Transilvania_1900_031_001

Cw B 7 7 uU w 


BIBLIOTECA UNIVERSITATH CLU, 
DUPLICAT 


TRANSILVANIA 


ORGANUL 


* 


ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ SI CULTURA POPORULUI ROMÁN. 


DinecroR: Dr. €. DIACONOVICH. 


——— — 9 t 


ANUL al 32zczzccr-iea 


. 1900. 


Editura Asociatiunii. 


—— à 


SIBIIU, 1900. 


TIPARUL TIPOGRAFIEI ARCHIDIECESANE. 


- 


Partea 
Pag. 
Istorie. 


Încă odată la „petiția cu pricina“ 
a lui Avram Iancu, de Ipsif Sterea 


Sulutu i 258 
Câteva pagini din suferintele Ro- 

mânilor bănăţeni, de Patticiu Dră- 

gálina 233 
Cetatea Bihorului (din „Szâzadok“), de 

Nicolau Togan. E 188 
Cronica de Eisenstadt despre res- 

coala lui Horia, de Nic. Togan 1 
Cum se face istoria ardeleană, de 

Ios. Sterea Sulutu 87 


Din literatura geografică a Tr&nsil- 
vaniei. Scrierile geogr. in sec]. XTX. 
Studiu de Silv. Moldovan 17, 55, 93, 114, 169 
Din trecutul Báilor Herculane (Me- 


hadia), de Dr. G. Vuia 219 
Documente istorice: Decorarea preo- 

tilor lorgovici din Varadia. — Deco- 

raren, preotului Valutan din Calina. 

— Venirea Sârbilor. Comunicate de 

S. Liuba. 99, 207, 210 
Jancsó Benedek: Cea mai veche sta- 

tistică autentică a Românimei arde- 

lene, de Nic. Togan 41 
Mișcările etnograf. române mai nouă 

in patria noastră, din „Ethnographia“, 

de Nic. Togan DI 
O constatare istoricá, de V. Sotropa 267 
O petiție a lui Avram Iancu, de Ios. 

Şterca Sulutu 217 
O rescoală în Resinari la mijocul 

secl XVIII, de Nic. Togan 263 
Paralele etnologice 68 
Recensemântul general al popula- 

tiunii Regatului român din Decembre 

1899, de N. Togan 185 
Românii din peninsula balcanică, de 

loan Popovici 25 


Românii din Selagiu, din „Erdély“, 
de Nie. Togan 
Statueta Hermafroditos din Jidovin, 


de At. Marienescu 205 - 
„Századok“, Repertoriu, de N. Togan 103 
Weigand G.: Roniânii în Serbia, Trad. si 

de top 105 

Chestiuni culturale. 

Adunarea gen. a Societăţii pentru cre- 

area unui fond de teatru român 204 
Biblioteca naţională din Paris. 229 
Sărbările iubilare dela Braşov 202 


D 


literará. 
Pag. 
Literatură si sciinfá. 
Academia románá. (Sesiunea generală 
din 1900). 78 
Academia maghiară 271 
Ântâia lovitură oficială indreptată îm- 
potriva literelor cirilice, de N. Togan 118 
Bertha, A. de, Magyars et roumains de- 
vant | histoire. Recepgiune, de L. 
Kropf, din ,Századok^— 138, 218 
Concurs literar 72 
Din estetica tragicului (Polemică cu 
'di'Ghit& Pop) de Dr. Ios. Blaga 137 
La chestiune& bunăstării poporului 135 
Limba románá, din „Erdėlyi Muzeum“, 
de Nicolau Togan 68 
Productiunea noastră literară. (Ra- 
portul secretarului 1. despre produc- 
tiunea literară română din teará in 
timpul dela 1 Iulie 1899—30 Iunie 
1900). Vedi partea oficială pag. 137. 
Sectiunile sciintifice-literare confe- 
resce partea oficială 
Bibliografie. 
Al doilea capitol din contabilitatea 
duplă, de 1. C. Pantu 70 
Alsdieher vármegye Monografiája 71 
Antropomorfisme si antiantropomor- 
fisme în limba română, de N. Sulică 277 
Anuarul Băncilor Române 33, 274 
Anuarul şcoalei comerciale sup. gr.- 
or. din Braşov 198 
Anuarul III al Soc. pentru crearea unui 
fond de teatra român 181 
Anuarul XXXVI al gimnasiului mare 
public român de relig. gr.or. din 
Braşov 195 
Anuarul I, al reuniunii sodalilor ro- 
mâni din Sibiiu 216 
Băncile de emisiune, de A. D. Da- 
mianoff 200 
Biblioteca ,Reun. rom. de agrieult. 
din eott. Sibiiului* 132 
` Biblioteca poporală a Asociatiunii 
Nr. 1 215 
Biblioteca teatrală a ,Aurorei* 132 
Bunea, Dr. A.: ne istoria Románilor 
Episcopul Ioan Inocenţiu Klein. Re- — 
pe de Nie. Togan Ga? 
Călătoriile patriarehului Macarie de 
Antiochia în ţările române, de Emilia 
Cioran 183 
Cântecul lui Adam 133 


IV 


Carp A, Discurs rostit in senat, 

Carte de cântece, de I. Dariu 

VL Catalogul de seminţe al grüdinei 
botan. din Bucuresei 

Cestiunea pedeps. în scoalele noastre 
poporale, de Ios. Velcean 

Concentratiunea învățământului in 
şcoala Herbart-Zilleriană, de George 
Joandrea 

Conterentele pedagogice ale corpului 
profesoral din Bragov 

Cum să iotograiăm ? 

Curs elementar de botanică si zoo- 
logie, de G. Chelariu 

Cuvânt funebru, de 1. Dain 


— Dicționar román-germán si germán-ro- 


mân, de S, P. Barcian, rev. si com- 
pletat de Dr. D. P. Barcianu 
Die Repser Burg, von Dr. H. Müller 
Dietetica poporalá, de S. Stoica. 
Din literatura poporalá 
Documente privitoare la istoria Ro- 
mânilor, de E. de Hurmuzaki 
„Enciclopedia románá* 
Epistola pastorală a archiep. Iosef- 
Xaver de Hornstein 
Epistola pastoralá pentru iubileul 
sántei uniri 
Extras din tarifele de postă si te- 
legrai 
Familiile boereşti române, de O. G. 
Lecca 
Filarot gi Antusa 
Fragmente din istoria Românilor, de 
E. bar. de Hurmuzachi, trad. de I. 
Slavici 
Geografia pentru scoalele poporale, 
de V. Goldis 
Începuturile ziaristicei noastre, de 
Ilarie Chendi . 
Îndrumări date agenţilor Domeniilor 
Coroanei, de I. Kalinder 
Istoria Legii nouă, de Dr. V. Szmi- 
gelski 
| Istoria, naturală, de V. Dumbrava si 
Victor Borlan 
Istoria politicei, de T. V. Pácátian 
Istoricul Seminariului din Curtea- 
de-Arges, ds G. C. Drăgănescu 
Istorioare biblice, de Dr. P. Barbu 
Jahresbericht des Vereins für Landes- 
kunde 1898/9 
A magyar honfoglalás kütiói, de 
Pauler si Szilágyi 
Masa studenţilor rom. din Braşov 
Musica naţională, de A. Sequens 
Notes et extraits pour servir a ]' his- 
toire des eroisades au XV-e siécle, 
par. N. Jorga 
Notice sur le Domaine de la Couronne 
de Roumanie 
Novele şi schiţe, de I. Pop Reteganul 
Pácátian, T. V, Buna chiverniseală. 
Recensiune, de N. Togan 
Poesii, de Carol Serob 


102, 


Pag. Pag. 
133 | Pentru conservarea portului naţional 277 
900 f Pentru memoria lui Avram Iancu. 

Apelul Drului Amos Frâncu cătră 
133 ministrul de interng 33 
Predice ocasionale $i funebrale, de 
34 Dr. Em. Eleftereseu 102 
Programa gimnasiului sup. gr. cat. si 
a, scoalelor elem. din Beins 194 
228 | Programa gimnasiului sup. gr.-cat. din 
Blaj 195 
196 | XVI Programă a Institutului pedago- 
34 gico-teologie grz-or. din Sibiiu 193 
XIV Programa stoalei civile de fete » 
276 cu internat şi ärept. de publicitate 
216 a Asociatiunii , 198 
Protocolul adufárii gen. a reun. invét. 
din diecesa Aradului ' 33 
199 | Publicatiunile ministeriului cultelor si 
202 instruetiunii publice si ale Academiei 
128 Române 101, 227 
132 | Raportul al XXXVl-lea despre gim- 
nasiul sup. fund. din Năsăud 197 
131 | Raportul anual al soc. acad. române 
130 „Junimea“ din Cernauti 132 
Raportul antal al soc. „România Jună“ (ai 
102 | Raportul comitetului Societăţii pen- 
tru cultura și literatura română din 
215 Bucovina 193 
Raportul gen. al Reun. rom. de agri- 
35 cult. din cott. Sibiiului 35 
Raportul III al scoalelor capitale ort. 
275 or. rom. din Lugoj 229 
133 | Recompensele şi pedepsele în școala 
poporală, d 1. Dariu 216 
Regulament de serviciu, de D. Bardosi 10 
211 | Respuns la darea de seamă a d-lui 
Sim. Popescu, de Dr. P. Barbu 22% 
133 | Sâmbăta morţilor, de T. V. Pácátian (273: 
Schematismus historicus venerabilis 
200 cleri dioecusis Magno -Varadiensis 
graeci ritus catholicorum 182 
201 | Scrisori cătră eleve, de Maria Cioban 199 
Seminte din agrul lui Christos, de 
102 Z. Boiu 70 
Sîrbu, G., Mateiu-vodá Băsărabă’s aus- 
würtige Beziehungen.  Recengiune 
Eod 1 din Besado“ a Eo 201 
 Statutele soc. „Patria“ din München 7133 ^ 
211 | Tama norocului, de T. Bràndug—— — -481 
133 | Treptele culturale-istorice si seoala 
Herbart-Zilleriană, de G. Joandrea 200 
131 | Tiganiada 131 
Valorarea poamelor, de P. Ieremia 10 
218 | Verhandlungen und Mittheilungen 
191 des siebenbürgisehen Vereines für 
277 Naturwissenschaften zn Hermanstadt 
XLIX Band 278 
Viaţa si operele lui Andreiu Mu- 
131 regan, de loan Raţiu 275 
271 TR 
M Reviste. 
-~| „Archiva“ 12 
193) „Convorbiri literare“ 39 
223 | „Embrionul“ 40 


>= 


Pag. 
„Familia“ 39 
„Foaia Pedagogică“ 40 
„Foaia scolastică“ 12 
„Literatura şi Arta Română“ 39 
„Noua Revistă Română“ 35 
„Revista Economică“ 40, 214 
„Revista Ilustrată“ Ti 
» Yeselia“ 71 
Culendare. 
Amicul Poporului (an. XLI) 226 
Călindarul Poporului (an. XVI) 221 
Călindariu pe anul viseet dela Chris- 
tos 1900 35 
Calendar portativ pe anul visect 1900 35 
Li 
Folklore. 
Din credinţele popor.: „Boala mare" 
sau „boala rea“, ,nevoe* , de Liuba- 
lana 61 
Jocuri de copii 64 
Obiceiurile de nuntă ale Românilor 
din comit. Caras-Severin 68 
Partea 
Pag. 
Abrud-Câmpeni, desp., raport anual 13, 48 
sed. comitet. cere. din 25 Iunie 19 
ged. » »  » 90 Iulie 202 
adunarea, cere. din 19 August 202 
Adunarea generală, sc va Und la 
Băile Herculane 54 


raport general cătră ea 77, 83, 184, 186 
convocarea ei 81 
programul 168 
împărțirea de cărți între popor 169 
protocolul şedinţei I. 183, 191 
5 It. 186, 191 
deschiderea adunării 183 
disertatiuni intrate 184 
alegerea comisinnilor 184 
propuneri intrate 184, 186 
telegrame de felicitare 188 
locul viitoarei adunări generale 189 
multimitá organelor antorităț. publ. 194 
Agenturile Asociatiunii 294 
Agnita, desp., (raport anual v. partea 
literară pag. 231) adunarea de reor- 
ganisare din D August 181 
„Albina“ din Sibiiu, donat. şeoalei 49 
Albini Tit. L., sentinţă in causa colcetei 
lancu ai, DL 


Albini Sept., procesul contra lui 195, 210 
Album cu modele de cusături româ- 
nesci 18, 41, 218 
Ardelean G. propune înfiinţarea unei 
secţiuni archeologice 
Avis, cătră dir. desp. 
Baderca G., donează bancnote p. m 


157 


Teo aia 
— 


~ 


Wé 


218 | 


V 
Pag. 
Din sinul Asociatiunii. 
Adunarea generalá 122, 205 
Asociatiunea la Băile Herculane 209 
Discurs presidial rostit la inaugurarea 
adunării gen. dela Băile Hereulane 215 
Examenele la școala civilă de fete cu ` 
internat, 204 
Loteria Casei Nationale (Cf. si partea 
oficială) 121, 230 
Membrii Asociatiunii la finea lunei 
Martie 1900 123 
Din despáríéminte. 
Agnita, Bran, Caransebeș, 231 
Dej 232 
Făgăras, Hida-Huedin, Năsăud 126 
Orăştie 127 
Sebeş 125 
Sălişte 194 
Sighişoara, 128 
Simleu 121 
Verset 232 
(V. gi la partea cficială) 
H 
oficială. 
Dag 
Bădilă Ioan, reposat 1 
A „testamentul 35 
»  pertraetarea lăsământului 35 
Bădilă Toana M » 35 
a loan, donat. din biblioteca lui 37 
Baltes, Elena si Maria, dispensare de 
didaetru 50 
Barbu, Elena n. Grecu, decedată 177 
Bardosi, D., dáruiesce 25 exemplare 
„Regul, de serviciu“ 38 
Barițiu, monument 214 
Beius, desp. sed. com. cere. din 24 
Decembre 1899 4 
sed. eom. cere. din 3 Iunie 69 
concurs pentru două premii à 25 cor. 80 
sed. com. eere. din 24 Iunie 169 
sed. eom. cere. din 26 August 202 
adunarea cevenalá din 2 Septembre 202 
Sed. eom. eere, din 14 Octobre 209 
raport anual 218 
Biblioteca A sociatiunii, eonspeetul 
cărților intrate in sem Ii, 1899 13, 14 


14, 68, 113, 216 


intrate ín se- 


cumpărări de cărți 
consemnarea cărților 


mestra [. 1900 173 
legare de cărţi at ziare 211 
Biblioteci poporale, repertoriu de cărți 
pentru ele 20 
Bisa Iuliu, donează sigilul lui Panen 11 
Bistriţa, desp. şed. com. cere. din 12 Tun. i 
adunarea cercuală din 94 lunie VO 
sed, com. cere, din 26 Iunie f 
din 7 Iulie . 170 


VI 


Pag. 
Bistrita, desp., raport anual 79 
sed. com. cere. din 21 Novembre 216 
Blaj, desp. raport anual 49, 61 
sed. com. eere, din 29 [unie 170 
` sed. com. cerc. din 26 Iulie 172 
adunarea cercuală din 5 August 180 
Bocşa, desp. şed. com. cere. din 3 Feb. 35 
raport anual 37, 45 
sed. com. cerc. din 24 Aprile 53 
sed. com. cere. din 7 Iulie 171 
adunarea cercuală din 2 August 178 


Bran, desp., (raport anual în partea li- 
terară p. 281). 
adunarea de constituire din 3 Febr. i 
Sed. com. cere. din 28 Martie 
adunarea cercuală din 12 August 
Braşov, desp., şedinţa eom. cere. din 
1 Dec. 1899 
sed. com. cerc. din 21 Dec. 1899 si 


5 Ian. 1900 12 
raport anual 12, 38 
Sed. com. cere. din 2 Febr. 36 
Sed. com. cere. din 16 Aprilie 49 
Sed. com. cere. din 17 Maiu 61 
Sed. com. cere. din 13 si 16 Iunie 


has 
171 


adunarea cercuală din 17 Iunie 
ged, com, cere din 20 Sept. 
Caransebeg, desp., raport anual 
(v. gi partea literară p. 221). 
Casa națională, donatiuni 11, 42, 52, 69, 185 
lucrările loteriei 33 
taxele fundatorilor 51, 53, 69, 214 


amânarea tragerii la sorti a loteriei 54 
prospectul loteriei 56, 64 
raport cătră ad. generală 114, 169 


raport despre tragerea la sorți a lo- 


teriei 198 
lista tragerii la sorți a loteriei 205 
Cassa Asociaţiunii, scontarea 2 
ratiociniile pro 1899 13, 124 
proiect de budget pro 1901 69, 130 
aprobarea ratiociniilor 76, 187 
ratioeiniul ajutoarelor pentru elevii 
meseriagi TI 
raport cătră ad. gen. 117 
inventaral Asociatiunii 121 
Ciceiu, Cornelia, cere concediu 50 
e absolvată dela serviciu 60 
cere reprimirea în post 177 
se reangajază 194 
Çintea, loan, cere primirea ficei sale 
în internat cu taxă redusă 202 
Cioban, Maria, coleetiune de cusătură 
românească 13, 41, 213 
abdice dela postul de învăţătoare 182 


Cluj, desp. sed. eom. cere. din 21 Ian. 67 


sed, com. cerc. din 15 Iulie 170 
ged. com. cerc. din 18 Aug. 181 
raport anual 60 
Cohalm, desp., şedinţa com. cere. din 
29 Dec. 1899 3 
ged. com. cere. din 29 Iulie 178 
adunarea, cercuală din 26 August 201 
Comitetul central, prot. sed. din 2 lan. 1 
prot. sed. din 11 Ianuarie 1 


Pag. 

Comit. centr. prot. sed. din 8 Febr. 9 

prot. sed. din 8 Martie 33 

prot. sed. din 5 Aprilie 41 

prot. sed. din 10 Maiu 49 

prot. sed. din 24 Maiu 52 

prot. sed. din 29 Maiu 54 

prot. sed. din 30 Maiu 55 

prot. sed. din 7 Iunie 51 

prot. sed. din 19 Iunie 59 

prot. sed. din 5 Iulie '65 

prot. sed. din 11 Iulie 68 

prot. ged, din 17 Iulie 16 

prot. sed. din 19 Iulie Vi 

prot. sed. din 9 August 168 

prot. sed. din 27 August 177 

prot. sed. din 3 Septembre 182 

prot. sed. din 27 Septembre 189 

prot. sed. din 4 Octobre 191 

prot. sed. din 25 Octobre 198 

prot. sed. din 15 Novembre 209 

prot. sed. din 6 Decembre 219 
Comios-S.Micláus, desp., sed. com. 

cerc. din 18 Martie 45 

adunarea cereualá din 24 Aprilie 53 
Concurs literar istoric: resultatul, 

eseriere nouă 33 

pentru bibl. popor. a Asoc. 94, 41, 57 

scrieri premiate 65 
Consistoriul archidiecesan din Sibiiu 

cere local pentru eatechisarea ele- 

velor dela mănăstiri 203 
Constantin, L, doneazá bani vechi 

pentru museu . 02 
Dan, loan, demisiune 215 
Dej, desp., (raport anual v. partea li- 

terar p. 232), adunarea de consti- 

tuire din 14 August 179 

ged. com. cerc. din 10 Novembre 211 
Delegatii desp., presenta lor la adu- 

narea generală 183, 184 
Despártéminte, vedi numele localitá- 

tilor respective si rubrica „Din sinul 

Asociatiunii^ in partea literará. 
Despürtéminte noué, raport despre 

organisarea lor 212 
Despártémintele şi membrii Asoc. 

la tinea a. 1900 222 
Dicio-S.-Martin, desp., sed. com. cere. 

din 13 si 27 lunie 14 

adunarea cereualá din 31 August 201 
Disertatiuni intrate la adunarea gen. 184 
„Enciclopedia română", raportul vice- 

preged. Dr. Il. Puşcariu despre ter- 

minarea vol. II si mersul lucrărilor 66 
„Economia“ din Lugos, don. 10 Cor. 51 
Făgăraş, desp., (raport anual v. partea 

literară p. 126). 
Felicitări de anul nou, rescumpërarea 

lor 33, 213, 217 
Filep, G, lásáméntul, pertractări eu 

eredii 10 
Florian, Traian, cere primirea ficei 

sale in internat eu taxă redusă 200 


Forró, G., lásáméntul: eompetintá de 
mostenire 


€ 


TRANSILVANIA >- 


ORGANUL 


ASOCIATIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ SI CULTURA 
POPORULUI ROMÂN. l 


Nr. Lo Sibiu, lanuarie 1900. Anul XXXI. 


CRONICA DE EISENSTADT DESPRE RESCOALA LUI 
HORIA. 


Sub titlul „Die Eisenstüdter Chronic des Hora- Aufstandes in 
Siebenbürgen“ găsim in foigoara diarului „Budapester Tagblatt“ 
Nr. 28—80 din anul curent un studiu interesant asupra unei 
cronice pănă acum cu totul necunoscute, care privesce foarte 
de aproape istoriografia noastră. E vorbă de o nouă cronică, 
descoperită de curând de Dr. Ludovic Merényi în archiva fa- 
miliei princiare Esterházy din Eisenstadt (Kis-Márton, cott. So- 
pronului), cronică in limba germană asupra rescoalei lui Horia. 
„Budapester Tagblatt“ introduce studiul asupra acestei cro- 
nice, semnat de Dr. G—y, cu următoarele cuvinte: 

„Ne găsim în plăcuta positie de a pute presenta cetito- 
rilor nostri o publicatiune de mare valoare istorică. Admini- 
stratia vestitel archive a familiei princiare Esterházy din 
Eisenstadt avù bunătatea să ne pună la disposiție nisce scri- 
sori și documente needitate pán'acum și cu totul necunos- 
cute chiar si în cercurile istoricilor nostri, privitor la res- 
coala lui Horia în 'Transilvania, cari prin aceasta le aducem 
la cunoscința marelui publie. Preţiosul material, pus noue 
la dispositie cu amabilitate, a fost studiat si censurat de că- 
tră un cunoscător al istoriei transilvane, care l-a prelucrat în 
trei articole, dintre cari pe cel dintâiu îl publicăm în cele 
următoare. Cetitorii nostri vor găsi în aceste studii o icoană 
nouă, interesantă și surprindătoare a rescoalei lui Horia, care 


va rectifica de sigur unele expuneri istorice false, și care prin 
1 


9 


reproducerea fidelă a povestirilor naive gi intuitive ale unui 
contimporan câştigă un farmec deosebite. 

lată care este genesa acestei cronice după Dr. G—y: 

Esterházy-egtii se pregătiau tocmai pe timpul rescoalei 
lui Horia să reclame pe cale procesuală bunurile transilvane 
ale familiei Thókólyi pe cari pusese mâna fiscul, dar la cari 
Esterházy-estii făceau pretensiuni în urma înrudirei lor eu 
contesa Eva Thókólyi Archivarul-șef de pe atunci al familiei 
princiare Esterhâzy, Michael Schenk, mai târdiu director al bu- 
nurilor, trimisese pe actuarul seu, Ludovic Siess, la Sibiiu, ca 
să culeagă material pentru acest proces. Lucru firesc, cá 
acest funcționar fu provădut cu numeroase scrisori de reco- 
mandatiune, cari îi deschiserá și salonul guvernatorului Tran- 
silvaniei. Lud. Siess era acolo adese-ori oaspe binevădut și 
la masă, și umblând în aceea casă, unde se concentràu firele 
administrației Transilvaniei, putea să-și câștige informafiuni 
autentice cu privire la rescoala lui Horia, care erupse tocmai 
pe atunci, cum si privitor la singuraticele fase ale aceleia. 
Scirile aflate le impártágise Siess întrun număr de scrisori 
şefului seu din Eisenstadt, care din parte-şi introduse aceste 
interesante scrisori private întrun protocol, le provédü cu 
întroducere și adause pe urmă la acelea și un epilog, așa că 
acest manuscript se presintă ca o cronică. Dr. Merényi, care 
desgropă acest manuscript dintr'o grămadă de acte, îl boteză: 
Eisenstádter Chronik der Hora-Welt (Cronica de Eisenstadt 
a lumei lui Horia). Manuscriptul folio mai gros de un deget 
poartă pe învălitoare următoarea inscriptie latină cam pocită, 
după cum o presintă ,Budapester Tagblatt*: „De annis 1784 
et 1785 Relationes Domini Actuari Ludovici Siess de Tumultu 
et Insurrectione Gentis Valachico in Transsylvania contra No- 
bilitatem et Natione Hungaram ibidem, da tempore in tempus 
Dno Archivaris Ioanni Michaeli Schenk Kis Martonium sub- 
misse“. 

Studiul lui Dr. G—y, seris asupra acestei cronice cu o 
obiectivitate, ce rar o întâlnesci la scriitorii străini, când e 
vorbă mai ales de Horia, cum si cronica însași, sunt intere- 
sante din mai multe puncte de vedere, desí de altfel nu ni 
se descoper lucruri, cari nu le-am fi cunoscut chiar de loc 


3 


pănă acum. Un lucru se confirmă şi prin aceasta cronică, 
că adecă Horia şi oamenii sei, ori cât de simpli și pe lângă 
toate atrocitățile ce li se impută, atrocități comise în extrema 
desperatiune și furie, la care au fost aduși prin opresiunea 
seculară, au avut un ideal: idealul libertăţii. 

nem deci să facem cunoscut şi cetitorilor nostri studiul 
publicat de „Budapester Tagblatt“ şi prin acesta insagi cro- 
nica lui Siess, ca să se vadă cum presintă și acesta cele pe- 
trecute în drama sângeroasă a lui Horia. Nu vom uita, că 
Siess a fost un străin pripásit pe aici pe scurt timp, și cá 
în cercurile prin cari s'a învârtit în Sibiiu, numai bine nu va 
fi audit vorbindu-se de poporul român preste tot. 

În timpul din urmă — dice Dr. G—y — s'a vorbit de repetite-ori de 
rescoala lui Horia, de acea revoltă sângeroasă a iobagilor valachi din 
Transilvania, care fu asemenea unui preludiu sângeros al celor-ce avea să 
le producă în privinţa grozăveniilor cu cinci ani mai târdiu revolutiunea 
franceză. Aici şi acolo s'au manifestat patimile masselor aţiţate ale po- 
porului în erudimi ne mai audite, ca şi când opresiunea seculară, ce le-a 
stirbit drepturile omenesci, le-ar fi instrăinat de tot ce este uman și le-ar 
fi transformat in animale selbatice. Deosebire între cele doue revolufiuni : 
curând suprimata rescoală a lui Horia şi triumfătoarea revoluțiune franceză, 
este numai în ceea-ce privesce întinderea şi poate în privința bestialitdfilor 
săvârşite. Uciderile dela 1784 in Transilvania întrec de sigur in ceea-ce 
privesce erudimea animalică pe cele din timpul teroarei in Francia, dar 
între causele rescoalei [éránesc? transilvane va găsi istoricul multe, cari nu se 
pot asemena cu cele ale revoltei „tiers etat*-ului din Francia. 

În tot casul se pare, că istoria deplin vrednică de încredere a rescoalei 
lui Horia âncă nu este scrisă. Adevărat, că aceasta, revolutiune ţărănească 
a fost tractatá in repetite opere, dar acestea după posiţia de partid a au- 
torilor lor tree cam repede peste unele momente, pe când alte momente 
le accentuează cu atât mai mult; tot aşa rămân în toate expunerile multe 
lucruri nelămurite, dar mai ales ţinuta împăratului Iosif II. 

Apoi ne stau la îndemână privitor la drama sângeroasă din iarna 
anului 1784/5 si puţine isvoare, si nici acestea nu sunt peste tot cunoscute. 
Astfel s'a descoperit numai acum de cătră Dr. Ludovic Merényi o cronică 
germană a „lumei lui Horia“, de care se pare, cá n'a avut eunoseint& nici 
Francise Szilágyi, savantul autor poate al celei mai obiective lucrări in 
aceasta materie: „A Horavilág Erdélyben“ (Lumea lui Horia in Transilvania), 
nici Benedict Jancsó și Alexandru de Bertha, cari se ocupă în cărţile lor 
despre chestiunea română foarte pe larg cu rescoala ţărănească din secolul 
precedent. Francise Szilágyi, care inseamnă cu mare conscientiositate fie- 
care isvor disponibil si folosit de el, n'ar fi intrelásat de sigur să facă o 

1* 


"uu 4 c 
privire si in aceasta cronică, dacă ar fi avut numai eunoscintá de existența 
ei, şi ar fi citat-o tocmai aga, cum citează cele două memorande ale lui 
Eder, coleetiunea de manuscripte a lui Nicolae Janesovies din Muzeul na- 
tional din Budapesta, numéroasele manuscripte referitoare la chestii ale 
Muzeului transilvan din Cluj, originare in mare parte din colectiunea ba- 
ronului Brukenthal, si in sfirşit scrisorile contimporane ale profesorului 
gimnasial Iosif Gábri, păstrate in biblioteca Batthyányi-aná din Alba-Iulia. 


În cronica de Kisenstadt a rescoalei lui Horia câştigă studiul istoriei 
fără îndoială un material foarte preţios, căci cuprinsul ei nu numai că este 
deplin adeverit prin resultatele depuse în operele istorice nepreocupate, ci 
aceea lămuresce totodată și unele detaiuri mai puţin considerate. În ge- 
neral istoricul, la folosirea insemnărilor contimporanilor, trebue să-și impună 
mare precauţiune, căci acelea de cele mai multe-ori sunt scrise sub im- 
presiunea indignatiunii, durerii si urei; contimporanii dau loc unor exagerári, 
pe când pentru alte lucruri, ce le găsesc după posiţia lor de partid ca 
dela sine înţelese, sunt orbi. Cronica de Eisenstadt se pare totuşi, că for- 
mează în aceasta privinţă o exceptiune; autorul ei înşiră fără nici un 
adaus subiectiv, in mod eu totul séc, acele intémplári, la cari a fost martor, 
sau de cari a audit. El nu are nici un interes de a infrumseta ori schi- 
monosi faptele. Aceasta reiese cu totul clar din modul cum sa urzit 
aceasta cronică. . . . 

Cu privire la causele adevărate și mai adânci ale rescoalei ai căuta 
înzădar lămuriri în aceste relationes; cronistul nu face critică gi nu filo- 
sofează, el dă in cuvinte nemăiestriie: „atâta despre rescoala téranilor 
valachi din Transilvania, cât s'a putut afla din diferitele rapoarte incurse 
și din povestiri“. 

Adevărat, că el dă în prima lui serisoare o scurtă genesă a re- 
volutiei, dar numai chiar pe atât, cát plutea la suprafață. Asuprirea aproape 
ne mai auditá, ce dela rescoala ţărănească a lui Dózsa pănă pe timpul lui 
Iosif apăsa asupra iobagilor din Ungaria, după despărţirea ţării de dincolo 
de Dealul Craiului sa mai agravat âncă prin legislatiunea transilvană ; în 
Approbate si Compilate, cari de altfel cuprind numéroase institutiuni liberale (?), 
poporul iobăgit era pus intr'o categorie cu dobitoacele şi aceasta dejosire 
era înmatriculată in lege. Iobagiul faţă eu domnul séu era lipsit de ori-ce 
drept si lăsat cu totul la discretiunea aceluia. După determinatiunile Appro- 
batelor iobagiul avea necesitate de o permisiune specială a domnului seu, 
ca să poată tiné și folosi un cal; ţăranului sau robului ii'era strict oprit 
să poarte vestminte de postav, pantaloni, cisme, şapcă duplà sau cămăși 
de jolj. Din remasul mobil al iobagiului primia véduva aceluia numai a 
treia parte, celelalte două părţi erau ale domnului. Tot asemenea era liber 
domnul să determine însuși măsura robotei, iar iobagiul era legat de per- 
misiunea si învoirea domnului în toate acţiunile vieţii sale, in ceea-ce 
privesce dispunerea peste persoana și avutul său. Împăratul Iosif IL prin 
un ordin autograf datat din Sibiiu la a. 1783 desfüntá|?) iobăgia si in 


5 

Transilvania, cum dicea: „ca fără amânare să se desființeze in tot locul 
aceasta dejosire a omenimei la servitute şi selavagiu*. Íntr'aceea însă acest 
ordin autograf remase un pictus masculus, căci autorităţile comitatense nu 
se prea grübiau cu punerea lui în practică. Dacă motivul mai depărtat al 
rescoalei a fost asuprirea ne mai audită exerciatá de domni si ura ioba- 
gilor lipsiti de ori-ce drepturi cetátenesci fatá cu nobilimea, urá suptá de 
odată cu laptele mamei, — impulsul nemijlocit la rescoalá fü procedura deo- 
sebit de nedreaptá a administratiei domeniului erarial din Zlatna, ai cárei 
funcţionari deschiseră uşa şi poarta celor mai mari abusuri gi pedepsirá in 
mod exemplar pe ţăranii. cari au cutezat să se plângă la superioritatea din 
Sibiiu. Despre aceste rapoarte, ce i se vor fi părut de sigur ca dela sine 
înţelese, Ludovic Siess ne spune tot atât de puţin, ca și despre audiența, 
ce o avură la împăratul Iosif II în Viena câţi-va delegati de ai iobagilor 
fiseali conduşi de Horia. La el se începe genesa rescoalei numai cu con- 
scriptia militară, care le sugeră ţăranilor credinţa, că ei s'ar pute scăpa 
de iobăgie în statul militar. 

„În anul acesta“ — aşa-și incepe el povestirea — „a sosit la laud. 
guvern transilvan prea înaltul ordin, ca prin laud. autorităţi militare si cu 
iutrevenirea statului provincial să se conscerie si militariseze toate satele 
mărginașe cu Valachia si Moldova. Abia ajunse aceasta la cunoscinţa të- 
ranilor valachi din Transilvania, când pe la inceputul lui Iulie unii ţărani 
$i nu mai puţini și din satele mărginașe, anumit însă supuși de ai d-lui 
conte Gregoriu de Bethlen dela Hepria, comitatul Albei-lulie, merseră la 
comisarul de résboiu de acolo și se rugară să fie consemnați gi ei ca sol- 
dati si luaţi in eonserip(ie; deoare-ce intr'aceea mai multe sate se insinuará 
în modul amintit si din aceasta causá şi denegará să mai facă domnilor 
lor serviciile şi darurile obligate, mai ales asiguraţi fiind de unii și alţii, 
că pe viitor nu vor mai plăti eontribuţiune, nu vor mai servi de loc domnilor 
şi ce posed va fi proprietatea lor perpetuă, acestea au fost aduse la cu- 
noscinţa comandei generale; de aici s'a dat ordin amintitului comisar de 
résboiu din Alba-Iulia, ca să le spună atât oamenilor amintiţi din Hepria, 
cât și altor sate, cari cer să fie militarisate, că cererea lor de a fi primiţi în 
statul militar se va lua în posibila ehibsuintá, ei însă într'aceea să prestee 
domnilor lor de păn'aci fără de cea mai mică denegare şi opunere puni- 
bilă toate serviciile şi robotele prescrise şi să aştepte în linişte hotărirea 
ulterioară“. 

