Curierul Informativ al Partidului Pentru Patrie anul V, nr. 53-54, noi. — dec. 1999
Sărbători fericite!
„..Cu ochii gândului ţintă
la locul acela al peşterii
din Betleem, să lăsăm,
fraţilor, “şi noi acum
simţirea inimilor noastre,
să dea glas cântării ei de
preamărire şi de mulţumi-
toare închinăciune lui
Dumnezeu, pentru _veni-
rea Lui la noi în trup
omenesc, venirea cea
plină de daruri, pe care o
prăznuim. astăzi, - glasul
cântării de taină, cutre-
murătoare şi adâncă, pe
care. împreună cu Bise-
rica o cântă astăzi toată
creştinătatea din lume.
„Taină străină văd astăzi şi
preamărită, Cer se face peştera,
scaun de Heruvimi, Fecioara; ieslea,
sălăşluire întru care S-a culcat Cel
neîncăput,. Hristos-Dumnezeu, pe
Care, lăudându-L, Îl mărim."
Cu adevărat, fiecare din noi putem
zice: „Îţi mulţumesc, Doamne, că Te-ai
gândit şi la mine şi la mântuirea mea şi
a fiecăruia din noi, în ziua când Te-ai
născut prunc şi Te-ai făcut om, în
peştera din Betleem.”
Şi cu dreptate, la bucuria aceasta
pentru om, zicându-le: „Bucuraţi-vă
împreună cu. Mine, că am aflat şi am
adus acasă, oaia cea pierdută."
Dar, oricând ne vom gândi cu
adevărat la toate aceste tainice daruri,
câte a făcut Dumnezeu pentru noi, cu
neputinţă este să nu ne îndemnăm
spre dragostea lui Dumnezeu şi cu
neputinţă este să nu ne străduim şi
noi, ca să facem poruncile Aceluia,
Care ne-a dat viaţa şi atât de mult ne
De Crăciun
Bucurie, bucurie
La apus Și răsărit,
Căci a lumii mântuire
Iată, iată, a sosit!
Din părinți fără avere,
Într-un sat Necunoscul,
Un copil sărman Și gingaş
Azi, în iesle, S-a născul.
Omenirea prăznuieşte,
Cântă Îngerii în cor,
Iar Fecioara fericită,
Blând admiră-al ei Odor.
ee] SUI INFORMATIV |EI
partidului
PENTRU PAIRIE
999;
CUVÂNT DE ÎNVĂȚĂTURĂ LA
NAŞTEREA DOMNULUI NOSTRU
IISUS HRISTOS
18 PAG.
poartă de grijă. Drept aceea, datori
suntem, fraţilor, să cinstim pogorârea
lui Dumnezeu la noi şi prin păzirea de-
a pururea a poruncilor Lui, că porunci-
le Lui sunt căi de tainică împărtăşire
din viaţa Lui cea dumnezeiască şi fără
de moarte. Deci, cu dragoste, unul pe
altul să ne cinstim şi, precum Însuşi
Domnul a scris în Legea Sa, aşa să
facem, că a zis: „Să nu ucizi, să nu
furi, să nu fii desfrânat, să nu grăieşti
minciuni, să cinsteşti pe tatăl tău şi pe
mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău
ca pe tine însuţi, pe aproapele nu nu-
mai pe cel de bun neam cu tine, ci pe
tot omul în nevoie. din lume, pentru
care a Sau Dumnezeu la noi şi S-a
făcut om.”
Încă, datori suntem să păzim şi alte
porunci ale Lui, pe cei flămânzi să-i
hrănim, pe cei străini să-i primim, pe
cei goi să-i îmbrăcăm; pe oamenii lui
Dumnezeu în cinste să-i avem, pentru
că aceia priveghează şi se roagă pen-
tru sufletele noastre; de Biserică să nu
ne înstrăinăm şi acolo să ne curăţim
de păcate şi să ne trezim la bine. Şi,
aşa cu bună ştiinţă, să ne apropiem de
trupul şi sângele Domnului, neavând
spre nimeni vrajbă, iubindu-ne nu cu
făţărnicie, ci din inimă, cinstindu-ne
unul pe altul, ca să fim fiii Celui
Preaînalt, părtaşii vieţii dumnezeieşti a
lui Hristos-Domnul şi moştenitori
Împărăției cereşti. Că, pentru a înnoi
viaţa oamenilor din lume, a venit la noi,
chemându-ne pe toţi Hristos,
adevăratul Fiu al lui Dumnezeu; Dum-
nezeu adevărat şi Om adevărat. A lui
să fie slava în Treime, Celui de o fiinţă
cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt. Amin.
Proloagele (Vol. 1, 360-361)
* (1) Vineri, 29/10.1999 se desfăşoară la Bucureşti şedinţa
Consiliului Politic al Partidului Pentru Patrie. Sunt prezenți,
din Consiliul Politic, domnii: Constantin Iulian (preşedinte),
Virgil Totoescu, Dimitrie Paceag (vicepreşedinţi), Corneliu
Suliman (secretar general), lon Gavrilă - Ogoranu, George
Ursa, Florin Dobrescu (consilieri); prezență statutară. Alţii:
Nicolae Mazăre, Constantin Anghelescu, Mişu Dumitrescu
(filiala Bucureşti), Simon Giurgeca (filiala Timiş), Constantin
Lucescu (filiala Rădăuți)
+ Şedinţă destul de vie.
După rugăciune şi momentul de reculegere, în memoria
celor dispăruţi, de la trecuta şedinţă şi până la cea de față,
(Au plecat dintre noi Gigi Grigorescu şi Tiberiu Hentea)
sunt puse pe ordinea de zi următoarele probleme:
a) De orientare generală;
b) Iniţiative politice ale Partidului Pentru Patrie.
C) Diverse.
a) În primul rând, problema unității ca orientare politică
generală („n puşcărie nu-mi amintesc să fi existat
disensiuni” - Corneliu
Suliman); există destui de
mulți ziarişti care cad pe
capul nostru şi, probabil,
nefiind stăpâni pe scrisul lor,
nu fac decât să introducă
“strâmbe”, cum se spune în argou. Aceştia întreabă care
este regimul politic pe care-l susțin membrii Partidului
Pentru Patrie. Ar fi de dat câteva răspunsuri: „regim
democratic cu autoritatea legii” (Dimitrie Paceag); desigur,
regim democratic, pentru că „între democrație şi
autoritatea legii nu există contradicţie... Democraţia este
un mijloc” (Virgil Totoescu); Partidul Pentru Patrie „doreşte
să promoveze autoritatea legii (Nicolae Mazăre)”;
b) Partidul Pentru Patrie va susține, în cadrul legal,
printr-un dosar, cauza Mişcării Legionare;
c) Discuţii s-au purtat pe tema evenimentelor lunii
expirate (oct. '99) şi a diferitelor scrieri, din gazete,
referitoare la lumea noastră.
+ Se consideră ca reuşită acţiunea de la Predeal din
23/10.'99. *
+ S-a aprobat ordinea de zi pentru Consiliul Director de
a doua zi. ai
+ Consiliul Director (sâmbătă, 30/10.1999, orele 10 ).
Prezenţi (din Consiliul Politic); Constantin lulian
(preşedinte), Dumitru Paceag, Virgil Totoescu
(vicepreşedinţi) şi Corneliu Suliman (secretar general), lon
Gavrilă-Ogoranu, George Ursa, Sorin Olaru (consilieri).
Şedinţa este condusă de domnul Sorin Olaru; sunt
prezente 20 de filiale. :
Ordinea de zi: Rugăciune, moment de reculegere, în
memoria celor dispăruţi, informare, raportul filialelor,
diverse, hotărâri, rugăciune, închiderea şedinţei.
„ Şedinţa debutează cu rugăciunea la Icoană. | “ă
* Moment de reculegere în memoria celor dispăruți în
intervalul - sfârşitul lunii septembrie - „sfârşitul lunii
octombrie — respectiv: Gigi Grigorescu, Tiberiu Hentea.
* Informare (prezintă dl. Constantin lulian preşedinte).
Se prezintă programul celor două zile (30-31/10.99).
10%.12%: Consiliul Director,
12%.13*%: masa; gs
13%5-145: curs pedagogie - Simon Giurgeca,
INFORMARE
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE ee
14%5-15%5. Istoria Mişcării Legionare- V. Blănaru- Flamură
45_1645. Curs de Religie - Constantin Bucescu;
1645-1745: Probleme contemporane (partidele politice
moderne) - George Ursa. A
Duminică, 31/10.1999: Cursuri de legislaţie; înainte Şi
după Sf. Liturghie (Dimitrie Paceag şi Constantin Iulian).
Se cere celor care au predat să alcătuiască O sinteză de
întrebări pentru a se putea organiza examinarea de la
sfârşitul lunii noiembrie.
+ Comemorările de la Predeal din 23/10.1999 s-au
organizat în memoria celor asasinați de regimul carlist la
21-23/09.1939 şi sau desfăşurat fără incidente.
+ Altă problemă prezentată a fost cea privitoare la
persoanele care vor gestiona dosarele fostei Securităţi
Suntem şi noi interesați de aşa ceva.
* „Luptătorii din munți” vor avea Adunare Generală pe
19/11.1999 la Casa Studenţilor (Plevnei) între orele 9%.
1098
e Bihorul a organizat o filială
puternică în județ. DI Theodor
Capriş este cel care s-a ocupat
de aceasta .
* În presa locală, de la Sibiu,
sunt prezentate articole legate
de lumea noastră.
» Cei prezenţi sunt rugați să contribuie cu documente la
alcătuirea dosarului Mişcării Legionare.
Organizare (punct condus de dl. Corneliu Suliman -
secretar general al Partidului Pentru Patrie);
Comentarii: necesitatea măririi numărului de organizaţii.
Să avem minim 500 de organizaţii pe țară. Fiecare judeţ să
aibă minim 15-20 de organizaţii, să facem acest lucru cu
toată credința. „Fără credință nu putem ajunge nicăieri”...
Tineretul a progresat în această direcție, venind spre noi,
dar nu sunt organizate cum trebuie centrele universitare;
Problema sediului : este terminat subsolul şi parterul şi
se speră că, până la sfârşitul lunii noiembrie să avem
terminat şi etajul |. A durat mult până am obținut autorizația
de construcţie, se aduc mulțumiri unor filiale care au fost la
înălțime în donații (spre exemplu Bacău); la fel unor
persoane particulare - membri ai Partidului Pentru Patrie.
* Raportul filialelor (câteva exemple):
- Bacăul; Activitate mulțumitoare, au organizat, prin
Fundația Buna Vestire, o manifestaţie la care a participat ŞI
prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, părintele Constantin
Galeriu etc. Sigur, oamenii Partidului Pentru Patrie au avut
un rol aici;
- Botoşani, Braşov, Brăila, Caraş-Severin, Dol
(prezente prin delegaţi): oferă amănunte privind activitatea,
greutăţile, numărul de membri.
Caraş-Severin: intenționează să organizeze unele
manifestații;
Hunedoara: nimic deosebit;
laşi: se organizează filiala:
Maramureş: se organizează. Este prezent domnul C.
Meheş. 3
(urmare în pagina 4)
Consiliul Politic."
al Partidului Pentru Patrie
George URSA (consilier)
ii —————
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE
XCVI. - C. Plinius către împaratul Traian
sult asupra tuturor nedumeririlor mele. Cine ar putea,
de fapt, să-mi îndrumeze mai bine îndoielile sau să
mă limpezească în neştiința mea? Eu nu am participat ni-
ciodată la procesele împotriva creştinilor; nu ştiu deci pen-
tru care fapte şi în ce măsură să aplic fie pedeapsa fie con-
tinuarea cercetării. N-am ştiut să decid dacă trebuie să se
țină seama de vârstă sau dacă copiii nu trebuie tratați altfel
decât oamenii mari; dacă trebuie să iert pe cel ce se că-
ieşte sau dacă cel ce a fost cândva creştin nu trebuie să
găsească nici o iertare; dacă trebuie osândit numai nu-
mele, chiar dacă este nepătat, sau dacă trebuie pedepsite
doar crimele legate de numele de creştin. În această igno-
ranţă, iată regula pe care am urmat-o față de aceia care au
fost deferiţi tribunalului meu ca creştini. l-am întrebat dacă
sunt creştini: când-au măriurisit-o mi-am repetat întrebarea
pentru a doua oară şi pentru a treia oară, amenințându-i cu
moartea; când am persistat i-am trimis la moarte. Căci, de
orice natură ar fi fost fapta pe care o mărturiseau, nu mă
îndoiam că trebuie să pedepsesc mai puţin rezistenţa lor şi
neînduplecata lor încăpățânare. Am lăsat deoparte pe alții,
posedați de aceeaşi nebunie, ca să-i trimit la Roma, căci
erau cetățeni romani. Mai târziu, acuzările înmulțindu-se,
ca de obicei, datorită atenţiei ce li se dădea de către public,
crima lor a luat alte forme. A apărut o scrisoare anonimă ce
cuprindea numele mai multor persoane. Pe cei care negau
că sunt creştini sau că au fost, şi care urmând formula pe
care le-o dictam au. făcut închinăciuni zeilor şi-au oferit
jertfe de tămâie şi de vin chipului tău, pe care am pus să-l
aducă în acest scop odată cu statuile zeilor, pe cei care în
sfârşit l-au blestemat pe Hristos, ceea ce se zice că nu fac
niciodată creştini adevăraţi, am socotit că trebuie să-i achit.
Alţii, pârâți de vreun denunțător, au zis mai întâi că au fost
creştini dar îndată au retractat cele spuse, dând asigurări
că ei fuseseră, este adevărat, dar că încetaseră să mai fie,
unii de trei ani, alţii de mai mulți ani şi unii de mai bine de
20 de ani. Toţi aceştia au adorat chipul tău şi statuile zeilor;
toți aceştia l-au blestemat pe Hristos. Pe de altă parte ei
afirmau că întreaga lor vină sau rătăcire n-a constat nicio-
dată decât în aceasta: se adunau la data fixă înainte de
revărsatul zorilor şi intonau pe rând un'imn'de preamărire
lui Hristos, ca unui zeu; se legau prin jurământ, nu la vreo
crimă, dar să nu comită nici furt, nici tâlhărie, nici adulter,
să nu-şi încalce deloc cuvântul, să nu retracteze o de-
poziţie făcută justiției, după ce îndeplineau aceste ritualuri
aveau obiceiul să se despartă, apoi să se adune din nou
pentru a lua masa, care se compunea de altfel din mâncă-
ruri cu totul obişnuite şi în consecinţă, curate; de altfel ei
renunțaseră la toate practicile menționate după edictul meu
P:: mine, stăpâne, este o datorie sacră să te con-
Creştinii în antichitatea romană
(Din corespondenţa lui Plinius cel Tânăr cu împaratul Traian)
Conduita lui Plinius cel Tânăr faţă de creştini
prin care, urmând ordinele tale, interzisesem întrunirile. De
aceea, am crezut necesar, pentru descoperirea adevărului,
să pun la caznă două sclave, cărora li se zicea preotese
ale acestui cult. Dar n-am descoperit decât o superstiție
caraghioasă dusă la extrem; de aceea am suspendat
ancheta pentru a recurge la sfatul tău. Chestiunea mi s-a
părut într-adevăr că merită deliberarea ta mai ales datorită
numărului mare de învinuiți. Căci o mulţime de persoane
de orice vârstă, de orice rang, chiar şi de orice sex, sunt şi
vor fi mereu implicate în această învinuire. Molima acestei
superstiții şi-a extins ravagiile nu numai în oraşe, ci şi în
sate şi târguri; cred totuşi că este posibil să fie oprită şi vin-
decată. Ceea ce- este sigur este faptul că templele, care
erau aproape goale, sunt din nou frecvente şi ca jertfele
anuale, mult timp neglijate, reîncep; se vinde pretutindenea
hrană pentru animale ce trebuiesc jertfite; care altădată îşi
găseau puţini cumpărători. Din aceasta se vede clar, cât de
mulți oameni s-ar îndrepta dacă |i s-ar da posibilitatea să
se căiască.
