Transilvania_1898_029_001

TRANSILVANIA 


ORGANUL 


ASOCIAŢIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA 
POPORULUI ROMÂN. 


Director: Dr. C. DIACONOVICH. 


Anul ZIZ 


1898. 


Editura Asociaţiunii. 


ee 


SIBIIU, 1898. 


TIPARIUL TIPOGRAFIFI ARCHIDIECESANE. 


Sumar. 


Partea literară. 


III 


(Numerul paginelor în partea literară se află sus la mijlocul paginei, iar în partea, oficială pe 
marginea exterioară a paginei). 


|. Istorie. 


Daco-Roumains ou Italo-Roumains, 
de L. Réthy 

Dragos Ioan, biografie de I. St. Sulutiu 

Dragog Ioan, o întregire de Iosif St. 
Sulutiu 

Statistica Românilor din Transilva- 
nia in 1733, publ. de N. Togan 


N. Sciinţă si literatură 


Academia română 

Biblioteca teatrală, de Drib 

Brotacul în credinţa poporului 

Calendare noue 

Cehii, limba şi literatura lor, de H. 
O. Jarnik 

Cercilă, poveste de G. Todică 

Chestiuni ortografice, de I. Trăilă 

Descântece de dragoste (din Banat) 
i » Diochi 

Diftongii va si ic în limba româ- 
nească, de At. Marienescu 

Jarnik, Dr. Urban — o scrisoare 

Jertia creştinilor, de Dr. V, Szmigelski 

Massillon, cuvântările lui, apel de loan 
Gent 

Productiunea noasträ literarä (Ra- 
portul secretarului I. despre pro- 
ducţiunea literară română din pa- 
trie în timpul dela 1 Iulie 1897 — 
1 Iulie 1898) 


pag. 


113 


| Terancele noastre în susținerea por- 
tului şi datinilor strämogesci, de 
Maria Cioban 

Tuberculosa (un referat), Dr. I. B. 


Anuar financiar gi economic. 

Cartea stuparilor săteni, de R. Simu 

Reuniunea română de agricultură 
din cott. Sibiiu, raportul general 
al comitetului central 

Revista Economică 


Economie. 


IV. Din sinul Asociatiunii. 


Adunarea generalä. Convocarea adu- 
nării la Beiuș 

— invitarea comitetului local 

Asociatiunea in Bihor. Discursul de 
deschidere al preşedintelui gi res- 
punsul dlui los. Vulean 


Discurs de deschidere, rostit la des- 
chiderea adunării generale a des- 
pärt&möntului I Braşov 15/27 Mart. 
1898 de Virgil Onitiu 

Iancu Avram, Biografia, donată 
L St. Sulutiu 

La finea anului 

| Membrii Asociaţiunii 

Miron Romanul t 

Stipendii pentru meserii 


de 


— r m 


pag. 


105 
112 


141 


XDin despärtöminte 23, 70, 104, 140, 159, 214 


x 


IV 


Aeta m02 


Suma.. 


Partea oficială. 


Abrud, desp., Dr. L. Pop trimite 100 fi. 
— ged. com. cere. din 24 Ianuarie 
— anunţă ţinerea adunării cereuale 
— sed. com. cere. din 20 Iunie 
-— adunarea cereualä din 17 Iulie 

Adunarea generală din Beiuş, termi- 

nul ţinerii ei 

programul festivităților 

a adundrii 
— proces verbal din şedinţa 


l 
H 


n 1 n ” 
executarea. concluselor ei 


„Agrologia“de Dr. Gr. Maior, cumperată 

Alba-Iulia, desp, adunarea cercunlä 
din 1 August 

— afacerea fostului cassar 190, 

„Albina,“ direcţiunea, dă 25 fl. la fon- 

dul G. Baritiu, în locul unei cu- 

nuni pe sicriul lui Dr. A. Brote 

în causa loteriei de bani pentru 

casa naţională 

— fundatoare la casa naţională 

— däruiesce 1000 fl. pentru şcoala 
Asoeiatiunii 

Alexici, G. Dr., oferă schimb de cărţi 

Alexi-Sincai, societate, cere „Tran- 
silvania“ gratuit 

Apoldul inf., şcoala, cere cărți 

„Auraria“ fundatoară la casa nat. 


Babeg, Vine., donează „Memoriul-ma- 
nuseript al contelui Emerie Mikó 
despre Români“ 

Băla, cerere de ajutor 

Balteş, Elena, cere dispensarea de di- 
dactru a ficei sale Maria, elevă 
in’el. I. eiv. 

„Barițiu, George, fondul, contribuiri 

„Bagota“, conferirea stipendiului 

Basota, Basilin, în causa stipendiului 
din fundaţiunea sa 

Basota, Bas., legitimeazä sporiul 

Beius, desp., constituirea 


pag. 
9 


207 
187 


pag 
Beiuş, desp., organisare 35 
— şedinţa com. cere. din 19 Martie 4 
= n n n n 8 Maiu 50 
— și ii a » 27 Nov. 210 
Biblioteca Asociatiunii, conspeetul 
publicaţiunilor întrate in 1897 11, 15 
— cărți întrate în sem, I, 1298 74—15 
— împărțire de cărți la adun. gen. 175 
— dulapuri noue 196, 202 
-- diare compactate 215 
Biblioteci poporale, ajutorarea lor 75, 115 
Blaj, desp. sed. com, cere. 21/VITI şi 
25/ X11 1897. 5 
-- taxe insassate si buget pro 1898 32 
— sed. com. cere. din 26 lunie 70 
T on p n » Tlulie 116 
— a n on 90 Iulie 173 
— adun, cere. din 31 Inlie 173 
— ged. com. cerc. din 1] Dec. 213 
! Bocşa, desp, constituire 194 
— ged. com. cere. din 15 Octobre 204 
— 3 n i „ 10 Decembre 213 
Brad, desp., adunarea cercuală din 14 
August 192 
Bran, desp, sed. com. cere. din 5 Fe 
bruare 1898 34 
— cerere pentru împărţirea desp. în două 38 
— sedinta comit. cere. din 12 Maiu 54 
— adunarea cerenalä din 7 Iunie 66 
— anunţarea, adunării agentnrilor 115 
— cere 85 fl. pentru ajutoare votate 204 
Bragov, desp., reconstituire 42 
— ședința com. cere. din 13 Aprile 51 
— 4 PI „ 25 Apr. şi 11 Maiu 5 
— 3 3 „ din 80 Maiu 64 
— i j » n 15 si 23 Iunie 69 
— adunarea cereualä din 26 Iunie 12 
— şedinţa comit. cere. din 14 Iulie 117 
B n » » n 24 Aug. 
si 23 Septembre 203 
— şedinţa comit. cere. din 4 Nov. si 
9 Decembre 213 
— adunarea cercualä din 27 Nov. 213 


pag. 

Broju, I, cere o odae de studiu la 
Asociaţiune 50 
Brote, A.Dr.,a testat Asociaţiunii 500fl. 48, 119 
Bulicria, D., ofere diare 37 
Bunea, Aug., propunerea dela Mediaş 179 
Bunea, Ilie, cumperă ferestri vechi 11 
Calendaristica, spriginirea ei 57 
„Carmen Sylva,“ societatea, cere ajutor 72 

Cärtan, G., donează „Columna Tra- 
iană“ de Pietro Santi Bartoli 4 

Carte de Cetire pentru scoalele in- 
dustriale, raport 2 
Casa naţională, chestia loteriei de bani 8 


— membri fundatori 33, 42, 43, 44, 47, 48, 68, 74 


— donatinni, 41, 50, 64, 193, 197 
— cont separat la cassă 44 
— raportul comisiunii în causa loteriei 53 
— respunsul „Albinei“ 1 
— raport cäträ adunarea gen, 90, 115 
Cassa Asociatiunii, scontrarea 4 
— operaţiunile cuartalului I 44 
— taxele îneassate prin mandat postal 44 


— ratioeiniu gi inventar 58, 94, 115, 178 
— Budget pro 1899 105, 178 
Cassa de păstrare (reuniune) in Săliste, 


fundatoare la casa naţională 48 
— se înscrie membru fundator al Asoc. 63 
Ciora, Silvia, legitimează sporiul 69 


Ciuleiu, D., cere dispensare dela di- 
dactru a ficei sale Sultana, elevă 


în el. HI eiv. 39, 115 
— cere stipendiu 181 
Cluj, desp., chestia unei fundatiuni 2 
— fund. „Tamaş“ si „Dr. Ramontiai“ 39 
— în causa averii „luliei“ 68, 174 
— adunarea cercuală din 4 August 175 
— în causa sumei de 50 fi. dela 

„Econo mul“ 204 


Cohalm, desp., sed com. cerc.din 1 lulie 116, 172 
— adunarea cercuală din 1 August 172 


— nu poate fine adunare nouă 197 
Comaniciu, I., multämesce pentru sti- 

pendiu 117 
Comitetul central, 
— Şedinţa din 3 lanuarie 1898 1 
— n „ 9 Februarie „ 6 
— » n 23 Februarie „ 14 
— n m. 3 Martie » 29 
-= n » 7 Aprile » 37 
— » „ 12 Maiu » 45 
— » „ 9 Iunie n 53 


— 7 Iulie » 57 


n n 


v 


pag. 


Comitetul central, 
— Sedinta din 8 Iulie 1898 63 


— Raport general 77, 113, 178 
— sedinta din 21 Iulie 1898 112 
— n „ 28 Iulie n 114 
— M „ 12 August „ 169 
— alegerea lui 181 
— ședința din 28 August 1898 183 
— n „ 16 Septembre 1898 184 
= ” ” 22 n ” 185 
— x „6 Octobre » 195 
= n » 17 n n 200 
— » „ 23 Novembre „ 201 
— a „8 Decembre „ 206 
— 22 » » 211 


n > 
Cordescu, D. R., donează monete vechi 198 
„Corviniana“, donatiune pentru casa 


naţională 50 
Cosciuc, cere scutire de taxa interna- 

tului 174 
Cosma, Part., donează 30 monete vechi 48 
Cosma, Gavril, donează un rând de 

haine teränesei 196 
„Crişana“, fundatoară la casa nation. 43 
Cumularea, posturilor dela Asociaţ. 196 
Däian, E. Dr., cere să fie invitati la 

şedinţa comitetului central şi mem- 

brii suplenti 205 


Despärtemintele, rapoarte anuale 33, 38, 49, 64 


— manipularea dotatiunii lor 202 
Dicio-Sân-Mărtin, desp, gedinta co- 

mitetului cere. din 26 Dec. 1897 3 

- gedinta com. cere, din 30 Main 1898 56 

— adunarea cercuală din 11 lulie „ 169 

— sed. com. cere. din 6 Dee. n, 213 

Diplome noue l 29 
Docolin, Filip, ofere „Observatorul“ a. 

I—VII cu prețul de 56 fi. 30 
„Doina“, fundatoară la casa nation. 47 
Donola, Leandro, donează „Columna 

Traiană“ de Pietro Santi Bartoli 4 
Dragoş, Traian, legitimează sporiul 14 
Elisaveta, Imp&răteasa-Regină, + 184 
„Embrionul“, societatea, cere „Tran- 

silvania® gratuit 32 
Filepp, Ana, cere interesele pe 1895 

după lăsământul G. Filepp . 10 
Forró, Gregoriu, lăsământul 202 
Funcţionarii Asoc , întroducerea în oficiu 1 

— expensariul speselor la adunarea 

generală 187 

— numirea definitivă zii 


VI 


pag. 
„Furnica“, fundatoară la casa nat. 74 
Ganea, Ilie, cere ajutor 1 
Garoiu, N., fundator la casa nat. 48 
Georgescu, T., cere tipărirea cărţii 
sale „Povestiri economice“ 63 
Haţeg, desp , sed. com. cere. din 26 Iunie 70 
— adunarea cercuală din 10 Iulie 116 
„Hatiegana“, fundatoară la casa nat. 47 
Iancu, A., vândarea vealıfätilor din 
lăsemântul lui 54 
— vadiul dela lieitare 116 
— arânda lui Iosif Trif 194 
Jarnik, Urban Dr., cere colecţia „Tran- 
silvaniei“ 10 
Iclănzan, D., cere cărţi 33 
ignat, Vasile, + 206 


Inspectorul de gcoale, regularea exa- 
menelor private 65 
Ioanette, A., vrea să rescumpere ave- 


rea testată Asoc. de loan Iancu 46, 57 
Iordan, E.. cere dispensare de didactru 70 
Iovescu, E., cere document de emolu- 

mente 50 
Lăpedat si Crişan, curte de cetire 

pentru geonle industr. 2 
Lateg, Vasile, cere ajutor 1 
Lebu, Al., fundator la casa nat. 68 
„Lipovana“, donatiune pentru casa 

naţională 41 
Liuba, Al., legitimează sporiul 171 
Ludoş, desp., adunarea cercuală din 

7 August 188 


Lugos, desp., organisarea Ti 


— adunare constituantă 118 

„Magyarország történelmi földrajza a 
Hunyadiak korában“ 7 

Maior, G. Dr., „Agrologia“ p. I. cam- ` 
pěrată 52 


— cere ajutor pentru „Fitotechnia“ 196, 201 
Maior, Grigoriu, cere publicațiile Aso- 
eiatiunii pentru biblioteca popor. 
din Braşov vechiu 12 
Maniu, Macedon, ofere „Amicul Fa- 
miliei“ si „Observatoriul“ spre cum- 


perare 30 
Maxim de Höchstenberg, Gr., doncază 
o carte 118 
Medias, desp., sed. com. cere. din 14 
. Oct. 1897 49 
— şedinţa com. cere. din 16 Iulie 1898 118 | 
-— adunarea cercualä din 1 August , 192 
= taxe incassate 203 


pag. 
Membri noui, 12, 36, 44, 52, 66, 118, 169, 
172, 183, 194, 197, 205, 215 

Membrii Asoc., conspectul despre achi- 


tarea taxelor 25 
Membri reposati „94 
Miclea, Pau, cere statutele Asoe. 10 
Miclea, Trifon, în causa unui desp. 

în Torontal 14 

— donatiune pentru casa naţională 197 
Micu, Emilian, ofert de cărţi 30, 37, 52 
Moga, Ana, cere in chirie 2 odăi 206 


Muntean, loachim, dăruiesce mai multe 
diare gi reviste 30 


Mureş, desp. adun. cere. din 31 Iulie 172 
Näseud, desp., adunarea cercuală 209 
— sedinta comitet. cerc. din 18 Nov. 210 
— s Š 5 „ 10 Dee. 218 
— taxe incassate 213 
„Olteana“, dar pentru casa naţională 193 
Onitiu, Virgil, ofere „Tribuna“ anii 
I—IV cu prețul de 40 A. 29 
Orăştie, desp, adunarea generală din 
26 Septembre 1897 30 
„Orsviciana“, fundatoare la casa nat. 42 
Oravita, desp., organisaren 207 
Orban, Sever, lăs&ământul 5 
Patita, Rubin, donează monete vechi etc. 70, 72 
Pop, Dumitru, cere ajutor 32 
Pop, Mihaiu, legitimează sporiul 170 
Popovici, T., cere să se tipărească 
cărţi şcolare pe spesele Asoeiat. 211 


Pop-Reteganul, 1., cere tipărirea pot- 
siilor sale poporale 1 
Puşcariu, 1l. Dr, donează o pungă 


veche teräneascä 206 
Reghin, desp., adunarea cereuală din 
17 Iulie 191 


Regulament, pentru adunarea gener. 57, 59, 180 
— pentru bibliotecile poporale 114 
Roman, Zinca, trimite 120 fl. stipendii 38 


Romanul, Miron + 200 
Russu, Emil, legitimenzä sporiul 116 
Sân-Miclăugul Mare, desp., constituirea 198 
— afacerea sediului desp. > 904 
— şedinţa com. cere. din 15 Nov. 209 


Sătmar, desp., organisarea 35 


— adunarea cercuală din 25 August 194 
Şcoala de fete, adaus de scumpete 

pentru învăţători 5, 8 
— vatechet 5, 34, 197 
— dispensäri dela didaetru 8, 207 
-— conferenţa din 25 Decembre 1897 9 


pas. 
Şcoala de fete, conferenţa din 22 Ia- 
nuarie 1898. 11 
— conferenta din 27 si 28 Ian. 1898 li 
— raportul delegatului 12, 71, 206 
— supraveghiarea elevelor „82 
-— taxă la fondul de pensiuni 40 
— lumina electrică 41, 46, 54 
— conf. din 23 Martie 43 
— demolarea zidului dinspre pare 45, 66 
— plan de ore pe sem. II 45 
— transpune hartele oprite 1 46 
— consemnarea manualelor de înv. 49 
— procurare de mijloace de învăţ. 49 
— conferența din 9 Aprile 49 
= 5 » 8 Iunie 65 
Z ” ” 16 ” 68 
o n n 20 , 69 
P n » 27 » a 
— ratioeiniu si budget 112 
— instrucție pentru purtarea socot, 115 
— conferenta din 19 Septembre 188 
— ii „8, 5, 15, 19 Sept. 197 
— 5; „ 1 si 19 Octobre 205 
— remunerat, puterilor did. interne 205 
— conferenta din 2 si 10 Novembre 207 
— revisiile de clasă 207 
— introducerea lui N. Vätäsan 207 
Scortan, loan, fondul, distribuire de 
cărţi religioase 7, 212 
Sebeşul săsesc, desp., taxe 38 
— sed. com. cerc. din 6 Maiu si 30 Iunie 72 
» n»n n» pn 28 lulie 171 
— adunarea cercuală din 1 August 171 
Secretar I,, sistemisarea postului, escri- 
ere de concurs 52 
— resolvarea concursului 21 
— raport despre productiunea literară 169 
— alegerea lui 181 
Şedinţă furtunoasă, pretinsă 12 
Seliste, desp., taxe 12 
— sed. com. cere. 25 Ianuarie 1898 33 
u) ” n 11 Febr. ” 40 
pm n 9 Maiu n 53 
— adunarea cercuală din 7 Iunie 64 
— şedinţa com. cere. din 3 Octobre 204 
„Sentinela“, dar pentru Casa nat. 64 
Sighişoara, desp, adunarea cercualä 
din 1 August 193 


Simleu desp., taxe incassate 

— ged. com. cerc. din 7 Martie 1898 

— adunarea cercualä din 4 August 

Simu, R., cancelist, cere ameliorarea 
remuneratiunii 

Societatea de lectură a tinerimii 
gimn. din Blaj, cere „Transilvania“ 
gratuit 

„Speranţa“, donatiune pentru casa nat. 

Steriu, Const. cav. de, donatiune pen- 
tru casa nationalä 

— fundator al casei nationale 

Stipendiatii Asoeiatiunii, lista lor 

Stipendii, concurs 

— conferire 

— pentru meserii, 4, 14, 44, 47, 199, 

Stoica Sim., „Dietetica poporală“ ti- 
päritä 

— transpune 400 ex. „Dietetica po- 
porală“ pentru vândare 

Suta, George, donează o acţiune „Sät- 
măreana“ 

Tămaş, N., în causa fundatiunii sale 

Timișoara, desp., pregătiri p. organis, 

— organisarea 

Tipografia archid., cont pentru stam- 
pila si sigilul Asociaţiunii 

Titlul Asoc., rectificat la cărţile fund. 

„Iransilvania“, pretul de prenumer. 

— chestia stipendiilor pentru mese- 
riași 4, 14, 44, 47, 199, 

Turda, desp., chestia adunării cere, 

— reorganisarea 199, 

Ungurean, Em., fundator la casa nat. 

Vasile, Aurel, legitimează sporiul l 

Vätäsan, N., cere să propună gratuit 
la şcoala de fete 205, 

Verein für sieb. Landeskunde, învi- 
tare la adunarea sa iubilară 

— participarea delegaților 

„Vlădeasa“, donează Asoeiatiunii 5 fl, 

Vodă, Andreiu, cere să fie membru 
fundator 

Voilean, M., catechet la şcoala de fete 

Voina, Vasile, demisionează din postul 
de director al desp. I. (Brașov) 

Wagner, Sam., pretensiune pentru fe- 
restrile noue 


un im 


56 
93 
120 
187 
201 


87 


51 


TRANSILVANIA 


ORGANUL 


ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ SI CULTURA 
POPORULUI ROMÂN. 


Nr. 1. “Sihiiu, lan. — Febr. 1898.. Anul XXIX. 


DESPRE TUBERCULOSĂ. 


— Un referat. — 


În cele următoare mi-am propus a me ocupa cu un morb 
cunoscut tuturora, lățit pe întreg pămentul, așa că ar pute fi 
numit morb universal si international. In adevăr tuberculosa nu 
cruță pe nimeni, fie de ori-ce rassă si din ori-ce ţară. 

Conform insemnätätii tuberculosei sa si tratat in fel si 
formă; s'a scris pentru lumea invötatilor si sa scris pentru 
marele public atât de interesat în causă. Durere însă, că mare 
parte din cele dise au rösunat: în pustie; publicul cel mare e 
consciu de pericolul, cu care acest flagel amenință omenimea, 
dar nu se folosesce de remediile de apărare propuse şi pro- 
pagate de bărbaţii competenți. 

lată causa, pentru care doresc a întreţină pe cetitorii 
acestei reviste cu o nouă dare de samă asupra acestui morb 
universal. 

Tuberculosa, în termin poporal oftica, hectica sau boala sacd, 
e veche ca și omenimea. Întotdeauna a fost un dușman pu- 
ternic al omului, care an de an a secerat și seceră âncă mii 
de jertfe fără deosebire de rassă și etate. Nu este morb, nici 
chiar inspäimöntätoarea difterită, căruia să sucumbă atâtea 
vieţi ca și tuberculosei. 

Nu voiu insira aici date statistice obositoare și plictisitoare, 
mě mărginesc a constata, că în general 70%, ale casurilor de 
moarte sânt causate de tuberculosă. Comparând cifra aceasta 

e 
SEN 
Sa d 


2 


cu imensul număr de boale, ne vom pute ușor convinge, că 
e o cifră enormă. 

E numai natural deci, că omenimea întotdeauna s'a ocupat 
intensiv cu aflarea remediilor cor&spundătoare, pentru a pute 
combate cu efect acest flagel general. In timpul mai nou 
bărbaţi luminaţi, cu multă sciinfä, sau dedicat in special stu- 
diului amănunțit al acestui morb. 

Combaterea ori-cărui r&u va succede numai atunci, dacă 
îi vom cunoasce genesa, și dacă îl vom observa de cu vreme. 

Vestitului scrutator, Dr. Rob. Koch, i-a și succes a des- 
coperi causa tuberculosei în presența neapărată a unui microb 
numit bacilul tuberculosei, ale cărui calități cardinale sunt: 1. se 
desvoaltă numai la o temperatura de 30—41°C, îndeosebi la 
37—38%C, adecă la temperatura normală a corpului omenesc; 
2. este exclusiv parasit, dar își susține forțele vitale îndelungată 
vreme si în lumea externă; 3. putrefacțiunii, uscării și inghe- 
ţării poate resista luni de-alungul și își conservă completa lui 
virulență. 

Bacilul tuberculosei poate ataca ori-care organ al corpului 
omenesc, în special dacă în urma unei alte îmbolnăviri sau 
lesiuni și-a perdut resistența normală. Dar cu deosebire sunt 
expuse invasiunii acestui parasit plumânile, cari mai ușor slă- 
besc, căci sunt expuse directe: influențe a temperaturei externe, 
precum și a diferitelor amestecuri stricăcioase din aer. 


Pentru a pute observa ivirea r&ului, e necesar a studia 
în ce chip se arată simptoamele lui. 


Considerând că plumânile se îmbolnăvesc mai des de tu- 
berculosă și tuberbulosa pulmonară e cea mai desastroasă, ne 
mărginim a schița în câteva puncte simptoamele — felul ivirii — 
acestui morb. 

Simptoamele principale ale tuberculosei sunt: 1. tusa, la 
început seacă și numai din când în când; mai târdiu ușoară, 
dar mai deasă, cu deosebire după culcare și dimineața; 2. flegma 
lipsesce la început, cu timpul însă ea apare in abundantä; 
3. dispnea, adecä îngreunarea respiratiunii, care e mai frecuentă 
și mai superficială. — Cu aceste simptoame progresează pa- 
ralel o slăbire evidentă a corpului. 


