Mina Savel Judaismul-in-Romania (1896)

u SADNA psit 


yi n AT pi 
EON E ODER tE 2727 iletti loa cae 


Wo Eia i É> ta el 


JUDAISMUL 


E zomin 


Fina Savel 


t director al ziaruhă antisemit „Alarma Moldovei“, memhru 
al congresului, antisemit, internațional finut în Bucuresci la . 
26 August 1886 și membru al ordinului „Corâna Români 


i-ar casa pustia 
73i neamul nemernicia“. 


DMihnat Eminescu. 


oa 


IAȘI 
TIPOGRAFIA PETRU C. POPOVICI, STR, VECHE 84. 
1896. 


Deposit la autor în Fălticeni. 


CINE SUNT ANTISEMIȚII 


A fi astă-zi cine-va antisemit, nu însemnează a fi 
predominat de vederile strimte și înguste ale unui exclu- 
sivism național sau religios, ci însemnâză a fi luptătorul 
„devotat în contru unui curent materialist care pune banul 
maï pre sus de cât ondrea, virtutea şi cele mai înalte 
sentimente ale demnităței naturei omenești. A fi antise- 
mit în același timp, e a fi martirul şi apărătorul naţiu- 
nei sale, a drepturilor și instituțiunilor care unite cu spi- 
ritul de libertate, fac propășirea unei naţiuni. 

Un antisemit are a se lupta nu numai contra jida- 

k nilor, dar și contra jidoviților ce susțin pe jidani, ace- 
Tóte exemplarele vor purta semnătura autorulut M: a lor cari au legături cu dânșii și cari cu drept se „pot 
precum şi drepturile reservate. | numi venegaţi. Antisemitul are a se lupta și contra jida- 
„ilor și contra spiritului jidovit și conrupt al unor Gmeni 
- i cari înțeleg rău, ba chiar prostituesc cuvintele de tole- 
k A = ranță și civilisație. 

p PEAN i ) Póte prea bine ca Europa oficială a guvernanților 
cu tótă pleiada de bancheri și ziariști mituiţi de jidani, 
precum şi „ Afanfa Universală Fidovéscă“ în cap cu toți 
susțiitorii  Judaismului din lume, să rădice un muget de 
reprobaţiune contra mea și acelor ce voiii serie, pot se 
mě critice cât le va plăcea, pot se mă numâscă : barbar, 
netolerant, fanatic, şovinist şi să arunce asupră-mi tote 
injuriile de cari sunt capabili Jidaniă; eu le voii râde, 
nimine și nimic nu mě va opri a lupta contra acestor 
parasiți, iar acelor Români cari au naivitatea a fi susții- 
torii jidanilor, le voii aminti neperitârele versuri ale poe- 
tului Bolentinânu : 


„Cei ce pârtă jugul şi-al purta mai vor, 
„Merită, să! porte spre rușinea lor | 


Antisemiţii sunt incarnațiunea aspirațiunilor şia e 


ţivilor celor mai adinci, ale sufletului poporului Romănesc, 
sărăcit şi exploatat cu neomenie de potopul de jidani câți 
au năvălit din tâte părțile; ei sunt anti-mergătorii libe- 
văreă mult încercatului de sârtă popor Romănesc, de sub 
odiósa sub-jugare a elementului străin, cotropitor, Jidovese. 

Antisemiţii. s Edi strigätuluï desperat şi 
al gemětuluï dureros, eşit din pepturile înăduşite de su- 
ferințe ale poporului Romănese și mi se pare că zimbe- 
tile ironice care se văd pe samandicósele fețe perciunate 
sau neperciunate la adresa Antisemiților, au să se trans- 
forme în eremiade maï jalnice de cât acele de la dără- 
marea Ierusalimuluï; căci când cuțitul va fi ajuns la os, 
Românii eşiți din rabdarea lor vor arata Jidanilor dru- 
mul de unde au venit şi dacă să vor face a nu înţelege, 
după cum sa făcut pănă acuma, vor fi nevoiți a uza de 
orï-ce măsură pe cari le-o dictéză instinctul de conservare. 

Antisemiţii, trebue se o ştie jidanil circumeiși și ne- 
circumcişi, că nu sunt ciracii vre-unul partid politie ; ci 
sunt expresiunea cea mai credinciosă a intereselor intre- 
gei țări și a Românilor doritori de a răsutla în țara lor 
în linişte un aer mai curat, mai puţin viciat și maï ferit 
de infecțiunile putrejunelor. streine. 4 

Deci, ori-ce guvern cari voeşte să aibă dreptul la 
simpatiile poporului Romănese, nu'și pote asigura alte tit- 
luri mai mari și mai durabile la recunoştinţa posterităței, 
de cât a căuta prin măsuri și legi coercitive din cele 
mai draconice, a salva interesele naționale, constrăngând 
să emigrede cu gramada dróea vagabondilor cari au nă- 
vălit din tâte părţile pe pământul nostru și cari amenin- 


organisate de cât statul Romăn, pentru ase pune peca- 
lea economică la adăpostul parasitismului și a devastați- 
unilor Judaismului. i 

„Ca, dovadă că Antisemiţii nu sunt ciracii vre-unui 
partid fie liberal, conservator saui ori-ce altă nuanță, este 
că și eu am luptat din tâte puterile contra acelui par- 
„tid şi contra intențiunilor bine-voitâre cari le-au a- 
vut pentru Jidani, modificând art. 7 din constituție 
spre a li se da drepturile în masă şi cari era să se re- 
alizeze de nu întimpina guvernul defunctului Zó» /ră- 
tianu, energia unor barba(i ca: Vasile Conta, Neculai 
Blaremberg, Necula! Tonescu, etc. etc. ; 

Antiserniţii an convingerea că Românii înainte de a 
fi cu totul caliciți de Jidani, se vor uni cu mic cu mare 
contra dușmanului comun intr’o di, când rabdarea va co- 
vărşi ori-ce margine și atunci Romănia va fi scapată.. 
Românii vor deveni puternici, mai neînvinşi și cu o forță 
de vitalitate mai mare, căcï se vor oțeli prin crisă și 
nenorocirile suferite de la némul lui Israil. 


Autorul. 


Sourti privire asupra Julaismulul 


De la dărămarea Ierusalimului pînă în timpi! de faţă 


Claudius, împăratul Romanilor, a dat jidanilor drep- 
tură civile şi politice, așa că dânșii folosindu-se de aces- 
tea, smulseri prin speculațiuni fraudulâse și prin usură 
tot comerciul din mâna Romanilor; apoi propagară între 
Romani corumpțiunea sexuală și ca spioni și intriganți 
plătiți de inamicii Romanilor, subminară încetul cu in- 
cotul siguranța statului Roman pe la anul 70 după Christ, 
cind Titus împaratul Romanilor ocupă Ierusalimul, arse 
pină în pămînt biserica lui Solomon și ucise maï multe 
sute de mii de Jidani. Statul Tudei se împărțiri şi se 
vândură, iar Jidanii ce se aflau în Persia, Arabia, Egi- 
pet şi Roma, se goniră și se împrăştiară pe totă supra- 
fața pămîntului. Sub Nerva, Jidanii se bucurară iarăși de 
mici libertăți, de care abusând din nou, silirä po Traian 
a le revoca. In urma acestora, Jidanii se rovoltari, gi 
complotară neîncetat în contra Romanilor, la unul 116 
în Cipru, 118 în Mesopotania, de la 120 și pină la 135 
sub rabinul Bar-Cohba in Palestina, cind împaratul Adrian 
devasta, Iudea șii măcelări în mod teribol, Jidunii fideli 
moralei și tradițiunilor lor, îndurară din nou sub Cons- 
tantin cel Mare pe la anul 330, miceluri. 

In acest timp găsim pe Jiduni în Iliria, Spania, Galia 
și în câte-va politii de pe lingă Rin. Ei aici sunt comer- 
cianți, posedă, moşii şi ocupă chiar posițiuni înalte în admi- 
nistrația civilă și în armată în dauna indigenilor, Insă 
ada și lagitatea ce”! caracterisă, îl oscludo din armată 

anul 418, 

In secolul al V-lea, din causa corupțiunei co dosvolta 
în toato ramurile, li se rădică din nou toato drepturile 
și națiunile se rovolta iar în contra lor, 


Tot din aceste cause sunt persecutați Jidanii în se- 
colul al VI-lea și al VII-lea în Italia, Sicilia, Francia și 
Bizanţ. La anul 610, Jidanii cu ajutorul Perşilor, ocu- 
pară din nou Ierusalimul și începură a visa iară-și re- 
constituirea, însă fură opriți de împaratul Heraclius. De 
la anul 620 pină la 1010, Jidanii sub califi și principii 

F] Arabi, au trăit în toleranță, dar începând din nou cu şmi- 
cheriile și corumperea, "şi-au atras iară-și fortuna asupra 

capului lor. 

In secolul al XIV-lea, Jidanii cari remaseră în Spania 
fiind nesuparați în exercitarea speculaţiunilor lor usurale 
şi mărşave, ajunseră se predomine populaţia, care revol- 
tâmdu-se îi alungară din Aragonia și fură măcelăriți la 
anii 1391 și 1392 în Sevila, Cordova, Valenţa și Cata- 
lonia. In Portugalia, Jidanii care locuesc prin secolul al 
XI-lea, avéu permisiune a locui numai în vro 7 districte, 
fiind obligaţi a purta un costum deosebit de acelor-Talţi 
Omeni, iar la 1495 au fost isgoniți de cătră regele E- 
manoil. De la acâstă dată Jidanii petrecură o eră de fe- 
ricire pînă la 1506, cînd au fost măcelăriți la Lisabona. 
In secolul al VIII-lea și al IX-lea Jidanii în Francia au 
avut o periodă de aur, dar sub regimul Capetingilor pe 
la 877 au inceput a fi isgoniți, ast-fel în cât pentru a 
fi tolerați de a locui numai în unele părţi, erau siliți de 
a plăţi sume considerabile și causa isgonirei lor nu pro- 
vinea de cât din stârcerea, prin înșelăciune a averilor din 
mâna, indigenilor, demoralisația, prostituţia, murdăria pro- 
verbială, intrigele religionare și asasinatele indigenilor. 

LA In Anglia, unde asemine se bucurau de drepturi mari, 

= cu ocazia încoronărei de Rege a lui Ricard inimă de leu | 

la anul 1188, isbucni o revoltă grozavă în contra lor. 

La 1270 le confiscă averile adunate prin usură, le închise 

sinagogile și la 1290 îi isgoni cu totul din Anglia. 
Isgoniţi din Anglia, Jidanii se așezară în Francia și 

îu Germania; dar și în aceste state din cauza purtăreă 
lor, Impăraţii au fost siliți a le restrânge drepturile, iar 
populațiunile indignate de purtarea lor, i-au alungat la 

1163 din Leobschiitz, 1196 din Viena, 1225 din Meclen- 

burg, 1330 din Breslau, 1319 din Brandemburg, 1346 din 


lingen, 1837 din Degendorf, 1390 din Nürnberg, 1381 
din Praga, 1476 din Regensberg și 1478 din Pasau. Afară 
„de Austria, mai tótă Germania fu depopulată de Jidani ; 
mil dintre ci se omorâră, se arseră, pentru ca se scape 
de resbunarea poporului înfuriat în contra lor. După a- 
ceste isgoniră și măceluri 1 vedem din nou reîntoreîn- 
du-se în provinciile Hesa, Saesonia și Brandemburg, dar 
de la inceputul secolului al XIII-lea li se impuse a purta 
vestminte semnificative și de la al XV-lea secol Germanii 
se feriră de-a le mai acorda drepturi, oprindu-le procu- 
rarea de averi imobile. Eï au fost siliți de a locui în 
cartiere deosebite d'ale celor-lalți locuitori pentru ca ne- 
curăţenia şi bolele fiilor lui Israil, se nu potă veni în 
contact cu acești din urmă; ba crimile și alte fapte ines- 
chine ce se comiteau de ei, se pedepseau cu mult mai 
aspru de cât ale indigenilor, ca doar prin acest dispreţ 
şi asprime îi va putea sili să se moraliseze ; dar Jidanii 
nu corespunseră acestei încercări, ci își schimbari din 
când în când părul, întoemai ca și lupul, dar naravul nici 
odată; în cât locuitorii orașelor, căci așezarea lor prin 
] sate era înterzisă, se vězură din nou siliți a-i alunga spre 
SHN a scăpa de acești musafiri periculoși. + 

ÎL) Elveţia acordă în secolul al XIII-lea drepturi însem- 
i nate Jidanilor, admiţindu-i chiar în cele maï înalte funcți- 
uni, dar le dădu prin pele toleranța și liberalismul acor- 
dat Jidovilor și au fost nevoiți maï tărziu a-l isgoni; 
în anul 1401 din Winterthur, în 1424 din Ziirich și în 
1490 din Geneva. De cele mai mari privilegii și favoruri 
însemnate se bucurară Jidanii în Polonia sub Casimir al 
II-lea și de aici începură a invada Moldova. 

In Rusia aflăm pe Jidană prin secolul al X-le și XIV-le ; 
totuși pi de nică fură isgoniți trimețindu-se parte din eï 
pir Romănieï. In Ungaria unde-i vedem pe la anul 

100 folosindu-se de mari drepturi, tură exterminați în 
secolul al XIV-lea și XV. 
Im secolul al XVIII-lea, civilisațiunea luînd un mare 
„avint, principiele toloranţel şi cosmopolitismului prinsără 


ji 


rădăcini in inima poporelor Europene, cari uitând neno- 
xocirile causate de urmașii lui Israil. incepură a privi pe 
Jidani ca pe nişte martiri aï religiunei lor habotnice, 
deschidindu-le brațele și primindu-i la sîn, ca doar vor 
uita timpurile de restriște. Dar, vai! amar s'a înșelat din 
nou națiunile Europene! Inima Jidanilor a ramas înpe- 
trită, viciul le-a fost virtutea, propaganda demoralisațiu- 
mei le-a fost paladiul; dușmănia și intoleranța pentru tot 
ce nu este Jidan le-a fost credința; prevăduţi cu aceste 
virtuți ce'ți inspiră scârbă și oróre, s'au reîntors din nou 
în sînul popârelor ce le-au deschis brațele. ; 

Jidanii deveniră din nou rana statelor cei reprimise, 
ast-fel în cât pe când stâgurile republicei Francese bu- 
ciumau după vărturile Alpilor tuturor popârelor: liber- 
tate, egalitate și fraternitate, națiunele cenduse de sim- 
tul conservărei propriu, se vădură silite a relua din nou 
Jidanilor drepturile acordate în mărinimia lor; așa în 
cât chiar pină astă-ci, afară de Francia, Belgia, Olanda, 


„şi Austro-Ungaria unde în raport cu populația indigenă 


sunt neînsemnaţi, Jidanii nu posed nici intrun stat Eu- 
ropean drepturi civile și politice. Francia, nenorocita re- 
publică de astă-di, care emancipase la 1791 pe Jidani, a 
fost constrinsă din causa miseriei în care "i aduse pro- 
vinciile A/saca și Lorena sub Napoleon cel mare la 
1806 să le rădice drepturile, pînă ce prin constituţia de 
la 1830 îşi capatară iară-și emanciparea, 

In Rusia Jidanii sunt vecini isgoniți, chiar şi astă-ză 
se iaŭ contra lor măsuri rigurose, numai în Romănia sunt; 
tolerați din causă că a devenit un nou pămînt al făgă- 
duinței pentru isponiții lui Faraon. 

Populația Jidovescă respăndită pe suprafața pămân- 
tului este următârea după datile statistice cele maï re- 
cente și anume : 


Polonia A s i 2,000,000 
Asia fi g $ 1,800,000 
Africa } M È 1,500,000 
Romănia Žž . $ : 500,000 
America i A $ 366,880 
Prusia ` m A 250,020 


380,000 

200,000 

200,000 

80,000 

70,000 

70,000 

60,000 

j 30,000 

Hesa í A È 30,000 
„ Virtemberg $ $ 25,000 
Elveția z d i 22,000 
Grecia, 3 " A 10,000 
Belgia 2,000 


Relativ cu numărul populației, Polonia și Romănia 
au maï mulți Jidani de cât tâte statile și curind vom fi 
mai avuţi chiar de cât Polonii, căci cârdurile de Jidani 
ce năvălesc de peste frontieră ne pun în perspectiva de 
a vedea peste 50 de ani tâtă Europa deșartată de a- 


ceste lăcuste în Romănia. 
= Am schițat în câte-va trăsuri Judaismul din tim- 
„purile cele maï departate și din tâte se constată pină la 
"evidenţă, cum că Jidanii sunt un popor stereotip, peste 
„care au trecut tote vânturile și furtunile secolelor, fùră 
„a-l putea schimba întru nimic. Viciile și demoralizarea 
precum și conrumpțiunea care lau însoţit în decursul 
miilor de ani; sau petrificat în inima Jidanilor, ast-fel 
în cât astă-di nu mai există nici un remediu, nici o spe- 
ranță care să ne pótă face a crede cum că aceste inimi 
de metal, Sar putea în interval de secoli să se topâscă 
spre a-și priimi o formă maï nobilă și maï morală. 


EDUARD DRUMONT 


Despre Jidani. 


Domnul Drumont, Director ziarului „ La Liére Parole“ 
și autoru celebrei scrieri „ La France Juive“, conclude de 
a se confisca Jidanilor averile ca făcute prin înșelăciune 
şi escrocherie. ` 

Cine cunósce pe autorul cărței „Za France Juive“ 
nu pote bănui c'a fost împins de un interes meschin pen- 
tru a o scrie. Din contra, ea este produsul uneï profunde 
convincțiunï. Dl. Drumont a studiat rasa Jidovéscă în 
sine și ce pote eşi dintwânsa ca barbați de societate, ca 
ómenï de daraveri, ca gentelmeni, ete. etc. 

Modul de a vede al autoruluï este cu totul altul de 
cât al celora ce au deserispe Jidovipină acum. Dl. Dru- 
mont se rădică contra acelora ce numesc pe jidană Zaşž. 
Numai laş nu póte fi, observă el, acela care de 18 secole 
îndură totul cu un curaj vrednic de laudă, 

Maï de grabă se póte dice laş creştinii care se věđ 
pe tótă diua renunțând la convincţiunile lor pentru un 
titlu ori pentru o favóre. Asemine este cu pretențiunea, 
unora că Jidovul are cultul banului. Cultul acesta îl au 
creștinii care se înghesue în anticamerile Jidovilor. = 

Semitul dice autorul cărței „Za France Juive“ 
este mercantil, cupid, intrigant, subtil, vielen.  Arianul 
este entusiat, desinteresat, eroic, cavaleresc, franc, încre- 
detor pînă la, naivitate. Semitul este un moșier, nevăgând 
câtuși de puţin peste viața presentă ; Arianul este fiu al 
cerului, neîncetat preocupat de aspirațiuni superidre, unul 
trăește între realitate, cel-Valt întru ideal.. 

Semitul este negustor. din instinct, esto aplicat la 
trafic, are gemul a ori-ce este schimb, a ori-ce este o 
ocasiune de a trage pe sfâră pe semenul seu, 


Arianul este poet, este agricultor, călugăr și mai cu 
„ osebire soldat; resboiul este adevaratul seu element, merge 
voios în fața pericolului, înfruntă mortea. 

Semitul mare nici o facultate creatore; din contra, 
Arianul inventâdă ; nici cea mai mică invenție nu s'a fă- 
cut de cătră un Semit. Acesta din contra, exploatedă, or- 
ganiscdă, face se producă invențiunea Arianului, creatore 
de beneficii, pe care le păstrâză pentru sineşi. 

Arianul execută călătorii de aventură şi descopere 
America. Semitul care ar fi avut o ocasiune atât de iru- 
mosă de a se smulge cu mândrie din Europa, a se scapa 
de pretinsele persecuțiuni și a arata că putea face ceva 
şi prin el însuși, aşteptă pînă ce totul s'a explorat, totul 
sa desțelenit ca se mârgă să se îmbogățescă din munca 
altora. 

Intrun cuvânt, ori-ce este escursiune a omului în 
regiuni necunoscute, o sforțare de a mări domeniul pă- 
mîntesc, este cu totul osebit de Semit și mai ales de Xe- 
mitul Jidov; el nu pote trăi de cât pentru lucru de obsce, 
în mijlocul unei civilisațiuni pe care n'a făcuto el. 

Nici Jidanul botezat nu încetedă de a fi Jidan pen- 
tru dl. Drumont. El îl admite numai ca servindu-și rasa 
întrun alt câmp și nimic maï mult. Drept probă aduce 
următorul estract din gazeta oficială a Jidovimei „ Zes 
Archive Tsraëlites“ din 1884: 

„Israel este o Naţionalitate. Suntem născuți Jidovi, 
„atu de Gre-ce ne-am născut Jidovi. Copilul născut din 
„părinți Israeliți este Israelit. Nascerea face sei incumbe 
„tote datorințele unui Israelit. Nu prin tăierea împrejur 
„primim noi calitate de Israelit. Nu, tăerea împrejur n'are 
„de a face cu botedul creștin. Nu suntem Israeliţi pen- 
„tru că suntem tăeți împrejur, ci punem să se taie im- 
„prejur copiii noștri pentru că suntem Israeliță, 

„Dobăndim caracterul de Israelit prin nascere și nu 
„ne putem perde acest caracter nici odată, nici a ne le- 
„pada de dânsul; pănă și chiar Israelitul care'și renégă 
„religia, chiar acela carele se boteză, nu încetâză de a fi 
„laraelit, Tóto datorinţele unui Israelit continuă a le purta, 
„el pe spete“, i 


SN 
AATTEND 


După acâsta autorul serierei contra Jidanilor, spre 
a stabili tenacitatea Jidovului în procedeurile cel fac a 
fi isgonit de pretutindeni, spre a arata că nici odată n’a- 
pătruns în mintea unui Jidov ideea de a se conforma o- 
biceiurilor, tradițiunilor, religiunei celor-Valţi, ne maï face 
și portretul jidanului în societatea modernă. 

In maï puţin de 20 ani, dacă îl ajută împrejurările, 
Jidovul ajunge la cea mai mare desvoltare. Nasce în 
fundul unet mahalale Jidovescl, câștigă câţi-va gologană 
de 5 într'o primă operaţie, se asvărle în Paris, dobândesce: 
o decorație prin mijlocirea unui Dreyfus Gre-care, cum- 
pără un titlu de baron, se presintă semeț întrun cere 
mare, își ia ifos ca cum ar fi fost tot-Va-una bogat. 
Transformarea la dânsul este Gre-și cum instantaneu ; nu 
simte nici o mirare, ignoră cu totul unele timidități. 

Luaţi un Jidan din Rusia, sau Romănia de acasă la- 
dânsul, sub laiberul lui zoios, cu perciunii și cerceii sei 
în ureche şi după cel veţi fi îmbăiat o lună, se va a- 
şeda intro lojă la operă, cu ifosul unui Ștern sau al unui 
Gunsburg. 

Luaţi ca oposițiune pe un biet întreprindetor de clă-- 
diri francese, îmbogățit în modul cel mai onorabil, că va 
avea tot-d'a-una aerul încurcat și va fugi de cercurile prea. 
de tot elegante. 

Fiul seu născut în condițiuni mai bune, inițiat în 
rafinăriile vieţei, va fi cu totul altul; nepotul, dacă fa- 
milia va continua inălțindu-se se remână onestă și creş- 
tină, va înfățișa pe adevaratul gentilom, va ave o aşa 
delicată cugetare și simțire nobilă cum nu se va găsi nică 
odată întrun Jidan. 

Din contra, dacă Jidovul își ia curînd ifos, nu par- 
vine însă nici odată la distincțiune. Jidovul este insolent, 
nici odată mândru; nu trece nici odată peste acea primă. 
trâptă, pe cari alt-fel cu înlesnire o atinge. Cu tote mi- 
liardele lor, Rożschiigiž au aerul de negustor de vechi- 
turi. Femeile lor, cu tâte diamantele Golgondei, vor se- 
mana tot-d'a-una cu vindătorele de suliman, nu cum sunt- 
gătite Duminica, ci ca de Sâmbătă. 

Tot-d'a-una ori să-i lipséscă Jidovului față cu Creş- 


DE Ma 


tinul ceea ce este lipiciii al raporturilor sociale: Egali- 
tatea. Jidanul nu va fi nici odată scóla unui om de rasă 
creştină. El ori iți cade la picidre, ori te strivește sub 
călcăiii; e sau dedesupt, sau deasupra; Jar nici odată 
alăturea. f 

Savantul antisemit Frances și cu el Francia France- 
dilor nu acea a lui rfon vestitul agent al baronului 
Jidov Reinach marile erou al Panamalei Francese și po- 
sesorul Carnetului cu cechuri cari pòte perde ori când 
pe cei 104 deputați mituiţi aï parlamentului ‘Frances, este 
îngrijită de pericolul celor 50,000 de jidan care dă o 
proporție de un jidan la cinci sute Francedï, jar nu ca 
în Romănia de 25 pină la 35%, 


CAPITOLUL 1. 


Dacă Francia, o țară mare și puternică, cu un popor 
inteligent şi brav, unde industria și comerțul a ajuns la 
cel maï înalt grad de înflorire și abea pote resufla de 
„Jidami cari au îngenunchiat'o prin corumpțiune, lux și 
moleciune, după cum ne probâdă scrierile savanților an- 
tisemiţi: Zduard Drumont şi Jacques de Biez, ce maï 
rămâne de dis pentru Romănia, o țară mică și abia re- 
născândă, unde drojdiile Jidovimei de prin alte ţări, cu 
totă perversitatea lor, sau năpustit ca stolurile de lăcuste 
Hămânde, sau mai bine dis ca corbii asupra unei prădi ? 

Şi pe când se află în mijlocul nostru inimicul cel mai 
înverşunat al întregei omeniri, care încă în lumea veche, 
în periodul lor de înflorire cu moravuri pure și patriar- 
hale, căutau să exterminede tot ce nu este Jidan, noi ne 
amăgim de falșe doctrine umanitare și cosmopolite, pre- 
gătind ruina n6stră; căci lăsăm se prospere în mijlocul 
nostru şi să se rădice acest monstru al Mărei Morte şi 
al pustiului, ca un balaur îngroditor spre a ne dugruma. 

Păţă cu pericolul ce ne amenință, noi Românii nu 
numai că stăm indiferenți, ne perdem forțele nostre în 
lupte sterile, în loc de a ne organisa, consolida și înfrăți, 
cu să ne apărăm interesele comune și se lucrăm la des- 
voltarea, întărirea, și inflorirea n6mulni Romănese. Deci, 
clasa inteligentă a naţiunei Române în loc să'și absorbă 
activitatea în intrigi și cerți bisantine, ar trebui să'și în- 
torcă privirile cătră situaţiunea economică și se vadă că 
tiimâmul economic, basa existenţei nostre, ni se sapă de 
sub piciore pentru a fi cuceriți pe tote căile. 

Căci, când Jidanii vor deveni stăpâni cu totul pe si- 
tunțiune, tirania lor vu fi cea maï asupritore. Ea va fi 
tirania unei rase străine cotropitâre, care ne-a subjugat, 
va fi tirania înfricoșată a aurului Jidovilor bogaţi, puter- 


pis cca | AA Ba 


PE (gala 


nici şi cu influență ajunși la exercițiul drepturilor politice, 
asupra unei rase care s'a lasat a fi desmoștenită și să- 
văcită prin neprevedere și indiferență, o tiranie mai cum- 
plită de cât tirania agrarie din Irlanda, și de cât a ca- 
pitaliștilor milionari asupra lucrătorilor de pe la fabrici. 

Pămîntul carel stăpânim, este frământat, cu sîngele 
strămoșilor noştri cari Pau aparat de secoli și nu póte 
deveni cu nici un preţ proprietate Jidovéscň, fără a se 
viola cele mai sacre drepturi ale unei naţiuni, acele cari 
garanteză siguranța și existența sa în viitor. Dacă Ger- 
mania, un stat puternic și pentru raţiuni politice depose- 
dedă pe Poloni din ținuturile lor de baștină, de şi Po- 
loniă nu presintă nici un pericol niuntrie, cum Români- 
lor nu ar fi permis în interesul conservărei lor naționale, 
să ia tote măsurile preventive contra numărului ce creşte 
în proporțiuni colosale a Jidanilor și contra influenţei lor 
desastrósă ce o exercită asupra poporului și statului Român? 

Cu tote aceste, când e vorba de lupta economică con- 
tra Jidanilor care să scape nenorocitul popor Român din 
ghiarele lor, se găsese chiar dintre Români Evreofili, așa, 
de declaraţi în cât să dică: „nu vě atingeți de acest popor 
ales, de aceste 6se sfinte ale lui Israil“, ca şi cum Jidanii 
ar fi chemați a domni peste popore, îur noi Românii să 
plecăm capul sub jugul lor; deci, în mod laş și mișelese 
să ne lăsăm a fi cotropiți fără a ne apara. Nu ar îi óre 
înjositor. și ruşinos lucru pentru noi Românii descendenții 
gloriosului popor Roman, care a supus lumea antică ar- 
melor, legilor și politicei sale înțelepte, să ajungem astă-dă 
a deveni iobagii unui popor pribeg, fără de țară, al că- 
rui strămoși au fost în robia Egiptenilor și a Babilonenilor ? 

Se mai dice de avocaţii Jidanilor că naţiunile trebue 
se'și afirme ustă-di cât mai puţin tendințele și apucătu- 
rile lor şoviniste; că în secolul de individualism atât de 
pronunțat, nu mai avem vreme a ne ocupa de prejude- 
căți şi persecuții dadarnice. 

Luptând cu Jidanii, nu luptăm cu individi isolaţi, ci 
cu o rasă compactă cari s'a introdus în corpul națiunei 
Române spre a-i distruge tote forţele de viță, rasă cu 
atât mai periculosă, cu cât ca element etnio eterogen, 


pretinde a face parte din corpul naţiunilor în care se 
află intruși, de și stă în realitate în o. contradicțiune din- 
tre cele mai vădite cu acestea, prin spiritul, caracterul, 
tendințele gi interesele lor. í 

Jidanul cosmopolit față cu cele-lalte, naționalități "și 
conservă cu cea mai mare stricteță și tenacitate afecți- 
unile și legăturile sale de rasă și este cu atât maï de 
temut, cu cât represintă în acest secol forța banului şi 
cu cât sunt răspândiți în lumea, întrâgă, conservând cea 
maï strânsă solidaritate care le asigură posițiunile cele 
mai avantagi6se între tote poporele. 

'Trebue să recunâscem că forța Jidanilor stă în so- 
lidaritatea lor, în spiritul lor de asociaţiune, în apucă- 
turile lor șoviniste și esclusiviste care” fac să considere 
ca Gol pe tot omul de alt ném, Tot ce nu e Jidan pen- 
tru dinșiă nu este om, ci o materie de exploatat cum erau 
priviți sclavii în lumea antică. Pe de altă parte, temin- 
du-se ca nu cum-va accentuându-și și dându-și pe faţă 
esclusivismul lor, să nu deștepte tendințele șoviniste ale 
celor-Valte naţionalităţi cari i-ar covărși cu numărul; de 
aceia Jidanii ascund fanatismul lor sub o mască ipocrită 
do falş liberalism cosmopolit. 

Eï caută deci, pe de o parte a se bucura de o to- 
loranță fără margini în sinul celor-lalte naționalități în 
virtutea drepturilor umanitare ; pe de altă parte tot ei 
nutresc sentimente vii de ostilitate de gintă, faţă cu ce- 
le-Valte popâre cu care sunt în contact tără a se asimila. 

Jidanii sunt un disolvant puternic în corpul naţiu- 
nilor unde se află intruși, căci falşifică ori-ce princip de 
morală și de drept, introducând pretutindenea, și intere- 
rosul cel mai meschin. Pentru Jidani ori-ce idei mărețe, 
orï-ce aspiraţiuni nobile sunt o monedă calpă. 

Principiile de înaltă justiție și equitate, principiile 
do libortate, egalitate şi trăţie, sunt exploatate și scamo- 
tata în folosul lor și în dauna celor-Valte naționalități 
do bună credință. Cea maï umanitară, idee în mânele în- 
tinute alo Jidanului, devine o uneltă de spiculă, un mij- 
loo do a face ghişeft, în fine o materie de exploatat. 

Dacă o națiune mare ca Francia, unde Jidanii sunt 

2 


ES aN 22 


in mic număr și cu tóte acestea s'a resimțit şi se resimte 
şi acum de efectile dezastróse ale învâurirei Jidoveşti, sad | națiuni, Jidanii ca trântorii printre albine nu pot trăi, 
maï rămâne cu noi o națiune mică cari suntem inădușiți de cât aflându-se înprăștieţi printre cele-Palte popóre. 
de Jidani prin numărul lor covărşitor, prin habotnicia și = Färă nic o idee generósă, fără nici un sentiment mă- 
instinctile lor rapace și perverse? Față cu o (55 noao „ vinimos, fără nici un avânt maï înalt, fără nici cea maf 
gintă ustuțioasă, o națiune ar fi a se sinucide dacă nu | mică preocupare de binele societăţii în mijlocul cărora 
și-ar afirma cu tărie tendințele sale șoviniste ca un reac- | trňoso, ci limitați în cercul îngust al intereselor lor mes- 
tiv puternic contra spiritului cotropitor Jidovese. O na- = chine, Jidanii nau altă țintă, de cât a trage ghișeft din 
fiume ar fi a renunța la existența sa, dacă m'ar avea in tot co le esă înainte, Cuprinși de o sete nesfărșită de aur, 
vedere maxima latină: „vis vim expeller“, ti y vuută a transforma în acest metal totul, chiar cele mai 
Numai sforțări uriașe din partea Românilor șI do- noumpe decoruri ale sufletului omenesc : virtutea, drep- 
rința sinceră de a lucra uniți spre a ne scapa de Jidani, lalea. onârea şi demnitatea. 
va putea îndeparta și înlătura un pericol național, Fa- Idolul Jidovilor este şi astă-zi tot acel vițel de aur 
narioții încă au venit în țară ca străini și di jefuit po „din vechime pentru care'și vind conștiința ; idol de care 
Români, cu tâte acestea multe familii dintre dinşii rămâ- „În dadar sa trudit însuși Moise a-i desbina, căci Iuda 
nend aici, cu timpul au perdut origina lor ca și alți streini puma! pentru 30 de arginți "și-a vindut sufletul și "şi-a 
veniţi în Romănia, intrând în alianță de căsătorie cu Ro- = tradat învățătorul și Domnul său. De câte ori Chiar astă-zi, 
mânii; în curind i-au uitat chiar limba și sau Romani- > Jidanul pentru bani nui prostituește însuși soția sa, pe 
sat cu totul. Aa | fica luă; cu atât mai mult va face un obiect de spiculă 
Asimilarea şi contopirea acestora cu Românii sa o- | cu fotilo și femeile creștine. 
perat în timp de câte-va generațiuni, întru cât au simțit >E Dacă Ungurul asuprește pe Românul din Ardeal și 
trebuința unor legături strânse de pământul patriei lor 4 din ținuturile învecinate, acéstă asuprire este datorită 
adoptive; pe când Jidanul rătăcitor în într6ga lume r&- lonţei, Ea este simțită de fie-care Român înpilat. Cel a- 
måne pretutindene tot Jidan. El nu simte nevoia de a Muprit la rândul luï "și oțeleşte inima și brațele, îşă că- 
se fixa ca națiune pe un pământ, ci trăeşte absorbind ca loşto caracterul, îşi desvoltă energia, şi pregătindu-se de 
un parasit, sucul, puterea de viață a celor-Palte POEOrA luptă, devine maï tenace, maï pilos, maï resistent și maï 
în mijlocul cărora se află, fără a căuta să prindă rădă-  birbătos, Influenţa Jidovâscă însă asupra Românilor din 
cini. El este în tocmai ceia ce este mălura pentru grâu,  Rominia, liberă și independentă, este dintre cele mai de- 
ceia ce e tăciunele pentru porumb, față cu cei-Valţi omeni Mantróse în tóte, dar mai cu samă în privința moralei. 
de altă gintă. Și frunzele şi tructile arborelui nostru nas Ea are de resultat pervertirea caracterilor, lașitatea, 
ţional, sunt devastate și pângărite de dânșii ca de niște moloşirea și corumpțiunea în tote stratile societăţei, in- 
omidi, A g Ă torosul material cel maï meschin, nesaţul de avuţie și de 
De atâta timp Jidanii sunt; trăitori printre Români ` licori, viața cea maï rafinată şi luxul cel maï destra- 
şi cu tóte acestea eï se deosebesc de aceștia prin limbă, NEN tóto sunt consequența mrejelor tesute de Evrei, 
obiceiuri, modul de trai și mai ales prin purtarea lor pontru a ne surpa și domina pe terenul economic, ca să 
imorală, vătămătóre interesului social; întru cât ori-ce E 


Ferindu-se de ori-ce încuscrire sau amestec cu alte 


i »vonim uneltile intereselor. lor pînă ce ne vor cotropi 
Jidan nu se gândeşte necontenit de cât la folosul seu și N cu totul. 
nici odată la binele şi fericirea celor-lalți în mijlocul, Antăi-ză Jidani se läfäesc, se ghiftuoso și se restață 
cărora so află și din sudârea cărora trăose, | 19 in tóto bi 


unurile acestei țări; oi aduc dilnic cu drâia pe 


20 — 


alți vagabondi hăimisiți de pe aiurea, spre a-i înţoli tot: 
de pe spetele bietului Român muncitor, care abea are ce 
mânca cu familia în casa lui. 

Ast-fel din sudârea Românul se nutresc acele cinci 
sute de mii de Jidini, pe când copiii sătnului muncitor 
sunt de cele mai de multe ori sarbedi, gol, slabi, bol- 
navi, rebigiţi iarna de frig, vara de frigută, vecinic fl- 
mândi și înpreună cu tatăl lor cufandați în cea maï a- 
dâncă miderie. 

Jidanii ne-au  desbracat pe noi ingi-ne și pe copiii 
noştri de tot ce avem, ne-au demoralisat și ne-au co- 
rumpt până la óse; ne-au luat averile și cele maï fru- 
móse moșii, ne-au adus la sapă de lemn pe bietul ţaran, 
în timp ce eï sporesc averile vădând cu ochii. 

Din sudârea frunței locuitorilor de baştină, aï aces- 
tei tări, sau îngrăşat ca niște tăuni, ei cari au întrat 
pe la porţile țărei nâstre ca niște șnapani perpeliți şi 
hămisiți, acum au ajuns în Romănia bogatașă, huzurind 
în lux ca nişte satrapi, buicind în bine ca niște nabubi, 
trăind în fine ca în sinul lui Avram. 

Eï se jeluesc la tâtă lumea și umplu presa Buropenă 
cu minciuni și eremiade ipocrite, că sunt persecutați în 
Romănia; se vaicără contra hoților de păgubași ora 
le-au supt până şi măduva din 6se, în contra fiilor aces- 
tei țări cari le-au dat; ospitalitate, deprinși a minți de 
la ochi, a lua înainte și a aduce confusie prin pipete tăl- 
hăreştí victime pungășiilor lor. 

Jidanii nau nici sfială, nici ruşine de a imita pe fe- 
meea ticălâsă și plină de pacate, care a apucat prăjina 
spre a alunga din sat pe cele-Lalte femei ca rele. 

