N.Dascovici — Interesele si Drepturile Romaniei in texte de Drept International Public (1936)

man = ese i 
nare Pere că aaa zei 


ee 


2y 
siai 


PUBLICAŢIILE 
INSTITUTULUI DE DREPT INTERNAŢIONAL 
PUBLIC AL UNIVERSITĂŢII MIHĂILENE DIN IAŞI 


No. 2-6 


Interesele şi drepturile 
României 
ÎN TEXTE DE 
DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC 


cu un studiu introductiv de 


N. DAŞCOVICI 


-lll 


V 


IAŞI 
Tipografia concesionară Alexandru Ţerek, Mârzescu 9 


1936 
889 


www.dacoromanica.ro 


INTRODUCERE 


POLITICA NOASTRĂ EXTERNĂ. 


Trebue să încep introducerea aceasta printr'o constatare 
făcută de toţi acei cari au avut să se ocupe, ştiinţific sau 
profesional, de relaţiunile exterioare ale României, pentru 
a trage un învăţământ sau o îndrumare de viitor din ex= 
perienţa trecutului şi din tradiţia politicii noastre externe 
multă=puţină cât s'a putut închega până astăzi. 


Lipsa unei colecţii naţionale de texte de D. I. P. 


Constatarea, că ne lipseşte o colecţie naţională de tra= 
tate şi convenţiuni internaţionale ale României, ţinută 
mereu la curent potrivit vremei, întâmplărilor şi evoluţiei 
Statului nostru în lume. 

Asemenea colecţii, oficiale sau întocmite din iniţiativa 
editurilor particulare, găsim în toate ţările civilizate ale 
lumei, mari sau mici, şi, uneori, chiar mai multe colecţii 
în aceiaşi țară. Le găsim nu numai înainte de marele răs= 
boi, dar mai ales după pacea generală când Statele na= 
tionale sporite în graniţele lor sau cele rechemate la 
viaţă de sine stătătoare, după îndelungate suferinţe sub 
stăpâniri streine, au simţit şi mai mult nevoia să dea la 
lumină asemenea colecţii documentare despre dreptul lor 
convențional extern. In lista bibliografică dela sfârşitul vo= 
lumului de faţă am notat câteva din aceste frumoase cos 
lecţii naţionale de convenţiuni, cât şi diferite culegeri de ca= 
racter general. 

Din când în când, foarte rar, e drept că s'au făcut, la 
noi, câteva încercări de a publica volume cu texte conven= 


www.dacoromanica.ro 


IV 


tionale române, dar ele au rămas simple încercări întâmplă= 
toare, lipsite de regularitate şi de continuitate. 

Astfel, în 1873 şi 1875, în cele două volume de „Apen= 
dice la colecţiunea de legiuirile României, vechi şi noi“ a 
lui I. M. Bujoreanu, au apărut, odată cu textele legisla= 
tive naţionale, şi câleva acte internaţionale mai însemnate 
de curând încheiate, precum au fost convenţiunile cu Rusia 
din 1872 şi cu Austro-Ungaria din 1874, pentru joncțiunea 
căilor noastre ferate cu cele vecine. 

Tot cam în acelaş timp, la 1874, a apărut cea dintâi 
colecţie românească de texte convenţionale internaţionale 
sub titulatura de „Collecţiune de tratatele şi convenţiunile 
României cu puterile străine dela anul 1368 şi până în 
dilele n6stre“, datorită lui M. Mitilineu, secretar general 
la ministerul afacerilor streine, în 365 pagini formatul 
cărţilor obişnuite de librărie. În prefața volumului, Miti= 
lineu vorbea de nevoia de a urma imboldul dat in alte 
ţări studiilor diplomatice, despre „ştiinţa diplomatică“ şi 
despre cunoştinţele foarte variate, care sunt necesare o= 
mului din carieră, pentru a trage încheerea că sa dus 
vremea succeselor prin „mici galanterii diplomatice“. Ade= 
văruri elementare chiar de pe atunci şi pe care timpul 
n'a făcut decât să le sublinieze într'o măsură covârşitoare 
până astăzi. Şi mai constata Mitilineu, în prefaţă, că în 
timp ce alte țări au asemenea colecţii, România nu are, 
iar textele numeroaselor convenţiuni sunt răspândite pre= 
tutindeni. Lipsa de colecţionare metodică era adânc simțită 
chiar pe atunci, afirma Mitilineu, de organele noastre 
administrative şi judecătoreşti, cu ocazia aplicării diferite= 
lor acte internaţionale în viaţa noastră națională. 

Observațiile acestea sunt perfect valabile şi astăzi, ba 
încă într'o măsură de necomparat mai mare dacă ţinem 
seamă de transformarea hărţii europene şi de urmările e= 
venimentelor petrecute în viaţa noastră naţională. 

A doua colecţie în felul celei editată de Mitilineu, a a= 
părut abia la 1888, sub îngrijirea unui harnic diplomat de 
carieră, care a părăsit lumea aceasta la sfârşitul anului 
trecut, fiind pensionar de mai mulți ani, Trandafir G. 


www.dacoromanica.ro 


V 


Djuvara, sub titlul „Tractate, convențiuni şi învoiri inter= 
naționale ale României actualmente în vigoare, publicate 
din ordinul d-lui ministru al afacerilor streine“. Volumul, 
tipărit la Bucureşti în format mare de peste 1000 pagini, 
cuprinde 71 texte de acte internaţionale în originalul fran= 
cez, însoţit de traducerea românească, şi a fost alcătuit 
din însărcinarea lui P. Carp, în calitate de ministru al a= 
facerilor streine, care a apreciat însemnătatea unei asea 
menea publicaţii, precum spune Djuvara în studiul din 
fruntea volumului intitulat „Introducere la studiul dreptu= 
lui convenţional al României“. Colecţia se prezintă îngrijită, 
metodică şi poate fi folosită cu mare uşurinţă graţie celor 
patru indexuri dela sfârşit : cronologic, în ordinea alfabetică 
a ţărilor contractante, după obiectul convenţiunilor şi in= 
dexul general analitic. 

Ţinând seamă de data apariţiei, preocuparea sfăpânifoare 
în majoritatea convenfiunilor publicate (de extrădare, de co= 
merţ, pentru executarea sentinţelor străine la noi şi, mai 
ales, cele consulare) era afirmarea suveranităfii noastre na= 
fionale de Sfaf, a cărui independenţă fusese de curând 
recunoscută la congresul de Berlin. Sfârşitul art. 49 din 
tratatul dela Berlin (v. pag. 319) lăsase o rezervă de 
drepturi câştigate din vremea capitulaţiunilor otomane pen= 
tru ocrotirea unei categorii de supuşi streini, aflaţi pe 
pământul principatelor române, rezervă care a dat mult 
de lucru conducătorilor politicii noastre externe pentru 
dobândirea renunţărilor contractuale prin convenţiunile 
consulare. 

Numele lui P. Carp a rămas legat de afirmarea inde= 
pendenţei noastre prin aceste convenţiuni. 

Fireşte că deosebirea dintre vremurile de atunci şi cele 
de astăzi, pentru România, în concertul internaţional, nu 
poate scăpa nimănui. *) 


*) O reminiscență ca să-i spun aşa a regimului de ocrotire con= 
sulară capitulară, mai avem şi astăzi sub forma inscripţiei con= 
sulare a vaselor streine din navigația dunăreană şi a eşit la 
iveală cu prilejul unei conferințe internaţionale dela Geneva, 
în 1930, pentru unificarea dreptului fluvial. 


www.dacoromanica.ro 


VI 


În sfârşit, după pacea generală, în 1995, sub ţitlul „Po= 
litica externă a României“, Institutul Social Român de sub 
preşidenţia d-lui D. Gusti, a publicat, întrun volum, con= 
ferinţele ţinute în iarna 1923—24 la Institut, în ciclul de 
politică externă, şi le-a întovărăşit cu un material docu= 
mentar de texte de peste 250 pagini privitoare la : trata= 
tele de pace, Societatea Naţiunilor, reparaţiunile, ocrotirea 
minorităţilor, problema Dunării şi a strâmtorilor Mării Ne- 
gre, fruntariile noi şi alianțele pentru garantarea lor. Vo= 
lumul, deschis prin prefața d-lui D. Gusti, se sfârşeşte 
printr'un tablou general foarte util, grupat pe materii, 
despre toate tratatele, convenţiunile şi aranjamentele intere 
naţionale ale României în vigoare până la 1925, cu trimi= 
teri la locul unde poate fi găsit textul dacă a fost publi- 
cat la poi,„—tablou alcătuit de d. C. B. Ţiulescu, consul 
general din ministerul afacerilor streine. 


Insemnătatea problemelor de politică externă 
şi nevoia de documentare. 


Cu aceasta se sfârşeşte documentarea ce se poate găsi 
în materia politicii externe şi a relaţiunilor internaţionale 
ale României, într'o vreme când secretul diplomatic a fost 
condamnat prin sentinţa conferinţei de pace dela Paris, 
iar publicitatea obligatorie a tratatelor sau convențiunilor 
dintre State a devenit o regulă de ordine publică intere 
naţională, potrivit art. 18 din pactul Societăţii Naţiunilor. 

Va conveni oricine, cu uşurinţă, că este prea puţin şi 
prea disproporționat faţă de însemnătatea problemelor 
actuale de politică externă ale Statului român întregit, cât 
şi faţă de nevoia absolută de a pregăti publicul mare şi 
a iniția cercurile noastre intelectuale şi conducătoare în 
chestiunile care privesc deaproape însăşi viaţa naţională. 
Nu fac imputări sau critice la adresa nimănui, dar cine 
se va socoti că are vre=o răspundere, în materia aceasta 
aşa de însemnată, să-şi ia partea ce i se cuvine. 

Marele Dicey scria, cândva, că „ignoranţa n'a fost nici= 
odată şi nicăieri isvorul înţelepciunii şi al dreptăţii“. A= 
devărul acesta adânc imi vine, mereu, în minte şi mă urs 


www.dacoromanica.ro 


VII 


măreşte necruţător de câte ori am prilejul să constat į= 
mensitatea ignoranței noastre în cercuri unde ea n'ar 
trebui să fie îngăduită, ca un adevărat păcat de moarte, 
căci este vorba de viaţa şi relaţiunile internaţionale, cum 
şi de situaţia României în lume. 

Desigur, ţin să fac imediat cuvenita rezervă pentru rea- 
ua credinţă a câtorva, cari nu vor să se documenteze sau 
cari, chiar documentaţi şi înţelegători ai problemelor noa: 
stre de politică externă, iau atitudini de neînțeles din 
calcule de politică internă pentru captarea curentelor sen= 
timentale şi pentru pescuirea voturilor. 

Dar problemele care privesc politica noastră externă şi 
relaţiunile internaţionale ale ţării, sunt mult prea com= 
plexe şi prea variate ca ele să poată fi tratate empiric de 
diletanţi sau de improvizaţi, şi mult prea schimbătoare şi 
condiţionate de repercusiunile evenimentelor din afară, ca 
să poată fi stăpânite şi îndrumate numai prin teoria to= 
murilor de specialitate, neexistente, şi prin abstracţia de 
cabinet a savanților, pe care nu-i prea avem. 

Trebue, apoi, să ţinem seamă, în materia aceasta aşa de 
delicată, şi de greutatea mai mare a stabilirii directivelor de 
politică externă ale ţărilor mici şi cu rol secundar în aa 
facerile lumii,—ceea ce nu e cazul marilor puteri cu rol 
hotărâtor, ale căror directive tradiţionale se întemeiază pe 
forţa materială şi pe prestigiul dobândit dealungul istoriei- 

E, obiceiul să se vorbească, ades, despre tradiţiile po= 
liticei externe a imperiului britanic prin comparaţie şi prin 
contrast cu lipsa de tradiţie a altora sau cu improvizaţia 
multora. E perfect adevărat că există linii mari, tradiţio= 
nale, în directivele politicii externe engleze şi că ele pot 
fi studiate, cu uşurinţă, de cercetători grație unui imens 
material dat publicităţii în decursul timpurilor. In colecţii» 
le de discursuri ale oamenilor politici englezi privitoare la 
politica externă, în monografiile despre politica marilor 
bărbaţi de Stat ai Angliei, ca şi în studiile consacrate di» 
feritelor probleme de politică internaţională interesând ce» 
le cinci continente, se pot găsi, cu uşurinţă, directivele 
britanice şi se poate spună, aproape cu precizie şi dinainte, 


www.dacoromanica.ro 


VIII 


care va fi atitudinea Angliei în fiecare problemă ce sur 
ivi. Având stăpâniri coloniale în toate continentele şi puncte 
de sprijin pe toate apele pimântului, Anglia şi=a croit, 
demult, directive potrivite pentru apărarea intereselor sale 
mondiale şi va avea, totdeauna, atitudini conforme cel pu= 
ţin cu respectarea poziţiei dobândită de imperiu, —sfafu 
guo—în regiunea respectivă. 

Puterea materială, prestigiul moral şi stăruința tăcută, 
dar neînfrântă, a poporului insular când e vorba de apă= 
rarea intereselor sale în lume, constituesc, toate laolaltă 
şi fiecare în parte, avertismente îndestulătoare pentru alte 
State ca să evite de a se lovi cu aceste interese. Numai 
o lipsă de informaţie sau o greşită înţelegere a poziţiei 
britanice în diferitele probleme internaţionale, din partea 
conducătorilor unui Stat strein, îl poafe duce, pe acesta, 
la raporturi incordate cu Anglia. 

Prin contrast cu politica marilor puteri, directivele celor 
mici sunt mult mai puţin fixate sau sigure şi se pot ur= 
mări cu nesfârşite greutăţi prin vălmăşagul de interese ale 
celor puternici, precum şi prin jocul de echilibristică al 
forţelor internaţionale, Însăşi directivele politicii interne a 
ţărilor cu rol secundar sunt şi trebuesc subordonate, de 
cele mai multe ori, consideraţiilor de politică externă, în 
vederea apărării intereselor permanente ale siguranței na= 
tionale. 

Fäcând această constatare elementară şi în privința po= 
liticii externe a României, voi trage încheerea că proble- 
mele puse de relaţiunile noastre internaţionale trebuesc 
să ocupe un loc cât mai larg în instituţiile noastre de în= 
văţământ şi de educaţie naţională, iar cunoaşterea lor să 
fie lărgită în cât mai multe cercuri, sus ca şi jos. E o 
nevoe urgentă şi absolută să se sporească, la noi, inte= 
resul public pentru cunoaşterea ştiinţificăxdocumentară a 
problemelor generale şi speciale de politică externă pentru 
ca oficialitatea să se poată sprijini şi pe o opinie publică 
pregătită şi înțelegătoare a adevăratelor interese naţionale. 
Trebue lărgit cercul celor iniţiaţi, ca şi al celor dornici să 
se documenteze, printr'o colaborare între diferitele insti= 


www.dacoromanica.ro 


IX Si 


tuţii ale Statului care, prin natura lor, sunt îndreptăţite 
să servească interesele naţionale în această materie. Lipsa 
de coordonare între diferitele servicii şi instituţii de Stat, 
când e vorba de slujirea intereselor obşteşti, aşa de vä= 
dită în toate manifestările vieţii noastre naţionale, se poate 
constata şi'n materia relaţiunilor internaţionale ale Româ= 
niei. 

Data fiind complexitatea problemelor de ordin juridic, 
economic, istoric şi tehnic (practica diplomatică şi consu= 
lară) care, toate împreună, au ajuns azi la proporţiile unei 
adevărate ştiinţe a relaţiunilor internaţionale depăşind li= 
mitele restrânse de odinioară ale disciplinei dreptului ginţi= 
lor, e nevoe de colaborarea cât mai multor forţe spre a lărgi 
isvorul inspiraţiilor, sugestiilor şi observaţiilor venite din 
adâncul conştiinţei naţionale. 

Dictaturile, primejdioase în ordinea politicii interne prin 
secarea oricăror posibilităţi de rezerve la nevoe, sunt cel 
puţin tot aşa de primejdioase în materiile de politică ex= 
ternă, dominante cum am văzut în viaţa Statelor mici, fi. 
indcă, odată cu lipsa rezervelor de viitor, pot trezi simţi= 
mântul de nesiguranţă atât înlăuntru cât şi'n afară. 

In vremuri de condamnare a diplomaţiei secrete, mono» 
polul taina şi misterul pot deştepta îngrijorări foarte îndrep= 
tăţite. 


Ce am păţit la conferinţa păcii generale şi după aceea. 


Şi, apoi, fără alte observaţii, nu-i deajuns să amintesc 
experienţa noastră dureroasă începând dela conferinţa pă= 
cii generale ? 

Lipsa de coordonare între diferitele instituţii ale Statu- 
lui la momentul hotărâtor, cât mai ales lipsa de cercetare 
din vreme a problemelor şi de pregătire a oamenilor ne= 
cesari, spre a evita improvizaţia caracteristică în toate, la 
noi, ne-au expus la multe neplăceri şi necazuri, şi chiar 
la daune, rezultând dintr'un tratament mai sever aplicat 
României d. p. în privinţa: 

a) întinderii de aplicare teritorială a tratatului de ocro= 
tire a minorităţilor; în privinţa 

b) cetăţeniei române de plin drept a indigenaţilor stră= 


www.dacoromanica.ro 


X 


vechi, din teritoriile alipite nouă, cărora li-sar fi refuzat 
cetățenia jugoslavă, cehoslovacă sau italiană dacă obținuse. 
ră indigenatul recent după o anumită dată, în teritoriile 
alipite acelor State; în sfârşit, în privinţa 

c) obținerii scutirilor dela obligaţia de plată a bunuri= 
lor cedate din aceleaşi teritorii, aşa cum au obţinut Poa 
lonia, Cehoslovacia şi Jugoslavia, dar fără România. *) 

Şi nici n'am fi perdut termenulde şease luni din tratate 
înlăuntrul căruia putea fi reclamată executarea contracte» 
lor dinainte de intrarea în răsboi, cu supuşii inamici, 
în favoarea cetăţenilor noştri, invocând interesul general 
rezervat prin execepţie dela regula anulării acelor contrac= 
te prin efectul stării de răsboi, prevăzută în mod formal 
prin textul tratatelor de pace (alin. b art. 229 Versailles 
şi acelaş aliniat din art. 251 St-Germain, 180 Neuilly şi 
234 Trianon). Când s'au trezit ai noştri, termenul trecuse 
demult, iar paguba pentru economia naţională nu s'a mai 
putut îndrepta! 

Dar soarta cablului Constanţa=Constantinopol ? 

Cu pregătirea materialului pentru conferinţa păcii, pre» 
cum şi cu lucrările de coordonare în privinţa aplicării tra= 
tatelor de pace,—noi, cari aveam ceva de revendicat, am 
rămas în întârziere faţă cu cei mai mari, d. p. Anglia, Sta= 
tele-Unite şi Franţa, cari au luat, mult mai din vreme, 
măsurile pregătitoare de pace. Probabil că de aceea, după 
încheerea păcii, am scăpaf fermenele, ca în cazul de mai 
sus, am fost prost trataţi în materia reparafiunilor, prin gre= 
şala exagerării conturilor prezentate, în sfârşit n'am isbu= 
tit, nici până astăzi, să obţinem toate resfifuirile cuvenite 
pe temeiul tratatelor cu primejdia pierderii şi a termenu= 
lui cel lung, de două zeci de ani şi nu de şease luni, din 


tratatul dela Trianon (art. 177). 


Megalomania, stimulată poate şi din cercuri streine, 
ne-a făcut, adesea, după pacea generală, mai mult rău de= 


*) In „Buletinul Facultăţii de drept din lași“ pe anul școlar 
1930-31 am desvoltat mai pe larg „Tratamentul sever aplicat Româ= 
niei la pacea generală“. 


www.dacoromanica.ro 


XI 


cât necunoaşterea cuprinsului tratatelor de pace. Am pier= 
dut momente favorabile ori n'am știut să le pregătim și 
nezam îndărătnicit, câteodată, fără nici un folos, pentru 
cauza pe care ne închipuiam că o slujim. 

Astfel, n'am făcut la fimp ce trebuia pentru ratificarea 
tratatului dela Trianon de către aliata noastră, Polonia, 
şi n'am mai perseverat în acţiunea de potolire a fricţiuni= 
lor dintre aceasta şi Cehoslovacia. 

Cu Rusia sovietică, am adoptat de timpuriu formula 
sugerată „nici un contact cu bolşevicii până nu recunosc 
categoric unirea Basarabiei“, dar am scăpat, mereu, mo= 
mentele potrivite ca să desăvârșim toate ratificările nece= 
sare ale tratatului dela Paris din 1920, pentru validitatea 
lui juridică internaţională. Dacă d. mareşal Averescu nu 
desfășura acţiunea politică din toamna anului 1996, la 
Roma, e probabil că ne-ar fi lipsit şi până astăzi ratifi= 
carea taliei, adică a celei de a treia mare putere euro= 
peană, aşa cum ne lipseşte a Japoniei. 

Deci, lipsă totală de prevedere în privinţa evoluţiei sia 
tuaţiilor politice internaţionale. 

Şi aceiaşi lipsă de prevedere ne-a făcut să perdem para 
tida în diferendul cu Germania „învinsă“ pe chestia des= 
păgubirilor pentru emisiunea de lei hârtie a Băncii Ge= 
nerale, din timpul ocupaţiei, căci planurile de revizuire a 
reparaţiunilor au trecut, necruțătoare, peste „drepturile 
României“. 

Lipsa permanentă de prevedere e aşa de vădită încât, o= 
dată, cineva a avut nenorocita inspiraţie că trebue să ora 
ganizăm o impunătoare manifestare românească şi anti=re= 
vizionistă, la graniţa noastră de Vest, ca să răspundem 
agitaţiilor revizioniste maghiare, sprijinite pe atunci de 
vestitul lord Rothermere în opinia engleză. Din această 
inspiraţie a ieşit congresul studenţesc dela Oradea Mare, 
cu turburările rușinoase, care au putut oferi, prin toate 
împrejurările pregătitoare ale congresului, cât şi prin cele 
întâmplate pe urmă, argumente tocmai favorabile tezei re= 
vizioniste maghiare. In definitiv, privitorul strein, nein= 
format, nu putea trage concluzia că vandalismele antise= 


www.dacoromanica.ro 


XII 


mite dela Oradea, provocate din lipsa de prevedere a au= 
torităţilor, n'au fost decât reacţiunea studenţimei romîne, 
adunată acolo în congres, împotriva năzuinţelor sau sim= 
patiilor revizioniste ale populaţiei locale ? 

Dar nenorocita afacere a optanţilor, născută din greşe= 
lile legislative şi agravată prin abuzurile administrative— 
toate rămase fără sancţiune pentru cei vinovaţil—n'a pus 
la dispoziţia Ungariei, cum a mărturisit cu mândrie con= 
tele Apponyi înainte de moartea lui, cel mai minunat pri= 
lej de a întreţine vie, în opinia internațională, cauza „ne= 
dreptăţii“ suferită prin tratatul dela Trinon, graţie desba= 
terilor prelungite la nesfârşit şi din vina noastră ? 

De aceea, am preferat în această colecţie de texte să 
dau uitării afacerea optanţilor... 

In schimb, am făcut loc acordurilor privitoare la un alt 
diferend prelungit la nesfârşit : acel pentru sectorul flu= 
vial dunărean Brăila-Galaţi, în care n'am putut vedea, 
niciodată, folosul României, dar în care am găsit, cu uşu= 
rință, ponosul de a fi o ţară ce nu mai sfârşeşte, cu proa 
cesele ei, pe dinaintea forurilor internaţionale existente 
după pacea generală. 

Palatul Sturza, sediul ministerului nostru de afaceri 
streine, e departe de a fi laboratorul tăcut şi statornic al 
directivelor pentru apărarea intereselor permanente ale 
Statului român, aşa cum sunt palatele corespunzătoare 
din alte capitale de ţări cu tradiţie diplomatică ; „Foreign 
Office“ la Londra, „Quai d'Orsay“ la Paris, „Consulta“ la 
Roma, sediul din Wilhelmstr. la Berlin sau Ballplatzul 
de odinioară la Viena. 

Politicianismul naţional de diferite calităţi, chiar din a= 
fară de partide, stă în calea unei opere trainice şi între= 
ţine discontinuitatea prin numirile de şefi de misiune din 
afară de carieră, ca şi cum noi am fi o ţară în care cali= 
tăţile diplomatice se pot desvolta în chip natural, cum 
creşte păpurişul pe baltă. Şi, cu toate acestea, numai 
centrala ministerului nostru de afaceri streine este şi tres 
bue să fie înalta şcoală pentru formarea elementelor ne= 
cesare, fără de care orice operă serioasă nu se poate în= 


www.dacoromanica.ro 


XIII 


deplini cu adevărat şi fără de care nici un titular, oricât 
de talentat, al departamentului, nu va putea săvârşi ceva 
temeinic. 

În privinţa aceasta să-mi fie îngăduit să amintesc ce 
scria Sir John Simon pe când era titularul afacerilor 
streine ale Angliei, într'o prefață acordată unei monogra= 
fii despre „Foreign Office”-ul brianic. *) 

De câte ori se întâmplă ca opinia publică sau Parla= 
mentul (englez bine înţeles) să dea aprobări pentru o 
treabă bună, scria Sir J. Simon, ministrul titular al exter= 
nelor britanice are „neplăcutul sentiment că florile ce i-se 
oferă lui, la rampă, s'ar cuveni mai curând colaborato= 
rilor anonimi din culise“. 

Desigur, e greu să ai în România şi'n genere în toate 
țările meridionale pretenţia modestiei în vorbe şi'n gesturi, 
care să-şi afle în schimb compensaţia prin temeinicia şi se= 
riozitatea faptelor, ca în imperiul britanic şi în genere ca 
la popoarele nordice. Dar din observaţiile ce am repro= 
dus după prefața fostului ministru britanic de afaceri 
streine, ca şi din experiența noastră proaspătă, dela con= 
ferinţa păcii generale şi din perioada de aplicare şi de a= 
daptare a tratatelor de pace la realităţile vieţii internaţio= 
nale, putem trage o concluzie plină de înţelepciune şi de 
folos pentru interesele noastre naționale. 

E nevoe să punem, în conducerea afacerilor externe 
ale României, mai puţine preocupări egoiste de succes 
persona] şi de reclamă, sau de ambiţii exclusiviste, care 
au vădit, cândva, tainice pofte de dominație în politica in» 
ternă prin succese de politică externă, adesea foarte dis= 
cutabile, până ce le vom înlocui ca un spirit nou de sa= 
crificiu tăcut, fără recompensă imediată pentru factorii vă= 
zuţi, dar cu un spor de mulţumire sufletească pentru co= 
laboratorii tăcuţi şi anonimi. 

Poporul român fiind în adâncurile lui alcătuit din oa= 
meni foarte modeşti şi scumpi la vorbă, care nu iubesc 


*) The Foreign Office by Sir John Tilley and Stephen Gaselee 
with an introduction by Sir John Simon, Secretary of State 
for Foreign Office, London 1933. 


www.dacoromanica.ro 


XIV 


nici gălăgia nici spectacolul exagerat şi cu repetiţie, pen= 
tru ce am apărea, în ochii atâtor streini necunoscători, 
într'o lumină cu totul deosebită şi tocmai opusă realităţei ? 


Sunt destule împrejurările când greşelile de tot felul 
administrative, neîndeplinirile de angajamente contractuale 
sau nesiguranța noastră legislativă, din pricina maniei le= 
giferatoare, ne creiază o atmosferă de neseriozitate în a= 
fara graniţelor. Ar fi, deci, timpul să facem o sforţare de mai 
multă seriozitate faţă de atâţia ochi prietenoși, dar mai 
ales duşmănoşi cari ne urmăresc cu stăruinţă. 


Principiul naționalităților consfințit la pacea generală. 

—Unitatea geografică şi istorică a pământului româ= 

nesc.—Regimul apelor din basinul Dunării.—Delimita= 
rea fruntariilor noastre. 


Şi, acum, după aceste observaţii de caracter general des= 
pre politica noastră externă, voi trece la examinarea pe 
scurt a textelor reproduse în privinţa principalelor pro= 
bleme româneşti, răscolite cu prilejul marelui răsboi din 
1914 şi deslegate prin tratatele de pace şi celelalte acte 
internaţionale ce au urmat după 1919. 


Cerând scuze cetitorilor pentru lipsa de grupare logică 
sau cronologică a textelor reproduse, provenită din pricina 
greutăților de găsire a materialului şi din graba de a 
scoate acest volum pentru nevoile didactice ale unui curs 
de drept internaţional public, îi rog să privească tabla de 
materie pentru a afla cele peste o sută de texte reproduse 
şi indexul alfabetic amănunţit pentru orientarea mai u= 
şoară în principalele probleme internaţionale. 


Desigur, cea mai însemnată problemă românească a fost 
a unităţii naţionale în graniţele Daciei străvechi. Ceasul 
istoric a fost prins în clipa proclamării neutralității noas= 
tre din 1914. Convenţia ruso=română de neutralitate în= 
cheiată în acelaşan a însemnat prima recunoaştere a drep= 
turilor noastre la pământurile româneşti dela Miază noaptea 
şi Apusul României mici. Textul tratatului de alianţă din 
1916 le-a precizat şi declaraţia noastră de răsboi, întemeiată 
mai categoric decât declaraţia italiană pe principiul naţio= 


www.dacoromanica.ro 


—XV_ 


nalităților, a explicat lumei pentru ce ne aruncam în gro= 
zavul vârtej al morții. *) Prăbuşirea ţarismului rusesc, a= 
lături de alte stăpâniri tiranice de naţionalităţi, a readus 
în comunitatea naţională românească şi pământul dintre 
Prut şi Nistru, răpit de două ori în istoria noastră de 
către vecinii răsăriteni. 

Tratatele de pace generală au consfințit principiul de 
dreptate şi de libertate în numele căruia România luase 
armele, la 1916, alături de marii aliaţi. Deşi în textul a= 
cestor tratate şi nici în pactul S5. N., care e aşezat în 
frunte, nu se vorbeşte direct şi categoric despre pincipiul 
politic al nafionalifăfilor, totuşi felul cum au fost trase 
graniţele cele noi ale hărţii europene au însemnat o con= 
sfințire tacită a acestui principiu. Despre el s'a vorbit 
înainte de începerea negocierilor de pace, în condiţiile puse 
de iluminatul preşedinte Wilson sub forma autodetermi= 
nării, s'a vorbit în timpul conferinţei de pace, îl găsim în 
textul scrisoarei Millerand către delegaţia ungară la tra= 
tatul de Trianon, cum şi în preambulul tratatului dela 
Paris **), care constată alipirea Basarabiei la România prin 
actul de unire al Sfatului Ţării. Consfinţirea lui, la 1919, 
n'a fost decât urmarea firească sau, mai bine spus, apli= 
carea principiilor de libertate individuală ale marei revo= 
luţii la grupurile de indivizi legaţi între ei prin comunia 
tatea limbei, obiceiurilor şi simţirilor, a trecutului de su= 
ferinţe şi a viitorului de năzuinţe, dintre oamenii cari se 
simt legaţi, între ei, alcătuind un întreg mai mare şi mai 
trainic decât viaţa fiecăruia în parte. Aufodeferminarea 
wilsoniană e forma superioară a naţionalităţii conştientă 
de ea însăşi, e forma sub care se afirmă dreptul la liber= 
tate al unei naţiuni de a fi, singură, stăpână pe soarta 
ei, alături de alte naţiuni tot aşa de libere şi de conştiente 
de drepturile lor. 

Libertatea fiind privilegiul maturității de gândire, de 
vorbă şi de faptă, numai popoarele care au ajuns la con= 


*) Vezi textele. 


**) Vezi aceste texte mai departe. 


www.dacoromanica.ro 


XVI 


ştiinţa libertăţii lor şi au respect pentru libertatea altora, 
pot cere beneficiile de aplicare ale principiului de naţio= 
nalitate. 

Textele reproduse din tratatele dela Saint-Germain, 
Neuilly, Trianon, Sèvres şi Paris consfinţesc graniţele 
cele noi ale României, la Apus cu Ungaria şi Jugoslavia 
mai înguste decât acelea recunoscute nouă prin tratatul 
de alianţă din 1916, la Nord cu Polonia mai largi decât 
acelea din actul de alianţă, iar la Răsărit până la Nistru, 
cum nu putuseră fi prevăzute în clipa legăturii cu Rusia 
țaristă, printr'o adevărată minune a dreptăţii divine. Gra= 
niţa dela Sud cu Bulgaria, din tratatul de Neuilly, nuzi 
decât o confirmare a graniţei mai vechi, desvoltată prin 
tratatul dela Berlin *) (1878) şi complectată prin tratatul 
dela Bucureşti *) (1913). Cel dela Sèvres a împărţit între 
Statele moştenitoare, cu autoritatea conferinţei de pace, 
teritoriile cedate de fosta monarhie austro-ungară. 

Pe graniţele consfinţite din autoritate internaţională, la 
conferinţa păcii, s'au făcut, mai târziu, .mici îndreptări, 
convenite pe cale voluntară cu vecinii şi prietenii noştri 
din Mica Înţelegere (Cehoslovacia şi Jugoslavia) şi cu 
Polonia pentru o delimitare mai potrivită cu realităţile 
etnice, cu nevoile economice locale, cu căile de comunica» 
ție sau pentru salvarea unor proprietăţi particulare tăiate 
de linia fruntariei. 

Noua conformafie feriforială a României corespunde regu= 
lilor geografice şi comandamentelor istorice decurgând din fi= 
rea şi desvolfarea neamului românesc. 

Intr'adevăr, popor muntean, zămislit în adăposturile Cara 
paţilor dealungul unei istorii furtunoase, ne-am scoborât 
la vale pe ambele versante muntoase şi am urmat ase= 
meni cursului apelor vijelioase de primăvară la desgheţ, 
drumurile spre câmpiile Tisei, Nistrului şi ale Dunării 
până la marea Neagră. Întregul pământ cuprins între cele 
trei mari ape curgătoare ale Europei şi malul Marii Negre 
spre care se îndreaptă în chip natural acele ape în căuta= 


*) Sunt reproduse şi aceste texte. 


www.dacoromanica.ro 


XVII 


rea scurgerii lor, e pământul naţiei noastre întregite. 
E destul să-fi arunci ochii pe o barfă cu amănunte de 
nivel şi cuprinzând întreaga canalizare naturală a apelor 
din munte până la mare, fie direct pe calea Du= 
nării, fie pe drumul ocolit al marilor eiafluenţi: Tisa, Ol 
tul, Siretul şi Prutul, iar la marginea răsăriteană cea mai 
depărtată prin cursul Nistrului, ca să vezi şi să înfelegi u= 
nifafea naturală şi organică a feriforiului României, pe care 
isforia ades neprielnică n'a putuf=o sfărâma prin capriciul 
granifelor politice împotriva legilor firii. Opera păcii gene= 
rale reconstituind aproape în întregime Dacia istorică a 
însemnat o adevărată revanșă împotriva istoriei neprielni= 
ce a legilor geografice, potrivit cărora popoarele dela munte 
scoboară şi sfăpânesc câmpiile învecinafe, iar populafiile dela 
isvoare scoboară şi ele pe cursul apelor, la vale, şi năzuesc 
să răsbafă până la vărsarea lor din urmă: la fărmul mării. 

În termenii cei mai simpli, graniţele unui Stat sunt 
geografice pentru că se întemeiază pe factorii naturali ai 
pământului, liniile firesc despărţitoare : cursurile mari de 
apă, ţărmul mării, munţii foarte înalţi ori nesfârșitele re= 
giuni mlăştinoase. Dar ele sunt şi isforice pentru că îşi 
trag origina din acţiunea conştientă şi stăruitoare a omus= 
lui, adică a grupurilor omeneşti organizate politic şi ura 
mărind lărgirea spaţiului necesar vieţii individuale, ca şi 
celei colective. Rolul celor doui factori în deferminarea gra= 
pifelor dintre State, pământul şi omul, variază dealungul is= 
foriei şi însemnăfafea omului sporeşte până a deveni botărâ= 
foare pe măsură ce se desvoltfă mijloacele de comunicații şi 
se perfecfionează fecbnica producției civilizate, adică pe cât 
omul ajunge tot mai vrednic să stăpânească forţele natu= 
rii, să comande pământului şi să-i sporească productivi= 
tatea. Facforul isforic covârşeşte fof mai mult factorul geo= 
grafic şi granifele, în loc să mai fie naturale, devin politice, 
economice, sfrafegice, efnografice, adică frăinicia şi creşterea 
lor afârnă fof mai mult de vrednicia locuitorilor, de conşti= 
infa şi de puterea lor. 

În privinţa aceasta, se cuvine să notăm cum pe graniţa 
apuseană a noastră, câmpia maghiară a încercat şi în parte 


2 


www.dacoromanica.ro 


XVIII 


a isbufit să pătrundă în muntele românesc graţie împrejură= 
rilor politice prielnice şi progreselor technicei moderne. 
Ungurii s'au silit să se aşeze temeinic în câmpia Tisei şi 
prin mari lucrări de canalizare şi de îndiguire, spre a în= 
lătura inundaţiile pustiitoare ale apelor ce vin primăvara 
pe văile scoborâtoare din Caparţi, au isbutit, în mai pua 
țin de o sută de ani, să treacă piedeca naturală a marea 
lui fluviu şi să înainteze din câmpie spre regiunile 
muntoase româneşti. Granița noastră, din pricina aceasta, 
nu atinge, astăzi, decât o foarte mică parte din cursul Ti= 
sei spre Cehoslovacia, câmpia de mai la vale fiind cuce= 
rită de populaţia maghiară împotriva regulilor naturale 
care făceau din câmpie spaţiul de revărsare al locuitorilor 
munteni. 

Prevederile din tratatele păcii generale şi, apoi, conven= 
tiile speciale cu Ungaria şi Jugoslavia, şi tunele dispoziţii 
din aranjamentele cu Cehoslovacia, care desvoltă pentru a= 
mănunte prevederile tratatelor de pace, au tocmai de scop 
să întreţină şi să desvolte opera de progres înfăptuită 
dealungul văiei Tisei şi a afluenților ei prin îndiguiri, ca= 
nalizări şi împăduriri. Aceste prevederi, toate laolaltă, 
poartă denumirea de regimul apelor din basinul Dunării şi 
constituesc o grea şi serioasă sarcină de bună gospodărie 
şi de mare răspundere pe seama Statelor moştenitoare în 
genere, dar pe a României în special, după ce noile granițe 
polifice au sfărâmaf unifafea polifico=administrativă a acestui 
Basin. Orice greşeli sau neglijenţe în buna gospodărire a 
regimului apelor din partea României printr'o lipsă de în= 
ţelegere a problemei şi de vigilenţă, se pot transforma, cu 
uşurinţă, în tot atâtea argumente împotriva vredniciei ros 
mâneşti, a simțului nostru gospodăresc, a „civilizaţiei“ 
noastre şi a drepturilor de stăpânire asupra pământului 
strămoşesc. Astfel, din pricina strâmtorării albiei Dunărei 
în locul de trecere peste lanţul muntos al Carpaţilor, a= 
colo unde se unesc cu Balcanii, în porţiunea aşa numită 
a Porţilor de fer şi Cataractelor, apele fluviului nu se 
pot scurge decât cu greutate, primăvara, în timpul viitu= 
rilor mari scoborâte torențial din regiunea muntoasă prin 


www.dacoromanica.ro 


XIX 


nenumăraţii afluenţi ai Tisei din pământul românesc,— 
ceea ce, în vremurile moderne, a făcut ca moştenirea stră= 
bună să ne revină grevată de grele ipoteci. Să luăm a- 
minte în vremurile de astăzi, când proprietatea privată, 
din dreptul naţional, a luat tot mai mult un caracter 
de funcţie socială şi nu capătă ocrotire legală decât în 
măsura în care proprietarul corespunde îndatoririlor faţă 
de societate,—că sfăpânirea polilică a Sfafelor, adică suve= 
ranifafea lor asupra pământurilor ce lmsau recunoscut, în- 
cepe să ia un caracter de funcfie infernafională, adică stä- 
pânirea aceasta esfe respectată, respectabilă şi garantată pe 
măsură ce Sfaful suveran se dovedeşte a fi un factor activ de 
progres şi de civilizafie în comunitatea internafională. 

Cel mai bun antirevizionism românesc nu poate fi al- 
tul decât munca noastră constructivă în grozava luptă de 
concurenţă paşnică dintre popoarele civilizate ale lumei. 


Delimitarea feriforiilor, când sunt despărțite prin graniţe 
naturale: munţi, cursuri de apă, țărm maritim, etc. e re= 
lativ uşoară. Mult mai grea e chestiunea când factorii is= 
torici şi omeneşti au intervenit dealungul timpului înlă= 
turând sau micşorând rolul geografiei. 

Din cei aproape 3700 Km. cât e lungimea graniţelor de 
astăzi ale României, trei sferturi sunt hotare naturale al- 
cătuite din cursuri de ape. munţi şi mare, iar un sfert 
numai e alcătuit din linii convenţionale, deosebite pe pă= 
mânt prin semne artificiale (borne, movile, pietre poligo= 
nale şi plăci de fer). 

Delimitarea, chiar a graniţelor naturale, cere adoptarea 
unei linii precise despărțitoare între teritoriile deosebite, 
a unui hotar sigur şi uşor de verificat pe teren sau pe 
cursul de apă spre a se înlătura cânflictele de competinţă 
între organele grăniţăreşti ale Statelor vecine. Imprecizia 
acestor linii prin lipsa de demarcare poate deveni, adesea, 
o pricină de conflicte grave, un isvor de pretenţii primej= 
dioase între părţi. 

Practica a stabilit, în graniţele muntoase, adoptarea Jia 
niei despărfitoare a crestelor, adică a vârfurilor celor mai 


www.dacoromanica.ro 


XX 


înalte, sau linia despărțitoare a apelor, divorfium aguarum, 
pe cele două versante muntoase. Cât despre apele curgă= 
toare, practica a consfințit Jinia mediană şi fbalweg=ul fix 
sau mobil al fluviului, după înţelegerea părților. 

Creasta munţilor a fost linia de demarcare a graniţei 
din Carpaţi pe vremea când munţii noştri erau despărţi= 
tori de țară românească. Asfel, găsim, mereu, creasta 
munţilor ca linie despărţitoare în convenţia de delimitare 
dela 1887, cu Austro-Ungaria, când s'au verificat şi deli= 
mitările mai vechi ale liniei de hotar. 

Fireşte, astăzi, prin schimbarea cu desăvârşire a grani= 
telor, creasfa a încetat să mai fie una din principalele linii 
de demarcare a hotarelor noastre căci România se întinde 
pe ambele versante muntoase. În protocolul final de de= 
limitare cu Polonia, din anul trecut, se mai vorbeşte de 
„linia fruntarie dealungul liniei crestelor munţilor“ cea 
mai apropiată în principiu de fosta linie cadastrală dintre 
Galiţia şi Ungaria dinainte de răsboi (pag. 564), deci linia 
crestelor a rămas numai pentru o mică parte din graniţa 
cu Polonia. Şi, tot în regiunea muntoasă a graniței noa 
stre, dar cu Cehoslovacia, găsim pentru o parte din ea 
„linia de despărţire a apelor Batar la Nord şi Tur la Sud 
trecând prin cotele 238 si 582", cum şi „linia de despăr= 
tire a apelor Tisei şi Viso“ (pag. 26) bine înțeles acolo 
unde însăşi apele Tisei nu alcătuesc linia de fruntarie. 

Granițele noastre de ape curgătoare, la marele fluviu 
care este Dunărea, au fost demarcate prin linia mediană, 
adică mijlocul fluviului, la apele mici, când acestea curg 
într'o singură albie, cu Bulgaria (pag. 194) sau din cursul 
principal (albia) de navigaţie, cu Jugoslavia (pag. 28). Aceiaşi 
prevedere de mediană a brațului principal al cursului de 
apă la Tisa, pe fruntaria cu Cehoslovacia în perioada ape= 
lor celor mai joase (pag. 391), cât şi pe fruntaria de apă 
cu Polonia, pe pârâul Munceluş, Pârcălab şi Ceremuşul 
alb şi pe Nistru (pag. 564-565), fără să se mai repete, de 
data aceasta, perioada apelor scăzute. Când cursurile nas 
turale de apă vor fi amenajate, atunci tot mediana cana= 
ului va fi linia despărţitoare spre Polonia (p. 564), ca şi 


www.dacoromanica.ro 


XXI 


spre Cehoslovacia, în cazul când s'ar face lucrări de canali= 
zare a Tisei (pag. 397). Pentru cazurile de eventuale schima 
bări ale cursului braţului principal, tot mediana acestuia 
va rămâne linia de fruntarie, pe Tisa, spre Cehoslovacia, 
cu precizia despre ce se înţelege prin braţul principal: 
„acela prin care, în perioada apelor celor mai joase, se 
scurge, într'un anumit timp, cel mai mare volum de apă“ 
(pag. 392). 

Dar revenind la graniţa unui curs de apă de mă= 
rimea, însemnătatea şi nestabilitatea Dunării, constatăm că 
linia mediană nu mai esfe satisfăcătoare dacă fluviul are mai 
multe brafe şi acestea variabile alcătuind insule. În aseme= 
nea caz, unul din aceste braţe fiind principal, constituind 
ceea ce se cheamă thalwega=ul fluvial, mijlocul lui va fi 
linia fruntarie. Dar thalweg=ul, termen de dată relativ re= 
centă, folosit, pare-se, pentru întâia oară în tratatul dela 
Lunevilile (1801) pentru fluviul Adige, şi având înţelesul 
de albie a curentului principal, nu-i tocmai uşor de stabilit. 
Comisia internaţională, însărcinată pe urma tratatului de 
Berlin să determine acest thalweg la Dunăre, pentru de= 
limitarea teritorială, s'a pomenit foarte încurcată şi, după 
mai multe propuneri din partea diferiților delegaţi, a pri= 
mit ideea delegatului englez, col. Hamley, ca să se lase 
în seama Statelor direct interesate treaba asta. 

În sfârşit, acestea, după oarecare greutăţi, au isbutit să 
se înțeleagă prin convenţia pentru delimitarea fruntariei 
fluviale pe Dunăre din 27 Martie 1908 adoptând o defi= 
nifie precisă a fbalhveg=ului şi, lucru mult mai însemnat, 
principiul thalweg=ului mobil potrivit cu natura împreju= 
rărilor pe cursul Dunării mijlocii (pag. 194 şi urm.).Potri= 
vit acestei definiţii, e thalweg fluvial aceea din liniile 
cursului Dunării care, în orice anotimp, are neîntrerupt 
cea mai mare adâncime, iar când sunt două sau mai multe 
braţe navigabile, e socotit thalweg cel mai adânc dintre 
ele ; în sfârşit, când deosebirile de adâncime dintre ele nu 
vor depăşi 15 cm., atunci va fi considerat thalweg braţul 
cu cea mai mare secţiune de apă sub nivelul etiagiului, 
adică apele cele mai scăzute. 


www.dacoromanica.ro 


XXII 


Linia mediană a thalveg=ului astfel stabilit, este linia de 
delimitare a fruntariei, şi cum albia fluviului se schimbă, 
părţile vor purcede, după fiecare zece ani, la o verificare 
pentru recunoaşterea thalweg=ului nou, deci adoptarea 
principiului thalweg-ului mobil. Apele, insulele şi bancurile 
aflătoare la stânga fruntariei astfel delimitată sunt rom â= 
neşti, iar cele din dreapta bulgăreşti. Convenţia stabileşte, 
apoi, amănuntele de verificare şi procedura de urmat în 
cazuri de schimbări de fruntarie, dar până astăzi nu sa 
împlinit, niciodată, operaţia aceasta urmând celei d'intăi 
când s'a determinat fruntaria fluvială între România şi 
Bulgaria. 


Linia mediană a thalweg=ului fix a fost admisă şi'n de= 
limitarea fruntariei dunărene între România şi lugoslavia 
(p. 510). 

Pe linia convenţională de fruntarie, demarcată pe pământ 
prin semne deosebitoare, precum borne, movile, pietre poa 
ligonale sau plăci de fer, convenţiunile speciale pentru paza, 
păstrarea şi reconstruirea semnelor de fruntarie, *)ca şi 
statutul de fruntarie cu Cehoslovacia, prevăd obligaţia 
reciprocă a părţilor de a asigura vizibilifafea liniei despărfi= 
foare de bofar, pe o zonă deschisă şi absolut liberă, chiar 
necultivată, de 2 metri în câmp deschis, de 4 metri în pă= 
dure şi de 5 dealungul cursurilor mici de apă, care arată 
fruntaria, cum şi de a lărgi vizibilitatea la 4 metri, în loc 
de 2, în dreptul bornelor, acolo unde s'a făcut fie bornaj 
alternaliv fie bornaj dublu. 


Distrugerea semnelor pentru demarcarea fruntariei se 
pedepseşte pe temeiul obligaţiilor reciproce dintre Statele 
contractante, transpuse şi în textele legislative nationale, 
cum sunt, la noi, prevederile despre „paza graniţelor“ din 
noua lege a vămilor dela 13 Aprile 1933 (cap. XI). Pentru 
budgetul anului 1936-1937 se anunţă o măsură bună în 
aceiaşi direcţie: înfiinţarea unei rețele telefonice de Stat, 
dealungul graniţelor, pentru nevoile serviciului de pază, 


*) Nu le-am mai reprodus pe toate de oarece cuprind în ge= 
nere aceleaşi prevederi. 


www.dacoromanica.ro 


XXIII 


independentă de reţeaua exploatată în concesiune de socie» 
tatea cu capital american. 

Din textele reproduse se vede că granițele noastre sunt, 
astăzi, bine delimitate şi demarcate atât pe temeiul tra= 
tatelor generale, cât şi'n virtutea convenţiunilor directe cu 
fiecare dintre vecini. Singura dificultate ce o mai avuse= 
sem, din partea Ungariei, în urma protocolului de delimi- 
tare dela Belgrad din 1993, cu Iugoslavia, prin care fă= 
cându=se mici modificări de traseu se schimba şi punctul 
comun de frontieră, friplex confinium, între ambele State 
şi Ungaria, a fost înlăturată odată cu înregistrarea de că= 
tre Conferinţa ambasadorilor a protocolului dela aceiaşi 
dată privind punctul comun al celor trei fruntarii *). În 
urma acestui fapt protocolul special românozijugoslav din 
4 Iunie 1997 semnat la Bucureşti şi ratificat prin legea 
din 29 Mai 1934, nu mai are rațiune de existenţă. 

O singură fruntarie a ţării şi cea mai veche din istoria 
neamului, fruntaria naturală a Nistrului, face până acum 
excepţie dela constatarea îmbucurătoare de mai sus. In 
adevăr, afară de tratatul dela Paris din 1920, pentru consta» 
tarea internaţională a actului de Unire din Martie 1918 
(p. 29-33) neratificat încă de Japonia, nu există nici un 
act formal de reglementare cu U. R. R. S. cel puţin în 
privința navigaţiei internaţionale pe Nistru, sau un prez 
ambul lămuritor în convențiile încheiate pentru restabi= 
lirea traficului feroviar direct prin Tighina-Jiraspol **). 

Asupra acestei chestiuni voi reveni, puţin mai târziu, 
în chip special vorbind despre raporturile noastre cu ves 
cinii dela Răsărit. 


Siguranţa Statelor: Societatea Naţiunilor şi pactele 
speciale, generale sau regionale. 


Dar graniţele unei ţări, odată dobândite şi recunoscute 
prin acte internaţionale, cer acoperire de garanţie pentru 
viitor, chiar din cel d'intâi ceas, mai ales când e vorba de 


*) Pentru celelalte patru puncte de friplex confinium vezi in= 
dexul. 
*1) Care a şi fost reluat în ziua de 18 Octombrie 1935. 


www.dacoromanica.ro 


XXIV 


granițe sporite. Problema siguranței Statelor, veche de 
când e lumea şi care străbate, dealungul veacurilor, ca un 
fir roşu, plin de învățäminte, s'a pus la conferința păcii 
din Paris odată cu începerea desbaterilor. 

Ea a primit o deslegare generală prin înființarea S. N. 
ca şi prin aşezarea în fruntea celor d'intâi patru tratate 
de pace (Versailles, St. Germain, Neuilly şi Trianon) a 
pactului Societăţii (26 articole), după care urmează îndată 
art. 27 despre noile fruntarii cu fiecare dintre foştii ina= 
mici. 

În textele ce urmează, în afară de pactul S. N., sunt 
publicate şi răspunsurile experţilor jurişti, consultaţi de 
Consiliul S. N. în 1993 cu prilejul conflictului italo=grec, 
cu privire la interpretarea câtorva articole din pact, cum şi 
la alte chestiuni de drept internaţional public. 

Deoarece pactul S. N. înglobează, în acelaşi timp, art. 10 
pentru garanfia fruntariilor dintre Statele membre, cu ne= 
cesarele prevederi de sancfiuni din art. 16 împotriva agre= 
sorilor eventuali contra siguranţei acestor fruntarii, dar şi 
art. 19 care cuprinde o virtualitate, încă neprecizată până 
astăzi prin lipsa de aplicare practică, privitoare la revizu= 
irea paşnică a actualelor fruntarii din lume, şi cum acest 
articol 19 este tot mai mult ţinta preocupărilor revizioniste 
ale celor interesaţi, am reprodus mai departe şi circulara 
guvernului francez către cele trei guverne ale Statelor al= 
cătuind Mica Înţelegere, cu prilejul iscălirii pactului celor 
patru mari puteri, la Roma (pag. 415). Astfel, printrun 
document oficial, din partea unei puteri cu loc permanent 
în Consiliul 5. N., se dă o interpretare de mare însemnă= 
tate regulei de unanimifafe din pactul S. N. pentru cazul 
când s'ar încerca aplicarea prevederii de revizuire pașnică 
din art. 19. 

Instituţia dela Geneva nefiind un supra=Stat, ci o liberă 
asociaţie sau cooperativă de State conlucrând între ele în 
scopul interesului comun al păcii şi al ordinei, pe temeiul 
unei perfecte egalităţi de drept, circulara guvernului frana 
cez nu face decât să dea articolului 19 singura interpretare 
logică şi firească, decurgând din spiritul şi din litera în- 


www.dacoromanica.ro 


XXV 


tregului pact. Unanimifafea este regula fundamentală în 
toate hotărârile organelor S. N. instituite pe temeiul 
pactului şi numai în chip cu foful excepfional, regula a= 
ceasta a fost înlăturată lăsându=se pe seama unui vot cu 
majoritate, simplă sau specială, hotărârea de luat, cu efect 
obligafor pentru toată lumea, dar atunci pactul a prevăzul=o 
În mod expres şi membrii Societăţii au admis=o prin sem= 
narea pactului dela început sau prin aderarea lor ulterioară. 

Acestea fiind principiile de bază ale S. N., pentru res= 
pectarea cărora s'au dat, de atâtea ori, lupte juridice învera= 
şunate, la Consiliu, spre a se păstra regula unanimităţii în 
chestiunile de fond, care-i privesc pe Membrii Societăţii, 
“nu mică miza fost surprinderea să văd ce sa întâmplat 
cu prilejul lucrărilor Adunării din Octombrie 1935, când 
s'au discutat şi hotărât sancţiunile împotriva Italiei, de= 
clarată vinovată de agresiune, deci de călcarea pactului, 
prin acţiunea războinică pornită împotriva unui alt Stat 
Membru al Societăţii, Abisinia. 

Se ştie că atunci s'au găsit câteva State (Austria, Un= 
garia şi Albania) care, prin delegaţii lor, vădit ruşinaţi să 
tăgăduiască agresiunea italiană, au votat, totuşi, împotriva 
sancţiunilor invocând motive de prietenie, de recunoştinţă 
sau de admiraţie pentru marele popor italian. Desigur, 
gesturile acestea au provocat mirare, poate chiar supărare 
şi au putut da loc la legitime îngrijorări de viitor fiindcă 
vădeau marea greutate de funcţionare a mecavismului 
pactului, din pricina regulei de bază a unanimităţii în ho= 
tărâri şi, deci, a jocului foarte lesnicios, împotriva cauzei 
păcii şi a siguranţei internaţionale, pe care-l oferă această 
regulă combinațiilor şi intereselor polifice ale celor nemul= 
ţumiţi cu actuala ordine internaţională. 

Dar cu principiile fundamentale, chiar când îţi displace 
sau îţi stingheresc libertatea mişcărilor, nu te poţi juca, e 
chiar foarte primejdios să te joci cu ele. 

Despre acest adevăr, însă, nu pare convinsă Rusia so: 
vietică, după cum dealungul istoriei se dovedise şi ves 
chea Rusie că nu se prea lăsa mişcată. Dovada acestei 
atitudini, care nu se încurcă în principii fundamentale 


www.dacoromanica.ro 


XXVI 


„burgheze“, a făcut=o reprezentantul U. R. S. S. în A- 
dunarea dela Geneva, d. Potemkin, ambasadorul sovietic 
la Paris, când a luat cuvântul, după declarațiile reprezen= 
tanților Statelor anti=sancţioniste față de Italia, şi a ces 
rut, pe un ton de violentă indignare, votarea de sanc= 
țiuni şi împotriva acestor State. Adunarea a ascultat cu 
simpatie discursul indignat al reprezentantului sovietic 
aşa de zelos împotriva agresiunii altora, dar a rămas sur= 
prinsă şi tăcută la propunerea de sancțiuni suplimentare, 
făcută cu atâta lipsă de înțelegere a spiritului pactului şi 
a însuşi caracterului instituției dela Geneva. Afară de d. 
N. Titulescu, nu ştiu dacă în numele României sau ca 
reprezentant al Micei Înţelegeri şi al Inţelegerii balcanice, 
nimeni n'a cerut cuvântul să susţină erezia juridică a de= 
legatului sovietic, dar nici s'o combată şi să-l lămurească 
pe d. Potemkin, probabil dintr'un sentiment de îngădu= 
inţă faţă de U. R. S. S. care, fiind admisă de puţin timp 
ca Membru al S5. N. n'a avut când să se pătrundă de 
spiritul instituţiei şi nici să-i priceapă caracterul. 
Surprinderea mai mare a Adunării a provocat=o0, însă, 
d. N. Titulescu, care, din motive ce nu le-am putut pri- 
cepe şi n'am îndrăsnit să le bănuesc, a socotit că putea 
să susţină propunerea ambasadorului sovietic împotriva 
Statelor anti=sancţioniste. Mă aflam în străinătate când 
am ştiut de intervenţia aceasta a ministrului nostru de 
afaceri streine şi toate încercările mele de a găsi o expli= 
caţie a atitudinei dela 10 Octombrie 1935 în Adunarea 
S. N. au rămas zădarnice. Voi aminti, de altfel, pentru 
ca să=mi explic mai bine nedumerirea, că d. N. Titulescu 
a susţinut o luptă frumoasă înaintea Consiliului S. N. 
pentru respectarea regulei de unanimitate în hotărâri, chiar 
cu prilejul unei simple cereri de avis consultativ către 
Curtea permanentă de justiţie internaţională. Şi, doar, nu 
poate încăpea nici o îndoială că o hotărâre de sancţiuni, 
pe temeiul art. 16 din pact, e o hotărâre de fond, în care 
Statele şi-au păstrat, netăgăduit, rezerva de suveranitate. 
Revenind la problema siguranței Statelor, care se rea 
zumă la urma urmelor în garanţia fruntariilor actuale, pe 


www.dacoromanica.ro 


XXVII 


lângă textul pactului 5. N. cu anexele pomenite, am dat 
în colecția de faţă întreaga serie de pacfe speciale, locale şi 
directe ale României cu alfe State, pacte menite să împli= 
nească lipsurile sau slăbiciunile din pactul general al S. 
N. când e vorba de siguranţa noastră (Mica Înţelegere, 
pactele cu Polonia şi cu Franţa, Înțelegerea balcanică şi 
tratatul cu Italia azi de o valoare istorică documentară). 

Dintr'un interes de curiozifate, spre a se înţelege mai 
bine ceea ce a fost faţă cu ce este, astăzi, problema si» 
guranţei Statelor, am reprodus şi tratatul secret odinioară 
al Triplei Alianțe cu anexa ei, alianţa dintre România şi 
Austro-Ungaria. 

Am socotit, însă, că atâta nu era deajuns ca să se vadă 
cum stă problema siguranţei României actuale. De aceea, 
am reprodus, apoi, şi textele pacfelor de neagresiune sau 
de asistenfă în scop de siguranță paşnică, încheiate de prietenii 
şi aliafii noştri cu alfe State. Astfel, se va putea pricepe 
mai bine propria noastră siguranţă, directă şi indirectă, prin 
siguranţa prietenilor noştri. (Polonia-Franţa, Franţaz=lugo= 
slavia, Franţa-Cehoslovacia, Polonia-U. R. S. S., Polonia= 
Germania, Franța-U. R. S. S. şi Cehoslovacia-U. R. S. S.) 
Am reprodus până şi textul alianței Italia-Albania, care 
priveşte de aproape numai Iugoslavia, Statul legat cu noi, 
dar care, în acelaş timp, interesează întreaga situație din 
peninsula balcanică de unde România nu poate fi absentă 
prin nepăsare sau lipsă de veghere şi documentare. 

Fiindcă, însă, nici aşa nu erau complect lămurite în= 
fäțişerile problemelor de siguranţă, pentru România, am 
reprodus mai departe textul principalelor pacfe sau acfe de 
inferes general şi chiar mondial pentru pacea lumei, cum şi 
pentru condamnarea răsboiului ca „insfrument al polificei 
nafionale. E dela sine înţeles că numai prin rezolvi= 
rea problemei generale a siguranţei din lume—dacă aceasta 
va putea fi, odată, atinsă—vom ajunge să trăim liniştiţi 
în privinţa siguranţei noastre proprii. (Acordurile dela Lo= 
carno, pactul Briand=-Kellogg, protocolul dela Moscova, 
convenţiunile pentru definirea agresiunii, pactul dela Rio= 


de=Janeiro etc.). 


www.dacoromanica.ro 


XXVII 


Problema siguranței europene având şi unele înfăţişeri 
speciale în legătură cu schimbarea hărții provocafă în lume 
de răshoiul 1914-1918, sau cu botărârile de dezarmare din 
fratatele păcei generale, a trebuit să reproducem, pe deas 
supra, texte privitoare la asemenea probleme ce sunt în lez 
gătură directă sau indirectă cu noua ordine internafională. 
(Interzicerea unirii Austriei cu (Germania, căderea Dinas= 
tiilor europene şi interzicerea restaurărilor monarhice, aa 
cordul dela Stresa, condamnarea Germaniei la S. N. pena 
tru reînarmări, expunerea politicei externe germane în disa 
cursul d-lui Hitler, etc.). 

În sfârşit, nu puteam trece peste înfăfişarea problemei sia 
guranfei Statelor mici, privită din punctul de vedere al ego= 
ismului celor mari şi al înfelegerilor directe dintre ei, fără 
prea multă cruţare faţi de principiile generale care urmăs 
resc să înglobeze, laolaltă, toate Statele, indiferent dacă 
sunt mari sau mici (Pactul renan propriu zis şi Nota co= 
lectivă către Germania cu privire la interpretarea art. 16 
din pactul S. N., pactul celor patru mari puteri dela Roma, 
acordul naval anglo=german, etc.) 

Dând laoparte scepticismul oamenilor lipsiţi de credinţă 
în perfectibilitatea celor omeneşti, dar şi optimismul exa= 
gerat al naivilor, vom recunoaşte că toate aceste pacte de 
neagresiune, de neutralitate, de prietenie sau de colabo= 
rare cordială, de ajutor reciproc, etc., ca şi documentele 
internaţionale, declamatorii şi solemne, despre condamna. 
rea răsboiului ca instrument de politică naţională ori pena 
tru definirea agresiunii, care să ducă mai cu uşurinţă la 
determinarea agresorului şi la condamnarea lui, sunt bine 
venite în noua viață internaţională şi trebue să le cunoaş= 
tem ca să știm cum să ne folosim, de ele, pentru apăras 
rea noastră. 

E chiar foarte necesar să ne disciplinăm spiritul şi să 
ne pregătim oamenii, experţi în noua procedură politico. 
Juridică a vieții internaţionale, care face progrese uimitor 
de repezi în direcţia organizării sale graţie perfecțiunii des 
săvârşite a comunicaţiunilor de astăzi şi a interdependenţei 
tot mai strânsă dintre popoarele lumei. 


www.dacoromanica.ro 


_XXIX 


Dar să nu ne lăsăm numai pe seama acestui mijloc de 
garanţie a siguranţei naţionale | 

În judecata chibzuită a oricărui om de bun simţ, pac= 
tomania aceasta, tot mai la modă, se aseamănă foarte mult 
cu pactele curente dintre avocaţii părţilor, în procese, sur= 
prinşi la termenul de judecată cu afacerea clienţilor nez 
studiată, şi dorind să amâne la o viitoare înfăţişare desa= 
baterea cu speranţa, fiecăruia în parte, că, până atunci, 
va putea pregăti serios pledoaria. Printr'o complicitate 
lesne de înţeles isvorând dia obişnuinţa nepregătirii din 
vreme a proceselor, avocaţii cad, cu uşurinţă, la învoială 
să amâe judecata, iar clienţii— săracii, ei cari plătesc totul | 
—convin şi ei la amânare căci n'au încotro, chiar dacă ar 
vrea altfel, dar şi cu tainica speranţă că amânarea le va 
aduce, mai sigur, câştigarea procesului. 

Toate paclele de neagresiune sau de amiciţie cu ter= 
men, încheiate de Statele natural duşmănoase, între ele, 
prin moştenirile trecutului, prin geloziile prezentului, ca 
şi prin năzuinţele concurente ale viitorului, nu sunt alt= 
ceva decât simple amânări ale termenului de judecată, ale 
zilei celei mari şi grozave când Statele sunt puse să facă 
dovada înaintea istoriei, supremul lor judecător, că au 
ştiut şi au putut pregăti, din vreme, pledoaria, ca să câş= 
tige procesul prin vrednicia lor. 

Dar dacă răsboiul vine şi găseşte nepregătirea parţială 
sau totală atunci toate amânările de termen din trecut se 
dovedesc că n'au folosit la nimic. Statele nepregătite plătesc 
preţul grozav al greşelilor conducătorilor mai mult decât 
al răutăţii sau duşmăniei streinilor din afară | 


Raporturile noastre cu U. R. S. S. 


Dar problema siguranței directe sau indirecte a Româ= 
niei, în graniţele unităţii naţionale, nu se poate înţelege, 
în toată întinderea şi gravitatea ei, fără o cunoaştere în= 
destulătoare a raporturilor noastre cu vecinul dela Răsă= 
rit, care a jucat şi va mai juca un rol covârșitor pentru 
destinul istoric al naţiunii române. 

Experienţa trecutului stă martoră cât am avut de sufe= 


www.dacoromanica.ro 


XXX 


rit din partea răsăriteană. Chiar când ne-a venit dintr'a= 
colo şi ceva bine, acela a fost din întâmplare şi fără voia 
vecinilor, mai curând din pricină că norocul nostru hotă= 
râse ca răul care ni se dorea să se întoarcă în bine pen= 
tru soarta noastră. Simple constatări, care nu privesc nu= 
mai decât chiar pe vecinii de astăzi, dela graniţa Nistru= 
lui, ci e vorba de toţi vecinii, mai vechi sau mai noi, cu 
cari am făcut cunoştinţă dealungul veacurilor sub forma 
năvălirilor şi a atacurilor nenumărate, cu scop de cutro= 
pire. Nu frebue să se uite că pe granița străveche a Nistfru= 
lui, noi ne-am găsit, dealungul istoriei, cu mult înainte ca ve= 
cinii de astăzi să fi ajuns până prin părțile noastre. Noi 
suntem cu mult mai vechi aici şi nu pretindem decât 
drepturile de întâietate pe stăpânirile strămoşeşti. 

Când în locul Tătarilor şi al celorlalţi „păgâni“ am răz 
mas în atingere neîntreruptă cu vecinii „pravoslavnici“ şi 
nesam încrezut în vorba lor ademenitoare, ca să facem to= 
vărăşie împotriva duşmanilor crucei şi ai credinţei creş= 
tine, experienţa dela Răsărit na făcut decât să ne spo= 
rească amărăciunile. Atât Domnii ţării, cât şi poporul 
moldovenesc, de câte ori au făcut greşala să se alăture 
în lupta împotriva duşmanului comun, „păsânul“, cu spe= 
ranța unor zile mai bune, n'au cules decât amărăciune şi 
înşelare. Sa abuzat de bună credinţa şi de naivitatea 
noastră în nenumărate rânduri, ceea ce la făcut pe bună 
dreptate pe Take Ionescu să spună, în expunerea de mo= 
tive către Parlament la textul tratatului de Sèvres pentru 
ratificare, dar care e tot neratificat până astăzi: „era sor= 
tit ca de acolo (dinspre Răsărit) să nu ne poată veni nici 
un bine“. 

Raptului din 1819 al ținutului dintre Prut şi Nistru 
după ce în atâtea rânduri Domnii Moldovei luptaseră a= 
lături de Ţarii Rusiei pravoslavnice împotriva Turcilor, 
isa urmat restituirea parţială a judeţelor din Sud pe ur= 
ma răsboiului Crimeei încheiat prin tratatul dela Paris. 

Dar Rusia n'a renunţat la planurile ei cuceritoare spre 


Bosfor, peste trupul ţării noastre. 
In răsboiul din 1877.78, am fost târâţi de Ruşi, fără 


www.dacoromanica.ro 


XXXI 


nici un ajutor de nicăeri, căci Europa, împărţită în tabere 
duşmănoase după răsboiul franco=german, uitase de o= 
pera ce începuse, la 1856, în problema orientală şi la gu= 
rile Dunării. O soartă norocoasă ne-a mântuit, şi atunci, 
pentru că la congresul de Berlin ni s'a recunoscut for= 
mal independenţa, cu preţul raptului pentru a doua 
oară al Basarabiei de Sud, fără nici o ruşine din partea 
Rusiei țariste pentru jaful teritorial săvârşit împotriva u= 
nui tovarăş credincios de luptă împotriva Turciei (vezi 
textul tratatului p. 316-320). Toate protestările noastre în 
numele moralei, a ajutorului militar dat în cursul răs= 
boiului şi pe temeiul unei convenţii speciale pentru frecez 
rea frupelor ruseşti pe la noi, prin care nisse făgăduia so= 
lemn „respectarea integrităţii teritoriale“, au rămas zădara 
nice şi fără ecou în conştiinţa guvernantilor unui Stat cu 
apucături extra=europene. Basarabia sudică ne-a fost ră= 
pită, a doua oară, cu forţa brutală şi noi am fost nevoiţi 
să ne resemnăm, neputincioşi, în faţa loviturii care ne 
venea tot dela Răsărit. 

Guvernanţii noştri au făcut ce lesa stat în putinţă: au 
refuzat să închee orice fel de franzacfie, orice fârguială me= 
nifă să acopere, cel puțin din punctul de vedere strict formal, 
actul de brigandaj internațional săvârşit împotriva neamului 
românesc. E. drept că partea sudică a Basarabiei ce fusese 
ocupată milităreşte de către Ruşi, încă din primăvara a= 
nului 1878, mai înainte ca hotărârile congresului din Ber- 
lin să dea aprobarea pretențiilor ruseşti, fără nici un fel 
de respect pentru drepturile noastre, la noi acasă. Când 
s'a văzut că orice rezistenţă fusese zădarnică, după în= 
cherea tratatului de Berlin, auforifăfile române, din jude= 
fele ocupate cu forfa de trupele ruseşti, au fost retrase pe fă= 
cute, în chip discret, fără să intre în afingere cu autoritățile 
imperiale desfinate să le înlocuiască. Toate măsurile au fost 
luate ca să nu se îndeplineasca nici acel minimum de forme 
de predare a feriforiului pe care Rusia le-ar fi dorif ca un 
fel de consimțământ oficial din partea noastră la actul de 
rapf ce se săvârşia. Sa evitat orice act scris. 

De altfel, Camera a primit într'o şedinţă de noapte ho= 


www.dacoromanica.ro 


XXXII 


tărârile congresului dela Berlin, cu 83 voturi contra 27, 
iar moţiunea de aprobare avea un conţinut cu desăvâr= 
şire rezervat şi plin de înţeles. *) 

Desigur, nu-i locul să amintim de toate jignirile sufe= 
rite, chiar din prima zi când trupele ruseşti au trecut pe 
pământul ţării, începând cu proclamația marelui duce a= 
dresată direct populaţiei, ca şi cum n'ar fi existat auto= 
rităţi constituite, şi sfârşind cu ameninţarea de dezarmare 
a armatei române când s'a văzut hotărârea noastră de a 
nu primi raptul pământului ţării fără rezistență. 


Dar istoria se spune că se repetă. Experienţa aceasta atât 
de dureroasă, ne-a fost dat s'o repetăm şi în timpul marea 
lui răsboi, când împrejurările ne-au silit din nou, la 1916, 
ca şi'n primăvara anului 1877, să deschidem drum arma= 
telor ruseşti pe la noi, spre frontul dobrogean, şi să ina 
trăm în răsboi ca aliaţi ai Angliei, Franţei şi Italiei, dar 
şi ai Rusiei. Documentele publicate în colecţie (convenţia 
de neutralitate din 1914, alianţa din 1916 şi convenţia mili= 
tară cu Ruşiica anexă alianţei) vădesc simţimântul de re= 
zervă şi de neîncredere, care ne stăpâneau în clipa legămin= 
telor ce puteau să fie, iarăşi, pline de surprize neplăcute, ca 
în tot trecutul nostru, din partea vecinului răsăritean. Şi 
semnele prieteniei adevărate a acestui aliat nu s'au făcut 
mult aşteptate prin măsurile de instalare ca pe o lungă 
durată, pentru aşa zise lucrări hidrotechnice, şi de biuro= 
uri de poştă, în delta Dunării, unde nu era vorba de 
luptă împotriva Centralilor, ca şi prin reaua voinţă vădită 
a comandamentului rusesc de pe frontul dobrogean, prin 
întârzierea de acţiune militară, prin vorbire neprietenească 
în toate imprejurările, în sfârşit prin ţinuta chiar a sima 


*) Ea spunea: „Camera deputaţilor a luat cunoştinţă de preve= 
derile tratatului de la Berlin în privinţa României. Silită de 
hotărârea marilor puteri şi spre a nu fi o piedică la întărirea păcii, 

amera împuterniceşte guvernul să se supună voinţei întregei 
Europe retrăgând autorităţile civile şi militare din Basarabia 
şi luând în stăpânire Dobrogea, delta Dunării şi insula Serpi= 
lor. Celelalte chestiuni vor fi regulate pe cale constituţională“ 


(Memoriile regelui Carol I, data 30 Sept.) 


www.dacoromanica.ro 


XXXII 


plilor soldați, cari înțelegeau să=şi ia aere de stăpâni şi 
de protectori ai noştri, în propria noastră ţară. 

Când Rusia ţaristă n'a mai putut rezista răsboiului, ca 
în toată istoria ei, care nu e tocmai plină de biruinţe şi 
de vitejii, atunci au eşit la iveală planurile de pace sepa= 
rată cu puterile centrale, pe socoteala noastră, cu împăr= 
tire nouă de pământ românesc. 

Revoluţia care a urmat şi încheerea păcii separate dela 
Brest-Litowsk, au fost, şi ele, pline de urmări neplăcute 
pentru noi. Guvernanţii cei noi, revoluționarii, înțelegeau 
dela început şi într'o măsură mai largă decât ţariştii, să 
se amestece în treburile noastre lăuntrice şi să ne im= 
pună forma de guvernare bolşevică. Măsurile luate atât 
împotriva acestui amestec neîngăduit, cât şi contra actelor 
de jaf şi de distrugere, la care se dădeau trupele ruseşti 
bolşevizate, în restul de ţară ce nu fusese ocupat de ina= 
mic, au dat loc la încercarea de agresiune a guvernului 
revoluţionar împotriva României, prin arestarea ministru= 
lui nostru la Petrograd, prin declaraţia de răsboi şi con= 
fiscarea tezaurului român evacuat la Moscova (vezi p. 
288-290 şi 281-287). Dezarmarea trupelor ruseşti bolşevi= 
zate şi puse pe jaf, din teritoriul românesc, s'a făcut cu 
sacrificiul multor vieţi de soldaţi de ai noştri, fiindcă, în 
unele regiuni din Nordul Moldovei, ca şi în partea su= 
dică a frontului, aproape de Galaţi, Ruşii încercând să os 
pună rezistenţă au dat loc la adevărate lupte în primele 
zile, cu perderi de ambele părţi. Pe urmă, este drept, ho= 
tărârea şi îndârjirea noastră de a pune rânduială la noi 
acasă, le=a tăiat pofta rezistenţei şi dezarmarea a mers 
uşor, chiar foarte uşor, dacă ţinem seama de mulţimea 
trupelor ruseşti aflate pe pământul nostru. 

Poate că norocul împrejurărilor mai mult decât preve= 
derea oamenilor ne-au ajufaf, şi de dafa aceasta mai bine 
ca la 1977-78, să scăpăm fara de Ruși. 

Dar duşmănia vecinilor a rămas şi chiar a crescut pentru 
că, în decursul revoluţiei lor, Românii basarabeni s'au deştep= 
tat la realităţile vieţii naţionale şi, punând în aplicare în= 
săşi proclamația primului guvern revoluţionar rusesc, s'au 


3 


www.dacoromanica.ro 


XXXIV 


organizat aparte, într'o republică moldovenească de sine 
stătătoare, pentru ca, după aceia, să se alipească Ro= 
mâniei, potrivit principiilor moderne de liberă autodeter= 
minare a popoarelor. Şi de data aceasta, pornirile de cuce= 
rire şi de asuprirea altora au eşit la iveală prin protestările 
în contra unirii Basarabiei cu România, ale guvernantilor 
revoluționari bolşevici, asemănăfori înfru fotul cu foştii gu= 
vernanfi farişti. 

Propuganda în opinia internaţională contra României, 
din pricina acestei uniri naturale, n'ai mai cunoscuf nici o 
limită în decurs de peste un deceniu jumătate, deşi gu= 
vernanţii bolşevici cunoşteau perfect adevărul în privinţa 
caracterului românesc al pământului dintre Prut şi Nistru, 
şi deşi acest pământ nu înseamnă mare lucru pentru Rusia 
sovietică din punct de vedere militar sau economic. Tex= 
tele arată, în bună parte, cum s'au desfăşurat raporturile 
de vecinătate, pe Nistru, între noi şi bolşevici (ofertele 
bolşevice de pace, ofertele române de neagresiune, proto= 
colul dela Moscova cu rezerva formulată, convenţiunile 
dela Londra pentru definirea agresiunii). 

Guvernanţii cei noi dela Moscova, după ratificările date 
tratatului dela Paris din 1920 de Anglia, Franţa şi Italia, 
după dovezile nenumărate servite opiniei internaţionale 
despre caracterul românesc al Basarabiei, au sfârşif prin a 
se agăfa de o chestiune curat formală pentru recunoaşterea ace 
fului de unire cu România ; plebiscitul sub garanţie inter= 
naţională, ca şi cum cele două rapturi anterioare ale pimân= 
fului nostru s'ar fi făcut cu asemenea forme moderne. Ei, cari 
tăgăduesc orice continuitate de spirit, de năzuinţe şi de 
respectare a obligaţiunilor internaționale cu vechii condu= 
cători ţarişti, au luat, totuşi, asupra lor, exploatarea aşa 
zisei chestiuni basarabene spre a păstra în Orientul Europei 
un motiv de ceartă şi de furburare a granitelor, o portifă pe 
unde să poală, cândva, încerca realizarea visului cel mare : scobo= 
rârea spre Constantinopole, dealungul țărmului Mării Negre. 

Dar după ce politica internaţională a evoluat prin ame= 
ninţarea tot mai serioasă a Japoniei în Orientul foarte de= 
părtat, iar în Europa prin schimbarea regimului politic 


www.dacoromanica.ro 


XXXV 


din Germania şi ruperea legăturilor germano=bolşevice, în= 
cepute odată cu instalarea regimului revoluţionar maxima= 
list prin pacea separată dela Brest-Litowsk şi consolidate 
prin tratatul dela Rappallo (1929),—guvernanţii dela Mos= 
cova au schimbat limbajul agresiv la adresa străinătăţii şi 
au început să se dea de partea frontului conservator al 
ordinei internaţionale. 

Protocolul dela Moscova a însemnat primul pas, iar 
convenţiunile dela Londra pentru definirea agresiunii, în- 
cheiate din inițiativă bolşevică, au desăvârşit evoluţia poz 
Jiticei externe a vecinilor de peste Nistru. 

Reluarea raporturilor diplomatice dintre România şi 
U. R. S5. S. prin schimbul de scrisori şi note făcut între 
d-nii Titulescu-Litvinof (vezi p. 450-452) în vara anului 
1934 şi intrarea U. R. 5. S5. în S5. N.din toamnă n'au fost 
altceva decât continuarea cursului cel nou în politica ex= 
ternă a bolşevicilor, determinat de nevoi simţite şi fără 
nimic senzaţional. 

Evenimentele au impresionat, totuşi, luând în cele d'in= 
tâi momente, la noi, o aparenţă senzaţională. Pentru mulți 
din oamenii noştri de bună credinţă, ca să nu le spun 
naivi, vecinii de peste Nistru sar fi cuminţit şi s'ar fi 
schimbat, în orice cas Statul lor n'ar mai avea nimic din 
apucăturile rămase moştenire dela vechiul regim, distrus 
cu desăvârşire printr'o nouă educaţie naţională. 

Ce bine ar fi să fie aşa | Care Român nu s'ar bucura, 
<u adevărat, după un vis urât, lung de veacuri, care ne 
pândeşte, mereu, dela Dăsărit? 

Cine s'a obişnuit, însă, cu învăţămintele adânci ale istoriei, 
acela ştie că popoarele nuz=şi schimbă firea şi pornirile toc= 
mai aşa de uşor, într'o singură generaţie, şi că nu ajunge 
transformarea organizării constituţionale a Statului pentru 
ca imboldurile străvechi ale istoriei şi ale geografiei să fie 
părăsite, mai ales de către un popor foarte numeros şi, 
prin aceasta, foarte încrezut în „misiunea“ şi în puterile 
lui. Misticismul Rusiei pravoslavnice a renăscut în cel al 
Rusiei sovietice. 

La conferinţa de pace dela Lausanne, după răsboiul 


www.dacoromanica.ro 


XXXVI 


greco-turc, când a venit în desbateri chesfiunea regimului 
Strâmtorilor Mării Negre, reprezentanţii guvernului bol= 
şevic, în cap pe atunci cu d. Cicerin, comisarul afacerilor 
streine, au avut atitudinea comandată de înaintaşii lor ţa= 
rişti în problema Mării Negre, sub aparenţa de apărători 
ai intereselor turceşti. Parcă înviau vremurile tratatului 
secret ruso-turc dela Unkiaralskelessi, din veacul trecut. 
Ceea ce l'a şi făcut pe lordul Curzon, care prezida des= 
baterile, să spună cu humorul englezesc: „la toate m'aş 
fi aşteptat, dar numai să-l văd pe d. Cicerin purtând fes, 
nu l“. Era pe vremea când noul regim din Turcia nu cons 
damnase încă portul fesului şi înlocuirea lui obligatorie 
prin pălărie, 

Dela Lausanne până azi, Rusia sovietică nu şisa des= 
minţit atitudinea și n'a trădat comandamentele înaintaşilor 
ţarişti, de câte ori s'a ivit imprejurarea ce părea prielnică 
unei schimbări a regimului Strâmtorilor Bosfor şi Darda= 
nele. Intr'adevăr, regimul acesta, rezultat al unei tranzacţii 
între două puncte de vedere extreme: rusesc şi englez, 
este, în orice cas, destul de satisfăcător pentru riveranii 
cei mici din basinul Mării Negre, România şi Bulgaria, 
căci asigură deschiderea Strâmtorilor neîntreruptă atât va= 
selor de comerţ câf şi celor de răsboi şi recunoaşte dreptul 
Statelor neriverane să trimită vase de răsboi în Marea. 
Neagră, la orice nevoe. Statele riverane din regiunea Strâm= 
torilor n'au voe să ridice fortificaţiuni într'o anumită zonă 
şi nici să îngrămădească forţe militare, afară de cele strict 
necesare menţinerii ordinei, în această zonă demilitarizată 
cuprinzând şi anumite insule, —ca măsuri de prevedere 
pentru garanţia libertăţii de trecere prin Strâmtori (p. 34-45). 
Turcia nu e mulţumită cu măsura demilifarizării, iar Rusia 
soviefică ar fi dorit, la Lausanne, şi mai doreşte, desigur 
un regim care ar interzice intrarea vaselor de răsboi ale ne= 
riveranilor în Marea Neagră şi ar îngădui actuala libertate 
de navigaţie între această mare şi Mediterana numai Sta= 
telor riverane din basinul Mării Negre. Anglia, care a avut 
un rol hotărâtor în stabilirea regimului actual, se opune 
la modificarea lui în sens restrictiv şi această opunere fo= 


www.dacoromanica.ro 


XXXVII 


loseşte celor mici din Marea Neagră în prima linie. Cine 
nu pricepe că libertatea cât mai desăvârşită de navigaţie 
prin Strâmtori, pentru noi cari n'avem altă eşire maritimă, 
înseamnă garanţia libertăţii polifice prin siguranţa libertăţii 
economice, după cum închiderea Strâmtorilor prin transfora 
marea Mării Negre într'un lac interior turcesc, după cu= 
cerirea Constantinopolului de sultanul Mahomet II, a în: 
semnat sărăcia, ruina şi pierderea independenţei politice a 
principatelor româneşti ? 

O acţiune diplomatică începută foarte de pe departe sa 
limurit, abia mult mai târziu, ce scopuri trebuia să ser- 
vească. 

După convenţiunile dela Londra pentru definirea agresiu= 
nii, care, pe urma învecinării semnăturilor României şi U. R. 
S. S. pe acelaş act internaţional, au fosf fendenfios înfăfi= 
şafe opiniei publice româneşti drept o recunoaştere bolşevică 
liniştitoare a fruntariei Nistrului, s'a pornit vorba, în chip foar= 
te sgomotos, despre lărgirea frontului puterilor anti=revizio= 
niste din Europa. Idee foarte simpatică în România, cu 
atât mai mult cu cât, în acelaş an când se înfiinţa Liga 
antisrevizionistă română din iniţiativa ziarului „Universul“, 
părea să fie vorba de o respectare infegrală a ordinei in= 
ternaţionale actuale. Întrunirile anti=revizioniste pornite în 
cele trei ţări ale Micei Inţelegeri, cu vorbitori schimbaţi 
între Praga, Belgrad şi Bucureşti, la adunările ţinute con= 
comitent, păreau că pregătesc adevărate mobilizări naţio= 
nale împotriva unei primejdii ce nu era, pentru moment, 
decât mai curând o sperietoare,—întruniri care puteau, cel 
mult, să sporească indirect, în opinia internaţională, im= 
portanţa şi ecoul văicărelilor revizionismului maghiar. No= 
tim că la întrunirea cea mare anti=revizionistă dela Bel- 
grad a vorbit în sârbeşte d. G. Tătărăscu din partea Ro= 
mâniei. 

Tot în 1933 a început şi acţiunea pentru apropierea în- 
tre ţările balcanice inclusiv Turcia, fostul Stat inamic, 
pentru lărgirea frontului puterilor anti=revizioniste. Ac= 
ţiunea aceasta putea porni şi cu mai mult succes dacă ar 
fi avut la temelie, de pildă, ideea unei sincere şi reale a= 


www.dacoromanica.ro 


XXXVII 


propieri între Iugoslavia, Bulgaria şi România, singurele 
trei State pe atunci în care se păstrase forma monarhică 
şi Dinastiile domnitoare. 

Deci, o îndoită acţiune antizrevizionistă şi de consoli= 
dare a principiului monarhic. 

S'au şi întâmplat, chiar în decursul acelui an, schimburi 
de vizite şi întâlniri între cei trei suverani ai Statelor mo= 
narhice din Sud-Estul european MM.. LL.. regii Carol I, 
Boris şi regretatul Alexandru, asasinat la Marsilia în anul 
următor. 

Din toate acestea a eşit Înfelegerea balcanică, fără Bul 
garia şi fără Albania, Înţelegere care s'a unit frontului 
anti=revizionist lângă Mica Înţelegere şi, fireşte, alături de 
celelalte puteri anti=revizioniste, în rândurile cărora tocmai. 
luase loc, cu sgomot, Rusia sovietică, 

Dela cele dintâi manifestări unde reprezentanţii Statelor 
au fost nevoiţi să vorbească, n'a fost prea greu să se vadă 
jocul şi să se înțeleagă dedesupturile. 

Turcia, fost inamic, în frontul anti=revizionist, urmăria 
ceva, care nu pufea decâl să miroase a revizuire. 

Într'adevăr, încă la şedinţa din 24 Martie 1933 a con= 
ferinţei de dezarmare dela Geneva, reprezentantul Tura 
ciei pusese chestiunea înlăturării actualului sistem de de= 
militarizare a Strâmtorilor Mării Negre, socotit supărător 
pentru Statul riveran. Atunci reprezentanţii Franţei şi 
Angliei au răspuns negativ adăugând că o asemenea ce= 
rere înseamnă „revizuirea“ tratatului de pace dela Lausanne. 

După reluarea raporturilor româno=bolşevice, a pornit 
dela Ankara proectul unui „pact al Marii Negre“ de în= 
cheiat numai între cele patru State riverane (Sovietele, 
Turcia, România şi Bulgaria), eventual şi cu participarea 
Greciei, poate şi a Italiei, ca neriveranii cei mai de aproa= 
pe interesați la regimul Strâmtorilor. Scopul acestui pact 
trebuia să fie un acord colectiv la ideea înlăturării demis 
litarizării Strâmtorilor din convenţia dela Lausanne, urs 
mat, apoi, de cererea riveranilor Mării Negre de a lua a= 
supra lor grija şi răspunderea libertăţii internaţionale a. 
navigaţiei prin Bosfor şi Dardanele. 


www.dacoromanica.ro 


XXXIX 


Propunerea era turcească fiindcă venea dela Ankara, 
dar ideea curat muscălească şi cu mult mai veche |! 

Tată pentru ce. 

În preajma deschiderii conferinţei de pace dela Lau= 
sanne, d. Cicerin trecând prin Berlin a dat unui ziar gera= 
man un interview prin care propunea formula mandatu= 
lui riveranilor Mării Negre pentru garantarea libertăţii in= 
ternaţionale a Strâmtorilor. Un asemenea mandat avea 
toate aparențele de legitimitate şi propunerea putea să fie 
ispititoare, pentru riveranii mai mici, dacă te adresai amo= 
rului lor propriu spunându-le : „ce au să caute alţii în 
marea noasfră dacă ne punem, cu toţii şi în chip cinstit, 
de acord ca să gospodărim împreună şi să asigurăm orz 
dinea în Marea Neagră ?“ 

E lesne de înfeles, însă, pentru oricine, că în Marea Neas 
gră şi la Sfrâmtori nu=i bine să rămâi între patru ochi nu= 
mai cu Rusia soviefică, dar că te simţi cu atât mai bine şi 
mai în siguranţă cu cât, alături de ea, ne vom găsi în 
marea noasfră, în tovărăşia unui număr tot mai sporit de 
State neriverane şi încă dintre marile puteri navale ale 
lumei. 

Sunt sigur că preţul plătit de România, cu prilejul că= 
lătoriei d-lui Titulescu la Ankara şi al încheerii Inţelegerii 
balcanice, a fosf făgăduiala că nu se va opune la revizuirea 
regimului Strâmtorilor. Vizita d-lui Herriot, tot la Ankara, 
cam în acelaş timp, a trebuit să aducă Turciei şi o făgă= 
duială de bunăvoință franceză în acelaş sens, dar care 
corespunde în prima linie intereselor sovietice. 

A mai trecut ceva timp. Turcia tot n'a renunţat la ideea 
de revizuire, care o interesează, pentru că a pus-o, din 
nou, în forme destul de abile, în şedinţa dela 17 Aprilie 
1935 a Consiliului 5. N. când s'a rostit condamnarea mo» 
rală a Germaniei pentru violarea tratatului dela Versailles 
prin reînarmarea ei (vezi p. 492-494). Vorbind cel din ur: 
mă, în calitate de preşedinte în funcţiune al Consiliului, 
ministrul de externe turc, d. Ruştu Arras, a pus cPhesfiu= 
nea demilitarizării Strâmtorilor în legătură cu clauzele mili- 
fare ale tratatului dela Versailles. A stăruit special în pri= 


www.dacoromanica.ro 


XL 


vinta tratamentului impus Turciei, la Lausanne, ca Stat 
suveran al Strâmtorilor, prin obligația de demilitarizare a 
zonei împreună cu anumite insule, deşi Turcia n'a primit 
“în schimb o compensație garantatoare a siguranței sale în 
genul celei cuprinse în pactul renan dela Locarno, în fa= 
voarea Germaniei, pentru zona demilitarizată a Rhin-ului 
din tratatul de Versailles (vezi p. 430 şi nota). Dar sa 
grăbit să adauge că guvernul său nu înţelegea să facă 
gesturi unilaterale, nerespectuoase faţă de obligaţiile din 
tratate, nici să pună chiar atunci în desbateri fondul ches= 
tiunii, ci a ținut numai să folosească prilejul pentru a rez 
peta cererea Turciei adăugând că libertatea Strâmtorilor 
nu poate suferi vre=o atingere prin reexaminarea clauze= 
lor militare ale regimului. 

Delegații englez şi italian, John Simon şi baronul Aloisi, 
au făcut toate revervele în privința problemei pusă de 
reprezentantul Turciei ; iar în numele Franţei, d. Laval a 
ținut să lămurească, doar, dorința Turciei de a beneficia, 
în sfârşit, de un sistem colectiv de siguranţă, care ar tre= 
bui înfăptuit şi 'n acele părţi ale Europei. Aluzie vădită 
la proectatul pact oriental de siguranţă europeană. La urmă, 
d. Litvinof în numele U. R. S. S. a declarat că nu vedea 
nici o piedecă la împlinirea dorinţei expusă de „scumpul 
său amic“, d. R. A., reprezentantul Turciei. 

Şi cu aceasta, trec la examinarea unei alte înfăţişări, tot 
a acţiunii de anti=revizionism cu colaborarea U. R. S. S. 
E vorba de pactul orienfal, adică de un pact colectiv al Eu. 
ropei răsărifene pentru garanția fruntariilor actuale, cu partici= 
parea fufuror, mari şi mici. Pactul acesta urma să cuprindă 
şi siguranţa granițelor României, cel puţin aşa strecu= 
rau ştirile din presa noastră. 


Perfect: să ne bucurăm. 


Dar sau opus (Germania şi Polonia, iar pactul a căzut. 
Păcat şi regretabil. 


Ideea a reapărut, fotuşi, sub altă formă, mai redusă: a 
două tratate de ajutor mutual împotriva vre-unei agresiuni 
europene, întâiul între Franţa şi U. R. S. S., al doilea 


www.dacoromanica.ro 


XLI 


intre Cehoslovacia şi U. R. S. S. Au şi fost semnate la 
începutul lui Mai 1935 (p. 470 şi 474). 

Ca “după orice acte bune, trebuiau să urmeze şi altele, 
în aceiaşi formă, pentru complectare. AJ freilea la rând, 
frebuia să fie un frafaf asemănător între România şi U. R. 
S. S., fără de care celelalte două nu se pot valorifica în 
anumite ipoteze de agresiune europeană, din lipsă de a= 
tingere teritorială între U. R. §. S. deoparte, Germania 
şi Cehoslovacia de alta. Complectarea era cu atât mai ne= 
cesară și mai urgentă cu cât Polonia refuzase, în mod ca= 
tegoric, să se lege într'un asemenea sistem de ajutor, pre= 
ferând să rămână la sistemul actual de pacte de neagre= 
siune, şi cu (Germania și cu U. R. S. S., adică faţă cu am= 
bii vecini mari, duşmanii istorici, pe socoteala cărora pa= 
cea generală a reconstituit ființa Poloniei. Conducătorii 
dela Varşovia explicau refuzul lor hotărât pe o considera» 
ţie foarte serioasă ; primejdia mortală, pentru fiinfa Statu= 
lui renăscut, de a deschide granifele armatelor bolşevice, în 
cazul unui conflict ce ar pune în mişcare sistemul asis= 
tenței armate. Întrate în teritorii pe care lemau stăpânit 
până la 1918—1919, ar mai primi ele, fie armatele bolşe= 
vice, fie cele germane, să părăsească Polonia,—chiar dacă 
ar intra prietenește ? 

Dar lucrul poate fi mult mai grav fiindcă, în asemenea 
împrejurare, luptele germano=bolşevice s'ar desfăşura pe 
pământul polonez şi s'ar putea sfârşi în chip tranzacțio= 
nal. 

Faţă de un asemenea refuz hotărât, trebuia convinsă 
România, şi cât mai repede! Pregătirea de opinie publică 
pentru câştigarea simpatiilor a fost continuată cu mare 
meşteşug. Începutul s'a făcut cu restituirea fezaurului dela 
Moscova, cât mai rămăsese din el, pornind dela originalul 
unităţilor de măsură, Dar să nu ne înşelăm în privinţa 
adevărului : nu a fost vorba chiar de tezaurul nostru evacu= 
at în 1917, ci de nişte casete „găsite“ de guvernul bolşevic şi 
restituite fără inventar sau asumare de vre=o răspundere faţă 
de Statul român. O simplă invitaţie de a ridica nişte casete 
găsite fără stăpân. Apoi, repatrierea osemintelor lui Can» 


www.dacoromanica.ro 


XLII 


temir Vodă, Domnitorul ademenit odinioară de prietenia 
rusească şi care a murit printre streini. Vizite de aerona= 
uţi şi paraşutiste. Trimiterea de filme sovietice, etc. În a= 
celaş timp, în presa română ştiri multe de tot felul des+ 
pre U. R. S. S. şi, mai ales, despre progresele armatei 
şi ale aviaţiei sovietice. Date impunătoare prin cifrele lor. 
O forţă grozavă din vecinătatea noastră, care niese oferia 
plină de bunăvoință. Lucrările podului de peste Nistru şi 
reluarea raporturilor de tot felul își urmau vertiginos 
cursul. În sfârşit, tot în presa română, articole pe şleau 
despre rolul U. R. S. S. pentru păstrarea actualei ordine 
europene şi împiedecarea încercărilor de revizionism prin 
forţă. Până ce sa ajuns chiar să se spună, fără înconjur, că 
garanfia cea mai sigură a frunftariilor române dobândite prin 
frafatul dela Trianon, cu Ungaria, esfe numai prietenia ca U, 
R. S. S., adică tratatul de asistenţă reciprocă. 

Nu=i fără interes să adaug că tratatul dintre Franţa şi 
uU. R. S. S., iscălit la 2 Mai 1935, a trebuit să fie publi- 
cat în întregime şi cu protocolul însoțitor pentru că, as= 
tăzi, asemenea acte nu mai pot fi ținute în secret. Dublis 
carea lui ne-a desvăluit adevărul în punctul IV al proto= 
colului (p. 473) în privinţa pactului oriental plănuit şi care 
n'a isbutit din cauza refuzului (Germaniei şi al Poloniei, 
pactul care trebuia să cuprindă şi România. N'a fost vorba 
de România, e scris negru pe alb, ci doar era o simplă 
păcăleală prin şfiri sfrecurafe în ziare, pentru care nu poate 
fi tras nimeni la răspundere. 

Adevărul, însă, răsbeşte şi mistificarea opiniei publice nu se 
poafe prelungi. Reluarea raporturilor noastre cu U. R.S. S. 
prin schimbul de scrisori din vara anului 1934 na fost 
urmată de nici un act categoric şi expres, din care să se 
vadă recunoaşterea juridică a graniţei Nistrului. Nici de 
alte acte care să reglementeze situaţia cu privire la ra= 
porturile contractuale de drept privat şi, mai ales, la res 
partiția sarcinelor de drept public decurgând din regle» 
mentarea situaţiei juridice a unui teritoriu, care a schim» 
bat de suveranitate. La Moscova,continuă să apară revis 
sta lunară „Basarabia roşie“ editată de aşa zisul grup al 


www.dacoromanica.ro 


XLII 


refugiaților basarabeni, cu copertă şi conținut care nu 
numai că sunt lipsite de prietenie, dar nu se potrivesc de 
loc nici cu obligațiile reciproce din schimbul de scrisori 
şi note Titulescua=Litvinof. Acelaș lucru în privința ser= 
bării solemne a împlinirii celor zece dela înfiinţarea „Rez 
publicei autonome socialistă sovietică moldovenească“ de 
peste Nistru, în cursul anului 1934. Volumul jubilar des» 
pre această serbare, tipărit în româneşte la Tiraspol, sub 
titlul „Zece ani RASSM, sesia jubilară a CEC RASSM", 
tocmai la sfârşitul anului, deci după ce se reluaseră ra= 
porturile diplomatice, cuprinde texte de cuvântări foarte 
puţin prieteneşti față de România şi destul de nelinişti= 
toare din punctul de vedere al gândurilor bolşevice privind 
pământul nostru dintre Nistru şi Prut. 

Ciudate lucruri sau mai petrecut în politica noastră ex= 
fernă începând cu semnarea convenfiunilor dela Londra pentru 
definirea agresiunii ! Im ţară, afacerea a fost prezentată ca 
o recunoaştere implicită a graniţei Nistrului, ca şi cum 
ar putea fi vrezo legătură între o declaraţie principială 
pentru stabilirea cazurilor concrefe de agresiune şi o ne= 
înţelegere pur formală invocată dintr'o parte pentru o si. 
tuaţie de fapt şi de drept închisă pentru partea cea= 
laltă. Ce au aface o legiferare de viifor cu caracter interna= 
țional şi o situaţie prezentă consfinţită prin faptele împli= 
nite care, şi ele, s'au desfăşurat în forme, la vremea lor, 
oricât ar fi de contestate formele acelea şi fără ca acest 
contestator să fi avut vre=o recunoaştere din partea noas= 
tră pentru raptul săvârşit, mai înainte, tocmai al aceluiaș 
bun al nostru. 

Ciudată şi graba de semnătură în numele Micei Inţe= 
legeri, cum mai ales împingerea la reluarea raporturilor 
diplomatice cu U. R. S. S. din partea României, când un 
Stat slav al M. L, Jugoslavia, nu se arăta grăbită deloc 
la asemenea gest, —tocmai dimpotrivă. 

Regretatul mare rege Alexandru al Jugoslaviei, educat 
în şcolile militare ruseşti dinaintea revoluţiei, trăit mulţi 
ani la curtea Ţarului Nicolae şi înconjurat, acum, în pa= 
trie, de mulţi vechi prieteni ruşi, refugiaţi de grozăviile 


www.dacoromanica.ro 


XLIV 


bolşevismului, era cu totul împotriva unei gräbiri de ra= 
porturi diplomatice. Lesne de înțeles şi demne de cel mai 
adânc respect simţimintele personale ale regelui erou în 
materia aceasta. 

Ce demon al perversitäții ca în povestirile lui Edgar 
Poe sau ce forţă ocultă putea să împingă dela spate Roz 
mânia în grăbirea unor astfel de raporturi diplomatice ? 
Nu aveam nimic de câştigat dacă nu venea cel puţin o 
recunoaştere formală a graniţei Nistrului şi nise oferia 
cel mai minunat prilej ca s'o lăsăm moale, cel puţin din 
menajament şi pentru Jugoslavia. Valoarea morală şi poli- 
fică a convenţiunilor dela Londra pentru definirea agresiunii 
în privinţa Micei Înţelegeri atârna, pentru U. R. S. S5., în 
prima linie de semnătura României, Stat teritorial vecin,— 
cu celelalte două neavând fruntarie comună. Şi, apoi, Mica 
Înţelegere, ca un bloc, n'a mai obţinut succese reale în 
politica internaţională, dar al căror folos s'a întâmplat să 
fie numai al unuia singur dintre membrii componenți, 
când s'a ivit prilejul potrivit? E destul să amintesc de 
acordul cu Ungaria pentru reclamaţii pe urma ocupării 
Budapestei. Dar aşa nici un succes şi nici un folos, afară, 
doar, de reclama personală şi de ceea ce este mai grav: 
inducerea în eroare a opiniei noastre publice. Nu mă fez 
resc de tăria cuvintelor când misa fost dat să citesc până 
şi în manuale şcolare scrise de universitari academicieni 
că prin reluarea raporturilor din 1934 vecinii au recunos» 
cut graniţa Nistrului. *) 

Intuiţia adevăratei situaţii am avut-o în clipa când mi-a 
căzut în mână volumul apărut la Paris sub titlul de „U. 
R. 5. 5., bilan 1934*, în care sunt publicate rapoartele 
făcute celui de al XVII-lea congres al partidului comua 
nist rusesc, întrunit în lanuar 1934. Raportul d-lui Lit- 


*) In manualul de geografie România pentru cursul superior 
de liceu al d=lor Gheorghiu şi I. Simionescu, acest din urmă 
autor cunoscut universitar şi membru al Academiei Române, se 
spune la pag. 20: „Dela răsboi, de abia în anul acesta (1935) 
am reluat raporturile dela vecin la vecin, dobândind totdeodată 
dela actualii conducători recunoaşterea stăpânirii noastre asus» 
pra Moldovei dintre Prut şi Nistru“. 


www.dacoromanica.ro 


XLV 


vinof despre definiția agresiunii şi luarea de contact cu 
grupul Statelor din Mica Ințelegere cuprindea un pasaj 
plin de cântec. Dar nu era motiv de alarmare dacă se 
țineà seamă de nevoile politicii interne din orice ţară în 
chestiuni de politică externă şi de prezentarea unor suc= 
cese, fie şi aparente. Probabil d. Litvinof a avut nevoe să 
înfăţişeze congresului unele succese externe când îngrijo= 
rarea din Extremul Orient sporea. Probabil, mi-am spus, 
şi d. Titulescu avea cunoştinţă de acest raport,—tipărit 
în franţuzeşte şi la Paris l—când a făcut schimbul de 
scrisori şi note, din 1934, pentru reluarea de raporturi di= 
plomatice, în numele României. Lucrurile erau aranjate şi 
trebuia numai să lăsăm timpului să-şi împlinească opera: 
să aşteptăm momentul oportun. Dar acesta se făcea prea 
mult aşteptat. 

Şi atunci, la sfârşitul anului, am ridicat în presă cbes= 
tiunea navigaţiei pe Nistru. *) Din moment ce reluarea 
raporturilor cu U. R. S. 5. însemna şi recunoaşterea uni» 
rii Basarabiei, căci aşa fuseseră prezentate lucrurile prin presa 
noastră, fără nici un act oficial categoric, Nistrul, ca apă 
despărfifqare de Stafe, era un fluviu infernafional şi trebuia 
pus sub regimul convenfiei dela Barcelona. Aceasta se pre= 
văzuse, de altfel, şi în tratatul dela Paris din 1920 care 
constată actul unirii căci impune României obligaţia (art. 
7, alin. I, la pag. 32) să aplice, pe Nistru, regimul stabie 
lit în paragr. I al art. 332 şi în art. 333-338 din tratatul de 
pace dela Versailles, până ce se va încbeia convenţia ge= 
nerală pentru regimul internaţional al căilor de comunis 
caţie pe apă, care a şi fost încbeială la Barcelona (vezi 
p. 228-245). 

Faţă cu tăcerea oficialităţii, au pus prin presă o între» 
bare categorică despre nafura raporturilor reluate cu U. 
R. S5. $.**) Trebue să adaug că, după 1 Ianuarie 1935, 
am început, la lucrările practice pe lângă cursul de drept 
internaţional public dela Universitatea din laşi, cu stu= 


*) Argus, 29 Decembrie 1934. 
**) „Cu U R. S.S. am reluat raporturile de drept?“ artico 
semnat în Argus, 18 Februarie 1935. 


www.dacoromanica.ro 


XLVI 


Jenţii mei, dintre cari mulți basarabeni cunoscători de ru= 
seşte, să luăm cunoştinţă informativă despre natura aces= 
tor raporturi diplomatice din colecţia revistei „Basarabia 
roşie“. Numărul acesteia cu data chiar de 1 lanuarie 1935 
publica, în frunte, un articol întitulat „Două aniversări“ şi 
vorbea despre „perderea“ Basarabiei „ocupată cu forţa“ 
de Români. Ceea ce era mai interesant, în articol, era 
caracterizarea felului cum fusese prezentată opiniei publice 
din România reluarea raporturifor şi desmințirea categorică 
a caracterului de recunoaştere pentru actul de unire din 
Martie 1918 al fraţilor basarabeni. În sfârşit, acelaş număr, 
mai bogat ca pentru un început de an nou, cuprindea şi 
un alt articol sub titlul „Nam uitat, nu vom uita, nu 
vom erta“ care, şi prin conţinut, amintea formula revi= 
zioniştilor unguri „Nem, nem, soha !“ (Nu, nu, niciodată!) 

Cum în U. R. S5. S. regimul presei nu cunoaşte liber= 
tatea opiniilor, asemenea articole nu puteau fi scrise nu= 
mai pentru păcălirea cetăţenilor bolşevici şi, desigur, nu 
aveau nici un interes să nizle trimită în România. Singura 
<oncluzie era că d. Titulescu fusese păcălit de d. Litvinof, 
pentru odată, căci nu-mi puteam închipui că amândoui se 
puseseră de acord ca să păcălească opinia publică româ= 
nească, aşa de simţitoare la „normalizarea“ raporturilor 
cu vecinii sovietici, 

În urma articolului interogativ despre natura raporturi= 
lor reluate cu U. R. S. S., am primit o invitaţie telefonică 
şi numai după ce miza fost făcută şin scris, în numele 
ministrului nostru de afaceri streine, m'am dus în ziua 
de 23 Februarie 1935 la o convorbire cu d. N. Titulescu. 
Am comunicat şi eu ce am putut d-lui ministru primind 
în schimb multe interesante informaţii, dar nu şi răspun= 
surile pe care lesaş fi dorit. 

In privinţa revizuirii regimului Strâmtorilor mi=s'a co= 
municat că se opune Anglia, lucru cunoscut. 

Despre lipsa de vigilenţă şi perderea momentelor pen= 
tru obţinerea ratificării japoneze a tratatului dela Paris 
din 1990, răspunsuri vagi cu o singură precizare că din 
moment ce am reluat relaţiile diplomatice cu U. R. S. S., 


www.dacoromanica.ro 


_XLVII 


şi prin aceasta avem recunoaşterea, care dublează sau no= 
vează tratatul nedesăvârşit dela Paris, ce vream mai mult ? 

Fireşte, nu pot avea şi n'am nici o pretenţie, dar de 
oarece novaţia este un act juridic expres în dreptul pri- 
vat, cum s'ar putea concepe o novaţie facifă în dreptul 
internaţional public ? 

Nedumerire foarte justificată prin desminţirile brutale 
din cealaltă parte a Nistrului arătând că reluarea rapor= 
turilor diplomatice nu înseamnă şi recunoaşterea graniţei 
basarabene. 

De altfel, în problema reluării navigaţiei pe Nistru, ati= 
tudinea vecinilor vădeşte grija lor, ca fof ce s'ar face să 
nu însemne o recunoaştere a caracterului infernafional al 
fluviului despărțitor de State. Asupra aceluiaş subiect 
am revenit primind ecouri simpatice din Polonia *), ţară 
interesată la drumul de apă al Nistrului. Subiectul a fost, 
apoi, tratat şi de d. prof. Gheron Netta dela Academia 
Comercială din Bucureşti. *™*") Am spus mai înainte că 
textul convenției de cale ferată, pentru restabilirea trans 
sitului peste podul refăcut între Tighina şi Tiraspol, ca 
şi celelalte acorduri însoţitoare nu cuprind nici un pream= 
bul introductiv, cum se obişnueşte şi prin care părţile îşi 
spun reciproc câte ceva dacă au ce-şi spune. 

Ce vor fi însemnând mutismul şi rezerva aceasta, din 
partea guvernanţilor bolşevici, în privinţa raporturilor 
noastre juridice pe graniţa Nistrului, nusi prea greu de 
ghicit şi, mărturisesc, nici nu mă turbură deloc. Dimpo= 
trivă. E foarte bine venit şi foarte lămurifor în privinfa aa 
devărafelor gânduri ale vecinilor fafă de noi şi ne desvălue 
un adevăr pe cara mulți dintre ai noştii, naivi, necunoscăz 
fori ai isforiei şi neînfelegăfori ai mefodelor orientale de 
gând ascuns până la momentul potrivit, nu lar fi putut pri= 
cepe şi nici crede. Rusia sovietică, prin atitudinea ei de 
astăzi, care vrea să fie o imitație a atitudinei noastre dela 


*) Argus, la 4 Aprilie, 8 şi 12 August 1935. 

**) Intr'o conferinţă ţinută la postul Radio Bucureşti pela 
sfârşitul lui August şi într'un articol despre navigația pe Nistru 
în revista „Marea noastră“, Septembrie 1935. 


www.dacoromanica.ro 


XLVIII 


1878, când ne-a răpit, prin brutalitate şi neomenie, Sudul 
Basarabiei, după un răsboi victorios făcut în tovărăşie şi, 
pe deasupra, cu violarea unei convenţii garantatoare a 
integrităţii noastre teritoriale, nu face decât să ne des= 
chidă ochii. E foarfe lesne de înfeles ce ar însemna pătrun= 
derea armatelor bolşevice pe pământul ramânesc, sub prefex= 
ful unei asistenfe militare decurgând din vre-un pact, când 
la 1878 ni-sa răpit din feritoriul a cărui integritate ne fu= 
sese, dinainte, formal garantată. 

Se mai pomenesc despre formula garanţiei supreme a 
graniţelor noastre cu Ungaria prin prietenia şi cu ajutorul 
U. R. S. 5.27 E foarte adevărat că, în ultimele luni din 
1935, a început transitul pe calea Dunării din U. R. S. S. 
spre Ungaria, iar după 18 Octombrie, când s'a deschis şi 
traficul feroviar direct, prin Tighina, acest transit se face 
şi pe căile noastre ferate, pe la Adjud, Ghimeş spre Un= 
garia. Trec, mereu, însemnate cantităţi de fer vechi şi nou 
din U. R. S. S. pentru Ungaria, probabil în vederea „ga= 
rantării“ fruntariilor noastre din tratatul dela Trianon... 

Cu toate acestea, temerile întemeiate pe svonuri desa 
pre încercările de a încheia prin surprindere un pact cu 
U. R. S.S. prevăzând clauza trecerii armatelor sovietice 
prin teritoriul român, spre Cehoslovacia, în eventualitatea 
unei agresiuni, neluând sfârşit până spre sfârşitul anului 
trecut, în Octombrie d-nii G. Brătianu și Vaida Voevod 
au cerut, cel d'intâi printr'o interpelare, şi cel de al douilea 
prin declaraţii făcute la Cluj, lămuriri liniştitoare din par= 
tea oficialităţii. Un comunicat din 16/Ă al ministerului de 
afaceri streine a desminţit negocierile cu U. R. S.S. pen= 
tru trecerea armatelor sovietice pe la noi, în legătură cu 
tratatele de asistență încheiate între acel Stat şi aliatele 
noastre, Franţa şi Cehoslovacia. 

Cu toate acestea, ştirile din presa română au continuat 
să întreţină îngrijorarea oamenilor cari aveau destulă în= 
ţelegere despre primejdiile ascunse întrun pact de asis= 
tenţă cu U. R. S. S. Se spunea, întradevăr, că pactele 
noastre de siguranţă cu Franţa şi Cehoslovacia, pe deo= 
parte, iar pe de alta pactul S. N. prin dispoziţiile art. 16 


www.dacoromanica.ro 


XLIX 


ne=ar obliga să deschidem frontierele pentru trecerea arə 
matelor bolşevice în cazul de agresiune avut în vedere 
prin noile tratate de asistență, din 1935, încheiate de 
Franţa cu U. R. S. S. şi de Cehoslovacia cu U. R. S,S. 
Desbaterile dela Geneva în privința sancţiunilor contra 
Italiei, pe temeiul art. 16 din pactul S. N., erau aduse, şi 
ele, ca un argument în acelaş sens şi anume, că am fi 
obligafi, fără nici un drept de discuție prealabilă, fără nici o 
rezervă de suveranitate, să punem feriforiul nostru la dispo= 
zifia unei armăte streine, pentru frecere, numai în virtutea 
unei simple botărâri a Consiliului dela Geneva, luată india 
ferent cum,— fie chiar şi cu simplă majoritate. Poate—cine 
ştie ?—chiar dacă votul României n'ar face parte din acea= 
stă majoritate de hotărâre! 

Asemenea păreri sau sugestii sunt aberaţii în dreptul 
public internaţional, care recunoaşte chiar prin alin. VIO 
art. 15 din pactul S. N. rezerva de suveranitate a Statez 
lor membre, iar la noi, în special, ele apar cu atât mai 
grave cu cât nu ţin seamă de înțeleapta prevedere con= 
stituţională (art. 123), care spune că nici o trupă armată 
streină nu poate fi primită în serviciul Statului, nici inə 
tra sau trece prin teritoriul nostru decât în virtutea unei 
legi speciale pentru fiecare caz. 

Mai mult încă, rezerva alin. VIII art. 15 din pactul S. N. 
are cazul de recunoaştere expresă în afacerea insule= 
lor Aaland când experţii jurişti consultaţi au răspuns 
că „dispunerea de teritoriul Statului este un atribut esen= 
ţial al suveranităţii naţionale“. 

Su fie vre-o legătură între ştirile din presa română a= 
vând înțelesul de mai sus şi atitudinea d-lui N. Titulescu, 
la Geneva, în şedinţa în care, singurul, a susţinut fără 
ecou punctul de vedere bolşevic al ambasadorului Potem= 
kin, de a se aplica sancţiuni împotriva Statelor care vo= 
taseră contra sancţiunilor faţă de Italia ? Căci orice sar 
crede de oamenii lipsiţi de pregătire şi de înţelegere, drep= 
tul internaţional public ca şi prevederile din pactul S. N. 
nu sunt lipsite de logică, de bun simţ şi de elementarul 
respect cuvenit suveranităţii Statelor membre. 

4 


www.dacoromanica.ro 


L 


După redeschiderea Parlamentului. d. Brătianu a proz 
vocat declaraţii categorice negative din partea ministrului 
de afaceri streine *) în ce priveşte negocierile din trecut. 
dar cu o rezervă de viitor destul de însrijitoare când cur 
noaştem adevărul despre natura şi caracterul raporturilor 
diplomatice reluate cu U. R. S. S. 

La discuția Mesajului Regal în Senat. d. N. Iorga vor= 
bind despre problemele româneşti sa ocupat şi de situa= 
ţia noastră faţă de U. R. S. S., pentru a ajunge la ace- 
iaşi încheere categorică: n'au ce căufa frupele bolşevice prin 
fara noastră **) şi. deci, nu poafe fi vorba de un frafaf de a= 
sisfență cu vecinul de peste Nistru. 

Lămuritrile provocate prin intervenţia celor doui profes 
sori de istorie. d-nii N. Iorga şi G. I. Brătianu au fost 
foarte fericite pentru luminarea opiniei publice aşa de uşor 
zăpăcită prin coloane de ziare ce par lipsite de simţul istoric 
şi naţional. 

Un pact cuprinzând clauza de asistenţă militară cu U. 
R. S, S., după atitudinea care ne desvălue adevăratele 
sentimente ale vecinilor. e îndoit de primejdios: întâi. din 
punctul de vedere al eventualilor aliaţi însăşi. cari vădesc 
confinuarea năzuinfelor istorice de cucerire spre Balcani prin 


*) La 96 Noembrie a reluat chestiunea printr'o cerere de in= 
terpelare repetată la Cameră. căreia d. Titulescu i-a dat răspuns 
în Decembrie. iar d. Brătianu a ripostat în şedinţa dela 19/XII 
1935 îndată după întoarcerea din streinătate când, însă. d. mi» 
nistru de afaceri streine plecase la Geneva. Duelul acesta de 
tribună pe tema raporturilor cu U. R. S. S. n'a avut loc în pre= 
zenţa celor doui contradictori dintrun concurs de împrejurări. 

+*+) Jată cuvintele d-lui N. Iorga: „Nici un pas mai departe 
decât atât. Noi nu dorim—nici nu putem—răsboi împotriva oris 
cărei Rusii. dar nici nu avem nimic aface cu răsboaele pe care 
vrea sau este în stare a le face Rusia ori unde. Aceasta nu ne 
priveşte pe noi. 

„Şi noi am văzut atâţia soldaţi ruși şi la 1877 şi la 1878. şi 
în timpul marelui răsboi, încât dorinţa noastră foarte călduroasă 
este să vedem cât mai mulţi diplomaţi aşa de amabili ca d. Os= 
trowsky şi, dacă voiţi. şi paraşutiste aşa de simpatice care. un 
moment. au înseninat atâtea frunți mai tinere sau mai bătrâne 
şi au plecat întovărăşite de toate omagiile noastre. dar uniforma 
rusească este bună unde este: noi. aici. nu dorim so vedem. 
Trebue să spunem şi acest lucru“. 


www.dacoromanica.ro 


LI 


Înfrefinerea voifă a unor furburi situații juridice, pretind ei, 
adică viitoare pretexte de anexiuni feriforiale ; al douilea, din 
punctul de vedere al eventualilor duşmani cari ar fi mag- 
netic atraşi de ţara mănoasă a gurilor Dunării şi a isvoa= 
relor de petrol ca să desfăşoare câmpul marilor bătălii vii= 
foare, pe pământul nostru. Istoria din fericire ne-a învăţat 
ce înseamnă să fii câmp de bătălie pentru alţii. 

Odată reluate raporturile corecte de vecinătate cu U. R. 
S. S., se cuvine să ne ferim şi de izolarea dela 1877. A=- 
vem interesul să nu slăbim prietenia cu un alt Stat vecin 
care se află într'o situaţie asemănătoare faţă de U. R. S. S., 
e vorba de aliata noastră Polonia, la adresa căreia au a= 
părut, deseori, în presa românească notițe informative sau 
comentarii scandaloase ce nu pot fi aprobate, cred, de nici 


un Român. 


Ocrotirea minorităţilor, după textele convenţionale, şi 
procedura de aplicare, după rezoluţiile Consiliului S. N. 


Pacea din 1919, care a pus capăt marelui răsboi, în= 
seamnă, fără îndoială, o cotitură în istoria omenirii 
nu numai prin schimbările ce a impus hărţii, dar şi prin 
rânduelile noi şi îndrăsneţe ce a stabilit în comunitatea 
internaţională a Statelor, limitânduzle acestora drepturile 
absolute de suveranitate şi supunânduzle unui control in= 
ternaţional juridic organizat. 

Ocrotirea minorităţilor etnice e una din înfăţişerile cele 
noi ale vieţii internaţionale, de după 1919, prin sistemul 
de garanţie instituit, sub controlul Consiliului $. N., în 
favoarea minorităţilor de altă origină, de altă limbă sau 
de altă credinţă decât majoritatea populaţiei din Statele 
Europei centrale sau răsăritene, care au fost chemate la 
viaţă naţională proprie ori şizau văzut împlinit idealul uni= 
tăţii lor naţionale. 

Ocrotirea a fost, din primul moment al instituirii sale, 
corolarul logic şi necesar al revizuirii hărţei europene po= 
trivit principiului naționalităților, cum am văzut mai sus, 
de oarece în amintitele părţi ale bătrânului continent era 
cu neputinţă să se tragă fruntariile cele noi în perfectă 


www.dacoromanica.ro 


LII 


concordanţă cu principiul naţional recunoscut, în sfârşit, de 
dreptul internaţional public. Scrisoarea de trimetere a tra= 
tatului dela Trianon către delegaţia ungară, îscălită de d- 
A. Millerand, în calitate de preşedinte al conferinţei de 
pace, o spune în chip categoric spre a curma obiecțiile 
ungureşti împotriva graniţelor noi: împrejurările etnogra= 
fice din Europa centrală fac cu neputinţă ca fruntariile 
politice noi să coincidă perfect cu cele etnice (v. pag. 46:50). 
De unde, nevoia absolută a formulei de compromis între 
dorinţele legitime de a respecta în chip riguros principiul 
naționalităților şi realităţile vieţii din Europa centrală: 
graniţe naţionale, dar cu garanţie de ocrotire pentru mi= 
norităţile de origină streină înglobate în aceste graniţe. 
Textul scrisorii Millerand, citit cu atenţie, arată cum s'a 
hotărât problema fruntariilor europene noi şi nu îndrep= 
tățește propaganda revizionistă maghiară s'o invoace drept 
argument pentru scopurile ce urmăreşte. Dimpotrivă chiar. 

Dar principiul ocrotirii e mult mai vechi decât pacea 
generală. Am reprodus, de aceea, în colecţie şi texte de 
mai înainte care privesc România şi națiunea română, pre= 
cum sunt: 

a) prevederile de respectare fără nici o limită sau ex= 
cepţie a libertăţii religioase din tratatul dela Berlin (p.318), 
pusă drept condifie pentru recunoaşterea independenfei Sta= 
fului român ; 

b) prevederile mai desvoltate, de libertate şcolară şi res 
ligioasă pentru Cuţo»Vlahii din Statele balcanice, deci de 
ocrotire a minorităţilor româneşti din acele State din punct 
de vedere religios şi efnic, obţinute de România cu pri= 
lejul păcii balcanice dela Bucureşti din 1913, din partea 
Bulgariei, Greciei şi Serbiei (p. 321-392), dar care au ră» 
mas numai pe hârtie, simple dorinţe neîmplinite, din pri= 
cină că a lipsit garanţia şi controlul internațional, ca şi 
pentru prevederile tratatului anterior. 

În cazul neîndeplinirii obligaţiilor luate prin tratatul dela 
Berlin, am plătit mai scump trebuind să primim prevede» 
rile tratatului special de ocrotire din 1919 (p. 112-117) şi 


care, în prima lui formă, când România se prezentase di= 


www.dacoromanica.ro 


LIII 


naintea conferinţei de pace printr'o delegaţie având în 
frunte pe L L C. Brătianu, fiul aceluia care ne reprezen= 
tase la Berlin şi avusese cuvântul hotărâtor la revi- 
zuirea Constituţiei noastre din 1879, pentru a fi pusă în 
concordanţă cu tratatul de Berlin, purta un preambul 
jignitor prin repunerea în discuţie a independenţei Ro- 
mâniei (pag. 112 nota). Prin retragerea lui L L C. Brä- 
tianu dela conferinţa păcii, tratatul de ocrotire a fost, cum 
se ştie, semnat în numele României de d. A. Vaida Voe= 
vod, carea obţinut înlăturarea preambulului jignitor, cum 
şi alte neînsemnate modificări. 

Am mai reprodus prevederile speciale, deosebite faţă 
de tratatul cu România, din tratatele de ocrotire încheiate 
la pacea generală cu Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia şi 
Grecia. 

În sfârşit, lucru foarte important, am adunat şi am rez 
produs, laolaltă, foafe rezoluţiunile Consiliului S. N. în= 
<epând cu textul raportului Tittoni, care este documentul 
fundamental în materie, privitoare la procedura de aplicare 
a tratatelor de ocrotire. 

În felul acesta, oricine putând avea la îndemână toate 
textele, cure alcătuesc dreptul minoritar în vigoare, cu 
procedura lui de aplicare înaintea forului internaţional 
dela Geneva, sper că nu voi mai avea, pe viitor, neplă= 
cerea să constat adânca noastră ignoranță în materie, 
chiar când e vorba de persoane cărora nu le este ertat 
să vorbească fără să ştie despre ce este vorba. 


Libertatea comunicaţiunilor şi a transitului internaţi= 
onal pe apă, pe uscat şi în aer. 


Problema libertăţii omeneşti, individuală şi colectivă, 
veche de când e lumea, apare şi reapare, mereu, în toate 
împrejurările unde e vorba de organizare juridică şi de 
garanţia dreptului împotriva forţei brutale. Ca un bles= 
tem rămas din strămoşi, pentru vărsările de sânge şi răs= 
bunările neîmplinite, oamenii, dornici pretutindeni de li= 
bertate, nu ştiu sau mai curând nu pot, totdeauna, să 
respecte libertatea altora. De aci, permanenţa fără de sfâr= 


www.dacoromanica.ro 


LIV 


şit a conflictelor şi a răsboaelor, dar şi sforţarea repetată 
cu speranţa, niciodată perdută, întrun viitor mai bun af 
omenirii, de dreptate fără violenţă, prin libertatea şi ega= 
litatea recunoscută tuturor. 

Libertatea comunicaţiunilor şi a transitului internațio= 
nal sa consfințit cu preţul multor jertfe şi după lungă 
trecere de timp. 

D'intăi, a trebuit să fie câştigat principiul libertăţii mă= 
rilor, după multe şi grele lupte cu acei cari înțelegeau să 
folosească, numai ei, drumul eften al apelor pământului. 

Pe urmă, sa câştigat şi principiul libertăţii de naviga= 
ție pe râurile cele mai mari, ca o prelungire firească a li= 
bertăţii mărilor. Congresul dela Viena (1815) înseamnă 
din punct de vedere istoric consfinţirea libertăţii de na= 
vigație pe marile fluvii europene, sub control sau garan= 
ţie internaţională. Început fericit şi idee norocoasă, strâns 
legată printr'o firească înrudire cu toate ideile mari de li- 
bertate desvoltate de revoluţia franceză. 

Libertatea navigaţiei s'a întins şi sa precizat prin prez 
vederile tratatului dela Paris la Dunăre (1856), iar data 
aceasta se ştie ce înseamnă în istoria noastră naţională. 
Consfinţirea şi desvoltarea libertăţii de navigaţie pe Du= 
năre, a fost semnalul de redeşteptare națională româneas= 
că, de închegare şi de creştere continuă a României mo= 
derne. Bine înţeles şi pe măsură ce beneficiul libertăţii 
mărilor s'a întins la mările interioare, închise din toate 
părţile, între altele cu deschiderea libertăţii de trecere 
prin Strâmtorile Bosfor şi Dardanele, la pacea de Adria= 
nopole (1829). 

Cu libertatea comunicaţiunilor terestre şi dreptul de 
trecere prin teritorii streine, adevărată servitute interna= 
țională, până la ţărmul mării ori al unui fluviu internaţi= 
onal, a mers ceva mai greu şi mai încet. În primul rând, 
technica comunicaţiunilor şi a transporturilor, pe uscat, a 
rămas mult în întârziere, până acum aproape un veac, 
față de corespunzătoarea technică a drumurilor de apă. 
Vântul, care umfla pânzele corăbierilor înlocuind forţa 
vâslelor, a împins din vremuri foarte depărtate omul pe 


www.dacoromanica.ro 


LV 


drumul apelor, mult mai cu uşurinţă decât în ținuturile 
sălbatece şi necunoscute ale uscatului. „Drumul fără pul- 
bere“, adică drumul apei, precum i-a spus poporul nosa 
tru în limba lui înflorită, a fost şi a rămas un drum mult 
mai eften, un drum oferit de agata de natură, prin com= 
paraţie cu drumul de uscat, care trebue să fie făcut cu 
muncă şi cheltuială multă şi care mai cere, pe deasupra, 
să fie întreţinut. Şi, apoi, dela străvechiul car, întemeiat 
pe născocirea roatei, pentru uşurarea transporturilor de 
uscat, omenirea nu mai inventase nimic deosebit pentru 
drumurile pământului. Carul străvechi şi cu tracţiunea 
animală a rămas, până la apariţia locomotivei de cale fe= 
rată, mijlocul clasic de comunicaţiuni şi de transporturi 
pe uscat, greoi, încet şi prea scump. 

Caile ferate abia au împlinit un veac, automobilul doar 
câteva decenii, iar autostrada, concurenta drumului de fer 
e şi mai nouă. În sfârşit, avionul n'a intrat în rândul 
mijloacelor perfecţionate de comunicaţiuni şi transport, care 
dublează toate mijloacele mai vechi şi pe uscat şi pe apă, 
decât abia după automobil, exact abia după desăvârşirea 
technică de construcţie a motoarelor mici, dar cu putere 
mare. Progresul technic a fost, însă, de data aceasta, mult 
grăbit din pricina marelui răsboi, care a biciuit spiritul 
inventiv al naţiunilor luptătoare pentru satisfacerea nevoi= 
lor de distrugere a duşmanului. 

Tratatele păcii generale, cum şi toate actele internaţio= 
nale care au însoţit şi au complectat noua rânduială din 
lume, s'au ocupat, de aproape şi amănunţit, de libertatea 
comunicaţiunilor şi a transitului. Cum printre cauzele a= 
dânci ale marei drame sângeroase din 1914—1918 fusese 
şi împiedecarea transitului, cu scopuri de înăbuşire eco= 
nomică şi de monopol, prin suprimarea concurenţilor, când 
ei nu aveau liberă eşirea la mare din pricina unei proaste 
aşezări geografice, factorii hotărâtori ai ordinei noi au dat 
o deosebită atenţie acestei probleme prin tratatele de pace 
şi prin actele complimentare. 

De aceia, mulţimea ameţitoare de prevederi amănunțite 
privind libertatea comunicaţiunilor şi a transitului inter= 


www.dacoromanica.ro 


LVI 


naţional de toate felurile: pe apă, pe uscat şi aerian, din 
tratatele de pace, desvoltate, apoi, prin convențiile speciale 
dela Barcelona şi Geneva. Am căutat să distribui materia 
pe cât a fost cu putinţă sub titluri aparte, spre a feri 
cititorul de impresia zăpăcitoare a prevederilor care au, 
toate, un fir conducător: /iberfafea şi egalitatea de frata= 
menf, sub garanfia controlului international. 

Prevederile din tratatele de pace le-am grupat sub titlul 
de prevederi cu caracter general (p. 135) şi cele cu carac= 
ter special (p. 144) menţionând, la fiecare, numărul artico= 
lelor corespunzătoare din diferitele tratate. Tratatul spe= 
cial din 9 Decembrie 1919 încheiat de puterile aliate şi 
asociate cu România, cunoscut în genere sub numele de 
tratatul de ocrotire, cuprinde în capitolul II (p. 117—120) 
şi prevederi despre libertatea comunicaţiunilor şi a trana 
sitului, ca şi despre tratamentul echitabil al comerţului. Toa= 
te acestea au primit ultimele desvoltări, conform tratatelor 
de pace, prin convenţia și statutul dela Barcelona pentru 
libertatea comunicaţiunilor şi a transitului (p. 220—227). 

Dreptul fluvial european destul de desvoltat şi până la 
1914, a dobândit prin tratatele de pace o reglementare de 
caracter general privind laolaltă Elba, Oder, Niemen şi 
Dunăre (p. 151—155), osebit de clauzele pentru Rhin şi 
Moselle (p. 158-161), şi de prevederile speciale pentru El- 
ba, Oder şi Niemen deoparte (p. 156-157), iar de alta numai 
pentru Dunăre (p. 163—165). La acestea, se adaugă prevede= 
rile din convenţia, statutul şi protocolul adiţional dela Barce» 
lona privitoare la regimul căilor navigabile de interes interna= 
tional (p. 228-244). Osebit de aceste reglementări, fiecare 
mare fluviu european are problemele lui particulare care au 
primit deslegări potrivite. Astfel, în colecţia aceasta, neam 
limitat numai la reglementările 'speciale Dunării, care ne 
interesează de aproape, şi am reprodus Statutul definitiv 
dela Paris (p. 166—182), apoi acordul dintre C. LD, 
România şi Jugoslavia pentru constituirea serviciilor spe= 
ciale din sectorul Porţilor de fer (p. 591—611) cu aranja= 
mentele privind poliţia navigaţiei şi funcţionarea servicii= 
lor din acel sector (p. 183—186), cum şi convenţia pentru 


www.dacoromanica.ro 


LVII 


poliția navigaţiei pe restul Dunării alcătuind fruntaria 
între România şi Jugoslavia (p. 189—193). În sfârşit, am 
reprodus şi modus=vivendi dela Semmering privitor la seca 
torul Brăila— Galaţi pentru închiderea vechiului conflict 
al nostru cu C.E.D. (p. 187—188). 

Dar toată reglementarea amănunţită a dreptului fluvial 
internaţional în genere şi a celui dunărean, în special, nu 
are nici o valoare şi nu poate servi scopului urmărit dacă 
mările, în care se revarsă fluviile respective, sunt mări 
închise, de pildă prin strâmtori lipsite de garanfia libertă= 
fii de frecere în orice vreme şi a egalității de tratament pen= 
fru foafe pavilioanele, fără nici o deosebire. Cum gurile Du- 
nării s'a spus pe bună dreptate că sunt la Bosfor şi Dar= 
danele, toate prevederile de libertate internaţională a co= 
municaţiunilor şi transitului dunărean îşi capătă deplina 
lor valoare, prin regulile eonvenţiei dela Lausanne privi= 
toare la regimul Strâmtorilor Mării Negre (p. 34-45). Am 
arătat mai înainte, când am examinat raporturile noastre 
cu U. R. S. S. pentru ce România nu poate săa=şi dea 
consimţământul la revizuirea regimului militar al Strâm= 
torilor fiindcă ar însemna să nu=şi înţeleagă propriile in= 
terese vitale la Marea Neagră sau că aşteaptă numai din 
partea altora, mai puţin interesaţi decât noi, precum e 
Anglia, împiedecarea unei revizuiri urmărită de Turcia şi 
de U. R. S. S. 

Dispoziţiile de transit terestru, se înțelege feroviar, *) 
din tratate, şi=au primit, potrivit trimeterilor din primul 
moment, desvoltarea în textul convenției, statutului şi al 
protocolului de semnătură dela Geneva despre regimul in= 
ternaţional al căilor ferate (p. 245-263). 

În sfârşit, progresele aviaţiei au impus atenţie redacto= 
rilor tratatelor de pace ca să înscrie anumite măsuri prin= 
tre prevederile generale de libertate a comunicaţiunilor şi 
a transitului aerian, iar adevăratul statut ca să-i spun aşa 
al navigaţiei internaţionale aeriene a fost statornicit prin 


convenţia specială dela Paris din 1919 (p. 207.219). 


*) N'am dat textele convenţionale privitoare la desvoliarea 
automobilismului internațional. 


www.dacoromanica.ro 


LVIII 


Regimul acesta unitar şi, într'adevăr, nou prin înfăţişa= 
rea lui organică şi armonică, faţă de situaţia dinainte de 
1914, constă dintro liberfafe a comunicaţiunilor şi a tran= 
sitului internaţional, garantată printr'o egalifate de frafa= 
menf între toate pavilioanele, cu urmările logice decurgând 
din acest principiu de egalitate, 

Astfel, s'a admis dreptul la pavilion cbiar ţărilor lipsite 
de coastă maritimă dândusli=se putinţa să se folosească de 
libertatea mărilor pe picior de egalitate cu Statele aşezate 
la ţărmul mării, 

S'au interzis tarifele diferenţiale la transit, dacă nu e 
vorba de alte contra=servicii, ce trebuesc plătite faţă de 
Statul transitat, spre a se împiedeca, pe viitor, folosirea 
mijloacelor de transit, decurgând dintro norocoasă aşe» 
zare geografică sau din alte împrejurări, ca armă econo= 
mică în lupta de concurenţă internaţională. Această inter= 
zicere merge aşa de departe încât cbiar când un Stat 
practică încurajarea industriilor naţionale—şi care n'o face 
în vremea noastră ?—trebue s'o facă numai prin subvenţii 
ori prin ridicarea taxelor vamale, dar nu prin jocul capri= 
cios al tarifelor de transport. 

Se înţelege că aceste principii, care se aplică în transi= 
tul terestru feroviar, se vor impune cu atât mai mult în 
regimul de navigaţie al fluviilor de interes internaţional, 
unde taxele trebue să corespundă exact cbeltuelilor făcute 
pentru uşurarea navigaţiei (dragaje, lucrări de cbeiaj, e= 
ventual spărgătoare de gbiaţă pe timp de iarnă) fără nici 
o deosebire între pavilioane şi cu o singură excepţie: a 
cabotajului naţional rezervat între porturile aceluiaş Stat. 

In limitele acestui regim general, Statele vecine au li= 
bertatea să organizeze, potrivit împrejurărilor şi prin cona 
venţii bi-laterale, transitul terestru, fluvial sau aerian din= 
tre ele, dar fără să contravină sau să stingberească inte= 
resele transitului internaţional, ci tocmai să-l servească şi 
mai bine. În acest sens, am reprodus textul convenției de 
transit român pentru legăturile din Nordul ţării prin Po= 
lonia şi Ceboslovacia (p. 575-589), a celei de transit po= 
lon prin teritoriul român (p. 590), convenţia pentru folo= 


www.dacoromanica.ro 


LIX 


sinţa drumului de apă pe fruntaria fluvială dintre Polo= 
nia şi România pe Ceremuş (p. 635-639) oria celui de pe 
Tisa între România şi Cehoslovacia (p. 384 şi 398), în 
sfârşit convențiile pentru traficul direct de cale ferată şi 
organizarea gărilor de fruntarie cu Ungaria (p. 612-634) 
şi cu Rusia sovietică (p. 640-645), deşi titlul acesteia din 
urmă este diferit, cum se poate observa. 

Le-am reprodus pe cele mai caracteristice şi mai inte= 
resante dintre convențiile de transit feroviar peste granie 
tele noastre cele noi, dela Apus şi dela Răsărit, fiindcă am= 
bele ne amintesc două convenţii asemănătoare vechi, una 
din 18 Mai 1874 cu Austro-Ungaria, alta din 6 Mai st. 
v. 1872 cu Rusia ţaristă. Cea d'întâi, organiza transitul 
prin gările de fruntarie pe liniile ferate române şi austro= 
ungare în punctele Vârciorova, Predeal şi Burdujeni=lţ= 
kani stabilind obligaţia reciprocă de a mai face o jonc» 
ţiune, până în patru ani, prin Oituz sau Palanca-Ghimeş, 
cum şi alta prin Turnu Roşu, dar aici fără termen fixat. 
Adoua convenţie, era privitoare la joncţiunea liniilor fe» 
rate ale celor două ţări între punctele terminus până a= 
tunci, Chişinău şi laşi, ale liniilor Odessa=Chişinău şi 
Suceava-laşi. 

Dar fiindcă am vorbit de transitul fluvial internaţional, 
iar Dunărea, după pacea generală, a fost declarată fluviu 
internaţional dela Ulm şi până la vărsarea în mare, se cu= 
vine să ştim şi să accentuăm ce este „fluviul internaţional“. 

Potrivit definiţiei adoptată în diferitele acte de drept 
internaţional public, este acel curs de apă care, dela is= 
voare şi până la vărsarea în mare, „desparte sau străbate“ 
două sau mai multe State. 

E tocmai cazul Nistrului, graniţa cea mai veche a nea= 
mului nostru, dela Răsărit, căruia urmează să i-se aplice 
regulile dela Barcelona, cum am spus mai înainte când 
m'am ocupat de raporturile cu U.R.5.5. Chiar dacă, până 
astăzi, vecinul dela Răsărit, de curând venit la 5. N., n’a 
aderat la toate actele internaţionale, care alcătuesc noua 
ordine europeană de pace, de colaborare prietenească şi 
de siguranţă obştească, împotriva oricăror acte sau gân= 


www.dacoromanica.ro 


LX 


duri ascunse ori fäțişe de agresiune,—el va trebui să a= 
dere la regulile dela Barcelona dacă s'a alipit, cu adevă= 
rat şi în chip sincer, frontului conservator al păcii şi al 
ordinei europene. Orice altă atitudine de rezervă înseam= 
nă că declarafiile lui de anfi=revizionism nu sunt sincere, ci 
urmăresc să ascundă scopuri ce nu pof fi mărturisife pe față. 

Intregul regim actual de liberă circulaţie şi transit in= 
ternaţional a fost pus sub supravegherea Comisiunii de 
comunicaţiuni şi transit a 5. N., pentru cazurile eventu= 
ale de neînțelegere între Statele participante, cu recurs 
final la judecata Curţii permanente de justiţie internaţi» 
onală dela Haga, când organul de împăciuire dela Gene= 
va nu va fi isbutit să determine acordul. E un sistem 
unitar, cu putinţă finală de lichidare a conflictelor prin 
intervenţia justiţiei internaţionale, inspirat din practica 
anglossaxonă în materia tarifelor de transport ale marilor 
companii particulare de cale ferată. 

Incheind aceste observaţii generale despre transitul in- 
ternaţional, se cuvine să amintesc, numai în treacăt şi fără 
a stărui, altă greşală ce s'a făcut îndată după pacea ge= 
nerală, greşală care complectează tabloul rezumat de mai 
"nainte. E vorba de răscumpărarea căilor ferate particu= 
lare din ţinuturile alipite României, în special de acelea 
din teritoriile de peste Carpaţi potrivit prevederilor art. 304 
din tratatul dela Trianon (p. 146). In România, făcându-se 
o politică de Stat în materie de căi ferate, răscumpărarea 
liniilor particulare din teritoriile ce nesau fost atribuite, 
precum şi reorganizarea administrativă—technică a ziselor 
reţele trebuia să fie făcută printr'o înţelegere cu compa= 
niile concesionare, potrivit principiilor juridice de respec= 
tare a drepturilor private, dar cu recurs la arbitrii desem= 
naţi de S. N. în caz de divergență. In primele timpuri de 
nesiguranţă şi chiar de panică, proprii împrejurărilor ce 
urmează la sfârşitul unui mare răsboi, încheiat prin schim= 
bări teritoriale însemnate, multe societăţi concesionare, 
cu sediul la Budapesta, au voit săaşi strămute sediul în 
România şi să se naţionalizeze potrivit Codului nostru de 
comerț spre a se adapta de îndată situaţiilor politice noi. 


www.dacoromanica.ro 


LXI 


Au făcut, grăbite, cereri în regulă, dar s'au isbit de pie» 
dici în privinţa fransformării capitalurilor din coroane în 
lei. Acţionarii înțelegeau să facă această transformare de 
capital pe cursul de egalitate intre coroană şileu, pe când 
organele noastre competente le-au condiţionat admiterea 
cererei de naturalizare de primirea aceluiaş curs de schimb 
ca şi pentru hârtia monetă retrasă din circulaţie din teri= 
toriile noi, adică un leu egal două coroane. Greşală de 
perspectivă şi exagerare de condiţii dacă ţinem seama că, 
de data aceasta, nu era vorba de un simplu schimb de 
monetă hârtie în circulaţie, fără acoperire sau garanţie su= 
ficientă, ci de capitaluri reprezentate prin imense valori, 
sub forma terasamentelor, materialului rulant şi de cale, 
construcţii de gări şi ateliere, etc. Rămase în majoritate 
mai departe sub forma unor societăţi capitaliste streine, 
cu sediul afară din România şi cu putinţa de înstreinare 
a acţiunilor în mâinile unor deținători cu puternic sprijin 
diplomatic şi legături internaţionale, aceste societăţi con= 
cesionare de căi ferate au isbutit, în urmă, să ne silească 
la răscumpărări mult mai oneroase. Socotind limita mi- 
nimă de 14 fr. elveţieni pentru suta de coroane din a= 
cordurile ulterioare, e vădit că răscumpărarea nesa costat 
cel puţin de şease ori mai scump decât ar fi fost cazul 
răscumpărărilor de societăți naţionalizate la cursul de ega= 
litate al coroanei cu leul, pentru capitalurile lor. Aceasta 
fără a mai socoti avantajul discuţiilor la noi acasă, între 
Stat şi companiile concesionare romanizate, înainte de a 
fi silit să mergi în faţa experţilor streini. 


Aplanarea conflictelor şi justiţia internaţională. 


De altfel, procedurile pentru aplanarea conflictelor in= 
ternaţionale şi prevenirea răsboiului au făcut un foarte 
mare pas înainte, prin opera păcii generale din 1919. De 
unde, odinioară, nu aveam decât un singur act general cu 
caracter legislativ internaţional, care era convenţia dela 
Haga pentru aplanarea conflictelor (p. 70—89), după 1919 
avem pactul S5. N. cu prevederile de arbitraj vechi şi cele 
noi, de împăciuire prin recursul la Consiliu sau la Adu= 


www.dacoromanica.ro 


LXI 


nare, dar avem mai ales cea dintâi Curte permanentă de 
justifie internațională, pe care şi-a dat=o omenirea în do= 
rința de a se feri de vărsările de sânge şi de ruinele răs= 
boiului (vezi statutul C. P. J. |. p. 90—105), 

Am reprodus şi protocolul din 1929 dela Geneva (p. 
106—109) care deşteptase speranța aderării americane la 
C. P. J. L, dar care nu sa împlinit prin refuzul Senatu= 
lui din Washington, la data de 29 I 1935, de a ratifica pro= 
punerea preşedintelui (7 voturi au lipsit pentru atingerea 
majorităţii necesare de două treimi). De asemeni, am re= 
produs şi textul de aderare a României la clauza faculta= 
tivă de arbitraj obligator din Statutul Curţii (p. 110—111). 

Din economie de spaţiu, n'am redat nici unul din texa 
tele convențiilor de arbitraj încheiate la Locarno, între 
Statele vecine participante la sistemul de siguranţă, cu 
garanţie, inaugurat prin pactul renan şi tratatele de asis= 
tenţă reciprocă încheiate de Franţa cu Polonia şi Cehos= 
lovacia (p. 435-436). Şi nici textul convenției de arbitraj 
Franţa-România, ca anexă la convenţia de amiciţie din 1926. 


Legile răsboiului şi controlul comerţului de arme. 


Cu toate preocupările de pacifism şi cu toate pactele 
încheiate sau care se închee, mereu, precum am constatat, 
primejdia răsboiului amenință omenirea parcă mai mult 
decât oricând. Dacă, în Europa, liniştea de bine de rău 
se păstrează, în afară de vechiul continent, conflictele såna 
geroase continuă să se desfăşoare, oarecum sfidătoare faţă 
cu neputinţa S5. N. de a interveni, cu autoritate, ca să 
oprească pe turburătorii ordinei internaţionale, 

Răsboiul din Extremul Orient cu expansiunea Japoniei 
pe continentul asiatic, împotriva voinţei celorlalte mari pu= 
teri interesate, în Mongolia şi în China, a fost cea mai 
puternică rechemare la realitate. I-a urmat, în 1935, ac= 
ţiunea ofensivă a Italiei, putere europeană, în Abisinia, 
Stat membru al S. N. Conflictul este în curs de desfă= 
şurare la apariţia rândurilor de faţă şi nu se ştie ce ne 
va mai aduce viitorul. Un ecou al acestui conflict lam dat 
în textul răspunsului Angliei la întrebarea Franței despre 


www.dacoromanica.ro 


LXIV 


cerea un răspuns grabnic, cu avertismentul că în cas con» 
trar se va întrebuința forţa pentru împlinirea celor cerute 
prin ultimatum. 

Aceasta din pricină că, nesocotind prevederile armistiţiu=. 
lui dela 3 XI cu comandamentul austro-ungar, care nu lăsa 
trupelor germane decât un timp foarte scurt de trecere 
prin monarhia dualistă. comandamentul german, în loc să 
evacueze teritoriul român, îşi sporise contingentele şi con» 
struise noi fortificaţii determinând armatele aliate, ce îna= 
intau din Balcani după armistițiul bulgar, să concentreze 
forţe la Dunăre şi să bombardeze oraşele româneşti. Te= 
ritoriul român era amenințat să devină, astfel, câmp de 
bătălie, contrar angajamentelor comandamentului german 
faţă de guvernul român, căruia îi ceruse să intervină pe 
lângă aliaţi spre a împedeca înaintarea trupelor aliate pe 
teritoriul român (p. 20). În urma acestui ultimatum, Ro= 
mânia a reluat armele contra Germaniei, cu câteva ore îna» 
inte de armistițiul general din 11 XI, dar pu invocând vi» 
olarea tratatului de pace din primăvară, dela Bucureşti, 
cu puterile centrale, tratat ce nu fusese ratificat, cum se 
scrie probabil dintr'o greşală, în marea istorie a confe» 
rinţei de pace a lui Temperley publicată de Institutul re» 
gal de afaceri străine din Londra. *) 

Interesant şi acordul nostru cu Ungaria, la Comisia de 
reparaţiuni, pentru despăgubirile ce ni se cereau în urma 
campaniei de pe Tisa şi ocuparea Budapestei, care nesau 
fost impuse prin atacul bruscat al armatelor maghiare în 
timpul guvernării bolşevice prezidată de Bela Kun. Din 
victime ale atacului, eram puși, deodată, în lumina unor 
agresori, cum reiese, de altfel, din tratatul dela Trianon 


*) A History of the Peace Conference IN pag. 221: „War was 
re=declared on the Germany on the ground that the latter had 
violated the Treaty of Bucharest by increasing her troops in 
Walachia beyond the agreed strength—an unfortunate conten» 
tion, for it supported the wiew that the Treaty of Bucharest 
was a valid act, and that consequently the 1916 alliance had 
been destroyed. But in the excitement of the moment legal 
considerations were forgotten. The Roumanian troops had time 
to cross the frontiers into Bukovina ad Transylvania before 
the Armistice of Spa“. 


www.dacoromanica.ro 


_ LXIII 


limitele de aplicare a sancţiunilor din pactul S. N. (p. 
646-649). 

În cazurile de răsboi isbucnite până acum, dar fără o 
declaraţie prealabilă, fiţişă şi cavalerească, atât din para 
tea Japoniei, cât şi dintra Italiei, sa vădit o procedură 
nouă de deschidere a ostilităţilor fără formă,—şi aceasta 
dintr'un calcul politic al Statelor agresoare. Ele se feresc 
dea viola în chip direct fie pactul S. N., fie pactul dela 
Paris, pe care lesau semnat, adică se silesc să respecte 
formalismul pacifist al vremurilor. 


Socotind, deci, mai departe, răsboiul, ca o dureroasâ 
realitate a vieţii internaţionale, am reprodus convenţia 
dela Haga despre legile răsboiului terestru cu regula= 
mentul-anexă (p. 528-541) şi încercarea de frânare dela 
Geneva în spiritul pactului S. N. sub forma convenției 
pentru controlul comerţului privat de arme, muniţiuni şi 
material de răsboi, dar care după un deceniu încă n'a in= 
trat în vigoare din lipsa numărului necesar de ratificări 


(p. 542-569). 


Armistiţiile din 1918 şi reluarea armelor de România, 

ocuparea Budapestei, datoria de liberare, Ada-Kaleh, 

cablul marin, Concordatul, încheerea şi ratificarea con: 
venţiunilor în România. 


Pentru valoarea lor documentară, am reprodus textul 
armistiţiului dela Buftea din primăvara lui 1918 încheiat 
de România cu puterile centrale, după ce Rusia căzuse 
în bolşevism (p. 513-514); armistițiul general din toamna 
aceluiaş an, cu Germania (p. 515-523) şi cel dela Bel- 
grad, cu Ungaria (p. 524-597). 

Înaintea acestor două din urmă armistiţii, dar după cel 
încheiat de comandamentul austrozungar cu Italia, la 3 
Noembrie 1918, şi anume la data de 10 XI st. n., guver= 
nul român dela laşi a dat comandamentului german din 
teritoriul ocupat, la Bucureşti, un u/fimafum de evacuare 
în 94 ore, după care urmau să fie predate armele. Gu= 
vernul german era făcut răspunzător pentru orice distru= 
geri sau acte de violenţă din partea trupelor ocupante. Se 


www.dacoromanica.ro 


LXV 


care, fiind definitiv redactat după campania de pe Tisa, a 
înscris data de 3/XI 1918 vadit împotriva României. 

Ştergerea datoriei de liberare şi pentru bunurile cedate 
prin acordul dela Haga din 1930 restabilește, e drept trans 
zacțional, în favoarea României, o situație nedreaptă cât 
şi o sarcină dela împlinirea căreia, cum am amintit, dele= 
gații noştri nu obținuseră nici un fel de excepție din as 
celea acordate altor teritorii (p. 269-279). 

Insula Ada-Kaleh, după o soartă foarte frământată des 
alungul veacurilor, din pricina poziției sale strategice foarte 
însemnată în trecut, a fost atribuită României de Consiliul 
suprem al conferinței de pace la 28 lulie 1919 (p. 312-314). 
Mica insulă dunăreană a constituit, în istoria politică= 
diplomatică a Europei, un subiect interesant prin peripe= 
tiile soartei sale. De altfel, cu prilejul lucrărilor din vara 
anului 1884 ale comisiunei pentru delimitarea fruntariei 
dintre România şi imperiul austro-ungar, delegații noştri 
au ridicat obiecţii în protocolul No. 13 din 16/98 VII 1884 
cu privire la neutralitatea absolută a câmpului din faţa 
insulei de pe ţărmul dunărean stâng, în virtutea preve= 
derilor art. 2 din tratatul de pace dela Şiştov, care redase 
Turciei insula, dar prevăzuse un teritoriu neutru, ce nu 
aparţinea nici Austriei, nici Turciei, teritoriul din faţa in= 
sulei, adică şesul stâng al Cernei, şi şesul dintre munte 
şi Dunăre, până la pârâul Bahna. In această parte, astfel 
delimitată, nu avea nimeni voe să clădească, să locuiască 
ori să cultive ceva. Dar delegaţii austro=ungari au invocat 
actul de delimitare dela Scărişoara (1792) pentru aplicarea 
tratatului dela Şiştov şi care a modificat prevederea tra= 
tatului însuşi, încât obiecțiile delegaților români n'au mai 
fost ţinute în seamă. 

Interesele noastre în cablul marin Constanţa=Constanti= 
nopole au fost nesocotite prin tratatul dela Lausanne, care 
a urmat câțiva ani mai târziu după tratatele de pace dela 
Paris (p. 315). 

Concordatul cu Vaticanul face, de asemeni, parte din= 
tre actele de drept internaţional public, dată fiind poziţia 
internaţională a Capului bisericei universale catolice în 


5 
www.dacoromanica.ro 


LXVI 


lume, şi a trebuit să se închee, după multă întârziere, 
pentru a se reglementa raporturile oficiale ale Statului ro= 
mân întregit cu autoritatea religioasă supremă a cetăţenilor 
catolici, mai numeroşi azi decât înainte de răsboi (p. 323 
339). Şi, apoi, biserica universală catolică este o mare pu= 
tere morală, în lume, cu care toate Statele întreţin rapor= 
turi regulate şi prieteneşti. 

În sfârşit, am adăugat, pentru încheerea volumului de 
tente, o scurtă expunere despre cum se închee tratatele, 
şi convenţiunile României şi cum se ratifică (p. 650-656) 
Subiectul mi s'a părut interesant pentru oricine mai ales 
dupi ce, la una din convenţiunile de comerţ încheiate, anii 
trecuţi, delegaţii români conveniseră prevederi brutal con» 
trazicătoare Constituţiei noastre, făcându=ne de râs în 
ochii streinilor ca nişte oameni cari habar n'avem de cu= 
prinsul pactului fundamental al Statului. 

Marturisesc că au mai fost şi alte motive. Avusesem pris 
lejul să constat, în 1928*), cât de puţin lămuriţi suntem 
noi, după textele constituţionale scrise şi după doctrina 
publiciştilor noştri juridico=politici, în privinţa regulilor de 
încheere şi de ratificare a tratatelor politice, tocmai într'o 
vreme când condamnarea diplomaţiei secrete şi controlul 
actelor diplomatice, prin publicitatea S. N., impune Sta= 
telor civilizate o ţinută liniştitoare pentru cauza păcii ins 
ternaţionale. Ceva mai mult, într'o carte premiată de Aca= 
demia Română găsisem chiar rânduri atingătoare, prin uşu= 
rința lor, pentru memoria marelui nostru rege Carol I, în 
legătură cu aderarea noastră la sistemul de siguranţă al 
Triplei Alianțe dinainte de răsboi. Şi acelaş lucru lam 
găsit, într'o formă mai brutală, în lucrarea unui univer= 
sitar tipărită la Paris, în 1919, cu scop de propagandă na= 
ţională. De data aceasta, era chiar vorba de retipărirea în 
volum a textului unei scrisori publicată de acel univer= 
sitar jurist în parizianul „Le Temps“ la data de 14 Iunie 
1915. Şi culmea! acum în urmă de tot, a apărut în Dica 
ţionarul diplomatic **) editat de Academia diplomatică in= 

*) Declarafia de răsboi şi încheerea fratafelor după Constituţia 


noastră. 
**) Dictionnaire diplomatique, vol. Il, pag. 597. 


www.dacoromanica.ro 


LXVII 


ternațională dela Paris, sub patronajul unui comitet ce fi= 
gurează pe copertă şi din care a făcut parte şi d. N. Ti- 
tulescu, ministrul nostru de afaceri streine, un studiu plin 
de inexactităţi privitoare la ratificarea tratatelor politice 
din România. 

Socotesc că puţin mai mult control şi mai multă serio= 
zitate la ceea ce se transmite oficial sau oficios streină= 
tăţii, în scop de propagandă ori de informaţie despre or= 
ganizarea României şi problemele ei de Stat, n'ar strica. 
Sper că nu sunt pretenţios pentru un aparat diplomatic 
destul de mare şi de costisitor. 

In schimb, când Institutul regal de politică externă din 
Londra a întreprins un studiu comparativ despre meto= 
dele practicate în diferitele ţări pentru încheerea tratatelor, 
paresse că nu sa găsit nimeni să=i răspundă cum se în= 
chee tratatele, la noi, şi, astfel, monografia publicată a= 
supra acestui subiect *) deşi cuprinde documentarea din 
50, repet cincizeci State ale lumei, cu Dominioanele bri» 
tanice, România nu figurează printre ele. Cel puţin tot e 
bine că nu sau luat Englezii după informaţiile documen= 
tare din Dicţionarul diplomatic dela Paris | 


Revizionismul celor nemulţumiţi. 


Răsboiul cel mare cu pacea pentru încheerea luia fost, 
fără îndoială, în rânduelile politice ale lumei, o întâmplare 
asemănătoare cataclismelor geologice, care schimbă fața 
pământului înghiţând, în unele locuri, teritorii nesfârşite 
şi scoțând, în altele, la suprafață, funduri de mare. 

Dar schimbările acestea polifice n'au putut schimba şi 
firea oamenilor, mai bine spus nu i-au putut face să uite 
ce a fost ca să nu mai compare trecutul cu prezentul. 
Dimpotrivă, după o scurtă vreme de mulţumire cu înce= 
tarea vărsării de sânge, oamenii au început să=şi aducă 
aminte de vechea situaţie politică, să dorească trecutul şi 
să încerce chiar a-l] reînvia. In special, popoarele „învinse“, 


*) Zreafy-mabking procedure by Ralph Arnold with an introduc= 
tion by dr. Arnold D. Me. Nair, London and Oxford, 1933. 


www.dacoromanica.ro 


LXVIII 


dar şi cele nemulţumite de rânduiala cea nouă a păcii, 
chiar dacă fac parte dintre „învingători“. 

Şi, aşa, precum unii nu pof uita ceea ce a fost, trecutul 
mai bun şi mai frumos, spre care năzuesc să se întoarcă 
printr'o revizuire a tratatelor, a/fii uu se pof mângâia cu 
ideea că pacea generală nu le-a daf fot ce au dorit şi au 
poffit, mai bine spus fof ca şi=au închipuit că aveau să do= 
bândească prin intervenţia lor în răsboi, alături de cei cari 
au câştigat biruinţa. De aici revizionismul sau mişcarea 
revizionistă întreținută de cei nemulţumiţi cu rânduiala 
păcii generale, atât la ei acasă, cât şi 'n opinia publică a 
lumei întregi, spre a creia curentele favorabile revizuirii, 
adică încercării de a ne întoarce la rânduiala cea veche, 
fie numai în parte. 

Ca idee şi ca simţire, revizionismul este vechi de când 
lumea şil găsim, totdeauna, după restabilirea păcii, urmând 
unui răsboi schimbător de fruntarii. Totdeauna, după o 
asemenea pace, găsim două tabere duşmănoase faţă în 
faţă, una pentru şi alta contra revizuirii. 

Doar cuvintele întrebuințate, astăzi, se deosebesc de cele 
din trecut când nemulţumiţii erau „revanşarzi“ ori „ire= 
dentişti“ în loc să-şi spună „revizionişti“. 

Ceea ce este, însă, cu adevărat nou, şi caracteristic vre= 
murilor de acum, e ţinuta sau atitudinea popoarelor ne= 
mulţumite sau revizioniste prin comparaţie cu purtarea lor 
din trecut. Odinioară, d. p. după pacea dela Frankfort, 
Francezii nemulţumiţi şi doritori de a redobândi Alsacia» 
Lorena perdută, obişnuiau să asculte de sfatul marelui 
Gambetta care a recomandat compatrioților: „Pensons y 
toujours, n'en parlons jamais“. Concepţiile rigide despre 
suveranitate şi despre datoria de respect a integrităţii te= 
ritoriale între State erau, pe atunci, atât de puternice încât 
impuneau stăpânire de sine şi rezervă popoarelor nemulţu= 
mite, revanşarde sau revizioniste. 

După răsboiul cel mare, situaţia a'a schimbat cu desă= 
vârşire, nofiunile de respect cuvenit proprietății sau suvera= 
nității alfaia au slăbit înfr'atât încât lumea, toată, fraeşte în= 
fro încordare neîntreruptă, într'o îngrijorare ce nu mai ca= 


www.dacoromanica.ro 


LXIX 


pătă sfârşit din pricina frământărilor sociale din lăuntru 
şi polifice din afară. 

Amenințarea raporturilor contractuale de drept privat 
şi a proprietăţii individuale, prin tot soiul de intervenţio= 
nisme de Stat, cu economie dirijată şi conversiuni mo= 
dificatoare de contracte, întreţine sentimentul de nesigu= 
ranţă şi, prin aceasta, prelungeşte o stare de anarhie spi= 
rituală moştenită din răsboi. Şi ceea ce constatăm în cu= 
prinsul Statelor, sub influenţa doctrinelor comuniste, re= 
găsim in viaţa internaţională grafie unei prevederi de revi" 
zionism expres înscrisă în arf. 19 din pactul S. N., cu un 
scop de prevenire a primejdiei de răsboi în lume, pe viitor, 
pe care, în loc s'o micşoreze, pare că mai multa sporit=o, 
prin libertatea ce a daf=o de a se vorbi despre lucruri în pri= 
vinfa, cărora, alfă dată, se păstra o făcere foarte prevăzătoare. 

E drept că se poate observa o mică deosebire şi în lima 
bajul revizionist al Statelor nemulţumite cu ordinea in= 
ternaţională actuală, după cum revizionismul acesta ar fi 
să atingă integritatea celor mari şi puternici sau, dimpo= 
trivă, ar privi stăpânirile teritoriale ale Statelor de a doua 
mână. Declaraţiile italiene, ca şi manifestările Ungariei 
sau cele ale Turciei, sprijinite de U. R. S. S., în privinţa 
demilitarizării Strâmtorilor Mării Negre, sunt mult mai fă= 
ţişe, mai sgomotoase ori mai îndrăsneţe fiindcă, în ultimă 
analiză, au în vedere revizuiri ale ordinei internaţionale 
actuale pe seama Statelor de a doua mână, din Europa 
centrală şi răsăriteană. Dimpotrivă, cuvintele cu inţeles re= 
vizionist, care se aud din Germania, sunt mult mai re 
zervate şi mai prudente când e vorba de graniţele Euros 
pei apusene sau de respectul independenţei Austriei fiind, 
că, în asemenea chestiuni, Franţa în prima linie, iar An= 
glia şi Italia, alături de ea, sunt interesate la respectarea 
pactului dela Locarno, precum şi a echilibrului din Eu, 
ropa centrală, prin acordul dela Stresa. Merită să fie a, 
mintit faptul că şi Germania vorbia mai făţiş despre re= 
vizionism, în privinţa fruntariilor răsăritene, până la acora 
dul de neagresiune cu Polonia, căci era vorba de o putere 
mai mică decât ea. 


www.dacoromanica.ro 


LXX 


În sdruncinarea spirituală şi materială a lumei de după 
răsboi, nici noi n'am putut scăpa neatinşi, deşi suntem 
dintre beneficiarii ordinei actuale şi, prin urmare, nu tree 
bue să fim decât conservatori şi antiarevizionişti. De a= 
ceea, în presă, într'o conferință ţinută în Aula Universis 
tății eşene la data de 23/1/1923, ca şi într'o colecţie de ar= 
ticole de ziar scoase în volum *), am stăruit, mereu, până 
la plictiseală, asupra legăturii ce se poate ivi între con= 
versiunea datoriilor particulare şi revizuirea tratatelor, —mai 
ales când această conversiune, prin turburarea vieţii eco» 
nomice, ar aduce nesocotirea îndatoririlor de debitor ale 
Statului român însuși faţă de streinătate. 


Dar revizuirea, să nu uităm, esfe o lege naturală şi opes 
rile omeneşti, de orice fel, nu se pot sustrage influenfei legis 
lor naturale. Chiar bietul om nu scapă legilor de revizuire 
sub influența anilor şi a împrejurărilor neprielnice. Cu 
atât mai mult în viața colectivităţilor naţionale, organisme 
vii în necontenită transformare, forţele naturale de revis 
zionism lucrează, mereu, în direcţia creșterii şi ascensiunii 
treptate sau, dimpotrivă, în sensul slăbirii şi a ruinării. 
Situafiile internaționale dobândite de State, printrun con= 
curs de împrejurări norocoase, ca şi prin sforţări şi sacri= 
ficii grele, în clipele hotărâtoare istorice, se menfin, se con= 
solidează şi se desvoltă în direcție expansionistă —după cum 
ele se pot desvolta şi în direcfia diametral opusă prin slăbire 
şi perdere până la ruinare. Exact ca şi situațiile personale 
ale indivizilor în  societateă organizată. Sfafele în co= 
munitatea intfernafională cresc sau scad prin jocul paşnic 
de concurență dintre nafiuni mai mult decât prin ciocnirile 
răsboinice. De aceea, în colecţia noastră de texte, se pot 
găsi mai multe acte sau declaraţii oficiale prin care se re= 
cunoaşte caracterul natural al revizionismului în lume şi se a= 
firmă adevărul că lumea e dinamică şi nu statică. (Pactul ce= 
lor patru mari puteri, acordul dela Stresa, declaraţiile d-lui 
Hitler şi răspunsul Angliei la întrebarea Franţei în pris 
vinţa limitelor de aplicare a sancţiunilor din pactul 5. N.) 


*) Infre capitalism şi bolevism, laşi 1933. 


www.dacoromanica.ro 


LXXI 


Este, în deosebi, caracteristic textul din urmă al răspun= 
sului Angliei la întrebarea Franţei cu afirmarea că „elas= 
ţicitatea e o parte din siguranţă“ şi că lumea nu stă pe loc. 
Mai ales, ţin să atrag luarea aminte în special asupra de= 
osebirei esenţiale ce există între actul pozifiv de agresiune 
neprovocată şi cazul negafiv de neîndeplinire a clauzelor 
dintr'un tratat, indiferent dacă e vorba de neputinţă sau 
rea voinţă. După cum, în aceiaşi notă, se face deosebirea 
naturală dintre cazurile ce se pot ivi şi nu pof fi pre= 
văzute dinainte, cu grade variate de vinovăfie şi grade de a» 
gresiune, 

Admiţând adevărul elementar că revizuirea este o lege 
naturală şi că lumea nu stă pe loc, problema anfiarevizio= 
nismului nostru nafional mi=apare foarte simplă. 

E o problemă de acte pozitive şi nu de vorbe, adică o 
problemă de bună şi chibzuifă conducere a Sfatului, de bună 
polifică, pentru ca, în mişcarea lumei, care nu stă pe loc, 
noi să nu rămânem în urmă, ci să ţinem pas cu vremea şi 
pe cât mai mult un pas de frunte. Cu asemenea condiţie, 
situaţia Statului român consolidându=se, poziția interna= 
ţională va evolua în favoarea şi nu împofriva noastră. 

Fireşte, problema anti=revizionismului apare ca o pro~ 
blemă de politică exfernă. În vremea noastră de interde» 
pendenţă şi solidaritate internaţională, toată polifica State= 
lor, şi mai ales a Statelor mici, e o problemă în prima li« 
nie de politică exfernă. Marele Gladstone expunând la 
1879, într'un discurs, principiile cele bune ale politicei ex- 
terne engleză, a socotit că primul principiu este o bună 
politică acasă. Celelalte principii urmau numai după as 
cesta fiindcă, într'adevăr, buna politică exfernă atârnă de 
buna guvernare infernă, care face Sfaful pufernic, respectat 
şi prefuif nu numai de către duşmani, dar mai ales de pries 
feni. Dimpotrivă, o rea politică internă, slăbind puterea şi 
prestigiul Statului în afară, faţă de duşmani, sporeşte în» 
drăsneala acestora, dar în acelaş timp îi scade prețuirea 
şi valoarea în faţa prietenilor şi a aliaţilor pentru că nu 


există fovărăşie sigură decât între părțile ce-şi pot oferi, la ne= 
voe, un ajufor femeinic. 


www.dacoromanica.ro 


LXXII 


O bună politică internă şi externă nu se poate face, 
însă, cu legi neaplicate sau convențiuni internaționale ne= 
respecfafe, după ce le-ai primit şi le-ai ratificat, Adevărul 
acesta ni-la amintit regretatul nostru prieten, Albert Thos 
mas, fostul director al Biuroului internaţional al muncii, 
la 28/X1/1924, când a fost la Bucureşti. Într'o conferință 
publică despre opera instituţiei dela Geneva, Thomas ne-a 
atras atenţia că eram în frunte prin numărul de ratificări 
dat convenţiunilor internaţionale de muncă, pe care, însă, 
nu ne grăbeam să le punem în aplicare. 

lată cum una din deprinderile caracteristice naţionale de 
a face legi peste legi, care rămân pe hârtie neaplicate ori sunt 
deadreptul nesocotite, din pricina uşurinţei şi a lipsei noastre 
de seriozitate în materie legislativă şi executivă, neza pus 
într'o situaţie neplăcută la Geneva prin ratificări de cona= 
venţii care rămaneau, şi ele, pe hârtie. Respectul angaja= 
menfelor exferne constitue un principiu sănătos de politică 
exfernă, dar el atârnă direct şi imediat de buna deprindere 
a respeciului daforit legilor chiar din partea celor cari le fac 
pentru că aceleaşi organe ale conducerii Sfatului (executiva şi 
legislativa) încbee şi rafifică frafafele sau convenfiunile. 

Mai multă chibzuială şi mai puţină grabă la contracta= 
rea de angajamente internaţionale, dar mai multă seriozi= 
tate la aplicarea lor, cu sfințenie, 

Mai bine să ne ferim de a lua angajamente externe, pe 
care nu suntem siguri că le putem îndeplini. 

În vremurile de astăzi atât de deosebite de cele dela 
1879, când a vorbit Gladstone, şi din partea unui Stat, 
care nu are în lume poziţia Angliei, principiile de bună 
polifică internă drept temelie unei sănătoase politici externe 
frebue să ne preocupe în fiecare clipă dacă vrem—şi o vrem 
cu toţii fără nici o îndoială, fiindcă nu poate fi Român de 
altă părere |—să ne apărăm de primejdiile revizionismului in= 
fernafional, 


www.dacoromanica.ro 


TABLA PRESCURTĂRILOR 


Inibalele : 


Înseamnă : 


Administrafia Porfilor de fer şi Caftaractelor 
Comisiunea europeană dunăreană 

š infernafională „ 
Convenfiunea infernafională penfru franspor= 
ful mărfurilor (Berna 1934) 
Convenfiunea internațională pentru transpor= 
ful călătorilor (Berna 1924)—după fitulatura 
fexfului francez. 
Comisiunea internațională de navigație aeriană. 
Curtea permanentă de justifie internaţională. 
Comisiunea reparafiunilor. 
Comisiunea fechnică permanentă a regimului 
apelor Dunării (prescurtarea după denumirea 
în l. franceză : Comission regime eaux Da- 
nube). 
Dreptul infernafional public. 
Monitorul oficial (român). 
Regulamentul internațional privitor la întrebu= 
infarea reciprocă în fransit a vagoanelor de 
marfă. 
Sociefafea Nafiunilor. 
felegrafia fără fir. 
Uniunea republicelor socialiste sovietice (fifu= 
latura oficială a vecinilor de peste Nistru) 


www.dacoromanica.ro 


COLECŢIA DE TEXTE 


www.dacoromanica.ro 


TRIPLA ALIANŢĂ *) 


I.— Tratatul dintre Austro-Ungaria, Germania şi Italia 
din 5 Decembrie 1912. 


M. M. L. L. împăratul Austriei, rege al Bohemiei, etc. 
şi rege apostolic al Ungariei, împăratul Germaniei rege al 
Prusiei şi regele Italiei, foarte hotărâți să asigure Statelor 
lor continuarea binefacerilor ce le garantează, din punct 
de vedere politic cât şi din punct de vedere monarhic și 
social, menţinerea Triplei Alianțe, şi voind întru acest 
scop să prelungească durata acestei alianţe încheiată la 20 
Mai 1882, reînoită întâia oară prin tratatele din 20 Febr. 
1887, a doua oară prin tratatul din 6 Mai 1891 şi a treia 
oară prin tratatul din 28 Iunie 1902, au numit, pentru a= 
ceasta, ca plenipotenţiari ai lor pe... (urmează numele de= 
legaţilor) cari, după ce şi-au schimbat deplinele puteri, gă= 
site în bună şi cuvenită formă, au căzut de acord asupra 
articolelor următoare : 

Arf. 1. — Înaltele părţi contractante îşi făgăduesc îm= 
preună pace și amiciţie şi nu vor intra în nici o alianţă 


*) La început, n'a, fost decât o dublă alianţă, între Austro= 
Ungaria şi Germania semnată la Viena la 7 Octombrie 1879, 
cu scop defensiv față de Rusia şi numai indirect, fără a denumi, 
față de Franţa, care, atacând fără ajutorul Rusiei, faptul nu im= 
punea între semnatari decât o binevoitoare neutralitate (a Aus= 
tro-Ungariei față de Germania). In cazul când Franţa ar fi avut 
ajutorul rusesc intra în joc obligaţia ajutorului austro-ungar 
pentru Germania. La 20 Mai 1889, înainte de expirarea celor 
cinci ani ai tratatului austro-ungar-german, dubla s'a transformat, 
prin adeziunea ]taliei, în fripla alianță sub forma unui tratat 
comun, defensiv şi conservator, între Germania, Austro-Ungaria 
şi Italia, cu obligaţii reciproce de ajutor în cazul când vre=una 
din părți ar fi fost atacată, fără provocare directă, de una sau 
mai multe mari puferi streine Triplicei. 


www.dacoromanica.ro 


2 


sau legătură îndreptată contra vre=unuia din Statele lor. 

Ele se leagă, în privinţa chestiunilor politice şi econo= 
mice de o natură generală care s'ar ivi, să păşească la un 
schimb de idei şi, osebit de aceasta, îşi făgăduesc spri= 
jinul mutual în limita propriilor lor interese. 

rf. 2. — In cazul când Ítalia, fără provocare directă 
din parte=i, ar fi atacată de Franţa indiferent de motiv, 
celelalte două părţi contractante vor fi ținute să dea părţii 
atacate ajutor şi sprijin cu toate puterile lor. 

Aceiaşi obligaţie va fi din partea Italiei în cazul unei 
agresiuni a Franţei contra Germaniei, neprovocată direct. 

Arf. 3. — Dacă una sau două din înaltele părţi con= 
tractante, fără provocare directă din partea lor, ar fi ata= 
cate şi s'ar găsi prinse întrun răsboi cu două sau mai 
multe puteri mari nesemnatare ale tratatului acesta, casus 
foederis s'ar ivi, deodată, pentru toate înaltele părți con= 
tractante. 

Arf. 4. — În cazul când o mare putere nesemnatară a 
tratatului de faţă ar ameninţa siguranţa ținuturilor uneia 
dintre înaltele părţi contractante şi partea amenințată s'ar 
vedea silită prin aceasta să=i facă răsboi, celelalte două se 
obligă să păstreze, faţă de aliatul lor, o neutralitate bine= 
voitoare. Fiecare îşi rezervă în asemenea cas putinţa dea 
lua parte la răsboi, dacă va socoti potrivit, pentru a face 
cauză comună cu aliatul lui. 


Arf. 5. — Dacă pacea uneia din înaltele părţi contraca 
tante ar fi ameninţată în împrejurările prevăzute prin ar= 
ticolele precedente, înaltele părţi contractante se vor sfătui 
în timp util în privinta măsurilor militare de luat în ve= 
derea unei eventuale cooperări. 

Art. 6. — Germania şi Ítalia neavând în vedere decât 
păstrarea pe cât cu putință a sfafus=guo=lui teritorial în 
Orient, se obligă să se folosească de influenţa lor pentru 
a preveni pe coastele şi insulele otomane din Marea A» 
driatică şi din Marea Egee orice modificare teritorială care 
ar aduce pagubă uneia sau alteia dintre puterile semna» 
tare ale prezentului tratat, Ele îşi vor comunica, în acest 
scop, toate informaţiile potrivite ca să se lămurească re= 


www.dacoromanica.ro 


3 


ciproc în privinţa planurilor lor proprii cât şi asupra in= 
tenţiilor altor puteri. 

Art, 7. — Austro-Ungaria şi Italia neavând în vedere 
decât păstrarea, pe cât cu putinţă, a sfafu guo=ului teri= 
torial în Orient, se obligă să se folosească de influenţa 
lor pentru a preveni orice modificare teritorială care ar 
aduce pagubă uneia sau alteia dintre puterile semnatare 
ale prezentului tratat. 

Ele îşi vor comunica, în acest scop, toate informaţiile 
potrivite ca să se lămurească reciproc în privinţa planu= 
rilor lor proprii cât şi asupra intenţiilor altor puteri. 

Cu toate acestea, în cazul când pe urma evenimentelor 
păstrarea sfafu guosului în părţile Balcanilor ori a coas= 
telor şi insulelor otomane din Adriatica şi din Marea E. 
gee ar deveni cu neputinţă şi când, fie ca urmare a ac. 
ţiunii unei terţe puteri fie altfel, Austro-Ungaria sau I- 
talia s'ar vedea silite să-l schimbe printr'o ocupare vre» 
melnică sau permanentă din partea lor, această ocupare 
nu se va face decât după un acord prealabil între ambele 
puteri, întemeiat pe principiul unei compensaţii reciproce 
pentru orice avantaj teritorial sau de alt gen, pe care fie= 
care din ele l'ar obţine peste sfafu guo actual şi dând sa= 
tisfacţie intereselor şi pretențiilor bine întemeiate ale celor 
două părți. 

Art. 8 — Prevederile art. 6 şi 7 nu se vor aplica sub 
nici o formă chestiunei egiptene în privinţa căreia înaltele 
părţi contractante păstrează fiecare libertatea lor de acţiune, 
dar ţinând totdeauna seamă de principiile pe care se în= 
temeiază tratatul de faţă. 

Art. 9 — Germania şi Italia se obligă să se silească 
pentru păstrarea sfafu guo =ului teritorial în regiunile nord= 
africane dela Mediterana, adică în Cirenaica, Tripolitania 
şi Tunisia. Reprezentanţii ambelor puteri din aceste re= 
giuni vor avea ca directivă să se ţină în cea mai strânsă 
intimitate de comunicări şi sprijin mutual. 

Dacă din nefericire, pe urma unei serioase cercetări a 
situaţiei, Germania şi Italia recunosc şi una şi cealaltă că 
păstrarea sfafu guo ar deveni cu neputinţă, Germania se 


www.dacoromanica.ro 


acA o 


obligă, după un acord formal şi prealabil, să sprijine Italia 
în orice acţiune sub forma unei ocupări sau altă luare de 
garanție ce aceasta din urmă ar trebui să întreprindă în 
aceleaşi regiuni în vederea unui interes de echilibru şi de 
legitimă compensație. 

S'a convenit că întro asemenea eventualitate ambele 
puteri vor căuta să se pună de acord şi cu Anglia, 


Art. 10 — Dacă s'ar întâmpla ca Franţa să facă actul de 
a=şi întinde ocuparea sau chiar protectoratul ori suveras 
nitatea ei, sub vre'o formă oarecare, asupra teritoriilor 
nord=africane, şi că în urma acestui fapt Italia să creadă, 
pentru păstrarea poziţiei sale în Mediterana, că trebue să 
întreprindă ea însăşi o acţiune în acele teritorii nord=a= 
fricane, sau chiar să recurgă pe teritoriul francez din Fus 
ropa la măsuri extreme, starea de răsboi care ar urma 
între Italia şi Franţa ar constitui ipso=facto, la cererea Italiei, 
şi'n sarcina comună a Germaniei şi a Italiei, casus foederis 
prevăzut prin art. 2 şi 5 ale prezentului tratat, ca şi cum 
asemenea eventualitate ar fi fost avută în vedere în mod 
expres. 


Art. 11 — Dacă sorții oricărui răsboi făcut împreună 
contra Franţei de către ambele puteri ar sili Italia să caute 
garanţii teritoriale faţă de Franţa pentru siguranța granițe» 
lor regatului şi a poziţiei sale maritime, precum şi'n ve= 
derea stabilităţii şi a păcii, Germania nu va opune nici o 
piedică, iar la nevoie şi într'o măsură potrivită cu împre= 
jurările, îşi va da silinţa să înlesnească mijloacele pentru 
atins un asemenea scop. 

Art. 12 — IÎnaltele părţi contractante își făgăduesc re= 
ciproc secretul în privinţa conţinutului acestui tratat. 

Art. 13 — Puterile semnatare îşi rezervă dreptul să in= 
troducă mai târziu, sub formă de protocol şi printr'un a= 
cord comun, modificările al căror folos va fi dovedit de 
împrejurări. 

Art, 14 — Prezentul tratat va fi în vigoare pe timp de 
şease ani cu începere dela expirarea tratatului actual, dar 
dacă nu va fi denunţat cu un an înainte de una sau alta 


www.dacoromanica.ro 


5 


din înaltele părţi contractante, va rămâne în vigoare pe 
aceiaşi durată de alţi şease ani. 

Arf, 15 — Ratificările prezentului tratat vor fi schim- 
bate la Viena întrun termen de cinsprezece zile sau mai 
curând dacă se va putea. 

Drept care plenipotenţiarii respectivi au semnat prea 
zentul tratat şi au aplicat peceţile lor. 

Facut la Viena, în triplu exemplar, în ziua cincia a lu= 
nei Decembrie una mie nouă sute douisprezece. 

(urmează semnăturile). 


Prin două protocoale anexate la tratat chiar în ziua 
semnăturii, părţile îşi făgăduiau reciproc, peste clauza 
naţiunii celei mai favorizate, în materie economică (finanţe, 
vămi, căi ferate), toate înlesnirile şi avantagiile potrivite ne: 
“voilor fiecăruia din cele trei State, cum şi angajamentelor 
luate cu alte puteri. Se preocupau de dobândirea asenti= 
mentului Angliei la prevederile din tratat privind terito= 
riile nord=africane din partea centrală şi occidentală a Me- 
diteranei inclusiv Marocul, in acelaş sens în care se obţi= 
nuse principial asentimentul britanic la prevederile privind 
Orientul (imperiul otoman). Se preciza că prin sfafu guo 
teritorial în regiunile nord-africane mediteraneene se înțes 
legea implicit suveranitatea Italiei în Tripolitania şi Cires 
naica, adică situaţia din clipa semnăturii tratatului reînoit. 
În sfârşit, se recunoştea expres că reînoirea tratatului 
dintre cele trei puţeri nu modifica întru nimic acordurile 
speciale privitoare la Albania şi sandjacul Novi=Bazar în= 
cheiate mai înainte între Austro-Ungaria şi Italia (în 1900, 
1901 şi 1909). Reamintim că, prin acordul din urmă, Aus= 
tro=Ulngaria recunoştea că prin renunţarea ei la drepturi= 
le conferite prin tratatul de Berlin asupra sandjacului 
Novibazar, prevederile tratatului de alianţă se aplicau şi 
sandjacului exact ca şi celorlalte părţi ale imperiului oto= 
man, iar reocuparea lui, în cas de neputinţă a menţinerii 
sfafu-guo=ului în Balcani, nu se mai putea face decât după 
un acord prealabil cu Italia. 

Părţile îşi făgăduiau şi atunci secretul asupra celor 
convenite între ele. 


www.dacoromanica.ro 


6 


II.—Alianţa dintre Austro-Ungaria şi România 
din 5 Februarie 1913. 


M. S. Împăratul Austriei, rege al Bohemiei, etc. şi rege 
apostolic al Ungariei şi M. S. regele României, însufleţiţi 
de aceiaşi dorinţă de a păstra pacea generală potrivit sco= 
pului urmărit prin alianța austro=ungară=germană, de a a= 
sigura ordinea politică şi a garanta împotriva tuturor e= 
ventualităţilor perfecta prietenie caresi leagă, luând în con= 
siderație prevederile tratatului semnat în acest scop la 25 
Iulie 1892 *) între Austro-Ungaria şi România, tratat care 
prin natura lui foarte conservatoare şi defensivă nu ur= 
măreşte decât scopul să le apere din vreme de primejdiile 
ce ar putea amenința pacea Statelor lor, şi dorind să con= 
state odată mai mult înţelegerea stabilită între M. M. L. L. 
în prevederea unor anume eventualităţi menţionate în tra= 
tatul dela 25 Iulie 1892 a cărui durată a fost prelungită 
până la 25 Iulie 1903 prin protocolul semnat la Sinaia la 
30 Septembrie 1896, şi care a fost reînoit prin tratatul 
semnat la București la 17 Aprilie 1902, au hotărât să re= 
înoiască şi să confirme printr'un nou acord angajamentele 
cuprinse în sus zisul tratat. 

În acest scop M. M. L. L. au numit plenipotenţiarii lor 
şi anume... (urmează numele acestora). 

Art. 1. Sunt reînoite şi confirmate de comun acord sti= 
pulaţiunile cuprinse în articolele 1, 2, 3, 4 şi 6 ale trata= 
tului semnat la 25 Iulie 1892 între Austro—Ungaria şi 
România, şi al căror text urmează astfel: 

Înaltele părţi contractante îşi făgăduesc pace şi prietenie 
şi nu vor intra în nici o alianţă sau legământ îndreptate 
contra vresunuia din Statele lor. 

Ele se obligă a urma o politică prietenoasă şi a-şi da 
ajutor mutual în limita intereselor lor. 

Arf. 2. Dacă România, fără nici o provocare din partesi, 


*) Cel di'intăi tratat dintre România şi Austro-Ungaria a fost 
încheiat la 30 Octombrie 1883, data când ţara noastră s'a legat 
cu Triplicea în politica externă, pe timp de 5 ani. Data de 1892 
înseamnă prima reînoire. 


www.dacoromanica.ro 


Z 
ar fi atacată, Austro—Ungaria e ținută să-i dea ajutor şi 
sprijin în timp potrivit, contra agresorului. Dacă Austro— 
Ungaria ar fi atacată în aceleaşi împrejurări într'una din 
părţile ținuturilor sale vecine cu România, casus foederis se 
va ivi de îndată pentru aceasta din urmă. 

Art. 3. Dacă una din înaltele părţi contractante s'ar afla 
ameninţată de o agresiune în condiţiile sus=arătate, gu- 
vernele respective se vor pune de acord asupra măsurilor 
de luat în vederea unei cooperări a armatelor lor. Aceste 
chestiuni militare, în special cele privitoare la unitatea 
operaţiunilor şi la trecerea teritoriilor respective, vor fi re= 
gulate printr'o convenţie militară. 

Art. 4. Dacă împotriva dorinței şi speranţei lor, înaltele 
părţi contractante ar fi silite la un răsboi comun în îm= 
prejurările prevăzute prin articolele precedente, ele se o= 
bligă să nu trateze nici să închee separat pacea. 

Art. 6. Înaltele părţi contractante îşi făgăduesc secretul 
asupra cuprinsului prezentului tratat. 

Art. 7. Articolele mai sus reproduse vor rămâne în vi= 
goare până la 8 Iulie 1920. Dacă un an înainte de expi» 
rare prezentul tratat nu este denunțat sau dacă revizuirea 
lui nu este cerută de nici una dintre înaltele părţi con= 
tractante, el va fi socotit ca prelungit pentru un termen 
de şease ani, şi aşa mai departe din şease în şease ani, în 
lipsă de denunţare. 

Arf. 8. Prezentul tratat va fi ratificat şi ratificările vor 
fi schimbate într'un termen de trei săptămâni sau mai 
curând dacă se poate. 

Drept care plenipotenţiarii respectivi lau semnat şi au 
pus peceţile respective. 

Facut la Bucureşti în ziua de cinci a lunei Februarie a 
anului de graţie una mie nouă sute treisprezece. 

(Plenipotenfiarii semnatari au fost Prinţul Carol Emil de 
Fürstenberg şi Tifa Maiorescu). 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIA RUSO:-ROMÂNĂ 
DE NEUTRALITATE DIN 1914. 


Iată fextul notei adresate ministrului României 


la Petrograd, dafa 18 Sept. 1 Oct. 1914. 


„Ca urmare la convorbirile noastre, am onoarea de a 
vă face această declaraţie : 

Rusia se obligă să se opună la orice atingere a sfafusguo= 
ului teritorial al României în graniţele ei de astăzi. Fa se 
obligă, de asemeni, să recunoască României dreptul de 
a-şi anexa părţile din monarhia austro-ungară locuite de 
Români. În ce priveşte Bucovina, principiul naționalităților 
va servi drept bază la delimitarea teritoriilor anexate de 
Rusia şi de România. Această delimitare se va săvârşi 
potrivit constatărilor făcute la faţa locului. Se va numi în 
acest scop o comisie intersadministrativă şi care va primi 
instrucţiuni pline de spiritul împăciuitor de care sunt în= 
sufleţite ambele guverne. 

România poate ocupa teritoriile sus arătate când va 
crede de cuviinţă. Rusia se obligă să obţină din partea 
cabinetelor dela Londra şi Paris aprobarea instrucţiilor de 
mai sus. 

S'a convenit ca această declaraţie să fie ţinută secretă 
până'n clipa când România va anexa teritoriile ce sunt 
pomenite în ea“. 

În aceiaşi zi, Diamandy, ministrul României, confirmând 
primirea scrisoarei de mai sus, adăuga: 

„In schimbul acestei declaraţii, sunt autorizat de d. 
Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri al României, 
să vă spun că România se obligă, la rândul ei, a păstra 
neutralitate prietenoasă faţă de Rusia până'n clipa când 
ea va ocupa părţile din monarhia austro-ungară locuite 
de Români.“ 


www.dacoromanica.ro 


TRATATUL DE ALIANŢĂ DIN 4 | 17 
AUGUST 1916 CU RUSIA, FRANŢA, 
— ANGLIA ŞI ITALIA. — 


Intre subsemnaţii : 

1. D. Stanislav Poklevski—kKoziel, trimis extraordinar şi 
ministru plenipotenţiar al M. S. Impăratul tuturor Ru= 
şilor pe lângă M. S. Regele României. 

2. Contele de Saint Aulaire trimis extraordinar şi mi= 
nistru plenipotenţiar al republicei franceze pe lângă M.S. 
Regele României. 

3. Sir George Barklay, trimis extraordinar şi ministru 
plenipotenţiar al M. S. Regelui regatului Unit al Marei 
Britanii şi Irlandei şi al pământurilor britanice de peste 
mări, Împărat al Indiilor, pe lângă M. S. Regele României. 

4. Baronul Fasciotti, trimis extraordinar şi ministru ple= 
nipotenţiar al M. S. Regelui Italiei pe lângă M.S. Regele 
României, anume însărcinaţi de guvernele lor respective, 
de oparte şi 

d. loan I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de mi= 
niştri al regatului României, în numele guvernului român, 
de altă parte, sa stabilit ceeace urmează: 

I. Rusia, Franţa, Anglia şi Italia garantează integritatea 
teritorială a regatului României în toată întinderea fruna 
tariilor sale actuale. 

II. România se obligă să declare război şi să atace Aus= 
tro-Ungaria în condiţiile stabilite prin convenţia militară; 
România se obligă de asemeni să înceteze, de la declararea 
războiului, orice legături economice şi orice schimb co= 
mercial cu toţi duşmanii aliaţilor. 

UI. Rusia, Franţa, Anglia şi [Italia recunosc României 


www.dacoromanica.ro 


10 


dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro-Ungariei 
prevăzute şi hotărnicite în art. 4. 

IV. Marginele teritoriilor despre care e vorba în arti= 
colul trecut sunt hotărâte după cum urmează: 

Linia de hotar va începe dela Prut dela un punct al 
frontierelor actuale între Rusia şi România aproape de No= 
vosuliţa şi va urca râul până la graniţa Galiției, la întâl- 
nirea Prutului cu Ceremuşul. De aici va urma frontiera 
dintre Galiţia şi Ungaria până la punctul Steag, cota 1655. 
Mai departe va urma linia de despărţire dintre apele Tisei 
şi Vizului ca să ajungă la Tisa, la satul Trebuza, mai sus 
de locul unde se uneşte cu Vizo. Dela acest punct ea va 
coborâ malul Tisei până la 4 klm. mai jos de locul unde 
se întâlneşte cu Someşul lăsând satul Vasares — Nameni, 
României. Va continua, apoi, în direcţia Sud-Sud-Est până 
la un punct la 6 klm. la Est de oraşul Debrețin. Dela 
punctul acesta va atinge Crişul la 3 klm. mai jos de locul 
de întâlnire al celor doui afluenţi ai săi, se va uni, apoi, 
cu Tisa la înălțimea satului Algyö, la nord de Seghedin, 
trecând la Apus de satele Croshaza şi Bekesamson, la 3 
klm. de care va face o mică îndoitură. Dela Alg linia va 
coborâ malul Tisei până la vărsarea sa în Dunăre şi, în 
sfârşit, va urma malul Dunărei până la frontiera actuală 
a României. 

România se obligă să nu ridice fortificaţii în faţa Bel. 
gradului pe o zonă ce va fi stabilită ulterior şi să nu țină 
în această zonă, decât forţele necesare serviciului de po= 
liţie. Guvernul regal român se obligă să despăgubească 
pe Sârbii regiunei Banatului cari părăsinduz=şi proprietă= 
ţile vor voi să emigreze întrun termen de dpui ani după 
încheerea păcei. 

V. Rusia, Franţa, Anglia şi Italia de oparte şi România 
de altă parte se obligă să nu închee pace separată sau 
pacea generală decât în unire şi în acelaş timp. 

Rusia, Franţa, Anglia şi Italia se obligă de asemeni ca 
în tratatul de pace teritoriile monarhiei Austro-Ungariei, 
prevăzute în art. 4, să fie anexate Coroanei României. 

VI. România se va bucura de aceleaşi drepturi ca şi aa 


www.dacoromanica.ro 


11 


liaţii săi în tot ce priveşte preliminariile, tratativele de 
pace, ca şi discutarea chestiunilor care vor fi supuse hos 
tărârei conferinței de pace. 
VII. Puterile contractante se obligă să păstreze în secret 
prezenta convenţie până la încheerea unei păci generale. 
Facut în 5 exemplare la București în 4 | 17 Aug. 1916. 


(urmează semnăturile) 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIA MILITARĂ RUSO: ROMÂNĂ, 
ANEXĂ A ALIANŢEI DIN 1916. 


Subsemnaţii: Colonel A. Tatarinov, A. M. F. M. Des- 
pres, 5. B. Thomson şi colonel L. G. Ferigo, ataşați mi- 
litari acreditați în particular de înaltele comandamente ale 
armatelor lor de o parte şi Ex. S. preşedintele Consiliu= 
lui de Miniştri Ion I. C. Brătianu, ministru de război, de 
altă parte, au încheiat ceeace urmează. 

1. Pentru a complecta tratatul de alianță încheiat la 
4117 August 1916 între Rusia, Franţa, Anglia, Italia şi 
România, România se obligă a mobiliza toate forţele sale 
de uscat şi de apă şi a ataca Austro—llngaria cel mai 
târziu la 15 | 28 August 1916. (8 zile după ofensiva prin 
Salonic). Atacurile armatei române vor începe chiar în 
ziua declaraţiei de război. 

2. Din momentul semnărei prezentei convenţiuni şi în 
timpul mobilizărei şi a concentrărei armatei române, armata 
rusă se obligă să atace în chipul cel mai energic pe tot 
frontul austriac pentru a uşura României aceste operaţia 
uni. Atacurile acestea vor fi în deosebi agresive şi puter= 
nice în Bucovina unde armata rusă va trebui să menţină 
cel putin poziţiile şi efecivele sale actuale. Incepând din 
12 | 25 August, flota rusă va trebui să apere portul Con= 
stanţa, să se opună la orice debarcare de trupe duşmane 
pe coastele române şi la orice pătrundere în Dunăre mai 
sus de gura acestui fluviu. 

Din partea ei, România recunoaşte flotei ruseşti a Ma= 
rei Negre dreptul de a folosi Constanţa ca port de război 
şi de a lua măsurile necesare contra submarinelor duşma= 
ne. Vasele de război ruseşti care vor folosi Dunărea atât 


www.dacoromanica.ro 


13 


pentru apărarea malurilor sale, cât şi pentru a co= 
opera cu armata şi flota românească, vor fi puse sub or= 
dinele comandamentului suprem al armatei române şi vor 
opera pe acest fluviu în colaborare cu escadra de moni» 
toare române. Amănuntele acestei acțiuni comune vor fi 
stabilite în conformitate cu prezenta convenţiune, 

3. Rusia se obligă să trimită în Dobrogea în momentul 
mobilizărei armatei române două divizii de infanterie şi 
una de cavalerie, pentru a coopera cu armata română con= 
tra armatei bulgare. 

Aliaţii se obligă a executa o hotărâtă ofensivă prin ar= 
mata lor dela Salonic cel mai târziu cu opt zile înainte de 
începerea atacului României în scopul de a uşura mobili= 
zarea şi concentrarea armatei sale. Această ofensivă va 
începe la 7 | 20 August 1916 

Dacă în cursul operaţiunilor militare, puterile aliate, de 
acord cu statele lor majore, ar recunoaşte nevoia de a 
spori contingentele armatelor lor aflate în colaborare cu 
armata română, această sporire nu va schimba întru niz 
mic prevederile convențiilor încheiate. 

4. Rusia, Franţa, Anglia şi Italia se obligă a furniza 
României muniţiuni şi material. Transportul acestora va 
fi făcut pe vase române şi aliate şi vor trece în transit 
prin Rusia. (Aceste furnituri şi transportări vor trebui 
să cuprindă un minimum mijlociu de 300 tone pe zi). 

5. Aliaţii se obligă să furnizeze României, în limitele 
posibilităţilor, cai, medicamente, provizii şi echipamente. 

6. Ei vor pune la dispoziţia sa personalul tehnic strict 
necesar pentru pregătirea în România a muniţiunilor şi a 
materialului. 

7. Dela încheerea prezentului acord, statele majore ale 
armatelor ruso=române şi acelea ale armatelor dela Salonic 
se vor înţelege în privinţa cooperării lor. Acordul cu pri= 
vire la operaţiunile militare rusozromâne cum şi orice 
schimbare, lămurire şi complectare pentru păstrarea unei 
legături temeinice se va organiza la cartierul general 
competent potrivit prevederilor de mai jos. 

8, Cooperarea armatelor aliate nu presupune nici o sub= 


www.dacoromanica.ro 


14 


ordonare a vre-uneia din armatele aliate faţă de alta ; ele 
îşi propun numai de a lua în mod liber dispozițiunile de= 
curgând din situația generală, din nevoile create de scopul 
urmărit şi din fräția de arme, 

9. Armatele românä şi rusä îşi vor pästra în principiu 
propriul lor comandament, zona lor de operațiune şi com= 
plecta independenţă în conducerea operațiunilor. Linia de 
demarcare între cele două armate va pleca dela Dorna 
Vatra, va urmări Bistriţa şi văile râurilor Sajo şi Someş 
până la Debrețin. Obiectivul principal al acţiunei române 
va fi, în măsura în care situaţiunea militară dela sudul 
Dunărei o va îngădui, o înaintare prin Transilvania spre 
Budapesta. 

Armata rusă prevăzută de art. 3 şi menită să coopereze 
cu armata română, va fi pusă sub direcţia comandamen» 
tului suprem al armatei române. În cazul când contingentul 
de trupe ruse operând în sudul Dunărei va fi sporit în 
chip considerabil până a egala ca număr sau chiar a de= 
păşi trupele române cu care elva coopera, acest contingent 
va putea să constitue la ieşirea lui din teritoriul român o 
armată independentă, subordonată comandamentului ge» 
neral rus. 

În asemenea caz, această armată, lucrând în afara terito= 
riului român, va avea o zonă de operaţiuni deosebită şi se va 
conduce potrivit dispoziţiunilor înaltului comandament 
rus, în armonie perfectă cu planurile celor două cartiere 
generale, după principiile stabilite mai sus. 

10. În principiu, armatele uneia din părţile contractante 
nu pot să înainteze pe teritoriul alteia, sau pe teritoriul 
sucerit de aceasta decât atunci când interesul şi scopul 
comun ar cereso şi numai după o înţelegere prealabilă şi 
în scris, la fiecare caz. 

