Buna Vestire anul I, nr. 198, 23 octombrie 1937

“tina și Administraţ! 
sucunugr: 


[n 

ai aţi joa- 
, ude 

ți Popesti. Cap-de-Mort con. 

1 ag ice, din zăveele Diiulul, au 
n i ntinte balanţe, — justăţi E 
Rau Testul Judei Al vetalui peste Iuravuel. proteetaraaul la i 

î mrmânlarea murenicllar Mon pi Marin, carea maia arte da În 

cinegt Mndeă imdrăznleră să plângă batsăru de Iain pet pe 
. — iFintul judet, lini vine Jaraa pirogit a anti ş 

E imavurală en e Încrimă nunti camarade Colea dia tie Pie: 

a i traglee, bejenii noul. Inedodată. peri 

ÎI anti, Vâlcea AI proiztcena pe vaii „Politiolamianaalal. se 

INNA umbra bieiuiiă și ineplaală. E orale oasele 

RR: uta. azi, de râstigmtrea previtiuli. 


i 
în 













k 
E: 














A uneia din cele mal vrednice 





ieiosti 
“iu mun departe Iubirea Basarabului pentru lisus. 
„ară peer pătimirea și prigoana. Era fatal să le primească. De 
va luni, preații inpâzeac eruul păcatul de: le în mă 
ir, in juvierea Neamului româneaa 1 de-a erede în mâutulrea mufle- 

Rând po rând. cel cal dintinşi preoți din comunele vâleeue sant 

aţi din statele de salarii. Inceputul L-a făcut, în vară, preotul Neegu- 

n Drăgisani, — o figură de duhovule serisă eu văpaele iconare. 
iu urmat, — pe ncest drum de mărăeini, nducător al fonmetei in casele 
țărnte de copii — zeci de preoți en inimile aprinse de uriase torţe 
irjuare și îrnuțile Ineandescente de vin, In sfârșit, în ultimul timp, 
| fost aruneaţi fonmmel şi lipsei alți patru preoți! Gheorghe Donră, 
lulencu, Aurel Nieolăesen și Stegăras- 
pe părintele Daară 11 cupose binn- 
[Cu mâna pe înimă, spun limpede adevărul: e o figură d8 sfânt po- 
sori, pareă, de curând, dintr'o leoauă. Dacă vor fl chemaţi țăranii — 
de pe Valta Cernei și ar fi întrebaţi despre duhovnleul lor, ar 
ameriţi, ca intro rugăciune; 

— Părintele Doară poate fi pildă intregel preoțimi.. 

ȘI totusi : impotriva părintelui Donră sa pornit prigvana.. Desiur, 
pa a pornit-o Vlădiea Variolomel. Inalta) chiriarh e drept în măsurile 
r putea, nlelcând, să facă un gest de atâta strâmbătate impo- 
frita telor mal curate preoțimi din Fparhia Râmnleului— Alteiueva a 
alirajt mlnelnlea prigvană. Cineva, la urechea cărula sa furișat Lucifer 
tin iuderunuri de otravă. Cinnvn, care luerează, permanent, în com- 
pileltate eu Satana. 

“ POLITICIANISMUL. Poate pentru această unealtă a beznei lucite- 
pita, teprealunea Impotriva preoților eu soflete de alazmatare, este prea 
miei. ŞI ae vol, probabil. sancțiuni de pomină— Asa ea în Spania, de 
















de originalitate. 
Suveranul a si 









ŞOARE». 
In această recoman 
telepciune, A strânge pe 





rezul! 
nice inseamnă a lucra 


rile sguduiri din 
irea în 
zilele mai 









































le bune nu-și pun laol 

devăratelo elite naţionale, 
Cuvântul Suveranul 

ţiune, 

Numai de mar rămâ 






















(Continuare în pag. II-a) 


Rugăciune sub cerul liber 


F. aplendidul bilanţ at unul decentu 
de loviri, de Inuulie, de Insângerări, de 
răstianiri, 

E mărturia unej generații care a 
pornit la drum cu un pumn de oa- 
î Motozia, Feteyil, Căzăneşti și Orziceni. | meni, oisând timp de zece ani, o fară 
În drum spre Principesa Maria, Yau o- | de soare și de rugăciune. E ajunul Mân- 
Pit în comuna Malu, pantru ofieterea | lulrile 
Wu parastan Intru amintirea și cinati-| SI «ant hotăriţi. Jăranti, Dorul de 
nea eroilor Maja-Marin pi A generalului | muncă, de ordine şi de jertfă, e sădi în 
Cantacuzino privirile lor. 

În tom, Principena Maria, pe platuri] l-am Dăsut rugându-se. 

lalumițena, ma romtit ruga cea mare a] . Profemri unloersitari, ingineri, aw- 
suibulul. Deyi suntem în plin sezon de | denți, profesori secundari, Inoățăteri Fi 
campanii electorale, leglonarii nu au | tărani, — toți se rugau 

Heltai În ebieeturile. politelaniate.| — Penira un mal bine românesc. Pentru 
Nam bătut, deci, o intrunire de contur | o !ară ridicată din ruine, Pentru un 
plectaral, aţa cum se obinueyte ln not, Neam îndelung batjocorit, 
Stlința ea dexchia în rugăelune, a] Pete intinderea câmpului, în satul 
continua In cdntec. și — refuzând die | acela lalomițean pe drumul de orajă ai 
durmtrile — în mărvurislri de credință | cântecului, se auziau cuvintele Vestito. 


“ln fapt imbucurătar ve deaprinde din | lu! y 
Menle popasuri legionare : tranaforma- | «Patria, Patria, Patria /» cestui perimat stil de viaţă. 


île mlelooică 4 poporului VALERIU CARDU |Caci în domeniul social el se 
Dacă ne inoarcem amintirile din a PE i AIE TIE a E i DRE DE TELE 


ear“ Seminarul apărării. Aeriene 
[a a Aaa eur li pi 


Mun cdjiua ani a satului românese, a 
Plagarulut, ne dom da bine sarma că 
Prof. GEORGE ȚINTA 
puea Îi pilota de un sbarător tânăr, 


de eri până axj am pareure un drum 
comandantului rămăsindu-i să se o- 


rar, 
Ari, in satele lalamițene pi prin toate 

cupe de lozele luptei, iar mu de pila- 

1ajul aaruavei sala, 


maiale dealitel, demagogia politieanială 
Ta apezală la loe de elnate, Rachiul și 
î mitiuna rocruțau partizani pentru re- | servaţiunea banală că vom latra în 
partidului. ubolu cu ntiația pe care Azi stiut 
lucrurile să achimbat din ră-|să ne-o pregătim din timp de pace 
Suntem în fala unei uringe| atunci problema stagiilor tn bviajio| Acaenta da răzbalu. Dar în linip dle 
a fală, Satele pormene din | capătă aspect speellic şi deosebit de | pacat 
ac pechile perițu — ale min. | imperativ Spuneam. întrun artico) anterior, 
elictarale = și pin să se twagt,| |n vămbolu, un comandant este de- [ea aviația railitară Își presară aeuisi- 
jetea sa mijsică ew jerile de sânge. 
Nu mai departe decât fu manevrele 
din acesţ ax, jocul militar a prefăcut 
îu conuje trupurile n dei oșteni avha- 
tori. Acolag lucra șa peicecut, În nat 


tor mă se ferească de rimeuri personale 
spre a putea 0s- 
rav. și în tnaneyrule precedeate. lar 
prila dela mamevrele recente a lost 
precedată de un marmau da carne în- 
vâmgerati, amrslecată cu sfărâsmături 
de vita pe ucroiltumul dela Mamaia, 
unde au perie dintro dată pasa sbu- 
rători de masă. Această prăbușire a- 


Pentru orice om înzestrat cu 
darul observaţiei juste si a- 
dânci, este evident că antago- 
nismul  VAIDA-MANIU, pasio- 
mează atât de mult ţara, nu a- 
tât ca o răluială intre doui oa- 
meni politici cari au dus ată- 
tea memorabile lupte “ impre- 
ună, ci mai mult ca o variantă 
simbolică, a marilor tendințe 
spirituale ce-şi dispută astăzi 
pe planuri atât de vaste scena 
istoriei  contimporane. Aceste 
forțe sunt deoparte cosmopol 
smul capitalist cu toate eulo- 
rile “complimentare ale imagi- 
nei sale vitale imbătrânite și 
rozate: scepticism, total, Mp 
să de credință, de speranţă, de 
dragoste curată de viaţă, com- 
pensate de tendința de a inlo- 
cui golul lăuntric prin atito- 
dimi teatrale din ce în ce mai 
neserioase. 
Aceasta in ceca ce. priveşte 
fundamentele spirituale ale a- 













Ain uiui — Duminvea treculă — 3 
Moud sărbătoare legionară, Am asistat 
l'a odinţă de cul festiva, sub cerul 
ÎS lber, In eamuna Principeea Maria din 

lalomija, meniseră camarazi din plasele 


































































Dacă ul se togădae să repetim 0b- 
























oxugerat de mari, 
in relativă alpuranță toate dit 
puziţiuntie menlte să-i aducă vieia- 
na, Încă Sar pulea spue, la mevot; 
ea şelii de uailăţi mari - verunautice 
nu ar (i absolut indispensabil să fie 
tineri fiindcă ei am vor sbara tutdeu- 
uns to fzautea ubitățilur lot, ei În 
|voz comanda “prin. talecommanicații 
dela pământ; san chiar atunci când 
> pleca Ja bățâlie, avionul loc vă 


] mpre vănălările Cerului 
ul ta ridicat atât de sua, încar sai 


p[i zecutioro și-l aalară toate ză- 
A 





IL 4Ă se roaga şi să cânta 
sa veni plu- 
aa dea, să 


i primejdioase pentru î 
: Lira tradare Cea S-ar 


POATE FACE CU FOLOS — pentru Fiti: 


esto, TE urii dir, 
înseam nă însă o dovadă de conş 
patriotism demnă de bărbaţii de Stat. 
La primejdie se strâng laolaltă până și anima lele inferioare; în vremu- 






































































Din frumoasa cuvân tare — atât dOrepească — 
nui nostru la Alba-lulia, nu s'a rel 


că cei credi, atriei 
mănunchiu «în zilele grele, DAR ingioți MAI ALE 





indeajuns 





bu, 
s 


dare, cu totul 
d iatiiai intari, 


DIN VREMI 








e 





tă strădami nu-şi su pi 





'ui este IN ACESTE ZILE ŞI IN ACEST CEAS, o lee 


ne, ca atâtea altele, noinţe! 


Primatul instinctului moral 


traduce prin anarhie, în dome- 
miul naţional prin abdicări ru 
şinoase, iar în domeniul inter- 
naţional iai mânilestarea ce- 
lei mai dezolauie neputinţe. 

Pe de altă parle avem naţio- 
nalismul totahiae şi aatoritar, 
forță tânără în plină şi galo- 
pantă expansiune vitală și glo- 
tificare a tot ce are tinereja e 
ternă a vieți mai permanent și 
mai fascinator: o maxirnă capa- 
citate de credință, de entuzi- 
asm și di e de sacrificiu; 
sinceritate onceplie: serio- 





zitute în alcătuirea temelor 
de luptă, conduita diciată de 
un acut 'simț el esponsabilită- 


ți morale, energie. implacabilă 
in realizările de orice fel, 
Expanenţii cei mai reprezen: 
tntivi ai primei forme de viaţi 
tocmai pentru că sunt cu totul 
epuizați sufleteste, nu mai pot 
ireprinde nimie cu temeiu. 
Desi au la spaie toate bogăţiile 
fabuloase ale mamii, iar în 








pe care a ţinut-o Suvera- 


si surprinzătoare, mare în- 
li iai altare, ta di în 


face un simplu gest, tardiv şi fâră 
în vromuri relativ : 
i ATURCI Can re 


ea Țării, asa ca ea să reziste la ma- 
est msenetueij tatea vr 





Politica externă 


Agitaţia lumii musuimane 


Uma din fegomenele a cca mal 
„at mare Darapeciiv tatorică a vrem 
posre exte târă indelală poemal de rederegtare, de afirmare a luni 
„Lit? suztluană era in regres da multă vrema. la Ava sat putea 
Bune £A reariaul n vatepat de săte o ile de asi, dela Cars. Martei 
e 9 tera e Pole. i şa necensat vastă ea Viata deraiiă 
nani și a Isabelei aspra Maariter în Spania, 1 aa 
cadența a inceput vdntă ca dece gerbera el 
riu secolul si opiapreineriea. Dar. rabat în 
Arotală n font inreginizată mita meaeii incat aie Tidemtă, eta 
riul Vareete a săuâtat atei lovitarie d grţie carei vor dara 
, are din vrimii nai și secolulul oattu. Ezigtal, Lia, Te 
unul, Algeria, Mareeul devenind rând pe Tina eelonil ear aa 
supune piarllor pater europene SA 
Dar, jucă dinuinţe de răzbei, au inceput să apără și in Vamea musa 
mă mișcările paționaliste, slaren de conștiința unională sa ebgatait 
in elita acestei lumi 
Miscarea. juat-tareă In Constaniinepol; miișearea pan-arabă la Mese: 
otamn, în Palestine, in Xenzen, n Heâjaa: părtidul naţianalit vă ta 
cit; Irâmântările țărilor reniene, toate acestea indieau a redegtegiare, 
Ea a prodas din viin în Turela al devina din ce în ce mal evidentă în 
cetelatie țări mrusulma 










































ture a lust un prinanțat taracter Inte, ri 
Memalit a rtamt ala punct d vdere siana me 
stimanot; dar relelalie miseări naționalele n Ampletit mistea natională 
i „Dat int să tazaee mmalmtnă cetei» until na axat n 

a. de aivi foarte puternleă, frământările dintre 
țară se tranamit latregii unităţi 

Evenimentele din Palestina au reperturslun) în taț Islamal. Deta 

money ln Bea dela Daimaba la Meta la Colea Ie Teheran i Ata 
Aubara represlunea brutală engleză einer rd 
A «os mită eutimentele naţionale si 
o enbemipeeiterneden [e hear 
anti-brilaniea. 

Pretutindeni, în Irak, în Yemav, Tranjorănnia. in Arabia snudită, 
iu Exipt, în Perala, in Afsanistan politica britanică reaimia eteetele du. 
mâniei tsjnwnice, Dar mai grav. Revistele de politică externă din Apus 
ns adue vestea că efervescenta musulmană în Indii in o imtorsătară pe 
ricaloasă pentru AvElla. Se pare ră înțelegerea, vestitul part între ma 
mulmant vi hindoni, marea operă a vieţii lui Gandhi, pe care abilitatea 
judaie& a lordulai Reading — alinn Isane Hutus — labutise io; stărima, 
a pa cale să serul 

Dorim memanza Și 
ua front coluanl 
Dar agitația lumi musulmane nu se mârgineste ln imperiul britante. 
Ea e puternică în Tania, in Algeria, în Maroc, in Siria. Presa trauează 
armăresta cu ingrijorare crescândă procesul de difuzare a ntării de con 
ştlimtă națională in masele impertului e! atrlean și sirian 
In Caucazia, în Turkeatan alarele bolșevice denunță aliate «atârpirea 
cuiburilur de fauatiei, de uneltitori paţionalisti» 

Fireste că Inlja folosește aceste imprejarări grielulea el spre a lovi 
in Franţa i mai ales în Anglia lar — deocamdată — lumea musulmană 
aeteptă cu entuziasm sprijinul italian. Aata nu inseamnă insă că intro 
si Libia ma va fi cuprinsă si ea de mistiea nnțional-religloasă. 
E vorba aci de un fenomen istorie de mari proporții, de mari perspeo- 
tive, care va avea inealeulabile consecințe pentru viața intregii lami și 
a1 ales pentru viața puterilor europene, în primul rând Anztia. 

Tată dece evenimentele din Palestina nu pat fi minimizate, nu pot (i 
reduse la o simplă efervescenţă trecătoare, ci trehuese înțelese în com 
în complexul resinauțelor lumil musulmane. 