Aceasta explicare cam cu două înţelesuri a comisarului de résboiu 
„jucă mereu în mintea ţăranilor incepénd din Iulie si August, páná-ce în 
sfirşit la 31 a lunei trecute Octobre se puse în frunte în satul Curechiu 
un anumit valach Horia, fugit din arestul domeniului Zlatna, și făcu pe 
iérani să creadă, că el a fost la Maiestatea Sa împăratul si pe lângă pri- 
mirea unei cruci de aur și a unei patente, fără îndoială numai fictivă, a 
înţeles, că Înalt Acelaşi este invoit să se extermineze toţi nobilii ţării, iar 
ei să fie aşezaţi în fericita stare a acelora; şi numai decât se adună o 


6 

ceată de oameni in amintitul comitat al Zarandului, vagabondând prin di- 
ferite localităţi, mai ales însă pe unde erau curţi nobiliare, nobili sau 
funcţionari dominali. Aceasta turburare după aceea în 3 și 4 Novembre 
fu adusă prin stafete la eunoscinta guvernului, raportându-se totodată, că 
amintiţii rebeli, al căror număr stă din câte-va mii, au ucis in Brad 7 no- 
bili, în Criscior 2 infanteriști din regimentul Orosz și 2 solgăbirăi, au aprins 
sate, şi au răpit sau au prefăcut in fum tot ce le-a căqut în mâni.“ 

Dilele următoare aduc deja rapoarte despre crescerea rescoalei si 
nouă erudimi, cari le spune cronistul nemijlocit. Între nobilii uciși „s'a 
aflat si o femee nobilă îngrecată, pe care nelegiuiţii o uciseră mai ântâiu, 
apoi îi scoaseră fătul din pântece și-l înfipseră în suliță. Unui nobil să-i 
fi tăiat mâna gi piciorul lăsându-l viu, să chinuiască; altuia i-au strimtorat 
capul cu uşa și i-au tăiat gâtul. În 7 a primit Excel. Sa domnul Guvernator 
2 stafete în decursul mesei, la care ni s'a acordat gratia să luăm si noi 
înşine parte, că Franciscanii din Baia de Criș au fost ucişi, iar în Brad 
i-au tăiat preotului reformat capul în biserică; că arderea şi devastarea 
satelor, cu deosebire însă a curților și castelelor nobililor, ia dimensiuni 
tot mai mari, iar nobilii sunt uciși. În tot locul ameninţat rebelii sbiară 
Vivat Josephus Secundus". 

Cronistul spune, cum sosesc dilnie și în fie-care oară domni, cari 
putură scăpa, la Sibiiu, „căutând să-și salveze viaţa și că porţile cetăţii de 
aici sunt păzite cu toată precauţiunea“. El raportează și despre presupusa 
prindere a unei cete de 40 inşi şi despre încăierări, ce ar fi avut loc între 
rebeli şi militia trimisă în contra lor. In sfirgit aclude la prima sa scrisoare 
şi o copie a raportului trimis guvernatorului din partea vicespanului Lu- 
dovie Nopcsa dela Deva, în care sunt înșirate satele aprinse gi devastate. 

În a doua a sa scrisoare, datată din, 16 Novembre 1784, constată 
cronistul ca fiind „de tot adevărată“ vestea despre turburări, la cari ope- 
rează acum și fanatismul religios. Pe lângă nobili şi funcționari, sunt mai 
ales preoţii, cărora le sting rebelii viaţa; se dau şi convertiri cu forţa. „În 
Abrud un pastor calvin împreună cu altul arian, sau cum se dice aici, 
pastor unitar, şi 20 persoane de diferite religiuni au fost silite să depună 
mărturisirea credinţei schismatice pe crucea, ce o poartă cu ei, iar cei din 
urmă au fost botezați cu forţa ca schismatici“. 

În aceasta scrisoare raportează cronistul și asupra unei încercări de 
împăciuire, un intermezzo, care pune intr'o lumină intensivă ţinuta dubioasă 
a factorilor militari, ţinută atât de fatală cât pentru întinderea rescoalei. 

„În 11 ale curentei a sosit la Comanda generală de aici domnul loco- 
tenent-colonel Schulz dela husarii sécui, care s'a ciocnit cu unii din fieiorii sei 
la Thoroezko S. Georgiu cu resculaţii, aducând scirea, că el a încheiat un 
armistițiu de 8 qile cu tumultuanţii şi in deosebi cu vice-căpitanul lor, care 
ar fi un fieior al principalului rebel Horia, și presentă cererile lor in seris 
de următorul cuprins: ea mai ântâiu națiunea ungurească să fie total ex- 
terminată, ori supusă lor, Valachilor, sau apoi aceştia să fie primiţi şi socotiți 


T 


ca al patrulea stat, asemenea cu Ungurii, Secuii şi Sag; a doua: starea de 
subjugare şi chiar numele ei pentru ei să înceteze, și ei să fie într'o formă 
militarisati, iar aceasta stare să fie cu mult mai puţin limitată, decât pán' 
acum. A treia: nobilii să abdică de toate bunurile, drepturile și prerogativele 
lor, şi bunurile lor să se împartă în comun între poporul valach, să fie 
puse la disposiţia şi bunul plac al lor, apoi a patra: pentru excesele lor 
de acum să fie amnestiati pe vecie. Celelalte puncte nu sunt âncă cu- 
noscute!,*) 


În aceasta proposiţie finală de afaceri se descopere ideala lăpădare 
de sine a raportorului, care nu se lasă a fi abătut prin nici un sentiment 
personal dela înregistrarea seacă a lucrurilor. În sfirșit nu i s'ar fi putut 
lua în nume de réu acestui funcţionar dominal, dacă și-ar fi permis o critică 
nefavorabilă asupra unui oficier, care avu obrazul de a se face mijlocitorul 
astorfel de pretensiuni. 


a 


La Sibiiu n'au încercat rebelii să străbată, dar în decurs de două dile 
s'a aflat foc pus în cinci locuri, care însă a putut fi stins âncă la timp. 
Mai că nu se presupune pe nedreptul, că incendiarii au fost ţărani sau 
servitori valachi (??). 


Cu privire la lupta inferbintatá dela Deva, purtatá cu sueces de vre-o 
110 Unguri eu mai mult de trei sute rebeli, cronistul nu scie detaiuri, scie 
însă. să raporteze despre soartea prisonierilor: „Comitatul Hunedoarei s'ar 
fi apucat deja de o mare execuliune a prisonierilor, care însă totuși nu 
aduce folos*. Aceasta mare execuţiune puse puterea caléului la grea probă: 
el avù să taie capetele a 42 valachi.**) 


În veacul precedent, cum se scie, mijloacele de comunicaţiune in 
Ungaria și Transilvania n'uu fost chiar din cele mai bune. Drumurile erau 
mare parte într'o stare foarte negleasă și mai ales în timp de toamnă 
călătorul avea să străbată de cele mai multe-ori o mare de noroiu fără 
fund. Era trebuintá de mai multe dile, pănă ce să ajungă scirile despre 
faptele de teroare provocate de resculati numai la guvernul din Sibiiu, 
care firesce, nu întârdiă niei un moment a trimite numai decât raport la 
Viena. Diua de 2 Novembre a fost prima di sângeroasă, după care au 
urmat săptămâni dearândul omoruri şi pustiiri. Dar ori cât de repede vor fi 
putut să cáláreascá curierii la Viena şi de acolo înapoi in Transilvania, totuși 
a dăinuit pănă la 19 Novembre, ca guvernatorul, baronul Brukenthal si co- 
mandantul general, baronul Preiss, să poată ajunge în posesiunea primelor 
depeși ale Curţii. 


*) După raportul lui Schultz cererile reseulatilor cu oeasiuuea armistiţiului dela 
Tibru se cuprindeau în aceste trei puncte: 1) să fie liberi de iobăgie; 2) să fie militarisati ; 
3) să fie lăsați iarăşi in libertate cáti-va oameni, cari se aflau condamnaţi şi închiși la 
Galda. Cf. N. Densuşianu: Revolutiunea lui Horia. pag. 254 si uu. 

**) La Deva au fost executaţi 56 ţărani prisonieri, iar nu 42. Vedi Densușianu, 
op. eit. p. 185 și uu. 


Intr'aceea insá s'a pierdut timpul cel scump si rescoala, care tocmai 
la început putea fi suprimată cu cáte-va companii de militari, luă dimen- 
siuni tot mai mari, numărul rebelilor îmbătaţi de sângele vărsat şi de fla- 
cările autate, se sporia din ceas in ceas şi conducătorii lor: Horia, Cloşca 
şi Crişan posau tot mai mult pe potentatul suveran. Cum nu, când puterea 
armată se dimise cu ei in pertractări, când locot.-eolonelul Schultz incheià in 
înțelegere cu comanda generală un armistițiu de 8 dile cu Cloşca, al doilea 
conducător al rebelilor și eu Ioan Horia, ficiorul lui Horia, și drept pref a! 
acestui armistițiu puse in libertate pe resculatii prinşi în Galda. Schultz 
negotia cu conducătorii rebelilor ca cu oameni de aceeaşi condiţiune, ba 
s'a întâmplat să întărească învoiala încheiată cu ei întrun mod, care la po- 
porul valach, foarte susceptibil pentru forme externe, a trebuit să facă o 
mare impresie. Schultz raportează însuși: „şi eu am întărit jurământul lor 
şi conluerarea mea prin sărutarea crucii“. 


Cá oare fost-au cause mai adânci pentru ţinuta tardivă a autorităţilor 
militare în suprimarea rescoalei, promovate prin purtarea lor îndoelnică la 
conscripția militară, ba se poate dice, aproape pricinuite, sau că aceasta 
indolentá este de a se reduce numai la rivalitatea dintre baronul Preiss şi 
baronul Brukenthal, — abia poti decide.*) Fapt e, că între guvernatorul si 
comandantul general exista o continuă rivalitate, că aceia nu voiau să vină 
în atingere personală unul cu altul şi cu toate că locuiau faţă în faţă in 
aceeași piaţă a Sibiiului, totuşi comunicau unul cu altul numai în seris, 
ori-cât de preţioase erau secundele în acest critic timp. Astfel si asistenţa 
militară, dată de bar. Preiss guvernatorului, a fost numai la părere, căci 
el provădu pe comandanții trupelor cu instrucțiuni să se poarte numai 
pasiv si să nu intrebuintfeze nici o forță. Aga s'a putut intémpla apoi 
ca trupele să împusce la Deva peste capetele resculaţilor, ca nu cumva 
să le causeze vre-o stricăciune. În Vinţul de jos Valachii tocmai prüdau 
Si ucideau, pe când trecea prin localitate escorta militară, dată regi- 
stratorului Daniil Fabján, trimis să cerceteze pagubele, și pe lângă toate 
rugămintele stăruitoare ale acestui funcţionar civil, căpitanul comandant nu 
s'a oprit nici pe un moment, ci şi-a continuat drumul indiferent, căci „nu 
are ordin să iee la goană pe făcttorii de rele si nu voiesce să primească 
răspunderea pentru un eventual atac“, Sa intémplat, ca oficerii coman- 
danti să se uite din fereastră, cum despoiau rebelii pe locuitorii nearmati, 
cum îi ucideau și le prefăceau avutul în fum. 

Aceasta procedură a militarilor stete în directă contradicere cu in- 
tenţiunile împăratului Iosif H, care se exprima in depeșele sale sosite la 


*) Noi din parte-ne seim, că istoria este de mult în clar cu aceasta chestie. 'linuta 
pasivă a autorităţilor militare în frunte cu comandantul general bar. Preiss se explică de 
o parte din opositia cerbicoasă a feudalilor, manifestată eu toată ocasiunea faţă cu incer- 
cările de recrutare ale comandanților militari; de altă parte din împrejurarea, că baronului 
Preiss îi impusese împăratul anume, ea să nu întrevină în nici o afacere din Transilvania, 
decât în urma unui ordin anumit al consiliului de rósboiu din Viena. 


9 
Sibiiu in 19 şi 99 Novembre, „că Înalt-Acelaşi a fost atins în mod simţitor 
de aceasta rescoală şi de excesele săvirşite şi de aceea ar fi dat ordinul, 
ea tumultuantii să fie luaţi la goană fără nici o cruţare de sânge pănă la 
extrem și cu toată puterea, să fie pedepsiţi cu cea mai grabnică expediţie, 
în care scop sunt deja mobilisate si dintre regimentele dela frontierele 
ungare“, 

Cronistul raportează în scrisoarea sa aceasta, datată din 23 Novembre, 
că câte-va companii dela regimentele unguresci au intrat deja in cott. 
Zarandului si că și regimentele sécuiesci ar fi plecat deja la drum. Ba se 
şi vorbia, că Horia s'a refugiat în Valachia cu pradă considerabilă. Dar în 
cea mai apropiată scrisoare a sa, din 29 Novembre, cu toate acestea Lud: 
Siess e silit să continue cu tristele sale rapoarte: ,Tumultuantii continuă mai 
departe cu uciderile, inceudiările şi despoierile si anume așa, că mobiliile, 
ce nu le due cu ei din odăile nobililor şi domnilor, le prefac în ruine, 
si mai pe urmă, ca să nu remână nimic folosibil, rup și padimentele şi le 
ard, restoarnă chiar şi zidurile edificiilor, prefácéndu-le in grámedi de piatră ; 
iar din ferăriile găsite. Tiganii anume culeşi trebue să le facă şi făurească 
diferite arme. Nici un cuiu nu lasă in păreţi. Toate pivnițele sunt sparte, 
vinul este beut de rebeli şi dacă nu-l mai pot suporta, desfundă buţile, așa câ 
în unele pivnițe poti sta in vin pănă la genunchi. Bucatele arse sau răpite, 
vite răpite sau ucise, cu un cuvânt nu se poate vede alta decât distrueţiune.“ 


Cronistul, vedi bine, n'a avut ocasiune, ca să vadă el însuși aceste 
erudimi*). Nu putem să i-o luăm in nume de réu, dacă a preferit să remână 
în Sibiiu la adăpost si să-şi culeagă scirile din cancelariile autorităţilor 
administrative sau la masa aşternută a Excel Sale guvernatorului. **) Vedi 
bine, că i s'a putut întâmpla să raporteze și unele lucruri, cari era silit să 
le rectifice in scrisoarea urmăloare ` în general însă arată o judecată ageră in 
alegerea noutátilor si se exprimă de cele mai multe-ori foarte precaut: 
„Ar fi fost ucişi în cott. Hunedoarei și al Zarandului mai mult de 150 
nobili ***) iar numărul celor fugiţi nici nu este cunoscut, nici că află-se in 
viaţă sau sunt morţi“. 

„Toate scrisorile domnului baron Toroczkay, adăpostite in biserică, 
le-au ars tumultaantii şi domnul baron a scăpat la Cluj noaptea numai in 
cămaşă; aşa au sosit aici numai in dilele trecute, aproape desbrăcate trei 
femei şi un nobil cu numele Imes din cott. Hunedoarei, cari fără de a 
mâneca o bucătură, au rătăcit patru dile prin păduri şi munţi“. Drept alte 
detaiuri raportează, că pe energicul vice-comite al cott. Hunedoarei, d-l 


*) Atunci nici nu se pot lua toate de bani buni; nu trebue uitată zicala: „fama 
crescit eundo“. 


**) Unde rapoartele sosite presentau de sigur lucrurile în colorile cele.mai negre 
posibile. 
3+) Cifră exagerată, în ambele comitate au fost ucise 133 persoane. 


10 


de Zeyk, l-a lovit damblaua, când a audit, că soacră-sa cu cei trei copii 
miei ai lui au fost uciși. Un domn Csiszár a fost tăiat în patru de cătră 
rebeli și pus in patru părţi ale satului pe garduri; tot așa au fost omoriti 
si copiii aceluia. În Criseior însă 28 văduve de nobili, ai căror bărbaţi au 
fost omoriţi, fură silite să lucre ţăranilor cu braţele. Era numai lucru na- 
tural, ca nobilii ameninţaţi în avutul şi viaţa lor să se pună in stare de 
defensivă şi pe calea insurectiunei să facă un sfirșit rescoalei ţărănesci, 
deoare-ce slăbiciunea măsurilor militare luate degteptase in ei bănuieli, 
cărora şi cronistul le dá expresiune în felul lui precaut: 

„Astădată vagabondară rebelii şi pe la Cluj; acest oraș, ale cărui 
ziduri vátémate se reparează diua gi noaptea, dumineca si în sărbători, 
este păzit dilnie de 400 cetăţeni. căci a fost lipsit de toată militia apart. 
nătoare regimentului lui Gyulay şi aflată aici. Asemenea ar fi stând acolo 
guta 4000 de nobili sub comanda domnului conte loan Csâky, comitele 
suprem de acolo, cari sunt intelesi cu comitatul Bihorului si au de cuget 
să atace pe rebelii din acele ţinuturi; cu ce resultat? — se așteaptă în 
fie-care oară. De altfel nobilimea din tot locul s'a adunat în cete dese și 
aşteaptă numai ocasiunea, ca să poată tăbări asupra tumultuanfilor. Gu- 
vernul și comanda generală, ce e drept, nu voiesc să incuviinteze insurec- 
tiunea nobilimei și aceasta a fost interdisă şi nobililor sécui; dar după-ce 
aceștia véd dispositiunile tândăloase din partea comandei generale, cu tot 
ordinul preainalt adus de curând de un curier, ca rebelii să fie supuşi fără 
erutare de sânge si cât se poate mai în grabă, ajung la diferite gânduri şi 
sunt de statornica părere, că intr'adevér e voia Maiestăţii Sale împeratului 
să se nimicească nobilimea ungurească şi chiar şi națiunea; de aceea nu mai 
iau în seamă nici o opreliște, ci prind cu puterea și plini de desperatiune 
armele și iau la goană pe contrarii lor“. 

În proxima sa scrisoare din 2 Octobre (?) povestesce cronistul epi- 
soade caracteristice : 

„Contesa domnului conte Toroezkay asemenea a fugit noaptea, numai 
în cămașă, cu doi copii şi s'a refugiat într'o localitate ungurească, situată 
în depărtare de doue oare de Toroczk6-Szt.-Gyorgy. Aceasta înainte de a 
se depărta dase spre păstrare in presenta bucătarului, un servitor pán' 
acum din cei mai credincioşi, toti banii sei, ca vre-o sută de galbeni, ca- 
pelanului ei, un călugăr, şi după ce rebelii nu deteră în casă de nici unul 
dintre domni si nu găsiră nici bani, le descoperi sus-atinsul bucătar rebe- 
lilor, că banii s'ar afla la capelanul; tălharii il prinserá, îl báturá crunt şi 
după-ce acesta negà cu stáruintá, incetará de a-l mai bate și jáfuirá, răpiră 
și arseră tot ce aflară in casă. Într'aceea bucătarul nu înceta a-i convinge 
pe tălhari, că capelanul are banii la sine, aceștia începură a-l maltrata din 
nou, pănă-ce in sfirsit le dete banii. Bucătarul s'a alăturat după aceea la 
bandă. Acest coute ar fi având pagubă de.40.000 florini. Asemenea povest 
adi domnul conte mai tinér de Gyulay, că rebelii răpiră cu forţa dela ma- 
mă-sa, dela contesa, doue fete de casă de origine nobilă gi in etate de 


14 


vre-o 14 ani, şi le măritară după doi feciori valachi, pe cari domnul major 
Stoanits îi întâlni in Brad, luă fetele dela Valachi, dar numai post consu- 
matum Matrimonium, si le trimise la Deva atât pe acestea, cât si doi ar- 
măsari, răpiți din grajdul domnului general. O femee bătrână, care se 
opuse răpirei celor doue fete, fu omorită de rebeli“. 

„Din toate părţile sosesc rapoarte, cá ţeranii tin la olaltă atât cei 
din Teara Bârsei, cât şi supușii sécui (iobagii ?), şi chiar în toată Transil- 
vania, $i dacă militia nu-și va folosi puterea mai bine, în scurt timp se va 
răscula toată teara“. 

De altfel rebelii resplătiră crutarea din partea miliției numai cu in- 
gratitudine, căci: 

„La 1 Decembre veni scirea, că rebelii au atăcat la Zlatna o trupă de 
30 oameni din regimentul de infanterie Orosz și din aceasta au masacrat 
pe un locotenent cu numele Mesterházy, au ucis șepte oameni, pe unii i-au 
rănit, iar pe ceialalti i-au desarmat“. 

„Toate ordonantele, avantposturile, cari au perit în tot ce tumul- 
tului la trupele regulate, au aflat moarte cruntă prin glonţ“. 

Aceasta se pare, că acum a împintenat la făptuire energică și pe 
comanda generală, care desconsiderase cu o insubordinatiune chiar neex- 
plicabilă strictul ordin impérátese din 15 Novembre, căci se spune: 

„Între 1 și 2 ale curentei (Decembre) să fie atăcată din partea miliției 
banda cea mare la Zlatna şi cu tunuri“. 

Așadară in sfirgit s'a smuls gi autoritatea militară la oare-care energie, 
după-ce păn' acum n'a făcut alta, decât ca pentru suprimarea rescoalei să 
propună mijloace, cari, ca să nu folosim o expresiune mai aspră, au do- 
vedit o necunoaștere de tot caracteristică a situatiunii, Pe când şeful 
civil al terii, guvernatorul, pretindea mereu întrevenirea puterii armate, 
pentru a aduce pe rebeli la reson prin gloanţe de pușcă şi de tun, co- 
mandantul general pleda din parte-și pe lângă persuasiuni blânde si aștepta 
toată mântuirea dela publicarea unei amnestii generale. Aceasta se gi făcu, 
avù însă tot atât de puţin resultat ca şi punerea unui premiu de 300 gal- 
beni pentru capul lui Horia şi altuia tot atât de mare pentru capul lui 
Cloșca, 

Rescoala nu se mai putea potoli prin astfel de mijloace si pentru 
nobilii, cari între cele mai mari nevoi şi griji se nécájiau prin cetăţi cu 
compunerea, de petitiuni, a fost de sigur o slabă mângăiere, când s'a făcut 
în Sibiiu „la ordinul Exel. Sale episcopului în bisericile cat. rugăciuni de 
9 dile pentru restobilirea păcii“. 

De sigur cá cu sentimente mestecate au aflat aceștia despre raportul 
„unui anumit locotenent al regimentului sécuiese de husari. La 27 după 
miedul nopţii am păţit-o după aceea in Brad; pe toti bărbaţii, ce i-am 
găsit acolo, i-am expediat in ceealaltá lume, au fost însă foarte puţini, 
căci ei, adecă rebelii la 4000 ingi au plecat la Criscior sub conducerea 


19 

căpitariului lor George Todor cu câte-va oare înainte de sosirea noastră, 
după-ce au înţeles însă, că noi ne aflăm in Brad, au apărut din nou des 
de dimineaţă în număr atât de mare, încât nu se poate spune. Noi nu ne 
gândiam la altceva, decât ca să luăm drumul spre Hălmagiu. În decursul 
marşului i-am întâlnit însă în număr nespus de mare; i-am alungat ici gi 
colo, i-am tăiat și ucis, dar toate fură înzădar, căci iarăş s'au adunat in 
număr mare şi s'au dus la conducătorul lor Horia. Aici se va aréta, ce 
vom face; destul utâta, că e ceva grozav şi pentru un soldat, nici diua 
nici noaptea n'avem pace. Voiu scrie mai mult, dacă voiu trăi, de astădată 
nu pot scrie mai mult“. 

. Sosise 21 Decembre, pănă ce cronistul putü în sfirşit înregistra gi o 
scire favorabilă. „În cott. Zarandului s'au așezat turburările în măsură 
considerabilă, numai în munţi se mai găsesc câte-va cete, dar și acestea, 
se predau pe încetul majorului comandant de Stoanits*. 

In cott. Albei-lulie avară deja rebelii bunătatea de a primi amnestia 
generală şi de a preda miliției 25 pusei şi vre-o 50 lănci, „dar cum se 
aude au primit amnestia numai la părere“. Cu toate acestea. cronistul dă 
deja expresiune speranței, „că rebelii vor fi imblànditi în măsură conside- 
rabilă“. In diua, când scrisese aceasta epistolă, iarág sosiră doi curieri 
dela Viena, cari aduserá resoluţiuni preainalte, după cari Maiestatea Sa 
„ar fi poruncit să se procedeze în contra rebelilor cu toată seriositatea 
şi puterea“. Schimbări personale binefăcătoare în comanda superioară peste 
trupele întărite cu contingent din Ungaria, contribuiră totul pentru a grăbi 
suprimarea rescoalei. Poporul turburat începu a se linişti si a se re'ntoarce 
la supunere; aderenţii lui Horia și Cloșca, cari se refugiară în munţi, se 
împuţinară din ce in ce si în curând avea să sune pentru conducătorii 
rescoalei oara de resplată. Aceasta fu tot atât de infricoşată, ca și gro- 
zăveniile, provocate de ei. 

"[inuta comandantului general din Transilvania, care prin o interven- 
tune la timp ar fi putut scăpa de nimicire sute de vieli omenesci si averi 
nepretuite, toată vinovăția baronului Preiss iasă la iveală numai din ugorinta, 
cu care soldaţii puseră capăt rescoalei, îndată-ce interveniră serios...... 
De sigur nu prea marea forţă militară, ce işi începu cu sfirşitul lui Novembre 
operaţiunile in contra reseulatilor şi atacă pe aceştia din doue părţi, abia 
avù trebuintá de trei săptămâni, pentru ca să restabilească ordinea contur- 
bată, căci rebelii se arétará numai în puţine lupte, in cari apoi și fură 
învinşi cu uşurinţă, si imprüstiati. Contra tuturor veștilor de mai târdiu, 
resculaţii nu se distinserá nici prin artă de resboiu niei prin vitejie deose- 
bită, după cum se poate judeca și dintr'unul din episoadele luptei, de care 
face Lud. Siess amintire: „Colonelul regimentului Orosz, domnul conte de 
Golts, primi scirea, că in dilele acestea domnul colonel Stoanits dela militia 
de graniţă cu trupa sa se ciocni in cott. Zarandului cu o ceată de rebeli 
extraordinar de mare, care i-ar fi întrecut trupa sa în măsură considerabilă ; 
acesta lăsă deci să defileze trupa sa cu atâta iscusinţă, încât rebelii cre- 


18 
dură, cá sunt o mulţime nenumératá de soldati; de aceea rebelii prinseră 
puscile lor, le slobodirá in aer si se predară cu toţii miliției pe lângă de- 
punerea tuturor armelor cu promisiunea, cá vreau să se rentoarcă liniștiți 
acasă, rugară numai pe domnul colonel, să le aşeze soldati in satele lor, 
ca să scape de resbunarea lui Horia, care de sigur li le-ar preface în 
cenuse*. 


Nu treci mult si puterea lui Horia și Cloşca se compunea numai din 
puţini aderenti; cei doi şefi ai reseulatilor, dintre cari cel dintâiu luase cu 
puţin înainte titlul unui Dux Orisialis, rătăciau fugăriţi prin neospitalierii 
munţi, unde fură lipsiţi în curând de ori-ce mijloace de subsistentá. După 
eum se înțelege, despre conducătorul rebelilor și locul, und? se susţinea, 
circulau cele mai curioase sciri; acum se spunea, că el este păzit de câţi-va 
Valahi, „cari îi dau de mâncare si de beut, il îmbracă și desbracă, dar îl 
țin în arest şi-l ameninţă, că in casul, când ar fi un înșelător, îl predau 
Ungurilor“. În tot casul spusele lui Horia, cu cari mângăia pe oamenii sei, 
că adecă „soldaţii sunt numai nişte oameni mascaţi, și că sub hainele 
ostășesci se ascund nobili, dar impăratul e âncă pe lângă rebeli“, nu mai 
voiau să prindă. 


Apoi iarăşi se povestea, că Horia s'a dus la Viena, pe când alţii afirmau, 
că el s'a refugiat în cott. Bihorului, al cărui comite suprem se jură, că 
Horia n'are să-i scape viu. Militia, care il luase la goană, prin aceste vesti 
nu se lăsa să fie ţinută pe loc în căutarea stăruitoare a lui Horia. Cro- 
nistul scrie: 


„Domnul locot.-eolonel Schultz a străbătut cu trupa sa munţii Za- 
randului, unde s'ar fi aflând vre-o 600 case, dar nu în rând, ci împrăștiate, 
şi întrebând de Horia si de locul unde se sustine, locuitorii nu i-au. dat 
alte deslușiri, decât că el, Horia, s'a dus la Viena, la Maiestatea Sa Im- 
păratul, alţii spuneau, cá el ar fi luat drumul cătră Crigul-negru, cătră Beiuş 
și Vașcău în cott. Bihorului“. 


În scrisoarea sa din 3 Ianuarie 1785, a treispredecea din aceasta serie, 
vorbesce Lud. Siess despre prinderea conducătorului rebelilor întrun ton 
cald de îndestulire, care contrastează mult cu felul lui de mai nainte de 
a raporta sóc si obiectiv. 


„În sfirșit după multe ostenele si după toate pregătirile, ce se pot 
inchipuí pe aceasta vreme asprá si pe làngá o západá foarte mare, domnul 
loeot.-colonel Kray avu norocirea, ca să aducă cu neinfricatii lui Săcui la 
sfirşitul anului vechiu în prinsoarea fortăreței Alba-Iulia după aceea in cea 
din Deva pe pricinuitorul rebeliunii ţăranilor valachi de aici, Horia, im- 
preună cu cameradul şi aderentul lui principal, Cloșca, după ce în aceasta 
rebeliune multe familii nobiliare unguresei de frunte s'au stins într'un mod 
ne mai audit și neomenos, iar altele prin pierderea tuturor averilor și bu- 
nurilor lor au fost aduse la bâta de cerșitor şi silite să bată la ușile oame- 
nilor după elemosină. Modul cum au fost prinşi cei doi iscoditori ai acestor: 


14 


—— 


erudimi sávirgite, l-am aflat astădi dintr'un isvor sigur în cele următoare: 
El, Horia, impreună cu numitul seu aderent, Cloşca, despărţindu-se pe 
ascuns de ceata Valachilor, ce o mai avea pe lângă sine, s'a dus în aşa 
numiții munţi ai Arieşului-mare, iar domnul locot.-colonel Kray i-a luat la 
goană cu neobositii sei Săcui; acesta trase pe partea sa pe unii Valachi, 
parte dintre cei liniștiți, parte dintre aceia, cari se rentoarserá deja la fi- 
delitate, inarmà cu potcoave (mâţe) atât picioarele acestora, cari aveau să 
cerceteze munţii eu deaméruntul, cât și ale soldaţilor sei, ca să se poată 
urca cu atât mai bine şi astfel străbătură muntii, până când şepte din 
amintiţii Valachi deterá de nisce urme de om și mai apoi peste un avant- 
post al lui Horia; pe acesta il siliră apoi iscoditorii să le spună sincer locul, 
unde se află amintitul Horia; avantpostul i-a indrumat la un arbore scor- 
buros, sub care ardea un foc; patru dintre aceștia merseră atât de aproape 
de acel loc, încât Horia băgă de seamă, că se apropie oameni de el. Horia 
ieși din scorbura arborelui și întrebă pe amintitii iscoditori, că ce caută și ce 
voesce? Aceştia apropiându-se si mai mult, respunserá, că au sosit din nou 
numeroase trupe impérátesci prin sate si oficerii i-au silit să meargă şi să 
le aducă vénat. Horia şedi după aceea pe pământ şi ordonă ca și cei 4 
Valachi să se apropie si să seadá la foc; aceştia aga făcură si doi dintre 
ei luară pe Horia în mijloc, ceialalti doi tot asemenea pe Cloşca. Horia, 
îi întrebă de noutăţile de prin sate, iar atât de des amintitii iseoditori res- 
punseră, că ei nu sciu de alta, decât de miserie şi de mulţimea soldaţilor 
sosiți. Horia reflectă apoi, că în curând vor fi alungaţi acei soldati. Se 
apropiară apoi şi ceialalti trei iscoditori remagi în urmă şi Horia îi întrebă 
asemenea si pe ei, că cine sunt și ce voesce? Cei patru Valachi de mai 
nainte respunseră, cá sunt cameradi de ai lor și că umblă la vânat, apoi 
inhátà fiecare păreche din iscoditori pe omul seu, doi pe Horia și doi pe 
Cloşca ; îi tinurá strîns, iar ceialalti trei veniţi mai în urmă îi legară cu 
ştreanguri. În vreme-ce iscoditorii erau ocupați cu ţinerea şi legarea. lor, 
Horia își viri mâna în sin, o scoase plină de scrisori, aruncă scrisorile 
repede in foc și acelea se prefácurá în cenușă. Domnul locot.-colonel Kray 
a sosit în curând după aceea cu ficiorii sei acolo şi escortă pe ambii pri- 
sonieri mai ântâiu la Alba-Iulia şi mai apoi în cetatea din Deva".*) 


Aceasta scrisoare a actuarului Siess este ultima referitoare la rescoala 
lui Horia, reprodusă in tot cuprinsul in colecţiune. Deşi din aceste scrisori 
nu-ţi poti face o icoană completă despre sângeroasa rescoală, totuşi în- 
semnările cronistului sunt preţioase pentru multele detaiuri povestite cu 
vioiciune, si slábese unele poveşti, ce s'au strécorat într'o operă istorică 
sau alta cu privire la rescoala lui Horia. Din momentul prinderii capilor 
principali ai complotului se pare, că raportorul s'a ocupat cu mai puţină 
intetire de intémplárile din Transilvania, poate că de aci înainte l-a preo- 


*) Modul prinderii lui Horia si Cloşca, descris de Siess, consună cu raportul locot.- 
colonelului Kray ddto 1 Ian. 1785. cf. N. Densuşianu, op. c. pag. 416 și urm. 


15 


cupat mai mult şi grija de împlinirea adevăratei misiuni, pentru care fü 
trimis dincolo de Dealul Craiului, ca adecă să culeagă material de proces 
privitor la bunurile Thókólyia-ne. Astfel retace si disposiţiile făcute de îm- 
pératul Iosif IĮ in decursul și după suprimarea rescoalei. El nu amintesce 
nici de mustrarea rostită de monarch când scrise: „Eu am dat ordinele ne- 
cesare numai decât la prima scire comandei generale atât în Transilvania 
cât şi în Ungaria, dar aceste parte n'au fost împlinite, parte s'au luat prea 
slabe măsuri“. Iosif II, care trimise pe contele Jankovits ca comisar special 
la locul rescoalei și făcuse și în ceea-ce privesce comanda militară în- 
semnate schimbări personale, se ocupă foarte inteţitor cu cugetul de a 
restabili pacea în mod durabil. „Este cu neputinţă“ — serie el — „să 
aștepți liniște sigură nici chiar dela cea mai mare putere brachială, fără 
delăturarea unor anumite asupriri, ce subversează de timp îndelungat mai 
ales cu privire la robotă și la diferitele plătiri, căci scopul susţinerii armatei 
nu poate fi acela, să fie întrebuințată în contra propriilor mei supuși.“ 
Disposiţiunea filantropică a monarchului se manifestă si in preparativele 
făcute, că adecă prisonierii să nu fie judecaţi de judecătorii comitatensi, 
în momentul present cu dreptul foarte iritati si mănioși, „cari sunt iegiti 
cu totul din sărite si cred a afla siguranţa numai în sulițe şi roate, fără 
considerare, cá cine si câţi vor fi loviți“. Tot asemenea îi impuse guver- 
natorului datoria să depărteze din ţinuturile rescoalei dela administraţie 
toate persoanele, cari s'au făcut odioase, au deșteptat neîncredere şi sunt 
cunoscute ca resbunătoare. Împăratul voia ca cei sedusi să fie tractati cu 
mare blàndetá, dar ordonă cea mai aspră procedură in contra conducăto- 
rilor rescoalei. 

Despre prinderea. lui Crişan, al treilea și cel mai cumplit dintre con- 
ducătorii rescoalei, raportà actuarul Siess într'o scrisoare din 6 Faur, care 
o improtocolă însă archivarul Schenk în cartea sa numai în extras. 

„Un căpitan de ai lui Horia, numit Crișan, care ar fi săvirșit cele 
mai multe erudimi gi barbarii, ar fi fost făcut prisonier şi deoare-ce mult, 
dintre Valachii resculaţi ai lui Horia n'ar voi să o creadă aceasta, el 
va fi purtat pe lângă paza suficientă dela Alba-lulia la Deva si de aici 
prin satele situate pe Mureș, unde se găsesc cei mai mulţi Valachi neli- 
niștiţi, ca aceștia să se convingă de prinderea aceluia“. 

Archivarul, care adună scrisorile amintite împreună cu numeroasele 
copii de pe documente și rapoarte oficiale într'un fel de cronică a res- 
coalei lui Horia, își tinü de datorie să inducă acolo și inchierea acestei 
drame sângeroase, sententa de moarte a celor trei conducători ai rescoa- 
lei, ce a fost publicată în foile oficiale. 

„Sentenţă de moarte si binemeritată pedeapsă, ce s'a executat asupra 
celor doi rebeli principali, Horia și Cloșca, în 28 Faur 1785 la Alba-Iulia 
în Marele Principat al Transilvaniei“. 