11. Utilizarea drumului de fer pe teritoriul uneia de 
către trupele celeilalte va fi regulată de delegaţii cartiere» 
lor generale. 

12. Împărţirea egală a prizonierilor şi a prăzii, afară de 
privilegiul armatei române pentru materialul de care ea ar 
duce lipsă. 


www.dacoromanica.ro 


15 


13. Reprezentanţi ai armatei române vor fi ataşaţi pe 
lângă cartierele generale aliate şi vice versa. 

14. Chestiunile neprevăzute vor fi rezolvate de fiecare 
cartier general în înţelegere cu delegatul armatei aliate. 

15. În scop de a avea putinţa să ia măsurile pregăti: 
toare pentru începerea operaţiilor, părţile contractante se 
vor înţelege cu privire la planul operaţiilor până când ara 
mata română va ataca. 

16. Armistiţiile vor fi hotărâte de comun acord. 

17. Prezenta convenţie va rămâne în vigoare până la 
pacea generală. 


Bucureşti 4 | 17 August 1916. 


www.dacoromanica.ro 


DECLARAŢIA DE RĂSBOI A ROMÂNIEI 
(14 127 August 1916)*) 


„Alianţa încheiată între Germania, Austro-Ungaria şi 
Italia nu avea, după însăşi declaraţiile guvernelor, decât 
un caracter cu desăvârşire conservator şi defensiv. Scopul 
său principal era de a garanta ţările aliate împotriva orică= 
rui atac din afară şi a consolida starea de lucruri creiată 
prin tratatele anterioare. România se alipise la acea alianţă 
numai din dorința de a=şi pune politica în acord cu a= 
ceste năzuinţe paşnice. 

Consacrată cu totul operei de reconstituire lăuntrică şi 
credincioasă nestrămutatei sale hotărâri de a fi, în regiu= 
nea Dunării de jos, un element de ordine şide echilibru, 
România nu a încetat de a contribui la păstrarea păcii în 
Balcani. Cele din urmă răsboae balcanice distrugând sfafu= 
guo, izau impus o nouă linie de conduită. Intervenţia ei 
a grăbit pacea şi a restabilit echilibrul; pentru ea însăşi 
România s'a mulțumit cu o modificare de frontieră care-i 
dă mai multă siguranţă în contra unei agresiuni şi care 
repară, în acelaş timp, nedreptatea săvârşită în paguba ei 
la congresul de Berlin. Dar în urmărirea acestui scop, 
România a avut decepţia de a constata că nu găsise pe 
lângă cabinetul din Viena atitudinea la care era în drept 
să se aştepte. 


*) Ministrul României la Viena. E. Mavrocordat, a prezentat 
textul alăturatei declaraţii de răsboi a guvernului român către 
Austro-Ungaria prin care se anunţa începerea stării de răsboi, 
între cele două State, din seara zilei de 14/27 August. După de= 
claraţia de răsboi italiană, din anul precedent, aceasta era adoua 
declaraţie întemeiată pe principiul naționalităților şi încă în 
formă mai categorică decât cea italiană. 


www.dacoromanica.ro 


17 


Când a isbucnit răsboiul actual, România, astfel cum 
făcuse şi Italia, a refuzat să se asocieze la declaraţia de 
răsboi a Austro-Ungariei, de care nu fusese prevenită de 
către cabinetul din Viena. In primăvara anului 1915 Italia 
declară răsboi Austro-Ungariei: Tripla Alianţă nu mai e= 
xista. Motivele care determinaseră alipirea României la a= 
cest sistem politic dispăreau în acelaş timp. În locul unei 
grupări de State care să caute, prin sforţări comune, a 
lucra împreună, pentru asigurarea păcii şi păstrarea situa= 
țiilor de fapt şi de drept create prin tratate, România se 
găsea în faţa unor puteri care luptau între ele tocmai în 
scopul de a ajunge să transforme, cu totul, vechile alcă= 
tuiri care serviseră de bază tratatului lor de alianţă. 


Aceste schimbări adânci erau pentru România o dovadă 
vădită că scopul ce ea urmărise, alipindu»=se la Tripla A- 
lianţă, nu mai putea fi atins şi că trebuia să=și îndrep= 
teze vederile şi sforţările sale spre alte căi, cu atât mai 
mult cu cât opera pornită de Austro-Ungaria lua un ca= 
racter ameninţător pentru interesele esenţiale ale Româ= 
niei, ca şi pentru aspiraţiile sale naţionale cele mai legi= 
time. i 

In faţa unei modificări atât de radicale a situaţiei creas 
tă între monarhia austro-ungară şi România, aceasta din 
urmă şi-a reluat libertatea de acţiune. 

Neutralitatea ce guvernul român şi=a impus, în urma 
unei declaraţii de răsboi făcută în afară de voința sa şi 
contrarie intereselor sale, fusese adoptată în prima linie 
pe baza asigurărilor date, la început, de guvernul impe= 
rial şi regal că monarhia declarând răsboi Serbiei nu fu= 
sese inspirată de un spirit de cucerire şi că nu urmărea 
în nici un fel achizițiuni teritoriale. Aceste asigurări nu 
sau îndeplinit. 

Astăzi ne găsim în faţa unor situaţii de fapt din care 
pot eşi mari transformări teritoriale şi schimbări politice 
de natură a constitui o gravă amenințare pentru sigua= 
ranța şi viitorul României. Opera de pace pe care Româ= 
nia, credincioasă spiritului Triplei Alianțe, încercase să o 
îndeplinească, a fost astfel isbită de sterilitate chiar de 


2 


www.dacoromanica.ro 


18 


către aceia cari erau chemaţi s'o sprijinească şi s'o apere. 

Aderând în 1883 la grupul puterilor centrale, România, 
departe de a uita legăturile de sânge ce avea populaţia 
regatului cu Românii supuşi monarhiei austro=ungare, vă= 
zuse în raporturile de prietenie şi de aliantă, ce se stabi= 
liseră între cele trei mari puteri, o chezăşie prețioasă pen= 
tru liniştea sa internă, ca şi pentru îmbunătăţirea soartei 
Românilor din Austro-Ungaria. Intr'adevăr, Germania şi 
Italia care-şi reconstituiseră Statele lor pe baza principiu= 
lui naționalităților, nu puteau să nu recunoască legitimi= 
tatea temeliei pe care era aşezată însăşi propria lor exis= 
tenţă. Cât despre Austro-Ungaria, ea găsea în raporturile 
amicale ce se stabileau între dânsa şi regatul României, 
asigurări pentru liniştea sa atât înlăuntru cât şi la frun= 
tariile noastre comune căci ea nu ignora până la ce grad 
nemulțumirea populaţiei sale româneşti se resfrângea, la 
noi, amenințând să turbure, în fiece minut, bunele relaţii 
dintre cele două State. 

Speranţa ce ne puseserăm din acest punct de vedere 
pe adeziunea noastră la Tripla Alianţă a fost înşelată. In 
cursul unei perioade de mai bine de 30 de ani, Românii 
din monarhie nu numai că n'au văzut niciodată introdu= 
cândus=se vre=o reformă de natură a le da cel puţin o a= 
parenţă de satisfacţie, dar din contra au fost trataţi ca o 
rasă inferioară şi condamnaţi să sufere apăsarea unui e= 
lement strein, care nu constitue decât o minoritate în mij= 
locul naționalităților deosebite din care se compune Sta= 
tul austro-ungar. Toate nedreptăţile, pe care fraţii noştri 
erau, astfel, siliţi să le îndure, au întreţinut între ţara 
noastră şi monarhie o stare neîntreruptă de ură pe care 
guvernele regatului nu isbuteau s'o potolească decât cu 
preţul unor mari greutăţi şi a nenumărate jertfe. 

Când a isbucnit răsboiul actual se putea spera că gu= 
vernul Austro-Ungariei, cel puţin în ultimul moment, va 
sfârşi prin a se convinge de necesitatea grabnică de a face 
să înceteze această nedreptate care punea în pericol nu 
numai relaţiile noastre de prietenie, dar chiar raporturile 
normale ce trebue să dăinuiască între Statele vecine. 


www.dacoromanica.ro 


19 


Doui ani de răsboi, în cursul cărora România a păstrat 
neutralitatea, au dovedit că Austro Ungaria, ostilă oricărei 
reforme interne ce ar putea face mai bună viaţa popoa= 
relor sale, s'a arătat tot pe atât de gata de a le jertfi pe 
cât de neputincioasă de a le apăra împotriva atacurilor din 
afară. 

Răsboiul, la care ia parte mai toată Europa, pune în 
discuţie cele mai grave probleme privitoare la desvoltarea 
naţională şi chiar la existenţa Statelor. România, împinsă 
de dorinţa de a contribui să grăbească sfârşitul conflic= 
tului, şi sub imperiul necesităţii de a-şi salva interesele 
de rasă, se vede nevoită a intra în luptă alături de aceia 
cari pot săzi asigure înfăptuirea unităţii sale naţionale. 

Pentru aceste motive, ea se consideră chiar din acest 
moment, în stare de răsboi cu Austro-Ungaria. 


www.dacoromanica.ro 


ULTIMATUM=:UL GUVERNULUI ROMÂN 
CĂTRE COMANDAMENTUL GERMAN DIN 
TERITORIUL OCUPAT (28 X=10 XI 1918). *) 


S'a produs un fapt nou care zădărniceşte demersurile 
ce ne-a cerut comandamentul german să le facem în scopul 
de a împiedeca înaintarea trupeler aliate pe teritoriul ro= 
mân. Suntem informaţi că ofensiva lor pe acest teritoriu 
a şi început. 

Impotriva asigurărilor date, puterile centrale şi-au sporit 
contingentele din România şi au construit fortificaţii noi, 
ceea ce a determinat armatele aliate să concentreze trupe 
pe Dunăre şi să bombardeze oraşe româneşti în care co= 
mandamentul german a instalat, cu intenţie, baterii. 

Deşi comandamentul german ştia că, potrivit armistiţiului 
încheiat de Austro-Ungaria, trupele germane nu dispuneau 
decât de 15 zile pentru trecerea prin ţară, acest coman: 
dament n'a luat măsurile trebuitoare pentru a elibera Ro= 
mânia în acest răstimp şi, astfel, a provocat ofensiva alia= 
ților pe teritoriul român. 

Spre a preveni ca România să nu fie din nou transfor= 
mată în câmp de bătălie, e de absolută necesitate ca tru= 
pele germane să părăsească teritoriul român într'un termen 
de 24 ore. După acest termen, trupele vor trebui să de= 
pună armele şi să se abţină dela orice distrugeri şi vio= 
lenţe pentru care guvernul german va fi făcut răspunzător. 

Aşteptăm răspunsul până mâine seară la ora 9: în caz 
contrar vom fi siliți să întrebuinţăm forţa pentru a obţine 
acest rezultat. 


*) Somaţie prezentată în zorii zilei, la ora 4 dim., mareșalului 
Mackensen, la Bucureşti, prin gen. Eremia. Armistițiul cu 
Austro-Ungaria fusese semnat la 4 Nov. 


www.dacoromanica.ro 


PACEA GENERALĂ, GRANIŢELE 
ŞI INTERESELE ROMÂNIEI *) 


Tratatul dela Versailles (cu Germania), 28 Iunie 1919. 


Art. 116. — Germania recunoaşte şi-şi ia îndatorirea să 
respecte, ca permanentă şi inalienabilă, independenţa tu= 
turor teritoriilor care făceau parte din vechiul imperiu al 
Rusiei la 1 August 1914. 

Conform dispoziţiunilor cuprinse în art. 259 şi 292 din 
părţile IX (clauze financiare) şi X (clauze economice) din 
prezentul tratat, Germania recunoaşte în mod definitiv aa 
nularea tratatelor dela Brest-Litowsk, precum şi a tuturor 
celorlalte tratate, acorduri sau convenţii făcute de ea cu 
guvernul maximalist în Rusia. 

Puterile aliate şi asociate rezervă Rusiei în mod cate= 
goric drepturile ca să obţină dela Germania orice resti= 
tuiri şi reparaţiuni bazate pe principiile prezentului tratat. 

Arf. 117. — Germania îşi ia îndatorirea să recunoască 
deplina valoare a oricăror tratate sau învoiri pe care pu= 
terile aliate şi asociate le vor încheia cu Statele ce s'au 
constituit sau se vor constitui în întregul sau în parte 
din teritoriile vechiului imperiu al Rusiei, astfel cum el 
exista la 1 August 1914, şi a recunoaşte hotarele acestor 
State, asffel după cum vor fi fixate. 


(Dispoziţii asemănătoare celor de mai sus din tratatul 
de Versailles sunt cuprinse şi 'n celelalte tratate cu foştii 
aliaţi ai Germaniei şi anume în art. 87 St. Germain, 58 


*) In ordinea cronologică a tratatelor de pace, redăm dispo= 
zițiile de text care privesc, direct sau indirect, noile graniţe ale 
României, cum şi alte interese vitale româneşti. 


www.dacoromanica.ro 


22 


Neuilly şi 72 Trianon stabilind îndatorirea de a recunoaște 
hotărârile conferinţei de pace în privinţa Rusiei și a fos= 
telor teritorii rusești până la 1 August 1914, — deci e 
vorba de regulamentul privitor la noile State baltice, la 
teritoriile recunoscute Poloniei şi la pământul Basarabiei 
noastre.) 


Tratatul dela St. Germain (cu Austria), 10 Sept. 1919. 


Arf. 59. — Austria renunţă în ceea ce o privește, în 
favoarea României, la toate drepturile şi titlurile asupra 
părţii fostului ducat al Bucovinei cuprinsă dincoace de 
fruntariile României astfel cum vor fi fixate ulterior de 
principalele puteri aliate și asociate. 

Art. 60, — România consimte la înscrierea într'un tratat 
cu principalele puteri aliate şi asociate a unor dispoziţiuni 
pe care aceste puteri le vor socoti necesare pentru a o= 
croti în România interesele locuitorilor ce se deosebesc 
prin rasă, limbă sau religie de majoritatea populaţiei *). 

România consimte, de asemenea, la înscrierea într'un 
tratat cu principalele puteri aliate şi asociate a unor dis= 
pozițiuni pe care aceste puteri le vor socoti necesare pen= 
tru a ocroti libertatea transitului şi a aplica un regim e= 
chitabil comerţului celorlalte naţiuni. *) 

Art. 61. — Proporția şi natura sarcinelor financiare ale 
fostului imperiu al Austriei pe care România va avea să 
le ia pe seamă pentru teritoriul pus sub suveranitatea ei, 
vor fi stabilite conform cu art. 203, partea IX (clauze fi= 
nanciare) a tratatului de faţă. 

Convenții ulterioare vor regula toate chestiunile care 
n'ar fi regulate prin tratatul de faţă şi care ar putea lua 
naştere din cedarea zisului teritoriu. 

Art. 91. — Austria renunţă, în ceea ce o priveşte, în fa- 
voarea principalelor puteri aliate: şi asociate la toate drep= 
turile şi titlurile sale asupra teritoriilor care, aparţineau 
mai înainte fostei monarhii austro-ungare și care. așezate 
dincolo de noile fruntarii ale Austriei, astfel precum ele 


*) Vezi mai jos textul acestui tratat special, 


www.dacoromanica.ro 


23 


sunt descrise la art. 27, partea II (fruntariile Austriei), 

nu sunt actualmente obiectul nici unei alte atribuiri. 
Austria se obligă a recunoaşte dispoziţiile pe care prin» 

cipalele puteri aliate şi asociate le vor lua cu privire la 


aceste teritorii, în special în ceea ce priveşte naționalitatea 
locuitorilor. 


Tratatul dela Neuilly sur Seine (cu Bulgaria), 
29 Noembrie 1919. 


Art. 27. — Fruntariile Bulgariei vor fi fixate după cum 


urmează: 
10 Cu Statul sârbo=croatoz=sloven:..... 
2% Cu Grecia:.. T 


30 La Sud, cu teritorii ce vor G viiene atribuite, i 

40 Marea Neagră; 

50 Cu România: dela Marea Neagră până la Dunăre, 
fruntaria astfel cum exista la 1 August 1914 *); de aici 
până la confluenţa Timokului cu Dunărea: principalul curs 
(albie) navigabil al Dunării în amonte. 


Tratatul dela Trianon (cu Ungaria), 4 Iunie 1990. 


Art 27. — Fruntariile Ungariei vor fi stabilite după 
cum urmează: 

1 Cu Austria:...... 

20 Cu Statul sârbo=croatossloven:. 

„0 linie de determinat pe teren iesi iaire localităţile 
Gyalu şi Oszentivan şi între Obeb şi Kübekhaza. 

30 Cu România: dela punctul mai sus definit, spre 
Est-Nord-Est şi până la un punct de ales pe râul Maros 
la aproximativ 3 km. 500 m. în amonte de podul căiei fen 
rate dela Mako la Szeged, o linie de determinat pe teren 

de acolo, spre Sud-Est, apoi spre Nord-Est şi până la 
un punct de ales la aproximativ un km. la Sud de stația 


*) Dela capul Ecrene, aproape de Varna, până la satul Turc= 


smil pe Dunăre, linia de graniță stabilită prin pacea dela Bu. 
ureşti din 1913. 


www.dacoromanica.ro 


24 


Nagylah ; cursul râului Maros spre amonte; de acolo, spre 
Nord-Est şi până la eşindul limitei administrative între 
comitatele Csanad şi Arad la Nord-Nord=Vest de Nemeta= 
pereg; o linie de demarcat pe teren trecând între Nagylak 
şi staţia de cale ferată; 

de acolo, spre Est-Nord-Est şi până la un punct de fi- 
xat pe teren între localităţile Battonya şi Tornya această 
limită administrativă trecând la Nord de Nemetpereg şi de 
Kispereg:; de acolo şi până la cota 123 (aproximativ un km. 
200 m. la Est de Magosliget), punct comun celor trei frun 
tarii ale Ungariei, României şi Cehoslovaciei (teritoriul 
rutean) ; 

o linie de demarcat pe teren trecând la Vest de Nagy= 
varjas, Kisvarjas şi Nagyratos, la Est de Dombegyhaz, 
Kevermes şi de Elek, la Vest de Ottlaka, Nay—Pel, Gyula 
Varsand, Ant şi Illye, la Est de Gyula, Ghyula—Varişi 
Kâtegyan, tăind calea ferată dela Nagyszalonta la Gyula 
la aproximativ 12 km. de Nagyszalonta şi între cele două 
bifurcaţiuni pe care le formează încrucişarea acestei căi 
ferate cu calea ferată dela Szeghalom la Erdâgyarak; tre= 
când la Est de Mehkerek, la Vest de Nagyszalonta şi de 
Marezihaza, la Est de Geszt, la Vest de Atyas, Olah-Szt= 
Mitlos şi de Rojt, la Est de Ugra şi de Harsany,la Vest 
de Körösszeg şi de Kârâs—Tarijan, la Est de Szakal şi de 
Berek—Băszârmeny, la Vest de Bors, la Est de Artand, 
la Vest de Nagy—Szanto, la Est de Nagykereki, la Vest 
de Pelbarthida şi de Bihardioszeg, la Est de Kis— Marja, 
la Vest de Csokaly, la Est de Nagyleta şi de Almosd, 
la Vest de Er—Selind, la Est de Bagamer, la Vest de 
Er—Kenez şi de Ermihalyfalva, la Est de Szt—Gysrgy— 
Abrany şi de Peneszlek, la Vest de Szamiszlo, Bere—Cso= 
maköz, Feny, Csanalos, Bărvely şi de Domahida, la Est 
de Vallay, la Vest de Csenger—Bagos şi de Ovari, la Est 
de Csenger—Ulifalu, la Vest de Dara, la Est de Csenger 
şi de Komlod—Totfalu, la Vest de Pete, la Est de Nagy— 
Gecz, la Vest de Szaraz—Berek, la Est de Mehtelek, Gar- 
boloz şi de Nagy—Hados, la Vest de Fertâs—Almas, la 


www.dacoromanica.ro 


25 


Est de Kis—Hodos, la Vest de Nagy—Palad, la Est de 
Kis—Palad şi de Magosliget. 


40 Cu Cehoslovacia: p E PER 

Art. 45. — Ungaria A în ceea ce o priveşte, în 
favoarea României, la toate drepturile şi titlurile asupra 
teritoriilor fostei monarhii austro-ungare aflate dincolo de 
fruntariile Ungariei aşa cum sunt hotărâte în art. 27, para 
tea II (fruntariile Ungariei) şi recunoscute prin prezentul 
tratat sau prin orice alte tratate, încheiate în scop de a 
regula afacerile actuale, ca făcând parte din România. 

Art. 47. — România recunoaşte şi confirmă faţă de Un- 
garia obligaţia de a consimţi la înscrierea într'un tratat cu 
principalele puteri aliate şi asociate a unor prevederi pe 
care aceste puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti 
în România interesele locuitorilor cari se deosebesc prin 
rasă, limbă sau religie de majoritatea populaţiei, precum 
şi pentru a ocroti libertatea transitului şi a aplica un re= 
gim echitabil comerţului colorlalte naţiuni.*) 

Proporția şi natura sarcinelor financiare ale Ungariei 
pe care România va avea să le ia pe seamă pentru terito= 
riul pus sub suveranitatea ei vor fi stabilite conform cu 
aıt. 186, partea IX (clauze financiare) a tratatului de faţă. 

Convenții ulterioare vor regula toate chestiunile care 
n'ar fi regulate prin tratatul şi care ar putea lua naştere 
din cedarea zisului teritoriu. 


Tratatul dela Sèvres **) (dintre principalele puteri 


aliate şi asociate şi Polonia, România, Statul sârbo=croato= 
sloven şi Cehoslovacia), 10 August 1920; 

Art. 1 (Determină frontierele Poloniei în teritoriile des= 
părţite prin precedentele tratate de pace şi împărţite între 
Statele noi sau sporite, aşa zisele State succesoare, cu 
trimeteri repetate la decizia conferinţei de pace dela Paris 


din 28 Iulie 1920). 


*) Text care se referă la tratatul special pentru ocrotirea mi= 
norităților şi asigurarea libertăţii transitului, reprodus mai jos. 
+*+) Neratificat de România, dar aplicat în fapt pe teren, 


www.dacoromanica.ro 


26 


Art. 2 (Determină frontierele Cehoslovaciei). 

10 Cu Germania si ia 

2 Cu Austria 

3% Cu Ungaria , 

4% Cu România, *) linia orado; 

Dela cota 123, la aproximativ 1200 metri la Est de Ma- 
gosliget, care este punctul comun celor trei fruntarii ale 
Cehoslovaciei, României şi Ungariei, către Nord-Est şi 
până la cursul Batarului; o linie de determinat pe teren; 
de aci, spre Est şi până în punctul unde Batarul se des= 
parte de limita administrativă dintre comitatele Ugocsa şi 
Satmar ; cursul Batarului către amonte; de aci, în general 
către Est şi până la cota 652 aflată pe munţii Avas la 6 
kilometri aproximativ la Sud-Vest de Velete: o linie de 
determinat pe teren mergând paralel cu şoseaua Tiszauj= 
lak-Halm la o distanţă cel puțin de un kilometru, tăind 
calea ferată la aproximativ 500 metri la Sud de stațiunea 
Nevetlenfalva, urmând apoi în general linia de despărțire 
a apelor Batar la Nord şi Tur la Sud, trecând prin cotele 
238 şi 582; de aci, către Sud-Est și până la cota 943 la 
Sud de Remete ; linia 'de despărţire a apelor Tisei la Nord 
şi Turului la Sud; de aci, către Nord şi până la un punct 
de ales pe cursul Tisei şi la aproximativ 1 kilometru în 
amonte de Remete ; o linie de determinat pe teren ; de aci, 
către Est şi până la un punct de ales în amonte de con= 
fluenţa Tisei cu Visso, astfel încât calea ferată Sighetul 
Marmaţiei-Borşa să fie lăsată în întregime pe teritoriul 
român, dând, totdeodată, Cehoslovaciei mazimul de uşu= 
rinţe pentru a face o racordare a căiei ferate Huszt, Ap= 
şa=de-]os, Korăsmezo la Nord de Tisa şi în întregime pe 
teritoriul cehoslovac ; cursul Tisei către amonte; de aci, 
către Est şi până la cota 1655 care este punctul Carpaţi= 
lor comun basinelor celor trei râuri Tisa, Viso şi Cere= 
muş; linia de despărţire a apelor Tisei şi Viso. Punctul 


*) Printr'un protocol particular în doui din 1921, România 
şi Cehoslovacia au convenit la oarecare schimburi de comune 
şi ajustări de frontieră la textul tratatului de Sèvres. 


www.dacoromanica.ro 


27 


1655 este punctul comun celor trei fruntarii ale Cehoslo= 
vaciei, Galiției Orientale şi României. 

50 Cu Galiţia orientală . . , 

60 Cu Polonia PE E Sita vă 

Arf. 3. — Sub rezerva prevederilor din tratate, acor= 
duri complimentare şi deciziuni intervenite sau ce vor in= 
terveni pentru regularea afacerilor actuale, înaltele părți 
contractante re&unosc suveranitatea României asupra te= 
ritoriilor delimitate de către fruntariile de mai jos: 

10 Cu Ungaria, fruntaria descrisă în articolul 97—3% al 
tratatului de pace încheiat cu Ungaria la 4 Iunie 1990; 

90 Cu Sfaful sârbo=croafo=sloven, linia următoare *) 

Cu începere dela punctul comun celor trei fruntarii ale 
României, Ungariei și Statului serb=croat=sloven, punct de 
ales pe teren la aproximativ 4 kilometri la Sud-Vest dela 
staţia Kiszombor, şi aproximativ la Est=Sud=Est de cota 
84 şi la Sud-Sud-Vest de cota 83 într'o direcţiune gene= 
rals Sud-Est, până într'un punct al căiei ferate Jimbolea= 
Lovrin la 3 kilometri aproximativ la Nord de Jimbolea; 
o linie de determinat pe teren trecând la Est de Puszta- 
Keresztur, la Vest de Porgani şi de Bolgartelep ; apoi, între 
Vălcani la Est şi calea ferată dela Naghykikinda (Chichin= 
da— Mare) la Szeged, la Vest, apoi între Marienfeld (Maria 
földe) şi Mocrin, la Est de Nakofalva şi de Seultour 
Szentborbala) la Vest de Banat—Komloş, (Nagykomlosa 
(Comloşul Mare) şi de Kiskomlos (Osztern); de aici, către 
Sud şi până la un punct depe cursul Temeșului, așezat 
între Surjan şi Boka, la 6 kilometri aproximativ la Sud 
de Modoş; o linie de determinat pe teren, tăind calea fe= 
rată dela Timişoara la Nagykikinda (Chichinda-Mare), între 
Zsombolya (Jimbolea) (Hatzfeld) şi Gyertyamos (Cărpeniş) 
şi trecând între Klari şi Horvat-Ķecsa (Checia=Croată) 
(Köcse), la Vest de Otelek, Janosfslde și Pardany, la Est 


*) Printr'un acord particular în doui, România şi Jugoslavia 
au convenit la o ajustare a frontierei stabilită la Sèvres prin 
schimbări de comune şi de traseu, pe teren, potrivit cu realita» 
tea etnică, cu nevoile economice şi cu regimul proprietății pri= 
vate dealungul graniţei comune, —protocolul special din 1923. 


www.dacoromanica.ro 


23 


de Tamasfalva (Timaşa) şi Felsăittebe, între Istvanfălde 
şi Modoş; de aci, în direcţiune generală Sud-Est şi până 
la un punct de ales între lam şi Mirkocz, pe calea ferată 
edela Karasjeszens la Oraviczabanya (Oraviţa-Montană); o 
linie de determinat pe teren trecând la Nord de Kanak, 
între Szecsenfalva şi Torontaluijfalu, între Zichyfalva şi 
Nagysaj, între Verseczvat şi Temesmora, între Kiszsam 
(Jamul-Mic), Naghyszered, Temes=Kutas şi Marktelke la 
Vesi şi Nagysam (Jamul-Mare), Laczunas (Lăţunaş) şi Koa 
mornok (Comorâşte) (Komoriztye) la Est; între Temes= 
zöllös şi Vărădia, între Ciorda şi Alsovarany ; de aici, către 
Sud-Est şi până la un punct de ales depe cursul Nerei, la 
aproximativ 1 kilometru la Est de şoseaua dintre Kusics 
(Cuşici) şi Neraaranyos (Zlaticza): o linie de determinat 
pe teren trecând între Körted (Krusicza) şi Mikloshaza 
(Nikolinţ), ocolind la Est cota 234 şi localitatea Szöllös=ə 
hegy (Rebenburg) şi în urmă îndreptându-se către Vesta 
Sud-Vest în aşa fel încât să permită construirea în teri- 
toriul român şi pe valea Nerei a unei căi ferate normale 
între Zlaticza (Neraaranyos) şi Petrilova (Petrila); de aci, 
către aval şi până la confluenţa Nerei şi Dunărei: cursul 
Nerei; de aci, către Sud-Est şi până la confluenţa Timo= 
cului cu Dunărea: cursul principal (albia) de navigaţiune 
al Dunărei. Această confluență este punctul comun celor 
trei frontiere ale Bulgariei, României şi Statului Sârbo= 
Croato+Sloven, 

3? Cu Bulgaria, fruntaria descrisă în articolul 27-50 al 
tratatului de pace încheiat cu Bulgaria la 27 Noemvrie 1919. 

40 Marea Neagră; 

50 La Nord-Est: o linie ce va fi determinată ulterior; *) 

6° Cu Galifia orientală, **) linia următoare : 


*) Granița Nistrului recunoscută prin convenţia specială dela 
Paris*din Oct, 920, reprodusă mai jos. 

*+) Propriu zis, aceasta este graniţa noastră cu Polonia, dar 
în momentul tratatului dela Sèvres nu se hotărâse definitiv dacă 
Galiţia va fi alipită Poloniei. Printr'un acord particular direct, 
în virtutea drepturilor de suveranitate recunoscute internaţional, 
cele două State vecine şi aliate, Polonia şi România, au con= 
venit, la 1928, să consfinţească între ele ca graniţă despărţitoare 
vechea linie istorică dintre Bucovina dinainte de rapt şi Galiţia 
orientală. 


www.dacoromanica.ro 


29 


Din punctul comun vechilor limite ale Basarabiei şi Bu= 
covinei pe cursul principal al Nistrului şi până întrun 
punct aflat la aproximativ 2 kilometri în aval de Zalesz= 
czyski; cursul principal al Nistrului către amonte ; de aci, 
către Sud-Vest şi până la punctul de întâlnire a limitei 
administrative dintre Galiţia şi Bucovina cu limita dintre 
districtele Horodenka şi Snjatyn la aproximativ 11 kilo= 
metri de Sud-Est de Horodenka: o linie de determinat 
pe teren trecând prin cotele 317, 312 şi 239; de aci, către 
Sud-Vest şi până la punctul său de întâlnire cu vechea 
fruntarie dintre Ungaria şi Galiția; vechea limită admi= 
nistrativă dintre Galiţia şi Bucovina ; de aci, către Nord= 
Vest şi până la punctul (cota) 1655 care este punctul 
Carpaţilor comun basinurilor celor trei râuri: Tisa, Viso 
şi Ceremuş; vechea fruntarie dintre Ungaria şi Galiţia. 

Punctul (cota) 1655 este punctul comun celor trei frun= 
tarii ale României, Galiției şi Cehoslovaciei. 

70 Cu Ceboslovacia, fruntaria descrisă în articolul 2=40 al 
tratatului de faţă. 

Se va prevedea prin stipulaţiuni ulterioare traseul pe 
teren a liniei frontieră dintre România şi Galiţia orien= 
tală *) 

Art. 4 (Determină fruntariile Statului sârbo-croatoz=slo= 
ven cu diferiţii vecini). 

Art. 5 (Cuprinde prevederile generale despre limba de 
redactare a tratatului şi despre procedura de ratificare). 


Tratatul dela Paris privitor la Unirea Basa- 
rabiei (între România deoparte şi Anglia, Franţa, Italia 
şi Japonia de alta), 28 Octombrie 1920, al cărui cuprins 
integral şi cu preambulul introductiv este următorul: 


„Considerând că în interesul păcii generale în Europa 
trebuie asigurată, încă de pe acum, în Basarabia, o suve= 


ranitate care să corespundă aspirațiilor populaţiunii şi să 


*) E tocmai ceea ce s'a făcut direct între Polonia şi Româ= 
nia, la 1928.: 


www.dacoromanica.ro 


30 


garanteze minorităților de rasă, religiune sau limbă, pro= 
tecţiunea ce le este datorită; 


„Considerând că din punctele de vedere geografic, et= 
nografic, istoric şi economic, unirea Basarabiei cu Româ» 
nia este pe deplin justificată ; 

„Considerând că populaţiunea Basarabiei a manifestat 
dorinţa de a vedea Basarabia unită cu România; 

„Considerând, în sfârşit, că România din propria ei 
voință doreşte să dea garanţii sigure de libertate și drep= 
tate, fără deosebire de rasă, de religiune sau de limbă, 
conform cu tratatul semnat la Paris, la 9 Decemvrie 1919, 
locuitorilor atât ai vechiului regat al României, cât şi ai 
teritoriilor de curând transferate : 


Au hotărât să încheie tratatul de faţă şi au desemnat 
ca plenipotenţiari ai lor, sub rezerva facultăţii de a dis= 
pune înlocuirea lor pentru semnătură (urmează numele 
plenipotenţiarilor semnatari) 

cari s'au înțeles asupra stipulaţiunilor următoare : 

Arf. 1. — Înaltele părţi contractante declară că recunosc 
suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cu= 
prins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, 
cursul Nistrului dela gura sa până la punctul unde este 


tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina şi Basarabia, şi a= 
cest vechiu hotar. 


Arf. 2. — O comisiune compusă din trei membri, din= 
tre cari unul va fi numit de principalele puteri aliate, u= 
nul de România şi unul de Consiliul Societăţii Națiuni. 
lor pe seama Rusiei, va fi constituită în termen de 15 
zile, cu începere dela punerea în vigoare a tratatului de 
faţă, spre a se fixa pe teren noua linie de fruntarie a Ro= 
mâniei. 

Art. 3. — România se obligă a respecta şia face să fie 
riguros respectate pe teritoriul Basarabiei, arătat la arti= 
colul Í, stipulaţiunile tratatului, semnat la Paris la 9 De- 
cemvrie 1919, de către principalele puteri aliate şi asociate 
şi România, şi anume: a asigura locuitorilor, fără deose= 
bire de rasă, de limbă sau de religiune, aceleași garanţii 


www.dacoromanica.ro 


31 


de libertate şi de dreptate ca şi celorlalţi locuitori din 
toate ţinuturile ce fac parte din regatul României. 

Arf. 4. — Naţionalitatea română va fi dobândită de plin 
drept, cu excluderea oricărei alteia, de către supuşii fosa 
tului imperiu al Rusiei, stabiliţi pe teritoriul Basarabiei 
arătat în articolul L 

A. 5. — În termen de doui ani, cu începere dela pu= 
nerea în vigoare a tratatului de faţă, supuşii fostului im= 
periu al Rusiei, în vârstă de mai mult de 18 ani şi sta= 
biliţi pe teritoriul Basarabiei, arătat la art. 1, vor putea 
opta pentru orice altă naţionalitate ar putea dobândi. 

Opţiunea soțului va atrage după sine pe aceea a soţiei 
şi opţiunea părinţilor va atrage după sine pe aceea a co= 
piilor lor în vârstă de mai puţin de 18 ani. 

Persoanele care vor fi exercitat dreptul de opţiune pre= 
văzut mai sus, vor trebui, în cele 12 luni următoare, să=şi 
strămute domiciliul în Statul în favoarea căruia vor fi 
optat. 

Ele vor putea să-şi păstreze bunurile imobiliare pe care 
le-ar poseda pe teritoriul român. Ele vor putea să ia cu 
dânsele bunurile lor mobile de orice natură, asupra că= 
rora nu se va impune nici o taxă de ieșire. 

Arf. 6. — România recunoaşte ca supuşi români, de 
plin drept şi fără nici o formalitate, pe supușii fostului 
imperiu al Rusiei, născuţi pe teritoriul Basarabiei, arătat 
la art, 1, din părinți domiciliaţi acolo, chiar dacă la data 
punerii în vigoare a tratatului de faţă ei însăşi nu şisar 
avea domiciliul pe zisul teritoriu. 

Totuşi, în termenul celor doui ani cari vor urma pu= 
nerii în vigoare a tratatului de faţă, aceste persoane vor 
putea declara în faţa autorităţilor române competente, din 
țara în care îşi au reşedinţa, că renunţă la naționalitatea 
română şi ele vor înceta atunci de a fi socotite ca supuşi 
români. În această privinţă, declaraţiunea sotului va fi so= 
cotită valabilă pentru soţie şi aceea a părinţilor va fi so= 
cotită valabilă pentru copiii în vârstă de mai puţin de 18 
ani, 


Art. 7. — Înaltele părți contractante recunosc că gura 


www.dacoromanica.ro 


32 


Dunării, numită gura Kiliei, trebuie să treacă sub juris= 
dicțiunea Comisiunii Europene a Dunării. 

În aşteptarea încheierii unei convenţiuni generale cu 
privire la regimul internaţional al căilor de comunicaţie 
pe apă, România se obigă de a aplica în ceeace priveşte 
porțiunile din sistemul fluvial al Nistrului, cari pot fi cu= 
prinse pe teritoriul ei sau cari alcătuesc fruntariile aces= 
tui teritoriu, regimul prevăzut în paragraful I al art. 332 
şi în articolele 333—338 din tratatul de pace cu Germa= 
nia, încheiat la 28 lunie 1919. 

Art. 8. — România îşi va asuma responsabilitatea pen= 
tru partea proporţională ce revine Basarabiei din datoria pu= 
blică a Rusiei, precum şi din celelalte angajamente financiare 
ale Statului rus, aşa cum va fi determinată printr'o con= 
venţiune particulară între principalele puteri aliate şi aso= 
ciate de oparte şi România de altă parte. Această conven= 
țiune va fi pregătită de către o comisiune arătată de zisele 
puteri. În cazul în care comisiunea nu ar ajunge la un 
acord în termen de doui ani, chestiunile în litigiu vor fi 
supuse fără întârziere arbitrajului Consiliului Societăţii 
Naţiunilor, 

Art. 9. — Inaltele părți contractante vor invita Rusia 
să adere la tratatul de faţă, de îndată ceva exista un gu= 
vern rus recunoscut de ele. Ele îşi rezervă dreptul de a 
supune arbitrajului Consiliului Societăţii Naţiunilor toate 
chestiunile cari ar putea fi ridicate de guvernul rus cu 
privire la detaliile acestui tratat, fiind bine stabilit că 
fruntariile definite de acest tratat, precum şi suveranitatea 
României asupra teritoriilor pe cari le cuprinde, nu vor 
putea fi puse în discuţiune. 

Se va proceda la, fel în ce priveşte toate dificultăţile ce 
ar putea naşte ulterior din aplicarea sa (a tratatului), 

Tratatul de faţă va fi ratificat de puterile semnatare. El 
nu va intra în vigoare de cât după depunerea acestor ra= 
tificări şi cu începere dela intrare în vigoare a tratatului 
semnat de principalele puteri aliate şi asociate şi România 
la 9 Decemvrie 1919. 


Depunerea ratificărilor se va face la Paris. 


www.dacoromanica.ro 


35 


Puterile al căror guvern își are sediul în afară de Eu= 
ropa vor avea facultatea de a se mărgini a face cunoscut 
guvernului republicei franceze, prin reprezentantul lor 
diplomatic la Paris, că ratificarea lor a fost dată, şi în a= 
cest caz ele vor trebui să transmită instrumentul acestei 
ratificări de îndată ce va fi cu putință. 

Un proces-verbal despre depunerea ratificării va fi în= 
cheiat. 

Guvernul francez va remite tuturor puterilor semnatare 
o copie certificată conformă cu procesul-verbal privitor la 
depunerea ratificării. 

Făcut la Paris, în 28 Octomvrie una mie nouă sute 
douăzeci, întrun singur exemplar care va rămâne depus 
în arhivele guvernului republicei franceze şi de pe care 
vor fi remise copii autentice fiecăreia din puterile sem= 
natare ale tratatului, 

Plenipotenţiarii cari, din cauza lipsei lor momentane din 
Paris, nu şi-au putut pune semnăturile lor pe tratatul de 
faţă, vor fi admişi a face acest lucru până la 15 Decem= 
vrie 1920. 

Drept care, plenipotenţiarii de mai jos, ale căror depline 
puteri au fost recunoscute în bună şi cuvenită formă, au 
semnat tratatul de faţă. 


(urmează semnăturile) 
* 


Acest frafaf a fost ratificat în 1922 de România şi Anglia, 
în 1924 de Franfa, în 1927 de Ifalia, dar n'a primit nici 
până asfăzi rafificarea Japoniei spre a căpăfa valoare juri= 
dică internafională. 

In 1996, guvernul român prezidat de d, mareşal Ave= 
rescu, preocupat de întârzierea italiană a ratificării, a ob= 
ţinut, cu prilejul încheerii pactului de amiciţie şi colabo= 
rare cordială dintre Italia şi România, *) o făgăduială de 
ratificare sub forma următorului schimb de scrisori dintre 
cei doui preşedinţi de consiliu dat publicităţii odată cu 
textul pactului : 


*) Vezi mai departe textul lui. 


www.dacoromanica.ro 


— 54 


Domnule Preşedinfe, 


In cursul convorbirilor noastre privitoare la pactul de 
amiciție şi colaborare cordială între Italia şi România, am 
avut ocazia să examinăm şi chestia tratatului privitor la 
Basarabia, semnat la Paris în ziua de 28 Oct. 1920. Pen= 
tru motivele pe care am avut onoarea săleexpun, nusă 
făcut în pact nici o aluzie la acel tratat, a cărui ratificare 
din partea guvernului italian nu va avea loc decâtatunci 
când ea se va putea face fără a păgubi interesele de ora 
din general al Italiei. 

Binevoiţi a primi, D-le Preşedinte, asigurarea înaltei 
mele consideraţii 

(ss) Mussolini 


La care dl. mareşal Averescu a răspuns: 
D-le Prim Ministru, 


Mi grăbesc să vă confirm primirea scrisoarei cu data de 
astăzi, prin care Ex. V. a binevoit să se referela convor= 
birile noastre privind pactul de amiciţie şi colaborare în= 
tre România şi Italia şi să-mi confirme motivele pentru 
care nu s'a făcut, în textul pactului, nici o aluzie la tra= 
tatul Basarabiei semnat la Paris în ziua de 28 Oct. 1920. 
In acelaş timp iau act că ratificarea din partea [Italiei a 
sus=zisului tratat este o chestie de timp şi oportunitate. 

Binevoiţi a primi, d-le Prim Ministru, asigurarea înal= 
tei mele consideraţti 

(ss) Gen. Averescu 

La începutul lunei Martie 1927, guvernul ialian şi-a în= 

deplinit făgăduiala ratificând tratatul Basarabiei. 


Tratatul dela Lausanne (Convenţia privitoare 
la regimul strâmtorilor Mării Negre), 24 Iulie 
1993, integral şi cu preambulul în cuprinsul următor: 


Imperiul britanic, Franța, Italia, Japonia, Bulgaria, Gre= 
cia, România, Rusia, Sfatul sârbo=croato=sloven şi Turcia, 

doritori să asigure în strâmtori tuturor naţiunilor libera 
tatea de trecere și de navigaţie între Marea Mediterană 


www.dacoromanica.ro 


35 


şi Marea Neagră, conform principiului consacrat prin art, 
923 *) al tratatului de pace cu data de astăzi, 

şi considerând că menţinerea acestei libertăţi este nece= 
sară păcii generale şi comerţului lumii, 

au hotărât să închee o convenţie în acest scop, şi au 
numit drept plenipotenţiari ai lor respectivi, anume: (ur= 
mează numele acestora) 

cari, după ce au arătat deplinele lor puteri recunos= 
cute în bună şi cuvenită formă, au convenit asupra ura 
mătoarelor prevederi : 

Art. 1. — Inaltele părţi contractante sunt de acord 
pentru a recunoaşte şi a declara principiul libertăţii de 
trecere şi de navigaţie pe mare şi în aer în strâmtoarea 
Dardanelelor, Marea de Marmara şi Bosfor, cuprinse mai 
jos sub denumirea generală de „strâmtori“, 

Art. 2. — Trecerea şi navigâţia vapoarelor şi aerona= 
velor de comerţ şi a bastimentelor şi aeronavelor de răsboi, 
în timp de pace şi în timp de răsboi, vor fi regulate de azi 
înainte prin prevederile Anexei aci alăturate. 


ANEXĂ 


Reguli pentru frecerea vapoarelor şi aeronavelor de comerf şi 
a basfimenfelor şi aeronavelor de răsboi în strâmtori. 


Par. 1.— Vapoare de comerț, vapoare=spifal, yacbturi şi 
vapoare de pescuif, precum şi aeronavele militare 

a) În fimp de pace: 

Deplina libertate de navigaţie şi de trecere, ziua şi noap= 
tea, oricare ar fi pavilionul şi încărcătura, fără nici o for= 
malitate, taxă sau impunere oarecare, sub rezerva dispoa= 
ziţiunilor sanitare internaţionale şi afară numai pentru 
servicii aduse direct, precum şi taxe de pilotaj, faruri, re= 


*) Având acest cuprins : „Inalteleipărţi contraciante sunt de a= 
cord să recunoască şi să declare principiul libertăţii de trecere 
şi de navigaţie, pe mare şi în aer, în timp de pace ca şi în 
timp de răsboi, în strâmtoarea Dardanelelor, în Marea de Mar= 
mara şi în Bosfor, după cum e prevăzut în Conventia specială 
încheiată la data de astăzi relativ la regimul strâmtorilor. A= 
ceastă convenție va avea aceiaşi putere şi valoare faţă de înal= 
tele părţi contractante ca şi cum s'ar găsi în prezentul tratat“. 


www.dacoromanica.ro 


36 


morcaj sau altele de aceeaş natură şi fără să se aducă 
vre=o ştirbire drepturilor exercitate în acest sens de către 
serviciile şi întreprinderile actualmente concedate de către 
guvernul turcesc. 

Pentru a înlesni perceperea acestor drepturi, vapoarele 
de comerţ care vor trece strâmtorile vor trebui să semna= 
leze posturilor indicate de guvernul turcesc, numele lor, 
naționalitatea lor, tonajul şi destinaţiunea lor. 

Pilotajul rămâne facultativ. 

b) În fimp de război Turcia rămânând neutră : 

Deplină libertate de navigaţie şi de trecere, ziua şi noap= 
tea, în aceleaşi condițiuni ca mai sus. 

Drepturile şi datoriile Turciei, ca putere neutră, nu o 
îndreptăţesc să ia nici o măsură ce ar putea să împiedice 
navigaţiunea în strâmtori, ale căror ape şi aer trebuesc să 
rămână cu totul libere în timp de război, Turcia fiind 
neutră, întocmai ca în timp de pace. 

Pilotajul rămâne facultativ. 

c) În fimp de război, Turcia fiind beligerantă : 

Libertate de navigaţiune pentru vapoarele neutre şi 
pentru aeronavele nemilitare neutre, dacă vaporul sau ae= 
ronava nu ajută pe duşman în special transportând con= 
trabandă, trupe sau supuşi inamici. Turcia va avea drep= 
tul să viziteze zisele vapoare şi aeronave şi, în acest scop, 
aeronavele vor trebui să aterizeze sau să amareze în anume 
zone care vor fi fixate şi amenajate în vederea aceasta de 
către Turcia. 

Nu se va aduce nici o ştirbire drepturilor Turciei de a 
aplica vapoarelor inamice măsurile admise de dreptul in: 
ternațtional. 

Turcia va avea deplină libertate de a lua acele dispo= 
zițiuni pe care le va judeca necesare pentru a împiedica 
vapoarele inamice de a se folosi de strâmtori. Totuşi, a= 
ceste dispoziţiuni nu vor fi de natură a interzice libera 
trecere a vapoarelor neutre şi, în acest scop, Turcia se 
leagă să procure acestora instrucţiunile sau piloţii necesari. 


Par. 2.— Basfimenftele de război, cuprinzându=se vapoarele 


www.dacoromanica.ro 


__37 


auxiliare, transporturile de trupe şi bastimentele purtătoare 
de avioane şi aeronave militare. 

a) In fimp de pace: 

Deplină libertate de trecere, ziua şi noaptea, oricare ar 
fi pavilionul, fără nici=o formalitate, taxe sau impunere 
oares=care, dar sub rezervele de mai jos referitoare la to= 
talul forţelor. 

Forţa maximă pe care o putere „va putea să o treacă 
prin strâmtori, cu destinaţiunea pentru Marea Neagră, nu 
va depăşi pe aceea a flotei celei mai puternice aparţinând 
puterilor riverane Märei Negre şi existând în această 
mare în momentul trecerii; totuşi, puterile îşi rezervă 
dreptul de a trimite în Marea Neagră, în orice timp şi în 
orice împrejurare, o forţă ce nu va trece de trei basti- 
mente, dintre care nici unul nu va depăşi 10.000 de tone, 

Nici o răspundere nu se va atribui Turciei în ceeace 
priveşte numărul bastimentelor care trec strâmtorile. 


Pentru a permite observarea prezentei regule, Comisiu= 
nea strâmtorilor prevăzută la articolul 10 va cere fiecărei 
puteri riverane Märei Negre, la 1 Ianuarie şi la 1 lulieal 
fiecărui an, numărul cuirasatelor, crucişătoarelor de bătă= 
lie, bastimentelor purtătoare de avioane, crucişătoarelor, 
distrugătoarelor, submarinelor sau al oricăror alte tipuri 
de bastimente, precum şi de aeronave navale ce posedă 
în Marea Neagră, făcând deosebire între bastimentele ar= 
mate şi bastimentele cu efective reduse în rezervă, în res 
paraţiuni sau în modificare. 

Comisiunea strâmtorilor va informa, atunci, puterile in= 
teresate despre numărul cuirasatelor, crucişătoarelor de 
bătălie, bastimentelor purtătoare de avioane, crucişătoare, 
distrugătoare, submarine, aeronave şi eventual despre u= 
nităţi de alte tipuri, pe care le cuprinde forţa navală cea 
mai puternică în Marea Neagră; afară de aceasta, orice 
schimbare rezultând fie prin intrarea în Marea Neagră, 
fie prin eşirea din Marea Neagră a vre=unui bastiment 
aparținând zisei forţe, va fi imediat adusă la cunoştinţa 
puterilor interesate, 

Numărul şi tipul bastimentelor armate vor fi singurele 


www.dacoromanica.ro 


38 


luate în consideraţie pentru socotirea forţei navale urmând 
a trece strâmtorile cu destinaţiunea pentru Marea Neagră. 

b) În timp de război, Turcia fiind neutră : 

Deplină libertate de trecere, ziua şi noaplea, oricare ar 
fi pavilionul, fără nici o formalitate, taxă sau impunere 
oarecare, sub aceleaşi îngrădiri ca cele prevăzute la para= 
graful 2 a). 

Totuşi, aceste îngrădiri nu sunt aplicabile puterilor be= 
ligerante în paguba drepturilor lor de beligeranţi în Ma= 
rea Neagră. 

Drepturile şi datoriile Turciei ca putere neutră nu o 
pot autoriza să ia nici o măsură în stare de a împiedica 
navigația în strâmtori, ale căror ape şi aer trebue să ră= 
mână în întregime libere, în timp de răsboi, Turcia fiind 
neutră, tot aşa ca şi în timp de pace. 


Va fi interzis bastimentelor de răsboi şi aeronavelor mi= 
litare ale beligeranţilor de a proceda la vre=o captură, de 
a exercita dreptul de vizită şi de a se deda la oricare alt 
act de ostilitate în strâmtori. 

În ceeace priveşte aprovizionarea şi reparaţiunile, basti= 
mentele de răsboi vor fi supuse dispoziţiunilor Conven= 
țiunii a Xlll-a dela Haga 1907, privitoare la neutralitatea 
maritimă. 

În aşteptarea încheerii unei convenţiuni internaţionale 
stabilind regulele de neutralitate pentru aeronave, aero= 
navele militare se vor bucura în strâmtori de un trata= 
ment analog celui acordat bastimentelor de răsboi prin 


convenţiunea a X-a dela Haga 1907. 
c) In fimp de răsboi, Turcia fiind beligerantă : 
Deplină libertate de trecere pentru bastimentele de răs= 


boi neutre fără nici o formalitate, taxă sau impunere oa= 
recare, dar cu aceleaşi îngrădiri ca cele prevăzute la pa= 


ragraful 2 a). 

Măsurile ce ar lua Turcia pentru a împiedeca bastimen= 
tele şi aeronavele inamice de a utiliza strâmtorile nu vor 
fi de natură a interzice libera trecere a bastimentelor şi 
aeronavelor neutre şi, în acest scop, Turcia se leagă a 


www.dacoromanica.ro 


___39 


procura bastimentelor şi aeronavelor instrucţiunile sau pi= 
loţii necesari. 

Aeronavele militare neutre vor efectua trecerea strâm= 
torilor pe riscul lor şi vor fi supuse dreptului de anchetă 
în ceeace priveşte caracterul lor. În acest scop, aeronavele 
vor trebui să aterizeze sau să amareze în anume zone 
care vor fi fixate şi amenajate anume de către Turcia. 


Par. 3.— a) Submarinele puterilor în stare de pace cu 
Turcia vor trebui să treacă prin strâmtori numai la su= 
prafaţă. 

b) Comandantul unei forţe navale străine, venind fie 
din Mediterana, fie din Marea Neagră, va comunica fără 
a fi silit să se oprească, unei stațiuni de semnale la in= 
trarea Dardanelelor sau a Bosforului, numărul şi numele 
bastimentelor de sub ordinele sale care urmează să intre 
în strâmtori. 

Turcia va aduce la cunoştinţă aceste staţiuni de sem= 
nale, şi până ce această notificare va fi făcută, libertatea 
de trecere în strâmtori pentru bastimentele de răsboi 
străine se va menţine, intrarea în strâmtori neputând să 
fie întârziată. 

c) Autorizaţia pentru aeronavele militare şi nemilitare 
de a zbura deasupra strâmtorilor în condiţiunile prevăzute 
prin regulele de faţă, implică pentru zisele aeronave: 

10. Libertatea de a zbura deasupra unei făşii de teri= 
toriu de 5 kilometri de fiecare parte a strâmtorilor, în lo= 
curile unde ele se îngustează ; 

90. Facultatea, în caz de pană, de a ateriza pe litoral 
sau de a amara în apele teritoriale ale Turciei. 


Par. 4.— Limitarea duratei de trecere a bastimentelor de 
răsboi. 

În nici un caz bastimentele de război, în transit prin 
strâmtori, afară numai în cazuri de avarieri sau de eve= 
nimente maritime, nu vor trebui să stea în ele mai mult 
decât timpul care le este trebuincios pentru a-şi efectua 
trecerea, cuprinzându=se în el şi durata sfafionării în tim» 
pul nopții dacă siguranţa navigaţiunii o cere. 


www.dacoromanica.ro 


RN. « IE 


Par. 5.— Şederea în porturile strâmtorilor şi ale Nlărei 
Negre. 


a) Paragrafele 1, 2 şi 3 ale prezentei Anexe se aplică 
trecerii vapoarelor, bastimentelor de război şi aeronavelor 
prin şi pe deasupra strâmtorilor şi nu aduc ştirbire drep= 
tului Turciei de a edicta anume regulamente pe care le 
va crede necesare, în ceeace priveşte numărul bastimen= 
telor de război şi aeronavelor militare ale unei aceleeaşi 
puteri, care vor putea vizita simultan porturile şi aerodro= 
murile turceşti, precum şi durata şederii lor; 


b) Puterile riverane Mării Negre vor avea acelaş drept 
în ceeace priveşte porturile şi aerodromurile lor; 


c) Bastimentele uşoare pe care puterile actualmente re= 
prezentate în Comisiunea europeană a Dunării le întreţin 
ca staţionare la gurile acestui fluviu şi până la Galaţi, se 
vor adăoga celor prevăzute la paragraful 2 şi vor putea 
fi înlocuite în caz de nevoe. 


Par. 6.— Dispozifiuni speciale privitoare la protecfiunea 
sanitară, 

Bastimentele de răsboi având pe bord cazuri de ciumă, 
de holeră sau de tifos, sau care ar fi avut cu şapte zile 
în urmă, precum şi bastimentele care au părăsit de mai 
scurt timp decât de cinci ori 24 de ore, un port contami= 
minat, vor trebui să treacă strâmtorile în carantină şi să 
aplice, prin mijloacele de bord, măsurile profilactice ne- 
cesare pentru a înlătura orice posibilitate de contaminare 
a strâmtorilor. 


Tot astfel vor face şi vapoarele de comerţ având pe 
bord un medic şi trecând prin strâmtori fără să facă es= 
cală sau să lase descărcătură. 

Vapoarele de comerţ neavând medic pe bord vor tre= 
bui, înainte de a pătrunde în strâmtori, chiar dacă nu ar 
urma să facă escală, să satisfacă prescripţiunile sanitare 
internaţionale. 

Bastimentele de război şi vapoarele de comerț oprindu= 
se într'unul din porturile strâmtorilor, vor fi supuse în 


www.dacoromanica.ro 


qi 


acel port prescripţiunilor sanitare internaţionale care sunt 
aplicabile acolo. 

Art. 3. — In scop de a menţine libere de orice pie= 
dică trecerea şi navigația în strâmtori, măsurile prevăzute 
în articolele 4—9 vor fi aplicate apelor strâmtorilor şi țăr= 
murilor lor, precum şi insulelor care se găsesc în strâm= 
tori sau care sunt în vecinătate. 


Art. 4. — Vor fi demilitarizate zonele şi insulele de 
mai jos: 

1%) Cele două ţărmuri ale strâmtorii Dardanelelor şi ale 
strâmtorii Bosforului pe întinderea zonelor delimitate mai 
jos (cu trimetere la harta alăturată tratatului în original): 

Dardanelele la Nord-Vest, peninsula Galipoli şi regiunea 
la Sud-Estul unei linii plecând dintr'un punct al golfului 
Xeros, aşezat la 4 Kilometri Nord-Est de Bakla-Burnu, 
terminându=se la Marea de Marmara la Kumbagbi şi trea 
când la Sud de Kavak (această localitate exclusă) ; 

La Sud.Esf, regiunea cuprinsă între coastă şi o linie 
trasă la 20 Kilometri de coastă, plecând dela capul Eski= 
Stambul în faţa Tenedoszului şi terminându-se la Marea 
de Marmara, la un punct al coastei situat imediatla Nord 


de Karabigha. 


Bosfor (fără prejudiciul regimului special al Constanti= 
nopolului, art. 8): La Esf, zonă întinzându=se până la o 
linie trasă la 15 Kilometri de coasta orientală a Bosforului; 

La Vest, zonă întinzându=se până la o linie trasă la 15 
Kilometri dela coasta occidentală a Bosforului. 


9%) Toate insulele din Marea de Marmara, afară de in= 
sula Emis=Ali-Avasi ; 

30%) In Marea Egee, insulele Samothrace, Lemnos, Im- 
bros, Tenedos şi insulele „Cu lepuri de Casă“. 


Art. 5. — O comisiune compusă din patru membri 
numiţi respectiv de către guvernele Franţei, Marei Brita- 
nii, Italiei şi Turciei, se va întruni 15 zile după punerea 
în vigoare a prezentei Convenţiuni, pentru a fixa la faţa 
locului limitele zonelor prevăzute în art. 4—10, 

Cade în sarcina guvernelor reprezentate în această Coa 


www.dacoromanica.ro 


42 


misiune de a asigura îndemnităţile la care ar putea avea 
dreptul reprezentanţii lor respectivi. 

Toate cheltuelile generale la cari va da loc funcţionarea 
Comisiunei vor fi suportate în părți egale de către pute» 
rile reprezentate. 

Art. 6. — Sub rezerva dispoziţiunilor articolului 8 pri- 
vitor la Constantinopole, va trebui ca în zonele şi insu= 
lele demilitarizate să nu se găsească nici o fortificație, 
nici o instalaţiune permanentă de artilerie, instrumente de 
acţiune submarină, altele decât bastimentele submarine. 
nici un fel de instalație de aeronautică militară, nici un 
fel de bază navală. Nici o forţă armată nu va putea să 
staţioneze afară de forţele de poliţie şi de jandarmerie 
care sunt necesare menţinerei ordinei, şi al căror arma- 
ment hu se va compune decât din revolver, sabie, puşcă 
şi 4 puşti=mitraliere la o sută de oameni, cu excluderea 
oricărei artilerii. 

In apele teritoriale ale zonelor şi insulelor demilitarizate 
nu se va putea găsi nici un instrument de acţiune sub= 
marină, afară de bastimentele submarine. 

Cu toate aliniatele care preced, Turcia va păstra drep= 
tul de a trece „în transit“ forţele sale armate prin zonele 
şi insulele demilitarizate de pe teritoriul turc, precum şi 
prin apele lor teritoriale în care flota turcească are drep= 
tul de a staţiona. 

În ceeace priveşte strâmtorile, guvernul turcesc va mai 
avea facultatea de a supraveghea, prin mijlocul avioanelor 
sau baloanelor, suprafaţa şi fundul mării. Aeronavele tur= 
ceşti vor putea să sboare oricând peste apele strâmtorilor 
şi zonele demilitarizate de pe teritoriul turcesc şi să ate= 
rizeze sau să amerizeze peste tot, în deplină libertate. 

Turcia şi Grecia vor putea, de asemenea, în zonele şi 
insulele demilitarizate şi în apele lor teritoriale, să facă 
mişcările de personal necesitate de instruirea, în afara a= 
cestor zone şi insule, a oamenilor cari vor fi recrutaţi. 

Turcia şi Grecia vor avea libertatea de a organiza, în 
zisele zone şi insule din teritoriul lor respectiv, orice sis= 
tem de observaţie şi de comunicaţiuni telegrafice, telefo= 


www.dacoromanica.ro 


43 


nice şi optice. Grecia va putea trece flota sa în apele te= 
ritoriale ale insulelor greceşti demilitarizate, dar nu va 
putea întrebuința aceste ape ca bază de operaţiuni contra 
Turciei sau pentru vre=o concentrare navală sau militară 
în acest scop. 


Art. 7. — Nici un instrument de acțiune submarină, 
altul decât bastimentele submarine, nu va putea fi aşezat 
în apele Märei de Marmara. 

Guvernul turcesc nu va instala nici în regiunea ţărmu= 
rilor europene ale Märei de Marmara, nici în partea re= 
giunii ţărmurilor Anatoliei, situată la Est de zona demi= 
litarizată a Bosforului, până la Daridie, nici o baterie per= 
manentă de tunuri sau de asvârlitoare de torpile, putând 
împiedica trecerea strâmtorilor, 


Art. 8. — La Constantinopol, —cuprinzându=se aci şi 
Stambulul, Pera, Galata, Scutari, precum şi insulele Prinz 
cipilor.—şi în împrejurimile sale imediate, o garnizoană de 
12,000 de oameni maximum va putea fi aşezată pentru 
nevoile capitalei. Un arsenal şi o bază navală vor putea 
fi menținute la Constantinopol. 

Art. 9. — Dacă, în caz de război, Turcia sau Grecia, 
uzând de dreptul ior de puteri beligerante, ar aduce mo= 
dificări stării de demilitarizare prevăzută mai sus, ele vor 
fi ţinute să restabilească, cu începere dela încheierea pă= 
cii, regimul prevăzut prin convenţiunea de faţă. 

Art. 10. — Va fi instituită la Constantinopol o comis» 
siune internaţională, compusă după cum este zis la arti= 
colul 12, care va lua titlul de „Comisiune a strâmtorilor“. 


Art. 11. — Comisiunea îşi va exercita atribuţiunile a= 
supra apelor strâmtorilor. 


Art. 12. — Comisiunea va fi compusă, sub preşedin= 
ţia unui reprezentant al Turciei, din reprezentanţii Fran= 
tei, Marei Britanii, Italiei, Japoniei, Bulgariei, Greciei, Ro= 
mâniei, Rusiei şi Statului sârboz=croato=sloven, ca puteri 
semnatare ale Convenţiunei de faţă şi pe măsură ce a= 
ceastă Convenţiune va fi ratificată de către aceste puteri. 

Adeziunea la prezenta Convenţiune va da dreptul Stas 


www.dacoromanica.ro 


—44_ 


telor-Unite de a avea, de asemenea, un reprezentant în 
comisiune. 

Acelaş drept va fi rezervat, în aceleaşi condițiuni, Sta= 
telor independente riverane ale Märei Negre nemenţio= 
nate în primul alineat al prezentului articol. 

Art. 13. — Va cădea în sarcina guvernelor reprezen= 
tate în Comisiune de a suporta îndemnitățile la cari ar 
avea drept reprezentanţii lor. Toate cheltuelile suplimen= 
tare ale comisiunii vor fi suportate de zisele guverne în 
proporţiunea fixată pentru repartiţiunea cheltuelilor So= 
cietăţii Naţiunilor. 

Art. 14. — Comisiunea va fi însărcinată să asigure 
respectarea cuvenită a dispoziţiunilor privitoare la trece= 
rea bastimentelor de război şi a aeronavelor militare, dis= 
poziţiuni făcând obiectul paragrafelor 2, 3 şi 4 ale Anexei 
alăturate la articolul 2. 

Art. 15. — Comisiunea strâmtorilor îşi va exercita mia 
siunea sa sub auspiciile Societăţii Naţiunilor, căreia va 
adresa în fiecare an un raport despre îndeplinirea misiu= 
nii sale dându-i de altfel şi orice informaţiuni utile din 
punctul de vedere ul comerţului şi al navigaţiunii ; în a= 
cest scop, Comisiunea se va pune în legătură cu servi= 
ciile guvernului turcesc care se ocupă cu navigațiunea în 
strâmtori. 

Art. 16. — Comisiunea va avea cădere să redacteze 
regulamentele care ar fi necesare la îndeplinirea misiunii 
sale. 

Art. 17. — Dispoziţiunile prezentei Convenţiuni nu 
vor aduce vre=o ştirbire dreptului Turciei de a face să cir. 
cule în mod liber flota sa în apele turceşti. 

Art. 18. — Doritoare ca demilitarea strâmtorilor şi a 
zonelor învecinate să nu devină, din punct de vedere mi» 
litar, o cauză de pericol nejustificat pentru Turcia şi ca 
acte de răsboi să nu pună în pericol libertatea strâmtori= 
lor sau siguranţa zonelor demilitarizate, înaltele părţi con» 
tractante convin asupra următoarelor prevederi : 

Dacă vre-o violare a dispoziţiunilor despre libertatea de 
trecere, vresun act neaşteptat sau vre-un act de răsboi 


www.dacoromanica.ro 


45 


ori ameninţare de răsboi, ar pune în pericol libertatea 
navigaţiunii prin strâmtori sau siguranţa zonelor demili= 
litarizate, înaltele părţi contractante, şi în toate cazurile 
Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia, le vor împiedica 
împreună, prin toate mijloacele pe cari Consiliul Socie= 
tăţii Naţiunilor le va hotărî în acest scop. 

De îndată ce actele care motivau acţiunea prevăzută prin 
alineatul care precede vor înceta, statutul strântorilor. 
astfel după cum este rânduit prin dispoziţiunile convenţi= 
unii de faţă, va fi din nou strict aplicat. 

Prezenta  dispoziţiune, care constitue o parte inte» 
grantă din cele care se referă la demilitarizarea şi liber- 
tatea strâmtorilor, nu ştirbeşte drepturile şi obligaţiunile 
pe cari înaltele părţi contractante le pot avea în virtutea 
pactului Societăţii Naţiunilor. 

Art. 19. — Inaltele parți contractante vor face toate 
sforțările pentru a determina puterile nesemnatare să a= 
dere la convenţiune. 

Această adeziune va fi adusă la cunoştinţa guvernului 
republicei franceze, pe cale diplomatică, şi de către acesta 
tuturor Statelor semnatare sau aderente. Adeziunea îşi 
va produce efectul cu începere din ziua în care a fost 
adusă la cunoştinţa guvernului francez. 

Art, 20. — Prezenta convenţiune va fi ratificată. 

Ratificările vor fi depuse la Paris de îndată ce va fi 
cu putinţă. 

Ea va intra în vigoare în aceleaşi condițiuni ca şi 
tratatul de pace cu data de azi; pentru puterile ne= 
semnatare ale acestui tratat, care în acel moment n'ar fi 
ratificat încă prezenta convențiune, aceasta va intra în 
vigoare pe măsura depunerii ratificărilor lor, care vor fi 
notificate celorlalte puteri contractante de către guvernul 
republicei franceze. 

Drept care, Plenipotenţiarii au semnat această convenţiune. 

Facut la Hausanne, în 24 Iulie 1993, întrun singur 
exemplar care va fi depus în arhivele guvernului repu= 
blicei franceze, care va trimite o copie autentică fiecăreia 
din puterile contractante. (urmează semnăturile). 


www.dacoromanica.ro 


SCRISOAREA DE TRIMETERE MILLERAND 
IN PRIVINŢA TRATATULUI DE PACE 
DELA TRIANON?) 


Paris, 6 Mai 1920. 
Domnule Preşedinte, 


Puterile aliate şi asociate au cercetat cu cea mai mare 
atenţie notele prin care delegaţia ungară şi-a expus ob= 
servaţiile în privința condiţiilor de pace ce i sau co= 
municat. 

În această cercetare, au fost însufleţite numai de doa 
rinţa de a lua hotărâri potrivite cu dreptatea şi cu inte= 
resele superioare a căror răspundere o poartă ele. Dacă 
încheerea acestei cercetări nu se potriveşte în punctele 
esenţiale cu contra=propunerile făcute de delegaţia ungară, 
e fiindcă s'a părut cu neputinţă puterilor să primească 
punctele de vedere pe care s'a pus delegaţia ungară. 

Puterile aliate şi asociata exprimânduz=şi speranța că 
Ungaria viitoare va fi, în Europa, un element de stabili- 
tate şi de pace, n'ar putea, totuşi, tocmai ele, să uite 
partea de răspundere carezi revine Ungariei în deslănţui= 
rea răsboiului mondial, şi, în genere, în politica imperia= 
listă urmată de dubla monarhie. 

Delegaţia ungară a supus unei critice amănunțite preve= 


*) In calitate de preşedinte al conferinţei de pace dela Paris, 
d. A. Millerand, a trimes, sub forma acestei scrisori, răspunsul 
puterilor aliate şi asociate la observaţiile maghiare privind textul 
tratatului de pace dela Trianon. Răspunsul are, cum se vede, 
un cuprins definitiv în privinţa concluziilor cuprinse în textul 
tratatului, confrar fezei revizionismului maghiar, care a incercat 
să-i dea alt infeles, şi a fost urmat de semnarea de către Un= 
garia a păcii dela Trianon. De aceea i=s'a spus scrisoarea „de 
trimetere“, în sfârşit, la semnătură, a textului tratatului de pace. 


www.dacoromanica.ro 


47 


derile cuprinse în condiţiile de pace ce izau fost înmânate. 
Găsiţi mai jos răspunsurile pe care principalele puteri 
aliate şi asociate au socotit că trebue să=] dea la obser= 
vaţiile delegaţiei. Dacă puterile n'au reținut, punct cu 
punct, toate argumentele ridicate prin notele adresate de 
dv. conferinţei, ca să le respingă pe toate, aceasta nu în= 
seamnă că le recunosc temeinicia ; tăcerea puterilor aliate 
şi asociate n'ar putea fi, în nici un cas, interpretată ca o 
aprobare ; trebue să fie bine înţeles că absenţa de răs= 
puns nu corespunde nicăeri cu o aderare la teza apă= 


rată de dv. 


Observațiile ce vă sunt înmânate nu cuprind, în de= 
osebi, nici o luare în seamă privitoare la numeroasele 
memorii prezentate de delegaţia ungară cu privire la gra= 
niţele Ungariei. Nu răspund nici la propunerile făcute în 
privinţa instituirii unui plebiscit în teritoriile despre care 
care puterile au hotărât atribuirea lor altor State. Şi pu= 
terile aliate şi asociate numai după o chibzuială adâncă 
au luat hotărâtea să nu schimbe nici un punct din 
clauzele teritoriale cuprinse între condiţiunile de pace. 
Ele s'au hotărât aşa fiindcă s'au convins că orice schim= 
bări în frontierele ce au stabilit, ar aduce neajunsuri 
mai grave decât acelea pe care le denunţă delegaţia un» 
gară. Cercetarea la care sa dedat delegaţia dv. n'a făcut, 
de altfel, decât să confirme încheerile la care puterile 
aliate şi asociate ajunseseră mai înainte prin studierea 
documentelor de tot feiul ce puteau fi invocate în spriji= 
nul tezei ungureşti ; pe baza acestor încheeri s'au şi tras 
frontierele descrise în condiţiile de pace ce vau fost 
înmânate. 

Împrejurările etnografice din Europa centrală sunt aşa 
încât este, întradevăr, cu neputinţă ca frontierele poli= 
tice să coincidă, în toată întinderea lor, cu frontierele 
etnice. Urmează că unele nuclee de populaţie maghiară 
— şi puterile aliate şi asociate nu sau resemnat fără 
părere de rău la această necesitate — se vor găsi trecute 
sub suveranitatea unui alt Stat. Dar nu se poate pretinde, 
pe temeiul acestei situaţii, că ar fi fost mai bine să nu 


www.dacoromanica.ro 


48 


se schimbe vechiul statut teritorial. O stare de lucruri. 
chiar milenară, nu are temei să dăinuiască mai departe 
când s'a constatat că e contrarie dreptăţii. 


Delegaţia ungară, e adevărat, trage un argument din 
faptul că prin condiţiile de pace nu sa prevăzut nicăeri 
plebiscitul. Dacă puterile aliate şi asociate au socotit de 
prisos să recurgă la o consultare populară de acest fel, 
aceasta s'a întâmplat numai după ce au dobândit sigu= 
ranţa că o asemenea consultare, dacă ar fi înconjurată de 
pline garanţii de sinceritate, n'ar da rezultate simţitor 
deosebite de acelea la care leza condus o cercetare amă= 
nunţită a condiţiilor etnografice din Europa centrală şi 
a năzuințelor naţionale. Voința popoarelor s'a exprimat 
în zilele din Octombrie şi Noembrie 1918, când dubla 
monarhie se prăbuşea, în sensul ca populaţiile, multă vreme 
obijduite, să se unească fraţilor lor italieni, români, jugo= 
slavi sau cehoslovaci. Intâmplările care sau mai desfă= 
şurat de atunci sunt tot atâtea mărturii noi despre 
simţămintelele naționalităților odinioară supuse coroanei 
Sf. Ştefan. Măsurile târzii luate de guvernul unguresc 
pentru a acorda satisfacţie nevoilor de autonomie ale naţio= 
nalităţilor n'ar mai putea să dea iluzii; ele nu schimbă 
nimic din adevărul esenţial, anume că, în decurs de mulţi 
ani, toate sforțările politicii ungureşti au urmărit să înă= 
buşe glasul minorităţilor etnice. 


Credincioase spiritului de care sau inspirat trăgând 
frontierele stabilite prin tratat, puterile aliate şi asociate 
s'au preocupat, totuşi, de cazul când frontiera astfel de= 
terminată n'ar corespunde peste tot, cu precizie, cerinţelor 
etnice şi economice. Poate că o anchetă la faţa locului ar 
face să apară nevoia de a schimba în unele puncte limita 
prevăzută prin tratat. O astfel de anchetă nu sar putea 
întreprinde acuma fără a întârzia, la nesfârşit, încheerea 
unei păci la care năzueşte întreaga Europă. Când, însă, 
comisiile de delimitare își vor fi început lucrul, dacă ele 
vor socoti că prevederile tratatului creiază undeva, cum 
s'a spus mai sus, vre=o nedreptate ce este în interesul 
obştesc să dispară, le va fi îngăduit să facă în privinţa 


www.dacoromanica.ro 


ERE + PE 


aceasta un raport Consiliului Societăţii Naţiunilor. În a= 
semenea cas, puterile aliate şi asociate admit ca la cere= 
rea uneia din părţi, Consiliul S. N. să poată oferi bunele 
sale oficii spre a rectifica traseele dela început prin bună 
înţelegere, în aceleaşi condiţii, în punctele unde o schim= 
bare ar fi apreciată favorabil de către o comisie de deli= 
mitare. Puterile aliate şi asociate au credinţa că această 
procedură oferă o metodă potrivită pentru a îndrepta, în 
traseurile de frontiere, orice nedreptate împotriva căreia 
s'ar putea ridica obiecţii întemeiate. 


În cazul Ruteniei, principalele puteri aliate şi asociate 
n'au luat hotărârea fără să-şi dea pe deplin seama de 
greutatea de care s'a lovit această hotărâre. Unirea din= 
tre Rutenia şi Cehoslovacia a fost recunoscută, de ele, 
printr'un tratat cu acest din urmă Stat, care garantează 
în chip special autonomia Rutenilor. Puterile s'au înţeles 
cu Cehoslovacia să admită că prevederile din acest tratat, 
în măsură ce ating minoritățile etnice, religioase sau de 
limbă, să fie puse sub garanţia Societăţii Naţiunilor. Pu= 
terile aliate şi asociate socotesc că tratatul încheiat cu 
Statul cehoslovac oferă populațiilor din provincia auto= 
nomă a Ruteniei mijlocul de a-şi aduce dorințele la cu= 
noştința publică. Ele nu vor lipsi de a da atenţia cea mai 
serioasă dorințelor pe care aceste populaţii lezar putea 
exprima în viitor. Pactul Societăţii Naţiunilor de altmin= 
teri dă oricărui membru al Consiliului Societăţii dreptul 
să atragă atenţia semnatarilor tratatului încheiat la St. 
Germain în ziua de 10 Septembrie 1919, între principalele 
puteri aliate şi asociate şi Statul cehoslovac, asupra ori= 
cărei chestiuni privitoare la Rutenia care ar merita cer= 
cetarea lor. 

În aceste condiţii puterile socotesc că interesele popu= 
laţiilor dela frontiere sunt pe deplin ocrotite. Cât priveşte 
insulele de populaţii maghiare care vor trece sub altă su= 
veranitate, tratatele pentru ocrotirea minorităţilor semnate 
până acum de Statele român, sârbo=croatossloven şi ratifi= 
cate de Cehoslovacia garantează deplina lor siguranţă. 


Puterile aliate şi asociate iau cu mulțumire notă de a= 
4 


www.dacoromanica.ro 


5o 


derarea dată de delegaţia ungară principiilor ce stau la 
temelia Societăţii Naţiunilor. Societatea nu ocroteşte nu= 
mai drepturile tuturor semnatarilor tratatelor, ci institue 
şi organismul graţie căruia vor putea să urmeze, în linişte 
şi pe căile legale, toate înțelegerile pe care împrejurările 
noi le=ar face necesare în rânduelile păcii. Buna credinţă 
cu care Ungaria se va achita de obligaţiile ce izle impune 
tratatul, va apropia ceasul când ea va putea fi primită în 
mijlocul Societăţii. Puterilor aliate şi asociate li—s'a părut 
cu neputinţă să meargă mai departe. Puterile încredințate 
comisiei de delimitare, în ceea ce priveşte clauzele terito= 
riale, îndreptările de adus diferitelor articole din tratat, şi 
ale căror observaţii vă sunt înmânate odată cu această 
scrisoare, cuprind amănuntele şi însemnează ultima limită 
a concesiilor. Condiţiile de pace care vă sunt astăzi înmâ= 
nate, sunt, deci, definifive. 

Prin urmare, puterile aliate şi asociate aşteaptă din para 
tea delegaţiei ungare, în termenul de zece zile dela data 
comunicării de faţă, o declaraţie anunțând că este împu= 
ternicită să semneze tratatul aşa cum se prezintă. Îndată, 
apoi, se vor lua măsuri pentru a proceda la semnătură. 

Binevoiţi a primi, Domnule preşedinte, asigurarea înal- 
tei mele consideraţii. 


(ss) A. Millerand 


www.dacoromanica.ro 


PACTUL SOCIETĂŢII NAŢIUNILOR 
INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE, 


Considerând că, pentru a desvolta cooperarea între na= 
țiuni şi pentru a le garanta pacea şi siguranţa, e de mare 
trebuinţă, 

să se ia anumite obligaţiuni de a nu recurge la răsboi, 

să se întreţină, la lumina zilei, relaţiuni internaționale, 
întemeiate pe dreptate şi pe cinste, 

să se observe cu stricteţe regulile dreptului internațioa 
nal, recunoscute de azi înainte ca regulă reală de purtare 
între guverne, 

să se facă să domnească dreptatea şi să se respecte cu 
sfinţenie toate obligaţiile decurgând din tratate în rapora 
turile mutuale dintre popoarele organizate, 

primesc acest pact care înfiinţează Societatea Naţiunilor. 


ARTICOLUL 1. 


1. Sunt Membri originari ai Societăţii Naţiunilor, acei 
dintre semnatari al căror nume se află în Anexa acestui 
pact, precum şi Statele, de asemenea numite în Anexă, care 
vor fi aderat la acest pact fără nici o rezervă, printr'o de= 
<laraţie depusă la Secretariat în cursul celor două luni 
de la intrarea în vigoare a pactului şi despre care se va 
face notificare celorlalţi Membri ai Societăţii. 

2. Orice Stat, Dominion sau Colonie, care se guvernează 
liber şi care nu este menţionat în Anexă, poate deveni 
Membru al Societăţii, dacă admiterea lui este hotărâtă de 
cele două treimi ale Adunării, cu condiţia să dea garanţii 
reale despre intenția lui sinceră de a respecta angajamen= 
tele internaționale şi să primească regulamentul stabilit 


www.dacoromanica.ro 


52 


de Societate, în ceeace priveşte forțele şi armamentele sale 
militare, navale şi aeriene. 

3. Orice Membru al Societăţii poate, după un preavis 
de doui ani, să se retragă din Societate, cu condiţia de a 
fi îndeplinit, în acel moment, toate obligaţiunile lui inter= 
naționale, inclusiv cele prevăzute în acest pact. 


ARTICOLUL 2. 


Acţiunea Societăţii, aşa cum este definită prin acest 
pact, se exercită de o Adunare şi de un Consiliu ajutaţi 
de un Secretariat permanent. 


ARTICOLUL 3. 

1. Adunarea se compune din reprezentanţi ai Membri= 
lor Societăţii. 

2. Ea se întruneşte la epoci dinainte fixate şi în orice 
alt timp, dacă împrejurările o cer, la sediul Societăţii sau 
în vreun alt loc care va putea fi hotărât. 

3. Adunarea are căderea de a se pronunța asupra ori= 
cărei chestiuni care intră în sfera de activitate a Socie= 
tății sau care atinge pacea lumii. 

4. Fiecare Membru al Societăţii nu poate avea mai mult 
de trei reprezentanţi în Adunare și nu dispune decât 
de un vot. 


ARTICOLUL 4. 


1. Consiliul se compune din reprezentanţi ai principa= 
lelor puteri aliate şi asociate *) precum şi din reprezen= 
tanţi ai altor patru Membrii ai Societății. Acești patru 
Membrii ai Societăţii sunt desemnaţi, în mod liber, de A= 
dunare și la datele ce va crede de cuviinţă. Pâna la pri» 
ma desemnare, de către Adunare, reprezentanţii Belgiei, 
Brasiliei, Spaniei și Greciei sunt Membrii în Consiliu. 

2. Cu aprobarea majorităţii Adunării, Consiliul poate 
hotărâ şi alţi Membri ai Societăţii a căror reprezentare în 


*) Principalele puteri aliate şi asociate sunt conform pream= 
bulului tratatelor de pace : Statele Unite ale Americei, Impe» 
riul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia. 


www.dacoromanica.ro 


53 


Consiliu va fi de aici înainte permanentă $) El poate, cu 
aceeaşi aprobare, să sporească numărul Membrilor Socie= 
tății cari vor fi aleşi de Adunare pentru a fi reprezentaţi 
în Consiliu **). 

2 bis ***). Adunarea fixează, cu majoritatea de două freimi, 
regulile privitoare la alegerea Membrilor nepermanenți ai. 
Consiliului şi în special acelea privitoare la durata manda= 
fului lor şi la condifiunile de realegere. 

3. Consiliul se întruneşte când o cer împrejurările şi 
cel puţin odată pe anela sediul Societăţii sau în oricealt 
loc care va putea fi hotărât. 

4. Consiliul are competinţă să se ocupe de orice ches= 
tiune care intră în cadrul de activitate al Societăţii sau 
care priveşte pacea lumii. 

5. Orice Membru al Societăţii, care nu are reprezen= 
tanţă în Consiliu, este invitat să trimeată un reprezen= 
tant spre a lua parte la Consiliu de câte ori o chestiune, 
care îl priveşte special, e adusă înaintea lui. 

6. Fiecare Membru al Societăţii reprezentat la Consiliu 


nu dispune decât de un vot şi nu are decât un singur 
reprezentant. 


ARTICOLUL 5. 


1, Afară de vre-o dispoziţiune vădit contrară acestui 
pact sau clauzelor prezentului tratat ****), hotărârile Adu= 
nării sau ale Consiliului sunt luate cu umanimitatea Mem- 
brilor Societăţii reprezentaţi la şedinţa respectivă. 

2. Toate chestiunile de procedură care se pun la întru= 


*) Potrivit acestui paragraf Germania a fost aleasă Membru 
permanent în Consiliu la 8 Septembrie 1926, iar Rusia  sovie= 
tica (U. R. S. S) la 17 Septembrie 1934. , 

**) Numărul Membrilor Consiliului aleşi de Adunare a fost 
sporit dela 4 la 6 prin rezoluţiunea luată la a treia sessiune ordi= 
nară a Adunării Societăţii Naţiunilor, la 25 Septembrie 1922, 
iar prin rezoluţiunea Adunării din 8 Septembrie 1926 numărul 
acesta a fost sporit din nou la 9. 

***) Acest amendament a intrat în vigoare la 29 Iulie 1926 
potrivit articolului 26 din pact. 

+++) Clauză referitoare la tratatele de pace dela Versailes, 
Saint-Germain, Neuilly şi Trianon ale căror primă parte este 
alcătuită din cele 26 articole ale pactului Societăţii Naţiunilor. 


www.dacoromanica.ro 


54 


nirile Adunării sau ale Consiliului, inclusiv desemnarea 
comisiunilor însărcinate să ancheteze asupra unor chesti= 
uni speciale, se desleagă de Adunare sau de Consiliu şi 
se hotărăsc cu majoritatea Membrilor Societăţii reprezen= 
taţi la întrunire. 

3. Intăia întrunire a Adunării şi întăia întrunire a Con= 
siliului, se vor ţine după convocarea preşedintelui State= 


loraUlnite ale Americei. 
ARTICOLUL 6. 


1. Secretariatul permanent este stabilit la sediul Societă= 
ţii. El se compune dintr'un Secretar general, din secretarii 
şi din personalul necesar. 

2. Cel dintâi Secretar general e arătat în Anexă. Pe 
urmă, Secretarul general va fi numit de Consiliu cu a= 
probarea majorităţii Adunării. 

3. Secretarii şi personalul Secretariatului sunt numiţi 
de Secretarul general, cu aprobarea Consiliului. 

4. Secretarul general al Societăţii este de drept secretar 
general al Adunării şi al Consiliului. 

5.*) Cbeltuelile Societăţii vor fi purtate de către Membrii 
Sociefăfii, în proporfia botărâtă de Adunare. 


ARTICOLUL 7, 
1. Sediul Societăţii este stabilit la Geneva. 


2. Consiliul poate, oricând, să hotărască sediul în orice 
alt loc. 

3. Toate funcțiunile Societăţii sau ale serviciilor care de= 
pind de ea, inclusiv Secretariatul, sunt egal deschise 
bărbaţilor şi femeilor. 

4, Reprezentanţii Membrilor Societăţii şi agenţii acesteia 
se bucură, în exerciţiul funcţiunilor lor, de privilegiile şi 
imunităţile diplomatice. 

5. Cladirile şi terenurile ocupate de Societate, de ser= 
viciile sau de întrunirile ei, sunt inviolabile. 


*) Acest aliniat nou pe cale de amendament a intrat în vi= 


goare la 13 August 1924. 


www.dacoromanica.ro 


55 


ARTICOLUL 8. 


7. Membrii Societăţii recunosc că menţinerea păcii cere 
reducerea armamentelor naţionale la minimul corespunză= 
tor cu siguranţa naţională şi cu executarea obligaţiunilor 
internaţionale impuse printr'o acţiune comună. 

2. Consiliul, ţinând seamă de situaţia geografică şi de 
condiţiunile speciale ale fiecărui Stat, pregăteşte planurile 
acestei reduceri, în vederea examinării şi deciziunii di 
verselor guverne. 

3. Aceste planuri trebue să facă obiectul unei noi 
examinări şi, dacă e nevoe, al unei revizuiri, cel puţin la 
fiecare zece ani. 

4. După adoptarea lor de către diversele guverne, limita 
armamentelor astfel fixată nu poate fi depăşită fără con= 
simțământul Consiliului. 

5. Având în vedere că fabricarea privată a muniţiunilor 
şi a materialului de răsboi ridică grave obiecţiuni, mem= 
brii Societăţii însărcinează Consiliul să chibzuească în privin= 
ţa măsurilor ce sunt de luat, pentru a evita efectele ei su= 
părătoare, ţinând seamă de nevoile membrilor Societăţii 
cari nu-şi pot fabrica muniţiunile şi materialul de răsboi 
necesare siguranţei lor. 

6. Membrii Societăţii îşi iau îndatorirea să=şi comunice, 
în modul cel mai sincer şi cel mai complect, toate infor= 
maţiile privitoare la scara armamentelor lor, la programele 
lor militare, navale. şi aeriene şi la starea acelora dintre 
industriile lor care pot fi folosite pentru răsboi. 


ARTICOLUL 9. 

O comisiune permanentă se va alcătui pentru a da Con= 
siliului avizul său în privinţa aducerii la îndeplinire a dis= 
poziţiunilor articolelor 1 şi 8 şi, în mod general, asupra 
chestiunilor militare, navale şi aeriene. 


ARTICOLUL 10. 


Membrii Societăţii îşi iau îndatorirea să respecte şi să 
păstreze împotriva oricărei agresiuni externe, întegritatea 
teritorială şi îndependenţa politică existentă a tuturor 


www.dacoromanica.ro 


6 


membrilor Societăţii. În cas de agresiune, de ameninţare 
sau de pericol de agresiune, Consiliul avizează asupra mi= 
jloacelor pentru a asigura executarea acestei obligaţiuni. 


ARTICOLUL 11. 


1. Se declară în mod categoric că orice răsboi sau az 
meninţare de răsboi, fie că ar atinge direct sau nu pe 
unul din membrii Societăţii, interesează Societatea în. 
treagă şi că, aceasta, trebuie să ia măsurile potrivite pen= 
tru a salva întradevăr pacea naţiunilor. În asemenea caz, 
Secretarul general convoacă imediat Consiliul, după ce= 
rerea oricărui membru al Societăţii, 

2. În afară de aceasta, se declară că orice membru al 
Societăţii are dreptul să atragă, în mod amical, atenţiunea 
Adunării sau a Consiliului asupra oricărei împrejurări de 
natură să atingă relaţiunile internaţionale şi care ameninţă, 
prin urmare, să turbure pacea, sau buna înţelegere între 
naţiuni de care atârnă pacea. 


ARTICOLUL 12 *). 


1. Toţi membrii Societăţii convin că dacă s'ar ivi între 
ei o neînțelegere în stare să aducă o ruptură, o vor su= 
pune fie procedurii arbitrajului, sau unui regulament ju= 
diciar, fie examinării Consiliului. Ei mai convin că, în 
nici un caz, nu trebuie să recurgă la răsboi, înainte de 
expirarea unui termen de trei luni după darea sentinţii 
arbitrale sau judiciare sau după raportul Consiliului. 

2. În toate cazurile prevăzute de acest articol deciziunea 
trebuie să fie dată întrun timp util, iar raportul Consi= 
liului trebuie să fie întocmit în cursul celor şease luni 
cu începere din ziua când diferendul a fost adus la cu= 
noştinţa lui. 

ARTICOLUL 13 **). 

1. Membrii Societăţii convin că dacă isbucneşte între 

ei un conflict care, după părerea lor, poate primio desle= 


”) Amendamentele relative la acest articol (imprimate cursiv) 
au intrat în vigoare la 26 Septembrie 1924. 

**) Amendamentele din articol imprimate cu caractere cursive 
au intrat în vigoare la 26 Septembrie 1924. 


www.dacoromanica.ro 


__ 57 


gare arbitrală sau judiciară, şi dacă acestui conflict nu i 
se poate pune mulțumitor capăt, pe cale diplomatică, ches= 
tiunea va fi supusă în întregime unui regulament arbi= 
tral sau judiciar. 

2. Printre conflictele care în general pot primi o desle= 
gare arbitrală sau judiciară, se recunosc: toate cele privi= 
toare la interpretarea unui tratat, la orice chestiune de 
drept internaţional, la realitatea oricărui fapt care dacă 
s'ar dovedi ar constitui ruptura unui angajament inter= 
naţional, precum şi conflictele privitoare la întinderea sau 
la natura reparaţiunii datorită pentru o asemenea ruptură. 

3. Cauza va fi supusă Curfei permanente de justifie in= 
fernafională sau ori cărei alfe jurisdicfiuni sau Curfi aleasă 
de părfi sau prevăzută în convenfiunile lor anterioare *), 

4. Membrii Societăţii se leagă să execute cu bună cre= 
dință sentințele date şi să nu recurgă la răsboi în contra 
oricărui membru al Societăţii, care se va conforma lor. În 
cas de neexecutare a sentinţei, Consiliul propune măsu= 
rile care trebue să-i asigure efectul. 


ARTICOLUL 14 


Consiliul este însărcinat să prepare un proect de Curte 
permanentă de justiţie internaţională şi să-l supună mema 
brilor Societăţii. Această Curte va fi competentă să ju= 
dece toate toate conflictele de caracter internaţional, ce i 
le vor supune părţile. Ea va da, de asemenea, avize con= 
sultative asupra oricărui conflict sau oricărui punct ce va 
fi trimes înaintea ei de către Consiliu sau Adunare. 


ARTICOLUL 15 **). 


1. Dacă se iveşte, între membrii Societăţii, un conflict 


*) In textul iniţial al pactului acest aliniat avea următoarea 
redactare : „Curtea de arbitraj căreia i-se supune afacerea spre 
judecată este Curtea aleasă de părţi sau cea prevăzută în con» 
venţiunile lor anterioare“. Menţiunea de rezervă privind Curtea 
„prevăzută în convențiunile anterioare'* dintre părți are de scop 
să păstreze neatinsă opera înfăptuită de conferințele de la 
Haga prin convenţia pentru aplanarea conflictelor internaţio= 
nale (vezi textul acesteia mai departe). 

+*+) Aceiaşi observaţie despre amendamentul în cursive din a= 
cest articol, intrat în vigoare dela 26 Sept. 1924. 


www.dacoromanica.ro 


58 


în stare să atragă după el o ruptură şi dacă acest con= 
flict nu este supus procedurei arbitrajului sau unui regu= 
lament judiciar prevăzut prin articolul 13, membrii Socie= 
tăţii convin să=l aducă în faţa Consiliului. In acest scop, 
este de ajuns ca unul dintre ei să înştiinţeze despre con» 
flict pe Secretarul general, care ia toate măsurile în vede= 
rea unei anchete şi a unei cercetări depline. 

2. În cel mai scurt termen, părţile trebue săzi comunice 
expunerea afacerilor împreună cu toate faptele referitoare 
şi cu actele doveditoare. Consiliul poate să ordone pu= 
blicarea lor imediată. 

3. Consiliul se sileşte să asigure deslegarea conflictului. 
Dacă reuşeşte, publică, în măsura ce o crede folositoare, 
o expunere relatând faptele, explicaţiunile corespunzătoare 
şi deslegarea dată. 

4. Dacă nu s'a putut pune capăt conflictului, Consiliul 
redactează şi publică un raport, votat fie cu unanimitate 
fie cu majoritate de voturi, pentru a arăta împrejurările 
conflictului şi deslegarea ce recomandă ca fiind cea mai 
dreaptă şi cea mai potrivită speţei. 

5. Orice membru al Societăţii reprezentat în Consiliu 
poate, de asemenea, să publice o expunere faptică a con= 
flictului, precum şi propriile lui încheeri. 

6. Dacă raportul Consiliului este primit cu unanimitate, 
votul reprezentanţilor părţilor nefiind socotit în calculul 
acestei unanimităţi, membrii Societăţii îşi iau îndatorirea 
să nu recurgă la război în contra nici unei părţi, care se 
conformă încheerilor raportului. 

7. În cazul când Consiliul nu reuşeşte să aibă aproba= 
rea raportului din partea tuturor membrilor lui, afară de 
reprezentanţii părţilor în litigiu, membrii Societăţii îşi re= 
zervă dreptul să proceadă cum vor crede de cuviinţă 
pentru asigurarea dreptului şi a dreptăţii. 

8. Dacă una din părţi pretinde, iar Consiliul recunoaşte 
că diferendul atinge o chestiune pe care dreptul interna= 
tional o lasă numai la competinţa acestei părţi, Consiliul 
va constata faptul printr'un raport, dar fără să recomande 


vre=o deslegare. 


www.dacoromanica.ro 


__59 


9. Consiliul poate, în toate cazurile prevăzute prin a= 
cest articol, să trimită conflictul înaintea Adunării. Adu- 
narea va trebui, de asemenea, să fie încunoştiințată des= 
pre conflict prin cererea uneia din părţi; această cerere 
va trebul să fie prezentată în termen de patrusprezece 
zile, cu începere din ziua când conflictul a fost adus îna= 
intea Consiliului. 

10. În orice afacere supusă Adunării, prevederile aces= 
tui articol şi ale articolului 12, privitoare la acţiunea şi 
la puterile Consiliului, se aplică, de asemenea, la acţiunea 
şi la puterile adunării. Se înţelege că un raport făcut de 
Adunare, cu aprobarea reprezentanţilor membrilor Socie= 
tății reprezentaţi în Consiliu și a unei majorităţi a celor= 
lalţi membri ai Societăţii, cu excluderea, în fiecare caz, a 
reprezentanţilor părţilor, are acelaș efect ca un raport al 
Consiliului primit cu unanimitate de membrii lui, afară 
de reprezentanţii părţilor. 


ARTICOLUL 16. 


1. Dacă un membru al Societăţii recurge la război, con= 
trar angajamentelor luate prin articolele 12, 13 sau 15, este 
ipso facto socotit că a săvârşit un act de război împotriva 
tuturor celorlalţi membri ai Societăţii. Aceştia se îndato= 
rează să rupă imediat cu el orice legături comerciale sau 
financiare, să interzică orice raporturi între naţionalii lor 
şi aceia ai Statului care a călcat pactul şi să facă să în= 
ceteze orice legături financiare, comerciale sau personale, 
între naţionalii acestui Stat şi aceia ai oricărui alt Stat, 
fie că este sau nu membru al Societăţii. 

2. În acest caz, Consiliul are datoria să recomande di= 
feritelor guverne interesate efectivele militare, navale sau 
aeriene cu care membrii Societăţii vor contribui, fiecare 
în parte, la forțele armate destinate să impună respecta= 
rea angajamentelor Societăţii. 

3. Membrii Societăţii mai convin, osebit de acestea, să= 
şi dea sprijin reciproc la aplicarea măsurilor economice şi 
financiare ce urmează a se lua în virtutea acestui articol, 
pentru a reduce la minimum pierderile şi neajunsurile ce 
ar putea urma. Îşi dau, de asemenea, sprijin reciproc pen= 


www.dacoromanica.ro 


6o 


tru a rezista împotriva oricărei măsuri speciale, îndrep= 
tată în contra unuia dintre ei de către Statul care a căl= 
cat pactul. Ei iau măsurile trebuitoare pentru a înlesni 
trecerea, prin teritoriul lor, a forţelor oricărui membru al 
Societăţii, care ia parte la o acţiune comună pentru a im= 
pune respectarea angajamentelor Societăţei, 

4. Poate să fie exclus din Societate orice membru care 
s'a făcut vinovat de violarea vre uneia din obligaţiunile 
ce rezultă din pact. Excluderea se pronunţă prin votul 
tuturor celorlalţi membri ai Societăţii reprezentaţi în Con= 
siliu. 

ARTICOLUL 17. 

1. În caz de conflict între două State, dintre care nu= 
mai unul singur este membru al Societăţii sau între două 
State, care nu fac parte din Societate, Statul sau Statele 
cari nu sunt membrii ai Societăţii sunt invitate să 
se supună obligaţiunilor impuse membrilor ei, pentru a= 
planarea conflictului în condiţiunile socotite drepte de 
Consiliu. Dacă această invitaţie este primită, prevederile 
articolelor 12 până la 16 se aplică sub rezerva modificări= 
lor socotite necesare de Consiliu. 

2. Din clipa trimiterii acestei invitaţiuni, Consiliul des= 
chide o anchetă în privinţa împrejurărilor conflictului şi 
propune măsura care i-se pare cea mai bună şi cea mai 
cu efect în acel cas. 

3. Dacă Statul invitat, refuzând să primească obligaţiu= 
nile de membru al Societăţii în scop de a aplana conflice 
tul, recurge la război contra vre unui membru al Socie= 
tăţii, prevederile articolului 16 îi sunt aplicabile. 

4. Dacă ambele părţi invitate refuză să primească obli= 
gațiunile de membrii ai Societăţii, în scop de a aplana 
conflictul, atunci Consiliul poate să ia toate măsurile şi 
să facă orice propuneri care ar putea preveni ostilitățile 
şi aduce deslegarea conflictului. 


ARTICOLUL 18. 


Orice tratat sau angajament internaţional încheiat pe 
viitor, de un membru al Societăţii, va trebui să fie ime- 
diat înregistrat şi publicat de Secretariat, cât mai curând 


www.dacoromanica.ro 


61 


posibil. Niciunul din aceste tratate sau angajamente in= 
ternaţionale nu va fi obligatoriu înainte de a fi fost în= 
registrat. 


ARTICOLUL 19. 


Adunarea poate, din când în când, să învite pe mem= 
brii Societăţii ca să procedeze la o nouă examinare a træ 
tatelor ce sunt inaplicabile, precum şi a situaţiilor inter= 
naţionale a căror menţinere ar putea să pună în pericol 
pacea lumei. 


ARTICOLUL 20. 


1. Membrii Societăţii recunosc, fiecare în ce-l priveşte, 
ca acest pact abrogă orice obligaţiuni sau înțelegeri infer se 
nepotrivite cu prevederile lui şi se leagă, în mod solemn, 
să nu mai contracteze pe viitor altele de acest fel. 

2. Dacă înainte de intrarea în Societate, un membru 
şisa luat obligaţiuni nepotrivite cu prevederile pactului, 
el trebuie să ia măsuri imediate pentru a se desface de 
acele obligaţiuni. 


ARTICOLUL 21. 


Angajamentele internaţionale, precum sunt tratatele de 
arbitraj şi înțelegerile regionale, ca doctrina lui Monroe, 
care asigură păstrarea păcii, nu sunt socotite ca nepotrivite 
cu nici una din prevederile acestui pact. 


ARTICOLUL 22. 


1. Principiile următoare se aplică coloniilor şi teritoriis 
lor care, în urma războiului, au încetat de a fi sub su= 
veranitatea Statelor cari le guvernau mai înainte şi care 
sunt locuite de popoare încă incapabile de a se conduce 
singure, date fiind condiţiunile deosebit de grele ale lu= 
mei moderne. Bună starea şi desvoltarea acestor popoare 
sunt o sfântă misiune de civilizaţie şi este necesar să 
se înscrie în pact garanţii pentru îndeplinirea acestei mi= 
siuni. 

2. Cea mai bună metodă pentru realizarea, în mod prac= 
tic, a acestui principiu e de a încredința tutela acestor 


www.dacoromanica.ro 


62 


popoare naţiunilor mai înaintate care prin mijloacele, ex= 
perienţa sau aşezarea lor geografică sunt cele mai în mă= 
sură să=şi ia această răspundere şi care consimt să o pri= 
mească : ele ar exercita această tutelă în calitate de man= 
datare şi în numele Societăţii. 


3. Caracterul mandatului trebuie să difere după gradul 
de desvoltare al poporului, după situaţia geografică a te= 
ritoriului, după conditiunile sale economice şi după orice 
alte împrejurări asemănătoare. 


4. Anumite comunităţi, care aparţineau altă dată impe= 
riului otoman, au ajuns la un aşa grad de desvoltare în= 
cât viaţa lor, ca naţiuni independente, poate să fie recu= 
noscută provizoriu, dar sub condiţie ca administraţia lor 
să se călăuzească de sfaturile şi ajutorul unui mandatar 
până în clipa când ele vor fi în stare să se conducă sin= 
gure. Dorinţele acestor comunităţi trebue să fie luate din= 
tăi în seamă la alegerea mandatarului. 


5. Gradul de desvoltare în care se găsesc alte popoare, 
în special cele din Africa centrală, cere ca în acele ţinu= 
turi mandatarul să ia asupra=şi administraţia teritoriului în 
condițiuni care, împreună cu prohibirea abuzurilor, precum 
sunt comerţul de sclavi, traficul de arme şi de alcool, să ga= 
ranteze libertatea conştiinţei şi a religiei, fără alte limitări 
decât acelea pe cari le poate impune menţinerea ordinei 
publice şi a bunelor moravuri, şi interzicerea de a ridica 
fortificațiuni sau de a stabili baze militare ori navale şi 
de a da indigenilor altă instrucţie militară decât cea ne= 
cesară pentru poliţia sau apărarea teritoriului, şi care va 
asigura, deopotrivă, celorlalți membri ai Societăţii condi= 
țiuni de egalitate pentru schimburi şi comerţ. 

6. În sfârşit, sunt teritorii, ca Sud=Vestul african şi a= 
numite insule din Pacificul austral, care, din cauza sla= 
bei densități a populaţiei lor, a suprafeţei lor restrânse, a 
depărtării lor de centrele de civilizație, a învecinării lor 
geografice cu teritoriul mandatarului, sau a altor împre= 
jurări, n'ar putea să fie administrate mai bine decât sub 
legislaţia mandatarului, ca şi cum ar face parte integrantă 


www.dacoromanica.ro 


63 


din teritoriul lui, sub rezerva garanţiilor prevăzute mai 
sus, în interesul populaţiunii indigene. 

7. În toate cazurile mandatarul trebue să trimeată 
Consiliului un raport anual în privința teritoriilor cu a 
căror administrare este însărcinat. 

8. Dacă gradul de autoritate, de control sau de admi- 
nistrare, ce urmează a exercita mandatarul, n'a făcut obiec= 
tivul unei convenţiuni anterioare între membrii Societăţii, 
Consiliul va hotărî, în mod expres, asupra acestor puncte. 


9. O comisiune permanentă va” fi însărcinată să pri= 
mească şi să examineze rapoartele anuale ale mandatari= 
lor şi să dea Consiliului părerea ei asupra tuturor ches= 
tiunilor privitoare la exercitarea mandatelor. 


ARTICOLUL 93. 


Sub rezervă şi potrivit dispoziţiunilor din convențiile in= 
ternaţionale acum în fiinţă sau care se vor încheia ulte= 
rior, membrii Societăţii : 

a) îşi vor da silința să asigure şi să întreţină condițiuni 
de muncă drepte şi umane pentru bărbat, femee şi copil 
pe teritoriile lor proprii, precum şi în toate ţările asupra 
cărora se întind relaţiunile lor comerciale şi industriale, 
iar în acest scop să înființeze şi să aibă organizaţiunile 
internaționale necesare ; 

b) iau îndatorirea să asigure un tratament drept popu= 
laţiunilor indigene din teritoriile supuse administraţiei lor ; 


c) însărcinează Societatea cu controlul general al acor= 
durilor privitoare la comerțul de femei şi de copii, al tra= 
ficului de opium şi alte droguri vătămătoare ; 

d) însărcinează Societatea cu controlul general al co= 
merţului de arme şi de munițiuni cu ţările unde contro= 
lul acestui comerț este strict necesar interesului comun ; 

e) vor lua dispozițiunile necesare pentru a asigura ga= 
rantarea şi menţinerea libertăţii comunicaţiunilor şi a 
tranzitului, cum şi un tratament drept pentru comer= 
țul tuluror membrilor Societăţii rămânând bine înţe= 
les că nevoile speciale ale regiunilor devastate în timpul 


www.dacoromanica.ro 


64 


răsboiului dela 1914—1918 vor trebui să fie luate în 
seamă ; 

f) îşi vor da silința să ia măsuri de ordin internațional, 
pentru a preveni şi a combate boalele. 


ARTICOLUL 24. 


1. Toate biurourile internaționale inființate mai înainte 
prin tratate colective vor fi, sub rezerva consințământului 
părţilor, puse sub autoritatea Societăţii. Toate celelalte 
biurouri internaţionale și toate comisiunile pentru regle= 
mentarea afacerilor de interes internațional, cari vor fi crez 
ate în viitor, vor fi puse sub autoritatea Societăţii. 


2. Pentru orice chestiuni de interes internaţional rez 
glementate prin convențiuni generale, dar nesupuse con= 
trolului unor comisiuni sau biurouri internaţionale, Se= 
cretariatul Societăţii va trebui, dacă părţile o cer şi Con= 
siliul consimte, să adune şi să distribue toate informaţiunile 
folositoare şi să dea întreg ajutorul necesar sau dorit. 

3. Consiliul poate hotărâ ca printre cheltuelile Secreta= 
riatului să intre şi acelea ale oricurui birou sau comisiune 
puse sub autoritatea Societăţii. 


ARTICOLUL 925. 


Membrii Societăţii îşi iau îndatorirea să încurajeze şi 
să favorizeze înființarea şi cooperarea organizaţiunilor vo= 
luntare naționale de Cruce Roşie, autorizate în regulă, 
care au de scop îndreptarea sănătății, apărarea preventivă 
în contra boalelor şi alinarea suferinței în lume. 


ARTICOLUL 26. 


1. Amendamentele pactului de faţă vor intra în vigoare 
din momentul ratificării lor de către membrii Societăţii, 
ai căror reprezentanţi compun Consiliul, şi de către ma= 
joritatea acelora ai căror reprezentanți alcătuesc Adunarea. 

2. Orice membru al Societăţii este liber să nu primească 
amendamentele aduse pactului, în care caz el încetează 
de a mai face parte din Societate. 


www.dacoromanica.ro 


m 


ANEXA 


I. Membrii originari ai Societăfii Nafiunilor, semnatari ai 
frafafelor de pace. 


Statele Unite ale Americei Haiti 


Belgia Hedjaz 
Bolivia Honduras 
Brazilia Italia 
Imperiul britanic Japonia 
Canada Liberia 
Australia Nicaragua 
Africa de Sud Panama 
Noua Zelandă Peru 

India Polonia 
China Portugalia 
Cuba România 
Equator Statul Sârbo-Croato-Sloven 
Franța Siam 

Grecia Cehoslovacia 
Guatemala Uruguay 


IL. Sfatele invitate să adere la pact. 


Argentina Olanda 
Chile Persia 
Columbia San-Salvador 
Danemarca Suedia 
Spania Elveţia 
Norvegia Venezuela 
Paraguay 
III. Primul secretar general al S. N.: Sir James Eric 
Drummond. 


Membrii S. N. la începutul anului 1935: 


1. Abisinia (Etiopia) 13. Cehoslovacia 
2. Afganistan 14. Chil 

3. Africa de Sud (Uniunea) 15. China 

d. Albania 16. Columbia 

5. Anglia 

6. Argentina 17. Cuba 

7. Australia 18. Danemarca 
8. Austri 19. republica Dominicană 
9. Balai îi 20. Elveţia 
ea 21. Estonia 

10. Bolivia â 

11. Bulgari 99. Finlanda 
AM aria 23. Franţa 

12. Canada ” 


www.dacoromanica.ro 


24. 
25. 
26. 
27. 
28. 
29. 
30. 
31. 
32. 
33. 
34. 
35. 
36. 
37. 
38. 
39. 
40. 
41. 


Germania *) 
Grecia 
Guatemala 
Haiti 
Honduras 
India 

Irak 

Irlanda (Statul liber) 
Italia 

Japonia *) 
Letonia 
Liberia 
Lituania 
Luxemburg 
Mezico 
Nicaragua 
Norvegia 
Noua Zelandă 


. Olanda 

. Panama 

. Paraguay 

. Peru 

. Persia 

. Polonia 

. Portugalia 

. România 

. San Salvador 
. Siam 

. Spania 

a Ungaria 

. U.R.S.S. (Rusia sovietică) 
. Suedia 

. Turcia 

. Uruguay 

. Venezuela 

. Yugoslavia 


Secrefar general din Marfie 1933, după demisia d-lui Drum= 
mond, (englez), este d. d Avenol (francez). 


*) Ţinând seamă de preavizele de retragere, potrivit art. 1 


alin. II din pact, date de Japonia şi Germania la datele res= 


pectiv de 


26 Martie 


şi 20 Octombrie 1933, urmează că în 


cursul anului 1935 cele două mari puteri au încetat de a face 
parte din instituția geneveză şi, prin urmare, numărul total al 
Membrilor a scăzut la 57. 


www.dacoromanica.ro 


INTERPRETAREA CÂTORVA ARTICOLE 
DIN PACTUL S. N. ŞI ALTE CHESTIUNI 
DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC 


Raportul comitetului special de jurişti din 1923. 


In 1923, cu prilejul incidentului italo=grec care a urmat 
asasinatului gen. Tellini, preşedintele Comisiunei inter= 
naţionale pentru delimitarea frontierelor dintre Grecia şi 
Albania, pe teritoriul grecesc, ivindu=se serioase dificul- 
tăţi în sânul Consiliului cu privire la interpretarea pen= 
tru aplicarea pozitivă a prevederilor din pact, Consiliul 
a însărcinat un comitet special de jurişti *) să răspundă 
la câteva chestiuni juridice. 

Rezultatul lucrărilor acestui comitet a fost adus la 
cunoştinţa Consiliului S. N. şi adoptat în şedinţa lui 
dela 13 Martie 1924. 

lată textul întrebărilor puse şi al răspunsurilor date de 
jurişti : 


INTREBAREA I: Consiliul, sesizat de un membru al 
S. N. în privința unui conflict arătat de acest membru 
ca „fiind în stare să atragă după el o ruptură“, potrivit 
expresiei cuprinsă în art. 15 din pact, trebue să se pro= 
nunţe, înainte de orice altă cercetare, la cererea celeilalte 


*) Compus din lordul Buckmaster (englez), dr. E. Buero (uru= 
guyan), F. de Castello Branco Clark (brazilian), Fromageot 
(francez), dr. Van Hamel (din Secretariatul S. N.), V. Rolandi 
Ricci (italian), QOesten Unden (suedez), marchizul de Villa 
Urrutia (spaniol) şi de Visscher (belgian) care a lucrat sub 
preşedinţia regretatului ambasador Adatci (japonez) în şedinţele 
dela 18 şi 24 Ianuarie 1924. 


www.dacoromanica.ro 


B 


părți sau din oficiu, asupra chestiunei de a şti dacă, în 
speţă, o asemenea calificare a conflictului e bine întemeiată ? 

RĂSPUNSUL: Consiliul, sesizat de un membru al 
S. N. în privinţa unui conflict arătat de membru ca 
„fiind în stare să atragă după el o ruptură“ potrivit ex= 
presiei cuprinsă în art. 15 din pact, nu trebue să se pro= 
nunțe, înainte de orice altă cercetare, la cererea celeilalte 
părți sau din oficiu, asupra chestiunii de a şti dacă, în 
speţă, o asemenea calificare a conflictului e bine întemeiată. 

Consiliul poate oricând să aprecieze gravitatea conflic= 
tului şi să chibzuiască potrivit cazului procedurile sale de 
intervenție. 

INTREBAREA II: Consiliul, sesizat fiind potrivit art. 
15, paragraful întâi, de unul dintre membrii S. N., trebue 
să suspende cercetarea conflictului, la cererea unei părti 
sau din oficiu, când se urmăreşte pe altă cale, şi cu voia 
părţilor, aplanarea acestui conflict ? 

RĂSPUNSUL : Când un conflict, contrar prevederilor 
art. 15. alin. 1, este adus dinaintea Consiliului, după ce= 
rerea uneia din părţi, chiar atunci când acelaş conflict se 
află în judecata oricărei alte proceduri arbitrale sau judi= 
ciare, Consiliul trebue să refuze de a începe cercetarea 
reclamaţiei. 

Dacă prin acordul părţilor, aceiaşi afacere între pome= 
nitele puteri se află, mai dinainte, dusă în faţa unei alte 
jurisdicții şi-şi urmează acolo, în mod regulat, cursul, sau 
se urmăreşte acelaş lucru pe o altă cale, amânarea aface= 
rii poate fi cerulă şi ordonată potrivit principiilor generale 
ale dreptului. 

INTREBAREA III: Excepţia trasă din art. 15, paragr. 
8 al pactului, constitue singura excepţie de necompetinţă, 
în fond, care poate fi opusă la cercetarea Consiliului ? 

RĂSPUNSUL: Când un conflict, în stare să atragă 
după el o ruptură, e dus înaintea Consiliului, la cererea 
uneia din părţi, potrivit prevederilor art. 15, paragr. în= 
tâi, cazul avut în vedere prin paragr. 8 al art. 15 este sin= 
gurul când Consiliul n'are căderea să cerceteze conflictul. 

Mai ales, nu pot face obiectul unei excepţii, care să fie 


www.dacoromanica.ro 


69 
opusă de una dintre părţi, rezervele în general admise în 
cea mai mare parte a tratatelor de arbitraj. 

Comitetul socoteşte folositor să atragă atenţia că, la ne= 
voe, Consiliul chibzuind procedurile sale de intervenţie, 
va trebui să ţină seama de angajamentele internaționale, 
cum sunf tratatele de arbitraj şi înțelegerile regionale care 
asigură păstrarea păcii. 

INTREBAREA IV: Măsurile de constrângere, care 
nu=s menite să fie acte de răsboi, se împacă, ele, cu prez 
vederile art. 12 până la 15 din pact, când sunt luate de 
un membru al S. N. contra unui alt membru al societăţii, 
fără recursul prealabil la procedura prevăzută în aceste 
articole ? 

RĂSPUNSUL: Masurile de constrângere, care nu-s 
menite să fie acte de răsboi, pot sau nu să se împacecu 
prevederile art. 12 la 15 din pact, dar e de atribuţia Con= 
siliului, sesizat în privința conflictului, să hotărască de 
urgenţă, inspirându-se din toate împrejurările cum şi din 
felul măsurilor luate, dacă este cazul să recomande mena 
ţinerea sau încetarea acestor măsuri. 

INTREBAREA V : In ce condiţii şi până la ce limite 
este angajată răspunderea Statului pe urma unei crime 
politice săvârşită împotriva streinilor pe teritoriul lui? 

RĂSPUNSUL : Răspunderea Statului pentru crimă po= 
litică săvârşită pe teritoriul lui, împotriva persoanei stre= 
inilor, nu este angajată decât dacă acest Stat nu sa în= 
grijit deajuns să ia toate măsurile potrivite pentru a pres 
veni crima, ca şi pentru urmărirea, arestarea şi judecarea 
criminalului. 

Caracterul public recunoscut ce are persoana unui stre= 
in, ca şi împrejurările în care se află, el, pe teritoriul Sta= 
tului, atrag după sine, pentru acest Stat, o datorie de ve= 
ghe. specială în privința streinului. 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIA DELA HAGA PENTRU A- 
PLANAREA CONFLICTELOR 
INTERNAŢIONALE *) 


Insufleţite de voinţa puternică de a conlucra la păstra= 
rea păcii generale ; 

Hotărâte să favorizeze prin toate sforţările lor aplana= 
rea paşnică a conflictelor internaţionale ; 

Recunoscând solidaritatea care-i uneşte pe membrii so= 
cietăţii naţiunilor civilizate ; 

Voind să sporească domnia dreptului şi să întărească. 
sentimentul dreptăţii internaţionale ; 

Convinşi că instituirea permanentă a unei jurisdicții ar= 
bitrală deschisă tuturor, în mijlocul puterilor independente, 
poate contribui cu succes la acest rezultat; 

Ținând seamă de foloasele unei organizări generală şi 
regulată a procedurii arbitrale ; 

Socotind împreună cu augustul iniţiator al conferinţei 
internaţionale de pace că e însemnat lucru să se consfin= 
țească printr'un acord internaţional principiile de echitate 
şi de drept pe care se întemeiază siguranţa Statelor şi 
bună starea popoarelor ; 

Doritori, în acest scop, să se asigure mai bine funcţio= 
narea în practică a comisiunilor de anchetă şi a tribuna= 
lelor de arbitraj şi să se înlesnească recursul la justiţia 
arbitrală când e vorba de litigii ce ar putea primi o pro= 
cedură sumară ; 


*) Din 18 Octombrie 1907. Cuprinde textul convenției cu a= 
celaş titlu încheiată la 29 Iulie 1899, de întâia conferință dela 
Haga, cu desvoltările ce i sau adus în a doua conferinţă dela 
Haga (1907). Au participat 44 State la conferința doua. 


www.dacoromanica.ro 


PE 


Au socotit necesar să revizuiască în anume puncte şi 
să desăvârşească opera celei dintâi conferinţe de pace pri. 
vitoare la aplanarea conflictelor internaţionale ; 

Înaltele părţi contractante au hotărât să închee o nouă 
convenţie în acest scop şi au numit ca plenipotenţiari ai 
lor, pe... (urmează numele acestora) 

Cari, după ce şisau depus deplinele puteri, găsite în 
bună şi cuvenită formă, au convenit asupra celor ce ur= 


mează : 


TITLUL 1 
Despre păstrarea păcii generale. 


Arf. 1.—În scop de a preveni pe cât posibil recursul la 
forţă în raporturile dintre State, puterile contractante con= 
vin să=şi dea toate silințele pentru a asigura deslegarea 
paşnică a conflictelor internaţionale. 


TITLUL Il 


Despre bunele oficii şi despre mediațiune. 


Arf. 2.—In caz de neînțelegere gravă sau de conflict, 
înainte de a recurge la arme, puterile contractante convin 
să recurgă, pe cât vor îngădui împrejurările, la bunele o= 
ficii sau la mediaţiunea uneia ori mai multor puteri amice. 

Art. 3.—Independent de acest recurs, puterile contrac= 
tante socotesc util şi de dorit ca una sau mai multe pu= 
teri străine conflictului să ofere, din proprie inițiativă, a= 
tât pe cât o îngădue împrejurările, bunele oficii sau me= 
diaţiunea lor Statelor în conflict. 

Dreptul de a oferi bunele oficii sau mediaţiunea apar» 
ține puterilor străine conflictului, chiar în decursul osti= 
lităţilor. 

Exerciţiul acestui drept nu poate fi niciodată socotit de 
una sau cealaltă dintre părţile în litigiu, ca un act puţin 
amical. 

Art. 4.—Rolul mediatorului constă în a pune de acord 
pretenţiunile opuse şi a potoli resentimentele care poate 
s'au ivit între Statele în conflict. 


www.dacoromanica.ro 


E 


Art. 5.—Funcțiunile mediatorului încetează din clipa 
când s'a constatat, fie de către una din părţile în litigiu, 
fie de către mediator însăşi, că mijloacele de împăciuire 
propuse de el nu sunt primite. 

Art. 6.—Bunele oficii şi mediaţiunea, fie după recursul 
părţilor în conflict sau din iniţiativa puterilor străine 
conflictului, au numai caracterul de îndemn şi sunt lip= 
site totdeauna de orice forţă obligatorie. 

rt. 7.—Primirea mediatiunii nu poate avea de efect, 
în afară de o convenţiune contrarie, să întrerupă, să în= 
târzie sau să împiedece mobilizarea şi celelalte măsuri 
pregătitoare de război. 

Dacă mediaţiunea se iveşte după deschiderea ostilități= 
lor, ea nu întrerupe, afară de o convenţiune contrară, o= 
peraţiunile militare în curs. 

Art. 8.— Puterile contractante sunt de acord să reco= 
mande aplicarea, în împrejurările care o permit, a unei 
mediaţiuni speciale sub forma următoare. 

In caz de conflict grav, care compromite pacea, Statele 
în conflict aleg fiecare câte o putere căreia îi încredin= 
ţează misiunea de a intra în raport direct cu puterea a= 
leasă de cealaltă parte, în scop de a preveni ruptura res 
laţiunilor paşnice. 

În timpul cât durează acest mandat, al cărui termen, 
afară de stipulațiune contrarie, nu poate trece de treizeci 
zile, Statele în litigiu încetează orice raport direct în pri. 
vinţa conflictului, care este socotit ca trecut numai pe 
seama puterilor mediatoare. Acestea trebue să=şi dea toate 
silințele pentru a aplana conflictul. 

In caz de ruptură reală a relaţiunilor paşnice, aceste 
puteri rămân însărcinate cu mişiunea comună de a pro= 
fita de orice prilej pentru a restabili pacea. 


TITLUL Ul 


Despre Comisiunile internaţionale de anchetă 


Art. 9.—In litigiile de ordin internaţional care nu pri= 
vesc nici onoarea nici interese esenţiale şi care provin 


www.dacoromanica.ro 


—73_ 


dintr'o divergență de apreciere asupra unor chestiuni de 
fapl, puterile contractante socotesc util şi de dorit ca păz= 
țile, care nu s'ar putea pune de acord pe căile diploma= 
tice, s institue, pe cât o vor permite împrejurările, o Co= 
misiune internaţională de anchetă însărcinată să înles= 
nească deslegarea acestor litigii lämurind, printr'o cerces 
tare nepărtinitoare şi conştiincioasă, chestiunile de fapt. 

Art. 10.—Comisiunile internaţionale de anchetă sunt 
constituite prin convenţiune specială între părţile în litigiu. 

Convenţiunea de anchetă precizează faptele: de exami= 
nat; ea stabileşte modul şi termenul de alcătuire a comi= 
siunei şi întinderea puterilor comisarilor. 

Ea fixează, de asemenea, dacă este cazul, sediul comi= 
Siunii şi facultatea de a se mişca din loc, limba de care 
se va folosi comisiunea şi limbile a căror întrebuințare 
înaintea ei va fi îngăduită, precum şi data la care fiecare 
parte va trebui să depună expunerea faptelor şi în gene= 
ral toate condiţiunile asupra cărora părţile s'au înţeles. 

Dacă părţile socotesc necesar să numească assesori, 
convenţiunea de anchetă stabileşte modul denumirii şi în= 
tinderea puterilor lor. 

Art. 11—Dacă convenţiunea de anchetă n'a arătat ses 
diul comisiunii, aceasta se va întruni la Haga. 

Sediul odată fixat, nū poate fi schimbat de comisiune 
decât cu asentimentul părților. 

Dacă convenţiunea de anchetă n'a determinat limbele 
de folosit, aceasta se va hotărâ de comisiune. 

Art. 12.— Afară de stipulaţie contrarie, comisiunile de 
anchetă sunt alcătuite în felul stabilit prin articolele 45 
şi 47 ale prezentei convenţiuni. 

Art. 13.—]n caz de moarte, de demisie sau de împie= 
decare din orice cauză ar fi, a unuia dintre comisari, sau 
eventual a unuia dintre assesori, se procedează la înlo= 
cuire în chipul stabilit pentru numirea lor. 

Art. 14.—Părţile au dreptul să numească pe lângă co= 
misiunea. de anchetă agenţi speciali cu misiunea de a le 
reprezenta şi de a servi ca mijlocitori între ele şi comi= 


siune. 


www.dacoromanica.ro 


—74_ 


Pärțile sunt, pe deasupra, autorizate să însărcineze con= 
silieri sau avocaţi, numiţi de ele, ca să le expună şi să le 
apere interesele înaintea comisiunei. 

Art. 15.—Biuroul internaţional al Curţei permanente de 
arbitraj serveşte ca grefă comisiunilor care se adună la 
Haga, şi va pune localul şi organizaţia sa la dispoziția 
puterilor contractante pentru funcţionarea comisiunei de 
anchetă. 

Art. 16.—Dacă comisiunea are sediul în alt loc decât 
la Haga, numeşte un secretar general, al cărui biurou îi 
serveşte de grefă. 

Grefa e însărcinată, sub autoritatea preşedintelui, cu 
organizarea materială a şedinţelor comisiunei, cu redacta= 
rea proceselor=verbale şi, în timpul anchetei, cu paza are 
hivelor care vor fi, în urmă, vărsate Biuroului internațio= 
nal dela Haga. 

Arf. 17.—In scop de a înlesni instituirea şi funcţionarea 
comisiunilor de anchetă, puterile contractante recomandă 
regulele următoare care au să se aplice procedurei de an= 
chetă, întrucât părţile nu vor adopta alte regule. 

Art. 18.— Comisiunea va reglementa amănuntele proce= 
durei neprevăzute în convenţiunea specială de anchetă 
sau în prezenta convenţiune şi va proceda la toate for= 
malităţile care privesc administrarea probelor. 

Arf. 19.— Ancheta are loc în mod contradictor. 

La datele prevăzute, fiecare parte comunică comisiunei şi 
celeilalte părţi expunerea faptelor, dacă e nevoe, şi, în toate 
cazurile actele, hârtiile şi documentele pe care ea le soco= 
teşte utile întru aflarea adevărului, precum şi lista mar= 
torilor şi a experţilor ce doreşte să fie audiaţi. 

Arf. 20.—Comisiunea are facultatea, cu asentimentul 
părților, să se ducă momentan la faţa locului când soco= 
coteşte util să recurgă la acest mijloc de informare sau să 
delege, pentru aceasta, pe unul sau mai mulţi dintre mem= 
brii ei. Va trebui să se capete autorizarea Statului pe te= 
vitoriul căruia urmează să se procedeze la această infor= 
mare. 

Art. 21.—Orice constatări materiale şi orice vizite la 


www.dacoromanica.ro 


75 


faţa locului trebuesc făcute în prezenţa agenţilor şi con= 
silierilor părţilor sau cu chemarea lor în regulă. 

Arf. 22.— Comisiunea are dreptul să ceară uneia sau 
alteia din părţi acele explicaţiuni sau informaţiuni pe care 
le socoteşte folositoare. 

Arf. 23.—Parţile se leagă să ofere comisiunii de ane 
chetă în cea mai largă măsură ce o vor crede cu putință, 
toate mijloacele şi toate înlesnirile necesare pentru cu= 
noașterea complectă şi aprecierea exactă a faptelor supuse 
cercetărei. 

Ele se obligă să se folosească de mijloacele de care dis= 
pun, după legislaţia interioară, pentru a asigura înfăţişarea 
martorilor sau a experţilor care se găsesc pe teritoriul lor 
şi sunt citați înaintea comisiunei. 

Dacă aceştia nu se pot înfăţişa comisiunii, ele vor pror 
ceda la audierea lor înaintea autorităţilor competente. 

Arf. 24.—Pentru toate notificările pe care comisiunea 
le=ar avea de făcut pe teritoriul unei terţe puteri contrac= 
tante, comisiunea se va adresa direct guvernului acestei 
puteri. Va face la fel dacă e vorba de a se proceda la 
faţa locului la stabilirea tuturor mijloacelor de probă. 

Cererile, adresate în acest scop, vor fi executate potrivit 
cu mijloacele de care dispune puterea sezizată după le= 
gislaţia sa interioară. Ele nu pot fi refuzate decât dacă 
această putere le socoteşte de natură să aducă atingere 
suveranităţii sau siguranţei sale. 

Comisiunea va avea, de asemeni, totdeauna, facultatea să 
recurgă la mijlocirea puterii pe teritoriul căreia îşi are 
sediul. 

Art. 25.— Martorii şi experții sunt chemaţi la cererea 
părţilor sau din oficiu de către comisiune şi, în toate ca= 
zurile, prin mijlocirea guvernului Statului pe teritoriul că= 
ruia se găsesc. 

Martorii sunt audiaţi, succesiv şi separat, în prezenţa 
agenţilor şi consilierilor şi într'o ordine care se fixează 
de comisiune. 

Arf. 26.—Interogarea martorilor este condusă de preşe= 
dinte. 


www.dacoromanica.ro 


76 


Membrii comisiunei pot, totuşi, să pună fiecărui mar= 
tor chestiunile pe care le cred nimerite sprea lumina sau 
complecta depoziţia ori pentru a,se informa asupra a tot 
ce priveşte martorul în limitele necesare manifestării ade= 
vărului. 

Agenţii şi consilierii părţilor nu pot întrerupe pe mar= 
tor în depoziţia sa, nici să=i facă vrezo interpelare directă, 
dar pot cere prezidentului să pună martorului acele ches= 
iuni complimentare pe care le socotesc utile. 

Arf. 27.—Martorul trebue să depună fără azi fi îngă= 
duit să citească vre=o notă scrisă. Totuşi, el poate fi au= 
torizat de preşedinte ca să se ajute cu note sau docu= 
mente, dacă natura faptelor raportate impune întrebuin= 
tarea acestora. 

Art. 28.—In timpul şedinţei se dresează procesaverbal 
despre depoziţie şi i-se dă lectură martorului. Acesta 
poate face în text orice schimbări şi adăogări ar voi şi 
care vor fi consemnate în urma depoziţiei sale. 

După citirea depoziţiei în întregime, martorul e chemat 
să semneze. 

Arf. 29.— Agenţii sunt autorizaţi, în cursul sau la sfâr= 
şitul anchetei, să prezinte în scris comisiunii şi celeilalte 
părţi orice fel de păreri, cereri sau rezumate de fapt pe 
care le socotesc utile întru descoperirea adevărului. 

Arf. 30.—Deliberările comisiunii au loc cu uşile închise 
şi rămân secrete. 

Orice decizie este luată cu majoritatea membrilor co= 
misiunii. 

Refuzul unui membru de a lua parte la vot, trebue să 
fie constatat în procesul-verbal. 

Arf. 31.—Şedinţele comisiunii nu sunt publice, iar pro= 
cesele=verbale şi documentele anchetei nu sunt date pu= 
blicităţii decât în virtutea unei deciziuni a comisiunii, 
luată cu asentimentul părților. 

Art. 32.—După prezentarea tuturor lămuririlor şi pro= 
belor de către părţi şi după audierea tuturor martorilor, 
preşedintele pronunţă închiderea anchetei şi comisiunea 
se amână pentru a delibera şi a=şi redacta raportul. 


www.dacoromanica.ro 


PERE aa a 

Art. 33.—Raportul este semnat de către toţi membrii 
comisiunii. 

Dacă unul dintre membri refuză să iscălească, se face 
menţiune ; raportul rămâne, însă, valabil. 

Art. 34.— Raportul comisiunii este citit în şedintă pu= 
blică, agenţii şi consilierii părţilor fiind prezenţi sau citați 
în regulă. 

Câte un exemplar al raportului este dat fiecărei părţi. 

Art. 35.— Raportul comisiunii, limitat la constatarea fap= 
telor, n'are deloc caracterul unei sentințe arbitrale. EI lasă 
părților deplină libertate în privința urmărei de dat con= 
statării făcute. 

Art. 36.— Fiecare parte suportă cheltuelile sale proprii 
şi o parte egală din cheltuelile comisiunei. 


TITLUL IV. 


Despre arbitrajul internaţional 


CAP. I. — Despre justiția arbitrală 


Art. 37.— Arbitrajul internaţional are de scop lichidarea. 
conflictelor între State prin judecători aleşi şi pe baza 
respectării dreptului. 

Recursul la arbitraj cuprinde legământul de a se su= 
pune sentinței cu bună credinţă. 

Art. 38.—In chestiunile de ordin juridic şi, în primul 
loc, în chestiunile de interpretare sau de aplicare a con= 
venţiunilor internaţionale, arbitrajul este recunoscut de 
către puterile contractante ca mijlocul cel mai real şi, în 
acelaş timp, cel mai echitabil pentru a regula litigiile care 
n'au fost lichidate pe căile diplomatice. 

Ar fi, prin urmare, de dorit ca, în litigiile privitoare la 
chestiunile susxmenţionate, puterile contractante la nevoe 
să recurgă la arbitraj, pe cât ar permite împrejurările. 

Art. 39.— Convenţia de arbitraj este încheiată pentru 
contestaţiuni anterior născute sau pentru contestaţiuni e= 
ventualc. 

Ea poate privi orice litigiu sau numai litigiile de o as 
numită categorie. 


www.dacoromanica.ro 


__78 


Art. 40.—Independent de tratatele generale sau parti= 
<ulare care stipulează actualmente obligaţia de recurs la 
arbitraj pentru puterile contractante, aceste puteri îşi fac 
xezerva să închee acorduri noui, generale sau particulare, 
în scop de a întinde arbitrajul obligator la toate cazurile 
pe care ele vor socoti cu putinţă să i-e supună. 


CAP. II. — Despre Curfea permanentă de arbitraj, 


Art. 41.—In scopul de a înlesni recursul imediat la ara 
bitraj pentru conflictele internaţionale, care n'au putut fi 
xegulate pe cale diplomatică, puterile contractante se leagă 
să menţină, aşa cum a fost stabilită de către prima con= 
ferinţă de pace, Curtea permanentă de arbitraj, deschisă 
în orice timp şi funcţionând, afară de stipulaţiuni con= 
trare ale părţilor, potrivit regulelor de procedură înscrise 
în convenţiunea de faţă. 

Art. 42.—Curtea permanentă este competentă în toate 
<azurile de arbitraj, afară numai dacă părţile s'au înţeles 
pentru a stabili o jurisdicţiune specială. 

Art. 43.— Curtea permanentă îşi are sediul la Haga. 

Un biurou internaţional serveşte de grefă Curţei şi este 
mijlocitorul comunicărilor privitoare la adunările acesteia ; 
el are paza arhivelor şi gestiunea tuturor afacerilor admi= 
nistrative. 

Puterile contractante se obligă să comunice biuroului, 
cât mai curând posibil, o copie certificată conformă a ori= 
cărei stipulaţii de arbitraj convenită între ele şi a oricărei 
sentinţe arbitrale care le priveşte şi care a fost dată de 
juzisdicţiuni speciale. 

Ele se mai obligă să comunice biuzroului legile, regula= 
mentele şi documentele care vor constata eventual execu= 
tarea sentinţelor date de Curte. 


Art. 44.— Fiecare putere contractantă denumeşte patru 
persoane cel mult, de o competinţă recunoscută în ches= 
tiunile de drept internaţional, bucurându=se de cea mai 


înaltă consideraţiune morală şi dispuse să accepte func= 
iunile de arbitru. 


www.dacoromanica.ro 


—79_ 

Persoanele astfel denumite sunt înscrise, cu titlul de 
membri ai Curţei, pe o listă care va fi notificată tuturor 
puterilor contractante prin îngrijirile biuroului. 

Orice modificare în lista arbitrilor e adusă prin grija 
biuroului la cunoştinţa puterilor contractante. 

Două sau mai multe puteri se pot înţelege spre a de- 
numi împreună pe unul sau mai mulţi membri. 

Aceiaşi persoană poate fi aleasă de diferite puteri. 

Membrii Curţei sunt numiţi pe termen de şease ani. 
Mandatul lor poate fi reînoit. 

În caz de moarte sau de retragere a unui membru al 
Curţei, se procedează la înlocuirea lui în acelaş fel ca la 
numire şi pe o nouă perioadă de şease ani. 

Arf. 45.—Când puterile contractante vor să se adreseze 
Curţei permanente pentru regularea unui conflict iscat 
între ele, alegerea arbitrilor chemaţi să formeze tribunalul 
competent ca si hotărască în privinţa acestui conflict, tre= 
bue să fie facută din lista generală a membrilor Curţei. 

În cazul când nu se constitue tribunalul arbitral prin 
acordul părţilor, se procedează în chipul următor: 

Fiecare parte numeşte doui arbitri, dintre care numai 
unul poate fi naţionalul său sau ales dintre cei cari au 
fost denumiți de ea ca membri ai Curţei permanente. A- 
ceşti arbitri aleg împreună un supra=arbitru. 

in caz de împărţeala voturilor, alegerea suprazarbitrului 
este încredinţată unei terţe puteri, aleasă de comun acord 
de către părți. 

Dacă nu se ajunge la un acord în privinţa acestei ches= 
tiuni, atunci fiecare parte alege câte o putere diferită, iar 
numirea supra=arbitrului e făcută prin înţelegere de către 
puterile astfel alese. 

Dacă întrun termen de două luni, aceste puteri n'au 
putut cădea de acord, fiecare dintre ele prezintă doui can= 
didaţi luaţi din lista membrilor Curţei permanente, în a- 
fară de membrii denumiți de părţi şi cari să nu fie na- 
ţionalii nici uneia din ele. Sorţii hotărăsc care dintre can= 
didaţii astfel prezentaţi va fi supra=arbitrul, 

Arf. 46.—De îndată ce s'a alcătuit tribunalul, părțile no= 


www.dacoromanica.ro 


8o 


tifică biuroului hotărârea lor de a se adresa Curţei, tex= 
tul compromisului lor şi numele arbitrilor. 

Biuroul comunică, fără întârziere, fiecărui arbitru com= 
promisul şi numele celorlalţi membri ai tribunalului. 

Tribunalul se întruneşte la data fixată de părţi. Biuroul 
se îngrijeşte de instalarea lui. 

Membrii tribunalului în exerciţiul funcţiunilor lor şi în 
afară de ţara lor, se bucură de privilegii şi imunităţii dia 
plomatice. 

Arf. 47.—Biuroul e autorizat să pună localurile sale şi 
organizaţia lui la dispoziţia puterilor contractante pentru 
funcţionarea oricărei jurisdicţiuni speciale de arbitraj. 

Jurisdicţiunea Curţei permanente poate fi întinsă, în 
condiţiunile prescrise de regulamente, la litigiile care e= 
xistă între puteri necontractante, sau între puteri contrac= 
tante şi puteri necontractante, dacă părţile au convenit să 
recurgă la această jurisdicţiune. 

Arf. 48.— Puterile contractante socotesc ca o datorie, în 
cazurile când un conflict acut ar ameninţa să isbucnească 
între două sau mai multe dintre ele, să amintească, aces» 
tora, că le este deschisă Curtea permanentă. 

De aceea, ele declară că faptul de a aminti părţilor în 
conflict prevederile prezentei convenţiuni, şi sfatul dat, în 
interesul superior al păcii, de a se adresa Curţei perma= 
nente, nu pot fi socotite decât ca acte de bune oficii. 

În caz de conflict între două puteri, una din ele va 
putea adresa, totdeauna, biuroului internaţional o notă 
cuprinzând declaraţia că ar fi dispusă să supue conflictul 
arbitrajului. 

Biuroul va trebui să aducă imediat declaraţia la cunoş= 
tința celeilalte puteri. 

Art. 49.— Consiliul administrativ permanent, compus din 
reprezentanţii diplomatici ai puterilor contractante acredi= 
taţi la Haga şi ai ministerului de afaceri străine al Olan= 
dei, care îndeplineşte funcțiunile de prezident, are direc= 
ţia şi controlul biuroului internaţional. 

Consiliul îşi întocmeşte regulamentul de ordine, pre= 
cum şi toate celelalte regulamente necesare. 


www.dacoromanica.ro 


8 


El hotărăşte în toate chestiunile administrative care s'ar 
putea ivi cu privire la funcţionarea Curţii. 

El are întreaga putere în ce priveşte numirea, suspen= 
darea sau revocarea funcţionarilor şi a celuilalt personal 
al biuroului. 

El fixează condiţiile personalului şi salariile şi controlează 
cheltuiala generală. 

Prezenţa unui număr de nouă membri la întrunirile 
convocate în regulă, este deajuns pentru ca delibezările 
Consiliului să fie valabile. Hotărârile sunt luate cu majo= 
ritatea de voturi. 

Consiliul comunică fără întârziere puterilor contractante 
regulamentele adoptate de el. El le prezintă în fiecare an 
un raport despre lucrările Curţei, despre funcţionarea servis 
ciilor administrative şi despre cheltueli. Raportul mai con- 
ține şi un rezumat al cuprinsului în esenţă al documen= 
telor comunicate biuroului de către puteri în virtutea ar» 
ticolului 43, aliniatele 3 şi 4. 

Arf. 50.—Cheltuelile biuroului sunt purtate de către pu» 
terile contractante, în proporţia stabilită pentru Biuroul 
internaţional al Uniunii poştale universale. 

Cheltuelile în sarcina puterilor aderente vor fi socotite 
începând din ziua când aderarea îşi produce efectele. 


CAP. HI. — Despre procedura arbifrală. 


Arf. 51.—l]n scop de a încuraja desvoltarea arbitrajului, 
puterile contractante au stabilit următoarele regule care 
se aplică în procedura arbitrală dacă părţile n'au convenit 
la alte regule. 

Arf. 52.—Puterile care recurg la arbitraj iscălesc un 
compromis în care sunt arătate obiectul litigiului, termenul 
pentru numirea arbitrilor, forma, ordinea şi termenele în 
care va trebui să fie făcută comunicarea arătată prin artico» 
lul 63, cum şi suma pe care fiecare putere va trebui so 
depună cu titlul de avans pentru cheltueli. 

Compromisul mai stabileşte dacă este cazul, modul de 
numire a arbitrilor, orice puteri speciale eventual confe- 


6 


www.dacoromanica.ro 


82 


rite tribunalului, sediul lui, limba de care se va folosi şi 
limbile a căror întrebuințare înaintea lui va fi îngăduită şi 
în general toate condiţiunile asupra cărora părțile au 
convenit. 

Art. 53.— Curtea permanentă este competenti la stabi= 
lirea compromisului, dacă părţile sunt de acord să i-l în- 
credinţeze. 

Ea este, deasemeni, competentă, chiar dacă cererea e 
făcută numai de către una din părţi, după ce un acord 
pe calea diplomatică a fost încercat în zadar, când e vorba 
de: 

1° Un conflict cuprins întrun tratat de arbitraj general 
încheiat sau reînoit după punerea în vigoare a acestei 
convenţiuni şi care prevede, pentru orice conflict, un com= 
promis şi nu exclude la stabilirea acestuia nici explicit 
nici implicit, competenţa Curţii. Cu toate acestea, recursul 
la Curte nu are loc dacă cealaltă parte declară că, după 
părerea, ei. conflictul nu aparţine categoriei de conflicte ce 
pot fi supuse unui arbitraj obligator, afară numai dacă 
tratatul de arbitraj nu conferă tribunalului arbitral pute- 
rea de a hotărâ această chestiune prealabilă ; 


2% Un conflict provenind din datorii contractuale recla= 
mate unei puteri de către altă putere ca datorite naţio= 
nalilor ei şi pentru lichidarea căruia oferta de arbitraj a 
fost primită. Această prevedere nu se aplică dacă primi= 
rea a fost subordonată condiţiunei ca să se stabilească în 
alt fel compromisul. 


Arf. 54.—In cazurile prevăzute de articolul precedent, 
compromisul va fi stabilit de o comisiune compusă din 
cinci membri denumiți în felul prevăzut la articolul 45, 
alineatele 3 la 6. 


Al cincilea membru este de drept preşedintele comisiunei. 

Art. 55.—Funcţiunile arbitrale pot să fie conferite unui 
arbitru unic sau mai multor arbitri denumiți de părți 
în mod liber sau aleşi de ele dintre membrii Curţei per= 
manente de arbitraj stabilită prin această convenţiune. 


In lipsă de constituire a tribunalului prin acordul păr= 


www.dacoromanica.ro 


85 


ilor, se procedează în felul arătat la articolul 45, alinea= 
tele 3 la 6. 

Art. 56.—Când un suveran sau un cap de Stat e ales 
ca arbitru, procedura arbitrală o stabileşte chiar el. 

Art. 57.—Supra-arbitrul este de drept preşedintele tri- 
bunalului. 

Cand tribunalul nu are supra=arbitru îşi numeşte sin= 
gur preşedintele. 

Art. 58.—In caz de stabilire a compromisului de către 
o comisiune, astfel cum este arătat la art. 54, şi în afară 
de stipulaţie contrară, comisiunea însăşi va alcătui tribu= 
nalul de arbitraj. 

Art. 59.—În caz de moarte, demisie sau împiedecare din 
orice cauză a unuia dintre arbitri, se procedează la înlo= 
cuirea lui în acelaş fel ca la numire. 

Art. 60.—In lipsa desemnărei de către părţi, tribunalul 
are sediul la Haga. 

Tribunalul nu poate avea sediul pe teritoriul unei terţe 
puteri decât cu asentimentul acesteia. 

Sediul, odată fixat, nu poate fi schimbat de tribunal 
decât cu asentimentul părţilor. 

Art. 61.—Dacă compromisul n'a hotărât limbele de în= 
trebuinţat, se decide de tribunal chestiunea. 

Art. 62.—Părţile au dreptul de a numi pe lângă tribu= 
nal agenţi speciali, cu sarcina de a servi ca mijlocitori în= 
tre ele şi tribunal. 

Pe lângă aceasta, părțile mai pot să însărcineze cu a= 
părarea drepturilor şi intereselor lor, înaintea tribunalului, 
consilieri sau avocaţi numiţi de ele în acest scop. 

Membrii Curţei permanente nu pot îndeplini funcțiunile 
de agenţi, consilieri sau avocaţi, decât în favoarea puterei 
care iza numit membri ai Curţei. 

Art. 63. — Procedura arbitrală cuprinde în regulă gene: 
rală două faze distincte: instrucţiurea scrisă şi desbaterile. 

Instrucţiunea scrisă e alcătuită din comunicarea făcută 
prin agenţii respectivi membrilor tribunalului şi părţei ad= 
verse, a memoriilor, contrasmemoriilor şi la nevoe a repli= 
celor; părţile anexează la acestea toate actele şi documen= 


www.dacoromanica.ro 


84 


tele învocate în cauză. Această comunicare va avea loc di= 
rect sau prin intermedul biuroului internaţional în ordinea 
şi în termenele stabilite prin compromis. 

Termenele fixate prin compromis vor putea fi prelun= 
gite prin acord comun de către părți, sau de către tri= 
bunal când socoteşte necesar pentru a ajunge la o hotă= 
râre întemeiată. 

Desbaterile se alcătuesc din desvoltarea orală a moti= 
velor părţilor înaintea tribunalului. 

Art. 64. — Orice act produs de una din părți trebue să fie 
comunicat, în copie certificată conformă, celeilalte părţi. 

Art. 65. — Afară de împrejurări speciale, tribunalul nu 
se întruneşte decât după terminarea instrucției. 

Art. 66. — Desbaterile sunt conduse de preşedinte. 

Ele nu sunt publice decât în virtutea unei decizii a 
tribunalului, luată cu asentimentul părţilor. 

Ele sunt consemnate în procese-verbale întocmite de 
secretarii pe care=i numeşte preşedintele. Aceste proce= 
se=verbale sunt semnate de preşedinte şi de unul dintre ses 
cretari ; ele singure au caracterul autentic. 

rt. 67. — După încheerea instrucţiunii, tribunalul are 
dreptul să înlăture din desbateri orice acte sau documente 
noui pe care una dintre părţi ar vrea săsi-le supună fără 
consimţimântul celeilalte părți. 

Art. 68. — Tribunalul e liber să ia în seamă actele sau 
documentele noui asupra cărora agenţii sau consilierii 
părţilor isar atrage atenţiunea. 

În asemenea caz, tribunalul are dreptul să ceară prezen= 
tarea acestor acte sau documente, în afară de obligaţia 
de a le comunica părţii adverse. 

Art. 69. — Tribunalul mai poate să ceară dela agenţii 
părților prezentarea oricăror acte, precum şi orice explica» 
țiuni necesare. În cas de refuz, tribunalul ia act. 

Art 70.— Agenţii şi consilierii părţilor sunt autorizați 
să prezinte oral Tribunalului toate motivele pe care le so= 
cotesc utile în apărarea cauzei, 

Art. 71.— Ei au dreptul să ridice excepțiuni şi inciden= 
te. Deciziunile tribunalului asupra acestor chestiuni sunt 


www.dacoromanica.ro 


85 


definitive şi nu pot da loc la nici o discuţiune ulterioară. 

Art. 72.— Membrii tribunalului au dreptul să pună în= 
trebări agenţilor şi consilierilor părţilor şi să le ceară lä= 
muriri în privinţa chestiunilor îndoelnice. 

Nici întrebările puse, nici observaţiunile făcute de că= 
tre membrii tribunalului, în cursul desbaterilor, nu pot fi 
socotite ca expresiunea părerilor tribunalului în general 
sau ale membrilor lui în particular. 

Art. 73.— Tribunalul e autorizat să=şi determine com= 
petinţa interpretând compromisul precum şi celelalte acte 
şi documente care pot fi invocate în materie, aplicând 
principiile de drept. 

ärt. 74.— Tribunalul are dreptul să dea ordonanţe de 
procedură pentru conducerea procesului, să determine for= 
mele, ordinea şi termenele în care fiecare parte va trebui 
să depună concluziunile finale, şi să procedeze la toate 
formalităţile pe care le reclamă administrarea probelor. 

Art. 75.— Parţile se leagă să furnizeze tribunalului, în 
măsura cea mai largă ce vor socoti posibil, toate mijloa= 
cele necesare pentru hotărârea litigiului. 

Art. 76.— Pentru toate notificările pe care le-ar avea 
de făcut pe teritoriul unei terţe puteri contractante, tribu= 
nalul se va adresa direct guvernului acestei puteri. Va 
face la fel, şi când va fi vorba să procedeze la faţa locului 
le stabilirea tuturor mijloacelor de probaţiune. 

Cererile adresate în acest scop vor fi satisfăcute potri= 
vit mijloacelor de care dispune puterea sesizată după le= 
gislaţiunea ei internă. Ele nu pot fi refuzate decât dacă 
această putere le socoteşte de natură să aducă atingere 
suveranităţii sau siguranței sale. 

Tribunalul va avea, totdeauna, facultatea să recurgă la 
mijlocirea puterii pe teritoriul căreia îşi are sediul. 

Art. 77.— După ce agenţii şi consilierii părţilor au pre= 
zentat toate lămuririle şi probele în sprijinul cauzei lor, 
preşedintele pronunţă închiderea desbaterilor. 

Art. 78.— Deliberările tribunalului au loc cu uşile închi= 
se şi rămân secrete. 

Orice hotărâre este luată cu majoritatea membrilor. 


www.dacoromanica.ro 


MIER - ASE 


Art. 79.— Sentința arbitrală e motivată. Ea menţionea= 
ză numele arbitrilor ; este semnată de preşedinte şi de gre= 
fier sau de secretarul care îndeplineşte funcţia de grefier. 

Art. 80.— Sentința e citită în şedinţă publică, agenţii 
sau consilierii părţilor fiind prezenţi sau chemaţi în regulă. 

Arf. 81.— Sentința pronunţată în regulă şi notificată 
agenţilor părţilor, decide contestaţia definitiv şi fără apel, 

Arf. 82.— Orice conflict care s'ar putea ivi între părți 
privitor la interpretarea şi executarea sentinţei, va fi, afa= 
ră de stipulaţie contrarie, supus judecății tribunalului care 
a dat-o. 

Art. 83.— Părţile pot să=şi facă in compromis rezerva 
de a cere revizuirea sentinţei arbitrale. 

În acest cas, şi afară de stipulaţie contrară, cererea tre= 
bue să fie adresată tribunalului care a dat sentința. Ea 
nu poate fi motivată decât prin descoperirea unui fapt 
nou care ar fi fost de natură să exercite o influenţă ho= 
tărâtoare asupra sentinţei şi care, până la închiderea des= 
baterilor, era necunoscut tribunalului însuşi, precum şi 
părţei care a cerut revizuirea. 

Procedura de revizuire nu poate fi deschisă decât prin= 
tr'o hotărâre a tribunalului constatând anume existenţa 
faptului nou, recunoscânduszi caracterele prevăzute în pa= 
ragraful precedent şi declarând pe acest temei cererea ad= 
misibilă. 

Compromisul stabileşte termenul în lăuntrul căruia ce= 
rerea de revizuire trebue să fie făcută. 

Art. 84. — Sentința arbitrală nu este obligatorie decât 
pentru părţile în litigiu. 

Când e vorba de interpretarea unei convenţiuni la care 
au participat şi alte puteri decât părţile în litigiu, acestea 
anunţă în timp util toate puterile semnatare. Fiecare din= 
tre acestea are dreptul să intervină în proces. Dacă una 
sau mai multe dintre ele au profitat de această facultate, 
interpretarea cuprinsă în sentinţă este deopotrivă obliga= 
torie față de ele. 

Art. 85.— Fiecare parte subţine cheltuelile sale proprii 
şi o parte egală din cheltuelile tribunalului. 


www.dacoromanica.ro 


7 
CAP. IV. — Despre procedura sumară de arbitraj. 


Art. 86.- In scop de a înlesni funcţionarea justiţiei ara 
bitrale când e vorba de litigii de natură a cere o proce= 
dură sumară, puterile contractante hotărăsc regulele de 
mai jos care vor fi urmate în lipsa stipulaţiunilor deose= 
bite, şi sub rezerva, dacă se iveşte cazul, a aplicărei pre= 
vederilor capitolului III cari nu ar fi contrarii. 

Art. 87.— Fiecare dintre părţile în litigiu numeşte un 
arbitru. Cei doui arbitri astfel desemnaţi aleg un supra= 
arbitru. Dacă nu cad de acord la această alegere, fiecare 
prezintă doui candidaţi luați din lista generală de mem= 
bri ai Curţei permanente, în afară de membrii desemnaţi 
chiar de fiecare dintre părţi şi cari să nu fie naţionalii 
nici uneia dintre ele ; sorții hotărăsc care dintre candida= 
ţii astfel prezentaţi va fi supra=arbitrul. 

Suprasarbitrul prezidează tribunalul, care dă hotărârile 
cu majoritate de voturi. 

Art. 88.— In lipsă de acord prealabil, tribunalul fixea= 
ză de îndată ce s'a constituit termenul în care cele două 
părţi vor trebui să=i supună memoriile lor respective. 

Art. 89.— Fiecare parte este reprezentată înaintea tri= 
bunalului printr'un agent care serveşte de mijlocitor în= 
tre tribunal şi guvernul care l-a desemnat. 

Art. 90.— Procedura se urmează numai prin scris. Cu 
toate acestea, fiecare parte are dreptul să ceară înfăţişa= 
rea martorilor şi a experţilor. Tribunalul are, la rândul 
lui, facultatea să ceara explicaţiuni orale agenţilor celor 
două părţi, ca şi experţilor şi martorilor a căror înfăţişare 
o socoteşte utilă. 


TITLUL V. 


Dispoziţiuni finale. 


Arf. 91.— Această convenţiune ratificată în regulă va 
înlocui, în raporturile dintre puterile contractante, con= 
venţiunea pentru aplanarea conflictelor internaționale dela 


29 Iulie 1899. 


www.dacoromanica.ro 


MIE: MR 


Art. 92.— Convenţiunea de faţă va fi ratificată cât mai 
curând cu putinţă. 

Ratificările vor fi depuse la Haga. 

Cea dintâi depunere de ratificări va fi constatată prin= 
tr'un proces=verba] semnat de reprezentanţii puterilor care 
iau parte la aceasta şi de ministrul afacerilor străine al 
Olandei. 

Depunerile ulterioare de ratificări se vor face prin mij= 
locirea unei notificări scrise, adresată guvernului olandez 
şi însoţită de instrumentul de ratificare. 

Copie certificată conformă a procesului=verbal privitor 
la întâia depunere de ratificări, a notificărilor menţionate 
în alineatul precedent, precum şi a instrumentelor de ra= 
tificare, va fi eliberată imediat prin grija guvernului o= 
landez şi pe calea diplomatică, puterilor invitate la adoua 
conferinţă a păcei, precum şi altor puteri care vor fi ade= 
rat la convenţiune. În cazurile vizate prin alineatul prez 
cedent, zisul guvern le va face cunoscut în acelaşi timp 
data la care a primit notificarea. 

Arf. 93.— Puterile nesemnatare care au fost invitate la 
adoua conferinţă a păcii vor putea adera la această con= 
venţțiune. 

Puterea care doreşte să adere îşi notifică prin scris in. 
tenţiunea guvernului Olandei, transmiţânduzi actul de a= 
derare, care va fi depus în arhivele zisului guvern. 

Acest guvern va transmite imediat tuturor celorlalte pu= 
teri invitate la a doua conferinţă a păcii copie certificată 
tonformă a notificărei cum şi a actului de aderare, a= 
rătând data la care a primit notificarea. 

Arf. 94.— Condiţiunile în care puterile care n'au fost 
invitate la adoua conferinţă a păcei vor putea adera la a= 
ceastă convenţiune, vor forma obiectul unei înţelegeri ul= 
terioare între puterile contractante. 

Arf. 95.— Prezenta convenţiune va avea efect între pu= 
terile care vor fi participat la întăia depunere de ratifi= 
cări, la şease zeci zile după data procesului=verbal al a= 
cestei depuneri, iar pentru puterile care vor ratifica ulte= 
rior sau care vor adera la şease zeci zile după ce notifi= 


www.dacoromanica.ro 


89 


carea ratificărei sau aderării lor va fi fost primită de 
către guvernul Olandei. 

Art. 96.— Dacă sar întâmpla ca una dintre puterile 
contractante să vrea să denunțe prezenta convenţiune, 
denunţarea va fi notificată prin scris guvernului Olandei, 
care va comunica imediat copie certificată conformă a no= 
tificărei tuturor celorlalte puteri făcânduz=le cunoscută 
data la care a primit=o. 

Denunţarea nu-şi va produce efectul decât faţă de pute= 
rea care va fi notificat=o şi la un an după ce notificarea 
va fi ajuns guvernului Olandei. 

Art. 97.— Un registru ţinut de ministerul afacerilor 
străine al Olandei va arăta data depunerii ratificărilor fă= 
cute în virtutea art. 92 alineatele 3 şi 4, precum şi data 
la care vor fi fost primite notificările de aderare (art. 93 
alineatul 2) sau de denunţare (art. 96 alineatul 1). 

Fiecare putere contractantă e încuviinţată să ia cunoş= 
tinţă de acest registru şi să ceară extrase certificate con= 
forme. 

Drept care plenipotenţiarii au învestit prezenta conven= 
ţiune cu semnăturile lor. 

Făcută la Haga, la optsprezece Octombrie una mie nouă 
sute şapte într'un singur exemplar care va rămâne depus 
în arhivele guvernului Olandei şi depe care vor fi remise 
putorilor contractante copii certificate conforme pe cale 


diplomatică. 
(Urmează semnăturile) 


www.dacoromanica.ro 


STATUTUL CURŢEI PERMANENTE 
DE JUSTIŢIE INTERNAŢIONALA.*) 


Arf. 1. — Se înfiinţează, potrivit art. 14 din pactul So= 
cietăţii Naţiunilor, o Curte permanentă de justiţie inter= 
naţională în afară de Curtea de arbitraj organizată prin 
convenţiunile dela Haga din 1899 şi 1907 şi de tribuna= 
lele speciale de arbitri, cărora Statele rămân totdeauna 
libere să le încredinţeze judecata conflictelor lor. 


CAP. I 


Organizarea Curţii 


Arf. 2. — Curtea permanentă de justiţie internațională 
e un corp de magistrați independenți, aleşi, indiferent de 
naționalitatea lor, printre persoanele care se bucură de 
cea mai înaltă consideraţie morală şi care întrunesc con= 


*) Stabilit potrivit prevederilor din art. 14 pactul 5. N. şi 
aprobat printrun protocol din 16 Decembrie 1920, semnat la 
Geneva de Statele membri ai Societăţii, şi care nu-i altceva 
decât o convenţie multilaterală între părţile semnatare pentru 
înființarea Curţei. După votul din Ianuarie 1926 al Senatului 
american, dat moţiunii care invita guvernul american să adere 
la protocolul din 1920 al Statutului C. P. J. I. sub anumite re= 
zerve in număr de „cinci', a fost nevoe să se semneze la Ge= 
neva, la 14 Septembrie 1929, alte două protocoale dintre care 
unul aducea modificări Statutului Curţei cuprins în protocolul 
din 1920, iar cellalt admitea aderarea Statelor Unite la acest 
Statut sub rezerva celor „cinci puncte“ stabilite de Senatul ame= 
rican. 

Revizuirea Statutului din 1929 a atins art. 3, 4, 8, 13, 14, 15, 
16, 17, 23, 25, 26, 27, 29, 31, 32 şi 35; de asemenia adaus art. 
65—68 noi. Redăm textul în forma revizuită şi cu rezervele 
americane la urmă. 

Art. 1 din Statut, neschimbat, ține locul unui preambul in= 
troductiv. 


www.dacoromanica.ro 


91 


dițiunile cerute pentru exercitarea, în ţările lor respective, 
a celor mai înalte funcțiuni judecătoreşti sau cari sunt 
jurisconsulţi având o competinţă cunoscută în materie de 
drept internaţional. *) 


Art. 3. — Curtea se compune din cincisprezece membri. 

Art, 4. — Membrii Curţii sunt aleşi de Adunare şi de 
Consiliu dintr'o listă de persoane prezentate de grupurile 
naționale ale Curţii de arbitraj potrivit prevederilor ur. 
mătoare. 

In ceea ce priveşte pe membrii Societăţii cari nu sunt 
reprezentaţi la Curtea permanentă de arbitraj, listele de 
candidaţi vor fi prezentate de grupele naţionale arătate 
în acest scop de guvernele respective, în condițiuni ase» 
mănătoare celor prevăzute pentru membrii Curţei de ar. 
bitraj prin articolul 44 al Convenţiei dela Haga din 1907 


pentru aplanarea conflictelor internaţionale. 


In lipsă de acord special, Adunarea, după propunerea 
Consiliului, va reglementa condiţiunile în care poate lua 
parte la alegerea membrilor Curţei un Stat care, deşi a 
primit statutul Curţei, nu este membru al Societăţii, 


Art. 5. — Cu cel puţin trei luni înainte de data alegerii, 
Secretarul general al Societăţii Naţiunilor invită prin scris 
pe membrii Curţei de arbitraj cari aparţin Statelor men- 
ționate în Anexa pactului sau intrate ulterior în Societa= 
tea Naţiunilor, precum şi persoanele denumite conform 
alineatului 2 al articolului 4, să procedeze într'un anumit 
termen prin grupurile naţionale la recomandarea persoanelor 
în situație de a îndeplini funcțiunile de membru al Curţei. 

Fiecare grup nu poate, în nici un cas, să recomande 
mai mult de patru persoane, dintre care cel mult două de 


*) Prin rezoluţia No. 1 din cele trei votate de Consiliul S. 
N. în şedinta dela 12 Septembrie 1930 şi, apoi, prezentată Adu= 
nării şi primită de ea, sa admis propunerea comitetului de 
jurişti (alcătuit din d-nii Basdevant, Gaus şi Pilotti) în privinţa 
compunerii Curţei având următorul conținut : 

„Numărul judecătorilor titulari prevăzuţi de art. 3 din statu» 
tul Curţei permanente de justiție internaţională a fost ridicat 
dela unsprezece la cincisprezece. Numărul judecătorilor supleanți 
a fost păstrat acelaş“ (4 dela început). 


www.dacoromanica.ro 


92 


naționalitatea lui. În nici un cas nu poate fi recomandat 
un număr de candidaţi mai mare decât dublul locurilor 
libere. 

Arf. 6. — Inainte de a purcede la această denumire se 
recomandă fiecărui grup naţional să consulte cea mai înal- 
tă Curte de justiţie, facultăţile şi şcolile de drept, acade= 
miile naţionale şi secţiunile naţionale ale academiei inter= 
naţionale, închinate studiului dreptului. 

Art. 7. — Secretarul general al Societăţii Naţiunilor în= 
tocmeșşte, în ordine alfabetică, o listă de toate persoanele 
astfel denumite ; numai aceste persoane pot fi alese, afară 
de cazul prevăzut la articolul 19, paragr. 2. 

Secretarul general face cunoscută această listă Adună= 
rii şi Consiliului. 

Arf. 8. — Adunarea şi Consiliul fac, independent unul 
de altul, alegerea membrilor Curţei. 

Arf. 9. — La orice alegere, alegătorii vor avea în vedere 
ca persoanele chemate să facă parte din Curte, nu numai 
să îndeplinească, individual, condiţiunile cerute, dar să 
asigure, toate laolaltă, reprezentarea marilor forme de cis 
vilizație şi a principalelor sisteme juridice din lume. 

Arf. 10. — Sunt aleşi acei cari au întrunit majoritatea 
absolută a voturilor în Adunare şi în Consiliu. 

În caz când îndoitul scrutin al Adunărei şi Consiliului 
s'ar da mai multor supuşi ai aceluiaşi membru al Socie= 
tății Naţiunilor, cel mai în vrâstă e singurul ales. 

Art, 11. — Când, după întâia şedinţă de alegere, mai 
rămân scaune de ocupat, se purcede în acelaşi mod, la o 
a doua şi, dacă e nevoie, la o a treia alegere. 

Art. 12. — Când, după a treia şedinţă de alegere, mai 
rămân locuri de ocupat, se poate alcătui în orice moment, 
la cererea Adunării sau a Consiliului, o comisiune mes 
diatoare de şease membri, numiţi trei de Adunare şi trei 
de Consiliu, în scop de a alege pentru fiecare loc neocu= 
pat un nume de recomandat la admiterea în mod separat 
a Adunării şi a Consiliului. 

Pot fi puşi pe această listă, cu unanimitate, toate per= 
soanele care împlinesc condițiunile cerute chiar dacă ele 


www.dacoromanica.ro 


9% 


nu s'ar afla în lista de recomandare prevăzută prin artico= 
lele 4 şi 5. 

Când comisiunea mediatoare constată că nu poate isbuti 
să asigure alegerea, membrii Curţei aleşi numesc în scau= 
nele vacante, într'un termen fixat de Consiliu, alegând 
printre persoanele care au obţinut voturi fie în Adunare, 
fie în Consiliu. 

Dacă printre judecători e împărţeală de voturi, votul 
celui mai în vârstă hotărăşte. 

Arf. 13. — Membrii Curţei sunt aleşi pe nouă ani. 

Ei pot fi aleşi din nou. 

Fi rămân în funcţiune până la înlocuire. După înlocu= 
irea aceasta, continuă să judece în afacerile cu care erau 
dinainte sesizaţi. 


În cas de demisie a unui membru al Curţei, demisia 
va fi înaintată preşedintelui Curţei spre a fi trimeasă Se= 
cretarului general al Societăţii Naţiunilor. 

Această notificare atrage vacanţa locului. 

Art. 14. — Pentru locurile vacante, numirea se face în 
felul urmat la întâia alegere, sub rezerva următoarelor 
prevederi : în luna ce urmează vacanței, Secretarul gene= 
ral al Societăţii Naţiunilor va purcede la invitarea prevă= 
tă prin articolul 5, iar data alegerii va fi stabilită de Con= 
siliu la cea dintăi sesiune. 


Art. 15. — Membrul Curţei ales în locul unui membrual 
cărui mandat n'a expirat, sfârşeşte termenul mandatului 
celui dinaintea lui. 

Art. 16. — Membrii Curţei nu pot îndeplini nici o func= 
ţiune politică sau administrativă, nici să se consacre vre= 
unei alte ocupaţiuni cu caracter profesional, 

În cas de nedumerire, Curtea hotărăşte. 

Art. 17. — Membrii Curţei nu pot îndeplini func= 
țiunile de agent, de consilier sau de avocat, în nici o a= 
facere. 

Ei nu pot lua parte la judecarea nici unei afaceri în care 
au intervenit mai înainte ca agenţi, consilieri sau avocaţi 
ai uneia din părţi, ca membri ai unui tribunal naţional 


www.dacoromanica.ro 


—4_ 


sau international, ai unei comisiuni de anchetă ori sub 
orice alt titlu. 

În cas de nedumerire, Curtea hotărăşte. 

Arf. 18. — Membrii Curţei nu pot fi scoşi din func= 
țiunile lor decât dacă, după părerea unanimă a celorlalți 
membri, au încetat de a corespunde condiţiunilor cerute. 

Secretarul general al Societăţii Naţiunilor este informat 
oficial despre aceasta de către grefier. 

Această comunicare aduce după ea vacanţa locului. 

Arf. 19. — Membrii Curţei se bucură în exerciţiul func= 
ţiunilor lor de privilegiile şi imunităţile diplomatice *). 

Arf. 20. — Orice membru al Curţei trebue înainte de 
a intra în funcţiune, să=şi ia, în şedinţă publică, legă= 
mântul solemn de asşi îndeplini atribuţiunile cu deplină 
nepărtinire şi cu toată conştiinţa. 

Arf. 21. — Curtea îşi alege, pe termen de trei ani, preșe= 
dintele şi vice=preşedintele ; ei pot fi aleşi din nou. 

Ea îşi numeşte grefierul. 

Funcțiunea de grefier al Curţei nu este incompatibilă 
cu aceea de Secretar general al Curţei permanente de ar 
bitraj. 

Arf. 22. — Sediul Curţei este stabilit la Haga. 

Preşedintele şi grefierul îşi au reşedinţa la sediul Curţei. 

Art. 23. — Curtea este totdeauna deschisă, afară de 
timpul vacanţelor judecătoreşti, ale căror perioade şi du= 


rată sunt stabilite de Curte. 


*) Guvernul român printr'o scrisoare din 28 August 1929 că= 
tre preşedintele C. P. J. L semnată de d. G. Mironescu, în ca= 
litate de ministru al afacerilor streine, a precizat interpretarea 
art. 19 din statutul Curţei în acelaş sens ca şi guvernul olan= 
dez, anume: 

a) faţă de autorităţile române din ţară sau din streinătate, 
precăderea membrilor Curţei de naționalitate alta decât cea ro= 
mână va fi stabilită ca şi cum ar fi vorba de un trimis extra= 
ordinar şi ministru plenipotenţiar acreditat pe lângă M. S. Re- 
gele, iar în cazul unui membru al Curţei de naţionalitate română, a= 
cesta va fi socotit ca un ministru plenipotenţiar român: b) pri= 
vilegiile şi imunităţile diplomatice de care se bucură, la noi membrii 
C. P. J. L, potrivit art. 19 din statut, sunt aceleaşi care se re= 
cunosc în genere capilor de misiuni diplomatice pe lângă regele 
României. 


www.dacoromanica.ro 


95 

Membrii Curtei, ale căror căminuri sunt la o depărtare 
mai mare de cinci zile de călătorie obişnuită dela Haga, vor 
avea dreptul, independent de vacanțele judecătoreşti, la 
un concediu de şease luni peste timpul necesar drumului, 
odată la fiecare trei ani. 

Membrii Curţei sunt datori, în afară de concediul re: 
gulat, de împiedecare din cauză de boală sau din orice 
alt motiv grav, justificat în formă înaintea preşedintelui, 
să fie în orice moment la dispoziţia Curţei. 

Art. 24. — Dacă dintrun motiv special, unul dintre 
membrii Curţei socoteşte că nu trebue să ia parte la fu= 
decata unei anumite afaceri, el încunoştiinţează pe preşe= 
dinte. 

Dacă preşedintele socoteşte că vre=unul dintre membrii 
Curţei nu trebue, dintr'un motiv special, să judece într'o 
anume afacere, o pune în vedere acestui judecător. 

In asemenea cas dacă membrul Curţei şi preşedintele 
nu sunt de acord, Curtea hotărăşte. 

Art. 25. — Afară de o excepţie prevăzută anume, Curtea 
îşi îndeplineşte atribuţiunile în şedinţă plenară. 

Sub condiţia ca numărul judecătorilor neocupaţi pentru 
a alcătui Curtea să nu fie redus la mai puţin de unspre= 
zece, regulamentul Curţei va putea prevedea, după împre= 
jurări şi la rând, că unul sau mai mulţi judecători să fie 
scutiţi de a judeca. 

Cu toate acestea, numărul de nouă este deajuns pen= 
tru a constitui Curtea. 

Art. 26. — In afacerile privitoare la muncă şi'n special 
în acelea arătate în partea XIII (Munca) a tratatului de 
la Versailles şi'n părţile corespunzătoare ale celorlalte tra= 
tate de pace, Curtea va hotărâ în condiţiunile următoare : 

Curtea va constitui, la fiecare perioadă de trei ani, o 
cameră specială din cinci judecători “desemnaţi ţinându=se 
seamă, pe cât posibil, de prevederile articolului 9. Doui 
judecători vor fi, pe deasupra, desemnaţi spre a înlocui 
pe aceia dintre judecători cari sar găsi în neputinţă să 
participe la şedinţă. La cererea părţilor, această cameră va 
hotărâ. În lipsă de cerere, Curtea se va întruni în şedinţă 


www.dacoromanica.ro 


96 


plenară. In ambele cazuri, judecătorii sunt asistați de 
patru assesori technici luând loc alături de ei, cu voturi 
consultative, şi asigurând o dreaptă reprezentare a inte= 
reselor în cauză. 

Assesorii technici sunt aldşi în fiecare cas special, după 
regulele de procedură fixate de articolul 30, dintr'o listă 
de „Assesori pentru conflictele de muncă“, compusă din 
nume prezentate în proporţie de doui de către fiecare 
membru al Societăţii Naţiunilor şi de un număr egal pre= 
zentat de Consiliul de administraţie al Biuroului inter= 
național al muncei. Consiliul va desemna pe jumătate 
reprezentanți ai lucrătorilor şi pe jumătate reprezentanți 
ai patronilor luaţi de pe lista prevăzută în art. 412 al tra= 
tatului de Versailles şi în articolele corespunzătoare ale 
celorlalte tratate de pace. 

Recursul la procedura sumară prevăzut la art. 29 ră= 
mâne totdeauna deschis în afacerile vizate prin aliniatul 
întâi al acestui articol dacă părţile o cer. 

In afacerile privitoare la muncă, Biuroul internaţional 
va avea facultatea să dea Curţei toate datele necesare şi, 
în acest scop, directorul acestui biurou va primi comuni= 
carea tuturor actelor de procedură prezentate în scris. 


Arf. 27. — Pentru afacerile privitoare la transit şi co= 
municaţii şi în special pentru afacerile prevăzute în partea 
XII (porturi, căi de apă, căi ferate) a tratatului de Ver- 
seilles şi părţile corespunzătoare ale celorlalte tratate de 
pace, Curtea va hotărâ în condiţiunile următoare: 

Curtea va constitui, la fiecare perioadă de trei ani, o 
cameră specială de cinci judecători desemnați ţinându-se 
seamă, pe cât posibil, de prevederile articolului 9. Doui 
judecători vor fi, pe deasupra, desemnaţi spre a înlocui 
pe aceia dintre judecători cari s'ar afla în neputinţă să 
participe la şedinţă. La cererea părţilor, această cameră 
va hotărâ. In lipsă de cerere, Curtea se va întruni în 
şedinţă plenară. Dacă părţile o doresc sau dacă hotărăşte 
Curtea, judecătorii vor fi asistați de patru assesori tech= 
nici luând loc alături de ei cu vot consultativ. 

Assesorii technici vor fi aleşi în fiecare cas special după 


www.dacoromanica.ro 


97 


regulele de procedură fixate la articolul 30 dintr'o listă 
de „Assesori pentru conflictele de transit şi comunicaţii“, 
compusă din nume prezentate în proporţie de doui de 
fiecare membru al Societăţii Naţiunilor. 

Recursul la procedura sumară prevăzut la art. 29 ră= 
mâne totdeauna deschis în afacerile vizate prin aliniatul 
întâi al acestui articol dacă părțile o cer. 

Arf. 28. — Camerile speciale prevăzute prin articolele 
96 şi 27 pot,cu consimțământul părţilor în cauză, să aibă 
sediul aiurea decât la Haga. 

Art. 29. — In vederea unei grabnice lichidări a afaceri= 
lor, Curtea compune, anual, o Cameră de cinci judecători 
chemați să hotărască după procedura sumară, la cererea 
părţilor. Se vor numi, pe deasupra, doui judecători penz 
tru a-i înlocui pe aceia cari s'ar afla în neputinţă să ia 
parte la şedinţă. 

Art. 30. — Curtea stabileşte printr'un regulament felul 
cum îşi exercită atribuțiunile. Ea reglementează, mai ales, 
procedura sumară. 

Arf. 31. — Judecătorii de naționalitatea fiecăreia dintre 
părţile în cauză păstrează dreptul de a participa în aface= 
rile cu care Curtea este sezizată. 

Când Curtea are în complect un judecător de naţio= 
nalitatea uneia din părţi, cealaltă parte poate numi o per= 
soană, aleasă de ea, spre a lua parte la şedinţă ca jude= 
cător. Această persoană va trebui să fie luată de prefe= 
rință dintre persoanele care au fost obiectul unei reco= 
mandări în conformitate cu art. 4 şi 5. 

Când Curtea nu are în complect nici un judecător de 
naționalitatea părţilor, fiecare dintre acestea poate purcede 
la denumirea unui judecător în acelaşi fel ca în para= 
graful precedent. 

Prevederea aceasta se aplică în cazul articolelor 26, 27 
şi 99. În asemenea cas, preşedintele va ruga pe unul, sau, 
dacă e nevoe, pe doui din membrii Curţii alcătuind Ca= 
mera, să cedeze locul lor membrilor Curţii având naţio= 
nalitatea părţilor interesate şi, în lipsă sau la cas de îm= 
piedecare, judecătorilor special desemnaţi de către părţi, 


7 
www.dacoromanica.ro 


aa A 


Când mai multe părți fac cauză comună, ele nu se fin 
în socoteală la aplicarea prevederilor care preced decât ca 
una singură. În caz de îndoială, Curtea hotărăşte. 

Judecătorii denumiți aşa cum sa spus în paragrafele 
9, 3 şi 4 ale prezentului articol, trebue să împlinească 
prevederile articolelor 2 ; 17 alineatul 2; 20 şi 94, ale pre: 
zentului statut. Ei iau parte la hotărâre pe picior de ega= 
litate deplină cu colegii lor. 

Art. 32. — Membrii Curţei primesc o leafă anuală. 

Preşedintele primeşte un adaus anual special. 

Vice=preşedintele primeşte un adaus anual special pen= 
tru fiecare zi în care a îndeplinit funcțiunile de preşedinte. 

Judecătorii numiți prin aplicarea articolului 31, alţii 
decât membrii Curţei, primesc o plată pentru fiecare zi 
când îşi exercită funcțiunile. 

Aceste lefuri, adausuri şi plăţi sunt stabilite de Adu= 
narea Societăţii Naţiunilor la propunerea Consiliului. Ele 
nu pot fi micşorate pe timpul cât ţine funcțiunea. 

Leafa grefierului este fixată de Adunare după pro= 
punerea Curţei. 

Un regulament adoptat de Adunare stabileşte condiţi= 
unile în care sunt acordate pensiuni membrilor Curţei şi 
grefierului, precum şi condiţiunile în care membrii Curţei 
şi grefierul primesc restituirea cheltuelilor de călătorie. 

Lefurile, plăţile şi adausurile sunt scutite de orice 
impozit. 

Art. 33. — Cheltuelile Curţei sunt susţinute de Socie= 
tatea Naţiunilor în modul hotărât de Adunare după pro= 
punarea Consiliului. 


CAP. II. 
Competența Curţei. 


Arí. 34.— Numai Statele sau Membrii Societăţei Naţiu= 
nilor au calitatea de a se prezenta în faţa Curţei. 

Art. 35.— Curtea este deschisă membrilor Societăţii Na- 
țiunilor, ca şi Statelor menţionate în Anexa pactului. 

Condiţiunile în care ea este deschisă altor State sunt, 
sub rezerva prevederilor particulare ale tratatelor în vi» 


www.dacoromanica.ro 


99 


goare, reglementate de Consiliu, şi, în toate casurile, fără 
ca să poată urma din aceasta nici o inegalitate pentru 
părţi, în faţa Curţei. 

Când un Stat, care nu este membru al Societăţei Naa 
ţiunilor e parte în cauză, Curtea va fixa contribuția la 
cheltuelile Curţei, ce va trebui s'o suporte această parte. 
Totuşi, această prevedere nu se va aplica dacă Statul res= 
pectiv participă la cheltuelile Curţei. 


Art. 36.— Competența Curţei se întinde la toate aface= 
rile pe care părţile i le vor supune, precum şi la toate 
cazurile special prevăzute prin tratatele şi convenţiunile 
în vigoare. 

Membrii Societăţii şi Statele menţionate în Anexa pac= 
tului vor putea, fie la semnarea ori ratificarea protocolu= 
lui, la care este alătutat acest act, fie ulterior, să declare 
că recunosc, chiar de acum, ca obligatoare, pe deplin drept 
şi fără convenţie specială, faţă de oricare alt membru sau 
Stat care îşi ia aceiaşi obligaţie, jurisdicţia Curţei asupra 
tuturor sau a unora din categoriile de conflicte de ordin 
juridic privitoare la: 

a) Interpretarea unui tratat ; 

b) Orice chestiune de drept internaţional ; 

c) Realitatea oricărui fapt care, dacă s'ar dovedi, ar con= 
stitui călcarea unei îndatoriri internaţionale ; 

d) Natura sau mărimea reparaţiunii datorată pentru 
ruptura unei îndatoriri internaţionale. 

Delaraţia de mai sus va putea fi făcută pur şi simplu 
sau sub condiţiune de reciprocitate din partea mai multor 
saua unora din membri ori State, sau pentru un timp de= 
terminat. 

În cas de contestaţie asupra chestiunii de a se şti dacă 
e Curtea competentă, Curtea hotărăşte. 


Art. 37.— Când un tratat sau o convenţie în vigoare 
prevede trimiterea la o jurisdicție ce va fi stabilită de So= 
cietatea Naţiunilor, Curtea va fi această jurisdicție. 

Arf. 38.— Curtea aplică: 


I Convenţiile internaţionale, fie generale sau speciale, 


www.dacoromanica.ro 


100 


stabilind regule expres recunoscute de către Statele în 
conflict ; 

II. Cutuma internaţională ca probă a unei practici în 
genere admisă ca fiind de drept; 

TI. Principiile generale de drept recunoscute de națiu= 
nile civilizate ; 

IV. Sub rezerva prevederii din articolul 59, hotărârile 
judecătoreşti şi doctrina celor mai calificaţi publicişti ai 
diferitelor naţiuni ca mijloc auxiliar pentru fixarea regu= 
lelor de drept. 

Această prevedere nu aduce atingere facultăţei pentru 
Curte, dacă părţile sunt de acord, de a hotărâ ex aeguo 
ef bono. 


CAP. III. 


Procedura. 


Art. 39.— Limbile oficiale ale Curţei sunt franceza şi 
engleza. Dacă părţile cad de acord ca toată procedura să 
se îndeplinească în limba franceză, judecata va fi rostită 
în această limbă. Dacă părţile sunt de acord pentru ca 
toată procedura să se facă în limba engleză, judecata va 
fi rostită în această limbă. 

În lipsa unui acord fixând limba care se va folosi, păr= 
tile vor putea întrebuința în pledoarii pe aceea dintre ce= 
le două limbi, pe care vor prefera=o, iar hotărârea Curţei 
va fi dată în franceză şi engleză. În acest cas, Curtea va 
desemna, totodată, acela dintre cele două texte, care va fi 
doveditor. 

Curtea va putea, la cererea oricăreia din părţi, să autori= 
ze întrebuinţarea unei alte limbi decât franceza sau en= 
gleza. 

Arf. 40.— Afacerile sunt aduse în faţa Curţei, după cas, 
fie prin notificarea compromisului, fie printr'o cerere, a= 
dresată grefei ; în ambele casuri, obiectul conflictului şi 
părţile în causă trebue să fie arătate. 

Grefa aduce de îndată ceeerea la cunoștința tuturor ce= 
lor interesaţi. 

Ea informează, de asemeni, de aceasta prin Secretarul 


www.dacoromanica.ro 


101 


general pe membrii Societăţii Naţiunilor, cum şi Statele 
admise să stea în justiţie dinaintea Curţei. 

Arf. 41.— Curtea are puterea de a arăta, dacă socoteş= 
te că împrejurările o cer, ce măsuri conservatoare a drep= 
tului fiecăruia trebue să fie luate cu titlu provizor. 

Până la hotărârea definitivă, arătarea acestor măsuri 
este imediat notificată părților şi Consiliului. 

Arf. 42.— Părţile sunt reprezentate prin agenţi. 

Ele pot să fie asistate în faţa Curţei de consilieri sau 
de avocaţi. 

Arf. 43.— Procedura are două faze: una scrisă, alta o= 
rală. 

Procedura scrisă cuprinde comunicarea judecătorului şi 
părţei a memoriilor, contra-memoriilor, şi, eventual, a rez 
plicelor, precum şi a oricărui act şi document în sprijinul 
cauzei, 

Comunicarea se face prin grefă în ordinea şi în terme= 
nele determinate de Curte. 

Orice act adus de una din părți trebue să fie comuni= 
cat celeilalte în copie certificată conformă. 

Procedura orală e alcătuită din audierea de către Curte 
a martorilor, experţilor, agenţilor, consilierilor şi avocaţilor. 

Arf. 44.— Pentru orice notificare de făcut altor per= 
soane decât agenţii, consilierii şi avocaţii, Curtea se aa 
dresează direct guvernului Statului pe teritoriul căruia 
notificarea trebue să aibă efect. 

Tot aşa se procedează când e vorba de a face la faţa 
locului verificarea oricărui mijloc de probă. 

Arf. 45.— Desbaterile sunt conduse de preşedinte, iar 
în lipsa acestuia de vice=preşedinte; în caz de împiede= 
care, de cel mai vechi dintre judecătorii prezenţi. 

Arf. 46.— Şedinţa este publică, afară numai dacă nu 
s'a hotărât altfel de Curte sau dacă cele două părţi nu 
cer ca publicul să nu fie admis. 

Arf. 47.— Se închee pentru fiecare şedinţă un proces= 
verbal semnat de grefier şi de preşedinte. 

Numai acest procesa=verbal are caracter autentic. 

Arf. 48.— Curtea dă ordonanţele pentru îndrumarea 


www.dacoromanica.ro 


102 


procesului şi stabilirea formelor şi a termenelor în care 
părţile trebue până la urmă să conchidă; de asemeni, ia 
toate măsurile pe care le cere administrarea probelor. 

Art. 49.— Curtea poate, chiar înaintea oricărei desbas 
teri, să le ceară agenţilor să prezinte toate documentele 
şi să dea toate lămuririle. In cas de refuz, Curtea ia act. 

Art. 50.— Curtea poate încredința o anchetă sau o exe 
pertiză oricărei persoane, corp, biurou, comisiune sau or= 
gan, după alegere, şi în orice moment. 

Art. 51.— În cursul desbaterilor, toate întrebările utile 
sunt puse martorilor şi experţilor în condiţiunile pe care 
le va fixa Curtea prin regulamentul prevăzut la articolul 30. 

Art. 52.— După ce a primit dovezile şi mărturiile în 
termenele fixate de ea, Curtea poate îndepărta orice măre 
turii sau documente noi pe care una din părţi ar voi să 
isle prezinte fără asentimentul celeilalte. 

Art. 53.— Când una din părţi nu se prezintă, sau se 
abţine de a=şi arăta motivele sale, cealaltă parte poate ce= 
re Curţii să-i admită concluziunile. 

Curtea, înainte de a hotărâ, trebue să se convingă nu 
numai că are competenţa în înţelesul articolelor 36 şi 37, 
dar că şi conclusiunile sunt întemeiate în fapt şi în drept. 

Art. 54.— După ce agenţii, avocaţii şi consilierii au ex= 
pus, sub controlul Curţei, toate dovezile pe care le soco= 
tesc utile, preşedintele pronunţă închiderea desbaterilor. 

Curtea se retrage în camera de consiliu pentru a deli- 
bera. 

Deliberările Curţei sunt şi rămân secrete. 

Art. 55.— Deciziunile Curţei sunt luate cu majoritatea 
judecătorilor prezenți. 

In caz de împărţeală a voturilor, votul preşedintelui sau 
al celui care-i ține locul este hotărâtor. 

Art. 56.— Sentința este motivată. 

Ea menționează numele judecătorilor cari au luat parte. 

Art. 57.— Dacă hotărârea nu exprimă în totul sau în 
parte opinia unanimă a judecătorilor, disidenţii au drep= 
tul să adauge expunerea părerii lor individuale. 

Art. 58.—Sentinţa e semnată de preşedinte şi de grefier. 


www.dacoromanica.ro 


103 


Ea este citită în şedinţă publică, agenţii fiind regulat 
înştiinţaţi. 

Art. 59.— Deciziunea Curţei nu este obligatorie decât 
pentru părţile în litigiu şi în cazul care a fost judecat. 

Art. 60.— Sentința e definitivă şi fără recurs. În cas 
de contestaţie privitoare la înţelesul şi la cuprinsul ho= 
tărârei, e dreptul Curţei de a interpreta la cererea orică= 
rei părţi. 

Art. 61.— Revizuirea sentinţei nu poate fi eventual ce= 
rută Curţei decât pe motivul descoperirei unui fapt de 
natură să aibă o influenţă hotărâtoare şi care, înainte de 
pronunţarea sentinţei, era necunoscut Curţei şi părţei 
care cere revizuirea, fără ca să fie din partea acesteia vi. 
nă că nu-l cunoştea. 


Procedura de revizuire se începe printro hotărâre a 
Curţei constatând explicit existența faptului nou, recunos= 
cânduszi caracterele care dau loc revizuirei, şi declarând 
pe acest temei admisă cererea. 

Curtea poate face să atârne începerea procedurei de 
revizuirea de executarea prealabilă a hotărârei. 

Cererea de revizuire va trebui să fie făcută cel mai 
târziu în termen de şease luni după descoperirea faptului 
nou. 

Nici o cerere de revizuire, nu va putea fi făcută după 
trecerea unui timp de zece ani dela darea sentinţei. 

Art. 62.— Dacă un Stat socoteşte că într'un conflict se 
pune în joc pentru sine un interes de ordin juridic, el 
poate face Curţei o cerere, în scop de intervenţie. 

Curtea hotărăște. 

Arf. 63. — Dacă e vorba de interpretarea unei convenţii 
la care au participat alte State decât părţile în litigiu, grefa 
le înştiinţează neîntârziat. 

Fiecare din acestea are dreptul să intervină în proces 
şi, dacă a exercitat intervenţia, interpretarea cuprinsă în 
sentinţă este, deopotrivă, obligatorie faţă de ea. 

Art. 64. — Dacă nu s'a hotărât altfel de către Curte, 
fiecare parte poartă cheltuelile sale de procedură, 


www.dacoromanica.ro 


104 


CAP. IV*) 


Avizele consultative 


Art. 65. — Chestiunile în privinţa cărora se cere avizul 
consultativ al Curţei sunt expuse Curţei printr'o cerere 
scrisă, iscălită fie de preşedintele Adunării sau de preşe= 
dintele Consiliului Societăţii Naţiunilor, fie de Secretarul 
general al Societăţii lucrând în virtutea instrucţiilor din 
partea Adunării ori a Consiliului. 

Cererea expune, în termeni lămuriţi, chestiunea cu pri= 
vire Ja care se cere avizul Curţei. La ea se adaugă orice 
document care poate servi la desluşirea chestiunei. 

Art. 66. — 1. Grefierul face de îndată cunoscut mema 
brilor Societăţii Naţiunilor, cum şi Statelor primite să stea 
în justiţie dinaintea Curţei, prin mijlocirea Secretarului 
general, cererea de avis consultativ. 

Grefierul mai încunoştiinţează, prin comunicare specială 
şi directă, pe toţi membrii Societăţii, pe toate Statele ad= 
mise să se judece la Curte ş! toate organizaţiile interna: 
tionale socotite de Curte, sau de preşedinte dacă ea nu 
ţine şedinţe, în stare să dea informaţii cu privire la ches= 
tiune, că instanța e gata să primească expuneri scrise, 
într'un termen ce se va fixa de preşedinte sau să asculte 
expuneri orale în decursul unei şedinţe publice ținută în 
acest scop. 

Dacă unul dintre membrii Societăţii sau dintre Statele 
pomenite în întăiul aliniat al acestui paragraf, care na 


*) Acest capitol e în întregime nou şi cuprinde esenţa pre” 
vederilor din regulamentul Curţii privitoare la procedura con" 
sultativă, care se aseamănă tot mai mult cu cea contencioasă; 
prin tendința de codificare practică a Curţii, chiar dela începu= 
tul funcţionării sale. De altfel, regulamentului C. P. J. I., adop= 
tat la 24 Martie 1922, i=s'au adus mai multe amendamente pe 
temeiul experienţei la data de 31 Iulie 1996 şi încă o modifi= 
care, numai la art 7], la data de 7 Septembrie 1927. Revizuirea 
Statutului impusă de constatările experienţei celor dintâi ani de 
funcţionare ai C. P. J. I. a fost hotărâtă de adunarea S. N. 
printr'o rezoluție din 20 Septembrie 1928 sub influenţa revizui= 
rilor regulamentului şi grăbită, cum am văzut în nota dela în= 
ceput, de hotărârea de aderare a Statelor Unite. 


www.dacoromanica.ro 


105 


primit comunicarea specială mai sus arătată, îşi exprimă 
dorinţa să prezinte o expunere scrisă sau să fie ascultat, 
Curtea hotărăşte. 

2. Membrii, Statele sau organizaţiile, care au prezentat 
expuneri scrise sau orale, sunt admişi să discute expu= 
nerile făcute de alţi membri, State sau organizaţii în for= 
mele, în limitele şi în termenele stnbilite, pentru fiecare cas 
special, de către Curte sau, dacă ea nu ţine şedinţe, de 
preşedinte. În acest scop, grefierul comunică în timpul 
cuvenit expunerile scrise membrilor, Statelor şi organiza= 
ţiilor care au prezentat şi ele expuneri. 

Art. 67. — Curtea îşi va rosti avizele consultative în 
şedinţă publică, fiind dinainte înştiinţaţi Secretarul gene- 
ral al Societăţii Naţiunilor şi reprezentanţii Statelor mem= 
bri, ai Statelor şi ai organizaţiilor internaţionale direct 
interesate. 

Art. 68. — În exercitarea atribuţiilor sale consultative, 
Curtea se va mai inspira din prevederile Statutului care se 
aplică în materie contencioasă, în măsură ce le va găsi că 
sunt de aplicat. 


www.dacoromanica.ro 


ADERAREA STATELOR UNITE LA C. P.J.I. 
Profocolul special dela Geneva, din 14 Sepfembrie 1929. 


Statele semnatare al protocolului de semnătură la Sta= 
tutul Curţei permanente de justiţie internaţională din 16 
Decembrie 1920, şi Statele Unite ale Americei, reprezen= 
tate de subsemnaţii autorizaţi în regulă, au convenit în 
privinţa următoarelor prevederi despre aderarea Statelor 
Unite ale Americei la zisul protocol sub condiţia celor 
cinci rezerve precis exprimate de Statele Unite în hotă= 
rârea luată de Senat la 27 Ianuarie 1926. 

Arf. 1.— Statele semnatare ale zisului protocol primesc, 
în limitele condiţiunilor anume arătate în articolele urmă= 
toare, condiţiunile speciale puse de Statele Unite pentru 
aderarea lor la zisul protocol şi exprimate în cele cinci 
rezerve sus amintite. 

Art. 2.— Statele Unite sunt primite să ia parte, prin 
delegaţi cesi va numi în acest scop şi pe picior de egali= 
tate cu Statele semnatare, membrii Societăţii Naţiunilor 
reprezentaţi fie în Consiliu sau în Adunare, la toate de= 
liberările Consiliului sau ale Adunării care ar avea de 
obiect alegerea judecătorilor sau a judecătorilor supleanţi 
ai Curţei permanente de justiţie internaţională prevăzuţi 
prin statutul Curţei. Votul lor va fi ţinut seamă în so= 
coteala majorităţii absolute cerută de statut, 

Art. 3.— Nici o modificare a Statutului Curţei nu se 
va putea face fără învoirea tuturor Statelor contractante, 

Art. 4.— Curtea îşi va rosti avizele consultative în şe= 
dință publică, după ce va fi făcut notificările necesare şi 
după ce va fi dat celor interesaţi prilejul să fie ascultați, 


www.dacoromanica.ro 


o7 


potrivit prevederilor esențiale din articolele 73 şi 74 ace 
tuale *) din regulamentul Curţei. 

Arf. 5.— În scopul de a garanta că nu se va da urma= 
re de către Curte, fără consimţământul Statelor-Unite, 
vre=unei cereri de avis consultativ privitoare la o chesti= 
une sau la un conflict în care Statele Unite sunt sau se 
declară că sunt interesate, Secretarul general va înştiinţa 
Statele Unite, pe calea ce o vorarăta în acest scop, despre 
orice propunere supusă Consiliului sau Adunării Socie= 
tăţii Naţiunilor şi care ar urmări să capete dela Curte 
un avis consultativ, iar, după aceea, dacă se va socotide 
bine, se va purcede, cu toată iuţeala ce se poate, la un 
schimb de vederi, între Consiliul sau Adunarea Societă= 
ţii Naţiunilor şi Statele Unite, în privinţa chestiunii de a 
şti dacă interesele Statelor Unite sunt atinse. 

Când va veni la Curte o cerere de avis consultativ, 
grefierul va înştiinţa Statele Unite odată cu celelalte 
State arătate în articolul 73 actual din regulamentul 
Curţei, arătând şi un termen potrivit, fixat de preşe= 
dinte, pentru trimeterea unei expuneri scrise din partea 
Statelor Unite cu privire la cerere. Dacă din orice pricină 
schimbul de vederi privitor la zisa cerere nu sa putut 
face în condițiuni mulţumitoare, şi dacă Statele Unite în= 
cunoştiinţează Curtea că afacerea despre care sa cerut 
avizul Curţei este o afacere care atinge interesele State= 
lor Unite, procedura se va întrerupe un deajuns timp 
pentru a îngădui să se facă zisul schimb de vederi între 
Consiliul sau Adunarea şi Statele Unite. 

Când va fi vorba să se ceară Curţei un avis consulta= 
tiv întrun cas ce ar intra în paragrafele precedente, se 
va da opunerii Statelor Unite aceiaşi preţuire ca şi cea 
recunoscută unui vot exprimat de un membru al Socie= 
tății Naţiunilor în sânul Consiliului sau al Adunării pen= 
tru a se opune la o cerere de avis consultativ. 


*) Cuprinsul prevederilor acestor articole din regulament au 
trecut în însuşi Statutul Curţei revizuit la aceiaşi dată, 14 Sept. 
1929, sub forma art. 65:67 noi alcătuind cap. IV (vezi textul 


mai sus). 


www.dacoromanica.ro 


108 


Dacă după schimbul de vederi prevăzut în paragrafele 
1 şi 2 din acest articol, se vădeşte că nu se poate ajun= 
ge la nici o înţelegere şi că Statele Unite nu sunt dispuse 
să renunţe la opunerea lor, putinţa de retragere, prevă= 
zută la articolul 8, se va exercita în chip firesc, fără ca 
acest act să poată fi interpretat ca un act neprietenesc, 
sau ca un refuz de a conlucra la pacea şi la buna înţe= 
legere obşteşti. 

Arf. 6.— Sub rezerva celor ce se vor spune în articolul 
8 următor, prevederile acestui protocol vor avea aceiaşi 
putere şi valoare ca prevederile din statutul Curţei şi 
orice semnătură ulterioară a protocolului din 16 Decem= 
brie 1920 va fi socotită că are drept urmare şi primirea 
prevederilor acestui protocol. 


Art. 7.— Acest protocol va fi ratificat. Fiecare Stat va 
trimite instrumentul de ratificare Secretarului general al 
Societăţii Naţiunilor prin grija căruia se va face înştiinţa= 
rea tuturor celorlalte State semnatare. Instrumentele de 
ratificare vor fi depuse în arhivele Secretariatului Societă= 
ţii Naţiunilor. 

Acest protocol va intra în vigoare de îndată ce toate 
Statele care au ratificat protocolul din 16 Decembrie 1920, 
precum şi Statele Unite, vor fi depus ratificarea lor*). 

Art. 8.— Statele Unite vor putea, oricând, să notifice 
Secretarului general al Societăţii Naţiunilor că-şi retrag 
aderarea la protocolul din 16 Decembrie 1920. Secretarul 
general va comunica de îndată această notificare tuturor 
celorlalte State semnatare ale protocolului. 

În asemenea cas, acest protocol va fi socotit că a în= 
cetat să mai fie în vigoare chiar dela primirea notificării 
Statelor Unite de către Secretarul general. 

