Mina Savel — Istoria iudaismului (1902)

ST 
pitt ut nasul e RA 
M SAVEL 


UI 
bw 


| e B.C.U. Bucuresti 
KR 


WD? 


` ` Beligiunea jidoveaică aen cum este astă-di, constitu- 
ită, este fiică acoalei fariseice adoptată de, toţi Jidanii 
risipiţi în lume, Nu este istoric satt. scriitor care după 
co a studiat maximele judaismului din cele maï vechi 
timpuri, să Bu le fi, găsit în de acord ou doctrinele fa- 
1iseice, PRE 

De la a doua devastaţie „a templului, némul jido- 
wesc fu. risipit. in tote părțile. şi, deosebitele secto din 
care se. compunea, găsindu-se separate. şi imprăştiete, o 
nouă; catustrofă era, fără; îndoială amenințătore, dacă re- 
mediul n'ar, fi fost adus de rabinul, Zuga Hakadeseh sai 
siintul care, trăia, pe. la, anul 130 al erel vulgare. Acesta 
pentru a nu se perde diversele tradiții naționale, cop- 
sto ceremoniale, relative la pădireu legei umosaice și 
recomandate cu, serupulositate de Parisel, pentru, a, nu 
dispare, din memoria coreligionarilor sei in invěluirile e= 
xiluluņ, adună, toate, manuscrisele şi documentile, immprăşe 
tiete, copiind de pe ele un volum care fu numit. nii: china“ 

Textul pMicmez“ tu înavuțit In. secolil 
diverse comentarii, date, de. sinagogele din. 
Babilon ; aceste comentarii, colecţionațe, formară Talmu- 
dul Jerosolimitan, și Babilonian. Rabinul Bartoloeci „unul 
din cei mai celebri , talmudiști, fixéză lu finele, secolulul 
al 15 terminarea, defiuițivă a Talmudului d adauge, că 
consultând tote sinagogile le găsi de acord Dä a iutim» 


i ici o obiecțiune. sM 
SC Esto fi ve că Talmudul este, operă Farisvilor 
şi doctrinele ce el cuprinde, sunt acele practicate de gn 
“farisaică, Vu „ut 

KI In zadat Isus-Ohristos invața, şi protesta înaintea 
Fariseilor şi inaintea guvernatorului roman că împărăția 
sa este cu totul cerească şi că Jidauii nu trebue se Ke 
me de a se vedea scapaţi prin el de servitutea streină, 


—4— 


chea la vorbele Ji riet nu făcură 
în ideia că împărăția lni Crist tre- 
buia a fi pămăntâscă şi a se întinde de la un capăt la 
celalt al lumei. Wi refusară a crede în venirealu! Mesia și 
deveniră dușmanii învățăturilor lui Crist, blestemăndu-l 
în persóna sa și în aceă a discipolilor săi, tratindu-l de 
minciunos, nebun și arlatan. In fine după ce aŭ intre- 
buiuțat contra luy tote infamiile, "l condemnară la pe=- 
depsa restienirei pe cruce. 

Isus Christos câre vedea fundul inimei Jidanilor și 
care scia ceia ce ar unelti in urmă contra bisericei sale,. 
previne despre acâste po discipolii sei prin următoarele 
cuvinte: !) „Stâle-vt-vor pe wot din sinagoge şi va veni 
poremea, ta lot cel ce va ucide pre vol săi sa pară că 
nåduce slujbă Iný Dozeit“. A ucide pe acel on ar iubi pe 
Isus Cristos ca vescumpărătorul lui Israil, ar fi o faptă 
E H är fi à se lupta pontru apararea legi- 

Sfintul Ştefan fu prima victimă a acestel uri. Con- 
damuarea, acestuia la „morte și torturile tibeliiițate. 
contra luj, închragiă némul“ovreese a persecuti ; 
tolii și discipoli! lui Uristos care condătină d Gett 
viseilot prin aceste cuvinte: 1) „Vor Fari De SA 

Sdin wien Dr e, GEN i Ta partea cea 
pdin dle vostru’ este plina de Gi dd ce 
"Talmudul find o, E E 
pa jidovesc ca o Ces Ge SE de tot 
taziile Tor asupra” „Mischnat etil imhdiştii în comen- 
dlui e mai uecesară ca cea a Biblen Se E 
An in scrierea intitulată „ Re ie, Rabinul Isac A- 
rată că fondul religiei SECH k ui) Golok“ din 1556, a- 
` dițiunea părinților. 79734 este legea orală sati tra- 

“Rabiul Aórabnn i 

In scrierea SE E lui Zone “Aduad, 
bit joa de Rabint și învățături] (ice că toţi acei ce Și 


Jidani! închidănd nre 
de cât a se confirma 


ind căci Palmuidul vu conține au cai vor fi aruncați în, 


oeh, Ton, ER 
2) Matet Cap. Es SE A 


—5— 


-Jidanir aşteptă venirea Mesiei 
bite. Ei cred că acel Mesia ce 
ritor care va extermina, tâte, națiunile, va fár 5 
religiile d mai cu sâmă, ie Va i f ia Tote 
cipalul articolul al, credinței. lor. Toti Tdr Dër, prin- 
vieții şi cu deosebire la ora mârței Se wl pnl 
cuvinte : „Credscă are să vină Mesia şi de EN 
H aştept“ Rabinul, Abrabanel arată că in timpul are 
sia ce urmâdă să „vie, se vor extermina. toți Ger și 
păgânil.,. In acâstă așteptare toţi Rabinii ap decretat că 
nu trebue fiesat timpul aceste venit, pronunjånd afari- 
senie contra, Kal căruia dintre Jidanii ce ar iudvăsni a 
determina un timp. Intre altele Aóraġanel declara că 
minunile nu sunt; necesare al face cunoscut pe Mesia, ci 
este do ajuns de al vedea sosind ca nn mare cuceritor 
destinat de Dumnezeii, a, restabili judaismul în antien sa 
grandóre, dându-i imperiul lumei, 

Jidanii nu aşteptă da cât vuetul armelor, resbâile, 
pustiirea lumei și triumful lor asupra tuturor tot ce nu 
e. Jidan; ca olinioră victoriile luy Moise asupra Chana- 
neilor, pentru a-și deschide drumul laIeruşalim şi a res- 
taura vechea lor splendóre. Toţi Jidanii ent preparați 
la „acest eveniment fericit pentru e! şi teribel pentru cele 
alte națiuni’). 

Jidanii nu întreprind nici o acţiune fără a injura 
numele luf Isus Christos pe. garel numesce în scrierea, 
„ Toledoth Lesehu“ „Isus, minciuna şi abominafiunea 
siar împartaşania ‘un corp sBurcati A ` 

In “talmud, partea intitulată : Auodoh „Zara și în 
pman”), crucea pentru Jidani este un, 
biserica creştină o, eresie, preoții, nişce 
spureiți, fiind obligaţi, ca ori de câte, ot. trece pe lingă 
o biserică, creştină saŭ loc de rugăciune Fă det aceste, 
cuvinte : SAurenta spurcatelor,* iar pe lângă DEE 
creştinilor tot Jidanul trebue a profera. acéato Vorbei 
„Muma ta să fie acoperita de rujine, aceia ce de a u 


sub aparențe forte deose- 
are se vie, va fi un cuce- 


poema rabinului 
object! de uvgit, 


1) Mischna, Pagina 161 7 
2) Biblioteca rabinec dl. Rosi. 


peut pe tine să fie blestemată fiind că finitul creştinilor 
van e de cât vermesi putregeciüne" 

Rabinul Æliezer dice în cartea Pirke, la capitolul 29 
că cine mânăncă cu im netăet inprejur, trebue a fi pri- 
vit ca cum ar mânca cu un căine, acel ce se atinge de 
un netăet-înprejur, este spurcat, ca și cum s'ar atinge 
de un mort, acel ce se spală cu dânsul este ca cum s'ar 
spala en un lepros. In adevër, netăieţii înprejur, adică 
creștinii, sunt în timpul vieţii lor ca cum ar fi morți şi 
după moartea lor ca nisce cadavre aruncate în gunoiii. 

De tref ori pe di tot Jidanul trebue se scuipa în 
pămînt după exemplul strămoşilor lor, cari a scuipat de 
tret ori în faţă pe Isus Christos. de or ce așa scrie în 
„ Temona Hesrecht 

La serbarea Purim, care amintesce învingerea lui 
Aman, et înlocuese numele lui Isus și al creştinilor cu 
vorbele ce exprimă injuriile lui Aman şi la aceste ser- 
bători eșind din havre în. timpul serei, privesc la stele 
SO şi după ce s'aŭ asigurat ca să die aşa că nu pot 

ă le atingă, ei io: „Fie ca nic! odată înimicii noştrit 
„să i le atingă nick atâta“. 
a serbarea Kipur, de la 7 Septe: 
an fie care Jidan ja un cucoṣ, ORE ECH 
vârtese împrejurul capului lor, recitând nisce rugăciuni. 
și le omóră aruncându-le afară din casele lor, Li Ze 
tembre ef se scólă diminâță şi eşi e ue 
KEE g tä şi eşind din casă blestemă 
e DA Si SE a EG pronunțind aceste cuvinte ; 
e EN 
aud sunetul Shi Sek? În 
SN a i ata Mera pe credinoioși la bi- 
Ee data jurit contra acelui ce le sună, 
iuta și a fi aruncat i 
In fine când un toli arti "ment in infern. 
întăi buna qua, Korstna "T Se un Jidan et dă el 
SS A o ia dna E Kha nD-zeù să te facă 
GE ZS seetatorilor Talmudului, 
aa A da NA cartea intitulată „Sanedrink 
urcide un om avênd intenția 


1) De Rosi, biblioteca, rabinica, 


A EEN 


H 


pă ucide un animal va fi ertat şi ivi E 
„a se purta cu creştinii, fagi SEN 
„dovi? aŭ o certă cu un got (creştin) Zeie o Ge ST 
„după legea creştinilor, căcl Poia osti în av Zi GE 
pevreului, vom invoca constilutiunile lni goi. den. De 
„am vedea vre un profil a fi judecați după legea GEN 
„vom revendica drepturile nóstre şi vom dice că ast-fet 
«0 voasc obicelurile nostre“. 

„In tratatul Mishna întitulat: „Avodah Zara“ Ra- 
bn aŭ stabilit că sectatorii învățăturilor luy Isus, dacă 
EE SE a munai: ucidă, că dacà 
KEE gù n puț, săl arunce în lăuntru 

30 pere cu o piatră și că dacă va fi vre-o scară 
în puț, să o tragă afară ca să nu se potă urca. 

2 _Talmudiştiï în tratatul „Pava Batra“ scriù: „pose- 
siunile goilor (creştinilor) sunt sai trebuesc a fi reputate 
ca un pustii, saù ca nisipul mărei. Cel dintäiù care le 
va lua ya fi adevaratul propietar.) Rabinul /sara în se- 
colul al 13, serie asemenea în comentarul săi asupra 
„Avodah Zora“ „Israelitul care sa dat la un cult 
nsirein, trebue a fi considerat ca min goi şi arunca! în. 
„gripă, De va cădea în vre un puț şi se va putea face 
„cu dibăcie ca să nu potă eşi, să se tacă. Dacă un Jidan 
„tao împrejur pe got sub numele de gher saù proselit, 
„pote So tacă, însă nu este permis a o face ca operație 
„medicală pentru că este oprit a exercita nedicina la 
„goiml, precum e oprit a-l scote din puţul unde a căţlut 
„Sati de a-l scapa din primejdie, 

Jidanii sunt încredințaţi că aŭ în tablele lor genea- 
logice scoborători! acelor eroi ce guvernaŭ pa stremoşii 


lor în timpul Macbabeilor şi înainte de cucerirea Iudeii 
Sadatot al Talmudului, eï 


de cătră Romant. In tratatul Talmur 
se glorifică a fi fit regilor, în timp ce goimii împreună 
cu cele alte națiuni sunt spureați. Rabinul Samuel qice: 
„Suntem urâţă de totă lumea, dar în inima mostră data 
„nesce orgoliul care face ca Bă ne punem maï presus de 
„alţii. Apoi adauge: după cum Dezeii este D-zeul suprem, 


1) Ptetercorn. Disert. philolog: pagina 11 


Ep 


„de asomene poporul lur Israil este națiunea supremă, 
„pentru că D-zeii a declarato superióră tuturor națiune- 
„nolor pămăntului“. In aceste cugetări, Jidanir departe 
de a se privi ca exilați și ca supuşi națiunelor în mij- 
locul cărora traesc, ei se consideră ca nisce soldați în 
expediţiune, tăbărâți în mijlocul țărei inamică şi aștep- 
tänd semnalul lupte! sait àl asaltului. Se găsesce acestă 
formulă rabinică sub-aemnăturele lor: Zu Rabin N., 
N. ce sunt lăbărât aici la Hamburg etc. etc. formulă 
derivată de la credințe că ei sunt dominatorii lumei din 
causa credinţei lor în Mesia ce are să vie să supue tote 
naţiunele; 

Este un pasagiii în Talmud care trebue să atragă a- 
tențiunea a tot ce e creștin şi anume: „Tov schebagoine 
Řkerogh, adecă este o faptă bună a ucide pe goim (creş- 
tin). Cuvintul žerogh, a devasta, a ucide, după grama- 
tica jidovească se compune cu numele absolut şi cînd 
se vorbesce cu o persoană, el primesce adese orf numele 
de lamed saŭ 64/44, Cu acâstă de pe urmă terminaţie de, 
în a doua carte a Paralipomenilor lu cap. 28 și în psal- 
mul 78 după Ebrei, el oferă pe deplin sensul a face 
carnagiii, a dovasta. Sensul cuvintului herogh este sem- 
nificația rigurosă a Talmudului; e un bun lucru a face 
carnagiii goimilor (creştinilor). 

e „Rabinul Ascher“ la pagina 81 din biblioteca ra- 
binică, vorbind de maniera viețeï Jidovilor între goi, qi- 
ce că se pote pentru dro care câştig a neglija porunci- 
mă Rubin. Ipocrisia este pretutindenea in- 

vel ă în raporturile obligate ce ai Jidanii cu Greg: 

Hot, necugstând de cât a-i înşela şi a le face pen. Ast- 
fel ei nu era protestările de sinceritate. de starte 
şi de simpatie şi sunt atât de convinși că vor inspiră 
confiență creştinilor, în cât ei recomandă în Talmud. a- 
céstă artă diavoléscă. RahiniY judaismului în adiţiunel 
marginale ale Talmudului die: „Vom putea incă ice S 
„eetăm, despre pasagiul 'Palmudului də Ierusalim St, 

„la cuvintele din Mischa caro opr Sita i 

f prese comerciul. In a- 


f 


—9— 


„devăr, acolo se intrébă: la cine se adreséză acele cu- 
» Vinte din Mischna? Și se respunde că ele privesc pe 
sët: pe care Jidovul nu cunósce. De unda se vohis 
„că e permis de a face comerciŭ cu un păgân pe care'l 
»cunósce, pentru că Jidovul pote a-l linguși. Există în- 
„că o alta tradiţie : Dacă un Evrei întră întrun oraş 
„şi găsesce acolo goimi în bucurie el se va asocia Îi 
„bucuria lor, pentru că măgulindu-i ast-fel "at va atra- 
ng? buna voința lor“. Mat departe acest Rabin dice că e- 
xistența Jidovilor dependând de goim, trebue a face co- 
merciú cu eï tot timpul anului, de org ce s'ar expune 
la ura lor dacă s'ar despărți de ei in dilele lor de ser- 
bători, 

Rabinul /oviţi în descrierea sa despre Jidani! din 
Asia, dă o dovadă evidentă de acéstă ipocrisie care se 
întemeiază pe autorităţile tuturor Rabinilor şi dice că e 
permis Jidovilor a se preface a fi de profesiunea creș- 
tinilor sai a mahometismului, sai a ori cărei religiuni 
când o cer interesele lor, numai totuşt ci voința lor in- 
ternă se fie de a muri in sinul sinagogei. 

Intre doctrinele talmudice se prescrie şi credința 
în magie precum și exercițiul acestei sont oculte. Pa- 
triarhul Abram fu un necromanciai care învața arta 
magiei pe fii concubinelor sale. David ca şi Avram fu 
astrolog şi mag. Rabinul Abram Zacul fo privința artei 
„Am fos în regatul Spaniei și 
e după ce aŭ apărut operile me- 
„le asupra astrologiei mi e permis a mă lăuda după 
„cum mă felicită toţi învățații noştri „de fericită amin- 
Care e sciinţa prin care ment devin celebri a 
) că e dibăcia a discerna saŭ 
eŭ atestez înaintea D-lul că 
t studii, şi totă a- 


magice scrie în Talmud 
„în alte regaturi creşti 


„tire. t ? 
„ochii poporelor? Eï deent 
„cunâsce. cursul stelelor și ` 
„ei lăudat mult pe Israil pentru aces 


tențiunea mea se dirigia la înțelexerea vorbelor Ire: 
Ee i ji aŭ scris asupra, aceștei 
„țaţilor şi a comentariilor ce 

PE 
piu rnt oa Sabball: pangelil 


„Rabinul Akiba qice în sorier 
„morțeï care este, Azrael ia Gr 
„Moisi, după cum este scris n 


ăte-va tradițiunt lut 
ya şi precum afirmă 


= 1 == 


„toţi Rabinii şi învață că nimene Du trebue să bea apă 
„in nóptea dilei a patra, mici în acea a Sămbetei; iar de 
„va bea cino-va să fie sângile sët asupra capului săi. 
„Şi acâsta din causa primejdiei ce este în acâstă faptă. 
Care e acea primejdie ?. i 
P respund că ea vine de la diavol. Iată încă una 
din prescripțiilo rabinice. „Nimenea nu va bea apă dim 
fluvii sati din heleştei. „De va bea cine-va să fie sânge- 
„le săi asupra capulu! sët, Talmudiștii die în cartea 
„Bava Koma: Cind Ciuma este întrun oraş ni- 
„menea nu trebue să intre singur în școlă, de frica an- 
„gelului morţel care depune acolo armele sale: Bă afir- 
mă asemenea că urletul cânilor anunță venirea angelului 
morts), că stele acestor animale anunță venirea lui 
Ilie, Sue însă să nu fie între ei o căţea. 
si SC Simion ben Tochat dice : „Cind capul femei 
lati KS spiritele rele vin și se pun pe el și ru- 
AE ce se găsosce în casa lor“, In tratatul Chelech 
serie: „Este permis Jidanilor de a consulta spiri 
„ului și spiritele ouălor, cu tote aceste nu rg Ge 
GE ee în diua sâmbetei,“ MR 
abinul Zias Tesġil i 3 ` 
ră într'o di pe LEE S E GE 
murâti înainte d bătrâni, pentru ce micii lor copil 
Tea N de opt dile de la tăi i 7 
tin Jidovit le spus cÀ erat nci erea imprejur. Bă- 
Pentru a evita act ù uoiși de vrăjitorea Zo, 


— ll — 


chanon și Simon ben Iosedech învaţă: „Tot discipolul 

»învațat care nu caută și nu practică resbunarea și nu 

el paie ura sa ca şerpele, nu pâte fi reputat un bum 
abin, 

In privința doctrinei jurământului trebue arătat; in- 
justiţiile reproşate de Christos, Poporul jidovese format 
la şcola fariseică trobue să jure Dr de nic! o mustra- 
re. Isus învăța pe discipolii săi a se feri de acea uşu- 
singt și deprindere de a jura. „Nu vă jurați lo dicea 
wëlt) niot pe voriŭ că este scaunul lut D-zeă, nici pe 
„pământ că este așternutul piciórelor lui, nică pe Ierusa- 
„lim că este cetatea marelui Imparat. Iar în alt loc ar 
„daogă: „Vai vouă, povăţuitori orbi care deit: „Vine 
„va jura pe biserică nu este nimio (adică va fi de nică 
„un efect;) dar cine va e po aurul bisericel, va fi da- 

a indeplini jurămintu săi. 

AR Rabinul, " Mimonide soria la capitolul IV din Scha- 
„baoth: dacă oine=va jură pe ceriù, p9 sóre, chiar cînd 
„spiitul săi ar înțelege sub! acele obiecte po acel ce le 
„a croat, n'a făcut un jurămint “ In cartea Talmudului 
intitulată Medarim Jidanii afirmă că e permis de a plăti 
prin făgăduințe şi jurăminte celor ce string impositele. 

Pără a ne opri la aceste bloe interpretaţii, so ro- 

marcă ferma credință co aŭ jidanii că D-zeii anuléză în 
iua ù diua de spalar pacatelor, jură- 
qiua de Kppur sai diua , oni AAN PR 
mintul făcut în favórea cui-va Ci ind nor fi i A 
ini a jurat, In acéstă di ei incep rugăciuni EN 
E e Dë sturile, ;uräminlele, legăturile oto: ete. 
astfel: „le 9 ET eine sunt anulate tâte 
AA E SE KEE Bdeitate op aŭ putut 
apăduelile, tote J SE Eer 
in saŭ neindeplini în SC SE DEE Ge 
See, W a SE i despăgubire pentru 
totul ertaţi Se D 1 indeplinirea angajamentelor. 
dauna ce póto resa. isco crimi- 
In acéstă Pae a lor, dr: 
nali şi sperjuri ei 
Ge So 
1) Bartolotel Biblioteca Rabirăcă paragraf 2 
2) Matei Cap: 5 vers 


pagina 125 


SE 10 


-danul are o formulă particulară însoţită de felurite acte 
exteriâre pentru a pronunța un jurămint, Orestinu! care 
nu are cunoscință de acele detaliuri, crede în jurămint; 
în timp ce Jidovul a jurat fără mustrare de consciinţă 
un lucru contrar adevărului. Rabinii Maimonide "și Moise 
Cozen propun op mare număr de subtilități şi şolticării 
pentru a scapa pe coreligionarii lor de obligaţiunea/ de 
a menţine jurämintul lor. 

Astfel în nptoa ce precede serbătoarea de Kippuri 
eï declară că ori de cife ori în anul viitor vor fi nevoiți 
de a face. vre-o fágăduință sati jurămint, va trebui privit 
fară insemnätate și neinputabil de pacat. Venind, în ha- 
vră în presenja Rabinilor, et ţin în mâini cartea legei și 
pronunță aceste cuvinte: „Ei (ic, Sulm; Burăh sait 
„Moise declar inaintea lui D-zeŭ și înaintea vâstră, că 
„tote jurămintele ce voii face cui-va în timpul: anului 
„viitor şi vorů promite de a urma, în timp ce voința 
„mea nu va consimte a le observa, voese ca ele să fie 
„nule și de nici o însemnătate și meimputabile de nici un 
„pacat de nu le voii îndeplini“. 

Doctrina actuală este Talmudul; în care Jdanit trăese 
de mii de ani şi vor trăi cît va exista acest cod civil 
religios şi politic, care satisface totul în marea pagubă 
a poporelor în mijlocul cărora instituese regula de pre- 
vedere aplicabilă în raporturile ce ar putea avea cu go- 
îmi, în a căror cere Träger, 

Vom cita exemple din Mischua la'cartea Auodazora; 
iată o prescripţie rabinică: „Nu e permis „unei femei 
„judaics de a alapta copii idolatrilor, pentru că acesta 
„ar fi a-i utri pentru cultul idolilor și ar fi mai bine în 

„acest caz de u-i lasa să mori Dar o permis unei femei 
»pâgine de a slapta copil Jdovilor numai ca acesti să 
„se facă iu casa părintescă sub ochii mumel; pentru ca: 
nu cum-va doica gol să-i omora: 

Ceia ce e mai gray dintre prejudecățile religiei Jr: 
doveşti a cărei fundament e Talmudul şi ceia ce face cal 
aceste prejudecăți sub tote raporturile să fie, periculose 
pentru tot ce nu este Jidan, este opinia generală cesus- 
țin Rabinii și pe cae o însinuă în spiritul coreligionari- 


— 13 — 


lor lor despre infern, loc destinat suflete! indi’ 
Jidaniï intemeindu-se pe doctrinele KE aia 
a spune care sunt acei ce vor, fi pedepsiți cu focul, e- 
torn: Ei învaţă în cartea „Rose Haschana a Talmudu= 
stil: Miniim]y adică păginii, creştinii, eretici, trădătorii, ` 
„apostaţii Epicurieni cari, ab negat; invățăturile rabinice, 
„acel ce aŭ såmanat spaima în pămîntul viilor, în mij- 
„locul lui Israel, acei ce aŭ păcătuit și ap îndemnat și 
„pe alţii a păcătui ca; leroboam, fiul lui Nabat, toţi a- 
„eeștia se vor scobori in infern și. vor fi coudemnaţi prin 
„tâte generațiunilei! 

In cartea Sanedrin, Răbini! proclamă că toți Jidoviă 
vor flo mântuiţi în ceia altă viaţă. Acesta e pentru dinşii 
un articol de credință, o dogmă generalminte primită 
pe care Rabinii nu incetéză de 3 o predica fraților lor 
și de'a leo presinta ca o favâre specială de la D-zeŭ 
cătră dinşii. Resch Lachis, un alt Rabin, sprijină cu au~ 
toritatea sa cele expuse. in cartea: Chaghiga: „Focul 
„infernului; dice el, nare putere asupra fiilor lui Israel 
„cari ai prevaricat; acâsta resultă de la aceia ce saŭ 
„dis despre altarul de aur. Că după cum altarul, de aur 
„de și tablele acestut metal nu eraii mai mult de un 
„dinariă de aur, resista focului în timp de atiția ant, 
pou atit maï: virtos, fiii lut Israel cari sunt plini de pre- 
„copte ca grenada de bobiţe, vor fi scutiți de foc“. | 

lată privilegiu! de org aceşti nebuni cred, că aŭ 
să eg bucure, în calitatea Jor de popor ales n lur Dum- 
7 megef, în timp ce celealte naţiuni și mal cu usebire prop: 
tinii, vor fi condamnați după dinșii a; suferi in fundul 
infernului. Cu aceste deșanțațe și nebune cugetări, Rabinil 
tilatesă pe fraţii lor st afirmă din ce în ce mai mult în 
prejudecățile lor, Eï lasă astfel cao oonsbalntă ezita 
câmpul cel mal întins desohis tuturor întreprinderi DE 
poti face véi crestinilor; qima E Kos Opri paria 

i, ordi alà gi civilă, e, răsturnată, H A 
e ia SCH ouvinte principalele ratan 
acşcolei talmudice. Cine uu veda in némul d d 
popor în prada deliului mândrie, EE 
orbit prin o ambiţiune ce DI se va putea satista 


SE 


; i u va ecunâsce nici o pro- 
CH Ce Ger şi al vanităţei doctri= 
vino ar’ putea aştepta Se la SCH E 
causa creștină şi o societate de Gmeni Ve: 
Se See de au Jidovi, precum a SE 
~ d Apostolii luY în ochii Fariseilory „a cărora legitim sco- 
borători şi demni urmaşi sunt Jidanii de astă-d, fiind-că aŭ 
moştenit aceleași idet, aceleași opinit 9 aceleași tendințe ? 
Dar se vivim la fapte. ` i 
Vom face acum istoria judaismului de la Isus Chris- 
tos pănă în dilele nóstre, pentru a constata acordul ce 
a existat între ideile religiose şi civile pi purtarea Jida- 
nilor în mijlocul poporelor După eg Judeia a audit de 
împlinirea vremeï când Isus Christos: trebuea să se arăte 
lumei pentru mântuirea némuluť omenesc, după ce pro- 
äis cell arataù po d însuși, s'a fost îndeplinit po mun- 
telo Calvariii, atunci începe o eră nouă pentru Jidani și 
pentru tote națiunile de pe pământ, 
„0 vovoluţiuue se opera în spiritul omenivei prin acel 
Svinemeut care a dat mascere bisericei de astă-di ce exer- 
cită imperiul saù puterea usupra lume întregi, rei, 


„cât pe ru te 
va evidentă adevăr 
nolor jidoveşti? Co 


3 
d 


mu nega misiune: 


‘speranță a lui Israi 
peranţă, Israil, era a renunța la aci 
ea 


— l5 — 


Plini de acéstă speranță Y Jidanit ati 
la condamnarea pipi Re, Së luat parte 
și fapte, precum și la persecuția disci AE WE 
de morte hotărătă Salvatorului oii ov (a E 
proces, în aparenţă regulat şi sancționat; fi o nk 
mulțimi de Jidani veniţi la Ierusalim di bag, 

in tótă lumea 

pentru a serba pascele, a fost primită și M 
EE IE Aa Tanie, ua ak At aere da 
-tată în fiù acestă memorie, atribuind Alt" Sec air 
causa, decadenţei lor în ochii națiunilor şi m e 
a popórelor creștine, AL «ial „ol Men 

Tustin Martirul în convorbirea sa i $ 
Jon în capitalul 10 și 18, ca, cel ce n A ra 
ai altă preocupaţie de cât a conserva etern între eï o 
celo alte naţiuni ura contra ui Isus dice: „Este si le 
„că cele alte națiuni nu sunt animate ca dă de ha 
„minte nedrepte în privința nóstră și națiunile vouă da- 
ptioresc mai ales nenorocitele lor pári contra dreptului 
ași contra nâstră care suntem aï lui. După ce aţi răstig- 
„niti în el pe singurul om drept, pe singurul nevivovaty 
„ale căruia rano aŭ „devenit remedii pentru acel ce prin 
„el se apropie de părintele, cănd aţi sciut că el înviase 
„din mormânt şi se suise la ceriii după cum o preilisese 
„profeţiile, nu numai că nu via căit de crima vostră, 
„dar încă alegând câți-va dintre voi, iraţi trimis din Ie- 
„rusaliin în tâtă lumea însărcinăndu-i a spune că o sectă 
„necurată sub numele de crestin, sa aratat în lume, 
Persecuţia, contra creştinilor a început înțăiă în Iudeia și 
în cartea despre faptele Apostolilor cât şi în Evanghelie, 
se vede la fie-care pagină cât a avut a suferi creştinis- 
mul. In Roma, crudul Neron ucide și persecută creştinii 
după îndemnurile Jidanilor. Acest infam Neron lua con- 
siliile de la un Jidan admis pe lăngă el, suferind domi- 
națiunea împărătesei Popeea, femee devotată judaismului, 
fomee desfrănatâ, adulteră. crudă, mândră și perfidă, după 
cum o numeste, Tacid şi care proteja pe Jidant. 

Se ascultăm pe Dor Casius în istoria sa despre 
ratan, cum ‘descrie crudimele Jidanilor în Eghipet și 
în Chipru. „La Chipru dice el, Jidaniï vesculăndu-se sub 


3 


= 10 — 


sugrumară ia SC 2 
` A ï uci: fâșie cărnu- 
i Romani d nemulțumiți de a-i ucide, ei die R 
bh lor; vi ge o cingătore dini siageriindele de 
„märuutaïe, jar, alții se îmbracă cu peile lor. Mulţi din 
acei nenorociți învinși sunt rupti în bucăți de la GE 
"locul corpului pănă la cap, apoi sunt aruncați spre mân- 
„care fiarelor selbatice ; acel ce rămân sunt constrănși a 
„se bate unii cu alții și ast-fel mai mult de două sute 
„de mii de Omeni mor de spadă și de furia Jidanilor, 
„In Egipet ei se dedă la un asemenea carnuj. Aceleași 
gipet și se « u j e 
„omoruri se reinoiră la Ohipru la 118, sub conducerea 
„unui Jidov fanatic, numit Azme/iou, unde se sugrumară 
„aprâpe două sute patru-decY de mit de Greci. In urma 
„acestor inspăiniăntătore scene se decretă o lege severă 
„prin care se interdicea Jidanilor a mai calca pe pämin- 
„tal insulei“ 
4 npara] Artimion față de coreligionan! lui să decla- 
r rege și toţi Jidanii credea că a sosit timpul în 
care d urmeză a dòmi f ari 
comina asupra tuturor națiunelor 
drept Impàratul Adria h e CN 
pt Împăratul Adrian incep rii: 
contra Jidanilor la 120 și 135 See SE e 
io i mäeelitiadu- ea după Christ, devustână 
wg aen more d nu noŭ şef in capul in- 
wë ul deier. R e apare, numit rabinul Barchocheba 
îs cp dial A, Achila vecunoscen in șarlatanul. 
tinut a so esia, obiectul dorințelor Jidanilor des- 
ma religią ui A Vu din selävia Romanilor și a sfär- 
chochea publea inistos, Prin aer rațiune rabinul Zar- 
pe toti ba un edict prin cate ordona de a ucide: 
une pentru Ge distincție. Frumos subiect de reflec- 
movăţiei Jidanilor în ` intreprins dea apara causa nevi- 
il spada Bocietăței creștine, Cum se nu 
ma da exterminare, pe EN cheremul sui anathe- 
Le atăt reide. GE E jidovâscă pretindea a 
ils Ja Ciuuuer? Sint, E altor popóre precum o 
k tul nii Martiruli în apo- 
at Jidanilor ignoranță lor de 


tă vorbind păgânilor : „Pentru 


„conducerea unui fanatic, 


pe inimici gi adversarii lor- 


2 EECH ES 


BIBLIOTECA 


„ca și pe roi; acâsta o arată sugrum 


SI x punea În gură 
călţi aprisi, pentru a avea aerul, de a varsa foc insam- 
nul misiuei eis dedoge, Deosebind caracterele particu= 
lare ce ditingeaii pe acest. popor du tâte cele-lalte și 
care dovaeuii pentru dânsul un motiv de conspirație şi 
un mijlocde a se recunósce, precum ` äeren împrejur, 
pădirea smbetei și lectura lor aşa dise sfinte, făcu 
ră pe îmarați a da diferite ducrete pentru a împedica 
îutrebuimrea acelor practicări. Rabiuit însuși mărturi- 
sese că parații Zizus pe la anul 70 după Christos şi 
Adrianu tolera de cât cu mare greutate acele, pracy 
ticăză pile mai multe ori pentru a scapa de condamiări 
şi pedep aspre, trobuea să plătâscă suma însomnufe, 

Impratul Sever cara vedea în tăerea imprejur un 
semn devoltă şi de iusubordonanță, upiică pedepse 
aspre ctra ori cui s'ar face Jidov. SC ta 

Zeulian serie în Apoiogetieul săi: „Cât sai ri 
„tăcit danii prin orgoliul lor, prin zadarnică, lor con- 
„ențăynin. interpretaron protană ce a dat E 
„lor, en vor mărturisi; dur celo co su petrec ustă-di, 
„0 ator în de ajuns. 

RI, rătăcitoriy depurtați 
„conul itriei lor, alârgă incóce și 
fină gegi tării Dumnedleii“. 

Dă trei sacolt de aspre 
gäsi ien) imperiului Roman, 
Ostilitw; ol vědu în Constantin 
un apitor al adevëruluf. Taea 
ra ho a merg’ 2? E a serie fiului săi pentru 
la anu să, O induplecă TT äer a părăsi idolatria şiu 
a-l Jan de hotăcărea ce ayen ji a, că EE 

spr Aroren du rëù că i 
acelaginp a-l en P jenului, religiune cu totul 
d veligiunea 


ann 
Dout june- 


ați de pământul şi de 
încolo prin lume, 


încgtcări, creştinismul 
ajt-eăvu, de cât ura și 
cel Maro un discipol, 
vădend pece cale e- 
utin, se adraséză 


Im) de Dél Istorice d Soslai: 
de pe Hn Wäi 


îndu-ne ori de câ 
+ A p 
„te ori pot, după cum e lesne a vă asigura 


„Aşa nu de mult în resboiul Jidanilor, Borchocheba 
„ordonusede a se ucide cn cele mat crude chinuri toți 
creştinii ari n'ar voi a su lepada de Christos, Sfintul 
Jeronim sune că acest iînşelător își 


lespre acésta. 


AL N 


= i 


o influență asupra Ii Cons- 
fermitate că creştinismul este 


singura d adevarata veligiune, vădând mit de creștini 


H i Gite aceste nein- 
celo mai grozave chinurt d cù tó gin 
ie A teii numele ui Christos eu o statornice 


$ nestråmutată. 


Acestea nn avură: nici 


tautioy care so convinse Cu 


mai favorabilă, Jun se resculară din noŭ; ceea ce făcu 
pe împaratul Constantin a recurge la arme, pentru a- 
“supune. Fiind că avu probe că d nu renunțase la spi- 
tul Jor de revoltă contra autorităței, ordonă a le 


ea publică. In zelul săi pentru 


un discipol de al lui Christos, pentru că nu 

0, deen el, ca acei ce sugrumase pe přofeți 
De însuși măntuitorul, să aibă 
Christos i-ai rescumparat cu sån- 


üdênd persecuţiunele ce exer- S 


ätițaŭ creştinismul, des 
Scrierile sfiutulul 


“creștin. el interdise Jidmilor de a 


Tngelați în spexuțele lor și credând a găsi ocusiune ` 


— 19 — 


la revoltă contra autorităţilor. ` Tote aceste măsură 
nu putu avea efectul până în Persia. 

Acolo după ¿spusa lui Sozopren, precum: se pâte 
vedea în istoria eclesiastică, cartea a II, capul LX, 
Jidanjï în unire cu map isbuti a amăgi ve rege și a-l 
face duşman religiunei creștine, în căt veușiră a face să 
se dărâme tote bisericele și să se ațite contra creştinilor 
o persecuție cumplită, unde fu- ucişi. Ia 20.000. Și care 
putea fi plângerile Jidauilor în contra creştinilor în acea 
țară necredinciosă, dacă nn, profesiunea Evanghelici care 
se întinse lu tote poportle ? E 

În acest mp se ivi chiar în sinul . egestiniemalut 
secta ariună, care găsi în judaism un sprijin puteavic, de 
Gre ce Jidanii vedeaii între eï și an sectă unu acord 
cu ideile lor, religiose, şi -apoj speraii că desbinarea „ope- 
rată în creştivism, ap fi. io avantajul de a-şi ajunge 
scopul. ` A $ 
Sfintul, Atanasie, în sorierea sa. „Apolegia contra A- 
yieunilor, care a vădut conlucrarea ; Jidovilor cu. Arienii 
şi uciderile exercitate asupra creștinilor, Intro -scrisóre: 
pastorală adresată Episcopilor, arată atentatele. sacrile- 
go comise de aceștia exprimându se; ast-fel: „Curând se 
„văda întrând cu sumeție iu sfintul baptisterii o ubomi- 
„națiune, Jidovii, ucigașii de Dumnezeii, atei) şi pagânil 7 
acolo eï se dădură, lu, actele cele mai. rușinoase, sedes- o is 
„bracară de hwnelv lor pănă la cea de ue urmă ai fue 
„cepură a striga vorbe atât de spurcate, în cât rușinea, 
ana opresce a le raporta, Unit din acei nenorociți, mat 
„nelegiuiți încă de cât cei-lulţi, amintind crudimele st 
„tâvând cu forța  feciâre şi fomeY virtuose, le. sileaii a 
„blestema şi a se lepada de Isus Christos; asupra refusu- 
„lui lor eran maltratate cu loviturii calvute în piciore. 

Socrat dice de asemene, ci tot în apen epocă Jida- 
mt iuspirara cele mai mari temexi credincioșilor, tratân- 
dnt cu iusolență şi amenințări, Și care motiv impingea pe 
Jidavi la tote acele ameninţări şi ostilităță contra creștinilor, 
dacă nu netoleranța tradițională la națiunea lor. dacă nu a- 
ces ură profundă contra, docttinelor lur Christ şi a dis- 
cipolilor laï? Cine nu vede în fine în tote aceste fal 


Sah ee ii ém de câtră 
hotărăvea dată ES A Ser E sedinane, dent 
an T e Ti H abo- 
"ui i stârpirea numelui creştin ? 7 
a e Chrisostom în cuvintele Se Sos Ji- 
dovilor, insistă asupra imoralităței lor, asupra e 
lui lor și asupra spiritului lor de intrigă, de tur urare 
și de revoltă, El dice cà havrele jidovesci pe timpul săi 
eraŭ nisce Jocuri de destrânare, unde se duceaii femeile 
desfrânate. Vorbesce de pretenția ce Jidanit aveaŭ de a 
fi dibaci medici, iusă adauge că sciinţa lor medicală nu 
eră de cât înșelăciune, fermecari, descânteci. și vrăji im- 
prumutate de la magie. Où acestea er îușelaii Gmenii, fă- 
rä a obține resultate reale. 

Asemenea vorbesce de averile Jidavilor. Produetul 
contuibuţiunelor ce se Doc între ef forma tesaure con- 
siderabile, ai cărur păstrători ora Rabini şi cu care se 

b: E d EE SE națiuni obrusuică, ne- 
în ace i epocă Zon br a ch SE 

E SE 4 lins, serie despre extre- 

s x s Cart misipiţi în lunea intrégă, 
AR mi E pune la vonbvibuțiune po tóte cele-lal- 
Set SE GEN d aul ŞI pe păgâni u-ă servi 
sote avuțiile lor în mânile lor,. 


„Beria: „(De ax fi dat Ý 
pleia se nu fie fa. O i GE 
` ef armatele lni Titus, e Alla Te 


Ge e So enre du credut a o 
Se WG WETTER = 
insă Ge pe îNOIugăĂLurit së. Ca 

oim Nites „Da. esta permis o ou pe ó- 
en D uuţitun» oe Care, cil uvăse şi 

Yi Se pentr ei până asta- dă 
d Su (hristos Jm Davrele Jor 
sui Spania udiogi „Dacă. tre- 
r A cansa vităcivilor Jor CO jiro- 
tos Jidanii, ug 


Cai; ou atât ma 
e : MAN y 
baies, nuiele Ip Jans Şi emt Cästin oj 

i că 

fusul, de cit Că esto 


at SE Die uge A A 


tinde firal 


„esemplu de acea dragoste, ce întrebuinţaii creştinii cătrā 


al urma, promiţindu-le de a-i conduce peste mări! la cu- 
„cerirea Iudeiei. In. diua, aratată Jidovii carii avură „ere- 
„dinţă în vorbele sale, abandonă tot, ce posedă st ludud 


9] A 


i In fața acestor fapte documentate, susțiitorii Jida- 
nilor uri ne injură, pot vedea cât, de grea, devina încer- 
carea lor. 

