Legionarii (Cadrilater) 20 numere 1931-1932

ORGAN NATIONALIST SAPTAMANAL —— 


Redacţia şi Administraţia 
Str. Prin, Elena No. 23-Bazargic 


Proprietar: A. CONSTANTIN 


Preţul -8- Lei 


ESCU 


D 


Mercuri 16jlanuarie 1929 


RI 


= Sub conducerea unui comitet 


Director, COLA G. CIUMETTI 


Abonamente: 


Instituţii 500 lei pe an 
Parlicul. 300 „ „xi 
Plugari 100,» » 


PROGRAMUL: Cultul şi practica naţionalismului activ pe toate țărâmurile vieţei poporului și statului nostru 


LEGIONARII | PRO 


Răscolesc cu gândul 
. cenușa veacurilor  așter- 

mută pe imensa criptă a 
trecutului, ca să descitrez 
povestea vieții a dispăru- 
telor popoare. Și, la lu- 
mina fulgerelor închipui- 
rii, văd cu ochii sufletu- 
lui învălmășindu-se nea- 
muri şi ginți, unele mai 
puternice și mai inteligen- 
te decât altele, cari au 
trăit și au lăsat urme pe 
pământ. 

lar deasupra tuturora, 
stăpânind și tronând prin 
eroismul legionarilor, mi 
se MAI &hapază cel mai 
drept şi maiviteaz dintre 
noroade: Romanii. 

Legionarii, nume sznor 
în care vibrează melodia 
aspră, tumultuoasă, răs- 
boinică a vremurilor de 
demult; melodie care și-a 
prelungit ecoul până din- 
colo de vremurile vii- 
toare. 

Legionarii, cuceritori de 
țări şi făuritori ai or- 
dinei. 

Legionarii,entusiaști pro- 
povăduitori ai slovei ro- 
mane, ai datinilor roma- 
ne, până în cele mai de- 
părtate colțuri ale lumii. 

Legionarii, strămoșii Ro- 
mânilor de pretutindeni, 
ai Italienilor, Francezilor, 
Spaniolilor, Portughezilor, 
etc: 

Da, sufletul glorios al 
Legionarilor Romani îl 
văd întruchipat aevea în 
făptura Românilor cari 
au populat Dobrogea de 
sute de ani, chiar înain- 
tea stăp?nirii Marelui Mir- 
cea. 

lar acei Români, cari 
Vin astăzi pe tărâmurile 
acestea, de ori unde ar 
ci, de pe plaiurile au- 
t ce poartă imprimaţi 
Pașii sfinți ai lui Liton-Vo- 
ale ori depe culmiledragi 
€ Vulturescului suflet al 


Negru- E 
lăuzit ra Vodă, cel că 


incut Carpaţii; ori din 
Minunaţa rpaj 3 
destăleca i in carea 


druma, a-i apăra şi Spri- 
i 


Dragoș-Vodă, ori din sbu- 
ciumata şi însângerata 
Macedonie; ori din poe- 
ticul și legendarul Pind, 
toți au acelaș chip și a- 
semănare, acelaș sânge, 
aceleași datini, aceleași 
Ssimțiminte și acelaş ideal. 

Conștienți de menirea 
lor, acești Români, ca plu- 
gari, știu cât de lungă 
și adâncă trebue să tra- 
gă brazda românismuliti 
și să svârle în ea să- 
mânța păcii şi a siguran- 
ței statului; iar ca negu- 
stori și funcționari, înțe- 
leg în ce măsură trebue 
să contribue la progre- 
sul lui. 

Moșştenitori ai nobleții 
și ai cavalerismului ro- 
man, €i Hu sunt şi nu vin 
aici să se  învrăjbească 
şi să persecute. pe cele- 
lalte naționalități, ci să le 
iubească și să trăiască 
în armonie cu ele. 

Și fiindcă e atât de 
înaltă, de curată și sfân- 
tă chemarea acestor ro- 
mâni pe meleagurile Ca- 
drilaterului, ziarul „Legio: 
narii“ care își incepe de 
astăzi apariția, va îi în- 


totdeauna alături de ei, 
fără deosebire de proveni- 
ența lor,nepregetând nici o 
cliză de a-i sfătui, a-i în- 


ini la toate nevoile. 


Ziarul 


i 


Sub Iimpulsiunea imperiosului 


AMULL 


imbold al interesului naţional 


confundat cu cel suprem de stat, şi în urma unei mature chibzuinţi, 
am ajunsla nestrămutata convingere că este absolut necesară apa- 
riția unui organ de publicitate cu caracter exclusiv românesc, care 
să CONCENTREZE toate energiile dispersate şi să le canalizeze în in- 
teresul naţională să SPULBERE ori-ce inserţiune maliţioasă, atribui- 
tăfie elementului românesc, fie autorităţilor, propagând adevărul, 
şi să CARACTERIZEZE LINIA DE CONDUITĂ a elementelor minorita- 
re din acest colţişor al Statului Român. : , 

lată dar, în linii generale, care este programul ziarului, Legio- 
narii“ căruia ne-am luat greaua sarcină a-i da fiinţă. 


Indreptăţiţi de gestul generos al acelora cari 
rul, socotim că apariţia acestui 


iau dat ajuto- 


ziar, săptămânal deocamdată, um= 


ple un gol destul de simţit de suflarea românească. lar pentru ca a- 
ceastă iniţiativă, să fie încununată de succes şi pentru ca sarcinasă fie 
mai uşoară, apelăm la toţi românii să se înroleze sub acest steag; 
apelăm ia conştiinţa de ordine şi răspundere a cetăţeanului, ca să 
ne relateze tot ce se petrece în cel mai mic câtun in mod câtse pea- 
te mai urgent şi conştiincios şi rugăm pe minoritarii din acest colţ 
să ia în consideraţie cele propovăduite de noi, căci numai în interesul 


lori Vor. fi. 


Punem la dispoziţia ori-cui 


coloanele ziarului 


— 


şi respectăm 


părerea; mai punem însă în vedere că nu vom permite să se strecoa- 
re sub nici un motiv nici o expresie, nici un cuvânt care nu s'ar Îm- 


păca cu buna cuviinţă. 


Politica de partid şi de interese particulare este exclusă cu de- 


săvârşire din cercul nostru. 


FISON TO: ff a OREI E Da 7 NA 


EEE DEEE 


TIE 


ETER: 


Binevoitoarei aten 


ţiuni a d-lui Ministru 1. Mihalache 


Comisiile de verificarea titlurilor de pro- 


prietate și expropriere, trebue să-şi 
reinceapă lucrările 


Importanţa și necisitatea desăvârșirei lucrărilor lor-chiar în 


vederea eventualei modificări a legei 


In ajunul alegerilor par- 
lamentare, li s'a ridicat, de 
Ministrul Justiţiei, delegaţiu- 
nea ce li se dăduse magi- 
straţilor din Dobrogea Nouă, 
pentru a prezida Comisiu- 
nea ce funcţiona de ani de 
zile în acest ţinut, pentru 
regularea proprietăjii şi pen- 
tru. expropriere. Prin aceas- 
tă măsură, descomplectân- 
du-se :inembrii comisiunilor 
care nu pot lucra fără ma- 
gistralul prezident, s'a ajuns 
la suspendarea a orice acti- 
vilate a acestor Comisiuni. 

Lucrările lor erau aproa- 
pe de sfârşit. Din circa 
15.000 dosare câte se for- 
maseră în această privință 
în Judetul Caliacra, au ră- 
mas nejudecale, la . toate 


instanțele de circa 
50 dosare. 

Majoritatea acestor dosa- 
re sunt priviloare la pro- 
prietăţile mai mari şi în 
deosebi se aşiepta holărâ- 
rea asupra exproprierei. 

De aci presiunea făcută 
de ciorbagii, în ajunul ale- 
gerilor, ca şă se suspende 
lucrările acelor comisiuni. 

Cunoaştem declaraţia D-lui 
Ministru de Domenii, |. Mi- 
halache, că intenționează 
să aducă modilicare legii 
privitoare la .regularea pra- 
prietăţii din acest ţinut. 

Nu se şiie în ce sensse 
va face această modificare. 
O comisiune specială va 
redacta un antep:oect 

Ni nădăjduim să anun= 
jăm pe români 


fond, 


A 


modificare esenţială nu se 
va face, căci bunul român 
I. Mihalache nu poate nici-o= 
dată micşora posibilităţile 
de durare a unei aşezări 
româneşii în acest |inut. 
Să-i dăm Ministrului timp 


peniru studierea acestor 
chesliuni. 
Pănă atunci însă îi ce= 


rem, îl rugăm să facă, ca 
comisiile să-şi sfârşească şi 
puinul ce a mai rămas. 

Mai întâiu, fiindcă oricare 
ar Îi ideea la care va ră- 
mâne D-l |. Mihalache, un 
lucru este indisc !abil, că 
modificarea nu poate: favo= 
riza pe ciorbagii în detri- 
meniul celor mulți şi cu 
pământ puţin şi ale căror 

| titluri au fost verificate. Mo- j 


că nici ol dilicarea va privi şi pe unii 


i 


complect ju- 


noaşte. La-noi răzyrălirea țării 


* „LEGIONARII 


ema mr ii! 


De Sr mr ma ata 


= — papa y „iati Nu ba cercelal trecutul par= timească „talpa țării“, > de 

Z % ileze că ar ii b* Ă -as ilice spre a i mea muneit R e nou 
şi pe alţii. Deci nu se poa- acredileze i ibil | tidelor n”astre pol a pră 103 da Şi p 

te justilica, din acest punct | domenial disponi Ay Cali- (se vedea că, în caz de pericol, î partid în care s'au contopit par 

Sea Îi n: bine SR ude BN (SE Ba c& ; zi a 

de vcd De. suzpendarea a- i Ei bine, în jdetu toc vai i precum şi ori de câle ori sunt i ţidele Ni.jional şi cel Ţărănesc, 

cestei activilăți a Comisiu- păcra, ca să vâțbim rezintă | interese mari de stat, partidele numai unii orbiţi de-patimă şi ură 

nl i de județul care se + is i noasire au det la o parte pali- |: pot crede capabil să servias: 

. BI i dnei ceasiă pimli” 3 sa ăi etil >Ş= % Fi a 

În al doilea rârd, cXBro pe ia ai i în) e II | ma, au uitat de ceea ct Je des- | că de cioclu românismului. Bul 

e <a CEE - :* "ământ Men i LA e Ai E 2 și ă 
piierea în acest [inu IE pi tt d jațitii ca 40.00 | părisa Și Be puleri umile, Au | garii au crezut aceasta. 
. ] LD) Ri a =" ci Ş 4 i Pa 

du-se în acelesşi condili | “a ia dă să ii treimea lua- realizat ceea ce era în intere In vâltoarea luptelor electo- 

3 a : leaqi | hectare, A i e R 3 i. se 

ii aceloraşi i€g A er sul palriei comune. turi, se 

mu pi în restul ve- |tă prin verilicare & revenii | S ză ro. inlăturarea,:prin ori; rale, în acida după vo : , i 

agrare ca > sale |eirca 57.000 heciare dela il liici nu se cu fac promisiuni deşanjate, de un 

Rai e oale irc - ame Tr po Z = x 5 

chiului regat, nu e P | a abinep. VA candidaţi mai cu măsură, de al 


justifica o suspendare 2 lu- 
crărilor Comisiunilor. numai 
pentru Dobrogea Nouă. . 
In-.al treilea rând, numai 

la desăvârşirea lucrărilor 
Comisiunilor, se va şti pre- 
cis de ce intindere dispune 
Statul prin exprogriere şi 
verificarea tillurilor de pro- 
prietale, pentru că, în cCu- 

7 noştință de cauză, să facă 
“modificările ce le-ar impu- 
pe dreptatea la care se re- 
feră D-l |. Mihalache, şi 
pecesiiaiea sociaă, precum 

şi interesele naţionale.“ « 
lateresaţii văuvoitori at 
neamului nostru fac să se 


AU 


intabulate 
la Consilieratul Agricol La- 
liacra. 


şi din 'cele 
plect încă, 
pentru câ 
să se satisfacă? 

Pentru a se cunoaşte şi 
toate dalele necesare unei 
bune legilerări asup:ia Ppro- 
ectătei modificări, se impu- 
ne reinceperea activităţii 
Comisiunilor şi desăvârşirea 


A | 


AI 


i 


Socotelile greşite ale unui popor care nu 
ştie să țină măsura și nu se- 
sizează realitatea 


Organizațiile  iredentiste din 
Sofia au crezut că schimbarea 
de guvern ce a avui loc în țara 


noastră, îi poate prilejui; acțiuni” 


subversive bulgare în acest ți- 
nui. manitestaţiuni serioase şi 
profitabile în mai multe  direc- 
fiuni, 

Pe deoparte s'a dat curânt de 
ordine ca întregul element bul- 
gar să acţioneze, peniru  mo- 
ment, alături de crganizaţia de 


doresc şi sunt în stare să facă 


aceşti duşmani ai neamului şi- dispărutui Ferainănă-t-până Și 


statului nostru. 


Rezultatul acestei acţiuni bul- | amenințau - pe “colegii lor ro- 


gare care a fost? 

Trezirea conştiinţei naţionale 
în elementul român şi solidari- 
zarea lui pentru ca să se întrone- 
ze, în acest colț de ţară, pace, 


pentru interese de parlid sau a 
unui om, Nu se practică. La noi, 
ş organizații teroriste nu se sub- 

Din restul dosarelor Îu- | siitue organelor statului. La noi, 
decale dar neintabulate, Ci | oamenii politici, în focul luptei 
nejudecate -com- „| jarlamentare, în: vâltoarea din 
Sa zUlla timpul alegerilor, îşi aduc îel de 
toate” necesităţile fel de acuzaţii, îşi spun vorbe 


ţii pe o scară mai întinsă. De- 
magogie electorală se face în 
provincie şi de către organiza- 
țiile locale, dar fără răspunde: 
vea partidului în numele căruia 
şelul acelui partid vorbeşte, şi 
vorba lui îl obligă. 

Promisiunile acestea înşirale 
în timpui alegerilor sunt „go- 
goşi“ pentru cei care cunosc 
moravurile noastre polit'ce. 

Elementul bulgar--însă--le-a 
luat după mentalitatea sa spe” 
cifică: le-a înteles pe dos, le-a e- 
xagerai;le a crezut şi realizate şi 
a ajuns astiel să se crează ceea 
ce visează dânsul, unic despot al 
unui jinut pe care trebuesă-lex- 
ploateze aşa cum ştie el şi pen: 
tru el. 


grele de parcă te-ai găsi în îa- 
ţa unor duşmani de  moarle şi 
înir“o țară care. după spusele 
unora din aceşti beligeranţi, ire 
pue să se afle la marginea pră 
păstiei. ti 

Suntem  pornili noi românii 
spre înflorirea a ceea . ce se 
spune: entusiasm, agitaţie, cra- 
torie. Aşa ni e firea. La alt po- 
por gura lace, dar glonţul şi 
bombele vorbesc. Fie care, cu 


educaţia lui. ; 
iată de ce noi nule putem | storia e martoră că dirigui- 


scuza acestora apucăturile fero- | țorii acestui popor muncitor şi 


ce, iar ei nu ob ROSE i sânguitor, în lăcomia şi ambiţia 
Kestoli alle, exil pa . E şi lor au lăcut să iasă din dom- 
lală peplru.ce-P & nitorii. bizantini cunoscutul Vasile 


si iz ă i 
le făcea iridența bulgară peniru ou Mele Bulantectorul;zau ddus 


țul în care era să-şi în- | 
a za anale i războiul din: 1915 dintre bulga- 
= chii > . 


EUR IE TAN PANU Dias 


şcolarii, copilaşi aiunor bulgari, 


mâni în şcoalele noastre de stat, 
că la acea întâmplare mult a- 
dăstat? vor vedaa românii ce 
vor păţi de la bulgari; acele 


“Prin calom 


n mea dugmati | 


nii şi banditisme 


SI 
——. 
Pag, Îl 
n a aa ete : 

y m 
ri, pe de o parle, și e şi i cu 
sârbi pe de altă, după toria | un 
co împreună o câșligaseră în , 
războiul balcanic; cu adus și Ş ret 
înfrângerea în marele războlu wi ace 
eu'opean, iat astăzi guvernul i Y 

| - um 


bulgur asistă la răzbalul de ex- 
terminare dintre comitetele re. 
voluționare pe teritorul bulgar, 


în centrul . capitalei, sub ochy iar Si 
trecătorilor îngroziţi şi al auto. Te - 
rităților publice nepulincioase. 3. 

Acesle organizaţiuni. teroriste d. “+ Pi 
obişnuesc a trimite comitagii . sub 4 
lor în țara noastră pentru a lu- * i e 
pla conlra nouii ordini stabilite, niştii 
de a fura, jelui, incendia, tero- aa 
riza şi omori + pe 'toţi cei cari berea 
nu acceplă să lucreze. sub or- cepte 
dinele lor, şi mai ales pe români [& St 
şi turci,de a intimida pe func- [E în E 
jionarii din administraţia locală liune 
şi a prepară, pentru un momeni dt] 
prielnic, turburări și acţiuni pe Ă, 
cari le-ar crede hotărâtoare lui, a 
întru atingerea scopului urmă: poti 
rit. de iridenta bulgară. aa reia 

Românul ştie din experiența „ Naţio 
trecutului care va. fi-pentru bul- 3 aL 
gari . rezultatul acestor: :svâr-P 4 
coliri. PE to A 

Guvernul însă este dator a în dialtă 
nu lăsa să treacă populaţia dinț dă 
acest ţinut prin noi incercări și) meni 

să iaîn consecință măsuri pentru, i „+meni 
a pune capăt acestei “acţiuni ră „prea 
primejdioase. iati maria i si ap 
 DĂDNELRE SE „ceri 


d 


linişte şi muncă, căci nimeni al- | planuri, măreţe, mai târziu s'au 
tul mai mult că românul nu es- | spulberat dureros, ca atâtea al- 
te dornic de acestea, şi nu are | ţele, pentru bulgari 

Ă E 


Prin mistificări, născociri de ştiri tendenţioase 


partid a Partidului Naţional Ţă- 
rănesc. 

Drepli urmare, în nici o listă 
a partidelor celor lali> nu a fi- 
gurat între candidaţi la alege- 
rile parlamentare nici un bulgar 
de seamă, şi timidul partid bul- 


nească în statul său. 

Dar, de ce sa deslănţuit toc- 
mai acum această furioasă acțiu- 
ne bulgară? 

Din necunoaşt-rea - stării de 
lucruri dela noi. 

Se ştie că în alegerile par- 


şi interesul ca acestea să dom- Trebuia să se gândească la 
luptele duse de Partidul Naţio- 
nal ardelenesc în fosta împărăție 
Austro-Ungară precum şi la în- 
coronarea operei lui prin uni- 
rea acelor țări la Regatul ro- 


şi ponegriri se caută a se acredita în. opinia pu: $ 


blică, că în Cadrilater românii 
ordinei şi năpăstuesc pe elementul bulgar și a 
ascunde -opera nefastă: a comitagiilor. j 

„Prin _banditismele comitagiilor ce fac. incur: 
siuni din Bulgaria în acest ținut românesc dela 
frontieră, se urmărește punerea sub ordinele or- 


[Si 


sunt turburătorii 


mân,pentru a-şi da seama că a- 


ganizațiilor iridente din Bulgaria. a elementului fi fost,— 


gar, ce de curând luase naş- 
tere, a 'lansat un apel cerând 
bulgarilor să voteze pentru can- 
didaţii Partidului Naţional Ţără- 
nesc. 

S'au datncrme de conduită și 
indicaţiuni de mijloace pentru 
ca, profitându-se de această îm- 
prejurare, să se caule, pe ori 
ce cale, să se înlăture elemen- 
tul românesc, nu numai din îre- 
burile publice din acest ţinut, 
dar până şi dela vetrele lui, dela 
afacerile lui, dela glia lui. 

Au fost alungaţi coloniştii ro- 
mâni regăţeni de prin satele un- 
de fuseseră instalaţi. Au înjurat, 
bătut şi omorâi pe români.Au bat- 
jocorit şi pângărit instituţiunile 
țării. 

lar, drept încoronare, pentru 
ca dezordinea şi teroarea să fie 
mai mare, şi-au asmuţit iară-şi 
hordele de comitagii cari au 
început incursiunile din Bulga- 
ria în Dobrogea. 

Intreaga presă,opinia publică, 
ca şi guvernul a văzut ceea ce 


lamentare ce au avut loc după 
marele războiu, iredeniiştii bul- 
gari au făcut să se voteze cu 
„ciocanele“, pentru comunişti, 
nu fiind că plugarul bulgar era 
sau este comunist, ci pentru că 
i se spune că este în folosulsbul 
garismului ori ce acţiune de des 


irămare a statului român. 
S'a văzut că comunismul nu 


a prins la noi şi plugărimea bul 
gară se dase pe brazdă. 

Când între partidele naţiona- 
le româneşți raporturile deveni- 
ră foart= inăsprite, considerând 
această şiare de spirit dintre 
ele ca o duşmănie (căci aşa 
este în Rulgaria) iridenţa bul- 
gară a crezul că Partidul Naţi- 
onal Ţărznesc, în lupta înverşu- 
nată ce ducea, contra Partidului 
Naţional-Liberal,mai ales,este în 
slare să meargă până la restur 
narea ordinei stabilite în stat 
şi prăbuşirea ediliciului naţio- 
nal clădit cu enorme sacrificii 
timp de secole de toţi fiii nea- 
mului românesc. 


celaş partid şi aceisşi şefi, sub 
conducerea cărora el a realizat 
visul poporului său, nu pot con: 
tribui la nărvirea operii la care 
au luat parte toate ţările romă- 
ne. 

Un Maniu, un Vaida, un Ci- 
cio Pop şi întreaga pleiadă de 
conducători şi luptători ai ideii 
româneşti în Ardeal, nu-și pot 


renega crezul lor naţional toc- 
mai atunci când prin el au în- 


tregit granița României în spre 
Tisa 

Pe de altă parie, un vrednic 
luminător al poporului, luptăto: 
rul cu-„Mihai Viteazul“, pentru 
întregirea neamului, D-l 1. Mi- 
halache, înființătorul şi  condu- 
cătorul Partidului Țărănesc, ştia 
din trecutul țărişoarelor române 
şi din povestirile vii ale ţărani- 
lor noştri, că schimbarea dom- 
nilor este bucuria nebunilor şi 
că nu pentru ori ce boernaş 


poilitor de domnie trebue să pă | îi daţi în judecată după legea geri. întemeiale. 


ordinea zilei în cercurile politice. din străina atea 
pretinsei chestiuni a Dobrogiei de Sud. 


| Rebeliune? 


- Cunosculul ziar bucure-] nu corespunde  -realilățti 
ştean „Dimineaţa“ în două | Ziarul nu ne; 


zile consecutive —în numă- 
rul: din 5 Ianuarie 1929 sub 
forma unei telegrame expe- 
diale în 3 cr. din Constan- 
ţa, iar în numărul următor, 
din 6 sub titlul: Atacul unor 
colonişii din Caliacra“, a 
publicat următoarele: „In co- 
muna Şabla din judeţul Calia- 
cra vre-o 70 de colonişti au 
înconjurat primăria şi au voit 
să împuşte pe pretorul plăşei 
Cavarna, D-l Dropol şi pe jude- 
cătorul de ocol din Cavarna 
D-l Florescu. Cu mare greuta- 
te cei doi reprezentanţi ai auto- 
rităţilor, au reuşit să scape şi 
să îugă cu automobilul. Agre- 
sorii au putut îi arestaţi şi vor 


'bulgar. din, România, zădărnicirea. operei de rea- 
lizare românească în Cadrilater şi menţinerea | 


surugeşi 
localul 
lul con 
Aânăr 
Acesta 
diu, în 


“Dobrogei Noui înaintea  Curţei 
de Apel Constanţa“. 
Această ştire alarmani 
1 cânt 
s'a pelrecut acest fap!, $ 
cititorul este lăsat să crea 
dă că are a face cu ui 
fapt recent. - sui E 
Ei bine, pretinsa . victimi 
Dropol nu este pretor i! 
acea regiune de mai mul 
de o lună de zile, de cân! 
nici nu a. mai fost pe! 
Șabla, nici d-sa, „ni ș 
Judecător, Florescu. ; Un?! 4 
ca Dimineaţa. cum „publi 
alunci, în două zile | 
cultive, chiar, o astfel 
şlire ? Şi dece, aceasla €, 
„mai când, din toale 5%, 


locuite. de români, MR! a 
«zau 


a 


4 pa 


E „LEGIONARII! Pag. III 
şi curilor sângeroase dale de| Româthi în bande |. „ Inziua de anul nou locu- 
ia un element minoritar din 4 5 ay Adeate itorii bulgari s'au revoltat con- a fi A 
în populaţia Dobrogei Noui? de Comitagii'?| ira coloniștilor români și ura 
d 4 i mați cu sape și cuțiteau tăbă- / Ata es “ 
şi Căci, spre a [i complecţi, l l d râl. pe ei, rănind mortal pe co- despre TOMaNIl macedoneni 
oiu aceiaşi ştire a mai văzul N N ui | e CA loniștii: Mitrana Pârvu, Marița i 
nul lumina publicităţii în ziarul Doe EX AN săpa b FA Monany, „Badea, pe ngru 9! In strălucitul d-sale răspuns la Mesaj, marele 
ex= Viitorul, din Bucureşti, cu da- | Pândă de comuilagii a ala- la spitalul Păradoi. Cazul] savant Nicolae Iorga vorbește de rom? nii macedo- 
_ » i Ei Sai LU d : . 
re la de 10 Decembrie, în ca- | Cât un e E lo ee ul nordul lil neni astfel: Ă 
ar, re se dă ca primită din| seaua Constanţa -— Cara-[ ii coloniștii Mocanu Ștefan A 
hii Bazargic, sub tillul. „Rebe- | omer, şi tot aceiaşi bandă și Radu Ivașcu, In Dobrogea cea uouă,| mânesc, din neagriculto= 
to- liunea din Şabla (Caliacra)“: | Biacei ȘI (e i! DE Wii] Același ziar sub titlul detolla,jnoa de Barilă ns, ri i-am făcut, „aipiitori, 
a Ai a ocuitori în  Bejenarii din ituaţi ă di i- a E, 
se. île ga guvernul, cât şi ziarele | C ajiacra. ) „Situaţia Si a din Cadri macedoneni, care repre- | făcutoameni de sate neam 
ssd aie demotratce au iecue| Ceata, A tot urmări] Ier” ara în aceiași pa-| zintă o parie așa de inta:| bătut loc puțin de spe: 
giii i muna Şabla, din, Mud aliate: ia dai 51.0 urmăriţi | gină, că viaţa românilor în| resantă a poporului ro-| ranțele lor. (2i.) 
lu- A întâmplată în ziua de cr. Colo: d prinşi chiar atunci. Ziarul| acest colţ de tară este | mânese; o:meni care au| îi punem alături de bul- 
ite niştii macedoneni din acea co. | Pucureştean „Dimineaţa“ a | într'un permanent pericol, | dat în civitizaţia naţională | gari și din anumite mo- 
> | mună nemulțumiți de anumite publicat cu ace] prilej o fovătăli | “ae ăsdrocitale p:oporțional infi;ît de | tive, care pe mine nu mă 
Xa dispoziţii administrative, au pă. | telegramă din Constanţa î A AEZ e a mul, oameni ca.iî sunt, de | privesc, dv. ați sâus un 
ari tut pe pretorul plăşii, pe per-| care se arată că ori ia unelie ale  societăţei ire- | sigu:, în ce privește ra- | cuvânt bun bulgarilor de 
or- ; ceptor şi, când să-i vie rândul la bandiții areslaţi a f prinire | dente „Dobrogea“ de la sa, după cum ştiţi, cu mult | acolo, pe cari ei t-au în. 
âni i bătae, şi judecătorului, care era | colonist i a fost şiun | Sofia, cari procedează la | mai destoinici decât noi: | țeles greșit şi de aceea 
| de faţă la începutul operaţiei. ce ] în ele zdruncinarea gospodăriilor | Nu există unul din ei,ca- | cu:ge sânge : omânesc pe 
A i E se executa, acesta îugise. Rebe- n rea itate nu au fost româneşit,  încercându-se | E Pus, în orice situațiune, | păm. C-rului- Dar când mă: 
cală liunea este opera preiectulur ju- decât bulgari şi ădqăuti să nu fie în stare a se de- | duc eu acolo nu pot să 
1 deţului Caliacra, D-l D-r Păcura- | atât bandiții cât şi LH AGspgpularea acestei regiu- | scurca; sunt marii creaio- | fac curte buigaritor__din 
en i TU, pese EA dintâi grije ce a-l lor. Ancheta a aci Su Es Ag iAo mt ri, AG cultd;a.dlin toată pgE pi pr rit pie eri ra 
„pe | avut-o, Venind în fruntea judeţu- : : „II F: ninsula Balcanică, şi pe| leg între macedoneni și 
pare lui, a fost să dea ordine primarilor ceasia, iar „oi cei vinovaţi Românii ar oamenii aceştia î-am smuls ceilalţi, trebue să aleg pe 
= notarilor şi jandarmilor, de a nu | SE află încă arestaţi. re dela casele lor, î-am tvan- | ai mei, pe macedoseni. 
5 „mai viii în comună, fără Pentru ce sa dat publi- fi atăcat, | sportat pe pământul ro-| (apl.) S : 
| 7 m Naţionalriteănec, care e ui [AIA EA Și uni roman ace! 
fac. j | nai austeră IS) CALE a Ap: del E pi ar fi fost printre In schimb alt ziar bucu- 
i beţiv“. andiţi? > iopt bi reșlean „Dimineaţa“ publică | că între colonişti domnesc | înpotriva macedonenilor.Astfel în 
svâr- ă ala cui 02 firtiiția 1 „Pentru a Îi prezenial o-| în nun'ărul său dia aceiaşi | oarecari nemulțumiri din cau- | satul Cafalcea, mai mulţi “locui- 
L tă : ndus in] piniei publice . românești,| zi, 6 cr. sub titlul „Grave | Za situaţiei de aci. Dar ata- | tori colonişti au fost maltrataţi. 
E roare un ziar a cărui con- aromânul ca | tră dezordini în Cadril î: curile de cari vorbim mai Populaţia din această „parte 
or a duită â LĂ I un elemntrău, zordini în Cadrilaier“, Ti z Ti . 
uiiă românească nu poate ă 2 Te] ui d sus sunt exciusiv opera u-| a Dobrogei trăcşle zile de 
du dă îi pusă Ja ea AMORE. peziculoş, dar în, acelaşi die ăltetlac Ii Sci se, nor bandiți bulgari. groază.“ 
S i 150 - i . Ag i cn, elegram A 4 Fi - 
ări şi meni, iar bunele lui senti- act Gb toba al primită în cursul zilei. de azi Sp Aral teh = 
entru, menite. față de aromâni sunt la Inspectoratul general de SI--[“ţă. In această pustietate ope- Se urmareste exte-, 


prea bine. cunoscute. de toţi 
şi apreciate mai ales-de a- 
ceştia. Pentru ca duşmanii 
neamului să ponegreascăpe 


terul de comitagii ce Pau. 


avul. 

Este. o oficină de unde 
pornesc aceste tendenţioase 
Ştiri. Eşte agenţia unei or- 


guranţă din orașul nostru, a- 
nunţă că, regiunea Silistra-Tur- 
tucaia e cutreerată de bande 
formate după cum. se crede, 
din colonişti, cari au. atacat 
mai, multe comune, printre cari 


rează în voe bulgarii afiliaţi 
la Societatea. . pentru  re- 
vendicarea lobrogei şi dau 
atacuri ari unde văd că au 
şanse de reuşită, numai pen- 


rminareaelemente- 
lor românesc şi 


ar relugiaţii macedoneni stabi- SETI TPIE ă FN aa Pan Cal! a crea nemulțumiri în 
: liți în Cadrilater,. se i ganizajli, din statul vecin | şi comuna Denloler: In această |-zăndurile populaţiei. Dacă turcesc. 
: > ser” | care, oridecâte ori se cap- | ullimă comuă a fost împușcal | paza, frontierei ar fi mai bi- 
3 vese când de ziarele. aşa | turează vre-o bandă de sub] Și jeluitun cafegiu. In_urma a-| ne tăcută, atacurile ar înce-] DI Dumbravă, rimesul 
ş zise democrate, . prezenân- | ordinele ei, face prin dife- | ŞESIor atacuri, în, Cadrilater | tau, cial al zeu IEI AA ÎN spe: 
IE : 2 f ZA ză z omnește teroarea, : e E 
| du i pe „aceştia ca. persecu-| rite mijloace, să se publice După telegrama . cores- : mineaţa“ publică în acest ziar 
tători ai minorităţilor einice, | în. presa română, că. între pondentului „Diminetei“, ro- | NOui atacuri ale Co-| constatările,rezultutul unei'„cer- 
1e când de ziarele. naţionaliste | „embrii acelei bande. se EA iai da Viitor [u i celări riguroase la fața locului“ 
„ de pariid,-prezenlându-i pe | atlă . și âni 4 ta Wreae Viiloxul' ca mitagiilor în Dăm şi noi aci parle din ace- 
A „j âilă , şi romani, peniruca | răniţi .morial, sunt. victimele tz) ste constatări 

i Ei gnelle „a unui | asociaţia bulgară pentru! pandelor 10 aţa după cum Cadrilater A tuia dau în. re 
i partid românesc advers. ace şi societatea Najiurii: | « : iei Gruia te ati a af 
ioase In realilate, ce a fost ia i ți i direet sli ;.|„se Crede, din, coloniști? giunea Turtucaei, unde nu 
a pu- Şabla în ziua de 5 Deceni- stedula iai la î- st Coat, dl i e i A A A 7 eu ata ri cama 
ătorii. „brie ? Pretorul Dropol, cu- alia e due , EUR atei iau ca rr Aga i ateu său din 7 cr.| din aceştia sunt aşezaţi în 
ase noscut - prin abuzurile . şi român, peniru bandele de! a unui agent al organizaţiei | — Constanţa 5, ,„ Ni se anunţă spre Silistra. Frontiera foar- 
N: 3 scandalurile sale, pențru ca- | comilagii ce fac incursiuni iridenie bulgare, sau chiar din Silistra, că o bandă de co- te aprUpiiiă “de Purtucaia 
incur- re a trebuii să nu-i se poa- | în Cadrilater, să afirme. în |,el însuși un astfel de agent. | M!esiii, în irunie cu, vestitul | este păzită prea, puțin, Se 
, dela tă găsi loc în vre'un . judel | baza celor publicate în anu- | ot ce se transmite. acelui 240 up G0Ar A E all Roatg „atita CĂ: Ori MU in e 


din Dobrogea În care să mai 
fi fosi,—beat fiind—a înjurat 


me gazele române, că ace- 
le bande sunt de hoti; ordi- 


surugeşte şi a bătut grav în | nari, compunerea. lor. din 


localul Primăriei pe văltşe- 
lul comunei, care e:a 


me- 


e'emente de “diferite naţio- 


un | nalilăţi, între cari și români, 
tânăr român macedonean. 
Acesta crescut într'un 


demonslrând aceasia. 
Dar comitagii. au. recurs 


ziar din Dobrogea, contra 
elementului român, este 
opera unui interesat agent 
bulgar. | 

In ziua de 6 s'a publicat: 
aceaslă şiire alarmantă, ca: 
re spre a li crezulă era 


piere, maliratând oribil pe lo- 
cuitoii, 

Au fost băluţi și jeluiji locu- 
ilorii din Comurgea, Tazle Ma- 
hle şi Pertamale. In salul Aima- 
hale, bulgarii sau dedat la ac- 
te violente inpohiva românilor. 

Coloniștii din soiele atacate 
sau unit şi au pus pe goană 


vrea, poate trece în Bulgaria 
şi poate intra în țară, Co- 
mitagii roesc. în: apropierea 
frontierei; fac din când în 
când incursiuni pe teritoriul 
românesc, să atace, atunci 
când o pot face, cu deosebi- 


diu, în care demnitatea de | şi până a se „iravesti. în 
om esle all fel considerată | haine românești, pentu a 


ve pe turci şi pe niacedo- 
neni, 


prezenlală ca bazată pe o 
telegramă primilă Ja Con= 


bande de comiligii. Doi dintre 
colonişti, anume, Petru Siroe şi 


ealilăței, de cum o înțelege Dropol, |.se simula alacuri făcule de stanța de Inspectoratul Ge- Aga i-a MR av ri: Ura comitagiilor bulgari se 
2 'cân i la acel jalnic iratameni, i-a | români. Ziarul Universul a şi | neral din 'acel oraş, şi ace- an ălțalu au lost g ducă iii iat PE PARfotriva 
loe!, SI | hlors celui vinovat o palmă. | publicat ce. curând fologra- | laşi ziar, însă în numărul Acest din urmă alac s'a pro- | populației turceşti pe care 
vi ere d Scandalul acesta s'a au- | fia unui comilagiu îmbrăca! | său din 7. er. restobileşte | qus in cursul nopții o crede râdincibâsă țărei 


Sitenii din Cuadrilaler sunt a- 
larmaţi, întru câtse așteaplă noui 
atacuri ale comilagiilo:. 

Cercurile oliciale, şi Prefec- 
tura. din Silistra desmini „ştirea 
dată de unele ziare, după care 
coloniştii s ar li dedat la rebe- 
liuni, 

n ultimul m m.nt, ailăm căa 
tost omoră! şi locuitorul Sioian 


astiel adevărul 'sub liilul: 


ADEVARUL ASUPRA ATA- 
CURILOR BANDIT EȘTI 
DIN CADRILATER. 


Trimesul special al ;„Dimi- 
nejei“, D-l Dumbravă 
după ce expune atacurile 


în Cosluni de român mace- 
donean. 

Comitagiul a fost arestat 
într'un atac. 


"il de locuitorii români. şi 
Mlgari, cari. se aflau în 
“lea primăriei, chemaţi 
„ Halru acea zi ca să-și ri- 
„Le cărţile de alegători, ce 
| păstribuia D-l Judecător 
escu, 


cu ur 
ș noastre şi împotriva mace» 
donenilor, pe cari Îi soco- 
teşte ca pe nişte uzurpatori 
ai dreptunilor lor“, 

Sxpune. apoi ataciurile din 
ultimul timp şi termină ast- 
fel: 

„Ceia ce este cert ecă 


victimă 


Atacurile -din Ca- 


iilorullcețacnir.sta be- drilater. 


Cut, ; 4 pt, A fel sub tillul: 
Nea AI ue! dar rebeliu- Comitagii atacă pe români închee as! Vărvulescu, lângă  Belica, pe cel «țin în ace:stă parte 
„ta pe afulla de a împuș- Atacurile Nu SUNLI când se întorcea astă uocaplel * ju ză i 
Nea. In numărul său din 6. cr spre satul său, a-Caszrilateruiui, „Hu Co- 


opera coloniștilor. 


„Din toate die d li n 
inut că atacusiie nu sun 
A ta coloniştilor. Este drept 


Ştirile ce ne vin cin cele» 
lalte părţi ale Cadiilaterului ara- 
lă că în mulle sute popel ţia 
bulga.ă sa dedat la rebeliuni 


| loniștii au îotreprins ata- 


a a: 
“na, ela făcută, s'a | Viitorul publică ur. ătoarele 
hi curiie, 


, Căruja  Prelorului Dro-| sub-iitlul: „Bulgarii de lâns 
cai muri aplicat p:- | gă Silisira au alacat . pe 
| coloniștii români“. 


[ al 
PN N N N a a O a N a a i iai i 


Îi a a ee 
PRI e e ici nenteteilinainadid 


UL) 


Asăcat mişelașie ?n sniul Ghicre, de un bulgar 
turmenta. de Cuvântările din utiima campanie -e» 
dectorată, Zisi Maşotii a încetat din vială 0! spiiae 
dul ccmurtat din Bara ge. trwmormăntărea sin ticul 
la cimitirul (Sf. Gheorghe) din Bazargic. Rămășițele 
neînsutiețite au fost transporiale pânăda cimitir ur- 
mate de un imens număr de români. 

Autoriiăţile civile au fos! reprezintale pin în- 
su-și Prefectul Județului Dor N. Păcuraru și prima» 
rul orzşului; iar ceie militare prin marele suflet ro- 
mânesc, ci-l colonel Siratilai. 

Dăm În esenţă cuvântările ținute:0- G. celca 
în numele coloniștilor a spus: 

„im faţa corputut neinsufteţit al bunului, pacini- 
cului și prea cinstitului nostru frate român Zisi Ha- 
şotti, pe cât ne este de mare durerea ce o sim: 
țim pentru pie:d:rea lui, pe atât de neturburat 
ne este suiletul şi de nestrămutată ne este hotărâ- 
rea c'a în ciuda tututor greutăților de tot felul și 
mai cu deosebire a activităţii nesăbuite a răuvoi- 
torilor noștri; ne este hotă â;ea bărbătească ca a- 
şezarea românească în acsst ținut să fie cât mai re- 
pede şi mai solid Înighebată“. 

Noi suntem obișnuiți cu ori-ce sacrificiu pent:u 
idea naţională. Dacă au irebuit aproape 800.000 de 
eroi pentru ca întregirea neamului să se desă- 
vârșească, ne va descuraja pe noi oare, sacrificarea 
pe altarul național a încă unui număr dintre noi pen 
tru ca acest ținut să fie :omânesc în toate privin- 


țele? 


Sotidari prin idealul nost:u, solidari vom fi În 
toate privințete cu toţi cei cari contribuesc la a- 
tingerea acestui ideal; iar cei cari, uitânciu-şi da- 
toria lor de români, asmut pe toţi răuvoitorii nea- 
mului și prevoacă fapta ca acelea pe cari le de- 
plângem azi, să știa şi ci şi ceicari se folosesc 
de ei, că rabdarea românului cunoscut ca prea răb- 
dător, are și ea o margine și, ferească D-zeu de 
desnădejidea unui neam cu minte, drept și viteaz, 
cum este neamul românesc. 

D-l Sterie Hagigogu, în caliiate de vice-preșe- 
dinte al congresului din Veria și delegat, iată ce 


a vorbit: i Ă 
„Avem durerea ce a vedea înaintea noastră true 


prul fără suflet al aceluia care a fost Zisi Hașotii. 
L'am cunoscut de copil mic. Era iubit de toți pen 
tru firea lui bună, pentru <uftetut lui dețicat a- 
scuns Într'un trup voinic, şi frumos şi mai presus 
era iubit pentru că nici o dată nu ezita să se sa- 
critice pentru toți. Adânc mișc:t îmi amintesc de 
o noapie tragică din anul de gtcază pentru româ- 
nii din Macedonia, anul 1906, când Zisi Hașotti În 
țioare pe atunci, sărise în fruntea celorialți flăcăi 
ai satului să apere cu riscul vieţii pe conaționatii 
tor, să apere comuna lor natală, amenințată să fia 
distrusă de antarţii greci. 

[3 revăd zcum cu durere, întins fără sultare do- 
borât de chiar <cel sertiment de sacrificiu al lui 
sentiment cae l-a făcut să se interpure pentru îm, 
păciuire. 

Frate Zisi, s'au spus mulie despre voi coloniş- 
ţii. 1) Au spus multerele despra voi neștuitorii şi 
rău voitorii. V'au considerat ca niște barbari, 
ca o turmă inconștientă, flămândă numai de 
pradă. Căci răuvoitorii nu voiau să ştie că voi aţi fost 
Chemaţi de conducătorii neamului, destinați îm- 
preună cu ceilalți fraţi 2i voştri ca grănice:i ai a- 
cestui colț de pământ românesc. 

V'au Încurajat toţi ca să veniţi În ţară și fru- 
mos v'a vorbim atunci și v'a încurajat actualul prim 
Ministru, D-l tuliu Maniu. Și aţi suferit apoi și În 
România, =ţi suferit mai ales sufletește când unii 
nu vă înțelegeau pe voi și menirea voastră și nu 
vă priviau cu Înc.ederea pe care o maeritați, 

Te vei duce zcum în ceruri, frate Zisi, ta vai 
întăini acoto cu vechii tăi tovarăşi ci zuți în luptele 
din Macedonia, le vei spune că roi ne-am mutat 
din vechii noștri munți și că acum suntem în Țara 
mumă unde luptăm alături da frații nostri de un 
sânge. Vei întăini acolo pe toţi frații români că- 
zuţi pe meleagurile acestea ale Dobrogei, pa to- 
ți funcționarii, toți jandarmii şi grănicerii tari s'au 
sacrificat pentru apărarea acestui colț frumos, Le 


ia 10 do Mali 


Ah 


„LEOIONORII“ 
vei spun lor că acolo unda au căzu! ei, alți roţi 
veniţi din depărta'a Mac.donie le-au luat (ocul de 
sacrificiu. Le vai spune, că po te numărul vostru 
se va mări, acelora placați la ceruri. D'r spunerle 
ce vom șii sii mergam înainte pe dr mul tuatoriai 
către ţară și românism, până când pacea și bucuria 
vo: domni peste Dobrogoa românească. 


ET D000 PORFIR (00 FL se 37) CICI LA SAUL 


[e pălimest coloniştii 


Reproducem plângerea adresată 
Prefecturei Caliacra de coloniștii 
regățeni 


Musu-bei, 28 Decembrie 1928 


Domnule Prefect, 


Subsemnaţii coloniști din satul Negreni comu- 
na Musubei, jud. Caliacra, aducem la cunoștință 
următoarele: 

Locuitorii bulgarii formaţi în grupuri de că- 
lăreți și pe 'os, înarmaţi, în fie care noapte dă 
ocol satului nostru, trâgând focuri de armă și în- 
jurându-ne, ne spune ca să plecăm de unde am 
venit, că de unde nu, ne pune foc și ne măcelăre- 
şte ca pe animale. — 

Intră cu forța peste femei și fete mari și, a- 
menințându-le cu moartea, își bat joc de ele. 

Insultă țară Românească spunînd că condu- 
cătorii noștri dela mic până la mare sunt pungași. 

Ne spun înjurându-ne să plecăm că pământul 
ce era să ni-l dea nouă ca coloniști, s'a făcut al- 
tă lege și li-l dă lor. 

In fie care zi și noapte suntem pândiți și su- 
puși pericolului. — 

Cu respect vă rugăm, d-le Prefect, a da or- 
din pentru restabilirea ordinei, sau în caz contra- 
rlu, spuneţi-ne categoric să ne luăm bagajle și fa- 
milia și să plecăm de unde am veni. 

Şi aceasta vă spunem, nu pentru că ni e fri- 
că de moarte, dar nu vrem să murim mișelește și 
vrem să murim în luptă, așa cum âm luptat la 
Mărășești și pen!ru că astfel de moarte ne place, 
că murind noi, nu mor faptele și rămân ca pildă 
urmașilor noștri. — 


Cu respect: | 


Constantin Bărănescu 
Vasile Măstrăgău 
Mecherel Gheorghe 
Marin Serban 

Petre D. Barda 

Ilie V. Culic 

lon D. Oprea 

Nicolae Dumitru 
D-ru Giurea 


Paraschiv Moculescu 
Marin |. Enache 
D-tru Mărunţelu 
Tudor Fircoiu 
Anastase Sichigea 
Gavrilă Purcărea 
D-tru P, Şocol 
Vasile Furcoiu 

C-tin ]. Bârneaţa 


Ilie Rădoi Bădescu lon 

Gh. |. D. Preda Gerideanu 

Nicolae Idita Gheorghe Melinte 
D-ru $. Ciucă D-tru Grigoriu 
Grigore A. Popescu Cotrina |. Pasare 
Elena Florolu Constantin Bărănescu 


Vasile Oman 
lordanescu Dumitru 
lon M. Ciobanu 


Mate N. Preda 
Gheorghe D. Cimaru 


Domniei-Sale 
D-lui Prefect al Județului Caliacra 


Citiţi ziarul 


LEGIONARII“ 


Tip. „GA LIACRA“-— Bazargic 


Pag, IV 


Duminică, 13 lanuarie, 
curent, D-l D-r D, N.Pă. 
curaru, în calitațe de pre.- 
fect, a convocat la o 
consfătuire pe co- 
loniștii, din jud. Caliacra 
pentru a se pronunța a- 
supra necesității formării 
unui birou de colonizăre. 

Primit cu aplau e he- 
netice, D-l Prefect, după 


o caldă și des 
întrod, ial rr Pi 


D-l Păcuraru a declarat 
cu mare părere de rău 
că situația coloniștilor €- 
ste mai mult ca mizera- 
bilă, situația constatată 
de domnia lui în persoa- 
nă; și mai declară Că o 
socotește intolerabilă, fi. 
ind o insultă adusă dem- 
nității naționale. In  con- 
secință, rezumând în ur. 
mătoarele puncte: a) Co- 
ionistul să aibă lotul său 
b) Colonistui să aibă ca 
sa sa c) Colonistul să ai- 
bă creditul necesar, ce ar 
pu'ea pune capăt acestei 
situații, a încheia! că 
mijlocul de a se cunoaște 
doleanțele coloniștilor, de 
a se cunoaște starea a 
devărată a lucrurilor de 
pe la sate, pentru a se 
coordona toate lucrările 
și a se generaliza măsuw 
rile, stă în înființarea unu 
birou de colonizare, per 
tru instituirea căruia 1 
cerut âprobarea adunări 
Adunarea a admis și 
procedat la alegerea toi: 
siliului de conducere £ 
persoanele: D-l Păcuran 
ca președinte; !. Co 
scu,secretar și m 
d-l senator Cristea ! 
și Gh. Celea,pe lângă 
vor fi și mulți din 
fii instituțiilor de stat. 


e Sireasa ret ee 
Cu deosibită satisfacţie + 
luat cunoştinţă de noua î 
ere de preşedinte al Cor 
iului Judeţean din Calia 
în persoana d-lui farma 
Nicolae Lagara. Bun şi! 
fensiv ca om în societ 
ne place a crede căa!) 
mit să ocupe această den 
tate — socotită pe drept. 
una din cele de mânaa? 
ua, având răspundere rr 
de activitate cu mult £ 
vast, ca acela de parlame 4 
tar, nu ca să-şi satislacă 
vanitate trecătoare şi pe 
lositoare, ci ca să răsp 
unei chemări. alo 
Căci perseverenţa, Împr, 
la extrem în frecăturile A! 
litice, şi dorința — mai 
ca voința—de a ocupa 0, 
mnitate însemnată, le CO ij 
derăm ca o chemare inte 
de a se înhăma la un nd 
dregătoriile statului te 
să-şi imprime individualite ij 
înfăptuind opere apițeiai, i 
interes obştesc. Urăm da Ş 
din tot sufletul nostru, pri 
tenului N. Lagara, aceea 
perseverență la mun 
asigurăndu-i mână sinceră 
ajutor, dacă cum-va ne 
onora a ne coopta laham 
Atragem atenţia însă,că 
că ar socoti căt? 
fortabila aşezare pe un 
toliu de demnitare de stil 
ste singurul țel al muncii 
rărâmul politic, să ne te A 
tat de pe acum a-l Spu 
greşeşte. 


g. IV 


lanuarie, 
D. N.Pă- 
> de pre- 
at [1 0 
e pe co- 
„Caliacra 
nunța a- 
i formării 
olonizăre. 
lau_e ire- 
fect, după 
„aplautată. 
ţ în subiect. 
1 a declarat 
ere de rău 
loniștilor €- 
ca mizera- 
constatată 
în persoa- 
lară că o 
erabilă, îi- 
adusă dem- 
e. In con- 
ând în ur= 
cte: a) Co- 
ă lotul său 
să aibă ca- 
istul să ai- 
cesar, cear 
păt acestei 
ncheiat că 
e cunoaşte 
pniștilor, de 
starea a-3 
crurilor de 
ntru a se 
e lucrările 
aliza măsu- 
ințarea unui 
aizare, pen 
căruia a 
ea adunării, 
admis și s'a 
legerea con 
nducere în 


nulti din 
r de stat. 
Er 


satisfacţie, 
de noua ale 
linte al Consi: 
| din Calia 
lui farmacis 
„Bun şi în0 
în societati 
ede că a pp! 


această dem E , 


i pe drept COE 


le mâna a d0 
undere şi cânt 
cu mult mâ 
de parlamel“ 
i satisiacă 
oare şi ne | 
să răspundă 


renţa, împins  


recăturile PO E » 


ie za mai m 
a ocupa 0 dej 
mată, le consi 
hemare inter; 4 
na la una Fi- 
statului UNC 
ndividualitate& 
ere apreciate 0“ 
sc. Urâm daf! 
iul nostru, prif i 
„agara, aceeați 
la muncă j 
mână sinceră 
cum-va ne, 
oopta laham,,,, 
enția însă,căt, | 
oti că 10 
are pe un “,, 
itare de stat « 
el al munc 
c, să ne fie 
m a-i spun€ 


A 
VĂ 
4 


(i 


y 


[i 


Anul 1 No."2 


OR 


Proprietar: A. CONSTANTINESCU 


Problema Cadrilaterul 


„Ori voim să păstrăm ace- 
tuala graniţă faţă de Bulgaria, 


şi atunci colo 


nizarea este o 


afirmare temeinică a acestei 
voinţi, ori guvernul actual se 
gândeşte la revizuirea hota- 
relor de sud, şi atunci în chip 


firesc coloni 
gari români a 


zarea cu plu- 
Cadrilateruiui 


nu-şi are nici un rost. 
PAMFIL ȘEICARU 


(„Curentul“ No. 357 din 12. |. 1929) 
ET IT EROIC IC DES E PEPSI) EEE 


ATACURILE 


rudele politiei regim. trecut 


Ce a făcut bun vechiul regim și ce se 
așteaptă dela cel nou. 


Unii din trimeșii speciali ai 
presei din Bucureşii, spre a an- 


cheta la faţa locului în Cadrila- | 


ter, starea de lucruri din ultimul 
timp, au căutat în articolele pu- 
plicate să accentueze, că vina 
pentru toate atacurile  comita- 
giilor ar avea-o regimul fostu- 
lui guvern Naţional-Liberal, care 
ar îi legiferat în chestiunea pro- 
prietăţei rurale din ace:t ţinut, 
în detrimentul elementului bul- 
gar şi care ar fi adus pe pă- 
mânturile luate dela acesta, co- 
lonişti macedoneni. 

O ast-fel de părerea expri- 
mat-o şi D-l Dumbravă în zia- 
rul „Dimineaţa“, însă lie-ne în- 
găduit a spune că în privinţa 
aceasta, a fost indus în eroare 
de cei interesaţi, dintre care nu 
trebue excluşi oamenii, cari 
duc o politică adversă. 

Intr'adevăr, partidului Naţional 
Liberal i se datorește legea 
pentru verificarea titlurilor de 
propriețate din acest ţinut, pre- 

cum începutul aducerii aci a 
elementului plugar român. 
In numărul viitor, vom arăta 


lcare atât în fundamentul ei 
juridic, cât şi scopul social şi 
românesc ce a urmărit, nu poate 
găsi de cât unanima apro- 
bare a tutulor oamenilor de 


Suntem convinşi că nu se va 
găsi un guvern român și un par- 
lament al țărei, care să atingă 
părţile esenţiale din această lege. 

Inirucât priveşte însă aşa zi- 
| sa colonizare, inaugurată de ve- 
chiul regim, ea prezintă atâtea 
lacune, că pe bună dreplate se 
| poate afirma nu numai pentru 
acest ţinut, ci şi pentu toate re- 
giunile de îronlieră a țărei, că 
până acum nau avul un plan, 
un sistem de colonizare: 

Conirunte-se ceea-ce s'a încer- 
cat a se face la noi, în această 
privință, cu colonizările sistema- 
tic desăvărşite de Bulgaria, Ser- 
bia şi Grecia, nu numai pentru 
aşezarea relugiaţilor naţionali 
dealungul îrontierelor statelor 
respective, ci şi pentru coloni- 


Redacţia şi Administraţia 
Str. Prin. Elena No. 23-Bazargic 


PROGRAMUL: Cultul şi practica naţional 


dreptate şi dragoste de neam.. 


Pretul 3 Lei __ 


tr 


care, că ceea ce se pelrece la noi 
numai colonizare nu e. Statul 
n'a contribuit cu nimic la în- 
jghebarea gospodăriilor rurale, 
înființate până acum, oamenii 
fiind lăsaţi în voia întămplărei, 
să se dsecurce cum va crede 
şi va putea fiecare. 

Nu e timpul să arătăm cât 
putea guvernul trecut să facă 
în această privință, faţă de sta- 
rea de lucruri din țară, pe vre- 
mea aceea.Un lucru însă nu-i 
se poate atribui: Vina pentru 
legiferarea privitoare la regula- 
rea proprietăţei şi luarea  trei- 
mei, precum şi pentru hotărârea 
luată cu privire la colonizarea 
acestui ținut cu elemente ro- 
_mâneşti, 

Presa noastră să facă bine 
să studiaze mai întâi ceea-ce 
au făcut ţările vecine în a- 
ceastă privință, şi atunci ar 
vedea că, dacă-i se poate aduce 
o vină întemeiată fostului regim, 
ea constă tocmai în faptul că 
odată legiferarea făcută, trebuia 
să grăbească aplicarea şi exe- 
cutarea ei în cel mai scurt timp 
şi să realizeze o colonizare 
aşa cum impun şi principiile 
economice şi interbsele naţio- 
nale. 

Această operă se aşteaptă 
de la noul guvern. 


De vorbă cu un 
român macedo- 
nean 


Tip caracteristic al. unei 
rase care stăruie dârz în păs- 
trarea trăsăturilor, portului 
şi obiceiurilor străbune. Talie 
înaltă, puţin încovoiată, nu 
atât de povara anilor, cât de 
repetaţii şi puternicii pumni 
ai patimilor îndurate. In ochii 
lui negri, din pâcla scenelor 
de groază trăite altădată, 
sbucnea fulgerul unei cre- 
dinţe adânci, neclintite. 

Mergea rar, liniştit şi apăsat 
pe stradă, tămâindu-şi cerul 
gurii cu fumul amar al unei 
țigări groscioare, 

Mam apropiat de el cu oa- 
recare sfială: 

—Bună ziua, unchiaşule, ce 
mai faci? 

Am simţit câteva clipe în 
creer arsura privirii sale 


zările lor interne, şi atunci lesne | scrutătoare, ca aceea a unei 
temeinicia * acestei legiferări,,| se va vedea cu o simplă încer. | săgeți aşteptate. Ii eram ne- | 


a] 


—— 


Sub conducerea unui comiiet 


Instituţii 500 lei pe an 
Abonamente:  Parlicul. 300 „ „ » 
Plugari 100, „ » 
ismului activ pe toate tărâmurile vieţei poporul 


cunoscut. Ghicind însă nevi- 
novăţia intenţiei mele, mi-a 
răspuns cu bunătatea gravă 
a unui patriah: 

—Ce să fac, nepoate? la 
îmi plimb şi eu necazurile 
ca mulţi de ai noştri, pe stră- 
zile Bazargicului. 


Director, COLA G. CIUMETTI 


ui și statului nostru 


L-am strâns mâna moşnea- 
gului şi-am plecat uimit de 
atâta tărie de suflet. 

De unde acest prisos de 
viaţă, de energie naţională. 
la aceşti frați atât -de mult 
încercaţi? 


—0h! ştiu... Sunteţi necă- 
jiți, foarte necăjiţi. 

—Cum să nu fim! Cred 
cai auzit de suferinţele noa- 
stre din Macedonia. 

—Am auzit şi am luat par- 
te cu tot sufletul la ele. 

—Fiindu-ne imposibil tra- 
iul acolo, din cauza persecu- 
țiunilor, am venit aici., Dar, 
mam venit Ca străini şi nici 


Noi refugiaţi 
români intraţi 
în ţară 


In luna lui Decembrie 
anul 1928, au sosit la Ba- 
zargic noi refugiați ro- 
mâni veniţi din Grecia și 
Bulgaria. 

Cei din Grecia, sunt din 
grupul românilor din Ve- 


ca cerşetori. Nu! Nam venit 
ca cerşetori. Avem mai multă 
demnitate decât acei cari ne 
consideră astiel. 

—Aţi venit ca români. 

—Aşa, am venit ca româ- 
ni, pe pământ rămânesc; pă- 
mânt întins, larg şi mare... 
mai mare decât toată lăco- 
mia omenească. 

Am venit să mnncim, să 
trăim prin truda noastră. Ce 
rău am adus cu noi? Ce păcat 
e în năzuința noastră de a 
trăi ca români pe un pământ 
românesc, pe care ne price- 
pem să-l muncim şi suntem 
în stare să-l apărăm oricând 
cu sângele nostru? 

—Aveţi încredere în  ţara- 
mamă. Ea nu vă va lăsa pe 
drumuri. 

—Da ştim... ştim aceasta. 
Ştim că ţara-mamă are grijă 
de noi; că înţelepţii şi bunii 
conducători ai ţării nu ne vor 
lăsa astiel... Şi-apoi... parc'am 
îi numai noi? 

—Aţi venit de mult aici? 

—Nu tocmai de mult. De 
două săptămâni. Nusi vorbă, 
o ducem greu. Fără adăpost, 
în aer liber, copii mici, vreme 
de iarnă... 

Dar am răbdat noi patimi 
cu mult mai aspre şi nune-am 
temut, 

—Moşule, mă miră încrede- 
rea şi curajul tău. 

Drept răspuns bătrânul sa 
uitat la mine cu un zâmbet 
ce tăinuia un sens adânc. 


spună: 
ne cunoşti“. 


„Păcat că 


Am bănuit că vroia cu el să-mi 
nu 


ria și Vodena și numărul 
familiilor este de 107. 

Cei din Bulgaria, în nu- 
măr de 60 familii, vin din 
satele  Batac, Peștera, 
Belova, Curada com. Leas- 
cova, ţinutul Petrici, con- 
duși de celnicii Mitre Ga- 
chi Lepuru, lancu  Van= 
gheli, Mihali Clințaru şi 
Mitruşu Babu. Ocupația 
lor a tost oieritul. In tim- 
pul iernii, mergeau în 
Turcia până la Ceatalgea, 
iar vara ieșiau în munții 
Ca nu erau proprietatea 
or. 

Au fost nevoiți să pă- 
răsească patria și să se 
refugieze în Ţară, căci 
autoritățile bulgare le-au 
făcut traiul imposibil și 
iată cum: Plăteau pen- 
tru oaie pășunat 12 leva 
la stat; 12 leva la comu- 
nă; 12 leva la comitetul 
revoluționar; pe când bul: 
garii din aceleași sate 
plăteau numai 12 leva. 
Erau impuși pentru cal 
la 400 leva; iar bulgarii 
nu plătiau nimic. 
Prestaţia era 450 leva 
pe persoană; iar pentru 
construirea unei căi fera- 
te plăteau câte 880 leva 
pe persoană. Pentru ser- 
viciul militar au plătit 
câte 4000 de leva și nu- 
mai pentru acest serviciu 
familiile venite au plătit 
peste 1,000,000 de leva. 
Pe lângă aceste impozite, 
sa mai adăugat și opri- 
rea de a intra în casele 
lor din munţi, în primă- 
vata anului trecut, unde 
au stat în corturi de la 


Însa iintin  ideea iii 


1 Maie pînă la Sf. Petru, 
când li s'a permis intra- 


rea numai cu condiția să | 


plătească chirie câte 300 
leva pe lună, pentru ca- 
sele lor. 

Ca avere, aceste 60 de 
familii au vândut 20,000 
de „oi și 600 cai. Preţul 
oilor a fost intre 400-699 
leva perechea, cnd pr”- 
țul normal era până la 
1000 de leva perechea, 
iar prețul calului între 
10o00—3000 leva. 

Au plecat de la vetrele 
lor la 23 Octombrie și au 


Problema 


! sosit la Bazargic la 
Decembrie. 
Scoale n'zu avut prin 


1 jpâneşte aproape unanimila- 


„LEGIONRII“ 


e a RE a Ci a a 


din 


itea oamenilor politici 


Şi aţă! timp cât convin- 
gerea acea-la sălăslueşte 


i Caliacra, fără dislinciie de | în noi,îl sfătuim pe d-l Ma- 


i sate, deşi impozi ele cu- |partid:* „Vreţi să avem cât 
i mai mulie voluri, puneţi pe 
i listă cât mai mulţi bulgari“. 


| venite le plăteau. 

Nu facem nici un co- 
mentar. Dată interesele 
de stat buigar așa dic- 
tează pentru minoritari, 


a le pune în vedere că 
atitudinea  guvernanțţilor 
bulgari îi  desbracă de 
autoritatea morală de a 
lua apărarea minorităților 
din alte state. 


Cadrilateruliui 


Sub acest lillu, în ziarul 
„Curentul“ din 12 Ianuarie 
a. c', d-l Pamfil Şeicaru a 
schițat conturul  rezolvărei 
unei chestiuni polilice, -du- 
pă ce în prealabil a evi- 
denjiat susperficialitatea cu 
care se tratează la noi 
chestiunile vitale. 

Şi cum problena Cadri- 
laterului este “o chestiune 
care ne interesează direct, 
socolim că e de datoria 
noastră a populariza direc- 
tivele salature  radiate de 
farurile intelectuale mero- 
politane, în această  ches- 
tiune, înfiltrându-le în su- 
fletul locuitorului, pentru ca 
luminându-l, să-și formeze 
o conşiiintă  politico-naţio- 
nală compalibilă realităţei. 

lată în esenţă ce cuprin- 
de articolul d-lui Pamfil 
Șeicaru: 


a) Rezolvarea probleme- 
lor de ordin polilic nu ire- 
buese date nici pe seama 


persoanelor cari nu sar 
ocupa efectiv —ori cât de 
influente ar fi — nici per- 


soanelor de profesie. prieteni 
în sentimente cu duşmanii 
aşezământului nosiru de stat. 

„b) Că la noi, în Cadri- 
later, au survenit oare 
cari dezordine, fâră. pro- 
porții grave, dar îngrijitoare, 
căci prevestesc o slare . de 
spirit ce ar deveni primej- 
dioâsă, 

„c) Că febra din Cadri- 
later provine: numai. din lip- 
sa de scrupul a agenţiler 
electorali, promițând, fără 
să ţină seamă de nevoile 
supreme ate slalului româ- 
nesc şi fără să şi dea seama 
eă Stimularea sensibilităţii 
iridentei bnlgare poate avea 
unele consecinţe grave. 

d) Că pentru nimeni nu 
este 0 taină că agenţii fai- 
moasei  socielăţi  iridente 
„Dobrogea“ mișună în Ca- 
drilater, întreținând speran- 
fe, exaspirând urile, . înpie- 
decând acel proces  sufle- 
tesc de acceplare a unei 
realități. 


Mitică naţională de frontieră 
| precizată și impusă ca o 
dogmă iutulor partidelor, ca 


donală fluctuaţiilor de par- 
lid, o politică lentă de pe- 


mântul ce formează proprie- 
tatea statului, 


“d-l Pamfil Şeicaru în alter- 
| nativa: Ori vroim să păstrăm 
actuala graniţă faţă de Bul- 


este o afirmare: temeinică 
acestei voinţi; ori guvernul 
actual se gândeşte la re- 
vizuirea hotarelor de sud şi 
atunci, în chip firesc, colo- 
nizarea cu plugari români 
a Cadiilaterului nu-şi ae 
nici un rost. 

Şi cere d-lui laliu. Maniu, 
care are răspunderea na- 
țională a statului, o polilică 
limpede, 0 voinţă clară. 

i Având în vedere impor- 
tanța covârşitoare a conţi- 
nutului acestui articol, cre- 
dem că desvoliarea fie-cărui 
punct în parte nu va fi |i- 
psită de interes. 


Alcătuirea comisiun!i ocu- 
pă locul de frunte. De o 
comisiune de pa'lamenlari 
cu atribuțiuni adminislrative 
constituită de Ministerul de 
Domenii, nu ne vom ocupa 
în fond, căci bizare vor fi 
închierile, dacă isbindu-se 
de realitate nu-și va decli- 
na competința. Ceea cene 
interesează, sau mai bine 
zis cea ce ne surprinde, 
este prezența a  unoia din 
persoanele ce alcăluesc co- 
misiunea şi anume: d-l 
Malei Siefanof și Sieian 
Pencol. Nu înțelegem care 
şi în ce direcţie este între- 
zărit aporlul d-lui Matei Ste- 
fanoi în aceeslă comisiune? 
Noi nu cunoaștem vre un 
talent excepţional în d sa, 
şi că ceeace l-a ajutat ca 
să fie deputat este calitatea 
ce arfi irebuit să-l alunge, 
calitate de a fi bulgar. O 
concepție pe cât d: greşită 


e) Că se impune o po- |pe altâi de pericoloasă stă= 


Şi de aici iată-l pe d-l Ma 


i tei Stefanof şi Ţonco Pen- 
| coi în parlamentul român 
i mavem ni zie de zis. Nu- ? Nu îmbrăţișem acest fel de 
mai că ne vedem obligați | 


i necontenit“ făcând un 


| 


| greşiţi în convingerile noas- | 
jtre, dar noi ială ce credem:. 
Atât d-l 
garia şi atunci colonizarea | 


ă iu |bligat, pe: d-l Pamfil Șeicaru 
o politică de stit nesubor- |ca să-l caracterizeze — de, 
i profesie frate. al, faimosului , 
| comunist şi agitator bulgar 
i netrațiune şi aşezare a ele- | Boris Stefanot şi ne pune . 
wentului românesc pe 'pă= | 
jaţie de a-i mărturisi că-i, 
a s | Suspectăm sentimentele. 
Şi-şi precizează + gândul, | 


a vedea şi-l vom combale 
cap 
de acuzare pentru toţi aceia 
cari îl mai vor  praciica, 
Dacă din greşeala noastră 
însă mai profită rudele de 
sânge şi frați de sentimen- 
te ai lui Boris Siefanof, nu 
însemnază ca ei să treacă 
peste măsura bunului si 
şi să se irijeze în reforma- 
tori ai legilor româneşti. 
Rău au nimerit cei cari 
l-au “recomandat: pe d-] 
Matei Siefanof ca membru, 
în comisiune, . dar. şi mai! 
rău a lăcut „domnia sa, că, 
a primit această misiune. 
Si mai rău, pentru că a 0-. 


. * A * . L 
ŞI pe noi în neplăcuta silu- 
Să dea Dumnezeu să fiin 


Maltei  Slefanof,. 
cât şi fonco Pencoi şi toţi |. 


| corifeii „ai masei inocente 

iau sufletul lor încărcat de 

ură, de dispreţ pentru ele- | 
| meniul . şi statul 
Iși ca alare îi considerăm 
| nedemni şi periculoși. în _a- 
i celaş timp, săjdeţină, nud n 


românesc 


chintezența suveranităjei na- 
ționale, exprimanlă prin par- 
la:nent, pentru care consii ue 
o sfidare alegerea d-lui 
Matei Sietanof şi Ţonco Pen- 
coif, dar cea mai neînsem- 
nată funcţiune de stat nu 
trebue să li se încredin- 
țeze. 

li socotim nederani şi pe- 
riculoși, eăci nu i-am văzut 
să se ridice contra incur- 
siunilor puse la cale de so- 
cietatea „Dobrogea“, nu 
i-am văsut să blameze pe 
cei cari au pus la cale 
prolestarea formală contra 
autorităţilor românești închi- 
zând  prăveliile — metodă 
practicată numai în Turcia 
absolutistă — n'am auzit pe 
nimeni să protesteze contra 
acelora de peste hotare, cari 
le ia apărarea şi vorbesc 
în numele lor, calomniind 
Țara Românească, nam a 
sistat la ceea ce trebuia să 
aibă loc, n'am văzut pe ni- 
meni turburat, câ d în zia- 
rul „Curierul“ a apărut ar- 
ticolul:  „lncărcaţi revolve- 
rele“. 


Să ne fie permis dar, să 
credem, că sub hzina lor 
păstrează încă drapelul ne- 
gru, ca să-l ridice us la 
cea mai mică ocazie, cât 
mai sus, ca lumii îniregi să 
arale nemulțumirea. 


|tei Stefano ca, în loc să 

se ocupe cu chesliuni pe 
care nu le înțelege, mai 
bine s'ar Ocupa şi el şi toți 
ai lui să învețe întâi să 
simlă românește, 

Şi cum? Aceaslă lecţiune, 
în unul din numerile vii- 
loare o vom preda. 

lar pe acei, cari au fust 
sortiți să dețină destinele 
neamului, îi rugăm să ia în 
consideraţie părerea d-lui 
Pamfil Șeicaru şi să lie mai 
Circumspe. ți la desemna- 
rea persoanelor însărcinate 
cu studiul şi legiferarea 
cheştiunilor vitale de inte- 
res najional. 

Să lim înteleşi. Per- 
sonal nu avem nimic cu 
d-l Matei Stefanof și nu cu | 
persoana d-nieisale vrem 
să ne răfuim, ci cu concep- 
ia conducătorilor minorităţii | 
bulgare iață de români și 
de. statul românesc, a cărei 
parlicipare în dregătoriie 
statului, numai rezuliale fru- 
moase nu va'da. 


Necesitatea unui | 
internat la Ba- 
* Zargic 


Cu cât drag ne aducem 
cu toţii aminte de viața din 
internatele noastre dela Bi- 
tolia, Salonic şi Ianina. 

Aceste insliuțiuni, create 
deodată cu şcoalele secun- 
dare, au 'fost laboratoriile 
în cari sa cimenial! legă- 
tura frățească între nciRo- / 
mânii din toate. unghiurile i 
Macedoniei, Epirului şi Al: 
baniei. 

Comunitaie de gândiri, şi | 
de aspiraţiuni, de suierințe 
şi de. triunifuri naționale, de 
simțimin!e înalte şi de faple 
alese, în aceste internate 
s'au născulși s'au dezvoltal; 
numai într'însele am învă- | 
țat să suferim şi să muncim . 
Aici își găsiau ecoul aștep- 
lat toale loviturile dușmane; 
aici încolţiau  nădejdile - şi 


Pag. | 

|ăzbruntatie; aici ne emula 

unii pe alţii în Pracliea e 
ţii; de aici Porniau 1 i 
apărători ai icdiv: dual 
| neamului; de aici lea Ni 
| apostolii Propov! duitori pe 
| ideilor mari de najiune % 
) răspândeau lumirătorii n 
rului, cunoscălcri enlusiaşti 


&i aspirațiilor şi destinelor 
lui. Tot din aceste inferna- - 
le s'au răspândi!, in. Țara 
Românească, acel corp de 
intelectuali aleși de cari 
cu drept cuvâni, avem a e 
mândri, fiindcă s'au dovedit. 
elemente de ordine, de 
exemplară corecliludine, de 
iii azi de râvnă ne- 
obosilă în domeniul lor 
aclivitate. et -udle, 
Acea viață laolaită dusă 
vreme de șeaple ani, subt 
acelaș acoperiș şi acelaș 
iratameni, viaţă plină de 
cele mai duioase amintiri, 
plină de roade prețioase si 
de emulaliune nobilă și Lu- 
să în serviciul unei cauze 
mari, acea viață ar fi păcat 
să o dăm uilării şi-să nu 
o transplantăm și aici, în 
orașul nostru şi la Silistra. 
[a această provincie, un- 
de ne-a fost scris să ne 
găsim adevărata noastră 
patrie, cea d'întâiu a noas- 
tră grijă şi dalorință —a 
noastră, a foşiior elevi în 
Macedonia — este să reîn- 
fiintăm internatul, în care— 
macedoneni, regățeni şi mi- 


norilari — să crească însu- 


fieţiii de aceleaşi gânduri < 
şi simţimint., apăraţi, pe ai 
deasupra de toate ispitele Fi 


vieţii, să înveţe disciplina 
aspră a unei vieţi suprave- 
ghiate și bine organizale, să 
învele a se iubi româneşie, 
să învețe a munci, îndeo- 
sebi, 

Infrăţiţi prin muncă, prin 
comunilate de gânduri şi de 
disciplină, să ajungă tineni 
noștri capabili să înfrunte 
greutățile vieţii, să înțelea- 
gă frumuseţea oricărui sa- 
crificiu, să fie desloinici de 
muncă încordală; cu alte 
cuvinle, pregăliji penru via- 


ţa de dincolo de zidurile ă 
şcoalei,. L 


Elementul românesc exlus din 


consiliile comu 


judeţean 


Este fapt cert și de no- 
torietate publică că româ- 
nii lipsesc cu desăvârșire 
din cosiliile comunale, 
precum Și din cosiliui 
județean din acest. județ. 

In consiliul județian ru 
avem de cât un singur 
român ales, față cel15 
bulgari, de 4 turci, de 5 
greci, | armeanși | evreu, 

[n Bzargic, primarul 
comunii este un bulgar, 
jar în delegația perma- 
nentă a comunii sunt un 
bulgar, un turc și un e- 


vreu, nici un român însă. | 


nale și din cel 


lar în consiliile comi 
vale rurale, până și 
cele în căror maj ritate 0 


formează elementul ro- 


19 zi 


„ 


mânesc, rar apare c'te " 


un  corsilier român. De 
pildă, în comună Arman, 
de şi ru sunt de cât nouă, 
familii bulgare, față de 
130 familii române și cam 
tot atâtea turcești, în con- 
siliul comunal nu există 
nici un român. 

Primar fusese un ture, 
însă la schimbarea regi- 
mului, a fost silit să de- 
misiores€, spre a “i lua lo- 


cul,bu 
care, 
locuiti 
sur er 
fusese 
reuniu, 
0 Tre 
venire: 
tilor |; 
it a-şi 
şi, de 
Tonco 
din cel 
din ac 
fost pus 
astfel b 
de soar 
române 
Vina, 
liu mu € 
mân, es! 
cut; pu 
în câpu 
celui ac 


supleanț 
şi doi tu 
Ni s'a 
team fac! 
tete elec 
trecuţi rc 
regim?.$ 
din plecs 
și din co 
dine pe 
mărit ne 
a româi 
A ost s 
cunoasc: 
ii teresa 
marii bu 
lizeze : 
cău ănd 
liste pe 
mâni po! 
mult cu 
ră contr 
plac. N”: 
rom'n | 
mentare 
în ajun 
ca să si! 


„stele cu 


că ace: 
nu Sa | 
totul; mi 
urii maj 
aceasta, 
stele fiii 
tive, nu 
face; iai 
fiind că 
decător 
această 
mai cr 
tuare€ 
dăugă 
în dre 
neces: 


a ii a ut i i 


cul,bulgaruiColiuBabagiot 
care, pe tât îşi amintesc 
locuitorii tra liberali 'n- 
str esea lui în a el! partid 
tusese pre enaiă, îritr'o 


nedreptăți,se vor îndrepta 
cu prilejul disolvării con- 
siliilor comunale şi jude- 
țene ce guvernul inte'- 
ționea:ă a fac? pentru „- 


„LEGIONARII“ 


Nu înțelegem să luăm 
d-eptul nici unui nsromân 


de a îi alegător sau ales | 
în coasilii, dar cosiderăui | 


0 c imă națională lu:rea 


sri Pag. III 

| „midi din Macedonia, s'3 determinat și persoanele 

| cite t'ebuiau să îcrmere organ executiv al dis+ 
pozițiunitor din susenumitut jurnal, organ cara 
mwae fi atcătuii —clacă nu s'a: fi îrăbușii —chi 
ceva da câ! aces! firov d; Colonixare. 


reunitne a acstui partid,ca | treaga țară PAră atunci | arestui dre t'toemai FO- | Aiomând că mu este ideie nouă, nu vrem să 
o mere a hiziţie iar, ja 'îusă, stătuim pe toți ro-| mânului? ştiri wâmicaciin img oriamța inițiativei d-lui Pratec:, 
venirea rational țărăni- mini casă se î; scrie | dim contra ve. gă, scoatem eată 

i tără ă n pclăm In - nctualuil CAL, coatem ta iveală sulteiul 


ştilor la guvira, sa gră- 
bit a-și piine aită miscă 


fostpus primar, pentru ca 
astiel bulgarii să  dispue 
de soarta celor 130 case 
românești. 

Vina, că în acest consi- 
liu mu există nici-ui ro: 
mân, este a regimului tre- 
cut; punerea bulgarului 
în capul comunii, este a 
celui actual. 

Aceiași situație este și'n 
mai tozte comunele. In 


cercetările făcute de noi | 


asupra acestei chestiuni 
ni s'a răspuns de către 
unul din capii trebu- 


riler publice din. acest ju- | 


deţ, că vinovat de-această 
situație este fostul regim. 

Am opus însă un caz 
recent: n comuna  Man- 


listele electorale comuta: 


„le. Până la 1 F.bruarie 


judecătoriilor. respective, 
petru a fi înscris în liste“. 
"—Situaţia fiind astfel du- 
pă cum sa arătat mai 
Isus, trebue “ea ori ce 
bun român să-și facă da- 
toria, pentru că este de 
neconceput ca iocmai uit 
element majoritar al po- 
pulațiunii din aces: judeţ, 
cum este cel românesc, 
să îie în statul său pus 
n situație interioară îață 
de minoritari. 


domn pretect, ale cărui 
sentiment? naţionale şi 


elementului românesc 10- | 


cul. ce i;s8 cuvine în acest 
ținut; îl rugăm ca să ia 
măsurile -îa 
pentru îndreptarea rele- 
lor imai sus, amintite, „și 
în sp-cial, să dea ordin 
pănă e vreme, ca să fie 


consetință, | 


trecuţi _“oți români, din | 


ofici», în listele electorale, 


controlând această iucra- 
re personal și prin orga- 
nele sale de încredere. 


[ia săi Sp a ca deo. tat DO RTR BAS APARI 08 ce) dai BURON Aec UD iat A Aa itiezi ru o e 


ROMÂNI 


Înscrieţi-vă în listele electorale 


tea! şi intenția cureiă a d-sale. Şi pred.cesorii 
desale, 43 piapuneriie făcute cin partea acelora cazi 


K i, de către D-! .cenator |'se închee ateste liste ln| e eunăr: politice n eulgiau, rau nega) pesasilatea existenței acestei 
i $  'jonco Percoi,care-iunul | comune. Cine se vede re proocupăti PoNUCE păr 8 duutăsiţiuni, Ca: mu giim din ce motive s'au ferit - 
Y din cele 7 fam lii tulgare | trecut în listele afişate, | SE istaliza în sensul că | să-i dea ființă. 0-3 dr Păcuraru însă, din decia- 
E! din această Comună, a | ae drept să se atireseze | (inte CU Ori ce prețsă dea | raţiite precise şi apăsale și după forma solemnă. 


ce i-a d..i azesiei inițialive, a tăsat să se înţe- 
feagă că vrea |cu ori-ce preţ -să înzestreza o . 
funcțiune existentă cu un organ propriu. 

Scutindu-ne do g:e:u”povată de a pleda în 
favosul creerii acelei instituțiuni, care nimai cu- 
vinte da laudă și .ecunogiință fi va procura ro- 
mânului P,etect, ne vom permite şi noi a ne 
spune cuvântul pentru noul născut. 

Sunt m. da părerea ca să rămână cu numele 
ce a fest bot-zat: B'AOUL DE COLOHIZARE. 

Biroul să detindă da Ministerul de Domenii. 

Toate Gisponibitiăție de teren aie statului, 
de Gri-ce prou-nienţă, si fiala dispoziția acestui, 
birou. 

Ori-ca cerere de colonizare în ac st judeţ 
să se razolve numi cdnpă ce va purta reieratui 
biroului. . 
Un consiliu centra! să „delibereze hotărârea şi 
să controleze în chestiunile totale. i 

Comii-te tocate fa 'comtine şi sate, să fie o-- 
gane de intormaţiuni şi ua canalizare a tutior 
doleanțelor și hotărâte date. 


sârovo sa proclamat | o ză 5 SP 
aleasă, în 31 Decembrie | Pi Un şei da birou să ţonducă această înstitu- 
1928,lista * național țără- | Din. co:-sid. rațiuni înguste de pastid și din pa- ie, executând orcdineie au:orităților sup =riozre şi 


pistă, unica listă depusă 
la alegerea consiliului co- 
munal respectiv- Din cei 
9 cosilicri aleși și trei 
supleanţi, sunt 10 bulgari 
şi doi turci, niciun român. 
Ni s'a răspurs: „Ce pu- 
teamface roi, dacă în lis- 
tele electorale mau fost 


regin?. 3 
din plecat dela Preiectură 


dine personală. Sa ur- 
mărit netrecerea în liste 
a romârilor macedoneni. 
A ost suficent însă să se 


şi din considerațiurii de or 


trecuți romănii sub vechiul. | 
Şi aceasta, din or- . 


îmi personae ale ttnora din eci cari sub foat= 
„vegimurite au îesi ca partizani politici în €- pub 
treburiter publice în acest județ, şi mai ates că, 
din c-uza că în censitiite comunale s'aw înscăunef 
elemeni:îe rău voilcare neamului român care au 
işiiut să profite de această întunsca.e a conştiinţei 
"mationate a ac.lera — în listele etecto.ate nu fosi 
vesuţi românii, fapi cae s'a obsermut şi cu prite» 
îui ategerilor parlamestare din căt ăla 
: Nu iai ri pităm ci ceea ce s'a dis în ac „astă 
psivinţă, tat în ac; st număr, în avlitoiud Resizu „„Edee 
mentul cemânese exclus din Corsiiiite comunale și 
din c 0.județean,. ) 
Peiitru că Căul să mu mai dăinuilase”, dewvităm 
pe îți românii să s: prezinte ta primărie resp ec 
five. şi să cezră tiererea ler În. lisiete ca:0 sa în» 
tecmesc în fie e_re an uiână d. Fabouariae 


delegaților ”colonişiilor, care a 


hotăsârii 3 consitiului cenba!. 


PE DOL O ET IE IE IP SERE E Sa e E A EI A ae ca 8 


DOLEANI ELE 


COLONIȘTILOR- 
COLUNIȘTILOR. 
In numărul (râcut al ziarului că cei mari le poartă de giijă: " 
“nostru, ari relatei cele petre= 


Toji colo'iiştii fară  distincţiune 
de locui de unde vin, conside- 
ră această adunare că cca mai 


cute "şi hotărâte la intrunirea 


avut loc în/ziuu de | 12 ce. în 
sala Cinema:Splendiă, sub "pre |icând sunt aduşi pe aceste 
şedinția D-lui l-releet "dr Pă- leaguri. Noi nu facem nici o 
curaru. 3 deosebire între noi, fiind că lo- 
“Cu această "otaziuna, sa na [i suniem fraţi de acelaş: sân- 


irumoasă zi din viaţa, lor zile, 


€-î net ecuti în list. te cari tiebuesc aiișale da 
comună, potrivi! ari. 458 di .-tegea pentru uniticaa 
rea administiativă, să-e pr:zinte 02 ved _ciia ;.035- 


"țrecut un 'tăpt foste caract ge şi ne dăm periect de bine 
fisiie și de o mp iri co | s*ama, că stalul ne a adus aci 
Vă'şitoare ȘI cate nicrlă "o de- |'să'lacem zid de granit pentru 
ZE E n A a Sai 6scbită aicuțiune. * paza grahiiei de sud a României 
wă în term.n de zece zite cala alişaiea acelor ICuvânta ca“d lui Prefecipea=. |! Mari. pa cei cari sunt sira-. 
tste, pe. Bitu Ca să faceri fo. walisă ile netesa:e "a- ri a declirat că”gute: riul actă- | ini şi însirăinaţi şi cari urmă- 
tre judecătoria resp. ctivă, sati a fi trecuţi în liste | al” este” serlus pucociipat ce resc diferite interese poliţice 
cei omişi, Timpul acte prea înaintat şi se întpune idea unei coloni sri St se poa- ne denumesc colonişti regățe:! 
argență, citigență. dai lt de tematică şi Bine îndru- | ni şi colonişti matedoneni, iar 


cunoască aceasta de unii 
irteresați, pentru ca pri- 
marii bulgari să genera- 
lizeze această masură, 
cău ănd să nu trescă în 
liste pe cât mai mulți ro- 
mâni posibil, cu atât mai 
mult cu cât procedau tă- 


1 - %ug p 44 2 mită şi câ“ vana” “m'jlan- noi în ciuda lor declartăm că! 
ră control, după bunul lor Rugăm pe D-l Prefer! să, dea. ordine, caci: "cele necesare * Shia” Titizi- suniem-iraji şi că nam pus şi: 
plac. Nar îi votat NICI UI! | oţieiu să se facă (oaie acestea; pentru a mu 3 puşi lira rominizimalii “în as-âstă nu punem nici o bază pe tocle. 


iscoadele lor de natura a vâri 
vrăjbă şi ură între noi. Suntem 
fr ţi cari ne um regăsit în Do- 
brogva Nonă şi jirăm că vom 


l-parte” a țărei si pă iri a tustra 
| bunele: intenţiuni ale guvernen- 
| ţilor de astă-zi, aduce lă'cu 
nâŞlința ” coloniștilor, “că aâl 


rom'n la alegesiie parla- 
mentare din urmă, dacă 
în ajun mar fi sosit ordin | 


game..îi pe' d.umuri, spre aţi 'vealiza un drept 
tagai. 


, | 4 Fu e a EADS 
ca să se sl dale d | 277 aia judeţul! cât şi comun-lo apr i la înălțimea sperențelor puse 
„stele cu cei omiși.iarept | e. i Pa văzu! în bugetele respective ale în nui de țara, „noastră, care 
„că această compleciare | [) 7) : mu "anului în cu  cfie 0 Simi, ne a adus aci. e. <a 
nu sa putut reali a în | 408! Fl, 0 pu j, i) “Vevre toat> la un 102 îuglobea: O întâmplare din viața mea 
totul: mai întâi fiind că-| Ș | Bă Ba! ÎI L] SA di ză suma de ji 320 ut0, ca de'copil e mă eram pe „băncile AŞ 
Otis 4 E 5 i Li d i LA %() un prim fo 4  ponitră ajulora şcoalei, vă va lămuri. în  dea- 


usii magistrați au refuzat , 
aceasta pe motivul că, li- | 
stele fiind rămase defini- | 


juns de dragoștea ce'port'iraţi- 
lor „mei .„din.. Macedonia Da 
multe Oi învățățosul care „mă 


rea colonisiil 'r săraci spre a și 
consti casa “a ticui o" bută 
! împresinne asunra” Sdunărei și 


Am anunțat în Tumă ul-uecui Măudaiiin, tuai- 


tive, nu se m2i uteau re- | țiaiivă a dtui Div Păcuraru, P'eteti „de Caiinira, la fost răsplățilă cu ovepunii” si învățat carte ne spunea: Veste . 
face; iar în aldoilea r-nd, .tetaiiu da Aiicut ce Colonizai e. gre si |IDunăre, pesie munţii HeaâiR i 
fiind că, chiar la acele ju- tceziiă nouă insiituțiune 6''eocotm €5 înce În numele elâni- for răs- în uvâriul munților Pinduiu, în 


văile. lui,. "caşi pe "frumoasele 
cămpii „ale Macedoniei, sunt 
iraji d> ai noştri cari Suliă 
dânc, în expresimri ules6” nriă | martirajul și zec în  laaţurițe 
care a cvidențiit” şi farmecul |is6lavieii ah una” din „dle. 
lăibei româna sie laleni, re- poala nodalr primsră prim sie» 
lmcabil de măauizea envântu fo yliglăr dessubseninlie, din per, 
"tea fraţilor din „Macedon, ci 


!'puns D-lui Prevel eo'oaistul 
"MODRESCU, nt în cute 
!Ansuflațile de un patriotism -a- 


decătorii, unde s'a “dmis pulii siăritutuă suiesințeior, A7_dora Caii, Bird 
această complzetare, mu, Sincu-şi âminul G.rămoșesc iri, 63 5ă caniralize= 
mai era'timp pentru efec- / z- vuinjalremâmaască de a rămâne da vaci siipină 
tuarez unor esttel de 2- | „mo acest iesiioriu, cae în vih.ea depiitui lsine 
dăugări, maiitles că cei ie, da ederdica: și traialete internaționale ni! 
în drept a procura datele | bca caraăianţi + 


necesare, erau  bulgiri | Bi; 6516 O dilata ben, A Sa.t fină cu însăși |usia spus în SG me oa” [Ba a 08 Iaru ati 

sa funcțion"ri sub ordi- ! pute'ea "în apiicve "a botărânii cotonizării Ca- |  Coloniştii se sim! lericili că VER ned Mda Art Mata 

rele lor. j d, cui te uici.căcă în furnatţi Cumnitiutui da bdinişiei, | li s a dal oceziuuca de n îi adu- înfințarta uăei ŞCON roMânt$i 
3 Toaţe aceste lipsuri, | prin care wa dispus int arca în ţară a 150U de ia. | nali toji la o lu ia şi “gap dă | Toli eram săraci Și gologanu 


5 


vb 


„E Rt n a i IE PR Ca 


hi se părea cât roata cerului, 
dar apelul iraţilor noştri mace- 
doneni, care-şi găsise un loc 
mare în suiletul nostru de co- 
pii, ne-a determinat, să culegem 
ghindă pe care  vânzând-o şi 
obținând suma de lei 100, am 
trimes-o fraţilor noşiri îndepăr- 
taţi. Aşa ni s'au format sulle- 
tele, şi de aceea vă rugăm, să 
luaţi act că suntem fraţi buni 
şi că vom muri la o laltă pen- 
tru paza graniței de sud a |ă- 
rei noastre“. 

Acestea zise, roagă pe dl 
Prefect să ia acl de doleanțele 
coloniştilor cu  rugăminiea să 
le aducă la cunoştinţa guvernu- 


et A Nouă, fiindcă 
cele 10 ha. alribuite colonistu- 
lui nu formează un lol, ci find 
formate din mai multe parcele 
(de multe ori chiar 20— 30) şi 
inprăștiate în diferite pări, îşi 
poale închipui ori şi cine, tim- 
pul ce trebueşte perdul pentru 
a se iransporia de la o parce- 
lă la alta, cari de multe ori 
suni așezate la distanțe chiar 
de 10 kim. 

2) A se interveni la Mi- 
misterul de Justiție, spre 
a se ridica suspendarea 
judecărei declaraţiilor 

titiuri- 

de proprietate, fiind- 

că nu mai sunt de câtvreo 

30—40, şi este foarte bine 

ca să se termine şi cu aceste 
procese. 

Cuvântarea colonistului a fost 
des întreruptă de oraţii și apla- 
use îndelungate. 

Suntem conrinşi că d-l Pre- 
fect va îi adus la cunoştinţa 
celor în drept cele două cereri 
ale coloniştilor, referitor la co- 


pentru v 
tor 


masare şi la ridicarea suspen- 
dărei pentru judecarea declara- 
țiilor. In ori ce caz, D-l Cristea 
Velo este obligat ca, de la în- 
nălțimea tribunei parlamentare, 
să ceară acest lucru, mai ales 
că a fost de faţă la întrunirea 
* coloniştilor. 
Rep. 


—La biserica Sf. Gheor- 
ghe din localitate, s'au 
efectuat reparaţii radicale. 
Sfântul locaş are înfățișare 
Jrumoasă și de aceea ne 
simțim datori ca în numeie 
credincioșilor  enoria;i, să 
mulțumim acelora cari au 
luat inițiativa acestui frumus 
act, precum și acelora cari 
au contribuit bănește. 

Cu durere insă am con- 
statat o faptă care nu ca- 
drează cu cea d'intâiu și a- 
nume: Înscripțiile dela toți 
sfinții din biserică sint :n 
limba bulgară. De asemenea 
pe peretele dela intrarea 
bisericei, sub cei trei sfinţi, 
e scris întâi în limba  bul- 
fară, iar dedesubt s'au În- 
durat să scrie şi în limba 
română, 

E de notat că toate a- 
ceste inscripții sunt făcute 
după ce biserica a fost com- 
plect vopsită și de accea mi- 
rarea, precum şi revolta 
noastră este cu atât mai 
mare, cu cit nu ne putem 
lămuri, ce fapt anume i-a 
determinat pe domnii epi- 
tropi, ca inscripțiile să nu 


a II O 
<———————————————————————————— 


Jie scrise îu limba oficială 
de stat, ci în cea minorita- 
ră bulgară. 

Ne miră faptul că d-l 
prefect, D-r Păcuraru, n'a 
observat acest lucru. 

Ii cunoaștem sufletul de 
prea bun român și-i apre- 
ciem bunele senlimente ale 
d-lui Prefect, de acea ne 
adresăm d-sale cu rugă- 
mintea de a dispune cele 
legale și să facă ca demni- 
tatea românească să nu fie 
călcată în picioare. 

Ne întrebăm ce Sar fi 
întâmplat, dacă la o bise- 
rică din Varna sau Rusciuc, 
Sar scri pe pereți în limba 
română? , 

Au sosit în 
d-l Inspector 
administrativ Pop şi 
Vasile Muşi, avocat din 
Bucureşti, ambii mem- 
bri în comisiunea care 
este însărcinată de Mini- 
sterul de Interne să an- 
cheteze situaţia din Ca- 
drilater. lmpreună cu 
ceilalţi doi membri din 


localitate 


general | 


„LEGIONARII“ 


| şi Sfetcovici, au vizitat 
| diferite centre din ju- 
!deţ, pentru a cunoaște 
situaţia de la faţa locu- 
lui. Comisiunea vatrece 
în judeţul Durostor, în 
continuarea anchetei 
intreprinse. 
Coloniştii din Cadrilater 
fiind  încredințați că 
orice anchetă obiectivă 
nu poate decât să fie 
în favoarea lor, așteaptă 
cu toată liniştea rezul- 
tatul, acestei anchete, 
care nu ne îndorin că 
va edifica forurile înalte 
şi va face astfel ca do- 
leanţele coloniştilor să 
fie satisfăcute, pentru 
consolidarealorcât mai 
temeinică şi promova- 
„rea intereselor naţiona- 
„le din judeţul nostru. 


De vânzare, la Balcic 
luna casă, str. Mircea 
| Cel Mare, No. 12 com- 
| pusă din două camere 

una bucătărie, un grajd, 
| conctrucţie de piatră, şi 
în suprafaţa de 200 m. 
!p. Inlesniri la plată. In- 
|! formaţiuni la redacţia 
ziarului. 


Pag, IV 


COMUNICAT 


Biroul de colonizare inviţ 


ă 
toți coloniștii iu 


să-şi aleagă de fie 


care sal câte doi delegaţi,care vor 
[i reprezentanții biroului în sat. Ei 
vor strânge reclamaţiunile și le vor 


aduce sau trimile la Bazargic, la 
d-l secretar |. Cosmescu. 
Numele delegaților aleși se va 
comunica biroului. 
Com. de conducere 


Banca,,Caliacra“ 
SOCIETATE ANONIMA 


Capital cocial lei 10.000.000 deplin vărsat 
Sediul în Bazargic str. Regele Carol 71-73-75 


RABAT PROPRIU 


comisiune domnii Gal 


zi 
ROMANIA 


TRIBUNALUL JUDEȚULUI CALIACRA 


Publicaţiune de vânzare 


No. | lanuarie 2. 1929 


Pentru indestularea creditorului Alex. Gospodinot 
din com. Bucureri; cu suma delei 40.000, capital cu 
procente legale de 12 la sută pe an, pentru suma 
de iei 20.000 dela 30 Ap:ilie 1926 și pent:u suma 
de iei 20.000 d:-ia 25 Octombrie 1926, până la achi- 
tar.a detinitivă, 2000 lei  cheltueli de judecată, 
plus cheltuelile de urmă. ire și executare, ce =rea 
lua dela debi!o'ii Atanas Todorot și lvan Petcot, 
7mbii domicitiaţi în comuna Gh. lengie, acest judeţ 
în baza Cărții de judecată pr ciprpi + No. 419 | 926 
a judecăio'iei Ocolului Mixt Basargic, investit cu 
titlu executor la No, 12 | 927. 

Acest Tribunal prin jurnalul No. 5613 | 927 şi 
No. 253 | 928 în urma cererei făcută da creditor prin 
petițiunile in:eg. la No. 10. 413| 928, a dispus 
scoaterea în vânz:re prin licitație pubiic:, care 
sa va ține înaintea acestui Tribuna), a u; mătoare. 
tor imobile prop'ietat:a numiţiloz debitori, care 
după deschiderea făcută de ag: ntul respectiv con- 
fo:m art. 503 pr. civilă, are următoarea situațiune. 

1) imobiiui proprietatea debitorului Atanas To- 
dorof, se compune din o casă de locuit cu trei ca- 
mere, construcți = din chirpici, acoperită cu olane 
pe un teren în supralață de circa 5000 m.p. curte 
i grădină, învecinată cu Coliu Dimitrot, Dimităr 

ascatef, Dimităr Stoei, islazul satului şi derea. 

2) imobilul proprietatea debitorului ivan Pet- 
cof se compune din una casă de locuit cu două 
camere, un antreu și ceardac, construcție nouă din 
chirpici, acoperită cu olane, pe un teren în sup- 
rafață de circa 2000 m. p. invecin-tă cu Tanaso- 
a: moștenitorii coliu Tritonoi și din două părți 
uliţă. 
Ambela aceste imobile sunt siiuate în satui 
și comuna Ghelengic. 

Vânzarea și adjudecarea acestor imobile va 
avea loc în pretoriul acestui Tribun-i in ziua de 
19 Februarie 1929, incpând dela orele î3 din zi 
înainte, iar licit ia şi strigăiiie se înc .pe da- 
ia suma de î.î 15.000 p:: tru fie care din imobile. 

Din refera!ul făcut de D-i Gretier . especiiv con- 
form a't, 505 pr. civilă asupra imobilelo: dami 
sus, scoase în vâ:zare, nu s'a găsi! nici o altă 
sarcină sau grevațiune de cât aceasta pentru ca- 
re se ur sc. 

Sunt somați toți scei care ar pretinde vre-un 
drept de orice fel, asupra acestor imobile să arate 
acestui Tribun-i pretențiunile lor mai înainte de 
ziua vânzării, aceasta sub pedeapsa de a nu îi 
se mai ține în seamă. 

Dos. No. 3789  927- 
Preşedinte, Perieţeanu 


Portărel, |. Rădulescu 


Operaţiuni de Bănci: Compturi curente, Depozite 
spre îructificare la vedere şi la termen, Avansuri pe 
efecte şi mărfuri, Plăţi în Țară şi străinătate, Scri- 
sori de credit, păstrare de titluri etc. etc. 


D-r GH. BADRALEXI 
Piaţa Renașterei No. 10 - Bazargic 


| Specialist de boli interna și de copii 
“Ze ca iza 


Clinica Dr. A. STERE 


Medicul Primar al Judeţului Caliacra 
Str. 1. C. Bratianu No. 8-Bazargie 


Croitoria „ROMANIA“ 
IANCU GHIȚA 


Str. Principele Mihai No. 10 Bazargic 


Mare asortiment de ștofe engleze 
PREŢURI CONVENABILE 


„Restaurant și Bodega 


MI LR CB A” 


„ Antreprenor SPIRU IONESCU 
BAZARGIC 


Farmacia „SPERANȚA“ 


Proprietar NICOLAE LAGARA 
Str. Carol No. 27 - Bazargic 


 Cofetăria „FRAŢII CHIRIAZI“ 


Regele Carol No. 6 - Bazargic 
Prăjituri delicioase, torturi, bonb. speciale 


PEM, ANCA IO ATAC OMA O CN AERO A 


j 


D 


Joi 3iţlanuarie 19297 "7 
Anul.1 No. 3 


Pretul 3 Lei 
AN —— mii e 


DOBROGEI NOUI 


în privinţa proprietăţii rurale 


de îngrijorarea pentru ceeace se încearcă să. se 
legifereze în privința schimbării așe.ării juridice 
a proprietăţii rurale din acest ținut. 

Pentru interese ingus e de olitică locală a 
unora, din corsiderațiuni de ordine privată a al- 
tora și din necunoașterea stării de lucruri de către 
cei dela centru, se știe că agitându-se chestiunea 
păm 'ntului în acest ținut sa adus la răsvrâtirea 
spiritelor în populația Dobrogei Noui, prin făgă- 
duelile deplasate, date de politiciani cu prilejul 


Agitatorii chestiunii pământului în acest ținut 
au surprins buna credință a d-lui ministru Miha- 
lache și l-au făcut să declare întrun comunicat, 
dat în ajunul alegerilor parlamentare, că intențio- 
nează să modifice legea. 


In vederea studierii acestei chestiuni s'a alcă- 


In comisie sunt tocmai cei cari au agitat a- 
ceastă chestiune, și au făcut cunoscutele declara- 
țiuni publice că vor aproba legea și da tot pă- 
mântul bulgarilor. Făgăduiala dată este, pentru 
aceștia, datorie curată. 
Ai pus, D-le Ministru, lupii ca să-ți păzească turma! 

Numai prin felul cum s'a alcătuit comisia se 
crede că guvernul jși însușește părerile și tendin- 
țele acelor politicieni, cari se află sub presiunea 
angajamentelor luate în chestia pământului, și le- 


ORGAN NAȚIONALIST SAPTAMANAL —— Sub conducerea unui erei 
| Proprietar: A. CONSTANTINESCU ED SEE AA 25 Bazargic vonareniie: Emei sa : . 3 Dece pr: 
PROGRAMUL: Cultul şi practica naţionalismului activ pe toate tărâmurile vieței poporului și statuii ARI N 
D-lui M-îiru |: 
Românismul reclamă reluarea imediată a lucră- 
i. rilor-de către comisiunile de verificarea titlurilor de 
PROPRIETATE Și pentru EXPROPRIERE. 
Fără desăvărşirea acestor lucrări, orice modificare a legei 
. Dobrogei Noui vă fi greșită, rea și nedreaptă și primejdloasă in- 
iereselor permanente ale neamului și țării. . 
Legea să rămâie așa cur esie! 
ca 40 dosare are ee mage cet di dd Mae e EMANCIPARE! 
+ sunt privitoare la expropriere. toata ie A a 


că alături de şetul a celui ser- 
viciu public stă şi un bulgar; 
depulai senator sau mare agent 
pretins electoral! 

După ce în cele mai multe 
posturi publice, de primul rang 
încă, se află încredințate  bul- 


za 3 E ecua . asa tuit de curând o comisiune. Sau și publicat nume- garilor, din cae cauză, când 
i este inoportuna ȘI inadmisibilă le persoanelor din cari se compuiie acea comisie | te prezinți cu vre o cerere te 
care are să cerceteze ce modificări urmează a se simii într'o familie bulgărească 
tă | Opinia publică românească nu-și poate ascun- aduce legii actualimente în vigoire. și abia mai poți înțelege rezolu- 

pu 


ția ce se pune pe pelilie sau 
soluționarea ce ţi se spune oral 
că sar fi dat cererii tale-mai 
trebue şi această sechestrare 
de către anume: bulgari şi a 
puținilor români din capul unor 
servicii. 

Parlamentarii de origină bul- 
gară tac de rond. Când pleacă 
unul la Bucureşti, remâne cei 
lalt în7ocalitate, şi le vezi stând 
în biroul preiectului pe tot tim- 


ultimelor alegeri parlamentare ai ales. giferarea nedreaptă şi contrarie intereselor per- Eu aa dna si pull a e 
1 s'a promis solemn că ceea ce s'a recunoscut manente ale țării este fapt implinit. crede că tiebue să Pc insă 
ca drept și legal statului din proprietatea imobi- i „Noi socotim însă că aceasta nu se va înde- pecţii sau intervenţii prin alte 
liară rurală, li se va împărți, li se va „retroceda“ plini, fiindcă la ultimul moment forurile înalte se birouri sau la alte autorităţi. 


celor pe cari instanțele judiciare i-a găsit că nu 
au dreptul să aibă. l-au juruit tot pământul. l-au 
promis solemn că vor îace totul ca să nu rămâe 
nici un român colonist aci și cu atât mai puţin să 
mai îngădue aducerea vre unui alt plugar român 
pe aceste meleaguri. 

Și ca semn vădit al respectării angajamentului 
ce și-l lua, au reușit să obție dela centru suspen- 
darea lucrărilor comisiunilor cari se ocupau cu 
regularea proprietății din acest ținut potrivit legii 
în vigoare. 

D-l Ministru Mihalache în necunoștință de 
cauză a îăcut asfel să rămâe nejudecate cele cir- 


| 


vor convinge că orice modificare a legii Dobrogei 
Noui în privința proprietăţii rurale este inoportu- 
nă și inadmisabilă — lucru care îl vom stabili în 
numărul viitor al ziarului nostru. 
Până atunci ținem să schițăm numai: 

1. că, din punct de vedere juridic, legea Dobro- 
gei Noui în vigoare a soluționat chestiunea pro- 
prietății imobiliare rurale din acest ținut, în con- 
formitate cu legile în vigoare la data anexiunii și 
cu respectarea tutulor drepturilor câștigate de 
particulari. Dovadă: deciziunile Inaltei Curți de 
Casaţie a României pronunțate în această piivin- 


Urmeaza la pag. l-a 


Porneşte preiectul la vre o 
anchelă sau inspecţie, ială-l şi 
pe parlamentarul bulgar că se 
polteşte singur în maşina pre- 
fectului, se amestecă şi €l la 
anchetă sau inspecţie; aprobă 
sau amenință pe cei anchetați. 

Esulicient să crează că un 
funcţionar nu se pretează la 


felul său de a gândi şi simţi 
pentru ca acel nenorocit român 
să se vază în inima ernii asvăr= 
lit în cine şiie care margine 
opusă a ării. 


« Urmează la pagill a 


ă, Ă = ep su ă | munal 
ță. De altiel și doctrina și jurisprudența bulgară Mraşnică în comuna Ca- 


 racașkiei, cu argații, soții 


este în acelaș sens. (A se vedea: lucrările d-lui 
avocat A. N. Pineta: „Regimul bunurilor imobilia- 
re în Dobrogea Nouă“ și „Chestiuni Dobrogene“, 
unde se arată legile, doctrina și jurisprudența 
bulgară). : 
2. că lucrările comisiunilor și mai ales a Casaţiei 
au stabilit, în drept și în fapt, nu numai existența 
așezării juridise a proprietăţii rurale ce legiuito- 
rul Dobrogei Noui o considerase în teorie ca €- 
xistență — dar au și recunoscut prin hotăriri de- 
finitive partea statului din pământ. aa 

Drepturile consfințite prin hotărîri definitive 
nu se pot anula nici prin lege. 

Astiel de hotărâri s'au dat pentru aproape 
toate dosarele — nemaifiind de judecat de cât 
circa 400 dosare. 3 
3. că, în baza de hotărîri definitive statul și-a 
luat pământul ce i s'a recuroscut ca aparținând 
lui și l-a și dat la plugari români îndreptățiți la 
împroprietărire. 

E posibil, o inadmisibil să li se iee pentru a 

li se da celor cărora hotăririle judecătorești sta- 
bilesc definitiv că nu li se cuvin? 
4. Că, dacă din punct de vedere economic social 
ar îi de dat și altor locuitori din pămîntul statu- 
lui, în lege se găsește art. 219 care permite și 
colonizare şi înstrăinări în loturi mici prin Casa 
Centrală a Improprietăririi în baza unui jurnal al 
Consiliului de miniștri. 

Aplică-se acest articol, şi dee-se pământ ca o 
favoare nu ca un drept ce nu l-au cei pentru cari 
se agită politicienii. 

lată dar că și în aceasta privință nu e nevoe 

de vre-o modificare a legei. 
5. Că, dacă modificările ar fi să se facă asupra 
unor forme și puncte neînsemnate, de ce să se 
suspende lucrările comisiunilor și să se lase să 
se acrediteze că vor îi radicale modificări, cari 
nefăcându-se ar aduce o amărăciune și mai mare 
în sufletele celor amăgiți? 

De alttel jntr'o atmosferă de agitație pro- 
vocată tocmai de cei chemaţi să dea indicații mi- 
nistrului și țării asupra punctelor“ar trebui modi- 
îicate, nu e oportun a se face vreo modificare, 

Suntem convinși deci că este inoportună și 
imposibilă modificarea legii mai bine de cât orice 
comisiune şi orice ministru. o cunoaște această 
chestiune Inaltul Redent Buzdugan care, în calita- 
te de Prim Președite al Inaltei Curți de Casaţie, 
a judecat” şi in secții unite încă că legea Dobrogei 
Noui își are fundamentul juridic internat po legile 
otomane și bulgare, și că scopul urmărit de legi- 
mitorul nostru este social și național ambele bine 
legitimate. 

Romănismul își pune toate nădejdile într” nsul 
că legea nu se va modifica în principiile şi meni- 
rea ei. 
IEI SEE EREI 


Şi mai e de mirare atunci 
că toate anchetele decurg în 
îavoarea bulgarilor? 

Faceţi o încercare: Puneţi 
pe unii bulgari să bată, să per- 
secula pe români: Faceţii pe 
acestia să facă o plăngere către 
o autoritate publică. Facă-se 
anchetă în felul cum se  obiş- 
nueşte acum, cu  parlameniarul 
bulgar alături, şi veţi vedea ce 
va ieşi. Pănă şi românii vor 
declara că nu au fost molestaţi. 

Il cunoaştem bine pe d-l pre-|,; E 
fect D-r Păcuraru şi nu ne în- ziar următoarele : - 
doim că va pune în sfărșit ca- In toamna anului 1928 
pă acestei slări de lucruri şiim | am avut semănat pe tar- 


primită de la un 
colonist 


Onor Redacţia şi ad- 
ministrația ziarului 
„LEGIONARII“ 


D-le Director, vă rog să 


că vina nu ea d-sale, ci a al- 
tora. 


li cerem, îl rugăm însă să 


facă că în biroui d-sale să nu| 


vedem pe comisarul interesul 
bulgare stând alături de prefec- 
tul român. 


lau Carașchioi 5 hec'are 
porumb. In cursul lunei 
"Octombrie de la 13—15 
am început culesul și din 
cauza timpului ploios mi-a 
rămas un hectar și 50 


Românul are şi el necasurile| ari porumb necules până 


lui ce ţinea i-le 
prefectului român. 


împărtăși | se va îndrepta timpui, iar 


ciorbagii bulgari: St. Ma- 


Anunţăm-că cine ştie în celnaf Gh. Nicolof, Vălcian 


momente de revoltă se va găsi 
vre un român ca să-l ia 
guler pe stăinul uzurpator 
drepiuri şi să-l asvârle 
birou, 

Cerem stăruitor şi 
să realizăm  EMANCIPAREA 
instituțtunilor noasire publice 
de sub conirolul și „acţiunea 
nefastă a sireinilor de aspira- 
iunile şi interesele româneşti. 


= Nicolof, lordan Gheorghef, | 
de|Ivanciu Jecof, Mihalache 
din|lanof, Constantin  Jecoi, 


cu număr de 21 vite din- 


vom ştiltre care 15 mari şi restul 


viței şi porci mi-au dis- 
trus compect acest po- 
ru:mnb. La ridicarea vitelor 
din porumba le tranporta 


Şos e, 


1“ 


AEO IONII „n E a a 


am avut o luptă 


și parte din susnumiți 
pentru aceste vite. Lup- 
tăndu-mă bărbătește cu 
aceștia și fiind singur am 
reușit ca să le transport 
la oborul comunal. Pagu- 
bele constatate de doi 
martori s'au urcat la comp- 
lecta distrugere a unui 
hectar și jum. Am adus 
cazul la judecătoria rura- 
lă Cavarna. La prima în- 
fățişare înaintva institute- 
lor judecătorești au răs- 


coloniști din cari: 
Regăţeni: 6294; 
Refugicți maced. 892. 


bine-voiţi a publica în acest! 


restului dz coloniști și 
80.000 ha. 


puns în fața colonistei, 
Ana P. Danciu martora; 
că cum a îndrăznit ca să 
spuie adevărul căci recla- 
mantul este un; iar părâ- 
ţii sunt nouă; iar Jecu 
Jecof a răspuns n fața 
mea că are să distrugă 
ori-ce semănătură de a co- 
loniștilor cu iutenția a ne 
face să plecăm inapoi de 
unde am venit. 


Cu slimă 
Colonist lon S. Barbu sat şi 
cam Mihaileni. 


Sp Î car 402270 ititl a at ue 16 orice] 
Numărul coloniștilor stabiliţi 


în Cadrilater. 


Până la 1 Octombrie 1928 s'au stabilit în ju- 
dețul Caliacra un număr de 7186 capete de familii 


€oloniștilor ziși militari în număr de 453 i s'a 
distribuit căte 25; șefilor acestor colonii militare, 
în număr de 13, câte 73 ha.; coloniştilor „nemili- 
tari“ d<la graniță, în număr de 130, câte 15 
refugiaților 
în număr de G550, câie zece hectare. 


ha.; 
macedoneni, 
Total xirca 


in afară de pământul ce gi s.a dat, statul nu le 


(n inj 


a mai venit în ajutor cu alt ceva. 


Ii parlamenlal 


care ne-a întristat 
'* “Somunicarea D-lui 


| Senatorul Cristea Velu, 
| este român macedonean. Se 
trage dinir'o familie de co- 
mercianţi foarte apreciaţi 
pentru cinstea, munca şi 
priceperea cu cari au ştiut 
să-şi exercite comerţul de 
pe urma căruia îşi făcuse- 
ră o frumoasă avere. Un 
frate al actualului tsenator 
a scris şi frumoase versuri 
în dialectul aromân. 


D-l Cristea Velu s'a sta- 
bilit după 1913 în Bazargic, 
unde a reusit să-şi facă o 
foarte bună situaţie. Comer= 
ciant si industriaş d-sa şi-a 
cumpărat sl o moşie de câ- 
teva sute de hectare. 


Moșia d-lui Velu 


A cumpărat moşia sub 


regimul legei care este şi 


acum şi a fost în vigoare 
şi pe timpul când D-l Dinu 
Brătianu a cumpărat o  În- 
tindere de teren arabil mai 
mică decâ! acea a d-lui 
Velu. Şi unul şi altul au 
plătit cinsiit preţul de cum- 
părare convenit cu cei cari 
le-au vândut de bună voie 
şi nesilii de nimeni. 


| 
| Formaalităţile făcuta de 
d. Dinu Brătianu. 


Ambii au împlinit formele 


impuse de lege pentru ca | 
vânzarea-cumpărarea să fie | 


validă, cu deosebire însă 
că d-l Dinu Brătianu nu a 
notilicat numai Cassei Cen- 
trale de Impropretărire con- 


„CRISTEA VELO la SENAT 


re în cauză pentru ca Sia- 
tul să-şi exercite dreptul de 
preemţiune, potrivit art. 120 
din legea Dobrogei Noui; 
dar a şi obligat pe vânză- 
lor să consemneze preţul 
conform art. 121 al. 2; şi 
pentru ca nu cumva vânză- 
torul să nu emigreze sau 
să nu renunțe la cetăţenia 
română în intervalul de un 
an dela data vânzare, în 
care caz ar fi urmat sanc- 
țiunile art. 122,  d-l Dinu 
Brătianu a făcut să se blo- 
cheze un milion din acel 
preţ, până la expirarea a- 
celui termen. (Acest milion 
astfel blocat exiștă încă, şi 
mulţumită acelei imobilizări 
a şi fost sechestrat de Mi- 
nistorul Finanţelor pentru 
asigurarea plăţii taxelor suc- 
cesorate, întru cât fostul 
vânzător a murit), 

D-l Velu, în ce priveşte 
moşia cumpărată de  d-sa, 
nu a îndeplini! nici forma- 
liiăţile art. 121 şi 122. 

Dar nu numai d-l Dinu 
Brătianu (d-sa nu a cumpă- 
rat nici 200 ha.! şi Cristea 
Velu au cumpărat terenuri 
rurale. Cine nu a vrut? nu 
a cumpărat, 


Este de notorietate publi- 
că că Centrala de Impro- 
prietărire nu a uzat — din 
nenorocire — până acum 
nici o dată, în nici un caz, 
de dreptul de preemţiune. 
Aşa sa ajuns că pământul 
a fost cumpărat de bulgari 
dela Turcii emigraţi. Şinici 
un altui, în afară de d-l 


a 


consemnat prețul și nu a 
îndeplinit în tocmai toale 
formalităţile legale. 


Ce-i cu comasarea tăcută. 


Este adevărat că sa în- 
ceput ŞI comasarea terenu- 
riloi în câteva comune, po- î 
trivit legei  Dobropei Noui, 
Comasările au început cu 
acele comune unde lucră- 
rile de verificarea  tiilurilor î 
se isprăviseră pentru ioți lo- 
cuitorii. Intre aceste comu- 
ne erau Velicova, Crușova 
şi Pădureni. 
„In ce priveşte Velicova 
şi Cruşova, ele s'au făcut 
în cele mai bune condiţiuri 
şi spre deplina mulţumire a 
tutulor locuitorilor, care la 
timp şi-au luat în primire şi 
lucrat pământurile lor. In 
ce priveşte Pădurenii însă, 
lucrările de  comasare nu i 
s'au putut desăvărşi la timp; 
asifel că muncile agricole 
nu âu putul în toamnă să 
înceapă âșa cum voia fie- 
care imediat după arman, 
ci cu o oarecare intărziere. 
De aci şi nemultumirea unor 
locuitori. 


i 
3 
y 
y 
? 


in xactități 


D-l Cristea Velo, rău sfă- - 
tuit, a crezut nimerit ca în- 
tro comunicare făcută în 
Senat d-lui Ministru al A- 
griculturii şi Domeniilor, să 
alirme alifel de cum este 
realitatea în chestiunea fe- _. 
renurilor cumpărate de d-l 
Dinu Brătianu (de  altiel 
aceste terenuri circa 450 
ha. sunt eumpărate în co- 
devălmăşie de d-nii Dinu 
Brătianu, Pilat şi Generalul 
Rasoviceanu-noi, în prescur- 
tare, le-am dat ca fiind nu- 
mai ale d-lui Brătianu) în- 
trucât declară greşit, că 
Statul nu ar fi iost anunțat 
penlru exercilarea dreptului Ș 
de preempțiune, Aceaşi ine- 4 
xactitate o comunică şi în 
ce priveşte comasările fă- 
cula în cele trei comune” 


Ce-i cu arendările 


Dar d-l Velu în acea co- 
inunicare se plânge şi de 
următoarele: tă 

Că pe anul agricol 198 
1929 s'ar fi arendat diferi- 
ților functionari o suprafață — 
de 8048 ha, şi o su îaţă 
de 445 ha ar fi stăpănită 
de şefii de colonii fără o 
prealabilă autorizare a Mi- 
nisterului, şi că din islazuri  ş 
şi păduri de defrișat sar fi 


. 


arendat la diferiţi (pe cari 
îi indică) circa 2351 ha. 

lată, ziced-l Velo, cum 
s'au sustras dela colonizare 
aceste pământuri. 

Credem că nu e nici lo- 
cul și nici timpul să-i răs- 
pundem acum, în ce mă- 
sură corespunde cu adevă- 
rul situaţia ce o dă în acea: 
stă privință d-l Senator 
Velo. 

Departe de noi gândul 
că trebuie să se ascunză 
faptele încorecte şi abuzu= 
rile, de oricine ar îi comise 
ele. 

Nu vom căuta nici a în- 


| sista asupra legitimării aren- 


Papu 


), Cum 
lonizare 


nici |o- 
i răs= 
e mă- 
A devă- 

acea- 
enator 


jândul 
scunză 
buzu= 
omise 


a îÎn- 
i aren= 


arabile 


- 


a a E Mee 


către funcţionari (de impro- 


suferinţe ce asteaplă alina- 


prielărirea celor rurali ca |re, aspirațiuni ce așteaplă 


colonişti încă nefiind făcută, 
ei conlinuă a îi consideraţi 
ca arendaşi). 


numitelor, de călre d-l Velo, 
arendări făcute de 
guvern unor anume persoa- 
ne polilice, şi nlci dacă 
bine sau rău s'au arendat 


realizare. 
D-l Senator Velo a fost 
chiar ales la adunarea co- 


nizare. Nu sa făcut totuşi 


fostul | ecoul dezideratelor acestor 


suflete românești îndurerate. 
De altfel d-sa nu a ţinut 
ca, prin aceasta comunica- 


la trei biserici circa 725 ha |re, să-l pue pe Di Minis- 


teren spre a li se creia ve» 
nilurile necesare 


lor |biserici. 

Nu putem însă sănu ne 
arătăm măhnirea că, în ce-l 
priveşte pe d-l Senator Velo 
ceace la preocupat împre- 
jurările actuale atât de gra- 
ve pentru românismul din 
aceste meleaguri, este în- 
linderea de teren ce-o îo- 
losesc liunclionarii,bisericile, 
şefii de colonii etc. 

D-l Senator Velo a gă- 
sil cu cale să declare că 
în comuna Bolievo, un d-n 
colonel de rezervă stăpâ- 
neşte fără titlu din averea 
Statului 80 ha, dar nu a a- 
mintit cât pământ de al 
Statului, îl  slăpânesc  bul- 
garii, câţi bulgari deţin ca 
arendaşi treimile luate “de 
Stat, deşi în acele  locali- 
lăți sunt colonişti cari nu 
au deloc pământ; de ase- 
menea că o mulțime de 
ciorbagii bulgari continuă să 
se folosească de treimea 
atribuită Statului, deşi sunt 
terminate de- 2—3 ani -pro- 
cesele lor de verilicare, etc. 
etc: 


Care era datoria d-lui Ve- 
10. insărcinarea ce i s'a 
dat. 


tru Mihalache în măsură 


terminării | de a îndrepla un rău. Căci, 
lucrărilor de consiruirea ace- | 


dacă aşa ceva se urmărea, 
trebuia D | Senator să se 


ducă la Minister să le ex- | 


pună toate acele fapte și 
Ministru Mihalache era să 
Satisiacă în tot ce ar fi a- 
devărat şi drept. Chiar aşa 
se obişnueşte între parla- 
meutarii majoritari şi miniş- 
tri; Nu dela tribună, ci la 
Minister se rezolvă orice 
chestiune de felul aceleia 
ridicate de Senatorul de 


Caliacra. 


Diversiune în interesul 
duşmanilor. 


Nu aceasta însă sa ur- 
mărit prin comunicare; s'a 
urmărit diversiune în ches- 
tiunea atacurilor comitagii- 


Dezvoltând, în numărul trecul. 
tot sub acest tiilu, primul punet 
din esenţialul arlicolului “D-lui 
Pamiil Șeicaru, am revelat sen- 
timentele, faţă de fară şi neam, 
de care ar îi aminali, D-l Matei 
Stefanoi, membru în comisiunea 
de ancheiare şi modilicarea le- 
gei Doprogei Noui, şi ai sâi 


Am fi fost bucuroşi dacă | si am conchis: îi suspectăm 


am fi vâzut pe d-l Velo 


i ncdemni de a deţine 


ocupându-se cu. chestiuni.| gemnităţi îi socotim. 


mai importante şi care re- 
buie să se audă dela Tri- 
buna parlamentară. 
» Aşa, d-l Senator Cristea 
Velo a fost de faţă când 
coloniştii convocați de d-l 
Prefect D-r D. N. Păcuraru, 


Bazargic: 


carea titiurilor de pro- 
pentru a se isprăvi şi cu 


sare ce au rămas de iu- 
decat; 

b) să se facă cât mai 
urgent comasarea terenu- 
rilor; 


tului. 


pentru românizarea aces- 
tui teritoriu și pacificarea 
lui. Refugiații macedone- 
ni ce vor mai veni să fie 
așezați între coloniști re- 
gățeni. 


La acea înirunire s'a au- 


Ne vom ocupa azi de  de- 
zordinele survenite la noi, de 
provocatori şi de vinovaţi, 

Au survenit oarecari dezor- 
dine în Cadrilater “ spune D-l 
Pamiil Şeicaru. Au survenit 


au cerut în întrunirea dela | multe spunem noi. La Bucure- 
15 cr. ţinută în Sala cine- | sii însă n'au ajuns, nu s'au co- 
matografului Splendid din | mentet decât numai asupra ace- 


lora cari au avut urmări uneste: 


a) Să-şi reînceapă lucră- morţi. Numărul dezordinelor 
rile comisiile de veriti- este mare şi vorm lăsa să vor- 


bească olicialitatae prin rapoar- 


prietate şi expropriere | je1e comisiunilor de anchetă. 


Dar cari au îost provocatori? 


cele câteva sute de dp- Românii, s'au grăbit să publice, 


cuocazia atentatului dela Ghiore 
ziarul bulgăresc din localitate 
„Curierul“. 

Victimele? Tot românii. Fru- 
moasă şi logică conculzie! cea: 


c) S., i can ie pm ce ne-a împresionat amar însă 
rea treimilor cuvenite sia- | „», fost scrisele - ziarelor. din 


localitate, ci informaţiile greșite 


d) i aducă cât scai şi în consecință aprecierile du- 
urgent coleniști nu:iCroși | --roase ale ziarelor din Bucu- 


rești, în speciai ale „Dimineţii“ 
şi „Adevărul“. 

Că n'a fost adevăruri cele 
scrise s'a dovedit prin însăși 
desminţiri făcuile de „Curierul“ 
din localitate, ziua următoare 
când s'a reconsliluit crima. Bul- 


zi! glasuri de desnădejde, |.garii au atacat şi nu în mod 


lor bulgari şi a răzvrăltirei 


„spiritelor din acest ţinut. 


Un parlamentar bulgar nu 


'pulea aduce o astel de 
| diversiune, 
Vom trece şi asupra aşa |loniștilor în biroul de colo- | 


D-] Cristea Velo e un 


! naţionalist infocat. Păcat că 
'a putut cădea într'o cursă 


ce i s'a înlins sub aparența 

unei acliuni de partid. 
D-sa a fost în Bazargic 

în ajunul ținerii acelei co- 


| municări şi a văzut arestaţi 


în 17 cor. pe cei doi co= 
milagii cari au venit din 
Bulgaria în Caliacra cu în= 
tenția de a face atentate 
cu bombe. 

Acest fapl de o gravita- 
te excepţională trebuia ro- 
mânul Velo să-l aducă de 
pe tribuna parlameniului ro- 
mân la cunoştinţa Ţării şi a 
slrăinălălii. 

Suntem convinşi că D-l 
Velo'va începe 'să facă si 
din “acestea. Inima sa de 
român îi va impune ca să 
lase pe al doilea plan in- 
teresele mărunte de partid, 
care însă primejduesc  în= 
țeresele mari naţionale. 


FITE 5 PARTI ZA (O7. (IINBIBBIRE RAR REC (SEES NES EEE EET 


Proilema Calrilaterului 


accidental ci premeditat. A îost 
de ajuns-ca un român -să -se 
ducă -să ia din şira unui bulgar 
un sac de paie pentru ca bul- 
garii, să simuleze scandalul care 
să degenereze în ceace inten- 
ționari: în omor. 

Tot comisiile de anchetă vor 
întări teza noasiră cea adevă- 
rață, când se va vedea că din 
cele căteva zeci de incidente 
nu ştim dacă va fi un singur 
caz- de provocare din 
românilor. 


Vinovaţi? 


Cine sunt vinovaţi? Autori 
mațeriali ai atentatelor Yor fi 
declaraţi atât de comisie de 
anchetă cât şi mstanţele judecă- 
toreşti căci legile pozitive ast- 
fel le dictează? Agenlii electo- 
rali-cunt cauza febrrei din Cad- 
rilater, căci au promis fără să 
ție seamă de nevoile supreme 
ale Statului şi de stimularea 
sensibilităţii iridentei bulgare, 
spune D-l Pamfil Șeicaru şi e, 
ar îi vinovaţii. 


Nu sunt nici unii, nisi alţii. 
Nu sunt vinovaţi agenţii elec- 
torali căct ei nau creiat ceva 
nou pentru ca întreaga răspun- 
dere să cacă asupra lor, au 
dat ocazie numai să se crează 
că ceace mocnia în sufletul înve- 
ninat al ţăranului bulgar, să tre- 
sară, găsind momentul ca opor- 
tun pentru realizarea  scopuri- 
lor oculte urmărire de organi- 
zmul irideut bulgar care îşi în- 
tiinde ramiticaţii şi în fară. 
Nu sunt vinovaţi nici. autorii 


materiali si ctentatelor, uneliei 


încoştiente. Adevăraţii - vinovaţi 
sunt conducătorii de fapt ai 
minorităţii bulgare, responsabili 
sunt cei care se astund dar se 
șăd clar prin: prisma . ziarului 


„LEGIONARII“ 


pariea | 


Nae za aa aaa am amară 


bulgăresc din localitate „Curi» 
erul“ căci ei otrăvesc sulletele 
inocente, îndemându-i să încar- 
ce. revolverele, pedepsiji ar tre= 
bui să fie acei cari au creal 
şi conduc organizarea bulgă- 
rească din |ară, o filială a so- 
cietăţii iridente „Dobrogea“. 
Susjinem că singurii vinovaţi 
ei sunt, căci dacă pentru nime- 
nl nu este o taină că agenții 
faimoasei societăţi  iridente 
„Dobrogea“ mişună în Cadrila- 
ter, întrejinând speranțe,  exa- 
sperând urile, împiedicând acel 
proces sullelesc de acceplare 
a unei realități, apoi cu  alât 
mai mult nu este taină şi nimeni 
n'ar putea nega că acesti agenţi 


ul: Pag. HI 


treaga couducere şi contrnlul 
aşezării, improorietăririi şi 
iugrijirii refugiaților, 

Acest serviciu își are ore 
gane proprii dar elaborează 
dispoziții şi regulamente 
cari trebuie să le execute 
toate organele de stat, judeţ, 
comună, civili şi militari, 

Creditele peiitru case, sex 
minţe, inventar viu şi mort, 
se acordă prin Direclia  im- 
proprietăririi sau şi direct; 
reîugiaţilor. Creditele ator» 
date se achită în termene 
lungi. a 
Toate inzectrările refugi- 


mişună fără cunoștința și apro- 
barea bulgarilor din ţarâ. Noi 
cunoaştem şi menialitatea comi- 
tetului bulgar, cunoaștem și 
modul de procedare. Este im- 
posibil, dar absolut imposibil, 
ca cineva să treacă graniţă, să 
atace fără ca să lie văzut, găz- 
duit de nimeni. 


Cine va fi pedepsit? 


Nici o îudoială că pedepsiţi 
vor fi cei cari au comis faplele 
fără ca să fie şi vinovaţii. Nu 
pot fi pedepsiţi cei vinovaţi 
cari se pun la adăpost legilor 
pozitive pe care bine le cunosc. 
Dar dacă de aceste legi nu 
s'ar putea folosi Baroul, ca să 
azvârle pe scările Tribunalului 
pe acei care se dă drept apă- 
rători ai justiţiei românești, când 
ei nu pierd nici un momen! şi 
nici o ocazie ca să submineze 
edificiul nostru de Stat, dacă 
pentru aceiași motive multe din 
instituţiile noastre de  Stet nu 
pot proceda în mod drastic la 
purificare, trebueşte însă unde 
se poate să se opereze imediat 
iar unde nu, să nu se piardă 
ocazia, Dacă o pedeapsă mate: 
rială nu li se poate aplica să nu 
scape de cea morală şi politică. 

Nici un fel de lege însă nu 
vedem să oprească pe D-l Pre- 
fect să decongestioneze  cabi- 
neiul d-sale D-l Matei Ștefanof 
şi Ţonco Pencoi etc. etc, căci 
îi suspectăm şi sunt nedemni 
de a păşi în instlluţiile noastre 
de Stat cărora moartea le doresc. 


Îi uet zii ve et iv INDE ME ad n pană bai 


Cea făcut Bul- 
garia pentru re- 
fugiaţi şi colo- 
niști. 

In Bulgaria au îost împro- 


prietăriţi până la 1 Iulie 1927 
204571 refugiați bulpari din 


Grecia, Turcia, Serbia şi 
România. 
Refugiații îndreptăţiii la 


improprietărire erau 35000 
capete de familie. 

Pentru aşezarea refugiați» 
lor statul acordase nn prim 
imprumut de 20 milioane le= 
va în scop de a lise îace 
gospodării complecte înze- 
strate cu întregul inventar 
viu'şi: mort, precum şi sămân- 
ță şi hrana necesară. 

Este o lege relativă la ser- 
viciul de aşezarea reiugiaților 
serviciu autonom pentru în- 


aţilor ca pământ, inventar, 
material, etc. se achită în 
anuităţi, în termen de 20 ani. 

Materialul de construcţie se 
acordă gratuit din pădurile 
statului, şi transportul gratuit 
pe-C. F. R. pănă la locul de 
distinaţie. 

Direcţia muncii oferă niuii+ 
eitorii gratuit pentru facerea 
construcțiunilor refugiaților: 

Comitetele conmunale. or- 
ganizează prin prestație tran- 
sportul bagajelor şi inventa- 
rului colonişt. şi refugiaților 
dela gara cea mai apropiată 
până la  destinaţie—această 
cu ordinul autorităţilor ad» 
ministrative. 

