Dimitrie A.Sturdza — Cestiunea petroleului în România (1906)

CESTIUNEA 


نو سا 


CUVÂNTĂRI ROSTITE ÎN SENAT LA 7 ȘI 8 DECEMVRIE 1905 


DE 


DIMITRIE A. STURDZA 


FOST PREȘEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI 


BUCUREȘTI 


IMPRIMERIA STATULUI 


1906 


NM EMIT 
TO 


px 


CESTIUNEA 


— 


CUVÂNTĂRI ROSTITE ÎN SENAT LA 7 SI 8 DECEMVRIE. 1905 


DE 


DIMITRIE A. STURDZA 


FOST PREȘEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIȘTRI 


T» Gy‏ ده 


BUCURESTI 25 
EM T> z< Z K Ez Ex x А STATULUI à | 3 
m 

І 


1906 


CESTIUNEA PETROLEULUI ÍN ROMÁNIA 


ŞEDINŢA SENATULUI DE LA 7 DECEMVRIE 1905 


Domnilor Senatori, 


Vë aduceţi aminte de şedinţa memorabilă 
de la 24 Mai trecut, când d. Președinte al 
Consiliului a expus ideile cari trebue să ne 
călăuzescă in soluţiunea de dat cestiunei 
Concesiunef pământurilor petrolifere ale Sta- 
tului. D-sa a declarat atunci, că acéstá ces- 
сте. coprinde o vastă materie si a emis 

ret idei cari o dominézà: reserva pentru 
Viitor a pământurilor petrolifere ale Statului, 
ÎN area de a se monopolisa intr'o singură 
na pământurile petrolifere şi păstrarea 
Pe séma Statuluia tuturor mijlocelor de 
transport, 
D Am aplaudat cu toţii aceste declaraţiuni. 
. Prim-Ministru ne făcea însă atenţi, cá 
executarea programului cere să resolvăm 
бе greutăţi, pentru a nu greşi şi a 
Paşi pe dibuite şi în 6 
٨ “Sa пе dicea сй: nse impune un stu- 
٢٢ unit al cestiunei din partea 
a. pentru a alcătui wn pro- 
$® un formular de concesiune tipa. 
pres VÎ acestor cerinți si a acestor grave 
nunta pafiuni, d. Prim-Ministru ne a- 
$ lutis guvernul 75а hotărît a mu grábi 
Š êne n cestiune, a o amána şi а 
Programul, 


a d3Céstàá 4 о ( 
а ۰ 
cu toţii, conclusiune iarăși am aplaudat 


Амад 
de lege în 
ln cát sã 


avem sá examinám dacá proiectul 
discufiune este alcătuit ast-fel, 
expus de q asigure realisarea programului 
E E ， Presedinte al Consiliului. ` 
mûsî ; | rea din 24 Maiü era buná şi fru- 
generale аг ea presinta numai in trásuri 
3 сез numeróselor cestiuni 


roi т : 
lectul de lege in discufiune, pentru a 


— 


răspunde expunerei din 24 Maiü a d-lui 
Președinte al Consiliului, trebue mai àntéiu 
să intre în amănuntele cestiunilor și să mo- 
tiveze solufiunile lor in cele trei direcțiuni 
principale ale pirtei economice, ale părței 
financiare, ale părţei technice. 

Imi propun deci а examina in ce mol 
proiectul de lege ne dá solufiunile anunţate. 

Antéiul punct al ideilor de astă primăvară 
este reserva viitorului. 

Aci se nasce întrebarea: cum să calculării 
acest viitor? Pentru a răspunde la acesta 
întrebare, e de nevoe să ne dám séma ce se 
înțelege sub cuvintul de viitor, când vorbim 
de interesele Statului ? 


Viitorul Statului e de sigur maï indepár- 
tat de cât viitorul unui om. Viaţa отепёѕса 
mijlocie e de 30 de ani; în aceștia ne aşe- 
dăm fie-care viitorul nostru. Viitorul Statu- 
lui imbráfigézá cel puţin două vieţi ome- 
nescí, două generaţiuni—60 ani, o jumătate 
de secol. 

Ce dice proiectul de lege ? 

Art. 9 glăsuesce ast-fel : 

n Reserva petroliferd a Statului nu se va 
putea ataca prin dare în concesiune de 
cât cel puţin 10 ani de la promulgarea 
legei de fatà«. 

Va să dicá interesele viitóre ale Statului 
în bogăţia lui petroliferă e asigurata numai 
pe o treime din viaţa mijlocie a unui om! 

Intreb : óre acest viitor nu este caleulat 
prea scurt ? 

Ей cred cá este prea scurt, și volü mo- 
tiva credința mea. 

Petroleul are sá dea nascere la desvolta- 
rea nóstrá industrială, oprită până acum din 


lipsa unui combustibil potrivit cu cerinţele 
technice ale industriei. 

O industrie trage dupe sine crearea altor 
industrii. Ast-fel industria petroleului dă 
;reafiunea inevitabilă industriei metalur- 
„ice. 

Acest mers îl observăm in tóte Statele, 
de când vaporul și electricitatea aû fost puse 
in serviciul muncei omenesci, 

S'a implinit de atunci un secol, trei ge- 
neraţiuni, și ce avent ! Cu minele nósire de 
petroleü, am intrat și noi Românii în acest 
vértej. 

Prin urmare, cánd e vorba de viitor, cred 
cá trebue să "1 calculăm pe un timp mult 
nat lung de cât dece ani. Cred că sunt mo- 
„erat, când die că viitorul, in casul de faţă, 
trebuc să fie de cel puţin 50 de ani. 

Chiar proiectul de lege prevede pentru 
“oncesiunile de acordat un termen de 50 ani. 
Ore viitorul intereselor Statului pâte fi cal- 
‚аё pe un termen mai scurt? Cum am 
putea ataca reserva Statului dupe dece ani, 
termenul art. 9 al proiectului de lege ? 

Acestă disposifiune a proiectului de lege 
ni se pare cu atât mai greșită, cu cât pă- 
inénturile petrolifere la noi se separă de 

fapt si de lege in două părţi: páménturile 
Statului si pământurile particularilor. 

Particulari din causa nevoilor lor in ge- 
nere urgente, nu pot să “și facă reserve. 

Câţi-va bogătași formézá о exceptiune, 
nu regula generală. Puteţi observa acesta 
la Buștenari, unde s'a asedat si desvoltat o 
puternică industrie petroliferă. Tendinţa nu 
este spre reserve cât de mici, ci spre o ex- 
ploatare cât mai mare și mai intrégá a pá- 
menturilor petrolifere. 

Puf lângă put, sondă lângă sondă pe in- 
tinderi cari necontenit cresc. La reserve 
nu se gândesce nimeni. e 

Óre nu se întêmplã acésta si la pădurile 
particulare, cari dispar d'inaintea:nevoilor 
personale ? 

Necesităţile viitorului, trebuinta mai tår- 
din a lemnelor de constructiuni, deteriorarea 
rénduelei climaterice, tote acestea şi alte 
consideraţiuni sunt înlăturate de nevoile 
personale, cari cer a fi indestulate. 


Conclusiunea : numai Statul pote creea 
٣ ٧ 


reserva viitorului la păduri ca gi la minele 
de petroleü. Aceste reserve trebue să fie 
şi suficiente, pentru că numai atunci aü o 
valóre. 

Reserva páménturilor TEE care se 
póte ataca dupe dece aní, nu se póte num. 
veservà. Nu uitaţi cá pădurea se reinoesce 
in dece ani, dar petroleul, odatá exploatat, 
dispare pentru tot-d'a-una din mina supusá 
exploatărei. 

Se va răspunde: avem destule mine de pe- 
troleü şi putem merge tot înainte cu exploa- 
tarea. Dupe dece ani atacăm reserva de as- 
tădi, şi atunci se pote o altă reservá și așa 
mai departe. 

Ore acesta nu este, precum dicea astă 
primăvară Președintele Consiliului: a păși 
pe dibuite, prin întuneric ? 

Bine este să lăsăm acelora cari vor trăi 
în acel viitor al Statului, despre саге vor- 
bim, să se descurce cum vor putea, ori să 
nu se pótá descurca de fel? De ce sá mal 
vorbim de viitor şi de reservă pentru viitor, 
când desființăm acest viitor chiar de la in- 
ceput, aducéndu'l jertfă nesafiuluí presen- 
Lului ? 

Articolul 9 trebue dar să facă loc unei 
dispositiuni, care hotărasce că rezerva nu 
va fi atacată cel puţin de 50 ani. 

Alt-fel rezerva devine o ilusiune, si e mai 
hine să nu mai vorbim de reservă, care în 
realitate ea nu va exista. 

Proiectul de lege desfiinţeză deci primul 
punct al programului din 24 Maiu. 

De cestiunea rezervei se legă o lacună ce 
presintă proiectul de lege, care in concep- 
ţiunea lui se feresce de a intra in amănunte, 
ci se ţine in generalităţi, lăsând câmpul li- 
ber, ca in executarea generalităților să se 
adopte priincipiile cele mai opuse. 

Nu pretind, precum o cere onor, d. Gr. 
Ștefânescu, ca guvernul să dea pentru tote 
cestiunile deslușirile cele mai precise, cele 
mai amănunțite. Dar de la acestă cerinţă, 
până a-ajunge anu da nimic, este cale 
lungă de tot. In expunerea de motive nu 
aflăm cea mai mică deslușire. Nici o sin- 
gură notifá statistică ! Acésta mi se pare 
prea din cale afară puţin. A uitat d. Mi- 
nistru, că proiectele de lege economice 


trebue să fie basate și motivate, mai ales in 
amănuntele lor, si pe notițe statistice. 
Acestea sunt cunoscutul, de unde ajungă să 
calculezi si să expul necunoscutul. 
, За vorbit mult de cestiunea : care să fie 
intinderea tuturor pămenturilor nostre pe- 
trolifere ? Unii cred cá inlinderea acestor 
bămenturi este de 20.000 hectare, alţii cred 
С este de 30.000 hectare. In Iunie 1904 
diceam la Buştenarl, pentru а nu exagera, 
ca: „zona nóstrá petroliferá, care se intinde 
»dealungul Carpaţilor, din Olt până in 
„nordul Moldovei, cuprinde cu siguranţă 
220.000 hectare“. 
u cer guvernului să ne spună in mod 
precis câte hectare cuprinde zona petroli- 
eră intrégá: a Statului și a particulari- 
Or. Cred însă că putem să "i cerem să ne 
arate intinderile pămenturilor în cari sunt 
аўеја(е astăgi puțuri si sonde lucrátóre, In 
SXpunerea de motive nu se айа nici o indi- 
Cățiune cât de mică in acéstá privire. Se 
^ cá Ministrul a evitat cu intenfiune a 
m. 9 asemenea lámurire. Nu o pote da—sá o 
"Puná! O póte da— de ce să o ascundă ? 
„ Mı lipsă de asemenea date, m'am încercat 
2 fac un calcul de probabilitate. Mi se va 
Pine, pête, că asemenea calcul este a 
разі pe dibuite si in intunerec ; dar precum 
fi „Cestiunea d'inaintea nóstrá, mergem cu 
ı1 pe dibuite si în intunerec, căci ne lip- 
Sce lumina, pe care numai guvernul putea 
RAD dea. Am luat 30.000 de hectare са 
unde hum al intindereí tuturor pământurilor 
ass se айд astăgi și unde s'ar mai putea 
8831 În viitor petrole. 
Pn a "mf facilita calculul, am fixat 
a ее la 33.000 hectare, din cari 
RSG proprietate particulará si altá 
Карта е Ще a Statului. Cele 16.500 
dispositiu 3 Statuluf le-am supus aplicărei 
و‎ nilor proiectului de lege in discu- 
Tess =), 500 hectare se impart in 
CN БЫШ le-care de 1.100 hectare. Fie- 
Leno: e compus de 100 hectare pămen- 
Besê şi 1.000 hectare páménturi 
hectare + Sunt dar in 15 loturí 1.500 
hectar, pămenturi cunoscute si 15.000 
0 Pămenturi necunoscute. 


15 


Din aceste pămenturi, Statul iși face re- 
serva viitorului, luând din fie-care lot o 
parte pe séma sa. Din páménturile cunos- 
cute, ia de la fie-care lot o a treia parte 
din cele 100 hectare pămenturi cunoscute, 
adică 33!/, hectare; şi jumătate din cele 
1.000 hectare pămenturi necunoscute, à- 
dică 500 hectare. In modul acesta, cele 
16.500 hectare ale Statului se impart în 
8.000 hectare pământuri ale Statului, din 
cari 500 hectare pământuri cunoscute și 
7.500 hectare pămenturi necunoscute ; zi 
în 8.500 hectare pămenturi ale concesiona- 
rilor, din care 1.000 hectare pămenturi 
cunoscute si 7.500 pămenturi necunoscute. 


Reserva viitorului se compune deci de 
8.000 hectare. Cred cá o reservă de 11 
de hectare e prea mică. Cu o reservá de 
8.000 hectare nu facem faţă cerinţelor vii- 
torului. Nu vorbesc de un secol, ci numai 
de jumătate de secol. 

Voiu ilustra acesta cu doué exemple, unul 
din străinătate, altul de la noi. 

"Germania posedă mine întinse de cărbuni 
de pământ, cari se întind din provineia Re- 
pană până in Silesia. Partea covirșitore ii 
acestor mine aparține particularilor ; dar 
are și Statul câte-va mine ale lui. Privind la 
desvoltarea colosală a industriei, precum şı 
la necesităţile continuă crescânde ale căilor 
ferate, guvernul german a început de mai 
mulți anl a cumpăra mine de cărbuni fort» 
insemnate de la societăţi particulare, pentru 
a "și forma reserva viitorului, S'a intamplat 
chiar cu ocasiunea cumpéráret minei de сат 
huni „Hibernia« o incurcáturá forte mare 
intre Stat ca cumpărător şi două bănci mari. 
cari cu acestă ocasiune ай deschis întru 
densele un résboiü mare de prioritate. 

Voiu cita un exemplu de la noi, pentru 
ca să putem judeca aci, dacă 8.000 hec- 
tare sunt de ajuns са reservă a viitorului. 

Expunerea de motive nu ne dă nici cea 
mal mică indicație asupra intinderel pámén- 
turilor petrolifere. Am căutat să'mi dau 
sémă despre acésta, si am strâns de la per- 
sóne competinte câte-va notițe asupra pă- 
menturilor particulare, apar(inénd astădi 
la 12 societăţi fundate de capitaluri străine. 
Aceste societăţi au un teritoria de esplo- 


>= 


rare si de exploatare de 44.000 hectare. 
lată acel teritoriu înşirat dupe însemnă- 
tatea hectarelor ocupate de aceste 12 so- 
cietăţi : 

13.500 hect. S. Steaua Română. 


19.600 ¬ S. Română-americană (Stan- 
dard Oil). 

11.600 » S. Disconto-Gesellschaft. 
1.900 ¬» Patru societăţi olandeze. 
1.500 » S.Schaafhausen Bankverein. 
4.900 >» S. Italo-română. 
1.000 > S. Berea. 

500 » S.Petroleü de Prahova. 

900 » S.CGallo-románá. 


Dinaintea acestor 44.000 hectare, cari 
represintá presentul si viitorul unor socie- 
tatli cu o viétá între 30 şi 50 de ani, ce 
semnifică reserva Statului român cu viéfa 
sa — dupe пої 一 vecinică, dar cu o întin- 
dere numai de 8.000 hectare, adică |g din 
44.000 hectare, si incá de 8.000 hectare 
atacabile peste 10 ani. 