„Vecinic urgisită faptă, când un supus despreţuesce împlinirea legilor 
şi supravegherea judecătorilor, ce formează basa binelui seu propriu, când 


^ 16 
lucră cu nebunie totdeauna aducătoare de stricáciune in potriva acelora. 
şi astfel răpit orbesce de beţia neatirnárii, se aruncă in cele mai punibile 
excese, prin ce iși prepară nu numai siegi si aderenţilor sei un groaznic 
sfirsit al vieţii, ci face şi semenilor sei pagube de sigur neuitate. 


„Istoria celor doi conducători principali ai rebelilor ardeleni ofere 
fie-cărui supus un exemplu plin de învăţătură, cum se face cineva vrednic 
de pedeapsa braţului suveran al justiţiei, dacă prin nesocotitul dispreţ al 
legilor voiesce să urzeascá rescoală in teară. 


„Justiţia pedepsitoare a hotărit fără amânare să se vestească sfirşitul 
atât de infamei vieţi a acestor doi conducători, ca un exemplu de spaimă 
pentru alţii asemenea lor gi să-i judece in 26 Faur la o moarte, care tre- 
bue să umple de teroare şi groază pe fie-care om. 


„La 28 a lunei amintite au să fie duși aceşti doi rebeli principali la 
locul indatinat de supliciu, să fie fránti pe incetul cu roata începând de 
jos în sus, apoi ambii despieati în patru, să li se rupă intestinele din 
corp şi îngroape sub furci, capetele infipte iu sulițe si părţile corpului 
să fie purtate prin satele, unde au sávirgit crudimile cele mai scelerate 
ale rescoalei lor, și in sfirşit să fie spânzurate bucăţi pe toate părţile 
fureilor".*) 


Procedura aceasta cât pentru eadavrul lui Crișan, căruia ii succese 
să se spânzure in prinsoare, era deja împlinită. Despre executarea sentenței 
de moarte, serie un martor ocular, profesorul gimnasial din Alba-Iulia, Iosif 
Gabri, următoarele: 


„Cloşca primi cel puţin 20 de lovituri pàná-si dete sufletul. Horia, 
pànà-ce fü frânt Cloșca cu roata, fü ţinut de doi ajutători ai cáléului in 
picioare, ca să vadă chinurile grozave, între cari a trebuit să moară soţul 
seu. Dupá-ce isprăviră cu Cloșca, fü aşezat Horia în patul seu gi legat; 
între rácnetele lui incepură a-i frânge cu roata picioarele, dar după a patra 
lovitură, începură la ordinul domnului Eckhard a-l lovi în piept şi astfel 
după opt sau noue ghionturi a murit. La dărăburirea lui n'am voit să 
privesc, deci mi-am intors calul şi m'am dus înapoi în cetate.“ 


Iar archivarul Schenk încheie interesanta cronică cu cuvintele: „O, 
blástémat e cugetul, când cine-va în urma unei cresceri rele, a unei vieţi 
destrábàlate si a nesocotirii legilor se gândesce la résvrátirea patriei”, 


[nt.] 


*) Vedi sentintele de moarte pronunţate de cont. Antoniu Jankovics, la N. Densu- 
șianu, op. €., pag. 440 si urm. 


17 


DIN LITERATURA GEOGRAFICĂ A TRANSILVANIEI. 


Scrierile geografice în secl. XIX. 
Studiu de 


Silvestru Moldovanu. 


Basele literaturii geografice moderne a Transilvaniei datează din ultimii 
trei decenii ai secolului trecut. In acest timp au apărut scrierile lui Benk6, 
Fichtel si Lebrecht, cari au dat un impuls puternic mişcării literaturii noastre 
geografice. 

Scrierile anterioare, a căror serie incepe la 1550 cu Chorographia lui 
Reychersdorffer aveau un cere mărginit, restrins aproape numai la topografie 
si descrierea popoarelor. Dar şi în acest cadru scrierile au multe defecte 
și greșeli, cari în lipsa unei critice serioase, trec si se strecoară necontrolate 
din o scriere în alta. In ele se află de regulă gi tratate istorice asupra 
trecutului terii și al popoarelor ardelene, astfel, că geografia este amestecată 
cu istoria, stând ambele in o unitate nedespártitá. Aceasta este o însușire, 
care caracterisează şi primele scrieri de cuprins geografic ale Grecilor din 
anticitate, 

O singură excepţie dela aceasta regulă este încâtva scrierea lui Schmeitzel, . 
Aotitia principatus Transilvaniae (1725),*) in care istoria este separată de 
geografie și datele geografice sunt trecute prin o censură critică. 

Aceasta cale a urmat-o şi Benkő, cel dintâiu care crează o direcţie 
nouă pe terenul geografic. Dintre lucrările lui cea mai de valoare este 
Transilvania generalis, apărută la 1778. In ea istoria este separată cu totul 
de geografie, iar uceasta se tratează în părţi (liber) deosebite, după ramii 
geografici, dându-ne, cu deosebire în partea politică-topică, o descriere 
destul de completă a Ardealului. 

Despre acest op al lui Benkó J. L. Neugeboren (in Archiv d. Ver. f. 
sieb. Landeskunde, N. F. V. p. 321) se exprimă astfel: , ... und füllte durch 
die Herausgabe dieses Werkes manche schon längst gefühlte Lücke in der 
Landeskunde Siebenbürgens aus*. 

Pe terenul geologiei a făcut un bun început J. Ehr. v. Fichtel, prin 
scoaterea în tipar a doue opuri. Unul are titlul Beitrag zur Mineralgeschichte 
von Siebenbürgen, 1780, si e împărţit in done părţi. In partea primă autorul 
se ocupă cu petrefactele din epoca tertiará, aflátoare în Ardeal, iar in a 
doua tratează despre sărării. Partea primă e prețioasă cu deosebire. Asupra 
valorii ei J. L. Neugeboren (Geschichtliches über die sieb. Paläontologie etc., 
în Archiv d. Ver. f. sieb. Lk. N. F. 1859) se pronunță astfel: „Ist ein in 
der Literatur über siebenbürgische Petrefaktenkunde Epoche machendes Werk 
und eine höchst wichtige literarische Erscheinung“. 


*) Manuscript. O copie se află în biblioteca, Teleki din M. Ogorheiu. 


x 18. E 

A doua carte a lui Fichtel este: Mineralogische Bemerkungen von den 
Karpathen, 1791 (ed. II, 1816), care afară de geologie, este prețioasă si 
pentru orografie. Hauer (in Geologie Sieb., 1863) o apreciază astfel: „Diese 
Arbeit verdient hohe Anerkennung, da sie eine grosse Anzahl von Detail- 
beobachtungen über viele der interessantesten Vorkommnisse des Landes 
enthält“. 

Pe alt teren, pe terenul etnografiei e însemnat opşorul lui Mich. 
Lebrecht, Über den Nationalcharakter der in Siebenbürgen befindlichen Nationen, 
1792, care pune pondul pe însuşirile spirituale si pe viaţa morală a po- 
poarelor ardelene si astfel represintă începutul unei noue direcții, desi 
descrierile din ea sunt partiale, iar partea antropologicá a etnografiei lip- 
sesce cu totul. 

Alăturea de aceste scrieri au mai apărut cărţile de geografie ale lui 
Mich. Lebrecht, 1789 si K. G. Windisch, 1780, în cari se tratează cu deose- 
bire descrierea politică a terii. In ambele aflăm împărţirea Iosefină a Ar- 
dealului (in 10 districte), care după moartea lui Iosif IL. s'a cassat. 

Mai amintim geografia Ungariei de Jon de Luca, 1791, in care (pe 
pag. 485—549) se cuprinde şi descrierea Ardealului, având la sfirgit un 
catalog al localităţilor. Apoi cărticica lui Eder, (Erdélyország ismert. zsengéje) 
din 1796, care e scrisă pentru școale, dar in ea se află mai ântâiu trasă 
.apriat linia de despărţire intre istorie și geografie, declarând autorul, că 
istoria nu se tine de cadrul geografie al cărţii, s. a. 

Tot pe acest timp au început să apară unele tratate speciale în foile 
periodice din ultimii decenii ai seclului trecut, cum sunt: „Ungrisches 
Magazin" (1781—1787), .Siebenb. Quartalschrift" (1790—1801) ete. al căror 
numer se sporesce considerabil în secolul nostru. 

Astfel stătea pe la sfirşitul seclului trecut literatura noastră geogralicá. 
inceputurile fiind făcute, ea în secolul present a luat un avânt insemnat 
prin scrierile, ce apar în număr mare an de an şi între cari unele, chiar 
și în primii decenii, sunt de valoare incontestabilă. In cele următoare vom 
urmări şirul lor, in ordine cronologică, analisànd cuprinsul în general și 
cu considerare deosebită la cele scrise despre noi Românii. 

Prima lucrare geografică din secolul nostru asupra Ardealului este o 
mică carte statistică de Ballmann. 

` In secolii trecuţi statistica n'a fost cultivată. In ce privesce statistica 
poporaţiunii amintim, cá în Ardeal sau făcut conseriptii de popor deja in 
secolul al XVII, apoi în diferiţi ani ai secolului XVIII (la 1703, 1713, 1721, 
1737, 1750 etc.) cu scop de a se repartiţia contribuţia. Dar datele acestor 
numerotări sunt defectuoase şi de puţină valoare, din causă, că nu se făcea 
decât conscripția celor obligati a plăti contribuţia, iar de altă parte fiecare 
naţiune politică se adopera a scoate la iveală cât mai puține familii con- 
tribuente. 

Scriitorii mai vechi nu se folosese nici de aceste date nesigure. Geo- 
grafii de la finea secolului trecut introduce si elementele de statistică in 


19 


scrierile lor, dar fiind avisaţi la date nesigure, expunerile lor au puţină 
valoare. 

Impăratul Iosif Il. a dispus la 1785 o numerotare generală, ale'cărei 
date s'au întregit la 1786 prin o numerotare suplementară. Dar marele 
împărat nu şi-a ajuns scopul de a avé o statistică exactă a poporafiunii, 
din eausa opositiei claselor nobilitare. 

Sau mai făcut apoi conscripţii si pe la începutul secolului nostru (in 
anii 1811, 1828, 1831, 1838/9 etc.) dar resultatele acestora, din diferite 
cause, asemenea nu presintă siguranţă, până la numerotarea de la 1850, 
care stă pe base mai reale și mai sigure. 

O asemenea nesiguranţă a existat până în timpul mai nou şi cu pri- 
vire la cifrele asupra extensiunii teritoriale a ţerii. 

Dar cu toate aceste în secolul nostru statistica în general se cultivă 
tot mai mult. Apar câteva lucrări speciale de statistică, în cari aflăm gru- 
pate cele mai multe date, cunoscute pe timpul apariţiei lor. Şirul acestora 
și preste tot șirul scrieriior noastre geografice din secolul XIX se începe, 
cum am amintit, cu cartea lui Ballmann. 


1801. 

Statistische Landeskunde Siebenbiirgens im Grundrisse. Ein Versuch von 
Johann Mich. Ballmann. |. Hett. Hermannstadt, 1801, 8" mic, 120 p. 

Este o broşură statistică, împărţită in doue părţi principale. In partea 
primă ni se dau date din geografia matematică și fisicá a terii, iar a doua 
se ocupă cu poporatiunea. 

In partea primă autorul ne face cunoscute in mici capitole separate 
numele terii (între cari si numele românesc: Ardeal), positia geografică, 
graniţele, mărimea, clima, riurile, productele, ete. In partea aceasta însă 
statistica e slab representată si capitolele apar ea mici notițe, cuprindénd 
abia cele mai elementare cunoștințe asupra terii. 

Mai voluminoasă şi mai bogată în date statistice este partea a doua. 
In capitolul prim al acestei părţi aflăm numărul poporaliunii, calculat cu 
câte 2100 de suflete pe un mil CL Astfel după calculaţia lui Ballmann 
numărul locuitorilor ar fi fost la începutul secolului 1,533.000 de suflete. 
Dar atât aici, cât și în capitolul următor, in care găsim câteva date refe- 
ritoare la mişcarea poporatiunii, autorul ne dă unele date de ale numero- 
tărilor din diferiţi ani ai secolului trecut (1766, 1786, 1788, 1791 etc.). 

În 7 capitole ce urmează se ocupă cu popoarele ardelene în special, 
discutând mai cu seamă originea lor şi împrejurările în cari s'a făcut emi- 
grarea acestora in Ardeal. Despre noi Românii sustine, că suntem o ameste- 
cătură de Traci, Romani şi Slavi şi ne deneagá continuitatea, dicénd, că 
„aceia, cari cred, că Românii sunt vechii locuitori ai terii, nu cunosc de 
loc istoria Ardealului“. 

Referitor la numărul singuraticelor popoare, în un capitol separat se 
spune, că maioritatea o formează Românii: */, din întreagă poporatiunea ; 
urmează apoi Secuii, Saşii, Ungurii şi în fine frâuturile de popoare. 

KK 


...20 

Mai departe arată autorul, cari sunt popoarele principale sí cari cele 
tolerate, apoi ne face cunoscut caracterul principal al fiecărui popor. Aici 
laudă cele trei naţiuni principale, iar la Români apostrofează conservati- 
vismul exagerat, care culminează în frasa: aschà am pomenit, aschà oi lassá*. 

In capitolul despre limbile ardelene constată, că cea mai cunoscută 
este limba românească, astfel cá în Ardeal, afară de Secui „jeder Inlünder 
walachisch versteht und spricht“. l 

Raporturile religioase le tratează in 4 capitole și le ilustrează cu 
câteva date statistice din secolul trecut, 

Restul cărții ne dă seamă despre ocupatiunea locuitorilor, despre pro- 
ducte și prețul lor, despre mésuri, monete, şosele, poste, şcoale etc. in mod 
sumar-statistic. uM 

In general broşura lui Ballmann este o încercare pe terenul statistic, 
eum o recunoasce şi autorul in prefaţă. In ea sunt representate cele mai 
inferioare elemente ale statisticei, o colecţie oarecare de date, fără expunere 
critică, şi comparativă. Din causa aceasta valoarea generală a lucrării e 
neînsemnată, dar merită atenţiune din causă, cá este una dintre cele dintâi, 
în care materialul statistic este expus și grupat in o ordine mai precisă. 


1802. 


Geographische Längen- und Breiten- Bestimmungen einiger Oerter în Ungarn, 
von Joh. v. Lipszky. (Zeitschrift von und für Ungern, edat de L. v. Schedius, 
II. 1802, pag. 47—53). 

Este o mică colecţie din determinatiunile geografice ale câtorva locali- 
GU din Ungaria si Transilvania, făcute de Lipszky. Din Ardeal este pre- 
cisată posiţia geografică a oraşelor: Cluj, Alba-Iulia, Sibiiu și Brașov. 


1803. 

Fragmente aus dem Tagebuche eines Reisenden durch | Siebenbürgen. 
Zeitschr. von und für Ungern, ed. de Schedius, III. 1803, pag. 29—38 si 
71—80). 

Sunt notițe de călătorie. Autorul anonim igi descrie călătoria, ce a 
făcut-o, începând din ţinutul Heghigului (Hidvég) și Feldioarei, prin Tara 
Bârsei până la Brașov, cu observări privitoare mai cu seamă la ocupatiunile 
locuitorilor. Despre Brașov ne dă o descriere mai lungă, amintind positia 
pitorească a oraşului, edificiile monumentale, industria si negotul inflo- 
ritor, etc. 

In general insá descrierea nu este de valoare deosebitá. 

Etwas zur Berichtigung geographischer Schriften über Siebenbürgen, von 
L. J. Marienburg. (Zeitschr. von und für Ungern, ed. de Schedius, vol. IV, 
1803, pag 157—160.) 

Este o dare de seamă asupra manualului școlar ,Elementargeographie* 
(1801) de J. C. Fabri. Marienburg scoate la iveală greșelile din descrierea 
Ardealului (aflătoare in vol. III al cărţii lui Fabri), fácénd astfel un bun 
serviciu literaturii geografice transilvane. 


21 


1804. 

Versuch einer Erdbeschreibung des Grossfiirstenthums Siebenbürgen, Her- 
mannstadl, ed. II, 1904, von Michael Lebrecht. 8", pag. 192. 

Geografia lui Lebrecht cu titlul de mai sus a apărut in I ediţie la 
1789. In ea se face descrierea Ardealului pe basa împărţirii politice intro- 
dusă de Iosif II (Impărțirea Iosefină.) 

In ediția If., apărută la 1804, aflăm vechia împărțire a Transilvaniei, 
restituitá după moartea impératului losif II. In aceasta ni se dă catalogul 
alfabetic al localităților din fiecare cere politic. Unele greşeli ale ediției 
dela 1789 sunt corectate. 

La carte este alăturată o mică hartă a terii, care insă e de puțină 
valoare. . 
1804—1809. 

Topographisches Post-Lexicon von Ungern sammt den dazu gehörigen 
Provinzen und Siebenbürgen, von Christian Crusius, 5 vol., Wien, 1804 —1809, 
8? mare. 

Crusius a alcătuit un lexicon de postă al intregei monarchii Austro- 
Ungare. Partea a IV. a acestei luerári euprinde Ungaria gi Ardealul. Autorul 
ne face cunoscute raporturile de postá, dar partea considerabilă a lucrării 
o formează lexiconul de localităţi. Acesta e de interes pentru geografie. In 
el se înșiră localităţile in ordine alfabetică, cu indicarea districtelor politice, 
a junctiunii postale (posta ultimă etc.) si a depărtării dela postă. Depărtarea 
e exprimată în oare. La staţiunile principale se dă depărtarea dela Viena, 
şi anume, sau in miluri geografice, s. e. la Cluj, Orăştie, Sebesul săsese 
ete. sau în staţiuni postale, s. e. la Alba-lulia. 

Afară de aceste autorul face si descrierea chorografică scurtă a locali- 
tătilor. 

Lucrarea in general e sistematică și punctuală. Descrierile chorografice 
sunt scurte, dar marcante. Greşeli sunt puţine, iar ca defect se poate 
aminti faptul, că unele comune lipsesc din lexicon. Astfel s. e. lipsesc 
satele: Bogata de Murég şi Budiul (adi ambele aparținătoare comitatului 
Turda-Aries), Murésmort (Hutmurés, Holtmaros, comit. Murég-Turda), Dobolló 
(comit. Treiseaune), Satulung (Săcele) ete. Numărul ăstorfel de comune e 
mic si defectuositatea este de scusat, considerând starea in care se afla 
literatura noastră geografică pe timpul apariţiei lexiconului. 

Lexiconul lui Crusius este cel mai vechiu product de acest soiu în 
literatura geografică a Ardealului şi putem dice, că formează basa lexi- 
eoanelor noastre geografice. 

1807. 

Versuch über das siebenbiirgische Kostum, I. und 11. Heft, Hermann- 
stadt, 1807, I. broş., XII. si 22 pag., II. broş. 40 pag. 

Doue broșuri ale unui op etnografie, proiectat, după cum se anunţă 
în prefaţă, in doue volume. Broșura primă cuprinde descrierea Țiganilor, 
a doua a Românilor. In ele autorul anonim se ocupă cu raporturile politice, 


22 
religionare si sociale ale acestor doue popoare, cu insusirile fisice, viața 
morală, cultura și portul lor. 

Descrierile sunt mai amănunțite si caracterisarea celor doue popoare 
este dată cu mai multă iubire de adevér, decât în unele scrieri anterioare 
de felul acesta. 

Partea a doua ar fi fost să trateze despre datinele si obiceiurile 
popoarelor ardelene, dar continuarea s'a intrerupt cu beosura a doua. 
Pentru noi este de interes cu deosebire broșura II. asupra Românilor. 

1812. 

Neueste statistisch-topographische Darstellung des Grossfürstenthums Sieben- 
bürgen, in Hinsicht seiner Grösse, Bevölkerung etc., von J. L. Stolze, Wien 
1812, 40, 43 pag. 

Este o lucrare deseriptivá-statisticá. Trateazá in capitole separate ra- 
porturile teritoriale si de poporatiune ale terii, descrierea fisică, naționali- 
tatea și confesiunile locuitorilor, negotul si industria, institutiunile culturale, 
constituţia si organisatia militară. La fine se află descrierea topografică- 
statistică de localităţi. 

Cuprinsul cărţii e sumar, astfel cá ni se dau mai mult priviri generale 
asupra materiilor tratate. Unele capitole sunt lipsite de valoare sciintificá, 
fiind copiate din scrieri anterioare, fară a se indica aceasta. Astfel descriptia 
fisică (cap. II) şi raporturile industriale si comerciale (cap. IV) sunt ìm- 
prumutate in text nealterat din scrierea lui Ballmann, „Stat. Ldk. Sieben- 
bürgens*. (Compará: Stolz pag. 9—11, Ballmann pag. 5—11. — Stolz 
pag. 17—25, Ballmann pag. 62—89.) Capitolul despre naţionalităţi e copiat 
în parte mare din opul etnografie al lui Lebrecht, apărut la 1792. (Com- 
pară: Stolz pag. 12—15, Lebrecht pag. 9, 21, 86.) 

De oarecare valoare sunt expunerile asupra raporturilor teritoriale și 
de poporatiune (cap. D) şi descrierile topografice (cap. VIII). Aici se află 
citate statistice din mai multi autori, s. e. din Schwartner, Demian, Büsching, 
Ballmann, Lipsky eto. 

In general însă, cartea lui Stolz nu are o valoare deosebită in lite- 
ratura noastră geografică. 

1813. 

Geographie des Grossfürstenthums Siebenbürgen von Lukas Joseph Marien- 
burg, Hermannstadt 1813. 8%, 2 vol Vol. I. pag. VIII şi 248, vol. IL. pag. 392. 

Cartea aceasta a lui Marienburg este o seriere de valoare. Are doue 
părţi principale, fie-care in câte un volum, fiind ambele precedate de 
o introducere, in care autorul se ocupă cu diferitele numiri ale terii 
și ne dă seamă despre isvoarele mai insemnate ale geografiei ardelene. 

Partea I. cuprinde descrierea matematică, fisicá și politică a terii, 
iar partea II. se ocupă cu topica localităţilor. 

Geografia matematică este pe scurt tratată, abia pe 4 pagine, mai 
mult în formă de notițe. Remarcăm însă, că autorul în deosebire de serii- 
torii de mai înainte, fixează corect positia longitudinală a terii (între 40—44^ 


ao ram ia 


23 


şi nu între 46—49^ cum se credea mai înainte), iar cu privire la estensi- 
unea teritorială, constată că suprafaţa Ardealului e mai mare de 730 miluri [ ], 
dat ce se folosia de obiceiu pe acest timp. 

În descrierea fisică asupra orografiei nu ni se dau decât priviri ge- 
nerale. Pe timpul apariției cărții regiunea muntoasă a Ardealului era puțin 
studiată. Ipsometria era abia la începuturi imperfecte; àncá nu se scia 
care e piscul cel mai înalt in munţii traasilvani. Autorul ingirá între cele 
mai înalte virfuri Retezatul, Surul si Bucecii. 

Idrografia e tratată mai aménun(it si mai sistematic; afară de unele 
isvoare minerale și afară de riurile de frunte, se amintesc gi câte-va ape 
curgătoare mai mici și lacurile. 

Descrierea fisicá se termină cu productele, tratate mai pe larg, după 
cele trei regnuri naturale. i 

Mai voluminoasă decât descrierea matematică si fisică, este geografia 
politică (pag. 67—248). În această parte se tratează locuitorii si diferitele 
lor raporturi, (naţionalităţi, confesiuni, caracterul, ete.) ocupatiunile lor, apoi 
constituţia terii, raporturile administrative, bisericesci, școlare etc. 

Tratând despre locuitori, dá date statistice despre fie-care nationa- 
litate, luate dela autorii din secl. trecut. Citează părerile mai multor 
istorici, cu privire la originea fie-cărui popor și ici colea face observări 
proprii. 

Pe Români îi crede veniţi în urma Ungurilor și Saşilor. Vorbind 
despre caracterul poporului nostru igi arată ura faţă de el gi de aspirațiile 
lui, dicénd, că Românul e leneş, bădăran, incult, de unde urmează cá are 
greşeli si vitii. Cu toate aceste e silit a-i recunoasce şi unele însușiri 
bune, căci iată ce dice el mai departe: ,Dealteum nu se poate nega, cá 
Românul are istetime (guter Kopf) Eu însumi cunose Români de rând, 
cari sunt meșteri in ale sculpturei, picturei, ete. Ei au gi un grad oare-care 
( de cinste si sunt gata de serviciu, pe când înclinarea spre furat, dorul 
de résbunare s. a. sunt mai mult defecte, decât natura caracterului lor. 
Ele sunt urmarea positiel, in care se află acest popor, a modului de traiu 
şi culturei spirituale inferioare. Aceasta e causa, că unii din ei sunt atât 
de idioţi, încât voiesc să adune secerig de acolo, unde nau semănat nici 
odată si věd drepturi, cari nici când nu le-au avut, ceea-ce nu poate da 
ansă, decât la neplăceri și neorânduieli“. 

La descrierea porturilor earacteriseazá si portul românesc diu Țara- 
Bârsei. 

Trecând la ocupațiile locuitorilor între altele ne dă in o tabelă sta- 
tistică de mai multe pagini mișcarea comercială si circulaţia de bani a 
Braşovului pe anul 1798 şi apoi breslele de meseriași tot de acolo, din 
anul 1807, după consemuárile oficiale. 

Restul volumului se ocupă cu constituţia terii, civilă şi bisericească 
de atunci, ete., luând notițe si de starea celor doue biserici române din 
Ardeal. 


94 

Volumul al doilea (892 pag.) cuprinde descrierea specială, topicá, a 
teri Descrierea se face după cele trei părţi principale, in care era îm- 
părțit Ardealul (comitatele, fundul regiu si Secuimea). În cadrul acestora 
sg descriu cercurile politice (comitate, districte, scaune), cu ingirarea alfa- 
betică a localităţilor din fie-care cerc. La fie-care parte și la fie-care cere 
principal în deosebi, autorul ne dă un prospect despre graniţele, mărimea, 
solul si însușirile fisice si rapoartele locuitorilor, după cari urmează locali- 
fátile, grupate la subcereuri (procese). 

Acest sistem de expunere il observá autorul consecuent. 

Cele mai multe din localităţi sunt înșirate numai eu numele; unele 
mai fruntașe însă sunt descrise pe lung. O lungă şi minuțioasă deseriere 
aflăm la Braşov și imprejurime. *) 

Ici-colea aflăm și greşeli in carte. Astfel s. e. autorul greșesce, puind 
isvorul Jiului transilvan la granița comitatului Albei de jos şi semnalând 
ca loc de trecere a Jiului în România pasul Vulean. (p. 21). Numirile lo- 
calităţilor se dau de obiceiu şi románesce, dar multe din numirile românesci 
sunt schimonosite, unele în formă ridicolă, s. e. „Teyreng“ in loc de Tăureni 
(Tohát, pag. 89), „Legyie“ in loc de Ighia, (pag. 100), „Prosckda-mare“ în loc 
de Prostea (pag. 252), ete. etc. 

În general lucrarea lui Marienburg este compusă pe base de studii 
serioase și cuprinde un vast material. Expunerea este sistematică; datele 
sunt trecute prin critică și astfel sunt îndreptate multe greșeli, cari s'au 
susținut ani de-arândul în cărţile geografice. Din causele aceste cartea lui 
Marienburg este un isvor de valoare în literatura noastră geografică. 

1814—1815. 

Geografia sau scrierea pământului. 2 vol. Buda, 1814—15. 

Cea dintâiu geografie universală în limba română. E scrisă, sau „pe 
românie tálmácitá^ de „un iubitor de neamul românesc“ si tipărită in Buda 
cu litere cirile „cu toată cheltuiala lui Nicolaie Nicolau din Braşov“. Cartea, 
e interesantă din mai multe puncte de vedere. 

Descrierea Transilvaniei sau „Marele Printipat al Ardealului“ se află 
în vol. I pe pag. 47—49. După ce se arată granițele ţării, se amintese 
câte-va oraşe principale, între cari Clujul, „pe apa Someșului“ „unde stă 
acuma şi gubernia Ardealului“, apoi Sibiiul, „unde este şi locuinţa episco- 
pului românesc de legea grecească pravoslavnic“ și Blajul „unde este me- 
tropolia si reşedinţa vlădicului românesc celui de legea grecească catolic“, ete. 

Se amintesc apoi popoarele Ardealului. Numărul locuitorilor se dă 
cu 2 milioane, dintre cari „Românii decât ceialalți împreună socotiți cu 
mult mai multi sunt“. La sfirgit se amintese două riuri: Oltul şi Mureşul. 

Cum se vede, descrierea e scurtă şi de puţină valoare. Merită însă 
atentiune din causă, cá este cea dintâiu descripţie in romànesce a Ardealului. 

i i 
GU MN ANA SAL : 


*) Marienburg a fost profesor și director la liceul evang. sásese din Braşov, 


25 


SCIINȚĂ, LITERATURĂ SI ARTĂ. 


Din literatura străină. 
Românii din peninsula balcanică. 


Revista „Deutsche Rundschau fiir Geographie und Statistik“, ce apare 
în Viena sub direcţiunea prof. Dr. Friedrich Umlauft, în numerii 10—12 
din 1899 (anul XXI) aduce un articol mai lung asupra popoarelor din pen- 
insula balcanică din peana lui Friedrich Meinhard in Sofia. Articolul 
poartă titlul: „Fragmente din mosaicul de popoare al peninsulei balcanice“, 
si e însoţit de 2 harte etnografice: a Bulgariei și a Macedoniei. 

În cele următoare vom reproduce partea referitoare la Români, nu 
numai pentru-cá ne interesează mai de aproape, ci si ca să atragem aten- 
țiunea celor competenti la această publicatiune caracterisată prin o vădită 
tendentá politică. Această parte se află chiar la începutul articolului din 
chestiune, 

Ea sună: 


„Naţiunile interesante“, cum numesce un proverb popoarele peninsulei 
balcanice, âncă de mult au atras și mai atrag âncă atentiunea Europei 
asupra lor în privinţa politică, culturală şi etnografică. 

Desi asupra acestor teri si popoare s'a scris deja mult si adesea de 
cătră cercetători sciintifici chiemati, in mod soeiintifie, precum si de cătră 
persoane, cari serviau unor scopuri politice, totuşi unele date geogratice- 
statistice şi etnografice asupra unei părți a popoarelor balcanice pot să fie 
mai mult sau mai puţin de un interes general cu atât mai virtos, că aceste 
informatiuni deoparte se baseazá pe date oficioase, de altă parte pe expe- 
rientele si observările unui lung sir de ani in coatingere dilnică cu aceste 
popoare. 

Pentru a intelege mai bine actualele relatiuni etnografice ale peninsulei 
baleanice, va fi bine să facem câteva scurte repriviri istorice. 


Din intunecimea unui trecut indepărtat, întrucât îl poate lumina făclia 
musei Klio, vedem ieșind la iveală pe peninsula balcanică mai ântâi pe 
Pelasgi, Dorieni şi alti Greci la sud, pe Traci la resărit şi pe Illiri la apus. 
Tracii au fost supuşi de Filip II al Macedoniei. În locul dominaţiunii 
macedo-hellenice a urmat mai târdiu dominatiunea romană, căreia au fost 
supuşi si Illirii si în fine şi înşişi Grecii. Tracii macedoneni si epiroti s'au 
contopit în curând cu Grecii, cari au încadrat termurii peninsulei balcanice 
cu un șir aproape neintrerupt de colonii înfloritoare. Tracii, de o parte 
hellenisaţi, de altă parte romanisati ori apoi exstirpati cu sabia, cu deosebire 
de eátrá Ostrogoti, în cursul timpului dispar, pe când Ilirii, remánénd în 
partea cea mai mare în patria lor străbună într'un ţinut muntos nepassabil, 
s'au susţinut până in present. Urmaşii Tracilor ar fi Daco-Rumunii roma- 


26 
nisati (Românii de adi din regatul România, din Transilvania, Banat si 
Ungaria) la nord, și puţinele resturi de Macedo-Rumuni, respective Aromanii, 
eum se numesc ei înșiși, la sudvestul peninsulei balcanice; iar dela Iliri 
sar trage Albanezii (turcesce Arnautii). 

În locul Daco-Rumunilor emigraţi preste Dunăre, au pășit Slavii, cari 
au imigrat în secl. 3—7 al erei noastre. Această imigrare a causat o pu- 
ternică revolutiune $i o schimbare continuă în toate relatiunile etnografice 
ale peninsulei balcanice“. 


D H D H H . H D H . D D D D H H D D H H H H H H H D 


După-ce autorul schiteazá venirea Bulgarilor, Pecenegilor, Cumanilor 
și luptele acestora între sine și cu imperiul bizantin, apoi venirea Turcilor, 
trece la etnografia limbistică a peninsulei balcanice, „căci pe cât de variate 
sunt popoarele, tot așa şi numirile topice, corespundând treptat urmelor 
diferitelor popoare așezate unul preste altul. Pe peninsula balcanică, afară 
de nume străvechi traco-illirice, se găsese si nume vechi grecesci și neo- 
grecesci; pe lângă forme romane, albaneze, tatare, cumane și pecenege 
sunt și forme ale numeroaselor semintii slavice, precum și numiri turcesci. 
La tot ceasul unele numiri mai vechi au fost acomodate regulelor fonetice 
ale limbei imigratilor de mai târdiu, altele însă, cu deosebire. numiri vechi 
grecesci, au remas nealterate, 

Sciinţa numirilor geografice ne arată multe nume de localităţi curat 
slave în ţinuturi, unde acum nu sunt Slavi de loc, ca în România, Basa- 
rabia, Banat si Transilvania de adi, așa s. e. Slatina (loc morastinos), 
Iablanita (plop), Iassenova (frasin), Topolnița (plop), Lipa (teiu), apoi de 
cele cari după vechia limbă bulgară se termină in îşti sau eşti, ca s. e. 
Tirgovesti (loc de tirg), Țigănești (sat de Tigani) Serbești (sat de Sérbi), 
Orlești (satul vulturului), Golești (gol). Alte numiri slavice sunt spre exemplu 
Dobrina (bunătate), Crasna (frumos), Ocna (mină), Zlatinsia (zlato = aur), 
Slobozia (Sloboda = libertate), Govora (vorbire), Liza (faţă, persoană). 

„Aceste si alte multe numiri geografice cum s'au putut încetăţeni la 
poporul român altfel, dacă poporul român nu ar fi aflat Slavi in ţerile din 
stânga Dunării de jos, când a ocupat aceste feri in prima jumătate a 
evului de mijloc, şi dacă nu sar fi contopit cu ei? Acest fapt nu-l alterează 
întru nimic niei fabula imbrăcată in vestmént istorie, după care Românii 
de adi ar fi urmaşii direcţi ai coloniștilor romani. 

Precum au păţit-o Slavii de odinioară în România de adi, cari au 
fost romanisaţi, asemenea si Rumunii, cari au remas in peninsula balcanică, 
sau contopit mai ales in imigranții slavi. Numai numeroasele numiri to- 
pice mai dovedesc astădi existenţa lor de odinioară. Astfel mai multe 
localităţi între Taribrod si Breznik au nume românesci, ca s. e. Radulovzi 
(Radu e nume românesc), Caeurovski, Crnul (càrn — cu nas turtit), Gurguliat 
şi Corul (cu un ochiu). Un munte lângă orășelul Trn se numesce Circilat 
(cercel); doue sate in apropierea aceluiaș orăşel au numele de Herul si 


27 
Banisor (bunișor — îndestulitor*); un sat de lângă Kiustendil se chiamă 
Copilovzi (copil) ş. a. m. 

În istorie Tracii romanisati, cari astădi se numese Rumâni sau Rumuni, 
multă vreme au fost dati uitării. O ramură a lor, Macedo-Rumunii (Grecii 
numesc pe Maeedo-Rumuni Cuţovlachi !) şi Slavii îi numesc Ţinţari), sunt 
împrăștiați prin întreagă peninsula balcanică. Masse mai mari compacte 
de Cutovlaehi creștini (ortodoxi) se află numai la Pind si anume în cea 
mai mare parte în Epir spre nordost dela Ianina. între Konita si Grebena, 
între Leskovik si Castoria, între Caraferia gi Cozani?) lângă Durla Planina, 
apoi spre vest dela staţiunea Gevegli (a căii ferate Üsküb-Salonie) si lângă 
Monastir (Bitol) si anume satele Trnovo, Magarevo, Ziropole, Malovistà și 
Gopes. In însuși Monastir, suburbia vlachă, locuiesc vr'o 12,000 — 13,000 $). 
In Cruşovo, cel mai sus situat orășel de munte, o mare parte (ca. 7000) a 
locuitorilor e eutovlachá. Doue sate mari din cercul Florina, anume Ne- 
vesca si Pesoder, sunt locuite exclusiv de Cuţovlachi. Lângă Castoria 
există un orăşel curat eutovlach, Clissura. Numai o mică parte a Vlachilor. 
din Pind aparţine Macedoniei, partea cea mai mare se ţine de Epir. Afară 
de acestea sunt âncă grupe mai mici lângă Struga, lângă Reseu și spre 
sud dela Petrici. 

