Pr.Marin Pretorian — Manastiri-Si-Schituri-Din-Mitropolia-Olteniei (1942)

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

|
D
|

"PREOT ICONOM MARIN

| PROFESOR

„Mitropolia Olteni

SFANTA MANASTIRE ARNOTA GE
„EDITURA SFINTEI MITROPOLII A OLTENIEI | Alia,

ae pa MA ia ceata îm aaa nasti Vale ali da
www dacoromanica.ro | el

GRAN X AAG VAZALA U

PREOT ICONOM MARIN PRETORIAN

PROFESOR

— Månåstiri şi Schituri

Mitropolia Olteniei

SFÂNTA MÂNĂSTIRE ARNOTA

CRAIOVA

EDITURA TIPOGRAFIEI MITROPOLIEI OLTENIEI
1942

www.dacoromanica.ro

ÎN LOC DE PREFAŢĂ

Această cärticicä apare din dorința de a da iu-
bitorilor de cunoaşterea sfintelor mânăstiri, atât în
treculul cât şi în prezentul lor, o mică icoană a strå-
ducirii de altă dată si a modestiei de acum din sfintele
mânăstiri şi schituri, care mai biruesc anii pe meleagu-
rile Olteniei cât şi de a le arăta munca täcutà si slărul-
toare, ce se săvârşeşte în unele din ele, în folosul religio-
zitåtii şi moralității publice ca şi al întăririi neamului,

Ea poate fi de folos şi viejuilorilor din mânăstiri
cu pilda înainlaşilor lor, care „cu smerenia au câştigat
cele înalte şi cu sărăcia cele bogate“ şi chiar oaspeților
trecători prin mânăstiri, în vacanța de vară, prin aminti-
rea Domnitorilor si Domnifelor, a boerilor mari şi mici
cu jupânesele lor şi a umililor locuitori din safe, care au
ştiut şi au crezut „că nu avem aici celate stătătoare ci
pe cea vecinică o căutăm“.

Cuprinsul ei a fost publicat întâi în Anuarul Sfinte
Mitropolii a Olteniei, Râmnicului şi Severinului.

Tipărirea ei aparte s'a fäcut cu sprijinul Inalt Prea
Sfinfitului Mitropolit NIFON, căruia mă simt dator a-i
aduce mulfumirea şi recunoştinţa mea si pe această cale,

Pr, Iconom MARIN PRETORIAN

Profesor
Craiova, 7 lanuarie 1942

www.dacoromanica.ro

UNA 2,

MÂNĂSTIRI SI SCHITURI

Sihaştrii singuratici, vieţuitori prin peşteri si prin munți,
cari au întreținut între Români în vremea cutropirilor barbare
credința ortodoxă, făcură loc, după întemeierea statelor româ-
nești, monahilor cu vieata de obște din mânăstiri,

Mânăstirile românești au fost întemeiate și organizate întâi
pe pământul Olteniei, de călugărul sârb Nicodim, cu ajutorul
Voievozilor: Vlaicu, Radu și Mircea, Ucenicii lui Nicodim au
dus apoi peste tot pământul românesc entusiasmul ridicării de
mânăstiri şi cunoştinţele orânduelilor vieţii mânăstirești „cu se-
tea de jertfă pentru credinţa creştină și dorința nobilă de a fo-
losi omenirii cu răspândirea de lumină“ pe calea scrisului,

Din mulțimea de altă dată a mânăstirilor oltenești, vremea
a măcinat pe multe, de nu se mai cunosc decât ca nume, In
cele ce urmează, vom arăta câte ceva despre cele ce au biruit
dintele vremli, apărân du-și ființa până astăzi,

A. Mânăstirii de Maici
Judeţul Vâlcea

i. Mânăstirea Dintr'un Lemn. După tra-
ditie, într'un stejar din locul unde se află mânăstirea, s'a găsit
o icoană a Maicii Domnului, Din lemnul stejarului s'a făcut o
biserică care s'a chemat „Dintrun Lemn”, nume împrumutat de
întreaga așezare mânăstirească de mai târziu.

Marele Voevod Matei Basarab a zidit biserica cu hramul
„Naşterea Maicii Domnului“, din piatră, cărămidă si var nestins,
în anul 1640, împodobindu-o cu bogate zugrăveli și împrejmuindu-o
cu clădiri înalte şi încăpătoare, din care a rămas numai rege-

www.dacoromanica.ro

dinfa de vară voevodală — actuala ståretie. Restul de clădiri a
căzut, ale căror temelii se văd gi azi,

PLAN De ASITUATIE

x
Jrénosrirel DINTR um LEMN

VATER.

Jerdi

seama»

t - på EE

LEGENZA-

2 Bienia Drew eroa
2 Cririnos Boswirer
3 Cricrn Orstusrnier
A Srijane. ce Hare
A Cos SPIRETEP
a ‘coridoure
å saloane
e cdti
È atelier
e sofraperie
£ ferger ud
BD BiseRice de 2/2
3 Pmrovonoe Filets
O PRDVIR VEscWs
7 Prownos
& Wain
„9 Fanrann Veena
10 ClarormiZa
77 Få JÅNR PeAFomber
tå Fårnar
13 Gane
14 POARTA
15 mamara
16 Zrounr veceni
77 Curren pazei
dd PRorune
$ ebili
ji cvasi

Prinţul Ştefan Cantacuzino și soția sa Păuna Doamna au
reparat-o și i-au adaos un pridvor în 1700, voind să mai mă-
rească biserica lui Matei, care pridvor s'a prăbuşit in 1926,

www.dacoromanica.ro

Comisia Monumentelor Istorice a orånduit så se scoată la iveală
vechile coloane ale bisericii, cum a fost zidită din temelie.

Ar fi totuşi dovezi că mânăstirea Dintr'un Lemn ar veni
din secolul al XVI-lea, Mihnea Vodă Turcitul i-a întărit unele
posesiuni si privelegii, Cine vor fi fost însă ctitorii, e greu de spus.

Bolnita, de lemn, este atribuită domnitei Ancuta, fata
Doamnei Chiajaa a lui Mircea Ciobanul. Ea aduce dela Motru
icoana ' Maicii Domnului la stejarul ce se afla aci, din care s'a
făcut biserica şi unde s'a sfârșit după a sa dorinţă.

In jurul bolnitei este astăzi cimitirul mânăstiri..

Chiliile formează 5 corpuri de casă, numărând 17 camere,

Mânăstirea Dintr'un Lemn

Ua corp este din 1702 gi altul din 1848. Din celelalte, două sunt
refăcute și unul zidire nouă, Servesc de atelier, dormitor și in-
firmerie, In curtea din vale se află încă două corpuri de casă
lucrate iar chiliile dinprejur reparate, prin larga dărnicie gi bunå-
tatea Domnului general Paul Teodorescu, fostul Ministru al
Aerului si Marinei,

Din odoarele de seamă menţionăm: Sf. icoană a Maicii
Domnului, făcătoare de minuni, care s'a găsit in stejar— una
dintre cele patru icoane zugrăvite, după tradiţie, de sfântul evan-
ghelist Luca, ce se mai păstrează în lume. Tâmpla din bise-
rica Dintr'un Lemn, sculptată de un călugăr la 1814. O icoană
a Maicii Domnului, tot în biserica de lemn, cu o pictură din
secolul al XVl-lea. Alte obiecte de valoare au fost luate şi duse
la Moscova, în timpul războiului mondial, din 1916—1918,

www.dacoromanica.ro

Muzeul mânăstirii cuprinde icoane vechi, un covor mare
cu vechime de 200 ani și altul mic de 150 ani, vase de aramă
şi alamă, două orare vechi și bucăţi de odăjdii, etc,

Atelierul este instalat în două săli. Se lucrează covoare olte-
neşti, pers ane, chilimuri gi diferite pånzeturi și cusåturi românești,

Biblioteca numără câteva cărţi de seamă, din ale Sf. Efrem
Sirul şi Teodor Studitul, cum si Mineele episcopului Chesarie al
Râmnicului,

Averea mânăstirii înainte de secularizare, după cele spuse
de un bătrân, în arhiva mânăstirii negäsindu-se scripte, era
frumoasă, Avea moşii până aproape de Drăgăşani. Satul Cohna
Sutesti de unde se aduceau vinuri. Balta Potel şi Celei în jud.
Romanați. Păduri avea până la pădurea Cotoșman. Pădurea
Gåureni-Izlaz, din preajma mânăstirii până la Câmpia Râureni,
a fost tot a mânăstirii, Astăzi posedă 100 ha. teren zăvoi, având
ca teren de cultură circa 5 ha.

In mânăstire vietuesc 54 de călugărițe si surori, fntr'o fru-
moasă şi fericită vieatä monahală: slujbe după cel mal complect
tipic si muncă gospodåreascå şi de atelier, vrednică de toată
lauda gi urmarea. Nu lipsesc nici faptele de caritate faţă de bol-
navli si săracii satului Surpatele, care dovedesc lepădarea de
sine și jertfa cälugäritelor, Icoana făcătoare de minuni le face și .
astăzi asupra celor ce se roagă ei cu credinţă si cu încrederea
despre care vorbesc cuvintele Sfintei Evanghelii: Cred Doamne,
ajută necredinfei mele.

Personalul bugetar al mânăstirii; Starefå: Monahia Paisia
Vas'lescu, născută 1880, București, — liceul complementar,
numită 1920; în monahism din 1916, Preoţi: Pr. David Mosor,
născut 1902, Gușoeni-Vâlcea, hirotonit 1928, licenţiat în teologie;
pr. Nicolae Cârstoiu, născut 1909, Mădulari- Vâlcea, licenţiat în
teologie, numit 1937; pr. Petre Donifå, născut 1906, Sirineasa-
Vâlcea, hirotonit 1939, licenţiat în teologie; leromonah Pando-
leon Albulescu numit 1941, detașat Eclesiarh la sf, Mitropolie,
licenţiat în teologie; Diaconi: Diacon D. Bårlogeanu, născut
1912, Vârtej-llfov, absolvent teologie, numit 1940; Cântärete:
Monahia Zenaida Mărculescu, născută 1891, Făgăraş, numită
1926, în monahism din 1909; Monahia Magdalena Cristescu,
născută 1876, R.-Vålcii, numită 1924, în monahism din 1908;
Monahia Afanasia Popescu, născută 1911, Gugoeni-Vålcea, numită
1930, în monahism din 1928; Monahia Evsevia Miu, născută
1911, Ocnele Mari-Vâlcea, numită 1929, în monahism din 1928; |

www.dacoromanica.ro

Monahia Epifania Moga, născută 1916, Ocnele Mari-Vâlcea,
numită 1937, în monahism din 1931; Monahia Zenovia Olaru,
născută 1914, Frăncesţi- Vâlcea, numită 1937, în monahism din
1931. Servitoare: Monahia Achilina Tocea, născută 1890, Vlă-
dila-Romanati, numită 1937. în monaaism din 1931; Monabhia
Haritina M hailă, născută 1910, Giăvile- Vâlcea, numitä 1936,
Ån monahism din 1941,

In afară de salariu, Mânăstirea Dintr'un Lemn mai are pre-
văzut în bugetul statnlui 73.160 lei cheltuieli materiale și de
întreţinere pentru 27 monahii și 2 servitoare,

Mânăstirea ţine de comuna Surpatele, ca si mânăstirea
Surpatele, şi se află pe apa Otăsău la vărsarea ei în râul
Bistriţa, 10 km. depărtare de gara Băbeni și 30 km. de R.-Vålcii.

2, Mânăstirea Hurezi. Este mânăstirea Dom-
nitorului Constantin Brâncoveanu, zidită „pentru ingroparea sa
și a neamului său, ca și pentru adăpostirea unei vieţi călugărești

„care să poată fi îndreptariu pentru cultivarea artei religioase
si a scrisului bisericesc, o mânăstire fără pereche“ (N, lorga).
Şi este. Hurezul poate fi privit ca tipul definitiv al arhitecturii
bisericești românești, rezultat din contopirea stilului moldovenesc
cu cel din Muntenia, Biserică încăpătoare si în formă de cruce,
cu două turle ușoare sprijinite de bolți trainice, cu altar, naos,
pronaos şi pridvor deschis cu stâlpi sculptați cu mare bogăție de
podoabe. Intre pronaos si naos, tot stâlpi sculptați. In jurul
ușii si ferestrelor, cadru de piatră cu flori.

Chiliile cu două rânduri de caturi sunt în cerdace, tot pe
stâlpi lucraţi cu o frumuseţe neîntrecută,

Armonia arhitecturii si bogăția sculpturii dela Hurezi se
mai văd numai la mânăstirea Văcărești și biserica Stavropoleos
din București, dar fără a fi intrecute.

Biserica mânăstirii Hurezului sau Hurezilor, cu hramul „Sf.
Impărați Constantin si Elena", a fost începută la 1690 si sfințită

„la 8 Iulie 1694. Infrumusetarea ei a continuat şi după sfințire,

sub îngrijirea primului egumen loan Arhimanditul, ucenic distins
al Mitropolitului Antim Ivireanul si al cărui mormânt se vede
în biserică alături de al Smarandei, fiica lui Brâncoveanu, al

Mariei Bengescu şi lon Măldărescu, Tragicul sfârşit al Domnulu
nu i-a îngăduit a se îngropa aci. Pe pereţii bisericii se află însă
pictată familia Brâncoveanu și a Basarabilor, rudă după tată

şi familia Cantacuzinilor, rudă după mamă cu Brâncoveanu.

www.dacoromanica.ro

De remarcat: Catapeteazma frumos sculptată în lemn de
tei si suflatä cu aur, „Sus se află crucea, cu cele două icoane
ale Maicii Domnului si Sfântului loan, apoi medalioanele cu
chipurile proorocilor sunt înfăşurate în rinceau-uri de ramură de
viţă şi între scene reprezentând îngeri si vulturi cu două capete;
in faţa unul întins portic sânt reprezentaţi apostolii şi apoi praz-
nicile împărătești, incunjurate de aceleaşi rinceau-uri de ramură
de viţă ce înconjură toată tampia; care ies din trupul lui
lese reprezintat jos culcat”.

Mânăstirea Hurezi h

Pictura ia stil bizantin si Candelele de argint, donate de
Doamna Maria Brâncoveanu,

Dintre cele două paraclise, unul este zidit de Doamna
Maria Brâncoveanu şi zugrăvit de Preda și Maria. Dedesupt are
trapeza caracteristică prin arhitectura şi pictura ei. Altul este
făcut de stareta Epiharia simonahia.

Hurezii, ca toate mânăstirile domnești, era și cetate, prin
dealurile la poalele cărora se află aşezată cât și prin zidurile ce
o înconjura gi prin turnul clopotniţei înalt de peste 25 m. sub
care se afla tesaurul mânăstirii. Un al doilea tesaur se afla sub
paraclisul dela Apus, unde se putea intra prin altar,

www.dacoromanica.ro

„Ia jurul mânăstirii, darnicii ctitori şi neobositii egumeni au
mai zidit cinci schituri, dintre care patru există si azi:

1. Bolnifa, cu hramul „Adorm'rea Maicii Domnului“, zi-
dit de Doamna Marica Brâncoveanu, la 1696—1699,

2. Schitul Sf-fli Apostoli Petru şi Pavel, zidit de primul

Pridvorul chiliilor.

egumen al mânăstirii loan, la 1698, iar zugrăveala s'a isprăvit
la 1700, Aci se găseşte începută clădirea a 24 chilii,

3. Schitul Sf. Stefan, ctitoria lui Beizadeaua Ștefan, fiul lui
Constantin Brâncoveanu, la 1703.

4. S-hitul Sf-ții Voevozi Mihail şi Gavriil, zidit prin în-
demnul şi cheltuiala Arhim, Dionisie, la anul 1714, Astăzi este
biserică parohială a satului Romani.

www.dacoromanica.ro

Ca odoare sfinte, mânăstirea posedă moaște a unsprezece
sfinți mucenici,

Mânăstirea Hurezi, ctitorie domnească, a fost dăruită cu
mari averi şi numeroase privilegii. Se ştie că dinaintea secula-
rizării poseda: satele Oteesti şi Baia de fier din Gorj. Avea ca
metoh al ei mânăstirea Polovragi cu tot avutul său, care a fost
răscumpărată dela patriarhia lerusalimului de însuși C-tin Brân-
coveanu, In prezent are următoarele terenuri: 125 pogoane,
vatra mânăstirii; 181], pogoane pământ arabil şi un metoc la
Folesti; 600 ha. pădure,

Mânăstirea are ateliere de covoare si fesåtorie, conduse
de o maică,

La început, Hurezii a fost mânăstire de călugări. După
secularizare, călugării s'au mutat la Bistriţa iar aci s'au adus
călugărițe din 3 mânăstiri: Sărăcineşti, Surpatele și Mamul.

Vatră luminoasă de cultură, cum a fost gândită de ctitorul
ei, n'a fost mânăstirea Hurezi niciodată, Din vremea întemeerii
ei, munca culturală se mută la episcopii şi mitropolii, mânăstirilor
rămânând evlavia şi gospodăria,

“ Starea religioasă si morală a celor 40 de monahii și 67
surori de astăzi este model de slujire lui Dumnezeu, ziva si
noaptea, in biserică şi decăvârşire în virtute, după regulile Sfån-
tului Vasile cel Mare și ale Sfântului Teodor Studitul, din lu-
crările cărora se fac regulat citiri spre aducere aminte. In
“fruntea mânăstirii, ca exemplu întâi si apoi conducătoare, se oste-
neste starifa Frumentia Lupu, .

Personalul bugetar al Mânăstirii: Staretä: monahia Fru-
mentia Lupu, născută 1909, Novaci-Gorj, numită 1941, în mo-
nahism din 1929; Preoţi: Pr. D. Cotar, născut 1904, Stroești-
Vâlcea, numit 1932, licenţiat in teologie; Pr. I. Pusoiu, născut
1909, Romani-Vâlcea, numit 1933, student teologie; Diaconi:.
Diacon lon S. Constantinescu, născut 1912, Costeşti- Vâlcea,
numit 1929, licenţiat teologie; Cântärete: Monahia lunia Aleca,
născută 1916, Măciuca-Vâlcea, numită 1932, în monahism din
1939, e si secretară; monahia Meletia Ghlfu, născută 1904,
Bengeşti-Gorj, numită 1927, în monahism din 1929, e şi ecle-
siarhă; monahia Agatia Caragel, născută 1914, Novaci-Gorj,
numită 1932, în monahism din 1934, e si casieră; monahia
Elpidia Avram, născută 1882, Costegti-Vâlcea, numită 1925, în
monahism din 1901; Monahia, Agapia Avram, născută 1895,
Costești- Vâlcea, numită 1925, în monahism din 1911; monahia

www.dacoromanica.ro

Olimpiada Barbu, născută 1898, Locusteni-Vâlcea, numită 1925;
în moahism din 1915; monahia Atanasia Popescu, născută 1894,
Costeşti- Vâlcea, numită 1925, în monahism din 1927; monahia
Megaluşia Ispågoiu, născută 1913, Costeşti- Vâlcea, numită 1932,
in monahism din 1939; două posturi de cântărețe sunt vacante
Servitoare: Dumitra Mocioiu, Constantina 1ică, Ana Avram,
Mariu Lazăr, Ana Luca,

In afară de salarii, Mânăstirea Hurezi are prevăzut în bu-
setul statului 114.140 lei, cheltueli materiale si de întreţinere
pentru 42 monahii si 5 servitoare,

Pentru vizitatori: Mânăstirea Hurezi este situată în comuna
Romani, jud, Vâlcea, la 45 km, depărtare de gara Băbeni gi 50
km, de R.-Vålcii. Oficiul poştal Târgu-Hurezi la 3 km,

3. Mânăstirea Mamul. Mânăstirea de cålvgå-
rite Mamul, numită așa poate după râul de lângă ea, se află
în comuna Lungesti, judeţul Vâlcea, la 6 km. depărtare de gara
Strejeşti şi 11 km. de Drăgăşani.

Este ctitorie a Domnului Constantin Brâncoveanu, Bilk en
mânăstirii, construită din piatră si cărămidă, în anul 1696, în
locul unei biserici de lemn fundaţie a Buzegtilor, are pisania
următoare: Această sfântă şi Dumnezeioscå mâncstire re se
chiamă Mamul, unde se pråsnueste hramul Sfântului şi Făcă-
torului de minuni Nicolae Arhlepis-opul dela Mira Lichiei, care
mat înainte fiind Biserică făcută de lemn, după ce Domnul
Dumnezeu au miluit cu Domnia Tara româneoscă la Scaunul
strămoşilor pe prea bunul, credinciosul şi iubitorul de Hristos
Domnul lo Constantin Basarab Voevod, stilna pentru dumneze-
iestile locasurl, întâmplându-se cu trecerea a venit la această
sfântă mânăstire, pus-au întâi så zidească această sf, mâ-
năstire din piatră şi la al şaptelea an din domnia Müriei
Sale, luă întru ajutor pre Dumnezeu si pre Sfântul Nico-
lae, început-au a zidli din temelie până în sfârşit şi cu toate
cele pe dinläuntru podoabe alesa precum se vede, întru siava
lut Dumnezeu şi întru lauda Părintelui nostru de miruni fåcå-
tor Nicolas Arhlepiscopul dela Mira Lichiei şi întru veşnica
pomenire a Mårlei Sale sl a Părinților, care s'a săvârşit la al
optulea an de Domnia Märiel Sale,

Biserica a fost reparată radical in 1914-1916, Bolnita este
de lemn si nu se ştie de când. Chiliile cu pridvor s'au construit

în anul 1932 de către societatea „Acoperământul Maicii Dom-

www.dacoromanica.ro

nului“ pentru a servi cămin de retragere almaicilor ostenitoare
în această instituție.

Din vechile odoare ctitoriceşti ale bisericii se mai pås-
trează sfintele vase şi o cådelnifå de argint.

` Mânăstirea posedă 8 ha pământ arabil si 50 ha. pădure

donată de stat, Are si atelier de fesåtorie şi cusături nationale,

Vieata spirituală şi morală a celor 9 maici şi 10 surori,
se urmează după tipicul vieţii obștești. Ca fapte de caritate este
de menţionat grădinița de vară şi jcantina pentru coplii din
sat. Se intenționează înființarea unui spital de copii. Staritä:
Evpraxia Ungureanu, născută 1910, Olăneşti- Vâlcea, absolventă
a Seminarului monahal din mânăstirea Bistriţa, numită 1932,
în monahism din 1925. Preot deservent: Pr. Gh. Bädifescu, nås-
cut 1910, Frumuşeni- Vâlcea, numit 1937, seminarist gr. II,

In bugetul Statului este trecut numai preotul deservent gi
12.600 lei, chel.ueli de întreţinere, pentru 5 monahii.