Dar să examinăm mai departe. Dacă îm- 
pártim în loturi tote terenurile Statului,de 
16.500 hectare, în conformitate cu proiec- 
tul de lege, avem d'ântâii 15 loturi ale ex- 
ploatărei ce se va începe imediat, plus 7 lo- 
turi ale exploatărei dupe 10 ani, adică in 
total 22 loturi. Cele 12 societăţi împărțin- 
«lu'și teritoriul de 44.000 hectare in mod fră- 
tesc, ar avea fie-care în stăpânirea sa 3.666 
hectare; adică două societăţi posedă astădi 
atàt cât Statul român reservă viitorului ne- 
mésurat al neamului românesc. 

Iat situafiunea reală ! 

In expunerea de motive nici o explicaţie 
care ne-ar putea dumeri. In lege nici o pro- 
punere pe care am putea-o discuta. 

Este putinţa să formăm o reservă seriósá 
oi nu? Pentru ca să votăm proiectul de 
lege, acéstá cestiune trebue lămurită. 

Dar mai am aci o observaţiune de făcut. 
Cine să hotărască reserva ? Cine să lucreze 
ca să o stabiléscá, să o facă? Statul ori 
particularii ? Eu die Statul! De ce? Pentru 
că Statul e și el o personalitate vie, care nu 
trebue să fugă de muncă, ci din contră să 
pună mâna acolo, unde munea trece peste 
puterile particulare. Să nu anulăm Statul, 
care nu e alt-ceva de cât personalitatea in- 


tregului popor și să nu'l degradám la lene- 
vie și imbecilitate ! 

Vin acum la partea relativă la împărțirea 
páménturilor petrolifere în cunoscute şi ne- 
cunoscute. 

Şi aci aș fi dorit să ni se spună, care 
este criteriul dupe care guvernul deose- 
besce pămenturile cunoscute de cele me- 
cunoscute, și anume cari pământuri se 
declară astădi cunoscute са petrolifere, 
adică imediat exploatabile. 

Nici în expunerea de motive, nici în lege; 
nu e cea mai mică indicațiune in acâstă 
privire. 

Iată ce dice expunerea de motive: „Spre 
„a mări cadrul terenurilor petrolifere ex- 
»ploatabile si a îndemna capitalurile dori- 
»tóre a se consacra desvoltărei acestei in- 
»dustrií la noui cercetări, proiectul de lege 
„împarte tote terenurile Statului, menite 
»a fi date în concesiune, în loturi, coprin- 
»dénd terenuri petrolifere cunoscute si te- 
»renurí necunoscute - ٠. Aci se indică fe- 
lul de ajuns, prin împărţirea pământurilor 
în cunoscute și necunoscute, iar nu un cri- 
teriu pentru a cunósce pe cele cunoscute, 
ca să putem pune la o parte pe cele песи“ 
cunoscute. 

In lege nimic! In nici unul din articolele 
1,9, 3, 4, 5,6, 7 şi 8 nu se dă o defini- 
fiune, nu se dă caracteristica unora ori 
altora. 

Aceste date sunt absolut necesare ca să 
ne facem cu toții o idee, cari sunt pămen- 
turile cunoscute si ce pămenturi rămân ne- 
cunoscute. Şi nu se cere un ce imposibil: 
Intrebarea e: cari sunt anume pămenturile 
cunoscute până în momentul de faţă, Și 
cari pămenturi vrem să le declarám necu- 
noscute ? бай incepem a declara judeţele Ia- 
lomifa, Vlașca și Teleorman са necunos- 
cute in tótà intregimea lor şi numai atunci 
indicăm judeţele cari aû terenuri cunoscute; 
fără a numi anume localităţile petrolifere. 
Sau arătăm pământurile cunoscute, dupe 
expresiunea unui biuroü statistic din judeţul 
Roman, dinainte de 40 de ani 一 "cu un fel 
„de aproximaţie rigurósá, pe cát se pote 
sma apropiată de adever — &! 

Noi nu scim însă nimic: págim pe dibuite 


$1 in intunerec. Nu s'a presentat Senatului 
nici un tabloü. Există acest tabloi saü nu 
există ? Nici acésta nu scim. 

_ La aliniatul al 4-lea al expunerei de mo- 
tive se dice: »Astági putem spune că nu 
"cunóscem aprâpe de loc adevérata bogă- 
»fie a férei ; suntem încă in domeniul 
" 101620107 si al rationamentelor abstracte, 
»neintemeiate pe experientes. — La a- 
liniatul 5 al expunerei de motive se a- 
dauge: — »In realitate, din vasta regi- 
nune care începe în partea de Nord a Mol- 
»dovei şi merge până în Vâlcea şi Gorj, 
nabia şâse districte sunt cunoscute ca a- 
"06110 petrole, si unul din aceste sése, 
nn singur district — Prahova — dá peste 
290 010 din producţiunea totală, a f&rei— «. 

bserv cá din sése judeţe, expunerea de 
motive numesce numai pe unul singur. In- 
treb, de ce acestă parcimonie de indicatiuni. 

r fi fost interesant să ne dicá măcar câte 
localități petrolifere are fericitul judeţ Pra- 

Ova, și câte localităţi petrolifere sunt in 
cele-alte cinci judeţe, arátándu-ne resulta- 
tele fie-căruia pe un óre-care număr de ani. 


Dacă ne luăm dupe expunerea de motive, 
nol suntem încă în perioada ipotezelor şi а 
rationamentelor abstracte neintemeiate pe 
€vperiente. Aga sáfie? Admit! Dar atunci 
intreb : Cum putem deosebi cunoscutul de 
Necunoscut ? Pentru că e cert, că fără a cu- 
Eres cunoscutul, nu putem separa cunos- 

ul de necunoscutul. Așa este metoda 
Sică — de la cunoscut la necunoscut, iar 
nu de la necunoscut la cunoscut. Sunt con- 
SA es guvernul nu a vrut să págéscá 
he 2 nelogic, pentru că atunci sar 

< 9 lege care nu stă in picióre. 
„ 5ã pásim mai departe in acest labirint 
de 1poteze, 


lată ce se dice în aliniatul 9 al expunerei 
de motive: 

„Dacă Statul sar mărgini a pune în ad- 
»judecare Saü a conceda terenurile sale 
„petrolifere, fără a pune împreună pe cele 
аш 2 pe cele necunoscute, resul- 
Eua 1, cá toţi doritorii de a lua conce- 
ни e. M cererile lor asupra unui 
Es € de loturi, situate in reviunile 


3ک 


»cele-alte. Ast-fel n'am ajunge la alt re- 
»sultat, de cát a da óreg-care impulsiune si 
»desvoltare punerei in valóre a părților tëreí 
»unde existenţa petroleului este cunoscută 
»de mult, si am continua a rămânea in com- 
»plectá necunoscintá de adevărata întindere 
„a regiunei petrolifere in )۵6۵۹۵ &. 

Intreb: Dacă suntem încă în domeniul 
ipotezelor, nu se pâte ivi ușor casul, cá in 
loc să se dea concesionarului un pámént cu- 
noscut și unul necunoscut, să i se dea amén- 
două páménturile cunoscute sau amendoue 
necunoscute? De aceea un criteriu e nece- 
sar, o definiţiune despre се numim пої cu- 
noscut, pentru a putea trage conclusiunea 
ce e necunoscut. 

Dacă e să nu facem teorii, ci să ne pu- 
nem intr'o situatiune practică, unica posi- 
bilă in casul de faţă, atunci trebue să ex- 
ploatăm ceea-ce este cunoscut, căci aci stăm 
în faţa unei producţiuni sigure. 

Ce ar face un particular, care ar avea 
două moșii 一 una cu pământuri petrolifere 
sigure, şi alta cu pămenturi forte indoióse? 
De sigur cá el s'ar apuca de exploatarea 
pămenturilor asupra cărora nu numai nu 
există indoeli, ci asupra cărora este certi- 
tudine că sunt petrolifere; și numai dupe 
ce va câștiga pe păminturile cunoscute, a- 
tunci va incepe explorarea pe pământurile 
indoelnice sau necunoscute, intrebuintánd 
la acâsta o parte din câștigul dobândit pe 
cele cunoscute. Este logic óre ca acest pro- 
prietar să piardă o parte din capitalul ce 
posedă, pentru a explora în zadar și a'sí îm- 
putina ast-fel capitalul, care sigur îi aduce 
folos, când il va întrebuința în páméntul cel 
sigur plin de petroleü ? 

D. N. Economu: Cer cuvintul. 

D. D. A. Sturdza: Aci se presintă art. 17 
al legel — articolul final — care e fórte ca- 
racteristic, pentru cá dovedesce cá guver- 
nul simte cá se aflá pe un lunecus. 

Art. 17 glăsuesce ast-fel : 

»Statul nu ia niei o réspundere pen- 
„tru rentabilitatea exploatărei terenurilor 
„date în concesiune, atât cunoscute cât şi 
necunoscute“. 


Ce dovadă mai mare, că prin lege invităm 


WP PS‏ :سه 


E 


lor pe dibuite si in intunerec? Óre se vor 
grăbi capitalistii si industriașii serioşi să 'si 
incerce norocul, când li se dă un avertis- 
ment atât de categorie, chiar de guvern? 

Aș dori să ne convingă guvernul de con- 
trariü: căci cert е, că în expunerea de mo- 
tive s'a ferit de a ne da cea mai mică expli- 
catie asupra acestui punct. 

Mai este alt-ceva care sporesce indoelile 
şi ipotezele. 

Noi suntem un Stat organisat, un Stat 
care avem o posifie in lume nu numai po- 
litică, dar socială și economică. Alt-fel sta 
lucrurile inainte de patru-deci de ani, când 
judecam despre averea Statului cu toptanul. 
De atunci am mers inainte, Statul a făcut 
progrese mari, şi nu ne mai este permis să 
intrebuințăm formule orientale. Dacă nu 
scii, mai bine taci si invefí ce nu stii, ca să 
seii ce să vorbesci. 

Nică пої pe dihuite şi intunerec ; dar nici 
acei cari fac neguţitorie cu пої | 

Realitatea ne arată necontenit, că unele 
persóne pot sta pe loc in nemiseare, dar 
Statul român pășesce repede inainte in des- 
voltarea sa. 

Voiü da despre acesta exemple vii chiar 
in cestiunea petroleului. 

Ministrul dice in expunerea de motive : 
Nu srim nimica. — si cu tote aceste ne 
propune să dispunem despre acest nimic, 
dupe ce cucâte-va luni mai inainte ne dicea 
că amână cestiunea spre a o studia. Nu 
Sciü dacă a studiat cestiunea petroleului 
ori nu, dar cert este cá pe noi ne lasă în 
intunerec despre densa. 

. Dar nici măcar óre-care indicii nu ne dă, 
dupe cari am deosebi pământurile cunos- 
cute ca petrolifere de pămenturile necunos- 
cute. 

Mi se pare că e absolut necesar să se 
dea lucrărilor nostre baza de care suntem 
cu desăvirşire lipsiţi 一 »tabloul terenuri- 
»lor de dat în concesiune, alcăluit de 
n Consiliul de miniglri«.— Acel tabloü, pre- 
védut de art. 4 al proiectului de lege, să 
facă parte integrantă din lege. Acésta este 
absolut necesar. De ce ni se refusá acel ta- 


tate, care deosebesce minele de petroleü de 


cele-l'alte mine. Acâstă particularitate nu | 


este clar expusá, cu tóte cá este impor- 
tantá. 

Explorarea minelor de minerale solide se 
face prin puțuri si prin galerii. Dacă ai dat 
d. e. de cărbuni, și ai constatat suficiența 
lor, atunci pășesci sau nu la exploatarea 
minei, dupe puterea financiară de care dis- 
pui și timpul favorabil pentru vindarea pro- 
dusului. Dacă nu eşti dispus să exploatezí 
mina, astupi gura еї, si aștepți timp si îm- 
prejurări propice. 

La petroleii, insă, explorarea și exploata- 
rea sunt strins legate la un loc. Dacă explo- 
rarea a dat de petroleü, nu poți sta locului, 
trebue să pășesci la exploatarea minei, căci 
alt-fel petroleul isbucnesce afară și se perde. 

Am avut mulţime de casuri chiar la noi. 
Voiü cita unul la moșia Edera a Presedin- 
telui Consiliului de miniștri. 

Prin urmare, când ai inceput explorarea 
minei de petroleü, trebue să fii gata să o si 
exploatezi. 


Ce resultă de aci? 

Resultă că stăm dinaintea unei cestiuni 
dificile și огей de deslegat; că pentru a o 
deslega trehue să fim luminaţi; iar legea și 
expunerea de motive ne lasă în intunerec. 

Am dinaintea mea două broșuri forte in- 
teresante asupra petroleului. Autorul uneia 
este un specialist în cestiunea petroleului : 
D. Spiers, directorul „Stelei Române“. A 
doua este o lucrarea comisiunei technice, ìn- 
săreinată cu studiile pămenturilor petro- 
lifere. 

lată ce ne arată studiul comisiunei nós- 
tre pentru Buștenari și pentru anul 1904: 
Puţuri erai acolo 895, din cari 283 (32°/,) 
productive și 612 (68%) neproductive. 
Sonde erai 240, din cari 105 (44/9) pro- 
ductive și 135 (56/2) neproductive. 

Examinând tabela de exploatări în Buş- 
tenari, Câmpina, Poiana Prahovei, Recea, 
Păcureţii, Telega, Berca, Păclele, constatăm 
pentru anul 1904, că sunt 478 sonde, din 
cari 146 (30 !|, Í) productive și 232 
(69 1/, 9/9) neproduetive. 

Ce dic unii bărbaţi technic? Inainte ca să 


| 


—— 


ca Statul să facă studii mai amănunțite in 
propriile sale pămenruri. Numai atunci când 
Statul va sci ce are, vor afla şi concesionarii, 
Cari să scie ce vor da. De aceea s'a rânduit 
Comisiunea technicá de cercetare. Acâsta a 
dis-o și d. Prim-Ministru: amán, ca să 
studiez, pentru a nu merge pe dibuite şi 
în intuncrec. 

Noi.insă in intunerec suntem, căci ex- 
Punerea de motive nu a făcut lumină asu- 
рга nici unui punct, nică măcar asupra a- 
Celui ce e cunoscut și ce e necunoscut. 

Cine să facă explorările? Proiectul de 
ege o dice în mod expres — concesionarul. 

d cred că acéstá măsură e forte greșită, 
atăt din punctul de vedere gospodăresc, cât 
ȘI din acel financiar. lată de ce: I 


Explorarea unei mine se póte asemăna 
"CU pregătirea măsurilor de luat pentru o 
exploatare raţională a unei moșii. Vérsarea 
unui capital, menit a mări rentabilitatea 
unei proprietăţi, o pote face numai proprie- 
tarul зай un arendag care іа o moșie pe 
Un period lung de ani; dar chiar in acest cas, 
ărendaşul pe dece ani nu va fi așa de dar- 
Ше ca însuși proprietarul hotărât să-și cul- 
We însuși moșia fără întrerupere. 

M'am întâlnit, sunt càte-va dile, cu un 
= ÊKA mare şi cu un arendaş mare, a- 
Not d. agricultori de frunte. Proprietarul 
id buy cá, pe unele moşii, semánáturile 
ЇЙ. j aü fost bûntuite de vermi. Il intre- 
S e ce acésta ? Răspunsul a fost scurt : 
A M de lácomie, semănătura s'a fá- 
și dota miriste. L-am mal întrebat : Dar 
fis nol а іп mirigte? Résp'nsul a 
е “` 1 Doar nu sunt arendaş! Arenda- 
plug are imi dicea, cá a cumpárat un 

5 CU abur, La intrebarea ce i-am facut, 
^ cafi centimetri ară eu el, mi-a răspuns: 
EM P 5 căci sunt arendas ; pe mosia 

+ 3$! ara la îndoită adâncime. 