MIHAIL POLIHRONIADE 


De Sfântui Dumitru 


mediu ai 


































minunat cuvânt plin 





e să se strâu 


a Put ELE MAP 


MAI v- 











în zilele grele 


ij 
CAND ACEASTA si 





îm mem dn imtranjat memimri vemeiâlenae em 
nță, de prevedere, și de 


rapun puterile decât a 





să, 
MIHAIL MANOILESCU 

















de NICOLAE BOGDAN 


Dimpotrivă  exponeaţii na: 
ționalismului, deși săraci, deși 


plezul p 





porniţi pe jos, deţi izolaţi în 
chip dramatic la început, au 
izbutit în tot ce-au întreprins 


Im vreme ce salariul 








şi-au parvenit să aibă inițiativa | Cei doi sfinti patroni ai muld+ 
treburilor de pe intreaga pla- | rilor de bună voe wau farțate| unul inteleotual român este în fu 
petă. ne-au obipnuit euoTiteratură poae- | rul a patru mit de lei, chiria ri 
i e - ase modeste pentru o familie de 

D. MANIU este legat de pri- | tăreasoă specială, care se reptă| e 
raoone sate între troizeci și 
ma formă de viaţă prin toate [stereotip din în_pase Ink | două pertcon a A piine 


palrazeo 
mare Jamilia mijlocie a unui inte- 
lectual trebue sd mănânce, să 1 
imbrace, să cumpere gazele — da 
mu mai vorbim — 


«Chestia chiriilor» a trecut de mul 
1ă vreme în patrimoniul bomolulul, 
câteodată rewtind să devină “Inte 
resanță> mumai cu ajutorul pipe: 


peedestinările organice ale per- 
sonalităţii salo de diplomat 
sceptic şi pierzând în caleale și 








combinații infinite, ceea ce na ME pape | vada, DA, 
pila Relu (ruluă pe care 4-l imprumuta re se mai ein 
ponei 2 n iure poe %” | tale lumețe mai mult se mai |rret siteecăepaital net ra 
a = | putin sărate. ete. fite > aa 
unt cur tot aţă de adex [Pt ta aa m ae mega aa oieă tc pen nr ei 
at este, că d. AL. VAIDA VOE- București simt proble- | ni optepreaece mii de 


priatari din 
ma chiriilor direct și mai 
decât supârâtar 
Adevărul, tristul adevăr, 
piata locuinței se scumprțte În a 
Puroy măsură în care se seumpâțle 
viața în locate ramurile ei lar po 
sibihitățile de câștig, cele cinstite 
1ca = salarii și procente la 
scap întro 


Vă închipuiți cât de grea este sk 
tuația celorlalte categorii de sala- 
viați, a munaitorilor de exemplu 
a căror media de salarizare sate 
mult mol sedzulă. 

Toată problema aceaala — a ch 
viilor — ae sbate intrun complex 
paradomal de situații tmyoribile: 

În Bucuresti so cladit dela râa 
clădit în tot 


VOD era de asemeni predestinat sară 
de către patura sa entuziastă, im- 
pulsivă și luptătoare, să se an- 
Freneze în constelația naţionalis- 
tă de forţe, 
Cine a fost sortit să birue, În a- 
ceasiă variantă românească a 
marei cumpetițiuni ce-și dispută 


este că 











bimeinţe 








mâini toate nscunsele resortari 





vussa înscrise Inaliţea ei nenumă- 


tate alte prăvilizi dB văzduh oenu- 
mărate alte morii d eamarani sba- 
âtari.— 

Este dec caza! direpelim cavin 
tule rotorului din Ramat articol 








si dili luv Dimi'refa elnainte, to 
tuși, paste cadavre e Dar de data a 
craala aplicate orioifEl He că e vreme 
de pute, fie că e ă&ma de războlu, 
Căci vhehoiul nu 1» căMecăl să spor 
<A cantitatio numar jeritelor de stu 
vători din timp de ARE, 

Tnfiăcătarea, ati dămezesară în lup. 
ta prutru dubănd'r-4 bateriei, ese ue 
cexară în soinjie i fletate si 

Sufletele sburătorilă debume favio- 
rate 1 ficeare din; Afafă, trebnese că- 











întrezul glob? O mărturisește în 
Ti-a) 


noise bou incoace câl mw sa 








aceat răstimp la Viena, Budapesla 
Praga şi Varsovia la un loc, cât nu 
Lari romdnaşti. 


are în pag. 





(Cont 


















































Uite denlangul Intr sfl ge cariere. 
Va stat în seaic:lIBBU)oi lasorii es- 












te o vatintacţie plis 1 Bai pgeaiei na sbar 
pri valurile duyo-48 de ceaţă cate « 
smeuluțare hâdă. « Băiumitoare ae 
tepiare a clipei de vei utrobi «i 
un obstacol pitit ! inerecul LL 


rzinea aerodrom ulii dela care în 


entepli scăparea, . 
"Un abor peate ptsiatile verzi sau per 































ara ma ea va cladit în rest 
în arate ave de mare ete 9 lntă DER, vempiat comandanti |" Bucureti su troalormnat fe 
e n ră ue stern clan for. te nec dă Crt, Te coat [ear tontier permanent, din care 
venii aste. bnptă, filanică, vre + surind atâturea de ei| văsar zilnie agârie. nori, cu ln 
sale din. harele agooie, In care te păzi altar de cl miza la AAC ret, aia 
îmi o mm de malaria, rue ran A va | emezpie și otmleră, Miile de 
suite, apiineind da aripi » a | vieţii Namai comanduntal | ase bloc ou pi m ai multe i a 
Na ordunl unul aviator să cae: i ee 2 a. A tn de care dim motive Jetu- 
lata eee rii cate da tare să tarunte el Inenși| apartomenle care : 
e pa e m bal: [care est Cat don el altora să tu-|'rite se mențin la prafuri. ador 
pie tar A . infand (rau dub 
i eaitie, mai al |. iod: 
mu sacril fn (ni mii pe alți ln o p id ad Rep 
irma sa se. i decăl prapria sa primejdie 1. Soarie nori nunt bn 27 eta 
utilă a oseta pă E m am 4 cari exclud din pre 
4 i Fitelipu tn piep amanuntul trebue, să fie aa om. | tea strainilor in pre, 
a n 1 tregal sof june in peliolog desăvânit | cupărila lor loturea. [Montrop 
133 Ti cătigat pe deaintreşi un sburălor 4 g desăcânii 
j coaie burăter desănărte (find. | comerțului. 
ML Camanduulii de onităti serena parat un sbarăle ind. BE 
eu sperat sea 1 în casinle: apartamentele ne inchiriază nu 
pr, soț ale trupului o- | de către străimii cari, în/ipki în 
v/lete e ar ln Mele te comerțului și industciei del 
Mele, uâregtire morală 14 at | cote se a iecerea anilor. seu 4 
Ed oabandanit de inte [as al maapel pe timp emă esa var [epi, pot plăti orice o a ieetuat 
: Audagea am ma ordine, va li ua] lar românul zărao, (n 
tute pe, strurătorii eat i, eră aie | out muncitor, rămâne intta parețil 
două et avtatorilor simplu vestigiu al Are : . mahala, scumpa 
A | ar a ubui grup și va îrebui [pi ete, fiindcă, oricdt di te, 
mal eu pare sk să de vile sau ch u indo i A0 
| i de sub comande sa să dea di dacă pria greşuia Înle-| sum ca i 20 
d e ms intre viată sl moarte | egere a satui specie 3 ar vazdu- | hortele ala x inpae-sdl 
4 svanite să execute, în Dreme |———— —— i irgi 
ar cala TGontinuare în pag, l-a) 


ide pace, un simplu exerchjiut 








s0âtre o io poola 
e ora rana e e Dura pare [ir "Mal 7 ME, E Aa 
Di 0. Marti, vațuritaare Ta camu dle eul 
vrei et, Mora; Iar să Meu | ară pr milivă, pealaran, în vnutemtia 
montați Mit. Momhua pantele, | mimervltari, la vesuenela de enpae 
vriitueă e mantleteti Imapieatnare: | trata ste 
Piotorui Leon Mr 
Dorul Dumitrenou | ue omnia ta Htriria Ante Mogea 
„„uPiă Kpaina. nalt Maradi | aim Cernauti un emolient aan 
(e bare or ealalmrm! Junai Teeloreur| portrei ul venarutilui erou Comtur. 
Car Petreu, Pattoenatutun, Mircea E | mute tipat, 
Mute, Tinda fur, Ceuta Arne] apese orogtinăe 
Viepil. Fig LU spre Daci piestră a bturor, 
treia e va | IPMARIA oriătinae a aim, Merolu 
my "| Ptomeneu m tnfrant vrvltile eo 
mdita prietenul peniro 4 În 090 | reptile MăpăneIt, dure balena miti 
“n ehabura n ina. de sextieti Matt | petarenmnnte vaza ȘI rută mt 
ov utunteți in tranlg aa Valeriu Cara, | 9990 Qi râu a rlarii 
abriat Daiheerv, un. Bilonu, pee| poe pie ee ta Om ete 
L.-] Puia țilia, 34 mie, „| mimări afomația nremtinăe cate 
patat sn ni | ootimta mupearit. Temtomare. Da a 
abtin tije ingrijit de d, rol: Ov: | mea în a me eri metri Vhieotiu, 
Dogan, pere Iu) Anahi "ne | făra araaoritei de vre vi Tate şi 
Vreau, ara beti de avute, = sotia Jo 
0 pretață grea de material măi pe | er Negura tn sPoona 
m dumnin fgura altaice e a] aroma 
toni Apel Dematreaau, alle nlerin | pereinuii pe opel repre ini Jos 
mutilare noştri vista, Mare pete din vatuenul sMonttea opt 
Male apti are apiți mesi | mute, ste Droguri 
volum. 4 vom muvanl spira m 4 | sam atins eu mripele le tonă 
pe Mutu mam dA um Plachră Imbtarii 
Const tarzii i jah i get pia 
va pubiiaa În umed voluptul, sl şi 
a sunetul et multetul aa “aia, 
vâliouan „ rbebriulule — U01Ă19099,[ pam treimi e nui mă pot Intourte 
wmilntiri, mohliata în fani rabie A țaâoă 
ui, cart mată Itumelu, camtelțin 
nipe Nadavina în anl derita în leat fue ceia 
ul naţbonal, Aalto mmbitir a 5 
ant d its aomeral, doaumeritnr, Le ne pa Li uzebger lei 


lataria, naţional, au ratoriuta ample oi 
Vietor Morariu 


în Viața naţionali i oulturată n 
ici tipi nato a Ulpieit de curul luarea «Pro. 
mona. muvalel în Mieratura er 


Inainte da vomita rudtortutul, 
umooibireu dintre prana mare din 
Capitală și seu dim irovinele ame 
mata mat alee în. lipsă bnformaţiu: 
vitor și imaehualitateni pretal de pro 
vinale, dat insă, Peoare. atar din 
pemvimdle, iama mu ata aulut să 
ratat mâl dela, ducă fine vă 
pară e stirea puiutul, = mota 
da pa vrma serelotlul raita 
anumit mă Ha dot sipti da aetual și 
tine (format cca și n lar din Uau 
mitată, 

Au dar, duovebiria Mitrea prea 
mare din Vapitala și enu di pri 
viole, a demăbrut, ama dr Probut să 
„leat 4 beta mo privnut infor 
mațiuntta ai părțile din pară si din 
toată temei. 

Paphut abeau Pin un arlevre 
panta vrea româneavoă lin pro 
vinota mia cata alta, vi re ten 1 
ruj ara șăvă do atatea, 04 vnul 
dou briateă infiorătoaret 

Pantrucă prena românavacă va 
probinole, ou foarte îmiei excepții 
intra mart tom Wiumâru poanta 
«ibartatous a Proton Moţa dota 
Ordulie și do din presa din Ori: 
polare Am aa POL um mu extată 
Mioătari rasă. Mitlurite volor_ mal 
meinaemite_ Ari 4 infarmațitunt 
minoboiinn, brămattta de cagonțitla 
ourelegii mint Pipărita mu ltore de 
luăărl dă vre, 0 emrmltate. cata 
domveilonta Maprtoepertu dir octoritar 
de siuire, Dirootorii de atare nt fură 
o parte din napitulul pa vars! în 
went ailuta sau săptămânal în 
oantela lor. Dar tat ură mi din 


ot 





ie 


în 


“e 





m 
ni 






























“ 
m 
4 
i 




























——— 
re Van laic vudu de er 
4 si Intori ale, redat dale o n 
„Baroui r omân mteabHtA ViabA INarâră. 
creştin 





Mu Mihu) ste ab pun d votat] Mea Moreni, fn mare GIstmaul Into 
ANN LU tit de maretie: iară ia LU] aa deabmte pn. 
sem Maat Mu, m moleațlar Impotiunțe, problema antațată 
poze Sr iii Mii li uta 
up mhutemn eromuloieă și dou Siugansehi 
mentară, toata datele referitoare In] Lawhiiea uu este sthpi a pură: 
înpta aul de nvoraţii Momâni la | toate desiuuluj romane, ea ese to 
Caplinla Marit, pentru ramhiinarea | ist neamul are sa Mubracă tn mate 
vtentivă A Marovilul de Titu, pentru o Inpiă pe viaţă și pe ruonrle: 
Cartea o Imoreunilă mal aten pri Pa meta vhenaga ddinuirii amraânegii, an 
monea el ne arată cum vi ponte ae este ultimul și unicul cei imam de ari 
jure In românilentea vflenea n for. | spre min en mesdemehide neamului 
mele tupurtonre de vină mmţlomali | imilit și teztelit calea axvonrej, a mhoniei 
rin oeținnen organizatonre și proc și a mhmtuinii, Binpuri Leplunea a ro 
iinetină a brealetor, 4) eveomandăm | emnnecui și sa Impovhrni eu sapun 
de metan om tanti măldurn, fe eh] ereu de n face dintru nento robiț un 
veste da vânarea la ton librăriile| ram othphoiora, 
urontime pi exemplarul costă 00 ei, M. Str. 


Deschiderea cursurilor „lastitutu lui 
de cultură româno-german” 


lovi şi mtudenți organizat în ară, 
pelileibul de studenţi deln Pldul- 
ben, ate, Tontu ncenten =— apune 
d-na =— tind In cunoaplerea rul 
ptocă n celor dou ntre, Ho 
mil i Caruamni, penntru mtmbili 
rea utar legătură culturale traita, 

a alipit dem virează mult mice 
ca partichpravițlior In measte vureuri, 

Curmurile pot fi mute de: e 
Jovi, mtudenţi şi Ilberi proteslonişti, 

ororile și eluerletile can 
Minuă in ore a de dorii Mitru a 


Oro Papadima a dinte trei die 


Tu! o adinirabilă edil su lut Anghel. 
câte aa doialla, ri Dj 


Ta verile nad, naiba formati 
vă nici măcar nu pomenație numele, 
tu Ov, Vapndima, 

Dasigur Țiindeă Papadima e năfloni: 
Mat pi pia da mult da rotaletul anal 
Tali Bevnatut 















Lu Anul vine ml eoshatelfoohar 
d, dt dun Mea. Acetat avril 
nriteol despre „oofimaa și dăsedlimea 
arde ani” sublindvd ajpottanţa bor. va 
vivaegaron evajinimmvulul da diealu va 
Car puț, 

dota um de Jon duete Outiuveshu po 
lin dor ce foctori primotălali Tu pe 
cmul de creația at viziii românești, „Po 
pn și dascălul ardelean a fat axa Îi 
jura vârele a gravat să aa Mucluogjut 
tunte, pulare ue. roalatuață n vata 
dul de alei, Acetat mau tvute clasa 
vuluronacă, Cea care a font altădată 
u bigragat pe ca a staphnitoriiar pautrtu 
wap perde prhullegile sim madul 
ceața su pierdut, ldu şi urat our 
prin cntu mt mtume pe ard miel. rotii 
mea viilor mu tau patut rupe da ra. 
«clan eisvantulul valah” 

Dupa ee arate că „lu Ardeni mu fost 
ini părul corl “eimohumau 401 pe 
am gt pa 0 hovițina renrte, = mdici 
emaţi de brații dora ale pam, ca, 
nea evutini: pdlaarlea pă semula. in, 
prdeal cate insă datoria” 

Cicden șă vor aus şi peoalii i dus 
ch) de diovotuee și vut Inele Di 
parcă si poula Mooăiră ete, Lrebire 
m Mle Imtorța nonatra, 











Vinul 18 Ostonbrie art, ralu 
19, u nvut loc În str, Lateran Nr, 
13, dusehilerea curwurilur du limbi 
Şi ocne fjermană le „miti: 
rutul dle cultură românosaer man” 