Transportul materialelor 
(lemne, piatră, var, nisip) s€ 
face deasemenea prin pres- 
taţie sau în.contul Casei in- 
proprietăririi, fixându-se pre- 
țuc de comisia de ocol, 

Numai astfel se poate face” 
colonizare internă cu local» 
nici şi cu refugiaţi.— 

La noi, statul acordă nu 
mai pământ, dar vre'o orga“ 
nizare pentru primirea co- 
loniştilor, aducerea lor la 
locul de destinație, darea 
terenului în primire, etc... 
nimic, absolut nimic. 

Bat bieții oameni drumurile 
pela consilierat, de aci la 
agronomi, de acolo..... Nicăeri 
nu găsesc o îndrumare, ni- 
meni nule dă un cât de 
mic ajutor. 


In marele ziar româ» 
nesc „Universul“ din 
Buvureşti distinsul zia- 
rist C. Miciora continuă 
a publica foarte intere- 
santele constatări ce 
le-a făcut la faţa locului 
în Cadrilater, cu privirea 
la -starea reală de lucru 
ri din această parte a 
ţării. D-sa redă lucrurile 
cu obiectivitatea 'unui 
om de ştiinţă şi pune 
în adevărata lumină ac- 
ţiunea duşmănoașă ce 
se duce contra elemen- 
tului românesc de aci. 
Mult bine ar aduceches 
tiunii naţionale cerce- 
tarea acestui ţinut de 
către ziarişti ca D-l Mi- 
ciora. 

In schimb, cât de de- 
parte de adevăr şi cu 
ce lipsă de obiectivita- 
te este situația ce o 
prezintă în ziarul „Dimi= 
neaţ'' minoritarul Dinu 
Dumbravăl? 


Dep 


[d 
ip 
| 
| 
) 
| 
| 
] 
] 
. 


Ce-i cu grăni- 

'cerii bulgari 

cari au fost 
prinşi? 


! în ziua de 12 Decemb- 
brie a fost,spre patrulara 
po granița bulgară, șetut 
de post de la Ec'ena, Plu- 
toniarul Stanciu însoţi! de 
2 Jandarmi la 4 kim. de 
granița a văzut în întu- 
uericul nopți 2 indivizi 
înarmați venir.d spre cl. 

Aproplindu-se la 4-5 pa- 
şi au fost somațica să se 
predea. Văzându-sa sure 
prinși s'au culcat la pâ- 
mânt și unul din ei a-și 
luat arma la ochii dar șe- 
ful'şi cei 2 jandarmi au nă- 
vătit imediat asupra lor și 
dezarmânduil l-a adus la 
pichetul de grănicer ro- 
mân unde s'a constatat 
că unul dintre indivizi e- 
sta grănicer bulgar dela 
pichetul bulgar Țar Boris 
anume Costi Nicolot iar 
cellait un civil îmbrăcat 
cu manta și capel militar 
din comuna Bascar jude- 
țul Varna anume Jelescu 
Dumitrot, ambii înarmați 
cu câte o armă militară, 
mode! 95 Austriacă, acele: 
ași cu ale grănicerilor bul- 
gari, au ăvut şi câte 90 
cartușe şi câte 2 granate. 
Din declaraţiile grăniceru- 
lui ese că au trecut gre» 
nița fiind în căutarea u- 
nul asin perdut încă 
de la Crăciun din anul tre. 
cut-lucru cara nu-i <de- 
vărat căci s'a constatat că 
asinul se găsește la 
pichet. Al doilea individ 
declarăcă având rude aici 
la noi în Com. Ghiciler ar 
fi venit ca să le viziteze. 

Fiind anunţata Compa- 
nia de jandarmi și grăni- 
ceri, a plecat, la fața lo- 
cului spra cercetare, Căp. 
de jardarmi Romulus Am- 
bruș și căpit. de grănice- 
ri Bârsan cari închiind a- 
ctele cuvenite i-au trimes 
la Companie de Jandar- 
mi, care i-a inaintat la Div: 
IX Cons. de Război- 


———————— 
DE VĂNZARE, la Bal- 
cic una casă, str. Prin- 
cipele Mircea, No. 12 
compusă din două ca- 
mere, una bucătărie, un 
grajd, construcţie de 
Piatră şi în suprafață 
de 200 m. p. Inlesniri 
la plată, Informațiuni la 
redacția ziarului şi la 
d-l avocat Nistor Po- 
pescu din Balcic. 


Citiţi și 
Răspândiţi 


„LCULONARII 


LEGIONARII“ 


> 


]-! Ministru de Interne 


şi D-lui Comandant al Corpu- 
lui de Jandarmi 


D-i căpitan Andruş Romulus, comandantul ca 
Caliacra, dela venirea d-sa 
paniei de jandarmi , i potrivite 
In acest județ a dat dovadă de czie sabii 
însușiri pentru importantul loc ce-l ocupă. E as 

A ştiut cu prilejul alegerilor să se ţie în să 
zervă; așa cum de altfel au fost și ordinela = 
perioare şi dorința atât a guvernului cât șia ș : 
fitor politici locali din acest judeţ,făcari nici Ap 
simţit nevoia de a se lua măsuri administrative 
în canalizarea voturilor pentru lista partidului ca- 
ra se află în capul t.eburilor publice. 

Din cauza unei propagande deșanțate dusă 
Cu prilejul ;alegerilor, se resvrătiseră spiritele 
unui element a! populației din acest judzţ; iar în 
urma măsurii luate de către foruiila centrale prin 
licențierea unui număr însemnat de jandarmi s'a 
agravat și mai mult acea situație  într'un ținut 
unde se obișnuește a se face incursiuni de comi- 
tagii din Bulgaria. 

Populaţia rurală românească, amârită, descu- 
rajată, ameninţată în tot momentul în avutul și 
viața ei, și-a găsit protectorul imparţial și legal, 
în d-i capitan Anbruș Romulus, ardelean cinstit, 
harnic, neadormit, priceput și energic, și în cei 
da sub ordinele sale cărora a știut să le insutie 
sentimentul datoriei. 

Comandantul actual al companiei, de jandarmi 
în îndeplinirea funcției sale nu ara in vedere 
de cât dreptatea şi legalitate. Pentru d-sa cetă- 
țeanul indiferent de religie și de graiul ce vor- 
beşte trebue să-și aibă apărate viața și avutul și 
să se contormeze dispoziţiilor legale. 

Acest lucru însă nu a plăcut celor cari vrea 
să transforme instituțiunile noastre românești și 
pe funcționarii români în unzlie pentru înlătura- 
rea elementelor românești din acest ţinut și în. 
tronarea dispozitmului bulgăresc. . 

Suntem informați că în urma intervențiilor 
unui senator de naţionalitate bulgară, pe care îl 
ved:m cu d-l prefect În toate inspecţiile ce le fa- 
ce prin județ, s'ar fi hotărît mutare în alt judeţ 
a acestui foarte apt și demn comandant de com. 
panie, care este d-l capitan Anbruș Romulus. 

Aiunge cu capitulările în chestiuni de demni 
tate națională! 

Isprăvească-se cu satisfacerea pretențiilor duș- 
manilor neamului în chestiunii ce privesc intere- 
sele pe:manente ale neamului nostru! 


„A L BIN A“ 


Prima fabrica sistematică de păine, Franzelărie de 
lux, cornuri şi pâine de secara: 

Facem abonament lunar. Serve 
la domiciliu. 


şte onorata clientelă 


Proprietar: 


Constantin N. Dumitrescu 
Str. General Culcer No. 11 Barargic 


Pivniţele societăţii „VITICOLA“ 
Societate în nume colecliv 
BAZĂRGIC 

Depozit permanent de vinuri alese, din cele mai 
renumite podgori. Ţuica batrână. Tescovină, drojdie etc, 
prețuri foarte conventabile. 
MEIR CET ICI 7 20 3 La IEZUIT + SE e 


Cofetăria „Universală“ 


Str. Regina Elisabetă No. 8 Bazargic 
| Proprietar Foti Ceauș 
= CNI = Se a 
Drogueria „Bogdănescu Gh.“ 
Str. Regina Elisabeta No. 3, - Bazargic 


| 


COMUNICATI 


Biroul de colonizare invită pe | 
toți coloniștii să-și aleagă de fie 
care sat câte doi delegaţi,care vor 
fi reprezentanții biroului în sat. Ei 
vor strânge reclamaţiunile și le vor 
aduce sau trimile la Bazargic, la 
d-l secretar |. Cosmescu. 

Numele delegaților aleși se va 
comunica biroului. 

Com. de conducere 


Clinica Dr. A. STERE 


Medicul Primar al Judeţului Caliacra 
Str. 1. C. Bratianu No. 8-Bazargic 


D-r GH. BADRALEXI 


Piaţa Renașterei No. 10- Bazargic 
Specialist de boli interna și de copii 


Croitoria „ROMANI A“ 
IANCU GHIŢA. 


Str. Principele Mihai No, 10 Bazargic 


Mare asortiment de ştofe engleze 
PREŢURI CONVENABILE 


hestaurant și Bodega 


Mee Ci As 


Antreprenor SPIRU IONESCU 
BAZARGIC 

RR RICO A IE EI 
Farmacia „SPERANȚA" E 
Proprietar NICOLAE LAGARA 
Str. Carol No. 27- Bazargic 

SE RER NR ERE IERI a a 
Cofetăria „FRAŢII CHIRIAZI“ 


Regele Carol No. 6 - Bazargic 


._ 


: i 


pia - - - . . 
Prăjituri delicioase, torturi, bonb. speciale _ 
E AR IEN CEI INDUC ARI 


DN LMI A ICI EI IRI UR SONDE - 


Sari ş 


Banca »Caliacra“i 
SOCIETATE ANONIMA 


Capital social lei lo 


.ooo.0o i 
Sediul în Bazargic str aitapa a Vin 


- Regele Carol 74-735+75 


PALAT PROPRIU — 


Anul | d 


e 


Proprietar: A. CONSTANTINESCU 


| 


DONNIE 


Cultul şi practica naţionalizmului activ pe toate tărâmurile vieţei poporelui și statului nostru 


Din publicaţiile ce agenţii buloărismului din Sofia au făcut 
să împrăștie în țara noastră, din memoriile ce pretingi jurişti 
bulgari şi inexistente „comunităţi“ bulgare de la noi Sau Înicu- 
metat a le înainta forurilor înalte româneşti, şi din ştirile ce ne 
au parvenit asupra „preparativelor“ parlamentarilor bulgari şi 
ale celor „zişi români“ ce se declară legaţi de făgădueli degan- 
țate făcute pentru interese mes hine de politică de căpătuială — 
în comisia instituită de d-l ministru Mihalache pentru studierea 
chestiunii eventuale! modificări a legii Dobrogei Noui urmează 
a se lua în cercetare următoarele puncte principale: 


] Existenţa posesiunii mirie 
Agenţii bulgărismului şi-au îndreptat încă din 1014 toate 
atacurile asupra acestui punct cardinal al legiferării noastre. 
Ei ştiu că za mirie există. Nu le place, nu le con- 
pine a o recunoaşte, fiindcă, odată recunoscută, ei sunt pe de- 
plin convinşi că aceasta este cea mai slabă parte a transeelor lor. 
In acest caz, verificarea. titlurilor de proprietate se legitimează- 

a se care, este deținut ca proprietate 
deplină şi cât anume ca posesiune mirie; se ligitimează însă- şi 
imarea treimei: preţul în natură pentru ca posesorul mirie din 
precarist să devie proprietar absolut. - 


Existenţa posesiunii mirie în acest ținut nu mai poate for- 
ma obiectul unei discuţiuni 


Putea fi o controversă, atâta timp cât chestiunea această, 
născocită de agenții bulgarismului, era discutată în abstraci. 
Din momentul însă ce comisiunile de regularea proprietăţii au 
început să funcționeze şi particularii deținători de terenuri ara- 
bile şi-au depus titlurile pentru valorificarea drepturilor pretinse 
asupra imobileior-s a evidenţiat pe deplin că posesiunea mirie nu 
numai că există, dar că constitue aproape Întreaga intindere 
de teren rural din acest ținut. 

Inaintea acestor comisluni deelaranţii au prezentat „tapii“ 
(adică acte otomane constatatoare de posesiune mirie), în cari 
acte se şi arată, categorie, negru pe alb, că sunt pentru  pose- 
siunea mirie a unul «pământ mirle»; au mai prezentat acte bul- 
găreşii eliberate de notar în locul tapiilor — lucru ce se mMen- 
ționează expres în rubrica specială din acest act bulgăresc, iar 
tapiul se şi află în dosarul respectiv. 

lată dar posesiunea murie confirmată prin 
căror conţinul nu se poate desminţi. 

Să nu se uite că legea româneas ă, 
er rău voltorii țării—prevede în general că drepturile de  pro- 
prietate şi de posesiune mirie precum şi orice drept real imobi- 
liar se respectă dacă vste dobândit conform legilor anterioare 
anexlunii din 1913 a acestui ținut (art 110). 

Ne mal spune că dacă cineva € POBesur mirie, atunci — 
intru cât la noi e regimul proprietăţii absolute şi e considarată 
poseslunea mirie ca „contrarie principiilor de ordine publică ad 
mise in legislația noastră şi de natură a stânjeni  desvoltarea 
economică a țării“ (expunerea de motive din  1924)- posesorul 
mirie „levine proprietar deplin pe două treimi din terenul pose- 
iune mirie, lar o treime v la statul care renunță astfel la 
dreptul de nud proprietar asupra celor două treimi atribuite 
fostului posesor mirie (pri 117). 

Nicăiri în lege nu ve prevede că tot pământul este pose- 
slune mirie, din contră se arată că i acest ținul avem, după 
legiuitor,„proprietate absolută, poseslune mire şi orlee altfel de 
drept real asupra unui imobile“ (art. 110, 113, 118, 116) 

Nieălri în lege nu se prevede in ce mod, în bază de ce 

dovezi, să-şi stabilească fie care dreptul de pruprietate, posesie 
mirie sau all drept real. 
Legiuitorul a înțeles ca sa se aplice în această privință 
dreptul comun: dovedirea prin toate mijloacele legale, admise de 
legiuirile în vigoare la dobândirea dreptului pretins de fiecare. 
Adica 86 vor prevala de legea atomană cei cari pretind că au 
dobândit drepturile sub stăpânirea turceasca: se vor folosi de 
probele din legislația în vigoare în Bulgaria cel cari pretind că 
au dobândit drepturile sub stăpânirea bulgărească, Probele, du- 
pă legea ce era în vigoare În momentul când pretinzi că al 
câștigat dreptul: tempus regit achum. 


Se incearcă palmă pentru Justiţia noastră 


EL bine, acest lucru s'a şi aplic (Ii II 
i : „sa şi aplicat de comisii; ian 
noastră Curte de Casaţie, care potrivit legii Dobrogei 


acte publice al 


a cărei modificare o 


Inalta 
Noui 


ÎN 


10 


Organ naţionalist săptămânal 


Redacția și Administraţia 
Bazargic, Str. Princepesa llena 


Pretul 4 le 


NN NI RC, ANOO 


Abonamente: DU aie 
N3 Instituţii 500 lei pe an 
reoţi, Funcţionari, Plugari 150 „vw 


L s 


(art. 118 al ultim) evoacă şi judecă şi 
carea strictă u acestul prinelplu 


CE NU Si MARI POATE MODIFICA 
din legea Dohroyei Noui cu privirela regularea proprietăţii imobiliare 


fondul, a controlat apil- 


de drept necontrazis de legea 


Dabrogei Noul, şi ceva mul mult, acest for judecătoresc su- 


prem a 


i stabilit, în fapte concrete, 
rie gi prin analiza întregii legislații bulgare, a venit să 


existența posesiunii mi- 
de. 


clare că prin nici o lege bulgărească nu au fost convertite, 
transformate, posesiunile mirie în proprictate deplină 


Nu credeţi că este 
cum. trebue,ca toți. zarzavagiil 


o îndrăsneală, ce 


evităm a o califica 


baleanici atât cei cari incă poartă 


la finele numelui lor un„of“cât şi cei cari l-au inlocuit prin,sescu” 
sau,,olu“-săjacă a se atinge,pe aceste câi piezişe, de majestatea 


Vrea săi se aplice o palmă toecmal prin cei mai nepregă- 


!de interese per- 


Inalta noastră Curte de Casaţie, i secțiuniUnile, prim 


Dobrogei 
E ea reprezintă echivalentul re- 


1925 a recunoscut con- 
Noui; a declarat că luarea 


de nu-i proprietar 
fostului posesor mirie. 


Această deciziune sa pronunțat - sub preşedenția d-lui G. 


V. Buzdugan, Prim Preşedinte, 
complectelor tutulor celor patru 


lleri, punând concluzluni în sensul acestei deciziuni şi Precurv- 


rul general T. M. Stambulescu. 
orice Bai Ganciu, bulgar 


Şi acum, 


sau român, să cea- 


ră nici mai mult nici mai puţin recunoaşterea că chintere- 


ţa magistraturii noastre, somitățile noastre 
cea mai înaltă instituţie judecătorească a 
nu face nici cât |plugarul Matei Ştefanoi devenit 


pentru că e bulgar, 
rof, pretinşi tr ja 

Ajunge, d-lor 
poate tolera. 


juridice, însâşi 
României mari 
tat 


nici cât un oare care Togel ori Cola- 


ajunge! Ticăloşia' aceasta nu se mai 


ASPIRA ŢIUNILIE 
minorităţilor etnice în stat 


Ating un subiect cu 
caracter pur internaţio- 
nal, previn însă pecetito- 
ri, că nu-i voi obosi cu 
citate rigide din tratate- 
le internaţionale, nici nu-i 
voi trimite cu câte va se- 
cole înainte ca să urmă- 
riască evoluția unei atari 
chestiuni, ci le voi destă 
şura un suflet trăitîn ca- 
re firul vremii a'depă nat 
cu el împreună fremântă- 
rile politico naționale ale 
unui crâmpei din neamul 
românesc, din sbucimul 
cărora s'a cristalizat as- 
pirațiunile lui; și suflete- 
lor vreau să mă adresez 
ca să fiu mai ușor înțeles 
și mai bine simțit 
Născut în orașul Ve- 
ria lângă Salonic, am a- 
vut nenorocirea să trăiesc 
ca minoritar sub două re- 
eu cu totul deosibite. 
ub regimul turcesc fa- 


vorabil desvoltării cauzei 
naționale românești și sub 
regimul grecesc delavo- 
rabii.Nu mi-a fost dat să 
mă bucur de demnități 
înalte în conducerea ches- 
tiunii noastre naționale. 

Dacă de drept însă 
n'am condus, de fapt în 
regiunea Veria, unde con- 
știința naţională  româ- 
nească prinsese rădăcini 
formând nucleul în pro- 
gresul cărula întreaga 
mişcare din Macedonia își 
veden mântuirea, am fost 
unul dintre aceia care am 
condus efectiv, In aceasta 
calitate de conducător de 
fapt voi releva aspirați- 
unile noastre politice sub 
cele două regiuni, de un- 


de uşor se va deduce că 
ori care minoritate einică 
care vrea să trăiască, nu 
pute avea altele de cât, 


lo Dry 1929 


UI COMITET 


„ COLA G. CIUMETTI 


Direct 


— 


acelea ce noi le am avut. 


Sub regimul turcesc. 
Voi începe cu re 
mul turcesc căci ordinea 
cronologică mi-o impune. 

Directivele de condu- 
cere ne venia de la Bu- 
curești căci intreținerea 
şcolilor și bisericilor dia 
Macedonia era în sarcina 
bugetului statului Româna 
O conducere însă pur bi- 
rocratică. Nici o dată nu 
ni sa precizat ce se ur 
măreşte și care eră sco- 
pul final. Cultivarea în 
limba maternă ne răspun- 
maritrimeși de în 


mânului crescut în cultu- 
ra grecească de mii de 
ani, cea ce- conducă 
ne ordonau. În apostolatul 
nostru însă nu rare ori 
mi se punea întrebarea: 
Ce urmăriți voi cu școa- 
tele românești?Să ne cul- 
tivăm în limba maternă 
răspundeam noi. Ei,și du- 
pă ce vom învăţa în lim- 
ba noastră român 
vom scăpa de turci? Ve- 
ni-va România alei? Nici 
odată, replicam noi. Atun- 
ci care este idealul nos- 
tru să rămânem vecinic 
raiale şi nici odată stă- 
pâni? , 
Aceste întrebări și 
răspunsuri des repetate 
ne-au desmiticit și ne-au 
scos din nedumerirea ca- 
re ne apasă greu, Culti- 
varea în limba maternă, 
nu concretiza un Scop 
satistăcător,  indepedența 
politică tată care ar îi as- 
pirațiunea noastră şi cât- 
re care trebuește să îndrep 
tăm speranţele poporului. 
Dar de und: mântuirea?in 
cotro să ne orientăm. 
Spre România? Nici e 
speranţă. Spre Italia? A- 
cest gând părea o călău 
ză ce ne-ar putea . Salva. 
Dar ce va spune România 
dacă vom face o astfel de 
propunere!Şi stam în răs- 
pândire,  măcilărindu ne 
antarţii grecii căci oficia- 
litatea,  Grecească din 
Atena hotărâse extermi- 
narea prin foc, prin pâr- 
jol, prin asasinate _a tot 
Continuare în pag. Îl-a 


ce a îmbrățișat cauza ro- 


mânească. lar regimul 
Hamidian, omul bolnav 
era pe ducâ şi ni putea 


să ne apărare măca 
ca cetățeni nu câ romiâr... 
Norocul ne-a sur E 


bucneşte revoluţia ta 

turci în 1905 care reuşeste 
să restoaine pe 
Abdula Hamii şi să întrodu 
că formă, de guvernament, 
reajconstituțională. Comitetul 


"itanui 
SUMA NUL 


Junilor turci având ca pro- 
grum consuiidarea domina- 
ţiunei tricezti in Macedonia, 
în studiul lor au  rems 
că elemeniui românesc 
numâi că nu ii este per 
[os dar ar putea fi de îo- 
los  contrabalansând pe cel 
grecesc mai cu seamă. In 


consecință au hotărât 
rirea lui, lar noi, deprima! 
Şi desorictați complectan 
te ne-um aruncat în braţele 
lor. lie la hotărâre nuu e 
zitat şi mau 
treacă la fapte. 

Au înfiinţat societaţii 
TOmân-lurceşti cu scop de a 
înălţă elementul românesc 
şi a face pe toţi români să 
îmbrăcişeze cauza naţiona- 
la. Cât de mare interes pu- 
neau junii turci ia ridicarea 
românilor se vede de laal- 
cătuirea consiliilor acestor, 

„societăţi: Preşedintele Tri- 
bunalului, şetul jandarmeriei 
erâu memebri de drept în 
coniiliu pe lângă români. 
S'a citit în mod solemn în 
giamii că turci să soroteas- 
că pe români câ  iraţi de 
luptă şi că trebuesc susţi- 
nuţi pe orice cale. Se proe- 
cta pregătirea a mai mul- 
tor funcţionari ca să ocupe 
posturile de la graniţa gr-a- 
că,Ni s'a dat un loc în sena- 
tul turcesc, 

In elanul! acela de hu- 
curie, în  beatitudinea 'de 
reuşilă, ce credeţi ca se în- 
firipa în sufletele noastre? 
Credinţa că în curând vom 
vedea pe toţi românii ădu- 
nâţi su'> acelaş steag şi con- 
vingerea  nestrănutată în 
restaurarea Micei și Marei 
Valahii. Indepedenţa polili- 
că dur era aspiralia noas- 
tră chiar sub un regim fa- 
vorabil. 


iniarzial să 


C. G 


imprumutul 


Românismul a câşti- 
gat o victorie. Iniprumu- 
(ul ce se trata in stră- 
inătate a fost semnat. 

În acest moment sta- 

atea monedei noastre 
"este şi realizată, şi Dr8- 
DAșiraa economică a țării 
510 asigurată, 

Să” ne arătăm vredniei 
de era nouă ce se înau- 
gurează! La muncă! 


organizații 


jicatiunile teud 
Să răspundem prin lucrăr! în franțuzeşte la puhiicațiuni 


Ofensiva bulgară ccnira 
românisinului se dă pe toa- 
ie front ă 4 

“In Bulgaria ziarele şi 
organizațiile patriotice agi- 
it poporul  printr'O Propa- 
gondă tendențioasă bazată 

de tot felul de 

sar petrece în 

ca Noud şi din care 

a” vezulta că.elementul bul- 

qer din acest ținut ar fi 

supus,unii regim arbitrar şi 
de desființare. 

În presa occidentală, ca 

n adunările asociațiuni- 
lor internaţionale, mişcarea 
arliromâne organizată 
în Bulgaria face, prin tot 
felul de minciuni,să se acre- 
diteze în opinia publică 
mondială că Dobrogea ar 
fi o provincie bulgărească 
care ar fi tratată în chipul 
cel mai neomenos de către 
administrăția română. 

Și ca culme, toată pro- 
paganda aceasta în sirăi- 
nătate este dusă sub firma 
„Asuciaţiei bulgare pentru 
pace şi societatea Naţiuni- 
lor.” 


Activitatea Asociaţiei 
hulgare pentru Pace, 
„ Publicaţiile ei. 


Alcăluită de bulgarii din 
Bulgaria, şi în loc de a se 
ocupa de ceea.ce se face 
în granițele țării sale pentru 
ideia de pace şi pentru atin- 
gerea scopului urmărit de 
socielatea Naţiunitor-Asoei- 
ați bulgară din Sofia, zisă 
peniru pace şi Sucietatea 


Tie bror 


pasca 


Naţiunilor, manifestă în 
chestia Dobrogei  Noui o 
aclivitate care nu se 
deosibeşte întru  ni- 


mic de a'eea a societăţii 
iridente Dobrogeu şi a co- 
mitetelor revoluțiooare bul- 
gare toate organe secrete 
ale insuși  șlatului bulgar, 
care nu poale fățiş acționa 
oficial. . 

Această Asociaţie a pre- 
zentat „Uniunii Internaţio- 
nale peniru societătea Na- 
țiunilor“ mai multe publi. 
caţiuni, scrise şi editate în 
numele ei în franțuzeşte, cu 
privire la situația minori= 
'ăţii bulgare din Dobrogea 
Nouă, 

Inlre aceste publicațiuni 
suni: 1) memoriu, apărut 
în 1925; 2) O broșură „1ra 
gedia dela Staro Selo: (6 
Iulie 1926) apărută în 1926; 
5) memoriu asupra situaţiei 
minorității bulgare în _Do- 
brogea de sud, apărută în 
1927 şi retipărită în 1998; 
4) O broşură 


„minoritățile 
bulgare în Dobrogaa de 
Sud“apărută în 1928. 


In aceste publicațiuni se 


Pag. H 
y IPP ee 
aEGIONARIE 


expune o situație cu 0 
fulşe, fumui minciuni ŞI 
patimă! 

Pentru a surprinde bu- 
na credinţă a cititorilor a- 
celor publicuțiuni se caută, 
prin tot felul de mânopere 
dolosive, a le da, drept 
documente provenind din 
tabăra  roniânească, orice 


acuzație ce i sa udus Gai 
ministrăţiei române din 
acest |inut în wre un  Zia! 


scris în limba română, Din- 
irun fapt divers se caută 
a se generaliza. $ 

O ştire mincinoasă dată 
de un ziar, zis românesc 
însă condus de minoritari, 
este prezentată ca o probă 
irefutabilă în susţinerea. te- 
zei buigăreşti, 

Articole de ziare, bro- 
şuri, discursuri politice din 
perioada alegerilor,tot ce cu- 
prinde câte ceva contra ad- 
ministraţiei române este cu 
scrupolozilate cules de agen- 
ţii bulgărismului din țara 
noastră, şi, exugerat şi de- 
naturat, este utilizat de A- 
sociaţia bulgară cu multă 
îndemânare şi rea credinţă 
în potriva ţării noastre. 


“Ce fac ai noştrii... 


Avem şi noi o „,Asocia- 
ție română pentru pace şi 
Societatea Naţiunilor.“ Avem 
şi noi societăţi cultura!e, li- 
gi,  asociaţiuni patriotice. 
Avem 0 direcțiune sau ser- 
viciu al presei pe lângă 
ministerul de  Exierne, pe 
lângă ministerul de Interne. 

Aţi auzit până acum ca 
la campunia aceasta duş 
mănoasă să se fi răspuns 
Prin vre v broşură scrisă 
în limba  streină şi împră- 
ştiată în occident? 


Acuzaţiile ce se aduc 


României 
In publicaţiile bulgare 
se insistă nai deosebire 
asupra următoarelor ches- 
tiiuni. 


Cetăţenia 


1. Chestiunea  najiona- 
lilăţii. Se afirmă că star fi 
reglementat în mod defec- 
tuos prin legea din 1921 
condiţiunile pentru stabilirea 
cetățeniei române a popula- 
ției din acest ținut, din care 
cauză li sar fi refuzat mai 
multor locuitori ealitatea de 
celățeni români creindu-li-se 


(umită legii din 1921 şi a 
felului. cum s'a procedat de 
comisiile instituite Beniru 
stabilirea cetățeniei, nu nu- 


„în frunte: cu pretinsa 


mai că au fosi recunoscuţi 
cetăteni cei îndrituiți ha Ce- 
iățeniu romii, dar până 
; cei cari nu au fost tre O 
ȘI > ni oi niei părinții lar 
dată nici e:, nici pur ji EI 
în acest ținut şi Cori fin toi 
deauna au fost şi Sutii în 


? coay har Se e 
Bulgăria, unde sau bucnrai 


şi continuă « se bucura Şi 
azi de toate drepturile cu 
otcițeni Iulgari. 

arda aceasia este 
studiul documentat al a-iui 
avocat A. N. Pinela publi- 
cat în broșura  „Chestiunii 
Dobrogene“ sa pet: 

Comisiunile şi cu termi- 
nat lucrările-Ministerul de 
Justiție ca şi cel pe interne 
precum şi oricine crede de 
daioriasa precum şi tot do- 
ritorul să dea răspunsul cu- 
venit  agilătorilor bulgari, 
au “posibilitatea să dispue 
de toate elementele necesare. 
pentru aceasta. 

De ce atunci nu se re- 
acționează? 

De ce să se lase să fim 
acuzați :totemai într'o che- 
stiune în care nu numai 
dreptatea este de  parteo 
noaştră, dar putem dovedi 
că am fost de o largheță, 
condamnabilă, atribuind ce- 
tățeniea română și - celor 
cari nici după legea româ- 
nă, nici după vre un tratat 
şi nici după dreptul inter- 


naţional „nu erau indriluiți 


la această? 


Proprietatea rurală 


2]A doua chestiune-și cea mai 
importantă-pe cari o a iii mat 
cu deosebire comitetele bulgare, 
Asobiaţie 

HO&siru 
proprie- 


pentru. pace este legea 
privitoare la regularea 
tății rurale în Dobrogea Nouă, 

Aproape toate pubticaţiile 
Asociaţiei ouigare se Ocupă  a- 
Proape numai de această chesti- 
une. 


Alte lucrări hulgărești 
contra României 


În afară de publicaţiile 
Asociaţiei, organizaţiila bulga 
re din Sofia au iăcut să apa- 
ră în franțuzeşte, la Sofia în 
ultimul timp, următoarele două 
broşuri: 


Teodor Tosef în 
franțuzeşte!? 


a) „Proprietatea fonciară 
rurală în Dobrogea de sud“ 
de « Teodor Toşei din Bazar- 
gic. 

ş Această broşnră este, cu 
mici adausuri, traducere: în 
hranțuzeşte din româneşte a 
âHostei lucrări ce avocatul 
T. Toşet din Bazargic a „în- 
toemit:“ şi tipărit în 1925 
in româneşte sub titlul: Me- 
mOIiu asupra articolelor din 


” XX LDP E iva activifății 
acționeze impotri “alai 
i Li E hulyare contra României 


euțioase hulgăreşti 


legea de Oiganizare a Dob- 
rogei ÎNoui cari sunt în Con- 
trazicere Cu  constituțiunea 
din 1925.« 


De acest me moriu au râs 


la a Sibia d € . . 

Ia Nol toţi jurişti şi magis= 
trații întrucât cuprinsul lui 
ni-l arată pe acest autor,aşa 


cum îl şi cunoaşte 
tinte: 


lumea 
competi orice 
simi critic, cu prea suparfi- 
coniuze cunoștințe 


lipsit de 


ciale si 
juridice. P 
Dacă s'ar mai adăuga la 
recunoscuia lui slăbiciune 
în argumentare, şi ingrămă- 
direa de material fără nici o 
legătură cu ceea ce se dis- 
cută, şi sarmbădele digresiu- 
ni, atunci, pe bună drepta- 
te un jurist a caracterizat 
ace! memoriu cu expresia; 
„Shiuveviu  indigest bulză- 
res. 
Şi totuşi acest memoriu 
a tost tradus la Soiia în 
bulgăreşte, a fost tradus şi 
în franţuzeşte, şi tipărit pe 
hărtia velină! Buni zarzava- 
gii sunt domnii dela Sofia! 


Colarof, alt Toşefl 


b) O a doua broşură în 
franțuzeşte, apărută mai zilele 
trecute la Soiia — la acelaşi 
loc şi de câtre aceiaşi cari au 
publicat lucrările pretinse ale 
Asociaţiei bulgare, precum şi 
opera lui Teodor Toşei—este 
„Legea Română pentru „Noua 
Dobroge (pămâniurile mirie şi 
proprietatea îonciară rurală în 
Bulgaria): de Ivan Kolarof. 

Acest gospodin Ivan Ko- 
larof este în toate privințele 
un alter Toget. Aşa îl arată 
opera sa! A 

Reeditează, într'o mai sal 
bă argumentare, tot ce a spus 


înainte T. P. Teodoroi asupra | 


acestei chestiuni în lucrarea 
„Dreptul de proprietate imo- 
biliară in Bulgaria“ pubiicată 
în 1920, pentru a Susţine teză 
bulgară că nu ar exista  po* 
Sesiune mirie în Dobrogea 


Nouă. 4 


4 Broşura lui Iv. Kolarofa 
tosi tipărită în bulgăreşte în 
1928, iar acum a fost tradusă 
în franțuzeşte. i 
Atât memoriul lui Togei 
cât şi lucrarea d-lui Iv. Koia- 
roi au fost traduse în tranțu- 
zeşte, pentru ca, după cum se 
şi arată în prefaţă, să se atra 
Să atenţia lumei juridice strei- 
ne asupra marei nedreptăți(!?) 
a cărei viclimă(!?) ar fi po- 
pulația bulgară din Dobrogea. 


In activitatea noastră 
Ge face ministerul de 
Domenii? 


Aceste publicaţiuni ten- 


denţioase bulgare au lest 
trimise gratuit, la o mulțime 


dejoameni politici români Se 
Cauta Că să li se surmrina 


Duba credință, doar doar se 


va izbuti şi acum ceia ee 


S'a. făcut cun lucrarea lui Teo 


Contine în Pag. TI 


SA dia i a 


E 


=. a, 


Sa | 


creși 
cânş 
me | 
„fără 
riul 
sam 
te 
ne c 
_neas 
riul 
"să c 


+ pro re =: 


ÎI ERIN A + . 


pbsit unii români, 
însă politicieni cari credeau 
că-şi pot astlel asigura în 
acest ținut un fief politi”— 
oa să-şi insuseasca teza bul 
gară, şi să, aducă modilicatea 
din 1921. 

La aceast, activităte !e- 
brilă a dusmanilor ţării noa 
stre, nu se răspunde cu ni- 
mic din partea a lor noştri. 

Ministerul nostru de do- 
menii, cel mai interesat în 
această chestiune nu crede 
că e ditor să publice o rai- 
că brosură în care să pue 
la punct propaganda  păti- 
maşe şi absolută neîntemeia- 
ță ce 0 face agenţii bulgă- 
rismului în privința legiteră- 
rii românesti asupra proprie- 
tăţii imobiliare rurale din 
acest ținut ? 

Dacă nu altceva, dar nu 
se poate nici exlrape măcar 
din lucrările d-lui A. N, Pi- 
neta asupra acestei chestiu- 
ni şi să se redea, în tran- 
țuzeşte, un rezumat din tot 
ce interesează în combate- 
rea tezei bulgare? 

Inalta mostră Curte de 
Casaţie s'a pronunţat asupra 
fie căruia din punctele de 
acuzaţie adusă de  bulgati 
şi dreptatea s'a stabilit că e 
din partea noastră. 

Insârcineze se 0 persoa- 
nă competinte să întocmea 
'scă cât mai curând răspun- 
sul nostru la campania de 
defaimare ce!'o duce bulga- 
rismul contra ţării noastre! 


0 fatalitate 


căreia trebuie să ne 
Supuneri, 


Vin legionarii! 

De trei ani vin necon- 
tenit! Dincoace cresc, din- 
colo descresc! Dincoace 
le cresc nădejdile, dincolo 
le cresc amărăciunile! Dar 
sunt așa de puţini cei ce 
au călcat pământul țării 
şi aşa de mulți cei ceau 
rămas, ca să vină și eil 

— De ce vine acel po- 
por pentru care întinsul 
pământului a fost așa de 
ne încăput în istoria vie- 
ţii lui? 

O fatalitate istorică 
ne-a'chemat la viață de 
conştiinţă românească. Şi 
această fatalitate ne a îm- 

ins -delu 1803 și până 
astăzi- să  diicem, prin 
grele jertfe de bunuri și 
de sânge, lupta pentru 
creșterea și asigurarea 
conștiinței de neam. Vre- 
me de 66 ani, am, suferit 
fără, șovăire; am. smuls 
„triuinfuri,, am aplaudat și 
pati plâns, dar «vam înge- 
mughiăt, Ci ani reușit să 
ng'creeii o școală româ- 
nească cu faimă în iinpe- 
riul de atunci, am reușit 
dă câştigăm încet încet 


dorol îm 1921, când sau sufletele înstreinate şi :să 
nejurişti traasplantăn,) | 


acolo în 
Macedonia, viâța şi cultu- 
ra natională din România. 
Tot fantalițatea isto- 
rică ne-a ciopârăţit între 
trei state cu tendințe ex- 
ciusiviste naționale. Ca 
urmare, viaţa noastră ro- 
mâncască u fost ştearsă 
di Serbia și din Bulgaria. 

Mai târziu, înfrânge- 
rea Greciei în Asia Mică 
a tăvărsat, în Macedonia 
grecească unde  continu- 
am viața de mai nainte, 
puhoiul de refugiaţi în nu- 
măr de aproape două mi- 
lioane. Impinişi de aceș- 
tia, Aromânii băștinași de 
veacuri, le au cedat locul, 
luându-și toiagul pribegi- 
ei. 

Alengaţi, și-au îndrep- 
tată privirile şi nădejdile 
spre aceste colțuri, con 
vinsi că numai aci au dr'ep- 
tul ja ocrotire îrățească.- 

Şi a început exodul! 

Au părăsit-o cu- stâ- 
şiere de inimă țara uceea 
atât de frumoasă! 

Şi vin de dincolo de 
mări ca să se aşeze aici, 
în colţul sud-estic al țării, 
pază ja hotare; Vin din 
țări frumoase, din culmi 
de munţi încununaţi de 
pini și de zăpezi; de pe 
țârmuri de 


pertocali; din. meleaguri 
unde și-au lăsat pe cei 
morți pentru neam şi lege, 
ca să se aşeze în stepele 
Dobrogei noui, . căreia îi 
vor răscoli rărunchii ster- 
pi până acuim, ca să scoa- 
tă belșug în grâne și al- 
te bogății, cum au  Scos 
prin muncă şi economie 
în țara ce au părăsit-o. 
Vin ca să-si înjghe- 
beze o gospodărie, să a- 
sigure liniștea provinciei, 
să crească forțele civili- 
zatoare ale neamului ro 
mânesc, să  romanizeze 
pământurile înstreinate de 
acum cinci sute de ani! 
Cu o viață de familie 
aspră ca moravuri; nete- 
mători de nimeni și de 
nimic; muncitori neobosiți; 
îndrăzneți în întreprinde- 
ri; economi și cumpătați 
mai presus de toate; viu 
conștienți de comunitatea 
etnică căreiu aparțin, a- 
cestea sunt virtuțile cu 
cari vor lupta și, înarmaţi 
cu ele, mau nevoie de ni- 
ci o altă armă la care să 
apelez. Succesul. lor în 
viața de familie și izbân- 
da peotru ţară este, dela 
inceput, asigurată. 
lar așa zişii băștina- 
și a cărororigină în acest 
colț se pierde nu mai de- 
parte ca două . generaţii 
vor trebui : să - înțeleagă 
acest mare adevăr: 
datori cu ospitalitate: fră- 
țească celor noi veniţi, căci 
orice împotrivire însemneazii 
0 trădare a marilor  inte- 


„mese! ale dării 
fân loiali pe 


mări” unde. 
cresc măslini, smochini și 


„LEGIONARII 


ai cărei Cotă- 
: BRA Sri A 
Fiindcă și ei au găsit, nu 
de mult, băstinasi maive 
“chica ei: cărora le-au 
luat locul. E 
Supunând-se fatalită- 
ţii istorice, atitundenea 
lo pentru viitor să fie 
prietenească îață de aceia 
cari au venit de peste mă- 


ri, și-tot aşa de prieteneas 
că față de aceia cari ve 
niții din Regat au coniri- 
butt, cu sutietui şi cutru- 
pul lor,la mărirea  Ro- 
mântei. i 
Huziile că ceva sar 
fi schimbat în țara aceas- 
ta nu de mult sunt peri- 
culoase si vătămătoare 
ințereseior lor. 


Păcătuim prin bunătate 


Nu știm dacă în Europa 
există vre-o ţară mai bună, 
mai creștină—prin toleranța 
ei—decât țara noastră. Nu 
știm, deasemenea, dacă în 
toată Europa se mai află o 
“țară în care minoritățile să, 
se agite și să țipe mai mult, 
decât în țara noastră, 

Să le oare această creș- 
tinească bunătate, specitică 
rasei noastre, un prielnic 
prilej de deslănţuire a oar- 


belor porniri atavice, cari 
fierb în neastâmpărul sân- 


selui al diferitelor naţionali- 
tăţi conlocuitoare cu noi? 

*  S'a constatat, și dovezi 
avem destule, că bunătatea , 
împinsă la extrem, își pier- 
"de adesea atributele virtuţii, 


"prin drumul pe care involun 


tar îl deschide relelor, 

Ca unul care am trăit și 
am avut posibilitatea să cu- 
nosec deaproape psihologia 
popoarelor din unele ţări 
balcanice, fie-mi îngăduit ca, 
din materialul celor văzute 
şi studiate, să încerc plămă- 
direa cristalului unei oglinzi 
fidele a situaţiei de acolo. 

In Grecia - nouă,—căci 
d e cea veche 
de mult ne desparte o com 
plectă nepăsare svărlită, ca 
o nedreaptă și nemiloasă o- 
sândă, asupra câțorva sute 
de mii de români cari au 
bătut și bat mereu câmpiile 
'Tesaliei,—acei români, cari 
în timpul stăpânirii  absolu- 
tiste sau constituționale a 
Turciei, se bucurau de une- 
le drepturi școlare și bise- 
ricești, astăzi sunt aproape 
cu desăvărşire lipsiţi de ele, 
Și, ca şi cum tratamentul 
acesta nar îi fost deajuns, 
în urma schimbului de locui 
tori cu Turcia, palicarii o- 
cârmuirii recești au găsit de 
cuviință, că nar fi rău să 
înlocuiască pe acesti străini 
inaccesibili asimilării, cu con- 
generii lor, lată-i deci forţa- 
ți să-și vândă pe nimica toa- 
te avuturile și să plece.. , 
Unde? Ca români, în ce altă 
părte puteau speră un adă- 

"post, un ctivânt de mângâie- 
re. decât în 'România?... : 


îl "Serbia?! Acolo” există 
"o Singură deviză pornită din 
„convingerea bigotă a “celui 
"mat exagerat șovinism: „Șta 


e jivo, vse e sârbin“. (Lot 
ce-i viu, e sârb). Orice sen- 


timent naţional, care nu-i 
sârbesc, e periculos și ca a- 
tare, trebue înăbușit, ȘI înă 
bușesc voinicii sârbi, siguri 
fiind că nimeni nu-i poftește 
la răspundere, 

Liceul din Bitolia, mmonu 
mentalui gimnaziu din Cru- 
șova... şi câte alte de diiicii de 
cultură românească, — sub 
bolțile cărora erau evocate, 
cu o înlăcrimată evlavie, lu- 
minoasele umbre ale citito- 
rilor țărilor române, —răsună 
astăzi de sgomotoasele imnu 
ri de slavă adresate eroilor 
sârbi, O, temporal... 

Pentru Bulgaria aș vrea 
să spun lucruri mai bune, 
pentrucă-i mai aproape de 
noi și ni-e mai dragă. Că 
ea ne-o îi tubind sau nu, e 
mărturie sângele românesc 
pe care la făcut să curgă în * 
Cadrilater. Poate că so îi 
pocăit.., Cine știe?.,. 

Intr'adevăr, poporul bul- 
sar n'are șovinismul sârb și 
nici viclenia greacă. Totuși, 
mă mir, Din atâtea centre 
cu populaţie românească, nu- 
mai în două fisurează școli 
românești. Și acestea cum 
sunt tratate! Una-i la Giu- 
maia-de-sus (Loc de oribil 
supliciu, întricoșat calvar ca- 
re ma înfrățit cu sus mai 
mult decât credinţa copilă- 
riei mele!) Aici, în vara lui 
1913, școala și biserica ro- 
mână au fost prelăcute în 
cenușă, 

lar mâna incendiară,care 
urmărea şi arderea de vii a 
peste o sută de familii ro- 
mânești, ascunse acolo de 
groaza răsboiului, n'a  tost 
decât o mână. . . buigăreas- 
că. 

A doua e scoala din So- 
fia, la care numărul elevilor, 
din an în an, e tot mai re- 
dus, Și nu se ştie cât timp 
va mai putea să reziste, 

In toate ac trei țări: 
Grecia, Serbia (Jugoslavia)și 
Bulgaria, nu este admisă ni- 
ci o revistă, nic gazetă, 


pac 
este 


1 O 


DR ine i ec a = 
„Nici o îițuică românească, 


menită să aliminteze şi să 
învioreze sufletul românesc, 
de acolo. | a CAR, 
Pe când la noi, la noi... 
în România! 

„Lăsăm îa o parte pema 
Shiari, cari, copleșiți de 
toate privilegiile, să lătăesc 
în toate dimensiunile și tot 


Pag, III 


mai cer, Sârbii din Panat,a 
fel, Bulgarii din Dobrogea 
nu suni mai paraponisiți, 
Posedă școli primare, Simna- 
zii și licee în toate centrele 
însemnate. Au ziare (vre-o 
6-1) şi reviste culturale, lo- 
cale, afară de acele pe cari 
le primesc din Bulgaria prin 
poștă sau în mod clandestin. 

Dar tot cei mai trist și 
mai dăunător pentru noi, că 
prin aceste publicaţiuni, ei 
nu caută și nu urmăresc alt- 
ceva, decât întrețenirea sui- 
tului național bulgar pe a- 
ceste meleaguri. 

Serisul lor nu-i decât ua 
neintrerupt ecou al maniies- 
țărilor de viaţă buigărească, 
din Bulgaria, 

Ceea ce se petrece în ţa- 
ra noastră, nu-i interesează 
de loc (îi ros să nu se su- 
pere) afară de chestiunea 
treimei (nu cea creştină, în 
trei ipostaze). Cretază și răs- 
pândesc o atmosieră care ie 
face să te crezi în Bulgaria. 

„O asemenea toleranţă, 
ce-i drept, depăşeşte și pe 
cel mai sublim precepi evan 
ghetic „Iubește pe aproape- 
ie tău“... Să fim sinceri Pă- 
cătuim, păcătuim prin bu- 
nătatea noastră. 


Ziavul local baigărese 
„Curierul“  moralisti? 


lată ce scriu stimabilii 
de la ziarul „Curierul” săb 
titlu: Iar pentru anchete 

„Ar fi fost cu minte să 
termină odată pentru tot dea- 
una cu falșa anchetă a 
„Universului în Cadrilater, 
a, cărui trimis special D-l Mi- 
ciora fără a verilicai nici un 
fapt a dat drumul întregului 
său aparat sramoionic. îi ti 

Totcea spus „Univer- 
sul“ este o minciună  îără 
pereche, pe care nu o va 
crede decât singur autorul 


(sgârietorul) 
D-l Miciora terminând 
partea a doua a anchetei 


sale își pune 'singur între- 
barea: Se va mai continua 
„era bulgărească“ în Cadri- 
laterul românesc sub admi- 
nistraţia românească căștiga- 
tă cu drepturi istorice? 

Noi nu ne îndoim de 
le sentimentele patrio- 
e ale d-lui Miciora, dar 

ile desgustă, că 
ea cea expus el este de- 
parte de orice patriotism și 
cazuri este 
provocator, : 

În locul întrebării : de 
mai sus pe care d-l Miciora 
ține și:0 7 n'ar Îi fost 
mai ' bine să se întrebe: Se 
vor mai tolera răpitori, în 
Caddaterul românesc,” Căci 
“(făpitori) după ce au jefuit 
populația * bulgărească zau 
lipsit pe coloniști de ultima 
bucată de pâine şi i-au arun- 
cat pe: câmpiile!” Dobrogei 
tără acoperiș la voia întâm- 
plării? 4 


h_ 

la) 
e) 
a) 


Le) 


4 


Ade 


[a] 
jenă 


TU Ne 


[ei 
[ti 


ic 
în mai multe 


DUNE 


ae Mie — 


“Dece vinovaţii sunt. în- 
că toleraţi și nu li se aplică 
cea ce merită? 

Așa D-l Miciora! Nu vă 
încărcați conștiința! Chiâr 
dacă nu credeți în D-zeu, 
tot puteţi spune adevărul '. 

Aceste sunt cele spuse 
de ziarul „Curieral”, iar noi 


adăugăm: Le-ar prinde mai 
bine celor de la susnumitul 
ziar să stea mereu inbrăca- 
ți în haină. de comitagiu: | 
Încărcaţi revolverele „de 
sidicoli făcând 


cât să devie 
pe mielușei. 

D-l Miciora a spus purul 
adevăr, ceea ce o știm,numat 
plăcere nule tace bulgarilor. 


— 


Românii Macedoneni 


fap ispăşitor 
— Jdei greşite; fapte ce le desmint— 


In chestiunea atacurilor 
petrecute, mai ales în jud. 
Durostor, o anumită presă, 
a cărei bunăcredință credem 
că a fost surprinsă prin ști- 
zile ce i sau furnizat de 
agenţii bulgari, au atribuit 
elementului român macedo- 
nean, stabilit în acest ţinut, 
starea de lucruri expusă în 
articolul nostru, Cum ne luc- 
rează duşmani” apărut înX1. 

Nu mai departe, chiar 
în numerele din 7 şi 8 a..c. 
ale ziarului bucureștean 
„Lupta“ citim, mai ales sub 
titlul de „Operația de co- 
lonizare a Cadrilaterului“ , 
că Macedoneni ar îi venit 
în Cadrilater cu o mentali- 

“tate deosebită, - manifestată 
printr'o acțiune care ar fin- 
“de la alungarea elementului 
bulgar din Cadrilater. 

E ciudat că în necuno- 
ştință de cauză, se atribue 
intenții pe cari nu le au și 
fapte ce nu le au săvărșit 
aceştia, 

Mai întâi românii ma- 
cedoneni refugiaţi în Dobro- 
sea Nouă și stabiliţi la ţară, 
nu depășesc numărul de 
2500 de capi de familie în 
ambele judeţe. In judeţul 
Caliacra sunt abia 971, 

Aproape întreg acest 
element muncitor, sărguitor, 
cinstit, demn, de caracter,și-a 
înjshebat o gospodărie prin 
nijloace exclusiv ale sale. 

Cum s'ar putea explica 
dar ca o mână de oameni 
înstăriți în felul cum am 
arătat, să turbure liniștea 
unei regiuni întregi? Dacă 
aceștia ar fi fost provocăto- 
zii, agitătorii, dece aproape 
toate incidentele, toate ata- 
curile se petrec în părţile 
unde sunt coloniști regățe- 
mi? Căci, după cum arată 
D-l Dumbrava dela „Dimi- 
meaţa“ în ancheta făcută 
„de D-sa la fața locului, în 
Tegiunea Turtucaia unde 
sau făcut atacurile, nu se 
Săsesc români macedoneni, 

Dece atunci li se atri- 
bue toate acestea românilor 
macedoneni? Pentru că, da- 
că cei interesaţi ar acuza pe 
Tomânii regățeni de astfel 

e atacuri, presa și opinia 
publică de la noi,nu'le ar da 
mici-o crezare,știut fiind felul 
pașnic de a se purta a mult 
răbdătorului țăran român, 


În schimb, caracterul 
macedonenilor nu e cunos- 
cut lanoi de cât prin meş- 
teșugitele descrieri făcute de 
străinii interesați, și fără ca 
cel puţin unii din marii căr- 
turari şi conducători de pre- 
să, să-și reamintească că ro- 
mânul macedonean, după 
scrierile competinte ale tu- 
tulor călătorilor străini și 
români, au fost fruntașii co- 
merţului, industriei și cultu- 
rei în peninsula Balcanică, 
precum și în Austro-Unga- 
ria, România etc.Cu durere 
am citit nu numai în ziarul 
„Lupta“, ci până şi sub vi- 
surosul condei al bunului 
român Pamiil Șeicaru în 
„Curentul“ că acești mace- 
doneni ar fi venit cu men- 


itatea specială regiunei de. 


origină. Ei bine, ştiţi carea 


fost mentalitatea ce românul . 


macedonean, şi-a - format-o 
în țara lui de origină? 

Puși numai în situația 
celui atacat, românii mace- 
doneni, hărțuiţi de greci prin 
andarţii lor, de bulgari prin 
comitaţii lor, ei nau uzat 
de cât de mijloace de apă- 
rare, fiind arătați de toți 
străinii cari sau ocupat de 
chestiunea macedoneană, ca 
cel mai gospodar și mai paș- 
nic element. Chiar în apă- 
rarea lor nu sau servit de 
bande: nu au avut și nici nu 
le puteau avea, din lipsa de 
graniță comună cu țara Ro- 
mânească, unde la nevoe 
să se refugieze aceste ban- 
de, așa cum obișnuiau să 
facă andarţii în Grecia și 
Comitagii în Bulgaria, 

Este deci nu sfruntat 
neadevăr, ce se caută a se 
acredita în opinia publică 
din țară, de cătră elemen- 
te străine sau instrăinate, că 
românii macedoneni sunt 
porniţi spre violență, per- 
secuții,jafuri, sau omoruri,e- 
xercitate asupra vreunei păr- 
ți din populațiunea acestui 
ținât 

P In al doilea rând, dacă 
măcar după așezarea  refu- 
Siaților macedoneni s'ar fi 
inceput incidentele de cari 
se vorbește atâta mai ales 
în ultimul timp, s'ar fi pu- 
tut bănui, iar de alții chiar 
crede, că noilor veniți i se 
datorește această stare de 


lucruri 


aL ESIONARIL 


În realitate . ÎNSA, .. £ 
zisa aolonizare cu clear 
macedonean. a inceput abia 
la începutul lui 1926 : 

Cine nu-și aduce amin- 
te că, încă dela reinstalarea 
autorităților române în acest 
ţinut,în Decembrie 1918, sa 
inaugurat de câlră statul ve- 
cin, prin organizaţiile iriden- 
te, constituite pe teritoriul 
lui, politica de mână forte 
a comitagiilor? Din an în an 
s'a întețit propaganda sub- 
versivă, însoțită cu întreg 
alaiul de crime, jafuri și ne- 
legiuiri comise de comitasii 
și cu sroază ne aducem a- 
minte de victimele lor. 

Statisticele alcătuite de 
suvernul țărei noastre și 1- 
naintate la timp suvernului 
bulgar, cu prilejul proteste- 
lor făcute contra incursiuni- 
lor cetelor de comitagii bul- 
sari în teritoriul nostru, Și 
notele diplomatice ce acela- 
şi guvern român le a înain- 
tat în nenumărate rânduri 
cancelariilor străine, prin ca- 
re note se arătau detaliat 
numele comitagiilor, locali- 
tatea din Bulgaria în care 
se adăpostesc, punctul prin 
care au trecut granița, data 
şi victimele atacurilor, etc. 
precum şi dările de seamă 
alarmante, publicate pe ace- 
le vremuri de intreaga pre- 
să română-toate sunt măr- 
turiea cea mai puternică și 

nedesminţită că în ani 1918, 
1919, 1920, 1921, 1922, 


"1923, 1924, 1925, în care 


interval de timp coloniștii 
macedoneni n'au existat în 


“acest ținut, banditismele co- 


„mitagiilor se produceau în 
continuu.și din ce în ce mai 
sălbatice. 
(7 Câţi jandarmi, grăniceri, 
perceptori, notari, pădurari 
câţi români pașnici, victime 
ale comitagiilor asmeţiţi din 
Bulgaria, n'au fost conduși 
la locașul de veci, ca eroi, 
în cortegiul care îi însoțea 
luând parte reprezentanții 
tutulor autorităților și între- 
Sul element românesc local! 
„_„ Dacă așa este, și fap- 
tul nu poate fi contestat de 
nimeni, dece atunci se atri- 
bue, cu atâta ușurință din 
partea unora, și cu rea cre- 
dință din partea altora, că 
starea de lucruri creată de 
dușmanii neamului în acest 
ținut se datorește  mentali- 
tăței speciale, ale românilor 
macedoneni? 
„Cei interesaţi trebuia 
să găsească o scuză, o legi- 
Ag a acțiunei lor crimina- 
e, 


ES 
* NA] 


„_ Țapul ispăşitor lau să- 
sit în elementul aromân ma- 
cedonean. 

e E dureros însă când se 
Săsesc și dintre români, ca- 
ri înduși în eroare de inte- 
cesaţi, manitestă aceiași con- 
repție cu dușmanii neamului, 
despre românii macedoneni. 


Examenele particulare la 
la liceu se încep dela 11 c 
şi darează până la 24 e. 


[3 


Cofetăria “En EG vata A“ 


Pag. IV 


cuiea Dr. ASTE 
Ep E tir: 


Piata Renaştrerei îNo. 10 Bazargic 
"Specialist de boli interne şi de copii 


Croitoria ROMÂNA ib 


IANCU GHIŢA | 


Str. Principele Mihai 10 Bazargic % 


= rtiment de ştoie engleze— | 
EA REȚURI.CON VENABILE (SĂ 


= ae ile EEE 00 BG 
RESTAURANT SIBODEGA 
RLEA 


Antreprenor SPIRU IONESCU 


— Bazargic — 


—— ZE ARIEA SC 
Farmatia „SPERAN SA 
Proprietar N. Lagara 

Str. Regele Carol 27 Bazargic 
Cofetăria „Parizian“ 


Fraţii Chiriazi 


Regele Carol No. 6 Bazargic - LA 
Prăjituri delicioase, torturi bomh.speciale 


; 
| 
| 


Str. Regina Eilsabata No. 8 Bazargic 
Proprietar FOTI CEAUȘI 


“Pimiele sacietui „VitiCOla” 


Societate îu nume colectiv | 
Denozit permanent d E 7 Pt | 
enozit permanent de vinuri alese, din cele mai renumite 
gorii. Ţuică bătrână. Tescovină, drojdie ete. Preţuri alte Re 
= 


A LB IN A“ j 


Prima, fabrică sistemațică de pâi ie 
de lux, cornuri şi pâine de Pre ii, Fir ammelăși 


Facem abonament lunar. $ ANRE 
ina a cea, Ahone nar. Serveşte onorata elien- 


Proprietar CONSTANTIN N.DUMITRESCU i 


Str. General Culcer No. 1! Bazargic 


| > : 
Ii Bana, CALEACRA“ | 
| SOCIETATE ANONIMA 


Capital social Lei 10.000.000 deplin vărsat 
Sediul în Bazargic Str. Regele Carol 71. 73 75 


= PALAT PROPRIU= 


Operaţiuni de Bănci: Compturi curente, Depozi.. 
te spre îructificare la vedere şi la termen. Avan- 
suri pe efecte şi măriuti, Plăţi în Țară şi străi- 
nătate, Scrisori de credit, păstrare de titluri etc: 


Ş 


* 


rr RR 08 ae e cm ve 


Tip. CioătiT Notre Die 


Cultul şi practica naționalizmului activ pe toate tărâmurile vieței poporului și statului nostru 


Vedacția i Adminis 
Bazargic, Ar, Princepesa e Mi 


| 


Ahrnamente 


“reni, Puneţienari, Phigzari 


MW) 
„biții 00 
100 


lei pe an 


[i “ . 


(el 


Ca fan Ve Tu DIs 


pi 44 e hale UL] 


— — 


Șj 


SUB CONDUCEREA UNUI COMITET 


irector COLA GO, CIUMETTI 


Do e ua 


D-lui Prefect al judeţului și Siguranţei generale a Statului 


AGITATORUL AT. G. BRAŞOVANOF 


rin sate, îndeamuă pe locuitori să intre cu forța în i viştii români 
an . 1 în teeimele luate de stat să alunge pe coloniștii români și să 
& bani pentru a cumpăra pe cei din Bucureşti spre a se abroga legea Dobrogei ou : ! 


Lotintă 
facă colecie 


Cazul este prea g 


ray, Avocat ' G,B ; . rol sa 
pi vocatul At” G, Bingovanoi, care, pentru dtitudinea sa în contra ordinei şi siguranței în stat, a lostocondamna! de justiția țarii, 


Lui a fost nev pi să treacă din Silistra la Constanţa a 
A 1056 HVC Li Teac . s Lonsta i â Fiul i j d a 
Li na, unde conținuă a exercita din când în când p alesiunca de avocal, nu are a8 apar, 


entru a nu râmâne saai pre jos de alţi zgo i îa 

pu 3 si pre ]0s8 > alți zg moto e pi = ] = pai ate i i i - j 

care se tipăreşte în Bazarpiu, la aceiaşi norii up ii 14 goi, bulgari, a făcut să apară la Constanţa un „ziar minoritar bulgar” sub nomele „Tribuma, 
Nu întereseazi ceea ce acest individ propovodăegte în z 

De luni de zile cutrecră județele Calara, Constanţa 


și „Curierul, 
ar 


pa piper că au lasă nimic neexploatat în contra românisraului, 
“| este acela care a cules semnituri ale țăranilor bulgari pe o petiție prin care se i inăţă Ff âniei 
= re tartietab înotul atraga pr He plângeau străinătăţii contra României, 
“ prepara pgari ară ap ai aici un fel de raporturi cu romb ai că ocolenacă arolile gi orice institu i app pe pF 
j e eu forța în treimele statului atât cei cărora li s'a fi luatPacele treimi în baza legii cât pi cei cărora nu li s'a luat mile sas mu au mu 


ficiant pâmânt.Intreabă de cei cari au nevoe de pământ alnă | and i 
publice în ziar pretinse nume depersoane ce nu a avea Artele ae şi le promite că, prin ajutorul stăinătaţii le ca obține pănmbal. A început să pi 


i învaţă 


bulgăresc,$i ca culme,prezentănd pe conducătorii romă 
tru ca să poață cumpăra ziariatii și personalităţi politice în vederea abragării legii 


săi provoace prin orice mijloace pe coloniştți gi vă-i facă să se reintoarce 
nilor ca cei mai venali oameni, le cere 


i lăsării 


ul sâu, E revoltător însă ceea ce, la ureche, le apune țăranilor, 
şi Durastor şi asmută elementul bulgar contra statului Român gi colonigiilor roraăal, 


colo de unde au venit, câci ținutul acesta ar lrebul pa vâmăe 


poala bulgari 'să contribue cu o aumă de île care hectar pom 


reimei la cei care au deținut pământul, 


y ă p heteze ca; TA 2 14 â f 
Cerem să se ancheteze cazul și să se la măsuri urgente și drastice caaceni agent bulgăresc sâ-şi înceteze criminala sa acțiune, 


Asupra celor publicate de 


5 cor. sub formă 


Ziarelur „Curlerul“ din  loca- 


di fe şi „Dobrogea Jumui* din 
Constanța Wa trimes din parlea 
d-lul avocat A, WI, Plneta, cu ru 
Jiniinte de a da publieltății,sub 
Wilul de mal sus, următoarele: 
Colegul meu d-l avocat 
T, Toșef, cin consideraţiuni 
Ce rămân a se aprecia, a 
crezul. oportun, necesar, să 
aducă, pe calea publicității, 
a EXtbiiioţa d-lui Ministru 


Baie abea - 
f PIecne, părerea ce asi 
ay eu, și colesul nostr 
V. Covata, în 197. zi 
“logicei ke e asupra 

g sbrogei Noui din 
1921, “ 


În vederea 
reprodus trei fe 
apel adresat a] 
câtre organiza 
berală din C 
lejul alcceril 


din 1922 și 


aceasta a 
aze dintr'un 
edătorilor de 
Ha național li- 
aliacra cu pri- 
or parlamentare 

: 
comandă să te nt drd 
de candidați a acelei orga. 
nizații, pe care figurau trei 
români, doi bulgari și un turc 
și anume; pentru sena i 
fesor Ermil Pangrati, : e 
organizației, și Andrei Mutzef 
iar pentru cameră A, N. 
Pineta, Mustala Riza Hagi 


Lă 
i 4 | 


UU OUL iv 


UPUNERE LAPUNLI 


115046 
et, V, 

In acel apel al organi- 
zației se alla ceea ce repro- 
duce d-l T, Toșel, numai că 
d-sa a omis în „CURIERUL 
și a înlocuit în „DOBROGEA 
JUNA” intenționat, un cu- 
vânt care deosebită 
importanță in chestiunea 
ridicată de d-l T. Toșet, 

În apel nu se spune; 
„Bunurile imobiliare rurale 
să fie acelora cari le au 
stăpânit de înainte de 1913" 
ci „Bunurile, .„,,. le au stă- 
pânit lega! înainte de 1913" 

De ce a fost dat la o 
parie tocmai acest cuvânt? 
Intenţia culpabilă reese și 
in aceea ci acelaș domn 
Toșei le reproduce, după 
ouâ zile aceleeași fraze în 
Ziarul „Dobrogea Jună” din 

nstanța, unde cuvântul 
„legal este in] p i 
„linigti De, OC. Pin 

De și e a aceasta? 
hu a i; pia e 3 
ne, insă subscriu mi 
Ce s'a : acum Ceea 
i A Publicat atunci și țin 

muri acel pasagiu, pen- 


V, 


Covata și 


nTre 


tru cei cari nu sunt în  Cu- 

rent cu chestiunea, intru 

cât nu vreau să las a mi se 

atribui alt  „gând” de cât 

cel ce am avut atunci, pe 
care l-am și acum 

Am fost.pentru  „des- 
fințarea integrală” a Legii 
din 1921, 

In ce privește capitole- 
le I-V, inclusiv, din acea le- 
ge, se impunea desființarea 
lor pentru că, după cum am 
arătat și într'o lucrare a mea 
(„Regimul bunurilor imobi- 
liare rurale din Dobrogea 
Nouă, pag, 6), se reglemen- 
tează din nou pentru  Do- 
brogea Nouă regimul excep: 
țional tocmai în anul 1921 
când se lucrează la noi de 
toată lumea la unificarea le- 
gislativă şi administrativă 
pentru intreaga Românie ', 

In ce privește insă Cap, 
VI privitor la proprietatea 
imobiliară s'a tăcut speolală 
menţiune în acel ape că tre- 
buesc respectate drepturile 
legnlmente câștigate înain- 
te de 1913, și că abolirea 
formalităţilor prevăzute de 


legea din 1921 pentru veri- 
ficarea titlurilor de proprie- 
tate se impune ca o necegi- 
tate imperioasă întru cât, 
după cum se știe, potrivit 
art, 92 şi 93 din acea lege, 
sub aparența unor lormali- 
tăţi de verilicare și inzestra- 
re cu acte de proprietate 
provizorii ce deveneau de- 
linitive prin simpla trecere 
de zece ani dela eliberarea 
lor, pământul statului și al 
particularilor se atribuia, pur 
și simplu, „deţinătorilor de 
bunuri cari nu au nici un îel 
de titlu având numai pose- 
sesiunea” la data de 26 
Noembrie 1921 (finele ce- 
lor trei luni dela punerea 
în aplicare a legii: art. 85), 

laţă pentru ce bine sa 

spus în acel apel că 
„abolirea formalităţilor c- 
tuale (a legii din 1921) de 
verilicarea titlurilor de pro- 
prietate se impune ca o 
necesitate imperioasă", și că 
numai drepturile legal câşti- 
gate inainte de 1013 tre- 
buesc respectate. 

Acest lucru s'a şi lăcut 


D-l avogat T. Toşef în „Curierul“ din 3 cor. și în „Dobrogea dună“ din 
deschisă adresată Dina Mânmistraa PA 


tache 


prin legea din 1924, care, 
trebue să ce stie, nu este a 
lege excepțională, ei o le- 
ge care tinde tocmai la uni- 
jicariea regimului proprietă- 
ţii din Cadrilater cu celdin 
Grosu țări, 

Este astă-zi pe deplin 
stabilit că există „in aceat ţi- 
nut un drept rea imobiliar 
precar, posesiunea „irie", 
ce nu există in restul țării, 
Această posesiune mirie ex 
te considerată la noi ca 
„contrarie  prirciplilor de 
ordine publică admise în 
legislația nossiră și de natu- 
ră a stinjeni desvoltarea €- 
conomică a țării"(după cum 
se exprimă Expunerea de 
motive a legii din 1914) ast- 
(el că legea ce o tranalormă 
in proprietate deplină nu 
este o legilerare excapționa- 
lă, din contra este o | 
rere de unilicarea regimului 
proprietății rurale. 

Legea din 1924 a lost 
acceptată și votată de toli 
candidații ce lisurau pe lata 
pentru care s'a lacuit tn 1922 

Conti uuru bn mag Ma a 


We N Sb 


a „LEGIONARII 


0 punere la punct 
(Urmare dela pag. 1) 


apelul în cauză al organiza- 
ție- naţional liberale 

Acceptarea legii din 
1924 de către toţi reprezen- 
tanții Dobrogei Noui în par- 
lament se dovedește nu nu- 
mai din faptul că la votarea 
ei nu sa ridicat nici un glas 
contra acestei legiferări, dar 
sa și făcut cu acel prilej în 
„parlament declaraţie că „le- 
sea astielimodiiicată în 924 
constitue o bună soluționa- 
re a chestiunii proprietății 
din acest ținut ,că modifică- 
rile introduse legii din 1914 
sunt de așa natură în cât 
fac să dispară nemulțumirea, 
îngrijorarea, aprehensiunile 
manifestate altă dată aci de 
noi reprăzentanții Dobrogei 
Noui din care cauză cu con- 
ştiinţa curată o vom vota“. 

Odată lămurite aceste 
lucruri, întrebăm; 

Dece d-l avocat Toșet 
nu a arătat că cele trei îra- 
ze reproduse de d-sa sunt 
luate din apelul organizaţiei 
national liberale, și le a pre- 
zentat ca fiind proprii și e- 
sclusive ale mele și ale co- 
legului Covata, și ca semna- 
te chiar de noi doi și numai 
de noi? “ 

Dece a omis cuvântul 
„legal“ în reproducerea din 
„Curierul“ și l-a înlocuit prin 
„liniştit"în „Dobrogea Jună”? 

Dece a ținut să nu a- 
rate în această chestiune 
părerea noastră asupra legii 
actualmente în vigoare, șia 
crezut oportun a arăta ceea 
ce se spunea asupra unei 
legi abrogate ca  necores- 
punzând stării de drept şi 
de fapta bunurilor imobilia- 
re din Dobrogea Nouă? 

Dacă d-l Toșet a ţinut 
să provoace, tocmai în aces- 
te împrejurări prezenta lă- 
murire, rămâne a se aprecia 
de ai săi cât a putut aceasta 
a folosi cauzei ce pare că 
vrea să apere, dar pe care 
în continu-o deservește, 

__ Intru cât mă privește 
declar că rămân la ceea ce 
s,a legiferat în 1924, 

Dacă cum va numai a- 
ceastă declarațiune privitoa- 
re la părerea ce o am azi 
în această chestiune, s'a că- 
utat a se provoca pentru 
multe consideraţiuni și bine 
voitoare sentimente perso- 
nale ale d-lui Toșet față de 
colegul său Pineta, ţin să se 
știe că nu era nevoe să se 
recurgă la căi piezișe, misti- 
ficare și falș, 

*  Ajungea să fiu întrebat 
pentru ca să nu preget a 
răspunde răspicat, 'expunând 
clar și precis ceea ce și 
acum gândesc și fac în a- 
ceastă chestiune și a-mi lua, 
în public, întreaga răspun- 
dere a actelor mele, așa 
cum obicinuesc a face întot- 

deauna 
A bon entendeur, salut, 


A, N, Pineta 


Aspirațiunile minorită- 
ilor etnice în stai 


Am relevat în  numă- 
rul trecutcă deși elcmen- 
tului românesc din Mace- 
donia, prin întronarea re- 
gimului constituțional al 
junilor turci, i se crease 
o situație mai mult ca pri- 
veligiată, totuși în com- 
binațiunile politice de vii- 
tor ale conducătorilor de 
fapt, ultima şi  imutabila 
etapăera; independența po- 
litică. 

N'am apucat însă, mă- 
car să formulăm proecte- 
le de aducere la conştiin- 
ţa națională a tutulor ro- 
mânilor şi iată că soarta 
ne-a dat lovitura de gra- 
ție. Succesul junilor turci 
din 1908 m'a dăinuit în Ma 
cedonia de cât până în 
anul 1912, când a isbuc- 
nit răsboiul Balcanic cu 
urmări dezastroase pen- 
tru imperiul Otoman. 

Prin pacea de la Lon- 
dra turcii cedează state- 
lor balcanice aproape în- 
treaga Turcie Europeană 

“până la Ceatalgea. Ele- 
mentul românesc este' cio 
părțit între cele trei state 

"învingătoare: Grecia, Ser- 
bia, Bulgaria, care i-au 
recunoscut autonomia șco 
lară și bisericească prin 
niște. scrisori  sehimbate 
cu guvernul român ca a- 
nexe la tractatul de pace 
din București. 

O bună parte din ţinu- 
turile locuite de români, 
inclusiv patria mea natală 
au căzut sub dominaţiu- 
nea grecească, tocmai sub 
aceia cari juraseră exter 
minarea acelora cari au 
avut curajul să îmbrăţişe 
ze cauza naţională româ- 
nească în Turcia. Lesne 
dar se poate închipui: ce 
tratament. au adoptat au- 
toritățile grecești pentru 
toți câți. sau manifestat 
ca români naționaliști 

Nu este locul și nici 
nu interesează actualmen- 
te,istorisirea martirului su 
portat de o mână de ro- 
mâni din Veria printre ca- 
ri am figurat și subsem- 
natul, la ocupația orașului 
de armatele greceşti. 

Dinte'un regim favo- 
rabil dar, am trecut sub 
jugul celui defavorabil. Cu 


toate că d-l Venizelos, în. 


calitate de prim-ministru, 
a recunoscut de drept e 
xistența şi autonomia șco- 
lară și. bisericească a ro- 
mânilor din Macedonia 
prin susnumita scrisoare, 


de fapt nu ni se permitea 
să purtăm nici numele de 
român. Ni era îngăduit 
numai cei de Cuţoviahi. 

Prezentânud, în calitate 
de preşedinte, statutele 


unei societăţi româneşti 
„Părintele Averchie“ pen- 
tru a îi recunoscută per- 
soană morală—societatea 
existând cu toate dreptu- 
rile sub dominaţiunea tur 
cească-nu ni s'a admis de 
cât după ce am schimbat 
cuvântul de român în cu- 
țovlah. 

De exercițuil dreptu- 
rilor politice noi mam 
fost privaţi ca formă, în 
fond însă la stabilirea sec- 
ţiunilor de vot se proce- 
da în așa îel ca satele 
noastre să fie răspăndite 
la secţii diferite pentru 
ca să pună pe majorita- 
tea votanţilor în imposi- 
bilitatea materială de a 
ajunge la uruă. lar la a- 
legerile comunale pentru 
ca să anihileze forța noa- 
stră nu ne recunoșteau cu 
domiciliul în orașul Veria 
unde. locuiam mai mult ca 
opt luni, cine socoteau 
stabiliți. în- satele. de vară 
din împrejurimi, și în con 
secință ne “treceau din- 
tr'o comună,rurală.. 

In apriga luptă 'electo- 
rală dusă între cele două 
partide, care- și disputau 
popularitatea,partidul Ve- 
nizelos și cel Gunaris, am 
fost şi noi românii invitați 
de guvernatorul Macedo- 
miei, d-l  Arghiropolus, 
partizan al lui Venizelos 
și guvernamental, să lup- 
tăm alăturea de. partidul 
liberal. La contra propu- 
nerea noastră că vrem să 
figureze pe listă și un 
candidat român naţiona- 
list, ne-a răspuns  ritos: 
Nici un partid grecesc nu 
va comite o astfel de cri 
mă națională și a încheiat 
discuția, indignat. 

O crimă naţională . dar 
sucoteau oamenii politici 
greci prezenţa unui deputat 
român în camera grecească 
şi recunoaşterea elementului 
românese din Macedonia ca 
o nație distinclă,de şi şi-au 
luat angajamentul formal 
de a nu stingheri desvolta- 
rea lui etnică, 

Autonomia școlară şi 
bisericească cu toate că 
a fost întărită în mod so 
lemn prin iscălitura rep- 
rezentantului Greciei pe 
hărtie, n'a fost însă res- 
pectată. Nici un ban și 
nici odată n'a fost alocat 
în bugetul statului sau 
comunei pentru ajutora- 
rea școlilor şi - bisericilor 
româneşti de și la impo- 
zite contribuiam ca orice 
cetățean Să se citească 
în bisericile grecesti ro- 
mâneşte!? Doamne, păze- 
ște!lLa adoua înviere când 
St. Evanghelie se spune 
în toate limbele, cea ro- 


mâuească a fast exclusă. 
Preoţii noştri, numai că 
făceau sf. slujbă în limbă 
română, erau cateresiți. 
Am suportat acest re- 
Zim vitreg şi opresiv cu 
o mângâiere: ziua mântui 
rii nu este departe. Culti 
vam poporul că sub nici 
un chip grecii nu vor stă 
pâni pe veci Macedonia, 
ocupația lor fiind un 'pro- 
vizorat, care va lua în 
curând sfărșit, substituin- 
du se autonomia Macedoni 
ei,undeși noi românii vom 
avea independența noas 
tră politică. Nu ne scapă 
cea mai mică ocazie ca 
să defaimăm administra- 
ţia și poporul grec. Sute 
de rapoarte din parte ro- 
mânilor le-am redactat eu 
personal în care numai 
vorbe bune nu  găsiam 
pentru grcei. Un svon fă- 
ră nici o bază, dacă era 
în defavorul grecilor, îl 
făceam din țânțar arma- 
sar, îl împodobeam şi-l 
lansam în popor numai 
și numai ca să ţinem trea 
ză conştiinţa românului 
si să hrănim speranţele 
evacuarii Macedoniei de 
“armatele grecești. 
“- Ba, dădeam ca ceva 
sigur că Marile Puteri 
au ctat mandatul României 
pe timp de -şapte ani ca 


“să "asigure liniștea și des 


- voltarea pacinică a tutu.- 
lor națiunilor din Macedo 
nia Autonomă. 3 

“In școala istoria și geo 
grafia predate era cea 
românească. Patria noas- 
tră era România și rege- 
le nostru:: Carol și Fer- 
dinad. : 

In presă, căci am sus- 
ținut cu mari sacritici re- 
vista „Flambura“, nu pro 
păvăduiam în mod indirect 
de cât nemulțumirea și 
revolta. 

In politică ne-am aso- 
ciat în tot deauna cu par 
tidul pe care îl credeani 
capabil să ducă Grecia la 
desmembrare. Am propus 
celor lalte minorități să 
facem un partid al mino- 
rităților și să luptăm pen 
tru autonomia Macedoniei. 
N'am cruțat nici un mij- 
loc de prăbușire a domi- 
națiunii grecești şi nici 
un moment mam încetat 
să ne gândim a-i da lo- 
vitură mortală. Căci însă- 
nătoşirea Greciei înseam 
nă îngroparea aspirațiu- 
nilor noastre care erau: 
Independenţa politică. 

SĂI Va e FA i 


„LEGIONARII“ mulţu- 
meşte tutulor hunilor ro- 
mâni pentru măguiitoare- 
le aprecieri şi îrățeştile 
incurajeri ce-i sosesc din 
toate părțile. 

li încredinţăm că vom şti 
a ue face vrednici da ele. 


Pag, TI 


Pemiru ” 


„Curierul“ 


Pentru „Legionariiin- 
tiiulează furiosul domn D-r 
St. Ivanof, articolul său in 
„Curierul“. Pentru „Curie- 
rul“, inlitulez și eu răspun- 
sul. 

Esenţialui conţinutului 
din arlicolul mult stimatului 
domn Doctor ar fi:„ Să ali- 
menteze ura împotriva a- 
celei populații şi reprezin- 
tanțilur ei . . ... Căci cine 
sapă groapa altuia cade 
singur in ea... Căci ezpri- 
mă gânduri posibile numai 
unor creeri anormale  bol- 
navi... Ura şi orbirea care 
umplu creerii lor inguşti. . , 
Și e ruşine şi nici n'au cu- 
rajul să iscălească. .. . Ce 
seamănă cu lupii îmbrăcaţi 
in piele de miel." 

Spun că esențiatul aces- 
ta ar fi pentru furiosul avo- 
cat căruia i se pare că a 
ataca,  însemnează a înlă- 
u[ui un şir de erpresii care 
mai de care mai puțin cu- 
viincioasă. 

Avem un program de la 
care nu ne vor abate nici 
cele mai serioase provocări 
necum cele furioase.  Ră- 
spund numai redând plăcu- 

s zisa vatră 


posibilitatea ca citindu-le in 
limba română să-şi dea 
seamă ca cea cei i-ar face 
fală in literatura bulgâreas- 
că, îl face ridicol in cea 
românească!? 

Și pun in vedere, d-lui 
Doctorin drept că răspunde 
direcția ziarului de tot ce 
nu poartă o semnătură. 

Un lucru însă nu pol 
să-mi explic? Ce la înfuriat 
pe mult  stimatul domn 
Doctor? Nu cum-va expre- 
siunea cam .aspră când să 
scris că Barcul nu poate 


să-i asvărle pe scările tri- A 
numd 


Dbunalului?  Dacă-i 


-b 


ș& 


atât reatractăm expres. Da 


dacă nu forma ci fondul il 
exasperează, să ne fie iertat 
să  repetlăm încă odată: 
nedemn și periculos î] so- 
cotim pe d-l D-r avocat St. 
Ivanof şi pe toţi colegii lui 
de sentimente, de a erer- 
cită orice profesiune cari 
ar impune jurâmântul. Fi- 
ind-că jură strâmb. Căci îl 
intreb pe d-l avocat să răs- 
pundă sincer; in momentul 
când în româneşte depunea 
jurământul de credință faţă 
de Coroana Română şi res- 
pect nentru legile țării, in 
gândul lui nu-i şoptea pe 
bulgareşte conştiinţii _ sale, 
că tot ce spune  Judecăto- 
rului este o formă, o. min- 
ciună şi că in fond jură dis 
trugerea statului român şi-a 
tot ce este românesc? 
Atât de o cam dată. 


Gitiţi şi răspăndiți 
„LEGIONARII 


iavorab: 


este un 
jurări la 
rui ven 
şi să ai 
legale î 
nului. 
Nu 
xistă co 


AL 
ceşti bu 


De ce-i primim? De ce-i 
mai ținem? 


Bulgaria au alungat pe toți muncitorii Şi 
funcţionarii steeini. La noi vintoți steini 
şi due miliarde din țara unde ai noştri 
ivăese săraci. Afară cu streini Oricare 
ar fi ei şi de oriunde s'aueuibării. 


națici sunt românii noştri pentru 
această muncă, în cât încă să 
avem nevoi de „priceperea“ bul- 
gărească în ale grădinăritului!? 

Şi când te gândeşti că de 
zeci de ani ni se vorbeşte că 
avem şcoli primare în care das- 
călul îi se rezervă teren pentru 
a face cultura zarzavatului, că 
avem loturi adeministrative pen- 
tru agronomi, că avem ferme 
ale statuiui, că avem  coope- 
rative agricole cu acea menire, 
că avem,ce nu ni se spune ca 
nu avem, pentru ca grădinăritul 
să încapă în mânile românilor..l? 

Totuși bulgarii continuie 
a absoarbe până şi. ultimul 
sologan al ţăranului și mun- 
citorului român, chiar a- 
celui de la munte. 

Aşa va fila noi cât 
timp învățătorul ca și pre- 
otul se ocupă aproape nu- 
mai de politică, politicianii 
aproapea numai de afaceri, 
cooperativele cu operaţii. de 
pe urma cărora aproape toa- 
te sunt în stare de faliment, 
iar pasivul lor se trece asu- 
pra statului care-l acoperă 
din buzunarul nenorocitu- 
lui de contribuabil român. 

Așa va continua a îsi 
la noi, cât timp în consilii- 
le de administraţie ale în- 
treprinderilor industriale și 
comerciale,străinii au preve- 
derea de apune români po- 
liticieni „fruntași din diferite 
partide pentru ca, în schim- 
bul acţiunilor oferite gra- 
tuit .şi altantiemelor încasate 
pentru niciun contraserviciu 
prestat, să fie la adăpost a- 
cele intreprinderi contra ori- 
căror neplăceri la contrave- 
nirea legilor făcute pentru 
a nu se aplica de cât româ- 
nilor săraci în țara lor bo- 
sată pentru străini. 

Un măturoi condus de 
o mână vânjoasă mână 10- 
mânească trebuie să treacă 
prin birourile publice! 

Un tăvălug prin între- 
prinderile comerciale și 
industriale! 

Un nou Vlad Țepeș îi 
trebue țării noastre! 

Atunci săracul român 
de astăzi va fi stăpân în țara 
sa bogată, avut în patria sa 
puternică. 


In Bulgaria lesaţiunile 
au făcut presante interveni- 
„ţi, în ultimul timp, pe lân- 
să duvernul bulgar pentru 
ca măsurile ce s'au luat con- 
tra muncitorilor și funcțio- 
narilor streini să nu se a- 
plice. 

Printr'o circulară a mi- 
nisterului muncii s'a dispus 
alungarea din Bulgaria a tu- 
tulor muncitorilor și funcțio- 
marilor streini. Au fost in- 
vitate toate intreprinderi co- 
merciale și industriale să în- 
locuiască de îndată pe toți 
străinii din intreprinderi. 

Toate aceste măsuri 
“sunt luatejcu toată stricteţa, 
iar intervenţiile  lesaţiilor 
streine au rămasinfructuoase, 

lată cum știu bulgarii 
să procedeze. 

La noi, în ţară, toleran- 
tă până la sinucidere, deși 
avem, şi noi legi pentru a- 
părarea muncitorilor și func- 
ţionarilor români și pentru 
naționalizarea intreprinderi- 
lor comerciale și industriale 

- Acele legi rămân literă moar- 


Străinul este mai bine 
aci ca în ţara lui. Leşile 
noastre sunt aplicate româ- 
nilor, în tot ce este restric- 
ţiune obligaţie pentru român; 
înceea ce este însă un drept, 
românul, din cauza streinis- 
mului din ţara lui, nu bene- 
ficiază de dispoziţiile legale 
favorabile lui, 

Este o alcătuire streină 
este un complex de impre- 
jurări la noi ce îngădue orică- 
rui venetic să eludeze legea 
şi să aibă  avaniagii extra 
legale în detrimentul româ- 
nului. 

Nu mai departe, nu e- 
xistă colţișor al țării în care 
să nu găsești muncitori bul- 
gari, cetățeni bulgari. 

In Cadrilater mișună 
mai lesne ca în ţara lor. Vin 
în fiecare an, fac pe gră- 
dinarii: iau direct sau prin 

„alții chiar dela serviciile 
noastre agronomice grădini 
în arendă. Aduc de ai lor 
cu sutele, ca ajutoare la gră- 
-dinărit, 

Până șila Govora, Că- 
“imănești, Sinaia, etc. zarza- 
vagii sunt bulgari din Bulga- 


zia! 


In referire la omorârea 
soldatalui român de la 
Aliciu mare, 


Facem cunoscut celor 
în drept că criminalii Ilie 
lalamot și Coliu Gh.Ghencet 
din com. Aliciu Mare jud. 
Caliacra au emigrat în Bul- 
aria în anul 1919 unde au 


Nu mai vorbim de Bu- 
curești, Brăila Galaţi, etc, 
De ce această nemai 
pomenită indolență (ca să 
nu-i zicem astfel) administra- 
tivă? 
Atât de specialişti sunt a- 
cești bulgari, atât de neindemă- 


„LEGION ARW 


stat până la 1920. Atunci 
cum au putut căpăta  cetă- 
tenia românească, de ce fel 
de acte s'au servit în faţa 
Comisiei de Incetățenire? 

Şi cum au dovedit în 
Comisiunea de  Expropiere 
de pe lângă Judecătorie 
Ocolului Rural Bazargic că 
n'au emigrat când ei în enul 
1919 şi 1920 aufost în Bul- 
daria emigrați din cauză că 
omorâră pe soldatul român. 


M. Florea 


Camera Agricolă din 
Caliacra, citadelă 


bulgară 
Abuzuri şi incorestitudi- 
ni în mânuirea fondurilor 
Se impune urgent 
anchetă 


Nu-şi poate inchipui cineva 
că o instituție de stat, cum este 
Camera Agricolă din judeţul 
nostru, să ajungă în halul în 
care este aceasta. 

l-a tunat de i-a 
acest local! 

Dela preşedintele ei, Țoncu 
Peneoff, şi până la uşier, nu 
sunt decât bulgari. Limba româ- 
nă nu seaude în nici un birou. 

Dela preşedintele ei şi până 
la doctorul veterinur Gospodinof 
toți fae iamă în buget cu sute 
de mii de lei sub formă de diur- 
ne. j ; 

Tot ce ar trebui procurat se 
aduce din Bulgaria: tauri, viță 
de vle ... până şi tablourile mu- 
ralel 

Este o instituţie bulgărească 
care se bucură la noi de privile- 
giul exteriorităţii! 

Cerem a seface urgent. anche- 

tă şi a se Ina măsuri de înlătu 
rarea acestei urite stări de luc- 
ruri, 
Cerem anchetarea gestiunii,di- 
soivarea actualei camere şi nu- 
mirea unei comisiuni  interimare 
până la efectuarea nouilor ale- 
geri. : 


adunat în 


Domnule 
Director 


Sub-semnatul Nicola C. 
Caraiane, colonist din Comu- 
na Șabla, vă rugăm a 'pub- 
lica la ziarul „Legionari“ ur- 
mătoarele; 

Eu în ziua de 2 Februare 
1929, ora 8. dimineaţa, am 
fost la bulgarul Amera Cota- 
manof, proprietarul casei me- 
le, şi am cerut 4 bucăţi de 
tezec, cu bani, şi nu miau dat 
cu toate că eu am dreptul la 
tezec pentru că în vara tre- 
cută iam lucrat, împreună cu 
bulgarul, cu condiție să i 
ardem amândoi împreună şi 
nevoind săm dea nici culbani. 
Am luat 3 bucăţi tezec, find 
un timp foarte geros. Atunci 
bulgarul şi cu alți 2îraţi ai 
lui, au venit asupra noastră, 
cu furci de fer şi ciomege în 
mână, mau luat la bătaie de 
omor, lovindu-mă la umăr 
mâini stângă, îacturândumi 
umărul stâng, şi norocul meu 
au fost că s'a rupt furca de 
fer.Spunând că nu îmi dă te- 
zec, şi se murim de frig, şi 
noi să plecăm de aici, unde 
am venit, că cu eii nu putem 
trăi, şi astăzi ei sunt la pu- 
tere, şi cu oamenii lor cei au 
la putere nu le este frică de 
nimeni. Şi că ei contribuie 
cu bani, toţi, pentru oricine 
ar constrânge pe ei. 

Nicola C. Caraiane. 


Pag, Ii 


Domnule Direcior, 


Vă roy să dați publicităţii alăturatei cere- 


ri adresată D-lui Procuror şi a ne Ina apărarea 
prin ziarul B-tră „Legionarii . 


Domnule 


Subsemnatul Aurel O- 
prescu din com. Arman 
Jud. Caliacra, cu onoare 
vă aduc la cunoștință ur- 
mătoarele: 

In “seara zilei de 28 
lanuarie a. €. pe la orele 
11, îndizii Tudor Hristo- 
doroft și cumnatul său 
Metodiu Bonicioli, ambii 
din com. Arman în lipsa 
mea au venit la mine a- 
casă și au început a in- 
sulta pe fratele meu, P. 
Oprescu și servitoarea 
mea Maria Ivanof căutând 
să distrugă firma cu em- 
blema partidului Naţional 
Liberal, care era afișată 
la o cameră în fața odăii 
mele de locuit. 

In urmă au început a 
mă insulta și pe mine cu- 
vinte murdare, spunând 
că ari noroc că nu sunt 
aeasă-că m'ar omorâ. Bi- 
ne voiţi a cunoaşte -că 
Hristu Tudorof este tin 


Cu stimă 
AUREL OPRESCU 


Procuror, 


mecanic în serviciul d-lui 
Țonco Pencoi care 0 ză 
înainte a ascuţit baioneta 
cu care să mă tae Daniu 
Cristof tot din Arman ca- 
re care acela mia deva- 
stat casa. Vă rog să bine 
voiți a lua măsuri de a 
se pune capăt acestor 9- 
ameni nărăvași care prin 
faptele lor tulbură liniştee 
tuturor locuitorilor şi at 
apucături de criminali şi 
ai supune judecăţi. Toi 
numiţi cu câte-va zile în- 
ainte sau lăudat căo să 
aducă o maşină infernal 
să ne arunee casa în aer. 
In tra'cest punct pun mar- 
tori Florea Goanţă și M.- 
Giambașu, iar pentru cele 
lalte puncte propun mar- 
tor pe Meria Ivanof şi lo 
N. lancu din Arman. Mă 
constitui partea civilă ou 
lei 10.000 (zece mii) 


Aurel Oprescu 


n at ee ae Pa In A aa 


“ŞTIRI ȘI FAPTE 


Paştele se vor prăznti 
enul acesta la 31 Martie. 
Sfântul nostru Sinod a ho- 
tărit aceasta. Cei cari agită 
contra acestei date nu sunt 
buni creştini şi nici români. 

—Intre Romănia şi Rusia 
Sovietică sta semnat inţele- 
gere că  peniru  curmarea 
oricărei neînţelegeri între ele 


nu se.va recurge la războiu. 
Inţelegersa i în sensul pa- 


ctului Kellog. 


băuturi ce se află spre de- 
sfacere în ţară este prepa- 
rat cu spirt metilic. 

Oamenii prevăzători nu 
mai bea băuturi spirtoare. 

_—Nomânia și Germanie 
s'au înțeles pentru lichida- 
rea tuturor letişiilor financia- 
re suvenite între ele cu pri 
lejul și din cauza războiului 
european. 

Înțelegerea aceasta a fost 
votată zilele acestea de par 


— "Ţara noastră renumită lamentul german. Cu acest 
pentru viile ei, a trebnitsă prilej toate partidele politice 


încerce o mare nenorocire. 


germane şi-au manifestat 


Străinii de neamul nostru-în prin cuvântul fruntașilor Inc 


dorinţa. de a se îmbogăţi cu 


simpatia și încrederea lor în 


orioe preţ, fără teamă de România și în viitorul  po- 
Dumnezeu ba şi cuintenţia porului român. 


de a ne distruge puterea de 
nOs- 
tru. au fabricat în cantități 
enorme vinurile, licheorurile, 
rachiul romul cu spirt me- 
tilic, otrava cea mai puter- cutul şef al 
nică, şi le au 'pus ;în con- 


vitalitate a poporului 


sumaţie. 
O mulțime de înşi, 


au consumat din aceste ba- 
uturi au murit în cele mai 


groaznice chinuri. 


Cercetările judiciare au 


Reluăm astiel noi Ro- 
mânii, raporturi normale cu 


Germania. Na 
__Din Rusia Sovietică a 


fost expulzat Trotzki cunos- 
revoluţiei bol- 
şevice şi care a fost condu 
cătorul armatelor bolgevice 


cari în războiul civil din Rusia. 


- Statul comunist al Ru- 
siei a surghinuit pe toate 
celelalte partide; acum într“ 
însul nu-şi pot găsi loc pâ- 


Stabilit că cale mai mari nă şi conducătorii săi, cari 


depozite de băuturi spirtoa- 
se şi fabricele de licheoruri burgheză din afară, 


îşi caută adăpost în lumea 
sub 


au comis această crimă, Au legile pe cari au cautat, prin 
şi fost arestaţi o mulțime toate mijloacele, să le pre- 


de tabricanţi 


S'a constatat că aproape rele pentru viața şi 


zinte proslimei ca cele mai 
avutul 


intreg stocul de vinuii şi oamenilor. 


Comani. 1 Teritorial AC. Armata 
Cercul. de Recrutare Caliacra 


- Publieaţiune 


Recrutarea Contigentului 1930 


In conformitate cu ordinul General NO. 11? din 
15 Decembrie 1928 al M. R. se aduce la cunoştinţa 
generale următoarele: 

A. 1) Pe ziva de 1 Martie 1929 vor începe ope 
raţiunile de recrutare ale tinerilor născuţi în anul 1908, 
cari lormează rlasa 1930. 

2) Părinţii, neamuriile, autorilățile comunale, şi 
polițieneşti sa anunţe pe tinerii absenţi din comună 
pentru a se prezenta în faţa Consiliului de Recrutare 
la datele prevăzute în itinerarul-alaturat. 

3) Tinerii atlaţi în străinatate Vor îi recrutăţi de 
legaţiunile romăne intre 1—10 Februarie a. c. Acei cari 
nu vor îi recrutaţi la legaţiuni se vor prezenta sau vor 
fi reprezentaţi la Consiliul de Recrutare la datele pre- 
văzute în ilinerariu, de unul din membrii iamiliei sau 
altă peroană cu procură legală. 

4) Orice tanăr este oblizat să se prezinte în 
persoană în fața consiliului. 

In caz de forța majoră, tinerii absenţi pot 1i rep- 
rezesiiaţi prin tată, mamă, frate major, sau prin orice 
alta persoană cu procură legală. 

Primarul, Notarul, Jandarmul sau Şe!ul Circum= 
„Sseripţiei nu pot reprezența un tănăr decăt in cazul când 
acest ar fi absent din lorță majoră boală, accident 
etc) motivat cu Proces Verbal incheiat de autorităţi şi 
prezentati consiliului. 

- 5) Tinerii născuţi în țară din părinţi supuşi stră- 
ini, vor prezenta actele de Supușenie străină şi certiti- 
catul (extractul) de naştere, 

6) Tinerii cari cer amănarea ca având irate sub 
drapel! vor prezenţa certificatul de prezenţa sub drapel 
al fratelui. ns y 

Aceasta se poate obţine dela Regiment prin pri- 
măria respectivă sau prin Cercul de Recrutare din timp. 

7) Tinerii cari au drept la dispensă ca susținatori 
de familie se vor prezenta la primăria sau circumscrip= 
ţia paoliţienescă pentru a-şi intocmi din vreme actele 
necesare 

8) Tinerilor de rit musluman nu li sa va acorda 
dispensa condiţională decăt dacă se vor prezenta cu 
acte prin cari să dovedească ca sunt elevi sau absol- 
venţi ai seminarvlui musulman „din Medijidia. sau sunt 
investiţi cu vre-o functie său demnitate religioază ! ca: 
Hogi, Imami, Muezini şi Hatipi, şi numai dacă au un 
angajament acceptat de Ministerul Cultelor şi al Artelor, 

9) Tinerii cari au dreptul a fi recrutâţi în con. 
diţiunile arț. 51 şi 53 L.L. vor prezenta diplomele de 
absolvire, 


intinerariu 


le zilele în care Comunele tepe vaza Cer- 
cului e Recrntare Galiacra urmeză a se prezenta 
cu tinerii clasei 1930 pentru recrutare ia 
reşedinţa lăsilor, 


28 Februarie 1929 transportul comisiei dela Bazargic 
Armuthi 

In zilele 1, 2, 3, 4, 5 și 6 Martie 1929 Reerufa- 
rea Comunelor din plasa Periș, 

7 Martie transportul Comisiei la Plasa Stejarul 

In zilele de 8, 9, 10, 11, 12 și 13 Martie 1929 
Recrutare Comunelor din plasa Stejarul, 

14 Martie transportul Comis, la Plasa Cavarna 

În zilele de 15, 16, 17, 18, 19 și 20 Mariie 1929 
recrutarea comunelor -din Plasa Cavarna și Orașul Ca- 
varna, 


21 Martie transportului Comis, la Plasa Sf. D-tru (Casim) 


În zilele de 22,-23,'24, 25, 26 şi 27 Martie 1929 


- Recrutarea, Comunelor din plasa Sf. D-tru 


28 Martie 1929 transporțul Comunei la Bazargic și 

întreruperea operațiunilor pănă la 2 Aprilie incluziv în 
vederea sărbătorilor aria e aie 

i Balcic 

3 Aprilie transportul Com. la plasa /ultureș ; 

A zilele de 4, 5, 6, 7, 8 și 9 Aprilie 1929 recru 


" 4area Comunelor din plasa Vulturești și a Orașului Balcic. 


sI: 
— Fa 


LEGIONARII» 


10 Aprilie 1929 transportul comisiei la plasa Bazargic 
Ghelengic. =] 
În zilele de 11, 12, 13, 14, 15, 16 și 17 Aprilie 
1929 recrutarea Comurelor din plasa Bazargic și Or. 
Bazargic, Ş 
18 Aprilie 1929 Transportul Comisiei la reședința 
In zilele de 19, 20, 21, 22, 24, :25, 26, 21,28 şi 29 
Aprilie 1929, se vor prezenta tinerii cărora Consiliul 
e recrutare le-a acordat termen ca unii ce n au avut 
actele complecte, pentru a beneficia ce: Amănare că 
avănd frați sub drapel, recrutare în condițiunile 
art, 52 și 53 L. R. precum și cei cu actele relative la 
ispensă și stare civilă;Toate aceste cazuri urmând a fi 
hotârăte de Consiliul de Recrutare în aceste 10 zile. 


Coman. Cer. de Recrutare Caliacra, Prefect Îud. Caiac. 


Colone!, P. Strațiiat D-r — D. Păcurarii 
Șeful Biur. 1 Recrutare, L-t Colonel, 


Abiul Cadăr Bsfie 


ROMANIA 


Pas. 


Bactarul Sima A. Berberi 
Coasalt dela 8—42 şi 2—83. n: 
Princepele Mircea 
BAZARGIC 


Citiţi şi 
răspândiți 
Ziarul 
LEGIONARII 


7ip. „Cuvântul Nostru B-gie 


Tribunalul Județului Galiacra ] 
Publieaţiune de Vânzare No. 360 1329 Ianuarie 21 


Pentru indestularea creditorului „Mihaiache Dimitriu, î niz cu 
suma die lei 300.000 (trei sute mii) capital cu procente de 30 ia mg a 
dela data exigibilităţii actului de ipotecă până la achitare, ce are a primi & 


debitorul său Petre Ivanof, din satul Ceferli-Tuciorman, Doze aie ez ra 

Caliacra, pe baza actului de ipotecă, autentificat de Tinta mar ms Sa = 
Pre . mimti i - a, estI4 

No. 1:16:927 transcris in resistrul de iranscripţiuni la No.97-927 inv c 


titlu executor la, No.-2393928. 


acesti Eribunal, în urma cerezei numitului creditor, făcută pr 


in petiția 


inreg. ia Mo 1710 din 22 Ianzarie 1929 adresată D-lui Preşedinte ai eg ta 
tribunal, prin rezoluţia pusă pe cerere a dispus scoaterea in vânzare cu e: 
tația publică inaintea Trib. Caliacra a averei imebiliară, proprietatea de ite- 
rniui Petre ivanof, prevăzută in sus menţionatui act de ipotecă CRIS .avone 
după, descrierea făcută, de agentul respectiv corfozm art. 503 pr. civiiE. are 


următoarea situaţiune: 


Tarialele: Cerchez sârtâ de 2 ha 2000 m. p. cu vec: Petre şi Eftim Mi- 
hailef, P. Ivanof şi Spirdon Ivanof. Bazaigischi pât de 4 ha 8900 m.p. eu 
vec: dru:e, (araciorman. drum, M, Cheorghief şi Hrists Hristof. Caracicorusu 


de $ ha 2000 
Boz. de 2 ha 6000 m, p. Cu vec: iodor Gavrilo? 


In. p. cu vec; sinor, Ivan Fetcof, -aracicorusu si Ghencic Pav o 
Radi lvanof, Petăr Stoianof, 


şi îslaz, Cerhez sârtâ, de 3ha 5000 mp. cu vec. Toior Gavrilof, Petre Sioianoî Patre Ivaaat, 
Mi. EHristof. Curturanschi pât, de 2 ha 7000 m, p. cn vee! I. Dobre. E. Dobret. 
Hr. Gavrilof, Atanas Baef şi drum. Cairac, de 4 ha 1200 m. p, cu vec: M. luei- 
ormamnschi din două părţi şi isiaz. Bozluc de 2 ha 6000 zi. p. cu vec: Atanas 
Baei, islaz, Baiu Dobref şi petriş. Irigenschi pât de 5 ha S400 m. „p. cn vee. 
Atanas Baef, Iancu Ianachef, Baiu Dobrst şi drum. Gurna Ghiolgiuc, de G ha 


ăzţi. Selim -_uiase sinor, 


ianof, Baiu Dobref, Ghenciu Pavlof, Atanas Baef, Fr. Ivanof şi sinor. Cama 
taria, de 3 ha 8ooo m.p. cu vec. drum din două părţi și Matache Erisiaf. Dălghia 


Iordan Petrof şi drum. 


Balcischi pât. de 4 ha Gooo m. p. cu vec. Matache Hristof. Dumitru Gavrilof, 


Todor Gavzilof şi drum. Ghiurliuc sârtă, de 7 ha 
Hristot, 2. Petcof, T, Gavrilof din două, părţi şi dr 
ha cu vec. 7. Gavrilof, M. Hristof, drum şi Dumiţru 


Gooo mp cu ves: Matache 
um. Duvan-luvasi pât, de $ 


Gavrilof. Cairac, de un un 


ha 6ooo m.p. cu vec. Stoian Dobze:, notaz, Duizitru Ivanot Stoiu Danet, îi: 
genschi pât, de G La 2000 m:p, ca vec. drum, Matache Hristo? E Gavrilof şi 


hotar, Bozluc, de 4 ha 6000 mp, cu vec. Gheorshe 
Hristof şi bozluc. Gropşitea, de 4 ha 8000 m.p cu 


Ianake?, drum, Matache 
veac. Stoian Dobref Petre 


Nenof din 2 părţi. Selimcuiuschi alceac, de â ha 8000 m,p. ca vec. Er. Cavrilof, 
Nenu Marinof, Stoian Dobref şi Atanas Eaef. lonuscilarschi pât, de 7 ha 2000 


„M.B,.Cu vec. Mitiu Nenof, din două părţi şi Atanas Baef. Jonnscilarschi pât, de 


2 ha 4000 mp. cu vec. Gienciu Pavlof, Stoian | obref din 2 părți. Dichili taş 
de 2 ha 2000 m,p cu vec. Todor Gavrilof, Matache Hrstof. Stoian Dobret Et 
drum. Tecne tarla, de 7 ha Gooo m.p. cu vec. Dimitrie Cavriloi, Dumitru iva- 
noi, Nenu Gheorghiei şi drum. lonuzciiarsohi pât, de 2 ha 4o0a0 m.p. cu gec. 


şi Matache Hristof. Moşa tar- 


la, de 4 ha 8ooc, m.p. cu vec. Matache Hristoi, dia 8 părți şi Iordan Peizo? 
Tilchi iuc, de 7 ha âooo m.p. cu veo. Matache Hris:of din 2 părţi, Minu Gheor- 


Stoian Dobref. Enciu Pavlof 
ec. Petre Stoiazof, Dumitru 


Toate aceste tarlale, în Suprafață arătată mai sus, rămase debitorului prop rietate ahsolută 


"4, acoperită cu olane, un grajă. alt 
ameră de losuit, o cămară ŞI o ma- 
- Altă cladire de piatră eu două in- 


căneri, Un staul de oi cu o cameră pentru servitori, construcție da piatră 2 fântâni situate in 


curtea debitorului iar una la o depărtare de 81 m. proprietatea debitorului. i 
pom! roditori, toate situate in incinta satului cefarii-luciorman. Tarlalele. TURĂ ai 


grădină cu 


număr de 32 cu 0 suprafaţă de 93 ha 22 ari, broprisiate absolută, restul de e tuning Au: ÎN 


Statului şi anume 38 ha 46 ari. 


Preşedinte, 


G. Bărbulescu 


treime fiind al 


de chirie sau arendă, de inotocă sau 


lor suh heleansa de a na li se 
Portărel, 


LL Rădulescu 


n ogpmeppeee 


Au LN 6 


SA Te) 0 IA) 
NA ia și 
Și esti | ii 
a at ab AAA 


Organ naţionali 


Prima 


Ni se dă ca 
comisiunile pentru 


tate şi pentru 


parlamentare. 


tinse indreptări 


mai ales și una, mai 


de condeiu, 


de 


A doua 


Si acum privirile tutulor 
românilor sunt îndreptate în 
spre acelaș protector al ță- 
ranului român pentru lumi- 
marea căruia și-a dat toată 
„osteneală și alături de care 
in luptele cot la cot, a fost 
distins cu „Mihai Viteazul". 
Ne adresăm către acest bun, 
luminat și ' brav român care 
este lon Mihalache, și-l ru- 
Sâm să-i dea țării asigurarea 
Sraniței Cadrilaterului prin 


1"N1944 Niimert alc- 


sea 


si 


Proprietar: A, CONSTANTINESCU 


sigur că 
veri- 
Hcarea titlurilor de proprie- 
expropriere 
iși reiau activitatea suspen- 
dată in ajunul alegerilor 


Lumina începe să se fa- 
că. Am susținut că până nu 
se termină lucrările acestor 
comisiuni, orice incercare 
de a i-se aduce legii actu- 
ale vre o modificare este cu 
„totul inoportună. Căci nimic 

mu e mai primejdios ca, fă- 
ră să ai toate datele nece- 
sare, să iei dispoziţii de pre 
i ale unei si- 

țuații de fapt pe cari nu o 
cunoști, și să încerci a 0 
inlocui printr'o așezare ale 
cărei urmări nule poți preve- 
dea. Este o starede drept și 
impor- 

tantă, de fapt, ce nu se po- 
ate șterge printr'o trăsătură 


Nu este chestiunea de 
concepţii juridice deosebite 
Nn este de soluționat vre o 
controvessă juridică, așa cum 
vor dușmanii noștri să pre- 
zinte problema. Din punct 
de vedere juridic suprema 
noastră instanță, Inalta Curte 
Casaţie, s'a pronunțat 
constant că, în drept și în 
fapt, situaţia juridică a pro- 
prietăţii rurale de aci gă- 
sită la data anexiunii aces- 
tui ținut, este așa cum a 
văzut-o și tratat-o legiuito- 
rul nostru din 1914 modifi- 
cat de cel din 1924. Arii 
prea pretenţios, pentru a nu 
zice îndrăsneală bulgărească, 
ca să mai incerce toți pro- 


săptămânal —— 


| 


Cultul şi practica naţionalizmului activ pe toate tărâmurile vieţei poporalui și statului nostrii 1ă 


măsură 


Reluarea de către comisiuni a lucrărilor dle ve- 
vificavea titlurilor de proprietate. Utilitatea lor 


fanii și cei cari nu au avut 
sub ochii lor speţele con- 
crete, legile şi actele supuse 
Inalţei noastre Curți de Ca- 
sație, să susție că așezarea 
juridică a proprietăţii rurale 
este alta de cât cea stabi- 
lită de supremul nostru for 


lucru și 


au crezut că, 

statistici, falșe, pot fi con- 

vinse cercurile înalte ramâ- 
neşti că este destul pământ 
domenial pentru coloniști, 
astfel că treimele pot fi 
restituite bulgarilor. 

Pentru demascarea aces- 
tor manopere am stăruit și 
noi în „Legionarii” și alții 
direct la București cerând 
ca să nu se ia nimeni după 
acele glasuri de' sirene bul- 
gărești, ci să se procedeze 
la  desăvărșirea lucrărilor 
comisiunilor de verificarea 
titlurilor de proprietate și 
pentru expropriere, Nu mai 
când aceste lucrări vor fi 
terminate se va vedea reala 
stare de lucruri. 

Așa s'arfiși hotărit. Da- 
tori suntem a ne exprima 
toată mulțumirea față de 
această primă măsură luată 
de d-l Ministru Mihalache, 
și care este pentru noi, se- 
mnul prevestitor al succe- 
sului ideii de legalitate și 
românitate în acest ținut. 


măsură 


zece mii de olteni noai colonişti „Pandurii lui Mihalaehe* 


ment românesc in acest ţi- 
nut, unde, spre deosebire 
de cele lalte frontiere, duș- 
manii luptă cu mijloace de- 
mne de trecutul lor, prin 
bande de criminali formate 
peste graniță și asmuţite a- 
supra populației române și 
m ne. 
Cerem ca la primăvară să ne 
trimiteţi, D-le Mihalache,zece 
mii de olteni în acest ținut: 
„pandurii lui Mihalache “Așa 


Ra = .". . 
ni mamananăietaria naamselesil 


Redacţia şi Administrația 
Razaraie, Sir. Princepesa Elena 


Preţul 4 Lei 


Ceea ce NU 


ea Dobrogei Noui 


din leg 


_ = SUB CONDUCEREA UNUI COMITET 


Abonamente: 


NI | 
Preoţi, Functionari, Plugan 


Ca Cea Vie me 140 


Sâmbătă 23 Februarie 192! 


m 


4! ei pe EA 
ii să Pi SP Director COLA G. CIUMETTI 
i LI . [1 
100 . 


—— .—— 


se mai poate modiiica 


cu privire la reguiârea proprietăţii 


|. 


pusi a emigra in Tracia balgă- 
rească, au 


tarile. , 
O eomisiunu instituită de gu- 


mern în oederso aceasta a înce- sinea 


pat să cerceteze ofertele. 


p 
pentru stabilirea drepturilor asa- 
terenurilor în eauză, s'a uă- 
gat că în aname acie se şi ară- 
ta categoric că dreptul partieu- 
laralui ce vroia să vânză, era de 
pesesor mirie şi nu de proprie- 
ate absolntă, iar pentru “alte 
cazari alți particulari nu pute- 
au stabili prin actele ce prezin- 
tau de cât o- stăpânire de câţi- 
va ani, astfel că, după cum se 
obişnueşie la noi de a se cânte 
să sa stabilească în lipsă de acte 
elementele prescripției, în lipsă 
de aceste elemente referatela con 
tenciosului ministerului de _Do- 
menit au fost, în ceea ce priveş 
te aceste din urmă cazuri, con- 
tra cumpărării acelor terenuri. 
Această situajiune s'a agravat 
în urma reclamaţiilor primite de 
guvern dela populația otomană 
că cea mai mare parte din _în- 
tinderea de teren ce se oferă de 
bulgari spre cumpărare de stai 
este luată cu sila dela turci şi 
tătari sau uzurpată de curând 
din domeniul statului. A se reți- 
ne că guvernul bulgar a refuzat 
şă-icomunice celui român tablou 
de pământul domenial afiat la 
28 lunie 1918 ca atare. în inven- 
tarul autorităților competinte bul 


are. 

Astfel stând lucrurile ministe- 
rul Domeniilor s'a văzut în situu 
ție de a nu putea cumpăra le- 
renurile oferite. 

Comisia de cumpărare s'a di- 
solvat şi ministerul domeniilor, 
prin titularul său Alexandru Con 
stantinescu, a venit cu dispozi- 
țille prevăzute în Cap. VI al 
Legii Dobrogei Noui din 1914. 

S'a prevăzut veriflearea titlu- 
rilor de proprietate ale particu- 
larilor pentru a se stabili: 

1) Ce pământ a fost uzurpai 
de la stat de către actualii de- 
ținători, şi ce întindere a fost 
uzurpată dela particulari. 

2. intinderea de teren posesiu- 
ne mirie, adică de care actualii 
deținători au dreptul a se f.losi 

în cendițiunile prevăzute de le- 


gea otomană despre pământuri, 
2-04 menpristrtor - “elor terenuri 


TREIMELE 


poesesiune ralrie fiind a |statului. Să se reție că nici ua titi nu 
3. Transformarea, convertirea 
1 mirle în proprietate 


deplină, în anume sondiţiuni,aşa 


D 
Dă 


tărâre na To este alapoziţiile 
EI ? „ în dar, în ce privejie z 
Dea. Veche, es sata după  asapra aşa ziseler titlari prost 
car se arată în expunerea zarit, aceslea şi Wai aaa eri 
moțiue a legii din 1914, „pose- putut să confere pl: prd 
E ni” ce consideră ca cam - atra căt ma S 92 Re 
îrarie principlilor de ordine pab- fel de titluri proiestil Pe 
fică admise în legislaţia noastră ireară cei ze o aa Snaard 
şi de matură & stânjeni deavol- reg br penru = deveni 
tazea economică & Ei ve, o 
Din cauza evenimentelor pali-  » S& se ami reţi? roztegia ca 
ce internaționale [a 84 dia legea din 192!' Piriatate 
mondial) dispozițiile legii din pertă „areptarile de pa 
1914 nu au fost aplieate efectiv, gest oa aițe: drep îi 
iar în 1921, din considerațiuni , dacă eu luat rai paz: i 
personale, de căpătuială şi de  carmervat conform legi pre 
proseletism polic de partid aie în Bulgaria la daia de 
unor pretinşi români, atraşi în 1918“. Dreptul de nud anti 
mrejele bulgărisotului, se bine ca ta? al statuia! în =p rii re 
e legiuire care treculă pe furi mawtlar posestane mirie Se ar 
în spasmele ultime ale pariamen ză, şi nlei o dispoziţie în legea 
tului de atunci hu rezoba "nici din 1921 declară câ se COR- - 
una din chestiunile da cari a fost  vertese le mirie În pro- 
preocupat iegiutoriul din 1914. pristatea deplină. 
In expunerea de motive, făcu- O asfel de dispoziție ere 
tă după ce s'a votat legex, se necesară dacă 


eaută a se legitima disposiltile 
art. 83-107 ale nouii legi, şi se 
arată că prin eie nu se urmi- 
reşie de cât preschimbarea  ac- 
telor bulgăreşti prin titluri re- 
mâneşti, „cu cendiția insă să 
aibă puterea legălă pe care o 
avea in momeniul anexiunli din 
1913 pebuza legilor în vlgoare 
atunei în Bulgaria.“ 


răi proeetului de 
că au există posesiune mirie; de 
lege în această 
Atunci, cu U 
răspundem noi, posesiunile mirie 
donedite ca existente, Ă 
In realitate, sub această mo- fiinţă în urma dispoziţiilor legii 
tivare se disimulează ideia cri- din 192i care respectă drepturi 
minală « alvâturilor proectului le rsaie de orice natură câştiga 
de lege. Căci articolele au fost te conform legiuirilor anterioare. 


redactate cu atâla rea credință A trebult să insistări aci 
că dacă această lege s'ar fi a- asupra act ste! chestiuni pentru 
plicat, nu numai pământul sta- a se vedea că abrogarea legii 
alui ci şi cel al particularilor 1921 se legitima, şi să bine sa 
ar fi devenit preprietatea parti- făcut că prin legea din 1922 se 
cularilar uzurpatori. une în vigoure le Jea qiu 1914 


Legea prevede că „orice deţi- 
nător de bunuri“ deşi: nu are 
niei o dovadă pentru stabilirea 
vreunui drept asupra unui teren 
este suficieni să aibă posesiunea convertirea bo osiunei mirie În 
pentru ca să-l se elibereze titlu  proprietute deplină, fixându-se 
provizoriu de proprietate, cure că statul are dreptul la c trel- 
deline definitiv, faţă de stat şi me din bun drept echivalent al 
de particulari, după zece ani de dreptului său de nud proprietar 
dela eliberarea lor (art. 90şi 91 iar particularul are drept la 
comb. cu 85). două treimi ain bun drept echi- 

Nu e loc pentru a arăta aci valent al dreptului de posesle 
toate nedreptățile şi conirazice-  mirie ce e-avea înainte” asupră 
rile pe această lege le coprinde. întregului bun. 

A încegut să se pue în execu Exista până atunci 0 juă- 
tare legea, dar înainte dea de-  tapunere, asupra unui şi acetat 
veni în ceva drept câştigat pen fond, a două drepturi, dreptul 
tru vre un particular, legea a de ind proprietar ce aparținea 


modificată apoi in 1914. 

Prin legea din 1922 se re- 
iă cursul dispoaițiilor din | 

In 1922 se dispune din Nou 


fost abrogată şi toate începutu- Statului, şi drentul de folosință 


rilo An hu ri anulnta Li 


——— — 


«e Orton putiiular 

Legiuitorul conw' derind de 
ordine publică întătararea acex- 
Zei justapueri de drepturi asu- 
Pra unui şi acclug bu, a detore 
minat porțiunea ce Î se cuvine 
unuia și altuia. 

Să se reție că această 
perație legali sa fâcut în 1122, 
atunci cârul acest ținul se găsi 
sub un regim stabilit de ageză- 
mântul au “pecial care ee lo- 
gea Dobrogei Noul 

Pentru acest firut constituția 
avea puterea unei legi ordinare, 
cici abia din 29 Martie 1922 
prin constituția, actualmente în 
vigoare, Dobrogea Nouă intră, 
legal sub prevederile constituțio- 
nale, 

Până la această dată con- 
stituția nu era un  impiediment 
pentru a w aplica în acest ţi- 
nut ori şi ce dispoziţie contrarie 
corisiituțici 

A mu se uita că, în cepri- 
peşte Dobrogea Veche, numai în 
virtutea articolului 132 adăugat 
la constituția din 184585 de con- 
stitnantă sa dispus aplicarea 
dispozițiilor acelei constiluțiuni, 
prin legi speciale, în Dobrngea 
Veche. Astfel că legile speciale 
respective din 9 Martie 1980, 
30 Martie 15%, în Aprile 1910; 
etc prin cari se aplicau acelui 
ținut Dobrogran dispozițiile con- 
stituției, nu mai puteau fi în 
această privință modificate prin 
legi următoare, 

In Dobrogea Veche prima 
constituantă care a dispus pen- 
tru întreg ținutul țării,  înclusiv 
acest ținut al Cadrilaterului, a 


„a 


(j- 


fost areca di 1023, care 
fiți jiu re azi, 
Astfel Jiind, dispoziliile le- 
qilor asupra Dobrogei 
'erioare promulvării 


ne d 
dat con: 


Poui an- 


noul “CON 


siituț uni nu pot Ți În decute, din 
punct «le verdere constiiuționul 

In 1914, în 1522 orice dl 
poziție legala i nu trebue 
privita sub raportul ci cu  coln- 
stituția. 

sussineriie ce unii agenți 
bulgori li re) i pub icațiile 
lor tendenţioave, ca unume di&- 


poziţii din legea Dobrogei WNoui 
şi mai ales luarea treimel ar fi 
contrarie constituției, sunt cu to- 
tul neintemeiate De altjel aces- 
ţa chestiune a fost adusă de a- 
cești agitător bulgari şi înaintea 
inaltci curți de Casaţie, care în 
secțiuni unite, a stabilit în re- 
petite rânduri şi în mod constant 
intoate speţele de cari a fost 
sesizaia ca legea Dobrogei Noui 
nu conține nici un principiu con- 
trar constituției şi că, special în 
privința luării treimii,  legiuito- 
rul a fost în drept a fixa echi- 
valentul  renunțărilor ce statul 
face la dreptul de nud proprie- 
tar asupra celor două treimi din 
terenul fost posesie mirie ce de- 
vin proprietate absolută a  par- 
ticularului fost până atunci po- 
sesor „mirie. 

Astfel stând lucrurile. două 
sunt până acum punctele ce nu 
se pot modifica din legea Dob- 
rogei Woui asupra proprietății: 

a. Existenţa posesiunii mi- 
rie în acest ținut: 

b, Luarea Treimii: 


Li 


Camera Ayricolă Caliacra 


Trebue disolvată 


Incâpută în mâinele agenţilor hulgari . lucrează 
contra intereselor statului. Ahuzuri în 
“mânuirea bugetului. 


Se 


In revenire la cele pu- 
blicate asupra acestei insti- 
tuţiuri în numărul nostru 
precedent, ținem să atragem 
serioasa atenție a autorită- 
ților superioare că se impu- 
ne urgenta disolvare a con- 
silivlui acestei Camere, și 

rimenirea luncționarilor ac- 
tuali, toţi bulgari, 

O anchetă va stabili că 

„cei mai activi și indrăsneţi 
agenţi ai îridentei bulgare 
sau făcut stăpânii acestei 
instituțiuni, pps 

Bugetul este  mânuit cu 
cea mai mare rea credinţă; 

sub forme de diurnă se în- 

„casează sume foarte însem- 

“mate de fie care bulgar, 

“membru în! „consiliu sau 

îi î lar toate furnitu- 


“ate şi cu prețuri mai CON- 

enable, d cele aduse din 
clei mai mult, în acea 
“stă instituţie se pun la cale 


ghete caută să inducă în 
em ea - auțoritățile . superi- 


" ceastă 


bulgar dreptul de a se ocu- 
pa de colonizarea româneas 
că şi de distribuirea terenu- 
rilor la locuitori, și prefectul 
se și pretase la acest crimi- 
nal joc. A trebuit energica 
intervenție a consilierului 
agricol de atunci care sa 
opus în plenul consiliului 
rostind răspicat că într'o 
chestiune de importanţa ce- 
lei a colonizării nu au că- 
derea a hotărâ tocmai aceia 
cari lucrează contra acestei 
românești acţiuni. Ministe- 
rul de domenii pus în cu- 
noştință de către consilierul 
agricol, le-a interzi formal 
acestor agenţi ai  bulgăris- 
mului să se amestece într'o 
chestiune ce nu intră în 
competința Camerei agricole 
cum această instituție 
românească devenită agenţie 
bulgărească, necontrolată de 
nimeni din ai noștri, duce cea 
mai înverșunată acțiune pe 
toate căile, permise și ne- 
permise, pentru abrogarea 
legii Dobrogei Noui cu pri- 
vire la proprietatea imobi- 
liară rurală, sau cel puţi 
modificarea ei în sensul me- 
moriilor și publicaţiilor so- 
cietăţilor iridente din Sofia. 
Oră informaţi că a- 


mână în mână cu așa zisul 
Sindicat agricol, alta tajg 


bare a bulgărismului irident, 


a ticinit statistici pentru ca, 


„LEGIONARII 


Cameră, care merge 
„prinz 


ewrprinzând buna credipță 
10- 


forurilor supericine 
i mu ct'nosc că 


mânesti cari 


fb numele vrei instituţiuri 
de sizt acţionează un co- 
mitei, bulgăresc, în tază de 
date, false, ră re ajungă la 
luarea pământuriler date de 
stat COLO istilor ci ră se in- 
lAture periri: totdezuna ae 
zarea unu! element 10rmâ- 


nesc în acest ţinut, 

De pildă, după statistica 
acestei camere statul ar a- 
vea, în deplină sa proprie- 
tate, 135816 ha teren ara- 
bil în acest judeţ, disponibil 
pentru colonizare, că în a- 
ceastă intindere nu intră 
nici treimele și nici pămân- 
turile expropriate și nici îs- 
lazurile. Pe când adevărul 
este că în loc de 138876 ha 
terenul orabil, proprietatea 
statului, este de numai 
13951 ha! 


PI 


Intr'un articol viitor vcm 
arâţa detaliat aceasta. 

Tridența bulgară .a 
coc că in lie caz 
Cacrilala vii 
ca 1500009 
e dist 

ar îreciui 


astie! că ru a 


"Ş 


2 - 
ha CE dia. 


Fi Fi SPUI | i 
ui C CS UDT 
Țoz “Lui  CCIOnIȘILOr, 


luate 


tre.mele dela Eulgari” 

in Durostor accasia sa 
cvețiuui ce prelinsa „Comu- 
pitate Luicz:ă” înlipea unei 
instituţiuni rcmânești din a- 
cei ţinut care să serveasca 
drept agenţie tulgeră. 

În Caliacra rolul acesta 
il joacă, minune de bine, 
Camera Agricolă. 

Ministerul Domeniilor și 
al Agriculturii are cuvântul! 


Nu credem ca aceasta 
să se bucure de privilegiul 
exteritorialităţii, 


Răbdarea românului are 
și ea o margine. 


Destinul minorităților 


cimice 


îm Sia 


SC 2] in 


Relatând în ziarul  „Legt- 
onarii“ o stare sufleteaseă de 
fapt trăită de un popor _mino- 
ritar, am evidenţiat că hrana lui 
materială de conservare şi des- 
voltare pe care 6 cultivăm cu 
sfihțenie şi cu orice sacrificiu a 
fost: indepedența politică; iar 
'substanțialul zilnic şi prielnice a 
fost: ponegrirea elementului ma- 
joritar şi sub minarea _edițiciulai 
de stat, peniru ca, prăbuşindu- 
se pe ruinile lui să  infloreasci 
satisfăcător realizarea aspirați- 
unilor. 

Dacă vederile politice ale 
elementului românesc din Mace- 
donia au fost bine fixate, dacă 
linia de conduită a fost bine sta 
bilită, destinul însă nu ne-a fa- 
vorizat. Căci ce poate aduce cu 
el destinul minorităților etnice? 

Sau realizarea aspirațiu- 
nilor,adecă independenţa poli- 
tică; sau irealizarea  aspiraţi- 
unilor, având ca urmare a- 
similarea cu elementul ma- 
joritaz; sau muiarea şi tran- 
splatarea pe un tărâm unde in- 
depedența politică domneşte 
adică imigrarea în statul na- 
țional 

Şi bine, nouu românilor ma- 
cedoneni după convingerea mea 
nestrămuială şi a multor colegi 
de luptă ne-a fost dat să căl- 
căm peste inimă şi să vedem 
cruda realitate care este: conti- 
nuarea redeşteptării sentimentu- 
lui național în Macedonia dacă 
nu-i curată utopie, constitue 
o adevărată catastrofă economi- 
că pentru ucest popor. 

Am ajuns lu aceaştă nefas- 
tă convingere pe baza urmă- 
toarelor evenimente cu  fatalele 
consecinţi: i 

Primul războiu balcanic 
prin tractatul de la Londra a 
ciopăârțit elementul românesc în- 
tre cele trei popoare biruitoare 

ane desvoltării noastre na- 
fiopi le, A sii tratativilor ur- 
mate între Turcia învinsă şi Bul- 
garia,, Serbia şi Grecia cra 
toare, o comisiune  insăreinati 
de Societatea de Cultură Mace- 
o-homână, a plecat din Bucu- 
reşti ca să solicite ia conferen- 
[67 ae pace injghebare qi 
cantoane româneşti în Pi, E 

ând' satele din aceast 7 
glune, şi o parte Albanei, inde- 
pendente. Propunerea nu sa luat 
în seamă 


isbaniari al i-laa ranit 


Baleanie în care România a ju- 
cat. rolul hotărâtor, erau mai 
mult ca sigur arbitul păcii de la 


"Bucareşti, Guvernul Român, va 


impune ca prin punct formarea 
nucleului al României de Sud, 
gruparea satelor româneşti 
din Pind în cantoane auto- 
nome alipite Albaniei, 

Din motive necunoscute şi 
până azi -nepublicate Guvernul 
Român, tocmau când  jubilam 
căci cea ce socoteam ca vis, de- 
venise realitate, ne-a  îmbrâncit 
întrun cuşemur din care am eşit 
şi istoviţi și deprimaţi. De unde 
ne pregătea: pentru a ridica 
cât mai su: tricolorul românesc 
pe vârful Pului, ne pomenim 
cu un schi; de scrisori schim- 
bate în ca: s- scrie de autono- 
mia şcolari şi bisericească şi de 
creerea un cup biscrivese român 
in fie care din sa e şipână azi 
nici vorbă «di punerea în aplicare 
celor conținute. 

Acest act al guven uului ro- 
mân ne-a dat să înțelegem 
că chestiunea națională  romă- 
nească din Macedonia este con- 
damnată peirii. Ca nrmare ime- 
diai întreaga pleadă de inţelec- 
tuali cari formau statul major 
al chestiunii au părăsit posturi- 
le şi şi-au făcut rost in Tara. 

„Ne a trădat România“ şe au- 
zia.din gura tutulor românilor: 
„he-a părăsi“ râspundeam noi, 
tăcând. Puţinii cărturari rămâşi 
pe loc nevoiți fiind cum au luat 
cârma vasului nufragiat.  lacată 
o rază de salvare ni se arată, 
Cu ocazia  răsboiului » mondial, 
Italia a doua . protectoare în 


protecție debarcă la Avlona ar- - 


mate, ocupă o bună parte ei din Al 
bania şi ațăță pe români ca să 
declare independenţa. Cu o: so- 
leninitate deoslbită. independenţa 
Pindului românesc este procla- 
mată sub ocrotirea Italiei. În 
frângerea armatelor Italiene pe 
frontul Austriac şi complicațiile 
internaționale au impus Italiei 
retragerea din Pind lăsând lo- 
cul bi Greceşti. 

A ma speranță ş - 
tă nu ne-a rămas de ai 
resemnăm. să, ne. i "eu 
as: raul, a pa la următoa- 
98 țiune: vrea să tră- 

Că româneşte te; să 
plece în România, Ge 
sau nu poate; : 


Pag. 1! 


i 


şi să se. asimileze cu elementul 
n] ruiur. ) 

Personal am adimnis pleca- 
red şi om poropăvăduit-o tutu- 
lor românilor, Am propogat cu 
insistenţă acest fel de a eşi „din 
impas şi ujutaie de puhuiul reg 
fugiaților greti din Asiu am _re- 
ușit :d convinga pe cei mai in- 
ironsigenți că mântuirea  NOGS- 
iră stă repatrierea in Ţara. Sosit 
in România am avut grija ca y 
sâ& pun in curent pe toți de aici [ 
de adevărata situaţie a lucruri- 
lor din Macedonia Greceasca. 

Am fost crezut dar „soluția 
de a-i aduce pe români în țară 
o socoteam prea hazardată. 

Pe de altă parte iată ce 
scriau în Macedonia:  Inţelegeți 
să vă mutaţi în țară, continuaţi 
cu şcolile româneşti. Socotiţi că 
mutarea este imposibild. renuta- 
ți la şcolile româneşti cultivaţi- 
vă şi limba şi cultura  greucă 
pentru ea prima gerierație după 
voi să schimbă câdsunt greci. 

Aşa şi sa procedat câţi am 
avut târia ae carucier sau mai 
bine zis, în câţi idealul  naţio- 
nal prinsese rădăcini adânci, au 
părăsit patria natală pentru ca 
să capete independența politică. 
Câţi au considerat mutarea din 
ro ţară într,alta ca ceva impo- 
sibil au rămas pe loc dar cu 
idea că trebuie să se lepede de 
conştință naţională şi să se asi- 
mileze cu grecii. ali 


“unui pericol 


"Intru 
trecute ale ziarului „Legio- 
narii,“ un distins intelectual 
român, animat de cel mai 
curat sentiment naţional, a 
pus chestiunea înființării u- 
nui internat românesc, în 
Bazargic. 

Autorul articolului trebue 
telicitat, pentru această idee 
frumoasă și destul de impor- 
tantă. 

Intr'adevăr, un  aseme- 
nea internat, aici în Cadri- 
later, e de necesitate vitală 
pentru români, din urmă 
toarele motive: A 

1) Pentru că numărul în- Ei 
telectualilor,români în Dobro 
“seaNouă,dela un timp,în loc i 


e 


1» 


să sporească, deminuează. 
“* 2) Pentru că, în schimb, 
se înmulțesc cei bulgari 
îmbrăcați într'o superticială 
haină de cultură româneas“ 
că, care tăimeșşte, în cutele 
ei, cea mai cumplită ură și 
sete de răsbunare împotriva 
Yomânilor. 