Acesta e si la petroleü, 
onda nelogie să cérá Statul de la un 
ае. و‎ exploreze pámánturile ne- 

aw د‎ ٢ ast-fel iși scumpesce exploa- 
саза | erenurile cunoscute, își reduce 

„edl, ȘI capitalul intrebuinfat are nevoie 
„se timp mai lung pentru a se amortiza. 


Or 


sionarilor este ca să exploateze astădí pă- 
mánturile lucrátóre. Numai ast-fel se des- 
chide calea viitorului. Vrea Statul să lámu- 
réscá pămenturi petrolifere noui? El insusi 
trebue sá facá studiile necesare. Acestea 
fiind serióse și producénd lumină asupra si- 
tuafiunei, concesiunile viitóre vor fi mai a- 
vantagióse, pentru-cá concesionarul are o 
bază de calcul. 

De aceea cer tabloul pământurilor cu- 
noscule. Dacă sunt cunoscute, cum sâ nu 
se pâtă face tabloul? Cum să nu se presinte 
Corpurilor legiuitóre la diseufiunea legel? 

Dar dacă guvernul nu scie nimic, atunci 
întreb : Cum are să procedeze pentru a afla 
pământurile cunoscute ? Care este metoda 
ce va intrehuinfa pentru a le lămuri ? 

Nici acesta însă nu vrea, ori nu pote, gu- 
vernul să ne dea. Atunci dic: Constat сӣ 
suntem silită să păşim pe dibuite şi în in- 
tunerec. 

D-lor, ori avem bogății mari de pe- 
troleü, ori nu avem. Dacă nu avem, atunci 
de ce atâta vorbă ? Toţi omenii 06 5 
spun, însă, că avem importante bogății pe- 
trolifere. Atunci de ce Statul să nu chel- 
tuiască, ca să scim cum stâm? Nu e nevoe 
pentru acesta а exagera suma de bani care 
se va întrebuința. * 

Cum Statul a luat in mâna sa а da un 
avent agriculturei, prin clădirea căilor fe- 
rate, tot așa trebue să facă şi pentru pă- 
menturile petrolifere. 


Fără căi ferate agricultura làncezea, pre- . 


cum va lâncezi și industria petroleului, 
dacă nu ne vom hotări să ne ocupăm noi 


înșine de starea ei. Û 


Dar maí este şi un alt punet de vedere. 
E cert cá Statul va plăti mal scump о ex- 
plorare prin concesionari, de cum ar pláti-o 
lucrând direct. 

Să vă daŭ un exemplu practic : 

Am făcut doué socoteli: una pentru o 
exploatare de 5 ani şi alta pentru o exploa- 
tare de 10 ani. 

Vom examina àntéiü exploatarea pe Sani. 

Concesionarul trebue să agede pe lotul, 
nu de 100 hectare, ci de 66 tj hectare de 
páménturí cunoscute, 20 sonde, fárá indi- 


= و 


din cei cinci ani. Cele 332/, hectare din 
100 de hectare formeză reserva Statului. 
Mai trebue să mai așede în acești 5 ani o 
sondă la 800 metri. 


In cele 1.000 hectare pămenturi necu- 
noscute concesionarul trebue să pună în 
fie-care an o sondă la 500 metri adâncime 
şi o sondă la 800 metri adâncime, adică in 
5 ani, 5 sonde la 500 metri adâncime, și 5 
sonde la 800 metri, în total 10 sonde. Se 
prevede mai departe că va fi o sondă pen- 
tru fie-care porţiune de 100 hectare din 
lotul de 1.000 hectare, și că în urmă a- 
ceste 10 loturi se vor împărţi în două părţi 
egale, din cari Statul va alege partea ce-i 
va conveni. 

Aceste obligaţiuni impuse concesiona- 
rului represintă o cheltuială îndestul de 
însemnată. 

Punénd pentru pământurile cunoscute 
cheltuiala unei sonde simple a 50.000 let, 
pentru 20 sonde trebue un capital de 
1.000.000 lei, iar sonda de 800 metri are 
nevoe de 200.000 lei. lată un total de 
1.200.000 lei pentru exploatarea pártel cu- 
noseute a lotului de 1.100 hectare. 

Pentrutpartea din lot de 1.000 hectare 
pămenturi necunoscute, concesionarul va 
mai trebui să cheltuiască pentru cele 10 
sonde 1.500.000 lei, şi anume : 500.000 lei 
pentru 5 sonde de 500 metri adâncime a 
100.000 lei sonda, și 1.000.000 lei pentru 
5 sonde de 800 metri adâncime, a 200.000 
lei sonda. 

In total concesionarul va trebui să 
dispună pentru 5 ani de un capital de 
2.700.000 lei. 

Dacă pământul necunoseut se va dovedi 
că nu e pelrolifer, atunci capitalul de 
1.500.000 lel va apăsa pe sondele din par- 
tea cunoscută a lotului, şi capitalul părței 
cunoscute va fi sporit de la 1.200.000 lei 
la 2.700.000 lei. 

Cele 21 de sonde costând ele 1.200.000 
lei, o sondă va costa 57.143 lei. Dacă cele 
91 sonde vor costa însă 2.700.000 lei, o 
sondă va costa 198.571 lei. Diferinfa este 
de 71.498 lei, adică sonda de 57.143 iei va 

fi a cu un (por de capital de 125 


Același resultat va fi, când pe partea ne- 
cunoscută de 1.000 hectare Statul va re- 
ține pentru sine din 10 loturi cele 5 loturi 
cari s'au dovedit petrolifere, și va lăsa con- 
cesionarului cele 5 loturi, a căror explo- 
rare a dat un resultat negativ. Atunci con- 
cesionarul va fi dăruit Statului 5 sonde lu- 
crătore la 500 și 800 metri. 

In amândouă casurile, concesionarul isi 
incareá sondele de pe páménturile cunos- 
cute cu 1.500.000 lei, pentru ca in primul 
cas să dovedéscá că pământurile necunos- 
cute nu sunt petrolifere, si in al douilea dă- 
ruind Statului cele cinci sonde petrolifere 
de pe aceste pământuri. 


, Un exemplu. Dacă lotul va avea 100 hec- 
tare la Moreni și 1.000 hectare în Ialomiţa 
ori Brăila, unde Statul doresce a sci dacă sunt 
ori nu pământuri petrolifere, ce se va intém- , 
pla? Credinţa generală este, că in aceste două 
judeţe nu sunt pământuri petrolifere. Ore 
e logic ca să cerem de la concesionar o chel- 
tuială zădarnică ? Și se va găsi óre un con- 
cesionar care să facă o asemenea chel- 
tuială ? O singură excepfiune se pote ivi, 
când un concesionar, care stă în intunerec, 
capătă ca răsplată a intuneciunel in саге a 
stat, pe lângă cele 100 hectare pământuri 
cunoscute alte 100 hectare tot pământuri 
cunoscute, declarate însă în tabloul secret 
ca pământuri necunoscute. Ore acesta să 
fie programul intunecat al proiectului de 
lege ? 


Veţi intémpina pote, că eû sunt un ama- 
tor de cifre, și că cifrele nu semnifică ni- 
mic. Atunci voiu răspunde, că fără cifre 
pășim pe dibuite si in intunerec. Poţi să ai 
o idee, care vorbitá să se presinte frumósá, 
dar care devine imposihilà de realisat, când 
ii faci socotéla. Atunci trehue să te lași de 
densa. 

Să calculăm însă explorarea și exploata- 
rea unui lot de 1.100 hectare pe 10 ani, și 
să admitem că tote sondele, si cele de pe 
pământurile cunoscute și cele de pe pámén- 
turile necunoscute, sunt productive. 

In 10 ani o treime din cele 100 hectare 
cunoscute trebue să aibă 41 sonde, cari cer 
un capital de 2 پټ‎ 000 lei, si anume : 40 
aH AN 


MIN = 


10 sonde pe cele 1.000 hectare pământuri 
necunoscute cer un capital de lei 1.500.000. 
Dupe ce ele s'aü dovedit productive, jumé- 
tate din ele — cinci — intră in stăpânirea 
Statului, iar cea-altă jumătate — cinci 一 
rémáne a concesionarului. 

Cele cinci sonde cari revin Statului re- 
presintă o cheltuială sécá pentru concesio- 
nar de 750.000 lei, făcută in folosul Statu- 
ui. Cum işî presintá guvernul acéstá chel- 
tuială 9 Ca dar făcut Statului român? Ori 
alt-fel9 Expunerea de motive și legea sunt 
mute. Dar dacă se va considera cá e dar, se 
nasce intrebarea, ce face Statul cu aceste 
Cinci sonde cari îi aparţin? Legea nu dice 
nimic. Ea este dar necomplectá, nestudiată. 
‚Бире ce sondele s'au arătat productive, 
ȘI Statul a luat în stăpânirea sa jumătate 
din cele 1.000 heetare cu cinci sonde, cea- 
altă jumătate din cele 1.000 hectare se 
consideră ca pământ productiv cu cele cinci 
sonde de pe el; prin urmare, în cinci ani se 
Vor aședa pe aceste 500 hectare 100 sonde, 
pe cari le socotesc a 50.000 lei ca sonde 
Simple, nu îndreptate spre adâncimi mari. 
Capitalul cerut va fi de 5.000.000 lei. A- 
dunéng 2.200.000 lei pentru primele 41 
Sonde, cu 1.500.000 lei pentru cele 10 
Sonde, si cu 5.000.000 lei pentru cele 100 
de. avem pentru 146 sonde un capital 
de 8.700.000 lei. Sonda va costa in termen 

mijloc 59.589 lei. 

8 resumám acest calcul. 
аа capitalul necesar pentru o conce- 
s. E cinci aníe maí mic— 2.700.000 — 
3 fol e mai mare: saü cá nu dá de petrol 
FA in pămenturile necunoscute, incár- 
foit و‎ cheltuiala páménturilor cunos- 
Sondsl e 1.200.000 leí, cucheltuiala pentru 
0: i нын de 1.500.000 lei; sau 
کی یا‎ se vor aráta productive, insá, 
fd "EA fiind pe cinci ani, concesiona- 
күз E putea profita de productivitatea 
două هم‎ Sonde din cele dece. In amén- 
° "àSurile cheltuiala sécá ce va fi făcut 
va fi de 60 a sută. 
Besa de aci cá precum proiectul de 
eg pentru concesiune un termen 
ең um de ani, asemenea trebue să se 
ȘI Un termen minimum de anl. 


Siun 


E. 


Basándu-ne pe calculul de maí sus, acei 
minimum nu pote fi mai jos de gece ani. De 
ce nu s'a făcut acest calcul atât de simplu 
în expunerea de motive, trecéndu-l si in 
proiectul de lege? 

Pentru o concesiune pe dece ani trebue 
însă un capital cel puţin de trei ori mare 
de cât pentru concesiunea pe cinci ani, 
căci de trei ori 2.700.000 fac 8.100.000 lei ; 
Și cerința este de 8.700.000 lei. 

Considerând pământurile petrolifere ale 
Statului de o întindere de 16.500 hectare, 
adică 15 loturi a 1.100 hectare, si având 
în vedere că din aceste 16.500 hectare re- 
vin Statului 8.000 hectare са reservă $1 
concesionarilor 8.500 hectare; trebue ca 
concesionarii celor 15 loturi să represinte 
la un loc pentru concesiuni de cinci ani un 
capital de 40.500.000 lei, pentru conce- 
siuni de 10 ani un capital de 130.500.000 
lei; iar acești concesionari să fie deciși a 
perde din aceste capitaluri în folosul Statu- 
lui, cei àántéiü, cu capitaluri mici, 22.500.000 
lei (55 la sută a capitalului), cei din urmă, 
cu capitaluri mai mari, 11.250.000 lei, 
(8,6 la sută a capitalului). 

Cum crede guvernul că în asemenea con- 
diţiuni se vor găsi concesionarí serioşi ? A- 
cesta nu ni se spune în expunerea de mo- 
tive. 

Mi se va opune cá expunerea mea e ero- 
nată. Ca în adevăr să fie dovedită de ero- 
nată, trebue insă ca adversarii mei să opună 
calculelor mele alte calcule cari să fie ele 
exacte. Noi insă în momentele de faţă nu 
avem nici un calcul. In expunerea de motive 
nu avem nici cea mai mică indicație. Totul 
e întunecat. 

Urmáresc calculele mele mai departe. 

Así fi dorit să consult bărbaţi de sciință, - 
cară se ocupă cu cestiunea petroleului : 
dar acei pe cari ЇЇ cunosc fiind ocupați, lar 
eü fiind strimtorat de timp, m'am mărginit 
la ce este maï necesar pentru a lămuri SI- 
tuafiunea. 

Asi fi dorit să citesc cáte-va publicaţiuni 
noui, precum sunt două broşuri ale d-lui 
Popovici de la laboratorul chimic al Minis- 
terului de Finance. Am citit numai scrierea 
sa mai mică in limba germană; scriepea 


mai mare in limba románéscá am résfoit-o 
numai, şi, prin urmare, nu о am putut-o ìn- 
trebuinfa pentru cuvintarea mea. 

Urmáresc calculele. 

Dupe proiectul de lege, un lot are 1.100 
hectare, cari se reduc la 566 ![, hectare 
pentru concesionar. In 566 !/, hectare să 
pun in 10 ani 146 sonde, pe cari le presu- 
pun pe tóte lucrátóre. 

Doué iputese se pun pentru productiunea 
unei sonde: un maximum de :3 vagóne pe 
di, sañ un minimum de 1 vagon pe di. Voiü 
examina amàndoué ipotesele : 

Cele 146 sonde a 3 vagóne produc pe di 
438 vagóne, si intr'un an lucrător de 300 
dile 131.400 vagóne petroleü brut a 300 
lei, adică 39.420.000 lei venit brut, зай 
cifră rotundă 39.000.000 lei, din cari scá- 
4éndu-se cheltuelile de д se socotesce ve- 
nitul net de !/4 la 13.000.000 lei. 

Impărțirea beneficiului intre Stat și con- 
cesionar dă loc la două calcule cu resultate 
diferite. 

Primul calcul. Din venitul net de 13 mi- 
lióne se scade maï àntèiú redeventa de 12?/, 
datorită Statului, adică 4.680.000 lei, rě- 

. màind beneficiul net de 8.320.000 lei. Din 
acest beneficii net !/5 revine Statului, adică 
2.773.333 lei. Ast-fel se constitue cu сеї 
4.680.000 lei beneficiul Statului de lei 
7.453.333 (57,33), pe când concesionarul 
trebue să se multuméscá cu 5.546.667 lei, 
adică cu 42,67%], din 13.000.000 let. 

AI douilea calcul. Din venitul brut de 39 
milióne lei se scade 129/, redevenfa dato- 
rită Statului in sumă de 4.680.000 lei, гё- 
màind 34.320.000 lef, din cari ?/, repre- 
Sintá cheltuelile de exploatare, iar 1/,, a- 
dică 11.440 000 leí constitue heneficiul 
net, din care tj, revine Statului, adică 
3.813.333 lei. Beneficiul Statului este in 
acest cas de 8.493.333 lei, și al concesio- 
parului de 7.626.667 lei, adică de 47,49], 
"lei din 16.120.000 lei. 1 

Vedeți cá, pornind de la același venit 
brut de 39.000.000 lei, ajungem la un be- 
neficiü net «diferit, unul de 8.320.000 lei, 
altul de 11.440.000 lei. Diterinţa e de 
3.120.000 let, majoràndu-se ast-fel cifra de 
11.440.000 lei eu 56,280], din cea ântâia. 