(n numele felul pregudinte 5, C, 
Mandreven, n vorbit d. prol di. B. 
Capesțua, directorul Şeoalat Tvr 
pineliice, 

dea m Brilat mopul și nel 
vintua Institutul, lin Me 
leoatii cele fot verii de curuuri, or 
i rs eri 1-8 pentru Incepi 
1, meri Von pentru avansați, în 














Despre presă şi 
presei de 


malrbmamnil aulel 


mare lar, 


alin um4 dati 


devieri sa n 
mritară din pi 


de rumâni Dr, 













dec. [20 mot tn 
Mon lar, vin 
12 un adevăr de 


intrun alur 
că ș bauat cu 


ilor 
inutil semn 
tar, Pulubtoa. ti 


vrând. novrând 


door, tou ta 


are dijeritelur. adăpe, 


„Agentul du 
deln purtau vi ala un contr 
bunbii urma Mod pa 








snt 


a pa nare 
e! tom | ea n 


i, În 
adulte, 
a da ah 
veți unul | i 
ul it Toon mi 


aţi tul a 


DI 7 
plavarii, " 


ein 


vera moni | de 


ma minoritarii 
vi, tra multa 
ză pron mt 
unt uită și 
români, dea inimii. banete 
n spunea aa 
wmbivritară din 
a. BI lată 
le, uim e 
it, nimeni, ma 
stia ma facă 
minoritar 


Dr. Dimitrie 
prorbinolita A 


n 
în 
m 


au 


em, mu rari tu 


aul mp. ata, 


e alim a 


ratiinette și 
vontule, 


a intdmlă. vi 
ramine, Mi 
rătajte acalu 
mtămptut în ji 


dog mamaia, maghiar, tu 


lara ca a ne in nănul familtei ro |n 


mâneali, 











avut nlthdata 







ine Cuzne Oogpi 











vârto ln purple în contul Iponi 
telor tu datora a varsat 1 realitate 
eat 000 aul; Miss udat restul e 
IA 
Mal aparte alle Aburi de Inere+ 
era, dela cumdtlăe a control a averilor 
țaniț, averila Păhuidabile ale boerilar 
ata avdpetitar, dăngă dăeeln oarba 
vieților mapiri ÎVBIm cari răvtalese bu 
hal pământullal pentru n curtat 
penru um Je d busnlo care nel ae 
cola ma morgă V8 mormântul coptilor 
tar), Areitarett la |icatorutul unei. po 
po du Mda Mp apa o ularijicare a 
lhucăţdeă. mulititeoproceul pantudul pre 
joc de Soroca BI a post condamnat 
ta vrei anl mehlăvare pantra delapre 
vu uni pill 

„Golanii (atit: cohunet) Trtan 
Conațanțlaeneui lut ptetect ol juc 
valul neateu, n Măgăat «elo aninhatengin 
Tioantăură dtofă în anunta 4U82, 
wma. de 40,000 Î8 spre ao dintii 
silatenitar dim. Judeţ 
Suma desigur Mo mars la vinlstruli 
et dice a bunihăpul domiulul Clonele 
Ano. simulari le 





































actuala, Padecaţiă, 

mocaţi. fara păăra cara paținl Sân 
pura, Țara catteanău de cota de buri 
d potiticteat, da nemerndele 


ingenunehe lângă morminte, Vngă du 











satin Tion, 0 sere vpecinlă, ralu B=7, În Foculiiteu de Litera 
jru Muneţiotinrii Bono iei şi Piozalle » Seminnrul de limba 


Homântei, ewmiferințe, aehlatbul de] purtat, 


„ln amibață bine, ce 30 desiponri 
vol chvemăt preoție și dasentinau 


Acum să ma uvupăm 
dou i Dennblonulizarea. 


ea i E DEEA E e 0 DEEE ret tra 
| Tâămâduirca Dobrogei Sp poat Intăptai prin talmiijare ma 





dle rețeta "| 





tolibugire: 
Avimtare, va lenumen hsiolopie 
seuuuă alurbiven părților lolumuivare, 
de organele chumate să ludeplinonavă 
uustiite foneţlună în ungantatn ŞI pro 
sean de natia Joc, după ve ma: 
verlite mule o branformare pita mele 
pare, amualecare, mstulre, ele 
Marta: grija a medieulul, nai alee 
mânil are u face cu un orgnulom bol, 
câte ca să nu jatrodcă spre exim)laru 
de câf aut immterti qi n muult 
salii, 

AMiduiun, perastă regulă trebue pre 
macheă și În hatavea sranlamelor pi 
Viva Me atat. Cuaul politie. Mebun ah 


pir cc iata oaie 4 40 artei a. 
pătatea pi a Amoumunt vindeau. Calhea 
ta fosă încă bortedotă de amplu It 

la oala curs mu a 
















4 arată, 
„Cite alți at dea mult pi Palat 
ua Monta, vele atiulinan aVoriălt |. mamona de țăran pat între atmern 
si mlitală de infelotunlii «ăi, a adina 
dn puntul de uatănt meereail, blat pi 
rimă, Chu muntii dm, da pre 
mul spatutot e pron blue, va sun 
wati că, amant Iabnn m eale atoplis Met. 
din svinveritve, pă 91 m ate sumdenii la 
at nul secat măi mila bu riul 
mă Tinute contelui pa a A fasa 
dreptate, 
oa, eat at tmimea pa fi, dară roaiman: 
sabițut entre, pătate pianul bula 
„eați cheta Anteteemulitast ea hui, pe cara e 
vali at bn aveiebatibe de măniliere ma 
Wilnă cu meu b apeite im aerhedel, 4 
alia is sputa pă poat eta, pas lent 





sui 17 ai de atu, astm d. Ninolan 
- mțaigir de lare mt linte 


şi lotul vtomeatelia mimuritase je care 
pompe să ln annie, aperiuă, lupă 
ve ncaațe vlotamnte mu muluuit vanatur 
shi poiemapăitaaue auditul 

Va ucobiul das, veni) de atat 
mo + 

4 Cn Jusammut n meitulle us minoră, 
pr sipd Cand Ti un valica ave 


bi 
a ete ta ate 






să ue 


Arne, 
mimi 


: wind Mani as 
Să ata de vila 146 de late iu 



































timul ee Paturi 7 du tert Huereulut 
Țara cară 





aluleta 


de numele lu, di portul Tu, de oh 
valul lui, de napitățiie Iul, adie de In 
tesnan Mut eotpiliuți naționali, Imag 
pe en a națiuali îălnila are 

Hale vralizalil meat procea 


ine, tea, durea Mitican, evreu, ales, i 
facă va bun votat? BI voal alea, din 


smile huge, 0 lisă bulgtreste 
peste Munte motață sn 4 admiuiațta 
Mulebregte 

Alien, când poll pa Inel dintru mi 
osia, bin roni 
Numat ten Sur car i sti laolei 






mi cret și aul roimânente, pol 
canta x va rimă tn viel tomân, C 
toate să și dn MGE car, În a 
We. m pune vhestinăr = + pacea aângnlu 





ră ca să prodasăă vurtiurbri la rea 
lun „de atat minat dn asul, cam 


sia: | milar româneeti Amtăratn din vrtat 
Ba fum ea anemplia Iulia tinde, 


te, îi taia etala 
portanță taporotape mebămută ta ml 


vinete puna PA sin lut prețiaa arte 
ărut wiuvern, Pireate vă, prniru a 


re cau cita de indeplinit întrun 
aceata se cara da eu nă [io domol 
ari pledează puntru o bună” prova 
ude provimele, torisă muimai de a 


viata naţiunii rombna, 


voslirată. posta tota țara, nu mai 


e ata mebit | vinalo toat să mu me almtă praga 
auimpera alarul | setotr diupărute, 


alta din vocata | eu presa tn timpul rdabolului «de In 












Ata este d Jăță u nomâniel lo da 


şi ascaltaţi apăl ruphelunea țârti care 


ale com 
Mina 7 Iata pomi ca, dintru bu 


run bibe căt ăyieate bulpăreate, se 


de te copi, mall dia fnpe, de al a 


teorv 


Mat aaa putea Blunt m animailare, 


oirtana 


naha parea mplataracă în primim: 


Wamietentei unei promo rumă- 
ti eul. 


Petece premi "ta Mea. udevărata ari 
e X 7) 
Pacerea sur hrana nt eu intimentă mare ta 300 Îi 





ae dn 
nunta 
dotari 
mute 4 
variau 
cata, tai 


Pruna da provinelo presintă o im 









ernul vurel vrle, presa a pro: 





întradevăr vin nllat prețios, pro 
ide provimele, trabula să Jin da 
acum provătitii, pentru hear 











1,1 
a dă mavote ohiteaaoă, NI pontru | 4 00 


a 90 aomaohlata. dată matale | 









matei 
prea 
[A 
1 Vu 
mu 

in 
ter, 


ereptini și cara sn 
itate un cutu onpital mețiy tn 


Prana de provineta find matjel 









d na uândim numai cca Bâți 





rodira, 







Mihnil Cosma 


so Alaandenta 


ur, 





3 wm de pu căteva Imeruri grave 
tape Vario. Teetmae să men 
pm Ta nam una n să i 
varii Metoda 6 FOS hint. 

Ne gândim bi eoimvortele el vhnito: 

miee, dn telul de pro 
virmă 14 „pedmuinisteațiv” adică ln amor 
dul do tare inţelega să râspăudeaseă 
(după en Mato davaria) pri st 
metelur”, Na pare însă că preovuparea 
conducătorilor n'a lost mbelati elen: 
tată către rest pune, Dovadă prețu 
lin esgerute, 
9, Dina Musilugau arată tn vaetut 
7 din „Mănduhala” em mină la 
mul ami 20-25 el = sun bo ln WI 
Varmvilei 0 be”, dn Mp ce ln Parle 
masă tu prevț Ie eostă A în, Jar un 
Viet 1a eoneertele orehestrel „Colon 
me eu mbvouţii de 9 vrl mal miei 
decăt Vilarmonlea moara, costă 3 de, 
După cin videţi ou sili pentruca 
Mean mata mat II accesibilă și elor 
varl wr rupe vu plăcere din cel 29-25 
el ai mesei pemteuea să asenlle una 
scart al urchenjeel Wiaruvonbea, 






«h 
va 














ŞI o jubrebare pentru pb 
ea cate cui ntâten permise 
pazitărașii (inuiiţi at alavetor de stone 
ua) mari se jnu altă cnitimte decât acela 
dea îl oveelr) ln timp e eroubemriilul 
muzleat ui varului mostra ia la 

eluat ua portile pentru taglinu 
în cura? 

Intrehurea o Taceii petruca să ni 
se răspundă 


Gabelol Bălânoszu 











[ 





Vu sat curat de minoritari, tmcerouit 
d ajut ad, au poate Ti ovhultat hui 








ut | ocată, st cu mint mate onvant, o regi 
ma dă minoritari În masă compactă 
Cind mo udaută şi aultivarca În llniba 





Joe upon, ut met vin chip ut me 


a aliau aalmilarea, Incepând ela 








ponte 
"| mnorităeul eoumtițult Au mamă core 

pact, pănă la bul tâmas julia slagurăi 
1 familie, 


“| sub mie un uhip, aavunenea, i e 
posta. asimila vminaritarul de alta re 
Vale. 

15 ceara priveşte doza de utintlat, 
In speța nas a Dobrogea. oul ea 
aul Mo discutat, cae ri căt de puțină 
me i, dot ua mulucă, având In vedere 
pregătirea minoriueilire și tmibelimmul 









ui 






) 
u 







mundi) ul 

Mijlonnale de aaitaitare, pentru ear 
viln avale să ge poate înfăptui astm: 
Vata aunt i n) cnnvertiren la religia ina 


ui 


1] 





so ooivurita sd Mi iasa uajuritau 


hot, rm iu 
toregte aci și fală 
nege, vredința,, A 


jul și eu tente momit. 
Vent delle, ut mut copii hub 
O colonle săi dă mină, chiar e el 
wet anulu, fu 
inaite, a 
duct după dame 
mal dacă a but 








cn luatul lat h 


4 merațil și ui 
| clsăvoria mlati 


al ah, ma vân 


ude. pui. ubileei 
ai ou vi ÎL pi | tomul, pe cote 


joehiaţil, 49 eăsătoria i «) cultivarea în 
Iun ai ideulul majorităţii 

“Toţa actăte alirnțiuul jo suaţla po 

mțotate d salne per 

le val sapuue ta vitan, 

boa Aţelea, dacă starul «Buna Vestea 

va adulte fualnte, ca busemi alis le 





sa 





ne 
Im. satuplelor 





al “uațiuni de. |asele, să vadă Mundo poblieității tu 
au st asliileoaa, | valuruascl 


mile coloana 


Cola G. Ciumotti 
Dazargle 





TI 
LI 


standards în mas un 
Weanet mainii Imanțuaeie am invere | iata 


etbamntairratuiu Are, ante «i 


sta edu dag iotuala armean Immneetă 


valea a preminte amlaţul nerinan 


In câteva cu 


de 28 alle se pa mean 
Mnepuiatitul 
| mtatuvea me mapa: snateulut Vas 


AR PN N PI 


minat tatei 


ra manov, 










4. Phriute_ Avea 
ar mpeihiaă, (04), 


Di 


Muzia cea m 


ia baialimaă îmi Mata Caitry atu 
tn plata Caritate. late 
don partanaai în Manta mtari 
ve Jan Batut să re 

marte Betoane 
moale moeatintaril 
mt imlarua sn fim 


arrman 4 vu 





mita 
tan 
maria 


met 
su 
wlL. da Malu 
mit da a 









plan, Dimul ne mprenila mai mult 
„tata, eaearm, Mine jţale, apti 
muri, 

oc muri 


ni 














ramana de ari n 
mda mine 
rntiati, dampre mana unnuimhatani 
trmmata de coupe În med she 
ae în aberaţie etnemtaaneratiea, în 
mehiae a feat Aaeratat cal rani iun 
mi anului, 

acm (ilie etosul Arne rin 
mala grevautat aratni Wata în 





sm 
[e] 
an 
Mita, 





tavan meniieateral Bimulul a 


une, 


Vineri 20 Octombrie 
sa pi li ditai a 
va prana pre 
n mediei sPrânea gurile a la petn- 


a ei V, Musiwitian în rolul prin 


După o abonţă 
povestea, 
Vali irita vama 





ala dam Miniere muoeemul 


ui ienata dala (iradii Mareatit, 





ardin tehnic nui datare 
Mogina Marta să pre 
ul pramara plonal rnţil Ka 


Motiv 


ini 
Deci, ant nnarâ, tony Walandr 
torta, i 
ra 


ră pa. Mcang 
rolurile prinalpnle, 4 
voațeală după Domtojireaky 


——— 


tes sau rm 


bitii sa 4 


A Meat mu atita 























DR 
le să hu 












rurmari 
ai ag 















A ian țn 
a. raituaa 
a Uma, tag 








taie tepe 
da cenvmimata, 


an anala, regine 


















— uemitel rapi, 















jetta patra e sapa dia jar! Maniiaares lui spa SA 
cotei merge iri | Pecs re VAI 
ma Moment transee, eu pirate del] „e data monta, tut, Ladă 
au | ulonța ivambea, 0 mare Mnate, mare [| MMAVOI seria Lu gr, LL 
rămanull re | pun tn uershclut tnrumteulti, nd avem | afareuiut pemoulei ae reaitaeasai 7 pitt teatre le 
A utia oa vă | eomaclidată tn aşa fel proua de pro] Camasa m me are surle în seat dim mars tim d, A ser 
ma n ANR 





Vinie 


Ti d Anal ep 
rit Îna an oattei 
erati a AY 
ră 

W'a raprasanlaţ «Viaţa la ja 
parea Sil e A le) 
EA to Mio 
principala. 