4 Mânăstirea Sărăcineşti. A fost întâi
schit de călugâri, ctitoria boerilor Säräcinesti şi Păuşeşti. Schi-
tului Sărăcinești i-a întărit Vlad Voda Dracul, la anul 1436—37,
stăpânirea peste moşia sa de vatră.

lachinat -metoh episcopiei Râmnicului, episcopul Stefan
înalță clădirile actuale la 1688, fără a pomeni în pisania bisericii
de vechea biserică. lata si pisania; „Cu vrerea Tatälui şi cu
ajutorul Fiului si cu sivârşirea Duhului svânt(c) ziditu-s'au
această Bisearică din(å) temelie cu toată podoaba ei, întru lavda
adurmiret Preacestei Câte (Bogorodife) şi cu ch iile împrejur(6)
cu toată cheltuiala Părintelui Stefan episcopul Râmnicului, fi-
ind(å) dată moşia cu casele de Tănase På'sescul, fu zilele lut
Şerban K. (Cantacuzino) B. (Basarab) Voevod si au fust(å)
ispravnic(å) Zosima eromonah eg (egumen) ani, dela Adam 7196
lar dela Is Hr. 1688. Sept. 28. Pis. (ar) Er, (eromonah) Neagoe.

Biserica, în forma crucii cu pridvor şi o turlă, a fost zu-
gråvitå abia la 1718 de episcopul Damaschin. al cărui chip ca
si al ctitorului, care se aflå și îngropat în tinda bisericii, sunt
pictate pe interioru! peretelui dela intrare,

Pe peretele dela M. Noapte sunt pictate familile vechilor
ctitori Sirăcinescu şi Påusescu, tar pe peretele dela M, Zi, cuvi-
oşii părinţi zugravi, |

La anul 1860 schitul de călugări a fost schimbat în schit
de maici până la 1873, când schitul a fost desfiinţat. Mai târ-

www.dacoromanica.ro

SSA

_ziu, biserica schitului ajunge biserica satului Säräcinesti iar vatra
schitului, căci moşiile îi fuseseră secularizate, a fost vândută de
stat la licitaţie si cumpărată de Constantin Disescu. La 1913,
C. Disescu, fiind Ministru al Cultelor, repară biserica şi casele
ståretlei și înființează mânăstirea de călugărițe de azi, care pros-
perează pe zi ce trece,

lată moşiile si privilegiile avute de Schitul Säräcinesti
Moșia Såråcinesti unde este clădit gi Sälistile din prejur, cu hri-
sovul lui Vlad Vodă din 6945 (1437), întărită si de Stefan Can-
tacuzen Voevod cu hrisovul din 7223 (1715). Constantin Brån-
coveanu a scutit pentru slujba acestui Schit şase case, cu
hrisovul din 7197 (1689). Avea parte din moşia Påusesti, cu
hrisovul lui Mircea Vodă Ciobanu din 7060 (1552) și al lui Radu
Vodă din 7120 (1612). Mici proprietăţi ca: Mamura, jumătate
din Poganu, a treia parte din Popånzålesti, după acte de cum-
părătoare și danii; citeva bucăţi din Păuşeşti cumpărate si dă-
ruite; o vie cumpărată la Brad, cu hrisov dela Constantin Brån-
coveanu din 7197 (1689) şi tot cu hrisov dela el primea 40
bolobani de sare, care au fost luaţi pe seama vistierii din Viena
în timpul cât Oltenia a stat sub ocupaţia austriacă.

Odoare mai de valoare sunt:

Două rânduri de sfinte vase de argint aurit, unul foarte
frumos gravat; 2 icoane Maica Domnului, mărime potrivită, de
argint şi aur și o icoană Buna Vestire si alta Sf. Ion Gură de
Aur, vechi stil bizantin,

Chiliile mânăstirii — două corpuri cu 12 camere — rezidite
de Casa Bisericii, adăpostesc 33 călugăriţe și surori,

Al treilea corp de clădire, făcut din temelie în 1930, ser-
vegte de atelier unde se lucrează: fesåtorie, croitorie, covoare
și tricotaj.

Vieaţa monahală se tråeste după regulile sfântului Teodor
Studitul în rugăciune si muncă.

Personalul bugetar al Mânăstirii: Staretå: monahia sta-
vroforå Ecaterina Miclåug, născută 1882, Tilisca-Sibiu, numită
1920, fn monahism din 1898; Preot deservent: Preot Dumitru
Stroe, seminarist gr. Il, născut 1908, comuna Päusesti-Mäglas-
Vâlcea, transferat 1933, dela schitul Ostrov- Vâlcea. Cântăreţe:
Monahia Pelagha Prică, născută 1908, Tilișca Sibiu, numită
1921, în monahism din 1926; monahia E/timia Prică, născută
1921, Tilişca-Sibiu, numită 1934, in monshism din 1930, Servi-
tor: Ilie Tufoc, născut 1868, Sår&cinegti- Vâlcea, numit 1936,

2 17

www.dacoromanica.ro

In afară de salariu, Månåstirea Såråcinegti mai are în
bugetul statului 41,170 lei, cheltueli materiale şi întreţinere pen-
tru 15 monahi și un servitor.

Mânăstirea se află la 12 km. depărtare de Râmnicul- Vâlcii,
gara cea mai apropiată, pe drumul băilor Olăneşti, G

5, Mânăstirea Surpatele. In forma dintâi, e
ctitorie a boierilor Buzești. Apoi a fost refăcută din temelie,
din piatră şi cărămidă, prin evlavia darnică a Doamnei Maria
soţia lui Constantin Brâncoveanu, după cum spune și inscripția
dela intrarea bisericii, pe care o reproducem: „Această Sfântă
şi Dumnezeiascå biserică a mâncstirii de câlugăricioare ce se
chiamă Surpatele, în care se prăznueşie una de Dumnezeu fåcå-
toare de vieață Prea Sfântă Troiță, zidită au fost oarescänd de
Buzeşti, însă mică şi prost lucrată, iară apoi după multă vreme
stricându-se şi! surpåndu- se: Blagocestiva şi huna creştină Doamna
Maria a luminatului şi fnålfatului lon Constantin Basarab Voe-
vod şi mişcându-se de bunătatea Sa,au vrut a o preface şi aşa
din temelie au ridicat-o cu cheltuiala Mariei Sale, cum astăzi Se
vede. Făcută frumoasă şi cu iscusinfå împodobită cu de toate
şi miluindu-o pe cât unei sfinte biserici şi mânăstioare aceasta
se cada şi se cuvine, pentru buna pomenire şi ispåsenia sufle-
telor în veci a părinților si a Märiel Sale şi ispravnic fiind:
Kir Dan Arhimandritul de Hurezi; şi sâvârşindu-se la anul dela
Adam 7214 luna August întâi.

După reclădirea ei de Doamna lui Brâncoveanu a durat
până la 1870, când a fost părăsită de cuvioasele maici, fiind expu-
se dărîmării, din cauza terenului fugitiv, atât sfânta biserică cât si
chiliile, A stat în părăsire 57 ani, când totul s'a ruinat, In anul
1927 s'a început refacerea bisericii de Comisiunea Monumente-
lor Istorice iar reparația clopotniţei și clădirea din nou a chi-
liilor — cu 17 camere — prin colectă publică la stăruința staritei
Maica Varvara Predescu,

Odoare sfinte: O stântă Evanghelie, un potir, un policandru
şi 4 candele de argint, dela Brâacoveanu,

` Avere: vatra mânăstirii de 8}, ha. rămase din vechea
proprietate si 50 ha., pădure, donata de Stat în 1939, Are şi
atelier de tesåtorie, covoare si cusături,

In mânăstire vletuesc 15 monahii şi surori,

Personalul bugetar al Mânăstirii Surpatele: Stareţă: Mo-
nahia stavroforă Varvara Predescu, nascută 1879, Sălătruc-Ar-

www.dacoromanica.ro

noe

Dm dd Te EP PRE

parte Dor

ges, numită 1927, în monahism din 1898; Preoţi deserventi:
Pr; V ctor: Popescu, născut 1914, com. Sipot-Gorj, numit 1939,
licenţiat in teologie; pr. Joan Andronic, născut 1908, com. Zăvi-
deni-Vâlcea, transferat 1941, absolvent teologie ; preot C. Albeanu,
născut 1888, com. Bålegti-Gorj, transferat 1941, seminarist gr.
II; Cântärete: Monahia Neonila Predescu, născută 1883, Sălă-
truc Arges, numitå 1937, in monahism din 1905.

la afară de salarii, mânăstirea are în bugetul Ministerului
12.600 lei, întreţinere pentru 5 monahi..

Mânăstirea Surpatele

Mânăstirea este pe o colică înconjurată de păduri, in apro-
pierea satului Surpatele județul Vâlcea, de care mai ţine si må-
năstirea Dintr'un lemn. Gara cea mai apropiată este Babeni,
la 15 km. iar Râmnicul Vâlcii este la 32 km.

Ia apropierea mânăstirii este biserica „Colnicul“, monu-
ment istoric, clădită de episcopul Clement al Râmnicului și
cântată de renumitul cântăreţ şi scriitor Anton Par.

Judeţul Dolj

1. Månåstirea Jitiamu. Situată între satele Bra-
niştea, Balta Verde şi Făcăi, care formează Comuna Balta Verde,
la 6 km. spre Miazä-zi de Craiova. Există din sec, al XVI-lea,
făcută de jupâneasa Maria din Obede, ajutată de vărul ei boerul

www.dacoromanica.ro

Bengescu, Mânăstirea Jitianu sau Jitia, împreună cu mânăstirea
Coşuna sau Bucovåtul, ctitoria lui Stefan clucer și apoi ban al
Craiovei, tot din sec, al XVI-lea, sunt mărturii de tăria credinţei
vechilor boeri din Bănia Craiovei,

In popor se păstrează legenda că la Jitianu ar fi existato
bisericuţă ridicată de Mircea cel Bătrân în urma bătăliei ce a
avut cu Turcii la Rovine lângă Craiova, care ar fi chiar aceste
locuri, Până acum câţiva ani, mânăstirea era înconjurată din trei
părţi de bălți cari au fost secate in mare parte de Primăria
orașului Craiova,

Mai înainte de 1628, mânăstirea Jitianu a fost închinată
Sfântului Pavel din Atos.

Doamna Bälass, sotia Voevodului Constantin Basarab Cârnu,
a rezidit pela 1658 biserica ce se vede astäzi cu hramul Sf.
Mare Mucenic Dimitrie, se zice pentru insånåtosirea soţului său,
care se afla bolnav în spitalul Colțea din Bucureşti.

Petre Obedeanu, vel armaş, cu drepturile neamului său
asupra mânăstirii, o repară în anul 1717. I se mai face o a doua
reparaţie în 1812, când i se adaogă clopotniţa din față, numai
cu un etaj, care dărâmându-se din cauza cutremurului se reface
adăogându-i-se şi etajul al II lea. Are o înălţime de 24 metri,

` Mai este reparată la 1853 de arhimandritul Dorotei, egu-
menul mânăstirii, pentru care se gåseste zugrăvit în naosul
bisericii, alături de Constantin Basarab și Doamna Bălașa,

Inscripţia: Această sf. mânăstire Jitian, hram sf. Dimitrie,
s'a făcut din temelie de doamna Bålasa a lui Constantin Vu.
cel bitrân, însă după trecere de timp s'a surpat şi, neavând
călugării unde să meargă, s'au apucat popa Luca (?) egn. dela
sf. Agora de au dres şi, rămâlnd neisprâvită, Petru Obedanu
Vel Armaş s'au apucat si au săvârşit-o înfrumusefând-0 cu
zugrăveli, adåogånd şi chilii, în zilele Domnului lo Constan-
tin Basarab Brâncoveanu, 1651 (sic); iar, la anul 1812, arhi-
mandritul Dorotei Craloveanul o repară cu zugrăveli, în zilele
(lui Vodi) Stirbai, episcop Calinic; 1853",

Comisia Monumentelor Istorice, cu ajutorul Primăriei Cra-
iova, Prefecturei judeţului Dolj şi al locuitorilor, a refăcut bise-
rica in 1932.

Chiliile ve hi nu mai sunt. Materialul din ele a fost intre-
buintat de armată la clădirea depe poligonul de tragere, Cele
de astăzi, clădiri noui cu 16 încăperi, sunt făcute din colectă
publică, unde trebue să menţionăm Prefectura jud. Dolj si Pri-

www.dacoromanica.ro

măria Craiova si din lucrul mâinilor cälugäritelor ce au fost
aduse aci în 1933, după restaurarea bisericii, şi care au înființat
un atelier de tesåtorie, cusături gi covoare. La început această
mânăstire a fost de călugări,

Averea mânăstirii este 17 pogoane, date de stat bisericii
mânăstirii, care după secularizarea servit ca biserică parohială,
în mânăstire instalându-se o școală de agricultură până la 1873,

` ; Mâaïstirea J tianu

când se mută la Herăstrău, Până la secularizare, mânăstirea a
~ avut foarte multe moşii, înzestrare dela multi Domni,
1) Şimnicul, Dolj, întărit de Șerban Cantacuzino prin hri-
_ soavele dela 7189 (1680—81) 2) Ciulniţa azi Malu Mare, Dolj.
3) Dealul Bălăneştilor cu vii. 4) Volcănești, Dolj. 5) Prisaca. 6)
Potbanita. 7) Chereşoaia. 8) Ciutura, întărită de Mihnea Vodă, la
anul 7084 (1575—76), Pe această moșie au fost împroprietăriți
un număr de 189 clăcaşi cu 1303 pogoane, care reprezintă două
treimi din toată suprafața. 9) Cosmeni, întărită de Alexandru
Voevod la anul 7125 (1516—17). 10) Gabrovul, Dolj, întărit de

www.dacoromanica.ro

Matei Voevod la 7142 (1537). 11) Stiubeiul, Dolj, întărit de Leon
Voevod la 7138. 12) Degerati, întărită de Constantin Cârnu la
7165. 13) Somorul, întărit de Matei Voevod, la 7141, 14) Slati-
oarele, Mehedinţi, întărit la 7174 de Constantin B. Cârnu, 15)
Popova, Dolj, dăruită de Boerul Bengescu la 7119, 16) Floranul,
Dolj, întărit de Constantin Brâncoveanu la 7202, împroprietăriți
la 1865 un numerar de 144 locuitori cu 1097 pogoane. 17) Goicea
Mare, Dolj, întărită de... 7119 unde s'a improprietårit 189
locuitori cu 1560 pogoane. 18) Pisculesti, dat de Banul Du-
mitru la 7125, 19) Cerătul, Dolj, zis Mălaia, fost în stăpânirea
mânăstirii la 1731, împroprietăriți 23 locuitori cu 171 pogoane,
20) Carpen, Dolj, întărit de Brâncoveanu la 7201. 21) Balta
Verde, Dolj, pe o parte s'a împroprietărit 100 locuitori cu 171
pogoane. 22) Bucovätul, 727 pogoane date la 98 locuitori, 23)
_ Podari, 805 pogoane date la 117 locuitori. 24) Terpezita, 232
pogoane date la 37 locuitori.
In partea de Rasărit peste Jiu si la Miază-zi de comuna
Podari, se află urmele unui schit Vârla, fost metoh al mânăstirii,
„ Personalul slujitor al mânăstirii: Sfarefa : monshia Fevronia
Miclåug, născută în 1888, Tilişca Sibiu, numită in 1935, in mo-
nahism din 1907, clasele primare. Preot deservent: Victor Bår-
lånescu, născut în 1915, com. Bucinis-Romanati, hirotonit in
1940, licenţiat în teologie; diacon: lon Gh, Banu, născut în
1915, com. Nanon, Teieorman in 1940, student în teologie;
detaşat la Catedrala Sf. Mitropolii din Craiova, Cåntåref : mo-
nahia Eufrosina Cândea, născută în 1905, com, Apoldu Sibiu şi
monahia Ermionia Cândea, născută în 1900, Apoldu, Sibiu. Ser-
vitoare: monahia Leonida Bal ntoni, născută in 1915, Glatna,
Severin. In afară de personalul monahal bugetar, obştea mânäs-
tirii mai are 4 monahii gi șapte surori, In bugetul statului are si
o prevedere de 32.760 lei cheltueli de intretinere pentru 12 monahii.

www.dacoromanica.ro

ANG

B. Mănăstiri şi Schituri de Călugări

Judeţul Vâlcea

a) MÄNÄSTIRI

1 Mânăstirea Arnota. Așezată pe muntele cu-
acelaşi nume, „ca un cuib de vultur, cåfåratå pe stâncă“, Arnota.
este locul de odihnă veşnică a Voevodului Matei Basarab, care
mărturisește în inscripţia pusă pe mormântul tatălui său, Dan-
ciul Vornicul, că a ztdit-o din temelie.

„Aicea zac oasele a(le) c(restinului) si binecredincios(ului
şi a noșt)re ruda boiaren jup(anului Danciul) Vornicul (din)
Brâncovea(ni, căruia prilej)indu-i-se moartea (in fara) Ardealului,
acolo i s'au (si ingro)pat trupul în mitropolia Belgradului în
cursul anilor 7108(1600). lar fiiu-seu prea lominatul Ion Matei
Basarab Voevod (si Doma Tä(rii Româneşti într'al 6 an (-1636)
trimis-au pe credinciosul Mårii Sale Dragomir Vel Vornic de'u
adus oasele de l-au îngrupat intraceastå S-tă mânăstire Arnot(a),
carea e zidit(ă) din temel(ie) de Măria Sa“. (după Drăghiceau),

Se pare a fi existat într'o stare modestă dela boerii Craio-
veşti, ctitorii mânăstirii Bistriţa dela poalele muntelui Arnota,
rudenii de sânge ale lui Vodă Matei, care ar rămâne numai
innoitor din temelie, din cărămidă şi piatră, pe la începutul
domniai sale, la anul -1633, în vremea războaielor cu Turcii,
pentru domnie,

Tradiţia, păstrată în satele dinprejurul mânăstirii, spune
că Matei Vodă fiind pârît la Turci că jefueste fara, Sultanul
a trimis o armată ca să-l prindă. Matei Vodă a fugit de grabă,
urmat de câţiva oșteni! credincioși, trecând dela Târgoviște, unde
se afla Curtea Domnească, la Curtea de Argeș, de aci la mâ-
năstirea Cozia, la schitul lezerul si în muntele Arnota, lângă
Bistriţa, unde, urmărit de aproape de Turci, s'a ascuns întrun

www.dacoromanica.ro

lac cu răchită multă, ce se afla pe acel munte,- Turcii nu l-au
putut găsi gi astfel a scăpat cu vieatä,

Ia semn de recunoștință, Matei Basarab a hotårtt să facă
o mânăstire pe locul unde Dumnezeu i-a scăpat vies{a, In acest:
scop a secat lacul, l-a umplut cu cärbuni, zidind Altarul chiar
pe locul unde stătuse ascuns, Şi pentrucä a fost în ziua de Sfinții
Arhangheli, când a stat în lacul cu răchită, a hotărît ca hramul
mânăstirii să fle „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril”.

Biserica Mânăstirii Arnota

Biserica mânăstirii este o clădire mică în forma crucii si cu
pridvor adăogat, închis gi tencuit—pe când restul are cărămidă
aparentă—probabil închis mai târziu, când a fost reparată de
Brâncoveanu, Nu are pisanie, In schimb, mormântul ctitorului,
ce se află în pronaos, săpat în marmoră, are o pompoaså in-
scriptie slavonă. lată traducerea ei în românește: „Alci zace
Matei Basarab, cu mila lui Dumnezeu od nioarå stăpân şi Domn
al Terii Româneşti, bărbat înțelept, fndurätor şi milostiv, înte-
meletor şi înno:tor a multe biserici şi mânăstiri ; niciodată biruit,

www.dacoromanica.ro

ci biruitor, şi a multe învingeri invingåtor prea slăvit, duşmanilor
înfricoşat, prietenilor de folos, imbcgäfitor al ferit sale, cel ce,
cu multă bogăție şi întru toate îndestulat, în bună pace a
domnit douăzeci şi trei ani; a adormit întru Domnul la cinstite
bătrâneţe, în anul Domnului 1654*.

Prin faptul că {iind retrasă a scăpat de refacerile innoitoare,
biserica Arnotei păstrează un preţios tezaur de veche arhitec-
tură, pictură și sculptură românească, După bolnita Bistriţei,
pictura dela Arnota este a doua mai veche. Ea ne dă icoana
fidelă a picturii dela începutul secolului al XVII-lea. In pronaos,
la Răsărit, se află portretele lui Matei Basarab și Elena Doamna
ținând pe mâini mânăstirea, Nicäirea nu sa păstrat mai fidel
chipul: lui Matei ce la Arnota. Pe pertele dela Apus, în
stânga, se află Vel Vornicul Danciu, tatăl lui Matei, Lângă el
jupån Valsan. In dreapta, este jupân Preda vel spåtar si jupå-
nita Stanca,

Pe peretele dela sud este jupån Datco si gi jupânita Calea.

Pe peretele dela Nord este jupån Radu si jupân Barbu.

Sculpturile sunt deasemenea adevărate comori artistice,
Tåmpla si ușa bisericii, făcute de Brâncoveanu, sunt giuvseruri
ale sculpturii noastre vechi. Astăzi se găseşte la Muzeul de
artă religioasă din Bucureşti, A servit de model pentru Tâmpla
Catedralei Mitropoliei Olteniei din Craiova,

Din odoarele de alta dată nu mai sunt decât puţine, căci
au fost duse cu tezaurul țării la Moscova, de unde nu sau mai -
intors ; altele sunt la Muzeul din Bucuresti. Sfintele moaşte cu
care a fost înzestrată mânăstirea chiar de ctitor: månd sfântului
apostol Filip; mâna sfintei mucenite Marina și sfântului Mihail
episcopul Sinadelor si altele, au fost luate in 1893 la biserica
Episcopiei Râmnicului.

Reparaţii însemnate s'au făcut mânăstirii Arnota la 1654—
1659, de către Constantin Basarab Voevod, la 1834 şi cea din
urmă la 1935, prin subscripţie publică, la stăruința preotului D.
Cristescu, consilier eparhial, care i-a scris și un istoric,

“Domnitorul Barbu Ştirbei, după ce va fi dărâmat toate
chiliile dela Matei Basarab, a clădit din cărămidă şi piatră, în
1852, chillile de astăzi cu 37 camere, destinate ca arest politic,

Ctitorul gi multi Domni şi boeri piosi au înzestrat Arnota
cu moșii, munți, vii şi privilegii: Mosiile Bogdăneşti, Dobriceni
şi Bărbăteşti, din apropiere de Arnota; Grădiştea și Floreni din

www.dacoromanica.ro

dra I 157

judeţul Teleorman; Mäcesul, Cårna gi Săpata din județul Dolj;
Cacova gi Cucesti din județul Vâlcea, Jumătate din munții Ar-

Tâmpla bisericii månåsl rii Arnota,

www.dacoromanica.ro

nota, cealaltă jumătate fiind a mânăstirii Bistriţa, si falnicii munți
Schinteia şi Neteda ; vii în Ocnele-Mari, Drågågani si Teig iar
ca privilegii primeşte „vinericiul“ din satul Costești, Bärbätesti,
din hotarul Dobricenilor până în hotarul Hurezului și a treia
parte dela schela din Cåideni. Din toate aceste averi, mânästi-
rea posedă azi 4 ha, pământ, lăsat dela secularizare, ca ogradå
si 400 ha. pădure, după legea din 1938, în jurul mânăstirii,

Vieaţa duhovnicească a mânăstirii se desfăşoară de cei 3
monahi, după canoane și pravilele mânăstirești,

O vieatä culturală n'a fost în această mânăstire niciodată,
Un singur cărturar este cunoscut, egumenul Stefan, care trece
la Govora și ajunge în 1726 episcop al Râmnicului, dar moare
înainte de a fi hirotonit arhiereu. Arnota a fost destinată, prin
însăşi aşezarea ei ,viefuirei de schimnicie, de sihăstrie si de
duhovnicie aleasă”.

