează de foarte putin timp în Austria. Acum însă o vedem
răspândită mai în toate părţile. Şupuse la reguli severe, învestite de privilegii
care asigură, exacta încasare a avansurilor făcute, aceste stabilimente inspiră
pretutindeni încrederea cea mai bine justificată. Ele au putut trece prin timpii
cei mai dificili fără a fi nevoite de a se abate la mari măşuri de rigoare în contra
proprietarilor, şi în mijlocul celor mai grave crize ocazionate de războaie sau de
revoluţiuni, valorile emise de ele sub denumirea de obligaţiuni funciare, s'au
menţinut totdeauna mai sus decât toate celelalte efecte publice. Aceasta este
lesne de înţeles când vedem că prin acest sistem ingenios, pe Jángá asigurarea de
ipotecă în fondul proprietăţii teritoriale, cea mai solidă din toate garanţiile,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 841
TE A A A A A E

se mai oferă capitalului facilitatea de efecte puse în circulafiune, realizabile
la fiecare moment şi cu interese plătibile exact la termenele indicate.

Putem dar rezumă basele şi scopul a oricărei instituţiuni de Credit funciar,
în următoarele patru principii:

Scopul lor: A se obţine împrumuturi pe termene lungi şi rambursabile
prin anuităţi;

Mijlocul: Emisiunea de titluri sau obligaţiuni funciare; titluri garantate
prin ipotecă, producătoare de interese şi negociabile cu inlesnire;

Instrumentul: Un intermediar între proprietari şi capitalişti, Misiunea
acestui intermediar este de a constată creditul proprietăţii funciare, de a emite
obligatiunile funciare, de a primi anuităţile datorite de imprumutátori şi de a
servi purtătorilor de obligaţiuni procentele la care ei au drept;

Intermediarul: O asociaţiune, Această asociatiune se poate constitui sub
două forme: sau de către însuşi împrumutătorii, adică în interesul lor exclusiv,
fără nici o privire de speculatiune şi fără concursul de acţionari; aceasta însă
nu dă în împrumut bani; ea deschide aderentilor ei credit, dându-le obliga-
tiuni în contra de contracte ipotecare pe care le primeşte în a lor păstrare.
Sau de către capitalişti, cari pun la dispoziţia împrumutătorilor bani şi pun în
circulatiune obligaţiuni. In acest caz acţionarii au drept la procente şi la un
beneficiu oarecare, prelevat asupra anuitätilor gi plătit de către debitori,

Mă mărginesc în acest mic resumat asupra acestei chestiuni de o impor-
tantá atât de mare; prin digresiunea ce am făcut dela proiectele în chestiune
m'am crezut dator a indică, fie şi superficial, motivele cangrenei care bântue
proprietatea funciară în ţară şi principiile primordiale a institufiunilor de cre-
dite funciare, care au salvat şi consolidat valoarea proprietăţii funciare ori
unde s'a recurs la ajutorul lor,

Vin acum la proiectele cari ni se prezintă.

Bazele pe care este aşezat proiectul prezentat de D-l A. de Hertz sunt.:

Viciul principal care s'a reproșat cererii de concesiuni a D-lui de Hertz
este neprecizarea procentului cu care institutul ar trebul sá se oblige a efectua
împrumuturile ipotecare, Prima impresiune acestei lacune în faţa grozavu-
lui procent care domină în ţară, nu poate fi alta decât aceea ce s'a resimţit
în general, când a apărut acest proiect, Dar când reflectăm asupra naturii
capitalului, agupra situaţiunii lui în lumea afacerilor; când analizăm neconte-
nita fluctuafiune a escomptului pe toate pieţele, nu putem tăgădui, că este di-
ficil ca plasarea capitalului să se poată operă decât după o liberă desbatere a
condifiunilor de împrumut gi ca procentul sá se poată obţine în altă conditiune
decât în conformitate cu preţul zilei a banului, A pretinde fixaţiunea unui
procent determinat şi imuabil este a se impune O sarcină prea mare, In ziua
când escomptul general se urcă peste norma fixată, banul, sau dispare spre a
se arunca în plasamentele cari îi procură scontul impus de împrejurări, sau
că institutul, forţat de a execută împrumutări în condițiuni devenite oneroase,
se supune imediat ruinei,

Anul trecut 1871 ne-a dat exemplul cel mai peremtoriu în această privință;
am văzut escontul urcându-se la Londra până la 5%, la Viena până la 8%,
a Berlin, la 7% iar în Franţa la 10%. Să presupunem acum un moment,
un institut funciar forţat a funcţionă gi a vărsă în împrumuturi ipotecare ce-
rute din toate părţile, capitalul său, cu 1, 2, 3 sau până la 4% mai jos decât

63°

www.dacoromanica.ro

842 C. I. BAICQIANU
EE =

preţul numerarului în circulatiune; nu este îndoială că acel institut pus în o
asemenea pozitiune, nu are altă alternativă decât aceea de a conteni a func-
tionà sau de a se precipită într'o ruină imediată.

Nu cred că fixarea procentului este modul cel mai nemerit de a fundă un
institut de Credit funciar solid şi de a veni în ajutorul creditului proprietăţi
funciare. Avantagiile proprietăţii trebuesc căutate în plata prin modul de
amortisment anual, în lungimea termenelor, în ajutorul de titluri ipotecare
puse în circulatiune ca şi toate celelalte efecte publice, şi în marea şi solida
garantie ce oferă garanţia în pământ. Acestea sunt adevăratele condițiuni,
cari pot relevă creditul funciar, care pot da preferinţă titlurilor ipotecare asupra
tuturor celorlalte efecte publice și cari prin consecinţă pot reduce procentul
împrumuturilor ipotecare mai jos decât a tuturor celorlalte împrumuturi.

Lipsa dar a fixärii unui procent nu mi se pare a fi o lacună, ea este o con-
secintä naturală a lucrului.

Cu toate acestea institutul creditului funciar al Franţei este mărginit la
un procent maximum de 5% pe an din împrumuturile pe ipotecă. El nu poate
exige un procent mai mare. Dela fundarea lui însă și înaintea ultimului război
procentul ce a prelevat nu s'a ridicat niciodată la acest maximum de 5%;
el sa menţinut dela 4—la 44%. E însă de luat aminte că acest maximum
de 5% impus creditului funciar prin lege era maximum a procentului extrem în
Franţa gi că scontul usitat variă între 2% şi 34%. Vine acum întrebarea,
că dacă am voi să fixăm la noi, sume maximum a procentului impus, care
ne-ar puteà fi normă? Căci nu putem admite maximum de 10% a procentului
usitat în ţară.

Aci né mai putem pune întrebarea: cum dea putut rezistă Creditul fun-
ciar al Franţei, mărginit la un procent de 5%, în mijlocul crizei grozave a ul-
timului război? Cred că putem atribui acest fenomen la marea prosperitate
în care ajunsese acest institut căci valorile lui îşi împătrise dejă valoarea lor
primitivă.

Pericolul însă a fixării unui procent determinat și fără nici o restrictiune
s'a considerat atât de mare pentru viitorul unui institut de credit funciar, încât
în Austria creditul funciar stabilit în 1867 nu numai că nu mărgineşte pro-
centul, dar stipulează categoric la art. 84 a legii sale constitutive că: « Socie-
tatea nu este supusă la legile care fixează quantumul procentului >.

Este de presupus că fixarea unui maximum a procentului în Franţa a fost
legitimat şi impusă din partea Guvernului în favorul împrumutătorilor ca o
compensație a subventiei de zece milioane franci cu care Guvernul a venit în
ajutorul Societăţii.

D-l Bousquet Deschamp a fixat în cererea sa un procent pentru împrumu-
turile ipotecare de 64%, dar şi-a reservat totodată dreptul de a derogă dela
această normă în împrejurări neprevăzute și prin urmare oricând scomptul
general nu ar permite menţinerea acestui maximum, în aparenţă clauza pare
a fi avantajoasă; cu restricţiunea însă ce i-se pune nu are valoare reală; gi
aceasta nu poate fi altminterea căci imposibilul nu-l putem aveá.

Din parte-mi nu atribui o mare importanţă fixării unui maximum de
procent, fiindcă tendinţa generală a tuturor institutelor de credit funciar este
de a scade procentul, iar nu de a-l urcă, şi de a-l scade într'o măsură totdeauna
mai favorabilă decât a celorlalte efecte publice în circulatiune.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR ŞI A BĂNCII NATIONALE 843
—————— a E.

Clauza care o găsesc cam împovărătoare pentru împrumutători, în pro-
punerea D-lui de Hertz este stipulatiunea de 1% comision ce Societatea îşi re-
zervă a prelevă asupra împrumuturilor la redactarea actelor şi de 1% ca com-
pensatiune de cheltueli şi beneficiu anual asupra anuităţilor. In legea cre-
ditului funciar din Franţa nu există nici un comision la redactarea actelor,
iar ca cheltueli de administraţie se stipulează în profitul Societăţii numai 60
centime la 100 de franci pe an, adică 3/5%.

In legea creditului funciar din Austria nu se prevede nici o alocatiune de
o asemenea natură. Este de presupus, că în Franţa alocatiunea de 60 centime
s'a admis din cauză că maximum a procentului s'a limitat şi că în Austria nu
s'a admis nici o alocatiune din cauză că procentul nu e limitat.

A nu se fixă nici un beneficiu Societăţii asupra operaţiunilor sale, lăsân-
du-se acest drept ilimitat ca în Austria, ar fi a expune împrumutătorii la dis-
cretiunea ei. A se admite 1% mai ales asupra anuităţilor îmi pare a fi o agra-
vaţiune asupra procentului prea grea; totul ce g'ar puteá admite ar fi 8/4%
gi aceasta pentrucă în ţară la noi cercul operaţiunilor fiind mult mai restrâns
iar cheltuelile de administraţie mai tot acelea, norma adoptată în ţările cele
mari nu ar puteà fi suficientă.

Toate celelalte stipulatiuni din acest proiect sunt mai identice cu acelea
a diferitelor credite funciare privilegiate și nu am observat că ar mijloci vreo
stipulafiune mai defavorabilă sau periculoasă, O diferenţă ce am mai constatat
este că în Austria guvernorul şi directorii administratiunii se numesc direct de
Guvern pe când aci precum şi în Franţa directiunea se numeşte de Societate,

In ceeace priveşte cassele reprezentate de D-I de Hertz, ele sunt casse frany
ceze de primul ordin şi care au înscris dejă în rândul întreprinderilor de această
natură pe care le-au fondat Creditul funciar din Austria*gi acel din Berlin fon-
date în anul 1868; totodată ele fac parte din Creditul funciar din Franţa.

Prin analiza făcută mai sus a propunerii D-lui Bousquet Deschamps s'a
specificat toate punctele ei principale şi diferenţele ce ea conţine în compa-
rațiune cu aceea a D-lui de Hertz. Nu-mi rămâne decât a relevă oarecari
stipulatiuni esenţiale care rezultă din combinarea în acest proiect a unui credit
funciar cu o bancă privilegiată de escompt gi de circulatiune gi cu dreptul ex:
clusiv de a emite bilete de bancă la purtători,

Voii observă mai înainte de toate că îmbinarea acestor două institute de
credit oferă pericole şi că sistemul mixt de bancă funciară gi de bancă de escont
privilegiată cu dreptul de emisiune de bilete la purtători este condamnat ca
impractic şi periculos. In adevăr aceste două institute diferă cu totul între
ele, şi principiile pe cari ele basate sunt, le pun în contradicţiune flagrantă
unul cu altul; de exemplu, creditul funciar nu poate face împrumuturi decât
pe un timp îndelungat; basa lui este amortismentul şi emisiunea de obligaţiuni
ipotecare plătibile treptat prin tragere la sorţi şi producătoare de un procent
anual. Banca de escont şi de emisiune, nu poate, din contra, face sconturi
decât pe un termen mărginit de 3 luni; iar biletele sale de emisiune nu au termen,
sunt plătibile la prezentare şi nu bonifică vreun procent.

Pe lângă aceasta operaţiunile ei sunt atât de varii şi de numeroase încât
îmbinarea unei Bănci de scont și de emisiune cu un credit funciar nu poate
decât slăbi soliditatea institutiunii din urmă, din cauza pericolelor nenumär
rate la care poate da loc acest sistem mixt de un mecanism contrariu şi plin

www.dacoromanica.ro

844 Ç. I. BAICOIANU

TE ——

de complicatiuni. Mă mărginesc în aceste puţine cuvinte în privinţa combina-
tiunii proiectului.

Voiu mai relevă încă următoarele stipulatiuni:

Operațiunile de Bancă sunt cu totul nemărginite, ceeace implică un pe-
ricol gi mai mare. .

Dreptul cerut ca toată socoteala gi cheltuiala Statului să opereze prin
canalul Băncii cu o prelevare din parte-i de un profit de 2% asupra tuturor
mișcărilor fondurilor tezaurului public, nu este admisibil.

In privinţa emiterii de bilete de Bancă, mă voiu märgini a aminti că con-
cesiunea Băncii Române din 1866 s'a reziliat cu un sacrificiu din partea ţării,
numai Şi numai din cauza dreptului ce se recunoscuse acelui institut de a emite
bilete de Bancă la purtători; dacă dreptul de emisiune de bilete la purtători
s'a privit atuncia ca periculos, cu atât mai mult trebuie să-l considerăm ca im-
plicând un pericol serios îmbinat fiind cu un credit funciar, a cărui credit nu
poate suferi decât o emisiune de titluri ipotecare, bazate pe garantie în fond
şi a căror termene de plată să corespundă la termenele acordate pentru ram-
bursarea sumelor date cu împrumut.

In ceeace se atinge de fixatiunea procentului de 64% pentru împrumu-
turile ipotecare, avantajul îmi pare până la oarecare grad mai iluzoriu pe cât
timp Banca îşi rezervă dreptul a trece peste acest maximum în cazuri de eve-
nimente neprevăzute, cu singura îndatorire de a prevesti pe Guvern; cu toate
acestea, dacă am presupune că rezerva făcută pentru cazuri de evenimente
neprevăzute, nu s'ar invocă în aplicatiune decât în cazuri extreme, rari gi le-
gitime, totug trebuie sá ne întrebăm dacă acest avantaj de 6% % în favorul
împrumutătorilor ipotecari, compensează pe deplin subventiunea indirectă şi
anuală ce se cere dela Stat prin o plată de 2% asupra tuturor veniturilor pe
de o parte si asupra tuturor cheltuelilor pe de altă parte. Asemenea şi perico-
lele ce implică în sine şi dreptul de emisiune de bilete de Bancă; sacrificiul
pentru Stat ar fi prea mare și soliditatea institutului nu ar fi destul de bine
garantată.

Terminând, domnilor Miniștri, nu-mi rămâne decât a vă supune că în
urma considerafiunilor expuse gi a analizei comparative faţă între ambele ce-
reri, din parte-mi conchid:

Că fundarea unui credit funciar este de o. necesitate mai mult decât ur-
gentă şi că neavând înaintea noastră speranţa de a vedeă formându-se socie-
táti de credite funciare de către înşişi proprietarii interesaţi, nici putinţa de a
le stimulă, căci tentativele făcute până acum în acest scop au eşuat oricâteori
s'au încercat, trebuie să avem recurs la intermediarul unei societăţii de capi-
talişti ; al doilea, că între proiectele în chestiune acel prezentat de D-l de Hertz
are preferinţă, din punctul de vedere a economiei sale generale şi a conditiunilor
de soliditate ce ne oferă, gi merită a fi susținut de Guvern înaintea Corpurilor
Legiuitoare. In definitiv hotărîrea rămâne, D-lor Miniştri, la aprecierea dom-
niilor voastre.

Ministrul Finanţelor, (ss) P. Mavrogeni

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 845

Aneza Nr. 68
1872—1873
LUCRĂRI EXTRA-PARLAMENTARE

INSTITUTIUNILE DE CREDIT PRIN MIJLOACELE ŢĂRII
de
P. BUESCU))

De mult timp se simte trebuinfa institufiunilor de credit. Până astăzi pa-
siunile politice, indiferența ‘gi incapacitatea Guvernelor noastre ne-au lipsit de
aceste instituţiuni, cari au făcut înflorirea şi prosperitatea naţiunilor civilizate.
Cei dintâiu paşi în calea progresului ar fi trebuit să fie aceste institutiuni, şi atunci
starea noastră economică ar fi luat cu totul o altă directiune. Tara noastră prin
ea inság ar fi fost astăzi în stare a-și face lucrările publice de cari are nevoie, căci
agricultura, industria şi comerţul ar fi luat atâta desvoltare încât s'ar fi format
îndestulătoare capitale spre a întâmpină asemenea lucrări. Străinii n’ar fi căzut
asupra noastră ca lăcustele cu felurite cereri de concesiuni spre a ne speculă şi a
ne cotropi pe tărâmul economic. In chestiunea creditului, speculatorii străini
ne pândesc de mult timp gi, prin cereri de concesiuni, au pus această chestiune
la ordinea zilei. Dacă cele mai serioase lucrări, cari se puteau face prin ţară, s'au
dat în concesiune străinilor, aceea ce este caracterul esenţial al regimului de
astăzi, este încă timp ca Românii sá se deştepte şi să împiedice prin toate mij-
loacele darea în concesiune la străini a institutiunilor de credit.

Este încă timp ca cei dela Guvern să găsească în conștiința lor puţină mu-
strare de cuget şi să nu stăruiască a vinde străinilor exploatarea naţiunii prin
institutiunile de credit.

Tara noastră este în stare a-şi procură prin ea însăș toate trebuinţele sale,
şi cu toate acestea suntem tributari industriilor străinilor, cu cari ne subjugă,
și cari nu ne permit a pune nici chiar taxe suficiente de import spre a se încurajă
industriile pământene, încât chiar puţinele noastre industrii, ce aveam pe tim-
puri mult mai înapoiate, n'au putut ţine concurenţă cu productele ţărilor străine.
In acele ţări, prin institutiunile de credit, s'a adus o mare perfecțiune şi desvol-
tare în toate industriile, pe când la noi, lipsiţi de binefacerile lor, costul capi-
talurilor este atât de mare încât nu numai că împiedică formarea și desvoltarea
oricărei industrii, dar chiar şi acele puţine industrii ce mai rămăseseră au încetat ;
astfel: fabricile de postav gi de stearin. Ce consumafiune mai întinsă şi mai tre-
buincioasă decât postavul şi lumânările de stearin? Si în ce ţară mai mult decât
la noi materiile prime pentru aceste industrii sunt mai abundente? Un Guvern
cu simtiminte româneşti ar fi trebuit a face mari sacrificii pentru susţinerea
unor asemenea industrii naţionale.

Comerţul român nu poate ţine concurenţă cu străinii venetici, aceştia sunt
depozitarii deosebitelor industrii străine şi ei au încă şi ajutorul capitalurilor
din ţările lor, unde dobânda este de 8 şi 4 la sută, pe când comercianții români,
ca să-şi preîntâmpine plăţile, sunt nevoiţi a lucră cu capitale al căror procent
egaleazá adesea foloasele; deaceea mulţi comercianţi români sunt nevoiţi a

1) Ziarul Românul din 4, 5, 6, 7 Iunie 1872 şi 29 Noembre, 1872,

www.dacoromanica.ro

846 Ç- I. BAICOLANU

vinde de multe ori mai scump decât străinii şi multi dintr'înşii au preferat a
părăsi comerţul şi a se face speculatori de bani, căci specula banilor este cel mai
bânos comerţ și camăta a ajuns a fi profesiunea cea mai încurajată,

Agricultura rămăsese singurul isvor de bogăţie al ţării. Astă mumă a indu-
striilor şi comerţului a luat în anii din urmă o mare desvoltare printr'o cultură
extensivă, însă mijloacele sale de cultură sunt mai sleitoare şi mai înapoiate
decât chiar pe timpul colonizării Romanilor, căci cel puţin pe atunci Romanii
se vede că posedau principiul culturii alterne. « Sic quoque mutatis requiescunt
fetibus arva » propagă Virgiliu ; pe când la noi nici astăzi nu se cunoaşte principiul
unei asemenea culturi alterne,

Erà un timp când populatiunile rurale, nemai având pământuri de telinä
spre a pune în cultură un pământ roditor, erau silite a mută cultura pe izlazuri,
urmând astfel sistemul de jacerá-moartá, De când s'au fmputinat însă si izlazurile
şi se cultivă neîncetat acelaş pământ, el s'a sleit, atât, încât pe timpul cel mai
ploios abiă produce o slabă recoltă. Pământurile cari produceau altădată până
la două chile, astăzi abiă produc o chilă de pogon. Nu va trece mult timp şi astă
sleire va îi generală în toată ţara, căci sistemul actual de cultură al ţării duce de
sigur la sterilizare. Astă sleire inevitabilă, prin sistemul actual de cultură al
țării, n'avem trebuinfá a o probă, toţi cultivatorii, arendasii sau proprietarii
au observat impufinarea recoltelor şi s'au putut convinge de această sleire
gradată a pământului, aceeace a adus în mare parte sărăcirea multor arendasi
gi de se va urmă astiel fără vreun remediu, peste putin vor suferi proprietarii
gi ţara întreagă va ajunge într'o mare lipsă, căci agricultura este singurul izvor
de avutie din care se ţine Statul Român. La această fatalitate se mai adaugă şi
proasta calitate a grânelor noastre în comparaţie cu grânele Rusiei și ale Americii,
încât noi am ajuns a fi desconsiderati pe pieţele Europei. Aceste principii ele-
mentare nu le cunosc şi nu le înţeleg oamenii noştri de Stat, deși toţi se cred a fi
oameni de Stat de talia lui Turgot gi Sully. Astăzi pe când ştiinţa ne arată
cauzele răului şi mijloacele de a le îndreptă, Ministerul ca remediu face apel la
providenţă.

In față dar a nimicirii industriei nationale, a comerţului român, a sterilizárii
crescânde a pământului, a calităţii grânelor noastre, cele mai urgente măsuri
ce se pot luă sunt institutiunile de credit. Printr'însele se vor desvoltă şi se
vor perfectionà industria, comerţul și agricultura, și munca va luă o mare acti-
vitate în directiunea desvoltárii productiunii; printr'însele găsindu-se mijloace
de muncă, cetăţenii îşi vor dobândi mai multă independenţă şi demnitate indi-
viduală. Creditul a rodit toate ţările civilizate şi le-a dat puterea materială la
care au ajuns. Toată civilizaţia secolului al XIX este opera creditului. Intreprin-
derile cele colosale, cari s'au tăcut în acest secol şi cari de 60 de ani au schimbat
nu numai fața oraşelor, dar au schimbat întreaga omenire, sfărâmând cele din
urmă rămăşiţe ale barbariei, drumurile de fer, canalele și numeroasele industrii
ale cărora producte inundă lumea întreagă, nu s'ar fi putut creà şi desvoltă fără
organizarea creditului. Prin credit s'au format toate acele asociaţiuni ale ini-
tiativei private, cari au realizat cele mai colosale lucrări din acest secol, și cu
nedrept se acuză la noi lipsa spiritului de iniţiativă privată, căci stânca contra
căreia se sparge orice încercare este scumpetea capitalurilor.

Binefacerile creditului sunt evidente, să voim numai a ne folosi de dAnsele.
Dacă însă și instituţiile de credit le vom da tot străinilor, atunci ei vor aveà şi

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIU NI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 847
py a a a d es nue

dreptul şi puterea de a exploată această ţară în folosul lor, şi atunci creditul
nu numai că nu va servi comerţul și industria noastră, dar va fi încă cea mai
puternică pârghie în mâna străinilor spre a le distruge, ca să-şi poată ei deschide
la noi debuşeuri pentru industriile lor. Vom ajunge ca India, unde Englezii s'au
stabilit printr'o companie de comerţ. Existenţa noastră naţională va fi com-
promisă,

Cea mai importantă chestiune ce Românii au avut vreodată la ordinea zilei,
este chestiunea Băncilor, pentru cari trebuie să fim cu mare atentiune; căci
orice concesiune, fie chiar cu mari sacrificii, se poate răscumpără, o institutiune
de credit în concesiune nu se mai poate desface, fiindcă devine o putere în Stat;
ea subjugă toate interesele cele mai vitale ale unei naţiuni, ajunge a aveá spriji-
nitori pe toţi interesaţii şi legată prin interese va fi atunci toată ţara.

Dacă până astăzi ţara noastră a fost lipsită de binefacerile institutiunilor de
credit, cauza a fost mai cu seamă, că această chestiune a fost puţin cunoscută,
puţin studiată. Acei cari se cred mai competenţi susţin că în ţară n'avem capita-
luri, ca să facem asemenea institute prin mijloacele ţării, şi că aceasta a fost
cauza că atâti bărbaţi iluştrii, cari au trecut prin Guvern, nu au putut înfiinţă
asemenea institutiuni.

Din nenorocire această opiniune greşită este răspândită.

Institutiunile de credit au de scop a îndeplini tocmai aceeace se crede că ne
lipseşte, a face ca capitalurile ce avem în ţară să ne fie îndestulătoare. Creditul
activează circulatiunea capitalurilor, printr'însul capitalurile cele fixe devin
mobile și se pun în circulatiune. Este o mare eroare să credem că n'avem ca-
pitaluri ca să facem institute de credit.

Avem destule capitaluri, după cum natura ne-a înzestrat, ca şi orice naţiune;
prin credit nu facem decât să înlesnim schimbul acestor capitaluri. Spre exemplu:
cei cari voiesc a vinde grâu și a cumpără obiecte de lux să poată găsi cu înlesnire
mijlocul de a vinde şi a cumpără; acela care voeşte a vinde obiecte de lux, ca
să cumpere marta ce-i trebuie spre a o confectionà din nou, să poată asemeneà
găsi cu înlesnire mijloacele d'a vinde şi a cumpără. Dar ca fiecare să aibă în-
lesnirea d’a vinde şi a cumpără, este ştiut că trebuie mai întâiu să cumpere acea
marfä care să-i procure schimbul mărfurilor sale cu mărfurile de care are tre-
buintä. Această marfă este asemenea cunoscută de toţi, că este numerarul
metalic sau banii. Acesta este agentul comun de schimb al tuturor mărfurilor.
Dacă acest agent de schimb ar lipsi cu desăvârşire, acele tranzactiuni nu s'ar
puteă face, adică că märfurile n'ar puteă circulă dela un loc la altul; dacă acest
agent de schimb este insuficient și preţul său este prea mare, acest schimb se face
cu multă anevointä, dacă însă acest agent se înmulțește gi se iefteneşte, atunci
tranzactiunile se fac cu multă înlesnire. Acesta este serviciul ce face creditul;
el înmulţeşte şi iefteneste agentul de schimb, activând astfel circulafiunea capi-
talurilor celor lenege şi amortite, le face productive gi astfel le înmulțește făcând
totdeodată să circule cu repeziciune gi acele capitaluri cari se aflau în stagnaţiune
în mâna leneşilor, incapabililor, fricosilor; creditul dar face ca toate aceste ca-
pitaluri să circule cu repeziciune şi să umple golul ce pare a fi astăzi pentru unii
o lipsă de capitaluri. Sá nu confundăm însă numerarul cu capitalurile unei ţări.
Creditul este mijlocul d'a suplini acest numerar. Mijloacele d'a suplini! și a face
să circule capitalurile sunt mai desvoltate în Anglia decât în orice altă ţară, deşi
este tara cu mai putin numerar metalic. In Anglia se fac de douăzeci de ori mai

www.dacoromanica.ro

848 Ç. I, BĂICOIANU

multe afaceri decât în Franța cu un stoc metalic de 1500 milioane, pe când
stocul metalic în Franța este de patru și jumătate miliarde.

Când mi se zice dar că n’avem capitaluri pentru a face institutiuni de credit,
este că nu se face deosebirea ce există între capitalurile țării gi mijloacele de
schimb ale deosebitelor capitaluri, Greutatea ce preîntâmpinăm provine din
cauză că capitalurile circulă cu anevointá, iar nu că ele lipsesc. Prin urmare voim
instituţiuni de credit nu pentru ca să aducem capitaluri străine, ci pentru a pune
intr'o circulatigne mai iute pe acelea ce avem ; voim ca toate capitalurile şi chiar
cele inerte şi cele fixe să devie active şi mobile; voim astfel ca capitalurile ţării
să ajungă a se înmulţi prin desvoltarea şi perfecţionarea agriculturii, a industriei
naţionale şi a comerţului, singurele izvoare din cari se produc capitalurile.
Pentru aceasta, cred că oricine poate înţelege că n'avem trebuintä şi nici nu poate
fi în chestiune, capitalurile străine. Scopul creditului este cu totul altul decât
acela de a transportă la noi capitalurile celorlalte naţiuni, spre a le face să se
fructifice, în paguba capitalurilor noastre nationale. Aceasta ar fi exploatarea
ţării noastre în folosul unei alte naţiuni.

Oamenii luminafi şi cari adesea au avut în mâna lor destinele ţării, au
crezut în dificultatea Băncilor la noi, din cauză că au confundat numerarul cu
capitalurile ţării, Distincţiunea însă este foarte elementară. Capitalul unei ţări
se compune din toate obiectele de valoare, cari se găsesc într'o ţară şi cari fac
avutia sa. Numerarul nu face avutia unei naţiuni. Numerarul metalic dintr’o
țară este o parte din capitalul ţării transformat în monetă, care o proprietate
specială de a fi etalonul cu care se măsoară valoarea tuturor obiectelor de va-
loare ; el, prin această specială proprietate servá a face schimbul deosebitelor
capitaluri între dânsele, prin actul de vânzare şi cumpărare,

Acest numerar este o marfă și necesitatea ce avem de astă marfă, ca
obiect de schimb, determină preţul său. Acest capital ca martă se speculă de
nişte comercianţi speciali, bancheri, cari impun Societăţii preţul ce voiesc, în
virtutea principiului libertăţii comerţului. Spre a se puteă însă fnlesni tranzac-
tiunile, schimbul capitalurilor între dânsele, fără să fim nevoiţi a ne servi numai
de numerarul metalic, pe care îl plătim prea scump, s'au creat mijloacele de
credit, şi naţiunile civilizate au ajuns la o monetá fiduciará, care înlocuește
numerarul metalic în schimbul capitalurilor între dânsele si într'un mod mult mai
folositor, prin iuţeala cu care pune capitalurile în circulafiune; cu o singură con-
ditiune însă ca acest fel de monetă să fie totdeauna convertibilá în numerar,

Ce folos ar fi dar a se da străinilor monopolul institutiunilor de credit? Se
crede că ei vor aduce o mare cantitate de numerar ca să înființeze aceste Bănci
şi în convorbiri particulare acei străini ne spun de numeroasele milioane ce sunt
gata a aduce spre a infiintá aceste Bănci. Din cele ce am arătat aci se înţelege
lesne că institutiunile de credit nu se fac spre a mări cantitatea numerarului,
căci Anglia care face cele mai mari afaceri, are cel mai mic stoc metalic si cred,
că am arătat în destul, că scopul institutiunilor de credit este a pune în circulaţie
iute capitalurile noastre, a face active şi mobile chiar pe acelea cari sunt inerte
gi fixe şi a iefteni agentul circulatiunii capitalurilor prin monetá fiduciará.

Fie o Bancă de Circulaţie, fie o Bancă de Scont, dată străinilor ca monopol,
ei nu vor face decât a speculă asupra capitalurilor ţării, asupra cărora vor operă
prin mijloacele de credit ce li s'ar da de Statul Román. S. e. cu Banca de Scont
și Circulatiune ei vor speculă asupra capitalurilor ţării prin dreptul ce li s'ar da

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR ŞI A BĂNCII NATIONALE 849

de Statul Român de a emite bilete de bancă, aceea ce constituie creditul unei
asemenea instituţii, pe cari publicul le primeşte şi plăteşte procente pentru
serviciul acelui credit.