Jidanii au adoptat obiceiul tâlharului, care ascuns 
în tute, dă cu paru fără veste în cupul celui pe care] 
pândeşte spre a-i lua apa de la móră, a-l ameți, a-l bu- 
sunări și a-l desbraca. “Tóte mișeliile, tote potlogăriile 
sunt făcute mușama cu bani și tot felul de mijlâce in- 
fernale, inventate de capul Jidovese plin de șiretlie și bo- 
gut în expediente. Pradă, jefuese diua mare pe ori care 
Român le cade la îndimână; așa că nici un Jidov nu ia 
în gură diminâța nimic până n’a înșelat pe cine-va. Co- 


rump și pângăresc zilnic moralul unui popor și cu tote 
aceste pamfletele lor murdare tot: pe Români “1 gă- 
sese vinovați, tot pe Români li inculpă, cu tote că cele 
ce se publică în ţară de Jidani asupra statului Român, 
nu sunt nimic pe lângă câte se scrii în străinatate, 
pe lângă veninul presei și al conciliaburilor  Jido- 
veşti din afară, cu care este adăpat blajinul și tole- 
vantul popor Romănesc. Zăzerea Românilor este o crimă 
faţă cu injuriile şi négra lor ingratitudine. Diarele lor, 
sau maï bine pamfletile lor merg într'atâta cu horopsala, 
cu înverșunarea și urgia în contra, nâstră, în cât nu ne 
dau voe să scótem nici țipetul de disperare a unui ne- 
norocit care se sbate în mâinele călăului seu. Eï ne a- 
cuză că comitem o nelegiuire cînd împinși de instinctul 
de conservare voim a ne apara. Jidanii perdênd pămân- 
tul făgăduinței, se, năpustesc în sânul acestei țări spre a 
ne copleși cu numărul, a ne aservi şi înghiți pe nesimţite. 

Eï cari să pretind poporul cel: maï comercial din 
lume, să silese a crea la gurile Dunărei, a acestei artere 
Europene, o nouă Palestină mai mănósă, mai îmbelșugată 
de cât avea din continentul Asiatic. Pentru acesta eï tre- 
bue. să se substitue poporului indigen, deci, au jurat stân- 
gerea bravului popor Român, aï cărui glorioși strămoși, 
vechii Romani, le-au dărămat Ierusalimul. 

Pericolul este neasămănător, necalculat de mare, este 
grozav, este înspăimântător ! Mai întăiii pentru că Jidanii 
nu vin ca dușmani declarați pe față cari să ne copringă 
«cu forța armelor și se ne dominede prin ocupaţiune ba- 
sată pe putere. Eï ne-ar lasa atunci cel puțin moralul 
nostru sănătos, energia și vigorea nâstră neatinsă de 
germinele  corumpțiunei, demoralisărei și a moleciunei. 
Dar ce este mai trist, ei se întroduc la noi sub fățăr- 
nicie de prieteșug ca și vulpea în posta găinilor. 

Eï să strecoră treptat, cu încetul, taptil, prin neba- 
gare de sémă, ne desmérdă, ne nineresc la multe oca- 
siuni, ne cultivă slăbiciunele nóstre furându-ne adese ori 
chiar simpatia: și afecțiunea multora. Dar întroduși în 
casa nóstră, eï ne minéză, ne sapă pe nesimţite pe tóte 
„căile, studiindu-ne de aprâpe, exploatând pasiunele nâstre, 


CRN dei 


vestejind inimele nostre. Eï se servesc de tote împreju- 
rările, trag tolâse imense din cunoștințele şi experienţele 
căpătate asupra mostră. Ast-fel Jidanii sunt cei mai vi 
cleni, mai iscusiți și mai rafinați maiștri a ne târî pe ca 
lea alunecósă și prăpăstiosă a vițiului, pe povârnișul pa- 
siunilor. Ei ne dăpăcese, ne înșală și ne fură minţile şi 
legați de mâini şi de piciore în cântece și în veseli, cre- 
dend că suntem duși la vro nuntă, ne duc la locul unde 
ne este pregătită esecuțiunea nostră. 

Aceşti viermi târâtori și lacomi, aceste parasite de- 
prinse a trăi numai în putregaiuri şi cari putredese to- 
tul în jurul lor, ne-au înglodat până în gât în noianul 
corumpțiunei, ne-au tâmpit tâtă partea nóstră morală, 
ne-au moleșit caracterile, ne-au umplut de  fumurile fu- 
duliei și a ingâmtărei, aşa că de multe ori vedem și re- 
cunóştem ce e bine, totuși urmăm răul. 

Jidanii ne-au întunecat conștiința, ne-au falşificat 
însuși simțurile de nu mai putem da semă de noi înși-ne, 
de starea în care ne aflăm și încotro mergem. Fiinţa u- 
nora dintre Români este într'atâta cuprinsă de mucegaiul 
şi putregiunea Jidovismului, în cât chiar și suflarea lor 
mir6să a mormânt. Am putea cu drept repeta mult cu- 
noscutele viersuri cari fac aluzii la vestitul bard al Ro- 
mânilor Andrei Mureșianu : 


„La mol e putred mărul a gis de mult poetul, 
„A dis şin desperare el a murit nebun“, 


Nimic nu oprește pe Jidani în planul lor de cotro- 
pire, spre a subplanta și înlocui pe nenorocitul popor 
Român de la gurile Dunărei. 

Diplomaţii occidentului au uitat că noi am format 
sub vitejii Voevodi, de după constituirea principatelor 
Romănești, cu pepturile nóstre un mur nestrăbătut de 
aparare a civilisațiunei născândă Europene, contra furiei 
cotropitâre a Musulmanilor, ei au subscris sentința de 
mârte a poporului Român sub presiunea „Alianțe? Uni- 
versale Israelite“ în congresul de la Berlin. 

Se ştie destul de bine tălhăriile, sumsarlăcurile, șmi- 
chorielo și indrădnéla neauzită la care recurg Jidanii ce 


bt e 


umblă după ghițeft, lotării, agiotagiu, zaraflâcuri şi jo- 
cură de bursă. Este cunoscut de cei mai mulți Români 
cum șnapaniă de Jidani an găsit mijlocul de a importa 
în Romănia ca contra-bandă, substrăgându-se de taxele 
vamale, mărfuri Austriace cu certificate falşe de prove- 
niență de prin Elveţia sau alte țări supuse regimului 
convențional. 

O altă causă care face pe puterile Eoropeï să înles-= 
nâscă năvălirea Jidanilor în țara nostră legiferând-o prin 
congresele de la Berlin, este că voiesc a se scapa de a- 
ceste ființe periculose trimețindu-le pe capul nostru. Puțin 
le pasă celor-lalte state Europene de pelea nostră, ele 
se îngrijesc mai mult şi în prima linie ca interesele lor 
să fie salvate. Puterile Europei sub a căreia garanție am 
fost puşi de Napoleon prin tratatul de la Paris, man re- 
cunoscut independența și emanciparea nostră politică prin 
tratatul de la Berlin, de cât sacrificându-ne pe cea eco- 
nomică, dându-ne pe mâna Jidanilor. 

In Romănia mulți die că chestiunea Jidovâscă există, 
alții și din nenorocire cei indiferenți tac, un număr din 
netericire dic că nu. Acestora din urmă dar să respun- 
dem: ce fel, nu există o chestiune Jidovâscă când în tote 
părțile nu audim de cât plângeri în contra lor? In ce 
scop s'a ținut marele congres antisemit în sala atenenlui 
din Bucureşti la 26, 27 şi 28 August 1886? Ce au cău- 
tat la acest congres pe lângă representanţii  Romăniei, 
acei aï Franciei, Austro-Ungariei, Germaniei, şi ce die 
adesiunile sosite din cele patru colțuri ale lumei cu oca- 
diunea acestui congres? Ce dic în fine rănile corpului 
social, al tuturor națiunilor în general şi a nóstră în 
particular? De cât chestiunea Jidovilor ne ucide. 

In Romănia există astă-di chestiunea Jidovilor, cum 
înainte de 1821 a existat chestiunea Fanarioților şi ea 
va exista pe cât timp Jidanii vor continua a exista ca 
corp separat în organismul social, ca un virus-disolvant 
al societăței moderne, Nu există chestiune socială în tù- 
rile unde Jidanii au năbușit vocea naţiunilor ; ea nu există 
în Polonia și Galiţia și a început la noi în Moldova unde 
parte din presa Română cosmopolită, négă că există ches- 


. — 24 — 
tiunea Jidovâscă, pentru că în Moldova Jidovimea deja 
wtipâneşte totul, Și acâsta este forte uşor de esplicat, 
chci prin procedarea seleețiunei naturale, Jidaniă au al- 
terat tot, moravuri, sentimente, limbă, chiar rațiunea 
poporelor unde Jidovii au străbătut, a fost infectată de 
presenţa lor. 

Dacă sunt încă Gmeni cari nâgă existența cestiunei 
Jidoveşti, nu o fac acâsta pentru că sunt mai puțin pa- 
trioți, sau din alte cause, nu, dar cansa situațiunei a- 
ceștia, trebue s'o căutăm în falșa idee co'și fac aceşti omeni 
animați de teoriile umanitare ale generâsel revoluțiuni 
Francese, din care Jidanii au fost cet cari au tras profit 
mai mult. Inditerenţii die: toți menit sunt egali, deci 
Jidanul și Românul fiind Gmeni, Jidanii şi Românii sunt 
egali; în loc de a dice: toți Gmenii sunt egali, Jidunii 
și Românii sunt Gmeni. 

Jidanii fiind un popor fără patrie, și agentul cel 
mai puternice de disoluțiune, suntem datori în inte- 
resul  conservărei nostre naționale să luăm măsuri, 
dacă nu represive, dar în tot cadul defensive in contra 
lor. Tată adevaratul tărâm al chestiune, iată adeva- 
rata natură a cestiunei sociale și curat naționale. Prin 
urmare, mau drept acei ce acusă pe Români de netole- 
ranță religiósă, căci la noi pe când Franceșii se măce- 
lăreau unii pe alții la St. Bartolomeu, în Italiu și Spania 
Gmenii se ardéu pe rug, Românii acordau adăpost Huşi- 
ţilor şi Calvinilor Unguri, cari până astă-zi trăiesc nesu- 
purați în satele şi orașele Romăniei, precum. în județele 
Bacău, Roman, ete. ete. 

Prin urmare pe nedrept suntem acusați de netole- 
ranță religiósă la noi în mijlocul cărora Jidanii trăiesc 
abuzând de bunătatea nâstră, pe când în docta Germanie, 
pravoslavnica Rusie și prea catolica Austro-Ungarie "și 
isponeau Jidovii lor, noi Românii de la Dunăre și Carpaţi 
deschidém ușile frontierei invasiei Jidoveşti și tot noi să 
suferim ca prea civilisata Europă oficială a Jidanilor să 
ne impună a modifica constituția în privința Jidanilor și 
să închiem convențiuni împovorătâre pentru țară și fa- 
vorabile Jidunilor, tot-d'a-una Jidanilor.  Cestiunea Jido- 


ae ea 


vâscă în Romănia nu este o chestiune religiosă cum le 
vine Jidanilor se dică, ci este curat o cestiune socială şi 
națională. 

Constituția Romăniei opreşte colonidaroa cu ginte 
nelatine, dar Jidanii ne-au copleșit orașile și statul dån- 
du-le moșiile sale în arendă, le înlesnește cucerirea şi 
copleşirea satelor și la urmă tot dinșii se plâng că sunt 
persecutați în Romănia şi posiţia lor materială jefuită, 
maï mult încă sunt respinși de la drepturile civile și 
politice. 

Acéstă afirmare Jidovésca póte fi credută numai de 
un Salisbury şi cine nu ştie că de la modificarea art. 7 
din constituție pănă astă-dï sa dat drepturi aprópe la 
4000 de Jidani în dauna Românilor adevaraţi cari nu vor 
înceta de a striga contra acestui act impus de influența 
Jidovescă prin congresul de la Berlin. Astă-di când com- 
parativ cu timpii trecuți avem inteligențe cu mult mai 
numeróse, cari s'au succedat și se succedă mereu la pu- 
tere, trebile naționale nu merg cu mult mai bine și causa 
nu este alta, de cât că aceste inteligențe nu suut curat 
Romăneşti, ci ele sunt compuse din străini, precum: 
Bulgari, Sârbi, Jidani, Famarioţi și Dumnedeu maï ştie 
ce; ast-tel în cât între 50 dintre acești pretinși învațați, 
Vabea vom avea un biet Român; șapoi acești Omeni 
au un interes mai presus de cât interesele națiunei Ro- 
mâne, eï au în vedere progresul și interesele naționali- 
tăței lor cari nu pot fi de acord în tot-lVa-una cu inte- 
vesele Romănici. Cum putem aştepta ca un Jidan să se 
desbrace de naționalitatea sa Jidovésca și să devie Român 
smulgându-și din sânul său inima Jidovâscă și s'o înlo- 
cuâscă cu alta Romănescă ? Inima șarpelui întrale cărui 
celule circulă un sânge rece şi veninos, nu pote avea a- 
celeaşi palpitațiuni, pe care le are inima gazelei, într'ale 
cărei celule circulă un singe cald și dulee. De aceea con- 
sider pe cel mai cosmopolit Român din punct de vedere 
național, maï bun de cât cel mai erudit străin. 

Pentru a-și face ori-cine idee despre năvălirea și 
creşterea elementului Jidovese în Romănia, punem sub 
ochii cetitorului următârea statistică publicată de Minis- 


EA 


torul agriculturet, industriet, comerciuluă şi domeniilor, 
po timp do 10 luni cu începere de la 1 lanuar până la 
1 Ootombre 1895, în Monitorul oficial No. 195 de la 30 
Noembre acel an. ut 

Născuţi de religie ortodoxă Români în totă țara 
22,518, iar morți 17,846, 

Jiduni născuți 7060 și morți 3801. | 

Escedent la nașterile Românilor a fost 4672, iar la 
al Jidanilor 3259. 

Dacă Românii ar fi întrun resbel permanent porde- 
rilo nu ar fi mai mari. Operațiunile ilegale ale Jidanilor, 
intreprinse vecinic cu succes în contra Românilor, tole- 
ranța de care sau bucurat eï pentru nelegiuirile lor, în 
tot-Va-una și sub tote guvernele, au făcut de mult încă 
pe amntisemiţii Români să vestiască resultatul care °l ve- 
dem astă-di, dar prevederilor lor nu li s'au dat ascultare, 
adevărul se vede în tótă hidósa lui goliciune. 

Din statistici se constată că numerul morților laRo- 
mâni, covărşesc pe al născuților relativ de acel al Jida- 
nilor, şi primejdia este cu atât mai mare, cu cât actual- 
minte un vênt de indiferentism suflă peste capetile Ro- 
mânilor, fără ca nimenea să se ocupe de acésta. Când 
se ivește febra aftosă la animale, Direcția sanitară pare 
a lua măsuri dictate de lege și când generația nostră să 
perde și se stânge, toți stau în nepasare, Presa se an 
de politică și face mare tapaj când este vorba de inter- 
pretarea cutărui articol din lege și stă indiferentă asu- 
pra causelor ce distrug poporul Român. Chestiunea Ji- 
dovéscă trebue însă a fi căutată înaintea oră căreia. 

Dacă mortalitatea între Români ar fi o chestiune 
momentană, nu ne-am speria atât, totuşi ar fi o cestiune 
de umanitate de cea mai mare importanță. Dar cestiu- 
nea desereșterei populației este eminamente „îngrijitore, 
fiind-că la spatele ci se věd mari primejdii și ar trebui 
cu cei cari conduc destinele țărei, să ia măsuri ce nu sau 
luat până acum, In general mortalitatea mai cu s6mă există 
între copii, și lucrul este forte natural; când părinții de 
familie uu mai au mijloce de aşi câştiga existenţa, cele 
întăăii victime sunt copiii, căci pentru a-i crește trebuese 


ar) aa 


cheltueli, Se aude că în cutare târg sau sat mor copii; 


"oră cine citește sau uude ast-fel de lucruri să întristedă ; 


dar acela cari ar vedea cu ochii săi cum mor copiii să- 
tenilor lipsiţi de mijlâce, ambandonați ?.. căci Jidovii au 
forsat pe părinţii copiilor bolnavi să-i trimită la pră- 
şit iar copiii remân singuri, când ar vedea cu o- 
chii fasele prin cure trece acel copil pănă nu mai 
are suflare, ar vedea un tablou îngroditor care i-ar re- 
mânea pe viață în memorie. Tablouri de acestea sunt cu 
sutile, victimile sunt copiil ai căror părinți sunt în mi- 
derie, triste rămășițe ale burghezimei Romănești care 
astă-di se stânge, dar a cărei agonie este teribilă. Ser- 
viciul sanitar cari există numai cu numele, nu numai că. 
nu ia nici o măsură, dar nu observă să se esecute nici 
acele prescrise de lege. Medicii de plăși mai ales în Mol- 
dova. toți sunt Jidani angajați cu contracte, și ce durere 
pote să aibă un medie Jidan față de un creştin, de cât 
aceea de a-l vedea cât maï iute trimis pe ceia lume. 
Tóte comitetele Jidoveşti și toți Jidaniï lucrédă pentru a 
pune mâna pe ramura medicinei și a ave în serviciură 
oficiale medici Jidani. Acest plan al Jidanilor direcția 
sanitară "1 îndeplinește fórte bine. Dar naşte intrebarea: 
pentru ce Jidaniï pun atâta importanță ca să aibă în ser- 
viciile publice medici Jidani ? Să fie óre ca să ascundă 
de pe corpurile sătenilor acele semne de maltratare la 
cari sunt supuși țaranii de pe lu moşiile a cărora pro- 
prietari şi arendași sunt Jidanii? Să fie pentru ca sub- 
stanțele ce pun Jidanii în obiectele de îndestulare publi 
al căror monopol îl au Jidanii și a căror efecte otrăv 
tore să rămâe vecinic necontestate ? Nu este admisibil 
că Jidanii cari au monopolisat căsăpiile, brutăriile, ra- 
chiul, să nu pue substanțe väătămäătóre sănătățeï, căci, 
cum se face că Românii mor aşa mulţi, pe când Jidanii 
se înmulțesc ca posderia. 

Dacă cine-va merge Sămbăta pe stradile unui oraș 
d. ex. lași, Botoșani, Dorohoi, Fălticeni, Piatra, Bacău, 
ete, etc., va vedea că tâte prăvăliile sunt închise, Ale 
cui sunt acestea? ale Jidanilor. Câte sunt Romăneşti ? 
numai 10, iar Jidoveşti 1050. In prăvăliile Jidanilor nu 


Pg — 


se găseşte în serviciul lor mică un Român, sau de altă 
națiune, toţi sunt Jidani şi numai Jidană. Apoi Sâmbătă 
mu găseşti mici pâine, nici carne, trebue să răbdi, căcă 
Jidanii cari au acaparat totul, țin în mână totul și unde 
rar vedi câte un precupeţ Român cu alimente-trit lepa- 
date de Jidani vânzindu-le Românilor. Cuşerul ce se vinde 
de Jiduni este marfă de Duminecă, iar nu de Șabăţ (såm- 
pătă).. Mudicele milităreşti mai cu sâmă în Moldova cântă 
in grădinile publice Sâmbăta spre desfaturea nâmului Ini 
Terail, Dumineca rar este mudică, Românii sunt siliți de 
a prăsnui yubăsul și a se delecta Simbăta cu Jidanii. 
Jidaniï sunt semeți și îndrăsnoți ; trotuarile de pe strade 
aparțin lor și mumai lor. Românii trebue să umble prin 
mijlocul strudelor. 

'Pâte meseriile relative construcțiunei aparțineau pănă 
mal dăună-di Românilor, astă-di toți aceştia au devenit 
sulahorii Jidanilor. Zidari, timpla, dulgheri, toţi sunt damă. 

Plipomari, comercianți, cojocari, abagiï, cavafi, toți 
aceşti meseriași ce au existat în țara nóstră din timpu- 
rile cele mai vechi, cari au produs imbrăcămintea țara- 
nului gi îmbrăcămintea acestuia să vede reprodusă pe 
columna lui Traian la Roma, maï toți aceştia au decădut 
şi s'au inlocuit prin Jidani. Jidanii au pus ghiarele pe 
tot comerciul, industria şi precupeţia ce sta în măinele 
Românilor. Ba mai mult încă, eï au clădit sinagoge prin 
sațile nostre, au introdus în masa necultă a taranilor noştri 
prejudecățile lor Jidoveşti.. Ei stâng setea țaranului nostru 
cu acea otravă ce se numeşte basamac, băutură compusă 
cu spirt, ardeii, vitriol şi amelic; cele maï grodave o- 
trăvuri și prin amestecul acestui spirt cu alte multe așa 
numite dresuri ce tâmpeste, imbestedă şi duce cu pași 
repedi la nebunie, la mârtea convulsivă. 

Ei, Jidanii a bagat în capul țarancelor nostre că por- 
tul lor este sălbatic şi că nu mai este la modă. Bă le-au 
introdus gustul Wa purta confecțiuni și mode Jidoveştă 
de pe la mahalalele orașelor, atâte producțiuni fațarnice, 
înşelătâre, putrede și snbrede, spre a desființa solidele și 
Romiăneştele contecțiuni ale industriei casnice, cu cari 
ţarancele se indeletnicean și imbracau familia lor. 


199 aa 


i Găina, oul, mielul, vițelul, vaca, porumbul, brațele 
şi sufletul țaranului Român, aparțin Jidanuluï şi numaï 
Jidanului. Acest spectacol infricoşat nil infățişédă mai 
tóte satile din Moldova. Nenorocitul țaran e privit de Ji- 
dan ca un instrument animal, nici cum omenesc. Țaranul, 
moșnânul, resbelnicul, vitedul de odinidră, Românul cel 
mai neauș, vânjos și oțelit, muncitor al culturei pămân- 
tului nostru, este dugrumat de Jidan, el vegetedă nu- 
mai din grația Jidanuluï şi cu drept marile poet Mihail 
Eminescu qice : 


„Din Boian la Vatra-Dorniă 

„Au umplut omida cornii 

„Și streinul te tot paşte 

„De nu te mai poţi cunóşte. 
„Vai de biet Român săracul | 
„Indărăt tot dă ca racul. 

„Nici îi merge, nică se mdemnă, 
„Nici e vară vara lui 

„Şi-i străin în țara lui, 


Nici o naţiune mare posiţie mai trumosă ca Jidovii 
în Romănia; eï sunt fericiți pe când elementul Român 
sufere tote, iar cel Jidovese stă tot-Va-una la adăpost, 
menajat de guvern și de oposiție ca cestie politică, pre- 
cum și de tâtă populația fără patriotism, robită și "mlăn- 
țuită de Jidovime prin felurite daraveruri, căci nu se află 
mișcare de bani, de comerț și de ori-ce afaceri, unde să 
nu fie amestecați, fără care mar putea să se ţie și să 
resiste cu atâta putere contra Românilor și de aceea ori- 
ce luptă economică de interese și afaceri cu ci, nu se 
maï pote ţine și cu tote aceste Jidovimea este tot ne- 
mulțumită. 

„Când un popor are să piară, maï întăiù "și perde 
mințile, în cât nu maï ştie ce face; ca şi Românii cari 
luptă pe morte între eï să se dobóre unii pe alții, să 
stâşie ca tigrii ce se văd cu câte o bucată mai mare 
în gură, 

Românii toţi sunt talhari, infami și trădători, după 
cum se declară ei însuși unii pe alții prin marile lor a- 
dunări politice, guvernamentali și oposanți ; și numai Ji- 


——————— ————— rr. | 
—_— a 


a TE) pei 


danii vemân la o parte buni, de trébă și cinstiți, de cari 
mimonoa nu se lâgă nici nui atacă. 

Lupta înfocată nu este nici de cum între Jidovism 
şi Românism, ci între Români cum săși piardă țara și 
se o dea Jidanilor. Mai curând pote fi posibil un răsboiii 
civil între Români, de cât o vrajbă contra Jidanilor. 
Dacă lupta de pierdare ce o țin Românii între ei sar 
înlătura și cu toţii într'o unire ar striga afară Jidanii 
din țară, ei sar duce. Ori câte legi s'a făcut şi dispo- 
siții Sau luat contra Jidanilor, mau fost de cât o iludie 
golă, fără de a se aplica și fără de nici un efect; ci 
numai o alarmă în favorea lor și în detrimentul Romå- 
nilor. Naturalisarea "și-o capătă ca o gâscă albă din piață 
ori când vrea. 

Oprirea comerțului ambulant a fost numaï o stafie 
de nópte ce a dispărut la lumina dilei; góna de prin 
sate un urlet de vênt ce wa mișcat nici un puiù de Ji- 
dan de la locul lui. Ca și svonul de emigrare despre care 
se vorbeşte şi dacă 'n adever ar emigra pe fie-care an 
câte o mie din cei ce vor a-și căuta norocul, iar nu sca- 
parea de miderie, căci Jidanul în Romănia unde este 
pâine multă și pe nimic nu more de fóme, nu se află 
în miserie şi e mai fericit de cât; Românul care nu póte 
să facă câte face Jidanul; și dear emigra se dicem câte 
o mie pe an, într'o generație de 25 ani ar face 25 mil; 
în cari timp cresc, se înmulțesc și sosesc alți o sută de 
mii; căci ori-ce Sar spune, loc mai bun și priitor de 
prăsilă pontru Jidani, altul nicăire pe lume nu se mai 
găseşte. 

Dacă Jidanii isgoniți din Egipet cu Moise în cap ar 
fi nimerit pe aceste locuri, ajungeau până acum ca frunda 
şi iarba de nu i-ar ține pământul şi ast-fel sar fi în- 
plinit de mult bine cuvântarea lui Iehova. 

Nicăiri Jidanii nu pot găsi așa loc de traficărie și 
so trăiască maï bine, mai ușor şi nesuparați ca în Ro- 
mânia, In oraşe banul nu jocă de cât în måna Jidanilor 
şi dacă Românul se intruptă din ei, este tot prin Jidov 
caro de diminéța și până séra i-a și luat înapoi. 

Tóto accisile începând de la cele muri de prin o- 


raşe și până la cele mai mici din sate, sunt luate de Ji- 
dovi. Tóte licitaţiile, monopolul tutunurilor, construiră de 
edificii publice, palate, cădărmi, lucrări de pavage, prun- 
duit de șosele, faceri de poduri, canalură, terasamente, 
fortificații, iluminare, curățire, aprovisionăni de lemne, 
turnisori aï armatei și a ori-ce autorități, în fine tot ce 
se dă la medat și intreprinderi, este luat de Jidan, 

Să venim la țară, Toţi câți au capatat naturalisarea 
sunt proprietarii celor maï mari și maï frumóse domenii, 
iar cei fără drepturi trăese tot atât de bine. Vorba de 
a li se lua la ţară càrciumele din mână, nu le-au făcut 
altă qătienâli, de cât aceea ca să se mute în odaia sau 
casa dalăturea și săi pue câte un Român cărciumar și 
altul cu numele de brevetant deosebit de acei. din gra- 
mada înpămånteniă cari suntin tovărăşie, Alţii deschidân= 
du-și câte o băcanie, dughână de mărunțişuri, articole de 
hrană stricată, îmbrăcăminte şi încălțăminte falșă, manu- 
factură putredă. Alţii fac negustorie de cereale, cumpără 
cu carul, cu sacul, cu traista, alții negustorese vite mari 
și mărunte, paseri, ouă, brândă, unt, piei de mascur, de 
vite, lână, cojâce, căciuli, in, păr de porc, pene, put, 
piei de epuri, pândi, sucmane, lâicere, saci, scorțuri, fu- 
ior, cămeşoice, ițari, miere, hoștină, nuci, vin, alune, lulele, 
ete. Alţii meșteșugari, cârpaci, samsari, cismari, croitori, 
blanari, cojocari, dogari, casapi, brutari. Alţii ţin case de 
prostituție, alții ţin păduri, ferăstrae, mori, poduri, ia- 
duri de peşte, grădini, vii, dijme, priseci, suhaturi. Alții 
țin puțuri de păcură, fabrici de gaq, velniţi, poverne ; 
alții ogóre cu chirie apucate şi lucrate pe nimic de pe 
la Gmeni la nevoi grele de bóle, nașteri, morți, cumetrii, 
beţii, ete. ete. Eï cumpără, vând și iar cumpără; nu 
remâne nimica necumparat și nevândut de dânşii, trupul 
femeei, virginitatea fetei, părul de pe cap și dinții din 
gură.  Jidovul cumpără de la barbaţi, Jidófca de la temei, 
fata de la fete, băiatul de la băeți. Toţi cumpără şi vend 
mereu, toţi sunt căpătuiți și ocupați prin sate. 

Peste un milion de săteni sărăciți mai întăi de 
coloniile Jidovești aședate prin sate, au cădut în ghia- 


———.—— _ — 


Ty 


rele proprietarilor și arendașilor Jidană şi prin angaja- 
mente deveniți robi, sunt tratați ca negrii din America. 

A scăpa pe nişte ființe nenorocite din ghiarele Ji- 
dovilor, a lupta contra tiraniei acestora, a da la lumină 
crudimile lor, a lupta pentru isgonirea acestor  parasiți, 
este a face cel mai mare act de umanitate, 

Moșiile, fie ale statului cât și particulare, parte sunt 
proprietate, iar parte arendate tot, Jidanilor, Pentru ca 
se argumentăm afirmațiunea nóstră, punem sub privirea, 
lectorului o listă publicată de diarul Votata Biona 
de la 6 August 1585 în care se arată că la îupiumânte- 
nirea Jidanilor cu ocadia moditicărei art. 7 din „consti- 
tuţie, dece Jidani din numěrul celor 1200 împămâuteniți 
atuncea au cumparat moșii în întindere peste o sută cinci- 

ï mii de fălci. í 
iți ec şi numele acestor cetăţeni Români cireumeiși 
de religiune mosuică : ut e 

1). Jidovul Solomon. Zilais din Focşani a CRPE mOr 
şia Boldu din județul Râmnicul-Sarat, în întindere de 42 mii 
de pogone, valore de un milion de francă a d-lui Ion Ghica. 

2); Jidovul er an cane cumparat, moșia, 

Jănești din județul laşi fostă a d-lui Ganea. $ 
PT. PAA Meyerhofer a cumparat Siretul gi Les- 
peqdile. din județul Sucéva intindere, de 2,500 fălci pe 
prețul de 65,000 galbeni fostă a familieï Bosie ; apoi po 
şia Crivești, moşia Făcăşenii, de maï multe mii de fă a 
şi moşia Hăbășeşci din județul Roman peste 4000, de 
fălcă ; în ajun de a o cumpara, acéstă moşie era pusă în 
vindare de acest Jidan pentru creanță ipote 4 colosală 
ce are în aceste proprietăți a d-lui Inge Rober. i 

4). Jidovul Mendel Posner a cumparat moșia Sas- 
cutul din județul Bacău de maï multe mii de fălci, —— 

5). Jidovul, Theiler a cmnparat moșii Moineştă 
din judeţul Bacău cu isvore de pňcură şi petroleu, în- 
tindero de 1550 fălci, fostă a familiei Mavrocordat, cu 
40,000 de galbeni ; apoi moşia Şolonțu tot din județul 
Bacău en isvóre de păcură şi petroliu; peste 3000 de fălci, 

cu preț de şase sute de miide franci ; proprietatea Jos- 
tulut domn al Moldovet Jon Sandu Sturga. 


PAE TA 


6 . Jidovul Costiner a cumparat moşia Băläşeni din ju- 
dețul Botoşani, fostă a familiei Ciolac Lățescu, în întindere 
aprâpe 1000 fălci, pe preţ de trei sute de mii de franci. 

7). Jidovul Mrchel! Daniil, cel cu avere de peste 
patru-deci de miline, a cumparat moşia Tonășeni din 
Judeţul Botoșani, fostă a familiei Balş, în întindere de 
1000 fălci cu preţ de 12,000 galbeni. 2) Țibucanii din 
judeţul Nemţ, 3000 de fălci, fostă a tumiliei Sturda cu 
preț de 40,000 de galbeni. 3) Moșia Bndneu din judeţul 
Iaşi, întindere de 1300 fălci, fostă proprietate a d-lui Ma- 
tei Ganea, cu preţ de 28,000 galbeni. 4) Moșia Bădenii 
din județul Iaşi intidero de 3,800 fălci, cu preț de 95,000 
galbeni, fosta proprietate a familieï Bals. 

Jidovii cămătară fraţi! Veisengriin, tot de la lași, 
a cumparat 1) Moșia Tăcuta din județul Vasluiu, intin- 
dere de 2000 fălci; fostă a familiei Sturda, cu preț de 
40,000 galbeni. 2). Bogdăneştii din județul Bacău, 2500 
fălot fostă a familiei Bogdan, cu preț de cinci sute de 
mii de franci. 3). Moșia Vascami. 4), Moșia Ghindeşti de 
mul multe mii de fălci. 5). Moșia Talpa din judeţul Do- 
rohoiit, 330 fălci, cu preţ de 12,000 de galbeni. 6). Mo- 
şia Buhaia. 8). Moșia Pescerii din judeţul Dorohoi, în- 
tindere de 220 fălci, cu preț de 10,000 galbeni. 9). Mo- 
şia Șoldănești din județul Sucéva, fostă a familiei Forăscu, 
în mărime de 600 fălci, cu preț de 22,000 galbeni. 10), Mo- 
șia Sarata, 11). Moșia Movila Rupta și 12). Moșia Rå- 
penii din județul Botoșani, fostă a familiei Ventura. 

Un alt Jidan, al căruï nume nu Pam aflat, a cum- 
parat moşia Părineea din județul Bacău, de mai multe 
mii de fălci, un târg pe dânsa și cu o biserică de o mare 
frumuseţe, fostă proprietate a Banului Anastase. Ton. 

Dar cu industria cum stă Romănia ? Și acesta tot 
în mâna Jidanilor este, Conferința d-lui Neculai Dumi- 
frescu ținută în sala societăței. „Tinerimea Română în 
Bucureşti la 17 Decembre 1895, al căreï preşedinte este, 
şi publicată în Revista „Tinerimea Română“ No. 9 din 
1896, de unde extragem câte-va pasage, e oglinda cea 
maï fidelă a situațiunei creată de Jidani și pe acest teren 
în dauna Românilor, 


a BA labe 


4 ED. N. Dumitrescu este unul din membrii congre- 
sului internațional antisemit ținut în București la 26 Au- 
gust 1886 și unul din cei cari se ocupă cu cestiunile 
economice, precum și acea a Jidovilorin România. Eată 
ce dice d. N. Dumitrescu în acestă privință, ; 

„In general vorbind, Romănia este una din ţerile 
„cele mai înapoiate în industrie, Imprejurările diferite a 
„făcut ca activitatea nostră economică sii se mărgi- 
„nâscă numai la exploatarea pământului şi la exercitarea 
„eâtor-va industrii mici. 

„Industria mare, fabrica, aceea cari prin puterea ca- 
„pitalurilor gi inteligenței transformă productele a- 
„gricole şi minere în obiecte manufacturale; aceea 
„care alimentâdă comerciul de exportat, nu există la noi 
„în ţară. Industria mare,—fabrica, în timpul de față o- 
„cupă locul cel mai însemnat și tinde a'ṣï lărgi sfera sa 
„de activitate, In ţările agricole, chiar la noi în Romă- 
„nia, unde din cauda săcetei, a concurenței și a altor 
„eaude, crida a început să domnâscă, ceia-ce ne face să 
„ne întârcem privirile către necesitatea unei industrii mari. 
„Dacă o ţară este lipsită de acestă arteră de viţă, in- 
„dustria, lucrul se reduce la a căuta tâte mijlocele po- 
„Sibilo pentru a o face să se producă. 

„Când însă, necesitatea şi împrejurările imping la 
„formarea ci, când începuturi avem; însă în loc de a fi 
„în mâinile pământenilor, este în ale streinilor, lucrul să 
„schim Când nu avem cel puțin speranță că cu tim- 
„pul pământenii să înlocuiască străinii, faptul devine de 
„0 gravitate mare. 

„Atunci însă când suntem amenințați a vedea ră- 
„dicându-se și întindându-se fabrici pe pământul țărei 
„Romănești—proprietariă fiind streini,—numai pentru a 
„ne stórce, un pericol național ne amenință și ori-ce 
„Român de inimă trebue să se îngrijescă și să-și pue totă 
„activitatea spre ai pune o stavilă. Crearea unei ast-fel 
„de industrii ne duce la o înicătușare din care anevoe 
„vom mai pute eşi. 

„Cum că faptele sunt ast-fel și că în tote acestea 
„nu oste de cât adevărul, din` nenorocire, nu avem de 


ES ea 
„cât se aruncăm o privire asupra tabloului de stabili- 
„mentile industriale ce se bucură de avantajele legeï pen- 
„tru încurajarea industrici,— poreclită națională, publicată 
„de. ministerul Domeniilor și vom vedea că : Din 114 fa- 
„brici la câte san acordat privilegiul legeï de la 1887 
„Și pănă la 1893 sunt ale streinilor 71, ale pämåntenilor 
»35, şi ale diferitelor societăți cari în mare parte sunt 
„streine 8. 
„Din cele 71 ale streinilor : 
„54 sunt Evreeşti cu un capital do 28,000,000. 
»17 „ale altor națiunï cu capital 1,400,000. 
„lar cele § ale societăților cu un ca- 


„pital de - ` i a à . 13,500,000 
„Cari ne dă un total de lei . . 42,900,000 


„Pe când cele 35 ale Românilor nu au de cât un 
„capital de 6,000,000 lei. 

„La acestea trebue se maï adăogăm că capitalul fa- 
„bricelor at căror proprietari sunt Românii, cea maï mare 
„parte este împrumutat tot de la Evreï. 

„Aceste cifre sunt; fórte elocinte pentru a ne arata 
„pericolul care este înspăimântător. Căci din aprópe 
50,000,000 capitalul fabricelor din țară 43,000,000 este 
„al streinilor şi numai 6 milione şi ceva sub o formă 
„Romănescă 

„Dacă aceste începuturi de creare a unei industrii, 
„poreclită Romănescă, va merge tot ast-tel, în forte scurt 
„timp vom fi cu totul tributară Evreilor și nu ne vom mai 
„putea mişca, fără voia lor, fiind legați de mâini și de 
„piciore. 

„Să nu ne înșelăm dar și să ne bucurăm când ve- 
„dem înființindu-se vre-o fabrică, care în derisiune și 
„pentru a ne amăgi și maï mult portă numele de națio- 
„hală. Nu, ea este antinaţională; ea este un focar de 
„unde esă mii şi mil de săgeți economice cari străpung 
„corpul țării nostre şi cari sunt de mii de ori maï ve- 
„nin6se ca cele ale streinilor de alte naționalități. DI. 
Dumitrescu termină cu următorele cuvinte ale D-lui Ion 
Ghica: „O naţiune fără industrie națională nu pote fi 
„considerată ca o națiune civilisată. Venătorea slujbelor 


pa 


„si părăsirea industriei în mâinile streinilor sunt, peii 
„țarii acesteia; sunt inamicii primejdioși ai Românilor, 
„Sunt aliații puternici ai Oyreismului“. Í TUN 

Vele spuse de DI. Dumitrescu sunt atât de adevarate, 
în cât nu se mat încape nici un comentar. D-sa a aratat 
in general că capitalul de gase milióne plasat în abri- 
cilo Românilor este împrumutat tot de la Jidani şi fiind- 
că ma citat o probă parțială, apoï ca exemplu póte 
servi fabrica de cherestea de la Găineștă din județul Bu- 
céva, unde pe lângă d. Vasile Pana în sinele, pai 
figuredă şi doi Jidani din Fălticeni : Zalmăn Tfi el și 
Leiba Vol; asemine este și cu fabrica de hârtie de la 
Letea județul Bacău, unde un Român ca Porumbaru la 
inceput a perdut tot capitalul în acéstă fabrică, grație nu- 
maï Jidanilor*), iar după restaurare ca să pótă merge inain- 
te, a întrat în asociație pelângă acționarii Români și acei 
Jidani ca bancherul Marmoroch Blank din Bucureşti. 

Să naşte întrebarea: ce mai avem propriu în Ci 
țară pe care cu atâta fală o numim patria Română ? 
nimic, afară de câte-va domenii publice şi pământurile 
ce se cuvin taranilor, căci tot cel-Lult pământ, afan 
såte-va excepții, se află în stăpânirea Jidanilor, Sau g ; 
decăquți, lipsiți de ori-ce simț național şi chiar de ins- 
tinetul conservărei propriu, cari pentru ca să-și mai potă 
procura ultimul preţ al desperărei, s'au degradat pănă, 
a deveni instrumentul servil al înșelăciunelor și fraudelor 
Jidovești. Unii ca aceștia, considerând că Jidanii erau oprit 
prin lege de a-și procura imobile "și-au vindut numele 
cumpărând moșii Jidanilor cari nu aveau impăämånteni- 
rea și cărora apoi de formă le-au arendat acestora câte 
pe 99 ani. Y ji } 

Boerii moderni cari au ținut aprópe 40 ani numaï 
în måinele lor sórta Romăniei, cari se bucurau numai 
singuri de privilegiile ce le acordau apt lu G 
ganice, ce au făcut pentru fericirea țârei ? Nimic ! Ba au 
ficut ceva, au råsipit la Paris în desfrânări tote Mala 
și bogăţiile din sinul Romiăniei. La Paris, acest Ba pon: 
al lumel moderne, in loc să înveţe ce e bun și salutar, 


I D Porümbaru susține contrarul. 