Personalul slujitor: stareţ, ieromonah Melchisedec Cådi-
noiu, născut 1911, comuna Stefanesti-Botosani, absolvent şcoala
de cântăreţi, numit 1941. Un post de preot vacant, Cântăreț,
Haralambie Puică. Obştea mânăstirii mai are pe lângă stareţ un
ieromonah pensionar, protosinghelul Teodosie lonescu și un
monah

Pentru vizitatori se adaugă că Arnota se află la 45 km.
de Râmnicul-Vâlcii şi 37 km. de gara Bibeni. Autobuz dela
Râmnicul-Vâlcii la mânăstirea Bistriţa. '

2. Månaåstirea Bistriţa. Este ctitoria boierilor
Craioveşti, zidită la gura cheilor Bistriţei pela anul 1494, In
forma de astăzi, este clădită de Domnitorul Gh, Bibescu.

Vechea biserică a Craioveştilor, cu hramul „Adormirea
Maicii Domnului", a fost stricată la câţiva ani după zidire, de
Mihnea Vodă, ca răsbunare. Reparată iarăşi de Barbu Banul,
este îngrijită de Preda Brâncoveanu si de nepotul său Constantin
vel Spătar şi durează până la Bibescu Vodă, care o dărâmă
şi face o clădire nouă, la 1855,

In zidul peretelui de sub clopotniţă este așezată pisania
dela vechea biserică a mânăstirii, în care se spune:

„Sfânta aceasta şi Dumnezeiascå Mândstire se pcmeneste
a fi zidită dintâi şi din temelie de Barbu Banu Craiovescu, la
anul 1494, care aci şi îngerescul chip al câlugărie!, mai pe urmă
a luat; iar după aceea, reaua vrăşmişie a crudului Mihnea Vodă

www.dacoromanica.ro

Dracea, ce a vrut pe dânsa de pe fața pâmântului a o şterge,
silind cu tunuri şi cu alte... aidurile t-au surpat. Insă Dum-
nezeu cel ce stricatele drege, slabele întăreşte, desnădâjduirile
omeneşti în bună nădejde şi flint! le aduce Acela, n'a lăsat tira-
nica faptă a M.hnei a se såvårgi de tot, ci in Barbui Banul,
într'armare şi putere luând, iar o au prefăcut mai bună şi încă
mai frumoasă.

ŞI după aceea, iar bunătatea şi adânca înțelepciune Dum-
nezelascà atôtând şi ţiina din rodul Barbului oameni mari şi
vrednici o au ținut şi o au păzit, precum şi Preda vel Vornicul
Bråncoveanul, în toată vieafa lui, o au fåcut, pe unde a fost
câte ceva stricat au dres. lar în anii ceşti de pe urmă, cu mat
mare osârdia şi cu mal mare cheltuială, nepotul său : Constantin
al Craioveştilor, care şi Bosarabeşti se chemau şi despre mamă
şi mai din båtråna şi împărăteasca casă a Cantacuzinilor, vrând
a răspunde şi evlavlel sale, care câtre Dumnezeestile lucrări cvea,
multe au întărit, multe au înfrumusețat si din nou au fécut la
această Sfântă şi Dumnezeiascä casă, dând şi lăsând precum
li s'a căzut în vaac bună pomenire bunului şi luminatului nec-
mulul său şi săvârşind aceasta în zilele unchiului såu lo Şerban
Voevod cel Båtrån şi fiind egumen Partenie leromonohul. Leat
7193 — 1683, Septembrie 12",

Chipul vechii biserici, in forma crucii cu două turle din--
tre care. una mai mare, se poate şti din dovă reproduceri:
Una, o lucrare de orfevrerie, un artoforiu din 1799 făcut — zice
inscripţia, dar judecând după factura grosolanå în care este
lucrat trebue să bănuim mai bine că reparat — de arhimandritul
Constantin Peloponeslotul. După această lucrare biserica avea
forma cruzii şi două turle pe acoperiș, dintre care, una mai mare,
Altă reproducere este un tablou de mugama făcut la 1830, ce
reprezintă plecarea lui Barbu Craiovescu la mânăstire, care
are aceiași înfățișare,

Biserica de azi zidirea lui Bibescu are, după stilul biseri-
cilor catolice, două turle pătrate în față și două frontoane tri-
unghiulare pe lături.

Mânăstirea Bistriţa, unde si ctitorul ei Barbu se cålugårise
cu numele Pahomie, ajunge un mare focar de cultură slavonă.
Muzeul dia Bucureşti pistreazä 72 de manuscrise slavone, 4
grecești si 44 româneşti, unele lucrări de caligrafie, care pot sta
alături de cele dela Neamtul Moldovei. Prima tipografie slavonă
se pare a fi fost adăpostită tot la Bistriţa.

www.dacoromanica.ro

Din tot ce a rămas la Bistriţa, Bolnifa, cu hramul , Schim-
barea la față”, „prezintă -cea mai mare însemnătate, Ea este în-
sågi clădirea lui Barbu, Marele Ban al Craiovei, zidită din piatră
şi cărămidă, la 1500 și se pare că păstrează cea mai veche zu-

Biserica Mânăstirii Bistriţa

grăveală”, Este deci cel mai preţios tezaur de pictură și foarte
de seamă pentru istoricul fazelor evoluţii picturii la noi,
Splendidele uși lucrate ajour şi lipite pe blane, sunt din
timpul lui Matei Basarab, (V. Drăghicescu, Bul. Com. Mon. Ist),
Bisericuța din peştera de lâng4 mânăstire are hramul „Sfinții
Voevozi Miha I şi Gavriil“, si este zidită la anul 1633 de Epis-

www.dacoromanica.ro

copul Teofil si refăcută în zilele lui Climent, de Macarie iero-
monahul, la 1732. Ua altar mai vechi se află in fundul peșterii,
tăiat în stâncă, cu hramul „Ovedeniei”, In peretele naosului este
locul cosciugului cu moaștele sfântului Grigore, unde se aduceau
în vremuri grele. Tot de Bistriţa fine și „Schitul Pâpuşa”“, de
cealaltă parte a râului pe o coastă stâncoasă, ca metoh al mâ-
năstirii, şi înprejurul căruia este cimitirul satului şi al mânăs-
tirii, Inscripția din 1712 spune că e zidit din temelie de egu-
menul Stefan al Bistriţei. Va fi fost ridicat însă la început de
Cralovesti,

Ctitorii au adus la Bistriţa, pe timpul domniei lui Neagoe
Basarab, şi sfintele moaște ale sfântului Grigore Decapolitul, care
a trăit în veacul al IX-lea, Sicriul strălucit de azi, lucrat cu chi-
purile sfinților pe plăci de argint aurit, este dania lui Constantin
Șerban Basarab şi a soţiei Sale Doamna Bălașa.

Biserica mare este înconjurată de un corp de case cu etaj,
care numără 80 de camere, construit la 1855, ca reşedinţă de
vară a Domnitorului Bibescu. In el se adăposteşte de 20 ani
Seminarul monahal si orfelinatul „Acoperământul Maicii Dom-
nului”, Pe vremuri a fost aci școala de ofiţeri dela Bistrita,
apoi Seminarul, care s'a mutat la R.-Vâlcea,

Casa stäretiei, de lângă Bolnifå, este din 1700 si a servit
pe vremuri de spital al mânăstirii.

Vatra mânăstirii are o suprafață de 10 ha. si fn afară de
ea mânăstirea mai are 400 ha. de pădure, din 1938, în jurul
mânăstirii,

“Soborul mânăstirii este format din 8 călugări: 1) Staret:
Ierom. Teofil Niculescu născut 1913, Caracal, hirotonit 1933 gi
1934, absolvent Fac. de teologie, detaşat 1941; 2) protosinghel,
Ilarion Cristea, născut 1885, Costești Vâlcea, hirotonit 1910-
1912, 2 clase de seminar numit 1919, 3) leromonah Varnava
Lasconi, născut 1883, Ohaba de piatră, Hunedoara, hirotonit
1929, — şcoala primară — numit 1940; 4) pr. Gh. Pietraru, nås-
cut 1911, Bårbåtesti Vâlcea, absolv, teologie, numit 1940,
5) lerodiacon Gheromano Dineafå, născut 1914, Säuleti Gorj,
student an Ill. teologie. numit 1936, Cåntårefe: 6) Paraschiva
“Chițu, născută 1907, Casimcea, Tulcea, absolv. sem. monahal
Bistriţa, în monahism din 1927; numită 1926. 7) Vichentia Pau--
nescu, născută 1908, Buzău, absolv, sem. monahal Bistriţa, în
monahism din 1927; numită 1940; servitor : 8) monah The odorit
Bujor, numit 1941.

. WWw.dacoromanica.ro

Ia afară de personalul bugetar de mai sus, se mai află in
mânăstire un ieromonah.

Dintre călugării de altă dată ai Bistriţei irebuesc amintiţi:
Teofil, care ajunge episcop la Râmnic şi apoi mitropolitul lui
Matei Basarab, unul dintre cei dintâi ctitori ai limbii româneşti
fa cartea bisericească. Sub el ca mitropolit s'a tipărit Provlla
dela Govora (1640), cea dintâi carte îa românește din Princi-
pate. /larion, episcop al Râmnicului, înaintea lui Antim Ivireanu,
sprijinitor al traducerilor de cărţi bisericești, dar tolerant fåtå
de catolici si caligraful Maraarie, dela care sunt multe manus-
crise slavone scrise frumos,

Mai arătăm că mânăstirea Bistriţa este în comuna Costești,
sub poala muntelui si pe malul drept al râului Bistriţa, la 45
km, de Râmnicu Vâlcii, unde se găsește autobuz, gi la 37 km, de
gara Băbeni,

3. Mânăstirea Cozia. Este așezată pe valea
Oitului, mai sus de Călimăneşti. Domnitorul Mircea cel Bătrân
o înalță ca locaș de închinare, dar și ca să păzească „vadul
Oltului și drumul către cetatea de Scaun a ţării“, Era sicetate
puternică, Sunt păreri că mânăstirea Cozia a fost începută de
Radul gå terminată de fii lui; Dan si Mircea, Poartă întâi numele
de Nucet iar dela Mircea de Cozia. Inscripţia din pridvor de
deasupra uşii de intrare spune;

„latru slava sf ntzi şi de vlafå fåcåtoarel Troife s'au inål-
fat din temelie aceostă sfåntå Biserică, ae creşiirul Domn al
Tårit Româneşti, lo Mircea Voevod, la leat 6894—1886 şi lip-
sindu-se de podsaba ei cea dirtâiu, pentru mulțimea anilor, au
luat larås această înfrumusețare, precum se tere, de cei ces au
îndurat, în zilele Prea Luminatului Domn Constantin B. B.
Voevod, fiind Mitropolit al Țării Româneşti Kir Teodosie şi
ostenitor Kr Antim (Ivireanul) Episcopul de Râmnic, leat
7215—1707, in eg imenia Prea cuv. Kir M hail*.

` Biserica mânăstirii a fost zidită din piatră sponcee şi cără-
midă aparentă. Planul aparţine bisericilor sârbești zise ale Mo-
ravei, dintre care face parte si Vodița. In decursul timpului i s'au
făcut reparații şi de Neagoe Basarab, la anul 1517, Sub Constantin
V. Brâncoveanu a fost iarăş reparată — cum arată pisania —
adăogându-i-se pridvorul. Au fost îmbunătăţite chiliile și sa
săpat o fântână.

Pictura este făcută de jupånul Şerban Cantacuzino biv vel

www.dacoromanica.ro

Paharnic, feciorul spåtarului Drăghici, la snvul 1705—ctm se
arăta in inscripția din naos—afară din cea din pronaos si o
mică parte din naos şi altar care ar fi din sec. al XIV-lea. La
intrarea în naos, în partea dreaptă, este chipul lui Mircea cu,
fiul său Mihail ţinând în mâini biserica și închinând-o Sfintei
Fecioare Maria cu lisus în brațe, Pe zidul din stânga sunt zu-
gräviti restauratorii bisericii: Jupân Drăghici Centacuzino, biv

Biserica Bulnitei dela Cozia.

vel spåtar; jupânita Păuna; jupân Şerban Cantacuzino, biv vel
paharnic; jupånita Adriana; jupånita Maria si fetifa cea mică
a Mariei,

Catapeteazma nu este cea dintâi, A fòst zidită la 1794 iar
zngrăveala ei este din 1907, făcută prin osârdia Episcopului Ata-
nasie, de către pictorul Covaci.

Lângă partea dinspre miază zi al bronaosnloi este aşezat
mormântul prea fericitului Mircea Voevod, al Doamnei și copii-
lor. Com, M. Istorice a înlocuit piatra funerară cea veche şi
cu inscripția ștearsă prin piatra de astăzi, Alături de mormântul
lui Mircea se ailă al Teofanei (Teodora) mama lui Mihai Viteazu,

32 i

www.dacoromanica.ro

Era obiceiul, din lipsa mânăstirilor de maici, ca mânăstirile de
călugări să găzduiască și câte o maică bătrână. Inscripţia este
în limba română: „A râposat roaba lui Dumnezeu, cålugirifa
Teofana, mama răposatului M hai Voevod şi fiesa Doamna

Mânăstirea Cozia

Florica şi fiul său Nicolae Voevod, au nevoit şi au scris (ridi-
cai). lo Radu Voevod 1605". Astăzi, datorită reparațiilor făcute
de Com, Mon. Istorice, biserica se găsește într'o stare bună.
Se remarcă în pictura ce a mai rămas arta bizantină,

Petru Vodă Paisie zidegte la 1542—1543, pe colina dela
Nord, Biserica Bolnifa, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pa-

à 33

www.dacoromanica.ro

vel, Zidirea din piatră si cărămidă aparentă, este in stilul
moldovenesc, cu pereţi înalţi, dar și cu elemente noi, cum. se
vede sub strasinä, cărămizi alcătuind un zigzag, Zugråvelile ei:
sunt cele vechi din jum, sec, al XVI.

Cozia are şi două paraclise: unul în partea de Miază-Zi
a cetăţii, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, zidit la 1583
de egumenul ieromonah Amfilohie, care se păstrează binisor,
deși fără nici o reparaţie; altul în partea de Miazå Noapte, cu
hramul Buna Vestire, zidit la 1711 de Arhim, lon dela Hurezi.
Jumătate din acest paraclis este dărâmat în Olt din 1907. Poate
turnurile acestor paraclise, care se oglindesc în apele Oltului,
au inspirat poetului Gr. Alexandrescu versurile: Ale turnurilor
umbre peste unde stau culcate...

Chiliile dimprejurul mânăstirii, zidite la 1386 din cărămidă
şi piatră au fost dărâmate în cea mai mare parte împreună cu
clopotniţa, de D, Ştirbei, iar din dărâmături s'au făcut două pa-
vilioane cu 12 camere, la intrarea în mânăstire, Din vechile
chilii au mai rămas 20 camere, locuite azi de școala de cântă-
refi. La Cozia a fost si închisoare de deţinuţi iar mai târziu loc de
recreație pentru azilul „Elena Doamna“ din Bucureşti si in
1927-28 tipografia episcopiei Râmnicului, Chiliile bolnitei sunt
în număr de 16. Lângă ele este o > clädire ridicată de Ministerul
Cultelor.

Odoarele cele mai de seamă ale Coziel, ca și ale tuturor i
månåstirilor, au fost luate gi duse la muzeul din Bucuregti.
Intre acestea sunt de remarcat: o evanghelie greco-romånå, tipå-
rită la 1693, legată în argint şi aur; o psaltire cu opt foi, ma-
nuscript din sec. al XVIII-lea; un epitrahil de catifea brodat cu
aur din sec. al XIV-lea și un epitaf din anul 1396 lucrat pe
mătase cu fir de aur şi argint.

In mânăstire se află un muzeu de vestminte bisericești din
sec. XVI—XIX, precum şi cărămizi gi ceramică din epoca ro-
mană, un bazar cu icoane gi cărţi si un atelier de tåmplér:e gi
altul de croitorie în care se lucrează pentru mânăstire si pentru
particulari,

Mânăstirea Cozia a fost până la secularizare cea mai bo-
gată dintre mânästirile țării, Erau supuse ei mânăstirile și schi-
turile : Stänisoara, Turnul, Scăueni, Trivale, Fedelegoiu, Cotmeana,
și Seaca cu toate bunurile lor; deasemenea 20 de sate. Avea
munții: Cozia, Călugărul Micläugul, Scărişoara, Bivolarul, Cirei şi
Fole; trei moşii cumpărate si obiecte sfinte de mare pret, Astăzi

www.dacoromanica.ro

mânăstirea Cozia posedă: 18 ha. pământ, dintre care 10 ha.
dela secularizare și 8 ha. date de stat în 1910 și 1922 și
400 ha. de pădure, împroprietărire din 1938, în Mărgineni Prahova.

Viaţa spirituală în mânăstire este susţinută de 26 vieţuitori,
cari, sub conducerea stareţului leromonah Dosoftei Fiorea, licen-
tiat în teologie, şi în deaproape supraveghere a I. P, S. Mitro-
polit Nifon — mitropolitul cu chip cuvios —trăesc o vieafå de
obște vrednică de tradiţia spirituală de altă dată, când din că-
lugării Coziei s'au ridicat episcopi şi mitropoliți ca: Teodosie
mitropolitul Ungro-Vlahiei, netionalistul din vremea lui Şerban
Cantacuzino şi Mitropolitul Nifon, ctitorul Seminarului Nifon din
București,

Personalul bugetar al mânăstirii: Sfaref : leromonah Dosof-
fel Florea, născut în 1910, com. Giulești-Vâlcea, hirotonit în
1935, numit în 1940, licenţiat în teologie şi exarh al Mânăstirilor
din Oltenia; preot I: ieromonah Calinic Bălan, născut în 1940,
Oporelu-Olt, hirotonit în 1935—36, 2 clase comerciale, numit în
1940; preot II: ieromonah Nifon Båicug, născut in 1908, com.
Sibiciu-Buzău, hirotonit în 1938, numit în 1940, școala primară;
diacon, vacant; cântăreţi: protosinghel Amfilohie Månåilescu,
născut in 1882, com, Tomsani-Buzåu, hirotonit în 1912—1916,
şcoala de cântăreţi, numit, În afară de personalul bugetar ma;
vietuesc în mânăstire, 3 ieromonshi, 1 ierodiacon, 7 monahi
şi 9 fraţi.

Pe lângă salarii, Mânăstirea Cozia mai are în bugetul Sta-
tului 51,220 lei, cheltueli materiale şi de întreţinere pentru 19
monahi şi un servitor,

Prin aşezarea ei la 20 km. de Râmnicu-Vâlcii si lângă gara
Jiblea si staţiunea balneară Călimănești, Cozla este cea mai
vizitată dintre mânăstiri,

4 Mânăstirea Frăsineiu. In munţii Călimă-
neștilor departe de așezări omeneşti, într'o poziţie cu frumu-
sefi naturale chiar sălbatice, dăinuește mânăstirea Frăsineiu, cti-
toria celui mai cuvios episcop al Râmnicului, Calinic cel Sfânt,
Se poate merge la ea numai cu căruţa si carul sau călare, Gara
mai apropiată este R.-Vâlcii, la 25 km,
| Biserica Sfintei Mânăstiri, cu hramul „Adormirea Maicii
Domnului“, a fost zidită la 1863, după arătarea pisaniei,

„Intru mărirea Sf. Treimi, unuia Dumnezeu şi întru cinsti-
rea Adormirii Maicii Domnului, s'au zidit din temelie această

www.dacoromanica.ro

sfântă Biserică, cu clopotniţă şi ch!lil împrejur, de smeritul epis-
cop al Râmnicului D, D, Calinic Cernicanu, spre a fi locuită
de părinți monahi cu vleafå de obşte, ne supus la vre un alt
stabiliment public. S'au sfințit la anul 1863, Mai 12",

Biserica Bolnifa cu hramul „Sf. lon Botezătorul“ este mai
veche, S'a zidit de Cârstea Iovipali si Damian, frați hagii, boleri din

‘an
pri j ; pay NEIE e a ez

Mânăstirea Frăsineiu

R.- Vâlcii, cu binecuvântarea episcopului Filaret, la 1763. „Şi moşie
împrejur au cumpărat si chinovioasă vieaţă de monahi, au aşezat”,
La anul 1780, din cauza răsboiului cu Nemţii, monahii
isgoniti au plecat din schit, care a stat pustiu până în 1845,
când s'a aşezat aci călugărul Acachie din mânăstirea Cernica.
El inchide pridvorul bisericii, transformându-l fn pronaos,
Episcopul Calinic al Râmnicului vizitează schitul în 1859

www.dacoromanica.ro

şi plåcåndu-i locurile zideste biserica cea møre la 1860—63.
Zugrăveala e făcută de cunoscutul pictor Mișu Pop, în felul lui
Tătărăscu, Calinic aduce dela Sf. Munte pe călugărul Policarp
care așează în mânăstire rânduiala din Sf, Munte, păstrată şi
astăzi, Paza rânduelii a fost întărită de Calinic prin blestem,

Gherasim Safiria, episcopul de Roman, oltean de origină,
admirator al cuvioșiei din Frăsineiu, i-a zidit casele dela Răsărit
şi paraclisul, cu hramul „Sf. Trei Ierarhi“. După demisia din
episcopat, s'a retras şi a murit la Frăsineiu,

Odoare sfinte sunt: 2 sf. Evanghelii, îmbrăcate cu argint,
O cutie de argint în care se păstrează trei sfinte oase de ale
sfinţilor mucenici Calinic și Trifon gi Cuv, Pahomie cel Mare,

Biblioteca numără 600 volume, în mare parte dania epis-
copului Safirin.

In atelierul cu răsboi sistematic se ţese pânză de bumbac,

mohair de lână si dimie. Se lucrează covoare, cismărie, croitorie
fierărie, şi tâmplărie,

Chiliile mânăstirii sunt de zid şi de lemn, cu 52 camere de
locuit și adăpostesc 61 de monahi și frați.