-3) Pentru că toate insti- 
tuțiunile n oastre gem 
de funcționari, bulgari de 
origină și cu bulgărească e 
"ducaţie,cari. numai credinci- 
oși și folositori nu pot Îi țării. 
„Un internat românesc, 
Care ar strânge sub ocro- 
tirea sa, pe toţi acei, fii 

“român—fie ei funcționari 
"sau: “plugari-—lipsiţi de mil 
loace materiale, spre 
puteă urmă şi 
studiile în - școlile | 
ar putea iace față unui 
„care ia proporții și tin 
eh “mere, orice - r 
"de viaţă culturală, 'ro- 
mânească. "ue tel 


date A 


M Da fi 


nat nu: aa ea snăaaiai 


în 


bue 
idee 
por- 


>me- 
adri- 
itală 


rmă- 


din 
obro Să 
loc 

ză, 
imb, 
lga: i, 
cială 
neas- 


Pa tisa 


la aceea de a da zlevilor o 
educaţie morală sănătoasă, 
ci de a torma şi desăvărşi 
conștiința naţională a aces- 
tor tineri, cari după term! 
narea studiilor, vor avea 0” 
bligaţia de a se întoarce tar 
în Dobrogea, ocupând. tunc- 
țiuni și demnități de cari se 
bucură astăzi bulgarii, 
Procedându-se asttel, se 
va schimba cu totul aspec- 
tul trist și strein al acestui 
colţ de ţară şi se va zădăr- 
nici, pentru totdeauna, orice 


n 


cs 


mișcare 


și orice propagandă 
de predominarea a elementu- 
lui bulsar. 

De aceca, se impune 
că, p? lânga rețiosul con- 
curs al Onor Ministerului 
Instrucțiunii Publice, să se 
facă toate sforțările necesa- 
ze, de către toți acei cari 
simt și cuetă românește, 
spr2 o cât nai grabnică rea- 
lizare a acestui aşezământ 
de cultură și educaţie ro- 
mânească, 


Conferințele 


A diminisirafive 


Clima 


Caliacra 


Există acţiuni înțelepte 
şi cu scopuri înalte, precum, 
deasemenea, există acţiuni 
greşite şi cu scopuri dăună- 
toare atât pentru societate, 
cât şi pentru țară, Cele din- 
țâi merită să fie relevate, 
aprobate și lăudate, iar cele 
din urmă criticate, combă- 
tute cu toată enersia Și 
zădărnicite, 

D-l D-r D. Păcuraru, 
Prefectul judeţului Caliacra, 
din ziua chiar când a fost 
investit cu această demnita- 
te, a început un şit de acţi- 
uni cari îi caracterizează 


destul de bine personalitatea. 
Dela o intelisență vie, 
un 


dela 


tera! 

o chestiune, ori care ar fi 
domeniul ei, nu ne-am i 
puiut aşteptă, desigur, decât 
la inițiative şi acțiuni fru- 


moase și utile, 

O iniţiativă destul de 
apreciată, datorită tot d-lui 
Protect, e și aceea a „Con- 
ferințelor Administrative," 

Valoarea și importanța 
conferințelor, de asemenea 
natură, mai ales aici, în Ca- 
drilater, au fost scoase . în 
evidență Duminica trecută 
(11 Februarie), în sala cine- 
matografului „Splendid,” In 
fața unui public foarte nu- 
meros, de toate categoriile 
şi breslele, D-l Prefect de 
Caliacra a vorbit în termeni 
simpli, atrăgători, convingă- 
tori, 

Și cuvintele cădeau; une- 
le ca petale de flori pe fân- 
tânile deschise ale sufletelor, 
altele ca stropi de balsam 
pe rănile inimilor, pe când 
altele șerpuiau ca lanţuri 
fine de aur, legând. cuget 
de cuget. 

Cele șase chestiuni prin 
cipale, ctinse de d-sa sub 
modesta denumire de „se- 
mnalări,” sunt următoarele: 


1) 0 a- 
gard! rdinea și legalita 


2) Agricultura (Camera 
Agricolă) 

3) COLONIȘTII. 

4) Invăţământul (Meni- 
rea școalei române pe a- 
ceste tărâmuri]. 

5) Chestiunea sanitară 
(Spitale, higiena la sate 
şi oraşe) 

6) Religia şi Biserica. 

După cum se poate ve- 
deă, pe d-l Prefect îl preo- 
cupă chestiuni 
interes vital pentru 
d-sale. 

Pe noi ne bucură și ne 
animează faptul că d-sa nu 
scapă din vedere, niciodată, 
chestiunea coloniștilor, A- 
ceasta ne îndrituieşte să îm- 
pletim cu sârg, în jurul frun- 
ţii încrețite de gânduri a 
d-lui Prefect Păcuraru, o 
aoreolă tot mai luminoasă, 
din razele aspiraţiunilor noas 
tre ideal-naţionale, 

Au mai vorbit d-nii: lon 
Toma, administrator finan- 
ciar, Sava Marin, în numele 
şcnalei, B. Gospodinof, me- 
dic veterinar,N. Iliescu, pre- 
torul plășii Bazargic şi V.Ţi- 
părescu deputat de Caliacra, 

Relevăm, cu această o- 
cazie, calităţile rare de stil, 
fondul viguros și clar, din 
cuvântarea d-lui administra- 
tor financiar, cari denotă o 
personalitate sobră şi cultă. 

D-l Tipărescu, volubili 
spiritual. şi replicant. A avut 
ocazia, [dar câte ocazii n'are 
d-l Ţipărescul] de a risip 
din plin abundența ideilor 
d-sale fecunde. 

Impresia generală foarte 
plăcută și promițătoare, 

Sperăm că aceste con- 

ierințe administrative vor fi 
continuate cu acelaș succes 
și că vor duce la rezultate- 
le așteptate, servind ca pil- 
dă și altor județe, 

UN LEGIONAR 


județul 


Citiţi și răspândiţi 
„URGIONARII” 


Îi i e 


inalte şi de 


„LEGIONARII“ 


Cu ocazia facerii immpru- 
mutu 


România întregită, eşită 
din marele culaclism euro- 
pean lu re tiu participat 
şi o bună perte din stuteie 
celorlalte continenie, păşeş- 
le astăzi la 0 consolidare 
care îi va asigura unul din 
rolurile principale pentru 
desvoltarea pașnică concur- 
sul statelor civilizate. Uni- 
rea visati de veacuri şi pen- 
tru cari s'au muncii gene- 
rații întegu de intelectuali, 
este astăzi un fupt îndep- 
linit, ia unirea sufletească, 
atât de necesară pentru ezi- 
stență sigură a unui stat, 
se desăvărşeşie aslăzi prin 
prin participarea lao'ultă la 
conducereu ării G tuturor 
figurilor proeminenţi din toa 
te regiunile unite. Un fapt 
îmbucurător pentru noL ro- 
mâni este că această unire 
se face cu paşi repezi. şi fă- 
ră ciocnire de idei sau sen- 
timente cari ameninţă înte- 
gritatea teritorială a noilor 
state eşite din imperiul hat- 
sburgic. 

Unire teritorială eri, de- 
săvărşirea ei prin unirea suf 
lelească de azi, iată la ce 
asistăm noi generaţia actua- 
lă pentru care s'au jertfit 
cele 800 000 de suflete, 

Dar prin supunerea pâ- 
nă eri noilor provincii rea- 
lipite la patria mumă-unor 
state străine, aceste au cău- 
tat să desnaţionalizeze ele- 
mentul românesc, punându-i 
în mijlocul lui ponosre de 
altă naționalitate, cari au 
constituit nişte adevărate 
citadele, pe cari le vedem 
astăzi ine.cpugnabile, şi cari 
vor da mult de lucru statu- 
lui nostru. Aceste citadele 
sunt astizi cu atât mai pe- 
riculoase, cu cât cei cari le 
au creiat, au ştiut să ie în- 
armeze cu o cultură aleasă 
le au dolat cu o situație 
economicâ specială, pe când 
populaţia românească a fost 
lăsată în voia întămplării. 
De aceea asistăm astăzi la 
săcuii din saşii şi şvabii din 
Banat şi Ardeal cu o situa 
lia economică şi culturală 
superioară elementului ro- 
mânesc precum la rutenii din 
Bucuvina și la ruşii din Ba- 
sarabia.— Care este situa- 
ţia elementului românesc 
din aceste ținuturi? Evident 
inferioară minoritarilor din 
jurul ei, 

Și în ucest interval de 
10 ani dela unire statul ro- 
mân a avut de luplat cu 
situația economică «reiată de 
finanțele sbuciumate din cau 
za răsboiului, 

Astăzi această situaţia 
încetează, Siabilizarea a că- 
păiat forma definitivă că 
odată cu ea, capitalușile 
sfrăine se vor îndreptat cu 
toată încrederea cu țara 
această atât de bogată ca- 
re ne nedrant n trebuit să 


a stabiliz&rii 


sufere timp de zece ani. 

Populația din Ardeal, 
împropzrietărită cu urma ex- 
prupiierilor cfeciunte în a- 
cea regiuile se LU reface în 
scurt timp din Basarabia şi 
în Cadrilater însă uceastă 
fenomen se VA produce mai 
area şi aceasta din Cauza 
secetei care a bătut în pre- 
vincia de peste Prut precum 
şi de iipsă de interes a Qu- 
vernanţilor nvşti față de 
provincia noasiră, Și 
mai în Cadrilater, unde ne- 
voia este mai mare Ca ori- 
unde în altă parte,  guver- 
nanţii noştri se desinteresea 
ză compleciamente, nedăn- 
dune-o  imporianţă decâi 
atunci când e vorba ca să 
creieze un fief poliției pen- 
tru vreun parlizan. 

Şi aşa populativ romă- 
nească din cele două județe 
asistă aslăzi la politica de- 
şanțată inaugurată de cei 
veniți după mandate, cari 
în loc să caute să facă 0 
operă de consolidare atât 
pentu populația majoritară 
cât şi pentri cea minoiita- 
ră, au aruncat vrajba în- 
ire. ele cu fel de fel de pro 
misiuni cari menţin pe 0a- 
meni într'o inervare conti- 
nuă, Situaţia proprietăţii 
rurale, pe cale de a fi aran 
jată în mod definiiivă, a 
fost suspendată, iar popu- 
lația minoritară care se 0- 
bisnuise cu renunțarea trei- 
mii în favoarea statului în 
schimbul consolidării celor- 
lalte două treimi este ude- 
menită asiizi de cei cari au 
fost trimiși după inciudată. 
Din aceasi ciuză nu se 
mai face nimic pe [ărâmul 
economii, î0r ? 


coloniştii, | 
loc să fie fixaţi pe lotul lor 
tar staiul să ne se desăvur 
şească. opera împroprietări- 
rii, suni ținuți pe loc cu a- 
menințurea că legea va fi 
modificată din nou iar „lre- 
imile” cari li se dăduseră, 
vor fi restituite foştilor aca- 
parători. 

lală opera din acest 
colț al țării cu toală bună 
voința unor din reprezenian 
ți guvernului față de popu: 
luția românească. Pe când 
consolidarea "finaeciară a 
țări desăvărşeşte unitatea 
slatălui român, în Cadrila- 
ter, grație politicii înaugura 
te unele din politice, nu a- 
sistăm decât la o declaușa 
re de ură între populaţia 
băştinaşe şi colonişti şi la 
o, situația economică desas- 
iruoasă a celor din urmă. 
Toate acestea datoriti pes- 
cuitorilor în ape turbure a 
politiciani majoritari şi mi 
norilari cari să şi fac p'at- 
forme politie. 


nesc şi d 
care se ridică din ponar 


naţionalismului 


Pag. TIT 


Di ale lui 
POSE 


Noi cu Legionariii, 

Toşef cu Coimitagii, 

Lui Teodor Toget nu-i 
„legionarii.“ fi 


plac 
una ca asta nu apâ- 


ztint 
ream!? 

Multe ar fi conside- 
rațiile pentru cari e su- 
părat pe Legionarii. In 
„Dobrogea Jună” din Con- 
stanţa, cu data de 5 crt, 
ne arată însă numai două. 

Mai întâiu, ne 
că-l îndispune 
titlu de legionari.“ 
dreptate. în zocabularul 
neamului său nu există 
acest cuvânt. D-l Toşef e 
obişnuit cu noţiuni şi idei 
specitice, proprii mediului 
său. Dacă ar fi să scoată 

un ziar naţionalist, d-l 
Togef l-ar boteza: „Comi- 
agiii. Se : 
Pie care cu ai săi: noi 
cu legionarii moşef cu 
Comitagiii, Istoria neamu-. 
lui jinreptăţeşte îi Pe noi 
şi pe Tosef să iubească fie 
care pe ai săi. 

Dar dl 'Poodor Toşef 
s'a supărat pe Legionarii 
şi fiindcă se ocupă de ches 
tiunea proprietăţii imobi- 
liare din acest inut. Re- 
cunoaştem că şi în aceasta 
dreptatea este din partea 
d-lui Toşef: ara intrat, ca 
axurpatori, în domeniul 
activităţii avocatului To- 
şef, de unde absoarbe, în 
aesăţiosul său burduf, î 
apuizabile venituri. 

i denunţă d-lui mi- 
nistru Mihalache atrăgân- 
du-i atonţiunea că nu tre- 
bue să ia în consideraţie 
„opinia Legionarilor ano- 

Slăbiciunea în argu- 
mente a emulului lui Bai 
Ganiu o cunoaştem de 
mult şie de notorietate 

publică. Heana lui credin- 
ţa de asemenea. Ruşinea 

ea spune 0 minciună, 
patentă, nu a simţit o ni- 
ciodată obrazul sâu. Căoi 
altfel nu putem să ne ex- 
plicăm afirmaţia că begi- 
onarii sunt „anonimi“. 

Acest preiina „anoni- 
mat: al legionarilor îl 
vedem repetat şi de ofioi- 
ma bulgărească care e 
„Curierul“: 

Citorul poate controla 
prin ei însuşi. că organul 
nostru are scris, chiar pe 
frontispiciul său, numele 
proprietarului şi directo- 
sului  Legionarilor. D-l 
Aurelian Constantinescu 
e proprietarul si d.Cola G. 
Ciametti e directorul. 

Şi unul şi altul au stu 
dâi şi cultură cel puţin cât 
toţi deaide Togef, Lvanot, 
Birjaroi D r Hovacet şi cei 
lalţi, tutti frutti, deia „Cu 
pierui.' Auo situaţie so-. 
cială foarte bună, în orice 
caz nu inferioară vre u: 
auia din cei ma: buni dia 

algarii cari cozet i-ar da 
drept modei ca cinste, 
maci şi avers. 

e ştie, până ai de cei 
sai protani în ale presei, 
că un ziar ai cărui propri 
etar şi director sa cunosc 
te a este „ancnim'. 

upă deşteptul şi bi- 
asintenționatul Lene toa- 
te alare mari dia IJapi- 

sunt „anonime“ fiind- 
că artiaolole nu poartă 
semnătura oniva. 

Toomai 


Mosomaarea 
unni arţivo! înseamaă că 
Cinitmre n nana IV A 


| 


ot 


În e 


într âneni se cuprind ideile 
tuituiora aocalora ce repre- 
mintă acel ziar. fur semaă- 
tură pusă sub uu articol 
indică că ideile sunt pex- 
sansle ala subseriitozrului. 

Y, atunoi în .Do- 
brogea  Jună: pratinsul 


jurist Tozet găzaste cu ca 


= Rat 


e pa 
Ve ce 


a să na acuze de auoni- 
ma$? 
Sun crede muit inţe- 


ieptui Toşef că profasarni 
C E. CQiumetti, avocai cu 
stnâii juridice făcute în 
Bucureştii si nu ia Sofia 
unde Toga? a studiat 'la 
48 —s5 stis cum ce şcoală 


—de drent ers atunci, de al- 


tis] şi azi în Bulgaria anu 
sare compstinţa şi aufari- 
tatea, măcar s anni Yogef 
pare carp, să facă a sea 
uzi în chestiunea proprie 
taţii părarea za şi al celor 
cari improună cu sl. con- 
duc acest ziar? 

La Îegionarii xi ag 
subsoriu articolele gi că- 
ror conţinut au-caracterul 
genoralităţii. ba Legiona- 
rii nu sunt persoana cari 
să-şi facă reclama pentru 
seea ce scriu, Si ţin numai 
ca, prin acest organ care 
esta al iiscărui bun român, 
crezul lor să fie înaugit de 
sâţi mai mulţi şi ca. pro- 
gramul lor * naţionalist să 
se realizeze. 


La noi nimeni au umblă. 


aă devie idolul al ior noştri. 
Pe cititor Esă nu-l . interaseze 
persoanele, ci ideile, . munca 
ilezinteresată, serviciile în a- 
părarea intereselor superioare 
ale neamului, a 

Aga înțelege să. fie Legi- 
anarii şi e greu, de. priceput 
de aide oameni ca. Togei care, 


su tot ce face, urmăreşte.ințe-. 


zesul personal... _: za 
Dar d-l Toget îşi permite 
să opue susținerilor :.aoastre 


cu. privire la propriețatea, iza- - 


-obiliară rurală preținsă opinie 


a d-lor A, N. Pineta-qi. V,Co-: 
" Mihalacuc şi alți “oameni 


ata, ţ 


E adevărat că în coiaite- 
tul de conducere. al Legiona- 


zilor nu este nici dl . Rineta 
mici d-l Covata.. ip 

Ţinem a declara de..ase- 
imenea.că nu noi vom căuta 
aci săle luăm apărarea...D)-lor 
stiu să se apere mai bine de 
cum am putea-o face noi sau 
alți. să : 

Nu putem însă a, țrece 
sub tăcere reprobabile pyurta- 
re ce a avut-o ţi în chestiu- 
mea aceasta sgomotosul Togef 

Ii recomandă prin Dobro- 
gea Jună, d-lui Ministru, Mi- 
halache prețiuaso opinie ce 
„d-nii avocaţi A, N. Pineta: şi 
V. Covata az îi avut-o în 1921 
asupra chestiuni proprietăţii. 

D-l Togei prezintă. d-lui 
Ministru pe d-ni V. Covata i 


* Achile Pineta,„,destingi membri 
„ai bazoului de Caliacra şi impe 


catiili luptători naționaliștii şi 
lasă pe d-i Mihalache" „să fii 
deze şi să aprecize între opinia 
aulorizată a celor doi valoro- 
şi şi indiscuiabili luptători pa- 
trioţi numiți mai Sus şi saina- 
fiunea Legionarilor anonimi . 

Părerea autorizată a d-lor 
Pineţa şi Covata se tie că 
esie în sensui legii din 1924 
actualmente în vigoare şi pen- 
ru  zmodilicarea căreia .se 
sbat azi agenţii bulgari şi îa- 
străinații români afiliaţi lor. 

Aceasiă opinie autoriza- 
„1ă cei puţin în ce priveşte pe 
d-! Pineta este coniirmată prin 
o inulțime de scrieri ce a pu- 
blicat, 

De ce atunci cinstitul 
Togei nu arată în 1929 aceas- 
ia autorizată opinie, care este 
identică cu ceea ce susține şi 
Legionarii? Dece această mis- 


n? 


picura 


SA 


Cazari Bre RAR 32 


3Y a îraamă 
NA S8 Sesizeaza 


ş 
ii reprimarea acestei 


datoria uaroului de Constanţa se 


in mzumărul precedent 
ai ziarului ne-am ocupai 
de activitatea d-lui Aţa 
aas Breșovanoi, avocat în 
constanta: Am arătat că 
acest agent al iridentei 
buigare colindă prin sa 
tele acestui ținut și, prin 
tot felul de 
tâță spiritele unei 
din populație, o îndeamnă 
să nesocotească legile ță- 
rii Şi să trăiască în duș- 
mănie eu elementul româ- 
nesc 

Din cercet 
mai reiese înc 
a activității acestul emul 
ai avocatului 
Bazargic: face pe'zgomo- 
tosul naţionalist bulgar 


i 


“dar e și protesionistul ex- 


ploatator al consângenilor 
săi. 


intr'adevăr, ducându- 


se prin saie, fi: cheamă, 


„prin agenți ai săi, pe lo- 


cuitori la cafenea. Aci, în- 
treabă pe fiecare asupra 
întinderii. de- pământ ce i 


“sa luat de stat:drept tre- 


posesiunei mirie în * pro- 
prietate deplină... potrivit 
legii. Le Spune. că ar fi 


influenți români şi i-ar îi 
câștigat pentru restituirea 
treimilor; îl sfătuește să 
intre cu plugurile în tre- 
imele ce li s'au iuat chiar 
'dacă le ară de ani de zi- 
le coloniştii și să alunge 
pe coloniști; în cazul că 
aceștia îi-vor bate atun- 
ci să se adreseze lui, eă 


are să aducă cazurile la: 


Liga Naţiunilor, pe lângă 
care d-sa declară că ar 
ți fost delegat de socie- 
tatea bulgară să dea toa- 
te lăimuririle în toate ehes- 
tiunile cari privesc mino- 
rifatea buigară. 

În urma îndemnurilor 
lui o mulțime de locuitori 
au și intrat cu. plugurile 
în tarialele coloniștilor, 
și după cum recunosc în- 
şiși acești locuitori bulga- 
ri, dacă vremea rea nu 
ar îi început nu ar fi ră- 
mas ne arat și nesămănat 
de ei nici un petec de pă- 
mmâni din cel dat de stat 
coloniștilor. Atât de con- 
vinşi au fost oamenii de 
către Brașovanot că pă- 
mântul este chiar restitu- 
iii Aceasta o declară lo- 
cuitorii bulgari cercetaţi 
în aceasta privință. 

Ceva mai mult, acest 
speculant ordinar al po- 
priilor săl consângeni gă- 
sește nimerit ca să pro 


fița! da anna npitai pn că 


ților români nu e un Bra- 
șovanot și nici un Toșef, 
căci și unul și altul ţipă 
pentru pretinse nedreptă- 
ți ce li S'ar face bulgari- 
lor, nu însă pentru a în- 
'drepta' ceva, ci pentru a-i 
jecmăni mai bine, unul 
pentru asa zise interven- 
ţii, celălalt prin „onorarii“ 
de avocţ. 

__ Și când te gândești 
că Asociația bulgărească 
pentru. societatea Naţiu- 
nilor și celelate societăți 
iridente din Sofia acuză, 
în publicaţiile lor,.pe ro- 
mânii avocaţi că i-ar fi 
secătuit pe țăranii bulga- 
ri prin onorăriile ce li 
S ar pretinde pentru apă- 
rarea drenturilnr da nra- 


Farmacia „„SEPESER A RIA 


Lă 
ş IZA IV 
EC Se AR si. za NE aaa te pt Ta e ie pet Dee Te AI E a n 2 2007 
îa EI Fi Pe pita it! foarte (a prin însă a cere să be ia mă 
îi liator SI pă 0 Ii î (PP PRE sui drasiice Poniru & sp 
ti Ş assau ÎI: 12 fas interegoa- pune urgent capăt agita 
4 „d mă istara nevustă bămea  Vuaii criminale ce o face 
8 3 i a i ui i ui Bra în Dobrogea” NOU aeegj 
E Wing 7 încat periculos individ 
Încă nici 0 autoritate puulica pai iei EI i 
apiațiani crin : II 
PB ROMANIA | 
ti aaa. 3, ai Binwbă s D . a ——. 
Stoarcă si sume însemit i PANA il! “ăreilor Tribunalului Caliacra | 
te de bani "pniicațiene te Vânzare 
€ aDONamente pri 2. 1227! '920 Februarie 16 — 
tru lițuica sa „Tribuna : 
ce a început s:  Sipăreaa i bâza udtase  D-lni Judecator al Ocolulu: Mixt 
că la Bazargi, | 15 DI Bazuuzic Na, 41254920 se publică _snre cunoștința ge- 
arata di CA APT SE, menala ca în ua de Z&  (douozeci şi 0pr/ Feruarie 
minciuni, a- uita e însă ceva! 1923 începtod de la ora 12, dimineața inairie. e a 
ărţi si maj aci rin diferite vindeecu lieiaţia pablică în peaţă Satuiei Cilui „Visu 
P i i a AL e fi adu. Com rian jud, “Caliacra, averea imobiliară proprie 
Asa Leda Sea deasă tatea debitoreiui [ya a Îi: “atrenco din satul Ciafuat Cuisu 
că E iutetiaul vor izbuti Comuna Anii jud fialiatra compusa diu urmatoarele, 
să dobândească treimele 1) Trei cui din care doi. negri in etate de, circa & zl 
şi din indemnul agenţilor ani şi unul murg de 6 ani 2) Una vacă cu vitel etate YU 
ăsile tăcute săi, locuitorii se angaja- 5 2ni 3) Doua căruțe sistem Dobrogean cv osii de fier 
ă o latură ză săi plătească acestui 4) Uni wașins aimnpă de secerat, 6) Trei  bucaţi ha- 
pretins apărător al bulga muri despiele cu botuiie compleote. 6) Un automobil pa 
Toșet din rilor ae foarte înserm- camioneta, „Atzuin' purtând numărul de peaţă 138. ( 
nate Aceasta pent sespagubirea cregitorului Mihaiache 'P. Ta 
S'a stabilit din măr. Dumitriu „din fazargir că sum de bani ce are a primi i pa 
turisirile locuitorilor: sau de la numitul debitor in baza Cărţi de judecata cam- ampl 
făcut învoeliie pentru 209 bială No. 1037395 c-ta de . judecatoria Ucol Mixt cu ră 
şi 500 lei de fie carehectar — Bazargic investită cu tit'n executor la No. 6024928 plus | PL 
| i : -“ cheltuelile de nzmiria Î publi 
ce ll se: vă restitui, şi” Oheltuelile de urmărea. 5 pa e zul d 
; drept acont, a şi încasat is, Vanearea ge Va „ur Ș pe babi. gata : E mine, 
de la fiecare locuitor « ati “n mtitac e ei RIN 1 
SA tixatichiar: unter: e up e ae 20 E impas 
“men de 3-4 lini în care car NB e ca 
"ime pentru transformarea timp fie care își vă primii, SE ta dr : nea, : 
„pmapoi cepa ce, dăduse ca. War... (i, 3 a EDEA PARI d-sa 
„+ 5. “Toate: icele- “afirmate” *, Piaţa Renaştrerei ÎNo, 10 Bazargic ăto: 
„vorbit -cu-_ d-l Ministru: “de'noi sunt de notorietate __ „Specialist de boli interne şi de copii Ă ocazi 
piiblică în acei judeţ a cca aa aie e Da ea a ae A a 
 La'cunoștinţa autori- «i DE 9 Sai 
cun autori + aa Zaza: lejul 
crete șidoveziscrise To- Sa prop: 
tuși sancțiuni nu se văd. a seazi 
si 1 Credeni că e” fliipuii (090 e e ci sa. 
ca cel puţin Baroul. de“ Str. Principele Mihai 10 Bazargie uşor 
Constanța pe care-i face „_— Mare asorțiment de şiofe engleze— nele 
“de ruşine acest avocat, : PREȚURI CO ABIL 
ambulant, prin manoperi-  _________ sl Aa 28) 
le întrebuințate pentru a . EN ae PRE | 
capta naivitatea poporu . .. RIS] AUR ANŢ SI RODEG A A 
lui dela țară în scop lu- za | y 2: preti 
crativ nepermis nici dele- NV | R p 64 să fi 
ge nici de bunul simţ, să ” şg SĂ. 9. daia 
reacționeze. i | 
Ne pare bine că a-" Antreprenor SPIRU IONESCU al 
cest specimen nu aparține ——- Ip — acuz 
neamului nostru. Suntem Bazargic pir 
mândri că în sânul avoca Sa ridio: 


gi ae ARB, 3 a 
Proprietar N. Lagara - =: 
Str. Regele Carol 27 Bazargic | în ei 
„ bofetăria „Pav izicana” oăut 
a ; aa a_a. E "po 
„ Feații Ghiriazi ai 
st Regele arol No 6 Bazargic 4 cata 
Prăjituri delicioase, torturi homh.speciale îs 
Loietăria „REGALA“ . i 
Str. Regina Filsabata No. 8 Bazargic | = 
= bai „Proprietar FOTI GBAUŞI 
AIE uuâniu iVostru*  B-gte 


Ta Cafea Victor 125 


. 


Ei Anul |N 7 Preţul 3 Lei 


Pod 


Sâmbătă 2 Martie 1929 


tă 

ADY] 
] 
i 


ve PREZ 2 


m 3% 

te AR VE 

i a A PAI i 0000 Ma 
Lis bei ba, NA Ai Ti Vata PA Y 


g 


Organ naţionalist săptămânal e SUB CONDUCEREA UNUI COMITET 


Ș - dai i PA dă Abonamente: 300 lei pe an 

anilitări 4 2 testul Redacţia şi Administraţia y p ,. "e 

prietar: A, CONST ANTINESCU | Bazargic, Str. Princapesa Elena N23 | Instituții 500 „n. - Director COLA G. CIUMETT 
Preoţi, Funcţionari, Plugari 100 « 


Cultul şi practica naționalizmului activ pe toate tărâmurile vieței poporului şi statului nostru 


DO REPLIGA 


—D-l avocati A- N. Pineta a trimes acest artico! zia- 
ruilui Curierul spre publicare sub fitlui de rmai SUS- 


n i ee 


Errare humanumn est, 
perseverare diabolicum 
er seve CD 


Cunoscutul avocat d-l crărilo de comisiunile de răspuns; că la-u semnat sau nu, sunt legaţi nea» câ mu există, posesiune 
T. Toşef sa ocupat din nou verificarea titlurilor de |. Dacă a omis cuvân- de tot ce e cuprins în acel ma- miric, şi că în cursul cerce- 
de mine în numărul din 20 proprietate şi legea actu- tul „legal“ în Curierul şi nifest. tării acestei chestiuni, am â- 
ert. al ziarului Curierul, ală asupra proprietăţii să înlocuit prin liniștit” în In răspunsul meu precedent juns la ideia contrarie bazată 
umplânăd cele patru pagini nu se modifice. Dobrogea jură şi doce a- nu am spus şi nici nu pute:m pe legislaţie, doctrina şi juris 
cu răspunsul său ia întâm D-1 foşet a crezut de  ceasta. spune că acum îmi Însuşesc acest prudență—lucru ce se vede 
pinarea ce am făcut lacele cuviinţă ca să intervină, Răspunde că manifes-  maniiest Am atrss însă atenţia din lucrarea despre „Regimal 


publicate de d-sa în numă- şi în ziarele „Curierul“ din tul ce lar fiavut la dis- că nui un manifest  personil, bunurilor mobiliare rurale din 
rul din 3 cort.cu privire la 4 ort. şi „Dobrogea Jună'' poziţie, ar fi fost rupt în p-rticular, că exprimă părerile u- Dobrogea Nouă”, publicată in 


mine. in 5 crt. adresându-se mai multe părţi. Neavând nei grupărip olitice, şi că în acest toamna anului 1922. 

In obiceiui colegului d-lui Ministru Mihalache, originalul în intregime apel sa sflă numele „nu“ sem- lată pentru ce in declara- 
meu Toşef este să se de- declară că la această re- l-am predat afăaă cuvântul năturile candidaţilor ţia făcută in şedinţa din 6 Apri 
rteze de chestiune ori- comandaţieal legionarilor „Megai“ pentru Care nu Am zis textual „Deşi apelul iie 1924 am sus:„A CUB» d-lor 


câteori se vede întrun nu găseşte mai nimerit & ştiam oă există în origi- în cauză mu a fost semnat“ de este pe deplin stabilit ci prin- 
opune alt ceva de cât opi- nal şi aşa & fost tipărit în mine, însă subscriu acum ceea cipiile pe cari se intemeiază le- 


as. 

i 1i mai place, deaseme- niace am fi avut-o eu şi jurnalul „Curierul“; în ju- ce sa publicat atunci. gea corespund in totul cu a$e- 
nea, mai ales, să se vor: D-l Qovata, şi lasă pe d-l rnalul „Dobrogea jună“ a Adevărul este că au am pus zarea de drept şi de fapt a bu- 
bească, cu orice preţ, de Ministru Mihalache să a- apărut cu cuvântul „liniş- vre o „semnătură“ atunci, pici în  narilor imobiliare din Dobrogea 
d-sa. Are şi voce tare; um- preciezv între opinia au- tit' care părea afin ar- apelul orginal, căci s'a redactat  Nouă.- & y A 
plă şi după cuvinte resu- torizate acelor doi valoroşi  monia cu cel lalţi rânduri din de organizaţie prin 08 nul ei Instanţele judecătoreşti 
mătoare. Şi cum nu are des şi indiscutabili patrioţinu- manifestul. Ă competinte, şi nu de particulari. şi mai ales Inalta Curte 
ocazie să se laude în vre miţi mai sus şi soma ia Le- Această apărăre A încercat Pentru ca să întăresc însă Casaţie au stabilit ulterior în 
o chestiune cu caracter gionaeilor anonimi de azi.“ să o facă şi verbal faţă de mine, şi mai mult că ceea ce sa pub- fapt şi în drept exisiența po” 
general, este binevenit pri- Care era această opi- când l-am tăcut stent asupră răs- licat atunci a fost în vederile me sesiunii mirie. 

lejul ca să-şi plaseze apti- nie a mea,după Zoşef?D-sa punsului ce urmează să-l citească. le şi cu ştiinţa mea, an adăugat | . În lucrarea mea „Ches- 
tudinile d-sa în chestiunea spune că reproduce decla- in «Curierul.» că-l „subseriu“ acum: em avut tiuzi Dobrogene” din 1927 do- 
proprietăţii, oare întere- raţia ce am făcut sub sem l-am obiectat ceea ce și stunci acele convingeri, le-am şi  vedesc în baza de acte şi u- 
sează direct pe atâta lume. năturile noastre în Febru- acum îi obiectez: Dacă nu a fost acum. Nu am „semnat”* atunci, risprudenţe acelaş imeru; şi se 
E uşor să sa peji aplauzele arie 1922. 7. din parte»i nici 0 rea credință, de semnez acum. Interesa în canză arată şi greşelile leginitorului 
celor interesați. Ti se pun Pus astfel în cauză, ce a reprodus între ghilemele a- dacă cele reproduse de d-l To. din 1921. 

uşor la dispoziţie şi coloa- am răspuns (a 50 vedea cole pasagii şi de ce. nu € în- şef sunt sau nu şi vederile mele . _ IN răspunsul meu E 
nele ziarului, întreg ziarul. Curierul din 7 crt. sub tit- semnat cu puncte măcar ceea ce de atunci Am declarat că “da. Fio din, Curieru: declar: Este 


Pe mine nu aceasta lul » 0 punere la punct“ era rupt în text? Căci atâta lucru pe ce atunci atâta vorbărie, d-le astăzi pe deplin stabilit că e- 


mă preocupă. Nu pot lăsa că intr'adevăr cele trei a- îl ştie şi d-sa. i Toşef? xistă în acest ținut posesiunea 
însă nelămurite unele lu- liniate sunt cuprinse într Nu l-am crezut ŞI nu-l cred Atunci sta declarat că dres- mirie. 

oruri cari mă privesc per. un manifest electoral al pe d-l Toşefin afirmaţia ce 0  turile legal câştigate trebue să île Intreb pe orice om de 
sonal. Şi, fiindoă nu pot Organizaţiei Naţional libe face acum, că ar fi avut un mâ- respectate şi mai inainte de ace- bună credință, este o vină că, 
pretinde ca la acest ziar rale, can idaţii căreia e: nifest rupt în unele parți. asta, şi atunci şi acum ca şi în tăză nici un taleres perso are 
să fiu lăsat să discut pe râu şase persoane, între Nu-l cred fiindcă şi după. tot “eăuna peniru mine dr cubi e j ae IS 
larg chestiunea căoi, fiind care şi Covata şi en; 0ă ce a mai intrat în bposesia unui -jegal câştigate sunt sfinte. îmi susțin o pâr . 


us în cauză în ce priveş- nu am „semnat' acel apel al doilea exemplar din acel mani- Chestiunea este: ce e drept pentru care, pe Vagă masică 
A părerea 00 am avutio însă „snbscriu acum 0904 fesi (căcl în Post Seriptum-ul âr-  jegalmente gâştiezt? destăgurată și cheltuelile făcu- 
“m 1922 şi părereace can ce sa publicat atunoi“, şi ticolului său ne Spune aceasts. După unii, intre care e şi te cu imprimarea lucrărilor am 
acura în chestiunea pro- 0ă în pasagiul privitor la că a găsit un alt exemplar, din d-l Toşei, aceasta aepinde, după dat şi prilej dlui Tomei să 


ietăţii, ar fi uemat să proprietate d-l Toşef a 0- care rezultă că există cuvântul cum le dictează interesele. e | . 
arăt 3 larg motivele ju- mis în „Curierul' omvântul „leg: nu recunoaște ceea <€ se înă priveşte însă, nu se poate SE câştige sume mari drept ono 
ridice pentru care cu înce- „egal, pe care Li] Dobro- vede pe însuşi manifestul în cauză. ce că in chestiunea proprietăţii rariu? 

> pere dela 1922 am inceput Bea Jună l-a inlocuit prin Se află sau nu tipărit în 9 fost cândva condus de pre- Nu sia găsit cineva ca 
a sasţine ceea 09 şi azi nu „linistit. artea de sus a manifestalui: Or- judecăţi sau interese personale. să mă ajute la publicarea siuă 


văd pentru 06 să o sohimb. m accentuat o a09s  genizaţia Partidului  Naţienal Li Am susținut cu căldură în p ai 
Ar trebui să repet soi ce- cuvântare deosebită im- pu Secţia Caliacra? ln cuprin- — Aprilie | E ai i = crărilor ei e pipe s pia 
sa co se cuprinde în luoră portanță în chestiumea ri- sul manilestului se vorbeşte de prilejul abrogării legii din 1921 cut cu d-l Togei, al cărui „me- 
„rile mele tipărite şi ajunse oată de d-l Toşef şi ne partidul național liberal, de pro- că, du ă materialul juridic ce moriu' a fost redat din romă 
1a cunoţtinţa tutulor, cel îmtrebam: De 00 această gramul lui, în mumele căruia SE- ne-a stat atunei la dispoziţie, neşte, în bulgăreşte şi în traa- 


puţin în acest ţinut. omisiune, de 09 8098 îmlo- ceri voturile şi pentru candidații nu er exista posesiune mirie aşa : te? 

: Iată pentru ce voiu cuire & umul astfel de 0u- căruia se cer voturile? că nu are get in vigoare ie Togei bate tobe ca 
-0 ie să fiu oât mai scurt vâat.? Dacă nu ar 'fi un manilest legea din 1914 asa cum era ed, > trăngă clienți, d-sa za, 
posibil în răspunsul meu D-l Toşet a răspuns în a! unei grupări politice sar îi ci să se studieze chestiunea şi să se strânge za 

An chestiunea personală. 20 crt. în cele patru PR spus aceasta? la toamnă să se ule cu modifi- folosit de pe urma legii. Fa- 
Poze Preto Oa ec a DE Da e entre ere e a 
oi est arăt origine sul 2âopansului aa. e dacă este admisibil ca eu, unul, Na am reuşit în aceasta casate de d-sa în procesele de 


dei ; i ă - i 
acestei polemici şi cum s'a d-sa ob nuoşte a mu se Pearl sari se cere şi, cam guvernul ne a promis verificarea titlurilor şi de ceea 


de i a 
festignrat sa. . ține de vre un plan în dis conținutul Ter e ră i era ca ae D ce au încasat cei lnlţi colegă 
arul „legionarii“ în ouțiunile sale. rece dela fi aprobat. o ştie şi d-l Toşei, că m'am fi Se Ya vedea lucru de Bo- 
si oărui cemitet nu sunt un punot le altul, amestecă Manifestul s'a dat în sumele apucat să cercetez din punct —— 00 E 
An umărul său din 31 Ia- “de tente: au sau au legă- de în Xa. 


 muârie 1929, mdzeshmdu:se tură ou chestiunea. amp, Dr tăcgt, de orga- de A d juridic această che- 


D-lui Ministru Mihalaohe D-1 Toşef, la cole ce i iati ză n 
Camdinaţii, fie că au. parti- Am pornit cu ideia, îor- 
opinează ca să se reia lu- interesa în cauză, avea de cipat sau nu li redactarea lui, fie mată din ceea ce mi se spu- 


O replică 
n “i Uifuare dela. Da, I-a î 


torietate pubică—cine e pro- 
fitorul. D-l Togei! Eu mă ofer 
să dau toate datele necesare. 

Nu celui care se uita la 
tot omul, indeferent de limbă 
gi religie, ca la un semen al 
său, față de care să te porţi 
cu toată omenia şi mila, i se 
poate adresa un Togef cu 
„Quousque tantem Catilina"... 

Catalina este cel care 
vrea să-ţi facă averea pe rui- 
nile' alor săi. 

Pineta nu a urmărit a- 
ceasia, şi sfidez pe oricine 
să-mi dovedească contrariul, 

Cât pentru d. Togef, lu- 
mea în necunoştinţă de istorie, 
nu i-a dat numele de Catilina, 
dar l-au caracterizat aşa cum 
se cuvenea. 

Arătându-i falşul făcut, 
prin înlăturarea cuvântului 
„legal''dintr'un manifest elec- 
toral al unui partid: stabilind 
că comite o mistificare reco- 
mandându-i D-lui Ministru o- 
pinia mea din 1921 şi nu pă- 
rerea ce o am azi când tu 
singur declari că vreisă opuni 
ca părere autorizată unei al- 
te păreri actuale a altuia; do- 
vedindu-se că schimbarea pă- 
rerii din 1922 corespunde cu 
o realitate a unei atari de 
fapt gi de drept gi că acea 
schimbare este legitimată pe 
o muncă conştiincioasă, dezin 
teresată, bine cunoscută nu 
mi-am făcut nici odată iluzie 
că era să iasă din gura d-lui 
Toşei „peccavi.t— * - 

Nu, fiindcă toate aceste 
lucruri le ştie de mult şi fiind- 
că duhul răului îi stăpăneşte 
dea binelea. : 

Cu alt prilej, tot în acest 
ziar,în anul trecut, tot aceluiag 
domn  Togei, i-am răspuns 


- 


detailat(a se vedea „Curierul“ : 


din 12 Aprilie 1928) cu acte 
şi fapte stabilind cu câtă bu- 
nă credință,  congtiințiozitate 
şi prevedere am procedat la 
cercetarea chestiunii proprie- 


tății în acest judeţ, că aveam. 


o idee preconcepută că există 
posesie mirie, că rezultatul 
statiului meu, în care am pus 
în contribuţie toată legislația, 
jurisprundența şi doctrina bul 
gară, a îiost o desiluzie: 
ni se arătase că ar fi şi alia 
am constalat că este; că am 
epuizat toate mijloacele posi- 
bile pentru a putea obţine vreo 
dovadă în contra rezultatului 
la care am ajuns. 

In zadar, nu au găsit do- 
vezile mele nici un răsunet în 
golul constiinţei d-sale.Perse- 
verare diabolicum, D-le Toşei! 

In ultimul timp, am citit 
prefața d-lui Fedenheht la me- 
moria d-lui Togef, precum şi 
lucrarea d-lui Colarof.—  Ni- 
mic nou. Nici uu fapt, nici o 
dovadă.Aceste lucrări zise noi, 
mi'au întărit şi maimult con- 
vingerea în temeinicia celor 
susținute de mine.== 

Și nu credeţi că mi se 
pretinde inposibilul ca în con- 
tra conştiinţei mele să susțin 
ceea ce nu cred? E suficient 
că aşa vrea d-l Togef!? 

Chestiunea interesându- 
mă din punct de vedere pur 
juridic, mă voiu vedea silit 
a veni cuo nouă lucrare asup 
za acestei chestiuni. 


A. N. PINETA 


“Citiţi şi răspăndiți 
* „UBGIONARII 


alta : 


Pa 


Reform 


„LEGIQN ARI . 


E IT N E i Ba 


De Zisi Şebi, Consilier Agricol-Oit 


Regimul proprietăței ru- 
rale în Bulgaria până la 3 
Martie 1878 data eliberărei 
poporului Bulgar, de sub 
jusul Turcilor, a fost acelaș 
ca și în restul imperiului 
Otoman, din care făcea par- 
te integrantă și Regatul Ve- 
cin, 

Spre deosebire de ţările 
civilizate, unde noţiunea de 
proprietate individuală con- 
stitue baza progresului eco- 
nomic și al civilizațiunei, în 
Turcia terenurile de la 500 
m. p. dincolo de linia case- 
lor, satelor sau orașelor erau 
ale sultanului, reprezintând 
pe stat, iar deținătorii a- 
cestor terenuri n'aveau de- 
cât dreptul de folosință per- 
petuă, concedată de Sultan, 
Acestea sunt așa numitele 
pământuri Mirie, spre deo- 
sebire de cele Miulk (pro- 
prietete absolută particulară) 
de Vacuturi (aparţinând in- 
stituțiilor pioase) de Mevat 
(terenuri moarte) și de Me- 
truke, (terenuri-uz public), 
ambele acestea din urmă 
făcând și ele parte din do- 
meniul public,  „. 
„*  Cualte cuvinte, plu- 
“garii nu erau de cât niște 
posesori cu dreptul de fo- 
„losință numai, a celor pă- 
„mânturi, A 


țară au existat exploatatori 
ai muncei celor slabi, graţie 
puterei însușite prin iscu- 
sință dela cei mari, tot așa 
și în Turcia apăruseră bo- 
eri turci, ziși Bei, etc. care 
datorită privilegilor. și favoa- 
rei de care sau bucurat 
pe lângă Sultan și sfetnicii 
săi, au reușit să acumuleze 
în mâna lor întinderi mari 
de terenuri în dauna popu- 
laţiei plugare, | 
Dacă însă acești boeri 
exploatau țărănimea învoită 
pe moșiile lor, stăpânite de 
ei, fie ca terenuri mirie sau 
având pe ele dreptul de a 
strânge. zeciuelile, fie ca 
Miulk, proprietate deplină 
atribuită de Sultan pentru 
acte de bravură, în schimb, 
ceilalți pliugari cari erau po- 
sesori de terenuri ale statu- 
lui și nu ale boerilor, se 
bucurau de un tratament 
incomparabil mai bun ca 
primii, întru cât ei aveau o 
singură obligație aceia de a 
da zeciuiala legiuită fiscului, 
fără a face nici zile de cla- 
că și nici a aduce plocoane. 
Situaţia acestora în com- 
parație cu ţăranii din Ro- 
mânia era de învidiat, după 
cum însuși lonescu de la 
Brad în călătoria sa în Bul- 
Saria a putut să o constaţ 
la fața locului și să ete 
spue în scrierile s.VA 
| România imediat după 


îi 


După cum în fie care 


anexarea , Dobrogei Vechi 
prima ei grije a fost ca prin 
legiurile sale să desființeze 
regimul Mirie, declarând pe 
posesorul Mirie în anumite 
condițiuni deplin proprietar 
asupra pământurilor, pose- 
date conform legei Otoma- 
ne, Bulgaria însă n'a pro- 
cedat la fel, 

Statul Bulgar creat în 
1878 a menţinut așezarea 
Juridică a diferitelor catego- 
rii de pământuri stabilite de 
legislația Otomană; a men- 
ținut și tratat ca atare pă- 
mânturile Mirie şi posesiu- 
nile Mirie aflate în fiinţă; 
nu mai dat însă particulari- 
lor pământuri Mirie numai 
în folosinţă, ci a cedat din 
ele în deplin ăproprietate. 

A dat în deplină pro- 
prietate loturi mici în baza 
următoarelor Legi: Legea 
pentru colonizarea  pămân- 
turilor ne locuite în Bulga- 
ria din 31 Maiu 1880; Le- 
sea pentru vânzarea, schim 
bul și exploatarea bunurilor 
imobiliare ale statului din 
20 Decembrie 1891, precum 
şi legile speșiale . prin care 
adunarea națională Bulgară 
a cedat în diferite rânduri 
pământuri. de ale statului, la 
anume particulari lipsiţi de 
pământ, | 

“ Prin Legile despre pă- 
mânturile cerchezești şi tă- 
tărești din 1880 și 1883, 
pământurile date de statul 
Otoman acelor coloniști 
musulmani se trec în pro- 
prietatea statului, comunelor 
și particularilor de ozigină 
bulsară. 

Prin legea pentru . în- 
bunătăţirea stărei a popu- 
laţiunei agricole depe Pămân 
turile gospodărești și cifli- 
cești din 1880 complectată 
în 1883 și înlocuită apoi 
prin legea despre pământu- 
rile gospodărești şi ciflicuri 
din 1885, moșiile turcilor 
se btribue  plugarilor de 0- 
zisină bulsară prin răscum- 
părarea de către statul Bul- 
sar a dreptului de folosință 
asupra acelor pământuri ce 
le concesionase statul Oto- 
man particolarilor. și odată 
răscumpărat dă acele pămân 
turi sătenilor — de origină 
Bulgară cari îndeplinese a- 
nume condițiuni prevăzute 
10 lege; 4 prețul de Tăscum- 
Părare îl plătește săteanul 
pri eleli 
; ceastă lege prev, 
că despăgubirea (ae de 
răscumpărare) nu seiplătește 
de cât numai acă poseso- 

mirie dovedește în ehi- 
pulcal mai sigur drepturile 
iri asupra: pământului, sta- 
ata drepturi în 
ă 


PO Ra 


EVOLUŢIA PROPRIETĂȚII 


tomane despre pământuri; 
în cazul când nu se poate 
face această dovadă potrivit 
acelei legi Otomane dreptul 
de posesor mirie, pământul 
în cauză rămâne statului cari 
este proprietarul  pământu- 
rilor mirie. Aceleași princi- 
pii pe cari le vedem și în 
legea noastră asupra Dobro 
sei Noui, (și totuși bulgarii 
ne critică legea noastră!? 

Prin legile pentru bu- 
nuri, proprietate și servituţi 
din 1904 se întroduca o 
nouă așezare juridică pen- 
tru bunurile imobiliare, însă 
se respectă drepturile câș- 
tisate ale statului precum și 
ale particularilor asupra po- 
sesiunelor  mirie. Legea nu 
declară convertite drepturle 
posesorilor în dreptul de 
proprietate, iar la discuţia 
în Parlament asupra dispo- 
ziţiilor art, 326 cari prevede 
că „prezenia lege aprogă 
toate dispoziţiile existente 
până acum asupra obiecte- 
lor prevăzute întrân-sa."— 
Deputatul T. Teodorot, fost 
de, mâi multe ori Ministru, 
a cerut să se adauge la a- 
cest articol. aliniatul urmă= 
tor: ;Această lege nu are 
putere retroactivă; ea “na 
abrogă drepturile statului, 
comunelor şi  personalelor 
particulare. asupra. bunuri- 
lor, “drepturi câştigate în 
baza legilor înființată până 
la intrarea ei în vigoare,€ 
A stăruit asupra întroduce- 
rel acestui aliniat, spunând: 
această trebue spus cate- 
Sorie dacă nu ținem să fa- 
cem socialism şi voim să 
garaniăm. drepiurile oame- 
nilor, 

So temea marele jurist 
Teodoroi să nu 
teze. acest 
că posesiunile miri : 
există și ie: rinai 
prietarul 


prietar 
sti es pământul 
ulsariei căci tot acel pă- 
mânt era posesie mirie. As- 
tiel că particularii își vedeau 
de folosință 
A se reține 
„Socialism" şi „Ga 
drepturilor oame- 
particulare, 

Ceasia cu atât mai 
mult se putea crede cu cat 
în lege nu se vorbește  ni- 
mie de „Posesiune mirie +: 

istrul de Justi; 

Ghenadet, răspunde; bei 


negsarantate, . 
cuvintele: 
rantarea 

nilor', 


nu are și 
Putere 
VOim Să-i dăm 
activă, “trebue 


* 


Putere retro- 
Să spunem 


| a 


expres această; dar că nu 


are putere retroactivă, așa 
ceva nu e nevoesă se spu- 


ș 


nă expres, și afirm cu Sigu- 


ranță că nu se va da naș- 
în 


tere nici unei discuţii 
F AL 4 > 5 
această privință. 


Deputatul T. Teodoroi 


persistând în cererea 


poate fi 


tivă,” 


Președintele 
Ministru de Justiţie,, 


Sobranie. 


Respectate, după cum 
să-și se cuvinea, drepturile 
câștigate sub legile anteri? 
oare, noua lege menține și 


drepturile statului de nud 


sa, 
Ministrul îl roagă să renun- 
te la acea propunere, întru 
cât în această privință nu 
nici o discuţie, 
„Noi toţi suntem de acord, 
si D- raportor și eu și D-v, 
că nu are putere retrotrac- 


Sobranei 
pune „la vot articolul, cu 
interpretarea dată de D- 
(sâs 
tâlcuvaneto napraveno ot 
M. ) 1), și este primit de 


pa 


proprietar pe pământurile 


mirie aflate în iolosința le- 


sală a particolarilor, precum 


şi drepturile pa 
asupra bunurilor mirie. Asi 
fel că legiuitorul din 1904 
a înțeles să păstreze pose= 
Siunile mhirie înființe pe bu- 
nurile mirie și să probhibă 
crearea +de „posesiune mirie 
pe viitor. S'a dat deci o 
soluție - indentică cu aceia 
ce săsim privitor la embatic 
în codul nostru civil: 
„Locaţiurele creditare 
astăzi în. ființă, cunoscute 


fu 


sub nume de emfiteuze ori 


embatic (Besman) se păs- 
trează. Ele se vor regula 
după legile sub cari stau 
născut, 


Pe viitor ele nu se mai << 


pot înființa Art, 1415). 
Ast-iel fiind, bine 
considerat legizitarul Român 


- 


Că pânăila 28 Iunie. 1915. 


cata anexărei Dobrogei No 
ua nu se schimbase condi 


fiunea, juridică a posesorilor Y 
dei 
1904 mwsse, 
pământurile 
parte de 


mirie, șiiui. . fiind 
Prin legea din 
mal considera 
mirie ca făcând 
domeniu public, ;deci putea 
sase dobândească prin pre- 


că 


Scripție dela acea “dată și 


reptul de proprietate de- 
Plină asupra lor, totuși până 
la 1913 data anexiunei Do- 
brosei Noi nu s'a putut îm- 
Plini nici un termen de 
prescripţie, nici termenul 
cel mai scurt de 10 ani, 


1904 se declară 
tea Statului ialâ- 
curilor: . toba ERE ni a 
ticolaă posedate: e 
ari îsi 
A uslumani 


d 
şi Ri 


Prin legea pădurilor din | 
proprieta- 
pentu 
Pr 


rai 


i 
a E 


fă 


A, 


AR 


25 


ma sa mana PORTIE 


| i ji 

în (impul verei; Motivul?, 

Desbaterile  parlamen» 
Aare Îl arată, „lalacurile în 
timp de 500 ani au lost 
exclusiv în mâinele pose 
sorilor de origini Musulma- 
nă, Cum aceste Iailâcuri s'au 
dat de multe orica o lna- 
voare unora, pentru ce un 
alt Sultan=şi noi suntem ur= 
șI maşii Sultanului să nu aibă 
drept, să nu poată schimba 


Aceste Inilâcuri erau 
poseslune mirie adică tere- 
nuri cedate de statul Oto- 
man conform legel în folo- 
aința particularilor, aşa cum 
erau cedate și terenurile de 
cultură, Statul Bulgar din 
consideraţiuni naţionale le-a 
conliscat în ciuda principii 
lor din constituția bulgară 
care în art, 67 prevede 
„Drepturile de proprietate 


i însuşi regimul, legea însăși sunt inviolabile", 
&, in contra posesorilor lală- Din cauza acestei con- 
sia curi lor?" fiscări în interesul naţional 
tu Aceste pământuri mirie bulgar a munţilor, foşti pă 
ATI erau posedate în baza de nă atunciîn  mâinele Mus- 
le, | tapiuri eliberate de Statul ulmanilor şi Românilor, ro- 
d, : Otoman, şi pe lalacurile a- mânii Păstori au primit o 
-v, A castea se aflau în 1904, du- lovitură mortală din care 
AC= pi declaraţiile îicute în So- cauză asistăm la emigrarea 
ranie de Ministrul Ghe- lor în România. 
nei nadiet circa 80000 ha. pă- După terminarea mare- 
cu duri din care 60000 ha. lui războilioropean sau dus 
D-l pădure splendidă o adevă- regimului Funciar rural în 
(eâs rată bogăție. A fost ast-iel Bulgaria modificările ce le 
tb pur şi simdlu confiscată de vom indica în cele ce ur- 
a statul Bulgar. mează. 
L % 
cum 
turile 
nteri= 
ne și MULȚUMIRE, LOR... 
urile Sunt zece ani împli  zultatul? 
ţa. le= niţi, de când primele e- , Zi de zi, lună cu lună 
țecuna lemente reprezentative a- 'si an cuan, în timp ce 
S -1e națiunei dominante în visători fiind(ce visător e 
D. 44Ă “acest ţinut, au luat pentru . uneori! românul!) credeam 
1904 a doua oară în primire, că bunătatea noastră su- 


gi autorităţile publice și con- 
e bur ducerea treburilor care, 
rohibă fac să se știe că aici, în 
 mirie acest colț de ţară, stropit 
eci, o cu atâta belșug la 1913 
aceia și 1916 de sângele osta- 
mbatic şilor români, națiunea ro- 
3 mână areun drept pri- 

editare i mordial, unul de nedis- 
„oscute Și cutat: dreptul de a stăpâni 
uze ori N A stăpânii, nu prin 
ă impilarea sentimentelor 
re de dreptate şi omenie a- 

ri supra celorlalți cetățeni 
de altă ine Ci A stă- 

âni, prin aplicarea dreap- 
5). msi e și nepărtinitoare a le- 
biet N gilor țărei, a conduce via” 
Român ţa publică prin acea do- 
A y rință de mai bine, de în- 
drumare a tutulor spre 0 


eră nouă spre ţintă prin- 
cipală: unirea noaslră, în 
"cuget şi simţiri. 

Reveniţi în. meleagu- 
rile, părăsite cul atâta 
îrângere de inimă și jert- 


recorilor 
că deși 
A nwse 
nânturile 


arte de E 3 fe, foji dar absolul toți, 
ci putea i cei carela 1918 au fost 
prin pre” primiți cu steaguri negre 
„dată şi pi şi scuipări în obraz şi în 
etate de- anii de mai apoi cu sfi- 
uși până dare: de către aceia care 
iunei Do- reprezentau voințz popu- 
putut îm- lațiunei civile din Bazargic 
men de au uitat umilinţele îndu- 
termenul rate, purtarea cu gărzi 
0 ani, militare pe stradele Ba- 
durilor din ' zargicului și amintindu-lși 
proprietă” de proverbul bătrânesc: 


„iartă și uită”, au întins 
o mână sinceră, una de 
înfrățire, acelora care eri 
“ca și astăzi, au păstrat 
în sufletul lor: ura și do- 
rul de răzbunare. 

Şi care ne-a fost re- 


fletească, va îi înțeleasă 
cum trebue de el, aceia 
dintre ei, care aveau tot 
interesul de a creia o at- 
mosferă de neînțelegere 
între noi, și care au reu- 
şit să facă, ceia ce până 
mai eri era însacest judeţ: 
ura și neînţelegerea. 

Au trebuit să survină 
evenimentele din ultimele 
două luni, pentru ca tre- 
ziți dio vrăjitorul vis al 
atot stăpânirei, românii, 
să vază că nu ei, oi alții, 
aceia care mau nici drep- 
tul, nici căderea, vor să 
devie aici, în ținutul unde 
vara florile roşii ale ma- 
cilor întloriţi. reamintesc 
plămădirea sângelui ro- 
mânesc cu glia bătrână a 
stepei Cadrilaterului, să 
devie stăpâni peste noi, 
peste aceia care-înscrisă 
în istoria lumei fiind-sunt 
şi vor rămâne dea pu 
uri stăpânitorii ținutului 
care cândva, a fost a lui 
Mircea cel Bătrân! 

E ruşinos, dar trebue 
să o recunoaștem. 

Nu noi, ci ei ne-au 
trezit la realitate! 

Ei, duşmanii noștri,de 
viață și de moarte, uitând 
că românul pentru ţară 
şi pentru ai săi jertfește 
totul, ne-au readus la cru- 
da realitate, la a întreză- 
pirii că, dacă am fi con- 
tinuat încă câți-va ani nu- 
mai, nepăsarea noastră 
de astăzi, eram ai.lor, 
eram iobagii bulgărismului 

Le mulțumim! 

Și odată cu această 


mulţumire, le facem for: 
ma!, asigurarea că de as- 
tăzi înainte, elementul 
românesc unit, cum na 
fost nici odală în acest. i- 
nul, va începe marea lup- 
ță de romanizare a Do- 
bragel-Noul, de înfrățire 


utot ce este cinstit şi 
loial, INDEFERENT DE 


ORIGINĂ ȘI NAȚIONALI- 
TATE. 

Și pe lângă această 
asigurare, scriitorul aces- 
tor rânduri căreia i-a fost 
dat să cunoască pe toți 
acela dintre noi, care ştiu 
să se jertfească cu ori ce 
ție viață sau moarte când 
este vorba de Neam și 
Ţară, îl mai asigură pe 
scormonitorii în apă tur- 
bure, că românul dacă 
uilă şi iarlă pe cel greșit, 
nu uită şi nu iartă pe a- 
cela înfrățit cu răul, pe 
acela care vrea că, mort 
fiind „1U“ să trăesc „EU” 

loan Petrescu 

—N, 5. Vă mulțumim cu 

plăcere aşteptăm articolul: 
„Să ne unim" 


Din ale lui 
„TUŞEF 


Repunere la punct 


S'a văzut în No. nostru 
precedent cum d-l T. Toşef ne 
a ponegrit, ne a ofensat în „Do- 
brogea Jună“. D-sa găseşte de 
cuviință totuşi să ne irimeată 
spre publicare tocmai în legătu- 
ră cu această ofensă un răspuns 
la cele publicate de d-l AN 
Pineta în ziarul „Curierul“ şi 
reproduse şi de noi sub titlul 
„O punere la punct“. 

Ofensatorul pretinde. ofen- 
satului să-i publice balivernele 
ofensatoare: aceasta e situația 
în care vrea să ne pue finul T. 


oşef. 

Intâmpinarea lui ce am pri- 
mite o zeamă lungă, ceva foar- 
te, foarte anost, 0 vorbărie  în- 
curcată, confuză şi seacă, Vor- 
bire ab hoc et ab hac, cum i 
Sar zice în limba lui Gicerom e 
pe care d-l T. Toşef n'a învă 
țat-o nici odată şi totuşi pune 
drept motlo la articolul său cu- 
nosculul quousque tandem.» 

Rogretăm că nu dispunem 
de spațiu ca să-l reproducem în 
intregime. Sunt şeapte pagini 
mari, scrise la maşină în rân- 
duri strânse. Ar fi avuticititorul 
român ocazia să vază ce păteş- 
te sărmana noastră limbă şi cla- 
ritatea stilului român precum şi 
bunul simț întrun articol al d-lui 
avocat T. 1oşef. 

Vom da deci  asențialul. 
Cine vrea să cunoască întregul 
conținut il găseşte în Curierus 
din 20 crt. unde ocupă toate 
cele patru pagini ale acestei ga- 
zele!i 

1, D-L A. Pineta l-a acu: 
zat pe d. Toşef că, în reprodu- 
cerea textului din apelul electe- 
ral, intenționat a omis în Cu- 
rierul şi înlocuit în Dobrogea 
Jună un cuvânt care are deose- 
bită importanță în chestiunea ri- 
dicată de d. Toşef şi anume €u- 
vântul „legal“. Şi se întreba 
d-l Pineta: De ce a fost dat la 
o parte acest cuvânti Intenţia 
culpabilă reese şi din aceea că 


acelaşi d-n Toşef le reprămlice — hăturile“ tutulor celor 6 candl- 


după dori alle, acelelați [raze dați, însă d-sa mu le-a patat 
în elarul Dobrogea Jană din distinge fiind parte din aceste 
Constanța, unde cuvântul »legal» „semnături» rupte dun manifestul 


ce l-a avut sub ochi! săl când 
a reprodus din el_în Curlerul şi 
în Dobrogea «ună. 

Și act d-l Togef. Incurcă 
Lumea, 

In partea superioară a ma 
nifestului, la marginea de sus se 
află sau nu tipărit: « Organiza- 
ția Partidului Naţional-Liberal 
secția Caliacra»? 

D-l Toş"/ de bună credin- 
ță este când caută a se confuu- 
dă „numele“ candidaților cu 
„semnăturile lor“ pe acest  ma- 


ete înlocuit prin inhgti to, 
ce adeuslai 

După cum se vede a fost 
acuzat d-l Togef numa! în ce 
priveşte cuvâninl »legal» şi a- 
cesta pentru că, prin cuvontul 
„Linlgtit“, se schimbă cu totul 
sensul frazel, Liste alt ceva s- 
| vecunosc drepturile ce le al 
legal, şi altceva să-jl recunosc 
drept asupra unor pământuri. ce 
le deții numal la o dată de, sau 
le deții chiar »linlgtit», 

La aceasta d-l Toşef oblec- 


De 


lează: nifesti 

E drepl că în texlul  orl- Asupră „acestui punet d-l 
ginal există cuvântul  »legal». Pineta în intâmpinarev sa Te” 
dar când am predat acest pa- produsă şi de nol în numărul 
saj din manifest in jurnalul trecut declară categoric. eu 
Curlerul şi în Dobrogea Jună, apelul în cauză nu a fOst„sem- 


nat de mine, insă subscriu d- 
cum ceca ce să publicat atunci 
şi țiu a lămuri acel pas +qiu pen- 
tru cel cari nu sui! in curent 
cu chestiunea, intrucăât nu vreau 
să las a mi-se atribui alt gând 
de cât cel ce "am avut atunci,pe 
care l-um şi acum“. 


cu nu am avul manifesful — ori- 
ginal tipărit An intregime, ci l-am 
avut în arhiva mea cu 0 buca- 
tă ruplă de dânsul, bucală  în- 
semnată, care bucală conținea 
partea mai nare din textul bul- 
găresc şi o parte din textul ro- 


mânesc şi anume în modul ast- , 
pi 7 ci “+ precis. D-l Plne- 
fel.suses2le stăpun» «Asemenea lip- E clar şi preci L it 
din semnăturile ta nu spune că ceea ee s'a pre 


sea jumătate 
candidaților peniru cameră, a3e- 
Menea.+:s,„desvoltarea.. «d mino- 
rităților în limba maternă a a- 
cestora“. 

Neavând originalul. în în- 
tregime, l-am predat fără cu- 
vântul legal pentru care nu şti- 
am că există în original şi aşa 
a fost tipărit în jurnalul Curie- 
rul; în jurnalul Dobrogea  Jună 
a apărut cu cuvântul. »liniştit» 
care pare a fi în armonia _0W 
cele lalte rânduri din manifab- 
tul, 


văzut în acel manifest a fost în 
contra vederilor sale. Ceea cese 
spune «gândul» ce a avut atunci 
pe care il are şi acum. A şi lă- 
murit aceasta pe larg m „O pu- 
nere la punct” + 

3D-l Pineta a declarat ce 
a fost peniru înlăturarea _regi- 
dp Pcepțional din 1921 în 
acest județ, şi că este şi acum 
de părere ca în nici O privință 
vreo măsură excepțională să nu 
mai dăinuiască, în cazul că exi 
stă. Şi a motivat că dispozi 
legii actuale asupra regulării pro 
prietățiiburale nu constitue e 
legiferare prin care se institue 
un regim spectal, ci prin ea se 
unde tocmai la unificarea  pro- 
prietăţii rurale de aci cu cea 
grosul țării. A si amintit că »es- 
te deplin stabilit că există în a- 
cest ținut . » - posesiunea miri 
ce nu există în restul tării. oaie 
că legea ce o transformă în pro 
prietate deplină este 0 legiferare 
de unificare a regimului proprie- 
tății rurale“. j 

D-t Toşef nu vrea să ad- 
mită această, susținând că oda- 
ţă ce în manifestul electoral s'a 
spus într'un pasagiu precedent 
că legea Dobrogei Noui trebue 
să înțelegem că şi dispozițiile 
pasagiului următor privitor la 
proprietate urmează SU fie abre 
gate. 


D-1 Toşef recunoaste deci 
ceea ce I s'a imputat de d-l Pl 
neta. 

In locul însă a unei pati- 
nodii, în loc să retracteze  6la- 
stit şi categoric, vine a palia 
vina, aa ascunde sub aparenţe 
Țalşe. 

Un avocat cum e d-l 1a- 
sef, ştie că punând în ghilimele 
spusele aliuiu trebue săle re- 
produci aşa cum le a spus, fă- 
ră nici o schimbare. lar dacă le 
reproduci dintrun loc unde nu 
le afli complecie, trebue să ara- 
ți starea adevărată de lucruri. 

Arată că lipseşte o parte 
din text din documentul ce-lpo- 
sezii cazul pentru Curierul iar 
dacă ţii să suplineşti ceea ce lip- 
seşte (cazul Dobrogea Jună) a- 
tată că în text este din anumi- 


te pricini un loc gol unde ai si : 
S Ș :ă „stfel, atunci 
pus cuvântul „liniştit“ care pare qece e ai DN Li iei “se spune 
j ie cu cei - sp i 
Yin "ar iAgaf du cot daiii, ran special că numai bunurile legal 


duri din manifestul“. 

Atâta lucru trebuia să ştie 
un avocat bătrân cu zeci de ani 
de profesie dacă ținea să fie de 
bună credință. 

Dar d-l T. Toşef găseşte 
util a opune că nu ar fi _repro- 
dus şi cuvântul „încă“. Atât mai 
rău pentru d-sa. Acuzaţia însă 
ce i s'a dus de d-l Pineta a fost 
numai asupra cuvântului „legal“ 
omis în Curierul şi înlocuit prin 
«liniştit*“ în Dobrogea Jună, şi 
pentru că denulură cu totul sen- 
sul pasagiului reprodus. 

9, D-l Pineta l-a mai acu 
zat pe D-l Toşef că, reprodu- 
când trei fraze dintr'un apel al 
organizaţiei naţionale din Calia- 
era adresat alegătorilor * cu pri- 
lejul alegerilor parlamentare din 
1922 prin cure se recomandă sii 
se voteze 6 candidați ai acelei 
organizaţii, între cari a fost și 
d-nti Pineta şi Covata, a pre- 
zentat aceste trei fraze ca fiind 
proprii şi exclusive ale acestor 
doi din urmă şi ca semnate chiar 
de dânşii şi numai de dânşii. 

D-l Toşef, în răspunsul ce 
dă, declară că manifestul elec- 
toral tipărit ar fi purtând „sem- 


stăpănite încă dinainte de ; 
vor fi ale particularilor? Dar 
pentru cei cari l dețineauilegal? 
Dar, ulterior si bilindu-se în 
drept şi în fapt existența POse- 
siunii mirie în « est ținut, lucru 
ce legiuirile romane il consideră 
ca contrariu principiilor de or- 
dine publice şi de natură a stân 
jeni desvoliarea economica a ță- 
pui-—omul politie trebue, în acea- 
siă imprejurare, să se încăpăți- 
neze în a tăgădui realitatea şi 
a sta cu mâinile în sânt 

4. D-l Pineta d arătat că 
legea din 1921, prin dispoziţiile 
ei, prejudicia interesele statului 
şi ale particularilor fapt ce-l 
arătăm, şi în ait articol din nu- 
mărul nostru de azi. 

D-l 1o0şef opune expunerea 
de motive ale legii, din care se 
prevede „locuitorilor nu li se 
cere de cât înlocuirea actelor 
din limbele turcă şi bulgară în 
acte româneşti cu condiţia însă 
ca, șă aibă PUTEREA LEGA- 

LĂ pe care o avea în momen- 
tul anexiunii din 1913 pe baza 
legilor în vigoare atunci 
Bulgaria. 


ie 


Din ale lui Toşet 


Urmare din pag. Iil-a 


Dacă se urmăria preschim- 
barea aceasiă a actelor tarceşti 
şi bulgăreşti în acte româneşti, 
de ce potrivit art. 92393 şi 85 
se conferă acte româneşti 'ori- 
cărui deținător de teren fără ni- 
ci un act turcesc sau bulgaresc: 

Dacă legitorul din 1921 
declară că numai actele de pro: 
prietate puterea legală ce o avea, 
se preschimbă, ce acte urma a 
li se da poirivit aceştei legi ce- 
lor cari prezenta acte de posesie 
mirie, căci la  comisiuni s'au 
prezoniat -o mulțime de „iapii“ 
docu:nente“oficiale otomane -pen- 
iru „arz miri * (pământ domenial) 
sau acie bulgăreşii în care se 

“au eliberat în baza 
i pOse- 


i, doveditoare a 


gi == 
4 


1giţi 
| 


AR 
vial 


m=nnia 


Nu se poate moiiiiea din legea 


siunii mire: 

6. D-l Toşef se arată mul- 
fumit că D-l Pineta confirmă 
că părerea lui de azi este şi 
părerea lui din 1924. 

In fine D-l Toşef intreabă 
pe dl Pineta ce părere are a- 
supra conduitei Legionarilor. 

Aceasta ne priveşte numai 
pe noi, conduita noastră  esie 
conformă programului pentru 
realizarea căruia ne am hotărât 
să luptăm, pe căile cele mai le- 
dale, contra tuturor pescuitorilor 
in apă turbure, precum şi'a far- 
sorilor ce-şi dau aere de „,na- 
ţionalişii“ în scopul de a stoarce 
mai uşor pungile celor naivi. 

Acestui tip  „conspirator.“ 
care vrea să-şi facă avere pe 
ruinele alor său, se dezignează 
cu numele de „Catilina.“ 

D-l Toşef să-şi 
conştiinţa 


scurteze 
în această privință! 


ama 


iai Naomi în vivinta intătii 
ei NOUI în privința proprietăţii 
= d i] 


E 
paa 0: f! 
IF Sa COL 


w i 4 a_ 5 | 
3: 4a" fa) - TA sa a 7 
lăsale din treimi nose- 


sorilor mir 


e? 


Am văzut în numerele 
anterioare că este stabilit 
judecătoreşte că posesiunea 
mirie există în acest. [inut 
şi că este drept ca pentru 
convenirea posesiunii _mirie 
în proprietate deplină să se 

„ia de stat o treime din te- 
renul posesie mirie ca echi- 
valeni al renunţării statului 
la cele două treimi lăsate 
particularului în deplină 
proprietate. 

De agenţii bulgărismu- 
lui ca şi de acoliţii lor ro- 
mâni instrăinaţi s'alsusținut 
că nu trebue scutiţi la irei- 
me numai cei cei cari pose- 
dă până la cinci hectare, ci 
ar trebui scutiţi toţi cei care 
au până la zece hectare 

Obiectăm: De ce aceus- 
tă favoare? 

Mai întâiu, scutirea de 
treime este o renunțare ce 
o face grătuit statul la o 
parte din terenul cei se 
cuvine potrivit dreptăţii şi 
legalităţii. 

In vechiul regat şi în 
orice altă parte a ţării s'a 
cedat ceva pământ  graiuit 
ţăranului român? 

Tot românul țăran plă- 
teşte pămâniul cu care a 
fost împroprietării, Un lemn 
nu « lăsat să ia gratis din 
vre-o pădure « statului 

De unde favoarea : a- 


- ceasta'ca bulgarului, fiindcă. 


„„este strein de, aspiraţiile şi 
interesele neamului şi. ale 
țării, să i se dea grătuit pă- 
"mântul de al statului, căci 


treimea este un drept al 


acestuia aparține :statului. 
| Unui țăran din -vechi- 
„ul regat i se pretinde plată 
şi pentru un p8gon care i 
_se dă în. baza legii agrare, 
Be ce Bulgarul să nu 
i se pretindă plata şi pen- 


iru ceea ce i se lasă până 
la cinci hectare? 

Dispoziţiile art. 117 din 
legea Dobrogei Noui parta- 
jază oare cum bunul între 
stai şi particular fixând o 
cotă de o treime pentru stat 
şi două treimi pentru par- 
ticular. 

De ce se face o  con- 
fuzie _vaită între această 
partajare şi între iatul cât 
e necesar cuiva în acest [i- 
nut pentru o bună gospodă- 
rie rurală? 2 PE 

Dece în legea pentru 

“regularea dreptului de pro- 
prietate între stat şi  păârti- 
culari, să se amestece şi dis- 
pozițiile relative la _împro 
prietărire din legea agrară? 

Art. 129 din legea Do- 
brogei Noui prevede cum 
trebue procedat cu pămân- 
tul ce rezultă din  verifica- 
rea titlurilor de proprietate 
din treime şi din expropriere. 

Dee-se din pământul 
acesta cui s'o găsi cu cale 
în baza unui jurnal al Con- 
'siliului de Miniştri: 

Să bage de seamă fo- 
rurile noastre superioare ca 
nu cumva induşi în eroare 
prin statisticile falşe ticlui- 
te de dușmani, să nu 
“mărească cota până 


la'care să fie scutiţi pose-. 


sorii, mirie de cedarea trei- 
mii.Dacă s'o fixa aceia co- 
tă până la zece hectare, 
întreaga economie & . legii 
este anihilată. | 

In Durosror mai ales 
ci unul din coloniştii actua- 
lii, iar în Caliacra abia da- 
că vor putea să se satisfacă 
rirca 3000 de cole 


nisti. Res-. 
til trebue să perdea a- 


cest ține. A eee. 
„Fie cu băgare de senină! 


să 


nu va mai fi loc pentru ni- 


In atențiad-lui Ministru Bolşovismul 


de Externe 


Streinii, de ori ce națiune poi. veni în 
țara românească iar Românii Du. - 


De doi ani de zile 
consulul nostru din Salo- 
nic face multe mizerii ro- 
mânilor cari vorsă vie 


în țara Române Nu 
pot să-mi dau de 
atitudinea isul 
intre țari 


românească 
le face iot fe 
rii. Pe mulţi c ; 
ia făcut să stea cu lunil 
în Oraşul Salonic, nevoind 
să le facă viza pașapoar- 
telor, așa în cât unii din- 
trânșii au venit fără ni- 
ci un ban aici din cauza 
că au îost nevoiți să-i chel- 
tuiască în orașul Salonic 
până când să obție viza 
consulatului iar mulț din- 
tracești au fost nevoiți 
să rămână .pe loc ne mai 
putând să-și continue dru- 


mul cheltuind până și ul-: 


timul ban care au mai a- 


vut așteptând la Salonic. 


Chiar în ziua de eri am 
primit o scrisoare de la 
niște români cari printre 
altele îmi mai scrie și ur- 
mătoarele: 
Mare durere şi mare 
jale este pentru noi ro. 
mânii. De o lună de zile 


Informații 


Ne informăm că d-l 
Adm. Financiar al Jud, 
Caliiacra apus sub se- 
questru averea imobilă 
aparținând surorilor, 
d-lui Țonco Pencoii, 
supuse bulgare, Mare 
venit si ar creia, statul 
dacă cei în drept din 
Jud. Caliacra şi-ar fi 
dat mai mult silința ca 
să găsească pe toţi su- 
puşii bulgari cu averi 
mari în acest ţinut ro- 
mânesc. n 


Doctorul Simu A. Berkeri 


Gonsult dela 3—17:512--6 4. m. 


„Și de alții ca să  sporim 


La Camera Agricolă 


Progresăm mergem cu 
paşi repezi în spre bolgevi- 
zarea instituliunilor noastre 
de stat. 

Noi am dot alarma ca 
la Camera Agricolă stăpâ- 
nesc. bulgarii, cari iucrează 
făţiş in contră elementului 
curul pietre Qu 


stăm în Salonic și nu pu- 
tem să obținem viza €cOn- 
sulatului să putem ve- 


românesc, a 


ni în ţi stră. Ina ala. 

cesti îi OCE SUI Ca Ain st 'ga că se fac 
Că uzuri, se face iamă în 
buget. Diurnele grase sau 


împărțit între  patentaţii şi 
până la ușierul, Duigar. şi ei, 


În schimb, bulgarii din 
acestă citadelă,  nepăsători 
şi îndrăsneţi au dai o l0- 
vitură. 

Au ales pe Hrisiu Ște- 
fanof ca preşedinte. Acum 
comunisiul Boris  Ștefanof, 
fratele d-lui Hrisiu Stefanof 


motive. 
Nu putem să 
gem ce urmărește Consu- 


înţele- 


lul nostru prin aceasta, 
Nu cumva crede că nu-s 
destui streinii cari sunt în 
țară și că mai avein nevoe 


nus inoritarilor? Ste preşedintele al aceste 
aa Dolce se instituțiuri de stat, . 
nească. Bolşevismul se întăreşte 


„ Facem apel la înalţele 
sentimente de Român ale 
D-lui Ministru de Externe 
şi-l rugăm să ia măsurile 
cuvenite;contra a acestui 
consul a cărui purtare 
numai românească nu pea- 
te STI G. 1.3 


zii cei în drepi a lua _mă- 
suri de îndreptare? Nu cr 
că trebue să înceteze cu M- 
dolența ca să nu o numim 
altfel.? - 


Banca „CAEIA CR A 
SOCIETATE za dir 


Capital social Lei 10.009.009 d 


ami? = 
Et eplir 
Sediul în Bazargic Str. piin vărsat 


Regele Carol 71 73 75 


= PAILZNT PR ROIPIRIII = 


Operaţiuni de Bănci 

iuni i: Compturi curente i 

te spre tructificare la vedere şi la a e, 

suri pe efecte şi mărfuri, Plăţi în Ţară i ss 

nătate, Scrisori de credit, păstrare de A pina 
i etc. 


Pepe ie netinand, _ Dă 
Parerea cn ec ea 


mita 


a PI] se 
__ Prima, fabri i 
dA oua e id ntematică 


aptă, 
ne de secazăe Aine. Franzelărie 


"Facem abonament lunar.:Servegte Oxerata eli 
, ga- 


telă le domiciliu. 
MITRESCU 


zargie 


Proprietar CONSTANTIN N.DU 


Str. General ulcer No. 11 Ba 


d dă 
-.* 


i. Am 
i , S LE j LSUi 
verea consiliuhi şi curățirea 
bircușilor de elemente" stre- 
ine, | 
In zădar, vox cluman- 

tis în deserto 


vor continua aface pe'sur- 


aere mere a = 


Li 
? 
I] 


. 


BImoa PP rpm 


Organ naţionalist săptămânal 


| Redacţia şi Administraţia | 


Proprietar: A, CONSTANTINESCU Bazargic, Str. Princepesa Elena A 23 


Cultul şi practica naționalizmului activ pe tnate tărâmurile vieței 


Pe rez a NI E e e 


SA NE UNIMI... 


Unirea acelora, care urmăresc un ideal oare care în viaţă, a fost intotdeuna 
isvorul de renăscare a puterilor de luptă, atunci când îstovite fiind, păreau că nu 
vor putea duce la un bun sfârșit lupta începută pentru cucerirea țelului, care tă- 
cea obiectul aspiraţiunilor lor, 

Din depănarea fuiorului de amintiri, din vremurile apuse, se desprinde arâ- 
tarea că națiunea română, ori cât aparențele vremelnice au putut arâta contrariul 
a purtat mereit in suilet, acel foc sacru al unirei, care cultivat mereu. alimentat cu 
dragosiea de neam şi ţară, a putut dăinui până în anul când, generaţia de astăzi 
a văzut înfăptuit visul atâtor generatiuni trecute: unirea românilor într'o singură 
fară, sub un singur scepiru, sub o singura flamură, 

Dacă afihaţiunea sufletească a românilor 
anului 1916 a putut pregăti sufietele tuturora, pentru sacrificiile făcute în anii ce au 
urmat și dacă datorită acestei uniri, în cuget și simţiri, s'a putut înfăptui un ideal, 
ce părea că abia mijește la orizontul aspirațiunilor noastre, apoi unirea acelora care 
formează numeric majoritatea setățonezagie covârșitoare în „această țară; 


| 


numai 1 necesară, este din partea | 
O datorie sfântă către trecutul plin de <bucium al micilor țări care 
fiind uneia sau alteia din puterile vecine, au rezistat vremurilor de bejănie cu vi- 
tejie, o datorie către aceia care, au luptat pe Î 
lejui nouă, celor ce astăzi trăim nestingheriţi, 
români, de a ne numi fiecare, un fiu al României Mari 


Pretutindeni, în toate provinciile alipite la patria mamă, românii au înţeles 
aceasta, 

Trecând peste toate consideraţiunile de ordin secundar, atunci când a fost 
vorba de interesul naţiunei române, au căzut toate animozităţile și neînțelegerile 
de o clipă dintre ei, și intinzându-şi frațeşte mâna, au apărat ceea ce interesaţi 
căutau să sfarme: unitatea sufletească a românilor. 

In acest ţinut al Dobrogei Noui, unitatea noastră a românilor, a lăsat și lasă 
incă, trebue să O recunoaștem toţi,cu toată durerea, foarte mult de dorit. 

Mai cu seamă aici, unde elementul românesc de astăzi, este pionul româ- 
pismului de mâine, unirea noastră a tuturora, este o datorie sacră pentru fiecare 
din noi, 

Să dispară din mintea noastră ideia că, dacă unul este român resățean Și 
celălat român macedonean, simţimintele nu se pot contopi, unrea ni se poate face 
şi că ceva.„Ceva vag și nedelinit, dar totuși CEVA (ah, de n'ar mai exista acel 
urâcios ceva!) se pune stavilă unirei noastre. 

"Așa ceva, nu trebue să fie! Bariera aceasta dintre noi, trebue să dispară. 
Suntem astăzi fii aceleiaș ţări, toți câţi trăim în hotarele țărei acesteia. 
Suntem toţi români, toți cu îndatorirea de apărare a întinselor hotare ale 

regatului și toți legaţi prin jurământul de credinţă, către Rege, Patrie și Neam, să 
fim apărători vajnici ale intereselor Supreme, pe care națiunea noastră le are. 

Ce are fi în acest colţ de țară, dacă strânși uniţi, românii ar forma o familie 
compactă, o masă în care să vibreze frumoasa şi nobila dragoste de aproape, de 
al tău, de cel bun și drept? 

În locul nepăsărei de astăzi și al felului de viaţă, așa cum il trăim fiecare 
din noi, am simţi acea mulțumire sufletească, pe care numai unirea, îrăţia și cre- 
dinţa în semenul tău, ţi-o poate aduce. 

E timpul să facem asta. 

Mâine, poimâine, când urmașii noștri vor trăi poate, într'o o atmosferă mai 
greoase ca noi, ar avea tot dreptul să ne spună; n'aţi făcut nimic pentru ţară, pen- 
tru ținutul unde v'aţi făcut un al doilea loc de origină și unde în locul românis- 
mului, a inllorit mai frumcasă, mai bogată, floareaingrijită de cei de o altă naţiune. 
ul Și n'ar Îi rușinos, din cale afară de rușinos aceasta, pentru toţi aceia care 
astăzi ar putea și totuși nu fac aceasta? 

d Nu credem ca cineva dintre noi, în orele sale de reculegere, să nu simtă 
Mape ppt Ar acea cpu e de cuget pentru impasibilitatea pe care o 

astre supreme de aici, 

Şi dacă este așa, astăzi când sunt atâtea de făcut în acest judeţ, pentru a 


evidenția superioritatea rasei st pori 
ara mă cei noastre, ce ne înpiedică, care poate i vi] 
să ne oprească SA NU NE UNIM? p stavilaj. care 


loan Petrescu. 


Abonamente: 


Preoţi, Funcţionari, Plugari 


SUB CONDUCEREA UNUI COMITET 


300 lei pe an 
Instituţii 500 „ » = 
100 „ _ »_» 


Partidul minoritar bulgac!? 


Există astiel 


Din cine este alcătuit? 
Cina-l conduce? 
Acţiunea (le provocare â acestui partid 
fantomă 


E ie ee 


In ajunul ales ilor par- 
lamentare din urmă, s'a pu- 
tut citi un maritest al aces- 
tui pretins partid minoritar, 
pria- Care se recomanda bul- 
garilor să voteze pentru can 
didaţii partidului naţionat-ţă- 
rănesc, Apelul nu era sem- 
nat de nimeni. În josul ace- 
lui manifest se aila mențiu- 
nea: Partidul minoritar bul- 
gar, 

S'a râs atunci de toți cu- 
noscătorii stărilor de lucruri 
de la noi. 

Unii au văzut în acest 
manifest actul unor jaresori 

Alţii l-au considerat ca 
provenind dintr'o  oficină a 
unui partid din opoziţie, tin 
zând a compromite pe na 
ționali-ţărăriști sau a se scu- 
za eșecut. 

Căci toată lumea noas- 
tră era convinsă de un luc- 
ru: că, îață de campania .is- 
cusit dusă de mult voturile 
elementelor de altă limbă de 
cât cea românească fuseseră 
asigurate partidului naţional 
țărănesc la alegerile ce ai 
avut loc după 1922. 

Şi aşa de bine se ştia 
aceasta de toată lumea că 
pe bună dreptate s'a râs de 
farsa cu apelul așa zisului 
partid minoritar bulsar, care 
nu se manitestase nici odată 
prin cel mai mic lucru şi 
prin vre o persoană oare 
care. 

Nu e de loc curios casă 
fie şi sub acea îirmă şi toa- 
te persoanele cari Îisurează 
ca membri marcanți în par- 
tidele noastre de suiverns- 
mânt. 

Au trecut alegerile și a- 
Dia ieri am mai avut încă 
un prilej să auzim, tot sub 
anonimat de existenţa unui 
partid ce nu există sau nu 


îndrăsneşte a se prez:nta, 


Director COLA G. CIUMETTI 


poporului şi statului nostru 


cra”, acest parti 


i 


de partid? 


prin progsaraul său i: prin 
statul său major,opiniei pu 
lice dela aci, 

Acest a! doilea prilej es- 
ie un anunt funebru prin Ca- 
re sub titlul „Pazcicul mni- 
noritar bulgar, sectia Calia- 

ud fantomă 


Ghiore de p:% urma bă- 

tzii ce-i sar fi aplicat de 

niște coloniști. 
Bătaia a existat. Cine au 


fost bătăușii nu sta stabilit 
se bănuește că af îi fost 


aplicată de consângeni ai 
săi pentru chestiuni perso- 
nale. j 

Dar, în ipoteza că ar îi 
fost bătut de niște particu- 
lasi colonişti, este drept 
logic ca 0 . hestiune parti- 
culară să fie -dicată până 
la o chestiune CU caracter 
general interezând două 
popoare? 

Dar logica nu are ce 
căuta în niște minți înfier- 
băntate și în inimi stâpăni- 
te de Duhul Satanei cum 
sunt agenţii bulsărismuluii 
fanatic și criminal, 

Numai atari agenţi sunt 
cei cari se ascund su fir- 
ma „Partidul minoritar bul- 
sar." i 
Dacă ar Îi fost oameni 
ca toată lumea, dacă nu ar 
roşi de gândurile infernale 
ce iza adunat și de actele 
puse la cale de ei-ar i în- 
drăsnit să se 


arate cine 
sunt şi ar lucra la lumina. 
zilei. 

[i cunosc, sau nu pe a- 
cești asenţi, autorităţile no- 
astre sunt datoare â face 
urgente cercetări pentru a 
nu râmâne nepedepsite ac- 
tele de provocare ale aces- 
tor nesocotiți indivizi, cari 
urmăresc  învrăjbirea ele- 


mentelor populației acestui 
judeţ şi turbură ordinea pu- 


e 05 II 
C ran. l-a 


a Căci numai această s'a 
“urmărit prin anunțul funeb- 
Tu pe care l-au; și afișat și 
lipit în toate localurile pub- 
ice și pe străzi. 

Astiel de lucruri nu s'ar 
îi putut face, nici. în. Bulga- 


ria, în Grecia sau Serbia. 

Toleranţa | a lor noștri 
este condamnabilă, Indrăs- 
neții devin periculoși știndu 
se nepedepsiți pentru actele 
lor criminale. Ajungel 


Aţâţările 


criminale 


„sa înceteze 


Sunt buigarii dela noi 
organizați astfel ca prin 
toate mijloacele să facă ca 
diversele elemente ale popu- 
laţiei din accest ținut să se 
învrăjbăşească şi ca să se 
pară în ochii lumii, că ad- 
minisiraţia româneuscă nu 
ar corespunde aci menirii 
unei administrații  dint'un 
stat modern. 

Organizaţia aceasta îşi 
are sediul principal în sta- 
tul vecin, de unde se şi dau 
indicaţiile pentru buna reu- 
şită a infernalului lor scop. 

De peste graniță s'au 
forma: bandele de comita- 
gii. In Bulgaria societățile 
iredeniiste tipăreau şi con- 
tinuă a tipări publicaţii de 
tot felul cu conţinut duşmă- 
nos țării noastre, 

In ţinutul acesta al 
Dobrogei Noui prin emisari 
ai societăților iredentiste din 
Bulgaria sa căutat a se în- 
jgheba la noi organizaţii 
revoluționare, Incepând dela 
1919 nu a fost an în care 
„Să nu se descopere astfel 
de organizalii secrete. 

Le lipsia până în ulti- 
mul timp eurajul să se ma 
nifesie pe faţă, se lucra pe 
-ascuns, se şoplea la ureche, 

Dela un cârd de vre- 
me însă asistăm la cea mai 
deşanțată agitaţie  bulgă- 
gărească, 

Tineri, prelinşi. intelec- 
tuali, au făcut să apară 
ziare, în cari nu găseşti de 

“cât tot ce poate tinde la 
încurajurea elementelor rele 
pentru comiterea de  acle 
criminale şi de fapie  con- 
tra ordinei şi siguranţei pu- 
blice şi pentru aducerea la 
desperareaj a românilor. 

Lipsa de cultură a a- 
cestui tineret bulgar şi ab: 
soluta lui nepregătire pen- 
tru acțiunea de  conducă- 
tori ai lor ce şi-au arogat o, 
precum şi neesperiența lor în 
viața practică, fac ca aceş- 
ti donchişoți politiei să se 
„bată cu morile de vânt iar 
prin aţătările continui, să 
aducă consângenilor Ir răul 
-ce nici cel mai mare  duş- 
man nu li l-ar fi putut a- 
duce. 

Elementul bulgar de'a 
noi îşi cauta liniştit de gos- 
podăria lui şi avea o stare 
economică mulţumitoare,. 

In afacerile politice îl 
vedeai ținând calea de mij- 
loc, E drept că încercase 
să ajute pe comuniști în a- 


legerile Parlamentare, deşi 
bulgarii dela noi numai co- 
munişti nu au fost, S'adat 
însa curând pe brazdă şi 
conducătorii bulgarilor, deşi 
uniți, conveniseră a simula 
o participare individuală în 
organizatiile partidelor ro- 
mâneşti. Işi distribuiseră ro- 
lurile ce aveau să joace în 
fie care din aceste partide. 

Și le mergea bine. Pe 
această cale au reuşit să 
obție multe avantagii dela 
fie care guvernare a aces- 
tor diverse partide, 

A trebuit să înceapă 
îmberbii politici acțiunea 
lor văditduşmănoasă statu- 
li român şi ca această ac- 
jiune să se manifeste prin 
ațățările criminale făcute 
chiar prin gazete, pentru ca 
poporul bulgar încurajal de 
nereprimarea gesturilor. ne- 
săbuite aie acelor tineri să 
capete curaj din ce în . ce 
mai mare, ajungând până 
la omorârea de români, 
arderea căminurilor lor şi 
sabotarea lucrărilor de co- 
lonizare şi ca culme “până 
şi bătrâni nesocotiți şi inte- 
resaji ca Braşovanof şi 70 
şef au început să se ia la 
întrecere cu ageamiii  poli- 
tici, răscolind toate patime- 


le unei pături ignorante ale: 


populaţiei din acest ţinut 

Nu se cruță nimie pen- 
tru a invenina cât mai mult 
raporturile dintre diversele 
elemenie ale populației. 

Unui fapt divers i-se 
dă amploarea unei acțiuni 
cu caracter general, O bătaie 
simplă între un bulgar şi 
român se prezintă ca o bă 
tălie intre două armate duş 
mane. 

Si vulgul,  sărmanul 
popor naiv, nu vede că a- 
ceşti agenți îl aduce la ruină. 

Incetaţi domnilor,  ac- 
ținnea voastră criminală! 
Dacă nu puteţi conhibui 
printr'o muncă pozitivă, la 
îmbunătăţirea situaţiei lui, 
privaţi-l măcar de suferințe- 
le ce provocările voastre 
criminale i le cauzează. 

Lăsați goporul să-și 
caute de gospodăria lui! 
Bulgari, Turci şi Români, voi 
harnic popor al acestui ți 
nutitrăiţi în pace, linişte, şi 
sporul dorit îl veţi avea la 
munca voustră. Prin ură nu 
se clădeşte nimic. Nu as- 
cultaţi pe cei cari vă învrăj- 
besc. 


SION ARI 


_ Pericolul bulgăresc 
Planul bulgărismului este concentrarea 


hulgarilor în Dobrogea. Mijloacele de 
executarea acestui plan 


dmiși,'ilegal, ca coloniștii. 
Ceva mai mult, mulți bul- 
gari din Dobrogea Veche 
din satele unde se află 
resfirați și deci amenința- 
ți cu desmaționalizarea, 
trec în Dobrogea Nouă, 
unde sunt admiși, prin 
diierite mijloace, până și 
ca coloniști. A 

Ceea ce este și ,mai 
grav, foarte mulţi bulga- 
ri din Dobrogea Nouă au 
trecut şi continuă a trece 
în Dobrogea Veche, unde 
se și stabilesc șisacaparea- 
ză mai ales comerțul. 

Un exemplu identifi- 
cator ni-l prezintă  Cara- 
Omerul. 

Aci toată mișcarea 
camercială şi economică 
a început să încapă în 
mâinele bulgarilor veniţi 
din Cadrilater. 

S'a ajuns ca pe aceste 


Intr'o revistă bulgă- 
rească ! („Dobrugeanski 
pregled") care şi-a tăcut 
apariția în Bazargic, ci- 
tim că în statul nostru ar 
fi cei puțin 650000 bulga- 
ril-din cari minimun 250000 
în Dobrogea, 200007 în 
Basarabia, iar restul în 
Banat și Vechiul Regat. 

Nu este în intenția 
noastră să arătăm aci as- 
tăzi cât de exagerat este 
acest număr ce-le place 
agenților  bulgărismuiui 
nu atât ca să-l creadă ei 
ca real, ci să li-l sugere- 
ze altora pentru anume 
revendicări teritoriale e- 
ventuale. Ei știu că nici 
nu atinge cifra de 150000 
populația bulgară în în- 
treaga Românie Mare 

In articolul de faţa 
ținem însă să denunțâm 
că, în planul conceput 
de conducătorii bulgăris- căi să se tindă la bulga- 
mului dela Sofia, este ca rizarea şi a Dobrogei Ve- 
în Dobrogea să se con- chi. 
centreze toți bulgarii. * 

In executarea acestui 
plan vedem zilnic bulga- 
ri trecând din Basarabia 
în Dobrogea Veche, ca 
și în Dobrogea Nouă 

O mulțime de astfel 
de bulgari au cumpărat 
în Dobrogea terenuri ru- 
„rale, ba unii au și fost a- 


Tara mea 


O! Țară sfântă, scump odor 
La sânu-ți strângi atâţi ficiori 
Din toate colțurile tale, 
Pentru a ți jura o ascultare. 


9! 


Tu nu-i știi însă, țara mea, 
Pe tinerii de seama mea, 
Ce jură uzi pe tricolor... 
E numai gol jurarea lor. 


S HI 


Mulţi caută peirea tal - 
ar, cât în Domnul vom credea 

Bulgar, Tătar, German ce-o îi, 

Pe tine nu te vor răpi. 


IV 


Ne vom lupta te-om apă 
Neștirbită te vom iRae 
lar. când moartea ne va răpi, 
Noi, şi n groapă te vom Slăvi! 


V 


lar cei vii te Vor apăra 
se va m'nălţa, 


Chestiunea este foar- 
te gravă şi merită seri- 
oaza atențiune a  foruri- 
lor noastre competinte 

Lasă-se politica de 
partid la o parte, facă-se 
de tot românul politica 
națională, de apărarea 
intereselor Superioare ale 
ţării. 


i fruntea ta 
asupra tuturora 
eți caută Știrbirea, 


Stelică Negreanu 
Invățaitor Şahângi-Caliaera 


aia Et a 


Bin ale mafiei hulgare 

La o tipografie bulgă- 
rească din Bazargic sa ti- 
părit un anunț funebru, 
prin care se iace cunoscut 
că ar fi încetat din viață 
nu oarecare Gheorhge Iv. 
Bacevarof din Ghiore, în 
urma bătăii ce ar fi primit 
dela niște coloniști. lar 
drept încheiere se spune: 
„Uite până a ajuns aţâtă- 
rile criminale”. 

Anunţul este dat ano- 
nim:,,Din partea consăteniior 
lui'*. În realitate acest anunţ 
este făcut de mafia bulgă- 
rească din Bazargic și, prin 
denaturare de fapte și în- 
criminări deplasate, să ațâţe 
pe locuitori spre a se co- 
mite Eroi turburând și 

rdinea publică. 

3 Autorităţile sunt datoa- 
re a cerceta urgent spre a 
descoperi pe acești crimi- 
nali, agenți provocatori și 
a face să li se aplice meri- 
tatele sancțiuni, A 

E adevărat că Gheor-, 
hge Iv. Bacevarof a murit. 
E adevărat că a fost bătut 
de necunoscuţi. 

E _aeevărai că după 
indicațiuni interesate, sunt 
cercetaţi pentru această bă- 
tae trei coloniști, 

Dar admițând că sar 
dovedi vina în această pri- 
vinţă a unor COLO SEE 
seamnă că unui iapt cu to- 
tul particular (zilnic vedem 
bătăi între bulgari și bulga- 
ri, sau între români și ro- 
mâni ori turci și turci)tre- 
bue să-i dăm caracterul de 
dușmănie naţională? 

Ni se confirmă că Ghe- 
orhge Iv, Bacevarof a fost 
bătut de consângeni ai săi 
pentru chestiuni de ordin 
privat. De aliiei la Ghiore 
astiel de lucruriau fost me- 
reu la ordinea zilei din tot- 
deauna, înainte şi de sta- 
bilirea coloniștilor în acel 
sat. 
lui Ghgeorhge Iv, Bacevarof 
peniru acte și mai feroce. 
y rău ceea ce s'a făcut 
în cazul Gheorhge Iv. Ba- 
cevarol, și  vinovaţii să-și 
primească pedeapsa cea mai 
aspră.!Nimeni, și cu atât mai 
Puțin organul nostru, nu 
poate admite asttel de fapte. 

ar nu putem lăsa ne- 
relevat actul matiei bulgare 
care de un nenorocit caz par 
ticular ţine să profite pen- 
tru realizarea intențiilor sale 
mentele populaţiei din acest 
ținut și a le face să se uci- 
dă între ele, 

„im văzut Shiarele 
leași mafii orășenești stă 
n ulțime de manifestațiuni 
1. Caracter antiromânese 
Pdapaial 4 
: a „Apropie tim ul ca 
isadetinitiv fixat a“ stâlpul 


unt ranumiii consătenii. 


Criminale deta invrăjbi ele- | 


' 


e 


$. 


3 


DR oa. ȘI 


e 


2 ÎN ÎN 


Pi 


5 2 


i 2 


Retorma agrară în Bulgari 


de Zisi Șebi consilier agricol—Olt 


Bulgaria se poate afirma că până la râzbotul zurodean 
ră Bbugura Vară proprietate mică şi mijlocie, cea mare dacă 
o fi existat pe alocurea, a trebuita să dispară [ie din lipsă de 
brațe de lucru, capital, fie fârâmițat prin mostenire, 

peparația proprietatei înzinte de expropriere 


Hr, propriztârilor Intinderea suprafța totală 
5195570 0,10—29 ha. 2499899 
5]l )—50) ha, 2021409 
295  50—100 ha. 2523440) 
212 100, 44056.50 
Total 600000 2400000 ha. 


Mărirea proprietății statului în 1920 

Statul bulgar, Ţie bnitând statele vecine fie pentru potolirea 
spiritelor, d votat o lege cu un strugur articol privitor la mărirea 
propriztăţei statului, la data de 16-VIIIN920 

Se conshderă ca terenuri de stat după această lege; 

1, Toate proprietățile cultivabile şi particulare în întinde- 
re de peste 0 ha, muncite cu persoane şi mijloace străine 50u 
aremdate, 

2, Toţi munți și toate păşunele la şes dela 20 ha, tar la 
munte de la 60 ha, în sus, 

3, Toate prisoburile rezultate la merelele şi munţi comuna- 
[| dacă planurile nu se regulează în termen de 3 luni dela în- 
frarea În vigoare a prezentei legi, 

Privitor. la plata terenurilor exproprietale: 

Până la 10 ha. se plătesc după prețul mijlociu, pe cei 10 
ani (1905 —1915) Inainte de rpzbol, variind 20-40.000. leva ha; 
dela 10-20 ha. cu 10 la sută mal puțin, dela 30-50 ha. cu 20 
la sută, desa 50-100 ha. cu 30 la sută, dela 100-200 ha cu 40 
la sută tar peste 200 ha, cu 50 la sută mal puţin. 


Improprietărirea 


Cu Ucazul hr. 80 din 9 Mal 1921 sa promulgat legea 
Impropritarirtet publicată în monitorul Ofictal Nr. 31 din 120V 
tar regulamentul cu Nr. 105 din Monitorul Oficial Nr, 118VLI/8921 

Această lege a fost modițicată şi complectată prin legile 
din 8 Septembrie 1921- Decembrie 1922 şi 4 Ianuarie 1923. 

Situația exproprierei la 1 Noembrie 1927 


Exproplat dela stat 541971, dec. 
“i „ Comune 633884,7  » 
„ Mândstiri 232834» 
p, „ Particulari 1258812» 


1325026,60. » 
Se mal prevăd dela stal. Terenuri inundabile şi. mlaştine, 
Emigranţi, supuşi români şi sârbi, şi terenuri fără stăpăni 
sau acoparale de comune şi particularț.„. 1753296,0 dec 


Total 2078316,60. » 
Indreptățiți la împropretarire după lucrările; Comi- 


silor de Impropretarire. 


45,000  Refuglaţi. i 

77.000 Localnici îndreptătiti la împroprietărire 
254 Cooperallve 
281 Speclalităţi 
434 Instituțiuni de stal 
264 Invățători nol 

Total 243171 pentru impropriertrea cărora e necesară întin- 
derea de 100,000 dec, 


. 


Stadiul împroprietărirei 


După lege nu se poale improprietări decăt cu un lot care 
poale. avlgura existența: sub limita acelul lot nu se împroprelă- 
renme îndreptăți; dacă Intr'o comună rezultă o suprafață de te- 
ron exproprlată ne insemnată, atunci se renunță la impropretă- 
rirea calor indreptălui, 

Stadiul lucrărilor de “unpropritărire până la data de 1 lu- 
lei 1027: 5'a împroprletării 24521 familibavând 95682 suflete, 
cu 98044 ha, 

Diveryl. învățători cu drept la umpropretărire 2863 ha, 

/tofugiați din Grecla, Turela, Serbla şi România în număr 
20457 cu 0hăh/, Total 110204 ha, 

Statul pentru aşezarea refugiaților a acordat un credit de 
20),000000 teva în scop a 1 se face gospodării complecte, înzes- 
Irate cu întregul Inventar viu şi mort precum şi sămânță cu hra- 
jiu țiocoburu, 

Cauzele care au impus exproprierea 

După războlul mondial, problema agrară a luat o formă 
aculă mal În toale părțile, în Europa centrală meridională şi 
orlentala, 

Țări cu prinolpil cu tolul contrarie celor comuniste au Jost 
navolle a vocurge la mijloace destul de revoluționare pentru rea 
olane acestei probleme agrare, 

4 Ai A: PAV Bulgaria, România şi Grecia, cari au fă- 
„ul revolujlunl privitor la reforma agrară chiar 2 de ter- 
iinareu rizbolulul 1919, i u 7 90 0 
: In Huigariu pe de o parle cele petrecute la vecini iar pe 
pi ulii parle vozullalul calastrofal al războiului au fost cauza 
Gat? la 1W00- 1997 sa se rocurgu lu o reformă destul de jraali- 
m ed condițiile agrare la Bulgari se deosibeau de cele a le 

op, ulel propritalea mljlocle şi mare abia reprezintând 


ză 


«e 


023 la sută în rapori cu 50 la sută ia noi în țară. 

Daca s compară fegiuirile agrare din acea epocă se pot 
împărți în trei yrupe, cea mai radicală a fosi a staielor din 
marea Baltică, Estonia, Letonia şi Litoania în Grecia şi Bulga- 
ria dela 1920-1922 unde proprietatea particulară mai că a fost 
confiscată; în a doua grupă, cea de mijioc, ar intra Polonia, 
Cehoslovacia şi Bulgaria după abrogarea primei legi agrare dela 
1920 (Stambulischi) şi a votărei celei de a doua din 1924 re- 
fativ l* împropretărira şi celei de aşezarea refugiaților la ţară 
din 18 Decembrie 1926 căre se bazau tot pe expropiere, însă 
condiţia a fi gradată (progresivă) şi să se dea la plugari mici 
proprietate pentru existenţă. 

In a treia grupă ar intra legiuirele agrare din  Cermania 
Austria, Ungaria şi Spania unde s'a recurs, ca la ultimul mijloc 
la expropriere spre a se procură terenuri necesare peniru  GCO- 
perirea nevoilor împropretăririlor interne. Polonia după legea 
pri se poate considera ca intrând în grupa aceasta din 
urmă. 

Legea agrară din Bulgaria trebuia să rezolve chestiune. 
din punct de vedere social economic. agrar şi naţional. 

In timpul războiului cea mai sănătoasă şi utilă parie a 
națiunei a fost militarizată şi ast-fel a venit încontaci cu nați- 
uni militarizate sau ne militarizate ale căror condițiuni culturale 
de viață, sociale economice şi agrare se deosibesc de cele din 
Bulgaria. Aceasta nu putea să nu infiuențeze şi asupra menta- 
lităței celor militarizaţi şi prin ei ceior rămaşi la vatră, Pe lân- 
gă aceasta demoralizarea adusă poporuiui de sfărşiiul războiului 
catastrofal nu putea să nu aducă statului acel râu rezuliat prin 
care a irecut şi continuă incă să treacă câteva părţi din ţară. 
Trebuia să sc recurgă la mi;loace prin care să se scoată ţara 
din situația aceia aşa de critică. Printre altele ligiuiri de după 
război de însemnătate mai mare a fost şi aceia a exproprierei 
şi improprietărirei, menită a rezolva chestia rajional şi eficace 
atât privitor la împropreiărirea interioară, stabilirea refugiaților 
cât şi schimbul de populaţiuni cu țările limilrofe (Turcia şi 
Grecia, 


Acestă legiuire a contribuit foarie mult la linişiirea spiri- 


telor. şi. înpăciuirea--claselor. sociale în stat. m 

Sa ajuns la aceasta mulțumită guvernului şi Direcţiei Im- 
propretărir i. Art. 15 din Lege care prevede a se preda pe ter- 
men lung sătenilor loturi din terenurile comunale, nicăeri nu sa 
aplicat, săteanul ţinând proprietatea deplină,singură. în măsură 
a garanta producția şi asigura crearea de mai târziu a indus- 
iriilor. agricole unde ar urma să se plaseze surplusul de ; braţe 
dela țară. 


Comasarea terenurilor 


Improprietărirea celor circa 210.000 îndreptăţiți exclusiv a 
celor 85.000 refugiați, urma să se facă pe terenurile COMUNA- 
LE, fondurile împroprietărirei, şi pe cele particulare. 

Ea cuprinde măsurătoarea, comasarea, şi dreapta înpărțire 
la cei îndreptăţiţi. Pe lângă aceasta reformele din ultimi ani,cu 
privire la aducerea de maşini şi unelte agricole, la culturi mo- 
derne, seminţe selecționate şi îmbunătățirea vitelor urmează a 
schimba rutina sătenilor şi mărirea producțiunei agricole şi de- 
ei ameliorarea stărei lor materiale; asemenea comasarea terenu- 
rilor s'a dovedit că nevoe absolută de a se realiza, întru-căt 
parcelele fărămiţite neregulat îngreuiază exploatarea sistimatică 
a terenurilor şi întrebuințarea maşinelor moderne. 


Sistemul, actelor torens 


In privința comasărei se intenționează introducerea cadus- 
trului şi a sistemului actelor Torens. 

Acest sistem presupune comasarea terenurilor înainte de 
Cadastrare după cum există in Australia, NeuaZelandă, Algeria, 
Tunis şi Canăda, cu acest sistem se evit neajunsurile me- 
todelor europene. 

După acest sistem orens se evită orice certuri şi la fie 
care nou preprietar i se determină lotul măsurat în granițele sa- 
le. în interiorul cărora e liber aşi face şi  construcțiuni pentu 
trai şi să dispună după voință de pământul săi. Actul  Torens 
înlesneşte transmiterea proprietăţei de la unul la altul fără a fi 
nevoe de enumerarea formalităţilor grele şi perderea timpului şi 
banilor, după cum se întâmpla astăzi în Bulgaria şi aproape 
în toată Eurepene. 

Proprietatea în baza acestui act Torens care su emis şi 
fregistrarat la un birou special şi garant de lege, se : iransmite 
de la un individ la altul, caşi cu efectele de comerţ, prin gir. 

„Formula de transmirere este tipărită în dosul documen- 
tului cu planul situaţiei, rămânând numai a se scoate copie şi 
această se întâmplă ca şi la transmiterea ăcţiunelor sau obliga 
ților comunale fără cheltueli mari de bani şi timp. 

i Dacă se doreşte împărţirea averei se anulează primul act 
şi se emit acte după numărul meştenitorilor fără a costa cine 
ştie ce, Aceste acie Torens servesc până la sfârşit; transmiterea 
proprietăței asupra altuia se face fără acte notariale; acestea se 
pot compara cu ricipisele de Varrani pe care le emii magazii- 
le de docuri, la depunerea mărfurilor. Girul la actele Tores are 
acelaşefect ca şi la Warrant,tramințându-se prin acesta dreptul 
de proprietate sau a valorei bunului. 

A „Sub “regimului actelor sistem Torens statul este păzitorul 
pământurilor ca şi Directorul docurilor de mărfurile încredințate. 


In actul Torens figurează şi eventuaiele ipoteci cari 


proprietatea. Qrevează 


Paz UI 


Aşteptăm cumintenie 
Ce îndură coloniş 
tii din Bilo 


Primim cu rugămintea dea 
publica: 


Coleniştii regățeni lon 
P. Duţă, C-tin St. Nicolicioiu 
lon St, Cilioaica, lon D. 
Mocofan, Catiţa |, Stăncioiu, 
Maria D. N. Predoiu şi Du- 
mitrn Ulmagianu, din com. 
Ismail satu! Bilo, jud. Cali- 
acra, care stau în adăpost 
la grajdul bulgarului Costea 
Liţcanof, de acest sat, având 
un grajd în lungime de pes- 
te 50, metri, şi cele şase 
tamilii ste în acest grajd, 
unde erau şi şase vite cai 
în acel grajd, iar restul de 
(8) nouă vite cai, boii !e 
ţinea aceşti colonişti în 
sat la alți bulgari. Cu Ocâ- 
zia gerulvi bulgarii din sat, 
au spart pereţi dela grajdul 
unde şedea vitele Coloniş- 
tilor. şi aceşti colonişti au 
luat. vitele şi leav adus sub, 
grajdul cel mare unde şe- 
dea cu vitele. La  cale-vă 
zile în noaptea de 1-2 
Feoruare 1929 ora î? n0ap 
te bulgarii au pus f0€ la 
gradul coloniştilor, unde 
într'o jumătate oră au ars 
gradul gradul complect, şi 
colonişti speriaţi din somn, 
au luat cu-eii numai COPIL 
şi soțiile fugind aiară, âr- 
zând 13 cai şi 2 boii, Şi 
lucrarile, bagăjul şi porumb 
grâu ce au avut coloniști au 
ara complect. Acest grajd jur 
în prejur a fost udat cu gaz 
Au venit în cercesare D-l 
prefect şi D-l Comand. al 
Comp. de jandarmi. Dupa 
arderea grajdului, bulgarii 
au chefuit zile întregi la 
cârciumă şi nopți întregi de 
bucurie că au reusit acest 
fapt. lar unii din bulgari au 
spus că se duce la Constana 
ţa ia un butoi de benzină 
şi îl aduce la Sat, şi pune 
foc la fiecare colonist în 
parte, căci nu le este irică 
de nimeni, căci la orice 
constrângere a lor, luptă 
tot satul cu banii ne spune 
să plecăm de unde am ve- 
nit că cuei nu putem trăi. 
Toţi aceşti bulgarii, anume 
Nicola Dimoi şi alţi au ba- 
tut pe colonistul Diaconu, 
de au ramas invalid retfor- 
mat complect acest colonist. 

Bulgarii acestui sat nu 
ne lasă să luăm apă dela 
fântâni, în jurându-ne zilnic 
pe noi familiile si copii, şi 
ne ameninţă să nu luăm 
apă că ne va omoră şi ne 
aruncă noaptea în gropi, în 


pământ sau în fântânile 
părăsite. 
Domnule Director, nu 


avem noi un curaj de ane 
fae> gospodării şi de-a trăi 
în acest sat. Rugam pe D-l 
Prefect, D-l Consilier Agri- 
col, să ne trimeată şi nouă 
în satul nostru 40 iamililii 
macedonini, căci am văzut 
că unde sunt colon, rega- 


ţen: înupreună cu  macedo- 
meni lucrurile merg altiel; 
duc o adevarată lrăţie şi 


trăiesc în a*menie şi au cu 
toţii un deosebit santiment 
Şi patriotism românesc. 
1929 Martie. 
Cu deosebită Stima 
loo Predut Com Ismail 
satul Bile jud. Caliacra 


L.] 
se * 


Pe de altă parte, vădu- 
va de războiu Muriţa 1. 
Pană, colonistă în com, 
ŞSabla ni se plânge că bul 
garul Enache D. Drosnu s'a 
întrodus în  beciul unde şi- 
avea toate lucuurile gospo- 
dăriei sale „costume vechi 
şi noi, lucruri scumpe cari 
costă în timpul de faţă, 
peste 30000 lei, a turnat 
apă, mi ie a distrus pe toate. 
Și cu toate plângerile făcu- 
te la primăre, la şeful de 
post şi la pretor, până în 
prezent nici o cercelare nu 
sta făcut, 

O ameninţă în;tot felul, 
o maltrateazi doar doar o 
determina să plece din acel 
sat. „Ne spune să plecăm 
în regat, de unde am venit. 
Nu am plecat fiindcă nu 
am avut bani pentru drum, 
că dacă avem bani, plecam. 
Mi-au murit fiul meu Ma- 
rin în războiul din 1916 
1918 şi 'solul meu Tache 
Pană, conting. 1897 tot în 
răeboiul cel mare pentru 
întregirea neamului, şi as 
lăzi, adusă pe pământul 
eliberat prin sângele satu- 
lui şi fiul meu, nu  puten 
irăi de bulgari.“ 


informaţii 


—Turneul oficial al 
Teatrului Naţional sub 
conducerei d-nei Marioa- 
ra V. Enescu, a jucat,Du- 
minică seara „la teatrul 
Modern din Bazargic, co- 
media „Vraja“ de G. Ba- 
taille. 

Publicul a avut ocazia 
să cunoască, pentru pri- 
ma oară pe marea artistă 
D-na Marioara Zimnicea- 


nu, precum și pe d-l A. 
Pop Marțian. 
Succesul artistic, de- 


săvărșit. 

Și de data aceasta ele- 
mentul bulgar din locali- 
tate s'a remarcat prin 
complecta absență 
dela reprezentațiile _ro- 
mâneşti. Dacă nu simte 
nevoia de cultură!l? 

Românii noștri în 
schimb înţeleg să  mear- 
gă la orice reproducere 
bulgărească a tutulor ne- 
chemaţilor în ale artei. 
Snobismul al unor din ai 
noștri!? 


Citiţi şi răspândiți 
„LEGIONARII 


- 


Operă pozitivă 
ln vederea unei bune colonizari Bi- 


rouri de colonizare; ajatoare acordate 
150 vay. cereale, 1/5 milioane lei pentru Înse- 
mânțări şi unelte agricol; 40 milioane pentru 
construcții, 15 milioane pentru fântâni 
Universul din 8 crt. publică: 


La ministerul agriculturii a tinut ori gedință 
comisiunea superioară a ocolonizărilor. 

A prezidat A. 1. Mihalache, ministrul agriculturii. 
___Au asistat toţi parlamentarii judeţelor 0eliaora 
ri Durostor“ prefeoţii rospootivi, cum şi d. avocat V. 

uşi reprezentantul coloniştilor. 

Comisiunea a hotărit să formeze două birouri 
de colonizare, câte unul pentru fiecare din cele două 
gadețe dobrogene. Birourile vor fl compuse din pre- 

eotul judeţului, consilierul agrioolinginerul silvic 
şi dui reprezentanţi ai coloniştilor. 

„__ Aceste birouri vor avea ca. atribuţiune să doter- 
mine ce terenuri trebuie afectate colonizării, aşeza- 
rea vetrelor de sat, oompleoctarea loturilor colonişti 
lor eto. 

Comisiunea a mai hotărît oă pe viitor centrele 
de colonizare să se formere incepând dela g:aniţă 
spre înteriorul judeţelor. 

Ajutoarele Acordate 

Ministerul agriculturii va pune la dispoziţia 
coloniştilor din regat şi Macedonia, 150 vagoane ce- 
reale, care să servească pentru hrană şi însămânţări. 

Sa mai hotărit să se acorde 150 milioane lei 
pentru însămânțări şi pentru unelte agricole, colo- 
niştilor din jud Durostor şi 75 milioane coloniştilor 
din jud. Caliaora. 

Se vor mai scorda şi câte 20 milioane lei de 
fiecare judeţ, pentru construcţia oaselor necesare 
coloniştilor. 

Dată fiind lipsa completă de apă în satele din 
Cadrilater, mai ales în satele nou înfiinţate, comi- 
siunea a mai hotărit să acorde o sumă de 15 mili- 
oane lei pentru săparea de fântâni sistematice în 
satele nou înfiinţate, ouma şi în cele în care nu exis- 
tă fântâni suficiente. 


Extras depe contractul 


de societate in nume colectiv transcris la grefa 
Tribunalului La zi) i No. 207 din 6 Martie 


Constantin P. Geambazu și Mehmet Ali Fei- 
zula, sau constituit în o societate în nume colectiv 


pentru comerțul de cherestea, lemne de îoc, mate- - 


riale de construcție și cereale, sub numele de Con 
stantin P. Geambazu & Mehmet Ali Feizula, cu 
sediul în comuna Casim, județul Caliacra, cu  în- 
cepere dela 6 Martie 1929. E 

Durata societăţei este nelimitată. 

Capitalul social este de lei 150.000 deplin 
vărsat în numerar, din care asociatul Costantin P. 
Geambazu, lei 100.000 și asociatul Mehmet Ali Fei- 
zufa lei 50.000. 

Societatea este angajată prin semnătura fie 
cărui din asociați. Efectele de valoare şi acceptele 
vor fi valabile numai cu semnătura ambilor asociaţi. 

In justiție și în fața oricăror autorități ad- 
ministrative societatea va îi reprezentată de ori- 
care din componenți. 
inaiTProfitul și pierderea se va împărți în mod 
egal 50 la sută asociatul Constantin P. Geambazu 
și 50 la sută asociatul Mehmet Ali Feizula. 


Greta Tribunalului Caliacra 


Se certifică că prezentul act s'a transcris în 
registrul de societăți al acestui tribunal sub No. 
7 la 6 Martie 1929, conform art. 91 din codul co- 
mercial şi se va publica prin ziarul „Legionarii“ 
Bazargic. 


Grefier, V. Varlan 
Tip. 


PRI a eee eee a ea 
„Cuvântul "Nostru B-gic 


—— 


Comand. Il Teritorial Cercul Rec. Caliacra 


Publicaţie 


rmitate cu ordinul M. St. Major No. 634 
din 8 Februarie 1929, primit cu ordinul Cd. 2 Terit. No, 
361 din 14 Februarie a, c referiţor la viza  carnetelor 


: iţeri >zorvă izută de Art. 62 
' 1 ale ofițerilor de rezervă prevăzu 
MI Etsf fi E onă urmâămătoarelor: 


| 2, Mob Armatei, se ord 
sI să li e viza carnetelor Md. E, 1 se va tace 
la reşedinţă Cercului de Recrutare Caliacra, în tot cursul 
lunei Martie a. c. începând în ziua de 155) termenân- 
du-se în seara zilei de 31, fără nici O prelungire. 
2) Cu ocazia vizei carnelelor se va aplica . şi 
prevederile Art. 24 din Regulamentul Legei — Oliţerilor 
de rezervă şi Art. 62 din regulamentul de Mobilizare 
al Armatei, adicâ toţi ofiteri de rezervă pâmă la _gra- 
dul de căpitan inclusiv, se vor prezenta la viză în ţi 
nuta de campanie complectă, iar cei din armele călări, 
vor aduce şi harnaşamentul de campanie. 
Deci două obligaţiuni distincte incumbă ofițerilor 
de rezervă ordinele şi articolele din Legea şi Regula- 
mentul sus citate: ; 4 
Una, de ă face viza carnetului Md. E.1 și 
Una, de a prezenta echipamentul de campanie. 
complect. 7 E i 
3, Ofiţeri de rezervă care chiar dacă nu posedă 
echipamentul de cempanie coplect, trebue să se prezia 
te la viză cu carretul Md. E. 1. 
4) Nu se va viza decât ofiţerilor ce se vor pre- 
zenta personal. 
5) După data de 31 Martie a. c. nu se va ma 
face nici-o viză operaţiunea fiind deja încheiată în ziua 
de 31 Martiea. c. 
Ori ce abatere de la aceste prescripţiuni atrage 
după sine aplicarea Art. 224 din C. ]. M. 


Comand. Cerc, Recrutare Caliacra 


In con!o 


Colonel P. STRATILAT e 


Şeful Biuroului 2 Mob. 
Maior MARCULESCU 


Dr. G.BADRALEXRI 
Piaţa Renaştrerei No. 10 Bazargic 


Specialist de boli interne şi de copii 


SURE BODEG 


» A“ 


Antreprenor SPIRU IONESCU 
— Bazargie— 


Farmacia „SPERANŢA “ 
Proprietar N. Lagara 


Str. Regele Carol 27 Bazargic 
Coiblăria „Parizian” 


Fraţii Chiriazi 


Regele Carol No 6 Bazargic 
d 


tofetăria „REGAL A” 


Str. Regina Filsabaţ No. i 
Proprietar FOTI CBAUȘI 


Bivuiţale societăți: Viticola 


Societate i 
e iun a % 
ume colectiv 


Dapozi 
dorii. Tate 


Tmânent OBALAR SE 
bătrână, “Pginuri alese, 


din cele mai remamite DN O 
drojăie etc Preţuri ii Ă 


> 


i 


* 


TI Tp."..... ————...I 


a auda 


Proprietar: A, CONSTANTINESCU | 


Cultul şi practica naționalizmului activ pe toat 


Redacţia 'şi Administraţia 
Bazargic, Str. Princepesa Elena 


Abonamente; 
XR 23 
eoți, Funcţiona 


» 


300 lei pe an 
Instituții 500 „ . . 
și, Plugari 100 „ „_» 


| Director COLA G. CIUMETTI 


NDUCEREA UNUI COMITET 


e tărâmurile vieţei poporului și statului nostru 


Mare operă națională a d-lui Ministru lon Mihalache 


Consfătuirea dela mai 


lin succes al coloniştilor Cit Cadrilater 


În ziua de 4 crt., orele ştiut să expună situația a- 
1-8.30, seara, a avut loc, la devărată şi, prin aceasta, 
Ministerul de Domenii, sub domnii parlamentari ai mi- 
preşedenţia d-lui Ministru norităților au înregistrat cea 
Ton Mihalache, o consfătuire, mai rușinoasă înfrângere. 
la care au luat parte: d-nii Rolul delegaților era din 
R. Djuvara (director politic cele mai delicate. Ei aveau 
la Afacerile Externe şi mi- să apere viitorul operei de 
nistru plenipotențiar),E. Mir- colonizare şi să dovedească 
to, sub-secretar de stat la căin joc este situaţia nu nu- 
interne, Cămărășescu, depu- mai a elementului românesc 
tat şi fost ministru; toți par din regat colonizat sau ce 
lamentarii minoritari și cei urmează a mai veni ci şi 
doi prefecţi ai judeţelor Ca- situația celor cari suferă din 
liacra şi Durostor, un sub- colo în Macedonia şi cari 
director al colonizărilor, pre aşteaptă ziua intrării în Ro- 
cum şi cei doi delegaţi ai mânia, ca ziua mântuirii. 
coloniştilor macedoneni: G. CUM A DECURS CON 
Celea şi Stere Hagisosu. SFĂTUIRA.— D-l ministru 

SCOPUL CONSFĂTUL- lon Mihalache deschide şe- 
RIL, —Guvernul și, în special dința cu aceste cuvinte: 
d-l ministru al agriculturii, „Să întrebăm pe domnii 
n'au fost pe deplin edificați delegaţi ai coloniștilor cari 
asupra situaţiei reale din Ca- sunt doleanţele lor. 
drilater; nici asupra cauzelor D-nii delegați fac un scurt 
ce au determinat pe mace- îstorical fazelor diferite prin 
doneni ca să-şi ă i a trecut până în pre- 


tă lua hotărâri pentru ame- 
lierarea soartei coloniștilor 
în general şi pentru o mai : A nas o ie 
largă și bine organizată co- special cei cari așteaptă să 
lonizare. vină în țară. 
Intrigi meșteșugit ticluite „In anul 1925, spun de- 
zvonuri insinuate, dictate de  legaţii, situația economică 
interese anti-românești sau fiind gravă în Macedonia gre 
personale, zugrăveau marea cească, o delegație a coloni- 
operă a colonizării ca o o- ştilor, sosită in Bucureşti, s'a 
peră de speculare a suferin prezentat defunctului rege 
ţelor unui popor venit din Ferdinand şi a luat contact 
Regat sau de peste mări— cu toți şefii de partide. 
Interese streine de aspirațiu- Guvernul de atunci a 
pile neamului nostru vede- aprobat improprietărirea a 
au în așezarea coloniştilor o 1500 familii'românești pe;pă- 
piedică serioasă pentru rea- mânturile domeniale, iar pe 
lizarea visului iredentist sau măsură ce se luau treimile, 
pentru pricopseli personale. puteau veni și alte familii. 
„Dar zelul excesiv, depus Dar nu ne puteam în- 
insistent, supărător și insi- chipui, continuă unul din 
nuant de parlamentarii mi- delegaţi, că trebuia să tre- 
noritari pe lângă guvernan- cem de atunci prin atâtea 
ţii tării, cu intenţia eviden- obstacole și atâtea suferințe. 
tă de a-i deruta și a da o- Care a fost atitudinea 
perei de colonizare o îndru  Bulgarilor față de colonişti? 
mare cu totul opusă intere- Ei au făcut uz de un 
[soc naționale în acea par- intreg sistem de rezistențe 
În țării, s'a izbit și de da- printre cari este demn de 
sa aceasta de felul demn in relevat: 
ioniștilor au + % 1) La ș 


coloniști, comitagiii bulgari, 
atăcând ferma Silistra, au 
lansat maniieste prin cari 
făceau cunoscut Românilor 
macodoneni că Dobrogea 
este bulgărească şi că tre- 
buie să o părăseoscă. In 
caz contrariu, vor fi nevoiți 
să-i măcelărească, deşi n'ar 
vrea săfacă aceasta ct: Ma- 
cedonenii, cari le-au fost 
frați de luptă -dincolo. 

2) În toate orașele din 
Bulgaria s'au organizat ma- 
mifestări zgomotoase în con- 
tra venirii Macedonenilor 
în Cadrilater. 

Domnii delegați roasă 
pe d-l ministru să ceară 
manifestele şi relaţiuni dela 
Serviciul Siguranţei generale . 
a statului. 

3) Rezistenţa şi-au ma- 
nifestat-o şi prin aceea că 
au făcut propagandă neome- 
noasă înpotriva — săzduirii 
Macedonenilor în casele 


Roagă pe d-l ministru să 
intrebe pe parlamentarii 
minoritari cari erau de față, 
unde erau săzduiţi refugi- 
aţii bulgari din Macedonia 
atunci când au intrat în 
Bulgaria. In casele locuito- 
rilor din localitate. 

4) Pentru ca opera de 
colonizare să eșueze, Bul- 
Garii -au căutai cu orice chip, 
până şi să conrupă pe 
cționari, spre a se tărăşăni 
cu imilor, ceace a 
determenat pe coloniști să 
rămână doi ani fără pământ. 

Pentru ca atât d-l mini- 
stru de domenii, ca şi cei- 
lalți demnitari prezenți să 
se convingă odată pentru 
totdeauna de cauzele reale 
ce i-au determinat p2 ma- 
cedoneni să-şi părăsească 
patria și să se spulbere to- 
ate calomniile, şi mai cu 
deosebire că interese parti- 

culare a câtorva i-ar îi în- 
demnat să emigreze, domnii 
delegaţi au spus: 

„D-lor ministri! Poporul 
aromânesc nu este un po- 


țat de orice propagande 
fără temeiu. Po nostru 
este un popor plin de cu- 
minţenie și amarnic încercat 
în toate domeniile vieții. 
El nu şi-a părăsit țara aturi- 
ci când era decimat de ax- 
tarți şi de toi soiul de ban- 
de. Inchipuiţi-vă că numai 
satul meu-zice d-l Celea şi 
numai Veiia d-lui Hagisosu 
au dat unul 37 victimeşi al- 
ţa 107. Acești morţi şi alte 
câtvea sute, trecute în car- 
tea verde a ministerului de 
externe, ne sunt deopotrivă 


- de scumpi şi aveam datoria 


să stăm lângă mormintele 
lor. 

„Toate acestea cari Vi 
le pomenim stau scrisa în 
sufletele tuturor a lor noştri, 
precum şi în arhiva minis- 
terului de externe şi d-l 
ministru Djuvara le poate 
coniirma. 

„Nam părăsit Macedo- 


-nia atunci, fiindcă eram în 


așteptarea unor zile mai 
bune, dar acele zile nau 
venit. Si atunci a inceput 
exodul. 

Expunerea pe larg şi 
documentată a impresionat 
profund pe toţi aceia cari 


simţiau româneşte. 

Expunerea d-lui R. 

Djuvara ministru ple 
nipotențiar 


D-l ministru R. Djuvara 
face o descriere strălucită a 
situației critice, creată Mace- 
domenilor prin valui de i şi 
jumătate milion de refugiați 
revărsaţi din Asia Mică în 
Macedonia grecească. 

Contirmă toi adevărul ce 
lor expuse de cei doi delegaţi 
aduce probe evidente de toa- 
te aprobările date Românilor 
macedoneni de a se stabili în 
Cadrilater. Dar nu-şi poate 
închepui cari sunt considera- 
țiunile de ordin superior ce 
determină pe conducători ca 
în această ţară, unde îot stre 
înul găseşte adâpost, ospitalita 


te mecandițonaiă şi  posibili- 
tăți de a strânge averi să fie 
atra 


misterul de domenii 


perioară a în 
Îa o atitudive care ar fi fost 
firească reacțiune la acele 
provocari, toate pornite cu 
intențiunea de a-i alunga pe 
colonişti, împiedecând astiel 
aşezarea elementului române- 
sc în acest ținnt. 

_ An arătat d-lui ministru 
de domenii adevărul câ arica- 
ri şi oricâte ar îi concesiunile 
ce guvernele române le-ar îa- 
ce acelui popor reprezentat la 
acea consfătuire prin 
iar putea cuminţi, ci î-ar sa- 
tisface numai atunci când vor 
găsi ecazia si alipească Ga- 


Continua e 


na 0. 


drilaterul de Bulraria Dau ca 
exemplu Serbia fie Atille-a 
-creat rosturi frumoase Bulga- 
rilor din Macedonia sârbeas- 
că (fiindcă n'avea popor sâr- 
besc) n'a reuşit sa-i; atragă, 
fiindcă poporul bulgar visea- 
ză o Macedonie bulgărească, 
pentru cucerirea căreia revar- 
să banda distrugătoare'de co- 
mitagii. 