3 


Dela celelalte simptoame trebue să abstragem, căci parte 
nu sunt esenţiale, parte numai ar pute incurca judecata pu- 
blicului laic, neinitiat în misterele morbilor și organismului 
nostru. 

Având în vedere bacilul tuberculosei și simptoamele tu- 
berculosei pulmonare insirate mai sus, vedem totodată și di- 
rectiunea, în care trebue să pornim, dacă e să ajungem cândva 
a pute lupta cu succes contra acestui flagel universal. Ba 
mai mult, considerând calităţile numitului bacil, vom ajunge 
la convingerea, că această luptă e anevoioasă, îndelungată; 
și că muncă grea va recere aflarea unui remediu specific, care 
tăcându-i imposibilă existența în organismul nostru in conse- 
cuență să curme și procesul destructiv din plumâni. 

E dureros a constata, că sciinţa medicală nu a progresat 
aşa de mult, ca să descopere un medicament specific; e du- 
reros, dar nu e permis a renunţa la luptă. Sciinta și adi seru- 
tează prin cei mai buni representanfi ai sei; ce nu e dat pre- 
sentului, ne poate aduce viitorul. Dar avem noi atâtea căi si 
mijloace la îndemână, cari, și dacă nu ne asigură biruinţa, cel 
puţin ne feresc de o sucombare rușinoasă. Avem chiar si unele 
medicamente, cari în anumite casuri produc considerabile ame- 
lioräri; trebuese deci folosite ori de câte ori cere trebuinta. 

Dacă e, ca combaterea unui morb grav să aibă resulta- 
tele dorite, o condifiune neapărată mai e, ca să-l supunem 
cât mai degrabă unui tratament de specialist. Simptoamele 
de mai sus tac posibil, ca si omul laic să poată baremi pre- 
supune existenţa unui cas de tuberculosä pulmonară; la tot 
casul simptoamele indicate avisează pe bolnav la medicul, care 
va sci apoi să constate definitiv felul morbului și va sci lua 
măsurile necesare de combatere. 

Prima măsură, ce trebue luată, e profilactică, adecă de-a 
scuti pe ceealaltă lume de molipsire, prin bacilul tubercu- 
losei, care părăsesce plumâna bolnavului împreună cu flegma. 
Măsurile profilactice se pot reasuma în următoarele: Flegma 
tuşită de bolnavi numai atunci devine periculoasă pentru alții, 
când se uscă şi se ridică cu pravul în aer, de unde prin res- 
pirafiune ajunge în plumâni. Spre a încunjura uscarea flegmei 
e neapărat de lipsă ca toţi, câţi tușesc (căci ori-care tusă poate 

1* 


4 


fi suspectă de tuberculosă!) să arunce flegma în vase folosite 
exclusiv pentru acest scop, din acestea sau se nimicesce prin 
foc, sau se aruncă în latrine. Obiceiul de-a scuipa pe podine 
si în batiste e aspru de condamnat, căci învoalvă in sine 
un mare pericol, abstrăgând cu totul dela partea bunei cu- 
viinte. 

În felul acesta, apoi se poate încunjura ivirea bacililor in aer 
si se poate garanta, că conlocuirea cu un ofticos nu invoalvä 
în sine nici o primejdie. 

În parantesä am mai adauge următoarele observäri: Se 
susține, cu deosebire din partea publicului laic, că ar exista 
si tuberculosă eredită dela părinți. Aceasta e fals; tuberculosa 
nu se moștenesce, de cât numai o dispositie, o înclinare spre 
tuberculosă. Cele mai multe casuri de tuberculosă ereditară 
se esplică așa, că copiii fiind în continuu contact cu părinții 
ofticoși, se molipsesc — în lipsa măsurilor de precautiune, 
amintite mai sus. 

Da, o înclinare spre tuberculosă, mai bine dis o debilitate 
corporală se poate eredi; dar e cu putință a o delătura prin 
o învârtoşare sistematică a corpului. 

De-odată cu profilactica, trebue supus bolnavul si unui 
tratament medical. 

Am dis mai sus, că sciința, respective representanţii ei, 
sunt neobositi în cercetările lor. Dar noi nu putem conta prea 
mult cu posibilitățile și verosimilitäfile viitorului. Medicina, 
și anume terapia, trebue să se îngrijască de present. Noi nu 
putem mângăia bolnavii cu viitorul îndepărtat și nesigur ; trebue 
să-i tratăm după acel metod, pe care presentul îl cunoasce de 
mai bun, și care sa validitat prin un număr mai mare de 
succese. Acesta e metodul lui Brehmer, care se numesce „terapia 
igienico-dietetică a tuberculosei“. 

Tot ce se dice aici despre metodul lui Brehmer e tradus 
după un discurs al profesorul Leyden, ţinut la congresul din 
Moscva (1897). 

„Principiile acestui metod de cură sunt: 1. alegerea unei 
clime potrivite ; 2. aer bun, liber de prav; 3. nutrire abun- 
dantă; 4. mişcare; 5. executarea metodică a curei și instruarea 
pacientului în stabilimente de cură închise; 6. medicamente, 


5 


cari sprijinesc celalalt tratament, dar nu sunt de o însămnătate 
hotăritoare“. 

1. Clima. Din cele mai vechi timpuri s'a susţinut la medici 
si la public părerea, că bolnavii de plumâni trebue să caute 
altă climă. Această părere s'a susținut; pănă în dilele noastre. 
Ea emanează fără îndoială dela observarea, că o boală se 
vindecă mai uşor atunci, când bolnavul päräsesce referintele, 
între cari s'a ivit morbul, şi când petrece în astfel de locuri, 
unde acel morb sau nu obvine de loc sau numai rar. În pu- 
blicatiunile sale celebre asupra curabilitätii tuberculosei Brehmer 
a mânecat de acolo, că bolnavii trebuesc duși într'un loc, unde 
tuberculosa nu obvine; care, după cum dicem noi adi, e imun 
față de tuberculosă. De așa fel considera el anume regiunile 
mai înalte muntoase și hotărî elevatiunea lor diferit după si- 
tuatiunea geografică. Pentru Silesia deja la relativ mica inäl- 
time a Görbersdorfului a găsit imunitate contra tuberculosei. 

Preste tot această părere a găsit multi aderenti. Bolnavii 
de plumâni s'au trimis în munţi și cu deosebire în Svitera s'au 
înfiinţat pentru astfel de morbosi stabilimente pe munți, in 
parte pe munți înalţi. Îndată ași mai adauge, că adi aceste 
stabilimente de munte se bucură de cea mai mare încredere ca 
locuri climatice, şi eu însumi — dice prof. Leyden — âncă sunt 
de părerea, că dela astfel de stabilimente, situate la munte, 
putem nota cele mai bune resultate. Dar o veritabilă imuni- 
tate contra tuberculosei nu are nici clima muntoasă și fără 
îndoială nu putem aștepta nici o influenfä direct vindecătoare 
asupra causei tuberculosei si productelor acesteia. La inälti- 
mile, unde se află cele mai renumite stabilimente pentru bolnavii 
de plumâni, spontan obvine tuberculosa între populaţie, nu 
numai în Görbersdorf, ei si în cele mai înalte regiuni muntoase 
ale Sviţerei. Același lucru e cunoscut și despre munţii înalți 
ai Mexicului. Numai atâta se poate admite, că aici obvine tu- 
berculosa cu mult mai rar, dar nu se poate dovedi, că clima 
muntoasă ar avé o influență direct vindecătoare asupra tu- 
berculosei şi bacilului tuberculosei. 

Influenţa favorabilă a climei muntoase e a se căuta în 
aerul mai curat al munţilor, în conținutul mie de vapori al 
aceluia, în ceriul limpede și luminos, în efectul ce-l exercitează 


6 


asupra sângelui, care devine mai bogat în globuli rosi, în fine 
în întregul fel de traiu, ce se practică la aceste locuri, dar clima 
însaşi nu e nici cerință necondiționată nici medicament sigur. 

Această deducție finală reiasă din împrejurarea, că incre- 
derea în influenţa vindecătoare a climei nici decum nu se 
mărginesce la munții înalţi. 

Clima sudică face concurenţă aerului de munte; numörosi 
tuberculoși călătoresc și adi căutând vindecare în căldura sudului. 

Trebue să amintim și clima de mare, al cărei excelent 
efect vindecător de asemenea e mult lăudat. Influenţa sa se 
atribue atmosferei umede, libere de prav. O mulţime de sta- 
bilimente de cură s'au înființat pe insule, bolnavilor de plumâni 
li s'au recomandat cu insistență de repeţite ori călătorii pe 
mare, si un medic rus, Dr. Mocintkovski, avù idea fără îndoială 
vrednică de amintire, de a arangia pentru bolnavii de plu- 
mäni năi, cari să poată cerceta cele mai favorabile puncte 
ale pământului, de câte ori se schimbă timpul. 

Nici locurile acestea climatice nu au vr’un efect specific. 
Pretutindenea, unde s'au stabilit stabilimente sau locuri de 
cură, tuberculosa pulmonară obvine spontan. Mult cercetata 
și lăudata climă a Egipetului nu oferă o imunitate a indige- 
nilor. În Africa de sud, care după Levingstone e liberă de 
tuberculosă, se află la indigeni cele mai vehemente graduri ale 
boalei, şi tot astfel e si în celelalte climate. 

Prin aceasta nu se poate dice, că clima sudică nu ar fi 
de folos — întocmai ca si clima muntoasä, dar e de contestat 
efectul ei specific vindecător, absoluta-i necesitate pentru vin- 
decarea tuberculosei. 

Dacă ne întrebăm, că oare putem trata bolnavii nostri 
cu succes egal sau aproape egal și în climatele noastre, trebue 
necondiţionat să răspundem, că da. Noi putem să-i oferim 
bolnavului și în climatul nostru aer liber de praf si o positie 
scutită de vânt. 

Ba îndrăznesc a afirma, că pentru mulţi pacienți aceasta 
e chiar un favor, de oare ce acei pacienţi, cari trăiesc lung 
timp in sud și acolo s'au vindecat, reîntorcându-se în patria 
lor nordică se expun unui mare pericol de-a se reci, anume 
în timp de iarnă; și de oare-ce numai un mie număr al acelora 


7 


poate petrece iarna totdeauna in climate sudice, așa o mare 
parte a succesului iarăși se pierde, îndată ce pacienții se re’n- 
torc în patrie. Această obiectiune nu se potrivesce la cura 
de munte și după părerea mea acesta e un motiv, de-a pre- 
feri cura de munte și clima muntoasă. 

Fără îndoială e un mare favor a exopera o ameliorare a 
bolnavului în acea climă sau. în apropierea aceleia, în care 
bolnavul are să trăiască mai departe. Doctorul Knopf din 
New-York într'un discurs celebru al său sa exprimat astfel: 
„Eu nu cred in efectul specific al vr’unei clime, dar aflu de 
toarte esenţial, ca majoritatea bolnavilor tuberculosi să se 
trateze şi vindece în aceeași climă, în care au să trăiască și 
să lucre mai târdiu. 

2. “Aerul. Cura de aer. Si efectul aerului asupra bolna- 
vilor și boalelor aparţine lucrurilor mitice. Se basează pe 
vederi analoage curei climatice, anume că causa multor boale 
se află în aer si că bolnavul trebue scos din aerul, în care 
s'a înbolnăvit. Un aer mai bun îi întroduce mai puţini germeni 
de boală si permite vindecarea morbului. Așadară aerului 
se atribuiau efecte vindecătoare specifice. 

Astfel de păreri nu se mai pot susţin. Nici cel mai bun si 
mai curat aer nu e în stare să impedece desvoltarea baci- 
lilor intrafi în corp. Un efect specific nu i-se poate atribui 
nici aerului, dar e constatat, că are însușiri, cari se potrivesc 
la planul lui Brehmer. E un remediu igienice insömnat, care 
e în stare să influențeze animator întreg organismul, disposi- 
ţia, capabilitatea de resistentä. Folosirea îndelungată a curei 
de aer aparține remediilor întăritoare, căci pacienții se dedau 
cu aerul curat si nu se retrag in odajä de frica orl-cärui cu- 
rent de aer. În felul acesta e de mare însămnătate tocmai 
folosirea liberă și drastică a aerului curat. Firesce noi pretin- 
dem dela un aer, care să fie vindecător, ca să fie cât de cu- 
rat, adecă să fie anume liber de evaporatiuni și prav, să se 
afle în mișcare, dar liber de prea mare diferențe de tempe- 
ratură și fără mișcări vitoroase. Aerul de seară cu drept cu- 
vênt se dice că e cel mai periculos s. e. la Riviera sau pe 
câmpuri umede și în apropierea lacurilor, pentru schimbarea ra- 
pidă a temperaturei și negura ce se desvoaltă. 


8 


3.  Nutrirea. Adi se pune mare pond pe nutrirea tuber- 
culoșilor, iarăș pe basa metodei lui Brehmer; au trecut de 
mult timpurile, când tuberculosa intocmai ca si alte boale fe- 
brile se trata prin micşorarea nutremântului. Experienţa arată, 
că tuberculoșii se simt mai bine, când le cresce greutatea cor- 
pului; mai reu, când lucrul e întors, și Brehmer a făcut de- 
ductiunea, că bolnavii trebuesc bine nutriti, el a si observat 
potrivit, că majoritatea ftisicilor sunt răi mâncători. Spre sco- 
pul acesta a tolosit cu predilecție grăsimile, anume uleiu de 
peşte și lapte gras, și a dat mari cantităţi de beuturi alcoolice. 
Metoda actuală de nutrire e întru câtva deosebită, ea e mai 
liberă, metodică şi conscie. Ea nu e multämitä cu conceptul 
general al „nutririi bune“, ci are în vedere scopul de-a nu- 
tri pe tuberculos așa, ca greutatea corpului să crească, ca cel 
puţin să ajungă sau chiar să și întreacă greutatea corporală 
corăspundătoare stării sănătoase. 


Cum se va ajunge scopul acesta, e diferit în casurile sin- 
guratice, în privinţa aceasta nu mai punem pond exclusiv pe 
grăsimi, nici chiar pe lapte. E vorba de-a compune raţiunea. 
de nutremönt a pacientului astfel, ca valoarea ei calorică să 
intreacä pierderea, dilnică de calorii. 


Cura cu lapte trecea din vremuri pănă în cel mai nou 
timp de-o cură specifică. Și âncă mai mult, anumite cure cu 
lapte sau preparate din lapte: cura cu zăr în deosebi trecea 
de vindecătoare, si preparatelor rusesci Kumys si Kefir şi adi 
äncä li-se mai atribue efect vindecător. S'a mai pus mare 
pond pe folosirea laptelui diferitelor animale, lapte și zer de 
oaie, lapte de capră, lapte de iapă, lapte de mägäritä. Aici 
se nasce întrebarea, că oare laptele astorfel de vite, cari după 
experiență numai cu greu și rar sau poate de loc nu se îmbol- 
nävesc de tuberculosă, poate ave un efect vindecător folosin- 
du-l mai îndelungat. Chestiunea aceasta mi se pare a nu fi 
âncă decisă; pănă acuma âncă nu sa adus o dovadă sigură 
pentru un asttel de efect, dar în multe locuri se preferă laptele 
de măgăriţă pentru tuberculosi. Că oare imunitatea Kirgisilor, 
accentuată de Brehmer, e de a se atribui aerului de pustă sau 
consumärii laptelui de mägäritä, e o întrebare deschisă. 


9 


4 Un punct esenţial al curei lui Brehmer e întărirea, gi 
o amintesc, pentru ca tocmai pe ea să se pună mare pond. 
În punctul acesta tratamentul igienic-dietetic stă faţă în 
față cu tratamentul specific și îi este, se poate dice cu in- 
dreptätire, superior. Acest din urmă combate causa morbului, 
succesul său e numai așa asigurat, dacă ar pute nimici sigur 
și durabil causa morbului, bacilul tuberculosei. Invärtosarea 
insä vrea sä intäreascä corpul, ca sä devinä mai resistent 
faţă de morb, ca nu numai să-l supoarte, ci să raporteze o 
învingere durabilă asupra morbului. Aceste învârtoşări con- 
stau în respirarea aerului cu frică sau cu o foarte micşorată 
teamă de răcire, adecă: cura de aer durabilă, zăcerea in sale 
aeroase, durmitul cu ferestile deschise sau întredeschise. esirea 
din casă la ori-ce vreme. Un mijloc esenţial de învârtoșare 
este idroterapia: spălări reci, tușuri, invălueli, chiar și băi reci 
scurte. 

5. In fine la acestea se mai adaug mișcările: preumbla- 
rea, suirea metodică pe dealuri. Odihna se recomandă numai 


pentru tuberculoși slăbiți sau greu bolnavi. 


* 
$ 


+ 

Cele dise pănă aci despre tratamentul tuberculosei le 
putem reasuma: cunoascerea timpurie a morbului, adecă cerce- 
tarea ori-cărei boale urmată de simptoame ca cele insirate, 
aplicarea medicamentelor recunoscute de folositoare şi supunerea 
bolnavului regulelor fixate de Brehmer. 

În Anglia, Francia și Germania s'a făcut mult în direcți- 
unea aceasta; mai multe stabilimente instalate pe basa princi- 
piilor lui Brehmer funcționează de ani de qile cu resultate 
îmbucurătoare. Mii de oameni au fost scäpafi din ghiarele 
morții apropiate și pe timp mai mult sau mai puţin indelungat 
redati familiilor lor, multi și-au recâștigat capacitatea de muncă. 


„ Chiar si numai acest din urmă folos, că bolnavul mai poate 


lucra si agonisi âncă ani de dile, e destul de mare, ca să ne 
îndemne a imbräfisa principiile lui Brehmer și a nizui spre 
realisarea lor. 

În timpul din urmă sa luat și la noi, în părțile arde- 
lene, mai corect dis in cottul Sibiiu, inițiativa pentru crearea 
unui asttel de stabiliment, care va fi menit a adăposti in li- 


10 


nia primă oameni lipsiţi de mijloace. Iniţiatorii, din lipsa 
unei sume de bani mai mari, au plănuit deocamdată un sta- 
biliment numai pentru 15 bolnavi, dar munificenta publicului 
poate ușor exopera, ca acela să se lărgească cu noue şi noue 
pavilioane. 

Lucrând în direcţia aceasta si specialiștii și publicul intere- 
sat, se poate ajunge la frumoase resultate. : Este un interes 
naţional, ca mortalitatea poporului să scadă, şi deoarece tuber- 
culosa dă cel mai însemnat contingent în statistică, e natural, 
ca in primnl rând contra ei să se îndrepte lupta noastră. 

Aplicarea și propovăduirea principiilor lui Brehmer mai 
au o parte bună. Prin ele se dedau bolnavii la o viaţă re- 
gulată, la anumite regule, cari aparțin totodată și buneicuviințe ; 
lumea, care vine în contact cu ei, cu timpul și le va însuși, 
vedând în ele tot atâtea măsuri profilactice. 

Principiile lui Brehmer împreună deci cu folositoriul și 
frumosul și merită a fi răspândite în cele mai largi cercuri ale 
poporului. Dr. Z. B. 


CHESTIUNI ORTOGRAFICE. *) 


(Duratu vocalelor în rostire, şi casarea lui i mut din terminațiuni, şi a lui 
l mut din articul). 


I.**) 
Durata periodicä in pronunfarea vocalelor finale. 


Regula fundamentalä a ortografiel fonetice, aprobatä acum in ge- 
nere de filologi tuturor popoarelor gi adoptată la nor ca cea mai potrivită 


+) Publicăm acest studiu — fără îndoială interesant — al distinsului nostru amic din 
Banat, fără observare din parte-ne şi fără ori ce schimbare în text şi ortografie, deoare-ce 
credem că cuprinde material de valoare pentru cei ce sunt chiemati a ne da — post tot 
discrimina rerum — solutiunea definitivă a chestiunii ortografiei române. „Red. Trs.“ 

++) In tractatu de faţă m'am silit, — după stadiu actual a desvoltäri, la care a ajuns 
ortografia fonetică lu noi, să mă apropii cît de mult de cerinţele fonologiei. Asa am 
adoptat pentru sunetele contopite (derivate, obscure) ă si ê aceleaş figuri fără deo- 
sebire, cu toate că, precum sperez a puteä arătă cu altă ocaziune. figurile aceste nu intrunese 
toate postulatele, ce le pretinde fonetica şi grafica preste tot de la caracterele grafice si 
tipice. Fac inse în cazu acesta unica esceptiune de la regula fonetică în cuvîntu: „Român“ 
si derivatele sale — din pietate; pentrucă acest epitet reprezintă o firmă veche moştenită 
de la sträbuni nostri de pe tată, si de alteum firmele nu sûnt supuse Auetuatiunilor si evo- 
lutiunilor ortografice. — Celelalte abateri de la praesa de pănă acum se justifică în acest 
tractat, contemplat de la popor și pentru popor, Aut. 


11 


graiului românesc de toți, cary cunosc mai de aproape morfologia limbei 
româneşti şi efectele binefäcätoare ale fonologiei în viața practică, și 
cari nu sînt preocupaţi decît de postalatele ştiinţei si ale practicabilitäti, 
— este ca: „fiecare sunet generalizat în vorbirea de comun să aibă caracteru 
seu propriă, care să acopere pe deplin sunetu şi durata aceluia; nici mai 
mult nică mai puţin“. Cu alte cuvinte: „să scr aşi precum pronunţă 
maioritatea poporului“, deci fără privire la sunetele provinciale iliterate 
(abunăoară ce, ci, ge, gi bänät., he, hi ardel.) 

Partea primă a acestei reguli cardinale, privitoare la adoptarea ca- 
racterelor grafice proprii fiecărui sunet, cade în sfera grafice formale, 
despre carea la alt loc; — în teza de față voesc să sulevez numai chestia 
despre ecvivalentu sunetelor, in spetial despre durata periodică in rostirea 
vocalelor finale şi unor penultime, carea nu mal puţin ca ceea laltă este 
obiectu celor mal varii diverginte în scriere. 

Durata pronuntäri la consonante este una si aceeas, — adecă pro- 
priamente ele n'au nici valoare tonică respicată nici durată de sine 
stătătoare, ci se alipesc de vocale, diftongi si triftongi, fără a lungi prin 
aläturisarea lor durata întonări acestora, dacă după prozodia cuvîntului 
vocala respectivă nu este de la sine întonată; — vocalele însă sînt de 
durată duplă si în finea cuvintelor, in flecsiuni unele (i si u) chiar de 
durată triplă, anume: durată scurtă, întreagă (plină, comună) şi intonată 
(accentuată). Esemplu: Cind rostesc: „preste nouă färf şi nouă mări; — 
vocala finală (X) are durată periodică scurtă în pronunțare, eară cînd zic: 
„s'a ascuns în fundu mări“, atuncă daŭ vocalei finale valoarea deplină, şi 
în fine cînd zic: „de mins încolo ziua se va mări“, atunci i final trece 
preste durata comună și devine accentuată. Tot așă în propoziţiile: Am 
un leă gi vreaü sa-l bei“ — „Luä*) leu și-l beu“. i 

Intonarea duplă a vocalelor finale se află și în alte limbi romanice 
(il adore, il est adoré — la santa şi la santá), cari — cu toate că au adoptat 
ortografia etimologică şi nu servese de model în privința aceasta, — 
totus nu se pot absolvă de necesitatea a signalizá intonarea; această in- 
trelăsare numai la noi, cari de altcum ne mărturisim fonetiștă in fond, — 
sa admis, dar in detrimentu corectități și preciziuni în scriere. — 

În diftongi o vocală abroagă celeialalte o parte din durata sa, incit 
ambele la olaltä împlinesc durata unei vocale întregi saŭ accentuate. In 
triftongi o vocală absoarbe durata a duor alte vocale, uneori şi a duor 
consonante la olaltă (vr-eati). 

Durata vocalelor în diftongi si triftongi nici într'o limbă nu se 
signalizează prin semne prozodice (v 7), cind se află la începutu saü 
mijlocu cuvîntului, si nici gruparea mal multor vocale în silabe nu se 
poate cuprinde în regule; acest lucru se învață numai din graiu vii. 


*) În lipsa semnului grafie propriii pentru & am adoptat forma aceasta în Jud deși 
după legea fonetică incorect. 


12 


Nu aşșă stă însă treaba cu signalizarea duratei vocalelor la finea 
cuvîntului — coada leului —; pentrucă durata acestora indică totodată 
şi intelesu cuvîntului după flecsiune. 