Spre nord dela staţiunea Vodena (e. f. Salonie—Monastir) în ţinutul 
Moglena este o grupă de Cuţovlachi mohamedani, cari se ocupă cu agri- 
cultura și fabricarea de oale. Locul principal e marele sat Notia sau Nate. 

Grupa cuţovlachă dela Caraferia se compune din 9 sate pástoresci de 
vară în munţii Durla. Jarna își părăsesc locuintele si se retrag la șesul 
dela termul mării. In imprejurimea dela Seres, in orágelui Dolna Džumaja 
şi în satul Gorni Poroi, Cutovlachii sunt amestecați cu Bulgari, numai satul 
Ravno e curat cuţovlach. Afară de acestea mai este marele sat păstoresc 
eutovlaeh Satrovo în Pirin Planina. In cercul Ochrid mai sunt doue sate 
permanent locuite de acest popor si un sat păstoresc de vară. Cuţovlachi 
se mai află în număr mie în Prilep, Weles, Nevrokop, Üsküb si Ochrid. 

Numărul Cutovlachilor, care înainte cu 60 de ani se dice a fi fost 
300,000 în Turcia europeană, astădi se evaluează numai la 200,000 si in 
Macedonia la 75,000. In Bulgaria si Sérbia ei se află numai în grupe 
mici la orașe. Cu ocasiunea recensementului din anul 1892 în Serbia 
numai 184 ingi s'au declarat Cutovlachi, respective Tintari, in Belgrad; 
și la recensementul din Bulgaria, la 1 Ianuarie 1893, numai 733 insi. In 
urma petrecerii sale de mai mulţi ani in Belgrad, autorul acestui articol 
are convingerea, cá numărul Tintarilor in acest oraș e cu mult mai mare. 

Tintarii din Serbia și Bulgaria se ocupă cu comereiul mic, cu deo- 
sebire sunt cârcimari, apoi pitari, zidari, halvagii“. 


*) Curioasă explicare. Nota traducătorului. 
1) Cuţovlaeh însemnează vlach sehiop, fals, pseudo-vlaeh. 

2) Cozani are 4000 locuitori, între cari 3000 Cutovlachi. 

3) O mare parte a Cutovlaehilor din Monastir e grecisată, 


98 

Aci urmează o descriere a fabrieatiunii halvelei, pe care nu o mai 
reproducem. 

„Atât fabricaţia halvelei cât si felul eum se produce boza, o beuturá 
recoritoare, preparată din meiu, türite şi apă, Tintarii o tin ca un secret. 

O deosebită iseusintá desvoaltă Tintarii ca argintari. Din piese vechi 
de aur sau de argint ei pregătesc o sirmá lungă, foarte subţire, care, tăiată 
în bucățele scurte, servesce la confecţionarea de admirabile lucrări filigrane. 
Cu unelte foarte primitive sau chiar cu mâna liberă aceşti iscusiti argintari 
(numiţi Colundăi) pregătesc fără desemnuri, după vechi modele tradiţionale, 
tot felul de lucruri frumoase din filigran de argint, ca s. e. țigarete, bumbi, 
farfurii de oue, broge, cercei si alte asemenea. Cu deosebire argintarii din 
Nis. Priştina şi Monastir se bucură de bun renume. 

In Sérbia gi în parte si in Bulgaria mehandăii sau hadzii tintari tot 
așa aparţin la garnitura drumurilor, ca în Moldova Ovreul polon ca cârcimar 
în ospătăriile de pe lângă şosele. 

La îndeplinirea chiemării sau industriei sale, întrucât neapărat îi tre- 
buesc sodali, Tinfarul primesce iarăş numai Ţinţari şi întru cât se poate 
rudenii. Aceasta se explică și din motivul, că alteum nimeni nu e aga de 
multámit cu plata și în privinţa altor cerinţe ale vieţii ca şi membrii acestui 
interesant neam de oameni, cari in privinţa lipsei de trebuinte cel mult în 
pătura mai săracă a Ovreilor spanioli din peninsula balcanică își află pă- 
rechea. Pe lângă marea cumpătare, lângă care se asociază un viu spirit 
de intreprindere cu o admirabilă iscusintá de a se acomoda tuturor impre- 
jurărilor, Tintarilor le succede de obiceiu a-și agonisí avere în timp relativ 
scurt. Multi se intore atunci in patria lor, unde soţia și copiii așteaptă 
ani de-a rândul re'ptoarcerea soţului respective a tatălui. Unii dintre Tin- 
(ari se aşează definitiv in Sérbia sau Bulgaria. In acest cas deja cei mai 
apropiaţi urmași sunt aproape totdeauna desnationalisati. Chiar şi Tintarii 
imigrati, dupá-ce au trăit câtva timp în una din cele doue teri numite, se 
dau bucuros de Sârbi ori Bulgari. Alegerea între sérbesce și bulgăresce 
în privinţă limbistică, pentru Macedoneni e uşoară intr'atáta, că dialectul 
macedo-slavie, vorbit de cei mai multi 'Ținţari, în unele ţinuturi e mijlociu 
între cel sârbesc si cel bulgar. 

Hangiii $i marchitanii tintari, cari se reintore la Macedonia, dar mai 
ales zidarii si lemnarii ţinţari, cari în primăvară, cu deosebire din ţinutul 
Dibra (bulgăresce Deber), vin ca paserile migrătoare în Serbia si Bulgaria, 
pentru-ca toamna târdiu să se reintoareá, due din aceste teri sume de bani 
destul de însemnate, pe cari le crutá din câștigul lor si le due cu sine ori 
le trimit in patria lor. 

Multi Cutovlachi s'au bulgarisat ori s'au grecisat in cursul timpului. 
Cu toată propaganda română, hellenisarea şi acum face progrese rapide in 
Monastir, ea mai înainte în Seres, Salonic si alte oraşe ale Macedoniei. 
Tintarii grecisaţi se lapădă cu incápátinare de limba lor maternă. Tintarii 
ce vorbesc grecesce se numesc Caracaciani. Cuţovlachii ce vorbesc ro- 


29 


mánesce şi cei bulgarisati sau grecisaţi se poartă unii faţă de alţii cu ură 
nemărginită și nici când nu se căsătoresc între sine. 


In general Ţinţarii nu se bucură de popularitate nici in Sérbia nici 
in Bulgaria, din causa superiorității lor comerciale. Dialectul lor, care se 
deosebesce de cel daco-român în pronunţarea lui ci (ce) și in privinţa pro- 
nunţării reamintesce pe cel neogrecesc, dá ocasiuni binevenite la batjocură. 
Aşa s. e. prin frasa: ,Tinti minţi bes opinti*, care în limba daco-română 
se pronunţă astfel: „Cinci minei fără opinci“, 


Aversiunea Bulgarilor faţă de Tintari igi află expresiunea intr'un traetat 
al profesorului Ilkoff din Sofia, întitulat: „O excursiune in Balcanul apu- 
sean“, apărut în oficioasa bulgară „Vojenen Journal“ (Jurnal militar), anul 
X, fase. XI, din Iulie 1898. Din incidentul cercetării localităţii Godeș, au- 
torul dice următoarele cu privire la Tintari: „Ospătăriile şi in această la- 
ture sunt în mânile blástématilor Tintari. Aceste lipitori se inmultese an 
de an in satele Bulgariei apusene și tot mai mult îşi întind mrejele asupra 
organismului sànétos al poporului nostru. Ei demoralisează poporul fără 
milă, fără nici o considerare. La tot casul ei vor deveni pentru Bulgaria 
tot aşa de periculoși, eum au fost pentru invecinata teará a Românilor. 
Dar atunci va fi prea târqiu pentru a ne scăpa de ei. Tintarii ruineazá 
şi demoralisează poporul de rând dela teară, invétàndu-] să fure si să 
minţească. "Țăranul fură dela femeia sa, ca să poată bea și să-și cumpere 
tutun. Femeia fură pe bărbatul ei, ca să poată cumpăra ceva pentru casă, 
minlind că nu-i ajung banii să cumpere cele de lipsă. Copiii iau pe ascuns 
lucruri, ee le cad amână, ca să-și cumpere zahăr și stafide din cărcima 
Tintarului. Fetele umplu sacii Tintarilor cu bucate și fasole, pe cari de 
asemenea le-au luat dela părinţi, pentru-ca să primească în schimbul ace- 
lora juvele false şi alte nimicuri. Aceste furturi la început abia se observă. 
Mai târdiu însă iau dimensiuni tot mai mari, până-ce în sfirşit aduc o 
astfel de familie la soarte foarte tristă. Copiii teranului numai atunci in- 
cetează cu furatul, când nu mai au ce fura. Le rămâne însă râul obiceiu, 
o urmare a prostiei părinţilor lor. 

inainte de a ajunge bucatele in hambar, tatăl de familie igi cumpără 
mijloacele de traiu pe credit dela cârcimar cu preţul de piaţă intreit si 
împătrit, și împrumută bani pe interese mari ca să poată cumpăra câte 
ceva pentru casă. Aceea se scie, că tot ce bea bărbatul preste iarnă, 
cârcimarul o notează triplu si quadruplu. Astfel ţăranul nostru prost rě- 
mâne în veci datornicul Tintarului, adecá cârcimarului din sat. 

Țeranca noastră bate aceeaş cale, ca şi bărbatul ei. Cu toate expe- 
rientele triste, ea nu se lasă de obiceiurile-i de mai nainte. Multă vreme 
resistă ispitei și i-e rușine să-și lase copiii să umble desculți şi murdari. 
In urmă face câteva încercări zadarnice la cârcimarul ca să capete ceva 
împrumut, în streit se pleacă voinţei acestuia, ca să se scape pe sine și 
pe copiii sei, 


80 

Ori-eine își poate închipui ce urmări poate avé aceasta pentru o astfel 
de familie de teran. Eu amintesc numai fapte, pe cari le-am véqut cu 
ochii proprii în satele din vestul Bulgariei. Astfel de casuri, cari mau 
sguduit, s'au întâmplat mai des în ţinutul dela Küstendil. Si eu mi-am dis: 
„Acum numai presa noastră să mai ajungă în mânile Tintarilor, ea să fim 
demoralisaţi din fundament!“ 

Numirea de Tintar (sau Zinzar) poate să se derive dela cuvântul 
„linţi“, adecă cinci, după-ce Cutovlachii pronunţă pe ci ca fi. Sau doară, 
după-ce in dacoromâna ţinţari se numesc animalele ţinţari, această numire 
să fie o alusiune la Macedo-Români ? prin care aceştia ar fi stigmatisaţi ca 
lipitori, după-ce ei ca càreimari sciu calcula foarte bine în favorul lor, si 
de altă parte multi fac chiar si afaceri de cămătari. Despre caracterul 
Tintarilor se poate dice în general, că ei sunt cumpétati, treji, stăruitori 
in suportarea ostenelelor, adesea perfidi, respingétori, foarte crutütori, totug 
$i ospitali. 

Spiritul de întreprindere al Ținţarului mai bine a fost ilustrat prin 
cuvintele unui vorbitor la ultimul (1898) congres de sioniști ţinut la Basel, 
care — cu intenţiune ori din greșeală — substituind în locul Tintarului pe 
Bulgarul macedonean, dice despre ultimul: „Spagnolul!) are in comerciu 
un mare concurent, cu deosebire in persoana Bulgarului macedonean. Acest 
din urmă adesea igi începe negotul numai cu câţiva franci si îmbiindu-și 
marfa pe drumuri în scurt timp se scie avénta intr'atàta că preste câţi-va 
ani are trecere de mai multe mii. Macedoneanul strimtorează pe Spagnol, 
pentru-că are energie uriaşă, mare istetime si prevedere, mare superioritate, 
sânge rece și e rapid în hotăririle sale. De aceea nu arare-ori se întemplă, 
că desfacerea diferitelor obiecte, cari mai nainte, pe timpul turcesc 2), se 
vindeau exclusiv de Ovrei, acum e în mâna Macedonenilor. Astfel avem 
înaintea, noastră procesul, că comerciul mare tot mai mult se concentrează 
„în aceste mâni“. 

Limba macedo-rumună, în urma amestecării de diferite cuvinte gre- 
cesci, turcesci, albaneze şi slave, pentru Daco-Român e eu totul neinteleasá. 
Numai locuţiuni singuratice sunt comune în ambele idiome, ca s. e. între- 
barea: ,Te fati?* și „Ce faci?“ prima macedo-, a doua daco-românesce. 
La aceasta Macedo-Românul respunde ,gine*, Daco-Românul .bine“. Cât 
de deosebite sunt însă alteum ambele dialecte, se vede s. e. și din urmă- 
toarele cuvinte: 


Macedo-rom. Daco-rom. Macedo-rom. Daco-rom. 
Lileta Floare Korce Pere 
Tyse Noroc Sapunizo Spăl 
Nesie Insula Capizo Sapă 
Pegheig Murdárit če pano, če kato sus, jos. 


1) Ovreu spaniol în Bulgaria. 
D Când Bulgaria era âncă sub domnie turcească, 


Zidarii si lemnarii tintari se folosese pentru comunicaţia între sine, în 
afaceri, chiar de o limbă secretă, ale cărei elemente fundamentale le for- 
mează albaneza. Așa s. e. copilul se numesce — dali, cuiu (mie) = bruke 
cuiu (mare) = şaiki, máiestru sau domn — manukot. eu vreau — kewa, eu 
nu vreau — ne kewa, eu vin — gura, eu nu vin — ne gura, etc. 

De oare-ce supușii creștini din Turcia după putinţă ceareá să ascundă 
banii dinaintea domnilor turci, şi din considerare la legăturile postale une-ori 
neîndestulitoare, între zidarii şi lemnarii țințari și macedo-bulgari, cari 
petrec în străinătate gi între cei de acasă există un serviciu propriu regulat 
de trimiși (expresi) Expresul respectiv apare regulat la fie-care jumătate 
de an la oamenii din străinătate, pe cari ii cercetează pe rând, ca să le 
aducă scrisori sau sciri din patrie gi să ia în primire sumele cruţate sau 
scrisorile menite pentru rudele lor. Pentru fie-care sumă de transportat 
expresul primesce 5 procente, si pentru fie-care scrisoare 5 piastri — 1 franc. 
Un astfel de expres adesea are un cere mare de mușterii, așa că de multe 
ori îi trebue trei luni ca să-și facă ruta, cu atât mai virtos, că unele grupe 
ale clienţilor sei numără sute de oameni și deci une-ori trebue să petreacă 
mai multe dile în acelaş loc. 

Atât la bărbaţii macedo-români, cât gi la multi Bulgari macedoneni se ob- 
servă drept sema al craniului roman fruntea lată, colturoasá tare ieșită înainte. 

La orașe — întru-cât hainele europenesci nu au înlocuit portul po- 
poral — bărbaţii poartă o jachetă numită „dolama“, din materie de coloarea 
viorelei sau vărgată, sub aceasta un roc deschis de postav negru, fără 
mâneci, numit „fulkata“. Acest vestmânt e incadrat cu tivituri de mătasă, 
la guler si la buzunare împodobit cu găitane roșii sau vinete. Ca acope- 
remânt pe cap se folosesce fesul. 

Cei mai multi Macedo-Români neoráseni due o viaţă nomadă de 
pástori pe munti. Primávara la diua Sf. George, adecá la 5 Maiu, isi incep 
acești păstori nomadi calea spre pășunile de munte, numite de ei „jaila“, 
situate la înălţime de 1000—1500 metri, de unde apoi toamna la diua Sf. 
Dimitrie, adecă la 7 Novembre, își pornese încet turmele la iernat pe fer- 
murii şesoși ai mării Egeice. O astfel de plecare ofere un aspect minunat. 
Societatea pornesce la drum cu tot avutul seu, cu căţel cu purcel, nume- 
roase turme de oi si cai, însoţite de mari câni réi. Junii bruni susţin or- 
dinea de marș a turmelor cu ajutorul cânilor lor, iar femeile conduc şi 
îngrijesc caii, cari due acaretele de casă si copiii mici, 

Intocmai ca întreagă fiinţa acestui popor. nomad, tot aga de ciudat e 
$i portul lui. Bărbaţii poartă turban vénàt şi vestminte de lână albă, mai 
rar neagră, provădute cu găitane negre, precum și o încingătoare lungă, 
de asemenea de lână, învăluită în jurul trupului. Pástorii cuţovlachi poartă 
iarna cojoc din piele de oaie sau de capră, numit „Kapa“ sau ,Chlamis*. 
In timp de ploaie îl întorc cu lâna înafară, iar pe timp friguros îl poartă 
cu lâna inláuntru. Croiul vestmintelor seamănă în general celui usitat in 
Macedonia. Femeile poartă pe cap cârpe albe, vinete ori negre, cari sunt. 


39 


legate în forma unei cepse, iar capetele atârnă lung in jos de ambele 
laturi. Rochiile, cari n'au talie, sunt întinse neted dinainte și dinapoi până 
la genunchi. In locul șurţei adesea se vede acăţat câte un gal colorat sau 
roșu. Pe picioare poartă ciorapi pestriti, respective sandale sau aşa disele 
opinci. Imbrăcămintea femeilor numai puţin se deosebesce de a bărbaţilor, 
Aceştia din urmă sunt mai ales de statură scundă puternică, iar femeile 
foarte brunete în general sunt de statură mică. Pe când între bărbaţi se 
află uneori capete plăcute, femeile in cea mai mare parte sunt urite, cu toate 
acestea faţa lor are o expresiune viuă, aproape inteligentă. La bărbaţi trăsurile 
feţei sunt dure si se vede pe ele bine influinta vânturilor si a furtunilor. 

Viaţa păstorilor Cutovlachi nu arareori e periclitată în luptele cu fiarele, 
cu elementele sau cu oameni. Cu privire la imprejurarea din urmă trebue 
să observăm, că ei ori tin cu haiducii, kleftii sau haramii, adecă cu hoţii 
din munţi, ori trebue să se apere de ei. De aceea acești păstori selbatici, 
dar evlavioși, leagă intre sine câte doi sau mai multi o frátie. 

Astfel de Tratt sunt de doue feluri si anume una lumeascá si alta 
bisericească. Procedura la prima e aceasta: Doue sau mai multe persoane, 
cari vor să se lege frati, igi cinstesc reciproc câte un buchet de flori, de 
care e legată o monetă de aur sau de aramă, își sărută reciproc mânile 
sau fruntile și se numesc, dacă sunt bărbaţi, frati, iar dacă sunt femei, surori. 

Al doilea fel se face în biserică. 

Dupá-ce toti oamenii au egit din biserică, cei ce vor să între în sfânta 
legătură de frati instiinteazá pe popa. Acesta ii chiamă apoi la o parte, ii 
pune să ingenunche lângă olaltá, le pune pe cap patrafirul şi cetesce o 
rugăciune de infrăţire, ii stropesce cu apă sfinţită, şi după-ce și-au sărutat 
mânile reciproc, îi declară înfrăţiţi. Dacă vor să se infrüteascá mai mulţi 
decât doi ingi, și prin urmare patrafirul preotului nu ajunge preste toţi, 
atunci se leagă în mod simbolic cu o aţă. 

Legile bisericesci dau infrátirei sfintenia unui sacrament şi in puterea 
acesteia cei înfrăţiţi devin rudenii. 

Adesea infrátirile acestea se baseazá pe faptul, că unul a scăpat viața 
altuia sau i-a stat într'ajutor intr'o boală periculoasă. Din reeunoscin(á cel 
ce a ajutat se primesce între neamuri. 

Pe pășunile luate în arendă pentru vară, Cuţovlachii locuiesc sau in 
colibi semi-suterane, numite bordeie (burdei) sau in colibi de lut acoperite 
cu scânduri. Astfel de locuinţe ale mai multor familii (adesea până la 100 
persoane) formează un sat de vară. a cărui căpetenie e „kihaia“. Modul 
de traiu al acestor păstori nomadi, bogaţi ori săraci, stăpâni sau sluji, e 
foarte simplu. Drept nutremént se multámese cu lapte, brânză și cel mult 
o bucată de málaiu. Pe lângă acestea oamenii sunt foarte ospitali faţă de 
străini, pe când cânii lor sunt periculoși pentru ori-cine s'ar apropia de ei. 

Cutovlachii creştini încheie căsătorii numai între sine. La nunte igi 
ung uștiorii colibelor cu unt și aruncă împrejur orz, leblibli (bobugor) și 
orez ca simbol al fructuosităţii“. 


33 


Bibliografie. 


Pentru memoria lui Avram Iancu. Apelul dat cătră ministrul de 
interne Desider Perczel prin DI Dr. Amos Frâncu in causa fondului pentru 
Monumentul lui Iancu. Retipărire din diarul „Tribuna“. Sibiiu, ,Tipo- 
grafia“, societate pe acțiuni, 1899. 53 pag. 8%. Preţul unui exemplar 1 cor., 
în România 2 lei. Venitul curat al acestei broșuri este destinat pentru 
infrumsefarea cimiterului din Tebea. Apelul este precedat de o prefață 
din partea redacțiunii diarului „Tribuna“ si urmat de aceste anexe: 
Ordinul ministrului Perczel D. in original; Traducerea unor citate puse 
în apel in original si O voce maghiară despre Iancu (articolul din rev. 
politică-literară „A hét“, iscălit de Tar Lőrincz). 

* 

Anuarul Băncilor Române. Anul L 1900. Editura Delegafiunii 
exmise de conferenta directorilor de bancă din 25—26 Iunie 1898. Sibiiu. 
Tiparul tipografiei archidiecesane, 1900. In forma cum se presintá, o 
apariție nouă pe terenul economic-financiar. Anuarul stă din doue părți 
cu paginare deosebită şi cuprinde in partea I.: Calendar pe anul 1900 
(cu indicarea terminelor pentru administrarea impositelor și competențelor 
erariale, cu terminele tragerilor la sorți şi cu sceadenta cupoanelor de 
efecte); Monetele statelor europene: Austro-Ungaria, Străinătatea; Me- 
surile şi pondurile metrice; Tariful zonelor la căile ferate ungare; Com- 
petinte si timbre; Tariful de postă si telegraf; Tirgul de losuri; Re- 
gulamentul afacerilor Băncii austro-ungare; Cassa de păstrare postalá; 
Afacerile de cec şi clearing ale Cassei de păstrare postale; Dividendele 
Băncilor române. In partea a IL. găsim: Sematismul societăţilor financiare 
și comerciale române, întocmit de Nie. P. Petrescu. Partea I. cuprinde 
56 pagini, iar IT. 76 pag. 8° mare. Recomandăm acest anuar ca un preţios 
„Vademecum“ în afaceri financiare. — Preţul 3 cor. 

* 

Protocolul adunării generale a IX. a Reuniunii învăţătorilor români 
dela scoalele poporale confesionale din protopopiatele: Arad, Borosineu, 
Buteni, Chişineu, Halmagiu, Radna şi Șiria, ţinute în Moneasa la 15 si 
16 Iulie st. n. 1899. Editura Reuniunii. Arad, 1899. Tipografia diecesană. 
112 pag. 80. Din cuprinsul acestei broşuri remarcăm următoarele prelegeri 
practice si disertaţiuni: Verbul activ şi timpurile sale principale, prele- 
gere practică cu cl. IIL, de I. Tissu; Predarea aritmeticei în școala po- 
porală, disertatiune, de I. Grofsoreanu; România, lecție practică cu cl. V., 
de P. Chivulescu; Rolul învățătorului confesional ca educator al popo- 
rului, disertaţie, de V. Suciu; Dicerea simplă desvoltată prin determina- 
fiune circumstantialá de mod, prelegere practică cu el. IV., de D. Bouariu; 
Muziea in scoala poporalá, de N. Vidu; Invétütorul si agricultura, de 
D. Micu; Seoalele de repetitiune si folosul lor, de P. Vancu. Prețul unui 


exemplar broş. 20 cr. 
* 


Novele și schițe. Din scrierile lui Joan Pop Reteganul. Vol. L bros. 
IL. Sibiiu. „Tipografia“, societate pe acțiuni. 1899. 136 pag. 80, Cuprinde 
următoarele piese: Nenea Alec, Popa Toma, Salvina și Susana cea ne- 
bună. Preţul unei broşuri 80 fil. (1 leu). Comandele se fac numai la 
autorul Ioan Pop Reteganul în Sibiiu (Quergasse Nr. 15) Brosura I. a 
acestei scrieri se poate comanda tot dela autor cu 40 fil. (1 franc). Dela 
trecerea acestor done broşuri depinde tipărirea celorlalte 10—19. — Re- 
comandăm aceasta întreprindere literară a binecunoscutului autor spri- 
jinului publicului nostru cetitor. 

* 

Raportul anual al societăţii de lectură „Petru Maior" din Buda- 
pesta pe anul administrativ 1898/9. Budapesta, 1899. Proprietatea so- 
cietăţii. Tiparul tipografiei archidiecesane din Sibiiu. 35 pag. 8°. Cuprinde 
în partea generală raportul despre activitatea societăţii în decursul anului 
adm. 1898/9, de pres. soc. Nicolae Sulică, iar în partea specială raportul 
secretarului; raportul despre starea bibliotecii; starea cassei și raportul 
comisiunii literare. Insemnăm, că societatea în anul 1898/9 a numărat 
59 membri ordinari, 35 membri onorari şi 36 membri fundatori; cabi- 
netul de lectură a fost provădut cu 36 diare și reviste; biblioteca la 
finea anului adm. 1897/8 a numărat 2068 opuri în 2647 vol, iar în anul 
adm. 1898/9 biblioteca s'a sporit cu 148 opuri în 195 vol.; la sporirea 
fondului societăţii au contribuit 25 binefăcători cu fl. 326.56; întreagă 
averea societăţii este de fl. 7130-03. Spre censurare sau presentat comi- 
siunii literare următoarele lucrări: Viaţa economică la poporul nostru si 
organisarea ei, de Ioan Lăpădat, stud. iur.; Limba vechilor noastre cărţi 
bisericesci. Fiinţa şi cronologia ei, de Nic. Sulieá, stud. filos. (publicată 
în „Gazeta Transilvaniei“): Iarna, de Victor Bontescu, stud. iur. ; Tablele 
de mortalitate, de Mich. Navrea, stud. filos. (publ. in „Revista Economică“ 
Nr. 10 şi 11 din 1899) si Educația sexului frumos, de Lazar Triteanu, 
teol. abs. şi stud. filos. (publicată in „Telegraful Român“). 

EJ 

Cum să fotografăm 2  lustructiune practică pentru amatorii artei 
fotografice, de Ivan Nifiw Pop. Cu 81 ilustratiuni. Editura „Revistei Ilus- 
trate“. Bistriţa, tipografia Carol Csallner. 1899. 59 pag. 8. Cuprinsul 
broșurei a fost publicat în „Revista Ilustrată“ din anul 1899, s'a retipărit 
şi în broşură separată și se poate procura dela administrațiunea acestei 
foi pentru prețul de 1 coroană. Jumătate din venitul curat e destiuat pe 
seama corului plugarilor din Şoimuş. După instrucțiunile acestei broșuri 
fiecare om poate fotografa. 

* 


l Cestiunea pedepselor în scoalele noastre poporale. Studiu peda- 
gogic asupra necesității și aplicării lor, de Jost? Velceun, învățător român 
şi notar al Reuniunii. Sibiiu. Tiparul tipografiei archidiecesane. 1899. 
36 pag. 8". Prețul 40 fil. Un studiu făcut cu diligintá în scopul clarificárii 


EE 


BEE ae a i a A A R r AE A NU RN 


mijloacelor de educaţiune in scoalele noastre; îl recomandăm celor în- 
credintati cu educaţia tinerei generațiuni a poporului nostru. 
* 

Raportul general al comitetului central al „Reuniunei române de 
agricultură“ din comitatul Sibiiului pentru anul 1898. Sibiiu. „Tipografia“ 
societate pe acțiuni. 1899. 52 pag. 8°. 

* 

Extras din tarifele de postá si telegraf valabile dela 1 Ianuarie 
1900. Fiind tarifele anterioare în multe privințe esențial schimbate în 
urma întroducerii valutei de coroane, extrasul acesta e de cel mai mare 
folos pentru birouri și privati. Se poate procura dela librăria archidiece- 
sană din Sibiiu, cu prețul de 20 fileri. 


Calendaristiea noastră. 


Dela apariţia ultimului Nr. al revistei noastre ni-au mai sosit ur- 
mătoarele calendare: 

Calendariu pe anul visect dela Christos 1900. Intocmit după gra- 
durile şi clima Ungariei şi a României. Anul XLIX. Sibiiu. Editura si 
tiparul tipografiei archidiecesane. Acest calendar trece drept calendar 
oficial al Archidiecesei ort. or. rom. şi cuprinde pe lângă partea calen- 
daristică obicinuită, sematismul bisericei ort.-or. române din Ungaria gi 
Transilvania pe anul 1900; evidență pentru oficiile parochiale si proto- 
presbiterale, după luni; disposifiuni normative pentru examenele private 
din cursurile pedagogice; din regulamentul pentru facerea examenului de 
cualificațiune invétátoreascá; îndrumări pentru cererea pensiunei învăță- 
toresci; învățătorul ca soldat. In ceea-ce privesce partea literară avem 
puţine de dis; pe lângă unele poesii, aflăm aici biografia și însemnătatea, 
lui M. T. Cicero ca bărbat de stat si ca scriitor, care putea fi înlocuită 
cu alt material mai de actualitate si mai de interes pentru preoţi și în- 
vétátori, pentru cari e menit acest calendar în prima linie. 


Calendar portativ pe anul visect 1900. Intocmit şi edat de loan 
Baciu. Tip. Csallner. Bistriţa. Un mic calendar nepretentios. 


Revista Revistelor. 


„Noua Revistă Română“, pentru politică, literatură, sciinfà si 
artă». Avem înaintea noastră deja 2 numeri din mult promifétoarea re- 
vistà dirigiatá de d-l C. Radulescu-Motru și anunțată in numărul ultim 
al „Transilvaniei“ din anul 1899, şi constatăm cu plăcere, că primii nu- 
meri se presintă în fond și în formă foarte bine, și că se dă o deosebită 
atenţie şi chestiunilor, ce agită viaţa noastră publică mai restrinsá. Găsim 
în aceşti doi numeri tractate cu seriositate de scriitori competenti chestiuni 
politice si economice; critică, literară (C. Rădulescu-Motru: Idealurile 
sociale si arta — Polemica Gherea-Maiorescu), istorie (N, Iorga: Mora- 

EA 


86 


litatea si armonia istoriei), literatură (O. Densușianu: Şcoala latinistá in 
limba si literatura română; Em. Grigorovita: Cucoana Raluca, Nuvelă); 
folklor (G. Coșbuc: Un capitol din demonologia poporului român); re- 
vistă asupra mișcării literare şi sciintifice, s. a. Fie-care număr e înzestrat 
cu 2 suplemente, unul la început şi altul la sfirşitul numărului. Suple- 
mentul I. e reservat notitelor de tot felul asupra culturei ţărilor locuite 
de români; aici se publică: resumatul conferințelor ce se vor ţine la di- 
feritele Atenee; statutele si scurte dări de seamă despre mersul socie- 
tátilor de cultură; scurte dări de seamă despre concertele st expositiunile 
artistice; resumatul discursurilor rostite la diferite ocasiuni solemne, în 
scurt notițe asupra tot ce are legături cu cultura neamului românesc. 
În suplementul II din acești doi numeri găsim: poesii, notițe si infor- 
matiuni literare si sciinţifice, scurte piese literare, schițe, fragmente, cu- 
getări, toate interesante si recreative, plus câte o ilustrație hazlie. În 
cele următoare lăsăm să urmeze prospectul „Nouei Reviste Române”. 

„Noua Revistă Română“, va apăre cu începere dela 1 Ianuarie 1900, 
ia 1 și 15 ale fie-carei luni. 

Prin cuprinsul seu enciclopedic, ea va căuta să îmbrăţișeze toate 
chestiunile de interes general. Cetitorul va găsi în fie-care număr al 
revistei: 

Articole asupra mișcării politice. 


Studii literare gi sciințifice, — aceste din urmă cu aplicatiune mai 
ales la cultura materială a terii. 

Creapiuni literare originale şi cercetări istorice, 

Dän de seamă asupra tuturor publicatiunilor de valoare în artă, sciint 
și literatură, 

Fie-care număr al revistei va fi însoțit şi de done suplemente, 
dintre cari: 


Unul, reservat informatiunilor, va aduce la cunoscinţa cetitorului 
evenimentele mai principale petrecute în ultima jumătate de lună, atât 
în țară cât și în străinătate. 

Cel de al doilea va cuprinde: nuvele, si lectură recreativă, datorită, 
în parte scriitorilor români, în parte după cei mai buni scriitori străini. 
În aceste doue suplemente se va lăsa de asemenea un loc potrivit pentru 
publicarea buletinelor institutelor de bancă si credit, pentru cronica eco- 
nomică şi financiară, mișcarea agricolă şi comercială. 

Prin această largă dispositiune, sperăm că „Noua Revistă Română! 
va ajunge să oglindeascá în curând întreaga mişcare socială și literară a 
timpului și, că viitorul va face dintrtinsa o publieatiune indispensabilă 
ori-cui ar dori să-și întemeieze o Judecată imparțială asupra culturei ro- 
mâne din secolul al XX-lea. 

Organisatiunea administrativă a revistei a fost de asemenea obiectul 
unei îndelungate chibzuinte din partea fundatorilor sei. Aceștia au avut 
dela început convingerea, că la reuşita intreprinderilor literare moderne 


şi mai ales la a celor încercate într'o ţară fără adânci tradiţiuni literare, 
precum este casul la noi, organisatiunea administrativă are o parte în- 
semnată, dacă nu chiar decisivă. Potrivit acestei convingeri ei au asociat 
revistei, pe lângă bunele lor intenţiuni si un solid sprigin material, a 
cărui gestiune, basată pe responsabilitate judiciară, să pună administra- 
țiunea revistei în posibilitate de a respecta cinstit îndatoririle luate. 

Multámitá acestui sprigin „Noua Revistă Română“ îşi are âncă de 
astădi asigurate exactitatea si statornicia aparițiunii sale. Ea va pute 
de asemenea, să răsplătească in parte munca colaboratorilor sei; şi să 
păstreze, în tot momentul, o direcțiune independentă şi deamnă, fără de 
a se teme că prin aceasta își va periclita propria sa existență, 


Așa cum se găsesce constituită „Noua Revistă Română“ se înfăţi- 
şează publicului într'o desăvirșită neatirnare de interesele partidelor po- 
Jitice. Deschisă, din principiu, tuturor scriitorilor de valoare, ea va ré- 
mâne un organ nepărtinitor, în care cunoscătorii vor discuta din toate 
punctele de vedere, chestiunile de actualitate. Rolul la care ea tinde 
este de a întări, printr'o activitate bine susținută, încrederea opiniunii 
publice în judecata celor competenti; încredere atât de necesară întrun 
stat democratic si din nenorocire atât de des amenințată prin polemicele 
pătimașe ale presei dilnice. 

Dat fiind si spriginul pe care revista, âncă dela anunțarea sa, l-a 
găsit la toți representantii de frunte ai inteligenței române, nu ne îndoim 
cá acest rol va fi, cát de curând, simţit și bine apretiat în mediul 
nostru social, 

De altfel deși optimişti în ceea-ce privesce succesul final al revistei, 
nu ne micșorăm totuși dificultățile pe cari le avem de întâlnit. 