Dupe care sistem se va alcătui bilanţul? 
Expunerea de motive și proiectul de lege 
păstreză si asupra acestui punct o tăcere 
adâncă. 

Dacă plecăm dela o producţiune de 1 va- 
gon de sondă pe di, revin dupe primul 
calcul 1.022.000 lei Statului și 2.044.000 
concesionarului ; dupe calculul al douilea 
2.336.000 lei Statului si 2.044.000 lei 
concesionarului. 

Si e de reținut un punct important. Cal- 
culele mele sunt făcute pe tote sondele lu- 
crátóre. Dacă insă jumătate, sau o treime, 
sau o pătrime de sonde nu sunt lucrătâre, 
atunci calculele de mai sus vor fi incă mai 
defavorabile pentru concesionar. Ce com- 
panie seriósá va intra in acest vârtej al ne- 
cunoscutului? 

Nu reiese Ore din acestea că se impune 
ca contractul tip să fie unexat la proiectul 
de lege? Dacă guvernul il are in portotoliă, 
trebne să ni-l presinte. Dacă nu-l are, nu 
se pête vola legea fáră de contractul tip. 

Când Standard Oil și-a presintat contrac- 
tul, acesta era a se supune cercetărei Ca- 
merelor legiuitóre. 

Tóte proiectele ulterióre tot ast-fel erau 
concepute. De ce actualul scurtézá drep- 
tul Parlamentului? In asemenea cestiuni 
contractul e punctul principal. În contract 
sunt prevădute amănuntele cele importante, 
mai ales cûnıl ele nu sunt prevédute in lege. 

Carí sunt punctele importante pe cari le 
intrunesc? 

Calculul beneficiului net, participarea Ro- 
mânilor în intreprindere, fie ca lucrători, 
fie ca impiegati inferiori saü superiori, de 
biuroü зай a conducerei technice. Cercetaţi 
in alte țări, si veți constata cât de огей este 
pentru un stráin sá intre intr'un serviciü 
industrial sañ comercial. Abia in scóle mai 
pot intra străinii și aci aü început a li se 
face greutăţi, pentru cá se sustine de unii 
cá scólele mai àntéiü sunt pentru indigeni, 
și in urmă pentru străini. In Germania s'a 
iscat chiar o discuţiune forte aprinsă asupra 
admiterei străinilor in Universitățile de 
comerciü, fondate in anii din urmă. Se ob- 
servase cá acesle nou instituțiuni de ìn- 
vățătură superiórá specială incepeau a fi u 


Phe ور‎ 


visitate de o mare mulţime de străini, si a- 
tunci s'a pus intrebarea: drepte să plă- 
téscá Germania imposite pentru Universi- 
lái în car! jumétate din studenți eraüsstráinf? 

Agitatia s'a liniștit numai când guver- 
nul și-a spus cuvântul lui, și anume : că un 
popor cult trebue să fie onorat, când tineri 
străini vin să înveţe carte în școlile lui, 
Căci seóla si cultura ce iese din scólá sunt 
pentru tótá lumea, iar nu un privilegii al 
unei tárj, 

D. Dr. C. I. Istrati: Bine cá ай véqut. 

D. D. A. Sturdza: De sigur, hine aü 
făcut. Dar nol, cari am suferit atâta de 
pe urma drumurilor de fier cànd acestea e- 
raü în mânile companiilor străine, bine e 
astădi să reintrăm în aceleași mizerii cu 
exploatarea minelor ? 


Nu trebue nimic prevédut pentru a ne 
asigura și nouă in têra nóstrá up loc unde 
Cu munca nóstrá să câștigăm traiul nostru? 
Ar fi o enormitate să lăsăm acest punct ne- 
clarificat. 

‚ Trebue să fim prevădători și prudenti 
ŞI să tragem . folöse din invétámintele tre- 
cutului. 


De sigur că noi nu putem să ne supărăm 
be streini, pentru că aduc ómenif lor, căci 
acestă tendinţă este naturală. 

_Nu trebue însă să uităm că el nu aduc 
aici ümenif сеї mal buni, сеї mai experi- 
Mentaţi ai lor, ci în deosebi pe cei de mai 
puțină valóre, mai ales că in străinătate se 
axează incă România de {ёга orientală. 

e noi să nu avem datoria a dovedi prin 
munca nóstrá, că nu suntem о {êr orien- 
"a ci că am intrat serios pe calea progre- 
ki T D civilisate 9 Dar mi se va 
de A aici nu e vorbă de lucrători, ci 
TE personal, de sondari și de perso- 

NIC şi comercial. 
رب‎ de acest personal avem bărbaţi 
په‎ Dm د‎ când li se va deschide calea, ei 
trimita тран. Ре urmă n'aü de càt sá 
ca să devina, ps și familiștii => copiii lor, 
` à bărbaţi technici şi negutãtori. 
E р " ta Eod vor afla ocupati- 
-technici ور‎ r fi trist „ca bărbaţii noștri 
kû За ȘI caute serviciu aiurea, cum s'a 


| întâmplat cu inginerii cari iși cáutaü loc im 


calea ferată care duce la Bagdad. 
Regulat lüeru este acesta, când la not 
muncă destulă este? 


De ce acâstă muncă să nu se facă de Ro- 
mâni ? De ce să depreciem munca nóstrá 
proprie? Numai când ea va eşi la lumina 
dilet numai atunci vom progresa: Poporul 
care nu'și are têra, econoinicesce vorbind, 
in mânile sale, acela devine robul altora și 
independenţa nu e reală ci numai pe hârtie. 

Dovada cea mai védutá despre ce pote 
produce munca proprie, ne-o dá Germauia. 
Numai de când a luat ea in mânile ei mun- 
ca sa, numai de atunci a inceput a se îmbo- 
gáfi și a prospera. Numai de atunci și pu- 
terea Statului a crescut, 

In proiectul de lege se dice că tóte amá- 
nuntele importante se vor inscrie in con- 
tract. Am putea fi mulţumiţi si de acesta, 
dacă ni Sar spune măcar în ce direcfiune 
se vor resolvi cestiunile cele importante. 
Dar nu ni se spune nimic. S'ar părea că 
guvernul se teme să atingă vre-una din ces- 
tiunile ce sunt a se dezlega. De ce? De are 
soluţiunile, de ce nu ni le arată? De nu le 
are, de ce să nu le disculăm noi cu guver- 
nul, ca să facem ce va fi mai bine ? 


In cestiunea intrehuintárei elementului 
românesc in exploatarea minelor de petro- 
leü, nu exclude nimeni pe stráini, dare 
drept să nu fie exclusi Românii, cum au fost 
in timpul cât căile ferate nu au fost în mà- 
nile Statului. De ce să nu se prevadă mi- 
nimum de Români, cari să pună mâna la 
muncă în industria petroliferă, despre care 
continuu dicem că este o bogăţie marea 
{ёгеї nostre. 

Dar mai este alt-ceva. Ce schimbare mare 
în România de 30 anî incóce! Acéstá schim- 
bare să serve бге pentru а ne împinge in- 
dărăt, in loc să ne servéscá а ne 10001, în- 
trei și indeci silintele noastre de a ne pune 
la nivelul eunoscinfelor moderne și а muncei 
intensive a timpului în care trăim? 

Când s'a hotărit construcția podului de 
peste Dunăre, inginerii români au fost ei 
rànduifi să facă studiile, şi aŭ fost chemaţi 
doul ingineri străini, Voisin Bey din Francia 
si Frantzius din Bremen, pentru а opina a= - 

^ a "Ë n > naê c 7 : 


supra planurilor presintate. Amândoi ай dis: 
Puteţi avea tótá increderea în inginerii 
vostri! N'am fi putut presinta propuneri 
mai bine studiate | N'aveti nevoie să ne mai 
chemați și să cheltuiţi de geaba banii vostri | 

Ore de atunci am dat înapoi? 

De ce dar să ne instráinám din capul lo- 
cului de avuţiile nóstre petrolifere, când a- 
vem în {ёга ingineri destoinici si când mal 
putem forma în scurt timp cât de mulți? 

Un inginer ocupând o situatiune superi- 
órá in Germania, îmi dicea: Curend avem 
să venim în România pentru a învăța cum 
să conducem sondele de petroleü, căci nu 
avem mine de petroleü bogate la noi și nu- 
mai din practică poţi deveni inginer de mine 
de petroleà. 

Intreb : De ce nu am lua măsuri, ca Ro- 
mânii să nu fie inlăturaţi, în têra lor, de la 
acestă muncă, si să se ducă in alte țări ca 
să invefe practica acestor mine ? Și când 
se vor intórce să rămână pe drumuri mu- 
ritori de fóme ? 

Am citat numai câte-va amănunte, cari 
stau în întunerec în proiectul de lege. Sunt 
multe altele. 

Așa, mai este compunerea consiliului de 
administrație a societăților ce se vor forma, 
căci guvernul participă la beneficii. Câţi 
membri va numi guvernul in acest consiliu 
și câți consilieri trebue să fie Români. In 
expunerea de motive și în proiectul de lege, 
tăcere. 

Cum se exercită controlul guvernului ? 
Tácere. 

Nu se statuézá absolut nimic in ce va 
consta poliția minieră, dacă exploatarea sél- 
batică de astăgi va mai fi permisă in viitor. 

Nu se vorbesce nimic despre partea igie- 
nică, forte importantă. 

Nu se ia nicio disposiţiune privitóre la 
sancțiuni. 

Tote sunt lăsate nestudiate, şi mé in- 
treb atunci, in се бге constă studiul făcut 
de guvern ? Ore numai în o parafrazare a 
celor trei idei de astă primă-vară а Ргеѕе- 
dintelui Consiliului de miniștri ? 

Tabloul terenurilor cunoscute nu se pre- 
sintă, solutiunile a se da celor mai impor- 
a nte cestiuni sta neresolvate, contractul 


19% 


tip е inchis intr'o cameră intunecósá; iar 
expunerea de motive se exprimá la pa- 
gina З in modul următor : > Contractul tip 
"de concesiune si regulamentul ce'l inso- 
»tesc legitereză asupra cestiunilor insem- 
„pate de amănunt, cari sunt menite а 
„constitui norma, conform căreia fie-care 
„exploatare petroliferă concedată de Stat 
„va lua ființă, se va conduce si se va des- 
»volta«. 


Intreb: Dacă contractul tip și regulamen- 
tul legiferézá asupra tuturor cestiunilor 
importante, cari constitue norma exploată- 
rilor petrolifere, cum se póte ca acest con- 
tract tip si acest regulament-lege să nu fie 
anexate la proiectul de lege in discuţiune? 
De ce se sustrag luminei dilei ? 

Tote aceste amănunte trebuesc trecute 
în lege și guvernul să'și dea ostenéla să le 
introducă, ca să putem discuta punct cu 
punct, căci de aceea suntem adunaţi aci. 


În privirea măsurilor de luat pentru a 
imyedica monopolizarea minelor de petroleü 
intr'o singură mână, proiectul de legea 
rémas pe calea bunelor intenţiuni. În acestă 
direcţie e cert că nu s'a studiat nici situa- 
tiunea actuală, nică cea viitóre. Tot aga stă 
proiectul de lege în fața capitalurilor ro- 
mânesci. 

Programul normal si sănătos al popóre- 
lor constă în a impinge la munca proprie! 
Numai munca naţională dá o basă sigură și 
solidă pentru desvoltarea unei țări. E ca şi 
cu individul. Cine aşteptă tote de-a gata, 
cine fuge de muncă si "şi aşterne rostul vietel 
pe lenevie, acela nu ajunge a fi om de sine 
stătător. Tot aşa e şi cu naţiunile. Mınea 
proprie întăresce, insuflá încrederea in sine 
și sporesce energia. E natural să ne ajutăm 
unii pe alţii, сеї dintr'o localitate și de un 
neam; dar ómenií se ajută și trecând peste 
hotarele ţărilor in cari зай náscut. Aci vine 
o altă putere, sociabilitatea innáscutá in 0-7 
menire. Sociabilitatea acesta nu distruge, 
însă, ci intáresce simțul existenţei proprii, 
care "Și are punctul culminant in patriotism 
real, tot-d'a-una tréz și gata la datorie. 

Nică o {6гӣ nu viază fără a avea rela(iunt 
cu alte ţări. Chiar acele popóre cari isi ri- 
dică ziduri de separatiune in contra altor 


Ld 


E | 8 


Рорбге, încă nu le pot menţine, ci sunt îm- | nul lor national. Nu respingem capitalurile 


pinse din instinct natural si din nevoi nein- | 


láturabile a le desfiinţa. Dar desființarea zi- 
durilor chinezesci nu semnifică a'și desfiinţa 
Propria personalitate si a deveni robul al- 
tora, Egală îndreptăţire a claselor intr'o 
Societate și egală îndreptăţire a naţiunilor, 
e legea firei omenesci. Dar pentru ca acéstá 
egală îndreptăţire să nu fie numai serisă, ci 
Să existe, trebue să ia trup în muncă in 
tóte directiunile activităţei omenesci. Munca 
Cinstesce și înalță fiinţa omenéscá ; omul ca 
ȘI națiunile trândave nu ай dreptul dea 
exista și de aceea ele dispar fără a lăsa urme 
dupe ele, 
, Care este tendinţa generală a naţiunilor ? 
Aceea a fie-cărui om vrednic: să nu dato- 
reze nimănui nimic, ci din contră, alţii să le 
e datornici. Atunci numai individul, nafiu- 
Dile, Statele, sunt adevărat independente. 
٤ þe résboiul civil al secesiunel, Ame- 
atora sume însemnate pe pieţele eu- 
Горепе, Indată ce s'au liniștit neinfelegerile 
interne, atenfiunea tuturor Americanilor a 
fost afintitá ca să tragă de pe pieţele stră- 
ne datoria Statului lor. Nu aû trecut 50 
ani de atunci, si astăgi nu mai datoresc ni- 
mic Străinătăței. 
N Francia tâte împrumuturile Statului 
aședate în mânile Francezilor. Francia 
& atoresce nimic in străinătate; din contră, 
tan imprumutat multe miliarde si altor 
Tot ast-fel stă si Anglia. 
*rmania era in acestă privire mai în- 
Să EM ; даг eu ordine, economie și muncă, 
tate dn din sărăcia de odiniórá $i págesce 
ЖОНЕ, . Saman mijlóce puternice de des- 
Ital; ȘI de emancipare. 
awe a intrat cu energie pe aceeași cale. 
Ea aceste {ёгї munca naţională? 
же "MM desvoltarea din láuntru ? Ro- 
êk. e viiloru! lor ? Din contră. Sa dat 
ده‎ ai odis si capitalurilor indigene ca 
3 M NR dece interná imbogátesce 
trul e] zx pro ucțiunea ei rămâne înlăun- 
u iese afară. 
E. o Hrs absurditate să pretindă 
nation ** ogátia interná si capitalurile 
ale să nu fie întrebuințate de guver- 


пар 


străine, ci ne bucurăm ca ele să vină să 
fructifice munca naţională. E alt-ceva însă 
să ne vindem capitaliştilor străini, nesoco- 
tind, înăbușind și persecutând capitalurile 
naţionale. Ar fi o orbire fără margini să 
rămână capitalurile indigene neproductive, 
pentru că e mai comod să faci la datorii şi 
să tai la cupónele acelor datorii. 