___ Delegaţia a accentuat în- 
căodată asupra situaţiei de 
plâns coloniştilor ce duc zile 
grele în Cadrilater Şi mai cu 
deosebire Românilor macedo- 
neni ce aşteaptă să intre în 
țară, situaţia acestora fiind de 
«şa natură, ci orieari ar fi 
guvernele ce vor cârmui țara 
Şi oricari ar fi vederile acesto- 
ra intrarea acelor români va a- 
vea loc, fiindcă se impune ca 
ceva iei la 

oți domnii ministri gi 
d-l deputat Cămărăgescu, toţi 
Tomanii prezenţi, au rămas 
profund impresionați de soar- 
ta celor de dincolo, precum 
şi de tragedia celor din Ca- 
-drilater, 

Marele român, d-l minis- 
tru I. Mihalache, înţelegător 
profund al durerilor româneş- 
ti, a încheiat gedința,jaducând 
la cunoştinţa că chestiunea 
în felul cum a fost expusă 
şi înțeleasă este deosebit de 
gravă şi că îşi impune să o 
supună la prima sedință,icon- 
siliului de miniştri. La des- 
părţire cere delegaților colo- 
niştilor un memoriu urgent 
care să fie prezentat consiliu 
lui de miniştri. 

Demn de relevat este că 
deputaţii bulgarii în această 
„consfătuire carea durat 1 oră 
şi jumătate n'au pronunţat 
nici. un cuvânt. 

Tăcerea lor a dovedit că 
dreptatea este de partea de- 
legaţilor coloniştilor şi încă 
ceva mai grav şi anume că 


" "Ţara trebuie să fie mereu în 


stare de pază la hotarele ei 
dinspre sud-est. 

Ca urmare a acestei îm- 
portante consfătuiri, măsuri 
de extremă însemnătate s'au 
luat în consfătuirea din seara 
zilei de 5[III, conascute deja 
din presa capitalei; deschide- 
rea de credite mari pentru 
ajutorarea coloniştilor şi înfii- 
nțarea unor birouri pentru bu 
na organizare a operei de co- 
lonizare “ 

A fost o zi bună pentru 
românizm ziua de 4 Martie 


1929. 


i — — 


Rezultatul anchetei dela 
primăria din Bazargic? 


E o întrebare pe care 
şi-o pune fiecare cetățean 
conştient și totodată in- 


“+eresat de soarta gospo- 


dăriei orașului nostru. 
Căci, —trebue s'o spu- 

nem şi noi fără ocol, 

precum au făcut și alți 


_contraţi dîn localitate. La 


primăria Bazargic, se în- 
cuibase dela o vreme du- 
hul unei administrații, 


care nu părea a îi toc- 


mai curată. j 

Vrem să se ridice, o- 
dată pentru totdeauna, 
vălul tuturor misterelor, 
ca să vedem adevărata 
realitate în toată  goli- 
ciunea ei. 


Trădare 


Cazul Eug. 


de țară 


Zanfirola 


Nu o fi urmărit mulți 
români acţiunea ce o  de- 
sfăşură acest pretins român 
ce răspunde la numele de 
Zamiirolu pe cât de strein du 
pa nume, pe atât de departe 
şi de aşpiraţiunile neamului 
nostru, 

Il urmăresc însă cei în 
slujba cărora s'a pus. Sunt 
agenţii bulpa'ismuiui cari 
l-au cules de pe ulițele Bu- 
cureştiului în 1920, după 
ce nu a mai putut sta la 
Ministerul Domeniilor, unde 
prin mijloacele întrebuințate 
de toţi veneticii, a reuşit să 
ajungă în capul unui impor- 
tant serviciu, 

Publicase în 19190 
carte sub titlul „Evoluţia 
proprietăţii imobiliare rurale 
în Bulgaria (1878-1916) 

Este munca lui Ştefan 
Donet, ziarist şi student în 
drept, mort in 1918, şi care 
în 1914 „cu o pricepere şio 
sârguinţă mai presus de ori 
ce laudă“ a alcătuit acea 
lucrare, ce însuşită când 
autorul nu rai putea să 
protesteze contra sacrilegiu- 
lui comis de Zamfirolui, a 
fost publicată de acest u- 
zurpator în 1919. 

În această lucrare se 
susține existența posesiunii 
mirie în acest ţinut şi se 
legitimează  dispoziţile Le- 
gii. Dobrogei Noui din 19;4 
cu privire la regularea pro- 
prietăţii rurale. Aecs lucru nu 
era pe placul agenţilor bulgă 
rismului. Eraîn interesul cau 
ziebulgăreşti ca să-l atragă în 
mrejele lor pe acest pretins 
autor şi să-l întrebuințeze 
pentru combaterea chiar a 
părerilor cuprinse în lurra- 
rea din 1919. 

Le-a fost uşor. Nu gă- 
siră în conştiinţa - acestui 
venteic nici o rezistenţă, şi 
iată-l pe găgăuţo-bulgarul 
Zamtir-olu (fiu al lui Zam- 
fir) că dă în 1920 unui-per 
lld agent bulgar e seriseare 
în care retractează toți ce 
se află scris, sub numele! 
său, în cartea sus amintită, 


"şi declară că, din ordin, ar 


fi trebuit atunci să aibă păreri 
altele cât cele cuprinse în" 
acea scrisoare. ep mi biz! 

In această nouă ipos- 


tază îl vedem adus de a... 


genii bulgari să candideze 
la alegeri parlamentare. 

Pus în sarviciul mafiei 
bulgare dela Sindicatul  A- 
gricultorilor, care întru atin- 
gerea scopului ce  urmăria 
a strâns sume mari dela 
populaţia bulgară pentru a 
plăti servicile celor declara- 
ți pentru abrogarea legii 
Dobrogei Noui din 1914, - 
Zamlirolu a executat orbeş- 
te ordinele primite 

In 1920a fost „ales“ 
de organizaţia averescană 
deputat, după sistemul forte. 


Ia 1921 se trece prin 
parlament, pe furiş. în ulti- 
ma noapte a acelui parla- 
ment, legea Dobrogei Noui 
din 1924 

Zamfirolu pentru pur- 
tarea sa este trecut în ga- 
leria „, Lichelelor': deschisă 
de Indreptarea, organul par 
tidului poporului. 

Dela 1921 și până în 
prezent nu a fost alegere 
parlamentară în acest județ 
în care să nu candideze. În 
totdeauna  însăcu toate Ju- 
ruințele sale că este bulgar 


sadea în toate privințele, și. 


că este în stare, sub înfăţi- 
șarea sa de român, să le îa- 
că servicii neprețuite, totuși 
în alegerile cele mai libere 
cum au fost mai ales ulti- 
mele nu a putut ob--—- 
ține nici două sute de vo- 
turi,Soarta tutulor trădători- 
lor! Se servesc de ei, dar 
nu au încredere în ei, îi de- 
testă, Până sunt utili, li se 
mai dă o aparență de con- 
sideraţie. Uzaţi, suns trataţi 
ca o otreapă. 

Totuși Zamfiroglu nu se 
dă bătut. Ultimele lui spas- 
me le vedem în ' articolele 
'ce le publică în „Adevărul' 
din București, 

In aceste articole smeri- 


tul agent bulgar pare a se. 


pezenta într'o altă ipostasă, 
în realitate urmărește acelaș 
scop; neiuarea. treimilor cu- 
venite statutului, pentru ca 
astfel pământul rămănând 
bulgarilor să nu rămâne ni- 
ci un colonist în acest ți- 
nut, Infernalul gând al aces- 
tui venetic l-am văzut . ma- 
'nifestat altă dată în  artico- 
lele ce a publicat contra a- 
ducerii de element românesc 
în Dobrogea Nouă. L-am vă 
zut şi în încercarea de a 
vări intrigile ticluite de bul- 
'sari, în elementul românesc, 

Acum, sub aparenţa unei 
"discuțiuni juridice, cere prin 


Adevărul” ca statul să se 


mulțumească cu încasarea 
prețului unei“ zecimi drept 
răscumpărare a nudei ' pro- 
„prietăți, iar pământul să fie 
lăsat posesorilor mirie, 

„> „Când'știi că acest. Ipă- 


“mânt este deja distribuit la 


coloniști; 

"Când cel mai elementar 
bun simţ îți arată că nu-i 
poți alunsa de pe acel pă- 
mânt pe coloniști, iar alt pă- 
mânt nu ai de unde lua pen- 


“tru a satisface fie pe pose- 
„sorii mirie fie pe acești co- 


loniștii. 

"Cum trebue să calificăm 
purtarea aceluia care ţine, 
Cu orice preț, să propue o 
soluţie de felul aceleia ce 
ci sit își permite a o 
prezenta ca  „transacționa- 
lă'7,Nu te ascunde, Shearele 
trădează pe feara bulgară 
sospodin Zamfirolu! 


Numele ni te arată strein 
de neamul nestru; faptele-ţi, 
twădător de tara, dare _ți-a 
dat ceea ce nu se cădea 


RR 


anei vipere ca tine. Ne con- 
solăm că nu a dat neamul 
românesc un astfel de trist 
personagiu. 


a 
să tragă nădejde... 


Barbarul suflet al sân- 
gerosului Asparuh a fost 
alungut din Tartar. Lanţu- 
rile ruginite ale veacurilor 
şi toale crâncenele cazne ale 
păgânului infern nu l-au 
putul îmblânzi. 

Evocat de aprinsul cult 
al progeniturii sale  perpe- 
tuate — spre groaza ome- 
nirii — pe scoaria planetei 
noastre, rălăceşte pe jărmu- 
ri dobrogene. Şi, ca o  re- 
miniscență a gloriei «puse, 
îşi agită flamura roşie, în 
apa turbure din bulbucaţții 
ochi ai bulgarilor. 

Numai aşa se explică 
furia lui Bai-Ganiu Dobro- 
geanof care, suflându-şi na- 
sul până la sânge în sdrean- 
ja vestnicului „Curier“, face 
spumă verde la bot şi, inspas 
mele epilepsiei şi turbării 
atovice, urlă a  »ăsbunere 
împotriva „Legionarilor“ şi 
ameninţă şi guvernul ro- 
mân actual. 

-. Bai-Dimităr-Dimo - Di- 
'eio-Demir... Dobrogeanof,în 
neghivbia  agramatismului 
său şiîn complecta lipsă de 
„sensibilitate umană, îndrâz- 
neşie să baljocorească pe 
românii cari au venit aici 
„coborând de pe culmile 
Pindului“ 

Trebue să-i amintim în 
să acestui Bai Ganiu  dob- 
rogean că, pe vremuri, când 
românii din Pind, liberi cu 


gândul şi cu sufletul şi scăl- 
dați in azurul cerului, stă- 
teau de vorbă cu zeii şi erau 
ei înşişi nişte semizei, stră- 
moşii săi, ne mai găsind 
ce “prădu,  păşteau iarba 
ară de secetă, pe malurile 
Volgăi. 

Cât priveşte treimea, « 
cărei restituire  (imposibili- 
late veşnică) l-ar fifost pro 
misă bulgarilor, desigur, de 
către ai lor, Dimeio Dobro- 
geanof poate s'o viseze şi 
s'o dorească până şi-o du 
duhul. Nu face bine însă 
când, stăpânit de arțag, în- 
cearcă, să amenin- 
fe şi să intimideze guvernul, 
Căci, mai şții! .. poate că-l 
sperie şi, în loc de treime, 
se pomeneşte cu vreo mân- 
cărime, 

Dacă, a1ât el cât şi ai 
lui, sunt aşa de năzdrăva- 
ni, nau decât să facă mai 
repede ceeace şi-au pus. în 
gând şi nu se sfiese s'o spu- 


'v 


AR 


Li 


nă şi fățiș: „Să meargă «- 
colo unde îrebue*... = A Ri — 


rile: spre Liga 
ete. ele., ii-s desohise; le au 
încercat şi alte dăți. 

Noi, ca buni ereştini, le. 
vom susține moralul şi-i vom 
asigura cu toată dârzia de. 
legionari, că nu e bine să 
dispere, ci s& tragă mereu 
nădejde, ca ursul de coadă. 


Giolla Pindeanu 


Chestiunea minorităţilor etnice în dez- 
baterea consiliului Ligii Naţiunilor 


-—Deziluzia speculatorilor aeestei chestiuni, 
Altiel, statul se apără în mod aspru,....— 


Pee tina AV An N aa, 


La Geneva consiliul Ligii 
Naţiunilor sa ocupat de 
chestiunea „minorităților et- 
niee ale căror drepturi au 
fost asigurate prin tratatul 
dela Paris, Se știe că acest 
consiliu veghează la aplica- 
rea Niue 
„Ministerul de Exte 
Serman, d. Streseman a, 
ținut să aducă în discuţia 
consiliului chestiunea aceas- 
ta în dorinţa ca în conflictul 
permanent dintre Germania 
ŞI Polonia să se folosească 
şi de arma cea mai u 
loasă ce o oferă ş 


tea procedurii a 


Privește plângerele e in ce 


minori- 


tare, moditicare ce atingea 
spiritul și'textul tratatelor, 

S'a pretins ca orice ce 
rere individuală sau colec” 
tivă a minorităţilor să fie 
transmisă consiliului chiar 
de către guvernele impotri- 
va cărora se îndreaptă plăn 
Serea, iar cercetarea acelor 
plângeri să se facă în pu 
blic în plenul comitetului 
Consiliului Ligii. 

Cu alte cuvinte, orice 
plângere făcută de pildă de 
un Brașovanoi oare care 
treacă prin acea procedură: 

Problema aceasta ne În 
teresa prea în deaproape 
pe noitromânii. Marele 29% 
tru diplomat Titulescu * 
spus cuvântul hotârit al Ro 


Naţinnilor, 


i 
d 


mâniei în această privință, 
precum și al Iugoslaviei şi 
Chehoslovaciei. Polonia prin 
ministrul său de externe, d. 
Taleski a accentuat că pro- 
cedura actuală nu se poate 
schimba fară consimţimântut 
statelor cu minorități etnice 
și că propunerile făcute în 
vederea modilicărilor preco- 
nizate depăşesc cadrul tra- 
tatelor pentru proteciia mi- 
norităţilor etnice. 

D. Titulescu, care arăta- 
se că în România minori- 
tăţile etnice se bucură de 
un regim mai iar€ chiar de 
cum prevăd tratatele,a decla- 
rat că primește punctul de 
vedere polonez şi a cerut 
instituirea unei comisiuni 
speciale care să cerceteze 
propunerile de modificare 
şi să constate dacă ele sunt 
sau nu în concordanță cu 
dispozițiunile tratatelor în 
vigoare. 

Atăt statele cari au mi- 
norităţi etnice cât și repre- 
zentanţii Angliei și Franţei 
s'au pronunţat pentru men- 
ținerea princi iilor cari stau 
la baza procedurii de astăzi. 

Ceva mai mult, raportul 
comisiunii juristilor adoptat 
de consilii a conchis că 
propunerea Dandurand şi 
Streseman depășeste tratatul 
minorităţilor și prin urmare 
nu poate fi impusă contra 
-—roinţei statelor în-cari se 
află minorităţi etnice. 

Consiliul Ligii în 
unanimitate a numit un CO- 
mitet de trei pentru studiul 


portul ce se va depune va 
îi exeminat de o comisiune 
în care statele interesate 
vor putea delesa experţi. 
In comitetul de stu îi 
este d-l Chamberlain care a 
expus teza statelor cu mi- 
norităţi etnice atât de desă- 
vărşit şi favorabil acelor 
state, în cât pici unul din 
/ reprezentanţii acestor state 
nu a mai Găsit cu cale să 


Distribuire 


D-l D-r Păcuraru, pre- 
fectul județului, împarte zil- 
nic la colonişti ajutoare 
pentru facerea insemânţă- 
rilor de primăvara. 

Localul prefecturii . şi 
strada din fața lui este plin 
de plugari rumâni. 

A început şi prefectura 
să devie ceea ce trebuia de 
mult să fie pentru elemen- 
jul românesc; . instituție ro- 
mânească, purtând grija şi 
de români, nu numai de 
bulgari. 


Descoperirea agitatorilor 


In chestiunea lelegrame- 
lor trimise din Bazargic 
către autorităţile superioare 
din Bucureşti, precum şi în 


chestiunii minorităţilor; ra-. 


ia cuvântul. 
Soluţiunea 

produs mare 

cer i 


consiliului a 
deziluzie în 
speculau poli- 


ile. cari 
ticeşte această chestiune, în 
special impotriva statelor 
Micii Inţelegeri și a Poloniei. 

Foarte importantă a fost 
cuvântarea ce marele om 
de stat şi reprezentantul 
Franţei, d-l Briand a ţinut 
ca acel prilej. Din această 
cuvântare extragem urmă- 
toarele: 

A repetat că drepturile 
minorităţilor trebue aparate, 
însă inainte de orice trebue 
să se ţie seamă și să. se 
respecte suveranitatea 
statelor. Probletia cea ma- 
re este de a concilia idealul 
cu realităţile. Denunţă pe 
cei cari în ţările noui cari 
au atâtea” dificultăți de în- 
Tăturat caută să exploateze 
aceste dificultăți activând şi 
agitând masele populare. 

Dacă minoritățile urme- 
ază a îi întrebuințate caun 
instrument pentru desbina- 
rea statelor şi asocierea tu- 
turor nemulțumirilor, în a- 
cest caz pacea și atmosfera 
prielnică păcii nu sunt de 
loc uşurate, 

Nu putem să nu avem 
o oare care neliniște, având 
în faţa ochilor recentele sfor- 
țări făcute în această direc- 
ție. Datoria noastră este să 
rezistăm unor asemenea ac- 


uni, 

Trebue ca minoritaţile 
să-și păstreze caracterul 
unei mici familii în mii- 
tocul marei familii şi să 
se armonizeze cu aceasta 


bine să-l priceapă și agenţii 
bulgărismului acest ţi- 
nut, 


a ia PI ee e e 


Bun de notat 


de ajutoare 


Pi 


a afişerrii anunţurilor. din 
Ghiore, despre cari am vVor- 
bit în numărul trecut s'a 
stabilit, cu prilejul cercetă- 
rilor făcute de autoritățile 
locale competinte că nici 
rudele şi nici consăâtenii lui 
Bacevarof nu au făcut pici 
o plângere, nici nu au dat 
vre o telegramă şi nici nu 
a comandat şi cu atât mai 
puțin să fi afişat vre un 
anunț funebru. 

Sta dovedit că toate a: 
ceasta precum şi aşa zisul 
necrolog făcut ca din par- 
tea inexistentului partid mi 
norizar bulgar ca şi lele- 
gramele ce s'au trimis la 
Bucureşti în numele acesiu- 
ia sunt opera scribilor dela 


n IE e pa 


. 


„Curierul“, ajicina tuliror a 
jicălogiilur agențilur taigă- 
rismului perfid şi criminal 

Cerem sancțiuni urgenle 
şi drastice pentru eceşti a 
gitaturi, prouocaloii şi tur- 
burători «i ordinei publice. 

Autoritătile să-şi fecă 
datoria! 


Reprezentanţii eimpoiului 
preiau muzica vomâneas- 
că la Liceile române!? 


Asociaţia culturală bul- 
gară din Bazargic a aran- 
jat că în zilele de 12, 12 şi 
14 ale luneii curente se dea 
o reprezintație teatrală la 
Cinema Splendid din loca- 
litate. 

Nu avem nimic de zis în 
această privinţă. Din con- 
tra ne bucură că populația 
are prilej să vază un înce- 
put de arta bulgărească. 

Ţinem însă să atragem 
atenţia autorităților noastre 
şcolare superioare că în 
şcolile noastre secundare din 
localitate avem maeștri de 


RERORMAA GRABA, IN 


pai, 1. 1 0ROAPO co Ia 


muzică bnlgari; 
susțin mișcarea  iredenlistii 
bulgărească, - luând chiar 
parte activă la toate meni- 
iestațile ei.(De pildă, ma- 
eztral Bacevarot și-a oferit 
„concursul benevol” la re- 
prezentaţiile dela Splendid; 
că muzica românească ni 
poate fi nici predată nici 
propasată de  reprezen- 
tonţii cimpoiului; că nu este 
admisibil ca noi să susţinem 
în acest ţinut elemente stre- 
ine ce caută a ne compro- 
mite arta românească, 

E şi ruşinos şi pericolos 
ca să îngăduim ca bulgarii 
să aibă monopolul muzicei 
în toute şcolile particulare 
şi publice, mulțumită indo- 
lența, care echivalează cu 
o tradare naţională, a cte- 
lora dintre ai noştri cor! 
uu şi căderea şi obligația 
de a pune urgent capăi 


că aceștia 


acestei nenorocite stări ae 


lucruri. 

Măcar să fi fost ceru 
în ale muzicei aceşti p'e- 
tişi maeştri suplinitori bul- 
gari!? 


BULGARIA 


de d-l Zisi Şebi consiller agricol-Olt 


Considerațiuui pitice asupra reformei ayrare şi 


uerărilor de colonizare 


— 


Bulgaria cu 


'cirea 5.000.000 locuitori și 107.000 


l, m. suprafața totală din care numai circa 3.600.000 


ha. teren arabil repartizat la circa 
311 proprietăți 
loturi mai mici ca un ha. iar restul de 
loturi variind în majoritate dela 1-10 ha, 


care numai 
142,220 cu 
549.233 cu 


din 


ha., 


100.000 familii și 


cu maximum 150 


cu dreptăcuvânt se poate considera ca O republică ag- 
rară tipică, impunându-și O reformă agrară radicală în 


1920 sub regimul 
reforma agrară în această 
din Balcani are 
tate de cunoscuți reformatori 
dir Europa. de 


acestor. țări, desfăşurată în u 
pentru 0 expropriere în întregi 
pământurilor eu toată 


o_lonizarea 


Stambulinschi, 
țară ca şi 
unete comune 
teoriticiani al economiei 
Vest şi Ameriea de Nord. In mişcarea agrară 
ltimi ani nu întâlnim 
me a moşiilor mari 


foarte puţine p 


După prof. Dr. Fraghess 
în celelalte state 
cu ideile reprezin- 
politice 


revendicări 
sau pentru 


tendința socialiştiior de a 


socializa toate mijloacele de producțiune; reformele cu caracter 


a ideilor susținute de fiziocraţi 


relativ la rentabilitatea pământurilor şi nici analogie cu rezul- 
tatul studiilor făcute de Preşediniela Republicei Austriace Neins, 


privitor 


a evita abandonarea câm- 


pului şi concentrarea populaţiei rarale în centrele de la oraşe. 


Ideologiă reformei agrare 


proprietatea mare şi mai ales pe studiile 
„Legea de creştere a produoțiunei agricole în 
micşora întinderea arabilă, va servi 


natură la ha. cu cât se va 


de bază pe viitor pentru orice reformă agrară“. 


In mod ideal vederile reformatorilor agrarieni 
sula balcanică îşi găsese expresiunea mai 


făcute la 


din penin- 
elară în declarațiile 


timp de actualul Prim ministru al Cehoslovaciei Anton 


Svela care supune „numai aceia cari stăpânesc pământul, baza 


oricărei vieți, 


numai aceia guvernează şi 


dețin în mâna lor 


conducerea şi puterea statului; nouă republică de astăzi ridicată 


sistemelor monarhice ale Austriei este datoare să 


ridice nu numa! privilegiile aristroeraţilor ci mai ales să elibe- 


reze pământul, redându proprietatea 
t-țel săteanul va deveni cetă;ean 
îi aparține 
luat pământul dela poporul subjugat tot aşa 
retrocedeze poporului emancipat spre a-i de- 


astăzi trebue să, se 
veni libertatea lui definitivă.“ 


Desigur nu sar putea susține 
imediat 
deduce aproprierea €u aceste idei a 
din Bulgaria şi Serbia, 
duit este 


Balcani au fost infineuţate 
cu toate că lesne se poate 
reformei agrare 


România sau Grecia. Ne tăgă 


lui ţăranului care îi mun- 


iar la sfârşit „după“, 


că reformele agrare din 
de ideiile lui Anton Svela, 


însă nu şi cu cele din 
însă că în toate aceste 


reforme a înfluențat în mod hotărât tendința de deplasare 


în Stat, în spiritul expus 


această tendință sa manifestat după răz: 


boi mat în toate țările industriale din Europa prin desele seven 


dicări revoluționare d pâturilor 


sociale de jos, pentru o mai 


Pag, Ul 


Tactica 
ilușmanilor 


Cum ne lucrează bulgarii 


Primim spre publica- 

In numele coloniștilor 
din Comuna Preselenți 
jud. „Caliacra, vă rugăm 
să bine voiți a aduce la 
cunoștința D-lui Prefect 
al judeţului, precum şi a 
da publicității, următoa- 
rele fapte grave, săvăr- 
site de D- Alexandru 
Hagi lane, primarul Co- 
munei Preselențţi, ajutat 
fiind de întreg Consiliul 
Comunal, al com Prese- 
lenți: 

In anul 1928, îzvonin- 
că un grup de co- 


ului Caliacra ar îi 
ordin ca în comuna Pre- 


mar, t 
zvon, A întrunit mediat 
consiliul comunal, dând 

e secretar afară din l0- 
calul primăriei. upă o 
dezbatere secre de 2 
ceasuri, consiliul a decis 


ca atât consilierii, € 
notabilii comunei să con” 


tribuie cu C 

fie care și astiel au Con: 

tribuit afară de consilieri, 
şi următorii locuitori: 

. Petre Gavril 


Hristiu St. 
cof, Gheorghe Colef, Sto- 
ian lvanof, lor Col 


liu Comunal, bulgar; 
ci în consiliul 


ți şi Preşedintele unui co- 
mitet naţional bulgar; cu 
scop de â 

entru împedicarea veni- 
rei coloniştilor în comuna 


Preselenti. 
Nu ştiu ce program 
de luptă a săcut acest 


consiliu și această aduna- 
pe bulgărească, dar ştiu 
că, domnul Primar al Co- 
muniei Preselenţi, primind 
această sumă, a părăsit 
comuna timp de 20 de zi- 


Continuare în pagina Va 


1e și suntem intorniați că 
ar fi bătut uşile multor 
autorități şi că a colina 

t câte-va sate din ju- 
deţui Românaţi, unde ur- 
mând să vină colonişti 
regățeui. Spre marea noas 
tră mirare, când coloniştii 
regățeni au sosit în co- 
muna Presetenți, în loc 
să li se dea toț concur- 
Sul, pentru a fi cartiruiți, 
HU numai că [i sau pus 
piedici, dar au fost chiar 
alungați de sub câte un 
Şopron părăsit; iar bunul 
Alexandru Hagi Iane, pri- 
marul comunei, luând la 
Ocări pe delegatul colo- 
niștilor, care era Şi secre- 
tarul primăriei l-a izgo- 
mit din serviciu. 

__ Coloniștii Nicolae Din 
că, Ilie Caiota, Const. N. 
Dincă şi Nicolae R. Stoi- 
ca, punându li-se piedici, 
au îost nevoiţi prin luna 
Noembrie, 1928, să-şi vân 
ză căruțăle,, caii și baga- 
jul și să plece înapoi; A- 
Seinenea din îndemnurile 
primaruiui coloniştii Eau 
fost batjocoriți şi buidui- 
ți de către Iordan Uzunoţ 
și Minciu Atanasof 

Este tolerabil, un a- 
Ssemenea primar și ase- 
menea consiliu Comunal 
în Țara Românească? 

„_ Cerem urgente măsu- 
ri, căci nu mai putem răb- 

/ Ten, Doru 


a. 

Caz 
Sărbătorirea unui 
hard național aromân 


In ziua de 10 Martie al. CĂ 
a fost sărbatorit în localul Socie. 
tăţii de Cultură Macedo Română 
din Bucureşti, poetul naţional 
Const. Belimace 

Numele, zcestui Mureşanu 
al redeşteptării etnice n românilor 
macedoneni, e nespus de viu în 
memoria tuturora. 

Nimeni ca dânsul na ştiut 
să exprime, întrun elan atât de 
frumos, toate simţimintele şi vă- 
zuințele de viață ale elementului 
românesc din Macedonia. 

Accentele puternice, înflăcă- 
rate, din imnul său naţional 
„Părinteasca  dimândare“ 
scris acum câtva decenii, au vi- 
brat şi vibrează intens pe  coar- 
dele inimilor noastre Idealul câ- 
forva serii de tineri a fost rli- 
mentat numai cu asenţa divină a 
acestui imn, 

Cine dintre noi n'a tresărit 
şi nu tresare şi acum, din toate 
fibrele ființei sale, la cuvintele 
solemne din acea sfântă poruncă 
părintească. 

„are -şi lasă limba lai“, 
$'1 ardă _pira foeulai! 
Si s“dirină vin pri log, 

Să-i si frigă limba'n foc!“ 

Octogenarul sărbătorit a a- 
vut o activitate poetică destul de 
rodnică. Versurile d-sale sunt a- 
devărate mărgăritare în literatura 

-dialectelă a românilor din Mace- 
„donia.Păcat că aceste comori po- 
-etice nu pot fi redate întocmăi în 
limba literară română, spre a se 
puta constata şi aprecia marele 
talent a! d-lui Const, Belemsce, 
Totuşi, e lucru cert, că d-sa 
rămâne un Mistral al poeziei 
românești. A 

Noi aducem mulţiimiri So- 
cietăţii Studenţilor Macedo-Româ- 
ni pentru pioasa ei iniţiativă şi 


airăm încă mulţi :ni de viaţă vi- 


gurossă veteranului luptător şi 
“poet Const, Belimace. 
„legionari: 


Reforma agrară în bmlyatia 


Continuare- din pad. FI 


mare participare a tor la guvernure şi la bogăţiul> naționale, iar 
in țările agricole natural tendința aceaifa du putea să se marii: 
feste de cât in Direcţia de a participa mai larg +Ssugra pro- 
prietații pământurilor. 

De observat ca caructeristivă că toate qavernzie din Bul- 
garia Serbia sau Grecia neagă de obicei, caracterul politic ul 
acestor reforme agrare, susținând că motive de ordin național, 
soctul şi economic ar fi impus reformele respective. 

1. Motivele naționale s'au manifestat în prbicipia prin 
aşezarea şi concentrurea  blementelor patriotice şi naţiunale la 
granițe, preferându-se voluntarii din războae (Seubia), - antarți 
(Grecia) şi comitagii. (Bulgaria). 

2. Motivul de ordin social apare în mare partecu 0 nuan- 
ță filantropică, preferindu-se la împroprietărire elementele din 
populaţia săracă, cu toate că foarte greu se poate armoriiza 
tendințele filantropice cu ţintele economice. Un scop social de 
o însemnăiate deosibită se poate considera ridicarea oricărui 
rest de iobagie a ţăranilor din România şi a cifeiilor din Bul- 
garia, Grecia şi Serbia, transformându-se dreptul de proprietatea 
mirie în proprietate absolută şi în favoarea deţinătorului, in 
anumite condițiuni: aceasta se poate considera ca primul pas 
civilizat în sprijinul şi desvoltarea economică a acestor ţări. 

In Bulgaria după cum de alt-fel şi Grecia şi în Serbia 
dominaţia “urcilor până la anul 1878 a împedicat o evoluție 
paralelă cu progresele realizate pe târâmul tehnicei agricole. 
Astăzi în urma desființărei proprietăfei miric sau schimbat şi 
raporturile dintre bulgari indigeni şi proprietari turci de origină. 

Majoritatea covârşitoare a proprietarilor turci a părăsit 
Bulgaria, iar în locul lor a rămas țărani băştinaşi cari în tim- 
pul domintţiei turceşti au fost aduşi _într'o situaţie inferioară 
formând pătura socială de jos fără nici o deosebire între ei, 
aproape cu o egalitate complectă în ceia ce priveşte raporturile 
lor cu averile, cele sociale, economice, politice şi religioase.Ega- 
liiatea aceasiă a elementelor indigente drepl consecință a cuce- 
ririlor otomane formează baza democraţiei rezultate în Bulgaria 
şi Serbia, menţinută încă până astiizi ca republică agrară tipică. 

Principiul fiecarui agrarian că fiecare familie de ţăran ar 
trebuie să stăpânească un lot în raport cu puterea lui de mun- 
că şi nevoile sale de întreținere, s'a putut în mod special să se 
realizeze şi să ia formă concretizată în Bulgaria. 

Drept consecință a reformei agrare în Bulgaria avem cre 
area unei sumedeni de- gospodării rurale mici care ar fi urmat 
dnpă legea lui Laur ca „venitul agricol brut la ha. să se fi 
mărit şi deci producția şi exporiul însuşi cu condiția bine înțeles 
ca exploatarea terenurilor de către proprietarii în mici să'se facă 
în aceleaş. condițiuni de tehnică agricolă şi de mijloace 'ca şi 
la proprietatea mare rațional exploat .tă- în regie. Evident dacă 
sar fi parvenit la creşterea produciiunei “conform principiilor 
lui Laur rezultatul reformei agrare ar fi fost mai mult ca 
satisfăcător. . : 

Totuşi din datele statisticei privitor la exportul grâului 
din Bulgaria deducem că de la 2000029 hectolitri în ultimi 5 
ani din înaintea războiului s'a micşorat la 663000 hectolitri, 
1921, la hecto litri în 1922 la 697000 hectolitri 1923 in 
la 5740 hectolitri 1924 la 7684 hel. în 1925 şi 361599 hel. în 
1929, asemenea exportul porumbului din cei 5 ani din înaintea 
războiului se ridica la 2000000 hectolitri iar după război să 
redus la jumătate, = 

Această datorită creerări: de gospodării agricole mici pe 
loturi insuficiente incapabile de sine stătătoare lipsite de inven- 
tarul viu şi mort de capital eireulant şi de tehnica agricolă 
progresată, forțate să dispară cu timpui spre a întări rândurile 
clasei proletariatului agricol. 

Acest proprietariat dacă” înainte de reforma agrară îşi 
plasa prisosul de timp şi muncă ta proprietatea mare prin fapiul 
că loturile lor mici uu făceau rentabilă toată pu.erea lor de 
muncă, conform legei lui Brdlik „cât mai mare este cultura a- 
tât mai rentabilă devine muncea desfăşurată în ea şi viceversa; 
culturile mici na compensează munca ce se depune peste limita 
de a acoperi nevoile personale ale micului plugar şi exploata- 
rea devine pasivă fără a rante. 

Ca remediu al acestui ne ajuns, drept consecință al des- 
ființărei proprietăței mari şi crearei de  gospoddări mici încapa- 
bile a se menţine, după Doctor Fraghess  s'ar recomanda dese- 
carea mlaştenelor şi inundabilelor, începută deja în Grecia şi 
Serbia “nu însă şi în România, lar totodată crearea de stațiuni 
de creşterea vitelor de stat-şi particulare de ferme şi câmpuri 
de experiență precum şi acordaren de credite la siiteni pe ter- 
men lung şi dobânzi reduse. ari 

Statul bulgar a luat deja misuri ne cruțând nici un sac- 
rificiu pentru propagarea tehnicei agricole in mijlocul sătenilor 
prin organele specialiste a căror însemnătate a fost recunoscută 
înainte de războiu, pentru încurajarea şi desvo/rarea Goopera- 
ție! Agricole acordând credite însemnate în condițiuni  avanta- 
Jioase la săteni procurându-le totodată maşini şi unelte — agri- 
cole, semințe şi vite selecționate, ingreşemite chimice şi  creeind 
totodată câmpuri de experienţă stățiuni de montă etc. pzin care 
să se propage tehnica agricolă. Ă 

—La bulaari ca şi”la greci există legi speciăle precum şi 
instituțiuni cu autonomie reală care organizează şi conduc lu- 
crările de colonizare dapă un program ne stingherit de fluctua- 
țile politice şi respeclat de orice guvern, privind-se chestiunea 
prin prisma intereselor superioare de stat. 

Ca şi în agricultură totaşa şi la colonizări nu s'a cruțat 
nici un sacriflelu bănesc, contractându-se la Bulgari un înpru- 
mut de 400000 lire sterlire (300000000 lei), iar greci 12500000 
(10000000000 lei) dela Liga Naţiunelor exclusiv pentru nevoile 
de colonizarea celor 35000 refugiați „în |bulgariei şi cir ca 
1000000 refugiați greci şi cerchezi din Asia Mică in Grecia. 

Dar pe lângă sumele de mai sus sau mai acordat  colg- 
niştilor şi alte inlesniri destul de însemnate şi anume: transpor- 
tul coloniştilor şi bagajillor gratis pe C. F. R, dela comuna de 
origină până la noua localitate de aşezare, procurarea mate- 
pialului lemnos şi cel de piatră gratuit din pădurile şi carierele 


) | Peg. IV 
În CĂ POOR e e PN NI e 


Stuiutui, nănă de liieru Îi cei ia casetuf gratis ea or- 
== pezia = qi! E. prim 
pe ae Ani amtorttiţilor aşa de bine voitoare și 
demne fați de e! bieât coloniști împrennă eu refagiaţi simt re- 
«limente reapirârd azrul bibertăţei in noile ținntori, atermându-şi 
i-fet amintite durerudsă e locurilor natale. 
î- In schimb dată aruncau 0 privire şi facem 0 mici com- 
raţte cu mersi lxerâriior se colanizare dia România rezulța- 
(4) mai că mar irerita să fie. deseris; întradevăr celor câteva 
zeci familii colonizate în Fucenina, Ardeai şi Dobrogea, absta- 
cție făcânda-se de colonişti sin interiorul țărei constatăm numai 
57000000 lei ajutorarea pentru colonişti, reugindu-se a se con- 
strui romai 787 case in județul Constanţa, 106 case cu acce- 
soritle lor în jndejul Satul Mare; 18 case în județul Durostor 
şi circa 40 «ase în judeţul Caliaera (colonii militare),  ceiace 
numai suficient nu poate fi pentru crearea de colonii solide 
elor. 
i (ing fi deajuns lipsa de credite suficiente în 
report eu înşemnătatea națională a aeestor lucrări.Cce e şi mai 
trist, datorită sbuciumărilor interne şi demagogiei politice 0ame- 
ni politici lipsiți de competinţă de multe ori cu vederi Si inte- 
rese contrarii celor ale colorizărci şi ceva mai mult cu senti- 
mente patriotice îndoelnice încearcă să sase IE ae alia de 
colonizare dealunpul granițeior spre bucuria minorităților ireden 
i mâhnirea coloniştitor. ş i : 
dei: Atel “atitudine a statului foarte puţin demnă faţă de 
colonişti şi de interesele superioare de neam, ei colonişti 
la discreția şi sub continua ameninţare a minorităţi or mu poate 
fi de cât în interesul străinilor, in mijlocul Giza se aşează 
colonişti, forțându-i pe aceştea din licsa de concurs material 
şi moral fie a abondona localitățite de colonizare ap 
se la vatră fie a se asimila cu bâştenaşi  servindu-ie de seroi- 
tor sau la extrem a se Pi e cu propriile lor mijloace 
a-şi salva viața şi avutul Lor. , "Aa 
a TD iped pa e er aşezaţi în Grecia sau Bulgaria şi 
cei de .a noi constă în faptul că primii respiră aerul curat al 
al libertăţei pe câna cei de la noi cel al tiraniei din pariea mi- 
noriiăţilor. Departe de a râvni la robirea minorilăţilor, cu atât 
mai puțin înțelegem subjugarea romunului în fara sa Proprie. 
Fără a sujeri de boala crinicei sau de a xerofoiliei putem 
afirma că poporul bulgar cu toată cruzimea caracterului sâu,cu 
toate consecințele dezastroase ale războilui şi criza economică, 
grație sobrietăței, a caracterului său, muncei perseverent, eco- 
nomiei care de multe ori degenerează la zgăâreinie şi în Sfârşit 
mulțumită educaţiei morale şi cultivărei sentimentului patriotic, 
iinde treptat şi cu paşi mai repezi ca noi spre vindicarea râni- 
lor căpătate la război, şi toiodată contrar credinței noastre gre- 
şite idealul său național se cultivă mereu amenințător peniru ve- 
cini inpunândune trezirea din letargia in care ne au adus luptele 
meschine de partid în dauna intereselor de stat şi ale con- 
sonsolidărei granițelor. res pă 
Statul odată ce a hoţărâi colonizarea granițelor are” dăt- 
ria morală faţa de colonişii de a-i ajuta materiaiiceşte fără a 
cruța nici un sacrificiu, servindu-i de exemplu Bulgaria sau Gre- 
cia, acesta cu atât mai mult cu cât nu ne lipsesc nici oameni 
de organizare şi nici mijloace de ajutorare; contrar, dacă se 
va continua aceiaşi nepăsare şi aiitudine vitrigă față de  colo- 
nişti ar fi mai bine să se renunţe definitiv la opera de coloni- 
zare spre a nu ne compromite atât în interior cât şi exterior eu 
hidoasă poliiica de partide,degenerâna adesea la satrificarea şi 
idirect la trădarea chiar a intereselor superioare de Stat. 


BANCA CALIACRĂA 


SOCIETATE ANONIMĂ PE ACȚIUNI, 
CAPITAL SOCIAL LEI 10.000.000 DEPLIN VĂRSAT 
—BAZARGIG— 


CONVOCARE 


D-nii acţionari ai Băncei „Caiiacra“ sunt 
convocați în adunare generală ordinară în ziuu de 
24 Martie 1919 orele 12, la sediul Băncei strada 
Regele Carol No. 71 Bazargic. 


Ordinea de zi: 

1) Aprobarea bilanţului şi contului de profit și 
perdere pe 1928. 

2) Descărcarea Consiliului de Administrație de 
gestiunea sa. 

A Diatribuicea beneficiilor rezultate. 

aildarea cooptăril ăc î Ș 

Pe PR ptărilor făcute în cursul anu 

5) Alegerea a trei membri î i Ad- 
uinisirgție în locurile vacante. Sase udă 
egerea comisiunei “i și 
shpleari, unei de cenzori şi 

7) Contirmarea Comitetului de Direcţie, 
nile aaSPre a lua parte la această adunare, acțiu- 
AU se vor depune cu cinci zile libere înnainte, la 
Satin socistăței sau la Banca „Urbană“ din Bucu- 


cenzori 


„De asemenea se voce 


men și procurile acți i 
ion 
ta personal, Honarilo 


In cazul , 
nește număii cÂnd la 24 Martie 1929 nu se întru 


e : 
adunarea se amână pionarilor prevăzut de statute 


la aceași oră şi i Pentru ziua de 31 Martie 1920 


in acelas | â p 
lasa i şi în oc, când ine € 
are va îi Capitalul reprezentat. pi 


Tipografia zi Consiliul de Administrație 
arului „Cuvărtii Nostri BazargIE 
Îi 


Girant responsabil loar, E opesen 


depune în acelaş ter- 
r ce nu se pot prezen- 


ă 
a 


» 


ef 


; 
_ 


ț 
ț 


ă 


Anul | M 10 


Organ naționalist 


Proprietar: A. CONSTANTINESCU | 


1921 cu moditicările din 1924 sub 
manilor ţării. Punct de onoarel? 
să ne tăim craca de sub picioare. 


aparenţa 


A Se apropie înplinirea a rogat expres întru cât Con- 
jumătate de an de când sa stituția şi alte legi le-ar fi 
alcătuit, pe lânsă ministerul abrogat tacit, 
de Agricultură și Domenii, La Capitolul il (Despre 
o comisie specială pentru drepturile (locuitorilor din 
studierea modificărilor ce i Dobiogea Nouă), parlamen- 
siar putea aduce actualei le- tarii bulgari au cerut să se 
giuiri privitoare la regularea mai acorde un termen pen- 
oprietății imobiliare. rurale tru incetățenirea - bulgarilor 
din acest ţinut, și cui ltoate respiriși de comisiunite” spe- 
şedinţele numeroase ce a ciale pentru stabilirea calită- 
avut până acum, încă nua ţii de cetăţean român în a- 
răsuflat taina. cest ținut. 

Din informaţiile sigure ce S'a găsit cu cale ca asup- 
avem, comisia ţine două fe- ra acestei chestiuni să se cea- 
luri de şedinţe. De cele mai ră asentimentul Ministerului 
multe ori se întruneșt în de Justiţie și al celui de În- 
număr restrâns în localul terne. : 
Băncii Urbane. Participă. a- De către aceste ministere 
tunci numai cei cari ţin cu 
orice preţ ca să modifice ac- 
tuala lege în sensul cerut “E. uari€ : 
de interesele buigărismului privitoare la dobândirea şi 
crud și perfid. Se străduesc pierderea naţionalităţi ro- 
să găsiască mijloacele pentru în 
ca sub forma unei aparente * 
modificări inoiensive, să se 
zădărnicească scopul urmă- 
rit prin legea actualmente în 
vigoare. 

In vederea aceasta sau 


şi apucat să elaboreze un 
de lege pentru persoanelor morale, etc. 


pentru 
În privința art. 16-22 din 
cap. Il, aceste dispoziții sunt 
deja abrogate prin const!- 
tuție, legea presei, legea 


anteproect A 

aşa zisa punere de acord a Cap. II, IV, şi cap. V 
legii Dobrogei Noui cu Con- sunt deasemenea „abrogate 
stituția şi cu cele lalte legi Prin legele învăţământului, 


a cultelor, prin legea de 
unificare administrativă, şi 
prin legea de organizație 
judecătorească, Totuși s'a 
pretins de unii ca crimele 
să fie judecate de Curțile cu 
juri sau în orice caz să fie 
judecate în prima instanță 
de tribunal și în a doua in- 
aţă e, pete de Apel. 
. astfel de modificare 

cinarea dată s'a izbit de opunerea Mi- 
Parlamentarii de origină nisterul de Justiţie, care a 
bulgară ar fi susținut ca să obiectat că această materie 
se abroge art. 1, în care se nu mai face parte din legea 
prevede că „teritoriul Dob- Dobrogei Noui ci din legea 
rogei Noui face parte din de organizare judecătoreas- 
Regatul României, formând că, unde se prevede nu 
cu el un singur stat”. numai pentru  - Dobrogea 

Nu ar fi lipsit și unglas Nouă ci şi pentru transilva- 
pretins românesc după care nia judecarea crimelor, nu 
acest articol ca şi întreg le către juraţi, și aceasta 
Cap, | (art. 1-5) trebue ah- până la venirea unei legi 


existente în Resat!? 

S'a „luat in cercetare” 
fie care articol începând cu 
art. 1 al Legii de orsaniza- 
rea a Dobrodei Noui din 
1921. S'a depășit ast-fel in- 
sărcinarea ce li s'a dat. 


S'au cercetat de comisie 
lucruri streine de insăr- 


Săptămâna) 


Redacţia şi Administraţia 
Bazaraic, Str, Princepesa Elena 


Duo, Pibhioteea Combi 


Sâmbătă 23 Martie 1929 


N 23 | 


o e e ini 
Abonamente: 


Preoţi, Funcţionari, Plugari 


Îmi e 


——SUB CONDUCEREA UNUL COM.TET 


DP ai 


Instituții 500, e Director COLA Q. CIUMETTI 


300 ei pe an 
100 Dep | 


Preoţi, Funcţionari, Plueari 000 — 


Cultul şi practica naționalizmului aetiv pe toate tărâmurile vieţei poporului şi statului nostru 


de instituirea şi organizarea 
curților cu jurați pentru a- 
ceste. teritorii. 


Aceeași opunere a fă- 


cut-o Ministrul de Justiţie 
in, piozi gale a se mo- 
ifica dispoziţiile privitoare 
la Cada, SR 
S'a obi că  dispo- 
'ziţiile legei: Dobrogei  Noui 
nu se mai aplicăîn privința 
Cadiatelor, ci numai acele 
prevăzute în legea de or- 
anizare judecătorească, și 
că numai cu ocazia nouii 
legiferări asupra organizării 
judecătoreşti se +va vedea 
dacă nu e cazul să se des- 
ființeze cadiatele. 


Astfel s'a  volatilizat 


Nouă, 

Păcat de munca desiă- 
şurată de această comisie 
în o mulțime de ședinte 


Cercetare inehestia  pă- 
mântului Haos 


lată-i pe bine intenţio- 
naţii noștri parlamentari. fa- 
junși la cercetarea Cap. VI 
din lega Dobrogei Noui, așa 
cum fusese el modificat prin 
legea din 1924. 

Aci comitetul restrâns a 
început să  |[ucreze în cea 
mai mare taină. Nu trebuia 
nimeni să le cunoască nici 
intenţiile nici cărările bătă- 
torite. Aceasta, mai ales du- 
pă ce a constatat că, nu 
numai reacțiunee din par- 
tea coloniștilor și a tutulor 
bunurilor români, dar și di- 
versele lor pretinse studii 
nu i-a putut scoate din ha- 
osul în care, din culpa lor, 
Sau găsit atundați. 

La început păreau nai 
guralivi. Nu se sfiau a de- 
clara că vor abroga pur și 
simplu legea. 


ire în bani! Nu se poate schimoa temeiul juriaic actual; 


Imn chestiunea modificării legii Dobrogei Noui pri” 
vitoare la regularea proprietăţii rurale dim 
Dobrogea Nouă 


Comisia de studii lucrează în taină, Mutismul membrilor ei: și trecutul lor provoacă îngrijorare. 


punerii dispoziţiilor dă de acord cu constituți 
Pământul sau cel puţin despăgub a 


Se cercetează întreaga lege din 
însă pentru satisfacerea duș- 
altfel ar îl 


în realitate 


nedatorate de altfel, la o anu- 
me categorie de cetâțeni 
(posesorii mirie), va trebui 
să creeze sau să măriască 
impozitele grosului popula- 
ei, 
i S'a 'mai obiectat că, da- 
că' se dispune despăgubirea 
în bani pentru treimile lu 
ate, insemnă că statul își 
taie singur creanga de 'sub 
picioare: recunoaște că în 
mod abusiv, nedrept și ile- 
gal a: luat acele treimi, și 
atunci el va Îi acuzat, pe 
bună dreptate că dacă nu a 
confiscat pur și simplu bu- 
nul altuia, dar în orice caz 
a făcu) o expropriere oprită 
de constituţie și, în caz 
cel mai bun, adm'să cu păs- 
trarea formelor prevăzute li- 
mitativ de Constituţie 
Părăsindu-se baza  lega- 
lă de azi, aceea a luării 


După trecere de puţină 
vreme s'au văzut siliți a da 
îndărât și sub moliv că e 
nevoe „de o aprofundare 
serioasă a chestiuni în toa- 
te feţele ei, au început să 
afirme solemn că este un 
punct de onoare pentru ei 
ca și pentru țară să restitue 
pământul luat ca treime, 

- Stau făcut din ordin sta- 
tistice din cari să reiasă că 
este destul pământ dome- 
nial pentru indestularea co- 
loniștilor existenţi în acest 
ținut, astfel că treimea lua- 
tă li se poate reda foștilor 
deținători. 

S'au prezentat însă sta- 
tistici serioase făcute pe da- 
te reale, din cari se dove- 
dește că pământul domenial 
este ca și inexistent, atât 
de puţin a fost, şi că trei- 
mile date coloniștilor nu se 


mai pot lua, fii de treimii drept echivalent a 
unde să Îi se dea în schimb renunțării statului la dreptul 
alt teren. său de nud proprietar asupra 


celor două treimi- nu se 
poate legitima in pici un 
ali fe! luarea acelui teren. 

Datoria celor în drept 
este să vegheze bine ca nu 
cumva dintr'o generozitate 
deplasată, să nu pierdem 
temeiul juridic şi moral pe 
care este așezat principiul 
luării treimei, 

Să-şi lase toţi nechemaţii 
așa zisele puncte de onoare! 

Noi ştim că ei tac azi 
pentru a nu trezi pe cei în 
măsură de a le zădărnici 
planul. 

ii cunoaștem cum pân- 
desc un moment de nea- 
tenţie sau de învălmășală 
în parlament pentru ca să 
se repete caziil cu legitera- 
rea din 1921, trecută în 
buimăciala ultimei zile a 


Faţă de aceestă consta- 
tare, domnii în cauză s'au 
relugiat la altă formulă: să 
li se dea bani posesorilor 
mirie pentru treimile luate, 

Li va răspuns că aceas- 
ta este şi nedrept şi impo- 
sibil de realizat. 

Este nedrept fiindcă, du 
pă ce prin hotărâri detiniti- 
ve, date speţă cu speţă, se 
stabilește că este posesor 
mirie deținătorul unui teren, 
în baza cărui principiu le- 
sal sau de morală să-l mai 
obligi pe statul nud -propri- 
etar să-l! plătească - acestui 
posesor până și c?ea ce re- 
prezenta echivalentul renun- 
țării statului la dreptul său 
de nud proprietar asupra 
celor  douărtreimi rămase 
particularului în deplină pro 
prietate? parlamentului de atunci. 

O atare măsură nu sar Pericolul nu e trecut, ra- 
legitima din nici un punct mânii să fie cu ochii în 
de vedere, atru!! 

De altiel, ar îi destul de 
vexatoriu și o impovărare a 
bugetului statului care, pen- 
tru achitarea unei sume 


ni 


De ale Camerei Agricole 


DISOLVAREA EI SE IMPUNE 


Situaţia de la Gamera Agricolă Galiacra este 
de aşa naiură, că se impune imediat disolvarea 
ei şi nusipea unei comisiuii interimare până 


la nonile alegeri. 


E o instituție de stat incăpută în mâinele 
“bulgărismului erat şi perii. 

Se face ahuz de nuget, imprăştiindu-se sume 
mari Suh forie de diurne, ete. | 

Se vorheşte în hirouri numai bulgăreşte. 


Pentru inzestrarea 
ia pământul 


Sub motiv că li s'ar fi 
atribuit camerelor agricole 
in baza a nu știm căror 
dispozițiuni câte circa 25 ha 
de teren arabil de fie care 

„ comună, c&ea: ce pentru ju- 
- deţ nostru ar fi peste două 
mii de hectare—s'a , proce- 
„dat de către organele agri- 
» cole în subordine la preda- 
rea terenului arabil atribuit 
- acum Camerei agricole Ca- 
"“liacra, luându-se din: terenul 
“avut în folosință de: către 
“coloniști, = 
„ Tocmaila aceasta tindea 
„ și tind acești agenţi bulgari 
"din capul acestei instituțiuni 
românești: să impiedece în- 
_iShebarea unei gospodării 
rurale românești, 
„Se ştie că coloniștilor a- 
șezați în acest județ nu li 
sa complectat încă lotul 
cuvenit. 
_Inlocidea li se com- 
plecta, se vine acum ca să 


ei cu teren arabil, se 
coloniştilor 


li se mai iee din ceea celi 
sa dat. Li se ia ceea,,ce 
este mai bun, 

Se Sirisă pe toate dru- 
murile că nu este pământ 


„disponibil. Totuşi se caută 
„prin toate mijloacele. „să i 
-se procure Camerei Agrico- 


le teren, 


Ba dela - colonişti; ba . 


iă de orişi unde şi oricum 
numai ca să li se dea celor 


„din capul acestri instituțiuni 


posibilitalea de: a' avea din 


„din izlazurile comunale, se .. 


ce să se plătească . diurne | 


grase? 

Cu două mii * hectare 
se indestulează cel puțin 200 
familii de colonişti. , 

Aceasta trebue să [ie 
ținta noastră, nu inzestra- 
rea cu pământ a unei . in- 
shiiuțiuni din acest ținut ca- 
re este deparie de menirea 
ce ea o are în alt judeţ 
românesc. 


A II" conferință 


administrativă 


, La 10 Martie c.,a avut loc 
la Periş a Illa conferință ad- 
mministrativă, prezidată de d-l 
d-r Păcuraru, prefectul jud. 
Caliacra. Inainte de deschide- 

' rea conferinţei, în fața şcoalei 

in Periş, un public numeros 
şi împestrițat aşteaptă nerăb- 
dător. Invăţătoare si învăţăto- 
ri cachipuri blânde, cu ochi 
înseninați, de visuri măreţe, 
preoți cu versete din scriptu- 
ză pe buze, notari şi secretari 

-cu frunți încrețite ugor de gri 
“ja lucrărilor de cancelarie, 

primari şi consilieri cu aere 

grave, jandarmi isteţi cu înfă- 

' pice mândră şi demnă, în 
„sfârşit, o mulțime de săteni 
autohtoni şi coloni cari venise 
ră de prin sate să ia parte la 
"SOBORUL ÎNFRĂȚIRII. Aveai 
impresia că aci, după minu- 
mata expresie a d-lui colonel 
Refic, nu se pregăteşte o con 
ferință administrativă, ci una 
cu mult mai sacră şi mai ftu 
smoasă, O CONFERINŢĂ NA- 


re coreene ma 


ŢIONALĂ. Insufleţirea caldă 
care scăpără în ochii săteni- 
lor, aerul viu gi solemn ce se 
desprindea de pe fețele func- 
ționarilor, te încredința de a- 
ceasta..... 


Conferinţa a deschis-o 


d-l prefect Păcuraru. Confe- 
rențiarul, aci sobru în trata- 
rea chestiunilor de ordin so- 
cial, aci magistral în predica- 
rea drepturilor şi datoriilor 
cetăţeneşti, timp deo oră, a 
expus în termeni elogioşi me- 
toda muncii sincere şi fecun- 
de. Autohtonilor le-a spus:,Nu 
aveţi colonişti în mijlocul vostru 
ci fraţi şi tovarăşi de muncă şi 
viaţă”. Şi le-a spus colonilor: 
„N'aveţi alături de voi bulgari 
şi turci; aveţi cetățeni vredni- 
ci de iubire, cetăţeni români 
cu drepturi şi datorii egale“. 
Și a, mai adăugat cu, glas pro 
etic:— „Ordinea şi legalitatea 
să (pese peste voi, iar dra- 
ostea şi abnegaţiunea să, vă 
În rațeă că în TA spa A 


„LEGIONARII“  » e e e 


ire. p 
RSS La.rândul său, d-l admi- 
nistrator financiar, în cuvinte 
pline de miez, a vorbit săte- 
nilor despre roiul ce-l joacă 
finanțele în -echilibrarea  ori- 
cărei activități menită să ga- 
ranteze solidaritatea în _tami- 
lie şi în siat. Fiecare cuvânt 
al său a îosi .ca o pecetie ce 
aur, care pecetluia o convin- 
gere nestrămuiată în suiieiu 
fiecărui. 

Intr'un chip însă neobiş- 
nuit de dulce, a vorbit Prea 
Cucernicul protoereu Pavel 
Dobrescu. Cuvintele P. C. S. 
picurau par'că de pe coardele 
unei harpe eoliene. ; Ceeace 
vorbea nu era cuvântare, nu 
era predică, nu era discurs. 
Era par'că o muzică de heru- 
vimi ce revarsă pace şi iubire 
mângâiere şi resemnare, în- 
credere zi nemurire, Indrumă- 
rile date cu privire la sărbă- 
torirea Pascaliei, au. fost par- 
că file supte din biblia sacră; 
Cu un accent italinesc des- 
tul de muzicai,d-l Boju Gospo- 
dinof medicul primar veterinar 
aljudețului a vorbit despre, An- 
traz“, arătând mijloacele de 
profilaxie şi de . combaterea 
boalei. 

Din partea dăscălimei a 
vorbit d-l P. Papazisu, subre- 


vizor şcolar. Numitul a arătat 
că, la baza oricărei activități 
stă şcoala şi învățătorul. A 
subliniat spunând că şcoala a 
fost şi rămâne factorul deter- 
minat în emanciparea popoa- 
reior, adăugând că ea tormea 
ză educația cetățenească cum, 
dezs-menea, tot ea a iormat 
sufletul armatei noastre birui- 
toare. d 
Frumoasă a fost cuvân- 
rea d-lui colonel Refic., Par” 
că vedeai, sub haina lui de 
militar devotat, clocotiad „un 
suflet mare de erou. În privi” 
rea lui ageră se citia respec- 
tul ce-l păsirează neamului şi 
patriei române. D-sa, ca fiu 
al Dobrogei, a accentuat spu- 
nând că nici un popor nu-i 
atât de mărinimos ca poporul 
românesc şi că în nici o țara 
populaţia minoritară nu se 
bucură de atâta dragoste ca 
în ţara românească, 

Seria cuvântărilor a  în- 
cheiat-o d-l deputat Ţipărescu 
care, în cuvinte simțite şi zniş- 
cătoare a vorbit despre drep- 
turile şi doleanţele populației 
rurale, cerând să inceteze ori- 
ce abuz şi să se facă drepia- 
te egală peniru toți. 


PEPA 


“ Societatea Naţiunilor 


_Șiminorităţile - 


REID Pe [i 


ie) conierință a d-lui N. Titulescu la Academia 
sista “pei diplomatică din Paris da 


D. Titulescu, vice pre- 
şedintele Academiei Di- 
plomatice din Paris, a ţi- 
nut în 16 cor. în fața ple- 
nului Academiei, şi a unui 
numeros public, conferin- 
ța sa asupra Societăţii 
Naţiunilor şi minorităţilor 


Solicitudinea faţă de 
minorități 


D. Titulescu, începe 
prin a constata că pro- 
blema minorităţilor s'a 
transformat într'un refu- 
giu, în care au venit să 
se acumuleze în massă, 
falşele impresiuni. Este o 
eroare de a se crede că 
problema se pune sub for- 
ma unui antagonism între 
state. | R: 
Solicitudinea către mi- 
norități e generală, și 
dacă pentru unele state 


'este'de ordin sentimental, 


pentru statele cu mino- 
rități ea este de ordin 
politic. Complicația 'în 'a- 
ceastă materie, provine 
din faptul că se confundă 


dorințele cu obligațiunile 


internaționale 
- După'ce trece în. re- 
vistă drepturile 'subiecti- 


ve ale minorităţilor, și “in- 


- 


strumentele diplomatice, 
d. Titulescu arată că ga- 
ranția” internaţională. re- 
zidă. intrun Singur text 


de câteva rânduri, pe ca- 
reîl studiază amănunțit, 
pentru a ajunge la patru 
concluziuni. 

Intâiu: tratatele fune 
ționează fără a ști de fapt 
ce este o minoritate. 

„AL doilea: garanția in- 

ternațională poate să dis 
pâră cu consimțământul 
minorității Consiliului; 

Al treilea: Societatea 
Naţională a primit garan 
ţia obligaţiunilor minori- 
tare, fără un amendament 
la pact. D-sa citează în 
acest sens un foarte in- 
'teresant pasagiu din pro- 
cesul verbal din 1920, 
care arată îndoiala lor- 
dului Balfour în. această 
privință. 

In fine al patrulea, 
„conform tratatului, pro- 
„blema minorităților nu 
poate apare pe terenul 
internațional decât dacă 
un membru. din Consiliu 
ia răspunderea personală 
de a face pe procurorul 
„umanității, împotriva u- 
nui stat determinat. 

D. Titulescu, Spune că 
nu face aceste constatări 
pentru a înrăutăți cu ce- 
Va situația actuală a mi- 
norităţilor,. dar pentru a 
“arăta cât de generoase au 
fosă față de ele, și Socie- 
“tatea Naţiunilor și Statele 
interesate; permi- 


i e 
“ matete şi îlota americană 


țând'a se creia în favoa- 
rea lor, o procedură mult 
mai. mlădivasă, dar în a- 
fară de tratate. 


Rolul şi activitatea con- 
siliului de trei 


D. Titulescu analizea- 
ză și activitatea consiliu- 
lui de trei şi arată că de 
fapt mecanismul interna: 
țional, este pus în mișca- 
re de o simplă petițiune, 
în loc de acţiunea unui 
stat determinat, conform 
tratatului. In aceste con- 
dițiuui d. Titulescă susţi- 
ne că acțiunea Societăţii 
Naţiunilor a deviat cu 
concursul benevol ai Sta- 
telor interesate, în favoa- 
rea tminoritarilor, iar nu 
împotriva lor. Dacă cine- 
va ar fi autorizat a rele- 
va contradicțiunea între 
făgăduelile autorilor tra- 
tatelur și realitatea iapte- 
lor, apoi acestea ar fi 
nuinai statele care au 0- 
bligațiuni minoritare. 

D  "itulescu, citează 
discursul prin care pre- 
ședintele Wilson, la 31 
Mai 1919, cerea Statelor 
să iscălească tratatele de 
minoritari, în schimbul 
garanţiei frontierelor, ca- 
re vor fi apărate-de. -ar- 


Unde este astăzi această 
garanție? 


Cadrul adevărat al pro- 
blemei. 


In concluzie, d. Titu- 
lescu spune: 

Despre ce este vorba? 
Este vorba de puneiea în 
vigoare a obligațiunilor 
existente? Răspundem: să 
le musurăm. Este vorba 
de ameliorări în cadrul 
obligaţiunilor existente? 
Răsppuhdem să le diseu- 
tăm; Este vorba de întin- 
dere obrigaţiunilor existen 
te?Suitem siliți să răspun- 
dem: Veniţi să le împăr- 
tășiți su noi. Este vorba 
să punem problema mino- 
rităților în cadrul ei ade- 
vărat, care este moral, 
iar nu coercitiv? Răspun- 
dem: Suntem gata a îace 
tot ce cere morala, Spi- 
ritul umanitar și  intere- 
sul general“. 


Nu-i vorba de  ereat 
complicații 


Greșit se crede că prin 
această atitudine voim & 
crea complicațiuni puteri- 
lor mari. Noi nu uităm că 
am învăţat drepturile 0- 
mului, la şcoala franceză 
libertatea constituțională, 


la șeoala britanică, și 


principiul naționalităților 
la școala italiană. Nunoi 
vom călca datoria noas- 
tră de recunoștință, îndre 
ptând împotriva Statelor 


DI 


care ne-au dat tavățămân 
tul sacru co an primit. 
Dar dreptul minoritar 
este astăzi un drept re 
gional: 

„Sau are 0 tendință 
ri v arsală, Sau este toi 
porar Drept pozitiv pot» 
petuu regionala se poa 
te concepe; Dreptul ril= 
norităților nu poate să 
rămână veşnie dreptul în- 
vinşilor şi al nouilor venl- 
ți. Universalitate se poate 
atinge, lie pe tărâmul 
dreptului, fie pe tărâmul 
moralei. Primim ambele 
concepții, cu condițiunea 
să întrerărim odată ega- 
litatea la capătul storță- 
rilor noastre, dea face 
soarta minorităților din 
ce în ce mai bună. Aceas 
ta este însă o chestiune 
de orientare viitoare. Azi 
datoria, noastră este să 
împlinim scrupulos obli- 
gațiunile din tratate şi 
să le realizâm căci mai 
presus de tratate este 


morala, care este una 
pentru toți, şi care cere 
ca oamenii să tie cgali 
ori ude Sar gs, 

D. Titulescu vorbeşte 
de împlinirea serupuloasă 
a obligațiunilor din tratata 
şi de realizarea a tot ce 
cere morala, spiritul uma- 
nitar şi interesul general 
Aşa € românul nostru: 
generos, moral, condus 
totdeauna de spiritul u- 
manitar, călăuzit în toate 
de interesul general. 

Dar şi când are in fa- 
ță-i o fiară cum este bulgă- 
rismul, dovedit criminal şi 
perfid, tot aşa trebue să se 
comporte românul? 

Ințelegem să execu- 
tăm obligaţiile impuse de 
morală însă pretindem ca 
şi minoritățile şi în deo- 
sebi cea bulgară, să înce» 
teze cu acțiunea ei duș- 
mănoasă,  conspirătoare, 

Mai înainte cumințească- 
se, îmblânzească-se agen- 
țu bulglărismului! 


DC _—————— 


REFORMA AGRARĂ 


IN BULGARIA 


de d. Ziol Şobe, consilier agricol Ol. 


Dispoziţiuni administrative 


* 1. Distribuirea loturilor de 
de sat a 0. 
20 ha, lotul, conform art. 3 din 
legea împropretărtrel se face de 
către comitetul comunal, conduc 
Tehnic din l0- 
calitate şi Agronomul Regional. 
apro- 
bat de creare de sate noi, locul 


casă în noile vetre 


torul serviciului 


2. Potrivit planului 


Colonizările 


din Ministerul Agricultural pen 
fru procurarea materlalului lom- 
nos necesar coloniştilor pentru 
construcție, f 
Transportul materlalalor 
(lemn, piatră, var, nlalp) precum 
şi a bagujelor se face prin prob 
tație sau în contul Casel Impro- 
pretărirel, [ixându-ae pretul de 
comisia de Ocol. | 
8. Acordarea de credite re- 


noulu, sai se alege de către o ugiatilor şi coloniştilor 86 ho- 


comisiune compusă din 


delegat al Riroulul de stabilirea 
refugiaților şi, Direcila Genera- 
lă a Impropretărirei conforin 
art. 51 din legea impropretărirel. 

3. Consilierul A gricol 
(Direct. Catedrei Agronomice) 
sau Agronomul Reglonal la ne- 
voe sunt ajutați de Inginerul 
Cadastrului sau de nginerul 
Ocolului Silule ce demarchează 

r prietățile comunale, Coopera- 
tive şi particulare noilor aşezaţi 
conforni articolelor  hegulamen- 
tului 18, 182 şi 159, 

4. Direcțiunea Improprletă- 
rirel. recomandă comisiilor de 
„Ocol localitățile alese pentru 
sate not şi numărul familiilor 
de refugiați de plasat. 
| 5. Comunică asemenea Dl- 
„pecției C. F. R, spre a pune la 
„dispoziție refugiaților vagoane 

„de transport până la gara cea 
mai a ră 

(i, Comitetele comunale or- 

ganizează prin prestație tran- 
„portul bagajelor şi Inventarul 
coloniştilor sau refugiaților de 
la gara cea mal aproplată până 
1a destinație, aceasta cu ordinul 
Autotorităților Administrative, 
7. Direețiunea Impropretă- 
fire! gealzează Casa Pădurilor 


Consi- 
lierul Agricol - sau Agronomul 
Regional sau dacă e chestia de 
regiune muntoasă de şeful Oco- 
lului Silvic ca reprezintanţi al 

Agricultură, de 
Inginerul Tehnic, sau conducio- 
rul delegat ul Ministerului ' de 
comunicație, Medicul Județului 


târăşte de Consiliul Canal Impro- 
pretărirel. 
Intemeerea Satelor 
Măsuri cu caracter da stal 
şi județ: a). Situaţia şi planul 
satului nou; b). Plomul pi tra- 
sarea. drumurilor, 0) Plața pub- 
că, 1 sau 2, după lorma palu- 
lul, parc şi diferite rozarve 
interea  obytasc, d). Plața de 
desfacerea producţiilor; 0), Ca- 
nalizări, olmltire, digulri, podari 
î7) 


e caci 
Legea relativă la serviciul 
de așezarea refugiaților 


Art, 1 Pentru vonducerea 
şi controlul agozărel, improprke- 
țărirel pi menajărel re; taților 
ve înființează un gerulelu spe: 
clal de unificare şi autonom al 
tuturor serviciilor şi organelor 
din țară, care se ocupă cu che 
flunea refugtaților. 

Art,2 gervlelul de unificare 
se conduce de un (conducător) 
comisar numit de Consiliul de 
Miniştri; acesta poate fi şi un 
reprezintant al națiune (parla- 
mentar), 

Ari, 3 Adminlotrația der 
viciulul unificată se Interevează 
de nevolle, şi lucrarile refugta- 
ților pretinse din partea berol- 
elilor publice şi autorități, L/A 
executarea „măvurilor men 
pentru o mal grabnlcă stabilire, 
impropretârire precum gi cu w- 
grijirea refugiaților, -Ă 

Art, 4 Că organe ae: 


 tăriră a Fo, 


N Consiliul de auiflezve 2) Gun 
atllerii p inupeetoru ete i 
Art, ă Seruletul da unifianve 
se compunedin condurătorul uor- 
violului ca preşedinte,  Direati- 
rul Casei Improprlatorirel şi ru- 
prezentantul verbiclulul Sânătd- 
tei de pe lângă Mininterul «de 
Interne Ca raportor aveam pa 
conailiari telinlel, 

Art, 6 Seruloiul de unifi- 
care se pronunță aupra oo 
Hunelor: a timpului de ayozareu 
refugiaților,  împropretărirel lor 
şi împărțirii — creditelor, el hotă- 
răşte şi asupra litigiilor între 
diferitele organe yl noruloli, pri 
pitor la rafuglaţi, 

Art, 7 În can când ohenti- 
unea cata de compolința unul 
servlolu din alt  Minintar, alunul 
se convoacă şi raproaintantul 
acelul Minlater în timpul don 
baterilor, 

Art, 8 In oa da diforont 
ntre autorități și organula axa 
outorii alo  nervlolului  unifloat 
atunol ne raportează verbal nui 
înaorla odira Prayodintelo Conul 
Hulul de Miniyiri caro 0 pro- 
nunță în mod definitiv, 

Art, 8, Connilterii tehnlol al 
servlolulul de unifloara nunt go 
ful soțiilor şi tr Inupootori, dâ- 
ta unul la aşezarea oportună ă 
refuglaților; facerea canalor, În» 
proprotăriroa yl ocupațiile vofu- 
laților, 

Art. 10,Innpeotorii. aoorulolu= 
[ui da unifloare ve Intoromoază 
de novolle, Iuorărilo şi uituajia 
refuglațiler la fata locului şi în 
conformitate cu diapozițiunale 
DBireoției, luând  mănurida îmdo- 
plinirea ordinelor pentru o mal 
grabnică ayozare yl improprie» 

ofuglaților 
„Numărul inspootorilor e 
nelimitat şi depinde da nevol, 
Ei so nume de Minlaterul. A» 
griculturel în urma pocomiari- 
dațiet de câtre conducătorii 
ervlolulul, 

Art, 11. Compunerea voml- 
siilor de Ocol e acelaşi proclaa- 
ță de Legea improprletârirel, în- 
țărild adm-rul Finanolar, şi re- 
prezintantul refugiaților. 

Art, 12, Comlsla de Ocol 
ge convoacă da câtre propodiri= 
tele ol (Judecător pace) sau În 
Upoa lul de către reprezentantul 
Băneel. Agricole, ținând yedința 
şi luând hotărâri cu majoritatea 
membrilor; la nevoa ue depla» 
zează și la fala locului de îmi 
propretărlre pi de agezarea re 
fuglatilor. 

Art 13, Comisla de Ocol 
sus mențlonată conduge lucrări» 
le în ocol până la sfârpltul ape- 
zărel refuglatilor, când devine 
Ilbară de orlce perulelu, 

Art, IA. In caz de nevoe 
“»antru accelerarea agezărel. şi 
împropretărirei refugtaților DI- 
reoțla Impropretărirei comploo» 
teacă personalul cu arhitect, In- 

iner, Agronoml, silvlcultori, şi 
topomelri oau cu alte pereoane 
ehlar nepregătite însă folositoare 
slu bel, 

Ari, 15, | vaz când ore- 
dlitele prevăzute în buget mu 
unt suficente atunci pe data- 
gează personalul dela alte MI- 
pigtere care primeşte acelea 
avantaje şi diurne ca şi fun- 
oționarii slujbe! de unițicare, 

Art, 19, In comunele unde 
mu s'a măcarat şi stabilit for» 
dul de imnpropretârire  conlorni 
hotărâre! comitetelor de unifica- 
pe, lucrarea We încredințează ser 
pielulul de unificare, 

Art, 17. Creditul pentru a- 
gezare și impropretârirea refu- 
gtaților se acordă Direcției în- 
propretărirel. Veredite pentru ca- 

denecare, seminte, inventar 


oi gt mort). 
Se pot avurda și frnprtu» 
rmuturi P 
Art. IA, acardalr 
achită va la Bana 


Da OO 
e N e Pat Ne 


Apitodă in bara ude 0 aul, 
+ avtale da dotarii a rafuil> 
[ilot ve enma «e sirul 
inunelar ea pruni ul Statul, 

„Ari, 15 erp rapi 
plațior după  pronerbu lega fii 
pe vuprlnde în cula avurdtute du 
pă lega Hâncel Agrleule, 

„Ari, 30, Toate fript 
rile “vorduta şi volei ue pe or 
avurda vonforii legal vaful taţi 
lov ua bucură de prioilogliarl dn 
folosul utetului i Wânoal Ari 
«ole înalnilaa urluoărul altul, 

Cu  cautorlaațiu Drac lat 
Datoriilor — Statului şi Hâneni 
Agrloola ua pot Ipuleau mamele lu 
orăditori partoulari pa viol ani 
conform art 10 din legea pe] 
țlațilar, 

Art, 31, Materialul da von 
utruoții pantei ocina ai uita ae 
uvordlă pratuli din pădurile mu 
tului, şi fără plată pe €. PF, Il 
până la locul de «dentinuția, 

Ant, 58, Dirouya  Munoal 
oară munultari gratuit pentru 
contruirea lor, 

Art, 95, Toale actele pre 
viloara la Imprumuturi, plartiri, 
împroprotăriroa elor refuglal 
sunt nouta da basi 

Arp, 24, Permoanele Însâr- 
olnatu oii apozarua pl împropre 
țărlrea refuglalilor o re rii 
[aa datoria na nonoadluză, 

Art, 25. Cal Innârolnaţi cu 
orândulraa rofuglaților  primano 
îndamniația și rhalhuall ca di 
urna de trarnport și daplanare 
Pixate de Minlulor. 

Art, 2% Toata legile şi 
diupoalțlunale conlrara presantel 
ue aproă 

Art, 37, În Plecare nenhune 
a Parlamentului, conducătorul 
Slujbal da unificare faca 0 dare 
de weamă despre situația refu- 
glaților în țară, 


PI 


EOE 

asupra nervlelulul autonomi 
pentru apezarea rafuglaților. 

“Art, 1, Se înființează er- 
vlelu amtonom pentru intreaga 
conducere și control al ayezărei 
improprelărirel şi îngrijirii re- 
fuglaților, 

Art, 2, Servlclul autonom 
are ca Organe: conniilul superior. 
], Direatorul Serul lulul cu per- 
sonalul auxiliar, 

Art, 3, Consul superior 
de pe lângă gorulelul autonom Be 
compune: II Trel reprezentanţi 
al națiunii, desemnaţi de con- 
sillul de Mintsiru. 

2, Directarul-Impropretări- 
rel d, Administratorii Băncel A 
gricole, Naţionale, 4. Un mem 
dru al comlslel de codificare, 
desemnat de Mi isterul Justiției, 
5 Directorul Datoriilor de sta! 
Q. reprezintanţii Crucel Roşii 
Bulgare,; Administratorul Biro- 
ului de îngrijiri sociale pe lân- 
gă Ministerul Sânătăţei. 7. Pa- 
îru reprealntanţi al refugiaților, 

Cel dela Nr, dol şi trei și 
pase pot si desemneze şi locții 
tori, 

Art, 4) Consiliul de Mini" 
țri desemnează pe Directorul Ser: 
pletulul mutouam lar, consiliul 
superior pe secretarii. Generali 
şi rentul personalului. 

Art, 5) Consiliul superior 
declde şi elaborează dispozițiu 
ni şi regulamente exorutorii de 
toate organele de stat, județ şi 
comună, etil mau militari și ser 
pictile însărcinate «ui ingrijirea 
refugiaților sau în special însăr 

de consiliul miperlor, 

Art, 6) Canmliul superior 
se pronunță dară lu şedinţă u 
să 10 membri au sunt în mu 
forltate, 

Art, 7) Pentru întreținerea 
servicțulul aatonom me deschide 
erodui pontru mevolle statului de 
Direcția Improprietârirei care 
se manipulează conhurm celor ce 


m hotărăue le ocolul — pă 
vor, 

Art, A) Tolu mohala prlule 
lira lu rafingluțidim prin, Îmi 
proprlulăriru, pluta huilă; 
cun votatlt ce bea pl diripiinarle 

Ari, 0) Tocale  inmvaleârile 
vufugiaților ou pământ, Îi le 
mutantal aa achită ti umltăți pre 
II) uni, 

Ari, 10, 11 gt 19 atirt ao 
buci ac pl la lopată muruilohilul 
(la aguaaraca vuugluțilar, 


Trădătorul 


ZAMFIROOLU 


Am arătat în numărul 
precedent că ateaslă corel 
tură gâgâuțo-bulgură, bara 
vânpunile la numele Eugge= 
uliu Zamfir olu(Piul Iul VAN 
fir), dept. învâtzii la sânul 
costel țări ag cur la nol 
unt [rataţi mulţi venetici, 
caută prin toate mijloacele 
să primejdulască interesele 
superioare românegti în a 
cent ținut, punându-pe in 
slujba bulgărismulul crud 


gl per! 

'a văzut caror motive 
sa datoregle această come 
dultă a levantimulul Zame 
fir-olu în chenlunea pro 
prletății rurale in Dobrofjea 
Nouă, 

Pentru am capoRAge 

şi mal bine mental, 
costul cameleon politie 
caracterul lul versatil, ar fi 
destul să se pile ru & 
țont partid politic în care să 
mu se înserle; nu 4 ont ml- 
noritate einică de care să 
nu susțle că face purte; mu 
a fost opinie oricât de Con 
trarle în chestiunea pro 
tâţii rurale dobrogene pe 
care să nu o impărtâşasoâ 
| îu i-a trebuit penru a- 
censtă transformare nici UR 
fapt nou, nici o trecere de 
timp 

Nu mai departe în ar- 
țicolele ce a publicat în ul- 
timul timp in ziarul  Ade- 
vărul îl vedem afirmând 
că nici o legiulre bulgară 
nu a convertit dreptul de 
potesor mirie în proprietate 
deplină, ast[el câ statul r- 
mân era în drepl să ble cu 
diapoziţiie legii di 
deşi tot în aceleaşi articole 
afirmă câ-și menţine 4 pâ- 
rerea susținut altă dată, 

in „Docla”, că mr 
exislu potesle mire, 
Sunţine câ brebut sa- 
tul să mu la în natură 
imea prevăzută drept echi- 
valent al renunțării dreptu- 
lul de nud prop 
cele două treimi râmam păr 
tlcularul în deplină proprie 
tate ci trebue 4 la 
echivalentul zeciuelil în bari. 
Aceasta nul ÎI 
ca în urmă 96 Bune cd nu 
lrebue statul să ta mimi, 
ulei în natură nici în bani, 
„fâră nici v de 


be sllegte să Provoaee e 
confuzie In cei cari ma 6% 
rose cheslunea, vantând "0 


aplice inisuituțiunii juridice 
cu totul specifice otomane, 
d ea sub  mumele de 
0sesie mirie, disnoziţii din 
legislația om Ana. pri 
re la institaţiuni româneşti, 
Cu cari posesia mirie nu are 
nici 0 legătură, şi la care 
posesie mirie nu s'a referit 
de fel legiuitorul român în 
altă legiuire română de cât 
în legea de organizare a 
Dobrogei Noui, unde sunt 
dispoziții speciale, exprese. 
„Pentru consideraţia că 
în legea română privitoare 
la înstrăinarea pământuri- 
lor de împroprietărire se 
prevede că se poate achizi 
ționa de un  împroprietărit 
prin cumpărare până la 25 
ha.,  perfidul Zamfir-oglu 
deduce că nu s'ar cuveni să 
= Ap nimic dela posesorii 
mirie care ar aeține până 
la 25 ha!? 4 a 

Ce apropiere se poate 
face între aceste 'două ab- 
solut diferite cazuri? 

Intrunul cineva are 
drept a cumpăra până la 

! 25 ha dela cei cari acceptă 
să vânză, 

„În cazul. posesorului 

_mirie este să obligi pe stat 
să cedeze dreptul său pose- 
sorului mirie până la 25 

_ha,să ovbligi..pe stat să de- 
„vie vânzător! şi fără con- 
tra echivalent, în bani mă- 
carh 

Dacă e aşa, dece să 
nu obligăm pe stat sau pe 
orice proprietar din vechiul 
regai să cedeze în aceleaşi 
condițiunii teren până la 25 
ha plugarilor cari nu au 
până la 25 ha.? 

Dar fiul lui Zamfir în 
susţinerile sale nu e condus 
nici de logică, nici de 'dis- 
poziţii legale, nici de bună 
credinţă..,... El trebue să-şi 
facă datoria de om al in- 
tereselor bulgărismului crud 
şi perfid, care îl prezintă 
pe Zamfirolu ca pe un se 
cialist român, dezinteresat, 
în toate publicaţiile ce  so- 
cietăţile iridente le imprăş- 
tie în străinătate pentru 
defăimarea ţării noastre. 

Va trebui să-l punem 
la stâlpul infanie, pe acest 
intrus în neamul nostru să-l 
demascăm, spre aise ve- 

„dea hidoasa origină bulga- 
ro-găgăuță, pentru ca ast- 
fel să se ştie că nu a fost 
„nici părinţii ui vre o dată 
români şi nici el. Zamfirolu, 
nu este şi nu poate fi ro- 
mân , 

Este strein de neamul 
nostru, este agentul  bulgu- 
7ilor, , 
Ca atare, facă ce vrea! 
IP 


octorul Simu A. Berberi 
a Consult deia 8—i2 șa=s RR. 
Fiomagpele Mireea 58 
Citiţi şi răspăndiţi 
„LEGIONARII 


_. ML BGIGNARII» 


Netoleranţa bulgărească 


ir PT 


Cazul fraţilor Levy 


A făcut mare vâlvă în 
oraș mișeliile la cari s'au 
pretat cunoscutele firme 
comerciale de manafactu- 
turişti V, Stanef, Gh. Țanef 
şi Tahof din Bazargic față 
de concurența loială ce fir- 
ma Aron Levi Fii din !o- 
calitate le o face. 

Această firmă a cum- 
părat, la licitație publică, 
contralicitatori fiind mai 
mulți manufacturieri, mărfu- 
rile unui falit armean și le-a 
pus în desiacere pe un 
preţ foarte convenabil, ceea 
ce s'a apreciat de toţi cei 
cari au cumpărat din acele 
mărfuri, 

De necaz că lumea se 
imbulzea la localul de des- 
facere a acestor mărfuri, și 
cu toate că casa Aron Levy 
Fii îndeplinise toate forma- 
litățile cerute de lege pen- 
tru o astfel de desfacere, 
susnumiţii comercianţi bul- 
Gari nu au cruțat nici un 
mijloc pentru ca să - impie- 
dece acea desfacere, 

Văzând că nu. le: suc- 
cede au recurs și la:. acte 
brutale și la ameninţare chiar 
cu moartea iii 
Nu “sau abținut ca, 
pentru anume parte din 
vulg, să facă, chiar pe cale 
de publicitate, să se pue 
chestiunea pe terenul anti- 
tismitismului, iar pentru ele- 
mentul bulgar, pe  teernul 
naţional, cum că acești e- 
vrei ar urmări să distrugă 
pe comercianţi bulgari. 

Ziarul bulgăresc „Curie- 
rul” cu toţi agenţi bulsăris- 
mului crud și perfid, s'au 
silit să păstreze în aparenţa 
mutismul înaceastă chestiune 
în realitate însă au dat tot 
concursul spre realizarea 
scopului urmărit de  cona- 
ţionaliii lor. 

In ce ne privește, ches- 
tiunea ne interesează nu- 
mai pentru a releva și cu 
acest prilej cât de intolerant 
este bulgărismului crud şi 
perfid față de tot ce nufa- 
ce parte din neamul lui 
Crum, 

Ceea-cei mai grav comer 
ciantul V. Stanef, care se 
află în maratoriu, a găsit cu 
cale să facă și el o așa zisă 
desfacere de ghete, într'o 
încăpere din fața Prefecturii 
în condiţii cu totul onor- 
male. 

O astfel de desfacere nu 
poate face negustorul Sta- 
nef pentru următoarele con- 
sideraţiuni: 

a) Este în stare de mo- 
ratoriu și nu poate vinde pe 
preţ inferior celui de cost 
pe când Firma Aron Levy 
Fii cumpărase în bloc măr- 
furile unui falit sub preţul 
de factură şi i-a convenit 
să vănză pe un preţ, cu 


"intereseze 'Cameta de 


mult inferior celui curent 


pe piaţă, 2 

b) Nu poate îi desfacere 
în sensul legii de cât lichi- 
darea întregului stoc ex- 
stent de mărturi într'o pră- 
vălie, în care adică nu se 
mai aduc noui mărturi. Ne- 
Sustorul Stanef aprovizione- 
ază mereu magazinul său cu 
mărfuri noui, iar în înca- 
perea din altă stradă „des- 
face” provizoriu ceea ce 
trimite zilnic din acel ma- 
gazin. 

Pentru o astfel de des- 
facere nu-i se poate da au- 
torizație de Camera de Co- 
merţ, 
lar fără autorizaţie nu 
poate desface de cât restu- 
rile m ilor de sezon la 
finele sezonului, Așa sumă 
dispoziția (legală în Legea 
comerțului ambulant), D-l 
Stanetf nu desface astfel de 
resturi, ci parte din încăl- 
țămintea ce se află în maga 
zinul său. De aceasta-să se 
Co- 
merţ; nu ne privește pe noi. 

| ținut însă, ca - să 
dăm pildă “de cum  ințeleg 
unii bulgari să activeze când 
interesele lor: sunt în joc. 

Și-am mai ţinut să rele- 
văm de căt intoleranță dă 
dovadă bulgărismul crnd. și 
prefid, care după ce comite 
toate miseliile se vaită pe 
toate cărările că ar „fi nă- 
păstuit în țara celui mai to- 
lerant popor, care este 
neamul românesc, 

Ip. 


Notiaţi-i, 
imiierafi-i! 


7oate incriminările, toa 
te trivialitâţile la adresa 
românilor cuprinse în fieca 
re zi în gazeta bulgărismu 
lui crud şi perfid ce apare 
în Bazargic sub numele 
„Curierul“, sunt opera 
următoarelor persoane; St. 
Ivanof, avocal, D, Navacef 
medic, şi A. Momof,,,finan- 
sist“ cari alcătuese comitelui 
de direcţie al acelui ziar, 
precum şi a avocatului 
sieţanoli girantul responsa- 

| p 3 

Alături de ei stă 'cunos- 
outul cârcotaș Teodor 1ogef 

Cu o îndărătnicie spe- 
cifică neamului lor şi o por- 
nire diabolică caracteristică 
pregeniturii lui Crum, aceşti 
agenți îndrăsneți ai bulgă- 
rismului crud şi perfid nu 
pregetă de a utiliza toate 


mijloacele permise și neper. ..... 


mise pentru ca să turbure 
raportarile de bună convie- 
țuire. între români şi elemen 


ia e i 


tul bulgar. 

ți cunoastere și pe Carn 
plicii te, cari pentru Con- 
siderațiani d» oportunitate, 
jin să lucreze în taină. 

Aşteplăm ca înenrojați 
de neurmărirea lor pentru 


agilațiile de până G0uIR. să 
îndrâsneasră şi mai mult, 
spre a ajunge de a binelea 
la fund. 

Până atunci, notați pe 
cei numiți mai 845, QCOpe- 
riți-i de oprabria! 


DID 


Bune de notai 


Ajutoare pentru colonişti 


O comisiune alcătuită 
din şefii diferitelor auto- 
rități publice locale, între 
cari şi Protoereul județu- 
lui, sub preşedenția d-lui 
D-r. D. Păcuraru, prefec- 
tul județului, a împărţit la 
coloniștii săraci pentru 
hrană o sumă de 850000 
lei, trimisă în acest scop 
de ministrul de Interne. 


Au sosit nouzeci milioane 


Din fondurile făgăduite 
de d. |. Mihalache, minis- 
trul Domeniilor și al Agri 
culturii, pentru ajutorarea 
înjghebării gospodăriei 


“coloniştilor, a și sosit ia 
“Banca (Naţională, agenția 
Caliacra, suma de 90 mi- 


lioane. - 
Se așteaptă acum or- 
dine pentru organizarea 


: distribuirii acestui fond. 


„Se credea că șihotări- 
rile d-lui 1. Mihalache era 
să rămâe simple făgădue- 
li, Căci, așa sa obișnuit 
să socoată lumea noastră 
promisiunile politicianilor. 

D. Mihaiache însă a 
doua zi dupăce a luat a- 
cea hotărâre, a și supus-o 


aprobării consiliului de 
miniștri, care a şi dispus 
expedierea urgentă a îon- 
curilor cerute. 

Aşteptăm acum ca su- 
mele să fie bine plasate 
spre atingerea scopului 
urmărit de toți bunii ro- 
mâni. : 


| 
| 


i 
Se aduce la cunoș- 4 


- tința Domnilor membrii 


al Societăţii de vânătoare 
„Vultnrul Caliacrei“ din 
Bazargic că conform ordi- 
nului Ministerului de Do- 
menii, Direeția Vânătoa- 
rei, No. 21654 din 1 Mar- 


-tie crt. toţi membrii sunt 
să  preschimle 


obligaţi 
permisele de vânătoare 
pentru anut '1929 cel-mai 
tărziu până la | Aprilie 
a. c. pe care-l va prezen- 
ta sociotăţii spre înregis- 


-irare. 


Cei ce nu se vor con- 
forma acestei dispozițiuni 
vor fi excluși din  socie- 


tate. 
Comitetul 


Farmacia „SPERANŢA“ 
Proprietar N. Layara 


Str. Regele Carol 27 Bazargic 


Cofetăria „REGAL A“ 


Str. Regina Filsabata No. 8 Bazargic 


Proprietar FOTI CEAUȘI 


„ Pimitele societăţi „Viticola“ 


Societate îu nume colectiv 


Depozit permanent de 


“Dr: 


—BAZARGIC— 
vinuri alese, din 


gorii. Țuică hătrână. Tescovină, 


A Girant responsabil leaga 1 opazeu 


cele mai renumite p9% 
drojdie etc. Praţuri uaite 


ta G- BADRA LEXNI 
enaşt i IN : 
male ei o Oa Bazar 


“.. 


Anul | Ma îl 
a ————___———————————— Deal La 3 


Gultul şi practica naţionalizmului activ pe toate târâmurile vieței poporului și statului nostra 


E ziua sfântă pentru toți acei cari cred şi i i i i 
ua ru toți a şi trăesc in Hristos, E minunata zi atât de mult 
„sa sau nepregătiţi, își împărtăşesc sufletele cu lumina Dumnezeirii. E sărbătoreasca zi 


Organ naţionalist săptămânal 


Proprietar: A. CONSTANTINESCU | 


Redacţia şi Administraţia 
Bazargic, Sir. Princepesa Elena M23 i 
"Prenț:, Funcţionari, Piuegari 


Onea, Bbhbotea Centia ta 


/âuceumnati' 


— —— 


Abonamente: 


00 lei pe an 
[nstitaţi +1] . .- » 
108 . 


SUB CONDUCEREA UNUI COM TET 


Director COLA G. CHUMETTI 


— 


ZIUA LAVIERII (3 


” tată E toți acei cari, 
ri şi-a ales-o Fiul 


mnului, ca să înnoiască legământul dintre lumea- pămă săi i „2 . =, 
rămat şi lanţurile morţii s'au sdrobit..... sg iza emană aaa ecua porţile ladului sau stă- 
E E ZIUA INVIERII! 
erul cu pământul se îmbrățișează. Duhul- Sfânt al păcii și al bunei învoiri ingheri ipi î 
revărsându-şi pretutindeni şi din plin milostivirea hai cau îs taliei 7 a gr: 


„me scapă din nou astăzi 
Da, noi am iertat şi iertăm totul pentru Inviere, Noi, astăzi, îmbrăţişăm în 
cei mai înverşunați duşmani ai noştri. Şi, desbrăcați de orice patimă pământească, 


-- 


Cu prilejul morții Mareșalului Foch 


de pe 


le 


„HRISTOS A INVIAT!” 


DOLIUL ROMÂNIMII RECUAOSCA TOARE 


In 20 crt. a încetat din 
viaţa fostul generalisim al 
armatelor aliate in Marele 
războiu european, mareșalul 
Foch, biruitorul germanilor 
şi al aliaţilor acestora, libera- 
torul nu numai al Europei ci 
și al întregii lumi de tira- 
rania amenințătoare a  ger- 
manismului, În ce ne  pri- 
vește pe noi Românii, Ma- 
reșalul Foch este întregito- 
torul României de azi, căci, 
mulţumită victoriei obţinută 
de acest neintrecut general, 
toate țările române, libere 
de a hotări asupra soartei 
lor, s'au alipit la Țara-mumă. 

Toate ţările iși expri- 
mă cu acest prilej simțimin- 
tele de admiraţie și recunoș- 
tință față de cei dispărut. 

Bărbaţii de stat și mai 
mari oștilor arată distinsele 
însușiri ale Mareșalului Foch. 
Ni este prezentat, aşa cum 
și era: adevărat creștin, vo- 
ință neșovăitoare, minte a- 
seră și prea cuprinzătoare, 
iar,în ale artei militare,geniu. 

In faţa însușirilor lui a 
trebuit să se închine în tim 
pul războiului, toți oamenii 
politici aliați și capii arma- 

telor naționale: l-au ales co- 
mandant suprem, uitând fie 
care de amorul propriu na- 
țional sau de veleităţile per- 


sonale. Li sa impus prin 
meritele sale. 

Mareșalul Foch nu a 
bine meritat dela neamul 
românesc numai prin victo- 
ria ce le-a dat tutulor alia- 
ţilor, Pentru noi marele la- 
tin Foch nu a încetat a ne 
da, și după ce armele au tă- 
cut pentru aliaţi, nepreţuitul 
său sprijin și pentru solu- 
ționarea în iavorul nostru a 
omulțime de chestiuni poli- 
tice, de capitală importanță 
pentru noi. 

In timpul conferinţei 
pentru pace, ori de câte ori 
bărbaţii noștri de stat dă- 
deau de piedici ce păreau 
insurmontabile, Mareșalul 
Foch nu pregeta de a uza 
de imensa sa autoritate pen- 
tru satisfacerea surorii lati- 
ne dela Răsărit, cum ii plă- 
cea lui să numească Româ- 
nia, căreiai-a dorit și prevă- 
zut viitor de mare putere 
latină în această parte a 
Europei. 

Când armatele noastre 
au fost nevoite să ocupe 
Buda Pesta și să remâe a- 
colo până la atingerea obiec- 
tivului acelei campanii, care 
era să astâmpere pe Ungu- 
ri și să înlăture orice acțiu- 
ne a lor nechibzuită şi duș 
mănoasă în greutățile inter- 


naţionale întâmpinate de noi 
atunci, marele prieten 

Românilor, mareșalul Foch 
a pus capăt tutulor încer- 
cărilor dușmănoase ce tin- 
deau a compromite rezulta- 
tele acelei acţiuni românești 

Mareșalul Foch în sin- 
cera iubire ce păstra Țării 
noastre a ţinut, ca, după 
cum ne compătimise in vre- 
muri de restrișie, să impăr- 
tăşască cu noi și bucuriile 
noastre, Cu prilejul incoro- 
nării familiei noastre regale 
la Alba lulia, Mareșalul Foch 
a venit in ţară și a 'partici- 
pat la serbări, 

A putut vedea atunci 
câtă iubire şi recunoștință 
ii poartă şi-i va purta înve 
ci intreaga suilare româneas- 
că 


Românimea azi ingenu- 
che la mormântul acestui 
erou al omenirii și-și imbra 
că doliul naţional, căci ma- 
reșalul Foch, prin rasa din 
care face parte, prin 
tea ce ni-a arătat, grija ce 
ni-a purtat şi marele acte 
ce a săvârșit pentru noi, 
este, in primul rând al Fran 
ței inconsalabile, dar și 
României, care nu mai pu- 
țin simte golul ce-l lasă prin 
moartea sa areșalul mare- 
șalilor, Foch. 


Nu mai sunt hotare şi nici stavile pentru toate sufletele cari simt şi cugetă creștineşte. Fle pot comunica pe scările 
de iubire pe cari Isus le-a înălțat deasupra mormântului său, în toate rii tii % E: 
„Să zicem, fraţilor, şi celor ce ne urăsc pe noi“,.... Aceste cuvinte divine, cari înch 
buze, pornite din  adâncullimpede al conștiinței noastre, 
inimile noastre ca pe nişte frați, și pe 

tuturora: | 


id în ele quintesența creştinismului, 


Legionani 


LA NEGO ŢI 


Elementul aromânesc 
trece, în zilele noastre, 
prin cea mai acută criză. 
Decând există in Mace- 
donia, pentru prima dată, 
s'a pus chestiunea nepu- 
tinței de a-şi mai conti- 
nuâ viaţa dincolo, în țara 
lui. Cauzele cari au pri 
cinuit aceasta sunt prea 
cunoscute, ca să mai lie 
nevoie de a insista  usu- 
pra lor şi de ale repeta. 

Să luăm în conside- 


rare numai faptul căei 
şi-au ales, provizoriu, 
domicilul în Cadrilater. 


Aici se vor concentra; aici 
îşi vor desfăşura forțele 
lor creatoare în toate do- 
meniiie: în guitură, în co- 
merţ şi industrie, pe sce- 
na luptei naţionale. 
oi, Aromânii, am 
dus subt stăpâniri streine 
viața cea mai independentă 
această Independenţă ne-am 
câștigat-o numai prin vir 
tutele comerciale cu cari 
ne-a hărăzit ansamblul de 
împrejurări istorice. Este 
datoria noastră ca 
e AR independentă de pâ- 
nă acum să nu o pierdem. 
Ci să cultivăm calităţile 
noastre ancestrale, să le 


ridicăm la rangul de vir- 
tute şi de crez, să consi- 


derăm pentru cei mai mul 
ți situația de agricultori 
ca o Situație tranzitorie, 
fiindcă numai astfel ne 
vom ridica la înălțimile 
ce le-au atins odinioară 
Moscopolenii și mai târ- 
ziu aceia cari au descă- 
lecat si au întemeiat alte 
orășele saucari S'au răs- 
pând.: prin Balcani, prin 
Apus prinEgipt şi în lu- 
mea largă. 

Din nenumăratele 
manifestări ale Aromâni- 
lor, irebule să ne intere- 
seze manifestările lor în 
domeniul schimbului 
valori. Apucăturile lor 
comerciale, 


lor alese în mişcarea € 
conomică sunt o - 
te 


adânc : 
mr cre: A... - i 
duresos de regretabil da- 
că le vomlăsa săslăbeas- 
că sau dacă alte îndrumă- 

ri nelireștii le căci e 
cursul natural. 

O îndrumare, în acest 
sens, nefirească ar i în- 
învățătura urmărită cu 
scopul de a ocupa tun- 
cțiuni la stat, sau p 
neînsemnate la societăți 
particulare, funcțiuni cari 
micşorează neatârnarea 


ÎN e 
— Continuure în vag. l-a 


LA NEGOŢ 


Urmare dela pag. 1 


personalițăţii, nepotrivite, 
deci, cu instinctele negus 
torești și de independen- 
ță ce le-am moștenit dela 
strămoși 

| Eu socotesc ca cea 
mai mare primejdie pen- 
tru ramura aromânească 
această cale ce ar apu- 
ca-o tinerii macedoneni, 
îndemnați sau rău îndru- 

„maţi de a 'urmări culti- 
varea numai ca scop, în 
sensul acesta. 

In această țară cure 
surse de bogății infinite, 
deschisă tuturor pottelor 
de îmbogăţire pe orice căi 
ale streinilor, acest  ele- 
ment aromânesc trebuie 
să joace un rol de seamă 
în mișcarea economică. 
Ceea ce mau bănuit să 
facă bărbaţii politici ai 
țării de când au descope 
rit acest element (1860) 
când era uşor în 70 ani, 
transportându-i încet încet 
dincoace să întăriască, 
prin aceștia, noua burghe 
ză naţională, trebuie în- 
făptuit de noi, de azi în- 
colo și numai prin virtu. 
țile noastre distinse. A- 
ceasta, mai ales, pentru 
unele regiuni din ţară un- 
de elementul românesc 
lipsește aproape în aces- 
te ramuri de activitate. 

Școala românească 
în Macedonia ne-a redus 
aptitudinile negustoreşti, 
dându-ne îndrumări neți- 
rești: de cultivare pen- 
tru a ajunge funcţionari, 
profesori, etc. 

In Cadrilater se vor 
concentra Aromâni din 
toate unghiurile Macedo- 
niei și ale Epirului. Cali- 
tățile lor excepționale în 
comerț și industrie trebu- 
esc încurajate ca să se 
desfășoare în toată ple- 
vitunea lor, iar cultura ce 
le vom da-o micilor aro- 
mâni să le serviască nu- 
mai ca mijloc, ca o torță 
pentru luminarea marilor 
căi ale comerțului și, de- 
ci„a îmbogăţirii. Să smul- 
gem din sufletul părinților 
dorința sau  cofivingerea 
că cultivarea în școală 
trebuește urmărită în alt 
scop. Nu! Invățătura înal- 
tă să o urmărească numai 
firile excepțional dotate 
și aceasta numai pentru 
atingerea unor înălțimi în 
domeniul științei și al ar- 


telor. 
Aromânul macedonean, 


de origină moseopolean sau 
păstor diu Pind, este născut 
negustor și industriaş, For- 
ţa uriaşă şi bogăția,  nece- 


sare nouă,sunt în funcțiune 
numai de continuarea  dez- 
voltării virtuţilor neguştoreg 
ți instinctive. De loviturile 


noastre s'au temut toate 
neamurile deopotrivă înzes- 
frate de D-zeu grecii 


şi 0- 


vreii — conlocui în  Mace- 
donia sau în țările pe un- 
de ne-am intâlnit şi ne-ar 
ciocnit pe arena economică, 
Aici, vom avea de a face 
cu aceleaşi neamuri şi altele 
pe cari, cu incetul, trebuie 
să le alungăm sau să le 
îngustăm cercul de  aclivi- 
tate, Prin aceasta luptă, 
vom ajunge să ne servim 
neamul românesc mai mult 
ca prin orice alte mijloace. 
Tara Românească are ne- 
voie de negustori români 
conştienţi şi noi suntem ba- 
talioanele ce ne vom lua 
avânt, din Cadrilater, în 
restul ţării, ca să cucerim 
centrele pierdute şi cu fizo- 
nomie etnică cosmopolită 
sau iredentistă, 

Datoria naţională a 
acelora cari conduc sau 
Vor avea să conducă a- 
ceastă frântură de popor 
este una singură: să su- 
pravegheze cu luarea a- 
minte îndrumarea ce tre- 
buiește dată tinerelor 
vlăstare. Această educaţie 
una singură pentru noi 
trebue propagată cu ori- 
ce prilej și țipată la toate 
râspântiile , 

In directă şi intimă fa- 
tingere eu noi sunt coloniș- 


tii regățenii Să le îimprimăm 


în suflet virtutea negustorea 
scă şi un dispreț profund 
pentru capătuire prin şcoa- 
la funcţionarimului Câştiga- 
rea de teren pe arena  eco- 
nomică este calea mântuirii 
şi cea dintâi condiţie de 
viață neatârnată a poporu- 
Iui nostru, Numai când 
vom deţine în mâinile noas- 
tre bogăţiile ţării, vom asi- 
zura şi frontierele ei, 


Nh. 
n 


Gredit pentru coloniști 


—Treizeci milioane lei— 


Parlamentul a votat zi- 
lele acestea legea prin care 
se autoriză împrumutul de 
30 de milioane lei, contrac- 
tat la Cassa de Depuneri și 
Consemnaţiuni de câtre Ca- 
sa Centrală a Improprietă- 
ririi pendinte de ministerul 
de agricultură, pentru ajuto- 
rarea coloniștilor din Dobro- 
gea Nouă, 

Pentru acoperirea rate- 
lor și dobânzilor aferente 
datorite Casei de Depuneri 
din acest imprumut, Minis- 
terale de Agricultură și de 
Finanţe vor înscrie anualin 
bugetul'statului sumele nece- 
sare, 

Casa Centrală este îm- 
puternicită a procura şi dis- 
tribui coloniștilor hrană, se- 
mințe, material lemnos pen- 
tru construire de locuințe, 
Ea va distribui și ajutoare 
în bani 

Până la votarea legii 
colonizărilor, care va avea 
loc în sesiunea de după va- 


canța Paştiloy, ajutorarea co 
loniștilar se va face pe Ex 
Za unui regulament special. 

D. Ministru Î. Mihala- 
che duce tratative pentru 
încheierea unui nou credit 
pentru coloniști în suma de 
60 milioane lei, 

Prin aceste imprumuturi 
se procură fondurile nece- 
sare pentru creditarea colo 

iștilor, pe termen lung, cu 


foarte mari înlesniri de plată 
în vederea înstăririi lor. 

D. Mihalache,în via so- 
licitudine ce poartă elemen- 
tului românesc în acest, ţinut 
va binemerita dela neamul 
nostru şi pe drept cuvânt, 
va fi considerat ca îngerul 
protector al acestor vredni- 
ci pionieri ai așezării româ- 
nești în această parte a 
Dobrogei lui Ştefan Cel Mare 


Sărbătorirea 


unui om de ispravă 


Duminică seară, în sa- 
lonul cercului militar din 
localitute, comercianții şi 
industiaşi' “din acest județ 
au avut un banchet de 100 
tacâmuri pentru a-şi expri- 
ma sentimentele de  udmi- 
raţie şi de reconoștință faţă 
de d, N. Răiculeanu, direc- 
torul Băncii HKomâneşti, su- 
cursală Bazargic, pentru ac- 
livitatea desfăşurată de d-sa 
în calitate de Preşedinte ul 
Camerei de Comerţ Calia- 
cra, : e, 
D-nii D-r Păcuraru,pre- 
fectul județului, - fruntaşul 
comerciant N, Drumef, “-se- 

natorul Cr. Welo, Abd. Hai- 
„regin fost deputat şi actua- 
lul vicepreşedinte al consiliu- 
ini comunal Bazargic, avo- 
catul A, N. Pineta, V, Co- 
vata, decanul baroului Ca- 
liacra şi fost deputat şi se- 
nator, şi conducătorul Băn- 
cii Caliacra, bancherul Sp. 
Panaitescu, institutorul  P. 
Stănculescu, fost primar, în 
calitate de reprezentant al 
Federalei cooperativelor, şi 
1. Sarmanioti fost primar 
al Bazargicului, avocat în 
calitate de profesor la şcoa 
la superioară de comerț din 
localitate, au arătat că mul 
lumilă — distinselor însuşiri 
ale sărbătoritului sa înfiin- 
țat Camera de comert Ca- 


liacra şi s'a organizat şi 
condus astfel că rivalizează 
în toate privințele cu cele 
mai bune Camere de Co- 
merț din țară; că s'a cum- 
părat local propriu pentru 
această instituție; că s'a în- 
ființat şcoala superioară de 
Comerţ, şi şcoala de ințe- 
rioară,ambele întreținute de 
Camera de comerl; că a adus 
armonieîn cercurile comer- 
ciale şi industriale, de in- 
feresele carorz s'a ocupat 
cu multă râvnă şi pricepe- 
Faptele bune se recu- 
„nose. Servească de exemplu 
activitatea d-lui Răiculeanu, 
tutulor: celor ce  împrejură- 
rile i-aduc în capul institu- 
țiunilor noastre publice! 
„Nimic nu e mai plăcut 
ca, la plecarea ta dintrun 
post, să ştii ca ai lăsat mai 
mult de cât nişte urme tre- 
cătoare. 

“Pentru aceasta însă se 

cere inimă, muncă, pricepe 
re şi cinste—iînsuşiri de ca- 
ri a dat dovudă țostul Pre- 
şedinte al Camerei de Co- 
merț, 
- Facem pentru succesorii 
săi urări ca să se poată 
vorbi şi de dânşii tot aşa 
de bine, ba şi mai bine, ca 
de primul preşedinte al a- 
cestei instituțiuni, 


EXPRESS 
„Coasta de Argint“ 


(Anticipări realizabile) 


Bimaia s'a născut în 
intregime, din necunoscut, 
numai prin dorinţa Rege- 
lui Carol oare şi-a clădit 
in poala Bucegilor locuin 
a de vară. Micul palat al 

egensi Maria de la Bal- 
oio, „Tenha-Juvah”, „cuibul 
singuratic“, nu va fi înce- 
putul unei minuni similare 
pe Coasta de Argint, care 
mu e de cât tinutul ceom- 
plimentar al Sinaiei? Mun- 
tele şi Marea sunt cole două 
mari izvoare de regenera.- 
re a obosiţilor şi ehinuiţi- 
lor ca şi imbuibaţilor sau 


atărgit că avem o Coastă 
e 


supremaţia 
deplin co- 
meroializat, cu singura în- 


parabilă, afară de întinde- 
Te şi variaţia sa de aspsc.- 
te, nVoasta de argint" are 
9 vară cu două grade maj 
răcoroasă şi Ciarnă cu două, 


„vivens) şi | 


grade mui căldureasi de 
cât Constanţa. Faţă de Bu- 
cureşti, deosebirea se ma 
pronunțată pentru iarnă, 
Luna Ianuarie e cu cinoi 
rade mai călduroasă pe 
asia: de Argint decât la 
Bucureşti, iar vaza întrea.- 
gă (Iunie, Julie şi August) 
care la Constanţa, cu ţoa- 
tă marea, e mai călduroa.- 
să ca la Bucureşti, se pare 
că pe Coasta de Arginte 
puţin mai răcoroasă de 014 
la Bucureşti, fără a ţine 
seamă de  brizele mării 
care la Baloic sunt dul- 
ei, nu aspre cala Constan- 
ţa, şi permit să suporţi cu 
plăcere călduri. oare te is- 
toveso la Bucureşti. 
Poate că ne  facera 
prea multe iluzii asupra 
însuşirilor de climat ale 
Coastei de Argint. Dacă 
însuşi Constantinopol e în 
unii ani troenit de săpezi 
de sigurcă nici Balcicul 
nu poate scăpă de asprimi- 
le iernei, în anii ezcepţio- 
nal de reci. ca cel actual. 
E un faptînsă care nu ne 
poate înşeia: smochinii, ro- 
dii şi migdalii nu se gân- 
desc să facă reoiamă Coa- 
stei de Argint, şi ei pros- 
perează aci alăţuri 23 oi- 
reşii, gutuii şi merii pome 
turilor noastre. Smechinii 
dau trei regolte pe an, iar 
migda.lii, în unii ani, înflo- 
resc din lanuarie. Maisunt 
atâtea plante meridionale 
care aduc mărturie dooli- 
mat binecuvăntat. Dela as- 
fodelele Caliacrei până la 
oimisirul (Buzus. -semper- 


aa dini- 
lor Balcicului, dela = 
rul“ [Paliurus Spina Crisţi) 
văiei fără iarna până la 
iasomia (Jasminium fruti- 
cans) din viile Karaman- 
liilerşi lianele (Periploca 
graeca, Smilax excelsa)din 
pădurea Batovei, Şi cât ar 
patos face voinţa omului: 
âteva pachete de semin- 
ţe de flori, câţiva pueţi şi 
gi câteva altoae ar schim- 
ba aspectul ținutului. Da- 
că pa râpele cele mai ari- 
de din preajma Balciocului 
după luni de secetă, cieoa- 
rea a descoperit seoretul 
de a, înflori veşnic frage- 
dă şi dea privi fără sfială 
cu ochii albaştri spre soa- 
rele feroce al miezului de 
vară cu atât mai mult ver 
putea. prosperâ plante, ca: 
âgava şi cactus, care an 
schimbat aspectul rivierei 
meditirare. Când pe piaţa 
de flori a; Eucureştilor ar 
apare înainte de Paşte, 
naroisele, violetele, Ezam- 
bilele. lalelele, apoi liliacul 
trandafirii, iasomia şi mi- 
mosele (oastei de Argint, 
când oele dintâi trufanda- 
le dim băcăniile noastre 
mari nu ar mai veni din 
sere sau chiar din Franţa, 
ci de la Bcrene, atunoi Bu- 
Curepteanul ar fi convins. 
mai bine de cât de orice 
reclamă, de ce podoabă se 
ascunde jin acest ocolţal 


țării noastre. 
dnă atunci, cum s'a Infilaţat o = = E 
ne zoologică la Agigea, nu piei at întila- 


Dar e cu putinţă să 
crească minunăţile acestea 
po (Coasta de Argint? A 
iost un om care a făcut 
înceroarea. Grădina d-lui 
Brânză, de pe valea AK- 
bunar, e un adevărat rai 
de fiori şi de fruote prix 
Care curge lapte şi miere. 
Să mu se croadă că aceasta 
e e figură literară. Se pare 
că numai oci o suţăde sta- 


Dă 


id 


| 


7 


% 


A 
i S 


Li 


a m ia A, E NR ei bena ae tă mi aa mini A a e 


atei 


| 
| 
E 


pi produc atâţa mierea în 
cât usot toate celelalte 


» Sheltaeli ale grădinei.Dacă 
* sar întemeia zece gospodării 
de felul acesta pe Coasta de 
“Argint şi dacă sar găsi un 


ministru înțelegător care sa 
lege direct Balcicul de Bucu- 
regti şi să înlesnească aduce- 
rea rapidă în Capitală a pro- 
duselor Coastei de Argint, vii- 
torul acestui ținut ar îi asigu- 
rat şi Balcicul! sau  Ecrene 
ar ajunge pentru viața bucu- 
reşteană tot atât de indispen- 
salile ca Sinaia s'au Buşteni. 

Căci spre acest rezultat 
trebue să năzuim.Cum avem a- 
cum putinţa să atingem în 
câteva ceasurr Sinaia sau Con- 
stanța, tot aşa de repede va 
trebui să ajungem şi pe Coas 
ta de Argint (Bucureşti-Con- 
stanța şi Bucureşti-Balcic sunt 
distanţe egale în linie, de zbor). 
Nu după o călătorie obositoa- 
re şi incomodă, ca în zilele 
noastre şi nici numai în tim- 
pul veriii. Coasta de Argint 
să nu aibă „sezon“, cum nu 
mai are nici Sinaia. Fiecare 
lună prezintă frumuseţea şi 


originalitatea sa. Sunt atâtea 


ineci pe an şi atâtea com- 
binaţii d> sărbători care per- 
mit oricărui funcționar să câş- 
tige două sau chiar trei zile 
libere! 

Bucureşteanul să "poată 
consulta zilnic buletinul me- 
teorologic al Coastei, cu pre- 
vederile pe cele două zile ur- 
mătoare—ceea cese face uşor 
aiurea şi a început a se face 
şi la noi—şi îndată ce timpul 
se anunță prielnic, să-şi ia 
_geamantanul şi să se repea- 
dă la gară, “unde în fiecare 
seară, pe la miezul nopți, Fă 
teaptă „Expresul Coastei de 
Argint”, care ar îi poate să 
pornească pe sub seară de la 
Braşov, a doua capitală a Ro- 
mâniei viitoare. Unloc comod, 
sau poate chiar un pat la va- 
gonul de dormit — căci dacă 
e sărbătoare, -sărbătoare să 
fie!l—gi peste câteva minute 
scapi din vâriejul de praf, de 
lumini, de vuet şi de mirosuri 
al Bucureştilor. Prin somn au- 
zi zurăitul ritmat gi ecourile 
bolților de fier ale podului de 
peste Dunăre, făcut prin sub- 
scripția d-lui Bucuţă. Şi dacă 
ai deschide ochii, ai vedea 
jos, în lumina lunii, fulgerând 
imensa spadă de oţel a Du- 
mării, straja neadormită a ţării 
spre Sud. lar a doua zi dimi- 
mneaţa, când simți că mersul 
trenului se accelerează, dai 
perdeaua în lături şi priveşte 
coborârea de pe podişul De- 
liormanului în!,,Valea fără iar- 
mă”. Prin aburul dimineţii de- 
filează oraşele de viligiatură, 
cu grădini de îlori, culturi de 
tutun şi bumbac, cu pometuri 
întinse, În staţiunile cochete, 
copile aleargă dea lungul tre- 
nului, cu tăvi pe care se află 
pahare în care se află lapte 
veritabil!... lată Ceatalar, sco- 
ţând capul din sarica lui de 
păduri bătrâne, la o rărcruce 
de văi. lată Alaclise, suspen- 
dat pe o terasă între buchete 
aurii de floarea soarelui. lată 
Tele, cu minunata serpentină 
Şi cu străvechea „turbe'' mu- 
sulmană, mormântul lui Sal- 
tâc-Baba, cu renumita miere 
de Teke, darul cel mai prețuit 
de Sultanii Stambulului (Ka- 
aitz). Și pretutindeni, vile ri- 
sipite, pe malul Batovei, lim- 
pede şi săltând pe stânci ca 
un pârâu de munte. In!sfărşit, 

iată gi Ecrene, cu nume ar- 
monios, ocolind poala munte- 


„lui de hotar, cu vârful “ încu- 


nunat de ruinele unei cetăţi 
dace. Iată cea mai frumoasă 
Plaje din țară, cu marele ho- 


tel de cură al societăţei „Coa- 
sta de Argint-Balcic-Ecrene 
şi iată marea care îți surâde 
încadrată în rama de arginta 
rivierei noastre. Încă vre-o 
câţi-va kilometri prin „pădu- 
rea ca din basme“ (Panţu) a 
Batovei, transformată într'un 
parc feeric prin stăruința d-lui 
A. Popescu, apoi dea- 
lungul cornişei Karamanliilor, 
acoperită cu vii renumite ca 
pe timpul Dionysopolei, şi 
„Expresul Coastei de Argint! 
se opreşte pe  cheiurile Bal- 
cicul, unde, între yachturile 
şi bărcile cu pânză ale iubi- 
torilor mării, aşteaptă vapoa- 
rele elegante și rapide ale S. 
M. R. spre a duce la Constan- 
tinopole pe călătorul străin 
care va avea tăria să se zmul- 
gă din vraja acestei Coaste de 
Argint. 

Și când te ai săturat de sea 
re, de îlori şi de mare, când ţi- 
ai scăldat corpul în valurile sărate 
şi sufletul în simfonia de culori a 
peis gelor ținutului, adunând mi- 
ca provizie de bună dispoziţie ca- 
re te va ajuta să suporţi greută- 
țile vieţei bucureştene, când după 
două sau trei zile „de încântare, 
doreşti să nu te mii întorci pe 
acelaş drum, ci făcând un ocol, 
să m-i sta! câtev. ceasuri în to= 
vărăşi: mării, tunci în loc să iai 
iarăş „Expresul - oastei de  Ar- 
gint“, te urci în „trenul litoralului“ 
care dela Balcic te duci numai 
"pe țărm prin Civarna, Heraclea 
(Surtuchioi) Şabla, Mangalia,Te- 
kirghiol şi Constanţa, toate loca- 
lităţi cu renume, fie prin poziţia şi 


ruinele lor antice fie prin nămol . 


vindecător sau băile de mare de 
aer şi de soare, care nu se pot 
faca nicăeri mai cu folos ca pe 
țârmul dobrogean al Mării Negre. 
Căci şi în această privinţă 
trebue să se stăruiască mai mult 
decât se face, asupra calităţii ex- 
cepţionale a litoralului nostru.Stră- 
inătatea are multe stațiuni balnea- 
re marine care adună vizitatorii 
din toată lumea. Fiecare din ele 
2re însuşiri pe care o publicitate 
inteligentă ştie să le proclame prin 
toate colţurile pământului. Greu 
Sar putea găsi însă, în toa- 
tă Europa, un climat de vară mai 
favorabil din punct de vedere 
higienic. de cât al litoralului nos- 
tru. Timp de trei luni  dom- 
meşte o temperatură superioară 
lui mafia 209, dar nicl odată ajun- 
gând la lungile arşițe toride sau 
la zilele înăbuşitoare de Simmum 
ca în Mediterană Oscilaţia între 
ziuă şi noapte,rar trece de 6—7o, 
adică pe jumătaţe ca la Bucure- 
şti, Ziua şi noaprea timp de trei 
luni poţi trăi aproape fără vegmin- 
te pe târmul mării noastre, astfel 
că poţi lăsa să te pătrundă ne- 
contenit baia de aer şi de lumină. 
Şi ce minunat zer! Căci cerul e 
senin mai tot timpul, iar ploile 
scurte şi extrem de rare (abia 400 
mm. pe an, căzând în celelalte 
anotiinpuri], fac să nu te temi de 
umezeala cire te pătrunde pe în- 
treg litoralul atlantic, unde rar 
m'am putut sătura de soare şi de 
căldură uscă. Singura umezeală la 
noi e a vânturilor care bat aproa- 
pe exclisiv dinspre mare, răcoroa 
se, încărcate de săruri şi lipsite 
complect de pulbere şi de micro- 
bi, Prin această atmosferă pură şi 
transparentă, razele !soarelui vin 
încărcate cu toate  maisterioasele 
lor daruri ultra-violete şi au o ac- 
tivitate neobişnuit de intensă, Pie 
lea omenească devine sensibilă ca 
o placă fotografică şi ajung câ- 
teva zile ca toţi copiii, care se 
tăvălesc cu deliciu în nisipul fin 
şi curat al bunelor noastre plaje 
să capete culoarea bronzului atât 
de simpatică şi de prevestitoare 
a sănătăţii. Care staţiune frsnee- 
ză—căci ele sunt în fruntea tutu- 
ror—S'ar putea lăuda că întrune- 
şte în aceeş măsură toate aceste 


însuşiri? Și Gâud, pe lângă astfel 
de calități bigienica, se edaagă 
decorul încântător at msturii, age 
cum îl ale stațiunea Ecrene, cu 
grandioasă ei plaje auri= pe care 
vălurile se pulverizerză în spumă 
de şampanie, nu avem aatoria să 
cerem grabă în realizarea unor 
proiecte de care depinde sănăta- 
tea a zeci de mii de oameni? 
Statul, ca şi inițlativa particulară, 
nu trebue să mai zăbovească pu 


marea în valoare a litoralului, a- 


cest Lineus Sehateiii, Care repie- 
zintă, Şi 9 ubensă avaţie, şi 
zonă de eiracție montiială, 

Văd însâ zâmbetul ironic -1 
înțeleptulai; „, Expres: Coast: de 
Argint»... Ce puetile visuri? Visu- 
fi? Sâ nu nite înțeleptul nostru 
că toată civilizţia modernă nu e 
de cât înfăptuirea unor gânduri 
de o meni case au visat deştepţi. 

George Vâlsan 
Protesor Universitar 
(Revista Generală Ilustrată) 


REFORMA AGRARA ÎN BULGARIA 


de d. Zisi Şebe, consilier agricol OH. 


Legea Improprietăririi 
(Legea penru proprietatea agrară de muncă) 


Art. 1“Legea Improprietării 
are ca scop: 

a). Să procure pământ 
muncitorilor agricoli, gospodari- 
lor rurali lipsiţi sau cu pământ 
puțin, sătenilor săraci şi refu- 
giaţilor, având în vedere crearea 
de gospodării rurale mici, capa- 
bile de v se întreţine, asigurându- 
şi existența intro gospodărie 
unde plugăria formează prima 
sursă de mijloace de existenţă. 

b). Să împroprietărească pe 
învățătorii normalişti lipsiţi sau 
eu pământul puțin, precum şi 
pe speciăliştii în diferite ramuri 
ale agriculturei la sate. 

c). Să asigure statului te- 
renuri pentru . fabrici, câmpuri 
de alimente, vii,grădini, proprie- 
tăți răsdnițe, -punete agronomi- 
ce, închisori. etc. ZE ct A 

ai: Să procure terenuri 
pentru  cooperătive,  instituţiuni 
ştiinţifice, intreprindere industri- 
ale ete. având drept scop des- 
voltarea agriculturii. Terenurile 
trebuincioase se vor lua din fondul 
de împropretărire care se  for- 
mează după cele prevăzute în 
prezenta lege. 

(Regulament) Intinderea 
lotului tip la împropretărirea nu 
poate trece 5 ha. 

(Regulament) A.) Ca 
“muncitori agricoli se 
consideră aceia care au  irâit 
sau trăesc la jară de o vreme 
îndelungată exemplu: slugile sau 
argați bătrâni, celniții unor cete 
de muncitori lipsiți de teren, ca- 
să, inventar viu şi mort însă 
care au dovedit prinir'o muncă 
continuă şi cinstită precum că 
înclină spre plugărie, calificân- 
du-se ca alți a conduce o gos- 
podărie agricoiă. 

(Regulament B. 
Ca săteni lipsiţi de pă- 
mânt nu se consideră aceia eare 
şi-au perdut pământul din beție, 
joc de cărți şi din cauza altor 
viciuri, condamnate de public ca 
imorale familiei, publicului şi 
statului. 

(Regulament) C.) Ca refu- 
giați se consideră orice persoa- 
uă de origină bulgară din Ma- 
cedonia. Tracia, Dobrogea, Asia 
Mică precum şi din țările octi- 
dentale, refugiată din motive 
politice dela 1912 şi 1915-1923. 

Se exclud acei care sau 
refugiat pentru un trai mai lini- 
ştit sau cu o situație materială 
bună. 

(Regulament) D.) Ca colo- 
nişti se consideră sătenii cu in- 
ventar viu şi mort, mutați din- 
tro regiune cu populaie deasă 
şi lipsită de pământ şi împro- 
pretărit într'una cu teren dispu- 
nibil spre a munci personal bu- 
curându-se de tot ajutorul sta- 
tului. 

Art. 4 Maximul  intinderii 
de terenarabil şi fanețe lasată la 
particulari pe familii este de 
300 decare, dacă se află mai 


"mai sus se acordă 


nainte în stăpânirea lor. 

Intro familie cu mai mult 
ca cinci membri se lasă încă câte 
50 decare de fie care membru în 
plus când in familie prin deschi 
derea succesunei sunt membri 
suferind de boli cronice, minori, 
sau elevi şi studenți, cari n'au 
alto mijloace de existenţă, pen- 
tru toți asemenea membri se 
mai lasă incă câte 50 decare 
teren arabil chiar dacă nu kar 
poseda dinainte. Agricoltorii ea- 
re se disting prin ştiinţa tehni- 
cei şi se prezintă comisiei spe- 
cială cu vre o chibzuite şi bine 
constituită organizaţie proprie, 
contribuind la progresul micilor 
şi mijlociilor -gospodarii rurale 
din regiune, în loc să fie ajutaţi 
de stat, pot să stăpânească pâ- 
nă la 1500 decare teren arabil. 

Improprietarirea Internă 

Art. 49. Impropretărirea are 
ca scop să împroprietărească lo- 
calnicii şi refugiații pe terenurile 
rămase disponibile în suprafețe 
mai mari. 

a. Refugiații bulgari de 
profesie plugari din interiorul 
fărei sau din ţările străine. 

b. Locuitorii de la mulţi 
cu locuințele lângă râuri care ar 
dori să se impropretărească din 
cauza traiului greu. 

e. Plugari lipsiţi de pământ 
sau cu terenuri insuficente sub- 
ofițeri de rezervă şi militari 
care au luat parie în războiul 
din 1912-1918, după cum fiecă - 
rei familii se acordă teren sufi- 
cent peniru a-şi organiza o gos 
podărie. : 

Pentru întemeerea de sate 
noi se cere cel puțin să fie un 
grup de 20 familii. 

Art, 50. Persoanelor de 
lot peniru 
muncă şi loc de casă din fondul 
împropretărirei. 

ț Art. 51. O comisie compu- 
să din oryanele Ministerului A- 
griculturei şi din ale Direcției 
Sănătăţei stabilesc din punct de 
vedere higienic cu Direcția Ge- 
nerală a Improprietăririi locurile 
potrivite pentru sate noi în ve- 
derea aşezărei, 

Art. 52. Ministerul  Agri- 
cuiturei acordă împropretăriților 
gratuit pentru facerea gospodă- 
riitor material lemnos. 

Refugiații se bucură de în- 
lesnirile prevăzute la art. 23 din 
legea pentru modificarea şi exe- 
cutarea legei relativ la împro- 
pretărirea refugiaților, cu asigu- 
rarea ocupaţiilor lor. 

Art, 53. Colonişti cu gos- 
podăriile lor şi inventarul până 
la localitatea nouă de aşezare 
se aduc pe socoteala aceluiaș 
fond. 

Art. 54. Improprietăriţii în 
sate noi suni obligați a se con- 
sfitui în Cooperative conform 
legei Asociaţilor Cooperatiste de 
credii, de producţie, construcți- 


danii, vânzări şi cănalm, 

Art. 65. Pentru ridicarea 
construcțiunelor la colonişti (re- 
fugiaţi) și localnici împropretă- 
riți la fondul de îmbunătățire 4 
Ministerului de Agricultură se 
deschide un cont „Impropretări- 
rea Internă»cu 10000000  leva 
împrumut anual de câtre Banca 
Agricolă Bulgară cu garanția 
statului a 75 la suta din valoa- 
rea terenului  statulai predat 
fondului de  împropretărire. - A= 
ceste sume se intrebuințează 
pentru  desecarea  mlaştenilor, 
mocirlelor, râurilor, şi impăduri- 
ri. DI “'celaş fond se plătese- şi 
terenurile expropriate. 

Vl-a Adunarea și Comsa- 
rea Terenurilor 

Art. 56. Terenurile predate 
impropretăriților după prezenta 
lege trebue pe cât posibil să 
formeze o singură şi comasată 
parcelă. 

In caz când sunt  disper- 
sate în mai multe părți, proprie- 
tarii pe baza prezentei legi pot 
cere adunarea şi comasarea. 


Art. 57. Parcelele  d'sper- 
sate şi fărămiţite d'pă lene se 
pot strânge şi com. În scop 


a se îmbunătăți folosința lor. 

Art. 58. Schimbul “ar2 are 
loc înainte de comasare are de 
scop de a preda la fiecare pro- 
prietar parcelo egale ca întin- 
dere şi valharea în perimetrul 
teritoriului în care se face cOmM- 
asarea, 

Art. 59. Se permite plata 
în bani pentru echivalarea par- 
celelor la comasare excepțional 
în următoarele cazuri. 

a. In caz când este impa- 
sibikegalarea în valoare între bu- 
nuri, prevăzut. în “art. 58- „fară 
bani. Ş 

b. Când ar trebui să se 
sehimbe un proprietar care pe 
lotul său are lucrări de îmbună- 
tățire exemplu: ogradă, pomi, 
lucernieră etc. 

Art 60. Adunarea şi coma 
sarea unor terenuri de  împro- 
pretărire se face atunci când 
mai mult ca jumătate din pro- 
prietari terenurilor 0 cer  pre- 
cum şi 50 ic suta din populaţie. 

Art. 61) Comisia de Ocol 
de acord cu Comitetele comu- 
nale poate să strângă şi să 
comaseze toate sau parte din 
terenurile împărțite le» unii îm= 
propretăriţi ducă aceştia o do- 
rese, precum se face cu terenul 


fondului conțorm condițiilor pre- 
văzute în prezenta lege. 

Art. 62). Ipoteeile, privile- 
giile şi celelali» reale drepturi 
care av»usă asupra proprietăţei 
terenului schimbat se transmit 


complect in acelaş condițiuni 
asupra bunurilor primite în ace- 
laş loc in virtutea adunărei şi 
comasarăei. terenurilor. A 

Art. 63. Cheliuelile de co- 
masare privesc părțile interesate. 

Art. 61. La distribuirea le- 
fondului  comitetulul 


renurilor 
considerație şi 


comunal ia în 
execută dispozițiunele Direcţiei 
Generale ainipropretărirei privitor 
la comasareu întru-eat terenurile i 
date trebue să răspundă pe căt 
posibil complectamente scopului. 

Art. 65. Proprietari mici 
când primese complect terenurile 
de la fond sunt datori a evacua 
în caz de nevoe terenurile pro- 
prii determinate de comitetul 
comunal spre a se înlesni coma- 
sarea proprietăţei rurale. 

Comitetele comunale cu 
cele vecine intră în tratative 
pentru a schimba parcelele mici 
după cererea proprietarilor in- 
teresaţi. 


Citiţi si răspăndiți 
„LEGIONARII 


nn er ei 
re em a tt mem retentie aa mea, Me en ae 


„LEGION ARIŢ« 
9 o ametit nea tinta 


Paz. IV 


Liceul „N. FILIPESGU“-Bazaryie 


Activitatea Comitetului şcolar pe 1928 
„iei 02, 95 CE 


In cancelaria liceului 


„N. Filipescu“ din localitate, a avut 


loc, în ziua de 24 |, c., adunarea generala ordinară, chemată, 


bri activi și doi membri supleanți, 


director al liceuliii și președinte al comitetului Șe 


destăşurată de comitet pe anul financiar 1928. 


plect: 0 bibliotecă a școalei pusă la dispoziţia 
a elevilor, dotată cu cărți alese din literatura Și 


1 |Gap. i. Trezorerie, fond inallenabil cu distinaţi specială 
Gan. II. Venituri ordinare 
Exocedentul anului precedent (1927) net 


î de construcțiune 


Dobânzi din fondurile depozitate în 1927 


Rabat dela librării furnizori 10 la suta. 