In secolul a IV găsim pe Jidanii în Iliria, Spania, 
Galia și în mai multe provincii, de pe lângă, Rin: Ef 
aici sunt comercianţi ca de regulă, posedă moșii şi o- 
cupă, posiţii înalte in administrația civilă şi armată în 
dauna îndigenilor. Insă perfidia: și laşitatea ce'i caracterisă 
îl esclude din armată şi orf ce dregătorii, 

La 408, imparatul Teodosie H; publică vm. decret 
care ne arată pănă unde mergea  animositatea Jidanilor 
contra numelui lui Isus, Fiind că ura lor nu se putea 
manifesta public, ei o mascară, substituind on alt nume 
în locul acelu ce era obiectul urei lor, şi încărcând de 
imprecauțiuni numele. luY Aman, care fusese odinióră jni- 
micul de morte al națiuneï lor, ei săvărşiaŭ felurite. acte 
de furie contra iconer sfintei. cruci, pe care apol o arun- 
cai In Joe, „Ordonăm ca guvernatorii de provincii se o- 
„Prâscă pe Jidovi de a arde icona sfintei cruci în dilele 
„pe care ci le consaoră solemn. întru. aducerea amivte a 
„supliciului lui Aman: acesta e un act de dispreț pentru 
„religiunea oreştină și acest act probâză o intenţie sa- 
»erilege şi sii fie bine încredințaţi că'și vor perde, privi- 
„legiilo ce aŭ capatat, pănă acum, ducă vor continua a 
faco lucruri neertate“, STA 

Ceon ce pote da o ideie de ilusiunele in cure se le- 
gana judaismul și de spevanţile sale privitâre, la venivea 
lui Mesia şi la, reîntrurea Jidanilor „in, Ierusalim, „este 
faptul următor, unde se găsesce tot-odată și. un frumos 


Jidovi, cu tâte silințole ce aceștia făcea pentru. a-i ya- 
tama şi a-i perde. Un jidov cretan, pe care istoricul! Bo: 
crate ni'l presintă ca pe un fanatic, dicendu-se Moisi 
trimis din ceriŭ, pentru a mântui pe Israil, parcurse tó- 
tă insula într'un an şi, îndemnă pe, toţi coreligionarii de 


cu el femeile și copiii lor, îl urmeadă pănă un pro- 


| 


 muntoriii da unde’ elle com 


02 — 


andă de a se arunca in ma- Ă 


ag, Dei d'intăi: ascultând ds ordinul înșelătoriului, se pră- 


păstuese îndată, şi un mare număr dintro că găsesc mór- 
tea, întvați în valurile mărei sai sdrobiți de, Stândi, Ar 
fi perit mulți tacă, dacă nisce pascări şi nisce negustori 
creştini ce se aflaŭ aprope. de acolo, mar fi alergat şi 
miar fi scapat de naufragiù şi determinat pe alții a nu 
so expune ca cei d'intäiù, la un pericol sigur. Vonvinși 

de înșelăciuucu acelui impostor care se grăbi de a sca- K 
pa prin fugă, mulți din acer amăgiți renunțară la zadar- 
nica speranță a unui Mesie, tòt mersi aşteptat și imbră- 
țişară oreştinismul. 

Autorul Auălelor regilor Persiei, Vi/re/m Schichard, 
vorbesce deo revoltă escitată în secolul al V de cătră 
DE „Un fanatic din acèstă națiu- 
E dându-se că favorisat de asistența Dumuedeeas- 
că şi ou Mesia trimis! din ceriù gent ăntui 
3 i st pentru a mântui pe po- 

„sporul evrăesc, căștigă o ast-fel de influență asupra spi 
GE LC săi, în cât ajunse de Ri Ta 
a asculti SE SE S Lu 
EE login, E 
in în turburars şi Ați Ser GE timp monar- 
puși la revoltă, Dar în fine pia HE şi pe su- 
„toți partisanii săi se imprăștieră ră ci e tu învins, 
> sp la 0 aspră observație, şi vestul națiunei fa su- 
me Mee pr die) 
„tea iun asilo 
Be vadă i 
Ba 
tota 


TED ot cărui sti 
tă dp care Jän 


e! 


ech 


E neputând suporta idei 
— geipat la misterile creştine °} aruncă H 


— 23 — 


dărămate, ef însuși ucişi lără deosebire de vârstă, nick 
de sex. Tot odată se puse in fruntea nnâi: mulțimi de 
Jidovi armaţi și asedii oraşul Nădjrum, pe care amenin- 
tă dea-lruina, ducă locuitorii n i consimțit a da jos ei 
însuşi o cruce ce se înulța mat sus ce tâte zidirile. res 
tinir refuzând propunerea, Jidovul recurse la minciu 
si tradare: EL promise cu jurământ că ducă'i star per- 
anite a intra. Sar mulțiuni de "a se preumbla numa! şi 
de a admiră orașul și că pe urmă s'ar retrage Dr 
face nict un r&ă. Ast-folistorisesce at Nechifor ` în isto- 
ria cclisiastică, curtea 17. Oreştinii: de bună- credinţă de 
chise porțile -inamiculur lor cel. mat perfid, care câlcând 

în picióre jurăminute şi tractatele sale, făcu: un carnagiii 

teribel locuitorilor ce remase” credincioşi “lui Isus și dă- 

rāma oraşul sub foc,  profanànd până și mormintele. 

Tot ust-fel su petrec lucrurile la acâstă epocă şin 
Palestina. Aici Jan? uniţi cu Samariteniï se revolta 
contra imperiulur și proclamà de rego pè un Iulian ore 
care, cuse numen Mesi Gregtinii sufâr ororile cele mai 
grozave. Nid religuele sfinților martiri mp fu respec- 
tate, le scoteaŭ din vaelele. lor, pentru ale arde în pub- 3 
lie dimpreună cu jiet disvipoli aï lui Isus ce le pàziaŭ Ed 
şi pe carei mutila întrun chip oribil. 

Precum vedem națiunea jidovâscă cea de atunci ca 
de astă-di este couruptă, fără credință, fără 
Amien tumultulur “şi. intrigilor, este tivanică, 
este mărșavă ca cea ce nutvesce 0 
ură nespusă și neînpacată coutra tot ce nu e Jidan. 

Intro exemplele «do ură vom cita un fapt insemnat 
petrecut la 522 în Constantinopol, cunoscut ae tótă lu- 
mea și narat în storia Eclasiastică- de cătră Evagre: 
Un copil Jidov întrând cu alți copii creștini de aceiaşi 
etate, întro biserică, primi cu ei anafora din: mâna pre- ` 
otului. Intoreându-se acasă, d istonisi cu simplicitate ceea 
ce facu. Atuuci părintele sët fa cuprins de o furie dia- 
ja că fiul săi să fi par- 
intrun cuptor pre- ` 
icarea sticlei. Mama ci pilulu care nu 
ştită de a- nu ve- 


D 


și acea 
Dumnedeii 
ingrată, pismatariță, 


parat pentru fabri 
scia nimic de cele pei 


trecute și neli 


E : SE 


dër 


clarat resboiii doctrinelor lui Christos va restabili Juda- 
ismul în fosta lui putere, se agită cu fanatism va nică 
odată. i 
Maracci, un istoric turc, spune că Jidovul Toba di- 
cea vorbind de Mahomed: «Atestez de dânsul că el va 
sf trimisul lui Dumnezeti creatora! spititelor. Dacă viața 
«meu va dura cât a sa, cui voii servi de consilier, de 
E „fi, şi vo face a suferi grele chinuri adoratarii trini- 
„tăței, ST voiii adăpa din paharul terorei și al întristăreï ?n 
Vorba care de alt-fel sunt expus: și în Coran Ja para- 
graful 2 pagina 253 

Acesta e sprijinul ce întâlni Maliomet la debuturile 
sale și pe care °l acordară Jidanii pănă cel vădură a- 
bătându-se du lu legile mosaice, căleindu-le și voind a 
face din ele un amestec cu ideile și instituțiunele Evan- 
gheliei, Atunci et "1 abandunară dorenindu-t duşmani şi 3 
întinse curse. Mahomet vădând cu cine nre de a face. is- 
goni pe toți Jidanii în timp de trei dile de pe teritorul 
Medine), iar averile lor st înipărți între soldaţii lui. In 
urma ucestul eveniment Mahomet luă de soția o Jidoavcă, 
care căută de u-l otrăvi pentru a resbuna mortea coreli- 
gionarilor săi. Curăud nu maï remasu în Arabia nici un 
Jidan şi cu tote măcelurile ce li se ficuse eï persistă 
în apucăturile lor. 

Pe la finele secolulur al VII, în Spania  funatis- 
mul Jidovilor ia proporțiuni uriașe şi credeai că dintre 
ei trebue să se aratu acel Mesimi pentr: eï se priveaŭ 
ca ađevarațiï scoborători a lui Iuda. Iotroținuță in aceste 

 ilusiuni de câtă Rabiot, Regele Spaniei aduna lu Toleda 
în anu! 693 mu sinod, la care luă parto 09 de Episcop, ` 
cărora le sxpuse ust-fel objvatul iutruirei : «Usea ce im- 
«portă mhi mult, este do u pune capët odată pentru tot 
nauna przfidică, Jidnnilur, dn ambele secçse şi pentru in- 
«ceasta trebue e date mai nainte de vuot contia 
perversităţei si wiuoite do curând, sa aibă o 
 sîntrâgă esecnținue, trebna ca, o, sunețiune nouă d 
„acestor legi să oprâscă escesele răută 
«punctele cu am dere at, voesce ca să se st 


o «plinătate d 


„ilvanta pretutindenea, strigându-l pe 
nume În fine după trei qile apropiindu-se de oficina , 
barbatului sët, andi vocea copilului. Indată strică „uşa 
și vede -cu mare mirare pe copil plin de viață in 
mijlocul Aacărilor. Copilul eşit de acolo povestesce la 
roți minunea conservărei sale şi curând se boteză cu 
mama sa. Vizitele copilului fu condamnat la  pedâpsa 
morţei pentru crima ce şevârşise, 

E Impăraţii lustin si lustiniar priu legi opri Jidovi- 
Jor do a lua creștini in serviciul lor, de a-i tăia impre- 
jur, de a-i aduce inaintea judecătorilor lor ; le ridicară 

X puterea de a judeca pe creștini, îi declară incapabili de 

a purta armele și a percepe impositele ; disposiții cară se 

găsesce in codicele lustiniane, 


dea pn fiul săi. 


i ucişi fu o Bi 
Gees i 

rag până. ce o funie de 
Apoi corpul si 


analele regat 
SI egatu) 


i — 96 — 4 
defaimă totă vista onestă și pro- 
„vâcă mânia cerésçă a suveranului judecător. Dar a- 
„cesto disposițil nu modifică purtarea Jidanilor, ceia ce 
dete motive a se convoca un noŭ Sinod, tot lu Toleda, 
sub. predeiliuția regelui Egida, çare puse måna pe probe 
autentice de o conjurație contra tronului, urzită de cātră 
Jidanii din Spania şi Africa. In urmă decretară ceei ce 
în cononul al 8, din care reproducem căte-va 
pasage: «Caci s'a vădut nu numai căutând a turbura 
„binerica, că încă silindu-se cu o obrasniea cutezare de 
„a aduce celo mat mari nenorociri asupra pere şi asupra 
„întregel națiuni, adicà wvedendu-se ajuns Ja momentul res- 
n Mei niet) eï s'aŭ incercat a extermina De toți crog- 
Nisce iluzii atâț de criminale și de stranii aŭ 
strebuit a H risipit prin rigóre. Ast-fel încă, pe când 
pintuniț in acest, sfint Sinod, puneam toată atențiunea 
„nâstră la alte objecte, do odată am fost informaţi de o 
NEE si alt contra tronului si bisericei de 
mă Gi SS idi, decretüm + „dispuneţi de tote averile lor 
naban oniud mune Jor tesaurului publie și împrăștiați 
pică colea. tóte provinciile Spaniei, vor vămă präştiați 
„tuturor acelor cărora vor pi ge E ar 
te, pi fost dovodiți de o ua SE SACH) 
Cosmopoliţii și toți rene 


„infumă ve păteză şi 


wrmézi 


i Rt Hatt de astăzi pre i 
smintiții la creir de care să gaseso mulţi pa orni, 
` 


căci nu se poate Ge 
i padure fă N e 4 
barbar acest decret lui Ge ee 


DI. Piairlen magisi 
d KR trat | 
reşti, a susținut în epica celei gr e 


art, T di ges 
Dei 20 H" SE 


Imparatul 5 
apara religia a ae 
GE Slăbi nu inamic H 

An naţiunii i 
i tiunt sale și 


toa de apel din Bucu- 
ului „A dovărule modificarea, 
ef iu anul mântuivei de la 


id ) 
a a avut resóne puternice de a 


pa Vidanilor de óre ce tre- 
en SCH nici un guvern 
K ori ssd 

rÀ e altă religie afəră 


„In fine pană Ja anal 1018 
Dänn la anul 1010 Jadani sub, Go și prin 


cipit 


o e 


arabi, precum și în Spania trăisă nesuparaţi, făcend 


parăzi do umilinţă, $i supunere guvernelor, prefăcându- 
se a le face mari servicii prin opetăţiile lor. financiare. 
Totuşi ei se ocupă mai mult cu vîndarea de carne ome- 


meastă, fetile și femeile creştinilor pe 
barilor din Africa, trafic mârșav practicat şi 


a le vindea bar- 
tă-zi de 


de eï în tótă lumea și în special în Romănia de unde 


fură 
tru 


dem 


altrajul cè 


fate şi le trimit la Constantinopol şi Alexandria pey- 
prostituție. 

Dar despra acest comerț vom vorbi la timp 

Dacă avuncâm o' privire asupra secolului ul 11 ve- 
că la 1014 și 1066 la Roma, Jidanii incep a reinoï 
ră sfintele taine şi în coutra cruceï în tocmal 


cu aceleași cuvinte ca și părinții lor. 


Sfiutul Grigore al 7-lea mâhnit de umilința în care 


se găsea biserica creştină în Spania în urma prea maret 


libertăţei co Regelo Alfons acorda 


Jidanilor, sorio u=- 


cestui rege: «Nu permitețt cu in țările cò vë suntsu- 
„puse, creştinii să fo sub dominațiunea Jidanilor, A pune 


afp 


creştini sub dominația acestora şi aï obligu să recu- 


„noaseă pe acestia de judecători, uu e-te óre a oprima 


„bisi 


erica lui Dumnezăă şi a Tool havra Jidove sch alui 


„Satan ? Aduceţi ve aminta că numar mile lui Christos 
„datoraţi ondrea de care vă bucurați. 


La Siracusa serie cronica lut lon Brompton, că în 


Vinerea mare din săptămâna patimilor la 1113 Jidanii 


lega: 


ră de o cruce un pap vii pentru a insulta mórtea 


"lui Isus și ceremoniile religie! creştine, 


Toți acei culpabili fiind judecaţi a fosti condamnați 


la morte, 


feri 


câte-va pasage ce soria Petri abatele 


Pentru a-şi face o idei ori cine de cât a avut a su~ 
creștinii de la Jidant pe la 1146, vom reproduce 
de Clugni, li 


Ludovic al VII regele Franciei a) „Oia cö cer oste pe- 
„dopsiróa Jidanilor intro măsură proporțională cu per- 


Adia lor. Și ce fel de pedeapsă 
cât 


ar fi mai nemerită de 
“aceia de ai despuiă de tot ce aŭ acumulat prin fraudă. 


i 
` 


arat ca nisce hoţi asiguraţi pănă astă- 
„zi de nepedepsire. Ceja ce zic este de notarietate puz 
sblică, Că nu prin simplă muncă a agriculturei, nici 
„prin. exercițiul funcțiunilor onesta și folositoare, aŭ facut 
„ca magasinele lor să fie pline de grâne, beciurile lor 
‘pde vin, pungile lor de bani, lădile lor de aur şi de ar- 
„gint. Ce n'aŭ adunat d prin tot ce sii luat cu viclegug 
„de Ja creștini, prin tot ce aŭ cumparat pe furiș și cu 
„preţ de nimica de la hoți, eat aŭ făcut se treacă în 
„mâvăle lor multe obiecte care sunt pentru noi cele mai 
„scumpe, Dacă un hoţ fură în timpul nopței cădelnițe, 
peruci, vase sfinte. el scapă de urmărirea creştinilor a- 
«lergånd la Jilani şi găsind la dânşii o siguranță pentru 
„moi nenorocită, nu munai că se pregătesce din noi fur- 
ntişaguri, dar încă dă havrei lur Satan tot ce aŭ tnrat 
mai scump din bisericile nostre. 

sch Cela ce nu simt acele vaso sfinte da jo- 
EE ua Buliga o simte în SECH ZS 
„am afiato de multe ori de la ëmer? demni de tótă 
„credinţa, perver Eu S emnï de totă 
„acele Gs SE i nai loti buinjeza 
j se murdări în ele, lucru gro- 

H care nic! odată n'ar trebui zis, ` 


Ei aù răpit şi aŭ fi 


ï coudai la 
157 în Geh 


4 
re, națiunele 
sulmani, din Asia 

În urmă " 


A 
ențiile în in, 


EE 


oii edicte 


= vorbesce despre uu Jidan care avea o oróre cu totul de- 
= osebită pentru numele prea-slintei Fecióre; el puse icânu 2 


SUE 


și ordonă ca Jidovil sp pârte obicinuit și pretutindenea. 
un semn distinctiv pentru recunâsceie. In fine supuse pe 
dat la Gre care condițiuni dacă ar voi sei tolereze în 
regatul săi, precum de a se face negustori saŭ meseriași, 
saŭ de a câștiga existența lor prin Ore-care profesiune 
onestă ca cei alți supuși. 

La 1222 Iacob I Rege de Aragon In adunarea de la 
Barcelona, publică o constituţie prin care decretésă că pe 
viitor nimenea se nu aibă nici o credinţă în jurămintele 
depuse de Jidaui, în fine'i declară necapabili a exercita 
funcțiuni publice şi li se opri de a avea creştini în ser- 
viciul lor. 

Sinodul din Viena de la 1267 ordonă  crediueio- 
şilor de a evita ori, ce comunicaţie și totfelul de 
wiën comună cu daat pentru că vieleșugul Jidanului, 
bătânduişi joc de buna credință a creștinului, lar face 
victima sa. Intre altele se oprea Jidanilor a exercita me- 
dicina asupra creştinilor spre a nu le da substanțe vä- 
tămătâre sub pretecst de medicument, saŭ că având re- 
curs la operaţiuni magice, să nu atragă pe cei slabi în 
„credință de a recupata sanatatea. 

Li se mai interzicea asemenea de a sta pe strade 
când ducea sfiuta taină a Euharistiei, pentru că eï pro- 
ħtaŭ de ocasie a huli pe Christos și a insulta pe cei pre- 
genţi. 

Şi pe când istoria ne presintă ast-fel de fapte, tot 
în acest timp rabinul Moise Muimonide, care scria atunci 
comentariile sale asupra legilor mosaice, revarsa de la 

„Viena, ura sa contra cerești 

Mathieu Varis in Istoria Anglicană la pagina T53. 


intro privată și avea plăcerea ao insulta cu vorbile și 

"actele cele maf murdare. El merse pănă acolo de a su- 

gruma pe femeia sa, care printrun simţiment de rușine, 
„atuse maï mult respect pentru acea iconă i ștorsese 
ecuràțeniile de care barbatul eï o acoperea: in tote ` 

„vilele. Acâstă crimă descoperinău: se, criminalul Jidan fa. 
E 


GIE 
inchi i 'urnuluï din Londra și condamnat, SA 

TEPE temniţele azi A acea femee spăimântată se 'retrage pentru a nu mal fi 

a e, 7 dek railor s RINI 
Ne întrebăm în treacât. ce ar cugeta Ore astă-d un DE prior bar GE ai Sie "SCH a 
judecător întegru de nisce asemene acte 3 Ce opinie va Se ET BR, d ST d Al estul Jidov întrebă 
trebuit se aibă d toți acei ce sp fac protectorii și apo- e crestini ce treci, unde mergi. Mergem la bise- 
E A NI A pică pentru -a adora pn  Dumnezei, E de prisos "re 
logistii judaismului 2, par p» „Dumnezeu. K de prisos re 
Sub domnia lui Eduard la 1277, parlamentul engles pl pă, b atul cà tatà-meŭ Tan dat atâtea lovituri, în cât 
convigåndu-se de fuudele ce întrebuințase Jidanit cătră See Cul pabilul, fu condamnat la flacări, Tu mijlocul 
Englezi pontru'aï ingala în contractele ce aveati cu eï, supliciului 7] audiră, strigând: A! ede aşi avea numat aic? 
„O curte ce este acasă la mine, focul war putea se mi facă nici 


obligă pe cei dintăi a înapoia tote hărtiile, şi obligațiile 


contractate de creştini în favârea Jidanilor fură anulate. ús, Indată judecatorul trimise se aducă acea carte de la 


e 
a Jidanului ; i-o lega de grumad, dar și el şi cartea aŭ 


Iu fine la 1289 consiliul regal d eclesiastic, consi Se 
derànd netoleranța Jidanilor GE d eri SE r distruși. Cn cât înaiutăm în istoria Judaismului, cu 
saü religióse în privința celor ce profe p l alt Se atăt vedem acest ném mai insolent și maï agresiv față 
une, considerând blestemele și i sc altă religi- de cele alte națiuni. Este vorba de mijlocele la care Ji- 
ern rescum părăsi ina äng SR EE "e danii în 1321 a recurs pentru a otrăvi creştini! în Fran- 
mise în paguba ereștinilor, se dă e Lë de De Sa cia; iată ce dice Filip Conte d'Anjou de feluritele mijló- 
Jidamii pentri tot-d'auna din Sage, ret care exila ce întrebuințate de Jidaot pentru a face răii creștinilor. 
Pentru a fi mat conciși asu Í S „In fine adoua di Gmenii din. comitatul nostru aù făcut erupțiune 
Jidani în mijlocul pre ceia uotelor comise de Da Jidovi în privința băuturilor pe care ei le făcuse pentru inz 
ude locuiau, vom aminti nu- „trebuințirea creştinilor şi în casa Jidovului Bonanis întrun mie 


mai două fapte ce avu loc, ui 
„cufer unde se aflau tesaurile şi secretele sale. se găsi o pele de 


„berbece saŭ pergament scrisă pe amândouă părţile. Pecetea care 
„era de aur și în greutate de 19 fiorini era legată cu o soră de 


mul la Paris la 1290 şi al- 


tul la Rotingen în Franconia, 


u mijloc a 
Bi se An „matasă roșie. Pe pecete era, represintata icoua restignirel ina- 
S ai hadu- „intea căruia un Jidov se arata intr'o postură atât de rușinâsă 
urea dëse: ` i „Şi neonestă, că mi e rușine a o descrie. Iată acum conținutul 
us Christos | „serisorei de pe pecete, ; 


„Națiunea creştină ascultă de ful unei femel vile și saracă 
$ „din poporul nostru. Când vom reduce _ pentra tot-d'auna pe a+ 
„cést națiune sub jugul naţiunei nostre, voi principe al Sarasi- a: 
„milor ne veți da în stăpânire marea vâstră cotate de Ierusalim 
S „de Erichon unde stă chivotul cel sfint, Iar not vom putea înalţă 
„tronul nostru pe regatul şi marea cetate de Paris. Până atunci, 
„şi după cum vă puteţi asigara prin mobilul vice:regele nostru 
din Grenada, not am lucrat Ja acâstă operă aruncând cu dibăcie 
„în băuturile lor substanțe otrâvite, prafuri compuse din erburi 
„amare şi periculose, aruncând târâtore venivâse în ape, În pu- 
„turi, în citerne, în fântint și în tóte isvârele de apă, pentru 


ze lia 

(orga éi după alţi d Inge după. constituția. 3 ei 
„piară suh efectul aburilor corumpț! exalați prin acele otrăvuri. 
„Noi am ajuns la scopul acestul proect cu deosebire distribuind 
„sume considerabile la câți-va ómen! saraei de religia lor ce se 
„numesc leproți. Jk acel miserabili de odată s'aŭ înturnat în 
„potriva wii d vezându-se surprinşi do cer-alț! creştiul, ne aŭ 
„acusat şi aŭ desvălit totul. Cu tote aceste vămâne acest punct 
„glorios pentru not că udeci acet creștini aŭ otrăvit pe frați! lor, 
„sean sigur de desbinările lor. Negreşit pe acusurea acelor le- 
med not am fost fórte rëù tratați d ou erugime întemnițați ; dar 
„an suferit cu rabdare aceste mortificațiuni și le vom suferi pen- 
det: ne va resplăti în viéța viitâre. Nu 

H i dacă imensele nâstre te- 

t fel aurul și CH nostru, 
o puteţi sci prin vicerege al 


gg ei 


Jidanii în tâte dilele contra lut Christ și arloratorilor 
sei. In 1374 regele Alfons în Spani», opri sub cele mai 
aspre pedepse de a recita nisce asemene imprecauţiuni, 
de şi contra mărturisirilor făcute de mai mulți ueofiţi, 
eï se sileaii den face să se crédă că aceste imprecauţi- 
un! s'ar referi la alți! iar nu la creștini. 

Cu tâtă oprirea acesta ei continuară a Je pronunța 
sub o altă formă şi snb un alt nume, precum se cons- 
tată prin cartea 56 Tephileă scrisă cu caractere Ebreo- 
Spaniole. La 1380 din Francia se isgonese toţi Jidanii 
și acâsta din causa mijlocelor: ce întrebuințaii pentru a 
atrage la eï tot numerarul și al uzurei cu care înpovo- 
raŭ pe creştini! a avea recurs la puuga lor, 

La 1390 se publică în Paris un decret care inter- 
dicea Jidanilor exercițiul medicinei, temându-se ca să nu 
se dea bolnavilor medicamente mai mult vătămătore de 
cât folositâre sănătăței, fapt istorisit de Benedectini de 
Saint-Maur în istoria de Paris. 

In anul 1391 Rabinul Zuda ben Ascher ucise cu cru- 
dime pe femeia şi pe sócra sa de frică ca se nu se bo: 
tede, și pe urmă se ucise și el însuşi. 

La 1401 şi 1404 Jidanii la Strasburg, ultragiază a- 
seniinea sfintele taine. In analele Austriei scrisă de Pez, 
spune că la 1421 Jidaniă căpătând de la o femee  creș- 
tinā câte-va părticele de prescure, le impărţiră, intre ei 
pentru a reînoi asupra lor ultragele făcute o dinioră lui 
Christ în patima sa. Faptul lu descoperit. Acest act co- 
mis în zilele Pascelor, arată că Jidanii de atunci ca și 
cei de astă-d!, neputend avea în acestă, împrejurure un 
copil creştin pentru al sacrifica în ura lui Christ, voise 
a satisface acâstă ură asupra sfintei taine. A 

In secolul al 15 pe la 1492 cel inai iusomnat fapt 
esto isgonires Jidanilor din Spâniu sub domnia lui Fer- 
dinand si ai Isabelei. A R ` 

Alfons Spinu un preot Spaniol care îi, 8 
Jidanilor în. Spania istorisesce că, în satul Tavar: 

mând lui Ludovic d'Almanza în regatul Cast 
Jidov al cărui fiii fusese: condamnat lu mórte, Be 
nebun și începu a cutrieru țara scoțind strigăt 


a A 
i viza 


CEE 


gato, aşa În cåt 1 lasati în voia lui E in cauza 
nebuniei. Cù tote aceste ` nu era de, cât o, pretacere ȘI 
garlatanul uerg în secret cu cei alți fii aï sei drugi de 
for străpunși cu borte pe care voin aï întrebuința la în- 
chiderea și tintúirea tuturor oaselor în, timpul noter, El 
prejatăse. de asemene cue de fer ascuţite, de care făcătorii 
de rele se servesc al vân, piciovele cailor și a omenilor 
cari! trec pe locurile unde le aŭ pus: 
y După ce güti toto/aoeste instrumente, el începu opera 
s'a intr'o nâpte pe întunerec și cutrierând localitatea o 
ie Ss role ii E 
tote semnele obidinuitei sale nebunii, țintui ugele caselor 
` d puse pretutindenea cuele sale de fer ascuţite pentru 
a "ui pe acet ce ar reusi se iasă din casele lor. Făcând 
SE cu ajutorul nogroşit a mai mulți alți Jidovi. cari 
GE ȘI T exterminarea tuturor creştinilor din sat, 
EE De Locuitorii degiaiaţi prin, oc și 
EI Sa culară în grabă t ȘI EE El 
ei alergâră să Beachia i ile E d S e GR incendii, 
periră în mare numër. A S EE 
EE putu eşi, întâlniră cuele 
S cele ce en petrecuti. se EE, aia 
SE sat, Ca confirmare Ee Eed 
KEE Benoit XIII publicată la; E este și bula 
gloda și doctrinelor sal EG 
SEH sub raportul religios SE pare le declară into- 
u trebue trecut cu Se 
danii gei vedere ile 
SC HS magice, pi Bit i EE 
mt vesti R 1 dei ile 
KE 20 "test prin EE 
leroni i 
Së situn „Paulo jurist din Barcel gg 
Ge GO acest celona scrie la 1489 
e laudä mat mult de ste cu deosebire 
alte, pentru că nu 


dE AH t 


— 35 — 


de cătră câți-va Jidani cari îmbrăţișă creștinismul pen- 
tru a ovita exilul. Acei Jidani car! urmaii în secret pres- 
cripţiile Talmudului, găsind momentul favorabil de a ma- 
nifesta perfidia lor, {rinise o delegaţie lui Carol Quintul 
pentru ai arata că ei îmbrățişase Evanghelia fără voia 
lor, că Dog comertiii cu onestitate, că eran ce 
folositori și credincioși din regat şi promitea a veni în 
ajutorii la nevoile stătulut cu opt sute de mit talent de 
aur, dacă vor fi lăsaţi a se debatasa de Evanghelie. 

In Biblioteca rabinică, tomul IH pagina 875, Rabi- 
nul Bartolocti, vorbind asupra învățăturilor ` Rabinului 
Aivabanal considerat de tótă Jidăniniea de pe fața pă- 
mântului ca cel maï maro oracol conchide ast-fel : 
nsă ceia ce 


maï 


„Acesta fu cel maf mare inimie al creştinilor, Ii 
nabil în el; este câ chiar în timpul când umplea 
ledictun! eontra adoratorilor lui Christ, tot 
Cu tóte acestea 


„este abomi 
„cărțile siile de ma 
„în acelaşi timp el flata pe principii creştini, 
„el pastra în inima lut /veninul! uret contra cr! 
„plea serievile de acel venin; respândind pretutindenea şi mal 
„cu semă în comentariile: s 
tra lui Ohrist, contra Biseticei sa 
"tututor creștinilor“. 
Regele Emanoil al Portugaliei publică la 1496 un 
decret, prin Garg isgonea pe toti Jidanii din regatul sët 
în urma unut consiliù ce pinu în acestă privință și unde d 
toți membrii recuhoscură că Jidaniï formali o clasă vă- sa 
tâmitore gocietățeť şi statuluy, Tată şi conținutul. acelui E 
decret: „Nu fără motiv se obsevii că acest popor a fost e 
„gonit din Francia, din Germania şi Spania, Şi principit aŭ 
„lucrat ast-fel, pentru ei aŭ evaluat maf pnţin abondenţa tri- 
butelor impuse asupra Jidanilor de cât integritatea religiet. 
«Pe lângă acesta n'ar fi prudent $ n? încrede acestor inamici ` 
cai numelui creştin pe care nici un precept de religiune nu-l 
«ar putea împedica de a divulga în streinate secretele ce ar 
„descoperi şi de a ne trada pentru bani. Cât pentru avantagele 
ece ei pot procura, ar fi mult mai bine de a isgoni pe aceşti 
„„6meni cunoscuţi prin fraudele lor cu tâte averile ce posed, 
«de cât se avemat alungă după ce vor pune mâna pe tâte bo- A 


eştinului d um- 


ale asupra seripturei, blesteme con- 
le, contra clerului şi contra 


— 36 — 


oe regatului, find că în împrejurarea actuală dr pu- 
«tea lua cu sine de cât ceia ce aŭ câștigat în Spania“. 

Să aruncăm o privire asupra cronicel Istoriei Bi- 
zanțină, Lu 1622, mai nainte de a să fi rădicat pe tron 
Sultanul Soliman, un Jidov vrăjitor veni la el ṣii pre- 
dise că va domni. Soliman suindu-se în adevăr pe tron, 
întrebă pe vrăjitor care ar fi evenimentul domniei sale è 
Jidanul vespunde: „In cât timp creştinii vor remâne în 
„orașe, el vor încerca totul pentru a ațița resvrătiri şi 
«vor face imparat pe acela care se va pune în capul re- 
voltei. Se cuvine dar mare Sultan, a isgoni și a sfărăma 
„pe acești ómeni mal ‘nainte de a face acest răi“, 

Sultanul tinu consilii în acestă privință și ar fi ma- 
sacrat pe toți creştinii, dacă Desch e Ge fi i 


Cine uu cunosce in acest con liù a Jidanului dat lui 
8 d; 
ului 
Soliman, ideia cheremului, 


In cronica de Kn i i 
ga aia remberg. la 1532, scrie că Jidanii 
de puternică, in c 
SC a face 

cuse experiență asupra unui cài 
càine, Fa 
că aceu otravă era destinată creştinilor, 


Basile cel Mari SH 
2, dânaul seria sa principele de Mos- 


= 97 = 


„oneste şi le îndâmnă la rčň prin conrnperile cele mai 
„ruşinse şi ceia ce este mai periculos, prin farmece, des- 
„cântece și alte superstiții magice, la care sa dedaŭ ; er 
„înşâlă spiritele slabe sati nesocotite și le face a crede 
„tote bazaconiile. 

Turcii care profesâdă un mare respect religios pen- 
tru Christos, au aplicat pedepse grave asupra celor ce-l 
insulta. La 1577, Gherluch atașat la ambasada imperială 
pe lângă porta Otomană, raporteză că un creştin și un 
„Jidov având cârtă între ei, Jidanul numi pe Isus Mamzer, 
adică bastard. 

` Sultanul informat de acâsta, întrebă pe Muftiù ce 
pedâpsă ar merita acela care ar blestema pe /sat Aen 
Martan, adică Isus fiul Marie Se respunse că după 
opinia óre căror învațaţi. bătrâni, ar trebui condamnat la 
foc, după alţii la inchisóre pe viață, iar după alții su- 
puşi la bastonadă 40 dile 

Reformartul Luther, care cunoscea apucăturile Ji- 
danilor, a scris următârele: „Jidanii ar fi crucificat mai 
„bine dece Mesit și pe insuşi D-zei, dacă ar fi fost po- 
sibel. cu toți îngerii lui ar fi nimicit tote creaturile, de 
„cât de a snferi cu not să fim hereditarii adevaratulul 
«Mesia. Ei voesc a avea singuri ci pe Mesia, et aşteptă 
«de Ja dânsul dominațiunea asupra lumei întregi și creg- 
»tinii să fie atunci sclavii lor; aurul și argintul să fie dat 
alor şi creștinii să fie supuși lor cu nie animale de 
«muncă. ` 
La 1512, Sultanul Baiazet muri ucis de cătră me- 
dien) să care era Jidan, dându-i otravă. Spre a se ve- 
dea cât erai de funeşti Jidanil societăței in raporturile 
cu creştinii, e de ujuns a arata ceia ce a fost stabilit la 
1527, în reforma republicei de Florența, unde era oprit 
Jidanilor a da bani cu împrumut la vreștinY, precum Și 
de a şedea în, domeniile republioei de cât ca pasageri şi 
acâsta nu mai mult de 15 qile. In Alsacia, de 1632 


pănă la 1548, Jidanilor li era oprit a face come i 
ăţenii din St d Ee 


tru a karmina obsârvațiile asupra ‘secolul al 


— 38 — 


XII, vom cita următorele pasage din bulla Papei Cle- 
J ment al VIII-lea, cu data din 1593. „Pentru tot- d'auna 
Gi „oprim tóte cărțile și codicile Talmudice condamnate mat 
„de multe ori ca deserto şi cabalistice, cum și alte cărți 
„condamnate. de predecesorii noştrii ca neleginite. In a- 
„oeste cărți doctriuă creștinismului este caleată în picióre, 
„morala publică ultragiată, tote desordinele civile şi re- 
„ligiâse decurg din ele și nu se găsesc la nici un popor 
„doctrine mai mârșave şi pericul6se pentru societate ca 
„cele expuse în Talmud. 

La 1648, în Viena, un Jidan din Bohemia, care 
furase su dai de argint din havră, cugetă a evita resbu- 
ag lic coaie e RL a 

Fr sal Ze și viețuia la curte, 
ap Gs E E In unire cu alți doi Jidovi, 
et regal obiecte de mare valóre. Faptul 

perindu-se, Jidovul fu condamnat la morte. 


„In adevăr, nu- 

cipat la rușin6- 
vóstrā“. 

-a, scriind Episcopilor 

a abate pe creștinii de 

sunt expuși la pericole 


D dienne,* 
rora perfide aju- 
slābäciunea a le cere. Be 


„nicăirea nu se scie cele ce se petrec în Alsacia, unde 
„o parte din populație este cu totul dedată l+ traficul 
à de cât a întinde prin tote chipurile 
„curse bunet credințe și eredulităței. Nu s'ar putea crede 
tele aratate, dacă nu ar fi pe deplin 


„banilor și nu cau 


„la o mare din fap 
„confirmate de consi 
„ce formâdă acóstă p 
in aceste fapte câ ar 


„Resultă 


„de propietăți în Alsace, da 
„ar fi exegibele. Adunarea constituantă ea însăşi cu tot 
„liberalismul et, dede un decret prin care obliga pe Ji- 
„danii din acâstă țară, de a în 
„lor pentru ca corpul legislaţiei s 


„cele mai juste pen 


decret al lui Napoleon d 


Ee GE 


ă tote 


tru a 


creanţe şi suspendă esecutarea celor 


La 1800, un Jid 


creştină și când vč 
pilul provenit din 
copil de piei 


plit, în cât ’Y sdrobi craniul,  Ast-fel 


fu ucis de câtră însuși mâna ace! 
Unul din Jidanii ce servea în arm 


invasiunei de Span 


ce purta ln pept icâna lu” Isui 
ficatului tëù că un Jidov 


dise: „Spune cruci 


„răstignit pe cruce.“ 
Istoria su despre- Napoleon in 1812, 


2, cartea 1 2, 


D de Segur, în 


seri următârele în tomul 
ta aică erudimele ese! 


„Nu voim a rapor! 


„Jidani contra Francejilor reveniţi de 


„Et sugrumă pe ascuns 


lată care eră 
făcuse Napoleon ce 
se şi care în urni 


„intra in casele lor sub. preteest deg 


recunoscința jidov! 


A în ședința corpu 


pentru a-l prai 


r alte. 


spii 


liile generale a ambelor departamente 
provintie și de oătră deputații lor. 
fi o resturnare generală 
creanțele  Jidanilor 


șa probe de creanțele 
a pótă stabili mijlocele 
le lichida întrun chip drept“. Un 
in 1808. anulă o parte din acele 


an din Sicilia, amăgise pe o femee 
du el că nenorocita voia a boteza Co- 
culpabila lor relațiune; apucă Dn acel 
ióre sl isbi cu capul de o masă aşa de cum- 
] nenorocitul copil 
luia cei dăduse viața. 
ata francesă, în timpul 
ia, sub Napoleon, întălnind pe un preot 
s crucificat, se apropie şi 
este care la 


pagina 390. 
roitate de cătră 
la Moscovain 1812. 
da; în invitaŭ a 
talitate şi apoi i 
tul goli pe ferestre pentru 
dă și pe ghiață.“ 

éscă pentru tot ce 
1 Mare în favorea Jidanilor în imperiul 
lur legislativ de. la 


e 
F: 


SE Mea 


20 April 1806, dice: «Lepislaţiunea este un scut ce gu- 
„verilământul trebue să] ducă ori-unde propietatea pu- 

„blică este lovită Guvernământul Francez nu pote vedea 

„cu indiferență cum o națiune ofelită, degradată, capa- 

„bilă de tote înjosirile, posedă întrun mod esclusiv cele 

„donă mari frumâse departamente ale vechiului Elsaz. 

„didanii nu trebue considerați ca sectă, ci ca națiune. 

„Aşi voi să le rădic cel puțin peun timp hotărât dreptul 

„de a avea ipoteci, căci este umilitor cu națiunea Fran- 

«ceză să depande de grația celei maï vile naţiuni. Case 
pinttegi.u fost oxpropiate de Jidani, ei aŭ inlocuit feu- 
„dalitatea, sunt adevaraţii nori de corbi, a-i vedea cine 

«Va în bătăliele de la Ulm, venind de la Strasburg spre 
i pă Ciimputa de la maroder! ceia ce et perduseră. Jidanii 
R trehbuese judecaţi după dreptul politie, iar nu după 
„dreştul civil, de órə ce nu sunt; cetăţeni F 

«Ar fi periculos dea se] 


C p asa să cadă cheile Fran- 
„clei în mânile unei populațiuni de spion care s'aŭ lipi 
„de acestă țară, Li s'ar putea asemenea. i A 
„merciul pe basă căi e? batjocorese GER 
„putea anula transactiunela făcute i 


) Ja constituirea, 
ancia,“ Sunt omidile, lăcustele 
4, guvernul di e 

ivå ce ap din Bra 
or, opri tótā 


să i END 

Isi Valahia, : 

ji „Erânele y 
Jidânilor cari 


de creştin; pentru 
care, serie cum căla 1171 Threbault comitele di chartres 
condamnă la moarte pa nisce Jidan cari ap restiguit 
un copil de creştin la serbătorea Pascelor, îu ura lui 
Christ. La 1180 sfintul Ricard fu crucificat de cătra Ji- 
dani, móştele acestuia se păstrâdă și acum în biserica 


II, regole Angliei, scri 
copil de 5 ani, pe cure închise intro odie, nutrindu-l 
în taină cu lupte, şi alto alimente potrivite, vârstei. Apoi 
se însciință tâtă Jidănimea spre a veni la Zincoln, pen- 
tru a asista la o, botjocură in ura lui Chyist. 


torturi, încoronat, cu spin! și sg 


teaților mărturisi că! 


SS HESE 


„specul6să peste tot şi cară schimbă acestă  licre 


„otrăvitâre pe tot ce produce ţaranul. Pentru a evita 
„răul causat, guvernul e nevoit a rădica Jidanilor drep- 


„tul de n ţinea cărcinme, căci pe atunci ei aveai cel 


„puţin câte una în fie care propietate boerâscă. Legea 
„nu putu fi aplicată. căci Jidanii ae interpuse pe nume 
„streine: Acâsta e o rasă mârșavă și n'are tot-dauna 
„îndestul aur pentru a cumpara pe funcționarii însărci- 
„napi cu aplicarea legilor,“ 

Talmudul ordonă Jidanilor intrebuințarea singelui 
ta vom cita pe Robert Dumont, 


Sfinților Inocenți din Paris. 
La 1236, Alberi de Strasburg. serie cà'n' dun, de 
Paşti Jidanii sii uois cinci copil în castelul de Fulde, 


pentru a se sorvi de sîngele lor. 


Preotul: Mathieu Paris în Istorie deapre Enric al 
că lw 1255 Jidanil lurară un 


a şi copilul fu pus la 
ipat. i 
Po urma inpuns cu, sulițe, adăpat cu fiere şi res- 


In diua hotărâtă se adunar: 


tignit pe cruce numindu-l dann falșule profet“ 


Faptul fu descoperit şi Jidovul Copin în fapa magie: 
n toți uni Jidaniă ristignesg câte un cü- 
pil de creştin, al cărui singe ae ìntrebüințéză la Paşti. 
( Tomas de Cantipre,seriitor francez, serie că Ja Pfor- 
zheim, in 1261, Jidanii eompărase de la o fomee oos: 
tina copilul er şi dupa cel duse într o casă neereta, co- 
pilul tu, întins pe, cerşafuri şi dupa ce'i se astupă gura, 
îl strepunsa cu cuțitele pentru a-i scâte sîngele şi a muia, 


— 42 — 


în el pânzeturile care eraŭ întinse. Faptul a fost desco- 
perit şi top fäptuitorii condamnaţi la spândurătore. 