Vieata spirituală şi morală, ca si cea gospodåreascå, este
condusă de starețul Nicodim Sachelarie, după stricta obser-
vare a regulelor călugărești ale Atosului si rânduiala ctitorului.
După așezământul ctitorului episcop Calinic, în această mânăs-
tire nu este voie a veni parte femeiască, La hotarul moșii mâ-
năstirii, dinspre comuna Muereştile, se vede si azi un strasnic
blestem săpat în piatră, că de aci inainte parte femeiască så nu
treacă, lucru ce s'a observat cu stricteţe,

lată-l: „Calinic, cu mila lui Dumnezeu, episcop al Râmnicului
Noul Severin,

Acest sfânt lăcaş s'a clădit din temelie spre a fi chinovie
de părinţi monahi. Si fiindcă prin partea femeiască putea så
aducă vre-un scandal monahilor vieţuitori de acolea, de aceia
sub grea legătură s'au oprit ca dela acest loc så nu mai treacă
înainte, subt nici un chip, parte femeiască, lar cele ce vor în-
drăzni a trece să fie subt blestem și toate nenorocirile să vie
asupra lor, precum; sărăcia, gubăvia si tot felul de pedepse,
Si iarăşi, celor ce vor păzi această hotårire să aibă blagoslo-
venia lui Dumnezeu și a Smereniei Noastre, să vie asupra lor
tot fericitul bine, Amin. Calinic, episcopul Râmnicului Noul
Severin; 1867 Ianuarie 17",

Averea mânăstirii este: un metoc cu !/, ha. pământ fn sa-

www.dacoromanica.ro

tul Muereasca, altul la Cetăţuia Râmnicul Vâlcii, 8 ha. pământ
în com. Strejești Romanați, date de monahul Calinic Dragu si
25 ha, cumpărate, 150 ha, teren de cultură și pădure în jurul
mânăstirii, Este singura mânăstire a cărei avere n'a fost secula-
rizată şi aceasta mulțumită considerafiunii lui Vodă Cuza pentru
ctitorul ei episcopul Calinic, Cuza Vodă fncuviinteazä aceasta
printr'o scrisoare olografă, pe care o dăm în copie:

| Sigilul lui București, 19 Noemvrie 1864

Cuza Vodă

PREA SFINTE PĂRINTE |

Am văzut cele ce-mi seriti despre Schitul Frăsinei, pe care
mi-aråtati, că, intrun simfämânt de religiozitate, din propriile
Prea Sfinţiei Voastre mijloace, l-aţi ridicat din ruina în care se
afla. Eu, lăudând o asemenea faptă de pietate şi spre a vă
exprima multumirea mea, am ordonat ministrului meu de Culte
a lua cuveniteie măsuri pentru a vă satisface dorinţa ce-mi
exprimati în privinţa Schitului Frăsinei.

Asupra acestora rog pe Dumnezeu, Prea Sfinte Părinte
să vă ţie în sfânta și buna sa pază,

(ss) A. I. CUZA

Personalul bugetar al mânăstirii: Sfaref, ieromonah Nicodim
Sachelarie, licenţiat în teologie, numit în 1941; preot; ieromonah
Calist Mihăescu, născut 1900, Bujureni-Vålcea, hirotonit 1929,
în monahism din 1924; diacon Calinic Lumânar, născut 1915,
Jina-Sibiu, hirotonit 1938, în monahism din 1933, școala primară,
cântăreț: ierodiacon Varahil Lupu născut 1912 Mueresti, Vâlcea,
numit 1938, în monahism din 1928. In afară de personalul bu-
getar, Mânăstirea mai are în obşte un arhimandrit: fostul Stareţ
Simion Combei; şase ieromonahi, un ierodiacon, 22 monahi si
28 fraţi, In bugetul Ministerului, este prevăzută și cu 12,600 lei,
întreţinere pentru cinci monahi,

5. Mânăstirea Govora. Este din numărul în-
tâilor mânăstiri olteneşti, din sec, al XIV-lea. Ar fi întemeiată
la 1386, odată cu Cozia, şi a dus o vieafå de umilit schit de
lemn, până când Radu cel Mare, Domnul bogat și evlavios, o
reclădește din piatră şi cărămidă, cum spune și pisania de pe
piatra de deasupra uşii bisericii,

„Această sfintă şi dumnezeiască biserică, întru care se cin-

www.dacoromanica.ro

stegte sise pråsnuegte- Adormirea Prea Curatei şi de Dumnezeu
Născătoare, pururea Fecioara Maria, care este începutul ei, această
biserică cine o au fost zidit nu se ştie, iar când au fost în zi-
lele luminatului Domn lo Radul Voevod, feciorul lui Vlad Vo-
evod, au găsit această mânăstire şi biserică pustie şi stricată
la leatul 7000 (1492) şi din bun gândul lui s'au apucat de o
au pus şi o au infamusefat şi au ståtut această biserică până
in zilele luminatului Domn lo Constantin Basaras Voevod şi
fiind prea învechită si cråpatå cât îi venise vremea de a cădea”,

Mânăstirea Govora

Altă inscripţie depe pomelnicul ctitorilor o arată zidită de
Radu, pe ruinele unei mânăstiri franciscane, tradiţie ce nu poate
fi primită,

Matei Basarab îi repară chiliile și așază în ele prima tipo-
grafie românească si tipăreşte Pravila cea mică la 1640,

Constantin Brâncoveanu preface biserica din temelie, la
1711, şi zugrăvește pe ziduri pe Radu, ni ai ctitor, despre care
vorbeşte și în inscripția pusă.

Biserica are tipul epocii brâncovenești: foring de cruce, prid-
vor pe coloane de piatră cu baze şi capitele sculptate, chenare
de piatră frumos cioplită, la ferestre. In acest timp s'a zidit și
clopotnița,

39,

www.dacoromanica.ro

{

Pe timpul episcopului Filaret al Râmnicului s'a reparat la
1783 si zugrăvit la 1787.

Toată vechea înfățișare a chiliilor s'a schimbat la 1840,
când s'au prefăcut după gustul de atunci,

Reparaţii mai noi s'au făcut cu ajutorul Ministerului Cul-
telor, prin Com. Mon. Istorice.
| Este de remarcat la Govora ,pictura in toatä splendoarea
ei bizantinä, motivele decorative de o valoare artisticä nebä-
nuitå, cum şi arta miniaturistică ce prin frumuseţea ei cântă şielo-
giază trecutul plin de virtuţi incontestabile ale strămoşilor noştri,
a căror lucrări erau făcute cu mai multă migală și zăbavă“,

Tâmpla este din zilele lui Brâncoveanu, cu osteneala și
cheltueala Părintelui Paisie, egumenul mânăstirii (Inscripţia). Pre-
zintă o rară frumuseţe, cu florile ei săpate în lemn, aurite și
încărcate cu ornamentatii românești, :

Odoare de seamă nu are. Ceeace a avut s'a înstreinat în
timpul războiului mondial, iar restul a fost luat la muzeul din
Bucuresti.

Chiliile fin număr de 20, dintre care 15 bune, sunt clădite
din piatră şi cărămidă, unele sunt dela Matei Basarab, altele de:
dată mai nouă. (din 1711 și 1800).

Moşiile mânăstirii dinaintea secularizădupi ri,ä cum le arată
un dosar al mânăstirii din 1843, erau unsprezece şi anume:
moşia lonești-Govori jud. Vâlcea, Strâmba sau Catanele jud, Dolj,
Räsletul jud. Argeş, Cernetu și Moldovaţu jud. Mehedinţi, Vatra
Mânăstirii jud. Vâlcea, Stoiceni sau Valea Albă jud, Olt, Frä-
sinetul jud. Romanați, Clineşti jud. Romanați, Nåusesti sau
Piscul Cocorului jud. Argeş, moșia Hanul dela Vel Ocna jud.
Vâlcea si moșia Munţii Govorii jud, Vâlcea.

In prezent averea mânăstirii este: 200 pog. pădure ; 95
pog. teren de cultură şi curtea mânăstirii,

Are atelier de cismărie bine organizat.

In mânăstire trăesc 15 călugări,

Vieaţa spirituală şi morală este pilduitoare pentru lumea
din afară.

Dintre călugării de odinioară ai Govorii amintim câţiva:
Meletie Macedoneanul, tipograful pravilei; Silvestru, candidat la
Vlădicia Bălgradului, după Ghenadie Brad; Paisie, sub care s'a
dres Govora în timpul lui Brâncoveanu şi-Ştelan, episcop de
Râmnic,

Personalul bugetar al Mânăstirii: Staref : ieromonah Vare hit

www.dacoromanica.ro

Jitaru, născut 1913, Pângăraţi Neamţ, numit 1940, student teo-
logie; preot: ieromonah Isaia Lazăr, născut 1884 com. Bläjeni,
Hunedoara numit 1939, clasele primare, diacon: Agatodor Glad-
covsch!, născut 1916, Morozeni, Orhei, numit 1940, șase clase
de seminar; cântăreți, ieromonah Calinie Dineafå, născut 1886,
Săuleşti, Gorj, școala primară, numit 1940, în monahism din 1915
al doilea cântăreţ vacant; servitori: Ilie Manolescu si ion Pătru,
numiți 1941. In afară de salariu, Mânăstirea Govora mai are în
bugetul Statului. 13.950 lei, cheltueli materiale si întreţinere,
pentru 5 monahi,

Mânăstirea Govora se află în comuna Govora, la depărtare

de 8 km. de gara Govora si 18 km. de Râmnicul Vâlcii,

b) SCHITURI

1, Schitul Benesti, Situat in Comuna Benești,
judeţul Vâlcea, la o depărtare de 48 km. de gara Balş,

Are numai biserica cu hramul „Sfinții Voevozi Mihail. şi
Gavriil", fundaţie a Vornicului Barbu Ottetelișanu la 1746,
Stricată de cutremurul cel mare, din 1802, s'a refăcut de nepo-
tul ctitorului, Grigore Otteteliganu.

Schitul este susţinut astăzi de D-na Matilda Boicescu
născută Grigore C. Otteteliganu, care plăteşte și personalul
compus din 2 monahi: unul preot, protosinghelul Sava Dobrescu,
născut 1900, Vaţa Oit, numit 1935, hirotonit 1930, cu patru
clase secundare şi altul cântăreţ. Dela Stat nu are nici o subvenție.

2, Schitul Bradul. Se află în satul Gurguiata,
comuna Cheia, judeţul Vâlcea, departe de Râmnicul Vâlcii 25 km.
Se poate merge la el și din Băile Olăneşti, prin satul Tisa,

Biserica cu hramul „Naşterea Sf. loan Botezătorul” zidită
la anul 1784, pe locul unui Schit „sub Râpa Bradului“, este
ctitoria ieromonahului Sava, menţionat în actele de hotărnicie
ale moşiilor lezeru, Bradu și Säräcinesti, ca vechil al Sfintei
Episcopii peste aceste moșii şi acelaşi care a făcut și Schitul
Viezuri, astăzi ruinat, 3

Din pisanie și acte se vede că a fost înzestrat cu însemnate
moșii, Azi nu mai are decât curtea de 1/4 ha. Schitul îşi
duce vieata într'o-impresionantă sărăcie,

Are clopotnița gi o căsuţă cu 2 chilioare unde locuește
stareţul, proötosinghelul Atanasie Nicolaescu, născut 1876; Cheia

www.dacoromanica.ro

Vâlcea, şcoala primară, hirotonit 1911, numit 1934 şi cântărețul,
Toma Croitoru, născut 1913, Roegti Vâlcea, numit 1939, prac-
ticant. Un post de servitor este vacant, Alt personal, în afară
de cel bugetar, nu mai este,

3, Schitul Cornet, Pe valea Oltului, mai sus de
Cozia, la 15 km. apropiere de Brezoi, linia ferată Piatra Olt
Sibiu trece pe sub poarta unei mânăstiri, printrun tunel de
45 m, Este Schitul Cornet, adevărată cetate de apărare, având
în mijloc biserica pe care înnoirile n'au atins-o prea mult, cti-
toria Vel Vornicului de Craiova Mareş și a soţiei sale Maria
Băgescu, din anul 1666, după cum arată pisania deasupra uşii
bisericii,

„Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului, cu săvârşirea
Sf. Duh, ridicau s'au această Sf. M-re din temelle, întru Tå-
ierea Cinstiiului Cap al Sf. loan, dintru osteneala robului lui
Dumnezeu Mareş Bågescu Vel Vornic şi soția Sa Maria, în
zilele luminatului Domn Io Radu Leon Voevod, luna August în 29,
din leat 7174. (1666)".

O a doua pisanie pe altar spune:

uA:est Sf. şi Dumnezeesc altar s'au înfrumusețat şi zu-
gråvit precum se vede, cu toată cheltueala Dumnealui Jupân
Alecsă căpitan za Lovişte, în zilele Domnului Nostru lo Con-
stantin Nicolae Voevod, la anul 1741“,

Azi nu se vede măcar înnoit un chip al vechilor ctitori,
cum se păstrează al stareţului pictor din 1835,

Despre Vel Vornicul Mareş Bigescu, vorbește cronica ţării
că la luarea băniei „nu s'a dus ca ceilalţi bani de mai înaintea
lui, smerit, ci cu mare pompă sa gătit cu slujitori multi din Bu-
curegti...” iar cărţile voevodale îl arată în acelaşi chip, infrun-
tându-şi semet Domnul.

O informaţie a episcopului Ghenadie Enăceanu arată că
schitul Cornet ar fi numai reparat la 1666, el având toate ca-
racterele epocii lui Mircea ccl Bătrân,

După secularizare n'au mai fost călugări în schit, până în
anul 1924, In biserică s'a servit în acest timp de către preoții.
de mir. In răsboiul mondial 1914—16, fiind dărâmată turla cea
mare a bisericii, s'a reparat biserica schitului de Eforia Spitale-
lor civile din Bucuresti, proprietara lui,

Chiliile au fost construite de Direcţia C. F, R. în locul ce-
lor vechi, pe care le-au dărâmat si pe locul lor a făcut tunelul

www.dacoromanica.ro .

de sub poarta schitului. Se păstrează numai acelea ale arhon-
daricului, Toate clădirile schitului sunt evaluate de Eforia Spi-
talelor civile la suma de 1.854.700 lei.

După reparaţie i s'a adus personal monahal, compus din
3 ‘persoane, Starét este Protos, lerotei Lupus, născut 1888,

Schitul Cornet

Vinerea-Hunedoara, hirotonit 1920, nvmit 1933; Cântăreț: iero-
monah, Arsenie Badea, născut 1914, Burnene-Hunedoara, hiro-
tonit 1939, numit 1938; paracliser: monah Gherontie Pantea,
născut 1906, Firegti-Huedoara, numit 1936, în monahism din 1936.
Tot personalul este salariat de Eforia Spitalelor civile din Bu-
curegti. In afară de cel bugetar nu mai este altul,

www.dacoromanica.ro

Afară de curtea schitului în suprafaţă de 12.900 m. p. nu
posedă alt teren. Are un atelier de tâmplărie, pentru nevoile
schitului,

4, Schitul Dobruşa. Este zidit în valea Dobruşa
dela care şi-a luat poate numele, din satul Dobruşa comuna:
Zlătărei, jud, Vâlcea, la depărtare de 15 km, de Drăgăşani,

Inceputurile acestui schit nu sunt bine lămurite, negăsin-
du-se nici o inscripţie, N. lorga îl crede zidit de Dobrus Marele
Postelnic al lui Mircea Ciobanul și numit după el.

Se crede că ar fi existat însă pe vremea lui Neagoe Basa-
- rab si pare, după felul construcţiei, a fi chiar din sec. al XV-lea,
deci unul dintre cele mai vechi schituri din țară,

Un document de pe vremea ocupaţiei Olteniei de Austriaci
ne spune că schitul Dobruşa este zidit de boierii Bengesti dar
putin probabil, deși o parte din moşia si satul Dobruşa era in
vechime proprietatea boerilor Bengești, dela cari o cumpară Ra-
dul clucerul Buzescu,

După felul construcţiei s'a spus că schitul aparţine sec. al
XV-lea, iar după documente se întreținea de familia jupânesei
Stanca soţia lui Radu Clucerul Buzescu, care era fica Velicäi
Boldeasca. |

Ni s'a păstrat şi actul de închinarea Dobrusei, cu satele:
Dobrușa, Fumureanii și Crivina, ca metoh al Sfintei Episcopii a
Râmnicului, din 23 Aprilie 1586, făcută de jupâneasa Stanca si
soţul ei Radu Buzescu şi întărită de Mihnea Vodă Turcitul,

- La 1675, Dobruşa a fost închinată pentru a doua oară Epis-
copiei, la mâna Prea Stinfitului Stefan episcopul Râmnicului, de
trei familii: a Buzestilor, a boerilor din Velciu și cei din Dâ'ga,
cari socoteau pe Stanca, stråmoaså a lor. Care dintre aceste
trei familii vor fi întemeiat schitul, nu se poate gti.

In legătură cu îatemeierea, trebue amintită și tradiţia care
o pune pe seama „Brâacoveanului sau Doamnei Dobra“. Aceasta
ar fi zidit biserica, fiiadcă scăpase aci călare, când fusese ur-
mărită de Turci. ;

Schitul ruinându-se, episcopul Ştefan incepe în 1675 resta-
urårea bisericii, dar n'a apucat s'o sfârșească, ci s'a terminat de
episcopul Ilarion, Zugrăvitul bisericii se începe la 1771 in ziele
episcopului Partenie şi se isprăvește în zilele lui Chesanie, în
âtidl 1774. -Acestea se constată din inscripţia deasupra ușii

bisericii,

www.dacoromanica.ro

„Aciastă sfântă şi dumnezeiască biserică, care este cu
hramul Voveadenii Precistii blogorolăl ]fe, s'au găsit zidită din
temelie de răposaţii ctitori...., dar, dup[d] întâmplarea vremilor,
nau fost ajuns numiții ctitori ca să o Infrumusefeze cu zugră-
viftul]; încă şi stricat[å] fiind, s'au prefăcut de prea sfinția sa
råposaftul] Ştefan episcopul Râm/nicului] şi s'au început a se
zugrăvi în zilele prea blagocestivii împărătesei noastre Ecate-
rina a toată Rusia şi în zilele Sf/]nţii sale părintelui chirio
chir Parthenie episcop Râm/niculu ], leat 1771, şi s'au isprăvit
de zugrăvit în zilele prea sfinflei sale părintele episcop chirio
chir Chesarie al Noului Severin, l[-a]t 1774, mes[feta] Av[qust] 5".

Insă ar[ Jast[o] zugrävealà este cu toată cheitutala sme-
rif{i]lor erfo]/monahfi] Daniil şi a lui Dragomir ereu, fiind la
ac[ilastă sfântă månéstire egumen Isaia ieromonah ot sfânta
episcopie a Râm/nicului] 1774".

'»Din puțin meşteşug ce am Gocragiqa as p[al ero (am alcå-
tuit eu robul lui), Dragomir ereu zugr[av], putin ajutor Bparula]we
[fratele nostru] Ni:olae ereu, er[o]diacon Rafail zug[rav], er[o]-
d[ia]con Dumitrașco, Petru ucenic şi calfâ“.

In 1889 se acopere iar biserica de săteni, la stăruința
preotului N. Constantinescu, Asemenea în 1926, cu stăruința
Pr. Th. Bäläsel. Prin dårnicia d-lui General D. Rădulescu gi a
soţiei sale Ana, din București, biserica a fost restaurată și înzes-
trată cu toate odoarele în anul 1937, rămânând numai refacerea
picturii, -

In biserică se păstrează următoarele chipuri ctitoricesti:
„Episcopii Ştefan, Chesarie, Damaschin și alţi ctitori,

Chiliile vechi ale schitului, reparate în 1782 din porunca
episcopului Filaret, s'au dărâmat, Cele de azi sunt clădite în
1937. Au 4 camere în care se adăpostesc 3 monahi, personalul
slujitor al schitului care nu e salariat de stat. Staret este iero-
monahul /rodion Stanciu, născut 1904, Mihsesti Olt, hirotonit
1931, numit 1941. Schitul are ca avere numai 7 ha. teren de
cultură, dela împroprietărirea din 1864. lată averile ce au avut
până la secularizare: moşia pe care este zidit, moșia Zlătărei
şi o vie, moşia Crivina, moșiile Măzăranii, Fumurenii, Moldove-
anul, Orlesti, gi moşia Sârbii. Schitul mai era scutit de oierit
şi dijmărit. Astăzi träeste vieatä de sărăcie,

www.dacoromanica.ro

5, Schitul Iezerul. Se află în niste locuri sälba-
tice şi foarte greu de străbătut, din comuna Cheia, judeţul Vål-
cea, la 24 km, depărtare de Râmnicu Vâlcii, Din Cheia până la
schit, distanţă de 5 km,, se merge pe potecă pe jos sau călare,

A fost întemeiat de Mircea Vodă Ciobanul si Doamna
Chiajna, la anul 7061 (1552—3).

Despre schitul lezerul, ieromonahul Chiriac Râmniceanu is-
toriseste următoarele, auzite la 1806 din gura bătrânului Stefan
ieroschimonahul, starețul schitului: „Fiindcă acel domn de mai
sus pomenit Mircea, carele avănd două fete și măritând pe cea
mai mică înaintea celei mari, sau scârbit cea mare fată si fu-
Sind dela tatăl său Mircea Vodă în fara ungurească, au luat în
căsătorie pe un ungur, Nemeș mare păgân; ştiind că tată-său Mir-
cea Vodă făcuse această mânăstire mare, inzestrându-o cu moşii
şi alte ce au trebuit, încă si un cazan cu bani pusese în zidul!
mânăstirii lezerul, ca pentru când se va întâmpla a se strica
mânăstirea, găsindu-se, så se facă la loc, Aga ea necăjită fiind!
pe tată-său, a spus de acea mânăstire soţului său, acelui ungur:
păgân, cum că tată-său au făcut acea mâaăstire unde au îngro-
pat gi bani, iar acela pornindu-se de acolo ca un tiran, viind'
peste munți nemfesti şi sosind la acel loc pustiu, ce părinți că-
lugåri și pe cine au găsit, i-au tăiat bucăţi și mânăstirea au sur-
pat-o toată la pământ, căutând și acei bani, și gäsindu-i, i-au
luat și au plecat în fara lui şi la locul lui; deci, văzând din
locuitori și cine putuse scăpa atunci acea primejdie mare, adu-
nând pe acele trupuri căzute, le-au îngropat la o groapå toate:
şi astupând adânc şi bine acea groapă, au fugit“,

Locul unde au fost îngropate acele trupuri se chiamă si
azi „Crucile Mosilor”,

Schitul, ajungând metoh al Episcopiei Râmnicului, a fost
prefåcut la 1714 de episcopul Ilarion, cum spune inscripţia:

„Această sfântă biserică, unde se pråznueste Ovedenia,
Jăcutu-o-au dintr'untåiu răposatul Mircea Voevod cu doamna
Chiajna la leat 7061 (1553) şi prin trecerea vremilor, din 'necdu-
tare, s'au surpat; iar mai pe urmå s'au prefăcut de iubitorul de
Dumnezeu chir Ilarion, episcop, ajutând şi Antonie schimonahul,
iar acum, în zilele părintelui Damaschin, episcop Râmnicului, s'au
zugrăvit şi s'au înfrumusețat de smeritul între ieranonahi chir
Nicolae sin Nicoli ot Teiuş. Mesefa Mart din 9, leat 7222 (1714)*.

Din altă inscripţie dela stânga ușii bisericii, aflăm că i s'a.

www.dacoromanica.ro

fåcut la 1881 reparatie cu cheltuiala si osårdia pårintelui Ni-
candru monahu și blagoslovenia episcopului Iosif.