Sume încasate pentru a fi restituite. 


pentru a doua oară, ca să descărcarea comitetuluide gestiunea pe 
anul 1928, să aprobe noul buget pe 1929 şi să aleagă doi mem- 


Este ales ca președinte al adunărei generale d-l N, Hâciu, 


olar. Proclamă 


deschisă ședința și dă citire dării de seamă despre activitatea 


Din darea de seumă făcută, am desprins următoarele: 
Comitetul Şcolar a reușit, cu mijloace proprii, să înjghe- 
beze, în scurt timp un laborator de fizico-chimice aproape com- 


profesorilor și 
stiință; mate- 


rial didactic pentru științe năturale, geografie, istorie şi desemn 
în cantități suficiente; instrumente pentru gimnastică şi,muzică, 


63,473] 14.000 


, j 346,491 
3 | Sume rămase neâncasate din trecut (stat dezv. N-1) 137.316 
4 Venitul fondului inallenabil dela art. 1 (st. N-3) 
5 | Taxele de frecventare plătite de eleul elas. bug. st.N-6 382.250 
6 Bursele acordate de Minister pentru 15 elevi 60,000 
Cap. IL Subvonţiuni: 

Dela Minis. pt. plate pers. didactic şi adm. cl. bug. 1,127,328 

Dela Minister pt. întreținere 7) PR sat pata! 

9 | Dela Minister pt. luminat şi încâlzit 40.000 

10 | Subvenţi dela autorități şi instituții pub. sau particul. 82.500 
Cap. IV Venuturi extraordinare 

11 Beneţieii rezultate din serbări 19.910 
12 | Beneficiul rezultat dela Cinematograf 

13 | Taxele elevilor cari depun examen de admitere 34.500 

14 » » dela olasele extra bug. (stat. N-15) 471.060 

15 „de înscriere, pregătire şi exame. a elev. par. 273,900 


254.500 
1,587 


6.958 
1.500 


ea generală a dat descărcare comitetului gcoiar 
DN eiciea pe 1928, care s'a încheat cu un excedent de 
lei 503830, a aprobat bugetul pe anul financiar 1929, care se 
ridică de suma de lei 4.402.707—și a ales ca membri activi pe 
d-nii G. Marinescu, directorul Bancii Naţionale şi G. Badralexi, 
medic în oraș, iar ca censor, în locul celui d'întâiu,pe d-i |. Je- 


1) S'au tacasat In 1929 le! 0090 


ZTipografia Iara „Cuvantul Nostru? — Bazatale 


suficiente ca început. Ș-a exprimat părerea de rău că comi- creeze condițiuni de viaţ 
tetul Școlar ma reușit să aducă lă îndeplinire dorința de mult cest scop, a fost ales un 
exprimi ca să înzestreze școala cu cele mai moderne şi in- multor notabilitați din + 
Au a 

3! =! 

[=] a . = 

= Venituri pe 1928 coritțiețe | Sume mensate | | E 

E: = 
——— .. N a N e | ccm rr. 

580,553 


1 Gap. 1. Trezorerie-De capitalizat GAV 
Cap. II-l ckeltueli ordinare = 

2 | Cranţe rămase de plată din trecut 165.108 

3 | Cheltueli de cancelarie, registre imprimate 15.410 

4 3 cu imprimarea anuarului şcoalei | = 

5 | Ajutorarea elev. săraci cu cârţi, încâlțâminte ec. i 40.665 

6 | Fond pentru exoursiuni l 

71| Fond pentru procurare de cârţi pentru bibliotecă 19,407 

8 | Plata burselor la 15 elevi 60.000 

9 | Acordarea de premii. la finele anului şcolar 1.631 
10 | Asistenţe medicală a elevilor 3.672 
11 | Fond pentru cultura grădinei 1.300 
12 | Plata pers, didactice al şcoalei „1727328 
13 » e Gdm. al com, şcolar 107.450 
14 Inbunătațiri, reparații, mobilier, ete. 226.923 
15 | luminat 13,216 
16 | incălzit (1 1)-928—1 1V)-929) 168.183 
17 | Material didactic, instrumente, etc. 140.700 

Capitolul LII exeltaeli extragrăinare 

18 Plata comisianilor dela examenul de admitere - 35.200 
19 | Cota auvenite dela examenile particulare 265.350 
20 | Cheltuelt extraordinare şi neprevăzute 54.188 
21 | Fond pt.deschiderea de credite( Excedent nedefalatc) 503.830 
22 | Plata pentru clasele exsta bugetare 292.190 
23 | Fond pentru constraețiuni 
24 | Fand pentru asigurare, telefon ete. 16.489 
25 | Cota parte pi. încălzit dela clasele extrabugetare = Tae SR 
26 | Sume restitaite celor în drept. 1.500 


despensabile mijloace de cultură moderne—cinematogratul și 
aparatul de procețiuni numai din cauză ca orașul nu dispune 
ce lumină electrică şi nici şcoala de motoripropriu,și pentru cari 
prevăzuse în buget sumele necesare. ! “ 

Pe lângă această frumoasă înzestrare a școalei, comitetul 
a efectuat reparaţiuni și a furnizat mobilier nou în valoare de 
aproape 300000—1ei; a ajutorat pe elevii săraci, cu sume im- 
portante; a întreţinut clasele extra bugetare pentru cari a 
cheltuit suma de lei 292.190; a întreţinut două localuri de școa- 
lă cu comustibil și unul cu chirie; a organizat o modestă far» 
macie pentru asistența medicală a elevilor, etc. 4 

Ceea ce mai merită semnalat este, mai ales, faptul că a 
realizat-—pentru prima dată—un fond de construcție pentru în- 
ternat ce se ridică la cifra de lei 500000.—Grija de căpetenie 
a comitetului rămâne, de azi încolo, construirea înternatului 
care să adapostească pe copiii veniţi din județ şi cărora să le 
nipienică și morală sănătoasă. In a- 
comitet dee construcţi, în . persoana 


Cheltueli pe 1928 


Li 

Fond i [ 
Coadă Sume încasate 
) 


POTI i 53053 | 


Îmi i 


644.026 | 3859.800 


reghie, funcționar în pretectură 
Aducând elogii fru i 
director N, Hâciu ea oaie și 


publicat, se poate 
cheltuielilor efectuate. 


„Xe 


re 


- 


( 
liacra 


ui) Lai 3 
” Anul IM 12—13 | 


| 


Organ naţionalist săpi 


Proprietar: A. CONSTANTINESCU | 


PE. iubea para 5 ap e eee ee 0 Ap II ae ea 


COLONIȘTI 


Taina a răsuflat. In ajunul Paştilor, ziarul „Dimineaţa”, prin cu 
elor dușmanilor neamului românesc, a anunțat că deţine din soreg 
luate înbaza de hotărâri judecătorești definitive, și date și menite a se 

Agenţii bulgărismului crud și perfid aciuiaţi în birourile celor în 
regulării proprietății în acest ținut, au și asigurat pe cei interesaţi că totul li s'a împlinit așa după cum 

lar acei din ai noștri —coada de topor— cari nu au încetat s 


și neamului românesc. 


Resturile ciocoismului își fac punct de „onoare 
a proprietăţii din acest ţinut, nici echităţii și nici intereselor superioare ale României 


Duhul lor. rău de cari ați patimit, colonişti, pe meleaguriie ce le-aţi părăsit pentru a, procura c 


Redacţia şi Administraţia 
Bazargic, Str. Princepesa Elena 


y = N IVAN 
Anna OZ III 
Abonamente; 


Preoţi, Funcţionari, Plugari 


Cultul şi practica naţionalizmului activ p8 toate tărâmurile vieţei poporului şi statului nostru 
PONEI Due e Rt a SRI ST „ADA iza Dle Pita 


LA POSTURI! 


Liniştea din tahăra duşmană prevesteşte destănțuirea atacului. Români, preţătițză de contra atac! Până nu vi se dau a- 
Sigurări că treimele nu se mai iau, nu 


noscutul său redactor Dinu Dum 
intsigură hotărârea forurilor supe 
da în folosința coloniștilor 
măsură să dispue în privin 


Onor, Biblioteca Centrală 


S 


4 Ă 
SM, gripă cr d RUPEA ot MVA 


ud 


SUB CO 


300 lei pe an 
Instituţii 500 [XI ESI ] 
100» 


LL 


ezarmaţi! 


“ din revenirea la o legiulre abrogată ca necorespun 


se ține după voi și în acest ţinut, unde prin streini, caută să-și mai menție un loc în treburile publice, spre 


Toţi acești rău voitori ai voștri au idee proastă d 
Nu au văzut încă sancțiunile ce românul conștient 
tabăra s'ar găsi ei. Streinului i-se mai poate scuza în par 


pe bună dreptate, ca operă națională. 


Românului sau pretinsului român însă care lucrează la năruirea a ceea ce s'a făcut în vederea perfectării acestei opere, nt; 


nici o îndurare faţă de asemenea trădători. 


Vedeţi liniște în tabăra celor cari nu sunt preocupaţi de cât d 


cspre opinia publică românească. 
de drepturile și puterea sa e în stare 


e ideia alungării voastre de pe aceste meleaguri ale legionari- 


lor strămoşilor voștri Romani ale neînfrânților străjeri ai marelui Mircea cel Bătrân, ale voastre. 


E semnul că țelul lor le pare atins. Ne-au adormit, pentru a opera în voia lor. Se așteaptă î 


spre ratificare de parlamentul țării. 


Arătaţi-le că se înșeală! Fiţi gata, ca la chemarea buciumașuiui, care e ziarul acesta, să pornim mic cu mare, toată oastea 
această de români, și, ajungând la timp, să impiedecăm votarea legiuirii proectate pentru alungarea voastră de aci pentru înlătura- 


rea posibilității de orânduire a unei vieţi românești în acest ţinut românesc. 


Fiţi gata! 


Problema creditelor pentru agricultură 


Creditele de cari s'a bucurat până în prezent agricultura în judeţul Caliacra. Iastituţiunile cari au acordat creditele. 


Ce credite mai sunt mocesare şi prin cine se pot acorda mai cu folos. 


Caracteristca jude;ului Ca- 
liacra fiind cea agricolă. se im- 
pune o ma! mare atenţiune pen- 
tru această ramură de  produc- 
iune atât în ce priveşie modul 
de cultură al pământului cât şi 
in ce priveşte mijloacele finan- 
ciare necesare ca această bogă- 
fie să fie pusă în valoare, ca să 
contribue atât la prosperitatea 
popu.ațiunei judeţului nostru cât 
ŞI la cea a economiei generale 
a tărei, de care depinde în ma- 
re parte şi reuşita reformei mo- 
netare de stabilizare în curs de 
aplicare. 
Lăsând la o parte modul 
„de cultură ce trebueşte aplicat 
regiunei noastre ca find de com- 
petința specialiştilor  agronomi, 
ne vom ocupa de mijloacele. fi- 
nunelare pe care agricultura le-a 
folosit în epoca de după război 


ramură de producțiune ca să file 
pusă in situațiunea pe care o a- 
vea înainte de răsboiu. 

Şi flindcă problema creditu- 
lui agricol este pusă actualmen- 
te pe primul plan şi cu caracter 
general întru cât guvernanţii de 
azi au în program înființarea 
unui credit agricol, să vedea ca- 
re ar fi instituțiunea care să sa- 
tisfacă cerințele agricole, în mod 
real şi eficace, 

După încheerea păcii lipsa 
de credit suficient şi mai cu sea 
mă eftin a fost resimţită în în- 
treaga țară, de toate ramurile 
de producțiune, dar mai cu sea- 

md de agricultoră a! cărui inven- 
tar trebuia compleciat şi refăcut. 

Cereirle mari de produse 
agricole în epoca anilor 1919- 
1923,când s'a obținut prețuri mai 
mult ca remuneratorii, au creiat 
şi în special în anul 1928 şi ca- o stare aparentă prosperă  pen- 


Te ar fi creditele 'ce ar trebui să tru agricultori, şi lipsa de credit 
* folosească aceasta principală precum şi scumpetea lui nu a 


fost resimţită, 

Incepând însă cu anul 1923 
şi mai accentuat în anii urmă- 
tori, din eauza intensificărei cul- 
turai cerealelor în mal toate ță- 
rile din lume şi mai cu seamă 
în ce două Americi, care oferă 
şi azi pe toate piețele europene 
cantități  suficlente  satisfăcând 
toate cerințele şi la prețuri de 
concurență, agricultura din țara 
noastră, din cauza anilor defici- 
tari datorită secetei, în plus 
de debugeluri la care a contri- 
bult, pe lângă calitățile inferioa- 
re ale cerealilor noastre, şi po- 
litica vamală a ţărei noastre,de 
altfel adoptată după cea a mai 
tuturor ţărilor, de după război, 
a început a simți criza creditelor 
idei tt şi mai cu seamă ef- 

ne, 

Revenind. la județul nastru, 
a fost supus aceloraşi caze ere 
nomice generale. 


Natura pare însă că a fa- 


vorizat mai mult regiunea noas- 
tră, pentru că ultimi 4 ani au 
dat recolte mijlocii în general cu 
excepție ultimul an, care a țosi 
peste aşezările agricultorilor. 

Ei însă nu au profitat de 
această excepțională  situațiune, 
din următoarele cauze: 

O greşală proprie că 
au “întrebuințat  disponibilitățile 
lor în alte ramuri de activitate 
în care nu erau specialişti. 

Aşa, mulți din agricultori 
au devenit industriaşi morari, au 
cumpărat automobile de piajă, 
au devenii acţionari la bănci şi 
au cumpărat maşini agricole pes 
te neceşităţile lor, pe care le au 
speculat, apoi au devenit come- 
retanți la oraş sau şi qu cum- 
părat imobile şi din acest mod 
de întrebuințare a disponibilită- 


'tilor lor, nu au avut de cât pa- 


gube, fiind nevoiţi să revie iar la 
agricultură şi să imprumute ca- 
pitaluri cu dobânzi uzurare, ca- 


âmbătă 13 Aprilie 1929 


NDUCEREA UNU 


Director COLA 


bravă, ciu Z 
rioare de a se restitui treimile 


ţa modificării legii actuale asupra 
era proectat. j 

ă crează că știu trece totul prin parlament, fără lupte și aie i 
sunt încredințați ca şi de data acesta li va succede să indeplenească crima săvărşită dar neizbutită din 1921 în detrimentul statu 


zând nici așezării juridice 


opilașilor voştri cadrul de păine 


azi să le aplice nemernicilor în orice 
te purtarea dușmănoasă ce o are față de ceea ce un popor întreg consideră, 


n curând ca opera lor să fie adusă 


Bucvreşti 


4 II EZOII 


pus în serviciul năzuin- 


impilarea voastră. 


W 


re i-au adus la situațiunea pre- 
cară de azi. 

Ulimul an agricol 1928,ex- 
celent ca producţie, nu le-a fo- 
losit, nevoiţi fiind să-şi plăteas- 
că capitalurile, imprumutate în 
majoritatea cazurilor eu dobân- 
zi demăsurate şi anume la bân- 
ci şi particulari, iar micile dis- 
ponibilități dacă le-au rămas, 
le-au întrebuințat pentru cumpă- 
rare de inventar agricol, ce tre- 
bueşte complectat apoape în fie 
care an, 

Ace.stă criză pentru agri- 
cultura noastră sa  resfrânt şi 
asupra celorlalte ramuri de at- 
tivitate. 

Prin urmare, este o stare 
bolnâvicioasă nu numai pentru 
judeţul nostru dar pentru înirea- 
ga jară, din cauza căreia agri- 

cultura nu poate face progrese 
şi care este în strânsă legătură 
şi cu creditul ce o alimentează 


Continuare în vag. Îl-a 


3 : ARI: Dag: Ii, 
a e e pia ————————— ia „lu AN , Pi ini e PR e ip - 


Proileme creditelor pentru 


credii pe care în ultimul timp, 
când a simțit nevoe de el, La 
găsit nu numai ihsuficient dar 
şi prea scump, față cu  rende- 
mentul mic, pecare la dat în 
epoca dela 1023 şi până azi. 

La această stare de lucruri 
pe care noi v considerârmn ene- 
rală, au contribuit, pe lângă 

cauzele enunțate mai sus şi im- 
pozitele mari, necesitate de ne- 
cesitate de trebuinţele statului, 

Deducem prin urmare că 
Pentru îndreptarea acestei stări 
de lucruri, dăunătoare şi econo- 
miei generale a țăre],  trebuese 
luate măsuri imediate prin ali- 
mentarea cu credite suficiente 
dar accentuăm eftine, fiindcă 
agricultura. în impreiurările de 
azi, nu se poate ridica, când 
plăteşte la capitalurile imprumu- 
tale mai mult de 12 la sută. 

___ Considerăm Prin urmare, 
că toate împrumuiurile pe care 
agricultorii au fost nevoiți să le 
contracteze, la diferite bănci lo- 
cale şi particulari cu „Procentul 
de peste 12 la sută, nu numai 
că nu le-a Folosit, dar le-a creiat 
situațiunea dificilă de azi, că 
nu au capacilatea de plată, ca 
sd contracteze noi împrumu.uri, 
nici cu dobânzi sub 12 la sută, 
aşa cum le poate oferi singura 
instituțiune Cassa de Imprumut 
pe Gaj a Agricultorilor din jud. 
Caliacra, de a cărei activitate 
ne vom ocupa şi în articolul 
nostru de azi. 

Să exaiminăm însă situațiu- 
nea creditelor de care s'au bu. 
curat mai cu seamă în ultimul 
timp 1924-1928 şi în special în 
ultimul an, şi vom vedea că ju- 
dețul nostru în această privință 
în comparaţie cu restul ţării, fa 
Ză cu mijloacele de s'au pus la 
dispoziţie de Primul Institut de 
Credit, nu poate să aibă nemul. 
fumirea că a fost alimentat cu 
credite insuficiente, 

Luând ca exemplu ultimul 
an de activitate al instituțiunilor 
bancare din localitatea n0as 
tra, după datele cari ni s'au pus 
la dispozițlune, constatăm că a- 
gricultura s'a bucural de urmâi. 
toarele credite: 

La băncile locale, inclusi 
cele ce se bucură de credit la 
primul institut de credit 

lei 57.600.000 
La Cassa de Impru- 
mut pe Gaj A. Agric. 18.500.000 

Total lei 73.000.000 

Dacă această situațlune se 
poate prezenta pentru anul 1928 
și anterior acestui an până la 
1925, nu tot aşa se prezintă si 
tuațiunea anterioară anului 1925, 

După datele anului 1925 
constatăm că agricultura s'a bu. 
curat atunci numai de următoa- 
rele credite în lud. Caliacra; 

La băncile particulare, in- 
clusiv băncile cari au  reescont 
la Banca Naţională, agricultura 
s'a bucurat numai de un credit 


în total de lei 17.400.000 
iar la Casa pe Gaj 
a Agricultorilor, cu 
sediul la Banca Na- 
fională, numai 4.400.000 


Deci un total de lei 21.800.000 

Această diferenţă nare de 
ajutor pentru agricultură nu poa 
te rămâne nerelevată: este prin 
urmare 0 situațiune privilegiată 
ce su creiat în privința credite- 


„lor pentru județul Caliacra in 


special pentru agricultură. ) 

Să examinâmn acum dacă 
„actualele credite sunt suficiente 
„pentru această ramură de pro- 

ne, 

Peniru a trage o concluzie 
în privința capacităței creditelor 
pe care poate să le absorbă nu. 
mai agricultura județului Calia- 
cra, vom face următorul calcul: 

Județul Caliacra are su- 


prălală  cultivabită de circa 


Contiuuare din pag. 
"280.000 ha din care se cultivă 
anual o medie de 220.000 ha, 

Admiţând munai capitalul 
necesar însemânțărilor, socotin- 
du-l de circa 1000 lei la ha, 
ceeace este puțin bine înțeles,s'ar 
necesita un credit numai Pentru 
insemânţări de lei 220.000.000 

Pe lângă acest credit agri- 
cultura județului nostru mai are 
nevoe de un altul pentru retnol- 
rea inventarului uzat şi cel de 
complectat,aproximativ suma de 

lei 50.000.000 

Şi fiindcă județul nostru 
este şi 0 regiune de - colonizare 
un alt credit pentru locuințe pe 
care îl apreciem la suma de lei 

100 000.000 
Este prin urmade navoe de 
2 feluri de credite, 
a) Un credit pentru semă- 
nături plătibil la recoltă 
b) un credit pentru inven- 
tar agricol plătibii în termen de 
3-5 ani 
€) un credit pentru locuin= 
fe special pentru colonişti plăti- 
bil în maximum 15 ani. 
Având aceste date. să ve- 
dem care ar fi instituțiunile ca- 
re ar putea indeplini rolul de fi- 
nanțare a agriculturei județuţțui 
nostru atât în ce priveşte un con- 
trol serios asupra capacităței de 
plată cât şi asupra plasărei cre- 
ditelor în condițiunile cele mai 
avantajoase de dobândă. * 
Dintre băncile locale, socie- 
tății anonime, niciuna nu ar pu- 
tea întruni condițiunea a 2-a; ar 
rămâne să ne fixăm asupra ur- 
mătoarelor instituțiuni cu carac- 
ter agricol şi anume Băncile 
populare, Casa de Credit a Agri 
cultorilor din jud. Caliacra şi 
Cassa de Imprumut pe Gaj Ca- 
liacra. 
Băncile Populare în. judeţul 
nostru sânt abea în formațiune 
şi în general nu au prea dat re- 
zultatele aşteptate. 
In ce priveşte Cassa de 
Credit a Agricultorilor desi ar 
întruni condițiunile cerute de noi, 
totuşi din cauza prevederilor sa- 
le statutare că numai acționarii 
se pot imprumuta la această in- 
stituțiune, nu ar putea să aibă 
acces la imprumut de cât agri- 
cultorii cu o oarecare avere ma- 
terială. In plus, orlce credite ce 
se acordă oricărei  instituțiunt 
în general, este în funeție şi de 
capitalul său propriu de care 
dispune. Ori capitalul Casei de 
Credit este prea mic, în raport 
cu creditele ce ar trebui să le 
plaseze. Nu insistăm şi asupra 
faplului că asemenea case de 
credit Țiind instituțiuni. particu- 
tare controlul este prea  redeos, 
ca să nu zicem cu totul ineficace, 
Rămune deci o singură. in- 
ştituțlune care poate îndeplini 
acest rol, după cum l-a îndepli- 
nit şi în trecut în mod real şi 
eficace în limitele resurselor ce 
i sa pus la dispoziție, si armul- 
me: Casa de Imprumut pe gaj. 

Casele de Inprumut pe Gaj 
fiind instituțiuni de stat, au la 
îndemână toate mijloacele de con 
trol precum şi cele de execuțiu- 
ne având la dispoziţiune apara- 
tul fiscal şi administrativ din tot 
județul, 


Li 


agricultură 


Su! conduse de un comi- 
te! din 4 persoane gi anime: Ad- 
iniatratorul Financiar al Jude- 
futut, Directoral Băncii Naţiona- 
le, un membru proprletar numit 
cu decret regali Consilierul Agri 
col al Judeţului, 

Directorul Bânvel Naţionale 
este conducâtorul efectiv având 
calitatea de Delegat ul Comlte- 
tului județean, 

Casele de Imprumut pe 
Gaj sunt înfilnțate în virtutea 
legei din 1915 şi au fost creiate 
pentru nevoile excepționale de 
credit ale agricultorilor şi indug- 
triaşilor, crelate de imprejurări- 
le de la 1915, şi ca să procure 
credite eftine şi cu dobânzi mi- 
nimale, de 6 la sută, pentru im- 
Prumuturile agricole, şi 7 la su- 
tă pentru cele industriale. 

In județul Caliacra din lip- 
să de credite suficiente s'au dat 
imprumuturi numai agricultorilor. 

Activitatea sa in județul 
nostru s'a manifestat insă în mod 
eficace dela 1925 la 1928, 

In 1925 avea un credit'a- 
cordat numai de lei 4.400.000 şi 
datorită numai perseverenței şi 
rapoartelor documentate ale con- 
ducătorului de azi, creditul a 
fost sporut ajungând astăzi la 
lei 10.000 0090, 

Din acest punct de vedere 
Casa de Imprumut pe Gaj Calia 
cra esie considerată printre pri- 
mele din țara, 

“ Sunt numai 4 Case Jude- 
fene care au acest credit, intre 
care se prenumeră şi Casa pe 
Gaj Caliacra. 

In judeţul Caliacra această 
instituțiune a contribuit intr'e 
largă măsură W, eftinirea credi- 
tului, ajutând pe cel mai neve- 
iși cu imprumuturi Pentru. in- 
semânţări. şi cumpărări. de site 
luând procente numal. de 8 la 
suta pe an. 

In 1928 a avut plasamente 
de lei 16.465.000 din care a in- 
casat lei 7.254.000. 

Această  instituțiune, deşi 
limitată la creditul actual, din 
căuză că pentru intreaga ţară 
capitalul care alimentează aces- 
te instituțiuni — este fixat la lei 
2300.000.000, a adus totuşi reale 
servicii agricultorilor. 

Este. instituțiunea ideală 
Pentru agricultură care cores= 
punde in totul intereselor ei şi 
singura  inbunătăţire care i S'ar 
putea aduce acum in preajma 
ergănizărei creditului pentru a- 
gricultură, este de a-i se "crela 
0 secțiune de imprumuturi ipu» 
tecare pe termen lung şi scuti- 
rea de orice taxe şi timbre, ca 
dobânda reală să fie cea de 
azi de 8 la suta iar creditul să 
fle sporit la nevoile reale de azi 
ale agriculturei, . 

Credem cd nu este util de 
a se creia un alt institut de 
stat agricol similar câng. oxixtă 
această instituțiune, fiindcă ori- 
care ar fi paternitatea Casalgr 
pe Gaj ale Agricultoritor, acestea 
sunt ale nafiunei și nieidectum 
ale partidelor de guvernământ 
sub'care au putut lua fiinţă. 

„Pentru buna lor reuşită 
politica trebueşte scoasă din 
administrarea tor, Mr, 


Mai multă lumină... 


Delu 1818 încoace, al- 
tele au fost preocupările de 
căpetenie ale cârmuntorilor 
județului nostru şi gândul 
Că, o luminare cât mai în. 
tensă a maselor, a acelora 


D-lui Dr, p, Păcuraru 
prefectul județului 


de viitor frames, care ma 


fos însă nici când  -măcar 
încercată- netnm pusă în 
prarticâln Bazargicul cu cei 
aprodpe patru zeci mii de 
locuituri şi unde elementul 
național este destul de nu- 
rneric reprezental, n'a  lucit 
cu nici-o ocaziune, acea flu 
câre a buminei culturei. po- 
putlure şi naţionale, care să 
arie maselor frumusețea 
graiului nostru strâbun, a 
obiceiurilor noastre  bătră- 
neşti şi n tutulor acelor co- 
mori sufteteşti, ce se pot ve 
dea ori unde în celelalte 
unghiuri ale patriei noastre 

La noi, zilele mari, zi- 
lele când toată suflarea ro 
mânească este cu sufietul 
vibrani de măreția momen- 
tului şi însemnătatea clipei 
Pe care o trăeşte, se scurg 
monotone -adoima celorlal- 
le- o zi ca ori şi care alta 
şi totul nu se rezumă decât, 
la acele învechite şi protoco 
lare solemnităţi oficiate, 

Incolo....„....? [Nirmntc! 

De nicăeri, din nici o 
parte, pornirea aceia spon- 
tană de manifesture _cultu- 
rală a tot ce este românesc 
în Caliacra, pentru ca să 
Pulem  arâta celor de un 
alt sânge şi suflel cu noi, 
că și noi avem obiceiurile 
noastre, datinile noastre, 
păstrate cu sfințenie din stră- 
buni şi că limba şi literatu 
ra poporană este frumoasă, 
poate mult mai frumoasă 
ca a'tele, 

Nimic... .. şi de ce oare? 

Este atâta de greu, ai- 
ci, întrun oraş unde mono- 
fonia se omozră nfât de 
greu, în orele libere ale fie- 
căruia, când singura distrac- 
ție este măsurarea lungimei 
străzilor, sau înpănarea lg- 
calurilor publice, ca elemen 
tul românesc -unit Până la 
unul- să dea ființă acelor 
focare de cultură populară 
care până şi în cele mai 
mici comune din fară, au 
luat de mult ființă şi au 
dat roade de neașteptat? 

E atât de greu, ca prin 
înființarea unei UNI VESI- 
TAT7I POPULARE şi a câ- 
torva case de citire, elemen- 
talai tânăr românesc să i 
se zădească în suflet -prin 
conferințe săptămânale. dra 
gostea de țară, de frumos 
şi de iubire de neam? Şi 
tutulor românilor în genere, 
să li se amintească spre a 
na. uita (se uită așa de u- 
şor totul astăzi) că sunt ro- 
mâni, că trebue să rămână 
români şi că este de dato. 
Hia lor, de a lupta spre a 
înprăştia printre cei localni. 
ci, ce face podoaba culturei 
noastre naționale? 

u este greu! E 
uşor şi un g foarle 
partea celor chemaţi la a- 


deastă datorie, este suficient 
eu viaţă acesfei idei, 

„ Ce poate fi mui fainic 

aici n Bazargic, decât o ca- 

să de reu iune culturală a 


să. unde slrânşi cu toții la 


gând sincer din : 


olaltă, să ascultăm conferin 
[ele acelora cari, poartă în 
rapilala ţirei şi în celelate 
cente de focure ale stinţel, 
flucâru aducătoare de lumţ 
n, de luminare a celor ne. 
tuminaţi şi de pregătire pen- 
tru viitorul, ce trebue să fie 
al nostru şi numai al nostru? 

Dece când alții se pre. 
gătesc, când aproape săptă 
mânal se manifestă -bine, 
rău, dar totuşi. pe țărâmul 
cultural, numai, noi care 
doar să vrem și putem, nu 
facem nimica? 

Care să fi românul, 
căruiu cerândui-se concursul 
întru sprijinirea acestui pro 
gram, ar refuza aceasta? 
Nu ponte fi nici unul, ma 
poate să existe un asitel de 
suflet între noi! 

Pentru apararea şi pro= 
pâşirea culturei româneşti, 
s'uu făcut în țară sacrificii 
însemnate, sute de ani. i 
tocmai aici, unde românis= 
mul este în faşă, aici unde 
abia acuma românismul a 
început să facă primii paşi 
ai copelăriei saie, să se gă 
sească cineva care, în loe 
să apuce mâna de  ojutor 
ce i intinde rugătodre, să 
i-0 refuze şi în loc de ridi- 
care, să'l lase în  întuneri- 
cul de astăzi? 

Ii cunoaştem pen 
tele de bun român, de prea 
bun român, ale aceluia-lea... 
re reprezintă astăzi, puterea 
centrală în județul nostru 

Il ştim animat de tot 
ce este frumos, il ştim dor- 
nic de a contribui pentru 
ridicarea culturei noastre şi 
pentru toi ce este românese 

Printre toate câte şi le- 
a înscris în programul Do- 
mniei Sale de activitate, îl 
rugâm să înscrie şi pe a 
ceasta; înființarea unei 
UNIVERSITATII POPU- 
LARE la Bazargic.Are şi po 
sibilitutea şicel mai bun prilej. 

Posibililatea, ca fiind 
în fuuntea administ: aţie şi 
prilej, cu ocaziunea  desve- 
lirei rnonumentului, care va 
vorbi. generaţiilor viitoare, 
de jertfele făcute prin aces- 
te locuri, în decursul anilor 
se străbuni şi de cei încă 
in viaţă. La 10 Maiu,se va des 
velii în Piața Păcei, monu- 
mentul Eroilor, 

Ce ar fi, dacă serbări- 
le sar termina cu înaugu- 
rarea Universităţei şi în 
mijlocul  entuziasmului ee 
oa cuprinde sufletele româ- 
neşti, i se vor aduce mii și 
mii de cuvinte de TECurioș- 
lință din partea localnicilor 
lar oaspeţi noştrii vor vedea 
Că şi aici, vibrează un su- 
flet românesc? 

Este atâta de Uşor pen 
tru Domnia-Sa, 

Și pe lângă bucuria e 
va simţii şi a mulpumirei 
sufleteşti, pentru o fapiă aşa 
de frumonsă, să fie sigur 
Că nu va mai |avea mâhni- 
rea sufletească, din seara de 

UNI 2 APRILIE ae. 


loan Petrescu 


în total de lei 


Proileme creditelor pentru agricultură 


<redii pe care în ultimul timp, 
când a simțit nevoe de el, la 
găsit nu numai ijsuficient dar 
şi prea scump, față cu  rende- 
meniul mic, pecare la dat în 
epoca delia 1923 şi până azi. 

La această stare de lucruri 
pe care noi o considerăm gene- 
zală, au  coniribuit, pe lângă 

cauzele enuiițate mai sus şi im- 
zitele mari, necesitate de ne- 
cesiiate de irebuințele statului. 

Deducem prin urmare că 

peniru îndreptarea acestei stări 
de lucruri, dăunătoare şi econo- 
miei generale a făre!,  trebuesc 
luate măsuri imediate prin ali- 
meniarea cu credite suficiente 
dar accentuăm efiine, fiindcă 
agricultura în împre:urările de 
azi, nu se poate ridica, când 
Plâteşte la capitalurile impruimu- 
îate mai mult de 12 la sută. 

__„ Considerăm prin urmare, 
că ioate împrumuturile pe care 
agricultorii au fost nevoiţi să le 
contracteze, la diferite bănci lo- 
cale şi particulari cu procentul 
de peste 12 la sută, nu numai 
că nu le-a folosit, dar le-a creiat 
situațiunea dificilă de azi, că 
ni au capaciiatea de plată, ca 
sd contracteze noi împrumu.uri, 
nici cu dobânzi sub 12 la suiă, 
aşa cum le poate oferi singura 
înstiiuținne Cassa de Imprumut 
pe Gaj a Agricuitoritor din jud. 
Caliacra, de a cărei activitate 
ne vom ocupa şi 
nosiru de azi. 

Să examinăm însă situaţiu- 
nea creditelor de care s'au bu- 
curati mai cu seamă în ultimul 
îimp 1924-1928 şi în special în 

i an, şi vom vedea că ju- 
dețul nostru în această privință 
2 comparaţie cu restul țării, fa= 
fă cu mijloacele de s'au pus ia 
dispoziţie de Primul Institut de 
Credit, nu poate să aibă nemul- 
fumirea că a fost alimentat cu 
credite insuficiente. 

Luând ca exemplu ultimul 
an de activitate al instituțiunilor 
bancare din localitatea noas 
tra, după datele cari ni s'au pus 
ia dispozițlune, constatăm că a- 
griculturu s'a bucura de urmă- 
toarele credite: 

La băncile locale, inclusiv 
cele ce se bucură de credit la 
primul institut de credit 

lei 57.600.000 
La Cassa de Impru- 
mut pe Gaj A. Agric. 16.500.000 

Total lei 73.000.000 

Dacă această situațiune se 
poate prezenta pentru anul 1928 
şi anterior acestui an până la 
1925, nu tot aşa se prezintă si- 
tuațiunea anterioară anului 1925. 

După datele anului 1925 
constatăm că agricultura s'a bu- 
curat atunci numai de următoa- 
rele credite în lud. Caliacra; 

La băncile particulare, in- 
clusiv bâncile cari au  reescont 
la Banca Naţională, agricultura 
s'a bucurat numai de un credit 
17.400.000 
iar la Casa pe Gaj 
a Agricultorilor, cu 
sediul la Banca Na- 
fională, numai 4.400.000 
Deci un total de lei 21.800.000 

Această diferență mare de 
ajutor pentru agricultură nu poa 
te rămâne nerelevată; este prin 


urmare o situațiune privilegiată 
ce sa crelat în privinta credite- 

„lor pentru județul Caliacra în 

special pentru agricultură. 


Sa examinăân acum dacă 


„actualele credite sunt suficiente 
„pentru această ramură de pro- 


Peniru a trage o concluzie 
în privința capacităței creditelor 


„pe care poate să le absorbă nu- 
mai agricultura județului Calia- 
cra, vom face următorul calcul: 


Județul Caliacra are su- 


prafală cullivabită de circa 


în articolul 


Continuare din pag. î 
"280.000 ha din care se cultivă 
anual o medie de 220.000 ha. 

Admiţând numai capitalul 
necesar însemănţărilor, socotin- 
du-l de circa 1000 lei la ha., 
ceeace este puţin bine înțeles,s'ar 
necesita un credit numai pentru 
însemânţări de lei  220.000.000 

Pe lângă acest credit agri- 
cultura județului nostru mai are 
nevoe de un altul pentru reînoi- 
rea inventarului uzat şi cel de 
complectat,aproximaiiv suma de 

lei 59 000.000 

Şi fiindcă județul nostru 
este şi o regiune de - colonizare 
un alt credit pentru locuințe pe 
care îl apreciem la suma de lei 

100 000.000 

Este prin urmase navoe de 
3 feluri de credite; 

a) Un credit pentru semă- 
nâturi plătibil la recoltă 

b) un credit pentru  inven- 
tar agricol plătibii în termen de 
3-5 ani 

c) un credit pentru locuin- 
fe special pentru colonişti pleti- 
bil în maximum 15 ani. 

Având aceste date. să ve- 
dem care ar fi instituțiunile ca- 
re ar putea indeplini rolul de fi- 
nanțare a agriculturei  judejuţui 
nostru atât în ce priveşte un con- 
irol serios asupra capacităţei de 
plată cât şi asupra plasărei cre- 
diielor în condițiunile cele mai 
avaniajoase de dobândă. * 

Dintre băncile locale, socie- 
fății anonime, niciuna nu ar pu- 
tea întruni condițiunea a 2-a; ar 
rămâne să ne fixăm asupra ur- 
mâătoarelor instituţiuni cu carac- 
ter agricol şi anume Băncile 
populare, Casa de Credit a Agri 


cultorilor din jud. Caliacra şi. 


Cassa de Imprumut pe Gaj Ca- 
liacra. 5 
Băncile Populare în judeţul 
nosiru sânt abea în formațiune 
şi în general nu au prea dat re- 
zultatele aşteptate. 
In ce priveşte Cassa de 
Credit a Agricultorilor desi ar 
întruni condiţiunile cerute de noi, 
totuşi din cauza prevederilor sa- 
le statutare că numai acționarii 
se pot imprumuta la această in- 
stitufiune, nu ar putea să aibă 
acces la imprumut de cât agri- 
cultorii cu o oarecare avere ma- 
ferială. In plus, orice credite ce 
se acordă oricărei  instituțiuni 
în general, este în funcţie şi de 
capitalul său propriu de care 
dispune. Ori capitalul Casei de 
Credit este prea mic, în raport 
cu creditele ce ar trebui să le 
plaseze. Nu insistăm şi asupra 
faptului că asemenea case de 
credit fiind instituțiuni. particu- 
iare controlul este prea redeos, 
ca sănu zicem cu totul ineficace. 
Rămune deci o singură in- 
ştituțlune care poate îndeplini 
acest rol, după cum l-a îndepli- 
nit şi în trecut în mod real şi 
eficace in limitele resurselor ce 
i sa pus la dispoziţie, si  arul- 
me: Casa de Imprumut pe gaj. 
Casele de Inprumut pe Gaj 
fiind instituțiuni de stat, au la 
îndemână toate mijloacele de con 
trol precum şi cele de execufiu- 
ne având la dispozițiune apara- 
tul fiscal şi administrativ din tot 
județul. 


Sunt conduse de un comi- 

* tet din 4 persoane şi driure: AU- 

ministratorut Financiur al Jude- 

futui, Directoral Bâncii Naţlona- 

le, un membru proprietar numit 

cu decrei regalși Consilierul Agri 
col a! Județului. 

Directorul Bâncei Naţionale 
este conducătorul efectiv având 
calitatea die Delegat ul Comite- 
tului județean. 

Casele de Imprumut pe 
Gaj sunt înființate în virlutea 
legei din 1915 şi au fost creiate 
pentru nevoile excepționale de 
credii ale agricultorilor. şi indus- 
triaşilor, creiate de imprejurări- 
le de la 1915, şi ca să procure 
credite eftine şi cu dobânzi mi- 
nimale, de 6 la sută, pentru im- 
prumuturile agrieole, şi 7 la su- 
tă peniru cele industriale. 

în județul Caliacra din lip- 
să de credite suficiente s'au dat 
imprumuturi numai agricultorilor. 

Activitatea sa in județul 
nostru s'a manifestat insă în mod 
eficace dela 1925 la 1928. 


In 1925 avea un credit:a- . 


cordat numai de lei 4.400.000 şi 
datorită numai perseverenței şi 
rapoartelor documentate ale con- 
ducătorului de azi, creditul a 
fost sporit ajungând astăzi la 
lei 10.000 000. 

Din acest punct de vedere 
Casa de Imprumut pe Gaj Calia 
cra este considerată printre pri- 
mele din fara, 

* Sunt numai 4 Case Jude- 
țene care au acest credit, intre 
care se prenumeră şi Casa pe 
Gaj Caliacra. 

In județul Caliacra această 
instiințiune a contribuit  intr'e 
largă măsură: lg, eftinirea credi- 
tului, ajutând pe cei mai neve- 
işi cu imprumuturi pentru. in- 
semânţări şi cumpărări. de site 
luând procente numai. de 8 la 
suta pe an. 

In 1928 a avut plasâmente 
de lei 16.465.000 din care a in- 
casat lei 7.254.000. 

Această instiluțiune, deşi 
limitată la creditul actual, din 
căuză eă ;pentru intreaga tară 
capitalul cae alimentează aces- 
te instituțiuni este fixat la lei 
3200.000.000, a adus totuşi reale 
servicii agricultorilor. 

Este. instituțiunea ideală 
pentru agricultură care  cores- 
punde in totul intereselor ei şi 
singura inbunătăţire care i s'ar 
putea aduce acum in preajma 
ergănizărei creditului pentra a- 
gricultură, este de a-i se “creia 
o secțiune de imprumuturi ipy= 
iecare pe termen lung şi scuti- 
rea de orice taxe şi timbre, ca 
debânda reală să fie cea de 
azi de 8 la suta iar creditul să 
fie sporit la nevoile reale de azi 
ale agriculturei. . E 

Credem că nu este etil de 
a se creia un el! institut de 
stai agricol similar când. există 
această instituțiune, fiindcă ori- 
care ar fi paternitatea Caselor 
pe Gaj ale Agricultorilor, acestea 
sunt ale nafiunei şi nicidecum 
ale partidelor de guvernământ 
sub'oare au putut lua fiinţă. 

_ Pentru buna lor reuşită 
Politica  trebueşte scoasă din 
administrarea lor. Mr 


“Mai multă lumină... 


Delu 1918 încoace, al- 
tele au fost preocupările de 
căpetenie ale  cârmuntorilor 
județului nostru și gândul 
ci, o luminare cât mai în- 
tensă a maselor, a atelora 


D-lui D-r. D. Păcuraru 

prefectul județului 
Care veniji de prin alte ţi- 
nuturi să dea acestuia, E 
colorit de cât mai eviden: 
aul & fosi doar o tre 
foare biSăre, o intrezărire 
e viitor frumos, care ma 


Me În 


fost însă nici când -măcar  olultii, să ascultăm conferin 
încercată netnm pusă in [ele acelora cari, poartă în 
praciică.]n Bazargicul cu cei capitala ţăârei şi în celelafa 
aproape patru - zeci mii de cente de focure ale stințel, 
locuituri şi unde  elerneniul  flacâru aducătoare de lumţ 
nujional este destul de nu-  nă, de luminare a celor ne. 
meric reprezentat, na lucil  luminaţi şi de pregătire pen- 
cu nici-u ocazinne, acea [lu tru viitorul, ce trebue să fie 
care a iuminei culturei po- al nostru şi numai al nostru? 
pulure şi naționale, care să Dece când alții se pre. 
araie maselor frumuseţea  gătesc, când aproape săptă 
graiului nostru strâbun, a mânal se manifestă -bine, 
obiceiurilor noastre  bătră- râu, dar totuşi. pe fărâmul 
neşti şi a tutulor acelor co- cultural, numai, noi care 
mori sujieteşti, ce se poi ve doar să vrem și putem, Nu 
dea ori unde în celelalte facem nimica? 
unghiuri ale patriei noastre Care să fi românul, 
La noi, zilele mari, zi- căruia cerândui-se concursul 
lele când toată suflarea ro întru sprijinirea acestui pro 
mânească este cu sufietul gram, ar refuza acensta? 
vibrant de măreția momen- Nu poate fi nici unul, ru 
tului şi însemnătatea clipei poate să existe un asitel de 
pe care o trăeşte, se scurg suţiet între noi! | 
monotone -adoima celorlal- Pentru cpărarta şi pru- 
te- o zica ori şi care alta păşirea culturei româneşti, 
şi totul nu se rezumă decât, s'uu făcut în jară sacrificii 
la acele învechite şi protoco însemnate, sute de ani, Și 
lare solemnități oficiale, tocmai aici, unde româniz= 
Incolo......,..2 ÎViric? mul “este în faşă, aici unde 
De nicăeri, din nici o abia acuma românismul a 
parte, pornirea aceia spon- început să facă primii pai 
tană de manifesture cultu- ai copelărici saie, să se gă 
rală a ot ce este românesc  sească cineva care, în le 
în Caliacra, pentru ca să să apuce mâna de ojutor 
pulem - arâta celor de un cei intinde „rugătodre, să 
alt sânge şi sujlel cu noi, i-o refuze şi în loc de ridi- 
că și noi avem obiceiurile care, să'l lase în  întuneri- 
noastre, datinile noastre, cul de astăzi? i 
păstrate cu sfințenie din stră- Ii cunoaştem sentimen- 
buni şi eă limba şi literatu tele de bun român, de prea 
ra poporană este frumoasă, bun român, ale aceluia-lea.- 
poate mult mai frumoasă re reprezintă astăzi, puterea 
ca aitele, centrală în județul nostru 
Nimic... .. şi de ce oare? Il! ştim  onimat de tot 
Este atâta de greu, ai- ce este frumos, il ştim dor- 
ci, întrun oraş unde mono- nic de a contribui pentru 
fonia se omoară atât de ridicarea culturei noastre și 
greu, în orele litere ale fie- pentru tot ce este românese 
căruia, când singura distrac- Printre toate câte şi le- 
țle este măsurarea lungimei a înscris în programul Do- 
străzilor, sau înpănarea lo- mniei Sale de activitate, îl 
calurilor publice, ca elemen rugăm să înscrie şi pe a 
tul românesc -unit până la ceasta,;  înființorea unei 
unul- să dea ființă acelor UNIVERSITATII POPU- 
focare de cultură populară  LARE la Bazargic.Are şi po 
care până şi în cele mai sibilitutea şicel mai bun prilej. 
mici comune din țară, au Posibilitatea, ca fiind 
luat de mult ființă şi au în fuuntea administ aţie şi 
dat roade de neașteptat? prilej, cu ocaziunea  desve- 
. SE atât de greu, ca prin lirei monumentului, care va 
înființarea unei UNIVESI- vorbi. generațiilor viitoare, 
TATI POPULARE şi acâ- de jerifeie făcute prin ases- 
torva case de citire, elemen- te locuri, în decursul anilor 
alai tânăr „românesc să i se străbuni şi de cei încă 
se aădească în suflet -prin în viaţă.La 10 Main,se va des 
conjerinje săptămânale. dra _velii în Piaţa Păcei, monu- 
gostea de lară, de frumos mentul Eroilor. 
şi de inbire de neam? Şi Ce ar fi, dacă serbări- 
tatulor românilor în genere, le s'ar termina cu  înaugu- 
să li se amintească spre a rarea Universităţei şi în 
na. aa (se uită aşa de u- mijlocul entuziasmalui ee 
3 utul der dr că sunt TO- va cuprinde sufletele somâ- 
Ri, od trebue să rămână neşti, î se vor aduce mii şi 
atu Și Ca este de dato. mii de cuvinte de Tecurioș- 
Rig or, ae a lupta spre a tință din purtea localnicilor 
ci cei faat iute cei localni- iar oaspeți noştrii vor edea 
e iepiaa ia culturei că şi aici, vibrează un să- 
flet românesc? 
Nu este greu! E  foarie Este atâia de 
uşer şi un gând si di eidia e por AR 
ncer din tru Domnia-Sa 
partea celor chemaţi la a- : iei ara - 
i a a Și pe lângă bucuria e? 
deasiă datorie, est ici sf etala 
& „este suficieni va simţii și a alpi mirei 
SA dea viață acesței idei dă iar: 
i idei.  sufieteşti, pentru o faplă așa 
de frumonsă, să fie sigur 
că nu ba mai med 
elementului rea sufletească, din seara 
să. unde ctrâige ate Oea- LUNI 2 APRILIE ec. 
loan Petrescu 


Peer tri ina 


nferin 
tă în 
lelate 
inței, 
lumi 
r ne- 
pen- 
ă fie 
stru? 
2 pre- 
săptă 
„bine, 
râmul 
i care 
m, Nu 


mânul, 
ncursul 
tui pro 
cesta? 
ul, NU 
sitel de 


şi Pru- 
a neşti, 
acrificii 
ni, Și 
mânis= 
unde 
smul a 
i paşi 
se gă 
în loc 
ajutor 
re, să 

 ridi- 

uneri- 


imen= 
prea 
Qa 
terea 
tru 
de tot 
 dor- 
pentru 
sfre și 
1ânesc 


EI 
, 


A. N. PINETA 


D. avocat A. 


Mă cred dator să dau 
lămuririle ce urmează publi- 
cului cititor al acestui ziar 
asupra celor publicate de 
cunoscutul Teodor Toșei din 
Bazargic în numerele (Do- 
brogei June)din 5 și 19 Fe- 
bruarie şi 20 Martie a, cu- 
rent, în chestiunea proprie- 
tăţii fonciare din Dobrogea 
Nouă, căci sub aparenţa u- 
nei polemici cu caracter per- 
sonal, în realitate s'a urmă- 
zit a se lovi în legiuirea ac- 
tuală privitoare la acea che- 
stiune de ordin  seneral și 
naţional—fapt ce se va evi- 
denţa din cele ce urmează. 

Nu a fost și nu este 
dar în intenția mea dea 
sta de vorbă cud. T. Toșef, 
căci îl am sub observaţiune 
de mult pe acest Incurcă- 
Lumea, şi-l cunosc prea bi- 
ne în totice îndrăsnește să fa- 
că cu toată cruzimea și per- 
fidia firii sale  nesăţioase; 

_astfel că, pentru mine, orice 
discuție cu el era şi este 
inutilă. 

Spre o mai uşoară ori- 
entare a cititorului, e bine 
să vedem, mai  întâiu, pe 
scurt cauzele cari au provo- 
cat ieşirea d-lui T. Toșef, 

In vederea regulării pro 

prietăţii imobiliare rurale din 
Dobrogea Nouă legiuitorul 
din 1922,  complectat de 
cel din 1924 a dispus veri- 
ficarea titlurilor de proprie- 
tate și convertirea posesiu- 
nei mirie (drept.de folosință 
al particularului asupra pă- 
mântul statului) în proprie- 
tate deplină, prin trecerea 
la stat a unei treimi din a- 
cel pământ, restul de două 
treimi remănând în deplină 
proprletate particularului 

Comisiunile de resularea 
proprietăţii au funcționat 
regulat dela 1924 și erau 
pe punctul de a-și isprăvi 
lucrările când, în ajunul ul- 
timelor alegeri parlamentare, 
au trebuit să-și suspende 
activitatea în urma ridicării 
de către minister a delega- 
ţiilor date magistraţilor de a 
prezida acele comisiuni, Tot 
odată s'a și usunțat institui- 
rea unei comisiuni parlamen- 
tare pentru modificarea  le- 
gii din 1924. 

Ziaiu! naționalist  „Le- 
gionarii”', care apare în Ba- 
zargic, făcându-se ecoul o- 
piniei și năzuințelor româ- 
nești, în: numărul său din 
31 lanuarie 1929 adresân- 
du-se d-lui Ministru Miha- 
lache, îi spune: 1), Romănis- 
mul reclamă reluarea  îme- 
diată a lucrărilor de către 

comisiunile de  veriticarea 


„LEGIONARII: 


“O LAMURLRE 


In chestiunea proprietăţii din Dobrogea Nouă 


N. Pineta a trimes spre publicare următoarele ziarului „Dobrogea Jună“ din Constanţa: 


titlurilor de proprietate și 
penrru expropriere" şi 2),„Le 
gea să rămâe așa cum este”, 

D. Toşei a crezut de 
cuviință să intervină și în 
numărul din 5 Ferb. crt. al 
ziarului Dobrogea Jună, a- 
dresându-se d-lui Ministru 
Mihalache declară că, la la- 
cea recomandaţie a Legiona- 

- silor că romănismul reclamă 
reînceperea activității comi- 
siunilor de verilicare a titlu- 
rilor de proprietate și nemo- 
dificarea legii actuale. nu 
găsește mai nimerit a opu- 
ne altceva de cât opinia 
mea și a d-lui Covata în a- 
ceastă chestiune și lasă pe 
d-l Mihalache „să aprecieze 
între opinia autorizată a ce- 
lor doi valoroși și indiscuta- 
bili patrioţi numiţi mai sus, 
şi“ somaţia Legionarilor”. 

D. Toșef scrie acestea 
la 1929. D-sa cunoștea însă 
că dispoziţiunile legii actual- 
mente în vigoare dacă nu 
sunt în bună parte datora- 
te mie, cel puţin au găsit 
deplina mea aprobare lucru 
care se constată atât din 
cele irei lucrări publicate 
de mine cu începere din 
toamna anului 1922, şi citite 
şi folosite în scris și verbal, 
în public, de d-sa în repe- 
iițe rânduri, cât și din toate 
străduinţele mele, zi cu zi, 
în văzul și auzul tutulora, 
pentru aducerea la în depli- 
mire a acelor dispoziţii legale. 
Mai știa aceasta și din ar- 
ticolele mele publicate în 
Buletinu! Tribunalului Cali- 
acra, precum şi din întăm- 
pinarea ce am publicat în 
în „Curierul” în 1928 și la 
care a întervenit și 
printr'o serie de intermina- 
bile articole insipide, 

Dacă părerea mea ast- 

fel cunoscută de d-l 'Toșet, 
este de ani de zile în sen- 
sul celei exprimate în 3l 
lanuarie 1929 și de Lesio- 
narii, cum trebue calificată 
“această îndrăzneală a d-sale 
de a căuta, prin astiel de 
mijloace, să amăgească pe 
d-l Ministru Mihălache?. 

Dar să arâtăm ceea ce 
d-l Toșef a prezentat .ca 0- 
pinie a mea și a d-lui Covata 

In manifestul organizaţi- 
ei partidului național Libe- 
ral din judeţul Caliacra în 
vederea alegerilor parlamen- 
tare din Martie 1922, se 
promitea în special desfiin- 

țarea legii Dobrogei Noui 

pentru a nu mai exista nici 
măcar umbră de regim ex- 
cepţional pentru acest judeţ, 
iar, într'un aliniat următor, 
ca bunurile imobiliare rura- 


d-sa 


le să fie ale acelora care Presei. Această replică însă 
le stăpânesc legal încă di- sa publicat în Legionarii 
nainte de 1913 și desființarea în numărul 7 din 2 Martie 
formalităţilor, atunci,în 1921 1929, Sămbătă, şi d-l Toșet 
în vigoare, privitoare la ve- răspunde la ea în Curierul 
rificarea titlurilor de proprie- și în Dobrogea Jună cu da- 
tate, ta de 20 Martie. 

Acest manifest emana Nu-l pot urma pe dl 
dela organizaţia Partidului Toșei în planul răspunsuri- 
Naţional Liberal din acest lor sale. Căci d-sa obișnue- 
judeţ lucru ce se constată ște anu avea nici un plan în 
nu numai din cuprinsul său, pledoariile, în cuvântările, 
dar și din faptul că, în par în discutii. 
tea superioară (frontispiciul) Trece delia un punct 
a manifestului, se află men- la altul, amestică de toaie. 
țiunea: Partidul Naţional au sau nu legătură cu. ches- 
Liberal din județul Caliacra  tiunea. Ştie de unde începe, 

Printre candidaţii aces- nu ştie nici când să ispră- 
tui partid la alegeri fisuram  vească, nici unde ajunge. 
şi eu și d-l Covata, alături D. Toşei, la cele ce în- 
de d-nii E. Pangrati, Andrei teresa în cauză, avea de 
Muţei, Vasile Holevici și Mus răspuns: 
tata Riza Hagi Mehmed, nu- 4, De ce înir'o discuţie 
mele tutulor candidaţilor cu angajată cu alţii asupra legii 
indicaţia titlurilor și a locu- actualeîn loc dea arăta pă- 
lui pentru care candidează, rerea ce 0 arp asupra aces- 
aan la fingle manitestu- tei legi, d-l | 
ui, a 


'oșeif în  com- 
baterea părerii adversarului, 
D. Toşei a luat celedo a arătat că actuală opinia 


poate pune bază pe spusele 
acestor oameni. 

Nu astfel a grăit d. To- 
şef, ci a declarat pur şisim- 
plu că la părerea Legiona- 
rilor opune părerea autoriza 
tă a doi valoroși și indiscu- 
tabili patrioţi. Nu a făcut 
nici o aluziela vre o altă 
părere a acestora, astfel că 
de unde putea afla d. Mi- 
pistru de pretinsa inconsec 
venţă? 

Dacă sar îi vorbit deo 
inconsecvenţă, num'aș fi în- 
cumetat să intervin, căci a- 
cela căruia ise adresa ast 
fel, era să fie pus în gardă, 
iar pe de altă parte chestie 
personală nu ţineam să am 
cu dealde Toșet. 

2 Dacă a omis cuvân- 
tul „legal” în „Curierul și 
l-a înlocuit prin „liniștit” în 
Debrogea Jună, şi dece a- 
ceasta? 

Răspunde că manifestul 
ce l-ar fi avut la dispoziţie 
ar fi fost rupt în mai multe 


uă aliniate din manilest, le avută în Februarie 1922 de părţi” Neavând originalul în 


pune între ghilimele, după ce mine asupra lesii din 1921, 
căreia ia luat locul acluala cuvântul „lesal' pentru ca- 
lege, și despre revenirea că- 
„Curierul”, îl rei leşi din 1971 mici vorbă 
înlătură pur și simplu), și mnue şi nici dsa ruo sus- 


are grije să înlocuiască  cu- 
vântul „legal” prin „liniștit“ 
(iar în ziarul 


pune sub ele, drept semnă- ține? 
turi, numele meu şi al 


V. Covata. Astiel le redă în tru cât am crezut că actua- 
numărul din 5 Februarie al la părerea D-lui Pinela es- 
„opinie te cea.cin ziarul Legionarii 
cu data de 31 lanuarie 1929' 
(Dobrogea Jună din 26 Fe- 
bruarie, la$ V din „o adevă- 
rată punere la punct”. Acest 
de ţiaceo 
arătat avut un ranilest rupt în u- 
mai sus. astiel că nu era o  nele părți. 

convingere i 


acestui Ziar, drept 
autorizată a celor doi valo- 
roși şi indiscutabil patrioţi” 

Pus astfel în cauză, am 
crezut să pun la punct acea- 
stă chestiune,prin cele pub- 
licate în numărul din 19 mult, după cum am 
Februarie a cr. al acestui 
Ziar, 

D. Toşei mi a răspuns 
în 20 Februarie în „Curie- 
rul“ umplând cele patru pa- 
gini, întregul ziar. 
răspuns s'a publicat și în armoniza această părere 
Dobrogea Jună în 26 Feb- mea de azi (care este 
ruarie însă  rețușat, 
mână streină, nu numai din unor studii miticuloase) 


lucru îl știa d-i Loșei 


credinţă, ci 
sigură 


"punct de vedere gramatical aceia din primăvara lui 1922, 
şi tineai tocmai să atragi a- 
Ministru 
Mihalache asupra acestor în- 
dece nu ai 
spus-o aceast? în suisoarea plect din ace 


şi sintactic, cişi ca expresi- 
uni și logică. De pildă în tenţia 
original: „Bine tace d. Co 
vata, că tace, dar el cade  consecvențe, 
puțin osmanlâ”. In „Dobro- 
sea Jună”, e redat: 
face d, ?Covata că tace: 
d-sa rămâne lilosoi”, 
Ziarului bulgăresc „Cu- 
pierul” am trimes spre pub 
licare replica mea, înmânân- 
du-se în 26 Februarie d-lui 
avocat Berjarof, sirantul res- 
ponsabil al acelei gazete, 
însă în urma intervenţei d-lui 
Toşef nu sa publicat încă, 
urmând a obține reproduce- 
rea respunsului meu pe ca- 
le de judecată pe baza legii e mai bună, 


domnului 


cat, româneşte: 
alei lesi.In Lesionaiii cred 


vata, Aceiași, Covata și 
neta, aveau altă părere 


sau dacă 


Li 


lată mistiticarea măriu- 
risită, iată reaua credință do- 
Acelaș vedită; căci, dacă nu puteai 


de o toamna lui 1922 și rezuliatul ţioneze această su 
cu de cuvinte. 


„Bine deschisă către d. Mihalache? a T 
Trebuia să spui răspi- CA apelul în cauză ește al 


D-le Minisuu, Lesiona- 
rii vă cere menţinerea actu . Aaa 
că celui manifest seailă ti- 


scriu aceasta Pineta și Co- 
Pi- şi negre menţiunea res- 


primăvara anului 1922 asu- 
pra regimului jonciar  exie- 
tent la anexiunea acestui te- 
ritoriu, Apreciaţi care părere 


îrtregime l-em pledat fără 


ve nu ştiam că există în 0- 
zisinal și aşa a fost tipărit 
în jurnalul „Curierul, în 
. 1" 7 E 

jurnalul Dobrogea jună a 


d-lui D, Toșei răspunde: „În apizut cu cuvântul „diniștit”” 


care pae a Îi în armonia 
cu ceilalți rânduri din ma- 
nifestul:.A recunoscut apoi 
că cuvântul „legal'' este în 
original 

Nu lam crezut şi nu-l 
cred pe d-l Toşei în afirma- 
face acum că ar îi 


xi . 


Nai întăiu, unui avocat 
bătrân ca d-sa nu-i este per- 
mis ca, reproducând între 
shilemele un text pretins 
mutilat, să nu însemne cu 
a puncte cuvintele lipsă, și în 


din orice caz dator era să men 
bstituire 


In al doilea rând. d. . 
Toșei chiar când—luând 
drept bună spusa d-sale- 
a intrat ulterior în pose- 
sia unui exemplar Com- 

i 1 manifest, 


continuă a nu mărturisi 


Partidului Naţional Libe- 
ral, Secţia Caliacra, deşi 
în partea superioară a a- 


părită cu caractere mari 


în pectivă. De altiel existen 
ţa acestei menţiuni a fost 
nevoit să o confirme în 
Camera avocaţilor din 


localul Tribunalului Cali- 
se acra. Totuşi în articolele 


"Be a i | | 
1/4 
Ă manu 1 NO Preţul 3. Lei __ i Mercuri i6jlanuarie 1929 | 


ORGAN NATIONALIST SAPTAMANAL Sub conducerea unui comitet 


—— 


— 


proprietar: A. CONSTANTINESCU Raljprije elodia et) Director, COLA G. CIUMETTI | Abonamente: ot a 

a a» Str. Prin, Elena No. 25-Bazargic J ear d, 0 
- 

Să PROGRAMUL: Cultul şi practica naţionalismului activ pe toate țărâmurile vieţei poporului și siatului nostru 


LEGIONARII PROGRAMUL 


Răscolesc 

- cenușa veacurilor  așter- 

nută pe imensa criptă a 

a trecutului, ca să descifrez 
povestea vieţii a dispăru- 
telor popoare. Și, la lu- 

j mina fulgerelor închipui- 

| rii, văd cu ochii sufletu- 

| lui învălmășindu-se nea- 
d muri și ginți, unele mai 
ț puternice și mai inteligen- 


cu gândul 


pământ. 
_ar deasupra tuturora, 
stăpânind și tronând prin 
eroismul legionarilor, mi 
se înfățișează cel mai 
: drept şi maiviteaz dintre 
d noroade: Romanii. 
Legionarii, nume s<nor 
în care vibrează melodia 


Dragoș-Vodă, ori din sbu- 
ciumata şi însângerata 
Macedonie; ori din poe- 
ticul și legendarul Pind, 
toți au acelaș chip și a- 
semănare, acelaș sânge, 
aceleaşi datini, aceleași 
simțiminte și acelaș ideal. 

Conștienți de menirea 
lor, acești Români, ca plu- 
gari, știu cât de lungă 
și adâncă trebue să tra- 
gă brazda românismuliii 
şi să svârle în ea să- 
mânța păcii și a siguran- 
ței statului; iar ca negu- 
stori și funcționari, înțe- 
leg în ce măsură trebue 
să contribue la progre- 
sul lui. 


Sub Impulsiunea imperiosului 
confundat cu cel suprem de stat, 
am ajunsla nestrămutata convinger 
riţia unui organ de publicitate cu caracter 
să CONCENTREZE toate energiile dispersa 
teresul naţională să SPULBERE ori-ce inse 
tăfie elementului românesc, fie autorităţilor, 
şi să CARACTERIZEZE LINIA DE 


CONDUITĂ 


re din acest colţişor al Statului Român. € A 
lată dar, în linii generale, care este programul ziarului, Legio- 


narii“ căruia ne-am luat greaua sarcină a-i da fiinţă. 


Indreptăţiţi de gestul generos 
rul, socotim că apariţia acestui ziar, 


al acelora 


ple un gol destul de simţit de sufiarea românea 


ceastă iniţiativă, să fie încununată de succe 
mai uşoară, apelăm la toţi românii să se 
aperăm ie conştiinţa de ordine şi răspun 
ne relateze tot ce se petrec 
te mai urgent şi conştiincios şi rugăm 


imbold al interesului naţional 
şi în urma unei mature chibzulnţi, 
e că este absolut necesară apa- 
exclusiv românesc, care, 
te şi să le canalizeze în in- 
rţiune maliţioasă, atribui- 
propagând a devărul, 
a elementelor minorita- 


cari i-au dat ajuto- 


săptămânal deocamdată, um- 


scă. lar pentru ca a- 


s şi pentru ca sarcina să fie 
înroleze sub acest steag; 
dere a cetăţeanului, ca să 
e în cel mai mic cătunin mod câtse poa- 
pe minoritarii din acest colţ 


să ia în consideraţie cele propovăduite de noi, căci numai în interesul 


lor vor fi. 


Punem la dispoziţia ori-cui 
părerea; mai punem însă î 


coloanele ziarului 
n vedere că nu vom permite să se strecoa- 


— 


şi respectăm 


2 ah aaa i Moșştenitori ai nobleții re sub nici un motiv nicio expresie, nici un cuvânt care nu s'ar im- 
LA A 2 EPHegA A CE EU păca cu buna cuviinţă. 

qi | demult; melodie care șia | și ai cavalerismului ro- Politica de partid şi de interese particulare este exclusă cu de- 
Ă "prelungit ecoul până din-| man, ei nu sunt șinu vin]  săvârşire din cercul nostru. 


te decât altele, cari 
trăit și au lăsat urme | 


i Ami colo de vremurile vii- 
d "toare. 
Legionarii, cuceritori de 

! țări și făuritori ai or- 
Tă dinei. 
" Legionarii,entusiaști pro- 
povăduitori ai slovei ro- 
mane, ai datinilor roma- 
"ne, până în cele mai de- 
"părtate colțuri ale lumii. 
Legionarii, strămoșii Ro- 
mânilor de pretutindeni, 
ai Italienilor, Francezilor, 
Spaniolilor, Portughezilor, 


te. 

“Da, sufletul glorios al 
Legionarilor Români 
văd întruchipat aevea în 
făptura Românilor cari 
Dobrogea de 


_ 
— 
E eee 


aici să se învrăjbească 
și să persecute. pe cele- 
lalte naționalități, ci să le 
iubească și să trăiască 
în armonie cu ele. 

Și fiindcă e atât de 
înaltă, de curată și sfân- 
ță chemarea acestor ro- 
mâni pe meleagurile Ca- 
drilaterului, ziarul „Legio- 
nârii“ care își începe de 
astăzi apariția, va îi în- 
totdeauna alături de ei, 
fără deosebire de proveni- 
ența lor,nepregetând nici o 
clipă de ai sfătui, a-i în- 


PET IEI RPR IIS 


Binevoitoarei atențiuni a 


d-lui Ministru 1. Mihalache 


Comisiile de verificarea titlurilor de pro- 
prietate și expropriere, trebue să-și 


Y * 


reinceapă lucrările 


Importanța și necisitatea desăvârșirei lucrărilor lor-chiar în 
vederea eventualei modificări a legei 


In ajunul alegerilor par- 
lameniare, li s'a ridicat, de 
Ministrul Justiţiei, delegaţiu- 
nea ce li se dăduse magi 
straţilor din Dobrogea Nouă, 
pentru a prezida Comisiu- 
nea ce funcţiona de ani de 


instanțele de  lond, circa 
30. dosare. 

Majoritatea acestor dosa- 
re sunt privitoare la  pro- 
prietățile mei mari şi în 
deosebi se aşiepta  holărâ- 


rea asupra exproprierei. 


modificare esenţială nu se 
va face, căci bunul român 
1. Mihalache nu poale nici-o- 
dată micşora posibilitățile 
de durare a unei aşezări 
româneşti în aces! inut. 
Să-i dăm Ministrului timp 


au populat - A ă | 

7 sute de ani, chiar înain- IF: spri- | zile în acest inu, pentru De aci presiunca făcută | penlru studierea acestor 
tea stăpînirii Marelui Mir- drag a-i apăra şi SP regularea proprietății şi pen- | de ciorbagii, în ajunul ale- | chestiuni. 

jini la toate nevoile. tru expropriere. Prin aceas- gerilor, ca şă se suspende Pănă atunci însă îi ce= 


“lar acei Români, cari 
vin astăzi pe tărâmurile 
acestea, de ori unde ar 
i ei, de pe plaiurile au- 
fite ce poartă imprimaţi 
pașii sfinți ai lui Liton-Vo- 


ui Negru-Vodă, cel că- 
ăuzit de un vultur, când 
trecut Carpaţii; ori din 
inunata țară în carea 
eScălecat pe vremuri 


ICR 6 FONDA 


Citiţi 


LEONA 


tă măsură, descomplectân- 
du-se inembri! comisiunilor 
care nu pol lucra lără ma- 
gistralul prezident, s'a ajuns 
la suspendarea a orice acli- 
vilate a acestor Comisiuni. 


maseră în această privinţă 
în Judetul Caliacra, au ră- 
mas nejudecaie, la .toale 


lucrările acelor comisiuni. 
Cunoaştem declaraţia D-lui 
Ministru de Domenii, |. Mi- 
halache, că intenționează 
să aducă moditicare legii 
privitoare la .regularea pro- 
prietăţii din acest ţinut. 


O  comisiune specislă va 
redacta un anlep:oect 

Nui nădăjduim să anun- 
țăm pe români 


rem, îl rugăm să facă, ca 
comisiile să-şi sfârşească şi 
pulinul ce a mai rămas. 
Mai întâiu, fiindcă oricare 
ar fi ideea la care va ră- 
mâne D-l |. Mihalache, un 


"EU A e Lucrările lor erau aproa- lucru este indisc. tahi 
IE iei epe a e , | Q A LU , e de sfârşit. Din circa Nu se şlie în ce sensse în: ri fe pi 
le vulturescului suflet al 13.000 dosare câte se for- | va face această modificare. | riza pe ea Aa, Eau 

Tl= 


meniul celor mulţi şi cu 
pământ puţin şi ale căror 
titluri au fost verificate. Mo- 


că nici oi dilicarea va privi şi pe unii 


V 


publicate ulterior, în 26 
Februarie şi 20 Martie, 
nu se face rectiticarea cu- 
venită. 

Ceva mai niult, pentru 
a nu se demasca a publi- 
cat în facsimil numai par 
tea finală a acelui mani- 
fest. 

Adevărul este că in- 
tenţionat a îniăturat cu- 
vântul „legal“ din pasa- 
giul în cauză reprodus din 
apelu! partidului naţional 
liberal şi aceasta pentru 
deosebita importanță a a- 
cestui cuvânt în chestiu- 
nea ridicată de d. Toșei. 

E drept că din acel 
pasagiu se vede că și-a 
luat angajament organi- 
zația din Caliacra a par- 
tidului (inclusiv și candi- 
daţii aleşi în baza progra- 

îuiui ei)că vor lupta pen- 
tru desființa'ca regimului 
excepționai în 
Nouă, și în ce priveşte 
bunurile imobiliare rura- 
le pentru respectarea 
drepturilor lega! câștigate 
în care scop sa promis 
şi desființarea dispozițiu- 
nilor, atunci în vigoare, 
privitoare la verificarea 
titlurilor de proprietate. 

Toate aceste sau și 
făcut prin activitatea cor- 
purilor legiuitoare, din 
1922, cari și au împlinit 
termenul prevăzut de con 
stituţie în 27 Martie 1926: 
regimul excepțional insta 
urat de legea de organiza- 
re a Dobrogei Noui din 
1921, a îost destinţat. Con 
stituția, legea de unitica- 
re administrativă, legea 
privitoare ia dobândirea 
și perderea naţionalității 
române din 1924, legea 
de organizarea judecăto- 
rească, legile învățămân- 
tului public și privat, le- 

gea cultelor,şi atâtea alte 
legiuiri tinzând la orga- 
nizarea şi 
statului nostru întregit, 
au înlăturat rând pe rând 
regimul excepţional pre- 
văzut în Cap. L.-V. din le- 
gea Dobrogei Noui din 
1921. 

„In ce priveşte însă 
Cap. VI. privitor la pro- 
prietatea imobiliară pen- 
tru care s'a făcut specială 
mențiune în manifestul e- 
1ectural din 1922 că tre- 
buesc respectate drepturi- 
je legal câștigate, şi des- 
ființate formalitățile pre- 
văzute de legea din 1921 
pentru verificarea titluri- 
lor de proprietate-acestui 
capitol i-a luat locul Cap. 
VI. din legea din Aprilie 
1922 complectată în 1924 
care, după cum am ară- 
tat şi în intămpinarea mea 
publicată în numărul din 
19 Februarie 1929 ai aces 
tui ziar, nu este o lege 
excepțională, ci o lege 
care tinde tocmai la uni- 
ficarea regimului proprie- 
ății din Cadrilater cu cel 


Dobrogea. 


consolidarea . 


c  . m... 


din grosul țării. 

Dar d. Toşef a ţinut 
să releveze că principiul 
de bază a  lepiuirii din 
1922 se deosebește de cel 
al legiuitorului din 1921, 
şi după d-sa situația deţi- 
nătorilor bunurilor s'a în- 
răutățit, înrăutăţire ce ni- 
ci organizaţia partidului 
naţional şi nici canditații 
ei nu au intenționat săa- 
ducă și nici nu e conceput 
să o fi promis, la alegeri 
încă, celor interesaţi. 

O îi așa, dar nici 
organizația politică şi ni- 
ci candidaţii ei nu au pro- 
mis de cât ceea ce legal 
se stăpâneştie încă  din- 
ainte de 1913. Nua putut 
îi în intenţia nimănuia ca 
făcând tabula rasa de ori 
ce drept existent asupra 
unui bun, să fie expro- 
priat titularul acelui drept 
conferindu-se bunul unui 
deţinător oare care. 

lată pentru ce cuvân- 
tul „legal“ ce a figurat 
în manifestul electoral își 
avea rațiunea de a nu îi 
omis și nici înlocuit prin 
„liniștit“. 

Tocmai legalitatea 
stăpânirilor dinainte de 
1913, natura dreptului de- 
ținătorilor de bunuri, a 


făcut obiectul desbateri- . 


lor parlamentare în Apri- 
lie 1922, din cari desbate 
ri d. Toşef, în dorinta de 
a face diversiune,a ținut să 
reproducă fraze izolate și 
pasagii din cari să rezulte 
că părerea pariamentari- 
lor naţional-liberal, din Ca 
liacra şi Durostor în Aprilie 


1922 era că nu există po 


sesiune mirie. 

Adevărul este câ în şe- 
dinţa dela 7 Aprilie 1922 
deputaţii din Caliacra şi 
Durostor s'au opus la ad- 
miterea urgenţei, cerută de 
Ministru de Domeni, pentru 
a se lua în cercetare proec- 
tul de lege votat de senat 
relativ la repunerea în vI- 
goare a Cap. VI din legea 
Dobrogei Noui din 1914 

Ministrul promițând 
formal că la toamnă va ve- 
ni cu o nouă modificare, 
am spus, (Desbaterile par- 
lamentare pag. 291, penul- 
timul aliniat): Dacă este vor 
ba ca la toamnă să se vina 
cu o novă modificare, de 
ce să nu amânăm acest pro- 
ect de lege până atunci, că- 
ci vom avea posibilitatea 
să facem o lege bună şi ca 
re să corespundă  adevăra: 
tei situaţiuni juridice a pro- 
prietăţii imobiliare din  Do- 
brogea Nouă? Deasemenea 
d. Petrescu Comnen (pag. 
292, col. IL al 5]'Am con- 
statat că chestiunea proprie- 
tăţii în Cadrilater este una 
din cele mai controversate. 
Dacă prin urmare există o 
atât de mare controversa a- 
supra acestei chestiuni nu 
este imprudent să venim cu 
atâta urgenţă în faţa d-voas 


__ ml:EGIONARIUI+ 


O Di ie ip 


tră, cu” o lege pe care lre- 
cem în grabă fâră ca d-voas- 
tră să puteţi măcar să ştiţi 
despre ce e vorba? lar în 
ședinta dela 8 Aprilie, a 
declărat (Desb. parl. p. 340 
col III, fine): „Eu, totuşi 
recunosc că exista, încă con 
troversă în privinţa existen- 
ței posesiunii mirie în Bu!- 
garia înainte de 1913. 

In ce mă privesţe, am 
declarat: 

„Nici nu mi se poate 
cere și nu eram noi oameni 
ca să'ne luâm angajament 
față de populație, pentru 
timpul când vom veni aci, 
ca să susţinem și să obținem 
avantaje pentru cineva în 
detrimentul statului nostru 
şi al neamului românesc 
(Desb. par. pag. 343, col. 
IN al, 8). 

„Odată aleși veneam aci 
cu un program al nostru, 
bine studiat, program româ- 
nesc in primul rând. Am 
bătut la căteva mari uși, pen 
tru a-l pune în aplicare; s'a 
spus la toamnă”. 

Ce am propus eu? „Așa 
fiind (neputându-se în așa 
scurt timp cerceta o chesti- 
une atăt de grea și compli- 
cată) întru cât până la toam- 
nă, prin măsuri administra- 
tive chiar se pot suspenda 
efectele legii actuale care  pre- 
judiciază —unele - interese--a.Le. 
sfatului şi ale particularilor, 
cerem ca legea dela 1921, 
să remână în vigoare până 
la nouă sesiune din Noem- 
brie, sau să se suspende a- 
cum, printr'un singur arti- 
col, lucrările comisiunilor în 
cauză pe termen de 6 luni 
sau un an, până vine nouă 
lege“ (Desb. parl. pas. 291, 
col, |. al. 9). Acelaș lucru, 
pag. 346 col. Il, penult. al- 
in; iar la pas. 348, col, |. 
al 4; „Sunt și în legea din 
1921 multe lucruri vătămă- 
toare, dar nu ireparabile, 
S'au dat vre o mie de ho- 
tărîri ce nu sunt definitive; 
să se apeleze de minister, 
iar comisiunile se pot dizol-" 
va uşor printr'o măsură ad- 
ministrativă, pentru a nu mai 
funcționa până în toamnă, 
când se va veni cu o nouă 
lege”. Nici o hotărire dată 
în baza legii din 1921 nu a 
remas definitivă, fiindcă nu 
a fost comunicate, și pot îi 
apelate, potrivit ari. 100 din 
acea legea, astiel că nu e 
nici un drept câștigat (pag. 
291, col. |. fine). 

Prejudiciile aduse statu- 
lui și particularilor prin le- 
gea dela 1921, și la care 
făceam aluzie mai sus erau 
cele arătate de mine și în 
numărul din 19 Februarie 
al acestui ziar și anume: 
după cum se știe potrivit 
ast, 92 și 93 din acea lege, 
sub aparenţa unor formali- 
tăți de verificare și inzestra- 
re cu acte de proprietate 
provizorii, ce deveneau de- 
finitive prin simpla trecere 
de zece ani dela eliberarea 


lor, pământul statului și al 


particularilor se atribuia pur 
și simplu, deţinătorilor de 
bunuri care nu au nici un 
fel de tilu numai deținerea 
la data “de 26 Noembrie 
1921 (finele celor trei “luni 
dela punerea în aplicare a 
legii: art. 85) lată pentru ce 
bine s'a spus în acel apelcă 
abolirea formalităţilor actu- 
ale (a legii din 1921, de ve- 
riticarea titlurilor de proprie- 
tate) se impune ca o nece- 
sitate imperioasă,” şi că nu- 
mai drepturile LEGAL câș- 
tisate inainte de 1913, tre- 
buesc respectate. 

In chestiunea posesiunii 
mirie am susținut cu acel 
prilej în parlament că, du- 
pă materialul juridic ce ne-a 
stat atunci la dispoziţie, nu 
ar exista posesie mirie și că 
nu trebue să se repre în 
vigoare legea din 1914 ata 
cum era, ci să se studieze 
chestiunea și la toamnă să 
se vie cu modilicerez legii 
din 1929, 

Care era ace! material? 
„legile bulgăreșii, în vigoare 
la 27 lulie 1913 în Bulgaria, 
traduse în românește, pen- 
tru că ministerul nostru de 
justiție a publicat o colecţie 
de legi oficiale; după aceasta 
voiu discuta“ (Desb. parl. 
pag. 345. col. Il. alin. 2), 

In aceste legi traduse, 
căci nu 'sunt traduse toate 
legile bulgărești nu se amin- 
tește nimic despre posesiu- 
nea mirie - ceea ce a deter- 
minat pe toţi românii cari 
s'au,ocupat de această ckes- 
tiune utilizând numai aces- 
te legi, să le interpreteze în 
sensul vederilor lui T. B. 
Todoraf din cartea acestuia 
tradusă în româneşte în 
1921, tratând despre Drep- 
tul de proprietate imobiliară 
în Bulgaria, ori căt ce ten- 
denţioasă s'ar fi crezut acea 
licrare despre care însuși 
autorul ne spune în preliaţă 
Chiar, că apariţia ei se da- 
toreşte legilerării remâneşti 
din 1914, pentru abrogarea 
căreia el pledează. Nu pu- 
teai să-ţi închipui că inten- 
ționat a cmis anume alte 
legi-ce nu figurează în co- 
lecţia ministerului nostru de 
justiție şi că nici reproduce 
mutilate jurisprudenţe de ale 
casaţiei bulgare numai pen- 
tru a le denatura sensul. 

Cu toată opunerea noas- 
tră s'a votat imediat pro- 
ectul de lese prin care se 
abrogă Cap, VI al legii din 
1921, înlocuindu-se cu Cap. 
VI al legii din 1914, după 
ce Suvernul atât prin Mini- 
strul de Domenii, cât și 
Pi d. V. Sassu, Ministrul 
ndustriei și Comerţului (de- 
sb. parl. p. 347 col, alI!) și 
priad. 1. G. Di SIAȚE 
strul de ext SE pini 
declarat că erne(pag. 350), a 

că la 4 > 
preună cu noi i ana > 
Aia noi va aduce mo- 
diticările necesare ai 
legiuiri, Se acestei 
RF Au am fost ascultați fiind 
cercurile hotâritoare 


ct dara ti 


Pas. !V 


rr atata pin 


era formată convingerea in 
temeinicia principiului juri- 
dic pe care era alcătuită 
legea din 1914 în acea pri- 
vință, j 
Cu.acel prilej mi s'a întarit 
şi mai mult convingerea câ 
era absolut necesar un studiu 
juridic, imediat şi aprofundat, 
al chestiunii, fară de care to- 
ate dispozițiunile legii din, 
1914 s,ar fi executat întocmai 
încă de atunci. 

M'am şi adresat imediat 
celor mai de seamă locuitori 
din acest judeţ în măsură a 
contribui la elucidarea chesti- 
anii, In acest scop a avut loc 
din inițiativa .mea, O consfă- 
tuire în salonul, acum berăria 
Popof. Am arătat numeroasei 
şi selectei asistențe ceea ce 
se impunea să facem. În ve- 
derea aceasta am stăruit să 
se apleze la jurişti de ozigină 
bulgară ca să-şi dea contri- 
buţia necesară ca unii cari 
erzu mai în măsură să utili- 
zeze direct legislaţia gi juris- 
prudența bulgară pentru re- 
giznul proprietăţii rurale până 
38 lunie 1013, 

în ce mă priveşte m'am 
şi apucat să fac o lucrare în 
privința aceasta fără ură si 
părtinire. 

Rezultatul studiului meu 
asupra regimului fonciar bul- 
gar, punând în contribuţie to- 
ată legislaţia, jurisprudenja şi 
doctrina bulgară, a fost o de- 
ziluzie:alta credeam înainte şi 
alta am constatat că este si- 
tuația juridică a proprietăţii 
din acest ţinut. 

- De tesmă să nu fi omis 
vre o lege sau vre o juris- 
ptadență bulgară din care să 
se evidenţieze conireriui celor 
deduse din materialul utilizat 
de mine, am luat trei exem- 
piare din lucrarea mea: păr- 
ţile 1 despre Regimul fonciar 
otoman”şi Partea II despre 
regimul fonciar bulgar, tipă- 
vită dar neîncheiată încă, căci 
nu se tipăzise pâră atunci 
partea 11, despre regimul fon 
ciax* român, gi le-am încredin- 
țat d-lui Zaharia Salamanschi, 
a le zemite ccmisiunei bulgare 
trimisă da statul bulgar la 
Bucureştii pentru  tranşarea 
chestiunilor în litigiul între 
Bulgaria şi România,-cu ru- 
gămintea, din partemi, de a 
cerceia lucrarea mea şi, în 
cazvi câ ar avea ceva de obi- 
ectat să mi arate dispozițiunile 
legale ori  hoiăririle judecă- 
toreşii din cari ar rezulta că 
sunt greşite concluziile la cari 
am ajuns în lucrarea mea în 
ce privegie existenţa posesiei, 
mirie, la data de 28 Iunie 
1913, în Bulgaria. 

Mi-am luat obligațiunea 
ca să fac loc acelor obiecţiuni 
în însuşi corpul lucrării la fi- 
nele Părţii a II. 

a „Preşedintele acelei comi- 
Siuni era d-l Filip Popot (ma- 
gistrat superior), preşedinte 
la Curtea de Casaţie din Sofia. 

„După 20 zile am primit 
prin d-l Zaharia  Salmanschi 
răspunsul, că lucrarea mea 
este bună şi nu au nimic de 
ae iar în, Echo Bulgariei: 
rai Sofia sa publicat mai tăr- 

u un articol elogios asupra 


la 


întregii lucrării spunându-se 
între altele: pt: fericiți 
ca putem se unala cititorilor 
nogtri cari se interesează de 
chestiunile balcanice apariția 
in româneşte a unei însemnate 
carți consacrate regimului 
proprietății fonciare rurale în 
| obrogea şi datorită penei 
pată competente a d-lui A. 
|. Pineta. E un studiu serios 
1 aproiundat al diferitelor 
aze prin care proprietatea 


Re i A Pai 
a... - 


a data de |? Aprilie „1926, 
mai ales) şi în care a în- 
tervenit, nechemat, şi d-sa 
printr'o serie de articole, 
pline deinepții. 4 

D. Toşet ţine totuşi 
acum să se auză ceva şi 
de dânsul. i 

Dela, 1914 şi până înzi- 


rurală în sus zisa privincie 
trecut... D-l Pincta aduce mul 
tă lumină în studiuisău. Car- 
tea sa e o culegere de legi 
şi de jurisprudenţă juxta pase 
cu multă grije, şi multă im- 
părtialitate“... 

Lucrarea mea despre Re- 


gimul bunurilor imoiiiare în Şi 1 
Dobrogea Nouă, a apărut la lele trecute, deşi anexiu- 
finele toama”: lui 1922. Din nea din 1913 la găsit om 


matur, ca vârstă, şi avocat 
în Bazargic, îşi căuta de 
afaceri. Nu l-a interesat 
umplut cu sublinieri exempla- chestiunea proprietății de 
rul cel-a luat din biblioteca câtoa sursă de venituri 
baroului Caliacra-se văd con profesionale. E 
sideraţiunile de drept (legi, Când a venit legea 
doctrină şi jurisprudenţa bul- din 1924, nu a găsit alt 
gară) pentru cari am ajuns la defect. de cât că: „prea 
părerea ce o am şi acum şi sunt multe trei exemplare 
pe care nu văd pentru ce să de deolaraţie pentru veri- 
nu o cred ca unica intemeiată  ficarea titlurilor, cum pre- 
pe reala situaţie de drept şi de tinde art. 113 din lege:e 
fapi a proprietății în Dobro- multă muncă peatru noi 
gea Nouă. avocaţii“. 

Modificările In timpul funcționării 


(ŢII 
trec mt de 


cuprinsw! ei-cilit şi reci 
d. Toşef, timp de şase [uni, 


în care interval de timp a 


aduse în 


1924 iegii din 1922 (1914) comisiunilor de verificare, 
s'a făcut în sensul vederi- avea grije ca în ziarele 
lor mele expuse în lucra- din Bazaigic: Dobrogea 
mea nea despre Regimul Nouă şi (urierui, să stre- 
bunurilor iziobiliare în coare, contra piată, arti- 
Dobrogea liouă. cole nesemnate, uneori 
Cu prilejui: votării le- chiar semnate propri 

gii din 1924 am făcut în prin care-şi făcea reclamă 
parlament o declaraţie în pentru pretinse succese în 
numela tuturor pariamen- anume procese, în vederea 
tarilor dobrogeni că legea măririi clientelei. 

astfel modificată constitue In ultimul timp, când 
o bună soluţionare a ches' lucrările comisiunilor erau 
tiunii proprietăţii din acest aproape de sfârşit, iată-l 
ţinut,“ şi că „ modificările pe d. doşef făcând spume 


introduse legii din 1914 la gură şi sbătându-se în 
(1922) sunt de faşa natură gazete, în chestia proprie- 
în cât fac să dispară ne. tăţii. După ce a stors tot 
mulţumirea, îngrijorârea, ce a putut stoarce şi şia 
aprehensiunile manifesta- umplut  oiorapul. iată-l 
te altă dată aci de "noi Baiu Ganiu & 'aţavencu.- 
reprezentanții Dobrogei Erilej de aşi spune şi el 
Noui- din care cauză cu măcar odată, cuvăntul în- 
constiinţa împăcată o vom  tr'o ohestie cu caracter 
vota“. general!? fi atunci încă, 
Atunci, în şedinţa din abundă în falşuri mistifi- 
6 Aprilie 1924am declarat: cări, răutăţi, insinuări de 
„ACUM d-lor, este pe de- tot felul. Mu poate fără 
piin stabilit că principiile aceasta, şi când e prins a- 
pe cari se întemeiază legea supra faptului, caută a se 
corespund în totul cu a- strecura pe căi piozise, 
şezazea de drept şi de fapt prin diversiuni. 
a bunurilor imobiliare din 0 astfel de d:versiune a 
Dobrogea Nouă“. căutat să fază prin introducerea 
Au venit şi instanţele în discuţiea părsriiparlamentariler 
noastre judecătoreşti şi liberali din Galiacra și Durostor 
mai ales Inalta Qurte de asupra legilor din 1914 şi 1921. 
Qasaţie şi au stabilit în Găci, după cum am mai insistat, 
fapt şi în drept existenţa Ghostiunea ridicată prin serlsoa- 
posesiunii mirie. rea adresată de d-sa d-lui Minis- 
In lucrarea mea, „„Ches- tru Mihalache era: dece al opus 
tiuni Dobrogene“ din 1927  părerii Legionarilor pretinsă „pă- 
dovedesc în baza de aote rere autorizată a celor doi valo- 
şi jurisprudenţe acelaş lu- roşi şi indiseutabili patrioți (P. 
cru, şi sc arată şi greselile și 6.)“ când părerea ler asupra 
legiuitorului din 1921. ayii a cărei menținere se cerea 
_„ În „O punere la pun- de Legionarii, știal hine că era 
ct“ ce sa publicat în nu- alta tocmai identică cu acea a 
mărul dela 19 Februarie  Legionarilor? 
1929 ai! acestui ziar declar Dar a mai căutat a insinua 
textual: „Este ASTĂ-ZI pe că in 1923 mi aș (i sehimbat păre- 
deplin stabilit că există în rea asupra situației juridice a 
ao ținut an drept“ mi- proprietății rurale, pentru ca as- 
rie ce nu există în restul (fel să înlesnesc Golonizarea a- 
țării. Aceasta posesiune“  castui ținut cu români fin Mace- 
= Feat A epasiilerată la  donia. Ii 
€ utrarie princi- Ciudată treabă! Gartea mea 
By: de ordine publică asupra „Regimului bunurilor îno 
- Diva în legislaţia noas- biliare în Dohrayea Nouă“ este 
ir A natură a strân- tipărită în 1922 (ceea Ge se vede 
Jeni sa rpitaraa, economi- şi din menţiunea acelei date pe 
dă î țâzii „(după cum se Însăși cartea). In această carte 
prib expunerea de mo. stabilesc existența poseslunii mi. 
IE a isi din '9i4), ast- rie, iar la pay. 5 arât „din punet 
in ca legea ce 0 transfor- de vedere românesc un râu in- 
bei proprietate deplină,  calculabil de mare provenit pe 
este o legiferare exce- deoparte din intârirea, Imhogăţi- 
piiunală, din coniză esteo rea și:imulțirea elementelor stre- 
Seira: Ang de unificarea, ine. iar pe de alta din imposihi- 
Ecpinu ui proprietăţii ru- MERA BealcA Oricare româu de 
: a-și înjgheba aci e goepodăr 
dă Tot, absolut tot, ce rurală, căci din nământăl Ma 
pi ape in prezentul ar- nu s'a început a i se da, iar din 
ki 2 „ouuoaşte de mult cel al particulariler mu-i permite 
î 1 șef atât din Imerărilo legea să cumpere“, şi atrăgeam 
a A cât şi din polemica atenția, în alimiatul următor că 
m avut cu  ,.Curie- mulțumită recoltelor bogate cari 


Tal 3» 'an A 
în 1970 (numărul cu s'au ținut lanţ și a niarejutări- 


PP e aluat 
ee pm 


„LEGIONARII: 


Jar politice favarabile, ualgarii 
iastărindu-se așa cum nu întâlnim 
altă popnlație în restul Ab AL 
astfel -de eonâiţii, L-8 Uşor 
ca, patrivit facaităţii acordate de 
dagea din 1914 (art. 17) să plă- 
țpaseă în bani hu și în natură 
răscumpărarea auiei propristăți“; 
acest Imeru l-am (ieclarat «A În 
parlament în Aprilia 1922 (ash. 
pari. Bay. . GOL. îl. [ine şi 
col. lil al. i Și 2). 

De altfel, ştiut este că ches- 
tiunga venirii unor macedoneni 
în Dobrogea Nouă ca colonişii sa 
pus ahia în iarna anului 1925. 

Pe mine că şi pe orice ro- 
mân conștient, mă stăpâneșie 
măzuința „ca această Dobroge 
Nouă, ma ea teritoriu numai, el 
ŞI în toate manifestările el să 

avie cât mai curând şi pe vecie 
parte integrantă din pământul 
Țării noastre și din sufletul ro- 
mânese“ (Prefaţa lucrări Reui- 
mului bunurilor imobiliare din 
Dobrogea Nouă. 19). Aceasta 
se face cu români, indiferent de 
regiunea de unde vin. Numa! ro: 
mâni vreaniei să fie. Vie olteni 
cât de mulți! Macaionenii îș fas 
rast ori şi nds prin însusiri's 
lor, comarsisle mai eu f8osehfB. 

Dar merya şi mai departe, 
prea departe in nesosotiița sa 
indrăznsțul Toşaf; mă denunță 
populaţiei, în special poporului 
bulgar, pe care-i dojeneşte că, în 
ciuda activității mele în chesti- 
unsa proprietății „totuşi clientela 
ma continuă a fi exclusivă din 
hulgari, turci şi Aufiae alte el8- 
ment9, biroul meu fiind plin cu 
aproape toți siorhasii din judeţ“ 

1 anunţă sentenţlos să . dacă as 
fi avut astfel! de cendaită în Ar- 
deal sau în orice alt colţ al țării 
unde sunt minoritari, muroam de 
foame“, iar în „Gurieral“ Ei 
compleetează acest denant iavi- 
novățind pe eolegii bulgari că mă 
iau ca parte alaturată în proee- 
sele lor. 

lată-l pe ee! cars smorit se 
strecura până ieri prin earcarile 
românești cerşindu-le hiunavelița 
fovoarea pentru minoritarul care 
are cinstea de a fi cetățean al 
„Marei Românii“, cum îşi arată 
colții veninoşi. 

Greşeşte însă dacă îşi închipue 
că românul pentru a trăi în statul 
său trebue să facă  transacții în 
chestie de conştiinţă, sau să se 
supune injunoțiunilor unui de alde 
Togef. In Ardeal nu Sar îi putut 
naşte, necum să ceonviețuiască un 
specimen ca Toşet.- lar popula- 
ţia minoritară bulgară este în mă 
sură să distingă că acţiunea lui 
Toşet este lupta spiritului rău 
contra celui bus, : 

Dar d. Toşat vrea să-şi fă- 
că merit din faptul că el ar fi 
descoperit, acum, declaraţiile de- 
putaților liberali în Aprilie 1922, 
consemnate în Monitorul Oficiall?2 
„Bulgarul e prost, nu citeşte Mo- 
nitorul Oficial!“, 

In acea şedinţă parlamentară 
a îes) psrlamentarii .de origină 
bulgară deputstul V. Holevici şi 
senatorul Andrei Mutzei: a îost 
de faţă avocatul T. Prihof, şi o 
mulţime de alţi bulgari, intregi la 
minte şi mari la suflet, 

Gazetele toate au reprodus 
discursurile noastre, întrucât prin 
respingerea urgenței de către Ca- 
meră Sa ajuns lao criză de gu- 
Vern, 

S'a stiut deci bine tot ce 
S'a susținut atunci Numai d. To- 
şef nu auzea nu vedea atunci. 
Era preecupat de lucruri mai 
practice: să-şi umple ciorapul cu 
bani - lată pentru ce este ceva 
Hai neuţ pentru d-sa azi „Ceea 
ce toată lumea ştia că sa petre- 
cut atunci, E 
„Dar d-l Teşef mai insinua- 
ză că aş îi lucrat pentru menţi- 
nerta stării de asedii în acest 
judeţ] pentru a impidica astfel.., 
publicarea  declarațiuniler parla- 


“Şi Jeliu V. 


mentariler din Aprilie 19221? 

Are drept să nu cunoască 
realitatea d | Toşef, întru cât ci- 
orapul nu-l umpluse încă, stunci 
când eu am dus cea mai violentă 


campanie în privința stării de 
asediu, mai ales cu prilejul așa 
zisului atac cu focuri de arme, 
în Bazargic. 

Inainte de a incheia încă o 
observație: 

D. Toşei vorbind de întru- 
nirea ce imediat după votarea 
legii din 7922 a avut loc în 10- 


calul Popof din Bazargic, adaugă, 


Dacă nu ar fi fosti 
bulgarilor... 


de ale 


Violare de flomic 
nistrată un 


2 
ne 


bi 


in 2 ale lunii curente 
buigurii lani Prodana', Sta- 
niu (hirof şi Stoian Stoef 
locuitori din satul Carabaşiă, 
'com. Opancea, au intrat cu 
forţa în casa consaţeanului 
lor Mahmud Mahmud şi 
au luat la bătae pe rând 
pe toţi câţi se aflau în că- 
să: pe Mahmud, femei şi 
copilaşi. 

Au  sectocit prin toate 
unghierele casei, şi la ple- 
care au declarat că au fă- 
cut „percheziţie“: spre a gă- 
si nişte făină-ce i s'ar ti fu- 
rat de necenoscuţi lui Sta- 
niu Chirof!? La Mahmud nu 
au găsit nimic. 

Au asistat ia acea ope- 
raţie şi Mihu  lanet, şi To- 
dor Colet, 

Individul luni Prodanof 
este şi delegat al satului, 
D, Prefect are cuvântul. 

Dacă o asemene tica- 
loşie ar fi făcut-o vre un 
român-căci mai mulţi ro- 
mâni nu sunt în stare să 
comită astfei de lucru-ar fi 
asurzit agenţii bulgărismuli 
crud şi perid toată lumea 
din țară şi din străinătate "cu 
protestele şi incriminări!e 
lor pentre sălbătăciile ce 
Sunt în stare a se comite 
în țara celui mai bun şi de 


omenie popor, cum e nea- 


mul românesc. 

Ce şi cui nu-ar fi tele- 
grațiat matia  bulgăreasca 
din Bazargic!? Jar „„Curie- 
rului“,progeniturii lui Crum, 
S'ar fi dat prilejul să-şi ver- 
se fot veninul pe „barbari“. 


Coloniștii salvează pe 0 
fată bulgară n 


In 29 Martie când lu- 
mea se intor-ea dela biserică 
acasă, locuitorii Colin Drag- 
ne Nazâroi, Colin Englezot 
Anghezof s'au 
năpustit asupra ietei vădu- 
vei C. A Slavova, au bătut 
pe fratele mai mic al feței 
Şi răpind pe fată au luat-o 
la fugă, | 

La țipetele disperate ale 


ciliu și ătae bnlyaraască admi- 
familiii întregi 


„S'su strâns şi puţini bani ca să 
se procure materialul pentru ace- 
astă teză.“[Si aci insinuare? Dacă 
prin această frază a vrut să lase 
a se înțelege că aş fi beneficiat, 
fie şi sub formă de mstesizl juridic 
(cărți, broşuri, etc,) de ceva fou- 
duri, ce ser fi adunat atunci, 
după cum afirmă Toşef, atunci 
îl zic: „Destul cu ticăloşiile!“. In 
orice caz aştept în aceasta privin 
ță lâmuriri spre a vedea dacă nu e 
cazul să primească 'corecţia ce o 
merită un ordinar calomniater. 


fetei, i-au sărit în ajutor 
câţva colonişti macedoneni 
în frunte cu Toma V. FHristn 
cari sau întâmplat sa vază 
de departe s-ena aceea şi 
cu multă. greutate au putut 
smulge din  mâinele acelor 
răufăcători pe fată care era 
lesinată. 

Puimarul şi şelul de 
postinu au luat nici o mă- 
sură. 

Răpitorii sunt groaza 
populaţiei bulgare din aces 
sat. De acea s'au prezintaf 
câtiva inşi la ziarul Curierul 
cu rugămintea a se publica, 


în numele a 21 de bul- 
gari subseriitori, re aţiunea, 
scrisă, a acestei fapte şi a 


nesiguranţei vieţii şi onoarei 
familiilor. Cum se aducea 
însă şi mulțumire colonişti- 
lor pentru preţiosul ajutor 
ce au dat, Curierul a retu- 
zat să publice scrisoarea. 

„Ce-ar ți fost dacă un 
român ar fi făcut urâta 
faptă a indivizilor  Nazârof 
Evghezof, şi Angheozoi? 
Cât şi pe unde n'ar fi urlat 
toţi agenţi  bulgarismulni 
crud şi periid, în cap cu 
oticina ior Curierul?. 

Ticăloşie 

La Vasvevo a fost pus 
loc la paiele lui Petre Soş- 
col; s'a susținut atunci 
că aceesta -r îi iost opera 
unor răwvoitori ai proprie- 
tarulai. a! 

La cercetările făcute 
însă de administraţie şi de 
şeful de post de jandarmi 
sa dovedit, din insăşi măr- 
turirea servitorului lui Petre 
Şoşei, că el a dat foc paie- 
lor din ordinul stăpânului 
pentru ca sa nu ia din ele 
coloniştii. 

„Acest Petre Şoşcot do- 
miciliază în Bazargic, sit. 
Neagoe Basarab. No, 4. 

Colonişti din Vasileve 
Sunt regățeni, pentru adu- 
cerea cărora acolo sau dus 
până la gară bulgarii, nu- 
mal şi numai să nu vie 
cumva macedoneni în acele 


LEGIONARA” 
PO OO | 2 incl 
N 


părți, şi li se promitea ma- 
tea şi Sarea numai să se 
erăbiască a o  Jua înaintea 
macedonenilor, a căror so- 
sire în Constanţa fusese a- 
nunțată. 
Dar, de ce, odată pus 
focul de tine proprietar, ai 
„“Găutat să ascunzi adevărul 


şi a năpăstui pe un nevi- 
novat care diverse împreju- 
rări l-ar ti putut cumva face 
în ochii autorităţilor să trea- 
că drept culpabil de cea ce 
tu ai comis, din răutatea 
sufletului tău?. 
Ticăloşie, perversitate! 


Birou de colonizare...!? 


Rea constituire-proaste roade. Coloniștii nu 
Sunt reprezentați prin delegați în aceste hivouri. 
In schimb, agenţii hulyărismului, duşman 


declarat al 


coloniştilor, hotărăsc, în acele hirouri, 


asupra soartei coloniştilor şi a colonizării în YJe- 


Nere. 


Nevoia unei organizări 


nroprii a colonisti- 


lor pentru apărarea intereselor şi susţinerea 


onere: de colonizare. 


Politica de partia nu are ce căuta printre 


colonişti, cari nu trehue 

I 1 integral, 

ip uaelă de partid, pretins românesc, de guver- 
mânt. 


românismului 


nă 


Să facă de cât politica 
independentă de orice 


În 


Prin jurnalul Consiliu- 
lui de Miniştri din 24 Mar- 
tie 1929 s'a dispus consti- 
fuirea biroului de colonizare, 
“a câle unul de fie care judej 
din Dobrogea Nouă, din 
„următoarele persoane: 

Prefectul județului, con 
silierul agricol, Administra- 
torul Financiar, » şeful oco- 
iului Silvic şi. preşedintele 
Camerei Agricole; ca secre- 
far va fi însărcinat un 
funcționar dela Prefectură, 

“Nici un delegat al 
coloniștilor nu face parte 
din birou. 

Tocmai cei interesați 
și mai în măsură dea 
cunoaște direct și până 
în cele mai neinsemnate 
detalii nevoile coloniștilor 
delegaţii coloniștilor au fost 
Găsiţi că nu și-au locul în 
acel birou!? 

In acest ziar s'a vazut 
cum în Bulgaria este un 
serviciu autonom, pentru 
așezarea refugiaților. In 
consiliul superior al acestui 
serviciu sunt patru  repre- 
zentanţi ai refugiaților; în 
comisiile de ocol este un 
reprezentant al refugiaților. 
Acelaş lucru și pentru. colv- 
nişti. In comisiune mai fi- 
gurează și inginerul tehnic 

sau conductorul delegat al 
ministerului de comunicaţie 


„precum şi medicul şef al 


Judeţului... 

La noi, unde avem şi 
coloniști, plugări din țară, 
şi refugiați (macedoneni), 
trebue să existe câte un re- 
rezeniantant al lor în birou! , 
județean, pis 

Aceasta cu alâl. mai 
mult, cu cât în aces linut 
al Dobrogei Noui pătim 

“noi românii: de două boli: 


Elementu, bulgar neţi- 
nând seamă că trăeşte mai 
întaiu în Ţara Românească 


dacă ne cunoaşte ţara, în * 


care tot sireinul, sigur de 
imunitate îşi permite vrice 
act de (esnaţionalitate faţă 
de neamul românesc și ori- 
ce crimă contra statului!) 
duce cea mai scelerată ac- 
țiune contra aşezării româ- 
neşti prin colonişti (colonişti 
şi refugiaţi) în acest ținut. 

Când un astfel de duş- 
man crud, prefid, îndrăsneț 
şi neudormit ţine să-ţi ză- 
„dărnicească opera proectată, 
are o mulţime de mijloace 
la indemănă ca să-şi ajun- 
gă scopul, mai ales că pro- 
filă şi de efectele celei dea 
două boli de care suferim, 
a polilicianismului fă ră 
scrupule, 

Pentru interese meschi.- 
ne personale, ce se ascund 
sub pretinse interese de par 
lid, ne-a fost dal, şi ni e 
dat în lot momentul, să 
vedem că mai toate institu- 
țiile publice deservesc ned- 
mul şi statul în acest inut, 

Pentru facerea de pro 
selii în minoritățile etnice, 
partidele româneşti, mai bi- 
ne zis reprezentanţii lor lo- 


„cali, nu se sfiesc, în opozi- 


ție ca şi la guven, să pre 
în serviciul "acestor minori- 
făți  instituțiunile noastre 
publice, 

Funcţionarii, "inamovi- 
bili sau statului, nu se pot 
sustrage. înfluenţii agenţilor 
electorali. 

La fie care  șchimbare 
de guvern, transferările de 
funcționari sunt mai nume- 
roase de cât mutările, de 
sf. Gheorghe sau sf. Dumi- 
tru, ale chiriaşilor - de altă 


dată. (1ransferările  acejea 
sunt mai dureroase şi rui- 
nătoare de vât ale chiria- 
şilor, căci sunt inopinate, 
arbitrare, nedrepte, din ură 
în cele mai multe cazuri), 

E suficient pentru bul- 
gărism să. aibă în serviciul 
său pe şeful organizației 
locale a unui partid zis ro- 
mânesc pentru ca prefect, 
consilier agricol, şef de ocol, 
administrator financiar şi 
preşedinte al Camerei Agri- 
cole, să nu fie de cât per- 
soanele agreate de agenții 
bulgărismului. Și această 
persodnă va fi sau un bul- 
gar ori un pretins român 
pe care dacă l-ai sgândări 
puțin ai da de un bulgar 
sau de un minoritar, sau 
va fi un român care cunos- 
când moravurile [ării sale 
se va mulțumi a şi zice; 
„NU eu, unul singur, mă 
pot lupta cu o lume întrea- 
gă, nu-am să schimb eu 
țara acensta.* 

Și aşa agenţii bulgă- 
rismului crud, perfid şi ne- 
săţios sunt lasaţi să facă 
ce vrea, . lumea merge dela 
sine! 

Uitaţi-vă la Durostor, 
prefect este un armean; 
persoanele cari dețin locu- 
rile de consilier agricol, ad- 
ministrator financiar, şef. de 
ocol - Silvie, preşedinte al 
Camerei agricole'sunt venite 
în capul acestor institaţiuni 
cu schimbarea guvernului, 
san a guvernelor, fie ca 


pedeapsă pentru că acolo. 


unde au fost nu au plăcut 
seful organizaţiei de partid, 
fie să ia locul unui  nea- 
great de aceşti politicieni. 
Indrăsnească. atunci u- 
nul din toţi aceştia să se 
opune injuncțiunilor lui Ste 
fan Pencof şeful d lui Că- 
mărăşescu & C-nie 


Acest Stefan Pencof a. 


ținut ca în biroul de colo- 
nizare să nu fie nici un 
delegat al coloniştilor Căci 
el ştie ce li s'a întâmplat 
parlamentarilor, bulgari pre 
cum şi acoliților lor preiinşi 
români, în consfătuirea a- 
vută în 4 Martie sub pre- 
ședința d-lui ministru Mi- 
halache, când reprezentanţii 
refugiaților macedoneni au 
vorbit clar, deschis, sincer 
şi în baza de acte şi fapte 
nedesminţibile, asupra stării 
reale de lucruri, care numai 
pe placul bulgărismului per 
fid nu a fost, 

Astfel de delegaţi nu 
mai trebuia să mai fie aco 
lo unde se pune la cale 
soarta colonizării! 

La şedinţa biroului de 
colonizăre, care român fun- 
eționar, începând dela, pre- 
fect şi terminând cu secreta- 


ru', Va îndrăsni deci sa vor. . 


bească româneşte, aşa cum 
„inima ar vorbi, dacă nu î. 
fi încătuşată Tr 

„Va fi acolo, 'Do 

._. . d mnul 
Ministru Mihalache, o imn 
bianţă, ce numai în cimitir 
se mai găseşte, Biroul astfe] 
constituit va fi lcimitirul: as: 


nn i i PR 


piraţiunilor noastre, labora- 
torul în care se vom produ- 
ce de bulgarism gaze otra- 
vitore pentru desfiinţarea 
elementului românesc adus 
aci, 4 

Viaţa era să Lo „dea 
dele.raţii co'oniştilor. Ei era 
să aducă la cunoştinţă ne- 
vcile coloniștilor. ei era să 
vurbească acolo deschis şi 
la nevoe să vă comunica ŞI 
D-vastră, greşelile comise, 
dacă nu şi crimile puse la 
cale de agenţii bulgarismu- 
lui. pe 
Delegații coloniştilor era 
să fie măcar cel mai eficare 
control pentru tot ce se fa- 
ce sau nu se face bine la 
biroul de colonizare, 

Ducă-se cineva aclual- 
mente la consilieratul agri- 
col Caliacra, de pildă şiva 
vedea ce se petrece cu colo- 
niştii, 

Consilierului agricol, 
amărât că, din consideraţiu- 
ni politice, a fost mutat aci 
în toiul iernii şi se conside- 
ră provizoriu, cu casa pe 
ciomag, iîn aşteptarea unei 
apropiate inapoeri la postul 
de unde a venit—nu-i arde 
de colonizare şi alte chesi- 
uni de tot felul privind pe 
sărmanii colonişti. 
„14 vezi mereu bosumfiat, 
gata să se certe până şi 
cu eămaşa lui. Cum credeţi 


„că aştenptă pe colonişti? 


Cum îi ascultă? Cum îi 
expediază? 

Bat drumul nenorociţii 
de colonişti  septămâni în- 
tregi pentru a obine câte 
vre o informaţie care nu 
este nici în căderea nici în 
putinţa prefectului D-r Pă- 
curaru de a le da, 

Un delegat al coionişti- 
lor ar avea alt acces la ori 
ce instituţie pentru urmări- 
rea măcar a'lucrărilor, a hăr 
tiilor, privitoare la colonişti. 

Şi totuşi s'a găsit mai 
de folos prezența în biroul 
de colonizare, a d-lui Hristu 
Stefanof fratale comunistului 
Boris Stefanoi—preşedintele 
Camerei Agricole (citadela, 
din cauza politicei de partid 
pretins românesc, a bulga- 
rismului)--de cât a unui 
delegat al coloniştilor? 

Coloniștii. şi refugiații 
trebue să-şi facă ei singuri 
organizajie, 


Lasă-se de orice polț- 
lică de partid! Pentru mg- 
ment nu trebue dusă de cât 
o singură politică. acțiunea 
românească, independentă 
de orice partid de guverna- 
mănt, Căci duşmanii nea- 
mului au astfel de organi- 
zaţie aci încât de formă se 
arată ca fiind în diferite 
partide româneşti, de fapţ 
ei reprezintă partidul lor 
minoritar în toate așa zise- 
le partide românești, şi ac- 
ționeuază în sensul progra- 
mului bulgărismului şi spre 
realizarea scopului urmărit 
de a impedică cu orice preţ 
bunu uşezare u elementului 
românesc în acest județ. 

Coloniștii şi refugiații, 
fraţi de sânge şi de su'erin= 
țe, să se organizeze la oțaltă 
cât mai repede şi mai solid 
pentra că scăparea lor şi 
realizarea idealului româ- 
nesc pe aceste meleaguri, 
numai dela ei şi prin ei se 
aşteapta, , 

Atunci se var impune 
şi celor din ai noştri, cari, 
pentru interese pers ale, 
cred că dacă nu eşti agieat 
de  ugenţii  bulgărismului 
crud, perfid şi nesățios, nu 
poţi avea tu român loc in 
instituţiunile publice ale 
neamului şi statului-tău. 

Aşteptăm să-i vedem 

pe colonişti la lucru ja 
urgentă şi temeinică organi- 
sr aaa căci dela br- 
roul de colonizare, aşa cum 
este constituit, numai vre'an 
bine pentru ei nu are să 
rezulte, 


In Vara anului 1928 
în timpul secerișului, 
mi-a dispărut de la 
câmp copila mea eu nu- 
mele de Ivana lon 
Gheorghina din Satul 
Harmalâc Com. Peri- 
facâ jud. Caliacra,-—în 
eiate de 16 ani. 

Rog autorităţile a 
cerceta și a o trimite 
la locuința mea de mai 
sus. 

lina |, Gherghina 
Văduva: Calea ai 


e i ie TR E 
Pivițele societaţi „Viticola“ 


Societate îu nume 


| —B 
Depozit permanent de ie RE, 


Voril. Țuică bătrână. Tescovină, 


Piaţa Renaștrerei 
Specialist de 


Girant resp 


boli interne şi d 


colectiv 


GIC— 


drojiie ete. Preţuri convinabile 


INO, 10 


e copii 


onsabil Ioan + Opesca 


4: SIino ] i 
Tip grafia ziarului „Cuvânt Nostru Bazargi 
i în] 


din cele mai renumite BOA- + 


A 


pu 
| 


a... 


— 


or Mite ter Be 


Organ naționalist 


Proprietar: A, CONSTANTINESCU | 


Cultul şi practica naţionalizmului activ pe toate tărâmuvile vieței poporului şi statului nostru 


săptămânal 


Redacţia şi Administraţia 
Bazargic, Str. Princepesa Elena 


Protuil Lei 3 


Anul | N 14 A 
a a TC iii i ee rea 


DE iii 


N 23 


ir SUB CONDUCE 


Abonamente: 


Preoţi, Funcţionari, Plugari 


300 lei pe zn 
Instituţii 500 „:„ 
100) aa, 


Sâmbătă 20 Aprilia 195) 


Acadimia Română 4 : 
Calea Victoriei i25  |&”: 


> 
10 


REA UNUI COMITET. 


Bucureşti E 


Cit. 


| Director COLA Q. CIUMETTI ” 


; 
n — 


MINORITAȚILE IN ROMANIA 


„Vitalitatea poporului nostru, omaginitatea 
şi marea lui putere de asimilare, lau făcut 
stăpân ETNIC asupra întregulu' pământ 


Cu toată vitregia vea- 
curilor, elementul latin de- 
la Dunăre a isbutit să se 
menţină neîntrerupt ca en- 
titate etnică aparte şi să 
se răspăndească în cursul 
vremii între Tisa și Nist- 
ru, imprimând acestei îru 

„moase şi bogate regiuni 
pecetea caracterului etnic 
românesc. Cn o vigoare 
neobişnuită, națiunea ro- 
mână a reușit să absoar- 
be și să asimileze elemen- 
tele etnice străine, pe ca- 
re valurile migraţiunilor 
le aruncaseră asupra pă- 
mântului  Daciei-Traiane. 
In vechime, acest vast 
proces de asimilare s'a 
afirmat în deosebi față de 
elementele slave care au 


ca Rușii în Basarabia. 
Anexând îășii întinse 
din moștenirea românea- 
scă, Ungurii, Nemţii şi Ru 
șii, puși în fața unei mas- 
se compacte de populia- 
țiune românească, au cău- 
tat să-și creeze puncte de 
reazem-pentru- stăpânirea 
lor, înjghebând colonii o- 
ficiale la punctele de im- 
portanță strategică şi e- 
conomică din regiunile ro- 
mânesti cuprinse de ei..... 
In scopul acesta, Ruşii 
favorizară şi colonizarea e- 
lementelor bulgare, turcești 
şi găgăuțe în Basarabia, e- 
lemente ridicate de armate- 
le ruseşti din regiunele din 
regiunele din sudul  Dună- 
rei după fiecare operațiune 


militară contra 1urtilor..... 

Guvernele ungare, au- 
striace și ruse au favori- 
zat necontenit penetraţia 


dispărut în massa româ- 
nească, lăsând doar câte- 
va nume de localități și 
un număr oarecare de cu- 
vinte în limba noastră, 
drept dovadă că au hălă- 
duit şi dânsele cândva pe 
aceste meleaguri. Puţine- 
le elemente eline, germa- 
ne, turco-tătare şi bulga- 
ro-slave s'au asimilat în 
cursul timpului cuneamul 
nostru, fără să lase 
urme apreciabile în limba 
noastră şi în toponimia 
țării. 
Vitalitatea poporului 
nostru, omogenitatea și 
și marea lui putere de a- 
similare, care s'a probat 
în desvoltarea istoriei sa- 
le milenare, l-au făcut 
stăpân etnic asupra între- 
gului pământ cuprins de 
dânsul, stăpân etnic zic, 
findcă în stăpănirea poli- 
tică asupra unor părți din 
acest pământ, s'au împăr- 
țit vremelnic diferite sta- 
te și națiuni vecine ca: 
Ungurii în regiunile de 
peste munți, ca Turcii în 
Dobrogea şi în raialele 
turcești dela Dunăre, din 
Banat și dela Nistru, ca 
ustriacii în Bucovina și 


și au înjghebat colonii nu- 
meroase pentru a slăbi 
elementul aborigen. Dar 
străduințele lor seculare 
mau dus la rezultatul do- 
rit, căci neanul nostru a 
rezistat tuturor tentative- 
lor de  desnaţionalizare 
din partea elementelor 
etnice străine şi a reușit 
să se mențină ca element 
etnic majoritar în întreg 
cuprinsul pământului ro- 
mânesc dintre Tisa, Nis- 
tru și Dunăre, trecând 
chiar și peste aceste frun- 
tarii politice de astăzi. 
După datele statisti- 
ce ale recesământului o- 
ficial din Aprlie 1927 — 


3 (/n lipsa altor date statistice mai! 
sigure, ne folosim de recesământul din 1927, 
cu observarea că stabilirea cifrelor s'a făcut 
în dauna elementului românesc.) 


nepublicat încă--populaţia 
României se cifrează la 
16.940.074. din care 
12.446.802 suflete sau 
73.4 la sută sunt Români. 
Restul de 4.493.272 sufle - 
te sau 20.6 la sută se re- 
partizează asupra popu- 
lațiunilor minoritare cari 


elementelor  neromânești 


Sau strecurat în scurge- 
rea veacurilor în  massa 
compactă românească și 
s'au așezat aci, trăind pâ- 
nă astăzi între Români. 
In lumina acestor date 
statistice, România se în- 
fățișează ca un stat na- 
ţional unitar. In faţa unei 
masse compacte de po- 
pulațiune românească, ce 
constitue 73.4 la sută din 
întreaga populațiune a ță- 
rii, se găsește o populaţie 
minoritară de 260.6 la sută, 
care la rândul ei, nici nu 
este unitară, ci formează 
un adevărat mozaic de 
grupuri și grupuleţe etni- 
ce, de rasă, limbă și cul- 
tură cu totul  devsebite 
unele de altele. 

In fața celoi- 12.446.802 
de Români, constataţi prin 
recesământui din Aprilie 
1927, găsim următoarele 
fracțiuni etnice minorita- 
re: 


Maghiari 
şi Sâcui 1.307.543 sau 7.7 la sută 
Evrei...... 779.993 „47, » 
Sasi, Svabi 

i Nemţi......723.000 „43, 
craineni. 448.336 „2.07, 
Bulgari... 357,881 „21 ,„ 
Rusi... 308.102 1185 


tari,Găgăuţi 220.120 „ [3 „ »» 
Sârhi ....56.747,, 0.3, » 
Alta neamuri 
ca Poloni Gre- 
ci Geheslovaci 291550, 1.7, .. 


In total deci 4493 272, 266, „, 


Având în vedere pro- 
porţia numerică între Ro- 
mâni și între mozaicul de 
minoritari, vedem că sta- 
tul rostru întrunește toa- 
te condițiunile unui stat 
național unitar și deci sub 
nici un cuvânt nu poate 
fi considerat ca stat po- 
liglot, întrucât nici una 
din grupările minoritare 
nu atinge nici cel puţin 
80 la sută din populaţia 
totală a statului. 

In comparaţie cu sta 
tele vecine, România apa 


reprezinta 65.5 


cuprins de dânsul, 


Stalul nostru întruneşte 


toate condițiunile unui stat unitar“. 


re mai avantajată în pri- 
vința aceasta. In  Cehos- 
lovacia, elementul cehos- 
lovac, alcătuitor de stat, 
la sută 
din întreaga populaţie a 
statului, de 13.612.000 lo- 
cuitori; restul de 34 5 la 
sută se repartizează asu- 
pra Germanilor cu 23.4 la 
sută; Maghiarilor cu 5.0 
la sută; Ucraineniior cu 
3.4 la sută, Evreiior cu 
1.3 la sută: Polonezilor cu 
1.6 la sută și asupra ul 
tora cu 0.2 la sută. 

In Poionia, Polonezii 
reprezintă 69.2 la sută din 
întreaga populaţie a ţării 
de 27.000.000 locuitori, iar 
restul de 30.8 la sută se 
repartizează precum ur 
mează: Ucraineni 14.3 la 


a 


tă: Germani 3.8 la sută şi 
Evrei 7.8 la sută. 

In lugo-Slavia, națiu- 
nile dominante, alcătuitoa 
re de stat, Sârbii, Croaţii 
și Slovenii, constituesc la: 
olaltă 80 la sută din po: 
pulaţia țării; restui de 20 


la sută se împarte asup=- —-— 


ra deverselor populațiuni 
minoritare, cum sunt: Ro- 
mânii, Maghiarii, Germa- 
nii, Italienii, Albanezii şi 
alți 
Bulgarii reprezintă 
957.881 suflete sau 2.7 la 
sută din totalitatea  popu- 
laţiei țării. Ei se repartizea- 
ză asupra județelor în mo- 
dul următor: Caliacra 48 
(in judeţul Caliacra suni trecuţi printre 
bulgari şi găgăuţi.) 
la sută, Durostor» 34.7 la su 
tă, Cahul 24 ln sută Tulcea 


UN 

pă) 

are N 
a a 


——— 
i i 


LII at mac 


“Continuare in vag. 1i-a 


sută; Ruși albi 3.9 la su- 


De ce statul nu poate 


nici renunţa la treima de teren şi nici 
mări cota scutită de luarea treimii i 


E 


Dispoziţiunile legii Dobrogei noui privitoare la regularea 
proprietăţii, dictate din considerațiuni de legalitate şi interese de : 
stat, au degenerat într'o  manoperă politică, supusă exigențelor 
electorale, spre marea mâhnire şi revoltă sufletească a cit, A 
lor, cari asistă la scoaterea la mezat public a celor mai vitale 
interese de consolidare națională, într'o regiune veşnic subminată 
şi amenințată de statul vecin secundat fățiș de minvrităta locală 
extrem de ivedeniistă. AN 

Acele dispozițiuni legale au devenit iarăşi obiectul unor 
critici acerbe, din partea' iredintiştilor şi « afiliaților lor în 
scopul dea induce forurile inalte în eroare, cu argumentaări juri- 
dice şubrede şi vagi, cu date statistice falşe, doar doar vor 
obține ast-fel abrogarea legii direct sau anihilarea efectelor ei, 
pe cale piezise, ! 

Fundameniul juridic al legii s'a dovedii că corespunde 
situaţiei proprietății aşa cum ne a lăsat-o regimul bulgar. Inalte 
noastra Curte de Casaţie a stabilit definitiv aceasta, precum şi 
constitujionalitatea acelor dispoziţii. 

Nemai încăpând deci nici-o discuţie asupra  legitimării 
legale a treimei, ludrei în urma  pronunțărei celei mai inalte 
instanţe juridice, adversarii principiului mirie existent de alt-fel 
sub dominația Bulgaria, însă aplicat numai în detrimentul ele- 

„_mentelor turcesc și celui românesc (Legea păşunelor alpine de.a 
1904) dându-și seama de zadarnicia eforturilor lor, încep să-şi 
schimbe tactica de atac. Lansează şi exagerează date statistice, 
din care ar rezulta teren domenial şi expropriat, mai mult ea 


„LEGIONARII O 000 IE II 
PR AI, RP ta cae 


suficient pentru actualele. nevol de colonizare; aceata spre a 
(leterinina astfel pe satul, pentru motive Illantroplee, 8 renunțe, 
la treime, 

Hale oportun «deci, nu ne lăsa Incdugi în eroare, şi a cu- 
moaşte statistica proprlelăței în Cadrilater, mal alen În jud. Ca- 
liacra, ca singurul care ur putea să pledeze mal bine cauza 
adversariilor, relativ lu exproprierea domunlilor muri, județul 
Durostor find curaclerislie al proprletații mici gi jărămiţite, 
deci nesupuse expropriorii. 

Numal în cunoştinţă de cauză sejva putea explica, dacă 
statul poate fuce aces! tjesi de umanliate, ce se  Incercase În 
dnul 1921, jară a leza Interesele altor blumyari lipaiți de pâmănt 
şi d renunța la naționalizarea  reglunel, figurate pe harta ca 
ficând parte din Romania, insă de fapl pur streină, 

Care este statistica adevarată a proprletăței!; 

Nu se va avea de eât după ce comisiile îşi vor fl terml- 
nat lucrările şi cadastrul sa va fi jăcut, Căci până în prezent 
nu sa făoul nici-o măsurătoare precisă a proprlelățel de către 
Cadastru Pentru momenl. vom da aci datele statiatice Oficiale 
dbulgareşti dela 1897 Aceaste date trebuose folosite cu precauțlu- 
ne căci dela 1907, şi până în prezent proprietatea s'a mal 
drămițal, prin moştenire, Instrălnari, ete. 


upă statistica hulgară din 1897 avem următoarea 
repartiție a pământului pe categorii de posesiuni: 


In jud. Callacra In jud. Durostor 


Marirea loturi Nr. propr. întind. Nr, propr, întinderea, 
1-10 ha. 13443 49358 22260) 68249 
10-50 ha, 4991 86974 2326 31391 
50-100 ha, 1756 75208 86 1995 
100-500 ha, 321 85269 24 5805 
500- 27 16621 7 6177 
Total. 20435  ŞTDZ8 25703 13517 


A se mai reţine că în ce Primeste județul Callacra, sta- 
tistica de mai sug cuprinde şi vre-o 20000 ha cari actualmene 
se află pe teritoriul bulgar, în urma trăsiri granițel, 


Terenurile Statului in jud. Caliacra 


Teren arabil 12000 ha. (majoritatea condițtonale) 
Islazuri comunale 18000 
/mproductiv 10000 


Păduri au, excel, partea anexată dela Curt bunar. 
Total  Gi Aha. 


In baza datelor de mal sus, dacă caleulăm în aproxi- 
„nativ treimea cuvenită şi rezultată „in suprafața de maximum 
30.000 ha, cele respinse că stăpânite fără acte sau nedeclarate 
(degi cele nedeclarate cu Biguranyăi uor fi reverificate po- 
sesorilor) în suprafața de circa 25000 ha, şi în sfârşit dacă se 
nai adaugă şi intinderea rezultată prin expropriere dela supușii 
streini de maximum 15000 ha, ar rezulta la stat în total cu 
cele domentale 180.000 ha. 

Din întinderea domenială de 60.000 ha., excluzând Wn- 
productivelo şi pădurile, în suprafaţa totala de 30.000 ha. cari 
mu se pot oferi lu improprietărire, ar. rămânea disponibil in cel 
mal avantajos caz la stat 150.000 ha, teren bun pentru nevoile 
colonizărei şi celor de interes obştesc, 


Care sunt nevoile actuale ale colonizării interi- 
oare şi celor obşteşti. 


1). Socotind numai 7500 (deşi in realitate sunt 
circu 10000) colonişti hegățeni, Militari, Macedoneni 
şi funcționari rurali, în jud. Caliacra cu loturile va- 
riind dela 10-15-25 ha. deci in mediu a'15 ha. de 4 
fiecare, ar necesita. 120.000 ha. 

2). Rezerve de interes obgtesc (şcoli, biserici, 
geamii, cantoane, vetre-sat, cimitir etc. calculate deja 
de organele respective, 

5, /slaz pri rc spe Gta, sp 

e gospodării rurale şi urbane (localnici şi co 
$ 050! na, de pe d conform. legii Dobrogei Noul. 20.000. » 
Total deci strict necesar ha, 146.000 ha. 
Am socotit numai pentru 7600 colonişti. In realitate sunt 

circa zece mil-in Caliacra numai. In harta făcută de aşa zisa 
„Comisie parlamentară pentru Dobrogea Nouâ“—şi ştiut este 
că nu exislă astfel de comisie „parlamentară se dă 10005 co- 
Ionişti capi de familie pentru Durostor şi Caliacra la 31 De- 
ceinbrie 192819 De ce acest neadevăr? Cul serveşte el? Pentru a 
arăta că şi în cazul când ar fi în jud. Caliacra numai 7500 
colonişti, cât conced şi duşmanii cauzel coloniştilor că sunt, 
petele nu se pot restitui, an facut calculul pentru 7500 colonlgti. 

Stabilindu-se odată nevoile de colonizare fapt împlinit 
deja, în suprafața de 148.000 ha. față de 150.000 ha. cât ar 
rezulta în nod ipotetic pe baza treimei şi exproprlerilar, în caz 
de renunțare la treime cum se VOT putea indestula, cei 75000 
colonişti! Hotărât că nul şi iată de ce: 

Mai îndi, cele 20000 10, Peri, chiar LU pe de de- 

ră avizul Casel pădurilor, numal o parle de circa zece 
pat (7, preta dorii (ari, majoritatea fiind improductiv, 
unde nici secarb n'ar pulea reuşi (CeaugchioiCeatalar lastaceilar 
ete. Tristul spectacol a munților goi dela Teche etc.) 

In al doilea rând, prin aplicarea leget de expropriere din. 

vechiul vegat să mu ne  Țacem iluzii mari, căci din momentul 
ce prin legea Dobrogei Nol statul a hotârăt colonizarea regiu- 
“mei pe terenurile dorneniale, e dela sine înțeles că cererile locale 
de inproprietărire sunt considerate ca satisfăcute şi deci moşiile 
mari, în privința exproprierei, căzând sub prevederile art. 10 din 
LL.  Agrară şi art. i din regulament vor fi expropriate dela 
suprafață de 500 ha. în sus, 
Spre ung Aceasta ştiut este că în Cadrilater prachicân- 
du-se cultura pastorală-mixtă, crescătoriile de vite sunt aşa de 
muumeroase la proprietarii mari, încât conform art. 88 din reg, 
J, Agr. care sună astfel: 


6.000. „, 


— Dacă proprietarii care. şi cultive oii 


] Februarie. 1927 investirii importinte în. 
ieoeaar e 


4) Invenlar pl clădiri 
suprafața rămasă, 
b) Crescătorii de vite 


la 2 ha), 


proprletărire sunt valisjăcute 


(1 vită mare la 2 ha 


j fe, Zi pi, vu 
€) Instalații Industriale agricole, expropriere 
dela buprajala de 509 ha. în uus la get, Unde 


le ou avut la 
axplotăre! a 242 din 


sau I0 oi 


se Va face 
cererile de ln- 


clorbadhu decăt 


Nu va i utina de exproprlere nlcl Le nule. 15000 ha. 


supuşi! utrelut, a caror intindere nu va pulea sp 
In sensul acesta a fost şi Jurleprudeni 
expropriere şi Țlind autoritatea unul 


ţa comisiilor de 


lucuu judecat nu de mai 


poale raveni, dandu-i se altă Interpretare, 


Ș atunci, adunând 


tesenul arabil domenial de circa 


10000 ha. plua 20000 hd. păduri, plus 15000 ha, expropr pui Si 
rezulta în total 45.990 ha. la care dacă mal 407) 7 (uj 
mult 29-30000 ha, ce se vor obține la ee fin te aa pai i: 
ca stapanite în plus fâra drept, avem în total 60- olonizărel 
stat față de 145.000 ha. cerute de nevolle actuale a co 
realizate deja  , 

Pat urmare nemai putând conta pe exproprieri 40 ide 
Caliacra, cu atât mal puțin se va conta în jud, md, "let 
procentul celor cu peste 500 ha este aşa de redus, încă SA 
nu &e mul la în conslderație, Caii și Pee car MA deschise 
dela 1913-1921, data promulgărel a legel agrare, 

Ast-fel ATL e a afirmațiile false ale adversarilor 
trelmel, se întreabă uceglia de unde să-şi procure statul diferen- 
ța în minus până la complectarea celor 145000 ha. necesare Co- 
lonizărei în caz renunțare la treime? , 

Nu cum-va, susținând şi exagerând rezultatele — expro- 
prlerel înțeleg şi doresc reducerea proprietăților lor mari de 100 
300, şi 500 ha la maximum 30 ha. aşa cum este in  PBulgaria 
prin aplicarea reformei agrare din Bulgaria.? Acesta am dori-o 
dar este imposibil, întru cât nu se poate face o lege specială 
de expropriere pentru Dobrogea Nouă. 

Sau speră a determina pe stat să-şi expluzeze  surplu- 
sul de colonişti rămaşi nesatisfăcuți la vetrele lor din regat sau 
Macedornia, îmbrățişând din spirit de umanitate pe aceia, a că- 
ror cuzime fații de ostagliromâni dela Turtucala şi acăror uneltiri 
Țăție în contra siguranței etatulul român, sunt în dnobgte cuno- 

„cute şi în plină actlvitate.? 