Cestiunea capitalurilor românescă nu tre- 
bue luată peste picior, cum fac unii meni 
fără rost. Formarea lor e încă la început. 
De aceea trebue ocrotite, iar nu nesocotite, 
nu vrăjmășite. Pentru ca ele să créscá şi să 
înflorescă, trebue să ne punem cu toţii pe 
muncă, și cel ce muncesce muncă naţională 
trebue onorat, căci pune o piatră la edificiul 
ridicărei, întărirei și mărirei patriei. Prin 
munca și capitalurile naţionale asigurăm 
viitorul nostru. 

Să vedem cum stă cu măsurile luate in 
contra monopolisărei petroleului intr'o sin- 
gură mână. 

Am sludiat mai cu deamánuntul con- 
venţiunea din 1900, propusă de Standard 
Oil. De atunci ай trecut abia 5 ani de dile. 
Ce diferenţă de atunci! 

Acea convenfiune punea obligatiunea са 
societatea să cheltuiască in 8 ani 7.000.000 
lei cu sonde, de o adâncime de 500 metri. 

Sá facem socotéla: o sondá de 500 metri 
adâncime costă 100.000 lei. Cu 7.000.000 
lei se pot face 70 de sonde. Dacă o sondă 
dă trei vagóne pe di, vom avea 63.000 va- 
góne de petroleü brut intr'un an pentru 70 
sonde in 300 dile lucrátóre. Acésta face 
un venit brut anual de 18.900.000 lei. 
Redevenţa către Stat de 12^|y va fi 
deci 1.890.000 lei; iar societatea incasa 
4.410.000 lei. 

Care ar fi situaţiunea lui Standard Oil 
Company cu proiectul de lege? Luăm ca 
punct de plecare același venit brut de 
18.900.000, saü cifra rotundă de 20.000.000 
let. Plătindu-se Statului redevenţa de 12 °|, 
în sumă de 2.400.000 lei, rămâne un be- 
neficiă brut de 17.600.000 lei. Scădând din 
acestea 2], ca cheltueli, adică 11.733.334 
lei, rămâne beneficiü net 5.866.666 lei, din 
care rămâne Statului 1.955.555 lel. Bene- 


کک 


fieiul Statului va fi deci de 4.355.555 lei, 
51 a concesionarului de 3.911.111 lei, dând 
amendouă cifrele un total de 8.266.666 lei. 

Ce deosebire cu resultatele proiectului de 
lege actual! Dupe acestea, o sondă dând trei 
vagone pe qi, ar avea un beneficii net de 
16.120.000 lei, indoitá suma menționată 
de 8.266.666 let. 

Aceste cifre sunt o dovadá despre pro- 
gresul ce a făcut industria, petroliferă la 
nof. 

Dar nu avem dinaintea nóstrá numai pro- 
punerile lui Standard Oil Company, stabilin- 
du-se cu 7 milione. Astádi avem societăţi 
in plină activitate: 3 germane (Deutsche 
Bank, Disconto Gesellschaft, Schaafhausen 
Bankverein), cu 97.000.000 lei capital; 
4 olandeze cu 8.000.000 capital; una ita- 
liană cu 7.500.000 capital; două francese 
cu 6.500.000 capital; trei engleze cu 
5.950.000 capital, și, in fine, chiar pe 
Standard Oil Company cu 5.000.000 capi- 
tal; in total 14 societăți străine cu un ca- 
pital de 134.250.000 lei. Lângă acestea lu- 
creză și societăţi românesci cu un capital de 
21.600.000 lei. 

Tote societăţile străine au venit de la 
sine, in mod natural, fárà a fi atrase cu 
inijloce factice. Standard Oil Company а 
atras pe Disconto Gesellschaft, améndoué 
rémànénd fară resultat şi avénd in vedere 
numai minele petrolifere ale Statului. De 
0-datá se ivesce Deutsche Bank, care cum- 


pérá Steua Română, si se láfesce iute in: 


achisițiuni de pămenturi. Disconto Gesell- 
schaft intră atunci cu decisiune in concu- 
геп{а deschisă, și dupe aceste două mari in- 
stitute de bancă se grupeză repede cele- 
Valte societăţi. 

Dilnic vin altele de măresc capitalul de- 
pus în acestă industrie ; iar capitalurile ro- 
mânesci se interesézá si ele ca să nu ré- 
mână îndărăt. Dacă sar aședa lângă cei 
134 1], milióne de capitaluri străine, veri-o 
50 milione capitaluri române, intreb : nu ar 
fi óre acesta in folosul nu numai al mine- 
lor de petroleü, ci și al іпігесеї desvoltări 
industriale a României. > 

Ce a fácut Statul? A dat óre-care sigu- 
ranfe: legea pentru regularea proprietăţei 


petrolifere, reservoriile si portul pentru | 
petroleu de la Constanţa, regularea tran- 
sporturilor de petroleü spre porturile nós- 
tre fluviale și maritime. E mult, dar incă 
puţin. Mi s'a spus d. e., că ѕоѕёца Te- 
lega-Buştenari, care trebuia să fie termi- 
nată de astă primăvară, nu e încă dată cir- 
culaţiunei. 

Expun aceste tote ca să dovedesc, că 
dinaintea impulsiunei date n'avem nevoe 
să ne tot plângem că nu vin in {ёга capi- 
taluri străine și să cârtim că nu se strâng 
impregiurul petroleuluí si capitaluri interne. 
Ce trehue acum? Muncă metodică din par- 
tea tuturor, iar mai ales din partea Sta- 
tului. 

Acum, când guvernul sa hotărit să dea 
in concesiune pămenturile petrolifere ale 
Statului, el trehue să facă mai mult de cât 
s'a făcut până acum. Dic, că guvernul s'a 
decis, pentru că legea în discufiune e prima 
lege de concesiune ce se presintă Parla- 
mentului. Proiectele trecute añ r&mas in _ 
cartónele miniștrilor. | 

La 1900 nici Standard Oil, nici пої, nu _ 
aveam nici o eunoscinţă despre intinderea sl 
valórea pămenturilor nóstre petrolifere, Noi | 
ingineahia cunosceam importanţa petroleului 
în lumea cea mare. Astádi suntem pătrunși 
de acestă importanţă, cunóscem ceva mal 
mult bogăţia nóstrá proprie și dorim să profi- 
{йїп de densa, nu pentru a scăpa de o dificul- 
tate momentană, ei pentru ca minele de pe- 
troleu să ne ajute in desvoltarea nóstrá ma- 
terială şi culturală. 

Am tăcut un mare pis inainte in acéstá 
privire, si trebue sá fim conscienti de el. Nu 
maï este acum vorha să atragem cohcesio" 
nari străini sau indigeni; ei singuri vin اډ‎ 
se indeasá cine să aibă pasul inaintea celor- 
alți. Sa stabilit o concurență. Trebue să 0 
agedám pe o cale sánátósá și durabilă, și să | 

| 
| 


nu rămânem noi, Românii, străini de ea. Ni- 
mic străin de пої in téra nóstrá, Nimic in 
têra nóstrá nu trebue să fie înstrăinat de 
noi. In acesta consistă viéfa sánátósá a unu 
Stat. 

Acesta este punctul de vedere, de car 
nu trebue să ne depărtăm nici în cestiuneă 
petroleului. Acéstá cestiune nu e o cestiune 


e 


de partid, réü fac acei cari o tirăse pe a- 
cestă cale. Deaceea însă capitalurile nafio- 
nale si munca naţională trebue împinse, in- 
Curagiate și susținute, са să intre in concu- 
renta întemeierei si desvoltărei acestei in- 
dustriă, Si aci nu trebue făcută vre-o deo- 
Sebire, sub denumiri cari îşi au origina în 
cancerul invidiei, care distruge tot ce е să- 
nátos. Precum se indésá bănci mari din 
străinătate, să se indese si capitalurile nós- 
tre maï mărunte la acâstă concurență, a- 
Yénd maï inainte de tote un interes prinzi- 
Pal pentru noi Românii, in a căror {ёга 
se află minele de petroleü de cari e vorba. In 
Minele de реѓгоІей se intrupézá in momen- 
tele actuale lupta pentru existență a Ro- 
nãnului din Regatul român. Se vorbesce 
mult de lupta pentru existenfa individilor, 
Se Vorhesce mult la пої de lupta pentru 
чаи a altor popóre; se uită că şi пої 
aim și trebue să luptăm pentru propria 
nostră existenţă. 

Numai așa se va putea! dice că пої an 
conlucrat pentru realisarea acestui viitor 
asigurat, pe care °l dorim cu toţii: imbo- 
۵1۳6٣ nâstră morală și materială, cari 
meng mànà in mànă ; căci sárácia morală 
rel duce la sărăcia materială si la robie 

Că și economică. 

impregiurarea cu Standard Oil‏ ږس خا 
mulu n. să vé convingeti cá răbdarea o-‏ 

studiarea cestiuniler la ordinea dilei 
Р. Es resultate folositóre. La Fontaine 
Serie Si [саш put ar trebui să l in- 
bung peste tot locul iu vederea nostră a 
tun Ta — „Patience et longueur de temps 
ont plus qu force ni PME ir — adicá: 
Rähdane Tue force ni que rage: adică: 
căt a şi timpul jzhutese mai mult, de 

Puterea şi furia, 

Un lucru insă 


A | gândesc cá este un fapt 
= = > 
indeplinit, car : 


Ter j ` e nu se mai pote înlătura з cá 
féra пб A cy aü luat un sfirşit in 
lori سه‎ ȘI că între liberală ŞI cunserva- 
Bono, E P ач stă inscris. in programul 
bo: Trad, nostre naționale. Nici unii, 
е ны vrem trusturi la noi in térá, 
turi străine, гд (At BRUN aos- 
cesti, © cestă cestiune se pote numi 
mitä de Mts Ye națională interná, pri- 
CN partidele. 


47 一 


Nimic nu este însă mai огей de cât a îm- 
piedica înfiinţarea trusturilor. 

Când a fundat Rockfeller trustul Stan- 
dard Oil Company, Americanii nu څې‎ 
semă că acestă societate distruge concu- 
renta muncei și avéntul economie, robin- 
du-le in folosul a câtor-va exploatatori ghi- 
bacî, cari devin miliardari in paguba sără- 
ciei miliónelor de individualităţi harnice și 
capabile. In America s'a ivit pentru prima 
бга acest réu în viéfa economică a lumei. 
Numai dupe ce réul a devenit patent, nu- 
mai atunci s'a ridicat lumea americană în 
contra lui. Ei luptă de dece ani ca să cu- 
refe America de acestă bólá economică şi 
socială, care atinge și moralitatea publică 
prin corupfiune, mijlocul cel mai puternic 
al acţiunei trusturilor. Nu ай pus mâna nu- 
mai pe minele si comereiul de petrole, ci 
incă si pe căile ferate, şi impiedicá desvolta- 
rea sánátósá a politicei interne a Statelor- 
Unite. Pàná acum legile in contra trusturilor 
nu ай isbutit nici mácar să le infráneze. Se 
studiază chiar in momentele de față in 
America ce éste de făcut pentru a scăpa 
marea Republică de acest răi. 


Noi avem însă o situaţiune mai bună de 
cât Americanii, căci îi avem ca exemplu de 
ce trebue să facem, ca să scăpăm de réul 
trusturilor. Ce trebue insă să facem, trebue 
făcut de la inceput ; să nu ne trezim când 
răul Sa înrădăcinat. 

Roekfeller nu este numai stăpânul ex- 
ploatărilor de petroleü in America, ci el 
define, prin reservorille sale, prin cáile fe- 
rate şi conductele lui sai dependinte de 
densul, prin corăbiile de transport cari sunt 
ale lui, prin locurile din porturile ameri- 
сапе şi străine cari її aparțin lui, intréga 
produetiune și intreg comerciul petroleului 
din America şi Europa în mânile sale ca 
un monopol, ale cârui beneficii colosale le 
imparte cu vr'o trei-decí de colegi miliar- 
dari, formând un cerc inchis de care nimeni 
nu se pote apropia. Instrumentul cel mai 
puternic pentru a ajuuge la dominare, a fost 
căile ferate. Nu e mijloc de coruptiune, саге 
să nu ' fi întrebuințat, mergand până la 
actele cele mai sălbatice, pentru a "sí ajunge 
unicul seop al хіе(еї: să adune alte mili- 


— 18 


arde la miliardele ce le-aü stràns, sárácind 
decimi de mii de 7 

Rockfeller a inceput a aduce in depen- 
denfa sa patru căi ferate private, cari du- 
ceaü de la páménturile petrolifere la por- 
turile de export. El nu numai și-a asigurat 
prin ele transportul petroleului său, ci le-a 
legat mai ântâiu să transporteze petroleul 
aparţinend altora, cu tarife urcate, iar mai 
în urmă să nu transporteze de cât petroleul 
aparţinând firmei Rockfeller. Ast-fel a rui- 
nat pe toți acei exploatatori, mică ori mari, 
cari nu Sau robit luf. 

De aceea e important ca Statul să aibă 
in mânile sale transportul petroleului de la 
locurile de producţiune si de rafinat la por- 
turile lui fluviale зай maritime. In privinţa 
acesta împărtășesc opiniunea d-lui Grigore 
Ștefănescu, care spunea că atunci când le- 
gea admite că trei concesiuni se pot întruni 
la un loc, deschidi crăpătura, pentru ca 
trustul să spargă zăgazele ridicate în con- 
tra lui. 

Acestă cestiune, prin urmare, e forte în- 
semnată și trebue studiată de aprâpe și cu 
ajutorul tuturor ómenilor competinți. 

Să dai un exemplu de dificultăţile ce se 
pot ivi: 

Am fi doui sau trei dintre noi cari am luat 
de la Stat concesiunea a trei loturi, cu do- 
гїп{а de a munci, însă fără să avem capita- 
lurile suficiente, cari pentru fie-care din noi 
se urcă la 8.700.000 lei, adică pentru ter- 
men mai lung de 10 ani, saü pentru tus- 
trei la 26.100.000 lei. Ce să facem atunci 
cu concesiunea ? E natural să ne adresăm 
la vecinul mai puternic—de exemplu la 
Standard Oil Company —si să "i cerem ajutor. 
Ni se răspunde iarăși în mod natural: Vë 
dăm la tustrei ajutor, dar aveţi să "ni daţi 
mie totă productiunea vósirá pe tot timpul 
concesiunei. Ast-fel devenim tustrei slugile 
lui Standard Oil: și pe gaura deschisă de 
proiectul de lege va intra trustul american, 
cu încetul dar cu siguranţă, а "sí stabili 
monopolul săi asupra industriei și comer- 
ciului petroleului românesc. 

Trebue dar numai de cât ca dominaţiu 
nea Statului asupra transportului petroleu- 
lui la porturile de export să fie organisatá 


temeinic, ca Statul să stea asigurat in con- 
tra trustului. 

Uitaţi-vă cum Standard Oil s'a instalat la 
noi pe tăcute, cumpărând întinderi insemnate 
de pămenturi petrolifere, ridicând lângă Plo- 
escă o mare rafinărie, si mocnind pe tăcule 
cum să se arunce asupra viitorului ca să 'l 
stăpânescă. 

Standard Oil iși caută de interesele sale. 
Dar noi ce facem ? Bine si logie e să 'l pri- 
vim cu iubire si cu dragoste si să * dăm 
tot ajutorul ? 

Proiectul de lege e in acâstă privință cu 
totul anodin. 