La rândul lor, fiecare dintre celelalte State contractante 
va putea, oricând, să notifice Secretarului general al 


*) Un început de aplicarea Statutului revizuit, înainte de in= 
trarea lui în vigoare prin ratificările necesare, s'a făcut chiar din 
toamna lui 1930, când Adunarea şi Consiliul au sporit la 15 nu= 
mărul judecătorilor titulari menţinând şi locurile de judecători 
supleanți. 


www.dacoromanica.ro 


9 


Societăţii Naţiunilor că dorește să-și retragă primirea dată 
condiţiunilor special puse de Statele Unite la aderarea 
lor la protocolul din 16 Decembrie 1900. Secretarul gene= 
ral va face de îndată înştiinţare despre această notificare 
tuturor Statelor semnatare ale acestui protocol. Acest 
protocol va fi socotit că a încetat să mai fie în vigoare 
de îndată ce, întrun termen ce nu va trece de un an 
dela data de primire a notificării pomenite, cel puţin două 
treimi din Statele contractante, altele decât Statele Unite, 
vor fi notificat Secretarului general al Societăţii Naţiuni= 
lor că doresc să=și retragă primirea sus amintită, 

Incheiat la Geneva, în patrusprezece Septembrie 1920, 
într'un singur exemplar, ale căror texte francez şi englez 
sunt doveditoare. 

(Urmează semnăturile) 


www.dacoromanica.ro 


ADERAREA ROMÂNIEI LA CLAUZA FA- 
CULTATIVĂ DE ARBITRAJ OBLIGATOR 
DIN STATUTUL C. P. J. L. 


Scrisoarea câfre Secrefariatul S. N. şi legea de rafificare: 


Excelenței Sale 
SIR ERIC DRUMMOND 


Secretar general al Societăţii Naţiunilor 


Geneva, 4 Octomvrie 1930. 


Domnule Secretar general, 


Guvernul român are onoarea a aduce la cunoştinţa 
Excelenței Voastre că aderă la clauza facultativă a arti= 
colului 36 al statutului Curţii permanente de justiţie in= 
ternaţională, *) pentru o perioadă de 5 ani, faţă de toate 
guvernele recunoscute de România şi sub condiţiunea 
reciprocităţii, pentru diferendele juridice decurgând din 
situaţiuni sau fapte posterioare ratificării de către Parla= 
mentul român a aderării de faţă şi sub rezerva materiilor 
supuse unei proceduri speciale stabilite sau la care se va 
conveni şi a facultăţii pentru România de a supune dife 
rendul Consiliului Societăţii Naţiunilor, înainte de orice 
recurs la Curte. 

Sunt exceptate totuşi : 

a) Orice chestiune de fond sau de procedură putând 
pricinui, în mod direct sau indirect, discuţiunea integri- 
tăţii teritoriale actuale şi a drepturilor suverane ale Ro. 
mâniei inclusiv acelea asupra porturilor şi căilor sale de 
comunicaţii ; 


*) Vezi mai sus textul acestui articol din statutul Curţei. 


www.dacoromanica.ro 


111 


b) Toate diferendele relative la chestiuni cari, conform 
dreptului internaţional, sunt de competinţa jurisdicţiunei 
României, 

Primiţi vă rog, domnule Secretar general, încredințarea 
înaltei mele consideraţiuni, 


Ministrul de Externe al României, 
(ss) G. G. Mironescu. 


La 26 Martie 1931 a apărut în „Monitorul Oficial“ 
legea, votată de cele două Corpuri legiuitoare şi sance 
ționată de capul Statului, pentru „ratificarea aderării Ro= 
mâniei la clauza facultativă a articolului 36 al statutului 
Curţei permanente de justiţie internaţională“ în cuprinsul 
următor: 

„Art. 1.— Guvernul este autorizat a ratifica aderarea 
sa la clauza facultativă a articolului 36 al statutului Curţei 
permanente de justiţie internaţională din 16 Decembrie 1920. 

„Se alătură la legea de taţă copii şi traduceri depe tex= 
tul zisului articol, precum şi depe declaraţiunea de ade= 
rare a României“. 


www.dacoromanica.ro 


TRATATUL SPECIAL DINTRE PRIN- 
CIPALELE PUTERI ALIATE ŞI 
ASOCIATE ŞI ROMÂNIA *) 


I OCROTIREA MINORITĂȚILOR; II LIBERTATEA 
COMERŢULUI ŞI TRANSITULUI. 


Statele Unite ale Americei, Imperiul brifanic, Franfa, Ifalia şi 
Japonia, principalele puteri aliate şi asociate, deoparte, şi România 
de alfa, 

socofind că în virfutea frafafelor pe care principalele puteri aliate 
şi asociafe le=au iscălif, însemnate sporiri feriforiale au fost sau 
vor fi dobândite de regatul României ; 

finând seamă că România din proprie voinfă doreşte să dea ga= 
ranfii sigure de lberfafe şi de dreptate tuturor locuitorilor vechiu= 
lui regat al României, câf şi acelora din feritoriile de curând do= 
bândite, fără deosebire de rasa, limba sau religia lor ;"") 


*) Semnat la Paris, la 9 Decembrie 1919, cu întârziere şi după 
invitaţia cominatorie a Consiliului suprem. In vigoare dela 4 
Septembrie 1920. 

**) Preambulul acesta introductiv în forma lui dela început 
cuprindea, după aliniatul întâi, următoarele formule supărătoare : 

„Considerând că în tratatul dela Berlin independenfa regafalui 
României n'a fosf recunoscută decâf sub rezerva unor anumife 
condifiuni ; 

„Considerând, de altă parte, că principalele puterii aliate şi 
asociate doresc să recunoască fără condifiuni independenfa regatu= 
lui României atât pe vechile cât şi pe noile sale teritorii“, — 
după care urmau celelalte aliniate actuale şi se termina, înainte 
de textul propriu zis al tratatului de ocrotire, cu următoarea 
concluzie : 

„Puterile aliate şi asociate semnatare ale tratatului de Berlin 
din 13 Iulie 1878, luând în seamă obligaţiunile contractate în 
virtutea acestui tratat de către guvernul român, recunosc că 
România este definitiv liberă de condifiunile puse la recunoaşterea 
independenfei sale prin articolul 44 din tratatul de Berlin“. 


www.dacoromanica.ro 


113 


După o împreună sfătuire s'au învoit să închee prezentul tratat 
şi au denumit în acest scop pe plenipofenfiarii lor, sub rezerva de 
a=i pufea înlocui în vederea semnăturii şi anume (urmează nu= 
mele acestora). 

Car: au convenit în privința următoarelor : 


Capitolul I 


Art. 1.— România se obligă ca prevederile cuprinse în 
articolele 2 până la 8 din acest capitol să fie recunoscute 
ca legi fundamentale, adică nici o lege, nici un regulament 
şi nici un act oficial să nu vină în contrazicere sau în 
opoziţie cu aceste prevederi şi ca nici o lege, nici un 
regulament şi nici un act oficial să nu aibă precădere 
față de ele. 

Art. 2.— Guvernul român se obligă să acorde tuturor 
locuitorilor fără deosebire de naştere, de naţionalitate, de 
limbă, de rasă sau de religie, deplina şi întreaga ocrotire 
a vieţii şi a libertăţii lor. 

Toţi locuitorii României vor avea dreptul la libera exer= 
citare, publică şi privată, a oricărei credinţe, religii sau 
confesiuni, a căror practică nu va fi contrarie cu ordinea 
publică şi bunele moravuri. 

Arf. 3.—Sub rezerva tratatelor mai jos arătate, Româ= 
nia recunoaşte ca supuşi români, de plin drept şi fără 
nici o formalitate, orice persoană domiciliată, la data pu= 
nerii în vigoare a prezentului tratat, pe întreg teritoriul 
României, inclusiv teritoriile ce i-au fost transferate prin 
tratatele de pace cu Austria şi Ungaria, sau teritoriile ce 
vor putea săzi fie mai târziu transferate, afară de cazul 
când acea persoană s'ar putea folosi de o altă naţionali= 
tate decât naționalitatea austriacă sau ungară. 

Cu toate acestea, supuşii austriaci sau unguri, în vâr= 
stă de mai mult de 18 ani, vor avea facultatea, în condi= 
ţiunile prevăzute pria zisele tratate, să opteze pentru o= 
rice altă naţionalitate ce le-ar fi înlesnită. Optiunea băr= 
batului va atrage pe aceea a femeei şi opțiunea părinţilor 
pe a copiilor în vârstă de cel mult 18 ani. 

Persoanele care au exercitat dreptul de opţiune de mai 
sus vor trebui, în cele 12 luni ce vor urma, să=şi stră= 


8 


www.dacoromanica.ro 


114 


mute domiciliul în Statul pentru care vor fi optat. Ele 
vor fi libere să-şi păstreze bunurile imobiliare ce au în 
cuprinsul teritoriului român şi vor putea lua bunurile moa 
bile de orice fel. Pentru aceasta, nu li=se va impune nici 
o taxă de eşire. 

Arf. 4.— România recunoaşte ca supuşi români, de plin 
drept şi fără nici o altă formalitate, persoanele de naţio= 
nalitate austriacă sau ungară, care s'au năcut pe terito= 
riile ce sunt transferate României prin tratatele de pace 
cu Austria şi Ungaria, sau care vor putea săsi fie transa 
ferate mai târziu, din părinţi cari au domiciliat acolo, cu 
toate că la data punerii în vigoare a prezentului tratat, 
ele nu locuiau propriu zis acolo. 

Cu toate acestea, în cei doui ani cari vor urma după 
punerea în vigoare a prezentului tratat, aceste persoane 
vor putea declara, înaintea autorităţilor române competente 
din ţara lor de reședință, că renunţă la naționalitatea ro= 
mână şi din acel moment vor înceta de a mai fi socotite 
ca supuşi români. În privinţa aceasta, declaraţia bărbatu= 
lui va avea valabilitate pentru soţie, iar cea a părinţilor 
pentru copii în vârstă de cel mult 18 ani. 

Art. 5.—Româna se obligă să nu aducă nici o împie= 
decare exerciţiului dreptului de opţiune, prevăzut în tra= 
tatele încheiate sau care se vor încheia de puterile aliate 
şi asociate cu Austria sau cu Ungaria şi care tratate ar 
înlesni celor interesaţi să dobândească sau nu naționali- 
tatea română. 

Arf. 6.—Naţionalitatea română va fi dobândită, de plin 
drept, prin simplul fapt al nașterei pe teritoriul român, 
de orice persoană care nu poate invoca vre=o altă naţionaa= 
litate de naştere, 

Art. 7.— România se obligă a recunoaşte ca supuşi ro= 
mâni de plin drept şi fără nici o altă formalitate, pe E- 
vreii locuind în toate teritoriile României şi cari nu s'ar 
putea folosi de nioi o altă naţionalitate. 

Art. 8.—Toţi supuşii români vor fi egali înaintea legei 
şi se vor bucurade aceleași drepturi civile și politice, fără 
deosebire de rasă, de limbă sau de religie. 


www.dacoromanica.ro 


115 


Deosebirea de religie, de credinţă sau de confesiune va 
trebui să nu-l atingă pe nici un supus român în ceeace 
priveşte folosinţa drepturilor civile şi politice, în special 
la admiterea în slujbe publice, funcțiuni şi onoruri sau în 
exercitarea diferitelor profesiuni şi industrii. 

Nu se va orândui nici o limită împotriva liberei între= 
buinţări de către ori ce supus român a vreunei limbi oa= 
recare, fie în relaţiile private sau de comerţ, fie în mate= 
rie de religie, de presă sau publicaţii de ori ce fel, fie, în 
sfârşit, în adunările publice. 

Cu toată stabilirea de către guvernul român a unei 
limbi oficiale, se vor face potrivite înlesniri supuşilor ro= 
mâni de altă limbă decât cea română, la folosinţa limbii 
lor fie oral, fie în scris, înaintea tribunalelor. 

Art. 9.—Supuşii români aparţinând minorităţilor etnice, 
de religie sau de limbă, se vor bucura de acelaş trata- 
ment şi de aceleaşi garanţii de drepi şi de fapt, ca şi ceia 
lalţi supuşi români. Ei vor avea, anume, acelaş drept de 
a înfiinţa, de a conduce şi de a controla, pe propria chel= 
tuială, instituţii de binefacere, religioase sau sociale, şcoli 
şi alte instituţii de educaţie, cu dreptul de a întrebuința, 
nestingheriţi, limba lor în instituţii şi de a=şi exercita li= 
ber religia. 

Ärt. 10.— |n materie de învăţământ public, guvernul 
român va acorda, în oraşele şi judeţele unde locueşte o 
proporţie însemnată de supuşi români de altă limbă dez 
cât cea română, înlesniri potrivite pentru a garanta ca în 
şcolile primare instrucţia să le fie dată, în propria lor 
limbă, copiilor acestor supuşi români. Această prevedere 
nu va împiedeca guvernul român să facă obligator învă= 
țământul limbii române în acele şcoli. 

În oraşele şi judeţele, unde locueşte o proporţie însema 
nată de supuşi români, aparţinând minorităţilor etnice, de 
religie sau de limbă, se va asigura acestor minorităţi o 
parte dreaptă la folosinţa şi împărţirea sumelor ce s'ar a= 
tribui din fondurile publice prin bugetul Statului, buge= 
tele municipale sau altele, întrun scop de educaţie, de 
religie sau de asistenţă socială. 


www.dacoromanica.ro 


116 


Art. 11 *).— România consimte să dea, sub controlul Sta= 
tului român, comunităților de Säcui şi Saşi din Transil- 
vania, autonomia locală în ceeace priveşte chestiunile rez 
ligioase şi şcolare. 

Arf. 12.— România consimte că, în măsura în care pre= 
vederile articolelor precedente ating persoane aparţinând 
minorităţilor de rasă, de religie sau de limbă, aceste prez 
vederi constituesc obligaţii de interes internaţional şi vor 
fi puse sub garanţia Societăţii Naţiunilor. Ele nu vor pu= 
tea fi modificate fără aprobarea majorităţii Consiliului So= 
cietăţii Naţiunilor. Statele Unite ale Americei, Imperiul 
britanic, Franţa, Italia şi Japonia se obligă să nu refuze 
aprobarea lor la orice modificare a ziselor articole, care ar 
fi convenită în formă legală de o majoritate a Consiliului 


Societăţii Naţiunilor. 


România primeşte ca fiecare membru al Consiliului So» 
cietăţii Naţiunilor să aibă dreptul de a atrage atenţia Con» 
siliului la orice infracţiune sau primejdie de infracţiune 
faţă cu vre=una din aceste obligaţii, iar Consiliul să poată 
lucra în aşa fel şi să poată lua măsurile ce vor părea mat 
potrivite şi de folos, după împrejurări. 

România mai primeşte ca în caz de divergență de pă= 


*) In forma dela început a tratatului special amintită în nota 
de mai sus, articolele 10 şi 11 aveau următorul cuprins: 

„Comitetele şcolare alese pe loc de către comunităţile e= 
vreeşti din România, vor asigura, sub controlul general al Sta» 
tului, repartiţia părţei proporţionale din fondurile publice des= 
tinate şcoalelor evreeşti ce vor fi conduse potrivit art. 9, pres 
cum şi organizarea şi îndrumarea acestor şcoli. 

„Prevederile art. 9 în ce priveşte întrebuinţarea limbelor în 
şcoale, se vor aplica şi mai sus ziselor şcoale“ (art. 10). 

„Evreii nu vor fi obligaţi să îndeplinească acte care ar în= 
semna o călcare a Sabbat=ului şi nu vor fi loviți de nici o de= 
cădere din drepturi dacă refuză să se ducă la tribunale sau să 
închee acte legale în ziua Sâmbetei. Totuşi. această prevedere 
nusi va scuti pe Evrei de obligaţiile impuse tuturor supuşilor 
români în vederea nevoilor Statului, precum serviciul militar, 
apărarea naţională sau menţinerea ordinei publice. 

„România îşi declară intenţia de a se abţine să prescrie sau 
să autorizeze alegeri, fie generale sau locale, care s'ar face în 
zi de Sâmbată: de asemeni, nici o înscriere electorală nu va fi 
obligatorie în aceiaşi zi“ (art. 11). 


www.dacoromanica.ro 


117 


rere asupra chestiunilor de drept sau de fapt privind a= 
ceste articole, între guvernul român şi vre-una din prin= 
cinalele puteri aliate şi asociate sau ori care altă putere 
membră în Consiliul Societăţii Naţiunilor, această diver= 
genţă să fie socotită ca un conflict de caracter internaţio= 
nal potrivit prevederilor art. 14 din pactul Societăţii Na= 
ţiunilor. România primeşte ca orice conflict de acest fel 
să fie supus Curţii permanente de justiţie internaţională 
dacă partea cealaltă ar cere=o. Decizia Curţii permanente 
va fi fără apel şi va avea aceiaşi putere şi valoare ca o 
decizie dată în virtutea art. 13 din pact. 


Cap. II. 


Art. 13.—România se obligă să nu închee nici un tra= 
tat, convenţiune sau acord, şi să nu dispună nici o mă= 
sură care ar împiedica=o să ia parte la orice convenţiune 
generală ce ar putea să se închee, sub patronajul Socie= 
tăţii Naţiunilor, în vederea tratamentului echitabil al co= 
merţului celorlalte State, pe timp de cinci ani dela intra= 
rea în vigoare a acestui tratat, 

România se mai obligă să întindă la toate Statele ali= 
ate sau asociate orice favoare sau privilegiu pe care ea 
ar putea, în cursul aceleiaşi perioade de cinci ani, să le 
acorde, în materie vamală, vre=unuia dintre Statele cu ca= 
re, din luna August 1914, Statele aliate sau asociate au 
fost în război, sau oricărui alt Stat care, în virtutea art. 
999 din tratatul cu Austria %), ar avea cu aceleaşi State 
aranjamente vamale speciale. 

Art. 14. — Până la încheerea convenției generale vizată 
mai sus, România se obligă să acorde acelaşi tratament 
ca şi năvilor naţionale sau năvilor naţiunii celei mai fa- 
vorizate, vaselor tuturor Statelor aliate şi asociate care 
dau un tratament analog năvilor române. 

Prin excepţie de la această prevedere s'a recunoscut în 


*) Rezervă expresă în tratatul dela St. Germain în favoa= 
Tea Austriei pentru eventualele aranjamente speciale de schimb 
cu Ungaria şi Cehoslovacia, în cei d'intăi cinci ani după resta= 
bilirea păcii generale. 


www.dacoromanica.ro 


118 


mod formal României şi oricărui alt Stat aliat sau asoci= 
at dreptul de a rezerva traficul de cabotaj năvilor naţi= 
onale. 

Art. 15. — Pâna la încheerea, sub patronajul Societăţii 
Naţiunilor, a unei convenţiuni generale menită să asigure 
şi să menţină libertatea comunicaţiunilor şi a transitului, 
România se obligă să acorde, pe teritoriul român, inclusiv 
în apele teritoriale, libertatea de transit persoanelor, măr= 
furilor, năvilor, maşinelor şi curierilor poştali transitând 
dinspre sau inspre oricare dintre Statele aliate sau aso. 
ciate, şi să le acorde, în ce priveşte înlesnirile, taxele, 
restricţiunile sau orice alte materii, un tratament cel pu= 
ţin tot aşa de favorabil ca persoanelor, mărfurilor, năvi= 
lor, maşinelor, vagoanelor şi curierilor poștali ai României 
sau ai oricărei altă naţionalitate, origină, importaţiune 
sau proprietate care s'ar bucura de un regim mai favorabil. 

Toate sarcinile impuse în România asupra acestui tras 
fic în transit vor trebui să fie potrivite ținându-se seamă 
de condiţiunile acestui trafic. Maărfurile în transit vor fi 
scutite de orice taxe de vamă sau de alt fel. Se 
vor fixa tarife comune pentru traficul în transit prin Ros 
mânia şi tarife comune între România şi oricare Stat a= 
liat sau asociat, transit care ar avea nevoe de bilete sau 
scrisori de trăsură directe, dacă această putere aliată sau 
asociată ar cere=o. 

Libertatea transitului se va întinde la serviciile poştale, 
telegrafice sau telefonice. 

Se înţelege dela sine că nici un Stat aliat sau asociat, 
nu va avea dreptul să reclame beneficiile acestor preve= 
deri pentru vre=o parte a teritoriului său, în care nu sar 
acorda un tratament reciproc cu privire la acelaşi obiect. 

Daca în timp de cinci ani dela intrarea în vigoare a 
prezentului tratat, convenţiunea generală prevăzută mai 
sus nu s'a încheiat sub patronajul Societăţii Naţiunilor, 
România va avea, în orice moment, dreptul să pună ca= 
păt prevederilor acestui articol, cu condiţiunea să dea un 
preaviz, cu douăsprezece luni înainte, Secretarului gene= 
ral al Societăţii Naţiunilor. 


www.dacoromanica.ro 


119 


Arf. 16. — Până la încheerea unei convenţiuni generale 
privitoare la regimul internaţional al căilor de apă, Româ= 
pia se obligă să aplice părţilor din sistemul fluvial al Pru- 
tului care pot fi cuprinse pe teritoriul ei sau care for= 
mează frontierele, regimul precizat în primul paragraf al 
art. 332 şi în articolele 333 până la 338 din tratatul de 
pace cu Germania *). 

Arf. 17. — Toate drepturile şi privilegiile acordate prin 
articolele precedente puterilor aliate şi asociate, vor fi, 
deasemeni, dobândite de toate Statele membre ale Socie= 
tăţii Naţiunilor. 

Prezentul tratat, întocmit în limbile franceză, engleză şi 
italiană şi al cărui text francez are putere probantă în 
caz de divergență, va fi ratificat. El va intra în vigoare 
odată cu tratatul de pace cu Austria. 

Depunerea de ratificare se va face la Paris. 


Puterile al căror guvern are sediul său în afară de E- 
uropa, vor avea putinţa să se mărginească a face cunos= 
cut guvernului republicei franceze, prin reprezentantui lor 
diplomatic la Paris, că ratificarea lor a fost dată, şi în a= 
cest caz, ele vor trebui să transmită instrumentul de ra= 
tificare cât se va putea mai repede. 


Se va dresa processverbal despre depunerea, ratificărei. 

Guvernul francez va da tuturor puterilor semnatare o 
copie certificată conform depe procesul-verbal de depune= 
re a ratificărei. 


Facut la Paris în nouă Decembrie una mie nouă sute 
nouă=sprezece, într'un singur exemplar, care va rămâne 
depus în arhivele guvernului republicei franceze şi depe 
care copiile autentice vor fi date fiecăreia dintre puterile 
semnatare ale tratatului. 

Plenipotenţiarii cari. din cauza depărtării lor momentas 


*) Aceiaşi prevedere a trecut. apoi. în art. 7 al tratatului in= 
ternaţional dela Paris pentru recunoașterea actului de unire a 
Basarabiei, încheiat un an mai târziu. pentru a stabili regimul 
mavigaţiei internaţionale pe Nistru, graniţa cea mai veche a 
neamului nostru. 


www.dacoromanica.ro 


120 


ne de Paris, n'au putut pune semnăturile pe prezentu 
tratat vor fi admişi s'o facă până la 20 Decembrie 1919%). 
Drept care plenipotenţiarii de mai jos, ale căror împu= 
terniciri au fost recunoscute în bună şi cuvenită formă, 
au semnat acest tratat. 
(Urmează semnăturile). 


*) Acesta era termenul maxim acordat de Consiliul suprem Ro= 
mâniei până când trebuia să semneze tratatul special. ca şi tra= 
tatul dela Saint Germain. 


www.dacoromanica.ro 


PREVEDERI SPECIALE DE OCROTIRE 
DIN TRATATELE CU ALTE STATE 
SEMNATARE *) 


Polonia: respectul Sâmbetei 


Art. 11. — Evreii nu vor fi siliți să facă nici un fel de 
act care ar însemna o călcare a Sabbatului lor şi nu vor 
fi loviți de nici o decădere (din drepturi) dacă refuză să 
se înfăţişeze înaintea tribunalelor sau să închee acte le= 
gale în ziua de Sâmbătă. Totuşi, această prevedere nusi 
va scuti pe Evrei de obligaţiile impuse tuturor cetăţenilor 
polonezi în vederea nevoilor serviciului militar, ale apără= 
rii naţionale sau ale menţinerii ordinei publice. 

Polonia îşi declară intenţia de a se abține să ordone 
sau să autorizeze alegeri generale ori locale într'o zi de 
Sâmbătă : nici o înscriere electorală sau de alt fel nu va 
trebui să se facă în chip obligator Sâmbăta. 


Cehoslovacia : autonomia Rutenilor 


Art. 10. — Cehoslovacia se obligă să organizeze teritoz 
riul Rutenilor dela sudul Carpaţilor în frontierele stabi 
lite de principalele puteri aliate şi asociate, sub forma u= 
nei unităţi autonome în interiorul Statului cehoslovac, 
înzestrată cu cea mai largă autonomie care nu va contra= 
veni la unitatea Statului cehoslovac. 

Art. 11. — Teritoriul Rutenilor dela Sudul Carpaţilor 


va avea o Dietă autonomă. Această Dietă va exercita pu= 


*) Deşi conţinutul este în genere uniform, totuşi ocrotirea cu= 
prinde, uneori, prevederi speciale potrivit situaţiilor deosebite 
ale Statelor semnatare respective care au primit obligaţiile inter= 
naţionale de ocrotire. 


www.dacoromanica.ro 


122 


terea legiuitoare în materie de limbă, de instrucţie și de 
religie, precum şi pentru chestiunile de administraţie lo= 
cală, ca şi pentru orice alte chestiuni pe care legile Sta- 
tului cehoslovac i le-ar atribui. Guvernatorul teritoriului 
Rutenilor va fi numit de preşedintele republicei cehoslo» 
slovace şi va fi răspunzător faţă de Dieta ruteană. 

Arf. 12. — Cehoslovacia primeşte cu funcţionarii teri= 
toriului Rutenilor să fie aleși, pe cât posibil, dintre locu= 
itorii acestui teritoriu. 

Arf. 13.— Cehoslovacia garantează teritoriului Rutenilor 
o dreaptă reprezentare în Adunarea legiuitoare a republi= 
cei cehoslovace, căreia teritoriul îi va trimete deputaţi a= 
leşi potrivit Constituţiei republicei cehoslovace. Totuşi, a= 
çeşti deputaţi nu se vor bucura de dreptul de vot în 
Pieta cehoslovacă în toate materiile legislative de aceeaşi 
matură ca acelea atribuite Dietei rutene. 


Jugoslavia : Statutul Musulmanilor 


Art. 10.— Statul sârboscroatoasloven primeşte să ia faţă 
de Musulmani, în privinţa statutului lor familiar sau per= 
sonal, toate măsurile care să îngădue de a reglementa a= 
ceste chestiuni după obiceiurile musulmane. 

Guvernul sârbos=croatossloven va face, de asemeni. să se 
numească un Reiss«ul-Ulema. 

Statul sârbos=croato»sloven se obligă să acorde întreaga 
protecţie moscheelor, cimitirelor şi altor instituţii religioa= 
te musulmane. Toate înlesnirile şi autorizaţiile vor fi date 
fundațiilor pioase (Vakufuri) şi stabilimentelor religioase 
sau de caritate musulmane în fiinţă şi guvernul sârbo» 
croato=sloven nu va refuza, la înfiinţarea de noui stabili» 
mente religioase şi de caritate, nici una din înlesnirile ne= 
cesare ce sunt garantate celorlalte stabilimente private de 
aceiaşi natură. 


Grecia: respectul Sâmbetei, autonomia Valahilor 
din Pind şi Statutul Musulmanilor. 


Art. 10.— In oraşele sau judeţele unde locueşte o pro= 
porţie însemnată de supuşi greci de religie mozaică, gu= 


www.dacoromanica.ro 


123 


vernul grec se obligă ca Evreii să nu fie siliţi a îndepli= 
ni acte de ori ce fel, care ar însemna o călcare a Sabbat= 
ului lor, şi să nu fie loviți de nici o incapacitate dacă ei 
refuză să se înfăţișeze înaintea tribunalelor sau să fa- 
că acte legale în ziua Sabbatului. Totuşi, această dispozi= 
ție nu va scuti pe Evrei de obligaţiile impuse tuturor ce: 
tățenilor greci în vederea nevoilor serviciului militar, ale 
apărării naţionale sau ale menţinerii ordinei publice. 

Art. 12. — Grecia convine să acorde, sub controlul Sta- 
tului elenic, comunităţilor Valahilor din Pind, autonomia 
locală în ceeace priveşte chestiunile religioase, de caritate 
sau şcolare. 

Art. 14. — Grcia primeşte să ia, în privința Musulma= 
nilor, toate dispoziţiile necesare pentru a regula, conform 
obiceiurilor musulmane, chestiunea drepturilor familiare şi 
a statutului personal. 

Grecia se obligă să acorde protecţia moscheelor, cimiti= 
relor şi a altor stabilimente religioase musulmane. Se vor 
asigura deplina recunoaştere și toate înlesnirile fundațiilor 
pioase (Vakufuri) şi stabilimentelor musulmane religioase 
şi de caritate, astăzi în fiinţă, și Grecia nu va refuza. pen- 
tru crearea de noui stabilimente religioase și de caritate, 
nici una din înlesnirile necesare garantate celorlalte sta= 
bilimente private de acest fel. 


www.dacoromanica.ro 


PROCEDURA RECURSULUI LA CONSI- 
LIUL S. N. ÎN MATERIE DE MINORITĂŢI 


Textul raportului Titfoni şi al principalelor 
hotărâri ale Consiliului în această privință : 


Consiliul S. N, a socotit de folos să determine natura 
şi limitele garanţiilor stabilite prin diferitele tratate cu 
privire la ocrotirea minorităţilor. 

Aceste prevederi din tratate privitoare la minorităţi sunt 
în genere concepute în următorii termeni: 

„Țara interesată consimte ca, în măsura în care prevez 
derile articolelor precedente ating persoane ce aparţin mi= 
norităţilor de rasă, de religie sau de limbă, aceste preve= 
deri să fie obligaţiuni de un interes internaţional care vor 
fi puse sub garanţia S. N." 

Prevederile privitoare la minorităţi spun, apoi, că ţara 
interesată „admite că orice membru al Consiliului S5. N. 
va avea dreptul să atragă atenţia Consiliului la cas dein= 
fracțiune sau primejdie de infracţiune la vre=una din a= 
ceste obligaţiuni, iar Consiliul va putea să purceadă în 
aşa fel şi să dea acele instrucţiuni, care i=se vor părea 
potrivite şi de folos în acea împrejurare“. Ţările intere= 
sate mai convin că în cas de divergență de păreri în pri= 
vinţa chestiunilor de drept sau de fapt decurgând din a= 
ceste articole, între guvernul interesat şi vreuna din pu= 
terile membre în Consiliul S. N., această divergență va fi 
socotită ca un conflict având un caracter internaţional, 
potrivit termenilor art. 14 din pact; acest conflict va fi 
supus Curţei permanente de justiţie internaţională, dacă 
partea cealaltă o cere. 


Până astăzi, dreptul internaţional încredința garanţia de 


www.dacoromanica.ro 


125 


executare a prevederilor de acest fel marilor puteri. Tra= 
tatele de pace au inaugurat un sistem nou: ele fac apel 
la Societatea Naţiunilor. 

Consiliul şi Curtea permanentă de justiţie internaţio= 
nală sunt cele două organe însărcinate să asigure punerea 
în practică a acestei garanţii. 

Nu va fi lipsit de folos să definim, mai întâi, în mod 
explicit, înţelesul precis al expresiei „garanţia Societăţii 
Naţiunilor”. Pare vădit că această prevedere înseamnă, 
înainte de toate, că prevederile privitoare la minorităţi 
sunt de neatins; adică, ele nu pot fi schimbate în înţe= 
lesul de a se aduce vre=o atingere oarecare drepturilor astăzi 
recunoscute fără asentimentul majorităţii Consiliului S. 
N. In al douilea rând, această prevedere înseamnă că So= 
cietatea trebue să se asigure că prevederile privitoare la 
ocrotirea minorităţilor sunt îndeplinite în chip neîntrerupt. 

Consiliul trebue să se pună în mişcare în cas de in» 
fracțiune la vre=una din obligaţiunile cu privire la zisele 
minorităţi. Tratatele sunt foarte explicite în privinţa a= 
aceasta : ele arată procedura de urmat. 

Dreptul de a da de veste despre infracţiuni sau pri= 
mejdii de infracţiune este rezervat membrilor Consiliului. 
Aici e vorba, întrucâtva, de un drept şide o datorie a pu= 
terilor reprezentate în Consiliu ; prin acest drept, ele sunt, 
într'adevăr, poftite să poarte un deosebit interes ocrotirii 
minorităților. 

Fireşte, acest drept nu exclude deloc putinţa chiar a 
minorităţilor, sau a Statelor nereprezentate în Consiliu, de 
a atrage atenţia Societăţii Naţiunilor în privinţa oricărei 
infracţiuni sau primejdii de infracţiune ; acest act, însă, 
trebue să păstreze caracterul unei cereri sau al unei in= 
formaţiuni pur şi simplu; el nu poate avea efectul juri= 
dic de a obliga Consiliul şi de a provoca intervenţia lui. 

Prin urmare, când se adresează Societăţii Naţiunilor o 
cerere privitoare la chestiunile despre minorităţi, Secreta= 
rul general trebue să o comunice fără comentarii, mem= 
brilor Consiliului, pentru informare. Această trimetere nu 
înseamnă până aici un act juridic al Societăţii sau al or= 


www.dacoromanica.ro 


126 


ganelor ei. Competinţa Consiliului de a se ocupa de ches- 
tiune începe numai când unul din membrii lui îi atrage 
atenţia in privinţa infracţiunii sau a primejdiei de infrac= 
tiune care a fost obiectul cererii sau al informaţiei. 

Statul interesat, dacă face parte din Societate, este şi 
el informat, odată cu Consiliul, despre obiectul cererei; 
întradevăr, Secretarul general a statornicit, de câtva timp, 
că orice document, comunicat pentru informaţie membri= 
lor Consiliului, să fie, în principiu, comunicat de îndată 
şi tuturor membrilor Societăţii. Această comunicare, care 
poate îngădui Statului interesat să supună membrilor Con= 
siliului observaţiile ce le crede trebuitoare, n'are, totuşi, 
caracterul unei cereri a Societăţii în scop de a căpăta lä» 
muriri cu privire la cerere, nici nu atrage, pentru Statul 
interesat, nevoia de a prezenta documentele în apărarea 
lui. , 

În cazul când, după o petiție, intervenţia Societăţii a= 
pare grabnică, Secretarul general va putea tot aşa să ura 
meze procedura de mai sus; numai că, ținând seamă de 
urgență, va comunica în cel mai scurt termen (telegrafic, 
dacă socoteşte necesar) acea cerere membrilor Consiliului. 

Fiecare putere reprezentată în Consiliu va putea să 
ceară convocarea grabnică, potrivit prevederilor regula= 
mentului în vigoare. 

Această măsură de prevedere va avea de scop să îm= 
piedece orice act neaşteptat de năpăstuire a minorităţilor. 

În cazul când Consiliul împărtăşeşte interpretarea ce 
am avut onoarea să v'o expun, ar putea adopta hotărârea 
(rezoluţia) următoare : 

„Consiliul îşi îndeamnă membrii să atragă în chip cu 
totul special atenţia guvernelor lor asupra concluziilor ex= 
puse în acest raport“. *) 


Rezoluţiile (hotărârile) următoare 
ale Consiliului. 


Spre a defini condiţiunile în care Consiliul işi va exer= 


*) Acesta este textul raportului prezentat de Tittoni şi însu= 
sit de Consiliul S. N. în şedinţa lui dela 22 Octombrie 1920. 


E primul document procedural în materie. 


www.dacoromanica.ro 


127 


cita funcțiunile ce-i sunt date prin pact şi prin diferitele 
tratate despre ocrotirea minorităţilor, Consiliul aprobă re= 
zoluţia următoare care se va introduce în regulamentul 
lui interior : 

„În scop de a înlesni membrilor Consiliului exerciţiul 
drepturilor şi datoriilor în privinţa ocrotirii minorităţilor, 
e de dorit ca preşedintele împreună cu doui membri nu= 
miţi de el, în fiecare cas, să purceadă la cercetarea orică= 
rei petiţii sau comunicări către Societatea Naţiunilor în 
legătură cu vre-o infracţiune sau primejdie de infracţiune 
la clauzele tratatelor pentru ocrotirea minorităţilor. Această 
cercetare se va face de îndată ce petiția sau comunicarea 
cu pricina va fi fost adusă la cunoştinţa membrilor Con= 


siliului“. (25 Octombrie 1920) 


În legătură cu raportul Tittoni însușit la 22 Octombrie 
1920, la Bruxelles, Consiliul S. N. hotărăște că: 

„Orice cerere privitoare la ocrotirea minorităţilor pe te= 
meiul prevederilor din tratate, venind dela reclamanţi cari 
n'au calitatea de membri ai Societăţii Naţiunilor, va fi co= 
municată de îndată Statului interesat. 

„Statul interesat va fi ţinut să=l informeze pe Secreta= 
rul general, în cele trei săptămâni din ziua când reprez 
zentantul lui pe lângă Secretariatul S. N. va fi primit tex= 
tul unei asemenea cereri, dacă are de gând să trimeată 
observaţiuni în privinţa aceasta, 

„În cazul când Statul interesat n'ar răspunde în cele 
trei săptămâni sau ar declara că se abţine să facă obser= 
vaţiuni, cererea respectivă va fi comunicată membrilor S. 
N., potrivit procedurii prevăzută în raportul Tittoni. 

„În cazul când Statul interesat ar declara că doreşte să 
prezinte observaţiuni, i-se va acorda în acest scop un ter= 
men de două luni din ziua când reprezentantul lui pe 
lângă Secretariatul 5. N. a primit textul cererii. După ce 
va fi primit observaţiunile, Secretarul general va dispune 
să se comunice membrilor 5. N. cererea împreună cu ob= 
servaţiunile sus zise. 

„În cazurile neobişnuite şi de o foarte mare urgenţă, 


www.dacoromanica.ro 


128 


Secretarul general e ţinut, înainte de comunicarea cererii 
către membrii S5. N., să-l informeze pe reprezentatul Sta= 
tului interesat de pe lângă Secretariatul S. N. 

„Această hotărâre va intra de îndată în vigoare în ceea 
ce priveşte Polonia şi Cehoslovacia *). 

„Cât priveşte pe celelalte State care au primit prevede» 
rile tratatelor pentru ocrotirea minorităţilor, Consiliul îl ax 
utoriză pe Secretarul general să le comunice hotărârea lu= 
ată faţă de Cehoslovacia şi Polonia şi să le invite a face 
să se ştie dacă doresc să se aplice aceiaşi procedură faţă 


de ele (27 Iunie 1921). 


Referindu=se la rezoluţiile dinainte privitoare la proce= 
dura de urmat în materie de ocrotirea minorităţilor, dela 
22 şi 25 Octombrie 1920 şi 27 Iunie 1921, Consiliul S. N, 
a hotărât că: 

1° Spre a fi supuse procedurii stabilită prin rezoluţiile 
Consiliului dela 22 şi 25 Octombrie 1920 şi 27 Iunie 1921, 
petiţiile adresate 5. N. cu privire la minorităţi: 

a) Trebue să aibă de obiect ocrotirea minorităţilor po= 
trivit tratatelor ; 

b) In deosebi, ele nu trebue să fie prezentate sub fore 
ma unei cereri de ruptură a legăturilor politice dintre mi= 
noritatea cu pricina şi Statul din care ea face parte; 

c) Nu trebue să provină dintr'un isvor anonim sau nu 
destul de dovedit; 

d) Ele trebue să fie redactate fără violenţă în expre= 
siuni ; 

e) Şi trebue să cuprindă informaţiuni sau să atragă a= 
tentia asupra unor fapte care n'au făcut de curând obiec= 
tul vre=unei petiţii supusă procedurii obişnuite. 

În cazul când Statul interesat ar face, dintrun oare= 
care motiv, obiecţiuni împotriva putinţei de primire a u= 
nei petiţii, Secretarul general va supune chestiunea pri= 
mirii preşedintelui Consiliului, care va putea să invite pe 


*) Această precizie procedurală a fost, de altfel, provocată din 
iniţiativ acelor două State. 


www.dacoromanica.ro 


129 


alți doui membri din Consiliu să-l asiste la cercetarea a= 
cestei chestiuni. Dacă Statul interesat o cere, chestiunea 
aceasta de procedură va putea să fie înscrisă la ordinea 
de zi a Consiliului. 

2. Prelungirea termenului de două luni prevăzut prin 
rezoluţia din 27 [unie 1921 pentru observaţiunile guver= 
nului interesat cu privire la petiţii va putea fi admisă de 
preşedintele Consiliului, dacă Statul o cere şi dacă îm= 
prejurările par s'o facă necesară. 

3, Comunicarea către membrii Societăţii a petițiilor cum 
şi a observaţiunilor (dacă sunt) guvernului interesat, po= 
trivit rezoluţiei din 27 Iunie 1921, va fi restrânsă la mem= 
brii Consiliului. Ea va putea, totuşi, să fie făcută celora 
lalţi membri ai Societăţii sau publicului în general după 
cererea Statului interesat sau în virtutea unei hotărâri 
luată în acest scop de Consiliu care va fi fost sezizat în 
mod regulat. 

£. Examinarea petiţiilor şi a observaţiunilor (dacă sunt) 
guvernelor interesate de către preşedinte şi alţi doui mem- 
bri ai Consiliului, potrivit rezoluţiei din 25 Octombrie 1920, 
va avea de obiect să constate eventual numai că este ca= 
zul, pentru unul sau mai mulţi dintre membrii Consiliu- 
lui, dea aduce la cunoştinţa Consiliului o infracţiune sau 
o primejdie de infracţiune la vre=una din prevederile pen= 
tru ocrotirea minorităţilor. Dreptul, care aparţine tuturor 
membrilor Consiliului de a atrage atenţia acestuia asupra 
unei infracţiuni sau primejdii de infracţiune, rămâne ne= 
atins. 

5, Această rezoluţie va fi adusă la cunoştinţa guver= 
nelor care au semnat tratatele ori au făcut declaraţiuni 
cu privire la ocrotirea minorităţilor (5 Septembrie 1923). 


Consiliul Societăţii Naţiunilor : 

Ținând seamă că prin rezoluţia dela 25 Octombrie 1920 
s'a hotărât că, în vedere de a se înlesni membrilor Con= 
siliului exerciţiul drepturilor şi datoriilor lor în ceea ce 
priveşte ocrotirea minorităţilor, este de dorit ca preşedin= 
tele împreună cu doui membri numiţi de el, în fiecare cas, 


9 
www.dacoromanica.ro 


130 


să proceadă la cercetarea oricărei petiţii sau comunicări 
către Societatea Naţiunilor având legătură cu o infracţiu= 
ne sau o primejdie de infracţiune la clauzele din tratate= 
le pentru ocrotirea minorităţilor, şi că această examinare 
se va face de îndată ce petiția sau comunicarea va fi fost 
adusă la cunoştinţa membrilor Consiliului, 

Hotărăşte : 
I. Dacă preşedintele în funcţiune al Consiliului este : 

— reprezentantul Statului ai cărui supuşi sunt persoa= 
nele aparţinând minorităţii în cauză, sau 

— reprezentantul unui Stat vecin Statului ai cărui su= 
puşi sunt persoanele aparținând minorităţii în cauză, sau 


— reprezentantul unui Stat a cărui majoritate a popu= 
laţiei aparţine, din punct de vedere etnic, aceluiaș popor 
ca şi persoanele făcând parte din zisa minoritate, 

că sarcina care-i revine preşedintelui Consiliului în îns 
ţelesul rezoluţiei dela 25 Octombrie 1920, va fi îndepli= 
nită de membrul Consiliului care exercita funcțiunile de 
preşedinte exact înainte de actualul preşedinte şi care nu 
se află în aceiaşi situaţie. 

II. Preşedintele Consiliului numind pe doui dintre co= 
legii lui, potrivit rezoluţiei dela 25 Octombrie 1920, nu 
trebue să aleagă nici pe reprezentantul Statului ai cărui 
supuşi aparţin minorităţii în cauză, nici pe reprezentantul 
unui Stat vecin Statului ai cărui supuşi sunt aceste per= 
soane, nici în sfârşit pe acela al unui Stat a cărui majo= 
ritate a populaţiei aparţine, din punct de vedere etnic, a= 
celuiaş popor ca şi numitele persoane. (10 Iunie 1925). 


In sfârşit, cea din urmă rezoluţie, în materie procedu= 
rală privind ocrotirea, datează din 13 lunie 1929 şi a fost 
luată în sesiunea dela Madrid a Consiliului S. N. lată 
textul ei: 

„Consiliul, 

„a) Hotărăşte să adauge prevederilor cuprinse în rezo= 
luţiile lui anterioare privind procedura de cercetare a pe= 
tiţiilor de minorităţi, următoarele prevederi : 


www.dacoromanica.ro 


131 


„l. Pufinfa de primire a pefifiilor. 


„Când Secretarul general va declara o petiție că nu e 
de primit, va informa despre aceasta pe petiționar şi, e= 
ventual, îi va comunica rezoluţia Consiliului din 5 Sep- 
tembrie 1923 care stabileşte condiţiunile de admisibilitate 
pentru petiţiile de minorităţi. 


„2. Alcăfuirea comitetelor de minorități. 


„Preşedintele Consiliului, în cazuri excepţionale, va pu= 
tea să invite patru membri ai Consiliului în loc de doui, 
în vederea cercetării petițiilor de minorităţi prevăzută prin 


rezoluția Consiliului din 20 Octombrie 1920. 
„3, Frecvența întrunirilor pentru comitetele de minorităfi. 


„Consiliul socoteşte că ar fi de dorit, din partea comi= 
tetelor de minorităţi, ca să ia în seamă putinţa de a se 
întruni în răstimpul dintre sessiunile Consiliului, ori de 
câte ori cred că e folositor pentru cercetarea petiţiilor. 


„4. Comunicări privifoare la soarta pefifiilor în comitetele 
de minorităfu. 


a) După ce membrii unui comitet de minorităţi vor fi 
sfârşit cercetarea unei afaceri fără să ceară înscrierea ei 
pe ordinea de zi a Consiliului, vor comunica prin scris 
soare rezultatul acestei cercetări celorlalţi membri ai Con= 
siliului, pentru informarea lor. Secretarul general va ține 
la dispoziţia membrilor Consiliului documentarea cores» 
punzătoare. 

b) Secretarul general va împărţi, odată pe an, tuturor 
membrilor Consiliului, pentru informarea lor, un document 
reproducând scrisorile pe care diferitele comitete de mi= 
norități le vor fi adresat in timpul anului membrilor Con= 
siliului, aşa cum se spune mai sus. 


„5. Publicifafea rezulfafului cercetării unei afaceri de un 
comifef de minorităfi. 


„Comitetele de minorităţi ar trebui să ia serios în sea= 
mă putinţa de a da publicităţii, cu asentimentul guvernu= 
lui interesat, rezultatul cercetării chestiunilor care le sunt 


www.dacoromanica.ro 


132 


supuse. Consiliul își exprimă speranţa vie ca guvernele 
interesate să=și poată da, cât mai des cu putinţă, asenti= 
mentul la o asemenea publicare. Publicarea se va putea 
face prin tipărirea în Journal Officiel fie a scrisoarei sus 
menţionate a comitetului de minorităţi menită săzi infor= 
meze pe ceilalţi membri ai Consiliului, fie a oricărui alt 
text care s'ar părea nimerit. 


„6. Publicafiuni anuale regulate privind activitatea Societăţii 
Nafiunilor în materie de ocrotirea minorităților. 


„Secretarul general va publica, odată pe an, în Journal 
Officiel al Societăţii Naţiunilor, o statistică privind: 1° nu= 
mărul petiţiilor primite la Secretariat în cursul anului; 
20 numărul petiţiilor declarate de neprimit; 30 numărul 
petiţiilor declarate primite și supuse la cercetarea unui 
comitet de minorităţi ; 40 numărul comitetelor şi acela al 
întrunirilor ţinute de ele în vederea cercetării ziselor pes 
tiţii; 5% numărul petiţiilor a căror cercetare, din partea 
unui comitet de minorităţi, a fost sfârşită în cursul anului. 

„b) Hotărăşte să se comunice această rezoluţie Statelor 
care au primit prevederile pentru ocrotirea minorităților ; 

„c) Hotărăşte că raportul pregătit de reprezentantul 
Japoniei, raportor, cu colaborarea reprezentanţilor Angliei 
şi Spaniei inclusiv anexele *), precum şi procesele verbale 
ale şedinţelor ţinute de Consiliu întrunit în comitet pene 
tru cercetarea acestei probleme şi procesul verbal al aces= 
tei şedinţe a Consiliului, să fie aduse la cunoştinţa tutus 
ror membrilor Societăţii Naţiunilor şi publicată ca de o= 
bicei“, 


*) Observațiile guvernelor următoarelor State membre: Bul= 
garia, Cehoslovacia, China, Elveţia, Estonia, Germania, Grecia, 
Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Ungaria şi Yu= 
goslavia, cum şi lista comunicărilor provenite din partea aso= 
ciaţiilor şi organizaţiilor. 


www.dacoromanica.ro 


TEXTELE DE DREPT PRIVITOARE 
LA MINORITĂŢI PUSE SuB 
GARANȚIA SOCIETĂŢII NAŢIUNILOR 


1° Zrafafele speciale zise „de minorităfi“, semnate 
la conferința păcii generale : 


a) Polonia— Tratatul între principalele puteri aliate şi aso= 
ciate şi P., semnat la Versailles, 28 Iunie 1919. 


b) Cebhoslovacia—]dem, St. Germain, 10 Septembrie 1919. 
<) Jugoslavia— d. Id. Id. 

d) România— Id., Paris, 9 Decembrie 1919. 

e) Grecia— Id., Sèvres, 10 August 1919, 


20 Capifole speciale înscrise în frafafele generale de pace: 
a) Austria—Tratatul semnat la St. Germain=en-Laye, 10 
Septembrie 1919 (partea MI, secția V, art. 62-69). 

b) Bulgaria—Tratatul dela Neuilly=sur=Seine, 27 Noem- 
brie 1919 (Partea III, secția IV, art. 49—57). 

<) Ungaria—Tratatul dela Trianon, 4 Iunie 1920 (partea 
I, secția VI, art. 54—60). 

d) Turcia— Tratatul dela Lausanne, 24 Iulie 1923 (partea 
I, secția III, art. 37—45). 


30 Capifole speciale înscrise în alfe frafafe : 


a) Convenţia germano=polonă privitoare la Silezia de sus, 


iscălită la Geneva, 15 Mai 1922 (partea III). 


b) Convenţia dintre Lituania şi Anglia, Franţa, Italia şi 
Japonia privitoare la teritoriul Memel, iscălită la Paris, 


8 Mai 1924 (art. Il şi art. 26—27 din statutul anexat). 


www.dacoromanica.ro 


134 


4 Declarafiile generale făcute înaintea Consiliului S. N. 


a) Albania, —2 Octombrie 1921. 
b) Estonia, —17 Septembrie 1923. 
c) Irak, —30 Mai 1932. 

d) Letonia, —7 Iulie 1923. 

e) Lituania, —12 Mai 1922. 


50 Declarafii speciale făcute înaintea Consiliului S. N, 
a) Finlanda, —(Pentru insulele Aland), 27 Iunie 1921. 


www.dacoromanica.ro 


LIBERTATEA COMUNICAŢIUNILOR ŞI A 
TRANSITULUI INTERNAŢIONAL TERES- 
TRU, MARITIM-=FLUVIAL ŞI AERIAN 


Prevederile generale şi cele speciale din tratatele de 
pace *) 


I PREVEDERILE GENERALE 


Märfurile de provenienţă din teritoriile puterilor aliate 
şi asociate şi cu destinaţiune pentru (Germania, precum 
şi mărfurile în transit prin Germania **) şi de provenienţă 
din sau cu destinaţiunea pentru teritoriile puterilor aliate 
şi asociate vor beneficia de plin drept pe căile ferate ger» 
mane, din punctul de vedere al taxelor de perceput (ţi= 
nându.se seamă de toate refacţiile şi primele—zisfournes 
ef primes), al înlesnirilor şi de orice alt fel, de regimul cel 
mai favorabil aplicat mărfurilor: de aceiaşi natură trans» 
portate pe oricare din liniile germane, fie în trafic inte- 
rior, fie în exportare, importare sau transit în condițiuni 
asemănătoare de transport, în special din punctul de ves 
dere al lungimii drumului. Aceiaşi regulă se va aplica, la 
cererea uneia său mai multor puteri aliate sau asociate, 
mărfurilor desemnate nominal de către aceste puteri pros 
venind din Germania şi cu destinaţie pentru teritoriile lor, 


*) Ele se găsesc în text uniform, cu foarte neînsemnate va= 
riante locale, în părţile X (clauze economice), XII (porturi, căi 
de apă şi căi ferate) şi XI (navigația aeriană) din tratatul de 
pace dela Versailles şi'n părțile corespunzătoare ale celorlalte 
tratate de pace. Desvoltă în genere prevederea cuprinsă în art. 
23 alin. e din pactul S. N. şi urmăresc să rânduiască viaţa in= 
ternaţională după răsboi şi să asigure mai bine, pe viitor, pa= 
cea şi colaborarea dintre popoare. 

**) Se va citi Austria, Bulgaria ori Ungaria, după cum e 
vorba de tratatele dela St. Germain, Neuilly sau Trianon. 


www.dacoromanica.ro 


136 


Tarife internaţionale stabilite după taxele prevăzute la 
aliniatul precedent şi privind scrisori de trăsură directe, 
vor trebui să se creeze când una din puterile aliate şi a= 
sociate le va cere Germaniei. (365 Versailles, 319 St. Gera 
main, 236 Neully, 295 Trianon). 

Totuşi fără a se atinge de dispoziţiunile articolelor 272 
şi 973, Ungaria se obligă să menţină pe propriile sale li= 
nii regimul tarifelor existente înainte de răsboi pentru 
traficul porturilor Adriaticei şi ale Mării Negre din punct 
de vedere al concurenţei lor cu porturile germane dela 
Nord (adaus numai privind Ungaria la art. citat 295 Tri= 
anon). 


Cu începere dela punerea în vigoare a tratatului de faţă, 
înaltele părţi contractante vor reînoi, în ceea ce le priveş= 
te şi sub rezervele indicate la paragraful al doilea al ar= 
ticolului de faţă, convenţiunile și înțelegerile semnate la 
Berna la 14 Octombrie 1890, 20 Septembrie 1893, 16 lu. 
lie 1895, 16 Iunie 1898 şi la 19 Septembrie 1906, privi= 
toare la transportul mărfurilor pe căile ferate. 

Dacă într'un termen de cinci ani după punerea în vigoare 
a tratatului de faţă se va încheia o nouă convenţțiune pen= 
tru transportul pe căile ferate a călătorilor, bagajelor şi 
mărfurilor pentru a înlocui convenţiunea dela Berna din 
14 Octombrie 1890 *) şi adăugirile subsequente menţio= 
nate mai sus, această nouă convenţiune, precum şi con= 
diţiunile complimentare regulând transportul internaţional 
pe căile ferate ce s'ar putea întemeia pe ea, vor lega Ger= 
mania chiar dacă această putere va refuza să ia parte la 
pregătirea convenţiunii sau să adere la ea. Până la în= 
cheerea unei noi convenţiuni, (Germania se va conforma 


*) Lucru ce s'a făcut. Începând din Mai 1923 s'a întrunit la 
Berna o conferinţă internaţională a reprezentanţilor administra= 
ţiilor de căi ferate din diferitele State din inițiativa „Uniunii 
internaţionale de C. F.“ reconstituită la Paris în 1922 şi după lu= 
crări de peste un an, la 23 Octombrie 1924, s'a ajuns la sem= 
narea celor două convenţii internaţionale, una privitoare la 
transportul de mărfuri (C. I. M.) şi cealaltă privind transpor= 
turile de călători şi bagage (C. I. V.) 


www.dacoromanica.ro 


137 


dispoziţiunilor convenţiunii de la Berna şi adăugirilor 
subsequente indicate mai sus cât şi condiţiunilor compli= 
mentare (366 Versailles, 313 St. Germain, 237 Neuilly, 
296 Trianon). 


Germania va fi ţinută să coopereze la stabilirea servia 
ciilor de bilete directe pentru călători şi bagajele lor care 
i-se vor cere de una sau mai multe puteri aliate şi aso= 
ciate pentru a asigura, prin drumul de fer, relaţiunile a, 
cestor puteri între ele sau oricare altă ţară, în transit 
prin teritoriul german : Germania va trebui în special să 
primească în acest scop trenurile şi vagoanele de prove= 
nienţă din teritoriile puterilor aliate și asociate şi să le 
îndrumeze cu o iuţeală cel puţin egală celei a celor mai 
bune trenuri de lung parcurs de pe aceleaşi linii. În nici 
un cas, preţurile aplicabile ocestor servicii directe nu vor 
putea fi superioare preţurilor percepute, pe aceleaşi pare 
cursuri, pentru serviciile interne germane, efectuate în a= 
celeaşi condițiuni de viteză şi de confort. 

Tarifurile aplicabile, în aceleaşi condițiuni de viteză şi 
de confort, transportului de emigranţi pe căile ferate ger= 
mane cu destinaţiunea pentru sau cu proveniența din 
porturile puterilor aliate şi asociate, nu vor putea trece, 
niciodată, peste o taxă chilometrică superioară celei a ta= 
rifelor celor mai favorabile, ţinându-se seamă de orice 
prime sau refacţii (primes ou risfournes) de care ar bene= 
ficia, pe zisele căi ferate, emigranții mergând sau venind 
din orice alte porturi (367 Versailles, 314 St. Germain, 
238 Neuilly, 297 Trianon). 


Germania se obligă să nu adopte nici o măsură tech= 
nică, fiscală sau administrativă, precum ar fi vizita vaz 
mală, măsurile de poliţie sanitară sau de control, care ar 
fi speciale pentru serviciile directe prevăzute la articolul 
precedent, sau la transporturile de emigranţi cu destina= 
țiunea pentru sau de provenienţă din porturile puterilor 
aliate şi asociate şi care ar avea ca efect de a împiedeca 


www.dacoromanica.ro 


138 


sau întârzia aceste servicii (368 Versailles, 315 St. Ger- 
main, 239 Neuilly, 298 Trianon). 


În caz de transport, parte pe cale ferată şi parte pe 
cale de navigaţiune interioară, cu sau fără scrisoare de 
trăsură directă, stipulaţiunile ce preced vor fi aplicabile 
părții drumului efectuat pe calea ferată (369 Versailles, 
316 St. Germain, 240 Neuilly, 299 Trianon). 


Germania se bligă să acorde libertatea transitului prin 
teritoriul ei pe căile cele mai apropiate pentru transitul 
internaţional, pe căi ferate, pe cursuri de apă navigabile 
sau pe canaluri, persoanelor, mărfurilor, năvilor, vapoare» 
lor, vagoanelor şi serviciilor poştale venind din sau mer= 
gând spre teritoriile oricăreia din puterile aliate şi asociate, 
limitrofe sau nu ; în acest scop, trecerea prin apele teritoa 
riale va fi îngăduity. Persoanele, mărfurile, năvile, vapoa= 
rele, trăsurile, vagoanele şi serviciile poştale nu vor fi su= 
puse nici unui drept de transit, nici unui termen sau 
restricţiuni nefolositoare şi vor avea dreptul, în Germa= 
nia, la tratamentul naţional în tot ce priveşte taxele şi în= 
lesnirile, precum şi în orice altă privinţă. 

Märfurile în transit vor fi scutite de orice drepturi de 
vamă sau alte drepturi analoage. 

Orice taxe sau sarcini grevând transportul în transit, 
vor trebui să fie echitabile ţinânduz=se seamă de condiţi= 
unile traficului. Nici o redevenţă, înlesnire sau restricţie 
nu va trebui să depindă, direct sau indirect, de calitatea 
proprietarului sau de naționalitatea năvei ori a altui mij= 
loc de transport, care ar fi fost sau ar trebui să fie între= 
buințat pe o parte oarecare a parcursului total (art. 321 
Versailles, 284 St.-Germain, 212 Neuilly, 268 Trianon). 


Germania se obligă să nu impună, nici să menţină vresun 
control asupra întreprinderilor de transport, în transit de 
dus şi întors, ale emigranților, prin teritoriul ei, în afară 
de măsurile necesare pentru a constata dacă călătorii sunt 
într'adevăr în transit; ea nu va îngădui nici unei compa= 


www.dacoromanica.ro 


139 


nii de navigaţie şi nici unei alte organizaţii, societate sau 
persoană particulară interesată la trafic, să participe într'un 
mod orecare la un serviciu administrativ organizat în 
acest scop, nici să exercite o influenţă directă sau indie. 
rectă în această privinţă (322 Versailles, 285 St. Germain, 
213 Neuilly, 269 Trianon). 


Germania nu va putea stabili nici o deosebire sau prez 
ferință, directă sau indirectă, în ce priveşte drepturile, 
taxele şi prohibiţiunile privitoare la importaţiuni în terito= 
riul ei sau la exportațiuni din teritoriul ei şi, sub rezerva 
prevederilor particulare conținute în prezentul tratat, în 
ce priveşte condiţiunile şi preţul transportului mărfurilor 
sau al persoanelor cu destinaţie sau provenind din teri= 
toriul ei, fie din cauza fruntariei de intrare sau de eşire, 
fie a naturii, a proprietăţii sau a pavilionului mijloacelor 
de transport întrebuințate (inclusiv tranporturile aeriene), 
fie din cauza punctului de plecare inițial sau imediat al. 
vasului sau bastimentului, vagonului, aeronavei sau al 
altui mijloc de transport, a destinaţiei sale finale sau in= 
termediare, a intinerarului urmat sau a punctelor de 
transbordare, fie prin faptul că portul prin care mărfu= 
rile sunt importate sau exportate este un port german 
sau un port străin oarecare, fie din faptul că mărfurile 
sunt importate sau exportate pe mare, pe uscat sau pe 
cale aeriană. 

În special, Germania nu va putea înfiinţa în prejudie 
tiul porturilor, vaselor sau bastimentelor vreuneia din pu» 
terile aliate şi asociate, nici o suprataxă, nici o primă 
directă sau indirectă la exportul sau importul prin portua= 
rile sau prin vasele sau bastimentele germane, sau prin 
acelea ale unei alte puteri, în special sub formă de tarife 
combinate, şi nici să supună persoanele şi mărfurile tre= 
când printrun port sau întrebuinţând un vas sau basti= 
ment al vre=uneia din puterile aliate şi asociate, la for= 
malităţi sau termene oarecare, la care aceste persoane sau 
mărfuri nu ar fi supuse dacă ar trece printr'un port ger. 
man sau prin portul unei alte puteri, sau dacă ar între= 


www.dacoromanica.ro 


140 


buinţa un vas sau un bastiment german sau un vas al 
unei alte puteri (323 Versailles, 286 St. Germain, 214 
Neuilly, 270 Trianon). 


Se vor lua toate dispoziţiunile necesare, din punct de 
vedere administrativ şi technic, pentru a se micşora pe 
cât va fi cu putinţă, pătrunderea mărfurilor prin frunta= 
riile Germaniei şi pentru a se asigura, începând dela zi= 
sele fruntarii, expedierea şi transportul acestor mărfuri, 
fără a se face deosebire dacă vin din sau merg spre te= 
ritoriile puterilor aliate şi asociate, sau în transit din sau 
pentru aceste teritorii, în condițiuni materiale identice, 
mai ales din punctul de vedere al iuţelii şi al îngrijirilor 
în timpul drumului, cu acelea de care ar beneficia mărfu“ 
rile de acelaş fel călătorind pe teritoriul german în con= 
dițiuni asemănătoare de transport. 

În special, transportul mărfurilor supuse stricăciunii se 
va face cu iuţeală şi regularitate, iar formalităţile vamale 
vor avea loc în aşa fel] încât să permită continuarea di= 
rectă a transportului mărfurilor cu trenurile de legătură 
(304 Versailles, 287 St. Germain, 215 Neuilly, 971 Tri= 


anon). 


Porturile maritime ale puterilor aliate şi asociate vor 
beneficia de toate dispozițiunile favorabile şi de toate ta= 
rifele reduse acordate pe căile ferate sau pe căile navi= 
gabile ale Germaniei, în profilul porturilor germane sau 
al vre=unui port al unei alte puteri (325 Versailles. 288 
St. Germain, 216 Neuilly, 272 Trianon). 


Germania nu va putea refuza să participe la tarifele 
sau le combinaţiunile de tarife, care ar avea ca obiect să 
asigure porturilor uneia din puterile aliate şi asociate 
avantagii analoage acelora ce ea ar fi acordat propriilor 
sale porturi sau acelora ale unei alte puteri (326 Versa= 
illes, 289 St. Germain, 216 Neuilly, acelaş articol înglobând 
şi aceste prevederi, 973 Trianon). 

Supuşii puterilor aliate şi asociate, precum şi bunurile 
lor, vasele şi bastimentele lor se vor bucura, în toate por= 


www.dacoromanica.ro 


141 


turile şi pe toate căile de navigație internă ale Germa= 
niei, de un tratament egal în toate privinţele cu acela al 
supuşilor, bunurilor, vaselor şi bastimentelor germane. 

În special, vasele şi bastimentele vre=uneia din puterile 
aliate şi asociate vor fi autorizate să transporte mărfuri 
de orice natură precum şi călători mergând sau venind 
din porturi sau localități situate pe teritoriul (Germaniei, 
în care pot să ancoreze vasele şi bastimentele germane, 
în condițiuni ce nu vor fi mai oneroase decât cele apli= 
cate vaselor şi bastimentelor naţionale ; ele vor fi tratate 
pe picior de egalitate cu vasele şi bastimentele naţionale. 
în ce priveşte înlesnirile şi sarcinile de porturi şi de cheiu 
de orice fel, inclusiv înlesnirile de staţionare, de încărca= 
re şi descărcare, drepturile şi sarcinile de tonaj, de cheiu, 
de pilotaj, de far, de carantină şi orice drepturi şi sarcini 
analoage, de orice natură ar fi, percepute în numele şi în 
profitul guvernului, funcţionarilor publici, particularilor 
sau stabilimentelor de orice fel. 

In cazul când Germania ar acorda vre=uneia dintre pu» 
terile aliate şi asociate sau oricărei alte puteri străine un 
tratament de favoare, acest regim se va extinde fără ter= 
men şi fără condițiuni şi asupra tuturor puterilor aliate 
şi asociate, 

Nu se va aduce circulațiunii persoanelor, vaselor şi 
bastimentelor alte piedici decât cele rezultând din dispo= 
ziţiile relative la vamă, la poliţie, la prescripțiile sanitare, 
la emigrare şi la imigrare, precum şi la importul sau exe 
portul mărfurilor prohibite. Aceste dispoziţiuni raţionale 
şi uniforme nu vor trebui să împiedece în mod inutil tra= 


ficul (327 Versailles, 290 St. Germain, 218 Neuilly, 274 


Trianon). 


În ceeace priveşte pescuitul, cabotajul şi remorcajul 
maritim, vasele şi bastimentele puterilor aliate şi asociate 
vor beneficia, în apele teritoriale germane, de tratamentul 
care va fi acordat vaselor şi bastimentelor naţiunii celei 


mai favorizate (271 Versailles, 152 Neuilly. 


În ceea ce priveşte vasele puterilor aliate sau asociate 


www.dacoromanica.ro 


142 


orice fel de certificate sau de documente referitoare la 
vase sau la vapoare, care erau recunoscute valabile în 
Germania înainte de răsboi, sau care ar putea fi ulterior 
recunoscute ca valabile de către principalele State mari= 
time, vor fi recunoscute de Germania ca valabile şi ca e= 
chivalente certificatelor corespunzătoare liberate vaselor 
sau vapoarelor germane. 

Tot astfel vor fi recunoscute certificatele şi documen= 
tele liberate vaselor şi bastimentelor lor de către guver= 
nele noilor State, fie că au sau nu litoral maritim, cu con= 
diţiunea ca aceste certificate şi documente să fie liberate 
conform obiceiurilor în general practicate în principalele 
State maritime. 

Înaltele părţi contractante se invoesc a recunoaşte paz 
vilionul vaselor oricărei puteri aliate sau asociate, care 
n'au litoral maritim, dacă sunt înregistrate pe teritoriul ei; 
acest loc va fi considerat pentru aceste vase ca port de 


înregistrare (273 Versailles, 153 Neuilly *), 


Fără a aduce vre=o atingere obligaţiunilor speciale ce 
sunt impuse de tratatul de faţă, în profitul puterilor a= 
liate şi asociate, Germania îşi ia îndatorirea de a adera la 
orice convenţiune generală privitoare la regimul internaţi» 
onal al transitului, al căilor navigabile, al porturilorşi că= 
ilor ferate, ce ar putea fi încheiată între puterile aliate şi 
asociate, cu aprobarea Societăţii Naţiunilor, întrun ter= 
men de cinci ani cu începere dela punerea în vigoare a 
tratatului de faţă **) (379 Versailles, 331 St. Germain, 248 
Neuilly, 314 Trianon). 


Aeronavele care aparțin Statelor aliate şi asociate vor 
avea deplină libertate de a sbura deasupra teritoriului şi 


*) Tratatul de Versailles cuprinde încă un articol, 272, privind 
pescuitul şi traficul de spirtoase în Marea Nordului. In schimb, 
în tratatele cu Austria (225 St. Germain) şi cu Ungaria (152 
Trianon), State fără litorul maritim, nu corespunde acestei părţi 
decât un singur articol pentru pavilionul ţărilor fără litoral. 

**) Vezi mai deparle textul acestei Convenții internaţionale 
încheiată la Barcelona (1921). 


www.dacoromanica.ro 


143 


apelor teritoriale ale Germaniei, şi de a aterisa pe acest 
teritoriu şi ape, şi se vor bucura de aceleaşi avantagii ca 
şi aeronavele germane, mai cu seamă în caz de pericol pe 
uscat şi pe mare *). 

Aeronavele aparţinând puterilor aliate şi asociate, în 
transit spre o ţară străină oarecare, se vor bucura de 
dreptul de a sbura fără a ateriza deasupra teritoriului şi 
apelor teritoriale ale Germaniei, sub rezerva regulamena= 
telor pe care Germania le va putea stabili şi care, de a= 
semenea, vor fi aplicabile aeronavelor Germaniei şi aero= 
navelor ţărilor aliate şi asociate. 

Aerodromurile stabilite în Germania şi deschise trafi= 
cului naţional, vor fi deschise aeronavelor aparţinând pua 
terilor aliate şi asociate, care vor fi tratate pe picior de 
egalitate cu aeronavele germane în ceeace priveşte taxele 
de orice natură, inclusiv taxele de aterisaj şi de acomo= 
dare (amenagemenf). 

Sub rezerva dispoziţiunilor de faţă, dreptul de trecere, 
de transit şi de aterisaj prevăzut în articolele 313, 314 şi 
315 este subordonat îndeplinirii regulamentelor pe care 
Germania le va putea socoti necesare ca să fie întocmite, 
rămânând stabilit că aceste regulamente vor fi aplicate 
fără distincţiune aeronavelor germane şi celor ale ţărilor 
aliate şi asociate. 

Certificatele de naţionalitate, de navigabilitate, brevetele 
de capacitate şi licenţele liberate sau recunoscute ca va= 
labile de către vre=una dintre puterile aliate şi asociate, 
vor fi admise în (Germania ca valabile şi echivalente cu 
certificatele, brevetele şi licenţele date de Germania. 

Din punctul de vedere al traficului comercial aerian in= 
tern, aeronavele aparţinând puterilor aliate şi asociate se 
vor bucura, în (Germania, de tratamentul naţiunii celei 
mai favorizate. 

Germania se obligă să pună în vigoare măsurile nece= 
sare pentru a asigura că orice aeronavă germană, care va 


*) Urmează 8 articole de câte un aliniat fiecare, cu text uni= 
form în toate cele patru tratate de pace (cu Germania, Austria, 
Bulgaria şi Ungaria) sub titlul generic de „navigația aeriană“. 


www.dacoromanica.ro 


144 


sbura peste teritoriul său, să se conforme regulilor asu= 
pra focurilor şi semnalelor, regulilor aerului şi regulilor 
asupra traficului aerian pe deasupra sau în vecinătatea 
aerodromurilor, aşa precum sunt fixate aceste reguli în 
Convenţiunea încheiată între puterile aliate şi asociate 
privitoare la navigația aeriană *), 

Obligaţiunile impuse prin disppziţiunile care preced vor 
rămâne în vigoare până la 1 lanuarie 1923, afară numai 
dacă Germania nu a fost admisă mai înainte în Societa= 
tea Naţiunilor sau nu a fost autorizată, cu consimţămân= 
tul puterilor aliate şi asociate, să adere la convenţia în= 
cheiată între zisele puteri, privitoare la navigația aeriană. 
(313-320 Versailles, 276-283 St. Germain, 204-211 Neuilly, 
260-267 Trianon). 


II PREVEDERI SPECIALE 


Sub rezerva stipulaţiunilor speciale conţinute în trata= 
tul de faţă când, ca urmare a stabilirii noilor frontiere, o 
linie ce leagă două părţi ale aceleiaşi ţări, va trece prin= 
tr'o altă ţară **), sau când o linie ramificată (a'embranche= 
ment) plecând dintr'o ţară se va termina în altă ţară, con= 
dițiunile de exploatare vor fi regulate printrun aranja= 
ment încheiat între administraţiile căilor ferate interesate. 
În cazul când aceste administrații nu vor ajunge la o în= 
țelegere în privința condiţiunilor acestui aranjament, con= 
flictele vor fi lichidate de comisiuni de experţi constituite 
precum este spus la articolul precedent (372 Versailles, 
319 St. Germain, 302 Trianon), 

Înfiinţarea noilor gări fruntarii între Austria şi Statele 
aliate şi asociate limitrofe, precum şi exploatarea liniilor 
dintre aceste gări vor fi reglementate prin aranjamente 
încheiate în aceleaşi condițiuni (adaus ca un alin. H nu= 


mai în art. 319 St. Germain). 


*) Vezi mai jos textul acestei convenţiuni internaţionale spe= 
cială. 

**) Aluzie şi preocupare de trecerea trenurilor germane spre 
Prusia orientală prin teritoriul polon, aşa zisul „coridor“ spre 
Baltica. 


www.dacoromanica.ro 


145 


În special, aranjamentul pentru exploatarea liniei Csata= 
Losoncz va garanta trecerea directă, în fiecare sens, prin 
teritoriile ungare, a trenurilor cehoslovace având o trace 
țiune şi echipe cehoslovace. Totuși, numai de nu se va 
decide altfel, acest drept de trecere va lua sfârşit, fie 
după terminarea unei linii directe Csata=Losonez situată 
în întregime pe teritoriul cehoslovac, fie cel mai târziu la 
expirarea unui termen de 15 ani dela punerea în vigoare 


a tratatului de faţă. 


De asemenea, aranjamentul pentru exploatarea secţiunii 
situată în teritoriul ungar al liniei legând Nagyszalonta 
cu Arad şi cu Kisjenă prin Békéscsaba va garanta trece» 
rea directă, în fiecare sens, prin teritoriul ungar, a tre= 
nurilor româneşti având o tracţiune şi echipe române. 
Totuși, numai de nu se va decide altfel, acest drept de 
trecere va lua sfârşit, fie prin racordarea unei linii direc= 
te situată în întregime pe teritoriul român, între liniile 
Nagyszalonta-Bekescsaba şi Kisjenă=-Bek&scsaba, fie la ex= 
pirarea unui termen de zece ani dela punerea în vigoare 
“a tratatului de faţă, (urmează pasajul de mai sus, adaus 
ca alin. II în art. 319 St. Germain, şi astfel se închee art. 
302 Trianon). 


În termen de cinci ani cu începere dela punerea în vi= 
goare a tratatului de faţă, Statul cehoslovac va putea 
cere construirea unei căi ferate legând, pe teritoriul ger= 
man, staţiunile Schlauney şi Nachod. Cheltuelile de con= 
strucţie vor fi în sarcina Statului cehoslovac (373 Ver= 
sailles). 

Germania se obligă a primi în termen de zece ani în= 
cepând dela punerea în vigoare a tratatului de faţă, şi la 
cererea ce i-s'ar face de guvernul elveţian, în înţelegere 
cu guvernul italian, denunţarea convenției internaţionale 
din 13 Octombrie 1909 privitoare la calea ferată San=Go= 
thard. În lipsă de acord în privinţa condiţiunilor acestei 
denunţări, Germania se obligă, de pe acum, să primească 
hotărârea unui arbitru desemnat de Statele Unite ale A- 


mericei (374 Versailles). 
10 


www.dacoromanica.ro 


146 


Pentru a se asigura oraşului şi districtului Gola din 
teritoriul sârbo=croato=sloven, întrebuinţarea gării Gola din 
teritoriul ungar, precum şi a drumurilor de fer deservind 
aceste linii şi acest district, şi pentru a asigura traficului 
sârbo=croato=sloven libera întrebuințare a unei comunica= 
țiuni directă, pe calea ferată, între linia Csâktornya—Nagy= 
Kanisza şi linia Zâgrâb—Gy€kenyes pentru timpul nece= 
sar până laterminarea unei căi ferate directe, în teritoriul 
sârbo=croatos=sloven, între liniile de mai sus, condiţiunile 
exploatării gării Gola şi a căiei ferate Kotor—Barez, vor fi 
fixate într'o convenţiune ce se va încheia între adminisa 
traţiile interesate ale căilor ferate ungare şi sârboacroato= 
slovene. Dacă aceste administraţiuni nu pot cădea de a= 
cord în privința termenilor acestei convenţii, punctele de 
divergență vor fi regulate de către comisiunea de experţi 
competentă prevăzută la articolul 301 al tratatului acesta 
(303 Trianon). 


Pentru a asigura regularitatea exploatării reţelelor fe= 
rate ale fostei monarhii austro-ungară, concedate la com= 
panii private, şi care în urma executării stipulaţiunilor 
prezentului tratat, ar fi situate pe teritoriul mai multor 
State, reorganizarea administrativă şi technică a ziselor 
reţele va fi reglementată, pentru fiecare reţea, printr'un 
acord încheiat între compania concesionară şi Statele in= 
teresate din punctul de vedere teritorial. 

Neînţelegerile în privinţa cărora nu sar putea ajunge 
la o învoială, în care se cuprind şi chestiunile privitoare 
la interpretarea contractelor pentru răscumpărarea liniilor, 
vor fi supuse unor arbitri desemnaţi de Consiliul Socie= 
tății Naţiunilor. 

În ce priveşte compania drumului de fer de Sud din 
Austria, acest arbitraj va putea fi cerut fie de Consiliul 
de administraţie al companiei, fie de comitetul care repre» 
zintă pe purtătorii de obligaţiuni (320 St. Germain, 304 
Trianon). 


. . . F : 
10. In termen de cinci ani dela punerea în vigoare a 
prezentului tratat, Italia va putea cere construirea sau a= 


www.dacoromanica.ro 


—47_ 


meliorarea, pe teritoriul austriac, a noilor linii transalpine 
ale trecătoarei Reschen şi pasului Predil. Afară numai 
dacă Austria nu înţelege să plătească ea însăşi lucrările, 
cheltuelile de construcţie şi de ameliorare vor fi făcute 
de Italia. Un arbitru desemnat de Consiliul S. N. şi la 
expirarea unui termen care va fi fixat de acest Consiliu, 
va evalua partea din cheltuelile de construcţie sau de as 
meliorare care vor trebui să fie rambursate de Austria 
Italiei, în proporţia măririi veniturilor ce le va aduce exe 
ploatarea reţelii austriace şi care va rezulta din zisele 
lucrări. 

20. Austria va trebui să cedeze în mod gratuit Italiei 
proectele şi anexele pentru construirea drumurilor de fer 
următoare ; 

Drumul de fer dela Tarvis prin Raible, Plezzo, Capo= 
retto, Canale, Gorizia până la Triest; 

Drumul de fer local dela S. Lucia de Tolmino până la 
Caporetto ; 

Drumul de fer (noul studiu) Tarvis—Plezzo ; 

Drumul de fer dela Reschen (joncţiunea Landeck=Mals), 
(301 St. Germain). 


Intr'un termen de cinci ani, socotit dela punerea în vis 
goare a tratatului de faţă, Statul cehoslovac va putea cere 
îmbunătăţirea căiei ferate pe teritoriul ungar între staţiu= 
nile Bratislava (Poszony) şi Nagy—Kanisza. 

Repartiţiunea cheltuelilor va fi proporţională cu avana 
tagiile pe care puterile interesate le vor trage. În caz de 
neînțelegere, repartiţiunee va fi făcută de un arbitru de= 
semnat de Societatea Naţiunilor (305 Trianon). 


Avârd în vedere importanţa ce o prezintă pentru Statul 
cehoslovac libera comunicaţie cu Adriatica, Austria (Una 
garia) recunoaşte Statului cehoslovac dreptul de a face să 
treacă trenurile sale pe secţiunile cuprinse pe teritoriul 
austriac (ungar) ale liniilor următoare : 

10. dela Bratislava către Fiume, prin Sopron—Szom= 
bathely şi Mura Keresztur şi ramificaţia dela Mura—Ke= 
zestur la Pragerhof [în ambele texte de tratate]. 


www.dacoromanica.ro 


148 


90. dela Budejovic către Triest prin Linz, Saint—Mi= 
chael, Klagenfurt şi Assling şi ramificaţia dela Klagenfurt 
către Tarvisio [numai în textul cu Austria]. 

30, dela Bratislava către Fiume via Hegyeshalon—Csor= 
na—Hegyfalu—Zalabor—Zalaszentivan — Mura — Keresztur 
şi ramificaţiile dela Hegyfalu la Szombathely şi dela Mura— 
Keresztur la Pragerhof [numai în textul cu Ungaria]. 

În urma cererii uneia sau celeilalte părţi, liniile asupra. 
cărora se va exercita dreptul de trecere vor putea fi mo= 
dificate, în mod timporar sau definitiv, printrun acord 
între administraţia drumurilor de fer cehoslovace şi aceea 
a drumurilor de fer asupra cărora se va exercita dreptul 


de trecere (322 St. Germain, 306 Trianon). 


Trenurile pentru care se va face uz de dreptul de tres 
cere nu vor putea deservi traficul loca] decât în virtutea. 
unui acord dintre Statul traversat şi Statul cehoslovac. 


Acest drept de trecere va cuprinde, mai ales, dreptul 
de a stabili depozite de maşini şi ateliere de mică între= 
tinere pentru materialul rulant şi acela de a desemna re= 
prezentanţi pentru a supraveghia serviciul trenurilor ceho= 
slovace (323 St. Germain). 

Condiţiunile technice, administrative şi financiare în 
care dreptul de trecere va fi exercitat de Statul ceho= 
slovac vor fi determinate de o convenţie între adminis= 
traţia drumurilor de fer a acestui Stat şi aceea a căilor 
întrebuințate în Austria. Dacă aceste administraţiuni nu. 
pot să ajungă la o înţelegere în privinţa termenilor aces» 
tei convenţiuni, se va hotărâ asupra punctelor care fac 
obiectul neînţelegerii de un arbitru numit de guvernul 
britanic ; deciziunile acestui arbitru vor fi obligatorii pen= 
tru ambele părţi. 

În caz de neînțelegere în privința interpretării conven= 
țiunii sau de dificultăţi, care nu vor fi fost prevăzute de 
această convenţiune, se va hotărâ printrun arbitraj în a= 
celeaşi forme cât timp Societatea Naţiunilor nu va fi sta= 


www.dacoromanica.ro 


RE. AN 


bilit o altă procedură. (324 St. Germain, ambele articole 
323-324 apar într'un singur articol: 307 Trianon) *). 

In porturile Hamburg şi Stettin, Germania va da cu 
<hirie Statului cehoslovac, pentru un timp de 99 ani, în= 
tinderi de pământ ce vor fi puse sub regimul general al 
zonelor libere şi care vor fi destinate transitului direct 
al mărfurilor de provenienţă din sau cu destinaţiune pen= 
tru acest Stat (363 Versailles). 

Delimitarea acestor întinderi de pământ, amenajarea lor, 
modul de exploatare şi, în general, toate condiţiunile pen= 
tru întrebuinţarea lor cuprinzând şi preţul închirierii lor, 
vor fi fixate de către o comisiune compusă din câte un 
delegat al Germaniei, un delegat al Statului cehoslovac şi 
un delegat al Marei Britanii. Aceste condițiuni vor putea 
fi revizuite, la fiecare zece ani, cu aceleaşi forme *). 

Germania declară de pe acum că primește hotărârile ce 


vor fi astfel luate (364 Versailles). 


Se acordă Austriei (Ungariei) liberă eşire la marea A» 
driatică şi, în acest scop, isse recunoaşte libertatea de 
transit prin teritoriile şi în porturile deslipite de fosta 
monarhie austro=ungară. 

Libertatea de transit este cea definită la articolul 284 
(268 în textul Trianon) până în momentul când o con= 
venţie generală va fi încheiată în această privință între 
puterile aliate şi asociate, după care dispoziţiunile nouei 
convenţii se vor substitui celor cuprinse în sus zisul articol. 

Convenţiuni particulare încheiate între Statele sau ad= 
ministraţiunile interesate vor determina condiţiunile pen= 
tru exercitarea facultăţii acordată mai sus şi vor regula 
mai ales modul de utilizare a porturilor şi zonelor libere, 
care există acolo, precum şi a căilor ferate care au eşire 


*) N'am reprodus din economie de spaţiu art. 326-327 St. 
“Germain şi 309-310 Trianon, în texte identice, privitoare la 
transitul telefonic şi telegrafic prin cele două State, Austria şi 
Ungaria, 

**) Regimul acestor zone libere în porturi a fost determinat 
prin articolele anterioare, 328-330 din tratatul de Versailles. 


www.dacoromanica.ro 


150 


normală acolo, stabilirea de servicii şi tarife inţernaţio= 
nale (comune) care admit bilete şi scrisori de trăsură di- 
recte şi menţinerea dispozițiunilor Convenţiei dela Berna 
dela 14 Octombrie 1890 şi a condiţiunilor complimentare 
până la înlocuirea ei cu o nouă convenție. 

Libertatea de transit sa va întinde la serviciile poştale, 
telegrafice şi telefonice (311 St. Germain, 294 Trianon). 


www.dacoromanica.ro 


DREPTUL FLUVIAL INTERNAŢIONAL 
STABILIT PRIN TRATATELE 
PĂCII GENERALE 


I. Clauze privitoare la Elba, Oder, Niemen şi Dunăre. 
Dispoziţiuni generale 


Sunt declarate internaţionale : 

Elba (Labe) dela confluentul Vltava (Moldau) şi Vltava 
începând dela Praga ; Oder (Odra) dela confluentul Oppa; 
Niemen (Russtrom—Memel—Niemen) dela Grodno ; 

Dunărea dela Ulm ; 

şi ori ce parte navigabilă a acestor rețele fluviale care 
serveşte în mod natural de eşire la mare pentru mai mul= 
te State, cu sau fără transbordare de pe un vas pe altul, 
precum şi canalurile laterale şi şenalele care ar fi stabi= 
lite, fie pentru a dubla sau ameliora secţiunile natural 
navigabile ale ziselor reţele fluviale, fie pentru a reuni 
două secţiuni natural navigabile ale aceluiaș curs de apă. 

Tot astfel se va proceda cu calea navigabilă Rhin—Du= 
năre în condiţiunile stabilite la articolul 353. (331 Versailles, 
precum şi'n textul 291 St. Germain care adaugă că sunt 
internaţionale şi „partea din cursul Moravei şi a Ihayei 
care constitue fruntaria dintre Cehoslovacia şi Austria“. 
Acest articol se închee, în corespunzătoarele lui 291 St. 
Germain, 219 Neuilly şi 975 Trianon, cu adausul „In urma 
unui acord încheiat de Statele riverane, regimul interna= 
tional va putea fi întins la orice parte a reţelei fluviale 
sus numite care nu va fi cuprinsă în definiţia generală”). 

Supuşii, bunurile şi pavilioanele tuturor puterilor vor 
fi tratate, pe căile declarate internaţionale în articolul pre» 
cedent, pe un picior de perfectă egalitate, aşa încât nici 


www.dacoromanica.ro 


152 


o deosebire să nu fie făcută în paguba şupuşilor, bunu= 
rilor şi pavilionului vre=uneia din aceste puteri, între aceş= 
tia şi supuşii, bunurile şi pavilionul Statului riveran însuşi 
sau al Statului ai cărui supuşi, bunuri sau pavilion se 
bucură de tratamentul cel mai favorabil. 

Totuşi, vasele germane nu vor putea executa transpora 
tul pe linii regulate de călători sau de mărfuri, între por= 
turile unei puteri aliate sau asociate decât cu o autorizare 
specială a acesteia (332 Versailles; fără ultimul aliniat, 
acest articol are de corespunzător 292 St. Germain, 220 
Neuilly şi 976 Trianon, aliniatul devenind un nou articol 
în celelalte tratate: 293 St. Germain, 221 Neuilly *) şi 
277 Trianon). 

Taze, susceptibile de a varia după diferitele secţiuni ale 
fluviului, vor putea fi percepute asupra vaselor ce între= 
buinţează calea navigabilă sau intrările ei (ses accès), afară 
de vre=o prevedere contrară a vre=unei convenţiuni exis= 
tente. Ele vor fi în mod exclusiv destinate să acopere 
într'un mod echitabil cheltuelile de întreţinere ale naviga= 
bilităţii sau de ameliorare a fluviului şi ale intrărilor sale, 
sau să preîntâmpine cheltuelile făcute în interesul navi= 
gaţiunii. 

Tariful va fi calculat după aceste cheltueli şi afişat în 
porturi. Aceste taxe vor fi stabilite în aşa fel încât să nu 
fie nevoe de o cercetare amănunţită a încărcăturii, afară 
numai dacă nu există bănuială de fraudă sau de contra= 
venţie. (333 Versailles, 294 St. Germain, 222 Neuilly, 
978 Trianon), 

Transitul călătorilor, vaselor şi mărfurilor se va face 
conform condiţiunilor generale fixate la secţiunea I. 

Când cele două ţărmuri ale unui fluviu internaţional 
fac parte dintrun acelaş Stat, mărfurile în transit vor 
putea fi puse sub sigiliu sau sub paza agenţilor vamali. 


*) Acest articol are un aliniat final care nu figurează în cele= 
lalte articole corespunzătoare şi care spune aşa: „Bulgaria se 
obligă a păstra în favoarea puterilor aliate şi asociate şi a su= 
puşilor lor, toate înlesnirile de care aceştia se bucurau înainte 
de răsboi în porturile bulgare“. 


www.dacoromanica.ro 


153 


Când fluviul formează fruntaria, mărfurile şi călătorii în 
transit vor fi scutiţi de orice formalitate vamală ; încărca= 
rea şi descărcarea mărfurilor, precum şi îmbarcarea şi 
debarcarea călătorilor nu se va putea face decât în portua= 
rile indicate de Statul riveran (334 Versailles, 295 St. Gera 
main, 223 Neuilly, 279 Trianon). 

Pe parcursul precum și la îmbucătura fluviilor sus men= 
ţionate nu vor putea fi percepute redevențe de nici un 
fel, afară de cele prevăzute în prezenta parte. 

Această dispoziţie nu va împiedica înfiinţarea de către 
Statele riverane, de drepturi vamale, de acciz local (ocfroi) 
sau de consumaţiune, de asemenea, nu va împiedica în= 
fiinţarea de taxe raţionale şi uniforme percepute în por= 
turi, după tarifele publice, pentru întrebuinţarea macara= 
lelor, elevatoarelor, cheiurilor, magaziilor şi a altor aseme= 
nea instalaţiuni (335 Versailles, 296 St. Germain, 224 
Neuilly, 280 Trianon). 


In lipsa unei organizäri speciale pentru executarea lu= 
crărilor de întreținere şi de ameliorare a părţi internați= 
onale a unei rețele navigabile, fiecare Stat riveran va fi 
ţinut să ia, în măsura potrivită, dispozițiunile necesare în 
scopul de a îndepărta orice obstacole sau pericole pentru 
navigaţie şi de a asigura menţinerea navigaţiunii în bune 
condițiuni. 

Dacă un Stat nu se conformează acestei obligaţiuni, 
oricare Stat riveran sau reprezentat în Comisia interna= 
țională, dacă există vre=una, va putea să recurgă la juris= 
dicţia instituită în acest scop de Societatea Naţiunilor 
(336 Versailles, 297 St. Germain, 225 Neuilly, 281 Trianon). 

Se va proceda în acelaş mod în cazul când un Stat ri= 
veran ar întreprinde lucrări de natură să aducă atingere 
navigaţiunii pe partea internaţională a fluviului. Jurisdic= 
ţiunea arătată în articolul precedent, va putea să prescrie 
suspendarea sau suprimarea acestor lucrări, ținând seama 
în hotărârile sale de drepturile relative la irigație, la forţa 
hidraulică, la pescării şi Ja celelalte interese naţionale, care, 
în caz de acord al tuturor Statelor riverane sau al tuturor 
Statelor reprezentate în Comisiunea internaţională, dacă 


www.dacoromanica.ro 


154 


există vreuna, vor avea precădere asupra trebuinţelor na= 
vigațiunii. 

Recursul la jurisdicţiunea Societăţii Naţiunilor nu va 
fi suspensiv de executare (337 Versailles, 298 St, Ger- 
main, 226 Neuilly, 282 Trianon). 

Regimul formulat în articolele 332 până la 337 de mai 
sus (şi corespunzătoarele lor în diferitele tratate) va fi 
înlocuit prin acela care va fi instituit într'o convenţie ge= 
nerală ce se va stabili de puterile aliate și asociate şi 
aprobată de Societate Naţiunilor, privitoare la căile navi= 
gabile al căror caracter internaţional lar recunoaşte zisa 
convenţiune. 

Această convenţiune va putea să aplice la toate sau la 
o parte din reţelele fluviale ale Elbei (Labe), ale Oderu= 
lui (Odra), ale Niemenului (Russtrom—Memel—Niemen) 
şi ale Dunării menţionate mai sus, precum şi la celelalte 
elemente ale ziselor reţele fluviale care ar putea să fie 
cuprinse într'o definiţie generală. 

Germania se obligă, potrivit dispoziţiunilor articolului 
379, (şi corespunzătorul lui) să adere la zisa convenţie 
generală, precum şi la toate proectele de revizuire ale acora 
durilor internaţionale şi regulamentelor în vigoare stabili= 
te potrivit articolului 343 de mai jos (338 Versailles, 299 
St. Germain, 227 Neuilly, 283 Trianon). 

Germania va ceda puterilor aliate şi asociate interesate, 
în termen de cel mult trei luni după notificarea ce ise 
va face, o parte din remorcherele şi vasele care vor ră= 
mâne imatricalate în porturile reţelelor fluviale arătate în 
articolul 33] (şi corespunzătorul), după preluările ce se 
vor face drept restituire sau repartiție. (Germania va cea 
da, de asemeni, materialul de orice natură necesar puteri= 
lor aliate şi asociate interesate pentru utilizarea aces= 
tor reţele. 

Numărul remorcherelor şi vaselor şi importanţa materie 
alului cedat, precum şi reparația lor vor fi determinate 
de unul sau mai mulţi arbitri desemnaţi de Statele Unite 
ale Americii ţinându=se seamă de trebuinţele legitime ale 
părţilor în cauză şi întemeindus=se mai ales pe traficul na= 


www.dacoromanica.ro 


155 


vigaţiunii în cei cinci ani cari au precedat răsboiul. Toate 
bastimentele cedate vor fi prevăzute cu accesoriile şi apa= 
ratele lor, vor trebui să fie în bună stare, capabile de a 
transporta mărfuri ; ele vor fi alese dintre cele construite 
de curând. (339 Versailles, 300 St. Germain, 298 Neuilly, 
284 Trianon), 

Cesiunile prevăzute în prezentul articol vor da loc la 
o indemnizare, al cărei total fixat în bloc de către arbitru 
sau de către arbitrii, nu va putea în niciun caz să depă= 
şească valoarea capitalului învestit pentru materialul cedat 
şi va fi imputabil asupra totatului sumelor datorate de 
Germania ; ca urmare, indemnizarea proprietarilor rămâne 
numai în sarcina (Germaniei (alin. final art. 339 numai 
Versailles). 

Când ceziunile prevăzute în prezentul articol vor cere 
transferturi de proprietate, arbitrul sau arbitrii vor fixa 
drepturile foştilor proprietari la 15 Octombrie 1918 şi in= 
demnizarea ce li-se datorește, precum şi modul de plată 
al acestei indemnizări în fiecare caz particular. Dacă ar= 
bitrul sau arbitrii recunosc că toată sau o parte din a= 
ceastă indemnizare trebue că revină direct sau indirect 
Statelor obligate la reparaţiuni, ei vor trebui să determi= 
ne suma ce va trebui să fie pusă în creditul ziselor State. 

“În ce priveşte Dunărea, sunt de asemenea supuse la ho= 
tărârea arbitrului sau arbitrilor susmeţionaţi chestiunile 
privitoare la repartiţia permanentă a năvilor, a căror pro= 
prietate sau naţionalitate ar da loc la un diferend între 
State şi la condiţiile zisei repartiţiuni. 

O comisiune alcătuită din reprezentanţii Statelor Unite 
ale Americei, Imperiului britanic, Franţei şi Italiei este 
însărcinată, până la repartiţia definitivă, cu controlul a= 
cestor năvi. Această comisiune va face, în mod provizor, 
tot ce va trebui pentru a asigura exploatarea acestor 
năyi în interesul general de un organism local oarecare 
sau, dacă nu, va întreprinde ea însăşi aceasta fără ca, to= 
tuşi, să aducă vre=o atingere repartiţiei definitive. 

Această exploatare provizorie va fi stabilită, pe cât po» 
sibil, pe baze comerciale şi veniturile nete percepute de 


www.dacoromanica.ro 


156 


zisa comisiune pentru navlosirea năvilor vor fi întrebuin= 
tate în modul ce se va arăta de Comisiunea de raparaţi= 
uni (aceste aliniate sunt numai în textul articolelor sus 
notate din tratatele St. Germain, Neuilly şi Trianon). 


II Dispoziţiuni speciale la Elba, la Oder 
şi la Niemen *) 


Elba va fi pusă sub administraţia ueei Comisiuni in= 
ternaţionale care va cuprinde : 


4 reprezentanţi ai Statelor germane riverane fluviului ; 
2 reprerentanţi ai Statului cehoslovac ; 
1 reprezentant al Angliei; 


1 š „ Franţei ; 
1 r „ Italiei şi 
1 » » Belgiei. 


Oricare ar fi numărul membrilor prezenţi, fie care de= 
legaţie va avea un număr de voturi egal cu numărul de 
reprezentanţi care i-s'a acordat. 

Chiar când unii din acești reprezentanţi nu pot fi de= 
semnaţi în momentul punerii în vigoare a prezentului 


tratat, deciziunile Comisiunii, vor fi, totuşi, valabile (340). 


Fluviul Oder va fi pus sub administraţia unei Comisi= 
uni internaţionale care va cuprinde: 

1 reprezentant al Poloniei ; 

3 reprezentanţi ai Prusiei ; 

1 reprezentant al Statului cehoslovac ; 


1 r » Angliei; 
1 = „ Franţei; 
1 i „ Danemarcei şi 
1 š „ Suediei. 


Dacă unii din aceşti repezrentanţi nu pot fi numiţi în 
momentul punerii în vigoare a prezentului tratat, decizi= 
unile Comisiunei vor fi, totuşi, valabile (341). 


*) Acestea figurează numai în tratatul de Versailles căci nu= 
mai Germania este tară în atingere cu aceste.fluvii; deci, nu= 
merile notate vor însemna articole din tratatul de Versailles. 


www.dacoromanica.ro 


157 


După cererea adresată Societăţii Naţiunilor de unul din 
Statele riverane, IViemen=ul va fi pus sub administraţia 
unei Comisiuni internaţionale care va cuprinde câte un 
reprezentant de fiecare din Statele riverane şi trei repre= 
zentanţi ai altor State desemnate de Societatea Naţiuni= 


lor (349). 


Comisiunile internaţionale prevăzute la articolele 340 şi 
341 se vor întruni întrun termen de trei luni dela data 
punerii în vigoare a prezentului tratat. 

Comisiunea internaţională prevăzută la articolul 342 se 
va întruni în termen de trei luni dela data cererii adre» 
sată de un Stat riveran. 

Fiecare din aceste Comisiuni va proceda, fără întârziere, 
la elaborarea unui proect de revizuire a înțelegerilor in= 
ternaţionale şi a regulamentelor în vigoare. Acest proect 
va fi redactat conform convenţiunii generale menţionată 
la articolul 338 dacă această convenţiune va fi fost deja 
încheiată ; în caz contrar, proectul de revizuire va fi staa 
bilit conform principiilor cuprinse în articolele 332 până 
la 337 de mai sus (343). 


Proectele pomenite în articolul precedent vor trebui 
mai ales: 

a) Să aleagă sediul Comisiunii internaţionale şi să fi= 
xeze modul de numire al preşedintelui ei ; 

b) Să determine întinderea puterilor sale, în special în 
ce priveşte executarea lucrărilor de întreţinere, de amenas 
jare şi ameliorare a reţelii fluviale, regimul financiar, sta= 
bilirea şi perceperea taxelor şi reglementarea navigaţiei ; 

c) Să delimiteze secţiunile fluviului sau ale afluenților 
săi, cărora va trebui să se aplice regimul internaţional (344). 


Înţelegerile internaţionale şi regulamentele care guver» 
nează acum navigația Elbei, a Oderului şi a Niemen=ului 
vor fi menținute provizor în vigoare, până la ratificarea 
proectelor de revizuire menţionate mai sus. Cu toate a= 
cestea, în toate cazurile când aceste înţelegeri şi regula= 


www.dacoromanica.ro 


158 


mente ar fi în opoziţie cu dispoziţiunile articolelor 332 
până la 337 de mai sus, sau ale convenției generale ce se 
va încheia, aceste din urmă dispoziţiuni vor prevala (345). 


III. Clauze privitoare la Rhin şi la Moselle *) 


Dela punerea în vigoare a tratatului de faţă, convenţia 
dela Mannheim din 17 Octombrie 1868, cuprinzând şi 
protocolul său de închidere, va continua să reglementeze 
navigaţiunea Rhinz=ului în condiţiunile mai jos fixate. 

În caz de conflict între anumite prevederi ale zisei con= 
venţii şi dispoziţiunile Convenţiei generale menţionată în 
articolul 388 de mai sus, care se va aplica Rhin=ului, dis= 
poziţiunile Convenţiei generale vor prevala. 

Într'un termen de cel mult şease luni dela punerea în 
vigoare a tratatului de faţă, Comisia centrală menţionată 
în articolul 355 se va întruni spre a stabili un proect de 
revizuire a convenției dela Mannheim. Acest proect va 
trebui să fie redactat în conformitate cu prevederile Con= 
venţiei generale, dacă aceasta va fi fost încheiată la acea 
dată, şi va fi supus puterilor reprezentate în Comisia 
centrală. 

Germania declară, chiar de acum, că aderă la proectul 
ce se va alcătui în chipul mai sus arătat. 

In afară de aceasta, modificările arătate în articolele ur= 
mătoare, vor fi imediat aduse convenției dela Mannheim. 

Puterile aliate şi asociate îşi rezervă dreptul de a se 
înţelege, în această privinţă, cu Olanda. Germania se o= 
bligă de pe acum, dacă isse va cere, să=şi dea consimţă= 
mântul la orice înţelegere de asemenea natură (354). 

Comisia centrală prevăzută de convenţia dela Mann: 
beim, va cuprinde 19 membri şianume: 

2 reprezentanţi ai Olandei; 


2 r „ Elveţiei; 
4 în » Statelor germane **) riverane flu= 
viului ; 


*) Aceiaşi observaţie ca în nota precedentă. 

**) De remarcat curioasa concepție a redactorilor tratatelor de 
pace la alcătuirea comisiilor fluviale internaționale când vor= 
besc despre reprezentanţii „Statelor“ germane şi nu ai Germaniei. 


www.dacoromanica.ro 


159 


A reprezentanţi ai Franţei, care va numi, pe deasupra, 
şi preşedintele Comisiei ; 


2 A ai Angliei 
2 ȘI „ Italiei 
2 a „Belgiei 


Reşedinţa Comisiei centrale va fi fixat la Strasburg. 
Oricare ar fi numărul membrilor prezenţi, fiecare delega= 
țiune va avea dreptul la un număr egal de voturi cu nus 
mărul reprezentanţilor ce are. 

Dacă un anumit număr din aceşti reprezentanţi nu pot 
să fie desemnaţi în momentul punerii în vigoare a trata= 
tului de faţă, hotărârile Comisiei vor fi, totuşi, valabile (355). 

Vasele tuturor naţiunilor şi încărcăturile lor se vor bus 
cura de toate drepturile şi privilegiile acordate vapoarelor 
ce aparţin navigaţiei Rhin-ului şi încărcăturilor acestora. 

Nici una din prevederile cuprinse în articolele 15 până 
la 20 şi 26 ale convenției dela Mannheim menţionată mai 
sus, în articolul 4 al protocolului de închidere, sau în 
convențiile ulterioare, nu va constitui o piedică liberei 
navigaţii a vaselor şi echipagiilor de orice naţionalitate pe 
Rhin şi pe căile de apă cărora se aplică zisele convenții, 
sub rezerva respectării dispoziţiunilor edictate de Comisia 
centrală în ceea ce priveşte pilotajul şi celelalte măsuri 
de poliţie. 

Dispoziţiunile articolului 22 al convenției dela Mann= 
heim şi ale articolului 5 al protocolului de închidere, se 
vor aplica numai vaselor înregistrate pe Rhin. Comisia 
centrală va determina măsurile de luat pentru a controla 
cum vor împlini celelalte vase prescripţiunile statutului 
general aplicabil navigaţiei pe Rhin (356). 

În termenul maximum de trei luni dela notificarea ce 
iese va face, Germania va ceda Franţei fie remorchere şi 
vase, de preferinţă din acelea care vor rămâne imatriculate 
în porturile germane ale Rhin-ului, după ce se vor face 
pe cale de restituire sau reparaţiuni preluările cuvenite, 
fie părţi de interes în societăţile germane de navigaţie 


pe Rhin. 


În cas de cesiune de vase şi remorchere, acestea pre= 


www.dacoromanica.ro 


160 


văzute cu toate accesoriile şi aparatele lor, vor trebui să 
fie în stare bună, capabile să asigure traficul comercial 
pe Rhin şi alese dintre cele mai proaspăt construite. 

Aceleaşi regule se vor aplica în ceea ce priveşte cesiu» 
nea de către Germania Franţei : 

1° a instalaţiunilor, postului de staționare, platforme= 
lor, docurilor, magazinelor de tot ce serveşte ca instalaţii 
pentru navigaţie, etc. pe care naţionalii germani sau so» 
cietățile germane le posedau în portul Rotterdam la 1 Au- 
gust 1914; 

9% a participărilor sau intereselor pe care Germania sau 
naţionalii ei le aveau la aceiași dată în zisele instalaţiuni ; 

Quantumul total și amănuntele acestor cesiuni vor fi 
determinate ținând seamă de nevoile legitime ale părţilor 
interesate, de către unul sau mai mulţi arbitri desemnaţi 
de Statele Unite ale Americei, în termenul de un an după 
punerea în vigoare a tratatului de faţă. 

Cesiunile prevăzute la articolul de faţă vor da loc la o 
indemnizare al cărei quantum total fixat după apreciere 
de către arbitru sau arbitrii, nu va putea depăşi în nici 
un cas valoarea capitalului învestit pentru obţinerea ma= 
terialului şi instalaţiunilor cedate, şi va fi imputat asupra 
totalităţii sumelor datorite de Germania ; va fi în sarcina 
Germaniei de a despăgubi pe proprietari (357). 

Fiind dată obligaţiunea de a se conforma prevederilor 
convenției dela Mannheim, sau aceleia care o va înlocui, 
cât şi prevederilor tratatului de faţă, Franţa va avea pe 
tot cursul Rhin=ului cuprins între punctele extreme ale 
fruntariilor sale: 

a) dreptul de a lua apă din debitul Rhin=ului pentru 
alimentarea canalurilor de navigaţie și de irigare construite 
sau de construit, sau pentru orice alt scop, "precum şi de 
a executa pe malul german toate lucrările necesare întru 
exercitarea acestui drept ; 

b) dreptul exclusiv la energia produsă prin amenaja= 
mentul râului, sub rezerva plăţii către Germania a unei 
jumătăţi din valoarea energiei efectiv produsă; această 
plată se va face fie în bani, fie în energie, iar quantumul 


www.dacoromanica.ro 


161 


calculat, ţinânduzse seamă de costul lucrărilor necesare 
pentru producerea energiei, va fi determinat, în lipsă de 
o învoire, pe cale de arbitraj. In acest scop, Franţa va a= 
vea, singură, dreptul să execute pe această porţiune a fluviu= 
lui, toate lucrările de amenajament, de baraj saualtele pe 
care le va socoti utile pentru producerea energiei. Drep= 
tul de a lua apă din debitul Rhin=ului este recunoscut, 
de asemenea, şi Belgiei pentru alimenterea căiei naviga= 
bile Rhin-Meuse prevăzută mai jos. 

Exerciţiul drepturilor menționate sub paragrafele a) şi 
b) ale articolului acesta nu va trebui nici să vateme nas 
vigabilităţii, nici să reducă înlesnirile navigaţiei, fie în al= 
bia Rhin-ului, fie în derivaţiunile ce isar fi substituite, 
nici să atragă o urcare a taxelor percepute până atunci 
prin aplicarea convenției în vigoare. Toate proectele de 
lucrări se vor comunica Comisiei centrale pentru azi per= 
mite să se asigure că aceste condițiuni sunt indeplinite. 

Spre a asigura buna şi leala executare a dispoziţiunilor 
cuprinse în paragrafele a) şi b) de mai sus, Germania : 

14 Îşi interzice de a întreprinde sau autoriza construi= 
rea vre=unui canal lateral şi nici vre=unei derivaţiuni pe 
malul drept al fluviului în faţa fruntariilor franceze ; 

9 Recunoaşte Franţei dreptul de adăpostire şi de tre= 
cere asupra tuturor terenurilor situate pe ţărmul drept 
care vor fi necesare pentru studiile, facerea şi exploatarea 
baragiilor pe care Franţa, cu adesiunea Comisiei centrale, 
va putea ulterior să hotărască a le construi. În conformis 
tate cu această adesiune, Franţa va avea calitatea să de» 
termine şi să delimiteze locurile necesare, şi va putea o= 
cupa terenurile la expirarea unui termen de două luni 
după o simplă notificare, intervenind din partea ei plată 
către Germania a îndemnizărilor al căror quantum total 
va fi fixat de Comisia centrală. Va aparţine Germaniei o= 
bligaţia de a despăgubi pe proprietarii fondurilor grevate 
de aceste servituţi sau ocupate în mod definitiv de lu» 
crările citate. 

Dacă Elveţia va cere şi Comisia centrală îi va da ae 
probarea, aceleaşi drepturi îi vor fi acordate pentru par= 


i! 
www.dacoromanica.ro 


162 


tea râului ce formează fruntaria sa cu celelalte State ri= 
verane ; 

3 Va remite guvernului francez în luna ce va urma 
după intrarea în vigoare a tratatului de faţă, toate planu= 
rile, studiile, proectele de concesiuni, şi de caiete de sar= 
cini, privitoare la amenajamentul Rhin=ului pentru orice în» 
trebuinţare de orice fel stabilită sau primită de guvernul Al- 
saciei-Lorenei sau de cel al Marelui Ducat de Baden (358). 

În secțiunile Rhin=ului care formează graniţa între Fran= 
ţa şi Germania, şi sub rezerva stipulaţiunilor ce preced, 
nici o lucrare în albia sau pe unul ori cellalt țărm al râu= 
lui nu se va putea executa fără aprobarea prealabilă a 
Comisiei centrale sau a delegaților ei (359). 

Franţa îşi rezervă facultatea de a se substitui în drep= 
turile şi obligaţiile intervenite între guvernul Alsaciei= 
Lorenei şi Marele Ducat de Baden pentru lucrările de e= 
xecutat pe Rhin; ea va putea, de asemeni, să denunțe a= 
ceste înțelegeri într'un termen de cinci ani ce va începe 
să curgă dela data punerii în vigoare a Tratatatului de 
faţă. 

Franţa va avea, de asemeni, facultatea de a face să se 
execute lucrările care ar fi recunoscute ca necesare de Co= 
misia centrală pentru menţinerea sau ameliorarea naviga» 
bilităţii Rbhineului, în amonte de Mannheim (360). 

In cazul când, într'un termen de douăzeci şi cinci de 
ani, cu începere dela punerea în vigoare a tratatului de 
faţă, Belgia s'ar hotărâ să creeze o cale navigabilă pe o 
lungă secţiune Rhin-Meuse, în dreptul localităţii Rubhrort 
Germania va fi ţinută să construiască după planurile cesi 
vor fi comunicate de guvernul belgian şi după aprobarea 
din partea Comisiei centrale, porţiunea acestei căi navi= 
gabile aflată pe teritoriul ei. 

Guvernul belgian va avea, în asemenea caz, dreptul de 
a proceda pe teren la toate studiile necesare. 

În lipsă de executare totală sau parţială a lucrărilor din 
partea (Germaniei, Comisia centrală va avea calitatea să 
le facă ea în locul celei d'intăi ; în acest scop, ea va pu= 
tea determina şi delimita locurile necesare şi va ocupa te= 


www.dacoromanica.ro 


163 


renurile, la expirarea unui termen de două luni dela o 
simplă notificare, intervenind îndemnizările ce ea le va 
fixa şi care vor fi plătite de către Germania. 

Această cale navigabilă va fi pusă sub acelaş regim ad= 
ministrativ ca şi Rhin=ul, iar repartiţia între Statele stră= 
bătute a cheltuelilor primei instalări, cuprinzând şi îndem= 
nizările de mai sus, va fi făcută prin îngrijirea Comisiei 


centrale (361). 


Germania se obligă de pe acum să nu facă nici o o= 
biecţiune la orice propuneri ale Comisiei centrale a Rhin= 
ului tinzând să extindă competinţa ei: 

1° asupra Moselei, dela fruntaria franco-luxemburgheză 
până la Rhin, sub rezerva asentimentului Luxemburgului ; 

20 asupra Rhin=ului în sus de Bâle, până la lacul Cons 
stanţa, sub rezerva asentimentului Elveţiei; 

3% asupra canalurilor laterale şi șenalurilor ce s'ar con= 
strui fie pentru a dubla sau ameliora secţiunile natura] 
navigabile ale Rhin-ului şi Moselei, fie pentru a reuni 
două secţiuni natural navigabile ale acestor cursuri de apă, 
precum şi asupra tuturor celorlalte elemente ale reţelei 
fluviale renane ce ar putea fi cuprinse în convenţia gene= 
rală prevăzută la articolul 338 de mai sus (369). 


IV. — Prevederi speciale Dunării *) 


Comisiunea europeană a Dunării își va exercita din nou 
puterile ce le avea înaintea răsboiului. Cu toate acestea şi 
în mod provizor, numai singurii reprezentanţi ai Angliei, 
Franţei, Italiei şi României vor face parte din această co= 
misiune (346 Versailles, 301 St. Germain, 229 Neuilly, 
285 Trianon), 

Dintmomentul când încetează competinţa Comisiunii eu= 
ropene, reţeaua Dunării la care se referă articolul 331 va 
fi pusă sub administraţia unei Comisiuni internaţionale 
compusă precum urmează: 

2 reprezentanţi ai Statelor germane riverane ; 


*) In textele figurând în mai multe tratate, (Germaniei îi va 
corespunde Statul semnatar respectiv. 


www.dacoromanica.ro 


164 


1 reprezentant de fiecare din celelalte State riverane ; 

1 reprezentant de fiecare din Statele neriverane repre= 
zentate pe viitor în Comisiunea europeană a Dunării. 

Dacă vre=unul din aceşti reprezentanţi nu pot fi de= 
semnaţi în momentul punerii în vigoare a tratatului de 
faţă, hotărârile Comisiunei vor fi, cu toate acestea, vala= 
bile (347 Versailles, 302 St. Germain, 230 Neully, 286 
Trianon). 

Comisiunea internaţională prevăzută la articolul prece= 
dent se va întruni cât mai curând posibil după punerea 
în vigoare a tratatului de faţă şi va lua asupra ei, în mod 
provizor, administrarea fluviului în conformitate cu dis= 
poziţiunile articolelor 332 pânä la 338, până când se va 
stabili un statut definitiv al Dunării de către puterile 
desemnate de către puterile aliate şi asociate. 


Deciziunile acestei Comisiuni internaţionale vor fi luate 
cu majoritate de voturi. Remuneraţiile comisarilor vor fi 
fixate şi plătite de ţările lor respective, 

În mod provizoriu orice deficit care s'ar produce în 
cheltuelile de administraţie ale Comisiunii internaţionale 
va fi suportat în părţi egale de Statele reprezentate în 
Comisiune. 

Comisiunea va fi însărcinată mai ales să reglementeze 
atribuţiunea licenţelor piloților, cheltuelile de pilotaj şi să. 
supravegheze serviciile piloților (numai primul alineat for= 
mează 348 Versailles, care în celelalte tratate apare cu 
patru alineate : 303 St. Germain, 231 Neuilly, 287 Trianon). 

Germania se obligă să primească regimul ce se va sta= 
bili pentru Dunăre de o conferinţă a puterilor desemnate 
de către puterile aliate şi asociate; această conferinţă, la 
care vor putea fi de faţă reprezentanţi ai Germaniei, se 
va întruni în termen de un an după punerea în vigoare 
a tratatului de faţă. 

Până în momentul când se va stabili un statut defini= 
tiv în ceea ce privește Dunărea, Comisiunea internaţională 
prevăzută la articolul 286 (Trianon) va avea sub contro= 
lul său provizoriu întrebuinţarea echipamentului, a edifi= 
ciilor şi a instalaţiunilor întrebuințate pentru executarea 


www.dacoromanica.ro 


165 


şi întreţinerea lucrărilor pe secțiunea Dunării între Turnu= 
Severin şi Moldova, Destinaţiunea definitivă a acestor e= 
<hipamente, edificii şi instalaţiuni va fi determinată de 
către conferinţa prevăzută la alineatul precedent. Ungaria 
declară că renunţă la toate drepturile, titlurile şi intere= 
sele sale asupra ziselor echipamente, edificii şi instalaţia 
uni (Numai din primul alineat se alcătueşte articolul 349 
Versailles, 304 St. Germain şi 232 Neuilly, în întregime 
cu ambele aliniate face articolul 288 Trianon). 

Mandatul dat prin articolul 57 al tratatului de Berlin 
din 13 Iulie 1878 Austro-Ungariei şi cedat de către aceas= 
ta Ungariei, pentru îndeplinirea lucrărilor dela Porţile de 
fer, încetează. Comisiunea însărcinată cu administrarea ax 
cestei părţi a fluviului va hotărâ în privinţa lichidării 
socotelilor, sub rezerva dispoziţiunilor financiare ale tra= 
tatului de faţă. Taxele ce ar putea fi necesare, nu vor fi 
in nici un cas percepute de Ungaria (350 Versailles, 305 


St. Germain, 233 Neuilly, 289 Trianon). 


În cazul când Statul cehoslovac, Statul sârbo=croato=slo= 
ven sau România ar întreprinde, cu autorizarea sau pe 
temeiul unui mandat al Comisiunii internaţionale, lucrări 
de amenajament, de ameliorare, de baraj sau altele, pe o 
secţiune a reţelei fluviale ce ar forma fruntaria, aceste 
State se vor bucura pe malul opus, cât şi pe partea al. 
biei situată în afară de teritoriul lor, de toate înlesnirile 
necesare pentru a proceda la studiile, la executarea şi la 
întreţinerea acestor lucrări (351 Versailles, 306 St. Gers 
main, 234 Neuilly, 290 Trianon). 

Germania va fi ţinută, față de Comisiunea europeană 
a Dunării, la toate restituirile, reparaţiunile şi indemni= 
zările pentru pagubele îndurate în timpul răsboiului de 
această Comisiune (352 Versailles, 307 St. Germain, 235 
Neuilly, 291 Trianon). 

În cazul construirii unei căi navigabile pe un mare seca 
tor între Rhin şi Dunăre, Germania se obligă să aplice 
acestei căi navigabile regimul prevăzut la articolele 332 


până la 338 (numai 353 Versailles). 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIUNEA STABILIND STATUTUL 
DEFINITIV AL DUNĂRII *). (Paris 23 Iulie 1921). 


Belgia, Franța, Marea Britanie, Grecia, Italia, România, 
Regalul Sârbilor=Croafilor=Slovenilor şi Cehoslovacia. 


Vroind să determine de comun acord, conform stipula= 
ţiunilor Tratatelor dela Versailles, dela Saint-Germain, 
dela Neuilly şi dela Trianon, regulele generale după care 
va fi asigurată în mod definitiv libera circulaţiune a Du= 
nării internaţionale, 

Au decis să încheie o convenţiune în acest scop şi au 
desemnat ca plenipotenţiari ai lor, anume : 

(urmează numele acestora) 

Cari, după ce şi-au comunicat deplinele lor puteri, gă= 
site în bună şi cuvenită formă, au statornicit în prezenţa 
şi cu participarea plenipotenţiarilor Germaniei, Austriei, 
Bulgariei şi Ungariei, autorizaţi în regulă şi anume : 

(urmează şi numele lor) 
stipulațiunile următoare : 


I. Regimul general al Dunării. 


Art. 1.— Navigaţiunea pe Dunăre este liberă şi deschi= 
să tuturor pavilioanelor, în condițiuni de egalitate coma= 


*) La conferința internatională pentru încheerea lui şi care a 
lucrat în două sessiuni, din cauza divergenţelor, dela 2 August 
—16 Noembrie 1920 şi dela 5 Aprilie—91 lulie 19%91,—au luat 
parte Anglia, Franţa şi Italia. marile puteri neriverane ; Austria, 
Bulgaria, Cehoslovacia, Germania, regatul sârboscroatossloven, 
România şi Ungaria ca State riverane conf. art. 347 din trata= 
tul de Versailles și corespunzătoarele articole din celelalte tra= 
tate de pace; în sfârşit, Belgia şi Grecia, ca State desemnate 
de marile puteri aliate şi asociate potrivit art. 349 Versailles 
şi celelalte tratate corespunzătoare. 


www.dacoromanica.ro 


167 


plectă pe tot cursul navigabil al fluviului, adică între Ulm 
şi Marea Neagră, şi pe toată reţeaua fluvială internaţio= 
nalizată după cum este determinată la articolul următor, în 
aşa fel în cât nici o deosebire să nu fie făcută în pagua= 
ba supușilor, bunurilor şi pavilionului unei puteri oare= 
care, între acestea şi supuşii, bunurile şi pavilionul Sta= 
tului riveran însuşi sau ale Statului ai căror supuşi, bunuri 
şi pavilion se bucură de tratamentul cel mai favorabil. 

Aceste dispoziţiuni trebuiesc înţelese sub rezerva sti= 
pulaţiunilor conținute în articolele 22 şi 43 ale prezentei 
convenţiuni. 

Arf. 2.— Reţeaua fluvială internaţionalizată menţionată 
la articolul precedent este compusă din : 

Morava şi Thaya, în partea cursului lor constituind fruns 
taria între Austria şi Cehoslovacia ; 

Drava dela Barci; 

Tisa dela gura Someşului ; 

Mureşul dela Arad ; 

Canalele laterale sau şenalele cari ar fi stabilite fie 
pentru a dubla sau ameliora secțiuni firesc navigabile ale 
zisei rețele, fie pentru a reuni două secțiuni firesc navis 
gabile ale unuia dintre aceleaşi cursuri de apă. 

Art. 3.— Libertatea navigaţiunii şi egalitatea dintre pa= 
vilioane sunt asigurate de către două Comisiuni deose= 
bite, şi anume: Comisiunea europeană a Dunării, a cărei 
competinţă astfel precum este determinată 'la Capitolul II, 
se întinde pe partea din fluviu zisă Dunărea maritimă şi 
Comisiunea internațională a Dunării a cărei competinţă ast= 
fel precum este determinată la Capitolul III, se întinde 
asupra Dunării fluviale navigabile, precum şi asupra căi= 
lor de apă declarate internaţionale la articolul 2. 


II. Dunărea maritimă 


Arf. 4.— Comisiunea europeană a Dunării este com= 
pusă provizoriu din reprezentanţii Franţei, Marei Britanii, 
Italiei şi României cu câte un delegat de fiecare putere. 

Totuşi, orice Stat european, care va justifica în viitor 
interese comerciale, maritime şi europene suficiente la gu= 


www.dacoromanica.ro 


168 


zile Dunării, va putea, după cererea sa, să fie admisa fi 
reprezentat în comisiune printr'o deciziune unanimă, lua= 
tă de guvernele care sunt ele înşile reprezentate într însa. 

Art. 5. — Comisiunea europeană exercită puterile pe 
care le avea înainte de răsboi. 

Nu se schimbă nimic din drepturile, atribuţiunile şi i= 
munităţile ce ate din tratate, convenţiuni, acte şi aranja= 
mente internaţionale relative la Dunăre şi îmbucăturile ei. 

Art. 6.— Competinţa Comisiunii europene se întinde 
în aceleaşi condițiuni ca şi în trecut şi fără nici o modi= 
ficare a limitelor ei actuale, asupra Dunării maritime, a= 
dică de la gurile fluviului până în punctul unde începe 
competenţa Comisiunii internaţionale *). 


*) Delegatul român la conferinţa internaţională pentru stabi= 
lirea statutului definitiv, d. Conţescu, după instrucţiile guvernu= 
lui a isbutit să obţină, din partea delegaților Statelor reprezen= 
tate în C. E.-D., următoarea declaraţie sub formă de protocol 
interpretativ la art. 6 din statut: 

„După adoptarea de către conferinţa internaţională a Dunării 
a art. 6 din proectul de Statut definitiv, care determină compe» 
tinţa Comisiunii europene, delegaţii Franţei, Angliei, Italiei şi 
României au convenit, la cererea conferinţei, să redacteze pro» 
tocolul următor în scop de a fixa interpretarea ce au înţeles să 
io dea prevederii de mai sus. 

„Subsemnaţii delegaţi declară că prevăzândua=se în art. 6 „com= 
petinţa Comisiunii europene, se întinde la Dunărea maritimă, 
adică dela gurile fluviului până la punctul unde începe comps= 
tinţa Comisiunii internaţionale“, Statutul nu aduce şi nu tres 
bue să aducă, pe viitor, nici o schimbare condiţiunilor sau limi= 
telor în care acest regim administrativ s'a aplicat până astăzi. 
Prin urmare, este bine înțeles că puterile Comisiunii nu sunt 
nici sporite, nici scăzute pe temeiul acestei dispoziţiuni şi că 
ele trebue să continue a se exercita pe fluviu în acelaş fel ca 
în trecut, în conformitate cu tratatele, actele internaţionale şi 
regulamentele de navigație, la care au aderat toate Statele re» 
prezentate. E, deasemenea, înţeles că între Galaţi şi Brăila, 
Comisiunea europeană va continua, ca şi în trecut, să întrețină 
canalul navigabil şi serviciul lui de pilotaj. 

„Această declaraţie va fi comunicată conferinței spre cele cu= 
venite şi vărsată în arhivele oficiale ale Comisiunii europene a 
Dunării. 

„Făcută la Paris, în 6 Mai 1921“ (L/rmează semnăturile). 

Când s'a ratificat şi publicat textul Statutului definitiv, a= 
cest protocol n'a apărut în „Monitorul Oficial“ probabil potri= 
vit frazei din ultimul lui aliniat, care nu=] înglobează în Statut, 
cum nu l'a înglobat nici protocolul final cu atâtea adausuri 
explicative ! 


www.dacoromanica.ro 


169 


Art. 7.— Puterile Comisiunii europene nu vor putea 
lua sfârşit decât printr'un aranjament internaţional înche= 
iat de către toate Statele reprezentate în Comisiune. 

Sediul legal al Comisiunii rămâne fixat la Galaţi. 


I. Dunărea fluvială 


Art. 8.— Comisiunea internaţională a Dunării este compu= 
să conform articolelor 347 al Tratatului din Versailles, 302 
al Tratatului din Saint-Germain, 230 al Tratatului din 
Neuilly şi 286 al Tratatului dela Trianon, din doui re= 
prezentanţi ai Statelor germane riverane *), un reprezen= 
tant al fiecăruia din celelalte State riverane şi un repre= 
zentant al fiecăruia din Statele neriverane, reprezentate 
în Comisiunea europeană a Dunării, sau care ar putea fi 
reprezentat în viitor. 

Art. 9.—Competența Comisiunii internaționale se în= 
tinde asupra părţii din Dunăre cuprinsă între Ulm şi 
Brăila şi asupra reţelei fluviale declarată internaţională, 
în virtutea art. 2. 

Nici un curs de apă în afară de cele menționate la art. 
2, nu va putea fi pus sub competenţa Comisiunii intera 
naţionale fără consimţământul unanim al zisei Comisiuni. 

Art. 10.—Asupra părţii din Dunăre şi asupra reţelei 
fluviale pusă sub competinţa sa şi în marginele puterilor 
ce isse dau prin prezenta convenţiune, Comisiunea inter= 
naţională veghează ca niciun obstacol de niciun fel să nu 
fie pus din partea unuia sau mai multor State liberei na" 
vigațiuni pe fluviu, la aceea că atât pentru transitul cât 
şi pentru folosinţa porturilor, instalaţiunilor şi materialu= 
lui lor, supuşii, bunurile şi pavilioanele tuturor puterilor 
să fie tratate pe picior de complectă egalitate şi, în mod 
general, la aceea ca nici o atingere să nu fie adusă carac= 
terului internaţional pe cari tratatele l'au orânduit reţelei 
internaţionale a Dunării. 


*) Bavaria şi Wurtemberg. Aceiaşi concepţie curioasă din tra= 
tate menţionată mai sus cu privire la „Statele“ germane în loc 
de Germania pur şi simplu. Acum e în curs de aplanare la S. 
N. un confl'ct isbucnit tocmai anul acesta, după unificarea Ger= 
maniei sub regimul naționalesocialist. 


www.dacoromanica.ro 


170 


Arf. 11.—Pe baza propunerilor şi proiectelor prezentate 
de Statele riverane, Comisiunea internaţională stabileşte 
programul general al marilor lucrări de îmbunătățire ce 
trebuiesc să fie întreprinse în interesul navigabilităţii reţe= 
lei fluviale internaţionale şi a căror execuţiune poate fi 
repartizată pe o perioadă de mai mulţi ani. 

Programul anual al lucrărilor curente de întreţinere şi 
de îmbunătăţire a reţelei fluviale este alcătuit de către 
fiecare Stat riveran în ce priveşte domeniul său teritorial 
şi comunicat Comisiunii care va aprecia dacă acest pro= 
gram este conform cerinţelor navigaţiunii ; ea va putea 
să-l modifice de va găsi că e necesar. 

In toate hotărîrile sale, Comisiunea va ţine seamă de 
interesele tehnice, economice şi financiare ale Statelor 
riverane. 

Art. 12.—Lucrările cuprinse în aceste două programe 
vor fi executate de către Statele riverane în limitele frun= 
tariilor lor respective. Comisiunea se va asigura de exe= 
cutarea lucrărilor şi de conformitatea lor cu programul în 
care sunt prevăzute. 

În cazul când un Stat riveran nu ar fi în măsură să 
întreprindă el însuşi lucrările intrând în competenţa sa teri= 
torială, acest Stat va fi ţinut să le lase a fi executate de 
către Comisiunea internațională însăşi în condiţiunile ce 
ea va determina şi fără ca ea să poată încredința execu= 
tarea lor unui alt Stat, afară de ceeace priveşte părţile 
din reţeaua fluvială formând fruntarie. În acest din urmă 
caz, Comisiunea va determina modalităţile executării lu= 
crărilor ţinând seama de stipulaţiunile speciale ale trata= 
telor. 

Statele riverane interesate sunt ţinute să procure Co= 
misiunii sau Statului executant, după caz, toate uşurin= 
tele necesare executării ziselor lucrări. 

Arf. 13.— Statele riverane vor avea dreptul să între= 
prindă în marginile fruntariilor lor respective, fără apro= 
barea prealabilă a Comisiunii internaţionale, lucrările ce 
ar putea fi cerute de o împrejurare neprevăzută şi grab= 
nică. EJe vor trebui, totuşi, să anunţe fără întârziere Cos 


www.dacoromanica.ro 


De e 


misiunea despre cauzele care au motivat aceste lucrări 
trimițândusi o descriere sumară a lor. 

Art. 14.— Statele riverane vor trimite Comisiunii inter= 
naţionale o descriere sumară a tuturor lucrărilor pe cari 
ele le consideră ca necesare desvoltării lor economice, mai 
cu seamă lucrările de apărare contra inundaţiunilor, cele 
privitoare la irigațiuni şi la întrebuinţarea forțelor hidrau= 
lice şi cari ar fi de executat pe cursul de apă cuprins în 
marginele fruntariilor lor respective, 

Comisiunea nu poate interzice asemenea lucrări decât 
numai atunci când ele ar fi de natură să aducă o atinge= 
re navigabilităţii fluviului. 

Dacă în termenul de două luni dela data comunicării, 
Comisiunea n'a formulat nici o observaţiune se va putea 
proceda, fără altă formalitate, la executarea ziselor lucrări. 
În caz contrar, Comisiunea va trebui să ia o hotărâre de» 
finitivă în cel mai scurt timp posibil şi cel mai târziu în 
cele patru luni după expirarea primului termen. 

Art. 15.— Cheltuelile lucrărilor curente de întreținere 
sunt în sarcina Statelor riverane respective. 

Totuşi, când Statul executant va fi în măsură să facă 
dovada că cheltuelile ce-i revin din faptul întreţinerii 
şenalului întrec, cu mult, ceeace ar reclama nevoile pro= 
priului său trafic, el va putea cere Comisiunii să reparti= 
zeze în mod ecbitabil aceste cheltueli între el şi Statele 
riverane direct interesate în executarea ziselor lucrări. Co= 
misiunea, în acest caz, va fixa ea însăşi partea contribu= 
tivă a fiecărui Stat şi va asigura achitarea ei. 

Dacă Comisiunea va intreprinde ea însăşi lucrări de 
întreţinere în marginele fruntariilor unui Stat, ea va pri= 
mi, dela acest Stat, suma cheltuelii cezi revine. 

Art. 16.— In ceeace priveşte lucrările de îmbunătăţire 
propriu zise şi lucrările necesitate de întreținerea lucrări= 
lor de îmbunătăţire de o deosebită însemnătate, Statul 
care le va intreprinde va putea fi autorizat de către Cos 
misiune să=şi acopere cheltuelile prin perceperea de taxe 
pe navigațiune. 

Dacă Comisiunea execută ea însăşi lucrări de acest fel, 


www.dacoromanica.ro 


He 


ea va putea să-şi acopere cheltuelile prin perceperea de 
taxe. 

Art. 17.— In ce priveşte părţile Dunării formând frun= 
tarie, executarea lucrărilor şi repartizarea cheltuelilor vor 
fi regulate prin bună înţelegere între Statele riverane res= 
pective, 

În caz de neînțelegere, Comisiunea va determina ea 
însăşi, ținând seamă de stipulaţiunile tratatelor, condiţiu= 
nile executării ziselor lucrări şi eventual repartizarea chel= 
tuelilor ocazionate de executarea lor. 

Art. 18.— Tasele, atunci când vor fi percepute asupra 
navigaţiunii, vor fi moderate. Ele vor fi calculate pe to= 
najul vasului şi nu vor putea, în nici un caz, să fie ba= 
zate pe mărfurile transportate. La expirarea unei perioade 
de cinci ani, acest sistem de stabilire a taxelor va putea 
fi revizuit dacă Comisiunea va decide astfel cu unanimi= 
tatea membrilor săi. 

Produsul taxelor va fi exclusiv afectat lucrărilor cari au 
dat naştere stabilirii lor. Comisiunea internaţională va de= 
termina şi publica tarifele lor; ea le va controla percepe= 
rea şi afectarea lor. 

Aceste taxe nu vor putea constitui niciodată un trataa 
ment diferențial întemeiat fie pe pavilionul vaselor sau pe 
naţionalitalitatea persoanelor şi bunurilor, fie pe prove= 
nienţa, destinaţiunea sau direcțiunea transporturilor; ele 
nu vor putea în nici un caz să procure un venit Statului 
care le percepe sau Comisiunii, nici să facă necesară o 
examinare amănunţită a încărcăturii, afară de cazul când 
ar fi bănuială de fraudă sau de contravenţiune. 

In cazul când Comisiunea internaţională a lua în sara 
cina sa executarea lucrărilor, ea va percepe, prin mijloci= 
rea Statului riveran interesat, totalitatea taxelor corespun= 
zătoare cheltuelilor sale. 

Art. 19.— Taxele de vamă şi de acciz şi alte taxe sta= 
bilite de către Statele riverane asupra mărfurilor cu oca= 
ziunea îmbarcării şi debarcării lor, în porturile sau pe ma= 
lurile Dunării, vor fi percepute fără deosebire de pavilion 
şi în aşa fel încât să nu aducă nici o piedică navigaţiunii. 


www.dacoromanica.ro 


173 


Taxele de vamă nu vor putea fi mai ridicate decât cele 
ce sunt percepute la celelalte fruntarii vamale ale Statului 
interesat asupra mărfurilor de aceeaşi natură, de aceeaşi 
proveniență şi cu aceeaşi destinaţiune. 

Art. 20.— Porturile şi locurile publice de îmbarcare şi 
debarcare, stabilite pe reţeaua fluvială internațională, îm= 
preună cu utilajul şi instalaţiunile lor, vor fi accesibile 
navigaţiunii şi întrebuințate de ea fără deosebire de pa= 
vilion, de proveniență şi de destinaţiune şi fără ca o pri= 
oritate de favoare să poată fi acordată, de către autorită= 
tile locale competinte, unui vapor în detrimentul altuia, 
afară de cazuri excepționale în cari ar fi vădit că necesis 
tățile momentului şi interesele țării reclamă o derogațiune. 
Prioritatea, în aceste cazuri, va trebui să fie acordată aste 
fel încât să nu constitue o împedicare reală la liberul e= 
xerciţiu al navigaţiunii, nici o atingere a principiului egali= 
tăţii paviloanelor. 

Aceleaşi autorități vor veghea ca toate operaţiunile ne= 
cesare traficului precum îmbarcarea, debarcarea, uşurarea 
vaselor, înmagazinarea, transbordarea, etc., să fie execu= 
tate în condițiuni pe cât mai uşoare şi mai repezi cu pu= 
tință şi în aşa fel încât să nu aducă nici o piedică navi= 
gațiunii. 

Folosirea porturilor şi locurilor publice de îmbarcare şi 
de debarcare poate da loc la perceperea de taxe şi redes 
vente, potrivite şi egale pentru toate pavilioanele, cores= 
punzătoare cheltuelilor de construire. de întreţinere şi de 
exploatare a porturilor şi instalaţiunilor lor. Tarifele lor 
vor fi publicate şi aduse la cunoştinţa navigatorilor. Ele 
nu vor fi aplicabile decât în caz de folosinţă efectivă a 
instalaţiunilor şi utilajului în vederea cărora ele au fost 
stabilite. 

Statele riverane nu vor pune piedică ca toate întreprin= 
derile de navigaţiune să întrețină pe teritoriul lor agen= 
tiile indispensabile exercitării traficului lor, sub rezerva 
observării legilor şi regulamentelor ţării. 

Art. 21.— În cazul în care Statele riverane ar fi hotă= 
rit să creeze porturi france sau zone libere în porturile 


www.dacoromanica.ro 


APĂ 


în care transbordarea este în mod necesar sau general 
practicată, regulamentele relative la folosinţa ziselor pora 
turi sau zone vor fi comunicate Comisiunii internaţionale. 

Art. 22.— Transportul mărfurilor şi călătorilor între por= 
turile diferitelor State riverane, precum şi între porturile 
unui acelaş Stat este liber şi accesibil tuturor pavilioane= 
lor în condițiuni de complectă egalitate pe reţeaua inter= 
naționalizată a Dunării. 

Totuşi, înființarea unui serviciu local regulat de trans= 
port de călători şi de marfuri indigene sau indigenate în= 
tre porturile unuia şi aceluiaş Stat, nu va putea fi fä- 
cută de către un pavilion străin decât în conformitate cu 
regulamentele naţionale şi în acord cu autoritățile Statu= 
lui riveran interesat. 

Art. 23.— Trecerea în transit a vapoarelor, plutelor, că= 
lătorilor şi mărfurilor e liberă pe reţeaua internaţionali= 
zătă a Dunării, fie că acest transit se face direct sau du= 
pă transbordare sau punere în antrepozit. 

Nu se va percepe nici o taxă vamală sau orice altă taxă 
specială bazată numai pe faptul acestui transit. 

Când ambele maluri ale cursului de apă aparțin aceluiaş 
Stat, mărfurile în transit vor putea fi puse sub sigilii, 
sub lacăt sau sub paza agenţilor vamali. 

Statul transitat va avea dreptul să ceară căpitanului sau 
patronului o declaraţiune scrisă, făcută la nevoie sub ju= 
rământ, și afirmând că transportă, sau nu, mărfuri a că= 
ror circulațiune este reglementată sau al căror import este 
probibit de către Statul transitat. Lista acestor mărfuri 
va fi comunicată cât mai curând Comisiunii internațio= 
nale pentru informaţiunea ei. 

Prezentarea manifestului nu va putea fi cerută de că» 
tre autoritățile competinte ale Statului transitat decât în 
cazul în care căpitanul sau patronul e dovedit că a în. 
încercat a face contrabandă sau când plumburile vamale 
au fost rupte. Dacă în acest caz se descoperă o deose= 
bire între încărcătură şi manifest, căpitanul sau patronul 
nu poate invoca libertatea transitului pentru a pune fie 
persoana sa, fie marfa pe care a voit s'o transporte în 


www.dacoromanica.ro 


175 


mod fraudulos, la adăpostul urmăririlor îndreptate contra 
lui de către funcţionarii vamali conform legilor țării, 

In cazul când cursul apei face fruntarie între două 
State, vapoarele, plutele, călătorii şi mărfurile în transit 
vor fi scutite de orice formalitate vamală, 

Arf. 24.— Comisiunea internaţională va elabora, inspi= 
rându=se de propunerile prezentate de către Statele rive= 
rane, un regulament de navigaţiune şi de poliţie, care, în 
marginele posibilităţii, va fi uniform pentru partea reţelei 
fluviale pusă sub competenţa sa. 

Fiecare Stat va pune acest regulament în vigoare, pe 
propriul său teritoriu, printrun act de legislaţiune sau de 
administraţiune şi va fi însărcinat cu aplicarea lui, sub 
rezerva puterilor de supraveghere recunoscute Comisiunii 
internaţionale prin articolele 27 până la 30. 

Pentru părţile fluviului făcând fruntarie, executarea rea 
gulamentului de navigaţiune şi de poliţie va fi asigurată, 
sub aceleaşi rezerve, prin bună înţelegere între Statele ri= 
verane şi în lipsă de înţelegere de către fiecare Stat ri= 
veran în marginele suveranității sale. 

Arf. 25.— Exercitarea poliţiei generale pe reţeaua flu- 
vială internaţionalizată aparţine Statelor riverane care co= 
munică fiecare regulamentele sale Comisiunii internaţio= 
nale, spre a-i permite de a constata că dispoziţiunile lor 
nu aduc atingere libertăţii navigaţiunii. 

Arf. 26.— Toate bastimentele afectate în mod special de 
către Statele riverane serviciului poliţiei fluviale sunt o= 
bligate să arboreze, alături de pavilionul naţional, un semn 
distinctiv şi uniform. Numele lor, semnalmentul și numă= 
rul vor fi aduse la cunoștința Comisiunii internaţionale. 

Arf. 27.— In vederea îndeplinirii sarcinei cesi este încre= 
dințată prin dispoziţiunile prezentului statut, Comisiunea 
internaţională va constitui toate serviciile administrative, 
tehnice, sanitare și financiare pe care le va crede neces 
sare. Ea va numi şi retribui personalul şi-i va fixa atri= 
buţiunile. 

Comisiunea va putea stabili la sediul ei central mai cu 
osebire ; 


www.dacoromanica.ro 


___176__ 


19. Un secretariat general permanent, al cărui șef va fi 
ales printre supuşii unui Stat neriveran reprezentat în 
Comisiune ; 

20. Un serviciu tehnic, al cărui şef va fi numit cu ma- 
joritatea statutară a voturilor, dacă aparţine unui Stat ne= 
riveran reprezentat sau nu în Comisiune şi cu unanimi= 
tatea lor dacă este supus al unui Stat riveran al Dunării: 

3%. Un serviciu al navigaţiunii, al cărui șef va fi ales 
printre supuşii unui Stat european nereprezentat în Co» 
misiune ; 

4%. Un serviciu al contabilităţii generale şi al controlului 
perceperii taxelor al cărui şef va fi ales printre supuşii 
unui Stat riveran sau unui Stat neriveran reprezentat sau 
nu în Comisiune. 

Aceşti şefi de servicii vor fi asistați de funcţionari a= 
leşi de preferinţă şi pe cât posibil, în mod egal, printre 
supuşii Statelor riverane. Acest personal e internaţional ; 
el e numit şi retribuit de către Comisiune şi nu va putea. 
fi revocat de cât de ea. 

Art. 28.— Fiecare Stat riveran va desemna, în ceeace 
îl priveşte, agenţi potriviţi însărcinaţi în marginele frun= 
tariilor sale să dea concursul competenţei şi bunelor lor 
oficii, agenţilor superiori ai Comisiunii internaţionale şi 
să le ușureze exercitarea misiunii lor. 

rt. 29.— Statele riverane vor face funcţionarilor Co= 
misiunii toate ușurinţele necesare pentru a îndeplini ace 
tele funcţiunilor lor. Aceşti funcţionari, prevăzuţi cu un 
certificat al Comisiunii constatând calitatea lor, vor avea 
in special dreptul de a circula liber pe fluviu şi în por= 
turile şi locurile publice de debarcare; autorităţile locale 
ale fiecărui Stat riveran le vor oferi sprijinul şi asistența 
lor pentru îndeplinirea misiunii lor. Formalităţile de po= 
liţie şi de vamă cărora ar fi supuşi, vor fi îndeplinite faţă 
de ei în aşa fel încât să nu lisse împiedece exerciţiul 
funcţiunilor lor. 

At. 30.— Funcţionarii calificaţi ai Comisiunii vor sem= 
nala orice infracţiune la regulamentul de navigaţiune şi 
de poliţie autorităților locale competente, cari vor fi ţinute 


www.dacoromanica.ro 


177 


să aplice sancţiunile cuvenite şi să facă cunoscut Comi= 
siunii urmarea dată plângerii de care au fost sesizate, 

Fiecare Stat riveran va desemna Comisiunii jurisdice 
țiunile cari vor fi însărcinate să judece în primă instanţă 
şi în apel infracțiunile menţionate la alineatul precedent. 
În faţa acestor jurisdicţiuni, al căror sediu trebuie să fie 
cât se poate de apropiat de fluviu, funcţionarul Comi= 
siunii, care a semnalat infracţiunea, va fi ascultat, de 
va fi cazul. 

Art—31. la acţiunile judiciare relative la navigaţiunea 
pe Dunăre, aduse în faţa unui tribunal al vre=unui Stat 
riveran nu se va putea cere nici o cauţiune judicatum solvi 
din cauza naţionalităţii lor sau din cauză că nu au domi= 
ciliul sau reşedinţa în ţara unde se găseşte tribunalul, sau 
că nu posedă bunuri în acea ţară- 

Căpitanul sau patronul nu va putea fi împiedecat de 
aşi urma călătoria din cauza vreunei proceduri începută 
contra lui, de îndată ce va fi depus cauţiunea cerută de 
judecător pentru obiectul procesului. 

Art, 32.— Pentru a menţine şi îmbunătăţi condiţiunile 
navigaţiunii în sectorul Dunării cuprinse între Turnu=Se= 
verin şi Moldova, zis al Porţilorsde=Fier și al Cataracte» 
lor, se va constitui de comun acord între cele două State 
coriverane şi Comisiunea internaţională, servicii tehnice şi 
administrative speciale, care își vor avea sediul central la 
Orşova, în afară de serviciile auxiliare ce ar putea fi, în 
caz de nevoie, instalate în alte puncte ale sectorului. Ex= 
cepţie făcând de piloţi, cari vor putea fi recrutaţi printre 
supușii tuturor naţiunilor, personalul acestor servicii va 
fi procurat şi numit de către cele două State coriverane ; 
el va fi condus de șefi de servicii desemnaţi de către a= 
celeaşi State şi acceptaţi de Comisiunea internaţională. 

Art. 33.— Comisiunea va hotări, după propunerea ser= 
viciilor prevăzute la articolul precedent, măsurile necesare 
întreţinerii şi îmbunătăţirii navigabilităţii şi administraţiu” 
nii sectorului, precum şi taxele sau eventual orice alte 
resurse destinate să le înlocuiască, fără ca din aceasta să 


12 
www.dacoromanica.ro 


178 


poată rezulta obligaţiunea vreunui concurs financiar din 
partea guvernelor reprezentate. 

Ea va fixa, printrun regulament special, funcţionarea 
serviciilor, modul de percepere al taxelor şi retribuirea 
personalului. 

Ea va punela dispoziţiunea acestor servicii echipamena= 
tele, edificiile şi instalaţiunile prevăzute în articolul 288 
al Tratatului dela Trianon. 

Când piedicele naturale care au motivat instituirea a= 
cestui regim special vor fi dispărut, Comisiunea va putea 
decide suprimarea lui şi repune sectorul sub  dispozițiu= 
nile care reglementează, în ceeace priveşte lucrările şi tas 
xele, celelalte părţi din fluviu formând fruntarie între 
două State. 

Art. 34.— Comisiunea va putea, de va găsi de cuviinţă, 
să aplice un regim administrativ analog şi celorlalte părţi 
ale Dunării şi reţelei sale fluviale care ar prezenta pen= 
tru navigaţiune aceleaşi piedici naturale, precum şi säl 
suprime în condiţiunile prevăzute în articolul precedent. 

Arf. 35.— Comisiunea internaţională îşi fixează singură 
ordinea lucrărilor printr'un regulament făcut în sesiune 
plenară. În momentul stabilirii bugetului său anual ea 
determină resursele necesare pentru a acoperi cheltuelile 
generale ale administraţiunii sale. Ea fixează numărul şi 
locul sesiunilor sale periodice ordinare şi extraordinare şi 
constitueşte un comitet executiv permanent, compus din 
delegaţii aflători la sediu sau din înlocuitorii lor şi însär= 
cinat de a supraveghea executarea deciziunilor adoptate 
în plenum, precum şi bunul mers al serviciilor. 

Preşedenţia Comisiunii este exercitată pentru o pe= 
rioadă de şase luni de către fiecare delegaţiune în virtu= 
tea unei rotaţiuni determinate conform ordinei alfabetice 
a Statelor reprezentate. 

Comisiunea nu poate delibera în mod valabil de cât a= 
tunci când două treimi din membrii ei sunt prezenţi. 

Hotărârile sunt luate cu majoritatea de două treimi a 
membrilor prezenţi. 

Art. 36.— Sediul legal al Comisiunii internaţionale este 


www.dacoromanica.ro 


179 


fixat la Bratislava, pentru o perioadă de 5 ani, cu înce= 
pere de ziua intrării în vigoare a convenţiunii de faţă. 

La expirarea acestei perioade, Comisiunea va avea drep= 
tul să se transporte pentru o nouă perioadă de cinci ani 
întrun alt oraş, situat pe Dunăre, *) în virtutea unei rota= 
ţiuni ale cărei modalităţi le va stabili ea însăşi. 

Arf. 37.— Comisiunea internaţională se bucură, atât 
pentru instalațiunile sale cât şi pentru persoana delegaţi= 
lor săi, de privilegiile şi imunităţile recunoscute în timp 
de pace, ca şi în timp de răsboi, agenţilor diplomatici a= 
creditaţi. 

Ea are dreptul de a arbora, pe bastimentele şi imobi= 
lele sale, un pavilion, ale cărui formă şi culori le deter= 
mină ea însăşi. 

Art. 38.— Comisiunea trebuie să fie sesizată de orice 
chestiune relativă la interpretarea şi aplicarea prezentei 
convenţiuni. 

Orice Stat care ar fi în măsură de a invoca împotriva unei 
deciziuni a Comisiunii internaţionale, motive bazate pe 
incompetenţa sau pe violarea prezentei Convenţiuni, va 
putea sesiza în termen de şease luni jurisdicţiunea spe= 
cială organizată de către Societatea Naţiunilor. Pentru 
orice alt motiv, cererea în vederea regulării diferendului 
nu ar putea fi făcută decât de către Statul sau Statele 
teritorialmente interesate. 

În cazul când un Stat ar refuza să se conformeze unei 
hotărâri luate de Comisiune, în virtutea puterilor ce are prin 
prezenta convenţiune, diferendul va putea fi adus în faţa 
înaltei jurisdicţiuni menţionate la alineatul 2, în condiţi= 
unile prevăzute în Statutul zisei jurisdicţiuni. 


IV. Dispoziţiuni generale 


Art. 39.— Comisiunea internaţională a Dunării şi Co= 
misiunea europeană a Dunării vor lua toate dispoziţiunile 
necesare pentru a asigura, în măsura în care aceasta va 
fi posibil şi necesar, uniformitatea regimului Dunării. 


*) Implinind ciclul de 5 ani, din 1927 C. I. D. are sediul la 
Viena unde se află și astăzi. 


www.dacoromanica.ro 


190 


Ele își vor comunica regulat, în acest scop, toate infor= 
maţiunile, documentele, procesele=verbale, studiile -şi pro= 
ectele, putând interesa pe una sau pe cealaltă din cele 
două Comisiuni. Ele vor putea stabili de comun acord a= 
numite reguli indentice privitoare la navigaţiunea şi la po= 
liţia fluviului. 

Arf. 40.— Statele semnatare ale prezentei Convenţiuni 
vor avea grija de a stabili prin Convenţiuni separate re= 
guli uniforme de ordin civil, comercial, sanitar şi veteri= 
nar, relative la exercitarea navigaţiunii şi la contractul de 
transport. 

Arf. 41.— Toate tratatele, convenţiunile, actele şi aran= 
jamentele relative la regimul fluviilor internaţionale în ge= 
neral şi la Dunăre şi îmbucăturile ei în special, în vigoare 
în momentul semnării prezentei convenţiuni, sunt menţi= 
nute în toate acele dispoziţiuni ale lor, cari nu sunt a= 
brogate sau modificate prin stipulaţiunile ce preced. 

Art. 42.— La expirarea termenului de cinci ani, cu în= 
cepere dela intrarea sa în vigoare, Statutul de faţă va pu= 
tea fi revizuit dacă două treimi din Statele semnatare o 
vor cere, indicând dispoziţiunile ce li se par susceptibile 
de revizuire. Această cerere va fi adresată guvernului re= 
publicei franceze, care va provoca în termen de şease luni 
reunirea unei Conferinţe la care vor fi invitate să ia parte 
toate Statele semnatare ale prezentei convenţiuni. 


V. Dispoziţiune tranzitorie 


Arf. 43— Stipulaţiunile convenţiunii de faţă trebuiesc 
înțelese în sensul de a nu ne aduce nici o atingere dis= 
poziţiunilor tratatelor de pace, aşa precum rezultă din are 
ticolele 327 (alineatul 3), 332 (alineatul 2) şi 378 ale tra= 
tatului din Versailles şi din articolele corespunzătoare ale 
tratatelor din Saint Germain, din Neuilly şi dela Trianon. 

Art. 44— Prezenta convenţiune va fi ratificată şi rati= 
ficările ei vor fi depuse la Paris, în cel mai scurt timp 
posibil şi cel mai târziu înainte de 31 Martie 1922. 

Ea va intra în vigoare trei luni după închiderea proce= 
sului=verbal de depunere a ratificărilor. 


www.dacoromanica.ro 


181 


SPRE CREDINŢA CĂRORA, plenipotenţiarii sus nu= 
miți au semnat prezenta convenţiune, redactată întrun 
singur exemplar, care va fi depus în arhivele guvernului 
republicei franceze şi după care se va remite o copie au= 
tentică fiecăreia din puterile semnatare. 


FĂCUT la Paris, în 23 Iulie 1921. 


(Urmează semnăturile) 


PROTOCOL FINAL 


În momentul de a proceda la semnarea actului stabilind 
Statutul definitiv al Dunării şi în vederea de a-i preciza 
sensul, plenipotenţiarii subsemnaţi au convenit cele ce 
urmează : 

Ad, Arf. 2— În ceeace priveşte partea din Tisa situată 
între gura Someşului şi Tisa=Uljlak, regimul Statutului de 
faţă se va aplica pe acest sector îndată ce el va fi recu= 
noscut navigabil de către Comisiunea internaţională a Du” 
nării. 

Ad. Arf. 19— Dispoziţiunea alineatului al doilea al ar= 
ticolului 19 nu împiedică Statele riverane să reclame 
eventual beneficiul derogaţiunilor ce ar fi autorizate prin 
Convenţiunea generală prevăzută la articolul 338 al trata= 
tului dela Versailles şi la articolele corespunzătoare ale 
celorlalte tratate de pace, 

Ad. Art, 22— a) Prin traficul vizat de alineatul 2 al 
articolului 22 trebuie să se înţeleagă orice serviciu public 
de transport de călători şi de mărfuri, organizat de către 
un pavilion străin, între porturile unuia şi aceluiaş Stat, 
în cazul când această exploataţiune se efectuează în con= 
dițiuni de regularitate, de continuitate şi de intensitate 
susceptibile de a influenţa defavorabil, în aceeaş măsură 
ca şi liniile regulate propriu zise, interesele naţionale ale 
Statului unde ea se exercită, 

b) Este bine înţeles că dispoziţiunile articolului 22 nu 
modifică în nimic situațiunea ce rezultă actualmente din 
articolul 330 al Tratatului din Versailles şi din dispoziţi= 


unile corespunzătoare ale celorlalte tratate de pace, în 


www.dacoromanica.ro 


182 


ceeace priveşte atât relaţiunile dintre Statele aliate, pe de 
o parte, şi Germania, Austria, Bulgaria şi Ungaria pe de 
alta, cât şi relaţiunile acestor din urmă State între ele, 
pentru toată durata termenelor în care această situaţiune 
va fi menţinută în executarea articolului 378 al trata= 
tului din Versailles şi a articolelor corespunzătoare ale ces 
lorlalte tratate de pace. 

La expirarea acestor termene, dispoziţiunile articolului 
22 vor fi aplicate tuturor Statelor fără excepţiune. 

Ad. Art. 23— Statul transitat nu are dreptul de a pro= 
hibi transitul mărfurilor menţionate la alineatul al patru= 
lea al articolului 23, nici acela al persoanelor şi al anima= 
lelor, în afară de cazurile prevăzute în legile sanitare şi 
veterinare ale ţării transitate sau în convenţiuni interna= 
tionale relative la acest obiect. 

Ad, Art. 31— Articolul 31 trebuie înţeles în sensul că 
străinii nu vor putea fi puşi într'o condiţiune mai favo= 
rabilă decât aceea de care se bucură naţționalii. 

Ad. Arf. 42— În cazul când suprimarea Comisiunii eu= 
ropene ar fi hotărâtă înainte de expirarea termenului de 
cinci ani prevăzut la articolul 42, guvernele semnatare ale 
convenţiunii de faţă se vor înțelege între ele asupra con= 
diţiunilor de revizuire ale prezentului Statut. 

Ad. Art. 44— Alineatul întâi al articolului 44 trebuie 
înțeles în sensul că nu aduce nici o atingere stipulațiu= 
nilor conţinute în articolul 349 al tratatului din Versailles 
şi în articolele corespunzătoare ale celorlalte tratate de pace. 

SPRE CREDINŢA CĂRORA subsemnaţii au întoc= 
mit protocolul de faţă, care va avea aceeaş putere şi du= 
rată ca şi convenţiunea la care se raportează. 


FĂCUT la Paris, 23 Iulie 1921. 


(Urmează semnăturile) 


www.dacoromanica.ro 


ARANJAMENTELE DINTRE ROMÂNIA 
ŞI IUGOSLAVIA : 


I. pentru determinarea competinţei lor în exercitarea 

poliţiei navigaţiunii pe linia de fruntarie în sectorul 

Dunării zis al Porţilor de fer şi al cataractelor, sau 
în vecinătatea imediată a acestei linii. 


1. Acest aranjament se aplică porţiunilor, braţelor şi ca= 
nalelor sectorului Porţilor de fer şi al cataractelor alcă= 
tuind fruntaria între cele două State. 

El are de scop să evite urmărirea în acelaş timp de 
către autorităţile celor două State, a contravențiunilor să= 
vârşite : i 

a) pe linia fruntariei sau în imediata ei vecinătate, în 
momentul în care bastimentul sau bastimentele în cauză 
s'ar fi găsit în mod netăgăduit pe teritoriul ambelor State; 

b) în locuri a căror situaţiune precisă, în raport cu linia 
fruntariei, nu s'ar putea stabili decât după instruirea afacerii. 

Regularea afacerilor criminale, civile sau altele născute 
din exerciţiul navigaţiei nu este tratată în acest aranjament. 

2. În cazurile arătate la articolul precedent, competenţa 
de a constata şi instrui cazurile de contravenţie care ar 
ajunge la cunoştinţa autorităţilor unuia sau celor două 
State în acelaş timp, va cădea în grija ziselor autorităţi 
în mod alternativ şi pentru timp de un an pe fiecare din 
cele două secţiuni aflate una în amonte şi alta în aval 
de borna Kilometrică 985. 

Această competenţă va reveni în secţiunea aval de borna 
Kilometrică 985 mai întâi autorităţilor române şi în secs 
ţiunea din amonte mai întâi autorităţilor jugoslave. 

Schimbarea secţiunilor se va face la întâi Januarie a fie= 
cărui an. 


www.dacoromanica.ro 


184 


3. Autorităţile Statului exercitândus=şi drepturile lor în 
conformitate cu dispoziţiunile articolului precedent, vor 
transmite dosarul afacerii autorităţilor competente ale ce= 
luilalt Stat spre azi înlesni urmărirea de câte ori ancheta 
ar dovedi că s'a săvârşit contravenţia numai pe teritoriul 
celuilalt Stat. 

4. În cazul în care din pricina unei contravenţii săvâra 
şită de un bastiment sau plutăîn curs de navigaţie o dau= 
nă ar fi fost cauzată unui alt bastiment sau plută oprite 
într'un port, loc de staţionare sau într'un punct oarecare 
al suszisului sector, autorităţile competente să constate şi 
să instruiască acea contravenţie vor fi cele ale Statului 
în apele căruia dauna ar fi fost săvârşită. 

5. Acest aranjament va intra în vigoare în acelaş timp 
cu acordul privitor la constituirea serviciilor speciale dela 
Porţile=de=fer. 

Drept care subsemnaţii reprezentanţi ai celor două State, 
autorizaţi în regulă pentru aceasta de guvernele lor, au 
semnat aranjamentul de mai sus. 


(Urmează semnăturile). 


IL. Intre delegaţiunile celor două State în C. I. D. pri: 
vitor le constituirea serviciilor de la Porţile de fer. 


I. Posturile de şef al serviciului navigaţie şi de şef al 
serviciului lucrărilor sunt atribuite celor două State, res= 
pectiv pentru o durată de şease ani, la expirarea căreia 
cele două State schimbă între ele locurile de şefi de serviciu. 

Totuşi, printr'o înţelegere prealabilă între ambele State 
acest stagiu de şease ani va putea fi prelungit pentru un 
termen în privinţa căruia se va stabili acordul. De ase= 
meni, cei doui şefi dc serviciu pot în acel moment să=şi 
schimbe locurile între ei. 

Dacă în răstimpul prevăzut unul dintre şefi încetează 
de a mai funcţiona sau moare, Statul carezl alesese şi nu= 
mise va alege o altă persoană care va fi numită de el 
pentru durata cât predecesorul ar mai fi trebuit să func= 
ţioneze în capul serviciului. 

IL. Ajutorii şefilor de serviciu aparţin celeilalte naţio= 


www.dacoromanica.ro 


185 


nalităţi decât aceea căreia aparţin şefii lor. Fi sunt, de a= 
semeni, numiţi pe o perioadă de şase ani. 

La expirarea acestui termen şi în cazul în care unul 
din şefii de serviciu ar trebui să=şi părăsească funcțiunile, 
cele două guverne au facultatea de a propune candida= 
tura ajutorilor pentru locul de şef de serviciu rămas va= 
cant. 

„UL. Inginerul=hidrograf poate, de asemeni, să benefi- 
cieze de acest avantaj. 

IV. Posturile de şef al biuroului cassieriei şi de şef al 
biuroului contabilităţii sunt, de asemeni, atribuite celor 
două State, respectiv pentru o durată de nouă ani, pu= 
tând fi înlocuiţi în caz de încetare a funcţiunilor sau 
moarte, în limitele acestui interval, prin altă persoană de 
aceiaşi naţionalitate. 

La expirarea termenului de nouă ani, cei doui şefi ai 
biurourilor pot fi numiţi unul în locul celuilalt şi menţi= 
nuţi pentru o nouă perioadă de nouă ani. 

V. Statul, care ar fi procurat şi numit pe şeful servi= 
ciului navigaţiei, va procura şi numi pe şefu] biuroului 
casieriei şi pe ajutorul contabil. 

Statul, care ar fi procurat şi numit pe şeful serviciului 
lucrărilor, va procura şi numi pe şeful serviciului de con= 
tabilitate şi pe traducătorul-arhivar. 

VI. Atribuirea posturilor de şef al serviciului navigaţiei 
şi de şef al serviciului lucrărilor se va face la început 
prin tragere la sorţi, operaţiunea fiind încredințată, în şe= 
dință plenară, preşedintelui Comisiei internaţionale a Du- 
nării. 

VII. Atribuirea tuturor celorlalte posturi se va face la 
început şi fără prejudiciul indicaţiunilor specificate la 
punctele IV şi V de mai sus, după tabloul care va fi sta= 
bilit ulterior între cele două State şi care va rămâne în 
vigoare fără termen. 

În caz de nevoe provocată prin reducere sau înfiinţare 
de posturi, zisul tablou va fi modificat de comun acord 
între delegaţiunile celor două State în Comisia interna= 
ţională a Dunării, ţinându=se socoteală pe cât posibil de 


www.dacoromanica.ro 


186 


importanţa posturilor şi de principiul unei egale împărțiri 
a numărului lor între cele două State. 


PROTOCOL FINAL 


În momentul de a păşi la semnarea acestui acord, ple= 
nipotenţiarii subsemnaţi s'au înţeles asupra celor ce ur= 
mează : 

1. Sediul central al administraţiei rămânând fixat la Or= 
şova, serviciul lucrărilor va fi instalat la Tekija în imo= 
bilul pe care guvernul jugoslav îl va construi pe soco= 
teala sa şi-l va pune in mod gratuit la dispoziţia zisului 
serviciu. 

Acest imobil se va bucura de aceleaşi drepturi, prero= 
gative şi scutiri fiscale, de care beneficiază sau va bene= 
ficia în viitor localul din Orşova şi nu va putea fi afec= 
tat unei alte întrebuinţări. El va arbora în aceleaşi con= 
diţiuni, ca şi acesta din urmă, semnele distinctive ale ad= 
ministraţiei care va avea sarcina întreţinerii lui. 

Instalarea serviciului lucrărilor se va face de îndată ce 
guvernul jucoslav va înştiinţa administraţia că imobilul a 
cărui construcţie se va executa cât mai repede, este gata 
de locuit. 

2. Rămâne înţeles că funcțiunile reprezentantului vor 
fi asigurate pe rând de referendarii secretariatului gene= 
ral al Comisiei în timpul celor d'intâi cinci ani cari vor 
urma după intrarea în vigoare a prezentului acord. Sia 
tuaţia va fi examinată din nou la expirarea acestei pe= 
rioade cu ocazia punerii în studiu a textului acordului 
prevăzută de dispoziţiunile art. 67. 

Drept care subsemnaţii au întocmit prezentul protocol 
cere va avea aceiaşi putere şi durată ca şi acordul la 
care se referă. 

(Urmează semnăturile). 


www.dacoromanica.ro 


MODUS=-VIVENDI SI DECLARAŢIUNEA 

INTERPRETATIVĂ CE-L INSOŢEŞTE IN 

PRIVINŢA EXERCIŢIULUI JURISDICŢIU:= 

NEI IN SECTORUL BRĂILA: GALAŢI 
(Semmering, 25 lunie 1933) 


I, România consimte a se abţine să conteste competinţa 
întreagă a Comisiunei europene a Dunărei dela mare 
până la Brăila (Km. 174). 

De altă parte, Comisiunea europeană a Dunărei con= 
simte de a se abţine să exercite competinţa sa juridică 
între Brăila şi Galaţi, observând modalităţile arătate mai 
jos: 

a) Pentru vasele în navigaţie mergând spre Brăila sau 
venind dela Brăila, care nu fac escală la Galaţi, compe= 
tinţa Inspectoratului navigaţiei al C. E. D., se va exer= 
cita exclusiv între portul Sulina şi mila 79; 

b) Pentru vasele urcând, care fac escală la Galaţi, com= 
petinţa Inspectoratului navigaţiei al C. E. D., va înceta 
în momentul când pilotul portului Galaţi va lua funcţiu= 
nile sale la bord, sau în momentul când vasul va începe 
în acest port operaţiunile de ancoraj sau acostare, în cas 
zul când nu va fi pilotul de port la bord. Totuşi, pilotul 
portului Galaţi nu va putea lua funcțiunile sale în aval 
de mila 771/a. 

c) Pentru vasele scoborând care fac escală la Galaţi, 
competinţa Inspectoratului Navigaţiunei C. E. D., nu va 
începe decât din momentul când vasul, la plecarea din 
Galaţi, îşi va relua călătoria şi pilotul portului Galaţi, în 
cazul când va fi unul la bord, va ceda funcțiunile sale 
care nu vor putea, în nici un caz, să se prelungească mai 
jos de mila 771/2. 


www.dacoromanica.ro 


188 


IL. Comisiunea admite că în caz de vacanţă a postului 
de căpitan de port la Sulina, alegerea C. E. D. pentru 
complectarea acestei vacanțe se va face numai dintre can= 
didaţii de naţionalitate română. 


DECLARAȚIUNE 


Delegații Franţei, Marei Britanii şi Italiei în C. E. D., 
după ce au luat cunoştinţă de observaţiunile făcute de 
consiliul juridic al Ministerului afacerilor străine al Ro= 
mâniei asupra interpretărei care va putea fi dată acestui 
Modus= Vivendi semnat astăzi în privinţa jurisdicţiunei C. 
E. D., confirmă, în numele guvernelor respective, că ame 
bele aliniate ale punctului I din Modus=Vivendi formează 
un tot indivizibil şi sunt subordonate reciproc unul al= 
tuia pe toată durata acestui Modus= Vivendi. 

In caz când acest Modus=Vivendi va înceta să fie în vi= 
goare, guvernul român, ca şi celelalte trei guverne, îşi re= 
zervă dreptul de a reveni la poziţiunea lor juridică an= 
terioară. 

Prezenta declaraţiune complectează Modus= Vivendi semnat 
în aceeaşi zi şi va fi, în acelaş timp cu el, comunicată 
Comisiunei consultative technice a Societăţii Naţiunilor. 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIA ÎNTRE ROMÂNIA 
ŞI YUGOSLAVIA 


privitoare la regulamentul internaţional de poliţie a 
navigaţiei şi la exercitarea acestei poliţii pe partea 
Dunării formând fruntarie între cele două State, cu= 
prinsă între îmbucătura Nerei şi îmbucătura Timocului. 


MAJESTATEA SA REGELE ROMÂNIEI 
şi 
MAJESTATEA SA REGELE YUGOSLAVIEI 


Animaţi de o egală dorinţă de a asigura, în conformi= 
tate cu stipulațiunile articolului 24 al convenției stabilind 
Statutul definitiv al Dunării, semnată la Paris la 23 Iulie 
1921, aplicarea regulamentului de poliţie a navigaţiei, ela= 
borat de Comisia internațională a Dunării, pe baza ace= 
luiaşi articol şi aflat deja în vigoare pe teritoriile celor 
două State, precum şi exercitarea acestei poliţii pe partea 
Dunării, cuprinsă între îmbucătura Nerei şi îmbucătura 
Timocului, făcând fruntarie între cele două State, 

Au hotărît să încheie o convenţie şi în acest scop, 

Au numit ca plenipotenţiari ai lor respectivi, anume: 

(urmează numele acestora). 

Cari, după ce şi=au comunicat deplinele lor puteri res. 
pective, găsite în bună şi cuvenită formă, au convenit a= 
supra stipulaţiunilor următoare : 

Arf. 1. — Supravegherea navigaţiei şi aplicarea regula= 
mentului de poliţie a navigaţiei aparţin autorităţilor com= 
petente ale celor două State în limita suveranităţii fie= 
căruia din ele, adică în apele şi pe țărmurile situate pe 
teritoriile respective. 


www.dacoromanica.ro 


SEE. ae AS 


Exercitarea acestor drepturi este asigurată de organele 
poliţiei fluviale, prevăzute de legislaţia fiecăruia din cele 
două State. Aceste organe vor trebui să se conformeze 
stipulaţiunilor articolului 26 din Statutul Dunării. 

Arf. 2.—In ce priveşte în special sectorul Dunării cu= 
prins între Moldova+Veche şi Turnu-Severin, zis al Por= 
ţilor de Fier şi al Cataractelor şi în conformitate cu stia 
pulaţiunile capitolului VII (articolele 32 până la 39) din 
Acordul relativ la constituirea serviciilor speciale dela 
Porţile de Fier, cele două State coriverane convin a admite; 

Că administraţia Porţilor de Fier şi a Cataractelor va 
semnala autorităţilor riverane, însărcinate cu poliţia navia 
gaţiei, contravenţiunile la dispoziţiile regulamentului de 
poliţie a navigaţiei şi ale anexei sale, punând la dispoziţia 
lor toate elementele de informaţiune de care ea ar fi putut 
lua cunoştinţă ; 

Că, zisa administraţie le va semnala, în afară de a= 
ceasta, orice neregularitate, reclamând intervenţiunea lor, 
precum şi orice daune cauzate echipamentelor, edificiilor 
sau instalaţiilor puse la dispoziţiunea sa, şi 

Ca verificarea aducerii la îndeplinire de către naviga» 
tori a obligaţiunilor impuse de „Dispoziţiunile speciale“, ` 
anexate la regulamentul de poliţie a navigaţiei, reglemen= 
tând traversarea zisului sector, va fi rezervată organelor 
zisei administraţiuni. 

Toate acestea, fără prejudiciul drepturilor aparţinând 
autorităţilor riverane în conformitate cu articolul Iziu. 

Rămâne, totuşi, înțeles că stipulaţiunile ce preced nu 
trebue în niciun fel să aducă prejudiciu competenţii au= 
torităților riverane, în ceea ce priveşte poliţia propriu zisă 
a porturilor şi a țărmurilor sectorului său, în genere ex= 
ploatarea porturilor, astfel cum zisa competenţă este re= 
cunoscută prin articolul 9 al acordului, relativ la consti= 
tuirea serviciilor speciale dela Porţile de Fier. 

Arf. 3.—Când autorităţile riverane competente însărcia 
nate cu poliţia navigației vor fi informate sau sesizate 
despre un accident sau despre o contravenţiune, fie de 
către organele poliţiei fluviale, fie de către administrația 


www.dacoromanica.ro 


191 


Porţilor de Fier şi a Cataractelor, dacă e vorba de sec= 
torul Moldova Veche=Iurnu Severin, fie, în sfârşit, în 
orice alt fel, direct sau indirect, ele vor proceda la con= 
statarea şi la urmărirea afacerii. 

Ele vor comunica lunar administraţiei Porţilor de Fier 
şi a Cataractelor, cu titlu de informaţie, un tablou indi= 
când hotărtrile rămase definitive sau ordonanţele de ne= 
urmărire date de ele în toate cazurile de contravenţiune 
care s'ar fi ivit în sectorul Porţilor de Fier şi al Cata- 
ractelor. 

Art. 4.—Īn cepriveşte urmărirea contravenţiilor săvârşite : 

a) chiar pe linia de fruntarie sau în vecinătatea sa ime= 
diată, în momentul în care bastimentul sau bastimentele 
în cauză s'ar fi găsit în mod incontestabil pe teritoriul 
ambelor State ; 

b) în locuri a căror situaţie precisă faţă de linia frun= 
tarie nu ar putea fi stabilită decât după instruirea afacerii. 

Aranjamentul încheiat între ambele State coriverane la 
19 Iunie 1930, ratificat de Parlamentele respective odată 
cu acordul relativ la constituirea serviciilor speciale dela 
Porţile de Fier şi aplicabile în sectorul Porţilor de Fier şi 
al Cataractelor, va fi, de asemenea, aplicat în cele două 
părți ale Dunării formând fruntarie, situate, una, în amonte 
de zisul sector, între îmbucătura Nerei şi Moldova=Veche, 
iar cealaltă, în aval, între Turnu-Severin şi îmbucătura 
Timocului. 

Competența de a constata şi a instrui cazurile indicate 
la aliniatul precedent va reveni, pe timp de un an, în 
partea cuprinsă între Turnu-Severin şi îmbucătura Timo= 
cului, mai întâiu autorităţilor române, şi, în partea cuprin= 
să între îmbucătura Nerei şi Moldova=-Veche, mai întâiu 
autorităţilor iugoslave. 

Schimbarea de competenţă în aceste două părţi ale Du- 
nării va avea loc la 1 lanuarie a fiecărui an, astfel că 
autorităţile aceluiaşi Stat să o exercite dela borna kilo= 
metrică 985 în aval până la îmbucătura Timocului, iar în 
amonte până la îmbucătura Nerei. 

Regulamentele de aplicare a dispoziţiunilor ce preced, 


www.dacoromanica.ro 


IN. N 


elaborate de ambele State, vor fi coordonate în această 
privinţă înainte de a fi puse în vigoare. 

Art. 5.— Autorităţile competente ale ambelor ţări îşi vor 
comunica reciproc, cu titlu de informaţiune, un tablou 
indicând hotăririle rămase definitive sau ordonanţele de 
neurmărire date de ele, oridecâteori contravenţiunea ar 
fi fost săvârşită sau accidentul s'ar fi produs în con» 
diţiunile arătate în aranjamentul încheiat între cele două 
guverne şi menţionat la art. 4 de mai sus. 

Pe baza unei cereri relativă la cazuri speciale de cari 
autoritățile uneia din cele două State s'ar interesa în mod 
particular, zisul tablou va putea fi completat cu elemente 
de informaţiune mai amănunțite. 

Art. 6.—Cele două State îşi vor comunica reciproc o 
listă ţinută la zi de autorităţile riverane însărcinate cu 
poliţia navigaţiunii pe toată întinderea Dunării, formând 
fruntarie între ele, cu indicaţiunea sediului lor şi a limi- 
telor circumscripţiei lor. 

Arf. 7.—Organele poliţiei fluviale menţionate în alineatul 
2 al articolului 1 de mai sus, vor interveni în caz da tres 
buinţă în limita strictă a suveranităţi Statului căruia apara 
ţin, fie la cererea autorităţilor riverane competente, fie la 
cererea administraţiei Porţilor de Fier şi a Cataractelor, 
când e vorba de acte săvârşite în sectorul Moldova Ve= 
che-Turnu Severin, fie, în sfârşit, din propria lor iniţiati= 
vă, când împrejurările vor cere o intervenţiune imediată. 

Modalităţile de aplicare vor fi stabilite prin regulamen= 
tele arătate la articolul 4 de mai sus. 

Art. 8.—La expirarea a şease ani dela data intrării în 
vigoare a prezentei convenţii, înaltele părți contractante 
îşi rezervă facultatea, la cererea uneia din ele, să o de= 
nunţe sau să se pună de acord asupra modificărilor even= 
tuale de introdus a căror utilitate va fi fost dovedită prin 
experienţă. 

În lipsa unei asemenea cereri adresată în termen de 
şease luni înainte de expirarea ei, această convenţiune va 
rămâne în vigoare pentru o nouă perioadă de şease ani, 
afară de cazul unei cereri de denunţare sau de modificare 


www.dacoromanica.ro 


193 


formulată de către una sau alta dintre înaltele părţi con= 
tractante, şease luni înainte de expirarea fiecărei perioade 
de doui ani. 

Art. 9.— Prezenta conveţie va fi ratificată, iar ratificările 
vor fi schimbate la Bucureşti înainte de 31 Decemvie 
1933. Ea va intra în vigoare la 1 Ianuarie 1934. 

Drept care, plenipotenţiarii sus numiţi au semnat pre= 
zenta convenţie şi isau aplicat sigilul lor, 

Facută în dublu original, în Belgrad, la 10 Februarie 1933. 


(Urmează semnăturile). 


DECLARAȚIUNE 


În momentul de a proceda la semnătura convenției re= 
lativă la exerciţiul poliţiei de navigaţie pe Dunăre, for= 
mând fruntarie intre regatele României şi Iugoslaviei, 
această convenţie ca fiind semnată ad referendum. 

Dacă în interval de trei luni, adică până la 10 Mai 1933, 
nici o modificare a zisei convenţii nu va fi cerută de unul 
sau de altul din cele două guverne coriverane, ea va fi 
considerată de dânsele ca definitiv încheiată şi suscepti= 
bilă de a fi ratificată *). 

Belgrad, 10 Februarie 1933. 


*) Parlamentul român a votat legea ratificatoare a convenției. 
Legea aceasta însoţită de textul convenției s'e publicat în „Mo= 
nitorul Oficial“ No. 111 din 16 Mai 1934. 

13 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIA DINTRE ROMÂNIA ŞI BULGA= 
RIA PENTRU DELIMITAREA FRUNTARIEI 
FLUVIALE PE DUNĂRE (07 Martie 1908) *) 


Majestatea Sa Regele României şi Alteța Sa Regală 
Principele Bulgariei, deopotrivă însuflețiţi de dorința de 
întări Jegăturile de prietenie şi de bună vecinătate care 
există între România şi Bulgaria, au hotărât să închee o 
convenţiune pentru delimitarea fruntariei fluviale dintre 
ambele State şi au numit ca plenipotenţiarii Lor respeca= 
tivi, anume (urmează numele acestora). 

Cari, după ce şi-au comunicat reciproc deplinele lor 
puteri, găsite în bună şi cuvenită formă, au convenit asu= 
pra următoarelor articole : 

Arf. 1.— Fruntaria fluvială dintre România şi Bulgaria 
urmează în principiu, afară de excepţiile prevăzute la art, 
10, mijlocul fluviului, la apele mici, când acestea curg în= 
tr'o singură albie, şi mijlocul brațului, care cuprinde thal- 
weg=ul fluviului, când fluviul este despărţit prin insule în 
două sau mai multe braţe. 

Liniile de demarcaţie ale fruntariei în sus şi în jos de 
insule sevor racorda la 300 metri de capetele acestor in= 
sule. 

Se numeşte thalweg al fluviului aceea din liniile cursu= 
lui său care e determinată la orice epocă prin continuitaa 
tea neîntreruptă a sondelor celor mai adânci. În caz când 


*) Prezenta convenție complectează prevederile din ultimul 
tratat de pace, dela Neuilly, reproduse mai sus la pag. 23. Adă= 
ugăm după textul ei şi prevederile păcii de la Bucureşti, din 
1913, în privinţa fruntariei româno=bulgare, la care de altfel tri= 
mete şi tratatul de Neuilly. 


www.dacoromanica.ro 


195 _ 


fluviul formează două sau mai multe braţe navigabile, a= 
cel dintre thalweg=urile particulare, care va prezenta în 
cursul său sonda minimă cea mai adâncă, va fi considea 
rat ca thalweg al fluviului. 

În caz când deosebirile dintre sondele minime nu trec 
peste 15 cm., braţul care, în dreptul sondelor minime, va 
prezenta cea mai mare secţiune de apă sub nivelul etia= 
giului, va fi considerat ca conţinând thalweg=ul fluviului: 

Exceptând cazurile prevăzute la art. 10 al prezentului 
tratat, vor fi considerate ca ape româneşti cele dîn stânga 
fruntariei şi ca ape bulgăreşti cele din dreapta fruntariei. 

Art. 2.— Însulele, precum şi bancurile, aflătoare la stân= 
ga fruntariei, astfel cum ea a fost determinată la prima 
recunoaştere făcută după prescripţiile articolului 16 de 
mai jos, vor face parte integrantă din teritoriul român. 
Insulele, precum şi bancurile aflătoare la dreapta frunta= 
riei, vor face parte integrantă din teritoriul bulgar. 

Art. 3.— Însulele care, în conformitate cu articolul pre= 
cedent, vor trebui să treacă dela teritoriul unui Stat la 
celălalt, vor fi remise Statului în drept să le stăpânească, 
libere de orice sarcină. 

Fiecare din ambele State va rămâne liber de orice obli= 
gaţie către autoritățile, comunele, instituţiunile sau partia 
cularii celuilalt Stat cari, sub vre-un titlu oarecare, ar rea 
vendica drepturi asupra insulelor trecute în posesiunea 
celui dintâi Stat. 

Statul, din teritoriul căruia făceau până atunci parte 
insulele, se obligă, de va fi nevoe, să despăgubească el 
însuşi şi pe spesele sale, acele autorităţi, comune, insti= 
tuţiuni sau particulari. 

Dispoziţiile de faţă privitoare la schimbarea de propri 
etate nu sunt aplicabile decât la prima recunoaştere a 
thalweg=ului fluviului, care va fi făcută conform art. 4 şi 
16. În cazul unei modificări ulterioare a thalweg=ului, care 
ar atrage după sine schimbarea regimului unei insule, 
proprietatea zisei insule nu se va schimba decât atunci 
când Statul, în teritoriul căruia a intrat acea insulă, pro= 
pune răscumpărarea ei. 


www.dacoromanica.ro 


196 


Această despăgubire se va fixa, după cazuri, de către 
comisia prevăzută la art. 11 sau 6, pe baza mijlociei vez 
miturilor anuale din ultimii cinci ani. Contractele de a= 
rendare sau orice alte acte vor servi la fixarea preţului. 
In lipsa lor, comisia va face evaluările prin comparaţie cu 
valoarea pământurilor învecinate. Spre a avea o bază ne= 
schimbată pentru evaluările după venituri, se va admite 
că veniturile sunt produsul dobânzii de 5 la sută a capi= 
talului reprezentând valoarea pământurilor. 

Statul respectiv devine proprietar al bancurilor fără 
plata vre=unei despăgubiri. 

Art. 4.— După schimbul ratificărilor prezentei conven= 
ţii, se va purcede fără întârziere la remiterea şi la luarea 
în posesiune a insulelor, care, în virtutea art. 2 şi în con= 
formitate cu rezultatele lucrărilor făcute de comisia pre= 
văzută la art. 16, trebue să treacă dela teritoriul unuia 
din State la teritoriul celuilalt Stat. Această operaţie se 
va face de o comisie mixtă, asistată de delegaţi speciali 
şi va fi consemnată în proceseaverbale făcute în dublu e= 
xemplar. 

Arf. 5.— Ambele guverne vor face să se stabilească de 
comun acord în porturi, şi în apropierea imediată a apei, 
puncte de reazăm fixe, raportate la aceiaşi bază şi scări 
indicând nivelurile la cari vor trebui să se raporteze ni= 
velurile etiagiului, adoptate pentru diferitele regiuni ale 
fluviului. 

La punctele intermediare, nivelul etiagiului va fi dedus 
din nivelurile porturilor situate imediat în amonte și în 
aval prin simplă interpelațiune lineară. 

Nivelurile etiagiului, astfel fixate, vor servi de bază 
constatărilor ulterioare ce comisiile mixte ar avea de fä- 
cut în virtutea art. 6, 7, 8 şi 9. 

Art. 6.— La fiecare zece ani se va purcede la recu= 
noaşterea thalweg=ului conform art. 14 din prezenta con= 
ventie, 

Toate insulele, care la epoca acelor recunoașteri dece= 
nale vor fi trecut, întrun mod vădit şi durabil, dintro 
parte a thalweg=ului în cealaltă, vor schimba regimul lor 


www.dacoromanica.ro 


—97_ 


şi vor face parte integrantă din teritoriul ţării în apele 
căreia au! trecut. 

Ambele guverne vor recunoaşte că o insulă a trecut, 
întrun mod vădit şi durabil, dintr'o parte a thalweg=ului 
în cealaltă, şi vor conveni în privinţa schimbării regimu= 
lui ei, când ambele sonde minime reduse la etiagiu, luate 
pe liniile celor mai mari adâncimi deoparte şi de alta a 
insulei, ar diferi între ele cu cel puţin 30 la sută a valo= 
rii lor celei mai mari. Ambele guverne vor lua măsurile 
necesare pentru a numi o comisie mixtă de revizuire, care 
va trebui să=şi termine lucrările în cursul anului pentru 
ca, astfel, chestiunea să fie definitiv regulată şi să devie 
un fapt îndeplinit înainte de începutul anului următor. 

Prima revizuire generală a poziţiei generale a thalweg= 
ului se va face în cursul anului 1918. Celelalte revizuiri 
se vor face, în aceleaşi condiţii şi regulat, la fiecare ze= 
ce ani. 

Proprietatea insulelor trecute dela o ţară la alta se va 
regula după principiile enununţate la art. 3. 

Art. 7.— In cazul când o insulă aparținând unuia din 
State s'ar alipi cu o insulă aparţinând celuilalt Stat, co= 
misia mixtă prevăzută la art. 11 va trebui, în urma cere= 
rei uneia din părţile interesate, să constate această alipi= 
re. Constatările se vor face conform stipulaţiilor din art. 
12. Avizul comisiei va fi supus aprobării ambelor guver= 
ne. Aceste formalităţi odată îndeplinite, insulele unite vor 
trece sub suveranitatea Statului în apele căruia ele se 
găsesc. 

Două insule vor fi considerate ca alipite într'una sin= 
gură când comisia mai sus arătată va constata că ele se 
țin, una de alta, printr'o făşie de pământ sau printr'un 
banc de o lărgime oarecare, acoperit cu un strat de apă 
care să nu fie mai adânc de 30 centimetri la etiagiu. 

Art. 8.—Se va purcede în acelaş mod ori de câte ori o 
insulă aparţinând unuia din State s'ar alipi la țărmul ce= 
luilalt Stat. 

Insula va fi considerată ca împreunată cu malul atunci 
când comisia prevăzută la art. 11 va constata existenţa 


www.dacoromanica.ro 


198 


unei făşii de pământ sau a unui banc de o lărgime oarez= 
care, acoperit cu un strat de apă care să nu fie mai a 
dânc de 30 centimetri la vremea când apele fluviului sunt 
la etiagiu. Insula, astfel alipită, va trece în domeniul Star 
tului căruia aparţine ţărmul. 

Art. 9.—Insulele de nouă formaţiune aparţin de drept 
Statului în apele căruia ele s'au format. Totuşi, ambele 
State nu vor putea lua în posesiune noile formațiuni care 
s'au produs în apele lor decât după ce vor fi avizat pe 
cellalt Stat şi după ce delegaţii permanenţi prevăzuţi la 
art. 11 se vor fi pronunţat în această privinţă. 

Aluviunile sau prelungirile insulelor vechi, ivite cu 
timpul, nu vor fi considerate ca insule de formaţiune nouă. 

Dacă în timpul perioadei decenale, care desparte o re= 
cunoaştere de alta, o insulă sau un banc izolat, ivit în 
cursul acelei perioade şi aparţinând unuia din State, s'ar 
alipi în sensul indicat la art. 7 la o insulă mai veche a= 
parţinând celuilalt Stat, grupul astfel format va trece la 
Statul căruia aparţine insula cea mai veche. 

Art. 10.—Afară de cazurile prevăzute la art. 7 şi 8, linia 
de demarcaţie a fruntariei va urma, totdeauna, în faţa in= 
sulelor, mijlocul braţului în care linia de demarcaţie fusese 
fixată la cea din urmă recunoaştere ; ea îl va urma pe 
toată lungimea insulei şi până la 300 metri în amonte şi 
în aval de extremităţile ei. 

Art. 11.—Indată după intrarea în vigoare a prezentei 
convenţii prin punerea în aplicare a stipulaţiilor art. 2, 
ambele guverne vor numi câte un delegat permanent; 
aceşti doui delegaţi întrunindua=se în timp util, vor constitui 
comisia mixtă însărcinată a cerceta faptele prevăzute la 
art. 7, 8 şi 9, 

Fiecare delegat va putea fi asistat în aceste lucrări de 
un personal technic sau de ajutoarele cerute de împre= 
jurări. 

Numirea şi înlocuirea zişilor delegaţi va depinde de gu~ 
vernele respective, care vor trebui să comunice unul al= 
tuia orice schimbare în această privință. 

Arf. 12.—Când o insulă aparţinând unuia din State se 


www.dacoromanica.ro 


199 


va fi alipit la o insulă aparţinând celuilalt Stat sau când 
o insulă de formaţiune nouă va fi fost ocupată contrariu 
principiului stabilit de art. 9, delegatul guvernului inte= 
resat va adresa direct delegatului celuilalt guvern o cea 
rere de anchetă. Ambii delegaţi asistați, la nevoe, de un 
personal technic sau de ajutoarele cerute de împrejurări, 
vor purcede în cel mai scurt timp la constatările care fac 
obiectul art. 7, 8 şi 9. 

Comisia mixtă alcătuită din ambii delegați este însărcinată : 

1) A recunoaşte şi a descrie noua poziţie a thalweg=ului 
în faţa insulelor în litigiu ṣi a corecta harta în consecinţă ; 

2) A. specifica anume insulele care, făcând parte din te= 
ritoriul unui Stat, trebue, pe viitor, să treacă în teritoriul 
celuilalt Stat ; 

3) A purcede la ridicarea planurilor insulelor şi a cone 
stata întinderea acelora care, prin faptul alipirii lor la in. 
sulele sau la malul celuilalt Stat, trebue să schimbe rez 
gimul, precum şi a preţui valoarea acelor insule după 
principiile enunțate la art. 3. 

Se stipulează că prin „întinderea unei insule“ ambele 
guverne înțeleg suprafaţa pământului lăsat descoperit de 
ape la nivelul de 3 metri deasupra etiagiului. 

Comisia mixtă va consemna lucrările ei în procesezvera 
bale privitoare la fiecare caz, redactate în dublu exemplar 
şi din care câte unul va fi remis delegaților fiecăruia din 
cele două guverne. 

Art 13.—De îndată ce ambele guverne vor primi pros 
cesele verbale ale comisiei mixte constatând că, în urma 
schimbărilor întâmplate în albia fluviului, una sau mai 
multe insule urmează a trece din teritoriul unuia din 
State la cellalt Stat, se va purcede la numirea delegaților 
speciali cari vor asista comisia mixtă şi cari, de comun a= 
cord, vor constata schimbarea regimului. 

Arf. 14.— Comisia mixtă de revizuire, prevăzută la art. 8, 
asistată la trebuinţă de un număr îndestulător de sub= 
comisiuni, va fi însărcinată: 

1) A recunoaşte thalweg=ul fluvial pe porțiunile unde 
Dunărea este despărțită prin insule în mai multe brațe; 


www.dacoromanica.ro 


200 


2) A descrie fruntaria fluviului astfel cum comisia o 
va fi recunoscut indicând întrun mod precis insulele prin= 
tre care trece fruntaria ; 

3) A însemna pe o hartă figurativă linia de fruntarie 
ținând seamă de principiile generale ale art. 1 şi de res= 
tricţiile prevăzute la art. 6 şi 10: 

4) A constata care sunt insulele ce făcând parte din 
teritoriul unuia din ambele State, trebue să treacă la te= 
ritoriul celuilalt Stat, conform art. 6; 

5) A purcede la ridicarea planului acestor insule şi a 
constata întinderea lor, adică suprafaţa pământului lăsat 
descoperit de ape la nivel de 3 metri deasupra etiagiului 
şi a prețui valoarea acelor insule după principiile enun= 
tate la art. 3; 

6) A pune la curent harta figurativă a Dunării obser= 
vând ca nomenclatura insulelor să fie menţinută invaria= 
bilă şi păstrată în toate actele şi pe toate planurile. 

Comisia va purcede la aceste lucrări în epoca apelor mici 
şi le va termina înainte de sfârşitul anului. 

Arf. 15. — Lucrările comisiei de revizuire vor fi con= 
semnate în procese=verbale în dublu exemplar şi acestea 
din urmă vor fi supuse spre aprobare ambelor guverne. 

După comunicarea proceselor verbale, cele două guverne 
constatând că, în urma mutării thalweg=ului fluviului, 
una sau mai multe insule trebuesc, în virtutea art. 6, să 
treacă dela teritoriul unui Stat la cellalt, vor numai dele= 
gaţi speciali cari, în înţelegere cu acei ai comisiei mixte, 
vor constata schimbarea de regim a insuletor respective. 

Anchetele prevăzute la art. 7, 8 şi 9 nu vor avea loc 
în cursul anului în care se va purcede la revizuirea gene» 
rală a thalweg=ului. 

Arf. 16. — Ambele guverne vor numai o comisie mixtă 
care va face lucrările pregătitoare în vederea delimitării. 

Aceste lucrări vor fi executate în anul 1908, în cursul 
lunilor August=Noemvrie, epoca obişnuită a apelor mici, 

Zisa comisie asistată, la nevoe, de mai multe sub=comi= 
siuni, va fi însărcinată : 

1) A recunoaşte thalweg=ul fluviului în faţa insulelor; 


www.dacoromanica.ro 


201 


2) A descrie situaţia fruntariei pe toată îndinderea Du- 
nării, cu arătarea precisă a tuturor insulelor printre care 
trece fruntaria, şi a o însemna pe o hartă figurativă. 

Lucrările fiecărei sub=comisiuni vor fi consemnate îns 
trun proces=verbal încheiat în dublu exemplar din care 
câte unul va fi remis delegaţiilor fiecăruia din cele două 
guverne. 

In caz de neînțelegere între delegaţi, chestiunile în li= 
tigiu vor fi rezervate aprecierii ambelor guverne şi vor 
forma obiectul unor negocieri ulterioare. 

Arf. 17. — La împlinirea a treizeci de ani, ambele părţi 
contractante menţinând principiile thalweg=ului mobil şi a 
liniei de fruntarie stabilită la mijlocul fluviului, îşi rezervă 
dreptul de a cere revizuirea prezentei convenţii spre a 
introduce, la nevoe, modificări având de scop să uşureze 
delimitarea fruntariei fluviale. 

Art. 18. — Prezenta convenţie va fi ratificată şi ratifi= 
cările se vor schimba la Sofia, în termen de două luni 
sau mai curând, de va fi cu putinţă. Prezenta convenţie 
devine definitivă şi obligatorie pentru ambele State dela 
schimbul ratificărilor. 

Drept care plenipotenţiarii ambelor ţări au subscris pres 
zenta convenţie şi au pus pe dânsa sigiliile lor. 

Făcută în Sofia, în dublu exemplar, la 1|14 Ianuarie 
1908. 

(Semnăturile) 


www.dacoromanica.ro 


FRUNTARIA DINTRE ROMÂNIA SI BULGA- 
RIA STABILITĂ PRIN PACEA DELA BUCU- 
RESTI /28 lulie/10 August 1913] 


Art. 2.— Între regatul Bulgariei şi regatul României, ve= 
chea fruntarie dela Dunăre la Marea Neagră este rectifi= 
cată, conform procesului verbal întocmit de delegaţii mi= 
litari respectivi şi anexat la protocolul No. 5 din 22 
Iulie (4 August) 1913 al conferinţei dela Bucureşti, în 
chipul următor: 

Noua fruntarie va pleca dela Dunăre, în amonte de Tur= 
tucaia, pentru a ajunge la Marea Neagră de Sud de E- 
krene. 

Intre aceste două puncte extreme, linia fruntarie va 
urma traseul indicat pe hărţile 1/100.000 şi 1/200.000 ale 
Statului major român, şi după descrierea anexate la pre= 
zentul articol. 

Este categoric înţeles că Bulgaria va dărâma, într'un 
termen de cel mult doui ani, lucrările fortificațiilor exis= 
tente şi nu va construi altele la Rusciuk, *) la Şumla, în 
ținutul dintre ele şi într'o zonă de douăzeci kilometri îm= 
prejurul Balcicului. 

O comisie mixtă, alcătuită din reprezentanţii celor două 
înalte părţi, va fi însărcinată pînă în cincisprezece zile 
după semnătura prezentului tratat, să execute pe teren 
traseul fruntariei noi, conform stipulaţiilor precedente. A= 
ceastă comisie va prezida la împărțirea bunurilor imobili= 


*) Prevedere care fusese cuprinsă, în genere, de tratatul de 
la Berlin cu privire la siguranța navigaţiei dunărene prin in= 
terzicerea fortificațiilor pe ţărmul fluviului şi cu dărămarea celor 
existente, dar prevedere nerespectată. 


www.dacoromanica.ro 


203 


are şi capitalurilor care au putut să aparţină până astăzi 
în devălmășie judeţelor, comunelor, sau comunităţilor de 
locuitori despărțiți prin fruntaria cea nouă. În caz de ne= 
înțelegere, în privința traseului şi a măsurilor de execuz= 
tare, ambele înalte părţi contractante se obligă să se a= 
dreseze unui terţiu guvern amic pentru a-l ruga să denu= 
mească un arbitru a cărui hotărâre asupra chestiunilor în 
litigiu va fi considerată ca definitivă. 


Protocolul anexat la articolul 2 
Descrierea şi însemnarea cu puncte a nouiei frunfarii bulga= 
ro=române 


Traseul fruntariei astfel cum este însemnat pe harta 
1/200.000 urmează liniile sau punctele caracteristice ale 
solului precum : văile, vâlcelele, culmile, fundăturile, etc. 
Între sate, el urmează mijlocul distanţei pe cât cu putinţă 
după linii naturale. 


1. Traseul general 


Traseul general pleacă dela Dunăre din dreptul spaţiu» 
lui care desparte cele două insule situate la Nord-Est de 
ezerul Kalimok. 


LASĂ BULGARIEI LASĂ ROMANIEI 
SATELE: 

Breslen Tirksmil 
Kütüklii Sjanovo 
Güvedze Hadzifaklar 
Nastradin Kovandzilar 
Kascilar Mesim Mahle 
Kaslaköj Kara Mehmetler 
Dzeferler Salihler 
Kara Kodzalar Köse Abdi 
Junuzlar Kanipe 
Seremetköj At Serman 
Jeni Balabanlar Ova Serman 
Eski Balabanlar Omurdza 
Salladin Taslimah 
Kadir Rahman Asiklar 
Jükli Ibrjam Mahle 
Ferhatlar Cijrekci 


www.dacoromanica.ro 


204 


Saltiklar Kara Kadilar 
Coban Nasuf Kili Kadi 

arvi Trubcular 
Mahmuzli Ehisce 
Kücük Ahmed Vladimirovo (Deli Osmanlar) 
Bestepe Serdimen 
Peceli Kadijevo 
Burhanlar Novo Botjovo 
Kizildzilar Semiz Ali 
Gökce Döllük Saridza 
Kapudzi Mahle Balidza 
Korkut Kujudzuc 
Canlar Maustafa-Bejler 
Emirovo Causkjăj 
Semat Ekrene 


Botiovo (Jusenli) 
ara Bunar 
Ermenli 
Krumovo (Kumludza grn) 
Jeni Mahle 
Vlahlar 
Klimentovo (Kapakli) 
Dis Budac 
Bel Monastir (Mon Aladza) 


2. Traseul amănunțit al fruntariei 


Plecând dela Dunăre spre a urma traseul fruntariei 
până la Marea Neagră, acest traseu este mai întâi în= 
semnat prin baza terasei dela ţărmul stâng al văiei care 
desparte satele Türksmil şi Kiutiukli. Urcă, apoi, pinte= 
nul aşezat la Nordul drumului dela Kiutiukli la Senovo, 
străbate mamelonul central (sunt trei) situat la Vest de 
satul Senovo ; înconjoară începutul celor două văi dela 
Sudul satului Senovo, scoboară la eşirea vâlcelei dela 
Vest de satul Hazcilar, peste care trece până aproape de 
începutul ei; străbate pe urmă valea Hadijifaklar, precum 
şi platoul străbătut dealungul de drumul dela Kazcilar la 
Balbunar. Intre acest drum şi cota 209 A, străbate văile 
dela Vest şi Est de Kuvanoiilar printre care înconjoară, 
urmând creasta, vâlcelele centrale ale aceloraşi văi dela 
Kuvanojilor. Începând dela Sud de cota 209 A, se îndreaptă 
spre cotitura centrală a apei dela Demir-Babinar la Est 


www.dacoromanica.ro 


205 


de satul Seremetkioi, pe care-l atinge după ce a străbătut 
mamelonul situat la Sud-Est de 209 A şi după ce a urmat 
vâlcelele şi confluenţii cei mai apropiaţi de linia dreaptă 


unind 209 A *) cu cota a i *) 226 (Nord de Seremetkioi). 