Pralea paatra pt, 


filma rm myea loa, mal ln a, 
să] 



















ee NI 












rat OY i pa 


Aupunts 
aoleu ini ri 
înati uematarralia 
Lan lat, peluze n 
alun, a tarta da bu 
cal dori din Mau 

în ll primea tesute ua 
o rennmită vi ini 
Viena 






























La Cinoma Cm 


re bon aul Vresatera | 








care mlde, a pa 





Bara ravolverul și punti 






vează roluri uraaipai 





mină Larme mi Vie 





TEATRE 


TEATRUL 
ALHAMBRA EXCELSIOR 


Mou 440 pi AMOI 











UOWRAA i Nota lui i 





TENIMUL NAŢION 














1N PLECAT BARA și dul 
Pâmbită și Duminecă matinen 


EXPOZIŢIA 







TERTNUL COMOFDLA + Conul Leoni 

da faţă ou reacţiunea şi O noapt 

furtunoasă 

STUDIOUL: PEATHULUI NAȚION A 
Vieorpe si Mareareih, 








aerul AEGINA MARIA 
ARI LAA MATURI 
Antânoara PREMIERA 
Fraţii Karamazov 
au Vouy Malandaa, IL Multinnicy, 
u. Blorin şi Gworga Vraca 


Mina mallacu la or 4 


NUNTA de ARGINT 


Duminoeă mmatinea je ora 4 


















Revistă în 2 acte 
Canan, domehisă silnie 10/12 
Di 


ȚEAINUL MOD 
— 


ALHAMBRA || 


pi 52 pavilioane 
i, 


langa 4 

















VEAUMUL MEI 
ALMAMBNA 
vara, seara, Ixporiţla 
Ahura. 


















CAHUL VOMEDIA 
Direatar bieă Ala 
leton 41 
Numai până Dum 
0 noapte furtunos | 
pi COL UEORIDA Faţa ca MR 
| Mheahăă și Duca 
| ultimele do 
|. Barabta și Dumineeă în er 
| _moNTUgoveapaLici | 
lol 28 detii ON DEI 


ant 24 esa a Pai 








































Teatrul VESEL 


DIRBOLOIL BLOA ALE 


Duminecă deschi 


in MAT 


FUSTELE D 


eu die: Vamiilu Hire 


when 


CAPITOL şi NOXT: Chemarea 











—— KEAN = 








n i 






XANDEEAOU TELIU: 
dorea stagiunei 


EUA MINISTER 


și întrag ansamblul teniru 


atograle 


cea | CANMEN (Duteşui 1) 


















immce cu Camillo Plita, jurnal ș| d47, jurual și completare 
cumpara CENTRAL + Panleă pe pi 
TRIANON și ELISE: Uu drăcugor le Hram, Leupa de reiir j 
tată și jurat Paramonol. DIANA + Curte 
ARO Iurie ce mare, eauapletare, colorată j 
CANLION 1 Destia- DICHIU + Regina 
BELUCT | Su cunuseut tn luna Mai. erati Lie : 
VDX i Oameni după ra IUL A F 
FEMINA , Caitesa Alexandra și Jucaal | opiu, Miu 
SAVOY pi PALASBD, 4 Viaţa ln 10] jarnal și ev 
tâmplar PACUE + Coe 
CONSO Vanterula roșii veaulă, Vine gorle 
CITY, latoria so serle noaptea, Juraa! | ȘIC (ilontropla 
și completare colorată. mu şi Di le ln 4 
DAI! Madaine Bavaty, Juzăal şi] CAMMEN SILVA, p 
completate: lautzopi + Săraca ln 
FMANKLIN: Grăniceri, completare | — veatuzu din Most 
maaleală și juraal, DACIA + Helu 
CULNOCINI + Mascul Nuga. mal i coapleare ui ji 
OMNIA + Stan și Brau şi testamentul | h AHOVA+ Taine 


pi compania Ti; Mibillesca, 





completare, 


si 








tori 








Her! o meiorare _a_produotiei, 
urile de mană — maniru 


















is) puma în practică o. politiei |aret aaa 
Y Vurilar pentru produrele ari» 


pret 


OMupie căra n putut vă 


ru-enlarea 
ud de 
îti cc le rruetaamte 
Pereti mei 















tor 3STORAGII, cari 





numai grâul vi 


sa pulii ajunge 
abolirea 
i Pretul ură 


mi da 


Te um stef June nt urâuiut, îm 
proprietății. și | ri 
rocco, mu An una, 
la ce 


NTOKAJ în ui 
nn dat Atalen 
uen taturor 


e de | caprine: 


coleativa. 


toate 


tor 


ut să fe Tinnt nu În funori, 














arbitrartul morilor 













îti rempenitobii, care ține o 


“ji, Sau îmmogazinat în 


: 









producătorilor, 













tag 
A INOVA 
- Buokarlul de râu, 








„metln Stetanl tran 
m 













n presa britanică ea pri 


lar feate el ile contele Grand 
— Imadorul italian In Londra. 
larul polonă că - 






putin misterionse au adus nelnee- 
„Mate modificări in deelarnţiile, in. 
temjiunile și atitudinile unora din 
„uverne si În arma urmelor au lim 
picdleat orlen Iniintivă și actiune 
ranttei 

„lu continuare ziarul precizează că 

țiile de eri ale dlui Orad 

„mu reprezintă vsehimbare bruscă in 
„ alitodinea Malle, ei eonelunia lol. 
Sa ul politiei care a urmării 
AIntetărauna conejllerea. colaborarea 
N elariticarea. 

AU) 


Sp 
& 












nul ar wurada, ŞI imperii 





[ BI mai departe 





 Alexawdru Velemzki, în viile Mata 
«AN wpreoh reformat, Arpad Moj 


tă, ru astfel de porta, 





= deoparte, u 
le 





cealaltă parte, o preoțime venelică seuipănd Jul națiunal și | dură e politică de 
inlcele aibe ale sirelor românesti... 


din biserică di 
preoțime NU soleră miri 
t 









arestar Imerari, 





si artelor 


specu: 
ri la noi în țară, 
una să Inphiră tot odetigut bla 
i agrieultor și cu încă ceva pe 


dovedit în 


BERLIN 23 (Hadluprese), — As 
nite din Ho 


tinarul slormale d'llalla» în ar 
 ueălul sku de tond ut Mtopârtâşeyte 
Ja intreime optimumol manifestat 
S In re 
 suliatele Iuerârilor comitetului de 
„ velntervenție, în urma declaratlun- 









asa cum sa 
văzut iutotdenuna in trecut, — In- 
—ervemţia farțelor mai mult sau mal 






ba: În 


vadere 


orale 





ze aceata ar 


euţillor 








scop pariul 


ini pentru Preoţii 
Neamului 


(Continuarea din pag. L-a) 
| 
Ă, 


pllă=, Preoţii poat ln atd saa abureaţi pe ruguri. Atunela pulitlelants- 

Matanei ar boboti preluag— 

În vromen nsta, lată ce citese în sare: 

+0 amnită vategurie de preoti maghiari — din cari so gâsase Toarle 

mulţi printre metormaţi — păstrează ai prupază un apirit pularnle de 
wrlulm magia in rândurile enoringilor i, mal alea, al ei 


„sunt proați reformaţi cari au părăsit oxtenintiv biserielle din Ar 
deal în timpul ehod va căulat Iranul național-=. (Ana n Tăcut preotul 


Asa dar, totul e aluplu ai clar ea lumina allal 
precțima lugenunrhiată pe lewpezile Arnotel, alojind 
Ind lisus si aurorile Neamului; memâstă preoțime vutară 


o priwanuă- 


inură frunte răi 
fot de viță a citonlanulul Hacehus Jiţul, stropit ea +C4t deapre dalla, 
RADU GY! 


ul pri artieal are următorul 





«Prin clreulari 


re raplăltata și 
Păstrarea grâne'or 
Se neaniă era mai mare arije o. | potrivi 
 erahiunitor de măntrara a grâne 
fn în oădrull acestei pătitiei da at |uie. 
mul trecut, vovtetățite de ato- 
av uhlizat 7408 de instalațiuni |exemblu și o aaranţie pe 
pântrare șI comservare a cerea: [sale muneltonre, 
messte | guvernul procedează în tente 
atalajiuni cirea 78 milioane de aale fără părtinire, 
male de grâu. Sau mat folosit |dorinta formă de-a 
asemeni 8549 de magazii apar. 
în cari au d 
put peste 3 miloane de chimta- 
„In afărelt, inmtaluțiila MAOAZI- | gura țară, care 
VAN OENERALE și cele ale 


„atmilore au fost uit | sentei moi 
pi sări atare Ra [e po reci 
LE ACESTEI 


4 do utilă atât din punetul de 
peonomia sât și din cel poll. 
A conatitult apol e revelaţie pen. 
leu agricultorii înglai, 


1 mevolle de viață si de 
ile ale coleetivitaşii, 


In adevăr, Italia oste sin- 


durată a 


ânii, Di 
IMP Pa LL 
SE DUBLASE. 
Oriee nporire 
timp o inovaţie ferleită, deo.| lia, (lind în raport cu sporirea sn 


Impresia produsă 
„de discursul d-iui Grandi 


punerea de eri m Iialiei de a se (ri. 
mite 1n Spnnla conrminll inter; 
1n, cari să albă misiunea de a pre- 
viza amărul În deplasarea volun: 
tarilor proenm și condițiile în cae 


delinitiv, conntitue prima nogeatie 
conerstă făcută dela incaputul din 
cu privire la —relzageren 
voluntarilor atrălni, 

Ziarul termină 
vanţa că lucrările eomialunli 
vor îi impledieate prin manevre] Su LAnng, po frontul de mad de TI, 


te din afara Spantet n nu depus armele si na vor să 


D. Gheorghe Brătianu va face 
declarații politice la 31 Octombrie 


[safe Capitalul a mvut “macara În clu 
central 0 Importanță sediață prezidată 


Odaii cu nprogierea datei când sa va 
deschide ofleinl crt de “guvern, parti 
dale politice mu inceput să preghtemacă | ci 

joctorală, Pentru ocasț | Parirlpat la nesasta toți matii de ci 
pasa Dătate eiecortut:. Pentru” noa [PanVdbat, 1 area, i ră se lt 


, n Iaterala Intrarea în biserică a pai 
„mplilor îmbrăcați în portul mațional, spunându-le eă spureă biserica | NU, 


okajul cerealelor în Italia 


fericită ino 





bi. Iu 
tel că putoroa 


daohtorului-conantanterr 


ntelodul be car | 
ie Bisbal renu 
produsalur agreate îi 
MASA, sub 


mâna o opvi 


tu) do: 
8 1578 din 1 Tula Wd 


ntenţiunoa noui 
să asigure un pro just 
ariouilar ant pe 

umite pantru și. | disele mumnoi le, 
mu ta nu va putea 
«oc os monilor oorooț 


fiindoă se 







prefăcoa în con 
tot așa, în mâinile pol 


den mai frumoasă și 
on, mau | 
56 intoarou umpotiiva 


ca si un 





intram 
ionării a- 
i, a pi 


INTRE 
ULui 


îngrijorat intro mare măsură 
nonduedtorii Ziuetei Nowintioa, 
moreugita aoțiunet din Si 


cul suferit de trupele ohimore 
dront eu tot ajutorul moral 







s prațuri în Ia 


ta Moscova pe 
Nanki 





sl, Hooomolov. Acesta a 









tumbria — in fata comandanti 


chino-juponea. În exponeul său 
Houn | Hogomolov a cerut o graimieă ac 
n paraliza inaintarea Japoneză. 

Hauomolov divlacază 
polului ehino-Japonea 
faze după cum urmas: 







putea mă fie retras îm 





nel, 











maximura două lun, 
2, Col 70 de mil noldaţi, ee ne af! 
subit ordinele maresalului Ola 





primându-at spe 
nu 








era Li Li 
Lama la 1y. Gheorghe Slama. 
is 


se conduce în actuala desălyurare a 
venlmentelor, 


m Gh, Brăttana, 


(Continuare 
tică a d-lui 


EI 


3 
ini 


loțil lamelor mu 
ouripărare n pro 
imâne de 


Tavi nesohimbată, Ca alla ouvinla, 
»uh rogimul foselnt, aponuln vata și 


instituţii fasciste menite 
i, pentru pro-| 
Îi sa 


Natural că studiul noe: 
fi do folos 
i de 





stie; 
dună cum în mâinile 
că, unului din poveste au 


sinnului jidovit și sporțar 


mal 


rii și a N: pron 
ABVAN BALTAG |nări 


Cele şapte punote ale 


Kvenimontola oare se dasfăvoară | mal lupta, că 
în China de două Îunt imoaane, au | oștiei 


oa 
„cae: | ela! 
eul din China vine ca o o doua pal: | ala. 
mă pe obrazul sarmadete. romi. Rue 


1 ma: 
terial dat de Soviet a determinai 
puvernul sovtatie să cheme prabnto 


ministrul său din 
nui la Kremlin îm eiua de DI Ooe 


militari ai U, IL. 9. 8 -ulut — un m: 
portan vapozeu asupra conflictului 





ma sovietică în China cu scopul de 


situaţia cow- 
topte 


3, 'Prupele ohin“sa din nordul Uhi- 
unt respinsa din si în ai, ele 
me mal putind reminta deci încă 


de 6, Gehorghe Dritiamu Au 


buni botărirea ca la 31 Oetomibrie 
1ă mibă loc u mare demonstrație poll: 
Weă a apganteațini Capitalei. Cu acea. 
ia a it Ba e tit sira Ura 
preelea care cate ailivălmea, poritdului | Mare Bu mai vata eontinua Con 


Dealtfel. arelonal parti: 
dutul, în muinârul a mei a şi rare ponihilă era Intrebuințarea 
dat unele bnuriei cu privire la a pre | fortei navale ca «e mai 
Minsă rulahborare între dull Tătăremea | lo, antte) incât ulemții mă tin sti 


LE) 





Dan ati 
n aituației pol 

aratând. rolul 

udut națona pe 
tren și în Mticeg 
feri d Mutoa. 
PD, av Ch Di/lreseu, ve, 
ainu, n cuvintă Vloleu 
mpotrlen. ingerii 
inseeterita ta Iti 
pol, 1 endril 
de studii ai 
avocat fuge! 
uaneler, _despi 
Vasile Comte 




















ler, comnndara 
minier pp pri 


Noul condamnări 
n URSS, 














le 
Li 















untaite 



















iliotului 
e | be maresalul za 


8 Col dol conducători Ivoulj IAN. 
pa | PUCTU din Bautune vi NBIBAN 
din Banst mint dnhlași în loiniitatea 
lor față do uvaraul din Nankinu 
si o mat mult on plitur ei-l vor pă: 
viat pa OiaukKulsak și vor proda 
marile lar praviuăli necondiționat 
Japoniei, Acenată lovitură e vapi- 
tulă puntru Chu 

4 Armatele juponaa an oa busă 
da operațiuni pabeu orange marii 
Polpina, Pengln, Elan și "Tu 
vuni, Aceamtă aațiune n lor nre 
eu scop, vouparea din nord spra aud 
w liniol fornto, pu leul scop de n 
mo ojunue la râul Galbani veupin 
du-so enlva ferată ahinemă In nord 
si sad. 

5 Ooupindu-se mebmte linii da so; 
munlonţii, Inponaii me vor extinde 


[7 






lor 


d 
Dă 





D, 


Discursul rostit 
Comunelor 











LONDRA 23 (ada), — 0 impor 
Mama dtabatere aptă. peliilel! eter. 
ne da devjăgurar aul În Camera Co 




















munetor, 
Desbateriia ma jad denis de de 
Eden, minintrul ajattrilar atrtlme, in 





jața unei sali ocarită pănă la uttimaul 
foc de deputaţi și n Jaţa unor tribune 
arhiplina, In primele rânduri ale ti» 
banilor pubilee se ghena presanța a 
mumerogi mr mie! a! garpatul diplomatie, 
NU MAI ESTE PIRA- 
TEAIE 

Ucupându-se de problema pirate 
miei dlo Marea Mediterana, d. Pian 




















irnterie ca acelea 
măsură de apă: 


tea unor nete de 
eonntatate slnuui 


„are ener. 


Corpului. dat de dx 
erlor al pu 


cc amane | 


cadrelor. prlet 
het le, 








tante măsuri, 


nu mal aie de 








chino-japonez 


Debl 
iterii 









Fri la alani va tn 


“| mealalențe mai ala dia partea 
mandanților cal 





ete și Paul 
enmomia noului 
upra netuntel. situa 
lor, eretată de biami 
nuhiă de. prevederile 





După dtaeuțiuni la 
1 Inapeetorii. genu 





parttei 
mal 
uanţii de ear 
ălnarela. impor 





vo 





1, Por [i penalonali toţi ofiţeri, cari 


ul. la tnatntar 
n răduca limita de vi 
vulrea În penale 





en 
alea In gradele 











spre goseaun «Ohervanăe dare lonuă 
VU, BB, 5, de Biug-Kiana, dorină 
ce aattel să izolena complet 1, 1 8, 


eg SMNtecr suranaena serii 
spre Monkolin Latornă și (n curând 
vor cuceri orașul Minghiman, lar a 
eoula lo va permita in d când 
vor deelara râul Musi?i, să trea. 
că în Montolia Interioară, Deupa 
reen Mongoliei Eatorlonra de către 
1avoneul. în 
Miel 

7) Dacă U, A, 3. 5. nu in 
torvino imediat Japonia o 
va atuca după ce-și Însu- 














șoște China. 