Singura garanţie ce se cere dela o asemenea companie privilegiată este a
garantă operaţiunile sale de Scont printr'un capital pe care trebuie să-l aibă ca
depozit în cassa Băncii; dar şi acest capital este mic în comparatiune cu opera-
fiunile sale, şi a depune în rente de ale Statului, care se ştie că procură totdeauna
o dobândă mai mare decât dobânda curentă.

Cât despre Banca Funciară concesionarii nu prezintă nici chiar asemenea
cauţiune. Proprietarii singuri pun ca garantie proprietăţile lor, ipotecándu-le.
Concesionarii scot obligaţiuni pe aceste ipoteci, le vând, şi cu acele capitaluri
plătesc ipotecele proprietarilor, oprind un procent pentru folosul lor. Asemenea
concesionarii au numai un rol de intermediari între proprietari si capitalişti,
asemenea cu acela al samsarilor, cu deosebire că ei ar fi nişte samsari privilegiați.
O asemenea operaţiune a se da în concesiune străinilor este a recunoaşte folositor
pentru ţară, ca numai ei să aibă dreptul a exploată pe proprietarii Români, —
ca în urmă să dobândească ei proprietăţile lor. Cred dar că precum alte ţări şi-au
făcut institutiuni de credit, prin propriile lor mijloace, asemenea şi noi n’avem
trebuinţă de străini ca sá ne facă institufiuni de credit cu capitalurile noastre.

Cea mai mare trebuinfá ce se simte astăzi, şi care este pusă la ordinea zilei,
este înfiinţarea institutelor de Credit funciar. Proprietarii Români au cel mai
mare interes ca să îmbunătăţească moşiile lor spre a le scoate din starea de sterili-
zare în care au ajuns şi să le scape de datoriile în cari s'au afundat şi în cari se
afundă mereu sub greutatea dobânzilor, fără speranţă de a le puteà degajă gi a le
puteă transmite urmașilor lor. Să se studieze însă această chestiune şi proprie-
tarii înşişi se vor convinge că ei pot găsi în ţară si prin ţară capitalurile de cari
au nevoe şi cu un preţ foarte scăzut.

Germania după războiul lui Napoleon I eră devastată, proprietăţile ruinate
şi afundate în datorii. Nu prin capitaluri străine şi-au scăpat ei proprietăţile, ci
proprietarii înșiși constituiți în Societate de credit, au emis obligaţiuni cu cari
şi-au scăpat proprietăţile de datorii şi le-au îmbunătăţit încât astăzi proprietatea
rurală face gloria gi puterea Germaniei. Este lesne sá se convingă proprietarii
Români că mai folositor este pentru dânşii, ca ei înşişi, constituindu-se în So-
cietate de credit. să facă apel d'a dreptul şi cu mai multă autoritate, la capitalu-
rile noastre, decât să lase ca o Societate de străini, constituită sub numele de
Bancă Funciară, să facă samsarlâcul între dânșii şi acei cari posedă capitalurile ;
iar pentru acest serviciu rău făcut, să le plătească un comision aşă de mare încât
să ajungă la o dobândă tot atât de scumpă ca şi aceă de astăzi, fără a mai aveă
nici o speranţă de vreo îmbunătăţire ; căci un monopol dat străinilor n'are urmări
bune şi nici nu se poate desface. La orice neînțelegere fie chiar o hotie ca aceea a
depozitului Strousberg, vreo putere străină va face înjosirea naţiunii, amenin-
fándu-ne cu invaziuni şi tratându-ne de naţiune neguvernabilă şi nedemná de
institufiunile liberale.

Datoria care ameninţă proprietatea teritorială și chiar starea de înapoiere
din care nu poate ieşi agricultura noastră, provin din cauză că proprietarii nu
pot găsi capitaluri ieftine gi sunt nevoiţi a plăti nişte dobânzi exagerate, cari
consumă chiar fondul proprietăţii. Deosebit de aceasta mai este o altă dificultate,
care provine din diferenţa dobânzii capitalului în raport cu veniturile unei

www.dacoromanica.ro

850 C. I. BĂICOIANU

proprietăţi. Venitul capitalului depus într'o moşie produce 5 sau 6 la sută, pe când
dobânda banilor în ipoteci este astăzi 10 sau 12 la sută, astfel că un proprie-
tar, care s'a împrumutat până la jumătatea capitalului moșiei sale, este nevoit
a plăti în dobânzi întregul său venit, aceea ce-l silește a vinde proprietatea sa.
Această diferenţă, între preţul capitalului şi puterea productivă, este greutatea
ce trebuie să avem în vedere a rezolvă prin instituţiunile de Credit funciar, cáu-
tând a iefteni preţul capitalului spre a apropriă cât mai mult aceste două venituri.
Dar această diferenţă între preţul capitalului şi venitul moşiei provine asemenea
şi dintr'o cultură prea înapoiată; să avem dar în vedere pe viitor a mări şi pu-
terea productivă a pământului printr'o cultură raţională cu ajutorul Creditului
agricol, care este cu totul deosebit de Creditul funciar 1).

Incă o dificultate a creditului ipotecar de astăzi este că cel care dă banii
săi cu împrumut pe ipotecă nu este sigur de a fi plătit cu exactitate la timp.
Din cauza scumpetei capitalului se întâmplă foarte des că proprietarul, neputând
plăti, creditorul este nevoit să mai amâne termenul de plată gi adesea chiar este
silit să strâmtoreze pe proprietar, prin scoaterea în vânzare a imobilului. Aceste
împrejurări, fatale pentru proprietar, supărătoare și chiar păgubitoare pentru
creditorul, care a dat capitalul său în condițiuni precise, sunt o cauză de defientá
pentru oricare creditor, care se traduce prin înălţarea dobânzii, mai cu seamă
că punerea în vânzare a proprietăţii este o greutate, din cauza multor formalitäti
pe cari creditorul nu le înţelege şi este nevoit să intre în cheltueli pe cari el nu le
poate prevedeà. Deosebit de aceasta creditul ipotecar mai are încă o dificultate
în starea de faţă; cel care dă cu împrumut pe ipotecă se supune la sacriticiul de
a lăsă averea sa mai mulţi ani debitorului, fără să aibă dreptul a i-o cere, când
trebuinfele sale sau alte interese l-ar sili a o face; acest sacrificiu se traduce
asemenea în bani, sporind dobânda capitalului pus în ipoteci. Aceste dificultăţi
sunt înrădăcinate chiar în natura creditului ipotecar și chiar o mai bună legisla-
fiune nu face decât să asigure mai mult gajul gi exacta realizare a plăţii, însă
nu împuţinează dificultăţile de mai sus, prin urmare nu face nici a se micgorà
dobânda capitalului, nici nu înlesnește plata datoriei. Băncile Funciare au de
scop aceste îmbunătăţiri.

Prin aceste Bănci ne propunem:

1. A scădeă dobânda capitalului de care proprietatea are trebuinfä la un
minim posibil, spre a o apropiă de puterea productivă a pămâlritului.

2. A márl termenul de plată, spre a se puteà plăti în mici părticele anuale,
ca într'un număr de ani să se reconstitue capitalul împrumutat gi anuitatea
să nu treacă peste dobânda curentă.

Cele mai bune institufiuni de Credit funciar, cari au realizat în cea mai
mare parte aceste principii, sunt acelea din Germania și Polonia. Aceste stabi-
limente de credit, descrise de ilustrul Ronnyer, inspector de agricultură în
Franja, însărcinat a studià acele institutiuni, le defineşte astfel:

4 Este o asociaţiune voluntară a unui mare număr de proprietari dintr'o
provincie spre a oferi capitaliştilor o garanţie solidară şi colectivă, morală mai

1) Crediiul agricol face alte operaţiuni deosebite de Creditul funciar; ope-
rafiunile sale sunt pe termen scurt; el face avansuri agriculturei şi industriei
rurale. Creditul funciar s'a făcut în Franţa în 186... giin 18..... s'a înfiinţat
Creditul agricol.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BANCII NATIONALE 851

SO OS E — HS D DONS D

mult decât materială, care pare a pune o ipotecä generală în locul unei ipoteci
speciale si privilegiată a fiecăruia proprietar ».

« Stabilimentele acestea » — adaogá el — sunt nişte agenţii, nu sunt bănci;
ele nu fac operaţiuni de credit, căci nu emit bilete de Bancă, însă emit obliga-
tiuni sau bilete de gaj, purtând dobânda de 3, 3% sau 4 la sută cel mult, la
care se mai adaogá 1% sau 2 la sută amortisment şi cheltueli, Aceste bilete
se dau pe inscriptiunea ipotecară, care apoi se negociază pe numerar gi se plă-
teşte de proprietar cu o anuitate anuală proporţională cu durata împrumu-
tului, care reconstitue în fiecare an o parte din capitalul împrumutat, prin
mecanismul amortismentului cu dobânzile compuse.

Aceste stabilimente sau aceste asociatiuni de proprietari sunt întocmite cu
scop de a asigură pe orice cumpărător al biletelor că i-se va plăti regulat do-
bânda, precum şi capitalul întreg (al pari). Aceste asociafiuni, cari sunt cele mai
numeroase, dau proprietarilor acele bilete de gaj pe cari ei înşişi le vând după
cursul lor.

Sunt însă alte asociatiuni, cari au rol de Bancă, ele împrumută bani pro-
prietarilor pe ipoteci, având dreptul de a emite şi a vinde obligaţiuni drept
suma ipotecilor. Cu alte cuvinte o Societate ia monopolul, şi constituindu-se
în institutiune de Credit funciar, prin obligatiunile ce emite pe ipotecile pro-
prietarilor, iau capitaluri cu cari plătesc acele ipoteci şi beneficiază de diferenţă.
Aceasta este o speculá financiară. Asemenea instituţiuni sunt mai puţin rás-
pândite şi sunt împovărătoare pentru proprietari.

Plata obligatiunilor emise se face în modul următor: proprietarii depun
anuităţile obligatiunilor ce au primit la fiecare semestru la agenţia Societăţii,
Această agenţie plăteşte dobânda obligaţiunilor şi cu amortismentul plăteşte
o parte din acele obligaţiuni. Dacă vreunul din debitori n'a plătit la timp, este
expropriat de Societate, fără ca creditorii să se amestece sau să ştie cine n'a
plătit.

Prin asemenea instituţiuni se scade dobânda banilor, se îndreptează ca-
pitalurile către proprietatea funciară, cu un pref egal și adesea chiar mai scăzut
decât plăteşte Statul efectele sale şi chiar decât cele mai bune casse de comerţ;
se poate face îmbunătățirile funciare, cari nu dau foloase decât după un timp
îndelungat, şi în fine se înlesneşte liberarea proprietăţilor de datoriile cele vechi
şi împovărătoare, pe cari, în loc de a le plăti o dată în total, se plătesc printr’o
mică plată anuală, cu atât mai mică, cu cât se face într'un număr mai mare
de ani.

Aceste asociafiuni dau cea mai bună garantie despre valoarea şi despre
venitul proprietăţii; ele asigură pe creditor de serviciul regulat al dobânzilor
şi de plata capitalului, şi scutegte de orice cheltueli gi formalităţi, putând a
transmite sau a vinde acele obligaţiuni funciare cu cea mai mare înlesnire.
Aceeace a făcut că mai în toată Germania biletele de gaj emise de acele aso-
ciafiuni se vând mai sus de valoarea ce reprezintă (au-dessus du pair).

« Creaţiunea unei agenţii sau a unui comptoar provincial de credit, care
servă ca un intermediar între debitori, apreciind starea şi solvabilitatea lor,
şi între creditori pe cari îi dispensă de orice osteneală, garantându-le plata,
este mijlocul general prin care Statele Germaniei, au realizat în perfecţiune
scăderea dobânzilor banilor ce se dá cu împrumut proprietarilor de imobile »
(Royer).

www.dacoromanica.ro

832 C. I. BĂICOIANU

In organizarea acestor institufiuni din Germania se prevede facultatea
celor cari se îinprumută de a se puteă liberă prin anticipație şi prin aconturi,
se fixează un maximum peste care să nu poată trece anuitatea stipulată în
sarcina celui care se împrumută; în suma anuitäfii se adaogă o mică parte
pentru formarea unui fond de rezervă şi câte odată acest fond de rezervă este
un avans făcut de către Ştat. Imprumuturile nu se dau decât pe întâia ipotecă
şi până la jumătate din valoarea imobilului. Secuestrarea şi vânzarea proprie-
tätii se face fără plată,

Aceste sunt în scurt principiile pe cari sunt fundate institutiunile de credit
din Germania, cari au dat atâtea foloase prin buna lor organizare. Este însă o
dificultate, care, mai cu seamă la începutul acestor institufiuni, apasă pe pro-
prietari prin preţul cu care se vând obligafiunile. Institufiunile de Credit fun-
ciar, astfel precum sunt organizate în Germania, şi cari sunt cele mai bune şi
folositoare, căci exclude orice speculă împovărătoare Creditului funciar, libe-
rează proprietarilor pe ipoteca lor bilete de gaj în loc de bani. Acesta este prin-
cipiul tuturor institufiunilor de credit. Aci este diifcultatea. Proprietarii sunt
nevoiţi a negociă aceste efecte pe preţul curent al costului capitalurilor, La noi
capitalurile sunt scumpe, încât cu toată siguranţa ce se va găsi în aceste efecte
ale Greditului funciar, totuşi, şi mai cu seamă la începutul acestor institufiuni,
nu se va ajunge scopul dorit, de a ave o dobândă apropriată de aceea a capi-
talului reprezentat prin fondul proprietăţii, încât proprietatea nu se va putea
scoate lesne din ruina ce o ameninţă. Va avea numai folosul de a se plăti îm-
preună cu dobânda şi capitalul, în părticele mici gi posibile, în loc de a i-se
cere capitalul întreg, ceeace este astăzi cea mai mare cauză a ruinării proprie-
tarilor.

Ça proprietarii să nu preîntâmpine greutăţi în negocierea biletelor de gaj,
unii cred gi această opinie găsește adesea numeroşi apărători, să se emită bi-
lete de o cassá de comerţ, care să deă ea însăşi banii proprietarilor pe ipoteci
şi.să încaseze ea bani pe obligafiunile emise. In acest caz acea cassă de comerţ
nu poate fi intermediarul între proprietari gi capitaliști, fără a trage un bene-
ficiu din asemenea operaţiuni cărora li se dă dreptul de monopol, ceeace am
arătat că se face în greutatea proprietăţii.

Sá căutăm dar o combinafiune ca să scăpăm de aceste două dificultăţi.

Institufiunile de Credit funciar nu sunt de natură a sili ieftenirea dobân-
zilor capitalurilor. Băncile de scont şi de circulatiune se ştie că au ieftenit ca-
pitalurile şi au procurat comerţului capitaluri foarte ieftine, printr'un mecanism
foarte simplu, acela de a înlocui în mare parte, semnul de schimb al mărfurilor,
adică moneta, prin hilete de Bancă, cari fac serviciul monetei. Privilegiul ce
au din partea Statului pentru emisiunea acestor bilete şi organizafiunea de a
asigură plata la moment a acestor bilete, constitue un credit foarte mare, ceeace
face că adesea se preferă biletele de Bancă pe lângă moneta sunátoare şi aceste
bilete pot circulă ca monetá metalică. Banca care emite aceste bilete ia dobândă
pentru serviciul ce aduce prin creditul său de a înlocui moneta, şi astă do-
bândë este prea mică, căci costul biletelor de Bancă este foarte mic 1).

Acest folos nu-l au Băncile funciare; nu-l pot aveă din cauză că nu i-se
—-——— nn

1) Teoria băncilor de scont este prea întinsă, ca sá o putem arăta în între-
gimea sa cu astá ocasiune.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 853

n E a

poate aplică aceleaşi procedeuri; prin el nu se poate emite hârtii, cari să cir-
cule ca pentru creditul comercial şi să înlocuiască moneta; căci o Bancă de
circulafiune trebuie să plătească în orice moment biletele sale, să aibă nein-
cetat valoarea lor. Aceasta se dobândeşte prin scomptul efectelor comerciale
cu o scurtă durată, care este maximum trei luni; şi este cunoscut, că termenul
de mijloc al creanţelor portofoliului unei Bănci, n'are mai mult de 45 de zile
şi că acele bilete sunt neîncetat realisabile prin portofoliul său. Ca o Bancă
funciară să facă asemenea operaţiuni prin emiterea de asemenea bilete, cari
să reprezinte împrumuturile făcute asupra proprietăţilor funciare, ar trebui
ca acele împrumuturi şă fie realizabile într'un timp tot asà de scurt, ceeace
este contrar principiului Creditului funciar. Aci stă toată diferenţa între Cre-
ditul comercial şi Creditul funciar: cel dintáiu eşte realizabil în termen maximum
până în trei luni; cel de al doilea nu poate fi decât după un mai mare număr
de ani, şi încă atunci este mai profitabil, când capitalul se împarte pe un mai
mare număr de ani. Proprietatea funciară dar nu poate trage foloase din acest
mecanism al biletelor de circulaţiune, căci asemenea bilete nu ar puteà fi con-
vertibile la moment și emisiunea lor ar încetă, ne mai fiind atunci privite în
circulatiune şi nu poate să aibă un curs forţat (aceeace s'a crezut de unii la noi),
căci atunci deprecierea acestor bilete ne depărtează şi mai mult de scopul ce
urmărim. Am cădeă în triştele rezultate ale asignatelor. Dacă însă aceste Bănci
de Circulafiune nu pot servi direct prin biletele lor proprietăţii funciare, servă
însă într'un mod indirect ieftenind capitalurile, Băncile de scont gi circulafiune
prin aceasta că ele speculează asupra biletelor de hârtie, înlocuind moneta me-
talică, micşorează preţul agentului de schimb, adică ¡eftenegte numerarul.
Creditul funciar trage atunci mari foloase, fiindcă biletele de gaj sau obliga-
tiunile funciare, s'ar negociă cu preţul curent al capitalurilor; aştfel dobânda
fiind scăzută prin influențarea Băncii de circulatiune gi obligatiunile funciare
se vor emite cu o mică dobândă, la care s'ar adăogă amortismentul. Iată fo-
losul indirect ce aduc Băncile de circulatiune Creditului funciar.

Cu toate că aceste două feluri de credite sunt fondate pe sisteme diame-
tralmente opuse, este posibil ca beneficiile ce rezultă din Creditul comercial
să-l facem a îmbunătăţi Creditul funciar, micşorând dobânda şi înlesnind cir-
culafiunea obligatiunilor, să scuteascä pe proprietari de dificultatea negocierii
acestor obligaţiuni, dându-le biletele de Bancă pe ipotecile lor, fără a slăbi
convertibilitatea lor, conform cu exigenţele acestor bilete de Bănci,

Prin această combinaţiune acelaș regulator va fixă preţul capitalurilor
îndreptate către proprietatea funciară, ca şi al acelor capitaluri cari se îndreptau
în afacerile comerciale ; vom puteă astfel să avem egalitate între dobânda ba-
nilor şi venitul obligatiunilor funciare. Aceasta este rezolvarea unei mari che-
stiuni la care ne conduc astăzi luminile dobândite în chestiunea Creditului. Com-
binafiunea cu care putem ajunge la acest rezultat se fondează pe principiul de
a stabili o Bancă de circulatiune alături cu Banca funciară: ca beneficiul re-
zultat din emisiunea biletelor de Bancă sá serve a înlesni plata gi circulatiunea
obligatiunilor, în loc de a servi interese particulare ale unei companii privilegiate.

Având dar în vedere maximele dobândite de experienţele Băncilor de
scont şi circulafiune, şi văzând şi foloasele aduse prin organizatiunea insti-
tutiilor de Credit funciar din Germania și Franţa, formulăm propunerea ur-
mátoare:

www.dacoromanica.ro

854 Ç- I. BAIÇOIANU

O agenţie de proprietari, sub controlul Guvernului şi al Corpurilor Legiui-
toare, va aveă dreptul a emite obligaţiuni funciare pentru suma ipotecelor
înscrise — conform legii de ipoteci. Aceste obligaţiuni vor fi de câte 100
de franci minimum ; ele vor purtă dobânda fixă şi plătibilă la epoci fixe,
Plata se va da purtătorului de obligaţiuni. Obligatiunile funciare n'au epocă
fixă pentru realizarea capitalului; ele se trag la sorţi spre a se plăti o parte
dintr'însele şi aceasta la fiecare şase luni.

Proprietarii, cari şi-au înscris ipotecile, primesc un titlu dela agenţia pro-
prietarilor, cu care primesc dela Banca de scont bilete de bancă sau numerar.

Obligatiunile funciare se vând de agenţia proprietarilor cu 9 la sută do-
bândă, plătibile în două rânduri pe an.

Banii după obligaţiuni se depun în cassa Băncii de Scont gi formează fondul
Băncii care reprezintă biletele de bancă date proprietarilor pe ipoteci.

Banca de Scompt emite bilete de bancă pentru o sumă îndoită de fondul
numerarului din cassă sau acela al ipotecilor. Cu o parte din aceste bilete, jumă-
tatea sumei emise, Banca plătește pe proprietari, drept suma obligatiunilor
emise pentru ipotecile lor. O a doua parte de bilete de bancă se scontează cu
o dobândă de 5% la sută pe efecte de comerţ, sau pe polite, contorm regulelor
şi Statutelor Băncilor de Scompt.

Proprietarii plătesc pentru obligatiunile lor 5% la sută maximum pe an,
în care intră şi 1 la sută amortisment. Cu această anuitate de 5% la sută, plă-
tită în două rânduri pe an, proprietarul se plăteşte de datoria sa ipotecară în
termen de 39 de ani. Această sumă plătită de proprietari, plus suma de 5% la
sută, primită prin scontul comercial, însumează 11 la sută pentru numerarul
încasat pe obligatiunile funciare.

Din această sumă de 11 la sută, Banca de scompt, prin agenţia institutului
de Credit funciar, plăteşte 9 la sută dobândă obligatiunilor emise gi 1 la sută
plăteşte amortizarea obligatiunilor ieşite la sorti. Rămâne încă 1 la sută pentru
cheltueli şi pentru formarea unui fond de rezervă ce se tine în cassa Băncii.

Fondul de rezervă se va întrebuinţă spre a cumpără efecte de ale Statului
sau obligaţiuni funciare, cari se vor păstră în cassa Băncii spre a mări încă ga-
rantia biletelor de bancă în circulafiune.

Garantia biletelor de bancă. Aceste bilete am zis că sunt de o sumă îndoită
a obligatiunilor funciare. Ele sunt garantate cu banii primiţi din vânzarea obli-
gatiunilor funciare, adică un depozit metalic cât jumătatea sumei biletelor
din circulafiune; iar cealaltă jumătate din bilete din circulafiune sunt garan-
tate cu efectele portofoliului Băncii. La această suficientă garanţie, avem ca un
excedent, suma ce se grămădeşte din fondul de rezervă, care este destinat a
garantă şi riscul ce se admite a proveni din realizarea efectelor de comerţ.

Pentru începerea operaţiunilor, Statul va înaintă două sau trei milioane,
care pe viitor se va adăogă la fondul de rezervă.

O asemenea institufiune, cu îndoit scop, va servi atât proprietatea funciară,
cât şi interesele comerciale şi industriale; va da mare activitate productivităţii
capitalurilor ţării, şi beneficiile cari ar rezultă din aceste stabilimente de Credit
în loc de a servi întreprinzătorilor, cari ar aveă monopolul acestor institute de
credit, va servi ţării întregi.

Proprietatea funciară ar plăti 4% la sută dobândă şi 1% amortisment şi
comerţul ar prosperă găsind capital cu 5% la sută. Asemenea dobândă ar

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 855

fi ca un maximum. Peste puţin însă, ieftenindu-se capitalurile, se va vedeă
obligatiunile funciare urcându-se şi ajungând la 5% şi 6 la sută în loc de 9 la
sută, atunci dobânda plătită de proprietari, precum şi dobânda biletelor de
bancă, se va puteà reduce până la 3% şi 4 la sută,

O asemenea combinatiune de credit cu îndoit scop, nu este cevă imaginar,
este fondată de practica îndelungată a institutiunilor de credit și pe experienţa
Băncilor de eirculatie, având organizatiunile despărțite ca ale celor cari func-
tioneazá astăzi,

In loc de garanţia unei societăţi restrânse şi privilegiate care nu poate
prezentă garanţii suficiente pentru capitale va fi o societate de proprietari,
garantând în colectiv cu proprietăţile lor, In loc de a se da privilegiul fabricării
biletelor de bancă, numai în folosul unei companii, Statul va formă o Bancă
cu o administratiune independentă de Guvern, care sub controlul Corpurilor
Legiuitoare, al proprietarilor, al comercianților, gi sub privigherea Ministe-
rului de finanţe, va emite biletele de bancă, garantate prin numerar şi prin
efecte sigure de comerţ, O asemenea Bancă de Scont nu va puteá cädeà
în greşelile în cari naturalmente cad societăţile private, cari speculează acest,
monopol cu lăcomie în interesul lor, Dacă există astăzi în alte ţări asemenea
institutiuni, exploatate de companii private, cauza este că au început pe nişte
timpuri când ştiinţa economică nu aveă experienţa de astăzi; dar în acele ţări
nişte agemenea institutiuni au ajuns a fi şi o putere cu numeroși partizani, care
anevoie se poate desface fără a sdruncină din temelie întreaga societate; căci
agtázi o Bancă de Scont şi circulafiune, cu privilegiile ce are şi cu numeroaşele
sale afaceri, a ajuns a ţine în mâna sa mai toate interesele unei societăţi,

Proprietarii, povätuiti de folosul lor particular, şi având în vedere răul
în care ar cădeă ţara, prin indiferența lor, să-şi formuleze cererile pentru în-
fiinţarea unei agemenea institutiuni de credit şi să le supuie Corpurilor Legiu-
toare în formă de proiect, Posteritatea îi va binecuvântă,

+ ts

In cele dintáiu articole am demonstrat că, pentru înfiinţarea institutelor
de Credit, n'avem trebuintä de capitaluri în numerar şi mai cu seamă n'avem
nevoie de capitaluri streine, (Vezi Românul dela 4 şi 7 Iunie), Este probat că
creditul nu este numerar, că creditul nu înmulțește capitalurile, şi noi cerem
institutiuni de Credit ca să înlesnim numai Circulaţia capitalurilor române,
spre a se înmulţi şi spre a ajunge la trebuinta fiecăruia; voim cu un cuvânt sá
facem capitalurile ţării disponibile şi să economisim numerarul ca să ajungă
la toate trebuinţele noastre şi în cazul de faţă, cerem Ca prin credit sá se mo-
bilizeze proprietatea funciară, In adunarea dela 30 Octomvrie, un număr de
proprietari au decis a se constitui în societate spre a formă un institut de Credit
Funciar, pe principiul ca garanţia lor să fie numai în proprietăţi funciare libere
şi fără capitaluri în numerar, Tot asemenea Creditul Comercial, industrial şi
agricol, n'are nevoie de capitaluri în numerar, căci repetăm creditul nu este
specula numerarului, Sperăm că cu timpul se va face lumină și pe acest tărâm,

Deşi în seara de 30 Octomvrie sa făcut un mare pas în chestiunea Credi-
tului funciar, credem însă că este trebuinţă a se da mai multe lămuriri unor
chestiuni, spre a se înlătură oarecare erori, care ar puteà îngreună sarcinile pro-

www.dacoromanica.ro

856 C. I. BAICOIANU

prietarilor şi cari ar puteà chiar compromite astă patriotică iniţiativă. Organi-
zarea Creditului funciar se află acum în studiu, şi prin aceste lămuriri dorim
să atragem atenfiunea subsemnatarilor acestei Societäti.

In organizarea institutului de Credit funciar, trebuie să avem în vedere:

1. Interesul proprietarilor, ca aceștia să găsească capitaluri cu înlesnire,
cu un mic preţ şi în condițiuni de a le plăti în mai mulţi ani, în mici porţiuni,
prin amortisment, spre a scăpă de greutatea de a plăti odată întregul capital.

2. Ca printr'o garantie colectivă a proprietarilor, şi printr'o bună organi-
zatie şi administraţie a acestui institut, să prezinte o garantie temeinică pu-
blicului, care dispune de capitalurile necesare proprietarilor,

8, Interesul Societáfii, care întreprinde constituirea acestui institut de
Credit funciar, luând asupra-și administrarea sa.

Aceste trei interese dar, trebuie să fie satisfăcute printr'o bună combi-
nație, ca acest institut de Credit să reușească.

I. Cu toate explicările date că capitalurile din ţară sunt indestulátoare
spre a se acoperi plata ipotecelor gi a îmbunătăţirilor funciare, sunt încă multe
nedumeriri. Ni se zice: deși pentru ipotecile noastre, ni se vor da de societatea
Creditului funciar obligaţiuni ca cele domeniale sau rurale, numite bilete de
9aj, însă în ţară nu se vor găsi destule capitaluri spre a se scontă aceste creanţe.
Ştrăinii mai cu seamă, speculă mult asupra acestei idei. Aci este ignoranta
unora gi reaua credinţă a acelora cari au alte interese si nu sunt sinceri parti-
zani ai înființării Creditului funciar. Capitalurile necesare pentru plata tuturor
ipotecelor actuale, cât şi pentru toate îmbunătățirile funciare se găsesc cu
abundență în ţară si navem nevoie de capitalurile străinilor. Mai întâiu capi-
talurile necesare pentru plata ipotecelor se găsesc tocmai fiindcă există acele
ipotece, şi putem zice că sunt găsite chiar de vreme ce sunt depuse în acele
ipotece, gi nu cerem prin institutiunile de Credit decât transtormarea lor în
mai bune condițiuni. Toate capitalurile depuse astăzi în ipotece începând a
le înapoiă, acele capitaluri se vor depune iarăş în proprietăţi, cumpărând bir
lete de gaj, cari le oteră mai multă încredere prin creditul colectiv, substituind
creditului particular, astfel că pe de o parte un creditor primește capitalul său
dela un proprietar, gi pe de altă parte, cumpărând obligatiunile Creditului
funciar, le dă altuia tot pe proprietăţi, însă pe o garanţie colectivă, reprezen-
tată prin acest institut de Credit. Forma s'a schimbat; fondul este că tot
acel capital al ipotecilor s'a depus tot în acele ipotece, având pe lângă o mai
mare garanţie şi o mare înlesnire de transmisibilitate a acestor creanţe.

Dobânda ce plătesc proprietarii trebuie să fie cea mai mică posibil, spre a
puteă veni în ajutorul proprietăţii, căci acest ajutor este unicul scop ce-şi propune
Societatea Creditului funciar, care este pe cale de a se formà.

In Germania, dobânda ce plătesc proprietarii la asemenea institute este de
31 şi 4 la sută. La noi dobânda ce trebuie a se fixă, să nu treacă peste maximum
de 4 la sută asupra nominalului. Nu doar că se vor găsi deocamdată capitaluri
cari se vor da cu o asemenea dobândă; însă trebuie să ţintim ca să ajungem la o
asemenea dobândă; trebuie să sperăm că, cu timpul, obligatiunile emise cu
dobânda de 4 la sută vor ajunge, cu îmbunătăţirea creditului, a se vinde cu sută
în sută. Eată pentru ce trebuie a se stabili o mai mică dobândă, spre a se lăsă
câmp îmbunătăţirii creditului la care trebuie să ajungem, In 1854, ministrul
Franţei ziceă: «Creditul Funciar va fi fondat cu desăvârșire, când cel care se

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUȚIUNI LA IDEQLQGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIQNALE 857
e—a

împrumută va găsi pentru biletele de gaj suma întreagă a împrumutului ce i s'a
făcut, și le va puteă negociă cu înlesnire.

Am arătat încă, că, pe lângă dobândă, proprietarii mai plătesc un amortis-
ment pentru plata capitalului în mici porţiuni. Acest amortisment se stabilește
după numărul anilor în care se termină plata capitalului. Unul la sută este cifra
cea mai potrivită și cea mai obişnuită în institutele germane. Cu această cifră
de unu la sută datoria se amortizează în 89 de ani. Cu toate acestea însă, pro-
prietarii trebuie să aibă dreptul de a plăti şi prin anticipație sau de a märl
amortismentul pentru a se puteă plăti într'un mai mic număr de ani.