La Est de Demir-Babinar, traseul fruntariei urmează contra- 
fortul dintre Kiuseabdi Kasaplâ şi Eski Balabanlar, stră= 
bate întâi valea, apoi platoul aflat la Est de această vale, 
între satele Atkioi şi Saladinkioi, scoboară pe urmă în 
valea dela Saormankioi la confluenţa cu mica vâlcea dela 
Saladinkioi. Traseul străbate mai departe mamelonul aflat 
la Nordul satului Kaidarkioi (pe drumul Silistrei), atinge 
gura vâlcelei dela Nord de satul Juklii pentru a veni 
până la drumul dela Şumla spre Silistra, la sud de cota 
269 A, după ce a înconjurat pe la Vest, Sud şi Est satul 
Rahman Asiclar, trecând prin confluenţele sau prin de= 
presiunile cele mai bine aşezate spre a fixa acest traseu 
aproape la egală depărtare de satele pe care fruntaria le 
desparte în această regiune. Începând dela 269 A traseul 
trece între Dorutlar şi Cioban Nasuf; scoboară la con= 
fluenţele celor două dintâi vâlcele aflate la Est de satul 
Cioban Nasuf, urmează pintenul învecinat de cele două 
vâlcele, se îndreaptă întocmai spre Sud=Est urmând thal= 
weg=ul vâlcelei care scoboară în cursul gârlei Reonagol 1a 
Nord-Vest de Mahmuzlăi. Pe urmă, scoboară cursul az 
cestei gârle până la confluenţa aflată la Nord-Vest de vâle 
ceaua Mahmuzlăi, pe care, apoi, o urcă spre a trece la 
Sud de mamelonul 260 (înfundătură) de unde scoboară 
în vâlceaua Kiuciuk Ahmed, la încrucişarea drumurilor. 
După ce a urcat, din nou, puţin din cursul acestei gârle, 
traseul fruntariei se ridică pe contrafortul aflat între Kiu= 
ciuk Ahmed şi Killi-Kadăi, străbate mamelonul 260, atin= 
ge confluenţa celor două vâlcele dela Vest de Ekisce, ur= 
că vâlceaua dela Vest de acest sat, schimbă direcţia spre 
Sud, străbate mamelonul 277, precum şi înfundătura mas 
meloanelor dintre satele Vladimirovo şi Gekcidelink ; mai 


*) Semne pentru staţiunile geodesice de al douilea şi al tre= 
ilea ordin. 


www.dacoromanica.ro 


206 


trece prin înfundătura dintre satele Gekcidelink şi Ka= 
pudijimah, de unde se îndreaptă întâi spre Nord şi, apoi, 
spre Est urmând depresiunea care trece pe la Nord de 
Kortut (Korkut). Intre Kortut şi pârăul Isikli, traseul 
fruntariei urmează linia de despărţire a apelor, la Sud de 
satul Kadikioi şi de cota 303 până la marele cot dela I- 
sikli. În secţiunea următoare care se isprăveşte pe dru= 
mul dela Varna la Dobrici, fruntaria urmează întâi cursul 
văiei Kumbudja, apoi partea orientală a acestei văi tre= 
când la Nord de mamelonul 340. Cea din urmă secţiune 
a traseului fruntariei, situată între drumul Varna-Dobrici 
şi Marea Neagră, străbate la origină vâlceaua Kuiukjuk, 
urmează un mic contrafort, apoi o vâlcea în direcția Suda 
Est, se înconvoaie pe urmă spre Nord-Est în direcţia co= 
tei 209 ţinând o linie de despărţire a apelor; ea desparte, 
după aceea, prin liniile caracteristice ale terenului satele 
Ciauskioi, Kapaklii, după ce a despărţit în acelaş fel Mus= 
tafa Beiler de Vlahlar ; în sfârşit, ajunge la Marea Nea= 
gră străbătând înfundătura aşezată la Sud de cota 9259. 


3. Însemnarea provizorie cu puncte a fraseului. 

Traseul fruntariei astfel definit topografic prin ajutorul 
documentelor cartografice (hărţile pe 1/200.000, 1/126.000 
şi 1/100.000) mai este încă fixat în raport cu anumite 
puncte însemnate ale solului. În acest scop, sau ales mai 
întâi punctele trigonometrice ale triangulaţiei existente, pe 
urmă clopotele bisericelor sau minaretele satelor. De a= 
ceea, s'a înglobat acest traseu într'o triangulaţie desfăşu= 
rată între Dunăre şi Marea Neagră. Iriangulaţia tăind 
traseul fruntariei, intersecțiile se găsesc reperate la puncte 
fixe de pe sol, a căror distanţă se poate măsura cu o a= 
proximaţie de 50 m. 

Astfel, punctul de plecare al fruntariei dela Dunăre 
este raportat la cota punctului trigonometric Turtucaia 
care se află la o depărtare de 15 Km. In acelaş fel se 
pot citi pe hartă distanţele tuturor mameloanelor, înfun= 
dăturilor, etc. care alcătuesc jaloanele fruntariei. 

Făcut la Bucureşti, în 28 Iulie (10 August) 1913. 


(Urmează semnăturile), 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIA PRIVITOARE LA REGLEMEN» 
TAREA NAVIGAȚIEI AERIENE *). 
(Paris, 13 Octombrie 1919). 


Sfatele=Ulnite ale Americei, Belgia, Bolivia, Brazilia, Impe= 
riul Britanic, China, Cuba, Ecuatorul, Franţa, Grecia, Gu= 
afemala, Haiti, Hedjaz, Honduras, Ifalia, Japonia, Liberia, 
Nicaragua, Panama, Polonia, Portugalia, România, Statul 
Sârbo=Croafo=Sloven, Siamul, Statul Ceboslovac şi Uruguay. 


Având în vedere progresele navigaţiunii aeriane şi in= 
teresul universal al unei reglementaţiuni comune ; 

Socotind necesar de a stabili, de pe acum, oarecari prin= 
cipii şi regule de natură a evita controverse; 

Insufleţiţi de dorinţa de a favoriza într'un scop pacific 
desvoltarea comunicațiunilor internaţionale aeriane ; 

Au hotărât să încheie o convenţiune în acest scop, şi 
au desemnat ca plenipotenţiari ai lor pe următorii, rezera 
vându=şi dreptul a dispune înlocuirea lor pentru semnare: 

(urmează numele plenipotenfiarilor). 
cari s'au înțeles în privinţa următoarelor dispoziţiuni : 


CAP. I 


Principii generale 


Art. 1. — INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE re- 
cunosc că fiecare putere are complectă şi exclusivă su= 
veranitate asupra spațiului atmosferic aflat deasupra te= 
ritoriului ei. 


*) Cu textul cuprinzând toate modificările adoptate de Co= 
misia internaţională de navigaţie aeriană (C. I. N. A,) în de= 
cursul timpului şi fiind în vigoare la data de 1 Martie 1935. 


www.dacoromanica.ro 


208 


În înţelesul convenţiunii de faţă, prin teritoriul unui 
Stat se înţelege tot teritoriul naţional al metropolei şi 
coloniilor, împreună cu apele teritoriale corespunzătoare 
acelui teritoriu. 

Arf. 2.— Fiecare Stat contractant se obligă să acorde, 
în timp de pace, aeronavelor celorlalte State contractante, 
libertatea de trecere paşnică pe deasupra teritoriului său, 
cu condiţiunea ca prevederile stabilite prin această con= 
venţie să fie respectate. 

Regulile stabilite de un Stat contractant pentru admitea 
rea pe teritoriul său a aeronavelor aparţinând celorlalte 
State contractante trebuesc să fie aplicate fără deosebire 
de naţionalitate. 

Art. 3.— Fiecare Stat contractant are dreptul să inter= 
zică, din motive de ordin militar sau în interesul siguran= 
tei publice, zborul pe deasupra unor anumite zone din 
teritoriul său, aeronavelor aparţinând celorlalte State con= 
tractante, sub pedepsele prevăzute în legislaţia sa şi cu 
rezerva că nu se va face nici o deosebire în această pri= 
vinţă intra aeronavele sale private şi cele ale celorlalte 
State contractante. 

Fiecare Stat contractant poate autoriza, în chip excep= 
ţional şi în interesul siguranței publice, zborul pe deasu= 
pra ziselor zone, aeronavelor sale naţionale. 

Locul şi întinderea zonelor interzise ca şi autorizaţiile 
excepționale date pe temeiul paragrafului precedent, vor fi, 
în prealabil, aduse la cunoştinţa publică şi vor fi notifi= 
cate tuturor celorlalte State contractante, precum şi Co= 
misiei internaţionale de navigaţie aeriană. 

Fiecare Stat contractant îşi mai rezervă dreptul în timp 
de pace, în împrejurări excepţionale, să restrângă sau să 
interzică, în mod provizor, zborul pe deasupra teritoriului 
său ori a unei părţi din acest teritoriu, cu condiţia ca a= 
ceastă limitare sau interzicere să se aplice, fără deosebire 
de naționalitate, aeronavelor tuturor celorlalte State. 

O asemenea hotărâre va fi adusă la cunoştinţa publică, 
notificată tuturor Statelor contractante şi comunicată Co= 
misiei internaționale de navigaţie aeriană. 


www.dacoromanica.ro 


n209. 


Arf. 4.— Orice aeronavă, care a început să zboare pe 
deasupra unei zone interzise, va fi îndatorată, de îndată 
ce va fi observat aceasta, să dea semnalul de alarmă pre= 
văzut la paragraful 17 din anexa D şi va trebui să ateri= 
zeze, în afară de zona interzisă, cât mai repede şi cât ma! 
aproape cu putinţă, pe unul din aerodromurile Statului 
peste care a zburat în mod nepermis. 

Arf. 5.— Fiecare Stat contractant are dreptul să închee 
convenţii particulare cu Statele necontractante. 

Prevederile acestor convenţii particulare vor trebui să 
nu aducă atingere drepturilor părţilor contractante prin 
convenţia de faţă. 

Aceste convenţii particulare vor trebui, întru tot ce este 
potrivit cu obiectul lor, să nu vină în contrazicere cu prina= 
cipiile generale ale convenției de faţă. 

Ele vor fi comunicate Comisiei internaţionale de navis 
gaţie aeriană care le va aduce la cunoştinţa celorlalte State 
contractante. 


CAP. II 


Naţionalitatea aeronavelor 


Arf. 6.— Aeronavele au naționalitatea Statului în re: 
gistrul căruia sunt înmatriculate potrivit prevederilor din 
secţia I (c) a Anexei A. 

Art. 7.— Inmatricularea aeronavelor vizate prin articolul 
precedent se va face după legile şi prevederile speciale 
din fiecare Stat contractant. 

Art. 8.— O aeronavă nu poate fi înmatriculată valabil 
în mai multe State. 

Arf. 9.— Statele contractante vor schimba între ele şi 
vor transmite, în fiecare lună, Comisiei internaţionale de 
navigaţie aeriană prevăzută la art. 34, copii depe înscrie» 
rile şi radierile de înscrieri făcute în registrul lor matricol 
în luna precedentă. 

Art. 10.— În navigația internațională orice aeronavă va 
trebui să poarte o marcă de naţionalitate şi o alta de în= 


14 


www.dacoromanica.ro 


210 


matriculare, precum şi numele cu domiciliul proprietaru= 
lui, potrivit prevederilor din Anexa A. 


CAP. III 
Certificate de navigabilitate şi brevete de aptitudine 


Art. 11.— În navigația internaţională, orice aeronavă va 
trebui să fie prevăzută cu un certificat de navigabilitate, 
liberat sau confirmat de Statul a cărui naţionalitate o are 
aeronava, în condiţiile stabilite prin Anexa B. 

Art. 12— Comandantul, piloţii, mecanicii şi ceilalţi 
membri din personalul de conducere al unei aeronave 
trebue să aibă brevete de aptitudine şi de licenţă liberate 
în condiţiile prevăzute prin Anexa E sau confirmate de 
Statul a cărui naţionalitate o posedă aeronava. 

Art. 13.— Certificatul de navigabilitate, brevetele de 
aptitudine şi licenţele liberate sau confirmate de Statul a 
cărui naţionalitate o posedă aeronava, și stabilite conform 
regulilor fixate prin Anexele B şi E şi, în urmă, de Co= 
misia internaţională de navigaţie aeriană, vor fi recunos= 
cute valabile de celelalte State. 

Fiecare Stat are dreptul să nu recunoască valabile pen= 
tru circulaţie, între frontierele sale şi pe deasupra pro= 
priului său teritoriu, brevetele de aptitudine şi licenţele 
date unuia din supușii săi de către un Stat contractant. 

Art. 14.— Nici un aparat de telegrafie fără fir nu va 
putea fi instalat pe o aeronavă fără o licenţă specială li= 
berată de Statul a cărei naţionalitate o are aeronava. A= 
ceste aparate nu vor putea fi întrebuințate decât de 
membrii echipagiului, prevăzuţi în acest scop cu o licenţă 
specială. 

Orice aeronavă destinată unui transport public şi putând 
primi cel puţin zece persoane, va trebui să fie prevăzută 
cu aparate de telegrafie fără fir (emisiune şi recepţiune) 
de îndată ce modalitățile pentru întrebuinţarea acestor a= 
parate vor fi fost stabilite de Comisia internaţională de 
navigaţie aeriană. 

Această Comisie va putea, după aceea, să extindă a= 


www.dacoromanica.ro 


211 


ceastă obligaţiune de a purta aparate de telegrafie fără 
fir, la orice altă categorie de aeronave, în condiţiunile şi 
după modalităţile ce le va stabili. 


CAP. IV 


Admiterea navigaţiei aeriene deasupra unui 
teritoriu străin 


rf. 15.— Orice aeronavă aparţinând unui Stat con= 
tractant are dreptul să străbată vazduhul unui alt Stat 
fără să aterizeze. În acest caz, ea este obligată a urma 
calea stabilită de Statul peste care zboară. Cu toate a= 
cestea, din motive de poliţie generală, va fi obligată să a= 
terizeze dacă primeşte un asemenea ordin prin ajutorul 
semnalelor prevăzute în Anexa D. 

Nici o aeronavă a unui Stat contractant, care ar fi în 
stare să se conducă fără pilot, nu poate zbura pe deasupra 
teritoriului unui alt Stat contractant fără o autorizare 
specială. 

Orice aeronavă, care trece dintr'un Stat în altul, tre= 
buieşte, dacă regulamentul acestui din urmă o cere, să a= 
teriseze pe unul din aerodromurile fixate de dânsul. A- 
ceste aerodromuri vor trebui notificate de Statele con= 
tractante Comisiei Internaționale de navigaţie aeriană, care 
va transmite această notificare tuturor celorlalte State 
contractante. 

Fiecare Stat contractant va putea să subordoneze au= 
torizării sale prealabile stabilirea de căi internaţionale de 
navigaţie aeriană ca şi înfiinţarea şi exploatarea de linii 
internaţionale regulate de navigaţie aeriană, cu sau fără 
oprire pe teritoriul său. 

Art. 16.— Fiecare Stat contractant va avea dreptul să 
legifereze, pentru aeronavele sale naţinnale, rezerve şi in= 
terziceri privitoare la transportul comercial al persoanelor 
sau mărfurilor, între două puncte de pe teritoriul său. 

Aceste rezerve şi interziceri vor fi imediat publicate şi 
comunicate Comisiei Înternaţiouale de navigaţie aeriană, 
care le va notifica celorlalte State contractante. 


www.dacoromanica.ro 


212 


Arf. 17.— Aeronavelor aparţinând unui Stat contrac= 
tant care a stabilit rezerve şi interziceri conform art. 16, 
vor putea să lisse opună aceleaşi rezerve şi interziceri în 
orice alt Stat contractant, chiar dacă acest din urmă Stat 
nu impune aceste rezerve şi interziceri celorlalte aeronave 
străine. 


Arf. 18.— Orice aeronavă, trecând sau tranzitând prin 
văzduhul unui Stat contractant, inclusiv aterizările şi o= 
pririle numai necesare, va putea fi sustrasă sechestrării 
pentru contrafacerea unui brevet, desemn sau model, în 
schimbul depunerii unei cauţiuni a cărei valoare, în lipsă 
de o bună înţelegere va fi hotărâtă, In cel mai scurt timp 
cu putinţă, de autoritatea competentă a locului unde s'a 
făcut sechestrul. 


CAP. V 


Reguli de observat la plecare, în timpul călătoriei 
şi la aterisare 


Arf. 19.— Orice aeronavă, care face navigaţie interna= 
țională, va trebui să fie prevăzută cu: 

a) Un certificat de inmatriculare, conform anexei A ; 

b) Un certificat de navigabilitate, conform anezei B; 

c) Brevetele şi licenţele comandantului, piloților şi ale 
oamenilor de echipagiu, conform anexei E ; 

d) Dacă transportă pasageri, lista lor nominală ; 

e) Dacă transportă mărfuri, conosamentele şi mani=: 
festele ; 

f) Registrele de bord, conform anexei C ; 

g) Dacă este prevăzută cu aparate de telegrafie fără fir, 
licenţa prevăzută la articolul 14. 

Arf. 20. — Registrele de bord vor fi păstrate timp de 
doui ani cu începere dela data ultimei inscripțiuni făcute 
într însele. 

Art. 21. — La plecarea şi la aterisarea unei aeronave, 
autorităţile țării vor avea, în toate cazurile, dreptul să 
viziteze aeronava şi să verifice toate documentele cu cari 
trebuie să fie prevăzută. 


www.dacoromanica.ro 


213 


Arf. 22. — Aeronavele Statelor contractante vor avea 
dreptul, pentru aterisare, mai ales în caz de nenorocire, 
la aceleaşi măsuri de asistenţă ca şi aeronavele naţionale. 

Arf. 23. — Salvarea aparatelor pierdute în mare va fi 
reglementată, afară de cazul unei Convenții contrare, 
după principiile dreptului maritim. 

Art. 24. — Orice aerodom aparținând unui Stat contraca 
tant, dacă este deschis în schimbul plăţii unor taxe oareca= 
ri, pentru uzul public al aeronavelor naţionale, va fi des= 
chis în aceleaşi condițiuni aeronavelor aparţinând celora 
lalte State contractante. 

Pentru fiecare din aceste aerodromuri va fi un tarif 
unic pentru aterisare şi pentru timpul de staţionare, apli= 
cabil atât aeronavelor naţionale cât şi străine, fără deosebire. 

Arf. 25. — Fiecare din Statele contractante se obligă să 
ia măsurile necesare spre a asigura că toate aeronavele 
cari sboară pe deasupra teritoriului său, precum şi aero= 
navele cari poartă marca naţionalităţii sale, în orice loc 
s'ar afla, să se conformeze regulilor prevăzute în anexa D. 

Fiecare din Statele contractante se obligă să asigure 
urmărirea şi pedepsirea contravenienţilor. 


CAPITOLUL VI 


Transporturi interzise 


Art. 26. — Transportul prin aeronavă al explozibilelor, 
armelor şi muniţiunilor de răsboi este interzis în naviga= 
ţia internaţională. 

Nu va fi permis nici unei aeronave străine să transporte 
articole de acest fel dintrun punct la altul de pe teri= 
toriul aceluiaşi Stat contractant. 

Arf. 27. — Fiecare Stat poate, în materie de navigație 
aeriană, să interzică sau să regulamenteze transportul sau 
uzul aparatelor fotografice. Orice reglementare de acest 
fel va trebui să fie imediat notificată Comisiei internas 
tionale de navigaţie aeriană, care va comunica această in= 
formaţiune celorlalte State contractante. 


Arf. 28. — Pentru motive de ordin public, transportul 


www.dacoromanica.ro 


214 


obiectelor, altele decât cele menţionate la articolul 26 şi 
97, va putea fi supus unor restricţiuni de oricare dintre 
Statele contractante. Această reglementare va trebui să 
fie imediat notificată Comisiei internaționale de navigație 
aeriană, care va comunica celorlalte State contractante. 


Arf. 29. — Toate restricţiunile menţionate la articolul 
28 trebuiesc să fie aplicate atât aeronavelor naţionale cât 
şi străine, fără deosebire. 


CAPITOLUL VII 
Aeronave de Stat 


Art. 30. — Vor fi considerate ca aeronave de Stat: 

a) Aeronavele militare ; 

b) Aeronavele afectate în mod exclusiv unui serviciu 
de Stat, precum: poştă, vamă, poliţie. 


Celelalte aeronave vor fi considerate ca aeronave private. 
Toate aeronavele de Stat afară de aeronavele militare, 
de vamă sau poliţie, vor fi tratate ca aeronavele private 
şi supuse, astfel, tuturor dispoziţiunilor prezentei convenţii. 


Arf. 31. — Oricare aeronavă comandată de un militar 
prepus în acest scop este considerată ca aeronavă militară. 


Art. 32. — Nici o aeronavă militară a unui Stat con= 
tractant nu va trebui să sboare peste teritoriul unui alt 
Stat contractant, nici să ateriseze, dacă nu a primit auto» 
rizarea specială. În acest caz, aeronava militară, afară de 
o stipulaţiune contrară, va beneficia, în principiu, de pri» 
vilegiile obişnut acordate bastimentelor de răsboi străine. 

O aeronavă militară, silită să ateriseze, sau invitată ori 
somată să ateriseze, nu va dobândi, din acest fapt, nici 
un privilegiu prevăzut la alineatul I. 

Arf. 33. — Înţelegeri particulare, încheiate separat între 
State, vor stabili în ce cazuri aeronavele de poliţie şi de 
vamă vor putea fi autorizate să treacă fruntaria. În nici 
un caz, ele nu vor benefecia de privilegiile prevăzute la 


art. 32. 


www.dacoromanica.ro 


215 


CAPITOLUL VIII 


Comisia internaţională de navigaţie aeriană 


Art. 34. — Se va institui. sub denumirea de Comisia 
internaţională de navigaţie aeriană, o Comisie internaţio= 
nală permanentă pusă sub autoritatea Societăţii Naţiunilor. 

Fiecare Stat contractant nu va putea avea mai mult de 
doui reprezentanți în Comisie. 

Fiecare Stat reprezentat în comisie va avea un vot. 

Comisia internaţională de navigaţie aeriană va hotărâ 
regulile propriei sale proceduri şi locul sediului ei per= 
manent, dar va fi liberă a se întruni în orice loc pe care 
îl va socoti potrivit, 

Această comisie va avea atribuţiunile următoare : 

a) Si primească propunerile oricărui Stat contractant, 
sau săzi adreseze, în scop dea modifica sau schimba dis= 
poziţiunile din convenţia de faţă; să notifice schimbările 
adoptate ; 

b) Să exercite funcțiunile ce îi sunt acordate prin prea 
zentul articol şi prin articolele 9, 13, 14, 15, 16, 17, 27, 
28, 36 şi 37 din convenţia de faţă; 

c) Să aducă orice amendamente dispoziţiunilor din 
anexele A până la G; 

d) Sä centralizeze şi să comunice Statelor contractante 
informaţțiunile de orice natură cu privire la navigația ae= 
riană internaţională ; 

e) Să centralizeze şi să comunice Statelor contractante 
toate informaţiunile de ordin radiotelegrafic, meteorologic 
şi medical, care interesează navigația aeriană ; 

f) Să ia măsuri pentru publicarea hărților de navigaţie 
aeriană conform dispoziţiunilor din anexa F; 

g) Să=şi dea avizul asupra chestiunilor, pe cari Statele 
i le-ar supune spre examinare. 

Orice modificare în dispozițiunile din anexe va putea 
fi adusă de Comisia internaţională de navigaţie aeriană, 
când zisa modificare va fi fost aprobată cu trei pătrimi 
din totalul voturilor Statelor reprezentate la sesiune şi cu 
două treimi din totalul cu putință al voturilor care s'ar 


www.dacoromanica.ro 


216 


exprima când toate Statele ar fi reprezentate. Această 
modificare va avea deplin efect de îndată ce va fi fost 
notificată de Comisia internaţională de navigaţie aeriană 
tuturor Statelor contractante. 

Orice modificare propusă articolelor din convenţia de 
faţă va fi discutată de Comisia internaţională de naviga= 
țiune aeriană, fie că provine dela unul din Statele con» 
tractante sau dela Comisie însăşi. Nici o modificare de 
acest fel nu va putea fi propusă spre acceptare Statelor 
contractante, dacă ea n'a fost aprobată cu două treimi cel 
puţin din totalul posibil de voturi. 

Modificările aduse articolelor din convenţie (exceptâna 
du=se anexele) trebuiesc înainte de a intra în vigoare, 
să fie în mod expres adoptate de Statele contractante. 

Cheltuielile comisiei internaţionale de navigaţie aeriană 
vor fi susţinute de Statele contractante, în proporția sta= 
bilită de zisa comisie. 

Cheltuelile provocate prin trimiterea de delegaţiuni 
tehnice vor fi în sarcina Statelor lor respective. 


CAPITOLUL IV 


Dispoziţiuni finale 


Arf. 35. — Înaltele părţi contractante se obligă, fiecare 
în ceeace o priveşte, să coopereze pe cât va fi posibil la 
măsurile internaţionale privitoare la : 

a) Centralizarea şi distribuirea informaţiunilor meteoro= 
logice, fie statistice, fie curente sau speciale, conform dis= 
poziţiunilor Anexei G; 

b) publicarea hărților unificate, aeronautice, precum şi 
la stabilirea unui sistem uniform de repere aeronautice, 
conform dispoziţiunilor Anexei F; 

c) folosirea radiografiei în navigația aeriană, stabilirea 
staţiunilor radiotelegrafice necesare, precum şi observarea 
regulamentelor radiotelegrafice internaţionale, 

Arf. 36. — Dispoziţiunile generale privitoare la vămi, în 
ceeace priveşte navigația aeriană internaţională, fac obiec= 


www.dacoromanica.ro 


SER. AR 


tul unei înțelegeri particulare figurând ca Anexa H la 
convenţia de faţă, 

Nimic, din convenţia de faţă, nu va putea fi interpre= 
tat ca opunându-se la încheierea de către Statele contrac= 
tante, conform principiilor stabilite prin însăşi convenția, 
a unor protocoale speciale dela Stat la Stat, cu privirela 
vămi, poliţie, poştă sau la orice alte cauze de interes 
comun privitoare la navigația aeriană. Aceste protocoale 
vor trebui să fie imediat notificate Comisiei internaţionale 
de navigaţie aeriană, care va comunica celorlalte State 
contractante. 

Arf. 37. — În caz de neînțelegere între două sau mai 
multe State, privitoare la interpretarea convenției de faţă, 
litigiul va fi regulat de Curtea permanentă de Justiţie in= 
ternaţională. Cu toate acestea, dacă vre=unul din Statele 
interesate n'a primit protocoalele privitoare la Curte, liti= 
giul va fi regulat pe cale de arbitraj, după cererea lui. 

Dacă părţile nu se înțeleg direct în privința alegerii ara 
bitrilor, ele vor proceda după cum urmează: 

Fiecare din părți va numi un arbitru, şi arbitrii se vor 
întruni spre a alege un suprazarbitru. Dacă arbitrii nu 
pot să cadă de acord, părţile vor arăta fiecare un Stat 
terţ, iar Statele terţe astfel arătate vor proceda la numirea 
suprazarbitrului, fie de comun acord, fie propunând fiecare 
un nume şi lăsând în urmă sorţilor grija ca să aleagă între ei. 

Neînţelegerile relative la regulamentele technice anexa= 
te la convenţia de forţă vor fi regulate la Comisia intera 
naţională de navigaţiune aeriană, cu majoritate de voturi. 

În cazul când diferendul ar fi asupra chestiunii de a 
se şti dacă este în joc interpretarea însăşi a convenției, 
sau acea a unuia din regulamente, va fi în atribuţiunile 
tribunalului arbitral, prevăzut la paragraful I-iu din pre= 
zentul articol, să hotărască în mod suveran. 

Arf. 38. — În caz de răsboi, stipulaţiunile din conven= 
ţia de faţă nu vor aduce atingere libertăţii de acţiune a 
Statelor contractante, fie ca beligerante sau ca neutre. 

Arf. 39. — Dispoziţiunile din convenţia de faţă sunt 
complectate prin Anexele A până la H, care, sub rezerva 


www.dacoromanica.ro 


218 


dispoziţiunii articolului 34, aliniatul c, au aceeaş valoare 
şi vor intra în vigoare odată cu convenţiunea însăşi. 

Arf. 40.— Teritoriile şi supuşii ţărilor de proctectorat 
sau ale teritoriilor administrate în numele Societăţii Na» 
ţiunilor vor fi, în ce priveşte convenţia de faţă, asimilate 
cu teritoriile şi cu supuşii Statului protector sau man» 
datar. 

Arf. 41.— Orice Stat va fi primit să adere la Conven= 
ţia de faţă. 

Această aderare va fi notificată, pe cale diplomatică, 
guvernului republicii franceze, iar de acesta tuturor Sta= 
telor semnatare sau aderente. 

Art. 42.— (a fost suprimat printr'un protocol dela Paris 

intrat în vigoare dela 17 Mai 1933). 

Art. 43.— Convenţia de faţă nu va putea fi denunţată 
înainte de 1 Ianuarie 1922. In caz de denunţare, aceasta 
va trebui să fie notificată guvernului republicii franceze, 
care va comunica celorlalte puteri contractante. Ea nu va 
avea efect decât un an cel puţin după zisa notificare şi 
nu va avea valoare decât numai faţă de puterea carea 
procedat la aceasta. 

Prezenta convenţiune va fi ratificată. Fiecare putere va 
trimite ratificarea sa guvernului francez, prin îngrijirea 
căruia se va aduce la cunoştinţa celorlalte 'puteri semnatare» 

Ratificările vor fi depuse în arhivele guvernului francez. 

Convenţia de faţă va intra în vigoare pentru fiecare 
putere semnatară, faţă de celelalte puteri care au şi rati= 
ficat, patruzeci de zile după depunerea ratificării sale. 

Chiar dela punerea în vigoare a convenției de faţă, gu= 
vernul francez va trimite o copie certificată a acesteia pu= 
terilor care, în baza tratatelor de pace, s'au angajat să a= 
plice regulele de navigaţie aeriană în conformitate cu cele 
cuprinse în zisa convenţie. 

Făcută în Paris, la treisprezece Octomvrie una mie nouă 
sute nouăsprezece, întrun singur exemplar, care va ră= 
mâne depus în arhivele guvernului republicei franceze, 
şi ale căror copii autentice vor fi remise Statelor contraca 
tante. Zisul exemplar, datat după cum se vorbeşte aci mai 


www.dacoromanica.ro 


= A 


sus, va putea fi semnat până la douăsprezece Aprilie, una 
mienouăsute două=zeci inclusiv. 

Drept care plenipotenţiarii aci mai jos, a căror împu= 
ciri au fost recunoscute bune şi în regulă, au semnat 
convenţia de faţă. 

Această convenţie a fost redactată în franceză, engleză 
şi italiană. În caz de divergență textul francez va fi luat 
în seamă. 

(Urmează semnăturile). 


Convenfia este însofită de următoarele anexe din care nu 
dăm decât tifulafura cuprinsului : 


1) Anexa A: clasificarea aeronavelor şi definiţii 
(mărcile şi înmatricularea) 


2) „ B: certificatul de navigabilitate. 

3) +. C: registrul de bord. 

4) .„ D: regulamentul de lumini şi semnale. 

5) „ E: personalul de conducere. 

6) „ F.: Părfile şi reperele aeronautice. 

7) „ G: centralizarea şi distribuirea informațiilor me= 


feorologice. 
8) „ H: vămile. 
9) Flotărâri şi regulamente adoptate de C. I. N. A. şi 
executorii față de Sfetele contractante în aceiaşi măsură 
ca şi anexele convenfiei. 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIILE INTERNAŢIONALE DELA 
BARCELONA ŞI GENEVA, CU STATUTUL 
ȘI PROTOCOALELE ANEXE RESPECTIVE. 


I. LIBERTATEA COMUNICAȚIILOR 
ŞI A TRANZITULUI 


a) Convenţia dela Barcelona 


Albania, Austria, Belgia, Bolivia, Brazilia, Bulgaria, Chile, 
China, Columbia, Cosfa=Rica, Cuba, Danemarca, Imperiul 
Britanic (cu Noua Zelandă şi India), Spania, Estonia, Fin= 
landa, Franța, Grecia, Guatemala, Haiti, Honduras, Ifalia, 
Japonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Panama, 
Paraguay, Olanda, Persia, Polonia, Portugalia, România, 
Sfatul Sârbo=Croaf-Sloven, Suedia, Elveţia, Cehoslovacia, 
Uruguay şi Venezuela *). 


În dorinţa de a asigura garanţia şi menţinerea libertă= 
ii comunicaţiilor şi a transitului ; 

Considerând că în aceste materii vor fi mai în măsură 
de a realiza intenţiunile art. 23 e) al pactului Societăţii 
Naţiunilor prin mijlocul unor convenţiuni generale, la cari 
alte puteri vor putea adera ulterior ; 

Recunoscând că importă a se proclama şi a se regula= 
menta dreptul de transit liber, ca unul din mijloacele cele 
mai bune de a desvolta cooperaţiunea între State, fără 
prejudiciul drepturilor lor de suveranitate sau de autori= 
tate asupra căilor afectate transitului ; 

Fiind primită invitaţia Societăţii Naţiunilor de a partia 
cipa la o conferință care s'a întrunit la Barcelona la 10 


*) In ordinea alfabetică a textului original francez. 


www.dacoromanica.ro 


221 


Martie, şi după ce sa luat cunoştinţă de actul final al a= 
cestei conferinţe ; 

În dorinţa de a pune în vigoare, chiar de acum, dispo= 
ziţiunile Statutului aplicabil transitului pe căile ferate şi 
pe cursurile de apă care a fost adoptat; 

Voind să încheie o convenţiune în acest scop înalfele 
părfi contractante au numit ca plenipotenţiari : 

(urmează numele acestora) 
cari, după ce şi-au comunicat deplinele lor puteri, găsite 
în bună şi cuvenită formă, au hotărât ceeace urmează: 


Art. 1.— Înaltele părţi contractante declară că acceptă 
Statutul aci anexat relativ la libertatea transitului, adop= 


tat de conferinţa dela Barcelona, în 14 Aprilie 1921. 


Acest Statut va fi considerat ca făcând parte integran= 
tă din prezenta convenţiune. În consecinţă, ele declară că 
acceptă obligaţiunile şi angajamentele zisului Statut, con= 
form termenelor şi după condiţiunile cari figurează în= 
trînsul. 

Art, 2.— Prezenta convențiune nu atinge întru nimic 
drepturile şi obligaţiunile cari rezultă din dispoziţiunile 
tratatului de pace semnat la Versailles la 28 Iunie 1919, 
sau din tratatele analoage, în ceeace priveşte puterile sem= 
natare sau beneficiare ale acestor tratate. 


Arf. 3.— Prezenta convenţiune, ale cărei texte francez 
şi englez sunt ambele autentice, va purta data zilei de 
astăzi şi va putea fi semnată până la 1 Decemvrie 1921- 


Art. 4.— Prezenta convenţiune urmează să fie ratifica= 
tă. Instrumentele de ratificare vor fi transmise Secre= 
tariatului general al Societăţii Naţiunilor, care va notifica 
primirea lor celorlalţi membri ai Societăţii, precum şi Sta= 
telor admise să semneze convenţiunea. Instrumentele de 
ratificare vor fi depuse în arhivele Secretariatului. 

Pentru a se conforma prescripţiunilor art. 18 din pactul 
Societăţii Naţiunilor, Secretarul general va proceda la în= 
registrarea prezentei convenţiuni, imediat după depunerea 
primei ratificări. 

Art. 5.— Membrii Societăţii Naţiunilor cari nu vor fi 


www.dacoromanica.ro 


222 


semnat prezenta convenţiune înainte de 1 Decemvrie 1921, 
vor putea să adere. 

Asemenea vor putea adera şi Statele cari nu sunt mem= 
bre ale Societăţii şi cărora Consiliul Societăţii ar fi ho= 
tărît a comunica oficial prezenta convenţiune. 


Aderarea va fi notificată Secretarului general al Socie- 
tăţii, care va informa toate puterile interesate despre a= 
derare şi data la care aceasta a fost notificată. 


Art. 6.— Prezenta convenţiune nu va intra în vigoare 
decât după ce va fi fost ratificată de către cinci puteri. 
Data intrării sale în vigoare va fi a 90-a zi după primirea 
de către Secretarul general al Societăţii Naţiunilor a celei 
de a 5*a ratificări. Ulterior, prezenta convenţiune va intra 
în vigoare, în ceeace priveşte fiecare din părţi, 90 de zile 
după primirea ratificării sau notificării de aderare. 

Imediat după intrarea în vigoare a- prezentei conven= 
țiuni, Secretarul general va adresa o copie legalizată pus 
terilor cari nu sunt membre ale Societăţii şi cari, în vir= 
tutea tratatelor de pace, s'au angajat să adere la această 
convenţiune. 


Art. 7.— Un registru special va fi ţinut de către Se- 
cretarul general al Societăţii Naţiunilor, indicând cari părți 
au semnat sau ratificat prezenta convenţiune, sau cari au 
aderat la ea sau au denunţat=o. Acest registru va fi întota 
deauna deschis membrilor Societăţii, şi se va publica pe 
cât de des posibil, după indicațiunile Consiliului. 


Arf. 8.— Sub rezerva dispoziţiunilor art. 2 al prezentei 
convenţiuni, aceasta poate fi denunţată de către oricare 
din părţi după expirarea unui termen de 5 ani, începând 
dela data intării în vigoare pentru zisa parte. Denunţarea 
va fi făcută sub forma unei notificări scrise, adresată Sea 
cretarului general al Societăţii Naţiunilor. O copie depe 
această notificare informând toate celelalte părţi despre 
data când ea a fost primită, le va fi imediat transmisă de 
către Secretarul general. 


Denunţarea va intra în vigoare un an după data la care 
ea va fi tost primită de către Secretarul general şi nu va 


www.dacoromanica.ro 


223 


fi valabilă decât în ceace priveşte puterea care o va fi 
notificat. 

Azi. 9.— Revizuirea prexentei convenţiuni poate fi cerută 
ori şi când de către 1/3 din înaltele părţi contractante. 

Pentru care, plenipotenţiarii susnumiţi au semnat prez 
zenta convenţiune, 

Facută la Barcelona, la douăzeci Aprilie una mie nouă 
sute douăzeci şi unu, întrun singur exemplar, care va 
rămâne depus în arhivele Societăţii Naţiunilor. 


(Urmează semnăturile delegaților) 


Delegatul britanic a semnat sub rezerva 
declarafiunii înserate la procesul=verbal 
al şedinfei din 19 Aprilie 1921, relativă 
la Dominioanele britanice nereprezentate 
la conferința dela Barcelona. 


b) Statutul dela Barcelona 


Art. 1.—Vor fi considerate ca fiind în transit prin teris 
toriile de sub suveranitatea sau autoritatea oricăruia dintre 
Statele contractante, persoanele, bagajele, măriurile, precum 
şi năvile, vapoarele, trăsurile, vagoanele sau alte mijloace 
de transport, al căror trafic prin sus zisele teritorii, înde= 
plinit cu sau fără transbordare, cu sau fără depunere în 
antrepozit, cu sau fără rupere de încărcare, cu sau fără 
schimbare de mod de transport, nu este decât fracțiunea 
unui trafic total, început şi trebuind să se sfârşească în 
afară de frontierele Statului, pe teritoriul căruia se efec= 
tuează transitul. 

Transporturile de această natură vor fi desemnate prin 
prezentul Statut sub numele de transporturi în transit“, 

Arf. 2.—Sub rezerva celorlalte stipulaţiuni ale prezentu= 
lui Statut, măsurile de reglementare şi de executare luate 
de către Statele contractante în ceeace priveşte transportu= 
rile efectuate prin teritoriile puse sub suveranitatea sau 
autoritatea lor, vor facilita transitul liber, pe căile ferate 
şi pe căile ee apă, pe căile în serviciu potrivite transitua= 
lui internaţional. Nu va fi făcută nici o distincţiune, pe 
baza sau naționalitatea persoanelor, sau a pavilionului nă= 


www.dacoromanica.ro 


224 


vilor, sau vapoarelor, sau a punctelor de origină, de pro= 
venienţă, de intrare, de ieşire sau de destinaţiune, sau a 
oricărei consideraţiuni relativă la proprietatea mărfurilor, 
a năvilor, vapoarelor, trăsurilor, vagoanelor sau oricăror 
alte mijloace de transport. 

In vederea de a asigura aplicarea dispoziţiunilor prezentu= 
lui articol, Statele contractante vor autoriza transitul prin 
apele lor teritoriale, conform condiţiunilor şi rezervelor 
cari sunt în uzanţă. 

Art. 3.— Transporturile în transit nu vor fi supuse la 
nici un drept sau taxă specială pentru faptul transitului 
(inclusiv intrarea şi ieşirea). Totuşi, se vor putea percepe 
asupra acestor transporturi în transit, drepturi sau taxe 
afectate exclusiv cheltuelilor de supraveghere şi de ad» 
ministrație pe cari lesar necesita acest transit. CâAtimea 
tuturor drepturilor şi taxelor de acestă natură va trebui 
să corespundă, pe cât posibil, cheltuelii pe care sunt me= 
nite să o acopere şi suszisele drepturi şi taxe vor fi a= 
plicate în condiţiunile de egalitate definite la articolul prea 
cedent, cu excepţiunea că pe unele căi aceste drepturi 
sau taxe vor putea fi reduse sau chiar suprimate, ţinân= 
du=se seamă de diferenţele în ceeace priveşte cheltuelile 
de supraveghere. 

Art. 4. — Statele contractante se angajează a aplica tran= 
porturilor în transit pe căile exploatate sau administrate 
de către servicii de Stat sau concedate, oricari ar fi punce 
tele de plecare sau de destinaţiune ale transporturilor, 
tarifuri echitabile, atât în ceeace priveşte câtimea lor, cât 
şi prin condiţiunile de aplicare şi ţinându-se seamă de 
condiţiunile de trafic, precum şi de consideraţiunile con= 
curenței comerciale între căile de transport. Aceste tari= 
furi vor trebui stabilite în astfel de mod ca să uşureze, 
pe cât posibil, traficul internaţional. Nici o plată, înles= 
nire sau restricțiune nu va trebui să depindă, direct 
sau indirect, de naționalitatea sau de calitatea proprietaru= 
lui năvei sau al oricărui alt mijloc de transport care ar fi 
fost sau va trebui să fie întrebuințat în cursul unei părți 
oarecare a traectului total. 


www.dacoromanica.ro 


225 


Art. 5. — Nici unul din Statele contractante nu va fi 
legat prin prezentul Statut de a asigura transitul călătoria 
lor a căror intrare pe teritoriile sale este interzisă, sau a 
mărfurilor de o categorie al căror import este prohibit, fie 
pentru cauze de sănătate sau siguranță publică, fie ca 


precauţiune împotriva boalelor animalelor sau plantelor. 
Fiecare Stat contractant va avea dreptul să ia precau= 


țiunile necesare pentru a se asigura că persoanele, baga= 
jele, mărfurile, şi în special mărfurile supuse unui mo= 
nopol, vapoarele, vasele, trăsurile, vagoanele şi alte mij= 
loace de transport, sunt întradevăr în transit, precum 
şi să se asigure că persoanele în transit sunt în măsură 
de a=şi termina călătoria şi că siguranţa căilor şi mijloace= 


lor de comunicaţie să nu fie compromisă. 
Nimic în prezentul Statut nu va trebui să afecteze mă= 


surile pe cari unul din Statele contractante le va lua sau 
le va putea lua, în virtutea convenţiunilor internaţionale 
generale la care este parte, sau care vor putea fi încheiate 
ulterior, în special cele încheiate sub auspiciile Societăţii 
Naţiunilor, relativ la transit, la exportul sau importul unei 
categorii speciale de mărfuri, precum opium sau alte me= 
dicamente vătămătoare, arme sau produsul pescăriilor, sau 
în virtutea unor convenţiunii generale care ar avea ca 
scop să prevină orice infracţiune la drepturile de proprie= 
tate industrială, literară sau artistică, sau cari s'ar referi 
la mărcile de fabrică falşe, la indicaţiuni de origină falşe, 


sau la alte metode de comerţ nelegale. 
In cazul când ar fi organizate servicii de tracţiune mo= 


nopolizate pe căile navigabile întrebuințate pentru transit, 
organizaţiunea acestor servicii va trebui să fie astfel, în 
cât să nu aducă nici o impiedicare transitului vapoarelor 


şi vaselor. 
Art. 6. — Prezentul Statut nu impune nici unuia din 


Statele contractante o obligaţiune nouă, prin prezentele 
stipulaţiuni, de a acorda transitul liber supușilor şi baga= 
jelor, precum şi pavilionului unui Stat necontractant, nici 
mărfurilor, trăsurilor, vagoanelor sau altor mijloace de 
transport, cari au ca ţară de provenienţă, de intrare, de 
ieşire sau de destinaţiune un Stat necontractant, afară 


15 
www.dacoromanica.ro 


226 


de cazurile în cari motive valabile ar fi invocate în favoa= 
rea unui astfel de transit, de către unul din Statele con= 
tractante interesate. Este bine înţeles, pentru aplicarea 
prezentului articol, că mărfurile, care sunt în transit, fără 
transbordare, sub pavilionul unuia din Statele contractante, 
beneficiază de avantajele acordate acestui pavilion. 


Arf. 7. — Se va putea în mod excepţional, şi pe un timp 
cât de limitat posibil, deroga de la dispoziţiunile articole= 
lor precedente, prin măsuri particulare sau generale pe 
cari fiecare din Statele contractante ar fi obligat a le lua 
în caz de evenimente grave, cari ar interesa siguranţa Sta» 
tului sau interesele vitale ale ţării, fiind bine înţeles că 
principiul libertăţii transitului trebuie să fie observat în 
toată măsura posibilă. 

Arf. 8. — Prezentul Statut nu fixează drepturile şi în= 
datoririle beligeranţilor şi neutrilor în“timp de răsboi. To= 
tuşi, el va subsista şi în timp de răsboi, în măsura care 
va fi compatibilă cu aceste drepturi şi îndatoriri. 


Art. 9. — Prezentul Statut nu impune nici unuia din 
Statele contractante vre=o obligaţiune care ar fi în conflict 
cu drepturile şi îndatoririle sale de membru al Societăţii 
Naţiunilor. 

Art. 10. — Tratatele, convenţiunile şi acordurile, înche= 
iate de Statele contractante în materie de transit, înainte 
de 1 Mai 1921, nu sunt abrogate prin punerea în vigoare 
a prezentului Statut. 


Dată fiind această neabrogare, Statele contractante se 
angajază, ca, fie la expirarea acestor acorduri, fie atunci 
când împrejurările vor permite, să aducă acelor acorduri 
astfel menținute, cari ar contraveni dispoziţiunilor prezen= 
tului Statut, toate modificările menite să le pună în ar= 
monie cu ele, pe cari lezar permite condiţiunile geografice, 
economice sau tehnice ale ţărilor sau regiunilor care sunt 
obiectul acestor acorduri. 

Statele contractante se angajază, în afară de aceasta, de 
a nu încheia, pe viitor, tratate, convenţiuni sau acorduri 
cari ar fi contrarii dispoziţiunilor prezentului Statut, şi 


www.dacoromanica.ro 


MERE AI 


cari nu ar fi justificate prin motive geografice, economice 
sau tehnice, motivând derogaţiuni excepţionale, 

Statele contractante vor putea, de altfel, încheia înţele= 
geri regionale relative la transit, în conformitate cu prin= 
cipiile prezentului Statut. 

Art. 11. — Prezentul Statut nu implică de loc retragerea 
înlesnirilor mai mari decât cele ce rezultă din dispoziţi= 
unile sale, şi care ar fi fost acordate în condițiuni compa= 
tabile cu principiile sale, transporturilor în transit pe te= 
ritoriul de sub suveranitatea sau autoritatea unuia din 
Statele contractante, De asemenea, nu implică interzicerea 
de a acorda, pe viitor, astfel de înlesniri. 

Art. 12. — Conform art. 23 (e), al pactului Societăţii 
Naţiunilor, fiecare Stat contractant care va putea învoca, 
în mod valabil, împotriva uneia din dispoziţiunile prezen= 
tului Statut, fie pe întregul său teritoriu, fie pe o parte 
din el, o situaţie economică gravă, rezultând din devastă= 
rile făptuite pe pământul său în timpul răsboiului din 
1914—1918, va fi considerat ca dispensat provizoriu de 
obligaţiunile rezultând din aplicarea zisei dispoziţiuni, fiind 
bine înţeles că principiul libertăţii transitului trebuie obser= 
vat în toată măsura posibilă. 

Arf. 13. — Orice diferend care s'ar ivi între State, res 
tativ la interpretarea sau aplicarea prezentului Statut, în 
caz când o înţelegere directă între State ar fi imposibilă, 
va fi adus înaintea Curţii permanente de Justiţie inter= 
naţională, afară de cazul când prin aplicarea unei clauze 
generale de arbitraj sau a unei convenţiuni speciale, se 
va proceda la aplanarea diferendului, fie prin arbitraj, fie 
în orice alt mod. 

Recursul va fi astfel format, precum este prevăzut la 
articolul 40 al Statutului Curţii Permanente de Justiţie 
internaţională. 

Totuşi, pentru a regula pe cât posibil aceste diferende 
în mod amical, Statele contractante se angajează, ca inain= 
te de orice instanţă judiciară şi sub rezerva drepturilor 
şi atribuţiunilor Consiliului şi Adunării, să supună aceste 
diferende pentru aviz consultativ, organismului care ar fi 


www.dacoromanica.ro 


228 


constituit de către Societatea Naţiunilor ca organ consul- 
tativ şi tehnic al Membrilor Societăţii, în ceeace priveşte 
comunicaţiunile şi transitul. În caz de urgenţă, un aviz 
provizoriu va putea recomanda măsuri timporare, destinate 
în special a restitui liberului transit, înlesnirile de cari se 
bucura înaintea actului sau a faptului care a provocat 
diferendul. 

Art. 14. — Prin faptul că există în interiorul sau chiar 
pe frontierele teritoriilor unora din Statele contractante, 
zone sau părti înglobate (enclave) având o întindere şi o 
populațiune foarte mică în raport cu aceea a ziselor teri= 
torii şi cari formează părţi detaşate din acestea, sau sta= 
bilimente aparţinând altor State metropole, şi că pe de 
altă parte, este imposibil, din cauze administrative, a apli= 
ca dispoziţiunile prezentului Statut ziselor zone sau părţi 
este bine înțeles că aceste dispozițiuni nu se vor aplica lor. 

Va fi tot astfel în cazul când o colonie sau o de= 
pendinţă are o frontieră foarte lungă în raport cu supra= 
faţa sa, şi care, în fapt, face imposibilă supravegherea 
vămii si a poliţiei. 

Totuşi, Statele interesate vor aplica, în cazurile de mai 
sus un regim care, pe cât posibil, va respecta principiile 
prezentului Statut şi va uşura transitul şi comunicaţiunile. 

Arf. 15. — Este bine înţeles că acest Statut nu trebuie 
interpretat ca regulamentând câtuş de puţin drepturile şi 
obligaţiunile interne ale teritoriilor cari fac parte sau sunt 
puse sub protecţiunea unui aceluiaș Stat suveran, chiar 
dacă aceste teritorii, luate individual, sunt sau nu Membri 
ai Societăţii Naţiunilor. 


II. REGIMUL CĂILOR NAVIGABILE 

DE INTERES INTERNAȚIONAL 

a) Convenţia dela Barcelona 
Albania, Austria, Belgia, Bolivia, Brasilia, Bulgaria, Chile, 
China, Columbia, Cosfa-hica, C uba, Danemarca, Imperiul 


Brifanic (cu Noua Zelandă şi India), Spania, Estonia, Fin= 
landa, Franfa, Grecia, Guatemala, Haiti, Honduras, Ifalia, 


www.dacoromanica.ro 


229 


Japonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Panama, 

Paraguay, Olanda, Persia, Polonia, Portugalia, România, 

Statul Sârbo=Croafo=Sloven, Suedia, Elvefia, Cehoslovacia, 
Uruguay şi Venezuela : 


Doritoare, în privinţa regimului internaţional al naviga» 
ției pe apele interioare, să continue evoluția începută cu 
peste un veac în urmă şi solemn întărită prin numeroase 
tratate ; 

Socotind că vor fi mai bine în măsură să împlinească 
intenţiile din art. 23 e din pactul Societăţii Naţiunilor 
prin mijlocul convențiilor generale la care vor putea adera 
ulterior şi alte puteri; 

Recunoscând, în chip deosebit, că o nouă consfințire a 
principiului libertăţii de navigaţie printr'un Statut elabo» 
rat de patruzeci şi unu de State aparţinând diferitelor 
părţi ale lumei, constitue o etapă nouă şi plină de înţeles 
pe calea cooperării între State, îndeplinită fără să se a= 
ducă nici un prejudiciu drepturilor lor de suveranitate 
sau de autoritate; 

Fiind primită invitaţia Societăţii Naţiunilor de a lua 
parte la o conferinţă adunată la Barcelona, la 10 Martie 
1991, şi după ce au luat cunoştinţă de actul final al a= 
cestei conferinţe ; 

Cu grija de a pune în vigoare, chiar de acum, dispo= 
ziţiunile Statutului privitor la regimul căilor navigabile de 
interes internaţional care a fost adoptat acolo ; 

Voind să închee o convenţie în acest scop, înaltele părți 
(urmează numele acestora). 

Cari, după ce şisau comunicat deplinele lor puteri, gă= 
site în bună şi cuvenită formă, au convenit în privinţa 
următoarelor : 

Arf. 1.— Inaltele părţi contractante declară că primesc 
Statutul aci alăturat privitor la regimul căilor navigabile 
de interes internaţional, adoptat de conferința dela Barce= 
lona, la 19 Aprilie 1921. 

Acest Statut va fi socotit ca făcând parte integrantă 
din prezenta convenţie. În consecință, ele declară că pri= 


www.dacoromanica.ro 


230 


mesc obligaţiile şi angajamentele zisului Statut, conform 
cu termenii şi după condiţiunile care figurează într însul. 

Art. 2.— Prezenta convenţie nu aduce nici o ştirbire 
drepturilor şi obligaţiunilor cari rezultă din dispoziţiunile 
tratatului de pace semnat la Versailles, la 28 Iunie 1919, 
sau dispoziţiunilor celorlalte tratate analoage, în ceea ce 
priveşte puterile semnatare sau beneficiare ale acestor 
tratate. 

Art. 3.— Prezenta conventie al cărei text francez şi en: 
glez au deopotrivă valoare probantă, va purta data aces= 
tei zile şi va putea fi semnată până la 1 Decembrie 1921. 

Art. 4.— Prezenta convenţie este supusă ratificării. A ca 
tele de ratificare vor fi transmise Secretarului general al 
Societăţii Naţiunilor, care va notifica primirea celorlalţi 
membri ai Societăţii, precum şi Statelor admise să sem= 
neze convenţia. Actele de ratificare vor fi depuse în ar= 
hivele Secretariatului, 

Pentru a îndeplini prevederile art. 18 din pactul So» 
cietăţii Naţiunilor, Secretarul general va proceda la înre= 
gistrarea prezentei convenţii de îndată ce întâia ratificare 
va fi fost depusă. 

Art. 5.— Membrii Societăţii Naţiunilor cari nau sem= 
nat prezenta convenţie înainte de 1 Decembrie 1921, vor 
putea să adere la ea. 

Acelaş lucru şi pentru Statele ne-membri ai Societăţii 
cărora Consiliul Societăţii ar fi hotărât să le trimită co= 
municarea oficială a prezentei convenţii. 

Aderarea va fi notificată Secretarului general al Socie= 
tăţii care va informa pe toate puterile interesate despre 
aderare şi despre data la care aceasta a fost notificată. 

Art. 6.— Prezenta convenţie nu va intra în vigoare de= 
cât după ce va fi ratificată de cinci puteri, Data intrării 
sale în vigoare va fi a 90-a zi după primirea de către Se= 
cretariatul general al Societăţii Naţiunilor a celei de a 
cincia ratificări. Ulterior prezenta convenţie va produce e= 
fect în ceea ce priveşte fiecare din puteri, 90 zile după 
primirea ratificării sau a notificării aderării. 

De îndată ce prezenta convenţie va intra în vigoare Se= 


www.dacoromanica.ro 


231 


cretarul general va trimete o copie conformă puterilor ne= 
membre a Societăţii, care, în baza tratatelor de pace, s'au 
angajat să adere la dânsa. 

Art. 7.— O listă specială va fi ținută de Secretarul ge= 
neral al Societăţii Naţiunilor indicând care părți au semnat 
sau ratificat prezenta convenţie, au aderat la dânsa sau 
au denunţat»o. 

Această listă va fi necontenit la dispoziţia membrilor 
Societăţii şi va fi publicată cât mai des posibil, după in= 
dicaţiunile Consiliului. 

Art. 8.— Sub rezerva dispozițiunilor articolului 2 al 
prezentei convenţii, aceasta poate să fie denunţată de ori= 
care din părți, după expirarea unui termen de cinci ani, 
cu începere dela data intrării în vigoare pentru zisa para 
te. Denunţarea va fi făcută sub formă de notificare scri= 
să, adresată Secretarului general al Societăţii Naţiunilor. 
Copie depe această notificare informând toate celelalte 
părţi de data la care ea a fost primită, le va fi imediat 
transmisă de Secretarul general. Denunţarea va produce 
efect un an dela data la care va fi fost primită de către 
Secretarul general şi nu va fi valabilă decât în privinţa 
puterii care o va fi notificat. Ea nu va aduce nici o ştir= 
bire, afară de acord contrar, angajamentelor relative la un 
program de lucrări contractate înainte de denunţare. 

Art. 9. — Revizuirea prezentei convenţii poate să fie 
cerută la orice epocă de o treime din înaltele părţi con» 
tractante. 

Drept care, plenipotenţiarii sus numiţi au semnat prez 
zenta convenţie. 

Făcută la Barcelona, în douăzeci Aprilie una mie nouă 
sute douăzeci şi unu, într'un singur.exemplar care va ră= 


mâne depus în arhivele Societăţii Naţiunilor. 
Urmează semnăturile). 


b) Statutul dela Barcelona 


Art. 1.— Pentru aplicarea prezentului Statut, vor fi 
considerate drept căi navigabile de interes internaţional : 
1. Toate părţile în mod natural navigabile către şi dela 
mare ale unei căi de apă care, în cursul său natural na= 


www.dacoromanica.ro 


232 


vigabil înspre şi dela mare, desparte sau străbate diferite 
State, precum şi orice parte a unei alte căi de apă natu= 
ral navigabile care desparte sau străbate diferite State, 

Se înţelege că: 

a) Transbordarea de pe o corabie sau vapor pe un al- 
tul nu este exclusă prin cuvintele „navigabile spre şi de= 
la mare“. 

b) Se spune natural navigabilă orice cale de apă natu= 
rală sau partea din calea de apă naturală făcând actual: 
mente obiectul unei navigaţii comerciale obişnuite sau în 
stare să facă, prin condiţiile sale naturale, obiectul unei 
atari navigaţii ; prin navigaţie comercială ohişnuită trebue 
să se înţeleagă o navigaţie care, date fiind condiţiile eco= 
nomice ale ţărilor riverane, este din punct de vedere co= 
mercial şi în chip uşor practicabilă ; 

c) Afluenții trebue să fie consideraţi ca nişte căi de a= 
pă deosebite ; : 

d) Canalurile laterale stabilite în scop de a împlini im= 
perfecțiunile unei căi de apă ce intră în definiția de mai 
sus sunt asimilate acestei din urmă; 

e) Sunt socotite ca riverane toate Statele despărțite sau 
străbătute de aceiaşi cale navigabilă de interes internaţio= 
nal, inclusiv afluenții săi de interes internaţional. 

2. Căile de apă sau părţi din căi de apă naturale ori 
artificiale desemnate anume ca trebuind să fie supusere= 
gimului convenției generale privitoare la căile navigabile, 
fie prin actele unilaterale ale Statelor sub suveranitatea 
sau autoritatea cărora se găsesc zisele căi de apă, sau 
părţi de căi de apă, fie prin acorduri care cer în special 
consimțământul ziselor State. 

Art. 2.— Printre căile navigabile de interes internaţio= 
nal alcătuind o categorie specială în vederea aplicării ar= 
ticolelor 5, 10, 12 şi 14 ale prezentului Statut sunt: 

a) Căile navigabile pentru care există o Comisie inter= 
naţională unde sunt reprezentate State neriverane ; 

h) căile navigabile care ar fi ulterior clasate în această 
categorie, fie în virtutea unor Acte unilaterale ale State= 
lor sub suveranitatea sau autoritatea cărora se găsesc ele 


www.dacoromanica.ro 


233 


fie în virtutea unor acorduri care cer în special consim= 
ţământul ziselor State. 

rt. 3.— Sub rezerva stipulaţiunilor din articolele 5 şi 
17, fiecare din Statele contractante va acorda pe părţile 
de căi navigabile desemnate mai sus, care se găsesc suh 
suveranitatea sau autoritatea lor, liberul exerciţiu al na= 
vigaţiei pentru corăbiile şi vapoarele purtând pavilionul 
vre=unuia din Statele contractante. 

Arf. 4.— In exerciţiul navigaţiei mai sus vizate, supuşii, 
bunurile şi pavilioanele tuturor Statelor contractante, vor 
fi, din toate punctele de vedere, tratate pe picior de per= 
fectă egalitate. În special, nu se va face nici o deosebire 
între supuşii, bunurile şi pavilioanele diferitelor State ri= 
verane, inclusiv Statul riveran sub suveranitatea sau au= 
toritatea căruia se află partea de cale navigabilă în ches= 
tiune ; de asemenea nici o deosebire, nu se va face între 
supuşii, bunurile şi pavilioanele Statelor riverane şi ale 
celor neriverane. Se înţelege, prin urmare, că nici un pri= 
vilegiu exclusiv de navigaţie nu se va acorda pe zisele 
căi navigabile la societăţi sau la particulari. 

Nici o deosebire nu va putea fi făcută în zisul exerci= 
tiu din punctul de vedere al locului de provenienţă sau 
de destinaţie sau al direcţiei transporturilor. 

Arf. 5.— Prin derogare dela cele două articole prece= 
dente şi afară de convenţie sau obligaţie contrară : 

1. Orice Stat riveran are dreptul să rezerve propriului 
său pavilion transportul de călători şi mărfuri încărcate 
într'un port ce se găseşte sub suveranitatea sau autori= 
tatea sa şi descărcate întrun alt port ce se găseşte, de 
asemeni, sub suveranitatea sau autoritatea sa. Statulcare 
nu rezervă propriului său paviiion transporturile specifi= 
cate mai sus, poate, totuşi, faţă de un coriveran, care şi» 
le rezervă, să refuze beneficiul egalităţii de tratament în 
ceeace priveşte zisele transporturi. 

Pe căile navigabile vizate la articolul 2, Actul de navi 
gaţie nu va putea să lase Statelor riverane decât dreptul 
de a rezerva transporturile locale de călători şi mărfuri 
indigene sau indigenate. Totuşi, în toate cazurile când o 


www.dacoromanica.ro 


234 


libertate mai deplină a navigaţiei ar fi fost proclamată 
printr'un Act de navigaţie anterior, această libertate nu va 
fi micşorată. 

2. Când o reţea navigabilă naturală de interes interna= 
tional necuprinzând căile vizate de articolul 2, nu des= 
parte sau străbate decât două State, acestea au dreptul 
de a rezerva de comun acord pavilionului lor transportul 
călătorilor şi mărfurilor, încărcate întrun port depe acea 
reţea şi descărcate într'un alt port al aceleiaşi reţele, a= 
fară numai dacă acest transport nu va fi efectuat între 
două porturi, cate nu se găsesc sub suveranitatea sau a= 
utoritatea unui acelaş Stat în cursul unei călătorii, fără 
transbordare pe teritoriile unuia sau altuia din zisele 
State, cuprinzând un parcurs pe mare şi pe o cale navi= 
gabilă de interes internaţionalcare nu aparţine zisei reţele. 

Art. 6. — Fiecare din Statele contractante păstrează pe 
căile navigabile sau părţi de căi navigabile vizate la artico= 
lul 1, şi care se găsesc sub suveranitatea sau autoritatea 
sa, dreptul de care el se bucură actualmente de a edicta 
dispoziţiuni şi de a lua măsurile necesare poliţiei generale 
a teritoriului şi aplicării legilor şi regulamentelor privitoare 
la vămi, la sănătatea publică, la precauţiunile împotriva 
boalelor la animale şi plante, la emigrație sau imigrație, şi 
a importul sau exportul mărfurilor oprite ; se înţelege că 
aceste dispoziţiuni şi aceste măsuri nedepăşind necesităţile 
şi aplicate pe un picior de perfectă egalitate, supușilor, 
bunurilor şi pavilioanelor oricăruia dintre Statele contrac= 
tante, inclusiv Statul contractant care le edictează, nu vor 
trebui să împiedice, fără un motiv temeinic, liberul exer 
ciţiu al navigaţiei. 

Art. 7. — Pe parcursul ca şi la gura căilor navigabile 
de interes internaţional nu vor putea fi percepute venituri 
de nici un felaltele decât acelea având caracterul de plăţi 
şi menite exclusiv să acopere în mod echitabil cheltuelile 
de întreţinere a navigabilităţii sau de ameliorarea căiei na= 
vigabile şi a intrărilor sale, sau de a acoperi cheltueli făcute 
în interesul navigaţiei. Aceste încasări vor fi socotite după 
cheltuelile corespunzătoare şi tariful lor va fi afişat în 


www.dacoromanica.ro 


235 


porturi. Ele vor fi în aşa fel stabilite încât să nu facă 
necesară, afară de bănuiala de fraudă sau de contravenţie, 
o cercetare amănunţită a încărcăturii şi să înlesnească, pe 
cât posibil, atât prin modalităţile pentru perceperea lor, 
cât şi prin însăşi tarifele, traficul internaţional. 

Arf. 8.— În ceeace priveşte formalităţile vamale, transitul 
corăbiilor şi al vapoarelor, al călătorilor şi mărfurilor, pe 
căile navigabile de interes internaţional, se va face în con= 
diţiile fixate prin Statutul dela Barcelona despre libertatea 
transitului. De fiecare dată când transitul se va face fără 
transbordare, vor fi aplicate dispoziţiunile complimentare 
de mai jos: 

a) Când cele două maluri ale unei căi navigabile de 
interes international fac parte din acelaş Stat, formalităţile 
vamale impuse mărfurilor în transit, după declaraţie şi o 
revizie sumară, se vor märgini la punerea sub peceţi, sub 
lacăte sau sub paza agenţilor vamali; 

b) Când o cale navigabilă de interes internaţional face 
frontieră între două State, corăbiile şi vapoarele, călătorii 
şi mărfurile în transit vor trebui să fie, în cursul călătoa 
riei, scutite de orice formalitate vamală, afară de cazul în 
care, din motive valabile de ordin practic şi fără a aduce 
nici o ştirbire uşurinţei de navigaţie, îndeplinirea forma= 
lităţilor vamale s'ar face într'un punct al părţii căiei na 
vigabile ce formează graniţa. 

Transitul corăbiilor sau vapoarelor şi al călătorilor, pre= 
cum şi transitul mărfurilor fără transbordare pe căile na= 
vigabile de interes internaţional, nu vor putea da loc la 
perceperea nici unuia din drepturile care sunt fie prohi= 
bite prin Statutul dela Barcelona privitor la libertatea 
transitului, fie autorizate prin articolul 3 al zisului Statut, 
fiind, totuși, înţeles că vor putea fi puse în sarcina cos 
răbiilor şi vapoarelor în transit încartiruirea şi hrana 
agenţilor vamali strict necesari pentru supraveghere. 

Arf. 9. — În toate porturile aşezate pe o cale navigabilă 
de interes internaţional şi din puctul de vedere al folo= 
sirii acestor porturi, supuşii, bunurile şi pavilioanele tu= 
turor Statelor contractante se vor bucura, sub rezerva 


www.dacoromanica.ro 


236 


dispoziţiunilor din articolele 5 şi 17, în deosebi în ceea 
ce priveşte taxele şi încasările porturilor, de un tratament 
egal cu cel al supuşilor, bunurilor şi pavilioanelor Sta- 
tului riveran sub suveranitatea sau autoritatea căruia se 
găseşte portul. Se înţelege că bunurile cărora se aplică 
prezentul alineat sunt bunurile având ca origină, prove= 
nienţă sau destinație vreunul dintre Statele contractante. 

Instalaţiile porturilor aşezate pe o cale navigabilă de 
interes internaţional şi înlesnirile oferite în acestea navi= 
gaţiei nu vor putea fi sustrase uzului public decât într'o 
modestă măsură şi întru totul potrivită cu liberul exer= 
ciţiu al navigaţiei. 

La perceperea drepturilor de vamă sau a celor asimia 
late, a taxelor de acsiz local şi de consumaţie, cum şi în 
ceea ce priveşte cheltuelile suplimentare încasate cu oca= 
zia importului sau exportului mărfurilor prin zisele por= 
turi, nu se va face nici o deosebire din pricina pavilio= 
nului corăbiei care a făcut sau trebue să facă transportul, 
fie că acest pavilion ar fi pavilionul naţional sau al oris 


căruia altul dintre Statele contractante. 
Statul sub suveranitatea sau autoritatea căruia se gă= 


seşte un port va putea să retragă beneficiul aliniatului 
precedent, oricărei corăbii sau vapor, dacă s'ar dovedi că 
armatorul său defavorizază sistematic pe supuşii acestui 


Stat sau societăţile controlate de zişii supuşi, 
Afară de un motiv excepţional, îndreptăţind, pentru ne= 


cesităţi economice, o derogare, drepturile de vamă nu vor 
putea fi superioare celor care sunt percepute la celelalte 
frontiere vamale ale Statului interesat pentru mărfurile 
de acelaş fel, de aceiaşi provenienţă şi cu aceiaşi desti= 
nație. Toate înlesnirile care s'ar acorda de Statele con= 
tractante pe alte căi de uscat sau de apă, sau în alte 
porturi pentru importul sau exportul mărfurilor, vor fi, 
de asemenea, acordate importului sau exportului făcute 
în aceleaşi condiţii pe calea navigabilă şi porturile mai 
sus vizate. 

Art. 10.— 1. Orice Stat riveran este obligat, pe deo= 
parte, să se abţină dela orice măsuri în stare de a aduce 
ştirbiri navigaţiei sau de a micşora înlesnirile navigaţiei, 


www.dacoromanica.ro 


__237 


iar, pe de altă parte, de a lua cât mai repede cu putinţă 
toate măsurile folositoare spre a înlătura orice piedici sau 
primejdii întâmplătoare pentru navigaţie. 

2, Dacă această navigaţie cere o întreţinere regulată, fie 
care din Statele riverane are, în acest scop, obligaţia faţă 
de celelalte, să ia măsurile şi să facă lucrările necesare 
pe teritoriul său cât mai repede cu putinţă, ţinândusse 
seamă, totdeauna, de starea navigaţiei, precum şi de sta= 
rea economică a regiunilor servite de calea navigabilă, 

Afară de convenţie contrarie, fiecare din Statele rive= 
rane va avea dreptul invocând motive întemeiate, să ceară 
celorlalţi riverani o participare corespunzătoare la cheltue= 
lile acestei întreţineri. 

3. Afară de un motiv legitim de opunere a unuia din 
Statele riverane, inclusiv şi Statul teritorial interesat fie 
pe temeiul condiţiilor însăşi ale navigabilităţii în teritoriul 
său, fie pe alte interese, cum ar fi, între altele, menţine= 
rea regimului normal al apelor, nevoile de irigare, folosi» 
rea forţei hidraulice sau necesitatea de a construi alte căi 
de comunicaţie mai avantagioase, un Stat riveran nu va 
putea să refuze de a îndeplini, la cererea unui alt Stat 
riveran, lucrările necesare de ameliorare a navigabilităţii, 
dacă acesta se oferă să plătească cheltuelile, precum şi o 
parte dreaptă din excedentul cheltuelilor de întreţinere. 
Totuşi, se înţelege că aceste lucrări nu vor putea fi în= 
treprinse atât timp cât Statul, pe teritoriul căruia ele 
trebue să fie făcute, se opune pe temei de interese vitale. 

4, Afară de convenţie contrară, Statul obligat să exe= 
cute lucrările de întreţinere va putea să se libereze de a= 
ceastă obligaţie dacă, cu asentimentul tuturor celorlalte 
State coriverane, unul sau mai multe din ele primesc să 
le execute în locul lui; cât despre lucrările de ameliorare, 
Statul ţinut să le facă va fi liberat de această obligaţie 
dacă autoriză Statul care cere să le facă în locul său; în. 
deplinirea lucrărilor de către alte State decât Statul teri= 
torial interesat, sau participarea acestor State la cheltue= 
lile acestor lucrări, vor fi asigurate, fără atingerea dreptu» 
rilor de control şi de administrare a acestor lucrări, cum 


www.dacoromanica.ro 


238 


şi a prerogativelor suveranităţii sau autorităţii pe calea 
navigabilă, aparţinând Statului teritorial interesat. 

5. Pe căile navigabile vizate la articolul 2, dispoziţiile 
prezentului articol sunt aplicabile sub rezerva stipulațiilor 
din tratate, convenţii sau acte de navigaţie care deter= 
mină puterile şi răspunderea Comisiei internaţionale cu 
privire la lucrări. 

Sub rezerva dispoziţiilor speciale din zisele tratate, con= 
venţii sau acte de navigaţie, existențe sau care se vor 
încheia : 

a) hotărârile privitoare la lucrări aparţin Comisiei ; 

b) aplanarea în condiţiile prevăzute la articolul 22 de 
mai jos, ori cărui diferend ce s'ar naşte din pricina a= 
cestor hotărâri, va putea fi cerută, în toate cazurile, pe 
motiv de necompetenţă sau de violare a convențiilor in= 
ternaţionale privind căile navigabile. Pentru ori care alt 
motiv, cererea de aplanare în zisele condiţii nu va putea 
fi făcută decât de Statul teritorial interesat. 

Deciziunile Comisiei vor trebui să fie conforme cu re= 
gulile prezentului articol. 

6. Cu toate prevederile întâiului paragraf al acestui ar= 
ticol, un Stat riveran va putea, afară de convenţie con= 
trară, să schimbe destinaţia unei căi navigale în total sau 
în parte, printr'un acord al tuturor Statelor riverane sau 
al tuturor Statelor reprezentate în Comisia internaţională, 
în cazul căilor năvigabile vizate la articolul 2. 

În mod excepţional, o cale navigabilă de interes inter= 
national nevizată la articolul 2, va putea să sufere o schim= 
bare de destinaţie din partea unuia din Statele riverane 
dacă navigația e puţin desvoltată pe dânsa şi dacă acest 
Stat justifică un interes economic vădit superior celui al 
navigaţiei. În acest caz, schimbarea de destinaţie nu va 
putea să se facă decât la un an după preavis şi fără re= 
cursul unui alt Stat riveran în condiţiile prevăzute la ara 
ticolul 22. Decizia va fixa, eventual, condiţiile în care 
schimbarea de destinaţie va putea fi făcută, 

7. În cazurile când o cale navigahilă de interes inter= 
național dă eşire la mare prin mai multe braţe aflate în 


www.dacoromanica.ro 


239 


teritoriul unui acelaş Stat, prevederile din paragrafele 1, 
2 şi 3 ale articolului de faţă se aplică numai braţelor 
principale socotite necesare ca să dea o eşire deplină 
la mare. 

Art. 11.— În cazul când unul sau mai multe State ris 
verane pe o cale navigabilă de interes internaţional nu 
sunt părţi în prezentul Statut, obligaţiile financiare însu= 
şite de fiecare din Statele contractante, în virtutea artis 
colului 10, nu pot să întreacă obligaţiile ce le-ar fi luat, 
ele, în cazul când toate Statele riverane ar fi părți în Statut, 

Art, 12.— Afară de prevederile contrarii ale unui acord 
sau tratat particular, în special a convențiilor existente 
privitoare la măsurile vamale, la poliţie şi la precauţiunile 
sanitare, administraţia căilor navigabile de interes intera 
naţional este exercitată de fiecare din Statele riverane 
sub suveranitatea sau autoritatea căruia se găseşte as 
ceastă cale navigabilă. Fiecare din zisele State riverane 
are, îndeosebi, puterea şi este ţinut să edicteze reglemen= 
tarea navigaţiei pe zisa cale şi să vegheze la aplicarea ei; 
această reglementare va trebui să fie stabilită şi aplicată 
în aşa fel încât să se uşureze liberul exerciţiu al navi» 
gaţiei în condiţiile prevăzute prin prezentul Statut. 

Regulile de procedură, privitoare în special la constaa 
tarea, la urmărirea şi la pedepsirea delictelor de navigaţie, 
vor trebui să urmărească proceduri cât mai expeditive 
cu putinţă. 

Totuşi, Statele contractante recunosc că e mult de dorit 
ca Statele riverane să se înţeleagă în privinţa administra» 
ției căiei navigabile şi 'n special cu privire la adoptarea 
unei reglementări a navigaţiei care să fie, pe întregul 
parcurs al acestei căi navigabile, cât mai uniformă o va 
îngădui diversitatea împrejurărilor locale. 

Se pot înfiinţa servicii publice monopolizate de remorcaj 
sau alte mijloace de tracţiune prin acordul unanim al Stas 
telor riverane sau al Statelor reprezentate în Comisia in= 
ternaţională, în cazul căilor navigabile vizate prin articolul 
2, cu scopul de a uşura exercitarea navigăţiei, 

Arf. 13.— Tratatele, convențiile sau acordurile în vigoare 


www.dacoromanica.ro 


240 


încheiate de Statele contractante în materie de căi navi= 
gabile înainte de data intrării în vigoare a prezentului 
Statut, nu sunt abrogate în ceea ce priveşte Statele sem= 
natare ale ziselor tratate, convenţii sau acorduri prin fap= 
tul acestei intrări în vigoare. 

Totuşi, Statele contractante se obligă să nu aplice între 
ele acelea din prevederile ziselor tratate, convenţii sau a= 
corduri cari s'ar opune regulilor prezentului Statut, 

Art. 14.— ln cazul când unul din acorduri sau tratate 
particulare vizate la articolul 12 ar fi încredințat sau ar 
încredința anumite funcţii unei Comisii internaţionale cu= 
prinzând reprezentanţii altor State decât ai celor riverane, 
această Comisie ar trebui să se inspire exclusiv, sub re= 
zerva prevederilor din articolul 10, din interesele naviz 
gației şi ar fi considerată ca unul din organismele pre= 
văzute în articolul 24 din pactul Societăţii Naţiunilor ; în 
consecinţă, ele ar schimba direct cu organele Societăţii 
toate informaţiile utile şi ar face sä-i ajungă Societăţii un 
raport anual. 

Atribuţiile Comisiilor prevăzute la aliniatul precedent 
vor fi determinate prin Actul de navigaţie al fiecărei căi 
navigabile şi se vor cuprinde în atribuţiuni cel puţin ur= 
mătoarele : 

a) Comisia va avea calitatea să întocmească regulamen= 
tele de navigaţie pe care va socoti necesar să le facă ea 
însăşi şi va primi comunișări despre toate celelalte regula= 
mente de navigaţie ; 

b) Ea va semnala Statele riverane lăcrările necesare 
pentru întreţinerea amenajamentelor şi menţinerea navi= 
gabilităţii ; 

c) Ea va primi dela fiecare din Statele riverane comu= 
nicarea oficială a tuturor proectelor pentru ameliorarea căiei 
navigabile ; 

d) Ea va avea calitate, în cazul când actul de navigație 
n'ar cuprinde o reglementare specială cu privire la perce= 
perea veniturilor, să aprobe perceperea acestora prin apli= 
carea prevederilor articolului 7 din prezentul Statut. 


Art. 15. — Prezentul Statut nu fixează drepturile şi în= 


www.dacoromanica.ro 


241 


datoririle beligeranţilor şi neutrilor în timp de răsboi, însă 
el se va păstra în timp de război în măsură potrivită cu 
acele drepturi şi îndatoriri. 

Art. 16. — Prezentul Statut nu impune nici unuia din 
Statele contractante vre=o obligaţie care ar veni în con= 
trazicere cu drepturile şi datoriile sale de membru al So= 
cietăţi Naţiunilor. 

Art. 17. — Afară de acorduri contrarii la care Statul 
teritorial interesat este sau va fi parte, prezentul Statut 
nu se aplică navigaţiei corăbiilor şi bastimentelor de răs= 
boi, de poliţie, de control, nici în general tuturor basti= 
mentelor care exercită puterea publică, sub orice titlu. 

Art. 18. — Fiecare din Statele contractante se obligă să 
nu acorde fie prin convenţie sau în alt chip, unui Stat 
necontractant, privitor la navigația pe o cale navigabilă de 
interes internaţional, un tratament care ar fi, între Statele 
contractante, contrar prevederilor prezentului Statut. 

Arf. 19. — Se va putea în mod excepţional şi pe un 
termen cât mai limitat cu putinţă, să se deroge la dispos 
ziţiile articolelor precedente prin măsuri particulare sau 
generale ce fiecare din Statele contractante ar fi nevoit 
să le ia în caz de evenimente grave privind siguranţa Sta= 
tului sau interesele vitale ale ţării, fiind înteles că prin» 
cipiul libertăţii de navigaţie şi în special comunicaţia între 
ţările riverane şi mare trebue să fie menținute în toată 
măsura posibilă. 

Art. 20. — Prezentul Statut nu înseamnă întru nimic 
retragerea înlesnirilor mai mari în vigoare acordate pentru 
liberul exerciţiu al navigaţiei, pe vre=o cale navigabilă de 
interes internaţional, în condiţii concordante cu principiul 
de egalitate prescris de prezentul Statut în ceea ce pri- 
veşte supuşii, bunurile şi pavilioanele tuturor Statelor 
contractante. Şi nici nu înseamnă, pe deasupra, interzice» 
rea de a acorda, în viitor, ceva asemănător. 

Arf. 21. — Conform articolului 23 (e) din pactul Sociea 
tății Naţiunilor, orice Stat contractant care va putea să 
invoace valabil contra aplicării vre-uneia din prevederile 


prezentului Statut, pe întregul, sau pe o parte din teri= 
16 


www.dacoromanica.ro 


242 


toriul său, o situaţie economică gravă rezultând din de= 
vastările întâmplate pe pământul său, în timpul răsboiului 
1914—918, va fi considerat ca scutit în mod temporar de 
obligaţiile ce decurg din aplicarea zisei prevederi, fiind 
înțeles că principiul libertăţii navigației trebue să fie ob= 
servat în toată măsura posibilă. 

rf. 22. — Sub rezerva dispoziţiunilor din articolul 10, 
paragraful 5, şi în lipsă de o înţelegere directă între Sta= 
te, toate conflictele ce s'ar ivi între ele cu privire la in= 
terpretarea sau aplicarea acestui Statut, vor fi aduse înain= 
tea Curţei permanente de justiţie internaţională, afară nu= 
mai dacă prin aplicarea unei convenţii speciale sau a unei 
clauze generale de arbitraj, nu s'a procedat la o aplanare 
a conflictului, fie prin arbritraj fie într'alt fel. 

Recursul va fi făcut aşa cum este prevăzut în artico= 
lul 40 din Statutul Curţei permanente de Justiţie inter= 
naţională, 

Totuşi, pentru a aplana pe cât posibil aceste conflicte 
prin bună învoială, Statele contractante se obligă mai 
înainte de orice instanţă judiciară, şi sub rezerva dreptu» 
rilor şi atribuţiilor Consiliului şi ale Adunării, să supună 
aceste conflicte pentru aviz consultativ organului se sar 
fi instituit de Societatea Naţiunilor ca organ consultativ şi 
technic al membrilor Societăţiii în ceea ce priveşte comu= 
nicaţiile şi transitul. În caz de urgenţă, un aviz provizo= 
riu va putea recomanda toate măsurile prealabile destinate 
în dosebi să aducă liberei navigaţii înlesnirile de care ea 
se bucura înainte de actul sau faptul care a provocat 
conflictul. 

Art. 23. — O cale navigabilă nu va fi socotită ca fiind 
de interes international prin singur faptul că străbate sau 
delimitează zone sau ţinuturi închise (enclave) de o în, 
tindere şi cu o populaţie foarte rară în comparaţie cu 
aceea a teritoriilor străbătute şi care formează părţi des= 
făcute sau aşezări aparţinând unui Stat, altul decât a= 
cel căruia aparţine zisa apă, cu această excepţie, în tot 
cursul său navigabil, 


Art. 24. — Prezentul Statut nu va fi aplicabil unei căi 


www.dacoromanica.ro 


243 


navigabile de interes internaţional având numai doi rive= 
rani şi care desparte pe o mare lungime un Stat contraca 
tant de un Stat necontractant al cărui guvern nu este 
recunoscut de cel d'intăi în momentul semnării prezentu= 
lui Statut, atât timp cât un acord nu va fi fost încheiat 
între dânşii stabilind, pentru calea de apă avută în vede= 
re, un regim administrativ şi vamal care să dea Statului 
contractant siguranțe convenabile. 

Arf. 25. — Se înţelege că acest Statut nu trebue să fie 
interpretat ca reglementând întrucâtva drepturile şi obli= 
gaţiile infer se ale teritoriilor care fac parte sau sunt puse 
sub ocrotirea unui acelaş Stat suveran, fie că aceste te= 
ritorii, luate în mod individual, sunt sau nu membrii ai: 


Societăţii Naţiunilor. 
c) Protocolul adiţional la convenţie 


Statele semnatare ale convenției privitoare la regimul 
Căilor navigabile de interes internaţional semnată la Bar= 
celona, la 20 Aprilie 1921, ai căror reprezentanţi regulat 
autorizaţi au pus semnăturile lor pe prezentul protocol, 
declară că peste libertatea comunicaţiilor acordată de cle 
în virtutea convenției pe căile navigabile socotite de in= 
teres internațional, ele mai acordă, sub rezerva reciproci= 
tăţii, fără atingerea drepturilor lor de suveranitate şi în 
timp de pace, pe: 

a) toate căile navigabile, 

b) toate căile natural navigabile, 

care, puse fiind sub suveranitatea sau autoritatea lor şi 
nefiind socotite de interes internaţional, sunt deschise na= 
vigaţiei comerciale obişnuită către şi dela mare, precum şi 
în porturile aflate pe aceste căi de apă, o egalitate pera 
fectă de tratament pentru pavilioanele oricărui Stat sema= 
natar al prezentului protocol în ceea ce priveşte transpor= 
turile de import şi export fără transbordare. 

În momentul semnării, Statele semnatare trebue să no= 
tifice dacă primesc obligaţiile în întinderea arătată sub 
litera a) de mai sus sau numai în întinderea mai res= 
trânsă definită sub litera 2). 


www.dacoromanica.ro 


244 


Este înțeles că Statele care au primit paragraful a) nu 
sunt legate față de cele care au primit paragraful b) de= 
cât în condiţiile ce reies din acesta din urmă. 

De asemeni, e înțeles că Statele, al căror număr însem» 
nat de porturi aşezate pe căi navigabile au rămas închise 
până în prezent comerţului internaţional, pot în momen= 
tul semnăturii acestui protocol să excludă dela aplicarea 
lui una sau mai multe din căile navigabile definite mai sus. 

Statele semnatare vor fi libere să declare că primirea 
protocolului acesta de ele nu se întinde la totalul saulao 
parte din coloniile, posesiunile de peste ocean sau pro= 
tectoratele care se găsesc sub suveranitatea sau autoritas 
tea lor. Aceste State vor putea, deci, în urmă, să adere 
la protocol în numele unei colonii, al unei posesiuni de 
peste ocean sau al unui protectorat, exluse astfel prin de= 
claraţia lor. Ele vor putea, de asemenea, să denunțe pro= 
tocolul, potrivit prevederilor sale, separat, în numele orică= 
reia dintre coloniile, posesiunile de peste ocean sau pro= 
tectoratele ce se găsesc în mod separat, sub suveranitatea 
sau autoritatea lor. 

Prezentul protocol va fi ratificat. Fiecare putere îşi va 
adresa ratificarea Secretarului general al Societăţiii Naţi= 
unilor prin îngrijirea căruia se vor încunoştiința toate 
celelalte puteri semnatare, Ratificările vor rămânea depu= 
se în arhivele Secretariatului Societăţii Naţiunilor. 

Prezentul Protocol va rămâne deschis semnăturei sau 
aderărei Statelor care au semnat convenţia de mai sus, ori 
care au aderat la dânsa. 

El va intra în vigoare după primirea de către Secreta= 
rul general al Societăţii Naţiunilor a ratificărilor din par= 
tea a două State, cu condiţie ca la acea epocă zisa con» 
venţie să fie în vigoare. 

El poate fi denunţat la orice epocă după trecerea unei 
perioade de doui ani socotită dela data primirii de către 
Secretarul general al Societăţii Naţiunilor a ratificării 
Statului care denunţă. Denunţarea nuz=şi va produce efec= 
tul decât la un an după primirea ei de Secretarul general 
al Societăţii Naţiunilor. Denunţarea convenției privitoare 


www.dacoromanica.ro 


245 


la regimul căilor navigabile de interes internaţional va fi 
socotită că implică şi denunţarea acestui protocol. 

Făcut la Barcelona, la douăzeci Aprilie una mie nouă 
sute douăzeci şi unu, înntrun singur exemplar ale căror 
texte francez şi englez vor fi doveditoare. 


II. REGIMUL INTERNAȚIONAL AL 
CĂILOR FERATE 


a) Convenţia dela Geneva 


Austria, Belgia, Brazilia, Împărăția Britanică (cu Noua 
Zelandă şi India), Bulgaria, Cehoslovacia, Chile, Danemarca 
Oraşul Liber Dantzig, Elvefia, Estonia, Finlanda, Franța, 
Germania, Grecia, Ifalia, Japonia, Lettonia, Lithuania, Nors 
vegia, Polonia, Portugalia, România, Republica Salvador, 
Regaful Sârbilor, Croafilor şi Slovenilor, Siamul, Suedia, 
Spania, Ungaria şi Uruguay. 

Doritoare de a garanta şi de a menţine libertatea co= 
municaţiilor şi a tranzitului, precum şi de a înlesni în a= 
cest scop desvoltarea cooperaţiei internaţionale în organi= 
zarea şi îndeplinirea transporturilor pe calea ferată ; : 

Doritoare, totodată, de a asigura aplicarea principiului 
tratamentului echitabil al comerţului la transporturile inə 
ternaţionale pe calea ferată ; 

Socotind că modul cel mai potrivit spre a ajunge în a= 
ceastă materie la un rezultat ar fi dat de o convenţie ge= 
nerală, la care cel mai mare număr posibil de State ar 
putea ulterior adera ; 

Recunoscând că înțelegeri internaţionale în materie de 
transport, pe calea ferată, au şi făcut obiectul unor nu= 
meroase convenţii particulare între State şi între admnis= 
traţiile căilor ferate şi că aceste convenţii speciale pot în= 
lesni, în chip mai eficace, aplicarea principiilor unei con= 
venţii generale în amănuntul lor şi progresul cooperării 
internaţionale în această privinţă ; 

Socotind, însă, totodată, că fără a stânjeni funcționarea a= 
acestor convenţii particulare sau legăturile directe şi nego= 


www.dacoromanica.ro 


246 


cierele dintre administraţiile căilor ferate şi fără a aduce 
vre=o atingere drepturilor de suveranitate şi de autoritate 
ale Statelor, se va putea da, dimpotrivă, prin întocmirea 
unei reglementări sumare şi şistematice a îndatoririlor 
internaţionale, recunoscute în materie de transporturi îns 
ternaţionale pe calea ferată, cea mai mare întindere pos 
sibilă principiilor depe acum admise între câteva State şi 
între anumite administrații şi că se va putea înlesni în 
chipul cel mai larg, pe viitor, încheierea unor noui con= 
venţii particulare după nevoile desvoltării traficului inters 
naţional ; 

Socotind că la conferinţa întrunită la Barcelona la 10 
Martie 1921, în urma invitaţiei Societăţii Naţiunilor s'a 
exprimat dorinţa ca o convenţie generală asupra regimu» 
lui internaţional al căilor ferate să fie încheiată, întrun 
termen de doui ani; că conferinţa întrunită la Genova la 
10 Aprilie 1922 a cerut printr'o rezoluţie transmisă orgas 
nismelor competinte ale Societăţii Naţiunilor, cu aprobarea 
Consiliului şi a Adunării Societăţii, să se încheie şi să se 
pună cât mai curând în vigoare convențiile internaţionale 
relative la regimul comunicaţiilor prevăzute de tratatele 
de pace şi fiind dat că art. 379 din tratatul dela Versailles 
şi articolele corespunzătoare din celelalte tratate au prevă= 
zut întocmirea unei convenţii generale asupra regimului 
internaţional al căilor ferate ; 

Primind invitaţia Societăţii Naţiunilor dea lua parte la 
o conferinţă, întrunită la Geneva la 15 Noemvrie 1923; 

Doritoare de a pune în vigoare dispoziţiile Statutului 
aplicabil regimului internaţional al căilor ferate adoptat 
acolo şi de a încheia în acest scop o convenţie generală: 

Înaltele părţi contractante au numit drept plenipoten»= 
ţiarii lor : (urmează numele acestora) cari, după ce şisau 
comunicat deplinele lor puteri, găsite în bună şi cuvenită 
formă, s'au înţeles asupra celor ce urmează : 

Arf. 1.—Statele contractante declară că primesc Statutul 
aci alăturat relativ la regimul internaţional al căilor ferate 
adoptat de a doua conferinţă generală a comunicaţiilor şi 
a tranzitului, întrunită la Geneva, la 15 Noemvrie 1923. 


www.dacoromanica.ro 


N. Aa 


Acest Statut va fi privit ca făcând parte integrantă din 
zisa convenţie. În consecinţă, Statele contractante declară 
că primesc obligaţiile şi angajamentele zisului Statut, în 
conformitate cu stipulaţiile şi condiţiile lor. 

rf. 2.—Convenţia de faţă nu aduce nici o atingere 
drepturilor şi obligaţiilor care decurg din dispoziţiile tra= 
tatului de pace semnat la Versailles la 28 Iunie 1910, sau 
din dispoziţiile similare în celelalte tratate relative la pua= 
terile semnatare sau beneficiare ale acelor tratate. 

rf. 3.— Convenţia de faţă, al cărui text francez şi en= 
glez va face deopotrivă credinţă, va purta data acestei zile 
şi va rămâne până la 31 Octomvrie 1924 deschisă semnă= 
turii fiecărui Stat reprezentat la conferinţa din (Geneva, 
fiecărui membru al Societăţii Naţiunilor şi fiecărui Stat 
care ar fi primit un exemplar din prezenta convenţie din 
partea Consiliului Societăţii Naţiunilor, 

Arf. 4.—Convenţia de faţă se va ratifica. Actele de ra= 
tificare vor fi transmise Secretarului general al Societăţii 
Naţiunilor care va notifica depunerea lor tuturor Statelor 
semnatare sau aderente. 

Art. 5.—Incepând dela 1 Noemvrie 1924, orice Stat re= 
prezentat la conferința amintită la art. 1, orice Membru 
al Societăţii Naţiunilor şi orice Stat care ar fi primit un 
exemplar din această convenţie dela Consiliul Societăţii 
Naţiunilor va putea adera la convenţia de faţă. 

Această aderare se va face printr'un act comunicat Se= 
cretarului general al Societăţii Naţiunilor ca să fie depus 
în arhivele Secretariatului. Secretarul general va notifica 
îndată această depunere tuturor Statelor semnatare sau a= 
derente. 

Arf. 6.— Convenţia de faţă nu va intra în vigoare decât 
după ce va fi fost ratificată de către cinci State. Data 
intrării sale în vigoare va fi a 90-a zi după primirea din 
partea Secretarului general al Societăţii Naţiunilor a cina 
cei ratificări. Ulterior, convenţia de faţă va lua efect, în= 
trucât priveşte pe fiecare din părţi, la '90 de zile după 
primirea ratificării sau a notificării de aderare. 

In conformitate cu dispoziţiile art. 18 ale pactului Soa 


www.dacoromanica.ro 


248 


cietăţii Naţiunilor, Secretarul general va înregistra con= 
venţia de faţă în ziua intrării în vigoare a acesteia. 

Art. 7.—O listă specială va fi ţinută de Secretarul gex 
neral al Societăţii Naţiunilor, care va arăta, ţinând seamă 
de art. 9, Părţile care au semnat sau ratificat convenţia 
de faţă, care au aderat la ea sau au denunţat=o. Această 
listă va fi pusă la dispoziţia Membrilor Societăţii şi se va 
publica cât mai des după indicaţiile Consiliului. 


Art. 8.—Sub rezerva dispoziţiilor art. 2 din convenţia 
de faţă, aceasta poate fi denunţată de oricare din părţi 
după trecerea unui termen de cinci ani cu începere dela 
data intrării sale în vigoare pentru zisa parte. Denunţarea 
se va face sub forma unei notificări scrise adresată Se= 
cretarului general al Societăţii Naţiunilor. Copie depe a= 
ceastă notificare, prin care toate celelalte părţi vor fi în= 
cunoştiinţate de data când a fost primită, le va fi îndată 
transmisă de către Secretarul general, 


Denunţarea va lua efect un an după data la carea 
fost primită de Secretarul general și nu va avea valoare 
decât pentru Statul care o va fi notificat. 


Art. 9.—Orice Stat semnatar al Convenţiei de faţă sau 
care şi-ar fi dat aderarea, poate să declare, fie în momentul 
semnăturii, fie când o va ratifica sau când îi va da adex 
rarea, că această semnătură, ratificare sau aderare nu ox 
bligă totalitatea sau cutare din protectoratele, coloniile, 
posesiunile ori teritoriile de peste mare supuse suverani» 
tăţii sau autorităţii sale şi poate ulterior, în conformitate 
cu art. 5, să adere separat pentru un anume protectorat 
sau o anume colonie, posesie sau teritoriu de peste mare 
cari ar fi fost excluse prin acea declaraţie. 

Denunţarea va putea să se facă, de asemenea, separat 
pentru fiecare protectorat, colonie, posesie sau teritoriu 
de peste mare; dispoziţiile art. 8 se vor aplica acestei 
denunţări. 

Arf. 10.—La expirarea fiecărei epoci de cinci ani după 
punerea în vigoare a Convenţiei de față, revizia ei va pu= 
tea fi cerută de 5 State contractante. La ori ce alt timp, 


www.dacoromanica.ro 


249 


revizia ei va putea să fie cerută deo treime din Statele 
contractante. 

Spre credinţa cărora plenipotenţiarii sus amintiţi au sem= 
nat convenţia de faţă. 

Făcută la Geneva, la 9 Decemvrie 1993, înt'un singur 
exemplar, care va rămâne depus în arhivele Secretariatu= 


lui Societăţii Nrţiunilor. 


(Urmează semnăturile) 


b) Statutul dela Geneva 
PARTEA I 


Schimburi internaţionale pe căile ferate 


Capitolul 1.— Legătura liniilor internaționale 


Arf. 1. — În scop de a stabili între reţelele lor, comunis 
cațiile potrivite nevoilor traficului internațional, Statele 
contractante se îndatorează : 

În cazurile când reţelele lor se găsesc în contact, să 
efectueze continuitatea serviciului între liniile existente 
de câte ori nevoile traficului internaţional o vor cere. 

În cazurile când pentru a satisface nevoile zisului trafic, 
comunicațiile existente n'ar fi îndestulătoare, să-şi comua 
nice îndată şi să cerceteze, în comună înţelegere, proiec= 
tele de desvoltare a liniiior existente sau de construcţii 
de linii noui a căror legătură cu rețele unuia sau mai 
multor State contractante şi prelungirea lor pe teritoriul 
unuia sau mai multor State contractante, ar răspunde la 
aceste nevoi. 

Dispoziţiunile de mai sus nu dau loc la nici o obligaţie 
în ceeace priveşte liniile înfiinţate într'un interes regional 
sau de apărare naţională. 

Arf. 2. — În vederea interesului ce-l prezintă în genere, 
pentru acei cari se folosesc de căile ferate şi în special 
pentru călători, îndeplinirea în acelaş loc a diverselor ope= 
raţii de ieşire şi de intrare, Statele cari ar socoti că n'ar 
fi împiedicate prin consideraţiuni de altă ordine, se vor 


www.dacoromanica.ro 


250 


strădui să facă aceasta, fie organizând gări=fruntarii cos 
mune sau cel puţin o gară comună pentru fiecare direcţie, 
fie prin ori şi care alt mijloc potrivit. 

Statul pe teritoriul căruia se află gara-fruntarie comună 
va da celuilalt Stat toate înlesnirile pentru organizarea şi 
funcţionarea biurourilor trebuincioase serviciilor indispen» 
sabile executării traficului internaţional. 

Art. 3. — Statul, pe teritoriul căruia liniile de racordare 
sau gările=fruntarii vor fi aşezate, va da, fără ca aceasta 
să aducă vre-o atingere drepturilor sale de suveranitate 
şi de autoritate, care rămân întregi, sprijin şi asistenţă în 
exerciţiul slujbei lor, funcţionarilor Statului sau impiega= 
ţilor căilor ferate celuilalt Stat în scop de a înlesni trafi= 
cul internaţional. 


Capitolul 1]. — Măsuri de luat în vederea traficului internațional 


Arf. 4. — Statele contractante recunoscând nevoia de a 
lăsa exploatării căilor ferate elasticitatea indispensabilă 
spre asi permite să corespundă nevoilor complexe ale tra= 
ficului, înţeleg să menţină intactă libertatea acestei exploa= 
tări veghind, totodată, ca această libertate să se exezcite 
fără a încălca nevoile traficului internaţional. 

Se îndatoresc să dea traficului internaţional înlesnirile 
potrivite şi îşi interzic orice discriminaţie, care ar avea un 
caracter rău voitor faţă de celelalte State contractante, de 
naţionalii sau de vasele lor. 

Beneficiul dispoziţiunilor articolului de faţă nu este li= 
mitat la transporturile făcute în baza unui contract unic; 
se întinde şi asupra transporturilor prevăzute de art. 21 
şi 22 din Statutul de faţă, sub condiţiile specificate la 
zisele articole. 

rt. 5. — Întrucât priveşte înlesnirile de făcut traficului 
internaţional de călători şi bagaje, serviciile vor fi orga= 
nizate cu un orariu cu atât mai favorabil şi în condiţii 
de repeziciune şi de confort cu atât mai bune, cu cât 
aceste servicii vor corespunde unor curente de transport 
mai importante. 


www.dacoromanica.ro 


251 


Statele vor înlesni organizarea de trenuri directe sau cel 
puţin de servicii de vagoane directe pe liniile internaționale 
mai însemnate şi vor lua toate măsurile ce vor avea de 
scop să facă călătoriile mai repezi şi mai confortabile. 

Art. 6. — Întrucât priveşte înlesnirile de asigurat trafi= 
cului internaţional de mărfuri, serviciile vor fi organizate 
astfel ca să fie cu atât mai repezi şi mai regulate cu cât 
vor corespunde unor curente de transport mai importante. 

Statele vor lua măsurile tehnice trebuincioase de orice 
natură ca să asigure liniilor internaţionale de o importan= 
tä excepțională o eficacitate iarăşi excepţională. 

Arf. 7. — În cazul când traficul internaţional s'ar găsi 
suspendat temporar, sau limitat pe un itinerar determinat, 
administraţiile de exploatare, întrucât le va fi posibil să 
remedieze la aceasta, se vor strădui să restabilească cât 
mai curând un serviciu normal şi, până atuncea, să în= 
drepte traficul pe un alt itinerar cu concursul, în caz 
de nevoe, al administraţiilor altor State care ar fi în mă= 
sură să dea ajutor liniilor lor. 

Arf. 8.— Statele contractante vor face ca formalităţile 
de vamă şi de poliţie să stânjenească şi să întârzie cât 
mai puţin traficul internaţional. Aceleaşi obligaţii privesc 
şi formalităţile privitoare la paşapoarte când acestea se cer. 

Statele contractante vor înlesni, mai ales, luarea de mă= 
suri având de scop simplificarea operaţiilor de îndeplinit 
în gările de fruntarie, în special acordurile relative îa în= 
chiderea vagoanelor trecând prin vamă şi la punerea cos 
letelor sub plumburi vamale şi vor da concursul lor or= 
ganizaţiilor care vor înlesni îndeplinirea formalităţilor vaa 
male în interiorul ţării. 


PARTEA H 


Intrebuinţarea reciprocă a materialului rulant 
şi unitatea tehnică 


Arf. 9.— Statele contractante, în toată măsura îngădui= 
tă de împrejurări, vor sfătui administraţiile de căi ferate, 
puse sub suveranitatea sau autoritatea lor şi ale căror li= 


www.dacoromanica.ro 


252 


nii formează o reţea continuă de căi de aceeaş lărgime, să 
încheie între ele convenţiuni prevăzând măsurile trebuin= 
cioase ca să permită şi să înlesnească schimbul şi între= 
buinţarea reciprocă a materialului rulant. 

Aceste convenţiuni vor putea, totodată, să prevadă o a= 
sistenţă pentru furnitura de vagoane goale, atuncea când 
această asistenţă este trebuincioasă pentru nevoile trafi= 
cului internaţional. 

Nu sunt cuprinse printre măsurile făcând obiectul con= 
venţiunilor de mai sus, acelea care ar atrage modificări la 
caracteristicile esenţiale ale unei reţeli de drum de fier 
sau ale materialului rulant. 

Totuşi, în cazurile în care asemenea modificări ar pă= 
rea în mod special de dorit din pricina intensităţei trafi= 
cului şi a importanţei relativ neînsemnate a adaptărei, 
Statele contractante interesate îşi vor comunica, fără în= 
târziere, toate propunerile având de scop aceste modifi= 
cări şi vor dispune cercetarea lor amicală. 

Art. 10.— Spre a înlesni întrebuinţarea reciprocă a maa 
terialului rulant, Statele contractante vor favoriza întoc= 
mirea de convenţii pentru unificarea tehnică a căilor fe= 
rate, în special cu referire la construcţia şi întreţinerea 
materialului rulant, şi la încărcarea vagoanelor, întrucât a= 
semenea convenţii pot folosi bunului mers al traficului 
internaţional. 

Cu scopul de a da traficului internaţional toate înles= 
nirile cu putinţă, precum şi siguranţa cuvenită, aceste 
convenţiuni vor putea stipula în special întrucât priveşte 
un grup de ţări limitrofe, unificarea construcţiilor şi a în= 
stalaţiilor tehnice ale căilor ferate, 

Arf. 11.— Convenții speciale vor putea să stabilească 
condiţiile în cari se va împrumuta material de tracţiune 
şi în cazurile unde traficul internaţional interesat ar cere 
aceasta, când se va da ajutor în combustibil sau în ener= 
gie electrică. 

Art. 12.— Convenții internaţionale speciale vor putea 
dispune ca materialul rulant al unei administrații cuprin= 
zând şi materialul de tracţiune, precum şi obiectele mo= 


www.dacoromanica.ro 


253 


bile de orice natură aparţinândusi şi cuprinse în acest ma= 
terial, să nu poată să fie sechestrate pe un teritoriu altul 
decât acela al Statului de care atârnă administraţia pro= 
proprietară şi numai în virtutea unei sentinţe date de au= 
toritatea judiciară a acelui Stat. 

Arf. 13. — Întrebuinţarea şi circulaţia în traficul interna= 
tional a vagoanelor particulare sau aparţinând unor orga= 
nisme altele decât administraţiile de căi ferate, vor face 
obiectul unor convenţii speciale. 


PARTEA III 


Legăturile între căile ferate şi cei cari se folosesc 
de ele 


Art, 14. — În interesul traficului internaţional. Statele 
contractante vor înlesni, în măsura îngăduită de împrejua= 
rări, încheierea de înţelegeri care să facă cu putinţă între= 
buințarea unui contract unic pentru întregul drum; aceste 
înţelegeri vor urmări marimum=ul de uniformitate posibil 
în condiţiunile în care se va executa contractul direct de 
fiecare din administraţiile luând parte la transport. 

Arf. 15. — În cazul când nu s'ar fi întocmit un contract 
de transport unic, se vor face înlesnirile potrivite pentru 
executarea, pe baza unor contracte succesive, a transpor= 
turilor ce sar întinde pe căile ferate ale două sau mai 
multe din Statele contractante. 

Arf. 16. — Dispoziţiunile principale de prevăzut în con= 
venţiile particulare privitoare la contractul unic de trans= 
port de călători şi de bagaje sunt următoarele: 

a) Condiţiunile în care administraţia căilor ferate este 
ținută sau nu de a primi contractul de transport; 

b) Condiţiunile de încheere a contractului de transport 
şi a stabilirei titlurilor care determină zisul contract; 

c) Obligaţiile şi regulamentele care trebuesc respectate 
de călători ; 

d) Obligaţiile călătorilor privind îndeplinirea formalităţi= 
lor conexe ca formalităţile vamale trebuincioase pentru 
executarea transportului ; 


www.dacoromanica.ro 


254 


e) Condiţiile de predare a bagajelor ; 

f) Dispoziţiile prevăzute în caz de întrerupere de sera 
viciu sau de alte dificultăţi ce stingheresc îndeplininea 
transporturilor ; 

g) Răspunderea căilor ferate decurgând din contract de 
transport ; 

b) Exerciţiul acţiunilor provenind din contractul de 
transport si executarea sentinţelor. 

Art. 17.— Dispoziţiunile principale de avut în vedere 
în convențiile particulare reglementând contractul unic de 
transport de mărfuri sunt următoarele : 

a) Condiţiunile în care administraţia căilor ferate este 
ținută sau nu de a primi contractul de transport; 

b) Condiţiunile încheierii contractului de transport şi a 
stabilirii titlului determinând zisul contract ; 

c) Definirea obligaţiilor şi a răspunderilor diferitelor 
părţi intervenind în contractul făcut cu căile ferate ; 

d) Dispoziţiile relative la itinerariul de urmat pentru 
transport şi, la nevoie, la termenul în care transportul 
trebuie să fie făcut; 

e) Condiţiunile de îndeplinire, în timpul călătoriei a 
formalităţilor conexe (ca formalităţile vamale) trebuincioa= 
se pentru executarea transportului ; 

f) Condiţiunile de predare a mărfurilor şi de plată a 
creanţei căilor ferate ; 

g) Goaranţiile acordate căilor ferate pentru plata crean= 
telor lor ; 

h) Dispoziţiile de luat în cazul împiedicării transportu= 
lui sau a predării; 

i) Răspunderea căilor ferate provenind din contractul 
de transport; 

j) Exercitarea acţiunilor provenind din contractul de 
transport şi din executarea sentinţelor. 


PARTEA IV 
Tarife 


Arf. 18.— Tarifele în vigoare în conformitate cu legea 


www.dacoromanica.ro 


255 


naţională şi publicate regulat înainte de punerea lor în 
vigoare determină ; 

Întrucât priveşte călătorii şi bagajele, prețurile de trana= 
sport cuprinzând şi cheltuelile accesorii, dacă e loc, şi 
condiţiile în care sunt aplicate ; 

Întrucât priveşte mărfurile, preţurile de transport cu= 
prinzând cheltuelile accesorii, clasarea mărfurilor pentru 
care aceste preţuri sunt valabile şi condiţiunile în cari se 
aplică. 

Calea ferată nu poate să refuze unui transport tariful 
care îi este aplicabil, atuncea când condiţiile acestui tarif 
sunt îndeplinite. 

Arf. 19. — În traficul internaţional nu se poate percepe, 
în afară de preţurile tarifelor aplicabile la un transport 
dat, nici o altă sumă decât aceia care constitue remune= 
raţia echitabilă a operaţiilor efectuate, în afară de acelea 
pentru care tarifele dispun o încasare. 

Art. 20. — Statele contractante recunoscând nevoia de 
a lăsa în general tarifelor elasticitatea neapărat trebuitoa= 
re, pentru a le permite să se adapteze, cât mai exact po= 
sibil, nevoilor complexe ale comerţului şi ale concurenţei 
comerciale, înţeleg să menţină intactă facultatea lor de a 
întocmi tarifele în conformitate cu principiile admise de 
propria lor legislaţie, cu rezerva, însă, ca această libertate 
să nu fie întrebuințată în detrimentul traficului interna= 
tional. 

Ele se obligă să aplice traficului internaţional tarife 
potrivite atât prin cuantumul lor, cât şi prin condiţiile de 
aplicare şi îşi interzic, dinainte, orice discriminaţie care ar 
avea un caracter rău voitor faţă de celelalte State contrac= 
tante, de naţionalii sau vasele lor. 

Aceste dispoziţii nu împiedică întocmirea între admi= 
nistraţiile de căi ferate şi cele de căi navigabile a unor 
tarife comune, care ar respecta principiile consfințite prin 
aliniatele precedente. 

Arf. 21. — Beneficiul dispozițiunilor din articolul 20 nu 
se mărgineşte la transporturile făcute cu un contract unic. 
El cuprinde şi transporturile făcute într'o serie de „Para 


www.dacoromanica.ro 


256 


cursuri” pe calea ferată, pe mare sau prin ori şi care altă 
cale, pe teritoriul mai multor State contractante şi cu 
contracte deosebite, sub rezerva ca să se respecte con= 
diţiile de mai jos: 

Fiecare din contractele succesive trebuie să menţioneze 
origina iniţială şi destinaţia finală a transporturilor ; marfa 
pe tot timpul duratei călătoriei întregi trebuie să rămâie 
sub supravegherea transportatorilor şi să fie transmisă de 
fiecare dintre ei următorului, fără intermediar, şi fără altă 
întârziere decât aceea datorită îndeplinirii operaţiilor de 
transmitere, a formalităţilor administrative de vamă, de 
accizi, de poliţie sau altele. 

Art. 22. — Dispoziţiile articolului 20 sunt aplicabile atât 
în traficul naţional cât şi în traficul internațional pe calea 
ferată, mărfurilor aflate într'un port, fără ca să fie luate 
în consideraţie steagul sub care au fost importate sau 
urmează a fi exportate. 

Arf. 23. — Statele contractante se vor sili să înlesnească 
stabilirea de tarife internaţionale în toată măsura cuvenită 
nevoilor traficului internaţional, cărora lise poate da po= 
trivita satisfacţie. Vor înlesni adoptarea oricăror măsuri 
având de scop, chiar în afară de tarifele internaţionale, să 
facă cu putinţă calculul repede al cheltuelilor de transport 
pentru curentele de trafic cele mai importante. 

Art. 24. — Statele contractante se vor sili să ajungă la 
unificarea modului de prezentare a tarifelor, atât a celor 
internaţionale cât şi a celor naţionale, în special întrucât 
priveşte ţările limitrofe, ca să înlesnească aplicarea tarife= 
lor pentru traficul internaţional. 


PARTEA V 


Inţelegeri financiare între administrații în interesul 
traficului internaţional 


Arf. 25. — Înţelegerile financiare între administraţiile 
căilor ferate vor trebui să funcţioneze aşa de bine încât 
să nu stânjenească de fel traficul internaţional şi în spe= 
cial să nu împedice aplicarea contractului unic de transport. 


www.dacoromanica.ro 


257 


Arf. 26. — Întrucât priveşte încasările căilor ferate, dis= 
poziţiile de prevăzut în asemenea înţelegeri sunt în special 
următoarele : 

a) Reguli privitoare la dreptul fiecărei administrații de 
a încasa partea care isse cuvine din creanţa căilor ferate; 

b) Reguli privitoare la răspunderea unei administrații 
care a neglijat să încaseze suma ce trebuia să perceapă; 

c) Înţelegeri cu scopul de a asigura exactitudinea con= 
turilor când administraţiile însărcinează cu această conta= 
bilitate pe.alte organizaţii ; 

d) Înţelegeri care să reducă, întrucât vor îngădui împre= 
jurările, transferarea efectivă de fonduri ca urmare la în= 
ţelegerile financiare dintre administraţiile căilor ferate. 

Art. 27. — Întrucât priveşte sumele pe care drumul de 
fier lesar fi plătit acelora cari l-ar fi întrebuințat, dispozi= 
ţiile de prevăzut în înțelegerile căilor ferate sunt în spe= 
cial următoarele : 

a) Reguli privitoare la recursul administraţiei care a plä= 
tit o îndemnizaţie împotriva celorlalte administrații cari au 
făcut o parte din transport; 

b) Dispoziţii privitoare la determinarea răspunderii di- 
verselor administrații sau la partea de răspundere ce pris 
mesc să suporte; 

c) Dispoziţii privitoare la recursul între administrații a= 
tunci când una dintre ele a rambursat o sumă percepută 
în plus peste creanța drumului de fier; 

d) Reguli privitoare la recunoaşterea din partea admi= 
nistraţiilor a unei sentinţe pronunţată împotriva uneia din= 
tre ele şi obligând=o să plătească o sumă. 

Art. 28. — Atuncea când situaţia schimburilor ar prici= 
nui greutăţi cari ar constitui o piedică serioasă traficului 
internaţional, se vor lua măsuri ca să se.micşoreze, pe cât 
va fi cu putinţă, aceste neajunsuri. 

Orice administraţie de căi ferate expusă la riscul de a 
suferi în regularea conturilor pierderi simţitoare din pri= 
cina variațiilor schimbului, va putea să se acopere perce= 
pând o primă fixată la o sumă potrivită în raport cu a= 
cest risc. Inţelelegerile încheiate între administraţiile de 


17 


www.dacoromanica.ro 


258 


căi ferate vor putea să prevadă sub rezerva unor revizii 
periodice, 

Măsuri vor fi luate ca să împiedice, pe cât va fi cu pu= 
tinţă, orice speculație abuzivă la care s'ar putea deda in= 
termediarii în operaţiile prilejuite de situaţia schimburilor, 


PARTEA VI 


Dispoziţii generale 


Art. 29. — In chip excepţional și pentru un timp cât se 
poate de scurt, se va putea deroga la prevederile Statua 
tului de faţă prin măsuri particulare sau generale, ce Sta= 
tatele contractante ar fi nevoite să le ia din pricina unor 
întâmplări grave interesând siguranţa Statului sau intere= 
sele vitale ale ţării rămânând, însă, înţeles că principiile 
Statului urmează a fi observate în toată măsura cu putinţă. 

Art. 30. — Nici unul din Statele contractante nu va fi 
obligat prin Statutul de faţă să asigure tranzitul călători= 
lor, a căror intrare pe teritoriile sale ar fi oprită, sau a 
mărfurilor dintr'o categorie al cărei import ar fi oprit, fie 
pentru motive de sănătate sau de siguranţă publică, fie 
ca precauţiune împotriva bolilor animalelor şi a vegetale= 
lor. Întrucât priveşte transporturile altele decât transpor= 
turile în tranzit, nici unul din Statele contractante nu va 
fi ţinut de Statutul de faţă să asigure transportul călă= 
torilor a căror intrare pe teritoriile sale ar fi prohibită sau 
a mărfurilor al căror import sau export ar fi oprit în vira 
tutea legilor naţionale. 

Fiecare Stat contractant va avea dreptul să ia atât mä= 
surile de prevedere necesare pentru transportul mărfuria 
lor primejdioase sau asimilate, fiind înţeles că asemenea 
măsuri nu trebuie să aibă, ca urmare, stabilirea unor de= 
osebiri contrarii principiilor Statutului de faţă, cât şi mă= 
surile de poliţie generală printre care se cuprinde şi poli= 
ţia emigranților. 

Nimic în Statutul de faţă nu va putea să aducă vre=o 
atingere măsurilor pe care vre=unul din Statele contrac= 
tante este sau va fi nevoit să le ia în baza convențiilor 


www.dacoromanica.ro 


___259 


internaționale generale la care ar fi aderat sau pe care le= 
ar putea încheia ulterior, în special acelea încheiate sub 
patronajul Societăţii Naţiunilor privitoare la tranzitul, la 
exportul sau la importul unei categorii anumite de măr= 
furi. ca opiul sau alte droguri vătămătoare, şi armele sau 
pescăriile, sau în conformitate cu convenţii generale, a= 
vând de scop să împiedice, infracţiile la dreptul de pro= 
prietate industrială, literară ori artistică, sau privind mär= 
cile de fabrică falşe, indicațiile de origină inexacte, sau 
alte mijloace necinstite de comerţ, 

Art. 31, — Statutul de faţă nu impune nici o îndato= 
rire nouă vre=unuia din Statele contractante de a înlesni 
transportul supuşilor unui Stat necontractant, sau a ba= 
gajelor lor, nici a mărfurilor, a transporturilor, a vagoane= 
lor, având drept loc de origină sau de destinaţie un Stat 
necontractant. 

Art. 32. — Statutul de faţă nu fixează drepturile şi da= 
toriile beligeranţilor şi a neutrilor în timp de război. Cu 
toate acestea, el se va păstra în timp de răsboi în mă= 
sură potrivită cu aceste drepturi şi aceste datorii, 

Art. 33. — Statutul de faţă nu anulează înlesnirile mai 
mari decât acelea decurgând din prevederile sale, care ar 
fi fost acordate în conformitate cu principiile sale, trafi= 
cului internaţional pe calea ferată. Nu împiedică nici a= 
cordarea pe viitor a unor asemenea înlesniri. 

Art. 34. — În conformitate cu articolul 23=e din pactul 
Societăţii Naţiunilor, orice Stat contractant care ar putea 
invoca în chip valabil împotriva aplicării vre=uneia din dis= 
poziţiile Statutului de faţă, pe teritoriul său, în tot sau 
în parte, o situaţie economică gravă, pricinuită de devas= 
tările întâmplate în cursul războiului din 1914—1918, va 
fi privit ca scutit, temporar, de obligaţiile provenind din 
aplicarea zisei dispoziţii. fiind înţeles că principiile Statua= 
tului de faţă vor trebui observate în toată măsura cu pu= 
tință. 

Art. 35. — Dacă s'ar ivi o neînțelegere între două sau 
mai multe State contractante cu privire la interpretarea 
sau la aplicarea Statutului de faţă şi dacă această neîn= 


www.dacoromanica.ro 


260 


țelegere nu poate fi aplanată fie direct de părţi, fie prin 
vreo altă cale de înţelegere prietenească, înainte de a a= 
vea recurs la arbitraj, sau la instanţele judecătoreşti, păre 
tile vor putea să supună litigiul lor, în vederea dobândi» 
rei unui aviz consultativ, organizaţiei instituită pe lângă 
Societatea Naţiunilor ca organ consultativ şi tehnic al 
membrilor Societăţii, în ceeace priveşte comunicațiile și 
tranzitul. În caz de urgenţă, un aviz pzovizoriu va putea 
recomanda luarea de măsuri provizorii menite să asigure 
traficului iuternaţional înlesnirile de care se bucura îna» 
inte de actul sau de faptul care ar fi prilejuit litigiul. 

Dacă litigiul nu poate fi rezolvit de una din procedu= 
rile arătate în paragraful precedent, Statele contractante îl 
vor supune unui arbitraj, dacă n'au hotărât sau nu vor 
hotărî, în virtutea unei înţelegeri anume, să supună 
Curţei Permanente de Justiţie Internaţională. 

Arf. 36. — Dacă afacerea este supusă Curţii Permanente 
de Justiţie Internaţională, cazul va fi judecat în condiţiile 
determinate de articolul 27 al Statutului zisei Curti. 

In caz de arbitraj şi dacă părţile nu hotărăsc într'altfel, 
fiecare parte va desemna un arbitru şi al treilea membru 
al tribunalului arbitral va fi ales de arbitri; dacă aceştia 
nu se vor putea înțelege, acesta va fi numit de Con= 
siliul Societăţii Naţiunilor depe lista asesorilor pentru a= 
facerile privind comunicațiile şi tranzitul amintit la arti= 
colul 27 al Statutului Curţei permanente de justiţie inter= 
naţională ; în acest din urmă caz, al treilea membru va fi 
ales în conformitate cu dispoziţiile penultimului alineat al 
articolului 4 şi al primului alineat al articolului 5 din pace 
tul Societăţei. 

Tribunalul arbitral va judeca litigiul pe baza procesului 
verbal încheiat de comun acord de părţi. Dacă părţile nu 
vor fi putut să cadă la înțelegere, tribunalul arbitral ho= 
tărând în unanimitate, va încheia acel proces-verbal după 
cercetarea tezelor înfăţişate; în cazul când nu se va pus 
tea obţine unanimitatea, Consiliul Societăţii va decide în 
condiţiile prevăzute de paragraful precedent. Dacă proce= 
sul=verbal nu stabileşte procedura, tribunalul arbitral o va 
stabili el însuşi. 


www.dacoromanica.ro 


261 


In cursul procedurei de arbitraj şi în lipsa unor dispo= 
ziții contrare în procesul-verbal, părţile se îndatoresc să 
supună Curţii permanente de justiţie internaţională orice 
chestie de drept internaţional sau orice punct de intera 
pretare juridică a Statutului a cărei soluţie prealabilă ar 
fi socotită trebuincioasă, după cererea uneia din părţi, de 
către tribunalul arbitral pentru lichidarea ligiului. 

Arf. 37. — Statele contractante vor înlesni încheierea de 
convenţii particulare menite să permită îndeplinirea dispo= 
ziţiilor Statutului de faţă, când convențiile în fiinţă n'ar 
fi deajuns pentru aceasta. 

Art. 38. — Convenții speciale vor putea să întindă dis= 
poziţiile Statutului de faţă asupra unor interprinderi de 
transport pe altă cale decât cea ferată, în special întrucât 
aceste întreprinderi ar interveni pentru a complecta un 
transport pe calea ferată. 

Aceste întreprinderi sunt supuse, atunci, la toate obli- 
gaţiile prevăzute de Statutul de faţă şi învestite de altă 
parte cu toate drepturile recunoscute căilor ferate de a= 
cest Statut. 

Totuşi. convențiile particulare prevăzute la primul ali= 
neat vor putea admite, la Statutul de faţă, orice derogări 
care ar putea decurge din modalităţi deosebite de trans= 
port. În special, întrucât priveşte contractul aplicabil la 
un transport internaţional folosind calea ferată şi calea 
maritimă, aceste derogări vor putea să prevadă aplicaţiunea 
dreptului maritim la drumul pe Mare. 

Arf. 39. — In cas de neaplicare a convențiilor particu= 
lare prevăzute:'la articolul 38, se vor acorda înlesniri po= 
trivite curentului de transport folosind calea ferată şi o 
altă cale cum ar fi calea maritimă. 

Art. 40. — Statele contractante se obligă să aducă con= 
venţiilor în fiinţă, care ar contraveni dispozițiilor Statutu» 
lui de față, de îndată ce împrejurările ar face aceasta cu 
putinţă, sau cel puţin la momentul axpirării acelor con= 
venţii, toate schimbările menite a le armoniza şi îngăduite 
de condiţiile geografice, economice sau tehnice din ţările 
ori ţinuturile care sunt obiectul acestor convenţii. 


www.dacoromanica.ro 


262 


Art. 41. — Sub rezerva de aplicare a articolului 24 din 
pactul Societăţii Naţiunilor, toate oficiile sau biurourile, 
înfiinţate sau urmând a fi înfiinţate în baza convențiilor 
internaţionale, al căror scop este sau ar fi de a înlesni 
rezolvirea între State a chestiunilor privitoare la transpor= 
turile pe calea ferată, vor fi privite ca isvorâte din acelaş 
spirit ca organizaţiile Societăţii Naţiunilor şi ca prelun= 
gind în domeniul lor propriu, în vederea executărei zisei 
convenţii, acţiunea organizaţiilor Societăţii şi, prin urma= 
re, vor schimba cu serviciile competente ale Societăţii toate 
informaţiile trebuincioase privind exerciţiul misiunii lor de 
cooperaţie internaţională. 

Arf. 42. — Statele contractante vor lua toate măsurile 
trebuincioase pentru ca să fie comunicate Societăţii Na= 
țiunilor orice fel de informaţii în stare să permită organi= 
zaţiilor Societăţii îndeplinirea sarcinilor ce le au, în vede= 
rea aplicării convenției de faţă. 

Art. 43. — Este bine înţeles că Statutul de faţă nu tre= 
buie să fie interpretat ca regulamentând într'un fel oare 
care drepturi sau obligaţii inter se ale teritoriilor ce fac 
parte dintr'un Stat suveran sau sunt puse sub protecţia 
lui, fie că aceste teritorii, socotite aparte, ar fi sau nu 
State coatractante. . 

Art. 44. — Nimic în articolele precedente nu va putea 
fi interpretat ca modificând întrucâtva drepturile şi dato= 
riile unui Stat contractant ca membru al Societății Na= 
țiunilor. 


c) Protocolul de semnătură al convenției 


Procedând la semnătura convenției despre regimul in= 
ternaţional al căilor ferate, încheiată la data de astăzi, sub= 
semnaţii împuterniciţi în regulă s'au înţeles asupra celor 
ce urmează : 

1. Sa convenit ca orice deosebire de tratament între 
naţiuni, întemeiată exclusiv pe consideraţii naţionale, tre= 
buie privită ca discriminaţie rău voitoare în sensul articole= 
lor 4 şi 20 ale Statului privitor la regimul internaţional 
al căilor ferate. 


www.dacoromanica.ro 


263 


2. În cazul când un Stat sau un teritoriu la care nu se 
aplică convenţia, ar avea acelaş steag sau aceeaşi naţiona= 
litate ca unul din Statele contractante, acest Stat sau as 
cest teritoriu nu se va putea bucura de nici unul din 
drepturile asigurate prin Statutul de faţă steagului sau 
naţionalilor Statelor contractante. 

Protocolul de faţă va avea aceeaş putere, valoare şi du= 
rată ca şi Statutul încheiat la data de azi şi din care tres 
buie socotit ca făcând parte integrăntă. 

Făcut la Geneva, în nouă Decemvrie une mie nouă sute 
douăzeci şi trei. *) 

(Urmează aceleaşi semnături dela sfârşitul Convenfiei). 


*) La aceiaşi dată de 9 Decembrie 1923 şi în aceiaşi con= 
ferință dela Geneva s'au mai semnat şi următoarele acte, pe 
care România nu lesa semnat şi la care n'a aderat până la în» 
ceputul anului 1935: 

1.  Convenfia privifoare la regimul internațional al porturilor 
marifime, împreună cu Statutul corespunzător şi un protocol de 
semnătură ; 

2. Convenţia privitoare la transportul în fransit al energiei e= 
lectrice, cu profocolul de semnătură ; şi 

3.  Convenfia privitoare la regularea forfelor hidraulice interea 
sând mai multe State, cu protocolul de semnătură. 


www.dacoromanica.ro 


ACORDUL DINTRE ROMÂNIA ŞI UNGARIA 
LA COMISIA DE REPARAŢIUNI 


Pentru reclamaţii născute pe urma campaniei 
române în Ungaria şi ocuparea Budapestei 


Pe temeiul următorului tezt al art. 181 alin. V din tra= 
tatul dela Trianon : 


„Costul total al întreținerii tuturor armatelor aliate şi 
asociate pe teritoriile ungare ocupate în limitele definite 
prin prezentul tratat va fi, sub rezerva alineatului V al 
prezentului articol, în sarcina Ungariei, cu începere dela 
semnarea armistiţiului din 3 Noembrie 1918. *) Intreţine= 
rea armatelor cuprinde hrana oamenilor şi a animalelor, 
găzduirea şi cantonamentul, soldele şi accesoriile, apunta= 
mentele şi salariile, dormitul, încălzitul, luminatul, îmbră= 
cămintea, echipamentul, harnaşamentul, armamentul şi 
materialul rulant, serviciile de aeronautică, îngrijirea bol= 
navilor şi a răniților, serviciile veterinare şi de remontă, 
serviciile transporturilor de orice natură (precum : cale fe= 
rată, maritimă sau fluvială, camioane, automobile), comu= 
nicaţiile şi corespondenţele şi în genere, toate serviciile 
administrative şi technice, a căror funcţionare e necesară 
pentru antrenarea trupelor, menţinerea efectivelor şi a fora 
ței lor militare. 

Rambursarea tuturor cheltuelilor cuprinse în categoriile 
de mai sus întrucât ele corespund cumpărăturilor sau re= 
<hiziţiilor făcute de guvernele aliate şi asociate în terito= 


*) Armistițiul cu Austro-Ungaria anterior celui cu Germania 
dela 11 Noembrie. 


www.dacoromanica.ro 


265 


riile ocupate, va fi făcută, de către guvernul ungar, guver= 
nelor aliate şi asociate, în coroane sau în orice altă mo= 
netă având cursul legal şi înlocuind coroana în Ungaria. 

În toate cazurile când un guvern aliat va fi achitat a= 
ceste. cumpărături sau aceste rechiziţii din teritoriul ocu= 
pat, în altă monetă decât coroana, aceste cheltueli vor fi 
rambursate în orice monetă având un curs legal în Un= 
garia, pe cursul schimbului admis în mod general la data 
acestei rambursări sau pe un curs convenit, 

Orice alte cheltueli dintre cele enumărate mai sus vor 
fi rambursate în moneta ţării creditoare. 

Prevederile de mai sus se vor aplica operafiilor militare 
care au avut loc după 3 Noembrie 1919, în măsura în care 
Comisia de reparafiuni o va crede necesară, şi aceasta din 
urmă va avea, în ceea ce priveşte aceste operaţii, depline 
puteri de a hotărâ asupra tuturor chestiunilor care pris 
vesc în -special : 

a) cheltuelile armatelor de operaţiune şi mai ales spe= 
cificarea lor, suma la care se ridică, parte din aceste chel= 
tueli care urmează să fie imputată Ungariei, modul şi mo= 
neta de plată a acestei părţi, cu toate dispoziţiile eventuale 
de privilegii sau întăietate relative la această plată ; 

b) xechiziţiile bunurilor şi valorilor de orice natură, fă= 
cute în cursul operaţiunilor şi în special clasificarea even= 
tuală ca pradă de răsboi a uneia sau alteia din părţi a a= 
cestor bunuri sau valori, restituirile ce urmează a fi pres= 
crise, împutarea în contul reparaţiunilor puterii deţină= 
toare a sumei reprezentând bunurile şi valorile neresti= 
tuite, modul de plată fie în numerar fie prin compensa= 
ţie, în contul reparaţiunilor sumelor astfel imputate, sca= 
denţele de plată sau de compensație, 


Guvernul ungar a reclamat Comisiei de reparafiuni cerând 
despăgubiri, în sumă de câteva zeci de miliarde coroane, pen= 
fru daunele cezar fi suferit Ungaria pe urma campaniei ro= 
mâne, după armistifiul din 3| XI\ 1918, care a culminat 
prin ocupația Budapestei. Atacaţi pe Tisa de armatele ungare, 
din ordinul guvernului bolşevic dela Budapesta prezidat de 


www.dacoromanica.ro 


266 


Bela Kun, am răspuns, în legifimă apărare şi respingând afas 
cul, am mers până la Budapesta, 

Reclamafia ungară înaintea Comisiei de reparafiuni a fost, 
în stârşif, retrasă în 1924 când Ungaria având nevoe de a= 
sentimentul Micei înfelegeri, spre a putea încheia împrumua= 
ful infernafional de refacere sub patronajul Societății Nafiu= 
nilor, a frebuit să cadă la înfelegere cu România. 

Prin alăfurata scrisoare comună româno=ungară către prea 
şedintele Comisiei de reparafiuni, semnată de reprezentanții 
ambelor State, d-nii N. Titulescu şi baronul Koranyi, dosa= 
rul a fost închis: 


Geneva, 14 Martie 1924 
Domnule Preşedinte, 


Avem onoarea a aduce la cunoştinţa Comisiei de re= 
raţiuni aranjamentul următor convenit între guvernul 
regal al Ungariei şi guvernul regal al României privitor 
la operaţiunile militare întreprinse în 1919 şi 1920: 

„Ungaria îşi retrage cererile dinaintea Comisiei de res 
paraţiuni în privinţa operaţiunilor militare ce s'au săvâr= 
şit în 1919 şi 1920 şi declară că nu mai are nicio preten= 
ţie împotriva României cu privire la pomenitele operaţiuni 
militare. 

„România declară că nu mai are pretenţii împotriva Un= 
gariei pe urma aceloraşi operațiuni militare (inclusiv toate 
pretenţiile decurgând din faptul ocupaţiei)“. 

Vă rugăm, Domnule Preşedinte, să binevoiţi a face să 
se ia act despre acest aranjament de către Comisia de rea 
paraţiuni şi să se ia măsurile ce decurg din el. 

Delegatul Ungariei, (ss) Koranyi 
FE României, (ss) Titulescu 
E României la Comisia de reparațiuni 


(ss) E. Neculcea 


www.dacoromanica.ro 


INTERZICEREA' UNIRII AUSTRIEI CU 
GERMANIA 


Germania recunoaşte şi va respecta în mod strict indes 
pendenţa Austriei, în hotarele ce vor fi stabilite printr'un 
tratat încheiat între acest Stat şi principalele puteri a= 
aliate şi asociate; ea recunoaşte că această independentă 
nu va putea fi perdută decât numai cu consimţământul 


Consiliului Societăţii Naţiunilor. (80 Versailles). 


Independenţa Austriei este inalienabilă atât timp cât 
Consiliul Societăţii Naţiunilor n'a hotărât altfel. În con= 
secinţă, Austria se obligă_să se abţină, afară numai dacă 
are consimţământul zisului Consiliu, dela orice act ce ar 
putea compromite, în mod direct sau indirect şi pe orice 
cale ar fi, independenţa s'a în special şi până la admitea 
rea sa ca membru al Societăţii Naţiunilor, pe cale de para 
ticipare la afacerile unei alte puteri. (88 Saint-Germain). 


În sfârşit, prin protocolul No. 1 semnat la Geneva, la 
data de 4 Octombrie 1922 între Anglia, Franţa, Italia şi 
Cehoslovacia deoparte şi Austria de alta, cu prilejul operii 
de restaurare economică şi financiară a acestui din urmă 
Stat sub patronajul Societăţii Naţiunilor, guvernul Austriac 
s'a obligat, între altele, în conformitate cu art. 88 din tras 
tatul dela St. Germain: 

„Să nu=şi înstrăineze independența; el se va abţine 
dela orice negocieri şi dela orice angajament economic sau 
financiar care ar fi în stare să compromită direct sau in= 
direct această independenţă“. 

„Acest angajament nu e în contra faptului ca Austria 
să-şi păstreze, sub rezerva prevederilor din tratatul dela 


www.dacoromanica.ro 


268 


Saint- Germain, libertatea în materie de tarife vamale şi 
de acorduri comerciale sau financiare şi, în genere, întru 
tot ce priveşte regimul ei economic sau relaţiile comer= 
ciale, fiind, totuşi, înţeles că ea nu va putea să-şi atingă 
independenţa economică prin acordarea faţă de un alt 
Stat, oricare ar fi, a unui regim special sau a unor avan= 
tagii exclusive de natură să amenințe această indepen= 
denţă“. 


Pe temeiul acestor texte, când s'a anunţat, în Martie 
1931, hotărârea Austriei şi a (Germaniei de a încheia o 
uniune vamală în condițiunile stabilite printr'un protocol 
de curând semnat la Viena, Consiliul Societăţii Naţiunilor 
a fost invitat să examineze cazul spre a vedea dacă pres 
vederile protocolului dela Viena se potrivesc cu obligaţiile 
formale ale guvernului austriac. La 19 Mai, Consiliul a 
hotărât să ceară Curţei permanente de justiţie interna= 
ţională un avis consultativ, spre a se putea pronunţa, şi 
avizul acesta a fost dat la 5 Septembrie, cu răspuns negativ 
la întrebarea ce issa pus. 

Cu 8 voturi contra 7, Curtea a socotit protocolul dela 
Viena pentru încheerea uniunei vamale în contrazicere cu 
protocolul No. 1 dela Geneva din 1992, semnat cu ocazia 
operii de însănătoşire, dar nu contrar cuprinsului art. 88 
din tratatul dela St. Germain. Minoritatea a răspuns afir= 
mativ, în sensul că uniunea plănuită nu contravenia nici 
tratatului de pace şi nici protocolului dela Geneva, iar 2 
dintre judecătorii cari au alcătuit majoritatea (d-nii Anzi» 
lotti, Italia şi de Bustamante Sirven, Cuba) printrun 
memoriu anexat, au găsit că tocmai uniunea plănuită con= 
travenia şi tratalului de pace şi protocolului. 

Două zile înainte de cunoaşterea avizului consultativ, 
Austria şi Germania au anunţat, la Geneva, înaintea Co» 
misiei pentru uniunea europeană, că renunţău la plănuita 
uniune vamală. 


www.dacoromanica.ro 


DATORIA ZISĂ DE LIBERARE 


Aranjament între Statele Unite ale Americei, Belgia, 

Imperiul britanic, China, Cuba, Franţa, Grecia, Italia, 

Japonia, Nicaragua, Panama, Polonia, Portugalia, Sta= 

tul sârbo=croato=sloven, Siamul, şi Statul Cehoslovace 

privind contribuţia la cheltuelile de liberare a terito= 
riilor fostei monarhii austro-ungare *). 


Subsemnaţii, autorizaţi în regulă de guvernele lor res= 
pective, au convenit în privinţa următoarelor stipulaţiuni: 

Auf. 1. — Polonia, România, Statul sârboz=croatozsloven 
şi Statul cehoslovac, în calitatea de State cărora li s'au 
transferat teritorii ale fostei monarhii austro-ungară s'au 
care s'au născut din desmembrarea zisei monarhii, primesc 
fiecare în ceea ce-l priveşte, să verse, cu titlul de contria= 
buţie la sarcinele şi cheltuelile ce le-a pricinuit liberarea zise= 
lor teritorii, sume al căror total nu va trece de 1.500.000.000 
franci aur, francul aur fiind luat la greutatea de aur fin 
stabilit prin lege la data 1 lanuarie 1914. 

Arf. 2. — Suma totală a contribuţiilor vizate prin arti= 
colul 1 va fi împărţită între zisele State potrivit cu pro= 
porţia ce există între veniturile mijlocii, pe anii financiari 
1911, 1912 şi 1913, ale teritoriilor dobândite dela fosta 
monarhie austro-ungară, veniturile provinciilor Bosnia şi 
Hertzegovina fiind excluse din această socoteală. 

Veniturile servind de bază la această socoteală vor fi 
acelea pe care Comisia reparaţiunilor, potrivit prevederilor 


*) Incheiat şi semnat odată cu tratatul dela St. Germain, ca 
un aranjament complimentar (10 Sept. 1919), dar pe care România 
la semnat mai târziu, la 9 Dec. 1919, în aceiaşi zi când a semnat 
atât tratatul dela St. Germain cu Austria, cât şi tratatul spe= 
cial privitor la ocrotirea minorităţilor şi transitul internaţional. 


www.dacoromanica.ro 


270 


articolului 203 *), partea IX (Cilauze financiare) din trata= 
tul de pace cu Austria le va fi considerat că reprezintă 
mai bine capacitatea financiară a teritoriilor respective 
avute în vedere. Cu toate acestea, suma plătită de Statul 
cehoslovac nu va trebui să treacă în nici un cas de 750 
mil. franci. 

Dacă partea de contribuţie fixată Statului cehoslovac 
ar trebui să depăşească suma de 750 mil. franci, se va 
scădea din totalul de 1.500.000.000 franci şi nu va putea 
să fie atibuită celorlalte State. 

Art. 3. — Sumele datorate de fiecare dintre State, cum 
s'a spus mai sus, din faptul liberării lor, precum şi vas 
loarea bunurilor şi a proprietăților fostei monarhii austro=un= 
gare, care le sunt transferate, evaluate potrivit art. 207 **) 
partea IX (Clauze financiare) din tratatul de pace cu 
Austria, vor fi compensate, la nevoe, cu reclamaţiile pre= 
zentate de aceste State sub titlul de reparaţiuni şi ve= 
rificate. 

Arf. 4. — Dacă suma datorată de vre-unul dintre zisele 
State din faptul liberărei sale, şi valoarea bunurilor şi pro= 
prietăţilor transferaţe depăşesc totalul reclamaţiilor sale 
verificate sub tilul de reparaţiuni, acest Stat va emite, în 
termen de trei luni după notificarea ce-i va fi fost făcută, 
la nevbe, de către Comisia reparaţiunilor în privinţa to= 
talului reclamaţiilor sale verificate, bonuri în valoare totală 
egală cu acest prisos şi le va da oricăror persoane sau 
organisme ce vor putea fi desemnate de guvernele State: 
lor Unite ale Americii, Imperiul britanic, Franţei şi Italiei. 

Aceste bonuri vor fi la purtător şi plătibile în capete 
şi dobânzi de către Statul emiţător, fără nici un scăzământ 
de taxe sau sarcini de orice fel impuse de el sau sub 
autoritatea lui. Aceste bonuri vor produce un interes de 
5 la suta pe an, plătibil semestrial cu începere dela 1 Ia= 
nuarie 1996. Ele vor fi achitate în douăzeci şi cinci de 
trageri anuale, în rate egale, cu începere dela 1 lanuarie 


*) Vezi pag. 271. 
++) Ibidem. 


www.dacoromanica.ro 


271 


1931. Statul emiţător va putea, totuşi, după alegere, 
să achite oricând, total sau părţial, aceste bonuri la pari: 
tate şi cu toate interesele corespunzătoare prevenind des= 
pre intenţia lui, cu nouăzeci de zile înainte, guvernele 
Statelor Unite ale Americei, Imperiului britanic, Franţei 
şi Italiei *). 

Arf. 5. — În cazul când, după aprobare, reclamaţiile 
acestor State sub titlul de reparaţiuni, ar întrece sumele 
datorate de ele din faptul biberării lar, cum şi valoarea 
bunurilor şi proprietăţilor transferate, suma totală de pus 
în debitul acestor State, potrivit articolului 3 de mai sus, 
va fi primită ca acont din plata reparațiilor, iar aceste 
State nu vor primi nici un vărsământ sub titlul de repa= 
raţiuni atâta vreme cât celelalte State, cărora lisse cuvin 
reparaţiuni, nu vor fi primit aconturi proporţionale din 
totalul aprobat din reclamaţiile lor. 

Făcut în franceză, engleză şi italiană, textul francez fiind 
doveditor în caz de neînțelegere, la Saint Germain en 
Laye, în ziua de zece Septembrie una mie nouă sute 
nouăsprezece. 


(Semnăturile) 


Textul articolelor din tratatul dela St. Germain 
în legătură cu Aranjamentul de mai sus: 


Arf. 203. — 10 Fiecare dintre Statele cărora li s'a trans= 
ferat un teritoriu al fostei monarhii austro=ungare şi fiecare 
dintre Statele create în urma desmembrării acestei monarhii, 
inclusiv Austria, vor trebui să=şi ia răspunderea unei 
părți din datoria fostului guvern austriac, garantată în 
special cu drumuri de fer, mine de sare sau alte bunuri, 
aşa precum era constituită la 28 Iulie 1914. Partea pe care 
şiso ia fiecare Stat va fi aceea care, după părerea Comi= 
siei de reparaţiuni, reprezintă partea datoriei garantată 
prin drumurile de fer, minele de sare şi alte bunuri trans= 


*) Printr'un alt aranjament special tot din 10 Sept. 1919 cu 
declaraţia modificatoare din 8, Dec. 1919 s'a făcut în favoarea 
Italiei o situaţie aparte în materia datoriei de liberare. 


www.dacoromanica.ro 


272 E 


ferate zisului Stat potrivit prezentului tratat sau tratatelor 
şi convenţiiilor complimentare, 

Valoarea obligaţiei privitoare la datoria de liberare, luată 
asupra sa de fiecare Stat, afară de Austria, va fi evaluată 
de Comisia de reparaţiuni după principiile pe care aceasta 
le va socoti echitabile. Valoarea, astfel fixată, va fi scă= 
zută din suma datorată Austriei de Statul în chestiune 
pentru bunurile şi proprietăţile fostului şi actualului gu= 
vern austriac, care sunt dobândite de acest Stat împreună 
cu teritoriul transferat. Fiecare Stat va fi răspunzător nus 
mai de partea datoriei garantată, pe care o ia asupra sa, 
potrivit prezentului articol, iar purtătorii părţii de datorie 
garantată, luată asupra sa de un Stat cesionar, nu vor a= 
vea drept de recurs în contra nici unui alt Stat. 

Bunurile destinate în special la garantarea datoriilor ga= 
rantate arătate în prezentul articol, vof rămâne destinate 
în special pentru a garanta noi datorii. În cazul, însă, 
când prin prezentul tratat aceste bunuri s'ar împărţi între 
mai multe State, fracțiunea aflată pe teritoriul unuia din 
ele, va garanta partea de datorie luată asupra sa de zisul 
Stat, cu excluderea oricărei alte părţi din datorie. 

Pentru aplicarea prezentului articol, vor fi considerate 
ca datorii garantate obligaţiile de plată luate de fostul gu= 
vern austriac şi privitoare la cumpărări de linii de drum 
de fer sau de proprietăți de aceiaşi natură. Repartizarea 
sarcinelor, care rezultă din aceste obligaţii, va fi determi= 
nată de Comisia de reparaţiuni, în acelaş mod ca şi pen= 
tru datoriile garantate. 

Datoriile a căror sarcină este transferată, conform pre= 
zentului articol, vor fi socotite în moneta Statului care 
îşi ia sarcina, în cazul când datoria primitivă era socotită 
în moneta de hârtie austro=ungară. Cursul adoptat pentru 
această conversiune va fi cursul după care Statul, careia 
asupra sa datoria, a făcut primul schimb de coroane de 
hârtie austro-ungare în propria sa monetă. Baza conver= 
siunii coroanei de hârtie austro-ungară în moneta în care 
vor fi socotite titlurile, va fi supusă aprobării Comisiei de 
reparațiuni, care va putea, dacă va crede necesar, să cea= 


www.dacoromanica.ro 


273 


ră ca Statul, care face această conversiune, să-i modifice 
condiţiunile. O astfel de modificare nu va fi cerută de= 
cât în cazul când comisia este de părere că valoarea, după 
cursul schimbului în streinătate a monetei sau a monete= 
lor substituite monetei în care erau socotite titlurile vechi 
este cu mult inferioară, în momentul conversiunei, valoa= 
rei după cursul schimbului în streinătate, a monetei pri= 
mitive. 

Dacă datoria austriacă primitivă a fost socotită într'una 
sau mai multe monete streine, noua datorie va fi socotită 
în aceiaşi sau în același monete. 


Dacă datoria austriacă primitivă a fost socotită în mo= 
nete de aur austro=ungare, noua datorie va fi socotită în 
lire sterline şi în dolari ai Statelor Unite ale Americei, 
prin valori echivalente, după greutatea şi titlurile respec= 
tive ale celor trei monete, conform legislaţiilor în vigoare 
la 1 lanuarie 1914. 

În cazul când vechile titluri stipulau, în mod explicit 
sau implicit, alegerea unui curs fix de schimb asupra 
streinătății sau orice altă opțiune de schimb, noile titluri 
vor trebui să aibă aceleaşi avantagii, 


2 Fiecare dintre Statele cărora li sa transferat un te= 
ritoriu care făcea parte din vechea monarhie austro=un= 
gară, inclusiv Austria, şi fiecare din Statele create în ura 
ma desmembrării acestei monarhii, vor trebui să ia asupra 
lor răspunderea unei părţi din datoria fostului guvern 
austriac, negarantată şi reprezentată prin titluri, astfel prez 
cum era constituită la 28 Iulie 1914 şi calculată luându= 
se drept bază media celor trei ani financiari 1911, 1912 
şi 1913, după raportul existent între anumite categorii de 
venituri din teritoriul împărţit şi veniturile corespunză= 
toare ale întregului teritoriu al fostei monarhii austriace, 
care venituri, după părerea Comisiei de reparaţiuni, vor 
fi cele mai indicate să dea adevărata măsură a facultăţilor 
contributive respective ale acestor teritoriii. Veniturile 
Bosniei şi [ertzegovinei nu vor intra în acest calcul. 


Obligaţia stipulată în prezentul articol, privitoare la da= 
18 


www.dacoromanica.ro 


ME. ÎN 


toria reprezentată prin titluri, va fi executată în condiţiile 
fixate în Anexa de mai jos. 

Guvernul austriac va fi singur răspunzător de toate 
obligaţiile contractate înainte de 28 Iulie 1914 de fostul 
guvern austriac, altele decât angajamentele reprezentate 
prin titluri de rentă, bonuri, obligaţii, valori şi bilete de= 
semnate special în prezentul tratat. 

Nici una din prevederile prezentului articol şi ale Ane= 
xei de mai jos nu se vor aplica titlurilor fostului guvern 
austriac depuse la Banca Austro-Ungariei drept garanţie 
a biletelor emise de această bancă. 


ANEXĂ 


Datoria ce urmează a fi repartizată după cum sa ară= 
tat la articolul 203, este vechea datorie publică austriacă 
negarantată, reprezentată prin titluri, astfel cum era con= 
stituită la 28 Iulie 1914. Totuşi, trebue scăzută din ea 
partea de datorie care cădea în sarcina guvernului fostu= 
lui regat al Ungariei, drept executare a convenției adiţio= 
nale aprobată de legea austro ungară dela 30 Decemvrie 
1907 B. L, I. No. 578, şi care reprezintă contribuţia la 
datoria generală a Austro-Ungariei a teritoriilor depinzând 
de Sfânta Coroană a Ungariei. 

In termen de trei luni dela intrarea în vigoare a pre= 
zentului tratat, Statele care iau în sarcinaa lor vechea da= 
torie publică austriacă negarantată, vor ştampila, dacă n'au 
făcut-o încă, printr'un timbru special de fiecare din ele, 
toate titlurile acestei datorii care se găsesc pe teritoriile 
lor respective. Se va lua notă de numerile titlurilor aste 
fel ştampilate şi aceste numere vor fi trimese Comisiei 
de reparaţiuni împreună cu celelalte documente privitoare 
la această operaţie de ştampilare. 

Purtătorii de titluri aflate în teritoriul unui Stat, care 
trebue să le ştampileze, conform prezentei Anexe, vor de= 
veni, din ziua intrării în vigoare a prezentului tratat, cre= 
ditorii zisului Stat pentru valoarea acestor titluri, şi nu 
vor putea exercita nici un recurs în contra vre=unui alt 


Stat. 


www.dacoromanica.ro 


275 


Când ştampilarea va arăta că valoarea titlurilor prove= 
nind dintr'o emisiune dată de vechea datorie publică aus= 
triacă negarantată, deţinută în teritoriul unui Stat, este 
inferioară părţii zisei emisiuni pusă în sarcina sa de Co= 
misia de reparaţiuni, zisul Stat va trebui să remită acestei 
Comisii noui titluri de o valoare egală diferenţei constatate. 
Comisia de reparaţiuni va fixa forma acestor noi titluri şi 
valoarea cupoanelor (coupures) Aceste noi titluri, vor 
conferi, în ceiace priveşte dobânda şi amortizarea, aceleaşi 
drepturi ca vechile titluri pe care le înlocuiesc. Toate ce= 
lelalte caracteristice ale lor vor fi determinate cu aproba= 
rea Comisiei de reparaţiuni. 

Dacă titlul primitiv era exprimat în monetă de hârtie 
austro=ungară, noul titlu, prin care va fi înlocuit, va fi 
exprimat în moneta Statului emitent. Cursul adoptat 
pentru această conversiune va fi cursul după care Statul 
emitent va fi făcut primul schimb de coroane de hârtie 
austro=ungară cu propria sa monetă. Baza cvnversiunii 
coroanei de hârtie austro=ungară în moneta in care titlurile 
vor fi exprimate va fi supusă la aprobarea Comisiei de 
xeparaţiuni, care va putea, dacă va socoti oportun, să 
ceară ca Statul care face această conversiune să-i modifice 
<ondiţiunile. O astfel de modificare nu va fi cerută decât 
dacă Comisia este de părere că valoarea, după schimbul 
asupra streinătăţii, a monetei sau a monetelor substituite 
monetei în care erau exprimate titlurile vechi, este cu 
mult inferioară, în momentul conversiunii, valorii după 
schimbul asupra stăinătăţii, a monetei primitive. 

Dacă titlul primitiv era exprimat într'una sau mai multe 
monete străine, noul titlu va fi exprimat în aceiaşi sau 
aceleaşi monete. Dacă titlul primitiv era exprimat în mos 
nete de aur austro-ungare, noul titlu va fi exprimat în 
lire sterline şi în dolari de aur ai Statelor Unite pentru 
valori echivalente, echivalenţele fiind determinate după 
greutăţile şi titlurile respective ale celor trei monete, con= 
form legislaţiilor în vigoare la 1 Ianuarie 1914. 

În cazul când vechile titluri stipulau, explicit sau impli" 
cit, alegerea unui curs fix de schimb asupra steinătăţii, 


www.dacoromanica.ro 


___276__ 


sau orice altă opțiune de schimb, noile titluri vor trebui 
să aibă acelaşi avantagii. 

Cand ştampilarea va fi arătat că valoarea titlurilor pro= 
venind dintr'o emisiune dată de vechea datorie publică 
austriacă negarantată şi deţinută în teritoriul unui Stat, 
este superioară părţii zisei emisiuni pusă în sarcina sa de 
Comisia de reparaţiuni, zisul Stat va trebui să primească, 
dela această Comisie, o parte proporţională din fiecare din 
noile emisiuni de titluri făcute conform prevederilor pre= 
zentei Anexe. 

Purtătorii de titluri ale vechei datorii publice austriace 
negarantate, deţinute în afară de Statele cărora Ji s'a trans= 
ferat un teritoriu al fostei monarhii, Austro=ungară sau care 
sunt născute din desmembrarea acestei monarhii, în care se 
cuprinde şi Austria, vor remite, prin mijlocirea guvernelor 
lor respective, Comisiei de reparațiuni, titlurile pe care le au. 
În schimb, această Comisie le va libera certificate care să le 
dea dreptul la o parte proporţională din fiecare din noile 
emisiuni de titluri făcute pentru schimbul de titluri cores= 
punzătoare, remise conform cu prevederile prezentei Anexe. 


Statul sau purtătorii cari vor avea dreptul la o parte 
din fiecare din neile emisiuni de titluri făcute conform cu 
prevederile prezentei Aneze, vor primi o parte din valoarea 
totală a titluriler fiecăreia din aceste emisiuni, calculată 
după raportul existent între valoarea titlurilor vechei emi= 
siuni ce deţineau şi valoarea totală a vechei emisiuni, pre= 
zentate pentru schimb Comisiei de reparaţiuni ca execu= 
tare a prezentei Anexe. Statele sau purtătorii interesați 
vor primi, de asemenea, o parte determinată în regulă, 
din titlurile emise în cândiţiile fixate de tratatul cu Un= 
garia, în schimbul părţii datoriei publice austriace nega= 
rantate, a cărei sarcină a primit=o această putere prin con» 
venţia adițională din 1907. 

Comisia de reparaţiuni va putea, dacă socoteşte aceasta 
oportun, să închee aranjamente cu purătorii de noi titluri 
emise pentru executarea prezentei Anexe, în vederea emis 
siunii de împrumuturi de unificare pentru fiecare din Sta= 
tele debitoare. Titlurile acestor împrumuturi vor fi sub=» 


www.dacoromanica.ro 


27 


stituite titlurilor emise spre executarea prezentei Anexe, 
cu condițiuni fixate după înţelegerea dintre Comisie şi 
purtători. 

Statul, care a luat asupra sa răspunderea unui titlu a 
fostului guvern austriac, va lua, de asemenea, sarcina cu= 
poanelor sau a anuității de amortizare a acestui titlu care, 
dela intrarea în vigoare a prezentului tratat, ar fi devenit 
exigibile şi n'ar fi fost plătite. 

Arf. 207. — Fiecare din Statele cărora li s'a transferat 
un teritoriu din fosta monarhie austro-ungară sau care 
s'au născut din desmembrarea acestei monarhii, în care se 
cuprinde şi Austria, vor avea deplină libertate de acţiune 
în ce priveşte moneta divizionară a fostei monarhii aus= 
tro-ungare existând în teritoriile lor respective. 

Aceste State nu vor putea, în nici un caz, fie în con» 
tul lor, fie în acela al supuşilor lor (ressorfissanfs), să exer= 
cite vre-un recurs în contra altor State pentru moneta di- 
vizionară pe care o deţin. 


Stabilirea cotei de liberare de Comisia de repara» 
uţini (extras din deciziunea No. 2991, Nov. 1924) 


2991. Contribuţia Statelor cesionare ale vechei monar= 
hii Austro-Ungare la datoria de liberare: 

1% Contribuțiile la cheltuelile de liberare sunt fixate 
precum urmează: 


Polonia 295.495.000 franci aur 
România 235.140.000 , 5 
Sfaful sârbo=croafo=sloven 178.035.000 „ k 
Cehoslovacia 750.000.000 ,„ 2 
Total 1.388.670.000 „ » 
Ifalia 59.959.000 , " 


20 Această repartitie nu ţine socoteală de chestiunile 
care ar putea eventual să se pună în privința teritoriului 
Fiume. 

3 Rezultatele acestei repartiții şi observația de mai sus 
privitoare la Fiume vor fi transmise guvernelor Imperiului 
britanic, Franţei şi Italiei rugându=le să binevoiască a face 


www.dacoromanica.ro 


278 


cunoscut punctul lor de vedere în privinţa următoarelor 
chestiuni : 

a) Este cazul de a consulta Statele Unite ale Americii ? 

b) Este cazul de a prezenta o cerere formală pentru 
emisiunea de obligaţii vizate în aranjamentul din 1919 în 
ceea ce priveşte datoria de liberare ? 

c) În ipoteza afirmativă, cui trebuesc să fie remise 
aceste obligaţii ? 


Aranjamentul dela Haga privind bunurile cedate 
şi datoria de liberare*) (20 Ianuarie 1930) 


Reprezentanţii pe deplin autorizaţi ai guvernului Ma= 
jestăţii Sale Regelui Belgienilor, guvernului regatului unit 
al Marei Britanii şi al Irlandei, guvernului Canadei, gu= 
vernului Australiei, guvernului Nouei-Zelande, guvernului 
Africei de sud, guvernului Indiilor, guvernul republicei 
franceze, guvernul republicei greceşti, guvernului Majestății 
Sale Regelui Italiei, guvernului Majestății Sale Impăratu= 
lui Japoniei, guvernul republicei Poloniei, guvernului res 
publicei Portugaliei, guvernului Majestății Sale Regelui 
României, guvernului republicei Cehoslovaciei, guvernului 
Majestății Sale Regelui Jugoslaviei. 

Au convenit asupra celor ce urmează cu privire la bu= 
nurile de Stat cedate de Austria, Ungaria şi Bulgaria. la 
datoriile de liberare şi la repartiţia reparaţiunilor neger= 
mane : 

ART. 1. Puferile semnatare ale prezentului Aranjament, 
care au o datorie sub fiflul de bunuri cedate în virtutea tra= 
fatelor dela Sf. Germain, dela Trianon şi dela Neuilly şi de 
despăgubiri de liberare, care îşi au origina lor în acordurile 


din 10 Septembie şi 8 Decembrie 1919, obfin reducerea totală 


şi definitivă a acestei datorii **). 


*) Acordul acesta, în întregime, din 7 articole, priveşte şi re= 
partiţia reparațiunilor negermane (provenind din partea Austrei, 
Bulgarici şi Ungariei), dar limităm reproducerea numai la pre= 
ambul şi la articolele 1 şi 7, care ne interesează imediat. 

**) In expunerea de motive a d-lui G. Mironescu, ministrul 
de afaceri streine, prezentată Parlamentului român, cu textele 


www.dacoromanica.ro 


279 


Totuşi, nici una din zisele puteri nu va beneficia de 
prezenta dispoziţiune decât dacă va fi ratificat în prealabil 
celelalte acorduri încheiate la Haga în Ianuarie 1930, cu 
Germania, Austria, Bulgaria şi Cehoslovacia. 

Art. 7. — Prezentul acord constitue între guvernele sem= 
natare un regulament definitiv al tuturor reclamaţiilor re= 
ciproce în ceea ce priveşte bunurile de Stat cedate în vir- 
tutea tratatelor dela St. Germnain, dela Trianon şi dela 
Neuilly, datoriile de liberare, precum şi toate plăţile şi 
livrările făcute ziselor guverne în virtutea tratatelor dela 
St. Germain, Trianon și Neuilly şi a aranjamentelor com= 
plimentare. 

(Urmează dispozițiile de ratificare şi semnăturile). 


acordurilor dela Haga supuse spre ratificare, se arată că valoa= 
rea bunurilor cedate României se stabilise la aproximativ 
1.200.000.000 franci aur, ceea ce adunat cu cota de liberare, în= 
sumau, laolaltă, aproape un miliard jumătate franci aur, adică 
peste 46 miliarde lei la cursul de stabilizare, datorie scăzută din 
sarcina României la Haga, în 1930. 


www.dacoromanica.ro 


PLATA MOȘIILOR EXPROPIATE 
DIN BASARABIA ALE SUPUŞILOR 
ENGLEZI ŞI FRANCEZI 


Din memoriul delegatului român, d. N. Titulescu, depus con= 


ferinfei dela Londra din lulie — August 1924: 


„Pe lângă sarcinele impuse României prin diferitele tra. 
tate la Paris, se adaugă o sarcină specială pentru ţara 
noastră decurgând din tratatul privitor la Basarabia *). Pen. 
tru recunoasterea unirii Basarabiei cu România, Anglia şi 
Franţa au cerut să se plătească supuşilor lor la preţul 
expropierii impusă de reforma agrară în alte condițiuni 
decât cele fixate pentru ceilalţi proprietari din Basarabia **), 

„Această obligaţie astăzi îndeplinită de România prin 
remiterea titlurilor împrumutului de consolidare din 1922 
se ridică la : 

Pentru Anglia lei 6.990.615 sau 1. St. 277.184 
» Franfa „ 31.904.401 „ „ „ 638.087 
Dobânzi dela 1 lan. 1919 la Oct. 1922 „ „ „ 171.610 
» » „1.086.879 

„Dacă socotim la 900 lei cursul mijlociu al lirei sterline, 
urmează că sunt de plătit total 978.191.100 lei în lec de 
92.086.400 lei în cifra celei dintâi evaluări făcută de co= 
misiile de expropiere înfiinţate potrivit legei, adică un su= 
pliment de circa 950 milioane“. 


*) Vezi textul la p. 29. 

+*+) Despăgubirea integrală a valorii pământului expropiat cu 
dobânda cuvenită dela 1 lan, 1919. Ulterior, aplicarea, acestui 
tratament de excepţie sa extins supușilor italieni şi poloni. Sar= 
cina, fireşte, a sporit mult. 


www.dacoromanica.ro 


TEZAURUL ROMÂN DELA MOSCAVA 


Texte categorice şi concludente prea puţine. O lucrare 
de curând apărută *) face istoricul chestiunii şi dă în 
anexă texte. 

La 15 Noemblie 1916, sediul Băncii Naţionale a Roz 
mâniei împreună cu tezaurul a fost strămutat din Bucu= 
reşti la Iaşi, pe temeiul unui decret regal, deşi unii fuse= 
seră de părere că prevederile convenției dela Haga despre 
legile războiului terestru asigurau respectul averilor pare 
ticulare şi, deci, tezaurul putea rămâne în Capitala evacuată. 

Dar în foarte scurtă vreme şi siguranţa refugiului dela 
laşi nu părea deplină. La 2 Decembrie 1916, consiliul ge= 
neral al Băncii Naţionale, întrunit în şedinţă specială, a 
discutat nevoia de a pune din nou în siguranță tezaurul 
institutului de emisiune, prin evacuarea lui mai departe, 
în Rusia. 

Cum în consiliul B, N. discuţiile vădiseră şi un curent 
nu tocmai favorabil acestei măsuri extreme, ministrul de 
finanţe, E. Costinescu, printr'o adresă din 8 Dec. 1916, a 
comunicat vice=guvernatorului Băncii Naţionale, I. G. Bi: 
bicescu, următoarele : 


„Strămutarea Băncii Naţionale dela Bucureşti la Iaşi 
împreună cu stocul său metalic, a fost negreşit făcută în 
scopul de a asigura această instituţie şi averea ei în con» 
tra unui resbel în care armatele străine pun de obicei 


*) M. Gr. Romaşcanu, Tezaurul român dela Moscova, Bucureşti 
1934, ed. „Cartea Românească“ S. A. 182 pag.; Raportul mia 
nisfrului finanțelor către consiliul de miniştri asupa situafiei Ro= 
mâniei creiată prin politica reparațiilor şi datoriilor interaliate 
cu anexă documentară, Bucureşti 1925. 


www.dacoromanica.ro 


282 


mâna atât pe averea Statului, cât şi pe averile care au o 
relaţiune mai strânsă cu Statul. Stocul metalic al Băncii 
garantând întreaga circulaţie a biletelor de bancă, care rez 
prezintă astăzi o mare parte din averea publică, trebue să 
fie apărat cu mare băgare de seamă de un asemenea rizic. 

„Toate vicisitudinile războiului ce bântueşte ţara nu se 
pot prevedea şi nu se poate afirma, în toată liniştea, că 
stocul metalic al băncii cste în orice caz asigurat la laşi, 
In consecinţă, s'ar impune poate, trebuinţa de a se lua şi 
de Banca noastră Naţională precauţiuni ce s'au luat de 
puternica Bancă Naţională a Franţei asigurând stocul mes 
talic într'o ţară streină. 


„Dacă Banca Naţională a noastră ar crede, precum crea 
dem şi noi, că o asemenea precauţiune n'ar fi de prisos, 
atunci vam propune mutarea stocului metalic şi a oria 
căror valori ar crede Banca, la Moscova, unde tezaurul 
imperiului, aflat la Kremlin. oferă o mai mare securitate 
decât ori unde. Transportul în alt loc, spre exemplu la 
Londra este şi mult mai greu şi expus pericolului trans= 
portului pe mare, ameninţat de submarinele germane. 

Demersuri sunt făcute de pe acum, pe lângă guvernul 
rusesc, pentru ca mutarea averei Statului dela Casa de 
depuneri şi dela ministerul finanţelor să se poată even» 
tual face tot la Moscova“. 


În aceiaş zi, consiliul băncii primeşte punctul de vedere 
al guvernului şi pregătirile încep imediat *), Cum înainte 
de a se perfecta înţelegerea dintre guvern şi Banca Na- 
ţională se puneau stăruinţe mari pentru evacuarea ur= 
gentă a tezaurului, o adresă a băncii către guvern din 11 
Dec. 1916 atrăgea atenţia asupra gravităţii faptului şi de= 


*) Bancherul Mauriciu Blank, consultat de I. I. C. Brătianu, 
şi-a exprimat neîncrederea în stările de lucruri din Rusia pro= 
punând trimeterea tezaurului la Londra La diferitele obiecţiuni, 
el a stăruit spunînd că o primă de asigurare de zece mil. pen= 
tru transportul pe apă, nu era prea mare. A propus încredin= 
tarea tezaurului băncilor din Cristiania. În sfârşit, la alte obiecţii, 
a sugerat simularea chiar a unui împrumut mare în Anglia con= 
tra tezaurului dat în gaj. 


www.dacoromanica.ro 


283 


clara că nn se va proceda la încărcarea tezaurului decât 
după încheerea convenției de garanţie, cu guvernul im= 
perial rus de către guvernul nostru. În aceiaşi zi, ministrul 
de finanţe Costinescu răspundea conducerii Băncii Naţi= 
onale : 


„Vă comunic că puteţi expedia în toată liniştea stocul 
metalic al Băncii Naţionale spre a fi pus în tezaurul îm= 
părătesc dela Kremlin căci deosebit de trimeterea dela 
Petrograd a unui tren special cu gardă puternică pentru 
transportul acestui stoc, ministrul Rusiei, d-l general Mo= 
ssoloff, de faţă cu d-l Danielopolu, s'a angajat a semna 
protocolul acestei operaţiuni, aşa cum ne va conveni, spre 
a ne da deplină asigurare atât pentru călătoria la ducere 
şi întoarcere, cât şi pentru păstrarea în tezaurul dela 
Kremlin“. 


A doua zi chiar, consiliul de miniştri printr'un jurnal 
a aprobat evacuarea la Moscova şi în aceiaşi zi de 12 Dec. 
1916 o lege a confirmat hotărârea consiliului de miniştri 
şi a ratificat decretul regal pentru strămutarea sediului 
dela Bucureşti la laşi. 

Graba aceasta înfrigurată se vădeşte prin faptul că în 
aceiaşi zi a început încărcarea tezaurului în gara laşi: 
primele 7 vagoane cu câte 100 casete fiecare. La 13 Dec: 
s'au încărcat alte 7 vagoane a 100 casete dintre care ul- 
timul luase 140 casete. Ziua următoare încă 3 vagoane a 
100, din care ultimul număr cu 98 casete. Valoarea totală 
în aur efectiv, 314,580.456 lei. La 14 Dec. sau mai în= 
cărcat, pe lîngă tezaur, şi două casete cu bijuteriile reginei 
Maria, în valoare de 7 mil, aur. 

Odată încărcarea isprăvită, s'a încheiat un protocol în 
trei exemplare originale semnat de ministrul rus, gen. Mo- 
ssoloff, delegaţii a Băncii Naţionale şi ministrul de finanţe 
d. Victor Antonescu, Trenul special a şi pornit la Mos= 
cova, unde a sosit în ziua de 21 Dec. 1916 st. v. 

Un protocol provizor de recepţionare a casetetor, până 
la verificarea şi inventarierea conținutului lor, cu depunez 


www.dacoromanica.ro 


284 


rea lor într'un compartiment de rezervă al sucursalei bănci 
de Stat din Moscova, în palatul armurelor din Kremlin 
(Orogeinaia Palata), a încheiat operaţia. 

Un al doilea transport de valori românești în Rusia s'a 
făcut în Iulie 1917, după ce isbucnise revolufia din Rusia, 
pe temeiul hotărârii consiliului de miniștri din 18 Iulie, 
la propunerea ministrului de finanţe, d. N. Titulescu. 

Intre 23—97 Iulie s'au încărcat în 94 vagoane dintre 
care 3 cuprindeau valorile Băncei Naţionale, valorile Casei 
de depuneri şi ale altor instituţii publice şi particulare, 
(Academia Română, Creditele funciare, muzeele, diferitele 
bănci mari, etc.) osebit de avutul Băncii Naţionale şi au 
fost expiediate la Moscova, ca un început de executare a 
planului de evacuare complectă a pământului ţării de ora 
ganele Statului, în cazul când rezistenţa n'ar mai fi fost 
cu putință. 

Valorile Băncii Naţionale, de data aceasta, în 188 casete 
însumau 1.594.836.721 lei din cari aur efectiv 574.593, 
arhiva 500 mii, iar restul de peste un miliard jum titluri, 
efecte, depozite, etc. 

Celelalte valori ale Casei de depuneri şi instituţiilor în 
21 vagoane însumând 1661 casete, însemnau o valoare 
totală de 7 jum. miliarde lei. 

Aceleaşi proceduri de protocol la plecarea din laşi, cum 
şi la sosirea la Moscova, de data aceasta la 3 August. 

Valorile Băncii Naţionale au fost depuse la Kremlin la 
un loc cu tezaurul depozitat din primul transport, iar 
celelalte în localul Casei de împrumuturi şi depozite a 
Rusiei din str. Nastasinky 3. 


Revoluţia adâncinduz=se în Rusia şi faţă de declarația 
comitetului revoluţionar că nu putea răspunde de sigu= 
ranța tezaurului nostru cât timp nu era singur stăpân pe 
putere, în Noembrie 1917 încep încercările de strămutare 
a tezaurului în America, sub ocrotirea aliaţilor, după 
sfatul consulului nostru la Moscova, Guerin. 

Încercările rămân zădarnice pentru că evenimentele se 
precipită aşa fel incât în noaptea de 21—22 Decembrie 


www.dacoromanica.ro 


285 


guvernul român e silit să hotărască dezarmarea armatelor 
ruseşti bolşevizate din Moldova. 


La 11 lanuarie 1918 st. v. ministrul de finanţe, d. N. 
Titulescu, telegrafia ministrului nostru la Paris, d. Victor 
Antonescu: „În momentul de a lua contra bolşevicilor de 
pe frontul ruso=român măsurile de poliţie reclamate de 
aliaţii noştri, guvernul român a condiţionat acţiunea sa 
de garanţia colectivă, din partea lor. în ce priveşte te= 
zaurul şi valorile noastre din Moscova“. 


La care d, Antonescu, după o convorbire cu Clemen= 
ceau, a răspuns la data de 21 Ian. st. v.: „Aliaţii consimt 
să ne garanteze 310 mil. în aur care se găsesc la Moscova. 
Celelalte valori care se găsesc acolo şi care sunt depozi= 
tele Băncii Naţionale, ale Casei de depuneri şi consemnaţii 
şi ale băncilor particulare, sunt efecte publice, rentă de 
Stat, acţiuni ale diferitelor societăţi ale căror numere se 
cunosc şi care pot fi anulate şi după care se pot da du= 
plicate celor interesaţi, în cazul puţin probabil în care 
maximaliştii ar lua aceste valori“. 


In răstimp ruptura dintre România şi guvernul revoa 
luţionar rusesc isbucnise [precum se poate vedea mai 


departe: declaraţia de răsboi făcută României din partea 
Guvernului revoluţionar]. 


Apoi a venit armistițiul general şi conferinţa de pace. 

In şedinţa dela 8 Aprilie 1919 a comisiei reparațiunilor 
delegatul român, Danielopol, a ridicat chestiunea tezauru= 
lui dela Moscova cerând „în interesul ţării sale şi al pus 
terilor garante câteva măsuri spre a se garanta restituirea 
bunurilor a căror valoare totală depăşeşte un miliard“. 

Fără a cere să se impună (Germaniei plata aceasta, de= 
legatul român socotea că aceasta ar putea fi făcută garantă 
pentru restituirea tezaurului. 


Preşedintele Comisiei apreciind că nu se putea discuta 
imediat chestiunea pusă de delegatul român, întrucât era 
mai curând de competinţa comisiei financiare, a propus 
delegaţiei române să se adreseze acesteia din urmă şi, e= 


www.dacoromanica.ro 


286 


ventual, să trimeată chiar un memoriu în această privinţă 
secretariatului Comisiei reparațiilor. 

La 16 Aprilie, Danielopol a prezentat memoriul expunâd 
afacerea tezaurului şi propunând să se ceară (Germaniei 
şi celorlalte puteri înamice ca să predea de îndată Ro= 
mâniei o cantitate de aur echivalentă cu sumă de lei 
3992.154.980 fr. aur reprezentând tezaurul Băncii Naţionale 
şi bijuteriile Coroanei, garantate de aliaţi, 

Cat despre celelalte valori aparţinând Băncii Naţionale, 
Casei de depuneri şi altor instituţii publice şi particulare 
delegaţia română socotea să se impună Germaniei şi pu= 
terilor duşmane garanţia de despăgubire faţă de România 
întrucât evacuarea lor în Rusia fusese urmarea directă a 
răsboiului şi de oarece puterile inamice nu erau străine 
„de apariţia şi desvoltarea stărilor actuale de lucruri din 
Rusia“. 

În şedinţa dela 19 Aprilie 1919 a comisiei reparaţiuni= 
lor, delegatul român, Danielopolu, a cerut să se rectifice 
în procesul verbal al şedinţei a 15-a câteva puncte expuse 
de d=sa, între care şi suma de 7 jum, miliarde în loc de 
un miliard. 

La 26 Mai 1919 delegația engleză în numele lui Balfour 
isa trimes delegatului român, Danielopolu, în legătură cu 
afirmaţiile lui din şedinţa Comisiei reparațiilor cu privire 
la tezaurul român dela Moscova, că în actele examinate 
nu a găsit nici o obligafie de garanție engleză peutru sigua 
ranţa sau restituirea vre=unei părţi din acel tezaur. 

Scrisoarea se încheia cu făgăduiala guvernului englez de 
a sprijini România în sforţările ei pentru redobândirea 
valorilor şi bunurilor evacuate în Rusia. 

La 93 Iunie 1919, I. L C. Brătianu printrun memoriu 
adresat lui Clemenceau, ministrului de finanţe francez 
Klotz şi mareşalului Foch întreba dacă sa impus Gera 
manilor în virtutea art. 19 din convenţia de armistițiu 


dela 11 Noembrie 1918*) să restitue aurul depozitat la 


*) In aliniatul ultim: „Restituirea aurului rus sau român luat 
de Germani sau predat lor. Acest aur va fi luat în depozit de 
aliaţi până la semnarea păcii“. 


www.dacoromanica.ro 


___287 


Moscova, cel ridicat din teritoriul ocupat şi cel aflat la 
Berlin, din timpul neutralității pe temeiul contractelor de 
cereale. 

Răspunsul a fost negativ. 


După ce tratatele de pace au intrat în vigoare şi Co= 
misia de reparaţiuni a început să funcţioneze, guvernul 
român a încercat, pe temeiul articolelor din aceste tratate 
care proclamă răspunderea foştilor inamici pentru deslăn= 
țuirea răsboiului şi le impune sarcina de despăgubiri a 
daunelor particulare, să obţină acoperirea valorilor din 
tezaurul evacuat la Moscova. Comisia, însă, cercetând ar= 
gumentele noastre a tras concluzia că trarsportul tezauru= 
lui la Moscova nefiind urmarea directă a răboiului noi nu 
puteam ridica nici o pretenţie împotriva foştilor duşmani. 

In sfârşit, în conferinţa internaţională dela Genova, din 
Aprilie 19%, unde Rusia sovietică lua parte pentru întâia 
oară alături de puterile „burgheze“, Româniaa depus un 
lung memoriu privind tezaurul depus la Moscova şi a 
cerut, întemeiat pe drepturile sale cât şi pe hotărârea Con= 
siliului suprem în adunarea dela Cannes (6 lan. 1922), să 
se decidă restituirea de îndată a depozitului român făcut 
în Rusia. 

Conferinţa găsind întemeiate dovezile României a tras 
concluzia că „guvernul sovietic rus va restitui guvernului 
român valorile depuse de el la Moscova“. Între propunerile 
remise delegaţiei sovietice în conferinţa dela Genova la 
data de 2 Mai 1922, hotărârea privind cererea română fi= 
gurează sub clauza XIII-a. 


Cum se ştie, abia după reluarea raporturilor diplomatice 
dintre România şi U. R. S. S. (Rusia sovietică), bunurile 
şi valorile evacuate la Moscova în iarna lui 1916 şi în 
vara lui 1917, au început să ne fie restituite treptat. Dar 
până acum, deşi au trecut anul de când am reluat aceste 
raporturi, nu s'a isprăvit restituirea şi nu se poate spune 
cu precizie, câf şi ce s'a întors în patrie din bogăţiiie e= 
vacuate cu atâta grabă uşuratecă în vremea răsboiului 


www.dacoromanica.ro 


DECLARAŢIA DE RĂSBOI FĂCUTĂ RO: 
MÂNIEI DE GUVERNUL REVOLUŢIONAR 
AL RUSIEI (1918)*) 


Consiliul comisarilor poporului hotărăşte : 

1) Să rupă orice relaţiuni diplomatice cu România şi să 
expulzeze pe drumul cel mai scurt legația României, **) 
precum în genere şi pe toți agenţii autorităţilor române ; 

2) să declare sechestrat pentru oligarhia română de= 
pozitul de aur al României păstrat la Moscova: ***) puterea 
sovietică îşi ia răspunderea pentru păstrarea acestui dez 
pozit şi să obligă să=l restitue în mâinele poporului român; 

3) fostul general şef al frontului român, Şcerbacef, care 
s'a ridicat împotriva revoluţiei, este declarat duşman al 
poporului şi pus în afară de lege. 


13 Ianuarie 1918 [st. v.] 
Palatul Tauric 


*) Documentul No. 1 în D'Ukraine soviesfisfe, Berlin 1922, 
pag 49. Actul acesta era urmarea duşmăniei maximaliştilor ruşi 
împotriva României. Armatele ruseşti intrând în descompunere 
revoluționară, în Decembrie 1917, şi dedându»=se la acte de tal= 
hărie şi dezordine pe teritoriul român, au trebuit luate măsuri 
de prevedere, care au sporit ura maximaliştilor conducători îm= 
potriva noastră, mai ales că ei înțelegeau, prin trupele bolşevi= 
zate din Moldova, să se amestece în treburile noastre lăuntrice. 
În aceiaşi zi Sovietul din Odessa a hotărât sechestrarea vapoare= 
lor române care se aflau refugiate în port. 

**) De altfel, ministrul României la Petrograd, C. Diamandy 
fusese arestat la 13.1.918 st. n. şi închis la fortăreața Petru şi 
Pavel. Liberarea lui s'a făcut în urma protestului corpului di= 
plomatic din capitala rusă contra actului de brutală violare a 
dreptului ginţilor. Două zile după hotărârea de rupere a ra= 
porturilor diplomatice cu România, la 15 | 28 Ianuarie, ora 2 d. 
am. Diamandy a primit ordinul să părăsească teritoriul rus până 
în cel mult 10 ore. 

=++) Vezi pag. 281 chestia tezaurului român evacuat la Moscova. 


www.dacoromanica.ro 


289 


Ultimatum=-ul maximaliştilor către guverul român 


(3 | 16 Ianuarie 1918) *) 


Comandantul diviziei a 49-a ne înştiințeazä că autorități= 
le române au săvârşit acte duşmänoase la adresa soldaţi= 
lor ruşi şi că se opun la trecerea transporturilor de provizii. 
Regimentul 194 din divizia 49 a fost încercuit şi dezarmat 
de forţele române care au arestat comitetul regimentului 
195 şi pe ofiţerii austriaci veniţi să facă vizită Ruşilor. 

Consiliul comisarilor poporului cere liberarea soldaţilor 
şi ofiţerilor arestaţi, pedepsirea autorităţilor militare care 
au făcut aceste arestări şi garanţii că asemenea acte nu 
se vor repeta. 


Refuzul de a răspunde la cererea noastră până în 24 
ore va fi socotit ca o ruptură de relaţii. 
Vom lua în asemenea cas, măsurile militare cele mai 
energice. 
(ss) Lenin; Krylenko, comandantul şef şi 
Podvoyoki, comisarul răsboiului. 


O telegramă din Odessa cu data de 2 |15 Februarie 
acelaş an şi transmisă prin radio întregului mapomond, 
anunţa ordinul de luptă dat armatelor revoluționare îm= 
potriva guvernului român, nu „a ţăranilor şi soldaţilor roz 
mâni“, ca să pornească a douazi dim. la ora 5, operaţiile 
militare „pentru apărarea revoluţiei ruseşti“. Telegrama 
era semnată de reprezentanţii diferitelor organizaţii sovie= 
tice: Racowski, Condracenco, Braşovan, Yudovici, Bogori 
şi Ciormeţki [în acelaş volum L'l/Ăraine soviefisfe doc. 2 
pag. 49—50). 

Textul declaraţiei de răsboi din 13| 26. L 1918 devine 
interesant din punctul de vedere al raporturilor de drep/ 
dintre cele două State vecine pe Nistru, mai târziu, când 


*) In ziarul parizian Ze Temps, 18 Ianuarie 1918. Fireşte, răs= 
punsul guvernului român a fost cel care se cuvenea şi măsurile 
faţă de trupele ruseşti anarhizate au continuat. Acestui ultima= 
tum isa urmat declaraţia de răsboi de mai sus. T 


www.dacoromanica.ro 


SN... = AIE 


în viaţa internaţională apar actele care interzic răsboiul şi 
definesc agresiunea *). 

De asemeni, textul e interesant şi prin faptul că răs= 
boiul acesta, româno=rus, a fost un răsboi pe Pbârfie, pe 
temeiul declaraţiei făcute de guvernul revoluţionar, spre 
deosebire de răsboaele efective de mai târziu, după res= 
tabilirea păcii generale, întreprinse fără declaraţie categorică 
de răsboiu de Statele care vroiau să scape de răspundea= 
rea pentru actele lor de agresiune. 


*) Vezi mai departe protocolul dela Moscova zis şi protocolul 
Litvinof pentru punerea cu anticipație în aplicare a pactului 
Briand-Kellogg (textul preambulului), cum şi textele actelor 
pentru definirea agresiunei, 


www.dacoromanica.ro 


OFERTELE DE PACE ALE GUVERNULUI 
BOLȘEVIC FĂCUTE ROMÂNIEI *). 


Radio comisariafului poporului pentru afacerile streine al 
R. S. F. S. R. către ministerul român al afacerilor streine : 


Operațiunile militare victorioase ale armatelor celor două 
republici sovietice, Rusi şi Ucrainiană, au făcut urgentă 
necesitatea pentru Rusia şi România, de a începe trata= 
tive spre a reglementa, după o înţelegere mutuală, rapora 
turile dintre cele două popoare şi a stabili, între ele, le= 
gături de pace, utile şi binefăcătoare pentru ambele părţi. 

Guvernul sovietic rus socoteşte că toate chestiunile de 
neînțelegere dintre cele două ţări pot fi lichidate pe calea 
negocierilor de pace şi că toate afacerile teritoriale pot fi 
rezolvite în chip prietenesc. De aceea, comisariatul popo= 
rului pentru afacerile streine se adresează guvernului ro= 
mân cu o propunere formală de a începe negocieri de 
pace rugând să se arate locul şi timpul pentru întâlnirea 
reprezentanţilor ambelor state. 

Comisarul p. afacerile streine, 
(ss) Cicerin, 


Moscova, 24 Februarie 1920. 


Radio preşedintelui consiliului de miniştri al României că= 
fre comisarul poporului pentru afacerile streine, Cicerin : 

Am primit astăzi 3 Martie, la Londra, telegrama dv. din 
Moscova No. 1470 cu data de 24 Februarie trimeasă pe 
numele meu la Carnarvon. România şi-a înfăptuit unita= 
tea naţională graţie spiritului de disciplină şi jertfelor ar= 
matei şi ale întregei naţiuni române. Această unitate a 


*) In L'U/kraine soviefiste p. 65—106. 


www.dacoromanica.ro 


292 


fost cuprinsă în Constituţia ţării prin hotăririle unanime 
ale Adunărilor legiuitoare, alese prin vot obştesc şi ses 
cret. România doreşte să pună temeliile viitoarei sale des= 
voltări economice şi politice pe o bază democratică, în pace 
şi cu raporturi amicale faţă de vecini. Cât priveşte întâm= 
plările şi luptele din Rusia, *) România a ţinut totdeauna 
şi va stărui în principiul de abţinere dela orice amestec 
în treburile interne ale unei țări vecine, Propunerea dv. 
de a începe negocieri cu scopul de a regula, prieteneşte, 
raporturile dintre cele două popoare şi a întemeia între 
ele legături paşnice, utile şi binefăcătoare pentru ambele 
părţi, corespunde întru totul intenţiilor guvernului român. 
Pe temeiul acestor consideraţii, primesc în calitatea mea 
de preşedinte al Consiliului de miniştri român şi în aceea 
de ministru al afacerilor streine al României, propunerea 
formală ca să începem negocieri de pace. Ca să fiu în mă= 
sură de a vă face o propunere cu privire la locul de în= 
tâlnire a reprezentanţilor ambelor părţi, mă voi pune de 
îndată în legătură cu guvernele ţărilor respective ca să ca= 
păt consimţimâniul şi ospitalitatea lor şi vă voi comunica 
rezultatul. În ce priveşte întrevederea reprezentanţilor noş= 
tri, îmi voi permite să vă fac o propunere de îndată ce 
voi fi primit un răspuns de la Bucureşti. 
(ss) Alex. Vaida Voevod 
Londra, 3 Martie 1920. 


Radio comisarului poporului penfru afacerile streine al R. 
S. F. S. R., Cicerin: 

Comunicând la Bucureşti dorința dv. de a alege un loc 
de întâlnire delegaților noştri cu ai dv. m'am declarat 
pentru Varşovia. Socotesc părerea aceasta ca primită re= 
ciproc spre a trimete pe delegații Bondirescu (exact: Boda= 
nărescu) şi Balutz (exact: Vaăluţă) la Varşovia şi presupun 
că au şi sosit acolo. Vă rog să vă puneţi în legătură cu 
delegaţii noştri prin mijlocirea ambasadorului nostru la 


*) Aluzie la luptele contra=revoluţionare, încurajate şi din a= 
fară, pentru răsturnarea noului regim bolşevic. 


www.dacoromanica.ro 


293 


Varşovia. În acelaş timp, vă rog să vă puneți, de asemeni, 
în contact direct cu guvernul de la Bucureşti. 


(ss) Vaida Voevod 
15 Martie 1920%). 


Rezumatul altor oferte 


Dar la câteva zile după ultima telegramă a d-lui Vaida, 
guvernul prezidat de acesta a fost demis şi iza urmat un 
cabinet prezidat de d. mareşal Averescu având la condu= 
cerea ministerului de afaceri streine, pe Take Ionescu. 

Guvernul bolşevic a reluat propunerile de negocieri di= 
recte şi cu noul cabinet român, iar volumul citat de do= 
cumente bolşevice, cuprinde, până la sfârşitul anului 1921, 
o serie nesfârşită de schimburi de telegrame între Mos= 
cova şi Bucureşti, cu propuneri, imputări, protestări şi 
explicaţii dintr'o parte, ca şi din cealaltă. 

Intr'una din aceste telegrame, dela 24 Dec. 1920, Cice= 
rin spunea: 

„Guvernul nostru n'are nici un gând agresiv împotriva 
României, precum o dovedeşte stăruința cu care n'am în= 
cetat, în decurs de un an întreg, să vă propunem înce= 
perea negocierilor de pace. De dv. atârnă ca să dispară 
putinţa unui conflict între noi şi să aşezăm o temelie so= 
lidă relaţiilor dintre România, Rusia şi Ucraina primind 
propunerea noastră mereu valabilă, etc.“ 

La 15 Ianuarie 1921, Cicerin telegrafia lui Take Ionescu 
înţre altele: 

„Cu toate acestea, dacă guvernul român continuă să se 
refere negativ cu privire la o discuţie despre toate ches= 
tiunile**) încă nehotărâte interesând România, Ukraina şi 


Rusia, noi am fi gata, în interesul superior al păcii, să nu 


*) Toate aceste date sunt după vechiul stil calendaristic. 

**) Pe temeiul convenției din Oct. 1920 semnată la Paris cu 
Anglia, Franța, Italia şi Japonia privitoare la Unirea Basarabiei 
(vezi textul la pag. 29), se obişnuia pe atunci, la noi, formula re= 
fuzului de a discuta cu vecinii fără o prealabilă recunoaştere 
formală a actului de unire. Aluzia din telegramă este vădită la 
aceasta. 


www.dacoromanica.ro 


294 


supunem viitoarei conferinţe decât lichidarea chestiunilor 
celor mai urgente, precum sunt restabilirea relaţiilor co= 
merciale si regularea unor probleme aşa de grabnice, de 
pildă ca navigația pe Nistru, având în vedere că Rusia 
doreşte, cu înfocare, stabilirea unei păci solid întemeiată 
cu România. Guvernul nostru speră cu tărie că această 
dorinţă va fi, însfârşit, mutuală şi că se va manifesta, în. 
tr'adevăr, prin convocarea conferinţei propusă de noi și 
care trebuia să se convoace încă de multă vreme“. 

De aceea, din cuprinsul telegramelor bolşevice, Take 
Jonescu a prins prilejul să tragă, printr'o telegramă dela 
31 Ianuarie 1921 st. v. către Cicerin, concluzia următoare 
spunând chiar dela primele cuvinte : 

„Prin radio Dv. din 15 al lunei acesteia îmi confirmaţi că 
nu există între România şi Rusia starea de răsboi. Ura 
mează vădit că ambele părţi se află în stare de pace%)“. 


*) Constatarea aceasta a fost reînoită şi confirmată printr'un 
act solemn, la Moscova, când sa semnat protocolul Litvinof 
privind pactul Briand-Kellog (vezi mai departe textele). 


www.dacoromanica.ro 


CĂDEREA CELOR TREI DINASTII 


Printre marile schimbări provocate în lume de răsboiul 
isbucnit la 1914 a fost şi căderea celor trei mari şi vechi 
Dinastii din Rusia, Germania şi Austro-Ungaria. 


1. Prăbuşirea Romanovilor 


La începutul anului 1917, frământările, mocnite până a= 
tunci în adâncurile imensei împărăţii, au început să iasă 
la suprafaţă prin constituirea unui Soviet la Petrograd, 
Consiliul lucrătorilor (28 Februarie) transformat, peste câ= 
teva zile, în Consiliul lucrătorilor şi soldaţilor. 

Acest organism a pregătit, în amănunte, greva generală 
care a isbucnit la uzinele şi fabricele din capitală în ziua 
de 11 Martie. Ţarul Nicolae II lipsea din Petrograd încă 
dela 6 Septembrie 1915 când luase comanda supremă a tru= 
pelor înlocuind pe marele duce Neculai Nicolaevici şi se in= 
stalase la Marele cartier general al armatei din Mobhilev. 

Două zile mai târziu, la 13 Martie, greva generală din 
Petrograd s'a întins cu atâta repeziciune încât trupele au 
trecut alături de răsculați, iar ofiţerii, cari încercau să mai 
lupte contra dezordinei, au fost arestaţi, mulţi chiar ucişi 
de proprii lor soldaţi. În ziua următoare, revoluționarii 
fură pe deplin stăpâni ai situaţiei din capitală. Preşedin= 
tele Dumei, Rodzianko, a îndeplinit formele pentru răs= 
turnarea şi arestarea membrilor guvernului Stürmer, din. 
tre cari majoritatea au şi fost executaţi, după o scurtă 
deţinere. S'a alcătuit un guvern provizor, sub preşidenţia 
prințului Lvof, din bărbaţi aparţinând partidelor moderate 
de dreapta, cu excepţia lui Kerenski [socialist] la justiție. 

La 15 Martie, ţarul a abdicat după sfatul generalului 


www.dacoromanica.ro 


296 


Rusky şi al cadetului Gutșcof, delegatul comitetului exe= 
cutiv al guvernului provizor, în favoarea ţareviciului şi 
sub regența marelui duce Mihail, fratele ţarului. Dar a= 
cesta se lepădă chiar de a doua zi de sarcină, recoman= 
dând ascultare guvernului provizor până la alegerile pen= 
tru Adunarea constituantă, care trebuiau să hotărască în 
privința viitoarei forme de conducere a Statului. 

Valul revoluţionar a sporit, vertiginos, câştigând până 
şi pe cei mai apropiaţi de familia imperială, regimentele 
de gardă, poliţia, personalul de serviciu al curţii. Sub pre= 
siunea curentului popular, guvernul provizor a hotărât, la 
20 Martie, arestarea familiei imperiale și punerea ei sub 
stare de judecată. În ziua următoare, țarina a fost ares= 
tată în palatul de iarnă, unde=şi îngrijea copiii greu bol= 
navi de pojar, iar ţarul a fost ridicat dela Mobilev şi adus 
la Țarskoe=Selo, unde au fost cu toţii ținuți sub supra= 
veghere militară până la 14 August. Generalul Kornilof, 
comandantul militar al Petrogradului, şi colonelul Koby= 
linski fură special însărcinaţi cu paza prizonierilor imperiali. 

Din Iulie revoluţia devenind tot mai amenințătoare pen= 
tru viaţa Romanovilor, guvernul provizor sa gândit săzi 
pună în siguranţă trimeţândusi în Anglia sau Danemarca, 
dar evenimentele s'au desfăşurat prea repede. La 14 Au-= 
gust, guvernul din prevedere a trimes pe ţar, cu țarina şi 
cu cinci copii (țareviciul Alexe şi marile ducese Olga, Ta= 
tiana, Maria şi Anastasia), la Tobolsk, împreună cu sera 
vitorii necesari şi un număr foarte restrâns de devotați ai 
familiei imperiale. Au ajuns cu oarecare greutate la 26 
August acolo, unde au stat îndurând cele mai crude su= 
ferinţe până la 26 Aprilie, anul următor. 

În acest răstimp, revoluţia s'a adâncit şi elementele ex= 
tremiste, maximaliştii (bolşevici), au pus mâna pe putere 
măturând regimul moderat dela început. La 26 Aprilie, a 
sosit la Tobolsk un trimes cu puteri extraordinare din 
partea guvernantilor dela Moscova, cu numele de Vasili 
Jacovliev, care a luat pe ţar, țarină şi fiica lor mai mică, 
Maria, spre a-i strămuta în orașul Ecaterinenburg din 
Urali. l-a şi instalat acolo la 30 Aprilie în casa lui Nico= 


www.dacoromanica.ro 


297 


lae Îpatiev. În sfârşit, la 23 Mai 1918 au fost aduşi dela 
Tobolsk şi ceilalţi prizonieri imperiali şi cu toţii daţi pe 
seama marinarului Kokriakov, preşedintele Sovietului din 
FEcaterinenburg, urmaşul lui Jacovliev. 


Situaţia prizonierilor imperiali părea să se îmbunătă= 
ţească de oarece Sovietul regional din Urali pusese în lia 
bertate o parte din ei. 


Dar a isbucnit conflictul armat dintre Soviete şi legioa 
narii cehoslovaci. Înaintarea armatelor anti-bolşevice unite 
cu legionarii, înaintau dinspre Siberia amenințând Ecatea 
rinenburgul şi trezind speranţele celor legaţi de trecutul 
țarist. În faţa primejdiei, Sovietul din Urali, cu aproba= 
rea comitetului executiv central dela Moscova [alcătuit din 
Lenin, Trotzki, Sverdion, Zinoview şi Dierzinsky) a hos 
tărât executarea. În noaptea de 16 spre 17 Julie 1918 cea: 
sornicarul Jurovsky, însărcinat de Soviet, cu ajutorul unui 
grup de 12 soldaţi germani şi unguri, iza executat în sub= 
solul casei patiev, denumită apoi „casa cu destinaţie spea 
cială“, fără nici o judecată cel puţin de formă. Apoi, trus 
purile celor 12 victime (ţarul, țarina, țareviciul, cele patru 
mari ducese, doctorul Botkin, A. Demidova, doui lachei 
şi un bucatar) au fost dizolvate cu acid sulfuric şi restu= 
rile arse cu benzină în pădurea Koptiaky. 


Astfel, s'a şters urma Romanovilor, una din cele mai ve=s 
chi şi puternice Dinastii din lume. 


2. Căderea Hohenzollernilor în Germania 


Toamna anului 1918 a adus sfârşitul răsboiului prin 
slăbirea capacităţii de rezistenţă a puterilor” centrale. Ul= 
tima ofensivă zisă „de pace“ a însemnat ultimele sforţări. 

La începutul lui Septembrie, încercările mai vechi ale 
guvernului austro-ungarde a găsi calea unei înțelegeri se 
repetă stăruitor. Eşirea din frontul comun a Bulgariei, 
prin cel d'intâi armistițiu încheiat, a impus şi (Germaniei 
să caute grabnic un sfârşit vărsării de sânge. 

În primele zile din Octombrie, Germania se adresează, 


www.dacoromanica.ro 


298 


prin mijlocirea Elveţiei, preşedintelui Statelor Unite ca să 
înlesnească pacea. 

== Răspunsul american din 8. X. dat sub forma unei 
note a secretarului de Stat, Lansing, cuprindea, între ale 
tele, următoarele : 

„Preşedintele (Statelor Unite) este silit să supună, în 
ceea ce priveşte propunerea de armistițiu, că nu vede 
putinţa de a propune încetarea ostilităţilor guvernelor cu 
care guvernul Statelor Unite e asociat împotriva puterilor 
centrale, cât timp armatele acestor din urmă puteri se 
găsesc pe teritoriul guvernelor asociate. 

„Bună credinţă în orice discuţii ar atârna vădit de con= 
sinţimântul puterilor centrale de a=şi retrage forţele lor 
imediat şi de pretutindeni din teritoriile cutropite. 

„Preşedintele mai socoteşte că e în drept să întrebe 
dacă d. cancelar al imperiului vorbeşre aşa în numele aufo= 
rifăfilor constituite ale imperiului care au condus până acum 
răsboiul“. 

== La o altă intervenţie a (Germaniei pentru pace, 
Wilson răspundea la 14. X. tot printr'o notă semnată de 
secretarul de Stat, Lansing, trimeasă însărcinatului de 
afaceri al Elveţiei, care luase asupra ei ocrotirea supuşilor 
germani din Statele Unite, după isbucnirea răsboiului. 
Printre altele. nota amintea spre a sublinia una din con= 
diţiile de pace expusă în discursul lui Wilson din luna 
Iulie i 

„Condiţia aceasta cere disfrugerea oricărei puferi arbitrare 
care să fie în stare singuiă, în taină şi numai prin singura 
ei voință, să furbure pacea lumei sau, cel pufin, dacă nu 
poafe fi nimicită de acum, puterea aceasta să tie redusă la o 
neputință de fapt. Puterea care a condus până acum națiunea 
germană e de acest fel. Preşedintele lasă, deci, la voia na= 
fiunii germane s'o modifice. 

„..„ E absolută nevoe ca guvernele unite împotriva Ger= 
maniei să ştie în chip neîndoios cu cine tratează. 