Acesta cate nxponeul dial Bug 
moloy, O Intervenția Bovintieă în 
Invonrena Chinei ar  delormina un 






răsbolu Japono'movlotie.  Alținarea 
Rualai Bovlotioe, on dea 
filntarea Ohinel, Iar acenata, vena 





darea Japoniei, n Japoniei antibol. 
savloa. 





p.p. 


ra e a aaa aaa 


eri la Camera 
de d. Eden 


Nu mai este piraterie, Forța Angliei 


tructivă. Deal este Imuradent să se 
tacă proorocdei În nltunțin în care 
se află astăzi lumea, nu este ttași 
mal puțin adevărat că dela intruul- 
rea conferinței dela Non și până 
aa notele de pirnterie din Modite= 
rana au încetat 

Oeupindu-me de situația din Ii 
tremal Orlont, d, Filen a calitlea 
necastă situație drept tragică. 
PROPUNERILE ROMEI 

ȘI BERLINULUI 

[n aceanță chestiune, d. den a 

subliniat două ditiealtăţi imp 














Inptului că 
man și-au moditivat în mod 


sub 
sinnţial atitudinea; în primul rând, 
difleultatan care exțe în legătură ru 





timpul ea armeasă să se se 
tre retragerea voluntarilor și acor- 
darea drepturilor de belivenrantăi n 





să renunțe la ncibvllntea lor dem 


















din pagin: 


d-rul GEORGE OHABEA. | nta să colaborăm 


0 ALL 
Va să zică, d 


și Italia, lar 
i pr; IL] 


i 


mesi cari se imbunătățese la 
senină. Pruntea | gresie». 


Li 
3 38 


i 


oma ebestiune este aceea A retea 
le din ambele 

gerilor proporţional 

tabere, Târă să na îl dovedit ca e 

vanitate numerele valuntariior 

strălui din ele două tabere. 


Criză de guvern în Belgia 


RRUXRIANRO, 20 (Mater), = emailul 
se minleiri de mdina a va oetupa de In: 
atruelta pudletară deteMlaă în legătură 
cu uncie Jupte întâmplate la Dunen ae 
Hamală a Delalet, 
în tapâtură re ae 
mul «Naliea Belgae terta, 
sucolim să cr fi de Marti ea d. om 
zooland, care ra vieenpunermaler al 
ânent Najiumale alina când Fax pro” 
Aia faptele cate x determina Interene 


4 ehaatiune, ste 





armatei, 
Vaportani 
[ne parta toţi inapaoterii da mrmuntă,| ITEMI, let. superioarele cemanda 

Muspestorii da menite ale țării și ale mrmatai, sate 
de orar, 


Cimatiul upon si armatei a nat 

n taca și. tiu 

beer cart 

Wind vrea 
1 


ocarea cadrelor 
fapt îndeplinit 


Hui superior al armatei. 

și Paul Teodorescu 
rile comandamente 

ministerului apărării | aprubăriia wnanime sie smlme pre 


oredsa tă se vur ivi] saaţi, 








perlei 
peilința anal 
vara și 
robie mă și du 











care | întrueăt 





me și eamnmânnții | gerâsa 
1umt botăriri Il varteră 


Solde și înaintări 
















teiul n ut 
























"Toţi ofițerii veimi du mrtivitata 
Mia nat 


minus indemn mei 





fiteru 
m 





DB. GEN. PAUL TEODOR 


natia de netivitata, până la bmp 


mea Mmnitat da xi 
1 Penaluuaţii esiţi din cadrele! 


active ale armate), după noul de 
eret vor primi salariul Jotreg pănă 
In impiiairea vârstei de egire la 
penale, provhaută de vechea lore, 





















Homâni, nu vă nesosatiți cei mat 
olomentar drepti priu vot partiel 








mânii neam denintareaat de Inde 




















vă rog să biaevaiţi 
titicot eheebaral În 
PP) 

terte 


a Insarler 





Dada. Domnului e] ai Gr. 
Popa. pacaremti 
Cererile in chestiuni eleetarale nu 





trehunae Mb 
Odată eu cererea 4 
al Domisariaţ si Puleti 




















Inel, 
W. Cu moeat eriificat aluetorai dia 
pote si co Buletinul Populaţiei, vă 
«ji prezenta la judeostoria e care a 
! parineți pentru a îl laserigi, prea 
tind următoarea cerere 
Domnule judtăcăter  Pragedinle 
Subremnalal. din arapul Bacarril, 
sdrmda,. Nr Indeplinind coadij 
purabânuaa dea primul mfatalri 
sa welea ueruriie în uetat fel, ela: 





„Credem a putea 4 
verbul veni 


rul adaugi 
m mai mall memări ai și 
că e eviaă de munern Juarte 
maeilaii, De a 





de ări 
aprupială a devenii h 


L mu aneastă ueaste mmandanţii 
vuperlori au dat dovadă de un tunat 
parboe sl | patrloltăm, rata pentru mature 
disentat această | și Intelegere 





phetarea. boul 






corile de Legea 
a fI elector vă 


aţi afectiv în viata politeă n 
statului, Toţi străinii sunt tusei | tele eăretorate, Depun wma 
în Mntele electorale. Numanl mol po | + Extras sapă actul de na 


ltlpul Marului de. Populaţie 











Audienţa 
Suvaran. 








otunlă 8 situaţiei, 
poa mat presua de în. 





camaraallor maţ tineri 
mai mbrmală 


. 


raționale 





După ce decretul va (i publieat, A 





ul apă 
mm lcepa pregilirea 
ilor da Muntti pentru vam, 


decrmt cata. foarte 
mtirea. nosatră: nam 
tuturar. eadral 
pu de maeemară n si 
tur. sectali, 





mat 


AUDIENȚA LA SUvE. 
PAN 


Imediat după terminarea vei 
țel consiliului nuperi 
emit 





armate, 
Inlatri Inslaviei si Paul Teo 


Anast dnerni va dnveni fapt Indes 
vint incă la inceputul une! Na 
embrie. "Tot atunei sa vi 


lansa d 
mal shtre utitarii penatemaţi, în 
e ÎN Me va re să fin Vnvele 





tari. en vapritieinl ee VI a 
LUA LAMIA 


Denratal ndată intrat în vigoare, 


va laugura 8 novă eră pentru în 


ireaga noastră oştire, eră de mult 


optat. 
D. Gherns! 











instrucțiuni pentru inscrieraa 
în listele electorale 


Adi nluiratiră. pentra 
preloa pe aenaală 




































plinirea acestei obtenţii i e [ional dela ce. de poti 
cola, natăsi muntetu stă “41 de pe si age m 
Wtclanii  benetlelari si voturilor] Disile Domnului jude Prepodinte «i 
minoritare vi ale acelora dare pi /iderăterii de Oeoi, Mucurerii 

Menu vândut spre maerlelrea țării] CCA amr tn cursa dinmtl en aa 
Town, Muserlețievă, fără. iar [In Du multe arh erat 
aero, n Mate electorale, Iată me] 734 Mat ranit ri 
abate să indeplini entre e ec evul 
în care au locul la tlecare din vie; 

ste Joia în Mut Se a pollția să fncă stătea re- 

mal mult de un a, În acelei adrese reaca e pigetăprer a 
a cil bare Es: pati roi duse un slogur certificat pentru Mota, 
I7RDRȚAYA 9 toc set sfidarea D. Cai cre fn ultimul am au omul 
cai elesteral,. alei de arii ine i-a her 

tie afle diterita, von tea câle a pellile pea 
faboemnetai.. domiclilut An aripa | ma Moare Cirosmseripiie vemmhud ăi 
Ducavegli, sfrudăua Nas ude tout | primeamcă bal ate oertient ea. 
de mi mul ru fl m apiieă Jostrurțhaaile dela 





"| punctul a) st e), 


Dai 


Seminarul apărării 
aeriene 


(Continuare din pagina 1) 











| holul a font Maat să imbăirteraeă tn 
radele miel. Atunci ehod trebai 
să varhenacă ln faptă celor tineri prin 
xempiul dal, nava mal putea decât să 
mmlenacă, În alăpont de orice vine 

ada riscurilor lui de auda 





aleruli 1 var asculta 








4 cata asculji enece 


sle unul tevor care și-a plerdut vocea. 
me sotnadanii tueri, art 
nsagirlor lau ab 


rătantnii. Cere eruanianți 
ll de hi 














le tinmullur, fără să dagteple 


i dia 





ue avlația. A. 

















mecavar va d, pan Zerland 





arate toleater ai ce intentii are, War 
PA de mirare dacă, tn ex and d. vin 


zooland pr vaita dpi prezinta demită, 





ţia perehetului, mă demialonea, peniru 
a pura imatrmehtar. 


mat ulii mamei ai puverăului vor de 
latra indhetătal, 





„i tabue să darim 
inegii. Peniruca sută 

aero 1 mscabneil 
torii moșii să despriuiă teuselnla. din 
de p la de văabola, 








m unilăile armmauliea să fa 


Pratr 








a a n E >> 
a PRR GHNICA GENIȚ 


Ş dun; 
DACA Ei EC pi imstale vechi, ALA 


kilo- 













OBILE [- mamara 
Dormitoare i Gratar uite = 


LA GOGU GE 
Magazia ia E sc n 4 ka 
Medalist cu Meritul Comorolai și In dust, 
carei, Str Bărătel No: 33 și B-dul Maria No. 1 ară 







La Sia Du 
ainitol mport ai hawâ-t 
merita mai multă atent 
mai football Joeam și cărora me: 
ma) trăsate doar grin Ardeal vi 
«part pornit din mpeaitical națiet 
uitata. mal exbstă si-o federatie 
audealor meterlelte la cari meearge penira a-i răspândi iu »i 
reţi aportive. Şi-o farem asi flimdeă ni se prezintă veasla. 

0 ocazie rară en și manifestările hană:bali-nlot dealtiel. DECEBAL 
Duminteă «națfonala: României joeaă contra Poloniel. Si-am datat 
vi eu Germania tei în Sibiu. ŞI en Austria. Ba ehlat am fost si a Berlin reia apela de un îi n 


unde neam încercat norocul in Joearite oliplea. Petcu, 
Ru 1m amintirile turburi ale spaeia- 


Avazeaţele nr iudlea o aetivitate rodnică a E. 
var, căel dneă avem curajul să ue araneăm și-n intimi: | Isilor se dei Ghitezsti: |) 
imptă bravadă fără rost a unel afelalităţi care Arteinon, arie ni Du să serie ie va avocat qj ună 15 
Decebal, vărul primului, core a | i 
be Tinu in ma sa făcut * — 
ai, redă Carol perodo-adiatarulai Ina Al-| VIZITATI Ceasoernicăria R 


uu-şi cunanăte ineniren, 
Dacă jucâm ea străinii la un an odată, dacă n înr in ata În patshe D 
parte a speclalității parchet, barogb bă 250 _—— 
truda 11 jueătari pe care 1l imbrăcăm ca tricoul Savieii nostru de tafore | 1ac 0: avouat MEX tareatin Terstman, a aduna eri. la or- 
dovedi facdodată inibu- | făcut alta resyasialie donnntă definitiva de netrmânre, ANTON PETRAŞIN 
consintândiran că lipetate, etemor B-aul Eianbeta 41 (visa acri as ii: 


în cari ținem — na fuseamnă că avem band-ball. 
Nu, fiindea wave au campionat regulat: 
1 trecut disputat ca vai de ei, ua stim Procesul ilderman din | tut spontaneităui. i 
mou amânat ai 


Camylouatul paționnl din unul 
vueăsl are păDĂ neum un eăstigătar, Camplonnte veglonale flinţează nu ASTAZ: A 
al e Băriie. In 1886 exlatau în Maeuregti 5-9 echipe da handibli și &ri urma ua, pi dădea — În fata .. aa L] 
pn) et atatea de dunlori, Asi ial vitei 5 dim prima categorie, Juniori dep oroleii +4 cueaaă pe ata | "ribunuzutua pija se le Wrocerul + 
i domul O, N. E, F. echipa natie» | B'nul pornit egalra ful ometiu 
Fiidermann, irucă, (d 4 
-Mure 
din Tg. 


E xisti. lar In naut na vă anal fi, poate el 0 eat. 
să dispară cuibul iredentiş 


1, vedial, obiparite al tuturar federațiitor din înră! Case? SI (3 
Ca 4ă au mal vorbim de provinelo, în afară de centrele sineșii. unde sania bietul 
ufielalitatea mu are mlel-un merit PLOEŞTEANU 
In atenţia Ministerului Muncii 
gnjnţi străini trebuo neapărat disp Na 








Corentăelle vor îmeruv gr, pe 
ca-mi lirma 


troeă 
Jul Bohwarta, este an fel de aentrw 
li» n peste 12 altu fina 















col ari sunt 
Adet ca pu 


oază alien Divorne 
D. pratemna 4. Wuihuu, funeae pila 


deunăzi, în retragere peutra limită 
de varstă, din funeuwea de aitslie 
vrimar al apitalalat Contra! de boli 
veatura | nervoase 

a. Sub | Dna îmen,-a fait notiune In a0%: 
tonetoa, nara juidenali da Curtea ae 
apel a. 1, a fost ndininbe lar denizin 
de pensionare deelarati iegnli 














memmane și — 
« 
de care me vom şi otapa din a a munjă în subiitlu, 




















CUMPARAŢI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, rame, cristale E] 
Di 


IOAN Pucu 
Mu 


D= Toletea 


































b minele da 


uetet nume Mogatiel 








mituţii pu 

















































































a amânat judeea- 


La Wrălla există an club de hană-ball, Se deupă oare cineva 
trăeşte cole mal ferlelte momenie| decan, tri anal 
ele ert. 


„a Hițintivăt ncearoă care arieni nostri să organkseze pe lel, pe tele 
VU mut centru de răspândire al acentul aporit ain viată: a tăcut cantata elvilă si rea penru 4 
ŞI totusi Duminică jucăm contra deacum Jocul Jul va fi încălzit sab 
ȘI tote in mod normal o vom invinge: ȘI IA mare near vezura edlor mal dragi oehi fin 
tribună, za fobrii tren 

oa Hisehner și | Dar C.F. It-ul (nu X. 0. Rapidul. contrabandetor, seroeberiilor 






si | 7a-MURES, 19. — In urtoa der 

















































Dar eu elnet 
Cu veteranul — In ani însă — Matea, eu Matter, E O pla i 
pl Stii alti minoritari, cari iuendreasă singurateele nume ale lut [poate 4 va ptarde.. flindeă «Ploi» | trai = 
aa peri ial atare ze] breaz aie Miron | avirilor mostra, Împotriva. tuta [trus. Eato caza fabrleti de zabârța ton ” 
a Tacureati mal avem tacă 4-8 jucători, Români insă și de valoare în Claj- Dea 2 99 — cei ERE Dora sediilor cari au îngenunehiat| din Tir-Autes, unde dupa ml acea enzinou nu serve Pt 
cal puțin exală eu a titularilor din roprezenintivă care ar fi meritat să pese Ii Ze [atace româneantă, şi trista situa [mai bus, elementul ramânesa, nuj reereației tuneţlovari,, "%j 
AȚI AUZIT? y n acenaţă afacere, si * [ia în care a ajun: petlonnrul și] este primit sua, dacă este primit, — [nai 1 
oreinntu.. nareetăl a îrat |țucritorul român In fobriea do za-[ pe lduwă faptul eă aro o lentă de | E4 i 
toptat mă. [mizerie și face o muncă pesta po-[taaţie a rumânitor ei 


îe mal mațlonalseze ennționalaa Var fi poate nimerit ea în fata unui 

adverear mal sinb tormâm o garnitură tânără si româneancă care h 

ar îi avut ce câstiga în rutină? băr din "De, Marea nm ași 
Chestiuni pain plăcute prin mieaul amar a) adevăru! 

introbări pe tari santem siguri că ua vom mal fI siliţi să le punem și Szuro 

mâine cănd poțini itațe de trania din . BR. H> camarazi de luptă | Berarii): 

comună. șilină ln ee să se astepte vor pune plelorul în ra si vor ce i-a reclama e suflețul comer- 

ui 


anda ea stăpâni adevăraţi ai intereselor noastre 
BI pentru moment un singur răspuns, po care-l ghiciţi poate en toți: 


de Minis- | terile lui — este obligat să se în: ponria fabrieei cerân 
epârta strâi| serie în sindicatele de munea mino:|jament temporar, sal 
în | piara cari fac politica împotriva[to mute acei cari mai cei 

de proiecție ale brai 


: de existenta aainont 

bo. „va răamâne portarul titu- | cctae i 
sai end eoaiia. [ler al Ugarieă INLOCUINDU-L pe | song i PAS ee 
Asa eatadiseste Bierman 








[ă 
*I 








el 
bâriţi alei mu mal po N | 
ta 







































Duminiea vom tavinge usor Polonia! Da al JusT roilor cari 
e 
Mircea Pop ENT Deschiderea Insorierilor |isasia tara. rrumoasa și bogată. [ăldan Koma jodad, dețin po: 
SI Politica antiromâneaneă 00 se vu mare răspundere, atât co- 
——__——— PERIALĂ la ue i cultură |, EMUee „iv toate fabricile om au- moreinlă căt și ndminintrativă, 
4. Venus d punte pierdulee p 
3. Rapid 3 puncte plecdute, ) La institutul de cultură Waltană Un tablou edificator 
ou început înderlerile pentru Curs 
39 de taneționari nu sunt decât 5 ro-| ali româneşti şi pent 
La 


3. Amaja 3 puncte pierdute: 
A. Unirea Tr. 3 puncte pierdute, pai 
3. Victoria 5 puncte pierdute. Donatello ei 


6. Olympia C.F. R. 7 p, pier 





Humi soseşte astăseară ! 