Iată ce dice art. 10: „Statul îşi reserva 
„exclusiv exploatarea mijlócelor de trans- 
„port ale petroleului gi derivatelor lui (căi 
„ferate, conducte, pipe-line, etc.), prove: 
„nind din tóte exploatările din férá. Nu se 
„уа acorda concesionarilor Statului de cát 
„dreptul de a lega prim conducte exploatá- 
„rile lor cu gara cea mai apropiată. 

Acestă disposifiune este insuficientă ; 
mai ales acel et caetera, acel şi cele-alie, 
este ridicol. Dupe ce numesce ca mijlóce de 
transport căile ferate, conductele şi pipe- 
liniile, de ce nu enumérá ce semnifică 
acel şi cele-alte ? Ore este acâsta atât de 
grei ? | 

Să enumér eŭ cele cuprinse in acest şt 
cele-alte, ca să vedeţi că, dacă enumérarea 
nu este grea, apasă огей acest et caetera 
asupra nóstrá și ușureză realisarea 7 
lor ce 'sí pun trusturile. 

Mai àntéiü sunt reservoriile din gări y! 
reservoriile din porturi, din cari se incarcă 
vasele fluviale și maritime. Aceste reservori! 
trebue să fie ale Statului. Dacă ele nu sunt 
ale Statului, nu numai că Statul pierde 
un venit, dar contribuim ca exploatator! 
mai mică să nu maï ajungă nici odată la 
mare, și că ast-iel tocmai exploatatorii ГО" 
manî să fie striviți din capul locului; căci 
in realitate exploatatoriüi сеї mari, a vên! 
reservoriile din gări si porturi în mânile lor, 
vor supune, vor горі, pe toţi ex ploatatoriă cel 
mici. Ast-fel ajungem pe nesimţite ca Cê 
mai puternic și mal iscusit din monopoli- 
sanți să devină stăpân al petroleului ro- 
mànese si al comerciului lui. ^d 


On 


Astăgi Statul nu are de cát 97 vagóne 
ale sale, avénd dreptul să réscumpere dupe 
25 de ani alte 397 de vagóne ale diferite- 
lor societăți. 

“Statul va avea deci dupe 25 ani, 494 va- 
gone sdruncinate și ruinate, pe când socie- 
Utile mai pregătesc de ре acum alte 500 
vagóne comandate. 

0 broșură apărută in dilele acestea aduce 
Scirea că se vor mai cumpăra încă 400 va- 
gone. Nu se dice insă cine le-a comandat — 
Statul ori particularii ? Să dicem Statul. 
lată dar pe acesta cu 800 vagóne, din cari 
Jumătate ale lui dupe 25 ani, precum am 
arătat mai sus. 

Înţeleg ca și particularii să aibă vagone 
ale lor pentru transportul producfiunei in- 
dustriilor mai mici, de exemplu a berei. 
"ind e însă vorba de sute de vagóne şi de 
căte-va mii de vagóne, atunci, dacă particu- 
larii ап aceste sute și mii de vagóne, nu Sta- 
lul e Stăpânul căilor ferate, ci acei cărora 
aparțin acele vagóne. 

Ei vor impune Statuluï si micilor exploa- 
latort ;Si pretenfiunile trustiane vor domina 
transporturile de petroleü. Si cine ne póte 
asigura că nu vor domina și căile nóstre 
erate? 

lată dar pentru ce este de absolută ne- 
Cesitate ca tóte vagónele de transport să fie 
ate Statului. 
si Lot-o-dată Statul trebue să se gándéscá 
бр d numérul vagónelor de trans- 
Si + Pentru ca industria petroleului să nu 
— «T? în marele avânt ce ea a luat. 

965۱۵ a fost, pe cât se vede intentiunea 
3 چو‎ al proiectului de lege ; dar articolul 
"s án intentiunile Sale dinaintea ` uşel, 
L هم‎ ре ce s'a deschis puţin, 8 5 


art, 


să Pentru ca intentiunile bune ale art. 10 
рагі * l'ealisate, trebue са parentesa să dis- 
9м Šer Ва înlocuită prin următorele cu- 
| Же É. ică, căile ferate, conductele, pipe- 
و له نس‎ de la căile ferate şi de la 
JE aponele si slepurile-tankurt«. 
٤ diya) atunci vom domina trusturile. 
, 55a nai este incă alt punct, eu totul omis 
~ expunerea de motive și în proiectul de 


ege ` е ; ` 
8 : Se vorbesce numai de concesionarii 


Statului, iar nu si de concesionarii particu- 
larilor. Cum stă cu aceștia ? Acestă tăcere 
arată cu ce ușurință a fost prelucrat proiec- 
tul de lege. 

Noi avem un interes capital ca să stu- 
diem noi cari sunt ţările de import, și acolo 
cari sunt pentru noi porturile cele mal fa- 
vorabile pentru vindarea regulată a petro- 
leului nostru. Înainte de tóte trebue să pă- 
trundem in Germania. Trebue să ne des- 
chidem Germania sudicá, care ne duce si in 
Elveţia. 

Dacă nu vom urma pe acâstă cale, dea 
imbráfisa întrega cestiune a petroleului, nu 
ne vom bucura noi de bogăţiile despre cari 
vorbim astădi cu atâta emfază. 


Dar în afară de acâsta, mai sunt si alte 
cestiuni tot atât de importante, pe cari nu 
le véd nici măcar indicate în expunerea de 
motive, necum în proiectul de lege. 

Așa, nu se vede nicăeri cum are să se 
procedeze in explorare si în exploatare, şi 
care este situatiunea guvernului faţă de ra- 
fineriile de petroleu. 

Ar fi trebuit ca în proiectul de lege să 
se așeze cel puţin basele acestei organisări, 
căci altmintrelea nu se înţelege de ce d. 
Prim-Ministru crede că cestiunea petroleu- 
lui este o cestiune vastă, pe când în proiec- 
tul de lege caută să o restrângă cât mal 
mult. 

Cestiunea rafineriilor de petroleü este o 
cestiune torte importantă; și am dori să 
scim care este ideea guvernului. Vindem pe- 
Lroleul brut? Sau vindem petroleul rafinat ? 
Dacă comerciul petroleului se face pe basa 
petroleului rafinat, câștigul pentru noi e cu 
mult mai mare. Astădi sunt în Regat patru 
rafinerii mai тагї, cari aparţin lui Deutsche 
Bank, lui Disconto Gesellschaft, lui Standard 
Oil Company si ѕосіеійеї Câmpeanu-Ha- 
gianoff. 

Cum stá guvernul in fafa acestor rafi- 
nerií si ce gândesce pentru viitor? Incura- 
giază rafineriile din térá ? Le incuragiazá 
guvernul fárá deosebire de cine sunt ele 
fundate ? Ѕай acordă guvernul favoruri ? ` 

Acâstă cestiune mai stă în legătură și 
cu viitorul ce pregătim muncei copiilor no- 
stri. Dacă nu-i îndreptăm spre muncă 


p لد‎ 


practică, si îi facem pe toţi juriști şi advo- 
саў, au să sărăcescă generafiunile viitóre. 
Cum stă guvernul în faţa acestei mari si 
importante cestiuni ? Tăcere mormântală 
și aci. 

Rog pe onoratul raportor al legei să nu 
se supere de aceste observatiuni. 

D. D. Alexandrescu, raportor: Aveţi 
mare dreptate. 


D. D. A. Sturdza: Advocatii tráesc din 
sudórea nóstrá, a ómenilor cari munciu, 
din certurile dintre noi. Ei nu sunt bărbați 
cari muncese la producţiunea ţărei. Sá for- 
măm din copiii nostri ingineri de mine, con- 
ducători de fabrici, negustori; acesta е de 
nevoe. 

Intréga nostră industrie, intregul nostru 
comerciü sunt încă in faşă, pentru cá noi 
nu ne ocupăm in mod intensiv nici de in- 
dustria nóstrá, nici de comerciul nostru. 

Era un negustor de grâne, care a trecut 
de la Brăila la Botoșani, din améndoué ora- 
sele expediind grâu și porumb in slrăină- 
tate, îngreuind sacii cu petricele. Toţi ad- 
vocaţii din Botoșani, unde a fost prins cu 
ingeláciunea, l-ai apărat, са sá'l scape de 
pedepsă și de inchisóre. Dosarul afacerei e 
la Ministerul Afacerilor Străine. 

Voci: Numele | 

D. D. A. Sturdza: l-am uitat numele, şi 
e indiferent dacă 1 chiamă Goldwurm 5ай 
W asserwurm. 

D-lor, nu se imbogáfesce cine-va fără 
să muncéscá si frecventând numai casinul 
de la Monte Carlo. Se póte ca unii dintre 
noi să facă haz de casinul de la Monte Carlo; 
dar să trimi(i о {ёга intrégá să frecventeze 
acea Universitate, acesta este o nerodie la 
care putem ajunge, dacă nu vom da o altă 
educaţie tinerimei nostre. 

Ce prevăd expunerea de motive şi proiec- 
tul de lege pentru mijlócele de transport ? 
Se preocupă şi se ocupă guvernul de dén- 
sele ? Tăcere. 

Nu die că întreg transportul petroleului 
in țările consumatóre sá'l facem nol; dar е 
necesar ca Statul sá dea si in acéstá pri- 
vinfá impulsiunea =ánëtósš. Impulsiunea 
consistá in acésta, ca petroleul sá mérgá 


acolo unde se vinde maï ușor, mai bine, mai | tiune forte însemnată, căci pe Dunăr 


iute. Ast-fel ajutáin şi pe acei cari ай pe- 
troleă de vingare și pe acei cari luptă in 
contra trusturilor. 

Statul trebue să dea ajutor tuturor so- 
cietățilur străine si indigene, cari se luptă 
in contra stabilirei unui trust Ore-care în 
férá, adică in contra monopolisărei petro- 
leului intr'o singură mână. Acest ajutor il 
pote da Statul, când va stabili linii de trans- 
porturi regulate către ţările de consum. ` 
Comerciul modern cere marfă bună, marlă 
clasată, marfá expediată la dile hotărite, _ 
cari urmeză regulat si nesmintit unele dupe 
altele. 

Statul pote da aceste directive cu 7 
rele sale, cum a făcut cu vaporele de trans 
port de mărfuri la Rotterdam. 

Avem о mică flotă. Ea trebue mărită și 
comercialisatá. Avem nevoie de tlotá pentru 
exportul márfurilor nostre, nu a tuturora, 
ci a unora, pentru a dirige comereiul nostru 
dupe interesele nostre. 

De când avein cele 5 corăbii cari merg la 
Rotterdam, s'a deschis coimerciul nostru de — 
cereale și ne-am deschis porturi cari he 
eraü inainte închise. 

Am transportat in 1904: 48.500 tone 
petroleii brut; 78.500 tone de petroleii 
lampant si 37.000 tone de benzină. In total 
164.000 de tone. | 


Să dicem o cifră rotundă și să fixăm ex- 
portul petroleului la 200.000 tone pe an: 
Pentru transportul acestor 200.000 tone 
ne trehue 7 vapore de 3.000 tone fie-care. 

Tûte aceste 7 vapóre vor costa la 3.000.000 
lei si ar putea exporta întregul nostru ex: 
port actual de petroleü. Producţiunea 8۳ 
céndá am lása-o pe séma societăţilor de 
transport particulare, cari de sigur se vor 
forma indatá ce impulsiunea va fi datá. 

91 ce educaţie minunată pentru poporul 
nostru de a pune in relaţie cu greutăţile 
ce intémpiná navigația cea mare! Ce edu- 
сафе economică și comercială | Ce fructe 
morale ar produce o asemenea direcţie datë 
spiritelor ! 

De transportul pe mare e strins legat 
transportul pe máretul fluviû al Dunárel. 

Cestiunea șlepurilor fluviale e şi ea o ces” 


avem să ducem petroleul -nostru cu spese 
eftine până in centrul Germaniei, mare 
consumatore de petroleu rafinat. 

ŞI când ne gândim mai departe, cá astádi 
putem să construim aceste șlepuri la Turnu- 
Severin ! 

Uu avânt spre o nouă direcțiune! Un 
avent spre stăpânirea practică a Dunárei! 

Când noi ne vom ocupa cu explorarea și 
exploatarea minelor de petroleü, infrátind 
capitalurile străine cu cele române; când 
vom da o desvoltare rafineriilor naţionale de 
petroleü si organisáret indicate a exportului 
in férile consumatóre, infrátind si aci capi- 
talurile străine cu cele române, atunci vom 
li ajutat si organisarea consumatiunei ex- 
terne a petroleului nostru, si voın fi contri- 
huit a reduce pretenţiunile și apucăturile 
lui Standard Oil Company. 

Acesta este viitorul, la care tinde nafiu- 
nea română: să ne deprindem a lucra prin. 
no înşine. Numai atunci vom avea si posi- 
ипе in lume. Numai atunci vom fi respec- 
tati si ajutoraţi și пої. 

Proiectul de lege în discuţie se ocupă nu- 
iua م0‎ partea loturilor de dat in concesiune, 
Ў acesta intrun mod incoinplect si nestu- 
diat, Dar acestă parte a cestiuneï e cea mai 
Mică, care a căpătat impulsiunea necesară 


şi рёѕеѕсе inainte, dàndu-i-se ajutor in di“ 
recțiunile indicate. 

Acest ajutor e de nevoie. El trebue dat. 
El trebue organisat in mod sistematic. Nu- 
maï ast-fel vom ajunge cu siguranță mate- 
matică la resultate folositore. 

La ce ar servi o cale ferată fără vagóne, 
sau vagone fără locomotive, sau locomotive 
fără combustibil ? 

Despre tóte acestea expunerea de motive 
și proiectul de lege sunt mute. 

Asi mai avea multe de dis, sper insă că 
ni se va da timp și de studiu și de discu- 
fiune. De aceea më voiu márgini la cele ex- 
puse până acum. i 

Conchid însă, rugànd Senatul să nu vo- 
teze în grabă o lege care se pote îmbunătăţi, 
ci să decidă ca discuţiunea proiectului de 
lege in cestiune să se facă dupe vacanfele 
Crăciunului, іп Ianuarie. Până atunci gu- 
vernul póte să ne presinte tabloul pámén- 
turilor cunoscute și celor necunoscute, con- 
tractul de concesiune tip, și să propună în- 
suși ameliorările necesare legel. In acest 
timp putem și noi studia proiectul în tote 
amănuntele. Propunerea mea tinde a vota o 
lege care să fie cât mai bună și mai folosi- 
tûre pentru 1 


— gr — 


SBDINTA SENATULUI DE LA 8 DECEMVRIE 905 


Domnilor Senatori, 


In loc ca d. Ministru al Domeniilor să 
réspundá la obiecfiunile ce am făcut in con- 
tra proiectului de lege in discufiune, d-sa 
s'a ocupat de persóna mea. 

Am arătat d-lui Ministru cá proiectul de 
lege are multe părţi întunecate și multe la- 
cune in cestiuni de prima importanţă. D-sa, 
1454001 tóte la o partesiocupéndu-se de per- 
sóna mea, a dovedit cá se aflá incá in pe- 
rióda in care pãşim pe dibuite si in intu- 
nerec, precum ne dicea d. Prim-Ministru in 
primávara trecutá, si din care guvernul a 
incercat să iasă fără a ishuti. Am fost acu- 
sat de d. Ministru al Domeniilor, că am sem- 
nat o conventiune definitivă privitore la pă- 
mânturile petrolifere ale Statului, și a pre- 
tins că tote dispositiunile acelei convenţiuni 
represintă ideile mele proprii. 

Dacă aşi fi semnat о conventiune defini- 
tivă, ea ar fi legat pe guvernul actual și pe 
cel viitor, şi astádí nu am discuta proiectul 
de lege, care este dinaintea nóstrá, ci acea 
convențiune. 