După cum primalpoteză, ar putea so creccă numai 
nalvii, apoi a doua ar fi şi mal mult din domeniul fanteziei 
celor interesaţi, realizabilă poate în regatul vecin, însă nu şi în 
hotarele ţărel, consolidate cu sângele din belgug scurs a colonl- 
ştilor de astăzi. 4 
Dar se mai caută ca printr'un truc diabolic să se 
ajungă la restituirea treimei şi alungarea colonistilor. Se 
susține că luarea treimii să înceapă nu ca astăzi dela 5 ha 
în sus, ci dela zece ha. A se observa statistica de mai su- 
pentru Durostor şi se va vedea că în 1897 categoria de 
1-10 ha, reprezintă 60 la sută, azi este 95 la sută. Ar urs 
ma deci să nu se ia nici un ha drept treime în Durostor. 
Tar în Caliacra azi în 1929 nici 30 la sută nuau peste ze- 
ce ha, Și atunci, ce rămâne drept treime, cu care să se sa- 
tisfacă colonigtii? 


In felul acesta legea este eludată în intregul ei 


Cârmuitorii de astăzi, care răspund de integritatea ță- 
rei avem forma credinţă că nu vor fi ademeniţi de osanalele şi 
declarațiile de prietenie ale hlenelor dela Sofia, spre a slăbi ci- 
mevtarea românizărei acestor regiuni, printun număr cât mai 
mari de olteni şi nici nuvor pune mai presus ca interesele nea- 
mului, cerințele electorale sau pe cele al minorităţilor. 

Satisfacerea cererilor minoritare de a se abroga legea 
ludrei trelmei, echivalează cu predarea Cadrilaterului, şi deci cu 
prima spărtură de tun bulgăresc în Cetatea românismului care 
trebue să protejeze şi să apere actualele hotare ale țărei. 

Inalta Regență cătr care se îndreaptă ultimul apel şi 
ultima speranță a coloniştilor ca chezaşie a coroanei şi; integri- 
dței țărei, va ştie să rlelpească nori! negri de pe cerul Dobra- 
ei, şi să înlăture la timp vljelia Prevestită, căci coloniştii ru 
geatvor lăsa să fie despotați de dreptul lor. 


AŞ, 
Minoritățile în Românie 


Continuare din pag. | 


19.2 la sută, Ismail 18 la 
sulă Cetatea-Albâ 17 la sută 
Tighina 7. la sută. 
„Wiorifatea turco-ţă- 
tară-găgăuță este repre- 
“intafă E 20 sufle- 
te sau 1.3 la sușă, Aceas- 
tă minoritate se reparti- 
zează asupra judeţelor în 
modul următor: Durostor 


de judeţele săcuești Odor- 
hei, Ciuc și Trei Scaune, 
în nici un alt judeţ al Ță- 
rii nici un grup minoritar 
nu reprezintă majoritatea 
absolută a populațiunii 
județene; iar acolo unde 
toate grupurile minorita- 
re la olaltă formează ma- 
joritatea populațiunii ju- 


„jre perverşii age 
sălbaticuiui bul 5 


47 la sută, Caliacra 27,2 
la sută, Cahul 18 la sută, 
Constanța 12.8 la sută, 
Tighina 8,7 la sută, Tul- 
cea 1.5 la sută. 
In baza datelor statis- 


tice de mai sus, ajungem 
la concluzia că în afară 


dețului, nici una din ele 
nu poate pretinde să-i se 
recunoască drepturi ca lim 
ba sa să devie Jimbă ofi- 
cială pentru toate servi- 
ciile. județului. Deci ches- 
lunea minoritară nu se 
poate pune nici pe ţară 


Par. JI 


și nici pe județe, afară 
doară de cele trei judeţe 
sâcuești, 

Faţă de aceste date, 
problema minoritară în 
România apare într'o lu- 
mină cu totul aparte,— 
soluționarea ei va fi stu- 
diata în numărul viitor. 

ION NISTOR 


E Profesor Universitar 
(din revista „Generaţia Unirii”) 


Perehiziţii hulgăre- 
şti în casele coloni- 


ştilor 
—PROVOCĂRILE— 


Este cuvânţ de ordine 
dela centrala iridentă din 
Sofia ca pe toate căiie 
sz-fie aduşi la disperare 
coloniștii pentru a fugi 
din acest ținut sau pentru 
ca, ținuți sub teroare, să 
se  supue injuncţiunilor 
bulgare, sau, în cazul cel 
mai rău, reacționând prin 
acte, să dea prilej agen- 
ților bulgarismului să a- 
surzească lumea cui pro- 
testele lor contra pretin- 
selor persecuții din par- 
tea românilor, 

Nu trece zi fără să fie 
maltrați coloniștii de E 


De câtva timp au mai 
născocit aceştia un nou 
mijloc de  terorizare a 
coloniștilor şi a musulma- 
nilor ce nu li se supun. 

Sub pretext căi sar 
îi luat sau furat ceva vre 
unui bulgar, ceată de 
bulgari se introduce în 
casele coloniştilor şi 
ale musulmanilor, fac per- 
cheziții, şterpelesc obiec- 
te casnice, bat pe ai casei, 


îi terorizează în toate 
chipurile. 
Aşa, se procedează 


mai cu deosebire de bul- 
garii din Osmantacâ, com. 
Arabagi. 

In casa colonistului 
Costa T Braciu, pe când 
aceasta lipsea de acasă, 
S'au introdus Petcu Sto- 
ianof, Stoian P, Stoianof, 
Gh. Grigorof, şi Dimciu 
Petre. 

In casă erau mama lui 
Costa, bătrână de 80 ani, 
și un copil de 6 ani. 

l-au maltratat, în cât 
copilașul încă este bolnav 
de sperietură. 

„In cercet-rea făcută de şeful 
de j.ndarmi, răufăcătorii au dec- 
larst că au făcut perchiziţie pen- 
tru a găsi un lemn ce Sar fi fu- 
rat din grădina lui Petcu Stoianef 
Lemnul ar fi fost lung de 5 m. 
Și prea gros, Nu a fost găsit în 
acea casă nici bucățele de vre 
un lemn, hecum de lemnul 
cauză ce le-ar fi dis la 
căteva ore  în:înte ASA cerea 
perchiziţiei, 

Au fost daţi în judecată 
pentru violare de domiciliu. 

Plutonierul Leschiann Ema. 
nuel şeful postiiui Suiciuc şi gi- 
rent al postului Arabagi, nu Şi-a 
făcut cu aeel prilej întreaga date- 


7 + 


E. _ 
pe 


+ 


ci 


3 


= 8 


[y-] 


DD a n Onu A a a = sh > 


7 SAE pp e 


DC 


— a a 


— Dare e e e mar ret 


ml EGIONARII! 


iar face oficiul de casier al 
cbmisiunii de colonizare, a- 
-chitând sumele autorizate în 


tui o comisiune alcătuită 
din un delegat al Casei cen 
trale a împroprietăririi, un 


în ucesi ziar, pentru u fi cu- 
noscuți de toaţă româaimea. 
Să luâm exemplu dela 


*eeispvezece milioane i jumătate 
penîru coloniștii din Cadrilater 


E „de PA mnlaiuiie, luând delegat al Casei pădurilor vecini noştri sârbi, bulgari, 
acte justificative, în contor și un delegat a! ministerului unguri, etc, La Administraţia financiară Caliacra sau trimes de măi 
mitate cu legea contabilită- de interne. In Serbia nu se permite terul Agriculturii şi Domenilor suma de lei trei sprezece şi jum, 


milione lei repartiz ți coloniştilor din judeţul Calizcru pentru: 
HRANĂ șapte milivane lei; SEMINȚE cinci miliosne. şi cinci 
sute mii: săpare şi consţruir: de fântâni un milion lei. 
Rămâne cu ulterior să se de: suma alocată pentru construcţii 


ţii publice și ținând conturi 
separate pentru aceste ope- 
«ațiuni. 


Această comisiune va 
lucra după instrucțiunile da- 
te din partea ministerului 


a se auzi vorbindu-se altă 
limbă de cât cea sârbească. 
Până şi nume!e minoritarilor 


a 


Muni, biuroul de 
va înainta direcțiunii coloni 
zărilor o situaţie sumară de 


La 1 şi 15 ale ficărei 
colonizare 


sumele plătite și de cele ce 

mai sunt disponibile, 
Pentru coordonarea și 

armonizarea lucrărilor biu- 


de agricultură şi domenii ȘI 
ale ministerului de interne. 

Controlul operaţiunilor 
bănești şi al materialelor, 
se va face de un inspector 
financiar delegat de minis- 
terul de finanțe și un dele- 
Sat al ministerului agricultu 


li sa schimbat in sărbeşte, 
punându-li-se sutixul vici. 
In Bulgaria, românilor 
din regiunea Vidinului nu 
li se îngădue să  vorbiasca 
romăneşte, necum să aibă 
în şcoli învățământul în lim 
ba română sau în biserici 


şi pentru complectarea fântânilor. 


In sum" de 5 500.000 pentru semințe nu intră şi-cele 40 va- 


goane seminţe ce sau și distribuit coloniştilor. 
La Prefectura s'a şi început distribuirea. 


Colonişti, intrebuințaţi cu folos ajutorul ce vi se dă, 


Arătaţi-vă vrednici de soliciiudinea guvernului! 


Primăria Oraşului Bazargie 


oului de colonizare din rii și domeniilor ici igios i 
j serviciul mâ- 
ambele județe, se va insti- ee FA iii ; U h | C A Ţ ! N E 
Acelaş lucru şi la Un: Do 15 
guri. E e Se aduce la. cunoştinţa generală că în zi 
lar în birourile institu- 18 Mai 1929, orele IG san. i, Aa rea lioitoțtane DIR 


Sul câlsâiul bulgarilor 


Pildă, dela sârhi! Să scăpăm institaţii- 
le publice de agenţii bulgărismului 


armata amo ae 


Românii și turcii în sa- 
tele unde se află în mic nu- 
măr față de elementul bul- 
Sar, trăesc sub teroarea a- 
genţilor bulsărismului crud 
periid și nesăţios, 

Atât de terorizaţi sunt 
musulmanii încât sub  regi- 


moartea, 

Ceeace e mai grav, agen 
ţii buldărismului iredentist 
sunt și mai toți bulgarii ca- 
ri ocupă funcții publice la 
stat, comună și judeţ. Ace- 
ştia nu cruță nici un prilej 
pentru a năpăstui pe mu- 
sulmani și pe români și a-i 
servi scopul nemărturișit ce-l 
urmăresc: discreditarea ad- 
ministrației române, secătui- 
rea forței economice a ele- 
mentului musulman și român 
si întărirea prin orice :nij- 
loace a elementului bulgar. 

Primari, delegaţi ai sate- 
lor, agenţi de percepţie fun- 
cţionari dela gradele cele 
mai mari și până la aprozi, 
orice reprezentant al bulgă- 
"pismului sălbatec și  intole- 
rant uzează de părticica de 
putere publică ce i-a încăput 
în mână, pentru distrugerea 
„celor cari nu sunt bulgari. 

Administraţia YFinanciară 

cu întreaga ei ramificafie în 
judeţ este acaparată de agen- 
ii bulsărismului iredentist, 

Administraţiile comunale 

de asemenea, Consiliul ju- 

deţean este integral bu!gă- 


resc, 
Consiliul comunal Baza: 


gic de asemenea, Cât pen- 


tru Camera Agricolă, nici 
mu este de amintit; ea este 
citadela bulsăzismului crud 


sr carenaaea 


perfid și nesăţios și prin ex- 
celenţă iredentist. 

Serviciul veterinar jude- 
țean este a doua  citadelă 
bulgărească, 

La Prefectură, în cabi- 
netul prefectuțui ca și pe 
săli și în orice birou parla- 


cheremul bulgarilor. Face 
un român sauun musulman 
o plângere, nu i-se ia în ve 
dere: nu i se dă urmare sau 
aşa se întocmesc actele, du- 
pă. luni de zile de străgăni- 
re, încât se clasează aface- 
rea. 
Este ceva prea şubredia 
noi. Este prea scandalos, E 
mai mult, Reacţiunea va 
urma mia curând de cum 
îşi închipue cei interesați. 

Românul tolerează suferă 
rabdă, până ce paharul se 
umple. 

S'a umplut. Sfărşeasâ-că 
cu aceasta imediat, căci re- 
volta se va manitesta prin 
acte ce nu le doreşte romă 
nul, caci nu e în Bfirea lui 
să le facă de cât atunci când 
altă cale nu există pentru 
curmarea unui rân intolera- 
bil. 

Bulgarii funcționari ro- 
mâni să înceteze de a se 
comporta ca ugenţi ai bul- 
gărismului în posturile pub- 
lice ce ocupă; să uite că-s 
bulgari, să vorbească şi să 
lucreze numai româneşte, 
Altfel nu vor fi toleraţi de 
opinia românească să mai 
dejie acele posturi. 

Cât pentru românii cari 
se fac uneltele bulgărismului 
vom începe a-i stismatiza 


ţiunilor publice nici nu se 
poate concepe ca sa se vor 
be:scă un cuyânt mâcar în 
altă limbă de cât în aceea a 
statului: 

La noi spre .uşinea noa 
stră—sirăinii domnesc în 
toate. Uitaţi-vă până si ele- 
mentul cel mai înapoiat, 
cum e ce! bulgar,ne sfidea 
ză. Vorbesc ostentativ în 
graiul bulgar în toate birou- 
rile de nu mai poţi înţelege 
dacă eşti în ţara ta sau în 
aceia a sălbaticuli bulgărizm. 

Isprăvească se odată cu 
aceasta! 


permisul a ars. În sat toţi 
bulgarii au arme şi nu are 
nici unui permis. Bulgarul 
Ruse lordanof are armă cu 
care a voitsă omoare pe 
băiatul lui Belciu Gergicot 
şi adus la post nu sa luat 
nicio măsură, căci şelul pe 
bulgarii la anchete le dă 
scaune şi tabacheră de tac 
țigări şi (umează în cance- 
laria postului, iar Colonişti 
când se duc să raporteze 
ceva sunt insultaţi şi le 
spune că nu vor gasi nici 
un drept la dânsul 
Cerem să se  despuie 
facerea unei perchiziţii la to- 
ţi bulgarii dm sat. Se pot 
găsi peste 50-60 bucaţi ar- 
me fără permis. 
Un colonist din Cernooco 


— Cursurile de |vară ale 
Universităţii Populare „Ni- 
colae Iorga,“ din Vălenii de 
Munte, se vor ține anul a- 
cesta între 1 şi 31 Iulie, iar 
conducerea lor va [i reluată 
de D-l Profesor N. Iorga, 
personal. 

Inscrierile se fac de 
pe acum la „Liga Cultura- 
lă,' Bul. Schitu Măgureanu 
No. 1 Bucureşti 1, unde se 
află instalat Secretariatul 
cursurilor, 


lică declarată de urgenţă. de către delegaţiunea per 
manentă în şedinţa dela 14 Aprilie a. c. pentru fur- 
nizarea a una mie (1000) m. c. nisip din carierele 
Bagdanovo necesar pentru construcţia şi reparaţiu- 
nea stradelor din oraş în campania de lucru din 
1929. 

Extragerea nisipului se va face în coadițiunile 
divizului g: a caetuiui de sarcine spacial. 

Licitaţiune: se va ţine cu oferte închise şi si- 
gilate. 

Supra oferte nu se primesc. 

Garanţie provizorie va îi de 8000 lei în efecte 
garantate de Stat sau în numerar. 

Qastul de sarcine, devizul, condițiunile speciale 
de extragere şi condițiunile de plată, se pot vedea în 
orice zi de Inoru în cancelaria serviciului tehnic co- 
munal. 

ioltaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 
71-88 din Legea Qontabilităţei publice. 

Primar, (ss) HR. TONCOF 

2 Secretar, I. MABRINES0U 


———_  ——————————————— 


a 


Supra oterte nu se primesc. 

: Garanţia provizorie.va fi do 10.000 (zece mii) 
lei, în muzierur sau efecte garantate de Stat. 

Caotul dv suroiae și condiţiunile speciale pen- 
tru farnizare, dimensiunea pieirii, condiţiunile de 
plată, se pot vetiea în ori ce zi de lucru în Cancela- 
ria Serviciului Technic Comunal, 

licitaţianea se va ține în conformitate cu art. 
71-83 inciusiv div legea (Contabilităţei publice. 

Primar, HR. ŢONCOF 

Saoratar, ]. MARINESCU 


—No. 3370 1929 Aprile 15 

Se adnce la cunoştinți  generaiă că, în ziua de 
17 Mai 1929, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie pub- 
lică, dec'arată de ursenţă de câtre Delegaţiunea Per- 
manentă in şedinţa dela 14 Aprilie a. c., pentru furni- 
zarea 200v (două mii) m. c., piatră spartă, necesară la 
construcţia şi reparația stradelor din oraş în campania 
de lucru 1919, 

„Piatra spartă (pietriş) se va extrage din Carierele 
Curodjachioi în condiţiuuile devizului şi a caetului de 
sarcine. 

Licitaţia se va ţine cu oferte închise şi sigilate 
şi pentru câte una mie sa. c., sau în total. 

Supra oferte nu se primesc, 

Guranţia provizorie va fi de 28.000 lei pentru 
toată iurnitura şi de 19.000 lei ducă se liciteaza pentru 
una mie ii. c,, in electe garantate de stat sau în nu= 
merar, 

Caetul de sarcine şi condiţiunile speciale de 
extragere, sparge dimensiune şi condițiuni de plata, se 
pot vedea în orice zi de lucru în Cancelaria Serviciului 
Tehnic. 

Licitaţiunea se va ţine în conforiuitate 
71-83 înclusiv din legea Contabilităţii publice, 
Primar, HR. TONCOF Secretar, |. MARINESCU 

«lipegrafia ziarului „Cuvantul Nostru” — Bazargic p 
Girant responsabil iuun I opescii | 


cu art, 


mul românesc viaţa li s'a mentarii de origină bulgară, Ss ad e: Se vdi 1940 ale e. : i usi 
făcut imposibilă în acest ți- fac și desfac după bunul lor [n atenţiunta D-lu! C0- 16 mici 3920 oaie 10 te Eee ize lioitațiunea 
nut de câtre bulgari, Deși plac. D. prefect d-r. Păcura mandant de jandarnti. publică, deciarată de urgenţă de câtre Delegaţiunea 
simpatia lor li este, fără ni- ru nu îndrăsneşte să-i în- Permaneută în şodinţa dela 14 Aprilie a..c. pentru 
“ci o revervă,pentru români, depărteze, E ruşinos: Nu po- . Colonesti Se furnizarea a 1000 (una mie) m.c. piatră brută, nece- 
nu îndrăsnesc a se declara ţi face un pas fâră .să nu ela a, a da Ta A ga aa AD izlet şi trotuarelor din oraş, în 
pentru noi, întrucât îi ame- dai de câie 2-3 agenți bul- să si atu si după ki a Bau ia 0 extrage din Cariera Curadja- 
ninţă bulgarii cu bătaia, cu gari în orice instituție pub- RA sin s foci Sl] asi ohioi din jurul oraşului, în conâiţiunile devizului şi 
jăfuirea avutului lor și cu  lică. j i joaca dci ai ce AVE ANDACI a castului de saroiaa. 
La ţară jandarmii sunt ja  QICâC e, vs f bicitaţie, sa va ţine cu oferte închise şi sigilate. - 


N] Sâmbătă 27 Aprilie 1929 _ 


tsi 3 


NID 


Acadimia Română 
Calea Victoriei 125 
Bucureşti 


anni ÎN 15 


SSE SUB CONDUCEREA UNLĂ 


DO ra m a ee Dee 


naţionalist săptămânal 


Organ 


__ Organ nâjionasist Săptanete 


z = ai PRI : Abonamente: 300 lei pe an , n "ia 
Redacţia şi Administraţia i UP Director COLA G. CIUMETTI 
Proprietar: A. CONSTANTINESCU Bazarzic, la Pincepesa Elen: N 23. | Instituţii 300 » » - | i 
Preoţi, Funcţionari, Plugari 100950 


şi statului zostru 


s'0 desăvârşească. Intr un stat 
preocupat de atâtea probleme 
minoritare, rostul acestor ela 
mente hotărite şi doriice de via 
ță naţională e deosebit de  în- 
semnat. Dacă există un națlona- 
lism pozitiv şi constructiv, el Î3ă 


Cultul și practica naţionalizmului activ pe toate fărâmurile vieţei poporului 


L ———————_—_——. eee DE d 


ion Î.C. Bratianu şi colonizarea 
aromânilor în Dobrogea de Sud 


de Gheorghe |. Brătianu 


La 17 Ianuarie 1903, mini- ră amenințarea unei hegemonii popularea ei cu elemente active companiilor de negof ar omâne 


i : sete aci intrebuințareu cea 
sirul de externe lon 1. C. Brâtia bulgare, dar supuse Macedonia şi destoinice, de o mare însufle- din e, IA Il CT e re i răaacă ea mal legă 
nu trimetea reprezentanţilor Ro- stăpânirii naţionalismului intran- — ţire pentru cauza naţională. To- ri , d FI “Ioritoare, Mel colo Ta. Energia aromână, pr e 
mâniei în străinătate o notă cir. sigent al grecilor şi sârbilor, 0- tuş, un astfel de proces de co- nille dor ui » 


voia soartei, se va risipi in țăra 
străine, in serviciul altor naținră - 
pe teritoriul statului român, e& 
poate fi un ciment puternic. al 
unității infăptuite cu atâta A 


dăruit cauzei naţionale  perso- 
nalitatea unui Şaguna. 

Opera incepută de Ion 1. 
C. Brătianu nu poate fi părăsi- 
tă: un program sistematic de 
imigrare şi de aşezare a aro- 


lonizare cu întemelere de sate 
naui, ca Fraşări şi  Gramosiea, 
era privite în multe cercuri Cu in- 
diferenţă. şi scepticism. Ion I.C. 
Brătianu înțelese însă întreaga 
însemnătate  & acestei probleme; 


ailară, în care le expunea punc- 
tal său de vedere asupra chestiu- 
nii balcanice. „In deosebi, scria 
el, afacerile Macedoniei fac o- 
biectul preocupărilor noastre ne- 
curmate, căci ele interesează vii- 


pus oricărei influenţe din afară. 
1otuş câtă vreme era vorba nu- 
mai de o modificara a granițelor, 
care nu schimba repartiția eini- 
că a populaţiei, se puteau men- 
ține vechile legături, întărite de 


forul unei numeroase populațiuni 
de rasă română şi echilibrul po- 
litic în peninsulă... „Pe de altă 
parte, legăturile ce ne unesc 
cu românii din Macedonia nu 
me permit să ne dezinteresăm 
de soarta lor“. Aceste câteva 
rânduri, cari rezumau însemnate 
interese de stat: erau mai mult 
decăt o formulă diplomatică a 


momentului: ele însemnau un prin-, 


cipiu de politică naţională, pe 
care avea să-l afirme cu hotă- 
râre şi cu stăruinţă, timp de un 
—sfert- de veac. În şedinţa. secretă 
a Senatului dela 15 Mai 1913, 
în momentul în care România 
se pregătea să . intervie în răz- 
bolul balcanic, şeful partidului 
liberal amintea această - îndru- 
mare pe care o. dăduse, zece ani 
înainte, politicii noastre externe 
şi examina diferitele ipoteze, în 
care se putea înfățişa României 
rezolvarea problemei macedone- 
ne, Situaţia cea mai bună, cea 
mai prielnică pentru o operă de 
redeşteptare etnică fusese desi- 
sigur domnia imperiului otoman, 
„domnia unui stat slab şi tole- 
vant, care să se arate totodată 
nai favorabil şi mai simpatic 
propagandei româneşti, decăt 
celorlalte influențe“. Dar acest 
statu quo al echilibrului politic 
în Balcani nu mai era acum de- 
cât o amintire a trecutului; vic- 
toriile bulgărești, sârbeşti şi gre- 
ceşti făceau de asemenea impo- 
sibilă menținerea unei autonomii 
regionale, în care diferitele po- 
puluțiuni din Balcani să se gă- 
sească în condițiuni de propa- 
gandă. einică egală. Cel puțin 
trebuia să se asigure, în statele 
succesoare ale împărăției desmem 
brate viața religioosă a macedo- 
românilor şi legătura lor cultu- 
rală cu românii dela Dunăre. A- 
ceste preocupări îşi găsiră _de 
altfel expresia in tratatul dinţBu- 
cureşti care încheia  încăerarea 
aliaților balcanici, proganda  €- 
tnică prin şcoli, cu deosebire în 
Macedonia grecească, rămase şi 
pentru. guvernul dela 1914 obiec- 
tul unei atențiuni speciale, 
Războiul întrerupse. însă şi 
aci cursul normal. al împrejură- 
rilor. România era  interesaiă 
mai direct de împărțirea monar- 
hiei austro-ungare şi Ge reven- 
„dicarea provinciilor . locuite de 
români la hotarele regaiului, de- 
cât de legăturile sale culturale 
cu această ramură depărtată a 
labinității din răsărit, pe care no 
mai putea cuprinde in margini- 
le expansiunii sale politice, Aro- 
mânii rămaseră împărțiți între 
statele balcanice şi soarta lor o 
tdi norocul schimbător alrăz 
iniului: izbânda aliaților înlătu- 


elemeniele aromâne aşezate în 
țară şi ajunse în situaţii de frun- 
ie ale vieţii noastre culturale. 
Dezastrul grecesc din Asia Mi- 
că aduse însă o  schimbre 
radicală a situaţiei. In urma 
armatelor înfrânte, o mulţime 
de pribegi umplu porturile  gre- 
cești, împrăştiindu-se în tot cu- 
prinsul ţării, şi căutându-şi fa- 
miliile şi avuţiile risipite în gra- 
ba fugii. Pe urmă convenţiunea 
din Lausanne îndeplini una din 
cele mai uriaşe dislocări de po- 


pulaţii: pe “cari “le-a” “cunoscut 


vreodată istoria. Timp jde doi 
ani, fără întrerupere, turcii de 
pe teritoriul grecesc plecară in 
Asia Mică; în acelaş limp un 
milion şi jumătate de refugiaţi 
greci din Asia Mică şi din Cau- 
caz se stabiliră în Grecia, cu 
deosebire în acele regiuni ale 
Macedoniei ce erau acum pără- 
siie de musulmani. Republiea 
greacă jertfea până şi ultimele 
rămăşiţe ale elenismului asiatic, 
cu tradiţiile sale milenare, spre 
a concentra pe teritoriul ce-i 
rămăsese în Europa 0 rmassă 
etnică  compaciă şi omogenă. 
Statisticile sunt în această pri- 
vinţă izbitoare: în Macedonia 
cucerită de greci în 1912, ele- 
mentul grecesc era 42,6 la sută 
din populaţie. După aşezarea 
refugiaților din 1926, proporția 
acestui element se ridicase la 
88,8 la sută din cei 1.511.000 
de locuitori ai acestei provincii. 
Un schimp de.populație, în pro- 
porții mai reduse, se îndeplini în 
această vreme şi intre Grecia şi 
Bulgaria. 1)O transformare atât 
de radicală a hărții etnografice 
era hotăritoare pentru soarta 
românilor din Macedonia. Cop- 
leşiți de mulţimea refugiaților 
greci cari-i  împresurau acum 
din toate părțile, nu mai rămâ- 
nea aromânilor, cari doreau să- 
şi păstreze individualitatea etni- 
că, decât soluția emigrării în 
România. Inceputul colonizării 
în Dobrogea de sud se făcu la 
1925, prin aşezarea unui grup 
de trei sute de Jainilii în jude- 
țul Durostor. Printre locuitorii 
turci şi bulgari ai Cadrilaterului, 
era o vădită tendință de emi- 
grara, se încercase înlocuirea lor 
cu elemente din vechiul regat, 
cari se dovedeau nepregătite 
pentru rolul de colonişti, o aliă 
porțiune din județul Caliacra 
fusese iucredințată coloniilor mi 
litare, Introducerea aromânilor 
în această regiune însemna re- 
1)(Culegem aceste date din luc- 
rarea publicată de Comisiunea 
Societăţii Nafiunilor: „L 'ețablis- 
sement des Rejugies en Grâce“, 
Geneva 1926). . 


îşi dădu seamă că macedo-ro- 
mânii, pe cari stăruise odinioară 
să-i aproprie prin propaganda 
culturală, erau definitiv. pierduţi 
pentru neamul nostru dacă ră- 
mâneau în teritoriul ocupat de 
refugiații din Asia Mică. 

Generaţiile viitoare - erau 
menite să fie complect asimilate 
de cultura elină, înstrăinate - de 
întrebuințarea necesară. a limbii 
greceşti, întrun stat cu 0 majo- 
ritate națională atât de covârşi- 
toare, [Su 
4 -Intoaliina anului 1927, dă 
du unuia din colaboratorii săi 
apropiați, cunoscut . prin studii 
juridice deosebite, însărcinarea 
specială de-a vizita Dobrogea 
Nouă şi de a-i face un raport 
amănunţit asupra situației colo- 
niilor aromâne. Din această re- 
laţiune foarte compleciă şi înțe- 
legătoare a tuturor laturilor pro 
biemei, pe care autorul ei o 
poate confirma şi întregi, amin- 
tesc în - special aceste concluzii 
ale anchetei: 

1) Colonistul macedonean, 
păstor de fel, s'a adaptat cu o 
infinită suplețe "muncii agricole, 
familiarizându-se .. într 'un timp 
cu totul scurt cu noua lui inde- 
letnicire. 2) Este foarte suceep- 
tibil de a realiza rapid progresul. 
3) Esta, dacă nu singurul, cei 
puțin cel mai indicat element în 
stare de a româniza rapid re- 
giunea. 

„_ Pomenind de această ener- 
gie în desvoltare, caracteriza 0- 
pera de colonizare ca „un inte- 
resant proces de penetraţie len- 
tă, dar sigură, care trebue * şi 
poate fi ajutat peniru a-şi ac: 
celera, ritmul“. 

“Impresiile culese la incepu- 
tul lui. August 1927, când vizita- 
sem coloniile din Durostor cu d. 
Constantin  Hentzescu, erau  a- 
cum confirmate de un referat 
precis şi documentat. Scopul a- 
cestor amintiri e să precizez că 
lan C. Brătianu şi . îinsuşise În 
întregime concluziile raportulai, 
in ultimele zile ale vieții. Fără 
indoială, intenția 'sa era de-a 
întocmi un plan de colonizare, 
care să corespundă acelui pe 
care îl aplicau guvernele Greciei 
şi Bulgariei, după tratatul din 
Lausaune 1 

Intr'adevăr, aromânii nu 
sunt numai un element de colo- 
nizare dobrogeană şi de pază a 
graniţei de miazăzi: prin energia 
şi prin spiritul lor de iniţiativă, 
ei constilue un factor însemnat 
de înviorare a vieţii noastre e- 
conomice. Insuşirile lor comerci- 
ale pot fi folosite „şi în oraşele 
stăpânite de  negoţul "minoritar. 
Nu s'a uita! rolul imvortant al 


mânilor trebue so continue şi 


lor “rebue so continue și (Er 
Problema româniinr_de_p 
—onferința d-lui pr 


In ciclul de conferinţe, 
organizat de vrednica 
societate studențească 
„FRAȚILIA“, a vorbit în 
18 cor. seara la Fundaţia 
Carol, în faţa unei nume- 
roase asistențe, d. prof. 
N. lorga rectorul Univer- 
sității, despre: Problema 
românilor de peste hota- 
re. Dela început a preci- 
zat că după împlinirea u- 
nităţii naționale, probie- 
ma românilor rămaşi în 
afară de graniţe nu COfi- 
stitue o aspirație de anc- 
xiune. Vecinii noștri tre- 
bue să știe că nu urmă- 
rim așa ceva. Dar suntem 
datori să: menţinem con- 
tactul cu elementele ro- 
mâneşti de aiurea, de oa- 


rece avem :două îoloase 


dela ei. intâi, ori unde e 
un român capabil, care 
poate exerciia influența, 
înseamnă că ne căştigăm 
prieteni folositori nației. 

Al doilea, un român 
născait întrwun anumit loc, 
nu înseamnă.că va rămâ-. 
ne acolo pentru totdeau- 
na. Va veni la vatra ro- 
mâncască, de oarece nu 
se poate valoritica decât 
în mijlocul a lor săi. Noi 
am avut multă vreme €- 
lemente eminente de pes- 
te graniță. Macedonia ne-a 
dat o serie întreagă de 
oameni luminați. 

Trebue să ne gândim 
însă ce putem face față 
de românii de peste gra- 
niță, ținând seamă de 
raporturile în cari ne gă- 
sim cu țara unde se află ei. 

Dincolo de Nistru sunt 
o mulţime de români, din 
cele mai vechi timpuri.Au 
îost elementul civilizator 
în acele părți. Sunt oame 
nii cei mai vrednici, mai 
curaţi în casele lor, mai 
socotiți și mai cuminţi. E- 
lamantul acesta românesc 


tfă şi consolidate cu atâta tru 
(din „Universul”) 


este hotare 
î. lorga— 


s'a întins chiar până în 
Crimeia. In Odesa există 
o mahală românească. 

Românii aceștia asigu- 
ră maibine, ca orice gră- 
nieer hotarul dela Nistru. 

Deasupra Bucovinei, 
elementul românesc, spre 
durerea noastră a fost 
măcinat. Partea din teri- 
toriul românesc, rămas 
Cehoslovaciei, să facem 
să aibă un regim cât mai 
prielnic desvolitării lui na- 
urale, întreținându-i cu 
cartea românească. 

Sub unguri au rămas 
mulţi români și suntem 
datori, ca oamenii aceștia 
să n'aibă impresia că i-am 
putut uita. 

in afară de aceştia,pe- 
ninsula Balcanică, e mai 
plină de români, de cum 
ne înctiipuim noi. Elemen- 
tui românesc trebue cu- 
noseut însă în satul lui. 

In peninsula Balcanică, 
românii sunt marea ener- 
gie. Sunt cei mai pricepu- 
ți în meşteșugurile pe ca- 
ri le practică. | 

După o lucrarea unui 
cărturar Sârb, toată bur- 
ghezia din Serbia, e de o- 
rigină română. Albania e 
plină de asemeni de ro- 
mâni. | 

Desprinzându-ne din e- 
goismul strimt al politi- 
cei, un nobil altruism na- 
țional trebue să ne poar- 
te către aceşti îraţi ai no- 
ştri, cu cari nu trebue să 
pierdem contactul. 

Românii din America, 
vre-o 200 de mii, nu tre- 
buesc nici ei uitaţi. 

Dar pentru aceasta tre- 
bue să avem cunoștința 
perfectă a lucrului de ca- 
re e vorba şi în al doilea 
rând. mijloace practice de 

a ajunge la dânşii, sprea 
îi continuu întormați desp 
re neamul lor. 


— 


ae . 


“Acţiunea Legionarilor * 


PARLAMENTARULUI MATEI STEFANOF 


Qaod licet.... 


Atitudinea. demnă ro- 
mânească și activitatea bo- 
gată în roade bune a Legi- 
onarilor, pe cât de mult 
satisiace pe bunii români, pe 
atât amărăște, revoltă des- 


curajază, dă de lucru agen- 
” ilor bulgărismului crud, per- 


fid și nesăţios, 
Obișnuiţi să se conside- 
re în acest ținut liberi să 


" activeze, în toate ; direcțiile, 


nestânjeniți,  necontrolaţi, 
acești agenţi se obrăznici- 
seră așa cum numai la po- 
porul bulgar lipsit de mă- 
sura bunului simţ și al rea- 
lităţii, se poate vedea, . 
Bunătatea românului au 
considerat - o slăbiciune;ne- 
reacţiunea, drept lașitate, Și 
dat ne-a fost să vedem pe 
toți acești nesăbuiți agenţi 
căpătând din ce în ce mai 
mult curaj, ajungând 'să 
crează că „pot teroriza pe 


români, asupri, stăpâni, în 
ţara lor. 

i Ca și cum nu erau de 
ajuns faptele, crimele ce 


zilnic le comiteau în preju- 
diciul neamului românesc și 
siguranței publice. Au ţinut 
să prapage vrajba între bul- 
ari și români, ura, revolta 
contra a tot ce e român, și 
pe calea presei. 

Au făcut să aparăpam- 
Hetul „Curierul, ziar zis 
de informaţiuni, dar în care 
fie care rând a fost și este 
o săgeată otrăvitoare îndrep- 
tată contra neamului româ- 
nesc, contra statului nostru. 

Și pentru a se impune 
mai ușor mulțurmii bulgare, 
şi tot odată spre a-și arăta 
solidaritatea între ei, și-a 
trecut numele pe frontispiciul 
acelei imunde  fițuici tot 
statul major al asenților 
bulgărismului: Director, Te- 
odor Toșef, avocat; șef re- 
dactor: Hristo P. Capitanof 
avocat; „comitetul de redac- 
ție: Avocaţii Enciu Nicolof, 
T, Prihof. Boris Popoi, 
d-r St. Ivanoi, |. Berjaroi, 
Eugenia Bacevarova-Rizova; 
medicul d-r Novacei, eco- 
nomiştii P. Lolof, S. Petrof, 
A. Andreiet, P, A. Doncef; 
diferite profesiuni: Rade 
Bescof, MATEI STEFA- 
NOF, Ilie Crosnei, Dim. 
Smocotf, C. Calincof, S. A- 


Sub egida acestor „Erun- 
taşi” bulgari, ale căror nu” 


me şi însărcinări la pam- 
fletul, Curierul se află tipă- 


rite pe frontispiciul acelei 
gazete, sa dus cea mai eri- 
minală acţiune contra a tot 
ce e românesc, sâ ajuns 
să se publice și un indemn 


bulgare, non licet....romano? 


făţișla masacrarea românilor, 
Acești „fruntași bulsari 
fac “parte însă. din. diferite 
partide politice, De pildă, 
cunoscutul Teodor Loșei, 
care a trecut prin mai toate 
partidele româneşti, este în 
comitetul executiv al parti- 
dului minoritar bulgar, alâ- 
turi de Hristu P. Capitanoi 
St, Ivanoi şi d-r Novacei; 
avocatul Tr. Prihof, şi „eco- 
nomistul” P. A. Doncei, şi 
industriașul Rade  Beșcof 
sunt fruntași în partidul 
naţional-liberal: Mateiu Ste- 
fanoi, actualul deputat și 
Hristu Joncoi, actualul pri- 
mar al Bazargicului, sunt 
fruntași ai partidului naţio- 
nal-țăranesc: P. Loloi [lie 
Crosnef şi D. Smocoi sunt 
taşi în partidul poporu- 
lui... 

De formă suntîn parti- 
dele românești, în realitate 
sunt cu trup și suflet în 
partidul minoritar bulgar. 

Luaţi actele de consti- 
tuire a așa ziselor Asociaţi- 
uni culturale bulgare, recu- 
noscute ca persoane juridi- 
ce de Tribunalul Caliacra, 
şi-i veţi vedea pe toţi bul- 
sarii din Bazargic, Cavarna 
şi Balcic cari figurează ca 
membri în partidele româ- 
neşti, că sunt fundatori ai 
acestor asociaţii bulgare cari 
nu sunt de cât filialele par- 
tidului minoritar bulgar-fili- 
ale ce sau şi constituit în 
“Liga culturală bulgară care 
este însuși partidul minori- 
tar bulgar. Şedinţele şi le 
ține în localui liceului bul- 
Sar din Bazargic, unde se 
intrunesc toţi acești ipochi- 
meni, agenţi ai bulgărismu- 
lui, 

Cine se idoește de exa- 
ctitatea celor spuse de noi 
în această privinţă, nu are 
de cât să se ducă la Tribu- 
nalul Caliacra să citească 
Statutele asociaţiilor și cere- 
rile făcute de acesti bulgari 
pentru obţinerea calității 
de persoane juridicea acelor 
asociaţii. pă 

lar cât pentru  partici- 
parea lor la intrunirile ce le 
țin, nu aveţi de cât să ob- 
servaţi serile între orele 8-9, 
sau, serbâtorile, între 10-12 
a. m, că se adună la liceul 
bulgar. ; 
Dacă așa stau lucrurile, 
cum să calificăm purtarea 
d-tale, d-le deputat Matei 
Stelanof, Care în comite! 
executiv al partidului naţio- 
nal-țăranesc, secția “Caliacra, 
ţi-ai permis să faci imputa- 
re unor români, membri ai 
acelui partid, că fac parte 


din comitetul * Legionarilor? 
Poate îi incompatibilitate 
între acțiunea românească a 
Legionarilor și aceea a Par- 
tidului Naţional-țărănesc, şi 
nu e între acţiunea bulsa- 
rească a „Curierului” și a 
partidului minoritar bulgar 
fală de aceea a partidului 
național-țărănesc?, 
Legionarii nu face poli- 
tică de partid; laudă și cri- 


tică faptele oricărui partid, 


după cum ele sunt spre bi- 
nele sau răul neamului și 
statului Iomân, 
Noi facem aci românism. 
Agenţii  bulsărismului 
crud, perfid şi nesăţios vor 
găsi în noi cei mai iînverșu- 
nați dușmani, Duplicitatea 
bulgărească o vom demas- 
ca, infiera, lar acţiunii lor 
nefaste vom ști să-i punem 
capăt. D-l Matei Șteianoi va 
Îi printre cei dintâi cari se 
vor cuminţi, încetând de a 
se agita în sânul partidului 
național-țărânesc unde de 
alitel se știe bine că senti- 
mentele sale bulgărești nu-l 
pot ţine mult, căci tocmai 
d-sa luase anul trecut îni- 
țiativa de a injsheba partidul 


minoritar;bulgar și s'a ţinut o 
întrunire, în 'care a invins 
părerea celor cari din con- 
siderațiuni de oportunitate 
până să se tranșeze chesti- 
unea pământului să continue 
a remâne încă de iormă 
unii fruntași bulgari în par- 
tidele românești: De Matei 
Stelanof este deci mai pu- 
țin în drept de cât oricare 
altul(de altfel nici un bulgar 
nu ar avea mai mare drept 
cu d-sa)ca să facă observaţii 
vre unuia asupra felului de 
a se comporta ca membru 
al unui partid românesc, 

Dar d. Matei Stefanoi 
și-a mai permis, la o con- 
sfătuire politică recentă, să 
amenințe că, în cazul când 
nu li se va face bulgarilor 
dreptate în chestia pămân- 
tului, vor apuca și altă cale,, 

Tot în calitate de mem- 
bru devotat al partidului 
național-țărănesc, amenință 
d. M. Ștefanof, Țara Româ- 
nească cu străinatatea? 

Lepădăţi-vă, d-lor lupi, 
pielea de oaie! Vă cunoaș- 
tem gândurile; atacați pe 
față! lupta dreaptă, deschi- 
să, o dorim, 


REFORMA AGRARA ÎN GRECIA 


de d. Zisi Şebe, consilier agricol Olt. 


Grecia modernă, ţara 
susceptibilităţilor și a lupte- 
lor interne, dacă până în a- 
nut 1912 na avut nici un 
proces de natură politică 
agrară, şi aceasta datorită 
terenurilor aride și situaţiei 
geografice, care îndeamnă și 
formează poporul apt pen- 
tru marină, comerț și alte 
direcțiuni de activitate— în 
urma. răsboaielor succesive, 
dela 1912 şi până în pre- 
zent, și a anexărei noilor 
provincii (Macedonia, Epir, 
și Tracia), apare astăzi în 
concertul european, dacă nu 
ca o țară propriu zis agri- 
colă, cel puţin ca un stat 
menit a juca un rol social, 
economic și agricol mult 
mai important decât altă da- 
tă, deci și interesant pentru 
țările agricole exportatoare. 

Grecia de astăzi cu o 
populaţie de 6.204.684 sutle- 
te din cari 4170670 locuitori 
agricultori (67 la sută), are 
o suprafaţă totală de 
13000000 ha. din care 
9000000 ha. arabile; în caz 
când ia măsuri de punerea 
lor în exploatare, necruţând 
nici un sacrificiu pentru lu- 
crările de îmbunătățire ne- 
cesare regiunei, va parveni 
să-și reducă simţitor impor- 
tul cerealelor streine nece- 
sare pentru hrana populaţiei, 
afară numai dacă ar da o 
mai mare extensiune plan- 
telor industriale. 

Nouile provincii, înzes- 
trate de natură cu terenu- 


ri arabile virgine şi părăgi- 
nite, adaptabile grație clima- 
tului ori cărui fel de cultu 
ră de cereale şi de plante 
industriale, cât și  creşterei 
vitelor, dacă nu au putut îi 
exploatate pe timpul Turci- 
lor astfel încât să dea ma- 
ximum rentabilităței, putân- 
du-se eviia chiar importul 
cerealelor streine pentru 
nevoile populaţiunei, cauza 
a fost datorată nesiguranţei 
vieţei, lipsei de braţe de lu- 
cru suficiente, tehnicei agri- 
cole înapoiate precum și lip- 
sei de iniţiativă, concurs și 
luare de măsuri din partea 
statului, printr'o politică a- 
Srară chibzuită cu care să 
se stimuleze țăranul la mun 
că intensivă, pentru binele 
său propriu și obștesc, 

Noţiunea de proprietate 
cunoscută în toate țările ci- 
vilizate constitue factorul 
principal pentru stimularea 
agricultorului, în a-și ingriji 
bucata de pământ, ast-fel,ca 
să-și poată păstra  perma- 
ment puterea de producţi- 
une, iar siguranța vieței șia 
recoltărei iructelor  muncei 
sale asigură promovarea și 
mărirea producțiunei, în in- 
teres individual cât și al 
colectivităţi. 

Ei bine, aceste condiți- 
uni esențiale, au lipsit cu 
desăvârșire în acel colţ al 
continentulului, în dauna 
consolidărei statului Turc și 
spre ruina economică Şi Mo- 
rală a ţăranulului. 


ON: a „ABEBA RU | aici „Pot. A 


"In provinciile foste oto- 


mane şi devenite eline sta 
talui grec a moştenit regi- 
mut fonciur otoman, 


Conform codului fonciar 
Oitoman, pământurile erau 
împărțite în; 

1) Teren vacut (aparţi- 
nând instituțiilor pioase) for- 
mând întinderi mari în Tra= 
cia și Macedonia, neinstră- 
inabile și neipotecabile de 
particulari sau chiar de stat, 
servind la proiejarea averei 
familiare în contra spiritului 
de risipă alunor moștenitori 
și totodată ca o barieră de- 
neîntrecut contra încălcărilor, 
egoismului și amenințărei la 
tifundismului, 

Încercări de seculariza- 
re s'au făcut în 1808-1875 
însă parte au rămas chiar 
astăzi în ființă. 

2) A doua categorie de 
terenuri mai puțin răspân- 
dită zise, Miulk” proprietate 
absolută și privată. De când 
în când Sultanul în calitate 
de calif(locţiitor lui Mohamed) 
avea drept să confisce acest 

mulk, transiormându-l în te 
ren vacui (iidei comis fami- 
liare) pentru a asisura un 
uzufruct permanent şi ina- 
lienabil. 

3) Toate celelalte tere- 


'v 


nuri făceau parte din dome 


miile otomane, iar cele ocu 
pate în urma răsboaelor de- 
veneau prada invingătorului 
adică a sultanului Calit. A- 
cesta la rândul său oferia 
terenuri la supuşii săi, mai 
târziu au devenit fieturi mi- 
litare, dându-le spahiilor și 
altor căpetenii militere, 

Plugarii indigeni asup- 
riţi, ziși raiale, care posedau 
aceste terenuri au fost lăsaţi 
a-le exploata, cu condiţia a 
recunoaşte ca proprietar pe 
stat și deci pe sultan (era- 
zii-mirie) plătind o redeven- 
țţă în natură (haraci-zeciuia- 
lă, decate) Cultivatorii se bu 
curau de jusutendi, îruen- 
di, și chiar înparte abuten- 
di, ca şi cei din restul im- 
periului*Otoman și deci im- 
plicit Macedonia sau Dobre- 
sea. 

Spabhii, fără a întâmpi- 
na vreo opoziţie tare din 
partea sultanului, au reușit 
să acapareze parte din aces- 
te terenuri transformândule 
în ciflic. 

4) A patra categorie 
sunt pământurile  Mevat- 
moarte şi 5) Meiruche, cele 
de interes public (pășuni al- 
pine, păduri etc. lăsate în 
folosinţa sătenilor, 

Situaţia juridică a tere- 
nurilor din Grecia Nouă era 
deci deosebită celei din țări 


le civilizate: pământurile ru 


rale în majoritate au fost 
mirie, (ciflic) ca și în Dobro 
gea, Bulgaria, Serbia Nouă 
şi Bosna-Herzegovina, regim 
moștenit dela impertul Tur 
cesc, adică nuda proprietate 
aparţinând statului și respec 
tiv sultanului, iar țăranii ne 


> 


e 


a 


avânl danăi depui dle fu 
minti perpaluli și eradila: 
A CR E plu 
Mila În ata a vedlevanță în 
Matură, identiel dei cu a 
den aflată în 10 îm bu 
Ioan Nama, 

Numa n mile parle 
dinlre moșii, și ante au luat 
in Uvacia libera şi autonome 
sine Kaphulohoria, "ante 
snlele și comunele române 
Mi din Pinul erau ohelalo- 
torii" (libera, de capul lor) 
De aci, „vlahohoria (ante ro 
mâneşii) ohelalohovia”, 
„pbhevia veche, în alară 
de "Tenalia și Macedonia și 
Lvaola de natiui, onte o LD 
bune de mică proprietate 
din cnusa onrnolerulul nu 
munton, La 1907 o utatlatie 
oi neollolală evalua nume 
sul moșiilor libere ln 344 1] 
celor mire (olllie) la GH în 
ouale, lar în Macedonia 
la 7060 mate libere și 600 ol: 
Io, le 1315 în total, 

Din Impentul otoman au 
viat mpalil nau bell turel 
SpeaapuiaAtați hoerilor nau 
arenda ilor alrelni din țară 
oari prație privilegiilor ș 
lorțel da cara s'au bucurat 
nu voupii să acumuleze in 
mâna lov inajovitatea bare 
nirilor mub lormă de ponenle 
Mau avon în dauna popue 
lației crestine, devenind aut: 
lel aingurii nateapl, Wonpoda 
WI și speculatori al bunurilor 
rivale, lar (Aranil robi nupu 
| În munca câmpul mau 

Ja. plata meciul în matur, 

CA de rău ni ÎL loat 
anul în privința revoltei, to: 
tul trehula ai na produoă 
UUVĂ onlru Ace NU ului 

pl (vena), 

În multe părți țăranil 
Hu ran ntăpâni nlul pe ca 

ela lor, in jugul, beataman» 
tul abrou lei HA 
IE! Moare, Incă | 
Mat mu 
Horuuul «lin partea unul ala 
nitel, vinvriti 
după om n'a procedat în a 
nul 1ODI lu aperanță de a ne 
Pininoipa [3 Su anale n june 
ui ui de ntăpânirea pă 
nului, anu den pună, capăt 
val vioţi An de numara, Ce» 
tale de unlusii nau  eoimlta» 
VI lorimale în muţoritale de 
nuauti lobi Oporau în Mu 
vadonia ou nprijinul politie 
al statelor alrolne,  nțAţând 
vâna contra ampeltorie 
or miln uonjunurila indus 
tate oxplonlânul anumer pe 
an de pământ, lanatiumul 
religion și dorinjn de liber 
tate, lar dacă ln conspirații 
mau asociat ni românii ma» 
cedononii, văuza n loa nu 
lobigla sau tratamentul brus 
(al meounoneute elementului 
tomânene ol solidaritatea 
croptină de a ue vede libe 
tai do nub păgâni, aub ra- 
Bimul cărora eva, penteu Upon 
linii mut ales, nesiguranța vie 
(ei pi avutului, lohăgla,corup- 
(in şi adminiuteați 

Guvernul tureene, Ile 
din nepricepere vâna în 
temă cu civilizația ce ne alla 

în restul burapei, Ile din e 


Holm sau din interes naţio 


) 
gis 


ninu dacât son 


pro A NO 


hal, movila n anala 
soarta unor uupunl atwelni da 
SpInA și de voligie, cu pui 
Viri și aspirații spre aha 
tele 
a He nâpuati aupra lmpe: 
viului "Puroene În momentul 
i phim i maplijat ncenali 
ohenliune, lsânda spre ao 
juțianare, ttatelor auooauora: 
e din Daloani și daci im 
licit şi Gveclal, 


“ Vdnnd o paralela ŢI 


lobâulu sl. luptele dute spre 
emancipare În țarile vomă 
he, vonnlalAin că in “Turela 
lobul nu n fouţ Mu ton 
du în Tarile vomâne, In 


lmiteole, a erau pata 


ab hilinile (ra Mu polete due [i 
partii croit calea 
pune Alro Hit papa 
su fantana pile, datorita 
fall că "dr cr de 
iai, ordin Şi miza 
mahunnle  doamehite daca 
vele ale evita (boilor tur. 
OD pe cnd țel cn 
na ori de moolangi Mie, 
orodințu și ideni muţi vu 
proprietarii mari Dinnalo, în 
Durolu ulii o punle de ua 
te, pe Vând dinconee mal 
mal multe rațiuni de Hipo 
plate, 

In rimârul viitor var ară. 
fa voformale agrare aline, 


———— 


Inproprietărirea Invăţătorilor 
lin Cadrilater 


Pentru n ne noluțlona 
Odată pentru  toldenuna 
Improprietărirea membri: 
lur corpului didactice din 
Cadrilater, o delegaţie de 
livăţător | compună din 
deuil 1, N, Sion, inspector 
yoolur, Ah Conntantineu- 
Ci revizor cola; Sava 
Murlu subrevizor geolar 
Ile Nedelcu director al 

coulei No. 3,Nicolne Per. 
înoha. Uh, 'Tomencu, Pro» 
0 Dumitru Popencu și SI 
llone, Wau prezentat d-lui 
I. Mihalnehe, ministru de 
domenii, noleltându-l aprle 
jinul și prezentând un me» 
Morlu, prin care cereau 

1) Improprletărirea tu 
luror  Învățitorilor care 
contor mel 151 mu făcu 
leclunițluul că vor vind 
nou pentru lontă viaţa 
lui în Cudiiinter, 

4) lmproprlelirirea tu 
tutror învăţătorilor urba- 
Hi cări utit la data mo» 
bilizărel cât i în timpul 
improprielâririlor între 
unii 192022  păneau în 
watele din Cudrilater și 
cari mau putul îi Impro 
prietăriți din cauza intii 
ziovii upiicări legi agrare, 

9) mproprietărirea fie» 
cărei pcoule, cu câte 10 
hectare pământ ca teren 
de experiență pentru cul 
tura rațională, 

LD. Mihalache a prlmit 
delegația lu  Prepidenția 
Consiliului de Minigtei şi 
uscultându- | doleanțele, n 
declara: 

Am întocmit proectul 
de improprietărire a în 
Vățătorilor din Cadrilater 
cu câte 10 hectare teren 
arabil contor legii agzrae 
ve și art, 151 din Legea 
Invâţământului Primar, 
Cadrilaterul tind zonă cul» 
tura, 

Invăţătorilor, cărora | 
He va puleu da pământ 
intro zonă de 4 km, a 
satului unde tuncționea- 
ză precum ni tuturor mem 

drilor Corpului Didactic, 
care ve pâncau la sate în 
momentul împroprielărirei 
și cure nu plerdut acest 


îi 


drept din cauza neapiiei 
rel la timp a legel de îm- 
proprletarieve în Cadrilater 
volu stărul a li se dao 
despăgubire în numerar 
in locul loturilor sau un 
spor de salariu, 

Tot în acest timp de- 
logațiunea Wa prezentat 
şi d-lul Contăcheneu, ml- 
nistrul  inteucțiunli, ru 
gândul să le dea sprijin 
pentru ca aplicarea art, 
151 din legeu învățămân- 
tului primar să fie fapt 
udenllalt 

D-su a cerut un me: 
mori şi a făgăduit că du- 
Ji ce va aduna toate da» 
ele statintice relative la 
Nimicul învăţătorilor me- 
drept ățiţi, de comun acord 
cu d, Mihalache, ministrul 
de Domenii, ni cu d. M, 
Popovici, ministrul de. fi» 
nunțe,va Bolutlona în mo» 
dul cel mal echitabil ce 
rereu învăţătorilor din 
Undrilatey, 


Troimele se vor pi 
foștilor posesori 


Cu prilejul judecării 
tinui proces la Comisia | 
ludețeană Cu 
liacra pentru  regularea 
proprietății și de expro 
priere, un domn deputat 
cu anvergura de mure om 
politie, În pledoarea sa, a 
declarat, zilele aceaten,că 
până la 15 lunle 1920 co- 
misiunile vor fi destlinţa- 
te și pămâutul luat drept 
trelme va fiplătit de atat 
foștilor posesori mirie pe 
prețul curent de vânzare, 

Statul adică va fi cum- 
părălor al terenurilor sa 
le, ul acelor terenuri ce 
prin hotărâri judecătore- 
şti definitive i au recu 
noscut ca proprietatea u 
Su, 

Lu bună soluție au ră- 
mas domnii nostrizl 

Dacă plătim optanţilor 
unguri, de ce să nu plă- 
tim şi bulgarilor cetățeni 
români? 


A aj N me lobi 
Mânul plăteşte? 

In schimb, Bulgaria nu 
Mătegte Aenâuu rile de 
VĂzboli Pentru averile 
bulgâregii aflate în du pu 
te mub adminimtraţ a juste 
(iei Bau nepune încă wub 
adrinintrafia justiţiei, nu 
ni me pihtegte» mimale) 

Cregită vocotenlă fue 
doimnii noștri parlamertari; 
N 4 4 ajun ln mezat 
Ţara Românească 

Străinii și îngtrăinații 
Vor avinta nogregit la o 
reacțiune de cure nu cred 
pe român capabil, “Totul 
are un firpit, Se va vu 
prăvi şi cu apatiu aparen 
tă a românului, și atunci 
Be Vor cuminţi desigur şi 
dușmanii lul pentru tot» 
denuna, 


gli PISiRUA Semând- 
urile coloniştilor 
Colonlgli! din natul Vol 
nobil, (Curalez) Tom Bar 
hu, Haralambie Ciară, NI 
colae Sârbu, Anlea St, Du» 
illru și alții ducdantluene să 
DO dan HI Citirvu nun! 
deţorale  nemână lurile de 
(jrâu ce au |ăcul în locuri» 
Mă pe turlalele data lor 
de nlal, le-au pini întoarne 
Pilale acanlea, «de locuitorii 
bulgari, k 
Acelag lucru Wa pelro 
ul şi şi în alle nale, 
Acoialit purtare a bul 
(jurilor no daloregle îndem- 
nului crinul ul agenților 
Iradenligli cari culvoeră au 


0 re cp ea e a 


Gamera Agricolă contra coloniştilor 
Bstora forțată priu luanoporile 


Deposetlarea acestora | 
oșouintelui 


[i 


> aa im at eee 


Apgronomul roplonal dane 
colonintilur din Caale tarate 
În imlideru de cirou 
hectane, 

Cure nu a lost surorindo= 
rea penru aceşti volonili 
când nu venit ui lorior jan dure 
mii și, din ordin, i-au alune 
Waţi de pe acele tarlule», 

Din gervetarile lncula s'a 
descoperii că nocustă forţa» 
14, deponudare Wu laont in 
urma intervenție de lui Pride 
lu. Stefano,  preyedintele 
Camerei Agricole, 

Acenlu u ciutat să juste 
lioe ucen imun susţinând 
Că uoola turlule ar [i conuul> 
luind lolu! zootehnie, alui 
huit camerei nuricole şi că 
le ar li arondat unor bulgari, 

| Wa cerut să atate uc- 
lul în buza curelo war lidat 
Cumerei Agricole acele tar 
lale precum și contractul de 
mendure n pământului de 
către Camera Apricală bul 
purilor, 

Sa stabilit că nu exinti 


si 
N 18] 


nici un act de arendare că 


ire acei bulgari, Nici o lic 
tație publică nu a avut lo 


form promlslunllor, agtep- 


Pele, de ma velntra În pe 
vena arlalelor Ireciha 
vale de judecă. In 
moni atata (forita ao: 
funitilor, Ș,, 

1 anițel de ugant ante 
WI vunonoutul prellnn awooal 
Wragovintaf, den cara ma 
ri ial orupal În aacat 
Ala, 

Au mul faut Incurajați 
ȘI de nvanul pornit cola ue 
nl parlamenlari veniți da 
curând în contact cu țăramti 
ŞI după cure urmează. ca 
Inelele trocule la sta! să me 
runtitule fostiloriponenori ml 
Pie, 


La o Întrunlre ținută al 
Iele acentea la un club. po- 
ilie din localitate, auditorul 
« pulul auzi din gura unul 
nurcant parlamentar: 

Ce wnm promis, not 
am căulat să reallzăm, Am 
și fâcul procclul de lege cor 


!âm ca zilele acestea ă na 
promirițe seful djuvernulul“ 
Acenle cuvinte au [unt de 
natură a întări convinge» 
rea celor Intorenaţi că pă» 
mântul cute chiar restitult 
Pogtilor ponevori, carl un cre 
zut de cuniinlă să şi Inlre 
4 posesia ucrlor tarlale, 


O AVIZARE 


Asooiaţiu Lavâţâto- 
rilor din jadețul '.alimora, 
deteuti apariţia ohestiuni- 
lor corpului invăţitorese 
1n pros% politică, do partid, 
sub formă Cleganțati şi cu cara» 
lar da upoculuție politiei, 


Proyodintola Asociaţiei 
EUGEN BA DUCU 


atelei Gamere 


şi nimic sori wil e 
Vințu nren ui 

lar ca Culue, sa stabilit 
că Cimera Agricolă gi-a 
lut lotul zootehnie cuvenit 
în regiunea Casim, satul 
Pori'acă, 

Toate ucunte s'au stabilit 
în uncheta facută în această 
privința de d, Vonalller  A- 
pricol 

Am arătat, de nenumă= 
rils ori că Cameră Agricolă 
Caliacra este citadela a a- 
ponților bulgorismului crud, 
perfid şi nesiţios, 

Preşedintele ''amerei A- 
gricole ace pourte de drept 
din biroul de colonizare, aşa 
cum s'a constituit şi luncţi- 
UNC za, 

Bun lup su pus să pd- 
zbosoă - sâruminele noastre 
0), colonistii, 

Un om caro induce ast- 
le în eroare autorituţile pon- 
tru a (i imoltrataţi coloniştii, 
şi prin fulg si rea credința, 

i u face și imbntesele unor 
potioulari de neamul său, 
nai poale in fruntea 

„unei înstituțiuni româneşti? 


in pri 


AI] 


Pe ee 


pP ua 
aie 


20 me o PRR aa mase ao cca aa eee 25 


Sp 


Loloniștii opriți să-și 
lucreze | pământurile 


mm momo 


Lamphinla doganțală 
«lună de unii politicieni în 
chestia pământului, coroho 
vulă cu ncțlunea erlminală 
n ngenţilor bulgărizmului 
periid şi nennțion, nu făcul 
pe țăranii bulgari să cau 
te pe toute câile nă-ui rein 
tre în ponenia apa ziselor 
treimi cuvenite statului, 
luate deja de acenta și 
dnte coloniștilor în folo 
slnță, 
In executarea hotăririlor de 
Hinitive nule comisiilor pen 
tru regularea proprietăţii 
in Dobrogea Nouă, orga» 
mele în drept au luat în 
primire de mult pământu 
ri cuvenite statului, înche 
Indu-se procesele verbale 
respective; totusi, acum, 
profitându-se de starea 
spiritelor ocnzlonată de 
politicienii şi lredentitii 
mal sus amintiţi, fie care 
țăran ne crede în drept 
cu după ani de zile să-și 
rela acele pământuri sa- 
movolnle dela colonişti. 
Asu coloniştii dela NI- 
bi Culusu au fost opriţi— 
prin jandurmi?!— ca să nu 


mal are tarlalele ce ÎI sau 
dat în toată regula, încă 
din Octombrie 1925, când 
ucente tarlale nu font pre 
date nțatulul drept treime 
de câtre Gheorghe pi Iv, 
'Tacel, Procesul verbul de 
predare de câtre îrații 
Tucel și primire de câtre 
reprezentantul Casei Cen- 
trale a Improprietăririi ex 
te semnat și de loplgi fra 
ţii Taget, 

Acum aceștia prin În 
Huenţe politice caută să 
alunge pe coloniști de pe 
acele tarlale, 

Ca fraţii ia pi proce- 
dează aproape toţi, Ducă 
pasă şi senatorul 'Ţoncu 
encol ține să uzeze de 
influența ce o are pentru 
a relua cecen ce de doul ani 
a predat în toată regula?! 

Colonistul este la che- 
remul duşmanilor săi, ca- 
ri, în atot puternicia lor, 
dispun și de autoritățile 
româneşti pentru a-și rea- 
liza țelul urmârit: înlătu- 
rarea așezării elementului 
românesc la țară. 


Ge au pătimit 60 familii 


româneşte la Rusciuc 
Primirea lor la Giurgiu 


NI se morle din Giurgiu 
ou data de 15 or: 

Un grup de 00 familii de 
români macedonenr din re- 

lunea bulgărească n Mave- 

oniei, şi anume din Giu- 
maia, Dupniţa, Hila, au 80- 
git In Husciuo pentru a tre- 
ce în Ţara Homânennoă. 

Aci, la Runcluc, au fost 
timp de trei zile în toate 
chipurile  terorizaţi, bătuți 
huldulţi de membrii Socle= 
taţii irdente „Dobrogea, 
iur de către autoritaţile bul- 

ura Îi w'a boul tunle mize 
rile inchipulbile, 

Numai mulţumită inter- 
venţiilor d-lui CQonnu! pene» 
sul al Romaniei din Husciuc, 
d. C, Cretu, au putut scâpa 
de urgla Hobrogenilor şi 
trece lu Giurgiu, arene tu- 
milii, 
Până acolo sn mers cu 
Crughneu Că an i pi a 

anţi de al lor de unu navăr 
Îi Dunăre yane buloturi 
cu obleole uninlce noumpe 
în valoare de pente 100000 


lol, A 

Lu (Clurgalu în „ohm 
pu lant foaie bine primite 
(nmiliile, Inul prafeotul ju» 
doţului, d, Cartojan, mn 
perioană ma Interomat de 
je; I-a Inoartivult lu luni 


ij (e zahăr Danublana, ude 


II se serveşte şi mâncarea 
gratuit, 

Vor rămâne a0i până se 
va hotări regiunea in sare 
să se slabillancă. 

Norocul lor că în capul 
judeţul este d, Cartojan, om 
de inimă şi prea bun re- 
mân, pe cât şi de priceput 
administrator, Altlel, faţă de 
indolenţa velor in drept de 
a“e ocupu “de primirea și 
plasarea lor, ar Îi trebuit să 
o ducă foarte rău, 

leri au mai sosit la Rus 
oluc incă 20 familii Vor 
treve şi ele prin iadul bul- 
garesc, apoi prin purgatorul 
delu Glurgim pănă să se va 
ză la locul lor, in „„paradi» 
sul” cel mult dorit, 

Bine că au şi această 
oredință  sărmanii nostri 


fraţi, 


REA 


vu e 
ati ni 
m tre ri 
hi AU gamului remânass; 
ii 


LNGLON AM 


mm. 


Realizarea promisi- 
unilor în chestia 
pământului? 


Profitând 
vanța parlan oniara de 5 
Uheoi he, parlamentarii de 
Ualinera au ţinut să pue în 
curent, pe cal interesaţi, cu 
stadiul in care ne pgânsegte 
chestiunea  modillcării legii 
Dobee pal Noul în privința re- 
gulării proprietăţii fonclare 
rurale, 

Un proeminent parlamen» 
tar,al cărui cuvânt ne agtepta, 
a declarat la club 

Ținem şi pila ra proml 


urina YA 


slunile ce b'am [ăcul In aceanlă 
privinţă să na implinoancă, 

In voderea aceanta Wa şi 
alvătult  antopropolul da lage, 
vane na află In  mâlnale d-lui 
Iuliu Maniu, pregedintele conalll 
ului de minigiri,  Homâne ca 
«d-na nă ue pronunțe in cel mal 
ucurt timp, 

Pe de altă parte, în con- 
vorbirile particulare, s'ar îi 
destăinuit unor intimi, intere» 
saţi în cauză, spunându-le: 

Trelmele ua vor rontitul in 
mănura În care vor Țl indostulaţi 
aclualil colonlgii cu teren dis 

ponibil, domonlal sau obținut de 
ulat altfel da cât prin verifloa- 
roa titlurilor da proprietae. 

In orloe cas cul nu |o'a 
luat în bază de procove verbule 
pl da fapt treimea, nlel nu | se 
va mal lua cu toate că lucrărite 
comislunilor continuă, 

Cât wa alint această 
tire, mai toți interesaţii au 
nceput să reintre pe treimile 
luate în bază de procese ver- 

bale pi date coloniatilor, pen- 
tru ca antlel să se găninacă 
i ei în situația celor cari vor 
enefica de această dispoziţie 
privitoare Ia neluaren treimii. 

Mulţi contestă că s'ar îi 
incheiat procese verbale în 
enuză deși treimele respective 
le lucrează coloniştii de pe- 
ste doi ani, 

lată unde duce agitația, 
inutilă! 


Guvernul țării și imigră- 
rile românilor macedo- 
aeai 


Consiliul de miniştri, în 
ședința dela 28 Aprilie (sf. 
Gheorghe), sub pregedenția 
dlui julin Maniu. prim mi 
nisiru, a hotărât turmătoa- 
rele: 

Ciuvernul, constatând e 
imigrație mai însemnată « 
românilor macedoneni, u de- 
cis să încredințeze ministare- 
ler de înlerne şi de eterne 
îngrijirea şi colonizarea lor, 

De acora cu ministerele 
munoii şi ecretirilor sociale, 
agriculturii şi domeniilor şi 
lucrărilor  mubliee, s'a luat 
erai și ce macedonenii 
imigrați la ne! să intre- 
buințaţi lu imorârile pantru 

nă ver putea fi 
colonizați in Mebrogea rd 
san domeniile statului din 
alla regiuni, 

La Giurgiu au sosit 280 
ge româei macedoneni veni- 

din Bulgaria, cari cer sa 

e trimişi în Dokragea Nouă 
unde să fie colenizaţi în re 

lunile în Care se găsesc şi 
fraţi ler, “ 


Maoritalea lur aril 
Ipalţi de mijloace, Corni 
jr 0 vleschidereu url 
credit de doua  milloane lei 


cari ună fie intrebuințat la a- 


Julor area îrlu sira su 
îns cil v Îi , Mirlo 
1 plece la Ciu, sera 


i. Pag, 1V 


mineze cauzele penru cari 
au părăsit caminurile lor 
din Macedonia gi să vadă 
a ce ar putea Ți întrebuința 
ți după 4 afesiunile lor ur- 
mând să prezinte apui, CON» 
sitului un referat amânun= 
V't pentru plasarea tor. 


Agent agricol, duş- 
man al coloniştilor 


Coloniștii din satul Voinești au reclamat 


următoarele; 


Astăzi 23 Aprilie a, c, 
fund invitaţi de câtre d-l N. 
Stănescu, zis ugeni pe lân- 
gă Regiunea A cola Bazar- 
gle, ca să nehuem în sa- 
tul Caralez unde este sus 
numitul ca să m dea drep 
lurile nouslre  vuvenile ca 
colonişti. Aci m-am dus în 
sutul sus arătat unde în a- 
devăr lam găsit pe d-nu 
Stănescu filnd împreună şi 
d-nu şef al Postului jand. 
Ezibei. Acestui domn  Stă- 
nescu i-am adus la cunoş- 
tință interesele noastre şi no- 
tele date de regiunea agri- 
colă. Numitul ne-a spus să 
aşleplăm un moment că 
ne va satisface pe  flecare 
după ce va sta la masă. 
Am aşteptat un ceas, două 
şi trei până când a început 
populația bulgărească să-şi 
bală joc şi să râză de noi 
făcându-ne ligani, iar d-l 
Slânescu, zis egent a regi- 
unei agricole, petrecea prin 
case cu minoritarii zicân- 


du-ne să plecâm de unde 
am venit, că de nu,ne va 
trimile la graniță, şi că na 
avem drept ia pământ, Da 
faţă era şi d-nu şef al pos- 
tulul de jandarmi Ezibei. 
Dumnia-sa l-a atras atenţia, 
iar d. Stănescu i-a răspuns 
că nu e treaba jandarmilor 
aceasta, 

Vâzând câ d-nul Stă- 
nescu este complect turmen- 
tat de băutură şi-a sărit şi 
asupra noasiră ca să ne lQ- 
vească împreună cu popula 
ţia minoritară—d. şef de 
post a intervenit şi ne a spus 
sd ne retragem toţi coloni- 
ştii, aşa am şi făcut întru- 


cât că a. Sidnescu era tur- 


mental de băutură şi se răs- 
culase în potriva noastră cu 
populaţia minoritară. 

Cerem să se i-a măsuri 
pentru ca asifel de lucruri 
să nu se mai întâmple, 

Reclamația e semnată 
de 22 coloniști. 


Primăria Oraşului Bazargit 
PUBLICAȚIUNE 


No. 


3813 


1920 Aprilie 25 


La licitațiunea din 19 Aprilie a. a. asob 
sa prețuri avantajoase pentru închirierea 


înăa- 
văliilor 


de măocelării şi peaoării, ae faca cunosent să în ziua 


de 14 Mai 1049 ora 10 a. 


m. se va ține e nonă liei- 


tațiune patit de urponţa numai pentru închirierea 


prăvălii 
pă cum urmează: 
1) Prâvălii 


or de măcelării, pascării 
entru măocalării Me. 17 


xaraavaturi da- 


m 119 pa 


str. Regele Carol, No. 90. 94, 92 ai 8ă pe str. Pr. Fer- 
dinand şi Mo. 27 pa atr. Măcelari,. 
Li a. entrn pescărie No. 83425, Na. 19 şi No. 21 pe 


celari. 


3) Pentru saraavaturi No. 5 
Wioitaţiunea se va ține cu oferte imohine şi si- 


gilate 


Ne. 7 


Supra oferte nu so primaae 
Qaranția va fi de pana mil lei în mumerar, 


Him 
prăvălie 


mu poate licita decât pentru e Siagură 


Inehirierea se va face pe timp de un aa de zile 

Lioitaţiunea se va ține în conformitate ea art. 

78-88 înelusiv din legea soatadilităței „ae şi a 
Mvitaţ 


condițiunilor anexate la dosarul 


unei. 


Primar N. Țoneet 


Seoretar, |. MARINESCU 


__G.BADRALEAI 
Piaţa Renaştrerei îno. 10 Bazargic 


Specialist de boli interne şi de copii 


Dr. 


= Iibegrajis ziarului „Cuvantul Nostra” — Dar 
it; NI $ i 


mii. 


[A 


ee e pepe : ati E a 
Urgan Naţiunlails 


Proprietar: A, CONSTANTINESCU | 


Cultul și practica na 


dA 
Sa SĂ 


n e Vad > 
azarrie Sir ] 
DaAZarIIC, Di. ti 


i 


Redacţia şi Administraţia 


nsabasa Elena 


NICLA 


Sâmrăti 4 Mai 197% 


Abonamente: 


Preoţi, Funcţionari, Plugari 


ționalizmului activ pe toate tărâmurii 


119 fi TI IPEE A 
i SUB UUINDUULILISL A 


300 lei pe an 
Instițaţii D0U sp» 


10! 


amar 


2 7 


no m ta ae a 


Director COLA G. 


vieţei poporului şi s 


UNUI COMITET 


CIUMETTI 


Profeţii înleresate şi acțiune pprimac 
ta dle înlărire a mMeaannnluni îra 
oaie 900 Eta tie: = 
Nu este mult deztunci. temut, loaie care face mult donenii nu Sau temut de re de lucruri, aici, în aceas- ani, ci în şi mai scurtă vre- 
Bulgarii nu se simţiau decât rau acelor domni „români“ deznaționalizare în Macedo- tă regiune de Sraniţă. În- a 0 SE el domn „tare om 
ceeace ar trebui să fie: ce- ce cred că sant potentaţii? nia, în luptă cu cinci neamu  ființeaz e lectu- Fe cea 0 Sa 


tăţeni datori să se dezvolte 
şi să-şi adapteze straciura 
sufletească proprie in cadrul 
legilor ţării în care le-a îost 
dat să trăiască. Si dacă cei 
puţini cari le speculau sen- 
timentele nu erau mulţumi- 
ţi, grosul populaţiunii însă 
se simţea destul de bine şi 
--şivedea..de-treburi în pace. 

Dar au venit alţi domni 
şi le-au spus că sunt ne- 
mulţumiţi. Aceştia au crezut 
şi lucrurile s'au petrecut alt- 
fel de atunci, 

Promisiunile date cu ne- 
miluita, în preajma alegeri- 
lor, mai ales, le-au dărâmat 
credinţa că trăesc într'o țară 
ce reclamă respectul legilor 
şi sub scutul căreia se pu- 
teau dezvolta, paşnic, ca 
naţiune bulgară. pe terito- 
riul românesc. Şi iată vn po- 
por, amăgit de „bărbaţii 
politici“ ce căutau să intre 
pe scena vieţii politice, con- 
damnat să trăiască intre 
lume a iluziilor, 

De atunci şi-au luat na- 
sul la purtare. 

Au dat afară din casele 
lor pe acei colonişti cari au 
cerut un adăpost, până când 
vor fi reuşit şi ei să-şi în-. 
jehebeze o gospodărie. Cei 
dela oraş încurajați de „oa-, 
menii politici“ au asmuţit, 
prin revolverul lor,,Curierul,* 
pe oamenii paşnici de altâ- 
dată şi au comis atentate și 
crime. Au intrat în tarlalele 
coloniştilor, pe motiv că 
treimea li S'a luat în mod 
abuziv“, treime promisă de 
politicianii județului că li se 
va da, prin lege,  îndărăt, 
N'au avut răbdare ca pro- 
misiunea să devină lege şi 

şi-au făcut singuri dreptate, 
-şi multe altele, 

Dacă alţii nu se mişcă, 
noi avem datoria să-i infe- 
răm. Şi de aceea (şi cu drept 
cuvânt) această armă [umi- 
nată ce.se chiamă „Legio- 
narii“ a devenit o armă de 


judeţului. 

Nouă, dela „Legionarii,* 
nu ni se cade să ascundem 
nimic. lar dacă nu pamenira 
nume, aceasta o facem nu 
că ne-ar fi teamă, ci din 
două  consederaţiuni: 1) pe 
noi nu ne interesează per- 
soana, ci numai programul 
şi metodele de lucru, în 
interesul sau în paguba 
noastră, a Românilor, şi 2) 
să ţină minte acela care es- 
te vizat şi se recunoaşte în 
cele scrise de noi, că-l ur- 
mărim pas cu pas şi că 
odată-va veni ziua să dea 
seama de felul cum şi-a în- 
deplinit datoria de Român. 

Şi suntem mândri, În 
apatia ce a cuprins o bună 
parte din Români, eram da- 
tori să începem defensiva şi 
demascarea.- Se va şti, oda- 
ta, că „Legionarii“ a pur- 
tat grija şi făcut paza drep- 
turilor şi intereselor româ- 
neşti, indiplinindu-şi întreaga 
daterie în intărirea românis- 
mului în această regiune 
de graniţă. 

Dar să faceam cunoscute 
nişte destăinuiri, mai bine 
zis-nişte .„proorociri“ senza- 
ționale. Este aşa de senza- 
țional faptul, că multora Ii 
se va părea o fantezie.- Şi, 
totuşi, este adevărat. 

Zilele trecute, an „mare 
om politic“ care a avut da- 
rul-la o laltă cu alţii, tot 
oameni pelitici, să crească 
nădejdile bulgare şi să vâre, 
în sufletele noastre, amără- 
ciunea cea nare, a declarat 
unor români: 

Domnilor, este blue să conte- 
nifi cu lipita întreprinsă de „Le: 
gienarii“: în felul de până acum, 
fiindcă ne face râu nauă înşine, 
Bulgarii, încurajați. de această 
ne înțelegere între noi (se plân- 
geu că Legionarii Înptă- înpoiri- 
va -săle) vor căuta să se or- 
gonizeze, Orgatiizandu-se, var 
reuşi să ne  dezuaţienalizeze în 
decurs de douăzeci de ani. 

La replica indignată a 
unuia din domnii, că ma ace- 


ri vigurease, şi că dinpotri 
vă ei sunt în stare să dez- 
naţionalizeze. palte neamuri 
domnul „mare om poliiict* 
a retuşat grăbit: 

„Nu este vorba de românii 
macedoneni ci de Românii regă- 
țeni, colonişti, cari în cel  muli 
douăzeci de ani o să se bulga- 
rizeze, fiindcă nu sunt în stare 
să- reziste Bulgarilor“.- Deci, in 
zadar se fac sacrificii şi se pun 
speranțe in colonizare! 

Nu ne interesează răs- 
punsul ce i s'a dat. Ne in- 
tersează această senzaţiona- 
lă proorocire, după Care bi- 
eţii „regăţeni,“ în decurs de 
douăzeci de ani, o să se 
piardă în masa bulgară, db- 
pă sus zisul domn. 

Noi ştim-pe cât ne mai 
aducem aminte din istorie 
şi după câte se petrec sub 
ochii noştri-că neamul ro- 
mânesc a avut-o calitate, 
ce o are şi acum: marea 
puterea de asimilare uşoară 
nesilită a elementelor strei- 
ne, cari i-au mărit astiel 
masa etnică, în proporţiuni 
ce nu e locul şi timpul a le 
stabili aci. 

In ciuda tutulor piedici- 
lor. aceasta se va petrece şi 
în această regiune; se şi im- 
pune ca necesitate inzora- 


„bilă' mai ales în periferia ro 


mânească. . 

Poporul bulgar, incurajat 
de ideologia umanitaristă (Ga 
Să nu-i zicem altfel) a unor 
guvernanţi, se organizeaza. 

„Ca e consecință logică 
a fanfaronadei electorale, 
se organizează  aseciaţiuni 
de. cultură bulgară și, sub 
masca aceasta destul de 
transparentă, răspândesc 
mai departe, tot mai depar- 
te, tentaculele iredentei bul 
Sare, sub ochii administra- 
ției care nu e capabilă de 
nici o reacțiune: și în apla- 
uzele „oamenilor politici" 
cari sunt Sindurii vinovaţi, 
ca. autari morali și inateriali, 
ai acestei stări ingrijorătoa- 


e a iriden- 


de acelaş fel ca ei) ne 


iteş- 


CD 


erp ep i e E ef 

tei. Angaj Ela Azi e SE ii te frumoasă perspectivă şi, pen- 

ani, localurile tinute ce ix0- tru aceasta, nu-l vom uita nici- 
mâni, că să-și etaleze pro- odată. 

3 Pag |. nc161+ră PE = 

dusele pretinselor arte dra Dar l-asigurăm că ace- 


matice și muzicale, ca să 
țină mereu aprinsă îlacăra 
bulsarismului. 'Treimea ce Îi 
s'a luat în mod „ilegal“ [i 
promite-că lise va - da în- 
dărăt, iar Românii „regăte- 
ni": vor rămâne slugi la but 
Sarii . îmbuibaţi. Treimea ce 
urmează să se dea acum 
coloniștilor, nu Îi se mai dă, 
fiindcă jandarmii veghează 
la stricta aplicare a dispozi- 
țiilor luate de „marii oame- 
ni politici” și deci, regățenii 
urmează a se înapoia sau 
a munci la grajdurile Bul- 
sarilor. Funcţionarii români 
sunt înlocuiți, iar cei „de 
baștină” întronaţi în locul 
celor d'intâi, camerele agri- 
colă și de comerţ sunt în 
mâini bulgărești; biurourile 
autoritaţilor accesibile nu- 
mai Bulgarilor „nedreptăţiţi'” 
până acum, etc. 

În asemenea condițiuni 
de traiu românesc, se scon- 
tează că „bulgarizarea” va 
avea loc nu în douăzeci de 


astă interesată  proieție și 
premijdioasă acţiunee ce cu 
mult stăruință se duce con- 
tra românismului se va do- 
vedi în Scurt timp că nu 


corespunde cu adevărata 
stare de lucruri, și nu poate 
produce eiectul dorit, de 


rău voitorii neamului nostru. 
Noi n'am avut de îel colo- 
niști la ţară, și totuși atât 
bulgarii cât şi turcii vorbesc 
vomânește, dar în viitor? 

Veghează, activează a- 
devaraţii români ca totul 
să meargă spre deplina reu- 
şită a așezării românești în 
acest ţinut. Legionarul tri- 
umiă.Va isbuti și aci să-și 
indeplineasca istoricul său 
rol. 

A şi isbutit în bună par 
te. Numai un orbnu a pu- 
tut vedea aceasta. 

Dar în cazul nostru, ma- 
rele om politic nue orb, 
ci își are și el rezoanele sale 
ce nu credem necesar ale 
arăta, fiind interesate. 


ÎN ATENȚIA D.PREFECT AL. JUDETULUI 


—Bihlioteca românească a primăriei Bazargie-— 


In bugetul primăriei 
urbei Bazargic, s'au prevă- 
zut pe anul 1929 suma de 
250000 lei, pentru înfiinţa- 
rea unei biblioteci comuna- 
le româneşti. Pe lângă a- 


ceasta contribuţie, se adau- - 
gă şi selicitudinea prefectu- 
rii, care şi ea vine cu o su- 
mă importantă, până la 
de lei 
400990, pentru aducerea la 


Concurența sumei 


înplinire a acestei frumoase 
opere. | 
Foarte lăudabilă iniția- 
tivă, minunată grijă de. lu- 
minarea conştiinţei poporu- 
lui din această regiune în- 
depăriată de centrul ş 
nu atât geograficeşte, câ 
stie aleea, ei 
“ Dacă, însă, deocamaa- 
tă, fondurile sunt suficiente 
Şrijea cei mare trebuia pur- 


i] 


Li 
P] 
N 


de un român, 


Paz. HK 


tată înzestrării ei cu mate- 
rial ales, cu un 'reporteriu de 
Cărţi care să fie expresia 
jiteraturii înalte româneşti, 
cu un cuvânt, grija . mare 
trebuia purtată organizării 
ei. lată un punct negru a- 
supra bibliotecii primăriei! 

Cel mai greu lucru nu 
însemnează fondurile. pen- 
tru biblioiecă, ci sufletul ei 
care este bibliotecarul. Fon- 
durile, vedem zilnic, se risi- 
pesc, fie pentru opere fără 
folos obştesc, fie pentru o- 
pere mari, dar neisprăvile. 

Una din operile mari 
dar neisprăvite va rămâne, 
dela naşterea ei, biblioteca 
primăriei Buzargic. Fiindcă 
după cum am spus, sufle- 
iu! ei este bibliotecarul or- 
gunizatorul şi custodele ei, 

In alte ţări, s'au înjghe- 
bat biblioteci populare cu 
fonduri ne însemnate, dar 
au dat roade bogate, fiind- 
că în fruntea lor s'au pus 
oameni însufleţiți şi price- 
puti, 

In acest centru, se sim- 
ţia nevoia înjghebării unei 
biblioteci româneşti, Deci, 
primul gând ce trebuia să 
atragă luarea aminie era 
numirea unui român, In al 
doilea rând, ea trebuia în 
aşa fei înzestrată şi organi- 
zată, ca literatura şi ştiinţa 
românească să ajungă a fi 
gustate de ;public şi să se 
promoveze şi ştiinţa de car- 
te și simțâmintele de mân- 
drie ale artei şi ştiinţei ro- 
mâneşti, 

Aflăm că uu fost câţi- 
va candidați români  pen- 

“tru conducerea acestei insti- 
tuțiuni expresiv românească 
S'a preferat, însă, ca în 
toate, în această regiune 
condusă de duşmani!  nea- 
mului, un bulgar, absolvent 
al unei şcoale secundare 
bulgare din Sofia, 
Pe.nume îi zice Ţfetan 
Popof. 

E admirabil, nu-i aşa? 
Alegerea este superbă! Sofia 
ne va dicta de azi încolo 
gusturile literare. Vom avea 
în curând plăcerea să gus- 
tăm hrana românească din 
aceea strânsă de un oareca- 
re vulgar, cocolat în fruntea 
bibliotecii româneşti, înfiin- 
fală de d-l primar H. Ţon- 
coff. 

Noi scriem aceste rân 
duri pentru d-l prefect Dr. 
D.Păcuraru. 

Și-i amintim, amărăți, 
doar atâta: 

O bibliotecă româneas 
că, înjghebată din fonduri 
publice, trebuia condusă 
nu de un bulgar oarecare 
gi nici de un român oare 
care; în tot cazul, numai 
dar de un 
român cu studii înalte ro- 
mâmneşti şi care va fi do- 
vedit totdeodată, prioepe- 
re literară gi simţâminte 
naţionale. 

Şi avem nădejdea că 
vom fi ascultați. 


Citiţi şi răspândiţi 
„LEGIONARII 


„LEGIGNARII“ 


Instalarea refugiaților 


la noişiîn Bulgaria 


Datoriile consiliilor comunale ale tutulor organe- 
lor atministrative şi ale oricărui sătean faţă de 
nouii sosiți 


In toate ţările, în cele 
balcanice mai cu deosebire, 
în afară de greutăţile întâm- 
pinate de stat pentru îndes- 
tularea cu pământ a agricul- 
torilor lipsiţi de terenul strict 
necesar pentru traiul zilnic al 
familiei rurale, i s'a impus sta- 
tului gi sarcina de a se ocu- 
pa cu primirea, instalarea şi 
îngrijirea naționalilor săi re- 
fugiaţi din alte ţări, până la 
instărirea lor. 4 

Această preocupare s'a 
impus de mult guvernelor 
Greciei, Bulgariei, Lurciei,etc, 
unde refugiații se ridicau la 
zeci de mii de capi de familii, 
silite de noua stare de lucruri 
creată în Peninsula Balcanică 
în urme războaelor din urmă, 

Pentru ţara Românească 
problema aceasia abia. acum 
se puue.Viaţa devenind impo- 
sibilă românilor din "Grecia, 
Bulgaria şi Serbia, au început 
imigrări de naționali ai noştri. 

Românii ailători în gra- 
nițele actuale ale Ungariei,ale 
Jugoslaviei, Bulgariei şi mai 
ales cei din Grecia, se reiu- 
giază în grupuri mici în Ţara 
neamului lor, în România. 

Refugiaţi români mace- 
doneni începând dela ţinele 
anului 1925 au venit în Dobro- 
gea Nouă. 

Cu prilejul acesta s'a ma 
nifestat mari nemulțumiri din 
partea populaţiei bulgare din 
acest ţiuut. 

__ E o chestie socială care 
s'a pus în Bulgaria mai mult 
ca oriunde, Peste 70.000 capi 
de familie, refugiați, au fost 
instalați. 

Acolo s'au rechiziționat 
încăperi pentru instalarea ze- 
îugiaților atât la țară cât şi 
la orage; iar pentru transpor- 
tarea refugiaților şi bagajelor 
lor dela graniţă (locul de în- 
trare) gi până la locul  desti- 
nat pentru instalare, li s'a pus 
la dispoziţie mijloacele de tran 
sport (căruţe vechicule de tot 
felul) luate, procurate dela cei 
localnici. 

Am arătat altă dată le- 
giuirea bulgară în această pri 
vință. Dăm aci astăzi din cir- 
culările direcțiunii generale 
bulgare pentru instalarea re- 
fugiaţilor pentru ca să se va- 
ză gi deai nogtri cum sepre- 
zintă raceastă chestiune în 
Bulgaria şi să se îa şi la noi 
cuvenitele măsuri, întru cât 
la noi nu e nimic organizat 
în această privință. . 

Direcţiunea principală pen- 
tru gospodariile agricole de mun- 
că din Bulgaria a dat circulară 
No.8406,Sofia 20 VIII 924, către 
Domni Președinți ai comisiilor 
de plasă pentru gospodăria agri 
colă de muncă, relativ la Insta- 


„1. Președinția comisiilor 
de plăși a punctelor de 
trecere ale graniţei pe unde 
pe unde trec refugiații, vor 
comunica telegrafic numărul 
refugiaților sosiți, locul . de 
unde vin, profesia lor, etc. 
Numai că telegramele nu se 
vor mai adresa Ministerului 
de Interne și sănătăţii pub- 
lice, secţiunea grijilor socia- 
le, dar se vor adresa direc- 
ției gospodăriilor agricole de 


muncă depe lângă Ministe- 
rul Agriculturei și Averile sta 
tului, cu copie depe această 
telegramă către secţiunea 
grijilor sociale depe lângă 
Ministrul de Interne și al să- 
nătăţii publice, 

2, Direcţia gospodăriilor 
agricole de muncă va pre- 
ciza plasa sau locul unde 
vor Îi instalați acești refu- 
Siaţi și va comunica tele- 

ratic aceasta Administrato- 

rului de plasă de care este 
dată telegrama și va trimite 
copie Administratorului de 
plasă unde se instalează re- 
iugiați și către secţia grijelor 
sociale de pe lângă Ministe- 
rul de Interne și sănătății 
publice. 

3, Tablouri amănunțite 
cu sumele refugiaților care 
până acum se trimitea Mi- 
nisterului de interne și să- 
nătăți publice, secţia grijilor 
sociale, pentru viitor se vor 
trimite direcțiunei sospodă- 
riilor agricole de muncă în 
referire la No. telegramei 
prin care sa anunțat sosi- 
rea lor, 

4, Imediat ce Admini- 
stratorul de plasă respectiv 
al punctului de trecere, va 
primi telegrafic dispozițiunii 
dela direcția gospodăriilor 
agricole de muncă, de vor 
H instalaţi rețugiați, va for- 
ma tablou! şi împreună cu 
acest tablou îi va trimite 
administratorului de plasă 
în plasa căruia se instalea- 
Ză. In acest tablou neapărat 
să se însemneze No, și da- 
ta telesramei direcţiei  gos- 
podăriilor agricole de mun- 
că care a dispus ca acești 
refugiați să se instaleze în 
plasa în care îi trimete, 

5, Refugiații care sosesc 
în plasa în care vor îi in- 
stalați se vor prezenta pre- 
şedintelui comisiunei de pla- 
să pentru instalarea — refu- 
giaţilor, îi predă tabloul şi 
această comisie se îngrijeş- 
le peniru viitor de  instala- 
rea lor provizorie după cum 
ea făcea până acum, 

6, După ce direcţia gos- 
podăriilor agricole de mun- 
că va forma organele pre- 
văzute de lege în art, 37 
din legea pentru gospodă- 
riilor agricole de muncă, 
chiar direcția cu aceste or= 
gane ale sale se va îngriji 
pentru viitor, pentru  îm- 
proprietărirea la timp a re 
fugiaţilor agricultori, instala- 
ți după regula și în ordinea 
prevăzută în legea sospodă- 
riilor agricole de muncă, 

7, Așa că, după insta- 
larea Provizorie a refugua- 
ților organele „Ministerului 
de Interne și sănătăţii pub- 


DR a 


lice pentru instalarea ' refu- 
siaților rămân ca'să se in- 
tereseze și pentru. viitor, în 
pulerea legii pentru insta- 
Iarea, refugiaților şi asigu- 
rarea mijloacelor de  exis- 
tență, pentru instalarea nu- 
mai acelora refugiaţi săra- 
ci care nu sunt agricultori 
şi care sunt instalaţi în o- 
raşe şi tot astfei a necgri- 
cultorilor săraci refugiaţi 
care nu cad în legea pentru 
gospodăriile agricole de 
muncă, 

8. Toate organele pen- 
tru instalarea refugiaților ca- 
re în prezent există în pu- 


„terea legii pentru instalarea 


refugiaților și asigurarea mij- 
loacele de existenţă ale lor, 
se consideră ca organe ale 
Ministerului de interne și 
sănătății publice pentru vii- 
tor, însă sunt datoare să în- 
deplinească și toate dispo- 
zițiile direcției gospodării 
agricole de muncă care se 
referă la instalarea, împro 
prietărirea eic. a refugiaților 
conform legii pentru gospo- 
dăriile agricole de muncă.. 
Dacă direcția sospodă- 
miilor agricole de muncă în- 
tâmplător nu a precizat con 
cret unde vor fi instalați pro- 
vizoriu sau instalați defini- 
tiv, luaţi sub ocrotirireu Dus, 
şi îndrumaţii să-se ducă a- 
colo unde sunt cele mai mul 
te pământuri libere şi mai 
cu seamă. ule. statului şi 
comunei, 
«Daţi ordine tutulor consi- 


Fi 


“iilor comunale că ele sunt da- 


toare cu orice preț să primeas- 
că refugiaţi ce le sunt Trimişi 
chiar şi peniru o instalare Pro- 
vizorie până când direcția gos- 
podăriilor agricole de muncă va 
decide pe baza: legi instalarea 
definitivă acolo sau în altă par- 
te. Până când direcţia gospudă- 
rilor agricole de muncă nu va 
face aceasta, ea nu va da nici 
o atenție, la nicio plângere şi 
proteste de ori şi unde vor veni 
ele, în scop de a se îndepărta 
refugiați din pâmâniurile - ară- 
tate, 

Chestiunea relugiaților 
este un ienomen social de 
Srea boală, pentru vindeca- 
rea căreia trebue utilizat for- 
țele necesare organizate ale 
întregei noastre societăți...“ 

—In circulara No. 8407.- 
Sofia 20, VIII 1924. Către 
toate consiliile comunale să- 
toşti din țară, relativ la in- 
stalarea refugiaților, se spu- 


i 7e 


ne: 

În lupta cea mare 
tru unirea poporului bulgar 
soarta ne-adat ca să trecera 
prin multe încercări grele, 
una din care este soarta în- 
grozitoare a refugiaților, Pri- 
mul torent de refugiați s'a 
revărsat la noi încă în anul 
1903 și de atunci și până 
acum și mai cu seamă du- 
pă ultimele două războae 
nu a încetat să inundeze 
tot mai mult patria noastră., 

Având în vedere acea- 
sta, consiliile comunale ca 
organe ale direcției sospod. 
agric. de muncă sunt datoa 
re; € 

Să spună locuitorilor 
din comună că deoarece si- 
tuaţia refugiaților este afară 


pătrun i 
iubirei de oameni și să nu 
refuze primirea lor în zile- 


le de încercare insuporta- 
bilă | 

Niciun cetățean dela sat 
să nu creadă că ni tatul 
este dator să se îngrij de 


aceşti  nenorociți. 


ingăduitor şi să le ser 
cât Se poatepână când ei yor 
deveni proprietari și se vor 
bucura de viaţă... 

Consiliul comunal  tre- 
buie să se îngrijească de in- 


s 
â 


stalarea lor provizorie, şi să 


le găsiască de lucru... 

Deoarece toți refugiații 
vin din ţinuturi ocupate un- 
de au trăit în alte condiții 
și se supuneau la alte leşi 


consiliile comunale va tre- - 


bui ca să-iîndiumeze în toa 
te care se referă la datorii- 
le și drepturile unui cetățe- 
an la ori ce comună cum și 
a uza de cunoștințele lor și 
experiența cu care sunt în- 
zestraţi. - 

Comunicând toate ace- 
stea a direcții sosp. asr. de 
muncă crede că toate con- 
siliile comunale din țară vor 
lua act de dispoziţiunile ei 
ȘI vor face totul pentru în- 
destularea corpului retuşia- 
ților scumpi irați ai noștri 
prigoniţi. 

Direetor principal 

(ss) N. A. Cârdjief 


Şetul secției 
(ss| R. Hitilof: 


REFORMA “AGA 


pa 


ARA IN GRECIA 


Zisi Şebe, consilier agricol Olt. 


————_—_— 


Am văzut în numărul 
precedent care a fost Situa 
ţia agrară în noua Grecie, 
ca și chiar în cea veche, 
cu neinsemnate atenuări 
în Tesalia, singura regi- 
une agricolă emancipată 
încă dela 1884, şi cu do- 
menii mari, unde S'au a- 
dus  oare-cari indulciri 
prin legea dela 1909 a 
guvernului liberal, asupra 
tratamentului Și raportu- 


rilor dintre țărani şi pre- 


prietari, fără însă a se a-. 


duce vre'o ameliorare a 
soartei la ţărani, printre 
expropriere şi improprie- 
tărire radicală; : aceasta 
Până în anul 1917 când 
guvernul provizoriu din 
Salonic încearcă a inau- 
Sura 0 nouă politică a- 
grară care să consolideze 
naționalizarea provincii- 
lor si totodată în ama 


7 v 


3 


N tag. 


o mesa n n 


—. : 


oreze soarta ţăranilor, A 
promovând ast-fel produe- mai multe. moşii; proprie- 
ţia agricolă pe terenurile tarilor“ agronomi de 
virgine şi inundabile, un- profesiune  (titraţi) li se 
de natura şi clima fiind lasă trei sute strema din 
în deajuns de favorabile, întreaga întindere. 
nu era nevoe decât de o Din muşiile auto-ex- 
reformă agrară radicală, ploatate de proprietarii 
de popularea regiunei cu înșiși se expropriază do- 
brațe de lucru suficiente uă treimi din întreaga în. 
şi credite necesare, unei tindere, lăsând-li-se numai 
exploatări sistematice iar o treime din întreaga în- 
nu rutinate după cum a tindere cultivabilă, însă 
fost până în prezenf. fără ca aceasta să fie mai 
Această inițiativă în mică ca 500 strema și mai 
deslegarea problemei a- mare ca 2000 strema; în 
grare deși s'a luat încă caz când există vre'o con- 
din 1917, totuși, datorită venţie specială pentru ct'e- 
împrejurărilor prin care area de industrii agrico- 
a trecut țara până în a- le, aceasta“ treime li se la- 
nul 1923, care sa termi- să, independent de întin- 
nat cu dezastrui armatei dere, ori cât de mare ar 
greceşti în Anatolia și e- fi ea. 
xodul populaţiei locale ca Prin auto-exploatare 
refugiaţi în Grecia, nusa se subinţelege exploatarea 
putut pune în aplicare. făcută pe cont și cheltue- 
Legislaţia agrară a trecui ji proprii precum și pe 
prin mai multe faze și riscul proprietarilor, însă 
forme după nuimărul gu- "nu și cele exploatate în 
vernelor care s'au dat,fie diimă sau în parie cu să- 
care cu program propriu tenii la care mai târziu 
până la 15 Octombrie când dijma a fost înlocuită cu 
Sau codifidat toate legile arenda în bani. 
într'un singur.text de le- 4) Sunt scutite dela 
ge, ale căreiprincipii sunt expropriere planțațiile cu 
următoarele: vii, sau cu pomi îructife- 
1) Toate proprietăți- pi făcute până la | lulie 
le mirie devin deplină pro 1924, clădirile industriilor 
prietate posesorilor actu- agricoleiși casele proprie- 
ali cultivatori de pământ, tarilor  expropriați, care 
numai asupra patru cin- nu sunt necesar obștei, 
cimi din întreaga supra- improductivul moșiilor îo 
față declarată, iar 0 cia- losit ca pășune, în caz 
cime abandonânduse la când comuna își are pă- 
stat în natură, sprea ser- Şiune proprie precum Și 
vi la improprietărirea și pădurile dese, formate din 
colonizarea celor îndrep- arbori sălbatici, dacă nu 
tățiți. Sunt scutite dela a- pot deveni bune pentru 
bandonarea acestei cinci- așezarea refugiaților. Ase- 
mi proprietățile mai mici 


menea se scutesc dela ex- 
de 20 strema (2 ha.)a propriere terenurile pe 
cultivatorilor manuali de care se află isvoare ter- 
pământuri. male şi terapeutice pe o 
Să se reţle că aceste rază de 1000 m. locurile 
dispoziţii se aplică numai arheologice, carierele de 
Grecilor, căci proprietățile piatră, cărămidăriile și 
lor lalte naționalități ale minele. 3 
Turcilor și Bulgarilnr din Instrăinările unor pâr- 
teritorile alipite, au fost fi din moșie făcute după 
luate în întregime, drepi 1 lanuare 1917 până la în 
urmare a schimbului de tinderea de 200 strema al- 
populație. tor persoane decât la 
2) Pentru  satisface- săteni, nu se iau în Con- 
rea săracilor lipsiți de siderație, la stabilirea co- 
pământ şi așezarea refu- tei de expropriere. 
giaţilor greci, în mică par 5) Pentru înlesnirea 
te și cerchezi, potrivit le- așezărei. refugiaților „se 
gei agrare se expropriază pot rechizițlona provizo: 
in întregime; riu și terenuri nesupuse 
Toate bunurile, apar- exproprierei, cari în caz 
ținând statului, comunelor când s'au ocupat de refu- 
şi mânăstirilor, precum și giați;se pot declara ca 


cele ale absenteiștilor, in expropriabile printr'o ho- 
dependent de întinderea 


tărâre ulterioară a comi- 
lor. Căt priveşte clădirile sii de expropriere. 
aflate pe moșiile acesto-— proprietărirea 


ra, se expropiază, în caz 
când se constată ca nece- Atât lucrările de ex- 
ropriere cât și cele de 


sare pentru aşezarea re- 
fugiaților sau unui interes împroprietărire se fac de 
una şi aceiași Comisie de 


cultural de folosința 0b- 
ștească. expropriere, compusă din 
resedintele Tribunalului 


strema la proprietarii cu 


___3)Seexpropriază par 
tial în toată țara toate pespectiv şi doi îuncțio- 
moşiile care au o întinde- pari, din care unul cel 
re mai mare ca 300 stre- puţin agronom cu studii 
ma, iar în Tesalia, Epir, superioare. 

Macedonia și Tracia mi- Loturile de improprie 
nimum întangibil este 100 tărire sunt de trei feluri, 


iar întindere lor se stabi- 
iește de către Comisie și 
obştea respectivă, în ra- 
port cu disponibilitățile de 
terenuri și cererile celor 
îndreptăţiți. 

a) Loturi agricole de 
o întindere suficientă pen- 
tru a se putea întreține 
o familie, compusă din 
părinţi şi trei copii. Lotul 
tip poate îi redus în ra- 
port cu condițiile locale. 

b) Loturi de meseria- 
şi, acordate meseriași 
lor necesari la ţară pen- 
ttru gospodăriile sătești, 
în întindere suficientă 
pentru casă cu pendintele 
ei precum și . atelierul 
lui de lucru. 

c) Loturi obștești co- 
respunzătoare rezervelor 
de interes comun (școli, 
biserici, cooperative, ar- 
mane, drumuri, etc) 

Achitarea loturilor de 
către cei improprietăriți 
se tace în 20 rate anuale 
şi egale cu 8 la sută do- 


i E A PE 


bândă,debitându-se cu trei 
pătrimi din prețul (despă- 
gubirea) fixat și cuveni 
statului | 

„ Indreptățiţi la impro- 
prietărire, în ordinea in- 
dicată în art. al 1,D.L.4 
sept. 1924 sunt: 

A) Săienii din regiu- 
nea respectivă care cul- 
tivă în dijmă și care au 
ca ocupațiune principală 
plugăria s'au ori care al- 
tă remură de agricultură. 

a) Sătenii însurați. 

b) Văcuvile de săteni 
cu copii minori. 

c) Orfani minori de să- 
teni. 

d) Săteni nenîsuraţi de 
18 ani împliniţi. 

e) Văduvele de săteni 
fără copii. 

B) Sătenii din regiu- 
nea vecină după cateso- 
ria A. de mai sus care din 
lipsa de terenuri nu pot 
fi împroprietăriți precum 
şi refugiații coloniști gre 
ci sau streini. 


e i ai 


ASPIRAȚIUNILE 
minorităților etnice insa! 


Minoritatea hulyară în România 


II —————_—_— 


In coloanele ziarului - „Le- 
gionarii“, am expus o situație 
de minoritar trăită şi am  rele- 
vat că îndărătul modestei,  ino- 
centei, inofensivei şi logicei cul- 
tivări în limba maternă se țesea 
cea ce singură poate ține trează 
conştiinșa unui popor: indepen 
denţa politică. 

Şi deşi departe de țara mu- 
măi=-de : Romănia--,deşi dispesaţi 
pe intreaga Peninsulă Balcanică 
fără a forma aproapaa nicăiri o 
masă compactă care să îndritui 
ască revendicări (de  autodeter- 
minare, totuşi reînvierea Vala- 
hiilor era steaua salutară către 
care, noi conducătorii,  îndrep- 
tam speranțele românilor mace- 
doneni şi ca atare prin şcoală, 
biserică, societăţi, presă, 
propăvăduiam numai atingerea 
acestui ideial. 

Şi acum naşte intrebarea: 
Dacă noi în sus  menţionatele 
condițiuni n'am putut făuri ideal 
mai eficace pentru reuşita pro- 
pagării conştiinţii naţionale de 
câi independenţa politică— 
o utopie in speță—, am vrea să 
ştim corifeii bulgărismului _ din 
județul Caliacra etalaţi pe fron- 
tispiciul ziarului „Curierul“ în 

persoanele: avocat Teodor Toşef 
avocat, Hr. Capitanof şef redac- 
tor şi membrii în comitel: Avo- 
cați Enciu Nicolof, T. Prihof, 
Boris Popof, D-r. St. Ivanof, 1. 
Berjarof, Eugenia Bacevarof-Ri- 
zova; medicul D-r. Novacef, eco 
nomişti: P. Lolof, St. Petrof, A. 
Andreef, P. A, Doncef şi diferi- 
te profesiuni: Radi Beşcof, Ma- 
tei Stefanof, Ilie Crosnef, Dim. 
Smocof S. Abagief, ce directive 
caracterizeazățelementului bulgar 
din România care se află în con 
dițiuni cu mult mai prielnice 
idealulul de independență, fiind 
lângă Bulgaria şi relativ o mas 
să compactă: Hrănesc şi în eon- 
secință propagă cea ce noi pro- 
pagam în Macedonia:  Socotesce 


situaţia politică creată prin trac 
tale internaţionale cu vecinică, 
sau un provizorat plăpând care 
are nevoe de o reacțiune pentru 
a-i da lovitura de grație: Cum 
concep chestiunea bulgareaseci 
din România, stimabilii de la 
„Curierul“? Cum pledează domnii 
avocați regimentaţi sub coman- 
da fiorosului  Toşef, poporului 
bulgar împăcarea ideiei de do- 
minaţiune românească cu edu- 
caţia elementului bulgar din Ro- 
mânia în cultura bulgărească?.Ce 
urmăresc prin şcoala bulgară — în 
România? Da constituirea  bul- 
gărimii în comunitate ce rost q- 
re?  Aşezămintele aşa zise cultu- 
rale şi de bine facere ce scop au? 
Dar presa? 

Toate aceste mijloace de 
înălțare morală şi intelectuală a 
unui popor sunt instrumenie bi- 
nefăcătoare întrebuințate cu in- 
tenția de a ridica elementul 
bnigar pentru propăşirea statului 
român în sânul şi sub scutul 
căruia se desvoltă; ori sunt foca- 
re înfernale care concură la 
desmembrarea României, singu- 
rul mijloc de a-şi realiza alipi- 
rea la Bulgaria? 

Aşteptăm lămuriri cavale- 
reşti de la domnii avocaţi, me- 
diei, economişti, neguțători şi 
deputatul de Caliacra grupați 
—demonstrație de solidaritate 
naționale - în jurul simpaticului 
Toşef. Qi GC. 


ZIARUL 


nu ajunge la destinafie 
în comunele rurale 


Abonaţii dia cele mai 
multe sate din judeţul nos- 
vru ne reclamă că nu le 


parvine ziarul, deşi li-le 
trimitem regulat prin oti- 


ciul postal Bpastgie; 

Ni s'au şi indicat par- 
te din vinovaţi, oari sunt: 
factorii postali, seoretarii 
comunali şi primarii... bul- 
gari de origină şi agenţi 
ai iridentei bulgare. 

Atragem atenţia _or- 
ganelor superioare ale Poş- 
tei din acest judeţ, asupra 
acestei daunătoare noere- 
guli, iar auţorităţilor ad- 
ministrative le denunţăm 
pe autorii a acestei acțiuni 
antiromâneşti a subalter- 
nilor lor. 


Tot pentra lumina 
poporului 


Cercul  cultural-Mihail Ko- 
gălniceanu- de sub preşidenția 
d-lui Constantinescu  învăţăror 
din Stâna Cadâuei, şi-a ținut a 
4-ra şedinta in comund Armuili. 

La şedinţa intimă de dimi- 
neați au participai  toji domnii 
învățători ai cercului precum şi 
d-l revizor Ahil Constantinescu 
şi d-l sub revizor Sava Marin. 
Obişnuit, sa ținut O lecţie mo- 
del la clasa IV-a de d-! direc- 
tor al şeoalei, Traian Miu, 

Lecția a fost predată me- 
todic după principiile şcoalei 
active şi d-l Traian Miu u do- 
vedit cu prisosinţă energia ce O 
posedă pentru luminarea viitori- 
lor cetățeni Roinâni. 

D-l subrevizor Sava Marin 
a făcut un mic istoric al şcoalei 
active, arătându-i țoloasele. 

D-l D-tru Cazacu înv.Cocar- 
gea o ținut 0 conferință frumo 
asă,în legătură cu şcoala nvuă. 

La ora 1 sa luat 0 masă 
comună cu care ocazie au tuas- 
tat mai mulți învăţători, 1Ar d-l 
revizor Constantinescu s'a adre- 
sat colegilor înxmod părintesc, 
cerându-le tot concursul pentru 
bunul mers al şcaalei Româneşti. 

La rându-i domnia să şi-a 
luat obligațiunea de a căuta şi 
da toate drepturile învățătorului, 
peniru a-l salva din starea de 
azi. 

Salvându-l pe el, vă salva 
şcoala! 

La ora 3. p m,a urmat 
şedinţa publică, A participat un 
prea numeros public, atat loca- 
tor cât şi strein. D-l-: Traian 
Miu secondat de domnişoarele: 
Florica  Abagief şi Virginia Ţin 
toiu au prezentat publicului, un 
propram foarte frumos. 

Conţerința d-lui Miu des- 
pre:- Spunere la legi şi respect 
funcționarilor publici-a avut fru- 
mos răsunet. E 

Afară de corurile şi poezi- 
ile cu caracter patriotic a stă - 
ruit mare scezație piesa de tea- 
tru:- Românid Mare şi cele 4 
dansuri naționale executate de 
eleve, toate îmbrăcate în frumo- 
sul costum național Românesc. 

Era ceva sublin, Care îţi 
redeştepta admirația  fâţă de 
limba, portul, hărnicia şi bună- 

îptea Românului. A 

Pot spune că am trăit cu 
toții momente de reînăltore suf- 
letească!.. Şedinţa a luat sfâuşii 
prin aplauzele prelungite — ale 
numerosului public. 

Fănică Gomoiu 
Caliacra 


——————— 


O AVIZARE 


Asociaţia Invăţăto- 
rilor din judeţul Caliacra, 
apariţia ohestiuni- 
lor ocorpulu: învăţătorese 
în presa politică de partid, 
sub formă deşanţată şi cu earac- 


detestă 


ter de speculație politică. 


Preşedintele Asociaţiei 
LUGEN 


DUcu 


Pag. 10 


Rectificare-lin sfat 
pentru colonişti-şi 
un avertisment 


Ne pare foarte biăe că 
suntem în măsură a face 


In numărul precedent 
am publicat cuprinsul unei 


se vor. fi convinș de  temei- 
nici celor scrise şi de ur- 
mărirea în caz de semnure, 
Altfel, numai bine nu-i pen 
tru ei. Mai întâiu nu vo; 
fi crezuţi uici chiar atunci 
când vor spune udevărul 
In al doilea rând, pot 
fi daţi în judecată de cel 


Botniţa javrelor 


O treapa baigancilor băloşi dim Bazargic, Quri- 
erul, mă insultă, ameninţă în primul articol din năâ- 
mărul dela 30 Aprilie. 4 

Zănaticul Ivanof şi tontălâul Birjarof să agtep- 
te scărmănătura cuvenită peutru fapta lor scârnavY 

Până nu retractează sunt în drept & li-o da şi 


<a 


7 Preşedinte, 


Cenzori: lon Sarmanioti, 
“Tipografia Ziărutiui „Cuv 


Const. Angelescu 


Trifor Prihof, N. Lagara, 


e 


Verificat și găsit exact 


i Nes 


* — Bazargic 


Administrator-Del 


Traian Adolferescu 


esat, V.:Covata 
Contabil -Autorizat Preta DE: 
Girant responsadil Ioa 7 opescu 


reclamaţiuni ce mai mulţi cuvenita rectificare în aceas- invinuit tde ei, și p „ză. Su) € (sa 0 
colonişti din Voineşti au a. tă privință. pedeapsa. ea d la Ii o velu da oriunde şi eri când Îi E Fa poet iv 
h dresat autorităţii în drept Rectificarea nu o facem astfel de lucru. y a 
gone, di N. „Dean get noi numai. O fac în primul lar cât pentru rău vui- ULTIMA _ORĂ. 
agent agricot pe ângă Re- rând cei cari semnaseră u- torul d-lui N, Stănescu nu-i = — — == 
gind E O Noala: Bazargic. ceu reclamaţie. Căci, înşişi publicăm numele deși 'c0l0- O NOua viciirma 
Faptele ce i-se  impu- aceştia ne scriiu că ar fi sem niştii amăgiţi de el îl şi nu- ă Da DEA 
tau, îl prezentau pe d.Stă- nat-o fără să fi citit con- mesc în măr primită Asasinarea d-lui € Vidulescu 
Le ft: altele şi ca un ţinutul ei, întru cât rău vo- de noi. Ne mulțumim să-i pb ee 
uşman alcolonizării, asifel _ itorul d-lui Stănescu le-ar atragem atenţia că urită La, închierea ziarului ni s'a adus la cunoştinţă că 
că nu le puteum trece sub fi cerut să semneze o cere- faptă a făcut şi că, tocmai ieri 3 Mai, în satul Cernooco, com Rogojina, bulga- 
tăcere, şi nici lăsa neînfierate. re pentru a li se complecie- de la unul cu însărcinare  Ful Mitou Vasilef, agent al bulgarilor iredenți. ară- 
Dela d, Siănescu însă, ze loiurile depământ, si nu ce o are dânsul nit mortal pe d. C. Viduiescu, agricultor în acea CO- 
cât şi dela 30 colonişti din vre o plângere cont 4 FIE ansul, nu se aş- mună, si conducătorul societăţii Motoculitura. Crimi- 
acelaş sat, în capcu d.Fl. N. ie A ALE te ar app eee, al tras asupra victimei sale şapte focuri de re- 
Chiroiu, delegatul colonişti- li sfătuim pe colonişti tru noi ca să vedem pe ro- Starea d-lui C. Vidulescu e foarte g:avă. Nu e spe 
lor, şi d. D. Popescu, dele- ca acest cazsă le serviască  mâni certând într i ranţă că va scăpa. 
gatul centrului, am primit drepi învățătură pent pi y GUI GUI- 80 UL e gi Noua victimă a bulgarilor 2 fost transportată 1a, 
acum lămuriri scrise din ca- ni: aa sori își pret = E a e aia i: e Bazarglo dU vizat po VE E Aaaa tz 
PE i e i toiilan E mapa e 7 - re de ireabă peniru buna la clinica d-lui D-r. A. Stere. 4 Fă 
i area că acea reclama- :hişi orice ii se prezintă spre lui înstărire şi pentru Con- i atâusde veri campania criminală a imundei fi- 
lie RU fest opera unui rău- semnare. solidarea a ozării românes- țuici a agenţilor bulgărismului sălbatic, „Curierul“ 
oitor al d-lui N, Stănescu Să cit ească ma: întâi, ii în acest tinut i In numărul viitor vom da toate amănuntele asupra 
ş că învinuirele aduse aces- să chibzuiască bine cuprin- : acestui sein ala Do și asupra planului urma ii 2 
4 i ; Cat = d C ticii „Curierul“ precum şi de iz 
tuia sunt neintemeiate snlui şi mult, şi după ce feet 0 ete ma arie 1 Pinoritar balgaE - 
ACTIV BILANŢ ii 
Incheiat la 31 Decembrie 1928 PASIV 
ii | A Pete II 
| Sa rara Mat ua Lei | 3.429.153 — Capital deplin vărsat Lei | 10.000.000 E 
| ponibil la Bănci. „| | 2.094.849 — Fond de rezervă _. . . - 4 4l+890,82aiă 
7 Portofoliu . . „, | | a pt. Creanţe dubioase . . „11.200.000 — ra i 
iz : E cea ae 11562 
Efecte scontate . . „ 16.431.760|—i Eos erei ea leii lea ”110.554,327 — A 
Efecte de Cont curent . „ |2.372.000|—! Conturi Curente Creditoare . . y 1.796.513 — 12.350.840 —! 
Efecte spre încasare. „ [4:999,47%—| Angajamente la Reesconi . . | 2  [10.187.600—| 
Conturi Curente Debitoare , '17.909,534 — Efecte de cont curent Reescontat pi 6.300.000 —! 
Conturi Diverse i] 1 _625,421|—| 18.534.955—| | Ordin de plată sița raritie e; E] | 230407 —| 
Efecte Rescontate . . „| ai Ma - Dobânzi cuvenite anului 1929. i | | 248.194 —! 
A la al ap NE | | | _Beneliciu.nettia, suo an || 2.474.679 i 
i otil e alia ae 7 IIE2DO:O0B) ai | | | | „. 
Amortizment 1928 60.000|—! | | | | 
Mobilier 3 CI, 1 să | | | 
Garanţii pt. con. virament BNR | i | 
sli E 
| | | | | și it tn. aaa e a] 
| Aia dati iti eter atit | [43.929.193 — 
Efecte spre încasare i aula? Lei 4.939.419] - Deponenţi de efecte spre în : 
Depozit Liber „E 720 afumate ie 37 a 1.382.000|— Depozit de retras E Care Lei | 4.939.419|—| » 
Depozit în graniţii DY Va) A 12.690.500 |— Deponenţi de Garanţii . " | A 382.000|— 
Cauţiuni A ; 1.230.000 |— Deponenţi de Cauţiuei . ir n 2.70 pa 
Efecte de Cont Curent 2.372.000 |— Deponenţi de Eiecte Cont curent m „230.000|— 
Gaj ret ee te og a pl i i 120 007 ji Deponenii de Gai : = 231400 i 
E Poliţe de Asigurare e carte saley 3 Ana 7 „850, îi eponenţi Poliţe de Asisur 3 ) i RE 
Div, Serisori de Garanţie DP ce A 1,121.200|—| |. Scrisori de Garanţii urare. D 19,850.000 
Dep. Acţiuni în pâstrare 1 întă, 1.056.275|— Acţiuni în păstrare . . -. a 1.121.200|— 
Efecte în saranţie spies Aa dp Mb E ap i, 1.079.914|2 Deponenţi Efecte în Garanţie % 1.056.273] — 
45.871.368 |— r ss 1.079.914|— « 
PROFIT &PIE aa 
ă E d . Pi . : - 
i, Cheltuelii Generale. , .- Lei | | Dobânzi & Comisioane i RRC PRI 
| " Cheltueli de cancelarie, salarii, Dividente la acțiuni în participaţie E Lei 4.333.160|— 
iluminat, încălzit, abonamente, 1.132.638 A fe pu 4 134.157 
| "donaţii, porto, impozite, etc. i pl REPUS 
Fond pt. amortiz. Creanțe Dubioase „. 200.000j__ oii 
_ Amostizment 5 la suta as. val. imobilului | 60.000]. i. 679 
Besteieiul meti e n cil 
Să 4467.311|— 


i = 
Li i pr 
At 
„da și 
j 
2» 9 pă [i € . x . - mă 4 
Organ naţionalist săptămânal 
a] » “ x N . i Ad stra An U] k 
re N Guta ă i LI, j vea em N ț E, i 
| NN RN | eu run ÎN - 
li Si rin 17.) i sii . p a» i | - FE) rii] 
Cultul şi practica naționalizmului activ pe toate târâmurile viața poporului Şi statului nostru 
inţa că al NC INIRR cIE « ANNINIRII ... 
bula 
ALE ară D îi . 
Ni Sărbătoarea cea mare a neamului 
„Ovi i 
A de re ( i 
ue apă ÎN 
tată la 4 = 
wa vate Serbăm închiegarea Statului Român, întregirea României Mari de uzi | i 
i La zece Mai prămulaa până mai dounăzi unirea, în 1859, a principatelor Moldova și Muntenia, ncatârnarea cin 157 a Momă- 
dei fi niei și ridicarea în 15381, la rangul, de Regat a Românulei, 
SI Eee In această zi se gloritizau năzulnțele și virtuțile naţlunei române, şi se preamăriau distinși fii ai estul pupor necajit si glorios 
vi Arit cari, prin muncă perseverentă și priccpută, prin geniul lor politie și Jerttele generoase ale neamului intreg, ne comme unitatea 
mi nalii - me mr întregirea sutletească a tutulor românilor şi durarea unul stat național în hotarele căruia să se autopeaşci toate țările 
române, 
e el De zece Mal se serba izbânda unei părți din neamul românese ÎN se prevestea marea birulnță a drepiiții intregului nostru popor, 
Prea au fost mari jeritele de veacuri ale Românilor multe au lost nevoile şi prea grele necazurile ce s'au abâtul dsupra ro 
E mânului, pentru ca, după atâtea cumplite încercări, dreptate deplină să nu | se facă ] 
IV In vremurile celor mal nedrepte stârticâri ale ământului românene, în veacurile celor mal grozave impilări indurate de acest 
—— nobil, cuminte şi harnle popor, dela duşmanii cari îl furaneră plelrea —— în desnădejdea ce păria că-l copleșiae, mocenea intrânsul: cre 
i dința în mântuirea sa creștia, voinţa | se a tre Idealul său naţional îi inviora murele său suflet, Şi alua iabândirii sosi 
000 —, Dumnezeul încurârilor poporului român a tăcut să sară Împărățiile în cari fraţii noştri pătimlau. în prăbuşirea acelor brepâivă 
WU puternice, au apărut, în toată splendoarea și teclorelnlea lor putere, țările române libere de a se uni pentru vecie intro Români e 
22 —| re, bogată şi Înviacibilă, | 
150 — Basarabia, ruptă de Rusia acum o sută și mal bine de aul de ani din trupul Moldovei declară, prin Statul Țării, în 27 Martie 
| 1048, că se unește cu mama sa România în puterea dreptului istorie și a dreptului de neam, pe baza prineiplului ca noroadele sin 
SAO — gure să-și hotărască moarte lor de azi înainte și pentru totdeauna, a 
600 za! Bucovina, ruptă în 1774 prin vecleşug din trupul Moldevel şi cu deasila alipită coroanei Hasburgilor, și uneşte în lo Noembrie 
000 — 1918 necondiţionat și pentru vecle cu regatul Românlei, | 
497 —| Adunarea nallonală a tutulor Românilor din Transilvania, Banat și gara Ungurească, adunați, prin reprezentații lor indrep- 
194 —! tătiți, decretează unirea „acelor Români si a tutulor teritoriiloe locoulte de dânşii cu România, 
679 In 20 Decombrie 1929 Camerele Leginitoare ale Românie intregite ratifieă, cu cutuslasm, în unanimitate, unirea Basarabiei, a 
iul Regat al României, 


Bucuvinei si a Transilvaniei cu Danatul Crișana, Satmarul şi Maramuresul, cu veci 
S,a înfăptuit astfel ceea ce urslt a fost să se realizeze. La aceasta au năzult şi pentru ea au pâtimit de secole întregi generaţii 


de mari mucenici al neamului 
SA ne bucurăm de această mare biruință a dreptății poporului nostru! Ziua acestei bucurii, 


rea Unirii lzbăvitoare, 
SI cum sunt zece ani, dela această mare biruință a românismului, în tot cuprinsul țări dela umila colibă a clobanului din desi 


şul pădurilor seculare carpatine, și până la mărețul palat al prea lubitulul rege Mihalu. nu e locuință românească care să nu parti: 
a această serbare; nu e român care să nuși ridice aufletul până la inalțimele acestui mare eveniment, 


s'a hotării ati zece Mal, serbâtoa- 


TO — clpe cu ce are mal frumos | 

Zece Mal românii îşi face urări de bine, se întrece în maniteatări patriotice și-și relnose hotărirea dea ți cu consllința mereu 

trează cn patrimoniul,național ce Inaintaşii 1 l-au conservat și mărit, să fe de apururi apărat, întărit și desăvârşit, pentru ca ast 
DR acest nobil popor, inzestrat cu cele mal variate și alese Inhupiri, cum rar se mal găseşte un altul pe lume, săși îmbiineaseă ln toate 
19 privinţele rolul său de căpetenie în concertul murelor popoare, 
00 
00| 
00| 
0 orlee veleltăți reglonale, ţia enturlasmulul lor a tre- nl în coloană cu toate 
00| n Al UI | IL || Toate certurile me oprene cut peste Ocean şi a eu drapelele spre Parcul Ca 
00| ln pragul Catedrale Uni prins și pe Românii rupe rol, pentru depune o 
00|] rii, | de trupul patriei, coroană, in vumele Ro» 
[ -| Se | n UI | Am mal urmărit sân U delegație de cinei mâullor din America, pe 
II sui clrea poporului nostru din sute de Români din Ame: mormântul Vroulul Necu- 
i toropeala în care a font rloa, cu o sută cinelneci  noscul, 
outundat, Sau invocat de drapele, navighează în Hucureştiul aateaptă 


Cuvinte spuse laradio de d, ministru ovar Bocu motive financiare, crize aceste clipe npre patrie, ca mireasă tâmpinare 

economice dept cauze a-  mânuţi de o singură țin cu Mori, Li vor i decla 

> le maranmulul,  Prourel tă să sărute cu buselelor raţi eți ni Capitalei, 

te “A Pe popor este du: ptul că ele sunt făvutede Problema nu e bânenneii arie de durerea luntrăt: aa SĂ se pregăteancă 

pi 3 A OROPEDA marile provinolile însăgi ce sau e morală, Niclodatavarul nări, lospedea Catedralei de sărbătoare, 

dă e ale vieții şi istoriei unit, nu va pnl bani pentru Unirii din Alba lutta, Bi Uuvernul a asigurat 
id ap La cârma țării Romă lucrurile ce trec dincolo nomene în lua de Mal 30 In nută reducere pe 
a pina randilvanlei, mești ne află actualmente de avariția Iul. Un om pl la graniță pi în vina deh c, RN, 

u Ana : ui și a Bucovi: un Ardelean, reduce celtuelile, In vre» Mu vor fi la Hucuregii, 

na, AIA 98ă mul mare Unirea | româneancă me deseriaă, dar nu mu 1 va primi guvernul 

da î ' pi u Românilor, apare în această lumină primă Paptele pentru că inrotonda Ateneului, unde 

in cute și un mare eveni: ca oca mal consolidată trece printrun aude cerb vor ii sa uiaj de mini 


hagi anent al ntoriel univeran= din Purapa, Nicolo umbră ză, tru propodinte d, lulu 
Si , le Serile sal de tendhnța vontritugă, Solbările Unirel au Manl ș de minlatrul A Ciu Şi vâspândiți 
ag „SerOhrile aotuate ore- Dintru inceput, aentiman: elastrizat optaprasade mi: merieli d. Wilson, 
mportanță prin futut unității telumiă peste Ioane de Români, Vibra Dela Ateneu, vor por- „LROIONARII” 


Pag. Il 


«Politica de stat faţă de minori 


„Chestiunea minorităţilor trebue scoasă, O 

delor pol 
tratate ș i 
dare a statului roman + 


ț 


ud d; 


Din  constalările statisiice, 
-arăiate, în articolul . precedent 
am putut vedea că minoritățile 
efnice” din  Ramânia constitue 
numai 26.6 la suta din totali- 
tatea populaţțiunii ţării, ca aceste 
minorități şe reparlizează asu- 
pra 6 grupuri de, minorități mai 
însemnate ca: ghupul maghiar, 
grupul german, grupul ucraino- 
rus, grupul bulgar, grupul turco 
tătar şi grupul evreesc. Grupu- 
rile minoritare. sunt. deosebite 
unul de altul şi formează un 
adevărat mozaic de rdse, de 
limbi şi de tradiții deosebite iar 
afară de grupul maghiaro-săcu- 
esc din județeie Odorhei, Ciuc 
şi Trei-Scaune,  toaie , celelalte 
grupuri  minonilare irăiesc râ;- 
pândite spcfădic asupra ; ţării 
intregi, fără nici o continuitate 
teritorială intre ele. S' 
puțut constată, că 


piitea .. “fi 


mai 
procentul, 
relațiv mic. al minorităţilor... de, 
26.6 la suta faţă de 73 4. la, suta 
al populațiuni majoritate romă: 
nești, aborigenă,: unitară, com= 
p&ctă şi ajeătuitoare de stat, ne 
îndreptățeşte, pe miti * unul din 
grupurile minoritare-să revendice 
drepturi. de timbă pe fară. şi pe 
jiidete, 0, sti:gură excepție ar. 
posibilă-— mhinorititea- 
maghidră „în « „jadeţele!: săăzegti” 
Odorhei, CiR;: şi. - Trei-Scaungy 


pu 


„LEGIQNARE' 


agitaţiunile: și din supralicitaţiile parti 
pune nu numai ca o consecință logică a î 
le-am semnat, ci și ca o operă de consok 


Da 


A II 


de regiunea întreagă este popu- 
lată de aceiaş minoritate. 

In comunele în care trăesc 
mai multe minorități. şi in care 
nici una nu prezintă majoritatea 
absolută a cetățenilor, în astfel 
de comune, fireşte, că nu poute 
servi ca limbă oficială şt ni Liri 
bă de înțelegere pentru tok lata 3 
limbă,de căt limba oficială a sta- 
tului. Limba minoritară poate fi 
deci considerată în biserică, in 
şcoală şi în adminisiraţie în ace 
ie conune, în care: minoritatea 
etnică „respectiuă este. în: ma jori- 
taie. absolută,  respectându-se, 
fireşte, prerogalivele  limibii de, 
stat în conformitate *cu dispo- 
zițiunile  constituționăle şi ale 
legiunilor interne. 

„4 Odată ce. consțituţia prever, 
de drepturi. civile şi politice e- 


"gale penitu, toţi cetăţenii statu- 


ini; fără: deosebire âb -limbâcre 
aințti-şi originărbinică; probleme 
minotitarăin fomânia, | în: fonz, 
dul ei; este rezolvită. : Legiuirile 
speciale. porneșc. dela. aceşi prin- 
'eipil cOnstituțiohol şi ee ” aceia 
găsihi "th" 0b'dispozițiurti” căi. pri- 
vire. la: întrebuințarea - limbii vis: 
naritare vi biserici îns şcoalăsșl: 
„în -seruiciile publice. „a, +, para 

„si Din, congiderățiunile. aces-. 
ică, că şi: din “faptul tă” 

nul din. grăările: hiroritake: diri- 


Gfupurile. minoritare, „șunt preq.. „Roithlătnă să ridică: E 


Ă (A 

ntru ea dâi-, .. peste*8-la“sută di. totalitate 
sele,_ cub“tolită irnpoltănha poe HE, As, 
mică şi culturală pei căie unele 
o au incontestabil, 'să poata: in- 
corpuri“. organice 
aparie, asupra legislațiunii :admi-, « rităților,: precum 'a.. existat "an... 
sau 
instrucţiunii publice se- 


reduse ca număr 


Țluența,:; ca 


nistrative şi judecătoreşti 
asupra 
cundare sau superioare. 

Nici unul 


voltarea 
neamulni 


tare, dintre cari cel mai nume- 
vos nu reprezintă nici 8 la suta 
din totalitatea populațiunii țării, 
nu pot opri o  maşsă compactă 
de 73.4 la suta de populație 
majoritară în avântul ei firesc 
şi în străduințele şi aspiraţiunile 
ei naționale. Anumite fracțiuni 
ințime de minorităţi etnice nu 
pot schimba unui stat omogen 
ca al nostru caracterul de stat 
național unitar, Românii sunt 
prea numeroşi, omogenitatea lor 
este prea bine închegată şi for- 
ja lor de vitalitate, probată de 
veacuri, este prea puternică, 
pentru că ea să poată fi stân- 
jenită în desfăşurarea' ei de mo- 
zaicul de. minorităţi  elnice din 
România. De aceia țara noastră 
n'are hici un motiv de a se te- 
me de minoritățile ei etnice; ci 
dimpotrivă, ea poate fi priete- 
noasă 


oficiale, a> statului va patea pă- 


ar, 


irea şi che. i 
mii ahrmate Acdăsta | 
piregte bib tinde a  ntinortcate 07 pie a. la 

- " ahisolută «încredere în" stătul român, fianu, Care. ținu. sti pro rantez g, 
eprezintă, APG! e, un- . trebuese tisăciăte lă imită” hoas- contră pir She r îh-do-* 


ri 
Cc 


din grupurile 
minoritare nu este destul de pu- 
îernic ca să poată alteră des- 
națională— firească —a 
nostru în  năzuințele 
sale culturale, economice şI so- 
ciule. Diversele grupuri minori- 


„Bopulațiagii; iţi, din, contră. ișcad, 
foloase, Atu accede 


că lă îhobi ni. este nevde, de die: 


alcătui un cod special al, mino- 


"astfel de cod îi: vechea Ungarie 
dar fără ca dispozițiunile lui 
sd fi fost aplicate cândva. 

