Buna Vestire anul I, nr. 200, 26 octombrie 1937

Dirsotor: 
DRAGOŞ PROTOPOP. 
TOMA 





scu 
VLADEscuy 















si Administraţia: 
aucunusri 


Bulovarăul Elisabeta 12, sta) 








E i e, 
w 

e 

”a, 

Tana AN N RO, 
m Dintre sinăttorii tiaerei soernţii Nicolae osu se, din 

rii Î ADD amar, Ar Wărea că ae am pleonanm, 'Tlnorepesaeau im mte Dria una 
ud, je Se poate. Tinăra generatie e o enerațis foarte repre aaa 
m 4) „letoni. Prea puțină cvarlozitate adie pe apa "iinipărată... n. 
culmi bele ei, — e drept, adesea «i 
sei volburate: n. 
e 


Nicolae Roya e un mare neaatimpărat al nlovei, un 
„Na palem concepe o vlentă lipaltă d imăruri 
martea de aşa de frumos titlu si continut: Orietari 
Şi îraaa, botărită ca tot ce scrie dinaul, se pen 
jytreara activitate a lut Nicolae Moga. 
Doetar de ealitate, dinaul n pornit de 
murit In autopsla cozii multitorme 
Fo voluptate a fdollor în tot ce pubijeă dinsu 
memareat dela Tolletoanele de aninlă și onestă relee ea via 
î areat documentar in clnalea Dialectica Naţionalisaului [i e 
Î nta asta In Orientări în vonc, carte de sinteze care ant facea fa 
„atintal rominese pa cale să nancă, pete 
Nu vreau să impielea nsupra erouicarului nostru literar, 
ul Stamata, și celorlalți colegi al săi care, k 
mat în paginele monntre de noua carte n lui 
Dar stă de mult pe masa men de luc, 
iu mvapra Judninmului în onltură, cu d 
fodalsmului innderent eu etaleul nostru, 
mostiința mea, cea mat sorlonsă contribuţie, 
veche, dar în care dela A. C. Cuza nimeni, se 
4 Fara Univoraitari, end la paginele închiu, 
„tiv de bine e prins antiteticul paradoxal dia 
tale), san cele despre Corneliu Zelea Codreanu. 
î Credeă — pentru personalitatea autorului 
n intreaga carta e Idealul promotoic, în care me ocupă de figura cea 
mal interesantă a noului rominism, seful miscărel legionare. 
Nicolte Roșu, serlitor cu resurse maltiple, a trebuit ad evadeze din 
pulticul pe care așa de pătiranaş îl urmărește în Dialectica Naţionalis, 


nesăţios a] culturei. 
— spune dinsul 
in veno, 


tn 
te pune ca motto Ja 


nutopula cadavrelor și sia 
care sint ideile. 





năimirabilui 
riud pe rind wau entuslar. 
Nicolae og, 
ru denohisă cind In amplul atu: 
ocumentatele denvoltări asupr 
pazini es conatitue, după cu: 
malnouă la problema asta 
pare, n'a mal indit!.. cind 
ate lui Zonei Moţa (in care 
acenață imensă personali: 





Titoui 3 


— col mal caracteristic exeu 








ub 


ului 




















Sar putea crede că pevblema minti 
utradevâr, eu neonul ni XVIII-a ae 
Pupat de ncunată arzâtonre problemi 
Velegeri, se oteră atitea suluțiuui 
notonlă. 

Vona incorea, torte 
muncă, determinante pe 
pectlva, 





ratie lămariit, fucspănd. 
Bumeroase sunt tratatele cari wau o 
A. ŞI totup, peraiată lată atatea mel. 
vontradletorii, încât problema Făina 





Fezumaţ, o înfăţişare a câtorva contej 


intru ordinea politică dle: e 


Nocială n vremiloe re 









naturii. Concepţia munsii în antiehii 

Timpurile moderne su cunoscut 
concepții. Prima, în timp, 
ntiintă n bogățiilor. Pentr 


beonumlcă A capitalisțului patroi 
Orentinismului, rău 





muncă, era totu o martă, cotată la 
Tâ. De ari specula și abuzurile, cari au 
talismulul. 

tat capitaliste, păstrându-se insă pe acela 

e, Sa îxit marxisr A za 

lar, faetorul unic, Era un argument pentru înlăturarea abuzurilor capi- 
talisțe, desfliinţând parnzitiomal economui Eliberează insă marxismul pe 
om din ceence sub capiialiam era numai muneitort Adică, marginea pri- 
meselnlcă a bunurilor profită muncitorilor? Si mal departe: este eliberat 





bursa muncii, ca ori care altă pu 

rlălent atâtea proteste cumtra capii 
Ca o reacție contra cv, 

tundament economist, stlinţ 























4 4 spiritul de sub apăsarea striv re 
i pulii, în literarul în care se simte deopotrivă acasă, ca nă prindă feno- ea er mule elui-a inte aie, „rață, senieză, le Cazinoul din Sinaia. | Prime ind i cr ma Si a cae 
AIE în ea ini mană dep Is pauza a ad vina time ae le zale A Fear jenă eto., — se deschid la ora patru, |.Puizează pe muncitor intro muncă al cărei produa merge, în bună parte 
AJ lim ficură codrenistă. SI a găsit un singur cuvint: «promoteie» ce multă | chia uşile a fost o zi i abă de ferata întzz) da aovitinieaa acei în să aţa e Dă et artă be, măi, 
j +a rămine cel mai fericit din cuvintele menite să îmbrace uu cm | aveau dle făotă, iai PPEgtst incie fetei rata tie iu cnc ma cuc 
Miu miseare atit de originală și complexă. Jucătorii înfăți ei mai uluitor ame: ros, bietul mujle de totdeauna, asadă pentru comunistul panio), francez, 
„i rea ap PNR a E ip jiza ai îi mal Altai ştec a tuturor «claselor conducă» | chinez sau sud american, către carț Kominternul pompeară privosul chiar 
dimnexeească. Călcăm pe urmele Prometeului atunei cind in safiețul lui " stăte for mesa ie Bei Rp 










sădită o misiune eroică și glorioasă enre rece de vena al ne adineeşte j i 
nvkrnitate. Omul prometele pi-a 3unasit talun vietol, o trăcate și o ru 
pară ilucolo de moarte, Pentru aceasta e] încetează de n mal îi individ 
“4! devina ereatorul nel uoul lumix. 
Î- Nuamde gind să repet elogii care s'au mai făcut Ja acest ziar; dar 
“val spune că Nieolae Roşu a descoperit cel mai frumos pisc dela înălți- 
„mea cărul să poată privi miscarea legionară. 
Orunta dărimare a liberalismului, din Dialeetica Naţionalismului își 
î găseşte în acest execu pnndantul Orientări în veac — cu eseuri oricit de 
- fisparate în aparență — trebue privite ca volumul 2 al prime! cărţi. Tot 
apa de inteligent gindit, serlos documentat, și sprinten (mai bine si mai 
sprinten seris) ca și înttiul. 
| Unalt volum, în care Nicolae Roșu să ndincenscă tema din Idealul 
Ș pometate și vom 21 măgnliți să salutăm într'insul pe unul din cel mat 
emați teoretician! al lexlonarismulul. 


DRAGOȘ PROTOPOPESCU 


Siratagemele Bestici 
EA a 


Î Sa varbit zilele acestea despre & nouă 
cădere în diagrație a tul BELLA RO- 
JUEN, sadlcuj criminal jidan, fiara ro» 
Jia necontenit înselată de sânge creștin, 
Bdlos călău a sute de români ardeleni 
ȘI unul din autorii principali at infar. 
nului din Spania. 
Vă amintiți, deatgur, că după ce mon: 
Altul a font ingonit de In Buda-Pesta de 
Făl luregul irezistibil nl Armatei. Ro 
Mine, «i sa refugiat la Moscova, langi 
ina TRO/SK), pantru ca de ucolo 
MA dea câte o raită când prin 
dud prin Franţa, când prin N 
pie 4 pune la cale noul incendii, nlta 
ăreări de sânge, alte convulsii voctala 
“Wpllopiifarme, Nici o putere «caplia- 
Ali, aie un organ burghez autorizat 
ha ra ritizat să ingface de beregată pe 
cout aastn mițul cu capul mie și bur. 
ln mare și să-l aanejloneza pentru nt 
Kumăratele și hidoaaele lui crime, Dime 
“Polrioă, Vau lăsat să cireule ler pa 





bunăn, stătonu cot 
di 
e 91 „ei foarte each 





Lopeţile crupi 
erau zeoe, cinsprezece mese cu zeci de 
ceas atâţia bani cât săclădeşti o şcoală 

Şi mă gândeam ce sterpi la sufi 
toţi aceşti «conducători», cari îşi 
de pierdut în noroiul elegantelor săli de j 




















A trecut câtva timp decâni 
perioada detaşărilor în învăţăi 
mântul secundar a fost — lea 
— încheiată, «Inchtiatii», — penă 
tru presă, pentra public şi, mui 
ales, pentru naivi. <Incheiatăz, 


pe hârtie şi acolo, în vrafurile dej 


3 numiti sau șomaj. 


Altă canalie esto cel 
cabinetul cu sirăşni 


Nimic nu ne impledecă să credem 
prin urmare că ce sa întâriplat In tre- 
cut nu Sar ma! putea întâmpla și în 
viilor, Dimpotrivă, pe zi ce trece, apa- 
re din ce în ca mai eoiden! că aşa al 
za prigoană impotrioa  «trotzkiştilora, 
tarorişitlor şi sadialtor Jidani din Ru- 
sla mobletică, nu e de cât o farsă gro- 
solană, o îngelătorie, o stratugemă de 
bandiți, destinată să adoarmă iarăşi. pi: 
ailența. națiunilor cregiine şi să Inga- 
due criminalMor câşliga timp şisa 
innenta o nouă tactică de luptă. Tachl- 
că ale cărei resorturi noi le-am pătruns 
de mult şi le pom desvălul la maman- 
ful oportun 
Tată de ce nt se impune să fim foat- 
te scepliei și mal alea foarte bănultari 
față de tonte snonurile acestea cu Vane 
diți dani, prigoniți și sancționali în 
Ruala, soanuri puea in circulație de Ji. 
danţi înşişi, atăta vreme. cât fonta tm- 
părălte a Țaritor va fi cu grumazul tat 










vegulamentae și legi, Dar NU și 
în birourile cu zăvoare trase şi 
vistavoi plantați la uşă, ale direr- 
torilor din minister, Căci trebue 
să ştiţi că detaşări se fac încă și 
azi, însă așa... fără sgomot, pe li ă 
mână, între culise multe în lacrimi, 

Să au mi se spună, deci, că] san disperare. 
problema deiașărtlar uu mai d ac 
tunlă, Ea este mereu deschisă, 
permanent dureronsă la palpat, 
în plin proces toxic organic, ca 
un ulcer malign 

Intre atâtea boli cure E 
întreg organismul vieții noastra | al cărei dans din ombi 
de stat, lăugă anemia pernicioa- | capela de dascili au 
să, cu gruvă pierderea de henio- | cudă şi cad încă. 
lobină, de cure suferă carweti- Aceşti trei voevozi oi 
tudinca întregului nostru aparat 
administrativ, vom pune, în loc 
de frunte, cancerul din mi 






veior, le soluţionează 
mapeaua și tatonările e 
Este biroul tributului 
ofrandelor înecate, de 





































sionat judaismului, 
butele şi domneşte rii 
harhări şi aplaudată d 
macină | Presei, ca o Salumeie ma 













Ș 
E 








































anpelei sau ai lacrimilo 










































Sia Paris, Londra, Madrid şi Athena: Pau | sub eălcâlul «linastiai celar donăveet și Educaţiei, Manifestările i un sărut cu o ventuză de pe o- 

pu la diapontție hoteluri luxoase, aute= | pane de Kazanoviei, a Rawengolailor sil cancer sunt multiple, Incleştările | brajii de lalele pângărite, — con- 

„0 sin, ră 9 toata marile în aia ae cir fa Pâromti lui veninoase au Splia, rînd pe duc și coperațiile»  detașărilor. 
leiniri tohuntee Deacului spre m-pi| și Riganlicei organiaații — polijiato-tei i : 

lori “eri plănuirile lut parle ,, zei GOGUBEŢ. Atâta oreme căt Eura- ude tt iAA ii ae pa PR lu nici i e al 

i e n se ajute fa rezultata ca cela] pa creştină nu ba fi primit nle o do- si p PEROr: | ţul şi bunul plăe Wau mutilat 

Spania. Dada palpabilă, erițicală și beriliea.| „. Cunoaştera și cunoaşteţi =— de- | area profesori mii ca în anul a- 








sikur — o serie de anpecte ale n: 
infecţiuni, 


"A treburi ca faselamul și ajun 
Vlalimnul să edifice întreaga lume asa- 
Wa delimibiurilor infernale ale bolye 
dul, anupra Adentilăţii. regiaarilor 
MAI sceleraji ca m asupra ecopurilor lor 
A ase, penlru a alla cu o legle 
: i nedumerire că ce mau cute: 
44 întreprindă vapltaliştii și buri 
Sean, alea sat pună pe n! 
ALIN la popreala, au realizat-o bat: 
“A în atică fraţii săi intru me= 
| Migtuire și henafieiarii Inpranilor sale 
tlminalet 


vită, că beatiile raşti, au fast în adevar 
sanchlonate așa precura a merită, 

De altfel, noi am fost ineredințaţi 
dintru început că, întocmai eu oriee ur 
zeală eatanieă impusă pănă la ultimele 
sale limite, bolpeolsmul nu cuprinda în 
chimia sa tntimă nlol un pelnetpiu de 
rugenerare şi transfaremare, Im pulalunea, 
senasta va trebul să vină din afai 
ama precum an mat susțin: no eu 
= de la a conulsiune, intet> 
națională de aushată, în măsură să ju 
dece peabtema bolpeoieă și so lată cu 
nascută intregii buni aub toate îldaa- 
aule sala aspecte şi sub nenumăratele 
sale. paulbilițăți deatructina și genera- 
toare ție ratanteofe, 

Jar la această soluliune pe Da ajunde 
fotalmente mai da preme sau mat târ- 
alu, Căci numai astfel se ba pune tin 
capăt siratagemelar grosolane ale bem 
'tiitor rogi. 


NICOLAE BOGDAN 


cestei. primejdiouae cent 





















nonatre, d murmurul tuăhu 
sit al dăscălimii, Haide, mărturi 
siti == avuli, pentru Dumnezeul | mul 
curajul și mărtariaiți = că nu vă [să bată la usile & 
mat alreine cele trei canalij care | lor trei caruc "i 
voevadeac în cancelariile plușate. , regulamente drept 
Si stregule pl ie ie] IE 06: 
terului.,. ineţi, răspicat, că 
Me-aji identificat, de mult, şi 
dumneu-voastră, şi că ştiţi cu ce 
ulei rafinat se ung rolițele şi tot | decăt regulumentul! 

pecanisinul care. abhrnăe Şi, evident, e Mult m 
sări, tranaferări, nmniri de «uph 


nitari şi alt 
pei — dev 


















L au venit cu zămeh 


















Byokeilor, decăt legea! 