II. Cea mai bună combinatiune pentru asigurarea Creditului funciar este
cea întocmită de înşişi proprietarii constituiți în Societate. Ca garanţia să fie
şi mai mare, societarii, cari au luat asupră-le constituirea Creditului nostru
funciar, oferă publicului o deosebită garantie în proprietăţi libere. Sistemul admis
în Adunarea din 80 Octombrie, ca fondul social să fie în proprietăţi libere, este
cel mai puţin costisitor şi prezintă cea mai mare garanţie pentru prosperitatea
proprietăţii, cât şi pentru publicul capitalist; însă ceeace este o dificultate, este
că fondul social de 30 milioane este prea mare spre a se puteà realizà ; o asemenea
cifră este inutilă și chiar vătămătoare. In Franţa, când s'a întocmit Creditul
funciar, fondul social subscris a fost de 60 milioane şi s'a găsit suficient, pe când
datoria ipotecarä a Franţei se estimă, după inscriptiunile de ipoteci, a îi opt
miliarde ; şi chiar din aceă sumă de 60 milioane s'a cerut dela subscriitori numai
80 de milioane. Dar să nu pierdem din vedere că societarii n'au nevoie a garantà
cu fondul lor decât numai exactitatea lucrărilor lor, căci garanţia ce prezintă
proprietarii, printr'o îndoită valoare a proprietăţii drept suma împrumutată,
este îndestulătoare pentru capitalurile publicului, şi dacă s’ar întâmplă vreo
pierdere parţială, aceeace mai niciodată nu se întâmplă cu o bună administra-
tiune, atunci un fond de rezervă acoperă imediat aceă pierdere. Acest fond de
rezervă, care este a doua garanţie pentru public, poate fi supus la acoperirea
vreunui risc, dar niciodată fondul social.

Acest fond de rezervă se formează tot dela proprietari luând o cătime la
sută pentru toate cheltuelile acestui institut, în care intră şi procentele fondului
social, iar restul se strânge în cassa Societăţii, constituind o sumă sub numele
de fond de rezervă. Acest fond de rezervă, care servă a acoperi cheltuelile
neprevăzute, pune afară de orice bănuială de răspundere proprietăţile asociaţilor,
Când însă cheltuelile anuale sunt prea mari, şi dacă mai cu seamă garanţia
proprietarilor este prea mare, încât suma procentelor mărește prea mult suma
cheltuelilor anuale, atunci acest fond de rezervă nu se poate formă, sau se for-
mează cu anevoinţă, şi fondul proprietarilor asociaţi este mai aproape de a
preîntâmpină cheltuelile cazurilor neprevăzute în lipsa fondului de rezervă, și
atunci avem chiar o mai mică garanţie pentru publicul capitalist, Din contră,
fondul social compus de proprietăţi libere va fi asigurat cu desăvârşire când va
fi mai mic, şi publicul va fi acoperit cu mai multă înlesnire prin efectele fondului
de rezervă decât prin vânzarea imobilului social. Eată dar că un fond social atât
de mare ca 30 de milioane este inutil şi vătămător asociaţilor și chiar acestei
institutiuni. Un fond social de 10 milioane este tot ce trebuie pentru a începe
cu succes acest institut de Credit funciar.

Fondul de rezervă, fiind în condițiuni de a se formă, se mărește în fiecare
an prin perceperea de 1% asupra ipotecelor, plus dobânda ce el produce. In

www.dacoromanica.ro

858 C. I. BAICQIANU
E i — À

unele societăţi de credit se admite ca acest fond de rezervă să meargă mărindu-se
până va ajunge la jumătate cifra fondului social, iar deaci înainte restul se îm-
parte ca dividend între societari, aceeace este foarte împovărător pentru pro-
prietarii ipotecari. Ceeace este mai potrivit cu sistemul adoptat pentru înfiin-
tarea Creditului funciar la noi, şi mai puţin impovárátor pentru proprietarii
ipotecari, este ca fondul de rezervă să se mărească până va ajunge la o sumă al
cărei venit să acopere procentele fondului social gi cheltuelile de administratiune;
atunci perceperea de 1% asupra ipotecelor să înceteze spre a uşură pe proprietari,
căci nu mai are nici un cuvânt de a fi. Dacă 10 milioane lei noui formează fondul
social depus în proprietăţi libere, şi admițând că 4 % se va plăti serviciul societăţii
asupra fondului său, avem suma de 300.000 lei noui; de vom admite încă, că
cheltuelile de administratiune se vor urcă la cifra de 300.000 lei noui, vom aveà
trebuinţă de un fond de rezervă, care să prezinte un venit anual de 600.000 lei
noui, al căruia capital este 15.000.000 lei noui, cifra fondului de rezervă. Eatá
modul cum se poate formă naturalmente acest fond de rezervă, care este cel
dintâiu fond din care se preîntâmpină orice risc sau cheltuială neprevăzută.
Acest fond este dar garanţia cea mai puternică și cea mai asigurătoare pentru
publicul care își angajează capitalurile sale. Dar dacă s’ar întâmplă ca acest
fond sá se împuţineze din cauze neprevăzute, atunci se reconstituie prin înfiinn
tarea din nou a perceperii de 1% asupra ipotecelor; așadar acest fond de rezervă
nu se sleiește niciodată, căci se reconstituie oridecâteori se impufineazá. Fondul
social dar ca garanţie ar fi de prisos, şi nici că există în sistemul celor mai multe
institutiuni de Credit funciar din Germania.

III. Cu toate acestea la noi o asociatiune de proprietari români, prin fonduri
în proprietăţi libere, este astăzi foarte necesară pentru încrederea ce poate inspiră
şi pentru garanţia ce dă la formarea, organizarea şi administratiunea unui
asemenea institut. Trebuiă o societate de proprietari români care să se prezinte
ca intermediari între cei cari au capitaluri de plasat şi cei cari au necesitate a-şi
uşură proprietăţile lor; ca din această concentrare de operaţiuni să rezulte
folos pentru proprietari şi o mai mare asigurare pentru cei cu capitaluri. Dacă
o asemenea societate de proprietari nu s'ar fi format, care prezintă astăzi o
mare speranţă de reuşită, s'ar fi prezentat o societate de capitalişti mr comer-
cianti ca intermediari între aceste două părţi interesate (proprietari și publicul!
cu capitaluri) şi această institutiune ar fi ajuns un mijloc de a se speculă şi unii
gi ceilalţi în folosul unui mic număr de capitalisti, precum a ajuns Creditul
funciar al Franţei, mai cu seamă că cei cari ni se prezentau pentru a cere fn:
fiinfarea Creditului funciar, erau străini, cari nu pot fi gelogi pentru interesele
economice ale ţării noastre. Probá avem întreprinderea Strousberg, Bleich-
róder etc.

Dacă Societatea de proprietari constituită în seara de 30 Octombrie este
atât de necesară, încât printr'însa ţara va izbuti să aibă un institut de Credit
compus de proprietari români, şi dacă aceşti proprietari vin a ne garantà inte.
gritatea şi exactitatea operaţiunilor prin proprietăţile lor libere, şi-şi depun
munca lor pentru mersul acestui institut, atunci această nouă garanţie către
public, acest serviciu de intermediar între public şi proprietari, trebuie a se plăti
ca să poată fi, căci nu se poate nici oferi, nici primi un serviciu gratis. Această
plată adaugă însă la sarcina proprietăţii ipotecare, care trebuie să plătească mai
mult timp unul la sută, după cum am arătat mai sus; deaceea această plată,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR ŞI A BĂNCII NAȚIONALE 859
A —————

care se face în interesul asociatiunii, trebuie a se fixă la o cifră cumpătată, căci
fiind prea mare ingreuează proprietatea pe care voim să o scăpăm de sarcinile
în care se află afundată. Cifra cea mai potrivită, cea mai justă şi care poate
satisface şi interesul asociaţiunii proprietarilor, este a li se da dreptul de 3 la
sută pentru valoarea fondului ce depun drept fond social al institutului de
Credit. Această plată este suficientă pentru aceşti societari, cari, pe lângă venitul
anual al proprietăţii, vor primi încă 3 la sută pentru serviciul ce aduc acestui
institut de credit. Este de trebuintä gi util pentru prosperitatea proprietăţii
rurale ca fondul socia! să fie numai în proprietăţi rurale, căci scopul acestui institut
trebuie a fi îmbunătăţirea proprietăţii rurale, iar nu aceea a caselor din oraşe,
a căror îmbunătăţire sau mobilare nu poate fi în chestiune.

Proprietarii primind obligaţiuni pentru jumătate valoarea proprietăţii lor,
am zis că vor plăti 5 la sută dobândă și amortisment şi unul la sută pentru
cheltueli gi fondul de rezervă, ceeace face cu totul 6 la sută. Care va fi însă preţul
cu care vor vinde proprietarii aceste obligaţiuni şi dacă vor găsi ei indestul folos
cu preţul cu care le vor puteă vinde? Se ştie astăzi că dobânda pe ipoteci este
10 la sută şi că obligatiunile domeniale se vând cu preţul de 8 la sută. Dacă vor
luă de normă cursul obligatiunilor domeniale, și adăogând amortismentul şi
fondul de rezervă, vom ajunge la cifra de 10 la sută, plata anuală din partea
proprietarilor. Am aveă numai folosul amortizării în comparaţie cu cei 10 la
sută ce se plătesc astăzi pe ipotece, având a plăti odată și suma întreagă. Sunt
însă mai multe mijloace cari vor face a se sui preţul acestor obligaţiuni. Mai
întâiu toate capitalurile depuse astăzi în ipoteci, precum și alte capitaluri parti-
culare, găsind o mai mare garanţie în aceste bilete de gaj aie Creditului funciar,
vor contribui a urcă preţul lor, după cum s'a urcat în scurt timp preţul obliga-
tiunilor domeniale. Fondul de rezervă, care se plăteşte în numerar şi care ur-
mează mărindu-se până la cifra ca de 17.500.000, se va întrebuinţă în cumpă-
rare de obligaţiuni din piaţă cu preţul nominal, ceeace va contribui la ridi-
carea preţului obligatiunilor.

Toate cassele publice, precum cassa de retragere, cassa de consemnaţiuni gi
depozite, şi alte casse unde banii ar stă morţi, să aibă dreptul a depunecapitalurile
lor disponibile în cumpărare de aceste obligaţiuni.

Cu toate aceste ajutoare avem însă mare nevoie de o cassă de scont şi circu-
latiune, care, micşorând preţul capitalurilor, va aduce cel mai mare folos vânzării
obligatiunilor, mai cu seamă dacă o asemenea cassă s’ar organiză astfel ca o parte
din beneficiul său să serve a micşoră anuitatea proprietarilor către institutul
de Credit funciar.

Mai recomandăm asociatiunii proprietarilor a prevedeă în statute cel mai
bun mijloc pentru constatări şi estimatiunea valorii unei proprietăţi, care trebuie
să aibă de bază întinderea, venitul şi preţul venal. (Această idee fiind de mare
importanţă, o vom tratà cu altă ocaziune).

Sperăm că acei buni Români, cari au luat iniţiativa fondării Creditului
funciar, vor aveă în vedere cele mai folositoare dispozitiuni la facerea statu-
telor Societăţii si vor grăbi cererea înfiinţării acestui institut.

www.dacoromanica.ro

860 C. 1. BĂICOIANU

Anexa Nr. 69

CUVÁNTAREA D-LUI G. VERNESCU IN INTRUNIREA MARILOR
PROPRIETARI

Dela 30 Octombrie, 1872
IN SALA ATENEULUI

Domnilor proprietari, nu am nevoie ca să vă mai spun pentru ce suntem
adunaţi astäsearä; D-voastră o ştiţi dinainte, nici unul din noi n'am venit ca
să facem discursuri frumoase, ci am venit ca să ne luminăm, am venit ca să
punem bazele unei institutiuni de Credit; deaceea dar voiu intră direct în
materie.

Domnilor, mult timp proprietăţile noastre rurale, proprietăţile noastre
imobiliare în general, s'au discreditat cu desăvârşire în ţara aceasta; ar îi lung
ca să enumere cineva toate cauzele cari au servit la aceasta; ştiţi un lucru po-
zitiv, că, capitalurile imobiliare, proprietăţile imobiliare în ţară sunt discre-
ditate, astfel încât fiecare din D-voastră când are trebuintä de bani, si are ca-
pital imobiliar însemnat, nu poate să se împrumute mai jos decât cu 15, 16
gi 18 la sută; ei bine, situatiunea aceasta nu poate sá ţie mult timp; Guvernul
a simţit aceasta, fiecare din noi a simţit-o, şi iată că Camera se ocupă ca să
găsească ieşirea din acest impas. Am ajuns până acum la ceva? Incă nu; pro-
puneri s'au făcut destule; combinatiuni s'au făcut destule si s'au prezentat la
Cameră, Să vedem dacă acele combinatiuni prezentate sunt de natură a face
ca proprietăţile noastre să se ridice din căderea în care se găsesc astăzi.

In adevăr, în toate ţările din lume este cunoscut Creditul funciar, este
cunoscută acea institutiune de care avem să vorbim, dar în toate ţările nu
s'a stabilit tot într'un fel. Sunt două combinatiuni principale: este o combina-
tiune în care societăţile financiare joacă un rol principal; aceste societăţi fi-
nanciare se pun în raport cu capitalistii ceilalţi, fac pe intermediarii între ca-
pitalişti gi imprumutati şi chiar în modul acesta au prosperat până la un punct
oarecare şi au contribuit la ridicarea preţului proprietăţii. Insă această combi-
naţiune are un defect principal, este că proprietăţile imobiliare având de ex-
ploatat capitalurile mobiliare, aceste capitaluri le-au cam adus interese scumpe,
au tras prea multă spuză pe turta lor. Această asociatiune a capitalurilor mo-
biliare 4 ridicat oarecum proprietatea, dar a căutat să tragă prea mult folos
pe seama lor şi deaceea nu este tocmai combinatiunea care este primită cu
plăcere în societăţile civilizate,

Mai este a doua combinaţie pe care avem să o tratăm astăseară, este com-
binatiunea aceea a unui Credit funciar care nu este încredinţat în mâna fi-
nanciarilor, ci chiar în mâna proprietarilor de imobile. Ei bine, domnilor, nu
cred că acest Credit funciar va prosperă mai bine decât în mâinile chiar acelora
cari se interesează deadreptul de acest Credit funciar.

Vrem dar ca acest Credit să intre în mâinile noastre şi fiți siguri, domnilor
proprietari, că lucrând cu oarecare activitate, oarecare inteligenţă, vom face
ca proprietăţile noastre să nu fie expuse a se vinde la cazul de nenorocire în
care ne aflăm astăzi. -

Domnilor, ce este această combinatiune? este vreun lucru straniu, este
un lucru care nu poate intrà în mințile noastre? Nu, neapărat, pentrucă s’a

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 861

practicat în toate celelalte ţări cari, dacă nu erau mai scăzute decât noi în ci-
vilizatie, dar totug pe aceeaş linie. Vă aduceţi aminte când s'a înfiinţat în Po-
lonia, când s'a înfiinţat în Rusia, în Germania în general; ei bine, vom vedeă
că la epocile acelea mai toate naţiunile acelea nu erau prea mult civilizate,
nu erau mai mult civilizate decât noi, ca să nu poată înţelege această insti-
tutiune de Credit funciar.

Domnilor, iată combinatiunea; este simplă. In ţările străine debitorii au
fost mai curajioşi decât noi; văzând că proprietăţile lor sunt foarte însărcinate
au făcut? Prin simpla asociaţiune, au venit si au pus în locul creditului indi-
vidual, creditul colectiv al unei Societăţi, şi când oamenii au tratat, în loc ca
să trateze cu un credit privat, au avut a trată cu un credit colectiv, şi proprie-
tätile lor deşi erau agravate de sarcini, cu toate acestea creditul a fost de 10
ori mai mare decât eră creditul personal. Cu acest principiu a reuşit întâia
asociatiune de proprietari care s'a format în Silezia; şi ei pe atunci nu cunoş-
teau lucruri noui pe care le cunoaştem noi astăzi; noi am mers mai departe
— zicem noi, căci nu considerăm neamul omenesc separat, nu facem distinc-
tiune de naţiuni când vorbim de ştiinţă — noi ne găsim în altă situafiune;
nu numai că avem avansele gtiintii care dă un mare avantaj, dar am găsit gi
altceva, am găsit operaţia cu amortisment, cu lungi termene, am găsit să ştergem
solidaritatea care se puneă între debitori şi care eră un lucru extraordinar,
speriă pe fiecare debitor care intră în această societate; căci infelegefi ce se
întâmplă dacă se asociază mai mulţi debitori: dacă proprietatea unui debitor
nu valoră suma cu care s'a împrumutat, erau solidar răspunzători cu toţii;
toate dificultăţile acestea s'au şters. Sunt dar astăzi şanse, şi şanse bune, ca
să reuşim mai bine; mai avem încă cevă mai mult decât aveau acele state:
acolo au început proprietăţile cari erau însărcinate de datorii să ia iniţiativa.
dar în ţară la noi au luat iniţiativa proprietarii cari au proprietăţile lor libere.
lată avantajul, garanţia cea mare ce oferă azi publicului o asemenea Societate
de Credit funciar.

Avem întâiu garantia colectivă a unor proprietăţi destinate la fondarea
acestei institutiuni, şi alături cu această garanţie vine apoi a doua, adică toate
operaţiunile ce va face această asociaţiune, împrumuturile ce vor face proprie-
tarii debitori, cari vor aduce ipoteca lor drept garanţii. Prin urmare, avem O
dublă garanţie; şi nu rămâne îndoială că aceia cari vor posedă titluri dela o
asemenea asociaţiune vor fi în siguranţa cea mai mare.

Domnilor, s'a văzut totdeauna făcându-se observatiunea că asemenea aso-
ciafiuni ca să prospere au necesitate de încrederea Guvernului, că în toate pár-
file Guvernele dau protectiunea lor unor asemenea institutiuni. Așă este, dom-
nilor, Guvernele bune, inteligente şi părintești, când este vorba de fondarea
unei asociatiuni, care are să ridice proprietatea ţării la valoarea îndoită şi în-
treită de cea existentă, fără a se periclita cátug de puţin interesele sale, aceste
Guverne zicem, se amestecă, dau cu grábire protecţiunea lor: aşă a făcut Gu-
vernul Germaniei, Rusiei şi Austriei ; aşă s'a făcut în toate părţile lumii, în Franţa,
Belgia şi Englitera; pretutindeni a intervenit Guvernul. Noi însă, domnilor,
cu chipul cum voim a creà această asociatiune, adică cu garanţia proprietă-
tilor libere, plus ipotecele împrumuturilor, cu o asemenea garanţie cred că nu
avem trebuintä de nici o protectiune, de nici un ajutor; căci domnilor, dacă

www.dacoromanica.ro

862 Ç. L BAICQIANU
TI

Guvernul ţării noastre simțind şi dânsul mare trebuinf4 de a aveá Creditul
funciar, ar voi să intervie într'un mod oarecare, n’ar face bine, căci este sufi-
cientă garanţia proprietăţii libere. Guvernul, domnilor, ar puteă să intervie
numai atunci când fondul acestei asociatiuni n'ar puteá fi în stare să acopere
datoriile, numai atunci Guvernul ar puteă da dreptul să emită obligaţiuni,
pentru ca acele obligaţiuni să dobândească credit nu numai în ţară dar şi în
streinătate. Aceasta, domnilor, este o chestiune care se va vedeà în Cameră.
La ce trebuie să ne gândim astăzi? Nu este la garanţia ce vor aveà titlurile
ieşite din această asociaţiune, căci această garantie este suficientă. Noi trebuie
să ne gândim cum trebuie să ducem la bun liman această institufiune. Ei bine,
domnilor, când mai mulţi proprietari formează o asociatiune cu un fond de
30 sau 40 milioane de franci şi când obligatiunile ce vor emite vor servi la îm-
prumuturi tot asupra proprietăţilor, cred că nu mai rămâne cea mai mică umbră
de nesiguranţă asupra acestei institufiuni; tot însă ce putem stabili ca prin-
cipiu este că asociafiunea să nu poată scoate mai multe obligaţiuni decât cele
afectate la împrumuturile ce i se va cere.

Domnilor, n'am finit; voesc să ne lămurim asupra unei cestiuni esenţiale.
Durata acestei asociatiuni va fi de 30, 40 și 50 de ani; ipotecele asociafilor
se vor face pe unul din aceste termene ce se va fixa gi care va fi negregit gi
durata operaţiunilor Societätii. Ca să afecteze însă proprietatea pentru un
termen de 50 ani, se vor întrebă poate asociaţii: ce interes âvem noi a ipotecà
proprietăţile noastre de bună voie, pentru ca să facem un asemenea angajament,
fără a vedeă un avantaj oarecare, ba poate să fim supuși la oarecare risc? Asupra
acestui punct voiu zice că în această asociatiune nu este platonism ; prin această
institufiune mai întâiu va creşte valoarea proprietăţii de orice natură, căci
când acţiunile Societátii vor ajunge sută în sută, și poate gi mai mult, vedeţi
atunci că acţionarii câştigă și proprietatea se urcă. Dar, domnilor, mai mult
decât atât, acţionarii prin această institufiune mai trag încă un beneficiu:
Societatea ia din toate operaţiunile un comision, ca să zicem asà, de 80 bani
la sută, cari operaţiuni îmulţindu-se, vor da un beneficiu însemnat Societätii.
In anul dintâiu negreşit că operaţiunile nu vor fi întinse, apoi scoțând şi chel-
tuelile de administraţie, beneficiul nu va fi cel dorit; dar după câţiva ani, ope-
ratiunile înmulţindu-se, cu ele vor creşte şi beneficiile. Aşa dar Societatea o
să capete un beneficiu dacă nu foarte mare, cel puţin însemnat, și prin urmare
fntelegeti foarte bine, domnilor, că proprietăţile angajate, pe lângă aceste be-
neficii, au să raporte tot cât astăzi, adică proprietarul are să se bucure ca şi
până acum de venitul arendei sau fructelor de pe proprietate; ba încă, ce este
mai mult, atunci proprietatea va aveă un venit real, căci prin această institu-
tiune se va face şi interesele agricole, cari la noi în ţară sunt scăzute.

Cum vreţi D-voastre, ca un proprietar să se ocupe de proprietatea, lui,
cum vreţi ca să întrebuinţeze mijloacele de îmbunătăţire în proprietate, când
banii se iau cu o dobândă de 16 la sută? Nu este cu putinţă, ca un proprietar
să scoafä aceşti bani din fondurile proprietăţii, din propriile mijloace ale moşii;
când însă vom aveà mijloace, şi vom ajunge ca banii să-i luăm cu o dobândă
minimă, ca să putem din veniturile proprietăţii să economisim cevă, atunci
fiecare proprietar în ţară la noi se va gândi la pământ să-l îmbunătăţească,
să-l cultiveze singur, cum se face şi în streinătate, şi vom face şi din pământul

Arii româneşti, pământ blagoslovit, un pământ pretăcut în grădină, cum este

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 863

în ţările civilizate. Fără înlesnirile bănești, însă, vom rămâne tot în starea în
care ne găsim astăzi; cât pentru proprietarii cari sunt însărcinaţi, sunt destul
de interesaţi, ca să ia parte la această Societate, ca să binecuvânteze această
institutiune, căci ei au dejà însărcinate proprietăţile lor. Afară de ajutorul
ce putem sá le dăm, poate să crească gi să se înmulțească proprietatea. Dar nu
cu proprietăţile afectate vom fac această instituţiune, ci cu proprietăţile li-
bere ; gi trebuie să ne grăbim, căci dacă va mai ţine situatiunea în care ne găsim
astăzi, dacă vom fi înţeleși asupra acestor puncte, că proprietarii în general
au interes ca Creditul funciar să fie stabilit în ţară, că chiar proprietarii liberi,
cari se asociază, au interes să facă aceasta, ce ne mai rămâne să vă spunem
D-voastre? Ne rămâne să vă spunem lucruri cari n'au altă importanţă decât
a lumină cu desăvârșire pe toţi proprietarii asupra acestei combinatiuni de
Credit funciar. De exemplu poate să-şi facă cinevă întrebarea: Vine un asociat,
intră în asociatiunea aceasta cu un capital oarecare, ne spune că o să aibă un
beneticiu, ce beneficiu însă o să aibă? Răspunsul este foarte sigur: o să aibă
beneticiu în proporţie cu capitalul depus, cum iarăș o să sufere şi pierderile,
dacă s'ar întâmplă. O să vă mai întrebe: toate bune, depuneti garantia, depuneti
ipoteca ca să se asigure împrumutarea făcută: ce daţi însă în mâna acelora
cari se împrumută? le daţi hârtii, lettre de gage, obligaţiuni financiare, foarte
bine; cu aceasta o să meargă în piaţă și n'o să găsească cine sá le cumpere şi
ce ne importă că are 5 la sută, când ne ducem pe piaţă, si nu ne dă decât 60
sau 40; nu vedeţi că ne ridicăm la dobânda din trecut, şi celelalte? Dom-
nilor, este adevărat că proprietarii astăzi în condițiuni mai bune, când se îm-
prumută cu felul acesta de garantie, nu se împrumută decât cu 8 gi jumătate
la sută. Probă este obligatiunile cari le-a scos Statul, cari astăzi sunt ajunse
la 94 ori 95 şi știți că s'au scos cu 74 gi 75. Prin urmare creditul proprie-
tätii astăzi, în condițiuni de natura aceasta, pe piața noastră este de 5 și
atâta la sută. Putem dar gi noi cari vom aveà pe de o parte garanția colec-
tivă a acelora cari figurează ca asociaţi cu ipotecile lor, iar pe de alta ipoteca
celor imprumutafi, când vom scoate obligaţiuni pe aceste ipoteci să avem cre-
ditul obligatiunilor domeniale. Iată cum am puteă să zicem în general la toţi
proprietarii: nu vă fnfricogati că acestea vor fi discreditate gi nu vor aveă
pret în piaţă, când cineva are în mâna sa o obligatiune sigură care are să-l scu-
tească de multe neajunsuri, şi când acel capitalist care ştie că neapărat valo-
rează preţul care l-a dat el, —pe când almintrelea trebuiă să vadă dacă acea
proprietate este supusă la privilegiu etc. — când vine să facă împrumut nu
mai are să alerge, nu mai are să facă nici o plată de comision, n'are nici un
risc, căci aceasta este garantată şi de proprietăţile celorlalţi; este mai mult
decât atât: are un titlu la mână care poate să-l realizeze imediat când va aveă
trebuinţă de bani; vinde acele titluri şi le preface în bani; prin urmare are avan-
tagii enorme capitalistul ca să cumpere o creanţă de natura aceasta, căci nu
se mai ocupă nici să vândă proprietatea, nici să se judece. El va aveà a face
cu O Societate, gi știe că ea are destul ca să poată plăti imediat cum se plá-
tesc obligatiunile domeniale la timp. Când va fi dar capitalistul sigur de plata
dobándei și de data plăţii, credeţi că va fi tot situajiunea de astăzi, că proprie-
tatea va fi tot căzută? Neapărat n'ar trebui să fie orbi aceia cari au bani în
mâinile lor, căci nicjodată creditul personal nu poate întrece creditul colectiv,
gi nu cred că la noi creditul acesta să producă alt efect.

www.dacoromanica.ro

864 C. I. BĂICOIANU

a aa —— ————m

Azi se duce cineva cu ipoteca lui gi nu poate luà nici cu 12 nici cu 14.
Aceasta nu va mai există, căci vor ieşi obligatiunile noastre cu creditul lor,
gi probă obligatiunile domeniale cari se vånd cu prețuri însemnate. Noi ne-am
gândit şi la aceaşta gi am voit să asigurăm scomptul acestor obligaţiuni gi am
ajuns la un rezultat care poate să fie favorabil pentru ceeace avem să facem
în țară la noi, am ajuns la rezultatul acesta, că pentru 12 milioane de franci
să avem scomptul sigur; avem această promisiune dela capitalistii noştri, care
se va realizà prin contract. Nu trebuie să fie prea multă temere în toate acestea ;
capitalistii dela început ne asigurä scontul; dacă se va întâmpla ca pe piața
publică să fie mai scăzute decât atât, ei să fie datori cu scontul acesta să cum-
pere obligatiunile noastre pentru suma aceasta. Astfel îndată ce creditul no-
stru se va stabili, fiți siguri că nu vom mai aveà trebuintä de nici un angaja-
ment, căci obligatiunile prin sine o să dobândeaşcă creditul.

In obligatiunile acestea am hotărît ca să punem o dobândă numai de 5
la sută, intelegeti foarte bine pentru ce; cum la început se pune 10 la sută,
cum s'a pus în obligatiunile rurale, aşă este obicei în ţară la noi, nimeni nu
se duce dincolo de sută, ci sută în sută; avem obligaţiuni prea sigure cari s'au
ridicat la 100; când însă avem obligaţiuni cu 5 la sută, scontul poate să se
facă mai mic ca suta, va crește; apoi dar tot avem o latitudine de creştere.

Acestea sunt combinaţiunile cari am crezut de trebuintä să le facem.
Ne-am adresat la unii din proprietari, cari proprietari au subscris 20 mii gal-
beni îndată. Inţelegeţi, domnilor, că numai 100 proprietari, nu mai mult, din
țara aceasta îngrijaţi . . . de situatiunea ţării, şi înţelegându-i gravitatea,
de vor luă cu credinţă iniţiativa spre a aduce un remediu, vor scăpă proprie-
tätile Tárii Româneşti.