„Preşedintele va da un răspuns aparte guvernului im= 
perial şi regal al Austro-Ungariei“. 

== Într'o notă oficială germană dela 20. X. semnată de 


www.dacoromanica.ro 


29 E 


ministrul afacerilor streine, Solf, se răspundea, astfel, la 
condiţia de pace pe care o formulase preşedintele Wilson: 

„Preşedintele arată ca o condiţie fundamentală pentru 
încheerea păcii înlăturarea oricărei puteri întemeiată pe 
bun plac şi care să poată singură, fără control şi numai prin 
voinţa ei, să turbure pacea lumei. Guvernul german răs= 
punde la aceasta că, în imperiul german, reprezentanța po= 
pulară nu avea, până acum, dreptul să influenfeze alcătuirea 
guvernului. Constifufia nu prevedea o colaborare a reprezen= 
fanfei populare în hotărârile despre răsboi şi pace. 

„La această situaţie sa adus o schimbare fundamen= 
tală. Noul guvern sa constituit în cel mai desăvârşit 
acord cu dorinţele reprezentanţei populare eşită din drep= 
tul electoral egal, general, secret şi direct. Capii marilor 
partide din Reichstag fac parte din guvern, iar, pe viitor, 
nici un guvern nu va putea intra în funcţiune şi nici să 
exercite puterea fără ca să aibă încrederea majorităţii Rei- 
chstagului. Răspunderea cancelarului imperiului fafă de re= 
prezenfanfa poporului sa înfins şi sa garantat prin lege. Cel 
dintăi act al noului guvern a fost să prezinte Reicbstagulu: 
o lege modificafoare a Constituției imperiului în sensul că 
pentru a hotărâ asupra răsboiului şi a păcii e nevoe de con= 
sinfământul reprezentanțe: populare“. 

== La 93. X. secretarul de Stat american, Lansing, răs= 
punzând notei guvernului german din 20. X. exprima ne= 
încrederea şi rezerva preşedintelui Wilson în privinţa in= 
troducerii guvernului răspunzător faţă de popor în Ger= 
mania şi cerea garanţii suplimentare. Între altele, nota 
americană spunea : 

„Poate că răsboaele viitoare să fie puse sub controlul 
poporului german, dar cu răsboiul actual n'a fost aşa şi 
acum se tratează în privinţa acestui răsboi. E lucru vădit 
că poporul german nu are deloc mijloace să constrângă au= 
foritfățile militare ale imperiului ca să se supună voinfer po= 
pulare ; că puferea ce o are regele Prusiei de a controla po= 
lifica imperiului este neatinsă şi că inifiativele hotărâtoare ră= 
mân mai departe în mâinele celor cari au fost şi până astăzi 
sfăpânii Germaniei". 


www.dacoromanica.ro 


300 


„..„preşedintele se socoteşte dator să spună, fără a încer= 
ca, în nici un chip, să îndulcească aceea ce poate fi amar, 
că nafiunile lumei nu au şi nu pof avea încredere în vorbele 
celor cari au fost, până acum, stăpânii polificii germane, şi 
să accenfueze, încă odafă, că pentru încheerea păcii şi repa= 
zarea nesfârşifelor ofense şi nedreptăfi ale acestui răsboi, gu= 
vernul Statelor Unife nu poate trata decât cu adevărafii re= 
prezentanfi ai poporului german, învesfifi cu puferi sincer 
consfifufionale şi care să-i facă adevărați conducători ai Ger= 
maniei“. 

Nota sfârşea prin observaţia că nu se poafe vorbi de 
negocieri de pace cu aceiaşi stăpâni militari şi monarbi aufo= 
crafi ai Germaniei, cari au deslănțuit răsboiul, ci acestora 
li=se poate cere numai să se predea. 

La începutul lui Noembrie a isbucnit revoluţia. 

În ziua de 10. XI. 1918, împăratul Wilhelm, care se afla 
la sediul marelui certier general din Spa. trecu graniţa în 
Olanda, după sfatul însăşi al conducerii supreme a arma= 
tei. În dimineaţa zilei următoare se semna şi armistițiul 
cu (Germania. 

Wilhelm e abdicat la 28 Noembrie. 

În primele timpuri, a locuit în Olanda la Amerongen, 
în castelul contelui Bentinck, iar dela 1920 s'a stabilit la 
Doorn. Doui ani mai târziu, la 5 Noembrie, s'a căsătorit, 
a doua oară, cu prinţesa văduvă Hermina de Schânaich= 
Carolath. 

Prinţul moştenitor, Wilhelm, a părăsit şi el comanda 
militară la 11 Noembrie 1918, iar peste două zile a trecut, 
deasemeni, în Olanda. La 1 Decembrie, a făcut declara= 
ţia de renunțare la drepturile lui de succesiune la tronul 
german. Guvernul olandez iza fixat fostului moştenitor 
german, ca loc de reşedinţă, insula Wieringen. 

Prinţul Wilhelm s'a putut întoarce, la 9 Noembrie 1923, 
în Germania, pe temeiul legilor, din cursul aceluiaș an, 
care au restituit avutul membrilor fostei familii imperiale, 
căzută dela tron prin proclamarea republicei şi a Consti= 
tuţiei respective dela Weimar (1919),—dar au prevăzut şi 
apărarea republicei, 


www.dacoromanica.ro 


301 


Tratatul de Versailles şi fostul Kaiser 


Sub titlul de „Sancţiuni” partea VII, tratatul de Ver= 
sailles cuprinde în art. 297—230 prevederi pentru chema= 
rea la răspundere şi pedepsirea autorilor răsboiului, cum 
şi a celor cari au violat legile răsboiului consfinţite până 
la 1914 prin convențiile internaţionale. 

Primul articol, 927, are în vedere special persoana fos= 
tului împărat, Wilhelm II, în următorul text: 


„Puterile aliate şi asociate pun sub acuzaţie publică pe 
Wilhelm II de Hohenzollern, fostul împărat al Germaniei, 
pentru ofensă supremă contra moralei internaționale şi a 
autorităţii sacre a tratatelor. 

„Se va înființa un tribunal special pentru a judeca 
pe acuzat asigurându-i garanţiile esenţiale ale dreptului 
de apărare. Acest tribunal se va compune din cinci jude= 
cători numiţi de fiecare din următoarele cinci puteri şi a= 
nume: Statele Unite ale Americei, Marea Britanie, Franţa, 
Italia şi Japonia. 

„Tribunalul va judeca pe motive inspirate de princi= 
piile cele mai înalte ale politicei dintre naţiuni, cu grija 
de a asigura respectul obligaţiilor solemne şi al angaja= 
mentelor internaţionale, precum şi al moralei internaţio= 
nale. El va determina pedeapsa ce va crede că trebue să 
fie aplicată. 

„Puterile aliate şi asociate vor adresa guvernului Olana 
dei o cerere rugându-l] să predea pe fostul împărat în 
mâinele lor spre a fi judecat“. 


Art. 228 consacră dreptul puterilor aliate şi asociate de 
a trimete, înaintea tribunalelor lor militare, persoanele a= 
cuzate de a fi săvârşit acte contrarii legilor şi obiceiuri= 
lor răsboiului, prin derogare dela principiul competinței 
tribunalelor naţionale. Mai mult încă, dispoziția aceasta 
urma să se aplice chiar în cazul când s'ar fi deschis ase= 
menea acţiuni sau urmăriri înaintea unei jurisdicţiuni a 
Germaniei sau a aliaţilor ei. Însfârşit, guvernul german 


www.dacoromanica.ro 


3o2 


era îndatorat să predea puterilor aliate şi asociate, la ce= 
rere, pe orice persoană pusă sub acuzaţie, indiferent de 
situaţia ei, iarăşi cu nesocotirea principiului că naţionalii 
nu se predau autorităţilor streine, ci se judecă de instan= 
tele naţionale. 

Art. 299 stabilea putinţa de a chema înaintea tribua= 
nalelor militare ale puterilor aliate şi asociate, pe orice au= 
tor al unor fapte criminale săvârşite împotriva supuşilor 
acelor puteri, lăsând acuzatului numai dreptul să=şi nun 
mească singur apărătorul. 


lar prin art. 230 Germania se obliga să procure do= 
cumentele şi informaţiile necesare, de orice natură, în toate 
cazuriie de mai sus, pentru desăvârşita cunoaştere a fap= 
telor încriminate, căutarea vinovaţilor şi stabilirea exactă 
a răspunderilor. 


Prevederi asemănătoare de tragere la răspundere sub a= 
celaş titlu de „sancţiuni“ figurează şi'n celelalte tratate de 
pace şi anume în art, 173—176 St. Germain, 157—160 
Trianon şi 118—120 Neuilly, dar cu mici deosebiri po= 
trivit situaţiilor, 

În primul rând, nici unul din aceste trei tratate nu 
cuprind o prevedere specială pentru şeful respectivului 
cap de Stat învins asemănătoare cu aceea din art. 297 
Versailles pentru persoana fostului împărat Wilhelm II. 


In schimb, găsim un alt articol final în textele tratate= 
lor St. Germain şi Trianon prin care obligaţia de a preda 
pe vinovaţi, aliaților, spre judecată, se întinde asupra tu= 
turor Statelor zise moştenitoare ale fostei duble monarhii 
în cazul când unii dintre cei căutaţi ar fi devenit cetă= 
ţenii acestor State prin efectul regulamentului păcii şi s'ar 
găsi în cuprinsul teritoriilor respective. De aceea, sub tit= 
lul de sancţiuni aceste din urmă două tratate cuprind, fie= 
care, câte patru articole ca şi tratatul de Versailles. 

Insfârşit, tratatul de Neuilly nu cuprinde în total decât 
trei articole, sub acelaş titlu, fiindcă din el lipseşte par= 
tea privitoare la capul Statului, cât şi cea privitoare la 
predarea noilor cetăţeni. E vorba de Bulgaria care n'a su” 


www.dacoromanica.ro 


303 


ferit, prin regulamentul păcii, decât foarte neînsemnate 
rectificări de frontieră spre Jugoslavia. 

Formula din tratatul de Versailles privitoare la fostul 
împărat al Germaniei, a rămas fără urmare. Ea contra» 
venia principiului nulla poena sine lege. Până la 1914, răs= 
boiul fiind îngăduit de Dreptul ginţilor, ca o procedură 
obişnuită în raporturile internaţionale, alături de proce= 
dura paşnică, ar fi fost cu neputinţă de găsit temeiul ju= 
ridic pentru condamnarea fostului împărat numai fiindcă 
deslanţuise marele răsboi. 

Osebit de aceasta, Olanda a refuzat să-l predea pe Wil- 
helm fiindcă ea nu participase la încheerea tratatului de 
Versailles şi nu era obligată să-l execute, textul art. 227 
fiind faţă de ea neobligator ca res infer alios acfa. 

Olanda nu avea nici vre=o convenţie specială de extră= 
dare aplicabilă în speţă. 

În sfârşit, nici chiar pe temeiul art. 11*) din convenţia 
V dela Haga (1907) despre „drepturile şi datoriile puteri= 
rilor şi persoanelor neutre în caz de răsboi pe uscat“, 
care s'a invocat, Olanda n'a putut şi nu putea fi deter= 
minată să-l predea aliaţilor pe fostul Kaiser, pentru ju= 
decată. 

Cât priveşte predarea spre judecată în mânele aliaţilor 
a celorlalţi germani vinovaţi de violarea legilor şi obice= 
iurilor răsboiului, guvernul Germaniei s'a opus, prin noz 
tele din 95. LX. 1919 şi 95. I. 1920, la cererea aliaţilor invo= 
când lipsa de oportunitate a măsurii, cum şi turburările 
la care ar fi putut da loc, în interior, prin reacţiunea sen= 
timentului naţional grav jignit. În cele din urmă, aliaţii 
au primit propunerea guvernului german de a deschide o 
procedură specială de judecată a vinovaţilor înaintea curţii 


*) Al cărui text spune: „Puterea .neutră, care primeşte pe 
teritoriul ei trupe aparţinând armatelor beligerante, le va inter» 
na, pe cât cu putinţă, departe de teatrul răsboiului. 

„Ea va putea să le ţină in lagăre şi chiar să le închidă în 

ortăreţe sau în locuri potrivite acestui scop. 

„Ea va hotărâ dacă ofiţerii pot să fie lăsaţi liberi luându=şi 
obligaţia, pe cuvânt de onoare, să nu părăsească teritoriul ne= 
utru fară autorizaţie“. 


www.dacoromanica.ro 


304 


supreme din Leipzig, dar sub rezerva drepturilor din tra= 
tatul de Versailles în ceea ce privea aprecierea bunei crea 
dinţe germane în procedura de judecată. 


Răsboiul, în loc să ia sfârşit, la încheerea păcii, prin 
amnistiile obişnuite totdeauna şi prevăzute în tratatele 
care pun capăt vărsărilor de sânge, s'a încheiat prin ju= 
decata celor vinovaţi, cu condamnări e drept mai mult 
formale. 


3. Căderea Habsburgilor. 


Austro-Ungaria, mai mult şi mai repede decât Germa= 
nia, s'a resimţit de îndelunga sforţare a marelui răsboi. 
Ea a căutat punte de legătură cu inamicii, prin oferte de 
pace separată. Astfel, în Martie 1917, prin mijlocirea prin= 
tului Sixt de Bourbon, ofiţer în armata belgiană şi cum= 
nat al împăratului Carol de Habsburg, s'a prezentat în 
taină lui Poincaré, președintele republicei franceze, un 
memoriu al contelui Czernin cuprinzând ofertele de pace 
ale împăratului. Încercarea aceasta, ca şi altele, s'au isbit 
de greutăţi care au făcut cu neputinţă mântuirea din 
vreme a dublei monarhii. 


În limitele condiţiilor de pace formulate în câteva rân= 
duri prin discursurile preşedintelui Wilson, diplomaţia 
habsburgică a încercat, de timpuriu, în cursul lui 1918, 
să se salveze. Iniţiativa a luat=o, dela 14 Septembrie, prin 
propunerea unor discuții de pace, fără caracter obligator, 
între toţi beligeranţii, având grija să aducă faptul şi la 
cunoștința Vaticanului spre a trezi interesul Papei în fa= 
voarea păcii. Dar răspunsurile categorice venite din câm= 
pul opus, nau corespuns deloc sperantelor puse la Vie= 
na în aceste pipăiri de teren. 


Până la sfârşitul lunei, evenimentele s'au desfăşurat cu 
o iuţeală ameţitoare. În ziua de 29 Septembrie, Bulgaria, 
cza dintâi, a semnat, la Salonic, armistițiul cu puterile a= 
liate primindusle condiţiile fără discuţie. Peste câteva zi= 
le, regele Ferdinand a abdicat în favoarea fiului, actualul 


www.dacoromanica.ro 


305 


rege Boris, spre a înlesni situaţia ţării în faţa inamicilor 
învingători. 

Ofertele de pace adresate de Austro-Ungaria preşedin= 
telui Wilson primiră răspunsuri rezervate şi la fiecare răs= 
puns se constata că (Guvernul monarhiei habsburgice 
perduse momentele favorabile de a se salva, pentru că e= 
venimentele se desfăşurau prea rapid şi faptele noi, care 
se iveau, făceau cu neputinţă păstrarea Statului conglo= 
merat de naţionalităţi. 

Declaraţiile preşedintelui de consiliu, Hussarek, la des= 
chiderea Reichsrathului, în ziua de 1 Octombrie, prin 
care anunţa programul de reorganizare al imperiului aus= 
triac, pe baze federale, nu întâmpină decât răceală şi chiar 
protestări din partea fruntașilor populațiilor slave. Nimeni 
nu mai voia să creadă în vorbe şi socotea că totul era 
prea târziu. 

Împăratul Carol se hotărâ atunci în persoană să facă 
demersuri pe lângă conducătorii naționalităților din mo= 
narhie, cari fură poftiţi la Baden, sediul marelui cartier 
general. 

Din această întrevedere eşi hotărârea împăratului de a 
face imediat ceva. E vorba de manifestul împăratului că= 
tre „popoarele sale credincioase” cărora lise făgăduia ora 
ganizarea pe baze federative a Statului, cu respectarea 
autonomiei naţionale a fiecăruia, la 16 Octombrie. 

Lovitura trebuia să fie dublă: să corespundă principiz 
ului de liberă auto=determinare, formulat în diferitele me= 
sagii de pace ale preşedintelui Wilson şi, în acelaş timp, 
să recâștige încrederea şi simpatia naționalităților. Jani= 
festul, însă, vădea dela început, lipsa de curaj și nepu= 
tinţa de a preciza ce se va face, după cum cuprindea, 
chiar în text, o rezervă menită să satisfacă rezistenţa şi 
amenințările Ungariei prin următoarea frază : 

„Această nouă rânduială, care nu atinge, în nici un 
chip, integritatea ţărilor aparţinând Sfintei coroane unga= 
re, trebue să garanteze fiecărui Stat naţional autonomia 
lui“. 

Ameninţările primului ministru ungur, Wekerle, către 


20 


www.dacoromanica.ro 


306 


premierul austriac, Hussarek, cu o serie de represalii gra- 
ve, printre care şi refuzul de a mai da un bob de grâu 
Austriei pentru pâinea zilnică a populaţiei, şi=a produs vä" 
dit efectul prin felul cum manifestul rezerva „integritatea“ 
Ungariei, 

Incercarea de federalizare, fără să mulţumească pe ci= 
neva, avu, tocmai dimpotrivă, darul să grăbească prăbua= 
şirea. Ungaria hotărâ să=şi proclame independenţa desfă= 
când dualismul dela 1867, cu explicaţia lui Wekerle că, 
dacă Austria se reorganizează pe baze federative, „noi 
stăm pe temeiul uniunii personale şi prin urmare, ne vom 
organiza politica economică şi apărarea naţională în mod 
independent“. 

Cursul evenimentelor se desfăşură tot mai iute şi mai 
neprevăzut. 

În Austria, împăratul încredinţă guvernul la 28 Octom= 
brie prof. Lammasch, cunoscutul pacifist, şi se făcu ape= 
lul disperat de pace separată către Wilson, în ori ce con= 
diţii. 

În Ungaria, criza politică internă, agravată prin starea 
de spirit anarhică a populaţiei şi a trupelor, împinse pe 
primul plan pe contele Karolyi, care se credea în stare, 
prin atitudinea lui faţă de foştii inamici, să salveze situ= 
aţia. 

La 30 Octombrie, Austria ceru armistițiul comanda= 
mentului italian şi primi toate condiţiile fără discuţie, în 
ziua de 3 Noembrie. 

Cu două zile mai înainte, Ungaria, prin guvernul Ka= 
rolyi, socotindu=se desfăcută de impărat se considera ne= 
utră, îşi rechema trupele acasă de pe toate fronturile şi 
lua măsuri proprii de salvare. La 6 Noembrie, guvernul 
Karolyi trimese o delegaţie aparte pentru a cere armistițiu 
în numele Ungariei şi a pleda lipsa de răspundere a po= 
porului maghiar în deslănţuirea 'răsboiului; Contele Tisza 
fusese asasinat câteva zile înainte. Ungaria a semnat la 
Belgrad armistițiul în ziua de 13 Noembrie cu comandan= 
tul suprem al armatelor din Orient, gen. Franchet d'Es= 


perey. 


www.dacoromanica.ro 


307 


Evenimentele din Austria, desfacerea Ungariei, atmos= 
fera de anarhie şi descompunere fără leac, în sfârşit şti= 
rea despre fuga împăratului Wilhelm în Olanda, toate au 
contribuit săzl facă pe împăratul Carol de Habsburg să 
abdice în ziua de 11 Noembrie la tronul Austriei, în a= 
ceiaşi zi când în zorii zilei se semnase şi armistițiul Ger= 
maniei, iar două zile mai târziu, la 13, când se semna la 
Belgrad şi armistițiul cu Ungaria, să renunţe şi la tronul 
acesteia. 

Evenimente mai puternice decât voința sau prevederea 
oamenilor, făceau ca şi Habsburgii să aibă o soartă ases 
mănătoare Hohenzollern=ului dela Berlin. Cu împăratul 
Carol, care-i urmase lui Frantz Iosef, mort la 21 Noem= 
brie 1916, după o foarte lungă domnie, se sfârşea stăpâ= 
nirea celei mai vechi dintre dinastiile europene. 

Adunarea naţională provizorie a Austriei germane, care 
se constituise parte din deputaţii fostei Camere austriace, 
-parte din membrii fostului Reichsrath al monarhiei, încă 
dela 21 Octombrie, dădu un guvern reprezentativ sub 
preşidenţia social democratului, dr. Karl Renner, şi stabili 
punctele de bază ale organizaţiei noia Statului sub formă 
republicană, chiar în ziua următoare după ce împăratul 
Karl se resemnase la părăsirea tronului. Fapt demn de re= 
ţinut este înscrierea în Constituţia austriacă provizorie de 
la 12 Noembrie a unui text care considera Austria ca o 
parte a Statutului (Reich) german şi pregătea, astfel, con= 
topirea Austriei germane, după deslipirea de Ungaria şi 
desfacerea naționalităților, cu Germania. Alegerile din Mara 
tie 1919 au dat o adunare constituantă regulată pentru 
facerea Constituţiei definitive, 

Fără să intrăm în alte amănunte, notăm că această A= 
dunare a votat legea din 3 Aprilie 1919 prin care mem= 
brii fostei case domnitoare de Habsburg-Lothringen erau 
decăzuţi din toate drepturile la tron, în noul Stat repu= 
blican. Se mai confiscau bunurile aparţinând Coroanei şi 
fostei familii domnitoare, fiind readuse în patrimoniul 
Statului, se interzicea, pe viitor, întrebuinţarea titlului de 
Arhiduce în Austria şi, în sfârşit, erau exilați din ţară 


www.dacoromanica.ro 


308 


toţi Habsburgii, cari nu renunțaseră la privilegiile lor. 
Toate măsurile de perfectare a Unirii cu Germania, o- 
prite, însă, prin prevederile tratatului de pace. *) 

Tratatul dela St. Germain cuprinde în art. 208 alin. II 
(text identic în art. 191 acelaş aliniat, din tratatul dela 
Trianon) prevederea că printre bunurile şi proprietăţile 
de Stat, din teritoriile fostei monarhii austro-ungare, care 
au trecut altor State sau au intrat în limitele Statelor noi, 
născute din desmembrarea vechei monarhii, vor fi socotite 
şi proprietăţile Coroanei ori bunurile private ale fostei fa= 
mili domnitoare. Acel text se exprimă întradevăr astfel: 

„După prezentul articol, bunurile şi proprietăţile fostu= 
lui sau actualului guvern austriac vor fi considerate că 
includ bunurile aparţinând fostului imperiu al Austriei şi 
interesele acestui imperiu în bunurile care aparţineau în 
comun monarhiei austro=ungare, precum şi toate proprie= 
tățile Coroanei şi bunurile private ale fostei familii su- 
verane a Austro-Ungariei“, 

In Ungaria, cursul evenimentelor în ceea ce priveşte 
soarta Habsburgilor s'a desfăşurat altfel. Regimurile revor 
luţionare dela Karloyi la comunistul Bela Kun şi conflictul 
armat provocat, în 1919, cu două din Statele moşteni= 
toare, România şi Cehoslovacia, au lăsat în suspensie 
soarta dinastiei sau, poate, chiar au favorizat situaţia rez 
gelui Carol IV-lea care, în Austria, purta titulatura de îm= 
păratul Carol I. Păstrarea formei monarhice şi a contis 
nuităţii la tronul purtător al coroanei Sf. Ştefan, simbolul 
unităţii statului ungar dealungul istoriei naţionale, apărea 
ca o necesitate şi o speranță, pe lângă altele mai puţin 
sigure. 

De aceea, în faţa încercărilor tăinuite sau numai a svoz 
nurilor că principalele puteri aliate n'ar privi cu ochi răi 
această atitudine ungară şi chiar ar favoriza restabilirea 
Habsburgilor, în Ungaria, a trebuit să se producă, la 4 
Februarie 1920, deci înainte de semnarea tratatului de 
pace dela Trianon, următoarea : 


*) Vezi pag. 267 : interzicerea unirei Austriei cu Germania. 


www.dacoromanica.ro 


309 


Declarafie a Conferinfei ambasadorilor dela Paris împotriva 
resfaurării Habsburgilor în Ungaria 


Principalele puteri aliate socotesc că trebue să dea o 
desmințire formală svonurilor ce sau răspândit şi care 
sunt de natură să zăpăcească opinia publică. Ele au fost 
arătate ca fiind gata să recunoască sau să favorizeze res= 
tabilirea dinastiei Habsburgilor pe tronul Ungariei. 

Principalele puteri aliate socotesc că restaurarea unei 
dinastii care personifica, în ochii supuşilor ei, un sistem 
de asuprire, şi de stăpânire a celorlalte rase cu alianţa 
Germaniei, n'ar fi potrivită nici cu principiile pentru care 
s'au luptat ele, nici cu rezultatele pe care răsboiul le-a 
facut cu putinţă pentru liberarea popoarelor până atunci 
robite. Nu este în intenţiile, cu atât mai mult nu poate 
fi socotit de datoria principalelor puteri aliate să se ames= 
tece în afacerile lăuntrice ale Ungariei, nici de a dicta po- 
porului ungar forma de guvernământ sau Constituţia ce 
trebue să şi=o dea. Cu toate acestea, puterile n'ar putea 
îngădui ca restaurarea dinastiei Habsburgilor să fie pri= 
vită ca o chestie interesând numai naţia ungară. Ele de= 
clară deci, pe calea aceasta, că o astfel de restaurare s'ar 
găsi în contrazicere chiar cu bazele regulamentului păcii 
şi n'ar fi nici recunoscută, nici îngăduită din partea lor. 


Cu toată declaraţia aceasta şi cu opoziţia Statelor alcă= 
tuitoare ale Micei Inţelegeri, Carol de Hasburg a încercat, 
de două ori, în cursul anului 1991 (în Aprilie şi în Oc= 
tombrie) să=şi redobândească tronul dela Budapesta, ve= 
nind din Elveţia în Ungaria, pe temeiul unei prealabile 
înţelegeri, tacite sau formale, cu înaltă conducerea Statu= 
lui respectiv, care a păstrat forma monarhică a regenței. 

După a doua încercare, reacţiunea Cehoslovaciei, Jugo= 
slaviei şi României luând forme hotărâte şi categorice 
pentru lichidarea chestiei Habsburgilor, în Ungaria, Carol 
de Habsburg a fost predat de autorităţile ungare, după 
invitaţia Conferinţei ambasadorilor flotilei britanice de pe 
Dunăre şi escortat prin Galaţi şi gurile Dunării până în in- 
sula portugheză Madeira din Atlantic, undea fost internat. 


www.dacoromanica.ro 


310 


Faţă cu atitudinea Ungariei, acţiunea diplomatică a Mi= 
cei Înţelegeri a impus, la 6 Noembrie 1921, votarea unei 
legi ungare prin care se declară decăzut din drepturile la 
tron Carol de Habsburg, în termenii următori: 

Arf. 1 — Drepturile de suveranitate ale regelui Carol al 
IV sunt abrogate. 

Arf. 2 — Pragmatica sancţiune, cuprinsă în articolele 1 
şi 2 ale legii din anul 1793 şi reglementând drepturile de 
succesiune ale dinastiei austriace (Domus ausfriaca) îşi 
perde valoarea juridică, ceea ce dă dreptul naţiunii să pure 
ceadă la o liberă alegere a regelui ei. 

Art. 3 — Națiunea păstrează vechea formă de guvernă= 
mânt, regalitatea, dar amână alegerea la tron pentru mai 
târziu şi însărcinează ministerul să prezinte un proect în 
acest scop la data dorită. 

Arf. 4 — Prezenta lege intră în vigoare din ziua pror 
mulgării. 


Cum acest text n'a dat deplină satisfacţie Micei Inţe= 
legeri, Ungaria a fost novoită să mai facă peste câteva 
zile o declaraţie faţă de marile puteri aliate, prin care s'a 
obligat să respecte hotărârile Conferinţei ambasadorilor 
(din 4 Febr. 1920 şi 3 Aprilie 1921) interzicând restaura= 
rea Habsburgilor. Prin aceiaşi declaraţie s'a legat că orice 
alegere se va face numai după o prealabilă înţelegere cu 
marile puteri, iar guvernul ungar va interzice orice pro= 
pagandă în favoarea Habsburgilor sau a oricărui alt can» 
didat, a cărui candidafură n'ar fi pusă pofrivif regulei de 
mai sus. 

Această declaraţie a fost, cum se înţelege, provocată de 
bănuiala ţărilor interesate că formula legală a alegerii re= 
gelui, fără altă precizie, urmărea să rezerve putinţa de a 
alege, la momentul potrivit, tot un Habsburg invocând, 
apoi, dreptul natural de liberă guvernare în afacerile lă= 
untrice ale popoarelor. 


Carol de Habsburg a încetat din viaţă, câteva luni mai 
târziu după a doua încercare nereuşită de reluare a tro= 


www.dacoromanica.ro 


311 


nului, anume în ziua de | Aprilie 1922, în oraşul Fun= 
chal, capitala insulei de exil. 

Din căsătoria cu prințesa Zita de Bourbon Parma, s'au 
născut opt copii, dintre care cel mai mare, prinţul Otto 
de Habsburg, născut la 1912, este, astăzi, urmaş cu spe= 
ranţe şi pretenţii la redobândirea moştenirii străvechi a 
familiei sale. 

Legea ungară pentru decăderea Habsburgilor din drep= 
tul de sucesiune la coroana Sf. Ştefan n'a fost însoţită 
de nici o dispoziţie asemănătoare celei din Austria cu pri= 
vire la proprietăţile şi bunurile private ale Coroanei a= 
flate pe teritoriul Ungariei. Acest avut a fost luat numai 
din punct de vedere administrativ pe seama Statului ungar. 

De altfel, la începutul lui Iulie 1935, şi în Austria sa 
votat o lege prin care se revine asupra dispoziţiilor legei 
din 3 Aprilie 1919 privitoare la bunurile fostei familii 
domnitoare, restituindu=se propietatea şi libera folosinţă 
titularilor afară de colecţiile artistice, arheologice sau ştiin= 
ţifice, de ceea ce a trecut în patrimoiul bibliotecii naţiona= 
le, cum şi de rezerva drepturilor dobândite de terţii asu= 
pra fostelor bunuri private ale Habsburgilor. 


www.dacoromanica.ro 


ADA-KALEH*) 


Scurt istoric.— Textele actuale din tratate. 


Insula deveni turcească spre sfârşitul veacului al XIV-lea 
în timpul domniei sultanului Murat I, care şi-a întins stă= 
pânirea, pe Dunăre, până la Belgrad. Trei veacuri mai 
târziu, după despresurarea Vienei, asediată de Turci, ara 
matele imperiale urmăriră pe Otomani până la Dunăre. 
Feldmareşalul Veterani, unul dintre locotenenţii electoru= 
lui de Bavaria, vroi să fortifice insula la 1691. Dar pro= 
babil nu şisa atins ţinta pentru că tratatul de pace dela 
Karlovitz (1699) a lăsat Turciei stăpânirea insulei. În pe= 
rioada campaniilor victorioase ale Austriei contra imperiu= 
lui otoman, sub comanda viteazului general prinţul Eugen 
de Savoia, insula a fost perduta de Turci prin pacea dela 
Pasarowitz (1718), care o trecea Austriei. Abia de acum 
prin fortificațiile ce se construesc, insula îşi merită numele 
dat de Turci, de insula fortăreață, Ada-Kaleh. Dar cam= 
pania următoare dintre Austria şi Turcia, sfârşită prin 
pacea dela Belgrad (1739), readuse insula sub stăpânirea 
turcească. În Aprilie 1790, în cursul următorului război 
turco=austriac, la care participa şi Rusia Caterinei II îm= 
potriva necreştinilor, insula a fost cucerită de Austriaci, 
dar a fost redată Turcilor prin tratatul de pace dela Şiş= 
tov (1791). 

Tratatul preliminar de pace dela San Ştefano (1878), în 
sfârşit, prevedea că fortăreaţa Ada-Kaleh „va fi evacuată 
şi distrusă“ (art. 3), dar se ştie care a fost soarta aces= 
tui act internațional. 


*) Fauchille, Traité de droit înfernafional public, Paris, vol. L. p. 
691 ; J. de Blociszewski, Ada=Aals. Une île turgue annexée par l Au= 
triche-Hongrie en 1913 în „Revue generale de droit internaţiona 


www.dacoromanica.ro 


313 


La 25 Mai 1878, prin proclamarea independenţei Serbiei, 
insula fiind cu totul despărțită de teritoriul turc, guver= 
nul otoman a declarat din propie iniţiativă că=şi retrage 
trupele de acolo şi a cerut Austro-Ungariei s'o ocupe. Ceea 
ce s'a şi împlinit, fireşte fără altă invitaţie. 

Congresul de Berlin, prin tratatul de pace încheiat, nu 
s'a ocupat de soarta insulei, care a rămas, astfel, până la 
1913 sub protectorat şi ocupaţie militară austro-ungară, 
dar fiind, din punct de vedere juridic, un teritoriu turcesc. 

În Mai 1913, după ce sau cunoscut bazele acordului 
balcanic următor răsboiului împotriva Turciei, prin ceda= 
rea teritoriilor turceşti situate la Apus de linia Fnos=-Mi= 
dia, guvernul austro-ungar de teamă că Serbia ar fi putut 
formula vre=o revendicare, sa grăbit să declare insula 
anexată, creind faptul împlinit. În dimineaţa zilei de 12 
Mai 1913, prefectul comitatului unguresc Krasso-Szăreny, 
s'a prezintat în insulă împreună cu alţi agenţi oficiali, 
mudir=ului (administrator turc) local, spre ai face cunoscut 
ordinul ee anexare. 

Turcia, prinsă de alte îngrijorări, a uitat să mai protes= 
teze cel puţin platonic împotriva gestului. Serbia, mai in= 
teresată şi gata să ducă afacerea înaintea Conferinţei ama 
basadorilor, a dat=o şi ea uitării din pricină că, în acest 
timp, a isbucnit al doilea răsboi balcanic, între foştii aliaţi, 
din pricina neînţelegeri la împățeala teritoriilor cucerite 
dela Turci. 

Astfel, din punct de vedere juridic, insula s'a găsit sub 
stăpânirea Ungariei dela 1913 până lu pacea generală. 

În şedinţa Consiliului suprem al conferinţei de pace 
dela Paris, din 28 Iulie 1919, insula a fost atribuită Ro= 
mâniei şi hotărârea s'a comunicat guvernelor român şi ju= 
goslav, adică Statelor riverane de acum în sectorul res= 
pectiv al Dunării printr'o notă a secretariatului conferin= 


fei din 4 August 1919. 


public“, Paris, vol. XXI, anul 1914; Institutul Social Român, 
Politica externă a româniei, Bucureşti 1925 ; textele tratatului de 
pace dela Lausanne şi ale protocolului româno=jugoslav pentru 
delimitarea frontierei comune dela Belgrad (24 Noemvrie 1923). 


www.dacoromanica.ro 


di4__ 

În tratatul de pace dela Lausanne, cu Turcia, printr'un 

text de caracter general şi cu o aplicare mai largă, se cu= 

prinde implicit şi o renunțare formală la orice pretenţii 

viitoare de stăpânire asupa insulei dunărene. Intr'adevăr, 
iată ce spune articolul 16: 


„Turcia declară că renunţă la toate drepturile şi titlu= 
rile sale, de orice natură ar fi, asupra sau privitoare la 
teritoriile aflate dincolo de fruntariile prevăzute de pre» 
zentul tratat şi asupra insulelor, altele decât acelea peste 
care suveranitatea îi este recunoscută de zisul tratat,— 
soarta acestor teritorii şi insulele fiind regulată sau urmând 
să fie regulată de către cei interesaţi. 

„Dispoziţiile prezentului articol nu aduc vre=o atingere 
stipulaţiilor particulare încheiate sau de încheiat între Tur= 
cia şi ţările limitrofe în vederea vecinătăţii lor”. 


În sfârşit protocolul dela Belgrad privind delimitarea 
frontierei dintre România şi Statul sârboa=croato=sloven *) 
spune în paragraful 2 al articolului IV următoarele : 

„2. Statul sârboscroato=sloven recunoaşte “Suveranitatea 
României asupra insulelor Calinovatz, Moldova şi Ada=Ka= 
leþ, iar România recunoaşte Statului sârboacroato=sloven 
suveranitatea asupra insulelor Plavisevitza şi Ogradina“. 


*) Notăm, cu acest prilej, că denumirea oficială a Statului 
vecin şi aliat a fost schimbată în „Jugoslavia“ la data de 3 Oc= 
tombrie 1929 prin legea dată numai prin decret regal de regele 
Alexandru. Era vorba de una din legile organice fundamentale 
ce au urmat actului dela 6 Ianuarie 1929 când a fost abrogată 
Constituţia dela Vidovdan şi înlocuită printr'o Constituţie pro= 
vizorie, sub forma unui decret-lege aupra puterilor regale şi a 
administraţiei supreme a Statului. 


www.dacoromanica.ro 


CABLUL MARIN CONSTANȚA- 
CONSTANTINOPOLE 


România şi Turcia se vor înţelege pentru a fixa în mod 
echitabil condiţiunile de exploatarea cablului Constanţa= 
Constantinopole. În lipsă de înţelegere, chestiunea va fi 
regulată pe cale de arbitraj*) (110 Lausanne). 


*) Cablul înfiinţat pe baza unei convenții din 1889 cu Ger= 
mania şi a fost pus în exploatare la 1905. Construit de Soc. 
„Osteuropăische Kabelgesellschaft“ prin contribuţie din ambele 
părți. osebit de o subvenție anuală de 50 mii frs. din partea 
României pentru folosinţă. Concesia pe 30 ani p?evedea că. la 
caz de neînțelegere pentru prelungire. România urma să intre 
în stăpânirea lui. Prin tratatul de Versailles (art. 244 anexa VII) 
Germania fiind obligată să renunţe la drepturile ei asupra a= 
cestui cablu. a eşit dispoziția de mai sus din tratatul de Lau= 
sanne. Printr'un acord din Dec. 1923 ratificat prin jurnalul con» 
siliului de miniştri din 28 Ianuarie 1924, România a fost apoi, 
nevoită. pe temeiul păcii de Lausanne. să convină la un aran= 
jament (de exploatare cu Turcia) pe baza egalităţei de drepturi, 
şi pe timp nedeterminat. problema dreptului nostru de pro= 
prietate asupra cablului. după expirarea concesiei. rămănând 
nelămurită. Pentru exploatarea cablului. între 1918-1923. de au= 
toritățile militare interaliate instalate la Constantinopole. noi 
n'am primit nimic: în schimb am fost urmăriţi la comisia de re= 
parațiuni să restituim taxele încasate de noi. în acel timp. din 
folosirea lui. 


www.dacoromanica.ro 


TRATATUL DELA BERLIN (13 Iulie 1878)*) 
IN NUMELE CELUI A-TOT-PUTERNIC, 


Preşedintele repubhcei franceze, Majestatea Sa Impă= 
ratul Germaniei rege al Prusiei, Majestatea Sa Împăratul 
Austriei rege al Bohemiei, etc, şi rege apostolic al Unga= 
riei, Majestatea Sa Regina regatului unit al Marei Britanii 
şi al Irlandei, împărăteasa Indiilor, Majestatea Sa Regele 
Italiei, Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor şi Ma= 
jestatea Sa Împăratul Otomanilor, dorind să reglementeze 
întrun gând de ordine europeană, conform cu stipulaţiile 
tratatului dela Paris din 30 Martie 1856, chestiunile ridi= 
cate în Orient prin întâmplările celor din urmă ani şi prin 
răsboiul al cărui sfârşit a fost însemnat prin tratatul pres 
liminar dela San=Stefano, au fost unanimi de părerea că 
adunarea unui congres ar oferi cel mai bun mijloc sprea 
înlesni înțelegerea lor. 

Preşedintele republicei franceze şi suszisele Lor Majes= 
tăţi şisau numit, în consecinţă, plenipotenţierii lor, anume: 
(urmează numele acestora). 

Cari, după propunerea Curţii Austro-Ungariei şi la in= 
vitaţia Curţei Germaniei, s'au întrunit la Berlin prevăzuţi 
cu deplinele lor puteri care au fost găsite în bună şi cu= 
venită formă. 

Acordul stabilindu=se din fericire între ei, au convenit 
în privinţa stipulaţiunilor următoare : 


*) Dăm textul preambulului cât şi articolele care privesc Ro= 
mânia (granitele, recunoaşterea independenţei, rândueli în ches= 
tia Dunării, etc.). 


www.dacoromanica.ro 


317 


Arf. 2 — Principatul Bulgariei va cuprinde următoarele 
teritorii : 

Fruntaria urmează, la Nord, malul drept al Dunării dela 
vechea graniță a Serbiei până la un punct de determinat 
de o comisiune europeană la Est de Silistra, iar, de acolo, 
se îndreaptă spre Marea Neagră la Sud de Mangalia, care 
este alipită teritoriului român. 


rt. 1] — Armata otomană nu va mai avea reşedinţă în 
Bulgaria ; toate vechile fortărețe vor fi distruse din te= 
melie pe cheltuiala principatului (Bulgariei) în termen de 
un an sau mai repede dacă se poate; guvernul local va 
lua de îndată măsuri spre a le distruge şi nu va putea 
să construiască altele. Sublima Poartă va avea dreptul să 
hotărască în deplină libertate de materialul de răsboi şi 
de celelalte obiecte aparţinând guvernului otoman şi care 
ar fi rămas în fortărețele Dunării evacuate mai înainte în 
virtutea armistiţiului dela 31 lanuarie, precum şi a celor 
care s'ar afla în cetăţile Şumla şi Varna *), 

Art. 22 — Efectivul corpului de ocupaţie rusă în Bulz 
garia şi în Rumelia orientală va fi compus din şase di» 
vizii de infanterie şi din două divizii de cavalerie şi nu 
va trece de 50.000 oameni. E] va fi întreţinut pe cheltu= 
iala ţării ocupate. Trupele de ocupaţie îşi vor păstra cos 
municaţiile cu Rusia, nu numai prin România după aran= 
jamentele de încheiat între ambele State, dar şi prin por= 
turile Mării Negre, Varna şi Burgas, unde îşi vor putea 
organiza depozitele necesare, pe timpul cât va ţine ocupaţia. 

Durata ocupaţiei Rumeliei orientale şi a Bulgariei de 
către trupele imperiale ruseşti s'a fixat la nouă luni dela 
data schimbului de ratificări pentru prezentul tratat. 

Guvernul imperial rus se obligă să sfârşească, până în= 
trun termen ulterior de trei luni, trecerea trupelor sale 


*) Ecoul acestei dispoziţii îl regăsim şi'n tratatul de pace dela 
Bucureşti, din 1913, în privinţa fruntariei noi, dintre România 
şi Bulgaria (Art. 2), vezi pag. 202. Art. 52 desvoltă şi precizează 
dezarmarea în interesul libertăţii de navigaţie pe Dunăre. 


www.dacoromanica.ro 


318 


prin România şi evacuarea desăvârşită a acestui principat. 
Arf. 43 — Inaltele părţi contractante recunosc indepen= 
denta României făcând=o să atârne de condiţiile expuse 
în următoarele două articole. 

Arf. 44 — Ín România, deosebirea credințelor religioase 
şi a confesiunilor nu va putea să fie pusă înaintea nimă= 
nui ca un motiv de înlăturare sau de nevrednicie în pris 
vinţa folosirii drepturilor civile şi politice, a primirii în 
serviciile publice, funcțiuni şi onoruri sau a exercitării di= 
feritelor profesiuni şi industrii, în orice localitate ar fi. 

Libertatea şi practica exterioară a tuturor cultelor vor 
fi asigurate tuturor supuşilor Statului român ca şi strei= 
nilor, şi nici o stânjenire nu va fi adusă fie organizării 
erarhice a diferitelor comunităţi religioase, fie legăturilor 
cu capii lor spirituali. 

Naţionalii tuturor puterilor, negustori sau altceva, vor 
fi trataţi în România, fără deosebire de religie, pe picior 
de perfectă egalitate. 

Art. 45 — Principatul României dă înapoi M. S. Impă= 
ratului Rusiei partea din teritoriul Basarabiei desfăcută 
de Rusia în urma tratatului dela Paris din 1856, mărgi= 
nită la apus prin thalweg=ul Prutului, la miază zi prin 
thalweg-ul braţului Chilia şi îmbucătura Stari=-Stambul. 

Art. 46 — Insulele alcătuind delta Dunării, precum şi in= 
sula Şerpilor, sandjacul Tulcea cuprinzând ţinuturile (ca= 
zas) Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, 
Babadag, Hârşova, Kustendja, Medgidia sunt unite cu Ro= 
mânia. Principatul mai primeşte teritoriul situat la Sudul 
Dobrogei până la o linie avându=și punctul de plecare la 
Est de Silistra şi sfârşindu=se la Marea Neagră la Sud 
de Mangalia. 

Traseul fruntariei va fi fixat la faţa locului de comisiu= 
nea europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei. 

Art. 47 — Chestiunea împărţirii apelor şi a pescăriilor va 
fi supusă la arbitrajul Comisiunii europene a Dunării. 

Art. 48 — Nici o taxă de transit nu se va lua în Ro= 
mânia asupra mărfurilor străbătând principatul. 


www.dacoromanica.ro 


319 


—p_ 


Art. 49 — Se vor putea încheia convenţiuni de România 
pentru a reglementa privilegiile şi atribuţiile consulilor în 
materie de protecţie în cuprinsul principatului. Drepturile 
câştigate vor rămâne în vigoare cât timp nu vor fi fost 
modificate printr'un acord comun între principat şi părțile 
interesate. 

Arf. 50 — Până la încheerea unui tratat reglementând 
privilegiile şi atribuţiile consulilor între Turcia şi România, 
supușii români aflaţi în călătorie sau locuind în imperiul 
otoman şi supuşii otomani aflaţi în călătorie sau locuind 
în România, se vor bucura de drepturile garantate supu= 
şilor celorlalte puteri europene. 

Art. 51 — În ceea ce priveşte întreprinderile de lucrări 
publice și altele de aceiaşi natură, România va fi substi= 
tuită, pentru întreg teritoriul cedat, în drepturile şi obli= 
gaţiile Sublimei Porţi. 

Arf. 52 — În scop de a spori garanţiile asigurate libera 
tăţii de navigaţie pe Dunăre, recunoscută ca fiind de ins 
teres european, înaltele părţi contractante hotărăsc că toate 
fortărețele şi fortificațiile ce se găsesc pe cursul fluviului 
dela Porţile de fer până la gurile sale, vor fi distruse din 
temelie şi că nu se vor ridica altele. Nici un vas de răs= 
boi nu va putea să plutească pe Dunăre în aval de Por= 
tile de fer, afară de vasele uşoare destinate poliţiei flu= 
viale şi serviciului vămilor. Staţionarele puterilor dela gu= 
rile Dunării vor putea, cu toate acestea, să se urce pe 
fluviu până la Galaţi. 

Art. 53 — Comisiunea europeană a Dunării, în sânul că= 
reia România va fi reprezentată, e menţinută în funcţiile 
sale şi le va exercita de acum înainte până la Galaţi îns 
tro desăvârşită independenţă faţă cu autoritatea terito= 
rială. Toate tratatele, aranjamentele, actele şi deciziile pri= 
vitoare la drepturile, privilegiile, prerogativele şi obligaţiile 
ei sunt confirmate. : 

Art. 54 — Un an înainte de sfârşitul termenului fixat 
pentru durata Comisiunii europene, puterile se vor pune 
de acord în privința autorităţii sale sau a modificărilor ce 
ar socoti necesar să isle aducă. 


www.dacoromanica.ro 


320 


Art. 55 — Regulamentul de navigatie, de poliţie fluvială 
şi de supraveghere dela Porţile de fer până la Galaţi vor 
fi elaborate de Comisiunea europeană asistată de dele= 
gaţii Statelor riverane şi puse în armonie cu acelea care 
au fost sau vor fi edictate pentru cursul în aval de Galaţi. 

Art. 56 — Comisiunea europeană a Dunării se va înţe= 
lege cu cine trebue pentru a asigura întreţinerea farului 
din insula Şerpilor. 

Art. 57 — Împlinirea lucrărilor menite să facă să dis= 
pară piedicile pe care Porţile de fer şi Cataractele le aduc 
navigaţiei este încredințată AustrosUngariei. Statele rive= 
rane pe această parte a fluviului vor da toate înlesnirile 
ce ar putea fi cerute în interesul lucrărilor. 

Prevederile articolului 6 din tratatul dela Londra din 
13 Martie 1871 privitoare la dreptul de a încasa o taxă 
provizorie spre acoperirea chaltuelilor acestor lucrări, sunt 
menținute în favoarea Austro-Ungariei. 

Art. 63 — Tratatul dela Paris din 30 Martie 1856, cum 
şi tratatul dela Londra din 13 Martie 1871, sunt menţi= 
nute în toate acele prevederi ale lor care nu sunt abro= 
gate sau modificate prin stipulaţiile ce preced. 

Arf. 64 — Prezentul tratat va fi ratificat şi ratificările 
se vor schimba la Berlin într'un termen de trei săptămâni 
sau mai curând dacă se poate. 

Drept care plenipotenţiarii respectivi lau semnat şi au 
pus pe el pecetea lor. 

Incheiat la Berlin, în a treisprezecea zi din [Iulie o mie 
opt sute şeaptezeci şi opt. 

(Urmează semnăturile plenipotențiarilor) 


www.dacoromanica.ro 


OCROTIREA MINORITĂŢILOR ROMÂNE 
DIN STATELE BALCANICE (BULGARIA, 
GRECIA ŞI SERBIA) LA PACEA DE 
BUCUREŞTI (1913). 


Schimbul de scrisori din 22 lulie (4 August) între guvera 


nul român şi cele frei guverne balcanice *). 


Aranjamentul n'a fost cuprins în textele încheiate şi nici 
în protocoalele de şedinţă, ci sa făcut numai printrun 
schimb de scrisori între Titu Maiorescu, preşedintele de 
consiliu şi ministru de externe al României, care a prea 
zidat lucrările conferinţei de pace dela Bucureşti, şi fie= 
care dintre şefii celorlalte delegaţii, bulgară, greacă şi sârbă, 
la acea conferinţă (Toncef, Venizelos şi Paşici). 

Textul celor trei scrisori adresate de Titu Maiorescu, 
precum şi răspunsurile primite au un cuprins uniform, 
afară de neînsemnate deosebiri suplimentare în textele 
schimbate cu Bulgaria, fost Stat inamic, pe care le-am în= 
cadrat [.....]. 

lată textul scrisorii, repetată celor trei capi de dele= 
gaţie, şi răspunsul identic primit ; 


Excelenfei Sale, d-lui Tonceff, primul delegat al guvernului 
regal bulgar la conferința din Bucureşti. 
Bucureşti, 22 Iulie (4 August) 1913. 
No. 17.058 


DOMNULE MINISTRU, 


Aşa cum a rămas înţeles din cursul convorbirilor noas= 


*) In volumul Le fraifs de paix de Bucarest. ed. oficială 
Bucureşti 1913, pag. 83 85. P 


www.dacoromanica.ro 


322 


tre, [în vederea unei stări de pace durabilă de stabilit în= 
tre ambele noastre ţări,] am onoarea de a ruga pe Exce= 
lenţa voastră să binevoiască a-mi confirma, drept răspuns 
la această notă, că: 

[Potrivit declaraţiei pe care Bulgaria a făcut=o în pro= 
tocolul semnat la Londra la 16/09 Ianuarie 1913 şi arti= 
colului 4 din protocolul conferinţei dela St. Petersburg 
din 26 Aprilie (9 Mai acelaş an], Bulgaria *) consimte să 
dea autonomie şcoalelor şi bisericilor Cuţo=Vlabhilor cari se 
găsesc în viitoarele posesiuni bulgare şi să îngădue crea= 
rea unui episcopat pentru aceiaşi Cuţo=Vlabi, cu putinţa 
pentru guvernul român de a subvenţiona, sub suprave= 
ghierea guvernului bulgar, zisele instituţiuni culturale pre= 
zente şi viitoare. 

Binevoiţi a primi, etc. 


(ss). T. Marorescu 


Excelenfei Sale, d-lui T. Maiorescu, preşedintele de Con= 
siliu, ministrul de afaceri streine al României. 


Bucureşti, 22 Iulie 1913 
DOMNULE MINISTRU, 


Răspunzând notei Excelenței Voastre cu data de 22 Iulie 
1913, am onoarea de a confirma că: 

[Potrivit declaraţiei ce Bulgaria a făcut în protocolul 
semnat la Londra la 16/99 lanuarie 1913 şi articolului 4 
din protocolul conferinţei dela St. Petersburg din 26 A. 
pril [9 Mai acelaş an) Bulgaria consimte să dea autono= 
mie şcoalelor şi bisericilor Cuţo=Vlahilor cari se găsesc în 
viitoarele posesiuni bulgare şi să îngădue crearea unui e= 
piscopat pentru aceiaşi Cuţo-Vlahi, cu putinţa pentru gu» 
vernul român de a subvenţiona, sub supraveghierea gu= 
vernului bulgar, zisele instituţiuni culturale prezente şi vii= 
toare. 


Binevoiţi a crede, etc. (ss). Zonceff 


*) Sau Grecia ori Serbia cu viitoarele posesiuni corespunză= 
toare. 


www.dacoromanica.ro 


CONCORDATUL ROMÂNIEI 
CU VATICANUL *) 


1. Religia catolică apostolică romană, de orice rit, se va 
practica şi exercita liber şi în public în tot regatul României. 

2. In regatul României erarhia caţolică va fi astfel con» 
stituită : 


A) PENTRU RITUL GREC: 


Provincia bisericească Alba-Iulia şi Făgăraş. 
Mitropolia : Blaj cu patru sufraganți: 

1, Oradea Mare ; 

2. Lugoj; 

3. Gherla (Scaunul episcopal şi Capitolul ur= 
mează a fi transferate de comun acord între Sfântul scaun 
şi guvernul regal). 

4. O nouă dioceză ce urmează a fi înfiinţată 
în Nord, cu scaunul episcopal ce urmează a fi desemnat 
de comun acord între Sfântul scaun şi guvernul regal. 

Din această dioceză vor face parte şi greco= 
rutenii cu o administraţie specială. 


B) PENTRU RITUL LATIN: 


Provincia bisericească a Bucureştilor, 


*) A fost încheiat şi semnat la 10 Mai 1927 după ce se vo» 
tase la 6 Mai 1925 legea privitoare la organizarea bisericei or" 
todoxe. Ulterior s'au adaus ameliorări textului inițial prin pre» 
cizările cuprinse în schimbul de scrisori din lulie şi Octombrie 
1928 anexate la textul Concordatului şi servind la interpretarea 
unora din clauzele lui. Legea din 12 Iunie 1929 pentru ratifi= 
care cuprinde textul Concordatului însoţit de schimbul de a= 
drese dintre Ministerul nostru de afaceri streine şi Nunciatura 
apostolică din Bucureşti. De notat că la 22 Aprilie 1928 sa 
votat şi legea pentru stabilirea unui regim general al cultelor 
religioase din țara noastră. 


www.dacoromanica.ro 


324 


Mitropolia ; Bucureşti cu patru sufraganți: 
1. Albia-lulia; 
2. Timişoara 
3. Satu Mare şi Oradea Mare impreunate aez 
gue principaliter. 

Prin ratificarea prezentului Concordat, încetează admis 
nistrația apostolică, iar teritoriul Oradiei Mari trece sub 
jurisdicţia episcopului actual de Satu Mare. 

4. laşi. La această dioceză se va alipi Bucovina. 

Teritoriul vechiului regat trece dela jurisdicţia Congre= 
gaţiei de Propaganda Fide la dreptul comun. 


C) PEMTRU RITUL ARMEAN: 


Un şef spiritual pentru toţi Armenii din regat cu scaunul 
la Gherla. 

Sfântul scaun nu va proceda la nici o modificare a e= 
rarhiei mai sus stabilită, nici a circumscripţiilor provin= 
ciilor bisericeşti şi a dioceselor, fără acord prealabil cu 
guvernul român, afară de micile modificări parohiale ce= 
rute de binele sufletelor. 

3. Nici o parte din regatul României nu va depinde de 
un episcop al cărui scaun s'ar găsi afară din hotarele Sta= 
tului român; de asemenea, nici o diocesă din România nu 
se va putea întinde dincolo de hotarele țării. 

4. Comunicaţia directă a episcopilor, a clerului şi po= 
porului cu Sfântul scaun, şi vice-versa, în materie spiri= 
tuală şi afaceri bisericeşti, va fi absolut liberă. 

5, § 1. Aceia cari vor fi chemați a cârmui diocesele, tot 
aşa ca şi coadjutorii lor cum jure successionis, precum şi 
şeful spiritual al Armenilor, vor trebui să fie cetățeni ro= 
mâni, afara de excepţiile admise de comun acord de Sfântul 
scaun şi guvernul regal. 

§ 9. Sfântul scaun, înainte de numirea lor, va notifica 
guvernului regal persoana ce urmează a fi numită spre a 
se constata, de comun acord, dacă n'ar fi în contra ei 
motive de ordin politic. 

6. Episcopii, înainte de az=şi lua în primire diocesele, 
vor depune jurământ după formula ce urmează: 


www.dacoromanica.ro 


325 


„Înaintea lui Dumnezeu şi pe sfintele evanghelii, jur şi 
promit credinţă Maiestăţii Sale Regelui României, precum 
şi succesorilor săi, şi, cum se cuvine unui episcop, a resa 
pecta şi a face să se respecte de către supuşii mei, îm" 
preună cu credinţa către Rege, Constituţia şi legile țării. 
Pe lângă aceasta, nu voi întreprinde nimic care să fie de 
natură a aduce atingere ordinei publice sau integrităţii 
Statului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi aceste sfinte e= 
vanghelii“. 

7. Formula rugăciunilor pentru suveran Domine salvum 
fac Regem se va cânta în slujbele religioase, conform nor= 
melor liturgice. ) 


8. Episcopii vor avea deplină libertate în exerciţiul func= 
țiunilor lor bisericești şi în cârmuirea propriilor lor dioa 
cese. Ei vor putea exercita toate drepturile şi prerogati= 
vele proprii oficiului lui pastoral conform disciplinei apro= 
bată de biserica catolică şi vor fi liberi a da instrucţiu= 
nile religioase, morale şi bisericeşti aşa cum cere oficiul 
lor sacru. În cazul când ele ar fi de un interes general 
şi publicate de dânşii, vor fi după aceea aduse de asez 
menea la cunoştinţa ministerului cultelor. De ei vor dez 
pinde exclusiv ceilalți membri ai clerului catolic în tot ce 
priveşte numirea lor şi exercitarea oficiului lor sacru. 


Numirea făcută va fi adusă la cunoştinţa ministerului 
cultelor. 


9. Statutul recunoaşte bisericei catolice, reprezentată 
prin legitimele ei autorităţi erarhice, personalitatea juri= 
<ică, conform dreptului comun al ţării. 

În consecinţă, parohiile, protopopiatele, mănăstirile, ca» 
pitolele, starostiile, abaţiile, episcopiile, mitropoliile şi cele= 
lalte organizaţii canonic şi legal constituite, sunt persoane 
juridice, iar deplina proprietate a bunurilor lor, de orice 
natură ar fi ele, este garantată de către Stat, conform 
Constituţiei regatului, bisericei catolice, reprezentată prin 
legitimele ei autorităţi erarhice. 

10. Biserica catolică şi membrii ei, cetățeni români, se 
vor bucura din partea Statului de un tratament care nu 


www.dacoromanica.ro 


326 


va putea fi inferior aceluia de care se bucură, după Conz 
stituţie, celelalte religii ale regatului, 

Pe lângă aceasta, se înţelege că episcopii români diocea 
sani de ritul grec, precum şi arhiepiscopul :latin din Bu- 
cureşti vor fi senatori de drept. 

11, § 1. In toate bisericile catedrale se va menţine Ca» 
pitolul canonicilor în starea juridică și patrimonială în care 
se află actualmente, sub rezerva dispoziţiilor articolului 13. 
Noua diocesă va fi prevăzută cu Capitolul său. 

§ 2. Canonicii vor trebui să fie cetăţeni români, afară 
de excepţiile admise de comun acord de către Sfântul 
scaun şi guvernul regal. 

12. § 1. Episcopii vor fi liberi a înfiinţa noui parohii, 
a stabili sau a fonda biserici filiale ; însă dacă vor cere 
ajutorul Statului, vor trebui să procedeze în înţelegere cu 
guvernul, care îşi va da consimţimântul dacă este vorba. 
de 400 de familii pentru oraşe şi de 200 de familii pen» 
tru sate. În cazuri speciale, puvernul va putea să-şi dea. 
consimţământul chiar pentru un număr inferior de familii- 

§ 2. Numirea parobilor, care vor trebui să fie cetăţeni 
români şi să nu fi suferit vre=o condamnare prin sentinţă 
definitivă, pentru crime contra siguranţei Statului, este de 
competinţa exclusivă a episcopului. Consimţământul gu= 
vernului se va cere în cazul când ar fi vorba a se numi 
paroh un strein, care, totuşi, va fi dator să dobândească 
ulterior calitatea de cetăţean român. 


13. § 1. Se va constitui un pafrimoniu sacru interdioz 
cesan cu titlurile de rentă română, care aparțin actual» 
mente prebendelor episcopilor, ale canonicilor, ale parohi= 
Jor şi ale seminariilor teologice. 

§ 2. Destinația pafrimoniului sacru este întreţinerea er 
piscopilor şi a ordinariatelor, a seminariilor teologice, a 
canonicilor şi a persoanelor în serviciile parohiilor. În ca= 
zul când veniturile menţionate la $ 1, n'ar atinge canti- 
tatea cuvenită, conform articolului 10, Statul va suplini 
lipsa, conform legilor în vigoare privitoare la salarizarea 
clerului. 


§ 3. Acest vafrimoniu sacru va fi administrat de consis 


www.dacoromanica.ro 


327 


liul episcopilor diocesani, conform statutelor întocmite de 
ei înşişi şi aprobate de Sfântul scaun şi de guvern. 

Acelaş consiliu va administra veniturile rentei proves 
nind din fondul general cafolic de religie şi din fondul ge= 
neral catolic de instrucție care se bucură deja de persona» 
litate juridică şi rămân în starea patrimonială şi juridică 
actuală. 

§ 5. Patrimoniul sacru se va bucura de personalitate ju= 
ridică conform dreptului comun al ţării. 

14. Proprietăţile şcoalelor, ale institutelor de educaţie 
şi de binefacere şi ale tuturor celorlalte instituţiuni pi= 
oase ale fiecărei diocese, vor fi administrate de autorităa 
ţile diocesane şi atribuite aceluiaş scop prevăzut şi voit 
de fiecare fondaţie aparte, conform modalităţilor prevă= 
zute de legile Statului. 

15. Drepturile şi îndatoririle de patronat de orice catea 
gorie sunt şi rămân desfiinţate fără nici o indemnizaţie. 

Cladirile sfinte, casele parohiale cu dependinţele lor şi 
celelalte bunuri afectate de către patron bisericii, a) dacă 
sunt înscrise în cărţile fundare pe numele persoanelor ju= 
ridice arătate la art. 9, rămân în deplina lor proprietate; 
b) dacă sunt înscrise pe numele patronilor rămân în po= 
sesia bisericii pentru uzul parohiilor respective. 

În cazul când parohia ar dispare canoniceşte şi legal, 
fostul patron, dacă acesta este Statul sau o instituţie de 
Stat, va putea dispune liber de aceste bunuri ; dacă acesta 
este un particular, clădirile şi bunurile sus arătate rămân 
în posesia şi pentru uzul bisericii. 

16. $ 1. In fiecare diocesă seminarul pentru formarea 
tânărului cler va fi sub dependinţa exclusivă a episcopului. 

§ 2. Profesorii vor fi cetățeni români, afară de excep= 
ţiile admise de comun acord de Sfântul scaun şi de gu. 
vernul regal. 

§ 3. Programul de studii se va fixa de către autorita= 
tea bisericească competentă. 

§ 4. În seminarii, studiul limbei şi al istoriei naționale 
va fi obligatoriu, conform programului stabilit de confe= 
rinţa episcopilor diocesani în înţelegere cu ministerul coma 


www.dacoromanica.ro 


328 


petent, în măsură de a nu împiedeca studiile teologice şi 
în aşa chip ca să fie compatibil cu caracterul religios al 
acestor institute ; în acest scop, zisul minister va avea cu= 
noştință de programul menţionat la paragraful precedent. 

17. 1. Ordinele şi congregaţiile religioase existente în 
regat vor fi datoare să aibă pe superiorul şi pe membrii 
lor cetăţeni români, domiciliaţi în ţară. 

2. Ordinelor şi congregaţiilor religioase, ca atari, Statul 
le recunoaşte personalitatea juridică cu condiţia ca ele să 
îndeplinească condiţiile stabilite de legile în vigoare. 

3. Veniturile aparţinând ordinelor şi congregaţiilor re= 
ligioase vor trebui distribuite conform voinţei binefăcăto= 
rilor şi conform naturii şi scopului institutului teligios. 

4. Noi ordine şi congregaţii religioase nu se vor putea 
stabili în România şi cele care se află actualmente aci vor 
putea deschide case noi numai cu încuviințarea dată în 
înţelegere de către Şfântul scaun şi guvernul român. 

„18. Biserica catolică are dreptul de a se îngriji de a= 
sistenţa religioasă de orice fel, pentru credincioşii ei, în 
armată, spitale civile şi militare, orfelinate, şcolile corec= 
tionale, penitenciare, ţinând seamă de regulamentele insti" 
tuţiilor respective, 

19. § 1. Biserica catolică are dreptul de a înfiinţa şi a 
întreţine, cu propria ei cheltuială, şcolile primare şi se» 
cundare care vor fi sub dependenţa episcopilor respectivi 
şi sub supravegherea şi controlul ministerului instrucției 
publice. 

$ 2. În aceleaşi conditii, ea va putea întreţine numărul 
actual al şcolijor normale. 

$ 3. Toate şcolile ordinelor şi ale congregaţiilor religi= 
oase sunt puse sub dependenţa episcopului local; în con” 
secinţă şi ele se vor bucura de dreptul de a fixa limba 
de predare. 

§ 4. Toate şcolile arătate la paragrafele precedente va 
avea dreptul de publicitate conform modalităţilor legilor 
în vigoare. 

20 $ 1. Biserica catolică are dreptul a da înstrucția re= 
ligioasă elevilor catolici în toate şcolile publice şi particu= 


www.dacoromanica.ro 


3529 


lare ale ale regatului; această instrucție religioasă li=se va 
da în limba lor maternă. 

$ 2, In şcolile secundare ale Statului, frecventate în ma= 
joritate de catolici, învățământul religios se va face de că= 
tre profesori catolici, preoți sau laici, numiţi de comnn a= 
cord de episcopi şi ministerul instrucției publice şi sala= 
riaţi de guvern în conformitate cu legile în vigoare. 

$ 3. In şcolile primare ale Statului, frecventate în ma= 
joritate de catolici, învățământul religiei catolice se va da 
de un preot desemnat de episcop, iar în lipsă de preoţi 
de un laic catolic, care va putea fi şi învățătorul şcolii, 
numai să fie recunoscut capabil de către episcop. 

$ 4. Dacă episcopul ar informa ministerul că profesorul 
de religie nu este apt, pentru motive referitoare la doc= 
trină sau la moralitate, profesorul va fi obligat să înce= 
teze imediat învățământul şi se va proceda la numirea 
succesorului conform $ $ 2 şi 3 de mai sus. 


$ 5. În şcoalele Statului programul de învățământ reli= 
gios pentru catolici, va fi alcătuit de episcop şi comunicat 
ministerului competent. 

$ 6. Textele şcolare vor trebui, de asemeni, să fie a= 
probate de episcop, care va avea şi dreptul de a supra= 
veghia învățământul dat în zisele şcoli. 

21 Bunurile bisericeşti situate în România, dar aparţi= 
nând unor persoane juridice bisericeşti şi religioase, cari 
îşi au sediul afară din hotarele Statului român şi reci= 
proc, vor forma obiectul unei convenţii speciale. 

22 Toate dificultăţile şi chestiunile ce s'ar putea ivi cu 
privire la interpretarea prezentului Concordat vor fi rea 
zolvate de comun acord între sfântul scaun şi guvern. 

23 Prezentul Concordat va intra în vigoare îndată du= 
pă schimbul ratificărilor între Sfântul scaun şi guvernul 
regal. 

Cele două părţi contractante îşi rezervă facultatea de a 
denunța prezentul Concordat, cu un preaviz de şease luni. 

24 Schimbul ratificărilor va avea loc la Roma cât maj 
curând posibil. 

Arficolul adifional.—In termen de două luni după rati= 


www.dacoromanica.ro 


330 


ficare, o comisiune din care va face parte un delegat al 
Sfântului scaun şi un altul al guvernului, se va alcătui 
pentru a proceda, cu ajutorul unui delegat al episcopatua= 
lui, la delimitarea circumscripţiilor bisericeşti, precum şi 
la verificarea bunurilor cari vor forma patrimoniul sacru 
conform articolului 13. 

Drept care plenipotenţiarii au semnat prezentul Con= 
cordat. Făcut la Vatican, astăzi 10 Mai 1927. (Urmează 


semnăturile). 


Adresa ministrului afacerilor streine 


din 20 Iulie 1928. 


Guvernul regal s'a considerat totdeauna obligat să pro= 
cedeze la ratificarea Concordatului semnat la 10 Mai 1927, 
cu ferma speranţă că acest act va stabili în mod defini» 
tiv între Sfântul scaun şi România legături strânse şi cor= 
diale pentru binele României şi al Bisericei catolice. 

Având în vedere stabilirea acestor relațiuni dorite reci= 
proc, guvernul regal s'a abținut de a face vre-un act gră= 
bit care ar fi putut servi de obiect unor interpretări chiar 
greşite şi ar fi stricat bunei înţelegeri pe care întreaga 
politică a guvernului român a urmărit=o în mod statornic 
faţa de Sfântul scaun. 

Guvernul regal a ajuns la convingerea că ratificarea 
Concordatului n'ar întâmpina piedici serioase dacă el ar 
fi în măsură să dea anumite preciziuni în privința câtora 
va texte din Concordat. 

Aceste preciziuni sunt lucruri care se înţeleg dela sine, 
dar faptul că ele ar putea fi date în bună înţelegere cu 
Sfântul scaun, ar linişti multe susceptibilităţi şi ar servi 
prin aceasta scopul urmărit în comun. 

De aceea, rog pe excelența Voastră să binevoiască a in= 
terpune bunele sale oficii pe lângă Eminenţa Sa, secreta= 
rul de stat, pentru ca Sfântul scaun să binevoiască a fa= 
ce declaraţiunile interpretative următoare care ar uşura 
sarcina guvernului regal. 

I. Că în ce priveşte personalitatea juridică de care e 
vorba în art. 9 al Concordatului, biserica catolică în afară 


www.dacoromanica.ro 


331 


de organizaţiunile enumărate în articolul 9 (parohiile, pro= 
topopiatele, mănăstirile, capitolele, starostiile, abaţiile, e= 
piscopiile, mitropoliile şi celelalte organizaţiuni canonic şi 
legal constituite) nu va putea beneficia de personalitate 
juridică, nici a poseda bunuri. 

Il. Că paragraful 3 al articolului 19 unde se spune: 

„Toate şcoalele ordinelor şi congregaţiunilor religioase 
sunt puse sub dependenţa episcopului local; în conses 
cinţă, şi ele se vor bucura de dreptul de a fixa limba de 
predare“, trebue înţeles: „afară de şcoalele care au în mo= 
mentul de faţă limba română drept limbă de predare”. 

III. Că privitor la articolul 20: 

a) În ceea ce priveşte paragraful 3 combinat cu para= 
graful 4 să fie primită declaraţiunea următoarea: 

„In cazul când profesorul de religie este în acelaş timp 
şi profesorul şcoalei, informarea ministerului prin episcop 
că profesorul nu este apt pentru motive referitoare la 
doctrină sau la moralitate, nu obligă pe profesor la alt= 
ceva decât de a înceta învăţământul religiei. El va conti= 
nua în conformitate cu legile române de a preda restul 
învăţământului. În acest caz, episcopul va putea numi pe 
a sa cheltuială un alt profesor de religie“. 

b) Că la paragraful 4 cu titlul specificativ, cuvântul 
„profesor“ se referă la tuvântul „religie“ şi cuvântul „în= 
văţțământ“ la „învăţământul religios“; şi în paragraful 6 
cuvintele „textele şcolare“ se referă la „textele şcolare de 
religie“ şi cuvântul „învăţământul“ la „învăţământul reli= 
gios“. 

Prin urmare, § § 4 şi 6 din articolul 20 trebuesc înțe= 
lese precum urmează : 

§ 4. „Dacă episcopul ar informa ministerul că profeso= 
rul de religie nu este apt, pentru motive referitoare la 
doctrină sau moralitate, profesorul de religie va fi obligat 
să înceteze imediat învăţământul religios şi se va proceda 
la numirea succesorului, conform $$ 2 şi 3 de mai sus. 

§ 6. „Textele şcolare de religie vor trebui, de asemeni, 
să fie aprobate de episcop, care va avea şi dreptul de a 
supraveghia învăţământul religios predat în zisele şcoli“. 


www.dacoromanica.ro 


332 


Dacă Sfântul scaun ţinând seamă de marile greutăţi pe 
care leza întâlnit guvernul regal, cu prilejul votării legei 
<ultelor, binevoeşte azi uşura sarcina, dând aderarea sa 
la declaraţiunile enunțate mai sus, guvernul se angajează 
faţă da Sfântul scaun să depue Concordatul semnat la 
10 Mai 1997 pe biurourile Corpurilor legiuitoare, în ses 
siunea ordinară din toamna aceasta şi să susţină în faţa 
lor ratificarea astfel ca aceasta din urmă să aibă loc îna= 
inte de sărbătorile Crăciunului. 


Adresa Nunţiaturei apostolice în România 
din 22 Octomvzie 1928. 


Subsemnatul, Nunţiu apostolic, are onoare de a räs= 
punde la nota ministerului afacerilor streine No, 48,594 
din 20 Iulie 1998, în care se află expuse câteva dorinţe 
ale guvernului înainte de ratificarea Concordatului. 

Sfântul scaun, pentru a mai da încă o nouă dovadă a 
bunăvoinţei sale înlesnind, atât cât îi este cu putinţă, sara 
<ina guvernului în vederea ratificării convenției ce s'a 
semnat, caută chiar să preintâmpine dorinţa guvernului 
privitoare la articolul al 9-lea. 

Acest articol este foarte limpede în termenii săi, şi în 
substanţă. În consecinţă, dacă guvernul declară, în cursul 
discuţiunilor din Parlament sau la orice altă ocaziune, că 
în vitutea acestui articol Biserica catolică în România, în 
afară de organizaţiunile enumărate la art, 9, nu va putea 
exercita personlitatea sa juridică privitoare la posesiunea 
bunurilor, Sfântul scaun din partea sa declară că nu va 
ridica obiecţiuni. 

Incât priveşte articolele 19 şi 20 relativ la şcoli, Sfântul 
scaun îşi dă, de asemeni, adeziunea la declaraţiunea gu= 
vernului, propusă în aceiaşi notă amintită mai sus. 


www.dacoromanica.ro 


REGIMUL APELOR ÎN GENERE ŞI AL CE- 
LOR DIN BASINUL DUNĂRII ÎN SPECIAL 


Dispoziţiunile din tratatul dela Trianon, partea 
XII, secţiunea II, capitolul III: „regimul apelor“ 


Art. 292—Afară de dispoziţiuni contrarii, când, în urma 
trasării unei noi fruntarii, regimul apelor (canaluri, inune 
daţiuni, irigaţiuni, drenaj sau lucrări analoage) dintr'un 
Stat depinde de lucrările executate pe teritoriul unui alt 
Stat, sau când se întrebuinţează pe teritoriul unui Stat, în 
virtutea unor uzuri dinaintea războiului, ape s'au energii 
hidraulice născute pe teritoriul unui alt Stat, trebue să se 
stabilească o înţelegere între Statele interesate, aşa încât 
să se păstreze interesele şi drepturile dobândite de fiecare 
din ele. 


Afară de dispoziţiuni contrarii, când se întrebuinţează 
de către un Stat, pentru nevoi municipale sau domestice, 
electricitate sau apă, care, în urma traseului nouei frun= 
torii, sunt sau se găsesc pe teritoriul unui alt Stat, trebue 
să se stabilească o înţelegere între Statele interesate spre 
a apăra interesele şi drepturile dobândite de fiecare din 
ele. Până la înfăptuirea acestei înţelegeri ştaţiunile cen= 
trale electrice şi instalaţiunile, care furnizează apa, vor fi 
ținute să continue furnitura pe baze corespunzătoare con= 
diţiunilor şi contractelor în vigoare la 3 Noembrie 1918,*) 


În lipsă de înţelegere, în cazul unuia sau celuilalt din 
aliniatele care preced şi sub rezerva stipulaţiunilor artico- 


*) Data armistiţiului austriac cu comandamentul italian. 


www.dacoromanica.ro 


334 


lului 293, se va hotărâ de un arbitru desemnat de Con= 
siliul Societăţii Naţiunilor. *) 

Arf. 293 — În vederea aplicării art. 2992 pe teritoriile 
fostului regat al Ungariei formând bazinul Dunării, afară 
de bazinul Oltului, precum şi pentru îndeplinirea atribu= 
țiunilor prevăzute mai jos, se instituie, în interesul comun 
al Statelor având suveranitatea asupra ziselor teritorii, o 
Comisiune technică permanentă a regimului apelor cuprin= 
zând câte un reprezentant al fiecăruia din Statele intere= 
sate din punct de vedere teritorial şi un preşedinte nu= 
mit de către Consiliul Socieiăţii Naţiunilor. 


Această Comisiune va trebui să hotărască încheerea, 
supraveghierea şi, la caz de urgenţă, să asigure executarea 
înțelegerilor prevăzute la art. 292; ea va trebui să men= 
țină şi să amelioreze, în special ceeace priveşte împă= 
durirea şi despădurirea, unitatea regimului apelor, precum 
şi serviciile corespunzătoare la aceasta, ca serviciul hidro= 
metric şi anunțarea creşterilor de apă. Ea va purcede la 
cercetarea chestiunilor conexe navigaţiei, afară de acelea 
care ar fi de resortul comisiei de navigaţie competentă la 
la Dunărea de sus, pentru care va trebui să înştiințeze 
zisa comisie, şi va ține seamă mai ales de interesul pes= 
căriilor. În afară dn aceasta, Comisiunea va întreprinde 
orice lucrări sau studii şi va creia orice servicii care isar 
fi încredințate prin înțelegerea unanimă a Statelor intere= 
sate. 


Comisiunea regimului apelor va trebui să se întrunească 
într'un termen de trei luni după punerea în vigoare; ea 
va elabora regulamentul privitor la atribuţiunile şi la func= 
Hionarea sa, regulement care va fi supus aprobării State= 
lor interesate. 

Toate neînțelegerile ce se vor isca asupra chestiunilor 
care fac obiectul prezentului articol, vor fi regulate după 
cum va decide Societatea Naţiunilor. 


*) Cuprinsul acestul articol figurează şi în tratatul dela St. 
Germain în aceiaşi parte şi sub acelaş titlu, dar împărțit în două 
articole : 309 şi 310. 


www.dacoromanica.ro 


335 


Convenţiunea aprobând regulamentul privitor 
la atribuţiunile şi funcţionarea Comisiunii 
technice permanente a regimului apelor 


Dunării (Paris 27 Mai 1923) *) 


Articolul 293 al tratatului dela Trianon din 4 Iunie 1920 
instituind, pentru teritoriile vechiului regat al Ungariei 
formând bazinul Dunării, fără a cuprinde bazinul Oltului, 
o Comisiune technică permanentă a regimului apelor, şi 
încredinţând acestei comisiuni compusă dintr'un preşedinte 
numit de consiliul Societăţii Naţiunilor, şi din reprezens= 
tanti ai fiecăruia din Statele teritorialmente interesate, 
grija de a elabora regulamentul privitor la atribuţiunile şi 
la funcţionarea lui, regulament de supus aprobării States 
lor interesate. 

Austria, Ungaria, România, regatul Sârbo-Croato=Slaveni» 
lor, Cehoslovacia au desemnat ca plenipotenţiari ai lor, 
anume (urmează numele acestora) cari, după ce au schimbat 
împuternicirile lor găsite în bună regulă, au căzut de acord 
asupra dispoziţiunilor următoare : 

Art. 1 — Ínaltele puteri contractante declară că aprobă 
regulamentul şi protocolul de închidere aci anexate privi" 
toare la atribuţiunile şi funcționarea Comisiunii technice 
permanente a regimului apelor Dunării, adoptat de această 
comisiune în sedinta sa dela 25 Mai 1923. 

Acest regulament şi acest protocol de închidere vor fi 
considerate ca făcând părţi integrante din prezenta con= 
vețiune. Modificările, care îi vor fi aduse ulterior, vor 
trebui să fie supuse aprobării înaltelor părţii contractante. 

Arf. 2 — Prezenta convenţiune va fi ratificată, 

Ratificările vor fi depuse la Secretariatul Comisiunii în 
cel mai scurt termen cu putinţă şi cel mai târziu până la 
31 Martie 1924. 

Convenţiunea va intra în vigoare la trei luni după în» 
cheerea procesului verbal despre depunerea ratificărilor, 


*) Ratificată de România împreună cu regulamentul şi publicată 
în „Monitorul Oficial“ No. 65 din 21 Martie 1925. 


www.dacoromanica.ro 


336 


Drept care, plenipotenţiarii sus numiţi au semnat pre= 
zenta convenţiune redactată întrun singur exemplar, care 
va fi depus în arhivele Comisiunii regimului apelor Du- 
nării şi după care o copie autentică va fi remisă fiecăreia 
din puterile contractante. 


Făcută la Paris, la 97 Mai 1993. (semnăfurile) 


Regulamentul despre atribuţiunile şi func. 
ţionarea Comisiunii technice permanente 
a regimului apelor Dunării 


Adoptat de zisa Comisiune în ședința ei ținută la Paz 
ris, la 95 Mai 1993 şi la care erau de faţă: preşedintele, 
Chargueraud; pentru Austria, Paul Buckeisen; pentru 
Ungaria, Jules Ambrozy de Seden ; pentru România, G. 
Popescu; pentru regatul Sârbilor-Croaţilor şi Slovenilor, 
Francisc Vilfan; pentru Cehoslovacia, Bohuslav Müller. 


Compozifia Comisiunii 


Art. 1 — Comisiunea technică permanentă a regimului 
apelor Dunării este compusă dintr'un reprezentant al fie= 
căruia din Statele următoare: Austria, Ungaria, România, 
regatul Sârbilor=Croaţilor şi Slovenilor, Cehoslovacia, pre= 
cum şi dintrun preşedinte numit de Consiliul Societăţii 


Naţiunilor. 
Bazinurile în care se aplică regulamentul 


Art. 2. — Bazinurile cursurilor de apă în care se aplică 
prezentul regulament sunt, conform tratatului dela Trianon, 
cele din fostul regat al Ungariei formând bazinul Dunării, 
afară de bazinul Oltului. 


Afribufiunile Comisiunii 


Art. 3. — Comisiunea este însărcinată : 

să provoace încheerea, să supravegheze şi, în caz de ur= 
gență, să asigure executarea înțelegerilor prevăzute la ar= 
ticolul 292 din tratatul de Trianon ; 


să păstreze şi să amelioreze, mai ales în ceeace priveşte 


www.dacoromanica.ro 


__397 


despădurirea şi împădurirea, unitatea regimului apelor, 
precum şi serviciile corespunzătoare, ca serviciul hidrome= 
tric şi de înştiinţarea creşterii apelor; 

să purceadă la studiul chestiunilor conexe navigaţiei, 
afară de cele care ar fi de resortul Comisiei internaţionale 
a Dunării, despre care ea va trebui să sesizeze zisa Co= 
misie, şi să țină seamă în deosebi de interesul pescăriilor; 
să întreprindă în plus toate lucrările şi studiile şi să în= 
fiinţeze toate serviciile care isar fi încredințate prin înte= 
legerea unanimă dintre Statele interesate. 


Introducerea afacerilor în fafa Comisiunii 


Arf. 4. — Comisiunea nu cercetează decât afacerile despre 
care ea este sesizată fie de către delegaţi, fie de preşedinte. 
Dosarul oricărei afaceri de supus Comisiunii este trimes 
preşedintelui care avizează despre aceasta pe toţi delegaţii 
şi o înscrie la ordinea de zi a celei mai apropiate sesiuni. 
Preşedintele poate, totuşi, dacă este cazul, chiar dela 
comunicarea dosarului, să provoace alcătuirea unui comi= 


tet de cercetare în condiţiile fixate la articolul 9. 
Documentele de fransmis Comisiunii 


Arf. 5. — Delegații vor procura Comisiunii, pentru in= 
formaţie, documentele următoare: 

a) O expunere sumară anuală despre situaţia technică 
a bazinurilor vizate la articolul 2, cum şi'n genere a lu= 
crărilor executate sau proectate în fiecare Stat şi putând 
să exercite practic o influenţă asupra regimului apelor 
dintr-un Stat vecin ; 

b) Acordurile încheiate între Statele interesate cu sau 
fără intervenţia Comisiunii, conform stipulaţiunilor artico= 
lului 292 din tratatul de Trianon ; 

c) Legile şi actele regulamentare privitoare la regimul 
apelor, la despăduriri, la reîmpăduriri, la pescării. 


Bazele pentru executarea lucrărilor. Proectele. 


Arf. 6. — În lipsă de înţelegere între Statele interesate, 
fiecare din ele va putea sesiza Comisiunea cu propuneri 


22 
www.dacoromanica.ro 


338 


având de scop să fixeze, pentru secţiuni din anume cursuri 
de apă, bazele după care vor trebui să fie stabilite proec= 
tele de lucrări importante care ar putea să determine o 
schimbare simțită a regimului actual al apelor. 

O descriere sumară a proectelor ziselor lucrări, în lipsa 
înțelegerii între Statele interesate, va fi trimeasă preşe= 
dintelui care va transmite copie fiecăruia din delegaţi. 


Lucrări interioare 


AA. 7. — În ceea ce priveşte lucrările de executat de către 
un Stat pe propriul lui teritoriu, dacă, în termen de trei 
luni dela data comunicării ce isa fost făcută prin aplicarea 
aliniatului al douilea din precedentul articol, preşedintele 
n'a notificat, delegatului care a prezentat propunerea, nici 
o observaţie a altor delegaţi, se poate porni fără altă 
formalitate la executarea lucrărilor. 

În caz contrariu, Comisiunea trebue să se pronunţe de= 
finitiv în cel mai scurt termen şi cel mai târziu până în 
patru luni după expirarea întâiului termen. 


Măsuri şi lucrări exterioare 


Art. 8. — Când un Stat cere ca anumite lucrări să fie 
făcute sau anumite măsuri să se ia pe teritoriul unui alt 
Stat, în scopul de a păstra sau ameliora unitatea regimu= 
lui apelor, acest din urmă Stat se obligă, în caz de avis 
favorabil din partea Comisiunii, şi afară de un motiv le= 
gitim de opunere, să înlesnească pe cale de înţelegere cu 
Statul interesat, şi fără să fie ţinut să ia parte la cheltueli, 
realizarea acestor lucrări, cum şi adoptarea ziselor măsuri. 


Introducerea afacerilor 


Art, 9. — Pentru aplicarea dispoziţiilor din aliniatul III 
al articolului 4, cum şi în cazul când Comisiunea soco= 
teşte că o afacere are nevoe de un studiu aparte, un co= 
mitet format din delegaţii Statelor direct interesate sau 
din reprezentanţii lor va proceda la acest studiu; el va 
culege în acest scop la faţa locului toate informaţiile tre 
buitoare, şi va face raport Comisiunii. Preşedintele sau 


www.dacoromanica.ro 


339 


-un asistent ales de el, dintr'o listă admisă cu unanimitate 
de către Comisiune, va putea lua parte la lucrările co= 
mitetului, care se va aduna prin convocarea preşedintelui 
după înțelegere cu delegaţii Statelor pe teritoriile cărora 
trebue să se procedeze la studiu. 


În caz de urgență, preşedintele poate să convoace cos 
mitetul pe cale telegrafică și să formuleze toate recoman» 
dările necesare. Afacerea va fi, apoi, supusă Comisiunii. 


Serviciul bidrometric şi de înştiinfări a creşterii apelor. 


Art. 10. — Fiecare Stat va lua măsurile necesare pentru 
a asigura pe teritoriul lui funcţionarea serviciilor hidro= 
technice care vor face toate observaţiile meteorologice hi= 
drometrice şi de anunţări a creşterilor de apă. 

Observațiile necesare pentru menţinerea regimului 
apelor vor fi adunate şi publicate după regulile gene. 
rale stabilite de Comisiune. Aceste reguli vor determina 
în deosebii schimburile de observaţii de făcut între ser. 
viciile hidrotechnice ale diferitelor State. 


Deliberările Comisiunii 


Arf. 11. — Comisiunea nu poate delibera valabil de cât 
când patru membri, şi cu preşedintele, sunt prezenţi. 

Delegații împiedicaţi să ia parte la o întrunire a Comi= 
siunii pot să fie înlocuiţi printrun delegat timporar având 
vot deliberativ în aceleaşi condițiuni ca membrul îm= 
piedecat. 

În cazul când nu e cerută unanimitatea, hotărârile sunt 
luate cu majoritatea voturilor, fără ca preşedintele să aibă 
vot precumpănitor. 


Când o hotărâre luată cu majoritatea cuprinde pentru 
un Stat, al cărui delegat a votat cu minoritatea, obligaţia 
de a lua pe teritoriul său măsuri de executare, această 
hotărâre nu poate intra în vigoare pe teritoriul zisului Stat 
decât după aprobarea acestuia, fără ca prezenta stipula= 
ţiune să împiedece examinarea de fond, în condiţiile fixate 
prin articolul 20, a unui diferend care s'ar isca între State. 


www.dacoromanica.ro 


340 


Numărul sesiunilor 


Art. 12. — Comisiunea ține o sesiune ordinară în fiecare 
an, pe cît cu putinţă în aceiaşi lună. Ea se mai întruneşte: 
în sesiune extraordinară fie din iniţiativa preşedintelui, fie 
după cererea făcută de două delegaţii, 

Convocările pentru sesiunile ordinare ca şi extraordi= 
nare trebue să fie trimese membrilor, afară de urgenţă, 
cu o lună înainte cel puţin. 


Sediile sesiunilor 


Art. 13. — Fiecare sesiune ordinară a Comisiunii se va 
ţine în oraşul care va fi fost ales de Comisiune în sesiunea 
ordinară precedentă. 

Sesiunile extraordinare vor fi ţinute în oraşul ales, în 
fiecare cas, de către preşedinte. 


Preşidenfia 


Art. 14. — Mandatul de preşedinte are o durată de cinci 
ani ; el poate fi reînoit. 


Secretariatul 


Arf. 15. — Este stabilit la reşedinţa preşedintelui pen= 
tru centralizarea şi pregătirea lucrărilor şi pentru co= 
respondență, un secretariat ai cărui membri sunt numiţi 
de Comisiune. 


Limba 


Art. 16.— Limba oficială a Comisiunii este limba franceză, 

Totuşi, la şedinţele Comisiunii, se vor putea folosi şi 
alte limbi de către membrii şi experţii lor, dacă aceştia vor 
fi avut grijă să=şi asigure ajutorul unui interpret. 

Expunerile sumare menţionate la articolul 5 pot fi pre= 
zentate în limba oficială a Statelor sub condiţia ca să fie 
însoţite de o traducere franceză. 


Budgetul 


Arf. 17. — Comisiunea stabileşte în sesiunea ordinară, 
după propunerile şi documentările aduse de preşedinte. 


www.dacoromanica.ro 


34 


budgetul ei anual, cum şi socoteala veniturilor şi chel= 
tuelilor anului precedent. 

Toate cheltuelile Comisiunii, cuprinzând onorariile prea 
şedintelui şi cheltuelile lui de drum, precum şi, eventual 
cele ale asistentilor lui, lefurile sau indemnităţile membri= 
lor şi ale personalului secretariatului, cheltuelile lor de 
deplasare, vor fi acoperite de Statele reprezentate în co= 
misiune, în părţi egale. 

Cheltuelile şi plăţile delegaţiilor vor fi purtate de gu= 
vernele pe care le reprezintă. 


Ordinele de serviciu inferioare 


At. 18. — Comisiunea fixează prin ordine de serviciu 
interioare dispoziţiile de amănunt privitoare la fuucţiona= 
rea şi organizarea ei. 


Privilegii şi imunităţi 


Art. 19. — Preşedintele, delegaţii cum şi asistenții lor, 
membrii şi personalul secretariatului şi ai delegaţiilor 
vor fi respectiv trataţi, în exerciţiul funcţiunilor lor, în 
fiecare Stat, ca şeful, membrii şi personalul unei misiuni 
diplomatice acreditată. 


Regularea conflictelor 


Art. 20. — Comisiunea hotărăşte în orice chestiune pri» 
vitoare : 


1° La obligaţiunile la care orice Stat este ţinut în vir= 
tutea capitolului II, secţia II, partea XII din tratatul dela 
Trianon ; 

20 La interpretarea şi la aplicarea dispozițiunilor regula= 
mentului de faţă ; 

În caZ când sar isca un conflict pe urma hotărârilor 
Comisiunii sau a unei împărțiri egale a voturilor, fiecare 
din Statele contractante va putea să sesizeze Societatea 
Naţiunilor potrivit cu procedura prevăzută pentru aplana= 
rea conflictului, după ce Comisiunea va fi constatat că 
ea a isprăvit toate mijloacele de împăciuire. 


www.dacoromanica.ro 


342 


Revizuirea regulamentului 


Art. 21. — Fiecare Stat poate oricând să ceară ca să se 
pornească revizuirea regulamentuiui de faţă, arătând dis= 
pozițiile pe care doreşte să le vadă modificate şi motivele 
propunerii sale. Aceasta trebue să fie înscrisă pe ordinea 
de zi a celei mai apropiate sesiuni a Comisiunii, care ho= 
tărăşte în privinţa oportunității de a porni revizuirea, 
înaintea oricărei cercetări în fond. 

În caz când trei State ar cere să se pornească revizuirea, 
preşedintele va provoca până în trei luni, o întrunire a 
Comisiunii care va începe de îndată cercetarea în fond a 


modificărilor cerute. 
( Semnăturile) 


Pretocol de închidere 


Adoptând regulamentul privitor la atribuţiunile şi func= 
ţionarea Comisiunii regimului apelor Dunării, membrii sub= 
semnaţi ai zisei comisiuni au convenit despre cele ce ur= 
mează : 

Ad. art. 3 — Prin despădurire şi împădurire se înţelege: 
numai operaţiunile care pot să provoace o modificare a 
unităţii regimului apelor. 

Cuvântul „despădurire“ nu are în vedere tăierile de 
lemne care sunt făcute într'o exploatare normală şi regu= 
lată a unei păduri, 

Ad. art. 5, lit. a. — Este înţeles că expunerea vizată la 
lit. a a art. 5 trebue să dea toate indicaţiunile utile ce se 
raportă la unitatea regimului apelor, şi că expresiunea „lu= 
crări“ vizează toate lucrările de orice natură ar fi, chiar şi 
acelea care p'au caracterul de lucrări hidraulice, dar care 
sunt de natură să exercite în mod practic o influenţă a= 
supra regimului apelor unui Stat vecin. 

Ad. art. 17 — Este înţeles, pentru aplicarea celui de al 
doilea aliniat al articolului 17, că până ce Comisiunea ar 
decide altfel, cotizaţia Austriei va fi fixată la jumătate din 
cotizaţia fiecăruia din celelalte State, 


(Semnăturile) 


www.dacoromanica.ro 


343 


Convenţia dintre România şi Ungaria privind 
regimul apelor din teritoriile limitrofe şi 
lichidarea sindicatelor de apărare în 
contra inundaţiilor, tăiate de 
fruntarie *) 


Majestatea Sa Regele României şi 

Alteța Sa Înaltă Regentul Ungariei 

Însufleţiţi de aceiaşi dorinţă de a corespunde dispozi= 
ţiunilor din articolele 292 şi 293 din tratatul dela Tria= 
non, şi 

Doritori de a asigura, în interesul comun, funcționarea 
neschimbată de ambele părţi a Sindicatelor de apărare în 
contra inundaţiilor, ce sunt tăiate de fruntarie, precum şi 
de a regula în acelaş timp, pe viitor, legăturile între ele 
ale celor două părţi ale Sindicatelor, spre a înlătura pria 
mejdiile de inundaţii eventuale amenințând teritoriile in= 
teresate ale uneia din Înaltele părți contractante, 

Au hotărât să închee o convenţie privitoare la regimul 
apelor din teritoriile limitrofe şi lichidarea Sindicatelor de 
apărare în contra inundaţiilor, tăiate de fruntaria româno= 
ungară. 

Şi au numit în acest scop, pe plenipotenţiarii lor respectivi. 
(urmează numele acestora). 

Cari, după ce şizau comunicat deplinele lor puteri, gå" 
site in bună şi cuvenită formă, au convenit la dispozițiu= 
uile următoare : 


A). DISPOZIȚIUNI GENERALE 


Arf. 1. — Inaltele părți contractante se obligă, conform 
prevederilor din articolul 293 al tratatului dela Trianon, 


*) Aceasta este una din cele 13 convenţii încheiate cu prilejul 
tratativelor din 1924, la Bucureşti, între România şi Ungaria, 
pentru regularea numeroaselor chestiuni între ambele State de= 
curgând din tratatul dela Trianon. Prezenta convenţie « însoţită 
la urmă de tablourile de repartiție, cu toate amănuntele nece= 
sare, privitoare la lichidarea celor opt Sindicate, menţionate în 
art. 11, dar pe care nu le-am mai reprodus. şi de un protocol 
de semnare la sfârșit. 


www.dacoromanica.ro 


344 


să se abţină dela orice rândueli unilaterale care ar putea 
aduce atingere condiţiunilor regimului apelor din ţinutu= 
rile limitrofe, cum şi dela orice lucrări care ar putea schim= 
ba condiţiunile actuale în paguba celeilalte părţi contrac= 
tante. 

Părţile contractante se obligă, în acelaş timp, să între= 
ţină în bună stare toate instalaţiunile aparţinând Statului 
şi care servesc scopurilor regimului actual al apelor, cum 
şi să facă să se împlinească îndatoririle corespunzătoare 
luate de particulari sau de Sindicatele respective. 

Acest angajament nu restrânge deloc dreptul părţilor 
contractante de a întreprinde, pe propriul lor teritoriu, 
lucrările cu caracter curat local şi neavând deloc efect a= 
supra teritoriului celeilalte părţi contractante. 

Ţinând seama de interesul comun care se leagă de a= 
părarea în contra inundaţiilor şi de canalizarea apelor in= 
terioare, părţile contractante se obligă să întreţină şi să 
facă să se întreţină în bună stare toate construcţiile hia 
draulice ce servesc şi la apărarea teritoriilor celeilalte părţi 
contractante. 

În caz de rupere a digurilor sau de alte întâmplări ne= 
aşteptate, amenințând să inundeze teritoriile Statului ve= 
cin, autorităţile locale interesate din teritoriul ameninţat 
vor fi avizate despre fapt pe calea cea: mai grabnică, fără 
formalităţi diplomatice. 

Arf 2. — În caz de executare de noi lucrări care ar pua 
tea să influenţeze regimul apelor sus menţionat din teri= 
toriul celeilalte părţi contractante, se va încheia, în prea= 
labil, un acord privitor la executarea acestor lucrări şi la 
cotă—partea cheltuelilor sau la despăgubirea eventuală de 
plătit de către fiecare Sindicat. 

Art. 3. — Părţile contractante îşi garantează reciproc fo= 
losinţa apelor, tăiate de fruntarie sau aflate dealungul 
frunteriei, întreținerea şi manipularea instalaţiunilor aces= 
tor ape. 

Arf. 4. — Spre a putea lua, în timp util, măsurile tre= 
buitoare în contra inundaţiilor, guvernul regal român va 
avea grijă, în caz de primejdie, de inundație, să comunice 


www.dacoromanica.ro 


345 


înălțimea apelor, constatată zilnic la Alba Iulia, Arad, Chi" 
şineu, Ineu, Tinca, Ciucea, Oradea Mare, Marghita, Mof= 
tinul Mic, Satu Mare şi Dej, Direcţiei hidraulice ungare 
la Budapesta. Înălţimea apei la Gurahonţ se va comunica 
direct Biuroului hidraulic ungar la Gyula. 

La rândul său, guvernul regal ungar va avea grijă să 
comunice aceleaşi date constatate la Makó, Szeged, Békés, 
Körösladány, Văs4rosnameny şi Tokay Direcţiei serviciua= 
lui hidraulic la Cluj. 


B). CHESTIUNI PRIVIND SINDICATELE DE APĂ. 
I. Dispozifiuni generale. 


Arf. 5 — Foştii membri ai Sindicatelor de apărare în 
contra inundaţiilor, de amenajare a apelor interioare, de 
regularizare şi de folosinţă a apelor, cari, pe urma tra= 
seului fruntariei, îşi au proprietăţile lor actuale pe teritoa 
riul celeilalte părţi contractante, încetează de a face parte 
din vechiul Sindicat. Prin urmare, ei nu sunt obligaţi, pe 
viitor, decât să împlinească obligaţiile ce decurg din afa= 
cerile comune şi care sunt fixate în convenţia de faţă. 

Se va alcătui, pe cât cu putinţă, din fiecare din cele 
două părţi ale Sindicatului, despărțite de fruntarie, un 
Sindicat deosebit, În cazul când o astfel de constituire 
nu se va putea face, părţile contractante vor îngriji ca o= 
bligaţiile uneia din părţile Sindicatului faţă de cealaltă să 
fie împlinite. 

Art. 6. — Toate construcţiile (diguri, canaluri, ecluze, o= 
biecte felurite şi cu casele de pază, etc.) trec, fără nici o 
despăgubire, în proprietatea părţilor Sindicatelor de pe te= 
ritoriul cărora se află. 

Celelalte părţi ale vechilor Sindicate nefăcând parte din 
construcţiile hidraulice şi din accesorilie lor, precum şi 
sarcinile Sindicatelor, vor fi împărţite între cele două 
părţi ale Sindicatelor după procentul fixat pentru fiecare 
Sindicat. 

Toate datele, dosarele, planurile, documentele, etc. pri= 
vitoare la Sindicatul aflat pe teritoriul celeilalte părţi cona 
tractante şi necesare la administraţia acestor teritorii, vor 


www.dacoromanica.ro 


346 


fi trimise în original sau în copie, fără nici o despăgubire, 
respectivilor interesaţi, în cel mai scurt timp. Părţile con= 
tractante vor asigura celeilalte părți a Sindicatului, libera 
predare, scutită de impozite sau taxe, a imobilelor şi a 


valorilor împărţite în natură, 
Copii de pe planuri, hărţi, documente, etc. cari ar avea 


legătură cu teritoriul celeilalte părți a Sindicatului, vor fi 
puse, pe viitor, la dispoziţia lui, gratuit şi la cerere. 

Art. 7, — Dispoziţiile generale privitoare la regularea 
chestiunilor financiare se găsesc în Anexa IX a prezentei 


convenţii. 
Părţile contractante se învoesc să încredinţeze facerea. 


lichidării unei Comisiuni financiare alcătuită dintr'un ex= 
pert pentru fiecare Stat. Această Comisiune va fi însăr= 
cinată să reguleze definitiv creanţele şi datoriile pe baza 
procentelor fixate pentru fiecare Sindicat, ținându-se seamă 
de prevederile legale financiare ale părţilor contractante, 
precum şi de dispoziţiile prezentei convenţii. 

Comisiunea financiară se va întruni şi-şi va începe lu= 
crările în cele trei luni care vor urma după ratificarea 


prezentei convenţii. 
Art. 8. — În scop dea regula, pe viitor, în cel mai scurt 


termen, chestiunile şi lucrările menţionate la articolul 1, 
părţile contractante vor numi, fie care din partea lui, un 
expert technic. Aceşti experţi se vor pune direct în legă= 
tură şi, eventual, vor lua măsurile necesare la faţa locului. 

Procesul verbal despre măsurile luate va fi supus ra=» 
tificării guvernelor respective, care vor lua dispoziţiuni 
ulterioare dacă socotesc necesar. În cazul când părţile 
contractante n'ar putea cădea de acord în privinţa proce= 
durii de urmat, chestia în litigiu va fi dusă în faţa Co= 
misiunii permanente technice a regimului apelor Dunării, 
instituită prin articolul 293 din tratatul dela Trianon. 

Art, 9. — In caz de primejdii provocate de ruperea digu= 
rilor pe teritoriul Sindicatelor, părţile contractante vor de= 
lega comisari speciali, învestiţi cu depline puteri, cari vor 
fi însărcinaţi să ia, după un prealabil acord, ţoate măsu= 
rile necesare spre a reduce primejdia, a salva viaţa şi bu= 
nurile, a aduce la loc apa revărsată, etc. 


www.dacoromanica.ro 


347 


Art. 10. — Întrucât măsurile reciproce de luat de ur= 
genţă pentru apărarea contră inundaţiilor, ar face neapărat 
necesară o directă legătură telefonică între funcţionarii 
conducători ai celor două părţi ale Sindicatelor sau între 
reprezentanţii arătaţi la articolul 9, experţii technici pre= 
văzuţi prin articolul 8, vor prezenta propunerile lor gu= 
vernelor respective, după ce vor fi studiat chestiunea. 

Arf. 11.— În limitele prezentei convenţii, vor fi lichi= 
date următoarele Sindicate : 

1) Sindicatul de drenaj al bălții Ecsed (Eced), de apă= 
rare în contra inundaţiilor malului stâng al Someşului 
(Szamos) şi de regulare a apelor interioare. 

2) Sindicatul de regulare a apelor interioare ale Nyir 
(Nir)=ului de jos. 

3) Sindicatul de regulare a apelor şi de apărare în con=- 
tra inundaţiilor din Berettyó (Beretău). 

4) Sindicatul de apărare în contra inundaţiilor din Crie 
şul repede (Sebes Körös). 

5) Sindicatul de apărare contra inundaţiilor din Crişul 
negru (Fekete Körös). 

6) Sindicatul de apărare în contra inundaţiilor din co= 
mitatul Arad. 

7) Sindicatul de apărare contra inundaţiilor, de regu= 
lare şi de folosire a apelor Crişului alb inferios (Alsó 
Feher Körös). 

8) Sindicatul de drenaj a apelor interioare din Szâra= 
zer (ler). 

Datele privitoare la aceste Sindicate şi anume : 

L fixarea procentului care va trebui să servească drept 
chee pentru lichidare ; 

IL. activul vechiului Sindicat comun ; 

III. datoriile şi obligaţiile vechiului Sindicat comun ; şi. 

IV. dispoziţiunile având legătură cu aceste date, sunt 
menţionate în Anexele I—VIII ale prezentei convenţii. 

În cazul când, în împrejurarea lichidării efective, ar fi 
necesar să se schimbe vre=una din dispoziţiunilor Anes 
xelor I—VIII la prezenta convenţie, pe urma împrejurări= 
lor neprevăzute sau acum necunoscute, guvernele părților 


www.dacoromanica.ro 


348 


contractante vor lua măsurile necesare în această privinţă. 

Art. 12. — Întreţinerea, pe viitor, a obiectelor servind la 
apărarea în conţra inundaţiilor şi la regularea apelor in= 
terioare şi care se găsesc pe teritoriile Sindicatelor tăiate 
de fruntarie, va fi în genere în sarcina părţii Sindicatului 
pe teritoriul căreia se găsesc aceste obiecte, 

Având în vedere că în anii cu umezeală neobişnuită, 
cheltuelile de exploatare a pompelor apasă mai greu pe 
una sau pe alta din părţile Şindicatului, părţile contrac= 
tante cad de acord în privința necesităţii de a studia da= 
tele anilor precedenţi privitoare la cheltuelile acestea de 
exploatare ţinându=se seamă de împrejurările schimbate 
pentru a putea aprecia adausul de cheltuială eventual. 

Experții technici menţionaţi în articolul 8 din prezenta 
convenţie vor fi însărcinați să studieze această chestiune 
şi să prezinte raportul lor guvernelor respective întrun 
termen de două luni dela ratificarea prezentei convenţii. 

Art. 13. — Chestiunile privitoare la canalul de apă curgă= 
toare dela Mezăhegyes, proprietatea domeniului din Me= 
z5hegyes şi tăiat de fruntarie, vor fi regulate prin acord 
special. În acest acord vor fi regulate la fel chestiunile 
privind canalul şi părţile română şi ungară ale Sindicatu= 
lui de drenaj al apelor interioare dia Szărazer (ler). Având 
în vedere că chestiunile în legătură cu zisul canal au, 
înainte de toate, un caracter technic, experţii tehnici pre= 
văzuţi prin articolul 8 al prezentei convenţii, vor fi însărs 
cinaţi să reguleze afacerile privitoare la acest canal. Cei 
interesaţi vor fi poftiţi să ia parte la aceste negocieri. 


©). DISPOZIȚIUNI FINALE. 


Arf. 14. — Neînţelegerile care ar putea să se nască din 
împrejuearea aplicării prezentei convenţii, vor fi deslegate 
potrivit prevederilor din articolele 292 şi 293 ale tratatu= 
lui dela Trianon. 

Art. 15. — Prezenta convenţie va fi ratificată şi schim» 
bul de ratificări se va face la Budapesta cât mai repede 
<u putinţă. 

Ea va intra în vigoare la opt zile după schimbul de ra= 
ificări. 


www.dacoromanica.ro 


___349 


Art. 16. — Prezenta convenţie va putea fi modificată, 
după cererea uneia din părţile contractante, la cinci ani 
dela punerea ei în vigoare. 

In cazul când părţile contractante nu ar face în cele 
şease luni care preced expirarea acestui termen, o ase= 
menea cerere, prezenta convenţie va rămâne automatic în 
vigoare pe o nouă perioadă de cinci ani. 

Drept care plenipotenţiarii respectivi au pus semnătu= 
rile şi peceţile lor. 

Făcut la Bucureşti, în dublu original, la 14 Aprilie 1924. 


(Urmează semnăturile). 
Protocol de semnare 


În clipa când se păşea la semnarea convenției cu data 
de astăzi privitoare la regimul apelor din teritoriile limi= 
trofe şi la lichidarea Sindicatelor de apărare în contra 
inundaţiilor, tăiate de fruntarie, plenipotenţiarii subsem= 
naţi au căzut de acord asupra dispoziţiunilor următoare: 

Părţile române ale vechilor Sindicate, despre care vor* 
beşte prezenta Convenţie, vor avea putinţa să-şi achite 
obligaţiile de orice fel, faţă de părţile ungare ale ziselor 
Sindicate, în titluri de împrumuturi de răsboi ce alcătuesc 
activul lor,.—rezultând din repartiţia bunurilor enumărate 
în Anexele I-VIIl—la cursul titlurilor nostrificate în Un= 
garia, cotate la bursa din Budapesta la data plăţii. Zisele 
titluri de împrumuturi de răsboi vor putea să fie între= 
buinţate de părţile române ale Sindicatelor chiar la plata 
datoriilor lor în lei, pe cursul mijlociu între leu şi co= 
roana ungară cotat la bursa din Budapesta în cele cinci 
sprezece zile dinainte de data plăţii. 

Prezentul protocol va avea aceiaşi putere şi aceiaşi du= 
rată ca şi convenţia susmenţionată, încheiată astăzi. 

Drept care plenipotenţiarii respectivi au semnat prezen= 
tul protocol şi au pus pe el peceţile lor. 


Făcut la Bucureşti, în dublu original, la 14 Aprilie 1924. 
( Semnălurile). 


www.dacoromanica.ro 


350 


Convenţia generală privitoare la regimul 
apelor între regatul României şi regatul 
Jugoslaviei 


MAJESTATEA SA REGELE ROMÂNIEI 


şi 
MAJESTATEA SA REGELE YUGOSLAVIEI, 


Insufleţiţi de aceeaş dorinţă de a satisface dispoziţiunile 
„articolelor 292 şi 293 din Tratatul dela Trianon. 

Au hotărât să încheie o convenţie care să reglementeze 
stabilirea Acordurilor (Inţelegeri) menţionate în zisele ars 
ticole privitoare la regimul apelor şi în acest scop. 

Au desemnat drept Plenipotenţiari ai Lor, după cum 
urmează : 

(numele acestora) 
ari, după ce şi-au comunicat deplinele lor puteri respec= 
tive, găsite în bună şi cuvenită formă, au convenit asupra 
stipulaţiunilor următoare : 


CAP. 1 DISPOZIȚIUNI GENERALE 


Art. 1. — Inaltele părţi contractante se angajează să pro= 
cedeze la stabilirea Acordurilor necesare în vederea men» 
tinerii unităţii regimului apelor din bazinurile tăiate de 
traseul nouii fruntarii între cele două State în cari re» 
gimul apelor (canalizare, inundare, irigaţiuni, drenaj sau 
chestiuni analoage) dintr'unul din State, depinde de lu= 
crările executate pe teritoriul celuilalt Stat. 

Ele se obligă, în acelaş timp, să vegheze la întreţinerea 
în bună stare de păstrare şi de funcţionare a lucrărilor 
hidraulice şi a instalaţiunilor care se găsesc pe propriul 
lor teritoriu şi având un raport oarecare cu unitatea res 
gimului apelor. 

În lipsă de înţelegere prealabilă între cele două State, 
acestea se vor abține dela orice modificare a instalaţiuni= 
lor şi lucrărilor existente, precum şi dela orice măsuri şi 
orice lucrări putând influenţa regimul apelor pe teritoriul 
Statului vecin şi să atingă astfel interesele sau drepturile 
câştigate de acesta. 


www.dacoromanica.ro 


351 


Art 2. — Acordul prevăzut în primul aliniat al art. 292 
al tratatului dela Trianon va trebui, deasemenea, să fie 
stabilit prealabil în toate cazurile în cari un Stat proec= 
tează noui măsuri sau executarea de lucrări noui în ba= 
zinurile menţionate în articolul precedent, de natură să 
modifice condiţiunile regimului apelor existent. 

Când un stat cere ca, în interesul său propriu şi exclu= 
siv, oarecari măsuri să fie luate sau oarecari lucrări să 
fie executate pe teritoriul celuilalt Stat, în vederea men= 
tinerii sau ameliorării unităţii regimului apelor, acest din 
urmă Stat se angajează să înlesnească în condiţiunile sta= 
bilite de articolul 8 al Regulamentului privitor la atribu= 
ţiile şi funcţionarea Comisiunii tehnice permanente a rez 
gimului apelor Dunării (C. R. E. D.), cu data de 25 Mai 
1993, realizarea acestor lucrări, precum şi adoptarea zise= 
lor măsuri. 


Arf. 3. — În cazul în care un Stat are de gând să facă 
modificări, să ia măsuri sau să execute lucrări pe propriul 
său teritoriu, care ar putea să determine o schimbare simțită 
a regimului apelor în bazinurile menţionate în articolul 1 
de mai sus, acest Stat va face cunoscut celuilalt Stat, prin 
scrisoare recomandată cu aviz de primire, intențiunile sale 
precum şi o descriere sumară a ziselor lucrări, modificări 
sau măsuri pentru ca înţelegerea prevăzută prin art. 292 
al tratatului dela Trianon să poată fi stabilită în prealabil. 

Această comunicare va trebui să fie confirmată întrun 
termen de 15 zile. 

Dacă în termen de două luni şi jumătate dela data co= 
municării, acest din urmă Stat nici n'a răspuns de pri= 
mire, nici n'a format vreo observaţiune, se va putea pro= 
ceda, fără altă formalitate, la realizarea modificărilor, mă= 
surilor sau lucrărilor proectate. 

În caz contrar, modificările măsurile sau lucrările proec= 
tate nu vor putea fi realizate decât după înţelegere între 
cele două State. 

In lipsă de înţelegere, întrun termen potrivit, se va 
proceda conform art. 6 din regulamentul C. R. E. D. 

Art. 4.— Acordurile cari, în conformitate cu art 292 al 


www.dacoromanica.ro 


352 


tratatului dela Trianon, trebuesc încheiate în mod obliga= 
tor între cele două State şi cari sunt menţionate în arti» 
colele 1, 2 şi 3 de mai sus, vor trebui, în orice caz să 
fie de natură a ocroti interesele şi drepturile câştigate de 
fiecare din ele, independent de schimbările în drepturile 
de proprietate sau orice alte schimbări care ar fi putut 
să se producă de fapt pe teritoriul unuia sau celuilalt 
Stat din momentul când aceste teritorii au încetat efectiv 
de a se găsi sub vechea administraţiune ungară. 

Arf. 5. — Fără intervenţia guvernelor celor două State, 
interesaţii depe teritoriul unui Stat nu vor putea încheia, 
cu interesaţii sau cu autorităţile 'de pe teritoriul celuilalt 
Stat, nici un Acord, nici contracta vre=o obligaţiune având 
în vedere reglementarea chestiunilor cari fac obiectul Acor= 
durilor prevăzute prin art. 292 al tratatului dela Trianon, 

Arf. 6.— Cele două State se vor ţine reciproc în curent 
cu măsurile ce au de gând să ia şi cu lucrările executate 
de ele, în bazinurile cursurilor de apă cari, deşi situate pe 
teritoriile determinate în art. 293 al tratatului dela Iria= 
non, nu sunt tăiate de traseul nouii fruntarii între cele 
două State. 

În regulă, ţinerea în curent, de care este vorba mai sus, 
se face prin expunerile anuale sumare vizate la punctul 
a al art. 5 al sus zisului regulament C. R. E. D. 

Cele două State se ogbligă să dea ziselor expuneri o 
amploare suficientă pentru ca, cu ajutorul datelor astfel 
obţinute, fiecare din cele două State să poată aprecia dacă 
măsurile şi lucrările proectate sau executate de către unul 
din ele, pe propriul său teritoriu, sunt de natură să in» 
fluenţeze regimul apelor pe teritoriul celuilalt Stat şi pen= 
tru ca, în caz dn nevoie, Acordul indispensabil să poată 
fi stabilit între cele două State, 

Art. 7.— După propunerea unuia sau celuilalt Stat şi 
după asentimentul lor prealabil se vor putea efectua din 
când în când vizite în comun la faţa locului pentru stu= 
diul regimului apelor sistemelor hidrotechnice, a cursuri» 
lor de apă şi a bazinurilor lor, în vederea măsurilor cari 
ar fi de dorit să se ia sau a lucrărilor de executat pentru 


www.dacoromanica.ro 


353 


menţinerea sau ameliorarea regimului apelor interesând 
unul din State sau pe amândouă odată. 

Art. 8.— Cele două State se obligă să vegheze ca să 
se prevadă din timp mijloacele financiare determinate în 
conformitate cu Acordurile intervenite, necesare realizării 
măsurilor sau executării lucrărilor pe cari s'au angajat să 
le îndeplinească, singure, sau să dispună ca acestea să fie 
indeplinite de către interesaţi. 

Atunci când cheltuelile necesitate de măsurile de luat 
sau de lucrările de executat, pe teritoriul unui Stat, tre= 
bue să fie suportate, în parte sau în total, de teritoriul 
celuilalt Stat, acest din urmă Stat va vărsa partea sa con» 
tributivă sau totalul cuvenit primului Stat prin mijlocirea 
unor bănci sau prin alte modalităţi desemnate de o parte 
şi de alta cu ocaziunea stabilirii Acordului aferent. 

In cazul când, pe baza condiţiunilor hotărîte de comun 
acord, se va stabili că partea contributivă la cheltuielile 
pentru măsuri şi pentru întreţinerea lucrărilor executate 
pe teritoriul unui Stat va trebui să fie rambursată de te= 
ritoriul celuilalt Stat, odată pentru totdeauna sau pentru 
o perioadă de ani determinată, vărsămintele părţii contri= 
butive se vor face prin modălităţile indicate prin aliniatul 
precedent. 

Arf. 9.— Cele două State îşi vor comunica reciproc les 
gile şi orice regulamente în vigoare sau edictate în viitor, 
relative la regimul apelor, la regimul forestier şi la pes» 
cării ; ele îşi vor comunica, deasemeni, publicaţiunile lor 
oficiale periodice relative la datele hidrometrice, hidrolo= 
gice, meteorologice şi geologice culese pe teritoriile lor 
respective, putând servi la studiul regimului apelor. 

Art. 10. — Atunci când un Stat va cere oarecari date 
sau oarecari informaţiuni relative la regimul apelor celui» 
lalt Stat, necesare studiilor sale, acest din urmă Stat se 
obligă, afară de motive legitime de opunere, să i le procure. 

CAP. II. SISTEME HIDROTEHNICE, DE CA- 
NALIZĂRI, INUNDAŢȚIUNI, IRIGAȚIUNI, DRENAJE 
SAU ALTELE. 


Arf. 11. — Pentru ca să se asigure funcționarea nes 
23 
www.dacoromanica.ro 


354 


schimbată şi corespunzătoare scopurilor originare ale sis= 
temelor hidrotehnice de canalizare, îndiguire, irigațiune, 
drenaj sau altele. tăiate de traseul noii fruntarii, precum 
şi pentru menţinerea condiţiunilor regimului lor de ape, 
se vor încheia Acorduri speciale între cele două State, în 
conformitate cu articolul 1 de mai sus, pentru fiecare din 
zisele sisteme, fie că gestiunea se găseşte în mâinile unei 
asociațiuni hidraulice, a unei comunităţi de interesaţi sau 
a oricărei alte organizaţiuni, fie că se găseşte în mâinile 
unei întreprinderi sau persoane privale sau a Statului. 

Fiecare din părţile rezultând din această împărţire teri" 
torială va fi, în viitor, obligată să satisfacă prescripţiunile 
conţinute în Acordunle mai sus amintite. 

Arf. 12. — După cercetarea făcută în comun asupra con= 
dițiunilor actuale ale regimului apelor, precum şi asupra 
stării actuale a lucrărilor şi instalaţiunilor sistemelor hi= 
drotehnice, se va proceda la stabilirea acordurilor speciale 
prevăzute în articolul precedent. 

Chestiunile cari vor trebui să fie reglementate prin a» 
ceste Acorduri speciale, în afară de acelea cari ar putea 
să se ivească în cursul negocierilor, sunt: stabilirea pro= 
gramului tehnic şi financiar al întreţinerii sistemului his 
drotehnic intreg şi repartizarea cheltuelilor aferente între 
teritoriile celor două State, precum şi verificarea execu= 
tării ziselor programe, colaborarea şi coordonarea între 
serviciile aferente de pe teritoriile celor două State, pre= 
cum şi punerea în concordanţă a statutelor noilor orga= 
nizațiuni constituite sau cari urmează să fie constituite 
pe teritoriile celor două State şi a regulamentelor diferi. 
telor servicii referitoare la regimul apelor. 

Toate aceste chestiuni trebuesc să fie reglementate prin 
Acorduri speciale, astfel ca interesele şi drepturile câşti? 
gate ale teritoriilor interesate ale celor două State să fie 
ocrotite şi echilibrul să fie "păstrat. 

In acest scop, se va proceda în felul următor: pentru 
părțile pentru care, anterior împărţirei prin traseul noei 
fruntarii, cheltuelile de întreţinere erau sau nu puse în sar= 
cina interesaţilor din cele două teritorii, după vechea cotăs 


www.dacoromanica.ro 


355 


parte contributivă, repartizarea se va face după împreju= 
ări, fie după vechea cotă=parte contributivă sau după o 
altă cotă=parte, proporționate cu avantajele fiecărui teri= 
toriu, fie păstrând pentru fiecare parte sarcina cheltuez 
lilor de întreţinere pe propriul său teritoriu. 

Arf. 13.— În ceeace priveşte executarea de noui lucrări 
având de scop ameliorarea agricolă, precum şi întreţinerea 
acestor lucrări, Acordurile speciale, cari se vor încheia, 
vor trebui, deasemenea, să reglementeze, în afară de ches= 
tiunile vizate în articolul precedent, ridicarea planurilor şi 
elaborarea proectelor acestor lucrări, precum şi repartiţia 
<heltuelilor aferente ; fixarea programului tehnic şi finan= 
ciar al execuţiunii şi al întreţinerii lucrărilor şi repartizae 
rea cheltuelilor aferente în raport cu avantajele provenind 
din ameliorarea agricolă a terenurilor. 

In toate celelalte cazuri cari s'ar putea prezenta, cele 
două State vor stabili, de comun acord, principiile după 
cari chestiunile mai sus vizate vor fi reglementate, ţinând 
totdeauna seama de avantajele ce rezultă din noile lucrări 
pentru teritoriile celor două State. 

Art. 14.— Cu ocaziunea stabilirii raportului între pirţile 
contributive de pe teritoriul fiecărui Stat, nici cheltuelile 
de întreţinere a lucrărilor şi instalațiunilor cari nu fac 
parte integrantă din sistemele hidrotehnice, nici cheltuelile 
de administrare nu vor putea fi cuprinse în calcul, aceste 
cheltueli trebuind să fie suportate de către teritoriul fie= 
cărui Stat pentru partea care-l priveşte. 

Art. 15.— Raportul de decontare între părţile contribua 
tive odată fixat, nu va putea fi schimbat fără un Acord 
prealabil între cele două State. 

Un acord între cele două State va fi, deasemeni, nece= 
sar în cazul când pe teritoriul unui Stat s'ar suprima în» 
treţinerea uneia din părţile unui sistem hidrotehnic tăiat 
de traseul noei fruntarii, precum şi pentru cazul când ar 
înceta funcţionarea unor asemenea instalaţiuni pe zisul 


teritoriu. 


CAP. IlI. CURSURI DE APĂ. 


Art. 16.— Pentru a menţine în bune condițiuni regimul 


www.dacoromanica.ro 


356 


cursurilor de apă formând frontiera sau tăiate de traseul 
noei fruntarii, inclusiv afluenții lor, cele două State vor 
lua ţoate măsurile şi vor executa toate lucrările necesare 
şi potrivite: 

a) pentru a asigura conservarea profilelor cursului de 
apă prin înlăturarea obstacolelor naturale sau artificiale de 
natură să influenţeze defavorabil scurgerea apelor sau să 
provoace volbure ; 

b) pentru a asigura conservarea pantei; 

c) pentru a preveni orice agravare a viiturilor şi orice 
modificare a etiagiului sub sau peste variaţiunile admisibile. 

Arf. 17.— Lucrările de consolidare a malurilor, de regu» 
lare şi de corectare a albiei, precum şi orice alte lucrări 
existând pe cursurile de apă şi cari pot avea o influenţă 
asupra teritoriului celuilalt Stat, vor trebui să fie întreţi» 
nute şi în viitor astfel încât să satisfacă scopul pentru care 
ele au fost construite. 

Modalităţile întreţinerii acestor lucrări vor fi stabilite 
prin Acorduri speciale cari vor stipula condiţiunile teh» 
nice şi de orice altă natură a executării lor, repartiţia e= 
ventuală a cheltuelilor aferente şi orice alte măsuri de 
ordin administrativ de luat în inreresul acestor lucrări de 
întreţinere. 

Art. 18.— Atunci când pe cursurile de apă menţionate 
in articolul 16 de mai sus vor trebui să fie luate noui 
măsuri sau executate noui lucrări pe teritoriul unuia din 
cele două State putând avea o înrâurire asupra teritoriu» 
lui celuilalt Stat, un Acord va trebui să fie încheiat între 
cele două State. 

Ridicările de planuri şi elaborarea proectelor se vor e» 
fectua, deasemeni, pe baza unui Acord între cele două State. 

Art. 19.— În cazul când unul din State ar dori să exe» 
cute pe un curs de apă de pe teritoriul său noui lucrări 
cari ar putea să prejudicieze un interes oarecare al teri» 
toriului celuilalt Stat, aceste lucrări nu vor putea fi rea» 
lizate decât in baza unei înţelegeri între cele două State, 

Art. 20.— De regulă, cheltuelile făcute pentru menţine» 
rea condiţiunilor regimului apelor, cheltuelile de întreţi= 


www.dacoromanica.ro 


357 


nere a vechilor lucrări, precum şi cele pentru executarea 
şi întreţinerea nouilor lucrări, vor fi suportate de fiecare 
Stat pe teritoriul său, totdeauna cu observarea dispozi= 
ţiunilor aliniatului al doilea al articolului 1 de mai sus. 

Totuşi, în caz de execuţie a lucrărilor speciale de rez 
gulare pe cursurile de apă formând fruntarie, cheltuelile 
lor vor putea fi împărţite între teritoriile celor două State, 
conform Acordului stabilit în acest scop. 

Arf. 21.— Dacă cheltuelile ocazionate de menţinerea în 
bună stare a malurilor şi albiei unui curs de apă sau 
cheltuelile de întreţinere a vechilor lucrări executate în a- 
cest scop, au fost suportate anterior traseului nouei fruna 
tarii de către o asociaţie hidraulică sau de către diferite 
părți interesate, obligaţiunile acestora din urmă vor fi 
menținute şi în viitor în aceleaşi condițiuni şi contribuţiu= 
nile lor vor fi fixatepe aceiaş bază ca şi în trecut. 


CAP. IV. INIREBUINŢAREA APELOR SAU A 
ENERGIEI HIDRAULICE. 

Arf. 22.— Pentru a asigura întrebuinţarea pe teritoriul 
unui Stat, în virtutea unor uzuri anterioare fixării noei 
fruntarii, a apei sau a energiei hidraulice cari iau naştere 
pe teritoriul celuilalt Stat, cele două State vor încheia A= 
corduri de natură să ocrotească interesele şi drepturile 
câştigate de fiecare Stat. 

Art. 23.— Nici o modificare nu va putea fi efectuată, 
nici o măsură luată şi nici o lucrare executată de așa fel 
încât să altereze condiţiunile stabilite prin Acordul pre= 
văzut în articolul precedent, care reglementează aducerea 
apelor şi a energiei hidraulice, fără un nou Acord prea= 
labil între cele două State. 

Consimţimântul Statului interesat va fi în orice caz nea 
cesar pentru a hotări suprimarea pe teritoriul celuilalt 
Stat, a măsurilor şi lucrărilor cari asigură aducerea ape= 
lor sau a energiei hidraulice. 


CAP. V. UTILIZAREA ELECTRICITĂȚII 
SAU A APEI PENTRU NEVOI MUNICIPALE SAU 
DOMESTICE. 


Arf. 24.— Pentru a asigura întrebuinţarea întrun Stat, 


www.dacoromanica.ro 


358 


pentru nevoi municipale sau domestice, de electricitate: 
sau de apă, al căror isvor se găseşte, în urma traseului 
fruntariei, pe teritoriul celuilalt Stat, cele două. State vor 
încheia Acorduri de natură să ocrotească interesele şi 
drepturile câştigate de fiecare Stat. 

Arf. 25.— Cu ocazia stabilirii Acordului prevăzut în arz 
ticolul precedent, se va proceda : 

1) la fixarea condiţiunilor în cari furnizarea de electri= 
tate şi de apă va continua să se facă de către staţiunile 
centrale electrice şi de către instalaţiunile destinate să fura 
nizeze apa; 

2) la fixarea felului în cara se va face întreţinerea in= 
stalaţiunilor de orice fel cari se găsesc pe teritoriul celor 
două State ; 

3) la fixarea procedurii de urmat de către State şi la 
desemnarea instanţelor judiciare, cari vor avea să se os 
cupe de diferendele cari ar putea să se ivească din ne» 
observarea clauzelor contractuale de către staţiunile cens 
trale electrice sau de către instalaţiunile destinate să fur- 
nizeze apa. 

Arf 26. — În caz când una din părţile Interesate cere 
să se modifice condiţiunile stabilite prin Acordul men= 
ţionat în articolul precedent, cele două State se vor înţe» 
ege asupra temeiniciei modificărilor cerute. 


CAP. VI. DESPÂDURIRE ŞI REÎMPÂDURIRE. 


Arf. 27. — În vederea menţinerii şi ameliorării unităţii 
regimului apelor în basinurile vizate în art. 293 al Tra» 
tatului dela Trianon şi în special în ceeace priveşte dess 
pădurirea şi reîmpădurirea, cele două Guverne sunt de 
acord să ia, fiecare pe teritoriul său, măsurile următoare: 

1. Să aplice strict toate dispoziţiunile legilor forestiere 
şi în special cele privitoare la delimitarea şi la consevarea 
pădurilor de protecţiune în basinurile interesând regimul 
apelor pe teritoriul celor două State ; 

2. Să procedeze în mod activ la reîmpădurirea păduri» 
lor exploatate anual şi normal şi a terenurilor forestiere 
exploatate anterior şi cari n'ar fi încă reîmpădurite ; 


www.dacoromanica.ro 


___359 __ 


3, Sa ia măsurile necesare pentru corecțiunea râpelor 
şi a torenţilor, precum şi pentru împădurirea terenurilor 
neproducătoare. 

Cele două State îşi vor comunica, mutual şi anual, ex» 
puneri asupra executării măsurilor menționate mai sus, 
adică : 

asupra lucrărilor de corecţiune a torenților și de reîm= 
pădurire a terenurilor desgolite; 

asupra situaţiunii generale şi suprafeții pădurilor exploa= 
tate şi a terenurilor degradate; 

asupra suprafeţii terenurilor reîmpădurite şi îmbunătăţite. 

Îndicarea tuturor datelor necesare va fi făcută pe hărţi 
la scara de 1.200.000 sau, dacă este posibil, la o scară 
mai favorabilă. 

Cele două guverne sunt, pe de altă parte, de acord că 
vizitele în comun, efectuate în condiţiunile specificate în 
art. 7 de mai sus, pot, deasemeni, să aibă în vedere, în 
ceeace priveşte despădurirea şi reîmpădurirea, cazuri spe= 
ciale rezultate fie din expunerile sus menționate, fie din 
studiile şi constatările efectuate de către unul sau cealălt 
din cele două State privitoare la influenţa simțită pe care 
ar putea s'o aibă sau pe care ar fi avut-o asupra regi= 
mului apelor situaţiunea forestieră actuală, proectele sau 
lucrările forestiere (corecțiune de torente și împădurire de 
terenuri desgolite) proectate sau executate pe teritoriul 
unuia sau celuilalt din cele două State. 

În aceste cazuri, special determinate în prealabil şi spri= 
jinite pe studiile necesare, experţii forestieri ai celor două 
State vor examina în comun, la fața locului, zisele studii 
în raport cu situațiunea actuală forestieră, precum şi pro= 
ectele sau lucrările respective şi vor încheia proces-verbal 
asupra investigațiunilor şi recomandaţiunilor lor. 

După care, fiecare Guvern va hotărî asupra măsurilor 
de luat, potrivit posibilităţilor sale legale şi financiare. 


CAP. VII. SERVICII RELATIVE LA 
REGIMUL APELOR. 


Arf. 28. — Pentru a asigura legătura şi raporturile in= 


www.dacoromanica.ro 


360 


dispensabile între serviciile organizate pe teritoriul situat 
deoparte şi de alta a fruntariei, fie prin autorităţi, fie prin 
instituţiile sau organizaţiile interesate, relative la regimul 
apelor, şi anume serviciul hidrometric şi de anunţare a 
viiturilor, cele două State vor lua dispoziţiunile necesare 
pentru a realiza coordonarea ziselor serviicii şi colaborarea 
organelor care sunt însărcinate cu aceasta; modalităţile 
vor fi fixate cu ocaziunea stabilirii Acordurilor relative la 
sistemele hidrotehnice tăiate de traseul nouei fruntarii. 

Cele două State se obligă, în acelaş timp, să favorizeze 
orice sforţare a unuia din ele, tinzând la stabilirea de pro= 
nosticuri, perecum şi pentru a ajuta, de o parte şi de 
alta, desvoltarea şi perfecţionarea ziselor servicii, pentru 
a asigura, mai ales pe vreme de viituri amenințătoare, tri= 
miterea datelor hidrometrice şi meteorologice fixate cu 
ocazia stabilirii Acordurilor speciale. 

Pe vreme de viituri amenințătoare, organele asociaţiuni= 
lor sau organele oficiale desemnate de fiecare Stat vor fi 
obligate să=şi comunice reciproc, fără întârziere şi din 
propie iniţiativă pe calea cea mai repede, toate observa= 
tiunile făcute pe teritoriul unui Stat, de natură să inte= 
reseze serviciul de apărare contra inundaţiunilor pe  teri= 
toriul Statului vecin. 

Art, 29. — În caz de primejdie de rupere a digurilor, 
organele asociaţiunilor sau organele oficiale desemnate de 
fiecare Stat, lucrând sub ordinele Comisarilor speciali nu= 
miţi eventual de autoritatea superioară şi prevăzuţi cu 
depline puteri, îşi vor comunica neîntârziat şi din proprie 
inițiativă, pe calea cea mai repede, măsurile luate pe teri= 
toriul respectiv, interesând serviciul apărării, înpotriva i= 
nundaţiilor în Statul vecin. 

La nevoe, zisele organe şi Comisarii, se vor consfătui 
împreună direct asupra măsurilor de luat în comun. 

In caz de rupere, într'un Stat, a unui dig al unui sis= 
tem hidrotehnic tăiat de traseul fruntariei, va trebui să 
se avizeze organele sau Comisarii sus menţionaţi ai celui. 
lalt Stat. 


În acest caz, organele sau Comisarii celor două State 


www.dacoromanica.ro 


361 


vor lua, în comun, toate măsurile necesare pentru a micşo= 
ra primejdiile, a salva viaţa şi avutul populaţiunilor, pen= 
tru evacuarea apelor, etc. 

Ruperea, întrun Stat, al oricărui alt dig al unui sistem 
hidrotehnic netăiat de traseul nouei funtarii, situat pe te= 
ritoriile determinate în articolul 293 al Tratatului din Tri= 
anon, va trebui să fie semnalată oficial, pe calea cea mai 
repede serviciului competent al celuilalt Stat. 


CAP. VIII. STUDIUL CHESTIUNILOR CONEXE 
DE NAVIGAȚIUNE. 


Art. 30. — Atunci când un Stat îşi propune să ia mă= 
suri sau să facă lucrări pe teritoriul său vizând direct sau 
accesoriu condiţiunile de navigabilitate şi de flotabilitate 
ale unui râu, canal sau ale unui curs de apă oarecare, 
situate într'unul din basinurile vizate în articolul întâi al 
prezentei Convenţiuni, acest Stat va face cunoscut Statu= 
lui vecin intențiunile sale şi programul sau, proectul de 
lucrări ce au de gând a executa. 

Dacă din examinarea făcută în comun rezultă că aceste 
măsuri sau aceste lucrări nu influenţează regimul apelor, 
într'un mod prejudiciabil intereselor sau drepturilor câş= 
tigate de cealălalt Stat, se va putea proceda la executarea 
lor, fără altă formalitate. 

In caz contrariu, cele două State se vor înţelege înainte 
de punerea în executare a ziselor lucrări. 

Comunicarea proectelor relative la lucrările având de 
scop întreţinerea sau amelioraroa navigaţiunii Dunării 
va trebui să fie făcută în timp util, astfel ca studiul des= 
pre care se aminteşte mai sus să poată fi făcut înainte 
ca zisele proecte să fie supuse Comisiunii internaţionale 
a Dunării. 


CAP. IX. DESPRE PESCUIT. 


Arf. 31.— Pentru a ocroti interesele pescuitului în baa 
sinurile cursurilor de apă tăiate de traseul fruntariei, cele 
două Guverne vor lua de comun acord, fiecare pe terito= 
riul său, dispoziţiunile necesare pentru conservararea şi 
exploatarea raţională a peştelui, conform legilor respective. 


www.dacoromanica.ro 


362 


Art 32. — Cele două Guverne vor veghea în special la 
aplicarea dispoziţiunilor legilor interzicând industriaşilor 
şi proprietarilor de uzine aruncarea sau evacuarea în ape 
de materii sau reziduri putând să vatăme sau să distrugă 
peştii. 

Deasemeni vor interzice punerea în râuri, canale, basine 
şi cursuri de apă, de baraje, aparate sau instalaţiuni oareca= 
ri de pescărie, putând să împiedece libera circulație a peş= 
telui. 

Art. 33.— Cele două Guverne sunt, afară de aceasta, 
de acord să vegheze la aplicarea severă a dispoziţiunilor 
legilor lor privind întrebuinţarea ustensilelor şi instru= 
mentelor admise pentru pescuit, precum şi respectarea 
epocilor de interdicţie. 

Art. 34. — În caz de executare pe teritoriul unui sau 
celuilalt Stat, de lucrări cari ar putea avea o influenţă vă= 
tămătoare, interesând pe celalt Stat, cu privire la con= 
servarea sau la înmulţirea peştelui, cele două State vor 
încheia un Acord în această privinţă. 


CAP. X. FACILITĂȚI ACORDATE DE 
CELE DOUĂ STATE. 


Art. 35. — Cele două State vor da agenţilor tehnici lo= 
cali desemnaţi de ele, şi al căror nume şi-l vor comunica 
reciproc, toate înlesnirile necesare pentru a asigura cola= 
borarea lor şi controlul mutual indispensabil în vederea 
coordonării măsurilor de luat şi a lucrărilor de executat 
de o parte şi de alta prevăzute de Acordurile speciale. 

Aceşti agenţi, prevăzuţi cu cărţi de indentitate consta= 
tând calitatea lor, vor avea dreptul să se pună în contact 
personal pe unul sau pe cealălt teritoriu şi să corespundă 
direct între ei; formalităţile de poliţie şi de vamă la cari 
vor avea să se supună vor fi îndeplinite, în ceeacezi pri= 
veşte, astfel încât să nu împiedece misiunea lor. 

În vreme de viituri amenințătoare, ei se vor putea servi 
şi de telefonul public în condiţiunile cari vor fi fixate cu 
ocaziunea stabilirii acordurilor prevăzute prin prezenta 
Convenţiune, cu scopul de a asigura coordonarea măsu= 


www.dacoromanica.ro 


303 


rilor reciproce ce urmează a se lua de urgenţă în interer 
sul apărării contra inundaţiunilor. 

Art. 36. — Cele două State sunt de acord să admită ca, 
în caz de viituri amenințătoare sau de inundaţiuni a te= 
ritoriilor lor, telegramele şi convorbirile telefonice ale sera 
viciilor apelor al Statului sau al organizaţiunilor interesate 
să se bucure de precădere. 

Se vor bucura eventual de acest drept de precădere în 
cazurile de mai sus şi comunicaţiunile radioztelegrafice şi 
radiofonice. 


CAP. XI. PROCEDURA DE URMAT. 
ıt. 37. — Cele două State sunt de acord să admită că 


examinarea şi reglementarea chestiunilor referitoare la rez 
gimul apelor, precum și încheierea Acordurilor prevăzute 
de prezenta Convenţiune să fie încredințate de preferinţă 
delegaților lor titulari la C. R. E. D. 

Pentru toate aceste chestiuni delegații vor fi autorizați 
să corespundă direct între ei. 

Art. 38. — In vederea stabilirii Acordurilor menţionate 
în articolul precedent, delegaţii pot să fie asistați de ex= 
perţi, desemnaţi de guvernul respectiv, pentru a examina 
împreună sau a dispune să fie examinată de către aceştia 
din urmă situațiunea la faţa locului şi a culege elemen= 
tele tehnice sau altele ce se referă la chestiunile de re= 
glementat. 

Constatările făcute în comun la faţa locului, precum şi 
eventual observaţiunile aferente, vor fi consemnate în= 
trun proces=verbal dresat în dublu exemplar. Acest pro= 
ces=verbal, dacă este întocmit numai de către experţi, va 
fi remis delegaților. 

Arf. 39.— Indată după primirea procesului=verbal men= 
ționat în articolul precedent, delegaţii asistați de aceiaşi 
experţi, pe lângă cari vor putea fi numiţi şi alţii, vor pro= 
ceda la redactarea proectului de Acord de încheiat sau 
numai a schimbului de note, după caz. 

În caz de acord asupra tuturor punctelor, proectul de 
Acord făcut în dublu exemplar, parafat de delegaţi şi în= 


www.dacoromanica.ro 


364 


soţit de suszisul proces=verbal, sau proeciul de note de 
schimbat, vor fi supuse de fiecare delegat guvernului 
său spre aprobare. 

Cele două guverne vor dispune pentru ca răspunsurile 
lor să poată parveni delegaților, dacă este posibil, în in= 
tervalul de două luni. 


Arf. 40. — În caz de aprobare de către cele două guver= 
ne a proectului de Acord sau a notelor de schimbat, de= 
legaţii vor constata acordul definitiv între cele două State 
şi vor comunica în comun textul Acordului, în conformi= 
tate cu dispoziţiunile regulamentului C. R. E. D. din 25 
Mai 1923, preşedintelui acestei Comisiuni, spre informare. 

În cazul când guvernele n'ar aproba proectul de Acord 
care le-ar fi fost supus, chestiunea va fi remisă în mâini= 
le delegaților spre a fi reexaminată de ei. 


Art. 41. — Dacă Acordul între delegaţii nu se poate 
stabili, guvernele celor două State vor constata dezacor= 
dul existent. Din acel moment fiecare Stat va fi liber să 
recurgă la intervenţiunea C. R. E. D., în conformitate cu 
suszisul Regulament, o lună după ce va fi nofificaf intens 
fiunea sa celuilalt Stat. 


CAP. XII DISPOZIȚIUNI TRANZITORII. 


Arf. 42. — Cele două State se declară de acord să pună 
definitiv şi formal capăt gestiunii exercitată de vechile aso= 
ciaţiuni hidraulice sau alte instituţiuni sau organizaţiuni 
ale căror teritorii sunt tăiate de noua fruntarie şi cari 
aveau de scop îmbunătățirea agricolă a unor suprafeţe 
circumscrise şi determinate. 

Cele două State se declară, pe de altă parte, de acord pen= 
tru a repartiza şi, apoi, pentru a transfera, în conformita= 
te cu dispoziţiunile articolelor precedente, bunurile, drep= 
turile şi interesele instituţiunilor sau organizaţiunilor sus 
menţionate noilor instituţiuni sau organizaţiuni constituite 
sau de constituit pe părţile ziselor sisteme rezultând din 
împărţirea de către traseul noii fruntarii. 

Art. 43. — Bunurile mobile şi imobile existând şi făcând 


www.dacoromanica.ro 


365 


parte inerentă din sistemele hidrotehnice ale vechilor aso= 
ciaţiuni tăiate de noua fruntarie, precum şi bunurile imo= 
bile nefăcând parte inerentă din aceste sisteme, dar cari 
executate sau achiziţionate pentru a garanta diferitele drep= 
turi de servitute (poduri, drumuri, terenuri expropriate 
înainte sau după executarea lucrărilor, terenuri cedate 
gratuit de interesaţi sau alte persoane și bunurile simila= 
re), devin fără nici o indemnitate proprietatea teritoriilor 
interesate, respectiv a organizaţiunilor funcţionând, azi, pe 
teritoriul pe care zisele bunuri se găsesc sau ar fi trebuit 
să se găsească — în ceeace priveşte bunurile mobile — prin 
efectul destinaţiunii lor originale în momentul încetării de 
fapt a gestiunii unice a vechilor asociaţiuni. 

Vor fi considerate ca bunri imobile sau mobile făcând 
parte inerentă din sistemele hidrotehnice : digurile, casele 
inginerilor de secţiune, a agenţilor de supraveghere şi 
pasnicilor de diguri, cu inventarul lor, clădirile de depozi= 
te, instalaţiunile telefonice complete, canalurile, casele agen= 
ților de supraveghere şi de pază a canalelor şi inventa= 
riilor lor, instalaţiunile de pompe şi inventariile lor, precum 
şi toate lucrările, construcţiile şi instalaţiunile tehnice sau 
altele. 

Art. 44. — Bunurile mobile făcând parte inerentă dintr'un 
sistem hidrotehvic şi cari au servit mai înainte la funcţiona= 
rea şi la întreţinerea sitemului întreg, astfel ca: drage, 
vaporaşe cu motor sau aburi, elevatoare sau altele, vor fi 
sau păstrate şi utilizate de comun acord ca proprietate 
indiviză a celor două parți, sau transferate uneia din cele 
două părţi, cu obligaţiunea de despăgubire corespunză= 
toare în folosul celeilalte părţi, iar suma cuvenită va fi 
fixată după principiile enunțate în aliniatul 1 al articolu= 
lui 47 de mai jos. 

Dacă bunurile de această natură au fost deja vândute 
de către una din cele două părți, cu sau fără consinţă= 
mântul celeilalte părţi, sau dacă s'ar vinde în viitor de 
comun acord, produsul vânzării acestor bunuri va fi re= 
partizat, deasemeni, după principiile menţionate în primul 
aliniat al acestui articol. 


www.dacoromanica.ro 


366 


Art. 45.— Bunurile mobile şi imobile nefăcând parte 
inerentă din sistemul hidrotehnic al uneia din asociaţiunile 
în chestiune, cu excepţia celor menţionate în art. 43 de ma; 
sus, sau contra valoarea lor de estimat de comun acord, 
conform cu dispoziţiunile articolului 46 de mai jos, vor fi 
repartizate între teritoriile interesate ale celor două State, 
respectiv între noile organizaţiuni hidraulice, după prin= 
cipiile cuprinse în primul aliniat al articolului 47 de mai 
jos. 

Deasemeni, vor fi repartizate după principiile menţionate 
în aliniatul precedent, veniturile acestor bunuri mobile şi 
imobile produse din ziua încetării de fapt a vechii ges= 
tiuni unice, precum şi cheltuelile de întreţinere a acestor 
bunuri ivite în aceeaş perioadă de timp şi în moneta în 
care aceste venituri sunt încasate sau sunt efectuate 
aceste cheltueli. 

Vor fi considerate ca bunuri imobile nefăcând parte 
inerentă din sistemele hidrotehnice: clădirile construite 
pentru uzul birourilor direcţiunii cu toate terenurile şi 
anexele lor, clădirile centrale de depozit, clădirile afectate 
<a locuinţă pentru directorii sau funcţionarii vechilor aso= 
ciaţiuni cu terenurile şi anexelor lor. 

Terenurile expropiate în timpul său, sau câştigate în 
orice alt mod, dar nefăcând parte inerentă din sistemele 
hidrotehnice, nu vor face obiectul unei reparaţiuni între 
teritoriile interesate ale celor două State şi vor rămâne 
proprietate exclusivă a noilor organizaţiuni a Statului pe 
teritoriul căruia sunt situate aceste terenuri. 

Vor fi considerate ca bunuri mobile nefăcând parte ine. 
rentă din sistemele hidrotehnice: inventarele clădirilor 
menţionate în aliniatul precedent şi toate celelalte bunuri 
mobile cari se găsesc în posesiunea noilor organizaţiuni. 

În cazul când bunurile din categoria menționată mai sus 
şi care fac obiectul unei repartițiuni, ar fi deja vândute 
de către una din cele două noi organizațiuni, produsul 
vânzării va fi repartizat între noile organizațiuni după prin» 
<ipiile vizate în aliniatul 1 al art. 47 de mai jos. 

Art. 46. — În ceeace priveşte bunurile imobile vizate în 


www.dacoromanica.ro 


5607 


articolul precedent, care se găsesc în posesiunea uneia din 
noile organizațiuni şi care fac obiectul unei reparațiuni, a= 
ceste bunuri vor fi sau păstrate de această organizațiune 
cu obligațiunea de despăgubire în folosul celeilalte organiza= 
tiun], sau vândute de comun acord; în acest caz, produsul 
vânzării va fi repartizat după cotele părţi stabilite conform 
articolului 47 de mai jos. 

Totuşi, dacă una din noile organizaţiuni cere ca bunurile 
comune de repartizat, enumărate în articolul precedent, 
care se găsesc pe teritoriul celuilalt Stat, să fie vândute, 
cealaltă organizaţiune nu se va putea opune acestei cereri. 
Invers, niciuna din noile organizaţiuni nu poate sili organi= 
zaţiunea ce se găseşte pe teritoriul celuilalt Stat să păs= 
treze bunurile despre care este vorba în acest articol. 

Valoarea bunurilor de repartizat conform dispoziţiunilor 
acestui articol între noile organizaţiuni va fi stabilită de 
către autorităţile locale competente ale Statului pe teri= 
toriul căruia se găsesc aceste bunuri. 

Evaluarea acestor bunuri se va face în prezenţa agen= 
ilor celor două State menţionaţi în articolul 69 de mai 
jos, cari sunt liberi să accepte ori nu această evaluare. 

În caz de neacceptare a evaluării astfel efectuată, agenţii 
unuia sau celuilalt Stat pot cere scoaterea în vânzare a 
acestor bunuri pe cale de licitaţie publică. 

Suma de despăgubire vizată în aliniatul 1 al prezentu= 
lui articol va fi fixată de agenţii celor două State după 
estimaţiunea făcută conform prevederilor de mai sus şi în 
moneda în care a fost exprimată această estimaţiune. A= 
ceastă sumă va trebui să fie plătită organizaţiunii credi= 
toare cel mai târziu până la expirarea anului bugetar ura 
mător al organizaţiunii debitoare. 

Repartiția bunurilor mobile menţionate în acest articol 
se va face de preferinţă în natură, ţinând, seamă de va= 
loarea lor primitivă, figurând în inventar şi de starea în 
care ele se găsesc. 

Arf. 47. — Toate sarcinile provenind din datoriile şi o= 
bligaţiunile vechilor asociaţiuni hidraulice, a căror supra= 
faţă circumscrisă este tăiată de noua fruntarie română=ju= 


www.dacoromanica.ro 


368 


goslavă, contractate în coroane austro-ungare, faţă de su= 
puşii Austriei sau Ungariei, vor fi repartizate între teri= 
toriile interesate ale celor două State, respectiv între noile 
organizaţiuni hidraulice, după cotele părți care au servit 
la fixarea contribuţiilor interesaţilor vechei asociaţiuni în 
anul bugetar 1918. 

Valoarea integrală a sarcinilor acestor datorii de repar= 
tizat între teritoriile interesate ale celor două State va fi 
fixată conform convenţiunilor bilaterale financiare încheiate 
sau de încheiat între România şi Austria, România şi 
Ungaria, Jugoslavia şi Austria şi Jugoslavia şi Ungaria. 

Plata dobânzilor şi amortizarea datoriilor în capital vor 
fi reluate şi efectuate, în viitor, după dispoziţiunile con= 
venţiunilor financiare bilaterale încheiate sau de încheiat 
între Stutele mai sus menţionate. 

Toate sarcinile rezultând din reluarea serviciului dobân= 
zilor şi de amortizare vor fi repartizate integral pe bazele 
prevăzute în primul aliniat al prezentului articol. 

Art. 48. — Valoarea integrală a tuturor creanţelor vechi= 
lor asociaţiuni hidraulice menţionate în acest capitol, exis= 
tând faţă de supuşii Austriei sau Ungariei, vor fi repara 
tizate între teritoriile interesate, respectiv între noile or= 
ganizaţiuni hidraulice situate pe teritoriul celor două State 
după principiile enunțate în aliniatul 1 şi al doilea al ar= 
ticolului precedent. 

Art. 49. — Datoriile şi creanţele vechilor asociaţiuni des= 
pre care este vorba de mai sus, faţă de supuşii celor două 
State contractante, vor fi repartizate după principiile sta= 
bilite în primul aliniat al articolului 47 de mai sus. 

Valoarea totală a acestor sarcini şi creanţe de repartizat 
între teritoriile celor două State, precum şi modalităţile 
de plată, respectiv de acoperire, vor fi fixate după dis= 
poziţiile Convenţiunilor financiare încheiate sau de în= 
cheiat între cele două State privitoare la lichidarea dato= 
riilor şi creanţelor supuşilor lor respectivi, liberate în 
foste coroane austro=ungare. 

Art. 50. — Suma totală a tuturor celorlalte feluri de 


valori constituind activul şi pasivul şi care existau în 


www.dacoromanica.ro 


— 569 


momentul încetării de fapt a gestiunii unice a vechilor a= 
sociațiuni în chestiune, vor fi stabilite şi repartizate în- 
tre teritoriile interesate ale celor două State după prin= 
cipiile enunțate în aliniatele 1 şi 2 ale articolului 47 de 
mai sus. 

Art. 51. — Datoriile şi creanțele mutuale ale noilor orz 
ganizațiuni hidraulice derivând din faptul existenții unor 
arierate sau din plăţi în excedent de contribuţiuni ale 
interesaților celor două noui organizațiuni, — consecință a 
schimbărilor liniei de delimitare provizorie şi a fruntariei 
între cele două State—nu vor face obiectul unei repara= 
țiuni. 

Deasemeni, nu vor face obiectul unei reparaţiuni da= 
toriile şi creanţele mutuale ale noilor organizaţiuni ale cez 
lor două State rezultând din restituirile de impozite. 

Arf. 52. — Principiile enunțate în aliniatul 1 şi 9 ale 
articolului 47 de mai sus vor fi aplicabile, deasemeni, la 
datoriile şi creanţele care ar rezulta din lichidarea pro= 
ceselor intentate de către sau împotriva vechilor asocia= 
țiuni în chestiune. 

Art. 53. — Cele două State vor lua toate măsurile ne= 
cesare pentru a schimba în termenul cel mai scurt posibil 
toate arhivele şi alt material scris privitor la vechile aso= 
ciaţiuni hidraulice a căror suprafaţă circumscrisă este tăiată 
de noua fruntarie. 

Prin termenul „arhive şi alt material scris“, cari sunt 
de schimbat, se înţelege: 

a) actele şi documentele de cancelarie (condici, registre 
publice de orice fel, rapoarte, expuneri, concepte, declara» 
țiuni, procese=verbale ale adunărilor şi consiliilor de ad= 
ministraţie, inclusiv piesele încă neterminate, cu toate a= 
nexele relative, fie scrise, desemnate, imprimate sau mul- 
tiplicate în alt fel; 

b) registrele (registrele funciare, cărţile cadastrale, rea 
pertoriile, indexurile, protocoalele de intrare, condici de 
expediţie, cataloage, conturi, tablouri statistice, etc.); 

c) planurile (hărţi, desene, proecte, crochiuri, repreznta= 


24 


www.dacoromanica.ro 


370 


țiuni grafice, negative, schiţe, planuri în relief, studii, pro= 
grame, descripții, copii şi matrice diafane sau altele); 

d) documentele de orice fel (diplome şi privilegii. con= 
tracte, acte de concesiune, statute, certificate, conturi, a= 
nexe, etc.). 


rf. 54: — Vor fi schimbate toate arhivele şi materialul 
scris care se găsesc în posesiunea uneia din noile orga= 
nizaţiuni hidraulice şi care interesează organizaţiunile ces 
luilalt Stat, fără a ține seamă de data de când există a= 
ceste arhive şi acest material. 


Arl. 55. — Arhivele şi materialul scris care interesează 
numai una din noile organizaţiuni hidraulice şi cari se 
găsesc pe teritoriul celuilalt Stat, îi vor fi remise în oris 
ginal de către acest Stat. 


Arhivele şi materialul scris care interesează teritoriile 
celor două State rămân în posesiunea nouei organizaţiuni 
care le deţine, cu obligaţiunea, pentru aceasta, de a libera 
celeilalte o copie legalizată. Aceste copii vor trebui să fie 
făcute la simpla cerere a organizaţiunii care le reclamă, pe 
cheltuiala comună a celor două părţi, iar repartiţia acestor 
cheltueli se va face după cotele părţii vizate în articolul 
47 de mai sus. 


În ceace priveşte hărţile, respectiv secţiunile cadastrale 
ale terenurilor inundabile, ele vor fi remise în original 
părţii interesate atât cât aceste secțiuni se referă exclusiv 
la teritoriul său. În ceeace priveşte secțiunile cadastrale 
al căror teritoriu este tăiat de noua fruntarie, ele vor fi 
remise părţii pe care o interesează fracțiunea mai mare a 
acestei secţiuni. Cealaltă parte va primi copie despre a= 
ceste secţiuni. 


În ceeace priveşte planurile generale, cari se referă la 
sistemele hidrotehnice întregi ale vechilor asociaţiuni, ori. 
ginalele lor vor fi păstrate de către partea care le de= 
ține, pe când cealaltă parte va primi copia întreagă a a= 
cestor planuri. 

În cazul când una din cele două părţi ar avea nevoe de 
o piesă originală deţinută de cealaltă parte, această piesă 


www.dacoromanica.ro 


371 


va fi împrumutată, le cerere, pentru un răstimp stabilit 
de comun acord. 

Art. 56. — Depozitarea şi clasarea arhivelor şi a celuilalt 
material scris care se referă la activitatea vechilor asocia= 
ţiuni hidraulice cari se găsesc în bibliotecile, muzeele, etc, 
unuia din cele două State, nu exclud obligaţiunea de a 
remite aceste piese părţei care le reclamă. 

Arf. 57. — Agenţii desemnaţi pentru schimbul arhivelor 
vor avea dreptul să examineze registrele şi indexurile pen= 
tru a se asigura de integralitatea materialului de remis 
sau de copiat, 

Aceşti agenţi vor avea deasemeni dreptul de a vizita 
birourile şi celelalte încăperi în cari sunt păstrate arhi= 
vele, precum şi să verifice conţinutul acestora. 

Art. 58. — Materialul liberat va fi scutit de orice taxe 
iar partea liberatoare va face toate facilităţile pentru transa 
portul acestui material. 

Cheltuelile de transport ale acestui material vor fi re= 
partizate între cele două părţi după cotele părți vizate în 
articolul 47 de mai sus. 

Art. 59. — Arhivele şi materialul scris vizate în articolele 
precedente nu por putea fi supuse nici unei operaţiuni 
de triaj sau de distrugere fără un aviz prealabil adresat 
-celeilalte părţi, care va trebui să facă cunoscut răspunsul 
său în această privinţă într'un termen de şase luni. 

Art. 60. — In ceeace priveşte arhivele şi materialul scris 
al vechilor asociaţiuni a căror suprafaţă circumscrisă este 
împărţită de noile fruntarii între România, Jugoslavia şi 
Ungaria, schimbul acestor arhive şi material între România 
şi Jugoslavia se va efectua chiar înainte de încheerea A= 
cordului tripartit între cele trei State, interesate, după a= 
celeaşi principii enunțate mai sus, respectându=se, totuşi, 
drepturile câştigate şi interesele Statului ungar. 

Acest schimb de arhive şi de material scris va putea fi 
eventual complectat conform dispoziţiunilor Acordului tri= 
partit de încheiat ulterior între România, Jugoslavia şi 
Ungaria. 

Art. 61. — Cele două state sunt de atord pentru a lua 


www.dacoromanica.ro 


372 


toate măsurile necesare în vederea reglementării complete 
şi definitive a datoriilor şi creanţelor vechilor asociaţiuni 
hidraulice a căror suprafaţă circumscrisă este tăiată de 
noua fruntarie şi a'amploiaţilor şi pensionarilor lor faţă de 
„Institutul de Pensiuni a Asociaţiunilor pentru protecţia 
contra inundaţiilor“ din Budapesta. 

Această reglementare se va efectua cu ocaziunea nego= 
cierilor cu Guvernul ungar. 

Arf. 62. — Rezultatul final şi total al operaţiunii vizate 
în articolul precedent, traducânduszse fie printr'o creanţă” 
fie printr'o datorie a vechilor asociaţiuni şi a amploiaţilor 
şi pensionarilor lor faţă de Institut, va fi transferat—după 
reparatiţie noilor organizaţiuni după cotele=părţi men= 
ționate în art. 47 de mai sus. 

Arf. 63. — Valoarea totală şi finală a datoriilor şi crean= 
telor menţionate în articolul precedent de repartizat între 
teritoriile interesate ale celor două State va fi fixată după 
dispoziţiunile convenţiunilor financiare bilaterale încheiate 
sau de încheiat între România şi Ungaria, respectiv între 
Jugoslavia şi Ungaria. 

Art. 64. — Cele două guverne vor stabili de comun 
acord, pe baza propunerilor noilor organizaţiuni respecti= 
ve, totalul pensiunilor de servit în viitor pensionarilor 
puşi în retragere, fie de către vechile asociaţiuni, fie de 
către noile organizaţiuni, până la data de 31 Decemvrie 1929. 

Art. 65. — Salariile amploiaţilor vechilor asociaţiuni, cari 
se găseau după 31 Decemvie 1929 în serviciul uneia din 
noile organizaţiuni, precum şi pensia lor, după ce va fi 
fost puşi în retragere, rămân în sarcina acestor organi= 
zaţiuni. 

Art. 66. — Sarcinile totale rezultând din plata pensiuni= 
lor, ale căror sume vor fi stabilite după dispoziţiile art. 
64 de mai sus, vor fi repartizate între teritoriile interesas 
te ale celor două State, respectiv între noile organizaţiuni, 
după cotele=părţi prevăzute în articolul 47 de mai sus. 

Art. 67. — Atâta vreme cât sumele pensiilor de servit 
pensionarilor în conformitate cu art. 64 de mai sus nu 
vor fi fixate, noile organizaţiuni vor continua să le plă= 


www.dacoromanica.ro 


373 


tească pensiile în acelaş fel şi în aceleaşi condițiuni în care 
lezau făcut până în prezent. 

Arf. 68.— Suma totală a pensiilor plătite de noile or= 
ganizaţiuni până la data fixării noilor pensiuni conform 
cu dispoziţiunile art. 64 va fi stabilită de către agenţii 
prevăzuţi în art. 69 de mai jos, repartizată între noile or= 
ganizaţiuni după cotele=părţi de fixat conform art. 47 de 
mai sus. 

Art. 69. — Executarea dispoziţiunilor articolelor 43 la 68 
de mai sus va fi încredinţată agenţilor desemnaţi în acest 
scop de către cele două State, care îşi vor comunica muz 
tual numele şi calitatea lor. 

Fiecare Stat va desemna ca reprezentanţi ai săi doi 
agenţi cari vor fi asistați de către un reprezentant al fiecă= 
rei noui organizaţiuni formate pe teritoriul său. 

Agenţii celor două State înzestrați cu o carte de iden= 
titate vor avea dreptul de a se pune în contact personal 
pe teritoriul uneia sau celuilalt Stat şi să corespundă 
direct între ei. 

Formalităţile de poliţie de vamă la care ar avea să se 
supună vor fi îndeplinite în ceeaceai priveşte astfel încât 
să nu împiedece executarea misiunii lor. 

Art. 70. — Agenţii sus menţionaţi, reprezentanţi ai celor 
două State vor fi desemnaţi cu titlu permanent pentru 
executarea dispoziţiunilor de mai sus privind toate aso= 
ciaţiunile a căror suprafaţă circumscrisă este tăiată de 
noua fruntarie. 

În ceeace priveşte reprezentanţii noilor organizațiuni de 
cari sunt asistați, aceşti din urmă vor fi recrutaţi din per= 
sonalul organizaţiunii ale cărei chestiuni urmează a fi 
reglementate ; ei nu vor rămâne în funcţiune decât tim= 
pul necesar reglementării definitive a chestiunilor intere= 
sând organizaţiunea respectivă. 

Art. 71.— Sus zişii agenţi vor consemna rezultatul lu= 
crărilor lor într'un proces=verbal făcut în dublu exemplar. 

In caz de divergență, ei se vor mărgini la indicarea pură 
şi simplă a punctelor asupra executării cărora ei nu vor 
fi putut să cadă de acord. 


www.dacoromanica.ro 


SA 


Aceste puncte rămase în suspensiune vor fi aduse pen= 
tru orice împrejurare la cunoştinţa delegaților celor două 
State acreditați pe lângă C. R. E. D. care vor proceda 
în conformitate cu capitolul XI al acestei Convenţiuni- 

Arf. 72. — La stabilirea cotelor=părţi vizate în art. 47 de 
mai sus, agenții menționați în articolele precedente vor 
proceda, asistați de personalul tehnic şi administrativ al 
noilor organizațiuni hidraulice a celor două State, în felul 
următor : 

a) vor stabili mai întâi suprafața celor două părţi a fie- 
cărei parcele tăiată prin noua fruntarie, parcelă care este 
supusă plăţii contribuţiunilor faţă de vechea asociaţiune. 

Când personalul tehnic şi administrativ al celor două 
noui organizaţiuni va fi fixat, independent unul de celălalt, 
suprafeţele celor două părţi a fiecărei parcele vechi, se va- 
proceda la corectările necesare, astfel ca suprafeţele reunite 
ale celor două părți să fie absolut egale cu suprafaţa ve= 
chei parcele tăiate de noua fruntarie ; 

b) după această operaţiune se va proceda la adăogirea 
suprafeţelor tuturor parcelelor care se găsesc integral pe 
teritoriul fiecăruia din cele două State şi care au fost su= 
puse la plata contribuţiunilor faţă de vechile asociațiuni, 
precum şi a suprafețelor părţilor parcelelor tăiate de noua 
fruntarie fixate conform aliniatului a de mai sus; 

c) după ce va fi fixat în acest fel suprafaţa totală a 
celor două părţi a suprafeţei circumscrise a vechei aso= 
ciaţiuni situată pe teritoriile celor două State, se va pros 
ceda la stabilirea exactă a cotolor părţi vizate în art. 47 
de mai sus, ținându=se seamă de aceste suprafețe, precum 
şi de celelalte elemente cari au servit în timpul său la 
fixarea contribuţiilor interesaţilor vechilor asociaţiuni hi- 
draulice. 

Arf. 73. — Suprafeţele părţilor vechilor parcele tăiate de 
noua fruntarie, fixate conform dispozițiunilor aliniatului 
a al articolului precedent, vor fi declarate ca oficiale şi 
obligatorii pentru toate autorităţile competente ale celor 
două State. 

Art. 74. — Cele două State vor veghia ca autorităţile: 


www.dacoromanica.ro 


pa SOD se 


competente să dea gratuit agenţilor menţionaţi mai sus 
sprijinul şi concursul lor, astfel încât să le înlesnească 
îndeplinirea misiunii lor. 

Art. 75. — Toate cheltuelile materiale cauzate de execu= 
tarea acestor lucrări vor fi suportate de noile organiza= 
țiuni după cotele părţi fixate în articolul 47 de mai sus. 

În ceeace priveşte cheltuelile şi indemnizaţiile agenţilor 
menţionaţi în articolele precedente, ele vor fi suportate de 
fiecare Stat respectiv. 

Art. 76. — Cele două State sunt de acord ca transfertul 
de orice bunuri mobile şi alte valori oarecari de repar= 
tizat să fie efectuat cu scutire de orice taxe vamale sau 
altele. 

Art. 77. — Cele două State se vor îngriji ca obligaţiunile 
incumbând teritoriilor lor respective şi rezultând din dis= 
poziţiunile articolelor care preced să fie satisfăcute. 

Art. 78. — Cele două State sunt de acord să caute po= 
sibilitatea de a acorda sau a face să se acorde comuni» 
caţiunilor telegrafice şi telefonice privitoare la datele hi= 
drometrice şi pluviometrice interesând cele două State, 
toate facilităţile compatibile cu legile lor. 


CAP. XII. DISPOZIȚIUNI FINALE. 


Arf. 79. —S'a convenit că termenul „Acord“, întrebuințat 
în această Convenţiune, este sinonim cu termenul „Înţe= 
legere“, menţionat în articolele 292 şi 293 al Tratatului 
dela Trianon. 

Art. 80. — La expirarea unui termen de şase ani dela 
data intrării în vigoare a prezentei Convenţiuni, înaltele 
Pärți Contractante îşi rezervă facultatea, la cererea uneia 
din ele, de a se concerta asupra modificărilor eventuale 
sau adăogirile de introdus, a căror utilitate ar fi demon» 
strată de experienţă. 

Totuşi, modificările sau adăogirile eventuale nu vor 
putea aduce atingere dispoziţiunilor articolelor 292 şi 293 
ale tratatului dela Trianon. 

În lipsa unei astfel de cereri în termen de şase luni 
nainte de expirarea sa, această Convenţiune va rămâne 


www.dacoromanica.ro 


376 


automat în vigoare pentru o nouă perioadă de şase ani 
şi aşa mai departe. 

Art. 81. — Prezenta Convenţiune *) va fi ratificată şi 
ratificările vor fi schimbate la Bucureşti. Fa va intra în 
vigoare opt zile după data procesului=verbal constatând 
schimbul instrumentelor de ratificare. 

Drept care, plenipotenţiarii sus menţionaţi au semnat 
prezenta Convenţiune şi şi-au pus sigilul lor. 

Făcut, în bublu original, la Belgrad, la patrusprezece 
Decemvrie una mie nouă sute treizeci şi unu. 


(Semnălurile) 


*) Intre cele două State vecine şi aliate, România şi Jugos= 
lavia s'au mai încheiat şi alte acorduri privind regimul apelor, 
precum cel pentru repartizarea bunurilor, drepturilor şi intere= 
selor vechei asociaţii pentru regularea apelor din valea Tami= 
sacz şi pentru transferul acestor bunuri, drepturi și interese 
asupra noilor organizaţii hidraulice constitue de ambele părţi 
ale fruntariei ; idem pentru vechea asociaţie din valea Te= 
meş-Bega ; apoi convenţia privitoare la canalul Bega, etc.—cari 
nu=şi găsesc aci locul. Ne-am limitat la principalele acte privia 
toare la regimul apelor din regiunile tăiate de noile fruntarii 
între România, deoparte, cu Ungaria sau Jugoslavia de cealaltă. 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIUNEA PENTRU REGLEMENTA- 
REA CHESTIUNILOR DECURGÂND DIN 
DELIMITAREA FRUNTARIEI 
ÎNTRE REGATUL ROMÂNIEI 
SI REPUBLICA CEHOSLOVACĂ”) 
(STATUT DE FRUNTARIE) 


Comisiunea de delimitare româno=cehoslovacă reunită 
pentru a determina fruntaria între regatul României şi re= 
publica cehoslovacă, în conformitate cu art. 2—4 al trata= 
tului între puterile aliate şi asociate şi Polonia, România, 
Statul Serbo=Croatoa=Sloven şi Statul Cehoslovac, relativ 
la unele fruntarii ale acestor State, semnat la 10 August 
1920, la Sèvres şi cu deciziunea Conferinţei Ambasadori= 
lor, cu data de 7 Fevruarie 1923, Nr. 204—XVIII, (Nota 
Conferinţei Ambasadorilor, cu data de 1 Martie 1923), a= 
dresată preşedinţilor comisiunilor de delimitare respective 
şi terminândusşi lucrările, Majestatea Sa Regele României 
şi Preşedintele Republicei Cehoslovace, animați de dorin= 
ţa de a vedea reglementate chestiunile decurgând din de= 
limitarea fruntariei Statelor Lor, au decis a încheia o Cona 


*) Convenţia a fost semnată la Praga, în 15 Iulie 1930 şi ra= 
tificată de Parlamentul nostru în 1932. A apărutîn „Monitorul 
Oficial“ No. 79 din 2 Aprilie 1932. Ea prezintă un îndoit inte» 
res ca act privind statutul organic al fruntariei noastre cu Ces 
hoslovacia şi, totodată, ca metodă admisă de comun acord în 
privința reglementării celuilalt mare curs de apă, Tisa, ca gra= 
niţă a Statului român întregit. Pentru graniţa Dunării, am re= 
produs mai sus textele convențiilor cu Jugoslavia şi Bulgaria. 
Cat priveşte graniţa cea mai veche a neamului, Nistrul, nu ne 
putem referi decât la prevederile convenției internaționale dela 
Paris privitoare la actul de liberă-auto determinare al Basarabiei 
din 1918 prin care sa unit cu România (al cărui text este, de 
asemeni, reprodus la pag. 29). 


www.dacoromanica.ro 


378 


venţiune în acest scop şi au desemnat pe Plenipotenţiarii 
lor, şi anume: (urmează numele acestora) cari, după schim= 
bul deplinelor lor puteri, găsite în bună şi cuvenită for= 
mă, au convenit asupra următoarelor dispoziţiuni : 


TITLUL I 


Determinarea şi documentarea fruntariei 
Statului. 


Art. 1.—Fruntaria între regatul României şi republica 
Cehoslovaciei este marcată pe teren, fie direct prin borne, 
fie indirect prin pietre poligonale; fruntaria este descrisă 
şi figurată în Documentul original executat de către Co» 
misiunea de delimitare româno=cehoslovacă. Acest docu= 
ment conţine: 

a) Descripţiunea generală a fruntariei şi harta la scara 
de 1/200.000; 

b) Dispoziţiunile generale conţinând, între altele, datele 
ce se raportează la parcursul fruntariei, la modul de de= 
marcare a fruntariei pe teren şi descriptiunea bornelor ; 
la poziţiunea lor originală. 

c) Descripţiunea detailată conţinând în acelaş timp rez 
gistrul de abornament grupat pe secţiunile de fruntarii ; 

d) Hărțile la scara de 1/2.500, făcând parte integrantă 
din Documentul menţionat la punctul c. 

2. Dat fiind că fruntaria în râul Tisa urmează linia me= 
diană a braţului principal în deplasările eventuale ale as 
cestuia, reprezentarea liniei respective de fruntarie în hăr- 
tile vizate la aliniatul 1, sub d), nu are loc. 

Art, 2— 1. Întrucât atât cât descripțiunea detailată şi 
harta Documentului originar la scara de 1/2.500, (art. 1), 
nu determină parcursul liniei de fruntarie în toate deta= 
liile sale, rezultatele măsurătorilor conţinute în crochiu= 
rile de ridicare sunt cele care. la nevoie, vor avea să facă 
credinţă. 

9. Aceste crochiuri de ridicare comparate reciproc în 
timpul delimitărei de organele celor două State, care efec= 
tuează măsurătoarea, certificate ca exacte de comisarii Sta= 


www.dacoromanica.ro 


379 


telor interesate şi semnate de prezidentul Comisiunei de 
delimitare, se găsesc depuse în România la Arhivele Ser= 
viciului geografic al armatei la Bucureşti, în Cehoslovacia. 
la Arhivele ministerului de lucrări publice la Praga. 

Arf. 3.— 1. În caz de divergență între Descripţiunea des 
tailată a fruntariei. hărţile la scara de 1/2.500 din Docu= 
mentul original şi crochiurile de ridicare, crochiurile de 
ridicare sunt cele care vor avea forță probatorie. 

2. În caz de divergență între crochiurile de ridicare şi 
măsurile stabilite pe teren fără ca semnele de demarcaţie: 
să fi fost deplasate sau schimbate, rezultatele verificărei 
la faţa locului sunt cele ce vor face credinţă, 

Art, 4.— Linia de fruntarie determină totdeodată şi în= 
tinderea suveranităţii Statelor de desubtul şi deasupra 
solului. 


TITLUL II 
Intretinerea şi protecţiunea demarcaţiei 
fruntariei. 


Arf. 5.— Părţile contractante se obligă a întreţine şi a 
apăra semnele de demarcaţiune şi celelalte instalaţiuni 
servind, după Documentul original la demarcarea frunta= 
riei de Stat, contra destrucţiunei totale sau parţiale, de= 
plasarea sau întrebuinţarea abuzivă şi de a menţine, pe 
cât posibil, cursurile de apă pe care le urmează fruntaria 
(cursuri de apă=fruntarie), în poziţiunea lor originală. 

Arf. 6.— 1. Ori unde fruntaria străbate păduri sau pă= 
durici, părţile contractante se obligă a menţine despădu= 
rită în permanenţă o făşie de teren, largă de un metru de 
o parte şi de alta a fruntariei şi de a împiedica în aceas= 
tă făşie crearea de instalaţiuni susceptibile de a împiedi= 
ca, fie vizibilitatea fruntariei de la bornă la bornă, fie cire 
culaţia de-a lungul fruntariei. 

2. Înstalaţiunile existente şi neconforme cu dispoziți ur 
nile alineatului 1 vor fi tolerate. Totuşi, în cazul când ar 
fi să se refacă aceste instalaţiuni, părţile contractante vor 
aplica prevederile întâiului alineat al acestui articol, 

Art. 7.— Semnele indicând limitele proprietăţitor private, 


www.dacoromanica.ro 


380 


nu trebuesc aşezate pe linia de fruntarie, decât cu apro= 
barea Autorităţilor celor două părţi contractante, menţio= 
nate la art, 11, al. 2 al prezentei convenţiuni. 

Art. 8.— Părţile contractante vor edicta sancţiunile care 
se vor aplica oricărei persoane care, fie cu intenţie, fie 
prin neglijenţă, ar deplasa, ar ridica sau ar strica semnele 
de demarcaţiune, semnele geodezice sau alte instalaţiuni 
servind la demarcarea fruntariei. Deasemenea, se vor a= 
plica sancţiuni persoanelor care, fie cu intenţie, fie din 
neglijenţă, ar modifica poziţiunea cursului de apă=frunta= 
rie, precum şi aceluia care nu ar menţine despădurită în 
permanenţă fişia de teren, largă de un metru, de ambele 
părţi ale liniei de fruntarie, sau aceluia care ar înfiinţa în 
această făşie o instalaţie succeptibilă de a împiedeca vizis 
bilitatea fruntariei sau circulaţia de-alungul acesteia. 

Art. 9.— 1. Supravegherea fruntariei şi grija de a face 
să dispară defectuozităţile fruntariei, sunt încredințate, în 
limita competentei lor respective: în România Serviciului 
geografic al Armatei şi în Cehoslovacia Autorităţilor ad= 
ministrative de prima instanţă. 

2. Grănicerii de partea română şi guarziisvamali de para 
tea cehoslovacă sunt obligaţi a semnala Autorităţilor com= 
petente (aliniatul 1), defectuozităţile semnelor de demara 
caţiune, deplasarea lor, ridicarea lor şi orice le ameninţă. 
Ei vor informa aceleaşi Autorităţi despre infracțiunile la 
stipulaţiunile stabilite în vederea menţinerii vizibilității 
fruntariei şi a liberei circulaţiuni dealungul acesteia. Au= 
toritatea care va fi primit un asemenea denunţ, va infor= 
ma despre aceasta autoritatea competentă a celeilalte părţi 
contractante (aliniatul 1). 

Art. 10.— Fiecare parte contractantă trebue să întreţină 
semnele de demarcaţiune aşezate în întregime pe terito= 
riul ei. 

În ceeace priveşte semnele de demarcaţiune aşezate pe 
însăşi linia de fruntarie : 

a) România va întreține semnele: 

În secţiunea I: dela borna principală I. 1 până la borna 
principală I. 195 inclusiv ; 


www.dacoromanica.ro 


381 


In Secţiunea IL: dela borna principală II. 174 inclus iv, 
până la borna principală Il. 310 incluşiv ; 

In Secţiunea IV : dela borna principală IV. 1 inclusiv, 
până la borna principală IV. 128 inclusiv ; 

In Secţiunea V: dela borna originală V inclusiv, până 
la borna principală V, 60 inclusiv; 

b) Cehoslovacia va întreţine semnele: 

In Secţiunea I: dela borna principală I. 195 exclusiv, 
până la borna originală II; 

In Secţiunea II: dela borna de origină II inclusiv, până 
la borna principală II. 174 exclusiv; 

În Secţiunea IV: dela horna principală IV. 198 exclu= 
siv, până la borna de origină V exclusiv; 

In Secţiunea V: dela borna principală V. 60 exclusiv, 
până la borna principală V. 191 (E. E, Stog) inclusiv. 

Arf. 11.— Sub noţiunea „a întreţine“ (articolul 10), tre= 
bue a se înţelege mai ales: văpsirea din nou a semnelor 
de demarcaţiune precum şi a inscripţiunilor lor şi a ina 
dicațiunilor de direcţiune, restabilirea şi consolidarea sem= 
nelor şubrede, repararea semnelor de demarcaţiune de= 
ranjate şi restabilirea semnelor răsturnate, la locul lor pri= 
mitiv, deplasarea în loc sigur a semnelor periclitate, pre= 
cum şi furnizarea şi aşezarea pe teren a semnelor noui 
de demarcaţie. 

Arf. 12.— 1. Restabilirea şi consolidarea semnelor de 
demarcaţiune şubrede, văpsirea din nou a semnelor de 
demarcaţiune. precum şi a inscripţiunilor şi indicaţiunilor 
de direcţiune depe acestea, vor fi executate în măsura 
trebuinţelor şi aceasta de către Autoritatea competentă a 
Statului căruia îi încumbă întreţinerea părţii de fruntarie 
respective. Totuşi, Autoritatea competentă a celuilalt Stat 
va fi în prealabil prevenită de începerea lucrărilor în ches= 
tiune. 

2. Întrucât determinarea situaţiunii unui semn de de= 
marcaţiune ar cere executarea vreunei măsurători la făţa 
locului cu ajutorul datelor din Documentul original, sau 
întrucât repararea defectuozităţilor ar putea cere modifi= 
carea datelor din Documentul original şi mai ales, în cas 


www.dacoromanica.ro 


382 


zul când n'ar mai fi de dorit ca semnul de demarcaţiune 
să fie lăsat la locul său primitiv, sau în cazul când acesta 
ar trebui reinstalat, lucrările respective vor fi executate 
în comun de către funcţionarii tehnici ai Părţilor Con= 
tractante, în urma unui acord prealabil, stabilit între Sera 
viciul geografic al armatei române şi Ministerul Cehoslo= 
vac al Lucrărilor Publice. 


3. In cazul când nu ar fi posibil de a conserva sau de 
„a reinstala semnul de demarcaţiune la locul său primitiv, 
semnul de demarcaţiune va fi aşezat îutr'un alt loc ales 
potrivit. Poziţiunea geografică a semnului astfel deplasat 
va fi fixată prin rataşarea la laturile poligonale care au 
servit la delimitarea primitivă a fruntariei. 


4. Executarea lucrărilor vizate la aliniatul 2 va face o= 
biectul unui proces-verbal în dublu original, încheiat în 
limbile oficiale ale părților contractante: la acest proces= 
verbal, care trebue supus autorităţilor competente, se vor 
anexa notițele relative la datele de măsurătoare şi cro= 
chiurile. Exactitatea acestor documente va fi reciproc cer= 
tificată. O listă a cheltuelilor comune, eventual prilejuite 
de executarea acestor lucrări şi modul de împărţire a chel 
tuelilor între părţile contractante va fi de asemenea ane= 
xat la procesul=verbal. 


5. În afară de motive esenţiale care ar cere executarea 
imediată a lucrărilor enumărate în alineatele 2 şi 3, aceste 
lucrări nu vor fi în genere executate decât cu prilejul re= 
vizuirilor periodice ale fruntariei (art. 14). 


6. Dispoziţiunile acestui articol, întrucît ele tratează de 
lucrări de executat în comun, nu se raportă la întreţinerea 
pietrelor poligonale aşezate pe ambele părţi ale râului Ti= 
sa. Defectuozităţile acestor pietre poligonale, având carac= 
terul indicat în alineatul 2, vor fi reparate fără partici= 
parea funcţionarilor tehnici ai celeilalte părţi contractante. 
Totuşi, elementele de măsurătoare şi crochiurile executate 
cu această ocaziune vor fi efectuate în dublu exemplar, din= 
“tre care unul va fi remis autorităţii celeilalte părţi con= 
+ractante, vizată la alineatul 2. 


www.dacoromanica.ro 


383 


7. În ceiace priveşte întreţinerea fruntariei, Autorităţile 
desemnate la acest articol pot întreţine o corespondență 
directă între ele. 

Arf. 13. — 1. Fiecare din părțile contractante va suporta 
cheltuelile materiale (mâna muncitoare, materialele şi tran= 
sportul lor) de întreţinere ale semnelor de demarcaţie, a 
căror îngrijire îi incumbă conform articolului 10. Dacă, to= 
tuşi, restabirirea unui semn de demarcaţie stricat sau in= 
stalaţia unui nou semn este datorită stricăciunii cauzate 
de o persoană domiciliată pe teritoriul uneia din părţile 
contractante şi a cărei identităte a fost constatată de Aus 
toritatea competentă, Statul pe teritoriul căruia culpabi= 
lul îşi are domiciliul va avea să suporte cheltuelile ma= 
teriale. Dacă persoana, urmărită şi recunoscută vinovată 
de Autoritatea competentă a uneia din părţile contrac= 
tante îşi are domiciliul într'un terţiu Stat, cheltuelile oca= 
zionate vor fi suportate de ambele părţi contractante în 
părți egale. Toate celelalte cheltueli comune ce eventual 
s'ar ivi, vor fi suportate în părţi egale. 

2. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuelile perso= 
nale ocazionate prin cooperarea funcţionarilor săi tehnici. 

Arf. 14. — 1. La fiecare zece ani, pentru prima dată la 
1937, Delegații tehnici ai Autorităţilor desemnate la arti= 
colul 12, alineatul 9, vor efectua în comun, pe baza Docu= 
mentului original o revizuire a fruntariei la faţa locului. 

2. În cursul acestor revizuiri Delegații vor avea obligaţia 
unea de a se asigura, cu preciziune, despre starea demar= 
caţiunii şi de a îndepărta defectuozităţile constatate de ei, 
de a face mai ales să se instaleze la locul lor primitiv, sem= 
nele de demarcaţie eventual smulse sau distruse. In cas 
zul când reinstalarea nu s'ar putea face la locul primitiv, a= 
ceiaşi Delegaţi vor proceda la aşezarea semnelor de de= 
marcaţiune în alte locuri, observând dispoziţiunile artico= 
lului 12, alineatele 2 şi 3. Direcţiunea lucrărilor de re= 
vizuire incumbă Delegatului Statului care are sarcina întrez 
{tinerii în partea respectivă a fruntariei, conform prevederi» 
lor articolului 1. Conform dispoziţiunilor articolului 12, 
alineatul 4, rezultatul revizuirii va fi consemnat întrun 


www.dacoromanica.ro 


384 


proces»verbal încheiat în dublu original şi transmis Au= 
torităţilor competente. 

3. Data începerii revizuirii va fi fixată de comun acord 
de către Autorităţile desemnate la art. 12, alin. 2, astfel 
încât executarea revizuirii să fie cu putință în cursul a= 
celuiaş an şi în anotimpul cel mai potrivit. 

4. În ceiace priveşte cheltuelile personale şi materiale 
dispoziţiunile art. 13 vor fi aplicate. 


TITLUL MI 
Raporturile de drept asupra apelor la 
frontieră. 


CAP. I. Drepturi actuale privind utilizarea apelor. 
Drepturi actuale privitoare la insfalafiunile hidraulice. 


Arf. 15. — 1. Părţile contractante vor recunoaşte ca biz 
ne întemeiate juridiceşte drepturile existente asupra cursuria 
lor de apă-fruntarie (articolul 5) şi asupra cursurilor de 
apă traversate de fruntarie, asupra acestor din urmă nu= 
mai întru atât cât fruntaria este în legătură cu aceste 
drepturi. 

2. Părţile contractante vor recunoaşte, deasemenea, ca 
bine întemeiate juridiceşte, drepturile existente asupra a= 
pelor dela fruntarie în genere şi aceasta chiar dacă e vorba 
de drepturi asupra unor ape, altele decât cele vizate la 
alineatul 1. 

Arf. 16. — Autorităţile competente ale părţilor contraca 
tante îşi vor comunica reciproc în termen de şase luni 
dela punerea în vigoare a prezentei Convenţiuni, dreptu= 
rile asupra apelor, (articolul 15), care la această epocă sunt 
deja înregistrate în cadastrele drepturilor asupra apelor, 
precum şi drepturile deja acordate, dar încă neînscrise în 
zisele cadastre. Părţile contractante îşi vor comunica reci= 
proc înregistrarea acestor din urmă drepturi în termenul 
de trei luni dela executarea fiecărei înregistrări. 

Art. 17. — Acordurile cu caracter de drept privat, în= 
cheiate până acum între proprietarii instalaţiilor hidraulice, 
asupra cursurilor de apă vizate la art. 15, şi alte persoane 


www.dacoromanica.ro 


335 


interesate şi privitoare la utilizarea apelor, vor fi respeca= 
tate—numai într'atât cât asemenea acorduri nu sunt în 
contrazicere cu dispoziţiunile legale ale unuia din cele două 
State—şi aceasta chiar în cazul când în urma stabilirii 
fruntariei părţile interesate nu ar fi domiciliate sau nu 
s'ar găsi pe teritoriul aceluiaşi Stat. 

Art. 18. — Obligaţiunile de întreţinere, servituţile sau 
alte angajamente, rezultând din drepturile asupra apelor 
indicate la articolul 15, vor fi menținute, indiferent de 
naționalitatea celor în drept şi a celor obligaţi şi fără a 
ține seamă de faptul că instalațiunea hidraulică de care 
este legat dreptul sau obligaţiunea, este situată pe teris 
toriul unuia sau celuilalt Stat. 


Art. 19. — Proprietarii instalațiunilor situate pe cursu= 
rile de apă vizate la articolul 15 şi împuterniciţii lor, pre= 
cum şi persoanele obligate, conform articolului 18 şi îm= 
puterniciţii lor, vor obţine, după ce Autorităţile compe= 
tente ale părţilor contractante, se vor fi înţeles asupra de= 
taliilor, înlesnirilor admisibile pentru trecerea fruntariei, 
în vederea executării lucrărilor lor, pentru exercitarea drep= 
turilor lor sau pentru a=şi îndeplini obligaţiunile. 

Art. 20. — Părţile contractante se obligă, fiecare în ce 
priveşte teritoriul său, cu instalaţiile situate pe cursurile 
de de apă, desemnate la articolul 15, să fie întreţinute şi 
exploatate, conform cu autorizaţiunile relative la acestea 
şi cu legile în vigoare, şi ca funcţionarea acestor instala= 
țiuni să nu fie turburată. 

Art. 21. — 1. Proprietarii fondurilor situate în aval pe 
teritorul unuia din State sunt obligaţi de a primi, în 
condițiunile actuale de pe teritoriul celuilalt Stat aşezat 
în amonte, apele care curg în mod natural la suprafață, 
în afara unui curs de apă, precum şi apele cari provin 
din lucrările de amenajare. 

2. Proprietarii fondurilor situate în aval vor avea — la 
nevoie în schimbul unei desbăgubiri—să primească apele, 
rezultând din amelioraţiunile ulterioare de terenuri, con= 
form dispoziţiunilor ce se vor lua de comun acord, de 


25 


www.dacoromanica.ro 


386 


către Autorităţile competente ale ambelor părţi contrac= 
tante. 

rt. 22. — Întrebuinţarea obișnuită a apei cursurilor de 
apă=frontieră, adică întrebuințarea apei pentru scopuri do» 
mestice, ca: pentru a spăla sau stropi, pentru a alimenta 
sau răci locomotivele, motoarele, tractoarele şi alte maşini 
agricole de acest fel, deasemenea pentru ori şi ce scop 
domestic, întrucât întrebuințarea se efectuează numai cu 
ajutorul unor recipiente sau a unor mecanisme puse în 
mişcare de forţa omenească sau animală, precum şi pentru 
a se scălda, pentru a adăpa sau spăla animalele, este per= 
misä locuitorilor celor două State, fără autorizaţiune spea 
cială, până la mediana cursului de apă fruntarie. 

Art. 23. — Extragerea pietrişului, nisipului, gheței şi a 
materialelor pentru construirea de fascine, este permisă 
din cursurile de apă=fruntarie, observându=se regulamen= 
tul de poliţie al apelor şi sub condiţiunea ca natura şi 
situaţiunea albiei cursului apei, precum şi regimul apelor 
să nu fie defavorabil influențate şi ca drepturile dobân= 
dite de terţi să nu fie atinse. 


CAP. II. — Concesiunea de noui drepturi asupra apelor şi 
sfabilirea de noui instalafiuni hidraulice. 


Arf. 24. — În cazul când o instalaţiune hidraulică ar fi 
de natură a determina o modificare permanentă sau de 
oarecare importanţă a regimului apelor unui curs de apă= 
frontieră sau a unui curs de apă străbătut de fruntarie, 
fiecare din părţile contractante va ţine seama—pe cât va 
fi cu putinţă—de interesele îndreptăţite ale locuitorilor 
celuilalt Stat. 

Art. 25. — 1. Părţile contractante vor înlesni crearea de 
instalaţiuni destinate să ferească cursurile de apă-fruntarie 
şi ţinuturile învecinate de inundaţiuni, de devastările Pro= 
venind din viiturile apelor; Ele vor favoriza deasemenea 
lucrările de drenaj şi de irigaţiune ale terenurilor învecia 
nate, şi—dacă este locul— ameliorarea regimului de scura= 
gere al apelor, precum şi crearea de instalaţiuni, având 


www.dacoromanica.ro 


387 


de scop exploatarea forţei motrice a cursurilor de apă= 
fruntarie. 

2. Pentru ca aceste instalaţiuni să poată fi executate în 
mod raţional şi cu toată perfecțiunea tehnică voită, Păru 
tile Contractante au căzut de acord asupra următoarelor 
principii : 

a) Lucrările hidraulice de executat pe un singur mal 
vor fi luate în consideraţiune, mai ales acolo unde ele 
+rebuesc să servească la protecţiunea ţărmurilor, la îngrădis 
rea spărturilor şi la apărarea proprietăţilor funciare în 
contra inundaţiilor şi acolo unde sar simţi nevoie, la 
executarea de îmbunătăţiri funciare ; 

b) Procedând la lucrări sistematice de regularizare a 
unui curs de apă=fruntarie (îndreptarea albiei râului), este 
necesar de a se asigura—în măsura posibilului—o scurs 
gere nevătămătoare a viiturilor mijlocii, în regiunile des= 
chise (ape de varâ) şi în regiunile locuite o scurgere ne= 
vătămătoare a celor mai mari viituri. Cu prilejul lucrări= 
lor de regularizare se va evita, deasemenea, secarea exs 
cesivă a parcelelor de pământ, aşezate de o parte sau de 
o parte şi de cealalaltă a cursurilor de apă=fruntarie şi 
de a da posibilitatea de a le iriga, în perioadele de secetă, 
prin colmatare *) sau stropire ; 

c) Părţile Contractante nu vor tolera lucrări de natură 
a cauza perturbări, fie în regimul scurgerei apelor, fie în 
lucrările de regularizare înfăptuite, sau în curs dn exes 
cutare ale cursurilor de apă=fruntarie. In cazul când ar fi 
vorba de lucrări susceptibile de a avea o acţiune dăună= 
toare albiei cursului de apă=fruntarie, serviciul tehnic 
competent al celuilalt Stat trebue să fie consultat prea: 
labil în această privinţă ; 

d) Autorităţile competente nu vor încuviinţța drepturi 
noui asupra apelor, decât cu condiţiunea de a asigura 
cantitatea de apă necesară la folosința comună a apei, la 


*) Traducerea cuvântului francez colmater — înălţarea şi fer= 
tilizarea unor terenuri joase sau neproductive prin provocarea 
de inundaţii artificiale din cursul apelor sau din mare. 


www.dacoromanica.ro 


383 


plutire, la colmatare şi la stropirea terenurilor adjacente 
unui curs de apă-fruntarie ; 

e) Părţile Contractante vor veghea la buna păstrare a 
semnelor servind la scopuri tehnice şi aşezate pe ţărmus= 
rile unui curs de apăsfruntarie, ca de pildă: reperele de 
triangulaţiune şi de nivelment, bornele kilometrice, etc. 
Organele Părţilor Contractante, însărcinate cu executarea 
lucrărilor de regularizare, se vor putea folosi de ele oris 
când fără piedică. Totuşi, în caz de executare a ridicătu= 
rilor topografice sau hidrotehnice pe teritoriul Statului 
vecin, organele susmenționate sunt ţinute de a informa 
despre aceasta la timp serviciul tehnic competent al ace= 
lui Stat, care este ţinut să încunoştiinţeze fără întârziere 
autorităţile vamale competente, îndată după începerea 
acestor lucrări. 

3. Lucrările de regularizare şi de construcţiune a diguri» 
lor dealungul cursurilor de apez=fruntarii vor fi proectate 
şi executate pe baza acordurilor încheiate între Părţile 
Contractante. 

4. Părţile Contractante îşi vor aduce la cunoştinţă res 
ciprocă numele serviciilor tehnice competente pe cursurile 
de apes:fruntarii. Aceste servicii vor proceda totdeauna 
de comun acord în afacerile de resortul lor şi vor putea 
în limita instrucţiunilor primite dela autorităţile lor supe= 
rioare, să comunice în scris direct între ele. 

Aıt. 26. — Fiecare Stat exercită poliţia apelor pe pro= 
priul său teritoriu. Antorităţile administrative competente 
îşi vor semnala reciproc delictele comise pe cursurile de 
ape=fruntarii ; aceste Autorităţi îşi vor da asistenţă reci= 
procă. 

Art. 27. — Părţile Contractante vor executa lucrările de 
curăţire, (scoaterea rădăcinilor, a rămăşiţelor de bărci), pe 
cursurile de ape-=fruntarii, fiecare pe teritoriul său pro= 
priu ; în cazul când o acţiune concertată ar fi necesară 
pentru aceasta, se va încheia—la nevoie—un acord special, 


CAP. II. — Autorifăfi şi procedură. 


Art. 28. — Toate chestiunile privitoare la drepturile a= 


www.dacoromanica.ro 


__389 


supra apelor, asupra cursurilor de apesfruntarii sau asus 
pra cursurilor întretăiate de frontieră, sunt guvernate, 
pentru judecarea lor, exclusiv de legația Statului pe teri= 
toriul căruia se află aşezată sau urmează a fi aşezată in= 
stalația hidraulică. 

Art, 29. — 1. Chestiunile privitoare la drepturile asupra 
apelor, asupra cursurilor de apă=fruntarie, vor fi rezolvite 
în principiu—exceptându=se chestiunile penale—de comun 
acord între Autorităţile administrative competente ale 
celor două State, fără a ţine seamă de faptul, dacă da 
sau nu, teritoriile de Stat, sunt puse în cauză, Dacă exi- 
stă vreun pericol iminent se vor putea lua măsuri de 
protecţiune unilaterală, chiar înainte de încheierea acor= 
dului sus menţionat; totuşi, în vederea încheierii ulteri= 
oare a acestui acord, Autoritatea administrativă compe» 
tentă a celuilalt Stat va trebui să fie înştiinţată în acelaş 
timp. 

2. Numai autoritatea de Stat interesată este competentă 
pentru a cunoaşte chestiuni privitoare la drepturile asu= 
pra apelor prilejuite de cursurile de ape, întretăiate de 
fruntarie. 

3, Când este vorba de lucrări de executat pe cursurile 
de apă=fruntarie sau pe cursurile de apă tăiate de frun= 
tarie, sau călare pe teritoriul celor două State, fiecare din 
Autorităţile administrative competente va acorda autori= 
zaţia pentru partea de instalație, de aşezat pe teritoriul 
propriului său Stat. În acest caz autorităţile vor veghea 
în măsura posibilului, ca procedurile să fie îndeplinite 
simultan sau să fie cel puţin conexate. Spre a se evita 
orice contrazicere în textul autorizărilor, Autorităţile ce= 
lor două ţări sunt ţinute să încheie un acord între ele. 

4. În chestiunile cari se referă la drepturi asupra apelor, 
în care se pun în cauză drepturile sau interesele părţilor 
interesate din celălat Stat şi când este vorba de alte drep= 
turi protejate de legea asupra regimului apelor, decât cele 
menţionate in articolul 15, se va recunoaşte părţilor inte= 
resate, atât pentru regulele materiale de drept cât şi pen= 
tru cele de procedură, aceiaşi situaţie ca pentru părţile 


www.dacoromanica.ro 


390 


intereseate ale Statului pe teritoriul căruia este situată sau 
urmează a se înfiinţa instalaţia hidraulică. Autoritatea în= 
sărcinată cu procedura este ținută de a învită aceste părţi 
interesate, prin mijlocirea Autorităţii competente a celui= 
lalt Stat, de a lua parte la procedură, în aceleaşi condiţi= 
uni cu părţile interesate din propriul său Stat, 

5. Dispoziţiunile alineatului 1, prima propoziţiune şi ale 
alineatului 4, nuz=şi găsesc aplicarea în cazul când este 
vorba de instalaţiuni hidraulice de înfiinţat pe teritoriul 
unui singur Stat şi a căror construcţiune a făcut deja o= 
biectul unui acord între părţile contractante. 


Arf. 30.— 1. În cazul când Autorităţile administrative 
competente de prima instanţă ale celor două State nu vor 
putea ajunge la un acord într'o chestiune prevăzută la 
Titlul III, chestiunea va fi supusă în fiecare Stat instan= 
tei ierarhice superioare competente. În cazul când Auto= 
ritățile competente în ultima instanţă nu s'ar putea pune 
de acord, procedura arbitrală a Tribunalului de arbitraj 
este cea care, la nevoe, va fi urmată. Pentru fiecare litigiu 
particular acest Tribunal de arbitraj va fi constituit pre= 
cum urmează : fiecare din State va desemna pe unul din= 
tre supuşii săi ca arbitru, iar cei doui arbitrii vor alege 
pe supusul unui terţiu Stat ca prezident. În cazul când 
arbitrii nu ar ajunge să se înțăleagă asupra alegerii pre" 
zidentului în termen de trei luni dela prezentarea cererii 
care ar reclama o sentință arbitrală în acest caz părțile 
contractante vor cere în comun prezidentului Curţii Pere 
manente de Justiţie Internaţională dela Haga, numirea a=- 
cestui prezident. 