In actele Arhiepiscopilor de Treves; publicate de 
«Edmond Martène tomul IV pagina 347, „sorie că la 1287 
April 2, în eparhia Treves, Jidanii prinse pe un copil 
numit Vener și după ceă astupă gura; îl spânzurară cu 
capul în jos de o grindă dl tăeră cu cuţitele, chinuin- 
da-l trei qile. 

La 1305 se scria in „Istoria Bohemiei“ de către 
lon Dubraive, căn diua cind Jidanii se pregătea a ser- 
ba Pascele, comise acte feroce asupra unul creştin ve? 
slujea, fiind sarac, 

Tâvându-l la un loc tainic, îl legară pe o cruce în 
pelea gólä şil bătură cu vert, scuipându-l în față spre 
ași reaminti mai bine cele ce făcuse cu Christ. 

La 1454, doi Jidovi prinse un copil i 

s 304, dol i pil de creştin pe 
SE SE Almanca în regatul Castiliei, pe 

are după cel tăiă în două de la mijloc, îl smulse inima 
SEH Ce, Nisce câni atrași de miros, scormoni 

pământul și luâud în gură o part erati S 
Ges, Se ciobani și crima CR E Hee 
oullandiştii din Colonia, scrie că | S 
mumit Andrei, fn d jet serie că la „1462, un copil 
irol într'o pădure de către Ji- 


EE SE SE desbrăcă de haine și'l tăiă împre- 
ga cuțitele peste tot pentru a-i scurge 


Călugărul Rod 


Sacri, Sa er, în istoria sa intitulată „Bavaria 


19 că la 1486 se află e Ratisbona 6 copii 

Să ani, i r a i 
lagie. Judecătorii auchetând faptul, SE Se E e 

A unde se afla remăşiță copii 


pusă 


Antonie Bonfini 
ETEA onfinius, în istori 
ia lui Vladislas, seg în CH SES a 2 
e N in Zir- 
T ië femer, prinse un 
Ja astupat gura, i-a 


EE E 


deschis vinele, lăsând a curge sîngele pe care'l adunati 
cu îngrijire și o parte] băură, iar restull conservasă 
pentru coreligionorit lor. Faptul fu descoperit și ucigașii 
condamnaţi la morte. 

La 1598, Alexandru Habicht şi Ludovic Hofman, 
scriitori polonezi, arată cum în provincia , Polonesă Po- 
dlaque, Jidanii prinse pe câmp un copil numit Albert, 
care se întorcea singur acasă, Eï '] aduse la casa lor al 
închise întrun loc secret pentru a fi înjunghiat în ajunul 
Pascelor lor, de 6re-ce rabinul lor Solomon le dăduse 
instrucţii a'și procura din vreme un copil. In ziua hotă- 
râtă se adună mai mulți Jidani. Întăi strangulă copilul, 
por cu cuţitele "7 deschise viuele de la .măni și picidre 
pentru a curge tot; sîngele, po care adunai în vase sl 
impärțiaŭ între ei, iar corpul fu aruncat într'un stuh de 
heleșteii şi găsit mai tărdiii de un pescar. Culpabilii fură 
descoperiți şi condamnați la morte parte din el, iar parte, 
ramaşi în libertate. Nu cruțară nici bani, nici marturt 
minciunoşk. nici ameninţări pentru a opri cursul justiţiei, 

Tot Anton Bonfinius căutând a-și da s6mă de mo- 
tivile ce fac pe Jidani a recurge la aat-fel de crime, gă- 
seşte că ele sunt patru și anume : 1) „Jidanii ar fi con= 
„viùşi după Talmud că sîngele unui creștin pus pe pre- 
„puții la tăierea împrejur, are puterea de a opri sige- 
„gele. II) Ei "a închipuesc că emestecând acest siuge 
„cu alimentele lor, ar întări și întreţine mutuală EIER 
„facțiune. IH) Eï cred că jidaucele bênd din el, ar pu- 
„tea evita incomoditățile comune sexului lor şi în fine 
„rațiunea cea mai temeinică este că Jidovii ucizând un 
„creştin, cred a esecuta un vechiii, decret; care li se im- 
„pune de D-zeii Iehova. Tomas de Cantipre in scrierea 
„sa cartea II, capul 29, articolul 23 dice: „Este consta- 
„tat că în fie-care an în unele orașe; Jidanii trag la sorți 
„pentru a decide care oraş saŭ care sat locuit de „ei, 
„datoresce a aprovisiona singe de creştin coreligionarilor 
„lor din alte țări. Afară de acésta un Jidov e convertit la 
„creştinism, mi-a afirmat că unul din vechii sei coreligi- 
„onari fiind pe patul morții, făcuse următórea Se 
„pie: „Să sciți că nu vă veți vindeca de ruşinósa bol 


— 44 — 


„de ob suferit, de cât prin EE singelui de 
Ji ME lui Ionocențiù al 8-lea, Papa Romei, 
din 1492, aflate în biblioteca Vaticanului, se citește: 
„Trei copii de deeg ani, din vinelu cărora un medic Ji- 
„dov scóse singele sub pretext de ia vindeca pe Papa, 
„muriri îndată, iar medicul Jidov fugi şi Papa remase 
„Devindecats!. 

S'ar putea cita sute de mii de cusuri, de și Jidanii 
şi Jidoviții susțin că tote cesteu crime nu sunt de cât 


fimea faptelor şi locul unde sii petrecut, Este posibel 
A privi ca ronnt atiite fapte raportate de diferițirautori 3 


in, ci susțin numar că nu sunt ei autorii. 

Ta om udunat aceste fapte din trecut basate pe dife- 
b "H seriitoni, pe texturi sucre și pe autori, 

papat Ne A Buveruanților, eu tâtă pleiada de 

bi Și ziarişti jidoviţi, Precum ot faimósa Alianţă 

în Cap cu toți susțiitoriy judaismu- 

muget de reprobațiune con 


nimic nu 
cestor pntăsiți, oàt și 


Estar. se- 
` Solomon 


emä in hayy 
0 masă 1 vă, 


D Silagogă, 
vi dupe 


— 45 — 


a lungul pe o masă cu It, în jos. Hahamul Solomon 
Schvar[, D tăie gâtul, in timp ce tovarășii lui o țineaiă 
de mini şi piciore. Singel s'a scurs intrun lighén pen- 
tru a servi la facerea pascel. Faptul a fost descoperit; 
de magistrați şi mărturisit de cătră Moritz Sehvarț ma- 
met sale şi judecătorilor. 

Acest proces a durat doi ani în scop de u se face 
mușama lucrurile, Dreifus a cerut 3 ani se probeze ino- 
cența sa şi pentru a câștiga timp, Jidauii a conrupt ju- 
decătorii cu bani pentru a obţine soluția, ce voia, 

Procesul omorului de la Ziza- Blos a avut 245 in- 
terugatorii şi la urmă culpabilii a fost achitaţi, grație 
influenței jidoveșci. : 

Rothschild  amenințase cu ruina creditului ungar, 
dacă afacerea nu se termină cu o achitare și după pro- 
nunțarea achitărei, renta ungară s'a ridicat colosal la 
bursa din Viena. 

Deputatul Austriac Schneider la 1889, in una din 


` şedinţele camerei, vorbind da omorul din Zisza Zar 


dice: „Astă-zi cind acest om (ministru . de justiţie) e 
„mort, nimica nu mč înpedică a vă spune cum explica 
„el achitarea. Contele Audrasy, întrebat dacă crede c'a 
„fost un omor ritual, dinsul a vespuns: „Nu mal-remâ- 
„ne Diet o îndoială asupra acestei întrebări“, Atunci de 
„ce ați achitat? „Pentru că a doua di după pronunța- 
„rea sentinței, poporul ar fi omorit 20,000 de Jidani gi 
„cine ne dă bani dacă nu mai avem Jidani.« 

„Unul dintre deputaţi întrébă cui a spus aceste vorbe? 
„Prinţul Lichtenstein sculándu-so in picióre spune: „Mie 
pÎnsu-ml mi-a spus.“ $ 

Procesele sensaționale de asasinate rituale sunt o 
dovadă că Jidovii de astă-zi nu se deosebesc întru ni- 
mic de strămoșii lor. E vorba de asasinatul ritual de la 
Polna. Sub acest titlu tâte ziarele din Europa ai publi- 
cut articole întregi, descriind împrejurările cum sin co- 


„mis acest atentat, precum și desbaterile seasaţionale ce 


aŭ avut loc la curtea cu jurați din Outemberg şi Pisech, 
proces care la urmă s'a terminat; prin- condamnarea la 
morte a criminalului. In Polna, localitate din Bohemia 


— 46 — 


3 ăsi Ae pădure din apropiere 
o-Ungaria), sia găsit într'o pă 
de ga fate creştine numită Agnes Hrusa. Cer- 
cetärile jnstițieă aŭ aflat că e vorba de un asasinat și că 


autorul este Jidovul Liopoid Hülsner: Jidanul întâlnind 
po fata Æruza, spre séra mergând singură LE pădurea 
Brezina d profitând de singuratate, o ucide șii ia siugele. 
Sevânşi cu alte cuvinte o crimă religiós. ` i 
Procesul s'a judecat mai multe- dile. Jidanit căutaŭ 

eu or co preţ să scótà pe Hirer: nevinovat și să con- 
rupă juraţii, jar presa lor căuta mijlócele a influența o- 
pinid publică. Dar după depunerea medicului expert și 
a martoiilor, si dovedit că asasinatul săvârșit a fost 
ritual, Avocatul Bard, prin o strălucită pleduarie, a spul- 
- berat tote motivele apărărel, iar curtea cu jurați la 4 
„Septembro1899, în unanimitate, la condamnat; la morte. 
Tn diua când i s'a spus că are să fie &pănzurat, a 
i n în cn al Ai a 
eg Vie ANA omorului ritual a mai avut în- 
Së SCH îi notăt că' acest aasi; 
ui al 19 în anul 1899. 


"vedit a weis încă o i 
er ne ol fată, numită 


nat vitual a avut loc la 
Hilsner a mat fost do- 

Clima, tot pentru a-i 
volume. Asasi- 
ice ale cultului 


d ritual s'a soris 


Ia societate sub 
Hills Austro. Israel See Fe 


Eelere 
încă una, oh SE Cum acum 165 de 


— 41 — 


Din Uniunea israeliţă pentru „revisuirea procesului 
lui Hilsner, face parte şi canalia de deputat austriac 
Carcis. 


Iată acum și apelul Uniune! in favoarea lui /fii/sner 
după ziarul antisemit ..Deutsches Volksblatt“. 


Mult stimate omu! 


„In fața revisuirei ce se face procesului din Polna, 
„trebue să depunem o activitate cu dublă energie, pen- 
„tru a descoperi autorii omorului. Cù cercetările făcute 
„pănă acum, am fost siliți să cheltuim mai multe mii de 
„fiorini din fondul societăței noastre și ne găsim. siliți 
„pentru a putea face față cheltuelilor necesare să apelăm 
„la generositatea distinșilor noștri coreligionari. Convinşi 
„de unitatea în idei și de conștiința hotărâtă a Dy. de 
„Jidan, am luat hotărârea de a vă supune cererea să 
„bine-voiţi a constitui'cu mijlócele'posibile în acest scop, 
„Să ne fie permis cu acâstă ocasie a vă da ca exemplu 
„pe coriligionarii noştrii din Germania, care ou ocasia 
„procesului de pruncucidere din Xaztn si pentru apa- 
„rarea religiei nostre, aŭ colectat 2 milione, pe când 
„Doi în Austria de abea-am putut acoperi cheltuelile unei 
„acțiuni strict necesare“. 


(ss) „Biuroul pentru scutul şi apararea de drept a 
Uniunei Austro-israehite“ — Viena IX Berggassi 20, 


Nasce întrebarea: In ce scop a cheltuit Uniunea ji- 
dovească 2 milioane în procesul pruneuciderei din Xan- 
fin, în care proces hahamul Bentschoff a fost achitat și 
al doilea în ce scop „Uniunea Austro-israelită“ a string 
bani cu privire la procesul din Polna, de ore ce însuși 
Hulsher a mărturisit asasinatul ritual? 

Jidanii din Austria a reuşit la revizuirea procesu- 
lui să conrupă şi pe magistrați şi pe Jumat și a înter- 
venit pe lângă imparat, care la urmă i-a comutat pedép- 
sa la munca silnică pe viață. 


— 48 — 


„In Națiunea Română“, Die extraordinară, apărută, 
Marţi 19 Decembre 1867. se găsesce următorea telegra- 
mă din Calarași: i 

„Calarași 18 Decembre 1867 Grele 9 şi dece mi- 
„nute diminâţă“ 

„Predată la Redacţie la 2 jum, séra.“ 


Redacjiunea „Națiunea“ Bucureşti 


„Domnule Redactor, 

„Sâmbătă Ja 16 curent s'a dovedit că o copilă de 
„nouă luni a net servitóre, ce a fost la Jidanul Iancu 
„Ipear tinichighiu, 'căria i-a scos sîngele acest Jidan și 
„a murit. 

_ „Doctorii aŭ constatat și aŭ pronunțat adevărul. 
„Jidanul și Jidana sunt arestaţi. Copila nu sa înmor- 
„mântat. Se uștâpta alți doctori a veni de la București. 
„Poporul a fost resculat, dar prin stăruința autorități- 
„lor s'a maï aședat, 

„âte prăvăliile Jidanilor sunt închise. 

i (55) ZA. Petrescu 

resa care e în mä idani i 

dicul se pronunțase la E Tianan e Se A SS 
EE „Prin proces-verbal, că 
Singelui, operaţie făcută SH GE E e 

printo mașină aplicata pe su- 
urme vădite. Parchetul local 
neputincios, căci guvernul 
„după influența jidovâseă din 
a trimis o contra ancheta de tref 
vëđut cadavrul, s'a pronunțat că 


i mase adevărul, fi H 
Si după 5 luni trimis inai. , fu aruncat în 


e constată ă 
de ot adevârul, SEN Cao 
guvern r 
Jidani. 


— 49 — 


In secolul al 19 civilisaţia. luând un mare avânt, 

principiile toleranței și cosmopolitismnlui prind. rădăcini 
în inima poporelor Europene, cari uitând nenorocirile 
causate de némul jidovese, începură a privi pe Jidani 
ca pe nisce martiri ai religiuner lor habotnice, desehi- 
dându-le brațele și primindu-i la sin cu, doar vor uita 
timpurile de restriște. Dar vai! Amur sa înșulat din noŭ 
națiunile Europene. Asasinatele rituale se practică regu- 
lat, inima Jidanilor a remas aceiași împetrită, viciul le- 
a fost virtutea.  propoganda demoralisațiunei le-a font 
paladiul; dusmănia şi întoleranţa, pentru tot ce nu este 
Jidan, le-a a fost credința; prevăduţi cu aceste virtuți 
ce-ţi inspiră scârbă şi orore, sat reintors din noŭ fn 
sinul popârelor ce le-aii deschis brațele, 

Jidani deveniră din noi rana statelor ce-Y repremi- 
se; ast-fel că pe cind stâgurile Republicei Franceze bu- 
ciumaii de pe vărfurile Alpilor tuturor poporelor: liber- 
tate, egalitate și fraternitate, naţiunele conduse de sim- 
ţul conservăre! proprie, se vadură silite a relua din noii 
Jidanilor drepturile acordate în mărinimia lor; așa în cât; 
chiar astă-di, afară de Francia, Belgia, Olanda şi Austro- 
Ungaria, unde în raport cu populația îndigenă sunt ne- 
însemnați, e! nu posed nici întrun stat Europén drep- — 
turi civile și politice 

Francia, care ermancipase lu 1791 pe Jidani, a fost 
constrănsă din causa miseriei în care'i aduse provinciile 
Alsacia și Lorena sub Napoleon cel Mare la 1806, să 
le ridice drepturile, pănă ce prin constituția de la 1830 
îşi capatară iarăși emanciparea. 

In Rusia Jidani sunt vecinic isgoniţi pl se iaŭ con- 
tra lor măsuri rigurâse; nuniai în România sunt tolera- 
ţi şi jâcă ca în pămintulul fădaduinței, Din acest. punct ` 
de vedere Bulgarii sunt mai patrioţi şi vecinic se dis- 
cotorosese de aceşti musafiri, b d 

Din tóte puinctele de vedere se constată până 
evidență că Jidanii sunt un popor peste care a trecuti 
tote vinturile și furtunele secolelor fară a-i putear ch 
ba întru nimic. Vieiile şi demoralisarea, erimile rituale 

DE 


d ep luarea singelui precum DI SEENEN aim dee 
sot în decursul miilor de pă s'aŭ e KEN 
idani àt astă di nu mai exis RS 
Jidanilor, ast-fel în cât asi GR 
medii, iei o speranță care se ne pótă face a crede cum 
că aceste inimy de metal, sar putea în interval de seco- 


Ji să se topâscă Spre a-ţi primi o formă mal mobilă și 


maï morală. 

De aceia cu drept filosoful german Fichle dree pJi- 
„danii maŭ făcut nici odată comunitate cu, țară care i-a 
„purtat în sinul săi; ei nu sait putut obiciuni nico: 
„dată a se simți ca fii a unei, țări, ci a remas: tot-d'auna 
“„văgabondi, car amestecă intrun singur sentiment; și 
„speculă impreună interesul, origina d religiunea și pen- 
„tru care patriotismul se manifestă numa! în pastrarea 
„legăturilor între dânșii, adică a legăturilor dintro. ban- 
` zeg ce din întâmplare se află la cutare sati cutare; os- 
 „pătărie.4 et 

Rëmåï uimit cum astă- di sı i 
mancipare jidovâscă ca n GEN E Se GEN 
„ discută chestiunea jidovâscă en frase abstr: E e 
ate d de Areptunt ale omului, de ca ea 


io și o exage- 
presa zilnică, care se 


O de 


Dh ag temă í 3 4 
Te Și încă mai Ze SR Ste 


ea jidovâsca pentru tói en GE n 
Ee te Popórele şi prir e d 
A Sch SE esențialmente Se 


sbatere se- 


privesce apa- 
Dar acésta 


á că sunt de- 


Sga 


ändustria ce este în måinele lor, voesc să devie judecători, 
oficeri, voesce paturalisarea: in masă pentru a exercita 
drepturile politice ale păreï şi să pătrundă în guvern. 
EI cer a lua parte în însuși statul. 
Luând asupră-le o competință usurpată,, unele gu- 
verne Inbuibate de un gust striniii şi de un umanisın 
rătăcit, linii făcut avanse pe acâstă cale, ca Republica 
Franceză. Spre a putea justifica un asemenea drept, ar 
trebui să probeze ai) că sunt în stare și gata, în parte 
ein totul a se sacrifica statului Român, după cum cer 
ca statul să se gacrifice lor, sai se probeze că după 
tradițiune. posed de facto dreptul la participare activă 
Zu. stat, Este evident că. prima alternativă este imposi- 
bilă, pentru că este incompatibilă cu judaismul, jar cea a 
doua nu 'pâte admite, pentru că un asemenea drept nu 
pote avea. altă basă de „cât, numai în dreptul apărătoru- 
lui, Contopirea ` judaismului ou vomănismul şi chiar cu 
“orice alt popor, este cu neputinţă pentru că judaismul 
ge baseză pe o zeligiune deosebită și pe o constituție co: 8 
prinsă în Talmud. Constituţia jidovâscă se cuprinde și g 
în uărțile, lui Moise; care dice Jidanilor iu cartea all: 
„Şi de veți asculta cuvintul mei d veți păzi legea mea, 
„veţi: fi mie papor ales din tóte-némurile, căci al mei SS 
„este întreg pământul.“ j 
Acâstă constituție constitue un pact încheiat între 
Jidaui şi între Iehova, ca cu un rege lumese al didani- 
lor, spre câștigare de folâse! externe. Jidanilor li se pro: 
mite îmbelşugare, prosperare, şi proprietatea vecinilor 
lor, dacă eï vor pigi preceptele Dumnedeului lor, iar de 
Je vor calca, sunt amenințați cu daune materiale și S 
dureri corporale. Pentru acesta legea lor religiosă este 
tot-odată şi civilă şi vici-versă, or 
De aceia, precum pote observa oi cine, Jidanii Ze 
se supun de cât de neyoe unei țări nejidovesci, însă le 
„este imposibel a se asimila. Prin botez nu se SOT Ss 
milarea orl cât sar încerca a-i muie pe d n ap 
ace. Jidaniy nu pot face alt-fel de cât să pi Ge e 
liăuntrul înimei lor comuna jidovâscă ca un stat în stat; 


EE 


trăind între cele-lalte popâre de: 


„i acésta o dovedesc el, ` 
a A age fără a se asimila CU dânsele. $ y 
Tehova închee pactul sët numai cu urmașii Rabinu- 
lui Moisi, Nici un alt popor nu pote fi primit în acest 
stat de familie, care aşteptă venirea Mesiei şi nic! pote 
participa la beneficiile sale. Legea jidovéscă este esclu- 
sivă d cel ce nu este din némul lor, să află pus în afară 
de lege. Pentru acâsta în statul Judaic, străinii sunt su- 
puşt unor măsuri diferite de cele aplicate Jidanilor ; e! 
sunt lipsiți de ocrotirea legilor, iar popârele străine ve- 
cine Jidanilor, li sunt date lor ca un obiect de pradă, 
La Jilani ideia de umanitate este redusă la mini- 
mum şi chiar și ast-fel ea nu există de cât numai pen- 
tru némul lor 
„Legea jidovâscă este fârte elaborată având o casuis- 
tică pănă și pentru cele mai mici amănunte. Filosoful! 
German Fichte, în tratatul de revoluția francesă, dice: 
GE E să nu crâdă în Christ, pot se nu crédă in 
D umnezeii numi i 
sant duşman SE eebe 


Een p îi 

dani p a pe cei 

Convorbire R cu GE în Sit GE EE, de 
mn mică abateri 20 Să potă câștiga ertaro Ze 


divi i 
in are valore numai pentru lumea a- 
S na mijloc de a se im- 
14 ba să se ferâscă dea 
EEN u critica Talmudului 


trebue să ern 

dr GC „Să rămâie ete 
Jidan H ca dovadă iată ce crie ziarul 
arul, 


SES 


SEH Arhives Taraelites“ din 1884 organ oficial al Jido- 
vimei din tótă lumea. care apare în Paris: „Israel este 
„o naționalitate. Suntem născuți Jidovi, natu de óre-ce 

„ne-am născut Jidovi. Copilul născut din părinţi Israeliţă 

„este Israelit. Nascerea face săi încumbe tote datorinţele 

„unnt Israelit. Nu prin tăierea imprejur primim noi ca- 

„litate de Israelit. Nu, tăierea imprejur n'are a face cu 
„botezul crestin. Nu suntem Israeliți pentru că suntem 

„tăiaţi împrejur, ci punem să se taie împrejur copiii noştri, 

„pentru că suntem Israeliţi. 

„Dobândim caracterul de Israelit prin nascere şi ou 

„ne putem perde acest, caracter nici-odată, nici a nè le- 

„pada de dânsul, pănă şi chiar Israelitul care'și ren6gă 
„religia, chiar. acela, care se boteză, nu inceteză de a fi 
„Israelit. Tóte dorinţele unui Israelit continuă ale purta 

„pe spete. 

Partisanii. botezului, ar trebui să nu puio prea multă 

grabă ?n a înpământeni cu apa Tordanului și cu crucea 

pe aceşti ventură lume. Ce fel de asimilare este aceia 

față de documentul publicat în «Les Arhives Israclites» 

din Paris? Francezii le-ai, acordat tote drepturile, spe- 

rând că Jidani! von deveni Franceji. Dar ce 'desilusie | 
Francia sa jidovit fără ca Jidanii să fi devenit Pranteji 

cu inima. Ba ce o mai curios şi maï durorbs, este ca E 
cornpto așa că un Jidan Arton, à fost în stare să cum- 
pere deputații și senatorii Franceji, în afacerea Panama. 
Jidanii în loc de a se așimila. înființază la 1859 „Alianţa 
Israelită Universală“ sub preşedinţia lui Crimienx, care 
dice următârele cuvinte în, şedinţa de la 15 Mai 1865: 
«Mergem. op pași repedi. Alianţa devine o adevarată pu- 
tere, Ea nu este o reuniune de câți-va Gmeni isolați, 
«ea este o vastă asociaţie şi se întinde pe. tâte punotele 


„globului.“, KE i vt2e 


CAPITOL Il 


Multe urgi! aŭ trecut peste capul nefericitului şi în- 
cercat popor Romåu ; multe némur de barbari aŭ de- 
vastat și aŭ pustiet în nenumerate rînduri cu foc și en 
for România, dar nemul românesc s'a ridicat mai oțelit 
din lupte d nevoi, maï plini de bărbăţie și de viață, s' 
călit, „ca ferul prin foc și s'a renăscut ca fabuló Kee 
Phenix din cenușa sa. EE 
Singele Românilor este tinë i ihai 
Cogălnicânu, pentru că este Ke Ge Ne e il 
restriştele şi oalamitățile vremurilor Zë n te ca Lë 
suportat, fără A despera de viitor, î "Es 
să) strămoși fii a vechei Rome, ca e GE 
Sé “A putere, mar neînvinși Gë i A SJA pap Fale 
în lupta cu Anibal; intocmat e pă desastrul de la Cané 
„căpătat puteri uriaşe, când mpa ui Stefan, cart aŭ 

Ge CH de la. alba aa St SIE ut picat 
înving E Rotin 

Wuzință pe Zmeul 

„cu o falcă 'n cer 


sira p i 


stărpitură di- 
tură de paloş, 
un cumplit 
luptă despe- 
pe acel Zmeii 


lânii noştri 
colonii scapati prin i 
tatea i mi posto Se 
| nalitatea lor, aŭ acte ES 


SE 


mult zën ţări de cit cei-lalți invadatori, cart usai de 
arme și violențe. Eli af stricat” motavurile poporului ro- 
mân, aŭ adus o moleciune în caractere și o depravațiune 


atunci în aci 


bisantină necunoscută i 

Ia „Zmeul cel mij Acum'a venit rindul Zmeu= 

Imi aceluiu ` pe care unii din noi abia °l bagă în s6mă. 
Acest zmeușor cu perciui, pe cur unisa îl desprețuesc, 
nu degâba i se dice că bea singe omenesc. Chiar în ve: 
chime capeştile semitice ale lut Molach, erai stropite cu 
sîngele copiilor cari se sacrificaii. Insuși credinciosul 
Avram aŭ voit să înplânte De de milă cuțitul în piep- 
tul uuicului săii fiii, credând că face-o faptă plăcută lui 
Dumnedei. 

Apoi, ce să ne mai mirăm de restignirea  salvato- 

rolut lamei, a acelui s6re al dreptăței şi al adevărului, 
care a propogat fraternitate și dragoste în omenire, care: 
a regenerat lumea și a reformat!o, nu cu baionete. și cu 
tunul, ci prin puterea cuvîntului şi a învățăturei sale? 
Care alt popor din lume ar fi îndrăsnit să întindă o mână 
sacrilege asupra blândului și nevinovatului Isus, care în 
momentul agonie! se ruga pentru calăii săi; de cât acest 
popor înverşunat, în contra oră cărei idei de dreptate și 
de umanitate?! 

Se scie că Jidanii cu o perversitate nespusă ai per- 5 
secutat și torturat profeții, cel ce aŭ voit a-i duce pe 
calea binelui d a luminei. Dacă: Isus a scăpat de a nu 
fi în numărul celor 14.000 de prunci pe cary i-aŭ tăiat 
soldaţii luï Irod, a trebuit să expieze pe cruce la Gol- 
gotha înaltele sale precepte morale, în timp ce tălharul 
Varava a fost achitat. 

Dacă semiţii din vechime sacrificuii copiii lui Molach, 
dacă biblia spune că Avram a vroit să ucidă chiar pe 
unicul săi fii iubit, făcându-l jertfă Dumnegeului, lor 
singeros, neînblănditului Iehova, dacă pentru a nimeri pe 
enz sai ucis 14,000 de prunci in Iudeis, mai fi vo 
naivi cari să créda pe cuvint pe Jidanii deveniți mat 
bigoţi, mar neomenoşi, mat căpcăni prin Talmud, că ni 
aduc jertfă teribelului Iehova prumer de ar creștinilor: când 
Je cad la îndămână și se asigură că nu vor fi descoperiţi ? 


— 56 — 


iar unii scriptori iluştri, cumpă- 
att de aurul jidovest, a îndepărta credința cu dreptul 
înrădăcinată în spille popârelor, că Jidanii nu omoră 
prunc! de creştini pentru a le luu singelo, 

Omorurile rituale, de la Tisa- Balas, de la, Polna şi 
din nenumerate locuri, explică misterul care acopere dis- 
pariția multor prundt la noi și pe aiurea, 

Ce să mai dicem de instinctile rapace ale odiosei 
raso, flagelul și turpitudinea n6mului omenesc, despre 
faptele nelegiuite şi scelerate ale Jidanilor, pentru a u- 
Surpa; a acumula totul în mâna gi stăpânirea lor, când 
ronte ființe monstruós şi degradate maŭ nimic "sacru, 
eso an a tim oe d ial 
Kata SE i e câte ori aŭ prilejul a atenta la viaţa, 

elorlalte popâre şi la tot ce ele ai mai scump 


Dog6ba să silesc hi 


munții şi văile clocotese, riu- 
tenta GE a sună aŭ revariat eg 

Ge E e a pustiurile märeï mó 7 
ee țări vomânoset, Un SC SE 

ER asupra încântătărelor câmpi g 
în GC, ege d lunci, asupra SEN GE 
Dap, tâte aŭ së scojsrite o de an giulgiti Lei? 
Doi tijara riet și lugruba. See 


ër dragalașă nu o mi 
S agala al 
sunà de strigătele pă 
or de odinióră; 3 


= pp 


i Satele sărăcite, oraşele: focare de infecție şi corump- 

ţie, caractere virile ai energice rar ca diamantile se 
gâsase ici colea, între Român o apatie, o, descurajare 
generală, 

Viaţa veselă și familiară de odinioră a Românului a 
dispărut ca print on farmec. Lumea preocupată numai 
de interese. Calculele unui egoism îngust și rafinat iaŭ 
din ce în ee locul generosităței, mârinimiei şi a virtuţi= 
lor strămoşeşti. Chiar ospitalitatea, una din, calităţil» cele 
mal dinstinctive, ale poporului Român, începe a deveni 
maï rară. Sinceritatea, și francheța incep a dispare din 
ce în ce mar mult, dând loc vrăjbei, linguşirei şi ipo- 
cridiei, 

Lăcomia şi! setea de aur af coprins pe toţi, de la 
o-laltă şi a devenit o bólă epidemică, o manie generală 
care stăpânește pe ori-cine, cu atât mai mult cu cât este 
pus mai sus. 

O sârtă tristă să prepară acestei țări în viitorul ne- 
cunoscut. Cine aŭ adus aceste fructe atât de amare; de ă 


„cât acei ee ui măpădit în ţara nóstrá cu intenția de a 3 


ne prada și udide pe tóte căile ? f f 
Jidanii deprinşi a specula totul, specnlésă cu munca 
nösträ; cu 'onórea mâstră, ne minâsă, ne sub-plăteză pe 
tâte căile şi nor stăm ca niscd hipnotisaţi, ca. nisge aur 
tomate inconsciente de posițiunea nóstră şi de sorta ce 
ne uştăptă. bă năvăleso, se înmulţesc şi ne copleşeae, iar 
noi na întârceră atenţi în altă parte ca şi cum n'am avea 
curajul a privi pericolul în faţă f 
Tëegugile ` ër de la o laltă: Dorohoi, Botoşani, 
Folticoni, lași, Roman; Bacău, Focşani, P.aNeamţ, Vaslui, 
Bârlad, "Depot şi tâte, „celelalte din Moldova, gem in- 
fundat de Jidani. In qilele do Babeş. tote dughenile, în 
chien, Satele însuşi sunt enpleşite de pusderia jidovâseă, 
Jidanii aŭ străbutut până gn infundăturile sin eriepii 
munților, adăpostul, fortărețe, nerspugnabile, a Români- 
lor în vremuri grele! 111 | pe 
Bătrânii Carpați locuința Docbhiei, şi a 9 mulţime, 
de zina ale: baladelor şi Jaen at populare, privesc, ci 
grâză cum a ajuns a se incuiba in sinul lor aseme! 


— 58 — 


naiului ; aceşti vintură- 
ți din sudorea și munca, 
putând. încăpe in acestă 
r mare în Valachia; 


iasme, rătăcitâre ale pustiilor Si 
lume, cari trăesc ca nisce NBR 
celor-lalte popore. Acum ne mai pute 
pante, aŭ început a emigra în nume 
dicând că se duc la America, Se 
Apoi presa lor necontenit face larmă că sunt perse- 
cutați și că emigrésă din țară din acâstă causă pentru 
a ne arunca cu colb în ochi și a nu vedea catastrofa ce 
ni se pregătesc, prapastia ce ni se deschide spre a fi 
înghiţiţi încetul cu încetul. Et fac întocmai ca tălhariă 
cari ca se prade o ċasă îi daŭ foc sai caută a distrage 
atenția publică în altă parte. Aşa și e! pentru ași ajunge: 
maï uşor scopurile lor infernale, ne aŭ pus în posițiune 
de a ne perde un timp prețios în lupte sterile politice, 
ba chiar aŭ încurajat importațiunea ideilor socialiste- 

cosmopolite. 
Ge n 
vênd patrie în nici o ORN ENDE Ge Ers 
cură de razele sórel E GE Si ECO Se 
E și yena- 

» și-a făcut din suferințele lamei o hrană, din H 

„un templu și din ban un D ül EE 
năpustit as n un Dumnedeŭ ! Astfel Jidanit sai 
că din wl. Munci n6atre încă in det, pentru a 
sa, dintrun organism viii un cadavru în 


descompune 
A ve, pe ci d Z 
tot. » pe cara se'l consume ca nisce vermi ne- 


Acu 
faptelor, 
decida c; 


pe cea mul mică fii 
ilbine ERS 


aţă vieţuitore a-și 
Su acul, era dea 


— 59 — 


şi viața numai pentru a apara societatea în care sunt 
constituite ele, în știubeii și pentru a-și apara în ace- 
lași timp mierea şi córa, fructul muncei lor. Acel instinct; 
trebue să ne facă cu atât ma! mult pe noi, poporul Ro- 
mån, a ne apara de un ném străin prin limbă, prin lege, 
prin. moravuri, şi tradiţiuui, gata să ne cotropescă prin 
nimărul covărșitor şi puterea banilor lor. 

Nemuritorul Barnuţii dice în discursul pe care l'a 
ţinut în câmpia Blaşiului, în revoluția de la 1848, ina- 
intea a 60.000 de Români, că dacă rindunelele simțesc / 
apropierea Verei și a'ernel, ducă animulile prevestese 
furtuna cea grea, dacă unii Omen! își spun de'nainta 
până şi ora morței, ar fi un lucru contra naturei d cu 
neputinţă ca un popor întreg, cara acum și-a câștigat 
independenţa prin vitejia desfăşurată în câmpiile Bulga- 
et, să nu presimțâscă pericolul ce-l amenință, să stea 
nemişcat ca pétra, să tacă ca un surd și mut când i se 
trage cumpăna de morte. 

Lupta în România cu în ori-ce stat din lume, nu 
éste între cruce și corn, nici între Crist’ şi Moisi. — 

Crist ma fâcut cestie religiosă, nici din Dumnedleire, 
când sia pus contra Jidanilor, căci toți talharii cred 
mar mult ca or! cine în Dumnedeii, se închină și se rógă 
lui ca săi apere de procuror, judecător, polițaiii, ete. 
ci a combătut abusurile, tălhăriile, traficăriile, info miile, 
nelegiuirile, lăcomiile și jafurile jidovesci ete. precum 
fac şi Români! astă-di, când după atâta răbdare se văd 
copleșiți, striviţi şi cangrenați de acâstă plagă ce trebue 
cauterisată cu medicamente eroice. A 

„Nam venit să stric legea, ci so îndreptez a dis 
„Fiul Mariei“. i 

N'avem trâbă cu legea jidovâscă de Românii, ci cu 
răutăţile lor pe care nu le maï putem suferi. ; 

+ Nu me ocupăm de legi şi credințe, ci de Jidoval 
pribâz, răi făcător omenirei de când s'a ivit el pe pä- 
mânt, umblând rătăcind ca câinele mimăruia, speculân- 
du-și femeile pe la curtea Faraonilor, până ce aŭ nime- 
rit şi tăbărât aic din tote părțile, ca săși facă o noué 


igh =s 


uesfărșitei punătăţii și toleranței 


i 
DE 
K 


“aleatină, mulțumită 


| Român: $ p 
Gs foa se ocupă mat puțin pe lume de cestiu- 


nile veligiose, sunt Românii, cari trăese nu numai cù 
tóte națiunile impreună ca fratii, dar chiar pana pi atu 
lepra jidovéscă, care 3 molipsit! țar pi cu care JEE 
tecă sâugilo, ca brahă cu Goran, unii cu alții fără de 
nidi o vorbi sait desgust de infecţiunea juduică, mânăncă 
şi bea cuşer ca maforă, < 
Când Româna cu crucea: la gât pine în brațe pe 

Drang en cornul în frunte și lungii pereiuni ce'i cad 
pe siu și buzelei debălose lipite de ale ei şi Românul 
nt amestecă miral cu saliva Jidaucei, când D lu casele 
jidovesci se află câte o tată sah Temee „Română servi- 
E tóro, lucrătóro saù ori-ce, cară fac copil cu JidoviY, pin 
y Mapa cu ei și petrec în custi toma, iar unii preoți 
ac del de tote aceste DC să dică nică o vorbă, numai 
GA a ML Aa pap ură do rasă nu pote D. i 
| acà ar D cestiune veligiosă, credeți că d 
> Eet aura 9, ro igiosă, credeți cin uoptea 
a o minat e im, a 

plâng Româniy Apa A sînge la a căruia. picióro 
nele; en) se, (tere de la bi umânâri, și, sărutândui, ra- 
Jidov pe acest EE ii CR erte 
de dd oul glasul preotului SC "cu 
căile 'călcătorilor de legi vin 
Seine eu e 

"El ca pe, nisce ucigași. saŭ 
tea sa'i priv ucigași pati. cel mai, puţin ar, pu- 
EH SE E Dde niet. N puţin arp. 

Dacă aceste 

à sunt 
9 parta, calăii, a între 


„dăm tot numaï 
eat a ` Bacău, 


— 61 — 


de spini şi ’l purtă pe wl, scnipându-l şi batjocoria- 
du-l, judecându-l și condamnâudu-l, numai credință crey- 
tină și cestiune religiosă nu pote fi. 

Când preotul de la sfinta Vineri din București în 
ajunul botezului Domnului viind în piaţa mare Și stro- 
pind poporul cu aghiasmă, a ajuns un strop pè un Jidan; 
care a sărit îndată asupra preotului vărsându-i căldărușa, 
aruncându-l crucea și sfistoclu în omăt, smulgându-i 
barba; când s'a prins jefuind bisericele, ca la Brăila acum 
șase unY și mânjindu-le cu escremente ca la Bucuresci ; 
când să prind cu fete pe care le vind la Constantinopol; 
când aŭ otrăvit pe marele luptător antisemit Popa Văr- 
nav din Bârlad; când ap tradat pe pompieri la 1848 
spuind Turcilor unde să tragă cu tunurile ca săi omore 
şi câte alte deci de mii de casuri ce nu se pot inşira 
aici, probâză şi Satanei că numai persecuție nu este în 
acestă țară. 

Nu este cestiune religiósă între Român şi Jidan, 
căci dacă ar fi una ca acâsta şi pacat că nu este, de 
mult Jidani! n'ar mai fi între Români. Chestiunea este 
între jidovism și românism, între o nație constituită şi 
o hârdă selbatică ce a copleşit!o, între civilisație şi bar- 
barie, intre virtute și corumpție, între onâre şi minciu- 
nä, între moralitate şi desfrânare, între conștiință și 
scelerateță, între omenire și mișelie, între existență și 
peire. A 
Nu desprețuim nici o religie pe lume, însă cea ji- 
dovască este mult mai ușâră şi mai avantajosă în viéța 
socială și economică, pe când cea vomănâscă (ortodoxă) 
forte grea şi se ţine cu mari sacrificii și cheltueli, ceea 
co face pe Jidan să încalice pe: Român în mare parte a 
existenței lut. Românul cu biserica, cu Preotul, cu naş- 
terea; cumătria, nunta, mârtoa și cu pomenele încă șepte 
ani după morte, cu sărbătorile și cu diferitele zile cure 
Je prăsnuesce și le cinstosce cu chefuri, mâncări, băuturi, 
jocuri, pomene ete. ete. perde o mara parte. din zile de 
Jucru din an, precum şi din bani, pe când Jidanul nare 
nici ună din aceste. i; 

Jidanul nare nică cântec, horă, doină ; de cât såm- 


= 62 = 


D = mbătă séra este liber; scapat; 
băta când să KE ee sabăș, să apucă de 
de serbătâre, cu SC nu-i dă voca pune mâna pe ban, 
SH SEN Se așa că Sâmbătă sera părlitul de 
Bags cum îi zice Jidanul, î aprinde lumănarea și'i face 

să faci tiune religiosă: 3 
SA ge dee EH de religie, este. că dór 
prin ncâsta să mat deştepte simțimântul religios şi maţi- 
ional la acei Români jidoviți și cu ochii puhăiţi oe nu 

“văd äist perd țara! şi némul. e 
Jidanii ne-a desoreditat religia care este puladiul 
naționalităței şi unde na putut conrupe, a aruncat în 
‘temnițe pe apostolii er, precum afăcut cu preotul Ga- 
laction de la comuna Laza, județul Vaslui, acusat càn 
Noembre 1899, a indemnat pe locuitorii din 'acea comu- 
mi să expulzeze din sat pe Jidanul Mendel Marcu, ex- 

ploatatorul lor. Zei 

„Picotul Galaction a fost condamnat de judecătorii 
Tribunalului din Vaslui la 20 dile închisore, Curtea ` de 


Casaţie à respins recursul Preotului, caro a ramas defi- 
nitiv condamnat, } 


“trist a a i 
ranca în temniță pe un mare Preot care a cre- 


să deștepte adormitele conştiinţe 
sa. 


timarul, deputaţii senatorii. și 


£ Comitetul or- 
lefant ca preşe- 
> Iulius Reviet, 
, Sin depus 
Acestui bal, Sala 


GE 


„curței cu jur! a fost forte bine decorată şi luminată 
„şi o lume imensă din tote clasele Societăţer. a luat parte 
„la acâstă serată. Elita Română din localitate parcà și-a 
„dat; „rendez-vous“ pentru acâstă s6vă, căci printre asis- 
atenţi am observat pe D-nii prefect N. Lupaşcu, primar 
ab. Eremiade, deputaţii Paul Gorgos și. Iulius lulich, Se- 
«natorii O. Bastachi. marele proprietar Mavrocordat, Pre- 
«şedintele Tribunalului Tataru; membrii Balasan și Geor- 
« gescu, Directoru Prefecturei N. Ciurea, farmacistul. Or- 
„tinschi, Dr. Vidrașcu, șeful oficiului telegrafo-postal Io- 
„escu, şeful depositulut regio Manoliu, Petre Scarlat, 
„ingineri! Popescu și Rachieru şi alt? al căror nume nu 
«sunt în stare a le maï enumera; toți însoțiți de soțiile 
„d-lor. —Graţie Dâmnelor Charlota Elefant, Ana Vitzling, 
»Malea Klep-r, Ana și! Sofia Revici şi al D-şârer. Clara 
„Gherber,  vindarea de: cocarde, bombâne și țigarete a 
„dat un resultat forte favorabil, ast-fel cn venitul net al 
«balului se urcă aprâpe la suma de 1000 Jet 


Condamnarea preotului Galaction este o rușine pen- 
tru “noi adevaratii Români, cari stăm indiferenți și nu 
Sim să ne solidarişăm cu acel ca luptă pentru țară, Aici 
e locul a dice cu nemuritorul M. Eminescu : 

„Cine an îndrăgit străinii 
„Mânea-i-ar inima” cânii 
„Mâncu-i-ar casa pustia 
«Și némul nemernicia, 

Fie mândru preotul Galaction, și râgo-se pentru cei 
ce l'aŭ condamnat; precum și Isus pe cruce se ruga ceres- 
cului Părinte să ierte pe aceicel adapaă cu fiere și oţet. ! 