Faptul « cu atât mal suipect, cu cât 
Boul urtata a iai fast pus In ctreu 
sle nenumărate ari. Şi tocmal sând. 
AI credeau BELLA KONEN 

It 4 talaiţile cine tie căror ca- 
Al: apărea teafăr, gram, bine 









|lismul, cu măuugă de pi 







ele. 
Una din sirie 

uită «subremivăs, de câtva timp, 
cu nume pus la 4 de lan- 
ciile noastre — tera, ză Învă= 


Ea a as, 


tul 
mâva lui, er 


E aer şi 
«drepturilor» căi 15 


n consecință, Rocoşnei 


rai Bone 
mâinile tremurânde banul prea ușor câştigat, 
lor strângeau zeci de 





(Gea de-a treia Canalie şi-a con- 


ai blumentelziloe totulitari, aă ca- 


Ia eco tai nare parte, 
Nu odată indignarea și revolia | datașările ou stam efectuat de- 
s'au aprins în vârtul plaiwaselor | cat atunci când. braţ la braţ, în 


tervenjionalismul gi politicionis 


capitonatu alo ce 
directoriale 


ale Minit- | du-de! E mult «mai dulce surisul 


mai enplivauii favoarea ocultă, 


bil și mai civilizat întorvenţion 


tanioră înflorită frumos de re: 
vumpense. «națialălea, dest la- 
gasauta jalbă n 


samsari evrei, cu băieţi te prăvă- 
1 maăb tatea aromate -0s. 


joc. 


lebră prin 
păzit, în 


enre cererile de numire, de deta- 
şări sau de concedii, ale profesoa- 


nurmai cu- 
pidermice. 
erotic şi al 
cele mai 
umilinţă 


toate atri- 
sfățată de 
le hahamii 
asculină la 
ilie atâtea 
trebuit să 


i teroarei, 





x supte cu 





be tand 


ari? Hai- 


E mult 


ai agrea- 


ele şi bu- 


mii de lei la fiecare lovitură, Şi 
jucători fiec are. So pierdeau în fiec 
sau o biserică». 
let, ce goi la minte şi ce jos căzuţi sunt 
pot găsi o mulțumire sufletească și au timp 


GRIGORE MANOILESCU 





miilor de învăţători, disiribuind | fuze, cu 
după plac, favoruri ori foamete, | țătoare, 


riți dur 
tice, și 


de Sărindar şi de antropola 
turali de pe la diverse 


vecesaral muncii sale. Cât priveşte eliberarea spiritului, aceasta nu se 
face efectiv, din enuza arătată msi sus; lar când pe tace și dacă sar fre 


»piritul nu se ponte svrijiai de pimies Cumuntamul a destințat spaţlut 


mii jae) n iaca ae PAI 
de pe o poziție diferită, conseplla naționalistă a maneli aduca 


Poruind 
adevărata eliberare n omului. Muncitorul nu este mamal Istor de muncă, 
sare - | nu este numai inijloc, cl și scop. 

Muncitorul nu este maj producător ca o mașină, ei și consumator, 
mal malt ea o mașină. El nu produce numai penizu a produce, ca în re 
gimul capitalist, ci spre a TI consumat, într'o cât mal larză măsoară, tot 
de el. Pentruca procesul să fie posibil, spre a nu cădea în păcatul cama- 
niet, oxistă îngrădiri protestonale pi frontiere precise, naţinnile, Inăun- 
trul Jor se poate organiza echitabil distribuția bunurilor, 

Tot in limitele acestea se poate organiza eliberarea omolul, se poate 
pune capăt muncilor istovitoare, cari ingenunehe spiritul. 

Muncitorul, în concepția naționalistă, într'an stat naţionalist nu esta 
numai rezervor de muncă, el ni obiectul atenției superioare 2 statului. 
De alitel, într'up astfel de stat, nu pot exista decât muncitori eliberaţi 
loc pentru paraziți, speculanți mn este, căel sar frănge echilibrul Inter 

Tmtr'an regim naționalist, de factura aceasta, politica statului devine 
o politică a Natiunii, Statul-patron aaa Statul-tiran devine Statul patra. 


ALEXANDRU CONSTANT 


Pârinteic vorbeşte 

















protect și grafii promi- 
ingăi cari fac sluj, vâ- 
»ă cuierele cluburilor poli- 
Byck-i obazaici susținuți 

cul 
Funda- 

















































































































ii», — au fost detașate și de- 

ea Ta met Va a ai CEE AZ Se GECI 2 DRE SIE Et) LED 

ai învățământului secundar, cu 

drepturi mult mai vechi și mare| Am ascultat eri la Radiu con um ni a prezentat 

onestitate în cariera dăscălească, |rinta Preueat GH. Nico a asi. S etil a (apr te 
au rămas nedumiriţi şi oftând,|e% spun cimile am aieutăce £ 

încovoiați peste elegia nedrep- pt Ali lată ere usura prtgti 03: 
tății sau pesta talazul sard al [Pre mia vefinuz mai muti. — wil nil la care facea aluzie părintele) 

răsraerijei interioare. silit să fiu atent până la sfârșit. | preoția nu mai esto o Afântă taină 
Uite, am întâlnit zilele trecu-] Ziraste Părintele Mcolse a apus de [ei o materie precum rebel 

te, pe soția marelui poet Baco- [lo îiceput lueruri fnumoase dec o 33 aia alei Ducgaa. dl, tată 
via. Ea însăşi literată subtilă, Primele cuetate nunial Inemmaci ri[ iu pie asa 

poală de fină vibrație și distin- |! o cowrerintă când stiut] (D. Radu Gyr eria ura ertaet 

să profesoară titulară,.. Plângea că una e nice ţi alta | fraoue sete rolul mirioner al grte 
Nu i sia adwnis detașarea în Bu-| Chiar preot fiind  con/er d be mama Mb [0 

cureti, unde își are soful și co- | Peoto repre. Poate mar îrebul aj A eu pif joci ae 

pilul. In fiecare săptămână, 0 £ 3 pice i li a mea eremuri. Si de credinciotenia în: 

sizăbate drumurile „jilare: ale[i0e eco um veehteiteriu aie. „| bunilar noştri tăi preoii mint 

toanmei până la Bacău — au-[“'Tataînza ce mea apa, Păriele [agent eeceral i tat cu mâna ze 

ziţi? la Bacău! — pentru a-și] Nicolae: «na din ete jiro- | pentru care și pe Dumnea 

sluji catedra, — după cum, la |eredinței mentem ear Mol 494% [fi puma țară păstor sa tot înm- 

inruă, va fi nevoită să înfrunte [7ii alloruluire, „au ovaţi cutre-| parte e Ă 

inzăpezirile de trenuri, şi visc0- | „urat odată eu mine, atu eta dap pipa 

Jul călatoriei. de ore întregi. 7a să sied dintriodată un preot —| nemoroelri mu puma de cl 0 
In minister, nici mau Toit să | un slujitor al altar i a ja papa le 

audă de cererea ei. lar în fala |ne e la i ce pios Ba mai au ți slujba reliploast la 

mumelui marelui Bacovia, aa dat | vorbele zur «i simplu despre, aparat. Uneori te-a mărturrire 
Maestre Bacovia, macatte Ba | urecpiter a 

eovine.. Ce soartă crudă ţi-a troe- | Asta nu ntelez aaa 

vit pumela cu stele „şi, aur de|_ unt pata să peer Ei «Miro 

tonmnă, de mu ţi-l ponte cu-[Aicolae are arepit a e eee 

nonşte triplul voevodai din tui:['e re) ore Meet mal de mut 

pisterk de când cu. preotii maționalțără: | prutoră rai Lam ridt 
Aruncă-ţi de pe umeri aripile | mişti? Est indeajuns d înţeleai e ca astăzi în toată ameteala zile! 

de azur şi leapădă-ţi plumbul [aa aie usa revolta Părintelui A u mărturisirea de eri 

melaacoliiloe outumaale»„ Îea-jeolaa + „em cu marturierea mal aminien da buda 

bracă, rai bine, jacheta de cete | „„4a racură atătra ascultători cari | toririle oxle mari: ii ca 

monie şi în la braţ pe Vlunncar [ara închis aparatul focmal pentic| „Penti deriirieredimtei Lut. as 

feld sau pe cutare distins parla: | ca vorbea a preot a ei | azi ca și mai inainte trebue 4ă a 

mentati». Uşile, toate, fi se Yi care o 76 ii muntem în bnauă | rem indurare ! 

deschide, nimeni nu va mai şti A "iute păeatoni; dacă va stă-|  Indurare bur orată în ani 

că ești lrieul Bacovia, inc oetin [2 eredium apot fa not nenea de[ ala da înqi eujterii Lut 

i căpa de criv sati > $ zi : Fi zI 

la PL oă adevărul polpălut, adică Gabriel Bălăneszu 





la şi tor- 


RADU GYA 











CITITI fa «Vremea» de Dumiaish 


dreptul ta phumă și veselie, numai 
” 34 Octombrie: nai 


între 


TEATRUL REGINA MARJA 
MAISON DES FRANCAJ 


Dramatica 


toiewski : Frații 
berhmei Rom: 


a căteva vo= | Stonistawski, mult mai limit și 


sAniagonismale vremii», de ing.] Seara tegim toţi pe punte și ince Dupi Keun, pe căre he e pă 


Wargin Condrea;0llo vi capra:O țară | pen Pa cântăm wurgurile moastra | 2ut» Teatrul Regina 


cate nu «rea răsbolu da E A. Pou: 
opel; 


i drumurilor none: | molul valurilor impreună cu vocile 
Lazăr; Problataa dri ea abea 
«0 Ai 


tra. de ing, Bas Donesea, B'Argit | celor papte 
dn mmoovră, de Q. Deialurieeala; | melovite ce miscă Inimile; 
Răbojol lui Ionlon. Desene de Lou] mrânte patria mea.» 


n 
art Marta ce arată parcursul 


Tepionare. Priviriie me fug îmapoi[M! Jeritit le damină rampei ca 0 
Ceaarismul. de Stotau Mihail | spre țara noastră și în noapte. epo- [Piesă pur 4i sinpiă extraordinară. 


Mult vamoseuta prelucra”e a lui Co- 
poau şi Croud după relebra capa= 


Mai ascultăm încă muzită. Pa 
cei va 


Sete: dei 
VOUTDALA, noul loeas al gin] face vaporul, egulețul ne arată [Pui Shetespeare. Actul doi e mai 


minească, de 
rimţă de mai e, 
SIlIt să se eomprime In cele căle 


Grămâtie presintă mumal enenţă și 
rând mana, 


4 apărut ediția I-a din «latoria 
deseu, Cartea dlui Lucian Predescu 


pi în care se impletegie minunat aptritul | tree înainte. 


puțin gras: Actul trei, excelent; 
actul patra, tar o nebunie. ȘI după 
ce crezi că piesa Va sfârși, (i se 
serveşte an act cinei, jrumws ca un 
miracoi, telbanitor ca. o. revetație: 
In piesă mai ai un tată, pe care 


sedea | mama Sir Joun Folsta]j W eea- 


i azi cerul întunecat, puțină 

II le săptămânalului, N, | ceată și vânt rece. Am trecut de pa: 
pearl aer eee sul «Calais» și plutim pe coasta de 
Nord a Franţei. Suntem în targ de 
maro. Nu aărim noi o bucăjtea de 
macat. Marea imensă ne poartă pe 
teratarii rozoânes a d-lui Lucian re. | apinarea ei. Din când în când întâl. 
nim vapoare ce merg în direeție o- | 4, 
o lucrare bine informată, documentată | pusă său paralei cu noi. Unele me 


teaaă; ai an tânăr pătimay cun na 
1segt] în nico piesă, nicio carte; 
Pieta a 0 Pai doare 
egală doar cu a Atriziler, numai că 
pai amant, ai Aliosa, mătrăgună 
dela Dumnezeu lisală, — Doamne, 
ce mare ai jicat pe Dostolewsky. 
Crea că Shaherpeare numa în 
veritate și umor, cum Şi 10 pra= 
sarea jemegi, bale pe Dostolewsl. 
Dar e la acesta un absolut «d 


liric decât ta Regina Mari 
„cu Bul-|toate ct nu ştia boaba rusezte, art 
PPianu ta | aeaus imediat ca trebue sa Jie Froyi 
ie de alal= | Karamazov ai lui Dostotewskl/.. 


Na stia cu, cimp 
nokia ca VE 


* 
S2 mulțumim Casei Franceze că 


irezistibil; Vraca, 8 mtralația 
marete. ponio ptibateci, 
pre în bau e care-i 


mul din paținii 


seara, în companie de Doarme jru- 
moase, pe graiosut Musset şi în 
Musset pe erțista de calitate tore | ra 
Bulun- |4 d-ra Marguerite Romanne. 


sei 


Ir] 


cală, Intervine apoi adevărata Alaucte 


aa 
marecare exces | 11 ne î0e jetta Stie, Lp 
de cericatuna, gi pimeraritel. Et- mon, On ne pas avec la- 
tori are pa, lmsinte la pastrat | mour şi La mult d'Octobre. 
lui o creaţie. In prima bucală am văzut dol ac- 
Cu lon Aurei anolescu teutra! | toi de rea! talent: Mircea Balaban, 
nostru are un în las. N'are | care danteleaz? |rumos versarile : 
prea mulţi! Bolalaă posedă linle si|ure o depalare de actor inteligent, 
Por. E mult, și mama te mult. 1m tot ce spune Și faces și pe Va- 
Tontzi Cocea, autoritatea de | sie Creţoiu, care mi-a plicut malt, 
vampi rasă a — sadismat 
rusoairelor e, vai mai sodic ! — | unde a put o mică creație. 
Me-a dat toiag 8 contribuție de| D-ra Suzanne Lara trebue mea- 
ramasele, comanjealivitale și vl-Îpărat să uite că e frumoasă pele 


pr 


Peatra laasarea upei debutanie la „aa 
ne-a dat putinţa să auzim SAmbAA | contului" up impresat improvizat la 


cârmățărie, un balci şi o clasă de canto 


perel dia Viena, cu minunate calităţi vo 
ma mult Insă în sceha cu Louison, | cae, ta 

figura simpatica a Junelul Karl Sction 
bone și goggurile commicuhă Paul Iotip, 


ertie literar eu blerielsmul. Inoria li | De azi începem intre orele 10—12 
teraturii române a vi-lul Luetan Pre-[ vă facem teorie militară; «Despre om, care e fot sufletul rus, e mal 
dracu e fot alât prețioasă penira elevii] răsboiu». In salonul ce este pus la alei Dostoiewsti, pe care mama 
Farului superior de liceu, pentru can] diepoziția Domnului General, axeul. | Shatespeare îi poate permite s%4 
divaţi la bacalaureal căt și pentra ntu- | tm cu multă atenție și luăm notă atinga fără să le ras, ta Regele 
după explicațiile ce mi le dă. Ne | Lear. 
vorbește amănunțit și cu multă cal. | Fraţii Karamazov e cea mai mara 
dură, 4 trăit rdaboiul, eunoaşia în | tragedie a sângelui. 
deajuns primejdiile și stărutegie să| Moi mult nu se poate spune ln= 
Incățăm cum să ne apărăm» 


Din «Domnia lui Carol 1», 
voluminoasa lucrare apărută 
«Vremea», se impano indeosebi snb- 
linierea capitolului «Problema va- 

ționulă»; reprodacem un pase 


suferinței ca supremă fericire în 


„Prdagogia psihoanalitică” cu o pre- 
înţă de d, prof. (6. G. Antonescu. 