Domnilor, nu trebuie să vă îngrijiţi; aceasta nu este o chestiune politică,
este o chestiune financiară, care ne privește pe noi proprietarii; n'avem tre-
buintä sá ne ocupăm, ce s'ar face dacă aceaştă lucrare ar intră în mâinile ban-
cherilor din ţară sau acelor din străinătate; noi vom zice că această institu-
tiune nu va prosperă decât în mâinile noastre. Iată, domnilor, scopul pentru
care ne-am adunat ; nu este ca să facem politică, ci ca să luăm în mâinile noastre
aceaştă interesantă gi necesară chestiune, şi pentru acest sfârșit mai multi domni
proprietari au luat iniţiativa a se ocupă serios de această chestiune, şi aci ne-am
adunat ca să putem a ne lumină mai bine; prin urmare astăzi vă propunem
şi D-voastre a subscrie capitaluri funciare, pentru ca să nu ne găsim în Came-
rile Legiuitoare cu măinile goale, şi să poată streinii să ia aceagtá institutiune ;
îngrijirea noastră este ca aceaştă institutiune să rămână în mâinile noastre,
în mâinile proprietarilor ţării, (aplauze prelungite) şi prin subscrierile ce vom
face, să putem obţine şi dela Camere această afacere pe seama proprietăţii
ţării,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUȚIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR ȘI A BĂNCII NATIONALE 865

Anexa Nr. 70

CUVÂNTAREA D-LUI V. BOERESCU IN INTRUNIREA MARILOR
PROPRIETARI

Dela 30 Octombrie, 1872
IN SALA ATENEULUI

Domnilor, vi s'a spus destul de lămurit că este vorba deo institutiune de
Credit funciar; tot ce se poate zice asupra acestei chestiuni cred că este simţit
de toţi; această institufiune la noi putem zice că a cam întârziat şi nu mai
sufere amânare. Cunoagtem cu toţii cât de dificil se fac împrumuturile imobi-
liare, împrumuturile pe proprietate, cu câtă anevointä şi cu ce dobânzi grele
se găsesc bani pe ipotecá, şi prin urmare o asemenea institutiune de Credit
funciar cere urgenţa cea mai mare, urgenţa în toată raţiunea cuvântului.
Această necesitate absolută s'a produs la noi de vreo câţiva ani printr'un fe-
nomen, Ca să mă exprim aşă, care a pus în mai mare evidenţă poziţiunea grea
a proprietăţii. Titlurile Statului, ca şi în oricare parte a lumei, au crescut şi
capitalurile sunătoare au preferit a se plasă în aceste titluri, astfel că astăzi
cu multă anevointä putem găsi capitaluri pentru împrumuturi pe proprietăţi ;
datoriile ipotecare au crescut din ce în ce si sunt în imposibilitate de a se plăti;
prin urmare aceste datorii rămân pe loc, se plătește numai dobânda sau se
vând la tribunale cu preţuri foarte scăzute. Ei bine, domnilor, am prea întâr-
ziat cu o asemenea stare de lucruri, trebuie să ne îngrijim serios, când vedem
că nu putem procură capitaluri ieftine proprietăţii, şi când vedem concurenţa
ce fac titlurile Statului proprietății, astfel că este în pericol nu numai proprie-
tatea, dar încă şi cultivarea pământului din cauza lipsei de capitaluri dispo-
nibile. Este dar cea mai mare urgenţă de a face să înceteze cât mai curând
această stare de lucruri, şi remediul nu este altul decât instituirea unui Credit
funciar asupra proprietăţii noastre. Care este misiunea acestei institutiuni?
Misiunea sa, domnilor, este a ne procură capitaluri cu o dobândă mai mică,
şi cu un termen lung, ca astfel proprietatea, plătind o dobândă ieftină si 2, 3
la sută amortisment într'un termen de 10, 20, 30 de ani, să poată să plătească
capitalul împrumutat pe nesimţite. Trebuie, domnilor, să mai ştim ceva, că
institutiuneæ Creditului funciar nu este o cassă de împrumutare în numerar,
după cum mulţi cred la noi: această institutiune este ca aceea dela domeniale ;
voeste cineva să se împrumute s. e. cu 10.000 franci, mai întâiu face ipotecă
de o valoare îndoită, apoi Banca funciară îi dă o hârtie, semnătura sa, căci
ea n'are capitaluri de manipulat; cu acea hârtie se duc la bancheri şi o scon-
tează în bani; această hârtie, însă, are asigurarea cea mai mare, căci pe lângă
ipoteca depusă de împrumutat, ea are garanţia capitalului funciar al proprie-
tarilor acţionari. Prin urmare înţelegeţi foarte bine că o asemenea hârtie, cu
O asemenea garantie, are valoare în piaţă şi oricine va da numerar pentru ea,
știind că şi dânsul o poate realiză în bani oricând va voi. Prin urmare trebuie
ca noi sá ne silim a înfiinţă o institutiune de Credit funciar, care să aibă o ga-
rantie oricât de mare, pentru ca hârtiile care le va da în lettres de gage să aibă
credit la noi și poate gi în alte ţări, şi să se poată scomptă ca şi obligatiunile
rurale și domeniale. Odată ce utilitatea acestui Credit funciar este necontestată,
să ne întrebăm dacă la noi Românii n'a venit timpul ca să putem înfiinţă o

www.dacoromanica.ro

866 Ç. I. BĂICOIANU
q —..———— a a O

asemenea cassá? Domnilor, trebuie să vorbim lucrurile pe faţă, căci aci este
chestiune de comerţ şi chestiunile comerciale sunt cele mai positive. Bine este
să fondăm noi Românii asemenea instituţiuni, sau să le lăsăm să le creeze
străinii?

Cred, domnilor, (á a venit timpul şi experienţa ne-a arătat îndestul că
asemenea institutiuni le putem foarte bine fondă noi şi vor prosperă foarte bine,
precum au prosperat şi alte institutiuni private, la noi ca gi în alte ţări. Agá
de exemplu este societatea Dacia, care se bucură de un mare credit şi în ţară
gi în gtráinátate. Ei bine, domnilor, sunt bine încredinţat că şi institufiunea
Creditului funciar va prosperă dacă proprietarii, cari vor luă parte, vor în-
telege bine interesele lor, ca ei singuri să se asocieze, văzând pericolul care ur-
mărește pe fiecare din noi, ca fiecare să deă concursul pentru a scăpă proprie-
tätile noastre gi fără congursul streinilor.

Dar izbutind ca prin propriile noastre puteri să facem această institutiune
de Credit funciar, vine, domnilor, întrebarea; trebuie oare să înţelegem cu
aceasta, ca să excludem capitalurile străine? Nu; nicidecum, domnilor; în
asemenea cazuri ce excludere putem noi să facem? Putem să excludem pe
exploatatorii străini cari vin sá se inavuteascá la noi făcând fel de fel de ope-
raţiuni comerciale gi funciare, gi pe cari noi le-am puteă negregit mai ieftin sá
le facem, şi mai utile, poate. Se poate ca chiar institutiunea aceasta să atragă
creditul din străinătate, să se pună în relaftiune cu companiile cele străine, gi
poate chiar ca ele singure să facă scontul; destul numai că institutiunea este
română şi în mâna proprietarilor, iar nu străinii să facă condițiuni, să pro-
pună ce vor, şi noi să ne supunem la condiţiunile cari ni le impun ei. Noi, dom-
nilor, să fim cei cari să impunem condițiuni şi să facem ca să prospere mijloacele
financiare în ţară.

Aşadar, chestiunea este ca sá fondám prin noi această institufiune, şi tre-
buie sá ne silim ca să-i dăm un caracter eminamente național. Pentrucá este o
chestiune economicá gi,fiindcá se poate foarte bine sá se creeze prin noi, trebuie
dar numai noi s'o facem ca sá-i dám acest caracter indispensabil. Ar fi, dupá
mine, O nenoracire socialá gi economicá ca o asemenea cassá de Credit funciar
să cadă pe mâinile străinilor, pe câtă vreme v'am demonstrat că suntem în
condițiuni să facem această institutiune noi înşine, precum sunt multe alte
instituțiuni anonime.

Domnilor, v'a spus onor. D. Vernescu că sunt două moduri prin care poate
să se facă Creditul funciar, adică: sau se face prin asociatiunea de capitaluri
imobiliare, sau prin asociatiunea de capitaluri mobiliare. Adică, ori depunem
o parte din averea noastră imobiliară ca ipotecă ca să formăm un fond 8. e. de
40 milioane franci, ori depunem capitglurile mobiliare emițând acţiuni, şi atunci
este o asociafiune financiară. Vedeţi dar că, deşi diferă în condițiuni, scopul
este acelaş, însă avantagiile sunt mai mari prin asociatiunea de proprietăţi.
Este mai mare avantagiul, mai ieftin, pentru cuvântul prea lesne, căci neavând
un capital altul decât pământul a-l exploată şi acest capital angajat drept ga-
ranfie nepierzând valoarea şi venitul lui, negregit că o să ne coste mult mai
ieftin.

Iată domnilor, dar, încercarea care voim s'o facem, adică să unim pe pro-
prietarii liberi, ca ei singuri să se asocieze între ei depunând proprietăţile lor
libere de orice sarcine ca ipotecă, şi cari ipoteci în realitate sunt fictive, căci este

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIACREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 867

peste putinţă să se rischeze vreun pericol, ci servă ca o garantie materială,
sigură pentru a atrage capitalurile de cari avem nevoe pentru a formă capitalul
mobiliar de mai multe milioane. Ceva mai mult, domnilor: pe lângă îndoita
garanţie în pământ ce oferim celor ce vor voi a ne da bani, să sperăm, — căci
este o legitimă speranţă — că si Statul va garantă cu mijloacele sale asemenea
institutiune, căci aceste instituţiuni în alte ţări se protejează foarte mult de
Guverne. Inţelegeţi dar foarte bine că protejând şi Guvernul această cassá de
Credit funciar, va îi garanţia morală şi materială îndoită şi întreită, şi astfel
va face ca obligaţiunile emise de această cassă sá circule, dacă nu mai mult, dar
tot ca obligaţiunile rurale gi domeniale. Asa se face în alte părți; cu modul acesta
s'a făcut experienţă în toată Germania şi a reuşit. In alte ţări, cum s. e. este în
Franţa, Creditul funciar se face numai prin capitaluri de bani, şi din practică s'a
văzut că este mai ieftin dacă este asociatiune prin capitaluri imobiliare, adică
prin moșii. Atunci ce trebuie să facem? Trebuie ca fiecare din proprietarii cari
se vor pătrunde de necesitatea acestei institutiuni să depună o parte din moșiile
lor făcând o inscriptiune ipotecară până la formarea unui fond imobil în valoarea
sumei de care avem trebuintá şi aceste ipoteci unite împreună vor formă capi-
talul social al Băncii funciare.

Acum, domnilor, eu voiu să vă demonstrez partea practică a acestor ope-
rațiuni. Adică, voim să vedem dacă proprietarii, cari vor vol să se asocieze pentru
acest scop, ar puteă să rischeze ceva? gi al doilea să vedem ce perspectivă de
beneficii ar puteă ei să aibă? Să examinăm partea practică a acestei întreprinderi.
Aci este o operaţiune curat comercială. Ei bine, domnilor, comerţul este pozitiv,
el vrea să ştie şansele de pagubă si șansele de câştig. Să vedem acum cam ce ar
puteă să risce? După cum v'am spus, riscul este numai aparent. Precum,
domnilor, astăzi când cineva se împrumută cu o sumă oarecare și își depune
ipotecă moşia, însă la timp n'are să răspundă banii, creditorul se duce la Tribunal
și cere să se vândă moșia sau să se facă sechestru pe venit pentru a se despăgubi
de suma ce a împrumutat. Ei bine, tot astfel s'ar puteá să se întâmple ca, dacă
în cursul existenţei Societăţii, care este minimum de 50 ani, vor ajunge lucrurile
aşă încât obligatiunile Societăţii, care le dă în circulaţie, să nu se poată plăti,
atunci Societatea este datoare să-și vândă fondul său, în parte sau în total,
pentru plata acelor obligaţiuni, şi care fond nu este decât moșiile depuse ca
ipotecă de fiecare membru. Iată, domnilor, unicul risc eventual, nimic mai mult
decât atât. Eu vă mărturisesc că nu văd alt risc şi alt inconvenient la care s'ar
expune proprietarii. Insă acel risc, domnilor, v'am spus încă dela început, este
mai mult un risc aparent decât real. Pentru ce? Pentrucă în realitate Societatea
nu dă afară mai multe obligaţiuni decât pentru câtă împrumutare s'a făcut de
către particulari ; adică vine cineva și cere ca Banca să-l împrumute cu 10 mii
galbeni, altul cu 5, altul cu 3, etc., ei bine numai pentru aceste sume Societatea
emite, dă afară în circulatiune, obligaţiuni, şi fiecare persoană ce se împrumută,
astfel, depune pentru suma ce a luat pentru biletul de gaj o garantie ipotecará
îndoită. Ei bine, domnilor, cum vă inchipuiti dar că poate sá vie o epocă în care
valoarea proprietăţii să scadă asà de grozav, încât obligatiunea să nu se poată
acoperi din îndoita ipotecă care o dă împrumutul? Nu, domnilor, aceasta nu se
poate. Şi trebuie să vă mai spun, domnilor, şi altceva: că aceste Societăţi când se
formează au multe privilegii cari li se acordă de lege. Are privilegiul în privinţa
sechestrului ce s'ar pune pe venitul imobilului pentru a se plăti dobânda şi

www.dacoromanica.ro

868 C. I. BAICOIANU

anuitatea în caz când cel ce s'a împrumutat n'a plătit la timp suma ce datoreşte
şi în taz când Societatea n'ar aveă nevoie să vândă imobilul ipotecat, aşă încât
Societatea nu poate aveà nevoie de a vinde ipoteca împrumutatului pe cât timp
va aveă venitul. Dar chiar având nevoie, credeţi că nu va puteă căpătă banii cu
îndoitele ipoteci ce are în ţară? Sunt sigur că da; avem exemplu în Franţa cu
ocaziunea războiului din urmă. Ei bine, cu tot cataclismul ce a trecut peste
Franţa în 1870, hârtiile Creditului funciar au stat în picioare, n’au scăzut, au fost
la pari şi peste pari; singura institufiune care a rămas inebranlabilä în mijlocul
acelei zguduiri a fost Banca funciară; ea s'a menţinut, pentru că este fondată
pe proprietatea imobiliară. Prin urmare, nu trebuie să ne temem că proprietăţile
angajate pot ajunge vreodată la vreun risc; asemenea institutiuni există de 100
ani în Silezia, Rusia și Würtenberg şi nu s'a văzut niciodată ajunse la asemenea
extremitate.

Să vedem ce alt inconvenient mai poate fi. Poate să se zică: Cum să-mi
robesc eu moșia, proprietatea mea, pentru 50 ani? Domnilor, aceia sunt în
eroare, cari vorbesc astfel; proprietatea angajată nu se robeste; proprietarul
poate să o vândă, să o deà de zestre cu această nouă calitate; împreună cu pro-
prietatea merge gi cumpărătorul a face parte în calitate de acţionar la Societatea
Creditului funciar, Acum să venim la avantajul despre care v'a vorbit foarto
just D-l Vernescu. Nu este un mare avantaj pentru asociaţi ca, fără a depune
o para măcar, să aibă a trage un beneficiu? Si pe lângă acele beneficii să aibă
fericirea a vedeă ridicarea valoarei proprietăţii? Negreşit că aceasta este în
interesul nostru, al proprietarilor, şi deaceea am zis, că această chestiune esteo
chestiune curat financiară şi economică. Toate operaţiunile de împrumut ce va
face asociatiunea, are să beneficieze 80 centime la suta de lei, din care scăzân-
du-se cheltuelile de administraţie, negregit că va rămâne o sumă destul de în-
semnată pentru a profită fiecare potrivit cu suma ce a depus în asociatiune, și
prin urmare iată un avantaj real, iată perspectiva ce vor aveă acţionarii ; aceasta
nu este un ce fictiv.

Așadar, când proprietarii asociaţi pot aveă asemenea şanse, nu ştiu pentru
ce nu s'ar puteà realiză fondul acestei institutiuni dintre proprietarii noștri, căci
acesta, este modul cel mai preferabil, a se creà între proprietari cu fond imobiliar,
iar nu cu capitaluri.

Acum, domnilor, ne mai rămâne un al treilea punct a lămuri și despre care
va vorbit şi D-l Vernescu, că, spre a aveá și mai mare credit asociatiunea, ar fi
bine să putem dobândi si garantia Statului,

Domnilor, garanţia ce ar prezintă: 1. Ipotecile împrumutaţilor gi 2, Ipo-
tecile fondatorilor asociatiunii este destul de suficientă, şi cred că și Statul nu
va găsi nici un rău în aceasta. Nu putem însă sá promitem această garanţie a
Statului; suntem siguri însă că şi Guvernul va da ajutorul său, după cum s'a
dat în toate părțile lumii pentru asemenea fundafiuni; căci când Statul va veni
în ajutor, atunci în adevăr obligatiunile asociatiunii vor fi curat obligaţiuni
domeniale.

După cum vedeţi dar, domnilor, această afacere este destul de avantajoasă
și realizabilă, este o operaţiune, care are să producă pozitiv, şi cunoaşteţi foarte
bine, că comerţul caută totdeauna pozitivul; prin urmare noi trebuie să ne
grăbim a o realiză, și prin acest sfârşit s'a rezumat în puţine cuvinte O concep-

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR ŞI A BĂNCII NATIONALE 869

tiune esenţială despre ceeace a desvoltat D-l Vernescu şi eu, gi le-am redus în
câteva articole principale.

Iată aceste articole:

Art. 1. Capitalul Societăţii este de treizeci milioane franci în imobile.

Art. 2. Durata Societăţii va fi de 50 ani.

Art. 3. Fiecare acţionar va depune la cassa Societăţii, drept capitalul cu care
va voi a luă parte, o inscriptiune ipotecară luată, prin tribunalul local, asupra
imobilului afectat Societăţii, liber de orice ipotecă anterioară.

Durata acestei inscriptiuni ipotecare, care n'are trebuintä de preînoire, va
fi pe tot timpul cât va există, şi Societatea.

Art. 4. Capitalul social va fi răspunzător în al doilea rând, pentru plata
leterelor de gaj sau obligatiunilor funciare, numai când nu va fi deajuns ipoteca
împrumutatului.

Art. 6. Calitatea de soţ dă dreptul de participare în beneficiile Societăţii şi
obligă la pierderi eventuale în proporfiune cu capitalul ce fiecare a depus, şi
numai până la concurenţa acestui capital.

Acestea sunt, domnilor, bazele esenţiale ce are să cuprindă întregul proiect.
Asupra lor se înţelege că se redactează un proiect de lege în mai multe sume de
articole ; dar, după cum ati văzut, aceasta este esenţa. Așadar, domnilor acum
rămâne ca D-voastre, şi cu D-voastre toţi proprietarii, să încercaţi să faceţi să
devină o realitate această încercare care se face. Inţelegând bine operaţiunile,
înțelegând bine interesele proprietăţii, înțelegând bine interesele generale gi
personale, orice proprietar va vedeă că, având să depună o ipotecă, va atrage
gi beneficii probabile, şi va ajută şi la fundarea unei instituţiuni de cea mai mare
utilitate pentru toţi.

Domnilor, să-mi daţi voie să vă mai adaug un cuvânt, adică că această
institutiune este destinată a atrage mari beneficii gi, pe lângă operaţiunile îm-
prumut pe ipotecă ce va face, sperăm Că, îndată ce se va fondà în bune condițiuni
gi afacerile ei vor prosperă, această institufiune va putea deschide gi un credit
ayricol, adică atât arendaşilor cât şi micilor cultivatori, pentru o mai bună şi
mai întinsă cultivare a pământului, să li se poată face avansuri de capitaluri;
astfel fntelegeti bine cât gi cum valoarea proprietăţii se măreşte prin concursul
Băncii funciare.

Rămâne dar acum, domnilor, ca D-voastre toţi sá ne încurajați, subscrip-
tiunea a început, sunt mai multe persoane cari au şi subscris dejà peste două
milioane franci în pământ. Aceasta abià este negregit un început; D-voastre veţi
face ca, subscriind fiecare, după cum îi este mijloacele, să faceţi ca suma curată
să se acopere; însă, domnilor, vă rugăm ca, cât mai curând; sesiunea Camerei
se apropie, şi când se va deschide sesiunea trebuie să venim noi cu ceva pozitiv,
și să nu se mai zică de străini că nu suntem apți a ne administră. Prin urmare,
domnilor, mă adresez la D-voastre şi D-voastre să îndemnați pe toţi câţi îi cu-
noasteti şi să-i încredinţaţi că aceasta este o bună afacere naţională gi o bună
afacere comercială pentru toţi în genere şi fiecare în parte. Iată, domnilor, și
aci o listă ca să subscrieti, apoi o să deschidem liste în mai multe oraşe, o să se
facă comitete de subscriere în mai multe localităţi, pentru ca cât mai neîntârziat
să completám suma ce ne trebuie, şi astfel completând capitalul să ne prezentăm
la Cameră. Dejă, domnilor, concursul moral îl avem sigur, rămâne acum şi con-
cursul material, ca să facem posibilă această instituţiune atât de utilă şi necesară,

www.dacoromanica.ro

870 C. I. BAJCQIANU

D-l G. Verneşcu. Domnilor, dafi-mi voie a vă citi lista celor cari au subscris
dejă, pentrucă ce este mai esenţial din toate acestea, ca D-voastre chiar astă
seară să numiţi un comitet şi imediat să începeţi a subscrie, căci dacă nu subscrieţi,
toate aceste rămân numai vorbe. Iată, domnilor, cei ce au luat iniţiativa şi au
subscris: (ceteste lista celor ce au subscris înainte de întrunirea dela Ateneu.
După aceasta se începe subscrierea de pai multe milioane fond imobiliar chiar
în sala Ateneului, după care se alege şi comitetul de către subscriitorii prezenţi).

Anexa Nr. 71

CÁTEVA CUVINTE DESPRE ASOCIATIUNILE DE CREDIT
de
I. POENARU BORDEA 1)

In faţa ideei emisä de cei mai eminenfi bărbaţi ai noştri pentru înfiinţarea
unei asociatiuni de Credit funciar, idee care preocupă pe fiecare cetăţean în
parte, şi în vederea putinei lumini ce s'a dat asupra acestei importante chestiuni,
ne permitem a adăugă şi noi câteva idei asupra importanţei şi mecanismului
asociatiunilor de Credit funciar.

'Trebuie să recunoaștem că aceste asociatiuni au fost singurele mijloace prin
care un Ştat a putut să se ridice din starea deplorabilă de criză în care l-au
aruncat diferitele evenimente ruinătoare cari l-au bântuit, şi ca probă de aceasta
n'avem decât sá ne aruncăm o privire asupra Sileziei (Germania) şi asupra
Poloniei.

In Şilegia, către anul 1770, s'a văzut înființându-se prima institutiune de
Credit funciar.

In acest moment Silezia, după războiul de şapte ani, ajunsese într'o criză
descurajatoare, şi proprietatea funciară, proprietatea imobiliară a fi cu deo-
sebire căzută, în urma nenorocirilor aduse de război, astfel că lipsa completă
de monetä nimicise comerţul gi tranzactiunile comerciale, încât a făcut ca inte-
resul ce se plătiă pentru bani să se urce într'un mod ruinător, la care adăugân-
du-se gi cheltuelile de comision de 3 la sută, proprietarii mari, ale căror imobile
se gásiau grevate de datorii, având nevoie să conducă interesele producfiunii
pământului lor, se vágurá siliţi a alergà la Friederic II-lea să obţină o prelungire
de 3 ani pentru plata datoriilor lor.

Această stare de lucruri preocupând toate clasele societăţii, inspiră oame-
nilor ideia Creditului funciar, substituind la răspunderea individuală a fiecărui
debitor, garanţia colectivă a unei Societäti de proprietari, angajaţi prin contract
ipotecar.

O aceeaşi origină avù şi Societatea de Credit funciar şi în Polonia. Greu-
tätile cele mari ce se grămădiră asupra proprietăţii funciare (imobiliare) în
urma războiului teribil din ducatul Vargoviei, a făcut sá se simtă necesitatea
unei prelungiri de plată, care se şi decretă în favoarea debitorilor, pentru a
puteă ajunge la o lichidatiune generală prin mijlocul creditului colectiv.

In celelalte State, se crede că originea asociatiunilor Creditului funciar
este diferită. In unele, se susţine că cauza fondării acestor Societäti a fost în

1) Revista Dreptul din 1 Noembre, 1872.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUȚIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR ŞI A BĂNCII NAȚIONALE 871
EE

scopul de a procură marilor proprietari bani pentru plata datoriilor şi amelio-
rarea producţiunii cu un interes (dobândă) mai uşor gi de a-i plăti prin sistemul
de amortizare.

Ideia însă asupra cauzei care a dat naștere la aceste asociatiuni deși nu este de
tot identică, totuş găsim că ideia care a predominat la fondarea lor este aceasta:

Imprumutătorul este foarte adesea supus la şansele de a pierde suma îm-
prumutată.

Neregularitätile şi întârzierea procedurii; prețuirea câteodată exagerată
a imobilelor ; degradarea lor în urma unor evenimente neprevăzute ; natura chiar
a venitului funciar, care nu răspunde adesea decât într'un mod puţin satisfăcător
la sacrificiile făcute pentru a îmbunătăţi productiunea solului (pământului);
toate aceste împrejurări sunt atâtea cauze de nesiguranţă pentru creditor, cari
tac ca aceşti imprumutátori pe de o parte să fie mai rezervaţi, mai circumspecfi,
gi pe de alta să sileaşcă pe debitori să primească a plăti o dobândă mai oneroasă,
gi afară de aceasta imprumutátorii să pretindă pentru o modestă sumă şi o asi-
gurare în imobile de o întreită valoare.

Pe lângă aceste circumstanţe, dacă vom luă în consideratiune şi concurenţa
ce face agricultura, comerţul şi industria acestei speculatiuni de împrumut,
vom înţelege lesne că împrumutul ipotecar, înconjurat de atâtea formalitäti
jenante şi iluzorii, în loc de a atrage capitalurile, le inspiră temere și se de-
părtează.

Deaceea s'au gândit dar toţi economiștii în faţa acestor împrejurări sá
găsiască care ar fi mijlocul de înlăturarea acestor inconveniente și de a face mai
sigur gi totdeodatá mai putin oneros împrumutul ipotecar? Si ca rezultat a fost
adoptarea acestui mijloc eficace prin crearea unui intermediar, care pe deoparte
evitând capitalistilor deranjările şi neregularităţile cu procedura, pe de alta le-a
oferit şi garanţia solidară a unei Adunări de proprietari asociaţi cari, asigurân-
du-le plata exactă a intereselor, i-au îndemnat a contractă împrumuturi cu con-
diţiuni mai puţin oneroase. In urma acestora, acest mijloc, această combinatiune
s'a perfecţionat şi s'a introdus plata prin amortisment, şi astfel din acel moment
s'a organizat într'un mod complet Creditul Funciar.

Cum dar Românii astăzi, în urma frumoaselor rezultate ce au avut aceste
Societăţi în celelalte State, ar puteà fi indiferenți?

Cum ar puteă proprietarii noștri să vadă crescând greutăţile ce întâmpină
când e vorba a contractă o împrumutare şi împrumutătorul pe lângă toate asi-
gurările, toate precautiunile ce ia, cari merg până la aceea de a-i nimic! dreptul
său de a dispune de averea sa, fi mai cere şi o dobândă mai oneroasá de 18 sau
24 la sută, să nu se gândească la ridicarea creditului gi valoarea averii imobiliare?

Cum ar puteă să nu se miste inimile Românilor când văd că, din cauza lipsei
de credit, comerţul zace în amortire şi agricultura, singurul izvor de înavuţire
al ţării, împreună cu cultura vitelor, au căzut cu desăvârşire?

Aceste consideratiuni deşi sunt puţine, pe lângă cele multe ce trebuie să le
aibă cineva în vedere, când e vorba de avantagiile ce aduc unei ţări aceste
Societăţi de Credit funciar, totug sperăm, că va fi timpul a le înţelege orice
Român, şi se va grábl a veni în ajutorul înfiinţării acestei institutiuni naţionale.

Aceste Societăţi de Credit funciar sunt formate, după cum am văzut mai
sus, sau printr'o unire a proprietarilor de imobile, sau prin o asociatiune de
capitalisti împrumutători.

www.dacoromanica.ro

872 C. I. BAICQIANU

EEE ——

In primul caz, ele sunt case de împrumutare cari, în schimbul contractelor
de împrumutare, emit obligaţiuni negociabile, fără alte cheltueli, producând
un modest interes şi plátibile din timp în timp prin anuităţi.

In secundul caz, ele sunt create prin mijlocul unei organizatiuni în felul
Băncilor de Scont, cari fac şi afaceri de împrumuturi ipotecare.

Intrarea în această societate se efectuează prin faptul împrumutului ipotecar.

După aceea, cel care voește să facă un împrumut trebuie să prezinte la
directorul Societăţii actul inscriptiunii ipotecare constituite asupra imobilelor.

In urma acestora, se procede la evaluatiune, care urmează a se efectuà
după modul cel mai eficace, pentru a se cunoaște adevărata valoare a imobilelor
gi care, după noi, este luarea de normă a impozitului funciar.

Cunoscut odată preţul de mijloc al imobilului, asociatiunea acordă proprie-
tarului care se împrumută un credit, care de ordinar nu poate să treacă peste
jumătatea valorii imobilului ; pentru aceasta îi libereazá o obligatiune ipotecará
a Societăţii (scrisoare de gaj — Pfand-Brief), semnată de director în numele
Societăţii, care de ordinar este la purtător.

In urma acestora trebuie să declarăm, că Creditul funciar nu va fi fondat
într'un mod complet, decât în ziua când cel ce se va împrumută va puteă primi
în obligaţiuni de ale Societăţii suma necesară, şi va puteă găsi cu înlesnire unde
să le negocieze, să le sconteze.

Imprumutul cu asemenea obligaţiuni este adevăratul Credit Funciar, gi
în momentul când împrumutatul poate fără jenă să primească sau în numerar,
sau o obligatiune care îi procură aceea ce are necesitate, semnul reprezentativ
al proprietăţii imobiliare este găsit. Această obligatiune este pentru imobile,
aceea ce biletul de comerţ este pentru mgrfà.

+
* *

In numárul precedent am arátat în treacăt cum aceste asociatiuni au fost
pentru ţara, unde s'a introdus, singurul mijloc de scăpare din crizele ruinătoare
ce le-au ameninţat, precum și modul cum ele s'au înfiinţat. Acum vom arătă în
puţine cuvinte modul cum se achită de plată cei ce se împrumută dela această
societate.

Mai înainte însă să revenim puţin asupra ideei ce am emis de a se luă de
normă plata impozitului funciar când e vorba să se evalueze imobilele ce se
ipotecà. Se susţine că nici impozitul funciar azi la noi nu reprezintă adevăratul
venit sau valoare a imobilului, căci unii proprietari, pentru diferite interese,
voiesc să fie trecuţi în roluri cu un venit mai mare decât ceeace în realitate au
cassele lor, și din contră sunt proprietăţi funciare de imobile rurale, care deși
valoarea lor este mare, dar venitul, care serveşte de normă la impozit, fiind redus
din cauza putinelor mijloace de exploatare, impozitul, astfel cum figurează azi
în controale, nu reprezintă adevărata valoare a imobilului. Atunci nu ştim dacă
nu s'ar îmbrăţişă ideia acelora cari cred că, pentru a ajunge la o adevărată. esti-
matiune a imobilelor, trebuie să se numească o comisiune dintre persoanele cele
mai experte şi aceştia, în vederea calităţii, poziţiei si întinderii (fiind imobile
rurale), să estimeze acele proprietăţi ce se afectează pentru împrumutul ipotecar
ce se contractează.

După aceea trecem la chestiunea cea mai serioasă ce pare a preocupă spi-
ritele tuturor, aceea adică cum se achită debitorii de împrumuturile ce contrac-

www.dacoromanica.ro

ÇONTRIBUYTIYNI LA IDEOLOGIA GREDITULUI FUNCIAR SI A BANÇII NATIONALE 873

OO —

tează la această societate. Totul ni se pare ușor, când e vorba să luăm bani cu
împrumutare ; dificultatea naşte pentru împrumutat când e vorba de plată. In
vederea termenului de plată, debitorul neglijează din zi în zi până la expirarea
lui, şi deodată, neputându-și procură suma datorită, se deşteaptă cu coman-
damentul prealabil de urmărire. Deaci descurajare, şi distras dela ocupatiunile
sale, debitorul, preocupat numai de această urmărire, aleargă, poate silit, la
amânări cari nu se poate face fără cheltueli, și cu singura speranţă a bolnavului
incurabil, nu vede prăpastia ce i se deschide şi mai mult şi se trezește cu imobilul
vândut si încurcat de o datorie gi mai mare.

Ei bine, acesta a fost şi scopul acestor frumoase institutiuni de credit, de
a înlesni debitorilor mijlocul de a se liberă pe nesimţite de aceste datorii, astfel
că cel ce se împrumută ipotecándu-gi imobilul său, se libereazá de această datorie
prin o plată anuală, în care se cuprinde interesul (de 5%) cheltuelile de admi-
nistratie și suma destinată ca amortisment. Debitorul se mai poate liberă și
prin aconturi, ce răspunde, după înlesnire, către societate, fie în bani fie în
obligaţiuni de ale societăţii.

Plata obligatiunilor emise de societate nu se efectuează decât tot după
sistemul tragerii la sorţi ca şi obligatiunile Statului. Când e vorba de dobânda
lor, portorele se adresează la societate, care o plăteşte din fondurile societăţii
intrate din anuităţile plătite.

Cei cari cumpără sau scontează aceste obligaţiuni, sunt asiguraţi nu numai
prin valorile imobilelor ce s'au afectat de cei ce s'au împrumutat, şi cari sunt
îndoite de valoarea împrumutată, dar chiar şi de valorile sau fondurile afectate
pentru formarea capitalului necesar înfiinţării acestei institutiuni. Aci putem
crede că e locul a spune că, în vederea atâtor asigurări şi în speranţa unei bune
administratiuni, acţionarii nu pot aveă nici temerea de vreun risc sau pagubă
a capitalurilor sau fondurilor ce depun.