Preotul Galaction, servească pildă întregului cler 
care în mare parte este inglodat sub povóra greutăților 
traiului şi suferind și el ca și poporul direct saŭ indi- 
rect consecințele exploatărei sistematice organisătă și 
exercitată asupra țărei de Jidani, a perdut pănă și sen- 
timentul demnităței, iar cef cari aŭ vădut că mai bine 
este a urina pe căile lui Iuda și ale lui Mamona de cât 
ale Apostolilor, cărora nu le trebuia nici traista Dier 
pungă, saù făcut lacomi si interesați imitând pe Jidauy 


bi yi 


SE 


got Jt de căt cu turma bine 
și fraternisând. cu dag E le că et eunt cet 
geit a lwi Christ. Schier eo peroiuni şi a 
deintäi gata a culpă e Se 
î ea de acestă întristătore e, a 

că unii membri 

jueruri, n'avem de cât să Ee Se, 
e ca lo trebuesc pentru nutriment şi înbră- 
Ser dar chiar obiecte necesare pentru serviciul bis E 
det, “Unit dintre d aŭ ajuns în așa hal, în cât sopii 
Jor îi căsătoreso cu Jidani, precum a tăcut Preotul I. 
Vasilescu, din comuna: Elisa-Stoeneşti, județul Ialomița, 
fapt relatat de ziarul jidovesc „Egalitatea“ „do la i 
Februar 1897, sub titlul „Apropos de o căsătorie miestă 

„In ziua de 6 Februar a. e. în comuna „Elisa-Stoe- 
„nești, judeţul Ialomiţa, sa celebrat căsătoria civilă a 
„Domnișorei Elena Vasilescu. fiica Preutului I. Vasilescu, 
«cu tăuărul Isac A. G. Schvarzman. Ceremonia a fost 
apoi urmată de un bal, unde s'a petrecut pănă a doua 
„Qi la prâude. 

O altă dovadă că mulți clerici și monahi aŭ devenit 
nisce precupeți sclavi ai banului și că apară interesele 
jidoveşti de şi Jıdaniï mu le aduc nici un câştig, maŭ 
de la dânşii nicileturghii, nic! sărindar, nici pe botezuri, 
cununii saŭ inmormâutări, este că nu se catadiesesc 
profera sanctitatea persóneï lor cu scrieri naționalis! 

Preoţi ca Dositeiii Veniumin, Filaret, Antim. marti 


EEN faptele lor măreţe, Astä-di însă in rân- 
cel monahal, lipsese 


ü arâte urmaşilor lor, 
- Eșiţi din sownolență, vol 


P Române și apara 3 

dë ontra judaismnlui, di, ea 

ua Ee VOstră este grozavă, căct religia este 
Al existența poporului roniðnesg d e? 


GE 


E Pe când judaismul se bazâsă pe un pact social ere- 

ditar numai într'o națiune, pact încheiat cu Iehova ca 
șeful casei lui Israil și dirigiat duşmänesce contra între- 
gel omeniri ` creștinismul din contra, este religiuneu e- 
galităței generale şi a iubire de omenire, o religiune 
universală. Crist vede în fie-cure om pe un frate al săi 
pe când Jidanul vede un inimi în tot omul ce nu este 
Jidov. Fiinri-că poporul jidovese se crede poporul ales a * 
luy D-zeu, el voesce a subjuga pe cele-alte, Isac dând 
bine-cuvintarea fiului săi Iacob îl felicitâză ast-fel : (Moise 
27 şi 29) „Să-ţi servâscă ție nemurile și să se îuchine ție 
„Domnii și să fii Domn fraților tăi şi se vor închina ție 
„feciorii mumei tale. Blestemat să fie cel ce te va bles- 
„tema şi bine-cuvintat să fie cel ce te va bine-cuvinta“, 

Robia este dar o presupunere naturală pentru Ju- 
daism şi pentru că Iehova şi Moisi sunt parte bărbă- 
tâscă, femeia se vede lipsită de tote drepturile. 

Ea este o propietate a barbatului şi lipsită cu totul 
de voinţă. Iehova favorisând pe Jidani în dauna celei- 
lalte lumi, se desbracă de dreptatea divină și ast-fel 
compromis nu mai pote îndrăsni se pretindă sentimente 
morale de la poporul săi, Il se vede dar silit, ca prin 
promisiuni de folâse şi prin amenințări de pedepse, să 
țină pe Jidani în supunere. Ast-fel Iehova se presintă cu 
un Dumnedeii ul resbunărei care pedepsesce pacatele 
părinților în fii până la a noua generație. 

O expunere de asemenda ademenirt profane și gro- 
zave amenințări se află în cartea lui Moisi 28. „lehova nu 
„mul pâte să pretindă Jidanilor. ca ei să respecte princi- 
piile moralei comune, când el însuși le-a dărâmat, ci sg 
„găsesce nevoit a li prescrie disposiţinn! practice hotärite“. 

Oreştinismul opune moralei separatiste a Jidanilor, 
morala generală umană și când din întâmplare vro un 
Jidan se supune acestei morale, el face acésta, prin con- 
travenție cu morala sa proprie, violând ascultarea, logeï 
lui şi pentra că într'ânsul omul nu este de tot nimicit; 
de Jidan. Creștinismul tinde a ridica pe om până la 
Dumnedeŭ, pe când judaismul pogóră pe Dumnedeii în 
jos pâna la sine, 


8 V 


Kaka Do 


— 66 — 


e d a da viéță principiilor mo- 
ti erat juduismul dm "ere 
utea încunjură nei- 
serveace de aceste GE GE KE? al pârtiniver , și al 
piile morale. Gen SE este un D-qeù de iubire 
Ge Deea care imbrățişésă de 9) E 
Ee creştinismului nu tind la folóse ia 
D la succese materiale, ci spirituale; împărăția i u 3 
este din lumea acésta: M E de scop de a face p 
şi de-al face mai bun. x e 
Si e Alea acestor contraste este cu neputinţă, Dacă 
Jidanul ar voi să recùnóscă doctrina creștină in privirea 
egalităței între Gmeni, fundamentul judaismului Sar sur- 
pa, pe când creștinismul nu i-ar putea da în schimb o 
îndomnisare corespundătâre cu dorințele lui pentru aşa 
concesiune, 

Jiduuilor li se preserio de a uu considera pe ceï- 
lalți omeni ca pe semenii lor, li se ordonă se bată pe 
Pilisteni căci lehova voesce să nedroptäțéscă po aceştia 
HE i S E E lor să potă împlini 

Dunn dată Jidanilor. Da unde resultă că aici nu 
e e a de diforenții în formele religióse şi 
TT, nici o-dată mu se vot hotări de a ărăsi os- 
pa iu Go pVemnă legilor je și individualismulut 
curea t ag PLAI OU tiria i tr tâtă strioteța în 

Sopărațiuneu lov de tâte cele-lalte 
reștine, urmând prin- 
partea lor barierile 


ani, aceste măsuri "ap it di ia că 
st ` provenit din aceia că 
dani Sat fi modificat cugetările lor; lucru ce este cu 


tin i di il ii 
GE D od din un liberalism 184 înțeles al acelor 


-qi 


Creştinisi 
zale prin, for 


schimba Sabatul lor 
tü lume, cu tóte că 
eris în zeligiuuea lor. 
sunt religios, ci 


= 67 = 


serbători» naționale istorice ale acestui 
serbătârea pascelor esto serbarea fügireï 
şi azima cea nedospită și mefromentată 
nâncă, este o amintire că atuncea nu m 
mecesar să dospâscă și se cocă Dänen, 

Serbătórea Cuscelo» este serbătârea agricolă şi tote 
“o-dată o amintire a locuinţelor lor din Egipet. 

Serbătórea numita Purim este serbarea resbunărer 
asupra poporului care i-a primit, resbunare indre 
nu numai asupra'adevěraților lor persecutori, ci yi asu- 
pra celor ce li sau părut ca păstueză în tontra lor o 
cugetare neamică, „Și Ap ucis Jidovit cu sabia. pe vraj- 
„mașii lor și-l zugrumaseră și uciseră pe toţi cui cu vm 
»vrăjmașii lor după cum aŭ voit doe Ester, 9, 5 

Cuvintul Jidăn nu este numele unei sete religióse, 
ol a uneY naţiuni card are legile și instituțiile sali "me 
ravurile sale deosebite, pe care le-a 'ùrmat Și le urmâză 
de mit de an! în mijlocul” altor! popore; tendința lor 
esta nu de a en simila cu poporele. bi do a se pustra 
cu popor deosebit. 

Am vădut cu câtă tărie acéstă tendință s'a mani-' 
"Testat în tom jidovimoa din uropa, când Napoleon I 
convocă la Paris un Sanedrin, voind prin acestă restau- 
rare a vechei curți judiciare supremă! a Terusalimului, 
să înviurese asupra Jidauilor împrăștieţi în tote țările, 
cu scop de a-i întrebuința cu instrumente ale politice 
sale, Din nic! o țéră Jidavii wati protestat, vaŭ decla- 
rat că se află unde-va asimilați cu poporul în sinul că- 
ruia se afla locuind; din contra, toți de pretutindene 
aŭ salutat cu bucurie acâstă nouă eră a Judaismului, 

Și Färaon dise 2 Moise: 10. „Şi când se va in- 
„tâmpla vesbel, ei ar putea să se însoțâscă cu Vrajmaşii 
„noştri“, 

Aşa dar Jidanii nu se contopesc în unitatea națio- 
mală, nu se asimilâsă cu poporul Român, ci se pun în 
față cu dânsul și în contra lui, 

De aceia firesce trebue a fi tratați oa străini, 

Pânăm present Jidanii s'aŭ aflat câud tolerați, când 
isgoniţi, une-ori desființați și iar toleraţi, tot-d'auna sub 


popor.  Ast-fel 
lor din Egipet 
pe căre o mă- 
al avea timpul 


ptată, 


ii 


iti jcti e Jidani ocrotiți și naŭ pu- 
tiea nd E, de cât; acela ce li se cuvi- 
fi a străin! în situațiunea particulară ce şi-o făceaii 
atat) prin tendința lor de a se pastra ca individua- 
i ională deosebită. 4 jd 
Dees situațiune, el nu puteaă avea de E 
dreptul ce resultă din însuși punctul lor. de plecare iia- 
dică dreptul streinilor, cari în ori-ce stat, civilisat se 
acordă în cât privesce protecțiunea vieței și averei, tu- 
turor celor ce se află in stat; insă de aici nu urmeză 
că statul saŭ țara pentru ucâsta să fie obligat aï con- 
funda cu poporul sei, sai a-i face purtați la tote bu= 
urile. 

Imprejurarea că și Jidanii sunt supuși serviciului 
militar, nu li constitue un drept pe basa căruia să aspire 
ay la drepturi civile și politice. Serviciul militar este o da- 
torie, iar nu un drept; el oste dee cum o contra-pres- 
bie pentru ocrotirea ce dà țara în asigurarea uverei şi 


or de toți 


iptenii spre a curăți 
Jan adun; 


acel cari ava le > S 
gr Prä și ra 
at și wer pesta si ci pe 


Vë 


=p 


„Acești isgoniți unindu-se împreună aŭ format po- 
»porul jidovese ; ei ocùpară pământurile din jurul Teru. 
»Salimuluï şi fotreținéŭ o continuă ură contra celor-lalţi 
»ómenï, căci din tâte popârele Jidanii sunt singuri cari 
„nu fac comunitate cu alții, nu! incheie căsătorii cu ment 
„de altă rasă și care în genere privesc ca dușmani pe 
„toți cei ce nu sant de nâmul Jor. ` Fondatorul Terusali- 
„mulur a fost Moisi, care ati coadunat; poporul jidovese 
„Și i-a dat acele legi neomenâse ale urei de Omeni, 

„Diodoru, un alt învăţat Alexandrinân dice: „Pe 
„când sa ivit ciuma în Egipt. cei mai malji dintre E- 
»gıptený atribuia causa äcesteï calamități “mâniei lui 
„D-dei, fiind că mulți streini de diferite rase, locuind 
pin Egipt cu diferite obiceiuri contrare obiceiurilor pă- 
„mântenilor, ajunsese ca moravurile Egiptenilor să de: 
„generede şi strămoșescul lor cult să fie părăsit. Credeti 
dar Egiptenii, că nu vor mai putea recăştiga împacarea 
„cerului, dacă nu vor departa dintre eï pe cei de altă 
potigină“. 

Ast-fel Jidaniy fiind alungaţi din Egipt, san aședlat 
în! Iudeia care pe atunci era pustiită de locuitori. 

Aceşti emigranți aŭ fost cunduși de Moisi, cari prin 
inteligența sa era cel mai însemnat dintre dânșii. Moisi 
organisindu-! li-a regalamentat şi practicile religidse şi 
modul vieţuirei, diferite cu totul de cele-lalte popâre; 
iar la finele legilor „Moisi a adaus cuvintele: „Acestea 
„Moisi a audit de la D-deii și o dice Jidanilori. Cum că 
Egiptenit sar fi luat după Jidani spre ai înturna înă- 
poi precum pretind Jidanil, acâsta este o laudă din par- 
tea lor, pentru că Egiptenii ap bine-cuvintat diua când 
a scăpat de dânșii. ` i EN 

Uele “dece plagi ale Egiptului sunt o metaforă ca 
să exprimé suferințele ce aducsii aceler ert preseuța Ji- 
danilor. E. destul a se sci uumai bólelei epidemite ce 
domnia  tot-d'auna între dănșit. Acâstă din urmă însușire 
a lor se dovedesc și din nenumaratele regula de cură: 
tenie şi higiena' stabilite” de Moisi. “Când Ptolomeii a a=! 
runcat pe Jidanii din Alexandria gol inaintea Elefanți- 
lor, aceste animale: inteligente” sati întors de la dânșii 


= SD — 


Dr? rimànd păzitorilor lor părere de reŭ că le-ati: 

SE Ke Z se atinge de asemene necurați. 
Jidovit însă serbară ca un triumf acâsță întâmplare, pre- 
cum de atunci 'ncóce aŭ serbat ma! multe asemene succese, 

Jidanilor le lipsesce puterea corporală și tempera- 
mentul viguros. Eï maŭ tăria musculară și le lipsesce 
energia nervOsă. Când sunt cărnoși, acâsta nu este. re- 
sultatul acțiunei. fibrelor tari şi a desvoltărei mușchilor; 
ci o adunătură de grăsime. slabă și buretósă. Osele lor 
nu sunt gr6se ca la alte rase, nică solide. 

Intregul schelet le este, lat și boltit, umerii nu sunt 
drepți şi tt, gâtul şi corpul nu se țin drepte, braţul 
nu este potrivit în umăr, piciorul este falș aședat în 
câpsă, genunchiul rare ori drept, mai tot-d'auna îutors 
în lăuntru şi eşit inainte; alinele strimbe, călcăiul in 


Ke afară d luug, talpa labărțată, ma! mult saŭ mai puţin 
pornită spre felul talpei Gmenilor celor mai de rând, 
E degitele ingirate fără regulă, 


Din acâstă conformaţie pere ă, din li i 
È t gulată, din lipsa elasti- 
pito muschilor, se naso acele mişcări fără e și 
ee au provâcă risul şi acea lene la muncă și la 
-ce silință corporală car à i 
uy D Ee me a avut atât de mare influ- 
Mar Apion ne spune (Losit cart 
3 t ea II) „Făcând 
SCH i şese dile, căpătară bubóne și de e LEE 
Léiet. ZE E EE eg să 
„vintul egiptân, căci Egi e acela Şabeţ, păstrând cu- 
- „Sabatosia“, Biptenii numiaŭ bóla cu bubâne 


d 


regio ei fgura bizbata z 
entru că el Ge Sëtze a lui. 


ss — 


Iacov îl amăgesce cu blidul de linte şi când apoi 
se duce la vinat pentru tatăl săi bolnav, Iacob îl înșală 
spre ai fura bine-cuvintarea părintâscă 

Iu biblie scrie (1. Moisi 25 şi 21) „Şi când băeţii 
„erescură mark, Esaŭ se făcu vinător și plugar, iar Ia- 
„cob un barbat cuvios și acesta remase în colibă“, Rot 
însă am dice mai bine: lacob era adevăratul Jidan, in 
adevératul înțeles al cuvîntului. In Egipt suforințele lor 
încep atunci când li se impune munca și când Iehova 
pune în perspectivă poporului săi pământul făgăduinţei, 
nu li promite orașe industrise, porturi favorabile, câmpil 
productive, ci o ţară unde vu curge miere și lapte; 
o ţară în care vor putea trăi fâră se muncâscă 

In curs de 2.000 de ani de la dărămarea lerusali- 
mului, de când Jidauii se află respăndiți în tote părțile 
lumei, nu sa vădut pe urmele lor nici o urmă de in- 
dustrie. Jidanii aŭ fotrebuințat activitatea lor în specu- 
laţiuni fraudu! şi ruinătore statelor, ceia ce 9 și pro- 
vocat măsurile. de escepțiune ce statele s'aŭ vădut ne- 
voite a lua, spre a se apara şi a pune stavile: ruvagelor 
jidovescl. 

Faţă cu pericolul ce ne amenință, nof Românii stăm 
inditerenți, ne perdem forțele nóstre în lupte sterile, în 
loc de a ne organisa, consolida și înfrăți, ca să na apă- 
răm interesele comune şi se lucrăm la desvoltarea, în- 
tărirea și înflorirea nâmului românesc: Deci, clasa inte- 
ligentă a națiunei române, în loc să joce tananica la ba- 
lurile Jidanilor şi äist absórbă activitatea în intrigi Şi 
cerți bisantine, ar trebui siet întorcă privirile cătră si- 
tuația economică și să vadă că tărimul „economic, basa 
existenței nostre ni se sapă de sub picióre pentru a fi 
cuceriți pe tâte căile. 3 

Câud Jidanii vor deveni stăpâni cu totul pe situa- 
ţie, tirania lor va fi cea mai asnpritâre. Ea va fi SE 
unei rase străine, cotropitâre, care Dei subjugat, va. ci 
tirania înfricoşată a aurului Jidovilor bogaţi, E 
şi cu influență, ajunși la exercițiul drepturilor no iei 
asupra unei rase care sa lasat a A desmoștenită și i 
xăcită prin neprevedere și indiferență; o tiranie ma 


sel 


cumplită de cât tirania agrarie din Irlanda şi de cât a 
capituliştilor milionari de pe la fabrici. i d 

Pământul romànese nu trebue a deveni cu nici un 
preţ proprietate jidovâscă ; fără a se viola cele mai sacre 
drepturi ale une! națiuni, acele cari guranteză siguranța 
şi existența sa în viitor, Dacă Germania, un stat puter- 
nic şi pentru rațiuni politice deposedâză pe Poloni din 
tinuturile lor de baştină, de şi Poloniy nu presintă nici 
un pericol năuntric, cum Românilor nu ar fi permis în 
interesul conservărei lor naționale, si ia tote mă&surele 
preventive contra numărului ce cresce în proporţiuni co- 
losale a Jidanilor d contra influenței lor desastrosă ce 
o exercită asupra poporului și statului Rpmân ? 

Cu tâte aceste, când e vorba de lupta economică 
contra Jidanilor. care să scape nenorocitul popor Român 
din ghiarele lor, se găsesc chiar dintre Homâni, filo-Ji- 
dant aşa de declaraţi, în cât die: Nu vă atingeți de a- 
cest popor ales, de aceste óse sfinte ale lui Israil. Ca 


d și cum Jidanii ar fi chomaţi a domni peste popóre, iar 
> SE să plece capul sub jugul lor; deci, in mod laş 
S E GE ne lăsăm a fi cotropiți fară a ne apara. 
Š e înjositov şi ruşinos lucru pentran noi Ro- 


SR descendenţii gloriosului popor Roman, care a su- 
A SE antică armelor, legilor şi politieei sale inpo- 
SE astā-di a deveni iobagii unui popor 
Deg, Tor de fară, ui oäruï Strimoși aù fost i i 
l aha r Și a în robia 
Sea lor şi a Babilonenilor? Se mai dica -de Ge 
Ca mațiunele trobue sășr afirme astă-di cât mai 
sa A GR EEN lor șoviniste; că'n seco- 
ȘT untura e, atât de pronunțat, nu ma! avem 
prejudecăţi și persecuții zadarnice. 
uptim cu individi isolați, 
esti Care Sa introdus în corpul za 
» Spre aï distruge tâte forțele de viţa ; 
cu cât ca el ic 
a d f element etnic 
e a face parte “din corpul naţiunilor. în 


Se k de d ep în realitate în A A 

d cele mai vaditi EEN 

E „mal vadite cn aceste, pri iri 
vracterul tendințele; ȘI interesele lor, LEE 


Luptånd cu Jidani 
ci RELEG idaniY, nu 1 
iunei Române, 
rasă cu atàt 


— 13 — 


față cu cele-lalte naţiuni "at conservă cu cea mai mare 
stricteţă şi tenacitate afecțiunile și legăturile sale de 
rasă și este cu atât mai de temut, cu cât represintă forța 
banului şi cu cât sunt răspândiți ?n lumea întrâgă, con- 
servând cea mal strânsă solidaritate care le asigură posi- 
țiunile cele mar avantajâse între tote țoporele. 


Trebue să recunâscem că forța Jidanilor stă în soli- 
daritatea lor, în spiritul lor de asociaţie, în apucăturile 
lor şoviniste şi esclusiviste carei tac să considere ca Goi 
pe tot omul de alt nem. Tot ce nu este Jidan, pentru 
dânşii nn este om, ci o materie de exploatat, cum erati 
priviţi sclavii în lumea antică. Pe de altă parte, temen- 
du-se ca nu cum-va accentându-și pe față esclusivismul 
lor, să nu deştepte tendințele șoviniste ale celor Jalte 
naționalități, cari i-ar covârşi cu numărul, de aceia Ji- 
danii ascund fanatismul lor sub o mască ipocrită de Dls 
liberalism cosmopolit. Ei voesce po de o parte să se bu- 
cure tie o toleranță fără marginï în sinul celor-Jalte na- 
ţionalități în virtutea drepturilor umanitare, iar pe de 
alta să nutrâscă sentimente vii de ostilitate de gintă față 
ep cele-lalte popóre cu care sunt în contact; fără a se 
asimila, 

Jidanii sunt un disolvant puternic în corpul sapiu- 
nilor unde se află intruși, căci falşifică ori-ce princip de 
morală şi de drept, introducând pretutindenea yi- iate- 
resul cel mai meschin. Pentru Jidani ori-ve idei mărețe, D 
orī-ce aspirățiuni” nobile, sunto monedă culpă. Principiile 
de înaltă justiție şi equitate, principiile de libertate, e- 
galitate și frație, sunt exploatate și scamotite în folosul 
lor şin dauna celor-lulte naționalități de bună credinţă. 
Cea mai umanitară ideie în mânile murdura ale Jidunu- 
lür, devine o unsltă de spiculă, un mijloc de a face ghi- 
șeft, în fina o materie de exploatat, ve 20079 Di 

` Semitul, ` dies Bă. Dumont, uutoral soriergt “La 
«France Juive” este imercuntili cupid; intrigant,” subtil, 
„vielen. Arianul este entusiast, desinteresat, Zb cava- 
"leresc, frant, incregător pănă la vaivitate, Semitul KS ă 
„un moșier, nevădut cătuși de puţii peste viëta presentă. 


— 14 — 


„Arianul este fiii al cerului, neîncetat preocupat de as- 
„pirațiuni superióre, unul trăesce întru realitate, cel-lalt 
„in ideal. Semitul este negustor din instinct, este apli- 
„cat la trafic, are geniul a ori ce este schimb, H Ofi-ce 
„este ooasiune de a trage pe sforă pe semenul sčŭ. a 

„Arianul este poet, este agricultor, călugăr şi mai 
„eu deosebire soldat, resboiul este adevăratul săi element, 
„merge voios în fața pericolului, înfruntă mortea. 

„Semitul nare nici o facultate creatore ` din contra, 

„Arianul inventeză. . Nici cea ma! mică invenţie nn gin 
„licut de catră un semit. Acesta din contra, exploatâză, 
„organizeză, face să producă invenția Ariannlui, creatore 
„de beneficii, pa care le păstrâdă pentru sine'șr. 

«Arianul esecută călătorii de aventură şi descopere 
„America, Xemitul care ar fi avut o ocasiune atât de fru- 
„m6să de a sesmulge cu mândrie din Europa, a se scapa 
„de protinsele persecuțiun! șia arata că putea face ceva 
«și prin el însuși, aşteptă păn'ce totul s'a explorat, totuls'a 
„desțelenit, cn să mârgă să se înbogățescă din munca 
„altora. 

„După aceste, D, Drumont, spre a stabili tenacitatea 
lovi în procedeurile cel fac a fi isgonit de pretu- 

e ȘI A arata că nici odată n'a pătruns în mintea 
sei er ideia de a se conforma, obiceiurilor, tradiți- 
danl ia Socialan o ma fuen 9 portretui Ji- 

ernă, 

ln mat puţin de 20 ani 
„Jidovul ajunge la cea mai. 
GE d mahalale jidoves 

e cini 10 pri 
ZE de operaţie, se asvărle în Paris, do- 
„Care, cumpără un titla do buos ca unui. Dreyfus 6re- 
str'un cere mare it ia en aron, se presintă semeț în- 
„bogat, Transformarea la T 3 Kaz SE Ee 
taneii, Deen GC Go su! este ore-şi cum instan- 
SN, are, ignoră cu totul unile ti- 

nLuați i i P 
ade la E la Brnja, sai Romania, de acasă 

uï zoios, cu petoiunii și cercei 


dacă îl ajută imprejurările, 
mare desvoltare. Nasce in 
cY, câştigă câți-va gologani 


D TR < 


Lg 


„la ureche şi după cel veţi fi inbăiato lună, se va aşo- 
„da intro lojă la operă, cu ifosul unui Ștern saă a! u- 
„nui Gunsburg. Luaţi ca oposițiune pe un biet întreprin- 
»dător de clădiri francese, inbopăţit în modul cel mai 
„onorabil, va avea tot-'auna aerul încurcat și va fugi de 
„cercurile prea de tot elegante, H 

«Din contra, dacă Jidanul își ia curând ifos, nu 
„parvine nici odată la distincţiune. Jidovul este insolent, 
nică odată mândru ; nu trece nici odată peste acestă pri- 
„mă treptă, pe care alt-fel cu înlesnire o atinge. Cu tote 
„miliardele lor, Rotschilzit aŭ aerul de negustori de ve- 
„chituri. Femeile lor, ca tote diamautele Golgondei, vor 
„semana tot-d'uuna cu vindătârele de Suliman, ou cum 
„sunt gătite Duminică, ci ca de Sâmbătă, Jidanul nu va 
„fi nici odată scâla unui om de rasă creştină. El ori 
„cade la picidre, ori te strivește sub călcăiii; e sai de 
„desupt, saŭ deasupra, iar nici odată alăturea,“ 

Savantul publicist frances și cu el Fraucia France- 
jilor este îngrijită de pericolul celor 50,000 Jidani, la o 
populație de 40,000,000 locuitori. Dacă o națiune mare 
ca Francia, unde Jidaniť sunt in mie număr şi cu tote 
acestea s'a resimţit şi se resimte și acum do efectele da- 
zastrose ale înriurei jidovesct, ce mai remâne cu noi Ro- 
mânii, o naţiune mică cari suntem îvădușiți de Jidani 
prin numărul lor, covârşitor, prin habotnicia și instinctele 
lor rapace şi perverse ?. Faţă cu o asemenea gintă as- 
tuțiosă, o națiune ar fi ase sinucide dacă nu'şi ar afirma 
cu tărie tendințele sale goviniste, ca un reactiv puternic 
contra spiritului cotropitor jidoveso. O naţiuue ar fi a 
renunța la existența sa, ducă mar avea în vederea mac- 
sima latină: „via vim expellet Numai sforțărY uriașe 
din partea Românilor şi dorința sinceră de a lucru uniți 
spre a ne scapa de Jidani, va putea indeparta și înlă- 
tura un pericol naţional. Fanarioţii încă aŭ venit în țară 
ca străini şi aŭ jefuit pe Români, cu tóta aceste multe 
familii dintre dânşii remănâud aici, cu timpul aŭ perdut 
origina lor ca și alți străini veniți în Romănia, întrând 
în alianță de căsătorie cu Românii, în curând dag uitat. 
chiar și limba şi s'aii romanisat cu totul. 


— 16 — 


pirea acestora cu Români! sa, a 
R iuni. î àt au simţi 
erat în timp de câte-va generațiuni un o: pe v 
tvebuința unor legături strânse de pământul, pa 
adoptive ; pe când Jidanul rătăcitor în intréga lume, pre- 
H remâne tot Jidan., El nn simte nevoea de ase 
fixa ca națiune pe pământ, ci trăesce absorbind ca un pa- 
Tasit, sucul, puterea de viet a celor lalte popore fn mij- 
Jocul cărora se află, fără a căuta să prindă rădăcini. El 
esta întocmai ceia ce este mălura pentru grâŭ, ceia ce 
e tăciunele pentrii porumb, fâța cn cef alți gen! de 
altă aintă. i S 
De atâta timp Jidanii sunt trăitori printre Români 
şi cn tote acestea eï se deosebesc de aceştia prin limbă, 
obiceiuri, modul de traii și mai ales prin purtarea lor 
imorală, vărămăt6re interesului social ; întru cât ori ce 
Jidan nu se gândesce necontenit de cât la folosul sën 
şi mici odată la binele şi fericirea celor-lalți în mijlocul 
. cărora sè află și din suorea cărora trăese, 
` Ferindu-se de ori-ce încuscrire sat amestec cu alte 
napuni, Jidanii, ca trântorii printre albine, nu pot trăi 
de cât aflându-se împräştieți printre alte popâre. Fără 
Dei o ideie generósà, fără nică un sentiment mărinimos, 
fără nică un avint mat înalt, fâră viet cea mat mică pre- 
Oevpure de binele Societaței în mijlocul cărora trâe i 
limitați în cercul îngust al inte é ja ai 
DAA Icar do ot a ty intereselor meschine, Jidanii 
e Macea citi trage ghișeft din tot ca le iesă 
pring: de o sete nesfășită de 3 d 
„We aur, caută a trans- 
metal totul, chiàr t i E 
Be iar cele mu scumpe deco: 
(„Omen so: Dreptatea, Onorea, demni- 


Asimilarea şi conto 


idile este şi ist” 
c o'yi vina 
t mulţi 


di tot acel vițel de aur 


conştii t t 
At ail inşa, idol de care 


— 17 — 


Dacă Ungurul asupresce pe Românul din Ardél şi 
din ținuturile învecinate, acestă asuprire este datorită for- 
Tei, Ea este simțită de fie care Român inpilăt. Cel. asu- 
prit la rindul lut "și oţelesce inima, și braţele, îşi călesce 
caracterul, își desvoltă energia şi pregătindu-se de luptă, 
devine ma! tenace, mai pilos, ma! resistent și mai băr- 
bătos Influența jidovescă însă asupra Românilor din Ro- 
mănia liberă şi independentă, este dintre cele mai de- 
sastrâse în tote, dar mai cu s6mă în privința moralei. 
Ea are de resultat pervertirea caracterelor, laşitatea, mo- 
Jeşirea și corupțiunea în tâte stratele societățel. Interesul 
material cel mai meschin, nesațul de avaţie şi de plă- 
ceri, viața cea mai rafinată și lucsul cel mai destrabalat; 
tâte sunt consecința mrejelor tesute de Jidani, pentru a 
ne surpa și domina pe terenul economic, ca să devenim 
uneltele intereselor lor pănă ce ne vor cotropi cu totul. 

Chestiunea jidovâscă în Romănia există, căci dacă 
nu ar exista nu s'ar redica din tote părțile plângeri în 
contra Ovreilor. Locuitorii comunelor rurale din ţară cer 
isgonirea Jidanilor. Cităm pe acei din comuna Broșteni, 


_ Sabasa, Negra-Șarul, Dolhasca judeţul Suceva, iar acel din 


comuna Berâsa judeţul Vaslui, a trimis în luna Martie 
1899, următârea petiție, ministerului de interne : 


Domnule Ministru, 


„In satul nostru Berea din jud. Vaslui suntem co~ 
„pleșiţi de Evrei, cari ne speculâză intrun mod neomenos: 
„Din acâsta causă am ajuns într'o stare de plâns și dacă 
„aceste vipere, continuă a vieţui în mijlocul opt, ARI 
„vom merge la cimitir pentru a solicita de E 
„locașurile lor. Nu suntem în stare 3 părăsi E 
„tre pentru a eși la munca câmpului, când abea ne d 
„pârtăm de ograda cu plugul după vre un Ze SEN 
„mai de cât apar în locul nostru aceşti Se SE 
„stai la pândă întocma! eu lupii, ne Ee SE GN 
„şi copii, în cât la reîntorcerea nostră e aa Se 
„dul aprâpe gol. casa despoiată de Sela ma WE 
«ceruri, păserele, untul, oule, brânza și GE ȘI E 
„Osebit pe consetenii noştril cel mat slab! i-ai în 


„DIR 
= 18 — 


i cu paianjenul pe muscă, în cât subjugaţi de 
"colosalela procente ale Jidovilor, Har bucuroşi ar preferi 
„să crăpe pământul și să-l înghită, de cât se „mar vie- 
„țuiască în acâstă stare de miserie, în care i-aii înglodat 
„Jidovii ce aù tăbăzât pe satul nostru, 
„Orzul, ověsul, sacara, grâul, abea s'aii semanat, și 
„aceşti Evrei profitând de sărăcia locuitorilor, le-aŭ cum- 
„parat pe prețuri derisorii de 6 pănă la 8 lei chila. 
„Evreii cari fac obiectul plângeri! nostre se numesc: 
sde Croitor, Heron Croitoru, și Șmil Leibu, dânșii pe 
„lângă tote aceste, n'aŭ nici autorisaţiunile cerute de lege 
„pentru stabilirea lor în comună, Da mai mult încă, con- 
„siliul comunal sesizat de desele rerlamatiunt ale locuito= 
„rilor victime, a hotărât, isgonirea lor. din comună, fapt; 
i „care până în. present nu este adns la îndeplinire. 
pSubscrişii maï jos locuitori în frunte eu Preotul 
„Invăţățonul și toți notabili comunei, acei cari ap Seet 
G peut mat bine suferințele. fraților noștri, pe deo parte 


„intocmai 


fi peritor de Dome 3 i R 
n pat ; 
EE vă Soni D-le Sech EEN Deier ep ap: 
en autorităţilor r i 

ir io, eiti da sti o erou expulsaron aon- 

alen) ostru 

«când după ori- on Ai Harma întrega presă din țară și 
»a scapa de ei, i 

"ënn mure, 
locul nostri uri ER 

Mä ostru: Astept guri, gonindu-i din mij- 

«tisfacție DER 'eptäm dreptatea: Dy, ER YA mij 


sa- 


Mihail Laptes, T 
SC e Jon O. Apostolin- 
SE Moșuleţ, Ton Doda 


— 79 — 


în organismul social, ca un virus disolvant al Bocietățeť 
moderne. 

Nu există chestiune socială in țările unde Jidanii 
aŭ năbuşit vocea naţiunilor, en nu există in Paloniu și 


“Galiţia și a inceput şi la noi în Moldova, unde parte 


din presa română cosinopolită cu toți partisânii că, négā 
că există chestiunea jidovâscă pentru căn Moldova Ji- 
dovimea stâpânesce totul. Și acâsta este fârte ușor de 
esplicat, căci prin procedarea selecţiune! naturale, Jidanir 
aŭ alterat tot: moravuri sentimente, limbă ; chiar națiu- 
uea poporelor unde Jidovii aŭ străbătut, a fost infac- 
tată de presența lor, 

Dacă sunt încă Omen! cari négä existenţa chestiu- 
mei jidoveasei, uu o fac acâsta pentru că sunt mai puțin 
patrioți saŭ din alte cause, nu, dar causa acester situu- 
Hunt trebue so căutăm in Glen ideie co'şi fac aceşti 
ómenï animați de teoriile umanitare alo genecâsel ravo- 
luţiuni francese, din care Jidanii aŭ fost cei cari ati tras 
profit mai mult, ; 

Jidanii fiind un popor fără patrie și agentul cel 
mai puternic, de disoluțiune, suntem datori în interesul 


„consetvărei nostre naționale să luăm măsuri, ` duch nu 


represive, dar în tot casul defensive în contra lor. Deci, 
naŭ drept acei ce acusă ps Români de netolsrunță re: 
ligiosă, căci pe când Prancejil se măcelărei unii pe al 
la St.-Bartolomei, în Italia şi Spania omenii se ardeii 
pe rug, Români! acordaii adapost Huşiților și Culvinilor 
Unguri, cari până astă-di trăese nesuparați în satele şi 
orășele României, precum în judeţele Bucău, Roman ete; 
Prin urmare pe nedrept Românii Sunt uousați de 
netoleranță religiosă, la noi, în mijlocul cărora trăese 
Jidanii abusând de bunătatea nóstrá. Pe când în docta 
Germanie, pravosluvnica Rusie şi prea catolica Austro- 
Ungarie jet isgoneaŭ Jidovii lor, noi Români de la Du- 
năre şi Carpați deschidem ușile frontierei „invasief jido- 
vesci şi tot noi să suferim ca Europa „oficială a Jidani- 
lor, să ne inpuo a modifica constituția în favorea loci 
căci constituţia de astă-d! nu le place, dovadă SC 
pternitatea“, pamflet jidovese din Bucuresci în numerul 


Pris 


Sé 
y 


— 80 — 


85. ca çorónă a insultelor nemai 
audite, iată ce serie : „Constituţia, României e 
pe te „albi, mele d aa póta inizabuinia, H Zi 
eem. şi în No, de la 16 Junie 1899 sorio: „Pentru 
„ca negoțul unel tări să devie solid și să potă alia celui 
„internaţional, trebuese capacități di rutină șI este abso- 
plută necesitate de capitaluri mat, Don Românii aceste 
„elemente? Nu. Românii nu contribueso nici motalminte, 
„nică, materialminte, lu progresul Huel d acâata în urma 
„predisposițiunei sociale, ce trebuesc judecat pe tărâmul 
„fisolouiei. psihice“. 

Pentru aceste insulte nu sa găsit in țara Româ- 
néscă nici un ministru, nici un deputat, nici un senator, 
să protesteze, nu s'a găsit nici un magistrat să aplice 
disposiţiile codului penal. 

Toți șefii partidelor politice aŭ fost batjocoriți de 
Jidani, nimic n'a scapat neinaultat de er. 

„pAsupritul“, altă gazetă jidovâscă din Bucuresti, 
„serie în No. 1 de la 1 August 1888: DI. Ión C. Bră- 
stianu, nu o-dată se fălea în plină şedinţă a Camerei 
zeu emfasul Iu obicinnit, că numai d sciuse să aline 
pduverea sulevindilor, Liberalul nostru cu faptele măreţe 
„de la 48, să lăudase că schimbarea colosală care s'a in- 

„trodus în mișcarea socială românâscă aparține numailui“. 
„lot ce Den în interval a a 
GG E erval. de 12 ani, tote clădirile 
„pahiotice zidite în slava țărilor Sonido 1, fără 
lie a ramas; a zidit să ocupe numai ve ără, teine- 
piós, construise în favórea Gmei ilor GA JW EZ 
„de funcțiuni, a aruncat bani în ox getopt do bant d 
»agolo unde trebuiu să doa mia d e PAN, mutat 
at nimic, Legea comer- 


seint ambulant i 
slnndinen. este un factor de conrupție creată 


pEpalitatea“ ; ag 
21892, vorbind da tot jurnal jidovese de la 9 Decombro 


„de la 4 Octombre 18 


i Lascar Catar- 

pustit asupra Evrei- 
: mijlocul eraet, Numai 
a este în stare a face pe 


sun regim 
„Placul antisemițilonu, 


4 


Ia pe 


3 Constituția României opresce colonisarea cu streini, 
Jidanii ne-ai copleșit oraşele și statul dându-le moșiile 
în arendă, le înlesneace cuceri a și copleşirea satelor 
și la urmă, se plâng tot, dä că sunt persecutați în 
Romănia şi, posiția lor materiulă jelnită, mat mult încă 
sunt respinși de la drepturilu civile și politice, 

, „Ac6stă afirmare pote fi credută numai de Salisbury 
și cine nu scie că de la modificarea art, 7 din consti- 
tuţie, până astă-di s'a dat drepturi la mii de Jidani în 
dauna Românilor adevăraţi, cari nu vor înceta de a striga 
contra acestui act impus de influența jidovâscă prin con- 
gresul de la Berlin, Locuitorilor din Dobrogea anexațr 
de maï bine de 25 ani, fiind-că se asimilesă, sunt Omeni 
buni şi buni patrioți, nu li se dă drepturile, pe când 
Jidanilor din contra. 

Astă-di când comparatiy cu timpii trecuți avem in- 
teligenţe, cu mult mai numerâse, cari Sai succedat şi 
se succedă mereu la putere, trebile naţionale nu merg 
cu mult; mai bine şi causa nu este alta, de cât că aceste 
inteligenţe nu, sunt curat romănescl, d ele sunt compuse 
din Jidani, Turci, Greci, Bulgari şi D-zeii mai scie ce. 
Astfel în. cât, între 50, dintre aceşti protingi  învuțați, 
d'aben vom avea un biet Român; şapoi aceşti Omen! 
af un, interes, maY pre sus de cât; interesele națiunet Ro- 
mâne, ek aŭ în. vedere progresul și interesele naţionali- 
tăței Jor, eat nu pot D de acord în toț-d'auna cu inte- 
vesele Romîniei. 