2. Se va evita, în măsura posibilului, de a se face apel 
la Tribunalul de arbitraj în cazurile când cheltuelile de 
procedură arbitrală ar fi trecut cu mult superioare obiec= 
tului în litigiu. 

3. Fiecare Stat va suporta cheltuelile arbitrului desem= 
nat de el; cheltuelile rezultând din colaborarea preziden= 
tului vor fi suportate de cele două State în părţi egale. 
Cele două State îşi rezervă dreptul de a reclama persoae 


www.dacoromanica.ro 


— 59g 


nei eventual interesate rambursarea cheltuelilor ocazionate 
de procedura arbitrală, 

4. Dacă este vorba de înstalaţiuni hidraulice proectate 
sau de ori ce alte intreprinderi conexe care ar aduce vreo 
schimbare în pozitiunea fruntariei Statului, Autorităţile 
menționate la alineatul i sau Tribunalul de arbitraj nu 
vor putea decide decât după ce cele două State vor fi a" 
probat, pe cale constituţională, această modificare a frun= 
Tariei. 

Arf. 31. — Toate drepturile asupra apelor având vreo 
legătură cu stabilimente situate pe cursurile de ape=fruna= 
tarii sau cu alte stabilimente hidraulice aşezate pe ter'to= 
riul părţilor contractante vor fi înregistrate de Autorită= 
tile administrative competente, în cadastrele drepturilor 
asupra apelor ale părţilor contractante, în conformitate, fie 
cu hotărârea lor, fie cu executarea sentinţei arbitrale dată 
de Tribunalul de arbitraj (Articolul 30). 

Art. 32. — În chestiunile privitoare la drepturile asupra 
apelor reglementate de prezenta Convenţiune, Autorităţile 
administrative competente ale celor două State pot între- 
ține între ele o corespondență directă. 

Art. 33.— Autoritatea administrativă competentă prevă= 
zută la Titlul III al prezentei Conveţiuni este acea care 
are calitate în propriul ei stat pentru a statută în materie 


de drepturi asupra apelor. 


TITLUL IV 


Chestiuni relative la fruntarie şi la regimul 
apelor pe Tisa. 


Art. 34. — 1 Comisiunea de delimitare a fruntariei ro= 
mâno=cehoslovacă a precizat frontiera între Regatul Ro= 
mâniei şi Republica Cehoslovacă pe cursul Tisei cu aju= 
torul următoarelor definiţiuni : 

a) „Pe Tisa frontieră este definită de linia mediană a 
brațului principal la perioada apelor celor mai joase ; cu= 
vintele „apele cele mai joase“ însemnând la orice moment 


www.dacoromanica.ro 


392 


mijlocia înălțimilor minime ale apelor în cursul celor cinci 
ani procedenti ; 

b) Fruntaria va urma linia mediană astfel definită în 
deplasări eventuale ale braţului principal ; 

c) Braţul principal este acela prin care, în perioada aa 
pelor celor mai joase, se scurge, întrun timp dat, cel mai 
mare volum de apă; 

d) prin deplasări eventuale se înţeleg numai deplasările 
rezultând pe cale naturală din viituri sau alte evenimente 
depinzând exlusiv de natură şi fără ca acţiunea umană să 
intervie întru câtva ; 


e) Consecințele rezultând din lucrările de protecţiune a 
ţărmurilor. etc. nu vor fi cuprinse printre evenimentele 
naturale, decât numai dacă aceste lucrări nu ar rezulta 
din acorduri intervenite între cele două guverne“. 

9. Părţile Contractante convin că prin cuvintele: „Con= 
secinţele“ rezultând din lucrările de protecţiune ale ţăr= 
murilor, etc.“, (alienatul 1 sub e), vor înţelege chiar şi 
consecinţe rezultând din lucrările de regularizare executate 
în albia râului. 


Arf 35. — În ceeace priveşte controlul vamal, precum şi 
întrebuinţarea obişnuită a apelor, prevăzută la articolul 22, 
părţile contractante vor considera, la nevoe, ca fruntarie 
de Stat în Tisa, linia mediană a nivelului de apă găsit la 
momentul dat în braţul principal, cu condiţie ca acest nia 
vel de apă să nu se reverse. În orice altă împrejurare se 
va respecta linia fruntarie definită la articolul 34. 


Art. 36. — 1. Dacă cu prilejul revizuirilor prevăzute la 
articolul 14 se iveşte vreo nedumerire în privinţa poziţia 
unei fruntariei într'unul din sectoarele Tisei, delimitarea 
fruntariei va trebui executată în comun, conform artico= 
lului 34, în termenul de un an dela prezentarea cererii de 
către una din părţile contractante. 

2, Delimitarea comună a fruntariei conform articolului 
34, trebue să fie efectuată fără întârziere, dacă ea este ce= 
rută de către una din părţile contractante, din cauza vrea 
unui diferend în legătură cu poziţiunea fruntariei de Stat 


www.dacoromanica.ro 


395 


în Tisa, sau dacă este cerută de Tribunalul de arbitraj 
prevăzut la articolul 30. 


3. Părţile contractante vor suporta în comun numai 
cheltuelile materiale rezultând din lucrările de delimitare 
executate conform aliniatelor 1 şi 2 ale acestui articol 
(mâna muncitoare, materialul şi mijloacele de transport). 
În cazul aliniatului 2, fiecare Stat va avea facultatea de 
a pretinde persoanelor locuind pe teritoriul său şi even= 
tual interesate în lucrările de delimitare de care e vorba. 
rambursarea cheltuelilor care decurg din această delimitare, 

Arf. 37-— 1. În scopul de a înlesni lucrările necesare 
la determinarea parcursului liniei de fruntarie conform 
cu articolul 34, se va proceda la stabilirea următoarelor 
scări fluviale : 

a) pe podul de lângă Valea Vişăului (după terminarea 
acestei construcţiuni) ; 


b) pe podul dela Velki=-Bockov ; 


c) pe podul dela Sighet-Selo=Slatina ; 
d) pe podul situat pe drumul Tacovo=Ticeul=Mic. 


2. Scările fluviale menţionate la alineatul 1 sub c şi d 
vor fi instalate, intreținute şi exploatate de republica Ce= 
hoslovacă, iar cele indicate la aliniatul 1 sub a şi b de 
regatul României, pe cheltuiala proprie a Statului res= 
pectiv. 

3. Autorităţile competente ale părților contractante se 
vor înțelege asupra nivelului nulelor scărilor fluviale men= 
țţionate la alineatul 1. 

Arf. 38.— 1. Părţile Contractante îşi vor comunica reci= 
proc rapoartele fluviometrice ale tuturor scărilor fluviale 
existând actualmente pe sectorul fruntariei Tisei şi chiar 
ale celor scări fluviale a căror instalare se va face în 
viitor. 

2. Autorităţile competinte îşi vor comunica reciproc raa 
poartele fluviometrice trimestriale în cursul întâei, celei 
de a patra, celei de a şaptea şi celei de a zecea lună a 
fiecărui an. 

Art. 39. — Cu prilejul determinării parcursului frunta= 


www.dacoromanica.ro 


394 
tariei, părţile contractante vor proceda, conform articolului 
34, precum urmează : 

a) Ridicările situaţiunii şi a profilurilor transversale flu= 
viale trebuesc puse în legătură cu pietrele poligonale aşe= 
zate pe unul sau pe celălalt țărm şi asigurate trigonome= 
triceşte, cu prilejul delimitării primitive. Pentru nivelările 
care urmează a fi executate, orizontul de nivelare aplicat 
în comun, în timpul delimitării primitive, este cel care va 
servi de normă ; 

b) Pantele nivelurilor apelor, vizate la articolul 34, sub 
a) vor fi stabilite aplicând raporturile fluviometrice men» 
ţionate la articolul 38 şi, la nevoie, utilizând datele pan= 
telor apelor joase, găsite în comun, în cursul ultimilor 
cinci ani; 

c) Pentru măsurările iuţelii apei ce sar putea impune 
în vederea determinării braţului principal prevăzută la ar. 
ticolul 34, sub c), aplicarea unor flotoare va fi socotită ca 
suficientă ; 

a) Linia fruntariei va fi construită sub forma unei curbe 
continue şi flexibile cu ajutorul punctelor de fruntarie 
găsite în profilurile transversale particulare. 

Art. 40.— 1. Părţile contractante vor înlesni realizarea 
de instalaţiuni, având de scop stabilizarea cursului de apă 
şi a ţărmurilor sale, impiedicarea trecerii apei în brațele 
secundare, crearea regimului de scurgere normală a ape= 
lor şi de exploatare a forţei motrice a apei, cu condiţie 
ca aceste instalaţiuni să nu fie prejudiciabile naturii şi 
poziţiunii albiei râului şi nici regimului apelor sale; 

2. Punerea în mişcare a instalaţiunilor hidraulice, indi= 
cate la aliniatul 1, este condiționată de aprobarea celui= 
lalt Stat. 

3. Pentru ca cele două State să poată lua cunoștință 
de toate lucrările executate în sectorul fruntariei Tisei, 
atât în ce priveşte întreținerea acestor lucrări, cât şi în 
scopul de a face posibil, în viitor şi întrun mod precis 
şi armonios, executarea proiectelor lucrărilor noi, eventual 
necesare, cele două State vor face să se raporteze, în 
scara 1/2.500, situația tuturor lucrărilor existente, pe pro= 


www.dacoromanica.ro 


395 


priul lor teritoriu şi vor proceda la schimbul copiilor hăr= 
ților astfel complectate, prin mijlocirea plenipotenţiarilor- 
lor în comisiunea Tisei (Articolul 44), în termenul de do= 
uăsprezece luni dela punerea vigoare a prezentei conven= 
țiuni. Ulterior, aceste hărţi vor fi completate prin înre= 
gistrarea tuturor lucrărilor noi. 

Art. 41. — În caz de pericol iminent, Statul ameninţat 
este autorizat să ia pe teritoriul său măsurile necesare, 
pentru a se opune pericolului. Despre măsurile luate, 
Autoritatea competentă a celuilalt Stat va fi înştiinţată 
fără întârziere. Proiectele lucrărilor executate urmează a 
fi remise Comisiunii Tisei în scopul de a o consulta. 
(Articolul 47). 

Arf. 42. — 1. Lucrările de întreținere, în legătură cu 
lucrările de protecţiune, executate de către unul din 
State înainte de punerea în vigoare a prezentei Cons 
venţiuni, precum şi lucrările de întreţinere în legătură 
cu lucrările de protecţiune a căror construcţiune va fi 
efectuată de către unul din State, conform dispoziţiunilor 
acestei Convenţiuni, nu au nevoie de aprobarea celuilalt 
Stat în cazul când acesta din urmă nu contribuie la chel= 
tuelile rezultând din lucrările în chestiune, 

2. În cazul când lucrările de întreţinere indicate la ali= 
niatul Í sunt de natură a modifica întrun mod esenţial 
întinderea, înălţimea sau situaţiunea lucrărilor de protec= 
țiune, realizarea unor asemenea lucrări va depinde de 
aprobarea celuilalt Stat. 

Art. 43. — 1. In cazul când s'ar adeveri că lucrările de 
protecţiune ale malului, executate conform dispoziţiunilor 
prezentei convenţiuni, produc efecte dăunătoare pe teri= 
toriul celuilalt Stat sau asupra dispoziţiunii şi situaţiunii 
albiei râului, sau asupra regimului apelor sale, Statul, pe: 
teritoriul căruia asemenea lucrări au fost executate, este 
obligat să ia, fără întârziere, măsurile necesare pentru 
modificarea lor sau de a face să se execute, la caz de 
nevoie, pe propriile sale cheltueli, lucrări de protecţiune 
apropiate pe malul opus. Dacă lucrările de protecţiune, 
menţionate mai sus, procură un folos Statului pe terito= 


www.dacoromanica.ro 


E: «IN 


riul căruia ele sunt executate, acest Stat va fi obligat de a 
suporta o cota-parte echitabilă a cheltuelilor. Modul de 
repartiție a acestor cheltueli va fi propus de Comisiunea 
“Tisei. 

2. Dacă în urma executării lucrărilor de protecţiune a 
malurilor, realizate conform principiilor prezentei Con= 
venţiuni, pe teritorul uneia din părţile contractante, per= 
persoanele interesate ale celuilalt Stat ar reclama despă= 
gubiri pentru stricăciunile cauzate de cursul de apă pe 
“teritorul acestui Stat, admiterea unor asemenea reclama= 
țiuni urmează a fi considerată ca o afacere internă a 
acestui din urmă Stat. 

Art. 44. — În scopul de a se ajunge la încheierea acor= 
durilor privitoare la lucrările hidraulice proiectate în Tisa, 
precum şi pentru a acceleră realizarea unor astfel de lu= 
crări, o Comisiune tehnică mixtă va fi constituită, care se 
va denumi: „Comisiunea Tisei“. 

Art. 45. — Comisiunea Tisei va fi compusă din doi funca 
ționari tehnici, ca Plenipotenţiari, numiţi de guvernul Sta= 
tului pe carezl reprezintă. Aceşti Plenipotenţiari vor avea 
toată latitudinea pentru aşi alătura experţii de cari ar avea 
nevoie. 

Arf. 46. — 1. In afară de dispoziţiuni contrarii, luate din 
cauza unor împrejurări particulare, Comisiunea Tisei se 
va întruni alternativ pe teritoriul părţilor contractante. 

2. Convocarea şedinţelor şi prezidenţia acestora va re= 
veni Plenipotenţiarului Statului pe teritoriul căruia şedinţa 
va fi ţinută. 

3. Sedinţele se vor ţine după cererea unuia dintre Ple= 
nipotenţiari, în termen de o lună dela data când cererea 
va fi fost făcută, în toate cazurile, însă, cel puţin odată 
pe an. O propunere va fi considerată ca acceptată atunci 
când cei doi Plenipotenţiari vor fi de acord în această 
privinţă. Cu prilejul fiecărei sesiuni se va încheia un pros 
ces verbal, în dublu original semnat de către Plenipo= 
tenţiari. Aceste procese verbale vor fi supuse aprobării 
Autorităţilor centrale competente ale celor două State. 


www.dacoromanica.ro 


397 


Hotărârile Comisiunii nu vor deveni obligatorii decât după 
aprobarea lor, 

4. Cât despre cheltuelile personale, cauzate de funcțio= 
narea Comisiunei Tisei, fiecare Stat va suporta cheltuelile 
Delegatului şi ale experţilor săi. 

5. Plenipotenţiarii Comisiunei Tisei vor putea comunica. 
între ei direct prin scris. 

Art. 47. — 1. Atribuţiunile generale al Comisiei Tisei 
sunt următoarele : 

a) de a elabora propunerile şi rapoartele pentru auto= 
rităţile centrale ale părţilor contractante, în scopul de a 
înlesni încheierea acordurilor prevăzute la articolul 44 sau, 
dacă este locul, să înlesnească executarea unor asemenea 


acorduri ; 


b) de a elabora instrucțiuni relative la proectele şi la 
punerea în funcţiune a lucrărilor hidraulice în Tisa, lucrări 
care fiind situate pe teritoriul unuia fdin State, ar putea 
prin acţiunea lor să producă consecinţe pe teritoriul ce= 
luilalt Stat; 

c) de a prezenta propuneri privitoare la lucrările de ree 
gularizare sau de protecţiune ale malurilor ce trebuesc 
executate în comun ; 

d) de a-şi da avizul asupra proectelor relative la lucră= 
rile hidraulice a căror executare în Tisa este proectată şi, 
după trebuinţă, să aprecieze influenţa lucrărilor executate, 
asupra regimului apelor, asupra pozițiunii şi structurii al= 
biei râului şi mai ales al braţului său principal; 


e) de a prezenta, în caz de trebuinţă, propuneri relative 
la elaborarea unui proect de regularizare sistematică a 
Tisei şi de a propune procedura de urmat în timpul e= 
laborării şi executării acestui proect, 

2. In afară de acestea următoarele atribuţiuni speciale 
încumbă Comisiunei Tisei : 

a) de a interveni în cazurile când particularii îşi propun 
de a executa lucrări hidraulice în Tisa; 

b) de a coopera—după invitațiunea făcută în comun de 
către autorităţile centrale competente ale părților contrac= 


www.dacoromanica.ro 


398 
ante—la stabilirea poziţiunii liniei=fruntarie, conform ar- 
ticolului 34. 

3. Comisiunea Tisei va avea toată latitudinea, de a se 
încredința, la faţa locului, dacă lucrările hidraulice execu= 
tate în Tisa, (aliniatul 1), corespund proectelor ce li se 
referă. 

Art. 48. — Părţile contractante vor îngriji ca Comisiu= 
nea Tisei să fie informată despre toate lucrările hidrau= 
lice, a căror executare în sectorul=fruntarie al Tisei, este 
proectată de către particulari şi aceasta înaintea oricărei 
alte anchete ce s'ar face în privinţa lor. 


TITLUL V 


Plutirea în sectorul de frontieră al Tisei. 


Arf. 49. — Plutirea în sectorul de frontieră al Tisei este 
liberă şi scutită de orice fel de taxe, cu condiţie ca plu= 
tirea să fie practicată conform prescripţiunilor şi dispo= 
ziţiunilor admise decătre părţile cotractante, 

Art. 50. — Părţile contractante nu vor aduce piedici plu= 
tirii şi practicării sale pe cursul de apră=fruntarie al Tisei. 
Ele vor acorda plutelor, mărfurilor încărcate pe ele şi 
cârmaciilor lor, provenite din celălalt Stat, un tratament 
identic cu cel pe care părţile contractante îl vor acorda 
propriilor lor plute, mărfuri încărcate şi plutaşi. 

Art. 51. — Plutirea pe Tisa se va practica întotdeauna 
în brațul râului parcurs de fruntaria de Stat. 

Art. 52. — În cazul când albia râului Tisa ar suferi o 
schimbare— oricare ar fi cauza ei—de natură a face să se 
nască îndoeli în privința braţului în care plutăritul urs 
mează a se face, autorităţile hidrotehnice competente ale 
părţilor contractante sunt obligate să vestească despre a= 
ceasta autorităţile respective ale Statului lor. Ele vor de= 
semna, deasemenea, în timpul perioadei necesare deter= 
minării braţului principal de câtre autoritățile competente 
-drumul provizoriu pentru plutărit. 

Arf. 53. — Pentru a preveni stricăciunile care ar putea 
fi cauzate de materialul destinat întocmirii plutelor şi care 


www.dacoromanica.ro 


__399 


putea să fie luat de viiturile mari, părţile contractante vor 
îngriji ca acest material să fie de pus în modul cel mai 
potrivit în locuri al căror nivel va fi superior nivelului 
viiturilor celor mai mări. 

Art. 54. — Părţile contractante vor avea grije ca chiar 
în susul sectorului de fruntarie al Tisei, ca şi pe afluenții 
acesteia. să se menţină dispoziţiunile articolului 53 şi ca 
funționarea barajelor servind la înlesnirea plutăritului să 
fie reglementată pentru a preveni orice pericol decurgând 
din ruperea acestor baraje. 

Art. 55. — Practicarea plutăritului în Tisa va fi stabilită 
prin regulamentul plutăritului asupra căruia părţile con= 
tractante se vor înțălege, inspirându-se de următoarele 
principii : 

a) Pluta va fi compusă din cel mult două părţi şi lun= 
gimea ei totală nu va trece de 40 metrii. Lărgimea plutelor 
în partea lor dinainte nu va trece de 7 metrii; a doua 
parte a fiecărei plute va fi în partea ei dinainte cu 3 metri 
mai îngustă decât lărgimea părţii dinapoi a primei părţi a 
plutei. Fiecare parte a plutei, va fi prevăzută cu cel puţin 
două legături transversale solide. Cârma de lemn, de o 
lungime de 8 până la 10 metrii şi de 10 până la 15 cene 
timetri diametru, va fi prevăzută la extremitaţea ei cu o 
lopată de 2 metrii lungime pe 24 centimetrii lărgime şi 2 
până la 2 şi jumătate centimetri grosime. Fiecare plută 
va fi prevăzută cu 10 cue de lemn, cu una până la două 
legături transversale şi cu două pârghii ca piese de schimb ; 

b) Incărcământul plutei. care nu va consta decât din 
lemne, trebue să fie întocmit după adâncimea apei, luând 
seamă că numai 1/2 până la 3/4 din diametrul lemnelor les 
gate să fie sub nivelul apei; 

c) Fiecare plută va avea un conducător responsabil şi 
un echipaj suficient. Conducătorul plutei va trebui să do= 
vedească o cunoştinţă suficientă a râului şi să fi plutit 
deja pe Tisa în timp de 3 ani consecutivi. Certificatul de 
aptitudine al conducătorului respectiv va fi liberat de aua 
toritatea competentă a Statului pe teritoriul căruia condu= 
cătorul este domiciliat ; 


www.dacoromanica.ro 


400 


d) Conducătorul plutei precum şi fiecare dintre oameni 
echipajului va fi prevăzut cu un certificat de identitate cu 
fotografie, liberat de Autoritatea competentă dela domi= 
ciliul său. Este interzis de a libera asemenea certificate 
persoanelor care au fost pedepsite pentru contrabandă, 
acte criminale sau contravenţiuni la regulamentul plută= 
ritului ; 

e) Conducărorul plutei va fi prevăzut ca un livret de 
plutărit, complectat de proprietarul plutei sau de persoana 
care exercită plutăritul. Livretul va fi confirmat de auto= 
ritatea vamală a Statului de unde provine pluta. Acest 
livret va cuprinde : numele, pronumele, domiciliul proprie= 
tarului plutei sau acelui care exercită plutăritul şi al con= 
ducătorului plutei; numărul şi data liberărei certificatului 
de aptitudine şi a certificatului conducătorului de plută; 
dimensiunile plutei, locul de origine al plutei, locul ei de 
destinațiune, numărul bucăţilor de lemn legate şi cubajul 
acestora, precum şi cubajul încărcământului plutei ; 


f) Plutele vor fi prevăzute cu numere de serie şi fie= 
cure bucată de lemn legată şi încarcată pe plută va fi 
marcată cu inițialele proprietarului plutei ; 

g) Plutele nu pot să acosteze decât în punctele hotă= 
râte în acest scop de comun acord de către autorităţile 
competente ale celor două State. Aceste puncte de acos= 
tare vor fi prevăzute cu stâlpi şi funii, de o lungime de 
cel puţin 30 metri, servind la legarea plutelor. Lumina= 
tul suficient al punctelor de acostare se va face pe spe= 
zele proprietarului sau a aceluia care exercită plutăritul. 

b) la cazuri de forţă majoră, ca de pildă ruperea plutei, 
echipajul va fi autorizat să acosteze ori unde pe malul 
celuilalt Stat şi să depună acolo materialul sau să strângă 
în acel loc bucăţile de lemn plutei avariate şi să lucreze 
pe mal. În asemenea caz, conducătorul plutei este obligat 
să înştiinţeze îndată autoritatea vamală sau grăpicerească 
cea mai apropiată. În cazul când acostarea sau depozita= 
rea materialului ar cauza vreo daună proprietarilor bunu= 
rilor riverane, persoanele păgubite sunt autorizate să ceară 
autorităților competente ale propriului lor Stat constatare 


www.dacoromanica.ro 


401 


pagubelor suferite şi să reclame proprietarului plutei sau 
celui care practică plutăritul, despăgubirea pagubelor su= 
ferite de ei. 

i) Plutăritul de noapte, adică după apusul şi înainte de 
răsăritul soarelui, în timp de ceaţă, de furtună sau în ca= 
zul unor mari viituri, va fi interzis. Pornirea plutelor se 
va face în mod succesiv la interval de cel puţin trei mi= 
nute; distanța între plute pornite va fi de cel puţin 140 
metri. 

j) Cât timp plutele plutesc pe sectorul fruntarie al Tia 
sei ele nu vor fi supuse procedurii vamale decât în caz 
de acostare. 

k) Contravenţiunile comise de conducătorii plutelor, de 
proprietarii plutelor sau de cei cari practică plutăritul sau 
de membrii echipajului, vor fi judecate în conformitate 
cu legile Statului pe teritoriul căruia aceste contravenţiuni 
au fost comise, 

1) Plutăritul trunchilor izolaţi este interzis. 


TITLUL VI 
Şosele şi drumuri publice la fruntarie. 


Art. 56. — Părţile contractante vor îngriji ca şoselele şi 
drumurile publice, deschise pe măsura acordurilor înche= 
iate pentru trecerea fruntariei, să fie întreţinute atât ele, 
cât şi lucrările lor de artă, într'o stare care să răspundă 
exigenţelor traficului de către aceia cari sunt obligaţi să 
o facă prin lege sau în virtutea altor dispoziţiuni. 

Art. 57.— 1. Podurile întretăiate de fruntarie (poduri= 
le=fruntarie), situate pe şoselele menţionate la art. 56. vor 
fi în principiu întreţinute în modul următor: regatul Ro= 
mâniei va întreţine pe a sa cheltuială jumătatea de pod 
care este legată de teritoriul său; republica cehoslovacă 
va întreţine în acelaşi fel cealaltă jumătate a acestor poduri. 

2. Dispoziţiunile de mai sus nu se vor aplica podului 
de frontieră situat între Sighet şi Selo Slatina. În privin= 
ţa acestui pod regatul României va întreţine pe cheltuiala 
sa partea construită actualmente în fier, iar republica 


25 


www.dacoromanica.ro 


402 


cehoslovacă va întreţine pe cheltuiala ei, partea actualmen= 
te construită în lemn. 

3. Prin expresiunea „a întreţine“ (alin. 1 şi 2) se înţe= 
lege executarea lucrărilor curente necesare securităţi cira 
culaţiunii în contra oricărei împiedicări şi a lucrărilor ne= 
cesare la conservarea normală a construcţiunii, a pilonilor, 
a picioarelor de pod etc. 

4. In caz de reconstruire a podurilor de fruntarie, exe= 
cutarea lucrărilor şi repartizarea cheltuelilor, vor fi regu= 
late în fiecare caz, în parte, printr'un acord special ce ura 
mează a se încheia între autorităţile competente ale păr= 
ților contractante. 

Arf. 58. — Podurile de fruntarie vor fi revizuite în to= 
talitatea lor de către organele fiecăreia din părţile contrac= 
tante, conform propiilor lor regulamente; rezultatul revi= 
zuirei va fi comunicat de fiecare dată autorităţii compe= 
tente a celuilalt Stat. 

Art. 59. — 1. Materialele necesare întreţinerii podurilor 
de fruntarie care nu se găsesc pe teritoriul uneia din păr= 
țile contractante vor putea fi importate şi scutite de taxele 
de vamă sau de orice alte taxe similare. 


2. Piatra şi pietrişul necesar întreţinerii şoselelor si dru= 
murilor, vor putea fi furnizate din toate carierile şi balas= 
tierele, situate în zona fruntariei limitrofă. Pentru transpor= 
tul pietrei şi al pietrişului cum şi a altor materiale, ser= 
vind la întreţinerea şoselelor şi drumurilor în zona frun= 
tarie limitrofă, părţile contractante îşi vor acorda, în mă= 
sura posibilului, înlesnirile cele mai largi, luând ca bază 
reciprocitatea. 

Art. 60. — Părţile contractante se obligă dea lua numai 
de comun acord măsurile care ar putea îngreuia întrebuin= 
tarea şoselelor şi drumurilor tăiate de fruntarie. 

Art. 61. — Condiţiunile de folosinţă ale podurilor de 
fruntarie şi ale vaselor servind la trecerea fruntariei 
(bac=fronfire), vor fi stabilite pe cât este posibil într'un 
mod uniform. 

Art. 62. — Stabilirea de noui şosele, de noui drumuri, 
de noui poduri şi vase de trecere de orice fel străbătând 


www.dacoromanica.ro 


403 


fruntaria, se va face numai după încheerea unui acord 
între cele două State, care va preciza condiţiunile execu: 
tării lor, precum şi ale folosinţii lor. 

Arf. 63. — În cazul când ambele guverne ar conveni să 
construiască poduri:fruntarie sau alte lucrări de artă la 
fruntarie (regularizare, ameliorare, etc.), un acord special 
va fi încheiat în vederea asigurării trecerii peste fruntarie 
a materialelor, a personalului de supraveghere şi a lucrăa 
torilor. 

Art. 64. — Autorităţile însărcinate cu îndeplinirea presa 
cripțiunilor articolelor: 57, 58, 61 şi 62 pot comunica di. 
rect între ele. 


TITLUL VII 


Chestiuni feroviare. 


Arf. 65. — Toate chestiunile privind serviciile feroviare, 
sunt sau vor fi rezolvate prin acorduri speciale între păr= 
ile contractante sau între administraţiunile feroviare com= 
petente, mai ales prin acorduri privitoare la reglementarea 
serviciului feroviar de racordare şi folosinţă reciprocă, 
precum şi întreţinerea liniilor feroviare situate pe  terito= 
riul unuia din State, de către administraţia feroviară a 
celuilalt Stat. 

Arf. 66. — Părţile contractante vor înlesni reciproc pe 
propriul lor teritoriu în apropriere de fruntarie, lucrările 
de amenajare şi de întreţinere a cursurilor de apă care 
străbat linia de cale ferată a celeilalte părţi contractante, 
astfel încât viiturile mari sau aluviunile acestor cursuri 
de apă să nu compromită exploatarea sau securitatea căii 
ferate a acestei părţi contractante. 

Art. 67. — Fiecare din părţile contractante se obligă a 
nu lua pe teritoriul ei măsuri care ar putea compromite 
exploatarea sau securitatea liniilor de cale ferată aflate pe 
teritoriul celuilalt Stat. În cazul executării unor construc= 
tiuni pe teritoriul unuia din State, care ar face să sufere 
interesele căilor ferate, situate pe teritoriul celuilalt Stat, 
se va ţine seamă pe cât posibil, de propunerile eventuale 


www.dacoromanica.ro 


___4od 


ale administraţiunii feroviare a celuilalt Stat, precum şi 
prescripţiunile relative la construcţiuni şi de stipulațiunile 
juridice observate în această materie în ace] Stat. In deosebi, 
în ceeace priveşte clădirile de construit pe teritoriul unuia 
din State, clădiri ce s'ar întinde în zona de incendiu a liniilor 
de cale ferată existente pe teritoriul celuilalt Stat, fiecare 
din părţile contractante, va proceda observând prescrip= 
țiunile şi stipulaţiunile juridice al Statului pe teritoriul 
căruia urmează a se clădi construcţiunile. 

Art. 68. — Cu ocazia construirii în apropiere de frun= 
tarie a unor noui linii de cale ferată, sau cu ocazia recon= 
strucţiei unor asemenea linii existente, mai ales când va 
fi vorba de deplasarea lor sau de orice modificare, fiecare 
din părţile contractante, va ţine seamă, pe cât se poate, 
de propunerile eventuale ale administraţiunilor feroviare 
ale celuilalt Stat, precum şi de prescripțiunile şi stipulaţi= 
unile juridice observate în această materie în acel stat. 


TITLUL VIII 


Pescuitul la fruntarie. 


Art. 69. — În timpul practicărei pescuitului în cursurile 
de apă-fruntarie, este stabilit principiul că fiecare din cele 
couă părți îi exercită suveranitatea în părțile cursurilor 
de apă situate pe propriul său teritoriu. 

rf. 70. — În ceeace priveşte practica pescuitului în 
cursurile de apă situate la fruntarie, cele două părți con= 


tractante vor încheia în această privință un acord special. 


TITLUL IX 


Inlesniri de trecere a fruntariei. 


Art. 71. — Persoanele insărcinate în baza prezentei conz 
venţiuni cu executarea lucrărilor care cad sub diversele 
stipulaţiuni ale prezentei convenţiuni, vor fi prevăzute cu 
certificate întocmite în limbile oficiale ale celor două State, 
în conformitate cu formularele aci anexate. Formularele 


www.dacoromanica.ro 


405 


vor purta în frunte textul în limba Statului a cărei auto= 
ritate va avea să elibereze certificatul, care text va fi ura 
mat de textul în limba celuilalt Stat. 

Arf. 72. — Vor fi două modele de certificate şi anume: 
certificatul model „A“ pentru lucrările prevăzute în Con= 
venţiune şi care vor fi de o scurtă durată (Anexa I) şi 
certificatele model „B“ pentru lucrările de o mai lungă 
durată (Anexa Îl). Prin lucrări de lungă durată se înţe= 
leg lucrările de construcţiune a podurilorefruntarie, lu= 
crările de regularizare şi de ameliorare, etc. Toate cele= 
lalte lucrări, cum de pildă lucrările care privesc întreţi= 
nerea demarcaţiunii sau a măsurărei fruntariei, etc, sunt 
de considerat ca de scurtă durată. 


Art. 73.— 1. Certificatul model „A“ va fi complectat 
printr'o listă a lucrătorilor, conţinând : numele, pronumele, 
domiciliul, data angajamentului şi a concedierei şi dacă 
este locul, o adnotaţiune specială, precum şi un inventar 
al instrumentelor şi sculelor, cuprinzând : numărul şi speța 
instrumentelor şi sculelor şi dacă este locul, o atestaţiune 
relativă la instrumentele şi sculele readuse sau consumate 
prin faptul uzajului ; lista de lucrători şi inventariul vor 
face parte integrantă din certificat. Titularul certificatului 
este obligat de a stabili, sub propria sa semnătură, lista 
lucrătorilor şi inventarul instrumentelor şi sculelor. Titus 
larul certificatului model „A“ va fi totdeauna prezent la 
locul executării lucrărilor ; el va însoţi pe lucrătorii ocu= 
paţi la aceste lucrări la sosirea şi la plecarea lor. 

2. Certificatul model „B“ va fi complectat printrun 
carnet semnat de funcţionarul însărcinat cu supraveghea 
rea lucrării sau de către şeful de echipă; aceştia vor în= 
scrie în carnet datele prevăzute în prima propoziţiune a 
alienatului 1 al prezentului articol, precum şi orice schim= 
bare intervenită în zisele date. Cu ocazia trecerei frunta= 
riei, o copie a carnetului va fi depusă la cele două biu= 
rouri vamale. Fiecare schimbare în starea lucrătorilor sau 
a instrumentelor şi sculelor va fi comunicată biurourilor 
vamale, servinduz=se de un formular de confecţionat în= 
trun fel asemănător cu acela al carnetului. 


www.dacoromanica.ro 


406 


Art. 74. — Certificatele vor fi liberate în limitele com= 
petinţei respective de autorităţile Statului căruia îi apars 
ține funcţionarul (şeful de echipă). In România, certifica= 
tele vor fi liberate de Autorităţile admisistrative locale, în 
Cehoslovacia de către Autorităţile administrative de prima 
instanţă. Certificatele vor fi prevăzute cu vize reciproce. 

Art. 75. — Posesorul unui certificat model „A“ sau, B“, 
însărcinat cu executarea pe fruntarie a lucrărilor tehnice, 
este dator să se prezinte mai întâi Autorităţilor vamale 
şi de poliţiea propriei sale ţări şi apoi Autorităţilor coma 
petente ale Statului vecin. Titularul certificatului vizat în 
regulă (articolul 74) va putea circula împreună cu lucră= 
torii ce-l însoțesc dealungul fruntariei şi—dacă executarea 
lucrărilor ar cere=o— peste fruntarie fără nici o împiede= 
care. Autoritătile polițienești şi vamale ale fiecăreia din 
Părţile Contractante sunt obligate să previe fără întârzi= 
ere Autorităţilor civile şi militare dependente despre pre= 
zenţa pe teritorul lor, a persoanelor însărcinate cu orice 
lucrare tehnică şi de a da eventual, acestor persoane as 
jutor şi asistenţă, 

Art. 76. — Titularii certificatelor sunt obligați cu strice 
teţe de a respecta prescripţiunile reproduse pe verso fors 
mularelor de certificate anexate. Titularii certificatelor 
model „A“ vor trebui să aibă grijă ca aceste prescripţie 
uni să fie strict observate şi de către lucrătorii cari îi 
însoțesc. 

Art, 77. — 1. Titularii certificatelor şi persoanele cari îi 
însoțesc sunt autorizaţi de a duce cu ei instrumentele şi 
sculele necesare executării lucrărilor, precum şi o provis 
ziune de merinde şi de tutun îndestulătoare pentru două 
zile, precum şi efectele de călătorie indispensabile. Aceste 
obiecte vor fl scutite de taxe vamale şi de orice alte taxe 
la trecerea peste fruntarie, ele vor fi de asemenea scutite 
şi de prohibiţiuni vamale, sub rezerva ca instrumentele, 
sculele şi efectele de călătorie să fie readuse la înapoiere. 
Instrumentele şi sculele vor putea fi readuse la locul 
unde se execută lucrarea cu scutire de orice taxă din 
teritoriul unuia dintre State pe teritoriul celuilalt Stat, 


www.dacoromanica.ro 


407 


2. Certificatele nu scutesc pe titularii lor de revizuirea 
pe loc de către organele vamale şi de control a paşapoara 
telor, cărora, la cererea ziselor organe, certificatele trebu= 
iesc să fie prezentate. 

3. La terminarea muncii unei zile, titularii certificatului 
(model „A“ sau „B“) şi lucrătorii cari fi însoțesc, vor 
putea petrece noaptea chiar la locul lucrărei sau în cos 
muna cea mai apropiată din celălalt Stat, întrucât această 
comună nu s'ar afla la depărtare mai mare de 5 kilome= 
tri. Totuşi, în acest caz, titularii certificatelor sunt datori 
a se prezenta fie la biuroul de poliție sau de vamă, fie 
la primăria comunei respective. 

Arf 78. — Persoanele recunoscute ca recuzabile de unul 
sau de celalt Stat, nu vor putea fi însărcinate cu lucrări 
pe fruntarie. 

Auf. 79. — Autorităţile indicate la articolul 74 vor pus 
tea, când e vorba de certificate, *) să comunice direct 
între ele. 

TITLUL X 
Dispoziţiuni finale. 

Art. 80. — Parţile Contractante îşi vor aduce la cuno= 
ştinţă reciproc Autorităţile care sunt competente conform 
prevederilor prezentei convenţiuni. Ele vor proceda tot 
astfel în cazul când competenţa autorităţilor respective ar 
urma să fie modificată. 

Art. 81. — Prezenta Convenţiune va fi ratificată, iar 
schimbul ratificărilor va avea loc la Bucureşti. Convenţi= 
unea va intra în vigoare patru săptămâni după schimbul 
ratificărilor. 

Parţile contractante vor putea, cu începere dela al cine 
cilea an dela intrarea în vigoare a prezentei convențiuni 
să înceapă, la cererea uneia dintre ele, negocieri relative 
la revizuirea convențiunii. În cazul când cele două părți 
nu ar ajunge în termen de un an după notificarea cererii 


*) La sfârşitul convenției sunt cele două modele de certifi» 
cate A şi B, prevăzute sub titlu IX, pe care nu le-am mai re= 
produs. 


www.dacoromanica.ro 


408 


de revizuire, la un acord relativ la această cerere, pre= 
zenta convenţiune va putea fi denunţată. 

In cazul când Convenţiunea ar fi denunțată, ea va mai 
rămâne în vigoare 19 luni după denunţarea sa. Totuşi, 
dispozițiunile titlurilor I, II şi cele ale articolului 34 vor 
vor rămâne în vigoare până la modificarea lor de comun 
acord de către cele două părţi. 

Drept care Plenipotenţiarii au semnat această Conven= 
ţiune, aplicândus=i peceţile lor. 


Făcut în dublu exemplar, la Praga, 15 Julie 1930. 


(Urmează semnăturile). 


www.dacoromanica.ro 


SIGURANȚA POLONIEI ŞI A ROMÂNIEI 


Textul celei dintăi alianţe defensive 
polono:române, dela 3 Martie 1921. 


Bine hotărâți să apere pacea dobândită cu preţul atâ= 
tor sacrificii, şeful Statului republicei polone şi Majes= 
tatea Sa Regele României au căzut de acord să închee o 
convenţie de alianţă definitivă şi au desemnat în acest 
scop pe plenipotenţiarii lor (numele acestora *) cari, după 
etc. au convenit în privința următorilor termeni : 

Art. 1. — Polonia şi România se obligă să se ajute reci= 
proc în cazul când una din ele ar fi atacată, fără provo= 
care din partezi, pe frontierele lor comune dela răsărit. 

Ca urmare, în cazul când unul din cele două State ar 
fi atacat fără provocare din partezi, cellalt se va socoti în 
stare de răsboi şi-i va da ajutor cu armele. 

Art. 2. — În scop de a coordona sfoţările lor paşnice, 
cele două guverne se obligă să se sfătuiască în privința 
chestiunilor de politică externă în legătură cu raporturile 
lor față de vecinul dela răsărit. 

Art. 3. — O convenţie militară va stabili chipul cum 
cele două ţări îşi vor da ajutor, când va fi cazul. 

Această convenţie va fi supusă aceloraşi condiţii ca şi 
prezenta convenţie în ce priveşte durata şi denunţarea ei 
evetuală. 

Art. 4. — Dacă în contra sforțărilor lor paşnice, cele 
două State s'ar găsi în stare de răsboi defensiv conform 
articolului 1, ele se obligă să nu trateze şi să nu închee 
nici armistițiul, nici pacea unul fără cellalt. 


*) Prinţul Sapieha şi Take Ionescu. 


www.dacoromanica.ro 


410 


Art. 5. — Durata prezentei convenţii este de cinci ant 
începând dela iscălirea ei, dar fiecare din cele două gu= 
verne este liber s'o denunțe după doi ani, avizând pare 
tea cealaltă cu şease zile înainte. 

Art. 5.— Nici una din Inaltele Părţi Contractante nu va 
putea să încheie o alianţă cu o terță putere fără să se fi 
înțeles în prealabil cu partea cealaltă, 

Sunt scutite de această condiţie, alianțele cu scop dea 
păstra tratatele ce au fost semnate laolaltă de Polonia şi de 
România. 

Asemenea alianţe vor trebui, totuşi, să fie comunicate. 

Guvernul polon declară că are cunoştinţă de acordurile 
României cu alte State pentru păstrarea tratatelor dela 
Trianon şi Neuilly, acorduri care vor putea fi schimbate 
în tratate de alianţă, *) 

Guvernul român declară că are cunoştinţă de acordurile 
Poloniei cu republica franceză. *) 

Arf. 7. — Prezenta convenţie va fi comunicată Societăţii 
Naţiunilor conform tratatului de Versailles. **) 

Arf. 8. — Prezenta convenţie va fi ratificată şi ratifică= 
rile vor fi schimbate la Bucureşti, cât mai curând cu putinţă, 

Drept care plenipotenţiari au semnat prezenta conven= 
ție şi au pus sigiliile lor. 

Făcută la Bucureşti, în dublu exemplar, la 3 Martie 1921. 

(Semnăturile) 


Textul cel nou, sub forma unui tratat de garan- 
ţie, la reînoirea vechei alianţe (26 Martie 1926). 


MAIESTATEA SA REGELE ROMÂMIEI 
şi 
PREȘEDINTELE REPUBLICEI POLONIEI 


Constatând fericita consolidare a garanţiei de pace ge= 
nerală în Europa. 


*) Măsură de coordonare în sistemul legăturilor cu terțe pu= 
teri ale celor două State cu scop de solidaritate la apărarea 
tratatelor semnate în comun, cum se spune special în text. De 
altfel, cam în acelaş timp se constituia Mica Înţelegere, iar în= 
tre Franţa şi Polonia se încheiase anterior un pact de siguranţă. 

**) Referinţă la preşedenţie art. 18 din punctul S. N. pentru 
înregistrarea tratatelor. 


www.dacoromanica.ro 


qi 


Cu grija de a satisface dorinţa de siguranţă ce însu= 
fleţeşte popoarele. 

Dornici de a vedea ţările lor ferite de răsboi. 

Şi de o potrivă însufleţiţi de dorinţa sinceră de a da 
popoarelor lor garanţii complimentare în cadrul Pactului 
Societăţii Naţiunilor şi al Tratatelor ai căror semnatari 
sunt, au hotărât a încheia, în acest scop, un tratat şi au 
desemnat ca plenipotenţiari ai lor: (urmează numele aces= 
fora *) cari după schimbul deplinelor lor puteri, recunoscute 
a fi în bună şi cuvenită formă, s'au înţeles asupra urmă- 
toarelor dispoziţiuni : 

Arf. 1. — România şi Polonia îşi iau îndatorirea a res= 
pecta în chip reciproc şi a menţine contra oricărei agresi= 
uni externe integritatea lor teritorială actuală şi indepen= 
denţa politică prezentă. 


Arf. 2. — În cazul în care România sau Polonia, contra= 
riu îndatoririlor impuse prin articolele 19, 13, şi 15 ale 
pactului Societăţii Naţiunilor, s'ar vedea atacate fără pro= 
vecare din partezle, Polonia şi îa chip reciproc România, 
punând în aplicare art. 16 al Pactului Societăţii Naţiuni= 
lor, îşi iau îndatorirea a da imediat ajutor şi sprijin. 

În cazul în care Consiliul Societăţii Naţiunilor, statu= 
tând asupra unei chestiuni aduse în faţa sa, conform 
stipulațiunilor pactului Societăţii Naţiunilor, nu ar fi re= 
uşit a obţine primirea raportului său de către toţi mem= 
brii, alţii decât representanţii părţilor în litigiu şi când 
sau România sau Polonia s'ar vedea atacate, fără provo= 
cațiune din partezle, Polonia şi în chip reciproc România 
punând în aplicare art, 15, alin. 7 al pactului Societăţii 
Natiunilor, isar da imediat ajutor şi sprijin, 

În cazul în care un diferend prevăzut de art. 17 alpac= 
tului Societăţii Naţiunilor s'ar ivi şi România sau Polonia 
s'ar vedea atacate, fără vreo provocaţiune din partezle, 
Polonia şi în chip reciproc Româna îşi iau îndatorirea 
a=şi da imediat ajutor şi sprijin. 


*) |. G. Duca şi Joseph Wielowieyski, ministru polon la Bu= 
cureşti. 


www.dacoromanica.ro 


412 


Modalităţile de executere ale stipulaţiu nilor de mai sus 
vor face obiectul unor rândueli technice. 

Arf. 3. — Dacă, cu toate sforţările lor pacifice, aceste 
două State s'ar găsi în stare de război defensiv, conform 
art, 1 şi 2, ele îşi iau îndatorirea de a nu trata, nici în= 
<heia armistițiul nici pacea unul fără celălalt. 

Art. 4. — Spre a coordona sforţările lor pacifice. cele 
două guverne îşi iau îndatorirea a se sfătui asupra ches= 
unilor de politică externă ce ar interesa ambele părţi con= 
tractante. 

Art. 5 — Nici una din Înaltele Părţi Contractante nu 
va putea încheia vreo alianţă cu o a treia putere, fără a 
se fi sfătuit dinainte cu cealaltă, 

Sunt dispensate de această condiţiune alianțele cari au 
de scop menţinerea tratatelor ce au fost semnate dimpre= 
ună de către România şi de către Polonia 

Asemenea alianţe vor trebui. totuşi, să fie comunicate. 

Art. 6. — Înaltele Părţi Contractante îşi iau îndatorirea 
de a supune unei proceduri de conciliere sau de arbitraj 
chestiunile asupra cărora nu s'ar putea înţelege sau care 
nu at fi putut fi rezolvite prin procedeele diplomatice o= 
bişnuite. Modalităţile acestei proceduri de regulare pacie 
fică vor face obiectul unei convenţii particulare ce va fi 
încheiată cât mai curând cu putinţă. 

Art. 7. — Durata tratatului de faţă este de 5 ani, cu 
începere dela data semnării sale ; fiecare din cele două 
guverne are dreptul a-l denunța după 2 ani, avizând pe 
celălalt cu şease luni înainte. 

Art. 8. — Tratatul de faţă va fi ratificat şi ratificările se 
vor schimba la Varşovia cât mai curând. 

Spre credinţa celor ce preced, plenipotenţiarii au sem= 
nat tratatul de faţă şi izau pus sigiliile lor. 


Făcut lu Bucureşti, în dublu exemplar, la 26 Martie 1926. 
(Urmează semnăturile) 
Textul la cea din urmă reînoire (15 Ianuarie 1931) 


Acelaşi preambul. 
Art. 1-5 neschimbafe. 


www.dacoromanica.ro 


415 


În locul art. 6-8 numai două arficole cu o prevedere de 
facifă reconducfiune făcând automatică prelungirea pe viitor 
şi cu alfernarea locului pentru schimbul rafificărilor, precum 
urmează : 

Art. 6. — Durata tratatului de faţă este deci cinci ani, 
cu începere dela 26 Martie 1931. Dacă nu este denunțat 
de nici una din părţile contractante, cu un preaviz de cel 
puţi: un an înaintea expirării acestei perioade, el va fi 
considerat ca reînoit prin tacita reconducţiune pe o nouă 
perioadă de cinci ani şi aşa mai departe. 

Art. 7. — Tratatul de faţă va fi ratificat şi ratificările se 
vor schimba la Bucureşti, cât mai curând. 

Spre credinţa celor ce preced, plenipotenţiarii au sem= 
nat tratatul de faţă și au aplicat sigiliile lor. 

Facut la Geneva, la 15 Ianuarie 1931, în dublu exomp!'ar*). 


*) Semnatarii au fost, de data aceasta, cei doi ministri de a= 
faceri streine d=nii Gh. M'ronoscu şi August Zaleski. 


www.dacoromanica.ro 


MICA ÎNŢELEGERE: *) CEHOSLVACIA, 
JUGOSLAVIA ŞI ROMÂNIA. 


Prima formă: trei tratate cu câte două părţi 
semnatare fiecare având conţinut şi scop identic: 


1. Ceboslovacia= România 


Bine hotărâți a păstra pacea dobândită cu preţul atâtor 
sacrificii şi prevăzută prin pactul Societăţii Naţiunilor, 
precum şi ordinea stabilită prin tratatul încheiat la Tri- 
anon, la 4 Iunie 1990, între puterile aliate şi asociate 
deoparte şi Ungaria de alta, preşedintele republicei cehoslo= 
vace şi Majestatea Sa Regele României sau pus de acord 
pentru a încheia o convenţie defensivă şi au desemnat 


în acest scop pe plenipotenţiarii lor (urmează numele 


„acestora **), 


cari, după schimbul deplinelor lor puteri găsite în bună 
şi cuvenită formă, sau înţeles în privinţa următoarelor 
stipulaţiuni : 

Arf. 1. — În cazul uni atac, neprovocat, din partea Un= 
gariei contra uneia din Înaltele Părţi Contractante, cealal= 
tă parte se obligă a veni în ajutorul părţii atacate în chipul 
hotârât prin învoiala prevăzută în articolul 2 al prezentei 
convenţii. 

Art. 2. — Autorităţile tehnice competente ale republicei, 


*) Denumire dată în derâdere de ziarul budapesten „Pesti 
Hirlap“ la 20 Febr. 1920 şi reluată într'un discurs al d=lui Be- 
neş din acelaş an (porecla în renume). 

Initiativa oficială pentru constituire a fost luată de d. Beneş 
în ultimele zile din Decembrie 1919 şi a găsit imediat o bună 
primire la Belgrad şi la Bucureşti. (Documenis diplomafigues re= 
Jafifs aux conventions d'alliance, Praga 1923), 

**) Eduard Beneş şi Take Ionescu, 


www.dacoromanica.ro 


415 


<hoslovace şi regatului României, vor stabili de comun 
acord măsurile necesare pentru îndeplinirea prezentei con= 
venţii printr'o convenţie militară ce se va încheia mai 
târziu. 

Arf. 3. — Nici una din Inaltele Părţi Contractante nu 
va putea încheia vre=o alianţă cu o terță putere fără avi= 
zul prealabil al celeilalte. 

Arf. 4. — În scop de a coordona sforțările lor pașnice, 
ambele guverne se obligă să se consfățuiască în privinţa 
chestiilor de politică externă cari au legătură cu rapor= 
turile lor cu Ungaria. 

Arf. 5. — Convenţia aceasta va fi valabilă timp de doi 
ani, începând din ziua schimbului de ratificări. La expi= 
rarea acestui termen, fiecare dintre părţi va putea denun= 
ţa convenţia de faţă. Ea va rămâne în vigoare şease luni 
după data denunţării. 

Art. 6. — Prezenta convenţie va fi comunicată la Socie= 
tatea Naţiunilor, conform pactului. 

Art. 7. — Prezenta convenţie va fi ratificată şi ratificările 
se se vor schimba la Bucureşti, cât mai repede cu pu= 
tinţă. 

Drept care plenipotenţiarii au semnat=o şi au aplicat 
sigiliile lor. 


Făcută la Bucureşti, în dublu exemplar, la 23 Aprilie 1921. 
(Semnăfturile) 


2. Ceboslovacia=/ugoslavia. 


Text indentic numai în 6 articole: lipseşte art. 4 de 
mai sus. 


Semnată la Belgrad, la 14 August 1920 %). 
3. Pomânia=Jugoslavia. 


Text indentic cu 7 articole, ca şi convenţia română=cez 
hoslovacă. Cuprinde, însă, în articolele 1 şi 4, unde-i vorba 
de tratatul dela Trianon şi Ungaria, adausul privind tras 
tatul dela Neuilly şi Bulgaria, cele două ţări semnatare 


*) Semnatari: Ed. Beneş şi N. Paşici. 


www.dacoromanica.ro 


416 


având o comunitate de interese balcanice în afară de 
Cehoslovacia. 


Semnată la Belgrad, la 7 Iunie 1921 *). 


Textele dela început au fost prelungite de câteva ori 
până la întrunirea periodică din 1930 a celor trei miniştri 
de afaceri streine, când sistemul întreg de siguranță al 
M. I. a luat o formă colectivă prin: 


Acordul complimentar la tratatele de amiciţie 
şi de alianţă între Statele Micei În ţele geri 


(dela Strbské Pleso, 27 Iunie 1930). 


MAIESTATEA SA REGELE ROMÂNIEI, 
PREŞEDINTELE REPUBLICEI CEHOSLOVACE şi 
MAIESTATEA SA REGELE YUGOSLAVIEI 


Doritori de a întări mai mult încă legăturile de amiciție 
şi de alianță, cari există între Statele Mlicei laţelegeri. 

Voind să complecteze, printr'o procedură stabilă, orga= 
nizarea colaborării politice şi a apărării intereselor comune 
ale celor trei State, 

Au hotărît să consfinţească practica şi procedura actuală 
a colaborării intime dintre Statele Lor, dându-le o mai 
mare preciziune şi au desemnat drept Plenipotenţiarii Lor : 


(urmează numele acestora **) 


Cari, după ce au prezentat deplinele lor puteri, au con" 
venit asupra următoarelor dispoziţiuni : 

At. 1. — Miniştrii Afacerilor Străine ai Statelor Micii 
Inţelegeri se întrunesc de câte ori împrejurările o cer. Ei 
se vor întruni în orice caz cel puţin odată pe an. Întruni= 
rile ordinare obligatorii au loc, pe rând, în fiecare din cele 
trei State, într'o localitate desemnată mai înainte. Dease= 
menea, o întrunire ordinară facultativă va avea loc la 
Geneva, cu prilejul Adunărilor Societăţii Naţiunilor. 

rt. 2. — latrunirea obligatorie este prezidată de către 


*) Semnatari : Take Ionescu şi N. Paşici 
2t) D=nii Gh. Mironescu, Ed. Beneş şi Vojislav Marincovici. 


www.dacoromanica.ro 


47 


Ministrul afacerilor străine al Statului unde ea are loc. 
Domnia-sa este acel care ia inițiativa de a fixa data şi de 
a desemna locul întrunirii, care stabileşte ordinea de zi 
şi pregăteşte hotšrîrile de luat. Până la întrunirea obli= 
gatorie a anului următor domnia=sa este considerat ca 
preşedinte în exercițiu. 

Art. 3. — In toate chestiunile cari sunt discutate, prez 
cum şi toate măsurile cari sunt luate în ceiace priveşte 
raporturile Statelor Micii Inţelegeri între ele, principiul 
egalităţii desăvârşite a acestor trei State este riguros res= 
pectat. Acest principiu este, deasemenea, respectat în 
deosebi în raporturile acestor State faţă de alte State sau 
de un grup de State, sau în fine de Societatea Naţiunilor. 

Art. 4. — Potrivit necesităţilor situaţiunii, cei trei Mi=- 
niştri ai Afacerilor Streine pot hotărî de comun acord, ca 
într'o anumită chestiune reprezentarea sau apărarea punctu= 
lui de vedere al Statelor Micii Înţelegeri să fie încredin= 
tată unui singur delegat sau delegaţiunii unui singur Stat 

Art, 5. — O întrunire extraordinară poate fi convocată 
de către Preşedintele în exerciţiu atunci când situaţiunea 
internaţională sau un eveniment internaţional o va reclama 

Art. 6. — Prezentul acord va intra de îndată în vigoare. 
El va fi ratificat şi schimbul ratificărilor va avea loc la 
Praga, cât mai curând posibil. 

Drept care sus numiții plenipotenţiari au semnat pre= 
zentul acord. 

Făcut la Strbské Pleso, la 27 Iunie 1930, în trei exem= 
plare indentice. 

(Ilrmează semnăturile) 


Pactul de organizare al Micei Înţelegeri. 
(Geneva, 16 Februarie 1933). 


MAJESTATEA SA REGELE ROMÂNIEI, 
PREŞEDINTELE REPUBLICEI CEHOSLOVACE şi 
MAJESTATEA SA REGELE IUGOSLAVIEL 


Doritori de a menţine şi organiza pacea, 


Având ferma voinţă de a intensifica raporturile econo= 
21 


www.dacoromanica.ro 


418 


mice cu toate Statele fără deosebire şi în special cu Sta- 
tele Europei Centrale. 

Cu grijă de a vedea salvgardată pacea în toate împre= 
jurările, de a asigura evoluţiunea spre o stabilizare defi= 
nitivă a condiţiunilor în Europa centrală şi de a face să 
se reşpecte interesele comune ale ţărilor lor. 

Decişi să dea, în acest scop, raporturilor de amiciţie şi 
de alianţă care există între cele trei State ale Micei In= 
ţelegeri, o bază organică şi stabilă, şi 

Convinşi de necesitatea de a realiza această stabilitate, 
pe de o parte, prin unificarea complectă a polilicei lor ge= 
nerale şi, pe de altă parte, prin constituirea unui organ 
direct al acestei politici comune, grupul celor trei State 
ale Micei Înţelegeri, formând astfel o unitate ale Micei 
Inţelegeri, formând astfel o unitate internaţională superioară 
şi deschisă altor State în condițiuni de stabilit pentru 
fiecare caz în parte. 

Au hotărît să stabilească cele ce urmează în dispozia= 
țiunile de mai jos, și 

Au desemnat ca plenipotenţiari ai Lor: 


(urmează numele acestora *) 


Cari, după ce şi=au prezentat deplinele lor puteri, au 
convenit asupra dispozițiunilor următoare : 

Arf. 1.— Un consiliu permanent al Statelor Micei Ințe= 
legeri, compus din Miniştrii afacerilor străine a celor trei 
ţări respective, sau de Delegații speciali, numiţi în acest 
scop, este constituit ca organ director al politicei comune 
a grupului celor trei State. Hotărtrile Consiliului perma= 
nent vor fi luate cu unanimitate. 

Arf. 2. — Consiliul permanent, în afară de raporturile 
sale regulate pe cale diplomatică, se întruneşte în mod 
obligatoriu cel puţin de trei ori pe an. Una din întrunirile 
anuale obligatorii are loc, rând pe rând în fiecare din 
cele trei State, cealaltă se va ţine la Geneva, cu ocaziunea 


Adunării Societăţii Naţiunilor, 


*) D-nii N. Titulescu, Ed. Benes şi Bogoliub Jeviici. 


www.dacoromanica.ro 


419 


Art. 3. — Preşedintele Consiliului permanent este Mia 
nistrul afacerilor străine al Statului unde se ţine întruni- 
rea obligatorie anuals. Dânsul ia iniţiativa în vederea 
fixărei datei şi desemnării locului întrunirii, stabileşte ora 
dinea de zi şi prepară deciziunile de luat. Până la prima 
reuniune obligatorie a anului următor, el rămâne preşea 
dintele Consiliului permanent. 

Art. 4. — In toate chestiunile care sunt discutate, prea 
cum şi în toate deciziunile care sunt luate, fie în ceea ce 
priveşte raporturile Statelor Micei Inţelegeri între ele, fie 
în ceiace priveşte raporturile lor cu terţii, principiul egali= 
tăţii absolute a celor trei State a Micei Inţelegeri este res= 
pectat în mod riguros. 

Arf. 5. — Conform nevoilor situaţiunii, Consiliul per- 
manent poate hotărî ca într'o chestiune determinată repre» 
zentaţiunea sau apărarea punctului de vedere a Statelor 
Micei Înţelegi să fie încredinţată unui singur delegat sau 
delegaţiunii unui singur Stat. 

Art. 6. — Orice tratat politic a fiecăruia din Statele Mi~ 
cei Înţelegeri, orice act unilateral schimbând situațiunea 
politică actuală a unuia din Statele Micei Inţelegeri faţă 
de un Stat terţ, precum şi orice acord economic, care are 
consecirţe politice importante, vor cere, de aci înainte, 
consimţământul unanim al Consiliului Micei Inţelegeri. 

Tratatele politice actuale ale fiecăruia din Statele Micei 
Inţelegeri cu Statele terţe vor fi, în mod progresiv şi pe 
cât posibil unificate. 

Art. 7. — Un Consiliu economic al Statelor Micei Inţe= 
legeri pentru coordonarea progresivă a intereselor eco= 
nomice a celor trei State, fie între ele, fie în raporturile 
lor cu Statele terţe, este constituit. El va fi compus din 
specialişti şi din experţi în materie economică, comercială 
şi financiară şi va funcţiona ca organ auxiliar consultativ 
al Consiliului permanent în politica sa generală. 

Arf. 8. — Consiliul permanent are facultatea de a crea 
alte organe stabile sau temporare, comisiuni sau comitete, 
fie pentru o chestiune specială, fie pentru grupuri de 


www.dacoromanica.ro 


420 


chestiuni determinate în vederea studierei lor şi pregă= 
tirei soluţiunilor lor pentru Consiliul permanent. 

Art. 9. — Un Secretariat al Consiliului Permanent este 
creat. Sediul său este stabilit totdeauna pentru un an în 
capitala preşedintelui în exerciţiu al Consiliului permanent. 
O secţiune a Secretariatului va funcţiona în mod per= 
manent la sediul Societăţii Naţiunilor, la Geneva. 

Art. 10. — Politica comună a Consiliului permanent tre= 
bue să fie inspirată de principiile generale conţinute în 
toate marile acte internaţionale alc politicei de după răze 
boiu, precum sunt: pactul Societăţii Naţiunilor, pactul 
din Paris, actul general de arbitraj, convențiunile even= 
tuale asupra dezarmării şi pactele dela Locarno. De altfel. 
nimic în prezentul pact nu poate fi contrar principiilor şi 
dispoziţiunilor din Pactul Socieţăţii Naţiunilor. 

Arf. 11. — Convenţiunile de alianță între România şi 
Cehoslovacia, din 23 Aprilie 1921, între România şi lu= 
goslavia din 7 Iunie 1921, şi între Cehoslovacia şi lugos= 
lavia, din 31 August 1922, care au fost prelungite la 21 
Mai 1999 şi care sunt complectate prin dispoziţiunile pre= 
zentului pact, precum şi actul general de conciliaţiune, 
arbitraj şi regulament judiciar, semnat de către cele trei 
State ale Micei Inţelegeri la Belgrad, la 21 Mai 1929, 
sunt reînoite pentru un timp ilimitat. 

Art. 12. — Prezentul pact va fi ratificat şi schimbul de 
ratificări va avea loc la Praga, cel mai târziu cu ocaziunea 
celei mai apropiate reuniuni anuale obligatorii. El va in= 
tra în vigoare în ziua schimbului de ratificări. 

Drept care plenipotenţiarii sus numiţi au semnat pre= 
zentul pact. 

Făcut la Geneva, la 16 Februarie 1933, în trei exem= 
plare identice. 


(Semnăturile) 


www.dacoromanica.ro 


CONVENȚIA DE AMICIŢIE ŞI 
ARBITRAJ ÎNTRE FRANŢA ŞI ROMÂNIA. 
(Paris, 10 Iunie 1926). 


MAJESTATEA SA REGELE ROMÂNIEI 


şi 
PREŞEDINTELE REPUBLICEI FRANCEZE. 


Având fiecare aceiaşi grijă a menţinerii în Europa a 
unei stări de pace şi de stabilitate politică, necesare atât 
progresului social, cât şi prosperității economice a Româ= 
niei şi Franţei ; 

Adânc legaţi de principiul respectului angajamentelor 
internaționale confirmat în mod solemn prin pactul So= 
cietăţii Naţiunilor ; 

Doritori, în cadrul acestui pact, de=a asigura dinainte 
comunitatea lor de vederi, în cazul când s'ar aduce vre=o 
atingere ordinei stabilite prin tratatele ce au semnat; ` 

Şi convinşi de datoria guvernelor moderne de-a împiedi» 
ca o nouă isbucnire de război, prin prevederea reglemen= 
tării pacifice a litigiilor ce s'ar putea ivi intre ele; 

Au decis, în acest scop, de a=şi da reciproc noi che= 
zăşii de pace, de înţelegere şi de amiciţie şi au desemnat 
<a plenipotenţiarii lor, anume: 


(urmează numele acestora *) 


cari, după schimbul deplinelor lor puteri, recunoscute 
în bună şi cuvenită formă, au convenit asupra următoare= 
lor dispozițiuni : 

Art. 1. — România şi Franţa îşi iau reciproc angajamen= 


*) C. Diamandy, ministrul român la Paris, şi A. Briand, mi= 
nistrul de externe al Franţei. 


www.dacoromanica.ro 


422 


tul de a nu comite, deo parte şi de alta, nici un atac 
sau invaziune şi de-a nu recurge, deoparte şi de alta, în 
nici un caz de război. 

Totuşi, această stipulațiune nu se aplică dacă este vorba: 

1) de exercitarea dreptului de legitimă apărare, adică de 
a se opune unei violări a angajamentului luat, prin ali= 
neatul 7 din prezentul articol; 

2) de o acţiune întreprinsă prin aplicarea articolului 16 
din pactul Societăţii Naţiunilor ; 

3) de o acţiune întreprinsă pe temeiul unei hotărâri a 
Adunării sau a Consiliului Societăţii Naţiunilor, sau în 
aplicarea articolului 15 aliniatul 7 din pactul Societăţii 
Naţiunilor, numai dacă, în acest ultim caz, o atare acţiune 
ar fi îndreptată în contra unui Stat care cel dintăi s'a 
dedat unui atac. 

Arf. 2. Luând în considerare angajamentele respective 
încheiate de dânşii în articolul 1 din prezentul tratat, Ro- 
mânia şi Franţa îşi iau angajamentul de a regula, pe cale 
pașnică şi în modul următor, toate chestiunile de orice 
natură ar fi, cari ar putea aduce vreo neînțelegere şi 
care n'ar fi putut fi rezolvate prin procedeele diplomatice 
obişnuite : toate chestiunile în privinţa cărora părţile şi-ar 
contesta reciproc un drept, vor fi supuse unor judecători 
la a căror hotărâre părţile îşi iau angajamentul de a con= 
forma ; orice alte chestiuni vor fi supuse unei Comisiuni 
de conciliere şi dacă aranjamentul propus de această Co- 
misiune nu este acceptat de ambele părţi, chestiunea va 
fi adusă în faţa Consiliului Societăţii Naţiunilor, statuând 
conform articolului 15 din pactul Societăţii Naţiunilor. 

Modalităţile acestei metode de regulare pacifică fac obieca 
tul unei convenţiuni particulare semnată cu data de azi. 


Art. 3. — Guvernul regal al României şi guvernul res 
publicei franceze îşi iau angajamentul de a examina în 
comun sub rezerva rezoluţiunilor eventuale ale Consiliu: 
lui sau ale Adunării Societăţii Naţiunilor, chestiunile de 
natură a primejdui siguranţa externă a României sau Fran= 
tei, sau a aduce vre-o atingere ordinei stabilite prin tras 
tatele ale căror semnatare sunt ambele părţi. 


www.dacoromanica.ro 


423 


Art. 4. — Dacă cu toate intenţiunile sincer pacifice ale 
guvernelor român şi francez, România sau Franţa ar fi a= 
tacate, fără provocare din partea lor, ambele guverne se 
vor concerta neîntârziat asupra acțiunilor respective ce ar 
urma să se exercite în cadrul pactului Societătii Naţiuni= 
lor, în scopul salvgardării intereselor legitime naţionale, pre= 
cum şi al menţinerii ordinei stabilite prin tratatele ale că= 
ror semnatare sunt ambele părți. 

Arf. 5. — Inaltele Părţi Contractante sunt de acord 
pentru a se concerta între ele în eventualitatea unei mo= 
dilicări sau a unei încercări de modificare a statului po= 
litic al ţărilor Europei, şi sub rezerva rezoluțiunilor ce ar 
fi luate de către Consiliul sau Adunarea Societăţii Na= 
țiunilor, spre a se înţelege asupra atitudinei de observat 
respectiv în asemenea caz de fiecare din ele. 

Arf. 6. — Înaltele Părţi Contractante declară că nimic în 
prezentul tratat nu trebue interpretat în contrazicere cu 
stipulațiunile tratatelor actualmente în vigoare,  sem= 
nate de România sau de Franţa şi cari privesc politica 
lor în Europa. Ele îşi iau angajamentul de a proceda la 
un schimb de vederi asupra chestiunilor relative la poli= 
tica europeană, în scopul de a coordona sforţările lor pa= 
cifice şi pentru a=şi comunica respectiv, de acum înainte, 
tratatele sau acordurile ce ar încheia cu terţe puteri asu= 
pra aceluiaşi subiect şi cari vor avea, totdeauna, un ţel 
conform cu menţinerea păcii. 

Art 7. — Nimic în prezentul tratat nu va putea fi in= 
terpretat sau aplicat în aşa fel, încât să jignească dreptu= 
rile şi obligaţiunile Inaltelor Părţi Contractante în virtu= 
tea Pactului Societăţi Naţiunilor. 

Arf. 8. — Prezentul tratat va fi comunicat pentru înre= 
gistrare Societăţii Naţiunilor, în conformitate cu art. 18 
al pactului. 

Arf. 9. — Prezentul Tratat va fi ratificat şi instrumen= 
tele ratificării vor fi schimbate la Paris, cât mai neîntâr= 
ziat. 

El va intra în vigoare îndată după schimbul ratificări= 
lor şi va rămâne în vigoare timp de zece ani, la expira= 


www.dacoromanica.ro 


424 


rea căruia va putea fi reînoit cu dn preaviz notificat în 
bună formă la sfârşitul anului al noulea. 

Drept care, plenipotenţiarii respectivi, pe deplin autori. 
zaţi în acest scop, au semnat prezentul tratat şi l-au in= 
vestit cu sigiliile lor. 

Facut la Paris, în dublu exemplar, la 10 Iunie 1996. 

(Semnăturile) 


Protocolul-anexă la convenţie, ca ofertă de 
neagresiune vecinilor României,special Rusiei*). 


„In momentul de a proceda la semnarea tratatului înche= 
iat cu data de azi, cu guvernul republicei franceze, ple= 
nipotențiarul Majestății Sale Regelui României declari în 
numele guvernului său, că România, a cărui singură grijă 
este de a urmări desvoltarea sa internă în pace, sfafu=guo 
şi respectul tratatelor, confirmă declaraţiunile făcute l 
conferinţa din Genova din 17 Mai 1929, la a cincea şea 
dinţă a primei comisiuni, de către preşedintele delegaţi" 
unii române, Ion I. C. Brătianu **) cu privire la un 
angajament permanent de neagresiune faţă de Rusia, ba= 
zat pe sfafu=guo. 

România este gata de a extinde acest angajament la 
toţi vecinii săi. 

România interpretă zisul angajament ca o obligaţiune 
de a nu ataca Rusia cu trupele sale regulate şi, bine în= 
teles, deasemenea, de a nu tolera formațiunea pe terito= 
riul ei; de trupe neregulate de atac contra Rusiei. 

Plenipotenţiarul republicei franceze ia act, în numele 
guvernului său, de declaraţiunea de mai sus. 

Facut Ja Paris, în dublu exemplar, la zece Iunie 1926. 


*) Vezi pag. 988 declaraţia de răsboia bolşevicilor făcută Ro= 
mâniei, tezaurul dela Moscova pag. 281, convenţia de confirmare 
a actului de unire a Basarabiei pag. 29, iar mai departe protocolul 
Litvinof, convențiile pentru definirea agresiunii şi schimbul 
de scrisori între d-nii Titulescu=Litvinof cu prilejul reluării ra= 
porturilor diplomatice româno=bolşevice. 

**) Oferte repetate la adresa Rusiei sovietice în adunările 
Societăţii Naţiunilor dela Geneva de următorii miniştri de afa= 
ceri străine, I. G. Duca şi I. Mitilineu. 


www.dacoromanica.ro 


PACTUL DE PRIETENIE ŞI COLABORARE 
CORDIALĂ ÎNTRE ITALIA ŞI ROMÂNIA 
(Roma 17 Septembrie 1926). 


MAJESTATEA SA REGELE ITALIEI ŞI 
MAJESTATEA SA REGELE ROMÂNIEI 


Insufleţiţi de dorinţa de a strânge tot mai mult legătu= 
rile de prietenie existente între cele două ţări; 

Preocupaţi de a asigura pacea generală şi siguranţa po= 
poarelor lor şi de a consolida stabilitatea politică necesară 
restaurării morale şi economice a Europei; 

Hotărâţi, în acest scop, să menţină ordinea juridică şi 
politică internaţională ; 

Doritori să dea popoarelor respective garanţii complimen= 
tare în cadrul pactului Societăţii Naţiunilor şi inspirân= 
du=se dela principiile stabilite în tratatul dela Locarno ; 
S'au pus de acord să închee prezentul pact de prietenie 
şi colaborare cordială, consecinţă firească a prieteniei ce 
există între ambele State şi a intereselor comune,—şisau 
numit, pentru aceasta, plenipotenţiarii lor ; 

(Urmează numele acestora *). 

cari, după ce au luat cunoştinţă de plenipotenţele lor, 
aflate în bună şi legiuită formă, au stabilit articolele ur= 
mătoare : 

Ausf. 1. — Inaltele Părţi se obligă reciproc să-şi dea spri» 
jinul mutual şi colaborarea cordială pentru păstrarea or= 
dinei internaţionale, cât şi pentru respectarea şi îndepli= 


*) Danii Benito Mussolini şi mareşal Alex. Averescu, pre» 
şedinţii de consiliu ai celor două ţări în momentul încheerii 
pactului. 


www.dacoromanica.ro 


26 


nirea obligaţiilor stipulate prin tratatele ai căror semna= 
tari sunt părţile. 


Arf. 2. — În caz de complicațiuni internaţionale şi dacă 
Inaltele Părţi Contractante sunt de acord că interesele lor 
comune sunt ori ar putea fi amenințate, ele se obligă să 
se înţeleagă asupra măsurilor de luat în comun, pentru 
apărarea lor. 

Arf. 3. — În cazul când siguranţa şi interesele uneia 
dintre Inaltele Părţi Contractante sunt amenințate, pe ur= 
ma unor incursiuni violente din afară, cealaltă parte se 
obligă a-i da, odată cu binevoitorul sprijin, ajutorul său 
politic şi diplomatic în scop de a face să înceteze cauza 
externă a acelei ameninţări. 


Art. 4. — Înaltele Părţi Contractante se obligă să sus 
pună la noi proceduri de conciliere sau de arbitraj ches= 
tiunile ce le-ar despărţi eventual şi care nau putut fi 
rezolvate prin procedeele diplomatice obişnuite. Modalită= 
ţile acestei proceduri de aranjament politic vor constitui 
obiectul unei convenţii speciale care va fi încheiată în cel 
mai scurt termen. 

Art. 5. — Prezentul tratat va avea o durată de cinci ani 
şi va putea fi denunțat sau reînoit cu un an înainte de 
expirarea lui. *) 

Art. 6.— Prezentul tratat va fi ratificat şi ratificările 
se vor schimba la Roma. El va intra în vigoare imediat 
după schimbul de ratificări. 

Facut la Roma, în două exemplare, în 17 Sept. 1926. 

(Semnăfurile) 


Protocolul—anexă. 


In legitură cu pactul de amiciţie şi colaborare cordială 
care a fost semnat astăzi şi doritori de a se strânge şi 
mai mult legăturile economice, care există între Italia şi 


*) La scadenţă pactul acesta a fost prelungit pe şease luni 
şi prelungirea s'a repetat de câteva ori pe acelaş termen, ultima 
prelungire datând dela 17 lulie 1933. Din lanuarie 1934 el a 
încetat de a mai avea altă valoare decât una istorică=documen= 
tară. 


www.dacoromanica.ro 


427 


România, guvernul regal italian şi guvernul regal român 
au hotărât să procedeze la numirea unei comisii mixte 
însărcinată să studieze mijloacele practice pentru atinge» 
rea acestui scop. *) 


Odată cu publicarea la Roma a pactului încheiat cum 
şi a protocoluluizanexă, s'a dat publicităţii, în aceiaşi zi, 
un schimb de scrisori între d=nii B. Mussolini şi mare= 
şalul Averescu privitor la ratificarea de către Italia a 
convenției internaţionale dela Paris, din 1920, pentru re= 


cunoaşterea actului de unirea Basarabiei cu România. **) 


*) Adică pregătirea unei convenţii comerciale care s'a şi n= 
cheiat. 


**) Am reprodus mai sus, la pag. 33-34 textul scrisorilor 
schimbate între cei doi şefi de guverne. 


www.dacoromanica.ro 


ACORDURILE DELA LOCARNO *) 
(16 Oct. 1925). 


I Actul final al conferinţei dela Locarno. 


Reprezentanţii guvernelor german, belgian, britanic, fran= 
ez, italian, polonez şi cehoslovac, adunaţi la Locarno, 
dela 5 la 16 Octombrie 1925, în scop de a căuta de co= 
mun acord mijloacele de a apăra de flagelul răsboiului 
naţiunile lor respective, şi de a se îngriji de reglementa= 
rea pacifică a conflictelor de orice natură care ar putea 
eventual isbucni între unele dintre ele. 

Şisau dat agrementul lor la proectele, tratatele şi conven= 
“iunile care îi privesc respectiv şi care, elaborate în cursul 
acestei conferinţe, se referă reciproc unele la altele: 

Tratatul între Germania, Belgia, Franţa, Marea Britanie 
şi Italia (Anexa A). 

Convenţia de arbitraj între Germania şi Belgia (Anexa B). 

Convenţia de arbitraj între Germania şi Franţa (Ane= 
xa C). 

Tratatul de arbitraj între Germania şi Polonia (Anexa D). 

Tratatul de arbitraj între Germania şi Cehoslovacia (A= 
nexa E). 

Aceste acte, acum parafate ne variefur, vor purta data 
acestei zile, reprezentanții părţilor interesate convenind 
să se întâlnească la Londra, la 1 Decembrie viitor, pentru 
a proceda, în cursul unei aceleiaşi adunări, la formalita= 
tea semnărei actelor care îi privesc. 


*) In afară de problema siguranţei europene pe Rhin, acor= 
durile acestea au avut o legătură directă şi imediată pentru în= 
cheerea pactelor francez=român şi italo=român din 1926, repro= 
duse mai sus, şi au schimbat concepţia şi redactarea vechei 
alianţe româno=polone în aşa zisul stil locarnian. 


www.dacoromanica.ro 


429 


Ministerul afacerilor străine al Franţei, face cunoscut 
că la sfârşitul proectelor de tratate de arbitraj menţionate 
mai sus, Franţa, Polonia şi Cehoslovacia au hotărât, tot 
la Locarno, proecte de acord în scop de a=şi asigura rez 
ciproc beneficiul ziselor tratate. Aceste acorduri vor fi 
regulat depuse la Societatea Naţiunilor, dar, începând de 
astăzi, d. Briand ţine copii de pe ele la dispoziția pute- 
rilor aici reprezentate. 

Secretarul de Siat la afacerile streine al Marei Britanii 
propune ca drept răspuns la anumite cereri de explicaţie 
privitoare la articolul 16 din pactul Societăţii Naţiunilor, 
ce au fost prezentate de cancelarul şi ministrul de afaceri 
streine al Germaniei, scrisoarea, al cărei proect este de 
asemenea anexat aici (ANEXA F), să-i fie trimeasă în as 
celaş moment când se va proceda la formalitatea iscălizii 
actelor sus=menţionate. Propunerea aceasta e primită. 

Reprezentanții guvernelor aci reprezentate declară că au 
convingerea fermă că intrarea în vigoare a acestor tratate 
şi convenţii va contribui, în largă măsură, să aducă o 
destindere morală între naţiuni, că va înlesni simţitor 
deslegarea multora din problemele politice sau economice 
potrivit cu interesele şi sentimentele popoarelor, şi că, în» 
tărind pacea şi siguranţa în Europa, ea va fi în stare să 
grăbească, într'adevăr, dezarmarea prevăzută prin artico= 
lul 8 din pactul Societăţii Naţiunilor. 

Ei se obligă să=şi dea sincer concursul la lucrările şi 
până acum începute de Societatea Naţiunilor cu privire 
la dezarmare şi să caute realizarea acesteia printr'o înţe= 
legere generală. 


Făcut la Locarno, în 16 Septembrie 1925. 
(Semnăfarile *) 


ANEXA A. 
TRATATUL DE GARANȚIE MUTUALĂ DINTRE GER- 
MANIA, BELGIA, FRANȚA, ANGLIA ŞI ITALIA 


(Pactul renan propriu zis). 
Preşedintele Statului german, Majestatea Sa Regele 


*) Dr. Luther Stressemann, E. Vandervelde, A. Briand, Au- 
sten Chamberlain, B. Mussolini, Al. Skrzynski, Ed. Beneş. 


www.dacoromanica.ro 


430 


Belgiei, preşedintele republicei franceze, Majestatea Sa 
Regele regatului unit al Marei Britanii şi Irlandei şi al 
teritoriilor britanice de dincolo de mări, Împărat al Indii- 
lor, Majestatea Sa Regele Italiei, 

Cu grijă de a împlini dorinţa de siguranţă şi de ocro= 
tire ce însufleţeşte naţiunile care au avut de îndurat fla= 
gelul răsboiului dela 1914-1918; 

Constatând abrogarea tratatelor de neutralizare a Belgie! 
şi conştienţi de nevoia de a asigura pacea în zona care 
a fost aşa de des teatrul conflictelor europene; 

Și deopotrivă insufleţiţi de dorinţa sinceră de a da tu= 
turor puterilor semnatare interesate garanții complimentare 
în cadrul pactului Socieţăţii Naţiunilor şi al tratatelor ce 
sunt în vigoare între ele; 

Au hotărât să închee în aceste scopuri un tratat şi au 
desemnat ca plenipotenţiarii lor pe (urmează numele acesa 
fora) cari, după ce au schimbat plinele lor puteri, recunos= 
cute în buna şi cuvenită formă, au convenit dispoziţiunia= 
le următoare: 

Art. 1. — Înaltele Părţi Contractante garantează indivia 
dual şi colectiv, după cum este stipulat în articolele de 
mai jos, menţinerea sfafului guo teritorial rezultând din 
frontierele între Germania şi Belgia şi între Germania şi 
Franţa, şi inviolabilitatea ziselor frontiere astfel cum sunt 
fixate prin sau în executarea tratatului de pace semnat la 
Versailles, la 28 Iunie 1919, precum şi observarea dispo» 
zițiunilor articolelor 42 şi 43 ale zisului tratat privitoare 
la zona demilitarizată *). 

Art. 2. — Germania şi Belgia şi, deasemenea, Germania 
şi Franţa, se obligă reciproc să nu se dedea de o parte 


*) Zrafatul de Versailles partea ÎI, secțiunea II], art. 42: 

„Este interzis Germaniei de a menţine sau de a construi fors 
tificațiuni, fie pe malul stâng al Rinului, fie pe malul drept, la 
Vest de o linie trasă la 50 kilometri la Estul acestui fluviu“, 
şi art. 43: 

„Sunt, de asemeni, interzise, în zona definită la articolul 49, 
întreținerea sau adunarea de forţe armate, fie în mod perma= 
nect, fie în mod timporar, precum şi orice manevre militare de 
orice natură ar fi ele şi menţinerea oricărei înlesniri materiale 
a mobilizării“. 


www.dacoromanica.ro 


451 


şi de cealaltă la nici un atac sau invaziune şisă nu recur= 
gă de o parte şi de cealaltă, în nici un caz, la război. 

Totuşi, această stipulaţiune nu se aplică dacă este 
vorba de: 

1) de exerciţiul dreptului de legitimă aparare, adică de 
a se opune la o violare a angajamentului din alineatul 
precedent sau la o contravenţiune flagrantă la articolele 
42 şi 43 ale zisului tratat de Versailles, când o asemenea 
contravenţie constitue un act neprovocat de agresiune şi 
când, din cauza strângerii de forțe armate în zona demi- 
litarizată, o acţiune imediată este necesară ; 

2) de o acţiune în aplicarea articolului 16 din pactul 
Societăţii Naţiunilor ; 

3) de o acţiune potrivit cu o decizie luată de Aduna= 
rea sau de consiliul Societăţii Naţiunilor, sau prin aplia 
carea articolului 15, aliniatul 7, din pactul Societăţii Nas 
ţiunilor, cu condiţia că, în acest ultim caz, această acţiune 
să fie îndreptată contra unui Stat care cel dintăi s'a de= 
dat la un atac. 

Art. 3. — Luând în consideraţie angajamentele respectiv 
luate de ele în articolul 2 al prezentului tratat, Germania 
şi Belgia şi Germania şi Franţa se obligă, să reguleze pe 
cale pacifică şi în modul următor toate chestiunile, de 
orice natură, care ar veni să le despartă şi care n'ar putea 
fi hotărâte prin procedeele diplomatice obişnuite. 


Toate chestiunile cu privire la care părțile şizar contese 
ta reciproc un drept vor fi supuse judecătorilor, la a că- 
ror hotărâre părţile se obligă să se conformeze. 

Orice altă chestiune va fi supusă unei comisiuni de 
conciliere şi, dacă aranjamentul propus de această comisi= 
une nu este primit de părţi, chestiunea va fi dusă înain= 
tea Consiliului Societăţii Naţiunilor ca să hotărască po= 
trivit articolului 15 din pactul Societăţii ; 

Modalităţile acestor metode de aplanare sunt obiectul 
convenţiunilor deosebite semnate cu data de azi. 

Art. 4. — 1. Dacă una din ÎInaltele Părţi Contractante 
apreciază că o călcare a aticolului 2 din prezentul tratat 
sau o contravenţiune la articolele 42 sau 43 din tratatul 


www.dacoromanica.ro 


432 


de Versailles a fost sau este săvârșită, ea va aduce ime= 
diat afacerea înaintea Consiliului Societăţii Naţiunilor ; 

2. De îndată ce Consiliul Societăţii Naţiunilor va fi 
constatat că o asemenea violare sau contravenţiune a fost 
săvârşită, el va da fără întârziere avis puterilor semnata= 
re ale prezentului tratat şi fiecare din ele se obligă să 
dea imediat, în acest cas, asistenţa sa puterii împotriva 
căreia ar fi fost îndreptat actul încriminat ; 

3. În cas de violare flagrantă a articolului 2 din pre= 
zentul tratat sau de contravenţiune flagrantă la articolele 
42 sau 43 din tratatul de Versailles de una din Înaltele 
părți Contractante, fiecare din celelalte puteri contraca 
tante se obligă, chiar de acum, să dea imediat asistenţa sa 
puterii împotriva căreia o asemenea violare sau contra= 
venţiune ar fi fost îndreptată, din clipa când zisa putere 
îşi va fi putut da seamă că această violare constitue un 
act neprovocat de agresiune şi că din pricină fie de încăl= 
carea frontierei, fie din începerea ostilităţilor sau din as 
dunarea forţelor armate în zona demilitarizată, e necesară 
o acţiune grabnică. Cu toate acestea, Consiliul Societăţii 
Naţiunilor, sesizat despre chestiune conform primului pas 
ragraf al acestui articol, va face cunoscut rezultatul cera 
cetărilor sale. Inaltele Părţi Contractante se obligă în a. 
semenea caz să procedeze în conformitate cu recomanda= 
țiunile Consiliului care ar fi întrunit unanimitatea votu= 
rilor, afară de voturile reprezentanţilor părţilor prinse în 
ostilităţi. 

Arf. 5.— Stipulaţiunea articolului 3 din prezentul tra. 
tat este pusă sub garanţia Înaltelor Părţi Contractante 
aşa cum e prevăzut mai jos: 

Dacă una din puterile menţionate la articolul 3 refuză 
să se conformeze metodelor de aplanare sau să îndepli= 
nească o deciziune arbitrală sau judiciară şi săvârşeşte o 
violare a articolului 2 din prezentul tratat sau o contra= 
venţiune al articolele 42 sau 43 ale tratatului de Versail= 
les, se vor aplica dispoziţiunile articolului 4 al prezentu= 
lui tratat. 

În cazul când, fără a săvârşi o violare a articolului 2 al 


www.dacoromanica.ro 


433 


prezentului tratat sau o contravenţiune la articolele 42 sau 
43 ale tratatului de Versailles, una din puterile menţio= 
mate la articolul 3 ar refuza să se conformeze metodelor 
de aplanare sau să execute o deciziune arbitrală sau ju= 
diciară, cealaltă parte va sesiza Consiliul Societăţii Na= 
țiunilor, care va propune măsurile de luat. Inaltele Părţi 
Contractante se vor conforma acestor propuneri. 

Art. 6. — Dispoziţiunile prezentului tratat nu aduc a= 
tingere drepturilor şi obligaţiunilor rezultând pentru Inal= 
tele Părţi Contractante din tratatul de Versailles, precum 
şi din aranjamentele complimentare, inclusiv cele semnate 


la Londra la 30 August 1924. 


Art. 7. — Prezentul tratat, menit să asigure păstrarea 
păcei şi conform pactului Societăţii Naţiunilor, nu va pu= 
tea fi interpretat că restrânge misiunea acesteia de a lua 
măsurile potrivite spre a apăra cu succes pacea lumii. 

Art. 8. — Prezentul tratat va fi înregistrat la Societatea 
Naţiunilor conform pactului Societăţii. El va rămâne în 
vigoare până ce, după cererea uneia sau alteia dintre Inalte= 
le Părţi Contractante, notificată celorlalte puteri semnatare 
cu trei luni mai înainte, Consiliul, votând cu majoritatea 
de două treimi cel puţin, constată că Societatea Naţiuni= 
lor asigură Inaltelor Părţi Contractante garanţii îndestu= 
lătoare. Tratatul va înceta, atunci, să aibă efect la expi= 
rarea unui termen de un an. 

Arf. 9. — Prezentul tratat nu va impune nici o obligaţi» 
une vresunuia dintre Dominioanele britanice sau Indiei, 
afară numai dacă guvernul acestui Dominion sau al Indiei 
face cunoscut că acceptă aceste obligaţiuni. 

Arf. 10. — Prezentul tratat va fi ratificat şi ratificările 
vor fi depuse la Geneva, în arhivele Societăţii Naţiunilor, 
cât mai repede se va putea. 

El va intra în vigoare din moment ce toate ratificările 
vor fi fost depuse şi (Germania va fi devenit membră a 
Societăţii Naţiunilor. 

Prezentul tratat făcut întrun singur exemplar, va fi 


depus în arhivele Societăţii Naţiunilor, depe care secre= 
28 


www.dacoromanica.ro 


454 
tarul general va fi rugat să dea fiecăreia din Inaltele Parţi 
Contractante copii certificate conforme. 
Drept care plenipoteuţiarii susnumiţi au semnat pre= 
zentul tratat. 
Făcut la Locarno, la 16 Octombrie 1925. 


(Semnăfurile) 
ANEXA B : Convenfia de arbitraj între Germania şi Belgia 
” C: : n n " n ” „ Franfa 
» D : n ” n n n n" Polonia 
„ E*): a a P 1 5 » Ceboslo= 
vacia. 
ANEXA F. 
NOTA COLECTIVĂ GERMANIEI PRIVITOARE LA 
ARTICOLUL 16 DIN PACTUL 


SOCIETĂŢII NAŢIUNILOR 


Londra, 1 Decembrie 1925. 
Excelente **), 
Delegaţia germani a binevoit să ceară câteva precizări 
în privinţa articolului 16 din pactul Societăţii Naţiunilor. 
Nu avem calitatea ca să ne pronunţăm în numele Societă= 
ţii, dar nu şovăim, în urma discuţiunilor ce s'au şi făcut 
în Adunare şi în comisiunile Societăţii şi după explica= 
ţiunile ce s'au schimbat între noi, să vă spunem interpre= 
tarea pe care o dăm articolului 16, din partea noastră. 
După această interpretare, obligaţiunile ce decurg din 
zisul articol pentru membrii Societăţii trebuesc înţelese în 
sensul că fiecare din Statele membrii ai Societăţii este 
ținut să colaboreze în chip leal şi efectiv pentru a face 
să se respecte pactul şi pentru a se opune la orice act 
de agresiune, într'o măsură potrivilă cu situaţia sa mili= 
tară şi care să țină seamă de poziţia lui geografică. 
Avem onoarea să oferim în acelaş timp Excelenţelor 
Voastre asigurarea prea înaltei noastre consideraţiuni. 
(Urmează semnăturile *) 


*) In text uniform pe care nu le reproducem din economie 
de spaţiu. 


+) E. L. Cancelarul şi Ministrul de externe al Germaniei. 


www.dacoromanica.ro 


435 


II. Tratatul dintre Franţa şi Polonia. 
(16 Oct. 1995). 


Preşedintele republicei Franceze şi preşedintele republi= 
cei Poloniei ; 

Deopotrivă îngrijaţi de a vedea Europa ferindu=se de 
răsboi printr'o sinceră observare a angajamentelor luate 
astăzi în scop de menţinere a păcii generale ; 

Au hotărât să=şi garanteze reciproc binefacerile ei prin= 
tr'un tratat încheiat în cadrul pactului Societăţii Națiuni 
Jor şi a tratatelor ce există între ei; 

Şi au desemnat pentru aceasta ca plenipotenţiarii lor pe : 


(urmează numele acestora) 


cari, după ce şi=au schimbat plenipotenţele, recunoscute 
în bună şi cuvenită formă, au convenit în privinţa urmă= 
toarelor dispozițiuni : 

Arf. 1. — În cazul când Polonia sau Franţa ar suferi 
dintr'o abatere dela angajamentele încheiate astăzi între 
ele şi Germania, în vederea păstrării păcei generale, Fran= 
ţa şi reciproc Polonia lucrând prin aplicarea articolului 16 
din pactul Societăţii Naţiunilor, se obligă să-şi dea ime= 
diat ajutor şi asistență dacă o asemenea abatere e°’ înso= 
+ită de o recurgere la arme, care n'ar fi fost provocată. 

În cazul când Consiliul Societăţii Naţiunilor hotărând 
asupra unei chestiuni adusă dinaintea lui conform ziselor 
angajamente, n'ar fi isbutit să facă să fie primit raportul 
lui de către toţi membrii Societăţii alţii decât reprezen= 
tanţii părților în conflict, şi când Polonia sau Franţa s'ar 
pomeni atacate, fără să fi provocat, Franţa şi reciproc Po= 
lonia, lucrând prin aplicarea articolului 15, aliniatul 7, din 
pactul Societătii Naţiunilor, îi vor da imediat ajutor şi 
asistenţă. 

Art. 2. — Nimic din cuprinsul prezentului tratat nu va 


*) Acelaşi ca la actul final dela Locarno date mai sus în notă 
afară de delegaţii germani (dr. Luther şi Stresemann) bine în= 
teles ; în locul d-lui Mussolini a semnat Vittorio Scialoja, iar 
pentru Anglia şi semnătura delui Stanley Baldwin alături de d. 
Chambarlain. 


www.dacoromanica.ro 


436 


aduce atingere drepturilor şi obligațiunilor Inaltelor Părţi 
Contractante în calitatea de membri ai Societăţii Naţiuni= 
lor. şi nu va fi interpretat ca restrângând misiunea aces= 
tuia de a lua măsurile potrivite să salveze cu succes pa= 
cea lumei. 

Art. 3. — Prezentul tratat va fi înregistrat la Societatea 
Naţiunilor, conform pactului. 

Arf. 4. — Prezentul tratat va fi ratificat. Ratificările vor 
fi depuse la Geneva, la Societatea Naţiunilor, deodată cu 
ratificările tratatului încheiat la data de astăzi între Ger= 
mania, Belgia, Franţa, Marea Britanie şi Italia şi cu tra= 
tatul încheiat la aceiaşi dată între Germania şi Polonia. 

E] va intra şi va rămânea în vigoare în aceleaşi con= 
dițiuni ca şi zisele tratate. 

Prezentul tratat, făcut într'un singur exemplar, va fi 
depus la arhivele Societăţii Naţiunilor depe care Secreta= 
rul general va fi rugat să dea fiecăreia din Inaltele Părţi 
Contractante copii certificate conforme. 

Drept care plenipotenţiarii susnumiţi au semnat prezen=. 
tul tratat. 

Făcut la Locarno, în 16 Octombrie 1925%). 


(Semnăturile) 


*) Un tratat cu tot identic s'a semnat la aceiaşi dată, tot la 
Locarno, între Franţa şi Cehoslovacia. 


www.dacoromanica.ro 


PACTUL BRIAND-RELLOGG 
SAU PACTUL DELA PARIS"). 
(27 August 1928). 


Preşedintele Reichului German, Preşedintele Statelor- Unite 
ale Americei, Majestatea Sa Regele Belgiei, Preşedintele Re= 
publicei Franceze, Wlajestatea Sa Regele Marei Britanii, al 
Irlandei şi al Teritoriilor Britanice de dincolo de Mări, Im- 
părat al Indiilor, Wlajestatea Sa Regele Italiei, Majestatea Sa 
Împăratul Japoniei, Preşedintele Republicei Poloniei, Preşe= 

dintele Republicei Cehoslovace. 


Având sentimentul adânc al datoriei solemne ce le inə 
cumbă de a desvolta buna stare a omenirei; 

Convinşi că a sosit momentul dea proceda lao sinceră 
renunțare la răsboi ca instrument de politică naţională, 
pentru ca relaţiile paşnice şi amicale ce există actualmente 
între popoarele lor să poată fi perpetuate ; 

Convinşi că orice schimbare în relaţiile lor mutuale tre= 
bue urmărită numai prin procedeuri pacifice şi realizată în 
ordine şi în pace şi că orice putere semnatară, care ar 
căuta de acum înainte să dea desvoltare intereselor sale 
naţionale recurgând la răsboi, va trebui să fie lipsită de 
beneficiul prezentului tratat. 

Sperând că, încurajate de exemplul lor, toate celelalte 
naţiuni ale lumei se vor alătura la aceste sforţări umani= 


*) Zis şi tratatul multilateral pentru renunţarea la răsboi. A 
fost semnat din primul moment de 11 State, între care toate 
marile puteri afară de U. R. S. S. şi au aderat, foarte curând 
nenumărate alte State depăşind numărul membrilor S. N. în 
acel timp. România a aderat la 4 Septembrie 1928, iar lege= 
ratificatoare, votată cu unanimitate în ambele corpuri legiuitoare, 
a apărut în „Monitorul Oficial“ la 7 Februarie 1929. * 


www.dacoromanica.ro 


438 


tare şi aderând la prezentul tratat de îndată ce va intra 
în vigoare, îşi vor pune popoarele în stare de a profita 
de binefăcătoarele lui stipulaţiuni, unind astfel naţiunile 
civilizate ale lumii într'o renunțare comună la răsboi ca 
instrument al politicii lor naţionale, 

Au hotărât a încheia un tratat şi în acest scop au de= 
semnat ca plenipotenţiarii respectivi ai lor, anume : 


(Urmează numele acestora) 


cari, după ce şi-au comunicat împuternicirile, recunos= 
cute în bună şi cuvenită formă, au căzut de acord asupra 
articolelor următoare : * 

Arf. 1. — Înaltele Părţi Contractante declară solemn în 
numele popoarelor lor respective că condamnă recursul la 
răsboi pentru regularea diferendelor internaţionale şi res 
nuaţă la el ca instrument de politică naţională în relaţiunie 
le lor mutuale. 


Art. 2. — Inaltele Părţi Contractante recunosc că regu» 
larea sau rezolvarea tuturor diferendelor sau conflictelor, 
de orice natură sau de orice origină ar fi ele, cari se vor 
putea ivi între ele, nu va trebui niciodată urmărită decât 
prin mijloace pacifice. 

Arf. 3. — Prezentul tratat va fi ratificat de Inaltele Părţi 
Contractante desemnate în preambul, conform cerinţelor 
constituţiilor lor respective şi va lua efect între ele de 
îndată ce toate instrumentele de ratificare vor fi fost depu= 
se la Washington. 

Prezentul tratat, când va fi fost pus în vigoare aşa cum 
se prevede în paragraful precedent, va rămâne deschis cât 
timp va fi de trebuinţă pentru adeziunea tuturor celorlal= 
te puteri din lume. Fiecare instrument care stabileşte ade= 
ziunea unei puteri se va depune la Washington, iar tra= 
tatul, imediat după această depunere, va intra în vigoare 
între puterea care îşi dă astfel adeziunea şi celelalte pu= 
teri contractante. 

Va aparţine guvernului Statelor.Ulnite a procura fiecăs 
rui guvern desemnat în preambul şi oricărui guvern care 
va adera ulterior la prezentul tratat o copie certificată 


www.dacoromanica.ro 


439 


conformă depe zisul tratat şi depe fiecare din instrumen= 
tele de ratificare sau de adeziune. Va aparţinea, asemenea, 
guvernului Statelor=Unite a notifica telegrafic ziselor gu= 
verne fiecare instrument de ratificare sau de adeziune 
imediat după depunere. 

Drept care, plenipotenţiarii respectivi au semnat pres 
zentul tratat, stabilit în limba franceză şi în limba engle= 
ză, amândouă textele având tărie egală şi şi-au pus pe el 
sigiliile. 

Făcut la Paris, la 27 August 1998. 

(Semnăfurile) 


www.dacoromanica.ro 


PROTOCOLUL DELA MOSCOVA 
(LITVINOEE) 


pentru punerea în vigoare cu anticipație a 
pactului dela Paris (9 Febr. 1929 *). 


Guvernul Republicei Estoniene, Preşedintele Republicei Le= 
foniei, Preşedintele Pepublicei Poloniei, Majestatea Sa Regele 
României şi Comitetul central executiv al Uniunii Republi= 

celor Soviefisfe Socialiste. 


Insufleţiţi de dorinţa de a contribui la menţinerea păcii 
existente între ţările lor şi, în acest scop, de a pune în 
vigoare fără întârziere între popoarele acestor ţări tratatul 
de renunțare la răsboi, ca instrument de politică naţională, 
semnat la Paris, la 27 August 1998; 


Au hotărît să îndeplinească aceste intenţiuni prin efectul 


*) In discursul rostit la 9 Februarie 1919, la Moscova, înain= 
tea delegaților prezenţi pentru semnătura protocolului, câteva 
minute înainte de îndeplinirea solemnului act, d. Litvinoff, co= 
misarul afacerilor streine ale U. R. S. S.a ţinut să spună, între 
altele, şi următoarele: „Faptul că printre noi se află în calitate 
de delegat semnatar al protocolului, reprezenfantul unui Sfat cu 
care Uniunea nu are relafiuni diplomatice normale (adică România 
N. R.) şi cu care exisfau vechi şi serioase conflicte care n'au fost 
lichidate şi pe care acest protocol nu le înlătură, acest fapt, zic, 
nu este decât o dovadă mai mult despre spiritul paşnic de care 
e însuflețită Uniunea Sovietică“. (În volumul Z. U. R. S. S. ef la 
paix, recueil a documents, Paris 1929, publicat de asociația „Les 
amis de l' Union Sovietique“, pag. 314). 

Ratificarea protocolului dela Moscova s'a făcut în Parlamen= 
tul României cu unanimitate şi'n mijlocul unor manifestații im= 
presionante de dragoste de pace din partea tuluror grupăiilor 
politice. 

Ratificarea a apărut în „Monitorul Oficial“ No. 70 din 27 
Martie 1929. 


www.dacoromanica.ro 


441 


prezentului protocol şi au numit ca plenipotențiari, anume : 
(Urmează numele acestora) 


cari după ce şisau comunicat deplinele puteri recunos= 
cute în bună şi cuvenită formă, au căzut de acord asupra 
celor ce urmează : 

Art. 1. — Tratatul de renunțare la răsboi ca instrument 
de politică naţională, semnat la Paris la 27 August 1998, 
a cărui copie este anexată la prezentul protocol ca parte 
integrantă a sa *), intră în vigoare între părţile contrac= 
tante după ratificarea zisului tratat dela Paris din 1928 
de către organele legislative competente ale Statelor con= 
tractante respective. 

Art. 2. — Punerea în vigoare prin prezentul protocol a 
tratatului dela Paris din 1928 în relaţiunile mutuale ale 
părţilor prezentului protocol va fi valabilă independent de 
intrarea în vigoare a tratatului dela Paris din 1998, astfel 
după cum este stipulată prin articolul acestuia din urmă. 

Art. 3. — 1. Prezentul protocol va fi ratificat prin ora 
ganele legislative competente ale părţilor Contractante, în 
conformitate cu cerințele Constituţiunilor lor respective. 

2. Instrumentele de ratificare vor fi depuse de către 
fiecare din părțile contractante guvernului Uniunii Republi= 
celor Sovietiste Socialiste în termen de o săptămână, cu 
începere dela data ratificării prezentului protocol de către 
partea respectivă. 

3. Din ziua depunerii instrumentului de ratificare de 
către două din părţile contractante prezentul protocol va 
intra în vigoare între aceste două părţi. In relaţiunile muz 
tuale ale celorlalte părţi contractante şi ale Statelor pentru 
cari protocolul a şi intrat în vigoare, va intra în vigoare 
pe măsură ce se va depune instrumentul lor de ratificare. 

4. Guvernul Uniunii Republicelor Sovietiste Socialiste 
va notifica imediat fiecare depunere tuturor semnatarilor 
prezentului protocol. 

Arf. 4. — În scop de a da efect primului articol al pre= 


*) Textul acelui pact dela Paris este reprodus la pag. 437. 


www.dacoromanica.ro 


442 


zentului protocol, fiecare Parte Contractantă după ratifi= 
carea de către organele sale legislative a tratatului dela 
Paris din 1928 o va notifica imediat pe cale diplomatică 
guvernului Uniunii Sovietiste Socialiste şi tuturor celora 
lalte părţi la prezentul protocol. 

Art. 5. — Prezentul protocol este deschis adeziunii gu= 
vernelor tuturor ţărilor. Notificarea adeziunii definitive va 
trebui să fie făcută în numele guvernului Uniunii Repu= 
blicelor Sovietiste Socialiste care o va notifica tuturor 
celorlalte părţi la prezentul protocol. Din momentul pris 
mirii zisei notificări privitoare la adeziune, prezentul pro= 
tocol va fi pus în vigoare în relaţiunile mutuale ale Sta= 
tului aderent şi a tuturor celorlalte părţi la prezentul pro= 
tocol. 

Arf. 6. — Punerea în vigoare prin efectul prezentului 
protocol a tratatului dela Paris din 1928 în relaţiunile 
mutuale ale Statului aderent și ale tuturor celorlalte părţi 
la prezentul protocol va trebui să fie realizată pe calea 
prevăzută la articolul IV al prezentului protocol, 

Arf. 7. — Prezentul protocol este întocmit întrun sin» 
gur exemplar după care copie autentică va fi comunicată 
de către guvernul Uniunii Republicelor Sovietiste Socia» 
liste fiecăruia din Statele semnatare sau aderente. 

Drept care plenipotenţiarii sus numiţi au semnat prez 
zentul Protocol şi şisau pus sigiliile lor. 

Fäcut la Moscova, la 9 Fevruarie 1929. 

(Semnăturile) 


www.dacoromanica.ro 


PACTUL DE ÎNŢELEGERE ŞI 
COLABORARE ÎNTRE CELE 


PATRU MARI PUTERI") 
(Roma, 7 lunie 1933). 


Preşedintele Statului german, Preşedintele republicei Fran= 
ceze, Majesfafea Sa Regele Marei Britanii, al Irlandei şi al 
feritoriilor britanice de dincolo de mări, Împărat al Indiei şi 


Majestatea Sa Regele Ifaliei ; 


Fiind conştienţi de răspunderile deosebite ce le impun 
faptul că sunt reprezentanţi cu titlu permanent în Con= 
siliul Societăţii Naţiunilor, faţă de Societate însăşi şi de 
membrii ei cât şi de acelea care decurg din semnăturile 
lor comune pe acordurile dela Locarno ; 


Încredinţaţi că starea de neliniște, care domneşte în lume, 
nu poate fi înlăturată decât printr'o întărire a solidarităţii 
Lor în stare să sporească în Europa credinţa în pace; 

Credincioşi obligaţiilor ce le-au luat prin pactul Societă= 
ţii Naţiunilor, prin tratatele dela Locarno şi prin pactul 
Briand=Kellogg şi amintind de declaraţia de nez=recurgere 
la forţă, al cărei principiu a fost proclamat în declaraţia 
iscălită la Geneva la 11 Decembrie 1932 de către delegaţii 
Lor la conferinţa dezarmării şi adoptată la 2 Martie 1933 
de către comisia politică a zisei conferinţe ; 

Îngrijaţi să dea deplinul folos tuturor prevederilor din 
pactul Societăţii Naţiunilor, conformându=se metodelor şi 


*) Zis şi pactul dela Roma sau „pactul celor patru“ sau, în 
sfârşit, ca o chestie de amor propriu după pactul dela Paris 
(Briand-Kellogg), „pactul Mussolini“ în lucrarea senatorului 
Francesco Salata, I? patfo Mussolini, Verona 1933, pag. 340 cu 
ilustraţii. 


www.dacoromanica.ro 


444 


-procedurilor ce sunt prevăzute acolo şi dela care Ei nu 
înțeleg să se abată; 

Respectuoşi ai drepturilor fiecărui Stat despre care nu 
S'ar putea dispune fără cel interesat; 

Au hotărât să închee un pact în acest scop și au de= 
semnat ca plenipotenţiarii Lor pe 


(urmează numele acestora) 


cari, după ce au schimbat deplinele lor puteri, recunos= 
<ute în bună şi cuvenită formă, au căzut de acord în pri- 
vinţa următoarelor dispoziţiuni : 

Art. 1. — ]naltele Părţi Contractante se vor sfătui asu= 
pra tuturor chestiunilor ce sunt ale lor proprii. Ele se 
leagă să facă toate sforțările pentru a practica în cadrul 
Societăţii Naţiunilor o politică de colaborare cu succes 
între toate puterile în vederea menţinerei păcii. 

Arf. 2. — Cât priveşte pactul Societăţii Naţiunilor şi mai 
cu seamă articolele sale 10, 16 şi 19, Inaltele Părţi Con= 
tractante hotărăsc să cerceteze între ele şi sub rezerva 
deciziunilor ce nu pot fi luate decât de organele regulate 
ale Societăţii Naţiunilor, orice propunere privitoare la me» 
todele şi la procedurile potrivite ca să dea efect cum se 
cuvine ziselor articole. 

Art. 3. — Inaltele Părţi Contractante se obligă să facă 
toate sforţările pentru a asigura succesul conferinţei de 
dezarmare şi se rezervă, în cazul când la sfârşitul acestei 
conferinţe ar rămânea în suspensie chestiuni, care le in= 
teresează în chip special, să reia cercetarea lor, între ele, 
prin aplicarea prezentului pact în scopul de a le asigura 
deslegarea pe căile potrivite. 

Art. 4. — Înaltele Părţi Contractante afirmă voinţa lor 
de a se înțelege asupra oricărei chestiuni de ordin ecoa 
nomic ce prezintă un interes obştesc pentru Europa şin 
special pentru restaurarea ei economică în vederea unui 
aranjament de căutat în cadrul Societăţii Naţiunilor. 


Arf. 5. — Prezentul pact s'a încheiat pentru o durată 
de zece ani socotiți dela intrarea lui în vigoare. Dacă, 
înainte de sfârşitul celui de al optulea an, nici una din= 


www.dacoromanica.ro 


r- 


445 


tre Inaltele Părţi Contractante n'a notificat celorlalte in=- 
tenția ei de a-i pune capăt, pactul va fi considerat ca 
reînoit şi va rămâne în vigoare fără limitare de durată, 
fiecare dintre Înaltele Părţi Contractante având, în asez 
menea cas, facultatea de azi pune capăt printr'o declaraţie 
în acest scop, cu un preavis de doui ani. 

Arf. 6. — Prezentul pact redactat în germană, engleză, 
franceză şi italiană, textul francez făcând dovada în cas 
de neînțelegere, va fi ratificat şi ratificările vor fi depuse 
la Roma cât mai repede cu putință. Guvernul regatului 
Italiei va remite fiecăreia dintre Inaltele Părţi contractante 
o copie certificată conformă proceselor verbale despre 
depunere. 

Prezentul pact va intra în vigoare de îndată ce toate 
ratificările vor fi fost depuse. 

El va fi înregistrat la Societatea Naţiunilor conform 
pactului Societăţii. 

Făcut la Roma, la 7 lunie 1933, într'un singur exemplar 
care va rămâne depus în arhivele guvernului regatului 
Italiei, şi depe care copie certificată conformă va fi remisă 
fiecăreia dintre Inaltele Părţi contractante. 

Drept care plenipotenţiarii sus numiţi au semnat pre= 
zentul pact. 


(Semnăturile) 


Nota franceză către guvernele Statelor care alcătuesc 
Mica Înţelegere 


7 Iunie 1933. 


Domnule Ministru, 


Cu data de astăzi a fost parafat, în numele guvernelor 
german, britanic, francez şi italian, tratatul depe care o 
copie este anexată la prezenta notă. 

Îngrijat de a se conforma prevederilor tratatului dela 
10 Iunie 1926 *), prin care cele două guverne s'au obligat 


*) Al cărui text lam la pagina 421. Textul acestei note 
către ministrul României la Paris, d. Dinu Cesianu, poartă în 
notele către ceilalţi miniştri din Paris ai Micei Inţelegeri, d-nii 


www.dacoromanica.ro 


446 


să=şi aducă la cunoştinţă respectiv tratatele sau acordu= 
rile ce le=ar încheia cu terţe puteri, în chestiunile atin= 
gând politica europeană, guvernul republicei a ţinut gu= 
vernul român pe larg informat despre împrejurările în care 
s'a obligat şi despre condiţiile în care s'a desvoltat nego= 
cierea ce s'a isprăvit acum, 


În acelaş spirit şi doritor sä-i arăte încă odată că noul 
tratat nu va atinge întru nimic politica pe care ambele gu= 
verne o urmează pe temeiul tratatului ce le uneşte, guver= 
nul republicei franceze vrea să atragă atenția guvernului 
român (sau cehoslovac ori jugoslav) asupra textului de= 
finitiv al articolului 2 din tratatul parafat astăzi. 


Această dispoziție, care exclude cercetarea principiului 
revizuirii şi a cazurilor concrete de aplicare, putând, to= 
tuşi, să conducă la cercetarea unor propuneri privitoare 
la metodele şi procedurile potrivite ca să dea efect de= 
plin articolelor din pactul Societăţii Naţiunilor, şi în spe= 
cial mai multora dintre ele în enumerarea cărora se află 
articolul 19, guvernul republicei franceze doreşte să pre= 
cizeze principiile care îl vor conduce în ceea ce priveşte 
acest articol 19. 


Mai întâi, nu poate fi vorba să se întroducă nici o ches= 
tiune de revizuire în afară de regulile stabilite prin arti= 
colul 19 din pactul Societăţii Naţiunilor. Dealtă parte, în 
eventualitatea cercetării unei proceduri de aplicat în ca= 
zul când unul sau mai multe State, dorind şă ridice o 
chestiune teritorială regulată prin tratate, şi-ar propune 
să ceară Adunării ca să hotărască în această privință pe 
temeiul acestui articol 19 din pactul Societăţii Naţtunilor, 
guvernul republicei nu va primi nici o propunere care ar 
năzui să modifice condiţiunile potrivit cărora, după ter= 


Osusky şi Spalaicovici menţiunea tratatelor corespunzătoare ale 
Franţei cu Cehoslovacia dela 25 Ianuarie 1924 şi cu Iugoslavia 
dela 11 Noembrie 1927. Textul acestor două din urmă tratate 
fiind identic, am reprodus mai jos numai tratatul franco=jugoslav. 

O notă identică celei din nota circulară, a fost presentată şi 
guvernului polon prin d. Jules Laroche, ambasadorul Franţei 
la Varşovia. 


www.dacoromanica.ro 


447 


menii pactului, Adunarea poate invita valabil pe membrii 
Societăţii, Naţiunilor să purceadă la o nouă cercetare a 
tratatelor ce au ajuns inaplicabile sau a situaţiunilor in= 
ternaţionale a căror menţinere ar putea pune în primejdie 
pacea lumei. Unanimitatea membrilor prezenţi cuprinzând 
voturile părţilor, astăzi necesară întru aplicarea principiilor 
generale din pact, va trebui, deci, să continue a fi cerută 
pentru ca Adunarea să poată da votul despre care e vorba. 

Primiţi, Domnule ministru, asigurările înaltei mele con= 
sideraţii. 


(ss) Paul Boncour *) 


*] Ministrul de afaceri streine al Franţei în acel moment. 

La nota guvernului francez, cele trei guverne ale ţărilor Mi= 
cei Înţelegeri au răspuns confirmând punctul de vedere fran= 
cez în privința unanimităţii strict necesară pentru aplicarea art, 


19 din pactul S. N. 


www.dacoromanica.ro 


PACTUL INŢELEGERII BALCANICE 
(Afena, 9 Feveuarie 1934). 


Preşedintele republicei elene, Majestatea Sa Regele Româ= 
piei, preşedintele republicei furce şi Wlajestatea Sa Regele lu= 
goslaviei ; 


Doritori de a contribui la întărirea păcii în Balcani; 

Insufleţiţi de spiritul de înţelegere şi de împăciuire care 
a prezidat la elaborarea pactului Briand-Kellogg şi la ho= 
tărârile privitoare la el ale Adunării Societăţii Naţiunilor ; 

Ferm hotărâți să asigure respectul angajamentelor con= 
contractuale în fiinţă şi menţinerea ordinei teritoriale acum 
stabilită în Balcani ; 

Au hotărât să închee un pact de înţelegere balcanică 
şi în acest scop au desemnat pe plenipotenţiarii Lor res= 
pectivi, anume: 


(urmează denumirea acestora) 


cari, după ce şisau schimbat deplinele puteri recunos= 
cute în bună şi cuvenită formă, au convenit în privința 
următoarelor dispozițiuni : 

Arf. 1. — Grecia, România, Turcia şi Iugoslavia îşi gaz 
rantează mutual siguranța tuturor fruntariilor lor balcanice: 

Arf. 2. — Inaltele Părţi Contractante se obligă să se sfă= 
tuiască asupra măsurilor de luat în faţa unor împrejurări 
ce ar putea atinge interesele lor aşa cum sunt definite 
prin prezentul acord. 

Ele se obligă să nu întreprindă nici o acţiune politică 
faţă de orice altă ţară balcanică, nesemnatară a prezentua= 
lui acord, fără avizul mutual prealabil, şi să nu ia nici o 
obligaţie politică, faţă de orice altă ţară balcanică fără 
consimţământul celorlalte Părţi contractante. 


www.dacoromanica.ro 


449 


Art. 3. — Prezentul acord va intra în vigoare îndată 
după semnarea lui de toate puterile contractante şi va fi 
ratificat cât mai repede cu putinţă ; el va fi deschis orică= 
rei alte ţări balcanice, a cărei aderare va face obiectul 
unei cercetări favorabile din partea Părţilor contractante, 
şi va avea efect de îndată ce celelalte ţări semnatare îşi 
vor fi notificat asentimentul. 

Drept care, zişii plenipotenţiari au semnat prezentul pact, 

Făcut la Atena, în 9 Fevruarie 1934, în patru exempla= 
re, din care câte unul a fost remis fiecăreia din lnaltele 
Părţi contractante. 

(Semnăturile *) 


+) D-nii Demetru Maximos, Nicolae Titulescu, Tefic Ruşdi 
Bey şi Bogoliub Jevtici, miniştrii de afaceri străine ale celor 
patru State semnatare. n 


www.dacoromanica.ro 


RELUAREA RAPORTURILOR ROMÂNIEI 
CU RUSIA SOVIETICĂ. 


Schimbul de scrisori şi de note între d-nii 
Titulescu şi Litvinof dela 9 [Iunie 1934. 


lată fextul scrisorii d-lui Titulescu adresată d-lui Lifvinof ; 


Geneva, 9 Iunie 1934. 
Domnule Ministru, 


Am onoarea a aduce la cunoştinţa Domniei Voastre cele 
ce urmează : 

La conferinţa Micei Inţelegeri de la Zagreb, din 22 Ia- 
nuarie 1934, cei trei miniştri de afaceri străine au hotă= 
rât între ei că ar fi oportun ca Statele membre ale Micei 
Inţelegeri să reia relaţiile diplomatice normale cu U. R. 
S. S. de îndată ce împrejurările diplomatice şi politice ne= 
cesare vor fi întrunite. In urma convorbirilor mele cu 
Domnia Voastră; dile Comisar al poporului, la începutul 
lunei lui Iunie, Consiliul permanent al Micei Înţelegeri a 
constatat, la Geneva, că împrejurările politice şi diploma= 
tice îngăduesc, acum, fiecăruia dintre Statele membre ale 
Micei Inţelegeri să lucreze conform rezoluţiei dela Zagreb 
în momentul oportun. 

Având în vedere ceiace precede, sunt fericit de a vă 
informa că drept rezultat al convorbirilor noastre guver= 
nul regal al României a hotărât să stabilească relaţiuni 
diplomatice normale cu U. R. S. S. şi să purceadă la nu= 
mirea unui trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. 

Am ferma convingere că relaţiunile astfel stabilite vor 
rămâne pentru totdeauna normale şi amicale şi că naţiu= 
nile noastre vor continua să coopereze, pentru cel mai 
mare bine reciproc al lor, la menţinerea păcii lumii. 


www.dacoromanica.ro 


451 


Va rog să primiţi, d-le Comisar al poporului, asigura, 
rea consideraţiei mele cele mai înalte. 


(ss) Zifalescu 


Ministrul afacerilor străine 
al României 


La aceasfa, d. Lifvinof a răspuns prin următoarea scrisoare ; 
Geneva, 9 Iunie 1954, 
Domnule Ministru, 


Sunt fericit de a vă informa că-drept rezultat al 
convorbirilor noastre guvernul Uniunii republicelor sovi= 
etice socialiste a decis să stabilească relaţiuni diplomatice 
normale cu guvernul regal al României şi să purceadă la 
numirea unui trimis extraordinar şi ministru plenipo= 
tenţiar. 

Am ferma convingere că relaţiile astfel stabilite vor ră= 
mâne pentru totdeauna normale şi amicale şi că națiu= 
nile noastre vor continua să coopereze, pentru cel mai 
mare bine reciproc al lor, la menţinerea păcii lumii. 

Va rog să primiţi, domnule ministru al afacerilor stră= 
ine, asigurarea consideraţiei mele cele mai înalte. 


(ss) M. Lifvinof 
Comisar al Poporului la 
afacerile străine 


In aceiaşi zi, fof la Geneva, cei doui miniştri de afaceri 
sfiăine au schimbat între ei urmăfoarea notă cu text identic : 


Geneva, 9 lunie 1934. 
Domnule Ministru, 


Prin scrisorile ce am schimbat la 9 Iunie 1934, relaţi= 
uni diplomatice regulate au fost stabilite între ţările noa= 


-stre. 
Pentru ca aceste relaţiuni să se poată desfăşura în chip 


normal, în înţelesul unei apropieri din ce în ce mai mari 
şi a unei prietenii reale şi trainice, am onoarea de a con= 


firma înţelegerea care urmează : 


www.dacoromanica.ro 


— 463 


Guvernele ţărilor noastre îşi garantează mutual pli= 
nul şi întregul respect al suveranităţii fiecăruia din Sta= 
tele noastre şi abţinerea dela orice imixtiune, directă sau 
indirectă, în afacerile interne şi în desvoltarea fiecăreia 
dintre ele şi în special a oricărei agitaţiuni, propagandă şi 
oricărui fel de intervenţiuni sau de sprijin al acestora. 

Guvernele se obligă în afară de aceasta, de a nu crea, 
nici de a susţine, nici de a autoriza şederea pe teritoriul 
lor a organizaţiilor care şi=zar propune ca scop lupta ar= 
mată contra celuilalt Stat, sau atentate prin forţă la regi= 
mul lui politic ori social, sau provocând acte de terorism 
ori preparând asemenea acte contra reprezentanţilor lui 
oficiali, precum nici a organizaţiilor care şi-ar atribui ro= 
lul de guvern al celuilalt Stat sau a unei părți din teri= 
toriul lui. 

De asemenea, ele se leagă de a interzice recrutarea ca 
şi intrarea pe teritoriul lor şi tranzitul prin teritoriul lor 
a forţelor armate, a armelor, a muniţiunilor, a echipamen= 
tului şi al oricărui fel de material destinat acestor orga= 
nizaţii. 

Binevoiţi vă rog a primi, Domnule ministru al afaceri= 
străine, asigurarea consideraţiei mele cele mai înalte. 

(Ilrmează la fiecare scrisoare cu fext identic adresată unui 
minisfru, semnătura celuilalt în numele guvernului respectiv. 


www.dacoromanica.ro 


PACTUL DE NEAGRESIUNE ŞI 
IMPĂCIUIRE DELA RIO-DE-JANEIRO”) 


(16 Octombrie 1933). 


Statele aici arătate. 

Dornice de a contribui la consolidarea păcei şi a=şi da 
aderarea la sforțările făcute de toate naţiunele civilizate 
pentru a desvolta spiritul de armonie universală ; 

In scopul de a condamna răsboaele de agresiune şi do= 
bândirile teritoriale care ar fi obţinute prin mijlocul cu= 
cerirei cu forţa armelor, punându-le în imposibilitate şi 
pedepsind ilegalitatea lor prin dispoziţiunile pozitive ale 
acestui tratat, spre a le înlocui prin soluţiuni paşnice în= 
temeiate pe nobilele idei de dreptate şi de echitate; 

Convinse că unul din mijloacele cele mai eficace de a 
asigura binefacerile morale şi materiale pe care le oferă lumei 
pacea, este organizarea unui sistem permanent de aplanare 
a conflictelor internaţionale, care să se aplice de îndată 
ce se întâmplă călcarea principiilor menţionate ; 

Au decis să pună sub forma unei convenţii aceste plaa 
nuri de neagresiune şi bună înţelegere încheind prezentul 
tratat, în vederea căruia, ele au desemnat pe plenipoten= 
țiarii subsemnaţi cari după ce şisau comunicat deplinele 
puteri respective, pe care lesau găsit în bună şi cuvenită 
formă, au convenit asupra dispoziţiunilor ce urmează : 

Art. 1. — Înaltele Părţi contractante declară solemn că 
ele condamnă răsboaele de agresiune în relaţiile lor mus 
tuale, sau cu alte State şi că regularea conflictelor sau 


*) Zis şi pactul de neagresiune Saavedra Lamas, după nu» 
mele ministrului de afaceri străine al Argentinei, care a luat 
iniţiativa acestui instrument internaţional de pace. 


www.dacoromanica.ro 


454 


diferendelor, de orice fel, cari ar putea să se ivească între 
ele, nu trebue să se facă altfel decât prin mijloacele paş= 
nice pe care le consacră dreptul internaţional. 

Art. 2. — Ele declară că între Inaltele Părţi contractante, 
chestiunile teritoriale nu trebue să se rezolve prin vio= 
lenţă şi că ele nu vor recunoaşte nici o schimbare teri= 
torială dacă nu va fi obținută prin mijloace paşnice, nici 
validitatea ocupaţiei sau dobândirii de teritorii care ar fi 
săvârşită prin forța armelor. 

Art. 3. — În caz de neexecutare de către una din Pär- 
tile în conflict, a obligaţiunilor conţinute în articolele pres 
cedente, Statele contractante se obligă a=şi da toate si» 
linţele pentru menţinerea păcei. În acest scop ele vor as 
dopta, în calitatea lor de neutre, o atitudine comună şi 
solidară ; se vor folosi de mijloacele politice, juridice sau 
economice autorizate de dreptul internațional; vor în= 
trebuința influenţa opiniei publice fără să recurgă, în nici 
un caz la intervenţia fie diplomatică, fie armată; toate 
sub rezerva atitudinei care le-ar putea fi impusă, în vir= 
tutea altor tratate colective a căror semnatare ar fi a= 
ceste State. 

Art. 4. — IÎnaltele Părţi contractante se obligă să supună 
procedurii de împăciuire creaiată prin prezentul tratat, 
conflictele special menţionate şi ori care altele ce ar putea 
să se ivească în raporturile lor reciproce, fără alte rezerve 
decât cele enumărate la articolul următor, în toate dife= 
rendele ce n'au putut să se rezolve pe calea diplomatică 
într'un termen cuviincios. 

Art. 5. — Inaltele Părţi contractante şi Statele care, mai 
apoi, vor adera la prezentul tratat, nu vor putea formula 
în momentul semnăturei, ratificări sau aderărei, alte re= 
zerve în contra procedurei de împăciuire decât unele din 
cele ce urmează: 

a) Diferendele pentru deslegarea cărora s'au încheiat 
tratate, convenţii, pacte sau acorduri pacifice, de orice nas 
tură ar fi, dela care trebue să fie înțeles că nu s'a dero= 
gat, nici întrun caz prin prezenta convenţiune, care le 
complectează ca mijloace de a asigura pacea; şi tot aşa 


www.dacoromanica.ro 


455 


pentru chestiunile sau punctele rezolvate prin tratatele 
anterioare ; 

b) Conflictele pe cari Părţile preferă să le rezolve prin 
înţelegere directă sau să le supună, de comun acord, unei 
reglementări arbitrale sau judiciare ; 

c) Chestiunile pe care dreptul internaţional le lasă exe 
clusivei competinţi a fiecărui Stat, conform regimului său 
constituţional, motiv pentru care Părţile se vor putea o= 
pune când ele ar fi supuse procedurei de împăciuire în= 
ainte ca jurisdicţia naţională sau locală să se fi pronun= 
ţat definitiv afară de cazul de tăgadă vădită sau întârziere 
a justiţiei, în care caz procedura de împăciuire va trebui 
să înceapă în termen de un an cel mai târziu; 

d) Punctele care ating normele constituţionale ale Părţi= 
lor în conflict. În caz de îndoială, fiecare Parte va cere 
părerea motivată a Tribunalului sau Curţei sale supreme 
de justiţie, dacă acest Tribunal sau această Curte sunt 
învestite cu astfel de atribuţiuni. 


Inaltele Părţi contractante vor putea comunica, oricând 
şi în forma stabilită prin articolul 15, instrumentul care 
constată că ele au părăsit, în total sau în parte, rezervele 
stabilite de ele la procedura împăciuiri. 

Rezervele formulate de una din Părţile contractante vor 
avea ca urmare că celelalte Părţi contractante nu se vor 
considera ca obligate faţă de ea decât în afară de măsura 
excepţiunilor stabilite. 

Arf. 6. — În lipsă de comisiune permanentă de împă= 
ciuire sau de alt organism irternaţional însărcinat cu a= 
această misiune, în virtutea tratatelor anterioare în vigoare 
Inaltele părţi contractante se obligă să supună diferendele 
lor examinărei şi anchetei unei comisiuni de împăciuire 
care se va forma în felul următor, afară de o convenţiune 
contrară a Părţilor în fiecare caz: 

Comisiunea de împăciuire se va compune din cinci 
membri. Fiecare parte întrun conflict va desemna un 
membru care va putea fi ales de ea dintre naţionalii res= 
pectivi. Ceilalţi trei membri vor fi aleşi de comun acord 
de către Părţi dintre naţionalii terțelor Puteri şi vor tre= 


www.dacoromanica.ro 


456 


bui să fie de naţionalităţi diferite, să nu aibă reşedinţa 
lor obişnuită pe teritoriul Părţilor interesate, nici să fie 
în serviciul vreuneia din ele. Dintre aceşti trei membri, 
Părţile vor alege pe preşedintele Comisiunei de împăciuire, 

Dacă nu pot cădea de acord asupra acestor desemnări, 
ele vor putea încredința această sarcină unei a treia Pus 
teri sau oricărui alt organism internaţional existent. În 
cazul când candidaţii, astfel desemnaţi, nu sunt primiţi 
de Părţi.sau de una din ele, fiecare Parte va prezenta 
o listă de candidaţi în număr egal celei de ales şi sorții 
vor hotărâ cari dintre candidaţi trebue să formeze Comi= 
siunea de împăciuire. 

Art. 7. — Tribunalele sau Curțile supreme de justiţie 
care, după legislaţia internă a fiecărui Stat, au competenţa 
să interpreteze ca ultimă sau unică instanţă, şi asupra 
punctelor din jurisdicţia lor respectivă Constituţia, tratate= 
le sau principiile generale ale dreptului ginţilor, vor putea 
fi desemnate de preferinţă de Inaltele Părţi contractante 
pentru a îndeplini funcțiunile încredințate de prezentul 
tratat Comisiunei de împăciuire. În acest caz, Tribunalul 
sau Curtea vor funcţiona „in plenum“ sau prin desemna= 
rea câtorva din membrii lor spre a lucra singuri sau for= 
mând o comisiune mixtă cu membrii altor Curți sau Tri- 
bunale, după cum se va fi convenit, de comun acord, de 
către Părţile în litigiu. 

Art. 8. — Comisiunea de împăciuire va stabili ea însăşi 
normele procedurei sale, cari va trebui să fie contencioasă 
în toate cazurile. 

Părţile în conflict vor putea aduce şi Comisiunea cere 
dela ele, toate desluşirile şi informaţiunile necesare. Pär= 
ţile se vor putea face reprezentate prin delegaţi şi să fie 
asistate de consilieri sau experţi cum şi să prezinte orice 
fel de probe. 

Art. 9. — Lucrările şi deliberările Comisiunei de împă= 
ciuire nu se vor da publicităţii decât prin decizia Comi= 
siei, luată cu consimţimântul părţilor. 

În lipsă de stipulaţiune contrară, deciziunile Comisiei 
se vor da cu majoritate de voturi, dar Comisia nu va 


www.dacoromanica.ro 


457 


putea hotărâ în privința fondului punctului în desbatere 
decât dacă toţi membrii ei sunt prezenți. 

Arf. 10. — Misiunea Comisiei este să asigure aplanarea 
diferendelor supuse examinărei sale. 

După cercetarea nepărtinitoare a chestiunilor cari fora= 
mează materia conflictului, ea va consemna, într'un raport 
rezultatul lucrărilor sale şi va propune Părţilor bazele unei 
înţelegeri, aducând o soluţie dreaptă şi echitabilă. 

Raportul Comisiei nu va avea în nici un caz caracterul 
unei sentințe, nici a unei decizii arbitrale, fie în ceeace 
priveşte expunerea sau interpretarea faptelor, fie în ceeace 
priveşte consideraţiunile sau concluziunile de drept. 


Arf. 11. — Comisia de împăciuire va trebui să-şi prez 
zinte raportul într'un termen de un an, socotit dela prima 
sa întrunire, numai dacă Părţile nu hotărăsc de comun 
acord să scurteze sau să prelungească acest termen. 

Odată începută, procedura de împăciuire nu va putea 
fi întreruptă decât printr'o înțelelegere directă între Părţi 
sau printr'o hotărâre posterioară a acestor părți de a su= 
pune, de comun acord, conflictul arbitrajului sau justiţiei 
internaţionale. 

Art. 12. — Comunicând raportul său părţilor, Comisia 
de împăciuire le va fixa un termen ce nu va fi mai lung 
de şase luni, în care ele vortrebuisă se pronunţe asupra 
bazelor înţelegerei propuse de Comisie. La expirarea az 
cestui termen, Comisia va constata, într'un act final, hoa 
tărârea părţilor. 

Trecând termenul fără ca părţile să fi acceptat înțelege- 
rea sau să fi adoptat de comun acord o altă soluţie prie= 
tenească, părţile în litigiu îşi vor redobândi libertatea de 
acţiune spre a proceda cum vor crede de cuviinţă, în li» 
mitele articolelor 1 şi 2 ale prezentului tratat. 

Arf. 13. — De la începutul procedurei de împăciuire 
până la expirarea termenului fixat de Comisie pentru ca 
părțile să se pronunţe, ele vor trebui să se abţină de la 
orice măsură vătămătoare executării aranjamentului pe 
care Comisia îi pregăteşte şi, în general, de la orice act în 
stare să agraveze sau să lungească diferendul, 


www.dacoromanica.ro 


458 


Art. 14. — ln timpul procedurii de împăciuire, membrii 
Comisiei vor primi onorarii al căror quantum va fi sta= 
bilit de comun acord de către părţile în litigiu. Fiecare din 
ele îşi va acoperi propria cheltuială şi va contribui, în 
părţi egale, la cheltuelile sau onorariile comune. 

Art. 15.— Prezentul tratat va fi ratificat de Inaltele Părţi 
contractante în timpul cel mai scurt cu putinţă, după re= 
gulile lor constituționale. 

Tratatul original şi instrumentele de ratificare vor fi 
depuse la Ministerul afacerilor străine şi ale cultului din 
republica argentină, care va comunica ratificările celorlalte 
State semnatare. Tratatul va intra în vigoare între Inal- 
tele Părţi, contractante la treizeci de zile după depunerea 
ratificărilor respective şi în ordinea în care această depu= 
nere se va fi făcut. 

Art. 16. — Prezentul tratat rămâne deschis pentru ades 
rarea tuturor Statelor. Orice Stat va putea adera la el 
depunând instrumentul corespunzător la Ministerul afas 
cerilor străine şi al cultului din republica argentină, care 
va face notificare celorlalte State interesate. 

Arf. 17. — Prezentul tratat este încheiat pe un timp nes 
determinat, dar va putea fi denunţat cu aviz prealabil de 
un an, la sfârşitul căruia el nu va mai avea efecte pentru 
Statul denunțător, rămânând totuşi, în vigoare faţă de 
celelalte State care, prin semnătură sau aderare, sunt părți. 
i Denunţarea va fi adresată Ministerului afacerilor stră= 
ne şi al Cultului din republica argentină, care o va tran» 
smite celorlalte State interesate. 

Drept care, plenipotenţiarii ţărilor respective au s emnat 
prezentul tratat făcut într'un singur exemplar, în limba 
spaniolă şi în limba portugheză, şi au pus sigiliile lor. 


Facut la Rio=de=Janeiro, D. F. în 10 Octombrie 1933. 
(Semnăturile * ) 


*) Printre semnatarii dela început sunt: republica Argentina . 
Statele Unite ale Braziliei; republica Chile, sub rezerva para= 
grafelor a, b, c şi d din articolul 5; Statele Unite ale Mexico= 
ului ; republica Paraguay şi republica orientală a Uruguays=ului; 


www.dacoromanica.ro 


PACTUL DE NEAGRESIUNE POLONO-SO- 
VIETIC (Moscova, 25 Iulie 1932). 


Preşedintele republicei polone deoparte, şi comitetul 
central executiv al U, R. S. S. de alta. 

Spre a statornici starea de pace existentă între ţările lor 
şi convinşi fiind că menţinerea păcii între ei este un ele= 
ment fundamental pentru păstrarea păcii universale ; 

Declarând că tratatul de pace dela 18 Martie 1921 al= 
cătueşte baza raporturilor şi obligaţiilor lor reciproce; 

Convinşi că deslegarea paşnică a tuturor conflictelor in= 
ternaţionale şi îndepărtarea a tot ceeace ar putea împie= 
deca evoluţia normală a raporturilor dintre State, este 
mijlocul cel mai sigur pentru atingerea scopului dorit; 

Declarând chiar de acum că nu există de ambele părţi 
nici un angajament care ar fi în contrazicere cu desvol= 
tarea paşnică a relaţiunilor lor de pace*) şi nici în con= . 
trazicere cu prevederile prezentului tratat ; 

Au hotărât să închee tratatul de faţă pentru a desvolta 
şi complecta tratatul semnat la Paris la data de 27 Au- 
gust 1998 şi care a fost pus în aplicare prin protocolul 
semnat la Moscova la 9 Februarie 1929, **) 


Au aderat, apoi Italia în Martie 1934; iar în sesiunea extra= 
ordinară în Aprilie 1935, a adunării S. N. d. N. Titulescu, în 
calitate de preşedinte în exerciţiu al Consiliului Micei Inţele= 
geri a schimbat, la Geneva, cv reprezentantul Argentinei, d. 
Cantilo, semnăturile de aderare, în numele acestui organism 
politic european. S'a anunţat şi apropiata aderare a Intelegerii 
balcanice la acest pact sud=american. 

*) Aluzie la pactele de siguranţă ale Poloniei cu Franţa şi 
România, precum şi la cel al U. R. S. S. cu Germania semnat 
la Rappallo (1922) şi reînoit apoi. 

»%) Adică pactul Briand-Kellogg sau pactul de la Paris şi 
protocolul dela Moscova (Litvinof) ale căror texte le-am dat mai 


sus. Vezi pag. 437 şi 440. 


www.dacoromanica.ro 


460 


Şi au desemnat în acest scop pe delegaţii lor (urmează 
numele acestora), 

Cari după schimbul de împuterniciri găsite în bună şi 
regulată formă, au convenit în privința următoarelor sti= 
pulaţiuni : 

Arf. 1. — Ambele părţi contractante constatând că au 
renunţat la răsboi ca mijloc de politică naţională în rela= 
iunile lor reciproce, îşi iau reciproc obligaţia de a se ab= 
ţine dela orice acţiune agresivă una împotriva alteia, atât 
individual cât şi în legătură cu o terță putere. 

Drept acţiuni contrazicătoare obligaţiilor cuprinse în az 
cest articol, vor fi socotite toate actele care ar atinge in= 
tegritatea teritoriului sau independenţa politică a celeilalte 
părți contractante, chiar în cazurile când asemenea acte 
ar fi săvârşite fără declaraţie de răsboiu şi fără acte ma= 
teriale de răsboi. 

Arf. 2. — În cazul când una din părţile contractante va 
fi atacată de o terță putere sau de un grup de terţe pu= 
teri, cealaltă parte îşi ia obligaţia să nu ajute nici direct 
nici indirect pe agresori în tot timpul cât va ţine conflictul. 

Dacă una din părţile contractante va ataca un Stat 
terţiu, cealaltă parte are dreptul de a denunța prezentul 
pact fără preaviz. *) 

Art. 3. — *) Fiecare din părţile contractante se obligă să 
nu ia parte la nici o alianţă agresivă vădit duşmănoasă 
celeilalte părţi contractante. 

Arf. 4. —*) Obligaţiile enumărate în articolele 1 şi 2 
din acest pact nu vor putea în nici un cas limita sau 
schimba stipulaţiile internaţionale decurgând pentru am= 
bele părţi din tratatele care au fost încheiate “înainte de 
alcătuirea prezentului pact, afară de cazul când acele tra= 
tate cuprind elemente de agresiune. 

Art. 5. — Ambele părţi contractante urmărind scopul de 
a regula şi hotărî numai pe căi paşnice toate neînțelegerile 
şi conflictele independent de caracterul sau originea lor 


*) Cum se vede din texte, alin TÍ art. 2 şiart. 3 şi 4 cuprind 
prevederi care menţin neatinse obligaţiile din pactul de sigu- 
xanţă anterior dintre Polonia şi România. 


www.dacoromanica.ro 


461 


care s'ar putea ivi între ele, se obligă ca în chestiunile 
litigioase când nu s'ar putea obţine o deslegare pe căile 
diplomatice, în timpul necesar să le trimeată pe calea îm= 
păciuirii potrivit stipulaţiilor convenite despre procedura 
de conciliere. care constitue o parte integrantă din acest 
tratat şi care trebue să fie semnată aparte, şi ratificată 
cât mai repede, odată cu tratatul de neagresiune, 

Art. 6. — Tratatul de faţă trebue să fie ratificat întrun 
termen cât mai scurt cu putinţă şi documentele de rati= 
ficare trebuesc schimbate la Varşovia până în 30 zile din 
clipa ratificării de către Polonia şi U. R. S. S. 

După care tratatul va intra imediat în vigoare, 

Art. 7. — Tratatul acesta s'a încheiat pe un termen de 
trei ani cu rezerva că dacă nici una din părţile contrac= 
tante nu-l va denunța până în termen de şease luni în= 
ainte de expirarea lui, durata tratatului va fi automatic 
prelungită pentru alţi doui ani. *) 

Art. 8.— Tratatul de față e redactat în limbile polonă şi 
rusă şi ambele texte au egală valoare. 

Drept care cei doui delegaţi au semnat pezentul tratat 
şi au pus sigiliile lor. 

Facut la Moscova în două exemplare la 25 Iulie 1932. 

(Urmează semnăturile) 


Prin două protocoale suplimentare semnate în acelaş 
timp se constată că: 

10 rezilierea eventuală a pactului de neagresiune nu putea 
fi socotită ca o deslegare de obligaţiile ce decurg pentru 
ambele părţi din pactul multilateral Briand=Kellogg ; şi 

20 în privinţa proectului de convenţie specială pentru 
concilierea conflictelor ce s'ar ivi în viitor, că nu exista 
nici o neînțelegere importantă între părţile contractante 
în acel moment. 


Protocolul pentru prelungirea pactului 
de neagresiune (din 5 Mai 1934). 


Preşedintele republicei polone şi comitetul central exe= 


cutiv al U. R. S. S. 


*) Ecoul clauzei automatice de prelungire prin tacită recon= 
ducție din pactul polono=român. 


www.dacoromanica.ro 


462 


Conduşi de dorinţa de a așeza desvoltarea relaţiilor 
între ţările respective pe temelii cât mai solide cu putinţă; 

Dorind să=şi dea reciproc o nouă dovadă despre carace 
terul statornic şi trainic al raporturilor paşnice şi priete= 
neşti care s'au stabilit în sfârşit, în chip fericit între cele 
două ţări; 

Insufleţiţi de dorinţa de a contribui la consolidarea pă= 
<ii generale şi de a asigura, astfel, evoluţia paşnică a ra= 
porturilor dintre Statele Europei orientale ; 

Constatând că încheerea pactului dela Moscova din 25 
Iulie 1932 între republica polonă şi U. R. S. S. a exercia 
tat o influenţă binefäcătoare pentru desvoltarea raporturia 
lor reciproce şi pentru deslegarea punctelor mai jos men= 
ţionate ; 

Au hotărât să semneze acest protocol și au desemnat 
în acest scop pe plenipotenţiarii lor (numele acestora) cari, 
după ce au schimbat scrisorile lor de acreditare respective, 
găsite bune şi în cuvenită formă, au convenit în privinţa 
următoarelor: 

Arf. 1. — Suprimând prevederea art. 7 din pactul de 
neagresiune încheiat de republica polonă şi U. R. S. S. 
la Moscova, la data de 25 Iulie 1939, care stabileşte du= 
rata valabilităţii sale şi chipul cum pactul poate fi de- 
nunţat, ambele părti contractante hotărăsc că acest pact 
va rămâne în vigoare până la 31 Decembrie 1945. 

Fiecare dintre părţile contractante va avea dreptul să 
renunţe la acest pact făcând cunoscut cu şase luni în. 
ainte de expirarea termenului mai sus fixat. Dacă nici 
una din părţile contractante nu denunţă pactul, el va fi 
în mod automatic prelungit pe o durată de doi ani. Tot 
aşa, pactul va fi socotit prelungit pentru ceilalţi doui ani urs 
mători de fiecare dată când nici una din părțile contrac= 
tante nu va fi denunţat conform modalităţii stabilite în 
acest articol. 

Arf. 2. — Prezentul protocol a fost alcătuit în două 
exemplare, fiecare în limbile polonă şi rusă, ambele texte 
având egală valoare. 

El va fi ratificat întrun răstimp cât mai scurt cu pus 


www.dacoromanica.ro 


463 


tinţă şi documentele de ratificare vor fi schimbate între 
părţile contractante la Varşovia. El va intra în vigoare din 
ziua schimbării documentelor de ratificare. 

Drept care plenipotenţiarii lau semnat punând şi sigilii- 
le lor. 

Facut la Moscova în două exemplare, în limbile polonă 


şi rusă, în 5 Mai 1934. (Semnăfurile) 
PROZOCOLUL FINAL 


In legătură cu semnarea protocolului care prevede pre= 
lungirea duratei de validitate u pactului de neagresiune 
dintre republica polonă şi U. R. S. S. din 25 Iulie 1932 
şi după o nouă examinare a tuturor stipulaţiunilor trata= 
tului de pace încheiat la Riga, la 18 Martie 1921, care 
continuă să fie temelia raporturilor reciproce dintre am= 
bele ţări, fiecare din părţile contractante constată că nu e 
legată prin nici o îndatorire şi prin nici o declaraţie *) 
care ar fi în contrazicere cu hotărârile tratatului de pace 
şi în special cu cele cuprinse de articolul 3.**) 

Ca urmare. guvernul U. R. S. S. constată că nota co= 
misarului poporului pentru afacerile streine, Cicerin, din 
28 Septembrie 1928, adresată guvernului lituan, nu va fi 
interpretată ca având de scop amestecul guvernului U- 
niunei în reglementarea chestiunilor teritoriale. 

Făcut la Moscova în două exemplare, în limbile polonă 


şi rusă, în 5 Mai 1934. (Semnăfturile). 


*) Intre pactul din 1933 cu U. R. S5. S. şi protocolul pentru 
prelungirea lui din 1934, Polonia mai încheiase o declarație de 
neagresiune : cu Germania. Textul acesteia urmează. 

**) Acest articol din tratatul de pace dela Riga impune Ru= 
siei şi Ucrainiei renunţarea formală la toate drepturile şi titlu= 
rile privind teritoriile situate la Vest de linia nouă de graniţă 
convenită prin art. 2 şi totodată, abstinenţa faţă de orice con= 
flict între Polonia şi Lituania cu privire la acele teritorii de la 
Vestul graniţei noi. 


www.dacoromanica.ro 


DECLARAŢIA DE NEAGRESIUNE 
GERMANO-POLONEZĂ (Berlin, 26 Ianuarie 1934) 


Guvernul polon şi guvernul german socotesc că a sos 
sit momentul pentru a începe o fază nouă în raporturile 
politice polvno=germane pe calea comunicărilor directe în. 
tre cele două State, De aceea, ele au hotărât să stabi= 
lească prin declaraţia aceasta bazele desvoltării viitoare 
a acestor raporturi. 

Ambele guverne iau ca punct de plecare faptul că menə 
ţinerea şi întărirea unei păci trainice între ţările lor con= 
stitue o condiţie absolut necesară pentru pacea din Eu« 
ropa. lată pentru ce s'au hotărât să=şi întemeieze raportu= 
rile lor reciproce pe principiile cuprinse în pactul dela 
Paris din 97 August 1998 şi iată pentru ce doresc săzi 
precizeze aplicarea în ceea ce priveşte raporturile polono= 
germane. 

Fiecare din cele două guverne constată în acelaş timp 
că obligaţiile lui internaţionale luate până acum faţă de alţii 
nu stingheresc desvoltarea paşnică a relaţiilor lor reci= 
proce, nu sunt în contrazicere cu declaraţia de faţă şi 
nu sunt atinse prin această declaraţie. *) Osebit de acea= 
sta, fiecare din ele constată că această declaraţie nu pri= 
veşte chestiunile care, potrivit dreptului internaţional, tre= 
buesc să fie socotite ca aparţinând în chip exclusiv aface= 
rilor interioare ale unuia din cele două State. 

Cele două guverne declară că au de gând să se înţeleagă 
direct în privinţa tuturor chestiunilar care ating raportu= 


*) Rezervă impusă de actele anterior încheiate de Polonia şi 
Germania cu alte State. 


www.dacoromanica.ro 


465 


rile lor mutuale. În cazul când s'ar ivi între ele neînţele= 
geri care n'ar fi putut să fie deslegate pe calea tratative= 
lor directe, cele două guverne vor căuta deslegarea lor, 
în fiecare caz aparte şi după o înţelegere mutuală, prin 
alte mijloace paşnice, fiind înţeles dela sine că la caz de 
nevoie aceste mijloace nu vor aduce vre-o atingere putin= 
tei de a aplica acel fel de procedură care, pentru un ase= 
menea caz, a fost prevăzut prin alte acorduri aflate în 


vigoare între cele dauă părţi *). 
Cu toate acestea, în nici un caz ele nu vor recurge la 


forţă pentru a deslega asemenea chestiuni litigioase. Ga= 
ranţia de pace creiată prin principiile de mai sus va 
înlesni ambelor guverne sarcina însemnată de a găsi, pen= 
tru chestiunile politice, economice şi culturale, soluţiile 
întemeiate pe acordul drept şi echitabil al intereselor rez 
ciproce. 

Cele două guverne sunt încredințate că în acest chip 
relaţiile dintre ţările lor se vor desvolta cu folos şi vor 
duce la întărirea bunelor raporturi de vecinătate, cea 
ce va avea urmări binefăcătoare nu numai pentru cele 
două ţări, dar şi pentru celelalte popoare ale Europei. 

Declaraţia aceasta va fi ratificată şi documentele de ra= 
tificare se vor schimba cât mai curând cu putinţă la Vara 
şovia. Declaraţia va rămâne în vigoare pe o perioadă de 
zece ani începând din ziua schimbării documentelor de 
ratificare. În cazul când nici un guvern n'o va fi denunţat 
cu un preaviz de şease luni înainte de expirarea acestei 
perioade, ea va continua să rămână în vigoare, dar atunci 
fiecare guvern va avea putinţa s'o denunțe oricând, cu 
un preavis de şease luni. 

Facută în două exemplare, în polonă şi germană. 

Berlin, la 26 Ianuarie 1934. 

(Semnăturile) 


Ca d. p. procedura de arbitraj prevăzută în convenţia specia» 
lă germano=polonă încheiată la Locarno în ciclul acordurilor 
paşnice de atunci. 


30 
www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIILE PENTRU 
DEFINIREA AGRESIUNII. 
(Londra, 3 Iulie 1933). 


I. Înfre U. R. S. S. deoparte, Afganistan, Estonia, Leto= 


nia, Persia, Polonia, România şi Turcia de alfa *). 


Reprezentanţii guvernelor... (urmează enumerarea lor). 

Doritori de a întări pacea existentă între ele ; 

Socotind că pactul Briand.Kellogg ai cărui semnatari 
sunt, oprește orice agresiune ; 

Găsind necesar în interesul siguranţei generale să se 
definească într'un chip cât mai precis cu putinţă agresi= 
unea în scop de a preveni orice pretext pentru îndreptă= 
ţirea ei; 

Constatând că toate Statele au un drept egal la inde- 
pendenţă, la siguranţă, la apărarea teritoriilor lor şi la 
libera desvoltare a instituţiilor lor ; 

Însufleţiţi în interesul păcii generale de dorinţa de a 
asigura tuturor popoarelor inviolabilitatea teritoriului ţă= 
rilor lor ; 

judecând că e folositor, în interesul păcii generale, să 
se pună în vigoare, între ele, reguli precise definind agre= 
siunea până ce aceste reguli au să devină universale, 

Au convenit în privinţa următoarelor prevederi : 

Art. ]. — Fiecare dintre Inaltele părţi contractante se 
obligă să primească, în raporturile sale mutuale cu fiecare 
dintre celelalte, şi începând din ziua punerii în vigoare a 


*) O convenţie cu text identic a semnat U. R. S. S. cu Li 
tuania tot la Londra, două zile mai târziu, în care se cuprinde 
pe deasupra, în preambul. o referinţă la cel dintâi pact de 
neagresiune dintre ambele ţări încheiat în 1926. Japonia, pe care 
o dorea U. R. S. S., lipseşte dintre semnatari. 


www.dacoromanica.ro 


467 


convenției de faţă, definiţia agresiunii aşa cum a fost ex= 
plicată în raportul comitetului pentru chestiunile de si= 
guranţă la data de 24 Mai 1933 (raportul Politis), la con= 
ferinţa pentru reducerea şi limitarea înarmărilor, raport 
întocmit în urma propunerii delegaţiei sovietice. 

Arf. 2. — Ca urmare, va fi recunoscut ca agresor în. 
¿r'un conflict internațional, sub rezerva acordurilor aflate 
n vigoare între părţile în conflict, Statul care, cel d'intâi, 
va fi săvârşit vre=una din următoarele acţiuni: 

1) Declaraţie de răsboi unui alt Stat; 

2) Năvălirea cu forţe armate, chiar fără o declaraţie de 
război în teritoriul unui alt Stat; 

3) Atac prin forţele sale terestre, navale sau aeriene, 
chiar fără declaraţie de război, în contra teritoriului, a 
vapoarelor sau a aeronavelor unui alt Stat ; 

4) Blocarea navală a coastelor sau a porturilor unui alt Stat; 


5) Sprijin dat bandelor înarmate care, de pe teritoriul 
lui, vor năvăli în teritoriul unui alt Stat, sau refuz cu 
toată cererea Statului năvălit de a lua pe teritoriul pro= 
priu toate măsurile ce-i sunt cu putinţă spre a lipsi acele 
bande de orice ajutor sau ocrotire. 

Arf. 3. — Nici o consideraţie de ordin politic, militar, 
economic sau de alt fel nu va putea sluji drept scuză 
sau îndreptăţire a agresiunei prevăzută prin art. 2 (ca 
exemplu vezi Anexa) ; 

Art. 4. — Prezenta convenţie va vi ratificată de Inaltele 
părţi contractante potrivit cu legislaţia fiecăreia. Docu= 
mentele de ratificare vor fi depuse de fiecare din Inalte= 
le părţi contractante guvernului Uniunei Sovietice. 

De îndată ce documentele de ratificare vor fi fost de= 
puse, de Înaltele părţi contractante, această convenţie va 
intra în vigoare între cele două părţi. Ea va intra în vi- 
goare pentru toate Înaltele părţi pe măsură ce acestea 
vor depune la rândul lor, cu toatele, documentele de ra= 
tificare. 

Fiecare depunere a documentelor de ratificare va fi 
imediat notificată de guvernul U. R. S5. 5. tuturor sem= 


natarilor prezentei convenții. 


www.dacoromanica.ro 


468 


Arf. 5. — Prezenta convenţie a fost semnată în opt exem= 
plare fiecare dintre Înaltele părţi contractante primind 
câte unul. 

Drept care plenipotenţiarii enumeraţi mai sus au sema= 
nat prezenta convenţie şi au pus sigiliile lor. 

Făcută la Londra, în 3 lulie 1933. 

(Semnăfturile) 


ANEXA 


Protocol anexat la articolul 2 din actul privitor la defini= 
fia agresiunii. 


Inaltele părţi contractante semnatare ale Actului privi» 
tor la definiţia agresorului ; 

Dorind, sub rezerva categorică de a nu restrânge întru 
nimic efectul absolut al regulii pusă în articolul 2 al zi» 
sului Act, să dea anumite indicaţii în stare să determine 
agresorul ; 

Constatând că nici un act de agresiune în înţelesul ar= 
ticolului întâi din zisul Act nu va putea să fie, între ale 
tele, îndreptăţit prin vre=una din împrejurările următoare : 

A.— Situaţia internă a unui Stat. 

De pildă: 

Structura lui politică, economică şi socială ; lipsurile 
atribuite administraţiei sale; turburările provenind din 
greve, revoluţii, contra=revoluţii sau răsboae civile. 

B.—Ţinuta internaţională a unui Stat. 

De pildă : 

Violarea sau primejdia de violare a drepturilor sau a 
intereselor materiale ori morale ale unui Stat străin sau 
ale supuşilor lui; ruperea relaţiilor diplomatice sau econo= 
mice; măsurile de boicotare economică şi financiară ; ne= 
înțelegerile privitoare la legăturile economice, financiare sau 
de alt fel cu Statele străine; incidentele de graniţă ne= 
fiind cuprinse în nici unul din cazurile de agresiune a= 
rătate în articolul întâi. 

Înaltele părți contractante sunt, pe de altă parte, de 
acord spre a recunoaşte că protocolul acesta nu va tres 


www.dacoromanica.ro 


469 


bui să servească niciodată spre a legitima violările drep= 
tului ginţilor care ar putea fi cuprinse în împrejurările 
prevăzute prin enumerarea de mai sus. 


II. Convenţia dintre U. R. S. S. deoparte şi 
Mica Înţelegere şi Turcia de alta. 


Are exact acelaş text ca şi convenţia de sub no. 1 şi 
nu se deosebeşte decât prin următoarea redactare a art. 4: 

Arf. 4. — Convenţia aceasta este deschisă pentru ade= 
rarea tuturor celorlalte naţiuni. Aderarea va conferi ace= 
leaşi drepturi şi va impune aceleaşi obligaţii ca şi semnă= 
tura dela început. Aderarea va fi comunicată guvernului 
U. R. S. S. sau guvernului turc. Guvernul care va fi pri= 
mit aderarea o va aduce la cunoştinţa celorlalți semnatari. 


nn mr 


www.dacoromanica.ro 


TRATATUL DE AJUTOR MUTUAL 
DINTRE FRANŢA SI U.R. S. S. 
(Paris 2 Mai 1935). 


Comitetul central executiv al Uniunii republicelor so= 
vietice socialiste şi preşedintele Repuplicei franceze. 

Însufleţiţi de dorința de a întări pacea în Europa şi de 
a garanta binefacerile ei ţărilor lor respective asigurând 
în chip mai desăvârşit exacta aplicare a prevederilor din 
pactul Societăţii Naţiunilor, care urmăresc să menţină si= 
guranţa naţională, integritatea teritorială şi independenţa 
politică a Statelor. 

Hotărâţi să=şi consacre sforțările la pregătirea şi la în- 
cheerea unui acord european în acest scop şi, până atun= 
ci, să contribue atât câtatârnă de ei la aplicarea cu temei 
a prevederilor din pactul Societăţii Naţiunilor. 

Au hotărât să închee un tratat în acest scop şi au de= 
semnat drept plenipotenţiari ai lor pe... (urmează numele 
acestora); 

Cari, după ce şi-au schimbat plenipotenţele recunoscute 
în bună şi cuvenită formă, au convenit în privinţa urmă= 
toarelor prevederi : 

Art. 1. — În cazul când Franţa sau U. R. S. S. ar fi 
obiectul unei ameninţări sau a unei primejdii de agresiu= 
ne din partea vre=unui Stat european, U. R. S. S. şi în 
chip reciproc Franţa se obligă să purceadă mutual la o 
consultare imediată în vederea măsurilor de luat pentru 
respectarea prevederilor din articolul 10 al pactului So= 
cietăţii Naţiunilor. 

Arf. 2. — In cazul când, în împrejurările prevăzute în 
articolul 15 paragraful 7, al pactului Societăţii Naţiunilor, 
Franţa sau U. R. S. S. ar fi, cu toate intenţiile sincer 


www.dacoromanica.ro 


e A 


paşnice ale ambelor ţări, obiectul unei agresiuni neprovo= 
cată din partea vreunui Stat european, U. R. S. S. şi în 
chip reciproc Franţa îşi vor da imediat ajutor şi sprijin. 
Art. 3. — Ţinând seamă că, după articolul 16 din pactul 
Societăţii Naţiunilor, orice membru al Societăţii care re- 
curge la răsboi cu nesocotirea legămintelor luate prin ar 
ticolele 12, 13 sau 15 din pact este ipso facfo socotit ca 
şi cum ar fi săvârşit un act de răsboi împotriva tuturor 
celorlalţi membri ai Societăţii, Franţa şi în chip reciproc 
U. R. S. S. se obligă, în cazul când una din ele ar fi în 
aceste împrejurări şi cu toate intenţiile sincer paşnice ale 
ambelor ţări, obiectul unei agresiuni neprovocată din par= 
tea vre=unui Stat european, să=şi dea imediat ajutor şi 
sprijin procedând la aplicarea articolului 16 din pact. 


Aceiaşi obligaţie este luată pentru cazul când Franţa 
sau U. R. S. S. ar fi obiectul unei agresiuni din partea 
vre=unui Stat european în împrejurările prevăzute la arti= 
colul 17, paragrafele 1 şi 3, din pactul Societăţii Naţiunilor. 

Arf. 4. — Obligaţiile mai sus prevăzute fiind conforme 
cu obligaţiile înaltelor părți contractante în calitatea lor 
de membri ai Socierăţii Naţiunilor, nimic din prezentul 
tratat nu va fi interpretat că limitează misiunea acesteia 
de a lua măsurile potrivite ca să păstreze cu succes pas 
cea lumei sau că limitează obligaţiile de curând pentru 
înaltele părţi contractante din pactul Societăţii Naţiunilor. 

Art. 5. — Tratatul acesta al cărui text fancez şi rus 
va avea egală valoare, va fi ratificat şi documentele de 
ratificare vor fi schimbate la Moscova cât mai curând cu 
putinţă. El va fi înregistrat la Secretariatul Societăţii Na- 
țiunilor. 

Va avea efect chiar dela schimbul de ratificări şi va 
rămâne în vigoare pe timp de cinci ani. Dacă nu este de= 
nunţat de una din înaltele părţi contractante cu un preavis 
de un an cel puţin înainte de expirarea termenului con= 
venit, el va rămâne în vigoare fără limitare de durată, 
fiecare din înaltele părți contractante putând în asemenea 
caz să-i pună capăt printr'o declaraţie în acest scop, cu 
un preaviz de un an. 


www.dacoromanica.ro 


472 


Drept care plenipotenţiarii au iscălit prezentul tratat şi 
au pus sigiliile lor. 


Facut la Paris în dublu exemplar, la 2 Mai 1935. 
PROTOCOL 


In clipa procedării la iscălirea tratatului de ajutor muz 
tual francozsovietic cu data de astăzi, plenipotenţiarii au 
iscălit următorul protocol care va fi cuprins în schimbul 
ratificărilor tratatului. 

I.—S'a înţeles că efectul articolului 3 este să oblige pe 
fiecare parte contractantă a da imediat ajutor celeilalte, 
conformându-se de îndată recomandărilor Consiliului So= 
cietăţii Naţiunilor din clipa când vor fi fost rostite pe 
temeiul articolului 16 din pact. Sa înţeles, de asemeni, 
că ambele părţi contractante vor lucra de acord pentru a 
isbuti să capete din partea Consiliului pronunţarea recos 
mundărilor cu toată graba ce vor cere=o împrejurările şi 
că dacă, totuşi, Consiliul, din orice motiv, nu rostește 
nici o recomandare sau dacă el nu ajunge la un vot una= 
nim, obligaţia de ajutor nu va căpăta mai puţină aplicare. 

E de asemenea, înţeles că obligaţiile de ajutor prevăzu= 
te în acest tratat nu au în vedere decât cazul unei agre= 
siuni săvârşite împotriva propriului teritoriu al unei sau 
altei părţi contractante. 

Il.—Intenţia comună a celor două guverne fiind să nu 
contrazică întru nimic, prin tratatul de faţă, obligaţiile mai 
înainte luate faţă de State terţii de către Franţa şi U. R. 
S. S. pe temeiul tratatelor publicate, se înțelege că prea 
vederile zisului tratat nu vor putea primi o aplicare, care, 
fiind nepotrivită cu obligaţiile convenţionale însuşite de o 
parte contractantă, ar expune=o pe aceasta la sancțiuni cu 
caracter internaţional. 

Il.— Ambele guverne socotind de dorit încheerea unui 
acord regional care ar urmări să organizeze siguranţa în= 
tre State contractante şi care ar putea să cuprindă sau 
pe care ar putea să-l însoţească, pe de altă parte obliga- 
ţii de ajutor mutual, îşi recunosc libertatea de a lua par= 
te, prin consimțământul lor mutual, la nevoe, la asemenea 


www.dacoromanica.ro 


473 


acorduri în acea formă, directă sau indirectă, care ar pă= 
rea potrivită, obligaţiile acestor diferite acorduri trebuind 
să se substitue acelora care rezultă din tratatul de faţă, 

IV.—Ambele guverne constată că tratativele care au 
avut de sfârşit iscălirea tratatului de faţă au fost pornite, 
la început, cu scopul de a complecta un acord de sigu= 
ranță înglobând laolaltă ţările din Nord-Estul Europei, 
anume Ul. R. S. S.; Germania, Cehoslovacia, Polonia şi 
Satele baltice vecine cu U. R. S5. $.; alături de acest a= 
cord trebuia să fie încheiat un tratat de ajutor între U. 
R. S5. S.; Franţa şi Germania, fiecare dintre aceste trei 
State trebuind să se oblige a da ajutor aceluia dintre ele 
care ar fi obiectul unei agresiuni din partea unuia din 
aceste trei State. 

Deşi împrejurările n'au îngăduit până acum încheerea 
acestor acorduri, pe care ambele părți continuă să le so= 
cotească de dorit, totuşi urmează că obligaţiile formulate 
în tratatul de ajutor franco=sovietic trebue să fie înţeles 
ca neavând efect decât în limitele considerate prin acor= 
dul tripartit plănuit mai înainte. Independent de obliga= 
{iile decurgând din tratatul de faţă, se reaminteşte în ace= 
laş timp că, potrivit pactului franco=sovietic de neagresi= 
une semnat la 29 Noembrie 1939, şi fără să se aducă de 
altfel o atingere universalităţii obligaţiilor din acest pact, 
în cazul când una din cele două părţi ar ajunge obiectul 
unei agresiuni din partea uneia sau mai multor terțe pu= 
teri europene nevizate prin acordul tripartit mai sus amin= 
tit, cealaltă parte contractantă va trebui să se abţină, în 
timpul duratei conflictului, dela orice sprijin sau ajutor 
direct ori indirect pentru agresor sau agresori, fiecare 
parte declarându-se de altfel deslegată de orice acord de 
asistenţă care ar fi în contrazicere cu acest angajament. 


Făcut la Paris, în 2 Mai 1935. 


www.dacoromanica.ro 


TRATATUL DE AJUTOR MUTUAL 
DINTRE CEHOSLOVACIA SIU. R.S.S. 
(Praga 16 Mai 1935). 


Textul este identic cu acela alt tratatului de ajutor din= 
tre Franţa şi U. R. S. S5; reprodus mai înainte. Totuşi, 
numărul articolelor a sporit dela 5 la 6 prin intercalarea 
în pactul cehoslovacssovietic a urmâtorului text suplimen= 
tar faţă cu textul franco=sovietic : 


Art. 4. — Fără să se aducă atingere obligațiilor mai vechi 
decât tratatul de faţă, s'a hotărât că în cazul când una 
dintre Inaltele părţi contractante ar fi ținta unei agresiuni 
din parte uneia sau mai multor terţe puteri, în împreju= 
rări care n'ar prilejui acordarea de ajutor şi sprijin potri= 
vit cu termenii tratatului de faţă, cealaltă Înaltă parte 
contractantă se obligă, pe timpul cât va ținea conflictul, 
să nu dea ajutor sau sprijin direct ori indirect agresoru= 
lui sau agresorilor, fiecare parte declarând, de altfel, că 
nu este legată prin nici un acord de ajutor care sar afla 
în contrazicere cu această îndatorire. 


Textul tratatului este însoţit de un profocol de semnare 
indenţic celui căre însoţeşte tratatul francozsovietic, dar 
cuprinzând numai trei puncte, adică unul mai puţin (IV), 
iar dintre acestea trei sub II textul e deosebit având ur= 
mătoarea redactare : 

JI.—Ambele guverne constată că îndatoririle prevăzute 
în articolele 1, 2, şi 3 din tratatul de faţă încheiat în sco= 
pul de a contribui la crearea în Europa orientală a unui 
sistem regional de siguranţă, început prin tratatul fran= 
co=sovietic din 2 Mai 1935, se mărginesc în limitele sta= 


www.dacoromanica.ro 


475 


bilite prin paragraful 4 din protocolul de semnare al tra= 
tatului amintit. În acelaş timp ambele guverne recunosc 
că îndatoririle de ajutor mutual vor trebui să aibă efect 
între ele numai pe măsură ce, potrivit condiţiilor prevă= 
zute în tratatul de faţă, ajutorul către partea victimă a 
agresiunii îi va fi dat de Franţa. 


www.dacoromanica.ro 


ACORDUL DELA STRESA ÎNTRE 
FRANŢA, ITALIA SI ANGLIA 
(Rezolufia finală adoptată la 14 Aprilie 1935). 


Reprezentanţii guvernelor Italiei, Franţei şi Angliei au 
cercetat, la Stresa, situaţia europeană generală în lumina 
rezultatelor schimburilor de vederi urmate în decursul 
ultimelor săptămâni cu privire la hotărârea luată, la 16 
Martie, de guvernul german, precum şi a informaţiilor 
adunate de miniştrii englezi în timpul vizitelor ce le-au 
făcut în diferite capitale din Europa. 

Luând în consideraţie urmările acestei situaţii în legă= 
tură cu politica definită prin înțelegerile făcute atât la 
Roma cât şi la Londra, ei sau găsit de acord în privinţa 
diferitelor chestiuni pe care le-au desbătut. 

10. S'au înțeles în privinţa unei linii comune de condui= 
tă în decursul desbaterii cererii cu care guvernul francez 
s'a adresat Consiliului Societăţii Naţiunilor ; 

W, Informaţiile culese izau întărit în părerea că trebuesc 
continuate negocierile care urmăresc desvoltarea dorită a 
siguranţei în Europa orientală ; 

3. Reprezentanţii celor trei guverne au făcut o nouă 
cercetare a situaţiei austriace ; 

Ei confirmă declaraţiile anglo=francoszitaliene din 17 Fe: 
bruarie şi 27 Septembrie 1934 prin care cele trei guverne 
au recunoscut că necesitatea de a păstra independenţa şi 
integritatea Austriei va continua să inspire politica lor 
comună. 

Referindu=se la protocolul francositalian din 7 Januarie 
1935 şi la declaraţiile franco=engleze din 3 Februarie 1935 
prin care s'a afirmat din nou hotărârea de a se consfă= 
tui în privința măsurilor de luat în cazul când integrita= 


www.dacoromanica.ro 


477 


tea şi independenţa Austriei ar fi amenințate, ei sau În= 
teles să recomande la o dată foarte apropiată întrunirea 
reprezentanților tuturor guvernelor enumerate în protoco= 
lul dela Roma în scopul de a se încheia acordurile pri= 
vitoare la Europa centrală ; 

4%. În ce priveşte pactul aerian propus pentru Europa 
occidentală, reprezentanţii celor trei guverne confirmă 
principiile şi procedura de urmat aşa precum au fost avu= 
te în vedere prin comunicatul dela Londra din 3 Febru- 
arie şi convin să continue stăruitor studiul chestiei în 
scopul pregătirii unui tratat între cele cinci puteri vizate 
prin comunicatul dela Londra, precum şi a tuturor acor- 
durilor bilaterale ce lar putea însoți; 

50. Trecând la cercetarea problemei înarmărilor, reprez 
zentanţii celor trei puteri şizau amintit că prin comuni= 
catul dela Londra se prevedea un aranjament, ce avea să 
fie tratat în mod liber cu Germania, spre a fi pus în lo= 
cul prevederilor corespunzătoare din partea V a tratatului 


dela Versailles. 


Ei au discutat, cu simţimântul răspunderii lor, recen= 
tul demers al guvernului german, cât şi raportul făcut 
de Sir John Simon în privinţa convorbirilor ce le-a avut 
cu cencelarul german despre această chestie. 

Reprezentanţii celor trei guverne au avut părerea de 
rău să constate că metoda desfacerii unilaterale adoptată 
de guvernul german, întrun moment când demersurile 
erau în curs pentru a aduce înainte un aranjament liber 
negociat în chestia înarmărilor, adusese o gravă slăbire 
încrederii opiniei publice în soliditatea unei rândueli paşa 
nice. De altă parte, mărimea programului german de re= 
înarmare aşa cum a fost anunţat—program a cărui împli= 
nire e destul de înaintată—a răpit orice valoare prevede= 
rilor cantitative pe care se întemeiaseră, până acum, sfor= 
ţările urmărite pentru dezarmare şi, în acelaş timp, a 
sdruncinat speranţele care inspiraseră aceste sforțări. 

Reprezentanţii celor trei puteri afirmă, totuşi, din nou, 
dorinţa Jor adâncă de a păstra pacea creind un simţământ 
de siguranţă şi declară, din partea lor, că rămân dornici să 


www.dacoromanica.ro 


478 


se asocieze la orice sforţare de ordin practic care urmă- 
reşte să ducă înainte un aranjament internaţional privitor 
la limitarea înarmărilor. 

6%. Reprezetanţii celor trei guverne au luat cunoştinţă 
de dorinţele exprimate de Statele al căror statut militar a 
fost respectiv stabilit prin tratatele dela Saint-Germain, 
dela Trianon şi dela Neuilly, pentru a dobândi revizuirea 
acestui Statut. 

Ei hotărăsc să informeze pe cale diplomatică şi celelal= 
te State interesate. Sunt de acord să recomande Statelor 
interesate cercetarea acestei probleme în scopul de a-i găsi 
o deslegare pe cale contractuală în cadrul garanţiilor ge= 
nerale şi regionale de siguranţă. 


www.dacoromanica.ro 


CELE „13 PUNCTE“ DE POLITICA 
EXTERNĂ A GERMANIEI. 


(Discursul D-lui Hitler în Reichstag la 21 Mai 1935) 


Redam din discursul finut de preşedintele republicei şi cancelarul 
Sfatului german, d=l Adolf Hitler, inaintea Reichstagului, la dafa 
de 21 Mai 1935, urmatoarele „13 puncte“ menite să lămurească 
afitudinea Germaniei în fafa tuturor problemelor de actualitate 
ale polificei internafionale : 


1.— Guvernul Statului german respinge rezoluţia adop= 
tată la 17 Aprilie la Geneva *). Nu Germania este aceia 
care a violat, unilateral, tratatul de la Versailles, ci acest 
tratat, înpunctele ştiute a fost făcut caduc de puterile care, 
după ce au cerut dezarmarea Germaniei, nu s'au putut ho= 
tărâ să dezarmeze şi ele, aşa cum s'au legat contractual. 

Noua deosebire în contra Germaniei, pe care o cuprinde 
această rezolulie a Genevei, face cu neputinţă pentru gu= 
vernul german, revenirea în cadrul acestei instituţii atât 
timp cât nu se vor îndeplini condiţiile preliminare care să 
le asigure tuturor participanţilor o situaţie juridică în= 
tradevăr egală. Pentru aceasta, guvernul Statului german 
socoteşte neapărată stabilirea unei deosebiri clare şi cate= 
gorice între tratatul dela Versailles, pe deoparte, care e 
bazat pe o diferenţiere între naţiunile victorioase şi nas 
țţiunile învinse, şi Societatea Naţiunilor, pe de altă parte, 
care trebuie să fie întemeiată pe egalitatea de apreciere 
şi pe egalitatea de drepturi a tuturor Membrilor ei. A= 
ceastă egalitate de drepturi trebuie să se întindă la toate 


De Adunarea S. N. vezi textul mai departe. 


www.dacoromanica.ro 


o 


funcțiunile şi la toate drepturile de stăpânire în viaţa 
internaţională. 

2.— Celelalte State neîndeplinindu=şi obligaţiile privitoare 
la dezarmare, guvernul Statului german, a înlăturat la 
rândusi articolele care, impunând Germaniei o sarcină a= 
cum unilaterală și contrară tratatulului, constitue, pentru 
un timp nedeterminat, o deosebire în dauna naţi= 
unei germane. Cu toate acestea, guvernul declară solemn 
că măsurile pe care le-a luat, urmăresc numai punctele de 
altfel publicate, care stabilesc o deosebire morală şi mae 
terială faţă de poporul german. De aceia, guvernul ger= 
man va respecta integral celelalte articole privitoare la 
viața comună a naţiunilor, inclusiv dispozițiunile teritori= 
ale şi nu va căuta revizuirile, inevitabile în cursul timpu- 
lui, decât pe calea unei înţelegeri paşnice. 


3. — Guvernul Statului german are de gând să nu ses 
mneze nici un tratat cere isse va părea inexecutabil. Din 
contra, el se va conforma scrupulos oricărui tratat liber 
semnat, chiar dacă încheerea acestuia e anterioară venirii 
sale la putere. El va observa şi va îndeplini mai cu sea= 
mă toate obligaţiunile decurgând din acordurile dela Lo= 
carno în măsura în care celelalte părţi contractante vor fi, 
şi ele dispuse să se ţină de aceste acorduri. Guvernul 
Statului german consideră că respectarea zonei demilitari= 
zate constitue din partea unui Stat suveran, o contribuţie 
foarte grea la pacificarea Europei. El se crede dator, to= 
tuşi, să noteze că sporirea neîntreruptă a trupelor de cea= 
laltă parte a frontierii n'ar putea fi deloc socotită ca un 
corolar al propriilor sale sforţări. 

4. — Guvernul Statului german e oricând gata să ia parte 
la un sistem de colaborare colectivă având de scop asigu= 
rarea păcei europene, dar socoteşte necesar să se ţină în 
seamă legile de evoluţie veşnică lăsând deschisă putinţa 
revizuirilor contractuale, El crede că făcând cu putinţă 
o desvoltare ordonată a tratatelor înseamnă să se creeze 
un element de apărare a păcei, dar că înăbuşind orice 
evoluţie necesară înseamnă să se adune explozibile în 
stare să pricinuiască mai târziu o explozie. 


www.dacoromanica.ro 


48. 


5. — Guvernul Statului german crede că restabilirea co= 
laborării europene n'ar putea îmbrăca forma condiţiilor 
impuse unilateral. El crede că în faţa intereselor care nu 
sunt totdeauna de acord, e folositoare multumirea cu un 
minimum în loc de a face să se sfârșească această cola= 
borare prin pretenția unui maximum cu neputinţă de a= 
tins. El mai este încredințat că această apropiere îndru= 
mându=se spre un scop mare nu se poate face decât cu 
încetul. 

6. — Guvernul Statului german este dispus în principiu 
să închee pacte de neagresiune cu diverșii vecini şi să le 
complecteze cu orice dispoziţii ce ar avea de scop izola= 
rea beligeranţilor şi localizarea focarului de războiu. El e 
mai ales gata să contracteze orice angajamente care ar pu= 
tea rezulta în privinţa furnizării de arme şi de materiale 
în timp de pace şi în timp de război şi care vor fi pri= 
mite şi respectate de toate părțile contractante. 

7. — Guvernul Statului german e gata, în scopul de a 
complecta Acordurile dela Locarno, să=şi dea asentimentul 
Ja un acord aerian şi să înceapă discuţiile în privința a= 
ceasta. 

8. — Guvernul Statului german a făcut cunoscute limi= 
tele de organizare a noilor forţe de apărare naţională ger= 
mană. Nu se va îndepărta în nici un caz de ele. Socoteşte 
că în niciunul din domeniile, terestru, aerian şi maritim, 
punerea în aplicare a programului său nu constitue o a= 
meninţare pentru vre-o naţiune oarecare. Totuşi, el este 
oricând dispus să purceadă în cadrul înarmărilor sale, la 
limitări pe care şi celelalte State le vor primi. Guvernul 
Statului german, din proprie iniţiativă, a făcut cunoscute 
oarecare limite ale intenţiilor sale. El şi-a arătat de ase= 
menea buna voinţă de a preveni o întrecere la înarmări 
fără frână. Fixarea înarmărilor aeriene ale Germaniei la 
nivelul egalităţii cu diferite alte mari naţiuni occidentale 
îngădue oricând stabilirea unui maximum pe care Germa= 
nia se va obliga atunci în chip solemn să-l respecte şi ea. 
Limitarea marinei germane, fixată la 35°% din flota engle= 


ză, mai rămâne cu 15% inferioară tonajului global al flo» 
31 


www.dacoromanica.ro 


__ 482 


tei franceze. Fiind dat că, în diferite comentarii de presă 
s'a pretins că această revendicare nu va fi decât un înce= 
put şi că ea s'ar mări mai ales dacă (Germania ar stăpâni 
colonii, guvernul statului german asigură printr'o decla= 
raţie care=l obligă, că, pentru (Germania, această revendia 
care este definitivă şi permanentă. 

Germania n'are nici intenţia, nici nevoia, nici mijloacele 
ca să intre într'o nouă rivalitate navală cu cineva. Gu= 
vernul Statului german recunoaşte din proprie iniţiativă 
că apărarea preponderantă pe măria imperiului mondial al 
Marei Britanii e o chestiune a cărei însemnătate capitală 
şi vitală e îndreptăţită. Tot aşa nesam hotărât, la rândus= 
ne, să luiim toate măsurile necesare pentru a ne apăra 
propria viaţă şi libertatea pe continent. Guvernul german 
are sincera intenţie să facă totul pentru a stabili şi a 
menţine, cu poporul şi Statul britanic, raporturi de natură 
să împiedice pentru totdeauna repetarea singurei lupte 
care s'a întâmplat până astăzi între cele două naţiuni. 

9. — Guvernul Statului german e gata să ia parte ace 
tiv la toate sforţările ce sunt în stare să ducă la o limi= 
tare practică a înarmărilor împinse la nesfârşit. El nu ve» 
de pentru moment decât un singur mijloc: anume întoar= 
cerea la principiile vechei convenţiuni a Crucei Roşii de la 
Geneva. El crede că, pentru moment, nu se va putea proceda 
decât treptat, desfiinţând şi punând în afară de lege mi= 
jloace şi metode de luptă a căror esenţă însăşi se află în 
contradicţie cu Convenţia Crucei Roşii de Ja Geneva care 
este acum în vigoare. 

In această ordine de idei, el crede că după cum gloan= 
tele dum=dum au fost, odinioară, interzise şi astfel, în 
chip general oprite în practică, tot aşa întrebuinţarea anu= 
mitor alte arme poate şi trebuie să fie de asemeni şi în 
practică oprită la fel. El înţelege să vorbească în această 
chestiune, despre toate armele de război care, în primul 
rând, servesc să ucidă şi să distrugă mult mai puţin pe 
soldații luptători decât femeile şi copiii care nu iau parte 
la luptă. Guvernul german socoteşte că ideea de a înlă= 
tura avioanele dar a îngădui mai departe bombardamen= 


www.dacoromanica.ro 


483 


tul, este greşită şi fără efect. El crede, din contra, că este 
cu putinţă să se declare în mod internaţional contrar drep= 
tului ginţilor şi să se interzică folosința anumitor arme, 
precum şi să se excludă din mijlocul omenirii, din drep» 
tul şi din legile ei, naţiunile care ar vroi totuşi, să le în- 
trebuințeze. El crede că, în această materie, rezultatul voit 
va fi atins cu atât mai uşor dacă se va lucra cu încetul. 
Prin urmare : interzicerea de a asvârli bombe cu gaz, bom= 
be incendiare şi bombe explozive dincolo de zonele de a= 
devărată luptă. Această limitare poate fi întinsă până la 
interzicerea absolută pe plan internaţional a aruncării 
de bombe în genere. Cu toate acestea, atât cât aruncarea 
de bombe va rămâne cum e, orice limitare a numărului 
avioanelor de bombardament va fi de un folos îndoele 
nic ţinândua=se seamă de repeziciunea cu care ele pot fi 
înlocuite. Dacă din contra—se condamnă aruncarea bom= 
belor ca o barbarie contrară—dreptului ginţilor, construc= 
ţia avioanelor de bombardament va înceta foarte curând 
dela sine fiind dat că ea va deveni nefolositoare şi fără 
scop. Precum s'a reuşit altă dată prin convenţia interna= 
ţională de Cruce Roşie dela Geneva să se împiedece 
treptat uciderea, posibilă în sine, a răniților sau a prizoa 
nierilor cari sunt nevătămători, tot aşa trebue să fie cu 
putinţă, printr'o convenţie asemănătoare, să se interzică 
întrebuințarea bombelor împotriva populaţiei civile, care 
este tot aşa de nevinovată, şi să se ajungă în cele din 
urmă la desfiinţarea absolută. 


Germania socoteşte că o asemenea soluţie de principiu a 
acestei probleme ar aduce popoarelor o mai mare linişte 
şi o mai mare siguranţă decât toate pactele de asistenţă 
şi toate convențiile militare. 

10. — Guvernul german e dispus să=şi dea aderarea la 
orice limitare care ar urmări suprimarea armelor celor mai 
puternice care sunt destinate în special atacului. Aceste 
arme sunt în primul rând artileria foarte grea şi în al 
douilea rând tankurile foarte grele. In faţa fortificațiilor 
formidabile ridicate la frontiera francezi o astfel de su= 
primare internaţională a armelor ofensive foarte grele ar 


www.dacoromanica.ro 


484 


da automatic Franţei o siguranţă cu adevărat de sută la 
sută. 

11. — Germania se declară gata să-şi dea aderarea la 
orice limitare a calibrului de artilerie pentru vasele de 
război, crucişătoarele şi torpiloarele ; ea este, tot aşa gata 
să primească orice limitare internaţională a mărimii vapoa= 
relor. În sfârşit, guvernul german este gata să-şi dea a= 
derarea la orice limitare a tonajului submarinelor sau chiar 
la desfiinţarea cu totul a acestor vase în caz de o regle= 
mentare internaţională asemănătoare. 

Pe deasupra, el dă odată mai mult asigurarea că aderă 
în chip general la orice limitare sau suprimare internaţio» 
țională de arme care ar intra în vigoare în acelaş termen. 

12. — Guvernul Statului german e de părere că toate 
încercările de a se ajunge la o slăbire a unor anume stări 
de încordare între diferitele State pe căile acordurilor in= 
ternaţionale sau plurilaterale, trebuie fatal să rămână za= 
darnice atât timp cât nu se vor lua măsuri potrivite pen= 
tru a preveni cu succes, orice otrăviri ale opiniei publice 
a popoarelor, prin vorbe, scrieri. scene de cinematograf 
sau piese de teatru ale elementelor fără răspundere. 

13. — Guvernul german este dispus în orice moment 
să adere la un acord internaţional care să interzică strict 
şi să facă imposibilă orice încercare de amestec din afară, 
în afacerile interne ale Statelor. El trebuie, totuşi, să pre= 
tindă ca o asemenea reglementare să aibă o valoare inter= 
naţională şi să se aplice în favoarea tuturor Statelor. Fiind 
dată primejdia care există ca în ţările ale căror guverne 
nu sunt sprijinite de încrederea generală a poporului lor, 
răzvrătirile interioare ar putea fi prea uşor imputate de 
către cei interesaţi, amestecurilor din afară, apare absolut 
necesar să se dea o definiţie internațională precisă noţiu= 
nii de imixtiune. 


www.dacoromanica.ro 


ACORDUL NAVAL ANGLO:GERMAN *) 
(Londra, 18 Iunie 1935). 


Sir Samuel Hoare, ministrul de afaceri străine al An- 
gliei, către d. von Ribbentrop, plenipotenţiarul trimes ex= 
traordinar al Germaniei la Londra : 


Foreign Office, 18 Iunie 1935. 
EXCELENŢĂ. 


1. În decursul ultimelor zile reprezentanţii guvernu= 
lul german şi ai guvernului Majestății Sale al Regatului 
unit au pornit convorbiri, al căror scop principal a fost 
să pregătească terenul pentru ţinerea unei conferinţe ge= 
nerale pe tema limitării înarmărilor navale. Am acum ma= 
rea plăcere să aduc la cunoştinţa Excelenței Voastre pri= 
mirea formală de către guvernul Majestății Sale al Rega= 
tului unit a propunerii guvernului german, desbătută în 
aceste convorbiri, ca viitoarea putere navală a (Germaniei 
în raport cu totalul puterii navale a membrilor comunită= 
ţii naţiunilor britanice (Britisch Commwealth of Nations) 
să fie în proporţia de 35: 100. Guvernul Majestății Sale 
al Regatului unit socoteşte această propunere ca o con= 
tribuţie de cea mai mare însemnătate la problema viitoa= 
rei limitări navale. El mai crede că înţelegerea la care a 
ajuns, acum, cu guvernul german, şi pe care o socoteşte 
ca o înțelegere permanentă şi lămurită, de azi înainte în= 
tre cele două guverne, va înlesni încheerea unei înţelegeri 


*) Sub forma unui schimb de note diplomatice întra cele două 
guverne cu privire la limitarea înarmărilor navale între ambele 


părţi. 


www.dacoromanica.ro 


486 


generale în privinţa limitării navale între toate puterile 
navale din lume. 

2. Guvernul Majestății Sale al Regatului Unit primeşte 
de asemenea, cu explicaţiile care au fost date de reprez 
zentanţii germani în decursul recentelor desbateri dela 
Londra, şi metoda de aplicare a acestui principiu. Acele 
explicaţii pot fi rezumale în chipul următor: 

a). Proporția de 35: 100 urmează să fie o proporţie per" 
manentă, adică tonajul total al flotei germane nu trebue 
să depăşească niciodată procentul de 35 din totalul tona= 
jului forţelor navale, ca precizate prin tratat, ale membri= 
lor comunităţii naţiunilor britanice, sau, dacă în viitor nu 
va fi o limitare prin tratat a acestui tonaj, un procent de 
35 din totalul actualului tonaj al membrilor comunităţii 
naţiunilor britanice. 

b). Dacă un viitor tratat general de limitare navală nu 
va adopta metoda de limitare prin proporţii acceptate în= 
tre flotele diferitelor puteri, guvernul german nu va stă= 
rui la încorporarea proporţiei amintite din precedentul 
subparagraf întrun asemenea viitor tratat general, numai 
dacă metoda adoptată pentru viitoarea limitare a înarmă= 
rilor navale o să fie astfel încât să dea Germaniei deplia 
ne garanţii că această proporţie poate fi păstrată. 

c). Germania va adera la proporţia 35: 100 în toate îm= 
prejurările, de pildă proporţia nu va fi atinsă de con= 
strucţia altor puteri. Dacă echilibrul general al înarmărilor 
navale, păstrat ca normal în trecut, ar fi depăşit în chip 
brutal prin vre=o anormală şi excepţională construcţie de 
către alte puteri, guvernul german îşi rezervă dreptul să 
invite guvernul Majestății Sale al Regatului unit ca să 
examineze noua situaţie creiată în asemenea împrejurare. 


d). Guvernul german prefesză, în materie de limitarea 
înarmărilor navale, acel sistem care împarte vasele de răz= 
boi în categorii stabilind maximul de tonaj şi (sau) de ara 
mament pentru vase în fiecare categorie şi atribue tona= 
jul care să fie îngăduit fiecărei puteri pe categorii de vase. 
De aceea, în principiu, şi cu privire la punctul de mai 
jos, guvernul german este gata să aplice procentul de 35%/0 


www.dacoromanica.ro 


47 
la tonajul fiecărei categorii de vase şi să facă orice va- 
riaţie în această proporţie pentru categoria sau categoriile 
speciale dependente de învoirile cu un asemenea scop la 
care s'ar putea ajunge printrun viitor tratat general de 
limitare navală, astfel de învoiri fiind întemeiate pe prin= 
cipiul că orice creştere dintro categorie va fi compensată 
printr'o corespunzătoare scădere în celelalte. Dacă nici un 
tratat general de limitare navală nu se va încheia, ori dacă 
viitorul tratat general nu va cuprinde prevederea de li= 
mitare pe categorii, procedura şi gradul în care guvernul 
german va avea dreptul să varieze procentul de 35% în. 
truna sau mai multe categorii, va fi o materie de regulat 
prin înţelegere între guvernul german şi guvernul Majesa 
taţii Sale al Regatului unit, în lumina situaţiei navale ce 
va fi atunci. 

e). Dacă şi atât timp cât o altă însemnată putere na- 
vală păstrează o singură categorie pentru crucișătoare şi 
distrugătoare, Germania se va bucura de dreptul ca să 
aibă o singură categorie pentru aceste două clase de năvi, 
deşi va prefera să vadă aceste clase în două categorii. 

f). În privinţa submarinelor, cu toate că (Germania nu 
va depăşi proporţia de 35: 100 din tonajul total, ea va a= 
vea dreptul să poseadă un tonaj egal de submarine cu to= 
talul posedat de membrii comunităţii naţiunilor britanice. 
Totuşi, guvernul german se obligă ca, afară de împreju= 
rările arătate în aliniatul imediat următor, tonajul sub= 
marin al Germaniei să nu treacă de 45 la sută din totalul 
posedat de membrii comunităţii naţiunilor britanice. Gu= 
vernul german îşi rezervă dreptul, în împrejurarea unei 
anume situaţii care, după părerea lui, ar face necesar 
pentru Germania să se folosească de dreptul la un pro= 
cent de tonaj submarin depăşind cel de 45 la sută mai 
sus menţionat, să facă notificare în acest scop guvernului 
Majestății Sale al Regatului unit şi recunoaşte că această 
chestiune va fi subiectul unei discuţii prieteneşti înainte 
ca guvernul german să=şi exercite asemenea drept. 

g). Fiindcă este foarte puţin probabil ca socoteala pro= 
porţiei celor 35 la sută să dea pentru fiecare categorie de 


www.dacoromanica.ro 


488 


vase tonajul exact de împărţit la maximum tonajului in= 
dividual îngăduit pentru vasele din acea categorie, poate 
fi necesar ca asemenea ajustări să fie făcute în aşa fel în= 
cât Germania să nu fie lipsită de folosinţa deplină a to= 
najului ei. Drept urmare sa convenit ca guvernul ger= 
man şi guvernul Majestății Sale al Regatului unit vor 
stabili de comun acord ce ajustări sunt necesare în acest 
scop, şi este de sine înţeles că dintr'o asemenea proces 
dură nu va rezulta nici o îndepărtare substanţială sau 
permanentă dela proporţia de 35 : 100 prin raport cu to= 
talul tonajului. 

3. Cu privire la sub=paragraful c din explicaţiile de mai 
sus, am onoarea să vă informez că guvernul Majestății 
Sale al Regatului unit a luat notă de rezervă şi recu= 
noaşte dreptul cuprins în ea, subînţelegând că proporţia 
de 35 ; 100 va fi păstrată în lipsă de o înţelegere contra= 
rie între cele două guverne. 

4. Am onoarea să cer Excelenței Voastre să mă infora 
meze dacă guvernul german recunoaşte că propunerea lui 
a fost corect exprimată în precedentele paragrafe ale a= 


cestei note. 
Am onoarea să fiu, etc, 


(ss) Samuel Hoare. 
DL. von Ribbentrop către Sir Samuel Hoare. 
Excelenţă, Londra 18 lunie 1935. 


Am onoarea să vă confirm primirea scrisoarei Excelen= 
ţei Voastre de astăzi, prin care aţi avut bună voinţă, în 
numele guvevnului Majestății Sale al Regatului unit, să-mi 
comunicaţi următoarele : 

Se reproduce în întregime şi exact textul scrisoarei 
d-lui S. Hoare, afără doar de rândurile dela punctul 4, 
pentru a încheia astfel răspunsul cerut de guvernul bri= 
tanic : 

Am onoarea să confirm Excelenței Voastre că propu= 
nerea guvernului Statului german este exact redată în 
scrisoarea pomenită şi iau cunoştinţă, cu plăcere, că gu= 
vernul Majestății Sale al Regatului unit primește această 
propunere. 


www.dacoromanica.ro 


489 


Guvernul Statului german este şi el de părere că înţe= 
legerea la care sa ajuns, acum, cu guvernul Majestății 
Sale al Regatului unit, şi pe care o socoteşte valabilă, du= 
rabilă şi definitivă începând de astăzi, între ambele gu= 
verne, va înlesni încheerea unui acord general în privinţa 
acestor chestiuni între toate puterile navale ale lumei. 

RBinevoiţi a primi, Excelență, expresiunea deosebitei mele 
consideraţii. 

(ss) Joachim von Ribbentrop, 
Delegat extraordinar şi trimis plenipotenţiar 
al Statului german. 


www.dacoromanica.ro 


JURAMÂNTUL LUI CAROL 
DE HABSBURG LA ÎNCORONAREA 
CA REGE AL UNGARIEI *). 


Noi, Carol Întâi, prin grația lui Dumnezeu Împărat al 
Austriei, Rege al Bohemiei, etc. şi Rege apostolic al Un= 
gariei, al Patrulea cu numele acesta, jur pe viul Dumne= 
zeu, pe imaculata sfântă Fecioară Maria şi pe toţi Sfinţii,— 
să menţin drepturile, prerogativele, libertatea şi privilegiile, 
legile, uzurile vechi, bune şi întărite ale bisericei, ale no= 
bilimei şi municipalităţilor din Ungaria şi din ţările Croa= 
ţiei, Slavoniei şi Dalmației, ale locuitorilor clerici şi laici 
oricare ar fi ei, să păstrez neatinse drepturile, constituţia, 
independenţa legală şi integritatea teritorială a Ungariei 
şi a ţărilor Croaţiei, Slavoniei şi Dalmației, precum şi să 
apăr integritatea şi constituția țărilor Croaţiei, Slavoniei 
şi Dalmației alcătuind una şi aceiașipolitică şi unitate cu 
Ungaria, să respect statutele date de regele Andrei al 
douilea, cel de fericită aducere aminte, afară, totuşi, de 
clauza dela sfârşitul articolului treizeci şi unu din con= 
stituţie **) incepând cu vorbele: „quodsi vero nos,..“ ş 


*) Formula jurământului solemn depus în şedinta dela 18 
Dec. 1916 a Camerei deputaţilor şi 'n cea dela 20 Dec. 1916 a 
Camerei magnaţilor. E vorba de o formulă special pregătita în 
vederea evenimentelor răsboiului şi menită să asigure mai bine 
„integritatea“ Ungariei istorice. Textul jurământului acesta com= 
plectează datele privitoare la căderea Habsburgilor, dela pag. 304 
inclusiv interzicerea lor de revenire la tronul perdut. 

*%) Textul clauzei acestui articol din Bula de aur (Magna 
charta a Ungariei) a regelui Andrei al Il-lea dată la 1222 ş 
care se referă la formula de deslegarea legământului faţă dei 
ultimul monarh habsburgic are u“matorul cuprins : 

„Ori când Noi Înşine sau unul dintre urmaşii Noştri va lu= 
cra vreodată împotriva acestei ho.aruri a noastre, va fi recu1os= 


www.dacoromanica.ro 


e 


sfârşind cu : „in perpetuum facultatem“; să nu înstrăinez 
graniţele Ungariei şi ale ţărilor Croaţiei, Slavoniei şi Dal- 
maţiei, şi ale tuturor acelor părţi care în chip legal sau 
pe temeiul oricărui alt titlu aparţin acestor ţări, să nu le 
micşorez şi să fac totul ce stă în puterea noastră ca să 
sporească interesele acestor țări ale noastre, gloria şi pros= 
peritatea lor. 
Aşa să ne ajute Dumnezeu şi toți Sfinţii! 


cută chiar pe temeiul acestei Constituţii a noastre libertatea e= 
piscopilor, altor vasali şi oamenilor de neam nobil din regat, 
tuturora şi fiecăruia în parle, atât celor de astăzi cât şi viito» 
rilor şi urmaşilor lor, să se opună şi să ne contrazică pe Noi 
şi pe urmașii Noştri, fără ca să atragă asupra lor condamnarea 
pentru trădare, iar această libertate va fi în vecii vecilor“. 


www.dacoromanica.ro 


GERMANIA VINOVATĂ 
DE VIOLAREA UNILATERALĂ A TRATA- 
TULUI DELA VERSAILLES. 
(Rezolufia Consiliului S. N. dela 17 Aprilie 1935). 


La 16 Martie 1935, guvernul german a denunţat unila= 
teral partea V din tratatul de pace dela Versailles cuprin= 
zând prevederile de dezarmare şi de limitare pe viitor a 
înarmărilor Germaniei, anunțând opiniei publice naţionale 
şi streine, prin posturile de radio, reintroducerea servi. 
ciului militar obligator, înfiinţarea mai multor corpuri de 
armată noi şi crearea aviaţiei militare. 


Față de acest gest, guvernul francez pe temeiul art. 12 
alineatul I din pactul 5. N. s'a adresat Consiliului ce= 
rând să ia în cercetare cazul de violarea unilaterală a 
tratatului dela Versailles şi care, în acelaş timp, compro= 
mitea succesul conferinţei internaționale pentru limitarea 
înarmărilor,. 