Accentu final în scriere este pentru cetitorii aceea ce este bagheta 
dirigentului pentru cor, ce este cîrma pentru corabie, ce este signalu 
cantonierulul pentru mașinistu carului de foc. 


În aplicarea notelor la muzică se observă aceeaș procedură, ba acuma 
nu se mal multämesc esperti a pune lingă chee şi semnu acordului, ci 
marchează tonu fiecărei note cu diferite semne diacritice proprii. Deci 
dacă aprobăm procedura aceasta la muzica inimi, de ce să nu o admitem 
spre binele de comun la divina muzică a minţi!... 

Nu este totuna a scrie: mîna (mâna) substantiv articulat si mind 
(verb imp. pers. 3.), mind (subst. neart.) si mind (aorist pers. 3. sing.) 
Nu este totuna a scrie: peri (verb imperativ a 2. pers. și substantiv plural 
neart. in plur.), peri (subst. art. plur.) si peri (verb aorist pers. 3. 
sai infin.) 

Durata vocalelor finale fiind normatä de intelesu, ce reprezintă cu- 
vintele, —- pentru priceperea momentană a graiului, ce ni se înfățișază 
fiesat prin semne vizibile, — trebue signalizatä, — eară unde 7 (accentuat) 
premerge în penultimă luy i sati 4 saü e este neincunjurat a se accentuă 
şi vocala aceasta, spre evitarea dubietäti şi ugorinta cetiri (Es. peri şi 
perii, dubiu şi bidivii, bucurie si precarie şi nație etc.) 

Signalizarea întonări nici din partea tehnică nu ne face nici o greo- 
tate. Din pracsă observăm, că la sfîrşitu scrieri unuy cuvînt, mîna și 
gindirea poposeste un moment, stationeazä în o mică pauză, deci fără 
împedecare în mișcarea mehanică, consecutivă a mini si fără despicarea 
gindiri, instinctiv putem aplică semnu prozodie (v saŭ 7). 

Pentru durata periodică a vocalei ultime nu încape regulă generală, 
A zice de pildă că ¿ sau u final, fără schimbarea ulterioară a formel 
grafice saŭ tipice respective fără signalizare, în aceeag înfățișare poate fi 
de durată triplă și poate servi la ficsarea a cite trei noțiuni, este numai 
o încurcătură nejustificabilă. 

A se orientă după diacriza celoralalte vocale din cuvînt sati a ghici 
intelesu pe cale speculativă din construcție nu încape în sistemu fonetic, 
unic apt pentru popor, care nu-și bate capu cu deducţii filologice si cu 
combinätif gramaticale; poporu slovneste (silabizeazä) si va slovní in veci- 
vecilor, si dacă îl dai o carte în mînă, pre carea el numai cu mare greti 
o poate descifră, — cum poţi cere, să aibă dragoste cătră carte si să se 
îndulcească de cuprinsu el, cînd betu are duplu chin — cu forma și cu 
materia — pănă să ajungă a-l pricepe! E notoric, cumeä poporu cum- 
pără si ceteă relativ mal mult cărțile tipărite cu cirile decum se întîmplă 
acum cu cărțile tipărite pe podobil fonetico-etimologice. 

Nu cumva şi în acest punct cauze mici să producă efecte 
mari! — 


13 


Astăzi în cea mai mare parte așă se practică scrierea ca si cum 
ortografia ar fi terenu, unde să arătăm originea noastră și să paradăm 
cu vaste cunoștințe limbistice. 

Am instituit un nefast dualizm în ortografie. 

Prin aceasta însă jignim efectu binefäcätoriü al scrieri fonetice, de- 
venim nenaturajl gi nelogici în întreg sistemu nostru ortografic, ear greo- 
tätile instrucției la copii şi ale practicel la poporu de rind remin ca si 
la sistemu etimologic. 

În asemenea condițiuni n'am dat înainte, nu ne apropiem de scopu 
final al graficei, care este simplificarea şi unitatea în ortografie. 


II. 
Omiterea lui i atonic din flecsiuni (-ii, -ü). 

Doctrina despre durata periodică a vocalelor finale ne desleagă uşor 
problema scrieri unul singur i (plin) atît în pluralu masculinelor cît şi 
în genitivu si dativu femininelor. 

Esemplu practic: Cuvintu păr în plural se pronunță peri. Aşă se 
aude, asä e și corect să se scrie, pentrucä i final este de durată scurtă. 
Determinat prin articul, acest cuvînt adevărat, că după analiză ar fi să 
se scrie încă cu un ¿ lîngă cel semitonic al pluralului, și în mod intuitiv, 
analitic pluralu articulat ni se prezintă: peri-i (perii). Dintre acești doi 
ii cel dintii (1) în pronunțarea neforţată nu se aude de loc, el este ab- 
sorbit de cel următor, fără ca prin această sincriză 7 să fie adaus ceva la 
durata sa, ci el remîne un simplu î (plin, comun). — Deci dacă prin 
procedura de absoarbere lui © nu i s'a schimbat durata comună, atunci 
acesta nu maï are nevoe de vrun semn grafic cu valoare proprie, nică 
diacritic si nici de apostrotare, abunăoară peri, spre a indică contopirea 
alor dai îi, cum se obicinue& odineorä la articularea femininelor din 
mamă — mama pentru mamă-a, — ci e de ajuns să aplicăm caracteru 
grafic, care si după teneorea tonică şi după ecvivalentu duratei acopere 
pe deplin sunetu, adecă un simplu î. 

În urmare peri articulat corect si logic trebue scris peri, nu peră, 
nici perii si cu atât mai puţin perii. 

De metodu articulări femininelor întrun simplu a acum nu ne mai 
impedecäm. Aci sîntem împăcaţi cu regula despre absoarberea sau con- 
tragerea duor vocale genuine și cu logica fonologiel; — dar apol cu i 
de ce să facem esceptiune!? — După care logică ni se împune necesi- 
tatea de a aplică îi saü i, scriind perii, moşii, lotrii, nebunii ete. — pentru 
ca să se provoace doară o confuzie de noţiuni cu peri şi perii, most, 
lotrii, nebunii? ! 

Cine are tacultatea să combineze, cu cheltueală de timp şi spărtoare 
de cap află uneori intelesu din contecst, și profitu este, că s'a mîntuit 
o regulă de pendanterie școlastică. — Parcă scrisoarea ar fi avînd altă 
menițiune decît a ficsă grabnic cu cele mal puține și mal simple semne 


14 
vizibile sunetele auzite în graiu viü, gi a le indică în chip neindoelnie 
intelesu, fără a turmentă mintea cetitoriului cu deducţii şi combinaţiuni 
ortografico-gramaticale ! 

Uni scriitori mal transigenti scriü d. e. peri si cu toate aceste arti- 
euleazä: peri. Ce caută aci i ca apendice, dacă acesta nu sporeşte nimic 
la tenoru duratei lui i? — Din contră scrii a peri (infinitiv) şi el peri 
(gorist) cu toate că în aceste cazuri tonu este espres mal intins mal 
voluminos. Scriü eu perii (aorist) si pluralu de la perie îl scriü tot la 
fel perii, deși diferența prozodică este prea strigătoare. 

ĂI dar dacă la articularea pluralului nu pui doi i (i-i) atunci cum 
să le ști esplică copiilor articularea masculinelor în plural? — mi s'a 
obiectionat din parte pedagogică! — Slabă treabă ar fi de ştiinţa didac- 
tică, dacă n'ar fi în stare să pună în dirjală regula pentru analiza arti: 
culări şi flecsiuni, cînd avem caz analog, acceptat în gramatică si pănă 
acuma, anume în mama din mamd-a, bucuria din bucurie-a ş. a. 

În consecvență logică cu principiile fonetice: i pronunţat întreg 
(de durată comună) fără intonare si fără sufuleu unuy ý auzibil in urmă-i, 
provină acela ori din ii (articularea pluralului) ori din ei (genitivu si 
dativu feminin) are să se scrie, după ecvivalentu seă cu un simplu ș 
(întreg), -- nimic mal mult! Așă pomi art. pomi; cărți genitiv sing. a 
cărți; copii — copü.... 


III. 


Omiterea lui I atonic din articulare (-ul). 

Din colecţiunile literature poporale, ce se tac la noi cu laudabil 
zel în toate părțile lăcuite de Români, ese merei la iveală, că poporu 
nostru, — înțeleg pre cel daco-roman, — pentrucă dialectu macedo- 
roman se desvoaltă după altă dinamică, — a adoptat unele forme gra- 
maticale particulare, mult puțin abătătoare dela formele uzitate de co- 
mun în limba literară. 

Fenomenele sporadice, pre cari le voiă aminti maï la vale, validi- 
tindu-se numai pe alocurea, în anumite provinţii si la anumite clase de 
popor, nu mă preocupă, pentrucă acelea n'au ajuns încă a fi generali- 
zate la daco-români, esistă însă în limba poporului o formă gramaticală, 
carea paralel cu limba literară și îmbutu acesteia, s'a generalizat la toți 
Români, şi aceea este articularea substantivelor și adiectivelor terminate 
în consonantă. 

Poporu românesc, fără esceptiune, articulează in -u întreg, plin, cu 
omiterea lui -I final: Omu, pomu, bunu meü părinte, si nu omul, pomul, 
bunul meü părinte; — ear dacă totus careva din popor in peroraţiuni 
publice pronunţă pre l în articulare, o face aceasta numai sub presiunea, 
drilagiulut școlastic sau din afectatie. Numai străini și in deosebl slavi, 
cînd vorbesc românește, pronunţă atât la substantive gi adiective cit 
și la nume proprii pre -ul întreg (Orbul, Radul, Neagul, Beul, Mitul). 


15 


Romänu neaoș azi pretutindenea și cu desävirsire a soos din uz 
pre -l în articul. 

Constatarea aceasta nu se alterează prin mania unor bucovineni din 
clasa cultă de ași articulă numele propri! în -ul: Lupul, Onciul, Tarangul; 
pentrucă dinși o tac aceasta vrăjii de sugestiune ruteno-polonă, din 
contră poporu de rind gi acolo articulează ca ceealaltä deane. 

Articularea in -ul azi nu mal este proprie românească. Dovadă pe 
lîngă graiu de comun a limbi, ne este şi pronunțarea numelor proprii 
ca: Maiorescu, Marienescu, Alecsandrescu, Bratianu, Maniu, Murgu, 
Rusu etc. 

Romänu are atita averziune de -ul încît la unele nume proprii, unde 
ar fi neomis să-l pronunță, îl eliminează și zice: Pau în loc de Paul, 
Savu in loc de Saul. 

Unica obiectiune se poate face, că -} in articul este organie gi 
pentru aceea trebue păstrat — si atunci cînd este pe deplin mut, cînd 
nu mai are dreptu esistentel latente cum lar aveă u final după conso- 
nantă! Acest u final încă-i organic, dar pentra aceea acum numai pe- 
danteria pledează pentru scrierea lui; u final s'a lăpădat, unde nu are 
valoare tonică şi numai ca sufule se admite unde servește ca ajutoriü 
de vocalizare: Omu-lui pentru om-lui, sfintu-lui pentru sfint-lui, rogu-te 
pentru rog-te. 

Ce logică ar puteă justifică acum scrierea unei consonante mute nu- 
mal pe motivu, că în declinare și formaţiuni ese și el uneori la iveală 
şi-şi reocupă locu?.. 

Dacă-i de lipsă, să se scrie pomul, copilul, ar trebui pe motivu adus 
înainte să scriem și în plural pomi-li copil-i-li. 

Cum s'ar potrivi, să scriem: Copi-li-li-i pling în vatră saü după uzu 
de ază: copiii-i pling.... să scrii 4 i şi încă doï 7 organici, pe cînd de 
fapt scriind româneşte, am isprăvit cu 2 i și 1/,, cum vorbeşte toată 
lumea (Copiii)... | 

Organic este l si în articularea femininelor: mamd-la, plural mame-le, 
dar pentru aceea nu se mal află nimenea să scrie necum să pronunțe 
mamă-la, ci după eliminarea lu! } prin contragerea lui d-a toată suflarea 
românească scrie și pronunță mama. 

Obiecţiunea, că unele cuvinte terminate în mute gi liquide (l gi r) 
în cazu omisiuni lui / nu sar puteä articula, încă nu poate servi ca 
argument relevant, pentrucă în graiu viii procedura este aceeas si nu se 
poate zice, că în vrun caz s'ar naşte dubietate. 


Nici chiar apărători teorie! organice şi cel ce pledează pentru / 
nu se pot țineă de dogmele lor. Aceasta o probează eclatant modu de 
articulare generală chiar gi în limba literară, cînd substantivului saă 
adiectivului articulat, îl succede pronumele personal scurtat (-mă, -t, -Y, -ne, 
-vă, -le), cînd se simplifică verbu ausiliar este, e in f, cînd cuvintu ur- 
mător începe cu o vocală carea se elidează, si în cuvinte compuse, 


16 


Esemple: Ochiu-mi vede, inima-mi cere. Omu-i robu ’ndätinäri. Codru-X 
frate cu hHomânu. Crinu ’nfloreste. Cimpu-lung, Negru- Vodă, capuntoltura. 

Cu drept vorbind nică din punct de vedere estetic n'are loc parasitu 
acesta de -/ în articul; pentrucă în nenumărate cazuri prin rostirea ace- 
luia se provoacă o adevărată ululare în vorbire, care izbește neplăcut 
auzu, ba substitue cîte odată si un înţeles trivial. 

„Cîntecu gintel latine“ de pildă la un loc, în originalitatea sa nu 
se mal cîntă de nică un cor rom. A fost de ajuns să audă o unică 
dată versu: „Ea merge m... .....“ cîntat după melodia italiană,... 
şi imnu poetului rege, învingător la turniru din Montpellier — se dä 
mereu uitări. — 

Prin urmare — in interesu adevărului gi a unităţi limbi ar fi de 
dorit, ca forma aceasta gramaticală să se adopteze si în limba scrisă 
conform graiului viü general. — 


IV. 
Considerante. 


Nu pot lăsă neatins momentu ştientific al chestiilor sulevate mai sus. 

Stăruința de simplificare in ale limbi se combate din unele părți 
cu învinuirea, că poporu in nestiinta sa corumpe formele gramaticale în 
paguba unităţi limbi; — faţă cu atare curent oameni de știință ar aveä 
deci indatorirea să oprească această dinamică dăunoasă după părerea lor. 

Nu m'am putut convinge despre rezonu aserfiuni, cumcä simplifi- 
carea unel forme oareșcare paralel cu alta esistentă, saü abandonarea 
unei forme obsolete ca în cazu cu -l, — ar însemnă a corumpe limba. 

Poporu e suveran în feliu de ași esprimä gindirea, el își alege liber 
formele, car! îl convin lui mai bine și nu este putere omenească să îm- 
pedece curentu ajuns odată la prevalenţă. 

Vorbind de cazu pertractat mal sus, constatăm, cumcă de veacuri 
se scrie în cărțile bisericești, se cuvintează de pe amvon, se cîntă din 
strană gi se invoacä de la altar: Tată! nostru, Domnul sfint, Cerescul 
pärinte.... şi n'a fost chip, — nici chiar cuvintu luă Dumnezeŭ n'a fost în 
stare, să susțină la popor această formă de articulare, — precum nici 
topica limbi bisericești n'a putut prinde rădăcini in graiu de comun, — 
pentrucă nică una nici alta nu este după rostu poporului. 

De ce să insistăm dară în atitudinea noastră condamnabilă de a ne 
desbină de popor sustiind obstinaţi o invechiturä, în loc să ne coborim 
la popor și împreună cu el, să cultivăm tezauru limbi în aceeas direcție 
și în deplină armonie!? 

Pentru corectitatea gramaticală! Dar însă acest concept este prea 
relativ. O formă greşită, dacă se generalisează odată, devine corectă în 
ştiinţa filologicä.... 

O parte din poporu nostru începe a simplifică respective a schimbă 
abunăoară conjugafiunile; așa d. e. clasicu dedi poporu îl înlocuește 


17 


mereü cu dădui, confundă a doua cu a treia conjugatiune, coniunctivu 
cu pozitivu la prima conjugaţie 3. a. Se aud forme ca tătinto (tatä-teu), 
muminta, minta (mumä-ta) frätinto, sorinta; pe alocurea am vut fi (am fost); 
mis, işti, îf, nis, vis, îs (sum, — sim, — ești etc.).... 
Literaţi distinși din România seriü: 
Cunosc mulţi liberali, în vorbe ei se 'ntrec 
Dar pănă in sfirsit cu oase se înec Alecsandrescu. 


Celce pentru ţară nu ştie să moară 

E ca cele paseri, ce în noapte zboară 

E ca cele paseri, ce în noapte zbor (sie) 

Si numai în noapte văd cu ochi lor. Bolintineanu. 


Aste einturi, ce adine resun în mine 


Simti tu aceste friguri, ce nasc (!) din indocalä, — gi cari îngheț în 
mine si singe si viată! Bengescu-Dabija. 

—- Si crede cineva, că astfel de digresiun! se pot împedecă prin 
doctrina școlastică? — Nici vorbă! dar generalizate odată, — din ce 
motiv să nu se accepteze ca discipline gramaticale ?! 

— Pentru stabilitatea gramaticală! 

Dar însă gramatica nu este altceva decît procesu verbal al cărtu- 
rarilor, cari au să stea în permanentă anchetă asupra stări actuale a unei 
limbi şi au să constate din timp in timp rezultatele evolutiuni graiului, 
încît acesta s'a închegat saü ba la totalitatea poporului sait cel puţin la 
maioritatea lui. Limba nu este staționară, prin urmare nici gramatica el... 

Întrebarea e, că cine este chemat, să facă constatările, despre cari 
este vorba. — Netăgăduit, că tot nata, care are facultatea de nemeste- 
sugitä observatiune și este îndemnat de rivna pentru progres, e chemat 
şi îndatorat să constate reformele, ce se impun în practica vieţi, — și 
apoi — cum zice Academia franceză: „L’on ne doit point, en matitre 
de langue, prévenir le public, mais il convient de le suivre, en se soumettant 
non pas à l’usage qui commence, mais d usage généralement recu* (Préface 
de 1740. — Revue pédagogique Nr. 7. „La simplification de l'orthographe“ 
Paris 1896) .. .apoi are să vină Academia şi să ded consecrațiunea auto- 
rități sale uzului general. 

De aceea aü greşit pedagogi nostri, cînd au întimpinat proiectele 
mele de unificare și simplificare a graficei şi ortografiei noastre, înaintate 
acum trei ani unei corporatiuni dăscălești si unei foi pedagogice, cu 
räspunsu evaziv, că lucru acesta nu s’ar fine& de competența lor, să-l 
discute, — ci că ar fi Academia să se pronunțe întii asupra lui. 

Orsicum, —- dar stăruința poporului de a simplifică forme in vor- 
bire și în scriere ar trebui cît de mult prefetitä și nici decum ignorată 
sat perhorescată; — pentrucä — luînd vorba unul genial literat modern: 
«Simplificarea lucrurilor este progresu, este filosofia veacului de 
acum». i I. Träilä. 

2 


18 


CERCILĂ. 


— Poveste. — 


Spune-se că în vremile de demult, când era lumea mai altcum si 
oamenii incäpeau în ea si nu se mâncau pentru nimic ca in diua de 
astăgi — era un om. Ăst om, fiind-că nu avea muiere, iar avere ca `n 
palmă, merse odată în pădure după porumbele, lemne, ori ce i-o fi 
trebuit lui acolo, si ce o fi avut in cap, ce nu — şi-a nitat sumanul in 
pădure. 


În altă di i-se întâmplă tot ăstui om de merse iarăși în pădure. 
Umblând el tot cam în acelaşi loc, ca 'n diua de mai nainte — că pe 
semne, numai acolo găsia ce gäsia — iată dădu cu ochii de suman! 
Atunci ce-i veni în minte si cum se socoti el? Haid’ că pe el nu-l vede 
nime și pe el nu-l aude nime, deu! a pune mâna pe suman, că-i păcat 
să-l lese singur în pădure! Cum gândi așa făcu. Işi sverli degetele în 
baier gi ia-te băiete, tot întrun suflet, pănă acasă! 

Din a doua di înainte si începu a se lăuda cătră unul, cătră altul 
pănă ce umplu tot satul, că el scie fura și că-i tâlhar mare. Ci atâta nu 
era destul, că pe unde apucase el mergea tot înainte și pe urmă așa în- 
drăznia de dicea în gura mare: „Mă, eu pot fura și pe împăratul, dacă 
vreu!“ Si vedi d-ta cum e vorba, când o scoţi din gură. 

Din sat ajunse vestea pănă la împăratul, care domnia în teara şi în 
vremea aceea. Äst împărat l-a chemat pe Cercilă la curte și l-a întrebat: 

— Mă Cercilä, ce te-ai lăudat? 

— Nimica, Măria ta, că alţii m'au lăudat — respunse Cercilă. 

— Alţii — nealții, nu-mi pasă. Trebue să faci ce-ai dis... Și iacă 
mai ântâiu îi ave să-mi furi härmäsariul din grajd. Şi hărmăsariul o să-l 
furi nu în vreme mai îndelungată, ci pănă mâne dimineață. De li fura 
— al tău să fie, de nu — amar de tine! că o să päfesci cu mine, ce 
n'ai päfit äncä cu nime. 

— Bine, dise bietul om de frică ca de voe bună; dar în gând alt- 
cum dicea: „N'am putut täce, în amarul meu, să nu mă fi fälit? Amu 
iacă-s dus!“ 

Si eşi afară luând-o cât in sus, cât în jos și frământându-şi mintea 
cum s'o scoată la capăt? Vădu, că de băgat s'a băgat frumos. Ce-i 
drept, nu era cal de ăla, care să mânce jeratic și să te topească numai 
c’o suflare pe nări, dar era frumos de minune și era păzit de trei bărbaţi: 
unu-l ţinea de frâu, altu-l ţinea de coadă, iar celalalt era călare, de nu 
se putea apropia nici mama dracului de el. S'a socotit cât s'a socotit, 
mai pe urmă s'a hotărît el si a făcut așa: a şters cu cinci degete gi 
o fugă bună nisce bani dela un bogat, cu ägti bani şi-a cumpărat vinars 
gi vin vechiu și anume atâtea cupe, căte i-au ajuns banii, și de cu sară 
le-a dus în grajd şi s'a slobodit la vorbe cu păzitorii härmäsariului. 
Povestitu-le-a el câte alea toate, că deși era sărac dar la vorbă era bogat, 


19 


si așa, din vorbă în vorbă, i-a adus pănă acolo de i-a încăldit, dar 
bine i-a încăldit. Pe urmă i-a îmbiat și cu ceva umedeală: mai câte 
cun pähärut de vin, ca să le fie voia deplin, mai câte cu un pă- 
härut de vinars, să-l dee pe din jos de nas. Ci păzitorii, care cum 
il trăgea, fum pe nas îi eşia, mătanii tigänesci făcea si indruga tot 
septe în loc de una. Iar fiind vinarsu tare, în somn greu s'au cufundat, 
de, deu, nu s'ar fi sculat, cu tunul la ureche să le fi dat, 


Vădându-i așa de veseli, și Cercilă ’si făcu lucrul: pe unu-l puse 
pe un gard, se înțelege tot călare, să nu-i fie supărare, celuialalt îi puse 
un fuior să-i fie molcut la mână, iar celui de-al treilea, care ţinea frâul, 
îi îndesă o funie, să aibă și el ce ţine, iar el însuși se socoti așa de bine 
de se şterse cu hărmăsariul. 

Se mira împăratul când vödu isprava asta. Toate ca toate, dar la 
așa ceva nu se aștepta. Să le ducă hărmăsariul de sub vârful nasului, 
ba să si rîdă așa de amarnic de păzitorii tustrei!? — „Da, că asta n'a 
fost grea, dar eu să-i dau alta, să nu dică nici mäc! la ea.“ Așa dicea 
el in sine şi trimise la Cercilă să vie de nou la curte. 

— Mă, dise el când veni, hărmăsariul l-ai furat, ba l-ai furat şi 
l-ai dus. Nu-ţi dic nimic — fie al tău, dar totuși trebue să-mi faci un 
lucru adevărat, să plătească un hărmăsariu. lacă la noapte ai să furi 
inelul de cununie din degetul muierii mele. Dar ai grije şi te poartă, 
că de te zăresc la fereastră, sau ori unde, nu-ţi fac nimica alta fără 
de-a dreptul te împușe. 