XCVII. - Traian către Plinius
Aprobarea împăratului
Ai acţionat cum trebuia, scumpul meu Secundus, în
anchetarea faptelor imputate celor ce ţi-au fost denunţaţi ca
creştini. Căci nu este posibil să se stabilească pentru toate
"cazurile o normă de procedură uniformă şi de neclintit. să
nu fie căutați; dar dacă sunt acuzați şi sunt convinşi, să fie
pedepsiți; totuşi dacă vreunul nu recunoaşte că este
creştin, şi o dovedeşte în mod vădit, vreau să spun,
rugându-se zeilor noştri, chiar dacă în trecut a trezit bă-
nuieli, sa fie iertat pentru pocăința sa. În ceea ce priveşte
listele cu denunţuri anonime, ele nu trebuie să dea curs la
nici o urmărire. Căci aceasta ar fi un exemplu deplorabil şi
potrivnic preceptelor epocii noastre.
„Traducere "din limba latină, de EUGEN BALAŞA după C. PLINII
SECUNDI, EPISTULAE ,
Paris, Librairie Gamier freres,
6 Rue des Saints-Peres, 6 1937
Aqua forte
Cu cât ne apropiem de alegeri, cu atât se înfierbântă şi
lupta electorală; activitatea diplomatică va creşte,
„succesele” se amplifică, iar înfrângerile se ascund şi se
anihilează; politicienii caută să iluzioneze nivelul de trai
până la extaz, promisiunile vor curge tumultuos ca şi apa
râurilor în cascade, după topirea zăpezii, iar alegătorii vor
aştepta nerăbdători sau indiferenți deznodământul degrin-
goladei. :
Votul e semnatura în alb.
Simion Giurgeca
Li
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE
(urmare din pagina 2)
* (INFORMARE)
Olt, Prahova: treburile merg bine , dar există în continuare
o ostilitate la oficialități.
Sibiu: preocupați de alegerile în filială: pe 6/11.1999 se va
organiza comemorarea a 50 de ani de la asasinarea - de către
regimul comunist - al grupului Ceoflec;
Teleorman: filiala merge bine, dar sunt destul de supăraţi
din cauza atacului (din presă şi Camera Deputaţilor) P.R.M -
istului Florea Buga (fost activist PCR). S-a dat un răspuns şi
s-a trimis comunicat; n-a fost publicat de presa locală; dar
atacul deputatului Buga a fost publicat de „„gazetarii” teleor-
măneni.
Dâmbovița: a organizat un dialog cu presa scrisă şi audio-
vizuală din judeţ.
Bucureşti: în organizare.
Raportul comisiilor de specialitate:
- agricultură (prezintă prof. univ. dr. lon Brad): Problema:
Despre importanța strategică a cătinei.
Diverse: se înscriu la cuvânt George Nistoroiu (fil. Bucu-
sall lon Gavrilă-Ogoranu (fil. Alba), C. Meheş (fil. Baia Mare)
etc.
George Nistoroiu solicită urgent rezolvarea problemei con-
tului pentru susținerea viitoarelor alegeri.
Simion Giurgeca . (filiala Timiş): cere „să-i stimulăm în ac-
tivitate pe cei care au foc în ei, capacitate de jertfă”. Pe cei
care au capacitate de iradiere, indiferent de profesie.
lon Gavrilă-Ogoranu: anunţă locul şi data întrunirii Adu-
nății Generale a Luptătorilor din Munţi (19/11.1999) la Casa
Studenților (str. Plevnei);
C. Meheş (Baia Mare): cere să ne orientăm în activitate, în
întemeierea de organizații, după modelul oferit de înaintaşi; să
avem încredere în noi când pornim pe un astfel de drum.
* Hotărâri: s-au publicat în numărul anterior al Curierului In-
formativ.
* Şedinţa se încheie cu rugăciunea la Icoană.
* (II) Vineri, 26/11.1999, orele 19% (Sala Coşbuc), se des-
făşoară şedinţa Consiliului Politic al Partidului Pentru Patrie.
Prezenţi (din Consiliul Politic): Constantin lulian (preşedinte)
Virgil Totoescu, Dimitrie Paceag (vicepreşedinţi), Corneliu
“-Suliman (secretar general), George Ursa , Emilian Tache, Flo-
rin Dobrescu (consilieri).
Alții : Simion Giurgeca (filiala Timiş ) lulian Vlad (filiala
Prahova), Tudor lonescu, Mişu Dumitrescu (filiala Bucureşti) |.
Grozăvescu (filiala Dolj).
Probleme:
-10 / 12 .1999 se intenționează organizarea unei întruniri,
la laşi, dedicată zilei studențimii;
- indisciplina în partid;
- problema activității;
- comemorarea Căpitanului (sala Batiştei);
- ordinea de zi pentru Consiliul Director de a doua zi.
Manifestarea de la laşi (10/12.1999): Trebuie organizat
destul de temeinic şi să meargă, de la Bucureşti, o delegație
numeroasă şi vorbitori etc.
indisciplina: unii acționează fără a se consulta cu con-
ducerea. Împart chiar afişe care ne pot fi dăunătoare tuturor,
mai cu seamă că, actuala conjunctură, este complet defavora-
bilă; să nu se uite că Mişcarea Legionară este o organizație
bazată pe ordine şi disciplină; noi trebuie (fiecare în parte) să
fim un model în mijlocul celorlalți (Simion Gurgeca); să nu ui-
tăm că, într-un fel sau altul, fiecare om, care greşeşte, va plăti;
să nu neglijăm modul de a acţiona. O idee dă rezultate bune
doar dacă execuţia şi concepția nu dau rezultate negative
(Corneliu Suliman).
Comemorarea Căpitanului (27/11.1999, orele 14% sala
Batiştei): există aproximativ şase vorbitori: Mitu Banea, Aris-
tide Lefa, lon Coja, Gheorghe Buzatu, Constantin Bucescu
Sebastian Mocanu... aa
Totul trebuie organizat temeinic pentru că această
comemorare cade peste programul şcolii de instructori şi tre.
buie să le facem binepeambele.
Se aprobă ordinea de zi a Consiliului Director de a doua zi
(rugăciune, moment de reculegere, organizare, diverse, ho-
tărâri, rugăciunea de închidere a şedinţei, apoi masa, exami-
narea cursanților, de Ia disciplinele de pedagogie z psihologie,
deplasare la Batiştei, iar, duminică, 8-9 şi 13%. 17%)
examen).
Problema activității: -
- crearea de noi organizaţii; aceasta trebuie să fie o pre-
ocupare permanentă;
Şantierul: i
- s-a fixat un om de pază. Este nevoie de o sobă pentru în-
cate a Director (sâmbătă, 27/11.1999, orele 10%),
şedinţa este condusă de George Ursa (consilier); ordinea de
zi se aprobă în conformitate cu cele stabilite la Consiliul Politic
din ziua precedentă. Sunt prezente 21 de filiale (prin preşe-
dinți sau delegați):
- După rugăciunea la Icoană se păstrează un moment de
reculegere în memoria celor dispăruţi: preot loan Florea (Si-
biu), Filon Lauric (Bucureşti), Marin Naidin (Constanţa).
* Informare (prezintă di. Constantin Iulian, preşedintele
Partidului Pentru Patrie):
- La orele 14%, Sala Batiştei, avem conferință dedicată
comemorării a 61 de ani de la asasinarea lui Corneliu Zelea
Codreanu;
- Se alcătuieşte „dosarul Mişcării Legionare”, dosar ce ur-
mează a fi înaintat Preşidenţiei, Parlamentului, Presei;
- Avem un paznic la sediul în construcție, paznic față de
care trebuie să avem grijă;
- Partidul a primit o invitație, din partea „Camerei de
Comerț”, pentru dezbateri pe tema programului de dezvoltare
al țării;
- Se propun întâlnirile Consiliului Politic şi Consiliului Direc-
tor al Partidului Pentru Patrie (vineri, 28/01.2000, orele 19% -
Consiliul Politic; sâmbătă, 29/01.2000, orele 10% - Consiliul
Director; vineri, 25/02.2000, orele 19% - Consiliu Politic; sâm-
bătă, 26/02.2000 - Consiliu Director: toate aceste întâlniri se
vor desfăşura la sala Coşbuc);
Se anunţă programul zilelor 27-28/11.1999 (vezi rândurile
de mai sus);
Se anunţă programul zilei de 30/11.1999 (Pelerinaj la Tân-
căbeşti, cu plecare la orele 9%, din Bucureşti, şi Parastas la
Biserica Sf. Ilie Golgani, la ora 17%);
Este propusă o „chartă” a partidului (împreună cu Fun-
dația Sfântul Andrei), chartă elaborată de George Nistoroiu.
* Organizare (conduce Corneliu Suliman - secretar ge-
neral - cum am anunțat mai sus);
-Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi sunt reprezen-
tate prin delegați;
Bacăul stă bine material, activitate mai scăzută; Braşovul
prezintă raport scris; Caraş Severin a avut o conferință de
presă pe 4/11. 1999. Consemnează ziarul ,, Timpul” din Reşiţa,
Călăraşi are multe probleme: bătrânii nu prea vin; invocă
Legea 51/91. Sediul este bun, dar totuşi tinerii nu se prea
înghesuie;
Hunedoara: nimic nou;
(continuare în pagina 9)
î ,
a scenă mă nl tal ai E NA ci
PAGINA SĂTEANULUI
DE VORBĂ CU SĂTENII
4 anul 2000 de la Naşterea Mântuitorului Nostru
[isus în România, vor avea loc alegeri. Alegeri de
primari, alegeri parlamentare, alegerea preşedinte-
lui României. Alternanţa la guvernare este una din
fațetele democraţiei. Vom merge la urne, dacă ne va
îndemna inima. Votul nu mai este obligatoriu cum era
între cele două războaie mondiale. Atunci, dacă nu te
duceai să votezi, plăteai amendă. Votul era obştesc,
egal, direct, secret şi obligatoriu. În zilele noastre,
obligativitatea votului a fost înlocuită cu ideea că votul
este un ceva liber exprimat. Dacă vrei votezi, dacă nu
vrei, nu votezi, că-i libertate deplină. Este bine să ne
folosim de libertatea deplină, spre a dezvolta virtuțile
morale, sădite de Dumnezeu în om, şi a valorifica
puterea de muncă şi de creație. Dar alternanța la
putere, ca un corolar al libertății politice, nu are întot-
deauna efecte benefice. Dacă guvernarea actuală,
atât cât este cu putință, statorniceşte prin legi anu-
mite reveniri la normalitate, la ieşirea din întunericul
celor patruzeci şi cinci de ani de dictatură proletară,
forțele politice care speră să vină la putere se laudă
că vor demola ceea ce s-a realizat. Aceasta este,
după părerea noastră, una din slăbiciunile demo-
crației; că ceea ce unii fac ceilalți strică, fără să mai
vorbim de generala manifestare de înlocuire cu parti-
zani până la cele mai neînsemnate posturi de con-
ducere. Faptul se datorează aspectului politicianist al
unora care fac politică în sensul că nu sunt interesați
de nevoile esenţiale ale Țării ci de aranjamente de
aşa fel să le aducă foloase materiale lor şi prietenilor
politici. Pentru aceasta exploatează nemulțumirile
mulțimilor făcându-le promisiuni pe care ei ştiu că nu
pot fi îndeplinite doar numai spre a le câştiga voturile.
Ca să fie curmat acest rău, partidul nostru, Pentru
Patrie, îşi propune ca, oricât ar fi de anevoioasă as-
censiunea sa, să nu folosească această cale a pro-
misiunilor electorale fără acoperire. Vrea să formeze
un om politic lipsit de pofta de înavuţire pe seama ce-
lor. mulți şi uşor de păcălit. Un om cu dragoste de
Dumnezeu şi de Țară în a cărui minte să nu încol-
țească niciodată necinstea, capabil să jertfească pen-
tru apărarea Neamului său chiar şi viața sa. Cunoscă-
tor al intereselor noastre ca Români şi vajnic apărător
al lor. Noi nu promitem decât legi drepte ca fiecare să
fie liber, să poată munci cinstit fiind sigur că munca
sa nu este spoliată, un mediu social în care cinstea şi
hărnicia să fie la ele acasă.
ing. Victor ENE
Pagina 5
DUPĂ EUROPA ROZĂ VOM
AVEA O ROMÂNIE ROŞCATĂ?
Aşa susțin sondajele. Şi uniunea Romo-Ţigănească.
Dealtfel culoarea Eurbpei a început să se schimbe prin
1997: stânga revenea la putere în Anglia-cu Tony Blair, în
Franţa cu Lionel Jospin asociat-din nou- cu comuniştii, în
ltalia-încă din 1996 cu Romano Prodi-care va lăsa locul
liderului fostului partid comunist-botezat-ca la noi - PDSR-
doar în PDS, Massimo d'Alema, iar în Germania cu apariţia
lui Schroeder.
Şi când toată lumea spera să-şi reia valsul pe aria In-
ternaţionalei, s-a stins lumina şi, ce să vezi, muzicienii or-
chestrei-ne spune J.F. Revel - au început să cânte după
partituri diferite.
Ba unii dintre ei au şters-o de pe podium-precum Oscar
La Fontaine-un social democrat tip Lotar Rădăceanu- parti-
tura Blair-Schroeder, în favoarea unui socialism-liberal-mai
mult liberal decât socialist, a tulburat apele stângii franceze.
în timp ce Romano Prodi s-a vădit a fi fost mai mult demo-
crat creştin. Şi-a asociat la guvernare liberalii, din guvernele
anterioare, cărora le-a încredinţat cele mai importante mi-
nistere şi astfel a reuşit să plieze economia Italiei la criteriile
Maastricht-ului şi să adopte EURO-lucru pe care nimeni
nu-l credea posibil.
Nici măcar d'Alema nu este ceea ce ar fi aşteptat Iliescu
şi Năstase: crede în economia de piaţă, în OTAN, în
mondializare, în Europa şi în noua ei monedă.
Şi a mai zis ceva să îngheţe Neva în toiul verii: „s-a ter-
minat cu epoca locului de muncă pe vecie” pentru că „nici
ăla de veci nu-i pentru totdeauna”.
Apoi, precum stolurile de ciori, care, la începutul iernii,
anunţă viscolul, au mai venit şi înfrângerile electorale: şi în
Anglia-dar mai ales în Germania unde, peste tot, se
votează CDU şi Kholl, încât este greu să fii de acord cu
acelaş Revel care afirmă că “dacă electoratul ar fi vrut să
sancţioneze. excesul de liberalism din doctrina socialistă-
trăgeau cu deştu' mai la stânga; ori, ei, au votat foarte. la
dreapta”.
S-au cam dus culorile vechilor partide politice-rozul,
roşul sau verdele, chiar, al ecologiştilor.
S-ar putea ca în ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat,
Românii să mai greşească odată-ca în 1992 şi să justifice o
vorbă spusă se pare de Churchill-că “fiecare popor are gu-
vernul pe care-l merită”!