Contorm  procizărilor | Humi nou 
moastre anterioare fostul | a: Rl ua ti Zap ial a 
contru atacant ai Venus preci , 

7. Jiul 7 unele pierdute. 


rile de limbă Mteratură și cultură | Xauăoli 

italiană pe anul acasdemle 1902-38, |gur. Wata, ini. 

cari din casă marelui mumăr de |meamţ, Eovneslk i "Toţi românii cari au 

elevi vor aveăloc în palatul Brânco- | jagur, Valtereaa Dau această fortăerață de ana dă 

reunu din cala Victorii sur, Tekem ungur, Kocsis unkut "0 
e ungur, Nemen î. 


părat spectal de legațiunea italtană, | dnlg veamţ, Kai 
Navratil nur, Seetesal L nation 
— cau 


























ului, C, Humi sosește astă- 
seară în București. ŞI nn- 8, Phoenie $ puncte pierduln: su comatiiiit deacum 24 secțiuni |unnur, 
9. C. A. O. 9 punrie pierdute imcepălari medii și supericare, | pur, Rârty Mugur, Drânics| untui 
Veresa ungur, Barabass ungur. Ho ştiu nici col puţin roaj 







“i or mat În/linta «i 
sru teei cari de cor înscrie inainti brotaky ungur, 
de inceperea lecțiunilor care va a: ungur, Itetaki ungar, Zeluy 

Draner uagar, Orvari ungur, 
1. Venus 1 punct plerdul, 


vea loc în primele site ale lunii No- 
Si i: fagi | 
e -*=fadinta COnsiiluiui sotiota/ 
2. Ripensia 2 puntte pizrdute. | m dela orele D159 și 16—20 la se- L 


3. Gloria 4 e fu A 
puncte pierdute, | cretartatul imăbtulului, calea Yietu- | mâni: Păearartu. II 
Ca ale envinte din di 


d. Dr. Vodă 6 puncte pierdute. | riei 70 ttel B3ao! porav şi Mârm 
Consillul — societății  Inurinerilor | Mana, analiânda-ls ta 


3. Valtarii 6 puncte pierdute. 
tehnleseni cadastrali SINDEC, a Și: | Iuurarile U 
do goodeale ţi 


0, Juventus 6 puncte pierdute. 
nut la sediul său din palatul Soole- 
nul 194 când sn 


A F.R.7 puncte pierdute, i i a 

. Crisana 8 puncte pierdute, 

9. Sportul St. 8 puncte pierdule [1] [e] Y m a | n || taţii Politahulea, obisnmita sedintăi 

10, Universitatea. 10 pi pierdute: «Aptămânală. vile participante 

j D. ing, CEZAR ORAŞA: Poriaralivi și Poloale 

Vexar ln geoul » | de referință Huptord 
mdiute al societăţii, desabiziină go | D. ins OCTAV 
dința, a dat cotire urtoitoralai râs | NEAN, sceretara! aro 

puns primit la telegrama de foll- | tâţii. a făcut o expui 

alturo ndresată de societate M. S[lu probiumu vous 


Hogelni: necesitatea 
nomia țării. 


D. îng. ABSOLON PUP 
zautat sonsilinlui căt 





wWielemek mem, 





tural, fără ca să se fi dus! Humi va juen extrom| /0.D.U.7.0./! munci pim- 
TRAIAN MURE (RR 


mimeni după ei în Grecia. | dreapta, Ploeștea g=eg | dur 
După tonte probabilitățile trecut pe ara re ga id e 

SERIA 1 
—— rr ——— 


Ung i au acceptat 


Venus va juca Sun numele 
„Liga de Sad” 


Humi, una din atracțiile matchului Venus-Ungaria B 


Eri s'a primit din partea MW. 54|  Copriclosul Humi va reintra în 














































































POPULARUL si 
= ce cumâscut donmmşoarelor şi | Cu ocazia onomastici M. 8. Ro 
L-ulul răspunsul prin care ungurii [tacul Venusului care intruntă Marţi | gabi q-loe studenjțini tacurtații de drept | gutui, d. Ilie P: Caleia, prwgesdintele 
accepta ca adreraral Ace ti 30 [pe repetate vecunai sal di] Pina i IAN mană nasa, [e DORRCRREIID relmocriezile la Valuhei Camarelor de mancă, a tri- 
formația de club. și a. aia pipi amarat Pe pei e Mă a lieămm _re-Icuitate se fa€ huma până Ia 1 No-] mii Mnjentaţii Sale, la Castelul Pe- 
orei m iei PR Desi mu va botărt incă dețial-| uter și Ad. Lerey nu embrie 1951.5 leş, o telegramă prin care exprima 
de liga de Sud”. ati ne au a ateu [iatasa. alai aa ban În. ăi să Greta pumortinab |I8. Pramila. Aabâuiasită mea 
ne seoră — care va îi pulavulu lor și funcționarilor particulari, 

pi ba cu este rugată » trimite de urgenţă si 

membri ai Camerei do muncă, oma- 











































































1n matchul cu reprezentativa see |poatul lui 
si Humi, credem că 
cand a Ungariei, cemplonii pogizi | Po ata nu DC Adică. să se ti intâm; d-lui Gh. Rădoc tul 
ip pe don Pta. scite ca „Dinu” valsumvat Caii i terra 454| viile Camerei de mansa, arânăul|enettmate papa 
N ra lutrârilor ecovoo 
cxtrem drespta, Ploeşteanu ur Deaseigeul, pepuvanelo care even-| ani molti pentru fericirea țării. [ailei de uastero a Majeatăţii Sale. salar d. = ed diate | 
M.S. Rogele a binevoit să trimită | Pireetorul Secretariatului partieu- MULANU a arâtai considen 
) 










pentrn cari ace 

sitoate în planul u 

lar nu în acela a 
Av luat parte 

Q. Orăsanu, L. C 

Dermetr: 

D. ing. L 0. BONDES 


Sud — şi ocensta datorită inter: 
diciiei impuse reprezentativelor Re pă vechiul su post de] FINALA..MUSSOLINIANAI tual 1! cunose adresa dure Para 
ge iuiveue, aaa pasate a inmtiința pe| d-lui preşedinte Caleta, urmitorul 


ponpi de a nțiie matchuri cu n 

pe de club. n ucest caz, formaţia va fi: Ferencoaros are 2 puncte avand loeann. 'dapui BURMA. 

1u altă ordine de jdei, matehul| Iordăchescu, Stera, Albu, Barbu- fel Ceriu | * B — lee Camerei de muneă| Sa Intri e z 
PA d oile a Intrat apoi nea do zi 


deln 25 Octombrie de pe ANEF, [lescu, Feraru, Bela (Gorgarin) 
7 4 ), Ho pentru urările ce MI a 
sate a ce MI le-aţi trimia| D. ing. CEZAR ORASANU a fi 


mu este deloc lipsit de senzaţionalai |rai. Dan Gavrilescu, Bodoli unicare asupra luerări 
marilor katâlniri, i Ra 
intăln! Ploeşteanu. inoitai pi pe Duce (nu cei de ln Sp. CAROL Ro prada n mut dz 


pe Sudențeac) pe Musaotini care, desipur, [d 
e i -ă apoi o expunere as0pr 
lor tehnico în car 


lunare 
TENNIS Cerului, 
vei să sa pia Reuniunea primei serii de absolvenți :.... - 


Uasamentul in com:e- 
tiția ol Cei sa 2 agati pitată față de stemisia Comitetului ] 
în răi a crescut şi [asociației a primei ma-i de atașați technici mirea cărților n 
PT. 1. din 


campionatele mondiale Eurog condi din vară și Vine ca ca latre 
de scrimă După recentul mateh laue Jugenla | piatoare 
via pi Matia, câştigat aurprinâtar de pecii — Nazi. Dan + Botola= Peteae România 









ler al M. 8. Regelui 
ta) 









































































































în primăvară, probabil în ama [PN rul cupa; Lurogei Cao 
Mai, Cehoslovacia va organe cam srale a luat următorul aspect, i aa. incluatv, orm| „Anut aceata implimindize 25 ani] suni E 
plonatele mondiale de sezimă. Asupra Cehoslovacia am i po în ziua de RI ceramica rolă Si 
Mocalităţii mal sunt încă discuții. Atât Polonia 33 e  0e scoale de atașați teânici P, T, Ta a | uaresa d-tai a n 
Marisbad-ul cât și Pystiaacul sunt inf ierte 3 ame 3 . - absolvenți: ele PT Se da de Tele 
vederile oranizaturilor. Aasiria eat at. : aa pete 
— = Ungaria sa aa 
aha 3 du B-dul 
Sindicatul ziariştii 
anunță cu durere incstare 








la regretatului său 


Gheorghe N. Compot! 










Turneul „dedanga” Ne 














cepe la 20 Noembrie 
(EEE baia! polone „Date Redactor al ala 
Doilea peere ae pripite seara mană i „Serres 
rea «ag u mb ik-hitai Magureanu . ei fostii - a A de a. în cap 
i 33 Ia ban Vodă (Belu) ui! 
puse râmâșii 





man regulat în fie: u 
o orele 7—10 sem d tza: PR E tunctulul. 
Odihneasci-st 


a 559 


A 
si cate de derit- 










Român 
sehitu Măgureanu No. a 


renovat și bine aerisit, serv 
peetiteră feluri după listă, pâine la 


preluri 
DANS, DISEUR, DESCHIS ŞI OUpA 


creglimi beneliciază de 100, reu 


este 
DEL TEATRU 
ară ziongti 


cere 





pruni 
le 


servește cin 
In provinele n 


— 
Magazinul 


N. DUMITRESCU 


pocuresti. Str. Lipscan No. 68, 'Teleton 410.14 
anunţă Onor. Cientela 


zoaul de toamnă bine 
pentru mantouri şi rochii tat Ca ștote 


Witimele noutăș 


== 
BLANURI FINE 


CU PAEȚURI CONVENABILE 


VA PUTEȚI PROCURA 
a € 
L Strada 


( 


par 












ostica Mihăilescu 


Corţei 44 Bis fostă Stinţilor 





———————— 


ASOCIAŢIA CONECTORI 
PRESA DIN ROMANȚE Pe 


CONUOCRE 


Dioli iieuibri ai Asotiațial corsete. 
Tor de presă dia Momânia, suzi epave 
cati în adunare generală ordinară, pa. 
form art. 57 din statat, Duminică ai 
Oetommbris, la ara 10 dimineața, n meiul 
Ascclaţiai (Hedacţie sarate N, Boma- 
Dese, strada Bremoinua 38). 

La ordinea de i 

n) Depunerea wandatului comiletalai 
Ai. lovatea; 

b) Alegerea comisiunii de verificare; 
«) Dimniarea sitanției finavalare a A 
scelației i norme de setivitate pentru 
viitor pentru realizarea căminului de o 
ana 
Sedinia “va area loa, ea orite umăr 
de membri. 
"Tot odată se eonvonaă d-ali membrii 
mi Asociaţiei şi pentra Luni, î Noem- 
brie, in ora 1 dimineața, pentru: 
4) Alagezea avalul comitet; 
3) Sartătrirea patronului Asoelaţiel. 
Presedinte AL. IONESCU 


Importante 

















sn, Câmplacaau No. L- 
fTeatra Naţional) 





da vola) Vâaa. 



























ANUNŢ 






Legionar N. 








Românii sunt concedi 


Na de mul, 





au venpal. intrun re: 

elemantalui romă 
doduateia moară de 
lemătari imprimate» die Mediaş, pai 
Sând ua tablou ca toți nugajații uim 
Tilari și vagaportari, din care eeultă 
Maferioritaten  permnalalui de origină 
ataca 

Hugăz misiateruj de industrie și ee. 
Mari să iniervină. Dar pâua stână, au: 
| mărul anaaimiilee omul n'a armei. «i 
din coniră. «tidană și vitimele diapeai 


Constatări 


Iată ce apicuim dia memeriui inainta 
esdur două minlatere priviler lo moeia. 
tolea «Industria română de dealuri dia 
Mesitaa=; 





Intreprinderea cu capital 


atentut 





tară de 
da de viat prin die 
miumtriale și lipra de 
concurență. astări, când concurența mu 
o mai stâmjemește citi are mari gelnueee, 
Mita complet vă se găsenie în cadrul 
statului român care prin iegile ini pro: 
tegeiicare a ridicai-o acele unde cate. 
Din monzantul înființării aveaiei pod- 
rel. «a a anpujui aiâi personal admi 
mistrativ cdi și tehnic, numai streini de 
peste Motare, cea mul mare parit dintre 
mi. de origină aha, far unii dintre si 
omoajați din jară, insă nuumal erei. Im 
decurmui antim au putui intra, cu pres, 
prin intervenţia mintaireuimi matinal. 
wm Mumăr dental de mic de români cari 
au grupat in atelierul țesiloriei. Bi: 
dicânduuse mumărul lor ia 15, fabrica 
s-a dai seama că aceștia conduși da 
mentimente romane pi ab comanda ui 
tun conducător, pot i perleuiori pentr 
mituatia pervomalului airăin, apa ci. râad 
pe rând. au conezdiat pe Muntean Pe- 
tru, Muogan Gheorghe, Nicotoa tina și 
pe mai. tar după expresia umor domni 
ce multă autoritate, urmează «elimina: 
vea tuturor elementelor românenti cu 
wcoală 

Caracteristică esta atmostera de amta- 
momie ce și-o păztrea-ă tn laterizrut sk 
durilor cari 4 închid, pe aceşti minori 


măsuri 

















ROMAN, adunaţi fierul ȘI, 






Poti] pentru te 
o 
LEGIONA iului Leg 


Li 
Gutenberg No. 3. 