In Ungaria şi Austria se 
simţiă nevoia unui cod al mino- 
rităților fiindcă, atât Ungurii în 
Transilvania, căt şi Austriacii în 
Bucuvina ca şi Ruşii în Basa- 
rabia reprezentau o minoritate 
infimă din populațiunea acelor 
provincii. Acolo era nevoe de un 
cod special prin care să se re- 
cunoască drepturile de limbă 
ale populațiunii băştinaşe majo- 
ritate, față de uzurpațiunile ne- 
drepte şi samavolnice ale unei 
infime minorități oficiale. De 


* aceia Consiliul Dirigent. îndată 


după luarea imperiului în 1918, 
prin prima sa ordonanță, a re- 
stabilit starea de fapt, reinte- 
grând limba română ca limbă 
a majorităţii populațiunii în to- 
ate drepturile fostei limbl oficia 
le maghiare, şi recunoscând lim 
bililor „minorităre numai aceleaşi 
drepturi, de care se bucurau 
Românii majoritari înainte de 
unire, 
Un cod al minorităților se 
pentru alte ţări, 


român.spre întărirea şi desăvâr- ni 
şireă "răi sale eînice şi na- + 


„. “Chestiunea 


PRI AĂ, 7 „1 
noritățile trebue pf a ri 


Ca fute ue 


iră de înălțare şi întărire a sta 
tului, atât pe terenul cultural 
cât şi pe cel economic. 
Puterile noasire nu trebue să fie 
cheltuite pentru a împiedica desvol 
tarea culturală a minorităţilor,ci 
din contra „toate silinţele noastre 
irebuiesț. concentrate asupra — 0- 
pirăi d ridic "a jal.conaţionali- 
ior noştri la înălţimea culturală 
şi economică la care se găsesc 
unele dintre minoritățile noastre 
etnice. 

Călăuziţi de aceste “consi- 
derehte, atitudinea noastră. - față: 
de minoritari trebue să oriente- 
ze după. interesele superioare. ale. 
statului şi ale viitorului său.Ori- 
ce resentiment de ură şi răsbu- 
nare pentru suferințele. din'trecut 
trebue;.să dispară, din: 'sufletele 
noastre, pențru ca îndrumarea ce 
vom da-o, să fie dreaptă şi, trai- 
nică, j ia ; 

» ""Concesiuriile: ce“ său "făcut 
şi ce“se vor nai putea“ face:. în: 
vuitor, trebue să isvorască  din-: 


dintre care unele 
să se bucure de  plenitudinea 
suveranităților, acordând ino- 
rităților ca o simplă favoare a- 
vantajele ce cred „nimerit sc le 
coniceadă, iar altora li sa i- 
pus un control umilitor pentru 
demhitatea “lor națională INe- 
potrivirea 'aceasta "'s'ar putea in- 
lătura numai prin incheierea u- 
nui pact general al minorități- 
lor, care să se redacieze cli G- 
sentimentul tuturor şi să lege 
deopotrivă toate” naţiuhile, mari 
şi mici,” 

Ingăduirile ce se poi face 
minoritarilor” să fie insă de aşa 
natură ca prin ele statul să se 
intărească şi să se poată  des- 
volta in! mod “liber, fără preju- 
dicii şi: fă: piedici pentru vii- 
tori. Goncesiunile, aceste "nu tre 
bue, să, poarte caracterul. unor 
măsuri pripile, şi dictate de anu. 
mite conjueturi politice de. Oca- 
zie ci: ele trebue să. facă parle 
“dintr'un program de  guvernă- 


ud categorii, 


tr'o-ajudecată ; dreaptă, „a, Proble-.... mânţ bine-chibznit. şi» bioe apli=. 


melor politice şi a planurilor de. 


viitor. Ele trebue să apară "ca O 
e'hanație' liberală: dit 'sptritit'to-" 
lerăht, pacinitaşi ertăton al posi 
poruluitromân,:şi:niei des. cum 


"ca. stoarse şi impuse printrataz,... 
"te „internaționale „sau. prin 


hotai- 


gi. 


râri ae “Societății: * Năiinilor. 


Contesituiultr dvestea': făclie": pe nui 


spinitulcoziştituție. şi- al..legiuiri-"- 


lor: interne; trebuesc aplicate: cu, 
dreptate. Problema, minoritară, 
nu trebue să fermeze pentru 
viitor un obiect de supra li- 
citație a partidelor politice, ci! 
ea trebue ridicată la înălțimea 

unei Probleme de siat şi re- 

zolvită numai în folosul ge- 

neral al statului şi în concor- 

dauță cu interesele sale su- 

perioare. În nici un caz însă 

nu este îngăduit amestecul 

națiunilor străine de aceiag 

rasă cu minoritățile etnice în 

administraţia internă a statu- 

lui sub cuvânt de protecție 

o 'conaţionalilor lor. 

In atitudinea noastră față 
de minorităţi, „noi. înțelegem. - să 
ne călduzim necontenit de  dis- 
pozițiunile Tratatului adițional 
de la Paris, de spiritul lary de 
echitare şi dreptate al constitu- 
ției şi al legiuirilor interne, 'Ches 
tiunea minoritară trebue odată 
pentru totdeauna scoasă din u- 
gitațiunile şi supraliciiațiile par- - 
tidelelor politice.  hezolulrea ei 
se impune nu numai ca 0 con- 
secinţă logică a tratatelor inter- 
naţionale, pe care . noi le-am 
semnat . şi le-am ratificat, ci şi 
ca o operă de consolidare şi 
întărire a statului român, 

„ Intemeindu-se pe" massă 
compactă românească “de 734 
la suta din. totalitatea  poputaţi- 
unii fării, statul român poate 
oli- 


cai: Măsurile; aplicate „faţă - de. 

minoritaţi nu „dlrebuie, Să, . Urz: + 
„reastd, slăvirea, or uitlurali că 

riditayâă”"elefhentelor “românes?i" 

lă tlăeiag INGIPIMBD DN 


e, nici-gonscituția: Sici „legiui= 
rile interne, nu prevăd „privilegii ' 
e reuni „ATBUEC Pee 
şi hici pe - județe.” Ingăduințele + 
ce'se''pot fâce tu 'privire la f6 
losirea' limbii: minaritare) - trebue + 
să, eorgspunglă „iacupilon +: locale, 
reclamate „de. „împrejurări. Nu 
trebue să tindem la izolarea mi 
norităţilor, ci trebue să ne silim 
a le asocia la opera generală 
de consolidare a siatului. 
Aşezămintele lor. culturale 
şi economice existente nu trebue 
să fie turburate în  desvoltarea 


lor, ci adaptate la nevoile şi in- 


Pervers 


A şi pe ei la 
Nici tratatele. internațțong=! 


și a pi- 

“şisi, nutocea, podnlgă, perlă, 8 
85) ti A 

nele, AP gresi ; shi ohpotstz) 


tăţi 


dată pentru totdeauna, din 
itice. Rezolvarea ei se im- 
lor internaţionale pe cate 


toresele culturale şi  economieg 
ale statului. In regiunile: ca ml 
norități compacte. învățământul 
primar se poate face şi în lim 
ba minoritară, în gimnazii, în 
licee şi în învățământul superior, 
se impuue însă limba  TOmână. 
Serviciul religios-al -aiferitelor 
confensiuni:se poale fate, unde 
ste nevoe, în limba minoritară, 
dar in general desvoițarea — sta- 
tului trebue să tindă in direcţia 
laicci modernă iar nu conrensia- 
nală. lee 
Organizarea economică a 
minoritarilor nu, trebue. sc devi- 
nd o piedică pentru orgunizarea 
economică românească. In sfăr- 
şit, utitudinea noastri faţă de 
minoritari ttebie să'st orienteze 
după situații geograjică, j după 
forța economiuă şi. culturală şi 
tendințeie şi năzeiiniele poliiicei 
şi naționale ale. jiecărei | minori: 
făji îi părte. * Potitică noastră 
față de 'mioritari: trebue. st fin 
Iberală şi. însufiețită des ct at 
rQ :spinit «de. apropriere şi 
ia Aug *mevoje de câncur- 
ui tujuror da Consoliuarea și 
iii sila desăvârşirea * "opera 
cillturele: > Trebilă vsti-t: asociera 


= 


uăritei a ideiisude-staty TONA 


ra otiăla di: ata! 


cei 


Î- 


- la consolidărea Șta- 


ptoblemdle iminoriiaztj sex ter 


duc în bună-parte„la 0. probr 
iministraţie . si de ap 
lă gi obiectivă a zițicaa 
lor largi şi clare, cuprinse în 
pactul nostru fundamen şi 
în  legiuirile 
şcolare, bisericești şi econo- 
mice ce decurg din el. 
ION NISTOR 


(din revista „Generaşia Unirii'*) 


itatea 


 Maigancilor 


— RASPUNS CURIERULUI— 


Ziarul bilpărese! „Da-b 
rierul* din Bazargic, în nu- 
mărul său din 30 Aprilie 


1920 publică” un ahticol ful. " 'cetăţeni români neloiali sau 
gerător intitulat „Laşii: "în tăbura a tie cari 


„Laşii” după „Curierul“ 
ar fi anonimii cari scriu în 
ziaul Leiharliie „5% 

Celind articolul, în cau- 
ză, ai crede că el este ope- 


ra "unui: cavaler, a:unui om. - 


drepl îuvânt în ce tabară se" 


liberală, cinstită şi, con=+ statelor" mici,“ cu toată împotri:- găseste laşii?. In tabara. ra: 
eBE.. AN 4 GQ. 7O= 

mânitor dela Lgionarii ca-: 

i domaseăi. şt dear" be + 


„ragids*opfititaniv” puphida Sp 


q Ă m 


_ ———— OD DD ae E E 


“insultă, sub anonimat, 
Când, li se cere cont retrac- 
tează de frică? 


şi dtinii ne “întrebat ct 


lemă, de hună şi geanta dar 


dispozițiuni- 


administrative, 


zi, 


PE St TR d a.., 
'guvernanților uneltirile vic- . 


lene în contra a tot ce este 
bulgari 


românesc, a unor 


iar 


ru este 
i oare din.partea scribi 4 
minorități, şi nici, decum ca  CIHIragios'care“ are oroarerde-: la “ Curteruli cari e de 


tinelor universitare române. 


aq ajuns azi titraţi, ca „ă- 
poi mulțumită unei — sităații 
datorită. proțeşiunii dabân- 
dite din mila. statului. ro- 


„Mân, să imeltească - contra 
;acestui. stul şi contra nea- * 


imnului -românes0? ! 


"Ce ar fi devenii acei 
scribi dacă-mi, erau  cămi- 
nuzile şi, cântinele uniterși- 


i 


LR i 


. 


a 


Li 


— 


,* 


văd 
1oriț 
«le f 
pent 
gere 
lueri 
în t 
în Q 
obie 
crili 
veni 


Bulg 
cați, 
în n 
gat, 
mMus 
de c 
imbe 


romi 
puții 
dou 
stric 
dest 


rui d 
gosp 
-ciort 


răspi 
Vere 


fraţi 
Teo0 


liţicei 
ainori: 
oâdiră 
„său fia 
AS A Rat 
şi Be 
'O0Ncur- 
a Șia- 


cre 


e vic- 
e este 
ulgari. 
li, sau 
“ cari 
PET: 
etrac- 
ji dai iai 


ratitu- 


” detaliat din ce fel de ou 


ra mai i 


ra a, ata sa 


"să CA 


tare române, o ştiu prea BR “mdgtrit-y Si p.1 A 
ne ei înşişi şi toți ai lor.Ei Dinr'un al punct de 
îndrăznesc să spună de ro- vedere ur fi poate îndreptă- 
mâni că au fost golani pâ- iţi baigancii să critice pe 
mă eri şi sau înbogăţit pes- români, 
je noapte? Laşi au fosti românii 
1oţi soioşii, dela Curie-  mărinimoşi că nau lăsat 
rul cari poartă un cosium pe toţi tâlharii bulgari să 
de haine zece ani dearândul  înfunde. puşcăria, căci alifei 
înhâcsite cu mierobi, toțicei copiii lor nu ar fi avut as- 
cu tocurile 'tocite, toh. cei tă-zi îndrăzneală să vorbea- 
cari pledează în . faţa Tri- scă cu dispreț de români. 
bunalului cu cojocul de pie- Ar fi fost şi ei stigmatizaţi, 
le pe ei, neîndrâznind să-l ar fi fost odraslele unor con- 
pue la cuer de teamă casă damnaţi — şi judecătoreşte 
nu li se vadă coatele rupte, pentru tâlharii, căci condam 
petele de pe haine şi căma- naţi ai oponiunii publice 
şa care o poartă cu lunile cinstite şi fără asta sunt. 
pe ei, toţi aceştia au cute: Reproşează greu scribii 
zanța să taxeze de golani dela „Curierul“ concetăţeni- 
pe români? | lor lor bulgari de ce se duc 
Copiii bulgarilor cari în la români pentru diferite 
timpul războiului au deva- treburi. 
lizat gospodăriile românilor De ce nu-şi fac loc în: 
refugiaţi şi au simțit şi ei şile acelaş reproş? N'ou a- 
pentru prima dată plăcerea  pelat ei, la nevoe şi nu a- 
să doarmă pe un pat, iar pelează în tot momentul ia 
pe urmă sau pus sub scu serviciile românilor şi n'au 
iul vre unui român ca să-i fost serviţi corect, cu sticces 
scape dela judeeatorul de şi, în cele mai multe ori, în 
instrucție penlru faptele lor în mod absolut desinteresat? 
nârşave, cei cari până eri Stiu bulgarii de treabă 
erau cu şoriul în faţă şi cu modul incorect, neomenos, 
mâinile pline de sânge la cu care procedează ai lor 
măcelărie, aceştia sunt în şi de aceea îi evită. Cine a 
stare să vorbească răn de apelat odată la serviciile 
„omâni? “a lor, nu mai apelează a dou 
Cei eari vri de.câte ori oară. 
văd pe bre un agent al au- Nu s'a vazul vre un 
orității publice pe lângă român să scoală în vânza- 
„ușa casei lor, tremară incă re masa. de mâncare a vre 
le frică să să . 
pentru pereheziție, la plăn- Condicile Jjudecătoriilor vor- 
gerea vre unui român că. besc în deajuns de aseme- 
lucrurile furate dela români nea barbarii din parteu u- 
în timpul războiului se află nor creditori intelectunli(!2) 
în acea casă ca singurele bulgari. 
obiecte de gospodărie.-ei să A apela la servitiile 
crilice pe români că ar fi românilor nu poate fi o ru- 
venit aci golani? „şine, pentru bulgari. Ruşine 
Copii celor veniţi din este să nu fii capabil să-şi 
Bulgaria desculți şi desbră- — serveşti connajionalii şi cul- 
caţi, având numai ciomagul mea ruşinii este să-i mai şi 
în mână cei cari au  alun-  spoliezi după ce nu ești în 
gat, omârât şi jefuit pe stare să le faci vre uu ser- 
musulmuni, ei să vorbească viciu Nu mai vorbim de 
de cinste, dreptate, şi traiu vre un serviciu desinteresat 
imbelşugat? căci aşa ceva nu stă în mu- 
Cel mai sărac colonist  ravurile celor dela „Curie- 
român tot a venit aci cel rul“, Pentru dânşii alt dum 
puțin cu o caruță trasă de nezeu la care să se închine 
două vite mari şi încărcată nu există de cât banul, 
strictul necesar al unei mo- Mai reproşează tinerii 
deste gospodării rurale. dela „Curierul” unor mame 
Numai flocatele orică- bulgare de ce permit fiice- 
rui colonist fac cât toată lor lor să se plimbe la braj 
gospodăria u zece case de cu românilor. 
-ciorbagii bulgari, 
Ar fi interesant să ne plimbă la braț cu ei? Au 
răspungă Curierul cu ce a- dreptate damnişoarele bul- 
vere au venit: frații Beşcof gare, crescute în mediu ro- 
fraţii Abogief, N.  Drumef, mmânesc, ca mai simţite şi 
Teodor  Toşef, Capitanof, cu gusturi mai rafinate ce 
Berjarof, Ivanof,. Ţoncof, -au devenit, să-i evile, : 
Stefanof şi tutti frutti. 
Ai noştri—vorbind de femeile pentru nişte oameni ne- 
orăşeni—pot dovedi prin ce- . cioputi, murdari și gosolanitSuni 
curi streine, eu ce sume au zi ae run si ni fm d 
venit, Întereseze-se einevrea — jiţieoşi e ea, în defintil Să ru! 
ja bănci şi se ve cuvinge,  sică:be? i 
Copiii jefuitorilor de Nu v'a fosl dai cetitori, să 
“Iu mare să vorbească rău “vedeti zilnle în grădina publică 


: _grap de eavaleri bulgari stând 
de români! cinstiţi, muncito-. fe bancă și disoatânal o orâ tn 


vi şi obişnuiţi din piogi Stă:  sengă em domuigoare cari etau 

înoşi cu. buna staret picioare; Să m: vă hohipulți 

Dar vom reveni asup=> că 62 gândeşte ore unul dia ei 

ra acestei ehestiani, arâind să I» pofteatoă să stea jos, dar 

s 84 se senale vre unul din 

ei în ploloare apa cani care ba- 

pă dnDlință, de ta.căre uto! oda. 
fă Au se abate 00 ron; 


meni se compune așa zisa 
Pâlură de gă e bulgarilor 


pu.să fi venit unui biet meserias bulgar. - 


fiti iu 
de pare rău că nu se, 


Gum vreţi e aibă atracție 


SA E e 
Si se miză încă cul edri pă p 


ună ert purtati; opinci ; păscând 
oile şi cari mau învăţat încă să 
salute scoțându-şi pălăria, de ce 
doimnişoarele de nuionulitate bul 
gară preferă să se pli:nbe lu 
braț eă românii, şi-i nesocotese 
pe el? 

Măi tunde-le, mai rade-te, 
mai spaliăte, _mui  ciopleşte-te! 
baragiadină şi pe urmă să-ți 
permiţi să faci morală; 


> [ei i 4 4 

i Mal uită-te” în casa ta, ld 
“tatăl tău şi lu mama ta; 'Mul 
cerceteaza cine a fost moşul tău, 
«e unde a venit, ce a adus lu 
venire ce a făcut aici, şi ce ţi-a 
lăsut — şi upol, le  golieluieu 
morulă şi materiula a tu şi alur 
tăi, vei vedeu că toate criticile 
aduse nobilului popor român sunt 
fruclul pornirii drăceşti a fiiri 
voastre barbare plămultă: pe țăr- 
murile Volgei. 


Onorată 


adunare 


In viața oamenilor şi a 
popoareleor sunt clipe de o 
însemnătate atât de adâncă, 
încât nu se poate trece pes- 
te ele, fără a nu te opri un 
moment, şi a-ți manifesta 
întreaga simţire în legătură 
cu faptul legat de ea. 

ăzi, liceul de fete 
din localitate, corpul didac- 
tic al şcoalei, eleve şi mem- 
brii comitetului şcolar ne- 
am strâns cu toții aici, pen- 
tru a procedă la sfinţirea 
noului steag al școalei, pe 
care l-am înaugurat în toa- 
mak cu prilejul serbărilor 
semi-centeaarului  alipirei 
Dobrogei la -patria mamă, 
cate au avutloc la Constanţa, 
- Bucuria de a îi cu to- 
ţii la un loc ne este mărită 
şi prin faptul, că în zmaijlocul 
nostru se găsește și D-l O. 
Mironescu. Inspectorul șef al 
regiunei școlare, care a răs- 
puns cu multă însufeţire che- 
mărei. noastre de a onora 
cu prezenţa D-niei Sale a- 
ceastă solemnitate și pe ca- 
re noi îl acclanăm în ma- 
nimitate naș al noului steag. 

Noi conducătorii. aces- 
tui liceu am hotărât să a- 
dăugăm frumuseţii aterioare 
a acestui drapel, şi siânta 
slujbă religioasă de a îi,înă- 
ltănd astfel, această podoa- 
pă de artă, la gradul de 
simbol sfânt și neprihănit 
al marei instituţii de cultu- 
ră, care are în urma ei un 
întreg trecut de muncă și 


cinste, 

In faldurile lui Pogerei 
noi mari și mici, să învăţăm 
să citim dublul simbol pe 
care el îl reprezintă: acela 
al regalităţei al ţărei și ace- 
la al culturei românești, ve- 
mită să se manileste pe a- 
ceste dragi plaiuri române- 
ști, 

În mândrele și sfintele 
culori. naţionale ale acestui 
tricolor, să  desprindem cu 
toții istoria națională a po- 
porului nostru, bogată în 
fapte de un eroism rar, ca- 
re ne au adus unitatea na“ 
țională și desăvărşită de. ca- 
re ne bucurăm astăzi, şi ca- 
ze trebuie să ne fie cu atât 
mai sfântă, cu cât ea a fost 
înfăptuită cu fjertie a cârat 


frumuseţe e. grei de măs 


tat, A 
In cutele lui bogate, ză- 


tim desprinzându-se în deo- 


sebită lumină, kgurile tmari- 


lor voivozilcare au contribuit 
la înfăptuirea idealului scump 
tutoror Românilor, şi cutoa- 
te că multe se pierd în ne- 
sura vremurilor, totuși, ză- 
rim chipurile  voivodului 
Mihai, ale domnitorului Cu- 
za, precum și a marilor noș- 
tri regi Carol şi Ferdinand 
de numele căruia se leagă 
înfăptuirea celui mai desă- 
vărşit act. 

Și, deasupra  îuturora, 
ca un fel de încoronare și 
dovadă de curăţenie, se pro 
filează figura de eopil a Re- 
gelui Mihai, ca e i 

-de sănătate și cinste, a vie- 
4ei ngastre de nâine. 
„Dar el reprezintă, după 
Guam am spus mai 8u5, Și 
lt simbol tot atât de îru- 
mos, și care este în strânsa 
legătură cu primul şi anume, 
acela al culturei sub forma 
ei cea mai complectă și cea 
mai desăvărșită, 

Astăzi, când istoriceste 
vorbind, România a intrat 
în hotarele ei fereșii, astăzi 
când fratele își poate îmbră 
tișa în voe fratele, astăzi, 
mai mult ca oricând preo- 
cuparea noastra de seamă 
trebue să fie, consolidarea 
acestei unităţi istorice, prin 
desvoltarea pe teren cultu- 
ral, 

Dintre toate înstituțiu- 
nile de cultură, școala este 
printre primele care are a- 
ceasta frumoasă dar grea 


chemare. 


"Să strângem deci cu 
toţii rândurile, mari și Mici, 
și să necontinăm munca 
noastră, desăvărșind-o zi cu 
zi, spre binele nostru și al 
țărei, adăpostindune la căl- 
dura acestui steag. 

Să învăţăm să ne iubim 
trecutul nostru de muncă 
și de cinste, peiniţiatorii și 
întăptuitorii acţiunilor mari 
şi îruntoase, să avem pildă 
mereu ori exemplul de jerttă 
desinteresată a oamenilor 
de bine, lucruri despre car. 
re nu vorbeşte intreaga noaș 
tră viaţă culturală. 

Tot la adăpostul și pa- 
za acestui simbol să învăţăm 
să ne inbim pământul nos- 
tru 'scwmp şi dădător de 
roade îmdelșugate, care pâr- 
gaesc în culoarea  qurie e 
srăulai şi a porumbului, să 
me idbim cerul albastru al 
a aocastre la aăldura și 
impeziunea cârma areșteta 


—ABGIONARE = 
pe, Ce di a Zi |) 


"O 
îi me desvobâm și mai cu 
seatăă să ne deschidem sf 
letele noastre roșului de foc 
cace pentru noi simbolizea- 
ză credința și speranța în 
mai bine, 

S4 ne pătrundem dra- 
gi colege și iubite eleve, cu 
toatele de frumusețea aces 
tui moment a cărui seriozi- 
tate trebue să ne însoțească 
pe viitor, și să ne fie pururi 
de veghe in îndeplinirea ac 
țiunilor noastre. 

Să ne cercetăm pe vii- 
tor orice faptă a noastă și 
să nu uităm câ asemenea 
soldatului și noi la rândul 
nostru am jurat credință și 
iubire steagului nostru. 

El cu arma, iar noi cu 
flacăra luminiei, să facem 
de strajă la hotarele ţarei 
întregite, arătând omenirei 
întregi, că suntem popor de 
ordină și de muncă. 

Şi acum, noi toți cei de 
față odată cu vol, elevele 
să ne îndreptăm și sâ ne 
plecăm îrunţile noastre spre 
acest tricolor, dublu simboi 
de dragoste de țară și dza- 
goste de lumină spirituală, 
și să strigăm cu toții. 

Trăiască ţara zori 
că, trăiască M. S. Rege 
Mihai câtre care îndreptăta 
tot devotămentul şi dragor 
tea noastră, şi să trăiască fi. 
aceasta instituție de cultură, 
liceul de fete care sărbăto- 
rește astăzi una din clipele 
cele mai solemne și cele 
mai mișcătoare. 


Punerea pietrei tunda- 
mentale a băilor Regina 
Maria din Balsic 


D- prefect D. N. Păcu- 
raru ţine să facă din Balcic 
o stațiune balneo-climatică 
de primul ordin, pe țărmu- 
rile Mării Negre. Ang +: 

Planul de construcțiuni 
prevede; construirea imedi- 
ată a 114 cabine de beton 
armat, cu dușuri, cazinou, 
terasă, restaurant, sală de 
muzică şi o plaje de 309 
m. p. i 
Duminică s'a așezat pla 
tra fundamentală a băilor 
cu deosebită solemnitate în 
prezența” tutulor şefilor au- 
torităților centrale judeţene 
în frunte cu d. preiect, a 
consiliului comunal Balcic 
şi a unui  numerios public. 

Cu acest prilej au vor- 
bit: d. D-r D. Păcuraru, 
pretectul judeţului, d. farma 
cist Lagara,  preşidintele., 
consiliului județean, d. avo- 


“cat D. Bâlea din partea 
„ eonsiliului 


comuna) Balcic, 5 
d, |. Cosmescu, preşedinte- 
le, Camerei de Comerţ, i 
alții, 

Actualul 
Caliacra e em de acțiune. 
Inimos și cu multă inițiativă: 
Arsă va Mama allaci, urme 
pe ori unde ta ttece. 


"PA 


Pag. IV 


SOLEMNITATEA 
stințirii Srapeluiui Ş6oa- 
tei Secundare de fete ui 

Bazargic 


Duminică 5 crt. Liceul 
de Fete din Bazargic a avut 
serbarea siințirii drapeluiui. 

Solemniiatea s'a : 
șurat după următorul (pro- 
$ram) în prezența unei nu- 
meroase și alese asistențe,. 

După slujba religioasă 
oficiata de preotul Zăinescu, 
a vorbit d. inspecior școlar 
Minonescu, arătând impor- 
tanta acelei solimintăţi, Cu- 
vântarea d-sale a fost plină 
de invățaminte patrioiice, 
şi ioarte  emoțţiani a incre- 
dinţat steagul d-ei directoare 
Blena Becheanu Batali care 
a ţinut cu acel prilej fu- 
moasa cuvântarea ce o re- 
producem în pag. III sub tit- 
iul „Onorată “dunare”. 

Corul școlii a cântat: Azi 
e zi de sărbătoare, pe'al 
nostru steag, lncrede-te în 
viitor. 

Sau recitat de eleve 
mai multe poezii între cari 
steagul de M. Rădulescu. 

„ Tara mea de V. Milita- 


Străinii, și instrăinaţii, 
pretinși fii ai acestei țări, au 
și început să protesteze 
contra isprăvilor „voinicilor“ 
din Ardeal. 

Se plâng ca elemente 
din aceste organizaţiuni ro- 
mânești ar fi început în 
valea Jiului să se dedea 
întocmai ca și „cămășile 
negre“ ale lui Mussolini în 
anii 1920-1922-la acte de 
violenţă pe cari ordinea ce 
trebue să domnească într'un 
stat civilizat nu le ar putea 
tolera. 

Ce sunt acești „voinici“ 
ce urmâresc ei şi ce au 
făcut, pentru ca să se ridi- 
ce prostește? 

La acțiunea de  destră- 
mare a statului dusă cu 
persictență și îndrasneală 
nesocotită de comuniști ca 


și de minoritarii iredentişti, 


a reacţionat și elementul 
românesc conștinde îndato- 
zirile sale către neam și 
tron. Constituindu-se în or- 
sanizaţii sub numele de 


„voinici“, înţeleg să fie con , 
ştiinţa trează pentru conser- 


varea și întărirea  patrimo- 
niului naţional format din 
truda și generoasele - jertfe 
a generații intregi de mar- 
tiri naţionali. ă 

Astfel de organizații s'au 
format în cele mai multe ju- 
dețe ale Ardealului. 

Ele sunt rezultatulfacţi- 
unii nesocotite “a tutulor 
răuvoitorilor neamului, 

Pare a fi această orga- 
mizare a unor fruntași din- 
ru'un anume partid politic, 


Pila „Voinicilor” 


n 
= 


pr 


| A EGIONARI - 
| Toy E a 2 nu uuwlieăm si rânii să se strângă sah | 
ru, s'au executat dansuri Ta 2: BEA Misţe: de aie derație BU publicări Ş un Singur steag, Sub ce] 


naționale între care Alune- 
lu Câmpenesc s'a jucat spre 
deplina mulțumirea a tutu- 
lor, de elevele ci. Vl-a „O 
șezătoare la țară. 4 
Dăm ac: cuvântarea c-el 
directoare la această prea 
reuşită serbare națiorală. 


Buigaria 
împiedică emigrarea V0- 
anilor macedoneni 


Ziarele din Capitală  a- 
nunță că guvernul nostru a 
primit informaţiuni că au- 
toritățile bulgare au luat mă- 
suzi pentru oprirea români- 
lor macedoneni de a mai 
emigra în România. 

Autorităţile bulsare pre- 
textează că, în trecerea lor 
prin teritoriul bulgar, emi- 
Sranţii “răspândesc  tifosul 
exantematic. Astiel un con- 
voi a fost ținut în carantină 
o iună, îără ca în acest tirap 
să se fi îmbolnăvit de exan 
tematic măcar: un singur” e- 
misrani. Acest” fapt dove- 


deşte că Bulsaria caută să! 


stăpânească colonizarea gra- 
niței cadrilaterului: cu româ 
ni macedoneni. :: 


e 


însă realitatea; puternica 
conștiință națională a între- 
sului popor va impune o 
astfel de organizare naţio- 
nalistă pe tot teritoriul sta- 
tului nostru, pentru prezer- 
varea lui de atacurile mino- 
ritățiloriridente și asigurarea 
propășirii lui în indeplini- 
rea rolului ce l-are nația 
română această distinsă fii 
că a celui mai nobile viteze, 
și civilizate ginți, care e 
ginta latina, regina între 
cele lalte ginţi, 

Purtarea celor lalți față 
de noi, ne va duce la naţi- 
onalismul suprem salvator. 
Voinicii din Ardeal serveas 
că de pildă pentru  forma- 
țiile LEGIONARILOR pe 


intreg cuprinsul țării. 


Informaţii 


_—La ultima conferință 
a prefecţilor ce a avut loc 
la Ministerul de Interne, în 
vederea reformei adminis- 
trative, suntem informați că 
d. DD. Păcuraru, prefec- 
tul județului Caliacra, a fă- 
cut ante proectului de lege 
mei multe obiecțiuni princi- 
piale in ce privește orGani- 
Zarea, comunei și a judetului, 
Observaţiunile i-iale e 


: Săsite de folos,” 
Membrii da drept în con: - 


siliile comunale și județene 
se vor merifine și în noiia 
reformă administrativă, 


cut un raport asupra an 
chetei efectuată le  Girgiu 
cu privire Ja situeția celor 
350 de familii de româzi! 
din Macedonia bulsară- 
Consiliul de miniștri a 
decis ca ministerele de în- 
tarne și externe să ja mMă- 
surile necesare pentru tri“ 
miterea lor în locurile de 
colonizare, 
ua % > 
--Numeroase delegațiuni 
ale societăților românești din 
erica au. sosit în țară 
spre a participa la sebările 
Unirii, 
Pe pământul românesc 
li s'a făcut în toate gările o 
primire cu adevărat irățeas- 
că. 


Au fost primiți cu mult 


entusiasm de populația Ca- 
pitalei și cu multă sootem- 
nitate la Ateneul Român, 
unde insuși prim ministrul 
iuliu Maniu le-a adresat un 
mișcător salut de bine veni- 
re, amintindu-le  adevârul 


apă nu se face”. 


dere între frați „pe pămân- 


- tul strămoșesc brăzdat de' 


atâta-trudă 


.% cp ş 


gi pe 


“cale publicităţii, că se 
detestă discutarea des- 
antătă Şi cu caracter de 
speculație politica a 
chestiunilor învăţătoreş- 
ți în presa politică de 
partii - a făcut să ne 
parvie intâmpinari din 
partea mai multor mem- 
hri ai corpului didactic. 

Intre acestia d. loan 
V. Gincă, în serisoarea 
ce nea adresat în ace- 
astă chestiunea a ţinut 
Să critice acea avizare 
pentru multe considera- 
fiuni de principiu, dar 
ȘI Hentru motiVe |de or- 
din politie de partid 
faut nentru care ne ve- 
dem nevoiți a mu-i face 
loc în acest organ, în 
Programul căruira este 
excluderea cu desăvăr- 


Şire a orice diseuţii cu 


carac«er politie de partid 
pe chestiuni 

între români 
Serisoareu în Cauză 

a d=lai 1. V, Cincă sa 

publicat în numărul din 
6 eri. al ziarului „Liher 


tatea“ din Bazargic, | 


„POMPA aceeaşi consi- 


vorbei româneşti „Sângele“ 

A fost o ; duioasă reve- 
și udat-cu atâta 
„ sânge.“ Piti Hota 
+ —AVIZarea ce A, -pre-: 
“ sedinte al Asociaţiei In-: 


„23 Văţatorilor din Galiaera 
În cârând isp: xta- veldea' a crezut să 0 dea Je 


Personale ; 


articolele ce am primii 

dela d. Eng. Râducu In 
acestă priviţi. 

finom & lace Ga Bi- 

£ 

Camera de comerț şi de industrie B-gie 
CONVOCARE 


12 din Tegu- 
Camereler da 


al intereselor vitale al 
peamului, n Să contei- 
puii la tivizarea lor. 


In conformitele cu dispozitiunile art, 
lamentul iege; pentru modificarea legei 
om i industrie. PI. 
CORE A a vedere şi Inaltu: Decret Regal No.7 720923 
publicat în Monitorul Oficial No. 74929. 
| Se conscacă membrii Camerei de comerț şi de 
industrie dir; Bazargic, în scopul alegerii membnior 
consiliului ae administraţie al Camerei, ce va avea loe 
în ziua de 26 Mai 1929. Lă : 

Sunt alegători şi eligibili în consiliu toți membrii 
alegători ai Camerei, cari figurează în listele electorale, 

Alegerea:se face .pe scrutin de viste, separat pentru 
tiecare categorie din secţia comercială şi secţi: industrială. 
__ Candidaturile pe tiste conmplecie pentru consiliul 
"de administraţie se vor declara d-lui preşesințe al tri- 


bunalulni Caliacra cel mai târziu până la 17 Mai incla- = du 
siv,0ra 6 p.m... ai ali ras -: 
Pe fiecare lislă se vă inscrie, un numar de meu- b 
bri. supleanţi, egal cu nuinărul membrilor de ales. p 
„Alegerea pentru mandatele cuvenite une: categoză | 
se, va- face exclusiv “de alegătorii, care aparția acestei & 


categorii, 


E ca ri 


“Alegerea va. aveă loc în oraşul Bazargic, în loca- - 


Li ă - . - ” 4 - Fi 
lu): Camerei de comerţ şi, de industrie din str, Regele za 
Carol, 85, în patru secţiuni de votare şi anume: — le 

1) Secţiunea l-a la etaj, în sala contabilitaţii; la 4ă 
ace,„stă secţiune votează membrii categorizi l-a a sec- st 
țiunei comerciale, alegând un număr de G(şase)consilieri. 

2) Secţiunea l-a la etaj, în sala consiliului de -ad- di 
minisiraţie; la această secţiune votează membri catege C 
riei I-a a secţiunei comerciale, alegând 8(opt. consilieri, m 

3) Secţiunea III-a la etaj, în sala secretariatului; la fc 
aceasta secțivne votează membrii categoriei l-a a sec- „a 
țiunei industriale, alegănd 3 (trei) consilieri. m 

4) Secţiunea IV-a a etaj, în sala registraturei; la a 
la această secţiune votează membrii categoriei [l-a a ri 
secţiunei industriale, alegând 3 (trei) consilieri. g 

Votarea durează o singură zi, incepând de la ora ri 
8 a. m. şi terminându-se la orele 6 pP m. n! 

Fiecare membru alegător este ţinut sa prezinte bi- si 
roului e'ectoral cartea sa de membra. tr 

Preşedinte, |. COSMESCU | : 

Secreta', 1. SAPUNGIEF 

No. 2380 27 Aprilie 1929 - 
CD i 

54 SI - 

cz 

lu 

2! 

re 

m 

Si 


Banca „CALEIACRA . 
SOSIETATE ANORIĂ 3 


(ă 3 în 
. A 1 
Capital social! Lei 10.000.000 deplin vărsat fb] si 
Sediul în Bazargic Str. Regele Carol 7I 7375. 4 cz 
î păi i de 

=PALAT PROPRIU — 
i $ R 
- Operaţiuni de Bănci: Compturi curente Depozi. ad i E 
te spresiructificare la. vedere şi la termen. Avaa- i i ă 
sui pe efecte pipairiuri, Plăţi în Tari ei Ză | : 
natate, Scrisorişdegereditiipăstrare de” titluri Ztc. Ă, 
4 , SR rii ră a sueimeta: M ee See esa i | 
ij E E ai - E pl EA 4 
Sa ; 
| 


 Girăir responsabi! loan E apâscu 


i 


Organ naţionalist săptămânal 


Proprietar: A, CONSTANTINESCU | 


rețul "8 Lei 


Redacţia şi Administraţia 


Bazargic, Str. Princepesa Elena N 23 


N Di loci ați Ea eco toevionart, ftp EU AA Ip a ca aa e 
Gultul şi practica naţionalizmului activ pe toate tărâmurile vieței poporului şi statului nostru __ 


Fraţii noștri cei triști 


ÎN 


Banatul românesc din 
| Jugoslavia 


E Ziarul „Nădejdea“, 0- rămânem și ei se întorc“. 
ficiosul partidului român Şi fiindcă pentru fiecare 
din Jugoslavia, a publicat plângere de aci, i-ar aş- 
un siâșietor apel către tepia acasă urgie şi pri- 
bunii români ,ca să sară goană 
pentru salvarea acestei lar spovedania suna 
azete dela dispariție din cu atât mai amar, cu cât 
lipsă de fonduri. alături, deoparte şi de al 
1 Ziarul „Curentul“ din ta, isbucnirea liberă și 
București a deschis o lis- voioasă toată tălăzuirea 
tă de subscripţie pentru de bucurie a Românilor 
ase veni în -ajutorul.a- din America, veniţi de pes 
le a Românilor din rega- urcături, cu steagurile ior 
tul sârbilor croaților și cu limba lor, cu societă- 
slovenilor. 3 țile lor şi cu bunăvoia 
lar în acelaș număr lor. Aceia însă veneau 
din 16 crt, marele scriitor! dintr'o ţară liberă și a- 
Cesar Petrescu scrie ur- veau să se întoarcă într'o 
mătoarele în articoloi de țară liberă. Ceștialalţi, ro- 
fond: mânii din regatul Jugos- 
In bucuria și destătul lav, veneau dintr'o țară 
mulțimei care aadunat, în cu libertățile  duşmănos 
această capitală a serbă- îferecate şi aveau să se 
rilor, mândre porturi și întoarcă îndărăt, la o ro- 
graiuri din toate ţinutu- bie mai grea decât moar 
rile românești, cine oare tea. 
wa observat strecurându- Cui s'ar plânge? Cine 
se oamenii aceia tăcuţi şi i-ar asculta? 
tristi, posomorâţi și strâ- Acolo, la ei acasă, orice 
ini dela toate înveselirile? cuvânt e întâmpinat de co- 
Nu mai ştiau să cân- /ropitor cu o singură şi in- 
te, ei care veneau dința- totdeauna aceiaşi sudalmă: 
va cântecelor.  Uitaseră Vlah? Staceș? Majkuti! 
cum se chiuie bucuria, ei Majhkuti! înjurătură de 
care veneau din țara jocu mamă E |unicul răspuns al 
lui și a chiotului. Plecau stăpânirii jugoslave, la, ioa- 
grumaz de învinşi, ei ca te cererile românilor mino- 
re veneau dintr'un ţinut ritari pe pământul lor din 
mândru, numit în chiar străbuni. La o sută cinci 
graiul lor de odininară zeci de mii de suflete, stă- 
„îruncia“. Intunecaţi că- pânirea na îngăduit  des- 
tau în pământ. lar la în- chiderea unui singur liceu 
trebări  întârziau să răs românesc. Două sute suple 
pundă, furişând priviri zeci şi trei de elevi, trec 
sperioase, ca și cum fie- granița în România să ur- 
care zid deschideă urechi meze cursurile la  liseele 
de spion. p noastre, ca şi cei patruzeci 
Erau fraţii noștri din şi șapte destudenți, înscrişi 
Banatul sârbesc. la Universitatea din Bucu- 
Solii celor patruzeci reşti și din Cluj. In sate 
și șase de “comune neaoș bogate și mari cât un uraş 
româneşti,  reprezintând ca Sân Mihai şi Satul Nou, 
una sută patruzeci şi șăp-. cu 74 şi 16 posturi de în- 
te mii de suflete,rupte de vățători, copiilor care au 
teritoriul național. Am în- îngăduință să învețe romă- 
cetcat Săi iscodim, să ne neşte mumai în prima cla- 
spună păsurile. Ne-au ru- să primară, |i sa interzis 
gat să-i făsăm în durerile însă abecedarul românesc. 
lor neștiute: „findcă noi Astfel, chiar şi această mă. 


estei rezistențe naţiona- te oceane și nesfârşite” 


riniinie oficială (un singur 
an de respect ai limbei ma- 
terne), a rămas o înşelăciu- 
ne fățarnică, Vechiul abe- 
cedar aprobat, al învăţăto- 
rului Român, s'a epuizat. 
Altul nou, al învățătorului 
Nicolaevici, a fost respins 
fiindcă - int”un  desemn... 
„Cioara semăna mai mult 
a ciocârlie decât a cioară.“ 

„Societăţile. culturale. au. 
fost suprimate. Chiar filia- 
lele vechi „Astre,“ îngădui- 
te de cea mai cruntă apă- 
sare maghiară, “nau mai 
căpătat drept de viaţă dela 
gingaşa stăpânire a scum- 
pilor noştri foşti aliaţi. he- 
uniunile de cântări,  mân- 
drie a, poporului bănăţean, 
tânjesc legate de reguli as- 
pre, impunând statute care 
îndată ce iau ființă sunt 
respinse, 

Aşa au fosi confiscate 
instrumentele  fanfarei po- 
pular-naţionale “din două 
sale. Aşa a fost scos “din 
Biserică, cu baioneta jan- 
darmilor, a doua zi de 
Paşti în plină slujbă reli- 
gioasă, corul comunei Ali- 
bunur de nouă mii de suf- 
lete româneşti. 

Acum, cunoaşieţi de ce 
oamenii aceştia erau tăcuţi 
şi trişti. De ce nu pot îm- 
părtăşi o bucurie care ni- 
mănui n'a fost întreagă, Și 
mai cunoaşteţi ce fel de 
buni prieteni avem în cvas- 
tă, foşti tovarăşi de arme 
şi de suferință, actuali ali- 
ați politici prin şubrede le- 
găminte, de Antante mai 
mari sau mai mici, mai 
tari sau mai trecătoare. 

Iată cum trăiesc fraţii 
noștri subjugați. Și când te 
gândeşti că minorilățile de- 
la noi ne sfidează tocmai 


pentru bunul traiu ce-l. duc. 


în statul nostru! 


Gitiți şi răspândiți 
„LEGIONARII 


Abonamente: 200 
Instituţii 500 
Preoţi, Funcţionari, Plugari 100 


Sâmbhăți 18 hai 193 


SUB CONDUCEREA UNUL COMITET 


lei pe an 
» > 


» 


Altă victimă 
a bulgărisuutui 


colonist rănit foarte 


= pa rile 
Pay de ua buigar 


Indrăsneala bulgarească 
a trecui orice margini 
„Incurajați“ bulgari de 
lipsa de sancţiune a îap- 
telor lor criminale, zilnic 
se înregistrează câte o 
victimă dintre coloniști 
noştri. 
“Propoganda ce o îac 
în populaţie bulgară age- 
nți de îelui lui Teodor 
Toșet, Brașovânoi și alţii 
ce să erijază, din interese 
meschine personale, în 
organizatorii forţelor bul- 
gare; indemnurile pentru 
intrarea bulgarilor în te- 
renurile coloniștilor, şi 
asmuţirea tutulor derbe- 
deilor din populaţia bul- 
gară ca prin acte silnice 
să demoralizeze pe colo- 
niști—toate, acestea au 
făcut ca, mai ales dela 
un cârd: de vreme, de 
când și politicieni români 
i-au încurajat și-i au sub 
protecția lor pe agitatori 
bulgari, să continuăm a 
primi ştiri alarmante de 
prin sate. 

Ni se aduce la cunos- 
tinţă că cuțitul a ajuns la 
os, 
Coloniștii sunt deciși să 
reacționeze, aslfel ca ne- 
socotita  indrasneală a 
provacatorilor bulgari să 
ia sfârşit! e îi 

Pe bună dreptate revol 
ta a lor noștri a ajuns 
să nu mai poată fi stă- 
pănită. 

Aceasta reiese și din 
faptul următor, când, nu- 
mai mulţumită intervenți- 
ei la timpa autorităţilor, 
s'a putut evita un adevă- 
rat măcel, ce sar fi da 
torat numai ticăloșiilor u- 
nor bulgari. i 

In ziua de 9 Maia. c. 
întorcându-se. de la Bazargic 
cotenistul R. Răducan cu alţi 
şease, cari luaseră sămânța 


trebărie pise dece ară, 
bulgarul i scos cuțitul şi i-a 
aplicai ce lovitură în partea 
slângă a peptuiu, şi C00l0- 
nistul a cazut jos, zicându-i 
„te satur eu de  pămâni,“ 
in acest timp vine în ajutor 
restul de colonişti, iar bul- 
gari verini cari arau - pe la 
tarlaleje vecine înarmaţi cu 
sape topoare şi ciomegi au 
venit în ajutorul - crminalu- 
luj.. Pacientul în stare gravă 
u fost transportat la Spitalul 
Comunal B-gic, iar indivizii 
arestaţi cu corpurile delicte 
au lost înaintați Parchetului 


Pilde de puterea 
noastră de asimilare 


In No. 536 din 30 (1V) 
929 al „Curierul, ziarul re- 
volver al iridentei bulgare, 
am citit— printre multe stu- 
pidităţi și injurii aduse nouă, 
precum şi imputări adresate 
acelor bulgari cari întrețin 
raporiuri economice și So- 
ciale cu Românii—cele de 
măi jos: ,,-— ba cevă 
mai mult, unele mame per- 
mit fiicelor lor să se plimbe 
la braţ cu fiii acestora (pu 
nor asemenea monștri”) A: 
ceastă rușine nu. se poate 
trece ușor”. 

Noi, Aromânii, nu ne 
alarmăm, nu  înjurăm, nu 

n T, 
calificâm „monstruos, 


n... 


Ci 
vom aduce fapte cari dove- 
desc că elementul bulsar— 
din Macedonia sau de aiti 
a găsit din totdeauna, nu 
o „rușine”, ci o mândrie, ua 
câştig social îu a „permite 
fiicelor lor, să se plimbe la 
braţ cu fiii acestora! (Ro- 
mânilor). 
Brulgarul din Macedonia, 
trăind în cele mai primitive : 
condiţii de viaţă, avea ca 
pildă de imitat manifestările 


de ta Prefectură, aproape vieţii aromâneşti un serios 
de Toccilar colonistul Rădu- pas spre viața apuseană, 
cană vede pe  bulgarul Era natural că poporul aro- 
Petre Atanasot că ară cu mânesc să trăiască în con- 
plugul pe tarlaua lui, La în- dili civilizate, ca unul care 


prin origine sa aleasă şi 
veche, prin comerțul în pro 
:porții mari și emigrări. în 
(țări streine și alte continen 
te—a fost în contact cu vi- 
aţa claselor sociale înalte. 
Bulsarul înstărit din Ma- 
cedonia socotă o mândrie în 
a imita tot ce vede la A- 
români: de aceea  vorbia 
aromâneșie, fetele se im- 
brăcau aromânește, casa era 
mobilată aromânește, dar— 
mai presus de toate—visul 
ui eră să se insoare după 
o fată aromâncă, Aceasta, 
odată intrată acolo, dădea 
tonul dela casa ei: aromâ- 
niza totul: confort, îmbrâcă- 
minte,  apucături, obiceiuri, 
ocupație, etc.. Nu s'a intâm- 
plat, niciodată, fenomenul 


contrariu, ca un Aromân 
să se însoare după o bul- 
Săroică. 


In Cadrilater, au fosta- 
celeași fenomene, 

Noi nu-i vom referi pe 
domnii dela „Curentul“ 
mai atund ca în 1913 când 
în această Provincie, doam- 
na sau domnișoara nu cu- 
noşteau incă ciorapul, necum 
Pantoiul de lac, sau elegan- 
ţa rochiilor, ori contactul zil- 
nic cu  tăietura pariziană. 


Ele erau condamnate la un 


tive. 
Scurt vorbind, tinerele 


bulsăroaice Săsesc o mân-. 


e în a pătrunde în so- 
cietatea românească, Cine-i 
de vină? Tinerii noştri sau 
ele? 

Singurul vinovat ar îi 
instinctul, adânc săpat în 
natura fiecăreia din bulgă- 
roaice, de a ieși din faza de 
primitivitate socială, reușind, 
astiel să trăiască mai Co- 


mod, să se îmbrace mai 
subțire, să se plimbe la 
„brațul“ acelora cari au în- 


lăturat barbaria orientală, ca 
să tacă loc elesanței şi bu- 
neistări occidentale. 

Oare domnii, cari scriu 
la faimosul „Curierul“ nu 
Sau grăbit, cu toții — subt 
biciul moravurilor occiden- 
tale introduse de n0i, cu în- 
cepere dela 1913 — să-și 
cizeleze făptura şi fizionomia 

arbară, în așa mod că de- 
căteori se uită în oglindă— 
NU se mai recunosc? 

e ce oare n'ar da 
dreptul şi surorilor lor . să 
facă ceeace lor le-a părut 
că este mai frumos? 


Cum sa serhai 10 Maj 


a sate 


Din frumoasa inițiativă 
a Pr. Cristescu a] paro- 


hiei Bazaurt, s'a destășu- 
rat în niarginea pădurei 
Enigea o frumoasă serba 
re cămpenească cu ocazia 
zilei de 10 Mai. 

Au participat la acea- 
stă serbare toate şcoalele 
cari fac parte din cercul 
„Spiru Haret“ (Bazaurt), 
împreună cu un numeros 
public asistent din toate 
comunele. 

La ora 10 și jumătate 
a. m., a început Tedeumul 
oficiat de Pr. C. Cristescu 
și Hr. Pace, preot mace- 


donean; iar răspunsurile 


Sf. Leturghii au fost date 
de corul învăţătorilor. 
După. terminarea _Te- 
deumului părintele  Cris- 
tescu.,a rostit o frumoa- 


să cuvăntare,arătând miil- 


țimei. imerise, însemnăta- 
tea zilei și datoria noas- 


tră a tuturor cetățenilor” 


roinâni, față de patrie şi 
neam.. sai etapă Ă 

Masa a fost luată . în 
pădurea „Enigea“. Fieca- 
re școală împreună Cu în- 
vățătorii „respectivi, 


durei, e îmbelșugată ma- 
să. +. sa 
După dejun fiecare 
şcoală â expus pubiicului 
producții, căutând să evi 
dențiezg vioiciunea și a- 


gerimea micilor copii e-: 


âu: 
dejuaat sub frunzişul pă-. 


mulați în ultimul grad. 
Producțiunile au con: 
stat din: dansuri naționale, 
lupte greco-romane, aler- 
gări, matchuri de ocină și 
de fot ball. Elevele din 
Bazaurtul de mijloc sub 
conducerea D-nei Pr. Cris 
tescu au dansat cu deo- 
sebită dragoste: Banul 
Mărăcine, jocul Moților 


etc. Asemenea elevele din. 


Viişoara au executat jo- 
curi naționale, sub con- 
ducerea D rei Plexenia 
Chelefa, dând rezultate 
admirabile. 

Luptele greco-romane 
între Nastradin şi. Seidali, 
Făndâcli şi Viişoara,con- 
statându-se agerimea  ele- 
vilor ai acestori. școli. - 


Matchuri de oină. între ; 


Viișoara și Bazaurt, Enl- 
gea şi Seidali etc. văzân-. 
du-se. imboldul care a în- 
ceput să ia : naștere și în 
această -parte a ţăreii. ş 
„Românii macedoneni 
au făcut o frumoasă ma- 
nifeștație de dragoste pa- 


triei și neamului cinstind - 
ziua de 10 Maiu prin cân.- 
tece naţionale în' dialectul . 
aromân. “o 


Serbarea a luat stâr- 
șit la ora 5 p. m. îmbar- 


cându-se elevii școalelor . 
împodobite cu frunzişuri 
Și îlori 


cântând cântete 
naționale și eroice. 
Seara a avut loc un 


“trumos bal, în locatul şcav- 
confort din cele mai primi= - u A 


tei din Enigea luând pâr- 
te tot corpul didactic al 
cercului Sau remarcat 
d-rele Sabina Georgescu, 
Tanzzi Popescu și Flori- 
ca Bădescu prin frusmca- 
seie costume naționale, 
fiind admirate de întregul 
public constatându-se că 
în curs de timp frumosul 
costum național va stră- 


fuci și pe acest pământ, 


“decurând desrobit. 


Aducem viile noastre 
mulfumiri Pr. Cristescu 
care a avut Buna voinţă 
de a pune la dispoziţia 
micilor vlăstare, corpului 
didactic. și populaţiei o a- 
semenea serbare. 


C. Niculescu 
Nastradin 


Românii din America 


Se pregătesc să se reintoarcă în ţară 


—Citim în „America“din 
Clevelant: 

E mai presus de orice 
îndoiolă că ideile noastre 
despre ţara pe care am pă- 
Tăsit-o cu mulţi ani in urmă, 
tineri şi fără, orizont şi fără 
experienţa vieţii sunt greşi- 
te. In timpul cât Americaa 
progresat, în oarecare 
măsură şi țara noastră. Pro- 
Stresul realizat acasă însă nu 
avem de unde să-l Cunoaş- 
tem. Şi acest progres, maj 
cu seamă pe teren economic 
şi comercial, ne interesează 
deaproape pe toți aceia care 
ne uităm cu un ochiu spre 
casă, dar istovitoare muncă 
din fabricile americane nu 
ne mai permit reîntoarcerea 
la plugul  părintesc. 

Acesta e terenul unde, 
întorşi acasă odată şi odată, 
avem posibilitatea să fim 
încă de mare folos țarii şi 
nouă înşine, având şi puțin 
capital de învartit şi niscai 
experiență de afaceri câşti- 
gată în ţara afacerilor mari 


şi profitabile. 

lată de ce aşteptăm ca 
delegaţii noştri ajnnşi în Ţa- 
ră să nu umble cu ochii în- 
chişi, ci să se consideră că 
trimişii lui Moisi ventru ex- 
plorarea Canaanului,ca reîn- 
torşi—era să zic, acasă—să 
ne arate condiţiunile econo- 
mice şi financiare în  reali- 
tatea lor, ca să vedem da- 
că a sosit în fine- vremea 
când rodul muncii şi al ti- 
nereţei noastre l-am putea 
trece dincolo aşa ca să con 
tribuim la consolidarea eco 
nomică a pământului iubit 
şi să nu rămânem nici noi 
cerşetori pe drumuri la bă- 
trâneţe, drept reconpensă a 
curajului de-a fi încercat să 
înfărim şi să consolidăm cu 
întreprinderile noastre _mo- 
deste viața românească la 
orașe. 

Dacă o fac aceasta de- 
legaţii noştri, fac un bun 
serviciu cauzei românești în 
genera! şi celor ce i-au tri- 
mis în particular. 


i i e i 


REFORMA. AGR 


ARA ÎN GRECIA 


Zisi Şebe, Consilier agricol 


————— . 


PREȚUL TERENURILOR. . 


EXPROPRIATE 
Pentru evaluarea 'despă- 
subirii datoreste proprietâru- 
lui expropriat se ia de bază 
venitul net anual dinaintea 


și înmulțit cu 20-40 ori ma- 
ximum, asupra căruia statul 


la sută; 
despăgubirei către proprie- 
tari se emit obligaţiuni de 
expropriere în valoarea no- 
minală 100 drahme și în tit- 


ne. Dobânda adusă este de 
8la sută și amortizabile în 
„30 ani. 

Loturile agricole date 
împroprietărițiloy sunt inale 
"nabile pe timp de zece ani, 


„când se- pot înstreina numai 
„la cultivatori 


de- pămânţturi, 


războiului pe cinci âni 1909-: q 
1914 capitalizat cu 5 la sută 


luri de.1-10-1000 obligaţiuni -. d 
și în serii de 25 și 50'milioa- - R, 
"Publicată sau a 


Procedura lucrărilor de 
expropriere și improprietări- 
re foarte Simpliticată și re: 
dusă la o Singură . comisie, 
delegații Sătenilor și 
proprietarilor, neconvocân- 
iu-se decât pentru audiere 
Și informațizini. Moșiile ex- 
propriabile se desemnează 


ga Scb „Prin Decizia Ministerului AA 
„acordă și o majorare de 50 - 


pentru achitarea: 


Sriculturei, publicată în Mo- 
nitorul Oficial şi se conside 


ră ca intrată. în folosința ob-.. 
ștei dela data publicărei, ur- * 


mând, ca ulterior. comisia de 
expropriere să 
etaliat asupra exproprierei; 


evocarea unei. 
unei hoţă- 
Târi de expropriere se face 
tot prin decizia Ministerială 
ȘI numai în cazul când pro- 
prietarul oferă totul la ex- 
Propriere: Legea este destul 
e clară, precisă 'și detaliată 
Prevede și. Sancțiuni atât 


se pronunțe 


deciziuni . 


„amper nrmeee e SM) 


pentru sățeni cât și 

tari: astfel că nu dă fe şt 
re, la piterrcețiri stă splict. 
i greșite și nici la e'udări, 
STADIUL EXPROPRIEREI 

(După datele prevăzute 
în O economicos-Tachydto- 
mos din 1001141929) 

Au tost declarate expro- 
priabile 1554 moșii în întia 
dere de 900.000 ha. dintre 
cari s'au împărțit 544 moșă 
în suprafața de 570.000 ha. 

Suprafaţa loturilor varia- 
ză dela 40-100 decare, 

Exproprierea va mai du- 
ra încă 10 ani. 

Numărul refugiaților dis. 
proporțional fiind față cu 
disponibilităţile de terenuri 
s'a recurs și la exproprierea 
pășunelor alpine, dându-se 
ast-fel o lovitură de Sraţie 
românilor crescători de vite, 
care din lipsă de pășuni su- 
ficiente pentru turmele oz 
de oi, sunt nevoiţi a  și-le 
desface pe prețuri modeste 
şi a se instreina în alte ță- 


ri. 
COLONIZAREA INTERIO- 
RĂ'ȘI AȘEZAREA REFU- 
GIAȚILOR GRECI ȘI CER- 
CHEZI DIN ASIA „MICA 

In războiul mondial dia 
1914, dacă unele „popoare 
șau putut realiza 1 indepen- 
dența lor sau unirea cu fra- 
ţii de acelaș neam, în schim: 
altele au trebuit să suporte 
mari. deziluzii, nevoite sau 
a fi masacrate și supuse u- 
nei sclavii și mai impovără- 
toare (armenii) sau a-şi pă- 
răsi meleagurile natale, în- 
dreptându-se spre țara mu- 
mă (Greci din Asia Mică; 
Aromânii și Bulgarii din Ma- 
cedonia) 

Drept rezultat al acestui 


războiu circa un milion să- 


teni, în afară de cei orășe- 
ni, au trebuit să-și părăsea- 
scă patria smochinului, mas- 
linului și stafidelor,spre a se 
îndrepta, fie pe coastele im- 
productive ale Adriaticei,fie 
către văile roditoare ale Ma 
cedoniei, însă bântuiți și 
decimaţi de biciul Paludis- 
mului, 

Statul Grecesc, fără a-și 
pierde cumpătul, în urma 
nenorocirilor  abătute pe 
capul său. a Știut să 
atitudine demnă de o nație 
meniiă a trăi și vegeta,. îm- 


brățișându-și fiii săi ostraci-. 
zaţi și, făcându-le loc prin-.. 


ire supușii săi de origină 
urcă, Bulsară sau Romană, 
pe care zadarnic ar 'fi în- 
Ccercat să-i câșlige şi să-i 
asimileze, Ce deosebire. în- 
tre. politica țărei. noăstre, 
care neglijând elementele; 
nascuțe neauși „români . din 


alcani și Banat, încearcă - 


Prin concesiuni 
material și. moral 
bile, să-și asimileze pe Ov- 
rei,, Unguri, Șvabi sau Bul- 
Sari, Eh. bi 


de ordin 


triotice ȘI 
mai multă 
zistentă şi înăltare în 


Prezintă 


| "9 E 


ia e . 


chezăşie de re. 


Pag, N 


de otet dintre popoare. 

til Grecesc, îndată, 
după retragerea armatei sale 
din Asia Mică și exodul 
dezastros al populației loca- 
ie, a apelat la Liga Națiuni 
lor, contractând un împru- 
mut de * 12300000 Lt, și a 
inființat un oliciu pentru 
agezarea refugiaților, com- 
pus din patru membrii, din 
cari doi .recomandaţi ' de 
stat, al 3 lea reprezentant 
al Ligei Naţiunilor, iar al 
A lea care-și prezidează co- 
misia cetățean al Statelor 
Unite, aceşti doi din urmă 
se bucură de imnnitate și 
privilegiuri diplomatice în 
Grecia, 

Oficiul de - așezarea re- 
fugiaţilor are două sectiuni; 

Secţia A, pentru așeza- 
rea relugiaților plugari de 
meserie, procurându-le pă- 
mânt și cantonamentul ne- 
cesar și secţia B. pentru 
așezarea refugiaților orășeni, 
dându-le mijloacele de sub- 
zistentă și ocupaţiuni, 

Ca organe de execuţie 
secția A, are pe serviciile 
agricole județene, iar secţia 
B, poate să-și aibă și orga- 
nele ei particulare, 

Drept garanție a împru- 
mutului contract la Liga 
Naţiunilor, Statului Grecesc 

“a angajat cedarea la oficiu 
ca proprietate absolută și 
scutită de ori ce dări și im- 
puneri 500,000 ha. evaluate 
la 13.000,000 St, precum și 
alte terenuri de 3.400,000 
“St, provenite majoritatea 
dela emigranții Turci, Bul- 
sari și Români, 

Pentru a înlesni așeza- 
rea coloniștilor se permit și 
rechiziții de clădiri sau ma- 
teriale de construcție, apar- 
tinând ori cărei persoane 
fizice sau morale, Contra 
despăgubiri, precum și re- 
chiziții a mijloacelor de 
transport, semințelor selec- 
Honate și vitelor necesare 
plugăriei, Fiecare colonist 
este înzestrat cu casă, în- 
ventarul viu și mort (bei 
plugari) etc, necesar explo- 
atărei precum și cu sămân- 
ță și hrană necesară, pro- 
curate de stat, prin Banca 
Naţională sau societăţi par- 
ticulare. 

Aşezarea la țăra a colo- 
niștilor se face în grupuri 
de 10 familii, a caror șef 
este ales de consiliul de 
conducere al grupului, com- 
Dus din trei membri, 

Adâpostirea lor se face, 
fie în casele abandonate de 
emigranții Turci, Bulgari sau 
Români, fie în casele noui, 
fâcute de stat sau Societăţi 
particulare sau prin Banca 
Naţională. 

Statul pentru a-și asigura 
plata din partea refugiaților 
sau coloniștilor, nu permite 
deplasarea lor la alt centru 


cuție, pe cei care, declar 
îalș său care nu-și tivă 
lotul doi ani  dearândul, 
precum și pe cei care doi 
ani dearândul nu-și achită 
ratele, AAA RIL) 

» Pentru garantarea impru- 
mutului contractat de statul 
Grecesc, în vedetea a servi 
nevoile refugiaților, servește 
întreaga averea și venitul 
oficiului al așezărei coloniş- 
ilor (cele 500.000 ha), iar 
pentru achitarea lui se ce- 
dează de către stat: 

a) Monopolul sării, chi- 
briturilor, cărților de joc, și 
hârtiilor de țigare din nou- 
ile provincii, 

b) Veniturile dela vămi- 
le dela Caina, Eraclia (Cre- 
ta) Samos Chios,  Mitilena 
și Sira, 

c) Venitul net dela tu- 
tun și timbre din  nouile 
provincii, precum și venitul 
realizat dela desiacerea al- 
coolului in toata ţara. 

În rezumat prin aplica- 
rea reformei agrare și prin 
nouă politică agrară inaugu- 
rată de statul Grecesc, prin 
care se repară nedreptatea 
socială, desființâudu-se io- 
bagia, iar totodată se popu- 


lează,, ragiunea cu. braţe. dev 
muncă „suficiente: și . inzes= 


trate cu creditele și mijloa- 
cele necesare. unei exploa- 
țări sistematice, Macedonia. 
țara lui Alexandru Cel Ma- 
re 'va parveni nu peste 
“mult timp, dacă nu va fi 
capabilă să Waprovizioneze 
țările din sudul peninsulei 
Balcanice, cel puţin să pro- 
cure (Greciei actuale, cerea- 
lele necesare pentru între- 
ținere, scutindu-o de impor- 
tul celor streine, și jucând 
ast-fel un rol agricol tot așa 
be important precum l-a ju 
cat șialtă dată în istorie.— 
Dacă până în prezent na 
produs cantitatea de cerea- 
le necesare  consumațiunei 
interne,aceasta e datorită in- 
tensificărei culturei a plan- 
telor industriale (tutun, vii, 
masline, smochine, orez etc.) 
Rezultatul reformei agra 
re în Grecia (Arthur Vau- 
teur) până în 1929 exclu- 
siv, contează 1420900 impro 
prietăriți 18000 coloniști 
în Macedonia și un milion 
de refugiaţi rurali așezați 
prin concursul Ligii Naţiu- 
nilor, 


Comitagilăcuri 


Bandele de comi- 
tagii bulgaricormit 
zilnic nelegiuiri în 
acesti ţinut sub di- 


ferite forme. | 
Gomplicii gazuele și călăuzile lor 
Organul lor „Curieral“ şi cazul din Țar Asen 


. Asistăm zilnic la ata- 
curi contra vieţii şi avutu- 
lui românilor din partea a- 
genţilor iridentei sălbatice 
a bulgărismului. 

Când un grajd în care 
se adăpostia vitele unui co- 
lonist a luat foc ce cansu- 
“mă întregul avut al acelui 
român. 

Când alba căsuţă de 
curând ridicată, cu mari sa- 
crificii, de o familie, de co- 
lonişti, se aprinde, în mijlo- 
cul nopţii, fără ca să-şi poa 
tă cineva explica de unde 
a putut să se provoace acel 
incendiu, întru cât nici larmn- 
pă aprinsă nu a fost în ca- 
să şi nisi uwmă de Dc în 
vatră, 

Câmd vita şi-o găseşte 
românul otrăvită, spintecată, 

Când cazanul tractoru 
hii nou nouț al său, se ta- 
ce în ţândăi, sau piese im- 


de așezare, decâț cu apro- portante dela maşini agrice- 


barea Ministertlui de Agri- Je îi sunt sustrase sau dis- 
cultură, dând afară dela truse, 

centrul de așezarea pe toţi Când recolta din ham- 
“eta,care nu se supun dis- bare sau de pe câmp iau foc. 
Woriților organelor de exe- 


N a pa 


întro noapte semănătura 
facută pe tarla. 

Când i se perchiziţio- 
nează noaptea casa de o 
ceată de bulgari sub pretex 
tul câ se caută un obiect 
pierdut sau furat, 

Cand i se intentează de 
un bulgar acţiune pentru 
pretins furt hătae,ertare,pre- 
tinsă insultă, ba de vre un 
bulgar funcţionar sau primar 
se tace plângere pentru _ul- 
tragiu, martori cantra româ- 
nului ieşind ori câţi bulga- 
ri ai vrea sau li'se infentea- 
ză coloaiştilor'prin de alde 
Braşovanoi acţiuni pentru 
treimile ce li Sau dat lepai 
de stat, şi pusi astfel pe 
drumuri, 

Nu e truc, nu e act la 
care să nu se recurgă doar 
doar l-ar face pe români să 
nu se aşeze definitv în a- 
cest ţinut 

La orice reacțiune a ro 
mănului, îi vezi pe agenții 
bu'garilor asurzind urechile 
Inaltei Regenţe, miniştrilor 
şi întregi lumi cu văicăreli- 


Când îi se întoarce le lor, protestele lor, 


Aceusta midi ales când 


“auforităţite - pablice îndrăns- 


meso.*să ja îm cercetare ac- 
tele criminale ale unuia si-l 
arestează, Sar toţi căci toți 
Sunt complici. 

Nu mai departe, cazul 


“dela Țar Asen diu Durostor 


a făcut pe rei dela,,Curierul“ 
să se ăsocieze la toate in- 
criminările, toate ncinciunte, 
toate indrăsnelile de cari 
s'au servit şi parlamentarul 
Pencot din Silistra cu întrea 
ga şleahtă de comilagii vă- 
zu şi nevăzuţi ai bulgaris- 
mului crud, perfid şi nesă- 
țios, cari operează în acest 
ținut în oraşe, sate ca şi la 
drumul mare. 

Cazul dela Țar 
stă astfel: 

Sunt două săptămâni 
de când pe şoseaua Ghiuler- 
chioiu Alfatar la Km. 29 a 
apărut o bandă de trei co- 
mitagii, cu arme şi echipa- 
ment bulgăresc, Au oprit o 
masină de cursă şi au jefuit 
pe călătorii acelei maşini 

Reclamându-se faptul 
Jandarmeriei, D-l Maior lo- 
nescu, comandantul legiunei 
de jandarmi din județul ace- 
la, a luat vigilente măsuri 
de urmărirea și prinderea 
tâlharilor, S'au instutuit pu- 
ternice potere din jandarmi 
pe șoselele: Alfatlar-Ghiuler- 
chioi și Altfatlar Acadânlar. 

Totuși, îndrăzneala ban-- 
diților nu s'a mărginit la 
primul atac mai sus relatat 
și aceasta fiindcă doar ei 
știau că sunt puși sub scu- 
tul și ocrotirea celor câtor- 
va oameni ai zilei, tot de 
rasă bulgărească și al căror 
trecut este deasemenea în- 
cununat cu banditisme și 
tâlhării, cari potentaţi au 
susținut punerea în libertate 
și o complotiștilor dela Ba- 
buc, 

A doua zi după primul 
jaf, aceiași bandă de tero- 
riști a apărut pe șoseaua 
Alfatlar-Acadânlar la punc- 
tul Caracuz, la o apropriere 
de circa 100 m. de postul 
special de jandarmi. Și aci 
au acostat o mșină şi au 
jefuit de banii cei aveau 
pe: pretorul plășii Acâdân- 
lar, D-l Maior zez. Cernă- 
tescu, directorul şcoalei pri- 
mare din Acâdânlar D-l 
Înv. C. Catan şi pe D-l 
Tomasian. Chiar în momen- 
tul jefuirii a: apărut şi pote- 
ra jăndarmilor, fapt indicat 
bandiţilor de unii complici 
ailor postați în vâriul unor 
arbori. Bandiţii au avut deci 
tot timpul să se retragă. 

Inștiințat despre acest 
nou îndrăzneț atac, Di 
Maior Ionescu, pătruns de 
însemnătatea rolului său, 
s'a transportat la locul ata- 
cului. 

După întinse cercetări, 
s'a dovedit că bandiți își 
au gazdele in satul Țar A- 
sen, de unde sint și ei or- 
Sinari—-azi-emisraţi în Bul- 
Şaria se Săsesc înrolați in 


Asen 


bandele de comitagii,-—Bi 
se numesc: Dimu 'Ivanol 
Coliu Dimitroli, și Pencia 
Dumitrofi (fraţii): Complizii 
şi călăuzele lor. lor. din. ata- 
bele atacuri au fost; ...... 

Trifon 


Hristru P. Baltof, 

P. Baltot, și Pette 
Hagi Colef cari au și fost 
arestaţi de . către Pl. Majer 
Gialapu șeful secţiei Acâ- 
dânlar. Au mai fost ares- 
taţii şi gazdele bandiţilor: 

Nedelcu R. Nedelcu, lor- 
dan Pencoif, Di ru Penceii, 
Mustafa  Aliș, lusein  Alkși 
și Petre Ștetan Vâlcol. 

Interogaţi, la postul de 
jandarmi, ei au tăcut cofa 
plecte mărturisiri. La uni 
S'au găsit și efecte bulsă- 
rești, câteva  maniteste în- 
cendi are și câteva iotosra- 
fii cari reprezentau ma: 
multe bande, de comitagii, 
ce „făceau (instrucție suis 
comanda ofiţerilor din ar- 
mata bulgară. Printre acei 
comitagii se dinsting cei trei 
din Țar-Asen, citați mai suu. 

În fața aceastor Srave îi 
vinuiri, călăuzele și sazdele 
au fost declarați arestați 5i 
transportaţi la Silistra și 
predaţi parchetului și apă: 
duși la instrucție. 

O parte , din ei au îost 
puşi în libertate, iar alţii se 
află încă în arest, 

Cu acest prilej s'a do- 
vedit că ştiu să manevreze 
bine şefii din Silistra ai aces 
tor comitagii. - 

Nv au cruțat nimic pea 
tru punerea în libertate tos 
mai a celor mai peziculoşi. 

Când astfel stau lucru- 
rile, în indoența  arhicune 
scută a alor noştri, şi mai 
ales în faţa pertidiei acestor 
agenţi ai bulgarisuului cari 
au priceput că la noiicalitătea: 
de agenţi electorali ai unu: 
partid îţi serveşte ai lor drept: 
pavăză în multe privinţe ni 
e de mirare că comitagiii 
scapă nepedepsiţi iar îndrâ- 
neala celor dela „Curierul“ 
devine şi mai mare, i 

Dar vorba aceea: De 
multe ori merge ulciorul la 
apă, 'dar..... 


ŞTIRI 


Din Sofia se anunță; 
la satul Somorow,unpr 
bulgara fost atacat lân- 
gă altar şi asasinat. E ver 
ba de un act de răzbuna: 
re. făptuit de familia unui 
țăran pe care fiul preoti 
lui îl omorâse acum patru 
luni. 

Pe când preotul, du- 
pă terminarea serviciului 
divin, vru să Ă 
altarul, rudele i 
ucis au tăbărât asupra lui 
și lau omorât cu mai 


multe lovituri de cuţit. 
Printre martorii oculari 
ai aceastei scene să 

sa era şi mitropolitul din 
Sofia, care venise între 
scurtă vizită ta Somoreow 


ie Li 


a] 


“„părute în gazeta 


Mare primejuie națională 


Acapararea fuueţiunilor publice de către 
agenții, bulgăvismului 


In programul societă- 
ţiior iridente buigare din 
„ Sofia figurează, între cele 
lalte mijloace de  înlătu- 
rare a autorității de stat 
român şi a așezării ro 
mânești în ținutul Dobro- 
gei Noui—și ocuparea tu: 
tulor  funcțiunilor pub- 
lice de către agenți ai a- 
celor organizațiuni bulga- 
re le revine sarcina pen- 
truaducerea la îndeplinire 
a acestui punct din pro- 
gram. 

Aceştia, dindată ce un 
loc vacant se prezintă ia o 
instituție publică, îi vezi 
făcând naveta între Bucu- 
rești și autoritatea 'pro- 
vincială competinte, pen- 
tru a plasa cu orice preţ 
pe bulgarul lor în postul 
în cauză. 

Ceva mai mult, toată 
preocuparea tutulor agen 
ților bulgari este ca şi pe 
puţinii români cari sa mai 
găsesc în funcție să fie 
constrânși a demisiona 
sau a cere transferare. în 
altă parte a țării. 

Din nenoroeire, mora- 
vurile noastre politice le 
vin în ajutor. 

Interese meschine de 
politică de partid și do- 
rința de a pomeni în po- 
litică i-a făcut continuă 
a-i face pe mulți de ai 
noştri să devie conștient 
unealta dușmanilor  nea- 
mului nostru. 

Puţini români deţin 
funcțiuni publice în jude- 
țul nostru. Ei sunt dintre 
cei mai vechi funcţionari. 


Rândurile lor se răresc 
din ce în ce mai mult,fie 
prin deces, ieșirca la pen- 
sie, transferări voite și 
mai ales silite. Nu puțini 
au fost nevoiți să demi- 
sioneze. 

Români “funcționari ti- 
neri nu avem: rar poate 
răzbate vre unul. 

In schimb birourile in- 
stituțiunilor publice gem 
de funcţionari, bulgari. 

Și suntem ameninţaţi 
ca până şi capii instituțiu 
nilor să fie din ei. 

In ultimul timp vedem 
în capul serviciului sani- 
tar judeţean, un bulgar. 

Nu a putut d. D-r. Pă- 
curaru, prefectul judeţu- 
lui să înlăture aceasta,cu 
tot provizoratul acestei 
însărcinări date aceluia 
doctor? 

Toate posturile de me- 
dici de plasă, toate far- 
maciile vacante au trecut 
în mâinile agenților bul- 
gărismului. 

Ca bibliotecar la Pri- 
măria Bazargic s'a numit 
un bulgar — fapt arătat 
întrun număr precedent 
că foarte păgubitor în 
toate privințele. 

Români funcţionari, 
strângeți-vă rândurile, ve- 
ți ajunge voi urmaşii noș 
tri robii agenților bulgă- 
rismului dacă nu veţi ști 
să reacționaţi la timp. Nu 
au venit coloniştii să tră- 
iască sub o administraţie 
bulgărească. Trebue să 
se înțeleagă de toți acea- 
stă. 


CALO 


MNIE 


Ziarului bulgăresc Curierul ci Curierul care se indelet- 
niceşte cu publicarea tutulor inepțiilor în scopul 
de a se defăima cu orice preț tot ce e românesc, 
i Sa trimes intămpinarea ce urmează și căreia 
acel ziar nu i-a fâcut loc. 

ari. român este d. Postolea dacă scrie la Cu-. 


Iată întâmpinarea: 


î Scibacrncugiti colonişti 
(militeri) din comuna Du- 
ranlar, județul Caliacrv, 
revoltați “sufletește de arti- 
colele calomnioase semnate 
de un aname Postole 'şi a- 
-dustră 
„din Iulie 1928 şi repetate 
întrun mimăr recent, arti- 
cole cari aduc o gravă in- 
sultă şi jignire morală atât 
p-lui Căpitan involid lie 


Georgescu, şeful nostru de 
colonie, cât şi nouă înşine 
ca colonişti. Ne simţim ob- 
ligați a  dezminţi categoric 
minciunile triviale susținute 
în acele articole. Este știul 
de toată lumea, că D-l Ca- 


„pitan Georgescu, în calitate. 


de şef de colonie, pe lângă 
cele 25 hectare, ce i se cu- 
vin ca colonist, mai are 
arendate cu acte în regulă 


încă 75 hectare, cocuce “fac [ 
împreună 100 hectare, Alât 
teren lucrează d sa, cu trac- 
torul. d-sale, [i bine, întro- 
băm pe D-l Postole, cum a 
putut dânsul să 'facă dintr'o 
100 de heclare o mie de 
hectare ba încă şi mui mult? 
Dacă aceste lucruri ar fi 
fost susținute +de un om 
inculi sa analțabet, ne-am 
fi închipuit, că a confundat 
0 sută cu o mie, neștind 
că între o cifră şi alta e o 
diferență destul de mare, 
dar după cum am aflat, Di 
Postole se pretinde a fi om 
cult și auzim. că e oficiant 
Medar a » Bazargic; alun- 
ci cum de s'a injosil. dum- 
nealui să-şi pună numele 
sub astfel de minciuni sfrun 
tate, că adică det, Coiijan 
Ilie Georgescu folosi 
peniru sine peste o o mie de 
hectare şi că majoritatea 
coloniştilor. ar fi  învoilori 
la dânsul? Cum de nu sa 
temut că se va dovedi con- 
trariu celor publicate de 
dănsul şi că poate fi tras 
la răspundere pentru aceste 
colomnii? 

Noi, coloniștii din colo- 
nia D-lui Căpitan Ilie Geor- 
gescu, putem susține şi do- 
vedi chiar în fața instanțe- 
lor judecătoreşti, că fiecare 
dintre noi a primit pămân- 
tul complet şi-l munceşte 
fiecare personal, uceasta se 
poate dovedi *şi din statis- 
tice anuale, făcute de pri- 
mărin locală, 

Domnul Căpitan Ilie 
Georgescu, din potrivă, este 
unul dintre cei mai buni 
bărbaţi—şi buni români— pe 
cari îi cunoaștem, d-sa 
merge chiar alât de depar - 
te cu altruismul şi popula- 
ritatea d-sale, incât, pe tim- 
pul cât locuia în Balcic, 
găzduia în propria sa casă 
pe toţi coloniştii D-sale, fă- 
ră excepție, ca pe nişte frați 
ai săi. Unui asemenea băr. 
bat i se cuvine cinste și 
stimă, iar nu calomnii în- 
veninate şi  născocile, Ne 
simțim datori a exprima 
recunoştinţa mult stimatului 
nostru şef de colonie, cum 
şi D-lui General Razovicea- 
nu, că ne-a dal un aseme- 
nea şef,ca D-l Căpitan Ilie 
Georgescu, 

Rugăm pe  D-l Postole 
să lase la oparte asemenea 
calomnii. murdare, cari 
mânjesc mai mult pe calo- 
mniator decât pe cel calo- 
mniat. Cine vrea să se con 

vingă de adevăr să pofte-. 
200 în colonie să ia înfor- 
câte voiește, Să în. 
e şi organele agricole, 
A ir ra Că se vor 
sesizat, fiindcă d-l Postole, 
pe cât am aflat, a comuni. 


“cal aceste năzbătii grosala- 


ne chiar și Ministerului de 
Agricultură, 
„Cu stimă 

Constantin St, 
Marin St, Cotanu, Ion 1, 
[. Ivan, lon “St, Buzatu 
C-tin M. Buleandru şi alți 
23 e : 


Stefan 


Informații 


Ziua de 10 Mal a lost sar 
băterite în acest un în aețui 
“noslru cu un deosebit fast, 

In Bazurgle după To-Den- 
mul dela biserleu Catedrala, « 
țăcut defilarea trupelor SI eleul- 
lor. şcolilor, pe sir, Rege le Jarol 
în fața Primărlei 

La ora 12 a.m. ct avut loc 
recepțiunea în sala de conslllu a 
Primăriei, la care au luat parle 
reprezentanții autorități şi un 
imens pubile, 

După amlazi a fos o prea 
reuşită şi înălțătoare serbare 
şcolară în sala Tealrului Modern. 

In „pi PORN IE A MI RI “ți hore şi cântece lu- 


ÎN 27 TNI 


and parte loală lime o Wlonăiae 
cui din acaal oraş, 

A urmat la ora 9p. n, 
retragere cu torţe, 

PT) 

in seara zilei de 14|, ș, 
ora 8 seara, D-l Medie Veterinar 
al or. B-gle însoțit fiind de a. 
gentul veterinar. Apostolof întor- 
cânduse de lu Cum. Ealbet spre 
or. B-gle pe la jumătatea  dpu- 
mului au țost încojurați de că- 
lira trel indivizi înarmați curg 
volvere luândule suma de lei 4949 
şi mal multe acte, au fost roeu- 
noscuți că erau homâni țigani. 
Cazul Be cercetează de Şeful 
Scoției  Ghelengie şi Postul da 
Jandarmi Ezibei care sa pus în 
urmărirea lor. 

* P Li 


PN iai 
- 


Pa 


apital social Lei 10.000.000 deplin vărsat 
! Sediul în Bazargic Sir. Regele Carol 71 73 75 


ALIACRA“ 
acasa E ANONIMA 
C 


= PALAT IP 


Operaţiuni de Bănci: Compturi curente, Depozi- 
te spre fructificare la vedere şi la termen, Avaa- 


[E nătate, Scrisori de credit, păetrate, md titluri etc. : 
4% 


suri pe efecte gi măriuri, Plăţi în Țară şi 


RODIPRIUD = 


străi- 


Dr. 


G. BADRAILEAXIE 


Piaţa Renaștrerei NO. 10 Bazargic 
Specialist de boli interne şi de copii 


Gofetăria „REGALA“ 


Str. Regina Eilsabata No. 8 Bazargic 
Proprietar FOTI GEAUȘI 


iii iii E 


>>h 


e 


Prima, fabrică sistomatiei, de pâine. Franzelărie 


de lux, cornuri şi pâine de 
Facem abonament luna, 


telă la domiciliu, 


secară: 
r. Borvoşte onerata slien- 


Proprietar CONSTANTIN N DUMITRESCU 


Atr. foneral Culoor 


No. |! Bazargio 


eee îi Pe dlă 
Farmacia , „SPERAN N'ȚA“ i 
Proprietar N. Lagara 


Str, Regele! Carol 27 aa 


Pivniţele societăţi 


„Viticola“ 


Societate iu - colectiv 


—BAZARGI 
Depozit permanent de vinuri algse, 


eri. Țuică Ta. „ Toscovină, 


a 


n cel 
pĂ Pra 


mai Aaa Ut U. 


Ouor, Hiblioteva Centrală 
Huonnogti 


Vul | N 1 A 


Luni a fost în Alba 
lulia, cetatea ittorică a unirii, 
o  miweață manileatare a 
Românismului, 

In asistența lamiliei re- 
gale, a Inaltei Negente, a 
guvernului, a capilor biseri= 
cei, a fruntașilor politice din 
toate partidele, a reprezen» 
tanților tutulor statelor și 
armatelor aliate, peste două 
sute mii de români de toa- 
te treptele sociale au ținut 
să serbeze, cu cel mai ma- 
re fast. zece ani dela Uhi- 
vea Ardealului și acelor lal: 
te ținuturi românescecu țara 
mama România, 

Inălțătoare au lost cu- 
vântarile ținute cu acest pri- 
lej de către Patriarhul Re- 
sent Dr Miron Cristea, In- 
altul Regent Buzdugan, Prin- 
cipele Regent Nicolae și 
primul ministru Maniu. 

Găsim foarte util ca tot 
românul să cunoască epo- 
peia neamului său și teme- 
iurile drepturilor Romăniei 
asupra ținuturilor sale așa 
cum a fost expusă în aceste 
cuvântări: Spaţiul însa nu 
ne îngădue astfel să redăm 
aci numai din cuvântarea 
supremului magistrat de ieri, 
marelui român din totdea- 
una și Înaltului Regent de 
azi, d, |. Buzdugan, mai 
bine de cc care nimeni al- 
tul nu ni putea expune ceea 
ce această mare serbare 

reprezintă în istoria neamu- 

lui și a statului nostru. 
Dăm fragmente urmă- 

toare din acest discurs: 


Cu un sentiment de 
legitimă emoție am pășit azi 
în cetatea istorică Alba 
Iulia, al.-cărei nume și tre- 
cut sechlar redeșteaptă mo- 
mente de glorie în istoria 
poporului - român, dar și. a- 
mintiri dureroase despre su- 
furințele nebănuite și tot 
martiriul încercat de acest 


Pruprieta 


__epan naţionalist săptămânal 


A CUONSTANTINEACU 


comme 


Ha le, ir, Piinopia Vuia 


i! 
] 


! 
aj 


| 
hi ANU 


Ioan a Alina aţa 


Mi 


„bultul şi practica naţionalizuutul activ po toate târdmariie 


Marile serhărid 


SAM 4 Mal lu 


; 


SU COMITEŢ 
Tim dn ATI! rm to RET a 


Hi 
ÎS ţi A p | 
vi, Pui | Ii 


vioței poporului și statului nostru 


| 


SUB CONDUCEREA U 


"o: 


TE RTT 


Piu, Pila 


ela Alhalulia 


Hpopeia neamului roman 


credinței și datinelor 


stră 
Moser, 

4 Întreaga epopee a popor 
vuiu român 0 reteâlm în acea 
te clipe. Dela lupta giganti= 
că, po viață și pe moarte 
între . două mari popoare, 
conduse cu măreție de doul 
atleți ai lumii vechi, Tralan 
şi Decebal, până la grozni» 
cul măcel din războiul libo» 
rator în care a pierit toată 
floarea  tinerefei ; vechiului 
regat român, rând pe rând 
se perindează pe sub ochii 
minții, ca întrun film verti» 
finos, toate evenimentele de 
căpetenie din istoria neamu 
lui românesc. Prin foc și 
sânge, prin acte sublime de 
eroism și sacriliciu suprem, 
s'a ridicat măreața cetate 
din Carpaţi „Dacia Traiană” 
menită a apăra imperiul și 
civilizaţia latină de barbari 
năvălitori, și tot prin ace- 
leași mijloace sguduitoare, 
după aproape două mii de 
ani, Românii, vrednici ur- 
mași ai Daco-remânilor au 
reclădit pe aceleași puternice 


temelii edificiul măreț ce 
fusese  năruit de vitregia 
vremurilor. 


Aci, la Alba Iulia, s'au 
așezat parte din legiunile 
române cu cuartierul lor 
general și tot aci, după mul- 
te veacuri, când aceste ţi- 
nuturi trecuse sub stăpâni- 
rea maghiară și apoi cea o- 
tomană, la 1599, a intrat în 
mod triumfal, marele dom- 
nitor Mihai Viteazul, care 
cu o viziune genială și in- 
drăzneaţă, a realizat pentru 
o clipă unirea tuturor Ro- 
mânilor din Dacia Traiană 
și prin actul său sublim, a 
dat cel mai puternic impuls 
de viață ideii nafionale. 


Apoi, după mai bine 


de trei veacuri la | Decem 
brie 1918, iarăși, 


la Alba 


Iulia, Întreg poporul român 
din Ardeal, Banat Crișina 
şi Maramureș, liberat de 
jus străin, a proclamat uni- 


papor în Inpta. grea ce a 
trebuit să'indure -iîn cursul 
veacurilor, pentru păstrarea 
fiintei-sale -etnice, a limbii, 


— rome mem ae nor 


vea ŞI realipliea aceatar ţi 
nului la patela mumă acel 
epocal cara tol nol, a avul 
conaplraran cea mul nlvălu 
cilă prin încovonnren plorl- 
osului şi în vea nlavitului 


întâlul Rege nl României în 
tregite Verginand | si n mâ- 
ndrei si vrednicei sale lova: 
rășe Majestatea Si Reginu 
Maria, în biserica ridicată 
Anume În, mai scop pe 
locul mitropoliei cala e 
vremuri de Mihai Viteazul, 

Astiel, după drepturile 
noastre veacuri de viață ri- 
sipită, plină de dureri, toţi 
Românii pot spune astăzi, 
din toată inima, că la Alba 
lulie se  găşesc stăpâni în 
casa lor, N'am luat dreptul 
nimănui, ci am fost în sfâr- 
şit, repuși în patrimoniul 
nostru strămoșesc; căci, do- 
are cert și necontestabil că 
aceste ținuturi au făcut par 
te integană din Dacia Traia 
nă țara strămoșilor noștri 
Daco-Romani, și că coloni- 
zările cele mai puternice 
iăcute de Traian, au fost 
așezate, începând cu Olte- 
nia prin aceste părţi fru- 
moase și adăpostite ale Da- 
ciei, mai puţin expuse nă- 
vălirilor barbare, și unde 
după închegarea  Daco-Ro- 
mană, s'a întemeiat leagănul 
naţiunii române, 

Așa numai se explică 
faptul esenţial și concludent 
cu privire la drepturile Ro- 
mânilor asupra acestor ţinu 
turi, că, spre sfârșitul vea- 
cului al IX-lea când au apă- 
rut Unguri în Panonia de 
unde au început să pătrun- 
dă sepeai dincoace de Ti- 
sa în Dacia-Traiană, dânșii 
au găsit aci, nu o țară pus- 
tie și fără stăpân, ci pe 
Români sau Vlahi, cum lise 
spunea atunci, și pe Slavi 
cari mai târziu s'au româ- 
nizat asimilându-se în masa 
populațiunii românești au- 
tohtone. Și era firesc să fie 
așa, căci retragerea legiuni- 
lor în Moesia de Aurelian 
la 274 d.Hr. din cauza nă- 


vălirilar 
nu A putul 
și alrâmutaran în acea mie 
provinela n 
colonisti 
cu Dacii dupa 0 convieluira 
de 


nare, din 
vor rus 


dul 
peste munti, hu poale 
aţă 


burbare de atunci 
ivta da 


de 
INA i 
in Ga 
asc, hacer 
fiti au putut 7 
“poi a ci ecmtopite din 
W'odata în tedatul undar, 
şi pune în lumina adavătur 
tă drepturile Homânilor, îm 
dependent de concițiunie 
şi chiar maghiar, de fapt asupritoare, în cazi 
urăta că In sosirea Inguri- ei au fost menlinuţi în pro- 
lor, Românii în număr con  pria lor țarâe 
siderabil, se bucurau de Tot în acest saa9, adi- 
o organizație politică admi- că sub raportul drepturilor 
niotrativă prin mai multe lomânilor ca locuitori at 
voivodate în diferite părți tobhtoni asupra acesturi țima 
ale Daciei Traiane, iar aces turi, trebuie explicat și lap- 
tea aveau sub conducerea tul că după ce Maghiarii 
şi autoritatea lor, câte un încercase ași ezlinde stă 
număr de cnezate, cu atri- pânire și dincoace de Car- 
buţiuni adininialrative și ju- pați, de urde au lost res 
decătorești asupra satelor, pinși prin lupte grele mai 
Exista încă și un drept cu- târziu de Pasarab cel Mare 
tumier, pe baza căruia se din principatul Țărei Romă 
distribuia justiția, Și o con- nesti şi apoi din Moldova, 
firmare încă, că atunci ca de Bogdan, descălicătorul 
și astăzi, Românii erau prin din Mararnreș—cu timpul 
aceste părți în număr covâ- regii maghiari, pentru a se 
rșitor, faţă cu alte neamuri pune bine su Domnii dim 
rezultă din împrejurarea că principate, de al căror con- 
acea organizație administra- curs politic simțeau nevoie, 
tivă și judecară, cu totul au concedat Domnilor româ 
străină Ungurilor, și-a păs- ni dreptul la stăpânirea u- 
trat încă multă vreme o nor ţinuturi din Ardeal, ca: 
autonomie națională și teri- Ducatul Eâgărașului, conce- 
torială, chiar și în urma în- dat lui Vlaicu Vodă, cu 
frângerii voivozilor de câtre dreptul de al coloniza cu 
Unguri și supunerea lor boierii săi; tot astfel Armla- 
stăpânirii maghiare. șul și mai multe sate în ju- 
“ii i A La alt rul Sibiului, lui Mircea, care 
Demn de reţinut este se intitula Duce de Făgăraș 
faptul că între acest princi- și Amlaș, apoi cetatea Ci- 
pat șiprincipatele române de ceului și Cetatea de Baltă, 
dincoace de Carpaţi, se sta- lui Ștefan ce: Mare; Valea 
bilise legături strânse și ca o Sodnei, Ungurașul și Bistri- 
manifestare vie de solidari- ţa, lui Petru Rareş. 
tate naţională, este și impre alecu 
jurarea că tronul acestui Treptat însă cu creşte- 
principat a fost - spriţinit în rea populaţiei românești și 
1556 prin întervențiunea cu a influenței sale, precumpă 


«lect 
aplicație dee â 
Piu tnt led altarul! 10F 7oOTNăt 


români  contopiți pentru e 
1 
175 de ani, 
Li Lă 


Lă Lă Li Li 
Cronici străine ulterio» 
care unele din îs 


armele în Ardeal a Domni- 


nitoare, în aceste ţinuturi, 


lor români: Alexandru Lă- spori și îngreuiarea stăpâni- 
pușneanu din Moldova şi rii străine, care după ce 
Pătrașcu cel Bun al Munte- vreme îndelugată respecta- 


niei, 


se drepturile Românilor, in- 
scari e „cre aia Du Pi cepu a le reduce și destința 
Toată această situaţiune chiar unele din ele. De aci, 


și organizare politică ce şi- mișcările sociale din secolele 
au păstrat veacuri dearân- XV şi XVI, apoi mișcarea 


ă 


—— 
e e ce a e 


din 1731 pentru desiiinta- 

rea unei grele ivbăgii și în 
“fine mișcarea  atirmată pe 
Câmpia Libertăţii de la Blaj 
io 1849, tinzând la emanci- 
parea politică a naţiunii ro- 
mâne, 

Numele martirilor ca 
Ţjoria, Cloșca și Crișan, ca- 
ri odihnesc aci, precum și 
ale eroilor Avram  lancu, 
precum și celorlalţi luptăto- 
ri sau eroi de pe ambele 
laturi ale Carpaţilor, rămân 
adânc sădite în .conștiința 
şi sufletul tuturor Românilor 

. e . . Li . 

Ceeace însă importă să 
constatăm azi cu deosebită 
bucurie, este împrejurarea 
sa adevărat extraordinară 

* că, ori cât de mari au fost 
sulerinţele Românilor în tot 
timpul de veacuri cât s'au 
săsit răzlețiți, sub diferite 
stăpâniri străine ei au re- 
zistat totuși cu o tărie și 
tenacitate uimitoare operei 
de desnaționalizarea  între- 
prins stăruitor peste tot, și 
astfel, în momentul unirii și 
reintregirei lor întrun stat 
unitar, toți fii aceleiași naţi- 
uni, de la Tisa până la Nis 
tru, au revenit la sânul pa- 
triei, păstrând toate  carac- 
terele specifice rasei, culim 
ba nealterată și transmisă 
din generaţie în generaţie, 
formând astăzi un popor 
român omogen, fără urme 

daunătoare de influență mi- 

lenară străină, 

enară 


. . Li . . . 

Și vor fi transmise ca 
o scumpă moștenire urmași 
lor, cu singurul gând ce nu 
vatămă, ci înalță, acel al 
îndeplinirii unei datorii de 
recunoștință națională pe 
deplină justificată, Este tot 
ce cere mândria și liniștea 
odihnei lor după  isbândă, 
și atât numai voim și noi, 
Din chiar momentul re 
întregirii sale, România și-a 
propus să-şi întemeeze or- 
ganizarea sa de stat, cum 
și întreaga viaţă socială. pe 
raporturi de armonie între 
toate clasele sociale și între 
toți cetățenii patriei, inde- 
pendent de rasă, limbă și 
religie. In acest spirit îngă- 
duitor, cu totul conform, 
sufletului poporului român s'a 
intocmit întreaga operă le- 
gislativă dela țncheierea pă- 
cii până azi, în special la 
legile privitoare la  învăţă- 
mânt, la culte, și la reforma 
agrară, 


Oricare ar fi dificultă- 
țile ce apar sporadic, isvo- 
râte cele mai adeseaori în- 
ţeles, ideia de pace şi con- 
cordia între popoare, ce co- 
respunde noile concepţii în 
viața internațională și unor 
necesități unanim simțite, 
pătrunde tot mai puternic 
nu numai în spiritul condu- 
cătorilor, cărora le incumbă 
răspunderea covârșitoare a 
păstrării păcii, dar și în 
sufletul maselor populare 
chemate la o participare tot 


ță şi s 
pe drepiu 
tabile 


tabi 


te în ȘI în 


linişte 
desăvârşirea consolidării sa- 
le, prin întărirea instituțiu- 


stat 
Dat 


nllor de fundamentale 
şi a tuturor  instituţiunilor 
sociale, cum și prin dezvol- 
iarea continuă a vieții eco- 
nomice de care depinde 
condițiunea materială și mo- 
rală a populațiunii țării, Dar 
mai presus de preocupările 
zilnice, impuse de actualele 
rele împrejurări, apare ca 
ideal de realizat opera cul- 
turală, Se impune în mod 
imperios intensificarea învă- 
țământului primar, profesio- 
nal şi agricol în masele po- 
pulare, sprea le îndruma 
spre meserii și agricultură, 
şi concomitent îmbunătățirea 
sub toate raporturile şi prin 
toate mijloacele a învăţă- 
mântului superior universi- 
tar. Acestui din urmă învă- 
ţământ pus în condițiuni 
materiale cari să-i asisure o 
desvoltare normală și mai 
ales corpului său profesoral 
îi revine nobiia misiune ca 
printro muncă dezvoltată 
şi însuflețită, să formeze eli- 
ta intelectuală care să adu- 
că ţării elementele de :con- 
ducere pătrunse de nevoile 
și aspirațiunile ei legitime, 
cum şi o pleiadă de cărtu- 


- zari distinși, din sânul căre- 


ia să răsară acele minţi a- 
lese. care prin creaţiuni spi- 
rituale proprii,— expresiune 
a geniului și caracterului na- 
țional,—să  încoroneze cu 
strălucire opera măreață a 
unități! naţionale și să așeze 
România pe veci reîntregită 
la un loc de cinste în dome 
niul culturii și civilizaţiei 
universale, 


„Universitate populară“ 
in Bazargic 


Un grup de inimoși in- 
telectuali în cap cu d.D-r. 
Păcuraru, prefectui jude- 
ului Caliacra, iniţiatorul 
acestei idei, a hotărât să 
se înființeze .în Bazargic 
«Universitatea Populară». 

In acest scop s'a al- 
cătuit și ante proectul de 
statut și s' făcut apelul 
următor către cei cari ar 
putea contribui la realiza- 
rea acestei idei, 


„Simate Domn“ 


Lipsa alât de resimţită 
în oraşul nostru — a unei 
„Universităţi Populare” care 
să facă legătura sufletească 
intre toţi locuitorii din qa- 
cest oraş şi depe tribuna că- 
reia, să se poată evidenția 
frumusețea şi bogăţia  cul- 
turei naționale; cum şi po 
pularizarea descoperirilor 
ştiinţifice, care sunt în me- 
reu progres, sperăm să o 


«di „LEGIONARII- 
e i ii, 


pitici ucoperi priri fonda- 
ccesiei instilutiuni, IN 
uitate cu dispozițiu- 
în  niuturatul 
P- rocco ue statut. — 
Evenimentul acestuia, de 
0 mare importanță pentru 
oroşul :dăru, lrobueşte să i 
se den-—slimate domn—i- 
rea nuastră alențiune, a lu- 
iuror acelora, ce n-am fă- 
cut din Bazargic, durarea 
aşezării pentru viitor, 
Stiindu-vă animat de do 
rința de a eontribui cu pri: 
nosul  Domniei- Voastre, la 
O cât mai mare ridicare a 
vieţei publice locale, avem 
onoare a vă trimete ante- 
proectul Universităţei, spre 
examinare, odală cu căldu- 
roasa rugăminte de a bine 


COP p 
Cr Gr 


pina 
C1329717) 


voi să primiţi, a face purle 
dintre membrii ei fundaiori, 

Sperăm că veți primi d 
pelul ca bi'i fa“em și că la 
încunustiiniat ea noastr ul: 
teziui i, poli semna uiti 
de comitetul de inițialivă— 
format din intelectualii loca- 


fonțifinnra 
li—cererca de autentijicati 
a actului, înaintea instan;t- 
lor judecător: şti. 


Rrimrți vă rugăm stima- 
te domn, odată cu mulţu- 
mirile noastre anticipa.e— 
penlru aducerea ia înfă sturi- 
rea scopului că uinariin — 
asigurarea deosabitelor coii- 
siderațiuni ce vă purtăm, 

Preşedintele comitetului de 

S direcţie 
Prefectul judeţului Caliacra 
D-r. PĂCURARU 


PI iii 


De ce pleacă români 


din Bulgaria 


— Regim de teroare şi spoliaţia— 


Cu alt prilej am ară- 
tat că românilor din Bul- 
garia traiul li s'a făcut 
imposibil şi că nevoiți sunt 
a se refugia în ţara ro- 
mânească dacă nu accep- 
tă să devie bulgari. 

In Bulgaria domnește 
organizația revoluţionară 
macedo-bulgară, care, în 
atingerea scopului națio- 
nalisi ce urmărește, între- 
buinţează metoda cea mai 
simplă față de orice altă 
minoritate etnică: sau te 
îaci bulgar sau te exter- 
min, ridicându-ți via ţa 
Ivându-ţi şi avutul. 

Contra acestor mijloa- 
ce silnice de constrânge 
re, nu se poate acolo rea- 
cționa: nu găsești autori- 
tate internă care să-ți sa- 
ră în ajutor, iar, în afară 
granițelor acelei țări, în 
zadar ai apela ia societă 
ți internaționale, Liga Na- 
țiunilor, opiniei publice 
mondiale, căci toţi s'au 
obișnuit a vedea în revo- 
luționarii macedo-bulgari 
0 organizație politică ce 
operează în statele balca- 
nice vecine, cari nu o pot 
repune şi pe care orpa- 
nizație Bulgaria are tot 
interesul a o menține şi 
întări, nu să-i stavilească 
avântul, să-i reducă pres- 
tigiul. Mijloacele-i terori- 
ste nu provoacă proteste 
în cercurile comuniste, în 
asociațiiile internaționale 
pretinse umaniste în lu- 
mea politică, ce, pentru o 
palmă dată cu alte tări 
unui ovreiaș oare care 
agită ă 56 
Sită, protestează, denun- 
ță omenirii civilizate pe 
Poporul! „barbar“ car: 
putut da naștere u n 

ă, “ul asţ 

fel de bătăus si pe 
în care sa vu RE Statul 
putut comite 


un act de. = 
tate. a atar 


De altfeli poporul bul- 
gar și statul bulgar nu 
S'ar alarma la orice ar- 
ficolaş scris contra sa în 
vre o gazetă sireină sau 
la orice proteste ce sar 
ridica cumva contra lui 
in vre-o asociaţie interna- 
țională de peste graniță. 

lar în interior știe că 
nimeni nu îndrăznește să 
protesteze cu vorba sau 
să se opue cu fapta la 
cele stabilite ca fiind în 
interesul naţiei  buigare. 
Un asttei de om este ce 
fapt scos de sub protecția 
legilor și comitagii exe- 
cută sentința promt şi fă- 
ră cruțare. 

Românii macedoneni şi 
românii din regiunea Vi- 
dinului sunt victimele a- 
cestui regim. Trălesc sub 
teroare; iar avutul lor sca 
de zi cu zi în urma re- 
chizițiilor și obişnuitelor 
impuneri siliie ce le fac 
comiteiele buigare în sco- 
pul de a-i sărăci Şi cons 
trânge să fugă, săraci în 
Româuia, 

la această privinţă, în 
„lisemnări din Bulgaria: 
ce pubiică în „Universut” 
d. B. Cecropide, care a 
vizitat de curând „Bulga.- 
ria, în calitate de repre. 
zentant al acestui româ- 
nesc ziar bucureștian, ă- 
Sim următoarele (în E 
mărul din 18 ceri.) 

„Comunitatea română 
ca acasă, 
ză NU au îndrăsnit 
să-ți destăinuiască, d-le 
» Cu cât e impus 

e român 
e către 


din 


Și ce în- 


Du de sus, din- 
n: „5 Iiâcedoniei QAma. 


Pag, TI 


i — CE 


româneşti se aşează coloni, 
sti Wutoari, Arumânii 


ne00ia  presantii | să mu 
tare învebulul Rârjoaneţ gi 

FRI fre conliniei Împy 
Mer "CG Ur (jretilcQțut ] mocedg. 


nene bulgtir, ur? se soog, 
teşte mii autorita ă ca au, 
foritatee: uromânii. îşi în, 
dreupiă ochii către țară, 
Curentul de a veni în. 
tre frați ni-i rezultatul $ 
vre'unei iscoade, ci nece- 
sitatea unei reculegeri în 
Hora solidară etnică, 
Curentul acecta e por 
nit şi din prudența evită- 
pii dezastrului izolării, 
Dar câte drame crân= 
cese din clipa amăgirii 
dea pieca, până la hotă- 
rârea părăsirii locului na 
tal, smulgerii de lângă 
prispă şi de lângă gardul 
cimitirului părinților. Și 
câte peripeții se împletesc 
apoi, dela împrăștierea 
avutuiui pentru a-și iace 
desagii de plecare. Şi câ- 
te câte umilinți până la 
trecerea Dunării, câte ac- 
te și câte 


praguri sus şi 


L 


jos, ca să treacă oamenii * 


Dunărea la Giurgiu, ori 
să poposească pe peronul 
gării Bazargic! re 
Sunt însă şi aromâni, 
cari nu pleacă. Cu cai și 
cârduri de oi, bat dealu 


rile şi munțiii,se abat prin î 


adâncurile văilor. Ei sunt 


oamenii ținutului. 


Nwsle 
gați de vre-uu sat. Ei ma 


ştiut ce-i armata şi nici 
înregimentarea în muiica 
silită, cum e organizată 
prin lege în Bulgaria. 
Pe ei nu i-a interesat 
legământul cu drepturi Și 
obliguții cetăţeneşti. Se 
pare totus că cercttl au- 
torității începe să-i cuprin 


in rândurirea  chesti- 


= 


4 
$ 


4 


3 
La 


E? 


unilor dintre România şi 


Buigaria, va intra dest 


gur şi chestiunea acest 


ra, cari a 
sunt aromâni și nu pot 
altceva de cât aromâni, 


âta știu, că el 


Se pare că cercurile 


conducătoare nu-și dati 


deajuns seamă de nevoi 
le ce sunt de satisfăci 
în România Mare Și 
modificările corespiniză 
toare ncuii situațiuni. 4 

Inaintaşii au ştiut În 
ne ducă la închegareâ Ip 
tulul unitar român, p» 
generaţia actuală dee 
ducători pare a nu i 
stare să intemească ră Ş 
oramul de muncă Ag 
consolidarea. stării a 
ruri existență. Și asi rită 
rea propășirii ce 0 Mi. 
țara în nederea indepi si 
rii marelui rol so0lă e, 
neamului nostru în 

Fa] 


ea aud ai 


până - 


re 


i 
i 
ldeologi 


R | 


3 


SULA cidiaî. -“ = 


imperios intensilicarea invă- 
țământului primar, profesio- 
nal şi agricol în masele po- 
pulare, spre a le îndruma 
spre meserii și agricultură, 
și concomitent îmbunătăţirea 
sub toate raporturile și prin 
toate mijloacele a învăţă- 
mântului superior universi- 
tar, Acestui din urmă învă- 
țământ pus în condițiuni 
materiale cari să-i asigure o 
desvoltare normală și mai 
ales corpului său profesoral 
îi revine nobiia misiune ca 
printr'o muncă dezvoltată 
şi însutlețită, să formeze eli- 
ta intelectuală care să adu- 
că ţării elementele de .con- 
ducere pătrunse de nevoile 
şi aspiraţiunile ei legitime, 
cum şi o pleiadă de cărtu- 


- rari distinși, din sânul căre- 


ia Să răsară acele minţi a- 
lese. care prin creaţiuni spi- 
rituale proprii,— expresiune 
a geniului și caracterului na- 
țional,—să  încoroneze cu 
strălucire opera măreaţă a 
unități! naționale și să așeze 
România pe veci reîntregită 
la un loc de cinste în dome 
niul culturii și civilizației 
universale, 


„Universitate populară“ 
în Bazargic 


Un grup de înimoși în- 
telectuali în cap cu d.D-r. 
Păcuraru, prefectui jude- 
tului Caliacra, iniţiatorul 
acestei idei, a hotărât să 
se înființeze în Bazargic 
«Universitatea Populară». 

In acest scop s'a al- 
cătuit și ante proectul de 
statut şi s' făcut apelul 
următor către cei cari ar 
putea contribui la realiza- 
rea acestei idei, 


„Simate Domn“ 


Lipsa alât de resimţită 
în oraşul nostru — a unei 
„Universităţi Populare" care 
să facă legătura sufletească 
intre toţi locuitorii din a- 
cest oraş şi depe tribuna că- 
reia, să se poată evidenția 
frumuseţea şi bogăția  cul- 
turei naţionale; cum şi po 
pularizarea descoperirilor 
ştiinţifice, care sunt în me- 
reu progres, sperăm să 0 


DP a batuta etate 


De ce pleacă români 


din Bulgari 


—Regim de teroare şi spoliația— 


Cu alt prilej am ară- 
tat că românilor din Bul- 
garia traiul li s'a făcut 
imposibil şi că nevoiți sunt 
a se refugia în țara ro- 
mânească dacă nu accep- 
tă să devie bulgari. 

In Bulgaria domnește 
organizația revoluționară 
macedo-bulgară, care, în 
atingerea scopului naţio- 
nalist ce urmărește, între- 
buințează metoda cea mai 
simplă față de orice altă 
minoritate etnică: sau te 
faci bulgar sau te exter- 
min, ridicându-ți viaţa 
luându-ți şi avutul. 


Contra acestor mijloa- 


ce silnice de constrânge 
re, nu se poate acolo rea- 
cționa: nu găsești autori- 
tate internă care să-ți sa- 
ră în ajutor, iar, în afară 
granițelor acelei țări, în 
zadar ai apela la societă 
ți internaţionale, Liga Na- 
țiunilor, opiniei publice 
mondiale, căci toți s'au 
obișnuit a vedea în revo- 
luţionarii macedo-bulgari 
o organizaţie politică ce 
operează în statele balca- 
nice vecine, cari nu o pot 


repune și pe care orga- 


nizaţie Bulgaria are tot 
interesul a o menţine și 
întări, nu să-i stavilească 
avântul, să-i reducă pres- 
tigiul. Mijloacele-i terori- 
ste nu provoacă proteste 
în cercurile comuniste, în 
asociațiile internaţionale 
pretinse umaniste în lu- 
mea politică, ce, pentru o 
palmă dată cu alte țări 
unui ovreiaș oare care,se 
agită, protestează, denun- 
ță omenirii civilizate pe 
poporul „barbar“ care a 
putut da naștere unui ast 
îel de bătăuș și pe statul 
în care s'a putut comite 
un act de-o atare gravi- 
tate. 


De altfeli poporul bul- 
gar şi statul bulgar nu 
Sar alarma la orice ar- 
ticolaş scris contra sa în 
vre o gazetă streină sau 
la orice proteste ce sar 
ridica cumva contra lui 
în vre-o asociaţie interna- 
țională de peste graniță. 

lar în interior știe că 
nimeni nu îndrăznește să 
protesteze cu vorba sau 
să se opue cu fapta la 
cele stabilite ca fiind în 
interesul nației  buigare. 
Un astfel de om este ce 
fapt scos de sub protecția 
legilor și comitagii exe- 
cută sentința promt și fă- 
ră cruțare. 

Românii macedoneni și 
românii din regiunea Vi- 
dinului sunt victimele 
cestui regim. Irălesc sub 
teroare; iar avutui lor sca 
de zi cu zi în urma re- 
chiziţiilor și  obişauitelor 
impuneri silite ce le fac 
coimitetele buigzare în sco- 
pul de a-i sărăci și cons 
trânge să îugă, săraci în 
România, 

la această privinţă, în 
„Insemnări din Bulgaria“ 
ce pubiică în „Universul“ 
d. B. Cecropide, care a 
vizitat de curând „Bulga- 
ria, în calitate de repre: 


a 


zentant al acestui româ- 


nesc ziar bucureștian, gă- 
sim următoarele (în nu- 
mărul din 18 crt.) 
„Comunitatea română 
dela Sofia e la ea acasă, 
liniştită“ (Nu au îndrăsnit 
să-ți destăinuiască, d-le 
Cecropide, cu cât e impus 
anual fiecare român din 
Sofia de către comitetul 
macedo-bulgar și ce  în- 
seamnă în Bulgaria „a'îi 
la tine acasă, liniștii“). 
Vin însă de sus, din- 
munții Macedoniei oame- 
ni necăjiţi. In ținuturile a- 


prispă Și de lângă gard 
cimitirului părinților, ! 
câte peripeții se impleta 
apoi, dela împrâștiere 
avutului pentru a-și fa 
desagii de plecare. Şi e 
te câte umilinți până | 
trecerea Dunării, câte a 
te și câte praguri 5u5 
jos, ca să treacă oamen 
Dunărea la Giurgiu, o 
să poposească pe peron 
gării Bazargic! 

Sunt însă și aromân 
cari nu pleacă. Cu cai : 
cârduri de oi, bat deal 
rile și munțiii,se abat pri 
adâncurile văilor. Ei sui 
oamenii ținutului. Nu S, 
gaţi de vre-uui sat. Ei na 
ştiut ce-i armata ȘI ni 
înregimentarea în IMC 
silită, cum € organizat 
prin iege în Bulgaria. 

Pe ei nu i-a interese 
legământul cti drepturi 
obliguţii cetățenești. 
pare totus că cercul ai 
torităţii începe să-l cupii 
dă și pe ei. 

in rândurirea  chest 
unilor dintre România + 
Buigaria, va intra des: 
zur şi chestiunea acesta 
ra, cari atâta știu, că € 
sunt aromâni şi nu pot i 
altceva de cât aromâni, 


DE ee 


ideolog! 


Se pare că cercuril 
conducătoare nu-şi dat în 
deajuns seamă de nevoi: 
le ce sunt de satisfăcul 
în România Mare și de 
modificările  corespunza- 
toare ncuii situațiuni. 

Inaintașii au ştiut să 
ne ducă la închegarea sta 
tului unitar român, iar 
generaţia actuală de con- 
ducători pare a nu îi în 
stare să intemească pro- 
oramul de muncă pentru 
consolidarea. stării de luc 
ruri existenţă. și asigura- 
rea propășirii ce O merită 
țara în nederea îndeplini- 


“vii marelui rol social al 


neamului nostru în lume. 
Conducătorii de până 
ieri aveau o stea călăuzi- 


ia ”ose 


Pag, Ii 


a ———_——— 


xuare în toale momentele 


nu S'a încăvuit o fără 


activităţii lor: naţionalis- ţare a pute;ei de stai, și 


mul dârz, intranşigeni: 


A trebuii să ne ve- 
dem adunați toţi ronânii 
la un loc, psatru ca, din sau ansrhie sau 
acel moment să nu ne mai 
îndreptăm pașii după vs- 


chea lozincă. 


Am început să credem 
că ţinta sforţărilor noas- 
tre este atinsă. Iniţiativa 
celui în veşnică ofensivă 
nu 0 mai avem. Și de tea 
ma ca nu cuniva să pier 


dem din terenul câștigat 


at 


am trecu cu toții în defen 


sivă, sistem de apărare 
ce duce la capitulare la 


pieire. Vai de armata ca- 
re se mulţumeşte cu defe- 
nsiva.Și totuși dela politic 


ână la cel mai simplu 
cetățean român, NU auzi 
acum de aul: 


„Ne-am ujuns idealul 
nu mai avem de revendi- 
cat nimic dela vre un ve- 
cin; cerem să fim lăsaţi 
în pace, să gustări îii tih- 
mă de foloaseia ce ni 
poate procura pacea“ 

lar în ce priveşte mi- 
noritățile etnice ailate în- 
ăuntrui graniţelor țării,se 


= 


recomandă ca ele să îie 


(0) 


şi ce o putea în orice 
privință: poartă steagul 
naționalităţii lor, aibă sco- 


unde steagiiii diicrite s'au 
văzut înăltaie s'a vonside 
rat, ceea ce era și de apt 
repara“ 
rațiune, în orice caz lipsă” 
de autoritate conducătoa- 
re pentru acel stat 
Dar răuie și mai grav 
A A Li] Li 
Cârii SE Siutuiază progra- 
nui școlilor noastre. 
iuaţi cărțile didaotice 
nu acelea din şcolile mi- 
noritarilor oi acelea după 
care se 'nvață în soclilede 
stat. - 
TTa: A 
„Yeti vedea cât de ne- 
i i sunt întoomite pen- 
ru iormarea unei congtiin 
ţe Năţionale în tineretul 
So ina Şi  inoculcarea în 
ram ele îi sutietul elemen.: 
ui ininoritar a unor idei 
bune şi sgentiz i 
Er sentimente bine- 
rule: Şi de admiraţie 
oRtru neamul româ 
n As neamul romanese. 
Deschideţi o istorie a 
Românilor, şi o istorie a 
oricărui alt Popor. 
Veţi vedea că în isto- 
'Birească, în cea sâr- 
=> SAU gicacă, sau unga- 
ră, totul eete întocmit ZA 
păi de altă națio- 
n2litate care-o citeşte ră- 
mă e convins că nu există 
POpoL mai bine inzestrat 
raza “ emne de admirat pen 
aptele saie, ca cei de 


a, 

] 
2 EI 
i = 
ati 


= E 3 care se ocupă Si 
lăsate să facă ce o wea. şi că pă acea carte; 
celui sânăr » 


Da iar, desplăcea 'a_ 
şi el ca făcând parte din 
acel popor, ce în orice caz, 
nu-l poate considera între 


Hte şi bisericele lor; îacă nimic inferior neamului 


și cete de „voinici“, adu- 


său. 


„LEGIONARII“ 


veds că istoria uaui popur 
nu trebua predată tinere- 
tului şi mulțimii în felul 
cuzi se procedează în la- 
boratoarele ştiinţifice, în 
seminariile docţilor sau 
pretinşilor specialişti şi în 
lucrările celor cari vor să 
treacii drept novatori de 
teorii sau descoperitori de 
cioburi. 

Apostolii  redegteptă 
rii noastre naţionale au 
luat flacăra românismului 
dela 6apitoliul Romei şiau 
aprins inimile cu faptele 
gintei latine. 

Nu au văzut în Sar- 
misagetuza de cât admiră 
bila hotărâre şi putore de 
a învinge a Românilor, nu 
Airtuţile învinşilor, |n nă- 
vălirile barbarilor au vă- 
zut jalnica năruire a edi- 
ficiului nostru politic, nu 
contribuţiunile problemati 
ce şi în orice caz inutile,a 
acestora la formarea po- 
porului român. 

Istoria, această preda- 
tă astfel aită dată în Ar- 
deal, a făcut pe români să- 
şi cunoască nobila origină, 
să, considere pe Unguri şi 
Auatriacii întru nimic su- 
periori lor, şi să aibă în- 
sreders în virtutea neamu 
lui lor menit să doboare pe 
cei trufaşi şi să cruţe pe cei 

supuşi (debeiare superbos, 
parcere subjectis). 

„După cărţile de istorie 
din şcolile noastre, mminoritarul 
bulgar, sârb, ungur etc. este 
îndriția DUjupa aa = — aaa 
nG&uru, că le-am datora chiar | 
mult din trecut şi că nu ar 
avea pentru ce să accepte a 
deveni român. : : 

Cine nua avut de dus 


poate acorda întreținere până la 


ferială. La noi în schimb stalul 


RA 8 POR A RE a. MAI i 0 AMRO 


nul în-toate înprejurările, 
Pentru aiingerea acestui 
țel, se impnne înlăturarea î- 
deoigiei actuale a conducăto- 
rilor, care se manifestă atât 


naţională fără de care un po- 
por nu poaie rezista în con- 
ceriul popoarelor, 

Să-l pregătim pe tineret 


ca să se simi mândru că e 

român, incifezent de nationz- de primejdios pentru intere- 
litate careia părinţi lui au a-  sele superioare al neamului 
parținat, nostiu, în aproape toate ches 


tiunile de ordin politic şi ad 
ministraiiv, ceea ce vom ară- 
ta în numerele viitoare ale a- 
cestui ziar. 


Aceasta. se face grin 
şcoală în prizul rând si prin 
felui cum vom ati înafară de 
şcoală să se comporte româ- 


PEFURMA AGRABA ÎN GRECIA 


Zis! Şebo, consilier agricol 


prițin 10 familii; şefii familiilor 
işi aley consiliul de aaministra- 
fie al grupului X compus din 


In Grecia, refugiaților li se 


doi ani toate  cheliuelile exe:n- 


plu: îngrijire, adăpostire provi- trei memorii, semnând un pre- 
zorie transport, întreținerea lor ces verbal in care se prevăd, 
şi vitelor până la improprielărire  constiinirea, alegerea consiliului 
şi aşezarea lor definitivă se su- de administraţie şi  denuniirea 
portă de stat prin decizie Minis grupului. Procesul verbal se da- 


pune la judecătoria ocolului res 


na suportat şi n'a contribuit cu  pectiv şi dela data depuneri 
asemenea ajutoare la colonişti, grupul s* constitie în persana 
iar spre ruşinea demnității na- morală cu numele „grupul de 


fionale nu rar asistam la tîristul  refugiație. 


spectacol de a vedea  colonişii Grupur de refeȚiai! se 
învoiți la minoritari pentru asi-  adminisire aendatori! lor 
gurarea existenţei sau  cerşind aleşi şi su 

chiar la ei, compâătinindu-ne ca faţă de terţi 


pe nişte ţigani. 

Pentru construirea şi repa- 
rarea caselor necesare aşezărei 
refugiaților la ţară în Macedo= 
nia şi Tracia precum şi pentru 
eXgeinrea unnț,lcrări de ame- 
Direcţia Generală u nrodiicți- 
tărirei îşi poate recruta  perso- 
nalul necesare.  - A 

In vederea * transportului 
de- construcție ne- 


siliul de 
nu se poate înloci 
un an dela alegere; se excep- 
tează când Iţ2 din numărul ea- 
pilor familie cer acest Iucru sas 
în caz de demitere motivată. 
Aceste grupuri. printr'eo decizie 
“|Orderinlii se pot transforma 
: Aprobarea '-nla. în con- 
cooperație se face de "etzae>. 


i decât după 


- 


Improprietărirei. Se permite aşe- 


În schimb, în cărţile abatut zarea solitară unor familii în 


că-și din afară de graniță 
ziare, cărți, conferienţari, 
trupe de artişti; participe 
ia toate congresele inter- 
naționale în care să ne 
terfelească neamul și sta- 
tul cum li-o plăcea. 

Noi suntem gata a le 
înlesni sub toate formeie 
această acțiune de orga- 
nizare în contra noastră. 
Căci, după concepția nouii 
generații de români, nu 
prin silă, ci prin bunătate 
se asimilează popoarele?, 

Și dat ne a fost casă 
vedem resturnate toate 
concepțiile din trecut în 
privința întăririi conștiin- 
ţii naţionale a unui popor 
și a asigurării vieții unui 
stat. 

De pildă, eram obișnui- 
ţia socoti Drapelul ca 
Simbol sfânt al ţării și 
totuși se caută a se îngă- 
dui minoritarilor să aibă 
steagul lor. In acest caz 
tricolorul nostru nu mai 
e al țării  minoritarului, 
drapelul armetei naționa- 
le nu e și al minoritarului 
drapelul român ce fâlfâe 
pe un vas maritim, pe lo- 
calul delegațiunii în ţară 
streină, nu e și al mino- 
ritarului . . . și totuși dra- 
peiul român este unul pen- 
tru întregul stat. In fața 
lui nu mai poate exista 
înăuntrul țării și altele ca- 
re se reprezinte  elmente 
etnice din acelaș stat. 

Nu numai bunul simț 
dar și practica din toate 


timpurile și în toate țările 


conștiente de menirea lor 


noaste de istorie naţională, 
ce găsim? P 

O sarbădă înşirarea, 
rece de fapte, un amestec 
plicticog şi confuz de teorii 
docțe. un caleidoscop etnic 
care-ţi oferă amalgamul 
bizar de nzamuri şi influen 
ţe diverse ce arfi dat naş 
tere unui popor care nu ar 
avea, prin el nici o istorie. 

In capitolul despre in- 
temeierea şi formarea na- 
ţionalităţii române, i se 
povesteşte şcolaruiui din 
şcolile primare ca şi celui 
din cursul liceal înferior, 
depre toate popoarele ceo. 
minte iscodidoare a putut 
să-şi închipue existenţa lor 
felul lor de traiu etc. nu- 
mai după un ciob găsit 
undeva. Illyrii Tracii, Da: 
ci, şi Geţii, Bastarni' zemin- 
țiile Celte, Germane, Goţi, 
şi toate neamurile barba: 
re năvălitoare, Sclavii, A- 
vaiii, Bulgarii, Ungurii, 
Pecenegii, Cumanii, Tăta- 
rii Polonij, Eugii, etc. toţi 
îşi au locul de onoare în 
cărţile noastre de istorie 
naţională. Pentru toţi se 
arată că au contribuit la 
formarea acestui neam ro- 
mâneso!? 

Ceea ce e mai curios, 
în aceste cărţi vei găsi în 
mai multe spaţiu tratân- 
du-se despre fiecere din a- 
cele popoare, de cât spa- 
ţiul în care se vorbeşte de 
poporul roman. Iar cât pen 
tru domnii români se pre- 
zintă astfel lucrurile că ni 
mic deosebit de orice om 
de rând nu vezi la dânşii. 
Şi totuşi nu există popor 
cu o istorie mai bogată în 
oamenii mari şi fapte ceie- 
bre ca istoria, noastră, 

Miniştrii noştrii de in- 
strucţie instituţiunile noas 
tre de cultură, oamenii de 
şcoală, educătorii tinere- 
tului nostru nu cunosc se 


ca tânăr o luptă națională cu 
țineri de alte naţiuni, nu ştie 
cu cătă râvnă se cantă de 
acesti tineri combatanți cât 
mai multe fapte şi considera- 
țiuni pentru a arată superio- 
ritate neamului lor față de 
alt neam. Și câtă plăcere 
simt când acestea li le pro- 
cură chiar adversarii. 

Elevii minoritari din gco- 
lile noastre, cât timp vor auzi 
dela noi că neamul lor este de 
admirat—pentru faptele lui de 
arme, pentru cultura lui alea- 
să şi alte virtuţi, şi că nea- 
mul român îi este prezentat 
ca inferior neamului său—nu 
ne va stima nu ne va iubi, 
nu va voi să-se apropie de 
noi, va rămâne strein de nă- 
zuințele acestui stat. 

__Nu pretindem ca să de- 
naturăm istoria popoarelor, nu 
înţelegem să ne atribuim fap- 
te ce nu ne aparţin calități ce 
nu le am avea. 

Adevărul însă este că 
nimic nu ne lipseşte. dintrecut 
gi în prezent ieri ca români 
şi acum ca români pentru ca 
să ne menţinem întăetatea. în 
toate privințele, față de  ioţi 
vecinii.R ăul însă nu ni-l fac 
străinii, Ni-l cauzează greşita 
ideologie a conducătorilor nea 
mului nostru. i 

Prin istoria ce ni o pre- 
dau ei nu se adresează inimii 
poporului, uitând că naţionalis 
mul este chestie de sentiment 
In loc de a prezenta măreţul 
edificiu în toată splendoarea 
lui, facându-ne atenți asupra 
neintrecutei lui măestrii şi so 
lidității lui integrale menită a 
înfrunta viitorul, ne arată nu- 
mai tot ce e mai puţin însem 
nat şi prin aceasta fac să ne 
scape principalul. 

Conducătorii noştri sunt 
pre puțini pregătiți în ce pri- 
veşte cerințele unei educaţi- 
uni naționale ale unui popor. 

Idealogia lor ace ca ro- 


mânul să-şi piardă demnitatea 


ceşar la refugiaţi, a refuțiaților 
şi avutului lor se autoriză reciii- 
ziții conira despăgubire, a mij- 
loacelor de loconoțiune la par- 
ticulari sau se infințează un 
serviciu special de transpori cu 
autocamioane de la stat. Pentru. 
a desvolta exploatarea ierenuri- 
lor cu auto-tractoare se posie 
inființa un serviciu special de 


cazuri excepționale, sau 


Agriculturii. 


Adopostirea Art. 6. 


motoculiură, înzestrat cu ot inginerul serviciului tehnic ai 
+ ersonalul Jig0eip- „u„.. județului sau de alt inginer pub- 
Serviciul  improprietărirei lie chemat de serviciul agricol 


poate prin decizie Ministeriala 
să fie insăreinat cu rechiziţiile 
terenurilor, depozitelor caselor 
în oraşe şi la țară, fânului, se- 
mințelor şi ori cărui material de 
construcție dela ori ce persoană 
morală “sau fizică precum şi 
mijloacelor de transport parii- 
culare. 

Acelaşi măsuri am văzut 
anterior luate şi de statul Bul- 
gar cu ocazia colonizărei ceior 
50000 rețugiaţi, pe când la noi 
nici de “grajdurile măcar ale 
băstinaşilor nu ne putem atinge 
pentru  adăpostire provizorie u 
coloniştilor, iar cât priveşte re 
chizițiile de fân, puie etc. este 
suficient să spunem că în grani- 
țele țărei noastre se permite unui 
Bulgar ca un mănunchiu de paie 
luate de colonist, să-i ceste mai 
scump decăt viața acestui colonist 
Exeplu: de generozitate şi unani- 
tate!Dacă măsurile de mai sus se 
consideră şi s'aplică ca legale 
chiar în regaiul Bulgariei, fără a 
erâcni nimeni dintre supuşii săi. 

Apoi cu a'ât mai mult ni 
se recomandă nouă in Dobrogea, = 
unde lipsa de spirit de unanita- 
te şi cruzirea caracterului bul- 
garilor sunt în deobşte cunoscute 
şi imposibil de înfrânat alt-fel, 
decât prin rechiziții, contra des- 
păgubire. 

Modul de așezare. Gru- 
puri Ari. 3. din 134V141923. 

Aşezarea refugiaților — se 
Pace în grupuri pe aceaș moşie 
sau pe mai multe, însă vecine. 
Fiecare grup se compune din cel 


care s'ocupă 
va fi nevoe, 


imobilele existente şi reparate 
sau în case noui făcute. La ne- 
voe se pot rechiziționa casele 
-particularilor, până la consirui- 
rea cuselor necesar la colonişti. 

Construirea caselor sau 
reparațiilor se face fie ce refu- 
giații insuşi sau în caz de ne- 
putinţă, de către stat sau socie- 
tăți, particulare, în conformitate 


contabilităței publice. Materialul 
necesar este scutit de taxe de 
import vamă şi impuneri publi- 
ce, şi transportul lor se face 
prin  rechiziţii mijloacelor de 
locomoţiune la particulari, con- 


tra despăgubire. 
Pentru ridicarea caselor la 


refugiaţi se autoriză şi tăerea 
de lemne din pădurile statului 
cu aprobarea 


apei la coloniile de refugiați. 


loz Art. 1 


muturi în bani sau în 


pentru 


câiar 
unor indivizi în afară de gru- 
puri. prin decizie Ministerulai 


Fiecare din satele existente 
san cele ce vor fi infințate s,a- 
iiniază provizoriu şi se parcelă 
ază în loturi de case de câtre 


eu aşezarea refu- 
giajilor, de câte ori bine înțeles 


Adâpostirea lor se face în = 


cu decizia  Ministerială şi legea 


Casei Pădurilor 
toate dispoziţiile de mai sus s'a- 
plică şi privitor la conductele de 
apă, puțuri şi în genere ori cd- 
lucrări pentru procurarea 


Acordarea imprumuturi 


In vederea aşezărei refu- 
giaților la țară s'acordă acesto- 
ra din partea statului sau cu 
garanția acestuia prin Banca 
Naţională sau Banca Agricolă 
sau altâ persoană morală împru- 
natură, 
construcțiuni folositoare, 
arendarea de terenuri, arabile, 


PR 


întreținerea lor până la obține- 
rea primei recolte suficiente, 
pentru imbunătățiri funciare şi 
„în sfârşit pentru reluarea vechi- 
iior mecerii rurale de către re- 
jugiați. 