Cum putem aştepta, ca, un didan să se desbrace de 
naționalitatea sa Jidovescă, și. să devie Român, smulgân- 
du=şi din sinul sët inima jidovâscă şi s'o înlocudscă, cu 
alta vomănescă ? Inima, şorpelui Totale cărui celule cir- 
culă un singe rece, şi, veninos, nu pote avea aceleaşi pal- 
pitațiunì pe caro le aro inima gazelei într'ale căreY celulă 
circulă un. singe cald şi dulce. St 

Ori” cât sar boteza Jidanit prefiicându-se creştini, 
ei nu pot fi creduți do cât de nășii lot cant fùr a-și 
él, „gapă, lu, temelia, națiunei Române. e 
rea, Prinţulul Rabin., din, Constantinopol cătră 
in Fmancia, dice: ez? m ips n 


— 82 — 
Iubiti Frati, 


„Àm primit serisârea vâstră în care vë plange! şi 
„arataţi nenorocirile prin care treceţi. Resimțimentul a- 
„cesta ne-ati atins, crediţi-ne, tot ca şi pe vol, Dar idea 
„celor mari Rabini ca Maimonide şi a altor “satrapi at 
„legoi uóstre este; diceți că regele Pranciet vrea să vă 
„creştiniţi ` oreştiniţi 


tâsă la viața vostră; faceţi pe copiit voştri "medici și 
„Spiteri, căci ast-tel ef vor lua viața 'croștinilor fără a 


Misch că, ter vecsaţiuni, faceţi pe oun i = 
atati pi ómen cari să se ocup el SR geiert ` 


s 
4 Rabinul 
V p rabinul Ascher în Talmud pagi i 
; „pagina 81 
SE E e după înţelegerea stabilită intre ri Mail 
S SE ae E de n se preface a fi de Dr 
Ba ului, saŭ i zu 
sind o cere interesele, lo, iii SC E 
a muri în sinul sinagogeï în doteiziele 


pternă să Be A 
“almudice, 


Că faptel 
Sib: Be? SA iat ast-fe], 


erg, Jid ia A scrisórea docto- 


D i, 
Ke 


ne având, sl, Abonament la 


5 $ Comunita: 
Terósă cestiune cu Dhea 


E 93 


„Şi nu sciii ce mijlâce propur pentru soluţiunea ei, to- 
ptușt din limbagial apelului D-tale-cred a deduce că nu 
„sunt dintre cele mai practice, nici umane, nici patriotică 
„chiar. Ort ee bun Român trebue să dorescă asimilarea 
elementului evreesc cu masa autochtonă a äre mijlocele 
„însă de-a ajunge la acâstă țintă, iată nodul gordianik, 

„Sunt convins că asimilarea be va face treptat, in- 
„oet și cu preţul multor lacrimi “din partea ambelor e. 
„lemente pe calea, legilor, naturale și. sociale“, 

Vă salut și rămân. 
(85) Dr Grimberg. 


Mat 'nostimă  'cațcărie nici că se pote, Jidovul Dr: 
Grimberg, acum „Dumitru Galénu“, nu mai are aceleași 
vederi “ea 'nainfe de 3 se hoteza și de a obţină împă- 
mântenirea' precum și postul de medie “salariat ci 500 
de Jet. Dupe'ce'a trecut prin aceste filiere, obținând in- 
digenatul, ` asimilarea trebue să ue facă ou" prețul lacri- 
milor Românilor: 

In România Jidanir se impământenese cu' didia, în 
special acei botezați, E de ajuns se aibă de nag un per- 
sonaj de sus și impămintenirea ori eärnt Jidan trece ca 
gâsca prin apă. “Dovadă “următorul proiect de lege, din 
nenumaratile cari se presintă pentru un alt Grimberg, de 
meserie farmacist. 


Domnilor Deputaţi, 


vn mesagiul' Regal No. 971 din 21 Martie 1890, 
„DI ministru de justiție a presintat onor. Camere pro- 
„iectul de lege prin care în virtutea art. 7, $ II, litera 
„4 din Constituție, se acordă D-lur Tosif Grimberg, din 
„comuna Iași, împământenirea cu dispensă de strgiù. Oo- 
„misiunea D-vóstră de indigenat, EE 
„měr regulamentar sub preşedinţia D-lui Det dE 
„gorescu Th. Const. în ședința de la 22 GEN CR 
„a admis acest proiect de lege. Din actele aniis A 
sar resultă: că ma născut la anul 1861, zi y 
„Iaşi, din părinții Mendel și Clara G ianea le re gta 
Pmoosaică. Că în diua de 1 Noembre 1898 s'a boteza 


— 84 — 


ia și fii igiunea creștină 
if Gri ep soția şi fiica sa în religiunea:: cre 
WEE buri de wee E ra 
"Maria d fiicei sale Elena, având, de naș pe Dr. 8z 
sală rela să D-sale, constatându-se acâata prin 
7 Gel de botez, liberate de preotul, bisericei Isvorul şi 
e do S-ta Mitropolia da No. 4459, 4458, d 4454 
legalisate. de S-ta Mitropolia la No. 4452, e 
"din 27, Noombre, 1598“, 
PROIECT DE LEGE 


„Art, unic, — lu virtutea art, 7, $ II, litera B din 
„Constituţie, se acordă D-lui Gheorghe I. Grimberg dia 
„comuna Iași, jud. laşi, impământenirea cu. dispensă de 

stagii“, : 

i SO destui de mulţi și avem destur bani; ca să 
luptăm, spre a ni se da drepturile politice a strigat 
Jidanii la întrunirea publică, ţintă în Bucureşti în 1900, 
Acum nu mai vorbim noi ci să asculțăm pe Gmenii po- 
litici ce dic şi ce scrii în presă despre indigenate. 

„Ziarul „Epoca“ din Bucureaci în No, 953 din 23 
„Decembre; 1898, la ultime, informații scrie: DL deputat 
„Vasile, Ștefănescu spunea. ascră; la Capşa, fața fiind mai 
„multe persone, între care și un deputat; guvernamen= 

"hal: DÌ Buca Sabetay, din PeSeverin d curând. impă- 


mmântenit, a declarat că a dat Dlui iu- Is- 
eg at D-lui senator; [lariu. Is 


alte penali necesar 

062 b. ziarul 
ata Noni Anae, 
să, M 


dolegir D-lui 
"positiv ei. gn oi- 
Die deputaţi 


— 85 — 


»Tóte comentariile publicului, dar absolut tâte, câte 
„însoţâii denunțarea nâstră, aŭ fost; şi sunt defavorabile 
»D-lui lulich. Ceia-ce probâză că acest deputat nu se 
„bucură de absolut nici o încredere, nici macar între 
„colegi! sei. Şi acnm să vedem cum a fost ` descoperită 
„potlogăria acestui prea 'ciustit deputat, 

„Descoperirea D-lor- Orleanu și Papadopol“. „Un 
„Strein cumh se cide' și harnic, stabilit de maj multă 
„vreme în' Galaţi, termivându-șt studiile speciale la uni- 
„Versitatea idin Bucurescy, a cerut Corpurilor legiuitâre 
„impământenirea sa. Represintanțit: din Galaţi și în spe- 
„tial! D-niï: deputați Orleanu“ și Apostol Papadopol, apre- 
„eiind “calitățile și buna reputație de care se bucură 
„Bolicitatorul, i-ai făgăduit tot concursul lor, Impămân- 
„tenirea a venit la ordinea diler acum vre-o dece dile. 
»D-uii Orleanu și Papadopol și-a făcut datoria de a da 
„colegilor lor referențele De care le merită solicitatorul. 
„Ai 'obseryut însă în acelaş timp, că Dl Ialich insistă 
„intrun mod aprópe provocător pentru acest indigenat, 
„postându-se chiar înaintea urneř și controlând voturile“, 

„Dată fiind reputația pe cure șia creat'o Di Tulich 
„prin conduita sa, D-nii Orleanu și Papadopol aŭ bănuit 
„că trebue să fie ceva necorect la mijloc şi a dona qi 
„întorcendu-se ‘la Galați, dap dus amândoi la noul ca- 
„tăţân şi felicitându-l de isbândă, laŭ somat să spună 
«cinstit. ce interes avea Dl Iulich la împământenirea 

D':sale«. i 
H „Acesta a făcut mărturisirea complectă 'dicênd, între 
saltele, că DI lulich sa presintat la dânsul și wa oferit 
«serviciile în schimbul unei sumo, care după Su 
«târgueli, Sa fixat la '800 Jet, sumă ce a fost nevoit; s 
Ate ` i mă cum va același don 
»plătâscă imediat, de tâmă ca nu k pnie 
„Iulich 'să-Y zădărnicéscă împământenirea. H d SE i 
„asigurat pe deplin despre acest fapt, SEH SEN lee 
“Papadopol aŭ plecat revoltați din adâncu i abia 
„în contra unuy procedeă atât de mârşav hl A 


pallor“, E EEN 
H 7 A dată aic! cu seria 
''„ Consecințele. Ne oprim de o eeh adi tóte 


EE 


EEN din Capitală: Multă: lume e iis 
i le va avea ace S 

é A de consecințele pe “care 
EE, cercurile parlamentare se ier că ei 
d'r Julich va fi silitisă dimisioneze. din ek i 
SE cură absolut “mică de o simpatie. Alţi 


bu dis 
d SH departe: și reclamă ca sp se: deschidă o 


„aoliune publică în contra D-lui Iulich; Po Zeie, 
„se vorbesce că acest cas se va supune ȘI tc 
«administrație al societățeY papie E D: lulie! 
ind inspector de asigurări al societăţei. 
A Tab Aera in No. QBA: diaa Decembre 1898, 
„tub titlul „Regim putred“ între altele scrie: S'a pre- 
„cisat că deputatul Iulich a luat suma de 800 lei ca să 
«stăruéscă pentru trecerea unui indegenat la Cameră, 
„Sunt multe qile de când sa denunțat acest fapt şi nici 
„deputatul 'Tulich. nu Va desmințit; și nici presa guver- 
d namentală ma pomenit macar despre vre-o măsură ca 
E: S'ar fi luat în contra terfelitulut deputat“ . 

sn fine ziarul „Epoca“ în No. 949 din 18 Decem- 
bre 1898, sub titlul: »Ghişeflul cu indigenate“ scrie : 
“O. penibelă impresie a produs eri la Senat următorea 
pscenā, La ordinea det era impămantenirea marelui că- 
RE fin 1.-Severin, milionarul Avram Buhă Sabetay, 
le încă inainte de deschiderea şedinţei, D-nii Ilariu 
„miSVoranu, general Catargiu şi Alex. Viişorânu, stăruiaă 


din răsputeri i f A 
8 dapte un e E toți senatorii ca să voteze acâstă 


Când sia inceput votarea, toți. aceşti trei eroi, în- 


„cercurile. p 


atolorafi Ja nasul ZE asta D-le Proyodinte ? Cum 


tia mia murit at GD bloc1800 de Zant |. Din a- 
lo. Tóte S trăeac, după, relaţiile 0- 


genat acelor morţi, trec 


— 87 — 


succesiune la cei în viață, care'şi adoptă numele din, di- 
plomă şi ast-fel. comedia, se Jocă de aui de qile. Unuia 
anume Iţik Bercu,, care, se seryea de o diplomă a un 
altui Ițic. Bercu, a- fost. descoperit și condamnat de con- 
siliul de resboiă al corpului 4 de armată la un an în 
chisóre. Acest Jidan: . vindea ca cărciumar la prăvălia 


admnistrațieï regale de De domeniul Brostent din judeţul 
Sucâya 


Jumat lut Vasile Conta - datoresce Romănia, că!Ji- 
danit maŭ fost împământeniţi în masă la 1979. Acest 
atlet al cuvintalui, primul şi cel din urmă filosof Român 
până To present, prin disctitsul co a ținut în cămera de- 
putaţilor în şedinţa de li4 și 5 Sept. 1879 în cestiunea 
modificărei art. 7 și darea drepturilor la Jidani, a exa- 
minat cu microscopul organismul jidovese' și a probat fără 
ca nimenea să DO a-r replica, puterea udevăratului nos- 
tiu duşman. Vasile Conta u fost “unicul în țară și strei- 
nàtate care a ridicat discuțiunea chestiei jucaismului la 
înălțimea sciințifică. 

Toti în privința ucorilărei drepturilor, la Jidant filo- 
soful german Fichte în tratatul să despre revoluţia 
francesă serie: „Mai, la tote țările Europe! se desvoltă 
„un stat puternic şi ostil, un stat ce se află întrun per- 
„petuii. resbel cu tote cele-lalte şi care in multe locuri 
pasă întrun mod teribel pu cutățenr; acest stat este 
»judaismul. Judaismul co formâză nn „shut atăt de com- 
„pact şi separat de ori care alt stut, oste cu atât maï 
«periculos cu cât cl se bazésà pe ura ce ara Jidanul în 
„contra întregului gen uman. De la un popor care pe 
„cel maï miserabil dintre membrii săi "1 pune mai pre 
„sus de cât tótà istoria nâstră, de la un popor care s'a 
„aruncat cu devotamentn în braţele șiahărlăcului ce ne 
„enervâsă corpul şi omâră ori-ce simţ nobil, de la un 
„popor care în obligaţiunile şi chiar în ideia sa de 
„D-dei respinge de la sine pe ori care alta națiune, ce 
putem aştepta? Nu vă aduceți aminte ceva să dică un 

“aat în stat? Nu observați cum că Jidanit sunt déin 
„cetățenii unui stat maï solid și mai puternic, de cât 


zl 


y gu îi că de veți acorda Ji- 
sli it, e E, în dëch vóstre, et 
CE arabi Än picidrele lor pê toţi coï alţi cetățeni 2% 
x „Penttu a le acorda Jidanilor drepturi, nu věd nici 
„un mijloc altul de cât de sar putea să le tăiem într'o 
«nâpte capetele la toți şi să le inlocuim cu alte capete 
„în care să nu fie nicl o ideie jidovâseă“. ` i 

Românii ori de câte oră aleg pe represintanții lor 
în corpurile leziuitore, să nu se uite la frumâsele vorbe 
şi la promisiunile candidatului, Să scruteze de-a fira pă- 
tului viţa și faptele candidaţilor de deputăție. Să stu- 
E ` dieze purtarea lor trecută, garanţiile morale ce presintă 
: și angajamentul că va lupta cu curaj şi stitornicie con- 
tra primejdiosei îurinviri jidovesci sub ori-ce formă va fi. 

Deci, trebue să se ulâgă Români, adevărați, barbaţi 
oneşti, plint de abnegaţiuni și devotați binelui comun, 
patrioţi sincer! și deginteresați, Omeni neconrupți, cari 
să nu pótă fi mag de Jidani, $ 

3 a a ne face 
elementului jidovese î äni 

universitar D CT? SE E 
la pagina 13 dica: 


AU Mé 


ptribuiţi, cari nu i 
“i pi Vë Gg pot căsători d 
mijlote și Și 

"ad A la acei age pepus 


SCH bet mähalalclo 


staren acâsta do Sta d timpul cel mai scurt, Și 


fnmulțire ` A 
inmultire progresis „Womentuluii românesc, de 
ptistice, cu Dën SCH En datele sta- 


4 es iruiţă a cifreloru. 
o e şel x 
"E gutt BENA, a Zär în aiul 1890: s'aŭ 


, (62 


M) evrei 3279: (31%) 


Ee er 
a af murit mai mutu orasele din Moldova 
i Va născuți ma mh de căt viu e 


== 99 — 


„In oraşul laşi se pote vedea incă și mai bine pro- 
„gresul ce Vai fâcut Evreii față cu Românii, dacă luăm 
„statistica ultimilor dece ani, începând de la 1881—90, 
„vedem 'că s'a născut; in lași 26.360 copii vii, din care 
„11.623 creştini şi 14.737 Evrel. Dacă cercetăm morta- 
„litatea vedem că!n' orașul Iaşi în deceniul de la 1881— 
«1890 aŭ murit în orașul lași 23.833 persone și anume: 
„13.204 erestint și 10.629 Evrei“. 

„Calculând acum escedentul nascerilor asupra mor- 
„ţilor, pentru creștini şi Evrei, găsim  uvnătorele date 
„pentru cei 10 ani din urmă de la 1881—1890, adică 
„poporaţia orașului Iaşi a crescut în aceşti 10 ani en 
2.527 suflete, dar acestă crescere a fost numai în folo- 
„sul Evreilor, cari satt înmulțit cu 4 180 suflete, pe când 
„poporaţia creștină a descreseut cu 1.581 suflete». 

„La pagina 55, sub titlul mişcarea intelectuală, con- 
„tinuă : Naivii cască gura şi aplaudă frenetic când li se 
„vorbesce de libertate, de infrățirea tuturor poporelor, 
„de “egalitate, de evoluţie şi de progres. Omenii cinstiți, 
ucugutătorii onești și inbitorii de țară, sunt luaţi în bat- 
sioun și țara încape de la o vreme pe mănile murdare 
„a tuturor vagabondilor, a tuturor veneticilor lihniţi, cari 
«profit “de starea de descompunere a spiritelor, pentru 
vn întări existența lor parasitară în lăuntrul unui or- 
„ganism destinat să piară ca unul ce n'a avut “destulă 
„putere de conservare. 

„La pagina 64, DI Cuza qice $ „In asemenea con- 
„diţiuni, mişcarea intelectuală a naţiunei, nu pâte fi ro- 
„presintată se'nțolege, de cât de forte puțini artişti şi 
„Omeni de sciință sincer, cari ?şi sacrifică intevesele lor 
„materiale: pentru a urma unor porniri poruncitâre de 
„tră drtă sai cătră sciință. Aceştia trăesc nenorociţi şi 
«nebagaţi în s6mă și se perd adese-ori rătăcind fără nă- 
«dejle în lumea lor de gânduri amărâte“, : 

„In fruntea“ wișcărei însă şi respundend unor nevol 
„adânc simţite de starea de cultură a majoritățel popo- 
„ului nostru; să ţin pangliearit și pehlivanii de tot sa= 
„iul: Sgomotul. cel mare "1 fac demagogii pătimași, ada 
„vocaţii, ziariști! fără tulent; mercəuaril cuvintulu șia 


— 90 — 


„condeiului şi parvenițit obrasnici a civilisațieï moderne. 
„Aceştia sunti conducătâri! sufletesc! aï națiune). Ei e 
„inspiră“, 

Referindu:mă acum la cele  sovise de DI Cuza, se 
constată, că dacă Românii ar fi întrun resbel perma- 
nent, povdorile n'ar: fi omat mari. Operațiunile ilegale 
intreprinse vecinic da către Jidani în contra Românilor, 
toleranța de care ga bucurat pentru nelepinirile lor în. 
tot-d'auna şi snb: tote guvernele, ap făcut de mult încă 
pe adevaraţii Romini să vestâscă resultatul care'] vedem 
astă-A1, dar prevederilor lor mu li gab dat ascultare, a- 
devănul se vede fn ttă hidosa lui goliciune, 

Din Statistici se constată că numărul morților la 
Pl d au i al uăscuţiloz; relativ de acel. al 
GE SE Sa a esto cu atât maï mare, cu cât 

9 iudiferentism suflă peste capetele 


Românilor, făra ca ni A 

n nimene d acâsta, Că 
ai Ă se să se ocupe de acâatu, Când 
a lua măsuri dictate de l 
perde și so stinge toți staŭ ă 
Ve și a H SE nopasare, Presa se ocupă 


pretarea outari articol Sirul ese vorba de inter- 


: Poporul. Român, Chestiunea ji- 
acă mortalitate, à MU ieie. 

A ea intre omåni ar fiio. cestiune 

atât; totuși ar fi o ces- 

mara importanţă, Dar 

Sa EE ingri- 
E e mari primejdii si 

na san luat ji SE destinele Se va tauri 

ca Zen Én intre eat į Bëtepal mortalitat, saga: 

And părinţii de famio COPII d lucru este forte Ber e 

l maï aŭ mijlóce de asi a 

ce, Victime a E 

Ee E EE 

run i y i ua 

e | se Intristăza, Se Se Gre asa 

; VE Ge en ochii. 

; t părințir seg Dër, abando- 

E ` Sopiilor bolnavi să-t. 


E E 


trimită li prășit, iar copiii remân singuri; când ar vedea 
cu ochii fasele prin care trece acel copil până nu mai 
are suflare, ar privi un tabloŭ îngrozitor, care i-ar re- 
mânea pe viață în memorie, 

„Tablouri de acestea sunt cu sutile, victimile sunt 
copiii, ai căror părinți sunt în mizerie; triste rămășițe 
ale burghezimei românesci, care astă-di so stinge, dar a 
cărei agonie este teribe 

Sărmanii copi, nică ei nu sunt scutiți de enntul Ji- 
danilor, Dovadă la comuna Andrieșenii. județul Iaşi, de- 
nuntă „Noua Revistă“ de la 4 August 1885, 
„de 28 Iulie acel an, locuitorul Mauole Urnă din An- 
„drieşeni, care se angajase a secera la arendașul (Ok Șta- 
„pler, avenă nevoe a se duce la moră pentru aiet măcina 
„Disce popușoii, trimise pe fiul săi Florea in etate de 
„13 ani şi pe fiica sa Mărioru do 14 ani, ca să secere 
„până va veni de la moră, numai ca avutul boerului 
„Jidan să nu sufere. Boerul Ipik Stapler, trecând calare 
„pe lan şi vădând numai pe copii, incepu a Sam Taji? 
„rături surugieşti la adresa lui Manole Urnă și a da fe- 
„tei lovituri de harapnie. Băiatul Ploreo speriat o luă 
„la fugă spre casă, Jidanul să ia în góna calului după 
el eil întâvee înapoi în lovituri de harapnic; ajuns fna- 
„pol pe lau, băetul cade jos de obosâlă şi durere, văr- 
„sând singe, după cum dovedesce actul medical. Nici 
„Jidanul Iosif Beligrădânu, arendaşul moșiilor Potelu și 
„Ianca din judeţul Romanați, n'a rămas mai pre jos de 
„cât Ițik Stapler, căci acesta după ce a făcut nisce in- 
„voeli îngrozitor de apăsătóre pentru țarani, din acel 
„cari aŭ nenorocirea a nu le putea îndeplini, îi aresteză 
„în latrină mânjindu-i cu eseromente. 

Serviciul sanitar care există numa! cu numele, nu 
numai că nu ia nici o měsură, dar nu observă să se 
esecute nic acele prescrise de lege. Medicii de plăşi în 
Moldova toți sunt Jidani angajaţi cu contracte și ce du- 
rere póte să aibă un medic Jidan față de un creştin, de 
cât aceia de a-l vedea cât mai inte trimis pe ceia lume: 
Vai de ţaranii bolnavi car! încap sub îngrijirea acestor 
căntători ar sănătăţel lor, de sigur că nu le mai trebue 


că 
E 
iy 


e 
7 Sg ue 


j! Este ceva grozay cum, direcţia serviciului sa- 


ipitori ! ac Wal 
SE și tote guvernele nu pun medici, Români pentru în- 


deplinirea serviciilor inoredinţate la Jidan!, căci ţaranul 


AN se infricoşézá, când ca bolnav îşi dă viéțā;numal pe mâna 
4 Jidaviloy. EI, este convins că la ei nn Dote găsi nici in- 
H tr'un caz aceiaşi compățimire, durere de inimă şi trata- 
= mentul bine-voitor care] oferă cei de naționalitatea lui, 

căci „siugele apă nu să face“, Ce milă pote avea Dr, 
za Jidov Sigmond din Bucureşti cel cu broşura «Arta de a 
E nu faco copii“ ?. Co mila pote ep aibă de creștin on A- 
à poterlier de la T. Măgurele care a voita să ilustra prin 


procesul de presă intentat în 1901, D-lor Vasile Costescu 
şi liberie D. Burcă, din acel oraș, Sentința curței cu ju- 
zaț de la Teleorman in unanimitate şi în aclamuţiunele 
frenetice a Românilor din T. Măgurele prin care se a- 
chità Deals D-nit V, Costescu şi Tiberio D. Burcă, 
însuunnă păluuirea Jidovilor și jidoviţilor ueruinaţi și 
SE GE țară, incepând en Șulomii de la in 
e H Blărșind cu Ștenermani! de la cel-lalt, capăt al 
A Seria acestor 
Diop vu dai de cåt de aceşti 


faci FRA udă d 

Ss pupi tncultăței A Miuistrația Sf. Spiridon între 
pa nt nu A En de cât de wel Ken) E 
sut din selecție. “lasa Spiridoni ci PL Ala 
rant din selecținuea politică BZ după cum a per- 


op ii intoligonia Wl? Dél pomenit 
> pesóno Gr A 
atropin că aici Zen 
tt Apel EEN 


Gen 
o de D de 
$ git? ate 


pi- 


Sta „Ore vre un fapt ma- 


mag Să Opora să 
medie du Bistri- 


= 99 “= 


„ţa de sus din judeţul Baciu, unde în acâstă calitate- 


„continuă seria insultelor prin „Eualitateae Io Schvar- 


ptzveld din 18 Decembre 1898. 
Da udevărat, am avut curajul să inregistrez, în pre- 
„fața tosei melo de doctorat, o lrasă tristă şi în directă 
„legătură cu studiul medicinei în a doua capitală a Arei. 
„Am socotit că o bine să exprim o reflecţie tristă şi să 
„nu Greng un cuvint de revoltă in fața stripătorei ne- 
„dreptăți ce sd govârgesce numai în potriva studenților 
„Evrei, de Eforia așezământului Spiridoniei din jet ; fon- 
„durile diversilor instituţii și academir aŭ tipărit și tipă- 
„rosc în toţi anii sumedenii de tese monstruos, conce- 
«pute şi stilisate plătind candidaţilor sume înpătrite, abu- 
„Bând cu acesta și falşificând conturile. Ială de ce am 
avut generositatea să ofer pin (ee mea de Dr, în me- 
„dicină şi chirurgie un mic teren preţios scrutatorilor 
„prin foile de gantaj că „Epoca“ „Ecoul Moldovel.« 

Cu alte cuvinte Jidovul Dr. Şteuerman califică de 
tălhari pe Epitropil Sf. Spiridon din Iași, iar pe profe- 
Sekt facultăței de medicină unde a învațat, de nisce vite. 
Nici profesorii univexsitătel din Bucureşti n'aŭ remas ne- 
calificați. O mostră de felul acesta o presintă tot „Ega- 
litatea“ din 2 Noembrie 1890, sub titlul „Esclusivismul 
„în cultură“: Noi avem adi profosort ignoranți. sati Dr 
„pie de talent, ca D. E. pe un Ureche, Crăciunescu, Cer- 
„nătescu la litere, numai vorbim de alte facultăței unde 
«bâla d aceiași: D-nii Irancudi (grec) G.. A. Frolo (ita- 
plian) Chintescu, P. Oernătescu, Gr. Tocilescu, V. A, U- 
„rocho cel ce sta schimbat numela; de vre o 5 ori, nici 
„odată însă ignoranță și nepriceperea cu sciinja şi pri- 
„cepecea. 0. 6. Diwitreseu (Coco „de origină eyreiască 
pimediăţă) ce ține ca străidul, L. Şăinenu să nu resbâscă 
pid sanctuarul culturei. x 
"7" Mihisterül nümesce pe Dl. Şeinénu ca profosor su- 
„plizito dè "Istorie și Literatură Română pănă la Mihai 
"Vitezul/ cațâdră ce a fost înainte în, mâna, unui, ineapa- 
„Dil pa Ureche, un farsor detestat de toţi, ómenji de 
psciințá "d tară., Cine se Supără mar mult, căi sja dab 
Jla decesăt pe uh barbat competent și muncitor cu me- 


— 94 — 


E ATEI âmul limbei și a literaturei națio- 
2 Ge D pa a fost cel întăi ce a recurs la 
Suie bela D-lui Șeinnu cu ocasia edărei openilor lui 

iron Costin.“ 

SE m sunț aprecierile Jidanilor despre profesorii 
universitati de la Iași și București, Nu, ne inchipuim ca 
să se găsâscă pe lume popor ajuns la; acea stare de stu- 
piditate și idiotism, care să răsplătâscă crimele de les- 
naționalitate ale celor mai declarați și mai vanitoşi duş- 
mani prin catedre universitare, Nouă însă ne-a fost dat 
să vedem și acesta, Noi Românii suntem aceia cari ne 
dăm în cap, când până și instrucţiunea înaltă o däm pe 
mâna Șeinenilor batjocoritorii. limbei romănesci, care ne 
sapă mormântul (rd nostre, falpificănd interesul, Judaico- 
‘cosmopolit, cele mal sacre principii. de moralitate și de 
“drept natural public şi privat al nner națiuni |, 

3 Templul sciinței se pângăresce când în, locul unor 
tineri „Români Cu cunoseințe vaste, so aduce un Jidan 
mucâlit care se silesce a găsi pănă și in lite 
Jm vomănâscă, cum e în povestea lui B 


KE Jidant și când aa 71 i ca, deviaă : Mă tem 


Dacă patriotismu] i 
X d EC mă irtuți 
lge, a ajuns a fi considerat de EES WE 


ne îndoim că ori, care Român 


Sc? Gre SÉ Sr nationale Bunt maï scumpe de cât 
il dară dell „Or Și a acelui nepatri inis- 
aait pe Leizer Xeinénu profesor, ee 

morje sectatoriï Talmuduluy 
A RI cum civilisația ar 
eect al aptitudinelor 
geniului Greco-Roman.? 


une! care Ya infiltrat în 


— 95 — 


chete, sub care sunt deprinși a vinde detestabilele, odi: 
óselə și vătămătorele lor mărfuri. 

Românii încep a sc ce valore ai în o gură jido- 
vescă ideile de toleranță, de lipsă de prejudicii, de eut. 
tură și civilisație, ei respund acestor tartufi șarlatani, 
după 'cum se cuvine cu surisul pe buze A WVautrea far- 
ceurs “ Profesori! universitari de la ași, față cu purta- 
rea lui Steuerman, D. S, Carayani,:Dr. Russ, O: Leonar= 
descu și Dr. Bogdan, nu remân mai pe jos ca colegii lor 
din Bucureşti, oi op întrunese în consilii şi deoid ` „Sena- 
„tul a luat; în desbatere 'casul diferit lui! de Dl. irector 
„privitor pe DI. A. Steuerman; Considerând că acest 
„Domn a presintat o tesă pentru trecerea doctoratului, 
„în "medicină, o lucrare asupra’ cancerului ` epitabil, ne- 
zprevěđută cu nici o prefață ci întrând deodată în ches- 
»tiunea medicală, care tesă afost aprobată de președin= 
„tele juriului” Dr, E. Sculy şi de rectorul din acel timp 
«N. Culianu, că “susținend  acâstă tesă a fost proclamat 
«doctor, 

„Având în vedere că exemplarele respândite în pu- 
„blic din acâstă tesă conţin o prefață în care se atacă 
»epitropia Sf. Spiridon, vorbind de ipoctisia acestui es- 
»clusivism administrativ, precum, și de ipocrita relațiune 
«de rasă ce creează Spiridonia, mai atingând în mod 
„ionic patriotismul în credinţă, 

wâvând în vedere că tesa cu acestă prefață este a- 
„ratată tot ca aprobată de profesorii de mai sus și că 
„dacă D. Steuermau a abusat de numele lor punând sub 
«scutul Domnielor-lor un atac contra unui aședemânt 
„public şi contra unor sentimente scumpe poporului 
„Român. 

„Senatul considerând de necorectă purtarea d-lui 
»Steuerman, o desaprobă şi hotărăsce Să se comunice 
„acest proces-verbal în copie autorităților în drept.“ 

Resultă că escrocul Dr. Șteuerman, a întoomit tesa 
cu două prefațe, una pentru profesorii ca s'o aprobe şi 
alta pentru public, punând iscâliturile D-lui Doctor Sculy 
i Culian pe tesa respândită în public. Pentru ast-fel de 
apt în altă țară ar fi fost pus la locul lui, pe când în 


România, e lasat să practice medicina pe spetele creștini- 


Jor. Purtarea lui Șteuerman fiind descoperită și desapro- 
bată. dânsul pentru: ad spala: greşala,:0 voit în urmă 
să se boteze, cerând Mitropoliei din Iași bine-cuvintarea ; 
însă în urmă demersurilor intreprinse pe lângă „Mitro- 
politul Iosif de studenţii universitari Români din lași, 
D-uii Neculai Enăchescu, C. Bobulescu și N. Lapteg cât 
şi de jurnalul „Epoca“ prin pana vălorosului năţionalist 
profesorul V. Săghinesaus, botezul lui Stetermin. a, fost 
respins  uplicânduri-ae proverbul” „Lupul: părul schimbă 
«dar naravul bar Tot lui AN. Săghinescu se datoresce că 
Universitatea din Bucureşti a scapat de profanatorul lim- 
bei române numit L: Şeinânu. Alt specimen este docto- 
rul Lippe, de la Jai, care în prefața ce tace la Iunie 
1898, unei broşur sorisă de un Jidanaş din șc6la comer- 
cială din Iași gradul II, spune : „Romănia e țara. cea mai 
“barbară din. Europa, e asemene. Marocului, Doctorul 
Lina încurajându-şi némul, laudă: ge scolarul Jidan: Adolf 
Së cel on broșură, dicând : „Graţie bisericei-cpeștino- 
„omite, dn marele ei „gătiej inghite tóte lepăăturile 
„00 ap md ui E PER scapă mâwul; Indeti. de tot 
Acesta este 
Jidovului Lippe, 
UD 

B in i pi 
ind nterimtt A Pe terenul medical 
cam Aută tele, + tdi pe ceia lume, De o 
"a geg E Eer ING. 917 din 

` A ai ilsi 


"but 11 Noembre orele 6, 20 


mvimera de, Puneri 1 
“procurorului ge DR sub acusara, a Ia Ss 
EE e 
We. pent ve A H „Bubi urmărire, a. d eu, 
ët ed Deg Ze + Bara locală, Ges a N 
TV iniutea entjet, Oe trimiterea, am: 

"` ERR) Avastaroa luj imediată 

Sa lui, imediată: 


eege: 


— 91 — 


«Doctorul Lippe a fost: depus astă-di la penetenciarul din 
localitate.“ 

Tóte comitetile jidovesci și toți Jidanii lucréză pens 
tru a pune mâna pe ramura medicineY și a avea în ser- 
viciuri oficiale medici Jidani. Direcţia sanitară îndepli- 
nesce forte bine acest plan al Jidanilor. Dar nasce în- 
trebarea : Pentru ee. Jidanil pun atâta importanță ca să 
aibă în “serviciile publice medici Jidani.? Să fie óre ca 
să ascundă de pe corpurile săteniloracele semne demai- 
tratare la cari sunt supuţi țăranii Români de pe lamo- 
șiile a căror. propietari și arendași sunt Jidanii? Să fie 
pentru ca substanțele ce pun Jidanii în obiectile de în- 
destulare publică al căror monopol îl aŭ Jidanii și a că- 
ror efecte, otrăvitâre se remâe vecinic necontestate ?. Nu 
este admisibil că Jidanii cari aŭ monopolisat căsăpiile, 
brutăriile, rachiul, să nu puie. substanțe vătămătore -să- 
nătăţey ; căci cum se face că Românii mor aşa mulţi, pe 
când JidaniY senmulțesc cu posderia. 

Jidanii se pretind că au disposițiuni spirituale și a- 
cestă pretenţie s'a prins de când presa a cădut în må- 
vâle lor, fiind-eă exploatarea literaturei dilnice întră cu 
deosebire în calculele jidovesci și în natura frivolă, ne- 
ruşinată, arogantă a Jidanului, care vorbèsce tot-d'auna 
ca cum ar stă tote, 

Pretinşii învațață și artiştă ai Jidanilor sunt trim- 
pap prin presă de cătră coreligionari! lor cu strigăte 
de'iarmaroc. Mulțimea prostă se amägesce lesne de că- 
tră cef cari strigă mal tare și pănă în sfârşit cumpără 
chiar lanțuri electrisate jidovescă, pentru tămăduit ren- 
matismele şi băuturi de amor (Blisir Mamout): 

Despre talentile jidovenci istoria nu înregisti éză ni- 
mic. Asemenea despre filosofia jidovéscă, arta jidoyéscă 
sai literatura lor nu se scie nimic; iar din epoca lui Sa- 
lomon nü se menpionézā de cât de avuția ingânfată și de 
pompa fanfaronă. A 

Gravitatea egoistă a, spiritului jidovese numai în ju- 
rul. profitului, doyedeset,, săvăciă lui, de spirit. Jidanul 
gândesce numai la sine, iar nu la lucru. El voesce pro- 

7 


E fit material. Pentru adevăr el gare nic ug respect, dacă 
t: nu-l aduce îndată profit. Jidanul cultivă o sciință nu pen- 
S Ip sciință, ci pentru a face - șmichirii en ennescintele 
sale. De aceia nici o descoperire care să facă epocă, nici 
o descoperire adevavat folositâre 'nu' este atașată de nu- 
mele unui Jidan. 1 i 
că Aert: carei ora 'sciința” principală altă datz, ei 
naŭ produs nimic, ceia ce 'se'vede de la! dânșii 
suistică și fraseologie. + im geg We 
5 wiel lor de Daep în “împrejurările în eat eat a, 
fat, mu lise pote socoti en nm merit filosofie. D-zeul lui 
H nu este un//Dizeii' gue ep 'copttind pică 
îl a E oprinde in lume, ci un 
i nu este un “principy "e 0 persóna 
e facă ghişeft eu dânsul și 
e îngeri-tot, de Shișefturi. EI 
or de tâte, In Para 
le caută pe Adam 
cală Ja: Sodoma ` de 
H SE Căci prânzesce la Avram 
Prăjituri, se hârjonesca cu “Iacob 
EI este o dleitate viepi- 
Ze linga d'un este: mamar 
tra de bronz și face pe 
Kaes e mușcăturile de 
VEscă, a existat, i ZEN 
Ga e Spinoza, însă 
igo otâscă, acâstă es- 
N pri acest, bar- 
Sa at Spinosa care 


mspecție» 


Du insuginy 
Anica A aplicata 


i acum. 
Soliditatea şi ZE 


Istoria şi filologia, -n'aii fost, cultivate! nici, o-dată cu 
succes de. Jidani:Ioţeresul,„Jidanului, este de a ae folosi 
de 'omu iar nu de'a] pricepe. El. considera. lumea ca in- 
dianul' parcurile de „vinătâre. ' 

i! Pentru Jidan oricare „popor entusiast și generos 
care face; sacrificii, i se pare ca a casă, de nebuni si fie 
Ce. erof un visător smințit, car>'și uită de câştig, In ce 
privesce limba, ea îl intereseză,, numai ca „mijloc pentru 
scopurile “sale; iar nuca expresiune „organică a, gândirii 
omenesci. În ee privesce;. medicina, - puţini, din. et sunt 
cari să nu fie: renumiți nimai prin; reelame, san ă 
nu fi stând în. legăturhde, tovărășia cu, otelierii, și, 
macişti! spre a por! e. gé nu ajungă ţările, Jo o prea 
mare crescere de populaţiune. e IN Gei 

Musica jidovâscă ou. mise presintă de căt, ca mijloc, 
pentru alte spopuri, bn. chiar, pentru scop, mecanic, ducă 
voia privi cânțările, însoţite de, țimbalele „Mirjumei,, Aen. 
mai întăiă vedem că mhsiea jidoveşcă sentrebui nțeză, ca, 
mijloc de distrugerea -a cetăței. Ierichonul, ale cărei tari 
ziduri; 'resistând j géses dile de la concertul instrumental, 
a-“șaptea di ap cădutriinaintea . cânturilor „vocale; ale lui 
Israily iar Medianiţii, i-ai nat, lumea'n, cap, de  sgomo 
tul celor tre! sute de trompete jidovesei ce a, trimis a- 


supra Jor Ghedeon: + mä "hn. Tu ~= 
ii Relativ la pictura gi sculptură „a scint,:bine, Iehova, 
pentru Ge 3" opriti pe „Jidany,de a-i face portretu. 


Așa dar. precupeţul. și traficantul, sunt, goniți din 
templul 'antei cu și din al soiinţei, 4 vu js 

In politică- Jidanii ațiță diseordiile, cețățenesci, cer- 
când a le întârce în profitul lor, iaz; De spinarea bietu- 
lui popor prost, Jidanul își. face mendrile sale, ca, mai- 

e cămilă. 

Ge remâne mandatarilor țărei de cât să imitese pe 
cei 31 deputaţi Moldoveni, numiţi fracțiunea, liberă şi 
independentă, care la 5 (17) Martie 1868 a elaborat și 
depus pe biuroul Camerei acel neperitor proiect de E 
pentru apararea naţiunei Române contra jndaismului, n 
cuprinderea următâre : » Jidanii se pot stabili în goan 
„nele urbane numai cu permisiunea consiliului comunal, 


a 


— 100 — 


Km nele vurale sub git op pretext, nici macar 
stă Arena imobilă mu pot; së rile) nici SE 
mme nici la țară; vindarea și Su para faire, jo alei 
în favorul lor sunt nule și neavenite; Aseinenea le este! 
tard de a lua în arendă moșii, vii, càroume, ha- 
"hanuri, mori d nic! statul nici comuna “nu pote să 
„insărcinedle cu furnisări, Ca se potă face comercii, tre- 
hus să câră voe de la consiliul comunal, dar alimente: 
„și băuturi nu pot să vindă de cât la coreligionari! lor 
„ți nici de cum creștinilor. Legea acâsta va avea putere: 
„retroactivă, tâte legile și ordinile anterire se abrâgă“. 

Unde sunt cavalerii apărători” ai națiuneï?: 

Unde sunt prelații să "frunte pe eretici ? 

Unde sunt patrioţi! cari sét pună averea şi vița, 
în ue SE cadute în robia Jidanilor ? 

S “Voi, acei cari purtaţi cu mândrie pe i ó 

| bogatele cordâne e insemne de deg ere 

| BOIE ANNS Moldova? 

4 Scit vol că Moldova este că î i d 

i opa „Proprietari, arendaşi, Sai SM e, d 

vagin E Beie, lori i 

sunt SC Sieten "Doris Roman, 

oi, ori r) a 

atita RE ed Românesc, sciți vor. că ta- 

Jidani respäudițí prin E 


nilor? 
ai găsiți 4 i pi meseriași Români 

că viel it în țară din af Români, 
Taada d" Mat fac ca anilor sciți voi 
Go "none fără ! voia, 


ni E “pentu 

4 PU y 
Det li morte, Dose, 
Curând vom Gr 


rien y 


di duce crucea 
Sunetul lugrubu 


bn 


8 


—:101— 


E „Specula Şi, interesul, personal a vestejit tote inimile, 
iar Gmenii de inimă despreţuiţi, de calăiy societățeľ cari 
o exploatâză dn. voința. poporului. și prin grația, lut 
Dumnedei. 

„Noi cari cetiță acum acâată carte, dacă aveţi curaj 
și patriotism, lucru care, nu vě lipsesce, uniți durerile 
și suferințele, vóstre la un loc cu cei cart luptă, ca cu 
o oră mai "nainte să isbucnescă acel muget îngrozitor 
al poporului, de care să tremure Jidani! și jidoviţit: 
Vocea poporului, vâcea lu! D-deă. 