E adevărat, că actuala stare a societăţii românesci pare departe de 
a fi prielnică unei publicatiuni de caracterul acela, care vrea să-l aibă 
„Noua Revistă Română“. 

Pe terenul politic, ceea-ce lipsesce statului român, cu toate formele 
sale constituționale, este tocmai practica publicităţii. Legile se fac şi se 
desfac de guverne, fără vre-o prealabilă consultare a opiniunii publice 
şi câte odată chiar tără o sinceră consultare a parlamentului. Publicistica 
română de până acum, în cele mai dese casuri n'a avut alt rol decât să 
aproabe sau să desaproabe fapte îndeplinite de cei de sus, — rol de care 
s'a achitat, de altfel, cu o patimá ce rar o mai întâlnim aiurea; — la pre- 
gătirea însă a legilor nici un guvern n'a credut oportuu so facă să 
participe. 

Acesta este un rău fundamental si pe care nu ni-l ascundem cátusi 
de puţin. 

Apoi pe terenul literar, situatiunea si aci nu e prea încântătoare, 

Literatura română, după câteva fericite începuturi de odinioară, 
pare a fi intrat acum la sfirșitul secolului al XIX-lea într'o perioadă de 
istovire. Instrăinată de aspirațiunile și interesele marelui public, ea-și 


38 


cergegste existenţa dela asa qisa „elită socială, ale cărei gusturi cosmo- 
polite scriitorii nostri încearcă să le împace, copiind pe întrecute modele 
străine. In aceste condițiuni nenorocite, am vădut în timpul din urmă 
cu toţii, cum talente reale au trebuit să-şi scoboare producţiunile lor 
pănă la nivelul unei literaturi de distracție și câte odată, mai trist âncă, 
să fie silite a-și prelungi activitatea la adăpostul protectiunii oficiale. 

In sfirgit, însăși atmosfera opiniunii publice dela noi ameninţă 
astídi mai curând să înăbușe de cât să fructifice idei şi fapte generoase. 
E posomorîtă întradevăr, si lipsită de razele idealului această atmosferă. 

Pe Românii de la sfîrşitul secolului al XIX-lea nu-i mai uneşte nici 
o legătură de solidaritate. Au isbutit ei să înlăture marile pericole din 
afară, să respingă pe cutropitorii de neam şi limbă, acum le este destul: 
solidaritatea nu mai are ce căuta! Fie-care pentru sine, fie-care cu micile 
sale ambitiuni. Tara e liniştită și sigură; de aci înainte dar fie-care 
să-și calculeze fericirea sa personală. In locul marilor pericole de altă 
dată, cari impuneau sacrificii și aduceau solidaritatea, au venit pericole 
reduse la proporţii microbiene; în locul dușmanilor de neam si limbă, 
intrigile și calculele interesului. Poate fi solidaritate în contra acestor 
din urmă? 

Ast-fel a slăbit până la peire principala însușire, care a înlesnit altă 
dată atâtea acte măreţe în trecutul nostru. 

Dar aceste dificultăţi, departe de a ne descuragia, sunt pentru noi 
cel mai puternic îndemn la muncă. Ele sunt de altfel atât de contrarii 
ori cărei adevărate culturi, în cât în viața unui popor sănătos, când se 
întâlnesc, ele nu pot fi considerate de cât ca niște momente trecătoare. 
Si ca atare le considerăm si noi în viața poporului nostru. 

Credința în viitorul culturii românesci a cimentat primele începu- 
turi ale Nouei Reviste Române. 

Pe această credință ne vom sprigini de aci înainte pentru a urmări 
neclintit realisarea programului propus. 

Dorim Romáuiei de mâne o cultură potrivită geniului său, ferită 
de ademenirile falsului patriotism; o cultură basată pe respectul adevă- 
rului si al dreptăţii, şi cu un ideal înțeles şi împărtăşit de toate straturile 
sociale ale neamului românesc. 

Pentru pregătirea acestei culturi apelám la întreaga inteligintá 
română, 

Si avem încrederea, că momentul de față este bine ales pentru 
acest apel. 


În pragul unui nou secol, dorința de muncă. insufletesce popoarele 
sigure de viitor. 


(Preţul de prenumérare: 24 lei pe an. Redacţia si administraţia: 


Buenresci, Pasagiul român, 20). 
* 


„Convorbiri literare“. An. XXXIII. 1899. Vechea si valoroasa revistă bucureșteană 
a apărut si în anul 1899 în 12 fascicole format 89 mare în extensiune de 78 coale sub re- 
daetiunea unui comitet compus din următorii scriitori: Theoehar Antonescu, Nicolae Ba- 
sileseu, Ion A. Brüteseu-Voinesti, Mih. Dragomirescu, Dumitru Evoleeanu, lon S, Floru, 
Petru P. Neguleseu, C. Ráduleseu-Motru, lon A. Rădulescu si F. Robin. Din bogatul 
material publicat însemnăm: Poesii, de D. Nanu, Cesar I. Vergolici, Catullus, trad. de N. 
I. Basileseu, Maria Cioban, Ch. Blane, Fl. I. Becescu, Albert Gherghel, V. Podeanu, G. 
Silvan si D. Zamfirescu. Poesii poporale, de I. Petranu, St. St. Tutescu, C. I. Comanescu, 
Romane, novele schiţe, de D. Zamfirescu, I. A. Basarabeseu, C. Cornescu, Marin Stroescu. 
I. D. Manolache, S. O. V., Bret-Harte. Drame, de Vasile Leonescu. Studii, de T. Antonescu: 
Priviri asupra filosofiei Upanisadelor., M. Dragomirescu: Instituţia, jucătorilor; Eleonora Stra- 
tilescu: Dramele lui Gerhardt Hauptmann; Sextil Pugeariu: Din fonologia românească ; 
Aurel Onciul: Reforma administraţiei; 1. D. Valaori: Mitul lui Edip; Ghiţă Pop: Teoria 
Dramei, si Gr. Tăuşanu: Din filosofia lui Plotiu (Metoda mistică). Recensii, de A. V. Gidei, 
G. C. Dragu, St. Orăşanu, C. Litzică, C. Giurescu, N. Basilescu, Gr. Táuganu. Diverse, 
dintre cari amintim ea fiind de un interes deosebit: Scrisori dela M. Eminescu, publicate 
de lae. Negruzzi; Scrisori din anul 1850, publicate de Titu Maiorescu; Amintiri despre 
Joan Creangă, de Gr. I. Alexandrescu; Astra, de M. Strájan; revistele critice, de M. Dra- 
gomireseu si D. Evolcean. — Cu începere dela 15 Ianuarie 1900 „Convorbirile Literare“ apar 
sub conducerea domnilor Antipa Gr., Antonescu T., Basilescu T. N., Bogdan 1., Brátescu- 
Voineşti A. I, Bungetzianu D., Dragomirescu M., Evoleeanu D., Floru S. I, Litzicá C., 
Mehedintzi S., Missir P., Mrazee L., Naum A. Negulescu P. P, Onciul D., Orăşanu $t., 
Pangrati E., Paul I., Philippide A., háduleseu A. L, Robin Fr. Séuleseu M., Voinov N. 
si Volenti N. Fără să-și schimbe statornicul séu caracter „Convorbirile“ vor căuta să re- 
presinte şi de aci înainte dragostea desinteresată de frumos și adevăr. Totodată redacția 
anunţă, că odată cu completarea redacţiunii, dela numărul viitor se vor introduce imbună- 
tăţiri notabile în ce privesce hârtia și tiparul, ceea-ce va necesita o mică urcare a preţului 
de abonament. 


„Literatura si Arta Română". Eleganta revistă lunară ilustrată din Bucuresci, 
având de colaboratori pe cei mâi autorisaţi scriitori şi artiști români, şi-a încheiat anul III. 
al existenţei sale. Şi în anul UI (1898/99) a apărut în 12 numeri voluminosi, format 4? 
mare de o exeeutiune technică ireproşabilă. Aceasta revistă prin lucrările şi ilustrațiile 
publicate în coloanele sale în cei trei ani de existenţă a isbutit să ia un loe întâietor 
printre publieatiunile noastre de valoare. Directorul revistei este distinsul seriitor: N. Petrașcu. 
Din publieatiunile anului III. remarcăm: Poesii, de A. Naum, Ana Ciupagea, H. Cosoiu, 
G. Coşbuc, N. Demetrius, Al. Dorin, Iuliu Dragomirescu, D. Nanu, D. C. Olláneseu, l. N. 
Roman, Radu Rosetti, Gh. 'Tutoveanu, A. Zamfirescu, s. a. Povestiri, nuvele, schițe, amin- 
tiri, de: Carmen Sylva, N. Cocea, A. Costin, H. Cosoiu, T. I. Florescu, Em. Grigorovitá, O. 
Lian, G. Moroianu, D. Nanu, C. Oeeonomu, A. Vlahuţă. Studii literare şi artistice, Pre- 
legeri, de Gh. Adámeseu, I. Brumărel, Caragiale, A. Costin, C. Dimitreseu-laşi, C. G. 
Dissescu, I. T. Florescu, Ionescu-Gion, N. lorga, T. Maiorescu, D. C. Ollănescu, N. Petrașcu 
C. Rădulescu-Motru, C. I. Stănceseu, s. a. În fie-care număr mai găsim o interesantă cronică, 
care petrece cu atentiune mişcarea, literară, artistică etc. la Români; vecensiuni de cărţi si 
o revistă a revistelor. Ilustratiunile de o executiune artistică şi de interes special românese 
sunt în număr de 46. Abonamentul la Revistă e de 30 lei pe an în România; în străină- 
tate 40 lei. Un număr 2 lei 50 bani. Direcţia si administraţia: Strada Fântânii, Nr. 46 
Bucuresci. 


„Familia“. Foaie beletristică si socială ilustrată, totodată organul publieatiunilor 
„Societăţii pentru fond de Teatra român“. Proprietar, redactor şi editor: Iosif Vulcan. 
Anul XXXV. 1899. Oradea-Mare, 1899. Tipografia Iosif Láng. Cea mai veche revistă be- 
letristică română dincoace de Carpaţi; în anul trecut a apărut in DI numeri format 4? cu 
un cuprins variat şi bogat și având număroase ilustratiuni. Remarcüm: 42 portrete și bio- 


40 

grafii; 59 ilustratiuni; Poesii, de: Maria Cioban, Maria Cuntanu, Elena din Ardeal, Emilian 
Eminescu, St. O. Iosif, Haralamb OG. Lecea, Tr. Mihaiu, V. B. Muntenescu, G. Murnu, N. 
Radulescu-Niger, Radu D. Rosetti, I. Seurtu, Ih. D. Sperantá, los. şi P, Vulcan, Duiliu 
Zamfirescu, s. a. ` Un bogat material folkloristie; Novele, schițe, piese, călătorii, de V. R. 
Buticeseu, Carmen “ylva, M. Cioban, G. Coşbuc, A. C. Dome, Constanta Hodos, H. G. 
Lecca, Gr. Mărunţeanu, Margareta Moldovan, Olga Dorina Poruţiu, 1. Scurta, S, S. Secula, 
Simin, V. A. Urechiă, Al. Vlahuţă. Ios. si P. Vulean; Mai multe traduceri alese; Lite- 
ratur, critică, de: P. S. Aurelian, G. Bogdan-Duicá, ll. Chendi, Al. Ciura, G. Cogbue, M. 
Eminescu, Tit Maiorescu, I. C. Negruzzi, D. €. Ollàneseu, I. G. Sbiera, S. S. Secula, Gr. 
G. Tocilescu, V. A. Urechiă, Iosif. si P. Vulcan, A. D. Xenopol; Istorie, seiinte, educa- 
tiune, higienă de: T. Bule, G. Coşbuc, G. I. lonnescu-Gion, N. Manegutiu, Sofia Nădejde, 
Drd. Cor. Nedelcu, losif St. Sulutiu, g. a: Salonul variat si interesant. „Familia“ dă cele 
mai detaiate informatiuni si rapoarte despre activitatea literară şi culturală a: Academiei 
Române, a Asociaţiunii și a Societăţii pentru fond de Teatru român. Cu anul curent „Fa- 
milia“ după un trecut îndelungat în serviciul culturei nationale, a intrat în anul al 36-lea 
al existenței sale. Drept premia, abonentii vor primi si în unul acesta un tablou istorie 
national colorat, întitulat: „Ștefan cel Mare pe patul de moarte“, de pictorul Suva Ienfia ; 
asemenea pot comanda la editorul revistei mai multe scrieri de losif Vulcan eu preţ redus. 
Aceasta binemeritată revistă apare regulat odată pe stptămână, eu cuprins de 1!/, coală. 
Abonamentul pe an 16 cor., pentru România 20 lei. Coleetantii primese al 6-lea exemplar 
gratuit. 

„Revista Economică“. Organ pentru societăţi comerciale si financiare. Director 
Dr. C. Diaeonovieh. Anul I. 1899. Sibiiu. Tiparul tipografiei archidiecesane. A apărut în 
1899 regulat la 10 a fie-cărei luni în 12 numeri format 8% mare in extensiune de 87 coale. 
Din bogatul material publicat remarcăm: 24 articole de economie politică; o mulţime de 
articole informative în afacerile financiare; 10 articole din sfera contabilităţii; informatiuni 
cu privire la starea si mişcarea institutelor noastre financiare; numéroase articole din sfera 
agriculturii, comereiului, comunieatiunii si industriei; a tractat chestiuni de asigurare si 
de dare, de jurisdictiune, învăţământ agricol si comercial; a petrecut cu atentiune publi- 
eatiunile literare apărute pe terenul economie-financiar; in sfirsit mai găsim în fic-eare 
număr lista tragerilor la sorti şi à amortisárilor; mişcarea la bursele de efecte din Viena 
Budapesta si Bucuresci. eum și la cea de mărfuri din Budapesta. Această valoroasă re- 
vistă umple de sigur un gol păn'acum adáne simțit in publicistica noastră economicá-fi- 
nanciară şi e menită să aducă servicii reale bărbaților nostri puşi în fruntea, institutelor de 
bani şi tuturor celor chemaţi să luere pe acest teren, dând învățături şi informatiuni în 
multe cusuri delieate și dificile, ce se pot ivi în fie-care di. Revista continuă să apară 
regulat si pe viitor eu concursul oamenilor nostri de specialitate. Toate lucrările publicate 
se remunereazá. Preţul de prenumerare: pentru Austro-Ungaria 10 coroane pe an; pentru 
România 12 lei. Abonamentele se primese numai pe anul întreg. 

„Foaia Pedagogică. Anul II. 1899. Redactor: Dr. D. P. Bareianu. Sibiiu, ti- 
pografia archidiecesaná. A apărut în anul 1899 in 24 numeri format 80 mare, în extensiune 
de 24 coale. Preţul de abonament e 3 fl. pe an. Din materialul publicat remarcăm: Materii 
pedagogice si didactice generale, de: G. Bricu, 1. Paien, Iosif Veleeanu, Dr. I. Stroia, I. 
Dariu, N. Simuleseu, Dr. P. Span, Tul. Vuia; 10 modele de lecţiuni, de: €. Gr, Dr. P. 
Span, D. P. Bareianu, G. Maican, V. Costăchescu si Dr. I. Stroia; 24 dări de seamă gi 
anunțuri de cărţi din literatura şcolară; o mulțime de informatiuni de interes pentru în- 
văţători şi pentru causa şcolară; corespondențe si felurimi. 

„Embrionul-. Revistă seiintifico-literará a studenţilor şcoalei superioare de agri- 
cultură Herăstrău-Bucuresei. Apare odată pe lună format 8° Bucuresci. Tipografia ,Vii- 
torul“ Nicolae N. Voicu. Are o parte economică și alta literară. Abonamentul: in teará 
3 lei, în străinătate 4 lei pe an. Redacţia şi administraţia: Scoala superioară de agricul- 
tură Bucuresci-Herăstrău. 


Eege 


PARTEA OFICIALĂ. 


Nr. 9—1900. 
Proces verbal 


din 2 Ianuarie 1900. Şedinţa extraordinară a comitetului 
central al Asociatiunii. 


Preşedinte: Dr. Ilarion Puşcariu. — Notar: Dr. Iie Bex. —Membrii 

presenti: Zaharia Boiu, Ioan Creţu, Dr. Ilie Dáian, Dr. C. Diaconovich, 

Nicolau Ivan, Ioan Papiu, loan Popovici, Dr. Eusebiu R. Roşca şi Leontin 
Simonescu. 

1. Cu verificarea procesului verbal al şedinţei de adi 

Se încredinţează domnii: Zaharia Boiu, Nicolau Ivan ai 
Leontin Simonescu. 

2, (3—1900), Presidentul aduce la cunoscintá trecerea din viață a 
judelui de tribunal /oan Bădilă, bărbatul fericitei fundatoare Ioana Bădilă 
n. Moldovan si membru fundator al Asociațiunii. Prin disposiţiuni testa- 
mentare domnul I. Bădilă a lăsat Asociatiunii 4 acții „Albina“ pentru 
a se folosi spre augmentarea , l'undatiunii Ioana Bădilă și Iohanna Moldovan 
n. Farkas întru memoria lui Demetriu Moldovan“. Din acest trist incident 
presidentul a dispus arborarea flamurei negre pe edificiul Asociafiunii. 

Se decid următoarele: 

Condolentei sale pentru perderea distinsului bărbat si 
membru fundator al Asociaţiunii comitetul central dá expre- 
siune prin sculare si la protocol, aproabá arborarea flamurei 
negre si decide a se exprima condolentá familiei în scris şi a 
lua in corpore parte la cortegiul funebral. 

D. u. s. 

Dr. Ilarion Puşcariu, vice-președinte. Dr. Beu, secr. II. — Sa verificat, 
Sibiiu,. în 5 Ianuarie 1900. Z. Boiu m. p. Nicolau Ivan m. p. Simonescu m. p. 


Nr. 51—1900. 
Proces verbal 
din 11 Ianuarie 1900. Şedinţa ordinară a comitetului central 
al Asociafiunii. 
Preşedinte: Dr. Ilarion Puşcariu. — Notar: Dr. Iie Bev. — Membrii 
presenti: Zaharia Boiu, Parteniu Cosma, loan Creţu, Dr. Ilie Dăian, 


Dr. Cornel Diaconovich, Nicolau Ivan, Ioan Papiu, Leontin Simonescu, Onoriu 
Tulea si Nicolau Togan. 


8. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de adi 
Se încredințează domnii: Parteniu Cosma, Ioan Creţu si 


loan Papiu. 
1 


9 Transilvania. Partea oficială, 


4. (6—1900) Se presentează actul ddto 2 lanuarie a. c. despre 
scontrarea efectelor si a cassei Asociatiunii îndeplinită în aceeaşi di prin 
domnii Dr. llarion Puşcariu, loan Papiu şi Dr. Eusebiu Roşca. Atât 
starea cassei cát si scontrul efectelor s'a găsit in consonantà cu cărțile 
de contabilitate. 

Spre scire. 

5. (22 —1900). Dl Vasiliu Indre, advocat şi director al despártémén- 
tului „Cluj“, din încredințarea dlui Ladislau Pop, asesor la sedria orfanală, 
ca executor testamentar al fericitului /oan Petran, fost protofiscal comi- 
tatens, aduce cu data 4 Ianuarie a. c. la cunoscința comitetului central, 
că răposatul de pie memorie prin testament a numit Asociatiunea erede 
universal al averii sale de circa fl. S0. —85000, lăsând soţiei sale, văduvei 
Francisca Incze de Nagy-Baczon numai usufructul. Dl L. Pop a dispus, 
ca testamentul să se decopieze si în copie legală să fie comunicat comi- 
tetului central. 

De comunicatul dlui V. Indre se ia act cu rugarea, ca 
D-Sa să se intereseze și pe mai departe de această afacere. 
Soţiei generosului defunct, d-nei Francisca Incze de N.-Baczon 
să se exprime condolenta comitetului central. 


6. (1061—1899). Directiunea despártéméntului ,Zernesci* înaintează 
procesul verbal al SE comitetului cercual din 14 Decembre 1899. În 
această ședință 1) s'au conferit 4 ajutoare de câte fl. 15, 10 si 5 la în- 
vétücei de meserii, 2) s'au preliminat fl. 29 pentru bibliotecile poporale 
existente si pentru cele ce se vor înființa în Poiana Mărului si Tohanul 
nou, şi 3) s'a luat spre sciinfá demisiunea dlui Nicolau Garoiu dela postul 
de director cercual. 

Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse se 
aproabă. De abdicerea directorului cercual se ia act. 

Dlui Nicolau Garoiu se exprimă multámita comitetului 
central pentru excelentele servicii, ce D-Sa în calitate de di- 
rector cercual a prestat Asociatiunii Este totodată rugat a 
convoca comitetul cercual la o nouă ședință, care va ave să 
proceadă conform 8-ului 43 din Statute şi $-ului 40 din Regu- 
lamentul pentru despárféminte. 

7. (1071—1899). Se presenteazá procesul verbal al conferentei cor- 
pului didactic dela cursul complementar al scoalei civile de fete din 16 De- 
cembre 1899. Se relevează conclusul relativ la arangiarea studiilor, prin 
care s'a, decis, ca elevele să fie pregătite in 8 despürtóminte şi cá in 
casul, când s'ar presenta eleve pentru toate 3 despărțămintele, oarele de 
limba română si maghiară să se înmulțească la 4 oare pe săptămână. 

Procesul verbal se ia spre scire si conclusele aduse se 
aproabă. 

8. (1079—1899). Directiunea despărțementului „Brașov“ înaintează pro- 
cesul verbal al ședinței comitetului cercual din 1 Decembre 1899. În 


d 
E 
d 


ebe eee 


Transilvania. Partea oficială. 3 


această ședință s'au luat mai multe disposiţii referitor la bibliotecele 
poporale, s'a luat spre scire raportul cassarului despre taxele încassate 
şi s'a luat act de mai multe donatiuni pe seama bibliotecelor poporale. 
În despărțământul „Brașov“ s'au înscris membri ordinari noui dnii Ioan 
Badiţioiu, comerciant, şi Dr. George Baiulescu, medic. 

Procesul verbal se ia spre scire si conclusele aduse sé 
aproabă. Dnii amintiți se declară membri ordinari ai Aso- 
ciațiunii. 

9. (1090—1899). Directiunea despártéméntului „Hida-Huedin“ înaintează 
procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 23 Decembre 1899. În 
această şedinţă s'au pertractat afaceri curente si sa decis, 1) a se face 
un apel pentru înscrierea de membri, 2) a se înființa o bibliotecă popo- 
rală centrală în Huedin, și 3) a se ţine proxima adunare cercuală în Hida, 
în lunile Iunie-Iulie 1900, pentru care se va îngriji si de o disertaţie 


poporală. 
Procesul verbal se ia spre scire si conclusele aduse se 


aproabă. 
©. (1091—1899). Directiunea despártéméntului Cohalm înaintează pro- 
cesul mem al sedintei comitetului cercual din 29 Decembre 1899. În 
această ședință s'au pertractat numai afaceri curente, ce nu reclamă 
disposiţii speciale. 
Spre scire. 

11. (7—1900). Direcţiunea şșcoalei civile de fete înaintează cererea 
ddto 19 Decembre v. 1899 a dlui Clemente Nicula, preot în Slimnic, prin 
care se roagă, ca fiica sa Silvia, elevă în clasa a IV-a civilă, să fie di- 
spensată dela plătirea didactrului pe anul școlar curent și să i-se ierte 
didactrul restant in suma de fl. 14.—. Directorul observă că dl Cl. Nicula 
datoresce preste tot cu fl. 44.— ca didactru restant. 

Cererea dlui Clemente Nicula nu se poate incuviinta. 


12. (14—1900). Se aduce la cunoscinta comitetului central, că per- 
. ceptoratul regesc din Sas-Sebes prin decisul său Nr. A. 195/1899 a impus 
Asociatiunii pentru lăsământul lui G. Forró o competință de ereditate in 
suma de fi. 400.—. Contra acestui decis s'a fácut pe cale presidialá recurs, 
în urma căruia competinta de mai sus s'a șters prin decisul Nr. 19271/1899 
al aceluiași perceptorat. 

Spre scire. 


13. (25—1900). Directiunea despărțementului „Panciova“ înaintează 
procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 1 Ianuarie 1900. Se 
releveaza, 1) că dl Trifon Miclea a făcut despărțământului o donatiune 
de mai multe cărți pentru a se distribui; 2) că s'a decis a se înființa 
agenturi în comunele Gaiu, Dubovăţ, Margitita, Samos, Dobriţa si Sef- 
cheriu, spre care scop s'au ales delegati; 3) că s'au înființat deja agen- 
turi în Satul nou şi Uzdin; 4) că s'a decis în principiu tipărirea de bilete 

1 


4 ă Transilvania. Partea oficială. 


de contribuire pentru bibliotecele poporale; executarea acestui conclus 
însă se amână. 
Spre scire cu aprobarea concluselor. 


14. (26—1900). Directiunea despártéméntului „Beiuș“ înaintează pro- 
cesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 24 Decembre 1899. Se 
relevează, cá în această ședință s'au pertractat afaceri curente și sa 
primit abdicerea dlui Dr. Gavr. Cosma dela postul de notar al comitetului 
cercual, iar în locul dinsului s'a ales dl N. Fabian. 

Procesul verbal se ia spre scire. Alegerea dlui N. Fabian 
de notar al comitetului cercual se aproabă. 


15. (33—1900). Direoţiunea școalei civile de fete înaintează procesul 
verbal al conferentei corpului didactice din 29 Decembre 1899. Se rele- 
vează următoarele: 


1. Sa exprimat multámitá institutului „Albina“ pentru suma de 
fl. 76.30, ce a donat pentru o masă în laboratorul chimie şi un dulap 
in biblioteca scoalei. 

S'a presentat hârtia inspectorului de scoale Nr. 2284 din 29 No- 
vembre 1899, prin care acesta observă, că planul oarelor la şcoala Aso- 
ciațiunii pentru anul 1899—1900 diferă de planul de învățământ al sta- 
tului, si cere să se aducă in consonantü. Referitor la acest obiect di- 
recțiunea va înainta raport special. 

9. Directorul a raportat, că pe basa conclusului comitetului central 
Nr. 289 din 7 Decembre 1899 a redus în edificiul $coalei unele lampe 
electrice, făcându-se astfel o economie la an de fl. 38.47. Ar fi de dorit 
însă, ca în salele de învățământ să se facă o distribuire mai rațională a 
lampelor, ceea-ce ar costa suma de fl. 150.—. Conferenţa a decis a se 
cere dela comitetul central încuviințarea acestei sume. 

4. Ferile de crăciun s'au statorit dela 5 pănă inclusive 18 Ianuarie 
1900. 

5. Ban statorit clasificatiile elevelor pe trimestrul I al anului 
1899—1900. 

6. S'a decis, ca pe viitor locuinţa si purtarea elevelor externe să 
se tiná în evidență. 

Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse se 
aproabă. Relativ la reparaturile necesari la lumina electrică 
în salele de învățământ se incredinteazá delegatul comitetului 
şi cassarul a studia chestiunea și a face apoi propunere. 


16. (38—1900). Dr. llarion Pușcariu vicepresident şi delegat al co- 
mitetului, raportează cu data 11 Ianuarie a. c. cá visitând atât clasele, cát 
și masa elevelor, starea șeoalei și internatului o a aflat întru toate in 
ordinea cea mai bună. 

Raportul dlui delegat se ia spre scire. 


Transilvania. Partea oficială, 5 


= ax 2 e 


17. (1080 si 1085—1899 si 20—1900). S'au înscris membri ordinari 
noui domnii: Dr. Demetriu Popu, advocat in Medias, Petru Cosmutia, jude 
pens. in Simléu, Gratian Flonta, preot in Catelul rom., l/asiliu Pop, pro- 
topap in M.-Sz-Gyórgy, Mihaiu Blidariu, preot in Prilipét, Dimitrie Bo- 
goevici, preot in Bania, loan Pepa, protopop în Media și Zane Miculescu, 
comerciant in Pérvova. 


Domnii amintiţi se declară membri ordinari ai Asociatiunii. 
(D. u. s.) 


Dr. Il. Puscariu m. p. vice-preşedinte; Dr. Beu m. p. secr. I. S'a 
verificat. Sibiiu în 16 Ianuarie 1900. Joan Papiu m. p, P. Cosma m. p., 
loan Creţu m. p. 


DIN DESPĂRȚEMINTE. 


Din rapoartele despre activitatea despărțămintelor Asociafiunii în 
1899, dăm în următoarele pe cele sosite deja dela domnii directori: 


Despărțementul „Oravița“. Comitetul cercual a ţinut două şedinţe: 
prima în 8 Aprile şi a doua in 25 Novembre 1899. Iu cea dintâiu s'a 
constituit comitetul cercual, alegându-se pe lângă dl director Ilia Tráild, 
advocat în Oraviţa montană, âncă şi un vice-director în persoana domnului 
Dr. Petru Cornean, advocat, notar şi controlor Ioan Perian, cassar Ge- 
orge Dragoescu. X'au luat hotáriri cu privire la înființarea agenturilor 
comunale și a bibliotecelor poporale, cam si cu privire la ţinerea adu- 
nării cercuale în comuna Cacova, spre care scop biroul a fost însărcinat 
a pregăti rapoartele prescrise. 

În şedinţa din 25 Novembre s'a decis: 1. a se înființa agenturi in 
comunele Cacova, 'lievaniu-mare, Mêrcina, Jertof, Sasca-montaná ai 
Moldova nouă, si designeazá pe domnii: Dr. Petru Cornean, Dr. Mihaiu 
Gropsan, Ioan Perian si Traian Oprea, ca sá conducá constituirea ace- 
stor agenturi; 2. dupá ce agenturile se vor constitui, biroul este auto- 
risat să compună budgetul pe 1900 in cadrul sumei de 80 H. 3. a luat 
la cunoscință, că la adunarea cercuală din Cacova s'au înscris 38 mem- 
bri noui, din cari 11 ordinari si 27 ajutátori; 4. a luat la cunoscinţă 
actele intrate dela comitetul central. 

Adunarea cercuală s'a ţinut; la 6 August in comuna Cucova. În această 
adunare s'au pertractat următoarele obiecte: raportul presidiulni si al 
cassarului, cari au fost aprobate; s'au ales 5 representanti pentru adu- 
narea generală a Asociatiuni din Deva, s'au încassat taxele dela membri 
vechi, si s'au înscris membri noui, s'a votat mulțămită protocolară on. 
institut „Oraviciana“ pentru acoperirea speselor de birou, ce despárté- 
méntul le-a avut dela înființare pănă acum. 


6 Transilvania. Partea oficială. 


Disertaţiuni s'au ţinut 3 şi anume: din partea dlui Dr. Petru Cor- 
nean „despre compunerea testamentului, contractelor si obligaţiunilori, 
din partea dlui Aurel Jana, preot în Maidan, „despre cultivarea grâului“, 
și din partea dlui Ioan Cioc învățător în Cacova, „despre însemnătatea 
literară a lui Anton Pan“. 


Membri a avut despărțământul în 1899: fundatori 4, pe viață 14, 
ordinari 69, ajutători 48, la olaltă 135, dela cari s'au încassat 4038 cor. 
Din această sumă sau reținut pe seama desp. 189 cor.; iar ceialalti bani 
s'au trimis cassei centrale. 


Despártéméntul „Oraviţa“ este unul dintre despártémintele fruntașe 
ale Ásociafiunii. Cu toate că abia e înființat de un an și jumătate, to- 
tuși acest desp. are un număr întreit ai inoincit mai mare de membri ca 
multe despártéminte înființate cu deci de ani înainte si, în urma con- 
ducerii pricepute si desinteresate de care se bucură, suntem convinşi 
că el va respândi lumină cu îmbelşugare in massa poporului, a cărei 
conducere i-s'a încredințat, și va rămân6 neîntrerupt o puternică redută 
a fortăreței noastre culturale. 


Desp. „Timișoara“. Comitetul cercnal 1. a prenumărat 20 exem- 
plare din numerii de Dumineca ai „Gazetei Transilvaniei“ şi i-a dat gra- 
tuit spre cetire țăranilor nostri din 16 comune de pe teritorul desp.; 
2. a înființat 2 bibliotece poporale si le-a dat spre folosință; 3. a înființat 
un fond din eontribuiri benevole pentru procurarea de cărți pe seama 
bibliotecelor poporale; 4. a premiat un învtțător cu DO cor. pentru pro- 
gresul bun făcut în şcoală; 5. a înființat din contribuiri benevole un 
fond pentru premiarea învețătorilor şi învețătourelor, cari vor lucra cu zel 
și vor produce resultate mulțămitoare în școalele noastre poporale; 
6. a înființat un fond cultural, din ale cărui venite să se poată acoperi 
spesele, cari se cer pentru o lucrare cu efect întru răspândirea culturei 
între poporul nostru; 7. în decursul anului s'au trimis la cassa centrală 
680 cor.; iar în administrația comitetului cercual se aflau la finea anului 
1899: a) ca fond cultural al desp. 1172 cor.; b) ca fond pentru premi- 
area invétátorilor 232 cor.; c) ca fond pentru înființarea de bibliotece 
poporale 100 cor. Numărul membrilor fundatori 2, pe viață 6, ordinari 
39, la olaltá 47, afară de membrii ajutători. 


Să nu se uite că acest desp. âncă abia a intrat in anul al doilea 
dela înființare! Dl director Emanuil Ungurianu si tovarășii de muncă 
ai D-Sale merită cea mai mare laudă şi recunoscintá; iar exemplele dela 
Timișoara trebue imitate în toate părțile. 


Desp. „Panciova“ s'a înființat in 8 August 1899, când s'a ţinut 
adunarea cercuală de organisare, alegéndu-se director dl Damian Popescu, 
preot in Ofcea, iar de vice-director dl adv. Petru Tisu. Şedinţe de co- 
mitet s'au ținut 4, toate în Panciova sub presidiul dlui vice-director, și 


Transilvania. Partea oficială. 1 


anume: 1. la 8 August st. n., cu care ocasiune s'a constituit comitetul 
cercual, alegându-se de notar dl adv. Dr. P. Penta; 2. la 19 Octobre, 
cu care ocasiune s'a decis înființarea de agenturi comunale, exmitándu-se 
delegati in acest scop pentru comunele: Uzdin, Ofcea, Satul-nou, Alibunar, 
Petrovosela si Seleuș; 8. la 1 Ianuarie 1900, când s'au designat delegati 
pentru pregătirea terenului in scopul înfiinţării de agenturi în comunele: 
Gai, Dubovát, Margitita, Samos şi Dobriţa; acestor delegati le-a pus la 
dispositie cărțile donate despărțământului de dl Trifon Miclea, protopop 
si membru pe viață; 4. s'au declarat de înființate agenturile din Satul- 
nou și Uzdin; 5. la 9 Ianuarie 1900 s'a decis înființarea bibliotecii po- 
porale în Uzdin, Mramorac, Cubin, Deliblat si Doloave; 6. agenturi şi 
bibliotece poporale de fapt sunt în Satul-nou si Uzdin. 


Desp. are 1 membru fundator, 3 pe viaţă, 30 ordinari şi 75 ajută- 
tori, la olaltá 109. Conducătorii acestui desp. sunt stápániti de cea mai 
vie insufletire pentru chestiunile de viață ale desp. și astfel în scurt 
timp au produs resultate destul de frumoase acolo unde, după-cum se 
spune în raport, „relaţiile poporafiunii in partea cea mai mare a desp. 
sunt atât de vitrige, încât redesteptarea elementului român... serbisat 
pretinde o muncă enormă de pregătire, pentru a-l scoate la razele 
soarelui“. 


Desp. Sătmar, cu anul 1899 a întrat în an. al doilea al existenței 
sale. Pentru o lucrare rodnică s'ar recere centre românesci. Oraşele Sat- 
mar și Careiu deși formează centre pentru comitat, Asociatiunii îi lipsesce 
în ele mediul social, şi nu sunt apte nici barem pentru a constitui în 
ele câte o agentură. Singurul centru ar fi Seinii, care âncă e numai în 
formaţiune de a deveni centru. 

Remân deci la dispositie numai comunele rurali, unde âncă se în- 
tîmpină o mulțime de dificultăți, căci convenirile, chiar și cele culturale, 
sunt reu vădute. 