LEACUL SOMAJULUI
S-A VINDECAT.
Cu condiţia să te tratezi-sau să fii tratat, chiar cu sila, la
nevoie. Făcând acest lucru Elveţia are azi cel mai mic pro-
cent de şomeri din Europa-2,4%-având cantoane cu 0,4%
EXISTA. DOVADA: ELVEŢIA
din populaţia activă (Franţa are de 5 ori mai mulţi, Anglia de
2 ori),
Prima măsură: reluarea activităţii economice.
Plus o “baterie” de măsuri destinate înfrângerii inamicu-
lui nr. 1:
- mobilizarea generală în 1996 când se atinsese un
record: de la 0,5% se ajunsese la 5%;
- sau înființat 150 de oficii regionale pentru plasarea
în locuri de muncă,
oct.-nov., 1999
(continuare în pagina 11)
5.
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE | PP
9 ÎNCHEIERE
Să spunem încă
odată, pe scurt,
veştile _ pe care
cărticica aceasta
vrea să le aducă ţăranilor români de pretutindeni:
1. Mişcarea Legionară trăieşte şi stă gata de moarte,
pentru neam, pentru dreptatea lui, pentru izbăvirea. şi
mărirea lui.
2. Mişcarea Legionară se întemeiază pe dragoste faţă
da tot ce e românesc, faţă de tot ce e curat şi frumos în
ume.
"3. Mişcarea Legionară urăşte din pricina aceasta
mişelia şi pe mişei, trădarea şi pe trădători, necinstea şi pe
necinstiţi, şi tot ce e înfrățit cu Diavolul şi se împotriveşte
Binelui.
4. Mişcarea Legionară luptă pentru înfăptuirea unui om
nou: un om viteaz, de credinţă, corect şi de jertfă.
5. Mişcarea Legionară luptă pentru o fară românească
nouă, curată, cinstită, dreaptă, fără oameni care mor de
foame, fără oameni care trăiesc din munca altora, fără
oameni care se îngraşă din păcat.
6. Mişcarea Legionară în lupta ei pentru tot ce e mare şi
frumos, luptă şi pentru țărănime, pentru dreptate şi ridi-
carea ei. De aceea b/ruința legionară va însemna şi b/ruința
fărănimii.
7. Mişcarea Legionară nu cere în schimbul luptei ei, vo-
tul nimănui. Ea cere ţăranilor să aibe încredere în soarta
țării; să nu-şi piardă nădejdea în biruinţă; să lupte din
răsputeri împotriva răului. Mişcarea Legionară nu cere
țărănimii voturi, ea îi cere încredere în Dumnezeu, jertfă
pentru neam, dragoste faţă de Căpitan şi faţă de legionari,
muncă, cinste, vitejie, credinţă şi voie bună.
8. Mişcarea Legionară va începe prefacerea ţărănimii
într-o lume nouă muncitoare, curată, sănătoasă la trup şi la
minte, împăcată în cuget, plină de credinţă şi gata de jertfă,
prin fărănimea legionară. Aceasta să aştepte cu credinţă
hotărârile Căpitanului. Drumul arătat de el va fi drumul bi-
ruinţei, drumul măririi, drumul mântuirii. Ţăranii legionari să
urmeze ca şi până acum pe Căpitan, cu fruntea sus, cu
dragoste şi cu credinţă şi să vestească tuturor apropierea
biruinţei!
Trăiască Legiunea şi Căpitanul!
(sfârşit)
? Ţărănimea Legionară
(Pentru întregirea celor înfăţişate până acum reproducem
un articol publicat în ziarul „Cuvântul" din 27/X.1940).
Când am scris broşura „Mişcarea Legionară şi
țărănimea”, am cerut sfatul şi părerea Căpitanului. Broşura
a apărut cu schimbările dorite de Căpitan, dintre care îi
aparține mai ales accentul pe iubirea de oameni, iubire
care trebuie să caracterizeze spiritul legionar. Cu prilejul
acela Căpitanul mi-a comunicat şi câteva din ideile lui privi-
toare la fărânimea legionară, pe care avea de gând să le
cuprindă într-o circulară. Soarta a hotărât altfel, - de aceea
sunt dator să dau la iveală cele aflate atunci.
Pe plan de organizare Căpitanul se gândea la un „Corp
țărănesc legionar”, ca o completare a „Corpului munci-
toresc legionar”. Nu pot preciza însă dacă socotea corpul
acesta ca o simplă măsură de tactică politică sau ca un
început de organizare profesională a țării. Probabil că alţi
legionari ştiu mai mult decât mine în privinţa aceasta.
TĂRĂNIMEA LEGIONARĂX
Mi-a vorbit însă
cu străduinţă şi cu
dragoste despre ță.
rănimea legionară
nu despre cea reală, care era în curs de formaţie, ci des-
pre cea dorită de el pentru ţara căreia îi aşeza cu deplină
conştiinţă temeliile pentru veacuri. Căpitanul simţea foarte
lămurit că este creator de istorie, că gândul lui este
legământul pentru faptă al tuturor generaţiilor de legionari,
adică istoria însăşi în marşul ei neistovit spre biruinţă.
Ţărănimea legionară, spunea Căpitanul, trebuie să
devină elita ţărănimii româneşti, adică model pentru ceilalţi
țărani şi factor de înaintare şi înălţare pentru neam. Ţăranii
legionari dintr-un sat trebuie să formeze o singură familie,
de dragoste şi încredere reciprocă. Ei trebuie să se ajute
între ei. Cel mai sărac trebuie ajutat cel dintâi. Toţi legio-
narii dintr-un sat să ajute pe cel mai sărac dintre ei, să-i
dreagă casa, să-i pună ordine în gospodărie, să-i curețe
ograda, etc. Şi aşa pe rând până la cel mai bogat. Prin
străduință comună la o bună stare comuna. Lăsat singur,
fără dragostea camarazilor, omul sărman luptă şi este
înfrânt, îşi pierde nădejdea şi este scos din rândul
oamenilor. De aceea el trebuie ajutat. Nu numai cu banul
bogatului sau cu mila deaproapelui, ci cu dragostea şi spri-
jinul fratelui, cu încadrarea lui în camaraderia legionară.
Prin acţiunea ei solidă țărănimea legionară trebuie să se
ridice mai presus de ceilalţi ţărani. Căpitanul stăruia în chip
deosebit asupra gândului acesta: ţăranul legionar trebuie
să se deosebească de ceilalţi ţărani, să se vadă fără
putinţa de a greşi că într-adevăr este legionar. Să se vadă
în înfăţişarea lui, în cuviinţa lui, în firea lui dreaptă şi cins-
tită, în frumuseţea lui morală.
Țăranul legionar prin care Legiunea îşi exprimă
puterea ei de transformare, trebuie să devină la rândul
său un transformator pentru tot ce este în preajma lui
sau cade în câmpul său de activitate. O casă legionară,
o gospodărie legionară, o grădină legionară, un lan le-
gionar şi cum spunea râzând Căpitanul, un cal legionar,
o găină legionară - trebuie să se vadă că sunt legio-
nare; prin toate trebuie să se vadă că un om nou se re-
alizează pe sine, în cadrul neamului şi în faţa lui Dum-
nezeu, ca o nouă zidire ivită din libertatea şi puterea de
creaţie a omului, prin care toate lucrurile şi vietăţile din
jur participă la duhul legionar.
Ziditor de istorie, Căpitanul dorea ca fiecare legionar,
după soarta şi puterile hărăzite lui de Dumnezeu, să fie
în cercul lui de viaţă un ziditor. Ţăranii legionari trebuie
să zidească prin dragoste şi prin muncă noua gos-
podărie legionară, care să nu fie neapărat întinsă, dar
să fie bine organizată; să nu fie bogată, dar să fie cu-
rată şi îngrijită; să nu fie un mijloc de risipă şi de lux, dar
să asigure tuturora un trai omenesc şi să le îngăduie
bucuria vieţii.
Traian HERSENI
X* Extrase din lucrarea „Mişcarea Legionară şi Țaranimea '»
București, Imprimeriile Cuvântul, S.A.R., 1940, 36 pagini.
|
i
i
canti sită. ra tir cd) atm dl a a: acte lt
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE
DUPĂ 10 ANI
Nu suntem singurii bănuiți de controversele legate
de aşa numita "toamnă a popoarelor” care, acum
zece ani, se termina prin eliminarea comunismului din
Europa de răsărit. Pentru că el rămânea prezent în
mintea multora dintre europenii din țările Vestului -
Franța, Italia mai ales -, țări în care, parafrazând o
vorbă scrisă de Richard Wagner regelui prieten - şi
niţel cam nebun - Ludovic al Il lea al Bavariei, am
putea spune că pentru cei care nu au suferit din
pricina. acestui „ocean de minciuni, tâmpenie şi
cinic care zice: „că el nu ar fi decât o marionetă între
mâinile unei conspirații”.
Dar dacă şi unii şi alţii sunt marionetele unei alte
„conspiraţii” - poate chiar aceeaşi care a
„fătat” comunismul şi l-a asmuţit asupra unei anume
părți a lumii ca un soi de sancțiune pentru ceea ce
conspiratorii socoteau o ofensă pentru ei !
Nu pare a fi doar o întrebare fără sens dacă ținem
seama de observaţia istoricului francez mai sus citat:
„sunt încremenit de straniul succes repurtat de
rețeaua disparată care protejează din ce în ce mai
eficace nucleul dur din ceea ce rămâne, cel mai mare,
cel mai sângeros sistem criminal din Istorie”.
A „patra întrebare: Unde ne vor duce toate
acestea?
plictis” (Pierre Partizanii tranziţiei”
Chaunu) cred că asistăm la a
„comunismul doua naştere a
este o experiență E D) | 3 (O) p | A | capitalismului şi
şi nu o idee..... democraţiei - fiind
Dar, în mod
sigur, suntem singurii care am ieşit - sau doar ni se
pare? - din comunism plătind cu viața a peste 1000 -
(dintre cei ştiuți - pentru că mai există şi morții de la
Străuleşti ascunşi sub cruci fără nume; dar şi cei fără
cruce) - împuşcaţi sau / şi arşi, ceea ce contrazice
punctul de vedere pe care îl semnează sociologul
polonez Piotr Sztompka într-o publicație din Cracovia:
„schimbarea a survenit în mod foarte diferit față de
toate. revoluțiile trecutului; fără efuziune de sânge,
fără violenţă, fără teroare”.
La noi a fost şi sânge - este adevărat doar al celor
nevinovaţi pentru că - se ştie - nici un glonte n-a
nimerit în adunătura în pulovere dintr-un anume
balcon bine luminat şi televizat; a fost şi violenţă -
mineri, MGB care face ordine etc., şi teroare -
anunțată prin megafoanele “spânului” şi goarna unui
celebru oltenițan, care semnala prezenţa,
„teroriştilor”, care trăgeau, din toate pozițiile, cu
gloanţe cu cap de vidia!
Şi a mai fost ceva la noi: de atunci se fac comisii,
se strică hectare de pădure, ca să nu scrie rapoarte -
„cu două capete” şi fără nici o concluzie -, se cheltuie
miliarde pentru ca, la anul, să o luăm de la capăt.
Pentru . sociologul mai sus 'amintit, sfârşitul
comunismului ar fi restaurat normalitatea; ar fi avut o
influență revoluţionară.
Dar nici el, nici noi, nu putem spune cu certitudine
care a fost „forța ce a animat marea schimbare”: unii
spun că ar fi vorba de o mişcare spontană a maselor
venită de jos; alţii că este rezultatul unor decizii luate
în sferele înalte ale puterii în urma unor tocmeli
politice.
Piotr Sztompka propune două modele; cel
romantic, care susţine că cetățeanul este un adevărat
creator şi un subiect conştient al istoriei şi modelul
vorba să ajungem
din urmă, cât mai repede, țările aşa zis avansate.
Deci scopul este clar, direcția este corectă şi procesul
este ireversibil.
Pentru cei care preferă teoria „transformării”,
schimbarea ar avea un caracter deschis, creator cu
mai multe scenarii posibile.
Ar fi posibilă chiar o sinteză între capitalismul real,
contemporan, şi vechiul socialism real, un soi de „a
treia cale”.
Dar, controversele nu se opresc aici: se pune
problema opoziţiei dintre noile instituții - juridice,
politice, economice. şi mentalități; se poate instala
noua arhitectură instituțională, fără să ne atingem de
cultura, viața cotidiană, mentalitățile, „societatea
civilă”. Şi nu-i suficient să răspundem doar cu DA sau
NU ci, mai ales, să spunem CUM şi CÂND !
Şi mai este ceva: Frangois Furet - în cartea sa
TRECUTUL UNEI ILUZII - (tradusă la Humanitas) - se
întreabă dacă sfârşitul comunismului înseamnă şi
sfârşitul ultimei mari UTOPII. Deşi Cioran susține că
oameni nu pot trăi fără UTOPII şi DOGME !
Şi, în fine, ultima chestiune: este oare vorba de
„Sfârşitul istoriei” - aşa--cum susține Fukuyama. -
înțelegând prin asta „victoria definitivă a democrației,
liberalismului şi capitalismului în toată lumea“.
„CE ni s-a întâmplat” se întreabă după zece ani
Tadeusz Mazowiecki - primul ministru al celui dintâi
guvern non - comunist din blocul sovietic.
Răspunsul ar fi simplu: după o epocă eroică ne-am
întors la normalitate - susţine Piotr Sztompka.
Despre această „,normalitate” însă vom discuta în
numărul următor.
Paul Spiru MICHAIL
N E an
E
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE
UN SONDAJ SEMNIFICATIV
La zece ani după prăbuşirea „zidului ruşinii” s-a
realizat un sondaj de opinie, coordonat de Courrier
Internaţional şi CSA - Opinion, pentru a se „fotografia”,
post-comunismul.
Fişa tehnică a sondajului a fost realizat prin telefon
între orele 22 şi 23 octombrie ac. folosindu-se un
eşantion de 1002 persoane (Franţa), cu o vârstă peste
18 ani, utilizându-se metoda cotelor (sex, vârstă,
profesiunea şefului gospodăriei), în Germania 1008
persoane, Italia 1000, în Rusia 1600, 1076 în Ungaria şi
1000 în Polonia.
Principalele învățăminte, dincolo de diferenţele dintre
țările occidentale şi cele al fostului bloc de est, s-au
vădit două tendinţe valabile de la Atlantic la Urali:
- europenii cred că prăbuşirea Zidului Berlinului
a avut efecte POZITIVE; în marea lor majoritate ei cred
că evenimentul şi cei zece ani, care au urmat, s-au
tradus printr-un progres al democrației, libertăților
politice, păcii (?7!)
- în schimb, răspunsurile indică o stare de
nelinişte în ce priveşte viața cea de toate zilele - în Vest
ca şi în Est - o destul de marcată respingere a
capitalismului triumfător de la începutul deceniului şi
întrebări în ce priveşte mondializarea.
Aşadar, căderea zidului este o dată majoră în ce
priveşte eliberarea dar VIITORUL NU ESTE INCA
PERCEPUT CA UNUL MAI BUN.
La întrebarea - „pentru fiecare din următoarele
cuvinte să spuneţi dacă el evocă pentru dvs. ceva
POZITIV sau NEGATIV” - răspunsurile se repartizează
astfel: ONU - între 87% pozitiv pentru polonezi şi 55%
pentru ruşi; UNIUNEA EUROPEANA : 74% Franţa; 54%
Rusia şi 58% Germania de Est; OTAN: 81%Polonia şi
21% Rusia; SOCIAL-DEMOCRAȚIA: 69 - ansamblul
germanilor şi doar 25% în Rusia; MONDIALIZAREA -
50% pentru Franţa şi 15% Rusia; STATELE UNITE sunt
cotate POZITIV 79% în Polonia; peste 60% în Germania
şi 45% - Franţa; - 41% Rusia.