Dacă cine-va merge Sâmbăta pe stradele unui oraş, 
ca Iaşi, Botoşan!, Dorohoi. Fălticeni, Herţa, etc , va vedea 
că tóto prăvăliile sunt închise. Ale cui sunt acestea ? 
Ale Jidanilor, Câte sunt românesci ? nic! una. 

In prăvăliile Jidanilor nu se, găsesce în serviciul lor 
nici un Român, saù de altă naţiune, toți sunt Jidani și 
numai Jidany. Apoi Sâmbătă nu se găsesce nici pâlne, 
nici carne, trebue să răbdi, căci JidaniY cari aŭ acapa- 
rat totul, țin în mână totul şi rar vedy câte un precu- 
Det Român cu alimente-trif lepadate de Jidan vindân- 
du-le Românilor. Cuşerul ce se vinde de Jidani este 
marfă de Duminică, iar nu de Șabăţ (sâmbătă). Musi- 
cele milităresci mat cu sémă în Moldova câută în grādi- 
nile publice, Sâmbătă spre desfătarea u6mului lui Trail, 
Duminica rar este musică. Românii sunt, siliţi de a prăs- 
nui Șabăsul şi a se delecta Sâmbăta cu, Jidanii. Jidanii 
sunt semeț! și îndrăsneți. Drotuurile de pe strade, apar- 
țin lor și numai lor, Românii trebue să umble prin mij- 
Joan) stradelor. vi i 

Tóto meseriile aparţinea până mal  dăună-di, Ho: 
mânilor; astă-di toţi aceștia aŭ devenit salahorit. Ji- 
danilor. ana E i s 

Plăpomari,, comercianți, cojocari, abagii, cavafi, toți 
aceşti meseriaşi ce af existat in țara, nâstră din timpu-, 
rile cele. mai „vechi, mai toţi aceştia aŭ decăgut și Did 
înlocuit prin Jidani. „Jadaniă a pus ghiarele pe, tot, co-, 
maerciul, și precupeţia, ce sta în mânelo,, Românilor „Ba, 
mai mult oeh, gi aŭ „clădit, sinagoge prin satele nostre, 
aŭ întrodus în, masa, necultă a, taranilor noştri, prejude- 


— 108 — 
y — 103 — 
hiaai ege stine Setoa’ țărănului”! nostru cw 
EN Joi EN We băutură compusă 
aeea otrava ce se numesce mn, „beu 
H mm vitriol si lameli’; Cole” mal grozave“ o~ 

cu spirt, stet, vitrio! Și ý i më 
trăvuri și prin amestecul acestul spirt cu alte "mue oe 
uimita! dresüri be” tämpeite;" imibesteză Şi! duo cu paşi 
sepedi la nebunie, la/ morte 'convulsivă” 

"` Fidani, ui bagat în căpul țarancelot nostre că 
ortul lor, este sălbatic, și că nu mai este la modă. Eï 
e iutrodus gustul de-a purta confecţiuni Și mode ji- 
dovesci de pu la mahalalele orașelor, atâte producțiuni 
taţarnice, înşeltâre, putredo şi şubrede, spre a desființa 
solidele, d momănescele conlecțiuri ile industriei casnice, 
cu care parancele se 'ndeletniceati și îmbracaŭ familia 
lov. Fi plécă Luni dimineță cu sutele prin sute și pe 
dând barbatul este la lucru, Jidanul pe lângă Tenor spe- 
culesă ilușiunele ej, silindu:se a o convinge cât de folo“ 
sitore i-ar fi rochia ce-i arată, d ce chilipir ar uveu dacă 
ar cumpara-0, 


dini grația Jidanului și cu drept: marele poet“ Mihail 
Eminescu dice: 


„Din Boian la Vatrâ-Dornă 
„Ai umplut omida cornii 

„Şi streinul, te tot pasce 

De nu te, mal poți. cunâsce, 
„Vai, de biet Român săracul | 
„Indăzăt el dă ca răcul, 

Nie "i merge, Hitt se 'ndemnă, 
Nie e vară vara lui 

„ȘI-I străin în țara lui. 


Nici 'o/'națiune nare posiție mai frumosă ca Jidovii 
în România ; eï stint tericiți, pe când «lementul Român 
sufere tâte, iar cel jidovese, stă tot-d'auna la ailëpost; 
menajat de guvern și da opoaiţie ca cestiv politică, pre= 
cum şi de tâtă populația fără patriotism, "ob și `n- 
lănțaită de jidovime prin/felurite dăraveruri, căci mu se 
află mişcare de bani, de comerț și de orl-ce afaceri, imde 
să nu fie amestecați, fără care n'ar: putea să se ţie, și să 
resiste cu atâta “putere contia Românilor” şi de aceea 
ori-ce luptă “economică de interese și afaceri cu ei, nu 
se "mat pote ţine și cu tóte aceste jidovimea este tot ne- 
mulțumită, E 

Românii toți sunt talhari, infami și trădători, după 
cum se declară ei însuși unii pe alții prin marele lor 
adunări politice, ' guvernamentali şi oposanți; și numai 
Jidanii rămân la o parte buni, detrebă i cinstiţi, de 
capi nimene nu se l6gă, nici nui atacă. 

Lnpta infocată nu este nici de cum între jidovism 
şi românism, ci între Romini cum săi piardă țara şi 
se o dea Jidanilor. Maï curând. pote fi posibil mn răsboiă i 


„ulm gr, consistă acest, mod de a càsti a, se pote ve- 

E Vineri séra spre, Sâmbătă, când ech de EN se 

$ ntore noasà iincarcații fie-care. câte cu o legătură mare 
văt casa în care este ascuns Vinatul săptămanex 

Când deschide cine- d 


À va ùn e H 
= în di Gergen, saci chinge de gies Tee 


EN ace ï vin de le cumpără din 
antajósa Es Ja al Jidani, Ee at 


i oul, mielul, viţelul 


anului Rómán, 


t spectacol ée 


civil între Români, de cât o vrajbă contra Jidanilor. 
Dacă lupta de perdare ce o ţin Românii între ei s'ar 


i Nenorocitu țar înlătura și cu toţii într'o unire ap striga : „afară Jidunii 
Eu dl, mici cun din țară“, ei sat duce. Ori câte legi Sati făcut și dis- 
IS D Vit6zul de oqin posiţii sfaii luat contra: Jidanilor, ga fost de cât n ilusio" 


golă, fără de a se aplica şi fără de nici un efect; ci 
numai! o alarmă în fayórea: lor: şi! în detrimentul! Româ-. 


— 104 — 
nilor. Naturalisarea "și-o capătă ca 0 gâscă albă din pia- 


Got când vrea. 
Oprirea comerţului ambulant a fost numai o stafie 


de nâpte ce a dispărut la lumina del: góna de prin 
sate, un urlet de vânt e n'a mişcat ail un puiŭ de Ji- 
dan de la locul lui. Ca și svonul ` de emigrare despre 
care se vorbesce și dacă îm adevăr ar emigra pe fie-care 
an câte o mie din cei ce vor el căuta norocul, iar nu 
scaparea de miserie, căoi Jidanul în România unde este 
"äis multă d pe nimic nu mâre de tome, nu se află 
în miserie d o mai fericit de cât Românul care nu pote 
să facă „câte face Jidanul. De ar emigra câte 1.000 pe 
T Intro generație de 25 ani ar face 25.000; în cari 
Pina e m TRE G 

EEN Jos mat bun şi priitor d ăsilă 
SE Ze altul nicăire, pe lume, a se a 

„Dacă Ji anii isgoniți di i CH + j 
fi nimerit pe aceste în ai SE E Ee 
za și iarba, de mu "er EU pi PR pană acum ca frun- 
înplinit de mult Deg WE 

Nicăiri Jidanii, nu ij So 


Prunduit, de 


mente, fortificatii, xi de podu 
ew, lumj TT, "eanalnn X 
emne, ges luminare, curițire, X; terasa: 


tară, Toţi 

Aunt proprietarii | câți ab ceapă rile 

gain a cm ina pu d 
a e Ma W 


n odaia saù cas; ) Gäre 
a de-alăturea ı Cât aceea „ca să, A 
a ane. Die 

câte un Român 


105— 


căroiumar și altul cu numele de brevetant, deosebit; de 
ace) din gramada înpământenită care sunt în tovărășie. 
Alţi deschidându-și câte o băcănie, dughână de mărun- 
țişuri, articole de hrană stricată, imbrăcăminte şi încăl- 
țăminte falșă, manufactură putredă: Alţii fac negustorie 
de cereale, cumpără cu carul, cu sacul, cu traista, alți! 
negustoresc vite mari și mărunte; "Dëser, ouă, brânză, 
unt. piei de mascur, de vite, lină; cojâce, căciuli, in, păr 
de porej pene, puf, pier de epurY, pânză, sucmane, Wi: 
cere, saci; scorțuri, faior, cămesdi, ițari, miere, hoștină, 
muci, vin, & lune, lulele, ete. Alţii meștegugari, cârpaci, 
sawsank, cismari, croitori; blanari, cojocari, dopart, casapl, 
brutari. Unia țin case de prostituție, alții Un păduri, 
terăstrae, mori, păduri, iazuri de pesce, grădini, vit, dij- 
me, priseci; suhaturi. Alţi țin puțuri de păcură, fabrici 
de gaz, velaiți, poverne, ʻogóre cu chirie apucate și lu- 
crate pe nimic de pe la ament la nevoi. grele de "bóle, 
naşteri, morți. cumetri!, beţii, etoieto. Bi cumperă, vind 
şi iar cumpără 4 nu remâne nimica necumpěrat și ne- 
vândut! de dânşii; trupul femeei, virginitatea fete, părul 
de pe cap, dinţii din gură; etc. Jidovul cumpără, de la 
barbaţi, Jid6fea de la femei, fata de la fete, băiatul de 
la băeţi, Toți cumpără și vind, mere, toți sunt căpă- 
tuiți şi ocupați prin ` sate. d 

Taranii garăciță "mat întăr de coloniile jidovesci a- 
şezate. prin sate, aŭ cădut în ghiarele proprietarilor și 
arendaşilor Jidan! și prin angajamente deveniți robi, sunt 
tratați “ca megrit din America: ` f l ji 

A scăpa pe nisce ființi nonorocite dim ghiarele Ji- 
dovilor, a lupta contra ţiraniei! acestora, a dalla lumină 
crudimila “lor, a lupta pentru isponirea acestor parasiți, 
este a Log cel mai mare ach de umanitate. 

Moşiile, fie ale statului sait particulare, parte sunt; 
proprietăte, ian parto arendate tot Jidanilor. i i 

Voința Naţională“ de la 6 August 1885 arată că 
de Ja înpământenirea Jidanilor en  ocasia modificărei 
art, 7 din constituție, dece “Jidani din numărul! celur 1200 
împământeniţi ‘atuncea; aŭ cumparat! moșii in ihtitidere 
peste o sută! cinci: deci, de mii de fălci. 


— 106 — 


ba. şi numele „acestor cetăţeni, Români eirenmelet 
de, religiune, mosaicăi: ramai ebi 4 
4). „didovul Solomon: Zilabis, din Booșani a cumpa- 
„tat, moşia Boldu „din. județul: „R;-Razat, în întindere, de 
„42 mil de pogone, valone; de up milion de franci-a d-lat 
Jon Ghicat., ua Ju y o 

2); „Jidovul Justär din „Bacău a cumparat, “moşia 
„Căneşti! din judeţul. Iași, fostă a d-lui Ganea, 

3). pdidoval, Meyerhofer a, cumparat Siretul și Les- 
„pedile din, judeţul. Sucéva întindere de 2,500, fălci pe 
„preţul de, 65,000. „galbeni fostă A. familiei, Bosiei; a ot 
moşia Orivești,, moşia Fäcgsenft, de mat multe ialen, i 
nosia; Hăbășeşti din județul, Roman peste 4.000 de dă 
lt. ajun den o cumpara, acâstă moșie, et pusă Sec 
„dare de acest Jidan. pentru oreantg i ER 7 e 
200 are în aceste, proprietăți, a d-lui eat Kären 

4)/,„Jidovul Mendel, Posnau A at A Robert. 
scutul. din Judeţul Bacăii de mar 


ia 1.560. Det, fostă a familier 
Ade EN apol moşia, Șolonțu 
zf erte de păcură Şi petroloii,, pestre 3 


Șase sute de mii 
„fostului domn al Moldova e da proprietatea; 


6). ideen © Si 

„din jad; ia 

i Judeţul Sg i e D el Cota ie 
pe 1,000 Gier Pe preț de Get dep 


000 de fălci, 


aria elen. avere 

air aia nr 

"Tiet cu. i Se în 
riudețul Nemt, Hl de 12000 galbeni piere de 
Ibucanii din 
d ti. Sturza en 
lee ZDënen din jude- 
ge GE D e Brietatea a 

Var a BalbenY. 4), 

Së za io 3.8000 Al 
Patate a familiey Balş, 


=- 107 — 


»Jidovit cămătari ` frații Weisengrini tot de luj Iași 
pa cumparat: 1). Moşia Tăcuta din județul Vaslui, ine 
ptidera de 12.000 fălci; fostăa' familier Sturza, cu preţ 
„de. 40.000/-galbani. 21. Bogdäneşțit „din județul” Bacăti, 
„2500 falcă fostă; a familie! Bogdan, cu preţ de (eine aire 
„de mit de franci, 3). Moșia Vascani. 4), Moșia Ghindeşti 
„de mai multe mii de fâlet. 5): Moșia Talpa din județul 
»Dorohoiiă, 330) falci, eù preţ de 12,000 de gaibeni, 6). 
„Moșia Buhaia. 8): Moşia Pesctrii din județul Dorohoiŭ, in- 
ptindere de 220 Dlet, ou preț de 10,000 galbeni. 9). Mo- 
„șia Șoldănești din județul Sucâva, fostă a familier Fö- 
«răsoii în: mărime de 600 Eloi, cu preţ de 29.000 gal 
«beni. 10); Mega Saraţa. 11). Moșia Movila Ruptă și 12) 
»Moşia Râpenii din“ judeţul Botoșani, fostă a familiei 
„Ventura, 

Să vasce întrebarea ` ce maj avem propriii în acestă 
țară po care cu atâta filă o numim patria Română ? Ni 
mic, afară de câte-va domenij publice și pământurile ce 
se cuvin țarănilor, căcY tot cel-lalt pământ, afară de câte 
va excepii. "gp află în stăpânirea Jidanilor. Sat găsit de- 
dou: lipsiţi da ork-ce simţ național și chiar de instine- 
tul conservărei proprie, care pentru ca să-și mal potă 
procura ultimul preț al desperărei, sii degradat pănă 
a deveni instrumentul servil al înșălăciunelor și fraudelor 
jidovisci.. Unii ca 'aceştia considerând că Jidanii erai o- 
pripi prin lege de dat procură imobile san vindut nu- 
mele cumpărând! moșii Jidanilor care naveaii împămân- 
tenirea şi cărora apot de formă le-aă arendat acestora 
câta pe 99 ani. A 

Boorii. moderni cari aŭ ţinut aprope 40 ani numai 
în mâmnele lor sórta Romăniei, carl se bucuraii numai 
singuri de privilegiile , ce le acordaii regulamentele or- 
ganice, ce aŭ făout peutru fericirea țărel ? Nimic | Ba aŭ 
făcut ceva : aŭ, risipit la Paris în denfrânări tote stările 
şi bogăţiile din sinul, Romăniei. La Paris, acest babilon 
al lumei moderne; în Joe së nveţe es bun și salutari, 
aŭ învățat viciuri şi corumpție, pe cari. ajutaţi de Jidani, 
le-aŭ introdus în. țarăj Date. țar: „Romănâscă gare des- 


Ls Tr Pe mile 


— 108 — 


tule, pacate d avea necesitate séid asimileze și pacatele 
străinilor. s 

Boorii Geet aŭ fost maï răi şi mai tirani patriei, de 
cât chiar Panarioţii, de cât însuși Muscalul, căci n'a ese- 
cutat nici macar ceia ge era bun în regulamentele lui 
Chiselef. Pentin țară nai făcnt nimic, dar aŭ făcut cel 


care le-aii vindut de veci, să-i ierte. Domnezeii ! Ș'apoi 

i d C ! Șapoi 
pretind că sunt asistrocraţia țării; dar aristrocrațiile ci 
tor țări, ca a Franciei de exemplu, a Rusiei, escelâză 


„Ari Be gereeng 
uită cu, Weeder 
patit de Ia Rot 

Zeg contact cu 


— 109 —- 


triaș, restaurant, cârciumar, brutar, arendaș, ipotecarut 
mai tuturor moșiilor boieresci, medic și librar. Tote cre~ 
ditele pentru, țară le dă Jidovul, ast-fel că Românul nu 
i-a ramas de-a fi alta în ţara lui de cât funcționar, cer- 
şitor şi muncitor cu palmele. 
o Adevarata burghezie a țăreï o constitue Jidanii cu, 
vr'o ett ca străini.  Jidanii sunt propagatorii, și inter- 
mediatorii corumpțiunei materiale şi morale a poporului 
Român. Să luăm de exemplu un sat, at cărui locuitori cu 
ceva stare, sunt muncitori, robuști, tinerY şi frumoși. la, 
faţă ; un Jidan: care va întra în acest sat, va reuși 
ca peste 2 sau 3 ani să fie aceşti locuitori calicY, trăind 
în cea mai négră miserie, palidi, piperniciți şi plini de 
bóle venerice. Pe jumatate din acești locuitori "7 vom 
vedea la uşile tribunalelor şi prin puşcării, iar pe Ji- 
danul care întrase în sat plin de sdrențe, cu piciorele: 
góle și miorlăind de fome, îl vom vedea într'o trăsură 
trasă de 4 cai, mergând la oraş să se facă mare comer- 
ciant, sai industriaș cu banii storși din singele Românu- 
lui. Jidanul când a intrat în, sat, ajutat de coreligionari! 
săi, a deschis o cârciumă și a început a-și vinde rachiul 
falşificat cu vitriol, saŭ cum îi dice taranul, cu. catran, 
pe grâi, orz, fân, găin!, ouă şi pe hainele săterului, iar- 
taranul vëdênd inlesnirea cu entre et pâte procura rachiul, 
încep a frequenta cât mai des pe jupânul Șulăm, pănă 
ce de odată se vede cădut în darul bettel ; acu duce lut, 
Ițic viţelul, mâne boul, poimâne amanetâză casa și ogo- 
rul; ne mai având ce zălogi d ea refugii la crime, pen- 
tru ue putea procura otrava ce a devenit elementul 
sët de vâţă, pănă în urmă să desbată în ocvă și ast-fel 
din Românl cel falnic, care era forța și speranța națiu- 
nei, adi s'a alas pain ajutorul Jidanului o ființă nenoro- 
cită şi miserabilă, de-a, cărui milă trebue séi curgă la- 
crimile ŝiroiù. É 
Din punct de vedere naţional şi economic, cestiunea, 
Jidovilor constitue- cel mai, mare. pericol. Deci, natural 
este să luăm tote mijlocele de precaațiune dictate. dein- 
stinctul de conservare, contra unui, ném, strein atât, de, 
invadator şi agresiv; care nu mai cundsce starile, ci dă. 


-—110— 


Arem săi bage lingura ot unde păseace ds uiva pusă 
la “foc. SE A mi 4 
` Sa fie bine convinşt toți evreo-filji că pe Jidani nici 
odată nui vor Avea prieteni: pentru că În inima. jido- 
vâscă e sădită adânc ura asupra celor hecirciiticiși, pèn- 
tra că o inrădăcinăt înte'inșit disprețul Contra celor Tat 
națiuni și mai du: s6mă contra creștinului, ` 
Mai degrabă pote cineva îmblâbdi o hienă d "ou 
facă recunoscătâre pentru binefacerile primite, de cât 
pe un Jidan. Ori-cine trebue să e ferâscă de a imita pe 
nenorocitul din fabulă, oare cuprins de milă pentiu şer- 
pele vebogit, Pa Mat îh ie Spre al ilcăldi, don A tie: 
GE CH ën dobipâtitniră „Sa imprudentă. 
H minu poți facă din eédër de câue sită de inatasă, 
ea i a Jeëba e vun Däin, ` ° 
vuta Romănia ve o dată de IN atâta ati f 
N i € de Ji- 
aa col ed wie bitie at folos? pina CN 
bitie de pe Tha! Maria 
Nd zonă, priv Ion, cei 
mat infame dn wat Cé 
vu. n 
TU ă se 


si 


Prea Aavan 
 deveuina arendași an ip “hipui 
SC ën sclavii Lo d A să 

cute și să; oil, tară 


tot astfel niment de pă suprafață pâtiăntilui an va reuşi 


— DI — 


„Ast-fel mag Intang aŭ aședat in“ tote serviciile de 
exploatare a moşiei și 3 pădurer numa! “Ebret, de la 
„contabil Şi pănă la 'cel din oben? murar sai ee 
„Evrei st numar Evtei. EI $ 

„Au populat comuna Briisturâaa pe-lângă ucâstă su- 
„mhedenie' de slujbaşi, încă cu vreo bo 'familir do Evrei. 

„In fine se pare că acești Evrei mai venit pe moșie, 
„de ët en “scop de a calici mai ră pe locuitori, tă și 
„Cum ar Aen ași resbună "pentru re äre fapte ton- 
«tra lor“; } i oral muti ) 

„O singură lucrare w'résbrrat și pentru țărani! din 
„Brusturâ:ă, lucrarea CHa “măi open carb Düäte H Şi “mut! 
„puțin prodicătâte:: £ mga 

„ASA țăranilor de e inoșiă Je ai: dat së cite butuci! 
„din pădure ep preț de bt bont beta, adi ze Die co: 
„păcul din” padure, să ciopârtâscă, säi facă de Marimea 
„cerută laisa aducă la ferebtrăti! Apoi nidi dest! preţ 
„derisoriă bu plătesc Ebrei ţăruitilor; Sub /difeiite Dier 
„texte, constrângându-i Jonn Wrmelor a” primi mai 
„Puțin, dien câte 28 bg de butuc, lucrat și transpor- ` 
fat" To 'aratatele! condițiuni, ea să sëife de şicanaă. i 

"ALA 20 August 1980 Voința Naţională“ soriă “că 
„locuitorii de la Brusfurosa, din judățul” Băcăti, aŭ "ma. 
„mas peritoră! de fome! dă câhd ărendașul Evreu dea. 
„colo a acaparat cu totul ferestrăile, siuguriil lör mijloc, 
„dă existență până acuma! In urma anchetei ce ein or! 
„donat de ministeria sé face la Brusturâsa, s'a conkta- 1 
tat că tâte turburările 'de acolo sunt datbrite numai Ji- 
„danilor, care după Ae vii provocat nemulțumirile locui: 
„torilor şi i-aŭ adus la sapă de lemn, tot ei aŭ început 
„a striga și a se plânge prin ziiră şi pe la” autorităte, 
„Car fi bătuți şi jefuiţi. 

„Ast-fel' de rescâla provocate de Jidani, aŭ avut loc 
„tot în acel judeţ în curul linei Septembre din acel an 
„la comnnile Vaiseşti, Doftana și Asan“, 

Violențele și torturile exercitate de Jidanii urendași 
asupra taranilor Români sunt atât de grozave, cum nui 
pote închipui mintea omenâscă, probă vestitul arendaş 
de la Pomârla din județul Dorohoii, Mocki Fișer aren- 


— HÄ 


dap a 40 moşii care fine falcea de pământ on 30 franci 
stets o vinde ep. 80, 100 „și 120 franci. 
ech Jidan a omorât, pe, taranul Jon Bizuc Se comuna 
| Pomârla județul Dorohoiă în diua de 17 lulie 1887, lă- 
sând în urmă! o văduvă cu 6, copii. didovul Fişer a 
fost judecat şi condemnat la o lună de qile inchisre, 
1000 le despăgubize câtră Stat, d 3000 ei cătră soția 
“defunctului. Dot, Fişer a torturat crâncen De locuitori! 
de pa moșia sa şi anume: Gheorghe a Boghiţoei, Ion 
Cazacu, Dumitru Vasilievici, Gheorghe Mocanu, Sandu 
Nastase, Anania Olaru, iar pe nenorocitul Vasile; Șline l’a 
impușcat slugile lui Figer din ordinul săi. Dacă Fişer a 
scapat numai cu o lună închisore, acâsta se datoresce 
posiţiei sale materiale, căci a cheltuit peste 50.000 le, 
după cum afirmă chiar, „Vocea Botoșanilor» din acel an 
In. comuna Holboca, județul Iași, învățătorul a fost 
bătut de Jidani, In comuna Perienit, tot județul Iaşi. Ji- 
danul care exploatâză moșia, silind pe țarani de a mnnci 
peste angajament, s'aŭ adresat, la, invăță ici 
tâscă contractul, A sia ATROF aA rat, 
ctul, Acesta la citit Cum era scris, nu cum 
și stäruință din partea ANE, E 
t este relatat de Di N y, pi e 
„Starea taranului român. j +" Leonescu, în 
de 4 mån“, laşi 1887, 
d jul Dorohoi numai, D-nii lon Docan, Fraţii 
í sunt singurii 
vă moșiile, iar ca pose- 


din D ï. 
Care trec, pest 200 „Puţureni. Res- 
că taranul oni Ke ţinute numar de 


seht Tzoler şi aga. 
D particulare, VE SE din Moldova. 
a legile Români arondate | Jidanilor. 
Sp Ar Credo. că bataile, Ze 
SA do oră. eine va 
pe |; |. Vedea contrar S 
DATE 
WE Creştine asupra 


l, 


—113— 


omoruluï ritual la Evrei,“ nu vor séit aminté 

dimile exercitate tot de Mochi ESCH el E 
unde ancheta ordonată de C.A. Roseti, ministru la 1881 
pe care o găsim publicată în „Monitorul Oficial No. 98 
din citatul an, făcută de prefectul județului Dorohoiii 
în unire cu Procurorul constată: 

1). „Locuitorul din acea comună, Grigore a Paras- 
«chivei, în etate de 70 ani, a fost maltratat cu biciul de 
«cătră Evreul Mochi Fişer, apo! a fost legat de gât cu 
„lanțul calulu! d a târât o bucată de loc. 

2). „Locuitorul Ivan Iftime și femeile Manda lui 
„Vasile Balcon şi Ilâna lui N Dobachi, aŭ fost bătute 
„de Jidovii aflați în serviciul lui Fişer. In urma acestor 
„constatări, sa dat în judecată Evreul Fişer şi slu- 
„gile sale“, 

A fost destul ca C. A. Roseti să adreseze câte-va 
„enyinte de amabilitate, măgulitâre Jidovului Rosenthal 
la 1848, ca acesta se ia aceste cuvinte drept o poliţă 
bună de plată, pentru a căpătui întreg némul Jidovese 
și ai da pe mână de jaf poporul Românesc, spre a face 
cheful Jiilanilor, riscând însuși popularitatea şi influența 
sa. Asemenea a fost de ajuns ca prin ziarul „Românul“ 
No. 58 și 61 din anul 1858 se scrie la adresa Jidanilor 
câte-va cuvinte bine voitâre, pentru ca să se crâdă stă- 
pâni pe ţară jupuiud şi omorând pe ţarani. 

A trebuit silințe insemnate şi neobosite din partea 
lui C, A. Roseti, pentru ai maï scâte de pe la sate, 
căci am vădut ce mană îmbelşugati găsesc printre țarani, 

Istoricul femeei Maria lu! N. Strugariii din comuna 
Fântânele jud. Botoşani, este atât de grozav, în cât in- 
spăimântă lumea. Acéstă femee pentru singurul motiv 
“a scapat o vacă în iarba Jidovului Costiner, cel împă- 
mântenit de Corpurile leginitore romănesci, a fost prinsă 
de dan lu! şi din ordinul acestuia, desbracată in pe= 
lea gólă, unsă cu păcură, apoi bătută așa că i-ati rupt 
mâna fără ca Jidanilor să li se fi întâmplat; ceva; fapt 
adus la cnnoscința Cumerei și Senatului de cătră defunc- 
tul senator Ed. Gherghel in sesiunea anului 1886. Gro- 
zăveniile de la comuna Budeşti județul Dorohoii, unde 

8 


Mut H ao A 

—1i4— 

femeile aŭ fost înhamate là plug ca gaeat baruta de 
Jidani, sunt fapte care nu pot fi desmințite ori cât sar 
tucerca Jidanii şi susțiitorii lor. 

Ni e frică că noi cetățeni de religiune mosaică, in- 
troduși prin votul Corpurilor legiuitore in -Troia romå- 
nâscă, să nu deschidă porțile patriei nostre în timpul 
vre unei nopţi furtunâse, imitând: pe Grecii ascunși în 
calul lui Ulise, la tâtă Jidovimea pânditore cu ochi la- 
comi, spre a face jama și a da sbranca ca nisce lupi în 
stâna nostră, O! ce fericiţi am fi dacă geniul românis- 
mului ne:ar acord» favoruri nespuse cu să ayem: mai 
degrabă rolul găștelor sacre cari aŭ trezit pe, Manlius 
P pe Remap! din, Capitol spre a vespinge pe. barbarii 

Să fim maï bine  șoviniști și esclusiviști i 

„HDi d și esclusiviști, geloși de 
EN cât un popor in decrepitudine gata 
unirea II si incă ecat de cel intăiiu, venetie, Jidanul 
dacă, Zei ai primit pe prispă, el îţivintră în tinda şi 

acà iai îngăduit să între în; ti A d 
glat jos da gemet. H: tiudă, el dă, busna în casă 

Jidanul chiu pd a sa Stăpân în casa ta, 
sce la un Eisch ce 2 o pui Miu ja să gânde- 
nosci 2 i ace tolosiudu- . 

GET cum te ar trage. pe, sfâră, sindu-se de cu 
ue, de cåt dânşii an 


ia n diferite inter i ţine 
tea CE Mia concesiuni sei A dës 1 
Ko D de a se adresa la 
Go ëmge Cât do onest i 
direct Peni Kr or Tada i 


dëtor al Se în în 


d Se, lu care să 
od di, pi 

t x Arect Baii in- 
z Heide iarta SS, si vântul ar- 
E cum influența 


— 115 — 


postelențiâsă a Jidanului vestejesce inima şi consciința 
omenâscă 

Să 'scie că aranul Român păstreza un mare respect 
pentru sărbătorile religi6se. Jidovul care a distrus tot 
ce mai era romănesc, vrea acuma să nimicescă și credin- 
Tele nostre. 

Arendaşi! Jan? bat pe locuitori ca să lucreze ser- 
bătorile cele mari, iar autorităţile comunule in loc de 
a se opune, daŭ ajutor. Defunctul senator Vduard Gher- 
ghel scrie în Arhiva Anticisraelită cäin diua de 6 August 
1887, Jidovul Iancu Itilișunul în comuna Văculești şi 
Burăh Huzingher în comuna Șendrietni, ambii arenduși 
de moșie, aŭ batut și forsat pe săteni do-nù 'arat in acea, 
di cure este una din marele serbători, fapt; constatat de 
fostul subprefect Samronovici, iar Mocht Fişer eroul de 
la Pomârla, în una din doniinicele din Septembre 1887, 
a forsat pe lucrătorii creştini să Increze "la palatul ce 
“şi-u făcut în Dorohoii, Duminica “amiază mare, in mij- 
locul oraşului. 

In privință “torturelor şi violențelor exercitate de 
arendașii Jidovi, ` citam ràportul publicat, în „Monitorul 
Oficial“ No. 122 din 1881 adresat d-lui Ministru de in- 
terne, de citre d: Gheorghe Panu în calitate de șeful 
cubinetuluy acestui! minister, care a fost însărcinat cu 
anchetarea unor crudimY sevărşite de Jidani, rot jn ju- 
deţul Dorohoiă, 

Iată raportul “d-lur “Panu, deputat și fost. director 
politic al ziarului „lupta“. 


Domnilor Ministru, 


„Conform  însărcinărei ce "mia dat prin ordinul 
„No. 14.529, m'am transportat în diua de 16 August 
împreună cu d. Procuror de pe lângă tribunalul Doro- 
„hoiii în comuna Mitocul acél district. unde în fața d-lur 
„Eduard Gherghel deputat, care provocase acen anchetă 
sprin telegrama adresată dv. cu No. 9331, precum şi a 
“d-lui Gh. Dimitrie representantul d-lur Oalmuţehi pro- 
«prietarul acelei moşii, care de asemenea reclamase la 
adv. prin telegrumele No. 10.315 şi 10494, şi asistat 


pete 


— 116 — 


şi de d. primar al comuner,. 


H g fect 
„de d. ajutor de subprefe incheind procesele verbale- 


«am procedat la cercetare, 
e 
ee din cercetările ce am făcut, dice d. Panu, 
«acel locuitori cari aŭ opus óre-care ` resistență saŭ fă- 
pg observaţii, eraŭ bătuți de administratorul. moșiei 
„Ihil Caufman“, 
„Citez câte-va casuri: Gh. Citac a fost crunt bătut; 
„de Thil Caufman; tot acest Caufman a maï bătut şi pe 
«I. Tomşa, chiar în fața primarului Cristea: Aceste vio- 
vente din partea lui Caufman sai exercitat fără deo- 
ptebire asupra tuturor sătenilor din Mitoc angajaţi sai 
„neangajaţi, contractul de munci agricole fiind mai mult; 
«o formalitate indeplinită pentru. exegințele legei*. 
„Așa Gh. Ciobanu de și n'are angajament agricol 
„a fost esecutat a eyi regulat la muncă în curtea Beie: 
rescă, spârgendu-i-se într'o dişi ferestrele, căci îl cre- 
ndeaŭ că e ascuns în casă, Pus când la praşilăi când la 
scurte, el n'a putut wd cultiveze oporul, . Asemenea 


este mort, n fost regulat sec 
»latoria barbatului, Si SC 
zl acesta este în armată, 


TS proprietarului Jidovt. 
Șeful oabiaetului Minisțtulur de Interne 


(55) Gh. Panu. 


Ca probă tot d 
reproducem senti DEEG barbaria fanati i ji 
12 Iunie (geed curței de apel E Arer 
„Vădâna r H 
Jee ordonanța Jndelen i ; 
TE EEN lași din 13 April În instrucțiune de pe 
urent pri 
sin) Hol tra DOE 
Horşcu sin um, Nusen Boraru, 
£ Horovitz pen- 


—117— 


„pentru faptele: a) că cu voință si fără drept aŭ distrus 
„Și desgrădit zaplazul și ferestrele de la casa preotului 
„ Petrovici". 

«Vădând decisiunea de evocare a fondului, 

„Având în vedere că din procesele-verbale de cons- 
„tatare redactate în faţa locului de judecătorul de in- 
„strucţie în unire cu procurorul de pe lingă Tribunalul 
„județului Iaşi, din depunerile marturilor ascultați con- 
„tradictorii înaintea Tribunalului, din constatările medi- 
eo-legale efectuate una la ocasiunea  întrărei pacientei 
-„în ospital şi alta în timpul Zudecätel causei in apel și 
„din însăși mărturisirile preveniţilor, se constată că'n 
„diua de 11 Martie anul curent, destinată pentru în- 
„mormântarea Rabinului Șor, san adunat un mare nu- 
„măr de Evrei pentru a însoţi pe răposat până la cimi- 
„tir; că acei ce precedat cortegiul îndată ce-a plecat 
„de la casa mortului din Podul-Vechii, iii căutat a in- 
„lătura “femeile ce se găseaii în cale și chiar pe acelea 
«de prin ogrâdi. balcâne şi de pe la ferestre, sub cuvint 
„că după legea mosaică; femeilor nu este ertat a vedea 


“cadavrul unui Rubin“, Aşa de exemplu pe strada Podul- 


„Vechii aŭ înbrăncit in lăuntrul casei pe Vartinica 
„Gheorghiu şi Maria Antoniu, care din ușa casei priveaii 
„la trecerea mortului. Asupra ma! multor locuinţe unde 
„se aflau femel privind cortegiul, sai asvirlit cu petri, 
„hârburi, bucăţi de óle, că ajungând de vale de spitalul 
«israelit, la locul unde de o parte a stradei locuesce 
„preotul Pintilii Petrovici și de cea-laltă parte preotul 
„Gheorghe Dimitriu, aŭ vădut mai multe femei privind 
„din ogrădile acestor case ; că aceste femel neînțelegând 
„îndemnul ce li se făcea de a se retrage, sati nevoiud 
„a se supune învitațiuner ce li se făcea, unii din mul- 
time aŭ aruncat mai iotăiŭù cu petre și altele în amân- 
ădile, apor sa repedit la zaplazul de la casa 
„preotului Gheorge Dimitriu, pe care neputându-l dä- 
«rāma, Sait aruncat asupra zaplazului preotului Pinţilii 
Petrovici, Ta dat jos şi luând dintr'ânsul scânduri Di 
"alte lemne, aă început a fugări pe privitori; iar pe 50- 
„ţia preotului care a cădut jos, aŭ lovit’o aŭ calcat’o 


> 
„două ogr 


== 18. — 
dn pieiâre, causându-i răniră, că "n acelaș timp s'aŭ mai 
„asvârlit cu petre în ferestre stricând mai multe g&muri, 
„că din causa loviturilor: și rănilor primite Soltana Pe- 
„trovici a ramas cu piciorul și mâna dr6ptă paralisate, 
dap pleâpa ochiului drept semi-paralisat. 

„Având în vedere că din procesele verbale, de con- 
„statarea faptului și din depunerile marturilor. de la au- 
-„diența tribunalulut. se constată că la sevârşirea aces- 
«tora fapte aŭ participat şi Idăl Holţman, “Elias Şa- 
rager, Herşeu Herman, Zeile Rozimbaum şi losub Ho- 
„rovitz : r 
„Pe buza acestora 
F „Curtea 
„In unire în parte cu Ministerul publie decide: 

„Se condamnă la câte doi ani de dile inchisóre co- 
meoţiouală și la una mie lei noi amendă pe Idăl Holţ- 
ana Hamu Mear Lët Eed în ete aa 
poe Ei Ae Ge GN rle pc arenda 

ot o j 
en Bern be, 
ee Soltana GO a 10.000 Jet not 

„Dată și rostită în audiența abli Fi K 
b k m 

textele lsgei aplicate astă-qi in ee = 


(05), Ştefan Nel, A, 1 
Nel, A, todorian, G, i 
și rien 1, SE DE precum 


»Pontru ap. KA 
«cele mu aval e 


ahit O 
` Wei în mire, e $ ide cătră mat 


weregtina; N it Oas f 
Mad Reap fost în senge 75 sfintelor, serhbăropi 


h ŠD ra è ; 
Mla ŠE reservat nov Petrenilor, 
d te de çare 


—119— 


apra capului a, mai bine de 100 Gmeni de odată 
ne simplu și ingrozitor şi, dacă ajutorul medic: 
„sosit, la timp, am fi avut pote o privelişte pe care nu- 
„maï, r&sboiul ucigător ne-o pote procura în momentele 
„sale de furie. E vorba în adevăr deo otrăvire în masă, 
„de care pitarit și făinarii Jidoy! aŭ avut intențiunea să 
„administreze gardeï de la penitenciarul regimentului 
«local; când afirmăm acesta avem deplina convicțiune a 
„spuselor nâstre, după cum ne vom explica mai la vale. 
„Se narăm însă faptul de o cam dată: în sara de 31 
„Decembre 1896 șetul regimentului local, colonelul G. 
Boţânu, se pomenesce. cu o grabnică ștafetă de la co- 
„mandantul gardei penetenciarului  Pângaraţi, prin care 
„cerea urgent un număr de soldați pentru paza pene- 
ptenciarului, de vreme ce tótă garda, fără causă necu- 
„noscută cădusă ca trăsnită la pământ, fără ca nică un 
„soldat să dea semne de viață. De o cam dară colonelul 
„credu că e, cestiunea de vre-o petrecure între soldați 
„eu  ocasiunea anului noŭ şi că ștafeta nu aven acest 
„cavacter urgent, de cât numai din prea marea temă a 
„căpitunului comandant al garde, de vre-o evadaro în 
„timpul veseliei generale ; lucrul insă nu era gen și càpita- 
„mul nu relatase de cât purul adevăr. În consecință dect 
«colonelul. trimise pe medicul regimentului d, St. Pre- 
„deseu, să constate faptul. Medicul merse și spre mirarea 
„tuturor, se constată, cu cercetări sciinţifice în regulă şi 
„cu procese verbale şi mal în regulă, că +6tă garda fu- 
„Besă fulgerată de otravă vegetală conținută în pânea 
„distribuită soldaţilor. Și find-că lucrul fa luat în pripă, 
„ajutârele medicale administrate la timp, cu alte cuvinte 
„vomitivile ce se putură găsi la îndămână, scapară pe 
„nenorociții soldaţi de o morte sigură, fără ca consa“ 
„cinţele inerente veninului vegetal să se pâtă crede cu 
„siguranță, că s'aŭ înlăturat. Vândătorii acelei pâni în- 

„zestraţi cu cel mai neînchipuit curaj al crimei și fără 

ptâmă de pedepsa legilor, nu se opresc, aici și desfac din 

„acâstă otrăvitâre martă de alimente și regimentului lo- 

„cal; aceiași scenă; de astă-dată colonelul luă tréba pe 

„mânecă, cum se dice, denuuță faptul administrației, cons- 


B 


E O 


—120— 


„tată din noii causa otrăvirei și poliția împreună cu me- 
„dicul oraşului și al regimentului merse făr'de veste la 
SEN constată calitatea pânei și proveniența tăinei, 
inchei procese-verbalo îi i iminali 
sta a alo în regulă și dete pe criminali 
e „Faptuitorii însuşi, luați de scurt nu negară faptul 
ați singuri deci mărturisivă că făina lor nu era alcătuită 
De SE 
d se otrăvesce lumea, la Fălticeni 
ENEE i i à la Fălticeni 
Ee 
Ed le, fapt pentru care a fost jude- 
p d d DEE de Tribunalul județului Sucâva D 100 
A uri, a face ven 
după doctrinele iai SE Ee E 
EE ce, este o acţiune plăcută Dum- 
Scrisorea fraților S i i 
barul H, Sepia) Zo? librari din lași, cătră li- 
AEV oul ut | ucuresci Prin care scrie: „Aa 
şi bine dice | H 
egea, nâstră, că creștinul cât 
omâră-lk, Scrisrea in orj- 
D enatorul județului 
ara, i 
D urma SO 
urcă Ja su 
a 112 din optembi 
mătârela: «Jı embre 1898, sori 
n procesul in care frații 


satt Ventru înșelăciune, fiin, 


258 trécă curu 


3 roclamanţi 
i înșej 


II 


Renumitul ziarist Rus d. Aksakoft, a publicat în 
ziarul de „Moscova“ la 1886 între altele, un document 
de o importanță extra-ordinară, care a produs o mare 
sensaţie şi vă fi pâte causa unei mari mișcări antisemite, 
nu numai în Europa, dar în tâtă lumea. Acest document 
a fost publicat și în ziarul Englez „The Mail“ și este 
un pasaj a nnui mare discurs pronunțat la Paris în una 
din primile întruniri a «Alianţei Universale Israelite“ de 
cătră faimosul cetățen al Francie! jidovite dl. Cremieux, 
preşedintele acestei alianțe. 