Cum este tratat Personaj 
dela fabrica „INdustri 
de ţesătorie din Me 


5, luuiri din memoriul Inaisiăt miniteruj 


sm Articole 

acea mateni de Pielărie. de 
î5 arate prnprin Poarteci. cuțite 
e, ucarue și iama de ras: Articole 
muia și partumerie Tocilărie 
Maine Mesiii ohecte taieane 
AMrmarrie și aunlțiuni 


Abeole penlru câini 















luate je Camera de muncă 


Controlul brutarilor. Protecţia muncii femeilor și 
copiilor. Eliberarea cărților de capacitate, 


Camera de muncă destișoară o[noapte, câte 12 ore, iatrebuințănd 
jmtensă activitate pentru aplicarea | femei şi minori, extenuati de munca 
legilor de protecție a muncii. Ast-[uicigitoare pe care o prestează 
fel secţiunea lucrătorilor a între | pe e zar pogeaear: 

multe razii în atelierele | POzițiuni să se intervină « a 
papam pretu femei şi copii in|!8 ministerul muncii, pentru ca im- 
| preună cu inspectorii muncii să fe! 
jlucrul de monpte, peste arele pre-| contralate toate aceste fnbrici, pre- 
pt d taie mura şi brutâriile din Cepitată car 
N. Sterieă Pirvulescu, preze- 


i lucrează în condițiuni de higienă 
dintele secţiunei lucrătarilor, arată | jeplorabile. 
că îmhricile da tesătorii, perdele, |  Comilial gectiunat meseriașilor în 
produse chimice, Mucrează cu chteirunit sub preșidenția dlui lorgu 
doi echipe, une de zi şi alta de| Ripoana, A dboborăt să lmtem: 
raziile pentru sârpirea atat 
clondestiae și wmirirea emeseriugl= 
dor atriiti dn pașapoarte, cari lu= 
creaza? jărt eatorisafianea minisle= 
rani mun 

Secţiunea funcționarilor particu- 
lori se ocupi în permanență de pro- 
blemele cari intereseazi aceasti co- 
țogoele de salar'aţi 

D. președinte Anghel Popesca, 
tamoţii de d-nii comsilieri Mișu Le 
pâdata şi |. Nicnimescu, m contro» 
lat magazinele din carțierele et- 
meațti, unde n pisit mumeroși bej 
de prăvălie, siliţi de câtre pabon 
si muncească aproape desbrăcali, 
cu picioarele goale, dela orele âi 
dimineața până după miezul copti 
memăncați și bolnavi Mojoritutee 
acestor nanoraciți copil na tu con 
tracte de ucenicie. Tuturor acestor 
petrumi N nu dat avertismente să 
se contormeze legii repausului, cun- 
taria voce N dați în hudecetă 


MESERIAŞII CLANDES- 
TINI 








MARTIN BILINSKY 
MsAZIN CREŞTIN 
Derelupensă. mâregie, re 
produce Aparate și ertieoi: 
matre Fotografi amatori 
CAUAGȚICTURU Na 33 


de ea 





Incurajaţi 


industria 
şi 


comerțul 


omânese 


Aicoie pentru MENAJ 


Ionescu 


Porcelanuri, sticlâne, ta- 
câmuri, obiecte pentra 
cadouri, ceară specială 
pentru parchete. 


silasc numeroase reciamațiani bn 
potriva meseriaşiior patroni de ate- 
lare, cari strică materialele clian- 


săi cxară meneria. ilor 
cutare lucrăei, pop i 


curtea de capacitate 
ter) elibrată de Camera de muncă. 


La Camera de muncă se printe] 


in | rilar pabliee vi 









PET E 
incuraiaţi industria 
comertul românesc 





şi 


ânese 


avut jet ln se 
Hoarea de Var. 


Metaicr= De 
a “cesţla „A Front Bom 


nar: 












Aia 
Ver, 
e câre | Dinei da Yocat Oh Deaena e 
ţile pi e po.|ITăirăzi di, iriziza 
vartizoai 


Incălțăminte Bărbătească 

E Durabilă şi Ettină 

Lucrată in atelier propriu cu material de prima calitate 
CUMPARAŢI DELA MAGAZINUL 


1. ANDREI 


Str. Smârdan No, 11, Edaj |. Lânga B-ca Românenscă. (gang) 














ul românesc 
română 
diaş“ 


Cretaţi „spectaliști“ 
sar liști 


Incurajați Comerţul Românesc 
Cumpărând dela 


Consumul legionar Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 21334 
Coloniale, Delicatese, Vinuri 


naturale, Mezeluri, Brânzeturi 
Fructe, Conserve Bragadiru etc. 











aţi, pașanortarii sunt de 


wtasi ate mlaisterălt! 4 inatatre e ea. dustrie 
mart, eoninsăteri temei tatei 
emcemiat și se PA n 
sagejati. ln lo0 în 
ma alee de paiberiari 
entre ccuniniusta dA mia 
tabeiea LATA. dI8 Metica a 
zilele treeute, iti 
want 

De manat fmpt OR! sesizat ati mini 





au | astre de d 
AInscector 

NA muvrevezeza Vitari 
de Mmbenatățirea protecției și eat 
Prtatelez, are atribaţia de mazardonay, 
„anti dal Ingineri diieeaţi ai e Te. 
nise se atritmțiuni de dizanti fane 
murativi, Diferitele, cort 


i ae 
Pesta arazița 
CaWuitaţi de 

mure 


ij 
tesetionaru me] 











magăun Românesc de Lingerie Bărbatească 


Cămăși, cravate, pijamale. Tăetura impecabila. 
Lingerie pentru otiţ 





Vonari suta, 









starul de tadatirit SA: ui miaveterui | luai aaa ma vizitat twriea ta dei 4 
muueil. sniler dia urmă. nu tem pure în eumo- 
Vinta dacă, ebtar na stăalt, de came mes 
. an cam merg 
dureroase Iserarile în tntrieă, în age fel ea mă știe 
teate canvenna fabrici, inr dasă prin 


vreo minune a lui Dumbenro, vevua În: 
spoclor mal aiergie cauta si me intari 


1 variate aratenaitte densă se atretai și 
de cument cari ai8ă mia 
castă tară at mist EX iccuttart a, vote 


DUMITRU BOR — Calea Victoriei 114 








Un esa coeiateut a to când ua in: 
eier român în tata lomptevaralai a test 
Preamotat drept estseător ai tmătoriai 
demiși em repartizat În un atelier ca 
total aparia, toreitoria, Tara ca mess 
tmzmtec toni să poată pane ceva, re: 
Wistinta 4-0 sameslă tăcere ea o areare 
de eniaz de 2000 Val ln priza ui Int. 
"Paa dc această siteație întradev- 
4 | umilitoare se Făstoță până ln desen, 
atitudinea de speciali a celor 
cari pradei « de pâine străini, cari a Vană parte sea formati 
ta ai ERE n mapa ae ame [nici sax am avut Inainte sila meserii, 
dur cari ca toţii împreună cu direc 
Tabricei lormează » solidaritate 
Hă contra elementul romă. 










să mâncaţi bine si ettin la Oradia 


VIZITAŢI 


RESTAURANTUL SINAIA 


(Lângă Teatre, propr. Neodim) 
Bucătărie românească. — Lucrează loan tost 
bucătar la Restaarantul Oltenia, oh nări ga 
Seara grătar special 
Vinuri alese din podgoriile Const. Binceanu 
Panciu-Odobeşti 


Muzica naţională 
Se tac abonamente Meniu fix 25 Lei 


) 





















Pe ua alta! abedittal ui 
n mentă. ant aaa 


de tuinar «on bogz Iborimat la tă- 


scolii de are | ace. 
mame 








x 
Dar depre tone acestea, — despre 





LINGERIE BARBATEASCA 
Cămăși, pijamale, halate ete — CONFECȚIONEAZA ATELIERUL ; 


IONEL MUŞAT 


Calea Moşilor No. 65 A. (Lângă Bulevardul Domniței) 
PREŢURI CONVENABILE 


Atribuțiunile românilor și drepturile strainilor 


Este deci evidena că labrica ata a- | (n acest mediu, eşti esadamrai 
pierderea parsocailtații şi a indveidna- | 
Wtaţii aaa ln pierderea pontulai asa 







elemente românești, decât ne- 
mal în măsura lo care este constrânsă 









după cum ești ma ae vierme și te drii 



















de siai, constrângere „să sub care cita Ros polari mergea = sare Zeiss = > 
tă să se susiragă lotodenana prin | pe astm e 
a era ee [dev suentete mi ani: rural pa esanaiai tjuteii ee LIMITE 


minate | ca pane Da meadere din mo. | îl2 Cai! Joczlol, în e grimit oameni 


mentul intrării lei, să a lacă poli: 
tică, politică românească, politica vre- 
marilor care via, de afirmare și stă 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 9 


me see 


Dl 


de mare sapralală. pentru sa po Cusa 





capii oameni să e 
We seria atunai când a fest evattă 





ale să se impună 













cezar riza ta mr [e iz sa e e =! IappORtate COMSTĂLDĂrĂ La Oe tralele 


La dat dial de ab direetor, salar de | 


Cooperative 
Lomvotarea consilului superior al cooperației 


25 Oct. e. oâind se vor lua hotăriri 
delimitiee lim această privință, pe 
baza datelor prezeniate de Casa 
Centrală. a 
DON SRINTA ORGANELOR 
DE CONTROL LA 
CENTRALA DE VALORIFICARE 


Bri va ținut la Cosa Centrală a 
couperației pedință de comilei - 
președinția d-lui M. Nezură, mimi 
trul. ecoperației. du iat parte la 
ceasiă pedimţă presedinții centre: 
lar couperatiea, pereum și edțiva 





U. 6. Bal coustrnește noi bazine 
pentru filtratul apei 


La filtrele dela Aremda aa fos: fer aduse legii edmininirative conform ba | dintre membrii Conmliului supe lira bio ra 
Nan Ra d Bazine | lăcieler, eamgrmalal ținut. eaal rea ru eorile ețeetuar [ta de valorifizare evateriata o 
mu [iteabul apei de băut, | ln Te-Mure vominându-ue Iverările efenta an 
auzi empieă ză tn "căuta a. municipiul Betiia vel te în eederea asamârii /adenaleler; | nalor de control. mah - pretedi 




















Pas. GC Droa 
Tatrunbt Centrala de ralezificare 
a denunțat convenția se arasta in 
privtota apte” 
Tita și grăuațele ax 
tarii ca orgazele de 
setea toate anitâţile 
ehesrea socotelile 
anilor 


se convocarea Cematliului sa 


oferi an banchet cungreiziilor 
| ponior al caeperațiai penru siua 


Va areaa o exennue pe Du 


aceste lucrări maree ca 20,000 metri 
cubi capacitalea vinkcă de apă a ata 
dini de alimentare dela Arcada 

Mai mant în cun de emecmie încă 
două mari bazine de filiral apa de 
băut; acestea ver f! date în erploaiare 
în anul oiltor. 

Locrările de patsri ce se [ne la Bia 
gadiru sam terminal, Tainele camuni 
se ceupă ca mâsri da prevedere şi de 
abentta obținerii de pă potabilă mt 
etumtă în cari câ apedurtal sr fi în. 


trerupe 

CONGRESUL UNIUNII 

ELOR DIN 
ROMANIA 

Cimgrenul Ueiuri imaglme din fe 
mânia se va (ine iretieabil ln Brăila în 
sitate de 20, 90 și *! Oetumabrie 

DAL G Donecit pifimaral general 
ai Capitalei şi prerâlinte ai Vaiuati. e 
declarat tă ln mer BBigiea se vor dee 
bate tmporimnte prilieme ea privire e 
nmssttarea orepi— 

Se ve dinemta m-Melile ce treteee 















facate eo ar 








bioatul 


are a făcut 





are se efectniază 
protaetie și 


Ministerul a 
iile a dai o d 
feuaă gradele și 
agtosamie ea 4: 
corpul tehzite a) 


aaa 














e Sa | canta bmmbacal, i pi ai 
a : Federatini zaţivaale pentro 
boi ceea ee pi 

















Pan. 






Practica lucrurilor, 


Conducătorii partidelor politi- 





pate informații din aur 
4 arupa, aubdui 


va dealega problema 









onte se 
după otici 
-| de guverne» 











dopati de taste aiarele politice, | actuale, ca şi i 
tul fiecărui reportaj eo dese 

deşi coneluaille sunt tot 

una contrarii, 
domocrată 









tormul 


regim. 

























Febra formulelor succesora 


Semnificaţia unor consultări. „Ipotezele“ presei democrate 


u_prilejul în ubimele |îmvățase că a e ai ali 
Hole retrageri] buti săi 

trămintările politice 
Ori 


ifra eniama| o serioasă 
viitoare lo mu: 

vorn, anticipă însuși ovoe 
analizează | mâmentul central ni agita= 


aceste Ducruri 










le 





mele cercuri național-țără- 

ai A nu nscund însă ingrijora: 

d. Mihalache nu va în 

dune sub steagul nețiu- 
mii sale întregul partid 

Recentele maniteati| 


1 
, julia Maniu nu dat 
pe Ma Ies, vetortarilar 














sterile ale 
moi ales preteni 
1e alo actualul 
n se prez 

te ini 





lor 
lui. pre 


linte de 
mei is 





arii 











z Li mai loa din Partidul naţional-țărănese, ca- 
porn. bbural. Piele e AT e. st ta Sti re pia Aici certi 
"5 ay d i Mor de ne sere i e 
Sere gap cd alerte? E oma 8 oaia aa oteliatea, au sia lim: 
1 inalacha, restul coloanelăr aunt | ovi ia lun 
SI jiinalact unui apel călduros | fata poritiea dei 
i 
- 
“i meni să creadă întrun început | tntiv pentru săptămâni 
A albare e viitoarei Ion! Muza murtidui liberei 
“i mulu de muvern. |manitostă o ipocrită atitu- 
__ ldime de resemnare sub 
Erin tost d. prol. Nico- (care se ascunde c mai 
“i lae loră căra mo pare că n lă-| periculoasă formulă de 
cuf o expunere a situației poli-| guvern şi poate, cea mai 
00 sia pila. priama roca | anti Auel sa pitt vezi 
A Mit ur-caiei mcilunl Milne e râs- | sie atateranță 
i : dul d-lui AL, Vaii STILEX 
th Zi - - - 
| wm [Situaţia din Palestina 














peniru unirea grupurilor din 

partidul nafioral-rărămesc, 
Nu vom intra i lin 

vayi analize, Piindeă leo 


acel 


| 


Muttiul 


LONDRA, 33 (Rador). — dn redin 
la dle azi a Camerei Comunelor, d. 
strul Coloniilar, 
răspunzând v trebări puse de 
demutatul Monder cu privire la ee: 
nimentele din Palestina, a declarat 
că este foarte preu să se stabilească 
de side primase arabii fondurile pe 
care te mânuese pentru intreținerea 
mlsoărilor revohuționare, Pând acum 
Tondurite comitetului suprem arăb 
erau sub controlul Aujtimlui. Deae 


tâmâni te că lămuririlo | cum înainte elo vor fi administrate 
de e cumiale specială, având. in 


oii 2 
le e mpicletene Sci fruntea ei pe un judecător englea, 


gării oficiale a crizel do| Jihistrul a arătat că guvernul 
regim. Britanie consideră drept o datorie 


Incercările d-lui Mihalache 


După agitata ședință a birou-  Intrevederea de după amiază 
lui în care nu sau putut notezi [a șefului nuțioual-țărănese cu d, 
cel puțin formal, asperit n- | Costăchescu se pare a mu fi n 
testine, d, lon Mihalache a con- | dus prea multe lămuriri, 

Fapt este că fruntaşul ieşean 
a plecat aseară din Capitală 
ri ina răspunsul său d-lui 
Mihalache prin d-nii Armand 
Călinescu și M, Ghelmegeanu, 
cari au părăsit locuința prese 
dintelui ln 41 jum. noaptea. 

In acest timp frantaşii arde. 
leni adunaţi la d. Mihai Popo- 
viei analizau şi ei situaţia 
tică, fară dioptriile d-lui Miha: 
lache. 

In cursul dimineţii, Iară a 












aupra motie 
tățoac. să oredem că un 


er 
Jon Mihalache eăle inealiabil. 10 e m 







Dar fiindcă unele cercuri bor să 
ea impresia a fi prea bina infor- 
mate, socotim necesar să facem 
noii preciziuni. 