De remarcat sunt trei icoane din tåmpla bisericii, pictate
in stil bizantin cu o aleaså måestrie, din anul 1703.

Chiliile coostruite parte din ele odatå cu biserica, din
piatră și cărămidă, adăpostesc 4 monahi, cari, pe lângă indepli-
nirea pravilelor cålugåregti, se ocupă si cu grädinäria, agricul-
tura si albinäritul,

Personalul bugetar al schitului: Preot deservent, ieromonsh `
Vitalie Florescu, născut 1904, com. Orlesti, Vâlcea, numit 1941,
absolvent teologie — are atribuţii de stareţ; cânfûref, ieromorah
Sebastian Tănase, născut 1910, Gluvile, Vâlcea, hirotonit 1936,
numit 1940, 5 clase pirmare, In afară de personaiul bugetar,
schitul mai are 2 fraţi,

Din averile ce stăpânia odinioară: moşia Plåjesti și patru
dincolo de Olt, Copăceni, Arpul, Poenarii si Poganul, schitul:
are astăzi 8 ha. pământ, 12 pog. fånete, 3 pog. ogradå şi 1 pog.
grădină. Mai are si o mică moară,

In apropierea schitului se găseşte în munţi „Peştera sfån-
tului Antonie” un mic paraclis, săpat în piatră de călugărul
ctitor al lezerului, Antonie, care a petrecut aci 28 de ani în
schivnicie, Un ucenic al-său „Duhovnicul Nicolae erei“, istori-
sind viața lui, spune, că Antonie ,poftind să fie îndeletnicit
singur, ca să se poată lupta în potriva celui măestru și eșind
din mânăstire şi cercând prin locuri pustii şi căutând sålag de
indeletnicire, cu voia lui Dumnezeu, au găsit această peșteră...”
unde cu ciocanul a săpat în 3 ani, singur, biserică în piatră..
Moaştele lui se odihnesc aci, îngropate lângă ușa bisericii,

6, Schitul jgheaburi. Metoh al mânăstirii Go-
vora, lângă comuna Cacova, în munți, într'o poziţie pitorească
de toată frumuseţea si potrivită pentru rugă şi pietate sihastrică,

Biserica schitului este așezată în imediata apropiere a unui
råulef ce serpueste limpede printre pietriie văii. Pisania, care
este din 1827, când schitul este ridicat pentru a treia oară de:
localnici, aduce ştirea că schitul „făcutu-s'au den vechime, în
zilele Radului Negru Voevod, de lemn, hram - Vovidenia Maicii
Domnului, leat 1310 (sic)". Mai arată să schitul „den vechime
n'au fost închinat nicăieri“ si pentru acest cuvânt ziditorii cei
noui pun blestem „de se va ridica vreun ticäit a face batichi
(embatic), Dumnezeu pe acela să nu-l ierte”. |

www.dacoromanica.ro

Ctitorii mai de seamă la a treia ridicare a schitului, după
o primă refacere în zilele lui Matei Basarab, sunt: Daniil lero-
monah, Timotei leromonah, cu nepoţii lor: Pavela și Gheorghe,
ce s'au săvârşit la anul 1827, Mai, Elisaveta ereifa, văduvă, cu
fii ei: Nicolae şi Ioan. loan Preotul din comuna Cheia-Vâlcea,
Ioana ereita cu fii lor: Gheorghe, Constantin şi Ilie.

Chiliile s'au construit din piatră si cărămidă poate de Ma-
tei Basarab. Reparaţii li s'au făcut în anul 1940 de către ie-
romonahul Varahiil Jitaru, stareţul mânăstirii Govora,

Schitul nu posedă altă avere decât ce are în jurullui,peo
întindere de 100 m. p. |

Personalul este foarte redus: ieroschimonahul Isaia Lazår
ingrijitor, născut 1884, Blăjeni-Hunedoara, hirotonit 1929, numit
1940, detaşat dela Mânăstirea Govora, unde e în postul bugetar
de preot şi un frate cântăreț, monahul Augustin Dinescu, năs-
cut 1873, Ceptura, Prahova, numit 1940, când a fost tuns în
monahism. Personalul nu e bugetar, Alt personal nu mai este,

1, Schitul Osfrov. Se află in ostrovul Călimăneşti,
După inscripția bisericii, care e în româneşte, a fost zidit de
Neagoe Basarab şi soţia Sa Despina Doamna, care, în jalea Sa
nemărginită pentru pierderea uitimului său fiu Teodosie, vietui
mai mult timp în acest schit,

. L „Această sf(â)ntă besearec(å) făcut-o-au To Neagoe V(o)i-
vod I Gospojda ego Despina, Mesifa lulie 10 dnå, vleat 7030 (1522 ?).

IL Intårirea celor ce nådåjduesc spre tine întăreşte Doamne
besearica ta care o ai câștigat cu scump sângele tău.

II], Această sfântă si Dumnezeeascâ biserică ce se chiamă
Ostrov s'au zidit de bunul credincios lo Neagoe Voevod şi, au rămas
nezugråvitå, la vleat 7030 iar la vleatu 7268 (1760) s'au îndemnat
din Darul lui Dumnezeu de au zugråvit-o toată biserica cu oste-
neala Maicei Marta monasia şi a fetelor sale Platonida (monahia)
Ioana ereifa M. (esifa) lunie 30.

IV. Această sfântă icoană a Maicii Damnului fiind veche
şi făcătoare de minuni, s'au stricat foarte rău şi s'au dres prin
îndemnul Starifei Platonida şi cu toată osârdia şi cu cheltuiala
Dumnealui (sters) vleat 1791 Ianuarie 2 de lon zugrav.

V. Acest Sfânt Altar s'au zugrăvit cu toată cheltuiala Dum-
neaei Cocoana Catrina pentru ca în veci se avem pomenire
(Pomelnicul Costandin Gheorghe Catrina, vleat 7260).

VI. Pomeneşte Doamne Gheorghe, Catrina Costandin.

www.dacoromanica.ro

Aceste inscripţii fiind mai noi, data vechimii Schitului
rămâne deschisă, mai ales că la 1731 stăpânirea austriacă recu-
noaşte schitului o scutire de vinărici, pe baza unui hrisov al lui
Radu cel Mare, din anul 7008 (1499—1500) ce va îi fost arătat
de schit. Neagoe si Despina vor fi zidit biserica lor pe temelii
mai vechi. S'a rezidit in 1706. Reparatie radicală i s'a făcut
şi în 1927,

Odoare de seamă are numai Icoana Maicii Domnului, făcă-
toare de minuni, cu inscripţia arătată,

Chiliile distruse de un incendiu în noaptea de 22 spre 23
Decembrie 1939, se află in construcţie prin donaţii publice,

Personalul schitului, se compune din patru vieţuitori: sta-
retul Climent Mărculescu, protosinghel stavrofor, născut 1880,
Câineni Gorj, hirotonit 1919 și 1928, numit 1928, gi plătit din-
tr'un post bugetar de preot; Pr. Nicolae Ghergus, născut 1910,
Budești-Argeș, hirotonit 1934, numit 1936, student teologie;
cântăreți: monah Gavriil Crăciun, născut 1872, Sălătrucel Argeș,
numit 1934 în monahism din 1907; ierodiacon Teoctist Argatu,
născut 1915, Vâlcea Glodului, Baia, numit 1941, in monahism
din 1941. In afară de personalul bugetar. Schitul mai are un frate,

8, Schitul Päfrunsa. Este cel mai retras în
munte dar gi cel mai sărac schit. Se află in muntele Albu (Buila), -
la 7 km, depărtare de comuna Bărbătești, jud, Vâlcea si la 30
km. de gara Govora, Din comuna Bârbătești și până la schit
se merge numai cu piciorul, cu anevoie, şi călare numai în
timpul verii, Acest schit a fost zidit la 1740 de episcopul Cli-
ment al Râmnicului, în amintirea nașterii sale în acest loc,
părinții găsindu-se — după tradiţie — fugäriti de Turci,

Ctitori mai noi sunt: postelnicul Dumitru, protopopul Pie-
trariu şi postelnicul lon Bărbătescu,

Biserica schitului s'a reparat cu ajutorul Ministerului Cul-
telor, în anul 1934—35, lată noua pisanie:

„Acest sfânt Schit, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fosi
zidit la anul 1740 de P. S. Episcop Climent al Râmnicului Noul
Severin, originar din comuna Pietrari de jos- Vâlcea si a funcjio-
nat până în anul 1895, de când au rămas pustiu, iar în anul 1935,
sub Domnia M, S. Regelui Carol II-lea Consolidatorul, Ministru
al Cultelor fiind d-l Alexandru Lepădatu şi din inifiativa P. S.
Episcop Vartolomei Stănescu al Râmnicului Noul Severin a fost
adus S. Sa Ieromonahul Veniamin Grigorescu, care a avut grijă

4 : 49

www.dacoromanica.ro

şi a refăcut acesi schit, ajuns in ruină, cu obolul locuitorilor din
comuna Bårbåtesti, Bodesti şi a altor binevoitori, din alte comune
şi s'au sfințit în ziua de 23 August 1936“,

Chilia, o singură cameră din bârne de lemn, a fost con-
struită în anul 1937. Vechile chilii au fost distruse împreună cu
biserica, în anul 1895, de câţiva oameni din comuna Barbätesti,
cari au pus stăpânire pe pământul schitului și anume : 30 pogoane
în jurul schitului şi 20 pog. loc în comuna Stoinesti, iar Primăria |
comunei Pietrarii de jos pe 20 pog. locul numit Jilava, unde se
face târg mare, de 3 ori pe an, Astăzi schitul nu are nicio
avere și se întreține numai din milă, Åre un singur monah, îngri-
jitor, ieromonah Veniamin Grigorescu, născut fn 1885, Fănţeşti,
lași, hirotonit 1931, numit 1934, Schitul nu e trecut în bugetul
Statului gi nici alt personal nu mai are,

In apropierea schitului se află un isvor cu apă câteodată
miraculoasă. In fiecare an, la Isvorul Tămăduirii, se fac aci sfin-
firea apei, la care iau parte mai cu seamă ciobanii ce sunt cu
oile în munţi, .

50 Å

www.dacoromanica.ro

Judeţul Gorj.
a) MÂNASTIRI

1. Mânăstirea Lainici. Pe defileul Jiului, cam
la jumătate cale dela Târgu-Jiu la Petroşani (la 32 km.), pe malul
drept al Jiului, se află sfânta mânăstire Lainici,

Biserica mânăstirii, cu hramul „Intrarea în Biserică“, prăz-
nuindu-se însă dintr'un obiceiu Naşterea Maicii Domnului, este
de zid gros de cărămidă, Are o turlă în care sunt așezate două
clopote. Este zidită în locul altei biserici de lemn, făcută de că-

Mânăstirea Lainici

lugării cari au înființat schitul Lainici, pela începutul secolului
al XV-lea. i

Ctitorii, cari s'au jertfit pentru zidirea bisericii noui gi în-
frumuseţarea ei, se pot cunoaşte din pisania următoare: :

„in zilele prea luminatului Domnului nostru lon Gheorghe
Caragea Voevod, cu blagoslovenia prea iubitorului de Dumnezeu
Episcopului nostru Galaction si cu osârdia şi cheltuiala acestor
ctitori spre a lor pomenire s'a făcut acest schit: Calistracta mo-
nahia, dm. medelnicer Råducan Sårdånescu-Elencu | dm. Nicolae
Bråiloiu biv vel pitar Zoifa, Iosif Monah Fărcăşescu: loana
prisos care au dat din mosii odor schitului, dupå cum arat con-
dica | Stefan Poenaru Zenovia Monahia lordache Poenari Ruxandra

www.dacoromanica.ro

Dumitru Măldărăscu Maria | dm. paharnic Gheorghe Bengescu.
Stanca dm. dtort vestieri Șerban Magheru loana | 1817 August 1.
s'au săvârşit cu Zugråvitul",

Biserica a fost reparată radical în anul 1935, cu ajutorul
Onor. Minister al Cultelor, Pictura în stil bizantin n'a suferit
nici o modificare,

Odoarele vechi ale schitului, de pe care Al, Stefulescu, fn
«Gorjul istoric şi pitoresc”, a adunat câteva însemnări, eu dis-
părut împreună cu arhiva, în timpul răsboiului mondial din
1916—1918. Chiliile mânăstirii formează 3 corpuri de casă cu
12 camere, construite din lemn în anii 1931—1938, cu ajutorul
larg al Directiunii Minelor Petroşani şi al credincioşilor creștini
prin pantahuză, Sunt locuite de 14 vieţuitori: 8 monahi şi 6-
fraţi, stareţ fiind leromonah Visarion Toia, căruia I se datorește
starea înfloritoare de azi a mânăstirii,

Din spusele credincioşilor din vecinătate, mânăstirea Lainici
a mai avut un stareţ vrednic, pela 1870, cu numele Irodion, sub-
conducerea căruia erau 30 de călugări gi frafi, `

Mânăstirea posedă astăzi următoarea avere: un corp de
case cu 6 camere, mai departe de mânăstire, pentru închiriat;
metoh lângă.T.-Jiu; 17 ha. teren de cultură gi fânețe, cumpărat.
şi 100 ha. de pădure, donate de Stat,

Vieata duhovnicească frumoasă din mânăstire face ca ea
să fie cercetată de mulţi credincioşi din satele dimprejur deși:
foarte depărtate. Autobuzele C.F. R. circulă zilnic, afară de zilele
de iarnă cu zăpezi mari.

Personalul bugetar al Schitului: Sfaref: protosinghel Visa-
rion Toia, născut 1884, Secuieni, Bacău, hirotonit 1922, 1927,
numit 1929, școala de cântăreţi; cântăreți: monah Atanase Luca,
născut 1905, Ighel-Alba, numit 1932, în monahism din 1932;
un post de cântăreț e vacant, În afară de salariu, Schitul mai
are în bugetul Statului 12.100 lei, cheltueli materiale gi de in-
tretinere pentru 4 monahi și un servitor, Din obște mai fac parte:
2 ieromonahi, 1 ierodiacon, 2 monahi si 5 fraţi, din cari unul
este student teolog, şi 4 elevi la Seminar,

2, Mânăstirea Polovragi. Este aşezată fntr'o-
poziţie pitorească, la poale de munţi și de păduri de castani
domesteci, dela cheile Oltețului,

Biserica cea dintâi a fost zidită de Moise Vodă, pe la 1529-30,
Nu se mai vede nimic din ea, Biserica de astăzi sa ridicat din

www.dacoromanica.ro

temelie de jupan Danciu Pârăianu, Mare Postelnic în timpul dom-
niei lui Matei Basarab, la anul 1643. Fiind ucis la București de
Mihnea cel Rău, biserica a rămas neterminată, După vre o 50
de ani de părăginire, venind domn Constantin Brâncoveanu a
terminat-o complect, a zugrăvit-o şi a închinat-o metoh mânăs-
tirii Hurezi, pela 1712, după ce o răscumpărase (la 1693) cu 3
pungi de bani dela Si, Mormânt, unde fusese închinată de ctitor
la 1648, când era capuchehaia la Constantinopol,

Pisania de deasupra ușii bisericii, care este construită din pia-
trå gi cărămidă si a fost reparată radical in 1935-39, gläsueste astfel;

Biserica Mânăstirii Polovragi

„Această sfântă şi dumnezeiască beserică ce intr'ånsa se
prăsnueşte Adormirea prea sfintei stăpânei noastre Născătoarei
de Dumnezeu şi pururea fecioarei Marii, care besericå fostu-o-au
zidit din temelia el de Jupân Danclul Påråianu marele Postel-
nic, în zilele luminatului Domn Io Matei Basarab Voevod si
n'au apucat a o isprăvi nici a o împodobi şi o au fost in-
chinat aşa negătită la sfântul lerusalim şi părinţii de acolo
până la o vreme o cauti, iar pe vremi intåmplåndu-se în fara
aceasta multe întâmplări şi primejdi de alte limbi streine, aşa
i-au venit acum lucru acestei sf, case de s'au părăsit de fot şi au
stat pustie ani 8, iar când a fost leat 1798 (1690) dăruit-au

Dumnezeu cu stema fării cu domnie pe bunul creştin loan Con-

stantin B. B. Voevod a fi domn a toatå fara românească şi zi-

> 53

www.dacoromanica.ro

dind sfånta Månåstire dela Hurezi pe acele vremi si fiind nås-
tavnec la Hurez chir loan Arhimandrit, carele văzând deapururea
această casă aşa de stricată şi părăsită, adus-au aminte cu în-
demnare şi cu multă rugăciune către al său Domn şi marele
ctitor Ion Constantin Voevod şi iubitorul de Hristos Domnul, toc-
meală a făcut cu prea Sfinţitul Patriarhul al Ierusalimului chir
Dosofteiu de au dat această påiråsitå casă pe scama Mării sale
sl Măria sa au dat în locul acestei case la sfântul Ierusalim trei
pungi de bani, cu care bani s'au făcut odaile dela Sf. Gheorghi
den Bucureşti. lar, de pe dorința acestui părinte loan, câştigând

Vedere generală a Mânăstirii Polovragi

această părăsită casă aşa s'au îndemnat şi cu de iznoavă toate:
le-au ridicat si cu infråmsefarea zugråvelii o au împodobit şi
slomnul aceesta al bisericii l-au făcut întru pomenire să aibă în
veci nesfårsfi şi cei ce au început şi cei ce ati cumpărat şi cei
ce în urmă au isprâvit întru slava lui Dumnezeu şi întru pohvala
(lauda) Maicii Sfinf ei Sale şi s'a isprôvit la leat 7212 (1704)
mesefa (luna) Septembrie 11 zile, Andrei, Simion, Istrate Hranit
Zugravi.

Biserica în forma crucii cu altar, naos, pronaos — şi
pridvor adaos—a fost reparată radical în 1935-39, cu jertfe bănești
dela credincioși, Prefectură, Tinut şi Com. Monumentelor Istorice,

Pe peretele despre răsărit se observă portretele ctitorilor:
jupân Danciu Pârăianu, Matei Basarab, C. Brâncoveanu şi Doamna
sa Maria. Pe cel de M.-zi sunt fiii lui Brâncoveanu: Constantin,
Ştefan, Radu și Matei, La M.-Noapte sunt fiii lui Danciu Pâră-

54.

www.dacoromanica.ro

ianu, jupånii: Preda, Barbu si Petre cu jupâneasa Stanca sora
jui Danciu Pârăianu, iar la Apus Mitropolitul Teodosie al Un-
gro-Vlahiei și Arhimandritul Ioan dela Hurezi, Bolnita mânăstirii
este zidită între 1736-38 cu osârdia şi cheltuiala egumenului
Lavrentie,

Odoare de mare însemnătate nu mai sunt,

Biserica este înconjurată de două corpuri de case, în piatră
si cărămidă, din timpul domniei lui Brâncoveanu, cu 12 chilii.
Vietuitori în mânăstire sunt 3 monahi, cu stareţul leromonah
Gherasim Bica, născut 1908, com. Cacova-lerii, Turda, hirotonit
1935, numit 1940; Posturi vacante: doi cântăreţi si un servitor.
In månåatire se mai află un protosinghel si un frate, nebugetari.

Mânăstirea posedă 3 ha, de pământ cultivat cu pomi fruc-
tiferi şi 30 ha. de pădure.

La depărtare de un km, de mânăstire, cu drum numai de
picior, pe cheile Oltețului, se află peștera Polovragi, Si această
mânăstire a fost ridicată în legătură cu o peșteră,

Pentru vizitatori, se adaogă că între Polovragi și Târgul
Jiu (54 km.) circulă un autobuz.

3. Mânăstirea Tismana. Este a doua mânăs-
tire întemeiată de călugărul sârb „Popa Nicodim” organizatorul
monahismului românesc,

Pe vremea lui Vlaicu Vodă, Nicodim vine în părţile Mehe-
dintului și întemeiază la 1362, cu sprijinul Domnului, o mânăstire
la Vodița, aproape de Verciorova de azi, Din biserica cu hramul
Sf, Antonie și din chiliile ce o inconjurau n'a mai rămas decât
un morman de pietre şi moluz.

Chemat de Lazăr Despotul Serbiei, Nicodim obţine recu-
noaşterea Patriarhiei de Ipec din partea Patriarhului din Cons-
tantinopol. Venit iarăși ia Tara Românească, a cutreerat, după
legendă, părţile despre munte „căutând locul cu căderi de apă,
despre care era înștiințat in chip minunat că trebue să cuprindă
o nouă zidire bisericească a lui“. Un ciobănel, care-şi căta
porcii prin păduri, îl îndreaptă la el şi Nicodim face aci altă
mânăstire, a Tismanei.

- Legenda vorbeşte despre biserica făcută de Nicodim sub
Vladislav, cu care se incepe pomelnicul mânăstirii, că era din
lemnul unui „tisa“.

Cu ajutorul lui Radu Vodă, biserica de lema a fost înlo-
cuită, la 1374, cu o biserică de zid, așezată sub un mare steiu

www.dacoromanica.ro

de piatră, la jumătatea căruia sfântul Nicodim și-a cioplit chilia
unde a trăit, sub care se găsea o peșteră prin care trece
pârâul Guenisa, care, după ce merge pe sub mânăstire, se as-
vârle în apa Tismanei, formând o frumoasă cascadă de 40 m.
înălțime. Biserica este terminată de Dan, fiul lui Radu, la 1385.
Mircea Vodă ,ispräveste ce era nesfârşit”, A fost zugrăvită
după 179 de ani, Era în stilul Voditei, dar cu trei turnuri si cu

Mânăstirea Tismana

mai multe abside. Deși planul este bizantin-sârbesc meșterii sunt
saşi, streini de tehnica bizantină.

Inzestratä de Craiovesti,; Neagoe Vodă acopere Tismana
cu plumb. Radu Vodă Paisie o zidi din nou, la 1542, în
forma apropiată de cea moldovenească, de nu mai avea nimic
care să poată aminti construcția primitivă, doar proporţiile să

` www.dacoromanica.ro i i

“fi rămas aceleași, A fost zugrăvită pentru întâia dată de Ne-
-delea, mare vornic al lui Petru Vodă, la 1564. O inscripţie så-
pată în jurul uşii spune aceasta:

— „Prin numele Tatălui si al Fiului si cu ajutorul Sf.
Duh amin, Insă eu robul lui Dumnezeu lo Radu Voevod am
zidit acest Sf. si Dumnezeesc locaş, adormirea prea sfintei
Ståpånei noastre de Dumnezeu născătoarea si pururea fecioara
Maria din temelie până la săvârșit, sfânta monastire Tismana
frecånd spre locașul cel de veci. Deci după aceia cu voia lui
Dumnezeu eu robul lui Dumnezeu, eu jupân Nedelco vel vor-
nic, fiind la bunul credincios Pelru Voevod sfeinicul mårlei
sale, văzând acest locaş nejugrăvit şi cu ajutorul lui Dumnezeu
si adormirii sale maici, prin rugăciunile sfântului părintelui
„nostru Nicodim Arhimandritul, am råvnit cu foală inima mea
şi am zugråvit, înfrumusețat cu toată podoaba Dumnezeului
celui de sus. Dând rugăciune la måria Sa bun credincios lon
Petru Voevod feciorul morelui Mircea voevod mi-au dat voie
și carte domnească de am săvârșit în zilele egumenului chir
Joan la leat 7073—1564*.