“La răscruce de vânturi» 
pre romanul cu fitlal de mai aus 
publicaţia regională seria: 

«A arecui aproape neebueroală, aja 
cum Inc da câtăva breme toate cărțile 
bune ce Yar cuveni puse in „vâna tutu. | boieri ca şi pe golaui, Evreii 
Ter cililerilor, traducerea tomânenntă | veau în acel moment decăt un 
a pulernicului raman 


cel 

ja mai otărit de a face ceva 

» A | dintre taţi confeaţii lui de-o seamă, -n 

$49: | aut esua daua.-zile, in: sala. Deliei 
conferiălă iatitulaţă 


bokățaşi ca pi po cei sâra 


m semana! | nişte locaitori ce so lăsau uşor ju- 
muliţi şi condițiuni 


(conştiinţa | trăitoare), 

- | pentru ştiinţă, pentru timpurile moder. 
me. Filosaficeşie privind lucrul, spunse 
d. Noica nu aceasta c adevărata [aţă a 


granit pe londa pustie; privind a ,| problemei. Să curăţăm termenul ca 


căzut cum din stâncă Yar pulea face 
sn cap sălbatec, latunecat, sinlatru; un 
chip cu un singur element mărci, forya 
EI a lucrat cu o daltă greoaie și fară alt 
medel decât viziunea meditațiilor sale. 
Cu timp și muncă, stânca a luat chip 
omenese: pi acum se ridică imena, sum. 
bru, greninic, incrunial, pe. jumătate 
staturpe jumătate stâncă: sub prima 
Tormăderibii ca un strigolu: sub a doua 
nunăt, căci coloritul lui e un cenu- 
piu piere și mușchiul de pe landă ti 
acoperă; și arosama cu clopoțeii «i în. 
floriți și cu parfumul aromat eregle 
credincioasă lângă pieloarele urlapulai» 
într alenăr climatul su/letese in care 
se des/ășoară dramatica acțiune a roma 
nului fe fură și te leagă, Cartea te ri: 
dică pi te Inal/ă, odată cu toate căderil 
si indlțările a/leteșii ale personagiitor | Dar li-i mersul de mălei 
cari populează piguroa paginile cărții, | ŞI II-A Tinta de haiduei, 
pr care a recuaanudăm călduros țuturar | Pasii lor iuroaraţi 
cliutorilor de Iteratură adevărat | Caleă vromuri de argaţi 
bună Intrun veac moldovenese 
Traducerea a apărut in Celerţia Fun. | Mă împlini adine și erese. 
datei pentru literatură și artă «Regele | Oamenii să mumii zaai stie 
Carol 1» razii înalţi de veșnlele, 


Dusmanii să nu-mi ţrexească 
D. Ernest Bernea Umbra mea impârătească 
venmenză în «Hândulaju: un enui- 


Peste luata păminteaneă» 
Itimul timp, Împroreat cu o seria 
went studiu, latitalat «Filomotia ln repatriat 
universitate», diu care desprindemi; MA. Din: | 64. loturi odregiă: at agati ati 
"Despre filosofia la univeruitate | ARII (a 


i China Şi pOOrul Chinez 


să aci, sconlă liberă fiind, lu- 
erurile poi mere oricum. E numai 

Dela or „2 până azi: Mihail Negru 
ditura „Universul“ 


a lmpreale, Filosotla în invătămâne 
După cum se vede din însuşi ti- 


tul secundar aut va Iropliui ros- 
turile sale «de lapte decât atunci 

tul cărții nu este vorba de un jur- 
mn) de călătorie, 


era în stăpânirea popoarelor 
geue Aci el găseau totul; bofăţii 
de acaparat, oameni de exploatat, 
si o conducere care patea fi ini 
midată când nn se lăsa coruptăn | As 
Situaţia fiind aceasta, Evroil s'au 
instalat ca întro Palestina, 


lalitatea vulgară şi să ne întoarcem la 
rodaicul lui sens din filosofia lui Aris- 
totel şi S-iul Thoma, când “actual, nu 
opunea lui «trecut» ci lui «otrtual 
ilel «actualitatea lui Descartes» ua 
mai iuscatană raportarea filosofului 
noi și la timparile noastre ci la el In- 
sugi. Descartes maj e în «acts? Iatrebi 
re la care € greu să răspuridem de oace- 
ea nimeni nu poate şti dacă e în stare 
sA răspundă la o altă înttebare mal 
aproplală: sânt sau nu «act Aa- 
pelismal și pertidia nu “mers mită ta 
miidă in această conferință. Loterpeta- 
mea ihomistă dela urmă a «setualului» 
nu n atins decât indirect problezaa me 
Mu fiaicei cartesiene. lar argumentul a; 
dus de conferențiar în favoarea actua- 
Măţii (istorice) a lui Descartes peatru 
Hiiosolin vieţii ne silegte să revenim ta: 
to discuție mai largă Scopul acestei 
uate cate mai aul din interes pentea 
Iilesoful Noica decât pentru problem. 
Mrbitectura desăvârșită a conferințui n 
fost sensul de afirmare a unul lilosol 
care pie să-şi facă enctuals zândul 
DT 


rosturile ei ecovomice şi naţionale. 


Iulian Vesper publică un poem, 
din care eulegem finalu) 
«Si cum gem și se elătese 
Numai morţii me treaese, 
Mai de sus dela Orhei 
Mi-nud Moldovenii mei 
Năsărind pela râsernei, 


cu 


Cami PETRESCU a fost, în 


când se va limpesi și aseza proule- 
ma Tilosotiei la univeraltate, Seara 
se mătură de sus în Jon, sponea 
ândva unul din fostii noştri prole- 
sori de filusotie: O observaţie vala- 
bilă pentru întreg 


temeinie intocmit si-si va todepiini 
rostul aa cum trebue, umani a Deci este o lucrare mal dificilă, 
Munci putem vorbi și despre celelalte] — Juranlul de canlătorie determină tu 
categurii. Acl stă tot meeretaj ser. [tr'adevăr, privit în unsumbiu rai 
se» și toată rfeorma care trebue fă-| malt interes. Sunt acele intârpinâri 
cute ale fiecârul pas, şi mal ales faptul 

prezentării plastice a locurilor. Este 


stant, la loc potrivit”, 


munnte panere atâtea şi o 
obicinuite daruri, 
făţigări. 

Cartea delul Mihail At 


din Spania, serie în «Rândutalus un 
minunat Jrooment de amintiri. Pe. 


curi 
fcollvariu. Mo idea aia Pra nu poate Îi vorba de un 


send Eat logare EI 
1 
care le simți neobservat În mlje| 


brare ce ne + at. 
Nu tiu cina a 
Cred că-în genera a Jost jucată lă 


scenă, chiar dacă e! (ŞI ea ered|, 
ia în scent, [et e). 


Dar rezalut a fost d-ra Margue- 


prea mare de tensiune: |rlte Romanne care a spus ca alui 
Și cu an fu Jos, Dosto- |de mare artista Jnalu Nopţei de 
tewskl. rămânea Destolewski. Do= | Octombrie; iar în On ne Badine pas 


vada € că am d — 
oară până acum = ji 
rusește, la poi roi ti 


FILE DE CARNET 
PE DE E E RES gi DEE DEEA SE 


curi dau adăogaj, cdleva incalifica- 
bile insulte. Prieimajatacurilor» aste 
o notiţă, a pentru niraleari», 
Opârută în Buva Vestire 

VentTuca- asumam pati vonţii 
si cuvinte violehie: adresate unei 
doamne — și pentrucă violența ex- 
presiilor nu intră în felul nostru de 
a serie, mai prățis: în spiritul nos- 
tru — cineva din vohducerea siaru- 
Iui Buna Vestire — notez: nu e tor- 
ba nici de d. Dtozoy Protopopescu, 
nici de d. Toma Viddescu — datorită 
unei eleganțe saflotești de rară ca- 
litate, a dat o altă notiță a doua zi, 
— de astă daţă una reparatorie 

Domnii de dincolo mau priceput 
gestul. Şi au continuat cu înjură- 
turile, Ca la uşa cortului. 

Evident, înjurăturile sunt inofen- 
sive pentru d. Camil Petrescu. Pen- 
tru moi, apipderev fin munt 
bile în prevederile codului de bun 
simţ. Simple delicte dealtfel, nu se 
ridică până la culiicativul de eri- 
mă. Vreme de aproape doud săptă- 
mâni, anamitul domn dela anumitul 
iar, con/idențial,— semn particular 
(al ziarului, ni a! domnului) apare 
seara, mi se pare 
în lansări de epitete injuricaar, 
basându-să Dep anumită atitudina 
de cacalerism din partea noastră. 

Tesius, ca Palopiua, de după per- 
dea și oprim Jocul inzultelor, 

Tot ce afirmă :iarul contidențial 
în degătură cu Cei pentra nimi 
curi — titlul ace!ci: Ceva pentru 
nimicari, îmi apartine, este al meu 
— ace parte din domeniul inexae 
Hităţilor și al calu mniilor cari intră 
întrun amtmit ști! de viaţă. 

Si cu aceatea „pincm punct discu- 


neadrua 


ra complăcut 


când gazetarii del. capodopera mu- 
biiciatieai conliden iale ESTE prea 


chegate. Apoi minunatele pagine a 
tologice. din litegntura chineză în- 
spini ele Ce Deoăgă (Su King) 
ir (Şe King), pimă 
în poeţii zilelor puztre 
lață de pildă, un troament din 
cea mai veche tă cuprinsă în 
ia parai uri 
pe fostul impărat 
vom spune ch ei 
Juare aminte, res= 


ina cele patru mar= 
glie lui se intinseră 
peste interiori 


ara |ovec Lamour a pus grație și putos 
an | vrednice” de Comedia Francez? 


Dragoş 


mari. Atât de mari, încât nu | se 
mai vede capul. 
Valeriu 
S, Nu-l cunose personal pe d 
Camil Petrescu ah, tobugaluce. ara, 
scria nu este altora decăt mărtu-, 
ria unei orestităţi profesionale. 


C ovsranrin PANCU va area 
un bust la lași. 

Tineretul 4i cunoaşte pe Constun- 
tin Pancu și fi poartă numele dese- 
mat pe un stindard verde, stindar- 
dul primilor lupte de trezire majto- 
mala. Mulţi însă mu-l cunosc, 

Constantin Pancu a Jost munci- 
tor. A fost cu drept cuvânt un mun- 
citor. - 1915—1420 sunt anii de Jru- 
moasă şi mara luptă în care Con- 
atantin Pancu alături de studenţi 
mea de alunci a inițiat drumul de 
astăzi al muncitorimii. Cât entuzi. 
as, câtă cumințenie românească 
pi câtă imțelegere cuprindea * Con: 
stantin Pancu! Dar şi câte revolte! 
Wa avut mici a clipă de îndoială, 
Niei un moment răgaz atunci când 
va văzut des[ăsurându-se preveati- 
rea noului avânt. Avântul de atunci 
este închegat si mereu se atrânae, 
mereu se aşează în tat ce se gândea, 

Muncitorii Ai poartă marlisor în 
sulletele lor și astăzi îl comema» 
rează ridicându-i un bust, 

Sau ridicat și se vor mai ridiea 
încă multe busturi. 

Bustul unui muncitor, bustul lui 
Constantin Paneu însă are o semi 
Picoţie mare ce se bu intinde sim 
bolie deasupra veacului ce se clă 
deste cu temei. 


oare de a-mul sai vorti 
«Cingătomrea acestai tânăr de culoare 
tuchisă 
sTuzbare, turbure e inttoa mea.» 


ŞI aşa tot volumul este un mo- 
gazin complet de date şi documente, 
clizee şi . Obioelurile, tradiţiile 
alchtuirea sociali, curiozitățile po- 
porului chinez, tonte prezentate o- 
biectiv. 

Insâşi autorul în „imurirea” sa 
ne spune: M'am ferit să înc ceeuco 
se chiamă azi un „studia critic" şi 
mai ales să pun concluzii. Cred cs 
celitorul mare de ce să fie nemul- 
Yumi! de procedeul meu: n'am ţinut 
să arăt ce cred eu despre China și 
uespre poporul chinez, ci L-am Lazat 
pe cititor să ia act doar de reali- 
tâţi, şi să le vad), în loc să nuds 
teorii şi interpretări, urmând că la 
Sfârşit să scoată e], cititorul, con- 
cluzin cuvenită”, 

Bel găsim una! din marile merite 
ale 4-i 


Mihut A [i 
MN. ae me 


[d-sale cu unele „tălmăciri” suntem, 


convinşi ar i ajutat mult într'o 
Izentare întreagă, ă 


regisorul Augusto Genina. 


a 
Vineri a teatrului Regina Maria. 


Luni, 25 

ORTODOX: S1-4i Martiri 
elan şi Martirie ($ 40) 

CATOLI 

ROARELE, ris. 6-4, apune 


+ Bt. Crimpin (280), 


Flori din NISg 


Pastul, iualca 


imbul sami de 40400 franci cere 


unul Costa scăpâtat: să ve lasă crezut [toate motimeie se e 


ri dia dragoste peuizu chmtâreață, 


Filmul senz; „Deh 
În putu pate 


prieieuă şi parlatania dute Uezuas 


me a contalul şi multe aie combine 


interesante şi amuzanta, 


Achunea oceatul film, care se re: 
oainta ja Trlanon si Elyate, se dea, 


fâsoară în bună parle la Nisa, apo 
la Paris. ȘI dacă nu pe ingelen chir 


ȘI trebue să tz 
Fi trei atita tu 
scurt, pun dcând a i, 
rea unul delerti 
ommoure chiar pe 
„Odai care ucig 
are colaborează niâturi. da Frledi Czepa | tu! pubiicului ce 
a reuşita acestei pelicule redlizată de [și «ate interprei 
3 Edmond Lowe 


In câteva Cuvinte | 


Mbturi de Erma Sack, primadona O- 


„Flori dia Nisa” latălnim 


Unanimitatea fiu la val: y 
etiuiciior teatrală zu primit cu aplau: nematogratul A 
„Fraţii Karamazow'', premiera de 


In afară de dinii Tonmy Bulaadra, 
Romald Bulfinsy, Gh, Storin şă George 
Vraca, au mal fost menționate creațiile 
d-rel Tantzi Cocea și m d-lui lon Aral 
Manolescu, un tântr alemeat care pro- 

pal pi la regia d-aul Luca 


alte, 
Eri la ora 15.30 
landra, 


a avut loc desciiidere astagiuzii tea- 
tnulul. Vesel, 

S'a reluat „Fastele dala minister“ 
cu Vaslli:Birug-in rolul principal. D-aii 
Bculezcu-buzivd. Talia, Wawrica și 
Nelly. Caracior -complectează ansara- 
bul fursel prelucrale de d-ail Sică 
Mexandrescu şi Tudoe Mușatescu, 


mumai patru zile 
anunță premiera co 
din” cu V. Max 


„ILUZIA CEA 
tiita admirabil staniă e 
Toalizat de na 
dublat de un maeștr. 
SBAR RENO a ni 
mare, care nervegia 
deanetmeni, 0 operă, 
Huguette 'Ex-iller 
Enohaine, despre na 
prealntă nai la ciner 
Fred istaire is 
i Glager Rogers, celebrul cupa dan Viata Ia iza, 
sant al ecranului va apare peatra ulti. | este o comciie ntimpizy 
tima oară, ca parteneri la flim. amuzantă, care late 
Su ştie că flecare reprovenză celul. | maritor succese: S: 
jait tentațiva de intâletatg în flim, ceea | noapi, L-a 
se n determinat divorțul artistic, dipă | vogantat pr. 
neuliatele succese dia „Piccolino": si| „„Vlața ia tat 
Swdag': mos succes de p 
Ultimul lor film se numește „fast: [fete Savoy și Palas 8 
TEATRE 
_ Da a | OPERA ROMA 
EATRI 3 
TEATRUL, NAȚIO: 
ALHAMBRA EXCELSIOR să 
“Tol.: 4.1220 şi 4.0047 


IN FIECARE SEARA şi Joi 
Sâmbătă și Duminecă matineu 


EXPOZIŢIA ALHAMBRA 


Revistă în 2 acte şi 52 pavilloane 
“Cassa deschisă zilaie (9-1 si 4: 
TEATRUL COMOEDIA: Om 
der, 
TEATRUL REGINA MARIA: Fraţii Ea A ra 
Tamazav. TEATRUL Y 
TEATRUL MODERN; Xe nister 


Teatrul VESEL 


DIREGTON SICA ALEXANDRESCU TELEE 
In fiecare seară la ora /, și mâine Marii la 
RELUAREA MARELUI SUCOES 


FUSTELE DELA MINISTER 


cu GR. VASILIU-BIRLIC, NICULESCU-EUZAU i! 