In ori ce discufiune e o datorie să ne ți- 
nem de adevăr, adică de realitate existentă. 
Cine “și talsifică adevărul iși întunecă jude- 
cata și își închide singur calea cea drâptă. 
Acesta nu e nici bine, nici folositor. Adevé- 
rul nu se póte desfiinţa, si cine se incércá 
a'l desființa, rămâne el în pagubă. 

D. Ministru m'a acusat pe nedrept, când 
a susținut cá ante-proiectul Fialla represintă 
ideile mele, pe când el represintă ideile d-lui 
Fialla și ale grupului séü. 

E incorect a dice cá ante-proiectul Fialla 
a fost aprobat și acceptat de mine, si а? 
numi necontenit proiectul Sturdza. 


-——————ÓÁÉGA—— c v3 


Actele originale ale acestei cestiuni există 
in două exemplare, din cari unul e în mà- 
nile mele. De ași fi putut presupune că d. 
Ministru va vorbi din noŭ despre acestă ces- 
tiune, así fi adus originalul ca să '| vedeţi 
cu toţii. 

In actele originale, ante-proiectul Fialla 
е o anexă a unei scrisori, de care acâstă 
anexă a fost cusutá și sigilatá. Ante-pro- 


| lectul Fialla a fost semnat „ne varietur«, 
| pentru că el a tost presintat ca maximum a 


pretențiilor grupului represintat de d. 
Fialla, maximum pe care acel grup nu-l 
putea mări, dar pe care guvernul il putea 
micşora. 

Ѕегіѕбгеа, la care acest ante-proiect era 
anexat, era o scrisóre a mea câtre d. Fialla. 

Ce dicea acea scrisóre ? 

Ea incepeast-fel : > Am luat cunoscinfà 
neu un viü interes de propunerile grupu- 
„luă financiar ce represintaţi, privitóre la 
»arendarea și la exploatarea páménturilor 
»petrolifere ce aparţin Statuluí*. 

Din acest început al serisorei se constată 
două lucruri : àntéiü, că am luat cunoscintá 
de o propunere, iar nu am incheiat o con: 
venţiune, fie provisorie, fie definitivă ; al 
douilea, că stam atunci, în 10 Septembre 
1904, dinaintea unui anume grup financiar, 
cunoscut d-lui Fialla si mie, dar pe care nu’l 
numeam, nevoind acest grup ca numele per- 
sónelor din cari se compunea să fie cunos- 
cute înainte ca grupul să existe in mod for- 
mal şi legal. 

Acest grup era grupul Rotschild Nobel, 
Mantascheff. Despre Banque de Paris et des 
Pays-Bas si Deutsche-Bank, nicí pe departe 
nu a fost vorha. Numai la grupul Rotschild, 


شم هس 


Nobel, Mantascheff se adreseză indicaţiunea 
din aliniatulal 3-lea al scrisórei mele : nea- 
»pitaliştiă de üntéiul rang, dispunénd de 
»mijlóce importante şi de o experienţă 
»dovedită prin lucrări anteriores. 

Să dau dovadă despre acesta. 

Banca de Paris et des Pays-Bas și Deutsche- 
Bank, cari s'aü presintat guvernului actual 
prin intermediul d-lui Fialla, sunt fără in- 
douială un grup financiar de primul rang, 
dispunénd de mijlóce importante; însă ecert 
cá Banque de Paris et des Pays-Bas nu póte 
pretinde cá represintá »capitalisti de o ex- 
»perienfá dovedită prin 1160811 
Acéstá bancă nu a avut in mânile еї o ex- 
ploatare mare de petroleü: prin urmare îi 
lipsea una din cele trei condițiuni puse de 
mine, și acestă condiţiune lipsea și grupului 
din care făcea parte. 

Dar grupul ast-fel presintat de d. Fialla 
guvernului actual, când a intrat in trata- 
tive cu Primul-Ministru și cu Ministrul de 
Finance şi de Domenii, nici nu era serios, 
căci Banque de Paris et des Pays-Bas a esit 
din grupare dupe puţine săptămâni,rămânend 
numai Deutsche-Bank care, rémànénd sin- 
Sură, ru se;póte numi grup financiar. 

Când mi s'au tăcut mie propunerile, exista 
"0 grup financiar, care cerea să exploateze 
bâmenturile petrolifere ale Statului român, 
lar acest grup a dispărut in urmă. 

Guvernul actual a negociat cu o singură 
Vins a fără îndoială de primul rang, care 
x venise in contact eu cestiunea pe- 
2 uï de càt in 1902, când a cumpărat 

ua-Románá«. Nici Deutsche-Bank nu 
Pulea dar să represinte capitaluri, »cu o ex- 
»perientá dovedită prin lucrări anteridre«. 
de t Ped Ma а mi se adresaü veneaü 

A ume grup financiar 4 
E 0 Spune in mod clar scrisórea mea că- 
Ê Дь din 10 Septembre 1904; iar 
TX nh > M grupul Banque de 
wı s] mS as ȘI Deutsche-Bank, se, 
Milos prin scrisórea d-lui Fialla din ! [4 
A Dis =: n de 
р Tz enelă a isbutit să formeze 
Ur. eee E compus din Banque de 

a ays-Bas si Deutsche-Bank*. 

propunerea Fialla era anexată la seri- 


sórea mea din 10 Septembre 1904, cá a- 


| céstá serisóre era actul principal, și că 


propunerea Fialla nu forma o convenţiune 
provisorie ori definitivă, se dovedesce prin 
aliniatul IV al scrisórei mele, care glásuesce 
asi-fel : > Luând 60710801716 de propune- 
„vile ce mi-aţi presintat, si carê sunt con- 
»[inute în anexa асі alăturată şi para- 
„fată de d-ta şi de mine, guvernul re- 
„gal le consideră că formeză o basa peniru 
„a ajunge la о solutiune definitivă. Re- 
iese pentru ori-ce judecată corectă, cà pro- 


| punerile Fialla au fost declarate de mine 


d-lui Fialla în 10 Septembre 1904 ca pro- 
puneri, iar nu ca o convențiune proviso- 
rie ori definitivă, şi că acele propuneri 
formau o bază, care putea duce la o solut- 
бите definitiva. 

In ochii mei, grupul Rotschild, Nohel si 
Mantascheff aveati o însemnătate mare, pen- 
tru că tustrei represintaü case financiare 
de primul rang, dispunând de mijlóce im- 
portante si de o experienţă dovedită prin 
lucrárile anterióre de la Baku, unde posedă 
a treia parte a productiunei petroleului 
rusesc. 

Dacă nu ag fi vorbit despre tóte acestea 
in Senat, dacă nu aș fi publicat acele dise 
de mine, dimpreună cu actele la cari qisele 
mele se referă, n'ași avea nimic de obser- 
vat; dar când d. Ministru al Domeniilor 
afirmă astăgi incractități şi intunecã ade- 
vărul пшпаї pentru a mě innegri, pot să de- 
clar acéstá procedare ca puţin corectă. 

E necontestat că in 10 Septembre 1904 
am adresat d-lui Fjalla o serisore si ayn 
parafat de neschimbave o propunere а 
d-lui Fialla, presentatà în numele unui 
grup financiar. E necontestat că aceste 
două acte, “fiind cusute şi sigilate, una de 


| alta, represintă un total nedespărţit, și că 


din serisore se constată că propunerea 
Fialla a fost numai luată ad referendum, 
si ea atare parafatá spre neschimbare. De 
aci resultă că ea nici nu a fost discutată. 
Mai este încă o imprejurare importantă. 
Când am îmmânat d-lui Fialla in 10 Sep- 
tembrie 1904 scrisórea mea, l-am dis: 
Dacă Rușii (Nobel si Mantascheff) nu vor fi 
dispuși să intre intr'o grupare financiară și 


ifi e 


industrială in momentul resboiului actual 
dintre Rusia și Japonia, ей mé mulțumesc 
dacă d-ta te presinfí cu plenipotenfa lui 
Rotschild. Am martori cari pot afirma 
acésta. 

Am parafat propunerile Fialla pentru 
neschimbare, ca să am un act autentic 
dinaintea mea, constatánd cá cele depuse 
în acel act sunt maximul pretenţiunilor 


propuitorilor, și că asupra lor are să se facă | 


discuţiunea, care nu putea să aibă alt re- 
sultat, de cât a micșora acel maximum. 
Acésta este clar pentru ori-ce om de huná 
credinţă, mai ales cá din capul locului îmi 
fáceam in mod expres reserve, cari iși a- 
veaü consecințe importante. 

. Voiû atinge un singur punct pentru a 
dovedi acésta in mod necontestat. Cum pu- 
team primi, ca redevenfa datorită Statului 
din produefiunea anuală brută a petroleu- 
lui să fie de 8%, precum prevede propune- 
rea Fialla la articolul 6, pe când conven- 
fiunea propusá deStandard Oil Company in 
1900 prevedea la art. 2 cá acéstá rede- 
ventá va fi de 10%? 

Trebue să fim de bună credinţă in discu- 
tiunile nostre, căci alt-fel acestea devin im- 
posibile, şi nu pot produce nimic folositor 
pentru ţeră. 

Propunerea Fialla forma numai o bază 
de diseufiune, din саге să potă esi o solu- 
tiune acceptată de amândouă părțile. Dacă 
imi reservam, însă, solufiunea definitivă, 
firesce că propunerea Fialla nu putea fi 
considerată, si nici a fost veri-o dată con- 
siderată, ca o conventiune definitivă. 

Să mergem mai departe: 


Iată ce dice aliniatul 5 al scrisórei din | 


10 Septembre 1904: »Guvernul regal cu 


»tóte acestea igi reservá, pentrua da intr'un | 


»interes reciproc o desvoltare mai satislă- 
»cétóre societáfei, a propune inlocuirea 
»redevenfei pe produefiunea brută prin o 
»partieipare corespondentá a Statului la 
»beneliciul net al societăţei, si, în consecinţă, 
„intrarea de membri, numiţi de guvernul 
„român, în consiliul de administrație al so- 
ncietăţei«. 

Chiar baza propunerilor nu era incă de- 


finitivă, de vreme ce introduceam o anume , 


reservă de cea mai mare importanţă, și care 


trebuia discutată în timpul negocierilor. 


Acestă reservă forma un punct principal, 


! desemnat chiar de la inceput spre a fi stu- 


diat de améndoué părţile. Теш! era ca so- 
cietatea să nu devie, prin concesiunea acor- 
dată, stăpâna Statului român. Ideea parti- 
cipărei Statului la formarea societățeï avea 
de bază faptul că, dacă capitaliștii conce- 
sionari își aduc capitalul lor bánesc in ex- 
ploatarea minelor de petrolei ale Statului, 


| Statul si el aducea un capital în pământurile 


petrolifere ce se dau spre exploatare. Mai 
era și altă consideraţiune: că concesio- 
narii sunt trecători, iar Statul е dăinuitor. 

De -aci mai resulta dreptul Statului de a 
cunósce puterile cari exploateză minele, 
modul de a le exploata și putinţa de a îm- 
pedica la timp formarea trusturilor, cari 
sunt societăţi în cari interesele generale și 
naţionale sunt tot-d'a-una nesocotite. 

La ce lega insá scrisórea din 10 Septem- 
bre 1904? 

Iatá ce dice ea in acéstá privire, la ulti- 
mul aliniat: 

— „Este bine înţeles, că în timp 7 
„luni de la presenta, secretul cel тай ab- 
»solut se va observa de améndoué părţile, 
»atàt asupra convorbirilor actuale, cât 
"și «supra negocierilor viitóre, si cá gu- 
»vernul se léjà а nu trata in acest timp 
»absolut eu nimeniasupra acestei afaceri“. 

Va să gică, când am seris ѕегіѕбгеа și am 
parafat propunerile Fialla, nu negociasem 
incă, și nu puteam negocia, pentru cá, pre- 
cum prevede penultimul aliniat al ѕегізбгеї 
din 10 Septembre 1904, d. Fialla nu ега 
incă înzestrat cu deplinele puteri ale grupu- 
lui séü, și d-sa cu grupul de capitaliști se а- 
dresa la mine, са ей să fac posibilă darea a- 
celor dejl ne puteri, necesare pentru a ne- 
socia. Ast-fel, nu puteam subscrie și nici am 
subseris veri-o convenţiune, fie рготізогіе; 


- бе definitivă, și de aceea propunerile Fialla 


nu ай fost si nu pot fi ale mele. Uită d. 
Ministru, de alt-fe! legist, că acel act nici 
nu purta numele unei persone fisice ori 
morale, și că, prin urmare, era o simplă 
hârtie, absolut Гага valore juridică. 


Voi fi intrebat: Dar atuucí со waa 


acele propuneri, in forma in care ele se 
presintau ? 

Réspund: acele propuneri nu aveaüaltá 
volóre, de cât aceea ce le era dată de scri- 
Sórea la care ele erai anexate, si care dice 
expres in ultimul ei aliniat: nîm timp de 
»7 luni de la presenta, secretul cel mai 
"absolut se va păstra asupra convorbiri- 
nlor actualei. In ce scop? O spune alinia- 
E реви al ѕегіѕбгеї: » Pentru a intra 
И н си representanfit gru- 
e НЧ "m 11126567011 cu depline 

rt, având, formele legale cerute. 一“ 
We e töte acestea in mod clar, cá 
"en Pr d. Fialla aü fost Simple con- 
acestea 2n Е ы Panira ce 
lele Incépá, așteptam să mi presinte 
mine si à puteri ale grupului convenit intre 

-Sa 


d-] - à 
is рота, bine-voití să veniți la discuţia 
E. D. A. Sturdza : Să "mi dați voie să 
T esc. Aţi lăsat cuvintul liber d-lui Mi- 
- Eus cer dreptate pentru mine. Singura 
Wê ce puteți lua este să "mî luaţi cu- 
m E câte Jespun acum, am vrut sá lespun 
ni !Seutiunea generală. Nu am fost lăsat 
i Vorbesc atunci. Dacă credeţi cá e drept 
mi luaţi si acum cuvintul, luafi-l. 
resedi C. B E 
continuaţi: dinte, oerescu: Vé rog, 


cá En Sturdza : D. Ministru susţine 
discutat ost numai convorbiri, ci că s'a 
şi E ig proiect de concesiune, așternut 
ài de mine. 
Lad dovedesc cu acte şi cu fapte, cá 
nat Bent, nicí am agternut, nică am 
. Veri-un proiect оге-саге. 

s ha de cât tóte acestea : cum pu~ 
tiune, ж» : P simple convorbirt о conven- 
un 4H x părțile, când e constatat că 
Precautiunil negocieri, că am luat tote 
neoontestat e ca sà  relasá in. mod clar ȘI 
nici зонд, пи ай existat nici negocieri, 
se póte d definitive, și că din nimic nu 

ovedi cá cele consemnate in pro- 


puneri : 
nd ile Fialla aü fost primite de mine in 
al Sali în parte ? 


nici 
sem 


Dar mai întreb : Ce interes are d. Minis- 
tru să susțină cá convorbiri, asupra cárora 
nu Sau luat măcar notițe, puteau lega de- 
finitiv pe guvernul román ? De ce d. Minis- 
tru a declarat, cu acéstá ocasiune, résholü 
bunului simţ ? 