A avut reparaţii sub Matei Basarab și Const, Brâncoveanu,
In 1732 pictura a fost acoperită cu un strat de var si pictată
din nou de lon egumenul, cu ajutorul Stancăi Glogoveanu.

Sub Bibescu Vodă, la 1855, mânăstirea a fost restaurată
«de arhitectul S:hlatter, dându-i o înfăţişare cu desăvârşire deo-
sebită de ce a fost, în ce privește mai ales chiliile iar bisericii
stricându-i-se și o turlă din față, Astăzi este în reparaţie,

Paraclisul cu o turlă este zidit din piatră pe vremea lu
Matei Basarab, la 1550, „Tismana nu se reducea numai la mâ-
năstirea Tismana: o lavră adevărată, o colonie de călugări mi-:
şuna in schiturile de pe munte ca și la muntele Atos"... Biserica
schitului din vârful muntelui Cioclovina, la depărtare de 5 km.
de mânăstire, este zidită la 1711 de serdarul Cantacuzino, Şi
acestea sunt în reparaţie, Dela diferite autorifäti, în ultimii zece
ani, s'au primit pentru aceasta următoarele ajutoare: Onor Mi-
nister al Cultelor 175.000 lei; Tinut 100.000 lei pentru biserică
si Ernest Urdăreanu 100.000 lei pentru pictură. Primăria Craio-
va 20.000 lei pentru chilii; Prefectura Dolj 10.000 lei şi 200,000
lei adunaţi de D-l Stefan Stanoevici Directorul Băncii Natio-
nale din Craiova. D-1 Gh, Tătărăscu 20,000 lei pentru biserica
din vârful Cioclovinei.

Chiliile așezate în formă de patrulater, având 24 camere 5

www.dacoromanica.ro

saloane si o trapeză, sunt zidite din piatră şi cărămidă la 1840.
In biserica Tismanei se vede mormântul Sfântului Nicodim,
ale cărei sfinte moaște au fost ridicate în timpuri şi duse la
Ipec, rămânând la Tismana un deget si o parte din vestminteleisale,
Muzeul mânăstirii înfiinţat la 1834 posedă icoane fsfegnice,
candele şi alte obiecte vechi,

Mânăstirea Tismana înainte de restaurare

Tismana, foarte bogată în trecut, fiind înzestrată de Domnit
noștri, de Lazăr Despotul Serbiei şi chiar de Sigismund regele
Ungariei, posedă astăzi: 10 ha. pământ de cultură și fânețe;
câteva grădini de legumi si zarzavaturi, împrejurul mânăstirii şi
500 ha. pădure, o moară şi un ferăstrău,

Odinioară, mânăstirea Tismana a fost un centru mare că-

www.dacoromanica.ro

kar
| Sfalul Papy Itala
Pot lent 4
inn
lugåresc. Dintre călugării el au ieşit multi Episcopi şi Mitro- ===
politi. Pe Serghie, egumenul Tismanei, Mihai Viteazul l-a făcut
episcopul Muncaciului în Maramureș; Partenie, care la 1763
scrie viaţa Sfântului Nicodim, ajunge episcop al Râmnicului,
Dionisie Lupu şi Neofit ejung Mitropoliti ai Ungro-Vlahiei. Vie-
fuitorii de astăzi în mânăstire sunt 9 monahi gi 5 fraţi,
Personalul bugetar al mânăstirți: Sfaref Arhimandrit Gli-
cherie Lovin. născut 1891 — Poduri, Bacău, hirotonit 1911 gi
1914, numit 1931; 2 clase de seminar; preot deservent, iero-
monah Gherasim Caravan, născut 1908, Tg. Jiu, hirotonit 1927
si 1940, numit 1940, 5 clase primare; diacon losof Ganea.
născut 1916, Vocinet, Bălţi, hirotonit 1939, bugetar din 1940,
student teologie; cântăreți, două posturi vacante; servitori:
N. Pocruianu si loan Istudor. la afară da salarii, mânăstirea
mai are în bugetul statului 53.540 lei, cheltuieli materiale si de
întreținere pentru 20 monahi si 2 servitori. Din obştea mânăs-
tirii mai fac parte 1 ieroschimonah, 4 monshi si 4 fraţi, unul
absolvent al Facultăţii de teologie, unul student teolog și altul
elev al seminarul „Central“ din București,
Dar Tismana a fost gi cetate de apărare, Aci s'a adăpostit ar-
mata lui Aga Matei din Brâncoveni, care seridică împotriva Grecilor,
sprijiniți de Leon Vodă, şi tot aci pandurii lui Tudor Vladimirescu,
Așezată la poalele muntelui Vulcan, depărtare de 35
km, de Târgu-Jiu, Tismana este foarte mult vizitată, Drumul se
face cu trăsura și autobuzul,

b) SCHITURI

1, Schitul Cioclovina. Este numit așa după
muntele Cioclovina, de deasupra mânăstirii Tismana, la mijlocul
căruia este așezat, pe vârful lui fiind alt schit, Cioclovina de sus,

Biserica cu hramul „Sf. Voevozi“, la 780 m, altitudine, este
zidită din piatră şi cărămidă la anul 1715, Ctitorii de isnoavă au
fost Nicodim și Atanasie foşti stareti ai mânăstirii Tismana, de
care a depins până la secularizare,

Inscripţia în piatra deasupra uşii spune:

„Această sfântă biserică făcutu-s'a de egomenul Nicodim ot
Tismana, în zilele prea milostivului Domn, lo Stefan Cantacuzino,
luna Iunie 15 anul 1715“.

In pridvor se văd zugrăviți Atanasie ieromonah Proin
stareţ și Nicodim ieromonah egumen ot Tismana,

La Cioclovina de jos se văd trecuţi în pomelnic, între

www.dacoromanica.ro

dåruitorii mai noi, Hagi Ioanug, bisericosul negustor Craiovean,
si Tudor Vladimirescu, care au aci gi un pomelnic de familie.

Lângă biserică este o casă de lemn si cărămidă, făcută în
1912 gi locuită de personalul schitului. Personalul bugetar al
Schitului: pret deservent; ieroschimonah lacov Negref, născut
1888 Băilești, Dolj, hirotonit 1920, numit 1941, are si atribuţii
de îngrijitor al Schitului; cântăreț, ierodiacon Augustin Hanganu,
născut 1914, numit 1941, are 3 clase de seminar. În afară de
personalul bugetar, mai are un monah, si un frate, ce urmează
cursurile seminarului sf. Nicolae din R. Vâlcii.

Imprejurul schitului sunt 7 pogoane teren, cultivat cu zar-
zavat, pomi şi fânețe,

Schitul este mult vizitat în timpul verii, Se poate merge
cu maşina de cursă Târgu-Jiu, Pestisani si Brädiceni,

2, Schitul Crasna. Schitul Crasna, la început
mânăstirea Crasna, se află la poalele muntelui Muncel, în satul
Crasna Ungureni, comuna Drägotesti-Gorj, pe şoseaua Tårgu-Jiu-
Novaci, la 30 km. de Târgu-Jiu,

„Murmurul påråiagului Sunătoarea, ce serpueste în dreapta
schitului, freamătul codrilor ce se desfășoară spre Nord, urcân-
du-se spre plaiul Groşilor, în armonie cu iureșul teilor si bra-
zilor seculari ce se ridică falnici deasupra bisericii, ţinând locul
paratrăsnetului, dau schitului înfăţişarea unui cuib fericit și
minunat de pitoresc“, Însăși numele „Crasna“ însemnează
„frumoasa“,

Este ctitoria Marelui Pitar Jupân Dumitru Filiganu, tova-
roșul de arme şi pribegie al lui Matei Basarab, nepot al Marelui
Ban al Craiovei Dobromir şi văr cu Doamna Stanca a lui Mihai
Viteazul, care îl termină la 24 Septemvrie 1637. Biserica este
zidită în stilul bizantin, caracteristic sec. al XVIl-lea, cu ziduri
groase si acoperită cu şindrilă, Pereţii sunt decoraţi cu un mic
brâu şi cărămidă si arcaturi, ce fac a se rezema pe o bogatå
coloană, ce înconjoară biserica, Inläuntru, bolțile apar joase și
rezemate pe arcuri de zid puternice, pe care este aşezată, prin
_ intermediul pendentivelor, turla octogonä deasupra naosului,
Biserica a rămas nezugrăvită complect,

Mai târziu, la 1757 si 1792, alţi ctitori, rude cu cel dintâi,
Clucerul Mihai Crăsnaru și Doamna Sa Bălașa cu neamul, în
tovărăşie cu Ion si Andronache Tundrea cu familiile, îndemnați
de harnicul egumen Vartolomeu Hotinescu și cu binecuvântarea

www.dacoromanica.ro

Episcopului de Råmnic Grigore Socoteanu, au reparat biserica,
au completat pictura, au făcut îndrepiări la catapeteazmă si au
înzestrat-o cu noi moșii, precum arată cele două pisanii pe care
le dăm mai jos, La prima intrare:

„Această sfântă şi dumnezeiască Biserică s'au ficut si
s'au zidit din temelia ei de dumnealui jupân Dumitru Filisanu,
vel pitar, în zilele prealuminatului răposat Domn lo Matei Ba-
sarab Veevod, şi rămânând ne2zugråvitå până acum, fn zilele
măriei sale lo Constantin Nicolae Voevod, fiind egumen la
această monastire chir Varfolome!, feciorul răposatului popii lui
lon Hotinescu ot Drågoesti, luând blagoslovenie dela Prea
Sf. Sa Părintele Episcopul chir Grigore, umblând på la boieri
şi på la negufåtori cu carte de mild, au zugrăvit-o după cum
se vede, făcându-se noi ctitori dum. jup. Radu, dum. jup. lon
Tundrea cu fal. 50, i popa Antonie iar au dat pariea lui de
moșie, leat 7265 (1757)*.

La a doua intrare:

„Cu vrerea Părintelui şi cu ajutorul Fiului si cu såvår-
situl Sfântului Duh, adeverit ad că eu robul lui lisus Hristos,
jupân Dumitru vel Pilar, cu feciorii lui câți i-au dat lul Dum-
nezeu si nam crufat avufia si am dat şi am făcut această
sfântă mânăstire, în zilele Io Matei Voevod Basarab, an 7145
(1637) în luna Sepfemvrie zile 24.

Mai sunt și alte inscripţii,

Minunata catapeteazmå, giuvaer de artă decorativă, gi pic-
tura lucrată — al fresco — cu nici un coltisor rămas nezugrävit,
în tablouri de o expresivitate remarcabilă, sunt dovezi de ce
era capabilă priceperea si vrednicia sirämosgilor noștri. lată des-
crierea ce o face neobositul cercetător al mânăstirilor și schitu-
rilor din judeţul Gorj, Al. Stefulescu: „Intre naos și altarul bi-
sericii se află un giuvaer de catapeteasmă, cap de operă a sculp-
turii si picturii româneşti, din veacul al XVII-lea.

O floare uimitoare de jos până sus, plină de măreție si de
gust, împletită cu abilitate si eleganță neîntrecută, săpată cu o
daltă măestrită, umplută cu iconiţe artistice, încinsă cu brâne
de o fineţe admirabilă și sus, sus de tot, încoronată cu o maies-
toaså. dar dureroasă, råstignire, ce tronează peste simpaticele
chipuri ale lui Matei Basarab şi mitropolitul Ştefan, neuitatul
arhipăstor al Munteniei, din timpul tălmăcirilor cărţilor depe
slavoneste în româneşte. Totul este lucrat cu artă si îmbelșu-
gare, ceiace face adnirafla tuturor vizitatorilor Crasnei, Mate-

www.dacoromanica.ro

rialul, forma şi inscriptiunile înfăţişează în toată splendoarea lor

viața religioasă a Românilor din veacul ai XVII-lea, epocă prin

excelență a clădirii mânăstirilor,

. . ” . . . . . 0 Cadet I ” ” , , [1 ” ” ” . ” , A .
„Chipul dulce al lui Christ, sublimul şi divinul martir, ce

îndură de bunăvoie moartea cea maiatroce pentru salvarea lu-

NTT
5

pod

Schitul Crasna

mii, exemplul fără pereche de abnegatie pi sacrificiu; suferin-
fele îngrozitoare ce i se zugrăvesc pe faţă, capul său plecat cu
resemnare spre dreapta; surâsul divin ce i-a rămas pe buze,
cași cum și-ar arăta multumirea că a murit de moartea cea mai
infamantă, rezervată criminalilor; corpul său, depus în mărime
naturală și sfâșiat de cue si de lancea centurionului, inspiră
sentimente ce încălzesc inima, făcând-o capabilă de acţiuni ge-

www.dacoromanica.ro

neroase şi înalță sufletul în regiunile senine ale idealului, Nu
ştii ce så admiri mai întâi: materialul ales din care e făcută, ori
arta, ce se inchiagå în sculptura și pictura acestui giuvaer na-
fional, dărnicie în adevăr domnească, Seninätatea fetii Sfintei
Fecioare, îngereasca Sa prlvire, veșnic blândă si dulce, chipu-
rile apostolilor şi profeților, ce transpiră o liniște cerească şi
neturburată, vădesc cu tărie sufletul nobil gi iscusit al artistului,
Deasupra crucii Mântuitorului stă scris motivul osândirii Sale, în
limbile ebraică, greacă şi latină „lisus Nazarineanul, regele Iu-
deilor“. Mai jos, sud picioarele lui Christ, stă în genunchi, de
partea dreaptă, Matei Vodă cu coroana pe cap în mantie dom-
neascå, cu mâinile rugătoare, având inscripţia: „lo Matei Ba-
sarab Voevod“, lar de cea stângă, se află tot în aceiași pozi-
fiune Mitropolitul Ştefan în sacos, cu mitra pe cap și cu omo-
forul pe umeri, cu inscripţia tot în slavonește: „Chir Ştefan,
mitropolit gi arhiepiscop a toată Tara Ungro-Românească“,

Vitregia vremurilor, umezeala si fumul n'au fost în stare
să distrugă mândra pictură, cc răsare vie pe ziduri, rămânând
aproape intactă,

Mânăstirea Crasna, după un secol si jumătate, cade la
treapta de schit, iar la 1786 figurează în condica metoacelor
episcopiei Râmnicului, dar actul de închinare nu se găseşte,

După pisanla din pronaos, depe peretele dispre Miază
Noapte, la 1808, Dumitru Ursache, căpitan al plaiului Novaci,
însărcinat cu ingrljirea schitului, găsindu-l în ruină, cu multă
osårdie l-a’ridicat, acoperind biserica şi ridicând noui chilii pen-
tru monahi, La 1820, cum spune inscripţia dela ușa principală,
Constantin Drăgoescu a întregit reparaţiile generale și a înădit
stâlpii advonului, alterând astfel forma iniţială si pictând acea-
stă parte a intrării în biserică, cu chipuri de sfinţi si tablouri
cu sfârşitul lumii și judecata viitoare,

Dela 1887, schitul Crasna devine o simplă biserică, ingri-
jită de popa din Hotini, până când d-l M. Paisescu, boier din
partea locului si cu tragere de inimă către sfintele locașuri, face
apel către episcopul de Râmnic Sofronie, în anul 1915, ca să
trimită călugări la Crasna.

Astăzi, prin generozitatea de nou ctitor a d-lui Gh. Tătă-
rescu, pe când era Prim-Ministru şi Consilier Regal, în 1936,
schitul Crasna este renăscut, Biserica a fost acoperită cu sitå;
s'au desvelit pereţii exteriori şi s'a spâlat şi reparat pictura;
s'a dăruit noi obiecte, Deasemenea rândul de chilii din spre

www.dacoromanica.ro

Miază Noapte a fost înlocuite cu o clădire de toată frumuseţea,
pentru adăpostul cuvioşilor monahi. Pentru toate acestea s'a
donat opt sute mii lei.

Chiliile din spre Miază Zi, întrerupte la mijloc de clopot-
nifa orfană de cele sase clopote ctitoricesti, au fost reparate dar
au rămas neschimbate, cu aceleași pridvoare de lemn și beciuri:
dela Dumitru Ursache,

După condica episcopiei Râmnicului din 1786, schitul
Crasna stăpânia: Moşie în Buzești si ocină în Crasna, moșie în.
Voinigesti, ocină în Drăgotești, moșie în hotarul Scaniorii, Bu-
rila gi Isvorul, satul Deveselul, parte din satul Jupånesti, a pa--
tra parte de moşie din Alimani și mai multe vii în dealul Bo-
bului, Avea 12 scutelnici și scutire de toate dijmele. Averea de-
acum este: 19 ha, în jurul schitului de livadă cu pomi fructiferi,.
Grădini de zarzavat si fânețe; 123 ha, de pădure.

Personalul bugetar al Schitului: Sfaref ieromonah Adrian-
Garsfea născut 1905, Bulboca, Orhei, numit 1933, în monahism
din 1926, absolvent şcoala de cântăreți; preot deservent, proto--
singhel Pantelimon Gavrilovici, născut 1880, Tudora-Cetatea
Albă, numit 1940, în monahism din 1932, școala primară; dia-
con. Veniamin Gavrilavici, născut 1915, Tudora Cetatea Albă,.
numit 1940, fn monahism din 1935, absolvent teologie, cântăreţi :
leromonah Graţian Rădac, născut 1914, Scărişoara Turda, al
doilea post vacant, Servitor,Ghaorghe Beschiem, frate, născut.
1914 slobozia Soroca, numit 1940. In afară de salariu, schitul
mai are în bugetul Statului 16,445 lei, cheltueli materiale sl de-
întreținere pentru șase monahi.

Intreaga obşte numără 7 vieţuitori, cari pe lângă slujba.
oficiată cu tragere de inimă si evlavie, se îndeletnicesc şi cu.
gospädäria,

3. Schitul Locurile Rele. Este metoh al må-
nåstiril Lainici. Poate şi după poziţie fi zice „Locurile rele“, căci
se află așezat la o înălțime de 400 m., unde se merge numai cu
piciorul sau călare, pe un drum serpuit, de aproape 4 km. .

Biserica schitului este zidită din cărămidă cu piatră, în
1855—58. Sunt cunoscute actele privitoare la sfințire, din 1859.
Ctitorii sunt aråtati în pisania bisericii: „Cu ajutorul Sf. Treimi
această Sf. Biserică a Sf. Schit Locurile Rele, cu patronul
„Schimbarea la faţă“ din plasa Vâlcan jud. Gorj, au fost făcută
din temelie pe la anii 1855—58 de părinții eromonahi Lupu-

www.dacoromanica.ro

Stolojlu şi Cleopa Cartianu, cu ajutorul şi în zilele Prea Sfin-
țitului Eplscop Calinic al kâmnicului, reparåndu se în anul 1892
şi cu zugrâveala terminându-se fn anul 1897, în zilele Majes-
tåfli Sale Carol I Regele României, Majestății Sale Regina Eli-
sabeta Sofia Sa, Altefelor lor: Principele Ferdinand moștenitorul
Tronului şi Soflei Sale Principesa Maria şi binecredinciogii lor fil:
Carol şi Elisabeta, cu b'necuvântarea şi ajutorul Prea Sfinţiei
Sale părintelui Episcop al Eparhiei Râmnicului Noul Severin
D. D. Ghenadie Enåcianu, s'a redeschis astăzi 1897 August 6,
de Sf. Sa Economul Ştefan Nicolaescu Protoiereul jud. Gorj.
Repararea s'a făcut prin stăruința şi osârdia eromonahului Dio-
nisie Ştefănescu, cu ajutorul D-lor: Radu: Cartianu, soția sa
Constantina Cartianu, Dincă Schileru cu soția sa Maria, Ion,
Oprişan, Nicolae Penoiu, Scarlat Guţescu, lon G. G. E. Horho:
tanu, lon M. Horhoianu, C. Tescâu, G. G. E. Puiu Curcan”.
Chiliile in număr de zece sunt parte in reconstrucție,
Schitul are 3 ha. de livezi cu pomi si 4 ha. fånete. Este ajutat
in nevoile lui de mânăstirea Lainici, Personalul e compus din
3 monahi şi un frate. Staret este cel din mânăstirea Lainici,
Salarii bugetare nu are. In buget însă are prevăzuţi 12.600 lei,
cheltueli de întreţinere pentru 5 monahi,

4. Schitul Logresti. Se află în Târgu Logreşti,
la 30 km. depărtare de gira Cărbuneşti,

A fost zidit la anul 1769 de loan ieromonah Tândălescu,
care mai înainte de călugărie se numia Popa loan Tândălescu,
şi de Clucerul Costache Pandia, cu soţia sa coana Ilinca, fata lui
Constantin Obedeanu.

„Având râvnă. bună numitul părinte ieromonah loan ca să
facă o bisericuţă de piatră pe cureaua moşiei sfinfiei Sale din
Tåndålegti, făcând si gătirea numai cu cărămidă gi netngäduindu-1l
fiul său Stancul, din preună şi cu cei alți moșneni” a mers și
s'a invoit cu Costache Pandia și soţia sa Ilinca, cari i-au dat
patru falci de loc în hotarul Logrestilor, unde a cărat cărămida
ce avea făcută şi cu cheltuiala lor a înălțat schitul,

Pisania bisericii, dacă nu se va fi citit greșit, este din anul
1808, când poate a fost reparată:

„Această sfântă şi dumnezeiască biserică, ce se numeşte şi
schitul Logreşii, din temelie s'a început şi s'a isprâvit cu oste-
neala şi cu toată cheltulala acestor ctitori, pomeni Gospodi
Costandin Pandia, d-ei cocoana ilinca Obedeanu sofia d-lui,

hau 65

www.dacoromanica.ro

cocoana Påuna, Costandin Obedeanu, fii d-lor; cocoana Sma-
randa soția d-lui Nicolae Giatan (?) Sevastifa, fica d.; Popa
lon Tåndålescu, preoteasa Hârşova, soția sa; Påtru, Stanciu,
Maria, Ancuţa, Dumitru feciorii lor; şi Logofătul Alexandru
Tândălescu epltrop, la leatu 1808".

Schitul a fost închinat metoh episcopiei Râmnicului, la 11
August 1769, de către loan ieromonshu Tândălescu și a două
oară, la 9 Fevruarie 1785, de către Costache Pandia. Cele două
acte de închinare arată şi împrejurările zidirii, că pot fi socotite
şi acte de fundaţie,

A fost reparat în 1848, Biserica schitului a servit apoi ca
filială parohiei Logresti Birnici. S'a mai reparat în 1911 şi a
fost restaurat complect în: 1939—40, de către D-na Magdalena
Mihail Săvoiu si sfinţit, în 17 ale lunii Noembrie 1940, de Mi-
tropolitul Olteniei, Râmnicului și Severinului D. D. Nifon (Cri-
veanu), când a fost redat vieţii cäligäresti, aducându-se aci
călugărul stareț luvenalie Cialnâc, născut 1908, Jora-Orhei, numit
1940, când a fost și hirotonit, plătit de Stat ca preot, indepli-
niad şi funcţia de stareţ, școala primară; cåntåref bugetar;
lon R. Popescu-practicant, numit 1941, Alt personal nu mai are.