Bămbată și Damineci matine a 
e me ra — 


Teatrul REGINA MARIA 
Aso BOLAXDA-SAXIMILIAN-ATORIi 
Toi: sa 


STUDIO-UL 


ieorge și Margare 


TEA 


înero- | ALMAMBRA: u 


TEATRUL COMOEDA 
Director Sică Alex | 
Telefon: 4 

Antâseară numai 
„OM DE INCREDERE 


In fiecare seară la ora :44 
Marţi și Daminecă malineu la ore 3 
Fraţii Karamazov 
cu Tony Bulandra, R. Bulflosky 
GQ. Storin şi Quorge Vraca 


și „CAMIL EMMA 


Vineri 
Familia Gadarin 


NT] 
sol matineu ln ora ) 


——— REAN== 
me 


“Anem atograle 
CAPITOL: Chemarea eta mare, juraal  FRANKLIN: Vladia A 
şi completare. dansuri ( 
ARO: La grande Lilusion și jurnal 
CARLTON: Cafe Motropole, 
RORY: Chemarea ces mare, jurual și 
curapletare, 
SELECT: Omul care prezice moartra 
VOX; Oameni după gratii 
FEMINA; Coatesta Alexanura și jurnal 
PALAS BULEVARD; tavala Pâcatelor 
iuraal şi completare 
Port fite. Douminei 11): Flori dia 
jurnal şi completare 
FORUM; Sonata Kreutaer, Jurnal și 
compl, colorată, 
OMNIA: Sing, Sing eotnedie ante 
Yescla și compania Tu] Mihăttescu. 
CITY (ul. Carol Nr. 21): Mistuuea br 
Măzii ai. Juranl şi completare. 
T Ocaașalui jarnal şi 





malelor, 
MARNA: Fraţii k 
tări și Trup 
Wescu 
VOLTA BUZEŞ 
Inna Mal, j 
MARCONI 
mal şi trupa ! 
louescu. 

AIDA (alor 
jurnal și comp 
ATENEUL (Tei): A 

comedie; 
BARCELONA bir 
valezul dreptății. ) 

tări şi trapa de r 
COTROCENI ( 

Tucodora. 








muna:vesri?. SR 























e po cale si n 


Pareeaseă ua nou răsheje civil. 


PE) mult sânga ca penita Marea 
: cute deal Prin nptul că se află în apropiere 
E i ae de Somalia, anulează intreaga 
a i stractară Strategică a Adenalui 

Tea, englez. 

Deci, Iat-o, Iialia stăpână a tre 
strâmtori de cea mai mare Impor- 
tanță pentra Marea Mediterană. 

Gibraltaril — nu reprezintă atate» 
sie alei-o importanță tn tata 
Ceutel, prinul putână fi bombar- 
at oricană de 
avea posibilitatea de retragere, La 
spatele Ceutei stă întreaga intin. 
dere a Marocalui-spaniol pe când 
fn spatele Gibraltaralai — 
seneralisimuluj Franco, 


















a) În „A de catre afieri englezi func. 
E] tematulal deteileeat Servier, 


SĂ dima bubue tanul și pă 
raliera. 35300 soldaţi ai An. 
mirală sata oricând să 
pl în să moară pentru ni visa 
sina.  Evenimenitle din 

me adeveresc cu pri- 
4 că soldatul englez stie să 
să moară În această țară. 
a pacunde puterea diabolică 
aemasonsriei | În momentele 
eritlee pentru soarta Fu: 


omentele 
pă e Dumii minis. 


i n. atei Hore Be 
Ata dece răsbolul intern din 











MARELE MUFFTIU 


Arabii dm Africa vi Asia 

ani]. Marea Rosie e o mare arata 
Canalul de Sue si atrăzioarea 
Bab-El-Madeb e asife] oricând in 
dispoziția. Mtaliel. Malta, tortareaţi 
ensleză din Medierana şi-a pieri 
mult din valoarea sa nirategică, in 
favoarea Insalei Pantellaria ce a 

































Ari — mai mult ca oricând aă fie 
Mtăpânn linlei de navigaţie Lonăra- 
Gibraltar — Dab-E1-Mandeb — In- 
AI). aceasta fiind singura cal 
piată de a stăpâni India. 

Linia maritimă Lomdra-Capul Bunei 
Speraale-/ndla ma poate prazeata aici 
2 siguranță Intăl, pentra langimra sa 
lar în al doilea datorită Japtatal ca 
AWrica e Impinată de coloaii portaghene 
Vaze navale a jlotelor antlvmgi-a-, 












apro- | fui, 


LX 


Pe merginea „contlictului- 
palestinian 





magia gi [iolia se dace an ris | lonizarea Evrelior în Pahstina” , aa 
gar care se resimte aul în Rutărit 4ă provoaca, pă arabi, ca acela 
În Piiepie, în target Medite- |, mvoanda-se să! ște 
întinsal Prminsalei Balcaniee, Ne geniţi ca foria din 
m srmă îm Paleatina. Acesta | astă fară, 
i pâsbale În regală, un răsbolu mape |  A'2bil 1n33, oa primii această lore 
pă miiiarde de iei şi mii de vieți, |4&r8 anii, Jopt cara a determinat pe 
Jul se ascunde în apelul e |enpieri, ca sa preteztat apararii ma [Al Indut, 
arabilor din Ajrica și 4- |tementalei evrelese să trimrală acolo 
căire Daca, ca ocazia vizitei Jă- | peste 200.900 soldaţi. 
a maresalalul 
de acuta mareșalalal Balbo în Li: | Cei 200,000 s0idaţi sant gata echipați Roma și Toto, 


pratru 2 campanie de langă arata, 













cu 































9 problemă evrelasca. Ea reprmuiata | De 




















tul, tqtreaga lume a- 
ficat brajal drepi în sax, sa. 
n 13 dtaraa mâna 
o ui “soarta. omeneasca, 
di din Africa ca cei din Arabia 
rile dimitroje, Această mâna se in 
prătească deasupra marii Rogit 
sperial deasupra canalului de 
se sai din cele doaă chel ale MegL 


sarite 































Pentru n găsi cineva 
uneori supt patrafir, 
__„EL s'a instalat la tăierea 
sindu-se rădăcinile singure și 
că se va găsi cine să li ierte şi 
păduri ale mănăstirii Neamţului, 
pentru altceva decit îmbogățirea 
zilor. 
„Am cerut părintelui Mitropolit Nicodim să oprească acest jal, 
PAN ARABIA puezaai | unit ca instalarea unei colonii ludaice; cate, ap ea seg de 
va control ma opiu | Ceafa locului, se va iarădăcina. 
apă ah i Eu n'am primit niciun răspuns, dar, 
alea ere, vieti eo | «Opinia», a bătut la șa Palatului 
Angliei — sa zândit explicaţiile. 
F. Office. lată-le 
S'au dat pădurile Evreilor fiindcă numai ei au capital şi 
An „pezit a „indivizi la lăcagal sfint 
a însă ri rafirului şi cind supt di i TA 
Ed a ptr irului şi cind supt dinsul este cine este. 
Cind nn e capitalul românesc format, trebuie să te osteneşti 
să-l formezi, Că nu murinu de foame călugării lac ati e sei 
încheia în citeva săptămîni. 
Iar șase Evrei în trunte fae mai mult decăt sutele de lueră- 
tori guri la muncă de robi. 
i poate mă înșel, Inalt Preasfinţite? 


Neamul Românesc». 


g rul și Suezul, sun; par- 
„de aur ale imperialismalai en. 
sli. n laţa Gibraltaralui stă ca 
impe înfipt adine în inima 

generalismului 


evitînd orice replantare, fiind siguri | Pe 








care au fost lăsate călugărilor 
instantanee a tuturor vagabon- 


























cînd redactorul evreeştii 
Metropolitan, i s'au dat toate 
















trebue să fe slugura s.pras 
două strâmiori. Dominația ei 
amtnințată de legionarii Du- 













NA SALAŞ PENTRU ai 


ARMATA ENGLEZA 




















pe zi ce țrece cete mal multe 
n mei multă libertate. „Pui 
& „ai Egipizan”“ deține 34 
parlamentului din Cairo, 

i Ala cea mal apropiata țarigaară 
d de Sata e Palestina. Acelay 


uj care azi işi cere destobirea de 
ă jugul Inleresclar anglo-evra:sti 


N PRETEXT 


N. IORGA 


Vonvocarea marelui consiliu 
al partidului naționai-creştin 


D-nti 4. C. Cuza și Octavian Go- | tă țara, eti doi secretari. generali 
po, conducătorii portidului najio- | a partidului prof. Geargv Cuza și 
maiereatin, au convacal pentrul Stan Ghilestu și fostii miniştri 
Marţi 3 Noeimbrie a. e la Buvuresti. | prof, Jon Peirouiei, prof. Ion Liu- 
MARELE CONSILIU al partidului. | pag și Lon Atanariu. 
Marele Consiliu este înaltul for] Marele Censitiu va ratifica toața 
comaultalie al organizațiilor nație | eangidaturile partidului, ce au font. 
nalreregtine, pe ratifiză toate hold-| țixute deja de conducere, pentru a- 
rârile luate de conducerea supremă | legerile generale din Decembrin. De. 
și activă a partidului demenea se tor lua şi alte impor 
Acest for este compus din cei doi | tinte hălărări, 
preşedinţi d-nii preţ. 4. C. Cuza și| D. prof, A. C. Cuza șia anuntat 
Oetavian (lupa, cei 71 preşedinţi de | sosirea în Capitală im acont veni 
organizații naționali-crestini din tea pentru Vineri sura 20 Cot. 






































rile jacte de cxtre d Lrmabpe 
Dre — miaistra! colniilor britanice — 

(A erlbalza Pal'sina cu evrei, au pă- 
dn prueinoast în mare partr. ŞI de 
de acord cu „Avoclaţia poniru to 

















£. Radnu 


bătă neurale sărbătorit 
ine un tanehaţ la Splendid: Park, 
eleetorala ale d-lui (. Ba: 
























DI) 


Donatori: de fier vechi Legiunii 


PUBLICAM IN CONTINUARE 
numele dunataritor de metale vechi 
pentru ereiarea feudului perasar | co bor. 
-(iomerţalui Legienari 21 Dna culenel RL P_ [ler, 
1) Avocat N. P. fier cca 1oo har. | har, Ă 
15) D. Sp. Augualin, fier, cea Soo] 22) D-na Eliza Ar. [ier, cca 35 har. | lene, 
vorbit d-nii- Maria VU: | bor, 
Al. Damitresu. pret. Dorin | 15) D. G, Drăguleacu, fier, cea oa | Rar. 
pi 1. Pâcu, elogiind pe kar. i 24) D-na 8. 4. 

ă 12) D. C. Dimoeaeu. fier, cea ca pi . Să 
n zăspons sârbătorital | kr. , General I. M, fler- cea 3aou, 

4 asele cu] 14) D. Petre Nevoleneu, fier, cca |kar, E fana 
20 bar, 24) D. dr. AM. Pap fier cca 8300 kgr, | mul 


Se 
C, Arantola 
Wogelintele artidalui, a ținut 
Partă euvăntare in care s arhtat 
Pe care îi joucă în viata poli 
n ării partidul agrar. | 
isa a adus upoi elogii du C. 
pentru munca și evtuzins 

Rl pe care îl pun» cu atâta ubnaga. 
Ha și devotament în alnjba partidu- 






vera 


25) D, colonul (ler, fier, eca sao 
20) D-na Colonel Mâniwleacu, 






























comandantul ono, 


Regina Maria și Alt 
Problema Palestiaei — asi — aa g| Arhiducesa Ivana și 


singura cale de tgătera între La | pent Pol. care sărat în curma suzi 

o cobori din eapems rroal, puna e 

for Anglia cunoaște conțieatul paz. | WO0Pimat e pere îl Stire ui. 9. pu 

taiat, mitiiar 1 ele Maria Sa Mal A 3. 2 paeg, 
incheiat acam ua an între | Pele Mora Se MDet + 


Mol. amet heiiIeRtuaru Caergui 
regale, membrii guretmilui pi autori. 


[i 1 Vânători de minte + mmhă pi 
opt 
oa ou a Tritinatnoratne cu cei 


împreună ca M. 5. Regale, Mirele Vos, 
cod Mihali și 4. 8. B. petn.ăele de Wa 
Nenzollern ou plecat eu mainile pe ita- 
pe Israel cuceritorul, trebuie să-l caute | domnu dela Piatra: Arad. und- A. 5, ae. 

pala urma să pretn romaat! Dointinu. 
pădurilor — și se ştie ce tăiere, lă-| + grânizerene 


neînsemnata amendă — din vechile |n! cârui cap este Altaţa Sa, cu mas- 


ln Bezlin cu avionul 
ln felul acesta, — observă corepoa- 
dentul agenţiei «Hasta călătoria «pri 


minat. 
necesitațea ca d. voa Ribbentrop să par 


imi de acintervenţie dela Lendra. 


1 Mamţ ecatuet cu priielmalele pene 
palităţi ale regim! 
4 Achile 
al pazidalui tacit Nu wa publicat 
viel un carauni 


ehesiune abordat 
mu chiar 








23) Dnsal inginer S, fler, cea 43 | sosit d. von Bibi 


După absot 


Craconta, 


în toată țara, ler în c, 
tală sn Te-Detm la pi 
baioneta | tricrhie, în PTE3ența mi. 
nistrilor și a 

Dar Interesele Angliei dictează |rifăților civile Şi 
D. 1. Inculeț, Vice-pr_şa. 

dintele guri 
senta Reginei Maria feu. 
citări, în mamele muvermu. 


YElilor auto. 
militare. 


ete, 





mind ti 


$. BR. Principele 


mașinile au sosi În sinoi 
br Im 
Mtucae 
dimineaţă 4, & R. 