În ceea ce priveşte NAȚIONALISMUL este cotat
POZITIV cu peste 20% în Franţa; (38) în Italia (28)- în
timp ce este NEGATIV pentru sub 15% în toate celelalte
țării - cifra minimă (9) fiind semnalată în Ungaria.
CAPITALISMUL este evaluat pozitiv în peste 30% în
două țări: Franţa - (34)- şi Polonia -(48). Restul celor
interogaţi se situează între 23- Rusia - 24 Ungaria şi 19
— Italia, 18-Germania de Est.
RUSIA apare în aspect POZITIV, în 80%, doar la ea
în Rusia - fireşte, în timp ce pentru toate -celelalte țări
procentul pozitivități oscilează între 8% - Ungaria şi
maximum 23% pentru Polonia
În sfârşit COMUNISMUL este pozitiv - cifra maximă -
în RUSIA - 35% urmată de Germania de est cu 21%,
Franta, Ungaria, Italia, Polonia -18% - în timp ce pentru
Germania de Vest procentul este 8% iar pentru
ansamblul Germanilor: 10%.
O altă serie de răspunsuri la întrebarea - CARE
DINTRE ASPECTELE URMĂTOARE S-AU SCHIMBAT
ÎN BINE sau în RĂU - merită o atenţie deosebită pentru
că, în bună parte, se regăsesc şi în evaluările românilor
dar şi pentru că sunt încărcate cu primejdii evidente.
De pildă, Ruşii cred că MEDIUL, CULTURA, PACEA,
TERORISMUL, SITUAȚIA ECONOMICA, EGALITATEA
între CETĂȚENI, SITUAȚIA SOCIALĂ, cea POLITICĂ,
SIGURANȚA CETĂŢEANULUI, RASISMUL, INFLU-
ENTA ARIEI CRIMINALITĂȚII şi CORUPŢIA - s-au
SCHIMBAT ÎN RĂU, între 88% (terorismul şi siguranța)
şi 74% (rasismul) şi 76% (cultura).
Singură DEMOCRAȚIA - afirmă ruşii - că s-ar fi
schimbat tot în rău, dar numai pentru 49%, față de cei
34% care cred că s-a ameliorat.
În toate țările sondate CORUPŢIA s-a agravat - 47%
în Italia - cel mai scăzut procent, probabil determinat de
măsurile luate acolo în ultimi 10 ani şi 85% în Rusia.
(Franța: 64%, Ungaria: 70%, Polonia: 77%, Germania:
61%).
Ar fi interesant - fireşte - ca un atare sondaj să
investigheze situația din România cu condiția ca să nu
fie un instrument de manipulare ale cărui rezultate să
servească doar pentru propagandă - cum a făcut recent
gruparea Iliescu şi ceilalți romi.
In acest fel am putea confirma - sau infirma - punctul
de vedere semnat de redactorul şef al redacției
moscovite OBTSCIALA GAZETA - Egor IAKOVIEV -
care afirmă că „compatrioții mei notează o degradare a
celor mai multe din aspectele vieţii cotidiene, iar în ce
priveşte economia rusească este inutil să vorbim pentru
că NU EXISTĂ în SENSUL ACCEPTAT în LUMEA
CIVILIZATĂ. Şi acesta nu-i lucrul cel mai rău. Recent
am fost stupefiat de un jurnalist al săptămânalului nostru
care sublinia că în Rusia înfrângerea comunismului a
cerut sacrificii de o sută de ori, de o mie de ori mai mici
decât instaurarea democrației sau liberalismului.
Incapacitatea autorităților de a ameliora viața
populaţiei îi constrânge să caute „țapi ispăşitori” - să
explice eşecurile prin descoperirea a tot soiul de
comploturi, de manevre occidentale.(..) Au trecut zece
ani de la căderea Zidului dar există unii care!
reconstruiesc în minţile sărmanilor mei compatrioți.
Dar asupra acestor aspecte vom reveni.
Până atunci, însă, fiecare ar trebui să mediteze
asupra acestor cifre - pentru ca evaluarea lor corectă Şi;
mai ales, acţiunile ce se impun, pot schimba în bine
lumea de mâine.
P. SPIRU MICHAIL
CE NR E pttnaa aie pu e OS
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE [>]
CANDIDAȚI LA NAȚIONALITATEA
ISRAELITĂ
ititorii operei politice, semnată de Mihail Eminescu,
îşi amintesc, fireşte, de tămbălăul internaţional
instrumentat de Alianța Israelită pentru primirea în
România a supuşilor pravoslavnicei Rusii care fugeau pe
ruptelea din pricina modului în care hoardele cazacilor, la
porunca tarului, rezolvau problemele evreimii din Rusia.
Regele Carol | şi guvernele lui au fost supuse unor
îndelungate carantine şi sancționată România, căreia nu i
se acordau titlurile cucerite prin luptă, pentru că ea
condiționa acordarea naţionalităţii în funcție de două
condiții: cunoaşterea limbii române şi participarea la
Războiul de Independenţă. Condiţii pe care, fireşte, evreii
rusofoni nu le îndeplineau.
lată modul în care rezolvă azi Israelul, o problemă
asemănătoare:
Palestinienii, ORIGINARI DIN ORAŞUL SFÂNT, vor să
obțină naționalitatea israelită şi, în acest scop, vreo
cincisprezece mii au depus cereri şi mai multe mii dintre
aceştia ar fi devenit cetățeni ai acestui stat, între 1994 —
1996, dar nu se ştie câți au fost naturalizați între 1997 -
1999.
Ministerul de Interne recunoaşte că 2133 candidați au
fost împiedicaţi deoarece, după semnarea acordurilor de la
Oslo - 1994 -, Israelul a încercat să se debaraseze de
palestinienii din oraşul sfânt, palestinieni ce trăiau în afara
limitelor municipalității.
În acest scop li s-au retras actele de identitate şi au fost
privați de serviciile municipale şi sanitare de care
beneficiază rezidenții.
Nu există decât un singur colac de salvare: să ceri
naturalizarea, să devii israelit. Unii o fac, fie şi numai pentru
a-şi uşura formalitățile la trecerea frontierei, pentru că -
spre deosebire de israeliți - paşaportarii palestinieni sunt
tratați fără blândeţe când trec frontierele.
Acordurile de la Oslo n-au dus la apariția democrației în
regiunile supuse autorității palestiniene - zona în care
sărăcia s-a accentuat asociindu-se cu absenţa legilor într-o
societate de tip clanic, profitoare şi coruptă.
Singura ieşire pentru palestinienii din Ierusalim este
naționalitatea. Dar Israelul vrea să reducă numărul celor ce
vor fi naturalizați la 60.000 de persoane; dar ce se vor face
restul - circa 120.000 de suflete?
Acordul de la Oslo le interzice obținerea unui paşaport
palestinian şi nefiind cetățeni iordanieni, nu pot pretinde
nici această naţionalitate. O singură ieşire: să rămână în
oraş dar Autoritatea palestiniană ar avea nevoie de un
MILIARD de dolari pentru a ajuta această populație din
lerusalimul de Est: şi nu-i ARE!
Între timp partidele extremiste israelite adună sute de
milioane de dolari pentru a construi în cartierele arabe şi a-i
da, oraşului, o identitate iudaică.
lar această amară realitate - pe care majoritatea o
priveşte neputincioasă - anunța dezvoltarea crescândă a
unor primejdii - afirmă, în încheierea dării de seamă din
AMIN, Said Al - GHAZALI.
P.S.: În 1986 a fost condamnat la 18 ani de închisoare
arabul Mordechai Vanunu pentru că a comunicat presei
programul nuclear israelit.
El a cerut acum să fie transferat- spune ziarul Ha'Aretz
- într-o celulă cu deţinuţi arabi şi după o izolare carcerală
de 11 ani.
Drept răspuns, autorităţile l-au transferat în luna martie
a.c. într-o celulă cu deţinuţi de DREPT COMUN - EVREI.
lar Curtea a respins noua lui cerere de a fi transferat
printre prizonierii arabi „din motive de securitate”.
Mă întreb care ar fi fost reacția organizațiilor Amnesty,
Helşinki etc., de la noi, conduse de Renate Weber, Gabriel
Andreescu şi alții, într-un caz asemănător?
TACITUS jr.
(urmare din pagina 4)
> (INFORMARE) Maramureş: ne comunică o aniversare,
din 14/09. 1999, la leud, unde s-a comemorat împuşcarea lui
Copşa. Delegatul ne spune că, „singura activitate a mea (a
delegatului; n. red.) este Credinţa!”;
Neamţ: este reprezentat de delegatul Bacăului, domnul
Velescu. Activitate îngreunată.
Satul Mare: ziarul local a vorbit despre noi şi a specificat că,
partidul, are nevoie de donaţii pentru construcția sediului;
Sibiul (prezent, prin preşedintele . filialei, di Constantin
Iorgulescu): Partidul ar trebui să-şi precizeze posibilele alianțe .
electorale. Aceasta şi ținând cont de ofensiva UFD;
Suceava (prezentă prin preşedintele filialei): depune raport
scris;
Este prezentă, prin domnul Alex. Băncescu, şi organizația
Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei;
Teleorman. (prezentă filiala prin părintele Lupu = consilier
județean): creşte numărul organizaţiilor în judeţ;
Timiş (prezintă preşedintele filialei Simon Giurgeca): A
organizat o manifestaţie dedicată dr. Nicolae Paulescu; prin
Fundația Culturală Buna Vestire; acționează în continuare pe
teren cu toate că munca de teren este cea mai grea;
Vaslui: (prezentă filiala prin delegat): înaintează raport. Au
sediu, dar este foarte degradată clădirea;
Prahova (prezentă prin preşedinte): există organizații la
Băicoi, Buşteni etc.;
Dâmboviţa: Activitate bună. Există program săptămânal la
sediu. Presa locală titrează: „Cuiburile legionare împânzesc
județul”...;
laşi: Este salutat pentru începutul organizării.
* Există două tendinţe: Cei în vârstă înclină spre temperanţă;
tinerii sunt nemulțumiți. Este necesară îmbinarea acestor două
tendințe. Fenomenele neplăcute trebuie aplanate. Anul 1999 a
fost un an negativ pentru noi. Apar - se pare - şi se statornicesc
fracțiuni. La Timişoara (Guleş), la Cluj (nu ştiu cine), la laşi un
altul, la Bucureşti câteva, ba se pare şi la Craiova. Cei în vârstă
deasemenea sunt constituiți în diverse grupuri. Totuşi, este bine
să se ştie că cei care nu sunt disciplinaţi se situează, prin însăşi
acest lucru, în afara lumii noastre etc.
Diverse. l-au cuvântul:
1) Mişu Dumitrescu care anunţă lansarea volumului Pentru
legionari. (sala Batiştei);
2) Alexandru Băncescu, care, propune, pentru Campania
Electorală, tipărirea unor fluturaşi cu fraze scurte şi penetrante;
3) V. Orăşanu (Dâmboviţa): îşi face o scurtă prezentare a
activității domniei sale din trecut şi ceea ce ar aştepta, domnia
sa, de la Partidul Pentru Patrie.
+ Se suspendă Raportul Comisiilor de Specialitate pentru a
nu se întârzia la comemorarea dedicată Căpitanului.
Hotărâri:
1) Se aprobă Calendarul (vezi mai sus) întâlnirilor Consiliului
Politic şi Consiliului Director al Partidului Pentru Patrie pe
primele două luni din anul 2000.
2) Se aprobă ca Dosarul Mişcării Legionare şi Charta
Partidului Pentru Patrie să fie date în studiu şi analiză, la filialele,
spre întregire şi completare.
* Şedinţa se închide cu rugăciunea la Icoană.
m trăit o jumătate de secol sub
Ai comunismului şi într-o
societate pervertită, guvernată de
oamenii Moscovei, care ne-au stăpânit
prin minciună, vrajbă, teroare şi crime.
Îmi amintesc că, în primul război
mondial, o parte din țară a fost ocupată de
nemți. Aceştia ne-au jefuit numai bogățiile,
nu şi sufletul. Dar, bolşevicii odată cu
predarea bogățiilor naţionale, ne-au atacat
în esența spirituală a ființei neamului
nostru, vrând să ne alunge din suflet
credința în Dumnezeu. Şi astfel să ne
transforme dintr-un popor drept credincios,
crescut la umbra Bisericii, într-o gloată de
oameni fără Dumnezeu, cu mentalitate de
turmă. Aşa cum a prevăzut Corneliu Z.
Codreanu, în Memoriul adresat, în 1938,
regelui desfrânat şi criminal Carol al II-lea
şi oamenilor politici de la guvernare, au
dus ţara spre prăpastie şi „răspund cu
capul”. . Şi din nenorocire, pe lângă
aceasta, comuniştii prin metode drăceşti
de propagandă şi teroare, au reuşit să
deformeze mintea şi “cugetul multor
oameni din toate categoriile sociale:
țărani, muncitori, intelectuali, care nu mai
pot deosebi minciuna de adevăr. Omul,
fără credință în Dumnezeu, încetează de a
mai fi om întreg, cu toate componentele
sufletului său, şi de aceea astăzi asistăm
la barbarizarea individului şi chiar a unor
grupuri sociale, care îşi dau frâu liber
instinctelor primare.
Citind ziarele, constat că, zilnic, se
săvârşesc fapte care te înspăimântă:
furturi, agresiuni, violuri şi crime, comise
de tineri responsabili, născuţi şi crescuți în
regim comunist. Aceşti tineri, unii însă la
vârsta adolescenței, sunt produsul. unei
societăți bolnave, infectate cu ideile
ateismului, care au în continuare o
influență - nefastă pe fondul moral
individual. În numele unei libertăți, rău
înțeleasă, . fiecare crede că are dreptul
să-şi facă de cap.
O stare de toleranță absolută poate fi
semnul unei lumi, care nu mai are nimic
sfânt, în afară de capriciul personal, o
lume a viciului legalizat.
Pe noi, fondatorii Partidului „Pentru
Patrie”, supraviețuitori iadului din temniţele
comuniste, ne doare sufletul, văzând că, o
parte din tineretul țării, rătăceşte pe
drumul vieţii ce duce la neomenie şi fapte
antisociale.
Este dureros că şi astăzi, după 10 ani
de la răsturnarea dictaturii comuniste,
datorită indivizilor formaţi la şcoala „Ştefan
Gheorghiu”, infiltrați în posturi de
conducere a ţării, viața politică este încă
bântuită de necinste, corupţie, dezbinare,
minciună şi diversiune, diversiune menită
a se ascunde adevărul în neadevăr.
PENTRU ADEVĂR SI DEMNITATE
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE pp.
Nu înțeleg de ce ministrul
Învățământului evită să reintroducă ferm
religia în şcoli, disciplină scoasă de
comunişti! Şcoala şi Biserica, stâlpii
trăiniciei româneşti, trebuie să activeze
unitar spre a pune puterile minţii şi ale
sufletului în armonie: intelectul, afectivul,
voinţa şi iubirea, care îl reprezintă pe omul
adevărat împlinit. Cu aceste însuşiri alese
omul merge pe calea adevărului, ce
întăreşte şi uneşte relaţiile cu semenii săi.
Cale plăcută lui Dumnezeu şi folositoare
omului.