Chiliile — un corp de case cu patru camere — sunt con-
struite tot de credincioasa si milostiva creştină D-na Magdalena
M. Săvoiu, ctitora cea nouă,

Schitul a fost înzestrat cu 5,500 m, p. pădure de către
D-l Ion Mihail Gele.

De Logregti se vorbeşte intrun document dela Domnul
Radu Vodă Mihnea, la 17 Martie 1615, Un Paisie, călugăr de
aci, face la 1 Iunie 1718 o vânzare de moşie. Schitul acesta
dintâi va fi fost de lemn şi pe malul stâng al Amaradiei, unde
se mai găsesc urme de chilii, cel de azi aflându-se pe malul drept.

5, Schitul Strâmba. Este așezat între dealurile
cu păduri seculare ale comunei Strâmba de Jiu, la 30 km, spre
Nord de gara Filiaşi.

Inceputurile schitului, după pisania bisericii, se urcă până
la începutul sec. al XVI-lea,

„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea
d(u)hului Sfânt, Amin. S'au ziditu sf(ân)tu lăcaş d(um)nezăesc
la leat 7027 (1518—19) de dum(nea)lui Stoichifa Råiosanu vel
Vistier i jup(a)neas(a) dum(nealui) Dochia, gi cu nepotul Dum-
(nea)lor Miloşi vel logofăt i jup(a)neasa dum(nea)lui Bălaşa şi

www.dacoromanica.ro

din î(n)tâmplarea vremilor, au rămas ne(im)podobit si neinfru-
m(u)sefat cu zugrăveli până la leat 7301 (1793 Aug. 25) iară
acum, cu ajutorul Sf(intei) Troife, dumnealui jupân Costandin
Råtosul, vel Årmos si cu jupånifa ego Păuna făcând sålinfe au
infrum{u)sefat acest sf(ânt) locaş cu zugrăvel(i) i(n)läuntru si pe
afară precum se vede, isprăvindu-se zugrăv(itu) la August 25,
i(n) zilel(e) prealuminatului domn lon Alexandru Costandin
Marus v(oejvod fi(i)nd episcop R(å)mnicului chiro chir Nictarie ;
care dup(ă) vistierul Stoichifa iaste nepot Milosi Los(o)făt; şi din
Miloşi, Stamate i brat eg(o) D(u)m(i)traşcu si din Dum(i)traşcu
Barbu; şi Barbu au tăcut pe Radul; şi Radul au făcut pe dum-
(nea)lui Costandin Armaş Râioşanul, având dum(nealui) şi doi
coconi mici anume: loan i Barbu peniru a lor veac(i)nică pome-
nire, leat dela facerea luni(i) 7301 iar dela H(risto)s 1739,
lun(a) Aug(ust) 25,

Stoichiţă Râioşanu este un personagiu cunoscut în docu-
mente dela 1595 și până la moartea sa la 7128 (1620). Deci el
nu putea zidi biserica la 1518, chlar dacă ar fi trăit o sută de
ani, Se poate însă ca Schitul care exista, căci un act din 1525
îl arată metoh al mânăstirii Govora, så se fi ruinat gi Marele
Vistiernic Stoichiţă Râiosanu îl va fi înnoit pela 1603—1608, când
Radu Vodă îi face o danie. Biserica rămasă neterminată este
zugrăvită la 1793, de Costandin Râioșanu,

Ctitorii sunt pictaţi în pronaos în costume lungi,

Schitul rămâne în părăsire dela 1812, Biserica a servit ca
biserică filială comunei Strâmba din parohia Hodorasca până la
1922 când s'a reînființat schitul prin decretul Regal Nr. 281
din 5 Februarie. In 1927 biserica a fost reparată în exterior de
Comisiunea Mon. Istorice.

Chiliile vechi sunt complect ruinate. Pe temelia lor se lu-
crează o clădire nouă cu etaje, pentru care s'au primit ajutoare:
dela Ministerul Cultelor 15.000 lei; dela Ministerul Propagandei
4941 lei; dela Ținutul Olt 7.000 lei şi cu listă de subscripţie
3850 lei. Ca locuință are o casă de lemn făcută la intrarea
schitului de monahi Veniamin C. Pestrea și luvenralie Cillbiu în
1914, Mai are o casă de zid cu 4 camere, săli și antreu cons-
truite, cu spesele ieromonahului Veniamin C, Pestrea cu cla-
uza de folosinţă toată vieata.

Odinioarå schitul stăpânea câteva moşii, având și scutiri,
din care i-a rămas numai vatra mânăstirii 6 ha, A fost înzes-
trat de stat cu 77 ha. pădure: 32 ha, împrejur si 45 în com.

www.dacoromanica.ro

Raci; '/, hi. teren de cultură, dăruit de Marin N, Cornescu din
Strâmba, a fost vândut tot de dăruitor unei nepoate a lui.

Personalul schitului este de 5 vieţuitori: 3 monahi și 2
frați. Staref: leromooah Veniamin C. Pestrea născut 1888 Strâba,
Gorj, numit 1939, în mooarhism din 1903, claselr primare; cân-
tårefi: monah Ghermano Bobină, născut 1908, Ştefăneşti Gorj,
numit 1939, îa monah sm din 1934 si monahul Nicodim Mesa,
născut 1906, Roeiţi Vâlcea, numit 1941, în monahism 1931; ser-
vitor Grigore I, Duică. In bugetul statului, Schitul are 12.600
lei întreţinere pentru 5 moaabhi.

Judeţul Romanați.

MÂNÂSTIRI

1. Mânăstirea Bråncoveni. Ca mai toate
mânăstirile româneşti, care erau locaşuri de rugăciuni şi cetăți.
de apărare si adăpost, mânăstirea Brâncoveni așezată ,intr'o
coastă de deal, ascunsă în fundul unei vălcele“ și-a păstrat până
astăzi îndoitul aspect. „Mai mult decât celelalte mânăstiri, Brân-
covenii evocă un loc de odihnă sufletească si de meditare...
Cu o înfățișare de cetate pe din afară, mânăstirea are un as-
pect surâzător și pașnic pe dinăuntru”.

Ctitorie a Voevodului de mare și glorioasă amintire Con-
stantin Brâncoveanu, a fost zidită în localul celei făcute de Matei
Basarab și el înnoitorul bisericii făcute de Craiovești. Tradiţia
însă spune că Matei Basarab a făcut mânăstirea Brâncoveni
fiindcă s'ar fi spălat la un isvor de aci si sar fi vindecat de
lepră. Turnul dela poartă aminteşte stilul lui Matei Basarab,
care se inspirase dela cel din Cåmpu-Lung. Brâncoveanu dădu
proporţii mårete bisericutei, „vechi şi mici foarte“ a lui Matei Vodă,

O inscripţie pusă de Constantin Brâncoveanu, la intrarea
bisericii, lămurește lucrările făcute de Matei Basarab.

„Intr acest loc, unde acum cest sfânt locaș iaste, fost-au
de moșii lui Matei Bisărab voevod și ai Predii vornic făculă
mică biserică, ; aceaia apoi Matei voevod, domnind o au
jugrăvit la leatul dela zidirea lumii 7149 (1631-2) şi aşa au
fos! până ce, den orânduiala lui Dumnezeu, au ståtut Domn
țării luminaful loan Costandin Båsårab voevod“.

Matei Basarab şi nepotul său Preda numai au zugrăvit bi-
serica făcută, cum se spune, de Craiovești, stăpânii moșiei Brân-

www.dacoromanica.ro

coveni, sau, cum arată inscripţia, de către moşii lui, „boiarii cei
bătrâni den Bråncoveni" si au zidit din temelie chiliile, clopot-
nifa și zidul înconjurător, Mânăstirea înnoită de Matei Basarab

Minăstirea“Brâncoveni, înainte de restaurare.

s'a păstrat până la refacerea ei totală de Const. Bråncovesau,
la anul 1690,

Brâncovenii „conceput pe o scară mult mai mică decât

- Horezul, are totuşi o. monumentalitate evidentă. Ideea de a se

` sluji de declivitatea terenului pentru a zidi mânăstirea pe două

www.dacoromanica.ro

caturi dn terase, constitue adevărata originalitate a Brâncove-
nilor”, Biserica mânăstirii are hramul „Adormirea Maicii Dom-
nului“, In ea se văd două morminte: unul a lui Papa Postelnicu .
şi Preda Vornicu şi al doilea al jupânesei Stanca, soţia lui Papa
Brâncoveanu și mama lui Const. Brâncoveanu. In nartica bise-
ricii este mormântul unui Gheorghe Mavrogen. Tot aci este o
cruce de piatră în amintirea lui Popa Radu Şapcă, înmormântat,
se zice, în curtea mânăstirii,

Biserica Bolnitei are hramul „Sfinţii Voevozi si a tuturor
puterilor cerești”, Pictura i s'a păstrat mai bine decât la Bise-
rica mare, unde nu mai este cea originală, Aci se văd chipurile
lui Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Domnița Maria,
Danciu, Preda Vornicul și Papa Brâncoveanu, Chiliile sunt o
clădire cu etaj, cu 18 camere, Terasa cea mai înaltă a curții
mânăstiăii corespunde cu etajul chiliilor, formând o mică gră-
dină gi dominând biserica, „Această terasă era fără îndoială un
loc de meditaţie si de odihnă, de unde ochiul ctitorului cuprin-
dea toată curtea cu chiliile și biserica“, Mânăstirea Brâncoveni
a avut mult de suferit în vremea råsboiului din sec. al XVIII-lea, .
fiind ocupată de ostași, cât şi din partea călătorilor, găsindu-se
aşezată la drumul Craiovei, cum se vede din plângerea egume-
nului Teodosie către Bibescu Vodă,

Ministerul Cultelor a reparat în 1937 biserica bolnitå, iar
în 1939 biserica cea mare și le-a acoperit cu olane, Chiliile au
fost reparate de Ministerul Sănătăţii, care a instalat în ele un
azil de bătrâni și infirmi, nBråncovenii, care ar trebui så fie un
loc de pelerinaj al romånismului constient, nu este decåt o
morgă în care cadavre vii își perpetuiază o existență chinuită”,
(G. M. Cantacuzino, Arcade Firide sl Lespezi).

Mânăstirea Brâncoveni a dat dintre călugării săi și episcopi:
Inochentie episcop al Râmnicului, la 1728—35, un zelos tipări-
tor al cărţilor de slujbă în limba românească, Azi un călugăr
pu mai slujește în mânăstire pentru odihna fericifilor ctitori si
nici se ostenește pentru cultura românească, Are numai un în-
grijitor, pe ieromonahul Isidor Daminescu, născut 1884, Gladna-
Caraş Severin, numit 1933 în monahism din 1914. Schitul nu
are buget dela Stat, si nici alt personal monahal,

Averea mânăstirii este de 3!/, ha. pământ de cultură, dă-
ruit de Stat în 1920,

www.dacoromanica.ro

2. Mânăstirea Cåluiu. Aşezată pe o pajiște,
la depărtare de 3 km. de comuna Cäluiu și la 15 km, de gara
Balş, priveghiază şi se roagă în aceste locuri din timpul lui
Neagoe Basarab, In documentele mai vechi este numită și „Că-
luiu dela Cepturoaia” sau numai „Sfânta mânăstire dela Cep-

Biserica Mânăstirii Căluiu

turoaia", De aceea, a fost confundată cu biserica de mir din
Cepturoaia sau Ciuturoaia, azi Ştirbei. Mânăstirea însă are hra-
mul Sf. Nicolae, iar biserica de mir din Cepturoaia are hramul
„Cuvioasa Paraschiva“, Numele de Cepturoala i s'a dat mânăs-
tirii Căluiu pentrucă era mai cunoscut şi cuprindea şi mo-
şia Căluiu,

Ctitorii cei dintâi, aråtafi în pisania slavonească sunt:

www.dacoromanica.ro

Vladul Ban și fraţii săi Dimitrie pârcălab şi Balica Spătar, însă
ei n'au terminat-o.

Mânăstirea rămânând pustie; s'a sculat Radu Buzescu şi
cu fraţii săl, Preda mare spătar și Stroe stolnic și au terminat-o
împreună cu zidurile si casele dimprejur, infrumusefånd-0 cu
cele trebuitoare, dåndu-i mosii si robi, la anul 1588. Pictura
bisericii s'a făcut mai târziu, la 1594, când ctitorii tovarăși de
arme ai lui ihai Viteazul, il zugråvesc în naos casi pe fratele
său Petru Cercel,

Si această mânăstire îşi are legendă: Trecând Mihai Vi-
teazul pe aceste locuri, în timpul unui popas, calul său rås-
drăvan a bătut din copită până a ieșit apă, Isvorului i-a pus
numele Cåluiet. Generalii lui, Buzeştii, au zidit aci o NG
unde i-a așezat chipul,

In zilele lui Mihnea Voevod, la anii dela Adam 7102, må-
nästirea a fost închinată sfântului mormânt.

S'a prefăcut împreună cu catapeteazma, micşorându-se
biserica, cu cheltuiala protosinghelului Kir Tarasie, egumenul
mânăstirii, în timpul lui Alexandru Ghica Voevod, la 1834, după
pisania din naos.

In pronaos, în stânga, este mormântul lui Preda Buzescu
iar în dreapta mormântul jupânitei Stanca, soţia lui Radu biv
vel Armaș. Mormântul lui Radu Buzescu, micșorându-se biserica
a rămas io afară,

Casele dimprejurul bisericii, care formau cetatea, nu mai
există decât ruine. Drept chilii pentru monahii vieţuitori, există
o casă cu 4 camere construită după 1834, In partea despre
Miază-Noapte este clopotniţa, pe sub care este și intrarea, de-
odată: cu biserica de veche, in care se mai păstrează un clopot
ctitoricesc. Alipit de clopotniţă, în dreapta, mai este o căsuţă
ruinată. Mânăstirea posedă in atară de vatră numai 8!/, ha. de
pământ, din 12 moşii cu care fusese înzestrată de ctitorii Buzești.

Personalul slujitor: Staret, leromonahul Illarion Barac,
născut la 2904 in Ceptura Prahova, intrat în monshism la 1934
şi hirotonit la 1935, Cântăreț, leromonahul /oanichie Oancea,
născut la 1883, intrat în monahism la 1915—920 hirotonit 1929,
un post de cântăreţ e vacant,

www.dacoromanica.ro

Jud. Dolj

MÂNASTIRI

1, Mânăstirea Bucovåful. Se aflå pe' malu
stâng al Jiului, în satul Mofleni, comuna Bucovät, la 4 km.
departe de Craiova,

Bucovätul inaiate de restaurare.

Mânăstirea a fost ridicată de Ştefan Clucerul si fiul său
Pârvu, în secolul al XVI-lea, sub domnia lui Alexandru Voevod;
cum se arată si în pisania ce se păstrează,

„Cu vrerea Tatălui şi fndemnarea Fiulul şi cu sâvârşirea
Sfântului Duh, amin. Ridicatu-s'au acest cinstit şi dumnezeesc
hram fn numele celui dintru sfinți parintelui nostru marelui
arhiereu şi fåcåtorulut de minuni Nicolae, episcopul Mirelor. dela

Lichle, în zilele blagocestivulut şi iubitorului de Hristos domnului

www.dacoromanica.ro

nostru lo Alexandru Voivod, feciorul Mircei Voivod, nepotul
Mihnei Voivod, cu toată osteneala si cheltuiala robului lui
Dumnezeu jupan Stepan biv vel Clucer şi a fului său jupan
Pârvu vel Clucer, Şi s'au început în luna lui lulie 20 zile şi
s'au sivârsit in Octomvrie 3 zile, leatul 7081 (1572).

Se poate ca Bucovåtul, chemat mai întâi Coguna (până la
1609), să fi fost ridicat pe temelia unei biserici mai vechi,

Se spune chiar că începutul Cosunei s'ar datora Craio-
veștilor, (N. Iorga) deoarece numele Pârvu, al fiului Ctitorului
Stepan, ar arăta o legitură „cu vechii gi marii Craiovegti", ceace
nu s'a documentat incă. Stepan se înrudia cu aceștia numai
prin căsătoria ficei sale cu Radu feciorul Craiovescului Matei
din Caracal, l Å

Mânăstirea Bucovåtul a fost prima mânăstire închinată
dintre ctitoriile boeresti iar Mihai Vodă dintre cele domnești,
Pârvu clucerul o închină, la anul 1588, mânăstirii Sf. Varlaam
dela Meteora Tesaliei,

Mânăstirea Bucovätul a fost arsă de Cărjalii la anul 1781,
după care o reparație mai bună i se face abia sub egumenul
Daniel la 1813. Curând însă Jiul îi dărâmă clopotniţa și de
teamă mânăstirea este părăsită, egumenenul Hrisant Orezeanu
ridicând Bucovätul nou. $ i

Comisia Monumentelor Istorice a refăcut biserica mânăstirii
lar fosta episcopie a Râmnicului a reînființat mânăstirea,

Biserica mânăstirii Mofleni, cum i se spune azi, este a
doua biserică importantă după biserica domnească din Curtea
de Argeş. Interesant este altarul heptagonal, flancat de cele
două absidiole rezervate diaconicului și proscomidiei,

„„. E bolta în cul-de-four iar cele două absidiole în semi-
calote...

Naosul e despărțit de pronaos prin zid masiv cu o ușă,
Nu este bugetară. Obstea monahală este alcătuită din: Sfaref,
ieromonah Ilarion Tardlungd, născut 1911, Lådesti Vâlcea, în
monahism din 1932, hirotonit 1939, numit 1941, gcoala primarå.
Cåntåref: schimonah Gherasim Pågilå, născut 1870, Afumat
Dolj, numit 1914, şcoala primară,

2. Mânăstirea Maglavit, Este ridicată pe
locul şi în amintirea vedeniilor minunate, pe care le-a avut

ciobanul Petrache Lupu, în lunca satului Maglavit pe malul
Dunării,

www.dacoromanica.ro

Petre ciobanul, rămas orfan de mic copil, gângav si surd,
sărac gi nebägat fn seamă de nimeni, își ducea vieafa numai
lângă oile satului, ce le păzia, și în lumea gândurilor sale de
curată si sănătoasă moralitate,

In ziua de Vineri 31 Mai din anul 1935, pentru Petrache
Lupu ciobanul se incepe o nouă vieaţă, Pe când se întorcea din
sat la târla lui, în zăvoiul zis „la buturugi”, are o vedenie mi-
nunată, „| se arată un mosneag cu barba albă și lungă
până la brâu, cu îmbrăcămintea albă ca zăpada, formată din-
trun păr mătăsos, care-i acoperea corpul până la degetele
picioarelor şi stând deasupra pământului ca la două palme“
Acesta îi dă următoarea poruncă: „să te duci să spui la lume, la
părintele, la primărie si la biserică, că dacă nu se potoleste
lumea, dacă nu tin sărbătorile, dacă nu se lasă de rele, dacă
nu vin la biserică, daså nu se pocăesc, atunci va fi prăpăd“,
după care dispare urcându-se spre cer într'un nour pătrat.

Pentru că Petre ciobanul nu spune nimănui de vedenia sa,
din teama de a nu fi luat în râs, în Vinerea următoare, 7 lunie,
i se repetă vedenia în același loc. De asemenea gi Vineri 14
Iunie, când ,mogul" însoţeşte pe cioban până la stână, îndem-
nându-l să spună lumii tot ce-i poruncise,

De a doua zi Petrache Lupu spune preotului și lumii din
sat vedeniile şi porunca. Vestea vedeniilor atrage imediat mii
de pelerinii către „locul sfânt“,

Se ridică o biserică de lemn, cu hramul „Sfinţii Apostoli”,
aducându-se călugări pentru serviciile religioase, si s'a pus
temelia altei biserici de zid, Se fac apoi următoarele imobile:

O clădire de zid care serveşte de cancelarie comitetului
pentru ridicarea mânăstirilor.

Un corp de case cu 3 camere mari pentru' adăpostirea
bolnavilor.

O clădire de zid pentru dispensar,

O casă chilii pentru călugări.

Altă clădire tot pentru călugări,

O bisericuti la stână, neterminată,

Personalul bugetar al Mânăstirii: sfaref vacant; preoți
deservenfi; ieromonah Nicandru Neacșu, născut 1905, Bältita
Dâmboviţa, hirotonit 1938, numit 1941, in monahlsm din 1929,
curs secundar inferior are delegaţie de stareţ; ieromonah Ghe-
rasim Maiorescu, născut 1877, Stănești Muscel, numit 1940,

curs primar; ieromonah Marfintan Rådulescu, curs primar;
4

www.dacoromanica.ro

diacon, ierod, loanichie Popescu, născut 1912, Leugeni, Orhei,
hirotonit 1937, numit 1931, curs primar, Cântăreji: monah
Timotei Bostan născut 1892, Șiposte lași, numit 1941; al doi-
lea post vacani, servitor vacant,

În afară de salarii, mânăstirea Maglavit mai are în bugetul
statului 25,200 lei, cheltueli de întreţinere pentru 10 monahi,

3. Mânăstirea Plopsor. Numită după co-
muna Plopsor, la depărtare de 28 km. de Băileşti gi 35 km, de
Craiova, a fost înființată la anul 1934.

Una dintre bisericile mânăstirii, cu hramul „Sfinții Împă-
rafi Constantin şi Elena", a fost ridicată la anul 1839 de ctitorii
Constantin Plopşoreanu şi soţia sa Sevastifa, pe pământul lor și
cu a lor cheltuială,

Cu timpul ruinându-se această bisarică, în anul 1904, ur-
masii fostului ctitor, Niculae Ion şi soţia sa Rada ca fiii gi ne-
potii lor au ridicat din temelie altă biserică mai mare, cu ace-
lași hram, lată pisania acesteia: „In timpul domniei Regelui Ca-
rol I, fiind mostenitorul tronului Prinţul Ferdinand, Episcop al
Råmniculut Atanasie, s'a zidit din temelie această sfântă Bise
rică, cu hramul Sfinții Împărați Constantin si Elena, cu toată
cheltuiala ctitorilor principali: Niculae Ion cu sofia sa Rada
fata lor Maria şi fiii ei Stan şi Constantin Nicolaescu cu soțiile
lor Polina şi Elena şi Ilie Mirescu cu soția lui Maria şi o parte
din săteni 1904",

Biserica a servit de filială a parohiei Sälcuta, până la 1934,
când, după dorinţa ctitorilor, sfântul Sinod prin ordinul Nr.
13821/934 a aprobat transformarea ei în mânăstire sub denumi-
rea „Mânăstirea Plopsor*.

Vechea biserică reparată a rămas ca paraclis, Mânăstirea
deserveşte și trebuintele religioase ale locuitorilor comunei Plopsor.

Chiliile mânăstirii sunt o clădire cu 3 camere, sală, bu-
cătărie si pivniță zidită in 1935 din donațiile ctitorilor şi din
colectă cu pantahuza.