Periata 


Anton, 
Principele res 











militare. O camfănie din Batallo- 













stadion era atezat batalionul 





a ambasadorulsi german va ter 
Plecarea sa mie explicată prio 


la şedioța de Marii a comitet. 


după amiază d van Ribbentrop 























D. VON RINNENTROP 





ulimtre care și en 
testari general 





Stara 


confirmă ji aicipala 





de comitetul dela 
Fo-| mentul de destinde 
Per. | mat după ședința 


lu această 


d-lui | riza. 
ji anun- 
spus alti- |torcste 


Boralori 


dintre cei mai capabili 
în 1910 termină i 


M. 3. (zică şi drapel, jap 
luat loc. derazitarij 
brii aurornului. 


BERLIN, 





josferă 8 | aizt dai Darier, asapra 
op la Ro- | mizioptare, ssapra disc 





ai 
ul urmă 


Re 
rific al batalion, 


Apoi M. S. Regele, Marele Voe- 


la tribună aul 
'Oarţii și mara: 


Mareșalul Poloni 
Eduard-Sm 





Amr Pama 
3 Must comanda Batalionului pentru 


MANA 











p 


ajilațarea și argaalaar: 
de asătomit paleta 








defilare în ordiea următoare; 
A. S. R. Prinţul Paul, d. col. Ţe-| fiyds, in urma unei boli 
nescu, drapelul şi trupa. 
După terminarea 
Augustii participanţi sa pineat la 
castelul Peleg unde Alteța Sa Ro 
gală este găzduită şi unde a avut 
loe apoi un dejun intima. 


„EIPICO CE E CP EEE RED 


Italia nu şi-a spus ultimul cuvânt 


De ce a sosit d, von Ribbentrop la Londra 


ROMA 25 (Rador), — D. voa Bibbea-| ROMA 25 (Rador). — Comentând 
trop a părăsit azi Roza, inapoiadu-se | demersul ambasadorilor italieni la 
Paris și Londra, spre a informa o 
Hieiol Pranța și Marea Britanie a- 
supra numărului de voluntari ita- 
lieni aflaţi în Spamia, 
ditalia» serie : 
Comunicarea nu admite 
Uuvernele văr lua act, ehiar dacă 
partidele vor contesta cifrele. Ita» 
lia va arătat până acum gata 
colaboreze, dar ea pune anumite 
condițiuni. Prima condiţie ante de 
ordin moral și anume ea nu învă 
duie să se îndoiască cineva de ci- 
/rele pe care le comunică oficial. 


CE SCRIE PRESA GER- 


solemnităţii, 


«Giornale 


replică. 


i 


(Rador). — Oeupân- 
du-se de diseursul ținat eri de d. 
Inskip, ministrul apărării 


—————————— 


Par :stasul! săvârsit 


țloma- 




















Dastaralal Papetea Traiza | se d 


ta 
pre 


cupații, In mâinile (ncercate 
lonalului Smigly-Ryda tineri 








Qaspeţii noştri 
ei 
igly-Rydz 





pă ocuparta orașului Dymeburg și 


a teritoriulai Inflant, după terminarea 





arătat 


rionari, neorând să depute jurâmâni 
de credință și să lupte alături de Cer 
mart pi de Austriaci, au. preferat 
suțera_ etaţa 
remrare ale 
| maurior 
In acest moment colonelul Smigly- 
rele. numai 

de formă ue Inloarce la Cracooia pen. 
tru a-yi Dedea de ocupațiile sale «cioiles 
1n Cracoola; în realitațe însă, ca lecţi 
torul luă lasi] Pileadski, se pune în 
fruntea armatei polona trăinuite, asa 
numita rOrganizația milară polonă» 

















le a Angliei, «Voelkiseher Beo- 
bachter» serie că membrii cabine- 
talai britanie şi-au făcut de câtva 
timp obiceiul de a avântara merea 
sabia, astfel incât na mai este ca 
pnatință nici o nedumerire asupra 
adevăratelor intențiani ale Marei 
Britanit 

Este deci bine să se rețină fraza: 
«Tăria reinarmării britanice este 
tăria politieii externe a Marel-Bri-, 
tauli». Această frază trebue compa- 
Tată cu eslelalte explieaţii date de 
oamenii politiei englezi. 

MARŢI VA PREZIDA 
TOT D. EDEN 
LONDRA, 35 (Rador). — Contrar 
Informaţiilor precedente, pare acam | 
probabil că viitoarea ședință a 0e- 
mitetului de nelntervenție dia Lon- 

dra va [i preatăată de d. Eden. 





raian Popest 





ela juaciionare & sp 
Lisabeta”, 
r Paprica pe lângă 


2pieaptă 3 netă și mai importantă mi. 
sune, 









mâne bolyeoieilor Ueralna. losif Pu- 
sudul erșda eă. poporul ucrsintan, în 
fată de | mumie de peste i milioane aula se 





ma ocupă în luna Mai orapul 
totul părea că prezica olclorie, 












miei marea afensisă a armatei rep, 
care în acel timp se lupta ca pulerila 
calbes le gmeraliler rapi lar în da. 
ad, după două. lazi de retragere. e 
ahunge chiar apreape de Forpania. în 
acri timp lorif Pazudutt se hotărăște 
să tate legătura dapmanilr din apate 
Pentru execularea maneore sale “Iul 
Pinudaki ma alege multă armată, lasă 
pe cei mai deaiatnici soldaţi. Nimic de 
mirare că înire «le eat dioizii conda- 
se admirabil la retragerea din Ucraina 
de câtre genalal Smigly Rota 

Maneora lut Test] Pileuduli, 3 cârd 
erecator a font din mea generalul Smi- 
AlioRtpda. preoedea lderea drumului de 
ntosroere s dapnamului apre Bad, spre 
pranița prusacă. “duce la victoria de- 
ndtioă de le Fistala, cars a fest ma- 
mttă minunea de la Vistula. În tem 
ma acetutay am, Iosif Pămdali folasep- 
te din noa armatele generalului Smiglp- 
Rida peatra fichidarea acțiunilor râs. 
Patnice, în lupta de ln Niram. Această 
tuptă a fast hotăritaare: Rasa cere 
pace. 

După terminarea războiului. genara- 
tut SmglyRoda este bnapector de ae 
mată și fotdeaana cl mat apropiat co- 
taboratar al tul Iosif Pisuduki. De s- 
ceea, Toni] Pilzudali, marind în BB, 
“au conducerea, pulerilor armate polo. 
me devului sa celui mat dua și mat 
ascultător cae a fost gemiralat Smly- 
a n sua de 19 Nocmbrie 1% 
marevalai Poloniei, Eduard  Smialy- 






















Police lăsită de creatorul 

damtul Poloniei relnotad, 

Stat, mareșal! 
am al Palenie 

mandanţ suprem ai 

raul lac după Prepedintete Republicii și 











| tru palorila sal 
| 





Meaţia 


ROMA, 25 (ilzdlopresi 
Ştetani transa: 





'Bureii parăsesc 


In 
te de la 


25. (iardar 


VARŞOVIA 
urbzilor antiseri 






urina ti 

IE A [aie odaa 
Danzig, o delegație « exreilor polo- 
nezi Sa adresat, comisarului generat 








ai Poloniei în Danzia, care a fă- 
găduit să intervină pe lingă Sena- 





- tal Oragului Liber în favoarea e- 


PDA ama anor aul atenuri, tca- 

te magazinele ereești din Danzig 
vor râsmâne mâine inchise. 
FUGA EVREILOR 

VARSOVIA, 2% (Telor). — Bla 





D, vea Bibbeatrop a sed! azi cu a 
viomul la Vessţia, venind din Bora. 


în masă Danzigul 


Dauzig se comunică, că în arma la 
|eldemtelor antismelte de leri atmos 
fera conlinză să le foarte îneorda- 
4ă. Mulţi comerelaaţi evrei aa he 
tărit să-si închidă cât mal curână 

ile lor la Danzig și să fugă 
Le ee prăvăliile evreesti, cari 
na luat această hotărire și au mal 
vor fi deschise, trapele de asalt ale 
partidului naționalist-socialist aa 
arborat drapelul ca erutea încârii- 
mată 


MA VESTIRE 


niveraităţii din Furo- 
staăroţi. 


tmitățile de cămine se atardă și be 
lana! eolar curent. cu reeomanda- 
mea îmenltăților, pe bază de 
ne și situaţi materială. 
Siadenţii săraci xi meritotal vor 
a cereri en mele la facul- 
taţi. în conălțiumile ce me var ati. 
ma de fiseare faeultate. 
Se distribule S39 de bar de lei 
1.300. 1008 și 300 Innar tiscare și 205 


Arghir Constan 
a ntinese, 


Jean şi P. Dumitr 
Centrala; 


In Îmgâteră ve matehul Beminis [Ungaria B, ziarul sestra a avut o 
atitedine Wine trasată și anume: 


după cam gti, a inceput prin a fi 


4 A protestat contra imixtienil jidasului Leonte Sielberman-Stoicaru, 


«GAFA CAPITALEI» 


pi me vinde ca 09 parale. Cam 


moi. tare esti distept 


ZM Pieta aheiie la fereastră 


îu it ani 


ca di- 


detepţi» 
dar na Dnuiy că mazageral echipei și a fete tăcătoral 13 selecţie și în con- | stat lucrurile? amin vustinot copios | se fidani, Ei ge die ertștinii Int Leiba 
„ducerea tehnică n mackalui va (i toi staistra cucavale a Tootbeilalui românete, | pe plancl zilei. în mezooni mort. de | Zibal ulete peeai 


beţival ca irist cazier Costel Ri 
3. După formarea echipel, n 
aja pe tinerii reprezentanți ai 


Acun, după match, dapa acest penbbil 8—3 1a tei 
as îi putul-o invinge tor ca o echipă alcătilă intelizeat. facem următoarele 
constatări aeplcute și petre ai și pentru cel pe cari îI vizăm. 

1 în echipa națioenlă a'am avat decăt foare puțini jecăteri ratinați: Petea 


Vălcev la înaintare, Bărbnlesca 
schimb în postarile cenirale am 
Comisia de selecţie 


Monat în aceeaş echipă şi pe Pon Vasile și pe Coclubau ÎL 


veriebrală a joculei 


demonstrat o cumplită nepricepere când a 


âtuleeu. 
(a Ilcut aici o ebieejiune, peotra e ou deseo- [la Jimbalia 


culorilor românești. 


Deci și la Jimbolia. Le redacţia pencia 
ailor de sah poalele Telefoanslor 

petrecut acene de jigaaiadă anteutică 
jee. | Teate bolibaele sisu irina lo sfat 


în lnjn de mijloc si Felecan la apărare. 
avat băcți inexperimentai, aprwape 


5II pe 


Nemalpomenită nepricepere ao dovedit când I-au lăsai pe tae pe Stern 


i pe Fănescuj când i-ne uitat pe 
Moldoveaai 


mezaliai onorabil dacă ar fi fest concentrată 
antrena impreună! fiindră, de exemplo, este Inadmibibil ca o înaintare formată 
din individulități exccleate, să v» jaată comeretiza nimic din eceace i-a servii 


Petea Vâlcov — acest Jucător exu 
Itpmei 
Vzut 

abil oboi de dramnl Claj- Bacu 

se alla Fănesco. la mod normal ul 


In schimb, Costel Rădulescu jese din butolal cu juică și deezetează: Gică Po- 
pesca, până atunci arintrebaințat liindcă se jucase în tripletă, este inlocalt 


ca Iordache, care, dealilel, a ast bi 


Deasemenea fundaşi mu fancjlonau bine, Pe tme se găsea Stere, care 


trebuia să înlocalască pe oricare. li 
10 stărșitul ului. Fiindcă eș 


xezultata] defavorabil. Vinovaţii, cui 
Pentru vlitoarele încercări de ee! 
să rămână acecaș formaţie, retuată 


IN SCHIMB COMISIA DE SELECȚIE TREBUE SCHIMBATA RADICAL 


a ri 
uza bătând mingea eu figânnşii din dosul porții.) 
5. Din cele de mai sas reiese limpede că nu Jucătorii sant de vină pentra 


1n casa cni îi ao pe Nistor, pe Boteanu, pe 


moastră ax scos totag ua 
1 din vreme pentru a se per 
Ragiana, iartă-mă nene că mă lu gata 
dinainte, cum? Că Humia e 
ordinar între ai extraordinară — silit aă | 77 uleam Că Mumia « ln are 
msi balf centra. Eu 
— Ep proat mă, apii prosi ca. un 
câteva greşeli în cebipă Pop Vasile, pro- | jidan: Cure cum? EI col și nai alet 
eşti, a fa ecl mat slab echipiez. Pe tașe | se mica at ez 
trebuia să-l înlocaiască pe cel dintii. — 01 (Berariul face cap de pile 


canirop). 
ua. 


n schimb Sfera m rămas în irenlog până 
d. Costel Rădulescu. (D. Davila se 


Gruparea Venus aduce la cunoștință 
opialei publice sportive nrmătoarele fn 
legătură cu jucătorul Humi 
Jucătorul Homi Constantin căpălă 
învoirea părinților săi a anunțat gra- 


am pas, sunt alţii. 
bipă românească, în linij generale trebue 
după împrejurări. 


lar rezaltatul nu trebue să ne iniristeze prea mult, mal ales că echipa | Parca bosstră că a părăsit Atena Te 
moasiră a fost superioară în câmp, lar ungurii sau bucurat de un noroc | Ara iti. de Miercuri 20 Octombrie 


neobisnuit, 


Prevenim bienele din presa anhromânească și semiţă că orice incercare 
de n specula rezultata) de feri în favoarea tezei lor va eşua în ridicol, 


Rezuliațul de ieri, bun sau ri 


ocupe de matehurile Macabeilor, ale celor dela Socec-Latayette, Melaloglobus, 


Hagybor, Chinezul sau D. U. LG. 


Flindeă moi rommiinti știm să tragem și consecințele, 


E 


Ungaria B.-RomâniaB 


Formaţii: 

UNGARIA B: Ozikos, Mikloa, fro- 
Moto, Ggarmaly, Balogh, Szalas, 
Rick, Fiuta, Finlagy, 'Turay I! 
Borvath. 

BOMANIA B: lordăchescu, Dra; 
omireaen, Felocan, Bărbulescu, Va 
sile Pop, David, Ploesteanu, Gavri- 
Jescu, Cociuban II, Petea  Vâlcov, 
Qică Popescu (lordache), 

Jocul începe în nota de dominare 
a românilor. In schimb orice aețiu- 
me românească se loveşte de apăra 
ze imediată a ungurilor, în specia] 
do Mioloa. E 

Spre surpriza generală, în minv 
tul 7 o incursie ungară se soldează 
eu un shoot puternie tras de Finta 
în plasa luj Tordăchehsen, 

Acelas Finta măreşte scorul pesto 
doubzeci de miuute şi stabileste re 
zultatul pauzei, 
La reluare românii domină, tag 


Falimentul Ruguy-ului Român 


Jeri, pe maidanul Federaţiei, D 
partide oficiale de campianat cura 
goria Onoare, nu vau disputat decâi 
3 matehuri, deoarece cluburi cu 
ac A merloase ca P, T.T. 
nu forfaitat din 
Jucători. uz 


-— dar prea mult nu se ponte spera 
in. partea unui pregedinie, care de 
maoli techula să se retragă — au caută 
nlei nu vrea să că rug. 