'Trebuie să adăugăm că prosperitatea unei asemenea institutiuni depinde
gi dela regulata plată a anuitätilor, ca astfel operaţiunile şi creditul sá nu fie
zdruncinat. Ca mijloc eficace de a ajunge aci, urmează ca, printr'o lege specială,
să se acorde societăţii drepturi excepţionale dela procedura ordinară, şi mult mai
riguroase si expeditive când e vorba de formalitätile de urmărire contra debi-
torilor putin diligenti în executarea angajamentelor lor.

Când însă această institutiune, ceeace nu ne îndoim, va fi ajutată de un
fond de rezervă, compusă din contributiunea acelor ce fac parte din această
societate, și dacă nu şi de o subventiune dela Stat, dar cel putin de un privilegiu
ce guvernul trebuie sá acorde acestei societăţi prin scutirea de timbru gi ínre-
gistrare, la diferite acte de inscripţii şi înregistrări, ceeace s'ar puteă prevedeă
prin o lege, precum şi prin admiterea obligatiunilor societăţii când e vorba, cel
putin pentru depuneri de garanţii către Stat, atunci ne putem felicità de acum,
nu numai de reuşita, de care suntem siguri și fără aceasta, dar gi de o adevărată
norocire pentru ţară prin frumoasele rezultate ce va da.

In alte State, privilegiul acordat unor asemenea societăţi a mers până
acolo, că a dat curs forţat obligatiunilor societăţii.

Rezultatele institutiunii de Credit Funciar deși nu se pot negă de nimeni,
totug ne permitem a spune că sunt: punerea în circulatiune mai bine şi mai
producător a capitalurilor gi depărtând crizele dezastruoase ; facilitarea descär-
cării proprietăţilor imobiliare de sarcini și de a procură pământului instrumentele

55t

www.dacoromanica.ro

874 C, I, BAICQIANU
O o

de îmbunătăţire; de a pune capăt ruinii ce ameninţă adesea în momentele critice
pe proprietari, şi de a ridică valoarea averii imobiliare, şi înfine a face ca intr'o
societate unde nu există această institutiune, capitalistii prin putina lor muncă
sá n'ajungă a fi singuri proprietari, şi cealaltă clasă a societăţii destinată a munci
numai pentru dânșii,

Si în adevăr, iată prin o repetire rezumată puse în evidenţă aceste fru-
moase rezultate:

Pentru împrumutat societatea de Credit Funciar oferă următoarele avantagii:

1, li înlesnesc găsirea cu facilitate a capitalului necesar, fără a fi silit a
alergă și la serviciile altor persoane,

2, Il scuteste de toate acele cheltueli neprevăzute,

3, li procură mijlocul de a se plăti prin anuitáti (amortisment),

4, Il sileste, printr'o procedură riguroasă, a plăti regulat interesele (dobânda)
Şi-i inspiră totdeodatá plăcerea la regula ce trebuie fiecare om s'o aibă în între-
prinderea sa.

5, Că, prin aceste asociatiuni de Credit, averea imobiliară se ridică în va-
loarea ei,

Acum însă s'ar puteă întrebă cineva: dar acei cari subscriu cu proprietăţile
lor, afectându-le pentru un timp îndelungat, sau depun un capital pentru for-
marea fondului acestei societăţi, ce avantajii au?

Ni s'ar păreă naivă o asemenea întrebare, cu toate acestea suntem siliţi
a le răspunde în numărul viitor,

*
* *

In numerile precedente am arătat atât importanţa gi folosul ce asociatiunile
de Credit Funciar aduc fiecărei ţări, cât şi mecanismul ce se întrebuinţează
pentru funcţionarea unor asemenea asociatiuni.

Credem că, după cele ce g'au zis, nu se poate îndoi nimeni că asemenea insti-
tutiuni ar fi mijlocul cel mai eficace, pentru ca proprietarii ce au trebuintä de
capitaluri pentru ridicarea productiunii pământului, care e singura avuţie na-
tionalä gi a valorii imobiliare, să găsească cu înlesnire fondurile necesare, având
totdeodată avantajul de a se plăti de datorie pe nesimţite prin răspunderea
unor anuităţi cari împreună cu dobânda de 5 la sută, amortisment gi cheltueli
nu pot să ajungă niciodată la cifra de 10 sau Li la sută, cifră care astăzi se
plăteşte numai ca dobândă gi aceasta pretinsă omeneagcá, fără ca cu timpul
să se descarce de datorie numai prin această plată. Astfel, de exemplu, pentru
un împrumut de 30.000 de franci, prin mijlocul Creditului Funciar, şă n'avem
a plăti ca amortisment, dobândă și cheltueli pe fiecare an, decât o sumă de
circa 2000 franci, sumă care se poate câştigă numai chiar din profitul ce va da
o bună întrebuințare a capitalului ce ni s'a împrumutat. Aceaşta ne poate pune
în evidenţă imensele foloase ce rezultă din asemenea institufiuni cari înlesnesc
pe de o parte circulatiunea capitalurilor gi le înmulţesc astfel ca să ajungă a
înlesni trebuinta fiecăruia,

Asemenea institufiuni se pot înfiinţă cu multă înlesnire de proprietarii
Români, fără a îi trebuintä de străini cari alerg, prin diferite mijloace, pe deo-
parte a ne ucide interesele economice ale ţării noastre, iar pe de alta a atrage
cele mai frumoase avantagii la capitalurile lor ce le asigură mai bine într'o ţară
avută ca a noastră.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 875

După ce dar am arătat marile foloase ce trag cei ce au trebuintä a se îm-
prumută dela asociatiunea Creditului Funciar, ne rămâne să vedem şi avanta-
giile ce au cei cari scontează obligatiunile sau biletele de gaj ale societăţii, precum
şi acei proprietari ce vin de depun averea lor ca fond pentru înfiinţarea unei
agemenea instituţiuni,.

Cei cari împrumută sau acei cari dau banii lor contra obligatiunilor socie-
tätii au următoarele avantagii:

1, Işi asigură pe de o parte capitalul lor în nişte obligaţiuni garantate atât
de îndoita valoare a imobilelor ipotecate de cei ce se împrumută dela societate,
cât şi în imobilele proprietarilor uniţi a formă această societate; asemenea îşi
asigură şi plata exactă a dobânzii capitalului băgat în obligatiunile societăţii.

2, Se scutesc de grija ce, ca împrumutători pe imobile, trebuie să aibă
cu supravegherea imobilelor ce li se ipotecă,

3. Nu mai au să sufere acele neajunsuri ce o procedură complicată, ca a
noagtrá, îi aduce când ar voi să urmăreaşcă imobilul ipotecat,

4, Nu mai sunt siliți să sufere şi alte cheltueli cu urmărirea, cari adesea
sunt pierdute prin posibilitatea contestärii.

Ar trebui să adăugăm pe lângă acestea şi cazurile acelea ce se ivesc pe fiecare
zi la noi, când o persoană dă bani cu ipotecă asupra unui imobil, care în urmă
se dovedeşte că este o avere străină, iar nu a aceluia ce s'a împrumutat şi a
constituit ipoteca şi adevăratul proprietar revendicând imobilul, creditorul
împrumutător se vede căzând victima relei credinţe din partea celui ce i-a luat
banii, dându-i o avere străină drept asigurare,

Trecând apoi la întrebarea ce-şi fac proprietarii ce subscriu pentru formarea
capitalului necesar constituirii unei asemenea societăţi, la întrebarea aceea
adică: cari sunt avantagiile acelora ce-și afectează averea, lor, moşia sau casa
pentru un timp îndelungat? — credem că cu puţine cuvinte se va convinge
oricine şi de avantagiile ce au şi acești proprietari.

Mai întâiu însă trebuie să nu ezitäm un moment pentru a fi siguri că aceşti
proprietari nu-şi restrâng în nimic dreptul de a dispune de averea lor, că adică o
pot transmite prin vânzare sau orice alt act oricui vor vo}; şi al doilea că nu pot
riscă nimic, căci dacă am presupune un caz extraordinar şi aproape de necrezut,
acela adică, ca societatea să nu poată plăti obligafiunile sale emise, dânsa,
pentru plata acelor obligaţiuni, are ipotecă de o îndoită valoare a fmprumutatilor,
gi care pentru orice caz e suficientă cel putin pentru acoperirea capitalului
împrumutat și reprezentat de obligatiunile societăţii, a dobânzii şi a cheltuelilor,
astfel ca niciodată fondul social să nu fie afectat la ceva,

Ei bine, în faţa dar a faptului constant, că acei proprietari agociafi nu riscă
nimic, prin avantajul ce vor aveà a beneficià de profitul ce va da această societate
cel putin de 1 la sută pe fiecare an, nu văd în aceasta un folos ce le aduce acele
imobile, fără vreo altă muncă sau dezagrement? Nu vede oricine, sau cuteazá
a negà cineva că o persoană care n'are trebuinfá să-şi ipotecheze moşia sa, afeca
tând-o la societate pentru o sumă de 15,000 galbeni, primeşte ca beneficiu suma
de 150 galbeni pe an, sumă care deși modestă la început, dar totus este un be-
neficiu real, şi care cu timpul, printr'o bună administrafiune a societăţii gi
ajutată de creditul pietii, poate din ce în ce să se mărească?

Pentru toate aceste consideratiuni, credem că opiniunea ce s'a emis pentru
înfiinţarea unei asociatiuni de Credit Funciar de către proprietarii Români,

www.dacoromanica.ro

876 C. I. BAICOIANU

este o idee salutară pentru ţara noastră, şi că dânsa nu numai că este singurul
mijloc de a ne scăpă de crizele ce de câtva timp ne bântuie dar că în acelaş
timp va aduce cu sine desvoltarea comerţului, agriculturii şi industriei naţionale,
precum şi ridicarea valorii averii imobiliare prin înlesnirea capitalului necesar
pentru desvoltarea și îmbunătăţirea productiunii solului (pământului).

In speranţa dar, că eminentele persoane alese în comitet, în ziua de 30 Oc-
tombrie pentru formarea statutelor acestei societăţi, vor fi dominate de ade-
văratul simţimânt patriotic, nu ne îndoim că vor ști să zdrobească orice intrigă
străină contra realizării dorinţei oricărui Român, şi că vor da cât mai curând
la lumină actul de constituirea acestei frumoase institufiuni.

Anexa Nr. 72
EXPUNEREA COMISIUNII INITIATORILOR 1)

România fiind lipsită de orice institutiuni de Credit, capitalurile nepu-
tând circulă decât cu greutate gi cu precautiunile ce se impun fireşte atunci
când detentorii numerarului sunt lăsaţi la propriile lor forţe şi debitorii puşi
la discretiunea acelora, toate tranzactiunile la noi se fac cu anevointá gi chel-
tueli împovărătoare.

Agricultura mai ales suferă de această stare de lucruri, căci capitalurile
angajate în industria agricolă sunt acelea cari au nevoie de un timp mai înde-
lungat spre a se realiză gi a puteá reîntoarce împrumutătorilor.

Aceasta este cauza principală că exploatatorii pământului nu găsesc decât
foarte greu şi cu condițiuni foarte împovărătoare capitalurile de cari au trebuinţă.

In asemenea împrejurări agricultura nu poate prosperă şi fără influenţa
agriculturii, proprietatea nu poate fi asigurată posesorilor săi.

Instinctul de conservare a fost dar boldul principal care a împins pe mai
mulţi proprietari a se grupă şi a căută mijloace, pentru a infiinfá primul institut
de credit, care să vie în ajutorul proprietarilor și prin urmare al agriculturii.

Ne-am întrunit deci, ne-am consultat și, după mai multe chibzuiri, am
simţit nevoie de a încercă pulsul naţiunii, ca să vedem până unde ne putem
înaintă şi cari sunt forţele, ce s'ar puteă pune în serviciul unei atari întreprin-
deri. Pentru aceasta am convocat o adunare mai numeroasă de proprietari
spre a le supune părerea noastră şi a cere pe a lor.

Imprejurările în cari ne aflam ne impuneau ca un act de mare prudenţă
să nu tărăgănim si să facem a se luă o hotárire cât mai curând.

Deaceea termenul convocării acelei întruniri fu scurt şi proprietarii din
părţile mai depărtate de Capitală nu putură răspunde la chemare.

Adunarea care se finù în sala Ateneului la 30 Octombrie, fu astfel com-
pusă mai mult de proprietarii aflători în Capitală și de un număr mai restrâns
din aceia cari din toate unghiurile României alergau pentru acest scop la
București.

In cele dintâiu propuneri ce am făcut acelei întruniri am fost preocupaţi
de următoarele condițiuni:

Intr'o ţară unde lipsesc cu totul institufiunile de bancă, unde chiar gtiin-
tele economice şi financiare sunt de curând indigenate, nu putem crede că
d-nii proprietari vor fi pregătiţi a intră deodată şi fără tranzifiune pe tărâmul

1) Ziarul Românul din 24, 25 şi 26 Decembrie, 1872.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 877

cel larg al institufiunilor de Credit funciar, astfel precum au fost inaugurate
gi perfecţionate în Europa. Am cugetat dar că eră prudent a înlătură dela în-
ceput orice nedumeriri, orice temeri s'ar puteă furisà în spiritele unora din-
tr'înşii; cea mai principală, cea mai serioasă din aceste temeri puteă să fie
aceea că Creditul funciar nu va fi decât o scândură de mântuire pentru pro-
prietarii înecaţi în datorii şi că asà fiind, institutiunea nu va ave nici un viitor.
Am căutat dar a înlătură această preocupare, propunând ca fondarea Credi-
tului funciar să se facă de proprietarii cu proprietăţi libere de orice ipotecă
gi contra cărora să nu se libereze nici o obligatiune; aceştia trebuiau să formeze
cu proprietăţile lor garanţia capitalurilor care aveá să rámáie ca fond de re-
zervă sau mai bine de garanţie, alături cu proprietăţile de valoare îndoită ce
erau sá se ipotecheze de împrumutaţi la Banca de credit funciar contra obli-
gatiunilor ce li se dădeau.

Scopul acestei organizări eră, o repetăm, de a linişti dinainte orice preo-
cupări. Creditul funciar însă, astfel fondat, prezintă două inconveniente: cel
dintâiu că nu fusese aplicat nicăieri în acest mod şi cel de al doilea şi mai în-
semnat, că reclamă angajarea a mai multor milioane în proprietăţi de al căror
credit depositarii trebuiau să se lipsească pe un' timp de 60 de ani poate. Eră
deci un mare sacrificiu ce se cerea dela un însemnat număr de proprietari; cu
toate acestea atât de mult simţiau toţi că viitorul proprietăţii gi prin urmare
chiar al ţării atârnă de înfiinţarea unor asemenea institufiuni, încât în foarte
scurt timp, fără nici o stăruinţă din partea noastră, ci prin iniţiativa indivi-
duală a proprietarilor, am primit angajamentul de o valoare de mai mult de
20 milioane din partea a 160 proprietari.

Această energică manifestare ne dete o încredere absolută nu numai în
bărbăţia proprietarilor, dar şi în simfimintele lor generoase gi patriotice. Ea
ne făcu încă a vedeá că n'avem nevoie a introduce elemente noui în institu-
tiuni ce ne propuneam a se înfiinţă şi ne dete curajul a ne întoarce la sistemul
pur al asociaţiunii împrumutaţilor, aşă cum funcţionează cu atâta succes în
cele mai multe părți ale Germaniei de o sută de ani aproape, cum 8’a introdus
gi în Galiţia şi cum s'a aplicat chiar în părţile Rusiei, ale cărei condițiuni eco-
nomice seamănă în multe puncte cu ale noastre. Această hotärîre am luat-o
după o lungă chibzuire, după multe încercări și informatiuni pe lângă pro-
prietari, capitalişti şi oameni de știință, adică după ce am dobândit convin-
gerea că instituţiunea nu aveă nevoie, spre a inspiră încredere, de a cere dela
proprietari un sacrificiu ca acela al angajării drept garanţie, a proprietăţilor
libere.

Această convingere a întărit-o gi mai mult opiniunea exprimată de mai
toţi oamenii speciali şi de economiștii cei mai însemnați atât ai Franţei cât şi
ai Germaniei, cari s'au pronunţat pentru asociatiunea proprietarilor împru-
mutaţi arătând că Creditul funciar, astfel organizat, prin iniţiativa gi mijloa-
cele Românilor, va aveă de efect nu numai de a asigură pe pieţele Europei
căutarea obligatiunilor sale, dar încă de a ridica gi mai mult creditul Statului
Român, căci el va fi dovadă puternică despre bărbăţia noastră ca naţiune.

Credem că nu este de prisos a spune că atunci când am văzut că mijloacele
veneau cu grămada spre a formă garanţia cerută, ne-am întrebat dacă eră echi-
tabil și chiar prudent ca să facem ca acele capitaluri să nu beneficieze nimic

www.dacoromanica.ro

878 €. I. BAICOIANU

în tot timpul cât aveau să fie moarte în cassa Creditului funciar, răspunsul
nu puteă să fie decât negativ.

Prin urmare trebuiă să le acordăm oarecari avantagii, oarecare beneficii.
Acestea însă nu puteau să cadă decât în sarcina celor ce se vor împrumută,
să îngreuneze condiţiunile împrumutătorilor, şi tocmai aceasta voiserám a o
înlătură când am propus fondarea Creditului funciar prin proprietari, iar nu
prin capitaligti.

Așadar ideea ugurárii împrumutaţilor, a scăderii dobânzilor gi interesul
prosperării institutului de Credit funciar, ne-au decis şi mai mult a reveni la
sistema asociatiunii proprietarilor.

Acestea sunt bazele pe cari s'a aşternut proiectul de concesiune şi de sta-
tute ale Creditului funciar.

Ele se tipăresc şi vor fi puse sub ochii publicului.

Concesiunea se va cere îndată dela Guvern gi el, suntem neindoiogi, o va
supune la rândul său, Corpurilor Legiuitoare cari vor aveà fericirea de a dotà
ţara cu o instituţiune adevărat naţională si numai în folosul ei.

Terminánd această dare de seamă, credem că împlinim o datorie a face
cunoscut numele acelor proprietari cari au oferit averile lor ca garanţie, căci
al lor va fi meritul înfiinţării acestei institutiuni, care va ridica valoarea pro-
prietätilor funciare în România și care va da un nou avânt agriculturii noastre.

Dumnealor vor vedeá că în Statute, se constitue un număr de fondatori.
Facem cunoscut că aceia dintre D-lor, cari vor voi a figură în această calitate,
să binevoiască a o face cunoscut comitetului în biurourile Daciei, în termen
de 15 zile, şi vor fi înscrişi ca fondatori ai institufiunii cu toate drepturile și
îndatoririle prevăzute în Statute.

Ion Ghica, G. Vernescu, Ion C. Brătianu, Lazăr Kalenderolu, Dim. Gr.
Ghica, Ion Cantacuzino, B. Boerescu, George Gr. Cantacuzino, Aristid Pascal.

Anexa Nr. 73

CONSIDERATIUNI ASUPRA CREDITULUI FUNCIAR ROMÂN
de
„ION GHICA 1)

« Ai câştigat o mare bătălie», ziceă Duca de Broglie lui Lafitte, ieşind
într'o zi dela Cameră, unde fusese o mare discuţie financiară. « Dumneata,
domnule Ducá, îi răspundeă el, ai elocinta dumitale; eu, lipsit de acest dar,
am fost silit să împrumut elocinţa cifrelor».

Aud din toate părţile şoptindu-se argumente, unele mai meșteșugite decât
altele, în contra Creditului funciar mutual, ce voesc a fondá proprietarii ro-
mâni; am auzit într'un grup declarându-se cu un glas dulce, pătrunzător și
cu fraze înflorite cuvintele:

« Proprietarii cer un monopol.

« Proprietarii vor să omoare capitalurile străine, să închidă ţara civili-
zatiunii.

« Proprietarii voesc să supuie capitalurile la arbitrariul lor.

1) Ziarul Românul, din 25 Ianuarie gi 6 Februarie 1878,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 879

« Proprietarii vor să emită hârtie, dar de unde au să găsească bani, pentru
scoaterea scrisurilor funciare (les lettres de gage) etc.?» Si conchideau zicând:

« Creditul funciar trebuie dat acelora cari pot sá vă aducă bani în ţară,
bani! bani! bani!»

invocând ajutorul cifrelor, iată ce cred că se poate răspunde la acele ar-
gumente.

Sunt proprietari cari, de bine de rău, au trebuinfá să se împrumute, dea-
ceea, și numai deaceea, se cere înfiinţarea unei institutiuni de Credit funciar.
De n’ar exiată acea trebuinţă nici vorbă n'ar mai fi de o asemenea cassä, precum
nu este vorba de cojoace acolo unde nu este frig si nu este vorbă de ghiatä
acolo unde nu este cald.

Să cercetăm mai întâiu ce poate dori sufletul unui proprietar. Eu bänuesc
foarte, că multumirea lui ar fi să afle că moşia sau casa sa o să dobândească
o valoare mai mare decât aceea ce are astăzi, să facă de exemplu 150, 200, 250
de mii de franci în loc de 100 mii. Cred oare acei cari se luptă în contra Credi-
tului cerut de proprietari, că această dorinţă n'ar fi şi naturală și raţională,
precum cred şi eu că este natural şi raţional pentru acel care are un capital de
100.000 franci în bani să dorească a trage dela acea sumă un folos cât s'ar
puteă mai mare, adică, să ia 15.000, sau 20.000 franci pe an, în loc de 10.000
franci, ceeace vine a zice să deă banii săi cu 15 şi cu 20%, în loc de a-i da
cu 10%? _

Să ne închipuim un imobil, casă sau moşie, a cărui arendă sau venit curat
ar fi de 5.000 franci pe an.

Este cunoscut că în toate ţările lumei venitul valorii unui imobil este tot-
deauna mai mic decât venitul aceleiaşi valori în aur sau argint, şi aceasta pen-
trucă cea dintâiu valoare nu este supusă eventualitätilor şi pagubelor de tot
felul, la care sunt supuse valorile mobiliare: hoţii, înşelătorii, falimente, pagube,
rea plată, etc. Deaceea când dobânda banilor este de 10%, venitul în case sau
moșii este de 5% sau cel mult 7% %, adică când iei 10.000 franci dobândă dela
un capital în bani de 100.000 franci acea sută de mii de franci, băgată în cum-
părătoare de moşie, nu-ţi va da decât un venit de 5.000 franci, de 7.500 franci
cel mult.

Obișnuit, mai pretutindeni, venitul în imobile este pe jumătate aceluia
al dobândei banilor pe piaţă.

Să ne închipuim că dobânda banilor de unde este astăzi 10%, printr'o
împrejurare oarecare, ar scädeà la 5%, gi să cercetám ce s'ar întâmplă cu o
moşie de 5.000 de franci venit. Dobânda banilor scăzând la 5%, venitul capi-
talului în imobile va fi de 24% %, adică că venitul de 5.000 de franci în moșie
ar reprezentă îndată un capital de 200.000 franci, de unde eră numai de 100.000
franci, când dobânda eră 10%, şi aceasta, deosebit de înlesnirile ce ar găsi pro-
prietarul de a face îmbunătăţiri cari să-i sporească venitul. Valoarea acelei
moșii ar scădeă la 50.000 franci, dacă, din contră, dobânda ar creşte în loc de
a scădeă, dacă ar deveni 20%, de unde eră 10%. Cred dar, că este bine înţeles
că valoarea averii nemiscátoare creşte când dobânda banilor scade, și în re-
ciproc sau, ca să vorbim un limbaj mai precis, mai științific:

Valoarea averii nemiscäloare este în rațiune inversă cu dobânda banilor.

De aci rezultă că interesul proprietarilor este: să scadă dobânda banilor,
adică, că banii să fie mai ieftini, pentru ca atunci valoarea ce posedă să fie mai

www.dacoromanica.ro

880 C. I. BAICOIANU

mare. Prin scăderea dobânzei banilor, proprietarii devin mai bogaţi şi mai
puternici. Ceeace am zis pentru proprietari se poate zice şi pentru industrie
şi pentru comerţ.

Să cercetăm acum, să vedem dacă şi banul sau instrumentul de schimb,
cum îl numesc economiştii, are şi el tot aceeaş însușire, dacă dorește să vază
scăzând dobânda. Când dobânda este de 10%, ca să aibă cineva un venit de
10.000 de franci pe an, îi.trebuie un capital în bani de 100.000 franci. Sá ne
închipuim acum că dobânda scade şi că devine de 5%; suta de mii de franci,
capitalul ce are nu-i va da decât 5.000 de franci, adică, că, capitalul luia pierdut
jumătate din productiune, precum s'ar indol productiunea lui dacă dobânda
în loc de a scădeă s'ar fi suit la 20%. Putem dar zice că valoarea banilor este
în rațiune directă cu dobânda.

Punând față în faţă aceste două propozitiuni, vedem că este un fel de an-
tagonism între valoarea nemişcătoare gi cele mişcătoare; unele cresc când cele-
lalte scad, si viceversa. Cred că este logic a conchide, că nu este nici drept nici
rațional a lăsă pe unele la discretiunea celorlalte.

Aşă, precum nu s'ar cuveni şi nu ar fi drept a se face o lege prin care, di-
rect sau indirect, proprietarii de imobile să impuie banilor cursul ce li s'ar cu-
veni, asemenea nu s'ar cuveni gi n'ar fi drepte sá se facă o lege care, direct sau
indirect, să puie creditul ce trebuie să aibă proprietatea funciară la discretiunea
posesorilor de bani.

La finele războiului de 30 de ani, creditul averii funciare eră la discretia
capitalului în bani; dobânda eră 20 şi 24%. Asociaţiunea proprietarilor din
Prusia, prin concursul inteligent al marelui Friederic, l-a smuls din ghiarele
cametei şi în câţiva ani numai dobânda funciară a scăzut la 5, la 4 gi la 34%.
Am auzit zicându-se că în multe ţări civilizate Creditul funciar s'a dat capi-
taligtilor, şi că ar trebui să urmăm şi noi acel exemplu. Agá este; s'a dat capi-
talistilor de bani, dar nu este mai putin adevărat că rezultatul este departe
de a se compară cu acel ce a dat Creditele funciare mutuale. Dacă prin Bănci
funciare s'a scăzut dobânda, n'a scăzut pentrucă s'au înfiinţat acele Bănci,
dar pentrucă banul argint şi aur a devenit mai abundent, mai ieftin prin ur-
mare în vreme ce în Prusia, în Silezia, în Galiţia dobânda, a scăzut la 4 gi la
3% numai prin puterea creditului datorit asociatiunii proprietarilor pe ba-
zele pe cari se cere astăzi de proprietarii români.

Se zice că Creditul funciar cerut de proprietari este un monopol, strigă
acei cari se încearcă a-l face să cadă. Noi suntem liberali şi nu voim monopol,
zic ei, cu mândrie gi cu emfază.

Să ne înţelegem puţin la vorba zicerei monopol, ca nu cumva să nu zicem
una şi să credem alta.

Se dă unui om dreptul, ca el, şi numai el, să vânză cizme acelor cari au
trebuintä de încălţăminte. Iată ceeace se numește monopol în economia poli-
tică; dar când toţi cei cari au trebuinţă de cisme ar cere ca ei, şi numai ei să
fabrice cisme, s'ar puteă oare numi! acesta monopol, de vreme ce toată paguba
sau câştigul ar fi pe seama acelor interesaţi? Cu Statutele asociatiunii proprie-
tarilor în mână viu gi întreb: acea institutiune de s’ar infiintá, pe cari din pro-
prietarii români loveşte în libertatea sa? Afară numai dacă ar vol cineva să
zică este un monopol a vol ca numai proprietarii să secere, să are gi să pască
vitele pe moşia lor şi că este un monopol ca numai proprietarul să aibă dreptul

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 881

a locui casa sa, sau a o da cu chirie. Prin care articol al acelor Statute se opreşte
un proprietar de a mergb să se împrumute dela Bănci române sau străine din
țară sau afară din ţară, dela D-l Bănescu, dela Arghiriade, dela Goldenberg
sau dela Silberman, cu sau fără ipotecă, să dea atâtea polite câte va voi şi câte
va pute? Unde este monopolul? Aş voi și eu să mi-s'arate ca să-l combat gi
eu, care sunt contra monopolurilor şi partizan al liberului schimb chiar în ţară
la noi, unde cred că ar trebui să se găsească un mijloc pentru susţinerea câ-
torva industrii, care au un mare viitor.

Unde sunt banii Societăţii Creditului funciar? Cu 500 de mii de franci
vor dumnealor să satisfacă o trebuinfá de 3 sau 400 de milioane de franci?
Vor să dea proprietarilor hârtie, scrisuri funciare (lettres de gage) în loc de
bani? Ce va tace bietul împrumutat cu acea hârtie, cine i-o va luă, cu cât i-o
va luă?

Iată cuvintele detractorilor Creditului funciar prin asociafiunea pro-
prietarilor.

Iată cuvinte cari pot să îngrijească pe acei cari n'au studiat asemenea
chestiuni; mai ales când aceste cuvinte sunt zise cu dibăcie şi de oameni cari
au ocupat pozifiuni înalte; asemenea cuvinte pot aveă un succes, mai ales
asupra mulfimei.

Cred dar de trebuintä a arătă că acestea sunt nişte spaime plăsmuite gi
să încerc a le risipi. Pentru aceasta voiu pune mai întâiu întrebarea: sunt sau
sau nu bani în ţară? Si răspund că: sunt mai mulţi încă decât oriunde aiurea—
se 'nfelege în proportiune, (proportion gardée), căci pretutindeni în Europa
cele mai multe tranzactiuni se fac astăzi cu credit adică cu hârtie, în vreme
ce la noi se fac toate numai cu numerar, aur şi argint. Acel capital bänesc care
se află în cassele şi 'n pungile tuturor, la noi scade el sau creşte? Si răspund că
creşte, fiindcă deosebit că suntem o ţară agricolă care, ca toate acele de această
categorie, are o balanţă de comerţ în favorul ei, precum o dovedesc și cifrele
publicate de biuroul nostru statistic, apoi Statul varsă în pungile particula-
rilor peste 45 milioane de franci pe an în plăţi de cupoane și obligaţiuni ru-
rale de anuitate, de împrumuturi Stern, Oppenheim și bonuri domeniale, în
anuitäti pentru construcfiunile podurilor de fer, căilor ferate Bucuregti-Giurgiu,
Suceava-Roman gi Roman-Tecuci-Bârlad, Galafi-Bucuregti-Pitegti, din care
cel putin trei pärti intrá ín cassele particularilor gi bancherilor románi. Si în
fine, bani dafi pe scrisurile funciare nu vor servi ei ín mare parte a degrevá
ipotecile existente tot către oameni din ţară ca sá intre iarág în circulafiune ?
Prin urmare este cu ce să se cumpere scrisurile funciare (les lettres de gage).