Dar mai este un fapt positiv, care dove- 
desce că d. Ministru s'a încurcat intro 
cărare fôrte sucită. E cert că au urmat, 
dupe expirarea celor 7 luni, mai multe 
săptămeni negocieri între guvernul actual 
şi d. Fialla. Dacă exista o convenfiune defini- 


| буй, cum se pretinde, atunci nu mai putea 


fi vorba de negocieri, ci de presentarea con- 
venţiunei in Parlament. Tocmai fiind-că nu 
exista o convenfiune, ci numai o bază de 
negocieri, aceste negocieri au inceput sub gu- 
vernul actual si au urmat tot sub dânsul ; 


P a | mai mult, ele aû avut de resultat înlătu- 
resedinte, C. Boerescu: Vé rog, | 


rarea propunerilor Fialla. 

Dacă d-nii Cantacuzino, Ionescu și Laho- 
vari aveau dreptul să negocieze cu d. Fialla 
pe basa propunerilor anexate la scrisórea 
mea din 10 Septembre 1904, cum pot d-lor 
susține că ей nu ași fi avut același drept, 
ca şi d-lor, dacă eram la guvern ? 

Eu însă puteam opune d-lui Fialla, că eu 
intru în negocieri cu Rotschild, Nobel și 


| Mantascheft, precum a fost înțelegerea nós- 


{га în 10 Septembre 1904, iar nu cu Ban- 
que de Paris et des Pays-Bas şi cu Deut- 
sche Bank. l-am dis d-lui Fialla de la început 
in mod clar, neted și expres: Nu te iau de 
samsar, ci te iaü ca representant al lui 
Rotschild, fiind-că consider că Statul ro- 
mân este o personalitate superiórá, care 
s'ar înjosi dacă ar trata cu samsari. Am ìn- 
feles de la început, ca Statul să trateze de 
a-dreptul cu Rotschild, si am fecilitat prin 
scrisórea mea apropierea, pentru a negocia 
cu grupul Rotschild. 

lată cum stă cestiunea. ' 

De ce se opintesce guvernul să presinte 
cestiunea alt-fel de cum ea este în reali- 
tate? De ce nu critică ceea-ce in realitate 
am făcut ? Ore prin acéstá procedură, pro- 
iectul de lege astădi in discuţiune devine 
mai bun ? 

Dar, chiar dacă ași fi aprobat întrega pro 
punere Fialla, și dacă prin desvoltarea nós- 


e) e 


irá economica și financiară Sar dovedi cá 
acea propunere nu ına corespunde cu in- 
teresele nóstre, făcându-se o nouă lumină 
asupra еї, бге пи mi-ar fi fost permis mie, 
care eram slujbaşul Statului, să věd cestiu- 
nea clarificată și să recunosc că ceea-ce ași 
fi aprobat înainte de 7 luni, nu se mai pâte 
aproba in urmă ? Ore conventiunea nu tre- 
huia supusă Parlamentului ? 

Ore ale cui interese apéram atunci și apăr 
$i astăgi ? De sigur nu ale altora, nici ale 
mele ! Cine era atunci şi cine este astădi 
stăpânul ineü absolut ? Ore nu Statul, pe 
care ași dori ca toți fără osebire să 'l recu- 
nóscá o-datá de stăpân, căci atunci nu am 
rătăci prin labirinturi nesánétóse și mocir- 
lóse? 

Ore de Іа 1900 incóce nu a trecut ces- 
tiunea petroleului prin multe faze, din cari 
ultima este formarea unui grup român de 
capitaliști pentru explorarea şi exploatarea 
minelor de petroleü ale Statului ? 

Nu e dar corect să numiţi propunerea 
Fialla—-convenţiunea Sturdza. 

Voiü aduce originalele acte în Senat, ca 
să se constate cele spuse de mine și din 
vedere. ; 

D. Ioan Lahovari, Ministrul Domenii- 
lor : Îl am aci. 

D. D. A. Sturdza: Aveţi, dar spuneți 
d-vóstrá cá scrisórea aceea... 

D. Ioan Lahovari, Ministrul Domenii- 
lor: Am si scrisórea. 

D. D. A. Sturdza: Cu atãt mai mare e 
necorectitudinea, când aveţi scrisorea in 
mână, și negafi ce e in scrisóre. Explica- 
tiunea parafărei mele stă in scrisore, şi din 
ea ori-ce om de bun simţ si de bună cre- 
dinfá se póte convinge, cá disele mele sunt 
adevérate. Nu e corect ca d. Ministru sá 
viná sá arate anexa, adicá propunerea Fialla, 
şi să ascundă sau să restălmăcescă scri- 
sórea mea. 

Ante-proiectul de саге vorbesce d. Mini- 
stru, nu este un act al mei, nici este incu- 
viinfat de mine. 

Despre cestiunea petroleuluí nu am vor- 
bit numai cu d. Fialla, ci am tratat despre 
ea in public la Buştenari. 

Diceam atunci : »Minele nostre de petro- 


»leü se intind dealungul Carpatilor, din Olt 
„până in nordul Moldovei. Se caleulézá că 
„zona petroliferă cuprinde cel puţin 20.000 
„hectare“. 

Acestea erai în Iunie 1904 cunoscinţele 
nóstre. Astádi aflăm de la d. Ministru pen- 
tru ântăinşi dată, că Statul posedă 80.000 
hectare de pămenturi petrolifere cunoscute 
şi alte atâtea de pămenturi in expectativá 
de a fi declarate petrolifere. 

D. Ministru erede cá astădi sunt în ex- 
ploatare 15.000 hectare, pe cànd sunt geo- 
logi cari cred că sunt numai ju:nétate din 
15.000 hectare în exploatare. 

Cum puteam eu, care credeam că tote pă- 
méntnrile petrolifere aû o întindere de 
90.000 hectare, să daü o concesiune de 
pămenturi ale Statului de 30.000 hectare. 

De aceea ar trebui să căutăm ca în dis- 
cuţiunile nostre să punem acea urbanitate 
atât de necesară pentru demnitatea nóstrá 
proprie şi pentru demnitatea Parlamentului. 


Se pot întrebuința cuvinte aspre in dis- 
cutiune, dar un cuvint ca acela, care mi sa 
aruncat mie din partea d-vóstre, cuvintul 
de trădător de patrie, un asemenea cuvint 
noi naţional-liberalii nu l-am întrebuințat 
in contra domniilor vóstre. 

Când își iese cine-va ast-fel din huna rén- 
duialá, judecata publicului luminat și cult 
îi suprimă autoritatea morală ce trebue să 
aibă. Acelaşi procedeü îl are astăgi guver- 
nul iarăşi cu mine. 

Asi maï fi înţeles atacurile d-lui Mini- 
stru, dacă eu l-ași fi atacat ; dar aţi con- 
statat că eu în discuţie m'am ţinut de lege, 
şi am fost cu totul obiectiv. 

Înţeleg asemenea atacuri din partea d-lul 
Președinte al Consiliului. D-lui este om bé- 
tràn ca si mine, si se crede şi mai bétrán, 
avénd prin urmare dreptul de a mé cen- 
sura; dar de la d. Lahovari probozela nu 
se potrivesce de fel. 

Ce am spus ей? Că sunt puncte nelă- 
murite în expunerea de motive. Eü sunt 
vinovat cá nu le-aţi lămurit in expunerea 
de motive ? De ce nu aţi trecut în expune” 
геа de motive ceea ce aţi ţinut ascuns ? De 
ce chiar astăgi ne arătaţi tabloul de departe», 


da ТЕЕ : à 
Eun de plăcerea de а”! cunósce in | mai in Stare sá dea acéstá impulsiune, de 
E. dts — Pi cât societăţi private, ori-care ar fi ele. Dar 
Bis. МА i di ales in Wei pámén- | ce réü este să discutăm asemenea cestiuni, 
m. 8 >u es necunoscute ? Am cerut | ca să ne convingem unii pe alţii despre ce 
Spuneți cari sunt cele cunoscute. e mai folositor ? 
Е Eon ИЙЕ tabloul d-vóstre, ca E cert, insá, cá dacá am spus cá Statul sá 
E. a ați senatului dimpreună cu ex- | organiseze o flotilă comercială pe Dunăre, 
ea de motive ? De ce vaţi sfiit dea- | n'am spus са să monopolisăm acest fluvii. 


Cêsta ° d 

| Docs пи? aveaţi, bine ега să amâ- Și apoi de ce să vă supăraţi dacă fac oh- 

bu ma N ea ca sã 1 aduceți, căcă ar fi servațiunile pe cari le-am tăcut? 

En. ne așa, de cât să se voteze legea Doriţi să nu discutăm proiectele de lege, 
şi în întunerec. ci numai să le votám ? Mai àntéiü puteţi ìn- 


e не. а сее ара 
.000 aq. err Me "Nu . aff fost riw О т” er س‎ C 
ME ou مر‎ dcla- | de lege сезе зе سب وم‎ E 
ibl că Sia] ой ul mei, şi аз ádi dec a- | de lege ce ni se pr esintá, $i care indatorézá 
mult. Sunt » p il pe ig mal pe guvern sã ne dea tête deslușirile pe cari 
Statul va E bucuros de acest spor, căci le cerem. Aveati un tabloü de pământurile 
însă: Ге, Ke reservá mai mare. Intreb petrolifere cunoscute. Datori eratí nu să 
. du p să د دې‎ acéstá reservá mai ni-l presentati de departe, ci să ni-l dati in 
în mM dece ani ? Critica mea rămâne mânile nóstre, ca să lămurim cât mai mult 
peste io ȘI anume, că o reservă atacabilă cestiunea care ne preocupă. 
Servi, aní nu se pûte califica de re- Mai tóte observafiunile mele aü rémas 
BEL. uod - t с réspuns din partea hăncei ministeriale. 
tate, si a pus insá as ádi o altá و وس‎ pi stau deci in picióre. Acésta se va dovedi, 
S M nume că eü vreau să monopolisez când vă veţi încerca să puneţi legea in apli- 
ka... Cuın ? A întrebuința 001 naviga- | care. i 
in a marelui fluviü, care curge de-a- De ce graba acésta ? De ce fugiți să avem 
iD; {ёгеї пбзіге, acésta este a monopo- o-lege aplicabilă ? De ce fugiți să avem o 
tatii 1 ) Cum ? Credeţi, că e гёй ca lege bună ? ДЕ" 
tárei £ s dea o ar pi а intrebuin- In Starea de adi a discutiunel, eü iné volü 
deschis puer in folosul nostru ? Spunefi-o márgini a depune câte-va amendamente in 
gramu] " elar, să scim cá acesta este pro- | mânile d-lui Președinte al Senatului. 
dl-vóstre. Noi credem că Statul e lată cele ce aveam să spun. 


bi 


مو — 


A 
MENDAMENTELE DEPUSE DE D. D. A. STURDZA, SEMNATE DE NUMÉRUL REGLEMENTAR DE SENATORI: 


p Amendament la art. 1. Aceste eoncesiuni se vor acorda prin in- 
ro 4 , | cheierea unui jurnal al Consiliului de mi- 
cuvintele ет Dvê a, i, i niștri si prin Decret Regal. 
ani“, prin Nd. iun maximum de Cel care cere o concesiune, trebue să pro- 
10 și E tórele: »ре un termen intre | феле că dispune şi este gata د‎ vărsa la Casa 
D. ^w 7 de depuneri, la acordarea concesiunei, un 
Ne d 0 . Pherekyde, Ant. Carp, | capital suficient menit a asigura începerea 
umbaru, T. Trifonescu. lucrărilor de exploatare și afectat exclusiv 


lAmend pentru acéstá intreprindere. i 
m endament la art. 2. Acest capital va fi de cel putin 2.000.000 
Punem ca disposiţiunile art. 9 să se | lei pentru fie-care lot de 100 hectare te- 


înlocui ٩ 
ască prin urmátórele - renurí necunoscute. 


Au se va putea acorda unuí concesionar 
de càt un singur lot. 

Nu se vor admite, nici direct, nici indirect, 
transacţiuni cari ar conduce la formarea de 
trusturi; anume transacţiuni atrag dupe 
sine anularea concesiunilor și trecerea tere- 
nurilor si tuturor instalaţiunilor pentru 
explorare și exploatare în proprietatea Sta- 
tului, neavénd concesionarii nică un drept 
la nici un fel de despăgubire. 

Contractul tip, anexat la presenta lege, 
face parte integrantă din ea. 

D. Sturdza, M. Pherekyde, Anton Carp, 
T. Trifonescu, R. C. Porumbaru. 


Amendament la art. 3. 


Propunem a se intercala dupe cuvintele: 
„Consiliul de miniștri va putea subimpárti 
fie-care lot şi in fracțiuni inferiore întinde- 
геї menţionate la articolul 1“, urmátórele: 
»nemorcelàndu-se însă de cât până la mini- 
mum de una decime a lotului de 100 şi de 
1.000 hectare“. 

D. Sturdza, M. Pherekyde, Ant. Сатр, 
R. C. Porumbaru, T. Trifonescu. 


Amendament la art. 4. 


Propunem ca dispositiunile art. 4 sá se 
inlocuiascá prin urmátorele : 

Tabloul terenurilor de dat in conce- 
siune, ulcătuit de Consiliul de miniștri şi in- 
tocmit ast-fel, cá la fie-care lot de 100 hec- 
tare terenurí cunoscute sá fie afectate 1.000 
hectare terenuri necunoscute, se anexézá la 
presenta lege şi face parte integrantă din ea. 

D. Sturdza, M. Pherekyde, Ant. Carp, 
R. C. Porumbaru, T. Trifonescu. 


Amendament la art. 5. 


Propunem ca alin. II sá glásuiascá ast-fel : 

Tote aceste terenuri vor forma reserva 
petroliferá a Statului pentru viitor și va fi 
inatacabilá in timp de 50 ani. " 

D. Sturdza, M. Pherekyde, Ant. Carp, 
R. C. Porumbavru, T. Trifonescu. 


Amendament la art. 9. 


Propunem suprimarea art. 9. | 


D. Sturdza, M. Pherekyde, Ant. Сару 
R. C. Porumbaru, T. Trifonescu. 


Amendament la art. 10. 


Propunem ca art. 10 să fie inlocuit prin 
următorul : 

Statul iși reservá exclusiv exploatarea 
tuturor mijlócelor de transport ale petro- 
leului si derivatelor lui pe căile ferate, pe 
conducte, pe pipe-line, in vagóne-tankuri ale 
căilor ferate, şi in reservoriile din gări ȘI 
din porturi întrebuințate la incárcarea vase _ 
lor de transport pe apă. 

Statul va organisa si o flotilă de slepurF 
tankuri suficiente pentru Dunăre. | 

Nu se va acorda concesionarilor Statului 
de cât dreptul de a lega prin conducte که‎ 
ploatările lor cu gara cea mai upropiată. 

D. Sturdza, M. Pherekyde, Ant. Carps 


R. C. Porumbaru, T. Trifonescu. | 


Amendament la art. 14 


Propunem ca disposifiunile art. 14 să 38 
inlocuiascá prin următorele : 

Cel puţin trei pătrimi din personalul 
technic si administrativ, precum şi din lu” 
crătorii explurărei si exploatărei minelor de 
petroleu date in concesiune, vor fi Români. і 

Cel puţin jumătate din membrii consi- 
Шог de administraţiune al societăţilor pen- | 
tru explorarea şi exploatarea minelor dë 
petroleu ale Statului vor fi Români. 

Guvernul va alcătui pe baza legel de faţă 
un regulament care va face parte din con” 
trolul de concesiune. 

In cel mai scurt timp se va presinta Cor” 
purilor legiuitóre un proiect de lege privitor 
la poliţia si controlul explorărei şi exploa” 
tărei minelor de petroleü, care va coprinde 
$i sanctiunile necesare. 

D. Sturdza, M. Pherekyde, Ant. Сатр» 
R. C. Porumbaru, T. Trifonescu. 


F