1 este un sport și au o poareă, 
Enea pete aţeresai 

puțin de acest sport și menzând 
acest tobogao vom ajunge 10 aaa 
aul să avem butaal 3-4 echipe, cecaca 


era acuza 30 anl, când n fost introdus la |3ă taregistreze 


ol în fară. 
vu re-| 


"Ultimul 
al 
Dacia-R 


le ora 330 se oa 
Li 


ea trenul ormând a sasi în Bucareyti 
Simbătă 23 Octombrie dimineața, — 
la orele 10% 

Legajiunea Română din Atena a cca 
firmat de asemeni că i-a făcut tosi 
formalităţile de plecare inclasie viza 
poliției Atena 1nira cât călătorea cu 
patapori de vupas român. 

Jol 21 Octombrie seara la 1recerca 
frontierei greceşti în Jugoslavia prin 
punctul Gherghel Homi « fost oprit 
m |ite autoritățile polițienești dia vama 

eunficăndu-i-se şi pașaportul sub mo- 
tiv că ar (i fala. 

Fiind taştiințați de aceasta prin tele. 


ne priveşte pe nui românii. EL să se 


în minutul 69 Rick, în colaborare eu 
David măreste scorul pentru un 
sui srama jucătorului Homi, va făcul in: 

Din acest moment ungurii dom! | isrvenţii telefonice urgente, atât fa 
vă, dar români se apără desporat. | Legația Română din Atena căt ţi În 
Tordichesea, a arătat că merită lo: | Ministerul Sigutaniei şi Poliţiei 3 
cal în națională. Folecan ceva. gaai| Grecia unde sa ficat atât dovadă au- 
bun decât Dragorireseu. Ambii | broticităţii pașaportului cât şi calitatea 
medioori. Iri de supus romăn, fatrucâ! reaunţase 

Bărbulescu a font un bult eses | IPC „lin AVESAL WP6 lo. cetătesde 


d laraţie aatentică. 
leat: Vasile Pap elab, Daria, ian- noi denar iati 9 


poliției. din Salonic. unde jucătorul 
Hami aștepta dispoziţia penizu a părăsi 
Ureela să-i i se faciliteze plecarea. 


Ploeşteanu a fost ineaplicabil. de! 
slab, Gavrilescu a recăitat partidale 
ul obişnuite, Cocluban II slab și o-| - Acest ordin a lost ulterior revocat pe 
bosit, PETEA VALCOV a fncut o] motiv că între timp lăcut coatra 
partidn magistrală, Gică Popearu | lu: o reclamaţie cu caracter penal. 
na cât n jucat, la fel Iordache. Fată pia acas 

ela un; tru oprirea eu orice pre 'n Greci 
Mm Ei Bt e apachti Oaie n mematut eta, sn duipeejal see. 
Ceilalţi bani, este ce are eu itp e aa 

D. Xitani voinței sale nestrâmul a vu 
Afande a asbitrat foarte bine. în România, gruparea moaatră a 
făent un profest energie atât pe 
lingă Legația Greciei din Bucu 
vesti cât și direct la ministera) Si- 
arantei și Poliţie) 


Rezultatele tehnice au fost: 
(CATEGORIA ONOARE 
1CR.- 
0-0), 


echipa ceferiata. 


Vitorul — 
Dacia — P. T.T. forfalt. eulor dăduse Naţlonalei B po lor: 


dache, lar Juventus pe Dragumires. 
su, fundasul său de nădejde, 
Unirea Tricolor mai deasă, mal 
avântată si mal legată, a reușit vă! 
sonducă tot timpal ostlitățile, având 
majoritatea acțiunilor, 
entua a Jucat mai puțin com: 


în scor. 

iei) să —R. C.D fortat, 
tidelo au vizlouațe de 50 

datori plătitori și 300 aeplitari e 


Atlat ism 
Îi i 


concurs 


egimentul 1 Grăniceri 


Fiecare club pa prezenia câte 3 atleți 
de fiecare probă. 


«Cala Capitaleia, imebuia aă intre pe] — 


Binetnjeles că «Gluma Capitalei» tre- 


unei echipe pe care | baia să-şi justifice manseta de pe ziar | degete, ti 
sare măriarisegie că are relații ape | apari ghinionul Că nu mai fac galfe- 
ciale to cer. pe spe şi pe sub pâmini | DEODA: 


asgajtadn-se următoarea discuţie tatre 


— Mai, Rugianu, cum tuăm intireoiu? 
HU luăm. măi preasio, di alei, di | dacţia din jiabelia mal la vale, pe la 


mecantă imscenare, pen-! CFAte Întervi 


«MO 
să atu cati regie firaJa- 


ȘI aa inci u4 danii să accoteaacă pe 
matei bantte, că acam aa 


test ATĂ, „virale, Sar taţi De: 


au | sigur ca e «caile lor dela gară, care 4 


peatază pe Buga la pere. 
— Atat 
— atei i Noi! Da! 
7 a aia DOEa Brema va tate 


vă zoagă să vă schimbaţi re 


Ghevabeli. să daţi cumphu: 


— Cum dracu? moi Rotimann parden | meate la toni Carolină ei ele. ete. 


| 


e 
Venus ne trimite următorui 


Comunicat 


LA «B, CAPITALEI» 
van îran atoțupile Vi e gălăgie mar 
Se bai core latre și. Sub un birou, 

Jack Biarman Berariul !și serte cronica 

malchului Ungaria B cu România B. 
Păcat că ta veparta] nu 1 ae Dăd cu- 

cuele, pleiruui i gogonieaua 


numele grupărel si a jucătorului să 
facă toate demersurile penira o 
solujionare săi mal Brabnică a de- 
nonțului făcu, eoatra sa, precum 
si Dentra dovedirea inscenărei iu- 
cere, contra jucătorului cu seo” 
pul de a-l impledeea să părăsească 
Greela, 

Sperăm și dorim, ca autorităţile 
sportive diu Greela să no lie căt de 
Puțin amestetale În Bteasiă ucer- 
sare de tantaj şi de escrocherie a 
calu câțiva (mdivizi, care nităuă că 
au prizait asul troaui Preţul deale- 
uărel acesrat jucător, caută aatăal 
în disprețul oricărui sentiment de 
unate și dl tate sportivă să 
atoarcă, fără a alege mijloacele, 
alți bani dela graparca Venus 

Avem toaiă încrederta că auto- 
ritățhe superidare ln Greela pre- 
cum şi Legatia Greacă din Homă. 
nla vor toliționa cât mai argent 
posibil, acfastă chestiune menită 34 
atingă foarte grav, bunele relaţluni 
ce există Întro aceste două ţări 
amice, 

Inţelegem să așteptăm răbdători 
soluționarta, însă ua înțelegem 

de un moment să neceplăm ca 
arenstă Înştenare odioasă nă se 
transforma intro Infamic consu 
mată. 

A. S 0. VENUS 

P, S. Priu comunicat specia] vom 
anunța Marţi 26 Octombrie, în ga- 
fetale de dimineață, dacă faţă de 
ţii, jucătorul Humi 
va putea sosi cu avionul pentru mai 
chul Venus — Ungaria B, 


Sărac at 


PRândurile de faţă int serise cu 
multă meplăcere. Pomenim tar de 
ailetism, De atletismul care ne-a 
entuziasmat acum 2 luni şi căruta 
i-am închinat multă cerneală când 
Iordache, Cristea sau Ghitescu cu- 
cereau laurii unor categorice vic- 
torii baleamice. De atletismul —că- 
rula iam prevestit aile luminoase 
în viitorul aportului românese. ŞI 
cu o sincură condiție, ca arganiza- 
rea fără reproa a balcantadei să nu 
rămâte o aetiune izolată, Atleţii pe 
cura i-am înconjura! cu admirație 
i solicitudine de semi-zei să nu-și 
arunev pantații cu cuie în dulap pe- 
«te coroana ge le răsplătisa ofortu- 
rila dela Jecuriin balcanice, tar 
massele ridicate ca un singur om 
să nu brimească dusul rece al ne 
păsării și meylijențol celor ce me 
condue, data trebuia! 

„doi serim din nou de atletism, 

Ca să recunoaştem dam greșit în 
oplimiamul mostru. Şi cau greşit 
ai aliii: ponţ lederali, 


jenităţi. este afisat la restarat, 


ni arataităților în cămine, pe fa 


CI 

Sueuraal,, UPSC 
Preţuri moderate şi fine e. oi 
D 





Bursieri! veebi. precum și cel 
cari au henefieiat de gratuitate în 
cămine în anul scolar mi 
vor inainta și ei cereri, eu aete, la 
facultăţile, respective. 

Bursele se vor achita, începând 
din tuna Qetomhrie n. e. dună ce se 
ve prim) deta faculăţi tabtoarile 

recomandările wi. 


«Ministerul uăărârii nationale a 
botărât, ca pe viitor ră nu mai ad 
milă înserierea la examenul de in- 
trare în colile pregătitoare de of! 
țari a tinerilor cure pu posedă di 
wloma de bacalaureat la data în 
serierei. 

Nu se va mai aproba trecerea €- 
xamenului sub rezerva presentârti 
ulterioare a diplomei de baralan 
zeate. 





TECHNICAGE 


Inginer GH. CRE 


București |. — 
Regală No. 18 — 18 
TEL eron '3a3.0ă 
Intre; 


trica, 


centrale, 


maşini 
cu panțuna: co 


i 


NE RAĂ 


Tu 


m 3 
mit, i i 
tare și da te [E 


mau 
= 


| 


și mate tt 
vanat 


Adevăratul aspect al proicej 
muncii național 


Nici un ucenic român nu mai e primit în fabricile 


BRAŞOP, 34, — Protecţia muncii 


perlect, se menține totul pe pri: 
mul plon al promupirilor de os 
tăzi. O singură voință a reușit sa 
facă aceasta. Ministerul de indus 
trie şi comerț are însă de luptat pa 
tângă adversităţile a o mulțime de 
factori, cu reuuavoință a elemente- 
tor în mubordine, cari mu prezintă 
minleterului tente datele necesare, 
revină, vobatând._ ai poute chiar 
făcând imposibilă realizarea acelui 
primat al muncii naționala, 

Nu stim a, până ment, 
în ce măsură e Înformat minineral 
de indusirie despre o anumită ac- 
tlane, pe cât de pertidă pe atât di 





ducerea în fabrici a cât mai mulţi | nevra? 
ucenici streini, la adăposlul legii de| Nu ee permite prin toate mlilon- 
ma] care cere numai 10 la sută uce. [Cele formarea viitoarelor cadre del îza fi 


nlei minoritari din numărul total [i 


al Imerătorilor. Ori fabrielle mine. |Cenici minoritari primiţi în fat 


malului procent da lucră- 
tori minoritari si chiar de- |Pr%%lunt, amenințiri, şi 
wăsirea lui în viitor! 


nu mal departe 
zeci de ani 


! 
Se mai iniâmplă insă si alieeva. 


rempee= 


fivă de muncă, nn exină luerători 
ealifleați români între anumită | 04 


pecialişti — probă avalansa de u- 


ioi| te să- 


— când se 


E 


Sti 


= 
decăt unea 
Ira; 


de cele mai incit 


Tepreaiune, spre 


Există un țext de lege, care sune |Puitrea neamului valea! 
că dacă în elreumseripția 


Tot de el se imapieăiă , 


hiel, Tel 


lod, Cauei, 


majorităţii celori; 
azateri alta 


ue 


inderi, cari asi 


RANI RO 


ara românească, 
MANEŞTI, 
gi facă politie 


miare de acl, cari au ajuns să aeti-| — iar po do altă parte se vine şi e| personală, fm potriva 


veze direet ostil faţă de interesele 


stine în mod perfid şi NERUŞI- 


xomâneşii — pentru că nimeni mu | NAT TOTODATA, «că din lispa de 


le-a pus până acum mâna în gât.să| DErtoual românesc, 


1e azălțăle bine — măresc în fiecare 
zi procentul ucenicilor minoritari, 
miesorând proporția lucrătorilor, ca 
riscul ca însăşi randamentul fabri- 
cel să sufere, Principalul e însă ca 
viitorii lucrători, formaţi din rân- 
durile ucenicilor stroin primiţi îi 
arabă, să fie recrutați tot din acest 
contingent al minorităţii, 

se ustfel angajarea românilor, cati 
de alitel sint puși în imposibilitate! 
de a se forma, 

= 


etism ! 


Pi cotat aducerea în jară a 3-A at- 
teți de clasă unguri și cehi, pentru 
a fi pusi alături de cei-inai buni 
Români în cadrul unul mare con- 
cura atletic, Unul concurs de am- 
pioare at cărui succea în public mar 
A fost un semn de întrebare 

Fiindcă era momentul să specu. 
lim atmosfera prielnică atleticei 
noastre. 

Si mam făcut-o, Ba din contră o 
și atricămi Da vre-o 2 săptământ 
cu început să se organizeze «con 
cureuri» do juntori în pauza marcă 
urilor de foatball, 

Trecem peste greșala de-a pro- 
groma dispute atletice amestecale 
cu football. Ne legăm de orpantaa- 
rea în sine. Din toate ctuburile din 
Capitala abia, alia s'a strâns o mâ- 
nă de juntori cari au alergat sub 
indiferența totală a publicului, Ca- 
Htatea concurenţilor o și justifică 
dealifol această indiferență trans- 
formată teri însă în enervara sau 
Mlaritate, Fuseseră convocați şi 4i- 
meriti dela Viforul Dacia. O bnmă 
parta din ei au rămas la poartă 
Hindeă cel ce-și luase oblipaţia de 
a le da accetul liber pe stadion di 
părusa. Fiindoa-l cunoaştem mu ne 
mirăm. La plecarea întro ştalelă. 
parodie va dat cu fluerul. Proba! 
imprumutat dela sergentul dela d 
NEF. 

Frumoasă propagandă. 

Cu o incongtiență hilară oficialii 
(pluralul e dealtfel foarțe restrâns) 
cari ne-au oferit Balcaniada, ne îm 

fă ta asemenea speetacole dezo- 
lante și dăunătoare răspândirii us 
tului de atletism, 

ŞI mai avem pretentii. 

MIRCEA 


fabricile se 


acesteia, 


Meșteşugarii cismari 


cer eftinirea materiale, 


Intrunirea de eri dela Sala Transilvania 


Eri dimineaţă a uvut loc în aaa 
Trausilvania din Oopitală, e maro 
jntruniro a asociaţiei generale a 
meseriașilor clamari, ln caro au par- 
ticinat delegaţi din tontă țara. 

Sala n devenit neîncăpătoare, 

Prezidoaza d. Constanţiu Dobres 
ou. preşedintele asociației. 

So dă cuvântul d-lui Zăireunu, ca- 
Te so ocupă de scumpirea materi ii 
lor combătând cartelul de piolărie 
care a provocat această scumpire. 

D. Vasilescu arata că în bresla 
cismariior s'a încuibat criza, tot 
din cauza scampirei materialelor şi 
învergunatei concurențe a fabrican- 
ilor de încălțăminte. 

Se otupii apai, de întiințaraa unei 
procotate academii de cismărie. 