— 37 — 


au învățat viciuri și corampție, pe care ajutați şi secon- 
daţi de Jidani, le-au introdus în țară, par'că țara Romă- 
nescă nare destule pacate, şi avea necesitate se'și asi- 
milede și pacatele streinilor. 

Boerii țărei au fost mai răi și mai tirani patriei, de 
cât chiar Panarioţii, de cât însuși muscalul, căci n'a ese- 
cutat nici macar ceia ce era bun în regulamentile lui 
Chiselof. Pentru țară ma făcut nimic, dar au făcut cel 
puțin pentru eï ceva bun ? Nimic, şi-au risipit nebunește 
stările și astă-di lipsiţi de morulă gi cultură, tremură, să 
tă 'ngălbinese înaintea Jidanilor cari țin de păr 


älesc şi 'ng 
cu sinetile pe acei ce le-au ipotecat moşiile, iar celor 
care le-au vândut de veci le dicem si-i ierte Dumnedeu ! 
Şapoi pretind că, sunt aristocrația țării, dar aristoerațiile 
altor ţări ca a Franciei de exemplu sau a Rusiei, esce- 
16dă prin cultură și fapte patriotice, iar nu prin corump- 
țiune și ignoranță, Bine a dis nomuritorul „Mihail Co- 
gălnicénu în şedinţa camerei de la 1863, că sămânța bo- 
verilor vecht Sa stărpit în țară ca simânța gogagilor 
„de matasă.  Dormiţi în liniște umbre măreţe şi nobile 
Mihaiu, Stefan, Budeşti, Văcăreşti, Leurdent, Bilăceni, 
Cretuleşti, ete. ete.. şi cereți ast (i reînvierea vostri, 
pentru ca să nu muriti dal doilea, de ruşinea boerilor 
cărora le-aţi lasat moştenire sorta Romăniei. 

Dar se mai află astă-di boeri cari se pretind a face 
excepțiune de la acâstă regulă ; acâsta dovedéscă-ne prin 
fapte patriotice, c'au moştenit virtuțile străbune. Re- 
nunțe aceşti boort Ta traiul vicios și corumpt de pănă 
aci, renunțe d'a maï våna puteren politică a țării urdând 
pentru acesta intrigi vătămătâre Romăniei, şi concen- 
e-și tote puterile pentru desvoltarea economică a țării. 
ie cu tote mijlocele moşiile ce le-au maï ramas; să 
s9 ocupe Însă-șï de agricultură și comereiu ast-fel cum 
face aristocrația Engledă, să se scuture de toţi cămătarii 
şi factorii Jidani cu cari se serveau pănă aci și să se serve 
pentru viitor numa cu Românii. 

Să cumpere tote obiectele necesare numai de la Ro- 
mini, cu un cuvânt să se ferâcă de ori-ce contact cu 


că 


A Rt 


Jidanii gi numaă atuncea își vor recâștiga demnitatea, 
și influenţa asupra conducerei politice a țărei, 

In Romănia Jidanul este bancher, comerciant, indus- 
triaș. restaurant, cărciumar, brutar, arendaș, ipotecarul 
maï tuturor moșiilor boereşti, medic și librar, Tóte cre- 
ditele pentru țară le dă Jidovul ast-fel că Românului nu 
%-u ramas d'a fi alta în ţara lui de cât: agricultor, functi- 
onar și cerşetor, 

Adevarata burghedie a țării, o constitue Jidanii cu 
vro căți-va străini. Jidaniï sunt propagatorii și inter- 
mediatorii corumpțiunei materiale şi morale a poporului 
Român. Se luăm de exemplu un sat aï cărui locuitori 
cu ceva stare, sunt muncitori, robuștă, tineri și frumoşi 
la față; un Jidan care va intra în acest sat va reuși ca 
peste 2 sau 3 uni se fie aceşti locuitori calici, trăind în 
cea maï negri miserie, palidi, piperniciţi şi plini de bóle 
venerice, Pe jumatate din aceşti locuitori i vom vedea 
la ușile tribunalelor și prin puşcării, iar pe Jidanul care 
întrase în sat plin de sdrențe, cu piciorele góle și mior- 
lăind de fome, îl vom vedeă într'o trăsură trasă de 4 
căi, mergend la oraş să se facă mare comerciant sau in- 
dustriaş cu banii storși din sângele Românului. Jidanul 
când a întrat în sat ajutat de coreligionarii săi a des- 
chis o cârciumă și a început a-și vinde rachiul fulșificat 
cu vitriol sau cum "ï dice țaranul cu catran, pe grâu, 
orz, fàn, găini, ouă şi pe hainele sătenului, iar țaranul 
vădend înlesnirea cu care'și pote procura rachiul, începe 
a frequenta cât mai des pe jupânul Şulim, pănă ce de 
odată se vede cădut în darul beţiei; acu duce lui Ițic 
viţelul, mâine boul, poimâne amanetedă casa şi ogorul 
său; ne maï având ce dălogi, "şi ea refugiu la crime, 
pentru ași putea procura otrava ce a devenit elementul 
său de viţă, pănă ce în urmă să desbată în ocnă și ast- 
fel din Românul cel falnic, care era forța și speranța na- 
țiunei, adi s'a ales prin ajutorul Jidanului o ființă neno- 
rocită și miserabilă, d'a cărui milă trebue săți curgă la- 
crimile șiroiii, 

Pentru noi antisemiți din punct de vedere naţional 
și economie chestiunea Jidovilor constitue cel mai mare 


TV, 


— 39 — 


pericol. Decă, natural este să luăm tâte mijlâcele de pre- 
cauțiune dictate de instinctul de conservare, contra unui 
ném strein atât de invadator și agresiv care nu maï cu- 
nóşte stavile, ci dă busna să'și bage lingura oră unde gä- 
seşte óla cue-va pusă la foc. 

Acest ném fără de obrad să îndesă nepoftit la masă, 
Şapoi ţipă dacă temcerei săi iei tacâmul de "nainte, ca 
cum ar ti un popor privilegiat în virtutea unor prero- 
gutive sacro-sante de drept divin, ca cele-l'alte națiuni să 
fie obligate a-ï ține cu pune-te masă, scólă-te masă, ca 
pe boul Apis, sau ca pe Elefantul alb de prin pagodele 
Indiane, pe socotâlu publică, Nu le este de ajuns Jii 
nilor că din neprevederea Românilor au pus mâna pe a 
verea mobiliară şi s'au făcut capitalişti prin usură şispo- 
liațiune. Nu sunt mulțumiți că au acapàrat o mare parte 
din averea imobiliară, devenind stăpâni pe moșiile cele 
maï frumóse in locul vechilor proprietari băștinași pe 
care i-au sărăcit, E ; 

Jidanii la noi în Romănia unde fac tot ce vor, Sau 
deprins cu ideia cà nu li se póte refusa nimic, că totul 
este permis, căci au avut de multe oră ocasiune să 
constate prin experiența lor proprie, că obrasnicul 
mânâncă prasnicul. Românul îi cunâște destul de bine 
când dice: pe Fidan ducă! dat afară pe uşă el îți in- 
trä pe fereastră. Să tie bine convinşi toți evreo-filii că 
pe Jidani nici odată ru vor avea prieteni, pentru că în 
inima Jidovescă e sădită adânc uri asupra celor necir- 
cumcişï, pentru că e înrădăcinat întrinșii disprețul con- 
tra celor Talte naţiuni și maï cu sâmă contra creștinului. 

y Mai degrabă póte cine-va înblândi o hienă “și se o 
facă recunoseătâre pentru bine-facerile primite de cât pe 
un Jidan. Ori-cine trebue să se ferâscă de a imita pe 
nenorocitul din fabulă, care cuprins de milă pentru şer- 
pele rebegit, Ta luat în sîn spre al încăldi, dar a tre- 
buit să plätéscă cu viâța compătimirea sa imprudentă. 
După cum nu poţi face din códă de câne sită de matasă, 
tot ast-fel nimeni de pe pe suprafața pământului nu va 
reuși să facă om de trâbă pe vre un Jidan. 

Avut'a Romănia vre-o dată de la atâta amar de Ji- 


== 40 — 


dani, de când nutrește la sînul eï, cel mai mie bine sau 
folos? Resplătita vre-o dată hordele pustiului Asiatic de 
pe lingă Marea Mortă ospitalitatea genorosă a Românu- 
lui intwalt-fel de cât prin jaf şi ruină, prin intrigi, crime, 
spionaj și culomniile cele mai infame din pamiletile lor 
și din presa străină? Lepadatu-sa pentru a se asi- 
mila cu Rominul vre unul dintre noii cetățeni pre- 
tinşi Romimi de religiune mosaică, după cum so asimi- 
l6dă şi să contopesc în sinul națiuneï nostre, străini de 
alte naționalitàți, identiticându-se cu interosele şi aspi- 
rațiunile poporului Român ? z 

Vom arata sprijiniți pe dovedi, fapte de modul cum 
Jidanul recunoște Românnlui ospitalitatea, Iată ce scrie 
„ Vointa Naţională“ de la 25 Iulie 1885 în privința Ji- 
dovilor David Grimberg şi Haim Flerşeu Lak. 

„De dof uni trecuţi David Grinberg şi Haim Her- 
„seu Lak, an luat în arendă moşia Brusturósa, proprie- 
„tatea Ghica şi cu dreptul de a se exploata pădurea de 
„brad do pe oa. STEN i 

„Aceşti Evrei devenind arendaşi "și au închipuit că 
„toţi locuitorii de pe moşie sunt sclavii lor și că au dre- 
„ptul săi şicanede, săi persecute gi săi torturede fară nici 
„0 respundere, 

„Ast-fel maï întălii au aşedat în tote ser ile de 
„de exploatare a moşiei și a pădurei numai Eb De 
„la contabil şi pănă la cel din urmă murar sau ferestrăór 
„Evrei și nu-maï Evrei. i ) | 

„Au populat comuna Brusturosa pe lingă aceast sur 
„medenie de slujbaşi, încă cu vre o 60 familii de Evr 


LE, 

„In fine se pare că aceşti Evrei n'au venit pe moşie, 
„de cât cu scop de a calici mai rău pe locuitori, ca şi 
„cum ar ave aşi resbuna pentru óre care faptă contra lor“. 

„O singură lucrare a redervat şi pentru țaranii din 
„Brustursa, lucrarea cea mai grea care pote fi şi maï 

uțin producătâre, 

i apa taranilor de pe moşie le au dat se „care butuci 
„din pădure cu preț de 50 bani bucata, adică se tae ço- 
„pacul din pădure, să] ciopârtească, sil, facă de, mări- 
„mea cerută și sil aducă la ferestrău. Apoi nici acest 


== 41 = 


„preţ derisoriii nu plătese Ebreii taranilor, sub diferite 
„pretexte, constrângându-i la urma urmelor, a primi maï 
„puţin, adică câte 25 bani de butuc, lucrat și transpor- 
„tat în aratatele condițiuni, ca să scape de şicană. 

La 2) August 1395 „Voința Nahonala“ serie că 
„locuitorii de la Brustuvâsa, din judeţul Bacău, au ramas 
„peritori de tome, de când arendașul Evreii de acolo a 
păcaparat cu totul foresträile, singurul lor mijloc de e- 
»Xistență pănă acuma. In urma anchetei ce s'a ordonat 
„de Minister a se face la Brusturosa, s'a constatat că tó- 
„te turburările de acolo sunt datorite numai Jidanilor, 
peare după ce au provocat nemulțumirile locuitorilor. și 
„au adas la sapă de lemn, tot ei au început a striga şi 
„à se plânge prin ziare şi pe la autoritate, că ar fi bă- 
„tuți si jefuiți. 

„Ast-tel de wesedle provocate de Jidani, au avut loc 
„tot în acel județ în cursul lunet Septembre din acel an 
„la comunile Vätseşti, Doftana şi Asan“ 

Violențele și torturile exorcitate de Jidanii arendaş 
asupra taranilor Români sunt atât de grodave, cum nwy 
pote inchipui mintea ominească. 

Vom da ca probă pe marile şi vestitul arendaș de 
la Pomârla din județul Dorohoi, Mochi Fişer arendaş a 
11 moșii care ține tulcea de pământ cu 30 fr. și locuitorilor 
o vinde cu 80, 100 și 120 franci, Această hienă de Ji- 
dan cu înfățișare ominéscă a omorât pe taranul Zou Bi- 
zuc din comuna Pomârla jueful Dorohoi în diua de 17 
Iulie 1887 lăsând in urmăii o văduvă cu 6 copil. Jido- 
vul Ficher a fost judecat şi condemnat la o lună de qi- 
le închisóre, 1000 lei despăgubire cătră Stat, şi 3000 lei 
cătră soţia defanetului. Acest Jidan a torturat crâncen 
pe locuitorii de pe moşia sa între care cităm: Gheorghe 
a Boghitoei, lon Cazacu, Dumitru Vasilievia, Gheorghe 
Mocanu, Sandu Nastase, Anania Olar, iar pe nenoro- 
citul Vasile Șline Va împuşcat slugile lui Fişer din or- 
dinal său. Dacă Arşer a scapat numai cu o lună închi- 
sore, acâsta se datorește posiției sale materiale, căci a 
cheltuit peste 50,000 lei după cum afirmă chiar „ Vocea 
Poloşanilor“ din acel an, 


ï 
i 


In judeţul Dorohoi numai Domniï Zox Docan, Fra- 
ţii  Puiăteşti, Frati Cananăn şi fraţii Roseteşti, sunt 
singurii proprietari de moșii care'și cultivă moșiile, Jar 
posesorii Români numai Domna Petrovici din Putureul. 
Restul moșiilor care trec peste 200 sunt ţinute numai de 
Jidani, ast-fel că ţaranul ori unde va merge este robul 
Jidanului, Dacă se va duce la Ibănești, dă peste Jido- 
vul Spothaim, lu Dănuleni dă peste Jidovul Zsoler, şi 
aşa mai departe. Tóte moșiile de prin judoțile din: Mol- 
dova fie a statului, sau particulare, sunt arendate Jida- 
nilor. Citind cine-va legile Romăniei, ar crede că bătă- 
ile, omorurile și torturile sunt desființate, dar ori cine 
va veni în satile ținute de Jidani, va vedea contrarul. De- 
functul (, A. Roseti, pe care Jidaniil invocă în apararea 
causei lor printr'o broșură „Voct creştine asupra omo- 
pulut ritual la Evrei“ nu vor so'i amintească de cru- 
zimilo exercitate tot de Mochi Fişer la moşia Cordă- 
rent, unde ancheta ordonată de C. A, Roseti, ministru 
la 1881 pe care o găsim publicată în Monitorul. Oficial 
No. 98 din citatul an, făcută de prefectul judeţului Do- 
rohoi în unire cu Procurorul constată : 

1) „Lioeuitorul din acea comună Grigore a Para- 
„schivel, în etate de 70 ani a fost maltratat cu biciul de 
„cătră Evreul Mochi Fişer, apoi a fost legat de gât cu 
„lanţul calului şi Va tărât o bucată de loc. 

2).  „Locuitorul /van //time și femeile Manda lut 
„Vasile Balcon şi Lléna lut N. Dobachi au fost bătute 
„de Jidovi aflați în serviciul lui /7șer. In urma acestor 
„constatări, s'a dat în judecată Ebreul iser și slugile sale“. 

A fost destul ca ilustrul democrat C. A. fosei se 
adresede câte-va cuvinte de amabilitate măgulitore Jido- 
vului Rosenthal la 1848, ca acesta se ia aceste cuvinte 
drept o poliţă bună de plată, pentru a căpătui intreg né- 
mul Jidovese şi wi da pe mână de jaf poporul Romănesc, 
spre a face cheful Jidanilor, riscând însușă popularitatea 
şi influența sa. Aseminea a fost de ajuns ca prin ziarul 
„Românul“ No. 59 şi 61 din anul 1858 se scrie la a- 
dresa Jidanilor câte-va cuvinte bine voitóre, pentru ca 
şi se crâdă stăpâni pe țară jupoind și omorând pe farani. 


EVAS. O 


A trebuit silințe însemnate și neobosite din partea 
lui C. A. Roseti, pentru ai maï scóte de pe la sate, 
căci am văzut ce mână înbelşugată găsesc printre țarani. 

Istoricul femeei Maria lut N. Strugari din comuna 
Fântânele jud. Botoşani, este atât de grozav în cât in- 
måntă lumea. Acestă femee pentru singurul motiv 
a scapat o vacă în iarba Jidovului Costzuer, cel im- 
pământenit, de Corpurile leginitore Romăneştă, a fost 
prinsă de  Jidanii lui şi din ordinul acestuia, des- 
bracată în pelea gélă, unsă cu păcură, apoi bătută aşa 
căi au rupt mâna fără ca Jidanilor să li se fi întâmplat: 
ceva; fapt adus la cunoștința camerei şi senatului de câ- 
trå defunctul senator Ed. Gherghel în sesiunea anului 
1886.  Grodăveniile de la comuna Budești județul Doro- 
hoi unde femeile an fost înhamate la plug ca vitele. şi 
bătute de Jidani, sunt fapte care nu pot fi desminţite 
ori cât s'ar incerca Jidanii și susțiitorii lor, Este de mi- 
rat ca sa găsit Printesa Natalia Goretaca/f Uvaroff de 
a ne da nouă Românilor ca exemplu de moralitate și u- 
manitate pe Jidani după cum serie în broşura D-sale 
„Eoreii și Creștinii în limba trancedă la Paris și care 
este tradusă în Româneşte și tipărită de sigur de un Ji- 
dan sau filo-Jidan la 1888 în tipografia Dor. P. Cucu din 
Bucureşti. 

Această Prințesă din a căreia broșură se cunoște de 
departe và pactidasă cu Rothildit, Foulgiy, Halfonit, 
Veinzengräünit, Ephrussit, ar trebui se îințelégă că ni- 
mic nu póte fi mai înjositor de cât a se pune în servi- 
ciul Jidovismului, Eatà ce găsim scris în broşura tra- 
dusă în Romăneşte la pagina 7 și 8. „Evreul nare vi- 
„tiuri, din nenorocire şi acest reproș grav nu'şi face nici 
„un scrupul de a exploata viţiurile celorlalte națiuni; dar 
„ereştinul este și maï puțin scrupulos, căci exploareaqă 
„Yiţiurile coreligionarilor sei. 4 

„Din nenorocire, clerul din tote țerile se ocupă a- 
„prâpe numai şi numai cu disențiuni dogmatice și cu in- 
teresele materiale ale acelei religiuni a cărei esență es- 
„te de a le desprețui. 

„El mneglijedă interesele spirituale și lasă se scape 


—” 


E EN 


„milione de suflete pe cari se grăbeşte do a le culege fi- 
„losofia materialistă a secolului.  Ast-fel de și admitem 
„că morala creștină este maï înaltă de cât morala Evre- 
„iască, ne remâne se deplângem că moralitatea Bureä 
„este nesfârşit de superioră moralității croşii te. 

In resumat conchide că educația creştinilor este in- 
morală, pe când educația Jidanului are o bagi trainică 
și morală și că moravurile nostre, cu totă apa botezului, 
přstréză încă multe urme de păgânism precum, tru- 
pul fisic al omului modern păstrâdă încă urmele unei 
lepre degenerate pe cure medicii o regăsose sub alte me- 
niri în constituțiuni; şi că ar fi de dorit sii se înceteze 
de a fi ostili Evreilor, ca coralar să le acordăm acelea 
drepturi ca celor-lalți streini; cu alte cuvinte se li se 
dea drepturile civile gi politice. 

Prințesa Natalia Coretacoff Uvaroff na ştie că no- 
uă ne e frică ca nu cumva noii cetățeni de religiune mo- 
saică, introduşi prin votul corpurilor leziuitore în Troia 
Romănească, să nu deschidă porțile patriei nostre în tim- 
pul vre unei nopți furtunóse, imitând pe Grecii ascunși 
în calul lui Ulise la tótă Jidovimea pânditore cu ochi la- 
comi, spre a face iama şi a da sbranca ca nişte lupi in 
stâna nostră, O! ce fericiți am fi dacă geniul Rumăni- 
smaluï ne ar acorda favoruri nespuse ca se avem mai 
degrabă rolul gâştelor swero cari au tredit po Manlius 
şi pe Romant din Capitol spre a respinge pe barbarii 
năvälitori. 

Se fim maï bine şoviniştï şi esclusiviştă, geloși de drep- 
turile nostre, de cât un popor in-decrepitudine gata a fi aser- 
vit şi încălecat de cel intti venetie. Jidanul după ce Lai 
primit pe prispă, el îţi întră în tindă, și dacă 'ia-ï in- 
găduit să între în tindă, el dă busna în casă şi te di 
jos de pe pat, apoi se face stăpân în casa ta. 

Jidanul chiar când “ţi dă buna diminâţa, să gânde- 
şte la un ghișeft ce "lar pute face folosindu-se de cuno- 
ștință, sau cum te-ar trage pă sfóră. 

Cine de cât dânșii au ruinat buna credinţă, dragostea 
frățéscă, prieteşugul neprefăcut și sincer ce exista odini- 
oră între Români?  Jidanii au lucrat cu un tact, cu o 


CF aa 


dibăcie și o pricepere neaudită la crearea unei stări e- 
conomice atât de favorabilă pentru dânșii, în cât au a- 
juns să fie stăpâni pe voința şi libertatea multor Români 
legândui de dânșii prin diferite interese și ţinândui sub 
atârnarea lor, Câte concesiuni n'an fost siliți să facă Ji- 
danilor unii chiar dintre barbaţii noştri politici, când e- 
rau puși în trista posiţiune de a se adresa la punga lor? 

Cine au avut prilejul antrepriselor celor mai măndse în 
țara acesta de cât; Jidanii? Nu e caracter cât de onest 
în Romănia, la care să nu fi atentat strănepoții Lui Tuda 
în mod direct sau indirect pentru a corumpe în intere- 
sul lor. Nici vântul urdiător al Saharei nu vestejoște 
iarba, după cum influența pestilențiósă a Jidanului ves- 
tejește inima și conştiinţa omenescă. 

De la modificarea art. 7 din constituție Jidanii nu 
mai continesc a ne calomnia prin pamiletile lor că noi 
Românii suntem barbar) și că nu mai pot suferi perse- 
cuțiunile. Pentru ca să dovedim contrarul vom precisa 
fapte câte unul din miile ce comit dilnie în totă ţara. 

Să ştie că țaranul Român păstredă un mare resp ect 
pentru sărbătorile religióse. Jidovul care a distrus tot 
ce mai era Romănesc, vrea acuma să nimicâscă şi cre- 
dințele nostre. 

Arendașii Jidani, mai cu sâmă, bat pe locuitori ca 
se lucrede serbătorile cele muri, iar antoritațile comu- 
nale în loc de a se opune dau ajutor, Defunctul senator 
Eduard Gherghel scrie în Arhiva Anti-israelită, că în 
diua de 6 August 1897, Jidovul Zancu /tlișanul în co- 
muna Väculeşti şi Burăh Hugingher in comuna Sen- 
dricent, ambii arenduși de moşie, au bătut și forsat pe 
săteni de au arat în acea di care este una din marile 
serbători, fapt constatat de fostul subprefect Samsonovicë 
iar Mochi Fişer eroul de la Pomârla, în una din dumi- 
nicele din Septembre 1887, a forsat pe lucrătorii creştini, 
se lucrede la palatul ce și-a făcut în Dorokoiü, dumineca, 
amiadă mare, în milocul orașului. 

La comuna Audrieşenl județul Iași, denunță „Noua 
Revistă“ de la 4 August 1885 că în diua de 28 Iulie acel 
an locuitorul Manoli Urnă din Andrieşeni, care se an- 


— 46 = 


gajade a secera la arendașul Zp Şfazler, având nevoe 
a se duce la moră pentru ași măcina nişte popuşol, tri- 
mise pe fiul său Florea în etate de 13 ani și pe fiica 
sa Märióra do 14 ani ca să săcere pină va veni de la 
moră, numai ca avutul boerului Jidan să nu sufere. Boe- 
rul Zik Stapler, trecând calare pe lan și vădend numai 
pe copii, începu a scóte înjurături surugieşti la adresa 
lui Minoli Urnă și dădu tetei o lovitură de harapnic. 
Băiatul speriat o luă la fugă spre casă. Jidanul să ia în 
góna calului după el şil întórce înapoi în lovituri de 
harapnie ; ajuns înupoi pe lan, cade jos de obosélà şi du- 
rore värsând singe după cum dovedeşte actul medical. 
Nick Tosif Beligrädénu uvendașul moșiilor Poletu şi Tanca 
din județul Romanați wa romas maï prè jos de cât Mochi 
Fişer, [ik Ntapler gi cei alți coreligionari urendași, căci 
iată co serie „Deșteptarea“ No. 12 de la 21 April 1886. 
„Zosub Beligrädénu după ce a ficut nişte învoeli îngro- 
„ditor de apăsătore pentru tarani, din acei cari au ne- 
„norocirea 4 nu le putea îndeplini, £/ arestăgă în latrină 
„mânjindu-l cu eseremente“, 

In privinţa torturelor şi violențelor exercitate de a- 
rendaşii Jidovi, mai extrugom un raport publicat în „Mo- 
nitorul oficial“ No. 122 din 1881 adresat d-lui Ministru 
de Interne, de către d. Gheorghe Panu în calitate de ṣe- 
ful cabinetului tui minister care a fost însărcinat cu 
anchetarea unor crudimi sevârșite de Jidani tot în ju- 
dețul Dorohoiù. 

Eată raportul d-lui Panu fost deputat și fost direc- 
tor politie al diarului „Lupta. 


Domnule Ministru, 

„Conform însăreinărei comi-aţi dat prin ordinul No. 
„14,529, mam transportat în diua de 16 August împreună 
„cu d, Procuror de pe lângă tribunalul Dorohoiii în co- 
„muna Mitocul acel district, unde în fața d-lui Eduard 
„Gherghel, deputat, care provocase acea anchetă prin te- 
„logruma adresată dy, cu No, 9331, precum și a d-lui 
„Gh. Dimitrie vepresentantul. d-lui Calmufehi proprie- 
„turul acelei moșii, care de asemine reclamase la dv., prin 


EER = 


ptelegramele No. 10,815 şi 10,494 şi asistat de d. ajutor 
„de subprefect și de d, primar al comunei, am procedat 
„la cercetare, încheind procesele verbale alăturate. 

„In adevăr, din cercetările ceam făcut, dice d. Panu, 
„acei locuitori cari au opus Ore-cari resistență, s'au fú- 
sceau observații, erau bătuţi de administratorul moşiei 
hil Caufman. 

„Cited cåte-va caduri: Gh. Citac a tost crunt b`- 
„tut de hil Canfman ; tot acest Caufman a mai bătut 
„și pe Z. Tomşa chiar în fața primarului Cristea. Aceste 
„violențe din partea lui Caufman sa exercitat fără deo- 
„sebire asupra tuturor sătenilor din Mitoc angajați sau 
»neangajați, contractul de munci agricole fiind mai mult 
„0 formalitate îndeplinită pentru exegințele legei. 

pAşa Gh. Ctobunu de şi nu are angajament agri- 
„col a fost esecutat a eşi regulat la muncă în curtea 
„boerâsei, spărgându-i-se într'o di ferestrele căci îl cre- 
„deau că e ascuns în casă. Pus când là prașilă, când la 
„curte, el n'a putut să'și cultivede ogorul. Asemenea 
a avut și femeea sa, Tot ușa a fost esecutat ţi 
„Miron Ton de şi nu èra angajat cu contract agricol. 

„Execuţia la muncă s'a întins asupra femeilor în 
„lipsa barbaților lor. Aşa Wasfasza lut GA. Agachi care 
peste mort, a fost regulat scâsă la muncă pentru a plăti 
„datoria barbatului, de asemine și Maria lut Manole de 
„Și acesta este în armată. La tote aceste sudprefectura a 
„ramas indiferentă, iar primăria locală în loc de a o- 
„eroti pe săteni, a dat concurs proprietarului Fidov“. 

Șeful cabinetului Ministrului de Interne 
(ss.) Gh. Panu. 

Ca probă tot despre barbaria fanatiamului Jidovese 
reproducem sentința curței de apel din lași No. 304 din 
12 Iunie 1879: 

„ Vădând ordonanța judelui de instrucțiune de pe 
„lângă tribunalul Iași din 13 April anul curent prin care 
„Se declară că este loc de urmărire contra preveniților : 
„ldäl Holtman, Zeilic Rozimbaum, Nusen Boraru. lan- 
„eu Moscovici, Flerşeu sin Lupu şi Josif Horovitz, pen- 
nten faptele: a) că cu voință și fără drept au distrus și 


cA 


z5 


S dB, 


i ferestrele de la casa preotului 


„desgrădit  dapladul 
n Petrovici, 

„Veded decisiunea de evocare a fondului. 

„Avend în vedere că din procesele-verbale de cons- 
„tatare redactate în fața locului de judecătorul de in- 
„strucţie în unire cu procurorul de pe lingă tribunalul 
„judeţului Lasă, din depunerile martorilor ascultați con- 
„tradictorii inaintea tribunalului, din constatările medico- 
„legale efectuate unu la ocasiunea întrârei pacientei în 
„ospital și alta în timpul judecăţei causei în apel și din 
„însă-și mărturisirile preveniţilor se constată că în diua 
„de 11 Mart anul corent destinată pentru înmormântarea 
„Rabinulul Soru s'au adunat un mare numër de Evrei 
„pentru a însoți pe răposat până la cimitir; cù acel ce 
„precedau cortegiul îndată ce a plecat de lu casa mor- 
„tului din Podul Vechiŭ, au càutat a inlitura femeile ce 
„se găseau în cale şi chiar pe acelea do prin ogrâdi, bal- 
„one şi de pe la ferestre, sub cuvânt ei după legea mo- 
„saică, femeilor nu le este ertat a vedea cadavrul unni 
„Rabin. Aşa de exemplu pe stradu Podul-Vechiii au in- 
„brâncit în lăuntrul casei pe Vurtinica Gheorghiu și Ma- 
„ria Antoniu, care din ușa casei priveau la trecerea mor- 
„tului. Asupra mai multor locuințe unde se aflau femei 
„privind cortegiul, s'au asvârlit cu petre, hârburi, bucăţi 
„de óle, că ajungend devale de spitalul israelit, la locul 
„unde de o parte a stradei locueşto preotul Pintilit Pe- 
ptroviel și de cea-Talti parte preotul Georghe Dimi- 
siriu, au vedut mai multe femei privind din ogrădile a- 
„cestor case; că aceste femeï neințelegând indemnul ce 
„li se făcea de a se retrage, san nevoind a se supune 
„invitaţiunei ce li se făcea, unii din mulțime au aruncat 
„mai întîi cu petre și altele în amândouă ogrădile, apoi 
„Sau repedit la dapladul de la casa preotului Gheorghe 
„Dimitriu pe care neputându-l dărăma, s'au aruncat a- 
„supra (dapladului preotului Pintilit Petrovici, Pa dat jos 
„și luând dintrânsul scânduri şi alte lemne, au început 
„u fugari pe privitori ; iar pe soţia preotulni care a cădut 
„jos, au lovito, au caleato în piciore, caudându-i răniri, 
„că in acelaş timp Sau mai asvărlit cu petre în ferestre 


SAE te 


„stricând maï multe gemuri, că din causa loviturilor și 
„rănirilor primite So//ana Petrovici a ramas cu piciorul 
„și mâna drâptă paralisate, iar pleópa ochiului drept semi- 
„paralisat. 

„Având în vedere că din procesele-verbale de consta- 
starea faptului și din depunerile marturilor de la audi- 
„ența tribunalului se constată că la sevârșirea acestora 
„fapte au participat şi /dă/ Holtman, Elias Sarager, 
„Flerşcu Herman, Zeilic Rozimbaum şi Zosub Horovitz : 

„Pe baza acestora 
x „Curtea 
„În unire în parte cn Ministerul publie decide : 

„Se, condamnă la câte doi ani de dile închisâre co- 
„recțională și una mie lei noi amendă pe Zdăl Holtman, 
„Llerşeu Herman si Zeilic Rozimbaum, la câte-un an 
„de qile inchisóre şi la cinci sute de lei noi amendă pe 
» Elias Șarager şi losub Horovitz. 

„Tot odată condamnă pe Holtman, Herman Rozim- 
„baum, Şarager şi Horovitz în solidum la 10,000 lei noi 
„daune civile cătră Soltana Petrovici, 

„Dati și rostită în audiență publică înpreună cu 
„textele legei aplicate astă-di 12 Iunie 1879. 

(ss.) Ştefan Nei, A. Teodorian, G, Genoiu, precum 
și grefierul I. Constantinov. 


„Cu cât înaintăm în istoria Juduismului, cu atâta gă- 
sim pe Jidani maï insolenți, mai agresivi, și mai barbari. 
Dar se trecem la o altă chestiune mai gruvă, la acea a 
otrăvirei pâinei armatei de câtră Jidani în orașul Pétra, 
fapt relatat de diarul „Coresfondenţa Provinciaiă“ din 
acel oraș. Eată faptul: 

„Pentru astă-di dăm loc în diarul nostru uneia din 
„cele mai revoltătore fapte cari sau comis de cătră maï 
„mulți Ovrei în unire, cu ocasiunea sfintelor sărbători 
pereștine, Ne-au fost în adevăr reservat nout Petrenilor, 
„se asistăm în aceste dile de pace, la o crimă de care 
„numai lăcomia, specula sau ura Jidovescă în contra creg- 
»tinilor, au putut născoci și care a trebuit să cadă asu- 
„pi ra capului a mai bine de 100 6meni de odată. Faptul 
„e simplu și îngroditor și dacă ajutorul medical m'ar fi 

4 


— 50 — 


„sosit la timp, am ti avut pâte o privelişte pe care nu- 
„mai războiul ucigător no-o pote procura în momentele 
„sale de furie. E vorba, in adevăr de o otrăvire în masă, 
„de care pitarii și făinarii Jidovi au avut intențiunea să 
„administrede gardei de la penetenciarul Regimentului 
„local; şi când afirmăm acesta avem deplina convinețiune 
„a spuselor nostre după cum nò vom esplica maï la vale. 
„Se narăm însă faptul de o cam dată: în sara de 31 
„Decembre 1896 şeful regimentuluï local, colonelul G. Bo- 
„ténu, se pomeneşte cu o grabnică ștafetă de la coman- 
„dantul garde penetenciarului Pângaraţi, prin care cerea 
„urgent un numër de soldați pentru pada penetencia- 
„rului, de vrome ce tótă garda, fără causi necunoscută 
„cădusă ca trăsnită la pământ, fară ca nici un soldat să 
„den semne de vieațä. De o cam dată colonelul credu 
„că e cestiunoa de vre-o petrecere între soldaţi cu oca- 
„(iunea anului nou și că ștafeta nu avea acest caracter 
„urgent, de cât numai din prea marea tâmă a căpita- 
„nului, comandant al garde, de vre-o evadare în timpul 
„veseliei generale; lucrul însii nu era aşa şi căpitanul nu 
„relatase de cât purul adevăr. In consecință deci co- 
„lonelul trimise pe medicul regimentului d. St. Predescu, 
„să constate faptul. Medicul merse și spre mirarea tu- 
„turor, se constată cu cercetari ştiinţifice în regulă și 
„eu procese verbale și mai în regulă, că toti garda tu- 
„sesă fulgerată de otravă vegetală conținută în pånea 
„distribuită soldaților. Și fiind-că lucrul fu luat în pripă, 
„ajutorele medicale administrate la timp, cu alte cuvinte 
„vomitivile ce se putură găsi la îndămână, scăpară pe 
„nenorociţii soldaţi de o morte sigură, fără ca conse- 
„cințele inerente veninului vegetal să se potă crede cu 
„siguranță că sau înlăturat. Vândăţorii acelei pâni în- 
„destraţi cu cel mai neinchipuit curaj al crimei și fără 
„temă de pedepsa legilor nu se opresc aici și desfac din 
„acestă otrăvitore martă de alimente și regimentului lo- 
„cal ; aceiași scenă ; de astă-dată colonelul luă treba pe 
„mânecă, cum se dice, denunță faptul administraţiei, cons- 
„tatii din nou causa otrăvirei şi poliţia împreună cu me- 
„dicul orașului și al regimentului merse fárde veste la 


— 5I — 


sodob constată calitatea pânei şi proveniența făinei, 
ee d ape E în regulă și dete pe criminali în 
j »Făptuitorii însuși, luaţi de scurt nu negară faptul 
„Și singuri deci mărturisiră că făina lor nu era alcătuită 
„de cât din măderiche şi tăråțo de grâu.  Pitarul dia 
„unit cu Şmil Torce finar Jidov și-au propus deci se 
„inveninedle întrega armată şi póte intregul oraş însă 
„numai pe creștini ; căci de ultmintrele. faptul ó födte 
„curios; pititria unde se vinde Jidovilor pâne debitâdiă 
„marfii de acâsta și Jidovilor și creștinilor; resultă a 
ptrebarea : cum de nu stau constatat nici un cad dé gti 
„vire asupra vre unui Jidan? Și faptul acesta este forte 
„grav: el singur e suficient spre a denota vădita PE 
»tiune de a ucide numai pe creștini, Şi adică de ce nu 
sar fi aşa > Și de ce adică făinarul §mil Torce, mwar 
„vinde aină otrăvitore creștinilor, de vreme ce la stat 
„lost încă odată dat judecăței pentru acest fapt, s N- 
stiția a găsit că” vr'o chți-va lei amendă sunt de. ajuns 
„pentru a capacita pe criminalul Jidov. După chia a- 
„ceste fapte petrecute, pitarul vinde pâine, şi fäinarul 
„macină făină“, aaro 
„Pe când la Pétra se otrăvește lumea, la Fălticeni 
farmacistul Jidov Zik Focşenénu a fost prins gi dove lit 
că falșifică medicamentele. Faptul este relatat de zia 
rul „Alarma Moldove“ de la 7T Januar 1889 el: 
farmacistul Itik Focçgänénu a fost judecat de tribunalul 
Suceva şi condamnat la 100 lei amendă pentru falşifica- 
rea medicamentelor. ini Ai: 
i: ri ha wa înșelat cu medicamentele și câți 
a tr ceja idoy "ocsăn 6 i 
pa Sia p aa lume Jidovul Pocșănânu şi cci-Palţi 
A uå, a face rču, a omorî tot ce nu este Jidan 
după doctrinile talmudice ale Judaismuluï, este o ac in- 
ne pläcută Dumnedeului lor, probă Sipisirea. a 
araga librari din Iaşi cătră librarul H. Steinber, 
din Bucureşti prin care serie: , Adevărul. este si A 
„dice legea nósträ, că creştinul cât dr prieten îți va A 
„dacă poț! omără-l“.  Scrisorea în original a fost pre- 


Fu! 


E A 


„religiunea omenirei.  Jidovii din totă lumea lucréđă îm- 
„preună cu noi la acâstă mare și sfântă lucrare; aşa 
„dar idbânda e sigură. Biserica creștină, vecinica nós- 
ptră dușmană este deja rănită și cădută jos. Reţeua 
„întinsă peste glob de fiii lui Israil, se lățește din (li în 
„di şi se întinde mai departe şi ast-fel sau indeplinit 
„sfinta prorocire. Va veni o vreme când Ierusalimul, 
„vu fi o casă de rugăciune pentru tâte poporele, când 
„stindardul Iui Iehova va fålfài păn la marginile pămân- 
„tului.  Folosiţi-vă de tâte împrejurările. Puterea nós- 
„tri oste mare, se o întrebuințăm la un scop mare, De 
„ce ne-am tome óre? Piua nu este de fel departe când 
„tote bogățiile lumei vor aparține Jidovilor și numai 
„didovilor. 