Acest document va lumina pe cel ce nu vor să în- 
țelegă că totă Jidovimea din lume nu formâză de cât o 
vastă asociațiune criminală, care lucrâză din răsputeri în 
contra intregei omeniri, Acest document va servi pen- 
tru a ma! rușina pe ace! Români care pentru fărâmă- 
urile de la masa jidovescă se fac unelta celor ma! mari 
dușmani ai țărei și nu se sfiesc a susținea că cu timpul 
Jidanii vor deveni buni Români. 

Iată cuvintele pronunțate din scaunul preşediuțial 
al „Alianței Universale Israelitet de cătră circumcisul 
-cetățân Frances : 

„Noi n'avem concetăţeni, navem de cât coreligio- 
„nari. Naţionalitatea nâstră este _religiunea strămoșilor 
„noştri și nu recunóscem nict o altă naționalitate. Cre- 
„dința strămoşilor noștri este singurul patriotism. 

„uNor locuim în alte şări, dar cu tótă naţionalita- 
«tea nâstră externă, noi am rămas și vom rămânea in 
„veci un popor ales și nedespărțiti Singur judaismul re- 
„presintă în sine adevărul religios și politic. Jidaniï nu 
"vor fi nici o-dată prieteni cu creştinii și cu mahome= 


—122— 


umina credinței lui Israil nu va străluci 
„peste tot; pănă în diua când religiunea Ovreilor va fi 
„religiunea omenirei. Jidovii din tótă lumea lucreză im- 
„prennă cu noi la acâstă mare şi sfântă lucrare ; așa dar 
„isbânda e sigură. Biserica creştină, vevinica nostră duş- 
„mană, este deja rănită și cadută jos. Rețéua intinsă 
„peste glob de fiiy lui Israil să lățesce din di în di și se 
„utinde mai departe și ast-fel sa iudeplinit sfânta proro- 
„cire. Va veni o vreme când Ierusalimul va fi o casă de 
„rugăciune pentru tâte popârele, când stiudardul lui Ie- 
„hova va fâlfăi păn'la marginile pământului. Folosiţi-vă 
sde tâte împrejurările, Puterea nostră este mare, s'o in- 
ptrebuințăm la un scop mare, De op ne-am teme 6re? 
»Diua nu este de fel departe câud tâte bogăţiile lumei 
d a) Jidovilor și numai Jidovilor. 
„08 al acest pasaj dia discursul lui Cremieux 
creea pe at 6 n situ „Aliantei Universale 13- 
d Ei srul cuprins este: „Noi (Jidanii) nu suntem 
„nici Franeeji, nici Germani, ivi D SE 
„internaționali, Ori cine Ce der Soss Ga 
r6ligiunea evr SE născut; in Israil. adică in 
rot, eri dia alh WEE „acestei alianțe, nu 
a ` Noi nu suntem Israeliti, die Jidanii 
ie D că suntem Diet înprejur, Aiotern tăi ra > 
„ur pentru că suntem Ierasliţi« ăieți înpru- 


ă priucipiul de naţionulitate la Jidant 


stanil, până cînd 1 


» care prin tes- 
Orient suma de 
milione pentru 


Răi A or? Răspunsul este 
eta A ti a 
3 este și rămâne, tot Jidan. 


— 123 — 


Să luăm ca pildă acum pe un Jidan’ naturalisat din 
Romănia, ca Mihel. Daniil sat Waizengrin- din Iași, oră 
pe Meir Hofer de la Sucéva sait Halfon ori Levy, ce bine 
aŭ facut pentru “țara acesta, de unde aŭ store suta de 
mili6ne ? 

Să luăm acum un Jidan din America, Germania sait 
Ungaria, el este pretutindene același: 'nică'A merican, nic! 
German, nici Ungur, el a rămas adevărat și neschimbat 
Jidan. f 

Prin urmare tăierea imprejur este pentru Jidani ca 
un semn de convenținne, ca un cuvint dé ordin»; este 
un pact statorhicit din timpul lur Abraham cn Iehova 
al lor, adecă că posteritatea acestui patriarh atât de nu- 
merâsă cn năsipul mărei. va prospera între tote naţiu- 
nila pământului şi va triunfa asupra tnturor: 

Pretutindenea gi-tot-d'auna doctrinele lor din Tal- 
mùd se profesază de Rabini cu dogme religiose și pre- 
cepte morale. r 

Incă un fapt care caracteriză morala și pe Jidan 
este următorul discurs publicat în «La Russie Juive“ la 
1887 datorit unui Rabin ` 

„Opt-spre-dece secoli sunt de când. durâză resboiul 
„poporului lui Israil cu acea putere, care a fost făgă- 
duită lur Abraham, dar care i-a fost, răpită prin cruce 
„Calcat; în; piciâve, umilit de dușmanii. săi, supus pein- 
„cetat amenințărilor de mórte, persecuțiuuilor și violen- 
uțelor: de. tot soiul, poporul lui Israil n'a sucombat și 
„dacă este împrăștiat pe tâtă suprafața pământului, a- 
„câst este pentru că tot pământul trebue să fie al lui. 
„De mai mulţi secoli savanți noştri Jiilovi, să luptă e: 
„rajoşi şi cu perseverență neimblânzită contra crucei. 
„Poporul nostru se 'nalţă gradat in. fie-care di i se 
„măresce puterea. Al nostru este acel Dumnedsiă al qi- 
„lei, pe care Aron ni l’a rădicat în pustii, acel vițel de 
„aur, acestă divinitate a timpului. Când noi vom deveni 
„posesori al întregului, aur de pe pamânt, adevărata, pū- 
„tere va trece în mâinele nâstre şi, atunci se, vor impli- 
„Di promisiunile, făcute lui, Abraham. o i 

„Aurul, cea mai mare parte de pe pământ. aură! 


— 124 — 


«care cate forța, recompensa, mijlocul ori cărei bucurii, 
„tot de ce să teme şi doresce omul, iată marele mister, 
„profunda sciință a spiritului care guvernâză lumea, iată 
„viitorul. Opt-spre-zece secole aŭ aparținut duşmanilor 
„noştri, dar secolul present și secolii viitori trebue să 
„fie ai noștri, ai poporului Iul Israil. lată că pentru a 
„decea oră de atâte mil de ani de luptă înverșunată cu 
„duşmanii noștri săntrunesc în acest cimitir, în fața 
„mormântului marelui nostru măestru Calel sfântul Ra- 
„bin, Simeon-ben-luda, aleşii tuturor, generaţiunilor po- 
„porului Jui Israil, cu scop de ase uni asupra mijlóce- 
slor, prin care să tragem avantaje pentru causa nóstră 
„din „marile greșeli și pacate, care le comit creştinii, 
pinimici! noştri, Timpurile persecuţiunilor, acele timpuri 
„sombre și durerâsă pe care poporul lui Israil le-a su- 
„portat cu rabdare atât de eroică, din fericire ap trecut; 
«pentru noi, grație progresului civilisațiuney la creştini 
d e progres chiar este pavăza cea bună, din ră 
„tul căreia ne putem refugia d lucra spre a parcurge 


cu pași repedi şi siguri i a 
«scopul agp AA ea EE ie na dipanto încă de 


»schilzii, pretutindene, Iesel 
prin posesiv 

EE cre fie Sec 

app a treia, eï sunt deţinătorii fonduri] 


De fi că pretuţi 
ici EE Dr Bit Je 


vre ja cireulaţiu- 

x A Tail, fără 'i 

„e pâte esecuta, D operațiune financiară ECK 
pâstă-Ai toți Im; 

„unt; copleșiți d aj 


Dora, Regii şi Princi 

$ Kos Şi Principii domni 

"aia analele mu perie d'en Sep ee 

7 tonurile lor clatinatăre, Boar? în Scop de ași 
"7: Bursa reguléză aceste 


— 125 — 


„datorii, iar stăpânii asupra burse! suntem în mare parte. 
„și aprope pe tote piețile noi. 

„„ Acâsta falicitâză din ce în ce mat mult împrumu- 
„turile pe care trebue să le studiem, cu scop ca nor să 
„ajungem singurii regulatori aï tuturor valorilor și să 
„luăm întru cât va fi cu putință, drept amanet pentru 
„capitalurile pe care le furnisăm țărilor, exploatarea căi- 
slor ferate, a minelor, pădurilor, fabricilor mari și-a at 
stor-imobile, ba chiar ei a administrațiunei impositelor. 
„Agricultura va fi în tot-d'auna marea bogăție a fie-că- 
„rei țări. Posesiunea marilor proprietăţi teritoriale va in- 
«prumuta tot-d'auna onoruri mar! și influența titularilor, 
„De aici urmeză că silinţile nâstre trebue să fie îndrep- 
„tate într'acolo ca frații noștri! Israeliți să facă impor- 
„tante achisițiuni teritoriale. Sub pretextul de a veni în 
„ajutorul clasei muncitâre trebue. să. facem, ca mari! po- 
„sesori- să suporte; tâte greutăţile impositelor și dacă pro: 
„prietățile vor fi trecute în mânile nâstre, tótă munca 
„muncitorilor şi a proletarilor creștini ya deveni pentru 
„no! un imens: câştig. 

De mil de ani de când durâză desmembrarea acestui 
popor și cu tóte acestea spiritul lui național este atât de 
tare fixat, în cât a devenit o. parte integrantă a Piot 
lut. Natura lui fixată energic, predominrea tipului rasei 
şi maniera de a cugeta, este una și aceiași la toţi ori 
pe unde s'ar afla. Sângele şi spiritul jidovese sunt ne- 
divisibile şi forte bine dice marele filosof German Fichte, 
că pentru a acorda drepturile cetățănesci Jidanilor, nu 
vede de cât un singur mijloc: „Să li se taie într'o nopte 
„capitile la toţi și să le înlocuâscă cu alte capite în care 
«să nu fie nici o idee jidovâscă“. 

Când ţara nâstră geme in sărăcie robită cono- 
micesce din causa înmulțire! d a năvălirei pe furiș a 
puhoiului de Jidan! ce ne sug sîngele ca nisce parasite 
ascunse și tăcute, când ori de câte ori un biet Român 
strigă că Jidanii ne ucid, se găsesc din nenorocire pe 
lânga Jidani filo-Jidani care să'l taxeze de fanatic, bar- 
bar, de ridicol, când la ori ce pas ne lovim de influența 
jidovescă, când comerciul şi tote meseriile aŭ trecut noc- 


ci 


—126:— 


ss? nä şi icultura, unica 
wen înmâna Jidanilor; când pănă g agriou ura, unici 
“ea de existență națională devine jidovescă, când pă- 
nä și ziaristica trece în influența Jidanilor şi ziarele ro- 
mâne se ornâză cu vedăctori Jidanï cart aŭ pretenţia să 
ne dea direoțiunea gustului cultural și a face din opinia 
publică o havră jidovescă după interesele lor, când in- 
tecțiunea ` jidovéscă curge pretutindene în Romănia, să 
mai găsesc Români plătiți de dat, cari fac tărăboiii 
dacă cine-va indrăsnesce cât de puțin so ridice vălul ces- 
tiunej jidovesel tai să atingă vre-o spiculă suspectă din 

milinele ce le aŭ libere și încurajate în țara nostră. 
Mat mult încă, Jidanit susțin prin ziarele lor în fața 
Europei că deosebireacultului lor ar fi causa pedice ce 
Jean pus Românii pentru exercitarea drepturilor politice, 
Doctorul Bitscht, prin o broșură apărută la 1879 sub 
titlu : Statul Român și situația juridică a Evreilor“ în 
Rimänia“, se face ea toți Jidanil a uita sati a nu pricepe 

că calitatea de Jidan estè: incompatibilă: cu acea de 
SZ A ce- 
tățân al uner națiuni Romănit aŭ ă 
GEESCHT DÜ aii avut pururea de fală 
Religiile Ee d ZE al tuturor. cultelor. 
mii St ab x 

ün asil sigur în Ce her e ee 
u 2 și pământul romănesc este 


siugurul care mu sa tu să 
SE udat tu De vhrsat în răsbâiere- 


Ce folos ap Anii s 
d GE CH En GEN 
or siena ul şi isvoi ij 
R exploatarea nevoilor mulţiaiei aaae BORNIR 
prin tot felul de pmecheriy, şi spoliațiuuile fá- 

'Faranul mun: Arahi 
Wed și scotea Se b 
mâve asudà 
tut ca-i este 
gata Duetcle 
spre a-l a 
tolistà cài muea 


O d P K 
secerişuri ho rațele, lui Vigurse pământul 
Și muncesc Se tota clasele sociale ro- 

inată care cu pari d Bizet 
destinată ; Jidanul se d tea ei de activi 


— 127 — 


popor drepturile publice d private ai fost resultatul u- 
nei muncă seculare şi A unor sacrificii insemnate. 

Ce servicii aŭ adus omenire! îndărătnicul şi egois- 
tul nëm jidovese care nu tace de cât ai trage cenuşă 
pe turta sa ? In timp ce totul se schimbă și se “refor- 
mâză în sinul celor-alte popore: guvernari, moravuri, 
legy, ei singuri staă închiși în superstiţianile și habotni- 
cia talmudică atât! de contrară spiritului de progres și 
civilisație. Acestă îndărătnicie și bigotism esclusiv al lor, 
cărei separă șii face neasimilabili eu cele. alte popâre, nu 
voiese 'a-l părăsi mot cu un chip; ei voiesc a rămâne 
tot: Jidani şi cu tote acestea pretind drepturi de la cele- 
Jalte naţiuni. Acest ném de Omeni pórtă preturindene cu 
dinşii conrapțiunea, emigrând și ingrămădindu se cu mulți- 
mea în țările unde ge declară “simptomele bolnăvicidse 
suciale 'saă a vre unei” crise în” viaţa poporelur. 

Lipsa de prevedere care face pe mulți a'şi vinde 
pentru present interesele viitâre ale țărei, aŭ ojuns astă- 
qi a enprinde ca o conjuetivă granulosă privirile multor 
Români, ai căror părinți şi str&buni eraf odiniră atât 
de prevădători /- Nu e rar a vedea la noi chiar barbați 
instruiți, ómen pretinşi cu capacitate cari scontâsă pen- 
tru profitul lor momentan și personal tot binele, tot vii- 
robul țăreï și a generațiun'lor viitâre. Unii ca aceştia die 
fară də Jidan nu putem trăi, intvcmaï ca cer oftigoși pe 
care morfiuaii face să ma! vegetezen starea lor de ago- 
nje. Vu tote acestea câți dintre Români! arendași saŭ 
comrreianți car! prospera în afacerile lor, sui ruinat; 
priu cametele și falimeutele frauduldse ale Jidanilor, Cà- 
ra descurajare maŭ aruncat aceste fiiupe veninâse în spi- 
ritul multor Români şi în ce lanţuri de atârnare econo- 
mică i-ati ferecat până i-ati adus laatâta umilinţă să-i să 
pară în ţara lui că nu pote trăi de cât grație lui Ițic 
sui Șulăm ! 

Stingerea sentimentului naţional, lipsa de entusiastu 
pentru faptele mari ale strămoșilor noștri, este opera pe 
care de mult o urmăresce „Alianța Universală Inraelità“ 
în ţările nostre. Sentimentele nationale romiănesct cari 


băteuti în pepturile unor barbaţi de neuitată memorie ca: 


— 128 — 


Vasile Conta, Anastasie Panu, Cesar Boleac, Mihail Ko- 
gălniceanu, 0. Negri, Simion Barnuţiii și alții, par'că s'a 
dus în mormint cu dânșii. In inimele multor barbaţi de 
astă-qi din cei mai însemnați nu resună cu putere țipe- 
tul jalnic şi dureros al suferințelor poporului Român ro- 
bit de Judaism. 

Aurul și materialismul jidovesc aŭ tocit și aŭ secat 
ori-ce avânt patriotic în acâstă țară, Interesele şi calcu- 
lele rect ale unui egoism îngust, aŭ paralisat cri-ce ten- 
dință cătră un ideal maï nobil, mai frumos al claselor 
ZE destinelor romănismului; cum ar fi d. ex. 
A : Eeer moral şi economic al tutu- 

y parea pe calea economică de sub 


è prin 

e 

„Cine aŭ avut į 

Plånta i ut inte 

el că Sec de cosmo gë el de 

ee 

mis Ja mii Dëägnls, o 8 aoa a 
„A ămenin 

a o i 
P sceptism JZ Se ca sovinist de filo- 


cât Jidanii ajin- 


— 129 — 


egoistic, cari cred în bani şi în gusturile rafinate ale u- 
nei falşe civilisațiuni a secolului în care trăim. 

Spoiala unei culturi fale şi superficiale a indoctri- 
nat în un curent de idei rătăcite pe mulți din nenoro- 
cire dintre tinerii noştri. A nu mai avea nimic sacru, 
nimic de respectat din ceia ce e al nostru, înpopoțănați 
ca nisce păuni cu pene străine, nu le place de cât; amai- 
muțări în tote pe străini, a copia cu nesocotință tot ce 
se vede la dânșii. 

Pretenţioşi şi îngănfați de persóna lor, fie-care din 
aceşti filo-străini, fii vitrigi ni acester țări, voiesc a trece 
de inovatari și reformatori cu marfa prâstă de idei, ca- 
at nu mai aŭ trecere aiurea și lingușiți în vanitatea lor 
de Jidani, saŭ încurajați şi favorisați de interesul şi au- 
rul jidovesc în concepţiunile cele ma! chimerice, în pla~ 
nurile cele mai estravagante; în utopiile și năsdrăvăniile 
cele mat deşanțate, născocite de imaginațiunea cea mat 
neinfrântă, ef devin nisce unelte a intereselor jidovesci. 

S'a găsit chiar deputați romini ca Vasile. _Kogălni- 
cenu, care să se pună in capul agitutorilor Ovrei—şi-să 
strige că Românii trebuo să dea numat de cât Jidanilor 
drepturile în masă- Acest deputat iată cum să exprimă 
în întrunirea jidovâscă de la 9 Februar 1897 în sala orfeŭs 
„Tâte căile care te urcă la distinețiuuy, onoruri și stima 
„publicului sunt inchise pentru Israeliţi; ei waŭ drept 
„nici la funcțiuni publice; nici la servici! onorabile, i-am | 
„acoperit cu iufamii“. 

Ast-lel filo-streinismul şi disprețul pentru tot ce e 
românesc, aŭ devenit la unii o manie, o bólā imeurabilă; 
aşa că interesele personale de gașcă, de coterie, aŭ în- 
ceput a se ascunde sub falşa etichetă a unor principii 
și idei politice, producând o descompunere, o ntincre- 
dere şi o decepțiune generală în spirite ; când vedt că 
vote luptele politice, tâte sforțările celor maï eminenți 
barbaţi se reduc în cele din urmă la scolă tu să gel 
ep, făra ca măsuri de înbunătăţiri serióse cari să rădica 
starea de decadență generală să se pâtă lua. 

lată cusa relelor, a împerecherilor şi a luptelor 


sterile în car! se consumă cel mai preţios timp Și cele 
9 


— 130 — 


mai bune forțe ale naţiune! în mod zadarnic. Mintea so'n- 
spăimântă cand gândim la sorta tristă ȘI durerosă,la viito- 
rul infiorător pe care strănepoți! lui Iuda ni Va pregătit. 

Jidaniï sunt sifilisul, prostituţia, civilisația cosmopo- 
lită materialistă, pe care dacă Româniï nu se vor ingriji 
a'l trata la timp cu remediuri eroice, va gaugrenu până 
şi măruutaele, va infecta până și deele națiunti când vor 
ajunge in accidentele secundare și în cele terțiare. Să ne 
uităm, în istoria omenirei și să ne convingem o-dată pen- 
tru tot-d’auna, că Jidanii sunt ca corbii și hienele cari 
urmăresc. cadavre; ei nu se grămădese de cât acolo nude 
se Iren simptome de peire la o națiune și numa! acolo 
Gë SE Se național și a orï-ce - preocu- 
Ee ES e folosul social este sacrificat 

Jidavii aŭ putregăit Zut Her ; 
Stana aAa E Eer edificii, social, 
tru store), Ei sunt cioclii caz n organismul nos- 
Tomănesc; iar Cremieux KEE ie E e 
n tótă Europa, a GH e EE groza 
giuitâre a României la 1866 it Chiar. în, Camera le- 
“tru Jidani și a fost unul Gë tu a cere drepturi pen- 
1871 pe timpul vesboiului intre dictatori! Franciei la 
Francezi la. o- morte GC a trimis mi şi mil de 
„ Băsboiul, acest fla S 
pil de la sinul m; 


Eal Resbelul 

ar lie-căruja. Cine 
ni ï, ă 

Tusești, «lacă nu 


VE e e, rea 
H contractieri 


-- 131 — 


Ori unde revoluțiunea saŭ resbelul pustia o țară, 
ori unde o calamitate a redus în miserie pe un individ 
saii o naţiune, acolo nenorocirea acestora a umplut sacul 
Jidanilor cu bine-cuvintări sunătore, Jidauului 'i merge 
bine în nenorocirea popórelor. ca vermelui în rană. Cu 
instinctul corbilor lacomr de hoituri, Jidanii miróse de 
departe emanațiunile putrejune! poporelor bolnave și ruina 
statelor este strîns legată cu lăţirea elementului jido- 
vese in interiorul lor: 

Cine a câştigat în congresul din Berlin profitul real 
din văraarea de singe în resboiul de la 1877-78? Jidanii. 
«Alianța Universală Israelită“ a fost cea întai care s'a 
grăbit a se presinta și a pune în vedere congresului că 
constituția Romăniei sufere de lipsă de singe, este. ane- 
mică, că trebue întărită cu elemente noi, cu sînge jido- 
văse, că numa! de la modificarea constituție! Romăniel 
atârnă pacea lumsi şi că de şi Românii aŭ ingropat 15.000 
de soldați pe câmpiile Bulgariei, independența nu le pote 
fi recunoscută de congres, de óre-ce' cestiunea modifică - 
zei  constituțiel e în legătură cu recunoscerea indepen- 
denței de cătră puterile Europei. Graţie „Alianţei Uni- 
versale. Israelite“ Lomänia s'a ales cu modificarea art. 7 
din constituţie și cu perderea Basarabie!, spre care veci- 
nic se vor îndrepta ochit noștri și legitimul nostru drept 
“de revendicațiuna. 

Cu privire la recunâscerea independenţei României, 
inta ca sorie Dr Bluntschli Jidan de origină, Intro bro- 
şură ca pârtă titlul: „Statul Român şi situația juridică 
a Evreilor în Romănia“, prin care se confirmă în totul 
cele aratate relativ la modificarea art, 7 din constituție. 

«Tot acelaşi cura a luat şi desbaterile asupra Ro- 
„măniei în ședința de la 1 Iulie, Plenipotenţiarii Fran- 
„ceji facură din noŭ propunere, că recunâscerea de stat 
„independent a Romăniel să fie legată de condiţia recu- 
«nâsceret și din partea Românilor a principelu! de drept 
„Europen al egalităţei de drepturi și al libertăţei difo- 
„ritelor religiunY. După protocol Dl. Vadigton vorbesce 
„asemine în acéată cestiune. 


„Ministrul frances maï observă că dificultățile lo- 


—132— 


ănia une; emancipări a E- 

Aë E Cu curând, când Evreii vor fi 
Aa tare egală, a cunósce solidari- 
S lor cu acele a populațiunei indigene 

a ir vor fi deprinși a se încrede numai in 
att lor proprii, iar nu în ajutor străin. Prinţul Bis- 
"mark a susținut propunerea întrun mod vii, observând 
Sai că constituția imperiului Germari şi opinia pubhcă 
"a Europei preţueso aceste principii. Tot ast-fel declară 
„și contele Andrasy pentru Austro-Ungaria. Ministru en- 
„gloz, lordul Beaconsfield relevă din noŭ că numai cu a- 
te condiție se recunósce independența României. Italia 
„50 asociă semenea cu acâstă părere, tot ast-fel și Porta. 
Prințul Gorceacoff se uni și el, accentuând mai cu s6mă 
„asupra libertăţei cultului. Contele Șuvaloff ma! adaogă 
„0 altă condiție, ce trebue se reclame Rusia, adică ce- 
„darea Basarabiei. In cele din urmă congresul a incor- 
„porat ambile condițiuni în tractatul de Berlin“. Cu alte 
Se fiind-că numa! Rusia se opunea la darea dreptu- 
E eet în Serbia d România, ceia ce era cerut 
ae sai A Enter Rusia a căutat să profite de acâstă 
E 5 nd cerere celor- alte puteri, cere şi dânsa 
` me se mai pâte îndoi in fața acestor fapte 


că Jidani! nu în Aaa e 
mei, E că ne minéză în lăuntru, dar ne fac 


“Graţie lut Vadingto 
tret Ovrei Dee d 


„cale 
eilor, se i 
ar in poziţie prin trai 


Salisbury, Beaconsfield, toţi 
Europey oficiale în congres, 
stituției Rominiei, tără care 
a Tecunoscută. 

e erarea emigrăre! Jidanilor 
set, eet ` E "nt sibnțizi de umanitate 
în contra națiunei Romane. dar 39, păcătuesce nu numar 
manitate, nefiind i as dee -u 
meie une națiuni SR Dt nici uman a se vătăma bi- 
Dia. adică a Jigana A Mmajoritäței în folosul minori- 

edem în; ie 


pturilor. și 


în Romănia est 


-— 133 — 


“din acesta de cât rele în tâte privirile şi prin introdu- 
cerea unui element eterogen care nu se asimilâză cu 
națiunea, se strică unitatea naţională care este prima 
condiţiune de vitalitate şi de putere a unu! stat, 

$ Cercetările maï noui în istoria naturală ne arată că 
diferitile feluri de animale s'aii născut prin influenți gra- 
daţi a agenţilor atmosferici din timpurile primitive, Ast- 
fel de exemplu în insula Madera, gindacii sburători sa 
cărăbuşii aŭ devenit fără aripi pentru că acei car! sbu- 
raŭ erai aruncaţi de vânt în mare și din contra flu- 
turii pentru care sburarea este condiținnea lor vitală, aŭ 
căpătat acolo aripi mult mai tari de căt pe continent, 
pentru că acei car! sburaii slabi, aveaii tot-d'auna s6rta 
cărăbușilor. 

Noi scim că un măr putred nu se indreptâză pu- 
mându-l între mere bune, ci din contra, mărul putred 
strică pe tâte cele-lalte. De acea noi n'avem nici o spe- 
ranță de îndreptare și asimilare a Jidanilor prin primirea 
lor în sinul altor popâre. Ured că după dece mil de ani 
acâstă scriere dacă sar găsi pe peptul unuï Jidan fosil, 
el sar asemăna întocmai cu Jidanii ce vor viețui atunci. 
Jidanul este mai prudent și mai tenace de cât cărăbu- 
şul şi fluturele; el nici odată nu se expune în curent și 
de aceea vântul nu'l pote mătura de pe pământ. ` 

Particularităţile Jidanulu! tocmai ] sustrag la influ- 
ențele culturei. Legile morale pe Jidan ou) ating, căci 
el nu trăesce cu poporul, ci ca excepțiune: Jidanul tră- 
esce între cele-lulte popâre numa! ad-interim, ca Intro 
călătorie de afaceri. Gel E 

In cât timp vor fi alte naţiuni, existența individuală 
a acestor parasiți internaționali ai popârelor este asigu- 
rată. Ei nici se vor înbunătăţi întrun mod desevirșit şi 
atunci numa! de nevoe, de cât când tâtă lumea va fi cu 
desevărșire jidovită. căci atunci nè mai fiind de cât Ji- 
dani, va trebui sai să Dër cu totul, saŭ să se rădice 
în roiuri în eter, spre a tăbără asupra altei nenorocite 
planete dintrun sistem solar maï departat, căci planetele 
sistemului nostru solar şi cu deosebire luna care privi- 
ghéză asupra întunericului şi vede faptele lor. de nópte 


— 134 — 


negreşit se inca fori de dânșii. 
S stică a, căci pe dânsul nu-l opresce 
i ged ee neraționale, le e- 
E Ge cetățenesci. -Şin adevăr, în multe 
EE fată deosebire în acéstă privință, între 
țări se făcea pe față deosebire 1D na 
onârea jidovâscă și a celor-Valţă, Așa de exemplu în 
dreptul prusian se permitea Jidanilor de a lua dobândă 
cu trei la sută mai mult de cât celor-l'alţi cetățeni. 
Dacă s'ar prețui averea care s'a aflut acum _patru 
sute de an! în mâinile Jidanilor din Europa numai la un 
milion de franci, ceea-ce de sigur este de o mie de ori 
mai jos de cât; realitatea și socotindu-se de atunci până 
astă-Q1 dobândi numai de trei la sută pe an, cu tote că 
"m oos cas Jidanii iaŭ 25 Ja sută sai 30 la sută pe 
an, totuşi averea jidovâscă ar fi de una sută trei-deci 
de miliarde lei, adică întrega avere a Europet. ; 
Jidanii ocupați incă din timpurile cele mat antice 
cu usura, eï aŭ avut tot-d'auna averile lor mai gata de 
cât alții cazi le aveaŭ închise in pământuri, în fabrici 
sai mărfii, pe când ceilalți la vr'o calamitate politică 
sufereaŭ o perdere directă prin scăderea proprietăţilor 
lor, Jidanii găseaii tot-d'uuna în asemene timpuri oca- 
siune favorabilă, spre ași plasa cupitalurile în propietăți 
depreciate și a le rovinde apoi când se restabilea va- 
lórea lor. 
Progresele comerci 
îngrămădit, atât 


d îi cunósce de aprâpe și 


— 135 — 


Jidan. In resumat, precum în lumea curetă i 
despreţuesce adevărul, ast-fel in E 
teriale aduce corumpţia și depravaţia. ; ere 
Iată încă o dovadi publicată de ziarul « 
948 din 17 Decembre 1895: 
«lisat și în fierbere din causa unei escrocherii de cea mai 
„murdară speță, ai căreia autori sunt faimosul cămătar 
„Jan Focşaner, vestitul Igner, acel condamnat acum de 
„curând la 4 luni puşcărie pentru falş în acte publice 
«și un Ore care A. Solomovici. 
: „lată cum stat faptele: minorul Petrù Buzdugan 
„din Bacău, a înprumutuat în iarna trecută în contul 
„moștenire! de la sus citatul terțet suma de 7.500 let 
„dându-le în schimb polițe în valâre de 123.000 ler şi 
„anume ` lui Jan Focșaner i-a dat o poliţă de 60000; 
„Igner pentru 1.500 lei o poliţă de 35.000 ler și în fine 
„lui Solomovici pentru o mie lei una de 28.000 ler. 
„Dl Petrache Buzdugan aflâħd abea acum despre 
»acéstă îndrăsnâță escrocherie, a reclamat parchetului. 
„Până în present afacerea stugnéză, căci se pun 
„mari stăruinți din tote părţile și mai ales din partea 
„unui domn senator, cart vrea cu ori ce preț, ca cunos- 
„cuta mușama națională să intre în funcţiune“. 
Seriea escrocheriilor sevârșite de bandele jidovesci 
constituite în scopul jefuirei moştenirilor de cătră cer 
din laşi, Craiova, Briila, Galaţi și Bucuresci este neter- 


Epoca“ No, 
„Intreg Bacăul e scanda- 


minabilă. 


Altă mostră de felul înbogățirei Jidanilor, sunt fa- 


limentile zilnice. Comercianţii Români de la lași în anul 
1882, s'aii constituit întrun cerc de aparare contra Ji- 
danilor şi aŭ adresat; în acest scop tuturor caselor și fa- 
bricelor din ţară și străinatate nrmătorea adresă ` 
16 Septembrie 1882. 
Cercul comercianților Români 
din Zong 
No. 66. 
Domnule, 

»„Comercianții Român! din oraşul Iași, ap format un 

„cere care se pune la disposiția tuturor pers6nelor din 


A e ci i p : 
intreprinderi cu Ce cu diregtiunea vam 


loata în daui 


culatiunt fraudulos „Că În domeniul unor asemene, Spe? 
ei partea lor ea A exploatările bure 


— 136 — 


să posede informaţiuni esacte şi 
„detaile precise asupra fie căruia din negustorii din o: 
„rașul nostru. Seng care O luăm, ni este dictată „prin 
„numerós fraude de care se fac vinovați negustori! Ji- 
„dani, cary furnică pe piața nóstră şi pentru firma relei 
„credinţe de caro se, faca dovadă vis-a-vis de străinatate. 
„In scurt, iată maniera lor de a opera: Un Jidov eşit, 


„Du se sci i 


„străinatate car! doresc 


o de unde, vine și se stabileşte la noi. Inarmat 
„ou un mie capital, face să vie dintro piață industrială 
„marfă de 50 ori mai mare de cât capitalul care dis- 
„pune, eliberând polițe. Marta odată sosită în magasiu 
„lut, se dentace de dânsa cât pote de repede cun preţ 
„maï mic de cât valórea, făcând ast-fel negustorului cin- 
EE concurență neomenosă, apo oferă fie cărui din 
Ze mit săi din streinatate 30—40 la sută. Acest din 
uri  vădând distanța unde se găsesce și nevend nici 
un mijloc de control, ni ări ă să H 
2 ol, nici de urmări f = 
pace cu då 1 3 ve, preleră să se In 
Se G ânsul. Indată apot pus în capul afacerilor, în- 
w z i gon aceleași operaţii. In caz când nu pâte reuşi, 
Reg E ce a putut stringe și intro bună 
Îi ata An țară, lăsând creditorii să se dis- 
„Bel comerciale E Ga să scape de rigorilo, lo- 
pereditont de maniera cea m; e Mala pie, ui 
"isl ca not cari avem pa sinoi şi revoltătore. Ast- 
„de comerţ, am fost EE GC, în tribunalul 
Ger er scandalósů mano a E înspăimântați de o a- 
apik i ca nu comerciant GEN „ be când la moi nu există 
ee feaudulăsă, Tara e Român să fi făcut 
speră” ori ce oradit di óstră bogată e destinată a 
«mio sh n cauza, i 
ën So Si Gutt aŭ perdut utili care n’aŭ ni- 
„A Enit chiar bancheri Jidant pa pentimənt de onóre. 
cari cu riscul desonore! 


MK ege a elh 


—137— 


„străinătățet, pentru bogăţia sa, pentru creditul săi, am 
„vădut necesitatea de a vă preveni de o stare de lucruri 
„pe cât de regretabile, pe atât de alarmante și în con- 
«secință a vă ruga să ţineţi compt de cele ce urmâdă. 

f „1, Inainte de a acorda un credit ori căru! comer- 
„ciant din piaţa nâstră, este de rigore a vě adresa la 
„Cercul comercianților Români, cari se însărcinâză a vă 
„da informaţiuni despre posiţia comerciautului gi care 
„în dorința ardătâre de a vedea prosperând comereiul 
„nostru, vě daŭ detailele cele mai esacte. 

„2). A nu ceda nici odată propunerilor ce vă face 
„un comerciant, fiind-că aveţi motive juste de a cere 
„plata integrală a capitalului Dvs, fructul muncei şi in- 
„teligentei Dvs. activitate. 

«3). A preveni Tribunalul de comerț și de a indica 
„toţi acei cari se fao vinovaţi de rea credință, sai vě 
„fac propuneri de a vă da mai puţin de cât ceia ce vă 
„datoresc, ast-fel că Tribunalul să pâtă lua tote măsu- 
„rele preventive şi de supraveghere pe care le va crede 
„necesare. 

»4) An 
„cesta fară păsuială, spri 
„ta să dispară cu bani! lor pentru 
„comerciale. 

„Francheţa și experi 
„bligă a vă da aceste con: 
„face se cadă vălul care acopere nec) 
„Tribunalele înțelegând înalta lor misiune, trebue 
ptrebuinţeze rigóre şi severitate. 

„Reclamaţiile drepte ale Dvs. vor găsi aici un echoŭ. 
„Viitorul şi proprietatea comerciului nostru o cere și de- 
„pinde de acesta. O listă verificată de grefa Tribunalu- 
„lui de comerciù pe care o anexăm la acésta, vě va pro” 
„ba aceia ce vă înaintăm. 

„Bursa comerciului Vol 


„dit se vor informa de la KE tot 
„privesce comercianții pelt nâstre. Aceste sunt mijlocele 
„căpatate prin experiența nâstră, pentru a combate Ve 
„cinstea, inșelăciunea și réua credință, Ne punem cu totul 


u esita de a-i face să declare faliment șia- 
o a-i surprinde înainte de a cău- 
a evita rigorile legei 


ența nâstră indelungată ne o- 
silit. Liga ómenilor cinstiți va 
instea şi neruşinarea. 
săn- 


tru, instituțiile nostre -de cre- 
ribunalul nostru in tot ce 


— 138 — 


pefectul dorit“, i 
Preşedinte Cercului Gh. Păun 


6 Septemb: 
ahi p re 1882 
Cercul comveianților din Iaşi 
No. 146. 


D-lui Președinte Tribun: 

1 [ alului de comerciù la ă 

ed pe n a ne trimite un tabloii de SE 

ni d , pănă'n anul curent, indicâ in 

SEN timp numărul falimentilor. ee SS 
Gaga și streine“, 


Preşediute, Gh. Păun 


SE SE 21 Septembre 1882 
tle Trib, de comerciit din jud, laşi 
No. 4720. E 


D-lul Preşedi 
alagi. Ca res BC Send 
Se espuns la adresa 
n am onôre a vă comunie; 


me font: 
omereianţ lor Români din 


Dvs. No. 14 
„NO. 146 dn 6 S 
„numele i SE Zä 
SC SE falimentilor ae "Se WEN 
pComercinnți 2 constata că numë l aa preoti 
i omnt SV eana a 2 total este de 200. 
+ Armen! A şi un nâmţ. 


secția 4-a. Cer- 
A esact numele şi 
lez, 


mbre 23 (L. 8.) 


nte este de 7.000.000: 
à falimentile cart. 


„la disposiţia Dvs. Pentru informaţiunile ce veţi dori a le- 
„obținea am fi fericiți dacă apelul nostru ya pute avea. 


— 139 — 


«să aranjază în mod clandestin pe piață, întrec cel puţin 
«de 8 ori cifra aratată Se pote certifica categorie că 
„intrun interval de dece ani. Jidanii falii din lași aŭ 
„frustrat creanțele lor cel puţin de 50.000.000 ler. 

Acest, cere comercial care astă-zi nu mai există, 
datoresce inființarea lui D-lui Gh. Sion Gherei, fostul pre- 
şedinte al tribunalului comercial din lași. 

Pe lângă aceste Jidanii exercită pe o întinsă scară 
comerciul de carne vie. Comiteta de acțiune sunt orga- 
nisate în acest scop în tóte orașele din Romănia şin 
tâtă lumea ` iar sediul principa! este la Varşovia și Ham- 
burg. La Varsovia poliția de acolo a isbutit să desco- 
pere o întinsă asociație formată în scop de a face co- 
merciti cu femeile Europene, pe cari le trimetea în A- 
merica de sud și maï cu s6mă în Argentina. 

Membrii. societăţe!, toți Jidani, primeaii la Hamburg 
500 de ruble pentru fie care fată sati femeie frumâsă. 
Societatea nu cruța nici o ostenâlă pentru ca afacerile 
săi mérgă bine, Avea diferite biurourī cari publienii prin 
ziare că aŭ trebuință de guvernante, de protesâre saŭ 
servitóte. Alegeaŭ pe cele mai frunză diutre car! Së 
presentaŭ şi le conduceau la Hamburg sub pretext că 
acolo sunt posturile pentru care sunt căutate. In Ham- 
burg agenții Jidani cari le primeaŭ, le dadea câte un 
narcotic şi le coduceaŭ amețite întrun Vapor care nu 
trăgea nici odată la mal, ci stătea la o distanță mare 
ancorat în mare. 

Societatea se punea chiar în tratare directă cu a- 
manții cart sat săturat de amantile lor, oferindu-le pen- 
tru ele prețul de maï Sus, precum și o sumă de indem- , 
nisaţie spre a le conduce la porturile germane. 

Două-zeci şi cinci de Jidani care formaii societatea 
aŭ fost arestaţi în Varşovia. In Romănin ziluic se. inre- 
gistrézāă mii de casuri de asemeneii natură: Autoritățile 
sunt lipsite de energie sin fața Jidanului unde și unde ` 
se vede câte un funcționar; curg voinil ag face datoria, E 
în loc de recompensă, este aruncat pe drumuri și per: 


secutat. Societatea in mitetede ` 


loc să se organiseze în co 


= 140 — 


aparare contra proxeneţilor, mal degrabă aruncă mii de 


lei la masa cu cărțile de joc. bat, SS EI i 

Unii pretinși Români incruscriți cu Jidanii prin 
cele mai strinse și indisolubile legături ale banului 
d interesului de exploatare, să fac a avea milă 
de sărăcime, jucând şi petrecând în folosul bieţilor saraci, 
făcând alişveriş Jidanilor pe diferite articole de lux, care 
Ja urma urmei sunt plătite tot de pe spinarea celor ne- 
gingt, 

Dar de gâba bate cine-va toba la urechea surdului, 
degéba te sileşti ca din parveniții şi renegați! moleșiţi 
și corupți până în măduva deeler, unelte docile ale strei- 
nilor d mai cu sémă ale Jidanilor, săi faci prieteni! po- 
porului și să-i desparți de legăturile strânse ce aŭ cu 
Jidanit. Bi sunt atât de streini de interesele țărei, în cât 
aŭ perdut și consciința nâmului lor, cu tâte că sui mai 
SC parte, afară de odrasle de ale fanarului Jet aŭ o- 

ta lor in sinul poporului. i 
ar Dómne fereşte de parveniți! Enicerii erai re- 


ausilvaniei sunt cei maï 
Jidani! de la no! 


or, chiar Printre ast-fel de 


distrucțiuni 
i grozave, de câ 
găsit códa di » de cât atunci cà S 
După TRAN lemnul ey, ând toporul și-a 
l 


maï monstruósă 


OT, de cât; aceia egi 
Tenegaţilor cu pu a eşită 


—41— 


Te prăpădesci de ris så vedi mai cu sémă în Mol- 
dova cum Jidanii fac pe elita societăţei și cum se umflă 
în pene la baluri dându-și aerul că e! sunt meng a 
scâte din ghiarele mizeriei populaţia nevoiașă, a orașelor. 

Ar fi mai nimerit ca să jufuâscă mai cu socotâlă şi 
a nu lua câte dece piei de pe spetile bietului țaran, de 
cât să'şi facă faţă cu acte de filantropism, cu câte-va 
sute de lei strinși de pe la cei slabi de înger şi in- 


consciență. 

Lupta deschisă în contra Jidanilor şi a Jidoviţilor 
nu este tocmai ușâră, dar să sperăm că națiunea română: 
ne va înpuţina sarcina prin intervenirea ei la timp, când 
va răsturna aceia ce conrupțiunea clădesce. 