Comitetul cercual a ţinut în anul expirat 3 ședințe: 1. în Moftinul 
mic la 26 Ianuarie, ale cărei decisiuni se referesc mai mult la popularisarea 
Asociatiunii între preoţi; tot atunci s'a sulevat ideea de a ţine adunările 
cercuale ale despártéméntului deodată cu adunările reuniunilor învăţă- 
toresci, ceea-ce nu a isbutit, astfel că comitetul cercual a abandonat 
această idee ca nepracticabilă; 2. în Seini la 15 Iunie, ale cărei agende 
s'au restrîns la facerea programului si pregătirilor pentru adunarea cer- 
cuală, impreunatá cu concert si petrecere; 3. la 16 Novembre tot in 
Seini, cu care ocasiune s'a pus basa unei bibliotece poporale şi s'a în- 
ființat prima agentură a despártéméntului. Conducerea e concredută dlui 
Gavriil Trif, prof. emerit., a cărui personalitate ne dă garanţiile de lipsă, 
că agentura va ajunge la bun sfîrșit. În această ședință s'a lansat 
ideea de a începe preparativele pentru înființarea Reuniunii femeilor ro- 


8 Transilvania. Partea oficială. 


mâne din comitatul Satmarului. Cu toate că înființarea acestor reuniuni 
nu cade în competinta comitetului cercual, totuşi s'a avut în vedere a 
marca nisuinta despărțământului întru a propaga cultura poporului român 
pe toate terenele posibile, 


Adunarea cercualá s'a ţinut la 13 Iul. în Seini. La această adunare 
a participat atât poporul, cât si inteliginta din giur. Dl Constantin Lu- 
caciu a cetit o disertaţie prea frumoasă; iar d Gavriil Sabo, paroch în 
Bicsad, a oferit un premiu de 10 cor. pentru colectarea de poesii popo- 
rale din Teara Oașului. Resultatul moral şi material al adunării a fost 
îndestulitor. Afacerile curente s'au executat cu toată acurateta. Desp. 
are 49 membri ordinari. 


Desp. „Turda“ a fost reorganisat în 26 Novembre 1898. De atunci 
comitetul cerc. a ținut 6 şedinţe ordinare, și anume: în 28 Ian., 3 Martie, 
9 Iulie, 6 August, 29 August și 26 Nov. 1899, totdeauna în Turda, iar 
adunarea cercuală s'a ţinut la 6 August în Turda. La aceasta adu- 
nare s'au ținut 2 disertațiuni: despre literatura română și despre 
,Asociatiune*,  Disertanti au fost dnii Valer Moldovan si George 
Pátücean, ambii studenti in drept la Cluj. Ín aceastá adunare s'a ho- 
tărît înființarea bibliotecei poporale a despürtemémtului, spre care scop 
s'a tinut o petrecere, ce a adus venit peste 80 cor. S'a exmis o comi- 
siune de doamne și domnigoare pentru a colecta cărți în folosul biblio- 
tecei. În şedinţa din 26 Novembre 1899 s'a statorit, ca biblioteca aceasta 
să fie stabilă şi după compactare să se dee spre cetire poporului din 
cerc cărțile acomodate priceperii lui. Astfel în urma colectelor si a pro- 
curării cu bani biblioteca constă din 252 opuri în 265 vol., așezate intr'un 
dulap propriu cumpărat din partea desp. Pe lângă aceste în administrarea 
desp. se mai află o sumă de 96 cor. și 46 ex. din opșorul: „Despre ne- 
cesitatea promovării și protecț. meseriilor, de B. Baiulescu*. Desp. are 1 
membru pe viaţă si 17 ordinari. 


Desp. „Oșorheiu“ şi-a perdut în a. 1899 pe directorul seu Basiliu Hossu, 
care a condus afacerile acestui desp. un șir de ani. Conducerea a luat-o 
dl vice-dir. loan Pantea, sub al cărui presidiu comitetul cere. a ținut 2 
ședințe, în cari s'a ocupat cu pregătirea celor de lipsă pentru adunarea 
cerc. ce s'a ţinut la 4/16 Iulie 1899 in Nasna. Cu acea ocasiune a fost 
ales de director dl protopop Nicolau Maneguţ, sub a cărui conducere, 
credem, afacerile acestui desp. vor da mereu înainte. Desp. are 1 mem- 
bru fund., 1 pe viaţă si 16 ordinari. 


Redactor: Dr. C. Diaconovich Tiparul Tipografiei archidiecesane 


“Transilvania. Partea oficială. $ 


Nx. 116—1200. 
Proces verbal 
din 8 Februarie 1900. Şedinţa ordinară a comitetului 
central al Asociafiunii. 


Preşedinte: Dr. Ilarion Puşcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu.— Membrii 

presenti: Zacharia Boiu, Parteniu Cosma, Ioan Creţu, Nicolau Ivan, Georgiu ` 

Maxim de Hochstenberg, Ioan Popovici, Ioan Papiu, Dr. Eusebiu R. Roşca, 
Leontin Simonescu, Nicolau Togan şi Onoriu Tilea. 


A7. Cu verificarea procesului verbal al şedinţei de adi 
Se încredințează domnii: G. Maxim de Hoóchstenberg, 
Leontin Simonescu ei N. Togan. 


18. (55—1900). Dnii Hory Bela, president al sedriei orfanale din 
Cluj, şi Ladislau Papp, asesor orfanal, în calitate de executori testamen- 
tari ai fericitului Joan Petran transpun cu data 12 Ianuarie a. c. copia 
legalisatá a testamentului acestuia, pentru ca comitetul central să-l iee 
spre scire şi să se declare, dacă-l primesce. 

Prin acest testament Asociatiunea este numită erede universal al 
fericitului loan Petran, dar astfel cá averea va trece în proprietatea ei 
numai după moartea soţiei testatorului, a dnei Incze F'anni de N. Baczon, 
care este și usufructuara întregei averi, si după plătirea unor legate in 
suma de fl. 8600.—. f 

După moartea soției testatorului averea întreagă trece în proprieta- 
tea Asociațiunii si se va administra sub numirea ,Fundatiunea Ioan 
Petran“. Jumătate din venitele fundatiunii se va capitaliza, pănă ce fuan- 
dațiunea va ajunge la suma de fl. 100,000.—, iar cealaltă jumătate a 
venitului se va împărți ca stipendii, stabilite de Asociatiune după vede- 
rile sale, la studenti români distinsi în oare-care ram al sciințelor sau 
artelor. Din venitul anual sunt a se mai da în fie-care an fl. 30.— şooa- 
lei gr. cat. din Gilău pentru a se provedé şcolari săraci cu cărți gi îm- 
brăcăminte. Acestei şcoale îi testează si partea sa de pădure din Gilău. 

Când fundațiunea a ajuns la suma de fl. 100.000.—, jumătatea ve- 
nitului se va distribui ca stipendii, cum s'a amintit mai sus, un sfert al 
venitului ca ajutoare la invétácei de meserii gi un alt sfert ca premii la 
economi români cu purtare bună si sîrguincioşi din orașul și comi- 
tatul Cluj. ; 

În casul când Asociațiunea nu ar mai exista, fundațiunea va avé 
să treacă în administrația archidiecesei gr. cat. a Blajului sub aceleaşi 
condiţii. 

Fericitul testator mai dispune, cá acţiile de bancă nu se pot vinde 
și depositele să se administreze tot ca atare. 

Testamentul a fost publicat la d CUL cercuală din Cluj în 4 
Ianuarie 1900. 

2 


y 
10 Transilvania. Partea oficială. 


Comitetul central ia act cu profundă recunoscință de 
testamentul fericitului Ioan Petran si declară în numele Aso- 
ciațiunii, cá primesce administrarea fundațiunii proiectate in 
condițiile stabilite de testator. 

Dlor executori ai testamentului se exprimă mulțămită 
pentru bunăvoința, ce o arată întru împlinirea misiunii lor. 

Representant al Asociațiunii la inventarea lásáméntului 
fericitului Ioan Petran se numesce dl Vasiliu Indre, advocat 
si director al despártéméntului Cluj. 


19. (43 si 85—1900). Directiunea despártéméntului „Oravița“ înaintează 
cu data 9 lanuarie a. c. raportul anual pe 1899. 

În acest despártémént s'au înscris membri ordinari noui: Comuna 
bisericească gr. or. şi Societatea de lectură din ,Cacova, și dnii Stefan 
Lipovan, notar cercual în Cacova, loan Cioc, învățător gr. or. în Cacova, 
loan Epure, notar cercual în Greovat, George Anca, candidat de advocat 
în Oraviţa. 

Raportul anual se ia spre scire. 

Comuna bisericească gr. or. şi Societatea de lectură din 
Cacova gi dnii amintiţi se declară membri ordinari ai Asoci- 
atiunii. 

20. (47—1900) Direetiuneg despârțemântului „Panciova“ înaintează 
procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 9 Ianuarie a. c. În 
această ședință s'a statorit budgetul pe 1900 la întrate şi egite cu 881.66 
coroane si s'au ales delegati pentru înființarea de agenturi in Dolove, 
Mramorac, Deliblat si Cubin. 

Procesul verbal se ia spre scire și proiectul de budget 
pe 1900 se aproabă. 

21. (54—1900). DI Andreiu Cosma raportează cu data 13 Ianuarie „a. 
c., cá in 1 Ianuarie a. c. a réposat Dr. Joan Wichita, fost advocat şi mem- 
bru pe viață al Asociatiunii Decedatul prin testamentul său din 1896 
a numit erede universal Asociajiunea, iar executori testamentari pe vi- 
carul Selagiului si pe dl A. Cosma. DSa a representat interesele Asoci- 
aţiunii la inventarea realitátilor şi crede, cá Asociafiunii se vor veni 
vr'o 20,000 — coroane spre scopuri culturale-scolastice. 

Pentru decedarea fericitului Dr. Ioan Nichita comitetul 
central dá expresiune condolentei sale la protocol. 

De comunicatul dlui Andreiu Cosma se ia act si DSa 
se plenipotentiazá cu representarea Asociaţiunii la pertractarea 
lásáméntului. Totodată este rugat, ca să binevoiască a trimite 
o copie legalisată a testamentului de sub întrebare. 

22. (53—1900) Dl Andreiu Cosma aduce cu data 13 Ianuarie a. c. 
la cunoscinta comitetului central, că cu representarea Asociaţiunii în 
procesul pentru invalidarea testamentului lui George Filep s'a angajat dl 


H 
i 
3 
E] 
i 
i 


cansa n dira cua F cde AAR FE a dn aiti ea ei aS 


Transilvania. Partea oficială. 11 


Dr. George Pop, advocat în Zelău, si cá s'au început de nou pertractările 
de impáciuire. 

Spre sciintá. 

23. (66—1900). Directiunea  despàrtéméntului ,Timisoara" transpune 
1,000.— cor., capitalul fondului cultural al despártéméntului, cu rugarea 
ca să se procure o foncierá de a institutului „Albina“. 

Oficiul de cassă se incunosclinteazá, cá suma de mai 
sus este a se administra separat sub numirea ,Fondul cultural 
al despărțământului Timişoara“ și să se procure o foncierü 
da a institutului „Albina“ in valoare nominală de 1,000.— coroane. 


24. (69—1900). Doamna /ulia Bisa din Mihăleni donează pentru 
Casa națională sigilul lui Avram lancu. 
Donaţiunea doamnei lulia Bisa se primesce cu mulțămită, 


25. (42 si 72— 1900). Directiunea șooalei civile de fete înaintează hár- 
tia inspectorului de şcoale Nr. 2284 din 29 Novembre 1899. În această 
scrisoare inspectorul de scoale constată, cá planul oarelor dela școala 
Asociaţiunii pentru anul școlar 1899—1900 nu este in conglásuire cu 
planul de învățământ aprobat de ministrul instrucţiunii și al cultelor 
prin ordinatiunea sa Nr. 29232 ddto 23 Septembre 1886 gi nici cu pla- 
nul de invétámént ministerial edat in 1887 sub Nr. 29,000.—. Inspectorul 
regesc doresce, ca cu privire la limba maghiară planul de învățământ 
și planul oarelor la şcoala Asociaţiunii să fie în deplină concordanță 
cu planul ministerial din 1887. 

Direcţiunea scoalei a dat inspectorului regese deslugirile cuvenite, 
rugându-l totodată ca planul oarelor înaintat să-l iee în mod provisor 
spre scire pănă la resolvirea definitivă a chestiunii. 

Prin scrisoarea sa Nr. 84 ddto 6 Ianuarie a. c. inspectorul de scoale 
după deslușirile date a luat spre scire planul oarelor pe anul școlar 
curent. 

Abaterile observate de inspectorul regesc igi află explicarea in îm- 
prejurarea, că planul de invățământ al scoalei aprobat de ministrul in- 
structiunii în 1886, a fost modificat in 1891. 

Direetiunea şcoalei se îndrumă, ca în colaborare cu cor- 
pul profesoral să revizuiască planul de învățământ votat în 
şedinţa dela 6 Novembre 1891, căutând a-l aduce în conso- 
nantá cu planul ministerial din 1887, Elaboratul să se inain- 
teze aicea în text român si maghiar pănă la 20 Martie a. c. 
cu o motivare amănunțită a punctelor, în cari va trebui să 
diferă de planul de învățământ ministerial din 1887. 


26. (92—1900). Directíunea scoalei civile de fete înaintează procesul 
verbal al conferentei corpului didactic dela 31 Ianuarie a. c. În această 
conferentá directorul a adus la cunoscinta corpului didactic, că in in- 
ternatul scoalei s'au ivit trei casuri de scarlatiná si cá medicul institu- 

9* 


12 “Transilvania. Partea oficială, 


tului a propus sistarea prelegerilor pe 8 dile. Corpul profesoral a decis 
a se sista prelegerile până in 8 Februarie a. c. — In legătură se anunţă, 
că la cererea medicului orășenesc prelegerile au trebuit sistate pe 14 
dile si că afară de cele 3 casuri de scarlatină altele nu sau mai ivit. 
Procesul verbal se ia spre scire și conclusul relativ la 

sistarea prelegerilor se aproabă. 


27. (75— 1900). Directiunea institutului „Z/ăgneana* aduce cu data 
23 Ianuarie a. c. la cunoscința comitetului central, că in ultima sa se- 
dingá a decis, ca a conto taxei de membru pe viaţă să depună in fie-care 
an câte DO coroane, cari se vor fructifica cu Bi iar in 1 Martie 1904 
se vor transpune cassel Asociaţiunii. 
Ofertul institutului „Zlăgneana“ se primesce. 


25. (80—1900). Directiunea despárteméntului ,Ludog* înaintează ra- 
portul anual pe 1899 si procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 
18 Ianuarie a. c. În această şedinţă s'au pertractat afaceri curente, apoi 
s'a decis, ca proxima adunare cercuală să se ţină in Ludos în luna Iulie 
şi să se procure cărți pentru biblioteca despărțământului in preț de 


fl. 16.—. 
Raportul anual pe 1899 si procesul verbal amintit se 


iau spre scire. Conelusele aduse se aproabă. 


29. (81—1900). Directíunea despártéméntului „Brașov“ înaintează: 

i. Procesele verbale ale şedinţelor comitetului cercual din 21 De- 
cembre v. 1899 si 5 lanuarie v. 1900. Din acestea se remarchează, că 
mai multi membri ai inteligentei din Brașov au promis, cá vor ţine 
prelegeri poporale, cari vor fi a se tiné cu ocasiunea inaugurării gi per- 
mutării bibliotecelor poporale si cu ocasiunea constituirii de agenturi 
comunale. 

2. Raportul anual pe 1899. 

Atâv procesele verbale cát și raportul anual pe 1899 se 
iau spre scire. 


30. (84—1900). Tipografia W. Krafft din loc presentează un cont 
ddto 27 Ianuarie a. c. despre 27-40 coroane pentru 2000 bilete de le- 
gitimare. 

Se asemneazà la cassá spre achitare. 


31. (88—1900). Dl Andreiu Bárseanu, profesor gi director al despür- 
féméntului „Braşov“ răspunde, cu data 27 lanuarie a. c, cá nu poate 
primi încredințarea de a organiza despürtéméntul ,'Treiscaune-Ciuc* și 
propune pentru acest scop pe dl Wicolau Bogdan, profesor si secretar al 
despărțământului „Brașov“, care este aplecat a aduce Asociatiunii acest 
serviciu. 

De scrisoarea dlui Andreia Bárseanu se ia act. Cu or- 
ganisarea despărțământului ,Treiscaune-Ciuc^ se încredinţează 
în calitate de delegat dl Nicolau Bogdan. 


Transilvania, Partea oficială. 13, 


82. (89—1900). Directiunea despártéméntului „Sibiiu“ înaintează: 

1. Procesul verbal al şedinţei comitetului cerenal din 16 Novembre 
1899. Se remarcă, că abdicénd dl Dr. Ilie Cristea dela postul de secretar 
al comitetului cercual, în locul DSale s'a ales dl Nicolau Vătăşan. 

2. Raportul anual pe 1899. 

Atât procesul verbal amintit cât si raportul anual pe 
1899 se iau spre scire. Alegerea d-lui Nicolau Vătășan de 
secretar al comitetului se aproabă. 


83. (73—1900). Doamna Zinca Roman trimite cu data 24 Ianuarie 
a. c. fl. 120.— pentru doue stipendii à fl. 60.— pe anul școlar 1899 —1900. 
Spre scire, 


34. (49 si 65—1900). S'an înscris membri ordinari noui: Biserica gr. 
or. din Beclean si dnii Ioan Banciu, învăţător în Vistea inferioară, Ioan 
Bentia, notar, Nicolau Clonta, preot, Nicolae Ludu, înveţător, George 
Táflan, învăţător, toti din Beclean, Traian Herseni, notar în laşi, gi P. 


Muntean. 
Biserica gr. or. din Beclean si Anii amintiți se declară 


membri ordinari ai Asociaţiunii. 


85. (39, 45, 48, 68, 70, 82, 87 si 91—1900). Se presenteazá rapoar- 
tele anuale pe 1899 ale directorilor despărțămintelor ,Osorheiu*, „Săt- 
mar“, „Panciova“. „Turda“, „Timişoara“, „Sebeş“, „Sălişte“, „Abrud- 
Câmpeni“. 

Spre seire. 

36. (108—1900). Dsoara Maria Cioban, profesoară la şcoala Asocia- 
tiunii, aduce la cunoseinta comitetului central, că a făcut o colectíune 
de motive de cusătură românească, pe cari ar dori să le edee în un album. 
Lipsindu-i însă mijloacele se roagă, ca să fie edate pe spesele Asoci- 
atiunil. 

Comitetul central se declară în principiu pentru edarea 
unui astfel de album. Înainte însă de a decide asupra edării 
colectiunii dşoarei M. Cioban, doresce a-şi lua informafiuni 
şi dela alte persoane competente în astfel de materie, spre 
care scop se va adresa cu o rugare cătră comitetul Reuniunii 
femeilor române din loc. 


37. (109—1900). Oficiul de cassă presentează cu data 1 Februarie 
a. c. ratiociniile fondurilor, fundatiunilor și depositelor Asociaţiunii pentru 


anul 1899. 
Se predá unei comisiuni compuse din dnii Parteniu Cosma, 


Iosif St. Sulutiu şi Onoriu Tilea. 


38. (105—1900). Bib/iotecarul presenteazá conspectul cărților intrate 
la biblioteca Asociaţiunii în semestrul II al anului 1899. 
Spre scire, având a se publica în foaia Asociatiunii, 


14 Transilvania. Partea oficială. 


39. (115—1900). DI Emilian Micu, pe lângă hârtia sa ddto 27 lanu- 
arie a. c. și cu provocare la eonelusul comitetului Nr. 217 din 14 Sep- 
tembre 1899 trimite foaia ,Lumin&torul^ din 1881, 1888, 1889 si 1898 
(lipsind câţi-va numeri) si numeri singuratici pentru completarea anului 
1885 şi 1887. Pe lângă o altă hârtie de aceeaş dată ofere mai multe foi 
volante, cerând în schimb pentru acestea Nrul 91 al „Familiei“ din 1866, 
numeri singuratici din „Gazeta Transilvaniei“ din 1844 si din „Foaia 
pentru minte“ din 1859 si 1863. 

Bibliotecarul se autoriseazíá a cumpăra diarele deja îna- 
intate între inarginile conclusului Nr. 917 din 14 Septembre 
1899, iar cát privesce schimbul oferit a satisface dupá pu- 
tintá cererea dlui Emilian Micu. 


D. u. s. 


Dr. Ilarion Puşcariu, m. p., vice-președinte. — Dr. Deu m. p., secretar II. — 
S'a verificat. Sibiiu, în 12 Februarie 1900. L. Simonescu m. p. George 
de Maxim m. p. Nic. Togan m. p. 


CONSEMNAREA 


publicatiunilor întrate în semestrul II al anului 1899 la biblioteca 
, Asociatiunii pentru, literatura română și cultura poporului român“. 


1. Vlădescu M. C., Noţiuni de zoologie. Bucuresei, 1898. 
Vlădescu M. C., Noţiuni de geologie si mineralogie. Bucu- 
resci, 1898. 

Morariu C. Istoria lumei. Partea a II. Cernăuţ, 1899. 

5. Morariu C. August Herman Franke (omul lui Dumnedeu). 
Suceava, 1899. 

5. Raportul XXXVI despre gimnasiul fund. din Năsăud pe anul 
scol. 1898/9. Bistriţa, 1399. 

6. Raportul camerei de comerciu și industrie din Brașov, pe an. 
1898. Braşov, 1899. 

7. Anuarul XXXV al gimnasiului rom. gr. or. din Brașov, pe an. 
$ool. 1898/9. Braşov, 1899. 

8. Pop Reteganul, L, Românul în sat si la oaste. Gherla, 1899, 

9. Baiuleseu B., Monografia comunei bis. gr. or. rom. a Sf. Ador- 
miri din cetatea Brașovului. Brașov, 1899. 

10. Pop, C., Drepturile, datorintele si responsabilitatea membrilor 
de directiune, de A. Kormos. Sibiiu, 1899. 

]1. Tome, Giuseppe, Geografia del presente e dell' avvenire ossia 
etnografia e geografia politica del mondo civile giusta i principii 
della etnicarchia, (3 vol). Torino e Porto Maurizio, 1880, 1893, 
1898. 


P 


Transilvania. Partea oficială. 15 


XV. Programă a institutului ped.-teol gr. or. din Sibiiu pe 
anul scol. 1898/9. Sibiiu, 1899. 

Alexandru, St. C., Cartea copiilor — ilustrată — pentru clasa II. 
primară. Braşov, 1898 (2 ex.). 

Anuarul scólei comerciale super. din Brașov pe anul sen, 1898/9. 
Braşov, 1899 (2 ex.). 

Verhandlungs- Protokolle der General - Versammlung der süchs.- 
Universitát 1891. Hermannstadt, 1899. 

Sulutiu, Ios. St., Partea a VI. din memoriul seu, Sibiiu, 1899. 
Pletosu, Gr., Propedeutica filosofică. Partea I. şi IL Bistriţa, 
1899— 1900. 

Puşcariu, L. cav. de, Uu comentariu la 8. 96, al Statutului or- 
ganic. Braşov, 1899. 

Popp, Ant., Paza Maicii sfinte. Dramă (Bibl. teatrală a „Au- 
rorei“). Gherla, 1899. 

Archiv des Vereines für siebenbiirg. Landeskunde XXIX. Bd. 
I. Heft. Hermannstadt, 1899. 

Popoviciu, L, Geografia pentru scoalele civile si super. de fete 
in románesce după Al. Márki. Sibiiu, 1899. 

Popoviciu, I., Istoria universală pentru şcoalele civile si super. 
de fete, in românesce după Al. Márki. Sibiiu, 1899. 

Dann, I., Disciplina cu devotamentul si iubirea în serviciul 
edueatiunii (2 ex.) Sibiiu, 1899. 

Petran, Ioan, Gramatica română pentru învățământul secundar. 
Partea I. Ed. II. Arad. 1899. 

Almanachul Reuniunii învăţătorilor din diecesa Caransebeşului. 
Caransebeș, 1899. 

Verhandlungen und Mittheilungen des sieb. Vereines für Na- 
turwissenschaften. XLVIII. Bd. 1898. Hermannstadt, 1899. 


` Enciclopedia română. Fasc. 15—18. Sibiiu, 1899. 


Bardogi, D., Carte de instrucţiune militară. Oradea-mare, 1898. 

Tráilá, I, Simplificarea grafiei si ortografii. Caransebeș, 1899. 

Löser, J., Istoria agrieulturei. (bl ex.) Sibiiu, 1899. 

Socaciu, L, Idei fundamentale în economia politică si o nouă 

teorie sociologică. Brașov, 1899. 

Dariu, L, Micul cântăreţ. Ed. II. Braşov, 1899. 

Barbu, Dr. P., Religiunea în „şcoala veche! si în „școala nouă“. 

Caransebeş, 1899. 

Istorioare religioase-morale. Caransebeș, 1899. 

Istoria bisericii creştine pentru scoalele medii. 

Ed. IL. Caransebeș, 1898. 

Sbiera, Dr. LG, Familia Sbiera. Cernáut, 1899. 

Catechismul mic pentra tinerimea gr.-cat. Ed. XVII. Gherla 1898. 
P de mijloc pentru tinerimea gr.-cat. Ed. XI. Gherla, 1899. 
> mare b » » Ed, IlI, Gherla, 1898. 


” >» 


» 


16 


Transilvania. Partea oficială. 


. Istoria biblică pentru şooalele pop. Test. vechiu și non. Gherla, 1898. 


" » 8 vechiului Test. pentru școalele poporale superioare 
etc. Gherla, 1898. 
: » 8 noului Test. pentru școalele pop. super. etc. 


Gherla, 1899. 


Anghira mántuirei. Ed. IV. Gherla, 1899. 
Conducătorul tinerimei scol. in rug. şi cânt. bis. Gherla, 1899. 
Carte de rugáciuni. Gherla, 1898. 


. Abedariu. Ed. IX. Gherla, 1898. 
. XII. Programă a gimnasiului gr. or. rom. din Brad pe am. scol. 


1897/8. Sibiiu, 1898. 

Programa gimnasiului sup. gr. cat. din Beiuș pe anul școlar 
1898/9. Gherla, 1899. 

Programa gimnasiului sup. gr. cat. din Blaş pe anul scol. 1898/9 
Blas, 1899. 

Raport anual al gimnasiului real „Tudor Vladimirescu“ din 
Tirgu-Jiu pe anul școlar 1898/9. T..Jiu, 1899. 


. Raportul II al scoalelor capit. ort. or. rom. din Lugoj pe an. 


şcolar 1898/9. Lugoj, 1899. 


. Anuarul II al Societăţii pentru crearea unui fond de teatru 


român pe anul 1898/9. Brașov, 1899. 

Andreiu Baron de Șaguna. 1808—1873. Biografie. Caransebeș 
1898. 

Corcea, A., Balade poporale. Caransebeş, 1899. 

Steagul nostru (Unsere Fahne) in l. rom. si germ. Caransebeș. 
1899. 

Calendarul Románului pe 1899. Caransebeş, 1898.' 
Teodorescu-Chirileanu, S., Poveşti poporale. Braşov, 1899. 
Biblioteca teatrală 5—7. Braşov, 1898 —99. 

Izvorul Precestii. Braşov, 1899. 

Lorand-Müller, J., Prakt. Lehrgang der romün. Sprache II Aufl. 
Braşov, 1899.  . 

Schiller, Fr., Clopotul (Das Lied von der Glocke), trad. de G. 
Dima. Sibiiu, 1894. 


. Crișan-Putnoky, Carte de cetire maghiară. Partea II. Sibiiu, 1898. 


» * Gramatica limbei maghare. Ed. IV. Sibiiu, 1899. 
Anuar financiar şi economie pe 1898. An. V. de Petra-Petrescu. 
Sibiiu, 1898. 

Protocolul sinodului archidiecesan gr. or. com. din "Transilvania, 
ținut in 1898. 


. Span, Dr. P., Treptele formale ale învățământului. Sibiiu, 1898. 


Pușcariu, I. cav. de, Strugurii. Sibiiu, 1898. 
Mathiae. L., Foi comemorative pentru batalionul de vânători 
Nr. 28. Sibiiu, 1898. 


Transilvania. Partea oficială. 1* 


Cristea Dr. E., Art. de lege XIV din 1898 despre intregirea 
venitelor paroch. Sibiiu, 1898. 

Ordinatiunea ministerială cu privire la executarea art. de lege 
XIV. din 1898. Sibiiu, 1899. 

Cine ce face, lui-şi face. Comedie. Ed. II. Sibiiu, 1898. 
Momente memorabile la alegerea de metropolit din 19 Dec. 
1898. Sibiiu, 1899. 

Statutele societăţii „Progresul“ din Făgăraş. Sibiiu, 1899. 
Analele fundatiunii lui Goszdu. Tom. IV. fasc. 4. Sibiiu, 1899. 
A 26 adunare gen. a ,Albinei*. Sibiiu, 1899. 

A 15. adunare gen. a „Furnicei“. Sibiiu, 1899. 

Pácátianu, T. V., Lupta pentru drept, de Dr. R. de Jhering. 
Bucuresci, 1898. 

Scopul în drept, de Dr. R. de Jhering. Vol. 


» n 
I. Sibiiu, 1898. 
` S Libertatea, de Iohn Stuart Mill Sibiiu, 1899. 
3 " Principiile politicei, după Dr. F. de Holtzen- 
dorff. Sibiu, 1899. 
. » Din legile ungare. Judecătoriile cu jurafi. 


Sibiiu, 1899 (2 ex.) 
Morariu, C., August Herman Francke (omul lui Dumnedeu). 
Suceava, 1899. 
Fináezy, Dr. E. A magyarországi közoktatás története Mária 
Terezia korában. I. köt. Bpest, 1899. 
Grama, D., Abcdarul ilustrat. Timişoara, 1899. 
Bogdan, N., Gramatica limbei române. Braşov, 1899. 


. Academia Română. Anale Seria II. tom. XXI. Partea adm. si 


desbaterile, Bucuresci, 1899. 
Anale Ser. IL. tom. XX. Memor. seet, lit. 
Bucuresci, 1899. 
Anale Ser. II. tom. XX. Memor. secţ. isto- 
rice. Bucuresci, 1899. 
" - Anale. Ser. II. tom. .XX. Memor. secf. 
soilutifice. Bucuresci, 1899. 
Brândză, Dr. D., Flora Dobrogei. Bucuresci, 1899. 
Marian, S. Fl., Sărbătorile la Români. Vol. I. si IL. Bucuresci 
1898 — 99. 
Arbure, Z. C., Basarabia iu secolul XIX. Bucuresci, 1899. 
Simonescu, Dr. L, Studii geologice si paleontologice. Bucuresci, 
1898—99. 
, Fauna cretacică super. dela Ürmós (Tran- 
silvania). Bucuresci, 1899. 
Gutzu, V. S., Rafinarea petroleului crud in Statele Unite din 
America. Bucuresci, 1898, 


» » 


18 


"Transilvania. Partea oficială, 


116. 


118, 
119. 
120, 


121. 


122. 


128. 


124. 


Popp, A., Suspin si zimbire. Poesii si prosă. Gherla, 1899. 


. Biblioteca teatrală a „Aurorei“ Nr. 2—5. Gherla, 1899. 


Marian, S. Fl, Ornitologia poporană română. Tom. I. si II 

Cernáut, 1883. ; 

Pop, I. N., Cum să fotografám ? Bistriţa, 1899 (2 ex.) 

Az alsófehérmegyei tört., régész. és termóészettud. egylet X év- 

könyve. Gy.-Fehérvár, 1899. 

Bârseanu, A., Insula Morților. Nuvelă?de R. Voss. Braşov, 1899. 

Călbaza, T., Doine și strigături de dragoste adunate în cătănie. 

Braşov, 1900. 

Grofsoreanu, Iul, Scrieri pentru popor. Arad, 1891. 

Weigand, Dr. G., Seehster Jahresbericht des Instituts für ru- 

münische Sprache zu Leipzig, 1899. 

Raportul gen. al comitetului Reuniunei române de musică din 

Sibiiu, 1898/9. 

Boletin del Instituto geográfico Argentino. Tom. XX 1—6. Bu- 

enos Aires, 1899. 

A hunyad-megyei tört. és régész. társulat X. évkönyve. Deva, 1899. 

Erdélyi Múzeum. XVI. köt. (1—10). Kolozsvár, 1899. 

Popea, N., Archiepiscopul si Metropolitul Andreiu Baron de 

Saguna. Sibiiu, 1879. 

Coşbuc, G., P. Vergilius Maro. Aeneis. Ed. II. Bucuresci, 1898. 
e , Resboiul nostru pentru neatirnare. Ed. III. Bucuresci, 

„ Povestea unei coroane de oțel. Bucuresci, 1899. 

Dee Sylva, Nuvele. Trad. de Gion. Bucuresei, 1888. 

Jancsó B. A român nemzeti törekvések II köt. Budapest, 1899. 

Chronicon Anonymi Belae Regis Notarii. Gesta Hungarorum. 

Trad. de M. Began (2 ex). Sibiiu, 1899. 

Frâncu, Dr. A., Pentru memoria lui Avram Iancu. Recurs, 

Sibiiu, 1899. 

Protocolul adunării gen. a IX. a Reuniunii învăţătorilor din 

diecesa Aradului. Arad, 1899. 

Pop Reteganul, I., Novele şi schițe. Vol. I. bros. 2. Sibiiu 1899, 

„Petra Maior“. Raport pe anul adm. 1898/93. Sibiiu, 1899. 

Raportul gen. al comitetului Reuniunei române de agricultură 

din cott. Sibiiului pe 1898. Sibiiu, 1899. 


- M. tud. Akadémia, Értekezések a tört. tud. köréből. XVIII. 7. 


Budapest, 1899. 


P " Értekezések a társad. tud. kóréból. ZIL 4. 
Budapest, 1899. 

" " Értekezések a nyelv és széptud. köréből. XVII 
3. Budapest, 1899. 

P " Emlekbeszédek. IX. 11—12., X. 1—3. Bu- 


dapest, 1899, 


Transilvania. Partea oficială. 19 


140, 


141. 
142. 
143. 
144. 
145. 
146. 
147. 
148. 
149. 
150. 
151. 
159. 
153. 
154. 
155. 
156. 
157. 
158. 
159. 
160. 


M. tud. Akadémia, Mathem. és termâszettud. értesitó. X VII. 2-—5. 

Budapest, 1899. 

Nyelvtud. közlemények XXIX. 3— 4. Buda- 

pest, 1899. 

Értesitó. 115 —118, 120—121. Budapest, 1899. 

Almanach 1900-ra. Budapest, 1899. 

Dihographia,, a magy-néprajzi társaság és a magy. nemzeti Mu- 

zeum értesitóje. X. 1 -6. Budapest, 1899. 

Történelmi tár. 1899. IIL.—IV. Budapest, 1899. 

„Századok“ 1—9. 1—9. Budapest, 1899. 

Revista politica e litteraria. An. IL vol. II. 2., IV. 2, V. 1. 

an. II. vol. VIL 3, VIII. 1—3 IX. 1—3. Roma, 1898—99. 

Matifa srpska. Letopis. 1899. nr. 197 (2 ex.), 199 şi 200 Novi-Sad, 1899. 
Jibotirad dra Jovana Hagia Svetna Novi-Sad, 1899. 

S x Kàüige za narod. bros. 88 Novi Sad, 1899. 

„Archiva“. An. X. laşi, 1899. 

„Biserica si Scoala“. An. XXIII. (lips. nr. 32 şi 48). Arad, 1899. 

„Controla“. An. V. Timișoara, 1899. 

„Convorbiri literare“. An. XXXIII.  Bueuresci, 1899. 

„Drapelul“. An. III. (lips. nrii: 600, 661, 745, 748, 750 si 758). 

Bucuresci, 1899. 

„Economia'naţională“. An. XXIII. (lips. nrii 9 și 10). Bucuresci, 1899. 

„Familia“. An. XXXV. Oradea-mare, 1899. 

„Foia diecesaná*. An. XIV. Caransebeş, 1899. 

,Fóia pedagogică“. An. III. Sibiiu, 1899. 