De alt-tel acest pasaj din discursul lui Cremiens 
coneordă cu art. 6 din statutele „A/iantez Universale 
Israelite“ al cărui cuprins este: „Noi (Jidaniï) nu sun- 
„tem nici Francedi, nică Germani, nicy Engleji, suntem 
„didani internaţionali. Ori cine este născut în Israil, a- 
„dică în religiunea Evreiască dic archivele acestei alianțe 
„nu pot oşi din Israil. Noi nu suntem Israeliti, dice Ji- 
„danii, pentru că suntem tăeți înprejur. Suntem tăeți 
„înprejur pentru că suntem Israeliţi“. 

Drept dovadă că principiul de naționalitate la Ji- 
dani este confundat întrun mod eselusiv cu dogmele cre- 
dințelor lor talmudice şi în detiimentul poporelor cu cari 
conlocuese este însuși dl. Cremzeur, Dar ca exemplu 
pote servi şi Jidovul baron Moritz de Hirsch, cari prin 
testament a donat scolelor Jidoveşti din Orient suma de 
cincă- deci milione de Iei, din care dece milione pentru 
cele din Romania. i 

Pentru ce, dacă Jidovul irsch era Frances, și iu- 
bea națiunea Francesă ce La recunoscut de cetățean dàm- 
du-i drepturile, n'a donat aceşti bani secolelor Francede, 
sau chiar secolelor din Orient fără deosebire de religiune ? 
Pentru ce Cremieux profesa ura contra Prancedilor ? 
Respunsul este că Jidanul şi în viéță și după morte, 
chiar dacă intro țară i se acordă onoruri și drepturi, 
este și rămâne tot Jidan. 


= Dl => 


Să luăm ca pildă acum pe un Jidan naturalisat din 
Romănia ca Mihel Daniil sau Waidengrin din Iași, ori 
pe Meir /lufer de lu Sucéva, ce bine au făcut pentru 
ţara acâsta, de unde an stors sute de milione? 

Să luăm acum un Jidan din America, Germania sau 
Ungaria, el este pretutindene acelaş: nici American, 
nici German, nici Ungur, ela rămas adevarat și neschim- 
bat Jidan. 

De mil de ani de câmd durâdă desmembrarea acestui 
popor, şi cu tote acestea spiritul lui național este atât 
de tare fixat, în cât a devenit o parte integrantă a fiin- 
ţii lui. Natura lui fixată energie, predominarea tipului 
rasei și maniera de a cugeta, este una și aceiași la toți 
ori pe unde Sar ufla. Sângele şi spiritul Jidovese sunt 
nedivisibile şi forte bine dice marele filosof German 
Fichte, că pentru a acorda drepturile cetățenești Jida- 
nilor nu vede de cât un singur mijloc: „Sä Jz se lare 
„într'o népte capetile la toft şi să le *nlocudscă cu alte 
„capite în care să nu fie nici o idee Fidovéscä". 

Aprópe toți bancherii didani din Moldova incepånd 
cu Iași, sunt nişte Jidani cari cu 20 sau 30 de ani in 
urmă erau calici, erau nişte miserabili vagabondi fără un 
ban, furişați nóptea fără de paşaport din Austria sau 
Rusia în țara nóstră pentru ca să răsară astă-di ca cin- 
percele în milionari cari țin do chică pe Români. 

Tótă lumea din Moldova ştie că vestitul- bancher 
Jidan Z. Naicho¢ a vindut chibrituri în traistă, a vindut 
mere gi harbud murat, apoi cituri în boccele pe spate la 
case Româneşti din mahalalele Herţei și Iaşuluï şi aşa 
maï departe pănă a devenit de cinci-deci de oră milio- 
nar, bine ințäles că pe lângă acest comerciu averea şi-a 
maï făcut-o și prin udură şi spoliațiuni ca ori-ce Jidan, 
dovadă este procesul răposatului bancher, cu casa răpo- 
satului G. Ghica pertractat la Iaşi prin care se constată 
cum o sumă de 7000 galbeni înprumutați reposatului 
Ghica, póte deveni în mâna unui Jidan după trecere nu- 
maï de 5 ani, o pretențiune de 23,000 de galbeni. 

Cine nu ştie apoï că cei doi frați bancheri Weigen- 
grün decorați cu stéua României, au fost nişte calici 


— 56 — 


telali cari umblau pe la cumpărători cu prubele de grâu 
în bodunar intro basma roșie ca de obiceiù şi s'a întins 
întrun mod fenomenal ca bogăţie, ei au vr'o 10 moșii 
din cele maï imense în Moldova ca proprietate și alte 
15 moşii în arendă. Din telali iată că pe spetile Ro- 
mânilor Sau urcat la o avere colosală de peste 40 de 
n iri nu ştie că vestitul Jidan Mochi „Fier de la 
Dorohoi, cel cari ucide țarani şi-i înpuşcă, iar pe femei 
le unge cu păcură și le înhamă la plug, a fost un casap 
calic la Mihaileni și că astă-qi ținein arendă moşii peste 
60,000 fălci de pământ şi dispune el cu frații luï de o 
avere de dece milióne de franci, din simplu casap cu 
trunchiù la uliţă ce era la Mihaileni? Cine nu stio că 
Calmăn Fişer dispune de un milion avere astă-qi, pe 
când cu vre-o 6 ani în urmă era oploşit pe lingă fra- 
tele său Mochi? Dar bancherii Jidani din Bucureşti și 
din cele-Palte orașe cine sunt dacă nu niște pripăşiți de 
prin fundul Galiției şi au parvenit în biata nostri țară 
prin şolticăriă jidoveştă, de pe spetele poporului să devină 
chi-milionară. 
zii De Smil Leib, Cahanı, de Meir Hofer toţi logo- 
diți cu spoliațiunea nu mai zicem nimica. i f 
Apoi co maï este de zis de frații Braunştein cari 
cu câte-va, foițe de țigară învălite în nişte portrete colo- 
rate bune pentru amusaroa copiilor, a parvenit să facă 
zecimi de milione ? ; TN 
De unde milióne? Prin ce mod milionari toți Jida- 
mii fabricanți ca Braunstein, pe când în tara nóstră o 
companie de Români cu un Porumbaru în frunte s'a rui- 
nat cu fabrica de hârtie? Cum se face că cei doï Jidani 
galițieni, frații Braunstein, din. calici, după càți-va ani 
devin milionari, cu ifos de fabricanți mari Parisieni, cu 
alure de bulevardieri, cu barbe tăete à la Boulanger, cu 
ţilindre, bolborosind o franțuzéscă jidovéseň, Dând la şam- 
panio ca să pozese. Sunt cipi-va capitaliştă Români în Va- 
lahia înzestrați de o specială cultură, ocrotiți prin situa- 
ţia lor socială de guverne, muncesc onest de câte 30 sau 
40 de ani în diterite comereiuri și intreprinderi, dar în 


— 57 — 


zadar, ei cad, nu pot rezista puhoiului Jidovese, se sting 
în- sărăcie şi pe ruinile lor să rădică peste nopte niște 
Jidanï cari pănă maï eră vindéu chibrituri, liulele, spe- 
culau vidanjele, erau codoși sau pezevenchi și altele pen- 
tru a deveni pe tăcute milionari. 

Ar fi neterminalilă, seria dacă s'ar începe sistematic 
cu Werzengriu gi Sur urma de a rândul pănă la nişte 
hoți ca Fişer. Marea Vais, Faerştain, Stapler și alţi 
desbricători, alte bestii vorace ale existenței nostre na- 
ționale. 


nd țara nostră geme în sărăcie și e pe punctul 
a fi definitiv robită economiceşte din canza inmulțirei și 
a năvălirei pe furiş a puhoiului de Jidani ce ne sug sîn- 
gele ca niște parasite ascunse şi tăcute, când ori de cite 
ori un biet Român strigă că Jidanii ne ucide, se găsesc 
din nenorocire pe lingă Jidani filo-Jidani care să'l tuxede 
de fa > barbar, de ridicol, când la orï-ce pas ne lo- 
vim de infiența Jidovéscă, când comerțul și tote mese- 
riile au trecut nocturn în måna Jidanilor; când pănă și 
agricultura unica resursă de existență națională devine 
Jidovască, când pănă și ziaristica trece în influența Jida- 
nilor şi ziarele Române se ornéză cu redactori Jidani cari 
au pretenția să ne dea direcțiunea gustului cultural și a 
face din opiniea publică o havră Jidovéscă după intere- 
sele lor, cînd infecțiunea Jidovéscă curge pretutindene 
in Romănia, să mai gäsose Români plătiţi de Jidani, cari 
fac oiu dacă cine-va Îndrăsneştecåt de puțin se ri- 
dice vălul cestiuneï Jidoveştă, sau să atingă vre-o spiculă 
suspectă din miliónele ce le au libere şi încurajate în 
țara nostră. Unora ca acestora le rčspundem cu versurile 
genialului poet: M. Æminescu : 


„Cine-au îndrăgit străinii 
„Mânca-i-ar inima câinii 
îmea-i-ar casa pustia 
neamul nemernicia. 


Mai mult încă, Jidanii susțin prin ziarele lor în fața 
iumapei că deosebirea cultului lor ar fi causa pedicei ce 
au pus Românii pentru exercitarea drepturilor politice. 


BB 


Doctorul Bluntschli prin o broșură apărută la 1879 sub 
titlu: Sfatul Român şi situația juridică a Evreilor în 
România“ se face ca toţi Jidanii a uita sau a nu pri- 
cepe că calitatea de Jidan, este incompatibilă cu acea de 
cetăţen al unei naţiuni. Românii au avut pururea de falii 
recunóscerea liberului exercițiu al tuturor cultelor, 

Religiile prigonite în alte țări au găsit în tot-Quna 
un asil sigur în ţara nostră şi pământul Românesc este 
singurul care nu sa udat cu sânge varsat în răsbóe re- 
ligióse. Dovadă musulmanii din Dobrogea, sunt conside- 
rați ca Români și tratați cu cea mai mare dragoste și 
prietenie pentru că sunt Gmeni de trâbă şi muncitori. 
Nimene nu ţine samă de ritualul lor, Averile însă scan- 
dalâse de la noi ale Jidanilor făcute în paguba Români- 
lor, nu sunt fructul unei munci productive din partea 
lor, ci sunt resultatul unei aca: i făcute prin mijlóce 
fraudulâse și ilicite a produsului muncei altora, 

Ce folos au lomânii de la speculă, samsarlăcurile și 
zavallăcul Jidanilor? Inceputul și isvorul bogățiilor lor, 
este exploatarea nevoilor mulțimei și spoliațiunile făcute 
prin tot; felul de şmecherii. 

Faranul munceşte cu brațele Iui vigurâse pănnântul 
țărei și scâte secerișuri bogate. 'Tote clasele sociale Ro- 
mâne asudă şi muncesc fie care cu partea ei de activi- 
tate ce-i este destinată, Jidanul se uţine și culoge de a 
gata fructele munceï tuturor pe care le preface în aur 
spre al aduna în punga și lădile lor. Puterea lor capita- 
listă cârmueşte viața economică a poporelor, aservește 


â 
munca lor și’ṣï împarte câștigurile nedrepte adunate få- 
ră obosâlă. Eï sunt o seminţie care umblă a câștiga tó- 
te drepturile, fără de nici un sacrificiu și muncă. La ori- 
ce popor drepturile publice și private au fost vesultatul 
unei muncă secolare și a unor sacrificii însemnate. 

Ce servicii au adus omenirei îndiărătnicul și egoistul 
neam Jidovese care nu face de cât ași trage cenușă pe 
turta sa? In timp ce totul se schimbă și se reformeză 
în sinul celor-alte popore: guvernuri, moravuri, legi, ei 
singuri stau închişi în superstițiunile și habotnicia tal- 
udică atât de contrară spiritului de progres și civili- 


E A 


sație, Acestă îndărătnicie și bigotism esclusiv al lor ca- 
vrei separă şii faco neasimilabili cu cele-alte popâre, nu 
voesc al părăsi nici cu un chip, eï voesce a rămânea tot 
Jidani și cu tote acestea pretind drepturi de la cele-alte 
naţiuni. Acest neam de ómenï portă pretutindene cu din- 
şii conrupțiunea emigrând și îngrămădindu-se cu mulți- 
mea in țările unde se declară simptomele bolnävicióse 
sociale, sau a vre unei ă în viaţa poporelor. 

Lipsa de prevedere care face pe mulți ași vinde pen- 
tru present interesele viitore ale țărei, au ajuns astă-ză 
a coprinde ca o conjuctivită granulosă privirile multor 
Români, ai căror părinți și strebuni erau o dinióră atât 
de prevădătoni! Nu e rar a veden la noi chiar barbaţi 
instruiți, Omeni pretinși cu capacitate care scontésă pen- 
tru profitul lor momentan și personal tot binele, tot vii- 
torul țărei si a generațiunilor viitore, Unii ca aceştia zic; 
fără de Jidan nu putom trăi, întocmaï ca cei oftigoşi pe 
care morfina maï face să maï vegetede în starea lor de 
agonie. Cu tóte acestea câți dintro Românii avendași sau 
comercianți cari prosperau în afacerile lor, s'au ruinat 
prin cametele și falimentele fraudulose ale Jidanilor, 
tă descurajare nu au aruncat aceste ființe veninos 
spiritul multor Români și în ce lanțuri de atârnare eco- 
nomică i-a ferecat pănă i-a adus la atâta umilinţă, să-i 
se pară în ţara lui că nu pote trăi de cât graţie lui 
Țtic sau Sulm. 4 

Stingerea sentimentului național, lipsa de entusiasm 
pentru faptele mari ale strămoșilor noştri, este opera pe 
care de mult o urmăreşte „Alianța Universală srac- 
itä“ în țările nóstre. Sentimentele naționale Romăneşti 


cari băteu în pepturile unor barbați de neuitată memo- 


rio ca: Anastasie Panu, Cesar Poleac, Mihail Kogăl- 
niceanu, C. Negri; Simion Barnutiu şi alţii, parcă s'au 
dus în mormânt cu dânșii. In inimele multor barbați de 
astă-di din cel maï însemnați nu resună cu putere țipă- 
tul jalnic și dureros al suferințelor poporului Român ro- 
bit de Judaism, 

Aurul și materialismul Jidovesc au tocit şi au secat; 
ori-ce avânt patriotic în acastă țară. Interesele și calcu- 


Sp 


Jele reci ale unui egoism ingust, au paralisat-ori ce ten- 
dință cătră un ideal maï nobil, mai frumos al claselor 
conducătore destinelor Romănismului, cum ar fi d. ex. 
rădicarea nivelului cultural, moral și economie al tutu- 
ror Românilor, emanciparea pe calea economică de sub 
atârnarea streinului și mai cu samă a Jidanului. Propă- 
şirea agriculturei, a industriei, i comerțului şi a tuturor 
isvóřeler de producţiune între Români ; dorinţa de a ve- 
dea că fie-care paran să devină un mic proprietar şi un 
bun gospodar, stăpân pe munca și averea lui, să fie bi- 
nə instruit, el şi familia lui, precum și înlăturarea pro- 
letariatului în țara nostră atât de imbelșugată cu pă- 
mânt întins și roditor prin stârpirea cmidelor carel fa- 
vorid adă, cande care derivă tote din copleșirea țărei de 
num ărul îngroditor al invasiunei Jidovegti. Şi e aprope 
de înţeles de ce Românul cu tote că nu era destul de 
cult ca astădi şi maï putin apt pentru întreprinderi du- 
cca inainte o viaţă mai bună, când nu inundase încă în 
ţara nostră atâția Jidumi, când nu ora încă cu totul a- 
servite interesele nostre economice naționale cele mai vi- 
tale, intereselor şi calculelor celor mai meschine a aco- 
stor órdə de venetici, cari san furişut spre a stórce pă- 
nă și măduva din 6se a blândului şi ospitalierului popor 
Românesc, spre a'l ucide prin conrupțiune și venalitate 
ca săl potă jefui maï bine. 

Cine au avut interese maï mult de cât Jidunii a în- 
plânta idei de cosmopolitism Judaic în acestă țară, ast- 
fel că dacă nutreşti în peptul tău de Român sentimente 
patriotice şi naționale, să fii amenințat de a fi ucis, ri- 
diculisat și poreclit ca şovinist de tinerii ă la mode, plini 
de scepticism și înbuibaţi de un materialism egoistic ca-* 
ve cred în bani şi în gusturile rafinate ale unei falşe ci- 
vilisațiuni a secolului în care trăim, 

Spoiala unei culturi falşe şi superficiale a îndoctri- 
nat în un curent de idei rătăcite pe mulți din nenoro- 
cire dintre tinerii noştri. A nu mai avea nimic sacru, ni- 
mic de respectat din ceia ce e al nostru, Inpopoţânaţi 
sa nişte păuni cu pene streine, nu lo place de cât a maï- 


= Al = 


muţări în tote pe streini, a copia cu nesocotință tot ce 
se vede la dânșii, ; 

Pretenţioşi și ingånfați de persóna lor, fie-care din 
acești filo-streini, fii vitrigi ai acestei țări voesce a trece 
de inovatori și reformatori cu marfa prâstă de idei, ca- 
ri nu maï au trecere aiurea și lingușiți în vanitatea lor 
de Jidani, sau încurajați și favorisați de interesul și au- 
rul Jidovese în concepțiunile cele mai chimerice, în pla 
nurile cele mai estravagante, în utopiile și nasdrăvănii- 
le cele mai deşanțate născocite de imaginațiunea cea mai 
neinfrânată, eï devin nişte unelte a intereselor Jidoveşti. 

Ast-fel  filo-streinismul și disprețul pentru tot ce e 
Nomănesc, an devenit la unii o manie, o bólă incurabi- 
lä; aşa că interesele personale de gaşcă, de coterie, au 
început a se ascunde sub falșa etichetă a unor principii 
și idei politice, producând o descompunere, o neîncredere 
şi o  decepțiune generală în spirite, când vedi că tote 
luptele politice, tote sforțările celor mai eminenți bar- 
baţi se reduc în cele din urmă la „scâ/ă tu să şed eu, 
fâră ca măsuri de inbunătățire seriose cari să râdice sta- 
vea do decadenți generală să se pótă lua. 

Fată causa relelor, a imperecherilor și a luptelor 

sterile în cari se consumă cel mai prețios timp și cele 
mai bune torţe ale națiunei în mod dadarnic. Mintea. 
senspăimântă când gândim la sorta tristă şi durerosă 
la viitorul înfiorător pe care strenepoții lui Iuda ni 
Va pregătit. 
Jidanii sunt sifilisul, prostituţia, civi isația cosmopo- 
materialistă, pe care dacă Românii nu se vor în- 
i al trata la timp cu remediuri eroice, va gangrena 
pănă și măruntaele, va infecta pănă și 6sele nuţiunei 
când vor ajunge în accidentele secundare și în cele ter- 
ro. Să ne uităm în istoria omenirei și să ne convin- 
gem odată pentru tot-d'a-una, că Jidanii sunt ca corbii 
şi hienele cari urmăresc cadavre ; ci nu se grămădesc de 
cât acolo unde se ivese simptome de peire la o naţiune 
şi numai acolo unde stângerea sentimentului național și 
a ori-ce preocupare de binele comun, de folosul social 
ste sacrificat interesului personal. 


-—-——”_._._— N A 


Ei 0 


Jidanii au putregăit întregul nostru edificiu social, 
eï au introdus germenii distrucțiunei în organismul nos- 
tru național. Eï sunt cioclii cari uneltese peirea nému- 
lui Nomănese ; iar Cremieux capul lor caro a aruncat 
gróda în totă Europa œ indrădnit a veni chiar în ca- 
mera legiuitóre a României la 1866 pentru a cere drep- 
tură pentru Jidani şi a fost unul dintre dictatorii Fran- 
cieï la 1871 pe timpul resboiuluï, care a trimis mil și 
mii de Francedi la o morte nefolositâre, 

Rěsboiul acest flagel îngrozitor care râpeşte pe co- 
pil de la sinul mamei și pe barbat din braţele soţiei sa- 
le spre a-l face sau să moră sau să ucidă pe un om că- 
ruia nu i-a vorbit nică odată, care nu i-a făcut nică un 
rău; cinel propagă dacă nu Jidaniï; că au înţeles folo- 
sul bănese ce le pote procura resbelul şi de aceia la a- 
tițat, la nutrit și apoi profită de pe urmele lui ? 

Astă-di un Rotchild, un Bleichroder, un Salisbury 
ţine resboiul şi pacea în busunarul jiletecă. Istoria con 
tiporană este martură că toți miliarderiï și arhimilione- 
rii Jidaniă san îmbogăţit după urmele resbelului. Res- 
belul Ruso-Romån-Turc e recent în memoria fie-cùruia. 
Cino eraw mari contractieri aï armatelor Rusești dacă nu 
Jidanii? Din cine se compunea acestă vastă turmă care 
urmau armatile, ducă nu din Jidani 2. 

Ori unde revoluţiunea sau resbelul pustia o ţară, ori 
unde o calamitate a redus în miserie pe un individ sau 
o națiune, acolo nenorocirea acestora a umplut sacul Ji- 
danilor cu bine cuvintări sunătâre. Jidanului “i merge bine 
în nenorocirea popârelor, ca vermului în rană, Cu instinctul 
corbilor lacomi de hoituri, Jidanii mirose de departe e- 
manaţiunile  putrejunei poporelor bolnave şi ruina sta- 
telor este strîns legată cu lăţirea elementului Jidovăse în 
interiorul lor. 

Cine a căștigat în congresul din Berlin profitul real 
din vărsarea de singe în resboiul de la 1877|78 ? Jidanii, 
„Alianţa Universală Israilită“ a tost cea întăi care sa 
grăbit a se presinta și a pune în vedere congresului că 
constituția Romănieï sufere de lipsă de singe, este ane- 
mică, că trebue întărită cu elemente noi, cu sînge Jido- 


văse, că numai de la modificarea constituției Romănieï a- 
târnă pacea lumei și că de și Românii au îngropat 15,000 
de soldaţi pe câmpiile Bulgariei, independența nu le pó- 
te fi recunoscută de congres, de óre-ce cestiunea modi- 
ficărei constituției e în legătură cu recunâșterea indepen- 
denţei de cătră puterile Europei. Graţie. „A/ranțet Unti- 
versală /sraelită* România Sa ales cu modificarea art. T 
din constituție și cu perderea Basarabiei spre care veci- 
nic se vor îndrepta ochii noştri şi legitimul nostru drept 
de revendicaţiune. 

Tot dl. „Nicolat I. Dumitrescuk Preşedinte al „So- 
cietățel Tinerimea Română“ din Bucuresci iată ce surie 
iut'un articol publicat în. Revista cu acest nume No. 7 
din 1896 sub titlu: „Cum seriu ureri despre not“ re- 
lativ la congresul din Berlin de unde extragem: 

DL Dimitrescu dice: „Mirturisese că între cestiu- 
„nile cari mă atrag mai mult și asupra cărora caut să 
„cunosc tot ce s'a scris și sa dis, este și cestiunea ele- 
„mentului Evreesc în Romănia. Graţie acestei impulsiuni, 
„acestei porniri sutletesci, oră de câte ori dau peste vre 
„0. scriere, despre Evrei, caut să mio procur spre a o 
«cunoşte și ami înmulți cunoștințile ce am în acestă 
„privință. 

„Nu de mult, întâmplarea a făcut se dau peste mai 
„multe scrieri de acest gen: unele maï noi altele mai 
„vechi, care tote însă au un interes deosebit pentru noi 
„şi în special pentru aceia cari se ocupă cu cestiunile e- 
„conomice din punctul de vedere al pericolului ce ne a- 
„menință din partea elementului Evreesc. 

„Din aceste scrieri voi menţiona numai două: una 
„apărută în București la 1879 sub titlu: „Sfaful Ro- 
„mån şi situațiunea juridică a Evreilor în Romănia“ 
„de Dr, Dluntschli și alta apărută în 1892 la Nancy, 
„traducţiune din Spanioleşte sub titlu: „Zes Juifs et 
sles Etrangers en Roumanie“. 

A „Autorul primei scrieri, în patru părți se ocupă de 
„situaţiumea și drepturile politice ale Evreilor din Ro- 
„mănia, 

„Dl. Dimitrescu în partea a III a primei scrieri dice: 


sa BA 2 


„autorul (Dr. Bluntschli) se ocupă de congresul Europen 
„de la 1878, arată pe scurt discuțiunile urmate relativ 
„la recunâșterea independenței diferitelor state Balcanice 
„lasând să se intrevadă o deplină satisfacție, că congre- 
„sul a legat cestiunea independenţei Serbiei de egalita- 
„tea drepturilor politice ale Evreilor şi tot aseminea și 
„pentru Romănia. 

„E de remarcat cuvintele princepelui Garceacoft cari 
„en acéstă ocasiune a dis: Lrbertalea de religiune şi 
„de cult să se garantede negreşit şi Evreilor ; dar ale 
„acorda egalitate de drepturi civile şi politice acesta nu 
„Se pote face fără pericol în Serbia şi Romănia ca şi 
nêt Rusia, căci Evreii de acolo sunt un adevarat biciü 
„pentru acele (ări 

„Mult adevăr sunt în aceste cuvinte, Representații 
„celor Talte puteri însă nau ţinut în totul semă de pe- 
„ricolul ce represintantul Rusiei Vu aratat forte bine și 
„congresul a admis propunerea represintantului Franciei. 
„Din discuţiile urmate în congres și pe care le produce 
„autorul, (Dr. Bluntschli) reesă și un alt fapt de o mare 
„insămnătate, acela că prin pretenţiunile lor nedrepte 
„Evreii au contribuit şi la perderea Basurabiei. Pentru 
„a nu se crede că acésta este numai o întorsătură de 
„condeiii, lăsăm să urmede discuțiunile urmate în congres 
„și reproduse în broșură de însuși autorul. După ce a- 
„rata discuțiunile urmate asupra Serbiei dice: 

„Tot acelaşi curs au luat şi desbateriie asupra. Ro- 
„măniel în şedinţa de lat Iulie. Plenipotențiarit Fran- 
pcedi facură din nou propunerea că recutăşterea de 
„stat independent a Romăniel să fie legată de condiția 
„recunăşterel şi din partea Româmlar a principelui de 
„drept Europén al egalitățe! de drepturi şi al libertă- 
„tet diferitelor veliziunl. După protocol DI. Wading- 
„ton „vorbeşte asemine în acâstă cestiune. 

„Ministrul Frances mai obsarvă, că dificultătile lo- 
„cale; ce sar opune în Romănia unel emanicipări a E- 
pureilor, se vor învinge mai curând, când Pureit. vor 
„(i pnşi în positie prin tratare egală, a cunóşte solida- 
„ritatea intereselor lor cu acele a populațiunei indigene 


— 65 — 


„creştine și când vor fi deprinși a se încrede numai în 
„silințile lor propriii, iar nu în ajutor străin (Nota nós- 
„tră: De ce nu au devenit de decimi de ar? asț-fel în 

„fările unde au drepturi, țări mari şi puternice şi cari 
„totuşi sunt sângerate de ghiarele Evreilor.) Printul 
»Dismark a susținut propunerea întrun mod viü, ob- 
pservând farăşă, că constituia imperiului German si 
„opinia publică a Europet prefuese aceste principii. Tot 
past.fel declară şi contele Andrasy pentru Austro- Un- 
„garta. Ministru Engleg lordul Beaconsfield*) relevă 
„din nou că numai cu acéstă condiție se recunóşte in- 
pdepedența Romăniei. Ilalia se asociă asemine cu acéstă 
„Bărere, tot ast-fel şi Pórta, Prinţul Garceacof se uni 
psi el, accentuănd mai cu samă asupra libertäțet cul- 
„tului, Contile Suvaloff mal adăogă o altă conditie, ce 
„trebue se reclame Rusia; adică cedurea Basorabiet, În 
pcele din urmă congresul a încorporat amdile condiți= 
„uni în tractatul de Derlin. Cu alte cuvinte fiind-că nu- 
„mai Rusia se opunea la darea drepturilor Evreilor în 
„Serbia și Romănia, ceia ce era cerut de cele alte pu- 
„teri, Rusia a căntat să profite de acâsta ocasie și ce- 
„diind cererei celorlalte puteri, cere și dinsa Bas rabia. 
„Cine se mai pote îndoi în fața acestor fapte, că Jidaniï 
„nu numai că ne minâdă în läuntru, dar ne face rău gi 
„în afară“ ? ! 

Graţie lui Vadington, Salisbury, Heaconsfield, toţi 
trei. Ovrei represintanți ai Europei oficiale în congres, s'a 
obținut modificarea constituției Nomăniei, fani, sare in- 
dependența nu ne ar fi fost recunoscută. 

y Europa neoficială, nu a lui Vandington sau Arton, 
nici a lui Salisbury sau aallor panamisti și nici a Rot- 
schilgilor, ştie că numele de Jidan are în tóte limbele 
aceiaşi semniticare : el este pretutindenea expresiunea u- 
nui simțimânt de reprobare când e vorba de tendință, 
și de dispreţ când e vorba de caracter, 

„Numai singur simțimântul de reprobare și de repul- 
siune ce Jidanii au inspirat la tâte popârele și în tâte 
timpurile, este de a juns spre a judeca pe Jidan. Instinc- 


*) Jidan de naţionalitate, 


5 


Ear eS 


tul unanim al tuturor popórelor şi al tuturor timpu- 
rilor, nu póto fi nefundat. y PEN 
Darea drepturilor și tolerarea emigrăreï Jidanilor 
în Romănia este urmarea unui simțimânt de umanitate 
rătăcit, pentru că prin acesta se păcătuește nu numai în 
contra națiunei Române, dar și în contra ideei de uma- 
nitate, nefiind nici drept nici uman a se vătăma binele 
unei naţiuni. adică a majorităței, în folosul minorităţei, 
adică al Jidanilor. i 
edem însă că acésta nu este numai o rătăcire a 
simțimântului de umanitate, ci tot odată o rităcire po- 
litică, cică viața de stat sau viața politică nu pote trage 
din acesta de cât răle în tote privirile și prin introdu- 
cerea unui element eterogen care nu se asimiledă cu na- 
iunea, să strică unitatea națională sare este prima con- 
dițiune de vitalitate și de putere a unui stat. Jidaniï nui 
sunt ast-fel cum sunt, pentru că au fost apasați; ei au 
fost apasați şi isgoniți de alte state ca Rusia, Germania, 
Spania, pentru că an fost r 


ol cum sunt. Pentru acés- 
ta dovedeşte destul identitatea condițiunilor lor în în- 
prejurările cole mai diverse la tóte poporele. roas 
Noi nu suntem ca bunul Dumnedeu care portă în 
inima sa și pentru Jidani și pentru nejidanï aceiași iu- 
bire părintească, nici nu trăim în paradis unde totul este 
fără interes, noi nu suntem de cât Români, într'o fa 
Românescă aparată și stropită cu singile Rominilor și 
tocmai de aceia nu voim de loc a face din Romănia un 
institut de creştere şi educație pentru svânturațiă lumei, 
căci atunci Romănia ar devini un culcuș al parasitismu- 
ui, o a doua Polonie, i 3 
Cercetările mai noi în istoria naturală ne arată că 
diferitile feluri de animale s'au născut prin influențe gra- 
date a agenților atmosferici din timpurile primitive. Ast- 
fel de exemplu în insula Madera, gindacii sbu rători sau 
cărăbuşii au devenit fără aripe, pentru că aceia care sbu- 


rau erau aruncați de vânt în marea și din contra flu- 


turii pentru care sburarea este condițiunea lor vitală, au 
căpătat acele aripi mult mai tari de cât pe continent, 


— 57 — 


pentru că aceia cari sburau slabi, avcu tot-d'auna sârtă 
cărăbușilor, 

Noi știm că un mër putred nu se îndreptedă pu- 
nându-l întrun paner plin de mere bune, ci din contra 
că mărul putred strică pe tâte cele l-alte. De aceia noi 
nu avem nici o speranță de îndreptare și asimilarea Ji- 
danilor prin primirea lor în sinul altor popore. Cred că 
după dece mii de uni acâstă scriere dacă s'ar găsi pe 
peptul unui Jidan fosil (petrificat) el s'ar asimăna întoe- 
maï cu Jidanii ce vor veţui atunci, Jidanul este mai pru- 
dent şi mai tenace de cât cărăbușul și fluturele, el nici 


odată nu se expune în curent, şi de aceia vântul nul 
pote mătură de pe pământ. 

Particularitățile Jidumului tocmaï "] sustrag de la in- 
Huenţele culturei. Legile morale pe Jidan nu'l ating, că- 


că el nu trăește cu poporul, ci ca exepțiune. Jidanul tră- 
eşte între celo-l-alte popore numai ad-interim ca într’o 
călătorie de afaceri, 

Inima lui ori cât de puțină ar bate numai pentru 
Jidan. Jidanului X lipseşte idealul moral. Provenența a- 
micală, confiența care este resultatul onestităţei perso- 
nale, pe dânsul nwl provâcă la reciprocitate, ci prin a- 
busul ce face cu dânsele “i servă spre a se feri pentru 
el insuși de asemine slăbiciuni pe care le speculédă în 
acei ce le au. Exploatarea acestor simțimente este voca- 
ţiunea Jidanului. 

In cât timp vor fi alte naţiuni, existenţa individuală 
a acestor parasiți internaționali ui poporelor este asigu- 
rată, Eï nici së vor înbunătăți întrun mod desăvârşit 
şi atunci numai de nevoe, de cât când tâtă lumea va fi 
cu desevărșire Jidovită, căci atunci ne mai fiind de cât 
Jidani, va trebui sau să pâră cu totul, sau să se rădice 
în roiuri în eter, spre a tăbără asupra altei nenorocite 
planete dinta”un sistem solar maï departat, căcă planetele 
sistemului nostru solar şi cu deosebire luna care privi- 
ghédă asupra întunerecului şi vede faptele lor de nópte 
3 cunâște de aprope şi negreşit se vor feri de dânşii. 

Jidanul este maï acomodant în tocmeli şi afaceri de 
cât ori-ce popor, de Gre-ce el ware pretențiuni morale 


SN T RAS 


în comerciul său ; ci are în videre numai profitul și ast- 
fel primeşte fără tulburare maltratări, bănueli injurióse 
şi admite fără a se despera baneruta și chiar pedépsa. 
Din acestă caudă Jidanul trage tot-d'a-una bun câştig 
din furnituri, din negociaţiuni de imprumuturi de stat 
şi din alte asemine afaceri. 

Tot ast-fel de bine se potriveşte cu organisațiunea 
Jidanuluï comerciul de expedițiune și comerciul modern 
de comision pe care cl l'a desvoltat atât de mult, pen- 
tru că socotelile de spesă și alte născociră meştoșugite, 
le presintă un câmp vast de exploatare, 

Jidanul în afaceri caută profitul săn maï cu osebire 
în lucrurile şi în condițiunile secundare a cărora insem- 
natate seapă la prima vedere; el întroduce ast-fel în ori- 
ce afacere o normă falșă, înjoseşte moralul și de aici 
se naso plângeri din partea comerciului exercitat de Ro- 
mâmii ce să mai îndeletnicese cu el, că Jidanul strică 
tote afacerile. 

Când cumpără grâne de la ţărani, Jidanul se silește 
a-şi asigura folosele de căpitenie în stipulațiuni accesorii 
în aparență și în greutățile cari se nase upoi din aceste 
stipulațiuni. El face contracte de- cumparare de pro- 
ducte unde profitând de là cei în nevoe, le inaintédă o 
arvunà care trebue să le compensede modicitatea prèțu- 
lui și maï eu osebire se sileşte a pune în contracte cà- 
timi mai mari de cât ceia ce pote prevedea vindătorul, 
cu scop de a-l constrânge apoi la noni învoeli și a-l a- 
vea ast-fel tot-lVa-una în mâna sa. 

Jidanul practică usura, cică pe dânsul nu-l oprește 
considerațiuni religiose și asemine legi neraționale, le e- 
vită cu paguba ondrei cetăţeneşti. Şi în adevăr, în multe 
țări se făcea pe față deosebire în aeâstă privință, între 
onórea + didovescă și a celor-Valţi. Aga de exemplu în 
dreptul Prusian se permitea Jidanilor de a lua dobândă 
cu trei la sută 


ă mai mult de cât celor-alți cetățeni. 
Dacă Sar prețui averea care s'a aflat acum patru 
sute de ani în mîinile Jidanilor din Europa numită la un 
milion de franci, ccea-ce de sigur este de o mie de ori 
maï jos de cât realitatea și socotindu-se de atunci pănă 


= 99 


astä-di, dobândi la dobândi numai pe trei la sută pe an 
cu tote cà în ori-ce cad Jidanii eu 15 pînă la 20 la 
sută pe an, totuși averea Jidovéscă ar fi de una sută 
trel-qeci de miliarde lei, adică întrega avere a Europei. 
Jidanii ocupați încă din timpurile cele maï antice 
cu usura, eï au avut tot-lVa-una averile lor mai gata 
de cât alții cari le aveau închise în pământuri, în fabrici 
sau màrfuri Pe cànd ceï-lalți la vro calamitate poli- 
tici, sufereau o perdere directă prin scăderea propietă- 
tilor lor, Jidami găseau tot-@’a-una în asemine timpuri 
ocasiune favorabilă, spre ași plasa cupitalurile în propie- 
tăți depreciate şi a le revinde apoi când se restabilea 
valórea lor. 
| Progresele comereiului valorilor de hârtie care sa 
îngrămădit atât de mult în timpurile de faţă, au atras 
pe Jidanii arhimilionari pe piețele de burse, şi ast-fel 
Viena, Berlinul, Londra, Hamburgul, şi Bucureştii au de- 
venit suburbii a Palestinei,  Jidanii însă nu san stabilit 
pe aceste piețe ale capitalului ca mijlocitori, ci ca co- 
misionari. Jidanul lucredă rar la burse pe socotâla sa 
aură numai dacă are concesiuni cu direcțiunea vre-unei 
întreprinderi cu acţiuni, sau alte asemine favoruri, pe 
cuve le pote exploata în dauna publicului, iar Suveranii 
şi guvernele cari vor ca în domeniul unor asemine spe- 
culațiună frandulose și în exploatările bursei, să aibă și 
ei partea lor de profit și se cul6gă prin acâsta ceia-ce 
au mal scapat pereeptorului impositelor, favoridédă pe 
Jidami, In resumat precum în lumea cugetăreï Jidanul 
desprețueşte adevărul, ast-fel în domeniul valorilor ma- 
teriale aduce corumpția și depravația. 


ui 


CAPITOLUL III. 


Mai în tâte statele Europene Jidanii au născocit nişte 
capcane sub o mulțime de forme destul de meșteșugite, 
cunoscute sub numele de socialism. Ca ori unde şi în 
România socialiștii fac propagandă și tărăboii pentru in- 
bumătăţirea srtei muncitorului și contra exploatărei ne- 
drepte și asupritâre de capitaliştii cei mari. Bancherii 
cei mari în Romănia sunt Jidanii ajunși stăpâni peste a- 
veri colosale, de unde maï ieră erau vândători de haine 
vechi sau de mere murate. De pe spetile cui au ajuns 
Jidanii a se înbogăţi ca printr'o minune, întrun timp 
așa de scurt, dacă nu din traficuri de tot felul, din ja- 
tură şi exploatări exercitate nu numai asupra țăranilor, 
dar asupra tuturor Românilor din tóte treptele sociale, 
pe când boerii Români de odinioră, marii propietari unii 
abea îşi pot conserva moșiile apucate de la părinți, dacă 
nu sunt și acestea ipotecate la Jiduni; în timp ce alții 
le-au perdut de mult și au înmulţit numerul postulan- 
ților la funcțiuni, adică acelor nevoeşi cari luptă impăr- 
ţindu-se și desbinându-se în tabere politice pentru o bu- 
cățică de ciolan. sau cum Sar dice mai pe romănește : 
»scdlăte tu, să şăd eu“. 