Astfel, adolescenții, o generaţie în
formare, pe lângă instruirea şcolară,
trebuie să beneficieze şi de o educaţie
moral - religioasă. Dar, paradoxal, astăzi
societatea oferă tineretului filme porno cu
acțiuni violente, discoteci şi baruri cu
băuturi. Toate atrăgătoare pentru plăceri
ieftine, care, în final, din nefericire, îi duc
pe unii tineri, cu mintea, turmentată de
băutură, să comită fapte antisociale.
Păcate care macină sănătatea morală a
societăţii româneşti.
Absența principiilor morale, din sufletul
omului, “consfinţite de religia creştină,
atrag, de la sine, prezenţa răului. Astfel,
răul lucrează aproape nestingherit, ba
chiar încurajat înăuntrul şi în afara
noastră.
Partidul „Pentru Patrie”, prin membrii
săi, are datoria să facă cunoscut
tineretului adevărul despre lupta şi jertfele
generaţii noastre, pentru reînvierea
virtuților strămoşeşti pentru apărarea
neamului românesc. Dar, totodată, avem
datoria să-i contactăm şi pe tinerii rătăciţi
pe drumul vieţii. Pentru schimbarea
modului lor de viaţă, trebuie să intervenim,
cu duhul blândeții şi înțelegerii, potrivit
vârstei lor fragede şi neştiutoare, cu
dragoste şi răbdare să ne străduim să-i
sensibilizăm şi să salvăm sufletele acestor
tineri, cu apucături antisociale,
îndreptându-i pe calea dreaptă a unei vieți
decente folositoare lor şi însăşi societăţi şi
neamului întreg.
Dragostea şi cinstea sufletească
constituie liantul unirii şi armoniei între
oameni,
construi nimic trainic în viață, „dragostea
îndelung răbdătoare, este plină de
bunătate”. Corneliu Zelea Codreanu
spune: „dragostea aplicată, înseamnă
pace în suflete, în societate şi în lume.
Acolo unde nu este dragoste, nu este viață
legionară”,
Din dragoste pentru Neam şi Țară s-a
născut Mişcarea Legionară; cu rădăcini
adânc înfipte în virtuțile strămoşeşti de
unde îşi trage seva. Fără prietenie şi
dragoste viața nu există. Trebuie să se
înțeleagă că omul este dator să iubească
pentru a fi iubit. Intrucât dragostea este
Fără dragoste nu se poate.
sentimentul care pe toate le depăşeşte, le
învinge.
Noi, membrii Partidului „Pentru Patrie”,
însuflețiți de dragoste pentru neam şi țară,
înțelegem că lupta între lumină şi întuneric,
între bine şi rău, nu va fi curmată. Această
luptă este o permanenţă a omului cu credință
în Dumnezeu. Credința în Dumnezeu este o
permanentă sursă de putere a omului în luptă
cu forţele răului. Partidul „Pentru Patrie” luptă
pentru a ţine trează conştiinţa redeşteptării
naţionale şi trăirea în spiritul virtuţilor
străbune, cu care am supraviețuit şi ne-am
afirmat prezenţa în istorie alături de celelalte
"popoare. Acum trăim durerea ruperii din
hotarele Țării şi dorul reîntregirii României
Mari, aşa cum ne-a hărăzit Dumnezeu din
vechime. Reprezentanţii României trebuie să
susțină adevărul în fața Forurilor
Internaționale, care pretind că luptă. pentru
drepturile „popoarelor şi ale omului”. Ei,
conducătorii Țării, trebuie să demonstreze
drepturile noastre istorice asupra Basarabiei
şi a Bucovinei de Nord. Aceste teritorii
româneşti, rupte. din trupul Țării, de. către
vecinii lacomi şi nedrepţi, pe criteriul dreptului
celui mai tare! Vrem să trăim în pace cu
vecinii noştri, dar respectând adevărul istoric,
nu pe un compromis cu adevărul. Întrucât
numai adevărul formează spiritul de dreptate,
demnitate şi jertfă.
Noi, membrii Partidului „Pentru Patrie”
avem datoria să luptăm pentru înfrățirea
tuturor românilor din țară, împreună cu cei din
străinătate. Dorim să ne bucurăm, cu toții, să
viețuim într-o deplină înțelegere şi într-o
unitate frățească românească. Să trăim în
pace şi unitate naţională, repet, cu
reîntregirea scumpelor + noastre hotare
româneşti.
Cu credință, dragoste şi bărbăţie,
omenie, demnitate şi respect reciproc, noi
mergem pe drumul românismului de luptă şi
onoare, pentru reînsuflețirea - neamului
românesc, în parte deformat, în mentalitatea
lui, de stăpânirea comunistă,
Oricât de grea ar fi lupta pentru
însănătoşirea morală a vieţii social-politice,
nu ne pierdem speranța spre mai bine.
Speranța, ne îndreaptă, întreaga
noastră ființă, către ajutorul lui Dumnezeu,
cu rugămintea să ne dea putere de luptă,
să învingem forțele răului, cuibărite, în
sufletul omului, prin îndocrinarea
comunistă.
Speranța în dreptatea neamului
românesc, ne înalță sufletele spre biruinţă.
Fără speranţă viața ar fi de nesuportat.
Adevăratele datorii ale legionarului nu
sunt impuse, decât de propria lui
conştiinţă de român, şi, dacă nu le
îndeplineşte, se simte vinovat.
Românii trebuie să aibă un singur
suflet şi un singur ideal; Construirea unei
Patrii puternice, înfloritoare şi ascultătoare
de poruncile Divine.
România să fie a românilor, pe care
străinii să o respecte şi de care duşmanii
să se teamă!
Aşa să ne ajute Dumnezeu !
Costache BUSUIOC
PN n cemai
(continuare din pagina 5)
+(După Europa...)
- reguli foarte stricte pentru şomeri: obligaţia de a accepta
orice muncă CONVENABILĂ. (criteriile pentru “convenabil”
sunt următoarele: cel puţin 70% din vechiul salariu; restul se
asigură de casele de asigurare pentru şomaj); locul de muncă
nu trebuie să fie la o distanţă mai mare de 4 ore pe zi);
„Indemnizaţia pentru şomaj nu se plăteşte decât cel
mult 2 ani; activităţile temporare nu dau dreptul la prestații;
3 interesaţii trebuie să participe -la „programe
ocupaţionale” cu durată de şase luni - sub forma serviciilor de
formare sau mici activităţi-pentru a rămâne în contact cu piaţa;
- când intră în şomaj, fiecare primeşte o broşură din
care află că „drepturile dvs. pot fi suspendate dacă nu
faceţi un efort suficient pentru a căuta un nou loc de
muncă sau refuzaţi unul convenabil sau nu veniţi la
convorbirea cu consilierul dvs”.
Măsurile coercitive au fireşte un impact psihologic dar şi
urmări mai contondente (în 1998, 15% dintre şomeri au fost
sancţionaţi-în cantonul Geneva — şi s-au pronunţat 7546 de
suspendări de alocaţii).
n acelaş timp, s-a creeat un acces la capital cu o dobândă
foarte mică: 2%. Întreprinderile angajează masiv, încât s-a
ajuns la insuficienţa mâinii de lucru în unele domenii: le trebuie
10 mii de informaticieni, salariile bancherilor explodează-
pentru că sunt puţini, infirmierele vin din Canada.
Ceea ce nu înseamnă că a dispărut munca la negru.
Există: şi progresează mai repede decât în restul Europei-(nu
ni se spune dacă România este luată în calcul).
În acelaş timp oficiile, înfiinţate în 1996, au început să
şomeze.
Şi, odată cu numărul
funcţionarilor.
şomerilor, scade şi cel al
DRUMARII.
Au dispărut odată cu instalarea comunismului în România.
Aşa cum. vor dispare toate lucrurile bune: Monarhia,
cărturarii, cărţile de bună calitate, alimentele, libertatea,
dreptul de a călători, dreptul de a învăţa, dreptul de a munci
acolo unde îţi place şi doreşti, dreptul de a vorbi, dreptul de a
gândi, dreptul de a avea rude în străinătate, cu care să te
mândreşti şi să nu te fereşti, dreptul de a fi copilul celui mai
gospodar om din sat, dreptul de a te îmbogăţi prin muncă
cinstită, dreptul de a asculta postul de radio care-ţi place; şi
mă opresc, nu fiindcă am terminat, dar breviarul trebuie să fie
„bref'- cum ar spune Tia Şerbănescu.
Aşadar, drumarul avea în grija lui 7 km de drum. Cel pe
care l-am mai „apucat” eu „ţinea” o parte din drumul ce
mergea de la Haţeg la Sarmisegetuza. Nu era asfaltat. Dar
puteai să fugi cu maşina pe el precum cei de la cursele de
formula 1. Pentru că nu exista nici cea mai mică groapă.
Drumarul nu era obligat să semneze condica. Nu avea ore
fixe de lucru. Avea o singură obligaţie: starea perfectă a
drumului. Îi întâlneam la diferite ore ale zilei cu o roabă, o
greblă, un târn, o lopată şi o sapă. Pe marginea drumului, se
îngrijea, mereu, să aibă materia primă: nisip şi pietriş.
Pentru toate astea primea un salariu modest, la care se
adăuga iarba de pe marginea drumului şi frunzele din pomii
pe care-i îngrijea. Pentru că, în Ardeal, nu se umbrea
drumul cu plopi ci cu meri, peri, pruni, nuci sau duzi..
„ Într-o dimineaţă, când m-am oprit să ne cercetăm cu
câteva vorbe prieteneşti m-a întrebat, zâmbind, dacă-i pot
spune din ce parte a ţării sunt călătorii ce se opriseră, în zare,
pe marginea drumului.
-Păi, A eu, or fi de la Caransebeş sau de la Bouțari!
-Nu. Is regăţeni. Numai aiştia se opresc ca să jupoaie
Şi aşa am aflat de ce în „Vechiul Regat” nu se pun arbori
fructiferi şi de ce ardelenii nu-şi prea iubesc fraţii care, în
1916, au trecut Carpaţii ca să-i elibereze.
Am rămas prieten cu drumarul meu. Până a dispărut. În
locul lui au apărut hârtoapele. Care au rămas; până azi. Chiar
dacă drumul Hațegului s-a asfaltat.
Mă întreb dacă ar mai-putea cineva să-i reînvie?
Dar are cineva interes?
Pe străzile Bucureştiului-asfaltate mai mult sau mai puţin -
se crapă de-a lungul întregului an şanţuri şi şănţuleţe pentru
gaze, pentru telefoane, pentru apă, pentru canal, pentru garaj
etc. Nimeni nu se străduieşte să refacă drumul. Şi pivotul unei
Dacii costă de le 500 de mii de lei în sus.
Ce treabă ar fi făcut drumarul care ar fi purtat cu el carnetul
de amenzi, somaţiile şi, eventual, instalaţia necesară
reparaţiei.
Dar cine să ne audă?
EST — VEST.
Aşa se numeşte un film apărut recent pe ecranele
Occidentului, regizat de Regis Wargnier şi aminteşte de o altă
tragedie asemănătoare, povestită în 1993, de Robert Enrico,
sub titlul: VÂNT DE EST. Era vorba de supraviețuitorii unei
armate compuse din voluntarii ţărilor baltice care s-au bătut
împotriva. agresorului lor —şi al nostru-Uniunea Sovietică
alături de armata germană.
Aliaţii i-au predat Armatei Roşii în 1945. Şi au fost
exterminați.
Filmul acestui an povesteşte păcăleala sinistră organizată
de Stalin şi criminalii din subordinea lui care a promis miilor de
emigranţi ruşi amnistierea, cetăţenia şi raiul comunist.
Se ştie că, adesea, victoriile, precum beţiile, îţi iau mintea
şi poate de aceea Alexei Golovine, soţia sa Marie şi fiul lor
Serioja acceptă nada şi, împreună cu alţi 12 mii de refugiaţi,
părăsesc Franţa. Ajunşi, la Odessa, familiile sunt separate,
încep şedinţe de tortură urmate, adesea, de execuţii sumare
sau deportări.
Alexei, fiind un medic bun ar putea primi un post într-un
mare spital dacă se desparte de soţia sa, care, fiind
franţuzoaică este, fireşte spioană. Refuză şi, drept sancţiune,
este. trimis într-un dispensar mizer din Kiev şi cazat într-o
locuință comunitară: bucătărie şi closet comun, 10 mp şi cam
atât.
Pentru Marie viaţa devine din ce în ce mai insuportabilă
mai ales că soţul ei crede că singura ieşire este colaborarea
cu regimul.
Pentru că proiectase să facă un alt film în Rusia-a fost
nevoit să călătorească acolo şi a întâlnit mulţi dintre urmaşii
acestor refugiaţi iar poveştile lor înfiorătoare. au fost
transformate în scenariu de un romancier-Luis Gardel- şi doi
ruşi-Bodrov. şi Roustam Ibraguimbekev - care l-au ajutat să
reconstituie viaţa cea de toate zilele sub Stalin.
Şi a reuşit. Pentru că povestea este suficient de cumplită şi
nu are nevoie decât să fie povestită calm, fără sublinieri, fără
accente melodramatice. Nu este nevoie de lacrimi de celofan.
Vin, cele adevărate.
Şi este cel mai frumos omagiu adus acestor sacrificați ai
istoriei care-de vor fi uitaţi-vor fi asasinați a doua oară.
Pe când cineaştii noştri îi vor lua din mână mistria beteagă
cu care a zidit atâtea minciuni şi-l vor înlocui pe Sergiu
Nicolaescu şi alţii asemenea lui cu cineaşti care să vorbească
despre cumplita vreme a comunismului şi antiromânismului?
pomii de fructe, Da
Ruşii despre Rusia
ăptămânalul ITOGUI: Dacă primii miniştri ai Angliei
SS za pe terenurile de fotbal de la Eton, colegii lor din
Rusia sunt cultivați în pădurile lassenevo unde se
află cartierul general al fostului KGB; acum: „Informaţții”.
Pentru a doua oară într-un an, moştenim - în chip de şef -
un spion de profesie; celălalt fiind Evgheni PRIMAKOV.
Vladimir PUTIN, 47 de ani, a petrecut 15 ani în KGB
debutând în cariera politică în 1991 în umbra lui Anatoli
SOBCEAK - primar în Sankt - Petersburg iar când acesta a
pierdut - în 1996 - alegerile, şi-a luat protector pe Anatol
CIUBAIS - pe atunci şef al administrației prezidenţiale care
îl introduce în Kremlin.
In 1998 este numit în FSB (ex- KGB).
Şi iată-l reinstalat, în mediul lui natural la Lubianka. ŞI
ITOGUI afirmă că „noul moştenitor al preşedintelui este un
aparatcic abil, priceput, în intrigile de culoar, propulsat
exact acolo unde este cel mai puțin eficace - în apele
tulburi ale avanscenei politice."
Cotidianul SEVODNIA, din 13 august: „Carla del
PONTE (vezi breviarul din acest număr) a fost îndepărtată
de afacerile ruseşti... luri SKURATOV - procurorul general
al Rusiei (înlăturat recent) şi-a pierdut o prietenă.”
Cea care era crainica luptei anti — mafia, pe teritoriul
elvetic, teroarea „naşilor” ruşi, devenise şi sursa
coşmarului nocturn pentru unii dintre locatarii Kremlinului.
Afacerile MABETEX şi ANDAVA (după numele a două
societăți elvețiene) au ramificații până în inima puterii ruse.
Ultima ispravă: la 14 iulie, Ministerul Public din Geneva
a declanşat ancheta penală, pe problema „spălare: de
bani”, împotriva a 23 de supuşi ruşi - printre care şi Pavel
Borodine - patronul afacerilor economice ale Kremlinului,
soției acestuia, precum şi multor altor membri ai
administraţiei prezidenţiale care şi-ar fi deschis conturi în
Elveţia - secrete, evident pentru a-şi depune „şperțurile”
încasate prin întreprinderea Mabetex (Este vorba de
coruperea sus - numiţilor pentru a facilita preluarea unor
contracte de renovări ale construcțiilor Kremlinului, Dumei,
Curţii de Conturi etc., cu sume ce merg de la 100 de mii de
dolari la 1 MILION depuse într-o bancă din Gothard).
Un om de afaceri, care dirijează clanul Elţin - Boris
Berezovski - este bănuit că a deturnat fondurile companiei
aeriene Aeroflot şi le-a pasat în contul unei societăți -
Andava - înființată în Elveţia şi percheziționată la ordinul
Carlei del Ponte.
Răspunsul puterii: a fost demis Procurorul General -
Skuratov - iar succesorul lui se află pe un fotoliu ejectabil;
dar - scria recent KOMERSANT - “nu prin demiteri se va
stopa scandalul corupţiei în înaltele sfere ale puterii”.
PARLAMENTSKAIA GAZETA; Speculă, minciuni şi
exchrocherii la Banca Centrală, care a spoliat cetățenii şi a
ridiculizat FMI - ul .
Tuturor celor care-şi cereau drepturile neplătite - de luni
de zile - înalții funcţionari le dădeau acelaşi răspuns: NU
SUNT BANI (Vorbe ce se aud şi prin părțile noastre - în
timp ce se acordă peste 5000 de miliarde de lei ca să se
acopere furturile de la băncile cu aşa zise „credite
neperformante”....).
În realitate - în Rusia sume colosale, prelevate din
rezervele de aur şi din rezerva valutară, erau investite într-
o piramidă financiară sub egida statului.
Banca Centrală, prin intermediul unei filiale “of - shore”,
- FI - MACO - înregistrată în Jersey - a delapidat o parte
din rezervele de aur şi devize ale țării - precum şi credite
primite de la FMI - sumele ridicându-se, în 1996, la 1,2
miliarde de dolari.
Deputatul independent Gonciar aminteşte
parlamentarilor că, în ciuda cererilor repetate, adresate
BCR - echivalentul BNR, acesta nu a prezentat un bilanț
consolidat complet .
Toate aceste jocuri, aduceau beneficii uriaşe
speculatorilor din BCR şi Ministerului de Finanţe - cărora
nu le păsa că aceste profituri veneau direct din buzunarul
statului - în timp ce, de luni de zile, pensionarii nu-şi mai
primeau banii iar militarii şi funcționarii erau plătiți cu
întârziere.
Dar adevărul iese la lumină indiferent cât de secrete
sunt documentele băncii: aşa s-a aflat că ea şi-a creat
propriul fond de pensii;-funcţionarii ies la pensie cu 70% din
ultimul salariu; că valoarea acestui salariu este un mister;
iar informaţia judiciară în privința beneficiilor disimulate
progresează - asemenea celor din România- foarte greu
pentru că PREA MULTE PERSONALITĂȚI - SUS PUSE-
AU INTERES SĂ O ÎMPIEDICE.
Se afirmă, chiar, că demiterea Procurorului General
Skuratov s-a datorat acestui fapt.
MOSKOVSKIE NOVOSTI se întreabă „CUI PROFITĂ
RĂZBOIUL DIN DAGHESTAN?”. Egor Stroiev,
preşedintele Consiliului Federaţiei - echivalentul Senatului -
afirmă că: „azi mai multe persoane au decis să joace
cartea Caucazului - ignorând unde ne-ar putea duce acest
lucru şi de aceea trebuie să ne întrebăm „cui profită aceste
evenimente ?”
Şi ziarul răspunde: acest conflict militar coincide cu
criza politică şi schimbarea guvernului - lucru confirmat de
miniştrii Forţei (interne şi de apărare).
Dar există şi o altă versiune: „o intrigă la Kremlin”; ceea
ce se petrece azi în Daghestanul de Sus ar fi rezultatul
unei operații ratată de Basaev care ar fi primit acordul mai
multor membri ai administrației prezidenţiale ruse. EI
trebuia să cucerească capitala Daghestanului - (de aceea
drumul fusese eliberat prin retragerea trupelor federale) - şi
să proclame un guvern islamist.
In acest fel s-ar fi justificat starea de urgenţă şi alegerile
ruse ar fi fost puse în discuție.
Dar milițiile daghestaneze s-au opus şi Elțin a semnat
decretul pentru data legislativelor: 19 dec. a.c.
Însă Basaev îşi continuă propriul obiectiv: să devină
Imamul Ceceniei unificate cu Daghestanul.
NOVYE IZVESTIA (Moscova) afirmă că ne aflăm în fața
UNOR PRIMEJDIOASE CAPRICII ALE UNUI MONARH
SOLITAR care oferă Rusiei, obosită de intrigi şi revoluţii de
palat, trei surprize şi un cadou: prăbuşirea rublei,
eliminarea primului ministru Stepaşin şi înlocuirea acestuia
cu Vladimir Putin; acesta fiind cadoul făcut electoratului
care a aflat că este omul demn să preia ştafeta
prezidenției.
(va urma)
JUVENALIS jr.
DP
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE
IGNATZ BUBIS, Preşedintele Consiliului Central al
Evreilor din Germania dorea - : “ca această segregație -
aici Germanii, acolo Evreii - să dispară. Cei mai mulți
dintre oameni E i Ş [a găisia setul înainte de a
i (14 august a.c.) - u înțeles că pentru
tă pătut. AM RĂMAS STRĂINI.” f i e
şi, pentru că se temea, că mormântul îi va fi profanat,
de aşa zişii neo - nazişti”, el, care nu era nici sionist, nici
religios şi nici ebraica nu o ştia, a cerut să fie înmormântat
la Tel Aviv.
Unde, imediat după înmormântare, un “artist” israelit, îi
va stropi mormântul cu vopsea neagră declarându-l “HOŢ”
şi “MINCINOS”.
TIME - din New York, reproduce punctul de vedere
exprimat în cadrul unui program
televizat - 700 — CLUB, de
preşedintele COALIŢIEI CREŞ-
TINE din STATELE UNITE: “Nu
ar fi mult mai judicios să ne
debarasăm de Miloşevici şi de
Saddam Husein decât să
cheltuim miliarde de dolari în războaie ce aduc prejudicii
populațiilor civile inocente?”
CARLA DEL PONTE este noul Procuror General al
Tribunalului de la Haga şi, pe datele furnizate de guvernul
elveţian, care arată că mafia s-a introdus în 80 de grupuri
private, afirmă că: “Economia elvețiană este din ce în ce
mai înecată de mafia rusească”.
Această elveţiancă are o sarcină cu atât mai dificilă cu
cât reprezintă un stat care este neutru, izolat politic, nu
este membru ONU, neangajat, dar care, datorită
competenţei şi performanţelor profesionale, a fost aleasă
de Consiliul de Securitate - după un “audit' foarte
aprofundat- să stabilească vinovăția lui Miloşevici - şi, între
altele, să răscolească conturile prezidențiale, şi, se pare,
că aceasta nu place foarte mult părții obscure a societății
elveţiene.
Cine ştie, poate că, după ce se sparge, cel puțin
parțial, secretul bancar va ajunge şi România la conturile
foştilor şi actualilor !
Doamna Cristine BERGMANN este ministrul. FEMEII ŞI
FAMILIEI în Guvernul Germaniei care-şi are azi sediul la
Berlin unde, spre deosebire de Bonn, este singurul Land
care nu-şi închide teritoriul prostituatelor.
După Bergmann, prostituția “nu trebuie considerată ca
o profesiune imorală” şi, de aceea, este :nevole de o
legislaţie care să amelioreze situația juridică şi socială a
prostituatelor”. :
Treabă deloc simplă - pentru că, aşa cum s-a văzut şi
pe la noi, bună parte dintre parlamentari (mulți cu defecte
morale majore) nu apreciază astfel de propuneri
legislative.
Deşi se pare că nici ministrul Justiţiei de acolo nu
doreşte să modifice Codul Penal, doamna ministru a
anunțat că, în anul 2000, va depune un proiect de lege
Care va stabili, între altele, că prostituatele se vor putea
adresa justiției ca să-şi primească onorariile, aceasta a
declanşat o avalanşă de telefoane din partea asociațiilor
de ajutorare a prostituatelor, De pildă, KASSANDRA,
asociația din Nurnberg afirmă că este «cu totul insuficient»
să fie scoasă prostituția din «imoralitate» ci tre-
BREVIAR
buie să fie recunoscută ca o meserie care să asigure
dreptul la contracte de muncă şi accesul la măsuri de
reconversiune oferite de
ANPE” - pentru cele ce doresc să iasă din profesiune.
Ultima legislatură, în care s-a deybătut o lege de
protecție socială a acestor profesioniste, a fost torpilată de
CDU (Partidul Creştin Democrat), dar prostituatele, sunt
obligate să plătească impozite fără a avea dreptul la
asigurare pentru maladie.
Ministerul de Finanţe refuză să spună cât îi aduc aceste
contribuabile, dar, dacă ţinem seama că - în Germania -
numărul clienţilor este de 1 milion pe zi, pentru o cifră de
afaceri anuală de ordinul a 12,5 miliarde de mărci, se pare
că veniturile sunt destul de importante pentru bugetul
statului. fs |
Nici Franța nu stă mai bine: deşi
prostituția nu este o meserie
recunoscută - dar nici nu este un
delict - spre deosebire de racolarea
şi, mai ales, proxenetism.
În schimb, nu există securitate
socială şi veniturile sunt impozate
ca “beneficii necomerciale”... A
CA LA NOI...
Conducătorul celor trei etnii din Bnosnia - afirmă New
York Times, au deturnat aproape UN MILIARD de dolari;
adică o CINCIME din ajutorul internaţional acordat țării în
ultimii 5 ani.
Toate aceste afirmaţii se bazează pe un raport publicat
de UNITATEA de LUPTĂ contra FRAUDELOR care
lucrează pentru ajutorul internaţional în Bosnia.
Ca şi la noi, “primari locali, bagă în buzunar banii pe
care-i redistribuie rudelor şi partizanilor. Anul trecut
municipalitatea din Tusla a vopsit de patru ori şcolile care
au fost recent reconstruite la prețuri cu mult mai mari decât
cele de pe piaţă” (A se vedea la noi construcţia de sedii
pentru bănci, altfel falimentare, sau revăruirea sistematică
a sediilor telefoanelor).
La Santi Mokst banii au fost utilizați pentru construirea
unui hipodrom; iar finanțarea destinată agriculturii a ajuns
la fratele primarului care şi-a deschis o bancă” (Asta
înseamnă că şi _ distribuirea. ajutoarelor are carențe
organizatorice).
Ziaristul american, care a acordat un interviu ziarului
Slobodna Bosna (Bosnia liberă), Chris Hedges, afirmă că,
“la baza crimei, se găseşte piața maşinilor de ocazie iar la
vârf birourile membrilor preşedenției colegiale ; nu eu - ci
Izetbegovici Alija (preşedintele țării) şi fiul său Bakir au
tâlhărit poporul bosniac”.
De aceea jurnalistul este socotit de Izetbegovici ca un
inamic al bosniacilor, iar Parlamentul croat a cerut să fie
expulzat; a avut numeroase probleme şi cu Miloşevici iar
de UCK a fost ameninţat !
Răspunsul la întrebarea pusă de "un alt săptămânal -
DANI (“Unde s-au dus toți aceşti bani”) - preşedintele va
duce răspunsul în mormânt pentru că, „acest răspuns ar fi
dovada irefutabilă că toți apropiații lui, care au intrat în
război, ca imami sau băcani, au ieşit mari proprietari
multimilionari”.
(continuare în pagina 14)
Selecţie, traducere şi adaptare de Doru M.
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE
(continuare din pagina 13)
* (IGNATY BUBIS) Ca la noi, ca la noi....
P.S. La intervenţia purtătorului de cuvânt al
Departamentului de Stat, James RUBIN, ziarul american
a recunoscut ceva erori. Nu ar fi vorba de un miliard de
dolari ci doar de douăzeci de milioane!
TOT CA LA NOI...
Sătul de faptul că japonezii nu-şi dau seama că sute de
MILIARDE de yeni - adiţionate din impozite - se duc spre
sectorul bancar, sector amenințat cu scufundarea, scriitorul
RYU MURAKAMI a publicat o carte intitulată ANO KANE
DE NANI GA KAETA KA (CE Al FI PUTUT CUMPĂRA CU
ACEŞTI BANI), carte în care ilustrează cu exemple concre-
te - însoțite de desene adecvate - cifre a căror importanță
depăşeşte imaginaţia.
A început prin a face cumpărături imaginare: cu cei
2653 miliarde de yeni, care reprezintă creanțele îndoelnice
ale Băncii Long Term Credit, s-ar putea răscumpăra jumă-
tate din acțiunile societăţii deținătoare a anuarului Yahoo;
cu soldul s-ar putea sărbători ziua persoanelor în vârstă
(fixată la 15 septembrie) şi s-ar asigura fiecărui japonez, de
peste 65 de ani, masa într-un restaurant pentru 10.000 de
yeni. - (circa 1 MILION de lei) - adică 200 miliarde de yeni;
şi ar mai fi rămas fonduri pentru a finanța construcţia a vreo
350 centre de reciclare a deşeurilor menajere - operaţie
care ar fi costat 1450 miliarde de dolari (La noi nimeni nu a
calculat ce s-ar fi putut face cu circa cele 2-3 MILIARDE
DE DOLARI înghiţiți de sistemul bancar cu aşa - zisele
“credite neperformante”, credite, care, ați văzut, în Japonia,
se cheamă 'creanţe îndoielnice”).
Şi scriitorul afirmă: “dacă aceşti bani ar fi fost utilizați în
alte scopuri ne-ar fi permis să cumpărăm bunuri. Spiritul
nostru este închis pentru cifre aşa de mari. De aceea mi se
pare esențial de a căpăta o cunoaştere coerentă”.
Şi, la fel, ca la noi, presa nu oferă - pentru că bună par-
te din “mălaiul” ei vine de la moara hoților - informaţiile ne-
cesare acestei cunoaşteri şi aceasta este un element pri-
mordial în ochii lui Murakami.
Pentru a elimina această lacună romancierul a creat, pe
INTERNET, un magazin - JAPAN MAIL MEDIA - în care
analişti financiari, cadre bancare, profesori universitari şi
alți specialişti, discută chestiuni precum că: “scăderea do-
bânzilor are vreun efect ?”, sau “unde s-au dus cei 1,2 mili-
arde de yeni din economiile particulare”, dar şi propunerea
unui financiar care afirma că “m-am ocupat de creanţele
îndoielnice de la început până la sfârşit şi aş putea fi util.
Şi mai crede, Ryu Murakami, ceva: “Este timpul să ana-
lizăm în termeni economici un număr dintre miturile cultura-
le.”
Nu vreţi să-i întrebăm şi pe ai noştri ce s-ar fi putut face
cu cele vreo TREI MILIARDE DE DOLARI care s-au spul-
berat cu ajutorul “creditelor neperformante” sau , cu meta-
fora folosită de japonezi, “creanţe îndoielnice”.
De ce s-or fi folosind două cuvinte când unul singur ar fi
fost suficient: FURT |!
ÎN PREAJMA MARII ANIVERSĂRI, CHINA ia măsuri nu
doar în ce priveşte “timpul frumos” dar şi pentru asigurarea
„moralei proletare”.
S-a ordonat Poliţiei să “măture” tot ceea ce nu este ori-
ginar din Bejing (Pekin) începând cu “domnişoarele” care.
lucrează în „„,stabilimentele plăcerii” - baruri, karaoke, săli
de dans , etc. Aşa numitele “fete triple” - pentru că îşi
însoțesc clienţii la masă, la băutură şi la dans au fost
amendate (4000 yuani = 7,5 milioane de lei) şi închise.
Pentru a evita închisoarea cele mai multe şi-au făcut
bagajele iar unităţile s-au închis.
Dar, marile “stabilimente”, au acționat preventiv: şi-au
ajutat “fetele” să obțină cele 6 “cărți” (identitate, rezidență
temporară, calificare, sănătate, loc de muncă, mariaj şi
concepție) şi au interzis consumul de droguri şi relaţiile
sexuale în interiorul “instituțiilor”.
Pentru ca fetele să nu plece cu clienţi, unele dintre ele,
au construit în mod special un dormitor unde se face “cata-
logul” în fiecare seară.
S-a introdus şi uniformă: cămaşe închisă până sus şi
fustă până sub genunchi.
Şi pentru că suntem într-un regim comunist circulă o
glumă: noul secretar de partid al provinciei Guangdong, şi-
a propus rezolvarea “moralei proletare”. Drept răspuns "fe-
tele” i-au făcut o manifestaţie: Nu suntem hoaţe, nu suntem
reacționari şi susţinem mereu Partidul; nu acaparăm
pământuri, nu ne construim viloaie, munca noastră nu are
nevoie decât de un pat; fără fată, fără fiu, noi nu căutăm
râcă Guvernului”.
Aşadar: Europa încearcă să dea fiecăruia ceea ce i se
cuvine, lumea comunistă să-i ia şi ceea ce i se pare că ar
avea. :
CE-I AL NOSTRU, este AL NOSTRU,
CE-I AL VOSTRU, e TOT AL NOSTRU.
Sloganul funcționa, la noi, când comunismul era în floa-
re.
Dar, aşa cel puțin reiese dintr-un articol, publicat în zia-
rul HAARETZ (Tel Aviv), şi semnat de David Rubinştein,
„grație statisticilor OSTNU (Oficiul de Ajutoare şi Lucrări al
Naţiunilor Unite pentru refugiații din Palestina au fost locali-
zați 85.000 de arabi originari din lersulimul de Vest şi care
trăiesc azi ca refugiați. (...) Când statul Israel a anexat le-
rusalimul de Est (1967) s-a grăbit să preia toate bunurile ce
aparținuseră arabilor. Deasemenea au fost confiscate pă-
mânturi şi locuințe în nord de lerusalim etc”.
Dat fiind acest precedent, susține sociologul palestinian
Selim Tamari, şi arabii din lerusalimul de Est au dreptul să
cOali restituirea bunurilor lor din regiunea vestică a oraşu-
ui,
Arabii care, în anii 20, la sosirea britanicilor, s-au insta-
lat în cartierele noi, făceau parte dintr-o clasă mijlocie ce s-
a îmbogățit sub mandatul englez, mulți dintre ei fiind creş-
tini. Astfel o familie, plecată din Bethleem în America Cen-
trală, s-a întors şi şi-a investit agoniseala în celebrul imobil
Sansur! — (după numele lor) - cel mai mare şi mai prestigi-
os imobil comercial din Ierusalim. Dar, pentru că frații
Sansur locuiau în 1948 în teritoriul străin, au fost declarați
absenți şi imobilul a fost expropriat ca fiind “bunuri ale ab-
senților”.
|
|
|
Ştim că crusta pământului-precum
coaja unei pâini. - este împărţită în
ase plăci litosferice principale care se
deplasează, încet, pe miezul
ământului, şi această deplasare
produce tensiuni la nivelul faliilor-acolo
unde se întâlnesc faliile crustei
terestre-iar atunci când presiunea
devine prea puternică se produce o
mişcare violentă-cutremurul.
În ciuda eforturilor făcute în ultimii
treizeci de ani, nu ştim să prevedem
70-80 toţi cercetătorii din domeniu
credeau că vom reuşi.
Şi, de aceea, azi, se discută dacă
ar fi mai bine să folosim banii, mai
ales, pentru ameliorarea rezistenţei
construcţiilor şi, în primul rând, să
încercăm să înţelegem seismele
înainte de a le prevedea.
Deci nu ştim încă nici care sunt
toate condiţiile de declanşare a
acestor evenimente ucigaşe.
Mai ştim că Chinezii au reuşit în
1975 să prevadă un seism şi să
evacueze oraşul Haicheng-evitând
moartea probabilă a 100 de mii de
oameni-dar, peste un an, pe cel de la
Hebei, nu l-au prevăzut. Ori, se ştie de
totdeauna că „ştiinţa este totalitatea
rejetelor care reuşesc totdeauna”.
Cunoaştem şi metoda propusă de
chinezi: se sapă puțuri de 80 m; în ele
se introduc captatori ce înregistrează
intensitatea activităţii pe liniile de
rupere a scoarţei terestre-aşa zisele
fali, asta ar permite detectarea
oricărei activităţi anormale la 3-400
m; dar occidentalii sunt septici şi de
aceea în ultimii doi ani s-au folosit
GPS-sistemul de protecţie globală-
care permite depistarea mişcărilor fie
ele şi doar de câţiva milimetrii-ceea ce
â permis semnalizarea iminentului
seism de la 17 august de la Izmit
(15,600 de morţi).
Şi mai ştim că, dat fiind că falia
acturată a alunecat către vest-toate
tensiunile se reportează asupra
onsonului vecin-ceea ce indică
Posibilitatea unui. cutremur major la
Stambul.
!
|
|
d
Pe
CE ŞTIM ŞI CE NU ŞTIM
DESPRE CUTREMURE
seismele-în ciuda faptului că prin anii |
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE
Când? Ei bine, asta nu-ştim.
Dar nu peste prea multă vreme.
n schimb, ştim ce avem de făcut:
să construim solid pe terenuri robuste;
să demolăm ceea ce nu poate fi
consolidat; şi să consolidăm repede şi,
mai ales FOARTE BINE (nu ca pe
vremea „MARELUI CÂRMACI”, cum
zicea unul din ţucălarii lui Ceauşescu)
ceea ce merită.
BREVIAR
Mai ştim ceva: că există semne
antemergătoare. Dar nu prea ştim să
le interpretăm.
De pildă, pescarii de la Izmit afirmă
că ar fi văzut o bulă de foc aşa de
fierbinte încât le-a topit plasele; că,
două zile, înaintea catastrofei marea
aducea la mal crabi şi meduze moarte;
că, observatori, în China, au semnalat
prezenţa, la suprafaţa apei, a peştilor
ce, în mod normal, trăiesc la mare
adâncime; şi, tot aceştia, afirmă că
animalele se grăbesc să iasă din
staule în timp ce cântecul păsărilor nu
mai este cel obişnuit etc.
Ceva explicaţii s-au propus: de
pildă mingea de foc din golful Izmit s-
ar datora comprimării materiilor
organice în subsolul mlăştinos al zonei
peste care s-a construit; rezultatul final
fiind apariţia metanului care s-ar. fi
putut aprinde, prin frecarea, cu o
viteză de 2-3 km. pe secundă a
scoarţei pământului; iar meduzele ar fi
putut pieri din cauza radonului-un gaz
toxic-eliberat prin rupturi produse la
12-15 Km adâncime.
Deocamdată bilanţul între ce ştim
şi ce nu ştim nu este favorabil.
Concluzia: să-l modificăm spre binele
nostru.
CONTINENT
Este o revistă ce a apărut la Paris,
în 1974, al cărui fondator, Vladimir
MAXIMOV, propunea 4 teme:
creştinismul, antitotalitarismul, demo-
craţia şi independenţa faţă de
partidele politice şi a făcut din ea
unul din centrele rezistenţei
anticomuniste.
Acum 7 ani revista s-a mutat în
Rusia. Actualul redactor şef — Vinogra-
Dov - susţine că „nu au vocaţia să
placă celor mulţi”, că se adresează
„elitei” căreia „dorim să-i furnizăm un
anumit conţinut moral şi articole de
mare calitate susceptibile să
determine şi să alimenteze
reflexiunea. Publicaţia se vrea
liberală şi democratică dar fără
orientare socialistă”.
Precum la noi şi „intelighenţia”
rusă a priceput azi că societatea nu
a evoluat'aşa cum s-a crezut cu
zece ani în urmă când părea că
problema s-ar fi rezumat la. lichi-
darea regimului, gonirea bandiţilor
comunişti, doborârea totalitarismului
şi comunismului, doborârea acestei
ideologii, acestei puteri. Au crezut,
ca şi noi, că „odată ce oamenii ar fi
liberi totul va fi minunat. Eram, vai,
foarte puţini cei care am înţeles că
nu depindea totul de politică ci că
există un alt factor care decide totul:
MATERIALUL UMAN.
Este un lucru pe care noi, cei
care am ucenicit în lumea
Căpitanului ştim foarte bine că
„statul nou presupune, în primul rând
şi ca un lucru indispensabil, un tip
nou de om. Un stat nou cu oameni
cu păcate vechi nu se poate
concepe. Omul nou sau națiunea
înnoită presupune o mare înnoire
sufletească, o mare revoluţie
sufletească a poporului întreg, adică
o împotrivire direcţiei spirituale de
azi şi o ofensivă categorică în contra
acestei direcţii. În acest om nou vor
trebui să învieze toate virtuțile
sufletului omenesc. Toate calităţile
rasei noastre. În acest om nou vor
trebui ucise toate defectele şi toate
pornirile spre rău. (...) Mişcarea
Legionară, înainte de a fi o mişcare
politică, teoretică, financiară,
economică este o ŞCOALĂ
SPIRITUALĂ, în care dacă va intra
un OM, la celălalt capăt trebuie să
iasă un EROU”. :
(va urma)
P. S. Michail
e
BREVIAR
(urmare din nr. 51/1999)
CAILE FERATE: SOLUȚIE A IMPASULUI? *
e ştie că în toată lumea, dar mai ales la noi, căile ferate
sunt perdante; se reduc trenuri, se desființează trasee,
se scumpesc biletele, se menţine subvenţia.
Dar, iată că, un rutier german, este în discuţii atât cu
Ministerul Transporturilor cât şi cu SNCF pentru că doreşte ca
să-şi urce camioanele în tren ca să traverseze cei 900 de
kilometri ai Franţei. „80% din cifra nostră de afaceri-susţine
Helmut Unser, patronul lui Roos Spedition - provine din
activitatea noastră între Spania, Portugalia şi Germania”.
Creată în 1972, şi dotată cu 100 de camioane, ar urma să-şi
dubleze efectivele în doi ani iar conducătorul ei doreşte să
pună la punct un proiect cu impact ecologic pentru că, prin
urcarea camioanelor în tren, ar debarasa autostrada A 6 de
110.000 camioane anual. :
Dar motivaţia esenţială este, ca totdeauna, cea financiară:
Traiectul Frankfurt-Barcelona poate fi redus de la — 34 de ore
la 22 iar în timp ce şoferul respectă cele 8 ore de odihnă
zilnică, marfa continuă să călătorească.
Există două sau chiar trei impedimente: trebuie investiţii;
pentru construcţia unor vagoane adecvate — a căror realizare
este încredinţată celor care au făcut navetele pentru Eurotunel
- mai trebuiesc modificate câteva tuneluri şi, mai ales, trebuie
să fie convins SNCF să intre în joc-pentru că nu ar vrea să
creeze un precedent-din motive lesne de înţeles! |
Dar, neamţul a depus o plângere la Bruxelles-unde
proiectul este bine văzut. a
Om trăi şi om vedea.
Dar ideea merită să fie luată în colimator.
RUSIA AR PUTEA PARTICIPA LA AL TREILEA RĂZBOI
MONDIAL?
lată ce răspunde o specialistă în materie, Isabel FAGON,
revistei Expres:
NU-pentru că, deşi, oficial, Rusia, numără 1,2 milioane de
soldaţi, (în realitate un milion) ţara nu are azi posibilităţi pentru
a lua parte la un mare conflict exterior. Între altele şi pentru că
reforma dezlănţuită în 1992 a rămas în dosare până mai zilele
trecute când pare că se mişcă. Dar asta nu înseamnă că
trebuie socotită o armată de mâna a doua şi nu trebuie să-i
subestimăm capacităţile de intervenţie. Dovada: cei 15-20 de
mii de soldaţi din Tadjikistan sau Armata 14 din Basarabia.
În plus, ţara este un deţinător de arme nucleare şi este
dotată cu un serviciu de informaţii performant; al doilea, în
lume, după cel al Statelor Unite.
Are însă o problemă majoră; FINANCIARĂ. Deşi oficial
armata primeşte 15-20%, din bugetul Rusiei, în realitate,
alocaţiile sunt neregulate; în 1998, 66% din creditele votate de
Parlament, în 1997 sub 60% şi de aceea 70% din buget este
folosit pentru plata soldelor şi hrană şi - de aceea - trupele nu
se mai antrenează; piloţii nu mai exersează decât 25-40% din
zborurile prevăzute. Nu s-a mai primit, în 1998, nici un tanc,
nici un avion şi nici un submarin; doar o treime din
echipamente sunt întreţinute regulamentar; doar 50% din
avioane ar fi operaţionale.
Deşi s-a stabilit concentrarea mijloacelor pentru. menţi-
nere a 600-700 de întreprinderi militare, creditele au fost
folosite, din motive politice şi sociale, pentru că cele 8 milioane
de oameni, legaţi şi întreţinuţi de industria militară (salariaţii şi
familiile lor), nu puteau fi licenţiaţi.
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE ee |
Au încercat să exporte; au realizat 2,5 miliarde de dolari în
1998; dar nu pot face faţă concurenţei occidentale care asigu-
ră servicii de întreţinere deosebit de eficace.
În fine, în ce priveşte dezarmarea nucleară se ştie că
START || nu a fost ratificat de Dumă. Aşadar, existau anul
trecut 6000 de capete nucleare operaţionale în Rusia şi 756
Intercontinentale implantate în diverse baze; echiparea. cu
generaţia nouă de mis//e SS 27 întârzie, iar din cele 42 de
submarine atomice numai ceva mai mult de jumătate ar fi
operaţionale dar, din motive de securitate, nici unul nu a ieşit,
în misiune, între mai şi iunie 1998.
RUSIA VA RĂMÂNE TOTUŞI VECINA NOASTRĂ. Şi de
aceea ar fi înțelept să fim cu băgare de seamă şi mai corect
informaţi despre toate ce se petrec acolo. să nu uităm că
vecinii şi rudele ţi le dau Dumnezeu; numai prietenii ţi-i alegi.
lar vecinătatea cu Rusia s-a vădit, dealungul ultimelor două
secole, mai ales nocivă-culminând cu tristul experiment
comunist. ze
Astăzi se poate afirma că totul merge prost în Rusia, că
situaţia economică este dezastruoasă, că restaurarea libertăţii
este precară, că mizeria pensionarilor contrastează cu trufia
observată la „noii Ruşi'- îmbogăţiţii războ/v/w/ rece şi
beneficiarii dezastrului economic. Şi toate la dimensiuni
extraordinare, pentru că, afirmă Georges Nivat, un slavizant
care a publicat o cărţulie în care încearcă să pună ceva ordine
în talmeş-balmeş de întrebări, îndoieli, nelinişti - nimic nu-i
normal în Rusia.