SEMNIFICAȚIA UNOR 
CONSULTARI 
Faptul cel mai întore- 
sant de subliniat din şirul 
e iati Mt Papa it 
lo 



























ri 


In cursul dimineţii d-sa n 
i Halipa, Virgil Po- 


mit pe d- 





târcă și M. Ghelmegeanu, căro- 
ra lea înfățișat din nou situația 
deosebit de serioasă în care se 
Peritiul, lărâmiţat de 

huntri 


niste 
disensiul 
ma succesi 

Apelul d-lui Mihalache s'a a- 
dresat în special fruntașilor 
centriști pe care i-a rugat să 








ice în prenj- 








se menţine gravă 


în Siria 


absoluță de a reprima prin mijloa 
cela ceia mai severe teroriimul In 
Putentina, da n proteja viata [une 
[lomarilor britamiei și de a restabili 
În toată țara autoritatea administra» 
flat britonțea. Evenimente grava nu 
ment cxchia insă, arabii nerenun 
tând la revendicările tor 

MUFTIUL IN SIRIA 

BEYHUTU, zi Au 
tul Libanului a prezentat conte: 
Tui de Mariel, înaltul comisar fran. 
ces, pentru a se informa de atitudi 
man autoritățilin  franoone față du 
marete Afiuțtit at Lertusatimutul, 

Contele de Marte! ar Hi declarat 
că mu se bor face marelui Mwtiu 
ai Lerusalimului nici un fel de di 
Poultăţii 

La banchetul dat aseară 
în onoarea marelui Muftiu, 
Nuri Paya Said, ministrul 
de externe al Irakului, ca. 
re se află acum la Damasc, 
a declarat că toți arabii 
doresc o Palestină e 
ta, cu un ern arab a 
țional, pentru ca Palestina 
să-şi poată îndeplini rolul 
ce i se cuvine printre na 
tiunile arabe. 


Dimitroi! în disgrația 


BUDAPESTA, 29 (Rador). — Du- 
pă a ştire sosită din Moscova, Bela 
Kuhn va fi juctecut la 1: Voembrie 

Din acelaş isvor se afir- 
Mă CĂ și bi 0u0 ar ti Que 


zut în disarație, 

































stâruio pe lângă d, prof N. Cox 


rezolvat încă nimic, 
tăcheseu, nt part 


dului a plecat la Topoloveni. 


a luat apărarea setului co- 
munist ungur, 





<OECOCRI EvoLiavăi 


“Dreptateas, oliclonul partidului au 
mediul la sala «Dutiailos serie despre 
arabii: În ches- 


ruta — nu sGruia lui Nope ce 
*Cruta hui Braunaleine — serie ca in 
fala formulei noului gubern, ala najio. 
nel: țărănigii mă metezene ultimele . 
perutăţia. 

Adică d Mihalache iși cade cu ârije. 










Au toi dreptul să protesteze sim 
briașii răăritului de vreme ce ei is au 
dat vu fidanii 





LilL Tae moewteala 
ce-i anteaplă, 

Dar a font odată o lăptăreasă cu cala 
vu laple pe dap, care, erezâmdu-se în 
farton pi aalulată de prefect, ba râs 


D. mintairu al Afacerilor Străi- 
ne și dna Piotor „Antonescu au dat 
Joi 21 Oetombrie la d-lor acasă, un 
dejum la care au luat parte: oma; 
audorul și barouna Homane Aveaza 
no, E. 8. baronul Gulilaune, minta: 
tul Belgiei, însăreinatul eu aa. 
ceri al Italiei vi Ducesa di Hegina 





rortaiolii și sa vărsat, 












La 4 Noembrie se va imaugura la 
emull. monumentul Bepelui Ferdi 
nond. 


D.C Augeloseu ministrul ediea 
tii nationala, restabilindu-s0 camu- 
plot, si-a reluat ooupaţiuuile ln mi 
Bistor. 


Deuii Radu Irimescu, ministrul 
avrulul și marinei și general Siciul 
ta seful anrolui simi mujar, 
duvo la Ashara uta vor partie 
1 serbările najionale ule 'Tureioi. 

Cu ovală penale va avea io şi 
si o sodiiță a solilor do stat ma 
dez at, Intelagperii. ba lomuiea: 

.—— 


„De prof. N. Iorgu a sosit azi în 
„ Capitală. za pa varii diseară in 
Andia. 
i — 

DA. dura a mosii anthzţ dimineață 
în Capitală în curaul după amicală 
jal-sa ba fate e comunicare la Academia 
+ amână 





1» întâmpinarea A. SR. Prinet. 
ele Mient Paul al 


| Pita usor erat d. Gl, Datare: i 


eu prosodintele consiliului de anini. 
„4 a suapondat au dearțata, 








| 


ei: | sista do festivități, Acalu d-aa va 


Intre 25 și 25 Oetombrie va avea 
lo la Dorlia congresal Baţiounl mo 
eialis al medicilor militari din ae 
ronautică. 





La secat congres a fost invitată 


în mod specia! România tare va fi 

fala, ine Madgearu ni potrivește căra. e, 
vea. Ceilalţi deoataji oiiter mininterla. | FEDEREROLATA de dinii vol. dr. V, A- 
fabulomselar. Mafri | Pastaain dir. sanitar din DI. A. N 





moator dr. Diraitelu, uistor dr. Barba. 
neron, și că. de Batoea Val 





Î. Maresal Averescu a anunțat 


puna cu mali diapeel.— dar aala ca lapte | CA PU Ya 0sl luă în Capitată, 


1n +Manitorul Oficial: de ri n a- 
Pâru! dnezetele privitoare la avan- 
sarea ofierilor aetivi din avronaa- 
viea și marina peszală. 

Dati Sruriat Ridolrsra dimeeterut a 
vlatiei shrile și căpu 4, Popa dzectavat 
se LARES se a bn Sajia pentra 








10 VOP fa anrriut o aezeație aertană fire Rae 
DR î mate și fini gaela, 





Astăzi mosepte în Capitală d. Alee. 
Vaida Vornod. D-a a vizitat aa 
tăsi Simale în seria încegauță de pei» 
dulți fruntazi at opoziției. Premcdine 
țele Prumtului Beowmânave vu wlnea 
dim oa ta Sinaia, d minte pre a 


marea i 
Dup 





























A cădere 


ionalistă. Victoria dela 
a spoţt „2aanta near: va coda și p 


naționaliste. ale jiPe si julaagiytilr oa Inceput 34 apara | tri că 






















fai ULUL de e pe uraste“ orațulale su 
Pe 105 și desp ecrane în, rima. mamei del tor matonalua AI 

mlui labandnda a” eupriasese pe. evlilent | mifestatii partie 
asediat incă dela AEP vomanipii și aprijaiți de Jorieta ară) aimineții. ue 


de «militienus Bag 
sevie de pe pamâatii 


In ade 








spa cleudrii păvthonut 4 
mur vi sange al generalutul Prameo. 
în acsta timp ccielalle urupări aa 





Nava 





puternte da malani 
sori şi a aderat pe priză 
detii. pi 1 vazatal 





curâmi de ay 
pe frontul d 











area băț! : Ș 
rnul bolșevic din Valence 








pentru 

















data samianăer, comeniolni desfa 
rea venita 
ENTUSIASM GENERAL 


Nuaprea m irecul, la uraul Uwe 





vastă ultimă bătălie decisivă, 


(Rador). 
vapitulat, 
li 










pitula Asturillur, mu restitui pa 


trlei iutreauă aeoantă provinele, 


măi CUM A CAZUT GIJONUL 


azi di- uvecnmcaeatall cauta esparea în ua, | ina 











Va Stotnoi tranauiite e 
Avantaardela alei de n da bri- 
răul de Navarra la ra 16 3 15 au 


malijtilor au Jaceput trai asupra nat 
taliitor şi obiectivelor militare dia pare 
tat Gijon precum și asupra arsenalului | mal mori de ieri, sau luat la bâtale. 
vind jaeârile_ 3 

supra wtselar incendiata. da rail, <a |au căzut in mare 
pei 7 ” * Asi dim. populația, a dat frâuil- 1 
bar unei bucurii fără margini pen- | sti 


de 









printran ordin misterios oamenii nare 
maj şi imbrăcaţi In camaşile alba 


— Miliţienii se predau în 


G1JON, 22 (Rador) trupelor naționaliste. în- 
genția Havas transmite i. | corcuite în acest oras, do 
In urma predării mal ni auvernamentali. 


ali de mili- 
roportal na-| ZECI DE MII DE ROŞII 





ei 








nă asediul orașului Ovie» i] 


do, care durează dela în- 
tul războiului civil 
pete lenţă eroică 


intrat la Gijun, plină primite de 
mitestațiunile delirante ale poi 
1aţiei, egită tu țrebgime, să intâm 
pina trupele Vlelorioase națioua- [după o rezi 
Mimte, cari prin Intrarea lor iu c-l de mai bine 


Vizita d-lui Metaxas 
la Ankara 


internajionale, cât și a celor cari 
interesează direct țările tor și au 
avut oi ia da a constata din nou, 
cu o via satiafaoție, fericita propă- 
gire a relaliunilor lor amicule și in: 
ternaionale, 

Oamenii da stat al celor davă țări 
mamico și aliate, au luat act ca cea 
mal mare plăcere de perfecta con: 
cordanță ce există intre politiea tn: 
tornațională dasă de Grecia și Ture 
ela, ai au constatat incăodată că 











le 15 luni a 








ANKARA, (Rador), Avon 
ja teleuraliaă durcă transmite ur 
mătorul oomitleat oficial: 

«In timpul dăziivi sale la Ankara, 
d. Metaxan primul ministru al Gre- 
clei, a fost ptimit de d, Ataturk, 
propodintela Beublicei turca și a 
avut dungi și micalu intrevederi 
eu d. Djelal “Bovor, pregodintele 
consiliului de ministri interimar și 
eu d. Hustu ditas, ministrul de Bee 
terme al Turcii 

1n cursul atăstor întrevederi, oa- 

















GENERALUL FRANCO 


Numărul milițienilor ca- 
re sau predat, au fost fa- 
cati prizonieri nea Suut i 
cercuiți in regiunea minie. 
ră din Oviedo este eviluat 











menii de stat al celor două țări a- |paetal Inţelegerii corălale, care le 1 șa 60.000. 

mice și altate, au procedat la exa- | uneste, corespunde exigențelor re» 

minarea atentă atât a chestiunilor | Mațiunilor lor siucere și amicale» | 0 MARE VICTORIE NA- 
TIONALISTA 





SAN SEBASTIAN, îi (lador) — 
Agenţia D.N, B. transmite: 


Războiul chino-japonez 


Victorii japoneze 
SHANGHAI, 22 (Rador). — | ouesul zilei de eri să tree. 





Italia participă la con- 


Înaintarea trupelor japoneze| că fluviul Lioch e ferii i 
spre Tuciang na reuşit să sti-] AVIATORI sovietici IN nța celor 9 puteri 
râme apărarea chineză, decla- ARMATA CHINEZA | 


ră comunicatul chinez. 


TOKIO, 22 (Rador), — Agen- 
Atât japonezii cât şi chine» : 


ROMA 22 (Rador), — Cer 
ți Domei anunță că În Last egala 








zii au sulerit mari pierderi, [ai it 12 aviatori i că italia a acceptat să par- 

CHINEZII PUN FOC [cari se îndreaplă spre Nautți ticipe la conferința celor 
Pecag ră Rador): spre a lupta alătari de chinezi le Beuaoitas în sua de 30 
rului “Momkou din Shm| contra trupelor jnponeze. Octombrie, 


ghai, 
Un alt incendiu de mari 
praperiii a izbuc 


% 19 piere de com 
a, 
cH ri NU VA INCHEIA 
ARMI Nu, cu JaPo. 
L] 
LONDRA, BA |hadie-Central), — 
Ministrul de. fiomţe chinez, Sony, 





Uitimul capitol al revoluției 


naţionale spani 
ŢI scriu o ita ie 


PARIS 22 (Rador), — Aguulia) adevărata rechemare a votuntarilar 



















































a acordat pomdentului dim] Havax trantnitea străini. b cumnatul £e 
Saonalat aia da. baia Ic] „dande Taaeta d ea ÎN ie | pata SRR var 
a zrhe pu 2 Reed arşi A În ANS, AA aituntiu din | Impe de generatia. conile, d. Eduardo A: 
can alai a " Sstată ca 
răstai at Chinei ca ajunaa cel pu] pului Giăun de fortele Amaal NR minitr ee. 
cat a să da politie sasa de Italia tu aha] în definitiv adevă. | SAN SEBASTIAN 2 1 
China mu pusă ad închea| stiunea etieagerti N uiialae | dur), — Corespondentul 
Japonia, chiar ini din Spania de | genţiei Stetani transni 
dest irită ultimul capi." Pierderile suferit: | 
"Vica oi. revoluţiei naţionale | brigăzile internațior, 
= ine RR jangalnte alb mes 
Wnaa «| lu in sectoru uen [] 
bu [ieăt să duntue icălatu co] Ebra, Gallego și Jaco 
lui dela exact atât recentei a 





tt 
aGijonu) 


dule 


aştaptarea 


moaste dalti 
Palonglatii, cual re 
postul, au mp ja 





Gu pornit să ina 


im apoi că guy! ; Tehlsou ul de» | tor cu cv bucur 
e muie ne muti "a seră nd cu o piiseoală a amarhiști- CA CR aria Ira 
enințat astăzi ale său, exedem că nu mai e nevoie să arătăm a Padioupeai și aa AToRi 
lor catalani în spotei : absolut toate, de n «mule victoria în [4404 se puma ra cegătură ea vale LUI SE pp 
are tonte pasele pi În seeiurul Leu 





sativa, calm relaliv, lu poet; 1058, vade | raului. menta eoj, 


că aruu pre. pulina vapoaru. pentru ed | Tale de minleri as 
ce cautau 34 e telugieat,, tovarășii dIRzA Orasul au ince, 


riateat let şi colo Îua incăurare mulţi au fost uciși pi cauţi | halisie, 
1a în Vitimul net ai răan 


Oviedo eliberat de asediatorii roy) 


mod pri 


cucerit În pase luni pe pati 


a SE PREDAU nord un teritoriu lung de i A 
ţionaliste care au cucerit metri. Pentru a se lui, AI 

Gilonul au reusit ct0:| OVIEDO, 22 (Iactor), —| ana neantul suta tit A 

RANDA piudo, = Agentia Matas tramumite ș | Bă seama de faptul ci up 

RADU ARAD ta felul anasia sa d d cerit esta extrem de mu ÎI 


Se 
4 naționaliste din A 
de 






do, 
oritui 


scăpase 4, 











ul e 











ați au 






amy, 





ra 


















Mia, e, 






intează spre i 
pre râsării 



























Y 
si orţi in: Gaza poieel scene Alei, uuveraa, A 
e. sau petrecut, ln cauza p menta IL 
în mbinile Evenimentele sare au dit la cil. [e Pauiticie de nedearit, Tovurigii [încă rezistența asta am 
lor naționalişie: berarea Gijomalal au jest pesimute de [cui pana tari Îl jurau solidaritate | babii pentru ca e 
= cn- pdul armator, Minge silul comun, ax | ilarea oraşului 
ROM esa), — Asen] docattozii acestui oraș 1a modut pâut n atingerea scop ta 
OA, 2 (il mesteca mi oral, ll ar enter A are 








trai A] 


A) 


a În Duniăr mare 


IL de moră ponte şi 


raita, 


massă — 


Prin eueerirea ori 
atmpanin din nordul spa, 0 
We terminată 1% 

genoratuliu 





Trapele 














locurea munţii ati; 
004 metri, Pe aces 
nnmentalil erelase: 
tă ete. 

filjon, este după Ori 
mare oras din Antarii și 
cale mat bune portari de pd 
de moră a Svaulel, Cele e 









tante, mine de cărusi șine 
Spania se află în Jura! ori ă 


Jon “Oviedo. Ele sunt 
mâinile guvernamtntaljor 
Prla cucerirea Astariii 
economică și milit 
tilor se ameliorează in 
bi 
Generalul A 
sef ut fortelor naț 
burii a public 
meat antnlând că 
țiemaliste 
ultimul port 
află încă în stăr 


r, sg 
aţa 











estet seri 
Comunic 
fortifica 
jurul orasului ( 
pa toată inlinulerea 
au ocupat toata paz 
inclusiv un impori 
apă făcând o boo 
boi 














INFIINŢAREA CONSI 
LIULUI DE STAT 





SALAMANCA, 2 
Agenţia Havas transnite 

Generalul Fionco a sea 
azi a ordonanță pria . 
ființează «consiliul de stai 
văzut prin statulele lui 
tradiționaliste spaniole 

Printre cei 45 de = 
iului de stat sunt ai 
ai Falangei tradițion: 
membri ai Acţiunei ca 
monarhiști şi câțiva 
Printre alții nu lost n 
neralii Queipo de | 











genenă 





villa. şi Monnsterio, colo 
Vague, d-ra Pila Primo 4 
vera, fiica lostului pri 

tru, d. dej Rodezzo, %i%! 


el al carliștilor, d. Ra 








ică la 2.000 morii! 
B00 răniţi 


V. OLANIUC-STERE