D. Osmanoviei, combate cartelul 
de pielarie, 

D. Angelsecu se ocupă de incălță- 
mintea de eauciuo care concure 
sa mânia de lucru şt oste nohigier 
ei 

D. Vintila Iancu, se ocupă tot de 
carteluri, care deschidorea luptei 
pontra afteniroa materialelor şi a- 
tacă fabricanți! do piele cari tind 
«pro deaființarea brealei. 

D. PETRE POPESCU aduce slo- 
gii pregedintalui asociaţiei pantru 
munca desinteresată adusă breasla: 
silor. 

Mai vorbeso d-nii Sorescu și Ru- 
sasa. 

D, C, Dobrescu, arată, în primul 
rând că asociaţia a fost atacată do 
sâtiva rătăciți eari căutau subri- 
Barca oi, dar solidaritatea moseria- 
pilor a învina. 

Citeşte apoi programul do aetivi- 
tate a asociatiei, pentru a cărei în- 
Taptuira trebuie să lupte: 

Tata-l: 

Eftonirea matertalolor de plelă- 
xle, desfiintarea trastarilur şi libe- 
ra coneurență, reglemeulurca fahri 
silor existente do încălți:ninte, in- 
taralogrea de către stat a înfitațării 


de noni fabrici de 
desființarea încălțări 
ciuc, 


săptămânii de boala | 
i dp asigurare, 
meseriașilor de 
întreaga țară în 
mizaţie, 


numirea de delegati 
impunere și apel. 

D. Dobrescu arată a 
rilo asociațial de câţi 
şi dezidaratale cari 
fapt. 


o 


D. ILIE P, CALCIU 
Camtrel de muncă işi 
tarea arătând impor 


dul 


țive cari oaută să n 
meserinşilor pentru 


torimea conşti 
pe baza solide pentru 
țării să progrese 
porțile muncii 
protejut mueltorul 
tățenual român, e 
n dat dovadă dos 
Ealitate și do ordine 
riri privitoare la 
so eliberează cări 
şi arată că eate d 
contra acelora cari 
zuri 

Face apoi spel 
muntitorizae, să fie 
sită fneredere În 
muncă, care sunt f 
me ce dirijează într 
n tării, 

Adunarea p luat «i 
jamitate, 








Combate apoi, elemt 


cotăţonii să tragă foloa 
lepasu 


incă 


reîntiințarea peza 
trâneţe pentro asigarați 


n sara 


reducerea imparte 
puterea do piată a mesrisai 


a aul 


ANTAREA D-LUI LI 
P. CALCIU 


mintei pentru sănătatea let 


a 0 


puri personale, a arăist că 
ata se 


i audă 


a 


git 18 08) 


















IZITATȚI RETAURARȚ 


„Tinerimea Român 


UL 
“ 


Domall arşi! creștia Denabtinza de 100), ee 










[i 





vinde cu preţ: 


Hagazinul 


vucure 

$. Magazinul V. Vasilescu, prin out 

P.* dela mu are rival atat bu ci Cine SĂ ierveşte cllen- 
acie 


uri exce 


N. Va 





Plionale 














I] 


(. N. DUMITRESCU 


Bucureşti. Str. Lipscani Na, 68, 'Telelon s1oai 
Anunţă Ono 
m i Citentela 


entru sezoaul de toamna este bine asi 
La pentra mantouri şi rm 


Uitimele noutăşi 


















t cu ştote 








BLANURI FINE 


CU P4EȚURI CONVENABILE 
VA PUTEȚI PROCURA 


La Costica Mihăilescu 


Strada Colţel 44 Bis fostă Stinţilor 


MARELE 
IMAGAZIN 


1„Balon-ul albastru“ 
* Jordan A. Ionescu, S-sor 
Strada Carol, 62 
Vinde eftin articole 
entrut Şcoii 


>= 


“ui asiuuriților“ 


Eri a avai loe intrunirea 


«Eva. 
«lui 


asiguraţilor» în sala «Carmeus 
Ha Şoseaua lancului No, 2 sub pre 
sedinţia d-lui N. Alexandrescu, pre- 
sediatele, organizației. 

latrunirea de cartier de ieri, a - 
vut drept cup de a organiza de sec- 
sii de cartier în afară da acela dia 
<eaua [aacului. 





unţi D. pruzedinte — Alexandrescu, coa- 
Botezuri mată lipsa de solidaritate a mem. 

rilor do te i 

Manutactură SE ca eneiet Stiati Saua 





mărul mie al participanților la adu- 
Pentru ca «Frontal Asiguraţi- 
lu să poată organiza celelalie see- 

î! este necesară o acțiune comună 

tuturor asiguraţilor casei centrale 
» asiaurărilor sociale au numai în 
Capitală ci și in proviazie. 

Face un rmpori a tatregii activități 
pe ultimele trei luni cerând aalaten- 
tei să participe iu aumăr cât mai ma- 
ro la ţedință. Peniru urganizarea sec- 
Viilor de sectoare, este necesar ca 
membrii să fie la curent cu cotizaţiile 
si să se intereseze de desbateri. 

Vorbind apoi despre nezmalțumirile 
asiguraţilor, nemulțumiri, din cauza 
Mesorganizării asigurărilor sociale 
tare ca ceartă instituție să aplec 
urechea In toate dolennțele membri- 
tor ei şi mă le soluţioneze favorabil, 


(onferțiuni 


Incălţăminte 


- 
Cumpăâraţi ejtin 


la Magazia „TNASO0U 


ate, 








Amplaeanu No. | 
(leatru National) 


lAsoriat eu Articole de voia), Vaaa 
leare și arce asticul de Plelărie, fue. 
ale în atelier oropria. Foarfeci, cuțite, 
rice, aparate și lase de ras. Articolul 
de loaletă și pariumerie. Tocilăriel 

Deatro uscați! ohiecte tdicase 

Armurărie și muniţiant 

Articole pentru câini. 


















„Fotocopie 


MARTIN BILINSKY 


„i 


ere proprii 


ILEScU 


—— 








sutunrea „Frintu- 






Aveţi înc: 







—— 
Dela Asociaţia decorațilo 
de războiu intui Țarii 
Crucea Comemorativă 
și Victoria“ 


Congresul Asoslayisi din Nemânle e 
decvrajilor de. râzbolu 
Crucea Comemoralivă și Victoria” ze va 
Hoo în ziua de 7 Ncemirie ui 





deschide ia ara 8 dimineața și va e 
|tinua pana la orele 18 p. m, cu Tatre 
|rupere de ouă ere ia 
masa 


prânz pentru 


Punctele da discuție ce vor farma de 
alteratele congresului sunt urmâlsare 
| 1» Grntuttate pe CFR: 2. improprie 
|harire sau colonizare 














Savbata suv de 


ai Aweclaţiei jroniatal jemttlaaaritor pup. 
Mealari români din sir, Carot 30, eta 





jul îl o comsjătalre a comiteiulul da 
direcţie a aceziel asociați. 
Dinti: Gh. Criptesen, St 
midi, Marcu Vasile, C 
Dumitra ON, Dumitra 
sa îa parte fott rontc 
va: pejii de sectoare, ș) 
de urupe, la conjerința ce va avia Ioa 
Duminică 31 Octombrie a. e. orele 4 
him, după masa, fa 
unde de pro. Mliaii 
jaremţia despre 
funcitonarii. particatari, 













aseclației, 
Statut corporatie şi 


| 

Se primesc an unțuri 
pentru 

mica publicitate 









redere în Droaus 


Si 


„Avtatul Ţării, 


[ia Focuri. Va dure unul o zi, se ve 





stihe 









Pasta PSntr, 


mb 


Sing 





r 
i 





TON p 


B-dul Elisabet 


Sâmbată 30 și Duminica 24 
în palatul A406 R5. a medicilor die, 
ntr. Isvor nu Î0690u! toshaterile cor, 
areaului, msdiello: din spitalele şi 
dlspensarele IMiPirierulai sanatatii 
vi carotiriior s0biala, sub presedin: 
Ut dani prof, dr; D. PAULIAN D-an 
a nrătat că di Ccucluaille acestui 
cauirea volai tă roiaaă 0 pres 
ehimbare totală n intregii organiza 
țiuni de până Bam. 

Moravurile actuale sociale fac ast 
fel, ea pentru cel mai mulți dintre 
mot. polittea să [le emirul retuotu de 




















în pomi fe emerit Și ad, a nat e pna E 
ni up în ti Ore beta n cere mt ai ET (E i at 
era grătar nelarecut, pescârie, bufet rece, preluri modeste Pasta pentru dinți SIMBOL inerte române 
Muz DE AZ, DANS, SER DESCHIS Ș10UPA TATAL miza De ele tota nat aia ata 


zori” imam POETI nene 
(OongreSul medicilor din spitalele 
[și dispensarele ministerului sănatăţi 


ora [avaneare, mutare, 





Pelerinaj la 


mormântul 


Regelui Ferdinand 


Soc, „Glofiile neamului ” a lumvalizilar, 
ortanilor şi vădavelor de răsbolu, grad 
laterloare, a lansat următorul apel. că- 
tre eutoritățiie bisericeşti, militare, şco- 
are, adm)nistrative şi către toate oe- 
ganizaţiije de tineret (sportive, cultu- 
male ete.) precum şi câtre Intreaga 
populație a orașului Curtea de Arges 
si e judetului. 

Soclelaea „Gloriile Neamalai”' a fa. 
valizilor. ortanlior și văduvelor de râs. 
bolu, grade laferibare „voiad a casti 
memoria Mare)ul Rege Ferdiiand 1, Lo 
Inlai — Iutoptuitorul maretul vis at hu 
turor românilor de protutindenl. Cel 
care a odunat la ua loc bucățile rupte 


Populaţia unui târg 
jefuită de un jidov 


din sfântul pâmiat ai patriei, şi ca 
un prinas de veşnică recunostiajă peutru 
Cei care a avut grijă de aueeate victime 
ale războlulul, cin inițiativa Sa şi ca 
concursul moral și materia! ai cama- 
Tazilor invalizi cela Camera sindicală 
a debitanjilor speiali C-AM. dia Cu. 
pitală, a făurit o coroană de bronz 
ce achipue inslgea de iavalld pusă pe 
pleptul mulilaților de răsbolu de pro- 
prin mână a acestul Mare Rege 
Acestă coroani € fdurită ou scopul 
de a străjul și impodobi de apururi 
mormântul primuidă Rege ai Ronnie 
întregite şi a hatărit ca pe ziua de 











Marţi 26 Octombrie 1957 să o ducă 
i să o aşeze în pteăja Sfântului Mor 
mânt ai Nemeritonujul Rege. 

Cu aceasta ocazie se va otida şi un 


parastas pentru rămenirea uumelul a 
celula care e aul înțelepciunea de a 
tatăptul celacee cumal Mihai Viteazul 
indrăzalse, 

Dracula socte!:isa „Giloriile weomalul” 





POLTEŞTI-COVURLUI 4 —Ji- măatulvi înainte de râuboiu, demer. 





dovul Zalman Smiloviei practică ja. 
| tul cel mai adlbatee en pălnea in 
! Ta Poltesti-Cocurlai, Populaţia da 
ncola este roroliala poate, măsură. 
Na mai stie cui aă mo plângă. 0- 
vroul acesta, font sărao LipiL. pă- 











Incurajaţi 


industria 
şi 


comerţul 





lromânese 








Anicole pentru MENAJ 


lonescu 


Porcelanuri, nticlărie, ta- 
câmuri, obiecte pentru 
cadouri, ceară specială 
pentru parchete. 


Strada Academiei, 28 


tor pe câmâpul de lupta trădează, se 


pune în slujba inamicului, face 
bubi $i se întoureu inilionar, 
După ce u scăpat dela orice con 





damnare, sa făcut brutar, inlătu. 
râzi mattel pe brutarii aretini dia 
1. Foltesti și din tmprejorizay 

Jatul jidovalui constă în aceea tă 
wiinea fabricată un maximum 300 
urame grenlite, o trimita cu cătru. 
tașii prin satele iuvevluate şi vinda 
uamni po careaie, lapto, păsări ne. 
Şi intotdeauna jidovat în ee) puţin 
două prețuri, O pashre pe a pâine, 
4 păini un kgr. de unt to, Când e 
verbe de schimbul ca ctrealele, ale 
lăeannia Jdovulal nu mai cunoaate 
margini 


Popalaţin revoltață se ntreabă 

















roagă intreoga pâpulație, autoritățile 
și mal ales întic=g, tame 1. O. V. dla 
Incălitate şi jeori fa lua parle în n- 
ecastă ploasa 3 lemnitete, 





informaţiuni 


Doamna Maria şi lon Glogoyeanv, 
Dimitrie Puteoleseu, Luela Buteu- 
Jeacu tuptitațcacă rudele și prietenii 
că Marţi Detombrle ora 1 diminen 
ţa va avea loc In biserica du Iotta 
mu ste. C.A. loblii, parantatul de 
al resretatolui lor părinte 
Dimitrie O. Bulteulesen. 





m de 
vi soero, 


| 







ro 































Cons 


incurajați Industria 
comerțul românesc 


Iincălțăminte Bărbătească 


Durabilă 


CUMPARAȚI Di 












şi Ettină 


Vucrată în atelier propriu cu materiul de prima calitate 


ELA MAGAZINUL 


1. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11, Etaj | 





Incurajaţi Comerţul Românesc 
Cumpărâna dela 


umul legionar Obor 


. Lângă B-ca Româneasc i (gang) 


























tranaferare, ele. 
Cel cari mu se adaptează unor a- 
semenea conditiumi rămân blazuli la 
postul lor. Ştiinţa tor va folasi real- 
mente bolnurilor, majoritatea apt. 
talelor vor duce o grea lipsă de ma. 
teriale şi medicemente 
Im locul concursului de mediei și 
chirurgi primari pe lată și pe ter- 
men fix, var impune coneurzul pe 
locurile vacante și la începutul fie- 
cărui an, 

Trebue să dispară toate sltuajiu- 
mile anormale de astăzi. Sa ae deo 
prioritate 1n toată ai mâl tot, spi- 
talelor și dispeuzarolor lnlateru. 
lui sănătății, 

O singură lege, un singur stăpân 
o ingură pungă și toji egali înain- 
tea aceleaşi legi. 