„Foia poporului“. An. VII. Sibiiu, 1899. 

„Foia scolastică“. An. I. Blaj, 1899. 

„Gazeta Transilvaniei“. An. LXII. Braşov, 1899. 

„Patria“. An. HI. (necompl.). Cernáut, 1899. 

„Poporul“. An. VI. Budapest, 1899. 

„Revista economică“. An. I. Sibiiu, 1899. 

„Revista ilustrată“. An. II. Bistriţa, 1899. 

„Revista Orăștiei“. An. V. 1899. 

Revista „Tinerimea română“. (5 fasc.). Bucuresci, 1899. 

„Tageblatt“. An. XXVI. Sibiiu, 1899. 

„Telegraful român“. An. XLVII. Sibiiu, 1899. 

,Timpul*. An. XXI. (necompl.). Bueuresci, 1899. 

„Tribuna“. An. XVI. Sibiiu, 1899. 

„Tribuna poporului“, An. III. Arad, 1899. 

„Unirea“. An. IX. Blaj, 1899. 

„Vulturul“. An. VIII. (lips. nr. 5.). Oradea-mare, 1899. 


Sibiiu, în 6 Faur, 1900, 


n nm 


» bU 


Nic. Togan, 


bibliotecar, 


20 E Transilvania. Partea oficială. 


REPERTORIU 
de cărti pentru Bibliotecile poporale ale Asociatiunii. 

În vederea înmulțrii bibliotecilor poporale înființate de 
despártémintele Asociațiunii, și în urma recercărilor sosite 
dela mai multe direcțiuni ale acelora, comitetul central, in 
şedinţa sa din 26 Ianuarie a. tr, a luat disposifiuni pentru 
compunerea unui repertoriu de scrieri potrivite cu trebuinfele 
poporului nostru dela ţeară, care să servească comitetelor 
cercuale ca îndreptar la procurarea cărților pentru bibiote- 
cile poporale. 

Acest repertoriu, compus cu conluerarea mai multor bár- 
bati specialisti în diferitele ramuri ale literaturei, a fost apro- 
bat în şedinţa comitetului central din 7 Decembre 1899, or- 
donându-se cu conclusul Nr. 281, publicarea lui în organul 
Asociaţiunii. 

Se înțelege că această consemnare de cărţi nu presintá 
un repertoriu complet, preste al cărui cadru despártémintele ` 
nu ar pute trece la dotarea bibliotecilor poporale. El urmă- 
resce singur numai scopul de a servi ca îndreptar și a înlesui 
comitetelor cercuale alegerea unei lecturi potrivite pentru 
popor, lăsându-le însă mână liberă să procure $i alte cărţi 
neînşirate în consemnare, ce le va afla acomodate scopului 
urmărit. Va fi chiar de lipsă a tiné cont si de productele 
literare apărute după compunerea repertoriului, în care scop 
organul Asociaţiunii va căuta să completeze din an în an 
consemnarea de față. 


Sibiiu, în Februare, 1900. 


Secretariatul Asociaţiuuii. 


Folclor. 
Poveşti, snoave, anecdote, proverbe, ghicituri. 


Baican E. Palavre şi anecdote. Bucuresci, 1882. 
—  Basmele Românilor. Brașov, (Dresnandt) 88 fil. 
Bogdan N. A. Povesti si anecdote. lagi, 1892. ,Bibl. Saraga*. 1 cor. 
Bota I. Culegere de cele mai frumoase povești. Brașov, 1891 60 fil. 
DBulgărescu G. T. Din jurul vetrei, ghicitori. Bucuresci, 1887. 
—  Candila de Custivei, (colecţiune de basme și poveşti). Bucuresci, 
1894. 1 cor. 20 fil. 


(Transilvania. Partea oficială. 21 


Cătană G. Păcală si Tândală, poveste. Gherla. Tip. „Aurora“ 20 fil. 
— Poveștile Bănatului. Gherla, 1893, 1 cor. 30 fil. 3 părţi. 
— Corabia blăstămată, (colectiune de basme și povești popor.) Bucu- 
resci, 1893 1 cor. 
—  Cornicea Satelor (anecdote poporale) Bucuresci, 1875 40 fil. 
y Cosbuc G. Blastăm de mamă, (legendă) Sibiiu, ,Bibl. Trib.^ Nr. 13 16 fil. 
— Draga mamei, (baladă) Sibiiu, „Bibl. Trib.“ Nr. 25 20 fil. 
— Fata Craiului din eetini (poveste) Sibiiu. „Bibl. Trib.“ Nr. 23 08 fil. 
.— Fulger, (poveste) Sibiiu, „Bibl. Trib." Nr. 33 10 fil. 
+ Creangă I. Harap Alb, Braşov. Tip. Ciurcu 32 fil. 
— Poveşti. laşi, 1890 2 cor. 
Crăciunescu G. Copii de găsit, (poveşti poporale). Caransebeş. (Bibl. noastră 
Nr. 14) 28 fil. 
Dogariu D. Diana, zina munţilor. Gherla. Tip. „Aurora“ 12 fil. 
— Fiul bucătăresei împăratului. Gherla, Tip. „Aurora“ 12 fil. 
— Însurătoarea soarelui. Gherla, Tip. „Aurora“ 12 fil. 
^  —  Vácárelul. Gherla, Tip. „Aurora“ 12 fil. 
Dulfu P. Princesa fermecată, (poveste).  Sibiiu. „Bibl. Trib ^ Nr. 37 20 fil. 
— Fèt frumos, (basm poporal) Bueuresci, 1894 80 fil. ` 
Fundescu I. C. Basme, poesii, păcălituri si ghicituri. Bueuresei. 1873 1 cor. 
80 fileri. 
Gheaja V. T. Risete si zimbete. Gherla, 1898 1 cor. 
Hinjescu I. C. Proverbele Românilor. Sibiiu, 1877 1 cor. 
— Împărăteasa cea frumoasă sau Pădurea ursitoarelor. Bucuresci 1891 
24 fileri. 
| Ispirescu P. Basmele Românilor. 
" — Basme, snoave şi glume. Craiova, 1892 80 fil. 
— Din poveştile unchiagului sfátos. Bucuresci. 
— Jucării şi jocuri de copii. Sibiiu. „Bibl. Trib.“ Nr. 6 50 fil. 
—  Legendele sau basmele Românilor. Bueuresci, 1892, 3 cor. 60 fil. 
—  Povesti morale adunate din gura poporului. Snoave. Bucuresci, 1873 
40 fileri. 
Măldărescu I. Din şedători (basme poporale). Bucuresci, 1889, 50 fil. 
Márgineanul. Nu sciu-Împărat, (poveste). Sibiiu. „Bibi. Trib.“ Nr. 31 24 fil. 
—  Zina împărăteasă (poveste). Sibiiu. „Bibl. Trib.* Nr. 32 24 fil. 
Marian S. Fl. Ornitologia popor. română. Cernăuți, 1883. 8 cor. 
—  Pasérile noastre. Bucuresci, 1895. „Bibl, p. toți“. Nr. 2 32 fil. 
— Satire poporale române 1893. 4 cor. 
—  Traditiuni poporane române, Sibiiu, 1878. W. Krafft. 80 fil. 
era I. T. Ce n'a fost şi nu va fi, (poveste) „Bibl. Trib." Nr. 3 08 fil. 
—  Cenugotea (poveste). Sibiiu. „Bibl. Trib.“ Nr. 19 16 fil. 
—  Pipérug Pătru (poveste). Sibiiu. „Bibl. Trib.“ Nr. 4 16 fil. 
„Moldovan Silvestru. Fiica a noue mame, (poveste). Sibiiu. ,Bibl. Trib.* 
ui Nr. 9 28 fil. 


23 Transilvania. Partea oficială. 


Moldovan Silvestru. Îndărătnicul, (poveste) Sibiiu, „Bibl. Trib." Nr. 12 16 fil. 
— Lumea proștilor, (poveste) Sibiu, „Bibl. Trib.“ Nr. 30 10 fil. 
-- Păcală și Tàndalá, (poveste) Sibiiu, „Bibl. Trib.“ Nr. 5 06 fil. 
— Povestea lui Ignat. Sibiiu, „Bibl. Trib.“ Nr. 10 06 fil. 
Mofa I. Baba iadului, (poveste) Sibiiu, „Bibl. Trib.“ Nr. 36 16 fil. 
—  Cergitorul si cei 3 feciori, (poveste) Sibiiu, „Bibl. Trib.“ Nr. 42 30 fil. 
— Dot copii. Sibiiu, „Bibl. Trib.* Nr. 39 20 fil. 
—  Zina mărgărelelor, (poveste) Sibiiu, ,Bibl. Trib.* Nr. 38 20 fil. 
Pann Anton. O şeqătoare la ţară. Bucuresei. „Bibl. p. toţi“. Nr. 93—94 
32 Glen. 
— Povestea vorbei. Bucuresci, 1895. „Bibl. p. toti". Nr. 16, 25, 39 96 fil. 
- Pompiliu M. Codreana Sânziana. Brașov. Tip. Ciurcu 12 fil. 
— [Ileana Cosinzeana. Brașov. Tip. Ciurcu 30 fil. 
Pop 1. Reteganul. Poveşti urdelenesci. Braşov, 1886—88. 2 cor. 50 fil. 5 
părţi à 50 fil. 
— Poveşti din popor. Sibiiu, 1895 1 cor. 
Popescu N. D. Carte de basme. Bucuresci, 1892 4 cor. 80 fil. 4 vol. 
— Păcală si impératul. Bucuresci, 1892 40 fil. 
— Zina dela fântâna de aur gi alte basme. Bucuresci, 1892 40 fil. 
Poşnaşul Bucur. Glume. Braşov, 64 fil. 
. Sandu Pungă-goulă. Din traista lui Mog Stoica, (anecdote) Brașov, 1899 
40 fileri. 
Sevastos Elena. Anecdote poporale. lagi, colect. Saraga, 1 cor. 
Sbiera I. G. Poveşti poporale românesci. Cernăuţi, 1886. 
Sevastos Elena. Povești. lagi, 1892 colecţ. Saraga, 1 cor. 
Sima Gr. Ardeleanul glumet, (anecdote poporale) Sibiiu 1889. W. Krafft 
1 coroană. 
— Din bătrâni, (ghicitori) Sibiiu, „Bibl. Trib.“ Nr. 16 16 fil. 
— Teiu legánat, (poveste) Sibiiu. „Bibl. Trib“. Nr. 7. 16 fil. 
— Vlad şi Catrina, (poveste) Sibiiu. „Bibl. Trib.“ Nr. 15 10 fil. 
+ Slavici I. Păcală in satul lui, (poveste) Sibiiu, „Bibl. Trib“. Nr. 28 20 fil. 
Stáncescu D. Basme culese din gura poporului. Bucuresci, 54 fil. 
—  Basme si snoave. Bucuresci, 1893 00 fil. 
— Alte basme. Bucuresci, 1893 1 cor. 
— La gura sobei, (snoave si basme). Bucuresci, 1898. „Bibl. p. toţi“. 
Nr. 35 32 fil. 
— Poveşti si snoave nouă. Bucuresci, 1895 50 fil. 
Teodorescu S. Ohirileun. Poveşti poporale de cuprins moral. Braşov. Tip. 
Ciurcu 16 fil. 
' Trimbiţoniu Nic. Rusalin pă&curarul, (poveste) Sibiiu. „Bibl. Trib.“ Nr. 44 
44 fileri. 
- Urechiă V. A. Legende române. Bucuresci, 1896 (ed. IL) 5 cor. 
Voinic înflorit cu părul de aur. Bucuresci, 60 fil. 
Voinic inflorit, (wolf basm). Bucuresci, 1894 64 fil. 


emnt TRUE 


Transilvania. Partea oficială. 23 


Poesii poporale. 
Alexandri V. Din poesiile poporale (ediţia scolară). Bucuresci, 1895 54 fil. 
—  Poesii populare ale Românilor. Bucuresci, 1866 10 cor. 
Băncilă P. Colindele Crăciunului gi ale Pascilor. Sibiiu, 1875. W. Krafft 
50 fileri. 
Bârseanu A. Cinci-qeci de colinde. Brașov, 1890 40 fil. 
Bibicescu I. G. Poesii poporale din Transilvania. Bucuresci, 1893 5 cor. 
Burada T. Datinele poporului român la înmormântări. lagi, 1882. 
— O călătorie in Dobrogea. Iași, 1880. 
Canian M. Poesii poporale, (doine). lași. Tip. Garagen 1 cor. 
Cátand G. Balade poporale din Bànat. Brașov, 1895 60 fil. 
Daul T. Colinde. Arad, 1890 50 fil. 
Doine si colinde. Bucuresci. Tip. Socec 46 fil. 
Epure I. Poesii şi cântece poporale. Braşov, 1892 50 fil. 
Gruia lui Novae, (baladă poporală). Gherla. Tip. „Aurora“ 20 fil. 
Hodog Enea. Cântece bánütene. Caransebeş, 1896 56 fil. 
— Cântece câtănesci. Caransebeş, 1896. 28 til. 
—  Poesii poporale din Bánat. Caransebeş, 1892 2 cor. 60 fil. 
| Jarnik-Bárseanu. Dong si strigături din Ardeal. Braşov, 1895, ediţia II. 
i i cor. 30 fil. f 
Madan G. Suspine, (poesii popor. din Basarabia). „Bibl. p. toți“. (Nr. 138) 
32 fileri. 


- Mai mulți învèjätori. O mie doine, strigături si chiuituri. Braşov, 1891 80 fil. 


- Mándrescu S. C. Obiceiuri si lit. popor. din comuna Hipa de jos. Bu- 
curesci, 1892 3 cor. 
Marian S. Fl. Poesii poporale române. Cernăuți, 1873—75 2 volume. 
Muntean St. Doine gi strigüturi din gura soldaților din Ardeal. Braşov, 
1891 24 fil. 
Onigor V. Doine si strigáturi din Ardeal. lași. Tip. Saraga, 1 cor. 
Pann Anton. Càntece de stea. Galati, 1885 40 fil. 
Poesii poporale alese: balade. Bucuresci, 1895, tip. Socec 86 fil. 
Pompiliu Miron. Balade poporale române. lagi, 1870. 
Pop I. Reteganul. Bocete. Gherla, 1896 80 fil. 
—  Chiuituri. Gherla, 1894 56 fil. 
—  Opsaguri. Gherla, 1896 80 fil. 
—  Starostele. Gherla, 1896 50 fil. 
— Trandafiri şi viorele. Gherla, 1891. 1 cor. 20 fil. 
Sbiera I. Colinde, cântece de stea si urări la nunţi. Cernăuţi, 1888. 
Sevastos El. D. Cântece moldovenesci. laşi, 1888 3 cor. 
Teodorescu G. Dem. Poesii poporale române. Bucuresci, 1885, 16 cor. 50 fil. 
Piciu B. Colăcăritul. Sibiiu. „Bibl. Tribunei*. Nr. 8 32 fil. 


24 Transilvania. Partea oficială. 


Cărţi poporane. 

Aaron V. Anul cel mános. Braşov, 1893. Tip. Ciurcu. Sibiiu, W. Krafft 20 fil. 
—  Leonat şi Dorofata. Braşov, 1893. Tip. Ciurcu. Sibiiu, W. Krafft 20 fil. 
—  Patima si moartea lui Christos. Sibiiu, 1894. W. Krafit, 1 cor. 80 fil. 
— Piram şi Tisbe. Brașov, 1893. Tip. Ciurcu. Sibiiu, W. Krafft 24 fil. 
— Alexandria sau faptele lui Alex. Macedon. Braşov. Tip. Ciureu. Sibiiu 

W. Krafft 60 fil. 

Barac loan. Arghir şi Elena. Braşov, 1897. Sibiiu, W. Kraft 32 fil. 

—  Halima sau 1001 Nopti*). Brasov, 1897. 6 cor. 40 fil. 4 volume. 
—  Risipirea Ierusalimului (eu cirile). Sibiiu, W. Krafft 70 fil. 

Björnson B. Nuvele téránesci. Craiova, 1895 56 fil. 

A. Boca Velchereanul. Vinarsul. Gherla. Tip. „Aurora“ 20 fil. 

Bota 1. Andreiu cel résfátat. Brașov. Tip. Ciurcu 30 fil. 

Broştean P. Traista cu poveştile istorice. Brașov, 1897 90 fil. 

Cătană G. Viaţa lui Stefan cel Mare. Sibiiu, „Tipografia“ 80 fil. 

Cilibi Moise. Practica şi apropourile lui Cilibi Moise. Craiova 80 fil. 

— Conducătorul în viaţa practică. lagi, 1898. 3 cor. 10 fil. 

Cugler M. Poni. Stântul Nicolae. Sibiiu, ,Bibl. Trib.^ Nr. 11 16 fil. 
— Fata stolerului. Sibiiu. „Bibl. Trib.“ Nr. 2 10 fil. 

Dogariu D. Mog Toma Bădiceanu. Gherla. Tip. „Aurora“ 12 fil. 
— Vlad hoţul. Gherla. Tip. „Aurora“ 12 fil. 

Dulfu P. Isprăvile lui Păcală. Bucuresci, 1894 1 cor. 50 fil. 

— Legenda Tiganilor. Bucuresci, „Bibl. p. toţi“. Nr. 70 32 fil. 

Florian Valeriu. Învățătorul din Meresci. Braşov, 1888 50 fil. 

— Genoveva de Brabant. Braşov, 1894. Tip. Ciurcu. Sibiiu, W. Krafft 
60 fileri. 
Grofgorean I. Scrieri pentru popor. Arad, 1891 40 fil. 
larmik I. U. Pavel Cătana, (trad. din boem.*) Braşov, 1891 40 fil. 
— Istoria minunatului Piticot. Braşov, 1888. (Ciurcu) 20 fil. 

Ivan N. Copilul de suflet; o căsătorie la ţară. Braşov Tip. Ciurcu 20 fil. 

Lazar I. P. Spice de aur. Sibiiu 24 fil. 

Wegruzzi C. Aprodul Purece. Bucuresei, 1894. Tip. Socec 80 fil. 

Panfu I. C. La târg (povestire). Brașov. Tip. Ciurcu 16 fil, 

— Niță dragă, (povestire). Braşov, 1888 40 fil. 

(Pann Anton. Înțeleptul Archir şi nepotul sën Anadam. Braşov 20 fil. 

—  Năsdrăvăniile lui Nastratin Hogea. Bucuresci, 1894. „Bibl. p. toţi“. 
Nr. 79 30 fil. 
N. Petra Petrescu. Povestiri alese. Braşov, 1892 1 cor. 20 fil. 
— Satul cu comorile. Braşov, 1887 40 fil. 
Pop 1. Reteganul. Leonat cel tinér, Gherla. Tip. „Aurora“ 20 fil. 
— Novele şi schiţe I. Gherla 80 fil. 


*) pentru persoane mature. 


25 


Transilvania. Partea oficială. 


Pop 1. Reteganul. Pintea Viteazul. Bragov, 1898 40 fil. 
— Prietenul săteanului român (sfaturi). Gherla, 1895 60 fil. 
—  Tiganii (schiță istorică}. Blaj, 1886 1 cor. 10 fil. 
[foren N. D. Bătaia dela Călugăreni, Bucuresci, 1894 80 fil. 
Botezul de sânge. Bucuresci, 1892 60 fil. 
— Constantin Brâncoveanul. Braşov, 1894 80 fil. 
— Fata dela Cozia. Braşov, 1892 60 fil, 
—  Juneta lui Mihaiu Viteazul. Bucuresci, 1892 70 fil. 
— Meşterul Manole, Bucuresci, 1894 80 fil. 
— Penes Curcanul, Bucuresci, 1892 TO fil. 
—  Primul ránit. Bucuresci, 1894 60 fil. 
—  Prisonerul dela Plevna. Bucuresci, 1889 70 fil. 
— Sentinela dela Griviţa. Bucuresei, 1894 10 fil. 
Povești de Crăciun. Bueuresci, 1894. 
Speranţă Teodor D. Anecdote poporale. Bucuresci 2 cor. 
Strajan M. Manual de bunácuviin(á. Craiova, 1895 80 fil. 
L Til Buhoglindă năsdrăvanul. Braşov. Tip. Ciurcu 50 fil, 
Til Buhoglindă năsdrăvanul, cu cirile. Sibiiu, W. Kraftt 20 fil. 
Trei frati ghebogi. Braşov. Tip. Ciurcu 20 fil. 
Trimbiloniu N. Trei muieri (anecdotă). Brașov. Tip. Ciurcu 20 fil. 
Un prietin al copiilor. 100 istorioare morale. Braşov, 1892 60 fil. 
Viaţa şi fabulele lui Esop. Braşov, 1890. Tip. Ciurcu. Sibiiu, W. 
Kraft 60 fil. 


Literatura frumoasá. 


Adamescu G. Eloeinta română. Bucuresei, 1893. „Bibl. p. toţi“. Nr. 43 si 
44 leg. 1 cor. 4 fil. 

—  Seriitorii români. Bucuresei, 1898. „Bibl. p. toţi“. Nr. 85 leg. 72 fil. 
A. G. N. Pălăria ceasorniearului. „Bibl. teatrală“ Nr. 6 50 fil. 
Alexandrescu Gr. Fabule. 

—  Poesii și fabule. Bucuresci, 1895 50 fil. 

—  Prosá şi versuri. » » 96 fil. 

\ Alexandri Vasile. Ostaşii nostri. Bucuresci, 1888 80 fil. 

^ —  Prosă. Bucuresci, 1885 8 cor. 40 fil. 

Ardelean N. P. Indienii sau pieile roşii. Bucuresci, 1877 1 cor. 82 fil. 
Baiulescu M. Idil la ţară. Brașov. „Bibl. teatrală“. Nr. 2 80 fil. 

— Un om buclucas. Braşov. „Bibl. teatrală“. Nr. 4 80 fil. 

Babeş 1. Din plaiul Peleșului. Bucuresci, 1893 3 cor. 50 fil. 
Biblioteca copiilor. Brașov, 1897. Tip. Ciureu. Nr. 1—30 1 cor. 40 fil. 
Bodnárescu. Scrierile lui Porumbescu 3 cor. 40 fil. 
Dolintinean D. Legende istorice. 
—  Poesii. lagi 4 cor. 80 fil. 2 vol. 
— Prosa (vol. I) Iaşi 1 cor. 50 fil. 
Buticeseu R. V. „Dracul“. Cernăuţi, 1896 52 fil. 


26 i Transilvania. Partea oficială. 


Campe H I. Cuvinte de aur. Gherla, 1892 2 cor. 
Carageale L. C. Teatru. lași, 1894 2 cor. 50 fil. 
— Urei novele. Bucuresci, 1892 1 cor. 44 fil. 
Dämgiug G. Balade gi Idile. 
— Fire de tort. Bucuresci, 1896 2 cor. 50 fil. 
— Povestea unei coroane de oțel. 
ygreangă 1. Opere complete. „Bibi. p. toți“. Nr. 28—383 1 cor. 92 fil. 
Culegeri literare. Bucuresci, 1891 3 cor. 40 fil. 
Dogariu-Pilţa. Carte de cetire. Braşov, 1895 1 cor. 90 fl. 
Donici A. Fabule. laşi 1 cor. 50 fil. 
Dulfu P. Păcală, epopee comică. 
Fabuliștii români, (fabule). lagi 1 cor. 40 fil. 
yane N. Domnița Ruxandra. lagi, 1894 2 cor. 50 fil. 


— Novele. 
Georgescu M. P. Datoriile omului. Bucuresci, 1892 1 cor. 


Groza C. A. Soartea ţăranului. Bueuresei 1 eor. 40 fil. 
Hodoş E. Schite umoristice. Caransebeş, 1897 2 cor. 40 fil. 
Hodog Z. intoemai (comedie). Caransebeş. „Bibl. noastră“ Nr. 7 28 fil. 
larnik U. Bunica. Sibiiu, 1885. „Bibi. Trib.“ Nr. 14 1 cor 20 fil. 
Korolenko Vlad. Nuvele siberiane. Craiova, 1895 56 fil. 
Lápédat A. 1. Încercări in literatură. Braşov, 1874 1 cor. 40 fil. 
Legouve-Stáncescu. Părinţii gi copiii. Bucuresci, 1898 2 cor. 40 fil. 
Lubbock. Întrebuinţarea vieţii. Bucuresci. „Bibl. p. toţi“. Nr. 124 32 fil. 
Marian S. Fi. Carmen Sylva. Bucuresci 1 cor. 40 fil. 
— Satire poporane. Bucuresci, 1893 4 cor 40 fil. 
Mărunteanu Gr. Biletul de tramvai. Braşov. „Bibl. teatrală“. Nr. 3 30 fil. 
Missail. Constantin Negri. Bucuresci, 1877 2 cor. 
Wjuregan Audreiu. Poesii. Sibiiu, tipografia archidiecesaná. 
Nădejde Sofia. Novele. laşi 1 cor. 40 îil. 
Neamţu Luisa. Copiii şi amicii lor. Bucuresci 2 cor. 40 fil. 
Negruţiu N. F. Nu mé uita. (Versuri funebr.) Gherla, 1895 90 fil. 
Negruzzi C. Novele istorice. 
— X Păcatele tinereţelor. 1 cor. 40 fil. 
Neniţescu 1. Pui de lei. Bueuresei, 1891 2 cor. 40 fil. š 
Niger R. si Tincu. Doamna Kiajna (dramă). Bucuresci 2 cor. 40 fil. 
\ Odobescu A. 1. Doamna Kiajna. 
— Michnea Vodă. Bucuresci, 1894 56 fil. 
Oniţiu Virgil. Carte de cetire. Ill. Braşov, 1893 2 cor. 50 fil. 
— De toate. Bragov, 1897 1 cor. 40 fil. 
Panfu I. C. Logofétul Mateiu. Braşov, 1887 1 cor. 20 fil. 
Pârjol Stan. Moartea lui Mihaiu Viteazul (tragedie in 5 acte) 1 cor. 20 fil. 
Popa G. Dr. Datorinte şi drepturi. Arad, 1885 1 cor. 20 fil. 
—  Merinde dela școală. 
Ga loan. Caractere morale. Braşov, 1899. Tip. Mureşan 2 cor. 70 fil. 


27 


Transilvania. Partea oficială, 


Popea Ioan. Carte de cetire (cl. I şi II gimn) Braşov, 1897 3 cor. 20 fil. 
Pop, I. Reteganul. Carte de cetire 1 cor. 50 fil. 

Popescu Iuliu. Unde dai si unde creapă. „Bibl. teatrală“. Nr. 7 50 fil. 
Popovici I. Bándleaxwu. Din viaţa meseriasilor. Bucuresci, 1895 88 fil. 
Riurean M. 1. Bunele exemple. Bucuresci 1 cor. 20 fil. 


— Cei doi frati. Bucuresci, 1890 1 cor. 

— Cele doue surori. Bueuresci 1 cor. 

— Emigrant la Brasilia. Bucuresci 1 cor. 

- Familia creştină. Bucuresci 1 cor. 

—  Ineln! găsit. Bucuresei 1 cor. 

—  Istorioare pentru copii. Bucuresci 1 eor. 
Riurean M. 1. Merloiul. Bueuresci 1 cor. 


—  Mielul. Bucuresci, 1892 1 cor. 
—  Noue istorioare pentru copii. Bucuresci 1 cor. 


Riurean M. I. Opere alese (Franklin). Bucuresci 1 cor. 20 fil. 


—  Ouele Pascilor. Bucuresei 1 cor. 

—  Privighitoarea. Bucuresci, 1887 1 cor. 

— Rosa de Tannenburg. Bucuresci, 1890 1 cor. 

— Trandafirul. Bucuresci 1 cor. 

Robinson Crusoe. Braşov. Tip. Ciurcu 70 fil. 

Romeo si Iulietta. Bucuresci, 1894 1 cor. 
Salemann. Cărticica furnicilor. Bucuresci, 1894 1 cor. 40 fil. 
Simu G. Cartea ilustrată. Gherla, 90 fil. 

—  Codrean. Gherla (Todoran). 

—  Nopti de iarnă. Gherla (Todoran) 1 cor. 60 fil. 
Sion G. Una suta una (101) fabule. Brașov, 1892 1 cor. 
Speranţă D. Th. Anecdote. Bucuresci 7 cor. 42 fil. 3 vol. 

— Proză. (Vol. D. Bueuresci, 1893 2 cor. 40 fil. 
Stáneeseu D. Crâmpeie. Bucuresci, 1897 2 cor. 

Stefanelli. Loango, povestire. Suceava, 1886 1 cor. 20 fil. 
Stoenescu M. T. Aron Vodă. Braşov, 1892 80 fi]. 

— Stefan cel Mare. Braşov, 1892 1 cor. 40 fil. 
Stugau. Arta de a trăi. Brașov, 1893 1 cor. 
Swintochowsky. Din viaţa poporului. Craiova, 1895 56 fil. 
Sylva Carmen. Bate la uge. Bucuresci, 1887 2 cor. 40 fil. 

— De prin veacuri. Bucuresci, 1895 56 fil. 

— Cuvinte sufletesci. Bucuresci, 1888 2 cor. 90 fil. 

—  Novele (trad. de Gion) 5 cor. 40 fil. 

— Poveştile Pelesului. Bucuresci. 

t»Slaviei I. Novele din popor. Bucuresci, 1892 4 cor. 90 fil. 
Tanco. Numerii 76 si 77 (novelá). 
Tolstoi L. Stăpân şi slugă. Bucuresci 70 fil. 


Trocaru. Vecinátatea periculoasă. Braşov, 1889 90 fil. 
32 


98 Transilvania. Partea oficială. 


Vlaicu A. Virginia. Trei doctori. Braşov. „Bibl. teatr.“ Nr. 5 80 fil. 
Vânătoarea după carne de om. Braşov. „Bibl. popor“. Nr. 15 50 fil. 

Vlahuţă A. În viltoare. Tirgu-Jiu, 1896 1 cor. 80 fil. 

Vulcan Iosif. Soare cu ploaie. „Bibl. teatr.“ Nr. 1 70 fil. 

Washington. Pribeagul indrágostit. Orade, 1897. 

Wildenbruch. Doi trandafiri. Bucuresci 64 fil. 

Xenopol N. Hatirul. Bucuresei 1 cor. 40 fil. 

Zamfirescu. Frica (novelá). Bueuresci 72 fil. 

Vulcan P. Lilice dela Pind. Tirgu-Jiu 2 cor. 40 fil. 

Andersen. Povestiri alese. ,Bibl. p. toti*. Nr. 1 39 fil. 

— Carte de chipuri fără chipuri. „Bibl. p. toţi“. Nr. 100 32 fil. 

Gogol N. Vecinii. „Bibl. Trib.“ Nr. 27 24 fil. 

Michelet I. România, Roma, Pizza. „Bibl. p. toţi“. Nr. 8 32 fil. 

„Inocenţiu Micu Clauin* (traducere). Tragedia calvarului. Sibiiu. „Tipografia“ 
2 coroane. 

Onişor Victor (trad.) Castelul din Carpaţi. Sibiiu. „Tipografia“. 


Istorie si Geografie. 


Alexi A. P. Dr. Rěsbelul oriental ilustrat. Graz, 1878. Cieslar. 

Andreias G. Amintiri din resboiul austro-german dela 1866. (Românii in 
ostirea austriacă). Bucuresci, 1892. 

Aricescu C. D. Istoria revoluţiei române dela 1821. (Revoluţia lui Tudor). 
Craiova, 1874. 

Bachelin L. (trad. de Stáncese« D) Castelul Peleş, schiţă istorică si de- 
scriere a castelului dela Sinaia. „Bibl. p. toți“. Nr. 9 32 fil. 

Bălan losif. Iancu de Hunyad. Caransebes. (Bibl. noastră. Nr. 2) 28 fil. 

Bălcescu N. Istoria Românilor sub Mihaiu Vodă Viteazul, ed. IL. Bucuresci, 
1887 3 cor. Trei părţi. 

Barițiu G. Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 ani din urmă. Sibiiu, 
W. Krafft, 1888—1891. Trei vol. 

Dárseamu A. Învăţăminte din viaţa metropolitului Saguna. Braşov. Tip. 
Mureşan 64 fil. 

Dartolomeiu 1. Schițe istorice si culturale de pe teritorul fostului reg. c. r. 
grăniţ. Nr. 13 rom. bănăţean. Caransebeș, 1892 80 fil. 

Bianu I. C. Viaţa şi activitatea lui Samuil Clain Micul de Sadu. Bucu- 
resci, 1876. 

Bibicescu. 1848 in România. Bucuresci. 1898 1 cor. 40 fil. 

Brânzeu N. Şcoalele din Blaj. Sibiiu,.1899. Soc. „Tipografia 2 cor. 

Brote P. Libera comună Reşinar. (Schiţă istorică). Sibiiu, 1878. 

Duleu Teodor. Schite din Italia. Gherla, 1898 2 cor. 

Buzoian G. T. Cugetări asupra popoarelor vechi. Bucuresci. ,Bibl. pentru 
toţi“. Nr. 87 și 95 1 cor. 4 fil. 

— Egiptul. „Bibl. p. oun Nr. 72 32 fil. 
Cărpinişan N. Monografia Réháului. Sibiiu, 1897. 


PS 


Transilvania. Partea oficială. 29 


Comanescu. Studiu istorie-statistic asupra Românilor din Codlea. 
Costin Miron. Letopiseţul ţării Moldovei 70 fil. 
Dimitrescu Mich. căpit. Amintiri şi episoade din resboiul pentru indepen- 
dentá. Bucuresci. 1 cor. 50 fil. 
Frâncu T. si Candrea G. Românii din Munţii Apuseni (Mot, Bucuresci 1888. 
—  Botacismul la Moti si la Istrieni. Bucuresci, 1886. 
Georgescu St. Memorii din timpul resboiului din 1877 —78 1 cor. 50 fil. 
Georgescu M. P. Cristofor Columb. Bueuresei 1 cor. 
Griselini Fr. trad. de Dreghici M. Descrierea Bănatului. Timişoara, 1881. 
Grube A. W. trad. de Petrescu Nic. Petra. Biografii romane. Sibiiu, 1878. 
Hasdáu B. P. Ion Vodă cel Cumplit. Bueuresci, 1894. 
Heliade I. Rădulescu. Amintiri asupra istoriei regenerării române sau eve- 
nimentele dela 1848. Bucuresci. 1893. 
În mijlocul gheturilor (Pol. nord.) Bucuresci, 1898 2 cor. 50 fil. 
Iăger Oscar, (trad.) Istoria Romanilor. Bucuresci 1885. 
Ionescu-Gion. Din istoria Fanariotilor. Bucuresci. 1891. 
Ionescu Nicol. Despre împărăţia romàno-bulgará (conferentá). Bucuresci, 1888: 
Kotzebue. Din Moldova. Bucuresci 2 cor. 40 fil. 
Liuba S. şi Iana A. Topografia satului şi hotarului Maidan, ete. Caransebeș 
1895 2 cor. 40 fil. 
Mahaffy, trad. de L. T. Antichitatea greacă. „Bibl. p toţi“. Nr. 27 82 fil. 
Maior Petru. Istoria pentru începutul Românilor în Dacia. Edit. Societății 
„Petru Maior“. Budapesta, 1883. 
Melidon OG. R. Istoria natională pentru popor. Bucuresci, 1876. 
Memoriile regelui Carol I al României. Bucuresci, 1892. 
Milescu Sp. N. Cronica prescurtată a Românilor. 
Minunile universului. „Bibl. p. toţi“. (Nr. 67, 68 şi 69) 48 fil. 
Moldovan Silvestru. "Tara noastră. Descrierea părţilor Ardealului dela Murăş 
spre miadádi şi Valea Murésului. Sibiiu, 1894 2 cor. 
—  Zarandul şi Muntii-Apuseni ai Transilvaniei. Sibiiu, 1898 2 cor. 
Moldovan Vasile. Memorii din 1848—9. Braşov, 1895. 
— Monumente nationale. Mănăstiri şi biserici ortodoxe. Bucuresci, 1882 
2 volume. 
Morar Constantin (read) Istoria lumii, întocmită pentru folosul poporului 
român. (Popoarele orientale). 
Muntean Ioachim. Monografia comunei Gurariului. Sibiiu, 1896 80 fil. 
Neculeea 1. Letopiseţul terii Moldovei 80 fil. 
Negruzzi I. Aprodul Purece. Sibiiu. 1881. W. Krafft 10 fil. 
Odvbescu A. I. Motii şi Cureanii. Bucuresci. 1890. 
Oraşul Bucuresei. (Retip. din „Enciclopedia Rom.*) Sibiiu. W. Krafft 
1898 1 cor. 
Pop Nic. Schitá din istoria Brașovului, cu specială considerare la Români, 
Brașov, 1883. 