Cercilă s'a învoit şi avea mai mult curagiu ca în diua de mai 
înainte, una: că scia treburile la curte, alta: că avea ce-i trebue. Deci 
sa pus la lucru vesel şi de cu diuă a luat un om spânzurat de pe 
furci, Când a venit vremea aceea, de s'a întunecat, el l'a pus pe 
spânzuratul acela în fereasta chiliei, unde durmia împăratul cu împărăteasa 
și s'a dat întrun colț, începând să se desbrace... Împăratul ce-a 
făcut? Zärind omul la fereastä și socotind că-i Cercila, de nimic nu 
sa apucat, fără de puşcă și i-a dat foc! Și iacă aşa s'a nimerit, ce 
rar s'a mai întâmplat şi audit, că un om să moară de 2 ori. 

Dar împăratul, că-i împărat, si tot cu frică i-a venit să lese mortul 
la fereastă pănă dimineața. A esit afară să-l îngroape. Ci pănă s'a 
mocosit pe întunerec și nededat, Cercilă s'a furișat din colț în chilia 
împărătesei şi schimbându-și glasul începu cătră ea: „Cânele de hot! 
Nu i-am spus eu de cu vreme să-și aibă grije de cap? Dacă nu i-a 
plăcut — a vedă și a mai fura din ceea lume, că la mine și-a lăsat 
urma!“ Și atunci împărăteasa — ca femeile — aşa-l plăcu şi aga-si muia 
inima, de la suflet Var fi pus, să-l fi putut, și socoti că pe lume nu mai 
este bărbat așa curagios. Si de dragostea cea mare începu al săruta 
şi-şi scoate inelul din deget si i l-a dat lui, socotind că nu mai este 
nici o primejdie. 

2# 


20 

Atâta-i trebuia lui Cercilă şi mai multe nu doria. Pe loc s'a furisat 
afară şi s'a dus cu sănătate şi scumpetea de inel — lăsând pe împărat 
sgriburind de frig și căznindu-se cu mortul. 

S’a căznit, cât s'a căznit, dela o vreme la îngropat şi după vremea 
aceea s'a dus înlăuntru și ce se socoti? că ceru inelu dela femee. 

— Ce inel? — dise împărăteasa. Nu ti-"’am dat? 

— L’si dat tu cuiva, dar mie nu — dise împăratul. 

— Cum se poate? 

— D’apoi tu cum Fai dat? 

Pe urmă cunoscură că la amândoi le-a tras Cercilă câte-o festanie 
şi de aci încolo de abia aștepta împăratul să se facă diuă să dea față 
cu Cercilä. 


— Măi Cercilă — dise atunci — tu mi-ai furat si inelu. 
— Ba si împărăteasa ţi-am pupat’o. 

— Nu cred. 

— Ba aga. 


Si tare la lăudat, că pănă atunci nici de veste nu le audise la 
hoţi, la tâlhari si la atäti taie punga. Iar Cercilă s'a îmbogăţit cu vremea, 
vedi bine, din meșteșugul furatului, gi pe copii, pe toţi de-a rândul, i-a 
învățat ăst bun meșteșug. Si au avut multi băieți că si astădi audim de ei! 

(Auditä în Bistriţa ptin 1895 dela Ion Feldrihan.) i 

Braşov, 10 Ianuariu n. 1898. G. Todică. 


BROTACUL ÎN CREDINȚA POPORULUI. 


Cunoscuţii folkloristi, domnii Liuba și lana din Maidan, au pus ia 
dispositiunea „Enciclopediei române“ un material foarte bogat si inte- 
resant din credințele poporului. Este de regretat, că spațiul ângust al 
„Enciclopediei“ permite publicarea numai a unei părți neînsemnate a 
acestui material, din care causä vom aduce din timp în timp în „Tran- 
silvania“ acele articole, cari nu încap în „Enciclopedie“, dar sânt de na- 
tură a interesa cercuri mai largi. Începem adi cu Brotacul, numit de 
popor şi buratec, broatăc, brotäcel, räcänel, räcätöl, potracăr, etc., despre 
care domnii Liuba-lana comunică următoarele: 

Poporul crede, că primăvara când se aude broatăcul cântând, s'a 
desprimăvărit şi nu va mai ninge nici îngheţa. 

Când îl aude poporul primăvara primadatä cântând. se rostogolesce 
pe spate dicând: „durerile mele (reumatismul meu) pre gälele tale“, şi 
făcând aşa, crede că anul acela nu va mai avé „dureri“ de spate. 

Dacă ajunge urinul unui broatăc sau al unei broasce riioase (putu- 
roase) pe mâna cuiva, acela se umple de negei. 

Între copii nu e bine a se pomeni pe nume broasca sau broatäcul, 
ci în locul acestor nume să dice „pogănie de apă“ în credința, că 


21 


vorbind între copii de broască sau broatäc, vor căpăta pogănia 
în gură. 

„Pogăniu“ e o boală de limbă. Anume sub limbă se face o înflătură 
ca o broască. De aceasta nu se poate nime vindeca, pănă nu se spintecä 
pântecele unei broasce sau broatäc de vie, punându-se cu partea spin- 
tecatä. sub barbă (la bărbie, cerbice), unde legändu-se se lasă acolo pănă 
Sa uscat, 

Cu oasele din spinarea broatăcului se face de dragoste. Se pune 
un broatăc într'un furnicar, unde după un timp au remas numai oasele 
broatăcului. În spinarea acestuia este un os în forma unui cârlig, gi 
altul in forma crucii. 'Trăgând o fată cu acest cârlig pe un june, de care i 
drag, acela „nebunesce după ea“. Iar având o rivală, pe carea ar voi să 
o urască ibovnicul ei, o atinge cu crucea și atunci e urîtă de toată lumea. 

Tot despre brotac „Enciclopedia română“ publică din peana unui 
alt colaborator, profesor universitar în Bucuresci, următoarele credințe 
poporale: 

„La ţară Românii cred că cine sărută un Brotac de trei ori pe 
pântece, nu se mai inbolnävesce de friguri, iar femeilor, cari nu au copii, 
le dau să bea ud (urină) de Broatăc, poporul mai crede că Broatăcul, are 
imfluință asupra ploilor, fiind-că răcănesce cârd e vremea a ploaie, de 
aceea îl prind, îi leagă gura cu un fir de mätasä și nu o desleagă decât 
atunci când vor ei ca să ploaie“. 


Concertul broascelor. 


Broasca: Murritto tată-to? 

Joarca: Morrt, mort, morrrt. 

Puichita: Dar pusuiat ceva de pomană? (iute) 

Cuchita: Pus, pus, pus! 

Cioasca: (iute) Dar ce i-ati pus de pomană? 

Brosconiul: Currechi-chi-chi! 

Broatäcul: Currrrrr... nu poate esprima și pe chi, d'aceea îi ajută: 

Broasca riloasä: Hi, chi, cir, hi, chi de pirrrrräe! 

Golobretii: Stau eu gurile cäscate ori capetele rädicate, astep- 
tând să-i cheme la pomană. 


SCIINTÄ, LITERATURĂ ȘI ARTĂ. 


Domnul Dr. Urban Yarnik, profesor universitar în Praga şi membru 
vuorar al Asociaţiunii, recercat a scrie articolul despre Boemia, despre 
limba şi literatura cehă pentru „Enciclopedia Română“, a adresat Direc- 
ţiunii acestei publicatiuni o scrisoare în limba română, pe care o repro- 
ducem textual, credänd că va fi cetitä cu plăcere si în cercuri mai largi 
ca una, ce ne arată interesul viu ce se desvoaltä în timpul mai nou între 
savanții străini faţă de limba română. 


92 


lată scrisoarea: 
„Prea stimate Domnule! 

„Cel dintâia gând al mieu, când am primit invitarea D-tale, a fost 
să'ţi trimit toate indärät cu observarea, că nu se poate: de o parte ter- 
minul fiosat este prea scurt şi apoi lucrul a venit tocmai în ajunul înce- 
putului anului școlar, unde totdeauna am puţină vreme la dispositie. De 
altă parte mi venea greu să refus, fiind-că mi se părea o datorie patriotică. 
Din inourcätura aceasta am scăpat, oferind băiatului mieu celui mai mare, 
pe care îl chiamă Hertvik Otto, să facă el treaba. După-ce s'a declarat 
gata, ştieam că lucru se va face și mai bine. Cu toate că băiatul mieu 
numai de un an stă la Viena, unde se indeletniceste cu studiul filologiei 
romane, este așa de matur 'din toate punctele de vedere, încât şi profe- 
sorii sei dela Universitate Mussafia și Meyer-Lubke sînt uimiti de talen- 
tele lui cele mari gi de sporul ce-l face în studii gi i-au gi dat niște 
testimonii din cele mai măgulitoare. S’a hotărît a'şi alege ca specialitate 
limba română, si cum-că o și știe binișor, se vede chiar din rîndurile ce 
le-am primit ieri dela el în afacerea aceasta. (Din această scrisoare re- 
producem următorul pasagiu: „În sfîrşit am terminat schița istoriei po- 
porului ceh; rog pre tată să scuse, dacă n’o am trimis mai nainte, nu-i 
lucru lesne a scrie istoria noastră cât se poate de scurt.“) El nu-mi scrie 
altfel decât româneşte gi asa’i scriu și eu. Fiind-cä la Universitate nu 
este acuma prilej a asculta un curs român, se duce de doue ori pe sep- 
tămână la Academia limbelor orientale, unde face cursuri de limba ro- 
mână domnul Dan. 

Articolul însuşi este scris de băiatul mieu boemeste, pe când eu 
lam tradus româneşte şi-l trimit. Mărturisese, că nu prea mi place tra- 
ducerea: am şi acum vreme puţină la dispositie, așa încât n'am putut să 
scriu mai nainte conceptul și apoi să-l corectez și transcriu, ci am scris 
îndată așa cum trimit, schimbând sau adaugänd pe urmă ici colo câte 
ceva. Din contra articolul băiatului mieu mi se pare foarte bine făcut, 
nu doară fiind-că provine dela el, ci fiind-că a știut ca în puţine cuvinte 
să zică tot ce e esențial. Citindu-l cineva, își face despre istoria litera- 
tura şi limba cehă o ideie lămurită și aș dori în interesul causei, ca să 
poată să fie tipărit întreg ...... 

Biografia lui Iancu, de I. St. Sulutiu, donată de autor Asociatiunii, 
a desteptat un interes atât de viu în publicul cetitor român, încât pănă 
astăzi s'au vândut deja mai multe sute exemplare. Mai mulți membri 
distinși ai Asociaţiunii (între cari Dnii Barbolovici din Șimleu, Dr. Ne- 
delcu din Oraviţa, A. Danciu din Abrud, Rub. Patita din A.-Iulia, si alții) 
au cerut de curând comitetului un număr mai mare de broșuri şi s'au în- 
grijit personal pentru respândirea lor. Prin aceasta procedere se înain- 
tează doue scopuri nobile: se promovează interesele unicei noastre so- 
cietăți culturale şi se răspândesce iubirea de neam; căci această scriere 
mai pe sus de toate iubire de neam stârnesce în inimile cetitorilor săi, 


..23 


dar mai respändesce si reimprospeteazä gi memoria unui bärbat, care 
'şi-a jertfit totul, averea spirituală gi cea materială, pe altarul naţiunii. 
Venitul, după cum se scie, întră la „fondul Avram Iancu“. 

Raportul general al comitetului central al „Reuniunii române de agricul- 
tură din cottul Sibiiului* pe anul 1896, oferă un frumos tablou despre mănoasa 
activitate a acestei societăți. In anul amintit reuniunea a ținut 5 întruniri 
agricole în comunele Cornățel, Porcesci, Mohu, Gusterita și Vestem, a aran- 
jat o expositie de vite în Fofeldea, a demonstrat practic altoirea de pomi in 
Roşia-săsească şi în Seligte; în această din urmă comună a asistat la al- 
toire întreagă tinerimea școlară din Seliste şi numdrogi preoți, învățători 
și ţărani din imprejurime. Ori unde s'a arătat comitetul reuniunii, 
pretutindenea a îndemnat poporatiunea, ca să întemeieze tovărăşii agricole, 
însoțiri de credit după sistemul Raiffeisen și a ținut prelegeri despre 
cultura vitelor, galitelor, despre trifoiu si altele. “In 1896 numerul mem- 
brilor reuniunii a fost: 1 membru fundator, 1 onorar, 12 pe vieatä, 439 
ordinari, 49 ajutători; un numer respectabil, care dovedesce totodată, că 
poporatiunea acestui comitat înțelege marea însemnătate a reuniunilor 
agricole. (b.) 


DIN DESPÄRTEMINTE. 


Cu scopul de a ţine în evidenţă și de a controla activitatea des- 
părțămintelor, comitetul central a luat în regulamentul afacerilor interne 
pentru despärtömintele Asociatiunii următoarele disposițiuni: 

„Preşedintele, care este directorul despărțământului, înaintează la 
comitetul central în luna lui Ianuarie a fiecărui an un raport detaiat 
despre întreaga activitate a despărțământului din anul premergător. 

„Acest raport, care — cel puţin în extras — se va publica şi în foaia 
Asocietiunii, are să cuprindă: 

a) in general tot ce a făcut despärtömöntul pentru înaintarea sco- 
purilor Asociatiunii şi eventualele pedeci ale funcţionării sale regulate; 

“ 5) un scurt raport despre adunările cercuale și ședințele comitetu- 
lui cercual, cu amintirea locului unde, si timpului când sau ţinut, a 
obiectelor principale ce au deliberat, a disertatiunilor cetite, a exposiţi- 
unilor sau altor asemene întreprinderi aranjate și a premiilor și publica- 
tiunilor împărțite; 

y) starea membrilor, încassările făcute și erogatiunile efectuite ; în fine 

d) numărul şi modul de funcţionare al agenturilor şi bibliotecelor 
din despärtömönt.“ 

Conform dispositiunilor amintite s'au primit rapoarte dela directorii 
următoarelor despärtöminte: Sibiiu, Sebeș, Alba-Iulie, Abrud si Sänt- 
Märtin, a căror activitate o schitäm în următoarele: 

Desp. Sibiiu, a ţinut 7 ședințe și adunarea generală în comuna 
Veştem. Numărul membrilor s'a înmulțit cu 15 ordinari și 21 ajutători, 


24 


asifel că în acest desp. sunt de present: 7 membri fundatori, 19 pe viaţă, 
50 ordinari și 27 ajutători. S'au făcut pașii de lipsă pentru înfiinţarea 
de agenturi în Sibiiu și Sadu; agentura din Bungard funcţionează în mod 
regulat. S'au votat 50 coroane spre a se cumpăra cărți școlare, cari să 
se distribue elevilor diligenti, dar săraci din scoalele de pe teritorul 
desp. Se pune mai departe în vedere, că pe basa statutelor şi nouălor 
regulamente se va procede tot mai stăruitor, desvoltând activivitate — 
precum se speră — tot mai rodnică. | 

= Desp. Sebeșului săsesc — dice directorul — „a făcut tot cât i-a fost po- 
sibil pentru promovarea scopului măreț al Asociaţiunii“. Spre scopul 
acesta a ținut 4 ședințe și adunarea generală — toate în Sebeşul săs. S'au 
votat 20 fl. la an pentru înființarea de biblioteci poporale si 4 stipendii 
de câte 10 fl. pentru invötäceii dela meserii şi negot. Membrul Samoil 
Roşu a cetit în adunarea gener. o disertatiune: „despre insömnätatea 
Asociatiunii si datorintele Românilor faţă de ea.“ Sa împărțit gratuit 
între popor „Higiena copilului până la 7 ani“. Membri fandatori sunt 2, 
pe viață 4, ordinari 20 si ajutători 19. Agenturi comunale si biblioteci po- 
porale nu s'au înființat — dar se va lucra pe viitor si în aceste directiuni. 

Desp. Albei Iulie, care numără | membru fundator, 4 pe viaţă şi 
17 ordinari, s'a provăzut cu protocoalele necesare. Constituirea comite- 
tului nu s'a putut efeptui din causa, că membrii — convocați în trei rân- 
duri — nu s'au presentat la ședință. Noul director promite însă pe 
viitor păşire energică, ca afacerile acestui desp. să progreseze. 

Desp. Abrudului, cu 2 membri fundatori, 23 pe viaţă şi 35 ordinari, 
— între altele — a administrat reuninei femeilor române din Abrud si 
jur 33 fl. 57 cr., iar oficiilor protopopesci din Câmpeni, Ofenbaia, Abrud 
si Zlagna câte 8 fl. 39 cr. pentru cumpărare de cărți scolastice pe sama 
scolarilor săraci din scoalele poporale de pe teritorul despärtömäntului. 
Acest desp. și-a ținut adunarea generală la 22 August în Câmpeni, unde 
Dnul Bordia a cetit o disertaţie despre „Efectul alcoolului asupra orga- 
nismului, în special asupra centrului nervos“; a desvoltat apoi un foarte 
laudabil zăl întru răspândirea prețioasei broşuri „Biografia lui Avram 
Iancu“ de los. St. Sulutiu. 

Desp. D. Sântmărtinului, cu un membru pe viaţă, și 9 ordinari — 
conform mărturisirei directorului — nu și-a putut îndestulitor împlini 
misiunea sa din causa pedecilor repetite puse de pretorele, care a cerut 
statutele, pe a căror basă se tin ședințele comitetului. Totuşi s'au ți- 
nut 2 ședințe de comitet, nu însă gi adunare generală, din causa circum- 
stanțelor materiale de tot nefavorabile ale acelui ținut în anul trecut. 

Atât în acest desp. cât şi in al Albei-lulie şi al Abrudului agenturi 
şi biblioteci nu s'au înființat. Mai departe directorul e de credinţa, ca 
întrând în vigoare statutele și regulamentul cel nou pe viitor despărță- 
mântul acesta își va pute împlini misiunea sa cu mai mare succes. 


Sa 


TRANSILVANIA 


PARTEA OFICIALĂ. 


SEEN Sat AER SE 


Nr. 14—1898, 


PROCES VERBAL 


al ședinței comitetului „Asociaţiunii pentru literatura română 
și cultura poporului român“ ținute in Sibiiu la 3 Ianuarie 


1898. 
Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v.-pres. Asociaţiunii. 
Membri presenti: Z. Boiu, P. Cosma, loan Creţu, 
Dr. C. Diaconovich, I. Papiu, L. Simonescu, Iosif St. Șuluţiu, 
O. Tilea. 
Secretar: Dr. I. Beu. 
1. 
Pentru verificarea procesului verbal al ședinței de adi 
Se designează domnii: P. Cosma, Dr. C. Diaco- 
novich și I. Papiu. 
2. (1—1898). 
Biroul „Asociatiunii“ presintă actul despre introducerea nouilor func- 
tionari, int&mplatä la 1 Ianuarie 1898. 
Se ia spre scire, 
3. (693—1897). 
llie Ganea, stud. de medicină în Viena, cere cu data 7 Decembre 


1897 un ajutor, ca să poată solvi taxa de 60 fl. pentru depunerea rigo- 


rosului prim. 
Cererii nu se poate satisface din lipsa de mij- 


loace cu această menire. 
4. (699—1897). 
Vasile Lates, calfä de mäsariu în Reghin, cere cu data 10 Decembre 


1897, un ajutor. 
Cererii nu se poate satisface, nefiind ajutoare 


vacante. 


2 Transilvania. Partea oficială. 


5. (702—1897). 
Comisia, exmisă sub Nr. 454—1896, pentru examinarea manuscri- 
ptului: „Carte de cetire și invetäturä pentru școalele învețăceilor industriali“, 
de Dumitru Lăpădat și Iuliu Crișan, învățători în Săliște, înaintează 
raportul său cu data 11 Decembre 1897. 
Raportul constată necesitatea unei temeinice prelucrări a părților 
II, III şi IV din manual. 
Ivindu-se necesitatea unei transformări radicale 
a unor părți din manuscript și nedispunând comitetul 
de suma necesară pentru ajutorarea astorfel de cărţi, 
cererii autorilor nu se poate satisface. Dar referada 
comisiunii censurătoare se transpune la comisiunea 
literară, ca eventual să se poată lua disposiție pen- 
tru escrierea unui concurs în această materie. 


6. (703—1897). 

Dl Ioan Butean, dir. gimn. în Beiuş, din incidentul reposării soției 
sale, cere cu data 16 Decembre 1897 să fie dispensat de autorisarea 
primită la 28 Octobre 1897 sub Nr. 600 pentru organisarea și constituirea 
despärfementului Beiuș şi pentru conducerea lucrărilor de pregătire pen- 
tru adunarea generală a „Asociafiunii* din 1898 și propune a se auto- 
risa în acel scop dl Paul Pop, advocat în Beiuș. 

Se ia act cu regret de renunțarea dlui I. Butean 


şi, conform propunerii, se autorisează în scopul in- 
dicat dl Paul Pop, advocat în Beiuș. 


7. (706--1897). 

Tipografia archidiecesanä din Sibiin cere cu data 20 Decembre 1897 
achitarea contului de 25 fl. 10 cr. pentru stampila si sigilul nou al 
„Asociatiunii“ si 10,000 vignete. 

Se asemneazä la cassä. 


E 8. (709—1897). 

Directiunea despärtementului XIV. (Cluj), cu provocare la recercarea 
comitetului central din 9 Decembre 1897 Nr. 691, arată, că numitul 
despărțământ nu administrează nici o fundațiune. Sunt însă câteva pre- 
tensiuni întabulate pe numele despărțămentului de pe timpul, când erau 
sub administrarea sa fundatiunile „N. Tămaș“ si „Dr. Ramontiai“, cari 
dela 1888 însă au trecut; în administrarea comitetului fondului gcoalei 
de fetițe; de atunci despärtömöntul nu are nici o ingerintä în adminis- 
trarea lor. 

Pentru mai de aproape încredințare înaintează raţiociniul fondului 
„Tämasian“ pe 1896, care e aproape de 10,000 4. 


Transilvania. Partea oficială, 3 


De oare-ce administrarea fondurilor nu s'a putut 
primi nici preda tără autorisarea comitetului central, 
se recearcä directiunea despărțământului, ca să ina- 
inteze actele fundationale gi actele de transpunere 
la comitetul scoalei de fetiţe. 


9. (715—1897). 


Directiunea institutului de credit si economii „Albina“ comunică 
cu data 27 Decembre 1897, că în /ocul unei cununi pe sicriul decedatulni 
membru al comitetului Dr. Aurel Brote a votat pentru fondul „George 
Barițiu“ 25 fl., la care sumă a adaus âncă 2 fl. primiţi tot din acel in- 
cident dela dl Ioan Lintu din Caransebeş. Suma de 27 fl. s'a introdus 
în libelul de depunere al „Asociatiunii®. 


Spre scire și asemnare la cassä. 
10. (722—1897). 


Directiunea despärtementului XXXII. (Dicio-Sän-Märtin) înaintează 
cu data 23 Decembre 1897 protocolul ședinței comitetului cercual din 26 
- Decembre 1897 şi o propunere en privire la noua arondare a despärtö- 
mântului. 

Din protocol se constată, că s'a luat spre scire hârtia comitetului 
central dela 2 Decembre 1897 Nr. 459, prin care directianea despărță- 
möntului a fost recercată, ca să înainteze la cassa centrală suma de 215 fi. 
15 cr. după detragerea speselor budgetare. Se observă însă cu provo- 
care la ratiociniul cassei ae dela 18 Iulie 1896, cä nu s’a 
reținut 215 fl. 35 cr. ci numai 18] fl. 43 cr., din care sumă sunt âncă a 
se detrage următoarele spese: 


a) spese de birou pe 1896 . . . . a 4 
b) doue premii pentru învăţători à 10 A. E 5 „ 20.— 
c) două premii pentru törance române (7 fl. 50 er. și 58.) „ 12.50 
d) pentru „Abecedare“ pe sama scolarilor săraci . . .„ 10.— 
e) pentru 50 exemplare glena copilului“ şi 10 exemplare 
„Poveşti din popor“. . nee ey 18.50 
A pentru „Enciclopedia Tomina? 2 wola Ele m aru wa SED 


total f. 75.— 

După detragerea acestor spese din suma de 181 fl. 43 cr. resultă 

că s'a reținut la cassa despărțământului 106 fl. 43 cr. peste budget, care 

sumă comitetul cercual din diferite motive locale cere, să se lase pentru 
trebuintele culturale ale despărțămentului. 