CUVANTAREA D-LUI 
PROF. TITU GANE 


D. prof. dr. IIPU GANEA sere: | 
tarul generul al ministerului sâni 
Văţii, aduce cougresului salutul e 
leginl a! ministerului şi al d-ini mi 














ale sau în 
i în patru aul, 
riale peste 50 mi- 





Sau făcut apoi ameliorări atât lu 
localuri, ln umărul de paturi şi 
la personal 





jun azi la 3 





diferitelor fundaţiuni si cliniei par: 
porii de bolnavi cari 

trbuese ospitalizați în primul rând 
; tobereulovil: ma: 





au ficat 3% pariilonne de e 
taglosi, 13 seeții de chirurgle 
centre moui do oerotire a copiilor, 


a 


trai 


lo renovate san repadate ra 








Lina naţională contra te 
mei n ridicat 7 mari saoatorii 

De asemenea, sa tfeut și un can 
tru de polagrologla 

în ce privaste personalul wedical 
va er e 
mal cehitabil să ajungă la locuri 
de seamă prin probe pabilea 

“frobuo să dim o cât mal mare 
gratuitate, fară -m nedrepiaţi po 
med 

"Terminhnd, d-Aa nslgură că n 
găni ta abulater tentă toţeleger 
tot Intertaul problemelor ca teaba- 
taţi 

In contimunre 
fesor ar. PT 
togii. minister 


„ureu id 


artul, 





ere)tzat 











orbeete d pro: 















Dooperatarii romăui vor lua parie| special d-lui pro?. dr 

eu toată solemnliatea la sesastă pl-| pentru mara operă în/tpuiti me 
oasă esremonic. Anizueii Dimitrie | pcseând că cate încă mult de 
0. Bulealescu 1udl fundataral și pre-| jăcul și de astăzi înainte, pre o dis- 
vellaiele moelet si expozițiilor! pare unele unomalii care există în 









Superioare Cocos 
Acest meu vu: 0 importauță 
deosebiin pentru (MĂ ce darese să cu 
cască oile pri 


ce alei la bază [loarele la opera e 


preț: ideas | Loânti 
premise settetății 
e a în te 


Meta de asistentă pubhieă 
La vouile orientări asupra activi. 
tatii medleilor lagi pasi 
e earătitul dzii TAsta 
Câmpeanu (dageseu. Corneliu Ha 
du. Votna, Sintan, alhinrânda te cu 
tot sufletul ul regenerare 
trapeaseă și vu 
Mi pi de n coutrih 


dtetori 











zii de 





udativă mu 
socială ce a Inat un atât de străla: 
cit avânt astăzi 

use În diseație pragraiaul 
viitoare n Asorlaţiel d. 
m declară desbaterile con- 


tocat remalul Inchisa, după are serie 
oii case “derivă N mod hole ncule [A S Mezul i a areaată 
lporme ale poi sorpa a misti EL. VASILIC 


|unat” senator în munte, sau fa mare COLENTINA No. 8. TELEFON: 23334 

| pentru cel suterinai. 3. Intemaiei peni Coloniale, Delicatese, Vinuri 

|Sopti în scollte miutare si civile: 5 naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 

| Acordarea de mjutoare haneti — lu FEPER Fructe, Conserve Bragadiru etc. 

war — celor fn mare lpuă şi mizerie; zenta Pucereati demanutratiuni la, 

6. Gratultate tn spitale și ta Mbepeeeare batai Santa SAZ Calea Victoriei No, i ————— = 

Wlevarăul Tache lonascu Na 36 Singurul magazin Românest de lingerie Bărbtească 
Cămăși, cravate, pijamale. Tăetura impecabila, 

Statui corporatu VIZITATI Ceasornieazie Lingerie pentru ofițeri. P 

şi funcționarii particulari a Bomta 


»aNî k yee 


DUMITRU BORCEA 





— Calea Victoriei 114. 





VA 


Vinuri alese din lorlile Const, Bănceanu 
Pafolordoneți 


Muzica naţională 
Se 1nc abonamente 


Doriţi să mâncaţi bine si eftin la Oradia! 
RESTAURANTUL SINAIA 


(Lângă Teatra, propr. Nicodim) 


Bucătărie românească, — Lu 
bucătar la Restaurantul 0) 


ZITAȚI 


crează loan Cărare, fost şet 
itebla, Mamala- Constanţa” 


grătar special 


Meniu fi 25 Lei 










IONE 


PREŢUR 





LINGERIE BARBATEASCA 
Ctimiși, pijamale, halate ele. = CONFECȚIONEAZA ATELIERUL , 


Calea Moşilor No. 65 A. (Lângă Bulevardul Domniței) 


L MUŞAT 


| CONVENABILE 











Vesiminte, obiecte 
bisericeşti, bijuterii 


Constantin P. Matsescu, str. varol, 3 









„liiiirea' 





|. 0 


Exocută eftin, prompt şi irepro 
comenzi, B-DUL ELISABETA 


TELEFON; 5.0824 





Croitoria Civilă şi Militară 





LTEANU 


a il cele mai 
10, Etaj L 


reten 
JUCU! 


oase 
ŞTI 












OR 


i 








CUNPARAȚI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, rame, cristale și picturi 


IOAN PUCHIU 


| București, Calea Mogilor, îi - Teletoo 34459 


DIN COLECTURA. DACIA 






ASTE BELSUGUL 


LOZ clmpârati d 0%. 


COLECTURA 





BUNA VESTIRE 








| 


] 


pentra şpaniă 


= : ps 1ibeter 
_S4IT Jkao E BAI, storesi 
pomz-atei 


inaugurarea pensiunii 
legionare dela Predea 





Cuvântul d-lui Corneliu Z. Codreanu Decoratii | setata 18 sea tree vectra | Tarata aut 
pa da aa 7 a | pe 2 ema de . 





facă dar trebuie să fie propriul 

du judecător, predată de a gmail * a 
Omul trebuie să se jun! Poresiona, în imopadie 

dece să aibă cura) Dmcratul sorina a Pe 


Eri SN Dewmmbrie șa imaaserat] Iiaise petitizază mesi 
penuizma impizeani din Predeal în- |ă-ea vi d img. L Gloria câtira ie 
petari peseruli dela CFR. d-sa 

As basi perie d. Cacmeite Z Cozla Bois Peinăi &-za Cias- 
osia, imită sare me afiae lalElas d img. Pană ce femilia, ete 
Predeal. penru și o amice de în] Stajta vetizisauă e feet oficiată 
stezari din Proimel, judetsi Prado | do =âtre cai dci prmeii din localita: 

şi dis Capitală. . 








fiecăruia corner 
sam, pdică de a fi drept. 
propria | + 


Omul judecător în 


















































Tirmaneat sete Cum $'a Acsiâşurat SOlCmnita 
înăltării dA 
















la gradul de sub! 
iVoevo Mio 








nent a Mareiu 



























e | 
i 






























































Mor stăpânire si Li ÎL ă 

pie al Homănei.] 38 fie judecăter în pro- 

Mt anti role separa Raspund: PRINCIPIUL 

iesise peste si cr e I0Fo:| aNJOSEȘTE  OMENIREA| „ia cena Lesizmarii ce | aia ceai erstettă teii: Are 
ae pata area aici și sta | PENTRUCA DUREA | „mur o masă comună cere sa reia. | ni Pasa. Nei mau eimiseiteri, oi | pidscrie Atom ae Bobota co de 

ie. sac în stim | PE OM LAȘ SAU HRAPA- pi până in ora 4 In cursul serii sa | acemtei Dimov, mc Bpiiesti întră | biduzena Ioana. Ditimmal e princ 
Si iar pe cari le ver| RET. Pa eg reia Seat îmi merita e ma pate arat Poul at oaeleeiie în 
a e 0 00 Aşa e, Due e me verbezei mega ft de mâncare ere treb | cata ca der ae du bouteuniai catei al 
vuzace sănătatea sas | de Denzi este omul, CI DEIPr> ti Sta tener. | totală 3 Gramar LELE VOR 7 
pi tetiere | Clt EBATE ŞI TREBUIE | Coruna" re pian pța eu ozn BRE eee 2 ereu a RE pe 2 Pa sarat 
ca să le pună toate în sezvicial moi mie, cei mijlociu sau pa cel | mare discreție. a pameăt 9 CÎC 270 | iromupete Târenă Pontru mori: soiuri avănd pe Marele Voevod Mi-| Cariera de oier em 
Patriei și a biruinței legionare Smălţată,| mai mers. dupa pungă. seu supă | vatte în cercurila păiitiee pi iz | mate Brorle. În tata trim re bai, tn Ani, semănat de crai, 

Aceste capete de poi se cine - salii swst în aneptorea [ai pi Tiniă pe mare me ln m pe b 
întreti intotdeauna cu te mame. căt si : a 
jertfe materiale de orga- = = tri 
iesti, peer sam State h nezii înirânți fotalmen € investirea de sublocotenent al ze 
Se putea rosia și En Marelui Vo .vod pi 
cât de mie beneficiu. în- . 

Weprimderi _ moastră de Mtnecte evatimui. Ieri se si 
astăzi işi va fi tins şi chiar ang dieă până la inălțimea mastilor. o| 
semasdi: «Paradi drepti»: Pezire 

Mzaieeie râ- | sai 









TEm BERLIN 33 (Roduores. — 4] Im legătură cu retrage-| pentru a demoraliza încă! 
şi i gentia «Demei Paine amunid: rea generală a chinezilor, şi mai mult trupele chine- | Episcopaiai este ninepai de caza 
3 sem metz veti Comssieataă efjezi ai cortimalui | trupele japoneze, în coo-| ze în retraaere | razariaeri. Prima 
toată jazea În fi scelzeri mea dinclarit: perire cu forțele aeriene, | In aceia tizapibempele Jepeneae | strikate vănisi 
= de secari 


de măzeare der veti plăti după pu | După o rezictență înrerzueaiă 05 

re e durat donul iuni, îrspele chins- 
ze, exb prezimaa energică c erma- 
Yard, 


riene japoneze au fost mo-| 
bilizate imediat si au incs-| 
extrem! 





ae. sari der 


cereaire ae remit 





e Spre fiuviul Galber: 
mese sa | 





ses de apărare a Shexgb 
Celeiaite detapememte 





In arma szeceselse militare jcpe | diică vreo 500-000 
maresaizi prizi Eatosehite! Vreo 27 divizii se 


început afzarira cosemiraiă coatrs | află 
pozitiilor chineze puleraie feri. | 2020, 4 za 
5 bara 85 rez ego a 8, |cod srreral! provincia Shansi, 19 în Ho- 
ai armatei japozeze, a irimia dia! 10 în tung, și 6 






rul Taming- 


Tokie, grarraleiai Mzisui cezaa- în osii 
fu. Alte 12 divizii apără o 


duntui sei ai lorţelor japoneze de 
pe fremtai Shasgbai-aiului, e es- 
biogramă. În care spezr: 
Cm eel mai mare re 
înclinăm faţă de spiri 











Legionari şi prieteni 


















regâciuze deseuperitii 
mud prelua în timp ce s0b 


msi de Marele Voeveă Mibal Tă- 





esta străze legat de trzfiţi 
Noastre Domaiteare, Srtămegii Ne- 
sri ma erezti, — și bine =a eretat— 























ențilcr aliniază în tăcere. Giasai 


| IURAMANTUL MARELUI 
VOEVOD 


glas dinconese 


care rispame î> 





ve A Mi 


Regele enhcară din tribună ar-| 











Inenediitea bataliomziui 
meate pe fini Mex, ge za 
ini fam 










eu aa Seti 


CAPUL MEL MIRAL 


scr 
îni. prin inearpiearta Ta 


Asti 
















| căzuţi în 
din satele ţării, corpul efijeresc pentru afarțări RER Na | ecizi dia săslesecață. pe [Ii |de = 
DACA Fi iu ali sale neobosiioare și irimia Anii 1ne pa oastea lar, imebează prima | ar Li Ti-am stat de e Ret, 2% ! 
ECARE murilor. rările moastre să realizați în cu- nive poale cea mai trainică becitarăiz-| Imbrăcănd în set pa . 
ASTRA AR | SAR ADUNA ATATEA rind onertinele ayle sie rsarea me Ei si natiaze |nă baiza de stie, apă ce ea siliz- 
UP NA CEA MAI MICA MIL de CARE pline cu de erele: | marșului asupra | Ostra emte în sint ercazisaniții ui ice i ioeeat săȚi ne 
BUCATA DE FIER VE-|FIER VECHIU pe care pmcze îcima oi mo irehue mă se Romei care, desi iavemneană e ciiă, eem-| sașii ivitămimiele  omtâneei le 
CHIC jcerewrile dela|Paţi putea dărui <PARȚI- | srroie soro sosi inrinirre memo slitme tetasi era mai desămârnită rari ma e Miamidă sării 
roțile carelor. dela bu-| DULUI “TOTUL PENTRU | jiosaiă e japonezilor, în vila! s-| ROMA, 25 (Rad scoală dt egalicaie. Na de sade ai ci e sea j credintei si a datorieL 
ţii. fierul dela pluguri. TARA» spre a-și piztea fa-|srowiat, e froetei în Ama de a 
ile rapte. poteoa-|ce wm CAPITAL atât de neri. dozareee tree! cale certe = = = . 
cele fără folos) si stă- „COMERTULUI (d-ra arme Ptr Noui victorii naţionaliste 


trebuitor 
LEGIONAR: — în inmtacea| = 








tea alte unelte rechi, 






ei 
chineze la nord | 


ceri sac prin cuprinsul | mare începută intre co-| F 
curților sau lăsate în merțul JIDANESC şi MIŞ- de fluviul Galben sunt e- | „alin: pa inzug-rz 
dru-l CAREA LEGIONARA. | valuate ia 62 de divizii, a-| nic dis premine: | 








în Spania 


























” BERLIN, 25 (Radio-| vincie şi au fost indrept=- na cezstatat că rizir 
legaţie oficială o partidului na- AL eegramele din| te spre celelalte fromturi| rest is rece: î- 
țianal-socialid erman, condusă anunţă că tru- | de luptă. 160 avioane 1e-| capat punți ia 
jol cm, Cnieui| pele mațiomaliste. cari au| gionare, cari au activat pe = 
de dei lai Ia udicerea parti-| cucerit Asturia, an şi fost| frontul Asturiilor, „au și 
| dlui retrase din această plecat spre o 
Mâine fiind ziua Stâmtu- | PER i 
vin de cereale politică | maă ei artateri cea a . . ționaliste cari au cucerit! 
2 fost arestat și depus la Puliieciairă dia Bara-| finilor de pe toată fata pă- 0 întrunir Ş nza ională pacea rm cae PI 
închisoarea Jilava dim or. |resti. ie Merele Amphirestra si mântului, mamârul viitor şi ma fost trimni opei= za 
dinul guw: Brătiamu. | secaici. în zisa de 25 Detombrie a | al zi. i nostru A i 4 5) ja dez erp de aş- 
— ZE stai pază ieste a tineretului naționa:-țărănist zei sii mire 
aaa n at mă în Bptemăiă] - iiuncâni Peitacmnele Metata mcm-| AONatres grmerali actratrdimară e împortante. 
a Aa dt A inuiea în Matia i amalia, maini, me. incinliei roleterier mormeri, f-| sară “mite mu poate fi] lit d. Mihalache să acope- - 
zistiior polemegi, de căize mizinte-| mesi! în Pit sete Poate. doarme zenit îi că gruparea re pe ici corni» şi 
rul mastru de jastize sa-i pa 7 Aceeasi ae dela arici BERLIN 5 (Radiopresi— Dapă| r 
ai înterese Ii elu 2 din Sei 
ri au acut ce ta Simate moara e Deea, — se 3 (Caite BOERIDORI prezidat 13 emtanea, ca ez aaa, e tacerii 
eseuri zi dn Paris să deci și îs | va ţine e mare intrunire | Partidul țărănist ai dlui! nitamilor de carățire dia Asteria, 
norma “întrevederi pi ccncitizirle za de Mindner eu medii instala de e | dr. Lupu? = : 
tare frommtagii miețsi mgaatre peliti- caricaă în Capitala Frexci. eezind amare) ai Noembria,| d) Ce este cu taţi 
la care ver participa CI eee e ei pe 
pete e  ieitete ru — Tabouis ? apeaţia D.N rate: 
înbrumire „Bierio Pasa constată că 













































iai de răzăei 






n 








ase COR 
iul cărora se 7 
de fugari: