Buna Vestire anul I, nr. 63, 9 mai 1937

ANUL 1. No. 63. 
n 


Intre zilele neamului Zece Mai 

Mal fameamană rexat sI meatirnare, luscamoă adică mindria, ma- 
tea noastră de peaza. 
(Cind Carol 1 a pășit pe un pămint sălbatee pentru El ea o bălărie 
Lea bălâria de anonim, ființa Jul aneestrală trebue să se 11 aimtit 
fan mie confilet de incompeten(ă!_ 

2 parte persoana lul auzastă. de hohenzollerniană rufle, 
lungi de parpară Imperială în urmă, eu glorii ri 








Directori: Redactia 







i cu pela eolituri de Istorie europeană; pe de alta, un neam abia lest 

amateță arlea gelo-dacă, apăsat de un mileniu de ne-istorie, ingenuchiat 
“tele i recani una ea fard fanariot penru o mal recomandaMlA 

i rezentare faţă de zlua de min 

Ea va ARIE Inlă de 'cemdueltoare care avea toata detatela acestal pam 
Zi lina chiar defeetele în persoană — și nimle din vastele însasiri 





, 
a văuntru. 
7 pare aproape caraghios nai, mi se părea și 
nu lut an prea mare adorator al neamului meu. 
ju 2 itel male de perfeelă frameheţă eu ea însăși — ca nol să fi 
mal mare roze al vremel, si totasi, în persoana citorva baleano- 

E auto prenapeli coritel al analTabetismulal polite si tot na de prvas- 
ÎL minti ca Tuolazloea citorva Idel revolațlovare, să-l fi feat atit de 

mA obulracție, să-l [1 făcat chiar revoluția dela Ploesi 

A fost, da. un coufilet pe eare l-am demumi: Carol 1 versas Cara- 
gale! Carol I. adleă, impotriva eroilor Iul Carageale? 
“Talaria noastră dla urmă, de fapt. aceasta e: cel mal mare rege pe 
I-a avut Europa la vremea nesla. bărțult amenințat. minat de cea 
i hilară nătară eonducătoare dia cite a putut intilni vrenn nator de 


1 — Hliudeă, perse- 
1 e singura trage 
wat 


Acestei pături, țărei care o merita. Carol 1 de Hohenzollern i-a dat 
tirnarea pe tare miar [ putut-o obține cu zece revoluții la Mizil; aces- 
pături care-l boleota, fărei acesteia. Carol I i-a pus dulama regală 
umerii adusi sub cobilița dunăreană. baeșisul omnlpoteat, sau tava cu 
haelavale n dominației tarco-fanariote. 
Carol In dat unel țăr primare — și de ce să nu o spunem: anti-regale 
atunci — o grozavă lecţie de rexalitate. Unul popor umilit I-a pus 
îajeatatea pe plepi: anor carbonari zăpăciți de Idel și ambiţii le-a spus: 
Fiti Romini! 
A FI ua utam incepe cu mindria de a nu fi alteineva. Erau mult mai 
n decit un neam acel cițiva tineri boerinasi convertiți la barba re- 
(uj, Moluționară apuseană; erau varte puţin Romini atitea dintre ei cu singe 
n uhioa pi mai dubioasă doctrină. 
- Ta ldela de Vulre, Independență de meam si Regalitate, Carol I 
riticat, Hdentilleat si asimilat cu neamul. 
Să Jâsim dolnele si Jerămioarele. Neamul nostra face 
nl Jo_pe vremea Itoxelul Carol I. Cu cele iret idel de mal. sux. La 
alma lor ne-au recunoscut ca near; in razele: lor de uni 
mnticipațe- pătura noastră conducătoare sa analizat, si-a ars. scoriile 
deanice și precipitat substas (n adevărată. 
Ca Patru cel Mare pentru un alt neam teribil, Carol I n fost cel mal 
are radiograt al poporului acestuia. 
Dau tot liberalismul caragellan. plus levantinismul de veacuri. pen- 
simpla mină n Regelui Carol 1 infiptă in cuta halnel cu rover, si 
ind cu easpeste canal mulțimilor, peste capul politietanilor mal ales, 
de Istorie. 
Cu mina, da, adusă napoleonlan, eu ochii dusi departe, cu urechea 
ultind o pulsaţie de destin, Carol 1 n crelat regalitatea romină. 
SI un neam nu poate irăl decit dacă e rezal. 
Dacă adică sl el e în stare să ia, cu ochii pironiți vulturin pe depăr- 
aj tări, ca nuxul npleeat peste tropotul vremal, semeţ de ehemări nuguste, 
4.4 în fața lui Dumnezeu și a oamenilor, poziție de Destin. 
=) Zece Mai e alun în care meamul nostru, pentru întila cară una cu 
np în E0ele lui, lăleat pinăla sensul lui, imbrăeat în mindrin lui, n spus 
aj 
«ij 








L-a 


De 









istorie cam 

































- sdrepli» în fața Istoriei 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 





ri 


EVENIMENT minute «intre palru ochii», pentru aran- 
O gazetă, dela o preme, 1 tubeşte na- | famente, ca la Adivor, 
le mare pe d-l Grigutză Măturolul.. | Conourbirea a fost năpraznică: 
Tată, in ullimul număr al slarulul | — Et. mol, ce ne face Zamora? 

in pooeale, se nunlă o audiență a| — Rău, Sire, Ne mâncă Jripţi Dimi- 









ba 


Zr4N L/DEN 


bolaieo adăs- | 





repede, 


Piicaţii 




















[ul Griguță la Pregedintele Repu- | he2la. 
leii franceze. | e sale a 
Continentul se €latină puţin, Ocea- e Impugci luție nu mat există, 
mul da tavolburat. Mediterana se cu- | NU ne Pulem prinde cu Dimineaţa. Pe- 
tremură in adânc. Chiot, veselie, plâna, | li» Ya prina Franco și nu le-a frimia 
de toate. El, ce să fe? Negustorii de mpi pe: ră Fuia sa 
măr ri ubilea. vi ars. A plerdul războlul 
gi Parta! poet A E e 
3ă mal aducă a porii LA sure peli de stat au băuţ limonadă pi rau 
ini de frica Dimioei 
în România, Sirapnica ză |pinorta 
GRIOUIZĂ LA LONDAA/"! [DOCTORUL CLANDESTIN 
















„majii precise, va vizila și Londra, 
„ Dumnealuț se pa prezenta Negurului, 
peniru a-l cere inalta protecție, în oe- 
derea unul uriaș tranapori de mături 
„desținale. parildului conservator. 







„Iul cum oa decurge convorbirea; nese actual? 


 Neausul: Saloc, parlizane) 
Ai lui Mâturi pentru partii, Im 





ne a colectivităţii uaționa 


o 
partea Negunulul, ca amintire. 
In România, Grigulă oa da iri |actual, suferă și tendinţele centri- [el 
adicte eătra popor. Poporul, În semn de |Iuzale merk până la contestarea ca- |n, 
iu, le ca mătura cu mare entu- |tacterului do imparțial arbitru a) 

m. a acestui stat. 


„Ex- Regele Alfona al Spaniei şi Alcala | 1 
Zamera, fostul prejedinte al Republici, 
Intâlnii — anunță e minciună seri. 
Dimineața — și au discutat oreo 13 






icianizat, prin — politizi 
progresivă a principalilor sale or- 


+) Buna Vestire dia 6 Mai 197, 


> Grigulă: Vesnie tânăr pi feriee, să |. Statul nu este o abstraațlune, în: | magistratură, înţ 

vestită cu puteri absolata și incon- |din cârapul tocirloa al influențelor 

testabile printro unanimă ndestu- | politiee și a o situa în Olimpul im. [al târii ci ni partiăalai, iar legile 
soimi i Statul | porturbabil ai romanei «functio pu. |Apartin partidului dela guvern. 
actual, ul democraj cale cata ia 

Magia: Neam mălart, centru |Elt tal contrat mi eeeza: aul [eu Mana eine i |ncaa setsalt Se pari că pe parlidal 

atrângere de mână. O matură, din discutabil. Cohezianea —colectivită |litică reusind, dimpotrivă. să reali. d-lui Dina Brătianu. Şi co repre- 

tii catățeneşti, sub rogimul statului |zezo contrariul, 


inistraţie, 


eontroversele partidelor politica, 


Administratia: 
aucuneşTr! 


oameni şi 
Dar nici întâmplarea, n 
tra în joc marele tiran a! vremii. devize 


Catastrofa recentă a di 
lului «HINDENBURG>, care a 
îndoliat întreaga lume civilizată, 
a reactualizat o lucrare de spe- 
cialitate a d-lui inginer ADRIAN 
IONESI 
titulată «BALONUL CAPTIV», 
In adevăr, ocupându-se de pro- 
blemele caj 
acriene cu 
cu scriu încă de pe atunci 
«Unul din marile inconvenien- 
te pe care le prezintă acroslatele 
actuale, este uşurința inciendierii 
hidrogenului. 
«Un dirigeabil poate parcurge 
distanțe mari. de 
chiar pe deasupra Mărilor şi O- 
ceanelor. fără a da naştere la 
vreun incendiu. Insă orice scân- 
teie pronocată de motor sau de 
scânteila de inducliune de la T 
S. F., precum și proectilele şi fu- 
zeele incendiare, provoacă instan 
| tancu- aprinde 
Veste combuatibil şi de aci distru- 
gerea aerostatului». 
D-sa enumera aj 
ile pe cari le poate oferi un gaz 
vincombustibil navigaţiei aeriene 
cu dirigeabilela 
itarea pericolului incen- 
navigaţiunea normală; 


Crinul ză Matu oul du pă unele nor | 
———— ———————_—— 


imperativul. Statului puternic » 


Protecolul intreoederii a siabilit fe-| Pe cine reprezintă Statul romă | gaue. Dozidi 


AD ale 





6 pagini 5 lei 





DE 









27 
A SP îi 


i pă f: 


Horă | 


Moarte şi... devize 





Pa acrodromul do lângă New-York Wa pri 
man Hindenburg. Era o m âni 
supra oceanului 


sigur. 


gat. In timp ce unele mărf 
de cumpărători, ci 


valutare 


tut, înlocuind heliul neinflamabil cu 
Şi catastrofa a fost gata. 

lă a unui dușman al Germani 
oprit în loc pentru lungă vreme navigația 
crima nu putea să se implincască dacă nu în- 





abi- 


scrisă în 1922 şi-in- 


navigaţiei 
iriziabilele,, d. oes- 














sute de ore, 


ea gazului care 


avantagi- 





al idealist de m se! 





transformarea 


a magiatratarii într”o a dona | de faţă, o mare coneenirare de în 


ti 
Am luat un exemplu, pentru de: | dest 
Ta zale statal sia po. |Monatrația ce ne trebnia. Stat pe- [de indastrie întâmpină protestele 
ae pisaza [Mticianizat insemnează însă stat [tricolore ale profiterilor; sc distra: 
fară autoritate politică. Statul pate [ue fudustria naționali! Pe aceleași (bitru. dacă statul ar fi, mai de- 
coborât da pe piedestal şi tărăt in [poziţii se găsesc și mtreinii, cari, parte, irezistibil, adică mai pulor 
aa văzut fac bună tovărăşie cu ve |nie decât orice fortă din cuprlasul 


| 
a dia 


dovedi se perfecta 
persoane, pasageri şi personal, treceau 


DOCTII NA 


TELaroana |? 


ET 
Te ini „LLP 


Şorecani |Jua, Cluj 





VE sriR 


i rii 


DONANEAICA 


irecția Admini was.sa 





alla 


Au 
Inte 
cent 





din 


| dee 
pl 


.4 
ui 








în 


a stiințăi omenești. 1 


der 


az era imposibil căci balontă cra umplut cu heliu, un gaz care 
loc. 
Dar au venit nesfârşi tele greutăţi eSphomice in care se sbate azi omenirea. 
Schimburile de mărfuri între țări du ajuns o problemă greu de de 
putrezese Eau sunt aruncate în mare din 








nță de mers. In trei zilo o sută de 
Frankfurt |, 


ri 
ai 


p 


in flăcări dirijabilul ger. 


in sute de călătorii dea- |” 


Now-York, comod, 


de ete ă sau mor de foame: x 
i a do. îsi 
pentru în sa dirijabilului, Stătea şi stau nefolosite. Căci com- 


hi 
o 
a dat foc unei minuni 


Sărmană muncă românească! 


pr =— 
2. Mărirea razei de acțiune a 
S.F.; 

Putina de n apropia nacela 
cât mai mult de corpul aeros- 
tatului, reducând astfel rezisten- 
fa la vânt şi mărindu-se viteza 

Apoi avantagiile din punct d: 
vedere militar: 

1. Dirigeabilele vor [i cu greu 
distruse de inomiu 

2. Baloanele captive vor pu- 
tea asigura reglajul artileriei 
fără a risca de a mai fi distruse 
de avionnele inamice și tot odo- 
tă ar putea fi considerabil apro- 
pinte de front, mărindu-se î 
pal distanța de observa- 
ie, 

Omul care a scris aceste cu- 
ică de acum cincisprezece 
Sa manifestat ca unul din 
mai pasionaţi cercetători şi 
creatori în domeniul. ingineriei 
acronayutice. Iar rezultatul acestei 
pasiuni creatoare, a fost inven- 


T. 




















țelogănd a g scoale |Cesului de măcinare a autorității 


tarea  HANGARULUI SUBTE- 
RAN pentru avioanele militare, 
hangar utilizat pe o scară vastă 
de către multe aviaţii militare eu 
ropenc în frunte cu cea germană 
şi menit să aducă servicii enor- 
me întrun viitor război. 
Meritele excepţionale ale ingi- 





Iar stat fAră nutorilata fnsem- 
rază stat ineticace, Agăţaron des- 
perată de Denlal Patriazhiei, logi- 
ferarea optimistă, a divenit un Joe 
costisitor și fără nici o eficlență 
Practică, Din cauza lamai a pro- 


















tatului, Parlamentul numai este 


Po cine reprezintă Statul romă 









zintă acest partid? In momentul 





tnreae imnteriala, caibărite în indus- 
i comert. Poziţia liberala este 
ul de strategică; orice atiniero 











silit Germania să nu le mei (Ec Rae erau piei 
scânteie întâmplătoare, fi 


a tehni 


MANOIL GRIGOREANU 








NICOLAE BOGDAN 


perului ADRIAN IONESCU nu 
fost recunoscute încă de pe a- 
tuuci, adică de acum un deceniu 
jumătate, de către cei mai ca- 
ificaţi specialişti ni noştrii, Căci 
iată ce scria un general român pe 
atunci directorul superior al di- 
recției XI-a technice din ministe- 
rul de război, drept prefaţă lo 
broşura citată mai sus: 
«Lucrarea se adresează celor 
cu cunoştinţe în domeniul mate- 
malicelor superioare. Conţinutul 
ei fiind la curent cu toate sludi- 
ile și rezultatele experimentale, 
dobândite în dameniul avronau- 
ticei dela 1916 până astăzi, va in- 
teresa desigur pe toți cei în stare 
sa înțeleasă și în primul rând 
pe specialişti, cărora le procură 











VA amintiţi 





tatea 
menal politie de zl, arătând un vena eoleetiv al realită 





sit importă asa 


care este adevărat mal ii 





nbmolut. asa cum Îl fixează 
chiar in intenţia d-lui Nae Loneseu, 
țivn dintre 
mate, ar tranafos 
posibil de altfel să nu fie aceasta decăt o ilusle sau ui 
— si ea altul, inte'adevk 




































j< Ti; 





ABONAMENTE; 


1 na Lei 700 
5 lan 330 
3 uni 1, 175 


ma Lai 
Comune rute] | 





| 


3 uni 








"Unde merge lumea 





o carta care se cheamă Oi va le monde și care juati- 
Atăţile prin simplu titlul acesta, de foarte multe ori atâta 
dant penru fiecare din nol. N'am găsit la timpul ei în ai 
e. printre multe reflecţii justa, decât foarte paţin din tot ce wm 
resat să stiu — de altfel făgădoeli atât de total 
i — dar intrebarea imi revine acuma cu aceeași 
r conalderații recente ale d-lui Nae Ionescu. 
Unde merge, incotro se indreapiă lumea? Profesorul dela Univers» 
din Bucuresti răspunde, cu an ochi foarte elar deschis 





oteră totdeauna de- 








lacţie pe marginea 











le feno- 
văzând, 
colo de ce-am pulea noi să vrem, de ce me place sau nu. necesitatea 
4 n «statului totalitar» care sere pretutindeni euvâni 
Dece e asa și dece nu e alifel, intreabă o nalvă curlonitate— — Asta 
miai Dumuezen stie!, răspunde d. Nae Loneseu. 
Răspunsul ăsta imi place mal malt decât tot. Nar putea vorbi alitel 
At un sarlatan sau un prost — și când atâţi savanți se căznese să exe 
ce destinul (dacă mu chine ni-l intoareă pe dos!), e o bucurie rară să 
zl cuvântul care coboară de foarte sus un aecent puternle peste adev- 
rile si eurlosităţile uoastre de alei. 
Pentru omul de astăzi — cași de totă 


ee vrea Du 








or ni 

















una — pentru not toți în si 

as mi ce ar fl inutil 
nu voim, la ri uol.— Dar see vrea Domnesau» inseamnă În det 
iv nceca ce vedem, ce sie și ebiar ce simțim bine, ce vedem până la 
văenţă că n'ar putea să nu île. 

Explleaţie destul de hezeliană, — ea poate să 
ulţi_ Nietuna totu nu oferă mal malt peremptoriu. mal maltă Aluce- 
tate — o bază de discuție dela care nu văd pe almeni să poată fugi_ 
um să râstorni cu un discurs politie și chiai demoerntie, un ndevăr — 
ât prin simplul fapt că oxiat 
S4-l interpretăm, poate— Cât pottiţi: dar până una-alta să-l cvnstatăm! 
Iu felul acesta. pentra obs 1 eăt de grăbit sau eât de atent, da. 
lceput și Aineer, «statul totalitar» este uu fenomen Al timpului care 
a mai are pexoe de niciun argument, fiindcă ÎN vedem, na zice, dacă 

im pe fereastră, dacă e ultâra pe hartă_ Sar patea acum ea unii — 
A wriatre acestia imi placa să mă nun nu-l vadă atât de rista, 
arecum d. Mihail Manoilescu in cartea lui 
eabilă de care noi am pomenit nel, si asa cam cred că Îl pot deslust 
permie întradevăr să vedem că 
ăteva libertăți caro alitel, aupri= 
meace n'ar Îl deloc ideal. E 
desiderat al nostra 
ult mat categorie și total, să [le comanda» 
mental istoriei. Dar de un sens cclectiv si autoritar ai Statului, nimeni 
nu mai are dreptul să 3e indolască. Şi dacă irebue să spunem <ande 
|merge lumea», putem răspunde fâra esitare: numai ale in-eceastăr din... = 
veeție, în sensul acesta. 
Loera de eovârvitoare Importauţă, dincolo ehlar de politică, pentra 
o îvtreagă stare de spirit Strângând întradevăr discuția, acest triumt 
al Statului autoritar inseamnă infrăngerea Individualismalai — indlvl- 
dul, de multe ori hipertrofint, absorbit acum, asimilat, imblânzit poate 
d» «colective si comandat de el. 
Lucrul e atât de adevărat, că se veritică surprinzător chlar în acest 

Stat admirabil de paradoxal care e Rusia Sovletelor, D). Nae Ionescu are 
putin dreptate să spună că bolsevismul nu e «extrema stângi Li 
semna aceasta, desigur, că Individul trăeste liber, suveran deasupra co 
Nectivului de care uu-i pasă — ar insemoa utopia din Idealul anarchie, la 
care de altlel va gândit Lenin. Ce vedem insăt Un speetacol cu totul 
opos: nu numal autoritatea. dar pur si simpla tirania, — nu stia dacă 
m colectivului — dar în orlee eaz a «Statului» asupra individului, He- 
uim de dreapta asa dar, de extremă dreaptă chinp — dar rexim bolnav, 
absurd, flinăeă el ţipă totuși lozinei și idealuri de stânga! Lenlu se pare 
că si-a ficuţ această obiecţie și a incercat răspundă, — in -Stat și Re 
volaţie» — arătând că Statul pe care-l realizase el, nu era decât o lormă 














ulumeaseă pe 



































i subaistână, intaazibi 


na Statul intr'o cazarn 



































transltorie spre Idealul anarchist la care vrea să ajungă. 
Dar... ce n'est que Je provisoire qui dure! <Anarehin> a intârzint să 
— mi Rusia 


apară — cum întârzie cam decând sunt oameni pe pămân 
trăeste nstăzi acest paradox și această severă lecţie n 
volam cu deosebire x'o remarc aici, Se vede bine, astfel, 
Statul neela chiar care Alagur a pornit spre orisonturi «de stânga», SA 

GASIT TOTUS CONSTRANS—de elnet De Dumnezeu. — SA MEARGA 

IN RITMUL ISTORIEI, ŞI dacă merge strâmb, dacă merge infam ebteo- 
ântă, e probabil toemal fiindcă bravează în fiecare zi. cu idealurile lat 
inumane, imposibile, acest inexplicabil sce vrea Dumnezeu» si care se 
impune tuturor doctrinelor omeneşti. 

Atâta este de evident si adevărat «riimul Istorlei»— Cel puțiu peatra 
elelul pe care-l trăim acum (Lilndeă toate speranţele și toate Ilusille sunt 
permise), 

Iar cela cărora «nu le place» sau car] vor neapărat o logică, sunt 
Invitaţi, mai urgent, Xo găslască — să se descurce singuri! — (lindcă 
altfel nu văd cum ar putea contesta ceeace nu se poate nega că EXISTA. 

















noui date tehnice şi cunoștințe 
uoui, asupra aeronavelor, 
«Folicilând pe d. inginer A- 
DRIAN IONESCU, — pe care 
am fericirea de a-l apea în corpul 
ingineresc al Direcţiei mele ieh- 
nice, — peniru această prețioasă 
publicație, îl îndemn să nu se 0- 
prească aci și să continue mal 
deparie, interesându-ne prin vi- 
ifoarele sale lucrări şi asupra 











(Continuarea în pag. III-a) 





chii liberali. 
ŞI acum 4ă revenim la problema 
reformelor proeetate. Se 
deci don ndânei operaţii deopatri- 


naţionala cât şi în ordinea sxciali. 


forță a finanței streine, 
în industria și comertul nostru. 
In acest confliet de interese 
trebui să primeze interesa) colectii 
vităţii naționale Şi ar prima, tra 
ducânda:se în reforme efective, fa 
că statul ar fi un incorupiibil 


încearcă 
vă de întoresante, atât in ordinea 


Iniţiativa a luat-o ministrul do re- 
sort, soaținnt, după toate aparen- 
țele de o parte din gasero, parla- 
mentul fiind într'o fericită vaea- 
(A "Acestor reforme se opune x 
pres setul partidului de ln guvera 
iar ascuns toată acea redatebilă 
inveati”A 


ae 


ar 


TOMA VLADESCU 


Lecţia Ankarei 


de IOAN VIAL 


Ziarele ma aduc vlirea ea «ovarăevle | politieti sala, Dyţinând strâmtoriia, Twpe 
Rarahan, ambasadorul Sovletelor la An- | ala, controlează drumul ruserc pre Oe. 
kara. a fost rechemat și înlecult. elzent. 

Pentru Mommora, Ankara este unui] Penru acest motiv, abliul  Rarahan, 
dintre posturile cela mai importante ale | marele spaolallat bolavie în probiamala 
orientate, autorul revoluțiilor roni exl- 
neze, palma Angliei la porțile In 
dial, [uses mobilizat — cu cul mai ma. 
re soerilielu — în Capitala Iul. Kemal, 
Cel mai deatelnie diplomat in poatul cel 

ai difieiut 

Aatăzi Karohan e rechemat, E Invina. 
Sorietele au plerdut partida în Turcla, 
Ambara se liberează din uzul poetului 
securilății colective. ni al Socterătii Na- 
țiunilar și adoptă slutemul contrarii, 
al actelor «bilaterale, sistem tăritor 
malienallate, aproplindu-se națel de Bo- 
Ha și Belarad pe linia intereselor Roma- 
Bertim. Turela, până eri amica fidelă a 
Iul Slalim, evoluând dorii în sfera 
interezelor roșii, (ala că lui la pe me- 
asteptate libertatea de acțiune și mau: 
ureaă e politică exact epaă celei din 
rect. 3 

După Belola, Iugoslavia evolulană În 
acelaş fel. Iar după Jugoalaeia. astâzt e 
rândul Turcteil 








țării românesti 

Vorbiam cândva de nco-foudali 
mul nostru, constatând disoelerea 
organlamalui de stat înteo puzăe 
rio de insulițe de nutoritate, asarvi 
ti intereselor reapectivilor funoţi-! 
onari. Aşa sa departiculat po vre- 
mari, prin macinarea forței cea 
trale, imperiul roman, cedând locul 
feudâltamului santorial. Astăzi, ab- 
sența Statului paternic, din caaza 
lcadrilului democratie al partidelor, 
ne oferă sneelatalul unui stat anex- 
at forțelor ex-centrica financiare 
şi economice, și impotent faţă do 
nevoile autentice ale naţiel. 

Un stat puternic, lezitimat da con 
sensul mațional, un atat totalitar 
"maţiona] cate sinzurul în măsură 
1să rezolve adoavat problemele de 
mari proporții de se. pun țării 


Pi ALEXANDRU SEVER 















E s 
(Continuare în pag. Il-a) 






Gânduri duminecale! 






voma sume ina Neia 
armă. amatoare mit | DARIE 









N crmciineni eta i men, mele me mim ÎS mai nene 


Di: e marite a cena mai Deane comite, viena, 0 m 
ocne calu ce oi mi diam man 

nomieueă, fa civică ame comme marite mit în dim, resita 
mii asi IN la manie aia demâpeieme, nat n, 


= pepe . n. 2. mi ml urmei E x 
că ere ae Vmăieeeae aminte în Nat 


n me 2 mau. Pacea e cent ame femei e pe 
sai în ma non peria ară pertăiae: anni Puma di ninti email Le e dteeataeeă 
Îi îi 

De imam și ce zemilonțe mlaenani men avize meaee de de [tame 
miere e aie urmă calmare îti sta înimepiae 2Xe aaă enim de me 









E | manerantee e da it 
Ne utureanasăi 
beiăe apare er 20 nm Cui | 2 






| 


pe eee e ie i ce arumsite dară IE ee 
Se neee hei | e Dmeea Da ne € 
8 Peniel a mi-i RI 
i E oua meet. tft | mu: 
m îmi E me îi 8 emite Da | OOINOIED A 
Ra e Pee merite e pica ee n n d i LIN 8 dat E 
pa, îm de e e premee | oma me ata” mia în ile ca a | era. ma 


| 
i 


al 
| 
| 
| 
| 





i 
| 
; 
| 
| 


omnia ce dama and emeeduină certa, Deea dei emca 
tinea dia e căi emeznaeme înme emaă Cmemă Mame m na 
a mm Deea | comme. aa ae mume De oare pam MODURI 20 A 
dice e NR SE E a = abate DN men peemememe ăi a pimmat me ti TRATRUL Lac3 
di și munte pile isinenii ni aneiii (hear Iute Bea Dea ză read vămbedaluie Îmi DN ca Rail stream ateeăne | Ei m pm, 
i ne ltagz mmm în 55 (da Mame mă AR miză emma în De cana miei i în iun JAN RANA: Se a mere at re 







menta, m mea sem neg neteăi imn dim — im ari 
Mitu ay, — aa rereâletui îns | A 


= 

De e re demite e mii a cn Mumia mame a iau 8 treilea ne de MR 
ni Mut ul Ps 

co prepegă piata dn ame m cae A de nitel 


| 








n-are ami chem de e gaai D0—08 ani Site 38 m în dm. cai 
miere de ali me ditemga acaparat ame ee ami ui ami o Criza = smile are Ce me 

ma: mai an matii în anca ciment ati Și catene cesta îmi ei ae. dia. int ae | muie i A Ce DOR A el e ame marei îi remedia iaaneaite 

a de peeu mul, dna 7mâice pu armare ai n mei SR. Coma camee e |n demn „die imite «je mină a Pare De erara pentu Firea 

a a ul e E oaia endl „A iau. se cade midi sim minim pita imi. iii setez d e aemeimea| 

a ee uim ma m i Duma clima ae maia: Mnaitemi inima „neuă | Palit me mpi Mie e | alai de ediniearăe par 

Pmniineagai aaa mă e dea să Deep credea viena ama, m mima e Mie aim emerit Am e Cent, să mmută Aiaieă actul | CI 

vi i dna d ini, munte, îm aaa i aveti de man | NIN. diam de Maia me îm mn | tina ame Na e Dl mmmeme a ditamai pă emit Nin me at mizil îl * 
me marea pomana ice emma em dă de pe da ame eMin ÎĂ coaovemma îi 2 Am | mm e caii e at ta ma | mara pretului. a ut fuee ai | 

a E a a E De ÎN i aa caza | uaumeie N mm, Num Care, jet apei emit Dumă. 2» e | eetadal mire Ma See e ni. aalatire ta | 

nn ie dm dt aa mmm e mine me e Aaa a a | n Diem Pian C- Capone (mt 8 mt SR d me i ee [a min rată bntmremate me DC ntre aa atei amare a: n same în acea 

DE pi met utile, comune media — în pa ta alta, ma dm ma Def mmm, sai BI 0 


















mia pe de meat piine hei ODEON dc a d 
nana „Seat “armă BON, premia | 
| cam ae dâmeame ce muie pi mr Ki 


semenii Cn iza îm Sima în all ce 28 ne mei mura dir ani ae 
„dmat die a. Diete, mată arta ati mai alim în a păi e i ama din, O Ectieitaite amezicală 
mizere m li me mai 
Pie de maiuree me mai Sînmă a ammăimeni modinineree za ce ai în 
mm Tita amendeaza 
îmimne n milă emeeă în mmă de MIMI a Pai air dn ee 
Pe și mame mmmmai. Îosut mmprema emrihbrmi arme ae mam Coma n aibe 
Indiile să intii eeagitiă fe Bai m. & | im ca bai sii DIRAL Crotmă ma 
ma mimi meeiasimaiă Paltin m ema m ia jest eu Dag op bee N 
E E + ul da : a = : za: 
Mălere coetini a ma: ÎNmesienere mamă, miătire mmm 20 200 atata | e e e e 
-. me mil în m De prmeal amd 0 mmm ee mm în am 
meant dies senasi cere e mai bine în i ae iati me e m ) 
mentii și dimaceme: Maite pica înătineee Doilea dn Ce pa aa | 
—. 7 în mira za 
„la cena, mu: manei es pumnii de cm cet see crai în e e 








| Da omeuiaee tă măi ce capii] 
=> a me omnia meu mn 
|emenieâăe teme dn cere a ăi 
zeoasata. Tamiziomtaea săta da îne 5 












GABRIRE, RALANSSCT 














sacii Tinnămoa Soambmă bneaă 
te mameraș pcaleseri Aa vară 








suuavs 9stfiiu, 


|servizini În înrăit ema da 
Îomamă mtinteme pe pareau ME amine — em mm a mea 
[aia îi ete nt [ini — tame n în ze 
= e decit cei: ds Eee | mea mim maze e aimee 
eomâm dn Cehe (Oreti câtă aaa maner 

temă da amina, 09C De | cmmeanbie aaa e asi sa 
(Sere, avimă: ce înenai mel Mae Îneimain ammae ai e 
ÎS, duc cetită Ca apune PEtt („cae moemiăiihaee e aa 
Cada. mal ce pia în ae 






18 TE e aa 






ră 
Doamne. camee vrei 
mai ammaă 
Tamisa mei 



















DA E e e n concrete | cea dormi d dt A 
ame. ce 3 din jena și aia rea mită 
Comes se Da, Pmebmemaentapeeeeeee 

Ipod: dacie ara 9 dim = 

Mevăitentnte secui ÎNCĂ în E 

m San 


i e îndure pe dem ani 
| aaa 

me muti îsi deea stă 
curată e utemei sami & tă 
3 iteme me PR 






















ai Morteia Numai pamant 
sam deea a îi în maret 
îe visairatize Y 
peuaet esctreza de Dutt 
aa! tzaretete 

aieă, ante deotura acostu det, 
în d mea căile aere a 3 
m zar 


——— 


Ii 


| 
Ai! 







| 


| 
i 









39 Partidul “Naţional-Ureștin 
în campanie politică 


Za * DOOSANI, 7, — In prezența d-lai 
oreanismjiei. part 
mațional-oregtia din Sud, Pataa și-a ta- 


i 


d 








CONSTANȚA. — Incălătorii din 
d. Constanta, prin mari străduini 
ui veuțit să pună bazele unei aroc. 


iprofezionale, pentru a-și pulca veni 
apăra 


pentru o: 
nitatea de corp invătălorese 
east judet. Pe de asupra 
patimi politice și a oricăror 
“me de club, sa ali 
Dameni dornici să 


lîru prosperitatea osocialiti 


precar creme să se 
e ră Irumaniă. pi con 
oeP Talaz a Predeal 
tai 2300200 Iei 
are a ză uneăfalrilr pe. 


cămin care a cosi 
care să î 
ru aliAnă atunci când simt ni 
ei Sta inființat o bancă cu n 
ar de 3 milioane, Ia care Voi! | 
“ătorii arau membri de uni 
când acestia puteau obtina un 
jin bănase pentru 
ala fiecărula. Cu toată 


— dată, deoarce în ultimul timp 


elația a căzut complet in mdinile l- 
 beralilor, cari lin cu tot dinadinsul | de d. L. L. DUMITRESCU, învă- 
să dărâme tot ce a construit până | ţător din Constana. 


Protestul 


dare: 


nicipiul şi jnd. Constanţa, mombr 
ai asoc. — cari n'au înţeles să de 
lun car: 

ntre profealonalo», — şi an 





ări străine seoalol, facom 
toarea doc 





oricăror 


un comitet din 
umeeareă pen- 


multiplele mecoi 

strădama | zile, învățătorii au reluzat să in 

î umor oameni de inimă, ari au fă- 

cut tat ce omonețte se poate Jaco, 
Maat mecastă arociație so găseste | mai 40 și aceştia nu erau bi 

în plină apitație și nu esta exclus 

ca pesta puțină vreme să Je lichi- 


Dăm mai jos, în întregime, pro- 
testul formulat de învățători, pen- |stanta na cunoscut 
tru a se vedea starea de spirit crea- 
tă de actualul comitet în sânul aso- 
ciafiei, în urma unei activități mur- 


«ln numele învăţătorilor din mu- 


tar politie «asociuţiei noa- 
Iuptat 
Sntotdeaunn dorind sto menţină pa 
teren independent de alte proocu- 
armă. 


NTATAEP 


gitaţia dela asoc. învăţătorilor 
din Constanta 








E secara 
Aa ameația 
dle i 
poetei i pei aeenata, av: 
Eor de Oa sua. Coantanla 
ieri memorată. 
Eee dereminal de Ja Predeal 
Rr 
mirlinat, comit de condacere: 
E Motaal a eee ee esua pe. 
pd e aaținaea Bară rola 
Mimosa ji ARE 
treaza învățătorime din Jadeţ. 


SITUAȚIA JALNICA A 
VATA TORILOR 


Ha i-a facut îoe şi asociația 
numără zilele. 


INVAȚATORII REACŢIO- 
NEAZA 
Activitatea dizolvantă a libera- 
lilor din Iruntea asociaţiei 
fost observată la timp și învă- 
au şi început să reacțio- 
mu pot tolera ca ceeace 
sa Lăcut cu atâta trudă de oa- 
i i, să fie _ditrus de 
nişte oameni fără scrupule, cari 
în loc să apere interesele pro- 
voia | fesionale ale învăţătorilor se de- 
capi abject  politicia- 
nvă- | nism, ducând de răpă întreaza 
ori- | asociaţi 
spri-| La ultima adunare generală, 
care s'a finut mai acum câteva 


din a- 


iîntere- 








5. Ia cousecință, nu recunoaştem 
netole închalate de actualul comitet 
de conducere, niol de fosta comisio 
interimară caro a înstrăinat căi: 
nul nostru dela Predeal, schimbân- 
ldu-i destinația pentru care a fost 
loreat şi oxpunându-l ruinării. 

a. Condamnim procedeele cara aa 
laua Ja divizarea băncii invățătorești 


oi slăbirea. unitășii de corp. 
7. Na înțelegem să pe prezentă 
Intro așa zisă adunare generală me 
mită să dea descărcare unui comitet 
ze na repreziată volnia unanimă si a 
carul conducere. și administrație ae 
dluant intereselor Iavăfătorimil. 

4 Lăsăm toată răspunderea asupra 
acestui comitet a căral proveniență și 
lipsă dela datorie na dus învățători- 
mea din jud. Constanţa în starea Jal- 
mică de astăzi: 

Iată cum, învălătorii, cari până 
mai eri erau mulțumiți si mândri 
de asoclația lor, înt văd astăzi toată 
munca nărultă, pentru că la condu- 
cerea ei au pătruna indivizi de un 
Jomia politicianium 

Dacă învățătorii vor să-si re/acă 
asociația, ani atunci datoria să în: 
depărteze cât mai orabnie. actualul 
eomnifet pi să îneredinfeze conduce. 
rea ei acetor oameni cari au dave- 
dit derotati şi au muncit cu râvnă 





că din mai bine 
au participat nu 

o 
informaţi de cele ce se petrece. 
Cu acest prilej din partea învă- 
azo- | țătorilor sta depus pe biroul co- 
mitetului o declarație semnată 


parte. Astfel, 
de 800 de in 





învăţătorilor 














1. Invăţătorii din Judeţul Con- 
timpuri grele, 
când prestigiul moral şi controlul 
efectiv nl activităţii profesionale 
erau subordonate primarilor anal. 
fabeţi — unelte oarbe — și admini 
ntrației în gonnre, atrăină învaţă 
Imăatului; dar n'au cunoscut pănă | 
lantăâzi vromuri mai dureroase, când 
sunt amenințați, terorizaţi și lo- 





rii 
on 


viti de chiar colegii lor ajunşi în 
poatari de răspundere, fără ca nxo- 
ciaţia să poată reacţiona prin con: 
|ducătorii ol. 

2 Până anul trecut, 




















Negri, pragodintelo 


targa fruntașilor partidului via insu- 
urat săplămăna trecută, In cartierul 


toli 


xOeolub din Focmani, primul sediu de 


poritarie, 

Cal dintâi a luat cuvântul d, N, Ne- 
azi, vorbind despre sărbătorirea d-lul 
A, Q. Cuza mpunând în altele, oă in- 
saşi Inaltul Patriarh nl Românie), L-a 
Mumit «Patriarhul unționalfaraulai. ro: 
mânsta»; după care descrie figura și o- 
era dlui Ootavizn Goga. 

Pace o dare de saamă asupra alege- 
Xilor din țară şi din Judaţ și arată că 
Paula tot pariidal i 





ional 





lru, prosperarea. asociației. Asi- 


este eu totul 
bordanată. ora- 


banea nomatră 








O nouă consfătuire 
convocată de d. Mareșal Averescu 


Dapă pariieparea ln număr așa de 


De data aceasta lasă, va participa 
constătau parte 


un aumâr mult mai mare de foii 
ului, după sal- 







înalți demnitari ai S 





0 tentativă a liberalilor de a desființa asociația | E a | Ta 
cu, Dă ce sărate, tre aa ele Pere Seti | Pedro nau cauza a Maraa e [eri 





crede că aine 


rea loc în chiar carzal acestei | eredeza că de data aceasta cantitatea 
IT 


Programul definitiv al festivităților 
dela 10 Mai 


Ia zuvăraatul zorilor zilei de Zaca 





nirea foştilor malai. | întiv foarte bun, cant 











înălțime 














Tinuta va fi: pentra elvill, frac, 
Mai, 31 lovituri da tun vor anunţa | cravată și mănuși alba, decoraţiuni 
Capitalei solomnitatea zilei. Mari Cruci eu Cordon. pentru mili- 

La ora 10, se va oficia pe pintouli tari: de ceremonie, în cisme, deco 


Cotroceni un serviciu religios. de 
către 1. P. S S. Patriarhul Roma. 
miei. înconjarat de Clorul Patriar. 
hial, în prezența M. S. Regelui, ș 
n membrilor Familiei Regale, în 
conjurați de Curtea Rogala. 

In tribune Vor Băinta: numbrii 
guvernului, aotunlii și fostii înalții 
demnitari, autoritățile civile și zi- 
litare şi invitații oficiali. 

Plecarea M. S. Bokelui Carol al 
II-lea dela Palnt, pro a asista la 
festivități, m va anunţa prin 101 
lovituri de tun. 

La orslo 1 
mi delilarea- 
Invitaţii vor trebui să so afle în 
teibane, până cel mai târziu 
orele 9 jumătata. 

La orele 20, mozlaile militare vor 


raţiuni, Mari Oruei eu Cardon. 
In ziua de 10 Mai ne va ofilea un 
serciciu reilgios în toate bisoricile 
din tară, Ja caro vor lua parle aula: 
ritățile locale, 
Deasemeni, Prefectura poliției Ca- 
pitalei, serviciul circulației, a dat 
dispozițiuni în ceeaca priveşte cir- 
eulația pietonilor și a vehiculelor 
în. ziua da 10 Mai, 
= 


Retragerea monetelor 
de 100 lei de argint 


Administraţiile  finan- 
ciare do incasări și pli 
au primit dispoziţiuni 
a activa strângerea de 
monezi vechi de argint de 





















. Se Rezole, va pri 

















cânta în grădinile si piețele »u-| 100 loişianu le mai re- 
blica. E pune în circulație. 

La ora SI, va fi zotrazorca co |" Cantităţile de monete 
torţa depuse la 


Rogistrele de Inscriere ln M.S. 
Regele, vor fi desehine la Palatul 
Regal din Capitală, 


Plecarea deiezației române 
la serbările încoronării dela Londra 


Naţionale 








OLIJTI 


Rezultatul al 





nal-ţărănese 
judoy muconsa mari, s'a dovedit a fi 
inexistent 








pacilate, pentru exercitarea mese- 
A 
Incheindu-se, procese-verba) 





mar se vor ține lo 1 Iunie c. 
Copiii care, din motive da debit: 
tate sau boală, 
diei să facă în Iunie o cură la o 
stoțiuna balneară sau climatică. se 
pot prezenta la examenul particu- 





din jud. 


tunren nle- | tărănlst 

artidul internaţio- | na Neţei 
acest | da 

| țărân 

orpanitația! sa 


altimilor 
comunale. PA 





4 






Ta schimb 








ormanele de inspecții lege: 
Ace 
vând 


care nu aveau cărțile de ca- 





noseui 


ae mi 








Examenele particulare de curs 


primar și Ss 


Examenele particulare de cura pri 





cun, 
tra 


nunt sfătutți de me- 
de 





Copiii Moților ta Concurs 





egerilor 
„Năsăud 


Internațional-țărăniștii înfrânți. Suctesul parti- 
dului național-creștin 


ruinat în jud. Bintriţa- | tal Românese 1 mandat. 


 euvernnl 


îi necesar ea numele lor să (je ca- 


bileânău-se 





Elevii particulari cărora W va a- 
probat de minister să dea exomen și 








maţloni 
alei wa mandat. In coma- 
ni, naţlonal-erestinii 2 man» 
mandate, najlonal- 
un mandat. La Chintelala, 
crestinii 2 mandate, gaver- 
nandate. Independeaţii 1 man 








idulni nnţional-erostin se pla-| nul 2 m 
ză primul, rocoltând un atrălu-! dat, pațional-țărănist nlelun man- 
cit mucee |ăat In comuna Ardan. national: 
Rezultatul exte următorul: în co-| crestinii 2 mandate, muvernul 2 
muna Maieru: naţlonal-creșiinii 2| mandate, independenţi 1 manănt, 





nandate, guvernul 1 mandat. Fron-| naţlonal-ţărânisti nielun mandat 


Sancţionarea meseriaşilor 
clandestini 


In urma mplicărei novel legi a contravenție, sa aplicat art 177 dia 
meserillos i 

aie ministerului muncii, controlână | doroa lor. 
câmpul de activitate a meseriaşi- 

Jor, au descoperit o serle de mest 





mizilnrea atelierelor si inchi 


ati meseriasi clandeatini, 1ă- 
coneurența celor calificaţi, ar 


te de către marele public, pa- 


numele lor, de către 
erai. muncii. 


ecundar 


dor și comercial sa vor ține tm 
1—25 Iunie. 


a dona clasa în sesiunea Iunte- 





Septembria vor da ultima parte a 
primei clase între 18 





5 Mol. 





enele de admitere în cur vă 

tar. cu aprobarea ministerului edu- People iii curat [7] 
ectiet naționale, ta 15 Mat în Too de | prezentat sau nau reugit în seria. FE 
1 June, nea Septembrie 1936, sa vor Hne îm A 
Examenele particulare de cura se- | tre 25— Mal. ME 


iai pat astepta la mirprize mult 


Aseară a părăsit Capllala cu Orient- 





mai mari. 


CONSTANT OARPINIŞANU 


Expresul, d-na şi ding. Radu Irimes- 
cu, ministrul aviajiet și marinei. 
Pa peronul gării de Nord, d-sa a fost 





zatutoț de d-nli: general Slolceseu e9- 
mandantul, forţelor. aeriene, c-dor Al. 
Oheorghitu, secretar. general al miniate- 
rulul, amiral Bălănescu, amiral Bărbu- 
meaniu, comandor Covlinsehy, e-dor Scar- 





Festivalul organizat în Capitală 














După cum am anunțat, copiii Moților 








Scopul principal al aceator festivaluri 





TE | i iaca, ee Rim Nerei ia este eeiăară a! Cer li Mata leu 
Viculiscu, e-dar  Mincu- | IC0ala normala de băeţi și Gimnaziul | realizat să se creleze un, pentru je 
ȘI e veti mu] CON9TESUL pedagogici;:. i sie e iri, a ere rari aaa 
a tor, = N Cine PE participa la Concurșurile Tinorimii ro- | nument eroilor căzuți în răsbolul pen- 
La urmă exvilcă programul, art: a învă ătoril r aia poat IO mâne, dau astăzi 8 Matu orele 16, un] îru Întrekirea neamului ; 
tând că pentru deplina lal jntăptuire O ETER festioal în Sala Teatrului Tigu Cultura sk bal 
m gorat prevediati paridalui d-ult A. RE eg Artivitatea național |1+. sue conctucerea tut n Miz, airee- 


0, Duza și Oak. Gosa, 
După d-sa vorbeşie d, prof, St. Bale, 
visepregodinte a organizația, — axpli- 





Ziua 





a creștină în plasa 


Budești-l!fou 





torul pcoalei normale. 
AL doilea fesiloal — cu acelap pro- 
gram — îl vor da în Palatul Tinerimil 


Cultura porumbului 








sând Tolul to care va fi aplicat progra- 
mul pariidalai Ja orașe, 

Ia urma vorbeşte d, avocat E. Stă- 
mese. In câteva cavinta face compa- 
Tația între programul pariidulai naţio- 
pal-oreşiin. și al calorialte partide ară- 
tându-l temeinicia. A 

Sodinia se termină ca căi 
cântate de linelerii asctorului li 
publicul partieipaai 








coruri 
cari 











Sărmană muncă 
românească ! 


Continuare din pagina l-a 





tchnicei aoiajiei propriu zise, ca- 
ze prin japicafiuneă pro 
a 


areselor 
realiza va putea da o altă faţă 





tela-dinamică ca sa caută a se 








osiracizarea, boicotarea cea mai 
stupidă şi mai infamă. 
„A! Cât-star fi schimbat lucra- 
rile, dacă pe eroul nostru în loc 





r ce por mai fi», 


iza suită 
şi de stimulentele mai apri 
Ea aa ale firci sale E 
lor “şi de inventator, inginerul 
ADRIAN IONESCU po 
xat în munca sa. Și a obținut re- 
zultate sirălucite, după cum am 
arăta ni sus, cari ar fi trebuit 
valorificate în interesul apărării 
noastre uaționale, de o atât de 
dramatică actualitate astăzi. Dar 
pentru că atrădaniile sale au fost 
oriental uurai pe linia de cre- 
dinţii a celei mai pure ubuegaţii 
alriotice şi au rcluzat să se în- 
ame la carul triumfal al intere- 
selor adesea criminale ale anu 
ilor gangaeriovrci, le snuîro. 
sit în zadar, Toate ui 
închise acesini valoros teh 
Nici o ureche binevoitoar 








inician, | 
e nu se 
o 


mu se opreșie să-i pa 
Tila e manea zii 








: durerea în clipa de faţă de fure i în aci i Ș St toare, 
mis det a it 
 sompeteai petrec „il sperăm şi noi dar, ni 











Ascultând utât de aceste ini- 
părintești, cât | GHIDL KANDL; în loc să fie in- 


de poli 
nişte asini docili și ascultători: 
Sar fi tăvălit în aur ca un hipo- 
î polam în mocirlă, Și chiar dacă 
îi suut | ar fi voit să [u 
ZI opiu cu pi 
Dlsacă să-i asculte păsarile mici age Ea Forţa 

și. îujelegătoare | i 
p să se răcească 
puternică nu | la; ales 


să-l cheme ADRIAN IONESCU, 
Jar fi chemat IMRE GROSZ sau 


(poa, şi inventator strălucit, ar fi 
lost un. Ia escroc, venit aci 

ca o lăcustă din Puszia ungară 
sau din stepa ucrainiană; iar în 
loc să fi muncit cinstit pentru 
Țară, pentru apărarea și peniru 
gloria ei, ar fi săvârșit escroche- 
zii şi banditisme monstre şi ar 
fi asvârlit şperțuri de maharad- 
jah în dreapta şin stânga! A- 
tunci n'ar mai fi fost ocolit, boi- 
colat, umilit, privit ca un ciumat 
sau ca un nebun, ci ar fi dispus 
iani şi de minişiri ca de 









ă din fară, ar fi 
ia pe la Viena 
u Constantinopol şi 
us cu forța înapoi ca să-şi con- 
nue punășiile şi să nu se lase 

entuziasmul ş 








etitul 


Eri Ja ora 9 dimineața au conti- 
nuat desbaterile primului congres 
pogagogia al învăţătorilor. 





In cele cinci secțiuni sau sasți- 

nut următoarele rapoarte: 

Secţia. I-a: raportul întocmit de 

d. Era. Niculescu, asupra organiză 

rii şcoalei primare, 

Secția Il-a, a disutat raportul în- 
tocmit de d, Const. Antonesco, do: 
spro_ sInvățătorul, pregătirea şi 
perfecţionarea lui 

Au vorbit dnii 
|peanu si Gh. Ianca. 

Secţia Il-a, a discutat raportul 
despre îndrumarea şi controlul în- 
vătământului. 

Sectia IV-a, a desbătut raportul 
prezentat da d-na Eliza Alexandres- 
eu, asupra chestiunilor do educație 
nouă. 

Secția V-a, de sub conducerea 
d-lui Apostol Culea, n desbătut ra- 
portul asupra cultarii poporului. 








Patrichie, Cm: 


CONFERINŢA D-LUI FL. 
ŞTEFANESCU-GOANGA 


La ora 12 u. m. d, prof. Ștotănescu- 
(Goanză, subsecretar de stat Ia eda- 
cațiu naițonală a vorbit despre; 
«Problema  individualitații». Con- 
forcoțiarul arată subiectele congre- 
sului pedagogie de azi; înseamnă 





Mehedinţi, a ținut congresiştilor o 
conferință intitulată  «Pedagogia 
fiarelor», 

D-sa spune că faza prin caro trece 
azi neamul românesc, este cea mai 
grea din câte a trecuț neamul nos 
tru. Poporul nostra a fost până po 
In jumătatea veacului trecut unul 
dintro cele mai culta din Europa. 
Astăzi toată civilizația, toată mân- 
arin noastră s'a prăbuşit. Sate în- 
trezi şi-aa chimbat portul. Natali 
tatea a scăzut dela 89 ln 3) In molo 
iar întrun colț a) țării, cei co mor 
sunt mai mulți decât ci ce sa nasc. 
Astfel pământul rămâne fără stă- 
pâui şi-l cotropesc străinii, 

D-sa arată sbaciumul cumplit în 
caro so găsegte vechea noastră civi. 
lizaţie,  Evocă sublimile principi 
pedagogica enunțate do Isăs Hris- 
tos: «Iubeste pe apronpole tău ca 
po tine însuţi» gi «Lăsaţi copili să 
vină la mine», să dim mare atenție 
pentru progătirea tineretului, pe 
cara se reazimă destinele neamului, 
numai astfel putem fi siguri po vii- 
tor, a închoint d. prof. Mehcăinţi, 

tr. c. 




















înteresat ae nevoile organirațiilor, a pes 


—————————— 


In. vederaa alegerilor judejeae dela 30 
Mai, d. avocat fo D. Borotama, pelul 
plăşii Badzatl, a loceput zilele acestea 
intensificarea campaniei de propagandă 
pi lămurire a păturii țărăoești 

Jar Joi 6 Mal a coavocat la sedtal 
partidului din Bod:aii toți preşediațil 
de organizaţie comunale din plasă. Au 
participat: părtatele Alsca si Tufalea din 
Negoeşti, Al:sandra Constantlarsea dia 
Vasilaţi, Staten. Dincă și Tiri. Vioroana 
din Dudeyti, lonct ŞteJănesca din Hota- 
re, Jiescu din Iavcare, Gheorghe La- 
zăr din Rodovaau, Mert clu din Solda: 
Craciru din Hereqti, D, Lirandu 
Crisăy, Cernzăca din Buctumeni, De Du: 
eta dia Frumuşinl, D. Tar:a din Prs- 
gresul, Anghil'3c din Pasărea, NI alee 
Crelu și Nicolae Nicolaz din Stiubei D- 
răati, Petre Rafăia din Nana, NI/d dia 
Popeşti, Oaprş din Gălbeaași, Ohicorglhe 
Boerescu dirt Aprazi și Ion Phan ăla 
Grau, 

D. avocat fon D. Borolanu după ce a 








in vedere tuturor șefilor de modul cum 
va trebui să se destăpoare campania e 
Jectorală şi programul ce va trebul 
mat. 








1) Pentru propaganda turistică și pen 
tu plimularea activităţii arditice. apli- 
cate, Oficiul Ngţional de turism, orga- 








un pas iure îu cultura şconlei ro- 
miiueşti, 


Ca o compleatara a lor, d-aa des- 





voltă pe larg «Problema Individuu- 
litițile. 


Conferința a fost însoțită de pro- 


setiuni, 


ŞEDINŢA DE DUPA 
AMIAZA 


La ora 3 d. a, au continuat des- 








baterilo rapoartelor prezentate fu 
cele 5 secţiuni, Inând parte Ja dis- 
ee. | eutii numeroşi invăţători şi învă- 


Stau făcut apoi numoroase comu- 
icări cu caracter podagogie. 
La ora 5 d. a. d. prof. Simion 


mizcăaă un concurs-tapazițle de afişe. 
1) CONDIȚIUNILE DE PARTI+ 
CIPARE 
1 Pat lux parle, țojl artiştii plastici 
(pletari, escnatori,, sculptori, arhitecți) 
din pară. 3 
2. Coacurenţii var prezeută maximum 
5 prosele de alița sau ln dimenslunl ra- 
dus (35-80) său mormale (70-100). 
3- Prorciele se vor prasenta lipite 
ps carton i nelagămalc, (loramarea fă 


cându-se de Oliclul Najlonal de Turism). 


4. Prosetele vor avea că temă: una 


obligatorie: plajele său muntele sau un 
mubleci etnografie, restul de 4 prozcie 
xămânăad La libera alegere a caadida- 
vilor, fa legătură cu orice subiect de 
propagandă turiațică (localităţi, vederi 
pitareari, tipuri şi scene reprezentative, 
compoziții grafice, fotomontaje, ete). 


3. Proscţul: poate fi tratat ta mai multe 


Expoziţie-concurs de afişe 





culori, ținind seama numal de tehnica 
de olfszt sau tiefăruck, fa care ar urm 





6. Participanții se vor Inscrie pentra 
aezastă expoziţie=conture, depunină pro- 
eciele la Oliziul Najtoaul de Turism, Ca- 
lea Victoriei 88, pină la 15 Maiu 1937, 

Expoziţia va avea lec intre 20 Mal 
20 Tune 1937- 

Celor mai bune Iuerără Al s2 vor acorda 
următoarele preaili: 1) ao.500 Il; 11) 
15000 lâ; Il) giooo d; 1V) 6ioar 
1 








Atişele premiate desla propridatea Oe 


ticiului Naţional de Turism, care le va 


expuna (a cadrul Expoziţiei Int:rnăţio- 
ale dela Paris şi le va imprima pentra 


difuzare. Ș 
In afară de afişele premiste, Oticiul 


Naţional de Turism îşi rezervă dreptul 


române, mâini 





Duminică 3 Malu orele 
8 seara, In onoarea. profesorilor. și ele- 
vilor participanţi la Concursul Tineri- 


în regiunea de stepă 
= ) 


Uniunea sindicatelor agricole a luat + Î 
aițlativa redactăgi unor instrucțiuni pri= 





mit, 
viteare la cultura porumbului fn reglue A 
Programul, specițic munților APu-| vea de stepl. y 
sent, rupt din safletul sbuciumat al 


mojilar — constă din coruri, doine din 
Țara luj Horia și a lui Iancu, decla- 
mări, semnale de tulnice, o plesă tea- 
trală — cu subiect luat din marea tra- 
gedie a acestui papor de revoluționari, 
și dansuri naţionale molești 

Toţi eleoti sunt îmbrăcaţi In pitorey- 
tile costume buciumănești. 











Mâine dimineață se deschide, în pre- 
zența Suvetanului, a membrilor guver- 
nului şi a reprezentanților oficialităţi- 
lor, expoziția «Luna Bucurășilare. D, 
AL G Donescu, primarul geoeral al 
municipiului Bucureşti va Intâmpuna 
pe M. S. Regele. 

Pe insula lacului Florcasea se va o- 
ficia un serviciu divin şi se va pune 
placa comemorativă. 





1 





de achiziţionare prin bună învoială a 


probzlor. nepremlite, RI TE 


————— 


Maine se deschide oxuozitia 
„Luna Bucureştilor“ 


Sta alea un comitet de redactare co 
pus dia d-mil: C. Garofliă, 1. Căman 
răvescu, A. Pană, N, N. Seceleanu, Ing 
N. Mareş, N. G. Eremie pl Alex. A 
postolu. 

instrucjlunile elaborate de acest come 
set vor li tipărite și răspândite în bro- 
uri şi zlare de către uniune. 





b 
« 
k 
' 
i 
i 
i 
| 
| 


miniştri va vizita barajul dintre lca- 
vila Herăstrău-—Floreasca precum. și 
lacurile asanate, insula, trandafirilor, 


noul pare și pavilloanele expoziției, 


Expoziţia E eauea ce va 
fi însugurată mâine are o, deosebită 
semaificație vi marchează o importantă 
etapă în dearoltarea Capitalei vadină 
frumoase atrădujoți ce se depun pentra 


Rupă aceasta. Suveranul,: însoțit de modernizarea Bucureştiului. 





aie jeabilul Bile BURG, ioăeuti 
iat protui Intrea lume câ 
SR pi! elină a inainte de cura a fatală. 


“ RUNA VERTINE 

















PET II 
detui 7hrmdur Tura 

si null muta 
sa Vitae Hi 


Peniru Unircă-Iricolor) CARNET: ii 








m 





“ÎN, — Comerţul aste aoai 












































Moldov 
Tr agedia Prut si Niste ___ 





parat da Jidani, Sănătatea blnțitor. mo, OA (| 


amenințată. Orapele nu ne mal aparțin, Boointăţil mag Mânt de 


propaganda comunintă, 















Mega pe arti papă rațe mru mănitataa Mhpolațiler none | pritatea rigoniri 
1 ee de primliațiă i ide cret, ear Damertul, a da altei imtenaaa he pa Var, ăla veri denpre pa A, Mat e 
a "PI i A i RUPĂ „a Milana na Anpulă mata Ram 7 mavurajata da tra starul Bandă păţte bună de mapluatat, male sept opri Pa „Atta în RmdR ut mars ta 
unt puțini moria ari mână si mom wr NUI pan ma de ama [Pin Mat erati, PI fală | P0YA " unda cale Pmaaţii TU pi m de 
clu Eee na A what mm lime mi | PI a) atat vai me Ni | 9 m, m mă ta pripite (iei 
să iii mda Antene Hiomâni! mu 88 8 bei tuana multa milan | ndleenani m 
mu îmi mie e vepresenlanii,  alaețioe |. aa Mpa de peri romnsee IOV taei' danii | tarate se baiuuase mule mileage | eânmenii 1 tă Î/augear 
mută) (n Mrepăiril sn ți ti mima mite mutatii mima 0 dia mă a rii | tm anul, dar. Maturt jean nu oo 
filet] mitorii oare au (nui inta nt 40 Mn roata e preț e 0 [eamiaati în montormltate mu i 
poxira 48 mipelar rdițlonal, 


















a Ma măi pa care Vhuae 
Mina mite 
tor pom Marţi 1 Malu si dl 20 
Ptr mile pna Nu mitral e 








II 
voii le Mahala = tir 
i mea 00L var 


Meta lt Mir dela 6. 4,0, 
iunile marealo româneşti pe oara Unirea le 
mei Amo al |n Mitte seta Y ÎI 
mir ovul vuleae votate care 
a Patitar. 804 eomhunăturt, Dewamunletata dim ocnisa vâmetril me 
p/vi a Balul a eăturea dintre nai at buni vata al sal, dem 
VA de a omiluenra tura, duo La dat ultima lavitură de, mdolmad 
e eu uniti, biata monatră mira oboreană dl Irdogte alin ura midi umani prhapnaţi, di 
te ile = nul avort să Pie numi a aparența = tu Diulala Nafhtuu mnrmali, Da mândim la prea 

Mut matur. să mittorii pvnura, mevote vâmduri ma mvuteag drbatațe de | al În rmprenantanţii 00, 4, 1, Mulul, 
plumb oare bi imnrrinenat mâna vânat le sri, emil mă memati domni mr beri 

Yniven Drtoohor îi Amiletogte Mreontul sân frumos eu mele mat Fra | ma menta nr ah În. amară Ama | 20 


mu buemal. mile, 
Wrmaren memalut. maleațiu 
srlterii în mată de aurii 
MAIL mefanta | Pomrataninnții. aorur 
i mezi | au: Ton, oval „mut 
nr mal alea pen. ue 
Him mă la AM 


marea Miere 









uemnrinaanei pi 






















stari alta 
ei metan Mar 




























alu mă me mpuaa fe eameri 






fie |n nu 
nasti polilolanianta și 00 | anulu bulnuy 








| nai, mavlrinh Antanta, medieac în Timonraa 
mentate. Aepivtltata ua piu ie Ia ]Ia9t Vives cint Cl se 
mru, nerv hl vaita, Mohatala put |VI9II, ceva "00 Său Alrertra 
Mvlta. da mucloaienta = atăt sala | „(7 mtentat d Mă, Man vi 
la "i |MelA tmcar A, în 

fit ra, al. male dm, ut, (ic | AA „Fara, cau RO 

Au aduna 1n'eoitni, cata Inaat a |2Wn arama, 


“mite menu 


























[erupe 


m Ma) jidan 





Hut dtareepatar 004 fa In Tura 
un ahine, fârh tmerjire 77 a 

menră aan «bine, TArh Merei parte a apți W Mmddtcuri în str 

din Mă ta mu ni WI, în matea lu nur n mi 

Vina ulm, din Mpa da ani pentru n “70 A bula rembn, 


en mal miră 
Atari (in pie More ua 
ferm WM Mlae irma, Dl 


Mut, Slatina 
m 


sulina poti mamar) mentin, 
min multa amuri arhi Aa 
























u, asarullu evta Wpdnută mu ma 
montn amintiri din prim mostră, [imureţe, Aceaati Talmtoi Unit, altă | Un oamten vele ati menu Toni AI era Ea [a i ARRP TE ARB Ta 7 |N al Al ir marea brațe 
dat peneratoare Me urinat și românii Pemuri emmlerealt, se ste ut | de rau în Minna, Auurăritmr nt li o pupiiințhe de 497.818 îti | ap meta mita, Apt tt Ja pur și . 
ÎN Dra Apa! aer apti pai pl multe dea 6710 ara tea a, a tr ea puri 











mater 18 arătă în a aoarta vin ajutor duthun de două puneti Mana 

vitale vnul Ohimea bemdentinte uită mu desăvdratra mă wrivarea aaa mal doraţia memate dn anal 

vomăneneră, uriiparra ete ba mina atălta bani și ba unt atâția Antena wm felul al m molii tura mă 
] 


Monalie are mafdo men de ajutorul Vu rai, ta rarele ar dn eat nn | CORA BORUU PO | er im armani, 


Ym mite Hi ajutată Unirea Peloalorulț In multe Valuri, Dar mat) Tooa. parta. lol sn 


unitava prin Tuuonla _ 1 minoritari venii ml MA 1 


































mul (intreprideri miei), 241 mine: | demult an țăran, aduna In atare 


vru |ata mă vină ta 
e nun) aan tema mameretatar BA ro [imeealatrat vamuri da maninar mu | ace ră 
Intosâraa dob talor ras u 





mana, tinde 4 ra 
i Cash aoărări nalinnala In judeţul Orhei, bau populaţie [lin IAnoegtt IAmana, 4 ra 








1] în ta adi i atmeliea, M vimanr, Man 






n 


zramt, i font ndua ta medicul Jidam | PRandet 






muntele, E ţaata su 
4 unguri 



















ţ INVIEAEA 

tut a Anoo o aer are, piu LI lar se 

tea mărit mueul echipelor di Divlaa ala ati 001 ml mult e ant | ONOTIU da 3146 nurlele tâinire sar) 18 140 fel a Inele e Cain Nr 

i ul [ u fer d mimi oehipe române gli: în mal cert Dnivea dia: A Toteuuiăt, Au “Buatul * Veontulul oile anal .6i Conili-aa pe a Rut 2 098 d zeu va PACE 4 [ pe in 

pote Crina tu, dm Nun zu nel ra firma ea sri 

iri uaţhannța” pa eri 7 dintra. mpi. net, În 

A ae ta ine omtnte, Nat Wata drontul 2 ae Joon mă aoarta lu. sit mu milimn pont aval. APării Rigăi ti 9 rouă, 1 minoritar rea 14 e sută Atra senli tert n | Ata ne-au mi 

rilor monatra Matea nomauliitate, Pine trac Juve | ehul de faoibatt Cur mun SIP si 1 IIDANI, ră fa saeintni (nalnla dora troplin)| soi jtietani mat Îhas, p 
punti te Dian arhi pe Alma A At (UN Favot m 7 Weidunt mă în meatusi altuație ma] YArala da Dă, 

nţaren, nod mn te me in ve , NI demhtfal ra al. A Ponta sun tuațtenil, 





















Praurtarea m două mah di 
pherii ertroaradtened tal două, du 
vint rol, ban vrlon eventuala 

Tm vulendarul muste mute tac mu pentru 14, 0 ment 4 de 
murea mumărutu vamemrențilar, 


fatul de 19 ni ua 


oh mere în vara ogituiturul pole, 
din animal, Ai 


mt mult Pava leal de mon evernițilla ante si 
d [907 a rile 1007 my Mental Vonda MHimbanta mu 
TD ATI) 
Mel din Cum Murgu Oonlente | venit ln mil 
com entiilaren tuburile românești, se va dlupula la 19 Iunie, alor minate uliuj i, 
He ere alinlatitar m vporă Mega vin incrțle, un cuget onva mul ves [a pron pomte en maurii mă sea fa em — e 
Familla vea mal numoroasă 


Mdnaa și puțintei trad, Na le mduttm insulta de n mul ore tn atare | 
mil "i |oa mat lunga căsnicie și 


We monale elementare ea fitAți auf hotegti, 
ua șa vrlmuj alele din mună A 
val mal bătrân bucura 


re voeaivă, fn 
Anuhia ohutur ile | 





alge, lup 
Meparte de n PL a faptă vea, ar ajuta 








dila de rtimhglțe ate | mi, 

do tinmnţa: mira printre Mrmnle ramerrinle, 

INUA 0 MATIA PIUIMPIDI + 
VOMURINMULL, 



























Valdați, demnitar! Malta Uimtrea Tebolarul! Up pe tânpă multa 
umnoavonttră fapte relee VA wnţi Avere V palmarva d dupe și rome [e Mini Ta 20 Tumhu 
nem și de înnltă Anţelenera sportiva, 
„Iilenlăr dotat. west din partea Muimnonvonatră 10) acela cari 
ninti manpând ta femrinnolada Unirii de mare 
vinimată, 
Halonţi Unirea Prinotor, Domnule Ville, 
Măcar mitul pentru manta, 


moar drahul ma ml oNlehinltata 







nm | Vodaeatin omaleză ronamandă eu 
vata | mită mătură me MADONE IAN 
CIV, londerii enmplana tului volaii 
Pinto arte rmmănansna, [de n una ll moloz 








mimal sd nu 


ondrul „Lune! Bunuragtilore 
















Bo pila dă vința rurală mata dir 
jurii da Ta ao, Vl hi 
WI anul mata prbuiurla munhele | banana ut oc Tinta 
viului Moutonii ea oferi — eu pri! natn = aa, do alttal, tente raw 
Dodi Tunel Wunuroalilur == ete! romneati, Comerţul (ind. te vid 
ml pantei Vamilla oaa mnb mumie 
ronste von. moni. Vu eănulela a mal 
mal bătrân buomeeatanui, 

1 ncanbe tu 





Dol 
sn Inul Harte 
me nl va mptun amet anul des | 
alnră vă Lownenter Oltv punte i noa | 
satită printre primele anu mele | 
in Analin 





sila VIBO PoPracu 
Rugby 
„Reluarea campionatului 


Pin pelrn matahuri dieilata vi 
meniul e presimti metal 





Rugby 


Tun în tota 
mhrhe, Cnmarii da Oomarţ, Camari 
sr mii Veta” do vinul, ata), 

wartielpa deăi Imeurentenii mevo: 
înnl, ereu) vue munțina Arepturiin! munţa: 


vu matele dovedite In bin, 















si 
Tan 19 Mal wa mea loa la Ul un 
muta da until Intre ron coomta 
Hivala ahvulențoati alo Nomântel gh 
nori, 


















Ta urle aa ainu 





alea mantia 


MA răntaarna e matunlul fanta pe Nin porteatat datinile mahala 





| mrmataarele. mt; ni ata Tant data de n Iuno, 


ma, a mur Tata neon MA a înalte tari matittete ana Vinea vreu, nu 
nului mu Ineetat de-a ne man mas |PNle 48 a Toreaseă da bolile ma hr 


Momtoaa mn vară dem aria, |v 


toan vor primi promil În Sănătatea moldovonilor grav amenințată 


crasa 


mila jidanilor) n implna neamul ah 
Ada ohptetă (ri 


Doln orașe pornagta urloa. ba 


Sănătatea ţării contabilizată 
PO PT as Mp, da ha Maha) in adook pentru 
Ventra, Mnlnlsă sunt orala | VU mandint în toat matoaruriMin 






T 
unlrn ou sua, [ 
mi rental jnetelor buna [7 Nimeni nu ve norilente de tac | oppida titan de 


fa bora 








nulă pi 
n] Popninţla murală, Inapolată dim: acelea Tacct iz 
mai avem ou sina ! mulate 
Fr î “uni | orbit Amara mater 
nu ara urlă să e Îndrumarea spre jsoridudurea Dolari emit 
tim Mann! rd polar Demi, 1 eee 
CAR mopinare, faţă de nlgta fra Stana avarii 
ini deal most 10114 |moarmțioi, lasă și Ut 
mb nioi, nu le 1] 
area Boostal spiru «a 


































1 MA oum populația Jidavonsen, 100 


th, Dipibrlinegta Voila oanu 
1 | nlata — Intiiterent dnch nunt Wuaţi 
» | anu măraei, patroni nn iama 
1 [no Intaleza ni alia, prin mi): 

ele da cure dinpun (rasă, aoupol 
for), ate), rhupândene, nfiltreavă In 
nutlatale  (ranilar, 
mltn, 











Imanorul român. 
deoM prin faptul 4 
PA 





oa răhdător 
Int, va avon 
lo să se bunuru dj 
roa dreptăţii, nlter 
Pietată, adtoa maj flui 
vena mare |n onantă ţară mate en 
anni mita ma. map 
Tăvanul bnsaruttn, desi. dopona: | truc ca cetate san lie ae 
dee in ceara | Bta, mat domini, ma 












[] 















mâine, va avea și N 
Ha a altă nourtă. 
0, 2, Mroite 0, d lare, ara 104, x s$ s e L a me ca j 
* [tea 4, Mare, Vevunu u | PRObll ea. mintea omnia - 


un, Mundi ca se va dlaputa pp Vuvureyli . 
18 atac er er a iaca uim Pannon a per.feri a 
ao, Meialaa ere 1 mor Metaalivree dultal Ar 
A eta) VI Pola 0 m tom Tur pg | Aol In ua Vi nb 
ete ee en on Van Diaries teemer 015 BRORȚIIO Sanitare, sunt Or 
————. ȚĂ anătaten săracilor 
României | în vurut omu nave duonlavra 


Pi ua y TI vila 
onluia ti 950) nur Vointa) |, o loa manitari, mor vle Ma 


Maine tusa României la ie d piata. aimtulol | „atare doua, au tou o 
Er! Ip € de in dn Valia al. Punea. mpa bul 
Vrnluția m Mahmut, 
îi ta 0 


mhutovul muti, 
ri n avut dn moest nn UNI 
„i 











a dispoziția 


nlinia u powulațlul ov ăganesti at 
mpoolul m colul area 























Pelin lia ma pruvarlu Înfiln FONDUL SANITAn 
poslananilă 


i baron Iforlilur munltare-oomiluna da | cate alimentat eu taxele pita se 

uri sushi je adminintr ale mare | introprindorite Induntrlate, din ta 

"i e tva au) PI pura at Nana urata sa a Ah 0 scoale mâmutaue ran [mire imterit muia an 

liman na, pre alin in | ro cale dute ut nula a Mapei vu oobul | aupra moaminttourllur, precum 

i aTnEUj atnjată, puaniită să ris | zeul ta me, 1] Hoauliatul ae hutarenoază și. pa jPeUlanl a Boulnaraza la buataurarea ! din proveitorite bumate.re alaturi de 
2) A virtul pirnmidet n pă, ză pi li pita “ori mol, dela eunnnaple penibil, | 090 ua Batu suturi vlichuntea si ma ) voturi toare de nat, 

teen cure n trucul cu bie al e li li 
oii pie Dori perfora ins pe save Ivan produs IN doară pe van 10 hdi Ta pu 


Ha urii , ? Hrlva Ungariei, la mal avand, Etoriile organe de percepere 
p pa la d pidutui E pri fe | Vona nou 00 portare a Pra p p 


a 
LA VIMINOA NA manțe Va aconta aliuin noastră, | Cu înfiinţarea avostor Marti, va T] 
Wltiuiele rezultate, Unlyare | impotriva mveluing Ann, la ui |oauutar ae aa da o independenta ad: pitale, lar nați 

este 0 vlutimă sura m pa | dn peatn. minletralivă. vervlolitor mantture, am mă poată obține medioa= 

—— 


, e eee ? lar ala au devenii adevărata peroep. "monta uratuite, trobule 
Î Tinioreni nu dovedit în uta LAND-BALL  |Hil, incivândtiae uut/al monta prova: | mate pi oască anumita for 
A pleuu 


L] 
lt In ul 1 evite betara, mall! bi |] LI 
nic Ar V/7.-Narta-H, TU, TR tr Incutri, anti, [Ro te pm et Opta 
Ai 


A Anlmorător, alim in latra. si Tina log samitaro? 
| “9 11 disputat la Puminleă n Mal curg 184 va avon |olar, ARACULUI CON- 
rac unde vals ia ana e atat Vu bas Pute [PT iadezăr, ma aa aotjtor. gh BBALA SI EUR 


uni 
4] june, Uicul metru ne 4 Mtotan sal Mare un Intereaunt [tur read mărite prin numa ceata Miu ar 1 mat normal, da bolnavul 
pi pron enbgatle În Tnvonra | minte de Mamei intre Vitaruy |afhe, stati dame "lt diforite inut: [udrea == imedtat ună comaultară = 


Daria vi 17, V, din Mean Mulii sâtaves dati vor. Vi fotenite [să tă dremul a na prezenta diveoi 
Ma pentru internarea centagiogilor, — [emtatulul, pentru Intermavaș 
Deasemenea, în progriimul de vii: | Ce fac în anant vas, bolnavii con: 


























i 













var varilolpa Mu 


tor, sala betăul a se vonntrul up |tagiosi? Trumbatarea tor, prin dufa. 
din Deva, 1 pun va ua | Bou Iveul wantru” fumoţlunu vita biruri mu donntitua un portul 
eh uleiul de fomtliati | eeețlel mamtare, precum și omu - [pentru sănătatea oraşelor 
- m Vitorul ara, rea n 14 Mapeninăre modei, In 
a! j i 


atrneiiv program ua | File varilata ale Capitalul, Valoarea 
neeator cumaleuații mr i 


————————— 
Ton Maat at, Să se ia măsuri pentru porazire, să mal son pd 
LI 


Word vu unele din a. tă ili 
ri, luate ir] Slediorți s V rea 
[ rit at: |. Ma oimervă we Ileeare si tonaiuta 
E, " ul n MI E ) dr NA fr toi mal mare de moumplre a alee 
Ă E tes pa SR Dna e în: | aaa a paiete Ala are: 
SI a, |eutare si de imhrilvâminte Mura. 
ulabrnsă proțuri: Inaceoajbile aha 
meslera eu venituri mijlonii, na să 
, | d Y mu mal AIE de Huneţlonnrii 
7 ; a d A] ' i MI minţi ați romunari 
Maaulalo, unu i , ma a], modente, 
Fay 0 , R d ; ti A Mandatul de vinţă male in neaaţ 
moment tarie rldleat in doată ţar 
e mal alea în Oapitulă uudlg ape: 
Ia tronnană TĂrĂ mă ha IP Ti 
iinură de apărarea vahlbeuluj wow: 
manea, 


La nedurievlean și rovulla cat, 
uh, memuntarul vlagunda In “ 


Haina să malul ente tal vinavnt 


ne administrative sau medicale ? 



























telor da ntrlelii moeenlta te, Ala pro tul Iniţia 


j Serulu Fim, ÎN! 


Capitalei natura îm d 


meștesugârog 


ma Credite 
n vânt be 
N, N, mama da lol ta mila 





birocratismului ja 


Intăaterea  uplieărei  tratamentu | EMaA Me Are miam cau d 
Tulea color. museali da odimi tur. | A a 17 E (ear LG jo 
balii mu ir [ia arbmă, dacă, mr dac | Morilor de muncă vi Patos mita 
tora acestor Pormalități da intar | WoNonale ete un men, 
Ara Ta moeeta aia sa var stupi 

SA FIE MOTIVE? Mita vanerntiveer — moțma 

Pat fi binulti modiaii de riaipa, [te % or nfinla, FArA de sa 

nuanţa, ran arodinți, mau malta | "Il mn Pula atm "W i 

Înterone, da ardiu persana! și poll Sepi data e 
u datat uceato eoitmnri? P! [| [| ; y 

nlel una nlal alta, dar rețurile me FU, 

sperăm In Avhaarea umar mol d Borvlelul de atm tlatieă dep puț 

sițiunl ara să in direeția reglementării sata 

exlerlor, a Intoomit n broipul 

mijloace, în marea lor majoritate, | tr uneguntorii mi Industrud srl 

Ineultori at earilerelor din jurul | portatori, eanținân prețuri um 

Capitale), In fonta arlieolela anale pupi 

G. Acsonti-Juntus | goninte, pi A 

1 n 

——————, 
vu 

. î.. ia 

cribii jidani : 


și instituţiile public; 


In atenția directorului genaral al căilor tor”, 
o 
Tone Instituţiile publloe sunt țiudaleă, Aproape pe Iagă Wim, 
Tot, cniigrennle da câtre vlerminn | instituţie publică vel gi dh i 
câta un scrib Jidan, veni 

Ne propunem să purcede Wlovi 















































Pntiai suntem pa urmele % Hi 
pă Vului Ieovennun, Viseul. Ala 
testa ca În mânul lui Ara ro 
U ej lingă gara du Nord din Pi 
Primegte poa mil lei Late l-a 
el caut 
venira +ă Dercoe rea multe une [PREV ătâresil pe, at 
m Impozite oare ridică exeealv pre [ni tract chin pe pate 49, [ 
tlor, y 
Este Antrebăm pe m, y 
a 0, Hui 1 dacă are tat, | 
44 de lucrul aceata, Dael 4 
nontinţă, tunel cum d perehi 
se arunte banii pubilel pentru d, | 
tolea unul Jdavt [Tu [ 
D. diretar general al 0, PA a 
să ordona Imediat menta Î; p 
state n iidovului Leoveanu 











târgușoarele 


lt mizeria muncitorilor şi 
or românce dela această 


pricel For 
Jidan. unguresc impreună 


creşte. 
director. al 
tul. său, 


oi jidani, şefi de uzină, 

i în fiecâre zi cele mal a- 

ucuri în scop de a eluda le- 
a goal din fabrică orice 


cică lucrează circa 2000 
rători, Dintre aceştia nici 
îi sunt români, lar. acela care 
U parte de cel mai mizerabil 

rațineri de salariu, nejus- 
3, ploale de muncuzi,. insulte, 
amenințări, incât bieţii. ro- 

trăiesc ca intr'un adevăral iod, 
tă femele în poziție în 4 

id, cerând o muncă mal uşonră 
tată și maltratată de setul de 
ele sunt bălule de aceași 


uri 
zadar. se plâng bieţii oameni, 
ac atiții şi imploră ne- 
pe inspectorul muncii lo- 
Chirilă, căci domnia 


dar 
chi şi tare urechi. 


pa Pogape 





i 






lțiluni administrațiilor de cons- 
ire cu privire Ia impunerea de- 
itanților de produse O, A. M, în 
aformitate cu bltima modificare 
lusă legii contribuţiilor directe 
l'a completare la nteute dispo- 


it marea fabrică Dermato, se. 
i cu căt deschide mai multe. 
copriuzând tot mal multe | 


aportarul ine 
is 


luni de zile E rana Gene 
ată pe un oarecare Miches 
afocat propagandist ungur și 
“comunist. Se alin că cate an- 
mainira la fabrica Dermata. 
unul dintre eci mal tieă-| 
prizonitori al muneltorilor ro- 
puiul. Ii explrase pasaportul şi tre- 
i nvârlit peste granită. Na pu- 
ial 


n că a fost ascuns și ajutat 


impunerea debitanțitor 0. A. M. 
din comunele rurale 


isterul de finante a dat dis- | produselor O, A. M,, veniturile ob- 
inute din remizele primite la des- 

cerea acestor produse Intrând În 
Impunerea co se face pentru comor- 
țul respectiv, care cata ocupaţiunea 


chiar de directorul fabricat d. 
|eon out. 

Astăzi ca si mu 
cul atât 
orizoulnă 






















mânesc! 
Deulch şi 


ntâți câţi au mal, rămata 
In primul, rând, a introdus 
Regulament” al fabricei 


La fiecare minut amendaţi, 
categoriilor: muncitorii. români 
drați în categorii inferioare. de 
plicat o curbă de 10 ln sută 


| căci ar muri de foame. 




















Prigoniţi, umil 
sori dispera 


câtre cel În drept: 
aceasta? 


«Pe pământul romă 
fara. românească, munci 








prinelpală, 


Pe baza acestor dispoziția; 


ini, ministerul a făcut cunoscut |ncolo unde wa asezat deja Impozi 


bitanţii de produse monopol. | profeslonal numal pentru remiselo 
4 ale, mu vor | 0. A, M_ se vor da la neădore Im- 


cumuauela rure 
i E 


it alatinet 


tnninte, Miches 
ial contiună nealinjenit metivitatea 
lină. pe romiini 

Procedeole întrebuințate 
comtra personalului ro- 


Deşi, cum mm nrâtat mal sus, în 
Tahrică nu există decăt 304% români 
totuși. Directorul Jidan, intrebuin- 
lează toni mljloacele posibile pen- 
tru a scăpa și de puținii români 


aplicat 
numai contra românilor căci, lucră- 
torilor minoritari — unguri, sau Ji- [CI 
dani — nu i se aplică nici odată. 
bieţii 
loameni se trezesc la sfârșitul lunii 
că au mai mult de dat decât de pri- 
mit. AL doilea sistem este acel al 


chiar. şi cei calificaţi — sunt Inca- 
nrizare. Cum în tou! fabrica s'a n- 
schderen salariului, bieții români nu 
se mni aleg cu nimic, fiind ne- 
volți să plece, să. părăsească fabrica. 
Muncitarii români care de atatea 
ori în zadar s'au plâns autorități- 
sunt astăzi ajunşi la marginea răb- 
, ne scriu scrl- 
, cerându-ne ajutorul. 
Repetăm și noi jalnica lor intrebare 


«Nu e nimeni care să facă 


'ă de foame, fără 


ea disperată a muncitorimii 
âne dela fabrica Dermata „Cluj 


figonirea elementului românesc 


Yor- 





In reportagille Lrocute sin care ati 


aratat foatu potliozăriilo angstori 
îi arm 








dat data si numo pre 
cui prin procedeul do _u tina donă 
verii de registre: OFICIALE și Si 






Ti n Iruntat 
UN MILIARD LEL 
Iu alt roportagiu, am publicat tax 
tal denunțului făei 
FR. FROHLICH, cara n fost 
ntrat la nr, E. 
RIE 1997 
nouăsprezece facturi neoficiala d-lui 
inspector ATANASIU, din miniate: 
rul de finante: 

'Totugi, nu s'a luat nici o măsură: 











inmiunt improună 





sa- 
da 


s-a spus cuvântul. Deco 
Nol. nu putem pă eredem a elipă 
ră d, Inspector general TAUTU, din 
ministeral de tinanțe, nu cunoaște 


Alte n 


Tot în reportagiila trecute ară: 
tam cum în Noembrio 1934, gangate= 
rul «GHEORGHE» CANDELA, a a: 
vut şi un proces de coutravanţio In 
lenea devizelor, fiindoi FRI 















nn mugamalizat to 
vonţioi oscutului pi 
BLUME D, care 
dintola cercului jidavese 
PATEA» din ate, Dionlaia, 
Deca Bana Naţionala a României 
mia lunt nici până natăzi vre-o mă- 
murit 

Mal arăta cum prin fraudă n 
mjuns colățean român, cum n 
procurat trei pasapoarte — în buta 
unor acte false — Ja trei. fidovt 
rude cu gnngatorul, cari Alei nu 
trecuseră vreodată, măcar, prin Ro- 
mânia. 

Dasemeni, si ministerul de dome- 
uii a fost frustat cu sumo, sari din 
ferielro nu muut prea mari, cl na 
ridică numai Ja câtova nule de mii 
de Lei, 


„au 











ră. 


proze 


«TRIO 
















ce 











sc 
[| 


acesta co a strălucit udinionră 
românismul ai 
e antăzi o ruşiuo a întrogulai 





d cerul souin 


ui românesc, 


In Iaşi sălășluese nstăni 70.000 de 
dani și abea 30000 do români, ce 
imeusă mnjoritate stau la perl- 


rţul, induatria, alarole, pro- 
lut tot e în 
armata, 


libere, tot, al 
lui Isracl. La lasi 
a, magistratura și corpul 


n mai râmaa românese. Clan 
mijloe româncaseă a dispărut 
plot. Iaşul cate astăzi un, rul 
Aviv, înfipt ca un piron îu tru: 
sângurat al neumului pcentuia. 
Iul este indisautabil pierdut de 
nânism și un efort uriaş, Aupra- 
menesc şi binecuvântat do Dum: 
u, nai pont salva din xhiarele 
Izrac) orasul tulurar dururilor 


i bucuriilor romani. 


“lora ce ne-au 
vernează incă. 
0 redăm 1idi 


uvernat 







eine mu fost vânzători 










tatintica ce o publleăm mal os, 
rusinea cea mal mare a ace 
me go 


nu v mai comen- 
Generaţiile ce vor urma vor 
însă bine au lost eălăii acestui 


i 


mai mare ruşine pentru guvernanţii noștri. danii 
stănânesc comnlect capitala Moldovai 


durere cu multă durore dăm 


B fabrici ciment JId, zero rom. 
4 fabrici elorapi jid., zero rom. 
14 cojocari JId., zero rom. 


48 croitori Jid. 4 rom. 
16 eroitorese dame Şld., 4 rom. 







24 eurelari jid. zero rom. 
15 donari jld., xero rom. 
A droghisti jid, ero rom, 









28 hoteluri Jld. zero rom. 





ai. | români 
români, 

18 legători cărți Jid., zero rom. 
36 deponile Jemne jid., zero rom. 
49 magazine 
139 măcelari jld. 28 rom, 





3 rom. 


1 rom. 
|18 eleetrieleni ŞI, 1 rom, 
18 farmacii 410, 4 rom. 


39 Mierării id, 4 rom. 
3 Morării Sid, 1 rom, 







rom, 
18 Iotograti Jld., 4 rom, 

133 depozite geamuri ŞId, zero rom, 
18 gravori Ald, sera rom, 

2 Tabrici galere jid, zero rom. 

12 incadratori de tablouri JId., 1 rom, 


a 





125 prăvălii de 
» Pizda lime rora, 


12 augrosisti colaniale Jld. 4 rom, 
16 Murnituri croitori jId,, soro rom. 
129 magazine galanterie Jld. 3 rom. 


41 magazine cu haine gata Jd. zero 


47 magazine încălțăminte Jld,, zero 


ârie JId, moro rom, 
(209 magazine de wmanulaetură Jld. 


257 munulacturiati jld, zero rom, 
94 magazine cu mârunțişuri did, 


129 conterelanți fâlnă jid. zara rom, 


12 întreprinderi toreatiere jad, zero 


4 fabriei de piei jid. zero rom. 

22 plăpumari Aldu 2 rom, 

3 fabrici de Dostay jId, zero rom, 

17 rotari jid,, zero rom. 

3 tnbrici de săpun ŞId. zero rom, 

17 depozita de spirt j1d, 1 rom. 

67 magazine alielărie și porțelanuri 
Şt, zero rom. 

23 ntrungari în lemn fil. 1 rom. 

39 tăbăcării 4id,, zero rom, 

ză tâmplari Ada 8 rom, 

8 birouri tehnica jld, zero rom, 

25 fabrici țesut Ad, 1 rom, 
51 linlehegii dld, zero rom. 
11 tipogratii ji, 1 rom, 
$ fmbriei tricotaje JId,, zero rom, 
29 nuuntori de vita AIA. 2 rom. 
6 ainre jidănesti, zero, românesti. 
„Aceasta este situaţia e- 

tementelor românesti în 
capitala Moldovei. Minis 
terele industriei şi comer- 
tului, educației naţionale 
si cultelor şi artelor ce uu 
de sin? 

Comerțul şi industria în 
mâini streine, şcolile 

jidamni, bi 


seri le sună Te ruţiob bac, 
şcoli pur ina 
gogi se înalță în pita 
deni, 

















































ll el geme de ji- 
dani, veniţi din toate răs- 
mtiile ca întriwm nou 
anaam. 
Intreaga activitate a Ia- 
şilor, toată viaţa lui eco- 
nomică este  jidovească, 
Aceasta este soarta ora- 
pului Țost al culturii, idei- 
tor și năsuinților neamului 





montra, 
Guvernanţii de tot soiul 


„Gheorghe 


Fă e pașaportul cu 
Să se anulez Pie ozitele 


A-| Deca nu ordonă a/nucheti1 Daco 
- | au podepsoşte pa cei vinov 


D. inspector general TAUTU. nu! 





să BUNA VESTIRE 
Afacerea Candeli 


Cerem arestarea gangsterului 
“ Ganueli-Kandel 


= — 


ofacarilu  aniălărulul 
KANDEL, care a Irust 
peste UN MILIARD LEX 

Noi. stim că d. Ano 
TAUDU, esto, fanoționar ni 
lui. plătit eu bani Eul și ca in 
da m lua în primire serviciul lo! 
Stat a dopun un juriimânt, 

Dece nu-pi respecti jurământul ! 











O datoria de conștiința — și 
îudolin că d, Tăubii 9 aro 
naintâralat să ae facă deplină dumi 
vă iu tenobroasa, afacere a in 
ralu «GHPORGHE» CANDIEI 

Nam vrea ră ajungem să crude 
că d, inspector TAUTI aste pria 
cu banditul GITIDL KANDEL si 
lpoate chiar cointeresa! în afacerile 
veroaze alo, gangnterului. 














ereguli 


Deco miniatarul de domenii. ma 
sancționat pe cei Cări I-au înleanir 
idovului «GH FORGE, CANDELI 
necuratela afaceri? 

Iată o varia întroaită do întrebări, 
ari car nointârzint RASPUNSUL 
Şi oredam că în iaurt timp, vo n: 
vau uvosto, răapui 


„EXpoziţia 
din Piaţ 


tianu «Expoziţin-Dăr&>  orpanisată 
do «Lima naţionnlă n fomeilor ro- 































Această expoziţie înfăţişează 
te mijloacale de ridioare economien, 
țărinească şi naţională, 

Ea arată cum înul şi cânepa pot 
fi lucrate dela pânză până ln stofă, 
prin minunata mijlogiri tehnico, a- 
ducând denvoltaren ddonomiei tox-: 






mnătățindu-pa fibra națională de 
i eânepă na uduce țărai o ncuti- 
+a do impart de 4 miliai 
În, urmărirea, color. 





teog complex. industrial. 
Pot fi, obătexnte masinilo ottina şi 


mr eu tin 
a, moalbnitatoo. za Îi 


morga motrice n morii pontru up 
asigura un bunolicin de mică pro- 
dueție Industrială. Adriiraţia so în: 
dreaptă cătra întrog nistomoul mo- 
canio care înleaneste țiranului no: 
tru an înjuhoboze ou. uşurinţă a 
industrie sătoaacăi onra să milucă aa: 
telor civilizație şi prosperitate, 






No. 5075. Să so blorh=ze 


dela bănci 
ant 
statul cu 


|SA SE ANULEZE PAŞA- 








ndunntă prin 








) 


4) 


PORTUL 


Mepetăm cererea de a st anula 
pașaportul cu No, 5075-1455 
7 






JULIE. 1936 ni care, a fost 
ele Inxineralul «i 
din str, Mej 





alttel, znugalerul GIIIDL 





|! și posibhităţilor româneşti. Un târg 


|| O maro real: 











Expoziţia--Târg | 


9 MAI -- 15 IUNIE | 
(Piaţa Brătianu) 4 
O tantastică cotate a visnlai, mancii 














al lucrurilor frumoase, durabilo 
și oftino. | 
zare a munci! naţionale 

50*/, și'75:/, roducore po 0. P.R. pon- 
tra vizitatori. 

200 do bonuri do redocori între 15:/, 
şi 50"/, la marilo magazine, restaurante, 
cinomatograte, spectacole şi hoteluri. 

50*/, roducorea taxelor tolograiice la 
Oiicini Poștal al Expoziţiei. 


co iai 


(l 
| 








2 ai co oE 











pus in Altunţia dle a a socoteală de 
ecence n făcul, va irece peste gra 


niţă, Mai Bios ea intreaga avere, 
JAF vi FRAUDA 
este po mumelo moţiel sale «A- 


GATA». 


SA SE BLOCHEZE DE- 
POZITELE 


VIZITAŢI CU INCREDERE! 
Vechiul Magazin cu Incălțăminte 


ALEXANDRU IONESCU 
Bucure gti Strada Carol No. 58 


Gasiţi toate sorturile pentru Bărbaţi, Dame şi Copii 
Incălțămintea e lucrată în atelierele propri 





Mai cerem — cu un ceas mai do 
vromo — nă se blocheze toate depo- |[ 














relo bi CA DE CREDIT 
De e e OREZ]! 





„ «300. BAN 
> și «CE 
O ultimi aşteptare... 


Ro- |] 









Gheorghe |. cărnaru 





Magazin _cu_tierărie 


Articole __de menaj 
Giărle_smăltuită 
Tacâmuri a paca 
Articole de ce nstrucie 


(Colţ cu Bulevardul Maria) — 'Teleton 3-41-22 





| Bucureşti, Strada Carol No. 88 





Târg” 
a Brătianu 


Tot 


în ncoastă ox 













A de privit 
kloriei a diforitelor. 
no, juduțe 

covonre, for forjat. | 
lpint, vase româneşti, iconarii 





ete. 


Concursul do gospodărie 









no gospodine 


Pontru a înlesni şi color din pro- 
vineio, vizitarea aceastei intorosanța 
expoziţii, comitatul organizator n 
făcut Homorsurilo necosare spre n 
obține dela CR, R. reduceri în felu) 
următor: 50 la mută de Luni până 


Shita_unabono:blok>  enprinznd 
Păăto»al-Ttipoana. caro să la dea 
droptul la rcăisoris-variină între 15 
și 30 ln nută, În marile maasine ale 
Capitalei, restaurante, hoteluri, ei- 
neznatografe, teatre, ote. 









m. 





Naivitatea noastră, a românilor, 
este de a crede că noi nu putem fi 
huni negustori, De ce n'ar fi cu 
putinţă ca atracția, ca aplicaţia non- 
siră spre comerţ să lie educată și 
sprijinită chiar de stat? 









|. Denbin atunci star pulea vedea 


că și noi putem fi tot aşa de iscu- 
sili. negustori. casi. evrei. 

Toate guverncle nu văzut pri- 
meidia acaparării oustre economice 


i |de către evrei şi străini, dar nimeni 


n'a fost dispus sto pureze. prin acte, 
prin educație și sprijin de capital, 
rare ar fi putut impledica să nu 
ajungem astăzi ca toi comerțul no- 
stru să intre pe mâini. străine, 
Căci pentru categoria asta n ne- 
gustorilor noşiri n'am făcut nimic, 
piară de cternele bâiguleli, 
Negustorii români creştini. sunt 
Isabotaţi de negustorii evrei, pe toate 
căile ai ue, allee, Den- 
ccea, cele mal multe mnete sunt 
ale negustorilor A au 

In Capitala aşta năpădilă numai 
de comercianții evrei şi străini, mai 
sunt însă şi câțiva comercianți ro- 
mâni cari luptă cu tenacitate şi se 
menţin la un nivel ridicat. Cum am 









din toate tim 
grei rel ză 
Dem. Şuţu 


Candidaţii: reușiţi la 


Maliani, au reuşit la probele: serisa 


|putea să trezim Ajutor ro 
e 


mânilor, decât să, le 
xemplar. dintre, aceşti. comerclanii. 


0 pildă de c 


ici 








examenul de capacitate! o. van, Valet, acute e 


Ta exmunauul de eavseitate pentru | Cuni câtava luni în Buonresti nr, 
| de pălării 41d,, per rom, | profesori! secundari, aposialitatea limba | Carol 46, un mazazin de încălță- 


zminte, eu 


Cum putem invinge 
pe evrei în comerţ 
0 pildă de economie și tenacitate Valahă 












deci din straturile poporului, dela 
coarnele plugului, 


Dşa dar, cu atăt mai mult trebue, 
să apreciem spiritul practic şi n- 
cea calitole superioară de n fi îndă- 
râtnic, tenace în planurirte sale. Dar 
pe lângă aceste calităţi, tânărul V. 
Vasilescu mai are una care întrece 
pe toate: Spiritul economie, 


După ce a fost ucenic intrun u- 
teller de, încălțăminte, a ujuns func 
Monar. comercial. In timpul liber, sa 
ocupa şi cu sportul, Din rodul unei 
munci de peste unsprezece ani, — 
orientat de un spirit saver de ecâno- 
mie — a agonisit un capital*destul 
de mare, cu care n păşit o treaptă 
moi sus. 

Asttel în Septembrie 1936 a des- 
Chis magazinul de încălțăminte 


Poate că intreprinderea a fost 
riscantă, — negustorul nostru mer= 
ge însă înainte cu bărbăție şi afa- 
cerea îl prosperă zi de zi, Pe strada 
Carol magazinul e ca o insulă de 
românism Intr'un ocean de maga- 
zine cvreleşti, 



































Sinistra concurență ludaleă caută 
po toate căile si-l răpună. Uu, jI- 
dov a pi. oferit elnelzeel mul lel pro- 
pristarulul easolor în care Vasiles- 
en are cu chirie masauluul și nude 
mi-a creat du mare vad, comercial 


Doriţi martă bună şi ertină ? 









Cumpăraţi dela magazinul 


Gheorghe Filipescu 


En-gros MAGAZIN CU COLONIALE En-detalt 


Bucureşii, strada Carol No. 41 
şi Bulevardul Maria No. 8 


Telelon 33342 




























. 
Conceslunea vânzării tuturor vla-| concursul șefului gărel Pascani Pa- 
ralor pe peronul gării Pnseani, în-l nnitescu, ce toleroază aceat abuz. 
veatită cu toate formele legale; a-l Atragem ntențlunea —direcțiunal 
parține depozitarului Const. Vaal-| genorale C, E. IE spre a ordona lei 
Un. Pauniteseu. intraroa în legalitate 
toata acestea; w oarceare și a respecta drepturile ntordala 
Hnimovici, retusă n da pre vânzn-| de lege, eoncealonarului O. Vasili, 
ce le vinde el în oraş pi/xlazurul in drept de a avea chloşe 
lat _un al pe peronul gărel Pascani. 
juntem convinşi că d. directar 
atace. dreptate 
















dollea ehioşe pe peronul 


dlstribue gazetele sale, Aceasta cu ' 















— 
VIZITAŢI [*i rnicăria Române. sză 


ANTON PETRAŞINCU 


B-au! “Mlsabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
RE RE CE CI E RE 






Articole de voiuj și Vânătoare, Geamantane, Trusi 
tra câini, hămu- 
cara e stai DE EEFTIN 


|. TĂNĂSESCU 


Str. Câmpineanu No. î, — o — Calea Victoriei No, %5 
—Fabrică proprie—. 





= =>8 
Maestrul JEAN SIBICEANU 


em mona sa formaţie de Jazz și muzică variată concerțează Ia iecare seară 


La Renumitul V | ŞOI U -Şos EA 


Restaurant 
Asa ue Team 
pn apreciata eamazia Tot Shia, —- cata ISU (USLE 





























ui 
Ştofe, mătăsuri, imprimeuri 
Bogat asortiment de primăvară 
La Magazinul 


C. N. DUMITRESCU 


Str. Lipscani No. 68. 


lei; 310/4. 
„Sa Suta EL) 


In chestiunea pretiuselor aprobări 
de import ilegale 


Cereetându-se în urma diapazițiunilor | pectivele, art 
ministerulul indusiriei. și camerului che-. Comunicatul de mai sus, următăe ce- 
iunea pretinsulul impart din. Germana | Iu) dat de către! minlsteral de îndus- 
al soc. „Fieducia”, drleeția regleraeo | înie și comerh desminte, categorie, 
tării comteyulul exterior, ecastată că ale | minciuoaselo, afirazațluni alo. ziarelor 





















străinilor din comeri, | 


n ge E 


Vasileseu Insă, merge înainte. lar 
din prisosul câștigului, trebuie să| Germania nu a lost cliberată efectiv 
menționăm, că Vasilescu e şi larg la | acestei societăți şi că deci alci un Import 
propriul na capital, E| pir, De sărbători a încălțal mulți) aim Germania. al sei. vecităţi mu a 

n i români! copi săraci. lată dar o pildă de e- | avut loc. 
mergie valahă şi cheia înăturăii 


du cari, caută pe toate căile 

o astfel de autorizație de Impurt dia! Se e la a 
româneştile realizări ale d 
steu Valer Pop. > 

Aa e at a e arta 

Autorizijille, peatru asttel de, arilcole | Bazete: % Di 
ie ca la Germanla potrivit | pentru a constata, alui i 
normelor generale numal tn mâsura ln | umbră de îndolală 
care tuturor. importaturilor ba soră A] Sei 





“Luz va da drept de impart pentu ret 








Nu se renunță la cele două 


decrete legi 


ani 


După. între vederta 
pi 


Brătianu maful parti 





dintele, Oonsiltalut d 
lu Pon minttr 





ertulul sn 





trlel și al 
un bunei de vedere coimi 
fnetorii guvernului și 





aulul, asupra celor 
sta ordinea aileli 
vartelurilor ai mun 


Mberal și nl GB. tărăni 

















































ul ÎN EP (Li 
Scalența d-lui Mihalache 
















































_h 


Conflictul dintre 1i 
national-tărănait și 
Wicolae Lunu se au 



































Mat 
do 
ăn! 


























ze Ş -tărănis Aita acum don tn o | brlior ile vătre e WU 
Acceptarea principiului proporționa- jele lui lunle Și suocosiunea national-țără lată NI Aa NOVI 
h i e cu senin schimbat si nl: | te țimorobul put mal pentrul al 
lității etnice unele, sine, CAT Ama] omenie un, AU A tea tiu ralu tai “i „Debt a AUR Teme 
carul partidului mafia! mutak de catoul i ton MU torul Nol mari politiei, 0 WRAGOŞ Pr 
tre _duli organelor „de stat, În în? aaa tujeponit în, vieoa: Ara rela LAMA. oteala de | rul to e Minaeulul ti i n A Ai 
lnlui na! treprinderile cari, vor Na” | sn politica. De câte uri gi, atât de e (Ata a at e tou pen ucânută i ln utm | re a inulenenți ll tă DL 
|mocoti sau vor căi Seb na ochit pripitre mi: | ji vaşte) a md polite al | impotetva. it Oe 
i miuiz daze dispozițiile legii Mr AU tentunen torte Ec eindtaelie dori [tru cine i n uni RI NE outlet Mle mel 
aus. | oii naționale: stie ce toni Mache apare o | none; Sa | Do: | pr ue adatăi 
ma intre SA iemtțotiatinule ce. detinem, poza tul Mialri he pulco sue |” (Grile meta spun 0ă pi sutee sa | _ Sauejionarea del inviuu Doe | rin suine sarea 
stable | enunta vă st renuntat Ia Mata nur [Eni 2 onteu partid si pen [levina a toxt stat loa rece: | II moral n fară mu A 
i Meoiattăriloe . guernulat „pe CeSluneA DOACA mint exnat Intl ta NN PETE) tru tron e 
[ml meriti și să am toat] ir Sine, (ei ate pi apoi pen tari lucă uda muărut de ua 
9] mult diminuate drepturile tor eat vadă acoporit o mitele im, MA ni | vint telegrame OA tavuetiavat ș 
cea atata alo mintaterudul de în: [| Rac Ul noi dela mo şi pe d. Mr onțe smile : „Slarma malo Alis le or panteaţ ay d ntet natia piwă 
Wuatele si comerț ne-am obielnuit cu ES mea tineretului, n ; oala i mag AL Destul 
int "sau nooeptat| ACU cari apar în eee Meat Min | 0 pitutoii antinaţionată Am AAA 
prupunarile. d-lui V, Popi slarele cu iile morii din cane apune Lost al nlte A MB ate 
a privința inăspririi san9-| și paza vu [ro spinarea fraților, Lup, A» solidarizare, pe carti Îtienţă 
MA funilor ce uemonză să 09| să, Şi u pase i abnsta po tnoparte. că mal | Act de murit n 
Moare 1 apiioe intrepriniterilor. 99| oamâni cari Î, de pl Bădătinul se nâseste Bi * Ditul Iantu Doha At ale arata 
tari în nlimbare nelu E Tineretul partidului A More Mare 
h e se mn 






electorală 
In al doit 


se aducă unele moditieri proiecte 


lor de sdearete întoemite de 








ea rând, aa convenit să, Nile 





inte contraveniente In 


SA însuși de A 





isa mere 
iroteației munoli vin | Da, d. Mihalnc cui 
2" Grattuni, sanoțiue | că nimeni nu mai poate veni Ja 


duce pi 





vor 

In desti 

vinovi 
In 


pu 
ințarei 





av 












mă 
n firmelor 


set mentina găsind 
Jnereul ce 








uver A explerea reiimu 
i liberal, decât dan. (Aceasta 


cite, lie oleetul unul proces de 
unul 






Pon robi 
Deeretullege pentru reglemanta» y ste, este_de!" Dar în sfârșit socot că d. ML, 
rea sl controlul trustutilor al varte: a arătăm că tn Nalache este sinaurul ostaş nl 
durilor e va pubtiea peste, cĂteYA. îpabrtate. în unele) partidului care mat așteaptă 
Mein Momitoral Oflelat. d. Dinu "oferă ctre, ar Pi e- | plin de nerăbdare xorocul dela 
rătanu  dănămsl asentimeutel. suumat da aceste «decrete, | 15 lunie, născut dintru coguar 
Praleatul prozentat de d. mintea Pe, ponespianil artewirulel. [nl unei nopti de primăvară, 


Valeriu Pop, — suntem Iutoi 


valace 
lulul statului fn vederea an) 


etleaca'n legi 


Asupra deorotului - 





in care se urmăreşte 50- 
primatului 


disc: Cum vor obține 
'profesorii concedii 


luționarea 
muneii românesti, 


dz 


acord 
portionaiitatii, 


se. principiul “oriuin 





le vor mai contin! 
acum ru ln un 

x pro 
admițându», 


românesc 
ional minoritar şi por 





ni—| Odată angajat, 


„erimd: 
opintei publi 
Mcări! mamânesti — astra n 

! ționării ncestor două 
lege Blome de mult menden 





ae 


medicale 
et 


avea loc în cursul acestor, predice dela trei iuni în sus, Ai 


la, intre 


nului pair ll 
pei stabili în 
se 





tenil leglovarilor pi către. 
pentru m mubserle, jr + 


tonica A 


„EAhhi faţă eu deavoltaren miseărel. "lor nori 


Numă minimă ee ne va putsa 
i 


Din cauza sărbătoirei na: 

de 10 Mai, numi 
tor al ziarului mos 
tru va apare Marţi 1 Mai | 


ional 
rul v! 





la orele obișnuite, 


Pentru 10 Mal vor Ji inviti în 
vers | sDereul lesenilor din  Muourestie 


Tribuna Regală următoarele 
Boune: preşedintele Consiliului 


partie 
ce mod, 
ta intorvonția  potentă. 


Imorumutul intern legionar 


“După cum se stia, comandamentul serie de lei 1000 (una 
1estumar a făcut n apal către prle- care 


let ni 
nou sediu, dobândă, 
n Hsulie Subserlerile îi urmează cursul [se fare În interiorul 


ji di foștii peavedinți de Const. | părnten Insululs. 
A uda n părrAtorii — 
Aj 1, președinții Car] D. AL 0, Donesen, primarul 
LU 


i muver=! nlsterul educației naționale atrape 
„atenția celor interesati săegi oxtrese- 
se cererile numai la autoritatea com 


atu 


Man d. Ing. N. Horadul 
Gutenbere No, & 





sub: |ecanu, nt 


Mle. Dumbneeă, ora 1 dim me 
va face In Atentul Român a manitea 
tale pentru Iași, sub patronajul 
Wlul prof, N, loraa, si preșidenţin 

P.S, N Mitropolitului Nicodim 
al Moldovei, 

Manitoatațin e ormnisată de 








de | impreună cu Asociaţia pentru a 








puritar , ai i A ani al munlelnlulul, a lia 

velanii de Si mincață v introvedere eu d Diuu 

n A Curi li sh Brătianu, ul partiala Mibernl 

A ăi a tt cl aaje de 11 Mai a fost con 
Tribuna Palatului un Centrală n Cool 

vf Partăorii Ordinului Feraiand raft. comtertnla împsatoitar i 


gradul de Mare Cr 
Ordinul. Servlelutul coda 


de Mare Gruces Mitropolii 
Se En birou 


al | de rewiuni din întreaga țară în we 
1n| derea dendvărgirii fre pregă 
d* | titoare pentru asanarea băncilor fe 


nții | derale și în vederea viitoarei came 
e- | anii de verificare a Mlamburilor 











tulurar eoaperativelor, în apeelal 
a celor asanate prin ajutoarele m: 
cordate de Casa Centrală a Coope 


tale 16 Mat a. e 










atât pu 
mu va xuteri modificări de fond. tie! ornat căt si partidul lbe- 
tularul ministerului de Iodastrie! a, vre mai pot aă rebină 
mimilână doar unele modificări în _— djeesie acea 

rlvesta oxereltarea contre: oprobiul 







L.R.R. 


Conform nonel legi de organtsare 
se vor, a ministerului educației, moțlonale, 
concediile medicale până la trei 
tuni, cerute de membrii corpului «di 
daetie se acordă de comiriile medi: 

tă, Comii ea oi zeu 


marite] 
a pe DAIA 
Ss Musătoral va Drlmi—veate 
Iimum dol anl suma Inavol, fără 


CALCULE GREŞITE 


Sunt însă alte ziare, 
cred îndreptățite să atiru 
dupa savonuri bine informates, 

4 1-0 teribilă 














poporul. ho: 
se. odihnească 
ri cred contrariu, îl 
ereil Tără (e 
emplu 
personaj pol'*= mu vine la 
serbare nu o nunio oatas- 
trofai pentru politica inter 
0. Nu vino ori flindoă oste 
indispus, bolnav, sau mu se 
simte bine lângă  ailvor= 
snei. lar dacă «i. Mihnlacho 
vine In serbare nici asta 


| eee 
50 la sută și 75 la sut 
reduceri pe C.F. R. incep 
de azi 








i 
sar 














Provincialii vor beneicia de asi 
$ Mal până la 15 unde de urmâtoa= 
rele reduceri excepționale pe C.F. 
Ri: 30 la sută In sllele ei 
pn 3 tc tame VERA, 
Aceste reduceri au lo, 
ocazia „unei. București 
poziției muncei român, 
Viza pentru bei 














Expozi/lel- Târg 
din piața Brătianu, Incepând din 
alua deschideri, 





COLORIT EPoLEMici 


Proleolura du lut Iitox anunţă 
că In Diteniţa apele are sa rovâr 
sasoră acum aut A scădere: 

Deo asemenea În Flămânda famule 
Mile care au fost vletimile neostor 
rovărnări de ape, au putut 1 male 
vate, părăsind cu toţii locul care 
cum n rămas pustiu de onrece tot 
mvutul lor n fost 











Vata. nbulstorul do mrloultură a 
lomonii, a ionut nofunva ue 
wumbatavoa Iouatelor ivito fu unu: 
Je regiuni ale țării, 


Bel după mmulaxl, comisia de Iu: 
vostiții Moe lânga dreoţia renle 
mentării. eamerțului ext 
meat aub preseilințla [ 
dulu, Mate prima sediută intrunită 
după vacanţa de Pasti, 








Iu alun de 18 Mal n, e, Va roiueee 
pe în fața consiitului de răsholu, 
seoția I-a, judecarea pracesulul lo 
eotenentului medie Vodă Timoeeas 
au 


«Avoclația. profesorilor de limba 





va apare Duminică 3 Mal, ei Du: română» va fine podință ohlanuită, 


azi, Sâmbată, ara 4 jum. la sediul 
Cercului Bucuresti (Strada Rin Ha 





eco E | 
Monviuul de protoațin plantelor, 


rona pentru Informații, 
rave (ae rău tot dlui Mi- 
talnohe po ue nită parte: 
Rezultatele aleverilor 
ate şi justeţono fac 
A mari aroutiți mm LILI 
aceasta dansi 








proşoilinte 
Dobrești să _roorgani 
uoeren Canituloi, 












li 
noneral Topolo- 
tii de nootonre, 
t rovoluțio= 





DI MIALAOIIE 


norou. 

Adioă 4. Mihalnohe vron 
în sfârsit să facă un nilo= 
virat măcel in organizaţie 
Capitalei, făcând însă în 
udeontă po Solomon (dii 
ibiie nu din partie, Fiul 
că noola o maniat! 

Cu ncelași sein el 


Deci cu necesitate absolută, 
nimle deosebit după serbaren de 
la 10 Mal, în polltlea onorată, 

Activitatea va fi desigur, ca în 
totuna mumal la național: 
fărăniști, 

D. Mihalache va socati pe de: 
nete zilele cari au mini rămas 








larunt în 









































mit at Btajului, 

In pară polevinii au font 
întâmplunți de de Lu 
pajanu ministrul Romul: 
ei pe lângă Duivinal, de 
personalul Logaţioi vomă: 
ne pe Lângă Vuirinal, de 
«d, Vanilla, mluiatrul Romă. 
si pe biupă Vatican şi 
personalul logaţiei wo 


Roma, 
Luni, 10 Mai, la oa 10,80 





mitropotitur Blajului, va 

fiola la biserica vomini 

din Roma g nluJbă veliuloa | 
pile dul mă 

alo, 

ta ora 17, 

ua avea loc ta AMoadumla 


| a eotontantioă 
pane pe tângă Vatioau. «e mule eoleniantioă un 


în A leit 4 noligioa dat «e vo: 
dia, jel port clu i mul Disonteli vomdne și «de 


a) polovinii cart fae parte 
ul Oponti deta Cluj. 


La Boriin a fost dosconarită 
0 loja candostină jitoveasră 


BERLIN, A = Autorităţile au de 
merit o laje masonică onrelască 
mită, aoralinul mita penatenat ne Bei, 


1! 





























d]. Sa procesat la «ivaloarea loel și la 
areatatea componenților ei, Tali ment 


Veit bajet par PL conilamnaţi între 310 








cole di 
An 
dirijabilului 






a facuto În 1 

















no inte: 


spotomile 





urât 





alani, ei 
a Siuuranţi ie: 
ere «in tonte 





în] 





plana totug 
din 






















cheta în jurul prăb 
Hindendur 





































14, 7, (Rador). 
sirul de Justitie, plec 
p Mal in vlaltă ofela 


u Berlin, Intor po cara 
mimi 





4 
bi 
n 









de Justiţie « 























ră Aa calibrul eelur 

in Du illa 4 ihenruhe CA 

omatle  peoptiu ARN! ave, 
Ie nonelințe ii Aecat UN 
Danliaţi, parter ai 

at Mariw Dobefilos, Nu mă prea 

Meat via mu marita 


v bah Mara mevunmul 
Îi asta 
Detaulnaţia pla altul sa 














pile: 

te e pitata = a | Partidul: mnţtonal | ll Maat să st 

Ntehifun Crainte va tabuti | în cete (ln urmă d, Mii Dar trebute 

masei velaoai puțin aotia: | Ya ÎN Alt mt alonă MAL mar n car 

a voal mame etate: | ieănil ponalonari dela Apdabit nea 
Matea teat gt care mtar_fL | Uinorelul care apileă bu Uite ca 

um mal Port: | leoțle statulară morală și! Unele au 

tin vătonre, mmdelii de 

du chiar în i 

VU vi în 





W: 


alte o stinte 


er, oa Inte 
muta colul 





















până ln idele ul lunle și va con: | salonul, d Lon Mihalnele. creste Di 
Voen vreo tlouițeel comitele 6] că va avea ln urnă rezultate po- | LA KEHURST, 7 ( ă sau cel mi tri e 
xecutive; ea Hutee: timp si:4t a: | alilve în suacesiune; fră să mal | dor), — Toata, ontlavrela ră 
sense ocupa adauge pe răbojul socoteli și | saonng de sub stiri turle letale atuul 
In scurt, d: Minalaehe pă | două Migre pe care vartiul ela bea jailului: inuane | pron aliati, 
noi n ie isacotenlay i | nro la Ticat și care-i dau întot: | ame mu fost depuse i A Mun V 
Indoă ps villa at aa Venuna crize annie | Rt trnnnforimnt în on- LE rama PP 
use fac beltmatia ci al-|_ Și ncosica en nuutene tul acul i at n ei 
nuj, Mitru lata (ni at AEP a za amet AD Dle 
Dee Su ajonig Stetoă | dureri. Tar. au dureri —parililul | Antraroa, Anina ersoa: | Unite: Sul 
llrerin ju poate Să preia putere DEE A lolol mil MORȚII ȘI RAM 
Acum partitul se frământă ir STILEX_ |Nolor otilt tite sta intâume| BERLIN A (itndor) PI ma 
Do o A a a an La 
plat catastrofa nu pot pă paria 120 poli axată Moroai 
pa nt personnolo o-| lanţul victimelor ontinăeatu.. d 
Două suie peierini ardeleni la Roma, irueae accitre ni o ție ga, 
2 E 3 tiăelais | cibecază la 4% morți și m i? 
i tondurerea P. 5. 5. Aoxaniiu (ini msnpei, mamii] na 
. malul, un membru al eat, 
icuiescu mitronolitui unit a! alalului putu de manevră și mă re 
las tor: An 
vor Îl primiţi în_auulență de Papă (ne proba men tri 
RONA 7 (Rador), — Asi aa sa, teta Ce [Nini SĂ | | iți | P | pi veti 
an sosit nu ra 900 do pe fi ea N Mist e US da d prune 
Tovind coiteleni sub comlu: | Duminooa d i AIR 
core Ie Pe SS auea loc. mPintir la Berlin muri 
Nioulesen, mitropolitul ve | dela seminarul român din E EU pelera act Ja AEO DI: 


aiva ține o con, 








locul 
nd done 4 
laudele asupra dreptulut 


porma 


Imența mi 


— 


tă 
Un comunicat oficial al mat 


cartier general naționalist 


ANCA 8 (Rador): 


ial n Agom 
țioi Havas anunţă: 
Comuntoatul ofiolal ni 
Marolui Cartior Gonoral 
naționalist asupra aporații 
tar militara de ori, pul 
cat ln ora 23, aro următo- 
rul toxti 
Po trontul ari 
caya am amo! nt Tron 


SAL, 
Treimi 

















atalor Bis 














ant inchinare. grea, 


Loja a font seăleatăs Miercuri dim: 
neaa mălnduisse vin material foarte 
Interesant 

De aci potneau toate campaniile de 





defăimare a Germaniei. 
Îi 





Bulgaria și neluler-|_nunaos. cret. port) — 
venția În Spania au rea meții 
lbao a deveni «: 


tai 
rom de critică, Bombarda 







































Bilbao în ajunul predării 


Populația amenință cu revolta 





nostru, rând poz 
mo! 


o! 
lo ouoerito eri, Două incor- 





so retragă 

Pâroron gonerală o 
milițiile din sectorul Bil- 
bao se vor preda din mo 
ment in momont. 























e |taei oaanete tooniitfi 


ori do atac, făcute d 


publicani ponteu n rta 
poziţiile pordute, m! 





improună ou armame DH 


lor. tate 
Po frontul Santana ie 


Ancul sohițat do rep! 


| 
rez 
ler o 


oile do Briola, 
ou mari pi 
Modă 









am tăcut 
mul Tago, În apropie 
Tolo. 

Liniile _noantre ml 








împinse inainte pei, 
tanță do D k rodii “i 
attel o doscongeib: |, 





ro uelmilor i, 
i, Am ocupat mai 

Vinil tortitioato alo ÎN! 

vului. L 
Po trontul Asturil* 

carea do ntao a Ina! 

în noost sootor, n do 

pinsă, cu piorileri Îmi 











(LA LINII 
|. Domnii prolesori ment mutaţi să NOPIA, Mrlavau Vostules 
E 90 nau alu mintal slieal al Alatulut iutanr a | mentul continuu „aatinut Ponubația ci 
i z i Imubileat ii june prlu rare elit pr pa 
| oMatala pia a poe Vinteralea în sal luteatea anu | om, a Pale azer rea nu 
| tă causa. de apărare mas Arederen brin Noaula precum și «| Populația civilă a inoo-! fost capturate de naționa- 
pădurea „limis” si ptdu=" elea netivitate lu favoarea cumba: | put să fie ovnountă, | i, Prizonierii au doola» 
i] po, proprietaiea munielplu= Aamţilar, țin comunistă nu rntoă doprimarea o foarte 
tatlucas! azi e "Tot deodată guvernul a carui re» | MRI [pa opera deasupra | maro în rândurile comu- 
în curând vor sasi du fară arloa,Ahemarea futuror Wulaarilur care frogiălui Ralloneilat ville și că anari se 
vele Bâby Praga, Pentru. recepțioun:! luptă în Spania 4! n căror eliră re i disperate d i u În acte de o feroolta 
ma ln 2 a n avlației civile, se” rldloă n ui Mari te "da n o rmepioae to extraordinari. 
n eapiiala Cehealovtelel. | — tre, comuniştii au Incoput pm — 





Po _trontul Avil 
| mu este nimi d 
"An Sud, 
1de infanterie In 
| 


- 
eră