Nivat a străbătut Rusia şi Ucraina în condiţii dificile,
vizitând între altele, la 600 de km de Moscova, mănăstirea
Ferapontova construită în secolul 14, a că:ei frescă aparţine
unui „pictor de geniu”-Dionissi.
Dar ceea ce l-a emoţionat pe Nivat este istoria salvării de
la distrugere a acestor edificii şi, mai ales, de comportarea
restauratorilor de azi: o echipă redusă de bărbaţi şi femei,
care, în ciuda absenței confortului, a unei ierni aspre, apa fiind
adusă din lac, fără bani, fără nici un ajutor, repun lucrurile la
loc, amenajează un muzeu, amenajează o bibliotecă sau
redau strălucirea unui altar.
Nivat mai spune ceva: după înlăturarea compresorului
comunist, societatea civilă îşi manifestă prezenţa prin iniţiative
individuale, energiile fiind canalizate către activităţi
dezinteresate: religie, artă, literatură. :
În acelaşi timp, noua clasă afaceristă transformă Moscova
într-o capitală plutocratică. Şi, astfel, ansamblul tabloului este
format din contradicții strigătoare la cer: în debitul Rusiei
continuă să se înscrie sărăcia şi sclavajul persistent al
maselor, . disprețul drepturilor persoanei, sabotajul muncii,
lenea, alcoolismul, în timp ce capitolul credit înscrie un înalt
potenţial intelectual şi cultural, spirit de invenţie, soridaritate
socială, pasiunea pentru ce este frumos şi mare, curaj,
răbdare.
Astfel România râmâne ţara misterioasă, despre care
Eminescu afirma că este „mama fanatismului şi lipsei de
măsură” iar recenzentul cărții lui Nivat afirmă că este „o țară
misterioasă, încâlcită ca un roman de Dostoievski: întunecată
de apăsătoare amintiri, care continuă să hrănească speranţa
unei vieţi mai bune chiar dacă această speranţă riscă să
rămână la fel de himerică ca pentru Ce/e trei Surori descrise
de Cehov."
Cred că am adus suficiente argumente pentru a susţine că
liniştea noastră depinde de neliniştile acestei lumi imense,
prea aproape şi încă prea puternică.
* Adapfări, adnotate şi completate de Pavel S. M.
a ae ee e E i m i PR i i i i
ACUM PATRU ANI A MURIT S.E.FINER după ce de-a
lungul anilor a predat ştiinţele politice la Machester, Keele
ş Oxford şi ne-a lăsat moştenire cele 36 de capitole ale
unei trilogii intitulată The History of Governement from the
earlest TIMES (Istoria guvernării din cele mai vechi
timpuri), 1776 de pagini, editată de Oxford University
Press. |
Este vorba de o dare de seamă asupra tuturor formelor
de guvernământ ce au existat pe planeta noastră de când
dispunem de atestarea existenţei unor forme statale-ceea
ce înseamnă de prin 3200 înainte de Hristos-în Egipt şi
Mesopotamia.
Vor fi prezentate vechile state din Sumer, Persia, Asiria-
cele clasice -Grecia, Roma, Bizanțul şi Califatele, precum
şi regimurile Han, Tang şi Ming din China, Japonia lui
Tokuzawa precum ŞI
apariția aşa numi-
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE
17
de-abia cunoscută până acum 200 de ani. O astfel de
guvernare poate să nu fie „democrată” ci poate lua, precum
în Franţa post-revoluţionară, forma unei dictaturi
plebiscitare. Dar ele toate au în comun faptul că autoritatea
este conferită - precum lui Hitler, de pildă - de jos în sus, şi
ceea ce poporul a dat tot el poate lua. Principiul dominant
este „responsabilitatea” în timp ce metoda dominantă - cel
puţin în faza iniţială a instalării unei atari guvernări - este
mai ales presiunea şi nu forţa.
Oriunde s-ar afla hotarele şi oricare ar fi compoziţia lui,
acest tip de guvernare este, cu vorbele autorului,
„proprietatea propriilor cetăţeni şi a nimănui altuia”. |
Această formă statală a fost dominanta ultimei părţi a
acestui veac dar arhetipul este vechea Atenă şi, Finer,
luând apărarea acestei cetăţi prototip pentru guvernarea de
azi, scrie unele
dintre pasajele cele
telor state moderne - x mai mişcătoare şi
dn Europa şi CITIND CA NTe STRAINA emoţional încărcate
America de Nord. din trilogia sa.
“Dar, FINER nu Şi răspunde lui
este doar un cronicar 3
sau un povestitor; el ajunge la concluzia că în spatele unor
quasi — infinite forme de guvernare se pot deosebi doar
câteva tipuri fundamentale: PATRU.
Dintre acestea cea mai puţin obişnuită a fost cea
“nobiliară” în care un grup de familii aristocrate domină
statul — mergând până la excluderea monarhului — (dacă
există) şi a poporului de rând.
Atari organizaţii sunt, în mod firesc, instabile — pentru
că, aşa cum se ştie din piesele lui Shakespeare - între —
familiile nobliare se iau la trântă până ce una ajunge în vârf
- şi poate de aceea o noblime pură la conducerea unei ţări
nu găsim decât în Polonia secolelor 17 — 18 pentru că, în
America Latină, moşierii locali, ce vor reprezenta puterea
dominantă nu'sunt decât nişte pseudo — nobili. .
La fel de rară a fost şi „guvernarea bisericească” în care
un cler organizat — diferențiat de lumea laică - va exercita
puterea în stat. Vechile state papale — conduse de papa de
la Roma asemenea celor din Tibet — unde lamaseriile au
condus din 1642 până în 1949 — când China comunistă le-
a invadat patria — sunt exemplele cele mai clare. In rest — şi
aproape peste tot - influenţa Bisericii s-a manifestat prin
intermediul nobilimii şi mai ales a monarhilor a „căror
instalare la putere nu se putea împlini decât prin ritualul
„ungerii”. i
Finer insistă asupra acestui aspect: nu poate exista o
adevărată „guvernare bisericească” (church polites) decât
dacă există o corporație organizată a clerului.
__ Atreia formă - şi cea care este dominantă de-a lungul
istoriei - este cea care se numeşte „regimul de palat —
adesea mixată cu elemente clericale şi nobile. În regimurile
de palat puterea supremă - în ce priveşte luarea deciziei se
află în mâna unui singur individ — MONARHUL — dar
acesta îşi poate delega unele dintre atribuţii şi obligații.
Regimurile de palat au fost autocrate sau monocrate şi
orma pe care o iau — prinţ, rege, împărat, tiran, dictator,
este fără importanţă: vechiul Egipt, regatele Mesopotamiei,
Imperiile persan, roman, bizantin, islamic sau chinezesc —
Cate au fost „regimuri de palat” (palace polities). Şi tot în
acest tip se înscriu monarhiile absolutiste din Europa
Secolului XVIII.
Ultimul tip — „forum polity” — „guvernarea forumului” era
James Madison —
care, în „Federalist Papers" — la sfârşitul secolului XVIII,
afirma că democraţia directă a Atenei a fost „tot atât de
scurtă în ceea ce priveşte durata ei pe cât de violentă i-a
fost moartea” - că Atena a fost bine condusă pentru
standardele vremii ei durând 188 de ani şi nefiind înlătuară
decât prin violenţe externe. „Sparta, scrie el, şi nu Atena, a
fost zona dezastrului politic al antichităţii”.
Finer era un democrat liberal — care credea cu pasiune
în guvernul constituţional. Dar, nu credea în „progres.
Ceea ce îl apropie de Nae lonescu.
Nu există nici urmă de teleologie — (preocupare. în
legătură cu. finalitatea istoriei) - în paginile trilogiei:
guvernările vin şi se duc, iar statul „modern” este modern
numai pentru că întâmplarea face ca noi să-i fim
contemporani.
Cu certitudine vor apărea noi forme statale — aşa cum,
cu mulţi ani în urmă, ne avetiza Căpitanul. lar atunci când
ele dispar — rămâne un legat de invenţii politice: China a
inventat. birocraţia; evreii monarhia. limitată - pentru că
numai Dumnezeu deţine puterea supremă; romanii au
descoperit controlul şi echilibrul iar Europa medievală
parlamentarismul şi ideea reprezentării.
Ceea ce nu înseamnă că aici se termină istoria şi nu ar
mai fi nimic de schimbat.
Finer nu era un admirator incompetent al Po/fici; lui
Aristotel şi neagă că ideile lui Aristotel ar fi influenţat
Florenţa sau alte oraşe -— state ale Italiei şi refuză să dea
unele din definițiile cheie ale lui Aristotel — pentru că sunt
„niţel cam confuze”.
Ceea ce nu înseamnă că - ţinând seama de toate
acestea - lucrarea monumentală, lăsată nouă de Finer, nu
s-ar afla în tradiţia aristotelică în care autorul combină
teoria politică, taxonomia şi istoria, cu o fervoare morală
deloc deghizată.
Şi de aceea se poate afirma că: „istoria guvernării din
cele mai vechi timpuri” va fi citită tot atât precum cea a lui
Aristotel.
Pentru că nu s-a publicat, în acest secol, o lucrare mai
„faină” de. ştiinţă politică decât cea semnată de Finer —
(fainer)iar jocul de cuvinte aproape că este inevitabil.
P. TACITUS jr.
CURIERUL INFORMATIV al partidului PENTRU PATRIE
CHEILE UNEI REVOLUȚII ECONOMICE
(urmare din nr. 52/1999)
In schimb, RDG a demonstrat că gradualismul se
plăteşte scump: s-a pornit de la ideea că trebuie mărite
veniturile locuitorilor din noile landuri-pentru a se evita
brutalitatea tranziţiei - şi s-a ajuns la un somaj de 18%.
Pentru că, schimbând, în 1990, o marcă Est contra
una Vest, s-a produs o închidere în cascadă a
întreprinderilor din Est şi a fost nevoie de transferul,
anual, a 100 miliarde de mărci din Vest în Est!
c. dacă „terapia de şoc” s-a vădit eficientă în schimb
privatizarea de masă-tip Văcăroiu-nu a fost niciunde
reţeta miraculoasă care ar fi trebuit să ducă la apariţia
unei clase de mijloc, formată de mici acţionari, eficace şi
puternică: toate tentativele generoase de a distribui
populaţiei acţiuni sau „cupoane” s-au soldat în cazul cel
mai bun —afirmă Vincent Koen de la OCDE-cu diluarea
capitalului, lucru nefast pentru gestionarea
întreprinderilor, iar cel mai rău cu apariţia unor
proprietari cu origini foarte puţin transparente”.
Poate că adevărata explicaţie a eşecului acestui tip
de privatizare se află în acţiunea combinată a băncilor
ce deţineau participări în întreprinderile alese pentru
privatizare-ceea ce a determinat o avalanşe de
împrumuturi neproductive . (aşa zisele „credite
neperformante” după care aleargă AVABUL azi) - a
grupurilor de salariaţi care au frânat şi restructurarea şi
apariţia unui, asociat major (vezi cazul Semănătoarea)
sau/şi organizaţiile sindicale care erau mai interesate de
menţinerea locurilor de muncă, a subvenţiilor de la
buget şi, deloc, de o gestionare riguroasă a bunurilor.
d. nociv a fost sloganul „NU NE VINDEM ŢARA”
pentru că „VREM SĂ O FURĂM NO!” Toate ţările, care
au acceptat asocierea corectă, bine controlată şi
supravegheată cu capitalul străin, precum Estonia (40%
din activele industriale şi 90% din cele bancare se află
în mâini străine) şi mai ales Ungaria (27.500 societăţi cu
capital străin - ele realizează 32% din PIB şi folosesc
25% din mâna de lucru din domeniul privat; Ungaria
având un şomaj de 8% din populaţia activă).
S-a dovedit că existenţa capitalului străin joacă mai
multe roluri: investiţia de portofoliu acoperă deficitele
curente; investiţia curentă finanţează înlocuirea
tehnologiilor învechite; se deschid noi pieţe spre Vest;
singurele întreprinderi cehe care s-au restructurat sunt
cele trecute sub control străin: Skoda, vândută
concernului Volswagen, Karosa lui Renault, Danone a
cumpărat Cokoladovny etc.
Fireşte-ca toate în această lume- şi dependenţa de
capitalul străin are un preţ: în caz de răsturnare a
conjuncturilor se poate produce secarea capitalurilor-
dar, acest lucru, nu s-a mai produs, cum se temeau unii,
odată cu apariţia crizei ruseşti de anul trecut.
Vechiul adagiu - „că, atunci când strănuta Moscova,
toată Europa de Est face gripă”- nu mai este adevărat
pentru că, graţie reorientării comerţului şi spre alte pieţe,
epidemia nu s-a mai propagat.
Ceea ce nu înseamnă că trebuie făcut tot ce este
necesar pentru crearea unui capital autohton. Dar,
recente întâmplări din România, au demonstrat că toţi
cei care, fiind de ai casei, ar fi trebuit să participe la
această creaţie, s-au fofilat cu banii spre diverse
paradisuri fiscale, evacuând şi puţinii bani care ar fi
putut contribui la restructurarea economiei naţionale.
e. alternanţa la guvernare nu influienţează negativ
ameliorarea situaţiei economice cu condiţia existenţei şi
menţinerii unei continuaţii în ce priveşte reformele
radicale. Exemple: la un capăt al spectrului se află
Estonia, care nu a încetat să impună valul de reforme
radicale, instaurate între 1992 — 1994, şi, la celălalt
capăt, România unde fiecare Guvern, nou, desfinţa, în
mod sistematic, ceea ce înfinţase predecesorul său. Mai
ales în ce priveşte privatizarea, României a suferit un
adevărat „stop and go” (opreşte-porneşte) începând cu
1990.
„S-a pierdut foarte mult timp, planurile de stabilizare
au rămas ineficace în absenţa reformelor structurale,
care cer o voinţă politică stabilă”, susţine Joaquim
Oliveira Martins de la OCDE. lar cuvintele de ordine,
lansate, de preşedintele Constantinescu, la preluarea
puterii-în 1996-după 6 ani de PUTERE
NEOCOMUNISTĂ au rămas literă moartă.
Din ambițiosul program de privatizare, anunţat cu
surle şi trâmbiţe, nu s-a ales mare lucru-pentru că
vânzarea telecomunicaţilor nu pare a fi un succes.
Se pare că şi Bulgaria va reuşi să decoleze înaintea
noastră pentru că Ivan Kostov, deşi a luat cârma în
momente de criză financiară majoră, se bucură de o
majoritate absolută în Parlament şi de o politică
economică bazată pe privatizări, luptă contra corupţiei-
pe bune, nu ca la noi - şi a pus sub control strict băncile
- fără a permite finanţarea. hoţiile din banii
contribuabililor, precum în România.
Paul Spiru M.
Editor: Partidul „PENTRU PATRIE“
Secretar general de redacţie; George URSA
(PR: Corector: Mircea RAŢIU
Redactor, cap. limpede: Sile IORDACHE
Administraţia (610, 46.71):Mişu DUMITRESCU
* Articolele neacceptate, pentru publicare, nu se restituie.
Opiniile exprimate în articole aparțin autorilor.
Corespondenţă: Partidul „PENTRU PATRIE“- C.P. 8-27, Buc.
Tipărit la Tipografia EDITURII „ELISAVAROS".
telefon: 223.84.60
LSS.N.: 1224 - 5852