Cine sunt în Romănia marii capitalişti ? Românii 
băștinași cari să aibă timpul a spori succesiv o avere 
moștenită din tată în fiu prin economie și muncă, sau 
niște parveniţi, nişte venetici cari prin speculațiuni ne- 
oneste, prin fel de fel de mijlâce neomenâse şi prin u- 
surpațiuni au ajuns cu iuțala fulgerului la averi consi 
derabile înșelând și sărăcind pe Românii încredători și 
generoşi, Ore muncitau un Zustăr, Mochi Ficher, Mi- 
chel Daniel, Waiseng “in. Posner, Şulăm Halfon, nu 
cum munceşte taranul nostru la cele mai grele lucrări 
ale câmpului, la cósă, prașilă,-săceră, la tieturi, cărături 


EE AB 


de lemn şi alte havalele, dar macar cum munceşte un 
funcționar inteligent care de abea să bucură de o exis- 
tență modestă ? ~ 

De ce socialiștii se fac a nu observa că capitaliștii 
mari, acei cari s'au înbogățit fără veste prin usură sau 
prin fel de fel de mijlóce păgubitore intereselor multor 
ómenï, sunt cet mai mulți Jidani iar dacă se află pe 
ică pe colea dintre marii bogataşi câte unul de alte na- 
ţionalităţi, averea adunată de acela nu este perdută, ea 
se distribue cu timpul in masa națiunei, căci fiii şi ne- 
poţii acelui strein se asimiledă şi se contopesc în sinul 
Romånilor. 

De ce nu vor socialiștii să'și dea sâmi că Jidaniă 
sunt acei cari tind mai cu samă cu o lăcomie neaudită 
a se acapara de capitaluri, fugind de ori-ce muncă mai 
obositóre și mai ingrată, puțin productivă pentru pun- 
gile lor, Nică unul din mulțimea musäfirilor cari vin 
de peste frontieră, fie cât de perpelit și de hăimisit nu 
se aplică la lucrarea pământului spre a-i înpărtăși greu- 
tățile şi nevoile bietului ţaran.  Pio-care din că din ca- 
pul locului fuge de traiul aspru și munca obositore a 
țaranului și se gândește numai la șiretlie şi la feliurite 
expediente pentru a face parale, se lipoşte pe lângă vre- 
un Jidan din cei veniţi maï de'nuinte şi apoi în înțele- 
gere cu coreligionarii săi "i se determină şi lui locul no- 
ului venit şi rolul ce trebue si'l aibă în imensa organi- 
sațiune de exploatare sistematică, în vasta rețea de cu- 
cerire economică, înjghebată de „Alianța Universală 
Israelită“. 

La råndul său cu cât; noul venit să sileşte mai mult 
a proba ghibăcia și priceperea lui a trage la cfit pe Ro- 
månï, cu cât ştie mai bine a întinde curse avereï ago- 
nisite de aceştia și a-i sărăci, cu atât acel Jidan ajunge 
mare capitalist. 

Fostiau cu luare aminte Socialiştii asupra numerului 
de comercianţi și industriași aprâpe toţi oneşti şi mun- 
citori cari descrese vădând cu ochii pentru a se rădica 
pe ruinile lor mulţime de Jiduni? 

Nu se observă ore că cu cât numărul Jidanilor crește 


la noi, cu atât creşte între Români sărăcia, luxul, gre- 
utățile traiului și demoralisațiunea ? Nu se simțește ore 
în de-ajuns înriurirea stricătore pe care strănepoţii luï 
Tuda cei ce cutrieră lumea în lungiși şin curmediș a a- 
duso cu dânșii asupra moravurilor Romăneşti altă dată 
atât de curate și neprihănite? Cine au alimentat, in- 
curajat și r&spă ndit corumpţiunea și prostituția pănă și 
pe la ţară şi a contribuit a se slăbi legăturile de fami- 
lie cu sanctitatea lor de odinióră ? Cine alţii de cât Ji- 
danii au cutedat a întinde o mână sacrilege asupra a tot 
ce are omul maï sacru, asupra onorei şi demnităței mul- 
tor familii Romănești sărăcite, căutând a exploata lipsă 
şi nevoia lor în cel mai odios și infam mod ? 

Al cui e interesul așa de mare ducă nu a Jidanilor 
a să încurajede între Români risipa și luxul făcând ca 
hainele á la mode cele mai elegante, să acopere de cele 
maì de multe ori sărăcia, demoralisarea sau lipsa de ca- 
racter a celor inbracați en dânsele ? 

De câte ori luxul destrabalat al unora ni este plă- 
tit cu demnitatea, onestitatea, ruşinea și cu sentimentele 
cele maï delicate ale natureï omonoşti ? Dar cei pasă 
Jidanuluï de tote acestea, pentru dânsul esto destul că 
a găsit în aceste o vină de că âştig pe care să o exploa- 
tede în folosul său. Cel dóre inima pe Jidan de demo- 
ralisațiunea şi sărăcia în care au adus pe mulți țarani, 
încurajând între dânșii viciul bețieï care are consecințe 
atât de deplorabile? Cine se foloseşte de înprejurarea 
că condițiunile de traii au devenit aşa de grele în cât 
mulți pe la oraşe dintre tinerii Români sunt condamnaţi 
la celibatarism prin nesiguranța posițiunei lor și dacă 
num&rul divorțurilor se înmulțește din di în di, de cât 
Jidanii cari au adus acest concurs de împrejurări ? 

Ei încurajédă în tâte modurile prostituția, făcând 
din ea un obiect de speculă și în acelaşi timp contribue 
ital la înpuținarea populaţiunei Roinăneşti, în timp 

è Jidanii asiguraţi în existența lor, solidari și organi- 
sadi întro asociațiune compactă de exploatare şi de ghi- 
eft să însoră de timpuriu şi să pnedese cu o fecundi- 
tate nespusă, ca buruéna cea rea. Cea mai remas bie- 


ților Români aprope desmoşteniţi în țara lor, de cât lu- 
crările agricole alè țaranului făcute eu cea maï încordată 
muncă, cu cea mai obositóre trudă, unde Romånul este 
scutit a fi concurat de Jidan, căci Jidanul nu póte su- 
porta greutățile și munca unor asemine lucrări, nici nu 
se pote deprinde eu traiul aspru și cu frugalitatea atât 
de mare a taranului, 

Trebue a adăogi că a maï ramas încă Românilor ca 
loc de retragere, o mică insuliță unde să pótă trăi ceva 
mai comod în țara lor, maï în tienă de valurile furiose 
şi năvălitóre ale Jidunilor ; ar dice cine-va este exerci- 
tarea drepturilor politice şi funcțiunile publice, Se ştie 

à funcțiunile publice afară; de ubusul cumulului, nu sunt 
aşa de mănóse pentru a face cine-va avere maï ales cu 
creşterea luxului şi a cheltuelilor cari a făcut gi pe funcți- 
onari tributari Jidamilor și atât de dependenţi de dân- 
şii, încureânda-i în mreje atât de complicate a sit 
nei economice pe care a devenit stăpâni Jidan prin au- 
rul și finanţele lor. 

Dar și în exercițiul drepturilor politice de către Ro- 
mimi Sa întrodus atâta spirit de partidă, atâta vrajbă, 
atâta pasiune inverşunată, atâta rivalitate şi desbinare, 
în cât Românii să sfaşie singuri între dânșii purulisând 
în lupte sterile cele mai vitale interese naționale și lă- 
sând dușmanului comun, Jidovul, în pace să ne minede 
şi să ne sape de sub piciore şi acest tărâm gi acestă for- 
tărcță de aparare. 
idanii în iscusința lor au maï recurs și la alt mij- 
loc: s'au folosit de ambiţiunea nepatriotică a unor tineri 
cu studii şi cu talente, cari spre ași redobândi gloria 
de reformatori, de novatori a iustituţiunilor sociale, pen- 
tru a se strecura şi furişa cu dróia la exerciţiul drep- 
turilor politice, de unde cu timpul prin spiritul lor de 
esclusivism, de acaparare și solidaritate se îndepărtedle 
și pe Români și se rinnâe stăpâni de fapt și de drept 
peste acâstă țară, Atunci nu se ştie ce vor face Romà- 
nii când sar întâmpla, Domne fereşte, să ajungă în ţara 
lor iloţii acestei rase lacome, asupritore, egoistă, habot- 
nică şi esclusivistă. Atunci se va vedea cum vor tăl- 


Por e pa 


măci de bine cu talmudul lor principiile umanitare pe 
care le propagă astă-di spre folosul Jidanilor tinerii so- 
cialişti, băeți necopți la minte cari cred că lumea e aşa 
de frumâsă cum și-o închipuesc ci în fantasmagoria și 
în elucubrațiunile lor, 

Socialiştii porecliți Români, fac cu Jidanii aceia-ce 
ar face un om inprudent, care aflându-se întrun loc ne- 
sigur, ar lasa ușile deschise să-i vie aerul în casă, pen- 
tru a dormi la recâre şi a respira unaer mai curat, fără 
a se gândi că prin acâsta ar scapa pe tulhari în casă şi 
va fi dugrumat. 

Dacă socialiștii sunt sinceri upărători a poporului 
muncitor de la ţară, de ce tac și se fac că nu aud ge- 
metile de suferinţe și nevoi ale bieţilor țarani jefuiți și 
impilați fără milă de Jidani ? De ce nu îndriidnese să 
rădice vócea lor contra unui ném străin invadator care 
ne-vespectându-ne nimica, nici moravurile strămoșești, 
nici sentimentile naționale, ci caută a conrumpe și a 
pângări totul spre a ne aduce în cea maï oribili stare 
de decadență ca se ne potă cuceri și subjuga, nu nu- 
mai economiceşte, dar pe tote căile prin cari pot cons- 
pira la stângerea și peirea poporului Român ? 

Socialiștii se pare că nu vèd și nu aud nimic de 
tot ce se petrece la noi în acestă privință ; ba încă se 
fac complici ai Jidanilor ajutimdu-i și inlesnindu-le opera 
lor de destrucțiune. Dacă întradevăr taranul este talpa 
cască, după cum se dice, dacă este cu drept cuvânt te- 
melia edificiului nostru social, atunci trebue să ne silim 
cu toții cei cari ne interesăm de viitorul națiunei să a- 
şedäm acestă temelie pe un pământ solid, tr inie și să-i 
dăm o construcțiune durabilă ca să nu potă fi prăbuşită 
prin cutremure de pământ, ca să nu fie souduită sau 
surpată, de se pote nici chiar de cataclisme.  Socialiştii 
însă so încâreă a ageda ucâstă temelie pe un teren vul- 
canic, ba încă întrodue materii inflamabile și explosibile, 
ast-fel ca şi când edificiul a tost putred și rău construit, 
că amenință să cadă și că ruina lui departe de a fi un 
desastru, e o bine-facere, 

Vor dice pote unii mai optimişti că eï imitedă în 


Ap 

acéstă privință pe Nerone care a dat foc Romei spre a 
se clădi apoi maï frumósă. Tot ar fi bine dacă opera 
de distrucțiune a Socialiştilor ar fi urmată de óre-cari 
proecte de construcțiunï, chiar extravagante, fie macar 
ca palatul de aur a lnt Nerone, sau podul de la Rat a 
Ii Caligula, Dar maï mult ni e frică că ei vor cons- 
trui în elucubrațiunile şucheteï lor fantasii un labirint. 
maï încurcat de cât a lui Dedal, lipsit chiar de firul 
Ariadnet ; ei să 'ncércă să clădéscă un nou turn Babel 
pentru a escalada cerul şi a bate resboiii cu Dumnedeii, 
sau maï bine găsose de cuviință a invidia reputațiunea. 
lui Zrostrat imortalisat prin arderea splendidului templu 
din Zfes. 

A Cu drept cuvânt invațatul frances Arxanlt dice că : 
vanitatea pote împinge la bine și la rău cu aceeaşi vio- 
lență pe omul turmentat de dânsa. 

Câte monumente și câte ruine stau marture acestui 
adevăr. Sunt ómenï nefaşti cari voesce a se folosi de pros- 
tia Omenilor pentru aşi înălța persóna lor chiar prin 
revoluțiuni sângerose și ruine. Nişte ast-fel de indivi- 
dualități sunt gata a incendia și a distruge ori-ce mo- 
numente de artă, oră-ce opere fie cât de ingeniose, nu- 
maï pentru că nu se simt in stare de a construi 
critica, a atăca și a dărăma, este cu mult maï uşor de 
cât a edifica, a organisa și a îndeplini lucrări de ` bine- 
facere folositóre semenilor noştri. 

„_ Socialiştii au şi eï pretențiunea absurdă de a orga- 
nida societatea, dar organidarea lor e croită după ca- 
lupul și planul ideilor de inovațiune isvorâte din cape- 
tile înferbântate ale principalilor lor corifei: Bebel, Marx, 
Ferdinand Lasalle, Liebkuecht. In opera lor de orga- 
nidațiune se pote vedea maï bine de cât ori unde slă- 
biciunea şi neputința lor prin lipsa totală de vedere. 
La dânșii "și găsește cea mai deplină confirmaţiune ex- 
presiunea : câte capite alålea păreri ; ceea-ce insemnâdă 
că fie-care fel de socialişti are chipul său particular de 
a înțelege şi a vedea lucrurile și diferitele raportmi ale 
societăței omenești. Fie-care din pretinşii mari refor- 
matori, caută se modelede lumea după concepțiunea in- 


——_— V 


chipuită, ce "şi-o formédă despre densa in cabinetul sču, 
fâră a ține sâmă de complexul naturei umane şi de in- 
dividualitățile atât de distincte cari ulcătuese diferitele 
grupuri ale societăței, 

Istoria spune că împaratul, Carol al V-lea, despe- 
rase de a puté pune în acord, funcționarea me sanismu- 
lui cător-va césornice și recnnóşte greutatea imensă, în 
neputinţă de a stabili o armonie în raporturile dintre 
ómeni. Deci nu pot fi de cât de nisip badele pe care 
se trudese socialiștii a clădi edificiul social, întru cât so 
incâreă a substitui nişte plăsmuiri nāscocite din pretin- 
sul lor studii de cabinet mersul real de desvoltare con- 
form nature lucrurilor.  Analile istoriei pot convinge pe 
ori-cine din experiența trecutului de ispràvile socialişti- 
lor unubaptişti din Westfaliea. Scenile ingroditóre pe- 
trecute în secolul al 16 la Miunster me fac să vedem 
cum revoluțiunea socială de acolo cu Jean de Leyda a 
ajuns din cea maï mare destrabalare yi anarhie, la cea 
maï odiósă tiranio şi maï execrabil despotism. 

In timpii moderni este destul a ne aminti de oro- 
rile şi vandalismul insurecțiuneï comuncï din Paris, când 
monumente de artă cum Zuileriile au fost prefăcute în 
cenuşă. Nimic mai lesne de cita critica şi a ataca de- 
fectile organisațiunei sociale actuale; trebue. să ținem 
însă sâmă ca acestă organisuți sum va fi ea, este 
resultatul unui complex de fase naturale adusă de îm- 
prejurările timpului și nu se pote schimba după mintea 
câtorva, capitele care vor se îndrepte lumea cu umăzul, 
Legile de evoluțiune ale societățeï omeneşti nu admit 
nici sărituri de paiați, nici salturi mortale de acrobaţi. 
Mersul natural al lucrurilor conduc destinația poporelor 
cătră desvoltarea şi perfecțiunea lor cu pași uumăraţi, 
cumpatați și prudenți, dar sigură; nu cu alergături ne- 
buneşti spre a-și serintă piciorele, aceï cari se silose a 
imita pe nefericitul Zazton. Numai de acest june neex- 
perimentat ne spune Mithologia că a avut cutezanța a 
so sui pe un car pe care nu era destoinic, al måna și 
a da biciù uprigilor telegari, aşa în cât a trebuit să în- 


EEN e AES 


cerce unul dintre cele mai teribile și maï desastróse ca- 
tastrofe ca preț al nesocotințeï sale. 
Nar fi nimica dacă consecir.țele rătăcirilor socialiste 
s'ar resfrànge numaï asupra lor însuși, dar este cel maï 
criminal și mai condamnabil lucru tentativa unora de a 
se folosi de naivitaten poporului pentru a-l impinge la 
resvrătiri, ste) în 
„Ce inbunătäțire au adus în sorta muncitorului so- 
cialiştii din tâtă Buropu cari la tote ocasiunele "și fac 
din meseria muncitorului faran un cul de batae și o to- 
mă de tirade oratorice lung și late pentru a se 'gogöta 
sus la putere pe spetele și umerii sei. Reclamele pentru 
înbunătățirea sortei muncitorului în Germania, au fost 
seara pe care s'au urcat la deputăție coritei socialiștilor 
ca Betel și alții. Prin prejurul deput ților socialişti se 
află o câtă de novatori care "și torturi creerii în mat 
mele științei să afle câte ceva nou sub sâre, se găsuscă 
forma nouă de organisație socială și `i tac 0 fali a fi 
intitulați Omeni ai progresului și si stiinței ca věd lu- 
mea sub aspectul cel maï fantasmagorice prin ochelarii 
lor. Aceştia compun statul-maj al unei armate alcă- 
tu din mulți derbedei şi v: ndi fără de nici un 
căpătiiii, niște ventură țară care n'au nimic de perdut- 
cea mai mare parte ințareați de la mònósa țåță a sfàn- 
tului budget găsesc limanul și refugiul în gléhta socia- 
listo-Jidoveuscă. i i FE SAEPE 
Aceşti desmaţați în loc de a compătimi pe b 
lor, debit eremiade pentru nenorocitul popor și eif- 
uta a prepara eroi a la Dou Quichote să lupte cu mo- 
rile de vint. 
„Am audit, îmi dicea odată un taran, că au eşit pe 
„la Tas Bucureşti nişte ómený de „Zumea Nouă“ cu 
„mințile rătăcite de multă carte, care maŭ nici o lege 
„nu-și botâdă copiii și când se întâmplă de le mâre “bea 
„unul îl pune intro căruță 1 ingrópă în câmp sau 
„în vre-un maidan ca pe un câne și încă umblă să in- 
şi Să smintâscă capetele norodului de pe acolo. 
„Ei trebue să fie acei lupi înbracaţi în pele de die des- 
„pre care vorbește Scriptura și care vor face ca rătăci- 


RO 


„cirea cea de po urmă să fio maï rea ca cea de înain- 
„tea Imi Christos“. i E 

Făcând refecţiunile mi-am dis: în înprejurările gre- 
le ale țărei nostre înconjurată de state vecine puternice 
care 'şi dispută influența la noi, Socialiştii cosmopoliți 
din România expun la cele mai grave pericole însuși 
existența țărei nostre. Fă dar ajutați de Jiduni sunt du- 
pă diușii a doua urgie și calamitate asupra țărei al că- 
rui viitor este amenințat. Statele puternice vecine la 
ocasiune dată pote să considere România ca o amenin- 
tare pentru ordinea și siguranța lor din causa tulbură- 
rilor conspirațiunilor ce ar putea pretinde că se urdese 
în România, devenită asilul tuturor revoluționarilor. și un 
cuibar de Socialism-Judaic, 

Altă nenorocire pe cure o aduce Socialismul la noi 
este că deslințueşte patimele omenești cele mai inver- 
şunate şi mai furiose, Mişcarea socialistă aduce ca con- 
secințe sdruncinäri cumplite a moralitățeï publice și pri- 
vate, o perturbare și o agitație care nimiceşte ori-ce 
garanție de ordine şi stabilitate, condițiuni „neaparate 
pentru un progres serios și durabil, In fin Socialismul 
dă curs liber pornirilor celor mai neinfrănate, mai licen- 
tióse si mai vătămitore ale maselor populare şi deschi- 
de calea la turburări continue, la lupte interne şi chiar 
Ja resbóe civile. Socialismul contribue a semănă discor- 
dia, ura și vrajba intre diferitele pături sociale ale na- 
ţiunei Române pe care le pune în o lupti de interese 
continue, în locul solidarităţei și a armoniei necesare. 

"Tocmai asemene dușmănii și rivalități urmăresc a 
provoca cei ce servesc interese streine şi caută ocasiuni 
de a pescui în apă tulbure. Dar óre Jidanii care stau 
tupilați în dosul socialismului cosmopolit ce aşteptă? 
Ore Sosialistii din România cari atectedă că luptă pen- 
tru interesul taranilor și a muncitorilor, nu prepară în 
realitate de cât donațiunea de fapt și de drept a inva- 
siunei Jidoveşti? Socialiştilor nu le dă mâna să strige 
contra Jidanilor care sunt jetuitorii şi oxplotatorii tu- 
turor claselor sociale Româneştă, eï numai aprind fitiluri 
în vânt contra așa numitei burghedimi creștine. Socia- 


liştii se fac că nu știu că pe lingă cel mai jidovit creş- 
tin bogat tot mai uşor se pote oploşi şi mânca o buca- 
ţică de pâine câţi-va Bomâni saraci și nevoeşi, de căt 
pe lângă cel mai de trebă dintre Jidanii inpământeniți 
prin votul camerilor legiuitóre. 

Nu e lucru curat, ba chiar e ceva cn totul bătător 
la ochi care samană a complicitate când observi rezerva 
şi complesența bine-voitore pastrată de socialişti față 
cu Jidanii.  Ori-eine va examina acâstă atitudine a lor 
în chestiunea „idovâscă, se va convinge de teribelul a- 
devăr că Socialiştii sub masca caude; poporului lucrédă 
în ascuns în interesul Jidanilor, că dacă nu le dă mâna 
sä se declare pe față pentru Jidani, după pretenţiunea 
foilor Jidoveşti deprinsa maï mult cu negustoria de cât 
cu politica, este pentru că Sovialiştii ştie că din mo- 
mentul ce "și va da arama pe faţă, vor fi părăsiţi de 
puținii lor aderenți. Din momentul ce "i vor pricepe 
lumea că lucrédă de formarea clasei dominante la noi 
în țară de Jidani pe ruinele celei Româneşti, toți le vor 
întórce spetile şi vor deveni ceï maï detestați. 
re om mai cu prevedere pote să se convingă că mişca- 
rea socialistă în fapt, mare se contribue în definitiv de 
cât a face pe bietul taran să fie trecut definitiv sub tu- 
tela Jidovescă. 

Dacă la noi ţaranii în loc de a-și vedea sorta în- 
bunătăţită, au fost încă maï impovoraţi prin diferite 
dări, prin monopoluri şi contribuţiuni de diferite cate- 
gorii menite pentru a susține aparatul complicat al sta- 
tului și a satisface exegințele budgetare, ducă consuma- 
torii muncei productive a țaranului au crescut întrun 
mod înspăimântător prin numerul Jidamilor, ce va fi 
când mişcarea socialistă prin sprijinul ce le dă i vor 
aduce în masă la esereițiul drepturilor politice ? 

Dacă partida conservatorilor şi liberalilor cu tote 
programele și ideile favorabile poporului n'a putut face 
de cât forte puţin pentru taran, la ce ne putem aștepta 
de la mişcarea socialistă atât de amicală şi prietenosă 
Jidanilor, de cât că în locul diverselor elemente careși 
dispută astă-Qi puterea şi influența în stat, voesce a se 


Sio 


recomanda și justifica de bine de râu influența lor prin 
unile inbunătățiri făcute de ochii lumei. 

Acum fie-care se póte întreba, ce au de perdut 
din tâte aceste Socialiştii a căror patrie e Universul in- 
treg? După cum cu tote plângerile. și protestările lor 
nu i-au durut inima pentru tarani când i-au ațâțat să 
se expue loviturilor glonțelor, cu atâta mai puțin îl va 
durea inima când îi vor vedea căduți definitiv în ghia- 
rele otrăvitâre ale Jduismului, In dadar vor cînta cu 
glas de privighitore seducătorele sirene ale socialismului 
că în societatea pe care se silese să o formede, nu vor 
maï exista exploatanți și țuranii vor fi fericiți şi stăpâni 
pe munca lor! 

De când există lumea au fost exploataţi și exploa- 
tatori, ilăe și nicovale. Deosebirea e că s'a schimbat 
numai stăpânii celor usupriţi. Cei cari tindéu a deveni 
stăpâni au înșelat: credulitatea și naivi ca poporului ex- 
ploatat și au făcut coaliție cu dânsul pänă sau suit pe 
umerii lui lu putere luând locul celor maï de'nainte, a- 
dică cum am mai dis : seolă-te In, se ged eu, 

Precum vedem de un timp încóee- fel de. fel de 
broşuri şi gadete de tot felul es ca ciupèrcele, fel de fel 
de marfă și cu toptanul și cu mărunțișul hulind tot ce-i 
Romăne atăcând religiunea și statul cn institutiunile 
sale, săthinând vrajbă gi dușmănie între clasele sociale 
existente, ațățind ura poporului contra celor mai cu a- 
vere spre a aduce anarhie și a pune țara Ja cele maï 
grele incerci şi primejdii 

E trist lucru când ó 
lente şi cu instrucțiune, se fac instrumente órbe ale va- 
gabonduluï nem Jidovese, caro in pa asitismul lui nu este 
deprins a putea trăi în mijlocul poporelor, de cât să- 
mănând prin uneltile lor, vrajbă ți desbinare în sinul a- 
celiaşi națiuni. 

Semințile învățăturilor inilor 
dinand Lasalle şa găsit pământ priineios pe malurile 
Dâmboviţei cultivate de miște domnişori fără de uw 
căpătăiă, cu funeste ambiţii de glorie pentru a trsce ca 


e-cari tineri protingi cu ta- 


arol Marx şi Fer- 


— 31 — 


reformatori, care îngelând naivul norod deprins a se lua, 
ca dea după behiitul celui mai înțăiu venit, vrea săl 
amestece la un loc cu Impii cotropitori și flămângi în- 
grămădiți în potii de prin Galiţia și de peste tot locul 
de unde au fost hăituiţi. 

Bieţii socialişti, ture îi dore inima de popor și cum 
plâng cu lacrimi de crocodil starea miseră a muncito- 
rului pe care vrea se o îmbunătățescă cu propaganda 
de socialism. 

De ce dacă sunt atât de devotați cansei poporului, 

nu formédă mai bine societăți de bine-facere spre a a- 
juta pe cel care o sórtă nefericită l’a îngenunchiat și Va 
adus la sapă de lemn cu tótă munca lui. De ce nu lu- 
crédă maï bine ca se scape nenorocita populațiune ne- 
voéşă de exploatările neomenóse şi de  înșelătoriile ne- 
gustorului sau a arenduşului Jidan ? de ce domnialor ó- 
meni de știință nu se silesc a propaga în scris și prin 
viu grai formarea de societăți economice pe la țară, a- 
sociațiuni care se protege pe țaran în contra îngelăciu- 
nelor Jidoveşti ce la calicit cu desevărşire, căcă “în pro- 
porțiuni cu creşterea numărului Jidanilor, a crescut și 
miseria țaranului. 
„De ce, maï bine de cât se facă politică favorabilă 
intereselor Jidoveşti, nu sar apuca se scrie şi se facă 
conferințe pentru a învața pe țaran cum să'și cultive 
maï bine micul ogor cel are în mod maï sistematic și 
maï conform cu principiile științei 2 De ce m'ar respân- 
di pe la sate cunoștințe utile agronomice, modul cel 
maï nemerit de a cultiva grădina și pomii? De ce mar 
lucra la înființarea de școli prin centrurile mai mari de 
populaţiuni pentru învațarea unei industrii cu care să se 
îndeletnicescă sătenii în timpul ernei, făcând activitatea, 
lor productivă, iar na să fie nevoiți a consuma ceia-ce 
au produs vara. 

De ce domnii socialiaşti nu i-ar învața pe taran 
cum se'și crâscă și seși îmbunătăţescă vitele, în fine o 
mulțime de lucruri privitâre la economia casnică, lucrate 
ou sistemă pentru desvoltarea obiectelor de industrie ce” 
sunt necesare a-l scapa de a mai fi tributar Jidanului 


6 


BB = 


care îl ea tot câştigul economisit din sudârea lui, pe 
tote flâcurile și putregaiurile importate din străinătate 
unde nau ce maï face cu dânsele? Tóte aceste îi sunt 
mult mai folositâre țaranului de cât să învețe a nu res- 
pecta nici religie, nică autoritate, nică legi; de cât sei 
gâdile urechile cu frase împrumutate de la tote aventu- 
zile de resvrătire cari a tulburat tótă golănimea apusului 
şi în loc de ai îmbunătăți starea i-au impins la acte de 
vandalism și de desperare. 

Socialismul mu este de cât o capcană dintre cele 
mai astuțióse, inventată de spiritul rafinat Jidovesc, prin 
care au găsit mijlocul ași face unelte pentru ajungerea 
la scopurile lor din sinul însuși a celor-Lalte naţiuni unde 
găsesc unele capite rătăcite. 

Acum Jidanii caută a planta în inima Românului ho- 
lera și scaiul sub masca socialismului pentru a înșela pe 
ceï naivi şi slabi de înger admițindu- la drepturile po- 
litice spre a nu le maï rămâne nici o stavilă ca se pótă 
maj cu înlesnire domina și subjuga pe cele-Lalte popu- 
lațiunï ; pe când eï sunt stăpâniți de esclusivismul, de 
habotnicia și fanatismul cel mai înverșunat, se silesc a 
ruina ori-ce credință, ori-ce doctrină morală, ori-ce prin- 
cipii de organisare socială la cele-lalte popore tot ceia 
ce constitue fundamentul edificiului social: ideile religi- 
óse şi morale, familia și propietatea, instituțiile existente 
sunt atacate cu cea mai mare furie de acești specula- 
tori de idei și credințe, pentru a trage folóse în paguba 
celor-l’alte națiuni. 

Atât îi mai trebuia Românului, pe lângă tóte măr- 
furile stricăcidse aduse de Jidani din străinătate, se'l mai 
îndestrede și cu doctrinele bolmăviciâse ale socialismului, 
francmadonerismului, ateismului, care sunt capcane mește- 
mgite ale alianţei universale Jidovești pentru a prinde 
intrânsele musculițe ca cei de la diarul „Lumea Nouă, 
sau de la alte jurnale care încep proclamaţiile lor ce 
mirósă a usturoiii politic, ca și cum ar avea să trecă o 
nouă mare Roșie cu cuvintele : „Fraţilor. Israeliti, ba 
încă ce e maï mult: eï cari înótă în apele cosmopolite 


ati 


Jidovesti, acudă pe cei care se ocupă de interesele și 
sorta țării, că înotă în apele Rusești. y 
„Este recunoscut că influența Jidovâscă nicăiră nu în- 
timpină o resistență mai seriosă de cât în Rusia, acolo 
are a lupta contra unei autorități bine întemeiate și res- 
pectate, acolo biserica şi statul sunt ca puteri bine con- 
solidate, spiritul de ordine care domnește nu permite 
Jidanului se'și joce mendrile lui ca un lup care» întră în- 
trun sat fără câini, 

E de regretat că nu avem și noi un barbat ca ce- 
lebrul jurnalist atov căci atunci mar găsi în acestă 
ţară adăpost tote utopiile ce duc pe o națiune ca a nós- 
tră la o peire sigură. 

„De ce Domnii de pe la diarele socialiste acudlă par- 
tidele politice din țară că unii fac politică nemțască 
alții rusască și atribue rescóla țaranilor când unora cand 
altora, și nu o atribue propagandei lor socialiste temån- 
du-se a lua respunderea faptelor lor, şi nu vor se recu- 
nóscă că causa cea mai de căpitenie a miseriei țaranuluï 
este emigrarea populațiuneïlacome și rapace Jidoveşti din 
Moldova unde nu mai încape în Valahia adevarata Ame- 
rică unde a tăbărât chiar acum în cursul lunei April 
1896 în Bucureşti 13,000 de Jidani. 

f Ce este acéstă nouă cumpănă? ce este acéstă nouă 
invasiune și cine sunt invadatorii, de unde vin, ce vréu ? 
şi cine este noul Moisi care'i conduce la noul pământ 
al făgăduinței aşedat pe malurile Duniirei ? Fiind că so- 
cialiştii nu le dă mâna a respunde, de aceia vom res- 
punde. Aceşti năvălitori sunt Jidanii, sunt adepții ce- 
lui maï orb fanatism religios, cei mai esclusiviști, coï 
maï neasimilabili cu cele-lalte popore ale lumeï. Cro- 
dincioși până la mórte religieï lor, șefii lor sunt Rabinii 
cari edict6dă legă speciale pentru eï; patria lor e Tal- 
mudul. De unde vin aceștă năvălitoră ?  Judecând după 
numărul spăimântător ce curge necontenit pe tâte fron- 
tierile țărei, pe tâte potecile munţilor, peste plaiuri şi 
peste ape, s'ar crede că ei fug alungaţi de biciul per- 
secuţiunei, căci năvălirea lor presintă spectacolul emi- 
graţiilor din secolii trecuți, însă nu! EX vin în cea maï 


ZE Rd es 


mare parte din Austria, unde Jidanii se bucură de tote 
drepturile civile şi politice. Pentru ce tug? Aici e 
misterul. 

Ce vrâu Jidanii în Romănia? o posiţie socială sau 
avantagiosă ? Nu, căci după plângerile lor din trecut și 
de astă-di aici este țara persecuţiunei. O patrie? Nu! 
căcă patria lor este Talmudul, în el crede, în el viețu- 
esc în el mor, și acest fanatism face tăria lor, căci el 
îi opreşte de a se asimila, 1 menține ca o nație străină 
între alte naţiuni, ca un Stat in Stat. Eï caută dar în 
Romănia nu o posiție socială, nu o patrie dar o simplă 
propietate care prin posiţia ei să presinte avantagiul de 
a fi ca o tarabă deschisă pe pragul ce desparte Orien- 
tul de Occident. 

Eï vor prin puterea aurului să devie proprietari aï 
pământului Romănesc, iar din Români să facă niște iloți 
precum sunt acei din Polonia, Galiţia și Bucovina. Iată 
cum se explică acâstă modernă nu cruciadă, termenul ne 
fiind potrivit cu Judaismul, dar : acestă modernă Judaidă, 

ara este bine alesă de Jidani şi cum poporul Ro- 
mån cam neprevădător ca tote poporele de viță latină, 
este forte uşor de a se substitui locuitorilor acestei țări 
și de a face din țara întrâgă o propietate Jidovéscă. 
Dacă acesta este planul Jidovilor şi altul nu pote să fie, 
apoi el merită laudă și admirație, iar blamul să cuvine 
Românilor dacă prin nepasare, sau prin aplicarea unor 
fatale și absurde teorii umanitare, am da mână de aju- 
tor la îndeplinirea acestui plan. 3 

Cine este noul Moisi care conduce pe Jidani către 
o nouă Palestină ? Alianța Universală /sraelită“, 

Alianța Israelită, nume misterios dar răsunător și 
lugubru.  Admirabilă şi colosală asociație! Voința eï 
este voința întregului neam Judaic. Poroncile ei sunt 
legi nediscutabile. Un gest al eï, și sute de mii de Ji~ 
dani se înregimentâdă în tăcere sub drapelul negru al 
năvălirei, Ahanța și Talmudul le arată viitorul aurit şi 
eï merg înainte ca valuri inundătore a torentelor. A- 
lianța Universală Israelită voeşte a crea în Romănia noua 
Pulestină și în acest scop, a ficut şi face mereu demer- 


ME 


sură de a interesa pe Europa civilisată la vealisarea a- 
cestui plan, precum și la reclamarea -drepturilor civile 
şi politice pentru Jidani. Cari sunt serviciile adusă țării 
de alianță şi de Jidani? Adusan vre odată ajutorul 
binese la nevoile Românilor fără a căuta usura? Uni- 
tusau cu inima la durerile ţării 2 Impărtășit'au bucuria 
în dilele de triumf? Nu! Independența Română a fost 
pentru Jidani o emigrare, și lupta pentru independență 
un motiv de a rădicu camăta și de a specula asupra mi- 
seriei, 

De la 1842 când au început năvălirile Jidovilor în 
Romănia a crescut camăta și sau produs ruina propie- 
tății. Fundatau la noi Jidanii institute de folos public ? 
Nu!  Intrebuinţatuu Jidanii influența lor în bine, pe lângă 
diplomații dilei pentru Romănia pe care o privesc ca vii- 
torea lor propietate? Nu. Singurul Jidan care a încer- 
cat în Romănia o întreprindere disă de folos public, este 
vestitul dr. Srrusberg ; și  astă-di să ştie cât folos per- 
sonal a tras el din construirea drumului de fer, unic în 
telul său pe fața pământului și tot-odată câtă pagubă a 
suferit; şi sufere încă țara. 

Tactica ce întrebuințâdă alianța israelită este de a 
arata pe Jidanii din Romănia ca pe niște interesante vic- 
time ale inchidiției Române, iar pe poporul Român al 
dugrăvi cu colorile cele negre, de netoleranță, de fana- 
tism, și de barbarie.  Diarele din streinătate în momen- 
tul când scriem aceste rânduri, au devenit împreună cu 
(iarele Române cosmopolite, instrumente órbe a campa- 
nici întreprinsă contra Romăniei. 

Cadul Jidovilor petrecut la Bacău în April 1896 
unde un Rosenfeld şi Goldştein ajutați de coreligionarii 
lor năvălind şi maltratând pe agenții administrativi, 
este comentat și restălmăcit nu numai de jurnalele din 
Bucureşti, dar de cele din Pesta, Viena și chiar Paris, 
cu expresiunile cele mai triviale. Cel mai neînsemnat 
incident atingător de un Jidan a fost şi este exploatat 
în defavórea nostră şi presentat în streinătate cu pro- 
porţii mari, pentru ca se dispue opinia publică în con- 


PR a 


tra-ne, atribuindu-ne spiritul de netoleranță religiósă, ce 
wa existat nică odată la Români. 

De exemplu: un cărciumar Jidov dovedit de inge- 
lător și falșificator dacă este departat din localitatea un- 
de-și exercită traficul, diarele Jidoveşti din țară și strei- 
natate strigă : persecuție religiosă. Ori-ce măsură admi- | 
nistrativă luată de guverne pentru ordinea și moralitatea 
publică : persecuție religi6să. Ori-ce lege apărătore inte- 
xeselor naţionale votati de corpurile legiuitore: perse- 
cuţie religidsă. Tot funcţionarul primar, comisar de po- 
liţie, sub-prefect, prefect, procuror, judecător, dacă se gă- 
a vre unul care se nu fie la ordinul lor: persecuție 
veligiosă. 

S'a făcut legi spre a feri pe locuitorul săten de ex- 
ploatarea Jidanilor debitanți de băuturi spirtose şi cu 
acâstă ocadie sa departat de prin câte-vă sate câți-va 
cărciumară Jidani ce făcâu traficuri fiind și gadde de tal- 
hari, țipete, răcnete, protestări în gadetele Jidoveștă, per- 
secuţie religiosă. căci religia didovâscă a ajuns a fi tâ- 
râtă şi prin căreiume ca un bun mijloc de clevetire, 

Şi încă cu tote legile nu sia ajuns nici la un redul- 
tat căci totul este în mâinele lor. 