Intrunit în şedinţă extraordinară dela 15—17 Aprilie, 
Consiliul, după intervenţia tuturor membrilor, a adoptat 
la 17 Aprilie o rezoluţie—cu abţinerea reprezentantului 
Danemarcei—propusă de delegaţiile Franţei, Angliei şi 
Italiei *) prin care se condamna gestul Germaniei în ur= 
mătorii termeni: 


Consiliul, socotind 
1. Că respectul sever al tuturor obligaţiilor din tratate 


*) Ai căror miniştri de afaceri streine se întâlniseră la Stresa 
între 11—14 Aprilie. Vezi pag. 476 textul acordului dela Stresa. 


www.dacoromanica.ro 


493 


este o regulă fundamentală a vieţii internaţionale şi o 
primă condiţie pentru menţinerea păcii ; 

2. Că este un principiu esenţial de dreptul ginţilor ca 
nici o putere să nu se poată desface de obligaţiile din= 
tr'un tratat, nici să-i modifice prevederile decât prin în= 
ţelegere cu celelalte părţi contractante ; 

3, Că promulgarea legii militare din 16 Martie 1935 de 
către guvernul german este în contrazicere cu aceste 
principii; 

4. Că prin această acțiune unilaterală nu s'a putut naște 
nici un drept; 

5. Că această acţiune unilaterală aducând încă un ele= 
ment de turburare în situaţia internaţională, trebuia să a= 
pară neapărat ca oameninţare împotriva siguranţei europene; 

Socotind, pe de altă parte : 


6. Că guvernul britanic şi guvernul francez, cu adera= 
rea guvernului italian, puşeseră în cunoştinţă guvernul 
german dela 3 Februarie 1935 despre un program de re= 
gulament general, ce urma să se închee prin negocieri li= 
bere, în scopul de a se organiza siguranţa în Europa şi 
a se păşi la o limitare generală a înarmărilor întrun re= 
gim de egalitate a drepturilor, asigurânduzse în acelaş timp 
colaborarea activă a (Germaniei la Societatea Naţiunilor ; 

7. Că acţiunea unilaterală sus amintită a Germaniei nu 
este numai nepotrivită cu acest plan, dar că ea sa pe= 
trecut tocmai când negocierea era în plină desfăşurare ; 


I 


Declară că (Germania a lipsit dela îndatorirea ce o au 
toți membrii comunităţii internaţionale de a respecta obli= 
gaţiile ce şisau luat şi condamnă orice lepădare unilate= 
rală de obligaţii internaționale ; 


I 


Pofteşte guvernele care au luat inițiativa programului 
dela 3 Februarie 1935 sau care şi-au dat aderarea la a= 
cest program, să continue negocierile ce au inceput, şi, 
mai ales, să ducă înainte, în cadrul Societăţii Naţiunilor, 


www.dacoromanica.ro 


— 4394 


acorduri care, finându=se seamă de obligaţiile din pact, ar 
părea necesare pentru atingerea scopului definit prin a= 
cest program spre a asigura păstrarea păcii. 


III 


Socotind că lepădarea unilaterala a obligaţiilor interna= 
tionale poate primejdui însăşi fiinţa Societăţii Naţiunilor 
<a instituţie însărcinată să asigure păstrarea păcii şi orga= 
nizarea siguranţei. 

Consiliul hotărăște : 

Că o astfel de lepădare, în afară de aplicarea prevede= 
rilor înscrise dinainte în acordurile internaţionale, va tre= 
bui să provoace, când va fi vorba de obligaţii privind si= 
guranţa popoarelor şi păstrarea păcii în Europa, din par= 
tea membrilor Societăţii şi în cadrul pactului, toate mă= 
surile potrivite ; 

Insărcinează un comitet alcătuit din următoarele State: 
Franţa, Italia, Anglia, Uniunea republicelor sovietice so= 
cialiste, Spania, Polonia, Olanda, Iugoslavia, Ungaria, Caz 
nada, Chile, Portugalia, Turcia să propună, în acest scop, 
prevederi cari vor face pactul Societăţii Naţiunilor mai e= 
fectiv în organizarea siguranţei 'colective, şi să precizeze, 
îndeosobi, măsurile economice şi financiare ce ar putea fi 
aplicate în cazul când, de aci înainte, un Stat, membru 
sau nu al Societăţii Naţiunilor, ar pune în primejdie pacea 
desfăcându=se unilateral de obligaţiile sale internaţionale *). 


*) Ulterior, comitetul acesta a şi început să lucreze. Dar pu= 
ţin mai târziu isbucnirea conflictului italo=abisinian și adoptarea 
sanctiunilor economice=financiare împotriva Italiei a vădit lip= 
surile din pactul S. N. şi greutăţile de înfăptuire chiar a pre= 
vederilor existente. 


www.dacoromanica.ro 


TRATATUL DE AMICIŢIE 
FRANCO-JUGOSLAV. 
(Paris, 11 Noembrie 1927). 


Preşedintele republicei franceze şi Majestatea Sa Re- 
gele Sârbilor, Croaților şi Slovenilor: 

Având aceiaşi grijă de menţinerea în Europa a unei 
stări de pace şi de stabilitate politică, necesară atât pro= 
gresului social cât şi prosperității economice a Franţei şi 
a regatului sârbo=croato=sloven ; 

Hotărât legaţi de principiul respectării angajamentelor 
internaţionale, solemn confirmat prin pactul Societăţii Na- 
ţiunilor ; 

Doritori, în cadrul acestui pact, să asigure dinainte co= 
munitatea lor de vederi în cazul când s'ar aduce atingere 
ordinei stabilită prin tratatele ai căror semnatari sunt; 

Ş' convinşi de datoria guvernelor moderne de a înlă= 
tura întoarcerea răsboaelor prevăzând regularea paşnică a 
conflictelor ce s'ar putea isca între ele; 

Au hotărât, în aceste scopuri, să-şi dea mutual noi ga- 
ranții de pace, de înțelegere şi amiciţie şi au desemnat ca 
plenipotenţiarii lor pe (urmează semnăturile acestora) cari, 
după ce şi-au schimbat deplinele lor puteri, găsite în bună 
şi cuveniă formă, au convenit în privinţa următoarelor 
dispoziţiuni : 

Ärt. 1.— Franţa şi regatul Sârbilor, Croaților şi Slove= 
nilor se obligă reciproc să nu se dedea, de o parte şi de 
alta, la nici un atac sau invaziune şi să nu recurgă, de 
o parte şi de alta, în nici un caz la răsboi. 

Totuşi, această stipulaţiune nu se aplică dacă e vorba: 

10 De exerciţiul dreptului de legitimă apărare, adică de 


www.dacoromanica.ro 


___496__ 


a se opune la o călcare de angajament luată prin alinia= 
tul 1 al prezentului articol ; 

2? De o acţiune întreprinsă în vederea unei deciziunia 
Adunării sau Consiliului Societăţii Naţiunilor sau prin a= 
plicarea articolului 15, aliniatul 7, din pactul Sociatăţii Na= 
țiunilor, numai dacă în acest din urmă caz acţiunea va fi 
îndreptată contra unui Stat care, cel dintâi, s'a dedat 
la atac. 

rf. 2. — Luând în seamă angajamentele respectiv însu= 
şite prin articolul 1 al prezentului tratat, Franţa şi rega= 
tul Sârbilor, Croaților şi Slovenilor se obligă să rez 
guleze pe cale paşnică şi în chipul următor toate chesti= 
unile de orice natură ar fi, care lezar desparte şi care nu 
s'ar fi putut deslega prin procedeurile diplomatice obiş= 
nuite : orice chestiuni în care părţile şi=ar tăgădui reci= 
proc un drept vor fi supuse judecătorilor, hotărârii cărora 
părţile se obligă să se conformeze; orice altă chestiune 
va fi supusă unei comisii de împăciuire şi dacă aranja= 
mentul propus de această comisie nu este primit de părţi, 
chestiunea va fi dusă înaintea Consiliului Societăţii Na= 
țiunilor ca să hotărască în conformitate cu articolul 15 din 
pactul Societăţii. 

Modalităţile acestor metode de regulare paşnică fac o= 
biectul unor convenţii speciale iscălite la data de astăzi. 

Arf. 3.— Guvernul republicei franceze şi guvernul regal 
al Statului sârbozcroato=sloven se obligă să cerceteze îm= 
preună, sub rezervă rezoluţiilor eventuale ale Consiliului 
sau Adunării Societăţii Naţiunilor, chestiunile de natură 
să pună în primejdie siguranţa exterioară a Franţei şi a 
Statului sârboz=croato=sloven sau să aducă atingere ordis 
nei stabilită prin tratatele ai căror semnatari sunt unul şi 
celalt. 

Arf. 4.— Dacă, cu toate intenţiile sincer paşnice ale gua 
vernelor francez şi sârbo=croato=sloven, Franţa şi regatul 
sârbo=croato=sloven, s'ar pomeni atacați, fără provocare din 
partea lor, cele două guverne se vor sfătui de îndată în 
privinţa acţiunii lor corespunzătoare de exercitat în limi. 
tele pactului Societăţii Naţiunilor, cu scop de a apăra le= 


www.dacoromanica.ro 


497 


gitimele lor interese naţionale şi pentru a menţine ordinea 
stabilită prin tratatele ai cărei semnatari sunt unul şi celalt. 

Arf. 5.— Înaltele Părţi Contractante sunt de acord să 
se sfătuiască în împrejurarea unei modificări sau a unei 
încercări de modificare a statutului politic al ţărilor din 
Europa şi, sub rezerva rezoluţiilor ce ar fi luate, în ase= 
menea cas, de Consiliul sau de Adunarea Societăţii Na= 
țiunilor, să se înţeleagă asupra atitudinii corespunzătoare, 
în asemenea cas, a fiecăreia. 

Arf. 6.— Inaltele părți Contractante declară că nimic din 
prezentul tratat nu trebue să fie interpretat în contrazis 
cere cu stipulațiunile tratatelor acum în vigoare, care sunt 
iscălite de Franţa sau de regatul Sârbilor, Croaților şi 
Slovenilor şi care privesc politica lor în Europa. Ele se 
obligă să-şi schimbe părerile în chestiunile atingând poli= 
tica europeană, în vedere de a coordona sforţările lor paş= 
nice şi, în acest scop, a=şi face, de acum înainte, respec= 
tiv cunoscute tratatele sau acordurile ce lezar încheia cu 
terţe puteri în aceiaşi materie şi care vor avea, totdeauna, 
o ţintă conformă cu menţinerea păcii. 

Art. 7.— Nimic din prezentul tratat nu va putea fi in= 
terpretat sau aplicat în aşa fel încât să se aducă vrezo a= 
tingere drepturilor şi obligaţiilor Inaltelor Părţi Contraca 
tante întemeiate de pactul Societăţii Naţiunilor. 

Art. 8 — Prezentul tratat va fi comunicat spre înre= 
gistrare la Societatea Naţiunilor conform articoluiui 18 
din pact. 

Arf. 9.— Prezentul tratat va fi ratificat şi instrumentele 
de ratificare vor fi schimhate la Paris cât mai repede se 
va putea. 


El va intra în vigoare îndată după schimbul ratificări= 
lor şi va rămânea în vigoare pe timp de cinci ani, la sfâra 


situl cărora va putea fi reînoit prin mijlocirea unui prea= 
viz notificat formal la sfârşitul celui de al patrulea an şi 
pentru o perioadă ce se va hotărâ *). 


*) Pactul acesta a şi fost, de altfel, reînoit la data de 28 Oc= 
tombrie 1932 pe o nouă perioadă de cinci ani socotită dela 2 
Decembrie 1932, data de ratificarea lui. 3 


www.dacoromanica.ro 


498 
Drept care, plenipotenţiarii respectivi, autorizaţi în re= 
gulă pentru aceasta, au semnat prezentul tratat şi lau 
învestit cu sigiliile lor. 


Făcut la Paris, în 11 Noembrie 1927. (Semnăfurile *). 


Tratatul a fost semnat odată cu convenţia de arbitra, 
dintre cele două ţări şi purtând aceiaşi dată. 


*) A. Briand şi Marincovici. 


www.dacoromanica.ro 


ALIANŢA DINTRE ITALIA ŞI ALBANIA 


L Prima formă: pactul de prietenie şi 


siguranţă (Tirana, 27 Noembrie 1926). 


Italia şi Albania în scop de a strânge mai mult rapor= 
turile reciproce de prietenie şi de siguranţă decurgând din 
aşezarea lor geografică şi de a contribui la întărirea păcii, 
împinse de dorinţa de a menţine sfafu guo politic. juridic 
şi teritorial al Albaniei în cadrul tratatelor şi al pactului 
Societăţii Naţiunilor, ai căror semnatari sunt ambele Sta= 
te, au hotărât să închee un pact de prietenie şi de sigu= 
ranţă şi în acest scop au desemnat pe plenipotenţiarii lor 
(urmează numele acelora) 

cari, după ce au luat cunoştinţă de plenipotenţțele lor, 
au stipulat: 

Art. 1.— Orice turburare îndreptată contra sfafu=guo= 
ului politic, juridic şi teritorial al Albaniei este potrivnică 
intereselor politice reciproce. 

Art. 2.— Pentru a apăra acest interes, Înaltele părţi 
contractante se obligă să-şi dea un sprijin mutual şi o 
sinceră colaborare ; ele se mai obligă să nu închee cu alte 
puteri acorduri politice sau militare care ar fi vătămătoaa= 
re intereselor celeilalte părţi arătată prin acest pact. 

Art. 3.— Inaltele părţi contractante se obligă să supună 
unei proceduri speciale de împăciuire sau de arbitraj ches= 
tiunile care le-ar duce la o neînțelegere şi care n'au pu- 
tut să fie lichidate pe căile obişnuite diplomatice. 

Modalităţile acestei proceduri de lichidare paşnică vor 
face obiectul unei convenţii speciale care va fi încheiată 


în cel mai scurt timp. 
Art. 4.— Acest pact va avea o durată de cinci ani şi 


www.dacoromanica.ro 


oo ___ 
va putea să fie denunţat sau reînoit la un an înainte de 
expirarea lui. *) 
Arf. 5.— Pactul acesta va fi ratificat şi, apoi, înregistrat 
la Societatea Naţiunilor. 
Ratificările se vor schimba la Roma. 
Făcut la Tirana, la 27 Noembrie 1996. 
(Semnăfurile) 
II. Forma actuală: tratatul de alianţă 
defensivă (Tirana, 22 Noemvrie 1927). 


Italia şi Albania dornice să afirme din nou în chip so= 
lemn şi să desvolte legăturile de solidaritate care există 
din fericire între ambele State şi să închine toate sforţă= 
vile lor pentru a înlătura cauzele care pot turbura pacea 
existentă între ele şi cu alte State, recunoscând foloasele 
ce decurg dintro strânsă colaborare între cele două State 
şi confirmând din nou că interesul şi siguranţa unuia sunt 
în chip reciproc legate cu interesul şi siguranţa celuilalt, 
au hotărât să stipuleze prin tratatul de faţă o alianţă de= 
fensivă, al cărei singur scop este acela de a stabiliza ra= 
porturile fireşti din fericire existente între ambele State 
pentru a asigura o politică de paşnică desvoltare şi în a= 
cest scop au numit ca plenipotenţiari ai lor pe (urmează 
numele acestora) cari după verificarea împuternicirilor au 
convenit următoarele : 

Arf. 1.— Toate tratatele de mai înainte încheiate între 
ambele părţi, după primirea Albaniei în Societatea Naţiu» 
nilor vor fi exact şi cu credinţă respectate în limitele sta= 
bilite prin textele lor însăşi, aşa fel încât va fi o prietex 
nie sinceră şi perfectă între cele două popoare şi între 
cele două guverne, cât şi o ajutorare reciprocă, în înţele= 
sul că fiecare dintre Înaltele părţi va susține interesele şi 
avantagiiie celeilalte cu zelul pe care=l pune pentru a le 
susține pe ale sale proprii. 

Arf. 2.— Va fi o alianţă defensivă neclintită între Italia 
deoparte şi Albania pe alta pe timp de douăzeci ani, care 


*) A fost înnoit şi schimbat mai curând, precum se vede din 
textul imediat următor. 


www.dacoromanica.ro 


5o1 


va putea fi denunţată în decursul celui de al optspreze= 
celea şi al nouăsprezecelea an al duratai sale. În caz că 
aceasta nu se va întâmpla alianţa se va înțelege că este 
reînoită dela sine pentru o nouă durată egală. Cele două 
Inalte Părţi contractante vor întrebuința toată atenţia şi 
toate mijloacele lor pentru a garanta siguranţa Statelor 
lor şi pentru apărarea şi salvgardarea reciprocă împotriva 
oricărui atac din afară. 

Art. 3.— Ca urmare a obligaţiilor luate prin articolul 
precedent cele două Înalte Părţi contractante vor lucra de 
acord la păstrarea păcii şi a liniştei, iar în cazul când una 
din Înaltele Părţi ar fi ameninţată de un răsboi neprovo= 
cat de ea, cealaltă parte se obligă să pună toate mijloa= 
cele sale cele mai eficace nu numai pentru a preveni oss 
tilităţile, dar şi pentru a asigura o dreaptă satisfacţie păr= 
ţii amenințate. 

Art. 4.— După ce orice mijloc de împăciuire va fi fost 
folosit în chip zădarnic, fiecare din Inaltele Părţi contrac= 
tante se obligă a urma soarta celeilalte, punând la dispo= 
ziția aliatei toate mijloacele militare, financiare şi de orice 
altă natură în stare să aducă un ajutor pentru a învinge 
in conflict totdeauna când un asemenea ajutor va fi cerut 
de partea ameninţată. 

Arf. 5.— In toate împrejurările prevăzute prin articolul 
4 cele două Părţi contractante se obligă să nu închee sau 
să înceapă tratative de pace, dc armistițiu sau de între» 
ruperea bătăliei fără un acord comun. 

Arf. 6.— Prezentul tratat a fost iscălit în patru texte 
originale din care două în limba italiană şi două în limba 
albaneză, care au egală valoare. 

Arf. 7.— Prezentul tratat va fi ratificat şi în urmă înre= 
gistrat la Societatea Naţiunilor. Ratificările vor fi schim= 
bate la Roma. 

Făcut la Tirana azi 22 Noembrie 1927. 


(semnăfurile) 


Tratatul e însoțit şi de un schimb de scrisori între cele 
două guverne, care sunt declarate că fac parte integrantă 


www.dacoromanica.ro 


502 


din textul tratatului de alianță şi prin care se reglemen= 
tează comanda militară supremă a forțelor aliate, italiană 
pe teritoriul Italiei şi albaneză pe teritoriul Albaniei. Scri= 
soarea face menţiune şi de obligaţia reciprocă de evacuare 
a forţelor militare aliate din teritoriul celeilalte părţi de 
îndată ce s'ar sfârşi răsboiul făcut împreună contra duş= 


manului comun. 


www.dacoromanica.ro 


DELIMITAREA FRUNTARIEI INTRE 
ROMÂNIA ŞI JUGOSLAVIA 
(Protocolul dela Belgrad, 24 Noembrie 1923*) 


Subsemnatul, Dr. M. Nincici, Ministru al Afacerilor 
Străine. reprezentând guvernul Regatului Serbilor, Croa= 
ților şi Slovenilor, de o parte, şi de cealaltă parte sub= 
semnatul, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar: 
Teodor Emandi, reprezentând guvernul României, având 
depline puteri găsite în bună şi cuvenită formă şi întru= 
niți pentru stabilirea liniei definitive a frontierei între 
Statul Serbo=Croato.Sloven şi România. 

Având în vedere art, 3 din Tratatul dela Sèvres din 10 
August 1920, protocolul preliminar din 20 Septemvrie 
1921, din 17 Septemvrie 1921, din 3 Ianuarie 1922, din 4 
Ianuarie 1922, din 10 Iulie 1922. din 6 Iulie 1923, din 7 
Iulie 1923, din 14 Iulie 1923, din 10 August 1923, pro= 
tocolul din 23 Octomvrie 1923 şi nota din 23 Octomvrie 
a. c. privitoare la lucrările de delimitare între cele două 
State, s'au învoit asupra celor ce urmează : 

Arf. 1. — Linia de frontieră între România şi Statul 
Serbo=Croato=Sloven va urma în general linia indicată 
prin tratatul dela Sèvres din 10 August 1920, cu modi= 
ficările rezultând din schimbul de comune care a avut loc 
între cele două State şi anumc: 

România cedează Statului Serbo-Croato=Sloven comunele: 
Pardany, Modoş, Surjan, Crivobara şi Nagy Gaj, iar 

*), Pune în aplicare prin acord direct între părți, cu modifi= 
cări convenționale, linia de graniță ¿din tratatul dela Sèrves, 
Vezi mai sus p. 25. 


www.dacoromanica.ro 


5o4 


Statul Serbo-Croato-Sloven cedează României comunele 
Beba-Veche, Pusta-Kerestur, Zombolia, Ciorda şi lam. 

Azi, 2 — Frontiera începe la Nord din punctul comun 
(triplex confinium), care, după procesul-verbal ‘din 10 Iu- 
lie 1922, se găseşte pe frontiera serbo=croato=sloveno=un= 
gară, stabilită mai înainte de Comisiunea interaliată de 
delimitare, la aproximativ 240 m, N.E. de cota 82, cotă 
care se găseşte pe drumul ducând dela Beba-Veche la 
Szörög. 

Din acest punct linia de frontieră se coboară spre S. 
S. E. până la râul Pogany, urmează mijlocul văei acestui 
râu până la 700 m.la N.E. de satul Robe (procesul=verbal 
din 3 Ianuarie 1922); din acest punct linia de frontieră, 
conform procesului=verbal din 12 Iulie 1992, urmează mij» 
locul văii aceluiaş râu, până la înălţimea micei creste aflate 
la Est de râu şi definită prin cota 88 (hartă la 25.000); 
din acest punct frontiera merge în lungul acestei creste 
în direcţia Sud-Est până la legătura sa cu limita cada= 
strului comunei Valkani. 

De aci, frontiera merge în linie dreaptă spre Sud-Est, 
tăind cadastrul comunei Maidan, până la un punct în care 
atinge din nou cadastrul comunei Valkani, la 700 m. Nord de 
colţul Nord al fermei Simon Major,de unde urmează drumul 
spre S. S. E. până la începutul îngrădirii Est, pe care o 
urmează în linie dreaptă spre Beba-Veche=Valkani (200 
metri Nord de cota 80); urmează acest drum spre Est 
aproximativ 125 metri, se îndreaptă apoi circa 375 metri 
paralel cu îngrădirea sus menţionată, de unde merge spre 
Vest până la colţul Sud-Est al fermei Simon Major spre 
a ajunge în drumul Simon MajoreValkani. 

Mai departe linia frontieră urmează acest drum până 
la un punct situat la 240 metri la Est de colţul Nord-Est 
de Oreszlamoser Livaden, se îndreaptă apoi spre Vest 
până la acest punct, de unde se întoarce spre Sud-Vest 
în lungul liniei cadastrului Preszlamos pe o lungime de 
740 metri: de aci se îndreaptă spre Sud-Est în lungul 
drumului de pămănt până la încrucișarea lui cu drumul 


Valkani=lmre Major. 


www.dacoromanica.ro 


505 


Din acest punct, continuă spre Sud-Est, trecând la 
circa 120 metri Nord-Est de cota 82, situată pe râul A- 
ranka, urmează acest râu în aval până la un punct situat 
la 100 metri la Nord-Est de calea ferată Szeged-Nagy-Ki- 
kinda, se înfoarce apoi spre Sud-Est şi merge paralel cu 
această cale ferată până întâlneşte linia cadastrală a con 
munei Mokrin. 

De aci, urmează spre Est limita cadastrală între Mokrin 
şi Valkani (Protocolul din 20 Septemurie 1921) până la 
un punct situat la 600 metri la Vest de drumul Valkani= 
Albrechtsflor (Kis Teremia), 

De aci, (conform procesului=verbal din 7 Iulie 1923, § 4) 
merge în linie dreaptă spre Sud-Est şi ajunge la limita 
cadastrală între Mokrin şi Alarechtsflor, la 500 metri la 
Nord de drumul Mokrin-Dugeszllo. 

De aci, urmează limita cadastrală între Mokrin şi Nagy= 
Kikinda de o parte şi de altă parte între Albrechtsflor şi 
Marienfeld până la un punct situat la aproximativ 1,900 
metri la Sud-Est de Livada, pe această limită cadastrală, 
unde începe al doilea drum între tarlale, mergând spre 
Nord-Est. 

De aci, (procesul-verbal din 7 Iulie 1923, $ 5) în linie 
dreaptă spre Nord-Est, până la drumul MarienfeldsNoko» 
falva la 200 metri la Nord de cota 87. 

De aci, (protocolul din 20 Septemuvrie 1921) urmează 
limita cadastrală între Nokofalva de o parte şi Vizejd, 
Comloşul.Mare şi Constanţia de cealaltă parte, până la 
un punct situat la câţiva metri la Nord de linia ferată 
Camloşul-Mare-Nagy-Kikinda, 

De aci, frontiera merge spre Vest aproximativ 160 metri 
paralel cu calea ferată, de unde se îndreaptă spre Sud, 
trece calea ferată şi după câţiva metri se îndreaptă spre 
Vest, paralel cu calea ferată, până ce această linie întâlne= 
şte limita cadastrală între Nokofalva şi Constanţias 

De aci, se îndreaptă spre Sud-Est, urmând mereu linia 
cadastrului din Constanţia, până la cota 83 (punctul ex= 
trem la Sud-Vest de cadastrul de Constantia). Din acest 
punct, urmează drumul de tarla spre Nod Est până la 


www.dacoromanica.ro 


____ 906 


pista 530 metri Nord Est de cota 87, se întoarce spre 
Sud-Est prin zisul drum până la limita cadastrală între 
Nokofalva şi Soultour şi urmează această limită până la 
vârful unghiului Nord-Vest al cadastrului comunei (Kis 
Komlos) Osztorn. Procesul-verbal din 4 Ianuarie 1922 
modificat de delegaţii tehnici pe teren şi aprobat de ambii 
delegaţi. 

De aci, urmează limita cadastrală între Soultour şi Szt. 
Hubert de o parte și între Osztern şi Zsombolya de cea= 
laltă parte până la un punct situat 654 metri la Nord-Est 
de linia de cale ferată Nagy-Kikinda-Zsombolya; de aci, 
urmează drumul de tarla spre Sud-Est până la linia ca= 
dastrală din Heufeld, apoi linia cadastrală între Heufeld, 
Nemet=ez Szerb, Cernya de o parte şi Zsombolya de cea- 
laltă parte până la un punct ce se găsește pe drumul dela 
Cernya la Klari unde drumul îşi schimbă direcţia la 540 
metri aproximativ la Est de drumul ducând prin limita 
orientală de Moraster Weingarten; de aci, pe drum spre 
Est până la linia cadastrală comună Klari, urmează aceasa 
tă lininie spre Nord pânâ la un punct situat la 180 metri 
la Sud de drumul Zsombolya-Carpiniş ; de aci. în linie 
dreaptă spre Est până la un puct pe limita cadastrală în- 
tre Klari şi Kecsa la 100 metri la Sud de acelaş drum; 
urmează apoi această limită cadastrală spre Sud. 

De aci, urmează limita cadastrală între Klari şi Kecsa, 
până la un punct situat la 105 metri la Nord de Heteny 
(protocolul din 20 Septemvrie 1921). 

De aci, în linie dreaptă spre Sud-Est până la cotul 
drumului Heteny Glogorowich Hodajy; de aci, în linie 
dreaptă până la drumul la Est de cimitir, la Nord-Est de 
Tamosfalva ; urmează acest drum până la sfârşit şi duce 
de aci, în linie dreaptă, până la „O Baga=Csatorna“ la 20 
metri la Sud-Vest de podul peste canal; în fine urmează 
acest canal până la întretăierea sa cu limita cadastrală în= 
tre Tamasfalva şi Kecsa (proces=verbal din 7 lulie 1923). 

De aci, urmează linia cadastrală, între Klari, Tamasfalva, 
Ittebey, de o parte, şi Kecsa şi Oresfalu de cealaltă parte, 
până la Bega Kanal, urmează acest canal spre Est pe o 


www.dacoromanica.ro 


5o7 


disţanţă de 1.860 metri. De aci, urmează drumul spre Sud 
trecând la Est de cota 87, până la un punct situat la 730 
metri la Nord de şoseaua St. MartonsPardany. De aci, 
prin drumul spre Sud-Vest până la primul drum de tarla 
mergând spre Sud. De aci urmează această cale până la 
întâlnirea sa cu drumul Pardany-]an Janosfeld şi duce 
astfel spre Vest pe o lungime de 340 metri, urmează a= 
poi drumul spre Sud-Est până le cota 79, se întoarce spre 
Sud-Vest prin drum până la cotitură şi la 490 metri de= 
părtare de cota 79. 

De aci în linie dreaptă spre Sud-Vest, trecând pe lângă 
cota 79, până la cotitura drumului care trece prin cota 82 
şi la 2.300 metri, aproximativ, la Est de această cotă. De 
aci urmează limita cadastrală între Pardany, Ittebey, Iste 
vanfelde şi Modos, de o parte, şi Foeny de cealaltă, până 
la cota 83. De aci se întoarce în linie dreaptă spre Sud= 
Est până la podul de drum de fier ce trece peste Tami= 
sacz, continuă prin linia cadastrală între Modos şi Toron= 
talkeresztes până la punctul de întâlnire cu drumul care 
trece prin cota 83, urmând prin o linie dreaptă spre Sud= 
Est, până la întâlnirea cu aceeaş limită cadastrală. la a= 
proximativ 300 metri la Nord de podul ce se află pe şo= 
seaua Modos=Gâd, urmează apoi limita cadastrală a co= 
munei Modos, până la Ţemeş, urmează apoi Lemeşul, în 
jos, până la punctul comun al cadastrelor comunelor Mo= 
dos, Csavos şi Surjan, urmează apoi limita cadastrală în» 
tre Surjan, Togyer Il, Kanak şi Torontalfalu, de o parte, 
şi intre Csavos, Togyer, Gyer, Tolvad şi Partos de cea= 
laltă până la un punct situat cu 350 metri la Nord de cota 83. 

De aci linia frontieră se îndreaptă spre Est în linie dreap- 
tă până la drumul care trece prin cota 81; se întoarce a= 
poi spre Sud până la linia ferată industrială dela Partos 
şi Pusta Kareo pe care o urmează până la un punct la 
aproximativ 500 metri la Vest de cota 82; de aici conti= 
nuă spre Sud-Est înlinie dreaptă până la un punct situat 
pe cadastrul comunei Nagygaj la 400 metri la Vest de cota 
88 (procesul=verbal din 4 Ianuarie 1922 şi din 6 Iulie 1923 
de după amiază). 


www.dacoromanica.ro 


508 


De aci, prin linia cadastrala Partos:-Nagygaj, prin cota 
35 până la cota 84 (procesul-verbal din 3 Januarie 1929). 

De acolo, spre Est prin linia dreaptă care leagă acest punct 
cu punctul unde şoseaua din Nagy=-Balatpsz (trecând pe 
la cota 85) ajunge la şoseaua Nagygaj-Partos până la linia 
de drenaj care pleacă din Kis=Balatpsz spre Nord-Est; a= 
poi prin această linie dreaptă pănă la cota 88, de acolo 
spre Nord=Vest până la prima linie de drenaj care leagă 
cotele 87 şi 86; apoi prin această linie până la cota 86 
de acolo spre Nord=Vest până la Topoljappsz, care rămâne 
în teritoriul român. 

Ds aci urmează şoseaua (imediat la Sud de Topoljapsz) 
spre Est-Nord=-Est până la linia care pleacă dela cota 87 
situată pe linia cadastrală între Denta şi Nagy=Gaj (spre 
Nord=Vest 250 metri Nord de cota 87), de aci, în linie 
dreaptă spre Sud-Est până la această cotă 87 ; în fine de 
acolo prin linia cadastrală a comunei Nagy:Gaj (canalul) 
până la un punct situat la 420 metri la Sud de cota 87 
pe primul drum de tarla care duce spre Nord-Est, ur= 
mează acest drum pe o lungime de 970 metri, se întoarce 
apoi spre Sud-Est în linie dreaptă până la un punct si= 
tuat pe a doua pistă la 920 metri de canal, merge prin a= 
cest drum spre Nord-Est până la cota 87, întoarce spre 
Sud-Est în linie dreaptă prin acest drum până la întâl= 
nirea cu al treilea drum de tarla, se întoarce apoi spre 
Sud-Vest prin acest drum până la primul drum care duce 
spre Sud-Est,—îl urmează până la şoseaua Nagy=Gaj= 
Denta. urmează marginea Sud-Est a acestei şosele spre 
Nagy-Gaj, lăsând=o complet regatului Serbo=Croato=Sloven 
până la canalul pe linia cadastrală între Nagy-Gaj şi Kis= 
Gaj (cota 87). 

De acolo urmează linia cadastrală între Nagy-Gaj şi Kis= 
Gaj, până la întâlnirea sa cu linia cadastrală din Alsoz= 
Tamora (procesul-verbal din 3 Ianuarie 1922). Mai de= 
parte frontiera se îndreaptă spre Sud-Vest, urmează li= 
mita cadastrală Nagy=Gaj-Alsoz-Iamora, până la întâlnirea 
cu şoseaua Nagy=Gaj=-Vatina, pe care o urmează pe mar" 
ginea Nord-Est până la limita cadastrală dintre Alsosz= 


www.dacoromanica.ro 


509 


Tamora şi Vatina; întoarce apoi spre Nord-Est urmând 
această limită cadastrală (procesul-verbal din 7 Iulie 1923, 
§ 6) pe 420 metri `pânä la punctul comun celor 3 cadastre 
din Stamora, Vatina şi Temesmora (procesul-verbal din 7 
ulie 1923). 

De acolo prin limita cadastrală între Vatina, Kis Zsam, 
Nagy-Szered, Temes Kutas, Warktelke și Temeszöllöős (Sal- 
cita) pe de o parte şi Temesmora, Nagy-Zsam, Laczunas, 
Komornak (Comorişte) și Varadia pe de altă parte, până 
la 225 metri la Nord-Est de cota 289, lăsând şoseaua din= 
tre Vatina şi Kis Zsam în întregime pe teritoriul Serb- 
Croat=Sloven, după procesul-verbal din 17 Septemvrie 
1921 (protocolul din 20 Septemvrie 1221 şi procesul-verbal 
din 7 lulie 1923, $ 9), 

De acolo prin cotele 292, 273, 228 şi 170 ajunge la linia 
cadastrală din Varadia, la 450 metri la Sud-Est de cota 
115 (procesul=verbal din 6 Iulie şi din 7 Iulie 1923, Ş 2). 

De acolo, prin limita cadastrală între Temeszâllăs şi 
Welkykastelly de o parte şi Varadia de altă parte, prin 
cotele 105 şi 102 ajunge la râul Boruga; urmează apoi a= 
cest râu în sus până la cota 89; ajunge printro linie 
dreaptă cotul braţului mort din Karas, situat la 400 metri 
în linte dreapă la Sud=Vest de cota 93 şi merge de acolo 
în linie dreaptă până la cota 89; merge apoi prin braţul 
mort din Karas până la limita cadastrală între Welkykas= 
telly şi Jam; urmează apoi limiia cadastrală între Wel- 
kykastelly, Udvarszallas, Krassoszombat, Czehfalva, Te= 
hertemplom şi Körted pe de o parte şi Jam, Wircocz, Ber= 
listye O Ruszolez şi Uj Ruszolez pe de altă parte, până 
la şoseaua Körted"Wicloskasa. 

De acolo, urmează spre Nord-Est şoseaua menţionată 
până la întâlnirea ei cu valea Obârşia, urmează această 
vale până la obârşia ei şi de acolo, traversând creasta 
Cracul Scurt, înconjoară la Est cota 234 şi scoboară în 
Valea care ajuge la Est de Szăllsshegy (IKalugerovo) la 
punctul de întâlnire cu şoseaua Szöllöşhegy Petrilovu 
(procesul-verbal din 17 Septemvrie 1921 şi din 7 lulie 
1923, § 10). 


www.dacoromanica.ro 


510 


De acolo, linia frontieră merge direct spre Sud până la 
cota 211, de unde ia direcția spre Vest-Sud=Vest, trecând 
prin cotele 165, 230, 243 (situate pe teritoriul cadastral al 
comunei Neramoyoros (Lescovitza) şi apoi urmănd, mereu, 
aceeaş direcție generală, linia frontieră trece prin cotele 
180 şi 230 lăsând grădina la nord de cota 87 Serbiei=Cro= 
aţiei-Sloveniei şi înconjurând curba dela Nera la Nord de 
cota 104 până la râul Nera, la 1 km. la Est de şoseaua 
dintre Kusics şi Neraaranyos (Zlatitza), (protocolul din 20 
Septemvrie 1921). 

In fine, de acolo, linia frontieră urmează cursul actual 
al râului Nera până la confluența sa cu Dunărea (proto= 
colul din 20 Septemvrie 1921). 

Art. 3. — Toate aceste lucrări de definiţiune ale fron= 
tierei indicate mai sus sunt consemnate pe hărţile la 
25.000 (ediţie ungurească) anexate la prezentul protocol, 
din care fac parte integrantă. 

Arf. d. — În ceeace priveşte frontiera Dunărei şi în 
special insulele cari se găsesc între confluențele râurilor 
Nera şi Timok cu Dunărea, cele două guverne au decis; 

1. Situaţia pe acea parte a Dunărei care formează frontia 
era între România şi Serbia înainte de tratatul dela Sèvres 
rămâne neschimbată. Ea este însemnată cu cerneală roşie 
pe harta anexată la procesul=verbal din 1 August 1993 
dimineața. 

2. Statul Serbo=-Croato=Sloven recunoaşte suveranitatea 
României asupra insulelor Calinovatz, Moldova şi Ada= 
Kaleh, iar România recunoaşte Statului Serbo=Croat=Slo= 
ven survenitatea asupra insulelor Plasievitza şi Ogradina. 

Granița pe Dunăre, dela gura Nerei până la Vârcio= 
rova, va fi linia însemnată cu cerneală roşie între Nera 
şi insula Moldova. şi cu cerneală neagră, mai jos de Mol= 
dova, pe harta anexată la procesul=verbal din 10 August 
1923, modificată dealungul insutelor cari erau în litigiu 
şi de a căror soartă hotărăşte articolul de faţă. Această 
linie trece prin talveg (linie roşie). 

Dacă este vreo deosebire între text şi hărţi, textul va 
face credinţă. 


www.dacoromanica.ro 


511 


Evacuarea 


Arf. 5. —1. In termen de 10 zile, dela semnarea pro= 
tocolului de faţă, cei doi delegați tehnici vor păşi la ţă= 
ruşarea părţii de fruntarie neţăruşată, lucrare care va trez 
bui să fie isprăvită până la sfârşitul anului curent. 

2. Cele două guverne vor lua toate măsurile pentru 
ca, în termen de o lună dela semnarea protocolului de 
faţă, să înceapă evacuarea comunelor şi teritoriilor apar= 
ţinând, după tratatul dela Sevres, uneia din părţile con= 
tractante. Această evacurare va trebui sfârşită, cel moi 
târziu la 15 Fevruarie. 

În ce priveşte evacuarea reciprocă a tuturor celorlalte 
comune şi teritorii ce trec dela un Stat la celălalt, con= 
form protocolului de faţă, cele două guverne vor lua 
toate măsurile pentru ca să fie sfârşită, împreună cu ra= 
tificarea, într'un termen maxim de patru luni, din ziua 
semnării porotocoluli de faţă. 

3. Predarea comunelor şi teritoriilor se va face cu pro= 
cesaverbal, ce se va încheia zilnic între delegaţii tehnici 
ai celor două State, ajutați fiind de către reprezentanţii 
autorităţilor comunale, administative, judiciare, financiare, 
ai poliţiei cadastrale şi dela graniţă. 

Delegații vor primi de asemeni arhivele, actele şi regis= 
trele precum şi registrele de inscripţiuni imobiliare (Grund= 
buch) cu planurile cadastrelor comunei respective, 

4. Proprietăţile stăpânite de Stat, judeţ, comună sau 
alte autorităţi publice se vor preda cu proces-verbal se= 
parat. 

5. Programul predării şi primirii va fi hotărât de că= 
tre cei doi delegaţi tehnici. 

6. După semnarea protocolului de faţă, nici unul din 
cele două State nu va mai avea dreptul să puie, sub nici 
o formă, noui impozite şi noui taxe asupra locuitorilor 
comunelor ce urmează a fi predate şi nu va mai face re= 
chiziţii de animale, vechicule, maşini, materiale, etc. 

Impozitele se vor calcula până în ziua semnării, res= 
pectiv a ratificării protocolului de faţă, însă după normele 
şi precedentele în această materie, astfel încât drepturile 


www.dacoromanica.ro 


512 


şi pretenţiunile locuitorilor rezultând din rechiziţii, impo= 
zite extraordinare să fie rezervate. 

Art. 6. — Dat fiind că noua linie de fruntarie lasă mici 
proprietăţi ale locuitorilor unui Stat pe teritoriul celuilalt, 
cele două State se obligă să respecte dreptul de proprie= 
tate al acestor locuitori şi se leagă să le înlesnească nu 
numai cultivarea pământurilor lor dar, şi transportul pro= 
duselor lor în Statul unde locuesc, fără nici o taxă de 
import sau export. 

Cele două guverne se leagă ca, în termen de trei luni, 
dela semnarea protocolului de faţă, să se întocmească 
de comun acord o convenţiune specială amănunţită, în a= 
cest sens- 

Arf. 7. — Cele două Guverne se obligă de a înlesni 
chiar după ratificare, şi fără limită de timp, strămutarea 
de bună voie împreună cu toate bunurile lor a supuşilor 
respectivi, cari nu vor voi să primească suveranitatea, 
streină de naționalitatea lor. 


Ridicarea unui plan al fruntariei 


Arf. 8. — După primirea, de către fiecare dintre cele 
guverne, a teritoriilor şi comunelor ce le revin, delegaţii 
technici respectivi, de comun acord, vor lua de îndată 
măsuri pentru demarcarea fruntariei cu semne de tipul 
prevăzut în procesul=verbal No. 2 din 4 Iulie 1922 şi în 
crochiurile semnate de către reprezentanţii celor două 
guverne, precum şi pentru ridicarea unui plan al întregei 
fruntarii, întrebuinţând mijloacele şi procedeele prevăzute 
în procesul-verbal No. 2 din 4 Iulie 1992. 

Făcut la Belgrad, în 24 Noemvrie 1923. 


(Semnălurile ) 


www.dacoromanica.ro 


TRATATUL PRELIMINAR DE PACE DIN: 
TRE ROMÂNIA ŞI PUTERILE CENTRALE. 


(Buftea. 5 Martie 1918) 


Însufleţiţi de dorința comună de a sfârşicu starea de 
răsboi şi a restabili pacea între Germania, Austro=llnga= 
ria, Bulgaria, Turcia de o parte şi România de cealaltă, 
subsemnaţii şi anume: Plenipotenţiarul Germaniei, Ric= 
hard von Kiilhmann secretar de stat al Ministerului de 
afaceri străine, consilier intim în exerciţiu; Plenipotenţi= 
arul Austro-Ungariei, Ottokar Conte Czernin de Chu= 
denitz, ministru al Casei Imperiale şi regale şi al afaceri= 
lor străine, Consilier intim al Majestății Sale apostolice 
imperială şi regală; Plenipotenţiarul Bulgariei, dr. Mom= 
şiloff, Vice=preşedinte al Sobraniei; Plenipotenţiarul Tur= 
ciei, marele Vizir Talaat paşa, de o parte şi reprezentantul 
României, d. C. Argetoianu, de cealaltă ; 

După cercetarea împuternicirilor lor, au convenit, în= 
trucât convenţia de armistițiu iscălită la 9 Decembrie 1917 
la Focşani a fost denunţată la 2 Martie şi a expirat la 5 
Martie 1918 ora 12 din zi, că dela 5 Martie 1918 ora 12 
noaptea va începe să curgă o suspendare a ostilităţilor de 
14 zile ce va putea fi denunţată în termen de trei zile. 

Subsemnaţii sunt întru totul de acord că în acest spa= 
tiu de timp, tratalul de pace definitiv trebue să fie în» 
cheiat şi aceasta, pe baza convenției următoare: 

1.— România cedează puterilor aliate Dobrogea până 
la Dunăre; 

2.— Puterile Quadruplicei vor veghea la păstrarea pen» 
tru România a drumului comercial spre Marea Neagră 
prin Constanţa ; 


33 


www.dacoromanica.ro 


514 


3.— Rectificările de frontiere cerute de Austro-Ungaria 
la frontiera austro=ungară şi română sunt primite în 
principiu de România ; 


4.— În acelaş fel sunt recunoscute în principiu măsu= 
rile de natură economică potrivite situaţiei; 
5.— Guvernul român se obligă să demobilizeze de 


îndată cel puţin opt divizii ale armatei române. Această 
demobilizare se va face sub direcţia comună a comanda= 
mentului superior a grupului de armate Makensen şi a co= 
mandamentului superior al armatei române. De îndată ce 
pacea va fi restabilită între Rusia şi România, România 
va demobiliza şi celelalte părţi ale armatei sale, în măsura 
în care ele nu sunt necesare pentru a garanta serviciul 
de siguranţă la frontiera rusosromână ; 

6.— Trupele române trebuie să evacueze de îndată te= 
ritoriile aparţinând monarhiei austro-ungare pe care le 
ocupă ; 

7.— Guvernul român se obligă să ajute cu toată pu= 
terea transportul pe drumurile de fer a trupelor puterilor 
aliate spre Odesa, prin Moldova şi Basarabia ; 

8.— România se obligă să repatrieze de îndata ofiţerii 
puterilor în răsboi cu Quadrupla alianţă care mai sere 
vesc în armata sa. Puterile Quadruplei alianţe garantează 
libera trecere a acestor ofiţeri. 

9.— Acest tratat intră imediat în vigoare. 

Drept care plenipotenţiarii au semnat prezentul tratat 
şi au pus sigiliile lor. 

Facut în cinci originale la Buftea, la 5 Martie 1918. 


(Urmează semnăturile) 


www.dacoromanica.ro 


ARMISTIȚIUL GENERAL DINTRE GERMA- 
NIA ŞI PUTERILE ALIATE ŞI ASOCIATE 
PENTRU SFÂRŞITUL MARELUI RĂSBOIL. 


(Compiègne, 11 Noembrie 1918) 


Intre mareşalul Foch, comandantul şef al armatelor 
aliate, lucrând în numele puterilor aliate şi asociate, asis= 
tat de Amiralul Weymiss, First Sea Lord, deoparte, şi 
secretarul de Stat Erzberger, preşedintele delegaţiei ger= 
mane, trimisul extraordinar şi ministru plenipotenţiar 
Contele von Oberndorff, Generalul de Stat Major von 
Winterfeld, şi căpitanul de vas Vanslow, împuterniciţi în 
chip regulat şi lucrând cu îngăduirea cancelarului german, 


de altă parte. 
S'a încheiat un armistițiu în condiţiunile următoare: 


A. Pe frontul de Apus. 


1.—lacetarea ostilităților pe uscat şi în aer până în 
'şease ceasuri după iscălirea armistiţiului. 

2.— Evacuarea imediată a țărilor invadate: Belgia, 
Franţa, Luxenburg ca şi a Alsaciei Lorenei reglementată 
în aşa fel încât să se isprăvească întrun termen de 15 
zile dela data iscălirii armistiţiului. 

Trupele germane care nu vor fi părăsit teritoriile pre= 
văzute în termenul fixat, vor fi făcute prizioniere de 


răsboi. 
Ocuparea de totalul trupetor aliate şi ale Statelor Unite 


a acelor țări va urma pe măsura evacuării. 
Toate mişcările de evacuare sau de ocupare sunt re 
glementate în nota anexă No. 1, stabilită în clipa îiscălirii , 


armistiţiului. 


www.dacoromanica.ro 


516 


3.— Repatrierea tuturor locuitorilor din țările enumă= 
rate mai sus (cuprinzând pe ostatici şi preveniți sau 
condamnaţi), repatrierea care va începe imediat şi va tre= 
bui să se isprăvească până'n 15 zile. 

4.— Părăsirea de către armatele germane a următorului 
material de răsboi în bună stare: cinci mii de tunuri 
(din care 2500 grele şi 2500 de câmpie); douăzeci şi 
cinci mii de mitraliere; trei mii de aruncătoare de mine; 
una mie şapte sute avioane de vânătoare şi de bombar= 
dament, în primul rând toate D. 7 şi toate avioanele de 
bombardament de noapte ; predarea pe loc trupelor alia= 
ţilor şi Statelor Unite în condiţiunile de amănunt fixate 
în nota anexă No. 1, stabilită în clipa semnărei armis= 
tiţiului. i 

5.— Evacuarea regiunii de pe malul stâng al Rhinului 
de către trupele germane. 

Această regiune de pe malul stâng al Rhinului va fi 
administrată de către autorităţile locale sub controlul 
trupelor de ocupaţie ale Aliaților şi Statelor Unite. Tru- 
pele aliaţilor şi ale Statelor Unite vor asigura ocupaţia 
acestor ţinuturi prin garnizoane stăpânind principalele 
puncte de trecere pe Rhin (Mayenţa, Coblenz, Colonia) 
şi în aceste puncte cu capete de pod având o răză de 30 
km. pe malul drept cum şi garnizoane stăpânind de ase= 
meni punctele strategice ale regiunei. 

O zonă neutră se va rezerva pe malul drept al Rhinu= 
lui între fluviu şi o linie trasă în mod paralel cu cape= 
tele de pod şi cu fluviul la 10 Km. depărtare începând 
dela frontiera Olandei până la cea a Elveţiei. 

Evacuarea de către duşman a regiunilor Rhinului, ma= 
lul stâng şi malul drept, va fi rânduită în aşa fel încât 
să se isprăvească întrun termen de alte 16 zile, adică în 
31 zile dela iscălirea armistiţiului. 

Toate mişcările pentru evacuare sau ocupare vor fi re= 
glementate în nota anexă No. 1, stabilită în clipa semnă= 
rii armistiţiului. 

6.— În toate teritoriile evacuate de duşman orice eva= 
cuare de locuitori va fi oprită; nu se va aduce nici o 


www.dacoromanica.ro 


__ dz 


pagubă sau atingere persoanei sau proprietăţii locuitori= 
or. Nimeni nu va fi urmărit pentru delicte de partici= 
pare la măsuri de  răsboi anterioare semnării armis= 
tițiului. 

Nu se va face nici o distrugere de nici un fel. 

Instalaţiile militare de orice natură vor fi predate ne- 
atinse, ca şi aprovizionările militare: alimente, muniții, 
echipamente, cari nu vor fi fost luate în termenii de 
evacuare fixaţi. 

Depozitele de alimente de orice natură pentru popu= 
laţia civilă, pentru vile, etc. -vor trebui să fie lăsate pe 
loc. Nu se va lua nici o măsură generală sau de ordin 
oficial având de scop vre-o depreciere a stabilimentelor 
industriale sau o reducere a personalului lor. 

7.— Căile şi mijloacele de comunicaţie de orice natură: 
căi ferate, căi navigabile, drumuri, poduri, telegraf, telefon, 
nu vor trebui să sufere nicio stricăciune. Întreg persona= 
lul civil şi militar acum folosit va fi menţinut. 

Se vor preda puterilor asociate: cinci mii locomotive în 
stare de funcţiune şi 150 mii vagoane în bună stare de 
folosinţă şi înzestrate cu rezervele şi aparatele necesare, 
în termenii al căror amănunte sunt fixate în anexa No. 2 
şi al căror total nu va trebui să depăşească 31 zile. 

Se vor preda deasemeni cinci mii camioane automobile 
în bună stare întrun termen de 36 zile. 


Căile ferate din Alsacia-Lorena, se vor preda într'un 
termen de 31 zile înzestrate cu tot personalul şi materia= 
lul corespunzător în mod organic acestei reţele. În afară 
de asta, materialul necesar pentru exploatarea ferată în 
regiunea țărmului stâng al Rhinului va fi lăsat pe loc. 

Toate aprovizionările de cărbune şi material de întreţi= 
nere precum şi materialul de cale, de semnalizare şi de a= 
telier, vor fi lăsate pe loc. Aceste aprovizionări vor fi îns 
treţinute de Germania în ceeace priveşte exploatarea căi 
lor de comunicaţie în regiunea malului stâng al Rhinului. 

Toate vapoarele luate aliaţilor le vor fi înapoiate. Nota 
anexă No. 2 reglementează amănuntele acestor măsuri. 

8.— Comandamentul va fi ţinut de a semnala întrun 


www.dacoromanica.ro 


518 


ermen de 48 ore după semnarea armistiţiului, toate mi= 
nele sau dispozitivele cu întârziere aşezate în cuprinsul 
teritoriilor evacuate de trupele germane şi de a uşura a= 
flarea şi distrugerea lor. 

Va semnala, deopotrivă, toaţe dispoziţiile vătămătoare 
care ar fi putut să fie luate (precum otrăvirea sau mur= 
dărirea isvoarelor şi fântânelor, etc,) totul sub pedeapsă 
de represalii. 

9.—Dreptul de rechiziţie va fi exercitat de trupele a= 
liaţilor şi a Statelor=Unite în toate teritoriile ocupate sub 
rezerva lichidării socotelilor cu cei îndreptăţiţi. 

Intreţinerea trupelor de ocupaţie a ținuturilor Rhinului, 
afară de Alsacia-Lorena, va fi în sarcina guvernului ger= 
man. 

10.—Repatrierea imediată, fără reciprocitate în condiţii de 
amănunt ce se vor stabili, a tuturor prizonierilor de răs= 
boiu, cuprinzând şi pe preveniţii şi condamnaţii ai aliaţi= 
lor şi ai Statelor-Unite. Puterile aliate şi Statele-Uhnite 
vor putea să hotărască aşa cum vor crede. 

Această condiţie anulează convențiile anterioare cu pri= 
vire la schimbul de prizonieri de răsbui, cum şi pe cea 
din Iulie 1918 în curs de ratificare. 

Totodată, repatrierea prizonierilor de răsboi germani in= 
ternaţi în Olanda şi Elveţia va continua ca mai înainte. 
Repatrierea prizonierilor germani va fi reglementată la în= 
cheierea preliminariilor de pace. 

11.— Bolnavii şi răniții neevacuabili, lăsaţi în teritoriile 
evacuate de armatele germane, vor fi îngrijiţi de perso= 
nalul german ce va fi lăsat pe loc cu materialul trebuitor. 


B. Dispozifii privitoare la frontierele răsăritene ale Germaniei. 


19.— Toate trupele germane care se găsesc acum în te= 
ritoriile ce făceau parte înainte de răsboi din Austro=Un= 
garia, România şi Turcia, trebue să reintre imediat în gra= 
niţele Germaniei aşa cum erau la 1 August 1914. 

Toate trupele germane care se găsesc acum în teritoz 
riile ce făceau parte înainte de răsboi din Rusia, vor tre= 
bui, deasemenea, să reintre în graniţele Germaniei, ară= 


www.dacoromanica.ro 


5:9 


tate mai sus de îndată ce aliaţii vor socoti ca sosit mo= 
mentul ţinând seamă de situţia lăuntrică a acestor te= 
ritorii. 

13.—]nceperea de îndată a evacuării de către trupele 
germane şi recbemarea tuturor instructorilor prizonieri şi 
agenţilor civili şi militari germani care se găsesc în teri» 
toriile Rusiei (în graniţele dela 1 August 1914). 

14.— Incetarea imediată din partea trupelor germane a 
tuturor rechiziţiilor, confiscărilor sau măsurilor de cons= 
trângere luate cu scop de a procura mijloace destinate 
Germaniei, în România şi în Rusia (în graniţele lor dela 
1 August 1914). 

15.—hRenunţarea la tratatele de pace dela Bucureşti şi 
Brest=Litowsk şi tratatele complimentare acestora. 

16.— Aliații vor avea liberă intrare în teritoriile evacuate 
de germani, pe frontierele răsăritene, fie prin Danzig, fie 
pe Vistula ca să poată aproviziona populațiile şi în scopul 
de a menţine ordinea. 


C. In Africa orientală. 


17.— Evacuarea tuturor forţelor germane care operează 
în Africa răsăriteană întrun teritoriu hotărât de aliaţi. 


D. Clause generale. 


18.—Repatrierea fără reciprocitate în termen de cel mult 
o lună în condițiuni de amănunt ce se vor stabili, a tu= 
turor internaţilor civili, inclusiv a ostaticilor, preveniţilor 
sau condamnaților aparţinând puterilor aliate sau asociate 
alţele decât cele enumerate la articolul 3. 


Clauze financiare. 


19.— Sub rezerva oricăror revendicări şi reclamaţii ulte= 
rioare din partea aliaţilor şi Statelor-Unite, repararea pa= 
gubelor. 

Pe timpul cât va ţine armistițiul, nu se va lua nimic 
de către duşman din valorile publice, care pot să ser= 
vească aliaţilor drept gaj pentru acoperirea reparaţiunilor. 

Restituirea imediată a tesaurului Băncii Naţionale a Bel- 
giei şi în genere, predarea imediată a tuturor documente= 


www.dacoromanica.ro 


520 


lor, banilor, valorilor (mobiliare şi de credit, cu materialul 
de emisie) care privesc interesele publice sau particulare 
din ţările invadate. 

Restituirea aurului rus sau român luat de germani sau 
predat lor. (Acest aur va fi luat în garanţie de către a= 
liaţi până la semnarea păcii). 


E. Clauze navale. 


20.—Incetarea imediată a oricărei ostilităţi pe mare şi 
arătarea precisă a poziţiei şi mişcărilor bastimentelor ger= 
mane. Înştiinţarea neutrilor despre libertatea acordată na= 
vigaţiei marinei de răsboiu şi de comerţ a puterilor a: 
late şi asociate în toate apele teritoriale fără să se pună 
chestia neutralității. 

21.— Restituirea fără reciprocitate a tuturor prizonierilor 
de răsboi din marinele de răsboi şi de comerț ale puteria 
lor aliate şi asociate aflaţi în mâna germanilor. 

29.—Predarea aliaţilor şi Statelor-Ulnite a tuturor sub= 
marinelor (cuprinzânduzse crucişătoarele submarine şi toate 
puitoarele de mine) ce există acum cu armamentul, echi= 
pamentul complect, în porturile desemnate de aliaţi şi Sta= 
tele-Unite. Vasele care nu pot pluti vor fi dezarmate de 
aliaţi şi Statele Unite, Vasele care nu pot pluti vor fi 
dezarmate de personal şi material şi vor trebui să ră= 
mână sub supravegherea aliaţilor şi a Statelor Unite. 

Submarinele, care sunt în stare de navigaţie vor fi 
pregătite să părăsească porturile germane de îndată ce 
se vor primi ordine prin T, F. F, pentru drumul lor spre 
portul arătat de predare şi celelalte cât mai repede posi= 
bil. Condiţiile acestui articol vor fi împlinite într'un tera 
men de 14 zile dela iscălirea armistiţiului, 

23.— Vapoarele de răsboi de suprafaţă germane, care 
vor fi arătate de Aliați şi Statele Unite, vor fi imediat 
dazarmate, apoi internate în porturile neutre sau, în 
lipsa acestora în porturile aliate desemnate de aliaţi şi 
Statele Unite. Ele vor rămâne acolo sub supravegherea 
aliaţilor şi Statelor Unite, având la bord numai dataşa= 
mente pentru pază. 


www.dacoromanica.ro 


521 


Arătările aliaților vor privi: 6 crucișătoare de luptă 
10 cuirasate de escadră, 8 crucişătoare uşoare (din care 
două puitoare de mine), 50 distrugătoare de tipurile cele 
mai noi. 

Toate celelalte vase de răsboi de suprafaţă (cuprins 
zându=se şi acelea de fluviu) vor trebui să fie strânse şi 
complect dezarmate în bazele navale germane arătate de 
aliaţi şi Statele Unite şi să fie puse acolo sub suprave= 
gherea aliaţilor şi Statelor Unite. 

Armamentul militar al tuturor vaselor din flota auxili= 
ară va fi debarcat. 

Toate vasele arătate în scop de internare vor fi gata 
să părăsească porturile germane în 7 zile dela iscălirea 
armistiţiului. 

Se vor da prin T. F. F. direcţiile de drum. 

24.— Dreptul aliaţilor şi Statelor Unite în afară de 
apele teritoriale germane de a curăţi toate câmpurile de 
mine şi de a distruge obstacolele puse de Germania şi al 
căror loc va trebui să fie arătat. 

25.— Libera intrare şi eşire din Baltica pentru mari= 
nele de răsboi şi de comerţ ale puterilor aliate şi aso= 
ciate, asigurată prin ocuparea tuturor forturilor, fortifi= 
caţiilor, bateriilor şi apărărilor de orice fel germane, în 
toate trecătorile mergând dela Kattegat la Baltica, pre= 
cum şi prin curățirea şi distrugerea tuturor minelor sau 
obstacolelor din sau afară de apele teritoriale germane 
ale căror planuri şi poziţii exacte vor fi date de Germa= 
nia, care nu va putea ridica nici o chestie de neutralitate, 

26.—Menţinerea blocusului puterilor aliate şi asociate 
în condiţiunile actuale, vasele de comerţ germane rămâ= 
nând supuse capturii. 

Aliaţii şi St. Unite vor lua în seamă aprovizionarea 
Germaniei în timpul armistiţiului în măsura recunoscută 
necesară. 

27.— Gruparea şi imobilizarea în bazele germane ară= 
tate de aliaţi şi Statele Unite a tuturor forţelor aeriene. 

98.— Părăsirea de (Germania, pe loc şi neatins, a ori= 
cărui material de port şi de navigaţie fluvială, a tuturor 


www.dacoromanica.ro 


522 


vaselor de comerţ, remorchere, vaporaşe, a tuturor apa. 
ratelor, materialului şi aprovizionărilor de aeronautică 
maritimă, a tuturor armelor, maşinelor şi proviziilor de 
orice fel cu ocazia evacuării coastei şi a porturilor bel= 
giene. 

29.— Evacuarea tuturor porturilor din Marea Neagră 
de către Germania şi predarea în mâna aliaţilor şi State= 
lor Unite a tuturor vaselor de răsboi ruseşti capturate 
de Germani în Marea Neagră. Liberarea tututor vaselor 
de comerţ neutre confiscate. Predarea întregului material 
de răsboi sau de alt fel capturat în aceste porturi și pără= 
sirea materialului german enumerat la clausa 28. 


30.— Restituirea fără reciprocitate în porturile arătate 
de aliaţi şi Statele Unite a tuturor vaselor de comerţ 
aparţinând puterilor aliate şi asociate şi care sunt acum 
în stăpânirea Germaniei. 

31.— Oprirea oricărei distrugeri de vase sau de ma= 
terial înainte de evacuare, predare sau restituire. 

32.— Guvernul german va notifica forma tuturor gu= 
vernelor neutre şi în special guvernelor din Norvegia, 
Suedia, Danemarca şi Olanda, că toate împiedicările im" 
puse traficului bastimentelor lor cu puterile aliate şi aso= 
ciate fie de guvernul german însuşi sau de intreprinderi= 
le germane particulare împotriva exportului de materiale 
de construcţie, navale sau nu, sunt imediat anulate. 

33.— Nici un transfer de vase de comerţ german de 
orice fel, sub orice pavilion neutru, nu va putea să aibă 
loc după iscălirea armistițiului. 


F. Durafa armistifiului 


34.—Durata armistițiului este fixată la 36 zile cu facul= 
tatea de prelungire. *) 

In cursul acestei durate, armistițiul poate dacă clauzele 
nu sunt împlinite să fie denunţat de una din părţile con= 


*) Ceea ce s'a şi acordat pe încă o lună până la data de 17 
Ianuarie 1919 printr'o convenție adițională de armistițiu sem= 


nată la data de 13 Dec. 1919. 


www.dacoromanica.ro 


523 


ttactante care va trebui să dea preavizul cu 48 ore înainte. 

S'a înţeles că împlinirea articolelor 3 şi 28 nu va da 
loc la denunţarea armistiţiului pentru însuficienţa de exe= 
cutare în termenii stipulaţi decât în cazul unei execulări 
cu rea intenţie. Pentru a asigura în cele mai bune con= 
diţii, împlinirea acestei convenţii s'a admis principiul unei 
Comisii de armistițiu internaţională permanentă. Această 
Comisie va funcţiona sub înalta autoritate a comandana= 
tului şef militar şi naval al armatelor aliate. 

Prezentul armistițiu a fost semnat la 11 Noembrie 1918, 
la ora 5 (ora cinci), ora franceză. *) 

(Semnăturile) 


*) Din economie de spaţiu nam mai reprodus şi anesele 
armistiţiului general din 1918 cu Germania. 


www.dacoromanica.ro 


ARMISTIȚIUL CU UNGARIA 
(Belgrad, 13 Noembrie 1918). 


1. Guvernul ungar retrage toate trupele sale la Nord 
de linia marcată de valea înaltă a marelui Someş, Bistri= 
ţa, Mureş (satul), râul Mureş până la confluenţa cu Tisa 
Mariatherisippol, Baja, Tunfkirchen, aceste localități, ne= 
fiind ocupate de trupele ungare, cursul Dravei până la 
întâlnirea râului cu frontiera Slavoniei-Croaţiei. Evacuarea 
va fi terminată întrun termen de 8 zile. 

Aliaţii vor ocupa de plin drept regiunea evacuată în 
condiţiile pe care le va fixa generalul comandant=şef al 
armatelor aliate. Administraţia civilă va rămâne în mâine» 
le guvernului actual. 

Nu se vor menţine în zona evacuată decât forţele de 
poliţie si jandarmerie strict necesare la menţinerea ordinei 
precum şi cele care sunt însărcinate să garanteze sigu= 
ranţa căilor ferate. 

2. Demobilizarea armatei ungare, de uscat şi de mare, 
afară de şase divizii de infanterie şi două devizii de ca= 
valerie destinate să asigure ordinea interioară şi afară de 
sancţiunile de poliţie menţionate la paragraful 1. 

3. Drept de ocupaţie al aliaţiilor în toate localităţile 
sau în toate punctele strategige pc care va avea căderea 
să le fixeze în permanenţă generalul comandant=şef al ar. 
matelor aliate. 

Drept de trecere şi de şedere pentru trupele aliate 
în tot cuprinsul teritoriului ungar. Drept permanent de 
folosinţă pentru nevoile militare ale aliaților a întregului 
material rulant pe drumuri şi căi ferate şi materialul pa" 
vigant aparţinând Statului şi particularilor locuind în Un= 


www.dacoromanica.ro 


___525 


garia. Tot aşa în privinţa animalelor de tras şi de înhămat. 

4. Personglul şi materialul de drum de fer normal afec= 
tat în serviciul teritoriului ocupat (a se vedea paragraful 1) 
vor rămâne pe loc, în afară de aceasta o rezervă de 9.000 
vagoane şi 100 locomotive (cale normală) şi de 600 vagoa, 
ne şi 50 locomotive (cale îngustă) vor fi predate întrun 
termen de o lună generalului=şef pentru nevoile trupelor 
aliate şi pentru a compensa pierderile de material sârb 
provenind din faptul răsboiului. O parte din acest mate= 
rial va putea fi preluat de Austria. Aceste cifre sunţ 
aproximative. 

5. Personalul şi materialul navigant afectat în mod: 
normal la serviciul teritoriului ocupat, vor rămâne pe loc. 

În afara de aceasta şease monitoare vor fi predate 
imediat la Belgrad aliaţilor. 

Restul flotilei Dunări va fi adunat într'unul din portu= 
rile Dunării care va fi desemnat ulterior de generalul co= 
mandant=şef pentru a fi dezarmat. Din aceasta se vor lua 
10 vagoane de pasageri, 10 remorchere şi 60 vaporaşe în 
cel mai scurt timp pentru nevoile armatelor aliate şi pen= 
tru a compensa pierderile de material navigant sârb pro= 
venind din faptul răboiului. Aceste cifre sunt aproxi» 
mative. 

6. Punerea la dispoziţia generalului comandant şef în= 
tr'un timp de 15 zile a unui detaşament de 3000 oameni 
de trupă de drum de fer prevăzut cu materialul necesar 
pentru reparația căilor ferate în Serbia. Aceste cifre sunt 
aproximative. 

7. Punerea la dispoziţia generalului comandant=şef în= 
tru'un timp de 15 zile de detaşamente de săpători tele" 
grafici prevăzuţi cu materialul necesar pentru restabilirea 
comunicaţiilor telefonice şi telegrafice din Serbia. 

8. Punerea la dispoziția generalului comandant=şef 
într'un timp de o lună a 25.000 cai şi material de trans= 
port pe care=l va crede necesar. Aceste cifre sunt aproxi= 
mative. 

9. Predarea de arme şi de material de răsboi în puncte 
care vor fi fixate de generalul comandant-şṣef, O parte din 


www.dacoromanica.ro 


526 


acest material va fi luată pentru constituirea de unităţ; 
puse sub ordinele generalului comandant=şef. 


10. Liberarea imediată a prizonierilor de răsboi şi a 
internaţilor civili aliaţi cari vor fi adunaţi în punctele po= 
trivite de îmbarcare pe drumul de fer, de unde vor fi 
îndreptaţi spre a fi repatriați în direcţiile şi la datele 
fixate de generalul comandant=șef. Prizonierii de răsboi 
unguri vor fi păstraţi în mod provizor. 

11. Se acordă un termen de 15 zile pentru trecerea 
şi staționarea trupelor germane prin Ungaria, cu începere 
din ziua semnării armistiţiului generalului Diaz (4 No= 
embrie, ora 15). 

Comunicaţiile postale şi telegrafice cu Germania nu vor 
avea loc decât sub controlul militar al aliaţilor. Guvernul 
ungar se obligă să nu lase să se trimită în Germania 
nici o comunicare telegrafică militară cu această ţară. 

12. Ungaria va înlesni aprovizionarea trupelor aliate de 
ocupaţie. Rechiziţiile sunt permise sub condiţia ca ele să 
nu fie arbitrare ; ele vor fi plătite la preţul curent. 

13. Toate locurile de mine austro-ungare în Dunăre şi 
în Marea Neagră vor trebui să fie comunicate imediat ge= 
neralului comandant şef. 

Guvernul ungar se obligă să nu mai oprească minele 
flotante aruncate în Dunăre, dincolo de frontiera lui cu 
Austria şi să le ridice pe toate cele care se găsesc acum în 
propriile sale ape. 

14. Serviciul poştal de T. F. F. şi de comunicaţii tele= 
fonice şi telegrafice precum şi serviciul drumurilor de fer 
ungar vor fi puse sub controlul aliaţilor. 

15. Un reprezentant al aliaţilor va fi dalegat pe lângă 
ministrul ungar însărcinat cu aprovizionările ca să apere 
interesele aliaților. 

16. Obligaţia pentru Ungaria de a înceta orice relaţii 
cu Germania şi de a interzice toate transporturile de tru= 
pe şi de muniții, fără de autorizaţia specială a generalu= 
ui=şef, cu destinaţia trupelor germene din România. 


www.dacoromanica.ro 


527 


17. Aliații nu vor interveni în administrația interioară a 
Statului ungar. 
18. Ostilitățile între Aliați şi Ungaria s'au sfârşit. 
Făcut în dublu la 13 Noembrie 1918, la ora 23,15 la 
Belgrad, cu rectificarea titulaturii şi a paragrafelor 11 şi 18. 
(Semnăturile) 


www.dacoromanica.ro 


CONVENȚIA PRIVITOARE LA LEGILE ŞI 
OBICEIURILE RĂZBOIULUI PE USCAT, CU 
REGULAMENTUL ANEXĂ 
(Haga, 29 Iulie 1899 şi 18 Octombrie 1907). 


Suveranii şi capii de Stat ai puterilor reprezentate la 
Haga (urmează numele lor). 

Socotind că în căutarea mijloacelor de a salva pacea şi 
a preveni conflictele armate dintre naţiuni, e nevoe să se 
preocupe şi de cazul când recursul la arme ar fi impus 
de evenimente pe cari grija lor nu le-ar fi putut înlă= 
tura ; 

Insufleţiţi de dorinţa de a sluji şi în această impreju= 
rare foarte gravă interesele omenirii şi cerințele tot mai 
mari ale civilizaţiei ; 

Chibzuind că e nevoe, pentru aceasta, să se revizuias= 
că legile şi obiceiurile răsboiului, fie în scopul de a le 
defini cu mai multă precizie, fie pentru a trage anume 
limite menite să=i micşoreze pe cât cu putinţă grozăviile ; 

Au crezut necesar să complecteze şi să precizeze în 
anumite puncte opera celei dintâi conferinţe a păcii care, 
inspirându-se în urma conferinţei dela Bruxelles din 1874, 
din aceste idei, recomandate de o înţeleaptă şi generoasă 
prevedere, a adoptat aceste prevederi ce au de scop să 
definească şi să reglementeze obiceiurile răsboiului pe 
uscat. 

Potrivit vederilor Înaltelor Părţi Contractante, aceste 
prevederi, a căror redactare a fost inspirată din dorinţa 
de a reduce suferinţele răsboiului pe atât cât o îngădue 
nevoile militare, sunt menite să servească drept regulă 
generală de conduită beligeranților, în raporturile dintre 
ei şi cu populaţiile. 


www.dacoromanica.ro 


529 


Cu toate acestea, n'a fost cu putință să se stabilească 
de pe acum stipulaţiile care să se întindă asupra tuturor 
împrejurărilor ce se ivesc în practică. 

Pe de altă parte, nu putea să fie în intenţiile Înaltelor 
Părţi Contractante ca să se lase, în lipsă de prevederi 
scrise, cazurile neprevăzute, la aprecierea arbitrarie a ces 
lor cari conduc armatele. 

Până când un Cod mai complect al legilor răsboiului 
va putea să fie stabilit, Inaltele Părţi Contractante soco- 
tesc nimerit să constate că, în cazurile necuprinse prins 
tre prevederile regulamentare adoptate de ele, populaţiile 
şi beligeranţii rămân sub apărarea şi sub imperiul princi= 
piilor dreptului ginţilor, aşa cum rees ele din obiceiurile 
stabilite între naţiunile civilizate, din legile umanităţii şi 
din cerinţele conştiinţei publice. 

Ele declară că în acest sens trebuesc înţelese în spe» 
cial articolele 1 şi 2 din Regulamentul adoptat. 

Inaltele Părţi Contsactante dorind să închee o nouă 
convenţie *) în acest scop, au numit drept plenipotenţiari 
ai lor pe (numele acesfora) 

Cari, după depunerea deplinelor puteri, găsite în bună 
şi cuvenită formă, au convenit în privinţa celor ce urmează : 

Arf. 1.— Puterile contractante vor da forţelor lor armate 
de pe pământ instrucţiuni conforme Regulamentului privi= 
tor la legile şi obiceiurile răsboiului pe pământ, anexat la 
convenţia de faţă. 

Art. 2.— Prevederile cuprinse în pomenitul Regulament 
la articolul întăi, precum şi'n convenţia de faţă, nu se a= 
Plică decât între puterile contractante şi numai dacă belia 
geranţii sunt toţi părtaşi la convenţie. 

Art. 3.— Partea beligerantă care ar viola prevederile zi» 
sului Regulament va fi ţinută la despăgubiri, de va fi 
cazul. Ea va fi răspunzătoare pentru toate actele săvârşite 
de persoanele făcând parte din forța ei armată. 

ärf. 4.— Convenţia de faţă ratificată în regulă va înlocui, 


*) Fraza aceasta e justificată de faptul că într'a doua confe= 
rință dela Haga textul convenției încheiat la întâia conferinţă 
a fost reînoit cu oarecari complectări. 

34 


www.dacoromanica.ro 


530 


în raporturile dintre puterile contractante, convenţia dela 
29 Iulie 1899 privitoare la legile şi obiceiurile răsboiului 
pe pământ. 

Convenţia dela 1899 rămâne în vigoare în raporturile 
dintre puterile care au semnat=o şi care n'ar ratifica şi 
convenţia de faţă. 

Arf. 5.— Această convenţie va fi ratificată cât mai repe= 
de cu putinţă, 

Ratificările vor fi depuse la Haga. 

Cea d'intâi depunere de ratificări se va constata prin= 
tr'un proces verbal semnat de reprezentanţii Puterilor, 
care iau parte la ea, şi de ministrul de afaceri streine al 
Olandei. 

Depunerile ulterioare de ratificări se vor face prin mij= 
locirea unei notificări în scris adresată guvernului Olan= 
dei şi însoţită de actul de ratificare. 

Copie certificată conformă procesului verbal privitor la 
întâia depunere de ratificări, despre notificările prevăzute 
în aliniatul precedent, precum şi despre actele de ratificare, 
va fi de îndată remisă prin îngrijirile guvernului Olandei, 
şi pe cale diplomatică, puterilor invitate la a doua confe= 
rinţă a păcii, precum şi celorlalte puteri care vor fi aderat 
la convenţie. In cazurile prevăzute prin aliniatul precedent, 
acelaş guvern le va face cunoscut, în acelaş timp, data la 
care a primit notificarea. 

Arf. 6.— Puterile nesemnatare sunt admise să adere la 
convenţia de faţă. 

Puterea care doreşte să adere notifică prin scris inten= 
ţia ei guvernului Olandei trimiţindu=i actul de adeziune 
care va fi depus în arhivele zisului guvern. 

Acest guvern va transmite de îndată tuturor celorlalte 
puteri copie certificată conformă notificării, precum şi actu= 
lui de adeziune, arătând data la care a primit el notificarea. 

Art. 7.— Convenţia de faţă va produce efect, pentru pu- 
terile care vor fi luat parte la întâia depunere de ratificări, 
şease zeci zile după data procesului verbal despre această 
depunere, iar, pentru Puterile care vor ratifica mai târziu 
sau care vor adera, şease zeci zile după ce notificarea ra= 


www.dacoromanica.ro 


531 


tificării sau a adeziunii lor va fi fost primită de guvernul 
Olandei. 

Arf. 8.—Dacă sar întâmpla ca vre=una dintre Puterile 
contractante să vrea să denunțe convenţia de faţă, de= 
nunţarea va fi notificată prin scris guvernului Olandei, 
care va comunica îndată copie certificată conformă notifi= 
cării tuturor celorlalte Puteri făcându-le cunoscută data 
la care a primit=o. 

Denunţarea nu va avea efect decât pentru Puterea care 
o va fi notificat şi la un an după ce notificarea va fi a= 
juns guvernului Olandei. 

Art. 9.—Un registru ţinut de ministerul afacerilor streine 
al Olandei va arăta depunerea ratificărilor făcute pe teme= 
iul art. 5, alin. 3 şi 4, precum şi data la care vor fi fost 
primite notificările de adeziune (art. 6 alin. 2), sau de 
denunţare (art. 8, alin. 1). 

Fiecare putere contractantă este primită a lua cunoştinţă 
de acest registru şi a cere extrase conform certificate. 


Urmează semnăturile plenipotenfiarilor, data şi locul), 


ANEXA LA CONVENȚIE. 


Regulamentul privitor la legile şi obiceiurile 
răsboiului pe pământ. 


SECŢIA INTÂIA.—Despre beligeranţi. 
Cap. I.— Despre califafea de beligerant. 


Art. 1.—Legile, drepturile şi datoriile răsboiului nu se 
aplică numai armatei, dar şi milițiilor şi corpurilor de vo= 
luntari care împlinesc următoarele condițiuni : 

10 de a avea în capul lor o persoană răspunzătoare 
pentru. subordonații ei; 

90 de aavea un semn deosebitor fix şi uşor recunoscut 
din depărtare ; 

30 de a purta armele pe faţă şi 

40 de a se conforma în operaţiunile lor legilor şi obi= 
ceiurilor răsboiului. 

In ţările unde milițiile sau corpurile de voluntari al. 


www.dacoromanica.ro 


532 


cătuesc armata sau fac parte din ea, acestea sunt cuprine 
sub denumirea de armafă. 

Art. 2.— Populaţia unui teritoriu neocupat care, la apro= 
pierea dușmanului, ia în chip spontan armele pentru a 
lupta cu trupele năvălitoare fără să fi avut vreme să se 
organizeze potrivit articolului întâi, va fi socotită ca beli= 
gerantă dacă ea poartă armele pe faţă şi dacă respectă le= 
gile şi obiceiurile răsboiului. 

Arf. 3.— Forţele armate ale Părţilor beligerante pot să 
se compună din combatanți şi necombatanţi. In caz de 
captură de către duşman, unii ca şi ceilalți au drept la 
tratamentul prizonierilor de răsboi. 


Cap. II.— Despre prizonierii de răsboi. 


Art. 4.—Prizonierii de răsboiu sunt în puterea guver= 
nului duşman, dar nu a indivizilor sau corpurilor cari izau 
prins. 

Ei trebue să fie trataţi cu omenie. 

Tot ce le aparţine personal, afară de arme, caii şi hâr= 
tiile militare, rămâne proprietatea lor. 

Art. 5.—Prizonierii de răsboi pot să fie supuşi internării 
într'un oraş, fortăreață, câmp sau localitate oarecare, cu 
îndatorirea de a nu se depărta dincolo de anumite limite 
stabilite; dar ei nu pot fi închişi decât ca măsură de si. 
guranţță neapărat trebuitoare şi numai cât timp țin împre= 
jurările care fac necesară această măsură. 

Art. 6.—Statul poate întrebuința, ca muncitori, prizonierii 
de răsboi, potrivil cu gradul şi aptitudinile lor, afară de 
ofiţeri. Aceste lucrări nu vor fi prea grele şi nu vor avea 
nici o legătură cu operaţiile de răsboi. 

Prizonierii pot fi autorizaţi să lucreze pe seama adminis= 
trațiilor publice ori particulare, sau pe propria lor soco= 
teală. 

Lucrările făcule pentru Stat vor fi plătite după tarifele 
în vigoare pentru militarii armatei naţionale cari îndepli= 
nesc aceleaşi lucrări sau, dacă nu sunt asemenea tarife, 
după unul potrivit cu lucrările împlinite. 

Când lucrările se fac pe seama altor administrații pu= 


www.dacoromanica.ro 


553 


blice sau pentru particulari, condițiile se vor stabili de 
acord cu autoritatea militară. 

Salariul prizonierilor va contribui să le îndulcească si- 
tuaţia, iar prisosul le va fi numărat în momentul liberării, 
afară de scăderea cheltuelilor de întreţinere. 


Art. 7.—Guvernul în puterea căruia se găsesc prizonierii 
de răsboi este îndatorat la întreţinerea lor. 

In lipsă de înţelegere specială între beligeranţi, prizo= 
nierii de răsboiu vor fi trataţi în ceace priveşte hrana, a= 
dăpostul şi îmbrăcămintea, pe acelaş picior ca trupele gu- 
vernului caresi va fi capturat. 

Art. 8.— Prizonierii de răsboi vor fi supuşi legilor, re= 
gulamentelor şi ordinelor aplicate în armata Statului în 
puterea căruia se găsesc. Orice act de nesupunere în= 
dreptăţeşte față de ei măsurile de asprime necesare. 

Prizonierii evadați, cari ar fi prinşi din nou înainte de 
a fi putut ajunge la armata lor sau înainte de a fi părăsit 
teritoriul ocupat de armata carezi va fi prins, vor fi su= 
puşi pedepselor disciplinare. 

Prizonierii cari, după ce vor fi reuşit să evadeze, sunt 
făcuţi prizonieri din nou, nu sunt supuși la nici o pe= 
deapsă pentru fuga anterioară. 

Art. 9.—Fiecare prizonier de răsboi e ţinut să declare, 
dacă=i întrebat adevăratul său nume şi grad, iar în cazul 
<ând ar nesocoti regula aceasta, s'ar expune la o restrân= 
gere a avantagiilor acordate prizonierilor din categoria lui. 

Arf. 10.— Prizonierii de răsboi pot fi puşi în libertate 
pe cuvânt dacă legile ţării lor le îngidue aşa ceva, iar în 
asemenea caz ei sunt obligaţi, sub garanţia cinstei lor 
personale, să îndeplinească în mod scrupulos, atât faţă 
de propriul lor guvern, cât şi faţă de acela care iza luat 
prizonieri obligaţiile ce vor fi contractate. 

În acelaş caz, propriul lor guvern este ţinut să nu le 
ceară nici să le primească vre-un serviciu împotriva cu= 
vântului dat. 


ıt. 11.—Un prizonier de răsboi nu poate fi silit să 
primească liberarea pe cuvânt; tot aşa guvernul duşman 


www.dacoromanica.ro 


534 


nu-i obligat să convină la cererea prizonierului care ar 
reclama punerea lui în libertate pe cuvânt. 

Arf. 12.—OQrice prizonier de răsboi liberat pe cuvânt şi 
prins din nou cu armele împotriva guvernului faţă de 
care se legase pe onoare, ori împotriva aliaţilor acestuia, 
prierde dreptul la tratamentul prizonierilor de răsboi şi 
poate fi dat judecății. 

Art. 13.—Indivizii cari însoțesc o armată fără să facă 
direct parte din ea, precum corespondențţii şi reporterii de 
ziare, aprovizionatorii, furnizorii, cari cad în puterea ina 
micului şi pe cari acesta socotește folositor să-i deţină, au 
dreptul la tratamentul prizonierilor de răsboi, sub condi= 
ţia să fie purtătorii unei legitimaţii din partea autorității 
militare a armatei pe care o însoțeau. 

Art. 14.—Se constitue dela începutul ostilităţilor în fie= 
care dintre Statele beligerante şi, eventual, în țările neu= 
tre care vor fi cules beligeranţi pe teritoriul lor, un biu= 
rou de informaţiuni despre prizonierii de răsboi. Acest 
biurou, însărcinat să răspundă la toate cererile despre ei, 
primeşte din partea diferitelor servicii competente toate 
arătările privitoare la internări şi mutaţiuni, la punetrile în 
libertate pe cuvânt, la schimburi, la evadări, la intrările 
în spitale, la cazurile de moarte. precum şi celelalte info= 
maţiuni necesare spre a stabili şi ţine la curent o fişă in= 
dividuală pentru fiecare prizonier de răsboi. Biuroul va 
trebui să înscrie pe această fişă numărul matricol, nu= 
mele şi pronumele, vâsta, locul de origină, gradul, corpul 
de trupă, rănile, data şi locul capturii, a internării, a ră= 
nilor şi a morţii, precum şi orice alte observaţii deosebite. 
Fişa individuală va fi remisă guvernului celuilhlt belige 
rant după încheerea păci. 

Biuroul de informaţiuni este deasemeni însărcinat să 
culeagă şi să centralizeze toate obiectele de folosință per= 
sonală, valori, scrisori, etc. care vor fi găsite pe câmpurile 
de luptă sau vor fi părăsite de prizonierii liberaţi pe cu= 
vânt, schimbaţi, evadați sau morţi prin spitale şi ambu= 
lanţe, şi să le trimeată celor interesaţi. 

Art. 15.—Societăţile de ajutor pentru prizonierii de răs= 


www.dacoromanica.ro 


535 


boi, regulat constituite după legea țării lor şi având de 
scop să fie mijlocitorii acţiunii de caritate, vor primi 
din partea beligeranţilor, pentru ele şi pentru agenţii lor, 
formal acredităţi, toate înlesnirile în limitele impuse de 
necesităţile militare şi de regulile administrative, pentru a 
îndeplini în chip eficace sarcina lor de omenie. Delegații 
acestor societăţi vor putea să fie admişi a împărţi ajutoare 
în depozitele de internare, precum şi'n locurile de etapă 
ale prizonierilor repatriați, printr'o permisie personală li= 
berată de autoritatea militară şi luându=şi obligaţia în 
scris de a se supune la toate măsurile de ordine şi de 
poliţie prescrise de acea autoritate. 

Art. 16.—Biurourile de informaţiuni se bucură de scu= 
tirea taxei de port. Scrisorile, mandatele şi trimeterile bă= 
neşti, precum şi coletele poştale destinate prizonierilor de 
răsboi sau expediate de ei, vor fi scutite de toate taxele 
poştale, atât în ţările de origină şi de destinaţie, cât şi'n 
țările intermediare. 

Darurile şi ajutoarele în natură destinate prizonierilor 
de răsboi, vor fi admise cu scutire de toate taxele de ina 
trare şi celelalte, precum şi de taxele de transport pe căile 
ferate exploatate de Stat. 

Arf. 17.—Ofiţerii prizonieri vor primi solda la care au 
dreptul ofițerii de acelaş grad din țara unde sunt reţinuţi, 
în comptul restituirii de către guvernul lor. 

Art. 18.— Toată libertatea este lăsată prizonierilor de 
răsboi pentru practica religiei lor, inclusiv asistarea la sera 
viciile cultului lor, cu singura condiţie ca să se confor= 
meze măsurilor de ordine şi de poliţie prevăzute de au= 
toritatea militară. 

Art. 19.— Testamentele prizonierilor de răsboi sunt pri= 
mite sau întocmite în aceleaşi condiţii ca şi pentru mili- 
tarii armatei naţionale. 

Se vor urma, de asemeni, aceleaşi regule în privința ac= 
telor constatatoare de moarte, cum şi pentru îngroparea 
prizonierilor de răsboi, ţinându=se seamă de gradul şi de 


rangul lor. 


www.dacoromanica.ro 


536 


Arf. 20.—După încheerea păcii, repatrierea prizonierilor 
de răsboi se va face în cel mai scurt termen cu putință. 


Cap. II. Despre bolnavi şi despre rănifi. 


Art. 21.—Obligaţiile beligeranţilor privitoare la serviciul 
bolnavilor şi răniților sunt prescrise de Convenţia dela 
Geneva. 


SECŢIA II.—Despre ostilităţi. 


Capitolul întâi.— Despre mijloacele de a văfăma pe inamic, 
despre asedii şi despre bombardamente. 


Art 22.—Beligeranţii n'au un drept nelimitat în privinţa 
alegerii mijloacelor de a vătăma pe inamic. 

Art. 23.—In afară de interzicerile stabilite prin conven= 
ţiuni speciale, este mai ales interzis : 

a) de a întrebuința otravă sau arme otrăvite ; 

b) de a ucide sau de a răni prin trădare indivizi apara 
ţinând naţiunii sau armatei inamice ; 

c) de a ucide sau de a răni pe un inamic care, predând 
armele sau nemai având mijloacele să se apere, s'a predat 
fără condiţii ; 

d) de a declara că nu va fi cruțat nimeni: 

e) de a întrebuința arme, proectile sau materii potrivite 
ca să pricinuiască suferinţe fără rost; 

£) de a folosi fără îndreptăţire pavilionul de parlamen= 
tar, drapelul naţional sau insignele militare şi uniforma 
duşmanului, precum şi semnele deosebitoare ale Conven= 
ţiei dela Geneva ; 

g) de a distruge sau sechestra proprietăţile inamice, as 
fară de cazul când aceste distrugeri sau sechestrări ar fi 
neapărat impuse de nevoile răsboiului ; 

b) de a declara stinse, suspendate sau neprimite în ju= 
stiţie, drepturile şi acţiunile naţionalilor părții adverse. 

E, de asemenea, interzis unui beligeranţ să silească pe 
naţionalii părţii adverse de a lua parte la operaţiunile de 
răsboi îndreptate contra ţării lor, chiar în cazul când ei 
ar fi fost în serviciul lui înainte de începerea răsboiului. 

Art. 24.—Şireteniile de răsboi şi întrebuinţarea mijloa= 


www.dacoromanica.ro 


537 


celor necesare spre a procura informaţiuni despre duşman 
şi în privinţa terenului sunt socotite ca licite. 


Arf. 25.—Este interzis de a ataca sau bombarda, prin 
orice fel de mijloc, oraşele, satele, locuinţele sau clădirile 
care nu sunt apărate. 


Arf. 26.— Comandantul trupelor de atac, înainte de a 
porni bombardamentul, şi afară de cazul unui atac forţat, 
va trebui să facă tot ce atârnă de el spre a preveni au= 
torităţile. 

Art. 27.—Īn asedii şi bombardamente, toate măsurile ne. 
cesare trebuesc luate spre a cruța, pe câte cu putinţă, 
clădirile destinate cultelor, artelor, ştiinţelor şi binefacerii, 
monumentele istorice, spitalele şi locurile de adunare pen- 
tru bolnavi şi răniţi, sub condiţia ca aceste clădiri să nu 
fie, în acelaş timp, întrebuințate într'un scop militar. 

Datoria asediaţilor este să arate aceste clădiri sau locuri 
de adunare prin semne văzute speciale care vor fi dinainte 
aduse la cunoştinţa asediatorului. 


Art. 28.—Este interzisă jefuirea unui oraş sau localităţi 
chiar luată cu asalt. 


Cap. II.— Despre spioni. 


“Art. 29.—Nu poate fi socotit ca spion decât individul 
care, lucrând pe ascuns sau sub pretexte mincinoase, a= 
dună ori încearcă să adune informaţiuni în zona de ope= 
raţii a unui beligerant, cu intenţia dea le comunica părţii 
adverse. 


De aceea, militarii nedeghizaţi care au pătruns în zona 
de operaţii a armatei duşmane, în scopul de a culege in- 
formaţiuni, nu sunt consideraţi ca spioni. Tot aşa, nu 
sunt consideraţi spioni : militarii şi nemilitarii îndeplinin= 
duşi pe faţă misiunea lor, însărcinaţi să transmită tele= 
grame destinate fie propriei lor armate, fie armatei duş= 
mane. Fac parte din această categorie şi indivizii trimeşi 
în balon ca să transmită telegramele şi, în genere, ca să 
întreţină comunicațiile între diferitele părţi ale unei ar= 
mate sau ale unui teritoriu. 


www.dacoromanica.ro 


538 


Arf. 30.—Spionul prins asupra faptului nu va putea fi 
pedepsit fără o prealabilă judecată. 

Arf. 31.—Spionul care, după ce a ajuns la armata că= 
reia aparţine, este prins mai târziu de inamic, e tratat ca 
prizonier de răsboi şi nu suportă nici o răspundere pen= 
tru actele lui anterioare de spionaj. 


Cap. II. Despre parlamentari. 


Art. 32.—Este socotit parlamentar individul autorizat de 
unul dintre beligeranţi să intre în vorbă cu cellalt și care 
se prezintă cu drapelul alb. El are drept la inviolabilitate, 
împreună cu trompetul, toboşarul, portedrapelul şi inter= 
pretul cari l'ar întovărăşi. 

Arf. 33.—Şeful căruia îi este trimes un parlamentar nusi 
obligat să-l primească în orice împrejurare. 

El poate lua toate măsurile necesare ca să=l împiedice 
pe parlamentar de a se folosi de însărcinarea lui ca să se 
informeze. 

El are dreptul, în caz de abuz, să-l reţină provizor pe 
parlamentar. 

Arf. 34.—Parlamentarul îşi pierde drepturile la inviola= 
bilitate dacă se dovedeşte în chip sigur și fără putinţă de 
tăgadă, că s'a folosit de situaţia lui priviligiată ca să pro= 
voace ori să săvârşească un act de trădare. 


Cap. IV.— Despre capifulări. 


Art. 35.—Capitulările stabilite între părţile contractante 
trebue să ţină seamă de regulile onoarei militare. 

Odată stabilite, ele trebuesc observate în chip scrupu= 
los de ambele părţi. 


Cap. V.— Despre armistifiu. 


Art. 36.— Armistițiul întrerupe operaţiunile de răsboi 
printr'un acord mutual între părţile beligerante. Dacă du= 
rata nu s'a fixat, părţile beligerante pot relua operaţiile 
oricând, sub condiţia ca inamicul să fie avertizat în tima= 
pul convenit, conform condiţiilor armistiţiului. 

Art. 37.— Armistițiul poate fi general sau local. Cel d'in- 
tâi face să înceteze, pretutindeni, operaţiile de răsboi ale 


www.dacoromanica.ro 


539 


Statelor beligerante; al douilea, numai între anumite pà 
ale armatelor beligerante şi într'un cuprins determinat. 

Arf. 38.— Armistițiul trebue să fie notificat oficial şi'n 
timp util autorităţilor competente şi trupelor. Ostilitățile 
sunt întrerupte îndată după nolificare sau la termenul 
stabilit. 

Art. 39.—Atârnă de părţile contractante ca să stabileas= 
că, printre clauzele armistiţiului, raporturile ce ar putea 
avea loc, pd teatrul răsboiului, cu populaţiile şi intre ele. 

Arf. 40.—Orice nesocotire gravă a armistiţiului de catre 
una din părţi, îi dă celeilalte dreptul să-l denunțe şi, în 
cas de urgenţă, chiar să reia îndată ostilitățile. 

Arf. 41.—Nesocotirea clauzelor de armistițiu din partea 
unor particulari lucrând din inițiativa lor, dă dreptul nu= 
mai la cererea de pedepsire a vinovaţilor şi. dacă -este ca= 
zul, la o despăgubire pentru pagubele suferite. 


SECŢIA III.—Despre autoritatea militară în 
teritoriul Statului duşman. 


Arf. 42—Un teritoriu este socotit ocupat când se gă= 
seşte de fapt sub autoritatea armatei duşmane. 

Ocupația nu se întinde decât asupra teritoriilor unde 
această autoritate este stabilită şin măsură să se exercite. 

Arf. 43.— Autoritatea puterii legale fiind de fapt trecută 
în mâinele ocupantului, acesta va lua toate măsurile ce a= 
târnă de el în scopul de a restabili şi a asigura, pe cât 
cu putinţă, ordinea şi viața publică respectând, în afară 
de împiedecări absolute, legile din ţară în vigoare. 

Arf. 44. —Este interzis unui beligerant să silească popu= 
laţia unui teritoriu ocupat a da informaţiuni despre ar. 
mata celuilalt beligerant sau despre mijloacele lui de apărare. 

Arf. 45.—Este interzis de a sili populația unui teritoriu 
ocupat să depună jurământ puterii duşmane. 

Arf. 46.—Onoarea şi drepturile de familie, viața indivi= 
zilor şi proprietatea privată, precum şi credinţele religioase 
şi exerciţiul cultelor, trebuesc respectate. 

Proprietatea privată nu poate fi confiscată. 

Arf. 47.—Jaful este în chip categoric interzis. 


www.dacoromanica.ro 


540 


Art. 48.—Dacă ocupantul ia, din teritoriul ocupat, im= 
pozitele, dările şi taxele stabilite în folosul Statului, el o 
face, pe cât cu putinţă, după regulile de aşezare şi de rea 
partiție în vigoare; iar de aci va urma, pentru el, îndato= 
rirea să acopere cheltuelile de administraţie ale teritoriu= 
lui ocupat în măsura în care guvernul legal era ţinut la fel. 

Art. 49.—Dacă, în afară de impozitele arătate prin arti= 
colul precedent, ocupantul ridică alte contribuţii băneşti 
din teritoriul ocupat, aceasta nu va putea fi decât pentru 
nevoile armatei sau administraţiei acestui teritoriu. 

Art. 50.— Nici o pedeapsă colectivă, bănească sau altfel, 
nu va putea fi pronunţată contra populațiilor din pricina 
faptelor individuale de care ele n'ar putea fi socotite ca 
solidar răspunzătoare. 

Art. 51.—Nici o contribuţie nu va fi încasată decât pe 
temeiul unui ordin scris şi sub răspunderea unui gene: 
ral şef. 

Pe cât cu putinţă, nu se va păşi la această încasare de= 
cât după regulile de aşezare şi de repartiție a impozitelor 
în vigoare, 

Pentru orice contribuţie se va libera chitanţă contribu- 
abililor. 

Art. 52. — Rechiziţiile în natură şi de servicii nu vor 
putea fi cerute comunelor sau locuitorilor decât pentru 
nevoile armatei de ocupaţie. Ele vor fi potrivite cu mij- 
loacele ţării şi de aşa fel încât să nu impună pentru popu= 
laţii îndatorirea de a lua parte la operaţiile de răsboi îm= 
potriva patriei lor. 

Aceste rechiziţii şi aceste servicii nu vor fi cerute de= 
cât cu autorizarea comandantului din localitatea ocupată. 

Prestaţiunile în natură vor fi plătite în numerar, pe cât 
cu putinţă; în caz contrar, ele vor fi constatate prin chi= 
tanţe, iar plata sumelor datorate se va face cât mai repede 
cu putinţă. 

Arf. 53.— Armata care ocupă un teritoriu nu va putea 
sechestra decât numerarul, fondurile şi valorile exigibile 
aparţinând în proprietate Statului, depozitele de arme, 
mijloacele de transport, magaziile şi aprovizionările şi'n 


www.dacoromanica.ro 


541 


genere orice proprietate mobiliară a Statului care, prin na= 
tura ei, serveşte operaţiilor de răsboi. 

Toate mijloacele destinate pe pământ, pe mare şin aer 
la transmiterea de ştiri, la transportarea persoanelor sau 
a lucrurilor, în afară de cazurile regulate de dreptul marie 
tim, cum şi depozitele de arme şi, în genere, orice fel de 
muniții de răsboi, pot fi sechestrate, chiar dacă aparţin 
unor persoane private, dar vor trebui să fie restituite şi 
despăgubirile se vor regula la stabilirea păcii. 

Arf. 54. — Cablurile submarine legând un teritoriu ocu= 
pat cu un teriloriu neutru nu vor fi distruse sau seches= 
trate decât în cuzul unei nevoi absolute. Ele vor trebui, 
de asemeni, restituite şi despăgubirile se vor regula la pace. 

Art. 55.—Statul ocupant nu se va socoti decât ca adə 
ministrator şi uzufructuar al clădirilor publice, imobilelor, 
pădurilor şi exploatările agricole aparţinând Statului duş= 
man şi aflate în ţinutul ocupat. El va trebui să conserve 
fondul acestor proprietăţi şi să le administreze pohivit 
regulilor de uzufruct. 

Art, 56.— Bunurile comunelor, cele ale stabilimentelor 
închinate cultelor, carităţii şi instrucției, artelor şi şti= 
inţelor, chiar aparţinând Statului, vor fi tratate ca pro= 
prietatea privată, 

Orice sechestrare, distrugere sau degradare, cu intenţie, 
a unor asemenea stabilimente, monumente istorice, opere 
de artă şi de ştiinţă, este interzisă şi trebue să fie urmărită- 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIA PRIVITOARE LA COMERŢUL 
DE ARME, MUNIȚII ŞI MATERIAL 
DE RĂSBOL. *) 


(Geneva, 17 lunie 1925). 


Statele Unife ale Americii, Germania, Austria. Belgia, Bra- 
zilia, Anglia, Canada, Sfatul liber al Irlandei şi India, Bul= 
garia, Chile, China, Columbia, Danemarca, Egiptul, Spania, 
Estonia, Etiopia, Finlanda, Franta, Grecia, Ungaria, Italia, 
Japonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Nicaragua, Norvegia, 
Panama, Olanda, Persia, Polonia, Portugalia, România, Sal= 
vador, Siam, Suedia, Elveţia, Regatul Sârbo=Croafo=Sloveni= 
lor, Cehoslovacia, Turcia, Uruguay. şi Venezuela ; 

Sosotind că negoţul internaţional de arme şi muniții şi 
de materiale de răsboi trebue să fie supus unui regim 
general şi efectiv de control şi de publicitate ; 

Socotind că un asemenea regim nu reiese din tratatele 
ş convențiile acum în vigoare; 

Socotind că un control special al acestui comerţ în a- 
numite părţi ale lumei este necesar pentru a face mai cu 

olos măsurile luate de diferitele guverneatât în privinţa 
mportului îi acele părţi cât şi a exportului spre acele 
părţi; 

Socotind că armele, muniţiile şi materialul a cărui în= 


*) Această convenţie, e menită să corespundă în prima linie 
cerințelor art. 23 d din pactul Societăţii Naţiunilor şi abia în a= 
doua linie satisface preocupările de limitare a înarmărilor. La 
10 Sept. 1919 s'a semnat la Saint-Germain o convenţie asemănă= 
toare eșită din lucrările conferinței de pace, dar a rămas fără 
urmre din cauza nctificării Statelor Unite că nu vor ratifica. 
Chestia a fost reluată în 1923 la Adunarea S. N. şia isbutitla 
textul semnat în 1925. 


www.dacoromanica.ro 


543 


trebuințare în răsboi este oprită de dreptul internaţional 
nu pot face obiectul nici a importului şi nici a exportului 
în scopul unei astfel de întrebuinţări; 
Au hotărât să închee o convenţie şi au numit pe ple= 
nipotenţiarii lor, anume: 
(urmează numele acestora) 


Cari, după ce și-au arătat împuternicirile, recunoscute 
în bună şi cuvenită formă, au convenit în privinţa urmă= 
toarelor prevederi: 


CAPITOLUL I. 
CATEGORIILE. 


Art. 1.— Potrivi. scopurilor convenției de faţă s'au prevăzut 
cinci categorii de arme, muniții şi materiale : 


CATEGORIA 1. 


Arme, muniții şi materiale de răsboi, concepute 
în exclusiv şi destinate răsboiului 
terestru, naval şi aerian. 


A.—Arme, muniții şi materiale concepute în chip ex= 
clusiv pentru răsboi şi destinate răsboiului terestru, na= 
val” sau aerian, atât celor care intră sau vor intra în ar= 
mamentul forțelor armate ale oricărui Stat, cât şi cele 
care, încetând de a face parte din acest armament, rămân 
în stare de folosinţă militară afară de orice altă folosinţă. 
Sunt exceptate armele, muniţiile şi materialele care, deşi 
corespunzând definiţiei de mai sus, intră într'o altă ca= 
tegorie. 

Aceste arme, muniții si materiale sunt împărțite sub 
următoarele douăsprezece rubrice: 

1. Puşti, flinte, carabine. 
2. a) Mitraliere, puşti=mitraliere, pistoale mitraliere de 
orice calibru ; 
b) Afeturi pentru mitraliere; 
c) Aparate care îngădue tragerea prin elice. 
3. Proectile şi muniții pentru armele înşirate la nume= 
rile 1 şi 2 de mai sus. 


www.dacoromanica.ro 


544 


4. Aparate de punctare cuprinzând aparatele de ochire 
aeriene pentru tirul şi aruncarea de bombe, şi aparatele 
pentru regularea tragerii. 

5. a) Tunuri lungi şi scurte şi obuziere sub 15 centi= 
metri (calibrul 5,9). 

b) Tunuri lungi şi scurte şi obuziere de sau peste 
15 centimetri (calibrul 5,9). 

c) Mortiere de orice model; 

d) Portez=tunuri, afete, recuperatoare, accesorii pentru 
montare. 

6. Proectile şi muniții pentru armele arătate la numă= 
rul 5 de mai sus. 

7. Aparate şi instrumente servind la aruncarea de bom= 
be, torpile, granate submarine şi alte soiuri de proectile. 

8. a) Granate; 

b) Bombe; 

c) Mine de uscat, mine submarine fixe şi mişcătoare 
şi granate submarine ; 

d) Torpile automobile. 

9. Focuri de artifiţie pentru armele, aparatele și instru= 
mentele de mai sus. 

10. Baionete. 

11. Care de luptă (tankuri) şi automobile blindate. 

19. Arme şi muniții neenumerate mai înainte. 

B.—Piese desfăcute din articolele care sunt cuprinse 
în paragraful A de mai sus, pe deaîntregul isprăvite şi 
putând fi folosite numai la montarea şi la repararea ziselor 
articole sau ca piese de schimb. 


CATEGORIA II. 


Arme şi muniții putând fi folosite la răsboi, 
cum şi altfel. 


A.—1. Pistoale şi revolvere automatice sau cu încăr= 
care automatică, cum şi modelele lor perfecţionate, punân= 
du=se în mişcare printr'o isbitură saucu o singură mână, 
de un calibru mai mare de 6 milimetri şi 5 şi cu o lun= 
gime de ţeavă peste 10 centimetri. 


www.dacoromanica.ro 


545 


2. Arme de foc concepute, menite sau adaptate la în= 
trebuinţări nemilitare, precum sunt armele de sport sau 
de apărare personală, dar care pot folosi aceleaşi muniții 
ca armele de foc arătate în categoria l; alte arme de foc 
ghintuite care pornesc prin isbitură, al căror calibru este 
egal sau mai mare de 6 milimetri şi care nu sunt cuprinse 
în categoria Í, afară de armele de foc ghintuite cu ţeavă 
mişcătoare. 

3. Muniţii pentru armele înşirate sub cele două numere 
de mai sus, afară de muniţiile cuprinse în categoria |. 

4. Săbii şi lăncii. 

B.—Piese desfăcute din articolele cuprinse în paragraful 
A de mai sus, pe deaîntregul isprăvite, şi putând fi folo= 
site numai la montarea și la repararea ziselor articole sau 
ca piese de schimb. 

CATEGORIA III. 
Vase de răsboi şi armamentul lor. 

1. Vase de răsboi de tot felul. 

9. Arme, muniții şi materiale de răsboi instalate la bors 
dul vaselor de răsboi şi făcând parte din armamentul lor 
normal. 

CATEGORIA IV. 

1. Aeronave montate sau nemontate. 

. 92. Motoare pentru aeronave. 


CATEGORIA V. 

1. Praf şi explozibile, afară de pulberea neagră ordinară, 

2. Arme şi muniții altele decât cele cuprinse în cate» 
goriile Í şi II, precum : pistoale şi revolvere de orice mo» 
del; arme de foc ghintuite cu ţeavă mişcătoare; alte arme 
de foc ghintuite punându-se în mişcare prin isbilură, de 
un calibru mai mic de 6 milimetri; puşti cu ţeava lus= 
truită ; puşti cu mai multe ţevi, dintre care cel puţin una 
lustruită ; arme de foc întrebuințând cartuşe cu percuție 
periferică ; arme de foc încărcându=se pe ţeavă. 


CAPITOLUL 1. 
CONTROLUL ŞI PUBLICITATEA. 


Arf. 2.—Inaltele Părţi Contractante se obligă să nu sa 
5 


www.dacoromanica.ro 


546 


porte articole care se cuprind în categoria Í şi să nu în= 
gădue exportul decât dacă sunt îndeplinite următoarele 
condiţii : 

1. Exportul va fi făcut în scopul unei furnizări directe 
a Statului importator sau, cu învoirea zisului guvern, a 
unei autorităţi publice subordonată lui ; 

9. O cerere scrisă, care va fi iscălită sau vizată de un 
reprezentant al guvernului importator autorizat în mod 
regulat la aceasta, va fi fost prezentată autorităţilor 'com= 
petente ale ţării exportatoare. Cererea va arăta că artico» 
lele al căror export este luat în seamă sunt menite să fie 
predate guvernului importator sau autorităţii publice prez 
văzute la paragraful 1. 

Art. 3.— Totuşi, exportul în scop de furnitură pentru 
particulari va putea fi îngăduit în următoarele cazuri : 

1. Articole cuprinse în categoria I exportate direct, pen= 
tru nevoile industriei sale, la adresa unui fabricant de 
material de răsboi autorizat în mod regulat să le importe 
de către guvernul ţării importatoare ; 

2. Puşti, flinte mici, carabine şi muniţiile lor care sunt 
exportate spre a fi furnizate societăţilor de tir pentru în= 
curajarea sportului individual, autorizate regulat de gua 
vernul lor ca să le folosească, și al căror import nu este 
contrar vre=unei alte prevederi din această convenție; a= 
ceste arme şi muniții vor fi adresate direct guvernului 
țării importatoare spre a fi trecute de el societăţilor des» 
tinatare. 

3. Probe din articolele cuprinse în categoria I, exportate 
pentru a servi la demonstraţii, direct la adresa unui re= 
prezentant comercial al fabricantului exportator, acest re» 
prezentant fiind autorizat în regulă de guvernul ţării im= 
portatoare ca să le primească. 

În cazurile de mai sus, o cerere în scris, vizată de gu= 
vernul ţării importatoare sau de un reprezentant autorizat 
în regulă pentru aceasta de acel guvern va trebui să fie 
prezentată autorităţilor ţării exportatoare ; ea va cuprinde 
toate arătările necesare ca s'o justifice. 

Arf. 4.—Permisia de a exporta potrivit articolelor 2 şi 3 


www.dacoromanica.ro 


___ 47 


va fi constatată printr'o licenţă. O declaraţie de export, 
predată autorităţilor competente din ţara exportatoare şi 
aprobată de ele, va putea ţine loc de licenţă. 


Această licenţă sau declaraţie va trebui să cuprindă: 

a) O descriere care să înlesnească identificarea mărfuri= 
lor corespunzătoare şi care să conțină arătarea acestor 
mărluri potrivit rubricelor din categoria I, precum şi nua 
mărul sau greutatea lor; 


b) Arătarea exportatorului ; 
c) Arătarea destinatarului importator ; 
d) Arătarea guvernului care a autorizat importul. 


Fiecare expediere aparte, care trece graniţa ţării expore 
tatoare pe cale terestră, maritimă sau aeriană, va trebui 
să fie însoţită de un document cuprinzând arătările de mai 
sus. Acest document va fi sau licenţa ori declaraţia de 
-export, originală sau în copie certificată conform, sau un 
certificat liberat de autorităţile vamale ale ţării exporta= 
toare specificând că trimoterea se face sub acoperirea unei 
licenţe sau a unei declaraţii de export potrivit prevederi= 
lor din această convenţie. 

Arf. 5.—Articoleie cuprinse în categoria II nu vor fi 
exportate decât sub garanţia unui document de export, care 
va putea fi sau o licenţă liberată de autorităţile compe= 
tente ale ţării exportatoare, sau o declaratie vizată ori în= 
registrată de ele. Dacă legislaţia ţării importatoare cere 
viza unui reprezentant regulat autorizat de guvernul a= 
cestei ţări şi când aceasta din urmă a făcut o notificare 
în asemenea sens guvernului ţării exportatoare, acea viză 
va trebui să fie căpătată şi supusă autorităţilor compea= 
tente din ţara exportatoare pentru ca ea să se poată face. 

Nici licenţa nici declaraţia de export nu vor atrage răs= 
punderea guvernului ţării exportatoare, în privinţa desti= 
naţiei sau a folosirii de mai târziu a fiecărei expediţii. 

Cu toate acestea, dacă Înaltele Părţi Contractante so= 
cotesc după însemnătatea, destinaţia şi celelalte împreju= 
rări ale unei expediţii, că armele şi muniţiile expediate 
sunt destinate unor întrebuinţări de răsboi, ele se obligă 


www.dacoromanica.ro 


548 


să aplice acestei expediţii prevederile din articolele 2, 3 
şi 4. 

Arf. 6.—Ca o pregătire pentru regimul general de pu= 
blicitate a armamentelor de orice origină, Inaltele Părţi 
Contractante se obligă să publice, în cele două luni după 
sfârşitul fiecărui trimestru, o tabelă statisfică a vomerţu= 
lui lor exterior din cursul trimestrului privitoare la arti= 
colele care intră în categoriile I şi IL; această tabelă care 
va fi întocmită potrivit modelelor din Anexa I a conven= 
ţiei de faţă *) va arăta, la fiecare rubrică prevăzută în ars 
ticolul | pentru zisele categorii, valoarea şi greutatea sau 
numărul articolelor exportate sau importate sub garanţia 
unei licenţe sau a unei declaraţii de export, precum şi 
repartiţia cantităților după ţările de origină sau de des= 
tinaţie. 

In toate cazurile când expediţia provine din sau este 
destinată unui teritoriu cu sistem vamal autonom, acest 
teritoriu va fi arătat ca ţară de origină sau de destinaţie, 


Inaltele Pârţi Contractante se mai obligă, fiecare în ceea 
ce o priveşte, să publice în aceleaşi termene o tabelă cu= 
prinzând asemănătoare arătări despre expedierile de arti= 
cole intrând în categoriile I şi II cu destinaţia pentru alte 
teritorii puse sub suveranitatea, jurisdicţia, ocrotirea sau 
tutela lor ori aflate sub aceiaşi suveranitate, jurisdicţia, 
ocrotire sau tutelă. 

Cea dintâi tabelă statistică va fi publicată de fiecare 
din Inaltele Părţi Contractante pentru trimestrul care îns 
cepe la 1 Ianuarie, 1 Aprilie, 1 Iulie sau 1 Octombrie, 
care va urma după intrarea în vigoare a convenției faţă 
de sine. 

Inaltele părţi Contractante se obligă să publice drept 
anexă la întâia tabelă textul prevederilor din legi, decrete 
şi regulamente în vigoare pe teritoriul lor cu privire la 
exportul şi importul articolelor vizate prin articolul 1, cu 
toate dispoziţiile care s'ar lua în scopul punerii în apli= 
care a acestei convenţii. Modificările şi adăugirile aduse- 


*) Din economie de spaţiu n'am reprodus textul anexelor. 


www.dacoromanica.ro 


549 


acestor dispoziţii vor fi, de asemeni, publicate ca aneză la 
statisticele trimestriale următoare. 

Art. 7.—Inaltele Pârţi Contractante se obligă, în privinţa 
categoriei III, să publice, în cele două luni după încheerea 
fiecărui trimestru, un tablou cuprinzând cu privire la tri= 
mestrul acesta următoarele informaţii despre orice vas de 
răsboi construit, aflat în curs de construcţie sau care ura 
mează să se construiască pe teritoriul supus jurisdicției 
respective, dar pentru guvernul unui alt Stat: 

a) Data de iscălire a contractului de construcţie, arătaa= 
rea guvernului pentru care sa comandat vasul, cum și 
amănuntele acestea : 

Dimensiuneastip în tone engleze şi în tone metrice; 

Principalele măsurători, adică : lungimea liniei de plutire 
lărgimea maximă la sau sub linia de plutire, volumul de 
apă corespunzător la dimensiuneastip ; 

b) Data punerii vasului în lucru, arătarea guvernului 
pentru care se construește, cum și amănuntele acestea: 
Dimensiuneztip în tone engleze şi în tone metrice; 

Principalele măsurători, adică: lungimea liniei de plutire 
lărgimea maximă la sau sub linia de plutire, volumul de 
apă corespunzător la dimensiuneasztip ; 

c) Data de predare, arătarea guvernului căruia s'a pre= 
dat vasul, cum şi amănuntele acestea după data predării: 
Dimensiuneastip în tone engleze şi în tone metrice; 

Principalele măsurători, adică: lungimea liniei de plutire 
lărgimea maximă la sau sub linia de plutire, volumul de 
apă corespunzător la dimensiuneaztip ; 

Şi, pe deasupra, informaţiile urmăloare despre arma= 
mentul instalat la bord în momentul predării şi făcând 
parte din echipamentul normal al vasului: 

Numărul şi calibrul tunurilor; 

Numărul şi calibrul tuburilor pentru aruncat torpile; 

Numărul aruncătoarelor de bombe; 

Numărul mitralierelor. 

Informaţiile de mai sus privind înarmarea vasului vor 
fi date pe temeiul unui tablou semnat de constructor şi 
vizat de comandantul de bord sau de orice alt reprezen= 


www.dacoromanica.ro 


55o 


tant autorizat în mod regulat pentru aceasta, de guvernul 
Statului căruia este predat vasul, acest tablou fiind pre= 
dat autorităților competente ale guvernului ţării construc= 
toare. 

Pentru cazul oricărei treceri pe seama guvernului unui 
alt Stat a unui vas de răsboi aparţinând uneia dintre 
Inaltele Părţi Contractante, fie sub titlul gratuit, oneros 
sau alt fel, aceasta din urmă se obligă să publice în cele 
două luni după expirarea trimestrului în decursul căruia 
se va fi făcut transferul următoarelor informaţii : 

Data transferului, arătarea guvernului căruia a fost tras= 
ferat vasul împreună cu amănuntele şi informaţiile pre= 
văzute la aliniatul c) de mai sus. 

Dimensiuneas=tip vizată în articolul acesta trebue înţe= 
leasă ca fiind a vasului gata, cu tot echipajul, cu maşinile 
şi căldările sale, în stare de plutire, avându=şi întregu 
armament şi toate muniţiile, instalaţiile, echipamentele, 
proviziile, apa dulce pentru echipaj, aprovizionările de 
orice fel, instrumentele şi rezervele de piese de tot felul 
pe care trebue să le poarte în caz de răsboi, dar fără com= 
bustibil şi fără apa de rezervă pentru alimentarea maşi= 
nelor şi a cazanelor. 

Arf. 8.—Fără atingerea prevederilor din articolul 7, în 
cazul când un vas de răsboi ar ajunge la destinaţia lui 
altfel de cât prin mijloacele proprii sau prin remorcaj, va= 
sul acesta indiferent dacă ar fi într'una sau mai multe 
părţi, cum şi armamentul lui va mai fi supus şi prevede= 
rilor corespunzătoare ale convenției din categoria |. 

Arf. 9.—Inaltele Părţi Contractante se obligă să publice 
în cele şease luni care urmează după sfârşitul fiecărui 
trimestru, un tablou al exportului din acest trimestru de 
aeronave şi motoare de aviaţie arătând cantităţile expor= 
tate cum şi repartiţia după ţările de destinaţie. 

Arf. 10.— Articolele intrând în categoriile IV şi V pot 
fi exportate fără formalităţi sau restricţii, sub rezerva prez 
vederilor din capitolul III. 

Arf. 11.—Inaltele Părţi Contractante se obliga să nu 
aplice importurilor de articole vizate prin articolul 1, pro= 


www.dacoromanica.ro 


551 


venind din teritoriile Statelor necontractante un regim mai 
favorabil decât aceloraşi importuri provenite din teritoriile 
Statelor contractante, şi să supună asemenea importuri, 
fără deosebire de origină, aceloraşi condiţii de autorizare 
şi, pe cât cu putinţă, de publicitate. 


CAPITOLUL III. 
ZONE SPECIALE. 


Art. 12.—Inaltele Părţi Contractante convin că stipula= 
ţiile din acest capitol se aplică zonelor terestre şi maritime 
mai jos definite şi arătate în convenţia de faţă sub denu= 
mirea de „zone speciale“ : 

1. Zona ferestră. 

a) Totalitatea continentului african, afară de teritoriile 
Egiptului, Libiei, Tunisiei, Algeriei, locurilor spaniole în= 
tărite din Africa de Nord, Etiopiei, Uniunei Suda=africane 
cu ţinutul pus sub mandatul ei şi al Rodesiei de Sud. 

Sunt cuprinse în această zonă: insulele învecinate până 
la depărtare de mai puţin de 100 mile marine de coasta 
astfel definită, cum şi insulele Prințului din golful Biafra, 
a Sfântului Thomé (Sâo Thomé), Annobon şi Socotra, 
afară de insulele spaniole mai la Nord de 25” latitudine 
Nord. 

b) Peninsula arabică, Gwadar, Siria şi Libanul, Pales= 
tina şi Transjordania, şi Irakul. 

2. Zona maritimă. 

O zonă maritimă cuprinzând Marea Roşie, golful de 
Aden, golful Persic şi golful de Oman, şi mărginită prin» 
tro linie care, plecând dela Capul Guardafui, va urma 
paralela acestui cap până la întâlnirea cu 570 de longitu= 
dine Est de Greenwich, iar de acolo se va duce drept la 
punctul unde graniţa orientală a (Gwadar=ului întâlneşte 
marea. 

Art. 13.—lnaltele Părţi Contractante se obligă să nu 
exporte şi să nu îngădue exportul de articole intrând în 
categoriile I, II, IV şi V, cu destinaţie pentru zonele spea 
ciale, decât dacă o licență a fost liberată în condiţiile arăa 
tate la articolul 14. 


www.dacoromanica.ro 


552 


O declarație de export predată autorităţilor competente 
din țara exportatoare şi aprobată de ele, va putea ține loc 
de licenţă. 

Inaltele Părţi Contractante se mai obligă, fiecare în pris 
viinţa teritoriilor supuse suveranităţii, jurisdicției, ocroti= 
rei sau tutelei sale şi aflate în zonele speciale, să nu în= 
gădue, în aceste teritorii. importul articolelor mai sus vi= 
zate decât dacă acest import a fost autorizat de autorită= 
ţile ziselor teritorii. Aceste articole nu vor putea fi ad= 
mise în zonele speciale decât prin acele porturi sau alte 
puncte pe care le vor hotără, în acest scop, autorităţile 
Statului, coloniei, protectoratului sau ţării aflată sub 
mandat. 

Art. 14.—IÎnaltele Părţi Contractante se obligă să nu dea 
licenţele de export şi să nu aprobe declaraţiile de export vi= 
zate în articolul 13 de cât după ce se vor fi încredințat 
că sunt îndeplinite condiţiile definite în paragrafele a şi b 
de mai jos, condiţiile prevăzute în articolele 2, 3, 4 şi 5 
fiind mai înainte satisfăcute în privinţa articolelor ce in= 
trä în categoriile I şi II: 

a) În cazul de export spre teritoriile puse sub suverani= 
tatea, jurisdicţia, ocrotirea sau tutela uneia din Inaltele 
Parţi Contractante, articolele intrând în categoriile I. II şi 
IV, cărora lisse aplică licența sau declaraţia de export, 
sunt destinate unor scopuri licite, iar autorităţile ţării im= 
portatoare sunt dispuse să le îngădue intrarea ; cu toate 
acestea, pentru articolele din categoria V, va fi deajuns 
ca, înainte de export, să se trimeată ziselor autorități co= 
pie depe licenţa sau declaraţia de export. 

b) In cazul de export cu destinaţie pentru teritoriile 
care nu sunt puse sub suveranitatea, jurisdicţia, ocrotirea 
sau tutela vre=unei Înalte Părţi Contractante, articolelor 
cuprinse în categoriile I, Il, IV şi V sunt destinate unor 
scopuri licite. 

Arf. 15.—Inaltele Părţi Contractante se obligă să publice, 
în afară de tabelele prevăzute în articolele 6 şi 9 pentru 
mărfurile intrând în categoriile I, II şi IV, un tablou, pri= 
vitor la exporturile destinate teritoriilor aflate în zonele 


www.dacoromanica.ro 


553 


speciale, despre mărfurile întrând în categoria V. Acest 
tablou va fi publicat în aceleaşi condiţii de termen şi de 
periodicitate ca acela vizat la aliniatul I din articolul 6 şi 
va cuprinde, pe cât posibil, aceleaşi arătări. 

Arf. 16.— Comerţul articolelor care se cuprind în catea 
goriile I, II, IV şi V va fi pus în zonele speciale sub con= 
trolul agenţilor autorităţilor Statului, coloniei protectora= 
tului sau ţării sub mandat. 

Admiterea, circulaţia şi comerţul în zisele zone a acestor 
articole fac, în plus, obiectul prevederilor cuprinse în seca 
ţia I, paragraful 1 şi 2. ale Anexei II la prezenta convenție, 
cărora Înaltele Părţi Contractante se obligă să se confora 
meze. 

O autorizare prealabilă dată la fiecare caz de un reprez 
zentant regulat calificat al acestor autorităţi, va fi nece= 
sară pentru recxpedierea acelor articole în afară de teri- 
toriul unde fuseseră admise. 

Arf. 17.— Fabricarea, ajustarea şi repararea în zonele 
speciale a articolelor ce sunt cuprinse în categoriile I, II, 
IV şi V vor fi supuse prevederilor din secţia l, paragr. 3, 
al Anexei Il a prezentei convenţii, cărora Înaltele Părţi 
“Contractante se obligă să se conformeze. 

Arf. 18.—Inaltele Părţi Contractante se obligă, fiecare 
în privinţa teritoriilor puse sub suveranitatea, jurisdicţia, 
ocrotirea sau tutela sa şi aflate în zonele speciale, să nu 
îngădue transitul pe cale terestră, prin aceste teritorii, al 
articolelor ce intră în categoriile I, Il. IV şi V, cu desti- 
naţia unui alt teritoriu de asemeni situat în zisele zone 
speciale, decât dacă transportul poate fi asigurat până la 
destinație şi dacă importul a fost autorizat de autorităţile 
acestui din urmă teritoriu. 

Interzicerea vizată în paragralul de mai sus nu se aplică 
transitului, prin teritoriile situate în zoncle speciale, de 
articole destinate unui teritoriu aparţinând uneia din Inal- 
tele Părţi Contractante, nesituat în zisele zone, sub 
condiţia ca acest transport să poată fi asigurat până la 
destinaţie. 

Dacă un transport cu distinaţie pentru un teritoriu a= 


www.dacoromanica.ro 


554 


{lat în zonele speciale trebue să împrumute un teritoriu 
vecin, de asemeni situat în aceste zone, permisia de tran= 
sit anterior supusă condiţiilor prevăzute în primul aliniat 
al acestui articol, va fi acordată, la cererea autorităţilor ţării 
de destinaţie, dacă acestea garantează că articolele cărora 
liase aplică acea cerere nu vor fi nici un moment trans= 
ferate cu titlul gratuit sau oneros, în contrazicere cu pre= 
vederile convenției de faţă. Cu toate acestea, dacă atitu= 
dinea sau situaţia turburată a Statului, destinator amenin= 
fä pacea sau liniştea publică, autorizarea de transit va 
trebui să fie refuzată acestui Stat de către autorităţile sus 
vizate ale tuturor teritoriilor învecinate până ce amenința= 
rea va fi încetat să existe. 

Arf. 19.—Sub rezerva prevederilor contrarii cuprinse în 
acordurile speciale acum în vigoare sau în acelea care ar 
putea să fie încbeiate mai târziu, asemenea acorduri tre- 
buind să satisfacă în toate celelalte puncte prevederile a= 
cestei convenţii, Inaltele Părţi Contractante convin că, în 
zonele speciale, autorităţile interesate ale Statului, coloniei, 
protectoratului sau ţării sub mandat vor exercita, în ape= 
le lor teritoriale, supraveghierea şi poliţia necesare pentru 
aplicarea acestei convenţii. 

Arf. 20.—lInaltele Părţi Contractante convin că în zonele 
speciale nici o navă indigenă corespunzând definiţiei de 
mai jos şi având un tonaj mai mic de 500 tone (tonaj net) 
nu va fi autorizată să încarce, să descarce sau să facă 
trasbordare de articole care se cuprinde în categoriile I, 
IL IV şi V. 

Va fi socotit ca indigen orice vas stăpânit, înarmat sau 
comandat de un indigen originar dintr'un ţinut riveran 
Oceanului Indian, la Vest de 95 longitudine Est de Green= 
wich şi la Nord de 110 latitudine Sud de Marea Roşie, 
golful Persic şi golful Oman, precum şi orice vas a cărui 
jumătate cel puţin din echipaj este alcătuită din indigeni 
originari din aceste ţinuturi, 

Prevederile celui d'intăi aliniat al acestui articol nu se 
aplică nici luntrelor uşoare ori grele nici vaselor care 
practică numai cabotajul între porturile aceluiaşi Stat, co= 


www.dacoromanica.ro 


555 


lonie, protectorat sau teritoriu sub mandat, unde se gă= 
sesc depozite. Condiţiile în care mărturile cuprinse în 
categoriile I, II, IV şi V pot fi transportate de vasele de 
acest fel sunt definite în paragraful 1 al secţiei II din A- 
nexa Il la prezenta convenţie, la stipulaţiile căreia Inaltele 
Părţi Contractante se obligă să se conformeze. 

Stipulaţiile articolului acesta, cum şi ale paragr. 1 din 
secţia Il a anexei II nu sunt aplicabile la: 

a) Armele, muniţiile şi materialele transportate pe sea= 
ma unui guvern fie cu autorizarea lui, fie însoţite de 
un funcţionar regulat împuternicit al zisului guvern; 

b) Armele şi muniţiile aflate în stăpânirea unor persoane 
având un permis pentru portul de arme, sub condiţia ca 
aceste arme să fie destinate folosinţei personale a deţină= 
torului lor şi să fie în chip exact descrise în permisul a= 
cestuia. 

Art. 21.—Inaltele Părţi Contractante convin că pentru 
a preveni orice transport ilicit în zonele speciale de ar= 
ticole întrând în categoriile I, II, IV şi V, toate navele in= 
digene care corespund definiţiei dată în articolul 20 trebue 
să fie prevăzute cu un manifest de încărcare sau cu un 
document asemănător prin care să specifice cantitatea şi 
natura mărfurilor ce transportă, origina și destinaţia lor. 
Această hârtie va continua să fie acoperită de secretul cezi 
este garantat în virtutea legei Statului căruia aparţine nava 
şi nu va trebui să fie cercetată în decursul operaţiilor pentru. 
verificarea pavilionului, fără consimţământul celui interesat. 

Prevederile acestui articol nu se aplică; 

a) Navelor care îndeplinesc numai cabotajul între diferi= 
tele porturi ale aceluiaşi Stat, colonie, protectorat sau ţară 
sub” mandat; 

b) Navelor care fac transporturi de arme, muniții şi ma= 
teriale pentru vre-un guvern oarecare în condiţiile prevă= 
zute la articolul 20 a), şi care sunt de provenienţă sau 
cu destinaţie spre orice punct cuprins în zisele zone; 

c)Vasele care nu au în întregimea lor punți, care n'au 
mai mult de zece oameni în echipaj şi care fac numai 
pescuit în apele teritoriale, 


www.dacoromanica.ro 


556 


Arf. 22.—Inaltele Părţi Contractante convin să nu a= 
«orde năvilor indigene cu mai puţin de 500 tone (tonaj 
net), definite la articolul 20, autorizaţia de a purta pavili= 
-onul unuia din Inaltele Părţi Contractante decât în condi= 
tiile fixate prin paragrafele 3 şi 4 din secţia JI a Anexei 
JI a prezentei convenţii. Această autorizare scrisă va tre- 
bui să fie reînoită în fiecare an; ea va trebui să cuprindă 
arătările necesare pentru a stabili identitatea vasului, de= 
numirea, lonajul, echipamentul, principalele măsurători, 
numărul de inscripţie şi literile de semnalmente dacă sunt. 
Ea va purta data când a fost liberată şi calitatea funcțio= 
parului care o va fi dat. 

Art. 23.—Inaltele Părţi Contractante convin să comunice 
acelora dintre ele care vor face cerere modelele de docu= 
mente ce vor lrebui să fie instituite de fiecare în virtutea 
articolelor 20 a), 21 şi 22, şi a paragrafului 1 din secţia 
JI a Anexei la convenţia acesta. 

Inaltele Părţi Contractante mai convin să ia toate mă= 
surile necesare pentru că documentele de mai jos să fie 
<omunicate în cel mai scurt termen cu putinţă acelora 
-dintre ele care vor face o cerere: 

a. Copii certificate conform de pe toate autorizările de 
arborarea pavilionului acordate pe temeiul prevederilor din 
„articolul 22; 

b) Avizele de retragere a autorizărilor de mai sus; 

c) Copii ale autorizărilor date potrivit paragrafului 1 
din secţia Il a Anexei Il. 

Art. 24.—Înaltele Părţi Contractante convin să aplice 
în zona maritimă regulile fixate la paragraful 5 al secţiei 
Il din Anexa ÎI a acestei convenții. 

Arf. 23.—Inaltele Părţi Contractante convin că orice trns= 
port sau încercare de transport neregulat, care ar fi legal 
„onstatală în sarcina căpitanului sau proprietarului unei 
năvi autorizată să arboreze pavilionul vreuneia din ele 
sau titulară a autorizării prevăzută în paragraful 1 al secţiei 
Il din Anexa Il a convenției de faţă, va atrage retragerea 
«le îndată a zisei autorizări. 

Art. 26.—lInaltele Părţi Contractante care au sub suve= 


www.dacoromanica.ro 


__557 


ranitatea, jurisdicţia, ocrotirea sau tutela lor teritorii din 
zonele speciale se obligă, fiecare în ceiace o priveşte, să 
ia măsurile potrivite pentru a asigura aplicarea aceștei con= 
venţii, în deosebi urmărirea şi represiunea contravenţiilor 
la prevederile ce sunt cuprinse în ea, şi să denumească 
agenţi teritoriali şi consulari trebuitori sau reprezentanți 
speciali competenţi în materie. 

Ele vor aduce asemenea măsuri la cunoştinţa acelora 
dintre Înaltele Părţi Contractante care-şi vor fi exprimat 
dorinţa să fie informale. 

Arf. 27.—Înaltele Părţi Contractante convin că stipulaţiile 
articolelor 16 până la 26 din această convenţie şi din A- 
nexa Il stabilind un anumit regim de control în zonele 
speciale, nu vor putea fi interpretate că atrag „pentru a= 
celea din ele, care n'au nici un teritoriu aflat aub suve= 
ranitatea, jurisdicţia, ocrotirea sau tutela lor în zisele zone 
speciale şi nici în vecinătatea imediată, vre=o obligaţie de 
a aplica regimul definit prin stipulaţiile de mai sus sau 
că implică răspunderea lor în privinţa aplicării acestui 
regim. 

Cu toate acestea, Inaltele Părţi Contractante vor trebui 
să se conformeze prevederilor din articolele 22, 23 şi 25 
privitoare la condiţiile în care navele indigene cu mai puţin 
de 500 tone (tonaj net) vor putea fi autorizate să arboreze 
pavilionul acestor Înalte Părţi Contractante. 


CAPITOLUL IV. 
PREVEDERI SPECIALE. 


Arf. 28.—Etiopia, doritoare să facă pe cât mai efectiv 
cu putinţă controlul comerțului de arme, muniții şi ma- 
teriale de răsboi, despre care se ocupă această convenţier 
declară că se obligă, în liberul exerciţiu al drepturilor 
sale suverane, să pună în aplicare, pe propriul ei teritoriu 
toate regulamentele ce vor fi necesare spre a se conforma 
prevederilor din articolele 18 până la 22 din convenţie 
privitoare la exportul, importul şi transportul de arme, 
muniții şi materiale de răsboi. 


Inaltele Părţi Contractante luând act de angajamentul 


www.dacoromanica.ro 


558 


„de mai sus şi în perfect acord cu dorința Etiopiei de a 
face cât mai efectiv cu putință controlul comerțului de 
arme, muniții şi materiale de răsboi, declară că se obligă 
să se conformeze stipulațiilor din articolele suş amintite 
în ceea ce priveşte teritoriul etiopian şi să respecte regu= 
lamentele puse în aplicare, potrivit pomenitului angaja= 
ment, de către Etiopia ca Stat suveran. 


Dacă vre-un Stat acum cuprins în zonele speciale ar 
lua, în clipa aderării sale la această convenţie, aceleaşi oblia= 
gaţii ca şi cele prevăzute în întăiul paragraf al acestui 
articol, precum şi în cazul când acel Stat are o graniţă 
maritimă, obligaţiile cuprinse în articolele 19 până la 26 
întrucât sunt aplicabile, Inaltele Părţi Contractante de= 
clară chiar de acum că vor socoti acel Stat ca pus în a= 
fară de zisele zone de îndată ce aderarea va fi intrat în 
vigoare potrivit articolului 41, şi că ele vor primi, cu pris 
vire la acest Stat, obligaţiile prevăzute în paragraful al 
douilea al acestui articol, cum şi, în cazul când acel Stat 
exclus are o graniţă maritimă, obligaţiile din articolele 19 
până la 27 întru atât cât sunt aplicabile. 

Art. 29.—Inaltele Părţi Contractante convin să recus 
noască rezervele ce ar putea fi făcute de Estonia, Finlanda, 
Letonia, Polonia şi România, în momentul când acestea 
vor iscăli convenţia de faţă, şi care ar fi menite să le as 
sigure, până la data aderării Rusiei la prezenta convenţie 
suspendarea de aplicare a articolelor 6 şi 9 în privința 
exportului făcut cu destinaţie pentru aceste ţări cum şi 
a importului făcut în aceste țări de către Inaltele Părţi 
Contractante. Aceste rezerve nu vor putea fi interpretate 
-că ar împiedeca publicarea de statistici alcătuite în confor= 
mitate cu legile şi regulamentele în vigoare pe teritoriile 
Inaltelor Părţi Contractante. 

Art. 30.—Inaltele Părţi Contractante care au o jurisdica 
ție extra=teritorială pe teritoriul unui alt Stat, parte la 
convenţia de faţă se obligă, dacă regulile consfinţite de 
această convenţie nu pot fi sancţionate de tribunalele lo= 
cale în ceea ce priveşte pe supuşii lor din acest teritoriu, 


www.dacoromanica.ro 


___559 


să interzică acestor supuşi orice act potrivnic prevederilor 


prezentei convenţii. 


CAPITOLUL V. 
DISPOZIŢII GENERALE. 


Azt. 31.— Prevederile acestei convenţii se complectează 
prin cele din Anexele I şi Il care au aceiaşi valoare şi 
vor intra în vigoare odată cu convenția însăşi. 

Art. 32.—Inaltele Părţi Contractante convin că preve= 
erile convenției de faţă nu se aplică: 

a) Nici armelor şi munițiilor, nici materialelor de răs= 
boi expediate dintrun teritoriu pus sub suveranitatea, 
jurisdicţia. ocrotirea sau tutela uneia dintre ele pentru 
folosul forţelor sale înarmate, în orice loc s'ar afla; 

b) Nici armelor şi munițiilor transportate fie de persoaz 
ne care fac parte din aceste forţe, fie de alte persoane din 
serviciul unei Înalte Părţi Contractante şi care sunt ne» 
<esare acestor persoane potrivit funcţiilor lor; 

c) Nici armelor, flintelor şi carabinelor transportate nus 
mai în scop de folosinţă individuală de către membrii so= 
cietăţilor de tir cari se duc la concursurile internaționale 
de tir, nici munițiilor necesare acestui scop. 

Arf. 33.—l]v limp de răsboi, şi sub rezerva regulilor de 
neutralitate, prevederile capitolului ÎI vor fi suspendate 
până la restabilirea păcii în ceea ce priveşte espedierea 
de arme, muniții şi materiale de răsboi, cu destinaţia sau 
pe seama vre=unuia dintre beligeranţi. 

Art. 34.— Toate prevederile convențiilor internaţionale de 
de ordin general, anterioare datei acestei convenţii, pre= 
<um convenţia privitoare la controlul comerţului de ar= 
me şi muniții şi cu protocolul, semnate la Saint-Germain= 
en Laye, la 10 Septembrie 1919, vor fi socotite abrogate 
întru atât cât privesc materii care fac obiectul acestei con= 
venţii şi leagă între ele puterile care sunt părţi în pre= 
zenta convenţie. 

Această convenţie nu aduce întru nimic atingere drep= 
turilor şi obligaţiilor ce decurg din prevederile fie ale pac» 


www.dacoromanica.ro 


560 


tului Societăţii Naţiunilor, fie ale tratatelor de pace iscă= 
lite în 1919 şi 1990 la Versailles, Neuilly, Saint-Germin 
şi Trianon, fie ale tratatului privitor la limitarea înarmă= 
rilor navale semnat la Washington la 6 Februarie 1922, 
fie din orice alt tratat, convenţie, acord sau legământ 
privitor la interzicerea de import, export şi transit al ar= 
melor, munițiilor şi materialelor de răsboi, fie încă, şi fă= 
ră atingerea prevederilor acestei convenţii, a oricărui alt 
tratat, convenţie, acord sau legământ altele decât cele vi= 
zate la aliniatul de mai sus care are de obiect controlul 
importului, exportului şi al transitului armelor, munițiilor 
şi materialelor de răsboi. 

Art. 35.—Inaltele Părţi Contractante convin că toate ne=. 
înțelegerile ce s'ar putea ivi între ele cu privire la inter= 
pretarea sau aplicarea acestei convenţii vor fi trimese 
pentru hotărâre la Curtea permanentă de justiţie inter= 
naţională dacă aceste neînţelegeri nu se pot deslega prin 
tratative directe. Dacă Statele între care se iveşte o ne= 
înțelegere sau unul din ele, nu erau participante la Pro= 
tocolul din 16 Decembrie 1920 privitor la Curtea permanentă 
de justiţie internaţională, această neînțelegere va fi supusă, 
după aprecierea lor şi potrivit regulilor constituţionale ale 
fiecăruia, fie Curţii permanente de justiţie internaţională. 
fie unui tribunal de arbitraj alcătuit conform convenției 
dela Haga din 18 Octombrie 1907, fie oricărui alt tribunal 
de arbitraj. 

Art. 36.—Oricare Înaltă Parte Contractantă va putea să 
declare că iscălitura, ratificarea sau aderarea ei nu obligă 
în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor din capitolul IL 
şi din articolele 13, 14 şi 15 ale convenției de faţă, fie 
totalul, fie cutare din teritoriile puse sub suveranitatea, 
jurisdicţia sau ocrotirea ei, fiind înțeles că asemenea te= 
ritorii nu se vor afla în zonele speciale prevăzute la ar= 
ticolul 12. 

Oricare Înaltă Parte Contractantă care va fi făcut o 
astfel de declaraţie va putea, mai târziu şi potrivit preve= 
derilor din articolul 37, să adere pe deaîntregul la con= 
venţia aceasta pentru cutare din teritoriile excluse ; ea va 


www.dacoromanica.ro 


561 


face toate sforţările spre a asigura, în cel mai scurt timp 
cu putinţă, această aderare pentru toate teritoriile excluse. 

Oricare Inalt Parte Contractantă va putea, de asemeni 
să denunțe această convenţie în privinţa aplicării preve= 
derilor din capitolul II şi din articolele 13, 14 şi 15 ale 
acesteia, în chip aparte pentru anume din teritoiile mai 
sus vizate și potrivit procedurii prevăzută la articolul 38. 

Oricare Înaltă Parte Contractantă care se va fi folosit 
de facultatea de excludere sau de denunţare prevăzută în 
aliniatele precedente se obligă să aplice prevederile din 
capitolul II în cazurile de expedieri făcute cu destinaţia 
teritoriilor excluse. 


Arf. 37.—Inaltele părţi Contractante vor face toate sfor= 
ţările pentru a aduce pe celelalte State să adere la con= 
venţia de faţă. 

Această aderare va fi notificată guvernului republicei 
franceze şi, prin el tuturor Statelor semnatare sau aderente, 

Documentele de aderare vor rămâne depuse în arbivele 
guvernului republicei franceze. 


Art. 38.— Prezenta convenţie poate să fie denunţată de 
oricare dintre Inaltele Părţi Contractante după trecerea 
unui termen de patru ani începând dela data intrării sale 
în vigoare pentru zisa parte. Denunţarea va fi notilicată 
prin scris guvernului republicei franceze, care va face de 
îndată comunicare celorlalte Părţi Contractante informân= 
ducle despre data la care sa primit notificarea. 

Denunţarea va avea efect la un an după data la care 
va fi fost primită de guvernul republicei franceze şi nu 
va avea efect decât faţă de Statul care o va fi notificat. 

In cazul când o denunţare ar avea drept urmare să 
scadă sub patrusprezece numărul Statelor Părţi în conven. 
ție, oricare altă Înaltă. Parte Contractantă va putea, de a= 
semeni, într'un termen de un an dela data acestei denun= 
țări, să denunțe zisa convenţie fără să aştepte expirarea 
termenului de patru ani mai sus menţionat, şi să specifice 
că această denunţare va avea efect dela aceiaşi dată ca şi 
denunţarea mai sus vizată. 


36 
www.dacoromanica.ro 


562 


Arf. 39.—lInaltele Părţi Contractante convin ca la ex. 
pirarea unei perioade de trei ani începând dela intrarea 
în vigoare a prezentei convenţii prevăzută la articolul 41, 
aceasta va putea fi revizuită la cererea unei treimi din 
ele adresată guvernului republicei franceze. 

Arf. 40.— Prezenta convenţie, ale căror texte francez şi 
englez vor avea egală valoare, va fi ratificată. Ea va purta 
data acestei zile. 

Fiecare putere îşi va trimete ratificarea guvernului re= 
publicei franceze, care va notifica imediat depunerea tus 
turor celorlalte puteri semnatare. 

Documentele de notificare vor rămâne depuse în arhi» 
vele guvernului republicei franceze. 

Arf. 41.—Un prim proces verbal despre depunerea ras 
tificărilor va fi întocmit prin îngrijirea guvernului republi= 
cei franceze de îndată ce această convenţie va fi fost ras 
tificată de patrusprezece puteri. 

Convenţia va intra în vigoare la patru luni după data 
notificării acestui proces verbal de către guvernul republi= 
cei franceze către toate puterile semnatare. 

Mai târziu, convenţia va avea efect faţă de fiecare din» 
tre Înaltele Părţi Contractante patru luni după data la care 
ratificarea sau aderarea ei va fi fost notificată de guvera 
nul republicei franceze tuturor Statelor semnatare sau a= 
derente. 

Drept care plenipotenţiarii mai sus arătați au iscălit 
convenţia de faţă. 

Faăcută la Geneva întrun singur exemplar, la şaptespre= 
zece Iunie una mie nouă sute douăzeci şi cinci. 


(Semnăturile *) 


*) Semnătura României dată de de=nii ministru N. P. Comnen 
şi gen. Toma Dumitresscu poartă următoarea menţiune de res 
zervă: „Ad referendum cu rezerva convenţională prevăzută în are 
ticolul 29 al convenției în virtutea căruia aplicarea articolelor 
6 şi 9 atât în reia exportului făcut cu destinaţia Româniniei 
de către I. P. C. cât şi importul făcut în România.—va fi sus= 


www.dacoromanica.ro 


REGLEMENTAREA DEFINITIVĂ A GRA- 
NIŢEI DINTRE POLONIA ŞI ROMÂNIA. 


T. Protocolul final de delimitare al comisiunei mixte, 
dela 17 Mai 1935, semnat la Bucureşti. 


Art. 1. — Conform deciziei Guvernului Regatului Ro- 
mâniei şi Guvernului Republicii Polone, subsemnaţii în 
regulă acreditaţi de către Guvernele lor respective ca 
membri ai Comisiunii chemată să fixeze pe teren fruntaria 
între Regatul României şi Republica Poloniei, am proce= 
dat la delimitarea acestei fruntarii. 

Art. 2. — Fruntaria româno=polonă are punctul său de 
plecare la punctul Stoh, cota 1655, comun celor trei frun= 
tarii ale Regatului României, ale Republicii Polone şi ale 
Republicii Cehoslovace, iar punctul final la confluenţa 
Zbrucz=Nistrul, punct comun fruntariilor Regatului Româz 
niei, Republicii Polone şi Uniunii Republicelor Socialiste 
Sovietice. 

Stabilirea liniei fruntariei a fost executată conform prin= 
cipiilor de mai jos şi fixate de Comisiunea mixtă de de= 


pendată până la data aderării Rusiei la convenţia de faţă cum 
şi la anexe. 

In aceiaşi zi s'au mai iscălit deodată cu convenţia şi urmă= 
toarele acte: 

a) Declarația privitoare la feriforiul spaniol I/ui (Africa) ; 

b) Protocolul privifor la interzicerea de a folosi la răsboi gaze 
asfixiante, otrăvitoare sau similare şi mijloace bacteriologice ; 

c) Protocolul de semnătură privitor la actele de mai sus; şi 

d) Actul final al conferinței pentru controlul comerțului infee= 
nafional de arme şi muniții şi materiale de răsboi prin care men= 
ționândus=e cele patru acte anterior semnate, părţile se obligau 
să aplice în legislaţia lor internă prevederile controlului şi tot= 
odată îşi făgăduiau să ia cât mai repede în cercetare şi pro» 
blema internaţională a fabricaţiei de arme, muniții şi mate= 
riale de răsboi, 


www.dacoromanica.ro 


564 


limitare româno=polonă, după prevederile procesului-verbaf 
Nr. 5 al şedinţei plenare din 26 Ianuarie 1998, ţinută în 
Bucureşti, care au fost acceptate de Guvernul Regal al 
României şi de Guvernul Republicii Polone printrun 
schimb de note indentice ce a avut loc în Varşovia la 10 
Octombrie 19928 : 

A. „Incepând dela punctul Stoh (1655), punct comun 
al celor trei hotare româno=polono=cehoslovac, spre Sud 
şi Sud-Est şi până la micul pârîu Munceluş, fruntaria va 
urma în principiu fosta linie cadastrală între Galiţia şi Un= 
garia dinainte de războiu. Linia fruntariei va fi trasată 
de-a-lungul liniei crestelor munţilor cea mai apropiată de 
linia cadastrelor susmenţionată“. 

B. „Deza-lungul pârtului Munceluş, a Pârcălabului şi a 
Ceremuşului-Alb până la Vijniţa-Kuti, fruntaria va urma 
mediana braţului principal al cursului de apă, din cauză 
că până azi nu sunt amenajate acele râuri; cu începere 
din momentul când râul va fi fost amenajat, fruntaria va 
urma mediana canalului artificial“. 

C. „Dela Vijniţa-Kuti până la Prut şi decazlungul Pru= 
tului, fruntaria va urma linia cadastrală; din momentul 
când acele râuri vor fi amenajate, fruntaria va urma mes 
diana canalului artificial. 

Intre Kuti=Vijniţa şi Prut, nişte deviaţiuni foarte mici 
s'au impus din motive de ordin tehnic. 

D. „Dela Prut la Nistru fruntaria va urma fosta linie 
administrativă între Galiţia şi Bucovina ; totuşi se va ţine 
seamă de interesele locale ale populaţiunii. iar linia frun= 
tariei va fi trasată conform deciziunilor detailate conţinute 
în procesul-verbal al şedinţei plenare amintite mai sus“. 

Intre satul românesc Ocrăşeni şi satul polonez Kulaczyn, 
la locurile unde linia cadastrală coincide cu imprejmuirile 
proprietăților locuitorilor, fruntaria se trasează aşa fel, 
încât locuitorii celor două ţări să poată circula pe terito= 
riul propriei lor ţări. 

Intre satul Siscăuţi şi satul Stekowa, între bornele Nr.. 
126/1 şi Nr, 126/4, linia frontieră urmează malul Est al 


drumului ce figurează pe planul respectiv. 


www.dacoromanica.ro 


565 


Între satul românesc Borăuţi şi satul polonez Serafince, 
între bornele Nr. 135 şi Nr. 135/4 şi între Movila Nr. K 
356 şi borna Nr. 137/1, fruntaria urmează o linie ce se 
află situată la Est de calea ferată Horodenka=Ştefăneşti. 

E. „Desalungul Nistrului frontiera va urma mediana caz 
nalului fluviului pe sectoarele regularizate ; în părţile nere= 
gularizate linia fruntariei va fi trasată pe baza propuneri= 
lor ce vor fi formulate de către experţi“. 

În părţile neregularizate, fruntaria urmează linia mediană 
a braţului principal luat la nivelul său obişnuit. 

In părţile unde lucrările de regularizare există pe ambele 
țărmuri ale fluviului, fruntaria urmează mediana canalului 
format de acele lucrări. 

In părţile fluviului, pe alocuri regularizate, unde lucrăa 
rile nu există decât pe un țărm, fruntaria urmează o linie 
ce se află la mijlocul lăţimii canalului luat la nivelul său 
„obişnuit (durata mijlocie de 210 zile). 

Liţimile canalului sunt următoarele: 


mai sus de kilometrul 84.93 ...... 92 m. 
dela km 84.93 la km 38.12...... * 94 m. 
dela km 38.12 la km 0.0......100m. 


Frontierele statului nu se pot schimba. 

Guvernele celor două state se vor înțelege, în ce pri- 
veşte executarea lucrărilor de regularizare a cursurilor de 
apă care servesc de fruntarie; imediat după executarea 
acelor lucrări, fruntaria va fi formată din media acelor 
cursuri de apă regularizate. 

Lucrările pentru regularizarea cursurilor de apă de frun= 
tarie se vor face în mod obligator, de preferință în secto= 
rul Vijniţa-Kuti până la Prut şi de-alungul Prutului, de 
îndată ce acest lucru va fi cu putinţă şi potrivit dispozi= 
țiunilor conţinute în Notele identice ce s'au schimbat în 
Varşovia între cele două (Guverne, la data de 10 Octoma= 
brie 1998. 

Art. 3.—Linia fruntariei a fost împărţită în trei secţi= 
uni care au prmit numerotările dela I la II, precum urs 
mează : 


www.dacoromanica.ro 


566 


Numărul I, pentru partea fruntariei ce merge dela punce 
tul Stoh—care este în acelaşi timp punctul de hotar co= 
mun româno=polono»cehoslovac—până la punctul de întâl= 
ntre a râurilor Ceremuşul Negru şi Ceremuşul Alb. Lun. 
gimea acestei secţiuni este de 115.168 m. 

Numărul II, pentru partea fruntariei cuprinsă între cas 
pătul secţiunii I-a şi punctul care este comun limitelor 
cadastrului satelor poloneze : Horodnica, Zezawa şi Piec= 
zarna, a comunei româneşti Babin şi a medianei Nistru= 
lui. Lungimea acestei secțiuni este de 119.065 m. 

Numărul III, pentru partea fruntariei cuprinsă între ca» 
pătul secţiuni a H.a şi confluenţa Zbrucz=Nistru. Lun= 
gimea acestei secţiuni este de 119.370 m. 

Linia fruntariei a fost marcată pe teren prin borne de 
fruntarie şi prin movile. Numerotarea acestor borne de 
fruntarie şi acestor movile s'a făcut în fiecare secţiune 
separat. 

Linia fruntariei cu topografia sa, s'a măsurat, iar rezul= 
tatele măsurătorilor figurează în documentele următoare : 

1. Pe o hartă cu scara de 1: 300.000. 

2. Pe o hartă cu scara de 1: 25.000. 

3. În descrierea detailată numerică a fruntariei în care, 
în afară de datele numerice (partea stângă) se mai află 
şi foile hărților (partea dreaptă), care reprezintă situaţia 
topografică a fruntariei, făcute pe o scară de 1/2880 pen= 
tru secţiile I şi a Il-a şi pe o scară de 1/4000 pentru sec= 
ţia H-a. 

4. În schiţele de câmp pe scările de 1/500, 1/1000, 1/2000 
şi 1/2880. 

Art. 4.—Linia fruntariei este descrisă în textul descri= 
erii detailate a fruntariei. 

În caz de divergență între textul descrierii detailate a 
fruntariei şi documentele cartografice, datele înscrise în 
acele documente cartografice vor fi cele valabile, întru cât 
ele corespund cu rezultatele măsurătorilor făcute pe teren: 

În cazul când, chiar după facerea verificărilor, sar ivi 
divirgenţe între măsurile înscrise în documentele carto= 
grafice şi acelea ce s'ar face din nou pe teren, bornele de 


www.dacoromanica.ro 


567 


fruntarie principale, intermediare şi movilele rămânând la 
locul lor real, noile măsuri stabilite de operatorii technici 
ai ambelor părţi şi controlate de dânşii vor fi înscrise pe 
un crochiu. Folosirea ulterioară a acestor crochiuri va fi 
prevăzută în aranjamentul cu privire Ja întreţinerea bore 
nelor de fruntarie. 


Arf. 5.— Documentele de delimitare sunt legate în 9 vos 
lume şi anume: 

1. Trei volume cu descrierea detailată numerică a frun= 
tariei (câte un volum de fiecare secţiune). 

2. Două volume de schiţe de câmp (pentru secţiunile 
l-a şi a I-a). 

3. Un volum de hărţi topografice (pentru secţiunile I-a. 
I-a şi a I-a). 

4. Un volum in-folio al Protocolului final, împreună cu 
darea de seamă a lucrărilor technice ale delimitării frun= 
tariei şi harta generală pe scara 1/300.000. 

5. Un volum (in=folio), cu descrierea detailată (scrisă) a 
fruntariei (un volum pentru secţiunile I, II şi IL). 

6. Un volum (in-folio), cu procesele=verbale originale as 
le şedinţelor plenare ale comisiunii mixte de delimitare ros 
mâno=polone. 

Art. 6.—Chestiunile relative la cursurile de apă comune, 
la podurile şi stăvilarele tăiate de fruntarie şi alte ches= 
tiuni ridicate de trasarea fruntariei vor face obiectul u= 
nor acorduri directe între cale două Guverne. 

Arf. 7.—Intreţinerea şi paza bornelor şi semnelor ce 
marchează fruntaria vor face obiectul unei convenţiuni 
speciale care se va incheia între cele două Guverne. 

Comisiunea mixtă de delimitare, după ce s'a asigarat: 

Ca traseul fruntariei pe teren este conform deciziunilor 
comisiunii ; 

Ca documentele cartografice întocmite sunt în armonie 
cu terenul ; 

Ca datele relative la repararea bornelor sunt exacte ; 

După ce a făcut la faţa locului predarea fruntariei că= 
tre autorităţile respective ale celor două state; 


După ce s'a asigurat că cele două exemplare din do» 


www.dacoromanica.ro 


568 


cumentele de delimitare, destinate respectiv Guvernului Re= 
gal al României şi Guvernului Republicii Polone sunt i= 
dentice ; 

Declară, în unanimitate, că fruntaria între Regatul Ro- 
mâniei şi Republica Polonă dela punctul Stoh, hotar co= 
mun la cele trei state, România, Polonia şi Cehoslovacia, 
şi până la confluenţa Zbrucz=Nistru, punct comun la trei 
State şi anume la România, Polonia şi Uniunea Republicelor 
Socialiste Sovietice. este arătată în Protocolul final de de= 
limitare, in textul Descrierii detailate a fruntariei, în Des= 
crierea detailată numerică a fruntariei şi în schiţele de 
câmp. 

Art. 8.—Prin semnarea prezentului Protocol, lucrările 
Comisiunii mixte de delimitare a fruntariei româno=polone 
sunt încheiate. 

Art. 9.—Deciziunile cuprinse în prezentul Protocol fi= 
nal vor intra în vigoare de îndată ce acest Protocol va fi 
semnat. 

Făcut în Bucureşti la 17 Mai 1935, în dublu original, 
din care unul este destinat Guvernului Regal al Româ= 
niei, iar celălalt Guvernulul Republicii Polone. 

(Semnăturile), 
II. Convenţia pentru ocrotirea, conservarea şi recons 
struirea bornelor de fruntarie şi altor semne servind 


la indicarea liniei de fruntarie (Bucureşti, 17 Mai 1935). 


MAIESTATEA SA REGELE ROMÂNIEI şi PRE. 
SEDINTELE REPUBICEI POLONIEI, 

Dorind de comun acord să reglementeze între Regatul 
României şi Republica Poloniei chestiunea relativă la proe 
tecţiunea bornelor de fruntarie şi a altor semne servind 
la indicarea liniei de fruntarie. 

Au hotărât să încheie o Convenţiune în acest scop şi 
au numit ca plenipotenţiari ai lor respectivi, anume: 

(urmează numele lor). 

Cari, după ce şi-au comunicat deplinele lor puteri, gă= 
site în bună şi cuvenită formă, au convenit asupra urmă= 
toarelor dispoziţiuni : 

Arf. 1.—Fruntaria între Regatul României şi Republica 


www.dacoromanica.ro 


___569 


Poloniei este însemnată pe teren prin borne de fontă și 
prin movile, precum şi prin plăci de fier, fixate pe podu= 
rile care trec peste cursurile de apă, formând fruntaria. 

Situaţiunea punctelor care însemnează sau indică fron= 
tiera este acea stabllită în planuri, în conformitate cu da= 
tele technice adunate pe teren şi consemnate în documen- 
tele de delimitare. 

1. În cazul unui bornaj simplu, linia de fruntarie este 
materializată, în principiu, prin linia dreaptă care uneşte 
centrele semnelor de fruntarie consecutive. Acolo unde 
fruntaria urmează mediana unui şanţ sinuos sau margi= 
nile râpelor, ea este materializată printr'o linie frântă. 

Printre bornele de fruntarie comune, (bornaj simplu), 
bornele principale sunt prevăzute cu emblemele celor două 
State, pe când bornele intermediare sunt prevăzute cu lia 
terele iniţiale majuscule ale României şi Poloniei, R. şi P. 

2. Atunci când fruntaria trece prin râpe de o lărgime 
mai pronunţată, prin terenuri mlăştinoase sau inundabile, 
prin şanţuri sau pârâuri sau prin cursuri de apă comune 
ambelor State, linia de fruntarie este însemnată prin bor= 
ne duble, aşezate una în faţa caleilalte, Bornele principale 
şi bornele intermediare, aşezate pe aceste secţiuni de fruna 
tarie, sunt prevăzute numai cu emblema şi litera iniţială 
a Statului pe teritoriul căruia se găsesc. 

Pe secţiunile în care traseul fruntariei este format de 
şanţuri înguste sau de părâuri de frontieră, bornele sunt 
aşezate alternativ pe teritoriul unuia şi celuilalt Stat (bor= 
naj alternativ). În dreptul fiecărei borne, pe teritoriul ce= 
luilalt Stat, se găseşte situată o movilă de frontieră. A= 
ceste borne sunt prevăzute cu embleme sau litere identi= 
ce celor prevăzute pentru bornajul dublu. 


Arf. 2.—l]n afară de emblema sau litera iniţială a Sta= 
tului respectiv, fiecare bornă este prevăzută cu un număr 
de ordine, precum şi cu cifra „1997“, anul în care a în= 
ceput bornajul fruntariei. Bornele de fruntarie principale 
poartă în afară de acestea numărul secţiunii. 

În fiecare din cele trei secţiuni care compun frontiera, 
numerotarea este executată prin numere de ordine, înce= 


www.dacoromanica.ro 


5zo___ 
pând în fiecare secţiune dela cea dintâi până la ultima 
bornă. 

Linia de frontieră este împărţită în trei secţiuni care au 
fost numerotate dela I la IJI şi anume: 

1. Secfiunea I, conţine partea de frontieră care merge 
dela punctul Stob, care este în acelaşi timp triplex=ul con= 
finium Româno=Polono=Cehoslovac, la punctul de joncțiune 
al râurilor Ceremuşul Negru (Czeremosz Czarny) şi Ce= 
remuşul Alb (Czeremosz Bialy). Lungimea acestei secţiuni 
este de 115.168 m. 

9. Secfiunea II, conţine partea fruntariei cuprinsă între 
sfârşitul primei secţiuni şi punctul care este comun mar= 
ginilor cadastrului satelor poloneze Horodnica. Zezawa și 
Pieczarna a comunei româneşti Babin şi a medianei Nis= 
trului. Lungimea acestei secţiuni este de 119.065 m. 

3. Secfiunea III, conţine partea fruntariei cuprinse între 
sfârşitul secţiunii a două şi confluentul ZbruczeNistru. 
Lungimea acestei secţiuni este de 112.370 m. 

Arf. 3.—Cele două State contractante se obligă : 

1. Să protejeze, să repare şi să restabilească bornele de 
fruntarie (movilele şi plăcile de fier), precum şi toate 
semnele servind să indice linia de fruntarie, (punctele tri» 
gonometrice şi punctele poligonale). 

În cea ce priveşte semnele de fruntarie comune, (bornaj 
simplu), Regatul României va avea grija de a întreține: 

În secfiunea I, toate semnele de frontieră comune care 
se găsesc în sectorul cuprins între borna Nr. 33 inclusiv 
şi borna Nr. 57 exclusiv; 

În secfiunea II, toate semnele de fronfieră comune care 
se găsesc în sectorul cuprins între borna Nr. 40 inclusiv 
şi borna Nr. 74 exclusiv şi între borna Nr. 102 inclusiv 
şi borna Nr. 192 exclusiv. 

Republica Poloniei va avea grija de a întreţine: 

În secfiunea I, toate semnele de frontieră comune, care 
se găsesc în sectorul cuprins între borna Nr. 1 | 1 inclusiv, 
şi borna Nr. 33 exclusiv; 

În secfiunea II, toate semnele de frontieră comune, care 
se găsesc în sectorul cuprins între borna Nr. 74, inclusiv 


www.dacoromanica.ro 


571 


şi borna Nr. 102 exclusiv şi între borna Nr. 122 inclusiv 
şi borna Nr. [II | 1 exclusiv, 

Semnele de frontieră situate în secţiunile de frontieră 
<u bornaj dublu sau cu bornaj alternativ, vor fi intre” 
ţinute de Statul pe teritoriul căruia se găsesc. 

2. De a menţine în situaţiunea lor iniţială semnele de 
fruntarie şi, pe cât posibil, malurile cursurilor de apă care 
indică fruntaria. 

Se înţelege prin stare iniţială, starea precizată în docu» 
mentele de delimitare. 

3. De a proceda la interval de 5 ani la vopsitul borne» 
lor ; sau în cazul în care stare bornelorar cere=o, de a 
proceda la vopsirea lor intr'un timp mai apropiat. 

4. De a menţine starea de vizibilitate a fruntariei pe 
toată întinderea ei. 

În acest scop, pe secţiunile de fruntarie cu bornaj simplu 
fiecare din cele două State contractante va defrişa pe pro» 
priul său teritoriu, terenul dealungul fruntariei pe o lăr= 
gime de 2 m. Pe secţiunile de frontieră cu bornaj dublu, | 
fiecare din cele două State contractante va curăţi, pe pro= 
priul său teritoriu, o zonă” de o lărgime maximă de 4 m. 
desa=lungul liniei care unește cele două borne gemene, în 
scopul de a asigura vizibilitatea dela una până la cealaltă 
din aceste borne. 

Pe secţiunile cu bornaj alternativ şi bornaj dublu, fie= 
care din cele două State va curăţi, pe propriul său teren, 
terenul în jurul fiecărei borne pe o rază de 2 m. 

5. De a nu permite într'o zonă de fruntariea cărei lăr= 
gime este de 2 m. de ambele părţi ale liniei fruntarie, cul: 
tura plantelor care micşorează vizibilitatea liniei de frun= 
tarie. 

6. Obstacolele (garduri, clădiri etc.). aflătoare în zona 
de 2 m. de fiecare parte a liniei fruntariei, trebuesc să 
fie ridicate în termen de un an.- 


Art. 4.— Reconstruirea semnelor de fruntarie şi a linier 
de funtarie va avea loc numai pe baza planurilor (schiţe) 
făcând parte din documentele de delimitare. 

Art. 5. — 1. Controlul Statului în care se găseşte tra= 


www.dacoromanica.ro 


572 


seul fruntariei, precum și controlul semnelor de fruntarie 
şi a zonei defrişate de-alungul liniei de fruntarie, precum 
şi controlul zonelor de o lărgime minimală de 4 m. de=a= 
lungul liniilor care unesc bornele gemene, va avea loc pe 
teren din cinci în cinci ani. 

Primul control va începe în luna Iunie 1936. 


2. Controlul va fi efectuat de către o Comisiune Mixtă 
<ompusă din delegaţii tehnici ai celor două State sau de 
ajutoarele lor, precum şi din reprezentanţii autorităţilor 
administrative şi de serviciile respective de pază a frun= 
tariei. 

Preşidenţia Comisiei Mixte este asumată în mod alter= 
nativ, pentru o perioadă de 5 ani, de către delegații teh= 
pici ai fiecăruia din cele doua State. In timpul primei pe= 


rioade de cinci ani, delegatul român va îndeplini funcţiu= 
nile prezidenţiale. 


3. Comisiunea Mixtă stabileşte felul şi numărul lucră= 
rilor ce sunt de executat şi care se referă la întreţinerea 
liniei de fruntarie, semnelor de fruntarie, zonelor defrişate 
de=a-lungul liniei fruntariei şi a zonelor de o lărgime mi= 
nimalä de 4 m. de-a=lungul liniei care unește bornele ge= 
mene. Comisiunea Mixztă îşi va începe lucrările imediat, 
sau în caz de imposibilitate, ea va asigura executarea lor 
într'un răstimp strict precizat. Îndată după executarea 
acestor lucrări, Comisiunea va proceda la verificarea lor. 


4. În cazul când pentru motive speciale semnele de frun= 
tarie nu ar mai putea să rămână la locurile lor anterioa= 
re, Comisiunea Mixtă, va avea facultatea de a deplasa 
aceste semne şi a le așeza în alte locuri. 


In cursul primei sale şedinţe, Comisiunea Mixtă va ela= 
bora regulamentul ei şi va stabili instrucţiunile relative la 
executarea acestor lucrări. 

Arf. 6. — In afară de controlul periodic prevăzut de art, 
V şi numai în cazuri excepţionale, când mai multe borne 
sau semne consecutive de fruntarie au fost deplasate sau 
completamente distruse, astfel încât traseul liniei de frun= 
tarie ar deveni invizibil, delegaţii technici, după un aviz 


www.dacoromanica.ro 


5753 


favorabil al Guvernelor lor vor proceda la reinstalarea lor 
imediatä. 

Art. 7. — Rezultatul controlurilor locale precum şi efec= 
tele lucrărilor de fruntarie executate de Comisiunea Mixtă, 
urmează a fi consemnate, de fiecare dată, într'un proces= 
verbal încheiat în dublu original, în limba franceză sau 
în cele două limbi respective. Unul din aceste procesesver= 
bale este destinat delegaţiunii române, celălalt delegaţiunii 
polone. 

Toate chestiunile în privinţa cărora delegaţii tehnici ai 
celor două Guverne, nu ar putea să cadă de acord, vor 
fi deferite Guvernelor respective în vederea rezolvării lor 
pe cale diplomatică. 

Arf. 8. — Toate lucrările care se raportă la reconstruirea 
semnelor de fruntarie (reinstalare), urmează a fi executate 
în comun, fărâ a ţine seamă de teritoriul unde se găsesc 
situate aceste semne. Cheltuielile acestor lucrări vor fi 
suportate de Statul căruia îi încumbă întreţinerea semnelor 
respective, după cum se prevede la art. JII, punctul 1 al 
prezentei Convenţiuni. 

Art. 9.—In cazul când bornele sau semnele de fruntarie 
a căror întreținere incumbă unuia dintre State, ar fi fost 
deteriorate sau distruse de un supus al celuilalt Stat, 
primul din cele două State va avea dreptul la despăgubiri 
din partea celui de al doilea Stat al cărui supus va fi 
cauzat paguba sau distrugerea în chestiune. 

Agenţii de pază ai fruntariei primului din cele două 
State care vor fi constatat că autorul pagubei este un su= 
pus al celui de al doilea Stat, vor aduce de urgenţă fap= 
tul la cunoştinţa organelor de pază a fruntariei acestui Stat. 

Organele de pază al fruntariei sezisate de paguba cau= 
zată, sunt obligate să proceadă de urgenţă şi de comun 
acord cu agenţii celuilalt Stat, fiecare pe teritoriul său, la 
o anchetă în vederea identificării autorului pagubei. Res 
zultatele anchetei făcută separat de organele competente 
ale fiecăruia din cele două State, vor fi consemnate în= 
tr'un proces=verbal. 

Art. 10.—Persoanele menţionate la art. V, punctul 2, 


www.dacoromanica.ro 


precum şi personalul ausziliar şi lucrătorii au dreptul de 
liberă circulaţiune de o parte şi de alta a fruntariei şi 
de a trece peste fruntarie în timpul executării funcţiuni= 
lor prevăzute în prezenta Convenţiune. 

Dispoziţiunile detailate, oaligatorii, relative la trecerea 
fruntariei, vor fi elaborate de Comisiunea Mixtă, în cursul 
primei sale şedinţe, care dispoziţiuni vor intra în vigoare 
după aprobarea lor de către Guvernele celor două State 
contractante. 

Arf. 1l.—Prezenta Convenţiune va intra în vigoare în 
ziua în care va avea loc schimbul ratificărilor. 

Spre credinţa cărora Plenipotenţiarii respectivi au sem= 
nat prezenta Convenţiune, pe care şisau aplicat sigiliile. 

Făcută în Bucureşti, în dublu original, în limba fran= 
ceză, la 17 Mai 1935. 

(Semnăfturile). 


PROTOCOL-ANEX. 


In vederea unei interpretaţiuni mai precise a prevedea 
rilor art. XI al Convenţiunii semnată la Bucureşti, la 17 
Mai 1935, cele două guverne semnatare au convenit să 
dea acestui articol redacţiunea de mai jos: 

rf. 11.—Prezenta Convenţiune va intra în vigoare a 
treizecea zi după schimbul instrumentelor de ratificare. *) 

Bucureşti, 28 Iunie 1935. 

(Semnăfurile). 


*) Ratificarea protocolului final de delimitare, cât şi a con= 
venției pentru ocrotirea bornelor de fruntărie urmează să se 
facă de Parlamentul României la începutul anului 1936. Textele 
tipărite au fost depuse încă dela deschiderea sesiunii parla= 


mentare 1935-1936. 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIA DE TRANSIT FEROVIAR ÎN- 
TRE ROMÂNIA, POLONIA ȘI CEHOSLO: 
VACIA PENTRU LEGĂTURA DIRECTĂ: 
ÎNTRE STAŢIA GRIGORE GHICA VODĂ, 
PRIN TERITORIILE POLON ŞI CE- 
HOSLOVAC, SNIATYN ZALUCZE= 
WORONIENKA-JASINA SI VALEA 
VIȘĂULUI. 


(Praga, 9 Noembrie 1929). 


Guvernul Republicei Polone, al Regatului României şi 
al Republicei Cehoslovace, în dorinţa de a regula ches= 
tiunile privitoare la traficul în tranzit prin teritoriul po= 
lon şi cehoslovac pe căile ferate între gările Grigore Ghi- 
ca Vodă-Sniatyn Zalucze=Woronienka=Jasina şi Valea Vi= 
şăului au hotărât să încheie o convenţie şi au numit în a= 
est scop drept plenipotenţiari : (urmează numele acestora) 
cari dupăce şi-au prezentat împuternicirile lor depline, a= 
flate în bună şi cuvenită formă, au convenit asupra ur= 
mătoarelor dispoziţiuni : 


CAPITPLUL I. 


Dispoziţiuni generale. 


Art. 1.— Polonia şi Cehoslovacia acordă României con» 
form cu dispozitiunile prezentei Convenţiuni înlesniri 
pentru un tranzit special de călători, bagaje, colete mesa= 
gerii, mărfuri (prin care se înţeleg şi vitele cornute) şi 
expediţii poştale în tranzit din România în România, a= 
dică : Polonia prin teritoriul polon pe sectorul de cale fe= 
rată între frontiera Statului lângă staţiunea Sniatyn-Za= 


www.dacoromanica.ro 


— 56 


lucze şi frontiera Statului lângă staţiunea W/oronienka ; 
Cehoslovacia prin teritoriul cehoslovac pe sectorul de cale 
ferată între frontiera Statului lângă staţiunea Jasina şi 
frontiera Statului lângă staţiunea Trebusany. 

9. În acest trafic vor fi aplicabile dispoziţiunile Acor» 
dului românozpolon asupra traficului pe căile ferate între 
Republica Poloniei şi Regatul României al Acordului ro= 
mânozcehoslovac asupra traficului pe căile ferate între Re» 
gatul României şi Republica Cehoslovaciei, precum şi a 
Convenţiunei cehoslovaco=polonă asupra traficului pe căile 
ferate între Republica Poloniei şi Republica Cehoslova= 
ciei, în vigoare în timpul de faţă, atâta timp cât vor pu= 
tea fi aplicate şi nu vor fi contrare prezentei Convenţiuni. 

Arf. 2.— Sub rezerva dispozițiunilor speciale ale pre= 
zentei Convenţiuni, nu se va ţine seamă în acest tranzit 
nici de naționalitatea călătorilor, nici de origina mărfurilor, 
nici de naționalitatea expeditorului, nici de acea a desti= 
natarului. 

Art. 3.— 1. Traficul în tranzit reglementat prin prezenta 
Convenţiune va fi efectuat sub forma unui tranzit special. 

9: Transportul călătorilor în acest tranzit special se va 
efectua cu trenuri special destinate pentru aceasta, com= 
puse din vagoane cu culuoar. 

3. Bagajele înregistrate şi coletele mesagerii vor fi trans= 
portate în vagoane de bagaje sau într'un compartiment al 
vagonului de bagaje sub sigiliul vamal şi după aranja= 
mentul administraţiunilor de cale ferată sub supraveghe= 
rea unui manipulant român. 

4. Fiecare tren în tranzit special va fi însoţit pe teri= 
toriul cehoslovac de doi însoțitori. Cehoslovacia va avea 
dreptul dacă crede necesar, de a spori numărul lor adău= 
gând un însoțitor în plus pentru fiecare serie de patru 
vagoane. România se obligă de a înapoia Cehoslovaciei 
cheltuelile de însoţire după aranjamentul special între ad= 
ministraţiunile interesate. 

5. Este oprită coborîrea şi urcarea din trenurile desti=: 
nate acestui tranzit pe teritoriul polon sau cehoslovac. 
Este, deasemenea, interzis persoanelor cari călătoresc cu 


www.dacoromanica.ro 


577 


aceste trenuri de a livra sau de a primi orice obiecte pe 
teritoriile susmenţionate. Alimentele şi băuturile nu vor 
fi date călătorilor decât cu consimţământul însoţitorului 
vamal. 

6. Trenurile menţionate la aliniatul 2 vor fi însoţite 
de funcţionari vamali şi eventual şi de ai poliţiei ţării de 
tranzit. Autorităţile administrative şi vamale ale Părţilor 
contractante se vor înţelege asupra gărilor de frontieră în 
cari va avea loc urcarea şi coborîrea însoţitorilor. 

7. Cheltuelile de însoţire pe teriforiul cehoslovac vor 
reveni României. 

8. Se consideră ca tren în tranzit special (mărfuri sau 
călători) un tren întreg şau numai o parte a trenului, care 
constitue un ansamblu (a se vedea şi procesul verbal final). 

Art. 4.—1. Traficul în tranzit special pe teritoriul polon 
şi cehoslovac va fi supus legilor ţării de tranzit relative 
la menţinerea ordinei şi a siguranţei publice, precum şi 
a legilor şi prescripţiunilor vamale, sanitare (veterinare), 
de cale ferată sau ale altor administraţiuni. Cu toate a= 
cestea, aplicarea acestor legi nu va putea niciodaiă să sus 
prime, contrar dispoziţiunilor prezentei Convenţiuni, acest 
trafic în tranzit. 

2. În acest trafic în tranzit transporturile de animale 
vii vor fi supuse inspecţiunei veterinare înainte de încăr= 
carea lor în România. Vagoanele destinate pentru aceasta 
trebue să fie amenajate astfel ca să împiedice căderea 
paielor şi a gunoaielor. Vagoanele care au fost întrebuin= 
tate pentru transportul de animale nu vor fi admise la 
transporturi decât după ce vor fi deziafectate. 

3. În cazul transbordărilor necesate pentru transporturile 
de animale, pentru motive de trafic de cale ferată, inter= 
venţia medicului veterinar competinte şi dezinfectarea va= 
goanelor descărcate sunt obligatorii. 

4. Întreruperea acestui trafic în tranzit nu poate să aibă 
loc decât întrun caz de necesitate şi de urgenţă extremă, 
fiind înţeles că principiile acestui tranzit vor fi ţinute în 
seamă oricum s'ar prezenta cazul (vezi şi procesul verbal 


final). 


; 37 
www.dacoromanica.ro 


578 


Art. 5.—1. Guvernele ţărilor de tranzit special vor da 
călătorilor cari întrebuinţează trenurile acestui tranzit tot 
ajutorul şi protecţiunea pentru ca drepturile lor personale 
şi materiale să nu fie supuse la nici o restricţiune ilegi= 
timă. 

2. România nu va refuza călătorii cari vor fi fost reţi= 
nuţi dela trenurile în tranzit special în ţara de tranzit din 
cauza unei boli sau pentru alte motive. 

Art. 6.—1. Înterzicerile de import, de export. de transe 
port şi de tranzit de mărfuri publicate în ţara de tranzit, 
nu vor fi aplicabile traficului în tranzit special prevăzut 
de prezenta Convenţiune, afară de interdicţiunile emise în 
scopuri de ordine şi de siguranţă publică. 

2. Nu se cere din partea ţărilor de tranzit nici un cer= 
tificat de tranzit al mărfurilor, afară de certificatele de 
tranzit prescrise pentru unele mărfuri în statul de tranzit 
pentru motive de ordine şi de siguranţă publică. 

3. Bagajele şi mărfurile transportate conform dispozi= 
ţiunilor prezentei Convenţiuni, nu pot face obiectul unui 
sechestru administrativ sau judiciar. Un sechestru este, 
totuşi, admisibil pe baza unei proceduri penale. 

Art. 7.—Administraţiunile interesate ale Părţilor con= 
tractante îşi vor da ajutor reciproc în toate chestiunile 
relative la tranzit. Aceste administraţiuni vor schimba di» 
rect între ele corespondenţa privitoare la acest tranzit (vezi 
şi procesul verbal final). 


CAPITOLUL II. 
Căi ferate. 


Arf. 8.—1. Polonia şi Cehoslovacia vor transporta toate 
încărcările în tranzit efctuate în virtutea prezentei Con= 
venţiuni, cu propriile lor locomotive şi cu ajutorul peso= 
nalului lor propriu. 

2. Manipulanţii, conductorii vagoanelor cu paturi, sera 
vitoarele, personalul vagoanelor=restaurante, însoțitorii lo= 
comotivelor neîncălzite şi însoțitorii vagoanelor poştale ale 
ţării expeditoare, care îşi îndeplinesc serviciul lor în tre= 
nurile în tranzit special, vor putea rămâne în tren în tim= 


www.dacoromanica.ro 


579 


pul trecerei prin țările de tranzit; frâna locomotivelor reci 
va fi deservită în ţara de tranzit de către un împiegat al 
căii ferate al acelei ţări. Impiegaţii susmenţionaţi trebue 
să fie prevăzuţi cu un certificat purtând stampila autori= 
tăţii lor, certificat care să ateste funcțiunea lor în traficul 
în tranzit. Aceste atestaţiuni, precum şi permisele care îi 
autoriză a trece frontiera în serviciul traficului pe calea 
ferată, între ţările limitrofe, vor avea testul stabilit în 
limba română şi aceia a ţării de tranzit. 

3. Persoanele în serviciu în trenurile în tranzit special 
li se vor aplica prescripţiunile articolului 3 în ceiace pri= 
veşte atitudinea călătorilor cari beneficiază de aceste tre= 
nuri în timpul trecerii prin ţara de tranzit, cu excepţia 
prescripţiunilor relative la urcarea şi la coborâre în măsura 
în care nevoile serviciului le cer. 

Art. 9.—Orariile trenurilor destinate acestui tranzit, prea 
cum şi punerea în mişcare a trenurilor de necesitate, vor 
fi fixate de comun acord de către administraţiunile de căi 
ferate ale părţile contractante. 

Art. 10.— Vagoanele-restaurante si vagoanele cu paturi 
vor putea circula în serviciu în trenurile destinate acestui 
tranzit special, dacă întreprinderea care exploateaza aceste 
vagoane posedă dreptul de exploatare pe teritoriile Părţi= 
or contractante. 

Arf. 11.—Administraţiunile de cale ferată ale Părţilor 
contractante se vor înțelege asupra felului şi numărului 
vagoanelor trenurilor în tranzit special, a redevenţei de 
locaţiune a vagoanelor de călători şi de marfă, a indem= 
nităţilor pentru transportul vagoanelor neîncărcate a cărui 
număr va depăşi acel al vagoanelor încărcate precum şi a 
despăgubirilor pentru parcursul vagoanelor cu paturi şi a 
vagoanelorzrestaurante (vezi şi procesul verbal final la ar= 
ticclul 13). 

Art. 12.—1. Răspunderea de pagubele şi accidentele de 
cale ferată va fi regulată de legile, ordonanţele şi regula= 
mentele în vigoare în raport cu căile ferate în locul unde 
accidentul a avut loc. Excepţie fac avariile, precum şi 
lipsa totală sau parţială a mărfurilor şi a bagajelor, regu= 


www.dacoromanica.ro 


580 


late de dispoziţiunile dreptului de transport aplicabile tra 
ficului respectiv (vezi art. 13). 

2. Fiecare din Părţile contractante îşi va asuma răspun= 
derea în ce priveşte împiegații şi celelalte persoane pe cari 
îi va întrebuința în traficul de tranzit. 

3. Despăgubirea personalului căilor ferate române şi a 
poştelor române în serviciu pentru accidente întâmplate 
în tranzitul special pe teritoriul polonez sau cehoslovac, 
este în sarcina Regiei autonome a căilor ferate române. 

4. În afară de acesta se vor aplica dispoziţiunile res= 
pective în vigoare ale Acordurilor (Convenţiuni) asupra 
traficului de cale ferată menţionate la aliniatul 2 al art. 1. 

5. Cat priveşte avariile materialului rulant, cauzate de 
căile ferate polone sau cehoslovace sau de personalul lor, 
se vor aplica dispoziţiunile respective ale convenţiunilor 
internaţionale cu privire la întrebuinţarea reciprocă a va= 
goanelor de călători, vagoanelor descoperite şi de marfă 
(R.LC. şi R.LV.). 

Arf. 13.—1. Călătorii, bagajele, precum şi mărfurilor exe 
piediate cu mare sau mică viteză vor fi îndrumate direct 
conform cu dispoziţiunile de transport şi a tarifelor de cale 
ferată directe, asupra cărora sa convenit de către Ad= 
ministraţiunile căilor ferate ale Părţilor contractante pen= 
tru tranzitul în chestiune, pe baza ambelor Convenţiuni 
Internaţionale din Berna privind transporturile pe căile 
ferate (C. I. V. şi C. IL. M.). 

2. Coletele mesagerii vor fi transportate conform cu 
dispoziţiunile aranjamentelor tarifare asupra cărora s'a 
convenit, deasemenea între Administraţiunile de cale ferată 
interesate (vezi procesul verbal final). 

rf. 14.—Dacă prin aplicarea prezentei Convenţiuni Ad= 
ministraţiunea căilor ferate cehoslovace ar fi obligată de 
a face noi investiţiuni şi dacă transporturile în tranzit, 
după această Convenţiune, ar fi reduse în aşa fel ca in= 
vestiţiunile susmenţionate n'ar fi amortizate, Părţile Con= 
tractante vor decide prin bună înţelegere pentru a vedea 
dacă şi în ce măsură căile ferate române vor trebui să 
restitue cheltuelile cauzate de numitele investiţiuni. Căile 


www.dacoromanica.ro 


581 


ferate cehoslovace vor comunica căilor ferate române, sub 
titlul de informaţiune investițiunile decise. 


CAPITOLUL HI. 
Expeditii poştale. 


Art. 15.—1. Polonia şi Cehoslovacia acordă României 
dreptul de a transporta fără taxele de tranzit prevăzute 
în Convenţia Poştală Universală şi în aranjamentele poş= 
tale speciale, expedițiile poştale de orice fel în vagoanele 
româneşti (vagoane=poştale sau descoperite, sau alte va= 
goane de cale ferată) pe liniile arătate la art. 1 (vezi pro= 
cesul verbal final la art 15 şi 91). 

2. Administraţiunea poştelor române va avea dreptul să 
acroşeze la fiecare tren în tranzit special, propriul său va= 
gon poştal deservit de împiegaţi români. În acest caz, Ad= 
ministaţiunea poştelor polone va avea dreptul de a utiliza 
pe teritoriul polon vagoanele poştale române pentru trans= 
portul expedițiilor sale poştale (vezi şi art. 20). 

3. Transportul vagoanelor poştale române într'un tren 
în tranzit spacial se va efectua în urma unei înțelegeri 
prealabile între Administraţiunile căilor ferate şi a poşte= 
lor Părţilor contractante, care se vor înţelege în acelaş 
timp şi asupra extinderei utilizării vagoanelor lor. Admi= 
nistraţiunea poştelor române va trebui să înapoeze Ad- 
ministraţiunii poştale polone şi Administraţiunii de cale 
ferată cehoslovace cheltuelile de transport ale vagoanelor 
poştale române precum şi ale vagoanelor descoperite şi e= 
ventual ale celorlalte vagoane de cale ferată. În calcularea 
acestor cheltueli se va ține socoteală şi de transportul per= 
sonalului poştal român. 

Arf. 16.—i. Fiecare vagon=poştal, în care împiegaţii poş= 
tali români îşi vor îndeplini serviciul va putea fi însoţit 
pe teritoriul polon de un împiegat poştal polonez, care va 
trebui să reprezinte personalul poştal român în faţa ofi= 
ciilor şi autorităţilor polone, precum şi să servească ca 
intermediar la schimbul expedițiilor poştale între persona= 
lul român şi oficiile poştale polone. Impiegatul însoțitor 
va putea, în afară de aceasta, să îndeplinească propriul 


www.dacoromanica.ro 


582 


său serviciu postal. El, totuşi, nu este autorizat de a se 
amesteca în afacerile interne ale serviciului român. 

2. Împiegatul poştelor polone de “serviciu în vagonul 
poştal român va trebui să se urce în acest vagon şi să-l 
părăsească la gările hotărâte. Intrând în vagon el va fi o= 
bligat de a prezenta împiegaţilor români un certificat care 
poartă sigilul oficiului său, certificat redactat în limbele 
polonă şi română. În cazul când nu va purta uniformă, 
el va fi obligat de a purta un semn distinctiv care îl va 
face să fie recunoscut drept împiegat postal (brasardă sau 
şapcă de serviciu). 

Art. 17.—1. Controlorii poştali români vor putea între= 
buinţa vagoanele poştale trecând prin teritoriul de tranzit 
în scop de a controla serviciul poştal român. Ei trebue 
să fie prevăzuţi cu o carte de identitate oficială, care îi 
autoriză de a face acel control. 

2. Controlorii postali polonezi vor putea, în aceleaşi 
condițiuni, să întrebuinţeze vagoanele poştale româneşti 
în tranzit prin terioriul polon cu scopul de a controla pe 
împiegaţii poştali poloni. 

Art. 18.—1. Cutiile cu scrisori ale vagoanelor poştale 
române vor trebui să rămâe închise pe teritoriul polon şi 
cehoslovac. 

2. Împiegaţii români poștali nu vor avea dreptul de a 
se pune în comunicaţie cu publicul pe teritoriul de tran= 
zit şi le este interzis de a părăsi, fără motiv imperios de 
serviciu, vagonul, în timpul staţionării lor pe teritoriul de 
tranzit, sau de a primi şi de a livra orice obiecte. 

3. Împiegaţii români pot transporta obiectele şi alimen= 
tele absolut necesare întrebuinţării lor în timpul trecerei 
teritoriului de tranzit. 

Art. 19.—Personalul poştal român în serviciu la vaz 
goanele poştale trebue sä fie prevăzut cu un atestat din 
partea oficiului respectiv, atestat redactat în limbile ro= 
mână, polonă şi cehoslovacă, indicând numărul împiegaţi= 
lor autorizaţi pentru serviciul în tranzit special. 

Art. 20.—Administraţiunile căilor ferate polone şi ceho= 
vace trebue să transporte după propriile lor instrucţiuni 


www.dacoromanica.ro 


583 


generale ale căilor ferate, vagoanele de cale ferată închise 
conţinând expediţii poştale primite dela Administraţiunea 
căilor ferate române şi plumbuite de oficiile poştale şi va= 
male române (vezi şi procesul verbal final). 

Arf. 21.—1. Se vor transporta în vagoanele poştale ro- 
mâne trecând prin teritoriile de tranzit expedițiile po= 
ştale de tot felul: 

a) cu provenienţă din România şi cu destinaţia spre 
România. 

b) cu provenienţă din România şi cu destinaţie pentru 
străinătate ; 

c) cu provenienţă din străinătate şi cu destinaţia spre 
România. 

2. Transportul în tranzit special al expedițiilor poştale 
de tot felul provenind din străinătate şi cu destinaţia 
pentru străinătate va fi admis după un acord prealabil în= 
tre Administraţiunile poştale polone, române şi cehosloa 
vace (vezi şi procesul verbal final la art. 15 şi 21). 

Art. 22.—Dacă într'un tren în tranzit special nu se află 
nici un vagon poştal român, nici un impiegatal poştei ro= 
mâne, transportul sacilor cu scrisori se va putea face prin 
intermediul împiegăţilor căilor frate, sub rezerva menţio= 
nată la art. 94. 

rt. 23.—1. Pentru însoţirea vagoanelor poştale române 
efectuată de personalul polon, vor trebui vărsate Admi= 
nistraţiei poştale polone de către Administraţiunea poşte= 
lor române redevenţe, calculate după cheltuelile Admini= 
straţiei polone. 

2, Redevenţele datorite pentru însoţirea poştei trebue 
plătite pe trimestru în monedă polonă pe baza compturi= 
lor prezentate Administraţiunei poştelor române de Ad- 
ministraţia poştelor polone. Plata trebuie să aibă loc în 
cursul lunei următoare celeia în care comptul va fi par= 
venit. După scurgerea acestui termen, suma datorată va 
fi majorată cu procente de 7 la sută pe an. Administra= 
ţiunile interesate pot modifica această dispoziţiune de co= 
mun acord. 


3. În cazul în care personalul polon sau cehoslovac va 


www.dacoromanica.ro 


584 


trebui să ia în paza sa expediţille poştale române, Admi- 
nistraţiunea poştelor române va fi, în afară de aceasta, 
obligată să acopere cbeltuelile relative la aceasta, făcute 
de Administraţiunile poştelor polone şi cehoslovace. 

Arf. 24.—1. Răspunderea expedițiilor poştale transpore 
tate în vagoane româneşti. însoţite de agenţi poştali ro= 
mâni, revine Administraţiunei poştelor române, cu excep= 
ţia cazurilor în care culpa poate fi imputată Administra= 
ţiunii căilor ferate polone sau cehoslovace. În acest din 
urmă caz, Administraţiunea căilor: ferate polone sau ceho= 
slovace va fi răspunzătoare faţă de Administraţiunea că= 
ilor ferate române, în ce priveşte vagoanele poştale, în a= 
ceiaşi măsură ca şi pentru vagoanele de cale ferată, iar 
în ce priveşte expedițiile poştale ele îşi asumă aceiaşi răs= 
pundere care incumbă şi Administraţiei române faţă de 
predătorii acestor expediţii. 

2. Administraţiunile călor ferate polone şi cehoslovace 
nu vor trebui să plătească nici o indemnitate în caz de 
pierdere sau de spoliaţiune a sacilor de scrisori transpor= 
taţi prin intermediarul împiegaţilor căilor ferate polone 
sau cehoslovace. 

3. În cazul transbordărilor expedițiilor poştale române 
pe teritoriul polon sau cehoslovac, răspunderea expediţii= 
lor poştale române va incumba aceleia dintre Administra= 
țiunile de cale ferată sau poştale polone, române sau ce= 
hoslovace, care le va fi luat sub supravegherea sa. 

4. Vagoanele de cale ferată neînsoţite conţinând expe= 
diții postale vor fi însoţite de liste specificative ale con= 
ținutului vagoanelor, întocmite de Administraţiunea poş= 
telor române. 


CAPITOLUL IV. 


Dispoziţiuni vamale. 


Arf. 25.—1, Traficul în tranzit special va fi supus su= 
pravegherii vamale ale ţării de tranzit. 

2. Paza mărfurilor se va face: pentru vagoanele aco= 
perite prin aplicarea unui şigiliu vamal la vagon; pentru 
vagoanele descoperite şi pentru acele vagoane acoperite 


www.dacoromanica.ro 


585 


cărora nu li se pot aplica sigiliile vamale, după deciziu= 
nea oficiului vamal al ţării de tranzit. 

3. Administraţiunea căilor ferate române va întocmi 
pentru fiecare tren şi fiecare oficiu vamal de intrare a ce= 
lor două *) ţări de tranzit o listă de tren după modelul 
A, în trei exemplare pentru fiecare din cele două ţări. 
Pentru fiecare vagon, conţinând transporturi colective de 
colete. trebue să se adauge la lista de tren, o foae de 
încărcare, deasemenea în trei exemplare pentru fiecare din 
cele două ţări de tranzit. O listă a coletelor mesagerii 
transportate cu trenuri de călători va fi întocmită în du= 
blu exemplar de căile ferate române. un exemplar pentru 
fiecare oficiu vamal de intrare a celor două ţări de tran= 
zit. Această listă va fi întocmită după formularul modelu= 
lui A*) susmenţionat. Menţiunile în formularele acestor 
documente redactate în limbile romînă. polonă şi cehoslo= 
vacă trebue să fie scrise distinct. Administraţiunile de 
cale ferată ale ţărilor interesate se vor înţelege deltfel a= 
supra numărului de exemplare ale documentetelor men= 
ționate, necesare pentru scopuri de cale ferată. 

4. Dacă vagoane de mărfuri sunt acroşate trenurilor 
omnibus, aceste vagoane vor fi supuse aceluiaș tratament 
vamal caşi vagoanele trenurilor de marfă. 

5. Dacă un vagon a fost scos dela tren pentru trebua= 
ințe ale serviciului dn cale ferată, o menţiune respectivă 
trebue să fie înserată în lista de tren, indicând cauza de= 
sfacerei vagonului. În cazul eând ridicarea plumbului va= 
mal român devine necesară. un plumb vamal al ţării de 
tranzit va fi aplicată în locul său. Pentru ridicarea sau 
înlocuirea plumbului vamal şi pentru transbordarea încăra 
căturii se 'va redacta un proces verbal de împiegaţii vamali 
şi de cale ferată ai ţării de tranzit pentru nevoile oficiului 
vamal român. Un astfel de proces verbal se va redacta şi 
pentru cazul când sigiliul este rupt. fie intenţionat. fie ac= 
cidental. sau dacă mărfurile sunt furate. In Cehoslova= 
cia, plumburile căilor ferate sunt recunoscute ca sigilii 
vamale. 


*) Din economie de spaţiu n'am mai reprodus textul modelului. 


www.dacoromanica.ro 


686 


6. Plumburile vamale române vor fi recunoscute de ţă= 
rile de tranzit. 

Art. 26.—1. Persoanele şi bagajele lor transportate în 
trenurile de călători în tranzit special vor fi libere de o= 
rice formalităţi vamale. 

2. Dacă în caz de accident sau din alte motive de tech= 
nică de cale ferată, călătorii ar fi obligaţi să se coboare 
din tren, ei vor rămâne sub supravegherea autorităţilor 
vamale ale ţării de tranzit. 

Art. 27.—Este oprit de a proceda la descărcări sau de 
a complecta încărcătura în tranzit special, în ţările de 
tranzit : transbordarea nu va putea fi făcută decât pentru 
motive tehnice de cale ferată. 


CAPITOLUL V. 
Paşapoarte. 


Art. 28.—1. Călătorii trenurilor destinate traficului în 
tranzit special mu vor fi nevoiţi de a-şi scoate nici paşa» 
poarte, nici acte de indentitate şi vor fi scutiţi de orice 
formalităţi de paşapoarte, 

2. Însoţitoriii neoficiali ai transporturilor de mărfuri vor 
trebui să fie prevăzuţi cu acte de indentitate indicând 
numele, pronumele, domiciliul şi naționalitatea purtătoru= 
lui acelor acte. Aceste acte trebuie să poarte semnătura 
titularului ; persoanele neştiutoare de carte sunt obligate 
de a prevedea aceste documente cu un semn, certificat 
drept autentic, de către oficiul care le-a eliberat. Însoţi= 
torii neoficiali sunt obligaţi dea se prezenta atât la in= 
trarea, cât şi la eşirea din fiecare ţară de tranzit, pen= 
truca să se poată face o menţiune asupra documentelor 
în chestiune certificând că au trecut frontiera. 


CAPITOLUL VI. 
Dispoziţiuni finale. 


Art. 29.—1. Litigiile care s'ar ivi prin aplicarea prezen= 
tei Convenţiuni şi care n'ar putea fi regulate de guvera 
nele interesate, vor fi supuse unei proceduri de arbitraj. 
Aceasţă procedură se va urmări în caz de litigiu între 


www.dacoromanica.ro 


587 


două din Părţile contractante, în faţa tribunalelor prevă= 
zute în Acordurile asupra traficului pe calea ferată între 
ţările limitrofe. Dacă, totuşi, un litigiu ar atinge interesele 
celor trei Părţi contractante, el va trebui să fi supus u= 
nui tribunal compus din trei judecători indicaţi respece 
tiv de cele trei Părţi contractante, şi de doui judecători 
(din care unul va fi hotărât ca preşedinte), ales de co= 
mun acord de cele trei guverne. Dacă guvernele nu cad 
de acord asupra alegerii celor doui judecători, atunci Pre= 
şedintele căilor ferate elveţiene va fi rugat de a proceda 
la alegerea a doui judecători competinţi, recrutaţi din Sta= 
tele terţe, hotărînd pe unul din cei doui ca preşedinte. 

2. Dacă a treia Parte contractantă, ar recunoaşte inte» 
resul său într'un litigiu între două alte Părţi contractante, 
care ar trebui judecat de un tribunal bilateral acest liti= 
giu trebue să fie retrimis, la simpla cerere a acestei a 
treia Părţi, tribunalului trilateral. 

Arf. 30.—1. Prezenta Convenţiune va fi ratificată în 
cel mai scurt timp posibil şi instrumentele de ratificare 
vor fi schimbate la Varşovia. 

2. Prezenta Convenţiune va intra în vigoare în ziua a 
treizecea după schimbarea instrumentelor da ratificare şi 
va conserva validitatea sa atât timp cât nu va fi denun= 
tată de vreuna din Părţile contractante în urma unei pre= 
veniri cu un an mai înainte. 

In baza cărora, Plenipotenţiarii Părţilor contractante au 
semnat prezenta Convenţiune şi izau aplicat sigiliile lor. 

Făcută la Praba la nouă Noembrie una mie nouă sute 
două zeci şi nouă în trei exemplare. câte un exemplar de 
fiecare din Părţile contractante. 


(Semnăturile) 


PROCES=VERBAL FINAL. 
Procedând la semnarea prezentei Convenţiuni, Plenipo= 


tenţiarii părţilor contractante au căzut de acord asupra 
celor ce urmează : 


www.dacoromanica.ro 


588 


La arficolul 3: Persoanele militare călătorind singuri sunt 
considerați drept călători, 

La articolul 4: Atât timp cât starea favorabilă a sănă- 
ăţii animalelor în România sau regiuni ale Româ= 
niei o permite guvernul polon va acorda transporturilor 
de animale româneşti în tranzit special, toate înlesnirile 
posibile şi le va scuti eventual de revizuirea veterinară la 
gara de intrare. Guvernul polon îşi rezervă dreptul de a 
revoca, în orice timp, înlesnirile acordate. Se înţelege că 
guvernul polon nu renunţă la dreptul de a cere permise 
pentru tranzitul animalelor şi a produselor animale atât 
cât timp sunt cerute în general. 