Protocolul ședinței se ia spre scire. Dar cu pro- 
vocare la §. 40 din statute directiunea despărțěmên- 
tului se recearcă, ca suma de 106 fl. 43 cr., reținută 

1* 


4 Transilvania. Partea oficială, 


la cassa despărțământului peste budget, să o inain- 
teze la cassa centrală. 

Propunerea referitoare la arondarea despärfe- 
möntului se ţine in evidenţă pănă la arondarea des- 
pärtömintelor pe întregul teritoriu al „Asociaţiunii“. 


11. (724—1897). 

Primarul orașului Sibiiu cu data 19 Decembre 1897 Nr. pres. 26 
cere informatiuni despre stipendiile sau ajutoarele, ce se dau meseriagi- 
lor români dela societatea „Transilvania! din Bucuresci prin mijlocirea 
„Asociaţiunii“, precum şi despre suma, ce ce solvesce în acel scop. 

Se satisface, anume să se arete, că „Asociatiu- 
nea“ începând dela 1878 an de an împarte 400 fl. 
ca ajutor (à 25 fl.) anual invötäceilor meseriaşi ro- 
mâni de pe teritoriul său și aceasta sa făcut tot- 
deauna pe basa concurselor publice, tără cea mai 
mică ingerinfä din partea societăţii „Transilvania“, 
care din marinimie a pus acea donaţiune la dispo- 
sitiunea Asociaţiunii. 

12. (8--1898). 

Se presintă actul, dto 3 Ianuarie 1898, despre scontrarea cassei 
„Asociatiunii“, îndeplinită în aceeași di de vice-pregedintele Dr. Ilarion 
Puşcariu şi membrul comitetului On. Tilea. Se constată, că starea cassei 
e în deplină consonanță cu cărțile, de asemenea efectele fondurilor 
„Asociaţiunii“ consună cu scontrul efectelor. 

Spre scire. 

13. (2— 1898). 

Oficiul de cassă presintă cu data 31 Decembre 1897 ratiociniul 
despre ajutoarele menite pentru învețăceii meseriași pe anul 1897, 

Se aproabă. 

14. (714—1897). 

Dl Dr. Ilarion Pușcariu, vice-președintele „Asociatiunii“, transpune 
publicatiunea ilustrată „Columna Traiana“ de Pietro Santi Bartoli (cu 119 
tablouri, ce represintă reliefurile columnei lui Traian din Roma) și ra- 
portează, că a primit această carte pentru biblioteca „Asociaţiunii“ 
dela ciobanul G. Cärtan, cărui i-a fost predată de fabricantul Leandro 
Donola din Bucuresci „în folosul coloniilor romane din Transilvania“ 

Publicatiunea „Columna Traiana“ se incorpo- 
rează bibliotecii „Asociaţiunii“. Lui G. Cârţan si dlui 


Transilvania. Partea oficială. 5 


L. Donola se va multämi în scris pentru donafiunea 
făcută. 
15. (712—1897). 
Invötätorii dela şcoala civilă de fete: Dr. V. Bologa, I. Popovici si 
Eugenia Moga cer votarea unui adaus de scumpete. 
Se predă cassarului spre opinare. 


16. (713—1897). 


Ven. consistoriu gr. or archidiecesan röspunde la scrisoarea presidiu- 
lui „Asociaţiunii“ din 4 Decembre 1897 Nr. 678, prin care s'a cerut 
instituirea unui catechet-preot la scoala civilä de fete, si anuntä, cä de 
oare-ce catechetul actual s'a rentors din concediul avut din causă de 
boală, consistoriul nu a aflat a lua alte măsuri pentru catechisarea ele- 
velor gr. or. 

Se autoriseazä biroul a recerca din nou Ven. 
consistoriu să binevoiascä a denumi catechet la școala 
civilă de fete pe un preot, care de o parte să poată, 
îndeplini toate funcțiunile spirituale și exerciţiile re- 
ligioase cu elevele, atât de importante pentru cre- 
scerea fetitelor, iar de altă parte să poată ţine oarele 
de religiune în timpul reclamat de planul oarelor. 


17. (721-—1897). 


Advocatul Dr. Alexa Larionessi raportează, că afacerea lăsămentului 
Sever Orban äncä nu s'a finalisat. 


Spre scire. 


18. (723—1897). 


Directiunea despärtementului XI. (Blaj) înaintează prin hârtia pres. la 
31 Decembre 1897 f 

1. Protocolul ședinței comitetului cercual din 21 August 1897, din 
care se vede, că comitetnl cercual s'a constituit alegêndu-se: secretar 
A. C. Domsa, cassar I. Br. Hodoș si controlor I. F. Negrutiu; 

2. protocolul ședinței comitetului cercual din 26 Decembre 1897, 
din care se vede, că 

a) s'a înființat o nouă agentură în comuna Lunca; 

b) s'a decis procurarea „Foaiei poporului“ pentru biblioţecile po- 
porale; 

e) cu provocare la cercularul comitetului central Nr. 599—1897 si 
la $. 43 din statute se declară membri ai comitetului cercual dnii: 
Ioan German, președinte, Dr. Augustin „Bunea, vice-președinte, Vasile 
Oltean, Dr. Victor Szmigelszki şi Alexiu Viciu membri în comitet; iar 


6 Transilvania. Partea oficială.. 


oficiali se aleg: controlor I. F. Negrufiu, cassar luniu Br. Hodoș si 
notar A. ©. Domșa. 

P. 1. se ia spre scire cu aprobare. 

P. 2. a) si b) de asemenea se aproabă; dar pri- 
vitor la p. 2. c) se insciinfeazä directiunea despărțě- 
mêntului, că conform $-ului 43 din statute comitetul 
cercual se alege în adunarea generală a despărțě- 
mêntului; deci avênd comitetul cercual, ales în adu- 
narea generală dela 8 August 1897 și aprobat de 
cătră comitetul central prin conclusul Nr. 226—1897, 
să funcționeze pănă la proxima adunare generală a 
despărțěmêntului, constituirea din chestiune a fost 


superfluă. 
19. (10—1898). 


Secretarul I. propune, ca cu începerea dela 1 Ianuarie 1898 prețul 
de prenumeratiune al revistei „Transilvania“, care se publică în extensiune 
din an în an mai mare, să se stabilească în suma de 5 fl. pe an.: 

Propunerea se primesce. 


D. u. s. 
I. St. Sulutiu m. p., Dr. Ilie Beu m. p.,° 


secretar II. 
S'a verificat. Sibiiu in 7 Ianuarie n. 1898. 
l. Papiu m. p. P. Cosma m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. 


Nr. 116—1898. 
PROCES VERBAL 
din ședința comitetului „Asociațiunii pentru literatura română 
și cultura poporului român“ ținută în Sibiiu la 3 Februarie 
1898. 
Preşedinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v.-preș. Asociaţiunii. 
Membrii presenti: P. Cosma, I. Creţu, Dr. C. Dia- 
conovich, I. Papiu, Ios. St. Sulnfiu, On. Tilea, Leontin Simo- 


nescu, N. Togan. 


Notar: Dr. I. Beu. 
20. 
Pentru verificarea procesului verbal al şedinţei de adi. 
Se designează domnii: 1. St. Șuluţiu, Leontin 
Simonescu și On. Tilea. 


Transilvania. Partea oficială. 7 


21. (617—1897). 
loan Pop-Reteganul înaintează cu scrisoarea sa din 1 Novembre 1897 
un volum de poesii poporale si cere, că atât acesta cât gi alte doud vo- 
lume de poveşti din popor, ce le va trimite ulterior, să se publice pe, 
spesele Asociatiunii, iar lui să i-se voteze o remuneratiune. 
Considerând, că fondurile, ce stau la dispositia 
Asociatiunii pentru publicaţiuni literare, sunt foarte 
modeste; 
considerând, că Acociatiunea înainte cu 2 ani a 
publicat o colectiune de povești poporale a domnului 
Reteganul; care a costat in total fi. 855.80 si pănă 
astădi în cea mai mare parte a rămas nevândută; 
considerând mai departe, că în posesiunea Aso- 
ciațiunii se află âncă o colectiune folkloristică pre- 
miatä, însă deocamdată din lipsa de mijloace nepu- 
blicată,. care prin urmare ar trebui preferită colecti- 
unilor dlui Pop-Reteganul 
considerând în fine, că literatura poporală, după 
cum dovedesce raportul literar din anii din urmă, 
arată o productiune relativ multämitoare, și că în 
sensul concluselor adunărilor generale din Lugoș și 
Mediaș Asociatiunea are să sprijinească în primul 
rând opere de agronomie, de istorie naţională gi de 
materii înrudite, — comitetul central regretă a nu 
pute reflecta de astădată la ofertul dlui Pop-Rete- 
ganul, îl învită însă a publica părțile mai interesante 
și valoroase ale colecfiunii sale în organul Asociaţiunii. 


22. (637—1897). 

Oficiul de editură al Academiei magh. din Budapesta recomandă, 
procurarea publicatiunii „Magyarország történelmi földrajza a Hunyadiak 
korában“ de Dr. Des. Csânki, 3 vol. à fl. 6.-—. Considerând că această 
scriere formează o parte intregitoare a operei „Hunyadiak kora“ de Jos. 
Teleki şi că tratează o materie de interes deosebit pentru publicul român, 

Se va procura pentru biblioteca Asociaţiunii în 


contul dotafiunii stabilite în budget. 


23. (598—1897). 


În urma însărcinării primite cu conclusul Nr. 193 din 28 Octobre 
1897 în causa distribuirii sumei de Lei 300.— din „Fondul loan Scorfan“ 
secretarul I. propune, iar comitetul decide: 


8 Transilvania. Partea oficială. 


Se vor cumpăra cărţi religioase autorisate în 
preţ de Lei 300.— şi anume jumătate dela librăria 
archidiecesană din Sibiiu, iar jumătate dela librăria 
seminarială din Blaj, și se vor distribui gratuit la 
şcolari români cu ocasiunea adunării generale din 
Beiuș. 

24. (712—1897). 
Profesorii dela școala civilă de fete: Dr. Vasile Bologa, Ioan Popovici 
şi Eugenia Moga cer votarea unui adaus de scumpete. 


Fiind mijloacele finantiare ale Asociaţiunii ex- 
hauriate, cererii nu se poate satisface. 
25. (77-1898). 

Directiunea institutului de credit „Albina“ in Sibiiu cu | Februarie a. 
c. respunde la scrisoarea comitetului central Nr. 633 din 4 Novembre 
1897 şi cere să se stabilească suma, ce este a se realisa din /oteria de 
bani pentru ridicarea Casei nationale si a internatului de băieți, ca apoi 
directiunea „Albinei“ să poată decide în merit asupra cererii comitetu- 

lui central: de a se însărcina cu arangiarea loteriei de sub întrebare. 


Se predă comisiunii instituite cu conclusul Nr. 32 
din 4 Februarie 1897. 
26. 

Au încurs la fondul „George Barițiu“ : 

a) dela comitetul Asociaţiunii în locul unei cununi pe sicriul fericitu- 

lui Dr. Aurel Brote, fl. 15.— (Nr. 7—1898); 

b) dela Onoriu Tilea 5 fl., Dr. Octavian Russu fl. 2.50 si Dr. L Beu 

fl. 2.50, drept rescumpărare pentru gratulaţiile de anul nou. (Nri 26, 

27 şi 383—1898). 

Spre scire. 
27. (11 —1898). 

Directiunea scoalei civile de fete înaintează sub Nr. 206—1897 ur- 
mätoarele cereri pentru dispensare dela plätirea didactrului pe anul şcolar 
1897—98: 

a) Leontina Beşa, elevă in cursul compl. ; 

b) Veturia Coman, elevă clasa I. civilă; 

c) Elisaveta Doican, elevă în clasa I. civilă; 

d) Sultana Ciuleiu, elevă în clasa III. civilă; 

€) Irina Cosciuc, elevă în clasa III. civilă; 

f) Elisaveta Prasca, elevă în clasa IV. civilă; 
g) Valeria Reou, elevă în clasa IV. civilă; 

h) Ioana Streoulea, eleyă în clasa IV. civilă, 


Trnsilvania. Partea oficială. 9 


Fiind eleva Valeria Reou restanțieră pe anii școlari 1895—6 şi 
1896—7 directiunea scoalei propune a se absolva si dela plătirea didac- 
trului pe acesti ani. 

Elevele Irina Cosciuc, Veturia Coman, Valeria 
Reou si Ioana Streoulea se dispensează dela plätirea 
întregului didactru, elevele Leontina Besa și Elisaveta 
Doican dela plătirea didactrului de jumötate pe anul 
şcolar 1897—8. Valeria Reou se absoalvă și de re- 
stantele anilor 1895—6 și 1896—7. Cererile elevelor 
Sultana Ciuleiu și Elisaveta Prasca nu se încuviințează. 


28. (12—1898). 


Directiunea geoalei civile de fete înaintează sub Nr. 205—1897 proce- 
sul verbal al conferentei corpului didactice ţinută în 25 Decembre 1897. 

În această conferentä, afară de deliberarea unor afaceri curente: 

|. s'a discutat asupra conclusului comitetului central Nr. 621—1897 
referitor la compunerea unui non plan de oare pe semestrul al 2-lea. 
Corpul didactic ia spre scire și acomodare conclusul amintit. In conse- 
cuentä conferenta și alege o comisiune, care să compună planul din 
chestiune. Directorul scoalei în comitiva sa roagă comitetul. ca să lase 
în vigoare planul actual; 

2. s'a hotărît ca — în considerare, că la nici o şcoală de stat din 
Ungaria nu se mai tin examene semestrale, că pregătirea pentru examen 
răpesce timp si astfel impiedecä absolvarea materialului prescris si că 
comitetul prin delegaţii săi ori-când se poate convinge despre mersul 
învățământului — să se roage comitetul, ca să sisteze de aci încolo 
examenul semestral. 

Procesul verbal se ia spre scire. Asupra noului 
plan de oare comitetul își reservă dreptul a se 
pronunța, când directiunea scoalei il va înainta spre 
aprobare. 

Propunerea corpului didactic reteritoare la sista- 
rea examenului dintre semestre se aproabă. 


29. (20 — 1898). 


Dr. Laurențiu Pop, advocat în Abrud, trimite 100 fl., ce au fost re- 
ținuți peste budgetul anului 1898. Presidiul Asociatiunii a confirmat 
primirea banilor si a însciinţat si pe noul director al despărțămentului, 
Dr. Vasile Preda, advocat în Câmpeni, 


Spre scire. 


10 Transilvania. Partea oficială. 


| 30. (32—1898). 

George Șuta, protopop gr. cat. în Moftinul mic, donează „Asociatiunii“ 
o actie dela institutul „Satmäreana“, din interesele căreia doresce să se 
ajutore bibliotecele poporale. 

Donatiunea se primesce cu multämitä. Actia se 
va transcrie pe numele Asociaţiunii. 
31. (37-—1898). 

Pau Miclea, comerciant în Ozora, cottul Torontal, se roagă a i-se 
trimite un exemplar din statutele Asociatiunii, dorind împreună cu mai 
multi alţi inteligenţi a înființa un despärtöment. l 

Comitetul ia act cu plăcere de scrisoarea dlui 
Pau Miclea si cu organisarea despărțământului în- 
credințează pe dl Trifon Miclea, protopopul Panciovei. 


32, (44—1898). 

Dr. Urban Jarnik, prot. univ. în Praga, cere a i-se trimite colectiu- 
nea „Transilvaniei“, având de ea lipsă la studiile, ce face pentru dicțio- 
narul Academiei române. 

Cererii se satisface. Fiind dl Dr. Urban Jarnik 
membru onorar al Asociațiunii, se va introduce si 
în lista de expediție a foaiei. 


33. (46—1898). 

Basiliu Bagota, membru fundator, remonstrează cu data 2 Januarie a. c. 
contra conferirii stipendiului de 20 fl. din fundatiunea „Bagota“, intömplatä 
la 80 Septembre 1897 prin conclusul Nr. 165, şi cere a se escrie un nou 
concurs. 

Pentru conferirea stipendiului din fundatiunea 
„Basota“ se va escrie concurs. 


34. (471—1898). 

Dna Ana Filepp n. Porutiu cere din nou cu data 19 Ianuarie a. c. a 
i-se asemna spre plătire interesele anului 1895 după lăsământul George 
Filepp. 

Cererii nu se poate satisface, de oare-ce Asoci- 
ațiunea nu dispune nici de fundaţiune nici de inte- 
resele ei înainte de finalisarea pertractării lăsămân- 
tului. 

35. (43—1898). 

Dr. Ilarion Pușcariu, archimandrit si vicariu, transpune un exemplar 
„Memoriul—manuseript al contelui Emeric Mikó despre Români“, primit dela 
dl Vincențiu Babeş pe sama bibliotecei Asociațiunii. 


Transilvania. Partea oficială. 11 


Manuscriptul se încorporează bibliotecei, iar dlui 
donator i-se exprimă multämitä. 


36. (538—1898). 


S'au vândut lui /lie Bunea din Mercurea 9 ferești vechi cu preţul 
de 63 fl. 
Spre scire. 


37. (58—1898). 

Directiunea școalei civile de fete înaintează sub Nr. 11—1898 procesul 
verbal al conferentei corpului didactic din 22 Ianuarie a. c., in care s'au 
pertractat diferite curenţii, cari nu reclamă disposifii meritorii din par- 
tea comitetului central, si s'a fixat terminul examenului dintre semestre 
pe 27 Ianuarie a. e. 

Spre scire. 
38. (62—1898). 

Bibliotecarul presentă cu data 29 Ianuarie a. c., conspeetul publica- 
tiunilor întrate la biblioteca Asociatiunii. 

Spre scire. Conspectul se va publica în partea 
oficială a „Transilvaniei“. 


39. (60—1898). 

Vasile Voina, protopop în Brașov, cu data 15 Ianuarie a. c. demisi- 
oneazä din postul de director al despărțământului I. (Brașov). 

Se ia spre scire. Cu noua organisare a despăr- 
t&mäntului se încredinţează ca delegat dl Virgil Oniţiu, 
director gimnasial. 

40. (63—1898). 

Direstiunea scoalei civile de fete înaintează sub Nr. 16 —1898 procesul 
verbal al conferentei corpului didactic dela 27 si 28 lanuarie a. c., in 
care se constată, că examenul semestral privat s'a ţinut în 27 Ianuarie 
a. c., după programa stabilită. S'au statorit apoi clasificările, al căror 
conspect după clasă e alăturat la procesul verbal. 

Procesul verbal se ia spre scire, de asemenea 
ținerea examenului semestral si clasificările acluse. 


41. (64—1898). 


Văduva Elena Balteș cere cu data 29 lanuarie a. c., ca fiica sa Maria, 
elevă în clasa I. civilă, să fie dispensată dela solvirea didactrului pe 
anul şcolar 1897—8. Conferenta corpului didactic spriginesce cererea 
aceasta. 

Cererea se incuviinteazä. 


12 Transilvania. Partea oficială, 


42. (688—1898). 


Delegatul comitetului pe lângă şcoala de fete, Dr. Ilarion Puşcariu, 
raportează cu data 13 Ianuarie a. c. despre starea acestui institut în se- 
mestrul prim al anului şcolar curent si arată, că în Novembre 1897 a 
asistat la prelegeri si a visitat internatul în toate părțile sale, apoi con- 
stată, că atât întreţinerea elevelor in internat, precum si mersul instruc- 
tiunii au fost multämitoare. La examenul semestral nu a putut parti- 
cipa, dar a încunosciințat pe dl delegat substitut. 


Raportul se ia spre scire. 


43. (79—1898). 

Grigoriu Maior, redactor al „Gazetei Transilvaniei“, cere cu data 29 
Ianuarie a. c., să se dăruiască pentru biblioteca poporală din Brașovul 
vechiu câte un exemplar sau două din publicaţiunile disponibile ale 
Asociaţiunii. 

Bibliotecarul este autorisat a trimite numitei bi- 
blioteci câte 2 exemplare din: Povești din popor de 
I. Pop Reteganul, Higiena copilului pănă la al 7-lea 
an al etätii de S. Stoica și Despre promovarea si pro- 
tecţionarea meseriilor între Români de B. Baiulescu. 


44. 


S'au anunţat membri noui Dr. loan Marciac, advocat in Alba-Iulia, 
Dr. Vasile Saftu, paroch în Braşov, şi Comuna bisericească din Jablanita 
(prin dl G. Tatucu, paroch). 
Dr. loan Marciac, Dr. Vaslie Saftu si Comuna 
bisericească din Jablanita se declară membri ordinari 
ai Asociatiunil. 


45. (67—1898). 


Cassarul despärtementului V. (Seliste) înainteuză taxa de membru pe 
viață dela Mihail Ittu, silvicultor in Săliște. 


Spre scire. DI M. Ittu se va provede cu diploma. 


46. (85—1898). 


În unele diare din patrie a apărut următoarea telegramă: Sibiiu, 8 
Ianuarie (telegr. coresp. nostru). Şedinţa din urmă a comitetului socie- 
tätii culturale „Astra“ a avut un decurs foarte sgomotos. Aceasta emi- 
nentă societate total se abate dela chemarea sa şi îi place a se ocupa 
mai bine cu politica. Mai pe urmă a convocat o adunare la Beiuș, a 
cărei finere a fost interdisă din partea autorităţii publice, de oare-ce 


Transilvania. Partea oficială 13 


nu au aflat de lipsă a anunța programa adunării. Această afacere a 
ajuns acum să se pertracteze în adunarea „Astrei“. În legătură cu ra- 
portul despre aceasta s'au cetit și scrisorile mai multor profesori gim- 
nasiali din Beiuş, în cari declară, că vor plăti taxele de membri, ca 
să nu-i molesteze în continuu cu provocări, dar direcţia reuniunii nu o 
aproabă. O parte a membrilor din comitet asemenea a desaprobat, că 
conducătorii societăţii contrar direcţiei adevărate lucră mai mult pe teren 
politic, decât cultural. În fine totuşi au convenit asupra unui proiect 
de conclus, în care declară, că cu tot eșecul dela Beiuș si pe viitor 
vor nisul, ca să susțină viu sentimentul national la Românii din cottul 
Bihorului. 

Comitetul central, luând act de acest comunicat 
diaristie, constată, că telegrama despre o pretinsă 
ședință furtunoasă: a comitetului asociaţiunii dela în- 
ceput pănă la fine cuprinde numai neadevăruri, că 
comitetul central, după cum dovedesc procesele ver- 
bale publicate în „Transilvania“, s'a ținut in totdea- 
una strict de cadrul statutelor, cari opresc desbateri 
politice în ședințele Asociaţiunii și prin urmare în 
sînul söu nici nu sau putut ivi divergențe de această 
natură; decide deci a recerca redactiunile, cari au 
publicat telegrama de sub întrebare, să dee loc și 
acestei declaratiuni şi își exprimă părerea de rău, 
că asemene agitafiuni, îndreptate în mod sistematic 
si fără scrupuli în contra Asociaţiunii si a altor in- 
stituțiuni culturale românesci, se publică în o parte 
a presei din patrie tără nici o controlă. 


D. u. s. 
Dr. Ilarion Puşcariu m. p., Dr. I. Bea m. p., 
vice-președinte. secretar II. 


Sa verificat.  Sibiiu, in 8 Februarie 1898. 


L. Simonescu m. p. 0. Tilea m. p. los. St. Sulutiu m. p. 


14 Transilvania. Partea oficială. 


Nr. 129—1898. 


PROCES VERBAL 
din ședința extraordinară a comitetului „Äsociafiunii pentru 
literatura română și cultura poporului român“, ținută în Sibiiu 
la 23 Februarie 1897. 
Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v.-pres. Asociafiunii. 
Membrii presenti: P. Cosma, Dr. C. Diaconovich, 
I. Papiu, Leontin Simonescu, Ios. St. Sulufiu, On. Tilea, N. 
Togan, Z. Boiu, I. Creţu. 
Secretar: Dr. I. Beu. 
47. 
Pentru verificarea procesului verbal al şedinţei de adi 
Se designează d-nii: Z. Boiu, P. Cosma și I. Creţu. 
48. (128—1899. 
Magistratul orașului Sibiiu cu scrisoarea Nr. 7 res. din 20 Februarie 
a. c. cere răspuns la următoarele întrebări: 
a) pe ce basă a mijlocit Asociatiunea stipendiul lui Iuliu Fogarași? 
b) mijlocit-a Asociatiunea şi alte asemenea ajutoare sau stipendii? 


si dacă da 
c) dela cari societăți din străinătate si pentru cari persoane? 


Se va răspunde magistratului 

ad a) că Asociafiunea nu a mijlocit, ci a conferit 
acel stipendiu pe basa unui concurs public din suma 
de 400 fl., ce i sa pus la dispositie din partea so- 
cietăţii „Transilvania“; indreptätirea Asociaţiunii de 
a primi donatiuni se basează pe $. 6 p. 4, iar de a 
conferi stipendii pe $. 2 al statutelor; 

ad b) că Asociafiunea peste tot nu a „mijlocit“ 
ajutoare sau stipendii și 

ad c) că — afară de suma de fl. 400.— anual, 
donată de societatea „Transilvania“ pentru ajutora- 
rea tinerimei române de meseriași, — nu a primit dela 
nici o altă societate din străinătate ajutoare sau sti- 
pendii spre împărțire. 


D. u. s. 
Dr. Ilarion Pușcariu m. p., Dr. I. Beu m. p. 
vice-pregedinte. secretar II. 


S’a verificat.  Sibiiu, in 23 Februarie 1898. 
Z. Boiu m. p. P. Cosma m. p. l. Crețu m. p. 


Transilvania. Partea oficială. 15 


Nr. 62—1898. 


CONSEMNAREA 


publicatiunilor întrate la biblioteca „Asociafiunii pentru literatura 
romänd și cultura poporului român“ în semestrul II 1897: 


1. Programm des ev. Gymnasiums A. B. in Hermannstadt 1896/7. 
Hermannstadt, 1897. 2 exemplare donate de prof. R. Briebrecher. 

2. Odobescu, A. I., Istoria archeologiei. Bucuresci, 1877. 

3. Történelmi es régészeti ertesitö. 1875—1896. Temesvár (22 vol.). 

4. „Századok“. 1881 Nr. 8—10.; 1882 Nr. 1, 4 si 8.; 1883 Nr. 6, 
7 şi 8; apoi anii 1885—1894. Budapest, 109 fasc. 

5. „Convorbiri literare“. Anul XXVIII. Bucuresci, 1894. 

6. „Familia“. 1873, Nr. 16, 18, 34 si 35; 1876. Nr. 42; 1878 Nr. 10; 
1881 Nr. 3—14, 16, 18—29, 31, 32, 37, 39, 48, 57, 59, 63, 67, 76-78; 
1882 Nr. 31; 1884 Nr. 22 şi 39; 1888 Nr. 6, 28, 42 si 46. 

7. Clain, S., Propovedanie sau învățături la ingropäciunea oame- 
nilor morţi. Ed. I si Il. Blaj, 1787 şi Sibiiu, 1842 (2 vol.) l 

8. Maior, P., Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morți. 
Buda, 1809. 

9. Maior, P., Didachii, adecă învățături la îngropăciunea pruncilor 
morți. Buda, 1809. 

10. Maior, P., Predice. Partea I—HI. Buda, 1810—11. (3 vol.) 

11. Francke, Dr. H., Zur Geschichte Trajan’s und seiner Zeitge- 
nossen. II. Ausg. Quendlinburg und Leipzig, 1840. 

12. „Biserica ortodoxă română“. Anul I. Nr. 8 și 9. Bucuresci, 1875. 

13. „Romänische Revue“, I. 4 si II. 12. Budapest, 1885 und Re- 
sita, 1886. 

14. Urechiä, V. A., Istoria Românilor. Vol. VIII şi LX. Bucuresci 1897. 

Cele de sub Nr. 3-14 cumpărate dela Emilian Micu. 

15. Programa gimnasiului din Blaj 1896/7. Blaj, 1897. Donată 
de directiune. 

16. Programa gcoalei civile de fete cu internat a Asociaţiunii 
1896/7. Sibiiu, 1897. Dela directiune. 

17. „Observatoriul* 1884. Nr. 22, 45, 72 și 93. 

18. Sulutiu, Al. metrop., Introductio in libros sacros N. Foederis. 
Manuscris autograf. 

19. Sulufiu, Al. metrop., Tractat istoric (bis.-polit.) Manuscris au- 
tograf cu litere cirilice.. (Lips. pag. 1—32). 

20. Diar stenografic al dietei ardelene din 1863—64 (3 vol.). 

21. Protocolul dietei ardelene din 1863—64. 

22. Cartea de documente a dietei ardelene din 1863—64. 

Cele de sub Nr. 18-22 donate de dl losif St. Sulutiu. 

23. Cärpinisan, N., Monografia com. Răhău. Sibiiu, 1897; donată 
de autor. 


16 Transilvania. Partea oficială. 


24. Boletin del Instituto geografico Argentino. Tom. XVIII 
Nr. 1—6. Buenos Aires, 1897. 

25. Pantu, I. C., Curs complet de corespondență comercială. 
Braşov, 1897 (2 exempl.). y 

26. „Tribuna“ din 1895. 

27. „Gazeta Transilvaniei“ din 1895. 

Cele de sub Nr. 25—27 don. de „Albina“. 

28. Sulutiu, Ios. St., Biografia lui Avram Iancu. Sibiiu, 1897; 
don. de autor. 

29. „Predicätoriul săteanului român“, red. de N. F. Negrutiu. 
Curs I. Gherla, 1875. 

30. Budu,T,, Îndreptar practic pentru păstorii sufletesci. Gherla, 1883. 

31. Cornea, B., Veterinarul de casă. Gherla. 1877. 

32. Papiu, I., Cuvântări bisericesci. Tom. III. Gherla, 1885. 


33. A „ Orientele catolic. Gherla, 1885. 

34. 5 „ Resultatele filosofiei. Gherla, 1885 

35. » „ Legendariu. Gherla, 1895. 

36. > „ Gramatica limbei române. Partea I—II. Gherla, 1883. 
37. E „ Amicul bun. Gherla, 1882. 

38. „ Viaţa după moarte. Ed. IL. Gherla, 1897. 


39. Soros IL, Cuvinte de aur. Gherla 1892. 

40, Dragoş, Dr. lul., Vivia sau biserica din Cartagine. Gherla 1877. 

41. Arghirobarb, Preotul ca miuistru al sacr. penitentiei. Gherla, 189. 

42. Arghirobarb, Preotul din Noieni. Gherla, 1894. 

43. Schematismus V. Cleri dioecesis Szamosujvariensis, 1896. 

44. Catechism mare pentru tinerimea gr. cat. Gherla, 1874. 

45. Istoria biblică a test. nou. ‚Ed. III. Gherla, 1894. 

46. Istoria biblică a test. vechiu. Ed. IV. Gherla, 1894. 

47. Budu, T., Ritual pentru pruncii şcolari. Gherla, 1894. 

48, Borgovan, V. Gr., I—III carte de aritmetică pentru scoalele 
poporale române. Gherla, 1884. 

49. Secuiu, I., Tipicul sf. biserici orientale. Gherla, 1894. 


50. Rugăciunea Domnului. Gherla, 1884. 

51. Plan de învățământ pentru scoalele poporale gr. cat. din die- 
cesa Gherlei, 1877. 

52. Anghira mäntuirei. Cărticică de rugăciuni şi cântări. Gherla, 1892. 

53. Arghirobarb, Reflexiuni fugitive la cartea lui Dr. Rethi László: 
„Az oláh nyelv és nemzet megalakulása“. Gherla, 1897. 

54. Criste, V., Predice. Vol. II. Gherla, 1897. 

55. Catechismul mic. Ed. XIV. Gherla, 1896. 

56. Catechismul de mijloc. Ed. VIII. Gherla, 1896. 

57. Abedariu. Ed. VIII. Gherla, 1896. 


“Transilvania. Partea oficială. 1 


Cele de sub Nr. 29—57. don. de directiunea tipografiei diecesane 
din Gherla. s 

58. „Romänische Revue“ I. 5—6, VII. 11-12 şi X. 1—12, don. 
de Dr. C, Diaconovich, 

59. Sträjan, M., Manual de bunà-cuviință. Ed. II. Craiova, 1895. (2 ex.) 


60. 3 „ Cestiuni literare. Craiova. 

61. E „ La mormântul Floricăi Străjan. Craiova, 1892. 
62, > „ Epistolar. Craiova, 1893. 

63. „ Principii de estetică $i poetică. Partea I. şi IL 


Craiova, 1893—96. 
Cele de sub Nr. 59-63 don. de autor. 
64, Moldovan, Ios., A. B. ©. Carte de cetire. Arad, :1897; don. 
de autor. 
65. Barac, I., Halima sau 1001 de nopţi. Tom. I și I. Ed. II. 
Braşov, 1897. 
66. Goldiș, V., Istoria universală. Vol. H1. Evul nou. Brașov, 1897. 
67. Damaschin, Carte de rugăciuni. Braşov, 189%. | 
68. Creangă, I., Harap alb. Poveste. Brașov, 189%. 
69. Pintea Viteazul. Baladă. Braşov, 1897. 
70. Sex Til, Snoave. Braşov, 1897. 
Cele de sub Nr. 65—70 don. de Librăria Ciurcu din Brașov. 
71. Sematisınul ven. cler al archidiecesei gr. cat. de Alba-Iulia si 
Fägäräs pe anul 1896. Blaj, 1896. 
72. Negrut, I. F, Manual de stilistică. Ed. Il. Blaj, 1896. 
Cele de sub Nr. 71 si 72 don. de Tipografia sem. din Blaj. 
73  Voilean, M. şi Bod P., Abcedar maghiar. Partea I. Sibiiu, 1897. 
74. Dariu, I, Curs practic de limba maghiară. Sibiiu, 1897. 
Cele de sub Nr. 73 şi 74 don. de Librăria archidiecesanä din Sibiiu. 
75. Roşca, I. I, Sacrificiu pentru sacrificiu. Roman. Brașov, 1881. 
76. Porumbescu, C. G., Cântec de primavară. Cor viril. 
și „ » Coloane române. Quadrille. 
78. Kompânski, E., Tu erai încântătoare. Romantä. 
79. X „ L’ Entrainante. Polka-Mazurka. 
Cele de sub Nr. 75—79 don. de Libräriä Țeran din Oravița. 
80. Fersigan, I., si Farkas, T. l, Gramatica limbei latine, după 


Schultz Dävid. Gherla, 1896. 
81. Pop-Reteganul, I., Bocete. Gherla, 1897. 


32. , E „ Opşaguri. Gherla, 1897. 
3 ,„ FA „ Starostele. Gherla, 1896. 
84. J „ 125 chiuituri. Gherla, 1897. 


85. Cătană, G., Păcală şi Tăndală. Poveste. Gherla, 1897. 
86. Simu, G., Părintele Nicolae. Gherla, 1897. 
87. Petrişor, T. V., Geografia şi istoria în școala poporală. Gherla. 1891. 


88. Calendarul „Aurorei” pe 1897. | 
2 


18 Transilvania. Partea, oficială. 


Cele de sub Nr. 80—88 don. de Tipografia „Aurora“ din Gherla. 

89. Pletosu, Gr. si Ghete I., Retorica gi carte de cetire pentru 
el. VI. gimn. Bistriţa, 1896; don. de autori. 

90. Barcianu, S. P., Gramatică germână teoreticä-practicä. Ed. V. 

rev. şi compl. de Dr. D. P. Barcianu. Sibiiu. 1896. 

91. Chestiuni bisericesci. Cum se administrează diecesa Gherlei 
si a Orăzii mari? Sibiiu, 1896. 

92. Nordau, Max, Naţionalitatea. Sibiiu. 1897. 

93. a „ Paradoxe sociologice. Sibiiu. 1897. 

94. Fava, R., Chestiunea română în Roma. Sibiiu, 1896. 

95. Verne, I, Castelul din Carpaţi. Roman, trad. de Victor Onişor. 
Sibiiu, 1897. 

Cele de sub Nr. 90—95 don. de Soc. „Tipografia“ din Sibiiu. 

96. Felix, Dr. L, Raport general asupra igienei publice şi asupra 
serviciului sanitar al regatului României pe 1895. Bucuresci, 1897; don. 
de autor. 

97. Ovidii P. N. Metamorphoses. XII. Aufl. Leipzig, 1888. 

98. Grigorovitza, Em., Deutsche Uebersetzungen aus Michail 
Eminescu. Bucarest, 189. 

99. Programm des ev. Gymnasiums A. B. in Hermannstadt. 1895,6. 

Cele de sub Nr. 97—99, don. de Al. Vasilie. 

100. „Enciclopedia română“. Fase. V.; don. de directiune. 

101. Verein für siebb. Landeskunde, Archiv. XXV. 3 und XXVII. 
3. 1897. 

102. Verein für siebb. Landeskunde, Jahresbericht, 1896/7. 

103. Erdelyi, Dr. Št., Manual pentru usul necroscopilor comunali. 
Orästie, 1897 (2 ex.). 

104. Foite alese. Orăştie, 1897. 

185. Mota, I., Îmbrăţișaţi negotul! Disertaţie. Orăştie, 1896. 

106. Slavici, I., „Tribuna“ și tribuniştii, Orăştie, 1896. 

107. Statutele reuniunii române de înmormântare din Orăștie. 1897, 
Cele de sub Nr. 103—107 don. de Tipografia „Minerva“ din Orăştie. 

108. Monografia institutului „Albina“, pe Petra-Petrescu. Sibiiu, 
1897; don. de „Albina“ din Sibiiu. 

109. Noul călindar de casă pe 1896. Braşov. 

110. Petrişor, T. V., Monografia com. Alibunariu. Caransebeș, 1896. 

111. Calendariul Romänului pe 1896. Caransebeș. 

Cele de sub Nr. 110 si 111 don. de Tipografia diecesană din Ca- 
ransebes. i 

112. Cälindariul plugarului, pe 1896 şi 1897. Braşov. 

113. Calendariu pe 1897. Arad. 

114. Pipos, Dr. P., Didactica. Ed. III. Arad, 1896. 

115. Protocolul adunärii generale a VII. a reuniunii invötätorilor 
din diecesa Aradului, 1897. 


Transilvania. Partea oficială. 19 


Cele de sub Nr. 113—115 don. de Tipografia diecesană din Arad. 

116. „Amicul poporului“. Calindariu pe 1897. Sibiiu. 

117. Calendariul săteanului pe 1897 Sibiiu. 

118. Posnasiul. Calendar umoristic pe 1897. Sibiiu, 

119. „Albina Carpaţilor“. An. I.—IV. lipsind (din an. III. Nr. 4 si 
15 pănă la finea anului). Sibiiu, 1877 —1880. 


Cele de sub Nr. 116—119 don. de Librăria W. Krafft din Sibiiu, 

120. Programa gimnasiului gr. cat. din Beius, 1896/7. 

121. Programa (I.) scoalei civile greco-catolice de fete din Beiuș, 
1896/7. 

122. Anuarul XXXIII al gimnasiului din Braşov, 1896/7. 

123. Programa gimnasiului sup. etc. din Blaj, 1896,7. 

124. Programa (XXL) gimnasiului greco-orient. rom. din Brad, 
1896.7. 

125. M.t. Akademia, Math. és term. értesitő. XV.3 és 4. Budapest, 1897. 

126. , N Frtesitö. 91, 92, 94 és 95 füz. Budapest, 1897. 

127. , A Értekezések a társad. tud. köréből. XII. 2. 
Budapest, 1897. 

128. M.t. Akademia, Emlekbeszedek. IX. 2. Budapest, 1897. 

199. , : Nyelvtud. közlemények. XXVII 3. Budapest, 1897. 

130. , > Értekezések anyelv- és szeptud. köréből. XVI. 
10. Budapest, 1897. 

131. M. t. Akademia Almanach 1898-ra. Budapest. 

132. Bollettino delle publicazioni italiane. Nr. 265—270, 272—281. 
Firenze, 1897. 

133. Indice la Buletin. Q. — Z. 

134. Academia română, 30 ani de domnie ai regelui Carol I. Vol. 
I. si II. Bucuresci, 1897. 

135. Academia română, Anale. Ser. II. tom. XVIII. și XIX. Partea 
administrativă şi desbaterile. Bucuresci, 1896 —97. 

136. Academia română, Anale. Ser. II. tomul XVIII. Memorii. 
Bucuresci, 1896. 

137. Academia română, Documente priv. la ist. Rom. Vol. X. gi 
Indice la Vol. II. Supl. I. Bucuresci, 1897. 

188. Puşcariu, Dr. Il, Documente pentru limbă şi istorie. Vol. II. 
Sibiiu, 1897; don. de autor. 

139. Foite alese. Premiu Ja „Revista Orăştiei“, 1897. 

140. „Economul“, IV. 23. şi V. 19. Blaj, 1876 şi 1877. 

141. „Foaia bis. si scol.“ II 6 şi 9. Blaj, 1889—1890. 

142. „Foaia gcol.“ V. 8 şi 19. Blaj, 1877. 

Cele de sub 140—142 don. de Romul Simu. 

143. „Rändunica*. I. şi I. Sibiiu, 1894 si 1895. 

144. „Şcoala si familia“. II. 11, 13, 22—24, III. 2 si 3. Braşov, 
1887 —88. 

2% 


20 Transilvania. Partea oficială. 


Cele de sub Nr. 143 si 144 don. de loan Popovici. 

145. „Amicul familiei“ IV. 1—3, 5—16, 18, 20—23, 31 si 32; V. 
5, 8—11; VL 3, 4, 9 şi 21. Gherla, 1880—82; cumpăr. dela Vict. Onisor. 

146. Jancsó, B. Dr., A däkö-romanizmus és a magyar kulturpoli- 
tika. Budapest, 1893. 

147. Jancsó, B. Dr., Szabadsägharezunk es a dâko-român törek- 
vesek. Budapest, 1895. 

148. Jancsó, B. Dr., A român nemzetiségi törekvések törteneta és 
jelenlegi állapota. I. köt. Budapest, 1896; don. de autor. 

149. Diaconovich, Dr. C., George Barițiu. Foi comemor. Sibiiu, 1892. 
don. de autor. 

150. Filipesc N., Cătră un nou ideal. Bucuresci, 1897; don. de autor. 

‚151. Hango, Gavr., Un vis. Naraţiune. Sibiiu, 1897; don. de autor. 

152. Ilie Dinurseni, Alexandru Roman. Sibiiu, 1897; don de autor. 

153. Calendariul „Unirii“. An. II. 1898. Blaj. 

154. Simu, R., Cartea stuparilor săteni. Sibiiu, 1897 

155. Raportul comitetului centr. al „Renniunii rom. agric. din cott. 
Sibiiului* pe 1896. Sibiiu, 1897. 

Cele de sub Nr. 154 si 155 don. de Reuniunea agricolä. 

156. Robin, F., si Staicovici, Chr. D., Statistica română. Bucuresci, 
1897. don. de autori. 

157. Onitiu, V., De toate. Schițe şi novele. Braşov, 1897; don. 
de autor. 

158. Asboth. O., Az oláh nyelvbe átment magyar szök. Budapest, 
1897; don. de autor. 

159. Petrik, G., Bibliografia Hungariae, IV. 2. Budapest, 1897; 
cumpăr. 

160. Almanachul „României june“. Viena, 1883. 

161. Assaki, G., Laboratorul de clinică chirurgicală. Conferințe. 
Vol. I. Bucuresci, 1887. 

162. Assaki G., Archives roumaines de medicine et de chirurgie. 
I. 1—6. si I. 1 Paris, 1887—-89. 

163. Baboeanu, N. S., Recidiva in materie penală. Bucuresei, 1831. 

164. Baginsky, Dr. A., Handbuch der Schul-Hygiene. Berlin, 1877. 

165. Baron, Dr. P., Zur Chininbehandlung des Keuchhustens. Berlin. 

166. Bianu, V., Igiena orașului Bucuresci. Tesä pentru doctorat 
în medicină. . Bucuresci, 1881. 

167. Bianu, V., Spitalul judeţului Buzău. Dare de seamă pe 1805. 
Bucuresci, 1896. 

168. Bolemau, Dr. Ist., Magyar gyógyfürdők és ásványvizek. Buda- 
pest, 1892. 

169. Statutele casinei rom. din Braşov, 1879. 

170. Actul de fund. al scoalelor rom. din Braşov, 1582. 

171. Răpirea Bucovinei, Bucuresci, 1875. 


Transilvania. Partea oficială. 21 


172. Chotzen, Dr. M., Alumnol. Berlin, 1892. 

173. Cioran Dr. P., Hernia cruralis dextra incarcerata. Wien, 1897. 

174. Clar, Dr. F., Leopold Auenbrugger. Graz, 1867. 

175. 3; J Zur Gesundheitspflege von Graz, 1869. 

176. Coën, Dr. R., Die ansteckenden Krankheiten. Wien, 1877. 

177. Cohn, Dr. M., Die Behandlung der Lungentuberkulose mit- 
tels Ichthyol. Leipzig, 1896. 


178. Comelli, Dr. A., Ein Beitrag zur Kenntniss der querverengten 
Becken. Triest, 1875. 

179. Verordnung bezüglich der Erlangung des Doctorates an den 
weltlichen Facultäten der Universitäten. Wien. 1872. 

180. Fabritius, Dr. A., Fortschritte auf dem Gebiete de Medizin, 
Kronstadt, 1885. . 

181. Fischer, G., A Hessing-köszülökek szerkezete és alkalmazása, 
Budapest, 1893, 

182. Fotino, Dr. A., Communication sur le service sanitaire de 
l’armee roumaine, 1891. 


183. 30. und 31. Rechenschafts-Bericht über die Verwaltung des 
Anna-Kinder-Spitals in Graz, 1874 und 1875. 

184. Notizen über den Unterstützungs-Verein in Graz, 1875. 

185. Gross, Iul., Druckwerke aus dem Reformationszeitalter. Kron- 
stadt, 1883. 

186. Gusbeth, Dr. E., Zur Geschichte der Sanitäts-Verhältnisse in 
Kronstadt, 1884. 

187. Gruber, Dr. Jos., Über die normalen Spannungsverhältnisse 
des menschl. Trommelfells. Berlin, 1877. 

188. Gruber Dr. Jos., Zur Diagnostik der Anomalien im Leitungs- 

apparate des Gehörorgans. Wien, 1877. 
189. j X » Bemerkungen über das künstliche Trom- 
melfell. Pest, 1877. 

190. Heinz, Dr. R., Das Anwendungsgebiet des Dermatols. Ber- 
lin, 1892. 

191. Heinz, Dr. R., und Liebrecht, Dr. A., Alumnol. Berlin, 1892. 

192. Heitzmann, Dr. J., Compendium der chirurgischen Instru- 
menten-, Verband- und Operationslehre. Wien, 1874. 

193. Heitzmann, Dr. J., u. C., Compendium der chirurgischen 
Pathologie und Therapie. 4. Aufl. Wien, 1875. 

194. Hirt, Dr. L., System der Gesundheitspflege. II. Aufl. Bres- 
lau, 1880. 

195. Hirzel, C., Praktische franz. Grammatik. XIV. Aufl. Aarau, 1844. 

196. Hoeber, Dr. F., Gesundheitslehre für das Volk. Wien, 1880. 

197. Hunfalvy, P., Die Ungarn oder Magyaren. Wien-Teschen, 1881. 

198. Zur Aetiologie der Infektionskrankheiten I. und II. Hälfte. 
München, 1881. 


22 "Transilvania. Partea oficială. 


199. Höck, Dr.H., Die Anwendung und Erfolge der Dr. Lahmann’- 
schen vegetabilen Milch. Wien und Klagenfurt. 

200. Instructie pentru representanta sf. biserici rom. neunite din 
Brasov (Bolgärszeg), 1843. 

201. Jilek, Dr. A. Ritter v., Über das Verhalten des Malariafiebers 
in Pola. Wien, 1881. 

202. Klein, Dr. S., Lehrbuch der Augenheilkunde. Wien, 1879. 

203. Krafft-Ebing, Dr. R. v., Lehrbuch der gerichtlichen Psycho- 
pathologie. Stuttgart, 1875. 

204. Kraus, Dr. B., Compendium der neueren medicinischen Wis- 
senschaften. Wien, 1875. 

205. Kraus, Dr. L. G., Compendium der’speciellen Pathologie und 
Therapie. Wien-Leipzig, 1873. 

206. Macher, Dr. M., Das Anna-Kinder-Spital in Graz, 1873. 

207. Medicul familiei, de Dr. Alexandru X. Bucuresci. 

208. Memorandul substernut dietei ung. de Romänii Brasoveni dela 
biserica sf. Treimi in 1871. Pesta, 1874. 

209. Meyr, Dr. J., Compendium der Augenheilkunde, III. Aufl. 
Wien, 1871. 

210. Neugeboren, F., Zur Geschichte des Zubaues zum bürgerl. 
Krankenhause in Kronstadt, 1885. 

211. Philippi, Fr., Geschichte des Kronstädter MINDER ZONE: 
vereines. Kronstadt, 1884. 

212. Pinoff, Dr. F., Handbuch der Hydrotherapie. Leipzig, 1879. 

213. Pradt, Eufopas in seinen Verhältnissen zu Griechenland. Leipzig, 
1827. 

214. Ranke, J., Grundzüge der Physiologie des Menschen, II. Aufl. 
Leipzig, 1872. 

215. Răspuns la anticritica brogurei anonime asupra celor 2 con- 
grese nationali-bis. din 1873 şi 1874, Sibiiu, 1881. 

216. Rittmann, Dr. Al., Die Cultur-Krankheiten der Völker. Brünn, 
1867. 

217. Rokitansky. Zum Besten eines Reisestipendiums für einen 
Doktoranden der Medizin. Wien, 1874. 

218. Roth, Dr. A., Hessings Heilmethode. Budapest, 1889. 
219. Schauenstein, Dr. A., Handbuch der öffentlicen Gesundheits- 
pflege in Österreich. Wien, 1863. 

220. Schauenstein, Dr. A, Lehrbuch der gerichtlichen Medizin. II. 
Aufl, Wien, 1875. 

221. Schuller, Joh.K.,Ausder Walachei. III. Aufl. Hermannstadt, 1852. 

222. Schwarz, Dr S., Prophylaxis und Therapie der Diphtheritis. 
Wien, 1895. 

223, Hand- und Reisekarte von Siebenbürgen. Wien, 1885. 

224, Schematisches Verzeichniss der Todesursachen. Graz. 


"Transilvania. Partea oficială. 23 


225. Slavici, I, Die Rumänen in Ungarn, Siebenbürgen und der 
Bucowina. Wien und Teschen, 1881. 

226. Socor, Dr. G., Ospitalul St. Spiridon. Statistică şi observa- 
tiuni clinice. lași, 1890. 

227. Socor, Dr. G., Ochire asupra activităţii secției oftalmologice 
a Spitalului sf. Spiridon din Iași, 189. 

228. Socor, Dr. G., Analele casei spitalelor si ospiciilor St Spiridon 
din laşi. An. T. si II. Jasi, 1893 — 95. 

229. Sporschil, Joh. Wanderungen durch sächs. Schweiz. Leipzig. 

230. Mittheilungen des Vereines der Aerzte in Steiermark. 1874—75" 
Graz, 1875. 

231. Süersen, Dr. W., Anleitung zur Pflege der Zähne und des 
Mundes. Kronstadt, 1886. 

232. Tageblatt der 48. Versammlung deutscher Naturforscher und 
Aerzte in Graz, 1875. 

233. Tanneur, Dr. M., Tuberculose pulmonaire. Paris, 1896. 

234. Trauschenfels, E. v., Rechenschafts-Bericht. Kronstadt, 1878. 

235. Donaugebiet und die europ. Türkei. Kriegskarte, 1877. 

236. Varrentrapp, Dr. G., Grundzüge der Schulbauten - Hygiene 
zunächst in Städten, 1875. 

237. Das Gesetz über das Vereinsrecht vom 15. November 1867 
für Böhmen ete. Prag, 1868. 

238. Vierordt, Dr. O., Ueber den klinischen Werth des Tannalbın. 
Berlin, 1896. 

239. Virchow, R., Handbuch der speciellen Pathologie und Thera- 
pie. 1. VI. Bd. Erlangen, 1854—76 (11 vol.). 

240. Vogel, Dr. A., Lehrbuch der Kinderkrankheiten. VII. Aufl. 
Stuttgart, 1876. 

241. Woldrich, Dr. J. N., Leitfaden der Somatologie des Men- 
schen. IV. Aufl. Wien, 1880. 

242. Zamphirolu, G. Al, Franciada. Cântul II. Bucuresci, 1871. 

243. „Spitalul“. Revista medicală. An. IV.—XVII. Bucuresci, 
1884—97 (Lipsesce din an. VIII. Nr. 1, din XIV. Nr. 4, din XVI. 
Nr. 3 şi din XVII. 6, 18, 20 gi 21). 

244. Wiener medizinische Blätter. Jahrg. .—XX. (Lipsesce din 
an. I. Nr. 1, din X. Nr. 26, din XIX. Nr. 4, 20 si 29). Wien, 1878—97. 

245. Prager medieiniache Wochenschrift. XX. (10-52), XXI şi 
XXII. Prag, 1895—97. 

246. Allgem. Wiener medizinische Zeitung. Jahrg. XXIII—XXV. 
Wien, 1878—80. (Lips. din an. XXIII. Nr. I gi 4—18). 

247. Der Feldarzt. Wien, 1878-80. (Lips. din 1878 Nr. 2—5. 
şi 11, gi din 1879 Nr. 8). 

Cele de sub Nr. curent 160—247 don. de dl Dr. Petru Cioran. 


24 “Transilvania. Partea oficială. 


248. „Luminătorul“. An. VI. 1885. Nr. 112—142; VII. compl., VIII. 
Nr. 1-4 şi 9; XI. Nr. 19, 26—89; XII. si XIII. (compl.) 

249. „Gazeta Transilvaniei“. 1893 „Nr. 46; 1895 Nr. 74 si 78; 1896. 
Nr. 50, 181, 276 şi 285. 

250. „Tribuna“. 1889. Nr. 247 si 1893 Nr. 176, 217, 234, 243, 257, 
260—271. 

Cele de sub Nr. 248—250 donate de Petru Manciu, croitor în 
Oravița. 

251. „Tribuna“ An. I. (lips. Nr. 11, 90, 108, 119, 140-—145, 197 
şi 199) IL (lips. Nr. 12, 62, 101—103, 172, 283, 286, 290, 292, 294, 295, 
297 si 298); III. (lips. Nr. 2, 150, 219 și 266). 

252 „Albina“. An. X. Nr. 25, 29, 40, 44, 45, 47, 53, 59—82, 

Cele de sub Nr. 251 şi 252 don. de Ioachim Muntean, preot în 
Gurariului. 

253. „Tribuna“. An. VIII. Nr. 218, 277, 282, 283 și 284; IX. 1—4, 
6—243, 245—284, 286—292; X. 101—168, 170—200; XI. 2—51, 58—127, 
129 - 145, 156—191, 193—233 ; XH. 208—219, 221—291. 

254  „Observatoriul“. An. II. 101—104; III. 1—45, 50- 57, 59-66, 
68—78; IV. 9--15, 17, 19 şi 20. 

Cele de sub Nr. 253 şi 254 dela Iosif Lita, preot în Iclod. 

255. Bartoli, P. S., Colonna Traiana. Roma; don. de Leandro 
*Donola din Bucuresci, prin George Cärtan. 

Din publicațiunile periodice actuale au intrat la biblioteca „Aso- 
ciațiunii“ in 1897 următoarele: 


a) „Archiva“. An. VIII. Iaşi, 1897 (lips. Nr. 1 si 2). 

b) „Biserica si Şcoala“. An. XXI. Arad, 1897. (lips. Nr. 10, 83—385, 
37 —44 şi 46 —48). 

c) „Controla“. An. III. Timişoara, 1897. (compl.) 

d) „Convorbiri literare“. An. XXX. Bucuresei, 1897. (lips. Nr. 11). 

e) „Drapelul“. An. I. Bucuresci, 1897 (lips. Nr. 164). 

f) „Dreptatea“. An. IV. Timişoara, 1897 (lips. Nr. 282). 

9) „Economia naţională“. An. XXI. (1—16). Bucuresci, 1897. 

h) „Familia“. An. XXXIII. Oradea-mare, 1897 (compl.). 

t) „Foaia diecesană“. An. XII. Caransebes, 1897 (compl.). 

J) „Foaia literară“. An. I. Oradea-mare, 1897 (compl.). 

l) „Foaia pedagogică“. An. I. Sibiiu, 1897 (2 ex. compl.). 

m) „Foaia poporului“. An. V. Sibiiu, 1897. (lips. Nr. 16, 44 și 46). 

n): „Gazeta Transilvaniei“. An. LX. Brașov, 1897 (compl.). 

0) „Patria“. An. I. Cernäut, 1897 (compl.). 

P) „Poporul“. An. IV. Budapesta, 1897 (compl.)- 

r) „Revista Orăştiei“. An. II si III. Orăştie, 1896 si 1897, (lips. din 
an. Il. Nr. 37). 

s) „Tageblatt“. An. XXIV. Sibiiu, 1897 (compl.) 

t) „Telegraful român“. An. XLV. Sibiiu, 1897 (compl.). 


Transilvania. Partea oficială. 25 


u) „Tribuna“. An. XIV. Sibiiu, 1897. (compl.). 
v) „Tribuna poporului“. An. I. Arad, 1897 (lips. Nr. 132). 
x) „Unirea“. An. VII. Blaj, 1897. (complet). 
y) „Vulturul“. An. VI. (28-52). Oradea-mare, 1897. 
Sibiiu, 15 Ianuarie, 1898, 
Nicolae Togan m. p., 
bibliotecar. 


Nr. 61—1898, 


CONSPECTUL MEMBRILOR 


cart si-au achitat taxele în semestrul II, 1897. 


Membri fundatori: 
loan M. Moldovan, Blaj 200 fl.; Teodor Pop, Baia de Criş 200 fi. 


Membri pe viață: 

„Fortuna“, institut de credit şi economii în Rodna-veche 50 tl. ; 
Dr. Basiliu Preda, Câmpeni, 101 fl.; „Doina“ societate pe acții, Câmpeni, 
101 fl.; Constantin Cotigel, Certegea, 101 fl.: Dr. A. Mangiuca, Oraviţa, 
(rata III) 25 fi. 

Membri ordinari: 

Pro 1895/6: lonut Stefanescu, Cugir 10 fl. 

Pro 1895—1897 loan Avram, Holbac 15 f. 

Pro 1896 câte 5 fl.: Dr. Vasile Hossu, Blaj; losif Lita, Iclod; loan 
Muntean, Cugir; Nicolae Olariu, Cugir; George Bogdanescu, Romos; Ilie 
Popovici, Sibigel; Procopiu Herlea, Cugir; Avram Mihailă, Romoşel ; 
Nicolae Popovici, Cib; Gavrilă Pop, Feleac; Valeriu Pop, Săcel; Mihail 
Brätean, Orosz-Idecs; Nicolau Bedea, Mihaleni; Petru Șinca, Biscaria. 

Pro 1896 câte 6 fl.: Augustin Berian, forestier, Cugir; Nicolae 
Micu, Cugir; loan Vuleu, Orăştie. 

Pro 1896/7 câte 10 fl.: Nicolae Macarie, Vinerea; Nicolae Furdui, 
Vinerea; Nicolau Ivan, Sibiiu; Constantin Costin, Brad; Dumitru Z. 
Muntean, Braşov; George Comaniciu, Veneţia inferioară; Pavel Besa, 
Borgo-Prund; George Cosma, Roșia; George Bocaniciu, Roşia. 

Pro 1897 căte 5 fl.: Văduva loan Şandru, Sighişoara, Zacharia Tatar, 
Elisabetopole; Dionisiu Nistor, Arapatak; Petru Calciunariu, Orşova; 
Dr. Ilie Beu, Sibiiu; Dr. Petru Mladin, Prebul; Adam Cristea, Orăştie; 
George Suta, Kis-Majteny; loan Laslo, Cluj; Elia Câmpean, Gyö-Vär- 
hegy; Constantin Olariu, Cugir; Mateiu Popp de Grid, M. Oşorheiu; 
Damaschin Medrea, Ilty6; Teodor Seracin, Caransebeş; Nicolau Nestor, 
Haţeg; loan Muntean, Haţeg; Dr. Gavrilă Suciv, Haţeg; „Hategana“ 
institut; de credit şi economii, Haţeg; Paul Oltean, Haţeg; George Spornic, 
Cohalm: loan Grancea, Jibert; loan Bercan, Merchiașa; loan Bärsan, 
Bogata Olt.; Nicolau Mircea, Cohalm; George Repede, Homorod; loan 


r 


28 Transilvania. Partea oficială. 


Brotea, Mätefalva; Ioan Buzea, Cohalm; loan Bänutiu, Cohalm; Ioan 
Popa, advocat, Sibiiu; Ioan Petrașcu, Sibiiu; Elena Petrașcu, Sibiiu; 
Gavril Hango, Sibiiu; Bartolomeiu Baiulescu, Braşov; Mihaiu Albon, 
loan Beres, Nicolau Bobes, Dr. George Ilea, Dr. Aurel Isac, Basiliu 
Podoabă, Emeric Pop, Nicolau Raţiu, Tuliu Rosescu, toţi din Cluj; Loan 
Pop, Morlaca; Pantaleon Lucuta, L. Simonescu, din Sibiiu ; loan Savanyu, 
Satmar; Dr. G. Dobrin, Lugos; Dr. Nicolau Popovici, Vârşeţ; Ioan Dre- 
gan, Dr. Pompiliu Isac, loan Bojita, Avram David, Samuil Roșu, Zeve- 
deiu Mureșan, Rafila Onitiu, Sergiu Medean, loan Paraschiv, Dr. Ioan 
Elekes, Constantin Cretoescu, toți din Sebegul săsesc; Carolina Cretariu, 
Vingard ; Ioan Oncescu, Rehău; „Comuna politică“ Rehău; Vasilie Aldea, 
Lancrem; „Comuna politică“ Lancrem; Toma Barbu, Șugag; loan M. 
Vulcu, Pianul sup.; loan Petran, Cluj; Ioan Albon, Doştat; Daniil de 
Tamaş, Deag; Nicolae Todoran, Cetatea de baltă; Emil Pop, Bobohalma; 
Vasile Muntenescu, Boziaş; Simion Cälutiu, Dicio-Sân-Mărtin; Dr. Liviu 
de Lemeny, Sibiiu; Nicolae Henţu, loan Chirca, Constantin Herta, 
Dr. Nicolae Calefariu, Dumitru Banciu, din Sălişte; Dionisiu Juga, Rod; 
loan Bunea, Cacova; Avram Acilenescu, Galeș; Aurel Decei, Sibiel; 
Ioan Ivan, Ioachim Muntean, loan Manta, „Biserica gr. or.“, Ilie 
Măcelariu, toți din Gurarîului; Valeriu Milea, Tilișca; Ioan Mäcelariu, 
Sibiiu; „Comuna politică“ Apoldul mic; loan Juga, Sângătin; Petru 
Juga sen., Ioan losof, Ilie Floas, Vasile Juga toţi din Tilișca; Ilie 
Topärcean, Apoldul mic; Dr. Alexandru Ceușan, Reghin; Demetriu Lupu, 
Görgeny-Hodäk; Petru Ciobotar, Magyar-Regen; Iosif Popescu, Sever 
Barbu, Eugenia Barbu, Petru Uilăcan, toţi din Reghin; Leon Popescu, 
Petru Neagos din Deda; loan Racotan, Görgeny-Libanfalva; Alexandru 
Törnovean, Görgeny-Hodak; Valeria Colbasi, Spring; Eugenia Vecerdea, 
Sibiiu; Dr. ©. Diaconovich, Sibiiu; Vasile Hossu, Mures-Osorheiu; Ioan 
Börsan, Maros-Sz.-Kiräly; Maximilian Codarcea, Mezö-Pagocsa; Alexan- 
dru Bărbulescu, Bala; Filip Pop, Mezö-Bänd; Stefan Tămaș, Mezö-Bänd; 
loan Pantea, loan Manu, toţi din Mezö-Rücs; loachim Huza, Bala; Paul 
Tanco, Iosif Mihailas, Vasile Petri, Anton Precup, Dr. loan Pop, Dr. Const. 
Moisil, Dr. Alexiu Larionesi, Alexandru Halita, Silviu Bolfa toţi din Năsëud ; 
Ioan Marc, Olâh-Sz -Gyărgy ; loan Iosip, Gerasim Domide din Rodna veche; 
Dr. Gavrilă Tripon, Bistrița; Lazar Avram, Maier; Mihaiu Domide, Oláh- 
Sz. György; Petru Nuticu, loan Ciurdărean din Lusca : Nicolau Cionca, Sân- 
georgiu; „Vlădeasa“, institut de credit şi economii, Huedin, cu donatiune; 
Dumitru Chişerean, Făgăraş; Valeriu P. Comşa, Copăcel; „Olteana“, inst. 
de credit gi economii, Viștea de jos; Basiliu Raţiu, Făgăraș; „Unirea, 
institut de credit și economii, Vad; [Vasile Dămian, loan Russu, George 
Bogdan, loan Stanciu, Dr. Pavel Oprisa, loan Cutean, Ioan Gherman, 
Gerasim Candrea, George Părău, Petru Rimbag, Maria Cristea, toți din 
Brad; Dr. Cornel Moldovan, George Moldovan, Demetriu Moldovan, 
Georgiu Dregan, Lazar Perian toți din Băița; Alexandru Draia, Criscior; 


Transilvania. Partea oficială. 27 


Nicolae Pop, Ormindea; Ioachim Comsa, Zdrapfi; George Vlassa, Mis- 
kolez, Ioan Lazariciu, Ioan Simionaş, Alexandru Moldovan s., Alexandru 
Moldovan jun., „Hunedoara“ însoţire, Dr. Alexandru Hossu-Longin, 
Aurelia Hossu-Longin născ. Petco, Francisc Hossu-Longin, Elena Hossu- 
Longin născ. Pop, toţi din Deva; Avram P. Pecurariu, [lia mureșană; 
Avram S. Pöcurar, Dobra; Dr. I. Olariu, Caransebeș; Nicolau Racota, 
Seica mare; Ioana Racota, Șeica mare; Stefan Pop, Mihalt; Alexandru 
Suciu, Mediaş; loan Baciu, Siola; Iosif Lita, Iclod; Ioan Nartea, Șeica 
mare; Nicolae Manegut, Osorheiu; Vincențiu Nemeș, Sämärtinul sărat; 
“Ioan Moldovan, Mediaş; Dr. Em. Doctor, Viena; Mihail Strajan, Tiur; 
Onisim Bontoiu, Braşov; Romul Mircea, Dionisiu Roman, Victor Muntean, 
Dr. loan Ivan, Atanasiu Popovici, Filon Necya toți din Mediaș; Nicolau 
Oancea, Braşov; Petru Tissu, Panciova; Dr. George Miclea, Alibunar; Vasile 
Stoian, Atel; Atanasiu Cimponeriu, Budapesta; Pompeiu Piso, Säcä- 
rimb; Nicolae Cristea, Sibiiu; loan Urzicean, Gyergyo-Bekäs; Alexan- 
dru Precup, Gyergyo-Bekäs; Dr. loan David, Braşov; loan Ch. 
Dragomir, Näprad; Alexandru Velican, Alba-Iulia; Ioan Madincea, Lugos; 
Andreiu Liviu, Lugoș; loan V. Russu, Sibiiu; Ariton Popa, Bucium- 
Şasa; Dr. Stefan Banfi, Bucium ; Nicolae David, Bucium; Aviron Macaveiu, 
Bucium-Sasa ; George Stinghe, Nicolae G. Furnica, toți din Brașov; Dimitrie 
Moldovan, Sighișoara; Zacharia Ganea, Ferihaz; Alexandru Lazurian, 
Abrud; Dr. Demetriu Radu, Lugoș; loan Radu, Ujfaleu; Bucur Popovici, 
Stefan Selariu toți din Haţeg; Romul Raca, Băuţar; George Andron, Ugra; 
„Corvineana“, Hunedoara; Iacob Popescu, Lügos; Dr. Iancu Metan, Nicolae 
Cintea, loan Dan, Ioan Strevoiu, Ioan Gărniţă, Nistor Podariu toți din Zer- 
nesti; Dr. Eugen Metian, Braşov; Ioan cav. de Pușcariu, Bran-Sohodol; Dr. 
Nicolae Mänoiu, Bran-Simon; loan Vodä, Almäsmezö; Nicolae Grozea, 
Beniamin Clococean toţi din Tohanul vechiu; Axente Moșoiu, Bran-Poarta ; 
Iosif Runcean, Măgura; Nicolae Popovici, Bran; Leonte Puşcariu, Bran- 
Sohodol; Alexe Chiţiu, Poarta; George Cârlan, Tintari; Florian Porcius, 
Rodna veche; George Lupu, Roșia; Petru Macaveiu, Abrud; Romul 
Furdui, Câmpeni; Dr. Laurenţiu Pop, Alexandru Ciura, Silviu Lazar, 
Samuil David toţi din Abrud; Dr. Zosim Chirtop, Câmpeni; Iosif Gomboș, 
Vidra de sus; Carol Henzel, Roşia; Alexandru Macaveiu, Bucium-Șasa ; 
Ioan Maior, Roşia; Vasile Chirtop, Câmpeni; Romul Marcu, Bistra; 
Iuliu Porutiu, Câmpeni; Alexandru Darabant, Bistra; Iosif Ciura, Bu- 
cium-Sasa; Alexandru Papiu, Bistra; Vasile Moga, Murös-Ludos; Iacob 
Zorca, Vlădeni; „Poiana mărului“ comuna politică; Dr. Nicolae Șerban, Dr. 
Nicolae Motoc, Dr. Andreiu Micu, luliu Dan, loan Cintea toţi din Făgăraș; 
George Pralea, Breaza; Dumitru Bulicrea, Porumbacul de jos; Gerasim 
Grama, Rîuşor; Maximilian Recean, Vaida-Recea; Ioan Dejenariu, Făgăraş; 
Nicolae Borzea, Viştea de jos; Dr. Pompeiu Gherman, Sercaia; George Vas, 
Voila; Stefan Radic, Petrogeni; Nicolau Petru, Görgeny-Sz.-Imre; Virgil 
Onitiu, Braşov ; Ioan Scurtu, Făgăraș; Cornel Aiser, loan Bădilă, Letiţia Bo- 


28 Transilvania. Partea oficială. 


loga, Maria Cosma, Dr. Elie Cristea, Dimitrie Cuntan, Maria Cioban, George 
Dima, Victoria Joandrea, Dr. Elie Dăian, Ilie Moga, loan Mafteiu, Eugenia 
Iovescu, Nicolae Penciu, Stefan Stroia, Dr. Petru Span, Dr. loan 
Stroia, Nicolae Sulutiu, Nicolau Togan, Mateiu Voilean, loan Vătășan, 
toţi din Sibiiu; Ioan G. Bozdog, Eronim Spornic toți din Vestem; Teofil 
Dragomir, Lupoaia; Simion Micu, George Filip, Mateiu Nicola, loan 
Cirlea, Florian Rusan, toţi din Alba-Iulia; Anton Pop, Bucerdea Vi- 
noasă; Stefan Crişan, Teus. 

Pro 1897 câte 6 fl.: Maria B. Suciu n. Susman, Säläusul infer.; Nicolau 
Căciulă, Alexandru Filip, Augustin Giurgiu, toţi din Cluj; loan Luca, Calata 
mare; Ioan Lehene, Dretea; Dr. Aurel Marincas, Mihaiu Marincaș, toți din 
B.-Huedin; Alexandru Sava, Bedeciu ; Iosif Stănescu, Gy.-Ogorheiu; George 
Oprita, Sebegul săsesc; Dimitrie Munthiu, Reciu; Andreiu Pop, M.-Ösorheiu; 
Vasilie Salteleski, Bârdos; loan Constantin, Ilva mare; Virgil Sotropa, 
Näseud; Stefan Utalia, Sângiorgiu ; Dr. Valeriu Rusu, Näseud; Constantin 
Pop, Baia de Criș; Ladislau Oltean, Romul Anucuţa, Adam Legnican, George 
Oprean, Dr. Laurenţiu Petric, Iosif Petrovici, Iosif Cristea, Nicolae 
Herbay, George Herbay, Aron Muntean, toți din Dobra; loan Petro- 
vici, Läpugiul de sus; Petru Hädan, Rädulesti; Florian Budiu, Zam; 
Alexandru Petrovici, Zam; Nicolae Gostae, Läpusnic; loan Sârb, Roş- 
cani; Simion Dragomir, Gurasada; Filip Docolin, Micäsasa; loanichie 
Neagoe, Petrovoselo; „Steaua“ institut de credit și economii, Petro- 
voselo; Dr. Iuliu Grecu, Resinari; „Concordia“, institut de credit 
şi economii, Uzdin; loan Ionică, Zerneşti; Nicolau Cotişel, Certegea: 
loan Todea, Albac; Dr. Alexandru Șuluţiu, Câmpeni; Ioan Nicola, Arada; 
Ioan Dobre, Teodosie Puşcariu, George Guiman, toți din Poiana-Mărului; 
Dr. loan Senchea, Făgăraș; George Zegan, Sofron Prună, Biserica gr. 
cat., Ioan Petrişor, Vartolomeiu Visoli, toți din Vaida-Recea; Aron de 
Popa-Radu; loan Peia, toţi din Făgăraș; Friedrich Schneider, Șercaia; 
Ioan Anghel Alba-Iulia. 