Satile şi orașele sunt pline de sinagoge unde Jidaniï 
se bucură de libertatea cultului lor. Probă de persecuție 
religiosă. Jidanii se bucură de libera circulare, de libera 
aședare în lungul și în latul țărei, ei fac comerciul cum 
vor, au întruniri publice fără control, fundedă gadete în 
care udedă de libertatea presei pănă la licenţă. Pentru 
a arata închipuite probe de persecuție religiosă prin caro 
alianța israelită a ponegrit poporul Român ca barbar şi 
bun de şters de pe fața pământului, ar trebui să fie des- 
crise întrun milion de volume. 

lată însă un document de o mare însemnatate ca 
se găsește în dosarele congresului de la Berlin. un pasaj 
din rechisitorul predentat acelui congres de alianța Israc- 
lită. Lectorul va vedea pănă unde a mers îndrăsnéla ca- 
lomniei și ura Jidânilor contra Romăniei. Iată acel pasaj : 
„In Romănia situația Israeliţilor fârte numeroşi este încă 
»groduvii, De doi ani că sunt jertfa celei maï crude per- 


tit că 


„secuţii. Maï în fie-care an Europa este uimită la poves- 
„tirea rescólelor, uciderilor, prădilor şi isgonirilor în mase 
„de care Evreii sunt victime“. Ar crede cine-va că aude 
vorbind de Maroco, sau de Spania pe timpul lui Torque- 
mada. Alianța a găsit cu cale a pune pe séma Romăniei 
de astă-qi isgonirile suferite în alte parți de Jidani în 
secolii trecuți prin țările cele mai civilidate. Dar să ci- 
tăm mai departe: „La aceste violențe Sau adăugat ex 
„masse persecuția legală cu un şir de legi ce esclud pe 
„Jidani de la tote intrebuințările, de la tâte carierile 
„liberale, de la comereiu, impedecând până şi exerciţiul 
„cultului religios şi căutând tâte mijlocele ai reduce la 
„miserie şi degrada, In gadar puterile garante, redănân- 
„du-se pe art. 46 din convenția de la Paris care acordă 
pIsraeliților drepturi civile cel puțin, reclamau În cone 
„tra acesteï politici funeste și barbare. Romănia a ramas 
„fără milă pentru Isracliţi“ 

Noi. împiedecăm ecsercițiul cultuluireligios, și cu tote 
aceste farai plină de sinagoge. Noi "i reducem la mise- 
rie, şi cu tâte aceste comereiul intreg și industria, dupe 
cum Sa aratat în acestă scriere este în måna lor. Noi "i 
degradăm când se degradă ei însuși priu fanatismul și 
degradatorele lor moravuri. 

Noi am desprețuit aceste clevetiri şi calomnii res- 
pândite dilnic prin foile de publicitate, dar am comis 
greșala de a nu ne apara la timp înaintea opiniei pu- 
blice şi de a respunde la nişte acudări falșe ce ascun- 
deau un scop perfid, arătând la rândul nostru adevărul. 
Și acest adevăr este că nu noi Românii suntem perse- 
cutorii, ci noi suntem persecutați; nu noi comitem cri- 
ma persecuției religióse contra Jidanilor, ci Jidanii co- 
mit crima unei persecuții complecse în contra nóstră, 
persecuție și religiósă, şi economică şi națională. Am 
neglijat do a desfășura înaintea lumeï tabloul ingoditor 
al copleșirei sistematice şi demoralisatóre a Jidanilor. ` 
Am neglijat de a pune în privirea lumei numěrul de lo- 
cuitori aduşi la sapă de lemn şi de familii odată avute 
şi astă-di cădute în miserie prin unelta infamă a usurei 
și prin răpirea nesàțiósă a Jidanului co ecsploatédă Ro- 


E E, 


mânia. Am neglijat a publica durerosul martirolog a 
nenorociților Romii otrăviți de Jidani prin alimente și 
beuturi falşificate.  Spirtul, apa de foc varsat de Ame- 
ricani în gura salbaticilor a contribuit a distruge maï 
mult populaţia indigenă de cât armele de foc.  Rachiul 
otrăvit vindut de Jidani prin satile mostre are aceiași 
țintă acelaş efect: demoralisarea, secarea puterilor, tâm- 
pirea și mortea. 

Acesta și cele aratate în decursul scrierei este adevărul 
adevărat, iar nu câte-va incidente isolate şi forte rari 
cari sunt de domeniul poliţiei corecționale şi pe care a- 
lianța Israelită le grupedă cu dibăcie pentru a face ta- 
blouri de persecuție. In fine cum se face că Jidanii din 


ări, se lâpădă de acele drepturi și vin cu sutele de 
mii să se arunce în ghearele persecuției Române ? Cum 
se face că în timp de 30 de ani numărul acelor perse- 
cutați a crescut la 550,000 în România unde Jidanii 
constitue a decea parte din populaţie ? 

In urma ealomnielor aruncate de Jidani și de ali- 
anța lor, sa născut art. 44 din protocolele congresului 
de la Berlin prin care Romănia este stigmatisată ca bar- 
bară și pusă pe același rând cu salbaticii din Africa, și 
că suntem o pată de ruşine pentru secolul al 19-lea. 

Singur prințul Gorciacof cancelarul Rusiei sa rădi- 
cat contra acestui stigmat de rușine ce se aruncă pe frun- 
tea României de Jidani prin naţiile de acelaș sânge cu noi. 

Francia, acea țară generósă şi emancipătore, că- 
reia datorim convenţia de la Paris, în sinul căreia Ro- 
mânii merg cu preferință de jumatate de secol spre a 
se deprinde a fi generoşi. Francia a căreia nenorociri 
a găsit un resunet ată de profund în inimele nâstre ne 
a stiematisut prin Jidovul Vadington  representantul eï 
în congres. Singur Garibaidr, acel baiard modern, eroul 
celor două lumi şi acea inimă latină şi generosă 


să prin 
oxelențe, se găsi a lua apararea României înaintea lu- 
moi civilisate, căci iată cum se esprimă printr'o seris6- 
ve în chestiunea Jidoveaseă cătră unul din prietenii săi: 


ările în care se bucură de tote drepturile, fug de ace- ` 


— 195.22 


vita Vechi 25 August 1879 
„Seumpe Croce. 

„Cestiunea, israelită in România, nu e alt ceva de 
„cât o inșidiosă cursă Bismarkiană, fabricată în acea né- 
„gră făurărie unde se fac vușinâsele târguri de popore 
„libere, Bismark, demnul continuator al operei luï Ar- 
„miniu și înverșunatul duşman al neamului şi sângelui 
„latin are astă-di ochii aţintiți asupra bietei Romănie 
„Și a decretat desmembrarea eï în favórea Austriei, ce 
pe scósă după vechei temelie, și impinsă pe fatalul po- 
»Vårniş al mărei Egee, Dacă revoluțiunea nu va opune 
„formidabilul său /eto vom vedea pe interesanta nostră 
„Românie, sânge din sângele nostru şi os din ósele nós- 
„tre, aruncată în brațele acelei Austrii sub al cărei vi- 
»elân şi întunecos protectorat se află deja, și Italia și 
„Francia nerecunoscend independenţa fraților noştri de 
„la Dunăre, ajută ï deie samă, dar în mod ire- 
„vocabil manoperile liberticide ale celor doi inamici ai lor 
„neimpăcaţi şi seculari. 

„0 Germanie unită cu provinciile nordice ale Au- 
„strici, 'o Austrie rotungită și îngrașată cu provinciile 
„Slave-greceştă de la marea Egee şi cu cele Românescă 
„de la Dunăre, acesta însemnează un pericol și o ame- 
„nințare perpetuă pentru Italia, pentru intreaga lume 
„latină. ste de tredurnță dar de a veghea şi de af- 
„ne ochiul asupra uneltitorulut Bismark de a demasca 
„Pe Xidani complicii set care încarnâdă ucigătorei gîn- 
„dire prin Alianța Universală Israelită ce de la ei “și 
„ea numele“, 


Pentru totă vicța al těu 
(ss) Garibaldi 

că Italia n'a ramas maï pe jos de Franţa în sinul 
congresului, Ea care sa declarat en mândrie sora Ro- 
mâniei, Italia lui Victor Emanoil și a marelui cetățân 
Cavur, doï giguuţi care au fondat independența eï, ne a 
aruncat insulta prin representantul ci la congres. Sora 
a stigmatisat pe soră, atât a fost de grodavă calomnia 
Jidovilor. 

Turcia singură cătră care ne am purtat dușmănese 


So — 


ce, s'a grăbit a recunâsce independența nâstră fără con- 
diții de lealitate şi ast-fel au recâștigat simpatiile nostre. 

După cum am aratat Jidanii au situația la noi a- 
prope căștigată. Acesta se pote vede cu o certitudine 
matematică pentru cei ce vor să aibă urechi de audit 
și ochy de vădut. 

Tn tote statele din Europa antisemitismul face pro- 
grese uriaşe și tâte națiunile sunt îngrijite “de perico- 
Jul amenințetor al Judaismului. In Francia savantul 
Eduard Dromond, director ziarului „La Libre Parole“ 
şi autor al scrierei „Za France Fuife“ și p Jagurs de 
Biez“, autor al scriereï „Za Question Juife“, in Ger- 
mania celebrul filosof Æ. Dùhkring, autorul scrierei 
„ Antisemitismul în Germania“, Eduard Hartman au- 
torul serierei „Das Eudenthum în Gegenwart und Zun- 
kunft“ (Judaismul în present și în viitor) precum și $to- 
cher, predicatorul curteï imperiale din Berlin, în Austria. 
cancelarul de Schöenerer;, ilustrul deputat antisemit și 
Dorul Lueger, onergicul antisemit și primar al Capita- 
lei Viena, în Ungaria dl. /stoczy cunoscutul antisemit 
Ungur şi deputat în parlamentul din Pesta, în România 
defunctul senator Zduard Gherghel, deputatul Dimitrie 
Buteulescu şi loan N. Polichroniade vedactorul ziarului 
„Deştep'area“ toți aceştia precum şi alţii au luat con- 
deiul, au luptat și luptă dând pe față pericolul la care 
sunt expuse societățile moderne prin  cupleșirea Judais- 
mului, care voesce să formede în tote statele o naţiune 
în națiune, remănend Jidană înainte de a fi Francezi, 
Germani sau Români, 

Statile cele mai cupleşite de Jidani precum e Ger- 
mania care are 495,000 de Jidani, au organisat la 11 
şi 12 Septembrie 1882 în Dresda primul congres inter- 
național antisemit unde s'a aratat pericolul și sa adre- 
sat următorul manifest : 

MANIFESTU 
Congresulut internațional antisemit din Germania Dres- 
da, adresat guvernulut şi popoarelor ameniu- 
fate de Judaism 
Procum în decursul seeolilor trecuți cultura, civili- 


us ir 


sația, prosperitatea și viitorul popòrelor creştine Euro- 
pene au fost amenințate de Tatari și Turci, popóre de 
rasă și religie străină, ale căror atacuri și năvăliri au 
fost respinse victorios pe atunci de armele poporelor creș- 
tine Europene, așa ameninți în zilele nostre o altă rasă 
străină care nu e mai puțin periculosă, ba cu privire 
la mijlocele și scopurile ei, este mai periculosă de cât 
acele popóre agresive. Şi acestă rasă streină este rasa 
semitică. Adevăratul instinct al poporelor creştine Eu- 
ropene a ţinut în frâu pe acest jurat și natural dușman 
de mârte, pănă în zilele din urmă; un dușman față cu 
care disposiţiunele restrictive legislative ce sau luat au 
fost numai măsuri pe jumatate și arme defensive insufi- 
ciente ale popórelor creștine. 

Acâstă situație însă su schimbat radical treptat în di- 
ferite state Europene, de la inceputul actualului secol înc6- 
ce. Ideile victorise ale revoluțiunei Franceze : liberta- 
tea, egalitatea, fraternitatea au rupt barierele și în pri- 
vința rasei Judaice, cari fuseră rădicate spre apararea 
popârelor. Principiul libertăței s'a aplicat și asupra rasei 
judaice, care pretutindeni și pururea nu se gândeşte la alt- 
ceva de cât să pună, prin șiretenie, pe cele-alte popore 
în lanţuri de sclavie morală și materială, de óre-ce du- 
pă tradiţiile ei religiose şi naționale, tote aceste popâre 
sunt create numai spre a-i servi 

Principiul egalităței s'a aplicat și asupra acelei ra- 
se, care nu voea să fie egală cu noi, care se consideră, 
pe ei un popor privilegiat de Dumnezeu iar pe cei-alți 
Gmeni, fiinţe inferióre de animale necurate. Principiul 
fraternităței s'a aplicat; și la acea rasă care pe noi ne- 
ovreii nu recunosc nică de semeni sau de aproape ai lor 
și după Talmud, cărora ne-ovreii sunt dușmani  meniți 
a fi stinși și pe cale a-i înşela, a-i fura, a-i storce, a-i 
împinge în prapastia peirei și contra cărora a jura falş, 
a-i necinsti, ba şi a-i ucide, este o faptă plăcută înain- 
tea Dumnezeului lor. 

Deci nu e mirare, dacă liberalismul modern, ce s'a- 
identificat tot mai mult cu interesele Judaismului pro- 
grosist, a devenit, față cu Ovreii un pseudo-liberalism 


a DE 


şi în mâmele Evreilor un mijloc comod de a-și realisa 
planurile, de a stăpâni lumea și a înlănțui poporele E- 
uropene.  Ovreii au devenit stăpâni absoluți ui târgului 
banilor; ei stăpânese bursele unde fixéză după plac pre- 
țurile banului și ale valorilor, ale productilor brute și 
ale articolelor de industrie; ast-fel ci dispun de punga 
capitalistului, de rodul sudorei agricultorului şi a indus- 
triașului, Ei stăpânese băncile și tote instituţiile finan- 
ciare; prin acesta ei sunt creatorii valorilor fictive s 
pânii ereditelor și ale transacțiunilor financiare, ale ca- 
ror canale le deschid după plac, înaintea connaționalilor 
și le închid celor care nu sunt Ovrei sau pe care nu-i 
agreiadă. Urmarea naturală a acestei monopolisări n 
târgului financiar este cà țaranul, proprietarul mare, fa- 
bricantul, muncitorul, comerciantul, ete, au ajuns să de- 
prindă material de Ovrei, şi de ore-ce ast-fel existența 
lor atârnă de bunul plac al Ovreilor, de aceia au fost 
siliți să se facă supuși lor, servi. Afară de acesta, mai 
vine înprejurarea, că Ovreii angajază în posturi grase, 
pe la bănci, drumuri de fer, și societăți de asigurare, 
ete. barbați cu influență în viață publică și aceştia apoi 
ca niște vasali ai Ovreilor, sunt cei maï devotați și maï 
tari sprijinitori ai puterei Judaice în corpurile legiuitore 
şi prin cercurile guvernamentale. 

Vârtul acestei piramide naționale economice și finan- 
ciare 7] formează dinastia Rothchild, care a devenit ban- 
cherul statelor ce au tot-Va-una trebuință de credit fă- 
ră a cărei consimțire, astă-di şi chiar cu greu sar putea 
purta resboi ; și dacă totuși s'ar putea purta resboi, apoi a- 
cesta War fi numai o nouă ocasiune favorabilă de ași în- 
mulți miliardile prin alte miliarde și a concentra tot maï 
mult în mâinele dinustiei și ale rasei Judaice capitalurile 
Europene, fie chiar prin exploatarea nenorocirei naționa- 
Je. Prin colosalele datorii de stat, ce se tot măresc prin 
puterile financiare Ovreești care rod măduva poporelor, 
guvernele diferitelor state indatorate au devenit nişte 
simpli agenți ovreești, perceptori Jidoveşti. De aceea 
guvernele nu fac absolut nimic față cu cestiunea ovrei- 


NT 


lor, ba chiar se pórtă ostil cu propriele lor popóre în 
interesul Judaismului. 

Ovreiï au reușit se pue mâna pe partea cea maï ma- 
re a presei periodice, încât, pănă în dilele din urmă n'a 
existat în Europa centrală nici o foe aprope ce ar fi în- 
drăsnit să spue adoverul față cu Judaismul.  Ast-fel o- 
vreii au ajuns să fie stăpâni absoluți, fabricanți opiniei 
publice; ori ce plângere ridicată contra lor, fie cât de 
întemeiată să suprimă, ori-ce articol, ce sar părea că a- 
tinge cât; de puţin domniea evreilor, este înlăturat. Eï 
împart laude sau dojune contra viilor şi morților, la a- 
dresa regilor, barbaţilor de stat, funcționarilor, învățați- 
lor, artiștilor, ba întră și în vieața privată a 6menilor. 

Existenţa barbaților care lucrédă în vieața publică 
depinde de buna-voință a presei ovreeşti ; prin urmare 
ori-cine e silit să vânede tavorea presei ovresti dacă vrea 
să ajungă la scop în vre-o carieră publică. 

Urmarea acostei stări de Incruri este acea sclăvie in- 
telectuală și acea lașitate morală predominătore, față cu 
Judaismul ce formâdă una din liniamentele mai caracte- 
vistice ale secolului nostru. 'Linerii plini de forță sunt 
îngrijiţi de viitorul lor; barbaţii în etate, care "și-au câştigat 
un nume, se tem de trecutul şi de reputaţia lor după 
mârte și spre-a se asigura în privinţa acâsta, cu ajuto- 
rul presei ovreeşti eï devin servitori patriei Judaice, tră- 
diitorii națiuneï lor, ai rasei lor, și prin acâsta aï pro- 
piilor lor consângeni. Ovreiă au falşificut în multe ţări 
caracterul lojilor franemasonice, făcând din ele mijlocul 
cel maï periculos şi mai sigur al puterei Judaice. 

Mai ales pe calea presei, Judaismul minâsă tot mai 
mult religia creștină care se ştie că a devenit o religie 
specifică de rasă a poporelor Europene-arice și în al că- 
rui cere magic nma putut a se sustrage nici un popor Eu- 
ropân.  Acâsta ne o probesă istoria, secolii în care timp 
nu Sa putut nici macar ivi o singură nouă religie care 
se nu fi avut de basă Evanghelia lui Christos. Cristianis- 
mul a fost care în timpul Romanilor a scapat rasa Eu- 
ropână-arică, pe de o parte de bancruta morală și de des- 
compunerea socială pe de altă parte, de barbarismul se- 


i DA 


mi-salbatie şi a renegato, punând civilisațiunea și cul- 
tura rasei Europene-arice pe temelii religiose, morale și 
sociale. % vý 

Religia creştină este reacția cea mai puternică con- 
tra tendințelor Judaico de a stăpâni lumea, un protest 
invincibil contra ridicăreï rasei semitice V'asupra celei a- 
rice și așa e prea natural, că Judaismul este un dușman 
de mârte, atât al întemeetorului acestei religii, cât și al 
religiei creștine,  Ast-fel, de óre-ce Judaismul, numai a- 
tunci 'șă pote întemeie bine superioritatea și domnia ra- 
sei sale semitice, când va reuși se învingă această reac- 
ție naturală, ai sta în faţă și a distruge instituția cre- 
ştinismului: așa creştinismul formedă prima şi cardinala 
țintă a atacurilor sale. k BHATA i S 

Fiind că poporul Ovreese "și-a păstrat pănă astă-di 
străvechea sa natură de nomad, de aceia nu cunóşte î- 
deia de patrie. - Fiind cosmopolit, ovreul ține la princi- 
piul; Ubi bene, ibi patria. Deci ovreiul nu pote fi pa- 
triot care se ție cu dragoste, devotament și abnegație la 
pământul pe care Sa născut și care să lucrede acest pă- 
mânt cu sudórea feței sale. Dacă ici colea vre un ovrou 
se ocupă cu agromonia, acésta nu nu e de cât „un fapt 
ce distruge pădurile, stórce forța productivă a pământu- 
lui făcândul ast-fel tot mai steril. EL nu lucreadă pă- 
mântul, căci însuși nu în în mână plugul, cósa şi sapa, 
ba nu lucrâdă pământul bucuros nici prin alţii; el con- 
sideră posesia de pământ numai ca o ipotecă, și pe taz 
ran numai ca pe un sclav de exploatat prin camătă și 
rodul muncei care este a lui. 

Legislaţiunile au liberat pământul, și au făcut pe ţa- 
ran să fie propriul seu stăpân, desfiinţind claca si iobo- 
gia; și astă-di după câte-va decenii, am ajuns, că tro- 
bue să scăpăm poporul de noua clacă Evreiască ce e mai 
roa de cât cea veche; căci ţaranul este un îndatorat ne- 
condiționat al cămătaruluï și cârciumarului Evreu, care 
în puterea dreptului de licitație "1 pote goni în ori-ce 
moment din casă și curte, și 71 pote face om fără căpă- 
tăi și fără țară dimpreună cu familia sa. e 

Aici e una din causele principale ale emigrărei în 


—. 95 = 


America, ce crește tot mai mult, prin care pământul se 
lipseşte din causa cumetei și șicanei Jidoveștă, de autoh- 
tonii muncitori în locul cărora vin ovreii șarlatani şi ne- 
productivi. 

Talmudul, permiţând Jidanilor, față cu nejidanii co- 
miterea tuturor nedreptăților și crimelor, ordinea de drept 
e amenințată cu răstunarea din partea Evreilor precum 
și ordinea socială. Statistica criminală probedă că ovreii 
figurédă în număr mult mai mare de cât neovrei, în ru- 
brica condamnaților și mai mult în rubrica acusaţilor. 
Dar mare numër de ucusați ovrei reușesc să scape de 
condamnare, parte prin ajutorul unor marturi falși tot o- 
vrei, parte prin cumpararea funcționarilor și apoi ovreii 
se țin strânși unii de alții. Există îutregi bande bine or- 
ganisate de mituitori ovrei, care dispun de tuneționari și 
judecăteră vinovaţi; firele și mrejele acelor bande ajung 
în ţeră pănă în sferile cele maï înalte guvernamentale 
și judecătorești, 

Din causa acâsta un creștin nuși pote capata drep- 
tul seu cel mai evident, față cu un Evreu; ba este ex- 
pus pericolului de a fi persecutat în totă vieaţa de că- 
tră funeționarii mituiți, ca și de către ovrei. Este una 
din cele mai caracteristice tactice, și de nici se explică 
succesele lor ce te pun în mirare, că pe creştini, pe ca- 
ri “și au ales de victime, nui mai lasă din ghiarele lor, 
pănă ce li se predau lor, sau sunt ruinați materialminte 
și moralminte. Fiind că și după devisa alianţei israelite 
universale „toţi israeliții sunt respundetoră pentru altul“ 
de aceia totalitatea Judaismului consideră afacerile pri- 
vate ale unui ovren, față cu un neovrei de propria sa 
afacere şi ast-fel creştinul care'și caută dreptul, se vede 
în ultima analisă, în fața totalităței Judaismului. Ast-fel 
stând lucrurile, nu există în practică, pentru creștini fa- 
ță cu ovreiul egalitate de drept, garantată prin consti- 
tuție și lege. 

Poporul internațional ovreesc, care și așa ține strâns 
la o laltă, are în alianța icraelită universală constituită 
la Paris în 1860, un organ principal internațional diri- 
ginte, ce posedă filiale pe tot globul pământului. Acestă 


EET, E 


pretinsă asociațiune de bine-facere “și a dat tot maï mult 
caracterul unei societăți politice, care întreține cu gu- 
venele tuturor statelor un contract quasi- diplomatic ba 
chiar la 1878 a pus să fie represintată prin delegaţii sei 
pe lângă congresul din Berlin”). 

Acestă ligi politică universală a Ovreilor, pune Ju- 
daismul în podițiune, ca să'şi concentrede tótă greutatea 
sa, internațională, contra atacurilor, sau mai bine contra 
acțiunelor legitime de aparare ce Sar ivi unde-va pe pă- 
mânt din partea creștinilor și sa pedepsâscă exemplar 
ori-ce opodiție făcută puterei Judaice, ca să fie în stare 
a strânge tot mai tare lanțurile de selăvie în care a știut 
să pue pe poporele Europene, mai ales în Europa cen- 
trală şi orientală.  Intr'o stare de Imeruri așa de îngri- 
tóre ce devine tot mai nesuterită, considerând pe de o 
parte marile pericole cu care rasa Judaică de sub co- 
manda supremă internațională amenință în măsură tot 
maï mari prosperitatea, liniştea, siguranța juridică, cul- 
tura, civilisaţia și viitorul poporelor creştine. 

Având în vedere de ultă parte indiferența nerespon- 
„sabilă și rece cu care multe guverne privesc la lupta so- 
cială neegală de aparare proprie, întreținută de poporele 
lor contra Juduismului, ba chiar în unele state iau par- 
tida Jidanilor, smuncind de la poporele lor proprii mij- 
lócele de aparare, prin restrângerea în cestiunea Ovrei- 
lor, a libertăței de presă, a dreptului de asociație și în- 
trunire și a dreptului de libertatea cuvîntului ; în fine în- 
demnați de convingerea că în acestă cestiune este o da- 
torie sacră de conservare proprie a societăței creştine de 
a lua inițiativa și acesta à deosebire de naţionalitate și 
confesiune, Sau adunat în număr la 11 și 12 Septembre 
1882 în Dresda, membrii de parlament, preoți, ofiţeri, 
funcționari, avocaţi, medici, învățați, artişti, diariștă, a- 
gronomi, fabricanți, meseriaşi şi alți amici ai causeï din 
mai multe state, cu deosebire amenințate de Judaism, 
cari sau ocupat ani întregi cu studiul teoretic a cestiu- 
unei. Ovrilor şi cunose bine acestă calamitate şi din viața 
practică, şi luând cestiunea Ovreilor drept obiect al unei 

3) Luer afirmat şi de Dr. Blumtschli. 


Ar za 


deliberațiuni amenunțite, au decis între altele, ca ecsperţi 
să adresede prin acesta un apel către guvernele și po- 
porele statelor creştine amenințate de Ovreï. Acest con- 
gres internațional, ținut pentru apararea intereselor ne- 
ovreeşti, nu are de gând să anticipede evenimentele, ci 
să stabilâscă o programă aměnunțită cu privire la solu- 
ținnea cestiunci Ovreilor. Puterea de adi a rasei Judaice 
este basată pe temelii cu mult mai solide, Acest popor 
parasit s'a înfipt deja mult mai adâne în corpul viețeï 
nostre sociale și politice, de cât să se potă închipui a- 
câsta prin congres, că eventualele sale propuneri amă- 
nunţite s'ar putea esecuta chiar astă-di. Cu tote aces- 
tea am dori să ne bucurăm de pe acum asupra scopului 
final, pe care cată sil propună poporele Europene, pen- 
tru că ar fi de a să amăgi pe sine de a crede că rasa 
Judaică sar putea contopi și asimila cu vre-o altă rasă, 
și mal puţin cu poporele creştine,  Acâsta nu s'a întâm- 
plat de 3000 ami nici odată și nicăirea; de aceia con- 
gresul declară, că cestiunea Ovreilor pote fi resolvată 
definitiv și în mod satisfăcător numai pe calea, pe care 
s'au resolvat altă-dată cestiunea Arabă, Tatară și Tur- 
câscă de către statele Europene atacate de aceste popore. 

Europa aparține poporelor creștine şi de aceea nu 
trebue să serve ca teren de încercare pentru poftele de 
dominațiune ale unor popóre ostile, asubiţiose şi necreş- 
tine. Cum că legile restrictive, fie ele cât de aspre, nu 
duc la scop în contra rasei Judaice, acesta se probâdă 
îndestul prin istoria secolilor trecuți.  Judaismul, căruia 
pănă acum nu-i sa putut pune stavile durabile prin nică 
un fel de disposițiuni legale, a-l înlătura din nou după 
câte-va decenii ; aceste disposiţiuni va sili pe popor la o 
luptă necontenit repetată ce i-ar slei puterile. 

Emanciparea Ovreilor însă, de la care Europa aas- 
ceptat contopirea Indaismului cu popârele creștine, a 
făcut un fiasco deplin și a servit numai să convingă pe 
orï-ce om cugetător, că este o absolută imposibilitate 
pentru poporele Europene dea se găsi un modus vivendi 
cu Ovreimea ce trăește în cercul lor. 

Așa dar acest prim congres internațional antisemitic, 

7 


— 93 = 


lăsând de o cam dată evenimentelor viitore  detaliurile 
modalităței disoluțiunei cestiunei Ovreilor, credem acum 
că datoria sa este numai de a provoca punerea în miş- 
care și organisarea upărârei sociale internaționale. Prin 
actsta ne adresăm cu apelul nostru în prima linie, către 
guverne, în a doua linie cătră societatea creştină a sta- 
telor Europene Jidovite. Pe guverne, căci ele sunt con- 
silii compuse din membrii creștini ale domnitorilor creş- 
tini, le învităm să nu pună obstacole artificiale în lupta 
continuă și astă-(i nelegală a poporelor cu Judaismul; 
să nu știrbescă poporelor, în cestiunea Ovreilor şi liber- 
tatea presei, dreptul de asociaţie și întrunire și liberta- 
tea cuvântului; ci din contra ele, în acestă luptă legală 
de interese proprie, să vie în ajutorul poporului lor, care 
este singe din singele lor și carne din carnea lor. Afară 
de acâsta să se silâscă a emancipa statul și poporele lor 
de sub dictatura puterilor financiare Judaice şi prin a- 
câsta de influența politică a Judaismului, căutând un s 
tem mai bun financiar de datorii de stat și în genere 
um sistem mai bun economic,  Poporele apasate mai mult 
sau mai puțin de rasa Judaică, le învităm să încépă și 
se organisede pe tâtă linia mișcarea legitimă de aparare 
proprie. 

Acestă acţiune de aparare proprie pâte avea loc nu- 
mai în interiorul mavginelor legilor existente, cât timp 
rasa Ovreiască caută și găseşte apararea sub scutul drep- 
tului comun și cât timp guvernele nu aplica asupra eï 
disposiţiunile dreptului politic. 

Aşa dar popârele creștine să încâpă organisarea €- 
nergică a acestei mișcări legale de aparare proprie, să 
facă o agitaţie și acţiune vie în parlamente, în represen- 
tațiunile județene și comunale, în presă și adunări pu- 
blice; se fundede reuniuni defensive prin orașe sau ți- 
nuturi ; spre conducerea acestor reuniuni să formede co- 
mitete centrale rurale, care apoi au să se pue în legă- 
tură, pe cale internațională în diferite ţări ; ca ast-fel 
lucrarea corosivă a „Alianței Israelite Universale“ să 
poti fi paralisută prin o alianţă creştină universală, ce 
trobue întemeiată cât mai curând, Cu modul acesta so- 


bage E 


cietatea creștină să'şï recucerâscă pe ori-ce teren, pas 
cu pas, posiținnile din care au fost respinse de Judaism. 

Deci, acest al nostru apel nu va fi ca strigătul în 
pustiu, ci va deștepta societatea creștină Europénă spre 
a cunâşte pericolul ce o amenință și a lua imediat mă- 
surile legale pentru o legitimă aparare, 

Ast-tel, în scurt timp se va înlătura de pe fruntea 

secolului al XIX-lea pata ruşinósă ca o rasă anticultu- 
rală compusă din 7—8 milione, rasă Judeosemitică, să 
tiranidede intelectual, material și moral pe o altă rusă 
de 350 milione suflete, o rasă umană, care în puterea, 
superiorităţei sale intelectuale și fisice, este chemată să'și 
împrăștie în totă lumea cu victoriósele sale arme și lu- 
crările de pace, sňmånța sa, precum și civilisaţiunea, so 
ducă, la perfecțiune. 
„ȘI când apelul nostru va fi audit de poporele creş- 
tine și cuvântul va deveni un fapt, atunci congresul an- 
tisemitie, ce se va întruni în anul viitor, va găsi deja o 
situație mai favorabilă poporelor creştine și atunci el îşi 
va da din nou părerea asupra măsurilor de luat. 

Iar acum la lucru fraţilor creştini ! 

Semnați: Friedrich Carl, Reichsfreiherr von Fe- 
chenbach-Laudenbach, Königl. Bayr. Kämmerer und Major 
a. D. auf Laudenbach und Sommerau, Vorsitzender der 
Vereine zum Schutze des Handwerks und Ehrenpräsident 
des Westphälischen Handwerkerbundes 

Dr. hil, Ernst Henrici, Tegel bet Berlin, Vorsi- 
tzender des socialen Reichsvereins zu Berlin ; 

Viclor von Istâczy, Buda-Pest, Mitglied des Unga- 
rischen Reichstages ; 

„Lie. theol. Gustav Kofmane, Breslau Vorstand- 
smitglied des Deutschen Reform-Vereins zu Breslau ; 

Geza ven Onody, Tisza- Eszlar, Rittergutsbersitzer, 
Mitglied des Ungarischen Reichstags ; : 

Alexander Pinkert- Waldegg, Dresden, Redakteur, 
Vorsitzender des Deutschen Reform-Vereins zu Chemnitz : 

Rudolf Skalla, Iglau in Mähren ; d 

Hofprediger Adolf Stăcker, Berlin, Mitglied des 
Deutschen Reichstages und des Preussischen Abgeord- 


— 100 — 


netenhauses, Präsident der christlich-socialen Partei in 
Berlin ; 

Carl, Reichsfreiherr von Thungen-Rossbach, auf Ros- 
sbach in Unterfranken, Rittergutsbesitzer ; 

Edmund Winterfeld, Breslau. (jerta Liegnitz) Re- 
dakteur; 

Ferdinand Ziegler, Breslau, Fabricbositzer, Vorsi- 
tzender des Deutschen Reform-Vereins zu Breslau, 

Congresul internațional antisemitic din Dresda (Ger- 
mania) a luat în urma desbaterilor următorea : 


RESOLUȚIUNE 


1). Jidovii sunt recunoscuți, că nu sunt demni de 
a sta printre popórele din Europa. 

2). Pănă se vor găsi alte mijlóce proprii de a-i 
putea expulsa din statele din Europa, Congresul impune 
adepților sii din Francia, Ungaria, Romănia și statele ce 
vor intra în alianța anti israelită universală, a cere gu- 
gernelor și parlamentelor lor următorele : 

a) Să nu se acorde de state, judeţe sau comune, Ji- 
danilor nici o concesiune sub nici un fel de denumire ; 
chiar sub un nume împrumutat. 

b) A nu se acorda nici o funcțiune salariată de stat, 
judeţ şi comună la nici un Jidov, precum nică la socie- 
tăţile de asigurare, bănci, eto. ete. 

c) Naţiunile Europene ce aderă la aceste decisiuni, 
să nu vândă nici o moșie sau casă la Jidani, precum nici 
statul. Iar statele să nu le maï dea în arendă moșii, 
case, moră, etc. 

d) Să fie interdis Jidanilor a avea stabilimente pu- 
blice cum : birturi, hoteluri, cafenele, berării, fabrici de 
spirt și vinuri, să nu potă exercita profesiile de : brutar, 
măcelar, bacan, cărciumar, grănar, medic şi farmacist. 

e) Să se intervie pe la preoții de tote confesiunile 
a propaga aceste idei printre poporeni şi profesorii prin 
secole, îndemnând a nu cumpara nici un obiect de la Ji- 
dovi, nici a-i întrebuința la vrun servicu. 

f) Tóte naţiunile care aderâdă la aceste decisiuni, se 
intervie prin petiții la guverne şi parlamente a face legă 


— 101 — 


în acest sens, pentru care să institue comitete în tâte 
părțile a cere aplicarea acestor decisiuni, 


Al doilea congres antisemitic internațional ținut în 
Bucureşti la 26, 27 și 28 August 1886. 


Dăm după diarul „Deşteptarea“ No. 34 de la 2 Sep- 
tembre 1886 resumatul acestuï congres : 

„Dilele de 26, 27 şi 28 August acum sunt de do- 
„meniul istorie. 

„Cei care au avut fericirea să ia parte la congresul 
„antisemitie în Ateneul Român dm Capitală, au remas 
„convinși că Jidovii sunt un element de corumpție și de 
„jaf; că existența lor în Europa e periculâsă, că ei tre- 
„bune isgoniți. 

4 „In acele qile memorabile s'a proclamat marele prin- 
„cipiu de concordie și fraternitate între tóte poporele. 
»Duşmänie nu trebue să maï existe între națiuni; causa 
„vechilor mï pe care le-au sfäşint atâtea secole, erau 
„umai Jidovii, eï beneficiau de tâte suferințele popóre- 
„lor, îmbogățirea Jidovilor era în raport indirect cu can- 
titatea sîngelui varsat în resboe de nejustificata ambi- 
„ţiune a concheranților, 

„Regretăm că nu am putut avea stenograf, spre a 
„da în extenso tote discursurile oratorilor, care s'a suc- 
„cedat la tribuna Ateneului în aceste trei dile. Discur- 
„Surile ar fi fost catehismul social și economic a ori că- 
„rui Român. : 

„lată şi numele membrilor cari au luat parte la 
„congres: 

„DL. Jacgues de Biez, autorul importantei opere La 
„Question Juive, representant al Franciei. 

„DL. dr. Komlóssy Ferenecz, representant al Aus- 
»tro-Ungarieï și deputat în camera Ungară. 

„Dl. Adam de Petrovey, mare proprietar represen- 
stant al Ungarici. 

»Dl. Sensor Eduard Gherghel representant al ju- 
„dețului Dorohoiu. 

„Dl. deputat Dimitrie C. Butculescu, representan- 


— 102 — 


„tul societăților cooperative, director diarului „Coopera- 
„torul“. 

„Părintele diacon E. M. Petrescu, vepresentantul 
„Craiovei. 

„DL. Zon Stănculescu, membru în consiliul județului 
„Vlașca, representant; oraşului Giurgiu. 

„DL. Crist. St. Negoescu, publicist licenţiat în litere 
„și în ştiinţele politice, profesor, representant judeţului 
„Prahova. 

„DL. Mina Savel, diarist, representant județului Su- 
pe6va. 

„DL. C. M. Moroiu, director Qiurului „Veteranul“. 

„Dl. dr. Major D. Brăilov şi d-na Ef. Brăilov 
„membri în comitetul central. 

„Dl. Zón N. Polichroniade, directorul diarului „Deş- 
„teptarea“. 

„D-nii Nicola S. Dumitrescu, C. I. Manolescu și 
„St. Nanu delegaţii studenților Universitari din Bucureşti. 

Spre. cunoștința lectorilor publicăm numai în resu- 
mat discursurile oratorilor, 

„Dina de 26 August, fiind fixată pentru deschide- 
„rea congresului, cu tâtă indiferența din partea diarelor 
„Române, care prin cea mai mare tăcere au probat încă 
„odată lumei întregă și în special nouă Românilor că puțin 
„le pasă de ce vom deveni mâine sau poimâine; fiind 
„aprope cu totul copleșiți de elementul Jidovese şi ame- 
„ninţaţi a ne reduce și pe noi în deplorabila stare în care 
„a redus pe Polonia și Galiţia—gadetele nostre nică nu 
„au voit să ştie de acest Congres”) remănând singurele 
„din capitală „Deşteptarea“ și p Veteranul“ săl vestscă 
„Românilor, arătându-le că tot mai sunt ómenï pe lume 


„care să îngrijescă de sorta ţărei contra invasiunei ji- 


„dovești. 

„DL. C. M. Moroiu. Ca cel care printw'o corespon- 
„dență cu străinătatea, față cu delegaţii ţărilor ce au a- 
„derat lu acest Congres, deschide ședința, proclamând 
„de preşedinte de onâre al Congresului pe d. senator 


+). Nota autorului, Tóte redacțiile sunt ornate cu Jidani, 


— 103 — 


„Eduard Gherghel.  Adunareu în frenetice aplause sa- 
„lută pe delegaţii străini şi pe toți membrii congresului, 
„Im sala Ateneului sunt peste 3000 de Gmeni. 

„DL. Zon N. Poliehroniade, apostolul poporului în 

„vii aplause arată starea de decadență în care a ajuns 
„ţara din causa acestor parasite. D-sa printrun lung 
„discurs continuat și în a doua ședință, prin date sta- 
stistice și probe autentice, arată în mod destul de clar 
„ceea-ce va ajunge țara dacă nu ne vom grăbi cât mai 
„curând a pune o stavilă acestor parasite, indicând și 
„mijlocele de ui face să deşerte țara. D-sa maï cu s6mă, 
„deplânge starea de decadență în care se află Moldova, 
„unde ori-ce sentiment național a perit, fiind totul Ji- 
„dovit. Administrația ca şi magistratura fiind la dispo- 
„siția Jidanilor, Prin cetirea mai multor paragrate din 
„Talmud arată încă odată lumei cât de mult Jidovii u- 
„răse pe creștini, ne avend altă tendință de cât conru- 
„perea și distrugerea a ori-ce sentiment național. In tot 
„timpul cuvântărei dl. Polichroniade a fost adese-ori in- 
„trerupt de aplausele unui numeros public, D-sa ter- 
„mină, probând că Jidanii nu fac alt-ceva de cât luptă 
„pentru corumperea, jefuirea și uciderda poporelor care 
„le-au dat ospitalitatea. 
„Dl. Jacgues de Biez, vepresentantul Franciei în 
„tâtă cuvintarea sa, îşi deplânge patria unde Jidovii au 
„ajuns pănă chiar și miniștri, făcând mari elogiuri Ro- 
„mâniei, care de și copleșiți de Jidani, totuși a putut 
ţine piept, ne permițindu-le de a ocupa funcțiuni de ale 
„statului*). D-sa arată căt de mare este scopul înfiinţă- 
„rei alianței universale anti-Israilite, care va căuta prin 
„tâte mijlócele şi în de comun acord să lupte pentru 
„desrobirea popârelor subjugate“. 