La articolul 7: Administraţiunile de cale ferată îşi ga= 
rantează reciproc plata creanţelor, datorite de alte oficii 
executând serviciul relativ la traficul în chestiune şi ser= 
vesc de intermediar în ceiace priveşte plata lor. 

La articolul 13: 1. Pentru transportul călătorilor, ba= 
gajelor şi coletelor mesagerii, căile ferate polone şi ceho! 
slovace vor lua în consideraţiune în locul cotei parte ta= 
rifare, o îndemnitate forfetară calculată pe osie şi kilome= 
tru, fixând în acelaş timp venitul minimal al căii ferate 
transportatoare pentru transporful unui tren. Indemniza= 
ţia pentru transportul vagoanelor cu paturi şi a vagoane» 
lor restaurante va fi stipulată după aceleaşi principii. 

2. Tarifele interne cu reducerile cuprinse în ele vor 
servi pe bază pentru transportul mărfurilor. Taxa de ex= 
pediţie va fi redusă în chip obişnuit. 

La articolul 20: Vagoanele închise, care conţin trans= 
porturi poştale, vor fi remise personalului de cale ferată 
în gările de transmisiune cu un buletin de însoţire în 
două exemplare indicând marca şi numărul vagonului, nu= 
mărul osiilor, gara de expediţiune şi acea de destina= 
ție. Buletinele menţionate trebue să fie redactate în lim= 
bile română, polonă şi cehoslovacă. 

La articolul 15 şi 21: Pe teritoriul cehoslovac scutirea 
„de redevenţă de tranzit nu se aplică decât expedițiilor 
care tranzitează între Valea Vişăului şi Grigore Ghica Vo= 
dă şi vice versa. 


www.dacoromanica.ro 


___5989___ 


Drept care plenipotenţiarii părţilor contractante au sem= 
nat prezentul proces verbal final şi i-au aplicat sigiliile lor. 

Praha, în nouă Noembrie una mie nouă sute două zeci 
şi nouă, 


(Semnăturile) 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIILE PENTRU LIBERTATEA 
TRANZITULUI FEROVIAR POLON PRIN 
TERITORIUL ROMÂNIEI. 


Osebit de tranzitul român prin Polonia şi Cehoslovacia 
pentru legătura directă între Nordul şi N. Vestul terito= 
riului român, s'au încheiat, la data de 30 Octombrie 1925, 
la Bucureşti, două convenţii asemănătoare, între Polonia 
şi România, pentru asigurarea legăturii de cale ferată, 
prin teritoriul român, între diferitele puncte din republi- 
ca vecină. 

Astfel, prima convenţie reglementează libertatea transi= 
tului de cale ferată, din Polonia în Polonia, între staţiile 
Zaleszezyky şi Jasienow Polny, prin teritoriul României, 
folosind trecerea prin staţiile Schit şi Ştefăneşti. 

A doua convenţie reglementează libertatea tranzitului 
din Polonia în Polonia, în trecere prin teritoriul român, 
pa căile ferate între gările Kuty-=Vijniţa=Sniatyn-Zalucze, 
cum şi între gările Kuty-Vijniţa=Ştefăneşti-Zaleszezyki. 

Convenţiile cuprind aceleaşi principii generale ca şi con= 
venţia reprodusă mai înainte, fiind însoţite de acordurile 
technice pentru aplicare între cele două administrații de 
căi ferate. 

Textele se complectează printr'un a) aranjamenf, încheiat 
la 23 Mai 1929, privitor la condiţiile pentru reconstrucţia 
podului de peste Nistru, între Polonia şi România. în 
dreptul staţiei Zaleszczyki, care a şi fost de atunci inau= 
gurat şi pus în stare de folosinţă, în mijlocul unei sărbă= 
toriri entuziaste ;—cum şi printrun b) alt aranjament, is= 
călit în ziua următoare, privitor la construcţia podului de 
peste Ceremuş, între staţiile Kuty şi Vijniţa, pod care a 
fost pus în stare de folosinţă în vara anului 1935. 


www.dacoromanica.ro 


ACORDUL DINTRE C. I. D. ROMÂNIA ŞI 
JUGOSLAVIA PENTRU CONSTITUIREA 
SERVICIILOR SPECIALE 
DELA PORŢILE DE FER") 


Intru executarea dispoziţiunilor Convenţiunei care sta= 
bileşte Statutul definitiv al Dunării, semnat la Paris, la 
23 Iulie 1921, şi pentru a constitui, de comun acord, ser= 
viciile tehnice şi administrative speciale, prevăzute în ar= 
ticolul 32 al zisei Convenţiuni, în scopul de a menţine și 
a îmbunătăţi condiţiunile navigaţiei în sectorul cuprins în= 
tre Turnu-Severin şi Moldova=Veche, denumit al Porţilor 
de Fer şi al Cataractelor. 


Au hotarât să încheie un acord, în acest scop şi au de= 
semnat ca plenipotenţiari al lor: 


Majestatea Sa Regele României: 


pe d=l Constantin Conţescu, ministru plenipotenţiar, de= 


*) Incheiat la Semmering, la data de 28 Iunie 1928, după ne= 
gocieri care au ţinut câţiva ani, şi ratificat de România la 29 
Martie 1933 când a fost publicat in „Monitorul Oficial“ No. 
74/933. Acest acord se complectează cu Aranjamentele dintre 
România şi Jugoslăvia pe care le-am reprodus mai sus, la pag. 
183.185, cel d'intăi fiind îiscălit la Viena, la data de 19 Iunie 
1930, iar al douilea tot la Semmering, în ziua de 24 Iunie 1932. 
Textul „protocolului final“ dela pag. 186 face parte din Acor= 
dul dela Semmering şi numai printr'o greşală de paginaţie a= 
pare la sfârşitul textului acesta, după Anexe, Ficând rectifica= 
rea atragem atenţia cititorului. 

Parlamentul nostru a ratificat în acelaş timp Acordul de la 
Semmering şi cele două Aranjamente cu Jugoslavia, iar toate 
trei actele s'au publicat în acelaş număr din „Monitorul Ofi- 
cial“. 

In numele României, toate aceste acte internaţionale au fost 
incheiate de d. C. Conţescu. ministru plenipotenţiar. 


www.dacoromanica.ro 


___592 


legat în Comisiunile Europeană și Internaţională ale Du= 
nării ; 

Maiestatea Sa Regele Jugoslaviei : 

pe d=l Dușan Pantici, Consilier de Legaţiune, delegat 
supleant în Comisiunea Internaţională a Dunării ; 

Comisiunea Internaţională a Dunării : 

prin deciziunea unanimă din 97 lunie 19%: 

pe d=l Amiral Dietrich de Sachsenfels, ministru pleni» 
potenţiar, delegatul Ungariei. Preşedinte în exerciţiu al 
Comisiunii Internaţionale a Dunării. 

Cari, după ce și-au comunicat deplinele lor Puteri, gă= 
site în bună şi cuvenită formă, au întocmit următoarele 
dispoziţiuni ; 

CAPITOLUL I. 
Serviciile constituind administrația Porţilor de Fer şi a 
Cafaractelor. 

Art. 1.— Intru executarea art. 32 al Statutului Dună= 
rii, se constituie Serviciile speciale tehnice şi administra= 
tive arătate mai jos, în scopul de a menţine şi îmbună= 
tăţi condiţiunile navigaţiei în sectorul cuprins între Tur= 
nu=Severin şi Moldova=Veche, denumit al Porţilor de Fer 
şi al Cataractelor: 

19 un Sorviciu al lucrărilor, 

2 un Serviciu al navigaţiunii. 

Aceste servicii sunt complectate cu: un birou al con= 
tabilităţii, o casierie. 

Art. 2.— Această organizaţiune este denumită „Admi= 
nistraţia Porţilor de Fer şi a Cataractelor“. Ea are sediul 
central la Orşova, fără prejudiciul Serviciilor auxiliare, 
care ar putea fi, în caz de trebuinţă, instalate şi în alte 
puncte ale Sectorului. 

Art. 3.— In capul fiecăruia din cele patru organe ale 
Administraţiei enumerate mai sus, este pus câte un şef 
răspunzător de afacerile resortului său. 


CAPITOLUL HI. 


Compefenfa organelor administrației. 


Art. 4.—Şeful Serviciului lucrărilor este însărcinat cu 


www.dacoromanica.ro 


— 55 

direcțiunea sau cu controlul lucrărilor, având de scop în= 
treţinerea lor, precum şi în general cu direcţiunea şi con= 
trolul tuturor lucrărilor destinate la întreţinerea şi îmbu= 
nătățirea navigabilităţii sectorului, întru atât întru cât ex 
xecutarea noilor lucrări nu va face obiectul unor măsuri 
speciale, stabilite de comun acord între Statele riverane 
ale sectorului şi comisiune. 


El este, în afară de aceasta, însărcinat cu serviciul baz 
lizării, precum şi cu gestiunea tehnică a imobilelor şi a 
materialului plutitor sau dealtfel pus la dispoziția admiz 
nistrației. 

Art, 5.—Şeful Serviciului navigaţiei este însărcinat, sub 
rezerva dispoziţiunilor Capitolului VII al prezentului A- 
cord, relative la poliţia navigaţiei, cu supravegherea navi- 
gaţiei, cu direcţiunea serviciului de pilotaj şi cu oricare 
alte servicii, având de scop asigurarea sau facilitarea e-r 
xerciţiului tehnic al navigaţiei. 


Art. 6.—Şeful biroului contabilităţii este însărcinat cu 
contabilitatea Administrației şi cu mişcarea fondurilor. 


Art. 7.—Şeful casieriei este însărcinat cu încasarea ta= 
xelor de navigaţie şi a celorlalte venituri ale Administra= 
ției, precum şi cu orice altă operaţiune de casă. 

Art. 8.—hRegulamentul de funcţionare va fixa amänun= 
tele competenţei organelor Administraţiei aşa precum ea 
a fost definită mai sus, precum şi atribuţiunile suplimen= 
tare care le=ar putea fi încredințate. 

Art. 9.— Competența organelor Administraţiei, astfel 
precum a fost definită mai sus, încetează în porturile şi 
pe malurile sectorului, îndată ce este vorba de măsuri 
privitoare la poliţia propriu zisă a porturilor şi malurilor 
sau de măsuri privitoare la exploatarea porturilor şi, în 
sfârşit, când este vorba fie de lucrări de interes local, 
care nu ar privi şi nu ar atinge interesele generale ale 
navigaţiei, fie de lucrările necesare desvoltării economice 
a Statelor riverane ale sectorului, astfel precum sunt men= 


(ionate la articolul 14 al Statutului Dunării. 
28 


www.dacoromanica.ro 


___ 994 


CAPITOLUL II. 


Raportul organelor Administrației cu Comisiunea şi între 
dânsele. 


Art. 10.—Comisiunea hotărăşte, pe baza propunerilor 
şefilor organelor competente ale Administraţiei, măsurile 
utile întreţinerii şi îmbunătăţirii navigabilităţii si a admi= 
nistrării sectorului. 


Dânsa poate, de asemenea provoca propuneri din par= 
tea lor. 


Art. 11.— Propunerile menţionate în articolul 10 de mai 
sus, nu pot fi urmate de executare decât după ce vor fi 
obţinut aprobarea prealabilă a Comisiunii. Totuşi, pentru 
afacerile reclamând o intervenţie imediată, se va putea 
proceda la aceasta, sub rezerva aprobării ulterioare a Co= 
misiunii. 

Art. 12.—Executarea hotărârilor Comisiunii priveşte or= 
ganele competente ale Administraţiei, ai cărei şefi sunt 
direct răspunzători faţă de Comisiune, fiecare pentru a= 
facerile resortului său. 


Comisiunea controlează executarea hotărârilor sale, pre= 
cum şi, în general funcţionarea Administraţiei. În acest 
scop ea menţine la faţa locului, când şi atâta timp cât va 
socoti necesar, un reprezentant. 

Acest reprezentant serveşte un mod obligatoriu de a=- 
gent de transmisiune între Comisiune şi Administraţie. 

Art. 13.— Regulamentul special prevăzut de art 33 al Sta- 
tului Dunării, va reglementa funcţionarea organelor Ad- 
ministraţiei, precum şi raporturile lor cu Comisiunea, aşa 
încât: 

Şefii lor să se ţină mutual în curent cu afacerile ce in= 
ntră în atribuţiile lor respective; 

să=şi comunice propunerile lor, înainte de a le înainta 
Comisiunii ; 

să provoace avizul competent a celorlalţi şefi interesaţi, 
asupra propunerilor pe care le supun Comisiunii, 


www.dacoromanica.ro 


595 
CAPITOLUL IV. 


Personalul Administrafiei. 


Art. 14.—Faără prejudiţiul stipulaţiunilor art. 18, perso= 
nalul Administraţiei, cuprinzând şi personalul permanent 
al atelierelor, al şantierelor de construcțiuni sau al celor- 
lalte instalaţiuni tehnice asemănătoare, este procurat şi 
numit de cele două State riverane ale sectorului, în aşa 
fel încât, în cadrul acestor Servicii, agenţii numiţi de fie- 
care Stat, să fie egali ca număr şi ca importanţă a func= 
țiunilor ce ocupă. 

Rămâne, totuşi, înțeles că în cazul creierei sau desfiin= 
țării de posturi, necesitate de trebuinţele Serviciului, Co- 
misiunea va supraveghea ca, în aplicarea sa, principiul de 
egalitate între cele două State riverane ale sectorului, 
să nu sufere decât ştirbiri vremelnice. 

Şefii Serviciilor de lucrări şi de navigaţie sunt puşi, în 
ce priveşte gradul şi situaţia lor bugetară, pe un picior 
de perfectă egalitate. 

Este tot astfel şi în ce priveşte pe şeful biroului con= 
tabilităţii şi şeful caseriei. 

Art. 15.— Comisiunea stabileşte cadrul personalului. Ea 
fixează retribuţia zisului personal şi determină, fie în con= 
formitate cu timpul servit pelângă Administraţia Porţilor 
de Fer, sumele globale de alocat funcţionarilor ce părăsesc 
serviciul Administraţiei, în urma unui număr minimum 
de ani serviţi, fie modalităţile în care anumite categorii 
ale personalului ar putea fi eventual asigurate pe lângă o 
Casă de retragere. 

Art. 16.—Numirea de către fiecare din cele două State 
riverane ale Sectorului, a şefilor procuraţi de dânsul, e=- 
numeraţi la art. 14 de mai sus, este supusă agrementului 
prealabil al Comisiunii. 

Art. 17.—In alegerea titularilor pentru diferitele posturi 
înscrise în cadrul personalului Administraţiei, guvernele 
celor două State se vor conduce numai de capacitatea per= 
sonală a candidaţilor. asigurânduzle în acelaş timp, în toată 
măsura posibilului, o stabilitate a funcţiunilor la adăpos= 
tul oricărei influenţe străine navigaţiei. 


www.dacoromanica.ro 


— 5 


Odată numiţi de guvernul unuia sau celuilalt dintre 
Statele riverane ale sectorului, toți agenții, fără excepție, 
cari compun Serviciile, sunt puşi exclusiv la dispozițiunea 
Administraţiei, şi sustraşi—în cea ce priveşte exercitarea 
funcţiunilor lor, pe lângă dânsa,—oricărui amestec dire t 
sau indirect al autorităţilor teritoriale ale Statelor rive:a = 
ale sectorului. 

Dreptul de revocare al acestor agenţi, aparţine guvern = 
lui Statului riveran al sectorului, care iza numit. Revoca 
rea este pronunţată de guvern, fie din propria sa iniția- 
tivă, fie în urma unei cereri motivate a Comisiunii, for= 
mulată, în caz trebuinţă, după anchetă. In primul caz, Co: 
misiunea este în prealabil informată de motivul revocărei. 

Art. 18.—Elevii=piloţi şi piloţii, întru atât cât aparţin 
corpului oficial de pilotaj, precum şi şeful=pilot. fac parte 
din personalul Administraţiei. 

Postul de şef=pilot este atribuit de Comisiune, în urs 
ma examinării propunerilor motivate formulate de Admi- 
nistraţie, fără distincţie de naţionalitate, candidatului cel 
mai bine calificat, ales prin concursul deschis în acelaş 
timp cu piloţii oficiali şi piloților particulari şi navigato= 
rilor fluviali sau maritimi: o preferinţă este, totuşi, acor= 
Gată la o calificare egală, piloților corpului oficial de pilo= 
taj, şi, printre aceştia din urmă, celor mai vechi. 

Certificatul de angajament al elevilor=piloţi, brevetul pi= 
loţilor şi ordinul de serviciu al Şefului=-pilot, eliberate de 
Administraţie, conform stipulaţiunilor Regulamentului de 
funcţionare prevăzut de art. 13 de mai sus, vor constitui 
actul de numire al acestor agenţi. 

Art. 19.—Regulamentul de funcţionare va fixa, în a= 
mănuntele lor, condiţiunile pe care vor trebui să le în= 
deplinească candidaţii spre a fi admişi, prin concurs, în 
postul de elevi=piloţi, spre a fi în urmă promovați în po= 
stul de piloţi brevetaţi. 

Elevii=piloţi şi piloţii, vor fi aleşi printre toate naţiona= 
lităţile. Totuşi, recrutarea elevilor=piloţi va trebui să fie 
reglementată aşa fel încât, pe cât posibil, jumătate din 
numărul posturilor de piloţi, seamă ţinândus=se şi de po= 


www.dacoromanica.ro 


5% 


sul de şef=pilot, să fie rezervală, în părți egale, supuşi- 
lor celor două State riverane ale sectorului. 

Necunoaşterea limbelor oficiale ale Administraţiei, nu 
va putea constitui un motiv de refuz nici la concursul de 
elev=pilot, nici pentru admiterea la examenul de capaci= 
tate al piloților. Nici un candidat prezentându-se la con= 
cursul de elev=pilot şi îndeplinid condiţiunile prevăzute 
de Regulamentul de funcţionare, nu poate fi exlus dela 
concurs, afară de cazul unei hotărâri contrarii a Comi= 
siunii. 

Acest Regulament va determina sancţiunile, la care ar 
da loc neobservarea obligaţiunilor piloților, aparţinând cor= 
pului oficial de pilotaj, precum şi condiţiunile de retra= 
gere a brevetului lor. 

Operațiunile comitetelor de examinare, vor avea loc în 
fața unui reprezentant al Comisiunii. 

Art. 20.—In condiţiunile fixate mai jos, armatorii vor 
avea facultatea de a încredința pilotarea bastimentelor lor 
la piloți particulari, salariaţi de dânşiii. Aceşti piloţi nu 
vor fi admişi să piloteze decât bastimentele înterprinderii 
sau grupului de întreprinderi ale căror impiegaţi sunt. 

Candidaţi la postul de piloți particulari trebue să pre= 
zinte garanţiile morale şi fizice şi să posede calităţile ce= 
rute piloților oficiali. 

Regulamentul de funcţionare va fixa modalităţile după 
care Administraţia va elibera brevetul de pilot particular 
persoanelor care ar poseda calificările necesare. 

Acest regulament va determina obligațiunile la care vor 
fi supuşi piloţii particulari faţă de Administraţie şi san- 
cțiunile la care va da loc neobservarea acestor obligaţiuni, 
precum şi condiţiunile de retragere a brevetului lor. 

Odata brevetaţi, piloţii particulari vor obţine dela Ad- 
ministraţie toate înlesnirile şi toate desluşirile necesare 
exercitării pilotajului în sectorul Porţilor de Fier şi a Ca= 
taractelor. 


Art. 21.—Şefii Serviciului navigaţiei, serviciului lucră= 
rilor, Biroului contabilităţii şi al Casieriei, vor lua în scris, 
în momentul întrării lor în serviciu şi în termenii formu= 


www.dacoromanica.ro 


PER: RE 


larului I aci anexat *) angajamentul de onoare de a în= 
deplini funcțiunile lor, în conformitate cu hotărârile Co= 
misiunii şi întrun spirit de strictă imparţialitate. 

Comisiunea dă mandat fiecăruia din delegaţii ţărilor 
riverane ale sectorului de a primi şi a-i transmite angaja» 
mentul acelora dintre agenţii săi pe care guvernul respec= 
tiv iza numit. 

Acelaşi angajament de onoare va fi luat de toţi impiez 
gaţii. Fiecare din şefii menţionaţi la primul aliniat al pre= 
zentului articol, este împuternicit de a primi, în termenii 
formularului II aci anexat, angajamentul impiegaţilor puşi 
sub ordinele sale şi de a-l transmite Comisiunii. 

Art. 22,—Ordinea şi disciplina Administraţiei vor fi 
menținute conform stipulaţiunilor Regulamentului de fun= 
cţionare prevăzut la art. 13. 

Art. 23.—Pe toată durata serviciului său, niciun im= 
piegat pu este, din cauza funcţiunilor sale, scutit de obli= 
gaţiunile militare impuse de legile ţării sale. 

Art. 24.—Intr'atât cât funcțiunile sale ar permitezo 
personalui Administraţiei are facultatea de a locui pe u= 
nul sau pe celălalt mal al sectorului, 

In afară de cazul necesităţilor de serviciu, în care sin= 
gură Comisiunea se va pronunţa, nu vor putea, toluşi, 
invoca această facultate impiegaţii cari şi-ar exercita func= 
ţiunile pe teritoriul Statului al cărui supuşi sunt. 


CAPITOLUL V. 


Sfudii— Proiecte— Executarea lucrărilor. 


Art. 25.—Studiul regimului hidrologic al sectorului 
priveşte Administraţia, fără prejudiciul atribuţiunilor ser= 
viciilor hidraulice naţionale. 

Constatările culese de o parte şi de alta vor fi schim= 
bate mutual între Administraţie şi autorităţile competente 
ale Statelor riverane ale sectorului. 


*) Reproducem textul formularului la sfârşitul acordulului. 
Textul acestui legământ de cinste este inspirat din procedura 
S. N. la numirea funcţionarilor cu caracter internațional. 


www.dacoromanica.ro 


599 


Regulamentul de funcţionare va determina modalităţile 
acestui schimb. 

Art. 26.—Studiul tehnic şi stabilirea proiectelor de lu= 
crări de întreţinere şi a lucrărilor curente de îmbunătă= 
tire a navigabilităţii sectorului priveşte Administraţia. 

Studiul tehnic şi stabilirea proiectelor marilor lucrări 
de îmbunătăţiri, având de scop modificarea sau perfecţio= 
narea sistemului actual de regularizare al sectorului şi 
necesitând un aport de uoui capitaluri, poate fi întreprins 
fie de cele două State riverane ale sectorului, fie de Ad- 
ministrație. fie, în sfârşit, din inițiativa Comisiunii. Stu» 
diile întreprinse din iniţiativa Comisiunii, de persoane 
care nu ar aparţine Administraţiei, nu pot fi făcute la 
faţa locului decât sub rezerva observării legilor de poliţie 
generală şi a dispoziţiunilor speciale privitoare la sigu= 
ranța Statelor. 

Proectele întocmite de Statele riverane ale sectorului, 
conform aliniatului precedent şi conținând planuri, devize 
şi orice alte amănunte relative la modalităţile tehnice şi 
financiare ale executării lor, sunt supuse în comun de 
către cele două State riverane ale sectorului, aprobării 
Comisiunii. 

În cazul în care un acord nu sar stabili între Statele 
riverane ale sectorului, pentru a prezenta propuneri coz 
mune, fiecare din ele va putea prezenta propuneri sepa= 
rate. In acest caz, Comisiunea, înainte de a statua, va 
provoca avizul celuilalt Stat riveran al sectorului. 

Comisiunoa provoacă avizul celor două State riverane 
ale sectorului, când este vorba de proiecte de lucrări care 
nu ar porni dela dânsele. Jn toate deciziunile sale relative 
la lucrări, Comisiunea va ţine socoteală de interesele teh- 
nice, economice şi financiare ale celor două State riverane 
ale sectorului. 

Art. 27.—In cazul în care pentru lucrările noui desti= 
nate, fie a completa, fie a modifica sistemul tehnic actual 
al lucrărilor, ar fi necesar să se utilizeze porţiuni din te= 
ritoriul unuia sau altuia din cele două State riverane ale 
sectorului, sau al amândorora, Comisiunea se înţelege cu 


www.dacoromanica.ro 


600 


Statul interesat, sau cu amândouă, asupra condițiunilor 
în care se va efectua această folosire de teritoriu. 


Art. 28.—Executarea lucrărilor de întreţinere şi a lu= 
crărilor curente de îmbunătăţire, vizate la aliniatul întâi 
a articolului 26, privesc Administraţia. Dacă aceasta nu 
este în măsură a executa aceste lucrări, Comisiunea poate 
lua alte dispoziţiuni. Executarea va fi, atunci, încredinţată 
Statelor riverane ale sectorului, în comun sau separat, 
după caz, afară de acela când condiţiunile pe care le-ar 
prezenta ele ar fi mai puțin avantajoase decât ale altor o= 
ferte eventuale de executare; 

În ce priveşte marile lucrări de îmbunătăţirie prevăzute 
la aliniatul II al articolului 26, Comisiunea hotărăşte, în 
fiecare caz particular, de către cine şi în ce fel vor fi e= 
xecutate. Totuşi, este înţeles încă de acum că: 

1) Cele două State riverane ale sectorului vor benefi= 
cia de un drept de prioritate, în cazul în care ele ar vrea 
să se însărcineze cu aceste lucrări. 

2) În acest caz, un acord special de încheiat între dân= 
sele şi Comisiune, va stipula condiţiunile materiale şi fiə 
nanciare ale executării, precum si modalităţile în care scu= 
tirea vamală ar putea fi acordată. 

3) Nici unul din cele două State riverane ale Sectoruz 
lui şi nici oricare alt Stat, nu va putea, eventual, să fie 
însărcinat cu această executare, fără învoirea aceluia pe te= 
ritoriul căruia lucrările urmează să fie executate. 

Art. 29.—FEchipele de lucrători, întrebuințate la lucră= 
rile hidraulice sau altele, sunt, în afară de cazul unui a= 
cord special între guvernele celor două State riverane ale 
sectorului, recrutate conform legilor în vigoare în Statul 
pe teritoriul căruia se fac zisele lucrări. 

Totuşi, în cazul când aceste lucrări ar fi executate în 
fluviu, de o dată pe teritoriul celor două state riverane 
ale sectorului, în vecinătatea fruntariei, şi când din moa= 
tive de ordin practic şi tehnic, împărţirea lucrului, după 
linia fruntariei, nu s'ar putea face, echipele de lucrători 
vor fi recrutate pe cât posibil în părţi egale, în fiecare 
din cele două State riverane ale sectorului. 


www.dacoromanica.ro 


6o1 


CAPITOLUL VI. 


Scutire vamală.—Furnituri. 


Art. 30.—Cele două State riverane ale sectorului, az 
cordă scutire vamală pe teritoriul respectiv, materiilor 
prime şi materialului, necesare atât trebuinţelor Adminis" 
traţiei cât şi executării lucrărilor sau unei părți din lu= 
crări al căror cost ar fi acoperit numai din taxele de na- 
vigatie. 

În cazul în care lucrările ar fi executate în întreprin= 
dere, se va încheia un acord între guvernele Statelor ri= 
verane ale sectorului şi Comisiune spre a fixa modalită= 
ţile intrării în scutire vamală a maşinelor. instrumentelor, 
materiilor prime sau materialului, pe care interprinderea 
lezar indica Administraţiei ca trebuind a fi importante pe 
teritoriul unuia sau celuilalt Stat. Dispoziţiunile de mai 
sus nu aduc prejudiţii dispoziţiunilor articolului 28. 

Art. 31.—Furniturile de tot.felul, necesare scopurilor 
indicate la primul aliniat al articolului 30 de mai sus, vor 
fi, în regulă generală, atribuite furnizorilor cari vor prea 
zenta ofertele cele mai avantajoase în adjudecare regulată, 

Totuşi, un drept de preferință este recunoscut furnizo= 
rilor supuşi ai celor două State riverane ale sectorului, 
cu condiţiunea ca diferenţa între ofertele lor şi ofertele 
cele mai avantajoase să nu întreacă, la calităţi egale, 100%. 

În ce priveşte furniturile oferite în condițiuni egale de 
furnizorii aparţinând celor două State riverane ale secto= 
rului, o reparaţiune a lor, pe cât posibil în părţi egale, 
va fi făcută între dânşii. 

CAPITOLUL VII. 
Supravegherea şi polifia navigației. 

Art. 32.— Regulele speciale privind navigația în sec- 
torul Porţilor de Fer şial Cataractelor, vor fi stabilite de 
Comisiune, pe baza propunerilor Administraţiei. Ele vor 
fi promulgate de Statele riverane pe teritoriul lor respec= 
tiv, şi vor face parte din Anexa regulamentului poliţiei 
navigaţiunii. 

Art. 33.— Administraţia însărcinată, precum se spune 


www.dacoromanica.ro 


6o2 


la articolul 5 al prezentului acord, cu supravegherea na= 
vigaţiei, va semnala autorităţilor riverane însărcinate cu 
poliţia navigației contravenţiunile de care ea ar putea lua 
cunoştinţă cu ajutorul propriilor organe, punând la dis= 
poziţia ziselor autorităţi toate elementele informative pe 
care ar fi putut să le culeagă. 

Administraţia le va semnala, în afară de aceasta, orice 
neregulă care ar reclama intervenţiunea lor precum şi 
orice daune produse echipamentelor, edificiilor şi instala= 
țiunilor puse la dispoziţia sa. 

Controlul îndeplinirii de către navigatori a obligaţiuni= 
lor impuse de Anexa Regulamentului poliţiei navigaţiei, 
si care reglementează traversarea sectorului. va fi exclu= 
siv rezervată agenţilor competenți ai Administraţiei, care 
vor avea, în acest scop. dreptul de a interveni pe bordul 
bastimentelor. 

Art. 34.—Autorităţile riverane însărcinate cu poliţia 
navigaţiunii, nu vor interveni pe bordul bastimentelor, de= 
cât în cazul când vor constata ele însăşi contravenţia, sau 
atunci când vor fi solicitate de călre organele Adminis= 
traţiei pentru a constata faptele printr'un proces verbal. 

Agentul de constatare se va mărgini a încheia procesul 
verbal, pe care-l va transmite autorităţii riverane compez 
tente, spre a servi la deschiderea instrucției. 

În acest proces verbal, el va consemna, înaintea orică= 
ror fapte ajunse la cunoştinţa sa, constatările făcute de 
agentul Administraţiei. 

În cazul în care nici un proces verbal nu ar fi fost în- 
cheiat, autorităţile riverane vor deschide instrucţia aface= 
rii încă din momentul primirii elementelor informative a= 
dunate de Administrație, cuprinzând şi constatările efec= 
tuate de agentul Administraţiei care a semnalat contra= 
vențţia. 

Acest agent va fi interogat de zisele autorităţi, de se 
va găsi cu cale. 

Art. 35.—Instruirea şi urmărirea contravenţiunilor de 
care autorităţile riverane competente ar fi sesizate, fie de 
către Administraţie, fie de către organele poliției fluviale, 


www.dacoromanica.ro 


603 


fie în orice alt mod, direct sau indirect. precum şi regu= 
larea afacerilor judiciare civile sau penale, izvorâte din 
exercițiul navigaţiei, privesc exclusiv pe zisele autorităţi 
ale Statelor riverane ale sectorului. 

Autorităţile însărcinate cu poliția navigaţiei vor comu= 
nica lunar Administraţiei, un tablou arătând toate sentina 
tele rămase definitive şi ordonanţele de neurmărire date 
de ele. 

At. 36.—Autorităţile riverane competente vor inter= 
veni din propria lor iniţiativă sau vor oferi asistența lor 
organelor Administraţiei, în urma cererii acestora, în toate 
cazurile în care ar fi nevoie de a face să înceteze o nes 
regulă. 


În limita suveranităţii fiecărui Stat, autorităţile riverane 
competente şi vasele afectate de fiecare Stat riveran, pos 
liţiei navigaţiei, vor interveni, la trebuinţă, fie în urma 
cererii Administraţiei, fie din propria lor iniţiativă, în cas 
zul în care împrejurările ar reclama o intervenţie imediată. 

Art. 37.—Agenţii Administraţiei nu sunt investiţi cu 
nici unul din atributele aparţinând ofiţerilor poliţiei judi= 
ciare. 

Piloții nu pot lucra în calitate de agenţi ai poliţiei flu- 
viale. 

Art, 38.—Cele două State riverane ale sectorului, vor 
comunica Comisiunii modalităţile după care vor regle= 
menta, inspirându=se de punctele de vedere ale Comisi= 
unii, repartizarea competenţei lor, în ce priveşte urmări- 
rea contravenţiilor şi intervenţia autorităților lor. 


CAPITOLUL VIII. 
Dispozifii financiare (Taxe de navigație). 


Art. 39.—Comisiunea întocmeşte bugetul anual al Ad- 
ministraţiei, 

Ea hotărăşte taxele precum şi eventual orice alte ves 
nituri destinate a face faţă măsurilor utile întreţinerii şi 
îmbunătăţirii, navigabilităţii, precum şi administrării sec= 
torului, fără ca din aceasta să poată rezulta vreo obliga= 


www.dacoromanica.ro 


6o4 


ţiune a unui concurs financiar din partea guvernelor re= 
prezentante. 

Art. 40.— Comisiunea fixează modul de percepere al 
taxelor, al căror venit este “afectat, în primul rând, achi- 
tării cheltuelilor Administraţiei şi lucrărilor de întreţinere 
şi îmbunătățire, şi în al doilea rând, satisfacerii obligaţi= 
unilor financiare contyactate sau care ar fi contractate e= 
ventual de Comisiune, în scopul efectuării ziselor lucrări, 
precum sunt acelea rezultând din Acordul semnat de 
dânsa la Paris, în 97 Aprilie 19927. 

Art. 41.—Depunerea fondurilor Administraţiei se face, 
în regulă generală, în institutele financiare ale celor două 
State riverane ale sectorului, controlate de Stat, şi, pe cât 
este posibil, în părţi egale, în cele două State riverane 
ale sectorului. 

Depozitele vor fi, în orice caz, acceptate în moneta fi= 
xată de Comisiune, iar dobânzile vor fi servite în mo= 
neta depozitului. 


CAPITOLUL IX. 
Acfiunea în justifie. 
Art. 42.— Administrația are calitate de a sta în jude= 


<ată, ca reclamantă sau pârâtă, în toate acţiunile mobili= 
are sau imobiliare, privitoare la actele gestiunii sale. 

Pentru acţiunile imobiliare, competenţa aparţine instan= 
telor în resortul cărora imobilul se găseşte situat. 

În ce priveşte acţiunile imobiliare, îndreptate în contra 
Administraţiei, ele sunt intentate, afară de stipulaţiuni 
contractuale contrarii: când reclamantul este domiciliat pe 
teritoriul românesc sau jugoslav, înaintea autorităţilor com= 
petente ale Statului respectiv ; când reclamantul este do= 
miciliat întrun alt Stat, înaintea autorităţilor competente 
dela sediul central al Administraţiei. 

Art. 43.—Comisiunea cărora Administraţia îi comi= 
nică fără întârziere hotărârile judiciare ce o privesc, face 
faţă consecințelor financiare ale ziselor hotărâri, cu ajuto= 
rul mijloacelor bugetare normale ale Administraţiei. 


Art. 44.—FEchipamentele, edificiile şi instalațiunile, ma= 


www.dacoromanica.ro 


605 


terialele prime şi aprovizionärile, creanțele, fondurile în 
casă sau la bănci, de care Administraţia dispune, nu pot 
fi urmărite. 

Art. 45.—Nici un recurs nu poate fi exercitat în con= 
tra Administraţiei pentru daune suferite de navigaţie cu 
ocazia trecerii prin sectorul Porţilorzde-Fer şi al Catarac= 
lor. 

Art. 46.—Fiecare din cele două State riverane ale sece 
torului acordă. prin mijlocirea autorităţilor sale, şi cone 
form legilor sale, ajutor şi protecţie, spre a asigura cons= 
tatarea şi rambursarea daunelor produse echipamentelor, 
edificiilor şi instalaţiunilor, aprovizionărilor, materialelor 
prime şi fondurilor de care Administraţia dispune. 

Comisiunea, la caz, intervine spre a obţine în acelaş. 
scop concursul autorităţilor competinte ale altor State. 


CAPITOLUL X. 


Înlesniri acordate de Statele riverane ale sectorului. 


Art. 47.—Maăsuri potrivite, stabilite de comun acord 
între comisiune şi cele două State riverane ale sectorului 
sunt luate de fiecare din cele două State riverane ale sece 
torului pe teritoriul lor pentru ca atât pentru şederea, cât 
şi pentru trecerea şi libera circulaţie pe mal, să se acor= 
de înlesnirile necesare personalului Administraţiei, pre- 
cum şi piloților particulari, pentru exercitarea funcţiuni= 
lor lor. 

Cele două State riverane ale sectorului convin să acor= 
de personalului Administraţiei, pe teritoriile respective 
orice alte înlesniri utile exercitării îndatoririlor lor. 

Aceste înlesniri vor fi, de asemenea, determinate de co= 
mun acord între cele două State riverane ale sectorului 
şi Comisiune. 

Art. 48.—Guvernele Statelor riverane ale sectorului 
vor acorda Administraţiei toate înlesnirile posibile, pen= 
tru folosirea reţelelor lor telegrafice şi telefonice, în vede= 
rea nevoilor serviciului, rezervându=şi, totuşi, controlul 
lor, fiecare pe teritoriul respectiv. 


www.dacoromanica.ro 


606 


CAPITOLUL XI. 
Pavilion şi limbi oficiale. 


Art. 49.— Administrația arborează pe edificiile şi uni- 
tăţile constituind parcul flotant pus la dispoziția sa, nus 
mai un semn distinctiv, consistând dintr'un ghidon dreptun= 
ghiular sau triunghiular, compus din culorile Comisiunii 
şi ale celor două State riverane ale sectorului şi având 
în centru literile „A. P. F.“ (conform cu modelele aci a= 
lăturate). *) 

Sigiliul Administratiei va avea următoarea inscripţie: 
„Administration des Porfes=de-Fer ef des Cafaracfes“. 

Însemnul pe care-l vor purta agenţii săi, şi mai ales pi= 
loţii oficiali, va fi determinat în Regulamentul de funcţi= 
onare. 

Art. 50.— Limbile oficiale ale Administraţiei sunt : ro= 
mâna, sârbo=croata şi franceza. 

Folosinţa altor limbi nu este exclusă. 

Regulamentul de funcţionare va reglementa amănunte= 
le referitoare la folosinţa limbilor. 


CAPITOLUL XII. 


Chestiunea afacerilor privifoare la Sectorul Porfilor=de=-Fer 
şi al Cafaractelor. 


Art, 51.—Pentru a asigura regularea grabnică a aface= 
rilor intrând în competența Administraţiei, se constituie în 
sânul Comisiunii un Comitet special compus din trei sau 
cel mult patru Delegaţi, din care reprezentanţii Statelor 
riverane ale sectorului, fac parte în mod obligatoriu, ce= 
lălalt sau ceilalţi membri fiind desemnaţi de Comisiune 
în condiţiunile fixate de Regulamentul său interior. 

Art. 52.— Comitetul vizat la articolul 51 este însărci= 
nat, în toate afacerile privitoare la gestiunea Sectorului 
Porţilor=de=Fer şi al Cataractelor: 

10 de a proceda la instruirea ziselor afaceri; 

920 de a lua o hotărire; a) în afacerile de administraţie 
curentă; b) în cazurile care necesită o soluţie urgentă. 


*) Vezi la urmă semnele distinctive. 


www.dacoromanica.ro 


6o7 


Art. 53.—IHotărtrile Comitetului special sunt luate cu 
unanimitate. 

Dacă unanimitatea nu poate fi întrunită, afacerea tre- 
bue în mod necesar să fie adusă în faţa Comitetului e= 
xecutiv, care, de va fi nevoie, este convocat de urgenţă. 

Art, 54.— Regulamentul interior al Comisiunii deters 
mină modul de funcţionare al Comitetului special şi ra= 
porturilor sale cu Comitetul executiv. Toate hotărtrile Co= 
mitetului special vor fi aduse la cunoştinţa Comitetului 
executiv. 

Art, 55.—lInainte ca o hatărîre să fie luată în Comi- 
tetul executiv sau în sesiune plenară relativ la Adminis= 
traţia Sectorului şi a lucrărilor de executat într'însul, cei 
doi Delegaţi ai Statelor riverane ale sectorului sunt puşi 
în măsură de a=şi formula părerea lor. 


CAPITOLUL XIII. 
Posturi de imbarcare ale piloților. 


Art. 56.—Posturile de îmbarcare şi debarcare a pilo= 
ţilor vor fi menținute, stabilite sau suprimate de Comis 
siune, de acord cu Statul riveran interesat, după trebu= 
ințele traficului, aşa fel ca să prezinte posibilităţi de îm- 
barcare şi debarcare pe ambele maluri. 


CAPITOLUL XIV. 
Echipamente, edificii şi instalații. 


Art. 57.—Odată cu intrarea în vigoare a prezentului 
Acord, încetează controlul provizoriu exercitat de Comisi» 
unea Internaţională a Dunării, în virtutea articolului 288 
al Tratatului dela Trianon, asupra folosirii echipamente» 
lor, edificiilor şi instalaţiunilor vizate de acest articol. 

Echipamentele, edificiile şi instalaţiunile sunt puse i=- 
mediat la dispoziţia Administraţiei, conform articolului 33 
al Statutului Dunării. 

Se va încheia un proces=verbal despre această operaţi= 
une la care se va alătura un inventar amănunţit, întoca 
mit la faţa locului, în triplu original, în prezența mem- 
brilor Comitetului special prevăzut la articolul 51. 


www.dacoromanica.ro 


608 


Vor trebui, de asemenea, să fie menţionate în inventar 
numerarul aflat în casă şi la bănci, actele justificative şi 
registrele privitoare la gestiunea financiară, precum şi ar= 
hivele şi tot mobilierul şi materialul care s'ar găsi în bi= 
rouri, ateliere şi edificii. 

Art. 58.— Echipamentele, edificiile şi instalaţiunile puse 
la dispoziţiunea Administraţiei, vor continua a fi folosite 
ca şi în trecut, exclusiv pentru folosul navigaţiei, şi nu 
vor putea fi schimbate dela destinaţia lor primitivă, de 
unul sau celălalt dintre cele două State riverane ale sec= 
torului în folosul personal. Ele vor fi scutite de orice im= 
pozit funciar şi de orice alte impozite sau taxe cu caraca 
ter fiscal. 

Art. 59.—Noile bunuri, mobile sau imobile, dobândite 
de Administraţie din produsul taxelor, vor fi înscrise în 
inventar şi supuse aceluiaş regim juridic ca şi cele vechi. 

Art. 60.—Dacă vreunul din bunuri, mobile sau imo= 
bile, aflate la dispoziţia Administraţiei, ar fi vândut, el 
va fi şters din inventar, iar suma realizată din vânzare 
va fi vărsată la activul Administraţiei. 


CAPITOLUL XV. 
Control şi supraveghere exercitate de Comisiune. 


Art. 61.—In afară de drepturile menţionate în prezen= 
tul Acord şi care-i sunt recunoscute prin articolele 32 şi 
33 din Statutul Dunării, Comisiunea exercită asupra sec= 
torului Porţilor=de=Fier şi a Cataractelor, în aceeaşi mă= 
sură ca şi asupra tuturor celorlalte porţiuni ale rețelei 
fluviale supus competenţei sale, toate drepturile de su= 
praveghere şi de control, care-i sunt conferite de celelalte 
dispoziţiuni ale Statutului. 


CAPITOLUL XVI. 

Dispozifii fransitorii. 
Art, 62.—In măsura în care personalul existent va fi 
reînoit, înlocuirea personalului vechiu cu personalul nou 


se va face prin eşalonare. aşa fel încât să nu se vătăme 
funcţionarea normală a diferitelor servicii ale Administra= 


www.dacoromanica.ro 


609 


tiei. Această eşalonare se va întinde pe o parioadă de 
optsprezece luni, socotite dela a şaptea lună ce va urma 
intrarea în vigoare a prezentului Acord. Modalităţile ope- 
rațiunii vor fi fixate, odată cu această intrare în vigoare, 
de comitetul special prevăzut la articolul 51, pe baza su= 
gestiunilor guvernelor Statelor riverane ale sectorului. 

Art. 63.—Dispozițiunile articolului precedent nu sunt 
aplicabile piloților, la înlocuirea cărora nu va fi locul a 
proceda, decât în cazul în care ei nu ar îndeplini condi= 
ţiunile fixate în Regulamentul de funcţionare al Adminis- 
trației. 

Art. 64.—Orice agent al vechiului Serviciu de navi= 
gație dela Porțile-de-Fer, care va trebui să părăsească fun= 
cțiunile sale, va fi prevenit despre aceasta de către Comi= 
tetul special prevăzut la articolul 51, cel puțin cu şase 
luni înainte. 

Orice agent al vechiului Serviciu, a cărui înlocuire nu 
ar fi fost prevăzută şi care nu ar părăsi funcțiunile sale în 
momentul intrării în vigoare a prezentului Acord. este 
ținut a da un preaviz de cel puţin două luni, dacă ar 
dori să facă aceasta ulterior. 

Art. 65.—Regimul pensiunilor agenţilor vechiului Ser= 
viciu de stat ungar, va fi menţinut în condiţiunile fixate 
de rezoluţia Comisiunii din 22 Iunie 1999 şi modificată 
la 28 Iunie 1939. 


CAPITOLUL XVI. 
Regularea diferendelor. 


Art, 66.—Jurisdicţia competentă pentru regularea di= 
ferendelor relative la interpretarea şi aplicarea prezentului 
Acord, este jurisdicția specială organizată de către Socie= 
tatea Naţiunilor, menţionată la articolul 38 din Statutul 
Dunării. 


CAPITOLUL XVHL 
Revizuire. 


Art. 67.—Orice modificare a acestui Acord nu va pu= 


tea fi adusă decât în condițiunile prevăzute la articolu l 
33 


www.dacoromanica.ro 


010 


32 al Statutului Dunării, pentru stabilirea acestui Acord. 

Orice cerere de modificare, introdusă de una din părți, 
va trebui să specifice dispoziţiunile ce-i par potrivite pen= 
tru revizuire şi nu va putea fi luată în considerare decât 
şase luni după ce a fost comunicată celorlalte două părţi. 

La expirarea unui interval de cinci ani, începător dela 
intrarea în vigoare a prezentului Acord, textul său va fi 
pus în mod obligatoriu în studiu, în vederea unei even= 
tuale revizuiri. 


CAPITOLUL XIX. 


Rafificare.— Intrare în vigoare. 


Art. 68.—Prezentul Acord va fi ratificat de cele două 
State riverane ale sectorului, iar ratificările vor fi depuse 
pe biroul Comisiunii Internaţionale a Dunării în cel mai 
scurt timp posibil şi cel mai târziu până la 1 Februarie 
1933, 

Procesul-verbal al depunerii ratificărilor va fi transmis 
guvernului republicei franceze, spre a fi păstrat în arhi= 
vele sale. 

Art. 69.—Prezentul Acord, precum şi regulamentele 
şi aranjamentele vizate la articolele: 8, 13, 38 şi 47, vor 
intra în vigoare la data de 1 Iulie 1933. 

Drept care, Plenipotenţiarii sus numiţi, au semnat pre= 
zentul Acord, redactat într'un singur exemplar, care va 
fi depus în arhivele republicei franceze; o copie auten= 
tică va fi remisă fiecăreia din cele două puteri semnatare 
şi Comisiunii Internaţionale a Dunării. 

Făcuf la Semmering, la 28 Iunie 1932. 

(Semnăturile) 


Anexa Í 


FORMULARE DE ANGAJAMENI DE ONOARE 


Formularul L 


www.dacoromanica.ro 


Delegatul în _____________oooooooo coana aa aaa Comisiunea Inter» 
națională a Dunării, mandatat în acest scop de dânsa, de a în» 
deplini funcțiunile de ________________________2o222 aan conform 


hotărârilor Comisiunii Internaţionale a Dunării şi într'un spirit 


de strictă nepărtinire. 


Formularul II. 


Administraţia Porţilor de Fer şi a Cataractelor, având depline 
puteri pentru aceasta, de a îndeplini funcţiunele de _.._....... 
E cata ca asia e daia aaa d dada a zau alia aa de Sa daia conform hotărârilor 
Comisiunilor Internaţionale a Dunării și într'un spirit de strictă 
npepărtinire. 

Anexa Il 
SEMNELE DISTINCTIVE ALE ADMINISTRAȚIEI 

PORŢILOR DE FER ŞI CATARACIELOR 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIA DINTRE ROMANIA 
SI UNGARIA PENTRU ORGA- 
NIZAREA GĂRILOR DE 
FRUNTARIE *) 


(București, 28 Septembrie 1932) 


M. S. Regele României şi A. S. S. Regentul Ungariei 
însufleţiţi de o egală dorinţă de a desvolta, în toată mă= 
sura posibilă, traficul internaţional de cale ferată reciprocă 
şi de a înlesni operaţiunile la fruntarie privind traficul 
feroviar internaţional printr'o organizare potrivită a gărilor 
de fruntarie, au hotărât să închee în acest scop o con= 
venţie şi au numit ca plenipotenţiari ai lor pe (urmează 
numele acestora) ; 


cari după ce au schimbat deplinele puteri, găsite în 
bună şi cuvenită formă, au convenit în privinţa următoare= 
lor : 


*) Incheiată pentru satisfacerea nevoilor comune, dar şi în 
conformitate cu alin. ultim al art. 302 din tratatul de pace dela 
Trianon care spune: 

„Înfiinţarea noilor gări=fruntarii între Ungaria şi Statele aliate 
şi asociate limitrofe, precum şi exploatarea liniilor dintre aceste 
gări vor fi reglementate prin aranjamente încheiate în aceleaşi 
condițiuni“. 

Restul articolului 302, primele lui aliniate, Jesam reprodus 
mai sus, în capitolul despre „Libertatea comunicaţiunilor și a 
transitului irternaţional feresfru, maritim=fluvial şi aerian“ din 
tratatele de pace, la pag. 145. 

Aranjamente asemănătoare, cu Cehoslovacia şi Polonia, se în= 
cheiaseră mai înainte cu câţiva ani. 


www.dacoromanica.ro 


613 


CAPITOLUL I. 


Liniile de cale ferată deschise pentru traficul 
feroviar reciproc. 


Art. 1.—1. Sunt deschise traficului reciproc între teri= 
toriile celor două Părţi Contractante, următoarele linii de 
cale ferată: 


a) Linia Careii Mari-Debreczen ; 

b) Linia Oradea Mare-Pispâkladany ; 

c) Linia Oradea Mare-Kătegyan ; 

d) Linia Arad-Bekescsaba ; 

e) Linia Arad:Mezshegyes ; 

2. Liniile dn cale ferată, enumerate la aliniatul prece= 
dent, vor fi considerate ca drumuri vamale şi prin ur= 
mare, călătorii şi mărfurile vor putea să treacă în libertate 
frontiera pe aceste linii ziua şi noaptea, chiar Duminicile 
şi în zilele de sărbătoare. 

3. In ce priveşte chestiuniea de a şti, care din liniile 
înscrise în aliniatul (1), vor fi deschise pentru intrarea şi 
eşirea animalelor vii, a produselor brute de origină animală 
şi a tuturor produselor sau obiectelor în stare de a duce 
cu ele contagiunea de epizootii, se va ține seamă numai 
de prescripţiile Aranjamentului veterinar în vigoare, tot 
timpul între ambele guverne, în lipsa unui astfel de Aran= 
jament, de prescripţiunile autonome ale celor două State. 

4. Fiecare dintre cele două Părţi Contractante, îşi res 
zervă posibilitatea de a propune deschiderea altor linii, 
care să lege teritoriile celor două Părţi Contractante, în= 
trucât un trafic regulat de călători şi de mărfuri destul 
de intens, în raport cu cheltuelile de exploatare, ar putea 
să justifice această legătură. 

Cealaltă Parte Contractantă nu va refuza să ia în dis= 
cuţie o propunere de asemenea natură, şi va fi gata dea 
le examina în comum cu bună voinţă. 


Pregătirea liniilor între cele două gări=fronfieră. 


Art. 2.—1. Fiecare din cele două Părţi contractante, se 
obligă să execute toate lucrările necesare, ca să pregătească 


www.dacoromanica.ro 


614 


liniile între două gări=-frontieră, şi să amenajeze istalațiile, 
şi clădirile, pe care le-ar putea reclama nevoile traficului 
internaţional pe liniile în chestiune şi în special schim- 
bările de material. 

2. Desvoltările sau îmbunătățirile utile, vor fi aduse în 
orice moment în instalațiunile existente, dacă necesităţile 
traficului internaţional le-ar cere. Administraţiile interea= 
sate îşi vor comunica, în această privinţă, toate informa= 
țiile necesare şi se vor înțelege în măsura posibilului, ca 
să potrivească proiectele lor respective, cu aceste necesităţi. 


Gări frontiere. 


Art. 3.—1. Pe liniile înscrise sub a), b), d), e), în ali= 
niatul (1), al articolului întâi din prezenta Convenţiune, 
fiecare din Părţile Contractante, va organiza pe teritoriul 
său propriu gări=frontiere distincte, 

2. Aşezarea acestora se fixează astfel: 

a) Linia Careii Mari-Debreczen : 
gară-frontieră română: Valea lui Mihai; 
gară=frontieră ungară: INyirabrany ; 

b) Linia Oradea Mare-Pâspâkladany : 

gară=frontieră română : Episcopia Bihorului ; 

gară-frontieră ungară: Biharkereszffes ; 
c) Linia Arad-Bekescsaba : 

gară=frontieră română: Curfici ; 

gară-frontieră ungară: L6kăshaza ; 

d) Linia Arad-Mezâhegyes : 

gară=frontieră română: Pecica ; 

gară=frontieră ungară: Baffonya. 

3. Fiecare din ambele Părţi Contractante îşi rezervă 
posibilitatea de a modifica, pe teritoriul său, aşezarea 
gărilor frontieră, distinct înscrise în aliniatul precedent, 
Totuşi, va trebui făcută o notificare prealabilă celeilalte 
Părţi Contractante, pe cale diplomatică regulată, asupra 
dispoziţiunilor noi la care ar putea da loc exercițiul aces= 
tei facultăți. Afară de aceasta, Administraţia de cale ferată 
interesată, va trebui să informeze la timp pe cealaltă Ad- 
ministraţie despre nouile dispoziţii, aşa fel ca dispoziţiile 


www.dacoromanica.ro 


615 


necesare, pentru menţinerea fără piedică a traficului, să. 
poată fi luate la timp, de comun acord, de către ambele 
Administraţii de căi ferate. 

4. Amănuntele serviciilor de frontieră, de executat în 
gările frontieră distincte şi pe liniile dintre cele două gări 
frontieră, sunt fixate în capitolul Il următor: 


5. Pe linia Oradea Mare-Kâtegyan, gara Kâtegyan, va fi 
fixată ca gară frontieră unică, în care serviciile de fron= 
tieră, ale ambelor State, se vor efectua în comun, conform 
dispoziţiunilor conţinute în capitolul IU din prezenta Con= 
venţie. 


CAPITOLUL II. 


Serviciile de frontieră de executat în gările de frontieră 
distincte şi pe linia ferată dintre acestea. 


Construcția şi înteefinerea gărilor frontieră şi căii ferate 
dintre acestea. 


Art. 4.—Gările frontieră şi calea ferată dintre acestea 
vor fi construite şi întreţinute de către Administraţia ex= 
ploatantă respectivă de cale ferată. 


Serviciul de cale ferată în gara frontieră. 


Art. 5.—1. Serviciul feroviar în gările frontieră va fi 
asigurat de către Administraţia exploatantă de cale ferată 
conform cu propriile sale prescripţiuni şi regulamente şi 
cu aranjamentele locale de execuţiune. 

2. Revizorii tehnici fac serviciu, totdeauna, în gara fron= 
tieră străină şi, în acest scop, Administraţiile se obligă să 
puie la dispoziţia lor un local convenabil, dar nu locuinţă. 

3. Toate prestaţiunile făcute de către o administraţie de 
cale ferată, numai în folosul celeilalte, vor fi compensate 
în termenul prevăzut la art. 41, aliniatul (1) din prezenta 
convenţiune, în natură pe cât posibil—şi în cazul contrariu 
vor fi plătite în numerar. 

4. Relaţiile de serviciu atât verbale cât şi scrise, în gara 
rontieră şi pe linia dintre acestea şi frontieră, se vor face 
în limba oficială a ţării respective. Agenţi de cale ferată 


www.dacoromanica.ro 


____616 
se servesc deasemenea de limba lor, în serviciul mişcării, 
telegrafului şi telefonului cu gara frontieră vecină. 

5. Funcţionarii Statului vecin, vor putea să vorbească 
între ei, în limba lor, pe teritoriul celuilalt Stat şi în re» 
laţiile de serviciu. 

6. Administraţiile de cale ferată vor îngriji ca agenţii în= 
trebuințaţi în gara frontieră să priceapă şi să vorbească, 
satisfăcător, limba Statului vecin, pentru ca să se poată 
înţelege cu călătorii, cu personalul gării frontiere vecine şi 
cu personalul Administraţiei vecine care vine în serviciu 
în gara frontieră. 

7. Ambele administrații de cale ferată pot să se înţeleagă 
printr'un Aranjament special, ca în timpul unei perioade 
de tranziţie, să poată fi întrebuințată o altă limbă auxiliară 
în locul celei menţionate în aliniatele 3—5 precedente. 


Ora legală şi ora de fransmisiune. 


Art. 6.—1. Ora legală este aceia a ţării în interiorul 
căreia se află situată gara frontieră. 

2. Orele de transmisiune a trenurilor de marfă în gările 
frontieră vor fi stabilite prin Aranjamentele locale de exe: 
cutie. 


Serviciul de cale ferată pe linia ferată între cele două 
gări-frontieră. 


Art. 7.—1. Fiecare administraţie de cale ferată, va ex= 
ploata pe cont propriu, porțiunile de linie cuprinse între 
gările sale de frontieră şi frontiera dintre cele două State. 

2. Conducerea trenurilor destinate traficului între gările 
frontieră este în sarcina celor două administrații de cale 
ferată vecină. 

3. Pentru prestaţiunile pe linie între gările de frontieră 
ambele Administraţiuni vecine vor fixa modalităţile nece= 
sare prin Aranjamente locale, aşa fel ca aceste prestaţiuni 
să fie compensate în mod reciproc în natură, în termenul 
prevăzut la articolul 41, aliniatul (1), din prezenta Con- 
vențiune şi valoarea în bani pentru prestaţiunile necoma 
pensate în acest termen. 


www.dacoromanica.ro 


617 


4. În: ce priveşte baza de calcul a prestațiunilor pentru 
conducerea trenurilor de călători, a trenurilor de marfă şi 
a locomotivelor izolate, cele două administraţiuni de cale 
ferată vor încheia un aranjament special. 

5. Cele două Părţi Contractante recunosc ca valabile 
certificatele de capacitate date agenţilor de cale ferată, 
trimişi în serviciu în gara frontieră străină. 

6. Formarea, curăţitul, iluminatul şi încălzitul trenurilor 
vor fi reglementate prin aranjamente locale de execuţie. 

7. Aranjamentele locale de execuţie vor reglementa, pe 
lângă aceasta, chestiunile de amănunt, privind serviciul în 
gările frontieră, referitor la mişcarea şi trimiterea vehicus 
lelor, vagoanelor, bagajelor şi a mărfurilor, executarea ma= 
nevrelor, întrebuinţarea personalului străin, precum şi dis= 
pozițiile amănunțite asupra serviciului de tren pe linia 
între frontiera ţărei şi gara frontieră, precum şi în aceasta 
din urmă. 

Intocmirea şi emiterea documentelor privitoare la trans= 
miterea (foile de tren, foile de încărcare, borderou de 
tranzit a bagajelor şi mărfurilor) pot fi, de asemenea, res 
glementate printr'o înţelecere specială, între cele două Ad= 
ministraţii feroviare. 

8. Chestiunea folosirei locomotivelor trenurilor aparţi= 
nând administraţiei vecine, numai în cazuri exceptionale, 
pentru manevra vagoanelor în gara frontieră, va fi res 
glementată prin aranjamente de execuţie locale. 

9. Locomotivele în circulaţie pe liniile Administraţiei ve» 
cine vor trebui să corespundă condiţiilor tehnice existente. 

10. Administraţiile feroviare îşi vor comunica reciproc 
în timp util, toate modificările aduse în serviciu cu privire 
la traficul prin punctul de frontieră, în aşa mod ca ele să 
poată da istrucţiunile necesare personalului lor. 

În particular, Administraţiile îşi vor comunica toate mo= 
dificările aduse în reglementele din mişcare, precum şi 
cele relative la instalaţiile din gara frontieră proprie şi pe 
linia între această gară şi frontiera ţărei, în cazul în care 
aceste modificări ar avea o importanţă oarecare pentru 
efectuarea serviciului. 


www.dacoromanica.ro 


618 


Serviciul de confrol şi de poliţie feroviară. 


Art. 8.— Serviciul de control şi de poliţie feroviară se 
execută în gările frontieră prin agenţi ai Administraţiei 
exploatatoare. 

In trenurile în parcurs între cele două gări frontieră, 
aceste servicii se vor face prin personalul de tren, tot 
timpul parcursului între cele două gări frontieră. 

Autorităţile respective vor da asistenţa agenţilor de 
cale ferată străini, pentru îndeplinirea serviciului lor de 
control şi de poliţie feroviară. 


Facultăţi pentru trafic. Orarii. 


Art. 9.—1. Ambele părţi contractante vor lua măsuri 
ca serviciile de cale ferată, de poştă, de vamă, de poliţie 
şi altele, să fie organizate în așa fel încât transportul că= 
lătorilor, bagajelor, a coletelor mesagerii şi mărfuri să se 
execute cu cea mai mare iuţeală posibilă, 

2. Cu prilejul conferinţelor periodice pentru orarii, Ada 
ministraţiile vor ţine seamă de interesele traficului limi= 
trof şi de ale tranzitului. 

Ele vor fixa, de comun acord, în genere orele de ple= 
care şi de sosire, precum şi corespondenţa trenurilor în 
gările frontieră, luându=se în seamă şi de cerinţele vizitei 
vamale, ale controlului paşapoartelor, ale controlului vea 
terinar şi ale serviciului poştal. 

3. Orariile şi modificările lor eventuale vor fi aduse în 
timp util la cunoştinţa autorităţilor poştale, de vamă, de 
poliţie şi veterinare. 


Linii telegrafice şi telefonice. 


Art. 19.—1. Toate liniile telegrafice, telefonice şi cele 
similare stabilite între două gări frontieră corespunzătoare, 
nu pot să treacă mai departe de aceste două gări. 

2. Personalul administraţiei vecine în gările frontieră 
are dreptul în interesul serviciului să întrebuinţeze, gra= 
tuit, instalaţiunile telegrafice şi telefonice destinate trafi= 
cului feroviar între gările frontieră limitrofe. 

3. Orele de funcţionare ale aparatelor de telegrafie şi 


www.dacoromanica.ro 


___6:9 


de telefonie, transmiterea telegramelor de serviciu, modul 
de a proceda în caz de avizare a perturbaţiunilor în fune 
cţiunea liniilor şi restabilirea comunicaţiei, vor fi stipulate 
în aranjamentul de executare local. 


Corespondenfa de serviciu. 


Art. 11,—Transmiterea corespondeţei de serviciu a ces 
lor două gări frontieră, va fi executată gratuit pe baza u= 
nei foi de trimitere şi primire. 


Ajutorul în caz de accident sau de împiedicare în mişcare. 


Art. 12.—1. Fiecare administraţie feroviară va da aju= 
tor celeilalte la cerere în caz de accident feroviar sau de 
împiedicare în mişcare pe liniile sale şi în gările sale. 

2. În general este obligată să ia măsuri de restabilire, 
Administraţia pe linia căreia s'a întâmplat accidentul; to= 
tuşi, la cererea acesteia, Administraţia vecină este da= 
toare să pună la dispoziţia, ei, mijloacele de ajutor şi per= 
sonalul său disponibil. 

3. Ambele Administraţii feroviare vor reglementa cele= 
lalte detalii de prestaţiune de ajutor în aranjamentele de 
execuţie locale. 


Tarife. 


Art. 13.—1. Dreptul de a fixa tarifele de parcurs de 
la şi până la frontieră, îl are totdeauna Administraţia de 
cale ferată care exploatează linia respectivă. 


2. Veniturile respective din parcursul dela sau până la 
frontieră revin totdeauna Administraţiei care exploateaza 
secţiunea respectivă. 


Serviciile autorităților de fronfieră şi serviciul de posta. 


Art. 14.—1. Toate autorităţile şi oficiile celor două 
părţi contractante—exceptându»se Administraţiile de cale 
ferată şi de poştă—vor îndeplini serviciul de frontieră ex= 
clusiv în gările frontieră ale Statului respectiv. 

2. Modalităţile de schimb reciproc în expedițiile poştale 
vor fi fixate de către cele două Administraţii poştale. 


www.dacoromanica.ro 


620 


Controlul vamal şi de polifie, pe calea ferată între două gări 
frontieră. 


Art. 15.—1. Călătorii şi bagajele lor, precum şi mära 
furile care trec de pe teritoriul uneia din părțile contrac= 
tante pe teritoriul celeilalte părți, sunt supuşi pe porțiu= 
nea de linie între cele două gări frontieră, la controlul de 
vamă şi de poliţie ale autorităţilor statului pe teritoriul 
căruia se află porţiunea de linie respectivă. 

2. Pentru eficacitatea acestui control, agenţii de con= 
trol, respectivi vor călători cu trenurile care trec frontiera. 

3. În scop de a evita oprirea trenurilor în punctul de 
frontieră, ambele părţi contractante vor permite ca agen= 
ţii vamali şi de poliţie de frontieră, în uniforma prescrisă, 
să poată călători în trenurile care trec frontiera, până la 
gara frontieră vecină, adică să poată lua loc în trenurile care 
circulă în direcţiunea contrarie, chiar în zona gărei fron= 
tieră. 

4. Aceşti agenţi sunt autorizaţi să poarte arme fără foc, 
precum şi revolverele lor reglementare. 

5. Administraţiile de căi ferate vor asigura reciproc aa 
cestor agenţi de control, călătoria gratuită între cele două 
gări frontieră, 


Purtarea şi raporturile personalului străin, venit în serviciu 
în gările frontieră. 


Art. 16.—1. Administraţiile de cale ferată vor avea 
grija ca personalul c. f. r. şi poştă, precum și agenţii de 
control, arătaţi la art. 15, când sosesc în gările frontieră, 
să poată aştepta în localuri potrivite momentul înapoie= 
rii lor. 

2. Personalul de cale ferată străin trebue să se confor= 
meze, pe timpul șederei în gara frontieră, dispoziţiunilor 
de serviciu ale agenţilor Administraţiei de cale ferată care 
este exploatantă, 

3. Pentru tot ce priveşte serviciul şi disciplina, toţi aə 
genţii străini sunt sub conducerea autorităților lor res= 
pective. 

4. Agenţii străini venind în gara frontieră se vor bu» 


www.dacoromanica.ro 


621 


cura de aceiaşi protecţiune legală ca şi proprii supuşi ai 
Statului unde se află situată gara frontieră respectivă. 

De altfel, ei sunt supuşi legilor penale şi regulamente= 
lor de poliţie şi vamă ale acestui Stat, 

5. Toţi agenţii străini intrând în gara frontieră vor pu= 
tea fi supuşi controlului vamal. Ei nu sunt autorizaţi să 
ia cu ei, fără permis şi fără plata taxei vamale şi a taxe= 
lor, în afară de echipamentul lor de serviciu, de cât acele 
obiecte care sunt evident destinate consumului personal 
pe timpul şederei lor în gara frontieră vecină. 
Legilimarea şi controlul personalului străin venit în gările 

de frontieră. 

Ari. 17.—1. Fiecare Administraţie de cale ferată va 
trebui să aibă grija ca o listă cuprinzând numele tuturor 
agenţilor trimişi în serviciu în cealaltă gară frontieră să 
fie încredinţată şefului acelei gări. Autorităţile competinte 
vor avea dreptul de a protesta în contra întrebuinţării a= 
numitor persoane. Administraţia sau autoritatea, care în= 
trebuinţează persoana arătată, va trebui să le dea urmare 
fără întârziere unei asemenea protestaţiuni, 

2. Orice schimbare ulterioară făcută în personal, va fi 
semnalată, în prealabil, în acelaşi mod, şefului gării fron= 
tieră respective. În mod excepţional, şi anume în caz ur= 
gent când se impune întrebuinţarea imediată a unei per= 
soane şi în consecință în lipsă de timp, avizul prealabil 
nu s'ar putea face, atunci avizarea se va face ulterior, 
dar în orice caz în cel mai scurt timp. 

3, Toţi agenţii menţionaţi la alineatul 1 sunt scutiţi de 
obligaţiunea de a avea un paşaport şi o viză, dar vor fi 
purtători a unei cărți de indentitate, eliberată de admini= 
straţia lor proprie sau de autoritatea competentă. Perso= 
nalul de locomotivă şi de tren va fi legitimat, pe lângă 
aceasta, prin trecerea nominală în foaia de drum a tre= 
nului, iar personalul de birou şi de poştă ambulantă prin 
înscrierea pe buletinul de raport. 

Procedura pentru reexpedifia persoanelor şi mărfurilor a căror 
infrare este refuzată. 

Art. 18.—1. Calea ferată care exploatează gara fronti» 


www.dacoromanica.ro 


622 


eră este obligată a reexpedia fără întârziere la gara fron= 
tieră vecină, persoanele şi mărfurile a căror intrare a fost 
refuzată de autoritatea vamală sau de poliţie. Această 
gară frontieră are obligaţiunea de a- primi aceste persoane 
şi mărfuri fără alte condițiuni. 

2. Cu privire la mărfurile reexpediate în acest fel, dis= 
poziliile dela art 23 C. I. M. vor fi îndeplinite de gară, 
unde mărfurile au fost dirijate. 


Sarcina daunelor. 


Art. 19.—1. Resposibilitate pentru moartea sau răni= 
rea persoanelor precum şi pentru pagubele materiale ale 
obiectelor, întâmplate în exploatarea feroviară în gara fron= 
fieră, sau pe linia între gările frontiere respective—ex= 
cepţiune făcându=se în cazurile prevăzut la art. 90—este 
reglementată de legile şi regulamentele în vigoare, în lo- 
curile unde paguba sau accidentul s'ar fi produs. 

2. Paguba, pentru care se aplică răspunderea arătată 
la alineatul 1, cade în sarcina Administraţiei al cărui per= 
sonal sau stare rea a materialului au cauzat accidentul 
sau paguba. 

3. Când paguba este cauzată de personalul ambelor ad= 
ministraţii, sau în caz că nu se poate constata care per= 
sonal a cauzat, paguba sau accidentul, despăgubirea cade 
în sarcina celor două administrații în părți egale. 

4. Orice pagubă cauzată prin forţă majoră va fi supor= 
tată de administraţia de cale ferată al cărei bun ar fost 
atins prin această păgubire. 

5. Fiecare administraţie va putea să exercite dreptul de 
recurs faţă de cealaltă dacă, în virtutea unei sentinţe 
dată de un tribunal sau de un agajament amiabil, având 
puterea lucrului judecat sau de un aranjament extrajudi. 
ciar, este obligată să plătească despăgubirea a cărei sar= 
cină totală sau parţială, în conformitate cu dispoziţiunile 
precedente, incumbă celeilalte Administraţii. 

Aranjamentele prin bună înțelegere, judiciare sau ex= 
trajudiciare, precum şi judecata în lipsă, nu angajează 
cealaltă Administraţie decât cu voia sa, sau în cazul în 


www.dacoromanica.ro 


623 


care, cu toate că s'a făcut apel totuşi el nu ar fi notificat 
în timpul util printro declaraţie depusă. 

Administraţia contra căreia s'ar începe o acţiune de ju= 
decată, în cuprinsul căreia ea ar putea exercita dreptul 
de recurs faţă de cealaltă, trebue s'o informeze pe aceasta 
din urmă, pentru ca să poată da informaţiile eventuale 
necesare. 

Omiterea acestei informaţiuni nu stinge, cu toate acesa 
tea, dreptul de recurs. 

6. Dispoziţiunile formulate mai sus nu ating întru nie 
mic aplicarea dispoziţiunilor asupra rambursării pagube= 
lor izvorite din contractul de transport sau privind vehi= 
culele şi vagoanele prevăzute prin convenţiunile şi regu= 
lamentele respective. 

7. Cercetarea asupra pagubei şi accidentelor vizate la a= 
lineatele 1—6, va fi deschisă de Administraţia pe linia 
sau în a cărei gară, sa produs accidentul sau paguba. 
Când după o constatare sumară, sarcina despăgubirii ar 
incumba în întregime sau în parte, celeilalte Administra= 
țiuni, aceasta trebue să fie imediat avizată. 

În acest caz, cercetarea ulterioară asupra cauzelor accia 
dentului sau a pagubei, va fi urmărită de comun acord 
prin delegaţii ambelor Administraţii. Dacă se face vrezo 
constatare de avarii a coletelor poştale transportate fie în 
vagoane poştale, fie în vagoane de marfă, Administraţia 
poştelor interesată va fi invitată să ia parte la cercetare, 
fără ca valoarea definitivă a pagubzi să fie stabilită. 


8. Fixarea altor detalii este rezervată aranjamentelor de 
execuție. 


Responsabilifafea căilor ferate fafă de agenfii săi proprii. 
Asigurarea în favoarea agenfilor. 


Art. 20.— 1. De moartea sau de rănirea unui agent 
de cale ferată, cauzată dintr'un accident de cale ferată, 
este responsabilă exclusiv Administraţiunea căreia aparți= 
ne agentul. 

2, Acţionarea în judecată pentru despăgubiri, pentru 
moartea sau rănirea unui agent de cale ferată cauzată de 


www.dacoromanica.ro 


624 


un accident de cale ferată în gara frontieră străină, sau 
pe porţiunea de linie străină, nu poate fi făcută decât în 
contra Administraţiei de cale ferată, căreia aparţine agen= 
tul în chestiune. 

Această acţionare nu poate fi, în afară de aceasta, in= 
tentată decât înaintea unui Tribunal, care este competent 
în raport cu sediul numitei Administrațiuni şi se va fa= 
ce exclusiv în conformitate cu legile şi regulamentele Sta= 
tului pe teritoriul căreia Administraţia acționată îşi are 
sediul. 

3. În ce privește asigurările în favoarea agenţilor de 
cale ferată, sosiți în serviciu în gările=frontieră străine, 
vor fi exclusiv aplicabile prescripţiunile juridice ale Sta= 
tului pe teritoriul căruia se află sediul Administraţiei de 
care depinde agentul în chestiune. 


Asisfenfa în caz de boală. 


Art. 21.—1. In caz de boală reclamând o asistenţă me= 
dicală imediată, această asistenţă şi îngrijirile necesare vor 
fi date personalului străin. 

2. Cheltuelile ocazionate vor fi rambursate administra» 
ției care le-a avansat şi aceasta la prezentarea unui cer= 
tificat eliberat de medicul consultant; acest certificat va 
rebui să justifice deplin necesitatea tratamentului şi în= 
grijirile date. 

CAPITOLUL II. 


Serviciile de fruntarie a celor două State în gara 
frontieră comună din Kâtegyan. 


Gara frontieră comună. 


Art, 22 —Pe linia dela Kâtegyan la Oradia Mare, Ad= 
ministraţiile şi autorităţile celor două state, vor îndeplini 
toate serviciile de frontieră în gara frontieră comună Kâ= 
tegyan situată pe teritoriul ungar. 


Insfalafia gărei frontieră comună.—Localurile de birou— 


Chelfaelile de utilizare. 


Art. 23.—1. Punerea în stare de funcţionare şi insta= 


www.dacoromanica.ro 


625 


Jaţiunile din gara frontieră comună, găsite că sunt nece, 
sare de cele două Administraţii — inclusiv clădirile desti= 
nate serviciilor de vamă şi de poliţie pentru cele două 
părţi contractante—vor fi efectuate pe cheltuiala proprie, 
de către Administraţia de cale ferată a Statului ungar. 
Instalaţiile făcute în acest scop rămân proprietatea numi= 
tei Administraţii. 

Dobânzile pentru cheltuelile în instalaţii servind exclus» 
siv nevoile Administraţiei C. F. R. sau ale autorităţei vas 
male şi de poliţie română, vor fi rambursate de C. F. R. 
Dobânzile pentru cheltuelile în instalaţiuni servind nevo= 
ile comune, vor fi suportate de ambele Administraţiuni 
de cale ferată, după o cheie fixată pentru fiecare caz par» 
ticular şi în măsura întrebuinţării acestor instalaţiuni. 

2. Procentul din dobânzile citate mai sus, precum şi 
cheia pentru repartiția dobânzilor la cheltuelile comune 
vor fi determinate în aranjamentul special care priveşte 
întrebuinţarea în comun a gărei frontiere comune. 

3. Administraţia de cale ferată a Statului ungar va fi 
însărcinată să pună la dispoziţie localurile necesare biro= 
urilor de serviciu pentru Administraţiile şi autorităţile 
respective a celor două State. 

În ce priveşte curățirea, încălzitul şi luminatul acestor 
localuri și repartiţia cheltuelilor făcute, ambele Adminis= 
traţii de cale ferată se vor înţelege, în acest scop, prin a» 
ranjamentul special care priveşte întrebuinţarea în comun 
a gărei frontieră comună. 

4. Administraţiunea ungară de cale ferată, va lua toate 
măsurile posibile pentru a înlesni agenţilor români de ori= 
ce categorie, în serviciul permanent în gara frontieră co= 
mună, găsirea de locuinţe folosibile, în vecinătatea gărei 
frontieră citată mai sus. 


Supravegherea şi întrefinerea consfrucfiunilor şi instalafiunilor 
în gara fronfieră. 

Art. 94.— 1. Administraţia de cale feraţă a Statului 

Ungar îşi are obligaţia ca să supravegheze şi să întreţină 


toate construcţiunile şi instalaţiunile din gara Kötegyan. 
49 


www.dacoromanica.ro 


626 


Toate cheltuelile pentru supravegherea feroviară şi pen= 
tru întreţinere, având ca obiect construcţiunile şi insta= 
laţiunile servind exclusiv interesele Administraţiei C.F.R., 
vor fi suportate de această Administraţie. 

Cheltuelile pentru supravegherea ferovidră şi întreţine» 
rea construcţiunilor şi instalaţiunilor folosite în comun, 
vor fi repartizate între cele două Administraţii de cale 
ferată după o cheie ce se va fixa în aranjamentul privitor 
la folosinţa în comun a gării comune. 

2. Întreţinerea şi supravegherea calei şi macazului şi a 
semnalului de intrare, care fac parte din gara Kâtegyan 
şi care se află pe teritoriul român, vor putea fi executate 
de Administraţia ungară. 


Serviciul feroviar din gara frontieră comună. 


Art, 25.—1. Serviciul comun în gara Kătegyan este a= 
sigurat de Administraţia de cale ferată a Statului Ungar. 

Cheltuelile ocazionate prin acest serviciu vor fi repar= 
tizate între cele două Administraţii feroviare după o cheie 
ce va trebui fixată prin aranjamentul special care priveş= 
te folosinţa în comun a gărei Kâtegyan. 

9. Serviciile speciale care interesează numai căile ferate 
române, cum sunt: controlul circulaţiei vehiculelor şi va= 
goanelor, revizia tehnică, serviciul de tranzit de mărfuri 
şi transmiterea ordinelor relative la circulaţia trenurilor 
între Salonta şi Kâtegyan, etc., vor fi efectuate de agen- 
ţii români de cale ferată. 

3. Pe lângă acestea, Administraţia C. F. R. va putea 
delega un reprezentant la gara din Kâtegyan, ajutat în 
caz de trebuinţă, de alţi funcţionari, pentru a susţine in» 
teresele sale cu privire la serviciul de exploatare. 

4. Este stabilit, că Administraţia C. F. R., precum și 
autorităţile vamale şi poliţieneşti ale Regatului Români» 
ei, vor delega în gara Kâtegyan numai personalul _ care 
este absolut necesar pentru îndeplinirea regulată a servi= 
ciilor în chestiune. 


Expedierea frenurilor. 


Art. 26.—1. Trenurile nu vor putea fi expediate mai 


www.dacoromanica.ro 


627 


înainte ca agenţii respectivi ai celor două State să fi ter= 
minat rezizia vamală şi de poliţie, afară de cazul când a= 
ceastă revizie ar urma să fie făcută de agenţii unuia sau 
celuilalt Stat, în cursul călătoriei şi chiar în tren. 

Agenţii vamali sau polițienești ai celor două State sunt 
obligaţi să procedeze la revizie, pe cât posibil, simultan 
şi cu toată iuţeala posibilă pe cât permite apărarea inte= 
reselor încredințate acestor agenţi. 

2. Totuşi, expedițiunea în vamă a mărfurilor comercia= 
le, pe care călătorii le iau cu ei nu va putea servi de 
motiv pentru a întrece durata normală a oprirei trenuri 
lor. Mărfurile care nu vor putea fi vămuite în timpul o= 
prirei trenului, în gara frontieră comună, vor fi reţinute 
la această gară şi vor fi reexpediate numai după ce vor 
fi fost vămuite. 

Limba de serviciu. Indicafiunile birourilor străine. 


Art, 27.—1. Cu privire la limba de serviciu, prescrip» 
ţiile articolului 5, alin. 4, 5 şi 6 sunt valabile și pentru 
gara comună Kötegyan. 

2. Birourile române de frontieră, stabiiite în gara Köa 
tegyan, sunt autorizate a se servi de indicaţiunile lor, a= 
fişate în limba română şi, de asemenea, de stema Rega. 
tului României. Dedesubtul indicaţiunii în limba română 
va putea fi aplicată traducerea în limba ungară. 


Tarife. 

Art, 28.—1. Ambele Administraţii feroviare vor aplica 
propriile lor tarife dela şi până la gara Kâtegyan. 

2. Gara Kâtegyan va fi înscrisă pe tariful local (în in. 
dicatorul kilometric C. F. R.). 

3. Nici una din cele două Administraţii feroviare nu 
va putea stabili taxe tarifare (distanţe kilometrice) dife= 
rite pentru Kâtegyan-loco şi Kâtegyanztranzit. 

4. Veniturile tarifare se încasează de acea Administra= 
ție feroviară după al cărei tarif veniturile respective au 


fost primite. 
Scrisori de frăsură directă. 


Art. 29.—Ambele părţi contractante declară. referitor 


www.dacoromanica.ro 


628 


la cifra 2 a paragrafului 2 din art. 1 din C. I. M., căele 
nu se opun ca pachetele expediate dela o gară situată pe 
teritoriul Regatului României cu destinaţia gara Kâteygan 
sau expediate din această gară pentru o gară din terito= 
riul Regatului României, să fie scutite de aplicarea C. I. 
M., când expeditorul prin alegerea formularului de scri= 
soare de trăsură, cere să fie sub regimul regulamentului 
intern român. 


Proftecfiunea juridică şi asisfenfa în favoarea serviciilor şi 
agenților români. 


Art. 30.—1. Guvernul Ungar va da dispoziţiuni ca a= 
genţii români, cari funcţionează în birourile de frontieră 
stabilite în gara Kâtegyan, să poată exercita în mod liber 
funcțiunile lor, în conformitate cu legile şi regulamentele 
ţării lor. 

Nu se va face nici o opunere la expedierea sumelor 
de bani şi al curierului oficial. Guvernul Ungur garan= 
tează, de asemenea, siguranţa documentelor şi valorilor 
oficiale ale birourilor române indicate mai sus. 

2. In caz de rezistenţă manifestata contra agenţilor români 
întrebuinţaţi în birourile de frontieră din gara Ksâtegyan, 
sau contra dispozițiunilor date de ei, autoritățile ungare 
competente vor trebui să ia măsurile coercitive necesare 
pentru a pune capăt rezistenței şi pentru a asigura libe= 
rul exerciţiu ale funcţionării lor. 

3. Agenţii români întrebuinţaţi în birourile de fronti= 
eră din gara KĶötegyan, precum şi membrii familiei lor lo= 
cuind cu ei, se vor bucura de aceiaşi protecţie legală ca 
şi supuşii ungari. 


Purfarea personalului întrebuințat în gara frontiera comună. 


Art. 31.—1. În scopul de a preveni orice conflict şi de 
a asigura funcţionarea regulată a serviciului, agenţii exea 
cutivi ai celor două părţi vor fi obligaţi să procedeze în 
exercitarea funcţiunilor lor, cu toată urbanitatea necesară 
şi chiar aţunci când nu sunt în serriciu. Agenţii care nu 
vor respecta această obligatiune, vor fi mutaţi la cererea 


www.dacoromanica.ro 


629 


celeilalte părți. Vor fi mutaţi, în cel mai scurt timp posi= 
bil, agenţii români trimişi în gara Kâtegyian, în contra 
cărora vor fi depuse reclamaţiuni de altă natură, şi acea= 
sta va fi la nevoe fără arătare de motive. 

2. Toţi agenţii români întrebuinţați în birourile de fron= 
tieră stabilite în gara Kătegyan, precum şi membrii fami- 
liei lor, locuind cu ei, sunt obligaţi să se conforme legi- 
lor penale, prezcripţiunilor poliţieneşti şi de vamă. 

3. Toţi agenţii români întrebuinţaţi în birourile de fron- 
tieră stabilite în gara Kötegyan, sunt autorizaţi să poarte 
în vecinătatea birourilor, fiind sau nu în serviciu, unifor= 
mele sau insignele lor de serviciu. 


Legifimafia agenților români. Dreptul lor de a frece frontiera. 


Art. 32.—1. Agenţii români întrebuinţaţi în mod per= 
manent în birourile de frontieră stabilite în gara Kâtegyan, 
si acei care vin numai din timp în timp ca să îndeplinea= 
scă serviciul lor conform prezentei convenţiuni, precum şi 
agenţii autorităţilor şi ai serviciciilor superioare însărci= 
naţi să supravegheze unul din aceste servicii de frontieră, 
sunt scutiţi de obligaţia de a avea un paşaport şi de viză 
pentru a trece frontiera în mod liber. În orice caz, aceşti 
agenți vor purta asupra lor o carte de identitate elibe= 
rată de autoritățile lor competente. 

2. Autoritatea de poliţie ungară competentă va elibera a= 
genţilor romîni întrebuinţaţi în birourile de frontieră stabilite 
în gara Kâtegyan, precum şi membrilor familiei lor locuind 
cu ei, legitimaţii care să autorize pe titulari să circule li- 
beri pe teritoriul gărei frontieră comună şi în comuna 
Kâtegyan, să treacă frontiera sau la venire sau la plecare. 


Înferzicere de a înfrebuinfa persoane militare. 


Art. 33.—Membrii forţei armate române sunt clipi 
dela orice întrebuințare pe teritoriul ungar. 


Avanfagii acordate agenfilor români în gara Köfegyan 


Art. 34.—1. Agenţii români se vor putea folosi de bucă= 
ria personalului şi de restaurantul din gara Kâtegyan, în 
acelaşi condițiuni ca şi personalul ungar. 


www.dacoromanica.ro 


630 


2. Agenţii români vor avea, deasemenea, facultatea de 
a aduce din propria lor ţară articole de aprovizionare, de 
încălzit şi de luminat în măsura corespunzătoare nevoilor 
lor, avizând în prealabil vama ungară. 

3. Autoritatea vamală ungară va acorda la prezentarea 
certificatului dat de şeful biroului român respectiv, liber 
import şi export scutit de orice impozit şi taxă: 

a) Tuturor uneltelor şi obiectelor destinate instalaţiilor 
şi serviciului birourilor de frontieră române stabilite în 
gara Kâtegyan : 

b) Obiectelor de menaj aparţinând agenţilor acestor 
birouri. 

c) Oricărui obiect expediat de aceşti agenţi în ţara lor 
cu scopul de a fi reparat, curățat, etc. şi reexpediat în 
urmă la adresa lor; 

d) Uhniformelor şi echipamentului de serviciu ale agen= 
ţilor, primite de aceştia din ţara lor proprie. 


Angajament privind folosirea în comun a gărei K6fegyan. 


Art. 35.— Celelalte modalităţi de detaliu, care nu sunt 
fixate prin această convenţie, vor fi reglementate printr'un 
aranajament ce se va încheia între ambele administraţiuni 
de cale ferată cuprinzând folosinţa în comun a gărei Kö- 
tegyan. 

În acest aranjament se va fixa în special extensiunea 
serviciului comun, importanţa comunităţii, modul de cal= 
cul al proporţionării traficului, rambursurile de vărsat de 
către administraţia de cale ferată română pentru întrebu= 
ințarea în comun a gărei frontieră comună, costul cheltu= 
elilor pentru lucrări executate de căile ferate ale Statului 
ungar în favoarea căilor ferate române, inclusiv suplimen= 
tele aplicate de la caz la caz de administraţia căilor ferate 
Statului ungar. 


Dispozifiuni privitoare la poştă. 


Art. 36.—1. Schimbul reciproc al coletelor poştale va 
avea loc pe cât posibil în gara frontieră comună. 
Acest schimb se va face conform dispoziţiunilor inter= 


www.dacoromanica.ro 


631 


naţionale respective. Cele două administrații de poştă vor 
putea să ia înțelegere asupra detaliilor speciale. 
2. Dispoziţiunile art. 16, 17, 21, 30, 31, 32 şi 34, se a= 


plică în conformitate cu sensul lor, pentru agenții poştali. 


Control vamal şi de polifie. 


Art. 37.—1. Călătorii si bagajele lor, precum şi măr= 
furile tranzitate în gara frontieră comună, sunt supuşi în 
această gară controlului vamal şi polițienesc din partea 
ambelor State. 

2. In gara frontieră comună prescripţiunilor legale, în 
vigoare în fiecare din cele două State vor fi aplicate la 
tratamentul călătorilor, al bagajelor şi mărfurilor, in tim= 
pul trecerii peste frontiere, în aşa mod încât controlul va= 
mal şi polițienesc din partea Statului din care ies să prez 
ceadă controlul vamal şi polițienesc care se efectuează de 
Statul în care intră. 

3. In efectuarea controlului vamal şi al poliţiei în gara 
Kătegyan, agenţii autorităţilor române sunt autorizaţi să 
întocmească toate actele oficiale, menţionate la aliniatul 
(1), în acelaş mod, în aceiaşi măsură şi cu aceleaşi conse» 
cinţe ca şi în Statul lor propriu. 


Jurisdicfia. — Procedura penală de aplicat agenților români. 


Art. 38.—1. Toţi agenţii români întrebuinţaţi în gara 
Kötegyan, şi membrii familiilor lor locuind cu ei, sunt 
supuşi jurisdicţiunii penale ungare, în caz de crimă sau 
delicte comise de ei, pe teritoriul ungar. În ce priveşte 
infracțiunile de serviciu a se vedea art. 16, aliniatul 3). 


2. In cazul în care autorităţile ungare ar trebui, pentru 
represiunea unei crime sau unui delict, să procedeze la 
detenţiunea preventivă a uneia dintre persoanele menţio= 
nate în aliniatul precedent. Administraţia română sub au» 
toritatea căreia se află persoana indicată, va fi imediat 
prevenită şi informată complect aşupra faptelor sau pre» 
zumţiunilor care pot justifica acuzarea. 

3. Procedura de detenţiune va trebui să se facă în aşa 
mod, încât îndeplinirea serviciului să nu sufere şi sigu= 


www.dacoromanica.ro 


632 


ranţa proprietăţii Administraţiei române să nu fie peri= 
clitată. 
Dispozifiuni diverse. 

Art. 39.—lIn ce priveşte ora legală. poliţia şi controlul 
feroviar. orariile de corespondenţă, întrebuințarea instala= 
țiunilor de telegraf şi de telefon, darea de ajutor, condu= 
cerea şi listele nominale ale agenţilor străini, răspunde= 
rea şi obligaţia de despăgubire, asigurarea agenţilor stră= 
ini şi responsabilitatea căilor ferate în caz de moarte sau 
rănire a agenţilor, în fine asistenţa în caz de boală, au 
putere de reglement şi în staţia frontieră comună Kâtegyan, 
dispoziţiunile dela articolele 6, 8, 9, 10, 11, 16, 17, 19, 20 


şi 21 din convenţiunea prezentă. 
ÎIndemnităfi pentru sporirile gărei h6fegyan. 


Art. 40.—1. In cazul când guvernul român ar renunţa 
la folosirea în comum a gării Kötegyan, acesta va fi oblia 
gat să plătească indemnizaţie guvernului ungur pentru 
toate instalările de căi noi, construcţiuni şi clădiri, sau 
pentru alte lucrări de amenajare destinate să satisfacă fie 
nevoilor serviciului în comun, fie nevoilor exclusive ale 
Statului Român, întrucât aceste lucrări de sporire au fost 
executate după încheierea prezentei convenţiuni. Indemni= 
tatea va fi calculată pe o bază de amortisment de 10 ani 
pentru cheltuelile efectuate, fără a se ţine seamă de do= 
bânzi. 

2. Nu va putea fi cerută nici o indemnizaţie pentru 
instalaţiuni şi clădiri existente în gara Kötegyan, în moa 
mentul încheierii convenţiunii prezente. 


CAPITOLUL IV. 
Dispoziţiuni generale. 
Lichidarea creantelor. 


Art. 41.—1. Lichidarea creanţelor datorite conform pre= 
zentei convenţiuni. se va face pe bază de facturi pe care 
Administraţiile şizle vor comunica în fiecare trimestru. 

Rambursarea se va opera în cursul a două luni dela 
data zilei în care s'a primit factura. 


www.dacoromanica.ro 


633 


Indemnizarea de întârziere se va fixa prin aranjamentele 
respective. 

2, Decomptarea creanţelor aferente vagoanelor, transpore 
turilor sau ori căror alte creanţe stipulate sau de stipu= 
lat separat, este reglementată prin aranjamentele speciale 
în vigoare, 

3. Toate contestaţiile la facturile prezentate nu vor pu= 
tea întârzia plata. Debitul şi creditul aferent facturilor 
contestate vor fi trecute în compt la facturile ulterioare. 
Facturile deja regulate, pot da loc la contestaţiuni even= 
tuale. Dreptul de verificare a pieselor anexate la facturi 
şi dreptul de reclamaţiune, sunt rezervate fiecărei Admi= 
nistraţii. 

4. Dreptul de verificare se prescrie după expirarea cea 
lui de al treilea an, socotit dela data zilei de primire a 
facturei de Administraţia debitoare. 

Administraţiile feroviare îşi garantează reciproc plata 
creanţelor datorite de către celelalte oficii care fac servis 
ciu de frontieră şi vor servi de intermediari în ce pri- 
veşte plata. 

5. Cele două Părţi Contractante invită administraţiile 
lor de cale ferată, să se înțeleagă fără întârziere asupra 
lichidării tuturor creanţelor rezultând din traficul feroviar 
reciproc care a fost efectuat anterior punerii în vigoare a 
prezentei convenţiuni. 


Scufirea de dări sau faxe. 


Art, 42.—Este convenit că aranjamentele ce se vor în= 
cheia între ambele administraţiuni de cale cale ferată pe 
baza acestei convenţiuni, vor fi scutite în mod reciproc de 
orice impuneri sau taxe, care sunt prescrise în unul sau 
celălalt Stat, în caz de încheiere şi executare de contracte. 


Reglementarea diferendelor pe cale de arbitraj. 


Art. 43.—1. Orice contestaţie cu privire la interpreta= 
rea sau aplicarea dispoziţiunilor prezentei convenţiuni va 
fi supusă unui Tribunal Arbitral, care va fi în special 
constituit pentru fiecare litigiu ce ar putea surveni între 


www.dacoromanica.ro 


__634 


cele două părţi contractante şi va fi compus din trei mem= 
bri, din care câte unul numit de fiecare Parte Contrac= 
tantă şi cel de al treilea desemnat în comun acord de cele 
două Părţi Contractante, sau în lipsă de acord, de către 
Preşedintele Curţii permanente de Justiţie internaţională 
dela Haga. 

2. Tribunalul arbitral se va constitui în termen maxi= 
mum de o lună dela data notificării litigiului. 

3. Tribunalul, astfel constituit, va pronunţa, în cel mai 
scurt timp, decizia care va avea putere obligatorie. 


Rafificare. 


Art. 44.— Prezenta convenţiune va fi ratificată şi in= 
strumentele de ratificare vor fi schimbate la Budapesta, 
imediat ce se va putea face. 


Intrarea în vigoare.— Denunţarea.— Revizuirea. 


Art. 45.—1. Prezenta convenţiune va intra în vigoare 
după o lună de zile după schimbul ratificărilor. 

2. Negocierile privind încheierea aranjamentelor prevă= 
zute în această convenţiune vor trebui să fie începute i=- 
mediat după semnarea acesteia, afară dacă asemenea aran= 
jamente nu au fost deja încheiate între administraţiile 
respective. 

3. Prezenta convenţiune se încheie pentru o durată ne= 
determinată. Totuşi, fiecare parte contractantă va avea 
facultatea de a o denunța cu un preaviz de un an. În 
caz de denunţare, părţile contractante vor avea grijă ca a= 
ceasta să fie înlocuită, în timp util, prin o nouă conven= 
tiune corespunzătoare exigenţelor traficului mutual şi ser= 
viciului comun. 

4. Părţile Contractante se obligă să intre în tratative la 
cererea uneia din Ele, pentru revizuirea Prezentei Con= 
vențiuni sau numai a unora din părţile sale. 

Făcută la Bucureşti, la 28 Septemvrie 1932. *) 

(Semnătarile) 


*) Convenţia aceasta a fost ratificată de Parlament şi s'a pu= 


blicat în „Monitorul Oficial“ No. 84 din 9 Aprilie 1933. 


www.dacoromanica.ro 


ÎNTREBUINŢAREA DRUMULUI DE APA PE 
FRONTIERA FLUVIALĂ DINTRE POLONIA 
ŞI ROMÂNIA. 


Prevederile Anexei la protocolul final*) al convenției comer= 
ciale din 19 Noembrie 1922 încheiată între cele două State. 


I. Plutirea buştenilor izolaţi pe râurile Pârcălab, Cere 
muşul alb şi Ceremuş va fi interzisă odată cu anul 1999; 
cu începere dela 1 Ianuarie 1922 orice transport de lem= 
ne nu va fi îngăduit decât cu plutele. 

IL. Pentru a uşura transporturile de lemne cu plutele 
şi pentru a regula traficul lor, se va organiza dela 1 Noem- 
brie 1921 cel mai târziu un oficiu fluvial mixt cu denu= 
mirea de „Comisiunea polonozromână sau româno=polonă 
a Ceremuşului“ care va avea, succesiv, reşedinţa, pe timp 
de câte trei ani pe teritoriul polon şi pe teritoriul român. 
Comisiunea îşi va avea la început reşedinţa la Vijniţa. 

HI. Comisiunea se va compune din doui ingineri fores= 
tieri sau ingineri de poduri şi şosele numiţi de fiecare 
din cele două guverne. Ei vor conduce împreună lucră= 
rile Comisiunii şi o vor reprezenta oficial. 


*) Punctul ad. arf. 14 paragr. 1 din protocolul final spune că 
pe parcursurile învecinate ale râurilor Ceremuş şi Nistru care 
fac linia de fruntarie între Polonia şi România, cele două State 
se vor bucura de un drept egal de libertate desăvârşită la plu= 
tărit, navigaţie şi întrebuinţarea drumurilor de balaj, precum şi 
de dreptul de oprire la cele două maluri. Navigaţia şi plutăritul 
pe aceste râuri vor fi supuse, în fiecăre ţară, legislaţiei naţio= 
nale respective. Statele se mai obligă reciproc să recunoască 
validitatea tuturor documentelor, liberate de autorităţile compe= 
tente ale fiecăruia, cum sunt certificatele şi licenţele de lun= 
traşi, de fochişti, de mecanici, de conducători de vase, etc. Pro= 
tocolul trimete la Anexă pentru amănuntele reglementării plu= 
tăritului. 


www.dacoromanica.ro 


636 


Comisiunea va avea sub ordinele sale şefi de plutărit 
stabiliţi în localităţile Gura Putilei, Uscieryki şi Jubloni= 
ţa, câte unul pentru fiecare localitate, cărora li se va a= 
dăuga un număr suficient de controlori de plutărit şi de 
paznici de rezervorii. 

IV. Personalul Comisiunii va fi prevăzut cu acte de le= 
gitimaţie şi va purta insigne vizibile. In exercițiul funca 
țiunilor, personalul se va bucura de o deplină libertate 
de circulaţie pe tot terenul limitrof riveran ambelor părţi. 

V. Atribuţiunile şi funcțiunile Comisiunii sunt urmă= 
toarele: 

1. Să inventarieze toate construcţiile de plutărit exis= 
tente, precum stăvilarele, rezervoriile, lucrările pentru a= 
părarea malurilor, etc, care se găsesc dealungul râului 
Pârcălab şi Ceremuşul alb până la Uscieryki inclusiv; să 
administreze lucrările menţionate şi să constate preten= 
tiile eventuale ale proprietarilor lor. 

Pentru luarea în primire a ziselor lucrări, vor fi invi= 
tate autorităţile administrative ale districtelor Kosov şi 
Vijniţa, precum şi direcţiunea regională a domeniilor fo= 
restiere din Lwow şi alte persoane cunoscute ca interesate. 

2. Licbidarea pretențiilor concesionarului principal actual 
faţă de alţi posesori de licenţe de plutărit şi vice-versa, 
decurgând din ultima concesie decretată de ministerul a= 
gricultuzii din Viena din 10 Februarie 1914 No. 9654/913, 
concesie pe care cele două părţi contractante au admis=o 
ca valabilă până la sfârşitul anului 1921. 

3. Administrarea şi regulamentarea serviciului de plu= 
tărit pe tot parcursul râurilor Pârcălab, Ceremuşul alb şi 
Ceremuş, până la îmbucătura sa cu Prutul şi anume: 

a) Întreţinerea stăvilarului pe râul Pârcălab (Rudolfs= 
klause) necesar plutăritului ; 

b) Instalarea şi întreţinerea lucrărilor pentru plutărit şi 
pentru apărarea malurilor între rezervorul din Rudolf şi 
Vijniţa-Kuty ; 

c) Curăţirea canalului de plutărit până la Vijniţa=Kuty. 
întreţinerea potecelor pentru serviciul de plutărit, insta= 
area comunicaţiilor telefonice necesare, etc. ; 


www.dacoromanica.ro 


637 


d) Constatarea şi prețuirea pagubelor eventuale rezul= 
tând din plutărit după cererea păgubiţilor; 

e) Primirea cererilor de licenţe de plutărit, concesiona= 
rea de licenţe pentru viitorul anotimp de plutărit de eli= 
berat faţă cu cantităţile de lemne gata pregătite spre a= 
cest sfârşit şi despra care trebue să se facă, înainte, un 
tablou de către fierare proprietar de păduri, şi fixarea nu= 


mărului de plute şi a ordinei în care se vor face trans= 
porturile lor; 


f) Să vegheze ca să fie prevăzut capătul gros al fiecă= 
rei bucăţi de lemn transportat, înainte de a părăsi depo= 
zitul, cu o marcă făcută în ulei, marcă neagră pe teritoriul 
român, roşie pe teritoriul polon; 

g) Să intervină în opririle forțate ale plutelor şi la caz 
de nevoe, când e apa mare, pentru ca să ajute pe pro= 
priotarii de plute să-şi recapete stocurile luate de apă; 


4. Sä întocmească bugetul anual al lefurilor personalu= 
lui Comisiunii, să întocmească lista cheltuelilor rezultând 
din lucrările de făcut în interesul plutăritului. şi în sfâr= 
şit, să prepare încheerca anuală a socotelilor. Bugetul şi 
tabloul socotelilor trebuesc să fie primite de autoritatea 
respectivă de supraveghere prevăzută la art. VI, de comun 
acord cu autoritatea respectivă a celuilalt Stat. 


5. Pentru acoperirea cheltuelilor bugetare, Comisiunea 
va fita taxe pe metrul cub şi kilometru cara vor fi pera 
cepute înainte de începerea plulăritului. 

Pentru prima campanie 1922 această taxă va fi fixată 
la opt bani româneşti pe metrul cub şi kilometru. 

6. Toate veniturile şi toate cheltuelile trebuesc să fie’ 
înregistrate în ordinea prevăzută. 

In timpul funcţionirii Comisiunii la Vijniţa, facturile şi 
conturile lrebuesc să fie redactate în monetă română, şi 
în timpul funcţionării Comisiunii la Kuty în monetă poz 
lonă. Bugetul va fi alcătuit în maneta țării în care func= 
ţionează Comisiunea şi taxele vor fi percepute în moneta 
respectivă. 


7. Să stabilească dispoziţiunile generale ale plutăritului 


www.dacoromanica.ro 


638 


până la îmbucătura cu Prutul şi să redacteze instrucţiu= 
nile pentru personalul de supraveghere. 


3. Pentru ca plutăritul pe linia fruntarie să nu fie de= 
loc stânjenit prin circulaţia plutelor pe confluenţii proprii 
plutirii a Ceremuşului, pe teritoriile române şi polare, 
comisarii vor avea dreptul să reguleze manipularea stăvi= 
larelor pe confluenţii Ceremuşului şi să ia dispoziţiuni 
obligatorii. 

Este vorba de râurile Sărate, Jalovicioara Lopăşna şi 
Putila pe teritoriul român şi Hranitny» Probina şi Cere- 
muşul negru, ca toţi confluenţii săi, pe teritoriul polon. 

Dreptul de a acorda concesiuni de plutărit pe afluenţi 
este rezervat, după principiul teritorial, autorităţilor com= 
petente polone sau române. Totuşi, aceste autorităţi sunt 
ţinute să invite Comisiunea să-şi spună părerea în aceas= 
tă privinţă şi să ia hotărârea lor de acord cu ea. 


În afară de aceasta, orice comisar fluvial este obligat 
să reprezinte interesele Statului său în timpul tratative: 
lor privitoare la proectul tuturor lucrărilor fluviale şi de 
apărarea malurilor pe întreg parcursul Ceremuşului, până 
la îmbucătura lui cu Prutul. 

VI. Supravegherea de funcţionare a Comisiunii în tim= 
pul activităţii sale pe teritoriul român se află în mâinile 
autorităţilor competente : în timpul activităţii sale pe te» 
ritoriul polon în mâinele autorităţii administrative compe= 
tente de adoua instanţă. Autoritatea de supraveghere a 
unuia din cele două State va informa autoritatea de su= 
praveghere a celuilalt Stat asupra activităţii sale şi asu= 
pra dispoziţiunilor pe care leza luat în această privinţă, 
În caz de inspecţie a Comisiunii, autoritatea respectivă 
celui de al douilea Stat va fi invitată să participe. Rezul= 
tatele inspecţiunilor vor fi comunicate autorităţii respec" 
tive a celui de al doilea Stat. 

In caz de neînțelegere între cei doi comisari, autori= 
tăţile competente ale celor două State mai sus menţiona= 
te vor decide de comun acord punctele litigioase în ter= 
menul ce se va fixa. 


www.dacoromanica.ro 


639 


tărârilor Comisiunii vor fi rezolvate de autoritatea com= 
petentă a ţării reclamantului, fie de autoritatea română 
chemată să aplice legile apelor şi pădurilor, fie de auto= 
ritatea administrativă de adoua instanţă polonă (palatinat). 
totuşi nu fără să fie chibzuit mai înainte cu autoritatea 
corespunzătoare a celuilalt Stat. 

În aceste cazuri, nu se va întrebuința calea diplomatică 
obişnuită în relaţiunile internaţionale. 

Reclamaţiile trebuesc să fie depuse la Cnmisiune în 
cele 14 zile după promulgarea deciziunii sau dispoziţiua 
nii luată, si supusă deciziunii autorităţii respective în ce= 
le 14 zile următoare. 

Deciziunea acestei autorităţi superioare este definitivă. 

VIII. Până în momentul când Comisiunea va începe să 
funcţioneze, supravegherea oficială a plutăritului pe linia 
de fruntarie, precum şi aplicarea legei forestiere austriace 
dela 9 Decembrie 1852 „R. G. B.**) No. 250 încă în vi= 
goare în regiunea vecină fruntariei şi a legilor apelor, se 
vor exercita de comun acord de autorităţile administrati= 
ve ale districtelor Kosow şi Vijniţa. 

In cazul când aceste autorităţi nu vor putea cădea de 
acord, autorităţile superioare respective ale celor două 
State, prevăzute la art. VI sunt acelea care vor decide în 
mod definitiv de comun acord. 

IX. Regulamentul de aplicare va fi întocmit după o în= 
ţelegere comună între cele două State. 

X. Fiecare din cele două guverne poate dizolva Comi= 
siunea înştiinţând cu şease luni înainte cellalt guvern. 
In acest caz bunurile Comisiunii se vor împărţi între ce= 


le două State. 


*) „Reichsgesetzblatt“. 


www.dacoromanica.ro 


CONVENŢIA DE CALE FERATĂ INTRE 
U.R.S.S. ŞI ROMÂNIA PENTRU STABILIREA 
TRAFICULUI DIRECT PRIN GĂRILE 
TIRASPOL ŞI TIGHINA. 


(Moscova, 8 Februarie 1935). 


Art. 1.— Traficul feroviar între căile ferate sovietice şi 
române va fi stabilit conform dispoziţiunilor acestei con= 
venţiuni. 

Art. 2.— Traficul direct feroviar între căile ferate sovi= 
etice şi române se deschide prin gările Tiraspol şi Tighi= 
na pentru transportul călătorilor, bagajelor, mesageriilor 
şi mărfurilor el este numit „trafic direct sovietic=român“. 

Punctul de joncțiune al reţelelor de cale ferată sovie= 
tică şi română se află în axul pilei fluviale din dreapta a 
podului peste Nistru. 

Art. 3.— Gările Tiranspol şi Tighina trebuesc să fie 
înzestrate în aşa fel încât să asigure pe deplin şi în ori= 
ce timp transportul călătorilor şi mărfurilor în raport cu 
volumul traficului. 

În aceste gări, se vor face, în afară de serviciul de 
cale ferată, şi toate celelalte operaţiuni auxiliare. 

Art. 4.— Transportul mărfurilor în acest trafic se va 
face pe cât va fi cu putinţă fără transbordare, prin schim= 
barea osiilor vagoanelor, cu excepţia cazurilor prevăzute 
în tarif. 

Caile ferate sovietice vor echipa, pe socoteala lor, gara 
Tiraspol cu instalaţiile necesare pentru schimbarea csiilor. 

În această privinţă părţile contractante vor încheia o 
convenţie privitor la utilizarea reciprocă a vagoanelor de 
marfă. 


www.dacoromanica.ro 


64 


Arf. 5.— Inventarul de serviciu, materialele şi piesele 
de schimb de orice fel, necesare pe drum, şi care fac 
parte din materialul rulant al uneia din căile ferate, pre= 
cum şi piesele de schimb şi materialele de orice fel tri= 
mise pentru repararea materialului rulant aparținând că= 
iei ferate care expediază aceste piese, când această rez 
paraţie are loc pe liniile celeilalte părţi, sunt transportate 
gratuit şi fără a se percepe vre=0 taxă. 

Art. 6.— Ca drept contractual pentru traficul de măr- 
furi, sunt adoptate documentele următoare: Convenţia 
Internaţională privind transportul de mărfuri pe cale fe= 
vată (C.L.M.) din 23 Oct. 1994, cu derogările ce vor fi a= 
doptate de către părţi, precum şi dispoziţiile complimen= 
tare ale Comitetului Internaţional de transport, care vor 
fi acceptate de către părți. 

Transportul călătorilor, bagajelor şi mesageriilor se va 
face pe baza regulamentelor şi tarifelor corespunzătoare. 

rf. 7.— Pentru trafcurile mai sus arătate se vor pu= 
blica : 

a) Tarifele pentru transportul călătorilor, bagajelor, me= 
sageriilor şi mărfurilor în traficul direct sovieticsromân ; 

b) Instrucţiile privind aplicarea tarifelor ; 

c) Convenţia locală privind operaţiunile de transmitere; şi 

d) Regulamentele pentru deconturile mutuale. 

Arf. 8.— De asemenea, se vor întocmi instrucţiunile 
următoare : 

a) Dispoziţiuni privitoare la reclamaţiile asupra preţu= 
rilor de transport ; 

b) Regulamentul privitor la mărfurile rătăcite ; 

c) Regulamentul privind normele de urmat atunci când 
preţul de transport este perceput în minus; 

d) Dispoziţiuni privind tratarea reclamaţiilor pentru da= 
une interese; 

e) Regulamentul privind restituirile la traficul de călă= 
tori, bagaje şi mesagerii. 

Art. 9.— Preturile de transport şi celelalte taxe sunt cals 
culate de fiecare din părţile contractante pentru parcursul 
propriu, după tarifele sale interioare sau după tarifele 


4i 
www.dacoromanica.ro 


642 


speciale stabilite pentru acest trafic, care nu trebuesc, 
totuşi, să întreacă taxele tarifare din traficul interior. 

Majoritatea prețurilor de transport sau introducerea de 
dispoziţiuni făcând mai grele condiţiunile de transport 
ale mărfurilor, se vor stabili în conferinţe şi vor intra în 
vigoare la data fixată în aceste conferinţe. 

Arf. 10.— Transmiterea călătorilor, bagajelor, mesageri» 
ilor şi mărfurilor în gările Tiraspol şi Tighina se efectua 
ează pe baza convenţiunei locale cuprinzând operaţiile de 
transmitere prevăzute în art. 7 punctul c. 

Această conventiune locală va cuprinde instrucţiunile 
privitoare la : 

a) Transmiterea călătorilor, bagajelor, mesageriilor şi 
mărfurilor. 

b) Transmiterea vagoanelor şi rechizitelor încărcăturei ; 

c) Defectarea şi repararea materialului rulant; 

d) Intreţinerea căiei între gările Tiraspol şi Tighina, 
precum şi instalaţiunile acestor gări; 

e) Întreţinerea şi folosirea instalaţiilor telegrafice şi te= 
lefonice afectate acestui trafic; 

f) Semnalizarea ; 

g) Circulaţia trenurilor şi locomotivelor; 

b) Intreruperea traficului; 

i) Regula de urmat în cazuri de accidente şi trenuri 
de ajutor; 

j) Trecerea agenţilor de cale ferată şi poştă între gările 
Tiraspol şi Lighina ; 

k) Drepturile şi datoriile agenţilor de cale ferată şi poz 
ştă în gările Tiraspol şi Tighina, precum şi condiţiunile 
de staţionare în aceste gări; 

D Responsabilitatea pentru accidente, pagube, etc. ; 

m) Corespondenţa de serviciu; 

n) Plăţile şi modul de decomptare rezultând din aceste 
instrucţiuni. 

Toate celelalte chestiuni, neprevăzute în enumerarea de 
mai sus, vor fi tratate de comun acord de către părţile 
contractante. 


ıt. 11.— Fiecare Administraţie a căilor ferate contrac= 


www.dacoromanica.ro 


643 


tante are dreptul de a trimite în slaţia celeilalte părți, a- 
genfi în numărul strict necesar pentru a efectua opera= 
țiunile de transmitere. 

Personalul fiecărei părţi, în timpul sarviciului în staţia 
limitrofă, este supus organelor feroviare locale, ale căror 
ordine de serviciu trebue să le execute ; în ceiace priveşte 
disciplina, asigurările şi dispoziţiile administrative, acest 
personal depinde numai de administraţia sa proprie. 

Art. 12.— Restabilirea şi întreţinerea podului peste Ni. 
stru fac obiectul unei convenţiuni speciale. 

Arf. 13.—Folosirea telegrafului şi telefonului de cale fe= 
rată pentu nevoile serviciului, precum şi transportul co= 
respondenţei şi imprimatelor de serviciu se fac în mod 
gratuit. 

Arf. 14.— Tarifele, instrucţiile şi convențiile specificate 
în art. 7 vor fixa în detaliu limba ce se va întrebuința în 
toate relaţiile dintre cele două părţi contractante. 

Arf. 15.—Transporţul gratuit, pentru nevoile serviciului. 
al agenţilor de cale ferată participând la acest trafic, prez 
cum şi al agenţilor poştali, este acordat conform convenției 
speciale încheiată între cele două căi ferate. 

Arf. 16.—Ora oficială va fi aceia a Europei Orientale, 

Amănuntele de aplicare ale acestei ore se vor stabili în 
convenţia locală. 

Arf. 17.—Cele două Administraţiuni vor fixa în comun 
orariile trenurilor în gările Tiraspol şi Tighina, ţinând sea= 
mă, de asemenea, de cerinţele celorlalte servicii şi de in= 
teresele publicului. 

Arf. 18.—Responsabilitatea pentru pagubele şi accidente- 
le întâmplate în traficul dintre gările Tiraspol şi Tighina, 
precum şi a celor petrecute în aceste gări, va fi stabilită 
după legile şi regulamentele în vigoare în locul unde s'a 
produs paguba sau accidentul—cu excepţia responsabilităţi 
pentru pagubele prevăzute în contractul de transport. 

Responsabilitatea pentru pagubele şi accidentele cauzate 
de personal în serviciu, în traficul dintre gările Tiraspol 
şi Tighina, precum şi în aceste gări, cade în sarcina Ad- 
ministrației căreia aparţine personalul vinovat. Dacă una 


www.dacoromanica.ro 


644 


din Administraţii va fi întrebuințat personalul celeilalte 
Administraţii, ea este responsabilă pentru greşelile acesteia. 
Dacă pagubele şi accidentele sunt cauzate de agenţii ambe= 
lor părţi sau dacă nu se poate indentifica personalul cul= 
pabil, cele două Administraţii vor suporta pagubele pe 
jumătate. 

Responsabilitatea accidentelor datorite relei întreţineri a 
staţiilor, liniilor, locomotivelor şi automotoareler, în timpul 
mersului. cade în sarcina Administraţiei de care depinde. 

Responsabilitatea accidentelor datorite relei stări a va= 
goaneler sau a oricărui alt material rulant, care nu a fost 
specificat în aliniatul precedent, cade în sarcina Adminis= 
traţiei care a primit cea din urmă vagonul sau vehiculul, 
găsindu=l bun din punct de vedere tehnic sau comercial. 

In relaţiile dintre cele două Administraţii feroviare, drepe 
tul de recurs va fi regulat printr'un aranjament special. 

Art. 19.—Pentru tratarea chestiunilor privind traficul 
direct sovieticsromân se vor întruni conferinte. 

Conferinţele regulute nu se vor convoca de cât odată 
la doui ani. 

In afară de conferințele regulate, pot să fie convocate 
conferinţe extra ordinare sau comisiuni. 

Pentru chestiunile tarifare şi tehnice se vor dresa pro= 
cese-verbale separate. 

Uneori şi de comun acord, conferințele privind chesti= 
unile tebnice şi tarifare pot să fie convocate separat. 

Locul şi dala conferinţelor regulate se vor fixa în confe»= 
rinţele precedente. 

Arf. 20.—Fiecare din Administraţiile de cale ferată para 
ticipante va avea alternativ în conferință geranţa traficului. 

Administraţia gerantă are prezidenţia conferinţei. 

Chestiunile sunt supuse examinării conferinţei în urma 
propunerii Comisariatului Poporului de căi de comuni= 
cații al U. R. S. S., şi adresate Direcţiunei generale a căi= 
lor ferate române, sau în urma propunerei Direcţiunei 
generale a căilor ferate române şi adresate Comisariatului 
Poporului de căi de comunicaţii U. R. S. S. 

Propunerile trebuesc să fie clar expuse şi cu indicarea 


www.dacoromanica.ro 


_ 645 
motivelor care au determinat să fie supuse examinărei 
conferinței. 

Propunerile privind chestiunile ce se supun examinărei 
conferinţei, trebuesc să fie comunicate cel mai târziu cu 
şease săptămâni înainte de deschiderea conferinței. 

Administraţia garantă pregăteşte ordinea de zi a cona 
ferinţei pe baza propunerilor ce le are la dispoziția sa şi 
o trimite celeilalte părţi cel mai târziu cu o lună înainte 
de deschiderea conferinţei. 

Propunerile nesosite în timpul util nu sunt supuse ez 
xaminărei conferinţei, de cât numai dacă urgenţa lor este 
unanim recunoscută. 

Deciziunile conferințelor intră în vigoare după ratificaz 
rea lor de către autorităţile competente. 

Dacă, în interval de două luni dela data expedierei pro= 
cesului=verbal al conferinţei de către Administraţia ga= 
rantă, aceasta din urmă nu primeşte obiecţiuni, deciziu= 
nile conferinței sunt considerate ca ratificate. 

Procesele verbale ale conferinţelor sunt redactate în 
limba franceză. 

Art, 21— Prezenta convenţiune este redactată şi sem= 
nată în limba rusă şi română, cu o traducere în limba 
franceză, ca text martor. 

rt. 22— Prezenta convenţiune trebueşte ratificată de 
către autorităţile competente şi intră în vigoare la două 
luni după ratificare. 

Art. 23— Orice modificări ale prezentei convenţiuni se 
vor face în conferințele menţionate în articolul 19 şi vor 
fi ratificate în acelaşi fel ca şi convenţia însăşi (articolul 22). 

Art. 24— Convenţiunea este încheiată pentru o durată 
nelimitată. 

Partea care doreşte să o denunțe, trebue să informeze 
cealaltă parte cu şase luni înainte. 

Incheiată la Moscova în 8 Februarie 1935. *) 

(Semnăturile) 


*) De notat că această convenție s'a încheiat fără obişnuitul 
preambul prin care contractanţii îşi spun reciproc ceva. Cum 


www.dacoromanica.ro 


RĂSPUNSUL ANGLIEI LA ÎNTREBAREA 
FRANŢEI ÎN PRIVINŢA LIMITELOR DE 
APLICARE A SANCŢIUNILOR DIN 
PACTUL S. N. 


(26 Septembrie 1935 *) 


EXCELENŢĂ, 


Prin întrebarea pe care aţi avut bunăvoința s'o adresaţ 
lui Sir Robert Vansittart, în ziua de 10 Septembrie, aţi 
arătat dorinţa guvernului dv. în legătură cu actualul con= 
flict dintre Italia şi Abisinia, de a cunoaşte până la ce li= 
mite poate fi în viitor asigurat, despre aplicarea imediată 
şi efectivă a tuturor sancţiunilor prevăzute în art. 16 din 
pact, de către ţara noastră, în caz de violare a pactului 
S. N. şi de recurs la forţă în Europa; şi v'aţi referit în 
deosebi la cazul recursului la forţă în Europa din partea 
unui anume Stat european, indiferent dacă acel Siat ar 


fi sau nu Membru al S. N. 


vecinii de peste Nistru n'au aderat încă la diferitele convenţii 
internaţionale de transit feroviar, actul d'ntre România şi U. 
R. R. S. reprodus aci a fost însoţit de o serie de aranjamente 
privind folosinţa reciprocă a materialului rulant, precum şi de 
un acord în privinţa podului reconstruit peste Nistru, şi acelea, 
însă, fără preambul introductiv. 

*) Isbucnind confictul italo=abisinian şi punându-se în mişe 
care mecanismnl sancţiunilor din pactul S N. impotriva acre» 
sorului, cu sprijinul hotărât al Angliei, precum se ştie, guver= 
nul francez a dorit si afle până unde va fi dispus să meargă 
guvernul britanic în sprijinirea pactului dacă s'ar ivi şi alte 
cazuri de aplicarea art. 16 din pact. Cum întrebarea dela Paris 
viza special eventualitatea agresiunei sau altă violare a tratate= 
lor de pace din partea unui anumit Stat (Germania), răspun= 
sul dela Londra semnat de Sir Samuel Hoare, ministrul de 
afaceri streine britanic, a precizat limitele de aplicare, făcând 


www.dacoromanica.ro 


647 


Ca răspuns, am onoarea să vă atrag atenţia asupra cu= 
vintelor pe care lezam rostit în cursul cuvântării mele la 
Adunarea S. N. din Geneva, în ziua de 11 Septembrie. 

Am declarat, atunci, că guvernul Majestății Saleal Re- 
gatului unit va fi cel dintăi gata să-şi îndeplinească, în 
măsura puterilor sale, obligaţiile pe care i-le impune pac= 
tul; şi am adăugat că ideile concretizate în pact şi în mod 
deosebit năzuinţa de a înstăpâni domnia dreptului în a= 
facerile internaţionale, a deşteptat cu sporită putere în 
caracterul naţional britanic s(orţarea de idealism, iar a= 
ceasta a devenit, cu adevărat, o parte din conştiinţa na= 
ţională. 

Precum îşi va aminti Excelenţa Voastră, am prins, după 
aceea, prilejul, în cursul cuvântării mele la Geneva, să 
desaprob orice pretenţie că atitudinea guvernului Majes= 
tăţii Sale a fost cu nesdruncinată credinţă faţă de S. N. 
şi de tot ce înseamnă ea, şi am atras atenţia asupra fap= 
tului că recentul răspuns al opiniei publice din ţara a= 
ceasta a aratat cât de mult sprijină națiunea guvernul în= 
tru acceptarea deplină a obligaţiilor de Membru al S. N. 
care a fost, deseori, proclamată tonicul politicii sale ex= 
terne. 


Am adăugat că a susţine sau a insinua că această po= 
litică este particulară conflictului italo=abisinian, pentru 
anumite motive, ar însemna o totală lipsă de înţelegere. 
În realitate, nimic n'ar fi mai departe de adevăr ca aceasta. 

Am spus, şi am salutat în mod sincer împrejurarea ca 
să repet cu deplină răspundere, că poporul din ţara a= 
ceasta a dovedit devotamentul lui faţă de principiile So= 
cietăţii şi nu pentru vre-o manifestare deosebită a aces= 
teia. Orice altă părere ar însemna, în acelaş timp, o des= 
considerare a bunei credinţe britanice şi o imputare con= 
tra sincerității britanice. 


şi distincţiunile cu rezervele corespunzătoare. DI. R. Vansittart 
este permanentul subsecretar de stat la afacerile streine ale 
imperiului britanic, personaj oficial în afară de fluctuațiile po- 
liticii de partid. Rândul cursive a fost subliniat şi în textul o= 
riginal. 


www.dacoromanica.ro 


648 


În conformitate cu obligaţiunile ei precise şi categorice, 
am declarat şi am repetat că Societatea există şi că tara 
aceasta stă alături de ea, pentru respectul colectiv al pace 
tului în întregimea lui, şi în chip special pentru o rezisfen= 
fă hotărâtă şi colectivă la orice acte de agresiune neprovocată. 


Am să atrag în chip deosebit atenţiunea Excelenței 
Voastre asupra celei din urmă fraze. Imi închipuesc că 
se va admite, în genere, că nici un Membru al Societăţii 
nu poate să=şi stabilească politica înainte de orice caz 
special în stare săzi pună acea politică în valoare cu mai 
multă claritate şi hotărâre decât aceste vorbe. 


Excelenţa Voastră o să observe că am vorbit, aşa pre= 
cum scriu acum, despre toate actele de agresiune nepro= 
vocată. Fiecare cuvânt din fraza aceasta trebue să aibă 
valoarea lui întreagă. 


În acelaş timp, este vădit că procedura art. 16 din pact, 
care se potriveşte în cazul unui act pozitiv de agresiune 
neprovocată, devine neaplicabilă în cazul negativ de uba= 
tere dela îndeplinirea termenilor unui tratat. 


Osebii de aceasta, în cazul de recurs la forţă, este lim= 
pede că pót fi grade de vinovăţie şi grade de agresiune, şi 
că, prin urmare, în cazurile când se aplică articolul 16, 
natura acțiunii potrivite de intreprins poate varia după 
împrejurările fiecărui caz în parte. 

Guvernul dv. pe cât ştiu, recunoaşte aceste deosebiri. 
Şi tot așa cu privire la obligaţiunile din tratat, este ni= 
merit să amintesc, aşa precum am şi spus=o la Geneva, 
că elasticitatea e o parte din siguranţă şi că fiecare Mem= 
bru al Societăţii trebue să recunoască, precum o recu= 
noaşte însuşi pactul, că lumea nu este statică. 


Dacă s'ar pretinde că această declaraţiune de sprijin 
faţă de principiile pactului, cuprinsă în recenta mea cun 
vântare dela Geneva, şi repetată prin nota de faţă, în- 
seamnă numai politica guvernului de astăzi al Majestății 
Sale, şi nu în chip neapărat şi aceea a urmaşilor la con= 
ducere, pot să declur că întrucât vorbele mele, la Geneva 
au fost în fapt rostite în numele guvernului actual al a= 


www.dacoromanica.ro 


__649 


<estei ţări, acele vorbe au fost rostite şi cu spijinul şi a= 
probarea majorităţii covârşitoare a acestei ţări. 

Cum am expus la (Geneva, şi de atunci a devenit tot 
mai vădit, atitudinea opiniei publice în cele din urmă 
săptămâni, a dovedit, în chip lămurit, faptul că ea este 
mişcată nu de simţăminte schimbătoare şi nesigure, ci e 
n acord cu un principiu de conduită internaţională la 
care va ține cu hotărâre atât timp cât Societatea va ră= 
mâne un corp efectiv. 

Guvernul Majestății Sale socoteşte că un organim care 
în opinia acestei naţiuni, înseamnă unica şi singura spez 
ranţă reală de prevenire a dezastrelor nebuneşti din trecut 
şi de asigurare a păcii lumei prin siguranţa colectivă, în 
viitor, nu va fi făcut cu uşurinţă neputincios prin el în= 
suşi prin lipsa de credinţă în el şi refuzul de acţiune e= 
fectivă în numele lui şi a idealurilor lui. Dar această crez 
dinţă şi această acţiune trebue să fie colective, ca şi si= 
guranţa. 

Chestiunea este atât de însemnată încât trebue ca în= 
cheere să citez încă odată vorbele mele dela (Geneva. 
„Dacă riscurile pentru pace urmează să fie înfruntate, ele 
trebue să fie înfruntate de toţi“. Atât timp cât Societatea 
se va păstra singură prin propiul ei exemplu, acest guvern 
şi această naţiune se vor strădui pentru deplinele ei prina 
cipii“. 

Am onoarea să fiu, cu cea mai înaltă consideraţie, al 
Excelenței Voastre plecat servitor *). 


(ss) SAMUEL HOARE 


— 


*) Formula de încheere a protocolului britanic către un mi» 
nistru strein, chiar când isse adresează un ministru englez. 


www.dacoromanica.ro 


CUM SE INCHEE TRATATELE SAU 
CONVENŢIUNILE ROMANIEI. 


Sfârşitul răsboiului şi încheerea păcii a impus măsuri 
speciale în legătură cu executarea tratatelor de pace şi a 
convenţiunilor anexe. De aceia, un decret regal din 23 
Decembrie 1919, publicat în „Monitorul Oficial“ la 3 Ia. 
nuarie 1920, a instituit, pe lângă preşidenţia consiliului 
de miniştri şi ministerul afacerilor streine, o comisie spea 
cială care avea să ia toate măsurile necesare pentru adus 
cerea la îndeplinire a tratatelor de pace şi a convenţiuni= 
lor anexe, încheiate, până atunci sau care urmau să se 
mai închee, în legătură cu lucrările conferinţei de pace 
dela Paris. 

Comisia s'a format dintrun preşedinte şi mai mulţi 
membri, numiţi prin decret regal de ministerul afacerilor 
streine, având ca membri de drept pe preşedintele co= 
misiei centrale de despăgubiri din ministerul finanţeler 
pentru afacerile privitoare la reparaţiunile de război, pe 
secretarul general dela externe, cum şi persoanele desem= 
nate în delegaţia română la conferinţa de pace. 

În atribuţiile comisiei s'au trecut dela început toate lus 
crările centralizate şi coordonate privitoare la executarea 
tratatelor de pace, şi în plus îndreptăţirea să propună gu= 
vernului toate măsurile de ordin legislativ, administrativ 
sau judecătoresc, dictate de împrejurări, cum şi să=şi dea 
avizul în privinţa tuturor măsurilor ce sar fi luat în a= 
celeaşi materii. 

Osebit de aceste atribuții, lucrările comisiei centrale de 
despăgubiri din ministerul finanţelor, ale direcţiunii re= 
facerii din ministerul industriei şi comerţului, cât şi ale 


www.dacoromanica.ro 


65. 


altor direcțiuni sau servicii în legătură cu executarea tra= 
tatelor şi cu lucrările comisiei de reparaţiuni dela Paris, 
au fost puse sub directivele unitare ale comisiei speciale 
pentru executarea tratatelor. De asemeni; lucrările dele= 
gațiunii române la Paris au fost puse tot la dispoziţia a= 
cestei comisii. 

Decretul mai prevedea, pentru alcătuirea personalului 
necesar al comisiei speciale, delaşarea din diferitele minis= 
tere şi pe temeiul legii din 9 Ianuarie 1917, care autoriza 
delegarea Funcţionarilor dintr'o funcţiune într'alta chiar 
inamovibilă. se admitea, în sfârşit chiar numirea de pera 
sonal nou. 

Printr'un alt decret regal din 11 Aprilie 1999, comisia 
pentru executarea tratatelor a fost trecută ca o direcţiune 
specială în ministerul afacerilor streine, centralizândue-se 
tot acolo şi serviciile de restituţiuni în natură ce funca 
ționau la Wiesbaden, Viena, Budapesta, Sofia şi Constan= 
tinopole. precum şi oficiul central de restituțiuni. În a= 
celaşi timp, decretul din 1922 trecea la ministerul finanţe= 
lor tot ce privea: a) executarea clauzelor cu caracter fia 
nanciar şi economic din tratatele de pace şi din conven= 
țiunile anexe; b) lichidarea bunurilor inamice cu secheştrii 
puşi de ministerul justiţiei şi c) comunicările de prăz 
maritime dela ministerul comunicațiilor. 

Cu această ocazie, sa înființat la ministerul afacerilor 
streine un consiliu consultativ din 9 membrii, dintre cari 
4 trebuiau să fie jurişti, iar 5 urmau să fie delegaţi ai 
ministerelor de externe, finanţe, industrie, comunicaţii şi 
răsboi. 

Vom nota că legea din 19 Iulie 1921, a lui Take Ionescu. 
pentru reorganizarea ministerului de afaceri streine, a 
păstrat prevederea din textele anterioare ale legei organice 
reşpective prin care se spunea „categoric în art. 2: „Mi= 
nisterul de afaceri streine are in atribuţiunile sale exclu= 
sive: negocierea şi interpretarea tratatelor şi convențiuni= 
lor de orice natură cu Statele streine, precum şi rapor= 
turile României cu celelalte State“. 


Un decret regal din 26 Ianuarie 1998 a înfiinţat Con- 


www.dacoromanica.ro 


652 


siliul superior diplomatic al României pe lângă ministerul 
afacerilor streine, alcătuit dintrun preşedinte şi patru 
membri. 

La 6 Mai 1929 administraţia centrală a ministerului de 
afaceri streine a fost reorganizat printr'un nou decret re= 
gal, care desvolta şi preciza atribuţiunile Consiliului sua 
perior diplomatic, organizând Consiliul juridic din 4—6 
membri şi direcţia economică din 3—5 membri pentru ace 
tivitatea sporită a departamentului în legătură cu actele 
raporturilor internaţionale ale ţării. Legea pentru organi= 
zaea ministerelor din 2 August 1929 n'a făcut, în privinţa 
ministerului afacerilor streine, decât să încadreze preve= 
derile decretului din primăvara aceluiaşi an pentru reor= 
ganizare. 

In sfârşit, un jurnal al consiliului de miniştri din 12 
Iunie 1930, a stabilit în chip amănunţit regulile privitoare 
la negocierea tratatelor sau convenţiunilor României cu 
strinătatea, în urma gravei greşeli care se săvârşise, cu 
prilejul convenției comerciale cu Italia,—când s'a acordat, 
prin textul semnat de delegaţii noştri, reciprocitatea unui 
drept de stabilire între supuşii celor două State, cu nes 
socotirea prevederilor exprese contrarii din Constituţia 
României. 

lată textul din urmă privitor la negocierea tratatelor 


sau convenţiunilor României : 


JURNALUL CONSILIULUI DE MINIŞTRI 
DIN 12 IUNIE 1930. 


Consiliul de miniştri în şedinţa sa dela 7 Iunie 1930, 
Luând în considerare referatul d-lui preşedinte al con= 
siliului de miniştri şi ministru secretar de Stat ad-inferim 
la departamentul de externe No. 36.888 din 7 Iunie 1930, şi 
Având în vedere art. 2 din legea pentru reorganizarea, 
ministerului de externe şi art. 41 din lega pentru organi= 


zarea ministerelor, 


Decide: 
i.—Nici un departament ministerial nu poate negocia 
vre-un tratat sau convenţiune comercială, feroviară sau de 


www.dacoromanica.ro 


653 


altă natură, cu un Stat străin, decât prin intermediul mi= 
nisterului de externe. 

Asemenea nu poate lua vre=o deciziune ori da vre=o so* 
luţiune asupra unei chestiuni privitoare la interpretarea 
sau aplicarea unor asemenea tratate sau convenţiuni fără 
avizul prealabil, conform şi înscris al ministerului de ex- 
terne. 

2.— Toate comisiunile însărcinate a negocia convențiuni 
sau tratate comerciale, feroviare sau de ori ce altă natură 
cu un Stat străin, vor fi alcătuite de ministerul de ex= 
terne, fiind compuse din delegaţi ai departamentelor in= 
teresate şi din delegaţi ai ministerului de externe. 

Comisiunile instituite şi care negociază actualmente con= 
venţiuni comerciale şi de altă natură, rămân astfel cum 
sunt alcătuite, cu rezerva că din ele va face parte de 
drept un membru al Consiliului juridic al ministerului de 
externe, desemnat de ministru, care va avea însărcinarea 
specială de a discuta şi negocia clauzele din convenţiune 
având un caracter juridic. 

3.— Orice proect de convenţiune comercială sau de orice 
altă natură cu un Stat străin, va fi supus aprobării con= 
siliului de miniştri de către ministerul de externe. 

4.— Aceleaşi dispoziţiuni se aplică, asemenea, şi procese= 
lor pe care Statul prin oricare din departamentele minis= 
teriale, le are pendinte dinaintea tribunalelor arbitrale 
mixte instituite în baza tratatelor de pace, procese în care 
fiecare departament ministerial va trebui să=şi conforme 
atitudinea şi apărarea, avizului prealabil în scris al minis= 
terului de externe. 

Bine înţeles, Consiliul juridic al ministerului de ex= 
terne se va consulta cu serviciile speciale respective ale 
diferitelor departamente, dar în caz de divergență va pre= 
vala părerea ministrului de externe. 

5.— Prezentul jurnal se va publica în „Monitorul Oficial“ 
şi se va comunica fiecărui departament ministerial care va . 
răspunde de primire. 


www.dacoromanica.ro 


654 


REFERATUL D-LUI PRESEDINTE AL CONSILIULUI 
DE MINIŞTRI ŞI MINISTRU DE EXTERNE 
AD-INTERIM CĂTRE CONSILIUL 
DE MINIŞTRI. 


Articolul 2 din legea pentru reorganizarea ministerului 
de externe dispune: 

„Ministerul de externe are în atribuţiile sale exclusive 
negocierea şi interpretarea tratatelor şi convențiunilor de 
orice natură cu Statele străine, precum şi raporturile Ro= 
mâniei cu celelalte State“. 

Pe temeiul acestei dispoziţiuni, unul din predecesorii 
mei, d. ministru Titulescu, în scop „de a asigura aplica= 
țiunea riguroasă a acestui text, asupra necesităţii şi utili= 
tății căreia—se exprima dəsa—nu trebue să insist”, a ce= 
rut Consiliului de miniştri, prin referatul său cu No. 
43.608 din 27 Iunie 1998, pe care-l alătur în copie, ca 
nici un departament ministerial să nu poată lua vrezo de= 
ciziune, nici da vre=o soluţiune privitoare la interpretarea 
sau aplicarea convențiunilor comerciale şi de orice altă 
natură, încheiate cu vrezun Stat străin, fără avizul prea= 
labil, conform şi înscris al ministerului de externe. 

Asupra acestui referat, consiliul de miniştri prin jura 
nalul său cu No. 1.749 din aceiaşi zi, 97 lunie 1998, a 
decis : 

1.—Nici un departament ministerial nu poate lua vre=o 
deciziune, nici da vre=o soluţiune asupra unei chestiuni 
privitoare la interpretarea sau aplicarea tratatelor sau con= 
venţiunilor comerciale şi de orice altă natură, încheiate cu 
vreun Stat strein, fără avizul prealabil, conform şi înscris, 
al ministerului de externe. 

9— Această dispoziţiune se aplică bine înţeles şi procese= 
lor pe cari Statul, prin oricare din departamentele ministe= 
iiale, le are pendinte dinaintea tribunalelor arbitrale mixte, 
instituite în baza tratatelor de pace, procese în care fiecare 
departament ministerial va trebui să=şi conforme atitudi= 
nea şi apărarea avizului prealabil înscris al ministerului 
de externe, 


www.dacoromanica.ro 


655 


Bineînţeles, Consiliul juridic al ministerului de 


externe se va consulta cu serviciile respective ale dife- 
vitelor departamente, dar în caz de divergență va prevala 


părerea ministrului de externe. 
Această deciziune e şi azi în vigoare. Fa se poate acum, 
sprijini şi pe art. 4l din noua lege pentru organizarea 
ministerelor, care prevede că ministerul de externe are în 
competenţa sa încheerea, interpretarea şi executarea tra= 
tatelor şi convenţiunilor internaţionale. Cum se vede din 
cuprinsul deciziunii, ea privea rumai chestiunile relative 
la interpretarea şi aplicarea tratatelor şi convenţiunilor de 
orice natură, cari chestiuni erau, atunci, la ordinea zilei: 

Azi fiind vorba şi de negocierea unor convenţiuni co= 
merciale şi de alte convenţiuni de drept internaţional pri» 
vat, veterinar, etc. cari, ca şi interpretarea şi aplicarea con» 
venţiunilor de orice natură, cu un stat străin, intră în 
competința exclusivă a acestui departament, urmează, pen= 
tru buna aplicare a legii, a se extinde deciziunea consiliu= 
lui de miniştri şi la modul de procedare, relativ la nego= 
cierea convenţiunilor. 

Pe aceste temeiuri, am onoarea a vă ruga să binevoiţi 
a aproba alăturatul jurnal care menţine în vigoare şi coma 
plectează actualele dispoziţiuni. 


(ss). G. Mironescu 


Ratificarea tratatelor sau convenţiunilor. 


Constituţia dela 1923, dealtfel ca şi cea anterioară, e= 
numerând în articolul 88 puterile M. S. Regelui. spune 
în ultimul aliniat privitor la actele internaţionale: 

„El închee cu Statele străine convențiunile necesare 
pentru comerţ, navigaţiune, şi alte asemenea; însă pentru 
ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritoare, trebue mai 
întâi să fie supuse „puterii legislative şi aprobate de ea.“ 

În tăcerea textului constituţional despre ratificarea tra= 
tatatelor polifice, practica noastră constituţională a consfin= 
tit regula cutumiară a ratificării regale prin decret, fără 
intervenţia unui vot al adunărilor legiuitoare. *) 


*) N. Daşcovici. Declarafia de răsboi şi încheerea fratatelor du= 


www.dacoromanica.ro 


656 


Când e vorba, însă, de simple acorduri sau convenţii 
de mai mică însemnătate sau având un caracter tehnic 
de specialitate, între serviciile noastre administrative şi 
cele din alte State, practica a cansacrat şi procedura de 
ratificare prin jurnalul consiliului de miniştri. 


pă Constifufia noastră în revista „Minerva“, laşi 1928 şi în Cusul 
de drept constitufional-administrafiv, laşi 1934, note de prelegeri, 
editat de studentul Maxim. 


www.dacoromanica.ro 


BIBLIOGRAFIA DOCUMENTARĂ 


Iată o foarte scurtă listă de isvoare documentare, în majori= 
tatea lor publicaţii de dată recentă, cu ocazia răsboiului, înche» 
erea păcii şi înființarea Societăţii Naţiunilor, împreună cu in= 
stituțiile anexe şi publicațiile corespunzătoare. 


COLECȚII GENERALE ŞI NAȚIONALE DE TRATATE, 
CONVENȚIUNI ŞI ACTE INTERNAȚIONALE. 


G. F. von Martens, Recueil des principaux fraitâs dalliance, de 
paix, de trêve, de neuftralifă, de commerce, de limifes, dechange, etc... 
începând dela 1761 şi până astăzi. Colecţia sub titulatura de 
Nouveau Recueil general de fraifés, etc. a fost continuată de K. 
von Martens, F. Murbard, K. Samwer şi Stoerk, iar dela 1909 
până azi continuă să apară sub direcția prof. H. Triepel, fost 
rector al Universităţii din Berlin. In cele opt grupe apărute 
sunt în total peste 200 volume. Colecţia foarte bogată, dar 
scumpă se găseşte numai în biblioteca Academiei Române în 
întregime. 

După înființarea S. N. pe temeiul prevederii art. 18 din 
pact, instituţia dela Geneva a scos o colecţie generală care nu= 
mără până acum câteva sute de volume şi se publică sub titlul 
de Recueil des frait6s ef des engagements infernationaux enregistrés 
par le Secretariat de la Societe des Nations. 

Interesantă şi colecţia prof. K. Strupp întitulată Urkunden zur 
Geschichte des Vâlkerrecbts, şi care, după răsboi, a dat multe din 
documentele ce fuseseră mai înainte secrete şi necunoscute în 
chiar textul lor. 

Colecţii mai mici, la îndemâna oricărei biblioteci particulare, 
şi cuprinzând principalele tratate internaționale putem nota ur- 
mătoarele : 

P. Albin, Les grands fraifés polifigues, recueil des principaux 
fextes diplomafigues depuis 1815 a nos jours, apărută în mai multe 
ediții până la răsboi; iar după răsboi: 

L. le Fur şi G. Chklaver, Recueil des textes de droif in= 


42 


www.dacoromanica.ro 


658 


fernational public, o colecție mai mult pentru nevoile didactice 
ale învăţământului dreptului ginţilor în Universităţi, tipărită 
până acum în două editii. 

Ţările mari ca şi cele mici, înainte de 1914 ca şi după pacea 
dela Paris, obişnuesc să aibă câte una sau mai multe colecţii 
generale de texte diplomatice şi chiar colecţii special consac= 
rate raporturilor convenţionale cu un anumit Stat strein. 

Astfel, în Anglia, au apărut câteva colecţii generale precum 
sunt a lui Chalmers dela 1790, Jenkinson dela 1785, a lui Here 
tslet în veacul trecut, osebit de o colecţie specială consacrată 
chestiei orientale şi editată de Holland la 1885, sau alta mai 
recentă a lui Hertslet consacrată continentului negru, Africa. 

In Austria, colecţia generală a lui Neumann continuată de P. 
de la Woestyne cuprizând texte convenţionale cu începere de 
la 1763 sau colecţii speciale consacrate convenţiunilor încheiate 
cu anumite State streine, ca d. p. a lui d'Angeberg (Italia), Ü- 
bersberger (Rusia), Pribram (Anglia), etc. 

In America de Sud este colecția generală a Statelor latine a 
lui Calvo pentru tratatele încheiate dela 1493 până la 1869, p» 
sebit de colecțiile naționale ale diferitelor State. 

In America de Nora (Statele Unite) mai multe colecții gene- 
rale a lui Elliot, Bancroft-Davis, Malloy, etc, osebit de cele 
special consacrate unor anume puteri streine. 

In Turcia două colecții generale, dinainte de 1914, a lui Testa 
şi a lui Noradounghian. 

Tot aşa colecții în Germania, Rusia, Italia, Spania, Olanda, 
Suedia, efc. cum şi în țările depărtatului Orient: China, Japo= 
nia, Persia. 

In România, doar publicaţiile apărute din când în când şi 
necomplecte pe care le-am menţionat în studiul introductiv, la 
începutul volumului. 

In schimb, popoarele vecine nouă, sporite în graniţele lor nas 
tionale sau renăscute la viaţa neațârnată de Stat naţional, au 
publicat în anii de după pacea generală următoarele colecţii : 

Cehoslovacia : „Colecţia de legile şi ordonanţele Statului ce= 
hoslovac“ lunară, dar alcătuind câte un volum la sfârşitul fie= 
cărui an, cu index, cronologic şi pe materii. Publică pe lângă 
legi şi ordonanţe, textele tuturor convenţiunilor incheiate cu 
Statele streine. Colecţia apare în limba oficială a Statului, dar 
şi'n ediţie aparte de traduceri în limbile germană, ungară şi po» 
lonă. Pentru răstimpul 1918-1927 a apărut, pe deasupra, un În= 
dex general, iar pentru 1928-1935 un al douilea volum de In= 


www.dacoromanica.ro 


659 


dex general, osebit de cel cuprins în volumele anuale, astfel 
că orice texte sau informaţiuni se pot găsi cu cea mai mare 
uşurinţă. 

Să mai comparăm situaţia cu Monitorul Oficial român care 
nu ştie ce este Indexul ? 

Jugoslavia: „Recueil des traités internationaux publié par le 
Ministère des affaires etrangéres du Royaune de Jougoslavie“ 
începând din anul 1929, cu texte în originalul francez şi cu tra= 
ducerea în limba oficială a Statului. Au apărut până anul tre= 
cut opt volume mari şi îngrijit tipărite. 

Polonia : „Colecţia de documente“ în l. polonă, apare din a- 
nul 1933 sub direcţia prof. I. Makowski, şef de secţie în mia 
nisterul afacerilor străine, ca supliment regulat al revistei lu» 
nare „Politika Narodow" din Varşovia, care este editată de clu= 
bul funcţionarilor serviciului de externe sub îngrijirea primu= 
lui redactor, d. Ig. Matuşewski, ministru plenipotenţiar şi fost 
ministru de finanţe. Publică în original şi cu traducerea po» 
lonă, texte de tratate şi convenţiuni ale Poloniei, declaraţiile 
ministrului de afaceri streine, notele diplomatice polone mai 
importante care nu au un caracter secret şi rezumate generale 
despre activitatea S5. N. Colecţia dă, treptat, şi textul tratatelor 
încheiate de republica polonă înainte de 1933 spre a aduce la 
curent întreaga lor colecţie. 


ALTE COLECŢII DOCUMENTARE, TRATATE DE PACE ŞI 
PUBLICAȚII ALE INSTITUŢIILOR DE D. 1. P, CUM ŞI 
MONOGRAFII PARTICULARE. 


Tratatele de pace dela Versailles, Saint-Germain, Neuilly, Tria= 
non şi Lausanne, ediţia oficială română a Ministerului de afaceri 
streine. 

Ministerul afacerilor streine, Expunere de mofive privitoare la 
convenfiunea de delimitare dintre regatul României şi imperiul Åu» 
sfro Ungarie, Bucureşti 1887. 

Le traité de paix de Bucarest, ediţie oficială, Bucureşti 1913. 

Publications de la Cour permanente de justice internationale : 
seria A (Recueil des arrêts) ; seria B (Recueil des avis consul= 
tatifs) şi seria C (Actes et documents relatifs aux arrêts et aux 
avis consultatifs de la Cour). 

Publications de la Société des Nations : Journal officiel de la 
S. d. N. et Résumé mensuel des travaux de la S. d. N, 

Bulletin officiel de la Commission infernafionale de navigation 


aerienne, Paris. 


www.dacoromanica.ro 


660 


Dictionnaire diplomatigue, Paris 1933, 2 vol., publié sous la 
direction de Mr. Frangoulis par l'Academie diplomatique inter= 
nationale. 

La Documentation internationale, publicație lunară sub cons 
ducerea prof. Le Fur, apare la Paris din 1934. 

„Monitorul Oficial", în publicaţiile de după răsboi dă cu res 
gularitate textele de D. I. P. ratificate, dar fără index şi aproape 
cu neputința de a găsi exemplare vechi, obişnuit epuizate. 

Ministerul de afaceri streine al Cehoslovaciei: Documenfs di= 
plomatigues concernant les fentatives de restauration des Habs= 
bourgs sur le thrâne de Hongrie, Prague 1922. 

Id. Documents diplomatigues relatifs aux conventions dalliance 
conclues par la republigue fchecoslavague avec la royaume des Ser» 
bes, Croates ef Slovenes ef le royaume de Roumanie, Prague 1993. 

Un livre noir 1910-1914—diplomatie davant guerre et de guerre 
dapres les documents des archives russes, Paris 3 vol., bureau d'es 
dition Faub. St. Denis. 

L’ U. R. S. S. ef la paix, recueil de documents, Paris 1999, 
publicat de asociația „Les amis de l'Union sovietique“. 

L'Ukraine sovietiste, recueil de documents, Berlin 1922, publi- 
cație de propagandă bolşevică împotriva României. 

Publicațiile patronate de The Royal Institute of International 
A ffairs, London : 

Survey of international affairs publicat din 1920 de A. Toyn= 
bee, uneori în colaborare şi cu alții; 

A History of the Peace Conference of Paris, 1920 la 1924 în 
6 vol. publicată de H. W. Temperley ; şi 

A short History of International Affairs, 1920 to 1934 de G. 
M. Gathorne-Hardy, cu prefața lordului Eustace Percy. 

The New Commonwealth Quarterly, tipărită de The New Com= 
monwealth Institute, London 1935. 

The Worid Courf's advisory opinion on the austro-german cus= 
toms union case, New Jork 1931, tipărită de „The American Foun= 
dation" founded by Edward W. Bok. 

Come si è disgregafo il blocco nemico, colecţie de principale 
documente ca supliment la „Rassegna della stampa straniera“, 
Roma 1918. 

Ministerul de externe : Acordurile încheiate la conferinfa dela 
Haga şi semnate la Haga la 20/1/1930 şi la Paris la 28/71V/1930, 
Bucureşti 1930. 

Memoire exposant le point de vue du gouvernement roumain au 
sujet de fobligation de Allemagne de remboursser la couverture de 


www.dacoromanica.ro 


66. 


Femission des billets de la Bangue Generale Roumaine. Bucarest 
1995. 

Societe des Nations— Dix ans de cooperation internationale, a= 
vec preface par Sir E. Drummond, Gentve 1930. 

Speeches on British Foreign Policy (1738-1914) edited by E. R. 
Jones şi Speeches and Documents on British Colonial Policy 
(1763-1917) edited by A. B. Keith. în colecţia „Ihe World's 
Classics" No. 201. 215. 216 editura Oxford University Press. 
Adami Vit. col.. National Frontiers in relafion fo Infernafio= 

nal law, London 1997. 
Ancel P.. Les fronfitres de la Roumanie, Bucarest 1935. 
Antonescu P. Pădurile din Ardeal şi frafatul dela Trianon. 
Bucureşti 1931. 
Bailey H. S.. Infernafioral Studies în Great Britain. London 
1933. 
Boldur V. A. Problema pactului de neagresiune soviefo-român, 
Chișinău 1933. 
si „„.. Da Bessarabie ef les relations russo-roumaines. Pa= 
ris 1997. 
Bourgeois E. Manuel hisforigue de politigue efrangere. å vol., 
Paris 1922-1926. 
Brătianu I. G. Le probleme des frontières russosroumaines pendant 
la guerre de 1877-1878 ef au congres de Berlin. Bucu» 
reşti. 1928. 
» „ » Problemele politicii noastre externe. Bucureşti 1934. 
ë „a »„ La Roumanie ef FU. R. S. S.. Bucarest 1936. 
Bunting L. W. Where Geography and History meef. London and 
Toronto. 1925. 
Cialdea L. La politica esfera della Romania nel guarantennio 
prehellico. Bologna 1933. 
F. Codresco. La Pefife Enfenfe. teză doctorat Paris 1930. 
A. Cosma. La Petife Entenfe. teză doctorat Paris 1926. 
Cristureanu T. Granifele statice şi dinamice ale României. Bu» 
cureşti 1935. 
Curzon lordul. Frontiers (the Romanes Lectures at Oxford in 
1907). Oxford 1907. 
Daşcovici N. La guesfion du Bosphore ef des Dardanelles. Ge- 
nève 1915. 
„  Polifica comercială a Dunării, în ciclul de confe» 
rințe al Institutului economic românesc. Bucureşti 1926 
` .„ Dunărea noasfră. în colecția „Cartea vremei“ a 


fundaţiei culturale „Principele Carol“, Bucureşti 1927. 


www.dacoromanica.ro 


662 


Daşcovici N. Declarafia de răsboi şi încheerea tratatelor după 
Constifufia noastră, extras din revista „Minerva“, laşi 

1928. 
Să „ Curs de drept internațional public (pacea) la fa= 
cultatea juridică din laşi, editor Gh. Chiper, Iaşi 1935. 


si i à Doa i (Răsboiul, neufra= 
lifafea şi mijloacele de constrângere între State), laşi 
1934. 
Debidour A., Histoire diplomatigue de I Europe, în 2 vol, ed. 
III, Paris 19!9. 


Dragomir Silviu, Un capitol de isforie contemporană : Rusia şi 
Basarabia, serie de câteva articole publicate în ziarul 
„Adevărul“ în Mai 1922. 

Eles Georges, Le principe de Funanimite dans la Socitte des Na- 
tions et les exceptions à ce principe, teză doctorat, Pa= 
ris 1935. 

Genet R. Traité de diplomafieef de droit diplomatigue, 3 vol. Pa= 
ris 193}=-1932. 

George B. H., The relations of Geography and History, fifth e= 
dition edited by Howarth R. J. O. with an additio= 
nal chapter by Fawcett B. C,, Oxford 1924. 

Golimas A., Trafatul dela Atena, Iaşi 1933. 

Hausbofer K., Grenzen, in ihrer geographischen und politischen 
bedeufung, Berlin 1927. 

Hennig R. und Körholz L., Einfährung in die Geopolitik, Leip» 
zig=Berlin 1935. 

Holdich Th., Polifical Fronfiers and Boundary making, London 
1916. 

House col. and Ch. Seymour, Ce gui se passa réellemenf à Pa= 
ris en 1918-1919, traducere din engleză, Paris 1923. 

Iorga N. Politica exfernă a regelui Carol I, ed. II, Bucureşti 

1923. 

Răsboiul pentru independență, acțiuni diplomatice şi 
stări de spirit, Academia Română. Bucureşti 1927. 
Junghaus E. O. Der Fluss in seiner bedeufung als Grenze zwischen 
Kultur=und Nafur= Völkern, teză Leipzig 1899. 

Kirițescu C., Istoria răsboiului României, în 3 vol. Bucureşti. 

Laloy E. Les documents secrets des archives du ministâre des af» 


faires efrangeres ae Russie, publiés par les Bolcheviks, 
Paris 1920. 
Lescure Jean, La revolution russe, le bolchevisme, le communisme 


ef N. E. P., Paris 1929. 


www.dacoromanica.ro 


663 


Machray R., The Little Enfente, London 1929. 

Mebedinţi S. şi Vâlsan G., România, manual de geografie pen= 
tru cl. VIL secundară, Bucureşti 1999. 

A. Mousset, La Pefite Entente, Paris 1993. 

Netta Xenofon, Sifuaţia creiafă României prin acordurile dela 
Haga şi Paris, Bucureşti 1931. 

Newbigin Marion, Modern Geography în colecția „Ihe Home 
University Library”, London 1930. 

Niţescu V., Douăzeci de luni în Rusia şi Siberia, Bucureşti 1932. 

Orué José Ramon, La Sociedad de Naciones, ed. IL, Madrid 1932. 

Penescu Al., Les clauses financières du traité de Sf. Germain en 
Laye, teză doctorat, Paris 1921. 

Petculescu I. N., Problema C. F. R. în biblioteca economică a 
ed. Cultura Naţională, Bucureşti 1923. 

Popovici Andrei, The Political Sfafus of Bessarabia, with an in= 
troduction by James Brown Scott, Washington 1931. 

Preller Hugo dr., Englands Weltpolitik ak Gleichgewichtspoliti 
(ca. 1815 bis heufe) în colecția Göschen, Berlin 19354 

Riches Cromwel, The unanimify rule and fhe League of Nations, 
Baltimore 1933. 

Robertson and Bartholomew, An bisforical Atlas of modern Eu= 
rope from 1789 fo 1922, ed. II Oxford University Press 
1925. 
Romaşcanu Gr. M., Tezaurul român dela Moscova, Bucureşti 1934, 
Rosental S.. La revision du frait de Trianon esfselle possible? 
extras din „La revue universelle", Paris 1934. 
Satow E., A guide to diplomafic practice, revised by H. Ritə 
chie, London and New-York 1932. 

Schüking und Wehberg, Die Satzung des Völkerbundes, ediția II 
Berlin 1924. 

Simionescu Í. şi Gheorghiu N., România, manual de geografie 
pentru cursul secundar superior, Bucureşti 1935. 

Singer Arthur, Geschichte des Dreibundes mif einem Anhang: 
Der Inhalt des Dreibundes von H. Helmolt, Leipzig 1914. 

Springenschmid K., Groszmăchfe unfer sich, Salzburg 1934. 

Tilea V. V., Acfiunea diplomatică a României, Nov. 1919-M artie 
1920, Sibiu 1925. 

Tittoni T., Basarabia, România şi Ifalia Bucureşti 1927, textul 
raportului în Senatul italian pentru ratificarea tratatu= 
lui dela Paris din 1920. 

Tonegaru C., Theodoru A, şi Ioanițiu, Codul marifim şi fluvial, 
Bucureşti 1934. 


www.dacoromanica.ro 


664 


Trotsky L., The Hisfory of fhe russian Revolution, într'un singur 
volum, ed. populară Gollancz, Londra 1935. 
Un diplomat, Răsboiul României: frădarea Rusiei fariste, docu= 
_menfe oficiale, Bucureşti 1921. 
Ward and Gooch, The Cambridge History of English foreign 
Policy 1783-1919, 3 vol. Cambridge 1922-1933, 
Wirsing G., Deufschland în der Weltpolitik, Jena 1933. 


www.dacoromanica.ro 


La pag. 


ERRATA’) 


în loc de; 


20nofa 4 Nov. 


24 Gyula Varişi Kâtegyan 

24  Nagy-Hodos 

25 care n'arfi regulate prin 
tratatul şi care 

28  Marktelke la Vesi 

58 părţile trebue săzi comu= 
nice expunerea afacerilor 

140 în profilul porturilor ge== 
mane sau 

149 vor putea fi revizuite la 
fiecare zace ani cu aces 
leaşi forme *) 

169nofa ...un conflict isbuc= 
nit tocmai anul acesta 

250  discriminaţie 

275 Baza cvnversiunii 


277sus ...prezentei Anexe, cu 


condițiuni 


277 mijloc ...Comisia de 


289 


întregului mapomond 


se va citi; 


3 Nov, 

Ghyula Vari şi Kâtegyan 
Nagy=Hados 

„„prin tratatul acesta, şi 
care, etc. 

la Vest 

afacerii lor împreună cu 
toate actele, etc, 

în profitul porturilor ger- 
mane, etc. 


forme **) 

„anul frecuf (1935) 
discriminare 

Baza conversiunii 


în condițiuni 
reparafiuni 
mapamond 


*) Am limitat errafa la câteva ce au părut mai mari din ero= 
rile de tipar strecurate, cerând ertare cititorilor pentru celelal= 
te şi rugândus=i să le îndrepte singuri. 

De asemeni, cititorii sunt rugaţi să erte lipsa de unitate în 
textele convenţionale redate după traducerea oficială a „M.O.“, 
aceasta provenind din partea biurourilor de pe la diferitele de= 
partamente ministeriale însărcinate cu încheerea şi traducerea 
convențiunilor de specialitate pentru nevoile serviciului naţional. 


www.dacoromanica.ro 


666 


La pag in loc de: 


303nofa ...să le 
ortărețe sau 
326jos ...Acest vatrimoniu sa= 


închidă în 


cru 

389sus ...exclusiv de legația Sta= 
tului 

410nofa ...**) Referinţă la pre= 
şedenţie art. 18 din 
punctul S. N. 

493 modificare a statului po= 
litic 


434  Trimeterea astericului *) 
dela „urmează semnătu= 
rile“. 

436nofa ...Un tratat cu tot 
identic 

449nofa ...Tevfic Ruşdi Bey 


471 că limitează obligaţiile 
de curând 

505 Mokrin şi Alarechtsflor 

509 apoi limiia cadastraiă 

510  survenitatea 

524 sancțiunile de poliţie 

563nofa punctul a ...teritoriul 
spaniol 

651  ...c)comunicările de prăz 
maritime 


se va ceti: 


în fortărețe sau, etc. 
Acest patrimoniu sacru... 


de legislafia Statului 


la prescripfia art. 18 din 
pactul Ş. N. 

modificare a sfafutului po= 
litic 

(se va căuta în nota pa= 
ginei următoare, 435,din= 
tr'o greşală de paginaţie) 


cu fexf identic 

Rusfu Arras (după schim= 
barea numelui conform 
cu noua lege din Turcia) 


obligaţiile decurgând 
şi Albrechtsflor 

apoi limifa cadastrală 
suveranitatea 
secfiunile de poliţie 


{fni 


prăzi maritime 


www.dacoromanica.ro 


INDEXUL ALFABETIC 


(ASTERICUL *) E INSEMNARE DESPRE O DESVOLTARE MAI 
LARGĂ A SUBIECTULUI) 


Acord prealabil 2, 4, 5, 409, 410, 412, 415, 417, 423, 426, 448, 
470, 496, 497, 

acordul dintre Franţa, Italia și Anglia 476—478. 

„ naval anglo-german 481—482, 485—489 *). 

„ româno-ungar la C, R. 264—266. 
acordurile dela Locarno 428—436, 480. 
act de răsboi. (cu sau fără declarație) 467, 471. 
actul final dela Locarno 428—429. 
Ada Kaleh (insula) 312—314. 
aderarea 45, 89. 
Adunarea S, N. 52, 53, 54, 59. 
Adriatica 2, 3, 136, 149. 
aerodromuri 40, 143, 209, *) 213 °) 
aeronavele 38, 39, 44, 142, 143, 208—211, *) 214. 

și de Stat 214. 
agresiunea (convențiile pentru definiția ei) 465—469, 648. 
i indirectă (bande răsculate) 467, 

agresor 7, 56, 290, 411, 422, 432, 467, 471. 
ajutorul mutual 2, 7, 59, 409, 411, 415, 426, 432, 435, 471. 
Albania 5, 499, 
alianța României cu Triplicea 6- 7. 

5 n din 1916, 9-11, *) 12. 

M x „convenţia militară-anexă 12—15. 
amnistia (după răsboi) 304. 
amonte 29, 198, 385. 
Anglia 5, 9, 33, 646, 648. 
anularea tratatelor de pace separată 21, 519, 
apele teritoriale 42, 43. 
aplanarea conflictelor [convenţia p.) 70 — 89. 
aranjamentele româno-jugoslave (vezi: Porţile de fer). 


www.dacoromanica.ro 


668 


arbitrajul internaţional 56, 77—78, *) 428, 
obligator al C. P. J. I. 98—100, 117, 227. 
armistițiul 15, 285, 286 și nota, 298, 306, 409, 412, 501. 
M (regulile dela Haga) 538—539. 
ii cu Austro-Ungaria 20 şi nota. 306, 526. 
i „ Ungaria 524—527. 
a dela Focșani și Buftea 513—514. 
i general din 1918, 515—523. 
assesorii technici 96—97. 
atac neprovocat 414, 423, 435, 467, 471, 496. 
(vezi: provocarea și legitima apărare) 
aurul României (restituirea) 286, 287, 520. 
Austria 22, 23, 113, 117, 149, 267, 268, 305, 476, 477. 
[vezi : Unirea cu Germania]. 
Austro-Ungaria 1, 3, 6, 7, 10, 16, 304. 
auto-determinarea 30. 
aval 29, 198, 385, 505. 
avizele consultative (ale C. P. J. 1.) 104—105,*) 227, 268. 


Balcani 3, 16. 
balizarea (pe Dunăre), 593. 
Balcic 202. 
bancuri 195, 196, 198. 
Barcelona (convențiile cu statute și protocol adiţional) 220—245. 
Basarabia 22,* 29, * 30,* 31, 32, 34, 318. * 

iñ (plata supușilor streini expropiați) 280. 

ii unirea ei (vezi: granițele României cu U. R. S. S.) 
basinul Dunării (regimul apelor din) 333 și urm. 

ii Oltului 334, 335. 
beligeranţi 38, 43, 528, 529, 531—532.* 
Berna, convenţia internaţională 136 și nota. 
blocarea (blocusul) 467, 
bombardamentul aerian*483. 
borne 378, 379, 380, 381, 564, 565, 567, 569* 
„ (convenția p. ocrotirea, păstrarea, etc.) 568—574. 

Bosfor 35, 39, 41. 
Brăila-Galaţi, sectorul (vezi: modus vivendi dela Semmering). 
Briand-Kellog, pactul (vezi: pactul dela Paris) 
Brest-Litowsk, tratatul dela 21, 519. 
Bucovina 8, 12, 22,* 28, 29, 30. 
Budapesta 14, 264, 265, 266. 

ú ocuparea română (vezi: acordul româno-ungar la C. R.) 
Buftea, tratatul preliminar de pace 513— 514. 


www.dacoromanica.ro 


669 


Bulgaria 23, 194, 202. 
bunele oficii 49, 71—72. 
bunurile cedate, aranjamentul datoriilor din 278—279. 


Cablul Constanţa-Constantinopole 315, 
cablurile submarine 541. 
cabotaj, rezervă de 118, 152, 174,* 181*. 
căile ferate (vezi; regulile convențiilor Barcelona și Geneva). 
„ române |vezi: transitul C. F. R. prin...) 
canalul Rhin-Dunăre 165. 
i tăiat de granița nouă 348, 365. 
captură de răsboi 38. 
carantină 40, 
casus foederis 2, 4, 7. 
cataractele Dunării (vezi : Porțile de fer). 
Cehoslovacia 25, 49, 117 nota. 
Ceremuș (linia fruntarie) 635, 638. 
4 podul 590. 
clauza naţiunii cea mai favorizată 5. 
colonii 61. 
comerțul de arme, convenția p. control şi publicitate 63, 542—562. 
= echitabil, tratamentul lui 22, 63, 117—120. * 
Comisia de armistițiu internațională permanentă $23. 
4 „  reparaţiuni 264, 265, 266, 269, 271, 272, 275, 276, 286. 
e europeană dunăreană 32, 40, 163, 167—169. 
ȘI internațională „ 163, 164, 169—179, 
PI y de navigație aeriană 208, 209., 210, 215-216, 217 
Š á a strâmtorilor 37, 41, 43—44. * 
i technică perm. a regimului apelor 334—342, 346. 
3 Ceremuşului 635—639. 
Tisei 395—398, 
comisiünile de conciliere 431, 454—457. 
ú „ delimitare 48, 49. 
si fluviale internaționale 156—160, 163—165. 
a internaționale de anchetă 72—77. 
comunicațiile şi transitul (cenvenția generală} 220—228. 
» i u (in tratatele de pace) 135—150. 
= E îi (in pactul S. N.) 63. 
m ji H (da C. P. J. L) 96—97. 
si si A (vezi: Barcelona, Geneva și navig. aeriană) 
compensaţii, principiul de 3, 4. 
Concordatul cu Vaticanul 323—332. 
Conferința ambasadorilor 309, 310, 313. 


www.dacoromanica.ro 


670 


conflicte arbitrabile 57, 99. 
-conilictul italo-abisinian 646, 647. 
-consfătuiri (vezi: acord prealabil). 
“Consiliul economic al M. 1. 419, 450. 
șI permanet „ „ „ 418, 419, 420. 
" S. N. 52—53, 54, 58, 59, 268, 648, 649. 
ia suprem 120 nota, 3'3. 
“Constanţa 12, 513. 
Constantinopole 41. 42, 43. 
contrabanda de răsboi 36. 
convențiile consulare ale României 319. 
u dela Barcelona şi Geneva cu statutele lor privind: 
— caile navigabile de interes internațional 228—245. 
— libertatea comunicațiilor şi a transitului 270—228, 
— regimul internaţional de căi ferate 245—263. 
„Coridorul” 144 şi nota, 
coroanelele austro-ungare, conversiunea lor 272, 273, 275, 277. 
“Crucea roşie 64, 482, 483. 
cursuri de apă  fruntarie 379, 380, 384, 386, 387, 388, 391— 
393, * 394, 398, 564, 635- 639. 
“Curtea permanentă de arbitraj 57 şi nota, 78—81. 
îi 5 „justiție internaţională 57, 
(statutul) 90—105. 


ä ä ñ ü ii (aderarea României 
la clauza falcutativă) 110—111. 
Pa “i A n à laderarea Statelor 


Unite cu rezerve la statut) 106— 109. 
(vezi : avizele consul- 


tative ale C. P. J 1.) 
“Cuţovlachii 322. 


Dardanele 35, 39, 41. 
-datoria de liberare 269—273). 
„publică austriacă pegarantată 273, 274 
P ” i (ştampilarea titlurilor de Statele moşteni” 
toare) 274, 275, 276. 
datoriile interaliate 281 nota. 
declarația de neagresiune germano-poloneză 464—465. 
E „ răsboi 17, 467. 
i 5 „a României la 1916, 16—19. 
n “ n >’ n „n 1918, 20. 
delimitarea fruntariilor române (vezi: granițele României). 


delta Dunării 318. 


www.dacoromanica.ro 


671 


demarcarea îruntar.ilor (vezi: borne, movile, pietre poligonale şi 
plăci de fer). 
-denunțarea tratatelor 4, 89, 531. 
PI i unilaterală 477, 479, 492—494. 
dezarmarea Dunării 319. 
n invinçilor 478, 479. 
Si trupelor ruse bolșevizate 285, 288 nota. 289. 
Diamandy C. 421 nota. 
` (arestarea lui Petrograd) 288 nota 
«diguri, indiguiri (contra inundaţiilor) 344, 345, 346. 354, 360, 361, 
365, 388. 
Dinastiile europene căzute : 
— in Austro-Ungaria 304—311 |vezi: jurământul lui Carol]. 
— „ Germania 297—3903. 
— „ Rusia 295—297. 
discriminarea oprită 250. 
Dobrogea 13, 513. 
dreptul fluvial internaţional [din tratatele de pace] 151—165. 


n și i pe Elba, Oder, Niemen, Dunăre 
151—155, 

i E p prevederi speciale Elba, Oder, Niemen 
156—158 

“ a à prevederi speciale Rhin şi Moselle 
158 —163. 


ï prevederi speciale Dunăre 163 - 165. 
dreptul național, precădere de competință 58, 455, 464. 
Dunarea 10, 12, 14, 16, 23, 32. 
i statutul definitiv dela Paris 166—182. 
i a m (protocol interpretativ la art. 6) 168. 
5 (vezi: dreptul fluvial internațional, granițele noastre cu 
Bulgaria şi Jugoslavia, modus vivendi dela Semme- 
ring, Porţile de fer şi regimul apelor). 


Egalitatea pavilioanelor in navigaţie 172, 173, 174, 175. 
1 “u s transit 224. 

Egeica 2, 3, 41. 

Egiptul, chestia lui 3. 

Ekrene 23 nota, 202, 204. 

emigranţi 137, 138. 

etiagiu 126, 197, 356. 

Europa centrală, graniţele din 47. 

evacuare 502, 511, 512, 514, 515, 516, 518, 519, 522, 


www.dacoromanica.ro 


672 


expirarea tratatelor 7. 


Fiume, teritoriul 277. 
fortificaţii interzise 10. 42, 62. 317. 
= la granița Dobrogei 202 și nota. 
forță” condamnarea recursului la 453, 454. 463. 646—649. 
Franţa 2. 4, 9, 33. 
fruntariile (vezi: granițele). 


Galaţi 40, 168 rota, 187, 309, 319. 
Galiţia 28, 29. 
gările de fruntarie 144. 145, 146, 250, 251, 612—634. 640—645. 
Geneva. convenţia și statutul pentru c. f. 245—263. 
Genova. conferința dela 287. 
Germania 1. 2. 3. 4, 16, 21. 267. 268. 

î condamnată la S, N. (vezi. denunţarea unilaterală. Di- 

nastiile căzute și politica externă a G.) 

grănicerii 380 
granițele fluviale 153. 165. 172, 189—201. 
noi și căile ferate 144—150. 
„ Cursurile de apă 355—356. 365. 384, 389—390. 
„ energia hidraulică 357. 358. 360, 386--387. 394. 
„ etnografia 47, 48. 
„ pescuitul 361—362, 404. 
„ regimul apelor 333, 343. 

" «a «„ Sindic. de apărare conira inundațiilor 343, 364—3 65 
granițele României în tratatul de alianță din 116, 10. 

din tratatele de pace 21—34. 


3 z z z 3 3 


A „cu Bulgaria 23 şi nota. 317. 

n Poia „ delimitarea fluvială 194—201. 

zi Ho o terestră 202—206. 

E ae uD Cpusl cela 26-— 27. 

PR a g si statutul de fruntarie 377—408 

m m» dugoslavia 27—28. 

ù awo ow i poliţia fruntariei fluviale 189—193 
n ho ooh FI protocolul de delimitare 503—512 
. „» » Polonia 28 şi nota, 29. 

. Eo š protocolul de delimitare 563—574. 

» » „ Ungaria 23—25, 27. 

x w i „ convenția gărilor de fruntarie 612—634 
5 a „ U. R. S. S, convenția dela Paris 29—33. 

» . n îi conv. de cale ferată pentru tra- 


ficul direct 640— 645. 


www.dacoromanica.ro 


675. 


Grecia 142, 143. 
guarzii vamali 380. 


Habsburgii, interzicerea de restaurare 309—311, 
= legea ungară 310. 
á (vezi: Dinastiile europene căzute). 
Haga, aranjamentul din 1930 dela 278—279. 
„ (vezi: aplanarea conflictelor și legile războiului terestru) 
Hitler, discursul lui (vezi: politica externă a Germaniei) 
Hobeņzollernii in Germania (vezi: Dinastiile căzute). 


Mini, teritoriul 563 nota, 

imixtiunea, neimiztiunea 452, 468, 484. 

impăciuire, procedura de 454—455, 461. 
5 (vezi; comisiunile de conciliere). 

împăduriri 358, 359. 

împrumuturile de răsboi [titluri] 349. 

inarmările, limitarea lor 55, 477—478, 481—484, 485—489, 492. 493. 

incidentul italo-grec 67. 

incrucişarea granițelor cu c. f. și regimul apelor (vezi: graniţele 
noi și...) 

independența politică 55, 267, 268, 411. 
a României la Berlin 112 nota, 318. 

insula Şerpilor 318. 

insule demilitarizate 41. 

„fluviale 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 314, 

integritatea teritorială 8, 9, 55, 411. 
ñ Ungariei 305—306, 499 nota, 

Ințelegerea balcanică 448—449. 

internaţi civili 519, 526. 

inundaţii, apărarea de 343 şi nota, 344—349, 360—375, 386, 388. 

invaziunea 467, 

inviolabilitatea fruntariilor 430, 466. 

ltalia 1, 2, 3, 4, 5, 9, 16, 33, 34, 271 nota 499. 

Iugoslavia 27, 49, 122, 183, 189, 314 nota, 321, 350, 414, 448, 495; 
503, 591, 


Jafu! 539. 
judecătorii dela Haga 91—94. 
jurământul lui Carol de Habsburg 490—491. 


Kilia, brațul şi gura 32, 318. 
Kremlin 282, 283, 284. 


www.dacoromanica.ro 


674 


Legile răsboiului terestru dela Haga 301, 303, 528—541 
legitimă apărare 422, 431, 495. 

libertatea navigației 34—35 și nota. 

limba naţională [liberă folusinţă] 115. 

linia mediană fluvială 378, 386, 391—393*, 564“, 5ns 
litispendenţa în D. 1. P. 68. 

Locarno (vezi : acordurile dela). 

Londra, convențiile dela (vezi : agresiunea), 


Madeira 399. 
mandatele coloniale 61—63. 
Mangalia 317. 
Mannbeim, convenţia dela 158, 159, 169. 
Marea Neagră 12, 13, 23, 35, 37, 39, 136, 202, 204, 522, 526. 
Marmara 35, 41, 43. 
mediaţiune 71—72. 
Mediterana 3, 4, 5, 34, 39. 
Membrii S. N. 51, 53, 54, 59, 64, 65—66. 
Mica Înţelegere 266, 414—416 
r a acordul dela Strbske Pleso 416—417. 
i pactul organic dela Geneva 417--420 
Millerand, scrisoarea la tratatul Trianon 46—50. 
modus vivendi dela Semmering 168 şi nota, 187—188 
Monroe, doctrina lui 61. 
Moscova (vezi : protocolul şi tezaurul dela) 
movile, demarcarea fruntariei 566, 567, 569. 
munca, organizarea ei 63, 95. 


Naţionalitate, clauze de 31, 113—114. 
năvălirea 467. 
navigația aeriană, în tratatele de pace 142, 143, 144. 
ii Ş convenţia dela Paris 207—219. 
x fluvială (vezi: dreptul fluvial internațional). 
i a „ chestiunile conexe 337, 353, 361. 
neagresiune, convenții sau pacte de 465, 466 nota, 473, 481, 495. 
Nera, gura râului 189, 191. 
neutralitatea 2, 8. 
ȘI convenţia ruso-română din 1914, 8. 
è maritimă 38. 
K României 17, 19. 
Nistru, fruntarie 30, 289, 377 nota, 565. 
i navigația pe 32, 294. 
i (poduri peste) 590, 640, 643, 646 nota. 


www.dacoromanica.ro 


675 


ocrotirea minorităților 22, 25, 30, 49. 


si E textul tratatului special 112—117. 

7 z prevederi speciale p. alte țări 121—123. 

Š S procedura de recurs la S. N. 124—132. 

» SI textele de sub garanţia S$. N. 133—134. 

ü = vomâne din Balcani 321—322 (vezi: Valabhii) 
din Pind). 


ocuparea fără valoare 454. 

ii în garanţie 4. 

„  răsboinica, regule 539—541. 
opinia publică, influența ei 454. 
opțiunea (vezi : naţionalitate, clauze de) 
Orșova 177, 186. 
ostatecii 516, 519. 
ostilitățile 536—537. 


Pacea separată 7, 10, 304, 409, 412, 501 (vezi: anularea tratatelor) 
pactele de siguranță ole României : 
— cu Cehoslovacia 414—415, 416—420. 
— „ Franța 421—424. 
— „ alia 33, 425—427. 
— „ lugoslavia 415—420. 
— „ Polonia 409—413. 
— „ Statele balcanice 443—449. 
pactul aerian 477, 481. 
„ Oriental 473, 476. 
„ renan 429—434. 
„ dela Paris (Briand-Kellogg) 437 — 439, 414, 448, 466, 
i „Roma (celor patru) 443—445. 


” ii „ „ nota franceză către M. I, 445—447. 

E „u Rio-de-Janeiro 453-458, 

„ de neagresiune germano-polon (vezi: declarația de neagresiune) 
" ” » polono-sovietic 459—463. 


parlamentarii de răsboi 538. 

pașapoarte, simplificarea formelor de transit 251. 
patrimoniul sacru 326—327. 

pavilion, dreptul ţărilor fără litoral la, 342 şi nota. 
pescuitul în apele:=fruntarie 361—362, 404. 

pietre poligonale [demarcarea fruntarieij 378, 394. 
pilotajul 596, 597, 607. 

plăci de fer (demarcarea fruntariei) 569, 579. 
plebiscitu! 47, 48. 


www.dacoromanica.ro 


676 


plutele 174, 399, 409, 401, 637. 
plutirea pe Ceremuş 635—639. 
m „ Tisa, regulamentare 398—401. 
podurile = fruntarie 401—463, 590, 640, 646 nota. 
poliția navigaţiei dunărene 175, 189. 

ü a în sectorul romin-jugoslav 189—193, 
politica externă a Germaniei, cele „13 puncte“ 479—484, 
Politis, raportul 467, 

Polonia 25, 65, 121, 128, 132 nota, 144, 156, 259, 277, 409, 428, 
435, 440, 459, 464, 563, 575. 
Porțile de fer 165, 177—173, 183, 190—191, 319, 320. 
» n acordurile româno-jugoslave 183—186, 591—611. 

portni 49, 136, 157, 2149, 141, 173* 

„Franco 173, 174. 

„a Hamburg şi Stettin 249. 
prada de răsboi 13. 
predarea flotei germane [la 1918], 529—521. 
prelungirea tratatelor 5, 7. 
„principalele puteri aliate şi asociate" 52 şi nota. 
principiul naționalităților 8, 16 nota, 18, 30, 48. 
prizonierii 14, 518, 532—556 °. 
procedura arbitrală 81—87. 

à la C. P. J. I. 109-193. 
propaganda (vezi: imixtiurea). 
protoeolul dela Moscova (Litvinof) 440—242, 
provocarea directă 2, 6, 499, 41f. 
Prutul 119 şi nota, 318. 
publicitatea tratatelor 60, 61. 


Raporlurile României cu U. R. S. S.: 

— declarația de răsboi a bolşevicilor la 1918, 288—290. 

— ofertele bolşevice de pace 291—294. 

— „ române de neagresiune 424 şi nota. 

— protocolul dela Moscova, cu rezervă 440—442, 

— reluarea relaţiilor diplomatice, schimbul de note și scrisori 

Litvinof-Titulescu 450—452. 

— traficul feroviar direct sovietic-român 649—645. 
(de asemeni vezi: neutralitatea română față de Rusia la 1914, a- 
lianţa româno-rusă din î916 şi convenţia militară-anexă, convenţiu- 
nile pentru definiția agresiunii şi tezaurul român dela Moscova). 
răsboi şi amenințare de—56, 59—60, 471. 

u «a pace, dreptul de—299. 


www.dacoromanica.ro 


677 


răspunderea Statelor 69, 529, 
ratificarea 5, 7, 29, 33. 
rechiziţii 518, 519, 226, 540—541 *. 
regimul apelor, tratatul Trianon 333—334. 
convenţia pentru regulamentul Comisiei technice permanente 


335—342, 
— convenţia dintre România şi Cehos'ovacia 386. 
— i Fi îi „ Iugoslavia 350—376. 
— n Fi „a Ungaria 343--349, 


regimul forestier (impäduriri, despäduriri) 358--359, 
regulamente, navigația dunăreană 175, 180,“ 320. 
remorcaj 35, 36. 
renunţarea la răsboi 437—439, 440, 441, 442, 453. 
reparaţiunile, aranjamentul Haga 278. 
represalii 518, 
res inter alios acta 303 
restituiri [bani, valori, aur şi tezaur] 519—529. 
revizionismul 46 nota. 
revizuirea tratatelor 7, 61, 478, 480. 

ii . nota franceză către guvernele M. 1. 446—447. 
revoluţia germană 309. 

„rusă 284, 285, 288, 289, 292, 295—297. 
Rhin, regimul malului stâng 526, 517. 
Romanovii (vezi; Dinastiile europene căzute). 
Rusciuk 202. 
ruso-româna, convenţia militară din 1926, 12—15. 
Rutenia 49, 121—122. 


Saavedra Lamas (vezi: pactul dela Rio-de-Janeiro). 
Sabbat-ul, în Grecia și Polonia 121—123. 
sancţiuni 59—60, 301, 302, 431, 493—494. 
„din pactul S. N. (rezerva Germaniei) 434, 646—649. 
Secretariatul S. N. 54, 64. 
secretul diplomatic 4, 5. 7, 8, 11 (vezi: publicitatea tratatelor). 
semnele de fruntarii 379—384, 563—574 (vezi: borne, movile, pietre 
poligonale şi placi de fer) 
serviciul hidrometric 334, 357, 339, 352, 253, 360, 
Sf, Scaun (vezi: Concordatul cu Vaticanul]. 
siguranța în Europa orientală 473, 474, 475, 476. 
„ României (vezi: Tripla Alianţa şi pactele de siguranţă ale 
României). 
Siguranţa Statelor in genere 51, 55, 70, 470, 493, 648. 
Silistra 317, 318. 


www.dacoromanica.ro 


678 


S ocietatea Naţiunilor 44, 45, 49, 50, 433, 435, 446. 
i $ pactul integral 51—64. 
e E si interpretarea unor articole 67—69. 
ii i lista membrilor 65—66. 
ú A retragerea membrilor 52, 66 nota. 
s pionii de răsboi 537—538, 
Statele Unite, aderarea la C. P. J. I. 106—109. 
s taționarea 39, 40, 42. 
s taționarele la gurile Dunării 40, 319. 
S tatul sârbo-croato-sloven (vezi : Iugoslavia) 
statu quo 2, 3, 5, 6, 8, 16. 
s trâămtorile Mării Megre 34—35. 
st reinii, tratamentul lor 177, 182. 
S tresa, acordul dela—476-478. 
submarinele 39, 42, 43, 282, 484, 487, 520. 
Şumla 202, 317. 


T acita reconducțiune 413, 461 şi nota, 462. 
t axele de navigație 152, 153, 172. 


» »„ transit oprite 224. 
„ vamale la Dunăre 172, 173. 
Tekija 186. 


t erorismul 452. 
tezaurul dela Moscova 281—287. 
t halweg 194 °, 195 °, 196, 197, 198, 200, 318, 510. 
7 mobil 291. 
Timocul, gura lui 189, 191. 
T irana (vezi : tratatul de alianță Italia-Albania} 
Tisa 10, 26, 181, 377 nota, 378, 391, 401 (vezi: comisia Tisei). 
traficuri oprite 63. 
Transilvania 14. 
t ransitul, definiția dela Barcelona 223. 
n în timp de rasboi 226, 
i libertatea lui 22, 25, 63, 118, 138, 139, 140, 141. 
i ii (restrângeri) 182, 225, 226. 
si României prin Polonia şi Cehoslovacia 575—589. 
a Poloniei prin România 590. 
transporturi aeriene oprite 213—214. 
tratatul de alianţa Italia-Albania 499—502. 
ia dintre Franţa și Cehoslovacia 436 nota. 
i îi « » Jugoslavia 495—498. 


ü i w «a Polonia 435—436. 
IL] “ “ [E] U. R. S. S. 470—473. 


www.dacoromanica.ro 


679 


Tratatul dintre U, R. S. S. şi Cehoslovacia 474—475. 
” de pace dela Berlin [privind România] 112 nota, 316—320, 
îi i a „ Brest-Litowsk 21, 519. 
i ü : „ București (1913) 202—206. 
ii : < i n (1918) 519. 
5 i „ Lausanne 34—45, 314, 315 nota. 
E ; + „ Neuilly 23, 
" f «© „ Paris 29—33, 34, 
s ji » „ Riga 463 şi nota, 
E A „Saint-Germain 22, 117 nota, 267, 271. 
„Sevres 25-29. 
n ; „ Trianon 23 25, 46, 333, 335, 341,351 (vezi : 
scrisoarea Millerand), 
" ' „ >» Versailles 21, 
i i da š (violat de Germania) 492 —494, 
tratatele ın genere (vezi: deuunfarea) 
Tripla A ianță 1—7, 16, 17 —18. 
„ (vezi; alianța României cu Triplicea) 
tipe confinium 24, 26, 27, 28, 30, 504, 563, 564, 566, 568, 570. 
Turkșmil 23 nota, 203, 
Turtucaia 23 nota, 202, 206. 
Ultimatum-ul român din 1918, 20. 
unanimitate, regula de 53, 58, 432, 447 *). 
Ungaria 1, 23, 24, 25, 46—49, 113, 117 nota, 149, 264, 265, 266, 
305, 344 
unirea Austriei cu Germania, interzicerea 267—268, 307, 308. 
uniunea europeană 268, 
k vamală 268, 
WYakuf-urile 122, 123, 
Valah ı din Pind 123, 
vamile, simplificarea formelor de transit 251, 
Vaticanul (vezi: Concordatul) 
Versailles (vezi : tratatul de pace dela V). 
vizita, dreptul de 38. 
Wilhelm il, impăratul 300, 301, 303. 
Zona Iruntarie 379, 380, 571, 572, 
zone demilitarizate 10, 41—42, 44, 45, 430 şi nota, 432, 480, 
a interzise aviaţiei 208—209. 
„libere in porturi 149 și nota, 173, 174, 
„ neutre 516. 
„ speciale [în comerțul de arme] 551—557. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE MATERIE 


Pag 


Introducere: politica noastră externă I-LXXII 
Tabla prescurtărilor . . . . . . . LXXM 
Colecția de texte: 
Tripla Alianfă : 
1. Tratatul dintre OE PEA Germania şi 
Italia eri 1 
2. Alianța dintre Adeko TIn 4 şi România 6 
Convenfia rusosromână de neufralifafe din 1914 8 
Tratatul de alianţă din 1916 cu Rusia, Franfa, Anglia 
şi Ifalia . . . . d ae să 9 
Convenfia militară ruso=română, anexa dalant din 1916 12 
Declarafia de răsboi a României din 14/27 August 1916 16 


Ultimatum român căfie comandamentul german din 


feriforiul ocupat (1918) . . , ..... % 
Pacea generală, granifele şi interesele României : 
Tratatul dela Versailles. . . . . . . . . 91 
ii » Saint Germain. . . . . . ., 99 
K » Neuilly sur Seine . . . . . 23 
m » Trianon . . , . . . . . B 
» „» Sèvres . . „95 
55 » Paris (pentru Basarabia) | .. Y 
y Lausanne (strâmtorile). . 34 
Scrisoarea d-lui Millerand privitoare la frafaful dala 
Trianon  . . e. . 46 
Societatea Nafiunilor : 
Textul integral al pactului. . . . ., .. . 51 
Lista membrilor 5. N. la zi. . . . 65 


Interpretarea câtorva articole din D şi alte 


www.dacoromanica.ro 


681 


Pag. 


chestiuni de drept internațional public (ra= 
portul juriştilor experţi) 

Convenfiunea dela Haga pentru almens col ietalea 
internafionale A 

Curtea permanentă de justifie i fasa oală 

Textul integral al statutului . . 

Aderarea Statelor Unite la C. P. J, I 

Aderarea României la clauza facultativă de ara 
bitraj obligator din statutul Curţei 

Ocrofirea minorităților, libertatea comerfului şi a frana 
sifului: 

Textul tratatului special dintre puterile aliate 
şi asociate şi România . 

Prevederi deosebite de ocrotire din “atatea cu 
alte State. 

Procedura recursului la Consiliul 5. N. în 
materia minoritară, după raportul Tittoni şi 
diferitele rezoluţii ale Consiliului 

Textele de drept minoritar puse sub garan= 
ţia S. N. 

Liberfafea comunicațiilor şi a fransifalui din “tratatele 
de pace: 

I Prevederile de caracter general 

H ` în s special ; 
Dreptul fluvial internațional din fratatele de pace : 

I Dispoziţiuni generale privitoare la Elba, O- 

der, Niemen şi Dunăre. . ; 

Il Dispoziţiuni speciale privitoare la Elba, o. 
der şi Niemen . 

III Ciauzele privitoare la Rhin ş şi Moselle . 

IV Prevederi speciale pentru Dunäre 
Convenfiunea stabilind statutul definitiv al Dunării 
Aranjamentele dintre România şi Jugoslavia : 

I Pentru determinarea competinţei în exercita= 
rea poliţiei navigaţiei pe sectorul dunărean 
al Porţilor de fer şi Cataractelor SA 

IL Intre delegațiunile celor două State în C. 


www.dacoromanica.ro 


66 


70 


90 
106 


110 


112 


121 


124 
133 
135 
144 
151 
156 
158 


163 
166 


183 


682 


Pag. 


I. D. cu privire la serviciile dela Porţile de fer 

II Protocolul final la Acordul dintre cele două 
State pentru constituirea serviciilor dela 
Porţile de fer (tipărit aici din greşală de 
paginaţie) . 

Modus=vmwendi dela Semmering snd sectoral Brăila. 
Galaţi . , 

Convenfia dintre România şi să a E akik 
navigafiei pe Dunărea frunfarie între gura Ne= 
rei şi a Timocului . . . . . . . 

Convenfia dintre România şi Bulgaria erau delimi- 
farea frunfariei fluviale pe Dunăre (1908) 

Frunfaria dintre România şi Bulgaria sfabilită prin 
pacea dela Bucureşti (1913) 

Convenfia internafională pentru reglementarea naviga= 
fiei aeriene. ` ; ; i 

Convenfiile dela AES UAS şi aaa cu sfatätele şi 
profocoalele anexe: 

T Libertatea comunicaţiilor şi a transitului: a) 
convenţia dela Barcelona b) statutul de la 
Barcelona . F . 

II Regimul căilor aate A N _ 
naţional : a) convenţia dela Barcelona b) sta= 
tutul dela Barcelona c) protocolul adițio= 
nal la convenţie îs 

III Regimul internaţional al căilor “beta a) 
convenţia dela Geneva b) statutul dela Ge- 
neva c) protocolul de semnătură al convenției 

Acordul dintre România şi Ungaria la Comisia de re= 
parafiuni 

(pentru reclamaţiuni decurgând din campania pe Tisa şi 
ocuparea Budapestei) 

Interzicerea unirii Austriei cu Germania 

Datoria zisă de liberare: 

Aranjamentul colectiv din 1919 privind contri= 
buţia de liberare a fostelor teritorii austro= 
ungare . 


www.dacoromanica.ro 


184 


186 


187 


189 


194 


202 


207 


290 


228 


245 


264 


267 


269 


683 


Pag. 


Prevederile din tratatul dela St. Germain în 
legătură cu acest aranjament . 
Stabilirea cotei de liberare pentru fiecare Stat 
Aranjamentul dela Haga privind bunurile ce= 
date şi datoria de liberare : , 
Plata moșiilor expropriate din Basarabia ale supuşilor 
englezi şi francezi 
Tezaurul român dela Moscova . a . 
Declarafia de răsboi făcută României de isteti revo= 
lufionar rus ȘI 
Ofertele de pace ale Poe T bolşevic dasile Ro- 
mâniei . D a 
Căderea celor frei Dinastii europene: 
1. Prăbuşirea Romanovilor în Rusia . . ; 
2. Căderea Hohenzollernilor în Germania . . 
3. „Habsburgilor în Austro-Ungaria 
În ula Ada=Kaleh unită cu România . 
Cablul marin Constanfa-Constantinopole . ; 
Tratatul dela Berlin din 1878 (textele PN i 
România) . e ate du 
Ocrotirea minorităților române “dia Balcani rA pacea 
de Bucureşti (1913) 
Concordatul ca Vaticanul i x 
Regimul apelor în genere şi al celor din batail Da 
nării în special : 


Prevedenile din tratatele de pace despre „regi= 
mul apelor“ n E i FE 

Convenţiunea privitoare la regulamentul dee 
atribuțiile şi funcţionarea Comisiunii techa= 
nice permanente a regimului apelor Dunării 

Textul regulamentului acestei Comisiuni technice 

Convenţia dintre România şi Ungaria privind 
regimul apelor din teritoriile limitrofe şi li= 
chidarea sindicatelor de apărare contra inun= 
daţiilor tăiate de fruntarie 

Convenţia generală privitoare la page] ape= 
lor între România şi Iugoslavia . 


www.dacoromanica.ro 


271 
277 


278 


280 
281 


288 
291 
295 
297 
304 
312 
315 
316 


321 
323 


333 


335 
336 


343 


350 


684 


Pag. 


Conventia pentru reglementarea chestiunilor dintre Ro= 
mânia şi Cehoslovacia decurgând din delimi- 
farea fruntariei . A 
Siguranta Poloniei şi a României: 
Textul primei alianţe defensive din 1991 . , 
Textul reînoit sub forma unui tratat general 
de garanţie ; ; 
Tratatul de RET după uita reînoire . 
Mica Infelegere : 
Prima formă de alianţă defensivă între Ceho= 
slovacia, Iugoslavia şi România. . . . 
Acordul complimentar dela Strbske Pleso . 
Pactul de organizare dela Geneva . 3 
Convenfia de amicifie şi arbitraj între Franfa şi Ro- 
mânia . . ; 
Bisotocolul aie la coaie ca F ofati i Dez 
agresiune vecinilor României, special Rusiei 
Pactul de prietenie şi colaborare cordială între Italia 
şi România 
Acordurile dela Locarno : 
Actul final al conferinţei . 
Anexa A: Pactul renan propriu zis . ; 
Anexa F: Nota colectivă către (Germania pri= 
vind art. 16 din pactul S. N. 
Tratatul dintre Franţa şi Polonia . . , 
Pactul Briand=-Kellogg sau pactul dela Paris. 
Protocolul dela Moscova (Litvinof) 


Pactul de înfelegere şi colaborare între cele patru mari 


puferi („pactul celor patru“) . . . © 
Nota franceză către guvernele Statelor care al. 
cătuesc Mica Înţelegere 
Pactul Infelegerii balcanice . 3 
Reluarea raporturilor României cu U. R. S. 5. (echim: 
bul de scrisori şi note TitulescusLitvinof) 
Pactul de neagresiune şi împăciuire dela Rio=de=/aneiro 
(Saavedra Lamas) . . , . . . . . 


Pactul de neagresiune polonozsoviefic . . . » 


www.dacoromanica.ro 


377 
409 
410 
412 


414 
416 
417 
421 
424 
425 


428 
429 


434 
435 
436 
440 
443 


445 
448 


450 


453 
459 


685 


Declarafia de neagresiune germano=poloneză , 

Convenfiile dela Londra pentru definirea agresiunii 

Tratatul de ajutor mutual dintre Franţa şi U. R S.S. 

Tratatul de ajutor mutual dintre Cehoslovacia şi U. 
R. S. S. ; 


Acordul dela Stresa între Franfa, lalia şi Anglia 3 

Cele „13 puncte“ de politică externă a Germaniei 
(discursul d-lui Hitler) 

Acordul naval anglo=-german . 

Jurământul lui Carol de Habsburg lui încoronare re (1916) 

Germania înaintea Consiliului S. N. pentru călcarea 
frafatului dela Versailles 

Trafaful de amicifie franco=jugoslav . k e a i 

Alianța dintre Italia şi Alhania . . . a a 


Delimifarea fruntariei între România şi Tuiloa 


Preliminariile de pace din 1918 între România şi pufea 
rile cenfrale . 

Armistifiul general din 1918 M Gaimaila- şi ` aliafi 

Armistițiul dela Belgrad cu Ungaria. z 

Convenţia dela Haga despre legile räshotalt P 
cu regulamentul=anexă 

Convenţia dela Geneva pentru supă al E 
privaf de arme, munifiuni, efc. e 


Reglementarea definifivă a granifei intre Polonia şi 
România : 
I. Protocolul final de delimitare din 1935 . , 
II. Convenţia pentru ocrotirea, conservarea şi 
reconstruirea semnelor de fruntarie . . , 
Convenţia de transit român prin Polonia şi Ceboslo= 
vacia pentru legăturile din Nordul fării . , 
Convenfiile pentru libertatea fransitului feroviar polon 
prin teriforiul României . 


Acordul dintre C. I. D., România şi PR Gib 
constituirea serviciilor speciale dela Pozfile 


de fer ..., 


Conventia dintre România şi „ANA In NI organi= 


www.dacoromanica.ro 


590 


591 


686 


Pag. 


zarea gărilor de fruntarie . . . „ 612 
Înfrebuinfarea drumului de apă pe Tiaia fluviala 

dintre Polonia şi România . . 635 
Convenfia de cale ferată între U. R. S. s. şi Romå- 

nia pentru stabilirea fraficului direct prin gaa 

rile Tiraspol şi Tighina . . . . 640 
Răspunsul Angliei la întrebarea Franfei în ia liz 

mifelor de aplicare a sancfiunilor din pactul 

Se Ne aon wa 646 
Cum se închee tratatele şi sava sula 

României şi cum se ratifică . . . 650 
Bibliografia documentară. . . . . . . . 657 
Errata., . . . . . . . . . . . . . . . . 665 
Indexul alfabetic al cuprinsului. . . . . 667 
Tabla de materie . . . . . . . . . è . 680 


www.dacoromanica.ro 


Au apărut 


IN SERIA PUBLICAŢIILOR 
INSTITUTULUI DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC 
AL UNIVERSITAŢII MIHĂILENE DIN IAŞI 


No. 1 Oct. Gâdei, Ocrofirea minorităților lei 50 
2-6 Interesele şi drepturile României în 
fexte de drept internațional public 
cu un studiu introductiv de N. 

Daşcovici . ; . broşat lei 250 

legat „ 300 


Numărul viitor, 7, va fi consacrat Revizionismului. 


Volumele se pot obţine: 
direct dela Faculfafea juridică din laşi 
sau 
prin librăria „Carfea Românească“ S. A. 
Bucureşti, Bul. Academiei 


www.dacoromanica.ro 


> Ta... .c, 
a De eee