Iar o să ni se răspundă că capitaliştii de bani şi banchorii se vor coaliză
cà să nu cumpere scrisuri funciare. Așă ar fi dacă ar vol şi banii sá consimtá
la aceasta. Dar din norocire banii n'au nici patrie, nici patriotism, nici Opi-
niuni politice, nici ură, nici patimi, nici afecţiuni, nici slăbiciuni, gi fiindcă scri-
surile funciare sunt foarte bine garantate, o hârtie foarte sigură de a fi plătită
şi în partea dobânzii şi în partea valorii, tot atât de bine garantate ca gi obliga-
tiunile rurale şi bonurile domeniale, banii vor face ceeace fac totdeauna, au sá
le cântărească cu hârtiile care există, şi vor preferă pe aceea care le va da un
mai bun folos. Astăzi bonurile domeniale sunt la 95, prin urmare dobânda lor
reală 8,42%, contând şi 14% %, avantajul de 5%, în 19 ani dă folosul anual la
9,92%. Să venim acum la scrisurile funciare şi să calculăm ce foloase gi ce venit

www.dacoromanica.ro

882 C. I. BĂICOIANU

ar aveà acei ce le-ar cumpără. In proiectul propus de fondatori, scrisurile fun-
ciare aduc 5% pe an, ceeace, în comparatiune cu bonurile domeniale pe curs
de 95, și cu dobândă de 8%, corespunde cu un curs de 59,316 sau 59 de franci
si 31% centime pentru suta de franci, la care vom adăogă 2%, valoarea de
astăzi a deosebirii scontului de 40,685 sau 40 franci, 68% bani, peste 56 ani,
face cursul scrisurilor funciare de 61.815 sau 61 franci şi 81 Y, cent., în paralel cu
cursul de 95 al bunurilor domeniale, fără de a ţine în seamă atractiunea bene-
ficiului de mai mult de 38% ce are să realizeze acei cari vor aveá norocul sá
iasă numerile, scrisurile funciare chiar în anul întâiu. Scăzând din cursul de
61.815 suma de 0 fr. 50 ct., comisionul ce au să lase la cassa Creditului, impru-
mutații primesc un efectiv de 61.315 (61 fr. 31% b.) la suta de franci, pentru
care au să plătească pe tot anul:

1. 5, % dobânda anuală;

2. 0,80% pentru cheltuelile de administraţie;

3. 5/8 sau 0,625 % pe an pentru amortizare;

6.425 % (6 franci şi 42% centime) anuitatea totală, adică că dobânda va
fi 9,80% şi amortizarea 5/8 %.

lată cazul cel mai desavantajos, iată cum am zice minimum, dacă s'ar
puteă admite că scrisurile funciare n'au sá se suie; dar de vom admite că cursul
lor s'ar sui la 70, la 80, la 90, la 100, atunci anuitatea va scädeà la 8,94%, la
7,97%, la 7,10% şi până la 6,62%, pe an, care dare se va scădeă poate cu 1 gi
cu 2% prin dividendele la cari imprumutafii au drept după Statute. In celece
am zis mai sus am înlăturat orice consideratiune ar puteă fi taxată de iluzorie
tinându-mä pe tărâmul cel mai pozitiv şi luând lucrurile cum s'ar puteà ivi
mai rău. Dar când observăm că niciodată spiritul public nu s'a manifestat la
noi într'o chestiune economică cu mai mare căldură ca în chestiunea Creditului
funciar, şi când am văzut pe proprietari alergând din toate unghiurile Româ-
niei ca să asigure plata regulată a scrisurilor funciare cu averile lor libere de ipo-
tecă şi aducând ca garanţie suplimentară de peste 22 de milioane şi care sub-
scriptiune s'ar fi suit poate și la 40 de milioane, dacă comitetul prin darea de
seamă ce a făcut prin ziare n'ar fi făcut cunoscut că în combinările adoptate
acea garanţie devine de prisos.

Văzând acel avânt al proprietarilor, nu vede oricine că proprietarii au simţit
și au înţeles că pentru ridicarea valorii proprietăţii este necesitate a se căută
mijloace, prin cari proprietatea funciară să-şi poată procură bani mai ieftini?
Si oare se mai poate admite ca proprietarii funciari, cari multi din ei sunt tot-
odată şi capitaliști, chiar gi interesaţi în casse de Bănci, n'or să deă concursul
lor, ca să ridice creditul scrisurilor funciare, ca să sporească valoarea bunului fond
ce au? Nu ştiu ei că sacrificând 2 şi 3 % ca să sporească înzecit valoarea proprietă-
tilor lor, sporirea le va ridică şi mai mult creditul lor în ţară si în străinătate?

Ajungem acum la argumentul înspăimântător al detractorilor, care face
pe cei puţin obişnuiţi cu chestiunile financiare să strige: cum sá ne imprumutám
cu 100 de franci și sá nu ni se dea decât 61 de franci gi 31 Y, centime? Apoi leacul
este lesne și detractorii îl ştiu: puie Camerele printr'un amendament dobânda de
6 sau 7% în loc de 5%, ce se află în proiect, şi cursul scrisurilor funciare îndată,
în loc de 61,81% % va fi de 73,58% şi de 85,84%; adică, că împrumutaţii vor
primi pentru 100 de franci împrumutaţi 85 franci şi 84 de centime.

Intr'un articol subsecuent îmi propun să cercetez deosebitele propuneri ce

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BANCII NATIONALE 883

A ————

s'au adus de Guvern în Cameră ca informafiuni, şi voiu căută să arăt inconye-
nientele ce prezintă ele mai ales în viitor, deși sunt unele pronate ca foarte
avantajoase, pentrucă au o aparenţă măgulitoare.

*
* *

Intr'un articol, publicat zilele trecute în Românul!) şi în Pressa. am apucat
de am zis vorbă mare; am luat oarecum îndatorirea de a cercetă, într'un mod
comparativ, deosebitele cereri de concesiuni de Credit funciar, ce s'au adus în
Cameră, şi iată-mă oprit, cu pana în mână, dinaintea unui nomol de in-folio,
fără a puteă găsi între dânsele un termen de comparatiune, o măsură comună,
prin care se pot exprimă valoarea fiecăreia dintre acele propuneri de natură
diversă, cum am zice incomensurabile. Vin dar a cere indulgenta cetitorilor
gi învoirea de a-mi împlini angajamentul ce am luat, ad-literam.

Cererile de concesiune diferă chiar în esenţa lor de proiectul de Credit
funciar propus de proprietarii Români, cari, mobilizând moşiile şi casele lor
prin emitere de scrisuri funciare, se mărginește a garantă acelor titluri, într'un
mod necontestabil şi necontestat, plata regulată a dobânzilor şi a anuitätilor
pe tot anul, precum şi plata integrală la termenii prescrişi, fără a impune banilor
condițiuni, fără a-i supune la vreun fel de obligatiune către proprietatea imo-
biliară ; nu sileşte pe nici un capitalist a primi scrisurile sale funciare cu yreun
curg Obligator. Prin responsabilitatea mutuală, prin solidaritatea între proprie-
tari, nu, caută a face decât ceeace s'a făcut în alte ţări, pe cari le tot aud ci-
tánduale, ca modelul după care ar trebui să urmăm ; caută pur şi simplu a ridică
piedicile, cari fac pe capitalişti să fugă sau să ezite de a întrebuinţă fondurile lor
în împrumuturi ipotecare; asociatiunea proprietarilor caută a face să ştie banul
că poate intră şi ieşi din hârtiile emise de dânsa oricând ar voi, fără osteneală,
fără muncă, fără alergături, fără samsari, fără cheltuială, fără rizic gi fárá aju-
torul nici al administrafiunii nici al poliției; într'un cuvânt caută să ridice orice
sfialä ar puteă există din partea capitalului mobiliar către capitalul imobiliar.

Dacă din regularea relatiunilor dintre proprietatea funciară şi capitalul
mișcător; dacă din încrederea reciprocă Ce s'ar naşte între aceşti factori ar
rezultă o îmbunătăţire a proprietăţii, o sporire a valorii funciare, este bine, este
drept, este echitabil ca acel beneficiu sá nu fie nici al coţearului, nici al gheşeita-
rului, nici al exploatantului, ci să fie al acelor cari vor aveá aface cu aceà insti-
tutiune, al acelor cari pun la mijloc casele, moşiile şi banii lor. Este drept ca un
folos, ca acel de 37 4%, ce s'a realizat în mai puţin de 18 luni după bonuri
domeniale să fie al acelor pe cari nevoia isa silit să emită asemenea titluri, iar
nu exclusiv al acelor cari speculează cu banii altora.

In proiectul prezentat de proprietari, poate vedeă oricine că nu este o singură
clauză, care să dea sau să rezerve vreun avantaj de un ban măcar vreunui Bran
sau vreunui Stan. Si, dacă s'ar găsi într'acele Statute ceva care să semene cu O
umbră de o asemenea idee ea nu s'a putut strecură decât din eroare, şi cred că
Guvernul şi Corpurile Legiuitoare vor trece cu buretele peste dânsa.

Celelalte proiecte sunt toate concepute pe un alt sistem. Prin circomvo-
luţiuni în mai multe articole, mai franc sau mai dibaciu prezentate, ele se rezolvă
în impunere de condițiuni din partea capitalului bănesc asupra averii imobiliare,

1) Vezi Românul, din 25 Ianuarie.

www.dacoromanica.ro

884 C. I. BAICOIANU
IIIa maaa a ————

ca să o zic în exploatarea averii funciare de către capitaligtii dela Răsărit sau
dela Apus. `

« Creditul dumneavoastră, domnilor proprietari Români, ne dă hârtie,
în vreme ce Banca Naţională asta ne dă bani sută în sută cu 6%. Nu-mi trebuie
mie hârtia dumneavoastră, care nu este decât un moft!» ziceà mai deunäzi un
elegant, ridicând deasupra capului o broşură în-quarto.

In adevăr, unii oameni sunt foarte speriaţi de hârtie, mai ales acei cari
trimit semnătura lor de se plimbă zile întregi pe piaţă din zaraf în zaraf; ei nici
nu pot concepe ideia de credit, li se pare un mit când aud că sunt hârtii, de cari
banii se apropie cu mai puţină sfialà.

Am avut curiozitatea să-mi procur aceă broşură atât de sus ridicată; am
cetit-o din scoarță în scoarță gi trebuie să mărturisesc că la cele dintâiu linii
am crezut că pusesem mâna pe minunatul trifoi cu patru frunze al lui Abdalah.

Capital 8 milioane de lire sterline, ceva mai mult de 200 milioane franci,
nu e glumă! o sumă cât toţi banii cari se varsă în visteria ţării, într'o mie de zile,
cum S'ar zice în Franţa sau în Englitera, o societate anonimă cu capital de 5
miliarde ; şi cu două rânduri mai la vale găseşti: Indatorirea de a veni cu două
treimi ale capitalului în ajutorul proprietăţii rurale, şi încă cu dobândă moderată.
Bun lucru! mi-am zis, 133.333.333 :/, destinafi a ajută proprietatea, frumos,
minunat! de ar lipsi chiar clauza de dobândă moderată, căci îmi ziceam, 0 ase-
menea clae de aur, pusă la dispoziţiunea proprietăţii nu şi-ar puteă găsi între-
buinfare decât cu dobândă foarte moderată, oricât de nemoderat ar încercă
să fie fericitul ei posesor. Dar, întorcând câteva foi, cam pe la art. 35, îmi alunecă
ochiul peste cuvintele următoare: Banca Naţională va îi legalmente constituită
îndată ce va dovedi că cele dintâiu 120.000 acţiuni «au fost subscrise», adică
când va ave un nominal de 60 de milioane, ceeace vine a zice, un efectiv de 36
sau de 40 de milioane, după cum emiterea s'ar puteà face cu 60 sau 70. Dintr'acest
electiv 2/3 sau 24 de milioane se dau departamentului autonom pentru ajutorul
proprietății funciare cu dobândă moderată, iar 12 milioane se destineazá la fel
de fel de operaţiuni de bancă, la împrumuturi Guvernului, etc.

Deşi a cădeă cineva dela 133.333.333 */¿ la 24 de milioane, ar puteà fi pentru
unii o decepţiune, dispariţia unui frumos castel din vis, eu totus mi-am zis,
bine şi cu atât! dar îmi adusei aminte că cetisem la art. 7, mi se pare, că suma
ce va prisosi (dintr'acele 24 milioane) va putea fi întrebuințată şi la alle operaţiuni
de credit, după voința Consiliului de administrație, împreună cu comisarul Guver-
nului. Aci, vezi, numai putem sti nici cât se va luă din acele 24 de milioane
ale departamentului autonom, nici cât va mai rămânea pentru ajutorul proprietăţii
funciare cu dobândă moderată. Prisosul dela 24 de milioane, care se oferă cu 6
la sută, nu se poate apreciă nici discută chiar de am fi într'o ţară ca Englitera.

Acum să venim la partea importantă, mai serioasă, a acestui proiect, la
aceá care răspunde mai bine la titlul său de Banca Naţională: la emisiunea de
bilete, la sconturi, etc. Capitalul acestui departament, separat de acel autonom,
ar fi, după cum am văzut, ca de 12 milioane, din care se deschide un credit en
blanc Guvernului de 10 milioane; rămâne dar ca la 2 milioane pentru plata a vista
a bancnotelor emise până la întreita valoare a metalicului Băncii Naţionale, cifră
care s'ar puteá sui până la 108 milioane de franci gi chiar mai mult, când s'ar
înţelege cu Guvernul să emită trei luni si peste această sumă (art. 33); într'alte

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUȚIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 885

cuvinte să poată scoate bancnote gi peste 50 de ori valoarea metalicului Băncii,
cu fágáduiala solemnă că acele bancnote pot fi plătite a vista cu acest fond.

Dacă concepătorul acestui proiect cutează să se arunce într'o asemenea
operaţiune, eu cred că curajul îi vine dela art. 17, prin care îşi rezervă facultatea
de a emite bilete de gaj de o valoare mai mare decât aceea a ipotecilor, de a le
emite gi cu atracfiunea de prime, clauză care dovedește oarecum că garantia
moșiilor noastre pare la ochii săi mai temeinică decât abundentele sale bancnote,
cu care făgăduește să sconteze biletele de gaj cu curs de cel puţin 86, bancnote
platnice cu cassă deschisă a vista sută în sută; aceasta se înţelege când şi cât vor
fi bani.

Banca Generală şi Teritorialá, o altă broşură in-folio ne propune şi mai
bine: toate institutiunile de credit şi de speculă din lume închise într'o singură
cassă ; ceva nou: o adevărată butelie magică; marele Law nu eră decât un co-
pilaş pe lângă concepătorul acestui proiect. Cassă de Depozite şi Consemnatiuni,
Bancă de Scont cu 5%, Casse de Comerţ de tot felul, Credit funciar cu 6%,
Cassă de împrumutare deschisă Guvernului şi particularilor, Cassă de Amortizare
a datoriei publice, şi chiar Bancă de Emisiune de bancnote cu curs legal, orice
vrei: găsești multe și de toate, capital 100 de milioane.

Cu bancnote cu curs legal sau bani de hârtie (papier monnaie) avem propuneri
încă și mai frumoase; capital până la 250 de milioane, cu dreptul de a emite
până la de patru ori cifra metalicului Băncii; perspectivă de a avea în ţară
până la 1 miliard sau 1.000 de milioane de aceşti franci; cifră neapărat trebuin-
cioasă, mai ales dacă ne vom gândi că brutarii ar puteă să voiascá să suie gi ei
pâinea lor la 2 sau 3 mii de franci ocaua. Mai la vale ni se zice însă că poate nu
vom aveà o asemenea pletorá de bani, fiindcă Banca va începe operaţiunile sale
cu vărsarea a 50 % din emiterea de 62 milioane, adică cu un efectiv ca de 18.600.000
franci, primind chiar şi pe Români a subscrie pentru a patra parte a capitalului.
Dintr'acegti 18.600.000, două treimi sau 12.400.000 sunt destinati Creditului
funciar, iar 6.200.000 sunt pentru a se da Guvernului 2 milioane cu 7%% și
restul de 4.200.000 a se întrebuinţă la tot felul de operaţiuni de bancă, cu bilete,
cu curs legal, a căror cifră, de patru ori valoarea metalicului, merge până la
74.400.000 (art. 11 si 13).

Vedeţi, domnilor detractori ai scrisurilor funciare române garantate şi
asigurate în pământul românesc, cum din toate părţile se îmbulzesc ofertele de
sute de milioane gi D-voastre ziceti că ele sunt un moft. In adevăr, străinii au
mai mult respect pentru valorile ce aveţi în mână decât D-voastre înşi-vă.

Dela sublimitatea propunerilor de mai sus, trecând la celelalte, nu putem
decât a ne cobori.

Avem mai întâiu o cerere mixtă de Credit funciar şi de Bancă totdeodatá,
însă fără drept de emitere de bancnote nici cu, nici fără curs legal; o propunere
mai modestă chiar gi în cifra capitalului 80 de milioane, şi începe a funcţionă
cu 10 milioane, proveniţi din emiterea de acţiuni de 40 de milioane. O Societate
mai putin galantoaná, care pare că se îngrijește de banii ei; ea, deşi mărginește
dobânda biletelor de gaj la minimum de 7 Y, %, comisionul la 0,50% şi contri-
butiunea anuală la 0,80%, ceeace cu amortizarea de 1% fixează anuitatea
valorii nominale a biletelor de gaj la 9,30%, nu îndrăznește însă a se obligă
la scontarea acelor efecte nici cu 86, nici cu 60, ci le lasă târgului banilor, căci
nici nu poate fi altfel, decât numai dacă s'ar putea găsi un binefäcätor, care sá

www.dacoromanica.ro

886 C. I. BAICOIANU

voească să aducă o sumă în aur sau în argint, cu care să poată plăti toate da-
toriile ipotecare trecute şi viitoare, ceeace nu s'a văzut încă pe lumea
aceasta.

Tot pe principiile propunerii de mai sus mai este şi o altă propunere gi mai
modestă: capitalul în perspectivă 30 de milioane, începând cu încasarea a ju-
mătate valoarea metalică a emiterii de 50 de milioane, adică cu un nominal de
7 Y, milioane, 5 sau 6 milioane efectiv. Modestia acestor două din urmă propuneri
má face să le consider de serioase ; numele cu care se prezintă sunt de acele cari
n’au trebuinţă a-și face reputatiunea la noi; consideratiunea lor financiará este
bine cunoscută şi căutată pe toate pieţele. Ele nu ne propun nici munţii de aur
cu 5 sau 71% %, nici curs de 86 pentru biletele de gaj, dar nici bancnote cu curs legal.

Proiectul, de care am vorbit acum în urmă, pare c'ar fi servit de normă
Comisiunii Camerii în elaborarea unui proiect tip, pe care raportorul l-a supus
desbaterilor Adunării, cu un raport în care găsim idei juste dictate de rațiune
şi coroborate de experienţă, dar dela care autorul s'a cam depărtat în proiectul
ce propune; căci, după ce cu Wolowski, cu Royer şi cu Josseau în mână, pare
că sar fi convins că o Bancă Ipotecará, ca să aibă eficacitatea ce cer unii din
proprietarii noştri, (efectiv cu abundență si cu dobândă de 3 sau 4 cu 7% % cel
mult), «ar trebui să aibă, în momentul înfiinţării ei, un capital corespunzător
datoriei cu care este grevatá proprietatea », ceeace ştie negregit că nu se poate:
după ce ne arată, cu multă claritate, cum Creditul funciar, înfiinţat întâiu în
unele părţi ale Prusiei, a dat efectele cele mai salutarii, unde « colectivitatea
proprietăţii transformă proprietăţile în titluri de credit, după bursa fiecăruia,
transmisibile şi circulabile din mână în mână, fără nici o formalitate, întocmai
ca efectele publice, sau ale comerţului, astfel că nici proprietarul nu cunoaște pe
capitalistul care alimentează creditul institutului, nici capitalistul nu are trebuinţă
de a gt la care proprietate a trebuit banii săi; interesul lui cel mare este a posedă
în contra capitalului său un titlu cert, oferind toate garanţiile şi pe care îl poate
realizà oricând va voi». Trágánd aceste linii din raport, am omis partea în care
autorul ar lăsă să se creadă că acele bilete de credit ar fi garantate nu numai
cu ipotecele primite dela împrumutaţi, dar şi cu un capital de garanţie, am omis
aceă parte, pentrucă în Prusia, pentru Silezia de exemplu, acel capital eră de
200.000 de talere (742.000 franci), şi autorul ştie bine că nu aceă sumă a putut
da hârtiei funciare (Pfandbrief) consideratiunea de care se bucură, ci buna com-
binaţiune a lui Buhring și căldurosul sprijin ce aceă asociatiune a proprietarilor
a avut dela regele filozof; un institut pur funciar, fără amestec de operaţiuni
de bancă.

In proiectul tip propus de Comisiunea Camerii, nu vedem altă decât un
Credit funciar, cedat exploatării unei Bánci de Scont, cu dreptul de a face o
mulţime de operaţiuni, expuse la fel de fel de eventualitäti: poate să dobân-
dească efecte publice, să opereze emisiuni şi negocieri de titluri create de Stat,
de districte, de comune şi de stabilimente publice (art. 5), cu facultate de a
procură capitaluri sau credite agriculturii şi industriilor relative la ea; să deschidă
credite sau să împrumute cu amanet sau cu garanţii speciale; să înlesnească
defrigamente şi îmbunătăţiri de pământ (art. 6); să împrumute și fără garanţii
ipotecare districtele, comunele, stabilimentele religioase și de binefacere şi cele-
lalte stabilimente recunoscute de utilitate publică. Intr'un cuvânt un stabiliment
de Bancă propriu zis, având concesiuni de Credit funciar, de Bancă agricolă şi

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 887

industrială. Articolul din urmă al proiectului tip chiamă concurenţa capita-
liştilor, cu depunere de un milion garanţie, asupra a patru puncte, cari sunt:

1, Fixarea maximului scontului leterilor de gaj;

2, Reducerea dobânzii de 7% % în jos;

3. Valoarea capitalului social;

4, Renuntarea la operaţiuni străine de operaţiunile funciare.

Creditul funciar propus de proprietarii Români îndeplinește conditiunea
din urmă în toată întinderea cuvântului, fiindcă renunţă la toate, necerând
niciuna,

Pentru conditiunea a treia: fixarea valorii capitalului. De vreme ce un
capital de 5 sau 6 milioane ar puteă împăcă Comisiunea — care pare că crede
că o asemenea sumă ar puteă să aibă efect asupra unei exigente pretuitä la 200
de milioane de unul din membrii săi, — proprietarii Români cari au oferit o
garanţie' subsidiară de 22 milioane în proprietăţi libere de ipotecá, ar răspunde
îndată împăcând pe onorabila Comisiune. Deși mie îmi pare că, ceeace va face
cursul avantajos al scrisurilor funciare, nu ar fi nici 5 nici 10 milioane ce poate
să aibă o Bancă, ci banii cari se află în pungile particularilor, banii pe cari So-
cietätile străine încep a-i ispiti.

Cât pentru conditiunile I şi II, înţeleg ca Comisiunea să voească a fixă pe
una sau pe cealaltă ad libitum, dar știe bine că nu se pot fixă amândouă deodată.
Cuvântul acestei imposibilitäti este bine şi clar explicat în raportul său, unde
zice că fixarea dobânzii e un ce cu totul incompatibil cu rolul de intermediar ce
joacă institutul vis-a-vis de capitalişti, Nicăeri nu s'a impus asemenea indatorire,
afară la acele instituturi pe cari le-am calificat de Bănci Ipotecare şi dintre cari
la una din ele, constituită la Hanovra în anul 1840, găsim gi dispozifiunea ur-
mátoare:

« Institutul nu va împrumută decât având fonduri în cassá gi nimeni nu-l
poate sili a-l împrumută». Vom reveni asupra chestiunii de finanţe a scontului
sau de fixare a dobânzii, care este o chestiune de detaliu; vom cercetă atunci
dacă este mai bine a da scrisurilor funciare o valoare mai mică, scăzând dobânda
de 5% sau dacă este mai bine a sul valoarea lor la 6, la 7 sau la 7 %, combi-
naţiuni asupra cărora este de zis şi pro gi contra, după împrejurări şi după cum
am privi numai la avantajele imediate sau am consideră efectele la un viitor
mai mult sau mai putin depărtat,

Voiu termină cetind în favorul Creditului funciar propus de proprietari
câteva pasagii din raporturile D-lui Rosetti în cari agentul României la Berlin,
după ce rezumă într'un mod clar şi precis ideile celor mai competenţi economiști
și financiari ai Germaniei, se pronunţă în favorul unui Credit funciar prin aso-
ciatiunea a înșiși proprietarilor debitori, pe bazele acelui cerut de proprietarii
Români, ca unul ce este generalmente admis în Prusia ca un axiom.

«Oamenii cei mai competenţi într'această materie», zice D-l Rosetti,
« mi-au expus cum un Credit funciar, mai ales român, organizat pe baza aso-
ciatiunii şi a garanţiei mutuale a debitorilor, ar prezentă șanse mai mari de reu-
şită pe pieţele Germaniei, al cărei public este odată deprins a nu atribu? titlurilor
emise de alt soiu de institute aceiaşi siguranță absolută de care se bucură institu-
tiunile uzitate aici (în Prusia),

« Neavând nici un capital al lor propriu cel puţin, nici un capital pe care sá
fie silite sau numai tentate a-l speculă, împlinesc într'un mod admirabil func-

www.dacoromanica.ro

888 C. I. BĂICOIANU

tiunea de intermediar între trebuintele capitalului şi ale agriculturii. Poztfiunea
lor dezinteresatá le permite a aduce proprietăţii rurale servicii pe cari niciodată
nu le vor putea aştepta dela o asociafiune de capitalişti ».

Mai la vale, tot într'acel raport, citim:

« Obligatiunile funciare (Ptandbriete), emanând într'această combinatiune
dela o asociafiune numeroasă de proprietari funciari, e oarecum, însăş ţara,
care, prin intermediul acestor titluri, se prezintă şi se introduce pe pieţele Eu-
ropei. Dintr'acest punct de vedere această organizare a Creditului Funciar Sar
considera ca un adevărat act de înaltă politică, ale cărei efecte nu pot fi destul de
apreciate. Această oryanizare ar apărea pe tărâmul economic, ca un act de bárbátie,
menit de a ne procură în străinătate mai multă stimă gi considerafiune ».

Aşi voi să copiez acest raport în întregul său ; atât este plin de înalte învă-
ţături economice şi financiare, dictat de o rațiune sănătoasă si de un cuget curat.
Il recomand la atentiva cetire a tuturor Românilor: el răspunde şi la clevetirile
invidioşilor şi totodată luminează pe cei de bună credinţă, cari voesce a se convinge.

Anexa Nr. 74
CHESTIUNILE ECONOMICE IN ROMÂNIA

CREDITUL. FUNCIAR ŞI BANCA DE SCONT ŞI CIRCULATIUNE

Mare discurs rostit de loan C. Brătianu
In sala Ateneului la 21 lanuarie 1873

Domnilor, mai întâiu trebuie să vă prevestesc că nu viu să vă vorbese
ca membru al Comitetului iniţiator al institutelor de Credit funciar şi de Bancă
de scont si circulaţiune, ci numai ca simplu cetăţean; ideile ce le voiu expune
aci mă privesc personal pe mine; ele nu pot sá se resfrângă întru nimic asupra
celorlalţi membri ai comitetului.

Poate c'o să-mi ziceti: de ce din toţi membrii comitetului numai D-ta vii
ca să ne vorbeşti? Cuvântul este foarte simplu.

Toți ceilalţi membri ai comitetului sunt sau senatori sau deputaţi, şi au
unde să-şi îndeplinească datoria, au unde să-şi exprime opiniunile lor, gi în-
trun mod astfel încât cuvintele Dumnealor să aibă un rezultat imediat, fiindcă
legile privitoare la aceste institutiuni de credit sunt dejà prezentate Camerii
gi Senatului.

Eu, domnilor, care nu am onoarea de a fi nici senator, nici deputat, am
simţit trebuinţa să-mi exprim gi eu opiniunile; poate că prin aceasta voiu reuși
a descoperi un punct oricât de mic, scăpat din vederea altor oameni mai com-
petenti decât mine, atrăgându-le atentiunea asuprä-i.

D-l Fleva v'a spus cauzele pentru cari s'au întârziat atât de mult adună-
rile publice asupra acestor chestiuni; v'a spus asemenea pentru ce convocarea
a fost atât de precipitată, căci D-voastră ştiţi, că atunci când doi adversari
au să se lupte, cel mai slab şi mai cu deosebire în poziţiunea în care ne aflăm
noi, nu este prudent să se ducă să provoace pe adversarul său.

Intelegeti că vorbim despre noi aceştia, cari voim cu orice preţ, într'un
mod absolut, ca aceste institute să nu intre în mâinile străinilor, şi despre acei
cari reprezintă astăzi puterea executivă şi cari sunt de opiniune opusă.

Noi suntem dezarmafi şi ei sunt armati cu puterea care le-o dă Guvernul.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 889

A trebuit dar să aşteptăm, să fim prudenfi; însă acum că D-nealor au aruncat
buzduganul în tabăra noastră şi ne-au provocat; nu putem decât sau să primim
să fim sdrobiţi, sau trebuie să luptăm, deși cu mâinile goale, însă cu conştiinţa
dreptăţii și a simfimintelor noastre româneşti (aplauze).

Am auzit ieri că D-l ministru de finanţe a depus pe biroul Adunării proiectul
de lege pentru înfiinţarea institutului de Credit funciar, care i-a fost prezentat
din iniţiativa proprietarilor români. Indată ce am auzit aceasta, am sărit în-
tr'o birje şi am alergat la Cameră. Acolo întrebând pe câţiva Domni deputaţi
dacă este adevărat ceeace auzisem, mi s'a răspuns că în adevăr D-l ministru
de finanţe prezentase acel proiect, că Adunarea l-a primit în aplauze și că D-!
ministru a declarat că este susținătorul acestui proiect,

Inţelegeţi, domnilor, cât am fost de fericit când am auzit toate acestea.
Fiind însă că, trebuie să vă mărturisesc, tot îmi mai rămăsese oarecare umbră
de îndoială neputându-mi explică această schimbare radicală de idei din partea
D-lui ministru de finanţe, pe care nu-l ştiam apărătorul exclusiv al proiectului
proprietarilor români, ba încă departe de aceasta, am început să mă informez
în ce condițiuni a fost prezentat proiectul.

Astfel cea dintâiu întrebare pe care am făcut-o a fost dacă Guvernul de-
pusese proiectele amândoror institutelor: al celui de Credit funciar și al celui
de scont şi circulatiune? Nu, mi s'a răspuns; a depus numai pe acela al
Creditului funciar.

Atunci entuziasmul meu a început a se potoli, am început să mă îngri-
jesc gi mi-am zis că aceasta este un semn rău. Mi-am zis:

Domnii miniștrii actuali sunt oameni foarte inteligenţi, oameni foarte di-
baci, — negreșit pentrucă altfel nici nu ar fi ajuns miniştri, nu ar fi ajuns să aibă
în mâinile dumnealor destinele acestei ţări; — și dacă dar dumnealor au pre-
zentat proiectul numai pentru Banca funciară, au făcut-o pentru ceva, cu vreun
scop, este ceva la mijloc, este vreo intenfiune ascunsă. Ce fel? Au avut în mână
D-nii miniştrii două proiecte de institute de Credit cu totul conexe, două proiecte
cari se completează unul prin altul, cari nu pot trăl unul fără altul, cari au
fost prezentate de aceiași proprietari, de aceiași inifiatori deodată amândouă,
şi dumnealor prezintă Camerii numai unul din aceste proiecte. Pe acela pentru
Banca funciară, și pe cel pentru Banca de scont şi circulafiune, nu? Pentru ce?

Această întrebare naturală ce mi-am făcut-o, domnilor, m'a pus în pozi-
tiune de a má îndo! de sinceritatea D-lui ministru de finanţe gi de a declaraţiu-
nilor ce se zice că a făcut în favoarea proiectului propus de comitetul inifia-
torilor români.

Trebuie să mărturisim, domnilor, că publicul nostru este cu totul novice
în chestiunile economice, că este mult mai mult novice în aceste chestiuni
decât în chestiunile politice. Aceasta este uşor de explicat.

Noi am avut nenorocirea să trăim secole întregi sub apăsarea streinului
să trăim nu din propria noastră viaţă, nu desvoltând mijloacele noastre cum
am fi voit, ci să trăim cu ceeace Guvernele streine, ce ne dominau, ne permi-
teau să trăim.

Izolaţi de Occident, de civilizatiunea europeană, numai prin silinfele mo-
rale, prin lupte mari, dar pacinice, am intrat din nou în exercitarea tuturor
drepturilor noastre şi am doborît porţile ce ne despárfeau de civilizatiunea
europeană. Atunci toată lumina a năvălit deodată asupra noastră şi am do-

56*

www.dacoromanica.ro

890 Ç. I- BAIÇOIANU

CE ET D O a e a

bândit repede toate institutiunile, toate drepturile de cetățeni, pe cari le avem
astăzi, dar fără ca ele să fie bine cumpănite relativ la starea noastră de atunci
fără să fim bine pregătiți pentru ele.

Trebuie sá fac această declarafiune, domnilor, pentrucá eu cred că este
bine să ne dăm seama bine de toate, să studiem cu seriozitate si să arătăm
cu sinceritate conditiunile în cari am fost şi suntem, să ne spunem nu numai
calităţile, dar si defectele noastre; numai astfel, știind bine de unde plecăm,
văzând curat în ce condițiuni suntem, putem päsi cu siguranţă înainte,

Repet dar că, nu numai în chestiunile politice, dar mai cu seamă în che-
stiuni economice, suntem novici. Noi, până ieri, nu ştiam ce va să zică un
Credit; nu ştiam ce este o instituţiune financiará; nu știam ce este chiar ade-
văratul rol al monetei în tranzactiunile noastre.

Deaceea, când auziam de hârtie credeam că ne prăpădim,

Imi aduc aminte că venind în Minister la 1866, am voit să fac o opera-
tiune, — care s'a făcut în urmă, însă cu mari pagube pentru noi, —am voit
ca printr'un mijloc mai practic sá înlesnesc operaţiunile Ştatului. Mi-am zis:
fiindcă Statul nu poate să plătească într'un chip destul de regulat bonurile
și mandatele sale, cari din această cauză se exploatează de către uzurari, cu
30 gi 40 la sută, să se emită din partea Ştatului nişte hârtii, cari să umble ca
monetă în toată ţara, ele se vor retrage treptat din circulaţiune de către Vi-
sterie, plătindu-se din fondul provenit din vânzarea bunurilor Ştatului, Çon-
stituanta decisese dejà a vinde bunuri de ale Ştatuluj pentru suma de 50 mi-
lioane, spre a se acoperi împrumutul ce er sá se facă.

Astfel nu numai că scăpam de criza financiară, nu numaj că bunurile erau
să se vânză mai cu preţ, nefiind siliţi a le vinde iute, dar încă si creditorii Sta-
tului erau asiguraţi, prin acest mijloc, de jntegralitatea datoriei, fără ca să
mai plătim pentru toate acestea dobânzi, beneficiuri şi samsarlâcuri,

Ei bine, astăzi, abia după 6 ani, această chestiune nu mai este o măciucă
pentru mine, precum eră atunci, când toată lumea se ridicase contra mea,

Vedeţi dar cât de ignorantă eră lumea atunci în asemenea materie,

Cu toate acestea, domnilor, deşi s'a mai |uminat lumea, sunt totuș încă
mulţi neluminaţi, şi chiar din oamenii carj au să rezolve această mare che-
stiune, transformând-o în lege. Mulţi din aceştia, şi deputaţi și senatori, în
toate zilele repetă: Ce ne vorbifi nouă de Bancă de Credit funciar? Bani, bani
dati-ne!

Acești oameni, mai cu seamă cej cari nu sunt de aci din centru, când văd
Bancă funciară fără Bancă de circulatiune gi de scont, îndată strigă: Mof-
turi! (Aplauze).

lar la uzurari!

Ei zic: Unde este Banca? Unde sunt banii?

lacá banii: dati Banca de scont şi circulatiune, şi ea va fi izvorul de unde
are să se adape Creditul funciar,

Dacă, domnilor, s'ar fi prezentat amândouă proiectele: gi pentru Çreditul
funciar și pentru Banca de scont, poate că mulţi din deputaţi şi senatori erau
să voteze pentru ele, pe când astăzi, fiind prezentat numai proiectul de lege
pentru Creditul funciar, poate că nu se va întâmplă tot aşă, Va venj desigur
si celălalt, însă ca cerere din partea streinilor, din partea acelor carj zic:

www.dacoromanica.ro

GONTRIBUȚIUNI LA IDEOLOGIA GREDITULUI FUNGIAR ŞI A BĂNCII NATIONALE 891

eII

Noi venim cu 200 de milioane de franci; venim cu atâtea milioane de livre
sterline; noi avem bani să dăm proprietarilor, iar nu hârtie.

Atunci cei ce sprijinesc aceste cereri streine, zic că dacă ele nu se vor admite,
proprietarii vor rămâne iarăş la discretia usurarilor, ba încă adaogă: la Ovrei!

Zic gi dumnealor atunci: Ovrei; dar, numai atunci, (Ilaritate. Aplauze).

Apoi acei streini ne mai zic:

Ştiţi cu cât dăm noi? Cu 86% obligatiunea; căci avem bani, şi scontul
este de 7% maximum.,

Ei bine, domnilor, îndată ce am văzut că se aduce Ja Cameră numai Cre-
ditul funciar, iar cel pentru Bancă nu, mi-am zis: trebuie să deschidem ochii
bine, fiindcă nu este lucru curat, şi m'am dus îndată printre deputați să văd
impresiunile. Intrebai dacă n’a fost expunere de motive. Unii ziceau nu, alții
cari erau mai inițiați ziceau că este, Ei bine, nu s'a cetit? — întrebam eu, Nu
s'a cetit, — îmi răspundeau.

Incă un semn rău, fiindcă, dacă se ceteă, toţi D-nii deputaţi ştiau îndată
care este intentiunea ministrului, se tipăria a doua zi în Monitor şi D-voastre
toţi eră să vedeţi că bănuiala mea, din nenorocire eră foarte fundatä.

Atunci am căutat să văd expunerea de motive şi cu toate că nu pot să
spun aci că o am întreagă, totuș am pus mâna pe lucrurile esenţiale coprinse
în acea expunere. Astfel astăzi pot să vă spun ce voește D. ministru de finanţe
gi la ce pericol este expus, cel putin pentru astăzi, Creditul funciar român.

Dar, domnilor, mai înainte de a veni la aceasta, să-mi permitéti să vă
intrefin câteva momente de ceeace adineaori numai atinsei. Să vă spun că
toate propunerile, toate cererile ce vin din streinătate, pentru acest scop, toate
sunt combinate cu Banca de circulatiune și de scont, si că toate capitalurile
ce ni se spun că vin din streinătate, ca să plătească proprietarilor în monetă
sunt pure iluziuni, sunt amăgiri.

Am aci unul din aceste proiecte, care s'a comunicat ieri Camerii sub titlul
de simplă informatiune. Acesta, este cel mai bine văzut în toate saloanele, unde
am avut onoarea de a intră. Până se va tipări, ca să-l cetiti gi D-voastre, vá
voiu spune eu în câteva cuvinte ce este în realitate, şi în ce amägire vrea să
ne facă să cădem, Aceasta este propunerea D-lui Leithner.

In toate saloanele mi se zice: — Ce vrei? D. Leithner poate să nu fie de
naţionalitate română: ne dă însă astfel de avantagii încât vine vorba româ-
nească: «frate, frate, dar brânza e pe bani. » Noi suntem mulţi datori. Ei bine,
acesta ne numără banii pe obligatiunile ce le va emite, Valoarea lor o asigură
la 86%, şi scontul ştiţi cât este? Șapte la sută.

— Şi ziceti că este Bancă de Credit funciar? — am zis eu. Apoi dacă ne
spune că scontul e de 7%, mie mi se pare că nu este curat Credit funciar,

Găsind unul din aceste proiecte, m'am convins prin mine însumi. Trebuie
mai întâiu să vă spun că la început el nu spune ce este, poartă titlul de « Sta-
tute pentru fondarea unei Bănci naţionale române», Nu ne spune însă ce este
această Bancă. Este ea de circulatiune şi de scont? Este ea Bancă funciară ?...
Dar, după ce începui sá cetesc vázui mai intáiu că este o Bancă funciară, apoi
cu capitaluri mari, — mari bineînţeles pentru oameni cari nu sunt familiari-
zati cu chestiunile financiare. — Iată ce zice articolul relativ la capitalul So-
cietätii: « Capitalul social al Băncii Naţionale este fixat la suma de 200 mili-
oane franci. Acest capital va fi prezentat prin 400.000 acţiuni, etc.»

www.dacoromanica.ro

892 C. I. BĂICOIANU

Dar merg înainte şi dau la articolul 34 peste nişte operaţiuni pe cari nu
le fac decât Băncile de circulafiune şi scont. Atunci am zărit urechiușile în-
gelätoriei, am văzut că ceeace se cere prin acest proiect este o Bancă de scont
gi circulafiune amestecată cu o Bancă funciară.

Mai întâi că acest concesionar a avut el singur conştiinţa că cere un lucru
rău. Un lucru bun îl spune cineva pe faţă, îl spune curat, nu-l furiseazä, nu-l
trece pe sub ascuns, cum face el prin această concesiune,

Se ştie, domnilor, că niciodată nu s'a întrupat şi nu se întrupează, nu se
contopesc, nu se aseamănă operaţiunile unei Bănci de Credit funciar cu acelea
ale unei Casse de Scont şi circulatiune, că niciodată dar bonurile, hârtiile emise
de aceste institufiuni nu se contopesc ca să serve în comun la aceleaşi operaţiuni.

Operațiunile unei Bănci de circulatiune şi scont sunt operaţiuni asupra
efectelor comerciale şi industriale, cari au să risce, au să sufere toate fluctua-
tiunile cari se vor întâmplă în Europa: crize monetare, crize financiare, crize
comerciale industriale gi politice; pe când un institut de Credit funciar nu
se teme niciodată, mai deloc, de toate acestea. Luaţi statistica tuturor Bán-
cilor de asemenea natură din Europa şi veţi vedeă că, pe când acţiunile tu-
turor Băncilor de scont şi circulatiune scad cu 10, 15, 20, 30 şi 50 chiar la
sută, obligatiunile tuturor creditelor pur funciare nu sunt expuse la o scădere
mai mare decât o jumătate, cu două sau trei la sută cel mult. In timpii cei mai
nesiguri, în timpii războaielor celor mai mari, cum de exemplu în timpul răz-
boiului celui mai crâncen care a fost poate vreodată, răzhoiul din urmă, Cre-
ditul funciar pur din toate părţile, a rămas neatins de fluctuatiunile pe cari
le-au suferit toate celelalte efecte. Această diferenţă mare între aceste două
institutiuni face ca şi efectele lor să nu lie niciodată contopite. Băncile de scont
şi circulaţiune, având un câştig foarte mare în general, se pot expune şi la fluc-
tuatiuni mari, pe când institutele de Credit funciar, având un câștig mic, dar
sigur, — mic pentrucă operaţiunile sale sunt în folosul bunului funciar chiar, —
nu este expus nici la fluctuafiuni. Prin urmare, Creditul funciar trebuie să
caute a fi adăpostit de orice pericol, şi dacă va fi asociat cu Banca de Scont
şi circulafiune, atunci negreşit că va fi expus aceloraşi fluctuafiuni ca şi aso-
ciatul său, fără să se poată bucură gi de aceleaşi avantajii,

Iată pentru ce s'a căutat pretutindeni să se despartă, într'un mod ab-
solut, Creditul funciar de Banca de circulatiune gi de scont.

Insă toţi aceştia cari vin gi fac cereri, nici unul nu este, care sá nu amestece
una cu alta. Este lesne să facă cineva asemenea propuneri; dar să vedem dacă
ele pot îi realizabile? Și apoi dacă li se va da dreptul a emite hârtii, după cum
cer ei să fie acea hârtie în raport cu numerarul aflat în cassă, atunci înţelegeţi
D-voastre că, cu 5 milioane se pot face operaţiuni de 5 miliarde.

Fi zic: am să vă scontez obligatiunile cu 86%; însă când citeşte'cineva
bine, vede că toate sunt numai iluzorii. Dacă aş luă articol cu articol ca să vi
le citesc, ati vedeă că nu este decât o țesătură de şiretlicuri, cu cari vin să arate
- domnilor proprietari că aceasta este institufiunea cea mai binefácátoare pentru
Români. Mai întâiu aţi văzut un capital de 200 milioane. Ei! mai pe urmă,
când încep a se vedeă urechiuşile, se lămureşte că numai două din trei părţi
din acest capital va fi pentru Creditul funciar. Apoi, mai la vale zice:

« Banca însă va puteă începe operaţiunile sale după emiterea cea din-
tâiu a acţionarilor», care o fixează la sumă de 120 acţiuni sau de 60 milioane,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BANCII NATIONALE 893

și mai zice: «iar dacă trebuinfa va cere, poate să facă încă o nouă emitere»;
mai adaugă că poate să se împartă în 7 serii. Toate acestea rămân la facul-
tatea lor, nu este deloc obligator pentru ei să realizeze acele 200 milioane, ci
numai 60, din care scoțând ?/, rămân 40 milioane. Prin urmare vedeţi că ei
deși zic la început că pun pentru Creditul funciar 200 milioane, însă, ceeace
este real, este numai 40 de milioane.

Iată acum observatiunile ce fácui eu: îmi ziceam: —ce o să facem cu ase-
menea capital? Sunt pentru patru sute de milioane de lei noui, — alții spun
șase sute milioane, — banii dati pe moşii ipotecate. Să presupunem dar că
s'au emis acele 40.000.000 de lei noui, și că s'au plătit obligatiunile cu 86%.
Ei bine, s'au plătit oare cu această datoria proprietarilor? Nu, şi apoi din
aceşti bani are sá se dea gi comunelor, nu numai celor astăzi împrumutaţi.

Prin urmare, vedeţi că nu este un ce serios, deoarece aceste 40 de milioane
au să se intrebuinfeze la atâtea operaţiuni, iar pe celelalte 20 numai la scont.

Si apoi, domnilor, orice hârtie, orice obligatiune, orice literă de gaj s’ar
emite de către asociatiune sau de către o Bancă oarecare, nu dobândeşte valoare
decât atunci când sinceritatea acelei institutiuni este vădită, când toate ope-
rafiunile ei sunt bine definite şi așă de clare încât să nu lase nici o bănuială;
când dar văd eu toate aceste meşteşuguri, când dar văd că ni se propun 200
de milioane și apoi ni se dau numai 20 de milioane, apoi şi aceștia nu servesc
numai proprietarilor împrumutaţi, nu-mi mai este permis ca să mă îndoiesc
despre caracterul acestei propuneri?

D-voastre înşivă veţi puteă constată citind acest proiect, că de sus până
jos sunt numai neadeváruri, nu sunt decât nişte contraziceri cu ceeace s'a
propus la început, căci chiar aceste 40.000.000 cu cari pretind să scape de da-
torii proprietatea şi să facă să prospereze agricultura română, nu sunt asiguraţi
proprietății; în adevăr, vedem că pune la dispozifiunea Guvernului 10.000.000,
fără a ne spune dacă aceştia îi dá din cei 20.000.000 rezervaţi pentru Banca
de Circulatiune şi Scont sau din aceia cari sunt consacraţi pentru Banca fun-
ciară. Apoi tot controlul Guvernului, prevăzut în acest, proiect, se reduce la
zero: ce control poate să exercite când chiar dânsul este interesat ?

In acest proiect nu este nici un articol care să nu fie neutralizat şi des-
fiintat printr'un alt articol. Zice că ne dă 20.000.000; însă credeţi că servesc
numai la plata obligatiunilor proprietarilor? Dintr'însele au să se împrumute
toate comunele, fie comuna București, fie comuna Craiova, fie în fine orice
comună rurală, toate au dreptul de a fi împrumutate. Eu vă asigur că ar fi destul
numai să se declare că există o cassă financiară dispusă să împrumute comunele
pe garantia impozitelor, şi n'ar ajunge nici 600.000.000 ca să satisfacă cere-
rile, ce i s’ar face, căci fiecare comună voiește să facă îmbunătăţiri, şi dacă nu
le face, este că n'are de unde să ia banii necesari.

Prin urmare în zilele dintâiu aceste 40.000.000 au să se dea comunelor.
Apoi mai este şi altceva: Tot de aci pot să se facă avansuri pe obligaţiuni,
asemenea. și împrumuturi, proprietarilor, cu termen scurt.

Vedeţi dar, domnilor, că ar trebul să fie 800 sau 900 de milioane de lei
noui pentru ca să se poată răspunde în numerar la toate operaţiunile ce voiesc
să facă concesionarii.

Aceasta este dar o iluziune care poate să înșele numai pe copii, sau pe
oamenii cari n'au nici o cunoștință.

www.dacoromanica.ro

894 C, I. BAICOIANU

Venind la circulatiunea biletelor, ca să vă dovedesc reaua credinţă a tu-
turor acestor concesionari, n'am decât să vă arăt ce zic în privinţa acestei
circulatiuni.

Ei zic, mai întâiu, că au dreptul de a emite bilete de bancă şi apoi adaugă,
ca să arate cât sunt de mărinimoşi, «emitem bilete, dar liber va fi oricine a
le primi or refuză. »

Intelegeti, domnilor, cât este de ridiculá o asemenea liberalitate din partea
acestor domni, cát este de iluzoriu avantajul ce zic cá ne dau cu aceastá dispo-
zitiune facultativă, când se ştie că nu este ţară care să aibă asemenea bánci
gi în care primirea efectelor sale să nu fie facultativă.

Numai în cazuri de crize mari, când s'au văzut amenințate de catastrofe
financiare îngrozitoare, de bancrute, unele State au avut recurs la cursul forţat
al biletelor acestor bănci şi au silit pe oameni a le primi ca bani.

Astfel vedeţi, domnilor, că toate propunerile acestor concesionari, toate
tesäturile încurcate în care sunt înfăşurate ele, toate contrazicerile de cari
sunt pline, dovedesc cea mai mare garlatanie pe care a putut-o vedeà cineva
vreodată.

V'am vorbit adineaori în treacăt de dobânda de 7%. Acei cari caută toate
greutăţile posibile în propunerile noastre, ne zic în privința acestei dobânzi:

— 4 Bancă Română de Circulatiune gi Scont: bine, frumos! dar vá place
să câştigaţi gi bani mulţi; uite aceştia... ce să le faci?... ne dau ceva sigur, fi-
xează maximul scontului la 7%.

Oricine are puţine cunoștințe de asemenea operaţiuni, oricine a avut oricât
de puţine relaţiuni financiare sau comerciale cu Europa, ştie că asupra scontului
nu se poate pune niciodată nici maximum, nici minimum. Banul nu poţi să-l
reţii decât plătindu-l bine; de nu se cere pe o piaţă, îşi are căutarea pe alta,
sboară unde e mai bine plătit.

V’a spus onor. D-l Fleva, gi aceasta este foarte adevărat, că în România
este mai mult numerar, în raport cu populaţiunea noastră, cu întinderea ţării
chiar, decât în toate părţile Europei. Ce ţară este oare mai bogată în lume decât
Englitera, banchera lumii întregi! şi cu toate acestea Englitera este ţara cea
mai săracă în numerar, într'însa numerarul este mai puţin decât oriunde; toate
operaţiunile financiare, toate tranzactiunile, englezii le fac prin hârtie și numai
prin hârtie.

Acum pentru ce aceşti bani pe cari nu-i au Englezii şi alţii, vin la noi?
Cuvântul este foarte simplu: vin pentrucă îi plătim scump, pentrucă-i plătim
cât ni se cere pe dânşii. Noi, neavând un alt mijloc în tranzactiunile noastre pe
toată ziua, decât banii, aurul şi argintul, suntem siliți să-l cumpárám şi să dăm
pe dânsul cât ni se cere, pentrucă altiel suntem pierduţi, pierduţi ca comercianţi,
ca industriali, etc. Aceasta este cauza că, de unde în alte părţi banii se plătesc
cu le, 2 sau 3%, noi îi plătim cu 10, 15 şi 25 chiar la sută de multe ori; banii,
plătiţi bine, náválesc la noi ca pe telegraf, chiar din fundul Chinei și dela extre-
mitatea Japoniei.

Indată dar ce noi vom creà și alţi agenţi mijlocitori, cari să ne înlesnească
tranzacţiunile, cari să facă concurenţă numerarului, banii nemai fiind stăpâni
absoluti ca astăzi, preţul lor are să scadă, şi au să înceapă a fugl care încotro vor
puteă, unde vor găsi preţuri mai avantajoase: 7% nu a pus numai ca sá vă amá-
geascá; mai are şi alt scop. Băncile acestea, domnilor, nu sunt numai, cum au

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUȚIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BÂNCII NATIONALE 895
ES

zis unii, nişte străini cari vin să caute mijlocul de a se îmbogăţi. Sunt şi nişte
institutiuni provocate de interese mai puternice, de interesele altor ţări. Iată
de ce a pus 7 % maxim. In Englitera, domnilor, unde scontul este de 3%, odată
s'a întâmplat, în zilele trecute, — gi D-l Menelas Ghermani este aci, poate să vă
spună, — odată s'a urcat scontul la 9%: Si iată pentru ce: Când într'o ţară este
trebuinţă de monedă, se urcă preţul ei; este marfă căutată; si îndată ce s'aude
că este cerută în cutare ţară, aleargă acolo din toate părţile lumii. In asemenea
situafiune, ce să facă institutele de Credit ca să-i oprească suirea? Să pună
control la barieră? S'au luat asemenea măsuri; au fost Guverne stupide, cari
au zis ca să nu lase la vamă să iasă banii; dar ei tot au ieşit, si s'au dus acolo
unde erau mai bine plătiţi.

Ştiinţa economică însă, care cunoaşte legile de cari se conduc banii, a zis:
nu este alt mijloc ca să-i ţinem, decât să-i plătim bine; atunci îndată se ridică
scontul,

latá acum ratiunea pentru care scontul s'a urcat la Londra; Franja, tre-
buind sá pláteascá 5 miliarde Prusiei, a fácut imprumutul colosal pe care-l
cunoaşteţi.

Să admitem acum că la acel împrumut s'a subscris cutare sumă în Neapole;
ei bine, toţi bancherii, cari erau agenţii acelora cari făceau împrumutul din
Neapole, voind să trimită bani la Paris, au tras polite asupra Parisului, Aceste
polite se chiamă « poliţă de complezentä ». Spre exemplu trimit D-lui Ghermani
o poliţă și D-l Ghermani o primeşte şi o andosează în altă ţară sau aci, Dacă D-l
Ghermani ar fi în Paris, s'ar duce la Bancă s'o sconteze, ar luă banii, şi cu banii
aceia ar plăti banii cu care eră dator acela care a tras poliţa asupra D-ale către
Tezaurul Franţei; astfel, ar luă bani dela Banca Franţei ca să plătească tot
Franţei. Insă D-l Ghermani poate să nu mai vrea să facă această complezenţă,
fiindcă sunt mai scumpi banii la Paris decât în Neapole; atunci bancherul din
Neapoli, care aveă să trimită bani la Paris, nu mai trimite polite, ci trimite banii
în numerar, astfel că toţi banii se grámádesc în Paris.

Ei bine, Englitera, care nu luase nici o precaufiune, pe timpul împrumutului
francez, s'a pomenit deodată că n'are bani, şi a fost nevoită să trateze cu Banca
Franţei, care eră sleită, jefuită,

Astfel Englitera cea prosperă, bancherul şi capitalistul lumii, a început a
trată cu Banca Franţei ca s'o împrumute. Ea deci, aflată întrun moment unde
nu mai aveă numerar, atunci a fost silită să ridice scontul la 9 % şi banii au venit
iarăş în Englitera, fiindcă aci gásiau un preţ mai bun.

Acum care este secretul acestei dispozitiuni ca să nu poată să se ridice
scontul mai sus de 7%?

latá-1:

La Viena se întâmplă criză monetară ; îndată toţi bancherii de acolo trimit
polite de complezentá la bancherii din București şi aceştia ridică banii dela
Bancă. Banca însă nu poate să ridice scontul mai sus de 7%; nu poate, prin
urmare, pune piedici banilor de a se duce la Viena, deoarece Statutele o opresc
de a ridică scontul. Astfel te duci la Bancă să-ţi plătească o poliţă gi ea îţi zice:
« Nu avem bani, căci banii se duc la Viena, şi noi fiind legaţi, din nenorocire,
prin Statute, nu putem să ridicăm scontul, nu putem să oprim banii; îi vedem
cu inima sfâșiată cum se duc la Viena, dar ce o să facem?» Iţi aduce astfel îndată
o criză monetară din care nu poţi ieşi cu nimic. (Aplause).

www.dacoromanica.ro

896 C. I. BĂICOIANU

S Á-

Vedeți dar generozitatea străinilor. Si apoi am fost destul de bine plătiți
ca să nu le mai primim propunerile sub orice formă ar venì. Este peste putință
ca străinii să-ți dea un avantaj, sub forma avantajului este totdeauna o spoliare.
(Aplause prelungite).

Aşi puteá să vă vorbesc până mâine dacă aşi luă articol cu articol gi v'aşi
explică ce este în acest proiect al D-lui Leithner, ce face epocă mare prin saloane.
V'am spus numai lucrurile cele mai importante ce sunt într'însul şi care din
D-voastre îl va citi articol cu articol, va găsi înăuntru un tezaur nemărginit de
lămuriri în privinţa înşelătoriilor ce ascunde.

Vin dar de îndată la expunerea de motive a D-lui Ministru de finanţe.

V'am spus dejă că dumnealui n'a prezentat amândouă proiectele române
şi că prin aceasta dejă mi-a dat o bănuială foarte dreaptă. Ei bine, domnilor,
când am văzut expunerea de motive, m'am speriat gi vă spun drept că am
alergat la mulţi şi le-am zis: este pericol, toate au fost amăgiri.

Tot atât de mestesugit, cât este proiectul acesta, este şi expunerea de mo-
tive a D-lui ministru de finanţe, când. apără institufiunea Creditului funciar,
înfiinţat de proprietarii români, în folosul lor, iar nu al spoliatorilor străini.

Mai întâiu D-sa face o teorie economică, căci, precum ştiţi, este foarte doct
în materie de finanţe. Zice: sunt două naturi de credit: este Creditul funciar,
bazat pe asociaţiunea proprietarilor, în folosul lor exclusiv, gi Banca funciară,
bazată pe fonduri formate de capitalişti, în perspectivă de a face să producă
capitalurile cât se poate mai bine, prin exploatarea proprietarilor imprumutafi.

Până aci credeam că D-nii miniştri, că D-nii Mavrogeni, Costaforu gi Iepu-
reanu, pe cari îi ştiam opozanți ai Creditului funciar român, sau întors dela
ideile greşite pe cari le aveau şi că sfântul duh i-a luminat. Dar merg mai la
vale, si ce văd? D-nii miniştri adaugă că Creditul funciar, format de proprietarii
români asociaţi, nu va puteă să aibă un privilegiu exclusiv pentru dânsul,
fiindcă argumentează D-nii miniştri, orice Credit funciar al proprietarilor con-
tine chiar într'însul, ca principiu, pluralitatea unor asemenea institufiuni în
aceiaşi ţară, pe când celălalt institut, care este făcut de capitaligti spre a ex-
ploată, spre a stoarce pe proprietarii fondului funciar, a avut şi are în toate
țările un privilegiu exclusiv, gi se întinde peste toată ţara.

Ei bine, domnilor, cum se face că D-nii miniștri spun mai întâiu singuri că
Creditul funciar este făcut de proprietari numai pentru dânșii, în favoarea lor
în general, şi apoi zic că cu toate acestea nu pot să le deà nici un privilegiu, că
nu pot să le deă concesiunea decât într'un cerc mărginit; că au să împartă ţara
în trei-patru cercuri mari, şi fiecare cerc să-şi aibă Banca sa? Cu alte cuvinte zic
că au să provoace între aceste diferite institute o concurenţă, leală ori neleală,
care are să omoare Creditul funciar al proprietarilor români.

Noi proprietarii români ne unim, ne adunăm cu toţii, ne silim să formäm
un singur corp, spre a fi puternici în reuşita acestei institufiuni eminamente
naţională, şi Guvernul vine să provoace o concurenţă care să ne facă să cădem ;
pe când pe aceia, cari nu tind decât să exploateze proprietatea, să-i ia cât mai
mult, îi favorizează gi le rezervă monopolul. Pe proprietar îl împiedică de a
puteà reuşi în întreprinderea sa şi-l dă pe mâna capitalistului care să-l exploateze,
să-l strâmtoreze până când n'o mai puteă să se migie.

Când am văzut aceasta, domnilor, mi-am zis: D-nii miniştri sunt foarte
dibaci, foarte isteti, dar arată un dispreţ prea mare pentru inteligenţa, nu zic

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 897

$_ExRHn o ge,

a Românilor, — căci aceia nu se mai tin în seamă astăzi, ci, pentru a D-lor
deputati gi senatori, crezánd cá vor puteá ajunge la scopul dumnealor cu ase-
menea mijloace.

D-nii minigtri, ín sustinerea teoriei dumnealor, zic, cá asà s'au înfiinţat
Băncile funciare, de exemplu în Germania gi în Rusia; că în acele ţări Băncile
funciare nu au un privilegiu absolut, şi că din contră în ele este admisă si prac-
ticată pluralitatea; că, înfine, în Franţa Creditul funciar, care este format
de capitalişti, are monopolul absolut.

Aşă este; în Germania, când s'a introdus Greditul funciar, s'au înfiinţat
deodată mai multe casse deosebite. Şă vedem pentru ce?

Cine nu ştie, domnilor, că Germania, când sa introdus Creditul funciar,
în timpul lui Friederic-cel-Mare, eră împărţită în mai multe State separate,
putem zice, State cari îşi aveau fiecare administraţiunea lor deosebită, justiţia
lor, impozitele lor; State cari n'aveau, înfine, o singură şi aceiaşi legislatiune.

Chiar Franţa, domnilor, înaintea revolufiunii celei mari, eră împărţită în
mai multe provincii, care aveau fiecare justiţia sa, legislatiunea sa, vămile sale,
astfel că eră formată de atâtea State mici câte erau provinciile. Regele erá numai
şeful lor. Ei bine, dacă Franţa eră aşă, cu atât mai mult Prusia, Austria, cari şi
ele erau formate de mai multe State mici, cum: Pomerania, Silezia, Provincia
Renană, din cari unele până astăzi au legile lor, precum Provincia Renană,
Silezia, care are legile feudale ; Pomerania, Posenul cari au alte legi. Se înţelege
dar că atunci când a voit Friederic-cel-Mare să facă o Bancă funciară, trebuiă
pentru fiecare Stat câte una, dar astăzi, când au început legislatiunile să se
unifice, informaţi-vă, domnilor, şi veţi vedeă că se face o lucrare ca să se unească
toate aceste institutiuni, fiindcă este mai puternică, are mai mult credit, are mai
multă înlesnire și oferă mai multe avantajii.

Sá trecem acum în Rusia. Acolo în adevăr s'a făcut o Bancă, Banca Cherso-
nului; dar gubernia care compune Chersonul este de două ori mare decât ţara
noastră, şi apoi într'o ţară atât de vastă ca Rusia, înţelegeţi că nu se poate face
numai o singură Bancă; cum vreţi ca din extremitatea cealaltă a Asiei, ea sá
opereze până în mijlocul Europei; cum s'ar puteá ca o singură Bancă să pri-
vegheze afacerile sale într'o întindere atât de mare?

Şi apoi, domnilor, în Rusia se află provincii întrerupte de orice comunicaţie
cu celelalte părţi ale ţării.
Acolo este dar necesitate să fie mai multe asemenea institute.

Çum i-a scăpat oare din vedere D-lui ministru de finanţe atât de doct, că
Banca Franţei, fondată de Napoleon III îndată după lovitura de Stat, pe cir-
cumscriptiuni, s'a transformat, mai târziu, în Bancă întemeiată pe principiul
unităţii ?

Băncile funciare fondate pe capital, D-l ministru zice că sunt din natura
lor să aibă privilegiu, monopol, ca în Franţa. Apoi nu vede D-sa că Banca Franţei,
fondată mai întâiu pe circumscripfiuni, este în contra tezei ce susţine.