Dl. de iez ca și toți ce-i l-alți oratori, a- 
rată meschinăriile și perversitatea acestei secte părăsite 
a cărei origină nu se cunâşte. Vii aplause, face pe ora- 
tor să ia de mai multe ori cuvântul. D-sa dice că sim- 
patiile Franciei pentru Români sunt forte mari, sperând 


*). Nota autorului. In România Jidovii ocupă funeţiună la Stat ca me- 
dici și dl. de Biez mu a știut de actsta, 


— 104 — 


că prin fondarea alianței antisemite universale, intere- 
sele ambelor țări vor lua cu totul altă fază. 

Di. Dr. Francise Komlössy deputat în Austro-Un- 
„garia, arată că totă desbinarea ce există între Români 
„și Unguri nu se datorește altora de cât acestor lepre, 
„cari prin intrigi și calomnii, prin fapte meschine şi mur- 
„dare au făcut ase desbina aceste două națiuni, ca prin 
„acest mijloc, maï cu uşurinţă, să potă ajunge la planul 
„lor de distrugere, dl. Komlâssy prevede că atunci când 
„aceste parasite nu vor mai fi în Europa, tote națiunile 
„Vor merge cu pași gigantici spre progres; discordia va 
„dispare şi fie-care națiune va putea să resufle mai liber. 
„Vii aplause arată representantului Austro-Ungar că Ro- 
„mănii știe a aprecia meritul și mărețul scop al acestei 
„alianţe anti-Jidoveşti. 

p Diaconul Pi „/rescu din Craiova ca representant al 
„Olteniei, a aratat faptele Jidovilor de secole, deseriin- 
Taon cu colorile cele maï negre. Cere ca clerul să lup- 
„te pentru propagarea adevărului şi dreptăței, pe care 
„cale, Jidovii cari sunt contra acestor principii, ne maï 
„având aderenți și sprijinitoră vor părăsi Europa. Cu- 
„vântarea sa este! primită cu entusiasm. 

„Dl. I Stănculescu din Vlașca, arată că conjude- 
„țienii sei care La trimes în sinul congresului vor lupta 
„prin tote căile contra acestor parasite, unindu-se și a- 
„derând la tote decisiunile congresului. 

„Dl. Mina Savel din judeţul Suceava, arată starea 
„deplorabilă în care se află județul Sucéva, ne maï a- 
„vend asemănarea unui județ din România, ci a unei 
„parcele de pământ infectat prin  presența acestor 
„lepre.  Cuvântarea d-lui Save? este primită cu strigări 
„de indignare din partea poporului contra Jidanilor. Fap- 
„tele aratate de dl. Mina Savel a mişcat adâne pe in- 
„tregul auditor, încât mulți varsau lacremi de durere. 

„Dl. Mina Savel, ca fiu al ţaranului, a știut forte 
„bine să descrie deplorabilu lui stare și răutatea acestor 

slitte care “i sug și măduva din 6se, A mai probat cu 
„Talmudul în mână, ci Jdovii bea sânge ereştinesc. 
„Dl. Dimitrie Dutculescu, cu date. statistice arată 


— 105 — 


„modul ingroditor de înmulțire a acestor parasite d-sa 
in aplausele numerosului public, arată starea in care 
„să găsește industria comerţul ete, la noi; o stare fór- 
„te deplorabilă datorită numai şi numai Jidanului, care 
„prin tote mijlocele caută a monopolisa totul, jupoind 
„pe taran, negustor, boer. În tot timpul cuvintărei a- 
»plausele frenetice din partea mulțimei arată că dl. But- 
»culescu a spus adevărul. 

„Dl. Crist. S. Negoescu, profesor representuntul 
„judeţului Prahova, arată și d-sa cum Jidovul a ajuns 
a predomina totul în acestă ţară, dictând el națiuneï 
„care i-a dat ospitalitate, D-sa terminând  cuvântarea 


„în vii aplause arată că spre a se pune o stavilă și a 


„sili pe aceste lepre a părăsi țara, să se unâscă toți Ro- 
„mânii şi cu cea maï mare strictețà să hotărască a nu 
„mai cumpara nică un fir de aţă de la Jidovi; și atunci 
„ne maï având ce face, vor părăsi singuri. 

„In fine vlastarea naţiunei, junimea studiósi uni- 
„versitară nu s'a abținut de a lua parte la acest mare 
„act și dânsu era representată în sinul congresului, D-nii 
„N. Dumitrescu, Manolescu şi S. Nanu, delegaţii studen- 
»ților a aratat cum stă ţara din causa acestei filoxere 
„naționale, toți trei au probat adunărei că să pote aş- 
„tepta mult din partea tinerimei care nutrește adevara- 
»te sentimente Romăneşti. 


N. Gr. Gorovei 
Secretar al Congresului 

Congresul internațional antisemitic din Bucureşti, ca 
mijlóce de luptă, adoptă şi admite decisiunele luate în 
Congresul din 1382 la Dresda, și concujură pe tótă sufla- 
rea Românéscă a înbrățişa acestă causă sfântă, și a lup- 
ta pentru esecutarea resoluțiunilor luate în -disul con- 
gres, căci numai atunci vom putea fi scapați de acest 
anelid pe care știința Va numit Jidan. 

Pentru susținerea celor scrise în opul de față, iată 
ce maï zic și alții cu privire la Jidani: 

Napoleon cel Mare in şedinţa corpului ligislativ 
ținută la 20 April 1806 dice;  „Legislaţiunea este un 
„scut ce guvernământul trebue să-l ducă ori-unde pro- 


N m” N hg Y 


— 106 — 


„prietatea publică este lovită. Guvernământul Francez 
„nu pote vedea cu indeferență, cum o națiune ovelită 
„degradată, capabilă de tote înjosirile, posed întrun mod 
„eselusiv cele două mari frumóse departamente ale ve- 
„chiului Elsaz.  Jidanii nu trebuese considerați ca sectă 
„ci ca națiune. Aşi voi se le râdic, cel puțin pe un 
„timp hotărât dreptul d'a avea ipoteci, căci este umili- 
„tor ca națiunea Franceză sì depande de graţia celei 
„mai vile națiuni. Case întregi au fost expropriate de Ji- 
„dani, ci au înlocuit feudalitatea, sunt udeveraţii nori de 
corbi, aï vedea cine-va în bătăliele de la Ulm, venind 
„de la Strasburg spre a cumpara de la maroderi ceia 
„ce ei produsoră, Jidanii trebuese judecaţi după drep- 
„tul politis, iar nu după dreptul civil, de óre-ce nu sunt 
„cetăţeni. 

„Ar fi periculos de a se lăsa se cadă cheile Fran- 
„ciei în mânele unei populațiuni de spioni care sau li- 
„pit de această țară, Li sar putea asemine interzice co- 
„merciul, pe basă că ei îl batjocorese cu usura și li s'ar 
„putea anula transacțiunele facute de eï cu fraudulâse. 

„Şi în ședința de la 14 Mai acelaşi an dice: Naţiu- 
„nea Jidană este constituită de Moise, usurieră gi apa- 
„sătore. Nu dar cu legi de metafisică se pote regene- 
„ra Jidanul, trebuesc legi de escepțiune. Trebue a opri 
„Jidanilor comerciul pentru că eï abusâză de dânsul și-l 
„batjocoresc, precum se interzice meseria unui giuvaer- 
„gin, când el fabrică aur falş. Nu trebue a să sacrifica 
„unui principiu de metafizică binele provinciilor, Reul 
„ce-l fac Jidanil nu provine de la individe, ci de la con- 
„stituirea chear a acestui popor. Jidunii sunt omizile lo- 
„custele cari pusteesc Francia. 


„Filosoful Baruch Spinosa zată ce dice despre i 


confrații set Ouret: Jidanit acest popor nenorocit, 
„care de la Avram şi pănă astă-di ĉucă tol nu Sa pu- 
„tut mântui de pacatele sale seculare, a devenit cangre- 
pna soctetăței, ast-fel în cât exterminarea lut nar fi 
„da cât o bine facere pentru omenire *), Spinosa a 
„fost evreu, dar fiind că wa recunoscut doctrinele tal- 
3) Tractatul Theologico-politicus, publicat la 1670 de Spinosa. 


== 107 = 


„mudice, și nici a voit a le practica, avend curajul a scrie și 
„combate pe foştii coreligionari, fu ucis de Jidani prin 
„0 lovitură de pumnal. 

„Schiller. Pe lângă frica șirepulsianea, care de la 
„început s'a observat că Egiptenii avâu pentru Jidani, 
„se mai adăugiră şi un invincibil dispreț. 

Horaţ. Sat. 1. 9. „Incă inaintea erei creștine, Ji- 
„danii erau dispreţuiți de Romani și de Greci, tot din 
„causa acelor motive pentru care și astă-di simțim re- 
„pulsiune pentru ei. Numele de „Jidan“ era încă pe 
„timpul lui „August“ o denumire de defaimare. „Vo- 
pesci se mă combuţi cu argumente Jidovesci? să-ţi fie 
„rușine. 

Iulius Frebel (Teoria politicei) „Mai înainte de 
„tote, lumea voesce să existe de se pote prin mijloce 
„legale, ér de nu şi prin mijloce nelegale. 

Filosoful german Fichte (Tratat de revoluția 
Franceză) „Jidaniï pot să nu crédă în Christ, pot să nu 
ner6dă în nici un Dumnedeu, numui să crédă în tal- 
„mud și întrun Dumnedeu dușman omeniri. 

Bogumile Goltz. „Studenţii căduți la esamene 
„vorbesc popârelor prin jurnale despre drepturile  cetă- 
„țeneşti a se da Jidanilor. 

Riehl. (Despre munca la Germani) „Jidanul își dă, 
pădese-ori nespusă ostendlă pentru un profit cu totul 
„miserabil; întrebuințază gîndire, stăruință, voință în- 
„trun grad care n'ar întrebuința-o nici odată pentru lu- 
„crarea cea maï onorabilă. Este neobosit în inventarea, 
„șiretlicurilor înaintea cărora stă în loc mintea ori cărui 
„om de trâbă. El își face o glorie de onóre exteridră a 
„vocaţiunei sale, ba încă are simțimântul însuși al poe- 
„diei şiretlicurilor sale şi se bucură de plăcerea lor. Ji- 
„danului îi lipsește numai un singur lucru, numai o ba- 
„gatelă, spre a deveni un adevarat muncitor: mobilul 
„moral și scopul moral, și cu acestă bagatelă îi lipsește 
„totul. 

Tacit dice (Hist. 5 8) despre Jidani. Regele An- 
„tioh a cercat a combate superstiţiile Jidanilor, și a in- 


sii a 


— 108 — 


„troduce între dânşii moravuri Greceşti, spre a corige 
„poporul acesta care este cel mai infam din tote, 

„Schiller. Despre filosofia Jidovescă, știința Jidov6- 
„scă sau literatura Jidovâscă, istoria n'a avut nimic ca a 
„înregistra, iară din epoca strălucită a lui Solomon, ea nu 
„menționeadă de cât de avuţia îngămtută și despre pom- 
„pa fanfaronă, 

„Fichte. Jidanii nau făcut nică o dată comunitate 
„cu țara care i'a purtat în sinul seu; eï nu sau putut o- 
„bicinui nici o dată a se simți ca fil a unei țări, ci a 
„ramas tot-d'auna vagabondi care amestecă întrun sin- 
„ur sentiment și specula împreună, interesul, origina și 
„religiunea și pentru care patriotismul se manifestă nu- 
„mai în pastrarea legăturilor între dânșii, adică a legă- 

„turilor dintre o bandă ce din întimplare se află la cu- 
"tare sau cutare ospătărie. 

„Fichte. (Revoluțiunea Francesi). Mai în tote ţările Eu- 
„vopei se desvoltă un stat puternic și ostil, un stat ce 
„se află întrun perpetu vesbel cu tâte cele l-alte și ca- 
„re în multe locuri apasă întrun mod teribel pe ce 
„teni; acest stat este: , Yudazswul*. Judaismul ce fo 
„m6dă un stat atât de compact; şi separat de ori care alt 
„stat, este cu atât mai periculos cu cât el se badâsă pe 
„ura ce are Jidanul, în contra întregului gen uman. De 
„la un popor care pe cel mai miserabil dintre membrii sei 
„îl pune mai pre sus de cât totă istoria nâstră; de la un 
„popor care sa aruncat cu devotament în brațele şiahir- 
„licului ce enervâsă corpul şi omoră oră ce simț nobil, 
„de la un popor care în obligațiunile și chiar în ideia sa 
„de Dumnedeu, respinge de la sine pe ori care altă na- 
„iune, ce putem aştepta? Nu vě aduceți aminte ce va 
„Să dică un stat în stat? Nu observați cum că Jidanii 
„sunt deja cetățenii unui stat maï solid și maï puternic 
„de cât tote statele vóstre? Nu înțelogeți că de veți a- 
„corda Jidanilor drepturi civile în statele vóstre, eï vor 
„sdrobi sub piciórele lor pe toţi cei alți cetăţeni, 

„Pentru a le acorda Jidanilor drepturi, nu văd nici 
„un mijloc altul de cât de sar putea să le tăiem intro 


— 109 — 
r 
»nópte capetele la toţi şi se le înlocuim cu alte capete 
„în care se nu fie nici o idee Jidovéscă. 

„DL. Gheorghe Panu fost deputat, fost director po- 
plitice al diarulut „Lupta“, scrie cu privire li Jidant. 
„(Extras din qdiarul „Vozuța Naț¢ onală“ de la 13 Au- 
„gust 1885). Era cuminte (dice „Lupta“), din partea 
„Evreilor din Londra ca pe acest timp gros de furtune 
„pentru rasa lor să rădice glasul ìn favórea coreligiona- 
„rilor și încă în mod arogant? Dar dacă ar fi voit nu- 
„maï acésta—urmédă „Lupta“ — demersul lor era supor- 
stabil; dar ei au mai voit încă ceva mai grav şi maï 
„costisitor pentru noi, au voit să ne lovéscă în amorul 
„propriu de nație liberă, să ne umilescă punându-ne în 
„situația Zanziburului înaintea căruea flota Germană face 
„demersuri navale, Orï-ce Român, ori-care i-ar fi pă- 
„rerea în chestia Evreilor, trebue să respingă chiar pre- 
tenţiile ce le-ar crede de altmintrelea intemeate. A- 
lerarea la dânsele ar fi știrbirea neatârnărei nostre, 
„înjosirea demnității nostre ! 

Lord Macavay (Essais politiques et philosophiques} 
traducere de G. Guizot: „Ourert in seruiciul lor divin 
„repetă maledicțiunea lui Esechia în contra guvernulut 
„sz națiunel, în al căret stat locuesc. 

„Mihail Cogălnicânu fost deputat, fost Ministru (Ar- 
„hiva Romănéscă) Jidaniï o gintă care trňăeşte in tote 
„statele fără, să se contopâscă cu locuitorii vre uneia, e vă- 
„tămătore pentru or care stat care a primito în sinul 
„seu, iar pentru statele cele mică e periculâsă. 

„Pit Leviu Maiorescu fost deputat, fost Ministru. 
„(Discurs în parlamentul Român la 10 Sept. 1876 Mo- 
„nitorul of. No. 205). D-lor eu găsesc forte nepotrivită 
„lupta care a deschiso alianța Universală Israelită con- 
„tra nostră.  Astă-di aceste procedări imprudente şi ne- 
„drepte ale alianței Israelite ne silesc a ne pune în de- 
„fensivă și a ne gândi maï înainte de tâte cum să ne a- 
em în contra exiginților lor nelegitime şi înguste. 
„(Aplause . 

„Roseti Teţeanu fost deputat. (Discurs în camera de- 
„putaților ședința de la 10 Sept. 1879. Monitorul ofic. 


— 110 = 


„No. 205). Jidanii gintă nestrămutată de și mereu pe 
„drumuri, straniu fenomen care se reproduce pretutinde- 
„ne fără schimbare, Jidanul e în vremile nostre o ano- 
„malie, un Herculanum social. Ascuns în subteranele o- 
„menirei el a strâns în lungile lui braţe o carte: Diiia- 
„ Talmud, a nutrit în mica luă inimă o speranță: distru- 
„gerea celor-alte miamuri. Ebreul a privit neclintit cum 
„poporele se strecurau, se prefácéu și dispăreu. Imperiul 
„Roman cădu, barbarii sguduiră Europa, renașterea sosi, 
„reforma se făcu, mii de furtuni trecură, revoluțiunea fu, 
„dar Jidanul ramasă tot Jidan. Fanatismul seu a mers 
„crescând și progresul Universal a fost pururea pentru 
„dânsul un pretext pentru a se cufunda maï tare în tre- 
„cut. Nu este, în adevăr, o țară în lume afară dë cât Ro- 
„mănia jumatate mórtă, și Polonia îngropată care să nu fi 
„luat în contra lor măsurile cele mai aspre. Violenţa a 
„scapat gințile de la apus, și în puterea logicei umani- 
„tare suntem condamnați pe motiv că, în loc să facem 
„ceea ce a făcut întrega omenire, noi am primit în sinul 
„nostru pe Jidani dândule tot ce am avut acestor ómen 
scare de 3000 de ani wa găsit nică o rudi, nici un a- 
„mie pe suprafaţa pământului. Aşa dar trebue se opu- 
„nem Jidanilor o pedică politică precum a fost pănă adi 
„şi o pedică economică precum n'a fost pănă ád. Alt- 
„mintrele, să nu ne facem ilusiuni, ne am stâns cu de- 
„sevårşire și ca națiune și ca individi. 

Vasile Conta. Profesor Universitar, fost deputat, 
fost ministru al înstrucțiunel publice, celebru filosof Ro- 
mån; autorul scrierilor: Basele Metafisice, Metafisica 
Materialista, Teoria fatalismulut, Teorie Ondulațiunet 
Universale şi origina speciilor, ete. ete. cel mai maro 
geniu al Românilor în secolul de față, prin discursul ce 
a ţinut în camera deputaților ședința dela 5 Septembrie 
1579 în cestiunea modificărei constituției și darea drep- 
turilor la Jidani, a examinat cu microscopul organismul 
Jidovese şi a probat fără ca nimene în Corpurile legiui- 
târe se potă ai replica puterea adevaratului nostru duş- 
man. Acest discurs va rămâne nu numai în analele isto- 
riet poporului Român, dar în ale omenirel întregi opera 


= Hr 


cea mai magistrală în cestinnea Judaismului, Numat a- 
cestul mare savant datorim noi Românii că mam ajuns 
a fia doua Polonie. Discursul său a luminat nu numai 
corpurile legiuitore Române, dar a fost.o făclie pentru 
toţi Omenii de stat ai Europei. In resumat Vasile Conta 
a fost unicul care a rădicat discutiunea cestiunei Juda- 
ismului la înălțimea științifică. 


FRAGMENTE DIN TALMUD 


In cartea „//imişu“ serie: „Minain omritof, și va- 
nuhusim, rețole esmothol, lof şi bogoim, aroc! care cu- 
vinte va se dică: de aceia noi vě învăţăm ca celui mai 
blând din şerpi seoteți creezi din cap, și pre cel mai bun 


din creştini ucidel, adecă dator este tot Jidovul să omâ- 


re un creștin credend că cu aceia se va mântui, 

Sulhăm- Aruhul serie : tot Jidovul trebue se numé- 
scă biserica creştină: „morusav* care cuvânt insamnă re- 
teradă, pe creștină „goi“ adică păgân, pe copilu de cre- 
gtin „sezghiți“ adică vierme tărător, pe preot sau călu- 
găr îl numesc „galäh“ adică jerttitori de idoli. 

‘l La Talmud pagina 270 serie: toți copiii Jidovilor 
înainte de a începe belferu a-i invăța trebue ca părinții 
se-i învețe hulă asupra creștinilor ca să ştie când va tre- 
ce pe lingă o biserică creștinâscă să dică: „Șacăţ teşu- 
ține văsae/u tăsavinichi hanrimrit“, care cuvinte va să 
dică aşa: spureata spureaților, și necurata necuraților, a- 
furisită este. Dacă vre un Jidov a trecut pe lângă o bi- 
serică Șulhim Aruhul dice: dacă Jidovul a uitat se hu- 
léscă până la dece pași și dacă șa adus aminte că wa 
hulit, dator este să se întórcă îndărăt şi să dică hula. 

Aseminea când văd ei ducând pe vre un creştin mort 
la grópň dator este tot Jidovul să dică: saum kad lä- 
mühor tri. care însemnédă: astă-di am väđut un păgân 
mort, mâine să văd dece. y 

La nouă qile când Jidanii tae imprejur pe prunc ha- 
hamul care sevårgeşte operația ordonată de Zaimud tre- 
bue să ea un pahar cu vin și o picătură de singe din 


— 112 — 


singele raneï tăerii împrejur și o picătură de singe de 
creştin muncită şi amestecată bine, după care hahamul 
bagă degetul cel mic în pahar şi pune în gura pruncu- 
lui de două oră dicând : şi am dis ție în singele tău vei trăi. 

Tăcerea împrejur este un semn de gagii și de o fr 
ternitate și marcă distinctivă între națiuni. 

Talmudul scrie că la sevbătorea Purim Jidovii tre- 
bue së fure copii de creştin și se ţină ascunși pănă la 
paști ca să aibă singe muncit la agimă după cum a fost 
muncit și Christos. 

Rabinul Iuda Hakkadesch care trăia pe la anul 130 
al erci vulgare, a fost acela care a alcătuit volumul nu- 
mit „Mirchno“ sau « Șepher Mischanajot“ care este par- 
tea fundamentală a Talmudului.  Talmudiștii în comen- 
tariile lor asupra cărței Mischno*) Bava metzia afirmă 
că studiul Talmudului e maï important de cât Biblia. 

In cartea Zoledoth esehu Jidovii numesc pe Chri- 
stos: „sus minciuna şi abominațiunea sau urgia“, Sfin- 
tele taine sau comunicătura o numese un corp spureat. 

Rabinul Elieder dice în „Pirché* cap. XXIX că ci- 
no mănâncă cu un netăet împrejur, trebue a fi privit 
cum ar mănca cu un câne, acel ce sar atinge de un ne- 
tăet împrejur este spurcat ca cum Sar atinge de un mort, 
In adevăr netăeţii împrejur (creştinii) sunt în timpul ve- 
țeï lor ca și cum ar fi morţi, și după mórtea lor ca ni- 
şte cadavre aruncate în gunoi. 

In cartea „Zemora Hesreh* ce face parte din ru- 
găciunele Jidanilor de tote dilele se citeşte: „/Zamalsi- 
nim velomesumadim“, ceia ce însemne e. creştini săli 
smulgă din rădăcina lor, săi calce în piciore şi săi sfă- 
vâme, De trei ori pe qi fie-care Jidov trebue se scuipe 
în pământ închipuind prin acesta că scuipă pe Christos 
și pe (miniim) sau creştin. La serbarea Purim când Ji- 
dovii esă afară din Havre şi se închină la stele şi la lu- 
nă sărind închipuind ca se ajungă la aceste ei die: fie 
ca creştinii inimicii noştri să nu ne atingă nică atâta. 

In cartea Sanedrin scrie: că un Jidov care ar uci- 
do un creştin avend intențiunea a ucide wn animal, va 

+). Mischna part, IV, et Lent. De moderna theologia Hebraesrum. 


— 113 — 


fi ertat. Maimonide pe care Jidanii la proclamat vul- 
turul lor și cel maï mare geniu Rabinic împărtășește fără 
restricțiune aceste simțimente. In cartea /7//chat rozeah 
capul XII, Maimonide scrie: Este oprit de a da un bun 
sfat unui goim (creştin). 

Rabinul Isaia în secolul al XIII serie în comenta- 
rul seu asupra Avoda Zara: Israelitul care sa dat la 
un cult strein trebue a fi considerat ca (goi) și aruncat 
în grâpă, Dacă un Israelit tae împrejur pe goi sub nu- 
mele de gher sau øroselit, póte so facă, însă nu e per- 
mis de a o face ca operație medicală pentru că este o- 
prit de a exercita medicina la Goi), precum e oprit 
a'l scóte din puțul unde a cădut sau de a'l scapa din 
primejdie. 

„In tractatul Saċaot al Zalmudulul Jidoviï se glo- 
rifică de a fi toți fiii regilor, în timp ce goimi și tote 
cele-la'lte naţiuni “sunt spurcuți. Rabrnul Samuil dice: 
suntem urâţi de tótă lumea, dar în inima nóstră dom- 
neşte orgoliul care face ca să ne punem maï presus de 
alții, și după cum Dumnedeu este Dumnedeul suprem 
de asemine poporul Jidovese este națiunea supremă. i 

Mischna cartea Avora Zora scrie: nu e permis u- 
ne femei Judaice de a alapta copiii goimilor, ci trebue 
a-i lasa să móră. Dar e permis unei femei păgâne de 
a alapta copiii Jidovilor, numai acâsta să se facă în casa 
părintescă. ca nu cum-va goi (creștinii) săi omore. Nu 
trebue a permite goilor de a fi medici Jidovilor, 

„În cartea Rosch Haschana a Talmudului scrie: 
„Miniimi“ adecă păgânii, creştinii, ereticii se vor sco- 
bori în infern și vor fi condemnați. In cartea „Sane- 
drini“, rabinii proclamă că toți Jidovii vor fi måntuiți 
pe cea-laltă lume. In cartea Hagiga scrie: focul infer- 
nului are putere asupra Jidovilor cari au prevaricat și 
făcut rtu; acesta redultă de la aceia ce sau dis despre 
altarul de aur. Că după cum altarul de aur, de şi tab- 
lele acestui metal nu erau mal mult de un dinariii de 
aur resistă focului, în timp de atâţea ani, cu atât maï 
mult fii lui Israel cari sunt plină de precepte ca Gre- 
nada de bobițe vor fi scutiţi de foc. 


— 114 — 


Tată privilegii de care acești nebuni cred că au să 
se bucure în calitatea lor de popor ales a lui Dumnedeu, 
în timp ce cele-Lalte națiuni și mai cu deosebire crești- 
mii vor fi aruncați în infern. Cu aceste nebune cugetări 
Rabinii flatédă pe Jidani şii afirmedă din ce maï mult în 
credințele Talmudice. 

Rabinul fochanan și Simeon Ben  Zosedech scriu în 
Talmud”). Tot Rabinul învăţat care nu va căuta a in- 
věța pe Jidovi resbunarea și nu va conserva ura sa Ca 
gerpele, nu pote fi reputat un bun Rabin. 

La capitolul IV din Schabaoth Rabinul Maimonide 
învaţă : Dacă un Jidov jură pre ceriù, pre stele, sore 
chiar când spiritul său înțălege sub acele obiecte pe a- 
cel ce le-au creat, ma făcut un jurământ. In dia de 
serbătóre Kipur său diua Jidanilor de spalarea pacate- 
lor, jurământul făcut în favórea eni-va, chiar când n'ar 
fi îndeplinit este ertut ; iar în noptea ce precede serbă- 
târea Kippur ci declară că ori de câte oră în anul vii- 
tor vor fi nevoiți de a face o făgăduință, sau un jură- 
mânt, va trebui a fi privit de nici o insemnatate și fără 
să fi păcătuit. Venind în Sinagogă in presența Rabini- 
lor, eï țin în mâini cartea legoï și pronunță aceste cu- 
vinte: Eu Burăh, Moişe, ete, ote., declar înaintea vóstră 
că tóte jurămintele ce voiu face cuiva in timpul anului 
viitor și voiu promite de a urma, în timp ce voința mea 
nu va consimți de a urma, voesce ca ele să fie nule și 
de nici o insemnatate şi ne imputabile de pacat, de nu 
le voiu îndeplini. 

Rabinul. Manasie-ben- Israel învaţă : Jidovii vor îm- 
prumuta cu dobândă bani la tote gințile, iar eï nu se 
vor împrumuta de la nimene ; vor domni peste tote na- 
ţiunile, iar peste eï nu va domni nimenea. In diua Sa- 
batuluï, după cum spune Buxtort**), Jidovii au plăcere 
în timpul repaosului lor, a se servi de copiii creștini 
din care "și fac servitori și servitorele lor, glorificându- 
se de a-i avea ca sclavi. 

Scrisărea printulul Rabin din Constantinopol cătră 


*), Bartolocci, Biblioteca rabinică part. 2 pagina 429. 
+J. Sinagoga Judaicù cap. 1X. (9; * 


— 115 — 


Jidanit din Francia”). Lubiţi fraţi! Am primit scri- 
sórea vostră în care vě plângeţi şi aratați nenorocirile 
prin care treceţi, Resimțimåntul acesta ne-au atins cre- 
diți-ne tot ca și pe voi. Dar ideia celor mari Rabini 
ca Maimonide și altor satrapi aï legei nâstre este: „Di- 
ceţi că regele Franciei vrea să vă creștiniți ; creștină 
vě pentru că nu puteți face alt-tel, dar în inima vóstră 
pastrați aceia ce vă învață Rabinii voştri. Diceţi că creş- 
tinii vor să vă ia averile; faceţi pe copiii voştri negus- 
tori ŞI prin mijlocul înșăliciunei, veți deveni stăpâni ai 
averilor lor. Vă plângeţi că ei atentâdă la viața vostră ; 
faceţi pe copiii voştri medici și spiţeri, căci ast-fel eï 
vor lua viața creştinilor fără a se teme de vr’o pedepsă. 
Ne asiguraţi că vă dărimă sinagogile : siliţi-vă ca copiii 
voştri să ajungă canonici şi clerici și atunci ei vor ruina 
bisericile creștinilor,  Diceţi că suteriți vexațiuni, faceți 
pe copiii voştri avocați, și Omeni care să se ocupe cu 
afacerile publice, prin acest mijloc veți domina pe ereş- 
tinì, li Veţi Ina moşiile şi ve veți rěsbuna în contra lor. 
„Ve 8. 5. V. F. Principele Jidanilor din Constanti- 

nopol la 21 Kisler 1489“. 

„Rabinul Ascher, dimpreună cu alți Rabini in adi- 
țiunile marginale ale „Talmudului“ pagină 81 'şi fac o 
obiecțiune și dic: „Vom putea încă să cercetăm despre 
pasagiul Za/mudulul de Ierusalim relativ la cuvintele 
din. Mischua care opresc comereiul. In adevăr, acolo se 
întrâbă : La cine se adresedă acele cuvinte din Mischna ? 
și să respunde că ele privesc pe Goi, pe care Jidovul 
nu cunâşte. De unde se conchide că e permis a face co- 
merciu cu un păgân pe care 7] cunâşte, pentru că Ji- 
dovul pote a'l linguși. Dacă un Jidov întră întrun oraș 
şi găsește acolo Gozw în bucurie, el se va asocia la bu- 
curia lor., Rabinul Æseher dice că după înțelegerea sta- 
bilită între toți rabinii din lume, se permite Jidovilor 
de a se preface a fi de profesiunea creștinismului, sau a 
ori cărei alte religiuni, când o cere interesele lor, nu- 
maï totuși ca viața lor internă să fie de a muri în sinul 
sinagogei în doctrinile Talmudice“. 

9. Din „La France Juive. 


— 116 — 


Frégier. Les Juifs Algérieus pag. 61. „Şi apoi, nu 
„este dogmaticeşte vorbind, un adevăr cert, pentru Israe- 
„liţii din Algeria, ca și pentru toți Evreiïcă eï sunt da- 
„tori a se supune legilor țării întru cât acele legi nu 
„calcă dogmele lor“. 


CUM SCRIU JIDANIL 

Iată cum judecă Jidamii prin jurnalul „Fraternitatea“ 
de la 16 Iunie 1889, pe Români: „Pentru ca negoțulu- 
„nei țări să devie solid și să potă alia celui internațio- 
„nal, trebuese capacități și rutina și este absolută ne- 
„cesitate de capitaluri mari. Dau Românii aceste ele- 
mente? Nu. Românii nu contribuesc nict moraliceşte, 
pnict materialminte la progresul tăret, și acista în ur- 
„ma predispositiunet sociale, ce trebuesc judecate pe t- 
„râmul fidiologiet psihice. g 

„Diarul „Asupritul“, organ pro care apare în 
„Bucureşti, iată ce scrie în No. 1 de la 1 August 1888: 

„DL. fân C. Brătiauu, nu odată se fălea în plină 
„ședință a Camerei, cu emfasul lui obicinuit, că numat 
„el ştiuse să aline durerea suferindilor. Liberalul nostru 
„cu faptele mărețe de la 49, se lăudase că schimbarea 
„colosală, caro sa introdus în mişcarea socială Romă- 
„nescă aparține numai lui. Se vedem óre aşa este? Ki 
„adevarat óre că a făcut ceva pentru desmoşteniţii ca 
„se nu fie asvărliți în rândurile proletariatului, a ințe= 
„les cel puțin acest fraseolog, să combată miseria mun- 
„citorului cât putuse și cât stat în putere? chici să 
„vorbim la drept, în conformitate cu instituţiile și sta- 
„rea lucrurilor de față, nici cel mai cinstit și abil pre- 
„mier nu-i în posiţie să aducă vre-o ameliorare, A fă- 
„cut dio marile cețățin ceva cel puțin pentru poporul 
„de jos, în numele cărui sa râdicat la înălțimea ceru- 
„rilor, óre a avut cel puțin buna-voință căci eu voiu fi 
„usa de indulgent în cât chiar devotamentul prost dar 
„sincer, îl voiu lua drept fapte bune să fi facut ceva du- 
„pi capul lut mărginit pentru acol popor necioplit, pe 


= AI 


„umerii căruia Sa înălțat, tot i-aș ţinea sâmă, dar i-a 
purtat cel puţin interes? 

„Au! şi de mii de oră nu! tot ce făcu în inter- 
„val de 12 ani, tâte clădirile patriotice didite în slava 
„țărilor Romănești, fără temelie a remas; a didit să o- 
„cupe numaï haita lui nesățiósň, construise în favorea 
„omenilor setoși de bani şi de funcțiuni, a aruncat bani 
„în tote părțile, numai acolo unde trebuia să dea wa 
„dat nimic. Legea comerțului ambulant este un factor 
„de corumpție creată înadins, 

„/nfrățirea“ diar poreclit de Jiduni Israelito-Român 
septămâmal ce apare în Bucureşti No. 5 anul al treilea 
de la 27 Iunie 1888 serie sub titlul: Un sfat. „Foile 
„Gimenilor căduți, organele partidului colect; nepu- 
„tându-se consola de plecarea forsată a lui Ulisse-I. Bră- 
ténu de la putere caută ași maï astâmpăra năcadul in- 
»jurând pe Evrei. Şi, înjurând pe Evrei coleetiviştii au 
„în vedere un îndoit scop: 1) găsese ocadiune de a face 
„paradă de naționalism, și al doilea că pe deasupra mai 
„au şansa de a face și o bună trebuşoră, Evreilor parcă 
„le trage inima de a înota în mocirla puturâsă a prosei 
„antisemite. Căci este un fapt constatat și constant, că 
„pe dati ce în vre un număr al „ Zelegrafulul“, „De- 
„mocrafiet“, „Unire“, „ Voința Naţională“, et ejusdem 
„farinae se găseşte un articol cu graţiosităţi Evreofobe, 
„numai de cât acel număr se vinde îndoit, intreit, și chiar 
„indecit ca de obiceiii. Sfătuim pe cetitorii noştri în par- 
„ticular şi pe coreligionarii noştri în genere, ca să se fe- 
„rescă de a lua în mână un produs diaristie cu marca 
»tabricei antisemite, și sei întimpine cu acest strigăt: 
„ Vade retro, Satana“, „fugi de uici, Satano !“ 

Lupu Dichter în „Revista /sraelită“ serie între al- 
tele şi următorele*): „Acuma vădând că ura contra Evreilor 
„continuă, că legile țărei sunt de natură a împedeca des- 
»voltarea Evreilor şi deci asimilarea, Evreii san gândit 
„că e timp ci să organidede comunităţile lor, cară în tot 
„d a-una au avut ca scop cultura și asistența sub forma 
„îngrijirei cultului, 


) iaca E) „Asimilarea“, iar jidorese din București anul I No. 1 de la 37 


— 118 — 


„Egalitatea“ anul 1 de la 2 Noembre 1890 care a- 
„pare în Bucuresci sub direcțiunea luï WM. Schoar zel. 
«şt Dr. E. Schoasfeld intrun articol de fond sub titlul 
p Esclustoismul ĉu cultură“ între altele scrie următorele 
„noi avem adi profesori ignoranți, sau fără pic de talent 
„ca de ex. pe un Ureche, Crăciunescu,  Cernăteseu, lai 
„litere, nu mai vorbim de alte facultăţi unde bóla e a- 
„eoiași d-nii Francudi (grec), G. A. Frolo (italian), Chin: 
„teseu, P. Cernitescu, (ir. Tocilescu, V. A. Ureche, 
pco șa schimbat numele de vre-o 5 ori, nică o dată însă 
„ienoranţa și nepriceperea cu știința și priceperea), Gu 
„C. Dimitrescu (Coco de origine evreiască imediată) - 
„țin ca streinul (L. Şăinenu să nu răsbâscă în sanctual 
„culturei. 

„Anuarul pentru Israeliţt“ pe anul 1888—94 
„pagina 181 dice; Fățărnicia care o vedem la agitato- 
„torii de meserie, o găsim până și la antisemiţii de spel 
„nobilă. D. N. Blaremberg își dode în petec prin 
„corespondență ce o avu cu profesorul de la Colăge d 
„France Ad. Frank; faţă cu atare barbat rușinea i se 
„în față și se dede drept liberal şi explică prin teariă 
„conomico-naţionale lipsite de adevăr, vederile sale m 
„favorabile Evreilor, dar acoperi cu tăcere exelusivisna 
„și furia cu care a atacat pe Evrei. 

„Alt barbat de sâmă Gr. G. Păucescu ştiu să 
„inspire de la platitudinele lui Gherghel ce le debit 
„în senat în anul trecut și se le aşterne auditorului A 
„teneului în sara de 22 Februarie, drept dovadă de sw 
„terințele sătenilor. y 

„Curierul Balasan“ din Iaşi No. 54 din 1879 p 
„blică petiția Jidanilor contra Jidanilor din Focgani, 
„dđresată Ministrului de justiție. și de care extragem : 
„hulii vedându-se strânși în cleşte de orăgänii ovrei, 
„a declarat următorele: ci de şi veniturile din taxa 
„carnea cușer sunt mari, însă și eï au cheltuit sume 
„norme; că au trimis pe de o parte buni la ,„-Alčan 
„Israeiită din Paris spre a lucra pe tote căile pentru 
„se obține ștergerea Art. 7 din constituția Română și 
„devenim și noi cetățeni, jar pe de alta sa dat 80,00 


— 119 


„francă pentru organisarea şi fotografiarea unor evrei 
„vagabondi cu lanţuri de gåt în oraşul Adjud județul 
„Putna împreună cu escorte de calurași, cari conducea 
„pe acei ovrei şi că grație fotografiilor ce s'a luat și 
„trimis la Alianța din Paris, sa reuşit a se modifica art. 
„T. In cursul anului 1978 sau 1879 s'a dat ordine de la 
„ Minister a se cerceta şi trimite la urma lor pe toți o- 
„vreii, fară insușirile cuvenite. Poliţia din Focșani, a a- 
„dunat prin comisarii ei din tot oraşul peste 30 individi, 
„de tel de prin diferite orașe și ţări şi i-a trimis prefecturei. 