Pro 1896/7. A. 7.: Petru T. Ille, H. Györtelek. 

Pro 1897 A. 2.50: Vasile Boneu, Brad. 

Pro 1898 câte 5 fl.: Dr. Ilie Beu, Sibiiu; Simion Horvat, Deva; 
David Rades, Cenade; Iosif Lita, Iclod; Victor Onișor, Zagra; George 
Vas, Voila. 

Ilie Floas, Tilișea 1 fl. pentru diplomă. 


Sibiiu, 31 Decembre, 1897. 


Leontin Simonescu m. p., 
cassar. 


‘Redactor : Dr. Ç. Diaconovich. _ Tiparul Tipografiei archidiecesane. 


Transilvania. Partea oficială. 29 


Nr. 152—1898. 


PROCES VERBAL 


din 3 Martie n. 1898. Sedinfa ordinară a comitetului central 
al Asociatiunii. 
Preşedinte: Dr. Ilarion Pușcariu, vice-preș. 
Membrii presenti: Zaharia Boiu, P. Cosma, Dr. ©. 
Diaconovich, I. Papiu, L. Simonescu, Iosif. St. Șuluţiu; Onoriu 
Tilea, N. Togan. 
Notar: Dr. Il. Ben, Secretar I. 


49. 
Pentru verificarea procesului verbal al ședinței de adi 
Se designează dnii: I. Papiu, L. Simonescu si 
los. St. Sulutiu. 


50. (136—1898). 


Advocatul Carol Sam. Borger, ca representant al firmei Sam. Wagner, 
care a îndeplinit unele renovatii la casele Asociafiunii, recearcă comitetul 
central, ca să licuideze o pretensiune a aceleia de 55 fl. v. a., căci altfel 
va trebui să împrocesueze Asociatiunea. 


Dlui ©. S. Borger i-se răspunde, că pretensiunea 
firmei Sam. Wagner se referă la niște lucrări, cari 
în realitate nici nu s'au făcut, de oare-ce nu era ne- 
cesitate ; la colaudare, ce e drept, sa trecut aceasta 
cu vederea, dar ulterior s'a constatat greșala. Firmei 
îi mai compet fl. 16, pe cari îi poate ridica în tot 
momentul. 


51. (144—1898). 
De oare-ce diplomele tipărite cu titlul vechiu al Asociaţiunii nu mai 
corăspund statutelor modificate, l 
Se decide a se comanda un nou clișeu pentru 
titlul Asociațiunii; cu executarea se autorisează biroul 
societății. 
52. (360—1897). 
DI Virgil Onitiu, director gimnasial în Braşov, cu data 20 Iulie 1897 
şi cu provocare la apelul pentru completarea colectiunii de diare gi re- 


viste a Asociafiunii, ofere în acest scop „Tribuna“ anii 1.—IV, legată în 
8 volume, cu preţul de 40 fi. 


Ofertul dlui V. Oniţiu se primesce. 


30 Transilvania. Partea oficială. 


53. (561—1897). 
DI Filip Docolin, preot in Micäsasa, ofere cu data 19 Septembre 
1897 spre cumpărare „Observatorul“ complet pe anii I—VIL, legat in 
2 volume mari, pe prețul de 56 A. 


Se decide a reflecta la ofertul dlui F. Docolin, 
dacă va reduce prețul colectiunn la 40 fl.; anul I. si 
VII și-i poate eventual reţine. 


54. (402—1897). 


DI Macedon Maniu, învățător pens. in Zagra, cu data 20 lulie 1897 
ofere spre cumpărare 3 ani din „Amicul Familiei“ și 8 ani din „Observatorul“, 
dintre cari unii necompleti. 

Se decide a se cumpăra anul Il. din „Amicul 
Familiei“ pe preţul de 3 fl. 


55. (100—1898). 

DI Emilian Micu, preot în Ohaba sârbească, ofere cu data 3 Februarie 
1898 spre cumpărare mai multe reviste şi cărți. 

De astădată nu se poate reflecta la ofertul dlui 
Emilian Micu. 
56. (134—1898). 

DI /oachim Muntean, paroch gr. or. in Gurariului, trimite pentru 
biblioteca Asociatiunii: 1. „Tribuna“, an. IV. 1887 (lipsind Nrii. 74, 248 
si 296); an. V. 1888 (lipsind Nrii 119—123, 195, 197—199 si 201); an. VI. 
1889 (lipsind Nrii 1—98, 100—116, 118—132, 134 şi 136—246); din an. 
VII. 1890 Nrii 1—13, 67, 113 si 201; din an. VIII. 1891 Nrii: 36, 196, 
218, 277, 282—284 si 286; apoi an. IX. 1891 (complet), an. X. 1892 
(complet); an. XI. 1893 (lipsind Nrii 272 si cei următori; si an. XII 
1894 (complet). 2. Nrii 5 si 6 si „Meseriagul român“, an. II-lea. 3. „Foi- 
şoara Telegrafului român“ din 1877 (complet). 4. „Convorbiri literare“ 
an. XVI. Nrii 1—9 si an. XVII. Nrii 11 și 12. 5. „Albina“, an. X. Nri 
1—24. 6. Conscripția poporului din Gurariului efectuitä în 1785, 3 to- : 
muri aproape complete. 7. Monografia comunei Gurariului de I. Muntean. 

Spre scire cu mulțămită. 


57. (72—1898). 


Directiunea despärtementului IX (Orăştie) înaintează cu data 31 Ia- 
nuarie 1898 procesul verbal al adunării generale cereuale ţinută în Turdas 
la 26 Septembre 1897; şi observă, că taxele incassate cu acea ocasiune 
s'au expedat prin postă în aceeaș di. Din procesul verbal se constată: 

a) directorul despärtömentului, dl Dr. loan Mihu, a deschis adunarea 
prin o vorbire poporală, în care accentuează necesitatea și importanța 
solidarității dintre inteligenţă și popor; 


Transilvania. Partea oficială. 8 


b) s'a luat spre scire raportul despre activitatea comitetului cercual, 
dându-i-se acestuia absolutoriu; 

c) s'a cetit disertatiunea „Veacul nostru“ de învățătorul Ioan Dan şi 
s'a decis publicarea ei in „Transilvania“; 

d) s'au împărţit între țărani mai multe exemplare din: Comasările de 
Elia Dopp, Higiena copilului pănă la al 7-lea an de S. Stoica si 
Trifoiul de Eug. Brote; 

c) s'au încassat următoarele taxe : 

a) dela membri vechi fl. 35.— 

f) dela membri noui, inscrişi cu această ocasiune: loan Roşu, notar în 
Turdas, 10 fl., Adam Todor şi Dumitru Iancu, preoţi în Turdas, 
Dr. Romul Dobo, medic în Orăştie, Vasile Domşa, protopop în Orăştie, 
şi Nicolau Dubleş, notar în Romos, câte 5 fl. — în total fl. 35.— 
Taxele încassate se espdează la cassa centrală, 

Membrul pe viaţă, dl loan Mihaiu, a promis a se face membru 
fundator, mai solvind âncă fl. 100. 

f) delegaţi pentru adunarea generală a Asociatiunii din Beiuş s'au 
ales dl Dr. Stef. Erdelyi si dl Dr. Rom. Dobo; 

g) sa reconstituit despärtömöntul pe un nou period de trei ani, ale- 
gendu-se: director dl Dr. Ioan Mihu, membri în comitet dnii I. 
Mihaiu, N. Vlad, Dr. Aurel Muntean, Dr. Silviu Moldovan, V. Domsa, 
A. P. Barcian, Dr. Rom. Dobo, Laur. Bercian și I. Mota; 

h) din banii colectati sau premiat pentru colectiuni de poesii poporale: 
I. Dan, învăţ. în Pricaz, cu fl. 4.—, P. Lula, teolog din Turdaș, cu 
A. 3 si Ant. Roşu, ţăran din Turdaș, cu fl. 3. 

i) s'a cercetat expositia de manufacturi aranjată de färancele române 
din Turdaș si Pricaz, premiindu-se 11 exponente din Turdag cu 
10 A, și cinci din Pricaz cu fl. 10. 

Procesul verbal al adunării generale cercuale se 
ia spre scire, în deosebi: 1. se confirmă primirea 
sumei fl. 70.— la cassa centrală; 2. domnii: I. Roșu, 
Adam Todor, Dumitru Iancu, Dr. Rom. Dobo, V. 
Domsa și N. Dubles se declară membri ordinari ai 
Asociaţiunii si se întroduc în lista de expediție a 
„Transilvaniei“, dl I. Mihaiu se va proved6 cu di- 
ploma de membru fundator, îndata-ce va solvi äncä 
fl. 100; 3. reconstituirea despărțământului se aproabă, 
dar se observă, că în 1898 va trebui să se efectu- 
iască o nouă constituire, conform $-fului 12 al Instruc- 
țiunii pentru organisarea despărțămintelor Nr. 599 din 
1897 ; 4. pentru zelul dovedit prin aranjarea expositiei 
amintite, comitetul central își exprimă compläcerea sa. 

3% 


32 2 Transilvania. Partea oficială. er 


58. (73—1898). 

Directiunea despärtementului XIII (Abrud) înaintează procesul ver- 
bal al ședinței comitetului cercual ţinută în Abrud la 24 Ianuarie a. c., 
in care 1. s'a constituit comitetul cercual alegöndu-se: vice-president Ro- 
mul Furduiu, cassar Demetriu Goia, controlor Aurelian Danciu si notar 
Ioan Maior; 2. s’au luat in primire actele dela fostul comitet cercual, 
cari s'au aflat in regulă; 3. s'au luat dispositiile necesare pentru respän- 
direa „Biografiei lui Avram Iancu“, si 4 s'a primit propunerea, ca să se 
recerce comitetul central a incuviinta ţinerea adunării cercuale în decur- 

sul lunei Iulie, fiind acesta timpul cel mai potrivit. 
Procesul verbal se ia spre scire; constituirea co- 
mitetului se aproabă şi ținerea adunării cercuale în 

Iulie se incuviinteazä. 


59. (83—1898). 

DI @. Pop de Bäsesci înaintează cererea lui Dumitru Pop, invetä- 
cel-faur in Simleul Silvaniei, pentru a fi impärtäsit cu un ajutor menit 
pentru meseriasi. 

Nefiind publicat concurs pentru astfel de ajutoare 
cererea nu se poate incuviinta. - 


60. (84—1838). 

Cu provocare la hârtia comitetului central Nr. 595 dela 30 Octobre 
1897 inspectorul regesc de scoale din Sibiiu răspunde cu data 1. Feb- 
ruarie 1898, că ordinatiunea ministerială Nr. 11208—1897 despre suprave- 
ghiarea elevelor dela școalele civile în adevăr se extinde numai asupra 
scoalelor civile comunale și de stat si că numai din greșală s'a inmanuat 
si direcțiunii școalei civile de fete a „Asociatiunii“. Se roagă a o privi 
ca neîntâmplată. 

Spre scire. 

60. (86-1898), 

Directiunea despärtementului XI. (Blaj) înaintează cu data 3 Febru- 
arie 1898: 1. fl. 205.— din taxele incassate in decursul anului 1897, si 2. 
proiectul de budget pe anul 1898, in care sunt preliminati fl. 250. — la 
venite gi tot atäta la spese. 

Inaintarea taxelor incassate se ia spre scire și 
budgetul pe anul 1898, fiind conform prescriselor 
statutare, se aproabä. 

61. (89 - 1898). 


„Embrionul“, societatea studenţilor dela şcoala centrală de agricul- 
tură din Bucuresci, se roagă pentru trimiterea gratuită a „Transilvaniei“ 


Cererea se incuviinteazä. 


“Transilvania. Partea oficială. F 83 


62. (90—1898). 

Un mecenate donează Asociatiunii fl. 20.— pentru acoperirea sti- 

pendiului votat studentului Traian Dragoș pe anul școlar 1897—98. 
Spre scire cu multämitä. 
63. (96, 97, 112, 121 şi 124—1898). 

Directiunile despärtemintelor IV (Sibiiu), VI (Sebegul-säsesc), XII 
(Alba-Iulia), XIII (Abrud) si XXXII (Dicio-Sânt-Martin) înaintează ra- 
poartele anuale. 

Spre scire. 
64. (085—1898). 

Tinörul ţăran Dumitru lelänzan roagă comitetul central, ca să abo- 
neze pe sama sa şi a altor doi tovareşi câte un ex. din „Gazeta Transil- 

vaniei“ ediţia de Duminecă, precum si să i-se cumpere unele cărți indicate. 


Din lipsa de tonduri cu această menire, cererea 
nu se poate incuviinta, dar se autoriseazä bibliotecarul 
a le trimite câte un ex. din „Povești din popor“ si 
„Higiena copilului“. 

65. (106—1898). 

DI Constantin cav. de Steriu cu data 27 lanuarie 1898 donează 
Asociatiunii fl. 100.— pentru infiintarea unei case nationale. 

Donatiunea se ia cu plăcere spre scire, iar ma- 
rinimosului donator i-se exprimă multämitä. Cassarul 
se îndrumă a deschide un cont separat pentru Casa 
națională. 

66. (110—1898). l 

Directiunea despärtementului V (Sălişte) cu data 25 Ianuarie 1898 
raportează referitor la recercarea comitetului central Nr. 462—1897 dela 
30 Octobre 1897 în sensul, că suma reținută de 46 fl. 34 cr. s'a admi- 
nistrat la fondul despărțământului, despre care la proxima adunare cer- 
cuală se va face propunere, în conformitate cu $. 49 al Regulamentului 
pentru despärtöminte. 

Cu data 3 Februarie 1898 înaintează procesul verbal al ședinței co- 
mitetului cercual ţinută în 25 Ianuarie a. c., din care se constată ur- 
mătoarele : 

1. s'a decis, ca să fie rugat comitetul central a dispune trimiterea 
„Transilvaniei“ si pe sama despärtömentului V; 

2. s'a hotărît ca termin pentru adunarea cercuală din 1898 a doua 
qi de Rosalii; 

3. cassarul raportează, că a încassat dela dl M. Ittu fl. 100.— 
taxa de membru pe viață, dela di lord. Roșca-Căpitanu taxa pe 1898 si 
dela I. Banciu pe 1897, pentru „Poveşti din popor“ 5 fl. 50 er, — cu 
totul 115 fl. 50 cr., care sumă s'a trimis la cassa centrală. 


34 Transilvania. Partea oficială, 


n 


În urmă s'a decis să fie rugat comitetul central, ca să întroducă 
afacerea de cheque. 

4. s’adecisaseluainformatiuni, dacă comitetul central încassează direct 
taxele restante sau să le încasseze si pe viitor cassarul despărţământului. 

Raportul referitor la suma de 46 fl. 34 cr. se 
ia spre scire, de asemenea si procesul verbal al se- 
dintei din 25 Ianuarie a. c., cu următoarele obser- 
vări: Se dispune trimiterea „Transilvaniei“ pe sama 
bibliotecei despărțământului V.; terıninul pentru adu- 
narea cercuală se aproabă Suma de 115 fl. 50 cr. 
se chiteazä; în chestiunea întroducerii afacerilor de 
cheque postal va hotări comitetul central cu altă 
ocasiune. Taxele restante le va încassa comitetul 

. central conform $-lui 41 lit. b) din Regulamentul pen- 
tru despärtöminte. 
67. (112—1898). 

Directiunea despärtementului II (Bran) înaintează cu data 11 Fe- 
bruarie a. c., procesul verbal al sedintei comitetului cercual dela 5 Fe- 
bruarie a. c., in care s'au luat dispositii pentru executarea concluselor 
luate in adunarea tercualä din 1897 si aprobate de comitetul central. 
S'au mai luat si următoarele hotäriri: 

1. să fie rugat comitetul central, ca despre încassarea taxelor re- 
stante prin mandat postal să se incunosciinteze totdeuna și directorii 
despärtömintelor, asemenea să li se comunice și resultatul; 

2. pentru organisarea agenturilor sau exmis mai multi delegaţi; 

3. ca termin pentru adunarea cercualä din ‚1898 s'a fixat a treia 
di de Rosalii, iar ca loc comuna Poiana-Mörului. 

Procesul verbal se ia spre scire; conclusele des- 
pre organisarea agenturilor și despre ţinerea adu- 
nării cercuale din 1898 se aproabă. Cererea referitoare 
la încassarea taxelor restante se va considera. 

68. (114--1898), 

Consistorul archidiecesan gr. or. provocându-se la hârtia comite- 
tului central Nr. 715—1897 cu data 15 Ianuarie a. c. aduce la cunogeintä, 
că acuma la mijlocul anului şcolar îi este imposibil a face o nouă pro- 
visiune pentru catechisarea elevelor gr. or. dela şcoala civilă de fete, 
dar se va satisface pe viitor. 

Spre scire. 

69. (124—1898). 

Directiunea despärtementului VI (Sebesul săsesc) cu data 31 De- 

cembre 1897 înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual 


Transilvania. Partea oficială. 35 


din 2 Decembre 1897. Din procesul verbal se constată, că 1. s'a încre- 
dintat biroul să facă în ședința viitoare o propunere concretă referitor 
la suma de 113 fi. reținută peste budgetul anului 1898 şi reclamată de 
comitetul central, și 2. s'a decis, ca să se publice concurs pentru con- 
ferirea a 4 spend de cäte 10 fl. menite pentru elevi meseriagl Şi apro- 
bate de comitetul central, 

Procesul verbal se ia spre scire cu aprobare. 

70. (183—1898). l 

Dl G. Pop de Bäsesei, încredințat prin conclusul comitetului cen- 
tral Nr. 187—1897 cu organisarea unui despärtement în Sătmar, rapor- 
tează cu data 22 Februarie 1898, că la 16 Februarie a. c. s'a constituit 
un despärtömönt cu centrul în Seini; înaintează totodată si procesul 
verbal al adunării constituante și un libel de depunere dela „Satmăreana“ 
despre 85 fl.—. Din procesul verbal se constată, că 1. adunarea consti- 
tuantă a, fost deschisă de dl delegat prin un discurs ocasional acomodat; 
2. ţinerea adunării a fost anunțată forului competent administrativ; 
3. au participat 17 domni, dintre cari trei sunt membri vechi ai Asoci- 
atiunii; 4. s'au inscris membri noui: Romul Marchis, preot gr. cat., 
Alexandru Steţiu, advocat, Aurel Pelle, preot gr. cat., George Bidea, 
proprietar, loan Crişan, proprietar, Dr. Iuliu Pop, advocat, Dr. Vasile 
Lucaciu, preot gr. cat, Vasile Anderco, preot gr. cat., George Achim, 
contabil, Alexiu Berinde, preot gr. cat, Alexiu Pap, preot gr. 'cat., 
Gavriil Szabo, preot gr. cat. Antoniu Gitta, protopop gr. cat., Avram 
Breban, preot gr. cat., Mihaiu Ghiriti, cassar; 5. sau ales în comitetul 
cercual: director (Gavriil Lazar de Purcareti, membri în comitet: G. Suta, 
Ant, Gitta, Dr. V. Lucaciu și V. Anderco. 

Raportul dlui delegat se ia spre scire și i-se 
exprimă, mulțămită pentru zelul desvoltat în interesul 
Asociațiunii. Procesul verbal al adunării constitu- 
ante âncă se ia spre scire, alegerea comitetului cer- 
cual și a comunei Seini de centru al despărțămân- 
tului, se aproabă. 

Primirea libelului despre suma de 85 fl. se con- 
firmă şi se administrează cassei centrale. 

Membrii înscriși se primesc și se introduc în lista 
de expediţie a „Transilvaniei“ — Se recearcă însă co- 
mitetul cercual a raporta, câte și cari comune vor 
aparțină noului despărțământ. 

71. (139—1898). 
Domnul Paul Pap, încredinţat prin conclusul comitetului central 
Nr. 6— 1898 cu organisarea unui despärtement în Bihor, raportează cu data 
27 Februarie 1898, că acesta s'a constituit în 24 Februarie a. c. cu cen- 


36 Transilvania. Partea oficială. 


trul în Beiuş. Inaintează totodată și procesul verbal al adunării consti- 
tuante, din care se vede, că 1. dl delegat a deschis adunarea cu o vor- 
bire ocasionalä acomodată, îndemnând la sprijinirea Asociaţiunii și a 
scopurilor ei culturale; 2. s'au înscris membri noui: Pantelie Bugariu, 
înv. pens.; loan Papp, jurist; V. Corbu, preot; Andreiu Popa, Andr. Pap- 
falvai, P. Papp, Elie Moga, protopop; V. Papp, Corn. Foltut, Gavril 
Cristea, Œ. Bogdan, M. Popovici, N. Tempelean, G. Mihut, Zah. Popa, Lazar 
Mäti, Vasile Carţis, G. Popluca, Dr. I. Rednic, V. Papp, protopop; Aug. 
Antal, protopop; Const. Borţi, V. Dumbrava, N. Diamandi, Dr. G. Mureșan, 
Dr. Gavr. Cosma, V. Stefanica, Dr. C. Popovici, Traian I. Farkas, Teod. Bulc, 
Paul Pap, I. Keri, V. Erdélyi, I. Butean, Ilie Stan, Camil Selăgian, D. 
Negrean, Coriolan Ardelean, G. Marinescu, I. Fersigan, I. Iepure, Dr. 
Antoniu Cighi, I. Dan, Maria Valtner n. Cosma, Al. Gera, Victor 
Borlan, Octavia Stolojan, Valeria Pavel, Marta Fabian, Elena Fabian, 
Angela Butean, N. Fabian, Autoniu Palladi, Livia A. Cosma, C. Palladi, 
I. Ardeleanu, loan Pinter, Dr. Florian Stan si N. Cristea — tofı cu taxa 
anuală de 5 fl, iar N. I. Radu silvicultor, membru pe viaţă, si Vasile 
Ignatu membru fundator; 3. sau ales în comitetul cercual: director 
Aug. Antal protop. gr. cat., iar membri în comitet dnii: V. Papp protop. 
gr. or., V. Papp, Antoniu Palladi și Dr. Gavr. Cosma. 
Raportul dlui delegat se ia spre scire și i-se exprimă 
multämitä pentru zelul desvoltat în înteresul Asociaţiunii. 
Procesul verbal al adunării constituante asemenea 
se ia spre scire ; alegerea comitetului cercual se aproabä, 
Membrii înscriși se primesc. 
72. (132 și 137—1898). 
Se presentă doue cereri întrate în urma concursului publicat sub 
Nr. 46 — 1898 pentru conferirea unui stipendiu de 20 fl.— din fund. „Başota“. 
Stipendiul se votează tinărului Basiliu Basota, 
student în cl. V. gimn. în Năsăud. 
73. (82 si 118—1898). 

S'au înscris membrii noui: dl Nicolau Brumboiu, preot în Tohanul 

vechiu, si Directiunea școalelor medii gr. or. române din Braşov. 
Se primesc şi se întroduc în lista de expediţie 

a „Transilvaniei“. 


D. u. s. 
Dr. Ilarion Puşcariu m. p., Dr. I. Beu m. p. 
vice-președinte. secretar II. 


S’a verificat. Sibiiu, in 8 Martie 1898. 
l. St. Sulufiu m. p. |. Papiu m. p. L. Simonescu m. p. 
Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul Tipografiei archidiecesane. 


~