30 Transilvania. Partea oficială. 


Popea Nic. Memorialul archiep. şi metrop. Andreiu baron de Șaguna. Sibiiu. 
1889 Tip. archidiecesană 2 cor. 60 fil. 
— Vechea metropolie ortodoxă română a Transilvaniei. Sibiiu. Tipo- 
grafia archidiecesană 3 cor. 
Popescu N. D. Istoria resbelului ruso-româno-ture. Bucuresci, 1879 2 vol. 
Raportul lui Avram Iancu. prefect, despre faptele oastei poporale, 
care a stat sub comanda lui în 1848/9. 
Raporturi-doue, ale doi prefecti (Axente Sever şi Balint), dela 1848/9. 
Sibiiu, 1884 30 fil. 
Rieger Francise Colonelul David baron Ursu de Margina la Solferino si 
Lissa. Braşov. Tip. Mureşan 80 fil. 
Riurean M. I. Cristofor Columb. Bucuresci 1 cor. 50 fil. 
Rosetti V. Amintiri istorice 2 cor. 40 fil. 
Roth R. (trad. de Andreiu Bárseanu). Cálétoria lui Stanley prin Africa 
centrală. Braşov 1 cor. 20 fil. 
Secula S. S. Românii în revoluția lui G. Dosa. 
Sevastos E. D. Călătorii in Tara românească. Iaşi, 1888. 
Simu Romul. Monografia comunei Orlat. Sibiiu, 1895 50 fil. 
Slavici Ioan. O sută de ani. Sibiiu. „Bibl. Trib.* Nr. 47 16 fil. 
Stánceseu D. Din biografiile oamenilor celebri. „Bibl. p. toţi“. Nr. 26 32 fil. 
Străjan M. Începutul renascerii nationale prin şcoli. Craiova, 1891. 
Sulufu Iosif St. de Cărpiniş. O lacrimă ferbinte şi Memorii. Sibiiu, 1877—1883 
şi 1899. Vol. IT, III, V si VI 5 cor. 70 fil. 
— Biografia lui Iancu. Sibiiu, 1898 1 cor. 
Tocilescu Gr. G. "Țăranul român, studiu asupra istoriei sociale, morale, po- 
litice, ete. ale claselor muncitoare din România în trecut si in pre- 
sent.  Bucuresci, 1879. 
Turcu I. Escursiuni pe munţii Bârsei. Brașov, 1896 2 cor. 40 fil. 
Costin Miron, opere complete publicate de V. A, Urechid. Bucuresci, 1886 —88 
2 volume. 
Urerhiă V. A. Istoria culturii nationale. Bucuresci, 1892 2 volume. 
— Istoria Românilor (biografii). Bueuresci, 1867, ed. VIII. 
Drechiă Gr. Domnii Terii Moldovei. 50 fil. 
Văcărescu. Luptele Românilor 1877/8 Bucuresei, 1887 4 cor. 60 fil. 
Viorescu L. O icoană a Moldovii din 1851. Pucuresei 4 cor. 40 fil. 
Wilkims A. S. Antichitatea romană. „Bibl. p. toţi“. Nr 14 32 fil. 
Xenopol A. D. Istoria Românilor din Dacia traianá. lași, 1885—1893. (ediţie 
poporală. „Bibl. Şaraga“) 12 cor. 12 vol. 
Lecca G. O. Istoria Țiganilor. Caransebeş. „Bibl. noastră“ Nr. 8 și 9 56 fil. 
Neculcea I. Letopiseţul terii Moldovei. Bucuresei, 1894 80 fil. 
Coşbuc GŒ. Resboiul nostru pentru neatirnare. Bucuresti. 
Sion G. Georgiu Lazar. Bucuresci, 1871 1 cor. 
Ispirescu P. Istoria lui Mihaiu Viteazul. Bucuresci, 1885 60 fil, 


iată 


Transilvanra. Partea oficială. EN 


Sciintele naturale. 
Baraş Iuliu. Minunile naturei, Bucuresci. St. Sava. 1852 3 volume. 
Gastinau. Geniile sciintei şi industriei (biografii). „Biblioteca pentru toţi“. 
(Nr. 91) 32 fil. 
Huxley Th. Noţiuni asupra sciintelor (traducere). „Bibl. p. toţi“. (Nr. 41) 32 fil. 
Istrati C. Dr. Chemia poporală. Bucuresci, 1892 2 cor. 40 fil. 
Xavier de Maistre. Călătorii imprejurul odàii mele. „Bibl. pentru toți“ 
(Nr. 22, 56 fil. 
Minunile universului. „Bibl. p. toţi“. (Nr. 67, 68 si 69) 96 fil. 
Putlitz. Ce povestesce pădurea. „Bibl. p. toţi“. (Nr. 86) 32 fil. 
Stamati Const. Ciurea. Istoria unui tintar. Cernăuţi, 1891. Tip. Eckhardt. 
Urechia V. Dr. Duşmanii nostri. „Bibl, p. toţi“. (Nr. 46) 32 fil. 
Morand. lntroducere la studiul sciintelor fisice. »Bibl p. toţi“ (Nr. 112 
şi 113) 64 fil. 
Medicină, Igienă. 
Bianu V. Dr. Igiena omului după etate și in special Igiena primei copi- 
lării. Bucuresci, 1894. 
Câtană G. Omul (noţiuni de anatomie). Gherla, 1893 90 fil 
Codrescu C. Dr. Compendiu de igienă generală și aplicată. Berlad, 1880. 
Cráinicean Dr. Higiena ţeranului român, carte premiată de Academia ro- 
mână, Bucuresci, 1597. 
Elefterescu Em. Dr. lgiena poporalá, Caransebeş, 1892. 
Erdélyi St, Dr. Necroscopul român, un vade mecum pentru visitarea mor- 
(ilor. Orăştie, 1897. 
Felix I. Dr. igiena elementară pentru şcoalele primare. Bucuresci. 
Fetu An. Dr. Manual de medicină practică populară. lagi, 1581. 
Falla L. Dr. Cunoseinte higienice populare după Dr. Hoeber. Bucuresci, 1896. 
Hippolyte- Meunir, trad. de Dimitriude C. Doctorul poporului. Bucuresci, 
1873, ed. II. 
Istrati Dr. Q pagină din istoria contimporaná a poporului român dela țară. 
Iounescu- Buzeu Dr. Micul magazin de medicină populară. Bucuresci, 1892. 
Kneipp Seb. Cura de apă rece. Bucuresci. 3 cor. 50 fil. 
— Sfaturi pentru copii. Bucuresci. 2 cor. 50 fil. 
Manolescu N. Dr. Higiena ţăranului român, carte premiată de Academia 
română, Bucuresci, 1897. 
Neagoe St. Dr. Despre pelagrá. 
Păunescu Ch. Dr. Elemente de hygienă publică gi privată. Ploiesci, 1879 2 cor. 
Poppescu N. Dr. Takeanu. Elemente de hygienă individuală şi cosmică. 
Galaţi, 1881, 
Severeanu C. D. Dr. Medicina populară, poveţe date mamelor de familie, 
infirmierilor, ete. Bucuresci, 1880 3 cor. 
Stoicu Simeon. Dietetica populară Braşov. Tip. Mureşan 1 cor. 70 fil. 
— Higiena copilului, carte premiată de Asociaţiune. Sibiiu 30 fil. 
—  '[raectatul boalelor acute infectătoare. Sibiiu, 1891 2 cor, 


82 Transilvania. Partea oficială. 


Voleinski I. Dr. Moşitul, manual pentru moașe. Cernăuţi, 1883. 
Vuia G. Dr. Higiena poporalá cu privire la ţăranul român. Orşova, 1888, 
ed. Ii. 2 cor. 
Literatura economică. 
Albani Niculae. Prăsirea raţională a galitelor. Făgăraş, 1894 1 cor. 
Alexandrescu Dum. Cele mai principale boale de animale şi vindecarea lor. 
Bucuresci. 
Aluaş G. Societăţi de cumpétare. Sibiiu, 1898. Soc. „Tipografia“ 1 cor. 40 fil. 
Aurelian P. S. Manual de agricultură pentru clasele primare 1 cor. 
Avram N. Despre legume. Arad, 1880 1 cor. 68 fil. 
aciu 1. lndreptar practic in economia rurală. Sibiiu 1895 Soc. ,Tipo- 
grafia^ 2 cor. 50 fil. 
Baiulescu B. Meseriile între Români. Sibiiu, 1884 1 cor. 
Bărbulescu E. Instrucţiune in afacerile dărilor de beuturá, consum și véndare 
pentru vin, bere, carne, ete. 'Timișoara 24 fil. 
| rote Eugen. Tinerea vitelor. Sibiiu. Soc. „Tipografia“ 24 fil. 
—  '[rifoiul. Sibiiu. Soc. „Tipografia“ 24 fil. 
Comşa Demetriu. Pomăritul cu deosebită privire la grădina școlară. Sibliu 2 cor. 
Cornea Basiliu. Veterinar de casă pentru vite cornute, oi, Capre şi rimători. 
Gherla. Tip. diecesană 1 cor. 60 fil. 
Cuza A. C. Meseriaşul român 2 cor. 20 fil. 
Degan Augustin. Curs de stupărit. Sibiiu, 1887 1 cor. 
presas Constantin. Stupăritul. Brașov, 1897 2 cor. 
Dopp Elie. Comasările, îndreptar practic. Sibiiu, 1895 80 fil. 
Economia agriculturalá si despre politia ruralà. Budapesta, 1894 80 fil. 
Economia domestică (curs elementar pentru el. IV prim.) Bucuresci, 
1892 1 cor. 20 fil. 
Georgescu loan. Cartea plugarilor. Gherla. Tip. „Aurora“ 50 fil. 
G. U. P. Intluinţa bunei stări materiale. Bucuresci, 1885 2 cor. 40 fil. 
Halip G. Vinuri din poame. Cernăuţi, 40 fil. 
Maior G. Dr. Agricultura (Agrologia, Fitotechnia $i Zootechnia). Bragov 
şi Bucuresci. 21 cor., 
Moga V. $. Cultura cartofului. Bucuresci 40 fil. 
— Micul manual de viticultură şi de fabricarea vinului, pentru şcoalele 
primare. Bucuresci 1 cor. 
Muntean M. Legea veterinară şi boalele contagioase. Sibiiu 1 cor. 60 fil. 
Aegruliu I. F. Grădina de legume. Blaj, 1898 50 fil. 
O asociafiune de îmveţători. Curs elementar de econ. domestică. Bucuresci. 80 fil. 
Ordean I. S. Cultura hemeiului. Bucuresci, 1892 60 fil. 
Pop Stefan. Economia rurală Blaj, 1881 5 cor. 
Porcolab Carol. Pázitorul de pădure. Timișoara, 1892 4 cor. 
Riurean M. 1. Conferenţă despre economie. Bucuresci 1 cor. 20 fil. 
imu Romul. Cartea stuparilor săteni. Sibiiu. Soc. „Tipografia“ 70 fil. 
Vancu P. Vieritul. Arad 1 cor. 20 fil. 


Redactor: Dr. C. Diaconovich Tiparul Tipografiei archidiecesane. 


'fl'vansilvania. Partea oficială. 83 


Nr. 184—1900. 
| Proces verbal 
din 8 Martie 1900. Şedinţa ordinară a comitetului central 
al Ásociafiunii. 
Preşedinte: Dr. Ilarion Puşcariu. — Notar: Dr. Iie Beu.— Membrii 
presenti: Zacharia Boiu, Parteniu Cosma, loan Creţu, Dr. Ilie Dăian, 
Dr. Corn. Diaconovich, Georgiu Maxim de Hoóchstenberg, loan Papiu, Ioan 


Popovici, Dr. Eusebiu R. Roşca, los. St. Sulufiu, Onoriu Tilea gi 
Nicolau Togan. 


40. Cu verificarea procesului verbal al sedintei de adi 
Se încredințează domnii: Zacharia Boiu, Dr. Corneliu 
Diaconovich si Ioan Papiu. 


41. (179—1900). Secretarul I raportează despre lucrările sávirgite 
de birou în causa loteriei „Casei naționale“. 
De raportul secretarului I se ia act. 


42. (1—1900). Secretarul I raportează, că în sensul conclusului 
Nr. 283 din 7 Decembre a. tr. biroul a publicat sub Nr. 1028-—1899 un 
apel pentru rescumpérarea felicitărilor de anul nou în favorul fondului 
Casei nationale, în urma căruia au intrat la cassa Asociatiunii în total 
188 rescumpărări in suma de cor. 704-10 (față cu 62 rescumpérüri în 
suma de cor. 267:60 din anul trecut). Biroul a publicat consemnarea 
rescumpărărilor in o mică publicațiune festivă, pentru care a primit mici 
bucăți literare dela dnii Ios. Vulcan, I. cav. de Puşcariu gi Mih. Străjan, 
şi care publicatiune a fost trimisă pe diua anului nou tuturor contribu- 
enților. 

Se ia act. 

În vederea bunei primiri, ce a întimpinat-o inițiativa 
luată de Asociațiune pentru rescumpérarea felicitărilor de 
anul nou în favorul institutiunilor culturale si de binefacere, 
şi a sumelor însemnate, ce au intrat în urma acestor réscum- 
părări atât la cassa Asociaţiunii cát si la alte așezăminte 
culturale românesci, biroul se însărcinează a lua la timpul 
său dispositiunile necesare pentru continuarea rescumpărărilor. 


43. (146—1900). Secretarul I raportează, că terminul concursului 
literar pentru un premiu de 500 coroane şi cu subiectul „Istoria insti- 
tutiunilor culturale ale Românilor din Ungaria si Transilvania dela 
1848—1898“, — publicat la 26 Ianuarie 1899 sub Nr. 9, a expirat la 31 
Decembre 1899 si cá la acest concurs a intrat o singurá lucrare, insá 
aceasta a sosit abia la finea lui Februarie a. c. și nu corespunde nici 
după formă nici după cuprins condițiunilor concursului. 

4 


34 “Transilvania. Partea oficială. 


Se publică din nou concurs pentru un premiu de 500 co- 
roane, care se va decerne celei mai bune lucrări asupra vr'unui 
subiect, din istoria instituținnilor culturale ale Românilor din 
Ungaria si Transilvania, şi anume asupra institutiunilor de 
învățământ ori asupra societăților sau altor întreprinderi și 
așezăminte culturale române din patrie. La concurs vor fi 
admise numai lucrări în extensiune de cel puţin 10 coale de 
tipar 8° mare, cari vor cuprinde o expunere critică a desvol- 
tării instituțiunilor de cari se ocupă, și vor arăta atât resul- 
tatele realisate cât şi conditiunile si piedecile activităţii acelor 
institutiuni. 

Censurarea lucrărilor, ce vor intra la concurs, se va face 
prin o comisiune compusă din 5 membri aleşi de comitetul 
central. Decernerea premiului se va face prin comitetul cen- 
tral după ascultarea raportului comisiunii. 


Manuseriptele se vor provedé cu o devisă si un plic, care 
să cuprindă numele și adresa autorului, se vor scrie în caiete 
de format 4°, pe o singură față a foilor, şi se vor trimite la adresa 
presidiului Asociaţiunii in Sibiiu, str. Morii Nr. 8, cel mult 
pănă la 30 Iunie 1901. 


Lucrarea premiată se va tipări pe spesele Asociaţiunii 
în cel puțin 1000 ex., din cari 500 ex. trec în proprietatea 


autorului. 


44. (1058--1899). Secretarul I raportează, cá in urma concursu- 
lui literar publicat la 2 Novembre a. tr. sub nr. 940 pentru scrieri po- 
porale, cari să se publice în Biblioteca poporală a Asociatiunii, dl T. V. 
Pácátianu a înaintat o scriere intitulatá: „Economisarea“ si lucrată cu 
întrebuințarea ideilor economistului englez Samuel Smiles, scriere care 
atât după subiectul ce tractează, cât şi cu privire la modul de expu- 
nere ai la limbă corespunde pe deplin scopului avut in vedere cu pro- 
iectata bibliotecă poporală. 


Pentru censurarea scrierii presentate de dl T. V. Păcă- 
Hanu se exmite o comisiune de trei in persoana dlor Iosif 
St. Şuluţiu, Dr. Eusebiu R. Roşca si Onoriu Tilea, care fără 
a agtepta expirarea concursului publieat la 2 Novembre 1899, 
să înainteze deja in şedinţa proximă o propunere cu privire 
la tipărirea, scrierii înaintate în „Biblioteca poporală a Asocia- 
ţiunii“. În cas de admitere lucrarea dlui Pácütanu se va tipări 
cu ortografia usitatá in publicatiunile Asociaţiunii în 2000 ex. 
în contul fondului G. Barițiu şi sub supraveghiarea autorului. 
Premiul stabilit în concursul literar Nr. 940—1899 se va libera 
după terminarea tipăririi. 


Transilvania. Partea oficială. 35 


45. (138—1900) Judecătoria cereuală prin hârtia sa Nr. O 31/3 din 
29 Ianuarie a. c. aduce la eunoscintá, că testamentul fostului jude de 
tribunal loan Bădilă, reposat în 1 Ianuarie a. c., s'a publicat în 27 Ianuarie 
a. c. Prin acest testament au fost numiți eredi universali ai reposatului 
doamnele Ana Moga n. Bologa si Maria Dima n. Bologa, iar legatari 
archidiecesa gr. or. din Sibiiu şi „Asociaţiunea pentru literatura română 

şi cultura poporului român“. l 
Spre scire. În legătură se dispune, ca suma de fl. 200 
pentru cupoanele scádute la 1 Ianuarie a. c. din ,Fundatiunea 
Ioana Bădilă şi Iohanna Moldovan n. Farkas întru memoria 
lui Demetriu Moldovan“, al cărui usufructuar a fost fericitul 

Ioan Bădilă, să se predee numitilor eredi universali. 


46. (121—1900). DI Dr. Ilarion Puşcariu, archimandrit si vicepresi- 
dent al Asociaţiunii, aduce cu data 13 Februarie, a. c. la cunoscinta co- 
mitetului central, că pertractándu-se în 19 Februarie a. c. la notarul pu- 
blie Gabr. Zágoni rémasul testamentar al fericitului loan Bădilă, dinsul a 
representat Asociatiunea si în numele ei a primit dela dna Ana Moga n. 
Bologa, unul dintre eredii universali, 4 acţiuni de ale institutului „Albina“ 
împreună cu cupoanele pe 1899 ca legat testamentar făcut de reposatul 
ca adaus la ,Fundatiunea Ioana Bădilă și Johanna Moldovan n. Farkas 
intru memoria lui Demetriu Moldovan*. 

De comunicatul dlui vice-president se ia act cu aprobare. 
Primirea acţiunilor este a se confirma dnei Ana Moga n. Bologa. 


47. (122—1900). DI Gabr. Zágoni, notar public în loc, cere cu data 

13 Februarie a. c. a i-se asemna suma de fl. 38:90, adecá jumătate din 

competintele sale după /ăsămentul fundatoarei loana Bădilă. Ceealaltă ju- 
mătate a competintelor a solvit-o reposatul Ioan Bădilă. 

Suma de fl. 38.90 se asemnează spre a se solvi dlui Gabr. 

Zágoni în contul venitelor „Fundaţiunii Ioana Bădilă si Johanna 

Moldovan n. Farkas întru memoria lui Demetriu Moldovan“. 


4$. (123—1900). Direcţiunea despártéméntului „Booșa“ înaintează 
procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 3 Februarie a. c. Se 
remarchează : | 

|l. Depărtându-se dl Axente Mureșan de pe teritorul despărțămân- 
tului, în locul dinsului s'a ales cassar al despürtémóntului dl Nic. Vulpe. 

9. S'a luat act de comunicatul, că disertatia „Valorarea Poamelor* 
de P. Ieremia s'a tipărit în 200 ex. pe spesele dlui I. Budintanu, directorul 
cercual, si s'a decis, ca banii, ce vor încurge din vinderea brosurei, să 
se împartă ca donatiune in despürtémént. 

3. S'a luat cu plăcere spre scire raportul továrásiei din Ramna care 


sa ocupat eu exportul de prune. 
4* 


36 Transilvania. Partea oficială. 


Procesul verbal se ia spre scire cu aprobarea concluselor, 
în deosebi se aproabă alegerea dlui N. Vulpe de.cassar al des- 
pártéméntului. 


49. (155—1900). Direcţiunea despártéméntului „Brașov“ înaintează 
procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 2 Februarie a. c. În 
această ședință s'au pertractat afaceri curente, s'a luat act de mai multe 
donaţiuni pe sama bibliotecelor poporale, s'a decis a se începe o nouă 
serie de biblioteci poporale şi a se iniţia înființarea de agenturi în co- 
munele 'Ţînţari şi Vlădeni, de curând alăturate la acest despărțământ. 

Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse se 
aproabă. 


50. (156—1900). Directiunea despártémóntului „Zernești“ înaintează 
procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 26 Februarie a. c. Din 
acest proces verbal se relevează, cá cu conducerea afacerilor despărță- 
mântului pănă la proxima adunare cercuală s'a încredințat în calitate de 
vice-president dl Ioan Dan, protopop onorar, și dlui N. Garoiu i s'a expri- 
mat multámitá protocolară pentru excelentele servicii prestate Asociatiunil. 


Spre scire. 


81. (158—1900). Directiunea şcoalei civile de fete înaintează procesul 
verbal al conferenţei corpului didactic dela 21 Februarie a. c. În aceasta 
conferență s'au pertractat afaceri curente și s'a luat act, că ivindu-se ca- 
suri nouă de scarlatină, la întrevenirea medicului orășenesc au trebuit 
prelegerile din nou sistate pe timpul dela 21 Februarie pănă 7 Martie a. c. 


Spre scire. 


52. (173—1900). Dl Dr. Zosim Chirtop, advocat în Câmpeni, trimite 
cu data D Martie a. c. suma de 1314:28 coroane încassată dela cumpără- 
torii realităţilor lui Avram lancu, si raportează detaiat despre încassările 
făcute si despre sumele restante. 


Primirea sumei de 1314:28 coroane se confirmă ai raportul 
dlui Dr. Zosim Chirtop se ia spre scire. În legătură se decide, 
ca toate sumele ce au încurs şi vor mai încurge din vinderea 
realităţilor lui Avram lancu să se administreze separat sub 
numirea „Averea lui Avram Iancu“. Iar la timpul seu, adecă 
când se va finaliza vinderea realitátilor lui Avram Iancu, se 
va face raport cătră adunarea generală în înțelesul conclusului 
Nr. 113 din 12 Iulie 1897. 


53. (170—1900). Secretarul II raportează, că din broşura „Biografia 
lui Avram lancu“ de los. St. Sulutiu, donată de autor Asociatiunii cu scopul. 
ca prețul ei să se alăture la averea rămasă de Avram Iancu, s'au vândut 
773 exemplare, pentru cari a incurs suma de fl, 386.65. (Exemplare ne- 


Transilvania. Partea oficială. 37 


s e — (T 


vândute mai sunt 108. Această sumă se administrează împreună cu 
fondul general. 

Suma de fl. 386:65, precum și sumele, ce vor mai incurge 
din vinderea brosurilor âncă disponibile se alătură la sumele 
încurse din vinderea realitátilor lui Avram Iancu şi se va ad- 
ministra în conformitate cu conclusul anterior. 


54. (114—1900). In despărțământul „Năseud“ s'au înscris membri 
ordinari noui domnii: Petru Tofan, învăţ. pens., și /gnat Seni, învăţător. 


Dn amintiți se declară membri ordinari ai Asociatiunii. 


55. (117 si 152—1900). Şi-au achitat întreagă taxa de membri pe 
viață dnii Nicolau Stupariu din despărțământul „Oraviţa“ și Moise Moșoiu 
din despărțământul ,Zernesci*. 


Domnii amintiți sunt a se proved cu diploma prescrisá. 


66 (149—1900). DI Dr. Augustin Bunea, canonic, transpune 4 acţii 
„Arieșana“ ca taxă de membru fandator; iar dl Dr. Vasile Hossu, canonic, 
trimite alte 2 acht ,Ariesana* ca taxă de membru pe viaţă. Se observă, 
că ambii domni au fost declarați membri pe viață prin conclusul Nr. 
301 din 21 Decembre 1899. 


DI Dr. Augustin Bunea se declară membru fundator al 
Asociaţiunii. Ambii domni se provăd cu diplomele coréspun- 
dătoare. 


57. (102, 107, 195, 131, 132 si 135 —1900). Se presentează rapoar- 
tele anuale pe 1899 înaintate de directorii despărțămintelor „Bocşa“, 
„Mediaş“, „Hida-Huedin“, „Sighişoara“, „Năsăud“ şi „Șimleu“. 


Spre scire. 


58. (161—1900). Secretarul Il presentează hârtia Nr. 7906 ddto 1 
Decembre 1899 a tribunalului regesc din Alba-Iulia, prin care se comu- 
nică sentința adusă în procesul lui Tit Liviu Albini pentru colecta între- 
prinsă cu scopul de a ridica un monument lui Avram lancu, respective 
pentru delapidare. 


Se ia act. 


59. (180—1900). Bibliotecarul aduce la eunoscintá, că eredii uni- 
versali ai reposatului Ioan Bădilă, doamnele Ana Moga si Maria Dima 
născute Bologa, au dăruit pe sama bibliotecei Asociatiunii 47 opere in 
109 volume, între cari unele foarte preţioase. 


Pentru frumoasa donatiune comitetul central exprimă 
multámita sa doamnelor Ana Moga si Maria Dima născute 


Bologa. 


38 ... Transilvania. Partea oficială. 


60. (127 si 160—1900). Dl G. Lupu, învăţător în Bucium-Poeni, 
cere cu data 11 Februarie a. c. a se dărui cărți pentru nou infiintata 
bibliotecă din numita comună. Asemenea cerere înaintează cu data 25 
Februarie a. c. și comitetul „Reuniunii pentru biblioteca poporală“ din 
Viştea inferioară. 

De oare-ce publieatiunile Asociaţiunii sunt în primul 
rând pentru institutiunile sale, cererile amintite se vor con- 
sidera numai în casul, când în ambele comune s'ar înființa 
agenturi de ale Asociaţiunii şi bibliotecele existente s'ar de- 
clara ale acestora. 


61. (130—1900). Dl Demetriu Bardosi, locotenent, dăruesce 25 ex. 
din „Regulamentul de serviciu, partea I şi ITI., pentru scoalele de sarge 
ale armatei comune ces. si reg. şi ale honvedimei reg. ung.^, pentru a 
se distribui bibliotecelor poporale ale Asociatiunii. 


Donafiunea se primesce cu multámitá. 
D. u. s. 


Dr. Ilarion Puşcariu, m. p., vice-pregedinte. — Dr. Beu m. p., secretar IT. — 
S'a verificat. Sibiiu, in 13 Martie 1900. I. Papiu m. p., Dr. C. Diacono- 
vich m. p., Z. Boiu m. p. 


DIN DESPÁRTÉMINTE. 


Desp. „Brașov“. În decursul an. 1899 comitetul cercual a continuat 
cu lucrările începute în an. anterior, anume a căutat: 1. să înmulțească 
numărul membrilor Asociațiunii; 2. să organiseze desp., continuând cu 
înființarea, şi reorganisarea agenturilor; 3. să înmulțească numărul bibliote- 
celor poporale, şi 4) să respândească cultura în sinul poporului din acest 
desp. prin ţinerea câtorva prelegeri publice. 

1. În ce privesce numârul membrilor, la finea anului 1898 erau in desp. 
9 membri fundatori, 8 pe viaţă, 75 ordinari si 77 ajutători. Dintre mem- 
brii fund. a repausat Diamandi Manole, dintre cei pe viață I. Bran de 
Lemeni si Valeriu Bologa, dintre cei ordinari Onisim Bontoiu si Ioan 
Seniuce. Dintre membrii ordinari doi s'au mutat de pe teritorul desp. 
și astfel au rămas: 1 m. fund., 6 pe viaţă, si 71 ordinari. 

În decursul anului 1899 s'au înscris 8 membri ordinari noui, si 117 
membri ajutători. Starea presentă este: 1 membru fundator, 6 pe viaţă, 
79 ordinari, şi 117 ajutători. Dintre membri ordinari și-au achitat taxele 
pe 1899: 2 direct la cassa centrală, 73 la cassa desp., 4 restantieri. 

2. Numărul agenturilor înfiinţate pănă la finea anului 1898 era 7. 
În decursul anului expirat comitetul cercual a mai înființat 8 si anume: 
în Satulung (biserica Sfinţilor Arhangeli), Bod, Sân-Petru, Râșnov, Cri- 


Transilvania. Partea oficială, 39 


stian, Braşov-Tocile, Pregmer si Dârste (ceasta din urmă numai în 2 
lanuarie v. a. ol așa că de present in desp. Brașov sunt 15 agenturi. 
Dintre agenturile vechi mai multă activitate au desvoltat cele din Brașov- 
vechiu, Ghimbav, Feldioara, Măeruș și Herman. 

3. Convins fiind, că bibliotecele poporale sunt unul din mijloacele 
cele mai însemnate pentru respândirea culturei în sinul poporului, co- 
mitetul cercual și-a dat toate silintele să înmulțească cát se poate mai 
mult numărul acestor bibliotece si să le înzestreze cu cărți cát se poate 
mai bune. Deoare-ce însă numărul cărţilor în adevăr potrivite pentru 
popor la noi nu este așa mare, comitetul, urmând mai departe cu siste- 
mul bibliotecelor ambulante, înaugurat în anul premergător, n'a putut 
alcătui deocamdată decât 2 bibliotece nouă, iar 4 bibliotece le-a repetat 
după cele înființate mai înainte. Acest desp. posede de present 10 bibl. 
poporale, dintre cari în decursul anului 1899 sau înființat următoarele: 
Bibl. Nr. V cu 101 vol. în pret de 230 cor. 06 fil. care se află în Brașov-Tocile. 
Viza 3980 Aw a ENGL uw. ER cg x IS 3 vechiu. 
» » Ibp 82 , , , , 108 MÉ a n , , n Măeruș. 

» »1lib, 90, , p ,144 , 98, , n , , Herman. 
» pllb., 90 , a 4,186 , 60, , n , , Preşmer. 
$- "EK Dea. 90 v. ko u.c. l9 e BÓ V. uos ou. s Dárgte. 


Dintre cele vechi: 

, Ta.cu 80volinpretde 96 , 78 , p , , , Ghimbav. 
„Ila. „109, , , ,162 , 52, , n n n disponibilă. 
„la. 80, , n „198 , 40, , , , p Cristian. 
„IVa, 88, , a 4,1396 , 88, , n n „ Feldioara. 
Toate aceste bibliotece se află așezate în dulapuri uniforme, în 
pret de câte 18 cor., ai sunt provădute cu câte 2 cataloage, dintre cari 
unul este predat agenturei, iar altul se păstrează la comitetul cercual. 
Sistemul bibliotecelor ambulante s'a afirmat pănă acum în modul cel 
mai favorabil în desp. acesta. Cetitorii unei bibliotece așteaptă cu ne- 
răbdare sosirea bibliotecei următoare si de obiceiu predarea unei nouă 
bibliotece este împreunată cu o mică serbare poporală, împreunată cu 
vorbiri, cântări și declamatiuni. 

Progresul realisat în a. trecut în privința bibliotecelor poporale 
este a se multámi în cea mai mare parte acelor prea stimate persoane, 
cari au dat mână de ajutor parte cu bani parte cu cărți, dintre cari 
merită o deosebită amintire tinerii meseriaşi români din Brașov-Tocile, 
cari au contribuit pe seama bibliotecelor popor. întreg venitul de 219 cor., 
78 fil. al unei productiuni, d-nii LO Bibicescu și I. Calinderu, cari au 
dăruit un număr însemnat de cărți, dl G. Pitiş, care a dăruit 53 ex. din 
broşura sa „Junii“, cum și suma de 6 cor. 58 fil, de asemenea merită 
deosebită recunoscintá dnii P. Brosteanu și C. Aiser, funcţionari la filiala 
„Albina“, D. Făgărășanu, Ars. Vlaicu gi Vas. Goldiș, profesori, cari s'au 


? » 


3 %3 Z3 


3 


40 'Transilvania, Partea oficială. 


a 


angajat si au respuns cotisatiuni lunare regulate de câte 2 cor. pe seama 
bibliotecelor. S'au întrodus și carnete de contribuiri pe seama bibl. în 
suma de câte 20 fil., din cari o parte s'au și desfăcut. 

4.  Prelegeri poporale au ţinut: dl C. Aiser în Feldioara, „Despre 
asigurări“, si dl Dr. G. Baiulescu în Ghimbav, „Despre boalele lipicioase 
şi mijloacele de a le preveni“; iar cu ocasiunea adunării cercuale în Cer- 
natul Săcelelor tînărul I. Lápedat a vorbit „Despre causele decadinfei 
economice a Românilor Săceleni și mijloacelor de îndreptare“, care fiind 
de un deosebit interes pentru locuitorii acelei comune, s'a tipărit pe 
cheltuiala desp. în 300 ex., din cari partea cea mai mare sia distribuit 
gratuit poporului nostru din Săcele. Comitetul a făcut disposiţiuni, ca 
prelegerile poporale să se continue și pe viitor, cu deosebire cu oca- 
siunea predării si schimbării bibliotecelor popor., cum şi cu ocasiunea 
înființării nouălor agenturi. 

5. Pentru îndeplinirea numitelor lucrări comitet. cerc. a ţinut în 
decursul a. trecut 13 şedinţe, iar desp. o adunare cercuală în Cernatul 
Săcelelor în 30 Maiu v. În această adunare s'a discutat raportul despre 
activitatea comitetului cerc., raportul despre bibl. popor. şi raportul 
privitor la cassă; sau luat disposiţiuni pentru representarea desp. la 
adunarea gener. a Asociatiunii in Deva; s'a fixat budgetul pe 1900; mai 
departe s'a decis, ca pentru susținerea bibl. popor. în stare bună, și 
pentru înlocuirea cărților deteriorate să se întroducă o taxă de câte 20 fil. 
pentru cei-ce folosesc aceste bibliotece; s'a cetit disertatiunea dlui I. 
Lăpădat, amintită mai sus, şi priu agentura din comună sau distribuit 
gratuit între poporenii din Satulung: 10 ex. din brosura „Grădina de 
legumi“ de I. F. Negruţiu, 20 ex. din broşura ,Ínvétáminte din viața 
metrop. Andreiu Şaguna“ de A. Bârseanu, si 5 ex. din „Higiena copi- 
lului pănă la etatea de 7 ani“ de S. Stoica. 

6. Mişcarea cassei desp. în sem. I a fost de 1433 cor. 20 fil la 
întrări, 1085 cor. 58 fil. la eșiri, remánénd pentru sem. II un sald de 
847 cor. 62 fil.; in sem. ll au fost la' intrári 847 cor. 62 fil, la esiri 
557 cor, 40 fiL, rémánénd pentru an. 1900 un sald de 260 cor. 22 fil, 
compus din restul contribuirilor destinate anume pe seama bibliotecelor 
poporale. 

Dela membri ordinari şi ajutători s'au încassat taxe 974 cor.; sau 
reținut pentru desp. (cele 20%, statutare) 194 cor. 80 fil gi s'au trimis 
cassei centrale 779 cor. 20 fil. 

Acest desp. cu drept cuvént se poate numi model in toate privin- 
(ele; atât dl director A. Bârseanu, cât si dni: N. Bogdan secretar, C. 
Aiser cassar, Gr. Maior bibliot. au fost neobositi gi în a. trecut in con- 
ducerea și organisarea desp.; ceea-ce se vede din raportul atât de logic 
şi lămurit, pe care l-am dat aproape în întregime. 


Redactor: Dr. C. Diaconovich Tiparul Tipografiei archidiecesane.