„D-l Ión Georgescu Sobieschi, care ţinea locul de 
„prefect, în absența titulurului M. Flondor, i-au pornit 
„pe toți escortați de călărași spre Adjud, Ovreii, ajunși 
„in acest oraş nu știm cum sa făcut de a fost fotogra- 
„ați cu lanţurile de gât şi cu calaraşul după eï. 

„Odată aceste fotografii luate, escorta "şi-a urmat 
„drumul înainte; iar cei ce au organisat acestă, au usat 
„de ele trimeţindu-le la ., Conferza(a din Berli i). 

„Argumentele diarului jidovesc „Infrăbirea, No 67 
„de da 24 Maiu 1895 cu care combate congresul inler- 
„național antisemit ținut în Bucuresci la 26. 27 ṣi 29 
„August: „O statistică importantă a nebunilor din tote 
„țerile lumeï a dovedit că cilra de mijloc este una la 
„mie a populațiuneï. Din o mie de ómenï unul este ne= 
„bun, adică opt pentru balamuc, și în Romănia să găsesc 
„aşa dară cinci mii de nebuni. Intre aceștia cinci mii 
„fără îndoială că trebue să clasăm şi pe cei 17 antisemiți 
„cari în diua de 1 Maiit sau întrunit în congres anti- 
„semitic, luând hotărâri cari trebuese trecute în dome- 
„niul disereerărilor hadlii. Intre aceşti cinci mii de ne- 
„Duni întră și acei cari citesc serieri antisemite. 

„Cum să nu râdi cu poftă când citeşti că 7, mă 
„rog şapte antisemiți din Bneuresci, și 10, adică dece 
„anti . . . cităţi din provincie, au venit să se adune, 
„spre a se consfătui asupra intereselor ce ar resulta 
„pentru si din viitârele lupte pe acest tărâm de cara- 
„ghioslàc internațional. Şedinţa trebue să fi fost torte 


ordonanța No. 3406 a judecătovuluii de instrucție Putna dată la 15 
1879. 


— 125 — 


pimpoxantă. Şupte-spre-dece matadori veniți din tote un- 
„&hiurile ţerei și representând tot poporul Român. întrun 
„singur glas după-ce au recunoscut că Evreii din țară 
„Bunt un pericol... pentru antisemitism, au luat șapte 
„hotărâri de mare vitalitate... tot pentru antisemitism. 
„lntăi să se observe o atitudine neutră față cu gu- 


E 


»vernul junimist (barc pot alt-fel caraghiosi!) apoi 
„să se lucrede spre a face o unire între cele două colo- 
„sale grupuri și aceste cât mai urgent: (ce să se facă 
„urgent lucrarea s'au unirea? Punctul al 3) e cel mai 


important: la viitârele alegeri antisemiţii să-și puná 
„candidaturile pentru primărie și cameră și de óre-ce 
„toți cei 17 antisemiți vor fi candidaţi în diferite centre 
„ale ţărei, fie-care va vota pentru sine, In hotărârea a 
„patra Congresul decide a se alipi de partidul liberal. Hu- 
„stă colectivitate, ciracii cei mici te au dat de gol! 

„Va să (ici din-trăştia mi-ai fost? Așa liberalism 
„protesați D-stră ? Daţi måna cu acei ce în punctul al 
„cincilea au decis a căuta să rescole poporul rural 
„din Moldova? Bine să ştim; de astă-di inainte ați câș- 
„tigat un nou titlu vă veţi intitula: partidul /7fera/rsmo- 
„antisemitic-colechtvisto-național, 

„Pentru ca antisemitismul să se răspândâscă şi peste 
„restul țării, acei 17 au luat sacrul angajament și au 
„jurat pe sfânta cruce și pe Evanghelie, că fie-care din 
pei vor aduce încă câte trei membri. Cu modul acesta 
„peste cåți-va ani, dacă şi aceşti 17 nu vor da ortul 
„Bopei, vor avea 68 de luptători pentru prosperitatea E- 
„economică a antisemiţilor şi atunci cei 600,000 Evrei *) 
„vor sta în fața unei teribile falange, bine înțeles dacă 
„viitorii 68 nu vor prefera a sta ascunși. 

„Şi sfârșind... pentru a încuraja cu succes opera 
„colosală a congresului să se ia decisiunea, cităm textu- 
pal: a îmboldi pe Francedi a răspândi şi ei antisemitismu. 
păci naşte o întrebare : care Prancedi 2 Poporul Franced, 
„sau acel animal care se numește franced în limba po- 
„porului Evreu, și care nu se minincă de Evrei? 


i. Jupånul sertitor afirmă că sunt mai mult decăt 509,000 după cum 
am aratat nob. Cu atât m ai bine, 


= 121 -- 


„Fără îndoială că numai cel din urmă căci intre a- 
„cesta și némul Evreese există o ură veche de care deş- 
tepții antisomiţi și admiratorii lor caută să profite. E- 
„vrei luați sâmă! Când Cohordele antisemite vor năvăli 
„peste vol în strânsă cooperare cu prietinil vâmători, veți 
„vedea cu ochii peiron vostră | 

„Bravo antisemiţi : 

„Egalitatea“ de ln Decembre 1892 vorbind de cir- 
sculara guvernului conservator sub No, 14 dice: Lascar 
„Catargiu cu bandiții sei din țară Sau năpustit asupra 
„Evreilor de pe lu sate alungându-i în mijlocul mei. 
„Numai un regim criminal ca acesta este în stare a face 
„pe placul untisemiţilor. 

„Prateruitatea“ tot organ Jidovese din Bucuresci 
„în numărul de lu 4 Octombre 1895 ca corónă a bat- 
„jocurilor și insultelor ne mai audite și închipuite iată 
„ce serie: Constituţia Romăniei este scrisă pe hâr- 
„tie albă móle și să pote întrebuința şi la alt 
„teva adică la... 

Causa acestei grodave insulte aduse națiunei Ro- 
mâne, este că corpurile legiuitore n'a modificat constitu- 
ţia în sensul ca toți Jidanii născuţi gi veniţi în țară, să 
tie în masă împământeniți; ci a modificat numaï art, 7 
cu restricțiuni. Ast-fel că dânşii drept mulțumită că prin 
acest articol li s'a deschis porta cea mare la cetățuia 
Română, drept recunoscință cătră acestă țară care le a- 
cordă ospitalitate, dar pe care în schimb a copleșito, a 
jefuit-o şi devastato, a găsit cu cale să presinte în fața 
Europei și a lumei întregi pe Romănia ca o ţară, bar- 
bară și netolerantă, iar constituția oi, cù e scrisă pe hârtie 
móle şi se pote întrebuința şi la all ceva. 

Diarele „Alarma Moldovei“, „Deşteptarea“,  „Vete- 
vanul“ şi „Cooperatorul Român“ an fost singurele diare 
care au înterat purtarea Jidovilor în acest cas, tote ce- 
le-Valte au tăcut și n'au dis nici un cuvânt. 

Omenii de stat și acei cari fac politica țării, acei 
care "și arată vederile şi opiniile prin presă, au tăcut. 
Ba, d. Neculat Fleva a spus ceva, căci iată ce serie „Zn- 
Frătirea“ din anul IL No. 67, Marţi 24 Maï 1858 organ 


Jidovesc din Bucureşti represintat prin Mauriciu Schvariz 
și Mişilim Gingold din Bacău la rubrica șlir2 și fapte =: 
„A apărut un nou diar dilnic: „Dreptatea“ sub direc- 
„țiunea politică a d-lui Neculai Fleva. 

„Se ştie în ce mod populația Evrei a manifestat în 
„favorea acestui barbat cu ocasiunea liberărei sale din 
„„ Văcăreşti, mumnitestaţiune care a provocat următâ rele 
„cuvinte de mulțumire a cetățenilor capitalei cătră : 


Fratit Israeliti! 


„Şi vouă vë suntem recunoscători, căci cu diua de 
„eri me-aţi probat că sunteţi ca și noi, şi la tote actile 
azi vě manifestați întrun gând cu poporul Român. 

Nu ne îndoim deci că diurul „reglarea“ va gti 
„să facă dreptate și causei asupriţilor Evrei“. 

Manifestul iscălit de dl. N, Fleva și câți-va amici po- 
litici aï d-sale, este opera sa personală și nare nimic a 
face cu poporul Român, Liber este d, Neculai Fleva se'și 
susție pe frații sti Israeliți cum va polti. 

In adevăr momentul fiind oportun, dinrul „Dregta- 
tea“, prin 10 numere din cursul lunei April 1896 s'a nă- 
pustit cu furie asupra pretoctului de la Bacău d. Zón 
Leca împreună cu diarul „Adevërul și „Lumea Nouă“ 
înjuvândul care mai de care cu tote expresiunile. triviale 
din vocabularul Jidovese, că ar fi patronat poliția din 
localitate să maltratede pe Moisil Rosenfeld și Duvid 
Goldşteru. 

Moişilä Rosenfeld și Duvid Goldşteiu Jidanï Gali- 
tieni, pripăşiți în Bacău de cât-va timp, fiind chemați 
la poliție au refusat a se presenta și când agenții admi- 
nistrativi sau dus a doua ór pentru ai aduce inaintea 
autorității, acești doï Jidani au fugit într’o cafene Jido- 
véscň de unde eşind insoțiți de vre o sută de. coreligio- 
nari, s'au năpustit asupra agenților, ultragindui și mal- 
tratândui, în cât cu mare greutate a putut fi duși la po- 
liţie spre a li se lua interogatorul. Acești doi Jidani dic 
că la poliție ar fi fost bătuți din ordinul Poliţaiului Ta- 
liana, Un lueru isä: aceşti dot Fidani au petrecut 
mai inainte la o cărciună, și dacă acolo sas bitul cu 


e TE DER 


— 123 — 


alți betivi după ce sau îmbătat cine póte să fie de vină ? 
Administraţia şi prefectul Ion Leca? Nu! Ei sunt 
culpabilt fiind-că sub pretextul că au fost bull de a- 
genti politiet, vor să descreditede fara şi să o repre- 
dinte ca barbară, dupi cum au representato alţi XYidană 
la Congresul din Berlin prin fotografiarea Jidanilor 
vagabondi de la Adjud legalt cu lanțuri de gåt şi de 
pictor. 

DI. Fleva ca deputat ales de Români, a adus casul 
pretinsei maltratini—a fraților săi Israeliţi—în parlamen- 
tul țării și respunsul ministrului de interne a fost, că 
culpabilii ce vor fi se vor destitui, iar după ce justiția 
țării își va da verdictul, umbii Jidani fiind străini de pes- 
te frontieră, li se va aplica legea de expulsare. 

Deputatul Român vădend că în camerile legiuitore 
nuw'și pote urata în deajuns recunoştinţa câtră fraţii Is- 
vaeliţi care au luat parte la manitestația d-sale cu oca- 
dia căderei guvernului liberal la 1888, şi a le servi in- 
teresele aşa cum serie în manifestul publicat de diarul 
Jidovese „/u/răhrea“, a pus chestiunea pe terenul pu- 
blicităţii, provocând o aşa disă anchetă a presei, com- 
pusă diu d-nii Vespasian I, Pela do la diarul anti-dinas- 
tic „Adevărul“, Gh. Raneti delegatul d-lui N. Fleva de 
la „Dreptatea“ şi Alexandru Ionescu delegatul d-lui Nă- 
dejde de la diarul socialist „Zumea Nouă“, care se 
mârgă la Bacău pe contul celor 600 let dați de un a- 
nonim së facă ancheta, iar vesultatul să se publice pe 
lingă aceste 3 jurnale gi de „/raternitateat:, „ Propă- 
şirea*, „Asupritul“, „Asimilarea“, „ Egalitatea“, « Hag- 
hibor*, „Îlajoela“. „Revista Îsraelilă“, tâte organe 
Yidoveşti, spre cunoştinţa Europet că în Romănia toți 
Românii sunt barbari şi talhar! şi numat d-lor cu fratii 
Fidani sung cinstiti şi de trebă, 

Indignarea a fost atât de mare între populația Ro- 
mână din Bacău care numeră aprope la 8000 creștini, 
pe când Jidanii tree peste opt mii. în cât cu ocasia ve- 
nireï în localitate a acestor representanți Jidoveşti, Ro- 
mânii Băcădni a lansat următorul manifest, : 


Cetăţeni băcăuaul, 


„Represintanțil unet prese plătită de Fidant, şi ax 
„alteia orbită de pasiune politică au sosit în oraşul nos- 
„tru spre a face o anchetă. Ce se afle? Ce să constate ? 
„Că sa bătut de poliție dot Fidani? dar despre acesta 
„Prefectul a raportat lucrurile petrecute ministerului. 
„Ce vrea ancheta 2 Să vadă pe pretinsele victime ? dar 
„victimile de opt dile îşi expun părţile lor postertore în 
„redacţiile Yidoveşti din Bucureşti. Sä întrebe persi- 
„nele cari au cunoștință de acest fapt? Dar acesta a 
„făcuPo ancheta ordonată de d. ministru de interne şi o 
„face astă-gi justiția țăret. De la înălțimea tribunei 
„Barlamentulul di. ministru de interne a declarat că cul- 
„pabilit ort cari vor fi au seşi ea pedépsa, și cu tóte 
„acestea Fidanit se agită şi presa lor tot înjură ! 

„ZX cred ct au dreptul de a ultragia şi batjocori 
„agenții autorități! publice fără a fi pedepsit! şi wau 
„rabdare să aştepte ca autoritățile constituite din fară 
„ses? urmäréscă cercetările lor, 

„Cetäļțent Bacauant ! Dacă în locul acestor Fidani, 
„nişte Români ar fi fost maltratați de agenții politiet, 
„acéstă presä aşa disă democratică, nu s'ar fi agitat, 
„nimenea pote în numele umanitătel nar fi făcut să re- 
„sune glasul său în parlament. Nici un anonim nu Sar 
„fi găsit ca să pună la dispodiția giarului „Dreptatea“ 
600 let spre a proceda la o anchetă şi a afla adevărul. 

„Cetăţeni Bäcăuani!  Fidanii cari mau nici un 
„drept în țara nostră, cari trăesc din toleranța nostră 
„ipt creadă singuri privilegiuri. nu se adresédá autori- 
„răților constituite pentru a reclama, ct trec peste dån- 
„sele şi fac agitație prin presa lor din (ară şi strii- 
„natate în potriva autoritătilor şi guvernulut. 

„Cetățeni Băcănanl ! Să păstrăm fală de repre- 
„„sentanți! preset Yidoveşti o atitudine liniştită. 

Ear diarul „Voința Națională“ No. 3403 de la 14 
April 1896 tot în acâstă privință scrie următorele : 

„Din Bacău ni se serie că cea dintăiii visită a re- 
„presintanților presei, a fost pentru camatarul Pocşaner 


— 125 — 


„anonimul care a dat diarului „Dreptatea“ cei 
„600 leí pentru aì stimula sentimentele natio- 
„nale. In urma acestei visite, ce se impunea, tinerii re- 
„presentanți au colindat; catenelele, şi-au încercat puțin 
„norocul la cărți gi la table și au plecat în urmă la dl. 
„Prefect. Dupë esplicaţiile ce au capatat, e evident că 
„unele diare sau ambalat cam repede pe o cestiune de 
„nimica, usând și desereditând ast-fel o armă puternică 
„de luptă şi de control, Represintanţii presei au fost 
„primiţi forte rece de populația creştină, numai câți-va 
„Croitori ovrei le-au mulțumit cu căldură pentru cà s'au 
„deranjat să vie în mijlocul lor“, 

Di. N. Fleva şi aprope tâtă presa din capitală nu 
Sa indignat nică odată contra faptelor săvărşite de Ji- 
dani ce s'au aratat în descrierea acestui uvraj. Când 
Jidamii din Bacău s'a prins ficând malahie în aluatul cald 
de pâine, când preotul de la sf. Vinere din Bucureşti în 
ajunul Botedului lui Christ viind în piaţa mare și stro- 
pind poporul cu aghiasmă au ajuns un strop pe un Ji- 
dov care au sărit dicând: ca să stropescă pe masa vàr- 
sându-i căldărușa, dându-i crucea și fiştocul în omăt (du- 
padà) iar lui smulgându-i barba, când sa prins Jidanii 
ungind cu escremente biserica sf. Vinere din Bucureşti 
şi cu fetele de creştin furate și vândute la Constantino- 
pol, când au otrăvit pe marele luptător contra Jido- 
vilor popa Wârnav din Bàrlad, când au tradat pe Pom- 
pieri la 1848 spuind Turcilor unde să tragă cu tunurile 
ca sei omore, Când în luna April 1887 la 'Pârgul-Oena 
judeţul Bacău, Jidanii Șulăm Satinover şi uim Begal 
au bătut pe dl. Zón M. Potedutu mare comersant, pro- 
pietar şi consilier comunal din localitate cu un drug de 
fer peste mâini și cap sub protoxt că lo datorește 28 
lei, când la 16 April 1887 după cum sorio qiarul „Li- 
beralul“ din Iași, Jidovii /osub Ramil, fra Grimberg, 
Calmăn Goldner, Froim Wuinştain, Marceu sin losub, 
Avram Haim, Polik, Zalmän Froim şi Leiba Resner 
toți debitanți de băuturi spirtóse au font prinsi pi dove- 
diți că pun substanțe otrăvitóre pentru caro au fost ju- 


o idi a A 


ANGSA 


decați de Tribunalul secția IV și condamnați, nimenea 
nu S'a găsit a rădica vocea în cameră și în presă. 

Jidanii și Jidoviţii trebue să ştie odată că conști- 
ința şi bunul simț al Românilor adevarați, nu se pote 
amăgi nici cu vorbe meșteșugite. după cum nu se pote 
corumpe şi falşifica prin aurul Jidovesc. 

Trebue tăet odată nordul Gordian. Trebue odată 
resolvită problema a cărei gravitate și seriositate se im- 
pune din ce în ce mai mult partidelor şi spiritelor pre- 
ocupate de sorta țării nostre şi de viitorul poporului Ro- 
mån anume: acestă fară este şi vremâne a Românilor, 
sau trebue sacrificată şi vâudută cu orl-ce pref la Fidani! 

Să nu uităm că pământul acestei țări, este frămân- 
tat cu sudorea și sîngele strebunilor noștri, că acest loc 
sfint este vatra copilăriei nostre, că întrânsul odihnesc 
osele stremoșilor şi a Eroilor noştri deșteptându-ne dulce 
amintire a faptelor lor din treci Dacă acest pământ 
este a Românilor, cea mai scumpă datorie pentru noi 
este de a-l conserva şi de a-l a contra Jidanilor, 
căci după cum prin strebunii noştrii trăim în trecut, de 
asemenea prin urmașii noştrii vom trăi în viitor. 


APRECIERI 


„Alarma Moldovet* Acest titlu îl portă un organ antisemitic 
„ce a apărut în capitală în diua de 10 curent, sub direcțiunea a- 
„micului nostru din Folticeni d-l Mina Save! membru în comite- 
„tul naţional al alianţei Anti-Israelite, í 

„Alarma Moldovei" apărea până maï dăunä-di în Fălticeni. 
„Li urăm bună venire, curaj și tărie în lupta ce a întreprins. Față 
„en năvălirea mereu crescândă în țara nostră a acestui element 
„rătăcit și pribâg, care cu furie ï vicleșug și cu neînduplecare 
„Sa năpustit ca lăcustele flămânde asupra holdelor, comerciului 
„și industriei mostre se simte nevoia  întrărel pe arena luptelor 
„nâstre anti-israelite din capitală a unor barbafi energiet ji me- 
` clintift ca d | Mina Savel. 

„Până acum câți-va ani încă maï avem copilăria d'a crede 
„in fälăciosul pretext că lupta pentru existență fisică este unicul 
„lor mobil şi că trebue săl respectăm, 

„Dar acum când vedem că Romiinul dace de fóme şi more, 
„iar Jidanul se îngrașă prin sugerea sângelui și măduvei nostre 
„creşte și sporeşte prin năvălire înfricogută, nu numai că nu tre- 
„bue să suferim o aseminea stare de lucruri, dar încă trebue să 
„i combatem cu înverșunare, Jidanii sunt astă-di în țara nóstră 
„în a doua lor evoluțiune. S'au spart crysalida  metumorfosându- 
„se în dușmanii cel maï îndârjiți în contra nâmului Românesc. 

„Lupta lor în contra nostră este condusă pe acestă cale, nu 
„ne rămâne dar de cât să strângem rândurile și uniţi ca printr'un 
„singur trup să ne apărăm familia, a anaintea. alungându-i 
„peste hotari în țara lui Hog și a lui Bazan. 

„Urăm dar bună venire d-lui Mina Savel, 


(„D. C. Buteuleseu deputat, preşedinte fondator a 
societăței Cooperativa din România 
„Extras dim liavul „Cooperatorul Român“ de la 
13 Iulie 1959 Bucuresci), 


Domnule Savel. 


„Cu o viu plăcere am cetit „Alarma Moldove! şi cartea 
„D-stri „O Jarð Perdută, în potriva Jidanilor, Vă ured ener- 
„gie şi tenacitate, tocmai cea ce lipsește nouă Românilor 

„Aceste două calități au ajuns la maximum desvoltărei la 


— 128 — 


„protivnicii noştri Israeliţi ce urmăresc cu cele mai mari stăru= 
„iuți de mii de uni subjugarea celor alte naţionalităţi atât pe 


„calea financiară, cât şi pe calea politic: 

„Financele sunt pe måna lor. de aici depinde parte din po- 
„litică ; presa în mâna lor în tâtă Europa, aceste sunt cunoscute. 
„La noi de şi au isbutit mai târdiu, dar ne au sfûrmat în mod | 
„îngrozitor, 

„Acestă adunătură vagabondă încuibatii la noi în țară vo 
„esce a pune genunchii pe grumazii noștri, aleargă la tote mij- 
„locele imaginubile. In secolul al 19 alérgă la principiile liberale, 
„radicale socialiste. In tot timpul și în tote țerile din lume, a- 
„cești șarlatani au îmbrățișat principiile progresiste dar nu din 
„iubirea lor, ci numai pentru a trage folose personale. Iți voiu da 
„un exemplu tip: în 1570 când d-nu Cremieux ajunge la putere 
„în Franța și intră în guvernul apărărei naţionale”) cea întăi gån- 
adire a sa, cel întăi act naţional cu care Franța putea să scape i 
„de Prusieni, cea mai mare răsplată ce trebuia să dea Franciei 
„cea maï mare recunosciuță ce trebuia să aràte acestei nobile 
„tëri pentru onorea ce i-au făciut acestui ovreiu de al pune a= 
„părător al ei, a fost faimosul decret din 24 Octombre 1570 prin 
care Israeliţii indigeni din A geria sunt declaraţi în mi 
„Pranceji. Pe când musulmanilor indigeni nu Li s'a schimbat po- 
„siția, sunt consideraţi ca streini, ci trebue să trâcă tóte forma- 
„litățile naturulisărei Franceqe. 

sulmani cari s'au bătut cu atâta inimă pentru 
să târau ca nişte lipitoră ; lași și frä. 
ască din Algeria; sunt considerați ca stre- 
rasă a vechilor Numidi şi autoch- 
„toui acelui pământ, ei bravii Zuavi cari "şi-au varsat sângele cu 
„utâta generositate contra Germanilor, sunt astå-di priviţi cu dis- f 
„preț, mâudrie și crudime de cătră târitorul de eri Jidan. j 

„Acest miserabil decret a datloc la vii discuţiuni în Camera 
„Franeedă, tóte facultățile de drept `l critică. Imi aduce pe când 
„urmau dreptul la Paris, cu ce indignare `l pàlmujau profesorii. 
„Căci în adevăr, oră se admite principiul naționalităților și atunci 
„Suntem datori a apara cu or naționalitatea nâstră de e=- 
„lementele sträine, nu numai contra acelora cari caută a intra în 
„cetatea Romänismului, dar trebue să veghem şi asupra celora 
„cari sunt deja între noi; s'au nu se admite principiul naționali- 
„tăţilor, și atunci socialiștii au dreptate din punctul lor de vedere. 

„lemâne deci două tabere față în față, naționalii deja con- 
„stituiți şi o intimă parte de ne-nuţionuli care nu trebue luaţi în 
„bagare de sémă pămee nu vor deveni un element puternic, pän'ce 


+). Cetitorul säi amintiscă că Cremieux a fost ucela cari a trimis sute 
de mii de Francesi contra Germanilor la morte siguri yi desastrul vărboiu= 
lui ponteu Francia acestui Jidov i se datoresce în cea mal mare parta, 


Autorul, 


— 129 — 


niu vor trece din fasa copilăriei la maturitate, până când nu se 
„vor sfárâma burierile tuturor naţiunilor și nu va maï exista ură 
„de rasi, dușmanii de popóre, conflicte de interese, ci solidari- 
„tate și înfrățire universală, desființindu-se armatele și resboiul 
„dintre diverse naţiuni, 

„Nol cești-lulţi să ne unim în cuget şi simţimente, să nu 
pSelpiun în țară la noi pe un alt Cremieux care să pue pe Ji- 
„dan în perine de put, iar pe bietul jaran în mocirla cu glod... 

Al d-tale prieten, 

(55.) Gheorghe Sion, fost procuror de curte, fost 
prefect, ete, ete. 

Brătești, județul Bacău, 1 octombre 1588. 


„dntisemitismul în şcăle, La Brăila în România de cătră d. 
nW. 4, Chivulescu ajutorul de primar al oraşului și un comerciant 
„de valóre, antisemit nestrămutat, sau distribuit gratis gşcolarilor 
„de prin şedlele acelui oraş la împărţirea premiilor, mal bine ca 
„200 exemplare din o broșură ce are titlul: „Studiu asupra Ju- 
„duismului“ lucrată de d. Mina Savel unul din aprigii agitatori 
„antisemiţi, In acestă broşuri se vede situaţia României invadată 
nde Ovr ï şi scrierea are o importanță netăgăduită, ce face mare 
a0nóre antisemitului d. Mina Savel, 

(Piarul „Corespondența Antisemită“) 
(Lipska, 1891 August). 


Domnule Savel, 


sAm cetit oxemplarul „Palestina în Romănia“, Acâstă scriere 
nuu merită a fi plătita cu un leu, ci banul ce fie-care Român ce 
„ştie carte, merită a ti cetită şi să dea cel din urmă ban care'l 
„dă preotului când nu rge la biserică, Domne! când va veni 
„tesul cą Românul să nu mai fie speculat de Jidan şi când cé- 
„sul va suna, ca tot vce este strein pe pământul Românesc să nu 
„maï fie, 

„Domnule Savel, dacă este prin putință, ve rog, dați'mi sta- 
„tutele „ Comitetulut Antisemit* caci voese a forma un comitet în 
„județul nostru, judeţul lui Zudor Vladimirescu, care astă a 
inceput a fi pângărit de Jidani. Nu vë temeți, Dumnedeu și 
„jura întregă este cu d-vóstrň; numai să cere din parte-vè, care 
„iţi luat inițiativa, stăruință fără temere. 

„Anul nou 1591 să dea Dumnedeu, ca să începem a ne n- 
„linge dorinţele nostre, 

| Túrgu Jiu, 1891 Tanuar 4.10, 

Te salut fräțeşte, 


(55) Ton Balăneseu 
(Maro comerciant). 


— 130 — 


„Partea Antisemită, A apărut de sub presă scrierea anti- 
„semită, O 7ară Perdută de d. Mina Savel membru. al Ali- 
„anţei Anti-Israelite din România.  Recomandăm  cetitorilor noy- 
„tri acestă scriere importanti. R tiunea diaruluï nostru feli- 
„cită pe autorul serierei care a fäcut un studiu serios în privința 
„didanilor. Ori-cine *și pote procura scrierea acâsta adresându-se 
„la autor în Folticeni, 

(Ziarul „ZFuncjionarul“ No, 248 de la 24 April 1888). 
Bucureşti. 


Domnule Savel, 


„Cu poşta de astii-di vam trimis 20 lei pentru două-(leci 
„exemplare „O fară Perdută“.  Astă-Qi nu maï sunt Români 
„cu inimă ca altă dată, și nu știu deu. dacă țărișora mostră o 
„mai duce-o mult. Vedi pe câți-va greoi fără inimă în ci. aşa 
„ei ţi se face urât a le mai arata științele, de óre-ce ei nu le 
piubese ca şi paserea de nópte ce fuge de lumină, 

21|5, Ploeşti 1588. 

Cu stimă, 

Farmacist Român 


(5s.) P. Ghiţulesen, 


„Comitetul de acțiune Ploesti, pentru 
„monumentul Batal. II, de vânători 
„din Prahova în anul 1877—78. 

Ploeşti, 42, 1991, 


Stimadile Domn, 


„Am primit cu recunoştinţă una sută cărți „Palestina în Ro- 
„mānia“ ce ne-ai trimis, din coprinsul cărora am vâdut că dv. 
„sunteţi animat de sentimente înalte patriotice, căutând a senpa 
„buna și scumpa nâstră tărişórä din ghiarele acelora carii tràeso 
„fără de a munci. Mulţumindu-ve din suflet pentru acóstă no- 
„bilă ofrandă, remånem ai dv., cu deosebită stimä. 


p. Comitetul de acțiune : 
(ss.) Toan Gr. Loneseu, 
(s) M. Dimitriu. 


Onorate D-le Savel, 


„Vă trimit 10 lei pentru scrierea „Palestina în Romäni: 
„geniala muncă ce ați început pentru a combate hidrele de 
ndani, mișcă pe ori-ce suflet creștinese. cu bun simț. Vë ured 


„Succes bun, rugånd tot-odată şi pe înalta Providonţă a vă în- 
„barbati și maï mult în opera D-vóstrá. 


Ploeşti, 24 Decembre 1890. 
Cu amicală stimă : 
(ss.) 0. G. Dimitrescu 
(Comersant și fabricant de lumânări de câră). 


Stimabile D-le Savel, 


„ME ertaţi că nu am respuns serisorei dy., e o cridii în Bră- 
„ila ceva proverbială, portu dórme din causa preţurilor prea mici 
„Ovreiul, afurisita de lipitore ține portul Brăila în mână. Dacă 
„nu avém şi noi câte-va societăţi, nu ştiu deu cum era să mérgä 
„Comerciantul și meseriaşul Român. 

„Sunt preşedinte cum ştiţi la donă societăți: una a Mese- 
„Tiașului și una a cărciumarilor Români, Mulțumită stăruinţelor 
„depuse căi mergem binişor. 

„Societatea „Furnica“ a meseriașilor numără 340 membri și 
„avem un capital de aprâpe 150.000 Iei, cotisaţia începe dela 2 
„lei lunar în sus, piină la 100 lei, dar cei cu 10 Teï sunt maipu- 
„tini, partea cea mare depun 2, 5 și 10 lei unii. 

„Cu societatea „Strugurul“, mergem mai binişor, am fon- 
„dato la 12 Februar 1894, astă-di avem 130 membri cu un ca- 
„pital de aprâpe 60.000 lei, şi avem multă încredere că în vr'o 
—B ani se aibă un capital de cel puţin 400,000 lei. 

„Societatea „Alina“, înființată de vr'o șase aprope şapte 
sani, şi astii-di aro un fond de 600,000 lei, sunt şi cu unul din 
„fondatorii ei. 

„De o cam dată vë trimit eu personal 40 lei costul la 40 
„exemplare „Judaismul în România“, și cred că în urmă pini le 
„voi întroduce o se vi maï cer, 


n 


Al d-vostră cu stimă: 
(ss.) Nae 1. Chivuleseu 
Mare comersunt, Brăila, 2 April 1896. 


Domnule Savel, 


„Dorese cu ocadia învierei lui Christos, să ajungi să vedi 
„înviind în sufletul fiecărui Român sentimentele de care ești in- 
„suflețit, dee Dumnedeu ca scrierea Domniei-tale „ Judaismul în 
„Romănia“, să fie scânteia care să aprindă focul sfint, focul dra- 
„Bostei de națiune, și nimicirea flagelului ce băntue scumpa nós- 
ntră țară aparată cu atâtea sacrificii de stremoșii noştrii. Mare 


Seine 


„bucurie am simţit vădând cu e grabă prietenii mei au sub- 
ascris lista la scrierea d-tale. 
Primiți o strângere frățâscă de mâini de la 
Tón lenăcheseu. y 
Jagi, în 6 April 1596, 


Vrednie Amice, 


„Nu crede nici te îndoi că am neglijat cansa. Maï multe 
„pers6ne din localitate an subscris la serierea d-tale a Zudaismut 
„în Romănia“ și banii vi trimit prin mandat poştal. Dorința mena 
„este a face ceva pentru cauda nu a D-vâstre, i a connaționa- 
„lilor noştrii, pe carii trebue se'i ajutăm frä voja lor. Doresc ca 
„Scrierea d-tale să fie citită nu numai de toți Români! din Ju- 
»dețul Bacău, dar din tótä tara şi mai pre sus chiar do tót; naz 
„tiunile amenințate de Jidani din complectul vers. Pină nici 
„sunt sub impresiunea entusiasmului, Domnia ta esti vrednic. Ai 
„ghicit nevoia cea mai urgentă, aga dicea dl. Ión Leca (Prefectul) 
„într'o discuțiune ce am avut cu D-sa. 

Mi aprec aiot și K salut. 

rYencul 
ip dA ua A su i Baciu, 1t Mart 1996, 


Stimate Domn, 


„Am vădut scopul salutar al sericrei — d-vântrii, y Judaismut 
„in România“ care tinde la naționalitate gi la economia locnito- 
„rilor indigeni. sad 7 $ g 

„Sunt cu părere de rin ci mijlâcele materiale mumi permit 
„ca să pot contribui cu o sumă mai satisfiicătore Ta märéța operi 
„naţională ce întreprindeți. Buna-voinţă însñ nu "mi lipseşte do a 
„vedea binele progresând, devisa co caracteridă persónele cu 
„bune intențiuni ori unde ne găsim. TA X y 

„Te rog primeşte micul meu obol care si'l intvebuințedi Ja 
„marele act. A r 

„Primeşte te rog onorabile domn încredințarea osebitei mele 
„considerațiuni, 

Monastirea Varatio 17 Aprilie 1896. 
Judejul Nem, 


(s8) Eufrosina Meriges 


Stimate domnule Mina. 


„Oare care cause, independente de voința mea, au avut ca 


— 133 — 


pefect de a nu putea faco maï mult relativ la abonamentul ne- 
„preţuitei d-vóstre serioră „/ndatsmul în România“ 

„Așa fiind primesce și obolul nostru, rugându-vă din inimă 
sā lucra fără preget la marea operă național ce ați întreprins, 
„care do și mică la început; dar póte viitorul o va înălța la a- 
„Pogeul cuvenit. 

Martie 1896. 


Cu tâtii increderea şi stima rămân al d-v.. devotat prieten, 
(35) Alexandru Gr. Pechânn 
Inviiţiitor diriginte, comuna Vădoni, plasa Vadeni 
județul Brăila, 


Domnule. Savet, 


„Strânși întrun cere de prietini intimi şi colegi, dintre 
„oare mai mulţi colaboratori la câte-va din puţinele diare caro se 
«ocupă de suferinţele poporului Român și din discuţie în discuţie 
sin ajun să ne ronmintim de diarul „Alarma Moldover“ și nici 
«unul din noi au ne putem da compt de causa dispariţiunei a- 
„testul important diar antisemit cure coprinlea numai tendinţe 
„dle a purifica națiune patriotismul Român, căci într'însul. se 
„dleseria starea deciulută mai cu sumă a Moldovei, care geme sub 
„exploatarea Jidanilor. j 

© „Am dis, a dispiurut acest important diar, dar cu dânsul re- 
sotii vădând că a dispitrt şi mmole d-vóstră din mijlocul a- 
„telor care lupti pentru marele chestiuni Românesci. Ne miräm 
cu toții și nu putem înțelege causa ce v'a ficit sii vă descura- 


sati g părăsiți un entusiasm siticor și fără sémän c nu 
mhuma că avea de ţel de a redeştopta spiritele amorțite, ați 
«fi putut privi cu incredere succesul idealului de care eruți pă- 


«lrunși şi glorificarea numelui domnial-vostre, 

„Noi suntem maï mulți institutoni și învăţători din județul 
ullfov. care ne am îtrunit cu ocasia sit. sărbători ca să discutăm 
„teóstă chestiune atât de vitală pentru țară și afară de é 
ud-vóstră ați studiat timp indelungat importanta chestiune anti- 
„Semită, care esto una din cele maï de căpetenie chestiuni, căci 
„întrupă într'insa existența "omului. Românesc şi Economia nați- 
sonală care sunt amenințate de flagelul Jidove: 

„Fiind-că astă-di maï mult de cât ori când ar fi momentul 
„ca Românii săşi caute și apara drepturile stremoșeşti, te pu- 
„tem asigura nu numai de concursul nostru material şi moral, 
„dar chiar vom cânta a face un călduros apel la colegii noştri, 
„din tótä țara și mai cu samă la preoțime de al căror concurs 
„Suntem siguri; ast-fel că in scurt timp dacă vă veţi decide a 
„lua inițiativa să reincepeți lupta, puteți compta cu siguranță că 
„apariția ziarului „Alarma Moldoveï“ va fi încoronată de succes, 


— 184 — 


„Dacă veţi dori a ne seri ceva, serițene, vě rugăm la adresa 
„d-lui Gheorghe Mirescu, strada Păunilor No. 20 la Bucuresei, 
Mal muift Institutori şi Imvăţători, 


Stimabile Domnule Savel, 


„Onâre d-tale căci eşti astă-di aprope singurul Romån de 
„inimă în acestă țară care ai cur să lupţi pe faţă şi fără co- 
„tituri de politică în contra nemilosei exploatări și invasiuni Ji- 
„dovesci. D-ta esti singurul care mai dat semne cestiunea 0- 
„vreilor exista și încă, maï gravă de cât ori ànd. Oră cine a ci- 
it jurnalul d-tale sau broşurele în contra Jidovilor nu cred sñ 
y mas nemișcat. Domnia-ta care aï susținut interesele comer- 
„ciantuluï, meseriaşului și industriașului Român; e ai seris 
„pentru sarmanul taran astă-qdi rob a Jidovilor § in în tară 
“la el cum nu póte serie ori cine, ai dreptul Jla recunoscința lor, 
„Din partemi tot ce pót face la o vårstă de 60 ani este a te în- 
„curaja și ați dice inainte, rugånduto simi trimeți 100 
in cartea ce dal acum la „Judaismul în Romi 
or cost vi'l trimit cu poşta de adi. Doresc să te văd în statul 
äreï şi se te and vorbind în cestiuneu Ovreilor, cum te am a- 
„udit la congresul antisemit unde te aï aratat barbat desăvârșit, 
„spre a fi și mai folositor iii şi celo ce'i susții astă di ca pu- 
„blieist, Te sfătuese înainte de a term ca să mai scoţi o nouă 
„ediție din scrierea ce faci acuma. 


Rogu-te a primi ale mele salutări. 
(ss) Miron Stâneseu. A 
Bucuresc caleu Moților, 1896 Februar 29 


NAE I. CHIVULESCU 
DESTILATOR LIQUORIST 


BRĂLLA 
Recunoscut de Onor. Minister de Finance cu ordinul 
No. 38,533 din 1885. 
SA El aa 
Medaliat cu medalie de aur și diplomă de onore. 


Fabricant de COGNIAC, ABSINTH, LIQUEOR, 
ROM, MASTICA. și tot felul de bčuturï spirtose 
De lux, superióre celor streine, 


SPECIALITATE DE RAHAT şi CANDEL 
Domnii Comersanţi din ţară vor găsi prețurile cele maï avantagióse. 
Telegrame: CHIVULESCU, Brăila. 


emo Pee E NA 


TIPOGRAFIA 


PETRU €. POPOVICI 
— laşi, strada Veche No, 84 — 


m Xe tt 


diţiuri avantajoase ori-ce lucrări atingătoare de 
acâstă artă precum : Ziare, Cărţi, Registre, Comp- 
turi, Afişe, Circulări, Bilete de nuntă, Cărţi de vi- 
zită, Bilete funerare, etc. etc. 


Această tipografie efectuează prompt; şi în con- | 
XE 
îi 


Îi cl piata a aia MMA ARIGGI AI 


PSIA AAAI E E DZ 7 IC E E SI,