Spiritul de umanitate și de modernitate nu trebue 
înpins așa departe faţă cu'n popor fanatic, ingrat, răsbu- 
nător, hoț și eschroc cum este Jidanul, în care găsesc 
tot ce e răi şi vătămător contra altor n&muri. Jidanul 
de astă-qi şi cel de mâine e tot acela de acum trei mil 
de ani, fie cu joben, fie cu perciuni, fie cu diplomă, fie 
cu cântarul în mână 

Este de mirat cum 8—9 milione de Jidani respân- 
diți pe tótă faţa pământului ţin în frăă pe tâte guver- 
mele lumii, fără să potă lua o măsură sănătâsă în contra 
lor, pentru ocrotirea popórelor lor? Causa nu póte fi 
alta, de cât aurul jidovesc şi spiritul de modernitate răi 
înţeles. 


Ce însamnă acea „Alianță Israelitā “ când fie-care 
stat garantéză prin legiuirile sale vi6ţa, onórea și averea 
fie cârui locuitor fără osebire de, clasă și de naționalitate: 
de permite guvernele o așă alianță cu agenturi paie 
în tâtă lumea, cu așezăminte ascunse de a conrupe în 
fel şi chipuri națiunile ospitaliere și cara astă (li aŭ SE 
să cadă cu bugete şi cu comerciu cu tot în mâna luai 
lur? Pâna când guvernele se vor lasa să fie narcotisate 
de aurul și intrigile jidovesci ? 
Românii trebue a se constitui într'o ligă de sali 
public, cu hotărire de a duce lupta pe viaţă şi WE 
contra. Jidanilor. Acéstá ligă să aibă comitete iu to 


— 142 — 


din țară; așa precum aŭ şi Jidanit 
ătórelor puncte. 
i să lupte pentru executarea urmätoreior pun 5 
i. pia art, T din Constituţie și nic! un Ji- 
dan pe viitor să nu mut fie împământenit, întru cât nu 
vor avea nn stat ca tâte cele-lalte națiuni. ` Se 
2) Jidaniï să nu mai aibă dreptul a ține moșii în 


orașele. și comunele 


„posesie. wi 
SE 3) Jidaniï deren proprietară de moșii prin înpă- 
mântenire, să nu aibă nic! un funcționar Jidan pentru 
căutarea moșiei, 

4) Jidanil chiar cei cu drepturi, bu vor putea avea 
cărciume în comunele rurale, iar acei din oraşe, bine 
înțeles tot cu drepturi, vor plăti licența îndoit, de 6re- 
ce aŭ de consumatori și pe Români şi pe connaționalii 
lor Jidani. 

5) Jidanii nu se vor lua în armată, ci vor plăti un 
fel de dare cătră stat de la vărsta de 21 de ani până 
la 46 ani înpliniţi, cei cari wett de unde plăti se vor 
considera ca vagabondi și se vor expulsa. Jidanul nu este 
om de rësboiŭ, el fiind un paltron ca Dreyfus, pâte de- 
moralisa o armată "n fața inimicului, Trecutul militar al 


Jidanilor e fórte ob 
ilo SCHT, nu se vede ca la al émurï 
“vesbvinice, Jg 


6) Să nu se dea Jidani 
Statului, județelor saŭ co 
denumire. 


ilor ici o concesie din partea 
munelor sub, nici. un fel de 


i rental, Jidani A avea birturi, hote- 
e spirt; să an pótă fi nică câreiu- 
în condițiunile art. 4 și să 
măcelar, bacan, medic şi EENT 
Jidoveeci pentru dânșii, Se GE 


Dici chiar on taxă p primiti în scóle H 
i bh, de Gre-co nu le tru gaj A 
periculGae, iți 
ï i d » Brobă petițiunea 
3 a liceul R Ka 
a uï din Brăila adresată Direc- 


Gd E E 
Domnule Diriginte, 


» Icercările ocasionale de educație națională, pe care 
„parte. din d-nii profesori ni le-aii făcut atât anul trecut 
„cât şi anul acesta, ne-aŭ hotărât să "ncepem față de 
pconscolarii Jidovi o mişcare de separație. Am nutrit și 
„nutrim credința, că nimic nu ne ar impedica să ne pur- 
ptăm indeferenți în clasă față de fii unui popor atât; de 
„duşman nëm nl romănesc. Elevii Jidovi însă amenință 
pa deveni în ochii ori şi cui un spectacol desgnstător, 
„încep a face pe față lupta anto-romănâscă. Semnalăm 
„următorele casuri + 

„Jidovul Grosman Leiba işt pune la pept în mod 
„batjocorilor tricolorul  național-românese, Jet bate joc 
„fără încetare de somațiile “pe cari întrâga clasă romàå- 
„nâscă i le face ca să-Șr den jos tricolorul, 

„Când încercăm a-l lua cu forța el se apară cu 
«cuțitul: In urmă elevul Mărdărescu i-l smulge pe la 
„spate, după care fapt Jidovul Breier insultă în gura 
„mare pe toţi Români! din clasă, făcând cas în mod des- 
„preţuitor de naționalismul lor. 

„Jidoval Iancu Iosif, adresându-se lui Mărdărescu, 
„strigă în audul clasei intregi, că tricolorul pe care ele- 
„vii Români "1 portă la pept. este o prostie şi că pur- 
«tarea nostră are de scop să lingușâscă po profesor în 
„interese școlare, 

„Jidovul Gotieb Iosif, ne spune că dacă vroim să 
„facem naționalism, să eşim afară din clasă. In general 
„toți elevii Jidany fac demonstrații batjocoritore la a- 
steen manifestaţiilor nâstre naționale și insultă pe tóta 
«căile națiunea. Aşa este casul jidovului Goldemberg, 
«care după alte injurii sentrâbă : Păi ce sunteţi voi Ro- 
„mâni! de cât hoţii aduși de Rom in etatea lut. > 

„Jidovul Bleier a fost observat în mai multe” zile 
„luând notițe despre ceia ce elevii Români discută in 
„chestia națională. Ceï mat mulți socotim purtarea aces- 
„toi elev ca sorgintea probabilă a soirilor de prin ziare, 
„cari ating lucruri discutate intim în clasă. e 

„Dacă naționalitatea trebue să mat însemne ceva și 


—144— 


ricolorul ei național sunt în stare 

doa fi calcate în picióre de nisce 6speţi primiţi de 
Kan "n seh romănâscă, apoi de bună samă, purtarea 
»Jidanilor nu trebue trecută cu vederea. 3 

„Noi elevii Români at clase! VI-a, răniți în suflet de 
„acâstă profanare a numelui sfintei nostre naţii, cerem 
tin unanimitate pedepsirea elevilor Jidani: Grosman Leibu, 
„Iancu Iosif, Gotlieb Iosif şi Bleier Anschel, cari mat 
„ales și-a manifestat antinaţionalismul“. 

Pe când la Brăilaelevii naționaliști cu drept; cer ex- 
pulsarea din Deep a Jidanilor, la Bucureşti un profesor 
de la liceul „Matei Basarab“ a descoperit în Fevruarie 
1902, că un mare număr de Jidani din acel Wee sait 
constituit în societate secretă anti-romănéscă, având ca 
prețedinte pe elevul Cohn Moise Gherşin și ca secretar 
pe Răiniștânu, S'a confiscat procesele verbale, statutele 
precum și tâte actele, din care resultă că Jidani! în şcoli 
nu sunt de cât nisce miserabili ce sfidésă totul. 
E, Jidani nu vor tăia vite de cât pentru 
dute la cre GES Talm gek iar, ni vin- 
câini, Win, Talmudul dice că carnea trit se dă la 

11) Jidanii să nu aibă voe a ține servitori creştin! 
` GN ` 
Seng Dică d nu yora fi cărători de „apă şi Jost la 

12) Jidanii 
ia, pp N sati al conrupt și vindut feto Romàncer 
cată în profitul Gë le expulaaţi şi averea lor confis- 
„de Kë bordelurile jidoveser să nu fie permis fete 

SN le dovedite c'ar fi în legătură 
se vor desființa, iar conducătorii 


„dacă numele Ve și t 


— 145 — 


al colegiului II Buzeu, are marele merit eëiu acestă ca- 
litate si'n timpul unei legislaturi de t ani, a făcut să 
se respingă indigenatile a 70 de Jidani, între care intră 
şi jidovul Ed. Baeramu. 

„In broşura intitulată răspuns d-lui N. ©. Aal 
»(1891), Jidanul A. Taubes, rabin al județului Tutova, 
„numesce pe miniştrii și pe membrii Parlamentului țărer 
„Românesc! hamazi moderni, pigmei șuchiaţi și perfizi, 
„ale căror fapte sunt mai pre Jos de barbariile veacului 
„de mijloc, întru cit nu daŭ Evreilor drepturi politice 
„lu căte două Ire mii de odată (pag. 5, 6, 9, 13, 49, 
269, 77, 79, iar pamfetul evreesc, „Lumina“, din Iași, serie 
pin numerile 3, 4. 5, 6, 8, 9 din 1895 și 2, 7, 12, 15 
„şi altele din 1896, următorele sub semnătura Brăniș- 
„teanu (Braustein), dr. Lippe, Ghelerter, ete. 

» Lrebue distrus art. 7 din constituţia Romăniel, căci 
«Evreilor din România le trebue în primul loc dreptu- 
„rile politice şi votul universal, pe lângă drepturile ci- 
„vile de cari se bucură; partida socialistă trebue să 
„lupte cu tótă energia pentru acâsta și cu tot focul re- 
„vendicarilor revoluţionare“. ` 

«De fond permanent și de ómenï destoinici cari să 
„mârgă din oraş în oraş, şi din tirg în tîrg pentru a 
„da neofiților noștri sfaturi asupra principiilor și tacti- 
„cel de urmat, dispunom cu abundență, Să chemăm la 
„acţiuno—pe calea ziaristicei—tâte. elementele reslețe 
„pentru reformele pentru cari ayem coaptă Situa tg gen, 
„Burghezia evreiască din România e datore a urma bur- 
„ghezimei evreesei din Franța, Germania, ate. căci Ro- 
„mâniu se pórtă față de Evreï în mod medieyal când vrem 


„drepturi politice. 
wll D, nóstrů 
„vre-o dată îutru a 


e poate cva mal crinconă ce sa dat 
1 şi peutru a o purta ne trebu- 
pese arme. Vom, sel să ne cuceri, la nevoe, drepturile 
„politice fără voia guvernului a camerilor ță Le 
„vom lua eu asalt, cu stâgul rostt, Noi posadàm dej r 
„gnizaţiuni sistematice. şi comune tuturor reilor, din 
„țara şi de pestu hotarele ei; avem cluburi şi comitete 


„de agitațiune cu propagandă prin broșuri, ziare şi foi 
10 


—146— 


„volante în ditorite limbi. E vadit "e een 
„din România nu vor da nici o dată e bună vos drep- 
„turi politice Evreilor în masă, ci numai sub presiunea 
„unor. factori destul de puternici pentru à le fute să 
cedeze. Și la cas de nevoe, ridică Alianța’ Israelită din 
„Paris cu sucursalele că din totă lumea“. 

Precum vedem Jidanii aü născocit nisce capcane 
sub o mulţime de forme destul de meştesngite, cunoscute 
sub numele de socialism. Ca ori unde și în Romănia 
cialiaştii fac propagandă și tărăboiii pentru îmbunăti 
tei muncitorului şi contra explontărei nedrepte 
şi asupritore de capitaliștii cet mari. Bancherii cel mari 
în Româniu sunt Jidanii ajunși stăpâni peste averi co~ 
losale, de unde mai ieri eraŭ Vindători de haine vechi 
sali de were murate, 

SE A k fe a nu observa că capitaliştii 

Din ak E fără, veste” prin wear “sati 

SCH zi Se SE intereselor multor 

EE SH DE chiar dacă se află pe 

Denel averea ari bogatași câte unul de alte na- 
ia, averea adunată de acela nu este verilută 

se distribue cu timpul in mas: E ER 
i asa Dățiuuei, căci Du și 


a 


poţii acelui străin se asimiléză 


2 ñu vor GE să 
Wi EE îti cu sémă cu o lacomie neauţi 
târe şi GE CH fugind de orite muncă maï 
j anr aa putin productivi pentru pun- 
E pesta fonnet d'V. Mulţiman musafiriloe eent vin 
s maing la erer Ge de perpelit şi de hăimisi 
mu a i GN ământului S ăiinisit nu 
nevoile bietu 


Şi dea sémä că Jid 


0 parale, 
E den 


Dan orga- 
vețea de 


— 147 — 


cucerire economică înjghebată de „Alianţa Universală 
Israeliţă “ 

Fosta cu luare aminte socialişti usupra numerulur 
de comercianți şi, inlustriaşt aprâpe toţi onesti și 'mun- 
citori cari, descrese vădend en ochit pentrii i Se fen 
pe ratnile lor mulțime de Jidani? 

„Nu se observă Gre cù, ent numărul ` Jidatilor 
cresce,.la, noi. cu a cresce între: Românt a, lutul, 
greutățile traiului demoralisațiunea ?' Nu se 'simțesce 
órein de-ajuns. înriurirea stricătore pe care strănepoții 
lui Iuda, cei, ce cutrieră lumea în lungiy an ctirmeziş 
a aduso cu dânșii asupra moravurilor. rotiăntsci” altă 
dată aţât de, curate și neprihăvite ? 

Jidanii în iscusința lor ap mat recurs şi la alt drij- 
Joe: sia folosit de ambiţiunea nepatiioțică d unor tineri 
en. studii şi, eu talente, cari spro ast redobândi gloria 
de reformatori, de novatori a instituțiunilor sociale. pen» 
tru a se „strecura și furişă, cu djóia la exerciţiul drep- 
turilor politics, de, unde cu. timpul prin spiritul or de 
esclusivism, de, acuvarare şi solidaritate ag depărteze 
şi pe Romåni şi se rămâie, stăpâni de fapt şi de drept 
peste acestă țară. Atunci nu s scio ce vor tace Romă- 
nij când s'ar, întâmpla, Domne, fereste. s'ajyngă in Lara 
lor iloții acestei rase lacome, asupritóre, egoistă, hubot- 
nică şi esclusivistă. Atunci se V. edea oum vor tălmăci 
de bine cu Talmudul lor principiile umanitare pe care 
le propagă astă di spre folosul Jidanilor tinerii socia- 
lişti, băeţi necopți la minte car cred că lumea e aşa 
„de, frumósă eum și-o închipuesc ei in fantasmagoria sin 
_elucubrațiunile lor. et y 

Socialiştii. pesch Români, fac cu Jidanii ceia ce 


ar face un om înprudeut, care aflându-se întrun loc ne- 
sigur, ap lasa uşile deschise să-i vie aerul în casă pen- 
tru a dormi la răcâre şi a respiră un aer maï curat, tară 
a se gândi că prin acâsta ar scapa pe talhari în casà şi 
va fi zugruimat. e 
Dacă sociali 
muncitor de la țară. 
metile de suferinți și 


iştii sunt sinceri apărători ai poporului 
de ce tac şi se fac că nu aud ge- 
nevoi ale bieților țarani jefuiți și 


— 148 — 
impilaţi fără milă de Jidani? De ce nu îndrăznesc să 
ridice vocea lor contra unui ném străin, invidator. care 


nerespectându-ne nimica, pici moravurile str&ămoşesci, 
nici sentimentile naţionale, ci caută a conrnpe și a pân- 
gări totul spre a ne aduce în cea mai oribilă stare de 
decadență ca să ne potă cuceri și subjuga, nu numai 
economiceşte, dar pe tote căile prin cari pot conspira 
la stingerea și peirea poporului Român ? 

Socialiştii se pare că nu văd și nu aud nimic de tot 
ce se petrece la noi în acestă privință; ba încă se fac 


pote nici chiar de cataclisme, Socialiştii 
melie pe un teren vol- 
inflamabile și explosi- 
„a fost putred şi răi 
că ruina lui departe 
tacere. 
optimişti că ei imiteză în 
e a dat foc Romei spre a 
Tot ar fi bine dacă opera 
r arfi urmată du Gre-cari 


chiar ray; 
a lpi Neron extravavante, fe macar 


bile, ast-fel ca 
construit, 
de a fi un 


socialiștilo 
onstruetiunş. 
ca palatul de Lë 


Ja Cali i 

A login, 1); k 0, sati GE 

Eer mai mult ui e Sa de Ta Rai a 

incurcat de aar 7 PUChetei lor fantasi K Tab eg 
e ` D tabir mal 

lipsit chiir de Gyal Ariad- 


 Veputițiuhea lui Eros- 
e 4 t ui Er 
cuvint, Se Splendidului templu din Efes. 


Data francos Arnault dici 


—149— 


Câte monumente şi câte ruine staŭ marture acestur 
adevăr. „Sunt oment nefaşti cari voesc a se folosi de 
prostia Gmenilor pentru a'și inalța persóua lor chiar prin 
revoluțiuni sângerose şi ruine. Nisce ast-fel de indivi- 
dualități sunt gata a incendia și a distruge ori-ce mo- 
numente de artă, orl-ce operă fie cât de ingeniose, nu- 
mai pentru că nu so simt în stare de a construi. A 
critica, a ataca și a dărăma, este cu mult mat ușor de 
cât a edifica, a organisa şi a indeplini lucrări de bine- 
faceri folositore seniinilor voştri. 

N Socialiştit aŭ şi ei pretențiunea absurdă dea orga- 
nisa societatea, dar organisarea lor e croită după calu- 
pul şi planul ideilor de inovațiune isvorite din capetele 
înferbintate ale principalilor corifei : Bebel, Marx, Fer- 
dinand, Lasalle, Liebkuecht. In opera lor de organisa- 
țiune se pote vedea mai bine de cât ori unde slăbiciunea 
și neputința lor prin lipsa totală de vedere. La dänstt 
Tat gasesce cea mai deplină comfirmațiune expresiunea : 
câte capite, atâtea păreri; ceea-ce însemnâză că ñe-care 
fel de socialişt! are chipul săă particular de a înţelege 
și a ved-a lucrurile şi diferitele raporturi ale societăței 
omeneşti. Fie-care din pretinşii mari reformatori, caută 
se moduleze lumea după concepțiunea îuchipuită ce "și-o 
forinâză despre dânsa în cabinetul săi, fără a ține semă 
de complexul naturei umane şi de individualitățile atât 
de distincte cari alcătuesc diferitele grupuri ile societăței. 

Istoria spune că împaratul Carol al V-lea desperase 
de a putea pune în acord funcționarea mecanisniului 
cător-va césornice şi recunosce greutatea imensă in ne- 
putință de a stabili o armonie în raporturile dintro! ó- 
meni. Deci, nu pot fi-de cât de nisip basele pe cati se 
trudesc socialiștii a clădi edificiul social, întru cât se 
'ncércă a substitui nisce: plăsmuiri născocite din prețio- 
sul lor studiă, de cabinet, mersul real de desvoltare con- 
form natureï lucrurilor. Analele istoriei pot convinge pe 
orl-cine din experiența trecutului de isprăvile! socialişti- 
lor anubaptăști. din Westfalia. Scenile îngrozitâre petre- 
cute în secolul al 16 la Miunster, ne fac să vedem cum 
revoluţiuuea socislă de acolo cu Jean de est? a ajuns 


Di 


= 


din cea mni, mare distrabalare şi anarhie, la cea mat 
odidsă tiranie şi mal exocrabil, despotism. GE: 

In timpii moderni este destul de a ne aminti de 
ororile. și vandalismul insnrecțiuncă “comunei din Paris, 
când monumente de artă, ca Tuilerille, aŭ fost prefăcute 
în cenușă, Nimic. maï, lesne de cât a critica și a atica 
defectile organisatiunei sociale actuale ; trebue să ținem 
însă sémă că acâstă organisație ori-cum vä fi ea, este 
vesultatul unu! complex, de fuse naturale adusă de îm 
prejur timpului și nu se pote schimba după mintea 
câtor-va capite rătăcite, Legile de evoluțiune ale socie- 
tăței omenesci uu- admit nici sărituri de paiați nică sal- 
turi mortale de acrobați. Mersul natural al lucrurilor 
conduc destinaţia poporelor cătră desvoltarta și perfec- 
ținea lor cu pași numărați, cumpatați și prudenți, dar 
sigurt; nu eu ulergături nebunesci spre a-i scrinti pi- 
e acai, care, so silesc a imita pe nefericitul Faiton. 

Së SE EE ne spune Mitholo- 
era destoinic, e Sec Le pare 2 
De ar rt a da biciù nprigilor telegari, 
ribele d mai stati Eer paT tei 
ter salo, GER catastrofe ca preţ al nesocotin- 
De e S 
einer GE aŭ adus în sórta muncitorului so- 
in meseria 
de ti 


— 151 - 
mare parte înţareați de la mănosa sfântului bud- 
get, gi limianul şi refugiul în. giehta socialistă-jido- 
ves u 


Acesti desmaţați in loc de a compătiini posiţiunea 
lor, debitâză eremiade pentru nenorocitul popor Eer 
utä a prepara eroi a la Don Quichote, so lupte cu mo- 
rile de vint. 

In înprejurările grele ale ţărei nostre, inconjurati de state 
vecine puternice care'si dispută influența Ju noi, sociuliştii- 
cosmopoliţi din România expun la cele maf grave peri- 
cole însuşi existența re nostre, Ei ajutați de Jidani 
sunt; dupi dânșii a, doua urgie și calamitate asupra țărei 
al căäruy viitor. este amenințat, Statele puternici vecine Ia 
ocesinue dată, pote să considere Românii ca o amenin- 
tare pentru ordinea și siguranța Jar din causa tulburări- 
lor conspirațiunilor ce ar putea pretinde că se urzese în 
România, devenită asilul tuturor revoluționarilor şi un 
cuibar de Soçialism-Judaic. 

Alti nenorocire pe gare o aduce socialismul la noi 
este cà deslăuțuesce imele omenesci cele maf îuverşu- 
nate şi mal, furióse. Mişcarea sociahstă aduce conse- 
cințe sdrunciuàri cumplite a moralitàței publice si; pri- 
vate, o perturbare si o agitație care nimicesce orl-ce 
garanție de ordine și stabilitate, condițiuni ne te pen- 
tru un progres serios şi durabil. In fine socialismul dă 
curs liber pornirilor celor mai neinfraânute, maï licenți- 
tore ale maselor populare şi deschide 
continue la lupte interne și chiar la 
aul contribue à semana discordia, 
lo pāturí sociale ale națiune 
luptā de interese continue, 


Ge şi maï vătâmă! 
calea la tulburâr 
resbóie eivile. Soc 
ura și vrajba intre diferite. 
Române pe care le pune în O 
în locul solidarităței și i armoniei uecesare. 

Tocmai asemene dușimăvii şi rivalități urmăresc a 
provoca cei ce şervest interese streine şi caută ocasiuni 
de a pescui în apă tulbure. Dar ore Jidauii cari statt tu- 
pilați în dosul socialismului cosmopolit ce aştâptă ? Ore. 
socialişti! din bomănia cari alectâză că luptă Dout in- 
teresul țaranilor. și a muncitorilor, ru prepară în reali- 
tate, de cât dominațiunei de fapt și drept a învasiunei 


sm 


—152— 


jidoveşti ? Sovialiştilor nu le dă mâna SĂ strige contra 
Jidanilor cari sunt jefaitorii și explotatorii tuturor cla- 
selor sociale românesci, et numai aprind ftiluri in vânt 
contra așa numitei burghezim! crestine. Socialişti! se fac 
că nu sciù că pe lângă cel mai jidovit creştin bogat tot 
mat uşor se pote oploși și mânca o bucăţică de pâine 
câți-va Români sarac! şi nevoeși, de cât pe lângă cel mai 
de trâbă dintre Jidani! impământeniți. 

Nu o lucru curat, ba chiar e ceva cu totul bătător 
lw ochi, care sâmână a complicitate, când observi reser- 
va și complesența bine-voitâre pastrată de socialişti față 
cu Jidanii. Ori-cino va examina acestă atitudine a lor în 
chestiunea jidovăscă, se va convinge de teribelul adevěr 
că socialiștii sub masca causei poporului lucreză în as- 
E interesul Jidanilor că dacă nu le dă mâna să se 
declare pe faţă peutru Jidani, după pretenţiunea foilor 
jidovesci deprinsă mal mult cu negustoria de cât cu po- 
jen, E pentru că socialiștii sciù că din EH 

vor da arama í EEN SC 
E EE 
la formarea clasei doud ga ăia EE 
Sitt o i dominante la noi în țara de Jidani pe 

s colet romiinesci, toți le vor întâr H 

deveni cei mat detestaţi, We eme om vi EE Te 
póte să se convingi SE om mai cu prevedere 
se contribue în difinitiv de HE Socialistă în fapt ware 
E fie trecut definitiv sub tut CH face pe bietul Loran să 
Dacă JA not faranit in OC 

bunătăţita, aŭ fost incă mar op di regen sorta e: 
gorii menite a susţins pictate ji acele ice 


tisfico eenz 
cet productie E buda 


amical i 6 
Amical prietenosă 
vatselor elemente care și 


— 153 — 


dispută astă-zi puterea și influența în stat, voesc a se 
recomanda şi justifica de bine de răi influența lor prin 
unele inbunătățiri făcute de ochii lumer. 

5 Acum fie-care se pote intreba, ce aŭ de perdut din 
tóte aceste socialiștii a căror patrie e Universul întreg? 
După cum cu tâte plângerile şi protestările lor nu i-aŭ 
durut inima pentru Lora când i-ai ațițut să se expue 
loviturilor glânţelor, cu atâta mai puţiu D va durea ini- 
ma când îi vor vedea căduți definitiv in ghiarele otră- 
vitore ale judaismului. In zadar vor cânta cu glasul de 
privizhitâre seducătârele sirene ale socialismului cã’n so- 
cietatea pe care se silese s'o formeze, nu vor maï exista 
exploatanț! şi țarunil vor fi fericiți şi stăpâni pe mun- 
ca lor! 

De cănd există lumea aŭ fost exploataţi şi exploa= 
tatori, ilăe şi nicovale, Deosebirea e că San schimbat nu- 
mai stăpâni! celor asupriţi. Cer cari tindeaii a deveni 
stăpâni, aŭ înșelat credulitatea și naivitatea poporului 
exploatat şi aŭ făcut coaliţie cu dânsul pănă sau suit 
pe umerii lui la putere; luând locul celor mai de'nainte: 
adica cum am mai dis: seolă-te tu se şed ci. 

Precum vedem, de un timp incóce fel de fel de 
broşuri și gazete de tot felul ies ca ciupercile, fel de fel 
de marfă cu toptanul şi cu mărunțișul hulind tot ce-i 
românesc, atăcând religiunea și statul ep instituțiunile 
sale, sămănând vrajba şi dușmănie între clasele sociale 
existente, ațițánd ura poporului contra celor mai cu a- 
vere spre a aduce anarhie ai. a pune para la cele mai 
grele încercări şi primejdii. å 

Tiet? socialişti, tare `I dóre inima de popor şi cum 
plâng cu lacrimă de crocodil starea misoră a muncitoru- 
lui pe care vrea so înbunătățiască cu propuganda de 
socialism! = 1 E 

De ce, dacă sunt atât de devotați causei poporului 
nu formâză mal bine, societăţi de bine-faceri spre a a- 
juta pe cel care o sântă nefericită l'a, adus la sapă de 
lemn. cu tótă munca lui. De ce nu lucréză mai bine cà 
se scape nenorocita: populațiune nevoeță de exploatările 
neomendse şi de inșălătoriile negustorului sat a arenda, 


SH 


gilut Jidan? De ce Domnialor, omeni de sciință, nn. be 
sileo a propaga în seris şi prin Vii grat formarea de 
societăți economice pe lă ţară, asociapiuni care se: pror 
tege pe foran in contra ingălăciunelor jidovesel ce laŭ 
calitit cu desevârșirey căci în proporținni «cu / cveșcerea 
numărului. Jidanilor a crescut şi miseria: țaranului ? 

De ce, mai bine de cât se facă politică favorabilă 


intereselor j ă 


idovuscă, nu s'ar apuca să sorie şi să facă 
conferinţe penru «învăţa pe taran cum viel cultive maï 
bine micul ogor cell are in mod maï sistematic şi mat 
conform ep principiile sciințeï ? Dece War respândi pe 
Ja sate cunoscinți utilu ugronomice, modul cel maï no- 
merit de a cultiva grădina și pomii? De ce mur lucra 
la întiințavea de şcoli prin centrurile mai mamă de po- 
pulaţiuni pentru invatarea unei industrii cu cara să se 
indeletiieâscă sătenii în timpul ernei, făcând activitatea 
lor productivä, iar nu să fie nevoiți a consuma ceca ce 
aŭ produs vara? 
su SE domnit socialişti nu La Just pe tarani cum 
ține Ee SR şi. îmbuvatățesca vitale ? Lu fine o mul- 
in: AD EH la economia casnica, lucrate cu 
ii E CC tarea obiectelor de industrie ee) 
carei ea tot stiu e en der 
flâvuvile şi putregaiurile impi CS uge 
maŭ ce mal face ou dune KN i EE pane 
mai folositóre taranului de cât "ie aceste’ sunt mult 
SOEN cât sa'l învețe a nu respecta 
ate, nici legi; de cât să gădile 


urechile cu frase îi 
z mprum A i 
vesvrătire cari aŭ a ie de ln tâte aventurile de 


loc de 4-1 inbuui tótă golánime; igi 
e / DEn eg "ien, apusului și n 
da d de EE i-ai împins la acte de vap: 
cum Jidanii caută a 
pl ën SE 
PI naivi și slaby 
politice spre Ka er, admiţându-ă Ja drepturile 


Plauta in iuima Românului 


„ POPulaţiunt ; pa ri da al See, pe cele-lalte 
mulos Stăpiniți de: esclusivismul, 


mai iuvergunat, se silese a 


— 155 — 


ruina: orice credinţă, ori-ce doctrină morală, ori-ce prin- 
cipil de organisare socială la cele-lalte popore, tot, ceea 
ce. constitue fundamentul edificiului social ; ideile religi- 
se și morale, familia și proprietatea, institut le existente 
sunt ataente cu cea mai mure furie de aceşti speculatori 
de idei și credinţe, pentru a, trage folóse’n, pagubi celor- 
Valte națiuni. 

De ce Domni de pe la ziarele socialiste acusă par- 
tidele politice din tară. că unii fac politică nemțescă, 
alţii rusescă. şi atribue. rescolile. ţaranilor când unora 
când altora și n'o atribue propagandei lor socialiste, te- 
mâudu-se, a lua respnnderea faptelor lor al nu vor 
zen gen „că eist on mai de căpitenie a, miseriei Wé 
ranului este emigrarea populațiunei, lacome, și rapace ji- 
dovesci din Moldova unde nu maï incape, în Valahia a- 
devavata, Americă: 

Jidaniï nu cunosc tributul da săuge și consecințele lut. 


Jidanul. în armată uu este de cât spion sait trădător. ca, 


Dreyfus, Moltke Ja. 1852 întrun uvra): „Expunerea re- 


Jațiunilor ` starilor sociale iu Polonia,“ relativ de Ji- 
dant serie: In 1812 Jidanii oraŭ spionii celor două părți 
(Franța și Rusia) plătiţi de amindoua uceste țări. și trä- 

dându-le pe amindouă. web 
„Lo Vilna ei aŭ exereitaţ cele mai abominabile eru- 
„zimi asupra rămășițelor, armatei franceze, oo o a, 
„In nouă procese din zece, suntem siguri că găsim un 
Jidan Be cu reclamant fie ca acuzat, Cum, cunosc AMA: 
„nunpit: tâte casele şi familiile, că slujesc de denuneiatori 
„in ori-co țară“. Pentru a se cunâsce ce fel de soldat 
este Jidanul cităni mărturisirea Jor proprie extrasă din 
petițiuneu adresată camerei şi senatului Român la 1 Iu- 
lie 1865, de cătră Evreii din comună Leova (Basarabia) 
prin care cer dispensarea de serviciul militar pe, moti- 
vul: „După cum noj Evreii în general suntem nisce fri- 
„coș cari nu soim să'mpuşcăm nici macar un epure, 
neam perdut patria şi gewon de 


„motiv pentru; care neam H 
„2000 de ani intro situație, inferioră tuturora, noi nu 


atem fi folositori pret" Acéstă petiție este publicată 
zia Arhiyilo Israelite din 1865. 


le 


unelor sunt vindute Jidanilor precum 


urile com A | GK 
E d cu acoisele și terminând cu 


şi tâte veniturile începân 
ierile. F S 
KEE întrebuințeză ca percaptori tot pe misce Ji- 
dani co nu sciù nici romănesce. Constituția dice că fune- 
ţionari! trebue să Be Români, apoi acel cari percep nu 
sunt funcționari? Apot nu este O calcare a legei ? Când 
intri în orașele Moldovei, la bariere nisce stahii te o- 
preso în drum, te cotrobăesc prin trăsură și dacă ai ceva, 
te escorteză până la biuroŭ, unde ved! de-asupra seris 
jidovesce ` «Biuroul taxelor comunale», când întri în a- 
cest biuroŭ, te ia gróza, vedi o dróe de Jidani cu per- 
ciunt, în halat și papuc! incalțați cu ciorapt lungi alba- 
stri, cari nici sciù a vorbi romănesce, "ți měsóră cum 
vor el, iaŭ cât van ei, te jefuesc diua mare şi mal 
unde se te jeluesci. 
Sa cu DD lea Alianța Israelită este de a 
Deeg SE HE 
zugravi cu colorile ae OI poporul Român a'l 
tism şi de barbarie. Ziarele di G "re WH 
împreună cu ziarele rol n pat Ge 
órbe a campaniei intr a cosmopolite, instrumente 
Cel mai EE contra Romănier. 
a fost și este sgtbatat ploaia 4 atingător de un Jidan 
în streinătate eu proporții ge ee 
pinia publică, în contra-ne, E mm dispue o0- 
, atribuindu-ne spiritul de ne- 


toleranță religiosă, "2 
De Gel ce na existat nici o-dată la Români. 


d Un cărei Ji 
EE iumar Jidov dovedit de înșe- 
aci d 18 
pr) ee E din localitatea 


unde! ită 
SV e aficl, iarole jidlovesei din tară d strei- 
g SE, EEN Aa Orï-ce ilsna admi- 
BEE arăt 
E béie ve mala votată de Corpuri ege apărătâre 
poliţie, sub: T dă 
mie, a En e 
He religie, `" 


ul : primar, comisar d 
` sar de 
procuror, judecător, dacă se 


se nu fe Ja ordinul lor: persb- 


e 


— 57 — 


Sa făcut legi spre a feri pe locnitorul sătén de ex- 
ploatarea Jidanilor debitanți de băuturi spirtâse şi cu 
acâstă ocasie s'a departat de prin câte-va sate câți-va 
cârciumari  Jidani ce făcâii traficuri fiind și gazde de 
talhari, ţipete, răcnete, protestări în gazetele Jidovesci, 
persecuție religiósă, căci religia jidovescă a ajuns a fi 
târâtă și prin cârciume ca un bun mijloc de clevetire. 

Satele și oraşele sunt pline de sinagoge unde Jidanit 
se bucură de libertatea cultulu! lor. Probă de persecuție 
religiosă 


a, Jidanii se bucură de libera circulare, de libera 
aşedare în lungul ein latul ţărei, ci fac comerciul cum 
vor, aă întruniri publice fără control, fundâză gazete !n 
care usâză de libertatea prese! până la licență, Pentru 
a arata închipuite probe de persecuție reliosă prin care 
„Alianţa Israelită“ a ponegrit poporul Româu ca barbar 
şi bun de şters de pe fața pământului, ar trebui să fie 
descrise întrun milion de volume, À 

Iată un pasaj din rechisitorul presentat congresulut 
din Berlin de Alianța Israelită, de uade se pote vedea până 
ia ce grad a mers indrăsnâla calomniei şi ura Jidanilor 
contra Romăniei. 

„In Romània, situaţia  Israeliţilor fârte numeroși 
„este încă grozavă. De doi ani ei sunt jertfa cele mai 
„crude persecuții. Mai în fie-care an Europa este uimită 
„la povestirea rescolelor, uciderilor, prâdilor și îxgoni- 
„rilor in mase de cari keet sunt victime: Ar crede 
cine-va că aude vorbind de Maroco sai de Spania pe 
timpul lut ‘Torquemada. Alianța a găsit cu calo a pune 
pe séma României de astă: AI isgonirile suferite in alte 
parți de Jiaani, in secolit trecaţi -priu țările cele mai 
civilisate. Dar să cităm mat depurte: „La aceste violențe 
wait adăugat en masse persecuția legală cu un şiv de 
«legi ce eselud, pe Jidany de la tote intrebnințările, de 
„la tute carierile liberale, de la comerciù,  impedecând 
alt şi exercițiul cultului religios şi căutând tote 
«mijlâvele o) reduce la. miserie şi degradare. In zadar 
„puterile garante; rezămându-st pe art, 40 diu conven- 
„ţia de la Paris care acordă Israeliţilor drepturi civile 


$ 
. 
a 


` ant lor s'a văseut art, 


— 158 — 
ontra acestei politici funeste 
ași barbare. România a ramas fără min cn Israeli ti si 

Noi impiedicăm exercițiul cultului religios și cu tote 
atesto para’ plină de sihigoge. Noi i reducem la mise- 
rie și cu tote aceste comerciul întreg şi industria după 
cum. su aratat În acestă -scriere estă iù mâna lor. 

Nu not Românii suntem persecutorii, ci noi suntem 
persecutați; nu noi comitem crimi persecuției religiâsă 
contra Jidanilor, ci Jidanii comit crima unei persecuții 
conijlecte în contra nóstrā, persecuție și economiră și 
naționala. 

Acestia și cele aratate în decursul sorierei sunt a- 
devërùl, iar nu câto-va incidente isolate și fârte rari 
cari sunt de domeniul poliției covecționale și pe care 
„Alianța Istaehtă“ le grupézà cu dibăcie pentru a- face 
tablouri de persecuție, In fine, cum se face că Jidunii 
din Wëlle în cae se bucură de tote drepturile, fug de 
acele tëri, so lepădă de acele drepturi și “vin cu sntele 


Í ŭ în e 
„cel puţin, reclama 


„de mii să so arunce în ghiarele perscențieă române? Cum 


taţi a crescut. 1 

lu urma calomnielor aruncate de Jidawi şi derali 
i Sal delia: 44 diu protocólele congresului 
A E Prin care România ste Îi Rosa ca baz. 
ee Aa E rând op sălbaticii din Africa şi 

Rana, ji ui Puține pentru secolul” al 19-lea. 
„datoria See SEN H emancipatore. căreia 
“merg de jumatate de we aris, în sinul “căreia Românii 


ze face că în timp de 30 ani mumărul acelor “persecu 


heroji, Francia, a că ècol spre a se deprinde a fi ge- 


ät de profund în 4 iu nenorociti a găsit un vesuuat 

Joen) Vadi în inimile nóstre, neca sti pirano 
n t 

a an aton repre tul eï in SE prin 


N ` 
PE ha n'a ri A j 
; A sa SCH mai pe jos de Franța în sinul 
a SR cu mândrie sora Ro- 
pie Atata SE Şi a marelui cetățén 
J d fondat independeța ei, ne-a 
eï la congres. Sora a 
Frenn calomnia Ji- 


= 159 — 


3 Tureia singură. către! care me am purtat, duşmănesce, 
sa orâbit a recundsce independența nostră fără condiții 
de lealitate și ast-fel a recâștigat simpatiile nostre. 

După cum am aratat Jidanii ap situația la no! a- 
própe câştigată. Acâsta se pote vedea cu o certitudine 
matematică pentru cel -ce vor să aibă urechi de audit și 
ochi de vădut. VE 

"Tote statile amenințate de Jidani ap ținut mn. anul 
1882 la Dresda în Germania primul congres antisemit la 
care aŭ luat parte următorii : Friedrich Carl, Reichsfrei- 
bert von Fechenbach-Laudanbaeh. Königl, Bayr, Kămme- 
rer ună Major a. Diauf Laudenbach und Sommerau, 
Vorsitzender der Vereine zum Schutze: des Handwerks 
und Ehrenpmisident des Westphälischeu, Handwerker- 
bundes : 

Dr. phil. Ernst. Heu, Tegel, bei Berlin, Vorisi- 
tzender des socialen Reichsvereins zu Berlin; 
Victor von Istôczy; Buda-Pesta, Mitglied des Unga- 
n Reichstages; u 
ic. theol Gustav. Kolfmane, Breslau Vorstandsmit- 

tschen Refom-Vereins zu Breslau: 

Geza ven Ovody. Tisza-Eszlar, Rittergutsbersitzer, 
Mitglied des Ungarischen Reichstags; 

"` Alexander Pinkert-Waldegg, Dresden, Redakteur. 
Vorsitzender des Deutschen Ketorm-Vereins zu Chemnitz 

Rudolf Skalla, Iglau în Mähren: 

Hofprediger Adolf Stöcker, Berlin 


> vl, Reichsfreiherr von Thungen- Rossbach. auf Ros- 
a Unterfranken, E Dë 
Edmund Winterfeld, Breslau, jertz Liegnitz Redakteur; 


Ferdinand Ziegler, Pabriebesitzer, Vorsi- 
tzendor des Dontschen Heft reins zu Breslau. 

Al doilea congres inte: nal antisemit s'a ținut 
în Bucureşti la 26, 27 şi 28 August 1886 la care a luat; 
parte : 

D. Jacques de Biez 1 Or 
Question Juive“ represintant al Francieï. EE 

D. Dr. Komlóssy Fereneez deputat represintani 
Austro-Ungaria. £ 


autorul importantei opere „La 


a. 


Wie 


ut e 2 buric y VERDE) 


Im Lt 
Ta a) Ka Véi 


"A aa 


— 160 — 


D. Adam de Petrovay represintant al Ungariet. 

D. E. Gherghel senator represintant judeţului Do- 
rohoi. V 
2 D. D. Butculescu deputat președinte societăților co- 
operative, d 

D. Crist. Negoescu publicist şi profesor represintant 
judeţului Prahova. 

D. Mina Savel represintant județului Suceava. 

D. Căpitan Moroi Director Ziarului Viteranul. 


> KS ` Dr. Maior D. Brăilov. 


D. Ioan Polichroniade Director Ziarului Deșteptarea și 
N. 5. Dumitrescu, C. I. Manolescu și St. Nanu ca dele- 


` Ga ai studenților universițari. a Pi 


„La acest congres sia pus basele Alianței Universale 
Antisemite, cu reşedinţa în Paris şi sa conjurat tâte na- 
țiuile a lupta contra judaismulur. d 

Repulsiunea și orârea ce inspiră Jidanit în Austro- 
Ungaria sa manifestat de nenumerate ori cu ocasia ser- 
bărilor pnțiori iei presenţa a mii de 6meni ce cutrie- 
rau stradele strigând jos Jidanii şi cântând „Die Wacl 
am Rheim.“ ` Pt 

Tot, astfel și poporul Român în ziua când va s 
vintul răsbunător prin văile și codrii Carpaţilor, va sci 
întocmai Ca și Simunul pustiitor al Saharer, se spulbere 
tote gundile Pulestinei, de pe pământul cel sfânt al Ro- 
măniei, cântând cântecul memuritorului poet Andrei Mu- 
reşeanu „DEŞTEAPTATE ROMANE“.