Ca avere posedă 18 pogoane de pământ arabil pe care se
cultivă cereale şi legume necesare personalului mânăstirii,

Mânăstirea Plopsor nu este trecută în bugetul Statului,

Obştea mânăstirii e alcătuită din: stareț, ieromonah Gra-
tian Rădac, născut 1914, Scărișoara Turda, detașat din postul
de câatäret dela schitul Crasna, Cåntåref, trate Alexandru Bârcă,

www.dacoromanica.ro

născut 1909, Mereni Lăpuşna; frate Tudor Rogoveanu, născut
1918, Cleanov Mehedinţi,

În obşte mai este un frate, Ilie Mirescu, unul din ctitorii
mânăstirii, în vârstă de 85 ani, primit în 1941.
` Vieata religioasă în mânăstire este după pravilă,

Jud. Mehedinţi.

1, Schitul Topolnița. Se află in comuna Balo-
testi, la 22 km, depărtare de Turnu Severin, Este așezat pe un
dåmb de deal între ape.

După tradiţia păstrată în vieata Sfântului Nicodim de ie-
romonahul Ştefan, Schitul Topolnița ar fi înființat de Sfântul
Nicodim,

Istoria cunoaşte de ctitor pe Lupu Buliga vel căpitan, la
anul 1646, îngropat i: biserică, care zideste si Schitul Buliga
de lângă Piteşti. Zugråveala bisericii o face fiul său Curia vel
paharnic la 1673.

Pisania de deasupra ușii la intrarea în biserică: „Intru numele
Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh şi întru ajutorul si lu-
minatul şi puternicului Hramui Sfintei Månåstiri Proorocul Ioan
Preditece Vă Dni, loan Matei Voevoda. Trudindu-se şi s'au
osfenit de o au zidifo din temelia ei Robul lui Dumnezeu ju-
pân Lupu Buliga, vel căpitan. I. jupånifa Ego Stanca I. Sine
Ego Curia spătar I. Stoica, I. Cåltna, Armeanca, veleatu 7154".

Pisania din biserică:

„Cu bună vrerea Părintelui Ceresc si cu fndemnarea Sf,
Sale Fiu şi 'cu săvârșirea sfântului Duh. Ziditu-s'au această
Sf. si Dumnezeească Biserică în Hramul Tåerii Cinsti. Glavå
Sf. Ioan Preditece. Din temelie s'au zidit cu cheltuiala dum-
nealui Jupân Lupu Buliga vel Agă. lar în urma dumnealui cu
ajulorul lui Dumnezeu zugrăvitu-s'a si s'a săvârşit peste fot
cu cheltuiala fiului dumnealui jupân Curia vel paharnic şi s'a
scris fn zilele crestinulul Domn Gligore Ghica Voevod. Când a
jost nåstavnic Ieromonah Åxentle I săvârşit în Mefa Avgust
9 D-vrie leatu 7181“.

lo Arghiezi zugrav Grec.

I. Dima zugrav vlah,

Inscripția depe mormântul lui Jupân Lupu Buliga:
„Sp! această piutră zac oasele Robului lui Dumnezeu
jupân Lupu Buliga vel căpitan de aşteaptă a doua venire care

www.dacoromanica.ro

va să fie a toată lumea la fnfricosata si dreapla judecată a
lui Dumnezeu. Mulatu-s'au din această lume mică, Mai 2 D-ne
veleatu 7161.

„Tot pe această piatră se spune de bătălia ce a avut Matei
Basarab cu Moldovenii la Finta, unde i-a bătut pe Moldoveni.

A doua piatră pe mormântul Jupänitei Stanca este tot cu
acest conţinut de scriere precum și a treia pe mormântul ficei
lor Cocona Stoichita. Toate trei aceste pietre de mormânt sunt
lucrate cu multă măestrie, cu chenare de flori jur împrejur și
inscripţiile cu litere cirilice,

Odoare de seamă: Ua sf, Potir de argint din anul 1814, un
disc tot de argint dia 1842, cu lingurifa gi steluța,

Chiliile 2 şi o bucătărie, așezate în stânga la intrare, sunt
construite din piatră, de Com. Mon. Istorice în anii 1926-27, Este
o chilia gi în corpul clopotniţei. Alt corp de case din lemn pe
temelie de piatră, sunt construite de egumenul schitului Proto-
singhel Filip Florescu,

Averea mânăstirii este vatra si 5 ha, date de stat în 1934,

Vieata spirituală şi morală este conformă canoanelor şi re-
gulelor călugăreşti. Obstea monahală a schitului: ieromonah
Filip Florescu, născut 1879, com. Suici, Argeș, numit 1932,
în monahism din 1905, azi pensionar și stareţ onorific, are școală
primară. Cåntåref: monah Joanichle Manole, născut 1906, Vlå-
daia, Mehedinţi, numit în 1940, școala primară.

www.dacoromanica.ro

ORÅNDUIREA VIEȚII MONAHALE ÎN MITROPOLIA OLTENIEI

Insemnătatea monahismului si a mânăstirilor in vieata
religioasă, morală, socială si naţională a popurului nostru romå-
nesc nu putea fi trecută cu vederea in Mitropolia Olteniei, de
către I. P, Sfiotitul Mitropolit Nifon „cleric smerit“ si tot deo-
dată „cetăţean curagios care își dă seama de greutăţile ce apasă
asupra ţării“ si vieţii românești,

Pentru înviorarea vietii monahale din Oltenia, I. P. S. Mi-
tropolit Nifon, la o lună numai după venirea în fruntea Mitro-
poliei, convoacă în ziua de 29 lanuarie 1940, la reşedinţa fostei
episcopii în Râmnicul Vâlcii, pe toţi staretii şi staretele Mânăs-
tirilor si Schiturilor Olteniei si stabilește îndatoririle de bună
orânduială și de înflorire a vieţii călugărești, recomandând
înviorarea pietăţii, adâncirea rugli gi practicarea virtuților.

Las să vorbească darea de seamă asupra acestei consfă-
tuiri publicată în revista Renaşterea din Februarie 1940:

„Inalt Prea Sfinţitul Mitropolit a convocat pe ziua de Luni
29 Ianuarie 1940, la reședința fostei Episcopii, in R, Vâlcii, pe
toţi Staretii şi Starefele Mânăstirilor și Schituri or oltene, Par-
ticipau la consfătuire si P. C. Ic. Ioniță Popescu, revizor epar-
hial, P, C, Pr. Florea Mihăescu, consilier administrativ și P. C,-
Pr. Al, Zamfirescu, Protoiereul judeţului Vâlcea,

După ce se cântă „Impărate Ceresc“ de către sobor, I. P,
S. Sa binecuvintează lucrările, după care, luând cuvântul, spune
următoarele:

„In continuarea seriei de consfåtuiri cu organele de admi-
nistratie şi cunducere din Eparhie, am ţinut să am o consfå-
tuire şi cu Cuviosiile Voastre pentru o cât mai bună orânduială
in conducerea şi înflorirea mânăstirilor şi schiturilor noastre, și
ca să aflu starea reală de acum din mânăstiri şi schituri,

www.dacoromanica.ro

De prisos să vă reamintesc importanța covârșitoare a a-
cestor sfinte locaşuri în trecutul istoric al neamului, Dar tiu să
accentuez că, pentru vremurile noastre, mânăstirile și schiturile
pot fi din nou sfinte locașuri de pietate şi rugă, cuiburi de vie-
fuire creștinească curată, oaze de lumină duhovnicească, loc de
reculegere, pocăință si îndrumare sufletească; precum ar putea
fi şi vatră de iubire şi faptă bună, de ajutorarea celor lipsiţi,
adăpost al orfanilor, școală de pictură bisericească la mânăstirile
de călugări și ateliere de ţesut covoare la mânăstirile de ma-
ici etc,

Pretutindeni însă ocupaţia de căpetenie a vietuitorilor și
vieţuitoarelor este ruga şi munca. Precum au îndatorirea de
a pildui prin pietate și credinţă, prin iubire și pace, prin mo-
ralitate şi reculegere sufletească,

Nu voiu stărui prea mult asupra lipsurilor morale, ca și
gospodăreşti, din multe schituri sl mânăstiri, dela noi cât si de
aiurea, si care au făcut obiectul atâtor articole de ziare și bucăți
literare. Dar recomand cu toată căldura si oråndvesc cu toată
autoritatea ca să vă stråduiti din toate puterile de a face så se
învioreze pietatea, să sporească munca, Să se adâncească ruga şi
să strălucească virtutea in mânăstirile si schiturile ce conduceţi,
ca astfel să pilduească tuturor creştinilor cari vin şi le cerce-
tează sau se roagă în ele, Cel dintâiu şi cel mai viu exemplu
trebue să-l dati Cuviosiile Voastre, Vremurile sunt așa de grele
că toată lumea trebue să fie la post, la datorie, nicio lipsă dela
datorie, Intru acest scop veţi avea tot sprijinul nostru moral
şi material,

Am auzit de mânăstiri și schituri, la noi ca și în altă
parte, care în loc de a fi ajutate in menirea lor, erau dimpo-
trivă, împiedicate și folosite în scopuri personale de Stariti şi
Chiriarhi. Noi, ca Episcop la Huşi, am înţeles să dăm toată
libertatea, canonică și legală în conducerea şi administrarea mâ-
năstirilor, necerându-se şi neprimindu-se nimic; ba mai mult,
dăruindu-le sau acordându-le imprumuturi vremelnice din fon-
durile eparhiale. Așa vom face și aici. Nicio teamă de schim-
barea starifilor si a staretelor, cari își fac datoria conştiincios,
Dar trebuie să se facă dovada muncii, a datoriei şi a jertfei,
Cine s'a devotat vieţii monahale trebue să slujească Domnului
Hristos cu toată ființa sa. Nu mai trăiţi pentru vieata pămân-
tească, ci pentru cea Cerească,

Vom cerceta cu cel mai apropiat prilej toate mânăstirile -

www.dacoromanica.ro

6 81

www.dacoromanica.ro

si schiturile din Mitropolia Olteniei gi vom da îndrumările cu-
venite la fafa locului, pentru o cåt mai infloritoare stare a lu-

cerurilor, spirituală gi gospodäreascä, Trebue să mulţumim înal-

tilor noștri dregători pentru bunăvoința şi sprijinul acordat
mânăstirilor. și schiturilor noastre, care au fost darnic înzestrate
cu păduri si mulfumitor cu terenuri agricole, Bunävoinfa lor ne
obligå la mai multä datorie si muncä, Altfel s'ar putea så nise
retragă această bunăvoință“,

Inalt Prea Sfintla Sa „își exprimă bucuria acestei prime
întâlniri și doreşte tuturor sănătate și bună sporire întru toate

„cele duhovniceşti“.

` Apoi Inalt Prea Sfinta Sa a cerut fiecărui stareţ si sta-

retå să arate din înfăptuirile si lipsurile respectivelor mânăstiri

şi schituri,

Inalt Prea Sfintia Sa a dat îndrumările şi sfaturile cuve-
nite, hotărîndu-se printre altele:

1) Alcătuirea din timp a bugetelor pe anul viitor, cât mai
complecte şi mai reale, precum și trimiterea în timp legala
conturilor de gestiune,

2) Exploatarea pădurilor, cu care au fost înzestrate, să se
facă în toată corectitudinea, iar venitul să se folosească în sco-
pul cu care au fost înzestrate. Vânzarea lemnelor prin licitaţii,
anunțate larg prin Monitorul Oficial şi diferite ziare.

Cinste desăvârșită în gospodărirea bunurilor și mânuirea
banilor, -

3) Folosinta cât mai raţională a trenurilor agricole prin
munca agricolă sistematică, prin plantatiuni de pomi, culturi de

„legume, creearea de stupine, amenajare de elesteie. crescătorie

de gândaci de mătase, de păsări, etc,
4) Intensificarea lucrului în atelierele de ţesut covoare,

"broderii şi tricotaje în mânăstirile de maici; înființarea de ate-

` liere de sclupturå în lemn și pictură bisericească în mânăstirile

de monahi,
5) Observarea unei curate viefuiri monahale gi reintronarea

l disciplinei călugărești, stârpindu-se cu totul vagabondajul mo-

nahilor, dându-se atenţia cuvenită si îmbrăcămintei și finutei

. vieţultorilor, înlăturându-se prin aceasta tristul spectacol al că-

lugärilor sdrenturosi şi cersetori.
6) Cuv, Stareti si Starefe vor sta cei dintålu fn månåstirea

: lor, nepărăs ndu-o decât pentru fadatoriri imperios necesare,

7) Vietuirea de obşte fiind cea mai potrivită în mânăstiri,

www.dacoromanica.ro

va continua a fi observată şi mai departe, dar pentru aceasta
Cuv, Stareti gi Starete vor avea părinteasca grijă față de cei
conduşi, pe care-i vor trata ca fli sau fiice sl cu care vor alcä-
tui o adevărată familie spirituală,

8) Este şi mai departe oprită viefuirea Perii în må-
năstiri pe timpul verii sau în orice timp alanului, cum se obiş-
nuiegte în atâtea mânăstiri din Moldova, Dacă totuşi vine îm-
prejurarea ca cineva să fie găzduit o noapte, se va putea face
numai în arhondaricul mânăstirii, care de obicciu este la intrare,
departe de chiliile vietuitorilor sau vieţuitoarelor,

Se va observa cea mai mare ordine și curățenie în Biserici,
în curţile mânăstirilor și în chilii, aceasta fiind un bine în sine
şi făcând şi o bună impresie asupra vizitatorilor, Tuturor vizi-
tatorilor li se va face bună primire și li se vor da cuvenitele
lămuriri asupra trecutului istoric al sfintelor locașuri, De dorit
ar fi ca să se aşeze la intrarea în biserici un scurt istoric tipă-
rit sau scris de mână asupra mânăstirii respective,

9) Produsele mânăstireşti, precum stofe pentru odăjdii, mohair
pentru haine, covoare, broderii, cusături, sculpturi în lemn, dulce-
furi, miere, etc., se vor desface fie prin bazarurile depe lângă tie-
care mânăstire si schit, fie printr'un marefmagazin ce se va des-
chide în Craiova, organizat și condus prin Sfânta Mitropolie. Se va
asigura astfel desfacerea regulată a lor si obună rentabilitate,

10) Se vor oficia regulat gi zilnic slujbele de dimineaţă
sau de seară, după tipicul călugăresc, rugăciunea ferind de
ispite, întărind credinţa și înlesaind virtutea,

11) Se va da toată atenția iniţierii si formării de buni cån-
tåreti si câatärete bisericești, buna cântare fiind încă un prilej
de înălţare sufletească si de trăire în Domnul,

12) Se va căuta a se repara și restaura neintårziat biseri-
cile care au nevoie de aceasta, cerându-se în prealabil autorizația
necesară dela sfânta Mitropolie: sau dacă este monument isto-

. ric, dela Comisia Monumentelor Istorice. O bună îngrijire se
cade să se dea şi chiliilor și atelierelor respective,

13) Sa vor asigura neapărat imobilele mânăstirilor, biserici,
chilii gi ateliere, prin Consiliul Central Bisericesc, potrivit rån-
duelilor în vigoare,

14) Se vor curäti regulat cosurile, care vor fi imediat
revizuite de zidari, îngrijindu-se ca så fle totdeauna așezate lăzi
cu nisip în pod sau jos lângă zid, cum și vase de apă pentru
preîntâmpinarea eventuală a incendiilor,

www.dacoromanica.ro

15) Nu se vor primi cu ușurință vieţuitori în mânăstiri gi
schituri, numai din dorința de a avea sobor cât mai mare, ci
se va face o severă selectionare a lor, ca astfel să nu se stre-
coare elemente cu totul nepregătite,

16) Mânăstirile înzestrate cu păduri, şi mai cu osebire cele
cu întinderi mai mari, să vină în ajutorul |mânăstirilor și schi-
turilor sărace, lipsite de orice venit, scutindu-le de cerșitul cu
pantahuza, De asemenea din veniturile respective så se poarte
de grije nu numai de reparatiuni și investitiuni materiale, ci så
sé folosească si în cele spirituale, preum ajutorări de monahi
la studii, opere de binefacere,tetc,

17) Sfânta Mitropolie va intervenila Ministerul de Finanţe
pentru despăgubirea mânăstirilor de pierderile suferite prin le-
gea conversiunii,

18) Se va proceda de urgenţă la înființarea și funcționarea
Comitetelor economice pentru buna gospodărie și a consiliilor
spirituale pentru buna disciplină a vietuitorilor. Aceasta în toate
mânăstirile și schiturile,“

Roadele îndrumărilor date de I, P, Sfinţitul Mitropolit Nifon
mânăstirilor Olteniei se văd din starea îngrijită a tuturor clădi-
rilor mânăstirilor, din vieafa de rugă si muncă din mânăstiri
cât şi din faptul că Mitropolia Olteniei a putut trimite 15 iero-
/ monahi în Transnistria, care își are desorganizatä vieata reli-
Gioasă creştină, de pe urma regimului sovietic, spre a îngriji
gi satisface nevoile spirituale ale fraților noştri de pe acele
meleaguri, întărind credinţa creștină pe care comunismul a voit
s'o sugrume si recåstigånd bisericii locul pierdut în mijlocul!
populației Transnistriei.

www.dacoromanica.ro

nm VÅR pa, a

BIBLIOGRAFIA

Rapoartele Mânăstirilor si Schiturilor către Sfânta Mitro-
polie 1940: 3

N. lorga: Istoria Bisericii româneşti si a viefei religioase
a Românilor, vol. I si II, 1908,

Episcopul Atanasie : Istoricul Eparhiei Râmnicului, 1906,

Gh. M. Cantacuzino: Arcade, Firide şi Lespezi, 1932,

Alex, Lapedatu : Monumentele noastre istorice, 1914,

Achim, Calinic Pop $erboianu: Indrumåtor pentru vizitarea
mânăstirii Cozia, 1931.

I. Donat: Mânăstirile din Oltenia,

Pr. D. Cristescu: Arnota, 1937; si Minunea dela Magla-
vit, 1935,

Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1933,

Revista Renașterea Craiova, 1941,

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATII

Planul Mânăstirii Dintr'un Lemn å z 5

Mânăstirea Dintr'un Lemn FA S r
Mânăstirea Hurezi, . å : - i
Pridvorul chiliilor dela Me å å À

Mânăstirea Surpatele . ; ; ; .
Mânăstirea Jitianu 7 Å ;
Biserica Mânăstirii Arnota , ; E ;
Tâmpla bisericii Mânăstirii Arnota . ; ;
Biserica Mânăstirii Bistriţa i
Biserica Bolnitel dela Cozia

Mânăstirea Cozla . ; : ;

` Mânăstirea Fråsineiu

Mânăstirea Govora i

Schitul Cornet A ; 5

Mânăstirea Lainici . ; ,

Biserica Mânăstirii Polovragi . :
Vedere generală a Mânăstirii Plone >

Mânăstirea Tismana i A ; ;
Mânăstirea Tismana, înainte de restaurare ,
Schitul Crasna ; E

Mânăstirea Brâncoveni, ERE Ae ceia a
Biserica Mânăstirii Căluiu å

Biserica Mânăstirii Bucovätul, înainte de Fono
I. P, S, Mitropolit Nifon ; . :

www.dacoromanica.ro

CU R RINSUL
A, Månåstiri de Maici
| Judeţul Vâlcea:

1, Mânăstirea Dintrun Lemn

2. Mânăstirea Hurezi 4
3. Mânăstirea Mamul Z

4, Mânăstirea Säräcinegti

5. Mânăstirea Surpatele

Judeţul Dolj :
1, Mânăstirea Jitianu

B. Mânăstiri si Schituri de Călugări

Județul Vâlcea :
a) Mânăstiri

1, Mânăstirea Arnota
2. Mânăstirea Bistriţa
3, Mânăstirea Cozla ;
4, Mânăstirea Fråsineiu . Å
5, Mânăstirea Govora s

b) Schituri

1. Schitul Benești ,
2. Schitul Bradul

3, Schitul Cornet ,
4, Schitul Dobruşa
5. Schitul Iezerul -,
6. Schitul Jgheaburi
7. Schitul Ostrov

. 8, Schitul Påtrunsa

www.dacoromanica.ro

23
27
31
35
38

41
41
42
44
46
47
48
49

Judeţul Gorj

8) Mânăstiri
1, Mânăstirea Lainici ; 5 Å
2. Mânăstirea Polovragi ,
3. Mânăstirea Tismana ; :
b) Schituri
. Schitul Cioclovina j
„Schitul Crasna , å ;
, Schitul Locurile Rele ,

. Schitul Logreşti .
„ Schitul Strâmba .

Judeţul Romanați

DP UN

Måndåstiri .

1, Mânăstirea Brâncoveni
2, Mânăstirea Căluiu

Judeţul Dolj
Mânăstiri

1. Mânăstirea Bucovåtul
2. Månåstirea Maglavit
3, Mânăstirea Plopgor

Schituri
1. Schitul Topolnita

Judeţul Mehedinţi

Orânduirea vieţii monahale în Mitropolia Olteniei

Bibliografia . ; ; ; '

R. P, R.

Å statu Popular 2} £

À piNfotees lent: 4

www.dacoromanica.ro

45"
30

VÄLCEA

DUPĂ NOUA IMPÄRTIRE ADMINISTRATIVĂ

SCARA 117: 300,000

pap
10

a ma
7

45°

KORAG A

1500-2000 Aa å Co EURE 9 Må DN ika VU
[1000 7500 AN Era i Nr 1% n, ANN IDEE | W) © Comune rurale +
600 — 800 a - A | a C/i bni -ANA AnA ~N Q À j H Resedintele de plast sunt subliniate
J P, : G ) epas ta | V) NG 4 j= Sosele nationale
[200 =Z ERE NE VET DAS cakk VINN cou m RR e

Date statistice după recensământul din 1930:/ DE = ai ; ni NLOSESKN NE. == Drumaøvnotrele
Suprafaţa jud. 4081 Kmp. f Läzănestiog PV : à. Elger o Yet. . Poteci
Densitatea populaţiei 60,4 loc. pe Kmp. ; mai Å ro Å) La j FF Na 1 KE A - Ci ferate normale
Populaţia probabilă la 1 Ianuarie 1936, dupäf Å 5 À 7 ZEIT MU] 4 = » >» àguste
Bul demografic, total 268.266 VA n N fe = UE f o ; > S = WVA Gåri halte
Com. urbane: R.-Vålcea, Călimăneşti, Drå-| VÆ sh po Veti N A ADA / Cài ferate in constructie
găşani, Ocnele-Mari și Govora, total 29. US | 2) Ta NR pres o NES i a tn
omune rurale (130) c : i i, ? OP besh Ny TN RR SD Dore sari ae Le metrii)
PLASI ` Å 25 a À Ares $ i 1 UCE: pr Sonde de petrol
|. Plasa Cozia cu res. R.-Vålcea | & |
II. „ Horezu: „ „ Horezu
» Oltetu » '» Grădiştea
» Cerna > 3) kådesti
. » Drăgăşani „ „ Drăgăşani
» Bålcesti , » Bălcești

24° Est de Greenwich 2lø30-

Reproducerea oprită. Institutul Cartografic Unirea" Braşov.

www.dacoromanica.ro

ÈS
RER See
ere