Mai întâiu eră una la Paris, alta la Lyon, etc., şi numai pe urmă a văzut că
forțele împărţite sunt slabe și s'a simţit trebuinta să le unifice.

In Franța se studiază Creditul funciar dela 1843 şi 1844. Guvernul a trimis
misiuni în Germania, în Rusia, pretutindeni să studieze Creditul funciar, ca să
aibă destule elemente pentru a vedeà care este sistemul cel mai bun, şi tocmai

www.dacoromanica.ro

898 C. I. BĂICOIANU

la 1852, după revolutiunea dela 1848, a fondat Banca; şi totug nu s'a primit
teoria D-lui ministru !

Se vede că în aceà țară nu sunt oameni asà de ageri ca oamenii noştri
de Stat.

Fiţi fncredintati, Domnilor, că dacă s'ar gti în Englitera că la noi codul
penal care a fost deabiă de vreo gase sau şapte ani promulgat, astăzi se modifică
mai în toate articolele principale, se înţelege că ar trimite îndată să ia pe aceşti
D-ni miniștri gi să-i proclame ca pe cei şapte înţelepţi ai Greciei. (Aplauze).

Oamenii din acele ţări se vede că nu sunt aşă de ageri ca ai noştri. La noi
se zice că codul a fost modificat de o Comisiune de vreo trei patru docti a căror
mustață nu este încă completă (aplauze), pe când în Franţa, Anglia gi alte
State, când se simte nevoie de a face un lucru, trebuie mai întâiu să-l studieze
şi să-l restudieze ani întregi, să se informeze din orice parte şi dela oricine poate
să aducă vreo lumină; deaceea am spus că Napoelon III, când a fondat la 1852
Banca funciară în Franţa, n'a ştiut teoria D-lui Mavrogheni, că este de natura
Băncii fondate pe capitaluri ca să aibă monopol şi privilegii exclusiv în toată
întinderea ţării, pe când Creditul funciar format de proprietate nu admite
privilegiu.

Nu ştiau această teorie nici Napoleon, nici toţi economiştii de Stat din
Franţa, cari când au avut necesitate să creeze Bănci de Circulafiune, au admis
pluralitatea Băncilor şi tocmai pe urmă a văzut că trebuiă să înfiinţeze numai
o Bancă în tot Statul; n'a făcut cum voim să facem noi astăzi. (Aplauze).

Prin urmare, D-l ministru de finanţe admite în principiu acest institut şi
zice: — « Sunt pentru asociafiunea proprietarilor, însă nu cu privilegiu, nu cu
monopol; să se facă o Bancă la Iaşi, una la Craiova şi una aci în Bucureşti

Ce aţi zice D-voastre, dacă ducându-vă zece oameni să faceţi o afacere sau
să formaţi o institutiune, ar veni Ministerul şi v'ar împrăştiă în trei părţi: doi
să facă această afacere la Craiova, trei la Iaşi şi ceilalţi în București. Neapărat
că îndată veţi răspunde: ,

Apoi, D-le ministru, ne prápádim; noi puneam impreuná capitalul nostru,
cunoştinţele noastre, inteligenţa noastră, tocmai ca să fim la un loc, ca sá putem
face afaceri şi în Iaşi şi în Craiova şi în Bucureşti şi pretutindeni.

D-l ministru admite pluralitatea Băncilor; vrea să facă una la Iaşi, alta
la Craiova şi alta la Bucureşti.

Apoi noi de secole întregi luptăm pentru unire. Străbunii noştri, părinţii
noştri au luptat chiar cu sabia în mână şi poate şi cu alte mijloace ca să facă
unirea. Strămoșii noștri au unit Valahia Mică cu cea Mare. Noi am unit Moldova
cu România; ele nu trebuie să fie despărțite sub nici un punct de vedere.
(Aplauze).

Prin urmare, ce fac D-nii miniştri acum? Ne zic: fiindcă nu putem să vă
despärtim pe tărâmul politic, vom căută prin toate mijloacele să vă despärtim
pe tărâmul economic. (Aplauze).

D-voastre, Domnilor, cari în genere sunteţi preocupaţi numai de chestiunile
politice şi vă scapă din vedere chestiunile economice, aţi socoti că poate aceasta
se face numai cu intentiuni politice. D-l Mavrogeni însă are cel putin meritul
că nu este om politic, este om special. D-sa se ocupă numai de afaceri financiare;
politica îi e streină.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BĂNCII NATIONALE 899

Poate, Domnilor, că D-voastre nu sunteţi încă iniţiaţi în ceeace este în pro-
iectul prezentat de Comitetul proprietarilor Români. Trebuie să vă spun că la
început noi nu ne gândisem nicidecum de a cere dela Guvern vreo sumă fn nu-
merar, pentru ca să facem faţă cheltuelilor indispensabile de începerea functio-
nării Băncii, spre a nu aveă nevoie de a ne împrumută cu suma necesară dela
particulari. Si ştiţi pentru ce? Nu pentrucă nu știam că cu aceasta Guvernul
ne-ar fi făcut o înlesnire, dar fiindcă, de îndată ce am fi cerut cel mai mic ajutor,
ştiam că Guvernul ar fi început să strige: — « li vedeţi; uite-i ce ne cer; streinii
vin să ne deă bani, vin cu pungile pline; şi ei, cari n'au nici cu ce să înceapă,
vin să ne ceară să le mai dăm noi încă, pretind să luăm bani din impozite, să
luăm munca şi sudoarea săracului si să o dăm proprietarilor ».

Intelegeti că atunci D-l Mavrogeni, D-l Costaforu şi D-l Iepureanu ar fi fost
cei mai mari democrați de pe pământ. Pentru acum noi n'am voit să cerem nimic
dela Guvern. Intr'o zi însă ne pomenim că D-l Cantacuzino vine la noi plin de
bucurie. « Vedeţi cât vă înşelaţi de mult, ne zice D-l Cantacuzino ; vedeţi cât de
bănuitori sunteţi; Guvernul, departe de a fi adversar, este apărătorul cel mai
devotat al creării acestei institutiuni prin Români; şi dovadă e că ne-a promis
să ne deă 10 milioane lei din Cassa de Consemnatiuni gi fără nici o dobândă,
pentru a începe operaţiunile ».

Eu am rămas încremenit ca mai bătrân. (Ilaritate). Intrebaiu deci: — « De
unde, domnilor? Atâta abundență este în visterie?»

— Nu, — mi s'a răspuns, dar a zis că vinde domenii de ale Statului.

Atunci mi-am zis că Guvernul are trebuintä de bani, gi, ca să găsească mijloc
să vândă domeniile, o să ne împrumute si pe noi, şi am adăugat: — « Agà este
interesul, pe de o parte pagubă, iar pe de alta folos».

Atunci se apucă Comitetul, după zisa ministrului, şi pune în Statute
împrumutul de 10 milioane. După ce se termină şi le prezintăm, Guvernul
chiamă pe delegaţii Comitetului nostru şi le spune că nu poate să puie atâtea
sarcini pe ţară, ca să ne deă 10 milioane.

Aceasta o ziceă acum pentrucă legea vânzării bunurilor iegise dela Ca-
meră, şi nu mai aveă trebuintà de noi. Mai adăugă că noi nu putem să pretindem
aceasta dela ţară.

Atunci întregul comitet s'a unit să scoată acea dispozifiune din Ftatute,
căci nu noi o cerusem şi nici nu aveam trebuinţă.

Totus, domnilor, după expunerea de motive se vede că Ministrul vreà
deschiderea unui credit de 4 milioane; însă acest credit mi-l deschide numai
pentru toate institutiunile, oricâte se vor face în ţară, și numai cu dobânda
de 7%. |

Apoi, domnilor, dacă este vorba a luă cu 7%, credem că acești bani îi
vom găsi şi la ovrei pentru o institufiune ca aceasta.

Să se bage de seamă, domnilor, că acolo unde Guvernul se exprimă despre
numărul instituţiunilor în favoarea cărora vreá să deschidă acel credit de 10
milioane, este foarte vag.

Mai sus zice că se poate deschide un asemenea credit, însă să fie mărginit
numai la trei Bănci şi anume la: București, Iaşi şi Craiova.

Dincoace nu mai zice: «gi celelalte trei institute».

Proprietarii cari au venit să constitue acest institut, adică noi: Ştan, Bran
Vlad, etc., deși avem dispozitiuni în codul civil, cari sunt în avantajul nostru,

www.dacoromanica.ro

900 C. 1. BAICQIANU
PR e aa

căci ne punem la adăpost contra creditorilor, deși vom aveă acum mijloace ca
să apărăm proprietăţile noastre cu mari avantagii, totuş am cerut ca să se
modifice oarecari dispozifiuni din legea civilă, privitoare la ipoteci, dar numai
în folosul nostru, iar nu în al tuturor streinilor, cari se interesează de a pune
mâna pe acest institut, fa care am aveă nevoie să ipotecăm proprietăţile noa-
stre apre a le puteă întreţine. Dacă asemenea institute ar trebui să cadă şi pe
mâinile streinilor, apoi ne lipsim bucuros de aceste avantagii din codul civil,
fiindcă proprietăţile tot se duc din mâinile noastre, dacă nu vom aveá mij-
loace să le cultivăm; dacă nu lé vom împodobi.

Voim dar acele modificări în codul civil numai pentru institutul do Bancă
funciară, fondată de proprietarii români. Si de ce zicem noi să se acorde numai
pentru Creditul funciar instituit de noi? Fiindcă acolo am garanţii eu. Sunt
Român, proprietar care pot să împrumut, şi când va veni un alt proprietar
român să se împrumute, am să văd mai întâiu, este solvabil, face proprietatea
lui cât vrea să se împrumute? fiindcá este gi pe pielea mea răspunderea; o sá
mă informez ce fel de om este, şi ce o să facă cu banii aceia, şi-i deschid apoi
credit pe cât cred că o să aibă trebuintä; şi când va veni la termen şi nu va
plăti, o să-i zic: «plătește că te execut»; iar când voiu vedeà că din cauza unei
nenorociri nu poate să plătească, atunci o să-i deschid încă credit, n'o să-i vând
moşia, gi dacă în fine, va veni cazul ca să-i vând moșia, o să deschid ochii în
zece, fiindcă n'am nici un interes ca să despoi pe concetäfenii mei, ca să le cum-
pere streinii proprietăţile. (Aplauze).

Deaceea dar, cer sá se desființeze pentru noi articolele din procedura co-
dului civil, cari îmi asigură acum proprietatea în contra unor asemeni eventua-
lităţi. Nu voiu să se dea tuturor aceste drepturi, dacă e vorba de pluralitatea
Băncilor şi de a se da la streini Băncile de Circulatiune gi de Scont.

Am cerut pentru noi acest avantagiu, că am luat toate garanţiile că o să
tim acolo gi n'o să se întâmple, din cauza aceasta, nici un rău.

Domnilor, v'am spus adineaori cum, în proiectul D-lui Leithner la început
se crede că este o Bancă funciară, și cum pe urmă găsim cu totul altceva. Ase-
menea este şi cu expunerea de motive a D-lui ministru.

Incă un rău foarte mare, care se află în expunerea de motive este că Gu-
vernul cere să fie autorizat a aprobă el singur actele de asociatiune gi statutele
celorlalte asociatiuni de proprietari, când i-se vor prezentă cereri, fără interve-
nirea Corpurilor Legiuitoare.

Apoi bine, domnilor, nouă ne dă acum dreptul să facem o asemenea Bancă
în București, o să vină pe urmă concesiunea unei alte asociafiuni pentru Craiova,
Iaşi; o sá dea tuturor acestor asociaţiuni aceleaşi drepturi ce le dă şi asocia-
fiunii proprietarilor, formată acug; prin aceasta, întâiu o sá ne facă o concu-
renfá care sá ne doboare, şi apoi națiunea şi noi n'o să cunoaştem ce cuprind
Statutele aprobate de Guvern şi în cari poate sá dea acelor asociafiuni toate
avantajele asupra noastră; aceasta pentrucă Statutele noastre sunt supuse
cunogtinfei Camerei, care le discută publicalmente, pe când Statutele celorlalte
Societăţi cari vor veni după noi, nu le va cunoaşte nimeni; Guvernul are să
aprobe ce va voi şi poate să facă orice modificafiuni, astfel încât să le dea un
caracter cu totul altfel decât al Statutelor noastre.

Aţi văzut, domnilor, cum legi positive făcute de noi, au fost prin regu-
lament denaturate cu totul. (Aplauze). Cum voifi dar, să avem încredere că

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR ŞI A BĂNCII NATIONALE 9Q1

Ştatutele acelea o să conţină toate garanţiile necesare, ca sá nu pericliteze?
Prin urmare, domnilor, D-l ministru de finanţe, împreună cu Çonsiliul de mi-
nigtri, se declară în realitate contra institutiunii de Credit Funciar a Romá-
nilor. Negreşit că D-lor voesce cu totul altceva, căci prin ceeace propun, îl fac
peste putinţă de a se înfiinţă, îl fac să cadă, şi apoi negregit că se va formă o
altă Bancă cu capitaluri streine care se ne exploateze.

Sá vedem însă dacă Guvernul are dreptate.

Văd, domnilor, că este târziu; cu toate acestea chestiunea pe care voiesc
să o mai ating este atât de importantă, încât vă rog să-mi permiteti a vă mai
fine încă putin gi a o desvoltă pe cât voiu puteá mai repede,

Daţi-mi voie ca în câteva cuvinte să vă arăt ce este o Bancă de Scont gi
Çirculatiune gi ce este un institut de Credit funciar.

Banca de Şcont gi circulatiune este o asociafiune care are de scop, ca toate
efectele publice să le ia ea şi să le gireze, să le asigure, să le pună sub garanţia
sa, ca astfel să fie primite cu înlesnire pe valoarea lor în toată întinderea unei
ţări, Iată tot mecanismul unei Bănci de Scont şi Circulatiune.

Cu alte cuvinte, o Bancă de Scont gi Girculaţiune are de scop de a pune
în circulaţiune intr'o ţară, pentru tranzacţiunile. zilnice, şi un alt agent mijlo-
citor pe lângă numerar, astfel încât locuitorii acelei ţări să nu fie siliți a se servi
numai cu bani gata, i

Când s'au instituit însă asemenea Bănci, s'a zis: dacă aceste polife, aceste
bilete, pe cari le emit Băncile de Scont şi cari sunt chemate a se substitui ba-
nilor sunători, nu vor aveă caracterul de monetä, — pentrucă este o prejudecată
ca lumea să nu vadă o valoare sigură decât în monetă, — lumea nu va aveà
încredere într'însele, nu le va privi ca bani.

Atunci s'a admis principiul că pentru ca Banca de Scont şi Circulafiune
să poată emite bilete valabile, bilete-monetă, trebuie mai întâiu ca asociafiunea
anonimă care o fondează, să fie recunoscută de către Stat şi apoi să fie gi au-
torizată de a scoate şi hârtie-monetă.

Acum fiind admis în toată lumea că numai Şuveranul unui Ştat are dreptul
de a pune stampila sa pe metal, și monetele de metal nu pot să circule decât
fiind emise de Suverani, s'a admis neapărat ca şi moneta-hârtie să nu poată
să circule decât purtând aceeaş marcă ca moneta sunătoare,

Çând se instituesc dar, asemenea Bănci de Şcont și Çirculatiune, cari au
drept de a emite hârtie-monetă, ce se întâmplă?

Acele Bănci zic Suveranului: « Dă-mi și mie dreptul să dau caracter de
monetá politelor mele, cari prin garanţia ce prezintă să poată fi primite în
toate cazurile, şi de toată lumea ca monetă 5. Atunci Ştatul delegă dreptul său
suveran acelui institut şi face ca hârtiile sale să tie primite ca monetă.

In Prusia dreptul de a emite hârtie monetă îl are Ştatul; în Rusia şi Au-
stria asemenea; în Franţa, în timpul revolutiunei celei mari, când pentru
prima oară s'a înfiinţat hârtia monetă, dreptul iarăş îl aveă numai Ştatul. In
urmă, văzându-se însă inconvenientele ce se întâmplaseră, văzându-se depre-
cierea în care căzuseră atunci aceste efecte, Franţa a dat dreptul acesta unui
institut anonim,

CAnd dar se înfiinţează într'o ţară o Bancă de Şcont gi circulatiune, Ştatul
vine şi concede dreptul său exclusiv de a bate monetă acelei Bănci, şi ea emite
hârtie-monetă, ce are curs în toată întinderea acelei ţări,

www.dacoromanica.ro

902 C. I. BAICOIANU

Să vedem, domnilor, dacă la Creditul funciar este tot aşă. Creditul fun-
ciar mai întâiu nu bate monetă. La formarea acestui Credit vin 200 ori 300 de
proprietari gi zic: să ne asociem spre a formă o cassă prin care ne putem ajută
reciproc unii pe alţii, și pentru siguranţă să ne facem solidari toţi, unii pentru
alţii, pentru ca hârtia ce vom emite să poată aveă mai multă încredere lumea
într'însa decât într'un zapis particular, Căci dacă mă împrumut eu, spre exemplu
dela D-l Ştefănescu cu 1.000 de galbeni, fi dau zapis D-lui, zapisul acela fiind
numai dela mine, nu poate să aibă atâta valoare ca dacă ar fi dat de mai
multi şi asigurat în proprietăţile mai multora.

Iată de ce hârtia Băncii are multă valoare: iată de ce lumea are mai multă
încredere într'însa și se vinde ca pâinea caldă. Ea nu prezintă nici un risc, nici
un pericol pentru cei cari o iau.

Guvernul, domnilor, nu se desbracă prin aceasta de nici un drept, fiindcă
noi nu zicem alt nimic decât că vrem să ne asociem între noi, vrem să între-
prindem un lucru care are avantagii mari pentru România întreagă; și singura
noastră frică, singura garanţie ce cerem este să nu vie streinii să ne ia un ase-
menea institut şi să ne ruineze, fiindcă ţara noastră este o ţară plăcută şi do-
rită de mulţi patrioţi (ilaritate), este o ţară frumoasă, mare, bună: dar noi
n'am fost destul de bărbaţi ca să tăiem pofta acelora cari ar vol s'o lovească.
(Aplauze).

Eu, domnilor, aveam o vie paragină lângă a mea, a D-lor Floresci, şi de
câte ori iegeam din casă, în loc să mă duc în vie la mine, mă duceam acolo,
fiindcă vedeam neglijenta stăpânilor ei, şi ziceam: ce aş face eu pe dânsa,
dacă ar fi a mea, gi din una în alta am luat-o cu arendă. După aceasta am cul-
tivat-o şi am făcut bani în ea, şi cu ce am mai strâns gi eu, am cumpărat-o şi
apoi m'am odihnit, căci 12 ani alergasem s'o apuc. Ei bine, pe lângă mine mai
sunt și alţi proprietari, săraci, dar fiindcă îi văd muncitori gi îngrijesc bine
de dânsele, nici nu mi-a trecut prin gând să fac achizitiunea viilor lor; şi când
le-aş propune una ca asta, și-ar râde de mine. Ei bine, să vedem n'am ajuns
gi noi oare în starea proprietarului leneş al viei. Când am auzit, domnilor de-
putati din ilustratiunile noastre de Stat, acei cari schimbă legile ţării, viind la
Hugues şi zicând cu un aer de triumf: «Eil criticati monopolul tutunului?
noi cu toate acestea l-am votat si iată că au ieșit opt milioane.» Atunci am
întors capul, m'am uitat la toţi, inima mi s'a sfágiat de durere gi am ieşit cu
lacrămile în ochi, văzând că nu s'a găsit un singur Român care să protesteze
gi să zică: « Apoi dacă este agá, să vindem toată tara, fiindcă streinii o sá ne
dea mai mult decât speraţi.» (Aplauze prelungite).

Iată, domnilor, pentru ce astăzi, fiindcă streinilor li s'a închis, cel puţin
dela războiul Crimeei, calea de a mai pune mâna pe ţara aceasta cu sabia în
mână, într'un războiu european, în care ar trebui să cheltuiască miliarde, ar
voi să facă un sacrificiu de vreo 20 sau 30 de milioane ca sá se întindă în ţară,
să ne ia proprietăţile, şi astfel să dobândească ţara inság pe tărâmul economic.
(Aplauze prelungite.)

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE

PIRE PAST À aaa ms dose Mer Es

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAŞTEREA MONETELOR ADUSE DIN
TURCIA IN TARA ROMÂNEASCĂ IN ANUL 1832. TABLOURI

Anexa Nr. 1.
Carantina
Anexa Nr. 2.
Carantina
Anexa Nr. 3.
Carantina
Anexa Nr. 4.
Carantina
Anexa Nr. 5.
Carantina
Anexa Nr. 6.
Carantina
Anexa Nr. 7.
Carantina
Anexa Nr. 8.
Carantina

Anexa Nr, 9.
Carantina

Anexa Nr. 10.

Carantina
»

DE MONETELE IMPORTATE

Bechet .

Brăila . . . . . .
Calafat

Călărași . . . . . . .
Cerneti

Giurgiu . . . .
Izvoarele. . . . .
Olteniţa . , . . . . .
Pioa Petrii. . . « . . .

Turnul .
Zimnicea .

www.dacoromanica.ro

57%

38
44

906 C. I. BAICOIANU

INTERVENTIA CAPITALULUI PRIVAT PENTRU SPRIJINIREA
FINANŢELOR PUBLICE. TABLOURI DE IMPRUMUTURILE
INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANII 1832—1855

Aneza Nr. 11.
Tabloul sumelor împrumutate de Visteria Munteniei în anul 1832 .
Anexa Nr. 12.
Tablou de sumele ce s’au imprumutat de Visteria Munteniei cu zapi-
sele sfatului gi acelea rămase a se plăti la 30 Decembrie 1833 .
Anexa Nr. 13.
Listă de sumele ce au luat Visteria cu imprumutare în curgerea leatului
1834 cu zapisele sfatului, ce au plătit din aceştia în curgerea
leatului 1834 şi ce au rămas datorie la zi 1 Ghenarie 1835.
Aneza Nr. 14.
Listă de banii ce au plătit Visteria din împrumutările anului 1835 .
Anexa Nr. 15.
Tablou de sumele împrumutate în cursul anului 1836 de Visteria din
Muntenia
Aneza Nr. 16.
Listă de sumele dobânzilor cuvenite pe seama leatului 1836 la îm-
prumuturile Visteriei
Anexa Nr. 17.
Dobânzile ce s'au plătit şi sunt a se mai plăti la împrumuturile Visteriei
în anul 1837.
Anexa Nr. 18.
Tablou de sumele ce a plátit Visteria Munteniei din datoriile vechi .
Anexa Nr. 19.
Obstesc bilanţ de starea întru care s'a aflat Visteria Printipatului
Munteniei la zi 1 Ghenarie 1842.
Anexa Nr. 20.
Situaţia împrumuturilor Visteriei din Muntenia la 1 Ianuarie 1849 .
Anexa Nr. 21.
Bilanţ de rämäsituri şi datorii pe anul 1850 alcătuit cu aproximaţie
până la sfârşitul lui Decembrie al acestui an.
Anexa Nr. 22.
Tablou de starea financiará a Visteriei Munteniei la finele anului 1855 .

III
ACTE ŞI DOCUMENTE RELATIVE LA BANCA NAŢIONALĂ A
MOLDOVEI $1 A ŢĂRII ROMÂNEŞTI
Aneza Nr. 23.
Statutele Băncii Moldovei .

Anexa Nr. 24.
Statutele Băncii Țării Românești

www.dacoromanica.ro

Pag.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE 907
Pag.
Anexa Nr. 25.
Raport la Adunarea generalá a actionarilor Báncii Nationale a Mol-
dovei, ţinută la Iași la 23 Decembrie 1858 . 95
Anexa Nr. 26.
Raport la Adunarea generală a acţionarilor Băncii Naţionale a Mol-
dovei, ţinută la Iaşi la 9 Septembrie 1860. . . . . . . . . +. 115
IV
VICTOR PLACE ȘI IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI
Anexa Nr. 27.
Scrisoarea lui Victor Place din 27 Mai 1860 către Ministrul de Finanţe . 157
Anexa Nr. 28.
Scrisoarea lui Victor Place din 18 Iunie 1860 către Domnitorul Cuza , 169
V
Anexa Nr. 29.
RAPORTUL LOCOTENENTEI DOMNEȘTI DIN 28 APRILIE 1866
ASUPRA SITUAŢIEI PRINCIPATELOR LA SUIREA PE TRON A
DOMNITORULUI CAROL I...... e... 177
VI
LEGEA MONETARĂ DIN 1867
Anexa Nr. 30.
Desbaterile Camerii la legea monetară din 1887 . . . . . . . . . 231
Anexa Nr. 31. .
Desbaterile Senatului la legea monetará din 1887 263
Anexa Nr. 32.
Caiet de însărcinări atingátor de fabricafiunea monetei naţionale de
aramă . 270
Anexa Nr. 33.
Lege pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar gi pentru fabricarea
monetelor naţionale . 274
.Anexa Nr. 34.
Tabelä de transformarea leilor vechi şi parale în lei noi şi bani vice-
versa 277
Aneza Nr. 36.
Publicaţia Ministerului de Finanţe pentru punerea în aplicare a legii
monetare 278
Aneza Nr. 36.
Tabelá de transformare a leilor vechi în lei noi şi viceversa . 280
Anexa Nr. 37.
Tabelă pentru fixarea cursului monetelor străine. . . . . + 283

908 C. I. BĂICOIANU

Pag.
Aneza Nr. 38.
Explicări amănunțite asupra transformării . . . . . . . . . . . 284
Anexa Nr. 39.
Tabelá de transformare combinată . . . . . +. . . . . . . . . . 286

Aneza Nr. 40.
Tabelä de rotunjirea cifrelor prin calcularea sumelor pentru plätile
lunare pe zile . «+ s s e ss e a «e. + à . . + + + + + + 288
Anexa Nr. 41.
Monetar în lei noi de monetele străine fabricate după alte diferite
BISTEMÉ: se à 2. ee e e e à à ee essa. 289
Anexa Nr. 42.
Publicaţia Ministerului de Finanţe pentru fixarea cursului monetelor
străine de bilon şi de aramă numite firfirici şi gologani . . . . 299

VII

DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR
IPOTECARE DIN 1877

Aneza Nr. 43.

Desbaterile Camerii la legea biletelor ipotecare din 1877 . . . . . 303
Anexa Nr. 44.

Desbaterile Senatului la legea biletelor ipotecare din 1877. . . . 390

Anexa Nr. 45.

Dezbaterile Camerii la legea biletelor ipotecare din 1877 . . . . . 571
Anexa Nr. 46.
Legea biletelor ipotecare din 1877 . . . . . . . . . . . . . . . . 591
VIII

Anexa Nr. 46 bis.

ACTE RELATIVE LA ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC
IN PRINCIPATELE-UNITE ŞI INTOCMIREA UNEI BĂNCI DE
ESCOMPT ŞI DE CIRCULAŢIE. ..... . . . 597

VICTOR PLACE ŞI ORGANIZAREA ECONOMICĂ
A PRINCIPATELOR
Aneza Nr. 47.
Note pentru o bancă română a Moldovei şi restaurarea fostei Bănci a
Moldovei, s > k pos e e un aa a e ee at me «7. “698
Anexa Nr. 48.
Restaurarea fostei Bänci a Moldovei sub numele de Banca Románá . 839

Anexa Nr. 49.
Banca de credit funciar a României . . . . . . . . . . . . +. . 653

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE 909

Aneza Nr. 50.
Garantia Guvernului Moldo-Muntean pentru obligatiunile creditului
funciar >)... . . . o. >»... l’ l |. |. . + 887

Anexa Nr. 51,
Infiinfarea gi organizarea cadastrului în Principate . . . . . . . 670

Anexa Nr, 52.
Exploatarea salinelor din Moldova . . . . . . . . . . . . . . , 872

X
Anexa Nr. 53.

ACT DE CONCESIUNE PROVIZORIE PENTRU INFIINTAREA
UNEI BĂNCI NAȚIONALE ROMÂNE PROPUS DE IOAN
POLICRONIADI et Comp... , . . . . . . 681

ACTE ŞI DOCUMENTE PRIVITOARE LA CONCESIUNEA BĂNCII
ROMÂNIEI
Anexa Nr. 54.
Referatul Ministrului de Finanţe. . . . . . . . . . , . . . . . 887
Anexa Nr. 55.
Jurnalul Consiliului de Miniștri . . . . , . . . . . > . . . . . 689
Anexa Nr. 56.
Decretul Domnitorului Cuza . . . s . . . , . . . , . . . . . . 690
Anexa Nr. 57.
Desbaterile Camerii relative la anularea concesiunii Băncii României . 695
Anexa Nr. 58.
Autorizatia dată Băncii României ca să funcţioneze sub formă de
bancă particulară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 728

Anexa Nr. 59.
XII

CERERE DE CONCESIUNE DE BANCÁ NATIONALÁ DE SCOMPT
ŞI IPOTECÁ IN ROMÂNIA DIN PARTEA COMITELUI L.
ZAMOYSKI ŞI ALŢII... ........ 741

XIII

CONCESIUNEA LUI EUGÉNE BOUSQUET DESCHAMPS PENTRU
A INFIINTA O BANCĂ NAŢIONALĂ $1 DE CREDIT FUNCIAR A
ROMÂNIEI

Anexa Nr. 60,

Cererea lui Bousquet Deschamps pentru a înfiinţă o Bancă Naţională
si de credit funciar a României. . . . . , , . . . . . , . 771

www.dacoromanica.ro

910 C. I. BAICOIANU

Pag.

Anexa Nr. 61.

Proiectul de concesie pentru a infiintá o Bancă Naţională gi de credit
funciar a României . . s. s sos . +... . . . . . . |. |... . |. 771

XIV
Anexa Nr. 62.

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN PENTRU INFIINTAREA UNEI
BĂNCI IPOTECARE A ROMÂNIEI ...... +. 781

XV
Anexa Nr. 63.

PROIECTUL DE BANCĂ NAŢIONALĂ ROMÂNĂ AL LUI G-me
HEMPEL .............. 813

XVI

CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCHERI JACQUES POUMAY
ETC., PENTRU INFIINTAREA BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

Anexa Nr. 64.
Cererea grupului de bancheri Jacques Poumay etc., pentru înfiin-
tarea Băncii Nationale a României. . . . . . . . . . . . . 821
Aneza Nr. 65. `
Statutele propuse . . +. . . . . +... . [| . . . . . . . . . . 821
Anexa Nr. 66.
Proiectul de lege depus în Parlament. . . . . . . . . . . . . 830

XVII

CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CARE A DETERMINAT iN-
FIINTAREA CREDITULUI FUNCIAR RURAL ŞI A BĂNCII
NAȚIONALE

Anexa Nr. 67.

Memoriul Ministrului de Finanţe P. Mavrogheni . . . . . . . . 837
Anexa Nr. 68. |

Institutiunile de credit prin mijloacele Ţării, de P. Buescu . . . . 845

Anexa Nr. 69.
Cuvântarea lui G. Vernescu în întrunirea marilor proprietari, dela 30
Octombrie 1872 . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . 860

Anexa Nr. 70.
Cuvântarea lui V. Boerescu în întrunirea marilor proprietari dela 30
Octombrie 1872 . © . se s sss . . . . . . . . . . + + 865

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE 911

Pag,
Anexa Nr. 71.

Câteva cuvinte despre asociatiunile de credit, de I. Poenaru Bordea . 870
Aneza Nr. 72.

Expunerea Comisiunei inifiatorilor . . . . . s . . . . , . . . 876
Anexa Nr. 73.
Considerafiuni asupra Creditului Funciar Román, de Ion Ghica . . . 878

Anexa Nr. 74.
Chestiunile economice în România. Creditul Funciar şi Banca de
scompt şi circulatiune, de Ion C. Brătianu . . . . . . . . . 888