Sumele destinate pentru a- 
cest scop se repartizează fiecă- 
rui grup după nevoile proprii, 
prin Decizie Ministerială care 
stabileşte şi modul de întrebuin- 
țare: timpul de restituire, fară a 
întrece în ori ce caz peste 20 
ani, fără sau şi cu dobândă de 
6 la suta, modul .de control etc. 

Imprumutul destinat fiecă- 
ruia grup de refugiaţi ce impar- 
ie de consiliul de administraţie 
printre cei indreptățiți sub rezer- 
va aprobărei consilierului - agri- 
col care poate să-şi modifice şi 
în bbza aceasta se face repar- 
tiția pe familii sau pe individ a 
banilor sau articolelor. !In caz 
de moarte tututor membrilor u- 
nei familii consiliul de admini- 
sirație cu agentul agricol in- 
ventariază toată averea şi 0 
comunică imediat serviciului ju- 
dețean spre a lua măsurile de 
asigurarea intereselor statului. 


Manipularaa Art. '8. 

Pentru împrumuturile acor- 
date se iau dovezi pe hârtie sim 
Dia, şemnate de primitor, iar în 
saz:de ităgttinp, de carie semnaie 
de doi martori “na dori și de cSI 
silierul “igricol sau delegaiul său, 
tivând putere de act public. 

În caz când există coope- 
rative; împrumuturile se depun 
acestora, în baza unor Polje 
semnate de reprezentanţii  c 
perativei, membrii în consiliul de 
administraţie, de funcţionarul 
publice care a depus suma şi de 
doi martoride preferință funcţio- 
narii publici. Sumele _ne=sare_a 


pisi 25 colonizare prin or- 
donanțe, din creditele speciale 
prevăzute in buget. 

Se permite garanția statu- 
lui în urma sesizărei  biuroului 
respectiv de improprietărire, pen- 
zru împrumuturi la cooperative 
sau grupuri şi chiar la indivizi 
de refugiaţi. 

Este oprită cedarea sau 
confiscarea împrumuturilor date 
în bani, sau în natură lu refu- 
giați.— Articolele obținute de re- 
fugiaţi prin împrumuturi consti- 
iue garanția la stat până la a- 
chitarea lor, impreună cu fructele 
şi ve iturile lor. 

Datoria ficută pentru aşe- 
zare rurală este familiară şi a- 
pasă asupra familiei chiar după 
moariea celui care a semnat 
dovezile de pimirea împrumutu- 
lui. 


Aprovizionarea  Articole- 
lor și Executarea Lucră- 
rilor (Art. 9) 


Se autoriză fără licitaţie 
publică aprovizionarea articolelor 
necesare refugiaților“ precum şi 
însărcinarea cu executarea  luc- 
rărilor la societăți, sau particu- 
lari cari dispun de mijloace pen- 
tru cultura terenurilor destinate 
refugiaților sau unor lucrări de 
desecare şi irigație a căror vu- 
loare nu întrece 100.000 drachme. 

Articolele necesare refugia- 
ților precum şi uneltele sunt scu- 
tite de taxe de import, şi impune- 
ri publice. ş 

Până la valoare de 50.000 
drachime aceste articole şi lucră- 
ri Ministeriale poate să încredin 
feze aprobarea unor funcţionari 
superiori din Casa  Improprietă- 
rirei. 

Fixarea Chirilor de Plată 
(Art. 10) 


Zhiriile” datorate de țiecare 
grup. de refugiaţi pentru folosin- 
faimobilelor. deținute - înainte de 
a se transmite stăpânirea lor 
persoanei morale de refugiaţi se 
fixează prin decizie  Ministerială 
cu avizul unei comisiuni. Contra 


Dozițru 


valoarea aceasta asupra imobi- 
lelor rechiziţionate este cel puţin 
egală cu despăgubirea ce se dă 
proprietarului. Cota parte din 
chirie pentru fiecare familie de 
refugiaţi se determină de consi- 
liul de administrație al grupului 
confirmată de şeful serviciului 
agricol județean. Chiriile de mai 
sus se consideră pentru refrigia- 
ți ca imprumuturi anuale ia stat. 


Achitarea imprumuturiior 
(Art !1) 


imprumuturile acordate re- 
[ugia;ilor s'achită: 

A) Cele de mai mulţi ani, 
după sistemul de amortizare şi 
cu o dobândă fixată de Minis- 
terul Agriculturii şi Finanţelor. 

B) Ceie pe un an se înca- 
sează anual după strângerea re- 
coltei de către perceptori La coo- 
perativele de refugaiați manda- 
tarii nu răspund de  neachitare 
datoriilor ci fiecare persoană 
separată, în baza de tablouri în 
aintate de consiliul de adminis- 
traţie, 

Ari. 12 

Refugiații  împrumutaţi nu 
se pot deplasa în alt centru sau 
grup de aşezare decât cu apro- 
barea reprezeştantului serviciului 
de improprigtăriră) îi caz de d: 

Do 7 u 
aiere se urmăresc decătre per- 
ceptorii şi li se confiscă inven- 
tarul viu şi mort care se dă al- 
tor refugiați. 
Pierderea drepturilor la 
împroprietărire 
S'exclud de la improprietărire 


conform legei,pe cale administra _ 


Fi Suypazela alert cre 
„2ivă 3 fâreMMoarele cazuri: 

1) Când doi ani dearândul 
a rămas în restanță cu plata 
ratelor. 

2) Cei care nu se supun 
dispoziţiilor organelor servicilor 
împroprietărirei sau care din 
cauză conduitei lor împiedică 
bunul mers al grupului. 

3) Dacă declară falş la 
organe, când li se cere vreo in- 
formație. - 
Cel exclus nare drept la 
nici-o despăgubire. 

5) Cei care din negijența 
lor sau din incapacitate au lăsat 
doi ani dearândul lotul nemun- 
cit; în caz când lau muncit par 
țial li se reduce în raport cu pu 
terile de a munci. 


Decret lege din 1411]1926 
Art. 19 


Pământurile particulare pe 
care s'au aşezat refugiații prin 
rechiziție se pot expropria con- 
form dispoziţiilor legei agrare, 
chiar dacă sunt scutite de la ex- 
propriere din diferite motive. 


Concluzii 


Marile puteri din Euro- 
pa (Italia, Germania, Franţa) 
făcând cuceriri şi acaparări 
de pământuri peste mări, au 
practicat co!onizarea exteri- 
oară din motive economica 
pentru  descongestionarea 
regiunilor supra populate şi 
tot odată pentru a naţiona 
liza coloniile lor, 

Paralel cu colonizarea 
exterioară, interioară se or- 
ganizează - actualmente în 
mod spontan în Polonia, 
Rusia, dar mai ales în sta- 
tece Balcanice (Grecia, Bul- 
garia şi Jugoslavia) pentru 
a naţionaliza regiunile po- 
pulate cu minorităţi fie asi- 
milându-le, la evacuarea 
locurilor natale, pe căi ve- 
xatorii (maltratări, confisca- 
ri de averi etc) 


aa e ci ii ali 
emma i ai 


(Art. 13] 


In ambele cazuri de co- 
lonizare proprietatea solului 
a servit naţiunilor cuceritoare, 
drept ărmă eficace pentru 
înlocairea sau  asimila'ca 
popoarelor învinse, D'ari 
nevoia inexorabilă şi pentru 
statul Român, de a trata 
chestiunea Legei Dobrogei 
Noi, relativ la luarea treimel 
din consideraţiuni nu numai 
legale ci mai ales înalte de 
neam ca şi vecinii noştri,da 
că bine înţeles integritatea 
țarei se pune mai presus 
intereselor electorale de du- 
rată pasageiă, 

Colonizarea Cadrilateru 
lui echivalează cu dublurea 
liniei de întărirea graniţelor, 
împotriva oricărui atac, ţin- 
tând vulnernrea inimei sau 
si a plămânului ţarei, iar 
legionarii stabiliţi cu cât vor 
fi mai numeroşi şi mai bine 
insteriţi  naterialmente, şi 
moralmente cu atât vor 
putea rezista şi mai dârj, în- 
potriv. ori cărei agresiuni 
deia şud, înlesnind ast-fel 
mişcările siragice şi asigu- 
rând totodată spatele arma- 
tei nationale chemate a a- 
păra acest colţ al ţărei. De 
cât milioane pentru forturi 
sau peniru asimilarea mino- 
ritățile iredentiste, prin con- 
cesiuni şi scoli mai bine in 
tărirea elementului romă 
ațât numeroceşte, material- 
mente cât şi moraleninitând 
pe vecinii noştri Bulgari, 
Sârbi sau Greci. 

Legiuirile acestor: ţări 
descrise până în prezent ne 
pot servi că exemplu la al- 
cătuirea proectului lege co- 
lonizare, la baza căruia va 
trebui să fie principiul, naţi- 
onalismului, cu  dispuneree 
de fonduri însemnate precum 
şi abnegaţia intereselor per- 
sonale sau de partid. 

Intensilicarea operei de 
colonizare, ajutorarea şi spri- 
jinirea coloniştilor precum 
şi infrânarea agitaţiilor şi cu- 
lomiilor din partea minorită- 
ților locale nu ni se pot re- 
proșa ca proprie născocire 
in dauna băstinaşilor ci ca 
initaţinne vecinilor noştri. O 
măsnră care ar părea vexa- 
torie şi ilegală pentu mi- 
norităţile noastre locale, es- 
te legal considerată în pro- 
pria lor ţară d'origină şi de 
ci protestările lor nedemne 
şi zădarnice. 

„Statul român este dator 
a imita opera de întărirea 
graniţelor la popoarele ve- 
cine, abstracţie făcând de 
protestările localnicilor a câ 
ror interese sunt diametra] 
opuse cu cele a le romani- 
le rindul ej ao 

e grincipiul primordial 
al întărirei naţionalismului, 
de dragul minoritarilor şiîn- 
terese'or electorale este con 
demnată la pierdere. inde- 
pendenței ca stat naţional 
meritâdu-şi soarta a fi va. 
Sală Chiar minorităţilor ocro 

€ ȘI încurajate în dauna 
elementelor româneşti, 


re în ae 


LEGIONARILOR DOBROGENI... 


Al nostru-i câmpul ista, cât von trăi sub soare, 
Căci pentru el strămoşii luptat-au pân' la unul; 14 


Dealungul şi dea latui ruine legendare 
Zidite de neînvinsul Cezar, — lraian Străbunuj 


Chemar: înălțatoare şi nobilă solie 


Apostol purtător al unui crez divin: 
Să ducă pretutindeni şi 'n lume sâ imprăştie + » 
Lumina şi splendoarza poporului latin. | 


Din nunta fericită, din sfânta îngemânare 


A celor două vițe de neam împărătesc, 
Stejarul ce umbregte din Tisa pân'la Mare 


Născutu-s'a puternic,— poporul românesc 


Cu vârful spadei sale, Traian i-a scris hotarul, 
El credincios menirii, purtat-a în pază glia 


N. = 


Dearându' atâțea secoii, pe când scrâşniă barbarul, 
Și va dură sub soare atât cât veşnicia, 


Inchină-se streinul,—cu fruntea fo5 plecată 
Şi piară-i ura neagră din ochiu-i duş:rânos: 
Căci este o biruință cu sânge câştigată 
Un derpt ce ni-l acordă trecutul grorios 


Al nostru-i câmpul ista,— câtu-i cuprinsul zării 
Legionari cu foc în suflet şi ochi scânteetori,., 
În Voi este nădejdea să duceţi fala țării 
La marginile lumii şi'n secoli viitorii... 


NICULAE BADEA—învăţător 


Ni--au parvenit pe diferite 
căi unele obiecțiuni asupra 
activităţii sau  neaclivităţii 
în anumite privințe a aces 
lei gazete. , 
Am crezul necesar să 
începem cu numărul de fa- 
jă a da lămuririle necesure 
Legionarii nu are per- 
sonal redactor de profesie 
care să se ocupe exclugiv 
de această gazetă, Scriu o 
mână de oameni când vreau 
şi când celelali ccupațiuni 
ale “ior le permit: iar în 
schimbul acestui serviciu nu 
primesc nimic, Este o însăr 
cinare luată beneval. 
Proprietarul Legionari- 
lor are şi el numui ponra- 
se depe urma unci gazele 
ce uneori prin atitudinea ei 
este mevoită a 0 avea față 
de unele persoane sau le 
anume minorităţi etnice, 
Figurează ca proprietar 
numai pentru a se satisface 
0 cerință « iegei presci. lay 
ziarul numai învederca vre 
unui câştig material nu sa 
scos, Se și trimite grătuit 
mai mult catrei sferturi din 
evemplarele ce apar. Cât 
pentru sumele ce revin din 


Caiâcichioi-— (Caliacra 


D0M0 


număr, 

Dacă aşa stau lucrurile 
trebue să înțeleagă fiecare 
că cel ce ţine ca să se pub 
lic ceva în această gazetă 
să-şi redacteze singur art 
colul, Lă 

Reporteri mu avem ea 
să ne aducă informaţiuni 

Tei rcmănul e dator 
să se soccată redactorul şi 
reporterul Legionarilor. 

Cine nu face “aceasia, 
nu are dreptul să se plângă 
că în Legionarii nu s'a pub 
licat cutare sau cutare fapt 
Su nu s'a relevat culare | 


| 
i 


eh bi mia a îi m bi Pi ma ni i 


evenini pi, h; 
Credem că am fost 
înţelegi, y 


Declarăm de asemenea 
că suntem gata a încredin- 
la „redactarea aceslei gazele 
Oricăriiiă sar obliga să fa- 
că aceasta respectând însă 
Programul ei stabilit, 
„Legionarii nu e gazela 
unei persoane şi nici a unui 
grup de oameni, Esie a nea 
mului, a fost înființată pen * 
tru un,înait scop. Cine vrea 
să lupte peniru realizarea 
Programului, vie sub drape a 


> A 


8. 0 aie ra itm cmrermraot 


_— 
Bă 


aleonumoente nu se lu! Legionaritor facă-se x. 
[0 pia să se poate chiar sie : » 
plăti nici măcar costul unui meri apti 0 N RA- E Ş 
N IE e a e e AO CL 

« Ss 
s 


Pivniţele societăţi 


Societate. îu 


i —B 7 
Depozit Deriiauent de ini ai 
nă. Tescovină, dr, 


gorii. Ţuică bătrâ 


= Tipografia ziarului 


„Cuvântul Nostru“ 


! 

4 

Li 

Ca) Ş 
trâiit responsabiț oan Can gre x 
z 

Ei 


! „Viticola“ b.: 


— 


in cele mai 
drojiie ete, Preţuri aula 


Anul | Na 20 


Organ națiunalisi 


ful Biserieei noastr 


Nu putem serba cu 
vrednicie unitatea noastră 
națională și în deosebi ali- 
pirea Ardealului la patria 
mamă,—fără a reaminti se- 
neraţiei de azi și din viitor 
cu sentimente de adâncă 
recunoștință faptele acelora, 
“cari — în cursul veacurilor 
de înstrăinare--au contri- 
buit cu munca lor la menţi- 
nerea  Românismului, la în- 
tărirea sa culturală, socială 
și economică, şi mai ales a 
celor ce cu vitejia și cu jer- 
ifa vieţii lor au hotărât în- 
tregirea ţării. Se ştie, că 
protopărinții poporului nos- 
tru, au fost după Daci stă- 
pânitorii băștinași ai pă- 
mântului pe care-l încinge 
Dunărea și-l împodobește 
cununa de: munţi a Carpa- 
ţilor resfirându-se cu înde- 
letnicirile lor și mai ales cu 
turmele lor până la Mase, 
„la Tisa și Nistru, chiar și 
dincolo de aceste râuri. A- 
cest pământ nau voit a- 
părăsi nici în timpuri grele, 
ci l-au apărat cu eroism 
legendar împotriva . tuturor 
neamurilor cotropitoare. 

Din micile lor  organi- 
zări  sociale—politice, s'au 
putut înființa (in cursul vea- 
curilor XII și XIV) cele 3 
mari voevodate al Ardealu- 
„lui, al Țării Românești și 
„al Moldovei, ca organizaţi- 
uni de Stat deosebite, dar 
cu aceleași elemente etnice. 

Principatele  Dunărene 
s'au menţinut statornic ca 
state românești, iar părțile 
de dincoace de Carpaţi au 
ajuns sub stăpâniri străine. 
Incep acum suferințele ro- 
mânilor de aci, în trecut ca sd 
“ie schimbe credința, sia în ur- 
ind, ca să le desființeze naţio- 


Balitatea., Vorba Apostolului. Pa- 
del: „Aducându-ie ambhie d 
le mai ainainte. « mult 


lun pr, Ă . fa paru 
; , patimi am  rtiutul: 


Proprietar 


CUVANT 
Fa AN 


lu numărul preceil 


tăzi aci prea îruns: 


ăptămânal-——— 


S 


: A, CONSTANTINESCU | 


sut am 


(Evr. X 32) O parte de români 
fie urmând cursul lor de continuă 
circulare, fie şi mereu stingheriţi 
de străini — descalecă din țara 


Făgăraşului şi, coniribue la con-.. 


solidarea “Munteniei, iar vitejii 
lui Dragoş. Vodă şi ai lui Bog- 
dan trec din Maramureş în Mol 
dova,. întărind-0. 

Românii de dincoace. de 
Carpaţi deşi. slăbiţi în puterea 
de. resistență — ca popor COII- 
servator, ducând un traiu de 
muncă câmpenească şi în apro 
pierea codrilor, aliii de păstori 
în vecinieă circulație şi totuşi 
de întoarcere la vatră,—şi-au 
păstrat credința religioasă cu 
acel adaus de cultură şi de obi- 
ceiuri, care i-au format sufletul 
unitar, limba, cântările şi dis- 
tracțiile şi toate calitățile etnice, 
în atmosfera cărora duceau 0 
viață proprie; iar — în vreme de 
primejdie — se retrăgeau şi în- 
chideau —ca melcul — în sigu- 
ranța vetrei familiare. Şi numai 
când apăsarea. duşmană deve- 
nea insuportabilă, căutau cu 
mijloace extreme să scuture ju- 
gul, ca sub Horia şi mai târziu 
sub Iancu. 

Viața acestui popor a a- 
juns deatâtea ori în primejdie 
extremă. 

Dar  Voivozii principa- 
telor Dunărene, biserica și 
ierarhii lor, cu un cuvânt 
frații mai liberi, au avut 
mereu gândul îndreptat spre 
îraţii oprimaţi, cari le întă- 
riseră și ei—în lescălecările 
de circulare— rândurile ce- 
tățenilor răriți. 

Când împrejurările le 
erau favorabile, cercau chiar 
a-și extinde posesiunea în 
părțile ardelene și a libera 
o parte din frați. 

Incă Mircea cel Bătrân, 
intitulat Domn a toată Țara 
Românească” . își întindea 
stăpânirea nu numai în su- 

dul Dunării, ci și în. nordul 


Carpaţilor, unde i se închi- 


— 


na ducatul , Amlașului, Fă- 
„sărașului și Banatul Severi- 
nului. 


Și unde pășea puterea 


acestor voivozi, viața româ- 


Bazargic, Str. Princpesa Eleena 


Inaltul Regent Miron Cri 


pa Dati e 3 
Pat ra 44) 


“Preţul 3 Lei 


Redacţia şi Administraţia 
N 23 


Cultul şi practica naţionalizmului activ pe toate tărâmurile vieței poporu 


AREA |. P.S. S.PATRIARHUL 


_Penradus discursul Inaltului Regent Buziugan rostit la 
sa, înălțătoarea şi plină de pilde creştineşti şi naţionale cuvântare is 
stea a rostit-o în Catedrala Incoronării iii 


nească lua avânt. In deo- 
sebi credința primia o întă- 
mire de a rezista oricăror 
ispite ori goane, deși adese- 
ori a putut fi salvată cu 
simţite pierderi... . 
Ardelenii aveau, cum. 


constată și marele nostru a a 


istoric lorga „sate şi preoți''; 
dar. vlădiciile, adică | forța 
principală a existenţei - ro- 
mânilor ardeleni până în 
ziua Unirii naționale, ni le- 
au dat — la început şi câ- 
teva veacuri dearândul-irații 
din principate. Și numai 
întrun târziu au putut ar- 
delenii a-și organiza ei în- 
şiși episcopiile, cari în tim- 
purile mai noi au lucrat nu 
numai pentru mântuirea 
vecinică, ci cu atâta succes 
și pentru mântuirea vremel- 
nică a poporului român din 
atâtea nevoi, 

Importanţa extraordina 
ră a acestui fapt istoric iese 
cu atât mai mult la iveală, 
când știm cum românii ar- 
deleni au trăit o viață pro- 
prie și publică românească 
în și prin biserică și așeză- 
mintele ei. 

Așa apare în părțile 
ardelene vlădica Macarie la 
1397, doi ani după. încheia- 
rea tratatului din Braşov 
(1395), în care Mircea cel 
Bătrân ni se înfățișează în 
condiţii egale cu împăratul 
Sigismund în lupta de apă 
rare a creştinătăţi împotriva 
invaziunii turcești. 

Radu-cel-Mare, domn 
al Munteniei (1508) stăpâ- 
nind Geoagiul din aproprie 
re — înființează acoloi o epis 
copie unde mai târziu în- 
tâlnim pe episcopul Cristo- 
for, Şi viața” mânăstirească 
tot «din țările români a pă- 
truns în Ardeal, Întemete- 
torul primelor mânăstiri ro- 
mâne, călugărul Nicodim 


Abonamente: 200 


Preoţi, Funcţionari, Piuaari 100 


(1406), înființează și mă- 
nâstrirea Prislop din țara 
Hațegului. Zamfira Domnita 
Voivodului Muntean Moise 


"Vodă, o restaurează! și în- 


dată “apare, acolo un viădi- 
că românesc și alţii după el. 
lar la nord, Ștelan cei 
Mare (ț1304) și fiul său 
Petru Rareș au isbutit a-și 
asigura şi menține posesiu- 
nele dela Ciceu și Cetatea 
de baltă. Urmările favora : 
bile ale acestei, posesiuni se 
cristalizează repede în epi- 
scopia lui Ștefan cel Mare 
dela mânăstirea Vadului, 
înființată de el. Această e- 
piscopie în, timpul luptelor 
reformaţiunii cunoaște, până 


“în vremea lui Alex. Lăpus- 


neanu, vreo 12 viădicii din 
cei mai distinși, trimiși și 
atârnători de Mitropolia de- 
la Suceava; pe când epis- 
copia dela Geoagiu, gravita 
spre a Ungrovlahiei. 

lar la sfâăritul veacului XVI 
(1595).— când a încheiat Mihai 
Viteazul tratatul de aliană cu 
principele Ardealului Sigismuna 
Bathory, acesta a recunoscut, că 
toate bisericile româneşi şi toli: 
slujitorii lor din cuprinsul Ar- 
dealului se află „sub despusul 
mitropolitului din Târgovişte şi 
trăesc după rânduelile bisericeşti 
ale țării lui Mihai“. Acesta - bi- 
ruind la Şelimber—intră în Alba 
Iulia, unde. înființează mânăsti- 
rea Sf. Treimi şi zideşte o bi- 
serică ortodoxă, drept catedrală 
a mitropoliei Ardealului. Pe lo- 
cul altarului ei stă azi această 
biserică a încoronării, unde an 
avut fericirea istorică a oficia 
slujba dela încoronare a celui 
ce a reinviat moştenirea lui Mi- 
hai şi a desăvârşii pe vecie ali- 
pirea Ardealului - şi întregirea 
neamului. 

Mihai aduce dela Prislop 
po episcopul loan şi-l aşează 
Mitropolit ka Alba-lulia. ŞI alți 
urmaşi ai lui au venit din prin- 
cipatele române. 

De  aliminteri Mihai: nu 
crease un lucru nou, căci incă 


lei pe ali € 
Instituţii 590» 


Sâmbătă 1 lunie 1929 


lui şi statului nostru 


. 4 
SÂN 
19%u 


Alpa-iuiia 
LL 
i 


a 


Albe -lulia 


jiitropolia în Argeşul Ţării re- 
mâneşti—datu-i-s'a „mitropoliti- 
lui de aci tituluşul dc..- al Un- 
gro-Valahiei, şi exarch al plai- 
urilor“, ceeace însemna că el şi 
urmaşii săi dela Târgovişie mai 
târziu din Bucureşti, aveau—€& 
delegați ai putriar iului ecume- 
pic din Constântinupol— grija 
păstoririi. Românilor—pe atunei 
toți arept credincioşi — in tot 
Ardealul. ete 

în puterea acestiii drepi— 
întărit şi de convenția lui Mihai 


“eu Sigismund Bâthory—au sfin- 


țit mereu Mitropotiții Țarii re- 
mâneşti pe miiropoliţii Ardeala- 
Ii. Condica sfântă a Mitrope- 
liei mele din Bucureşti păstrea- 
ză înscrierile cn alegerea biseri- 
coască a Vlădicilor ardeleni, fa- 
cute cu mâna lor. în cari cu is- 
căli tura lor întăreau promisiunea 
a ţilea dreapta credință şi a 
asculta în totul de Mitropolitai 
Ungo-Vlahiai, încheind cu „Aşa 
să te ajute Dumnezeu“. 

A. priceput Marele Mi- 
hai Viteazul cu vioaia sa 
minte nu numai militară, ci 
și politizo-diplomatică, ce 
putere înfăţişează biserica 
română una şi nedespă tă 
peniru viitorul neamului. 
Dezcea a reinoit legătura 
veche de veacuri cti biseri- 
ca “Muitenei, care a durat 
până la 1700, când Austria 
cu loznica ei „divide et im- 
pera“ a rupt-o; văzând ce 
primejdie cuprinde pentru 
împărăția lor această legă- 
tură  Mergârd Mitropoliții 
Ardealului la Mitropolia Un- 
sro-Vlahiei pentru a îi hiro 
toniți, intra CU acea ocazie 
şi pe la V oivodul țării, dela 
cere încărcați de daruri—se 
întoreeati îmbărbătaţi și în- 
suileţiți la scaunul păstoririi 
lor, unde îl aşteptau multe 
greutăți, pe cari însă le în- 
vingeau cu ajutorul îraţilor 

de peste munţi. 3 
Episcopul Dosoiteiu (1622 
25) 


du la 


RAE 
Vine 


Alba-lulia la 
" stăruința Voivodului Ştetan 
dela 1356—cârd sa înfiintet Tomşa din Moldova, unde 


; 
d 


era exarh al mânăstiriior. 

Mitropolitul „|lie Jorest 
al Albei lulia vine dela 
mânăstirea Putna la sfatul 
lui Vasile Lupu. 

Mulţi alţi Domni somaâ- 
ni, ca Matei Basarab, Ştefan 
Cantacuzino şi în deosebi 
Constantin Brâncoveanu, 
dau Ardealului o deosebită 
atenție, zidind biserici și 
mânăsiri, Constantin. E 
coveanu scrie despre Mi 


' înviforate ale mării, Dea- 
ceea oferă mitropolitului a- 
jutor bănesc în galbeni şi 

Pe dle ie Sa 
moșia Merişani, Zidește la 
Sâmbata de joso mânăstire 
a cărei resiaurare e aproape 


i a Se | Zeke O 
gata, 121 la £ aparaș v 


zică, 

Biserica Sf. Nicolae di 
Scheii Brașovului 
din belșug danii multe 
moșii și munţi dela main 
ți voivozi români, din 
au susținut însemnate £ 
zăminte de cultură româ- 
nească, ca liceii clasic, liceu 
real, şcoala comercială, 
școale primare numeroase 
etc, Scrisorile lui Brașovanu 
către Braşoveni sunt dovezi 
clasice de mare îngrijire ce-o 

„da Românilor Ardeleni, în 

„primejdie de a-și pierde 
credinţa care i-a ocrotit de 
veacuri, 

j Multe alte biserici, ca 
cea dela Porcești, Rășinari, 
Ocna Sibiului, Buia, etc, 

“sunt făcute de voivozii ro- 
mânl. 

Până și biserica mână- 
„stirii de la Munkacs, dinco- 
“lo de M ureș, în părţile 

de azi'rutenești, e zidită de 
voivodul moldovean Con- 
stantin la 1661. 

lar în vremea tiparului 

„tot din ţara românească, 
dela Târgovişte, vine vesti- 
“tul cărturar diaconul Coresi 
la Brașov şi se străduește o 
“viaţă întreagă a scrie cu 
tiparul în limba română 
cărți pentru trebuințele bi- 
sericilor.  Ucenicii lui fac 
tipografii românești la Orăș- 
tie, și [a  Sebeșul-săsesc în 
veacul XVI. Când mitropo- 
liţii din Alba-lulia vor să 
reinoiască tiparniţa lor dela 
Matei Vodă le vin teascuri- 
le și meșterii tipărnici, 
„Meşterii străini' de cari 
vorbește Mitropolitul Simi- 
on Ștefan în Noul Testa- 
ment dela Belgrad (1648), 
însemnă tipografi din țara 
Românească. În vestita pre- 
față a acestui Nou  Testa- 
ment vorbește acest mitro- 
polit atât de elocvent, cași 
înainte de el mitropolitul 
“Varlaam al Moldovei, des- 
pre unitatea limbii și. prin 
limbă a sufletului românesc, 
care avea să îie prima ga- 
ranție a unității noastre, A- 
semenea tipografi au lucrat 
în continuu în Ardeal până 
în vremea lui Constantin 
Brâncoveanu; chiar și la 
tipografia fraţilor dela Blaj, 
până târziu, 

* 


primeste 


țile; de siujbă 
tipărite în principatele Du- 
nărene răspândindu-se în 
tot Ardealul până în nordul 
Mar 


e 


Dealtă parte aflam căr- 
bisericească, 


şi în satele 
de lângă Tisa “Tororitalului 
şilla  Pariciova! de lângă 
Dunăze zania Mitropoli- 


Ti Taai 
LUA aȘI 


amauresulii 


găsim și în sate mici din 
Banat. Până și schitulețul 
din Topliţa lui, meu 
smerit întemeiat de o doam 


mă din Moldova, primea 
cărți rituale dela | ârgoviște. 
Preoţifdin Maramureş veneau 
la Bucureşti să-cumpere căr- 


ți, ar principate. circulau 
mereu . călugării . cu traista 
li le cărți din tiparniţele 
mânăstirilor dela Râmnic, 
Govora. Puzău, Neamţul etc,, 
în tot Ardealul şi Banatul. 


acipate în Ardeal 
ăspândind slova 
A Bi românească,că- 

Se 10 
rea'erau băgaţi în seamă. 
Din “aceste date la cari is- 
toria mai poate  adăoga multe 
aliele rezultă evident, cun intrea 
Qa viajă sufletească superioară 
a Românilor Ardeleni s'a indru- 
mat veacuri  dearândul de fraţi 
de dincolo de Carpaţi, cu viața 
socială şi politică independentă. 
Chiar şi când dela Ardeleni ve- 
nea inițiativa, spune Iorga, „Pe 
cetea României libere era nece- 
sară pe orice înoire pentru ca 
ea să devie dogmă acceptabilă 
pentru Românii ceilalti“. Aceste 
influențe şi îngrijiri, au creat 
unitatea de limbă, cum nu o are 
alt popor, de credință şi de sim 
fire cari in mod firesc irebuiau 
să pregătească şi unitatea po- 
litică. 

Când. siăpânitorii străini 
au observat primejdia acestor 
legături frăţeşti, a început reac- 
iunea. Episcopul catolic Napra- 
9y din Alba-lulia cere după că- 
derea lui Mihai să fie dărâma- 
tă biserica zidită aicea de el, 
fiindcă nu se cuvine să stea 
biserică „schisimatică“ lângă. fe- 
reastră patatului din Alba-lulia 
(Non decet penes fenestram pa 
lacii schismaticum templum. fieri 
18, 11-1602). 

S'au început prigoniri în 
vergunate contra celor veniți 
din Ţara românească, interzi- 
cându-se după căderea lui 
Mihai, mai ales preoţilor şi 
călugărilor intrarea în Ardeal 
căci— ziceau Ungurii— „prin 
călugărit le-a venit peirea din 
țara românească, Să fie deci 
toți izgoniți din Ardeal, căci 
ei fac pe spionii şi au dus lui 
Mihai veşti de starea lucru- 
rilor“ 

Tocmai din aceste moti- 
ve toate episcopiile cu mitro- 
polie cu tot, au fost  nimicite 
în cursul veacului XVIII, iar 
mânăstirile arse şi zdrobite 
cu tunurile austriace, şi călu- 
gării alungați. 

Este deci cert, că în- 
grijirea fraţilor din prin- 
cipate de soarta Ardeleni- 
lor a fost nu numai stator- 
nică în tot cursul veacuri- 
195 ci şi salvatoare pentru 
ei. . 

„Dar chiar existenţa, 
pasivă a principatelor Du- 
nărene, mai târziu a rega.- 
tului român, era “pentru 
Românii din provinciile 
subjugate o forţă de încu- 
radare, o nădejde vie, o 
aperietoare a, agresorilor, 
ca să-i mai îmblânzească, 
şi împiedice în pornirile 
ler. Cu drept cuvânt scrie 


___ uLEGIONARII- 


încă fiul lui Mircea, Alex. 
Aldea, conducătorilor ora 
aului Sibiu, că „ducă Bar 
întâmpla să piară Ţara ro- 
mânească, at pitii i ei -. 

Dar Românii Ji keri, 
nau stat 


nepăsâtori nici 
în ultimal țimp faţă de pri- 
gonirile fraţilor din Ar 
deal, cayi deveneau toti 
indrăzueţe şi & CĂTOE IE . 
mintizi wumai & PF be 
pura aceste clipe festive. 
Ori câţ do iarg& se 
părea întru'ub timp că se 


deschide prăpastia dintre 
Ardeal şi Pasa româneâs- 


„că prin tendinţele Habsbur 


ilor de ai înstrăin& BE 
Adeleni de aspiraţiile şi 
crodinţa, ce o are restul 
neamului, totuşi nădejdea 
de uşurare a acestora era 
îndreptată mereu peste 
munţi. Chiar vestitul epi8- 
cop martir al bisericii su” 
rori Inocenţiu Micu Clain, 
când trebuia să plece aâ- 
mărât până în adâncul 
sufietului în cel dim urmă 
drum el său, spre Vienu,& 
spus protopopilor săi, în- 
truniţi în sinod în vara a 
nului 1744: „Dacă mă, în- 
torc dela Viena, voi pleca 
cu voi peste munţi. Par 
nu s'a mai putui întoarce, 
fiind exilat la Boma, unăe 
a, murit. Intoomai spuneau 
i ţăranii îi timpul revu- 
luţiei lui Horia: „de cât să 
se mai întoarcă ia starea 
pe ivbăgie, mai bine pi- 
răse Ardealul şi trec cu 
toţii în Ţara Românească” 
Acra şi fost în cursul 
veacurilor adăpostulaiâtor 
Ardeleni pribegi, 'plămă- 
dind şi ei — împreună cu 
fraţii liberi—aluatul între- 
girii de mai târziu a mea- 
mului, pregătind 'vealiza- 
rea visului, care a cauzat 
atâtea nopţi neliniste a 
gresorilor 'setulari. 
“După biruințe lui Mi- 
hai le, Selimberg şi insta- 
larsa lui le Alba-iulia, is- 
toricul Ardelean Găspâr 
Veres Boitinus termină po- 
vestirea; acestei birainţe 
cu sentinţa; .„begea inavi- 
tabilă a destinsulvi nu poa: 
te fi schimbată prin nici 
un fel de prevedere uma- 
nă“. (Inevitabilis fatorum 
lex humon providentia mu- 
tari non potest»]. Aşezaiea 
stăpânirii româneşti în Ar- 
deal era deci considerată 
încă dela 1600, ca o lege 
inavitabilă a destinului. 

Acest destin l-a reali- 
zat după biserica întemeia- 
tă gi ajutatăede iraţii libe- 
beri—al doilea factor ho- 
tărâtor în istoria neamului 
armata ler, osteşii glorio- 
sului Rege Ferdinand cu 
vitejii ei generali şi ofiţe- 
ri. ajutoraţi de armatele 
aliate, încât bărbaţii de 
stat ai ţării—cari au pre- 
gătit mereu şi conştient 
unirea politică integrală, 
după biruinţele ostăşeşti— 
în statul marilor aliați au 
putut pecetlui unitatea na- 
ţională,. 

Cu drepteuvânt 2 pu- 
tut rozti la, începutul lui 
August1919 în Marele Stat 
uaţional dela Sibiu, preşe- 
dintele guvernului Arde- 
lean, acum şefal guvernu- 
lui României întrogite, cu- 
vinteie: Noi mărturisiri 
cu recunoştinţă, că unirea, 
neamului românesc a fă- 
Lo România independen 
pia aa pe aIe vremuri 

FRĂzaE. acela ca.. 
re a săvărgit unirea, Ita- 
iei. iomânia şi bărbaţii 
ei cu prisos au înţeles, 'ce 
trebue să facă şi regatul 


vechi a fost la, îrălţimea, 


la lui vorbește numai 


Lc ma 


i Lor, 
cheminiii sale“. ( Palria', 4 
ust 1919). 
AN ata de d înainte de-i 
veni la Alba-tulia, adus 
ara princes de „ecuhostință 
în nuiele ardealuilui şi 
al tuţurar Dono Sa 
mintelor cela fârăgegti si 
prin ele tutaror celor „ca 
prin jertfa tot guprezmb i 
au dat aiipiveu Zi ea 10) 
ia patria, muti, ȘI sr aaatei 
, chiai În Căâ- 
a rezolvat 


La FIA 


dia care 
voia să, 
fii 


Ni se aduce la cuno; 
tință că mai mulți lunoţio- 
nari administrativi rurali cr 
toate că sunt de origină ro” 
mână vorbesc în bisouri bul 


gărește,  protejază pe a” 
ceștia în toate împrejurările 
și, spre a, le iace plăcerea 
acestora, în „orice confiict 
ce au cu coloniștii ori cul 
alți români, nu se sfiesc a 


“le da dreptate bulgarilor ne 


dreptățind și asuprind pe 
români, 

Mai mulți coloniști ni 
se plâng contra purtării u- 
nui funcționar public, român 
de origină, care căsătorit cu 
o bulgăroaică, a și devenit 
şi el bulgar în toate privin- 
ţele: în familie se vorbește 
numai în bulgăreşte, odras- 
bul- 
sărește, în birou nu-l auzi 
de cât vorbind numai bul- 
sărește, societatea pe care o 
frecventează este numai cea 
bulgară. 

Și se miră românii noș 
tri de aceasta, neștiind cum 
să califice această purtare; 
inconștiență sau trădare. 

Alt caz: la o primărie, 
primarul e bulgar dar știe 
românește, secretarul și no- 
tarul s u n t români, dar 
Săsesc cu cale ca în birou 
să vorbească aproape nu- 
mai bulgărește, 

Cel care ne denunţă 
acest fapt se întreabă: nu 
cumva acești pretinși româ- 
ni sunt și ei bulgari din al- 
tă parte a țării la cari nu 
s'a făcut altă schimbare de 
cât aparenta romanizare a 
numelui lor? 

Ni se pretinde să ce- 
rem prin acest orfan ca 
autorităţile superioare să ia 
măsuri ca să nu se mai nu- 
mească funcționari de cât 
români asupra orginii și con- 
duitei românești a cărora 
să nu mai existe nici o in- 
doială, iar pe cei cari nu 
indeplinesc această condiţie 
ȘI ocupă azi funcţie să se 
Băsiască posibilitatea de a-i 
trimite în alte județe româ- 
nești ale țării. 


risplăti gi bisericii strămoge- 
gli snaxile ci servicii făcuţe 
Camului, alegând locul” unde 
sia "ciuci „Catedrala Mau 
tuirii nepmului” drept Semn 
ue repuroylință față de Atoţ. 
puicibi cut Dumnezeu, care 
ne-au ocrotit în cursul celor 20 
veacuri de existență gi dela 
care şi je viitor aşteptăm tot 


„ALU fi at 


pa Gt, PTeCUM Ca 
int obeervă adâne N 

ul Eenimescu, când 

2 pistoria lumii cugetă, 

iucet,. însă sigur gi îs- 


omenitii e cugatarea lui 


Lui avem deci să-i 


fumim ceeace su 


ve această ches 


În orașe, 


estiure, 


în toate ins 


| 
Răul este şi mai intim 
de cum li se pare celoride- 
PP a + 
la tară cari ne at Scris dea 


tituțiile publice ca și în fa 


vorbindu-se bulgărește până 
și de români, 
publici sunt o 
bulgari și mai ales de bul: 
găroaee, cari tac: să —resune 
birourile de grohăitul graiu- 
lui bulgăresc. 
Sunt români cari și în 
familile lor lasă să se pe 
treacă acelaş lucru, 
"Să fi fost ceva de nea 
mul bulgar, am fi concedat 
şi noi că ar avea românii să 
se simtă onoraţi că s'au în- 
rodit cu el. ie 
Să îi avut limba bul- 
gară neintrecutele calități a- 
le graiului românesc, sau 
cultura bulgarilor la nivelul 
celei românești, am îi scuzat 
pe cei cari ar pune graiul 
bulgăresc pe picior 
litate cu limba română. Dar 


miliile 'unor români _auă 


dela crohăit și până la fer 


mecătorul glas de privishi- 
toare este atâta distanțăcă 
mă mir cam ce ureche m 
te să aibă cel care ar pr 
feri să ia parte la concer 
tul de grohăituri,... 

Dar chestiunea trebue 
privită și din alte laturi: dia 
a demnitaţii tale de român, 
a intereselor naţionale de 
supremăție și romanizare, 

Inconștiența acestora 


din ai noștri cari se află fn 
situaţia de mai sus, nu poa- 
te fi decide cât criticată cu 


cea mai mare asprimei ast- 
fel de oameni nu pot îi tra 
ta'i ca români. 

Cei vizaţi,să se corijeze 
spre a nu ne vedea nevoiţi 
si le publicăm numele, 


RR 30 3 e ai e a ee 


Gitiţi şi răspândiţi 
„LEGIONARII 


Funcționari | 
mulțime de 
. ŞI sale 


de ega- 


; 
« 


ag, VI 
il d 


i strămoge- 
icii făcute 
locul unde 
ala Mân- 
rept semn 
ţi de Atot- 
"ei, care 
= sul celor 20 
Va i dela 
„nteptăm tot 


“acum CU Că 


vă adânc 
nescu, când 
mii cugetă, 
„ugur gi is- 
'atarea lui 


i să-i mul= 


i mai îti 


15 câ 


3 a „e & | 


stiune, 

n toale ins 

ca și În fa- 

români  auai 

lgărește până 
Funcţionari 
mulțime 


ales de bul- 


ac':să resune 


ohăitul Sraiu- 


âni cari şi în 
să să se pe- 
lucru, 

. ceva de nea 
a Îi concedă 
vea românii Să 
aţi că s'au în- 


ut limba bul- 
utele calităţi a- 


românesc, Sau 
rilor la nivelul 


ti, am îi scuzat 
r pune graiul 


picior de ega- 


)a română, 
şi până la fer- 
s de privisbi- 
ta distanță că 
ce ureche poâ 
| care ar pre” 
rte la concer- 
uri... 
stiunea trebue 
1 alte laturi: din 
tale de român, 
- naţionale de 
și romanizare, 
iența acestora 
i cari se află în 
mai Sus, nu poa- 
2 cât criticată cu 
re asprimei ast- 
i nu pot fi tra 
ni, 
țisă se corijeze 
. vedea nevoiţi 
m numele, 


rr ——.„—— 


Pap DI „LEGIONARII 


Abuzul cu înstrăinările locurilor de ca- 
se, proprietatea comunei Bazargic 


— Bulgarizarea Oraşului — 


Publicațiunea No. 4754  nale, să şi le vânză la a- 
din 14 Mai 1929 a Primă- nume speculanți, pentru 
riei Urbei Bazargic afişa- ca apoi să treacă, din co- 
tă în localurile publice lo de gârlă, să ocupe cât 
mi-a provocat reflexţiile teren lea plăcut, și să și 
ce le dau aci: facă noni locuinţe fără ni- 

In corpul acestei pub- ci un plan. 
licațiuni se spune: că „Ne- Sub privirile îngădui- 
prezentându-se NICI UN toare ale tutulor, Sa fă- 
concurent la licitațiunea cut acestea. 
ținută în ziua de 15 Mai Departe de noi inten- 
192V pentru a licita şi la ţia de a fi contra acordă- 
loturile No.9 5 și dinpoli- rii de teren celor nevoia- 
gonul No. 3 se aduce din și pentru a și construi un 
nou la cunoștința tutulor adăpost. 
locuitorilor din orașul Ba Trebuia însă să se dea 
zargic. cari nu au proprie numai nevoiașilor, și în 
tate și nici un loc deca- anume părți, formându-se 
să și nici un fel de clă- loturi egale, păstrându-se 
diri în acest oraș, că în o aliniere şi pentru con- 
ziua de 31 Mai 1929 ore- strucții să fie un plan. 
le 10 a. m. se va ţine o Aşa cum s'au petrecut 
nouă liicitațiune publică lucrurile, cine a vrut a 
în localul primăriei ora- uzurpat cât teren a vrut 
șului Bazargic, pentru vân unul putând ocupa și mai 
zarea de veci a loturilor multe parcele—unde a gă- 
No. 9 şi 5 din poligonul sit neocupat,șia construit 
3, loturi de casă, proprie- ce şi cum a vrut. 
tatea comunei situate pe Si acum comuna pe di- 
şoseaua Varnei. ferite căi ratifică aceste 

Prima observaţie:Pub-  uzurpări. 
licația poartă data de 74 In chipul acesta, raza 

Mai. totuşi întrinsa se oraşului s'a mărit foarte 
spune că la licitaţia avu- mult îngreuindu-se posi- 
tă în ziua de 15 Mai nu s'a bilitatea efectuării de lu- 
prezentat nimeni.Este oe- crări edilitare comunale 
roare,sau saticluit aceasta necesare. 
pentruca până la 31 Mai, Dela 1913 sub regimul 
data licitației următoare, românesc, Bazargicul s'a 
să poată îi înplinit vre'un bulgarizat, elementul bul- 
termen legal fatal de pub- găresc mărindu-se prin 
licaţie în vederea ţinerii mutarea aci a unui în- 
licitației? semnat număr de săteni 

A doua observaţie: Da- cari și-au făcut locuințe 
că nu s'a prezentat niciun în „cartierele noui-. 
concurent la licitația din Tocmai la aceasta au 
15 Mai, de ce să se ţie ştiut să contribue, cufo- 
numai de cât de Comună los, consilierii comunali 
să se vânză acele locuri? de origină bulgară. 

Sub aparența creerei Procedeul acesta con- 
de venituri se urmărește tinuă și azi sub oblădui- 
căpătuirea unor bulgari rea actualei comisii inte- 
de prin sate. rimare. 

Cercetaţi origina lo- In vederea aceasta se 
cuitorilor cari locuesc în fac însă acum și forme, 
„cartierul“ de din colo de de îelul publicației des- 
gârla Gazi Baba pe șose- pre care am vorbit mai 
aua Varnei, și veţi con- sus. 
stata că sunt toți bulgari G. 
veniți de la țară și cari 
în timpul nopții și-au fă- 
cut câte o încăpere pe 
pământ comunal uzurpat. 

Aceasta sa petrecut 
cu învoirea verbală a unor 
bulgari din consiliul co- Zilnic prlmim scrisori din 
munal. cuprinsul ţării şi din exterior 

Acelaș lucru sa făcut din care ni se evidenţiază 
și în așa zisele „cartiere“ că lupta dusa de Legionarii 
dinspre gară și dinspre este bine apreciafă. 
cimitirul turcesc. Sub diferite forme sun- 

Mai cu deosebire, în tem încurajați să continuăm 
timpul alegerilor parla- activitatea începută. Până şi 
mentare și comunale, au din depărtata America ne 

răsărit ca ciupercile clă- vin şi cuvinte de îmbărbă- 

dirile. tare şi dolari Aşa, din 

Și dat nea fost săve- Woosecket R.0. U.S.A. 
dem că și unii locuitori d. lancuG. Soldatu ne scrie: 
nai săraci cari îsi aveau „, Cu scrisoarea aceasta vă 


PI 


Conduita Legionarilor 
apreciată 


de mult căsuțe ori bordee trimet un cec de bancă în 


mult aşteptat de nni căci es 
te un vajnic apirator al Cau 


zei Naţionale. Vă asigur că . 
noi de aici vom fi cu tot 


te putem alâturi de D-v. în 
(frumoasa şi înălțiloarea lup- 
tă ce duceţi pentru 0 cau 


„ui 


ză sfântă”. 

Din Veria am priimit o 
listă de abonaţi la „ziarul 
care apără drepturile româ- 
nisunlui în Cadrilater“; din 
Salonic altă listă de abonaţi 
„pentru că nimeni altul de 
cât un român care  traeşte 
sub neam strein, nu apre- 
ciază mai bine etectele na- 
ţionalismului care trebue să 
călăuzească pe fraţii săi în 
toate actele lor atât în via- 
ţa privată cât şi în cea pub- 
lică“. 

Le mulţumim pentru Iru- 
moasele sentimente ce ara- 
tă pentru ,Legionarii'“. 


Fraudele dela Game- 
ra Agricolă Caliacra 


Primim spre publicare: 
La Camera agricolă 
din Bazargic, s'ar îi des 
coperit fraude grozave. 
Intre altele, este vizat 
senatorul guvernamen- 
tal Ţoncu Pencof, că 
si-ar fi însușit 309.000 
lei. Acest lucru S'ar fi 
"dovedit la ancheta re- 
centă, și azi se spune 
„că banii s'ar fi pus la 
loc. 

Sunt vechiu partizan 
Naţional - Ţărănist. Și 
deci întreb: Este ade- 
vărat că senatorul Ţun- 
cu Pencof, a delapidat 
300.000 lei dela came- 
ra agricolă? Este ade- 
vărat că s'a sigilat ca- 
sa acestei instituţii? Es- 
te adevărat că aceşti 
bani s'au pus acum la 
loc? Cum s'au pus,dacă 
pe cassă era pus sigi- 
liu? Și, cum se potri- 
vesc faptele acestea, 
dacă sunt adevărate, cu 
CINSTE A, dreptatea și 
moralitatea. partidului 
N. Ţărănesc? Ziarul 
„Libertatea“ ce zice 
înac eu stă privin- 
ță? Sau, când e vorba 
de un bulgar, nu în- 
drăsneşte nimeni să 
crăcnească o vorbă, 
necum să ceară ori să 
aplice sancțiunee meri- 
tată,.. 


IDEOLOUI 


Loncepții greşite în materie de conso- 
lidare a unui stat.— 


Cum am organizat şi solidarizat minoritaţile 


In numărul precedent aveam atâtea urî acumulate 
am arătat ci, față de noile în afară şi duşmanii în chiar 
stări de lucruri, nu se poate  cetat>a nvastră. 
continua cu formula „lasă Atunci oricât s'ar fiur- 
să facă, lasă să treacâ“ în mărit între ei oamenii polit- 
ce priveşte activitatea mino ci. în momentele grele erau 
rităților etnice dela noi, şi nevoiţi să se înleleagă: po- 
nici cu sistemul defensivei  porul întreg îi impingea la 
adoptat de ai noştri sub aceasta, căci toli cetățenă 
formula: „Ne am ajuns i- erau români şi cu mentali- 
dealul şi, neavând de reven tate formată timp de Sani 
dicat ceva dela vre un ve- de conviețure sub aceleiaşi 
cin, ţinem să gustăm întih legi şi sub aceiaşi conducă- 
nă binefacerile unităţii noas tori; Inverşunarea în lupia 
tre teritoriale şi naţionale“. de partide nu putea atunei 

Mai mull ca oricând, amenința statul; era o lup- 
în noua situaţie în care ne tă de suprafață, nu în a- 
aflăm, se impune ca să ne  dânrime. Nu era lupta de 
modificăm concepţiile asu- clase sociale şi nici pe na- 
pra mijloacelor de condu-  tionaliiăţi etnice. Nu era de 
cere a poporului şi să revi- cât două partide. 
zuim progrnmul de muncă Azi în schimb, în fie 
ce au prezidat la activila- care din ţările noui, în afa 
tea cercurilor noastre con- ră de mentalitatea românu- 
ducătoare în cei zece ani de lui deosebită in multe prt- 
la unirea tutulor țărilor ro-  vinte de aceea a românului 
mâne, din vechiul regat, avem mi- 

Pentru cei din vechiul  norităţi etnice cari pulernice, 
regat probleme noui au a- ca număr şi stare culturală 
părut. Intre acestea, chesti- şi economică, . şi mai ales 
unea minorităţilor, unifica- prin forța _năzuințelor lor 
rea administrativă, înlătu  centrifugale, nu scapă niti 
rarea a orice aspirităţi în- um moment de a zădărniei 
tre frații răsleţi de până orice acţiune cetinde la con 
ieri, până la complecta uni solidarea nouii stări de lu- 
re a lor în cuget şi simţire  cruri.i 
în acţiuni de interes general. in nouile tări română 

Pentru cei din ţăriie sunt împărțiți în partide pe 
noi alipite, noua stare de litice ce se duşmănesc, iar 
lucruri le impunea ca în minoritarii merg uniţi. 
locul programului lor de ac Si ca culme tocmai par 
tivitute negativă fală de ac  tidele româneşti au făcut şi 
țiunea guvernanţilor. streini continuă a face ca solidari- 
de până ieri, să treacă la tatea minorităților să devie 
o acţiune constructivă, de din ce înce mai mare, 
consolidare a statului nou. Partide româneşti din 
Distructorului, de până ieri vechiul regat descălecând în 
i se cer insuşiri de construc  nouile țări au cerut calabo- 
tor astăzi. rarea minoritarilor la ale- 

Adaptarea la nvui stă-  gerile parlamentare judeţene 
ri de lucururi nu se poate și comunale. Pentru ubține- 
uşor face. Trecerea bruscă rea acestui concurs, au Pu- 
dela o situaţie la alta este tut să facă două capitale 
întotdeauna foarte primej- greșeli: Mai întâi, trebuind 
dioasă. Criza a trecut, So- să trateze cu aceste minori- 
liditatea noului stat a fost tă, au creat conducători ai 
încercată. Dintre toate sla- acestora din persoane vari 
tele formate de pe urmu o fi jucat întrecut vre un 
marelui război, nisi unul rol politic sau administrativ 
nu este mai consolidat ca dar cari în noua star de luc- 
al nostru. ruri deveniseză şi trebuiau 

Avem însă de înfruntat să devie oameni de rând 
acțiuni dușmănoase duse Ai noştri le-au menţinut 
din afară, în sprijinul căro  blazoanele, le-au redat pre- 
ra vin să se adauge altele stigiul faţă deai lor. 
din năuntrul granițelor noas In aldoilea rând, uşor 
tre, li-a fosi atunci acestor con: 

De greutăţile financia-  ducători de ieri ai minori- 
re şi economice prin care tăţilor ca să le facă pe a- 
trece aslăzi aproape toată cestea să înţeleagă că in- 
lumea, suferim poate în mai teresul lor este să facă front 
e măsură noi de cât al comun şi să stea departe de 

e sate, Aces pericol nu înjghebârile politice romă- 
este însă cel mai grav pen-  neşti. 

iru'noi. Altă dată, vechiul 
regat a avut astfel de cri- 


Şi atunci dat ne a fost 


răspândiţi 
MARII 


i cartierele de dincoace sumă de zece dolari, ame- 
e gârlă pe locuri comu- rican money pentru ziarul 


i L să vedem pe aceşti pricepuți 
ZE, AT să le „treacă politicieni minoritari stă: 
ărbăleşte. Atunci insă nu ruind aplicarea formulei 


SS 


„fli-mi ca să-ți dau*, ori 
„lecâte ori un partid romă- 
mese le a solicitat voturile. 
Si ca culme, pentru ca 
„până şi cei mai restețiți 
„nembri ai unei . minorităţi 
.să se solidarizeze cu grosul 
şi prin glasurileiilor şi acti- 
vitatea lor să contribue la 
„consolidarea situaţiei acelei 
:zninorităţi prin însăşi legea 
. electorală am venit să-i în 
„demnăm să pue liste aparte 
, da alegerile parlamentare că- 
„ci voturile germane din Calia 
cra se adună cu cele din Con- 
stanța cu cele din Basarabia 
cu cele din Banat,cu cele ale 


la colaborarea dintre uceste mi- 
norități etulce în contra neamu- 
lui şi statului român. 

Şi tocmal pentru abrogarea 
acestei criminale dispoziţii din 
legea electorală, nici: un glas a- 
utorizat nu s'a auzit încă. Căci 
la noi e nepăsare: »Lasă-i! E, şi,?» 


Barbaria 
şi abuz de putere 
—In atenţiunea d-lui 
prefect— 
Pentru ca apinia publică 
a judeţului Caliacra să pou- 
tă lua act de metodele în- 


trebuinţate de bulgarii -con- 
ducători în comunele rurale 


„tivitate efectivă a 


Saşilor:iată consacrarea s0- vă rog a publică, în coloa- 


lidarităţii, înlăturarea posi nele ziarului d-v. următoa- 
bilităţi, de asimilare a mi- rele: 

norităţilor cu  majoritateu Subsemnatul B. Ibraim 
româneuscă. Şeicul, murizoieului Ac-la- 


Nu e de mirat atunci 
că zilele trecute s'a ținut la 
Cobadin congres al puţini- 
lor germani din Dobrogea. 

Și in curând vom ve- 
dea ve bulgarul din Dob- 
rogea de Sud, cu cel din 
Dobrogea Veche, cu cel din 
Basarabia, şi cu orice bul- 


zala-Sultan, în ziua de 19 
Mai a. c. am fost chemat 
la primăria com. Leche de 
către Atanuse Dervanoi pri- 
marai provizoriu al comu- 
nei noastre unde dindată ce 


mă culca la pământ, bătân- 
du-mă pană la sânge, !uân- 


gar din orice sat din vechiul  du-mi şi suma de lei 2800 
regai făcând front comun ce-i aveam în buzunarul 
la alegeri şi în orice alt pri- hainei. 


lej i sar prezentu, : Motivul acestei agresiu- 
„rebue să ne așteptăm ni n'a fost altul, decât că 
ca şi Ceangăii din vechiul subsemnatul am refuzat, a 
regat să-şi reia legăturile i da din ortrandele aduna- 
cu conajionali lor din Ar- te cu prilejul hramului mau- 
deal? cuzolului ce conduc. 
Evreii mai ales văzând Am reclamat d-lui .pro- 
miopia politieă a alor noş- curor al judeţului, cum şi 
tri, de unde până ieri se d-lui Prefect. Aştept acum 
luptau ea să obţie caltatea de ca Dumnialor să-mi facă 
cetățian român, azi îndrăzneşte dreptate 
sd activeze în sensul de popor i 
cu pretenție de a avea partid 
politic mai puternic de cât cel 
unguresc chiar la alegeri reuşesc 
să impue evrei candidaţi pe lis- 
ele partidelor româneşti, dar e- 
vreimea votează totuşi pe mino- 
ritarii unguri, pe socialişti, pe 
comunişti şi pe orice grupare duş 
mânoasă neamului şi statului ro- pilota i 
mân. trației financiare Caliacra 
In schimb elementul româ- au avut o consfătuire in- 
nesc deşi repreşintă 75 la sută ) 
din populația ţării întru cât este  --———- me mmm re A 
fărămiţat în diferite partide nu 
poate benificia de avantagiile nu- 
murului şi din cauza acestei fără- 
mituri şi mai ales din cauza duş- 
mâniei dintre ai noştri vom 
ajunge să ne vedem statul sub 


Cu stimă: 
B. Ibrahim. Şeie 


Informaţii 


Funcţionarii Adminis- 


In ziuă de 14 c. în sa- 


ordonat minorităţilor etnice cari , ie A : 
reprezintă abia 25 la sută din la de oct da Cr rel 
populație. Dacă la aceasta seva Militar din localitate, -l 
adăuga şi greşala de a se da General Vlădescu, coman- 


dantul Diviziei a IX  Con- 
stanța, în faţa unui public 
select şi numeros şi a des- 
voltat conferinţa sa: „AST- 
RA DOBROGEANĂ * și sco- 
pul pe care'l urmăreşte aceas- 
tă societate cu caracter na- 
ţional şi cultural. 


drept de vot şi femeilor numai 
„ştiutoare de carte, atunci cum 
majoritatea româncelor dela țară 
nu indeplenesc această cerință, 
vom vedea pe evrei, unguri şi 
saşi îndoindu-şi fie carejnumărul 
devor. 

Pentru câteva doamne agi 
iatoare vom ajunge şi la aceas 


/ de ideologi?! ză Ă 
a în jera onduză de ddeoleal 9% (onera Viadescu din 


a a 
ție greşită din legea electorală | iniţiativa căruia sa pus ba- 
prin care se dispune repartizarea  zele acestei societăţi la Con- 
mandelor luând-se în considera- stanţa, în cuvinte alese şi 
ție totalul vosgallor, Aguie, pe bine. simţite a scos i iat 

3 de un Dart e atei ; , 
iara e e un rău ce nu ni dență importenţa sapielălei 
prin punerea în valoare 


l-ar putea aduce nici libertatea r E 
învățământului şi al cultului pen actelor măreţe a le străbu 
nilor noştri, precum şi în- 


iru minoritari şi nici intreaga 
demnarea generaţiunei tive- 


activitate dusă dare Și înut 

i i ate 

iru pentru năruirea în E A SRR d nos 
tri să le servească drept pil- 


ternaţionale : 
Căci mai mult de cât a- 

de atât în cea ce priveşte 

i în 


ceasta funestă dupoeifie din di 
ga electorală, nimic aileeva e. 
poate contribui la solidaritatea dragostea de ţară cât şi 
membrilor unei minorități etnice, An O sora 06 trebuii Sue 
da menţinerea şi întărirea ei şi 


am ajuns a gasit cu caile a. 


_ EGIDA m iai PB RE 


timă unde au participat 
toţi funcţionării pentru & 
sărbători 20 de ani de ac- 

d-lai 
Sub-administrator  finan- 
ciar Panait V. Cojan priti- 
tun banchet. : 

S'a ales un comițat de 
organizare şi mai târziu 
s'a lansat următorul apel: 

In ziua de 1 lunie 1929 
c€-l sub-administrator fi- 
nanciar Panait V. Cojan 
împlinește 20 de ani de 
activitate rodnică pusă în 
serviciul statului, a bine: 
lui obştesc şi progresului 
social. 

Printr'o muncă titani- 
că și prin caracterul său 
ferm și distins a ajuns 
sub administrator finan- 
ciar, post destul de im- 
portant, pe care l'a cuce- 
rit—singur, graţie deose- 
bilelor calităţi cu care este 
inzestrat, 

Intransigent şi sever în 
apărarea interesului statului 
pentru care risipește o 
voinţă puternică, o energie 
nesecată şi o abnegaţie ne- 
limitală la care se adaugă 
și bogăţia cunoștințelor 
ce și le-a acumulat în tot 
timpul activităţii sale. 

Blând şi binevoitor cu 
sub alternii şi în recunoaș- 
terea dreptăţii individua- 
le, D-l sub-ad-tor_ finan- 
ciar Panait V. Cojan este 
un suflet distins, plin de 
generozitate. XI 

Peniru a dovedi și noi 
sincerile noastre simpatii 
și recunoștințe, am hotă- 
răt sărbătorirea activită- 
ți constructive de 20 ani 
printun banchet ce se va 
da în ziua de 2 lunie 1929 
(Duminecă) ia orele 13 în 
sala berăriei N. Pipercot 
din localitate, unde toți 
d-nii funcționari şi func- 
ționare sunt rugaţi foarte 
călduros să fi prezenți. 


„Astra Dobrogeână“ în Caliăcra 


pia în viaţa de toate zile- 
e. 

Conferinţa a tost ascul- 
tată cu foarte mare a- 
tenţiune şi rezultatul a fost 
că imediat s'a şi pus bazele 
unei filiale în Bazargic, al 


cărei preşedinte, prin acla-. 


wmaţiuni unanime, a !ost ales 
în persoana D-lui Colonel 
PETRE STRATILAT, coman 
dantul Garnizoanei  Ba- 
zargic. 

In ziua de 22 c.în sala 
Cercului Militar a avut loc 
a doua conferința, când D-l 


„preşedinte Colonel P. Stra- 


EL > pna scopul pe 
-| urmăreşte „AS 

DOBROGEANĂ:: pl ii 
calduros apel la asistenţi 
Spre a se înscrie membri 
în această, societate şi după 
Propunerea D-sale este ales 


prin aclamaţiuni următori] 
comitet: 


Preşedinte Colonel Siratilat Petre Comandanțay, 
Garnizoanei Bazargic, “A 
Vice-Preşedinte Vusile Covata Decanul Baroulu; 
Caliacra. Ţ 
Secretar Maiur Mărtulescu [. 
Casier Telemiac Anustusatu Directorul Bâncii Agni. 
ole "Ș 
st Controtor W. Predescu Subprefectul Jud. Caliacra, 
„Parintele Dobrescu Protoereu! Judeţului 
Năstase Hăâciu Directorul liceului N Filipe 


Şeli de alui 
birouri Nicvlescu Directoru' Ş-oalei Primare k 9 
Locvt-Col. N. Ghica 
5 D. Vasiliu Avocat 
Comitetul! y. ipărescu Avocat si deputat 
consulta-| 6), Moisescu Avocat 


su Gh. Tanaşoca Avocat 
Comisiunea de Organizare Preşedinte: Achy 
Constantinescu Revizur Școlar 


ldem 
Preşedinte 


idem Economică şi Industrială G. Mari 
nescu iirectorul Băncei Naţionale Bazargie 
ldem Educaţiei şi Instrucţiei Mil'taro-Spor 
tivă Co onel Costăchescu Alex. Comandaa 
tul Regimentuiui 40 Călugăreni | 
Idem Finaciarăşi Construcţi N. Răiculeana 
Directorul Bâncsi Românească Bazargic 
dem Femesină D na Elen+ Batuli 
toarea liceului de fete Bazargic, 


1. Gh, Bărbulescu magistrat 
Cercului Cultura! Bazargic, d 
2. Octavian Moşescu Avocat Preşedintele 
Cercului Cultura! Balcic 

3, Preotul Neicu Preşedintele Cercului Cul- 


Comisi- 
uni de 
Studii 


MENES nem reaa 


tural Cavarna 


4, Maior-colonist  Apostoliu Cezar preşed. 


Propaganda Culturală şi Artisti 


Dire. 


Cercului Cultural Plasa Cavarna 
5. Papilian Invăţăror Preşedinteie Cercului 


Membri 
de drept 


Cultural Plasa Vulureşti 2 0000 4 
6. Maior colonist D. Chirescu Preşedintele 


Cercului Cultura! Plasa Ciarlighiol 


7 Preotu!' Zeinescu Preşedintele Cercului 
Cultorai Plasa Gheleagic 


Asciarliu Invăţaţor 
Cercului Cultural Plasa Casim 


Spasova Preşedintele 


! 8, Eugen Răducu Invăţător Bazaurt Preşe- 
dintele Cercului Cultural Piasa Stejarul 


> Să 2 
Scopul Astrei | 

Asociaţ a «Astra Dobrogeană“ este fica Astrei din Transilvania 
şi instituție proprie a Dobrogei 


Astra își propune: Să 
contribue alături; cu înstituțile 
de Stat şi alte creaţiuni cul 
turale la luminarea poporu- 
lui. 

Să creeze şi să strângă 
legături de dragoste și frăţie 
între toate neamurile din 
Dobrogea și Cadrilater, Să 
intemieze aci viața româ- 
nească cu toate datinile și 
obiciurile, ei strămoșești. Să 
ridice morala la înălțimea 
cuvenită și să combată cu 
tărie viţiul și patimile ome- 
nești, 

Să dea spuselor Dom- 
nului nostru Isus Cristos 
înțelegere și aplicare înţe- 
leaptă sporind credința în 

umnezeu și evlavie câtre 
cele sfinte. 

Să crească tineretul în 
frica lui Dumnezeu, în iubi- 
re câtre părinți, respect că- 
tre cei mari, recunoştinţă și 
admiraţie pentru oamenii 
mari al neamului, supunere 
legilor Țărei și respectul a- 
vutului și drepturilor altuia. 

„Să dea Satelor o orga- 
Mizare sportivo militară  ță- 
când din Comune celula n 
țiunei armate, din c î 


ci Dorobanţi de altă dată, iar 
din tineret Ostași ai Rege- 
lui Mihai. 

Să conţribuie la înbu- 
nătățirea vieței economice, 
prin scris, tabele ilustrate 
propagandă și sfaturi prac- 
tice pentru îngrijirea vite- 
lor, cultura pământului, cre$ 
terea albinelor, vița de vie. 
flori, gândaci de mătase 
etc. în sfârșit să construea- 
scă şi să înfințeze la sate Ca 
se de Cetire iar la orașe 
internate pentru băeți și fe- 
te dela Țară, Cămine şi Caan 
tine pentru meseriași. 

Să organizeze excursii 
în locuri istorice și pitoreşti 

Să dea întindere idei- 
lor și simţimentelor naţiona 
le cu scrisul, prin “reviste și 
jurnale și cu vorba și fapta 
prin propagandiști și confe- 
renţiari ambulanți. 

Să creeze  bibilioteci 
populare și muzee regionale: 

„Să dea naștere unei 
Vieţii artistice prin înființare 
e teatre, cinematog fixe 
și. ambulanțe-coruri-muzică 
instrumetală, Institute i 
ucaţie fizică şi coriogral 


TI Opii mi- etc, 
om afin ziarului Cazan Ne BE 


Girahi page 


Preşedintele | & 


Ş 
i 


10. Costescu Invăţător Alexandri: Preşedia- 
tele cercului cultural Plasa Arimnutlia 


| 


j 
ă 
ă 


vania 


i, iar 
ege- 


Li 


Unor, Bibloteca 


Organ naționalist 


Director-Proprietar: G. 1, CELEA | 


Uentrală 
Bucureşti 


săptămânal 


Bazargic, Str. Princpesa Eleena 


Praţul 3 Lei 


Redacţia şi Administraţia 
N 23 


Abonamente: 300 


100 „ 


Preoţi, Funcţionari, Plugari 


Sâmbătă 8 lunie 1929 


lei pe an 
Instituţii 500, 


LA) 


» 


Cultul şi practica naționalizmului activ pe toate târâmurile vieței poporului şi sfatului nostru ___ 


Domnii Mihalache și 
“Mirto în Galiacra 


D-nii lon Mihalache, 
Ministrul Domeniilor şi A- 
griculturui, şi Ed, Mirto, sub 
secrectar de stat la Minis- 
terul de Interne au sosit: săp 
tămâna trecută în Bazargic. 

La gară au fost întâm- 
pinaţi de o mare mulţime 
de cetățeni în frunte cu 
prefectul judeţului, d.  D-r 
Păcuraru şi de preşedintele 
Comisiunii Inlerimare Bazar 
gic. 

„ Pe peronul gării şi pe 
o parte şi de dealtă dealun- 
gul şinelor, precum în piața 
“din fața gării, i-au primit 
pe acești mari deminitari ai 
țării mase mari de colonig- 
ti cu steaguri, şi imbrăcați 
în costume naţionale, 

in numele acestora le-a 
urat „bun sosi!" de maior 
Pătrăşcoi, şeful unei coloni. 
Bravul ofițer din timpul răz 
boiului a mulțumit minişirilor 
pentru sprijinul ce guvernul 
le a dat coloniştilor, le a 
amintit că opera este la în- 
ceputul ei necesitând  încâ 
muliă muncă şi ajutoare în 
toate privințele şi, mai ales 
aducerea şi de alți colonişti 
pentru că  asffel acest 
ținut să devie întotul. româ- 
nesc. 

Arvorbit reprezentantul 
coloniştilor într'un graiu atât 
de frumos a exprima! aşa 
de bine simţimintele tululor 

"românilor, în cât venirea 
plai Miel ha în - Bazar- 

ic ne Q bucurat şi. pentru 

'că''a dat pritejaaci up; spue 


“româneşte iceea ce vrea 'ro- 


mânul să se facă pe, "aceste 
„meleaguri, şi hvtărârea de 
use face -ateastă. D-l : Mi- 
halace și a'asigurat“pe.. co- 
loniști „de toată solicitudinea. 


" giivernului. . 


Y 


"= Dolei! gără: d-pii miniş- 


“ri''aarplecat: în : aatomobil 


direct la. Baleic, unde - s'au, 
prezeritat “Majestății SI 
Regina Maria: (i 

“Am luat Tnăsa la. tas- 
telul regal: au făcut.o ex- 
Cursie pe mare până în drep 
iul capului Caliacra pe ca- 


nonieră care staţionează la 
Balcic, 

După câte suntem  in- 
formaţi d-ni miniştri s'au 
informat dela persoane com 
petinte şi pe diferite căi de 
lă locuitori despre  stărea 
agricolă, şi economică în 
primul rând şi întoate ches- 
tiunile de resortul Domenii- 
lor lor. 

In d-l Ed. Mirtu coio- 
nişti! au văzut pe bărbatul 
de stat convins de necesita- 
tea întărireii elementului ro- 
mânesc mai cu deosebire 
dealungul granilei. 

Face mult când pe lân 
gă minte iute şi adânc pă- 
trunzătoare, are şi inimă un 
bărbat politic progătit pen- 
tru misiunea dată, 

D-l Ed. Mirto are aces- 
le însuşiri şi bine a făcut 
că a cercetat şi acest județ 
în legătură cu atribuţiile ce 
are. 

Dela urmarea stării de 
bucurii,făcută la faţă locului 
de aceşti doi domni mtniş- 
tri, românii aşteaptă anume 
îmbunătăţiri, cu caracter ro 
mânesc în acest linut, 


„Maeedonenii mor“! 


Un strigăt de alarmă. — O 
chemare la datorie plină de 
revoltă profundă, de amară şi 
buciumătoare indignare în po- 
ttiva nepăsării oficiale.— 
2 „Macedoneni mor!!! Pă- 
mântul plin de belşug al Ro- 


mâniei Mari este destul de, 


strâmt pentru neamul de ppă- 
Stori' aromâni“ alungaţi: dela 
vetrele lor de. neamuri cari 
țin să-şi naționalizeze cuprin- 
sul hotarelor lor. Sufletul os- 
pitalier până lâ renunţarea de 
Sine- a poporului -românesc 
este neputincios să. aline su- 
ferințele acelor „păstori aro- 
mâni“ Cari:au meritat aceas- 
tă soartă, numai fiindcă a a-. 
vut posi eRta să simtă tomâ- 
â 


; Este neputincios în afir- 
marea lui, faţă de  nepăsarea 
celor “mari. 

Frântura de „păstoriu a- 


români” cari s'au afirmat ca 


ou al ideilor de liber 


neam viguros şi tenace două 
mii de ani în Sudul Dunării 
până la porţile Atenei este 
alungat şi nu-si găseşte un 
colț unde să se aşeze stator- 
nic gi etern. 

Grecii îi alungă, Sârbi îi 
huiduesc, Bulgarii îi scot afa- 
ră din lege, Albanezii îi zvâr 
lă peste graniţe, statul român 
îi ţine în carantină în porturile 
dunărene. Despuiaţi de averi- 
le lor agonisite cu zbucium şi 
sârguinţă aleasă, stau cu ochii 
buimăciţi de nesiguranța zilei 
de mâine şi aşteaptă de un- 
deva măntuirea. 

Zădarnic însă! 

In pustiu dă alarma nea- 
stămpăratul patriot C. Bacal- 


başa; zădarnic se armea- 
ză coloanele ziarului „Univer- 
sul'*, degeaba bat ei, aceşti 
pribegi fără patrie, la porțile 
tuturor oficialităților, zădarnic 
se roagă pe lângă Consulatul 
României la Salonic să li se 
îngâdue întrarea în ţară... 

O, neam ales, dar neno- 
rocit! 

Te vei lăsa tu oare bi- 
ruit de vitregia vremilor de 
astăzi sau—cu eroismul cu- 
noscut şi nepăsător de cele ce 
vezi şi înduri—iţi vei croi un 
drum nou în cuprinsul acestor 
hotare largi ale 

Misiunea ta devină este a- 
ceasta şi numai aceasta! 
României Mari? 


Trei afirmări ale recunoștinței naţionale 


In capitala României Ma- 
ri, s'a pus piatră fundamen 
tală pentru ridicarea unui 
măreț monument care să 
eternizeze memoria ace- 
luia care a fost căputanul 
Gorjan, Tudor Viadimire- 
scu. 

Fiu ce ţăran înstărit, 
cu o cultură destul de 
înăintată pentru acea e- 
pocă și cu calităţi milita- 
re, însuilețit de neastâm- 
păratul dor de a scăpa 
țara de jugul strein al 

obăgiei, Tudor Vladimi- 
rescii a dat semnalul lup- 
tei, cea mai îndrăzneață 
afirmare de indepen- 
dența a neamului româ- 
nesc, cunfundat în _tris- 
ta noapte plină de umiliri 
și suferințe din epoca fa- 
nariotă. 

Statuia equestră se va 
ridica pe piața vechiului 
cartier oltenesc al Bucu- 
reștilor, Precupeţii Vechi, 
în acea piață unde — în 
1821— Domnul Tudor a 
citit prima proclamaţie de 
dezrobire a neamului ro- 
mânesc, în fața negusto-. 


de două mii. 
După 108 ani dela tra- 
gica moarte a, acestui e- 


va, îi imortalizat—în , p tu 


tră—ca să servească de 
pildă înălțătoare pi d 
țiilor .cari vin. datoare 'să, 
apere “marile hotare. ale 


„Daciei” în numele căreia 
vorbea umilul revoluțio- 
nar născut în Vladimireş- 
tii Gorjului.— 

Printre mulți alții au 
ținut cuvăntări înălțătoa 
re domnii C. Disescu, N, : 
Baţaria și St. Tătărescu, 
președintele comitetului 
de iniţiativă. 

%* 


% % 

A. D. Xenopol, ilustrul! 
istoric, va îi în. curând 
încetățenit în Ardeal, în- 
cetățenit deapururi, subt 
forma marmorei, în Arad. 

Acela care a stabilit, 


în opera 
to:ică, o! 
românesc 
rit în noz 
soarta şi1 
şi ajirmări ale poporulu 
daco-român, avea de anul 
dreptul la o recunoștință 
pioasă din partea noastră 


monumentală is- 
iginele neamului 

şi care a urmă- 
tea vremurilor 
narile înfăptuiri 


se 4 


Poetul de origină mo- 


destă, mândrul fiu al Nă- 
săudului, are şi el 
rea să fie încetățenit 
Ardealul său şi al nostru. 


onoa- 
în 


Poetul gingaș şi sprin- 


ten al Transilvaniei, ace- 
la care, în versuri săltă- 
reţe şi-a exprimat simţi- 
rile cele mai profunde şi 
tainice ale poporului său, 
acela care a cântat bucu- 
riile și durerile mari în 
epopeile sale, modestul şi 
cel mai de seamă poeta! 
nostru, 


în 


George Coșbue, 
aștepta de mult această 
concretă mărturie de re- 
cunoştinţă și i s'a dat în 
orașul care — deși de zece 
ani românesc ca formă— 
încă nu vrea să-și schim- 
be fizionomia etnică de 
dinainte de războiul de: 
zrobirii, 

Aradul trufaş se va în: 
china în faţa celor două 
figuri reprezentative ale 
civilizaţiei noastre. 

Solemnitatea desveliri: 
acestor două fețe ilustre 
va avea loc cu mare fast. 


Intr'un ziar din capitală 
d-l Batzaria: publică următoarele: 


" Evo între ce adre- 
FĂ aie pi „G, Miro- 
„nescu, ministru de externe, 

acum. după „intoarcerea d- 


„mersul  desbaterilor. . şi dis- 


„euțiunilor, celor trei miniştri . 
„de rece, rusii de bi |! 


„vAm, „citit. „cu, “ațenţie 
„comtinicatele. publicate du- 
pă «fiecare ședință, discureu- 
rile rostite la banchete şi la 


rilor și olțenilor în număr ru ăla: estetic. 


alte  'solemnităţi, declarații 
făcute la Belgrad reprezen= 
tanţilor presei, etc, 

In toate am. găsit veşti 
bune :și. îmbucurătoare în 


i ““sensul că raporturile dintre 
„zimde zi: 


statele cari alcătuesc Mica 
“Înţelegere se - întăresc și se 
"restrâng din ce în ce. 

Insă a fost zadarnică 
“truda. noastră, căutând să 
descoperim ceva privitor şi 
la soarța românilor din Ju- 
'goslavia a românilor din 
Banatul jugoslav, din Timec 


i e 


d 


şi din Macedonia sârbească, 


Na fost chip să găsim 


“un singur cuvânt, o aluzie 
„cât de îndepărtată, din care 
“să înțelegem că acești frați 
aşa de necăjiţi ai noștri 
n'au fost dați uitării și că, 
dacă ' situaţia lor n'a putut 
forma obiect de discuţii o- 
ficiale, dar încalte în între- 
vederile, în conversațiile cu 
caracter particular d. Miro- 
nescu a avut grija să vor- 
bească despre dânșii şi să 
obție ceva în favoarea lor. 

ar d. Mironescu s'a 
întors în ţară și mai înainte 
de a se da jos din tren, a 
acordat noui interviewruri și 
a făcut colegilor de presă 
noui declarații. Și în ele e 
aceiași notă optimistă, ace- 
iași mulțumire pentru rezul- 
tatele obținute la conferinţa 
dela Belgrad. 

Însă, nici în aceste în- 
terviewuri și declaraţii des- 
tinate numai ziarelor noas- 
tre, n'am găsit de asemenea 
un răspuns cât de mic la 
întrebarea pusă ca titlu a] 
rândurilor de față, 

Așa fiind, ne vedem 


nevoiţi să o repetăm: „Ce-i 


în special cu cei din Jigo- 
slavia? Ce a făcut pentru 
dânșii d, Mironescu cu oca- 
zia participării d-sale la 
conferința Micii Inţelegeri?“ 

Ba chiar să precizăm 
mai bine punctele asupra 
cărora se împune o lămu- 
rire. 

Ce este cu convenţia 
şcolară  privitoarea la regi- 
mul școlar din Banatul ro- 
mânesc și din Banatul u- 
Soslav, convenţie încheiată, 
aprobată și semnată de de- 
legaţii ambelor guverne? 

Ce-i cu bisericile ro- 
mânești din ;Banatul jugo- 
slav? 

Ce-i cu școlile și bise- 
ricele române 'din Macedo- 
nia sârbească, inchise de 
autoritățile sârbești încă din 
vremea când această pro- 
vincie a fost anexată Ser- 
biei? 

lată întrebări precise 
asupra cărora cerem stărui- 
tor să fim lămuriţi, 


N. Batzaria 


Macedonenii mor 


Citim sub titlul de mai 
sus în Universul din 2 
Iunie: 

Ziarele au anunţat, că 
d. ministru al agricultuii 
şi d. sub-secretar de stat 
Mirto, au fost în Dobro- 
zea spre a studia situaţia 
coloniştilor macedoneni. 

Care este rezultatul a- 
cestui studiu? Se spune 
că-l vom afla. Dar până 
să aflăm cu ce material 
de ubservaţii s'au întors 
la Bucureşti d-nii miniștri, 
o știre jalnică ne sosește. 
Din Silistra ne-a venit, 
aseară, această teiegra- 
mă: 

„Noi, coloniștii suntem 
încă în portul Silistra! Au 
început să ne moară co- 
piii de mizerie. Publicaţi 
în ziar! Sunt mulți bolna- 
vi sub cerul liber!» 

Delegatul colontștilor, 

D-TRU NICOLAE 


Pentru numeroase mi- 
iuni, pentru salarii de 
sute de'mii de lei pe lu- 
nă, pentru destrâu de săr- 
bători, pentru—ceeace nu 
afost încă în România — 
“pentru funcțiuni luate cu 
contract de mai multe mi- 
lioane pe an, chiar în a- 
ceste zile de cumplită cri- 


ză, se găsesc bani, dar craina. 


pentru un ujutor onest și - 


ște cugetul românesc ca, 
mai ales zece zile după 
serbările Unirii naționale 
dela Alba Iulia,un atât de 
desnădăjduit strigăt să 
isbucnească din piepturi 
românești! 

S'a zis odată şi s'a re- 
petat de atâtea ori, că 
„în România nu moare ni 
meni de foame!“ 

Da, așa este, nu moa- 
re nimeni .. . AFARĂ DE 
ROMÂNI! 


Constantin Bacalbaşa 


Obrăznicii -- 
- MiNOritare 


Neamul Românesc pub 
lică sub semnătura d-lui N. 
lorga următorul 3rticol in- 
titulat „Obrăznicii rutene“, 

„Rutenii d-lui Cracali, 
urmaş de vechi răzeși romă 
ni, îşi fac de cap. Soocietă- 
ți de luptă contra noastă, a 
țiganilor goniri şi bătăi de 
preoţi, batiocuri, de-tot fe- 
lul faţă de e ' administraţre 
proastă sau laşă, i 

Şi toate acestea pentru 
ce? Pentrii a se pregăti U. 


“Când “Ungurii dav do- 


„patriotic de dat fraţilor vadă că n'âu uitat nimic, 


noştri din Macedonia, nu înţelegem. E “vorba de ona. 


se găsește nimic. 
“Facem un apel 


nic guvernului! 11 conju- 


„ție “care împlineşte” vre o 
grab- opt sute de 'âni de când &s 
te' în Ardeal. Când unii Saşi 
râm să aibă milă de co- nu fie vor, este 0 explică. 
piii fraților noştri de sâşi- ţie: şi ei îşi au, unde. sinţ 


ge! Nu se poate,nu prime. acest quăşi-mileniu, -Dar Ca 


ml /EGIONARa- 
Îi ta da 5 


cu românii de peste graniţă. 


- toţi trăistarii şerbi din Cali- 
ţia aduşi de beamterii Habs 
burgilor pentru. & li da o 
pâne în moştenirea lui Ște- 
fan-cel-Mare, unde  n'au a- 
dus decât lene şi lacomie 
să ne considere ca nişte 
bandiți uzurpători, asta «e 
prea mult, 

Copila 
acranian putea fi 
României unite. 

Inlocuiască-se cuvintele 
„Butenii“ prin „bulgarii“ ex 
presiuneă „în  moştinirea 
lui Ştefan cel Mare“ prin .,in 
moştinirea lui Aurelian și a 
lui Mircea cel Bătrân: ter- 
menul „Galiţia“ cu „ţinutul 
Volgii şi mai târziu dela 
poalele Balcanilor: şi se va 
vedea cât se potreveşte a- 
cest articol şi pentru ireden 
tismul bulgar. 


STIRI 
EXTERNE -- 


După o notă transmisă 
din Moscova, Sovietele, prin 
inlermediul însărcinatului lor 
de afaceri din Peking au 
comuriicat guvernului chinez 
incetarea relaţiilor diploma- 
fice cu acest 'stat, din cauza 
că “guvernul “din Peking a 


iredenlismului 
cruţaţă, 


făcut mai multe perchiziţi-“ 


uni la consulatul sovietic 
din Charbin, iar un mem- 
bru al deleguţiei sovietice 
a fost asasinat. 

Guvernul din . Peching 
a dispus câ reprezentantul 
său din Mascova să se în- 
apoeze în ţară în termen de 
10 zile, 


Noul Parlament englez 
nn va număra decât 13 fe- 
mei alese, în loc de 9 câte 
eruu în vechiul Parlament 
Au fost alese 3  conserva- 
toare, 9 laburiste şi o libe- 
rală, Eșecul comuniştilor rei 
ese clar din faptul că, nici 
unul nuda fost ales, şi că 21 
“din 25 de candidaţi comu- 
nişti, pierd şi garanţia depu 
să odată cu candidatura, 
deoarece nu au obținut nici 

„Un maszimum necesar de vo. 
furi, pentru retragerea aces 
tei garanţii. 
% € * 

In legătură cu diferite 
comentarii, ce au apărut în 
presa europeană după vizi- 
ta recentă u ministrului Za- 
leski la Budapesta, ziarul 
„Slowo Po!skie” care a a- 
Propiat de cercurile guver- 
namentale poloneze, - serie 
că toate ştirile despre o no- 
ud acțiune politică poloneză 
pe forul intrenațional, sunt 
pe deplin . neîntemeiate, În- 
Suși d. Zaleschi, a indicat 
în motul cel mai clar, ca- 
răcieriil vizitei d-sale | Bu 
“apesta, declarând în con 
onrbirea lui cu ziariștii. ma 
Qhiari, că „vizita lui la Bu 
Apesta 'nu are un Scop spe 
cial, ci e numai un act de 


Ş8 


politeță”. 

„Astfel nici. nu : putea 
fi”, scrie „Slowo Polischie 
în continuare, „Intre Unga- 
ria şi Pulonia nu există in 
ferese comune, Sunt unele 
simpatii istorico-tradiționale 
dar directivele principale aie 
politicei externe ale anibe- 
lor state sunt complect di- 
ferite, Unguri luptă „alături 
de germani împntriva situ- 
ației creale de război. Polo 
nia, din contră, se strădue- 
şte pentru stabilizarea ra- 
porturilor post-belice, Ungu 
rii apără punctul de vedere 
ai creerii unei mai departe 
protegiuiri a minorităților, 
pe când polonia împreună 
cu alte state (România, Gre 
cia, Cehoslovacia şi lugos- 
lavia) se declară împotriva 
acestei tendinţi, 


> 


Ziarul „Volonte:, înpr 
un articol publicat eri scrie 
următoarele: d.ministru Mi- 
ronescu a exprimai repreze 
ntaţiilor. presei profunda sa 
satisfacție pentru primirea 
călduroasă ce i s'a făcut în 
Jugoslavia şi pentru rezul- 
tatele Conferinţei dela Bel- 
grad. 

Acordul celor trei State 
este compleci, ceeace priveş 
te prorogarea convenției de 
alianță. a tratatului colectiv 
de arbitraj, precum şi poli 
licei economice a. Micei In- 


“ telegeri şi a atitudinei  co- 


mune la Societatea Naţiuni- 
lor în chestiunea minorități 
lor şi în chestiunea repara- 
tiilor. D. ministru Mirones 
cu a insistat asupra carac- 
terului iratatului de arbitra] 
care permite adeziunea ce- 
lorlăte State. De asemeni 
d-sa a insistat în fine asu- 
Dra altor măsuri adoptate 
în vederea intensificării  re- 
lațianilor iutelectuale dintre 
cele trei țări, 


Suv auspiciile soc. Chris- 
tadora House" o instituţie 
culturală din New- York, sa 
finut în seara zilei de 6 Mai 
0 şedinţă festivă dedicată 
poeziei româneşti, 

Au fost invitați şi d-nii 
Tilleston Wells consulul ge- 
neral la New-York, |. Ro- 
senthal, consilier techniec, 
profesor Feraru și d. W A. 

roder 

Cei dintâi doi au ținut 
cuvântări instructive, iar d, 
prafesor Feraru a făcut 6 


x 


prelegere asupra poeziei ro 
mâneşti, citind diverse poe- 
2ii traduse în limba engleză 
de d-sa din Alexandri, Emi- 
nescu, Anghel, ete, : 
a urmă, scriitoarea Ma, 
FolWele 'a citit poezia. (ad 
mânească „Mama lui Ste- 
fan cel mare:, tradusă” în 
eng ezeşte. het SP Tita 
După “conferinţă, coimite- 
tul executiv a holărât să 
se pună la dispoziția  Aca- 
demiei Române, pentru: de- 
sep au Premiu de 50909 
ei mai bune! ] 
româneşti, In PRR! 


2 DD oa tag A 
. 


„ Potopul care s'a des- 
lănţuit în ultimele zile în 
Nordul Bulgariei, a PTOVocaț 
mari inundaţii. La Rasgrag 
pagubele snnț imense. Au 
fost şi doi înecaţi. > 


Azi a intraţ în vigoare 
in toată Turcia, întrebuinţa- 
rea oblivatorie a caractere- 
lor latine, în toate institu- 
țiile şi raporturile scrise pub 
lice şi private, 


În districtul persan Kho- 
rassan, cutremurul de pă- 
mânt întâmplat în ziua de 
1 lunie a distrus 88 sate şi 
a pricinuit pagube în =bsg 
luţ toate localităţile. Numa. 
rul morţiior din cauza cutre 
mului a fost de 3253, 

Statistica o'icială publi- 
cată acum după date cua- 
trolate constată că acest 
cutremur a fost cel mai gre 


zav din ultimii frezeci de a 


ani, în această regiunee. 


In ședința de Marţi a 
Camerei deputaților din Bu- 
dapesta, socialistul la 
Geza a vorbit despre situ- 


ația minorităților din Unga: 


ria şi a insistat asupra îap 


tului că, în regiunile, locgite 
de minorități nu se aplică 
regulamente privitoare l= 
învățământ. În ce priveşte 
Srădinile de copii și clasele 
inferioare ale școlilor popu- 
lare, deputatul Malasits 2 
arătat că copiii minoritari 
nu au voe să vorbească a 


colo în limba lor maternă ”. 


La Sarisap, comună locuiti 
în mare parte de german: 
şi slovaci, copiii acestora 
sunt bătuți, dacă întrebuin- 
țează limba lor. 
Constatările deputatului 
alasiis au stârnit senzație 
în Cameră. Se înţelege ci 
miniştrii prezenți şi deputaţii 
majoritari au protestat îm- 
potriva destăinuirilor făcute 
de deputatul socialist. E] a 
arătat, cum se prezintă în 
realitate faimoasele le şi și 
regulamente școlare, cu cari 
se laudă contele Bethlen în 
fața străinătății, spre a de- 
monstra cât de fericite sunt 
minoritățile în Ungaria. 


Și când te Sândești că + 


la noi minoritățile nu numai 
că se bucură de cele "mai 
largi: drepturi, dar ajung să 
ni și inşulte în tot momen- 
tul și în toate imprejurările. 

Purtarea noastră. . este 
considerată ca o Mail 
mai mult încă, ea, o lasitate 


Sai 


bitii şi răspândiți 
„LEGIONARII” 


igoare 
minţa- 
actere- 
institu- 
se pub 


n Kho- 
de pă- 
ziua de 
sate și 
n „bso 
Numă- 
a cutre 
3, 
4 publi- 
le cCun- 
; acest 


mai gre 
La 


zeci de 
unee. 


upră Îap- — P 


, priveşte 
și clasele 
lor popu- 
Malasits 2 
minoritari: 
bească a 
maternă. 
jă locuit 
e german. 

acestora 
intrebuin- 


leputatului 
t senzaţie 
ințelege cz 
și deputaţii 
testat îM- 
ilor făcute 
ialist, El a 
prezintă în 
ele legi și 
re, cu cari 
Bethlen în 
spre a de- 
fericite suni 
Ingaria. 
gândești că 
le nu -numai 
ie cele mai 
dar ajung; să 
tot momen- 
mprejurările. 
oastră: - este 
slide, 
a. o lașitate. 


păndiți 
IRI” 


o N i 


Ştiri interne 


In faţa Consiliului de 


. Războiu al Diviziei lX s'a 


judecat proceșul celor doi- 
sprezece acuzaţi care în 
timpul ocupațiunei bulga- 
re au omorât șeaispreze- 
ce români la Turtucaia 
între care şi ge directorul 
oficiului poștal Constan- 
tinescu. Dovedindu-se com 
plecta vinovăţie a acuza- 
ţilor, au fost condamnați: 

lordan Dragancet con- 
damnat 5 ani muncă sii- 
nică; Velicu N. Costot, 
condamnat muncă silnică 
pe viață; Ivanciu Vulpe, 
condamnat muncă silnică 
pe viață; Emer Don Du- 
margi, condamnat muncă 
silnică pe viață; Hristu 
Machedonschi, condamnat 
muncă silnică pe viaţă; 
Ruse Dragne Manginoi, 
condamnat muncă silnică 
pe viață; Pavel Petroizis 
Cuţaroi, condamnat mun- 
că silnică pe viaţă. 

Soldatul Sandu Stoia- 
nof condamnat muncă sil 
nică pe viață pentru în- 
rolarea la inamic. 

Soldatul Stan 'Tudor 
condamnat muncă silnică 
pe viață pentru înrolarea 
la inamic. 

lon N. Spou condam- 
nat muncă silnică pe via- 
ță, pentru faptul de cri- 
mă în contra Siguranţei 
de Stat. 

Mitu Germanot con- 
damnat muncă silnică pe 
viață pentru faptul săvăr 
şit contra Siguranţei de 
Stat. 


Taxe pe Importul de grau 
Având în vedere ma- 
zile cantități de srâu străin 
ce-a intrat în ţară, în ulti- 
mul timp, precum și stocul 
important de grâne ce se 
află în ţară și a cărui vân- 
zare devine imposibilă, din 
cauză celui străin, delega- 
iunea a autorizat Ministe- 
rul de Finanţe să ridice pe 
ziua de 3 lunie taxa de im- 
port la grâu, dela 6000 la 
16,000 lei pro vagon (N. R. 
Ministerul de finanţe a și 
dat pe ziua de ieri decizia 
referitoare). 
Delegaţia a ridicat şe- 
dința la orele 2. 


După ultimele date 
'strânse de ministerul sănă- 
tății, situaţia generală a epi 
demiilor în ţară e următoa- 
rea:- cifrele din paranteză 
arată situația cedentă: 
2.+ cazuri de variolă, 97 
(100) de tifos e antematic, 
813 (834) de scarlatină, 41 
(38) de angină difterică, 43 
(47) de febră tifoidă, 478 
(145) de sripă 1514 (1185) 
de tuse convulsivă, 3 (3) 
de paralazie la copii şi 2233 


j (2004) cazuri de pojar. 


Duminică la ora 5,30 


+ 


p. m., s'a făcut pe aerodro 
mul Băneasa lansarea de 
către A. R. P. A. a primu- 
lui avion comercial tip Jun- 
lkers G. e. 13 achiziționat 
prin îngrijirea filialei asocia- 
ţiei Timișoara, sub președin- 
ţia d-lui g-ral Prodan. 

M. S. Regina Maria 
nașa avionului, a luat parte 
la această ceremonie. 


Ministerul de instrucţie 
a dat o circulară inspecto- 
ratelor școlare de regiune 
prin care le cere să întoc- 
mească tablouri de. 

1) toate şcolile și pos- 
turile înființate în ultimii 
patru ani: 

2) tablou de numărul 
institutorilor și suplinitorilor: 

3) tablou de  școalele 
cari au sau nu au local 
proprin; 

4) tablou de. școalele 
cari nu pot funcţiona din 
lipsă de material didactic. 

După aceleași norme, 
în plus intocmindu-se tab- 
louri de situația populației 
şcolare și de rezultatele da- 
te, şi vor înainta referate şi 
propuneri de şcolile nor- 
male care ar putea fi des- 
fiinţate. = 

După ce va sosi tot a- 


cest material informativ la - 


minister, se va proceda la 
desființarea tuturor școale- 
lor primare sau normale 
inutile, precum și la supri- 
marea tuturor posturilor de 
învățători sinecure. 

Citim în Universul din 
3 launie: Am scris, ca a- 
utorităţile bulsare în repe- 
tate rânduri, au arătat, că 
nu socotesc pe păstorii aro- 
mâni, ca supuși bulsari. 

Ministerul de interne 
şi ministerul de externe 
bulgare au scrisin acte ohi- 
ciale, că „de supușenia (păs- 
torilor aromâni) nu se inte- 
resează și nare informați- 
uni despre ei“ şi ca atare 
direcţia trudovaciei (a mun- 
cii obligatorii) i-a conside- 
rat fără supuşenie. 

Apoi ministerul agri- 
culturii bulgare și ministerul 
de justiție afirmă acelaș lu- 
cru: „cuţovlahii nu sunt su- 
puși bulgari.“ 

Pe temeiul acesta, aro- 
mâni păstori sunt siliți să 
plătească taxe mai mari pen 
tru locurile;de pășune, și să 
nu beneficieze de prevederi- 
le sistemului cooperasit. 

Tot din cauza aceasta, 
li se interzice dreptul de a 
beneficia de legea pentru 
aşezarea refugiaților, fiind 
avertizați, că în caz con- 
trariu se va utiliza „contra 
lor forța publică. 

„Deşi aceasta „le luăm 
după acte oficiale, cari nu 
îngădue nici o desmințire, 
totuși în unele părți autori- 
tățile bulgare au început să 


„LEGIONARII 


. 


impună păstorilor aromâni 


- +rudovacia. lar dacă vor să - 


ție scutiți, să plătească. 
Pe deoparte, autorita- 
tea muncii silite spune că 
nu se interesează de ei, iar 
de altă parte, alte autorităţi 
îi urmărește. 
De ce aceste măsuri 


contradictorii? 
Şi apoi, de ce seria de 
măsuri dificile, față de cei 


cari vor să treacă ţn Ro- 
mânia? 
Capitolul acestor dili- 
cultăți e profund dureros, 
E cu atât mai dureros, 
cu cât n'are nici un rost. 
„CC. 


informații 


Agricultorul Constan- 
tin Bejnea din Comuna 
Gargalâc jud. Caliacra, ne 
declară că în ziua de 5 Mai 
a. c. a vândut la un colo- 
nist Macedonean tot din 
Gargalâc, una pereche de 
boi, una pereche de cai cu 
hamurile lor sistem Dobro 
gean, un căruţă sistem 
Dobrogean şi un plug cu 
o brazdă toate aceste pe 
preţ de lei 45000, suma 

e care a primit'o integra 
lă, făcând şi formalităţile 
necesare pentru vânzare, 
după care & urmat şi alda 
magul. In ziua de 23 Mai 
a. c. a plecat pe jos sprea 
se duce la Spasova pentru 
a da aravună pentru cum- 
părarea a nişte oi albe ca 
pi erau de vânzare la niş- 
te locuitori din Spasovă 

i de acolo proiecta de ase 

uce la Medjidia la târgul 
de vite pentru a cumpăra 
nişte boi. Vineri, fiind-că 
cei vânduți erau bătrâni 

Pe drum mergând la 
ajuns din urmă o căruţă 
în care erau trei oameni, 
necunoscuţi unul din ei sa 
dat jos fără să îi vorbeas- 
că ceva sa năpustit asupra 
sa dândui un ghiond 
sub falcă şi m'amţit mai 
ales la etatea de pes- 
te 60 ani şi l-au jefuit de 
tuma. de lei 37000 mii pe 
cari iavea la brâu pe 
piele şi lei 7500 pe cari i 
avea în buzunarul vestei 
din înăuntru. Cât timp am 
stat ameţit nu pot să ştiu 
fiind-că când mi am venit 
în fire n'am văzut pe nt- 
meni în prejurul meu, a- 
ceasta sa întâmplat între 
Durânlar şi Cârjilar, mam 
întors la Duranlar şi am 
adus cazul la cunoştinţa 
Șefului de Post care ime- 
diat a înhamat cai la că- 
ruță şi cu mine îu ună 
ne-am dus la fa ocului 
şi de acolo la Cârjilar le 
Cafenea, unde a găsit mai 
mulţi locuitori şi a început 
cercetările. 


In ziua de 26 Maia.c. 
în satul Carapoea se cele- 
bra o cununie la Biserică 
din sat, pe când nuntaşii 
eşeau din Biserică, un in- 
divid anume din 


la ambele piceare la u 
chi; In stare gravă at 


căutarea D-lui Medic, ră- Se 
nile insăfiină grave şi din ra şi s'a inecat. 


indemnul D-lui D-ter a fo- “a 
st trimies la Bpitalul. Co. —In ziua de 25 Maia. 


munal din Bazargic unde C- În Comuna Vulturești 
firea at da nu ze ca asupra satului Amzalar a 
va scăpa cu viaţă. i ențială 
„Publicaţiile ia iii ta Blade A 
Curierul în această privin : sp d 
ţa sant mincinoase şi ur- Copilul Jeliu D. „Con- 
inează ca să fle dezminţite. Staiitinoi de 16 ani, pe 
= când se afia la câmp la 
lu ziua de 3 lunie a.c. un kilometru depărtare a 


pe la ora 4 p.m. copilul Su- fost trăsnit. 

sei Amat Caraismail, în AER 

etate de 3 ani şi 5 luni, fiul : = 

lui Amet Cata ai din str. —la ziua de 2 a. c 
[on Asan No. 62, în lipsa pă- copilul Saiil Ardun în e- 
rinţilor din casă, a luat o cu- tate de 6 ani din comună 
tie de chibrituri, sa băgat în- Ciamurlia, jucându-se ct 
tr'o ladă din dosul casei în mai mulți băeți dinsat 
în apa plotei ce Curgez 


care era fân, a pus foc fânu- 
Imi, focul i-a coprins hainele, 3 Za . a 
iar până la venirea mamei repede în mijlocui satulu 
copilul a fost ars complect, a fost iuat de curentul a- 
giziis A DEP a ră „pei şi după o oră a î0s 
a ore de c. uri a XQiț + PR 
încetat ră ei că găsit mort. Ji 
ama S sa ars comp- - a . 
lect pe iii a stare pri —In ziua de 29 Mai 2. 
a fost internată la spitalul co- C. sergentui de posi dk 
munal, 5 pe Caiea Constanţei, 2 
Cazul se cercetează de prins pe individul Timofle 

d-l sub-comisar Popescu C.  Snof fost domiciliat în con 

__n ziua de 26 Mai a. c.un Dimitrești Jud. ismail, ac- 
soldat grănicer român, a fost tuatmente domiciliat 12 
atacat Cu focuri de armă, de Bazargic, însoțit iiind de 
către grăniceri bulgari, aflân- soţia sa, cu tin Sac plin de 
du-se Îa o distanţă de 300 m. efecte de imbrăcăminte $ 
de frontieră salvarea granice- Ze Poiiţiei dir 
rului român, a fost patrula de & fost înâintat Poliţiei a 
jandarmi din Opancea, condu- locolitate, pentru cerceta- 
să de plutonierul Marian lon re. 
cari au aa au ară e at 

afl sa 
= a ee e cae, —iIn seara de 29 Mai a. 


înceteze focul. i 
- 50 ai c. orele 8 seara, poi 
—In ziua de i a. c. sulRadeD.Semot din Ba- 
în satul Balagea s'a incendiat : pax 
n satul Balagea s'a, înece tt. zagitiii als. 208 AA 
garu pădurar din acea comu- 30, venind de la câmp în 
nă, lucrurile din casă au fost dreptul cantonului a CE 
salvate, Focul a luat naştere R. de lângă cimitir, a fost 
Ain, poetic na Coca săi,ca- rănit la ambele antebra- 
a prinzân” te cu un corp tăios de 
Cnse nişte pae de pe lângă către individul Nediu Gh 
— Cartalot din B-gic str.M. 
pri Zina e Nei a. e Eminescu, pacientul a îost 
individul Petre Sâbei îi „€ iransportat la spitalul co- 
Săbet ambii din satul Prisa- munal spre pasare, Cu 
cercetările a fost însăr- 
cinat d1 subcomisar lo- 
nescu care a fost de ser- 


spărgân 
le, i-au furat 250 kegr. 
Faptul se anchetează de şeful 
de post jandarmi din acea co- = 
mună.— —1n seara de 29 Mai 
= . a. c orele 10p.m. locui- 
In seara de 26 Maia. torul Isa Amet Negi dir 
c. la cârciuma din satul Pă- Bazargic str. lon 
dureri se serba cumețria u- No. 25 pe când. se întor- 
nui nou născut colonist Re- cea dela cinema Modern, 
găţeau la petrecere saubă- în dreptul stradei Pr. Ma- 
gat şi nişte bulgari cu sco- rioara colț cu str. Regina 
pu! de a turbura peirecerea Elisabeta a fost atacat de 
şi ca. motiv au găsit cu ca- un individ necunoscut şi 
le să se lege de o fată Ro- jovit cu un corp tăios a- 
mâncă, la protestările fetei supra mamelei cu trei lo- 
au sărit părinţii şi au dat yituri și cul două lovituri 
afară din Cărciumă pe bul- ja umărul stâng al obra- 
gari, aceştia însă sau inar- zului, dându-se alarma 
mat cu pietre şian început criminalul a scăpat iar 
să bombardeze rănind grav pacientul a îost transpor- 
emir aperi aan răni 4 tat la spitalul comuna! 
Spitalul Comunal din Bazar penca ES erei - 
gic unul din ei find mai Cu cercetările a fost 
uşor după ce sa pansat a însărcinat d-l subcomisar 
fost trimis la domiciliu; iar lonescu care a fost de 
cei lalţi fiind grav au fost serviciu 
opriți la Spital. * - câ 
—1n ziua de 24 Mai a. In ziua de 6 |Le.la 
c. copilului Todor |. Paea (ă 11-30 p. m. se det 
neet din com. Ghiaur Sui- ară un incendiu în str 
ciuc, a căzut în făntână Mihai Ti a 
din curtea casei părinților a Viteazu No. 4 la 
săi, din neglijența acesto- 0 ȘiTă cu fie a D-lui Sto 


„LEGIONARII o — 


DN N N NO iii 


ian P Stanet măcelar din 
acest oraş, arzând în în 
treime circa 50 căruțe 
cu fie necesar la hrana 
vitelor. A 

Sosind pompieri, au de 
pus o munbă titanisă pen 
îru apărarea caselor ve- 
cine şi localizarea incel 
diul care a durat aproa 
pe 2 Ore. 

La faţa locului a fost 
d=l Filip Xicolau care 
cercetează cazul. 


“Piaţa Cerealelor 
Oborul Bazargic 


In cursul . săptămânii 
piaţa cerealelor a fost extrem 
de slavă, 

Din cauza lipsei de ce- 
reri, preţurile au suferit ma- 
ri scăderi. Pe piaţa cereă- 
lelor domneşte neliniște da- 
torită acestor scăderi de pre 
ţuri cari au cauzat mari pa- 
gube. 

Preţurile în cursul săp- 
tămânii au fost: 


Grâu de toamnă 7,50—38,20 


Orz 4 —4,40 
Ovăz A —4,20 
Rapiţă semănată 8  —8,30 
Porumb 5  —6,70 
Scumpirea produselor 
Regiei 


Incepând de 1 lunie 
direcţia gen. R. M.S, a 
scumpit unele din produse- 
le fabricate după cum ur- 
mează; 

Tutun III dela 200.- la 250 
lei Kgr. 

Tutun pentru pipă, cal. III 
dela 160 lei la 250 lei Ker. 
Ţigaretele Carpaţi şi Dame 
dela 80 la 100 lei suta 

Ţiguretele Dorobanţi şi 
funcţionare dela 50 la 70: 
lei suta 
Ţigaretele Mărăşeşti dela 30 
la 40 lei suia 
Ţigaretele naţionale dela 25 
la 40 lei suta 


Sfaturi: frumoase şi pu- 
țin costisitoare 


Viaţa este cel mai scump 
dor ce ni l-a hărăzit Dum- 
nezeu. Pentru ca să ne bu- 
curăm cât mai mult de fru- 
museţele ei şi să gustăm ale 
ei binefaceri, este bine să 
respectăm aceste 12 porun- 
ci date de un american ajuns 
la adânci bătrăneţe şi bucu 


rându-se de o sănătate vi- 


vaie. 
lată 12 sfaturi: 


1. Să fii vesel în tot- . . 
deauna şi în orice împreju- , . 


xare; 2, Fa gimnastică în 
fiecare zi; 3. Să mănânci 
cumpatat, nu abuza de bă-. 
uturi şi de tutun şi an.ale- 


rga prea mult după plăceri: - 


4. Caută mai malt frigul de 
cât căldura, spală-te dese- 
ori cu apă rece: 5, Să nu 
faci tot ce-ţi place; 6, Nu 


ie obosi şi odihneşti-te cât . 


poţi mai mult; 7. Seara târ- şedinte al filialei „Crucii 
ziu să nu erp mult: Rosii“ Bazargic, d- Ya- 
„Nu fii nici odată ursuz = 

caută Criro;b A D)ăcuto ŞI sile Covata, Va avea loc, 
vesele; 9. Seara sa nu bei În ziua de 15 lunle ŞI IN 
cafea. nici alcool; 10 Nu localul teatrului, Modern 


purta haine prea călduroase: 


11. Inorejeşto-ţi dinții şi pi- 0 reurezeniație teatrală 
cioarele: 12, Ai grijă să ţi „Ameden Stânjerul JU- 
poruncile enumerate inai sus _eață ge egeietatea aleasă 


"alia AV 7 a oraşului, 


Aceasta a e 
in activitatea „Crucii (ie, dată în heneliciu! a- 
e rila Bazargic  CEstei instituții filantro- 
cei pice, va avea lot Şi la 

„Din iniţiaţiva harnieu- Balcic în ziua (le '6 şi 

lui şi neohositului pre- la Gavarna în ziua de 17. 


Ministerul Muncii, Cooperaţiei şi Asigurărilor 
SOCIALE 


„Direcţiunea Generală a Muncii | 
ÎNSTEINȚARIE 


Cu privire la revizuirea anuală a biletelor de 
liherâ petrecere ale supușilor străini 

Ministerul Muncii, pe baza dispoziţiunilor legii și 
regulamentului asupra misraţiunilor și a acordului cu 
Ministerul de Interne, luând și avizul Comisiunii mis- 
rațiunilor, va face în cursul lunei Iunie a, c., revizuirea 
generală a biletelor de liberă petrecere ale supușilor 
străini, A 

Sunt scutiți de obligaţia prezentării la revizuire 
numai următoarele categorii de supuși străini: j 

a) Aceia cari urmează în mod regulat studii uni- 
versitate sau superioare în România: | 

b) Artiştii, artistele, profesorii secundari și univer- 
sitari, preoții, călugării și călugărițele aparţinând diteri- 
telor ordine religioase; 

c) Reprezentanții firmelor industriale sau comerciale 
din străinătate, veniţi în România cu împuterniciri spe- 
ciale pentru tratarea diferitelor afaceri în legătură cu 
specialitatea firmelor ce reprezintă; 

d) Refugiații armeni și ruși care posedă certificate 
Nansen eliberate de Statul Român. 

Toţi aceștia, la expirarea termenelor de ședere în 
țară ce au în prezent, se vor adresa Direcţiunii Sisu- 
ranței Generale a Statului: 

e) Aceia cari se găsesc în posesiunea „dovezilor 
speciale“ eliberate de prefecturile de judeţe conform 
ordinului circular al Ministerului de Interne No. 14284 
S din 5 Martie 1929, că sunt scutiţi de bilete de libe- 
ră petrecere; 

î) Supușii bulgari autorizați de Ministerul Muncii 
ca lucrători de sezon pentru grădinele de zarzavat, cu 
termen până la | Decembrie 1929 ultim, cari la aceas- 
tă dată vor trebui să părăsească țara, 

Tot ceilalți supuși străini aflători în ţară, fie că își 
câștigă existența în țară ca salariați, ca patroni, sau 
sub orice ăltă formă și orice profesiune vor fi având, 
sau orice alt motiv de rămânere în țară ar avea, in- 
diferent de data cănd le expiră termenul de  liheră 
petrecere, vor depune cereri pentru autorizarea rămâ- 
nerii în ţară, dela | la 15 Iunie cor: 

La serviciile de siguranță din capitala județului, 

„pentru supușii străini din judeţul Caliacra Dolj, Brăila, 
„ Constanţa, Durostor, Covurlui, lași, Prahova, Vlașca, 


risada de siguranță din Mediaș 

Sa capitala judeţului, 

acău, Botoșani, Romanați, Fălticeni, Put- 
Tulcea, Neamţ, Dâmboviţa, 


[: 
i 
2 
"9 
& 
=: 
ZI] 
Ba. 
E 
.. 
Ra 
[s) 
—. 


„ Odorhei, Sălăj, Trei Scaune, T întari Făgăraș, Năsăud . 


„La poliţiile din - capitala i lui 
străinii din judeţele; Tutova. alma A lat pai 
U] , u, 


Gorj, Storojineţ, Suceava Tha ei Vaslui, Vâlcea, 


F Mică, Caraș. 
din B ti, cererile vor 


ide poliţie r ve, 
din județul Ilfov, cererile vor 


Supygi străini din orașul Mediaș vor depune ce- - 


Pag, IV 


fi depuse la prefectura judeţului Ilfov, 


Modul cum trebuiesc întocmite cererile și actele 
ce trebuesc depuse: i, | 
Străinii cari își exercită profesia pe cont propriu, 
vor face cererea personal si Vor anexa: certificatul de 
inseriesea lirmei la nbunal și dovezi cu acte” oliciale 
(ceztiiicete, chitanţe de plata dărilor! ; din cari să se 
constate, că au exercitat Și exercită și 1 prezent co- 
merțul sau industria pentru cai au iirmă înscrisă 
Pentru salariaţi, cererile vor hi făcute „numai de 
către patronii lor, In ele se va arăta deslușit data an- 
gajării și serviciul ce de fapt îndeplineşte fiecare sala- 4 > 
riat, cu explicaţii asupra specialităţii ge cere acest ser- 
viciu, Se va alătura la aceste cereri și actele de mese- 
pie, sau specialitate ale fiecărui salariat (certificate de 
studii protesionale, cărţi de capacitate, certificate dela 
ri au mai lucrat). Patronii vor mai înainta 
un tablou în care vor arăta personalul 
specialităţi și supușenia [română 


patronii la ca 
în acelaș timp și 
ce au în serviciu pe 
Ss : ', ._. 

ză E Sa cari în momentul revizuirii se găsesc fări 
angajament, voi prezenta singuri cererea,  arătându-s 
profesiunea lor. 

Străinii cari nu se i 
tegorii, vor arăta și dovedi cu acte 
motivul rămânerii în ţară, 4 

Pe lângă cereri, așa cum sa arătat mai Sus, toț 
supușii străini vor mai depune în acelaș timp; 

a) Biletele de liberă petrecere; 

pb) Dovezi cu acte oficiale prin care să se constate 
în mod neîndoelnic de când se găsesc în România, 
dacă au stat încontinuu, iar dacă au mai plecat, să se 
poată constata durata şi motivul absenţelor din țară; 14 

c) Supușii străini cari au făcut serviciul militar efec 
tiv în România sau războiul în armata 'română: dovezi 

d) Armenii și rușii cari sunt veniţi în România ct 
certificate Nansen eliberate de guverne străine: certili- | 
cateie Nansen ce ei posedă, tr 

La depunerea cererilor și actelor pentru revizuire, 
organele de siguranță vor elibera depunătorilor adeve- , 
rinţe cari vor servi supușilor străini pentru legitimare: 

| a 


găsesc în vreuna din aceste ca 
situțiunea lor si 


șederii lor în țară, pe timpul cât va dura: revizuirea. 
Adeverinţale se vor elibera cu termen de valabilitate 
până la 15. August 1929 și vor fi retrase la restituire: 
actelor revizuite. 
Organele de siguranță și de poliţie arătate ma | 
sus vor înainta, pe ziua de 15 lunie a. c,, toate cere 
rile primite inspestoratelor regionale de muncă, pe lân- 
să cari vor lucra comisiunile de revizuire, | | 
După. revizuire, biletele de liberă petrecere vor Î 
restituite titularilor prin organele de siguranță, de pol: 
ție sau administraţie de “plasă în raza cărora ei domi 
ciliază, . P . 
„Se atrage atenţia asupra obligaţiunii prezentarii le | 
revizuire, făcându-se cunosout că pentru cei ce nu se 
vor prezenta.'nu se vor mai primi în urmă cereri pen- 
tru autorizarea rămânerii în ţară. Li 
Deasemenea se atrage atenția asupra prezentări 
cererilor și dovezilor în modul cel mai complect, E | 


cum s'a arătat mai sus. 


CAMERA DE COMERŢ ŞI DE INDUSE O 
BAZARGIG pF" 


Se Mate Tm Sală 
INŞTIINŢA E 

i m Q 

„Se aduce la cunoştinţa domnilor comer. + 
clanţi și industriași din circumscripția Came A 4 
re! noastre că, în urma propunerei comisii: Ap 


nei interimare, Ministerul industriei si comer « î 

țului a aprobat ca viitorul epasilil Mă sâni! 

nistrație, ce se va alege în ziua de 30lunt 

a, c, să fie compus asttel: „0! 
10 consilieri la cat, | 
8 consilieri la cat, || 
4 consilieri la cat, |- 


SRI 


-a,a secțiunei comercial 


-a a secţinnei comerciale ş 
. * . . Y 
a, a secțiunei industriale 


3 consilieri la caţ II-a iunei 
| » I-a, a secțiunei îndus in 
adypLorălul membrilor din ral consiliu d pr 
inistrație, va fi de 25 de persoane, d 


Preşedinte IOA U 
Secretar |, SAPUNQIL, COSMERC 4 pi 


naţionalist săptămânal 


Proprietar: A, CONSTANTINESCU | 


a, 


it a 
iapa 


rgan 


realul” 8 Lei 


Redacţia şi Administraţia 
Bazargic, Str. Princepesa Elena N 23 


Abonamente: 200 


Preoţi, Funcţionari, Plugari 


Instituţii 500 
100 


RI] 


SUB CONDUCEREA UNUL COMITET 


lei pe an 


» Si. 


Cultul şi practica naționalizmului activ pe toate târâmurile vieţei poporului şi statului nostru ___ 
Frații noștri cei triști 


Banatul românesc din 
| fugosilavia 


Ziarul „Nădejdea“, o- 
ficiosul partidului român 
din Jugoslavia, a pubiicat 
un stâşietor apel către 
bunii români , ca să sară 
pentru salvarea acestei 
gazete dela dispariție din 
lipsă de fonduri. 

1 Ziarul „Curentul* din 
București a deschis o lis- 
tă de subscripţie pentru 
43e veni în -ajutorul a- 
estei rezistențe naționa- 
le a Românilor din rega- 
tul sârbilor croaților și 
stovenilor. și 

lar în acelaș număr 
din 16 crt, marele scriitor! 
Cesar Petrescu scrie ur- 
mătoarele în articoloi de 
fond: 

In bucuria și destătul 
mulțimei care a adunat, în 
această capitală a serbă- 
rilor, mândre porturi și 
graiuri din toate ținutu- 
rile românești, cine oare 
ma observat strecurându- 
se oamenii aceia tăcuţi și 
tristi, posomorâţi Și strâ- 
ini dela toate înveselirile? 

Nu mai ştiau să cân- 
te, ei care veneau din ța- 
va cântecelor. Uitaseră 

cum se chiuie bucuria, ei 
care veneau din țara jocu 
lui și a chiotului. Plecau 
grumaz de învinşi, ei ca 

re veneau dintr'un ținut 
mândru, numit în chiar 
graiul lor de odininară zeci de mii de suflete, stă- 
„îruncia“. Intunecați că- pânirea na îngăduit  des- 
tau în pământ. lar la în- chiderea unui singur liceu 
trebări  întârziau să răs românesc. Două sute suple 
pundă, ' îurişând “priviri zeci şi trei de elevi, trec 
sperioase, ca și cum fie- graniţa în România să ur- 
care zid deschideă urechi meze cursurile la liceele 
de spion. ELA a "noastre, ca şi cei patruzeci 

Erau fraţii noștri din şi şapte de studenţi, înscrişi 
Banatul sârbesc. la Universitatea din Bucu- 

Solii celor patruzeci reşti şi din Cluj, In sate 
și şase de “comune neaoș bogate şi mari cât un vraş 

românești, - reprezintând ca Sân Mihai şi Satul Nou, 
una sută patruzeci şi șăp-, cu 14 şi 16 posturi de în- 
te mii de suflete, rupte de „vățători, copiilor care au 
teritoriul național. Am in- îngăduință să învețe romă- 
ceicat Să“ iscodim, să ne neşte numai în prima cla- 
spiină păsurile. Ne-au ru- să primară, li s'a interzis 
gat să-i făsăm în durerile însă abecedarul românesc. 
lor neștiute: „findcă noi Astfel, chiar şi această mă: 


rămânem și ei se întorc“. 
Şi fiindcă pentru fiecare 
plângere de aci, i-ar aș- 
tepta acasă urgie şi pri- 
goană 

lar spovedania suna 
cu atât mai amar, cu cât 
alături, deoparte şi de al 
ta, isbucnirea liberă și 
voioasă toată tălăzuirea 
de bucurie a Românilor 
din America, veniţi de pes 
te oceane și 
urcături, cu steagurile lor 
cu limba lor, cu societă- 
țile lor și cu bunăvoia 
lor. Aceia însă . veneau 
dintr'o ţară liberă și a- 
veau să se întoarcă într'o 
țară liberă. Ceștialalți, ro- 
mânii din regatul Jugos- 
lav, veneau dintr'o ţară 
cu libertăţile dușmănos 
îerecate şi aveau să se 
întoarcă îndărăt, la o ro- 
bie mai grea decât moar 
tea. 

Cui sar plânge? Cine 
i-ar asculta? 

Acolo, la ei acasă, orice 
cuvânt e întâmpinat de co- 
tropitor cu 0 singură şi În- 
totdeauna aceiaşi sudalmă: 
Vlah? Staceș? Majkuti! 

Majhuti!. injurătură de 
mamă E |unicul răspuns al 
stăpânirii jugoslave, la toa- 
te cererile românilor mino- 
ritari pe pământul lor din 
străbuni. La o sută cinci 


nesfârşite 


rinimie oficială (un singur 
an de respect ci limbei ma- 
terne), a rămas o înşelăciu- 
ne fățarnică. Vechiul abe- 
cedar aprobat, al învăţăto- 
rului Român, s'a epuizat. 
Altul nou, al învățătorului 
Nicolaevici, a fost respins 
fiindcă . int”un  desemn... 
„cioara semăna mai mult 
a ciocârlie decât a cioară.* 

“Societăţile culturale. au. 
fost suprimate. Chiar filia- 
lele vechi „Astre,“ îngădui- 
te de cea mai cruntă apă- 
sare maghiără, “nau mai 
căpătat drept de viaţă dela 
gingaşa stăpânire a scum- 
pilor noştri foşti aliați. Re- 
uniunile de cântări,  mân- 
drie a, poporului bănăţean, 
tânjesc legate de reguli as- 
pre, impunând statute care 
îndată ce iau ființă sunt 
respinse, 

Aşa au fost conţiscate 
inştrumentele  fanfarei po- 
pular-naţionale din două 
sate. Aşa a fost scos din 
Biserică, cu baionela jan- 
darmilor, a doua zi de 
Paşti în plină slujbă reli- 
gioasă, corul comunei Ali- 
bunar de nouă mii de suf- 
lete româneşti, 

Acum, cunoaşieți de ce 
oamenii aceștia erau tăcuţi 
şi trişti, De ce nu pot îm- 
părtăşi o bucurie care ni- 
mănui n'a fost întreagă. Și 
mai cunoaşteţi ce fel de 
buni. prieteni avem în CUas- 
tă, foşti tovarăşi de arme 
şi de suferință, actuali ali- 
aţi politici prin şubrede le- 
găminie, de Antanle mai 
mari sau mai mici, mai 
tari sau mai trecătoare. 

lată cum trăiesc fraţii 
noştri subjugați. Și când te 
gârideşti că minorilăţile de- 
la noi ne sfidează tocmai 
pentru bunul traiu ce-l. duc 
în statul nostru! 


Gitiţi şi răspănaiți 
„LEGIONARII 


Altă victimă 
a bulgăris iuti 


Colonist rănit foarte gpay e ua bulgar 


Indrăsneala bulgarească 
a trecut orice margini 
„Incurajați“ bulgari de 
lipsa de sancţiune a îap- 
telor lor criminale, zilnic 
se înregistrează câte o 
victimă dintre coloniști 
noştri. 

"Propoganda ce o îac 
în populaţie bulgară age- 
nți de felul lui Teodor 


trebâriie puse dece ară, 
bulgarui & 5<0S cuțitul şi i-a 
aplicat 6 lovitură în partea 
stângă a pepiuiu, şi  COl0- 
nistul a cazut jos, zicându-i 
„te satur eu de pământ,“ 


in acest timp vine în ajutor 
restul de colonişti, iar bul- 
gari verini cări arau pe la 
tarlalele vecine înarmaţi cu 
sape topoare şi ciomegi aa 


Toșet, Braşovânoi și alţii- venit in ajutorul -erminalu- 


ce se erijază, din interese 
meschine personale, în 
organizatorii forţelor bul- 
gare; indemnurile pentru 
intrarea bulgarilor în te- 
renurile coloniştilor, şi 
asmuţirea tutulor derbe- 
deilor din populaţia bul- 
gară ca prin acte siinice 
să demoralizeze pe colo- 
nişti—toate. acestea au 
făcut ca, mai ales dela 
un cârd de vreme, de 
când și politicieni români 
i-au încurajat şi-i au sub 
protecţia lor pe agitatori 
bulgari, să continuăm a 
primi ştiri alarmante de 
prin sate. 

Ni se aduce la cunos- 
tinţă că cuțitul a ajuns la 
os, 

Coloniștii sunt decişi să 
reacționeze, asltel ca ne- 
socotita  indrasneală a 
provacatorilor bulgari să 
ia sfârşit! d 

Pe bună dreptate revol 
ta a lor noștri a ajuns 
să nu mai poată fi stă- 
pănită. 

Aceasta reiese și din 
faptul următor, când, nu- 
mai mulțumită intervenți- 
ei la timpa autorităților, 
s'a putut evita un adevă- 
rat măcel, ce sar îi da 
torat numai ticăloşiilor u- 
nor bulgari. 

In ziua de 9 Maia. c. 
întorcându-se. de la Bazargic 


cotenistul R. Răducancu alţi condiții 


lui... Pacientul în stare gravă 
a îost transportat la Spitalul 
Comunal B-gic, iar indivizii 
arestaţi cu corpurile delicte 
au fost inaintaţi Parchetului 


Pille de puterea 
noastră de asimilare 


In No. 536 din 30 ([V) 
929 al „Curierul, ziarul re- 
volver al iridentei bulgare, 
am citit— printre multe stu- 
pidităţi şi injurii aduse nouă, 
precum şi imputări adresate 
acelor bulgari cari întreţin 
raporiuri economice Şi so- 
ciale cu Românii—cele de 
măi jos: ,— «m. ba cevă 
mai mult, unele mame per- 
mit fiicelor lor să se plimbe 
la braţ cu fiii acestora („u- 
nor asemenea monștri) A: 
ceastă rușine nu se poate 
trece ușor". 

Noi, Aromânii, nu ne 
alarmăm, nu înjurăm, nu 
caliticâm „monstruos, ci 
vom aduce tapte cari dove- 
desc că elementul bulgar— 
din Macedonia sau de aiti 
a găsit din totdeauna, nu 
o „rușine'", ci o mândrie, un 
câștig social îu a „permite 
fiicelor lor, să se plimbe la 
braţ cu fiii acestora“ (Ro- 
mânilor). 

Bulsarul din Macedonia, 
trăind în cele mai primitive : 
de viaţă, avea ca 


şease, cari luaseră sămânţa pildă de imitat manitestările 


de la Preectură,. aproape vieţii aromâneşti un serios 


de Toccilar colonistul Rădu- pas spre viata 

bulgarul Era natural că popo 
că ară cu mânesc să trăiască în con- 
La în- dili civilizate, ca unul care 


cană vede pe 
Petre: Atanasot 
plugul pe tarlaua lui, 


apuseană, 
rul aro- 


rețul Lei Sâmbăți 18 iai 1903 


IOHARII 


Săptămâna = SUB CONDUCEREA UNUI COMITET 


200 
instituţii 500 
Preoţi, Funcţionari, Plugari 100 


Cultul şi practica naționalizmului activ pe toate tărâmurile vieţei poporului şi statu 
Frații noștri cei triști 


Banatul românesc din 


Abonamente: 


Redacţia şi Administraţia lei pe an 


Proprietar: A, CONSTANTINESCU Bazargic, Str. Princepesa Elena M 23 


lui nostru ___ 


Altă victimă 
a bulgărisintui 


Jugoslavia 
: e ; E a cau ii a 
Colonist rănit foarte grav te ui Buga 
Ziarul „Nădejdea“ O= ămânem si ei ri ci inimi, îninlă : = x - i = 
„VU i ANAL el S = i [9 Hi treb: € DUS 4 ala 
E osut Sote ist E i ta e întorc rinimie oficială (un „Singur Indrăsneala bulgareasca tebâre j e CE. ra, 
îi p € mân Şi tiindcă pentru îiecare an de respect qi limbei ma- a trecut orice margini îi parul î 5c0s cuțitul ş 
din Jugoslavia, a pubiicat plângere de aci, i-ar aș- terne), a rămas o înşelăciu- „Incurajați“ bulgari de aplicai 6 tcvitura în partea 
un sfâșşietor apel către tepia acasă urgie și pri- ne fățarnică. Vechiul abe- lipsa de sancțiune a fap- Stânga a popi, i colo- 


bunii români ,ca să sară goană 
pentru salvarea acestei lar spovedania suna 
gazete dela dispariție din cu atât mai amar, cu cât 
lipsă de fonduri. alături, deoparte şi de al 
4 Ziarul „Curentul“ din ta, isbucnirea liberă și 
București a deschis o lis- voioasă toată tătăzulrea 
„de subscripţie pentru de bucurie a Românilor 
: i veni în ajutorul a- din America, veniţi de pes 
ei rezistențe naționa- te oceane și nesfârşitey 
le a Românilor din rega- urcături, cu steagurile lor 
tul sârbilor croaților și cu limba lor, cu societă- 
stovenilor. țile lor şi cu bunăvoia 


cedar aprobat, al învăţăto- 
rului Român, s'a epuizat. 
Altul nou, al învățătorului 
Nicolaevici, a fost respins 
fiindcă - int”un  desemn... 
„cioara semăna mai mult 
a ciocârlie decât a cioară.“ 

“Societăţile culturale au. 
fost suprimate. Chiar filia- 
lele vechi „Astre,“ îngădui- 
te de cea mai cruntă apă- 
sare maghiară, “nau mai 


teloi lor criminale, zilnic nistul a cazut jos, zicându-i 
se înregistrează câte o „te satur ei de pământ,“ 
victimă dintre coloniști in acest timp vine în ajutor 
noştri. restal de colorişti, iar bul- 
“ Propoganda ce o îac gari verini cari arau - pe la 
în populaţie bulgară age- tarialeie vecine înarmaţi ca 
ni de îelul lui T eodor sape topoare şi ciomegi at 
Toşet, Brașovaânoi și alţii- venit in ajutorul -erminalu- 
ce se erijază, din interese lui. Pacientul în stare gravă 
meschine personale, în a osti tra osportat la Spitalul 
organizatorii îorţelor buil- Comunal B-gic, iar indivizii 
gare; indemnurile pentru arestaţi cu corpurile delicte 


lar în acelaş număr lor. Aceia însă veneau 
din 16 crt, marele scriitor! dintr'o țară liberă și a- 
Cesar Petrescu scrie ur- veau să se întoarcă într'o 
mătoarele în articolol de țară liberă. Ceștialalţi, ro- 
fond: mânii din regatul Jugos- 
In bucuria și desfătul iav, veneau dintro ţară 
mulțimei care a adunat, în cu libertățile  dușmănos 
această capitală a serbă- îerecate şi aveau să se 
rilor, mândre porturi și întoarcă îndărăt, la o ro- 
graiuri din toate ținutu-  bie mai grea decât moar 
rile româneşti, cine oare tea. 
ma observat strecurându- Cui s'ar plânge? Cine 
se oamenii aceia tăcuţi şi i-ar asculta? 
tristi, posomorâți și strâ- Acolo, la ei acasă, orice 
ini dela toate înveselirile? cuvânt e întâmpinat de co- 
Nu mai ştiau să cân- tropitor cu 0 singură şi în- 
te, ei care veneau dința- totdeauna aceiaşi sudalmă: 
va cântecelor.  Uitaseră Vlah? Staceș? Majkuti! 
cum se chiuie bucuria, ei Majhuti!  înjurătură de 
care veneau din țara jocu mamă E |unicul răspuns al 
lui şi a chiotului. Plecau stăpânirii jugoslave, la loa- 
grumaz de învinși, ei ca te cererile românilor mino- 
re veneau dintr'un ținut ritari pe pământul lor din 
mândru, numit în chiar străbuni, La o sută cinci 
graiul lor de odininară zeci de mii de suflete, stă- 
„truncia“. Intunecați că- pânirea na îngăduit  des- 
tau în pământ. lar la în- chiderea unui singur liceu 
trebări  întârziau să răs românesc. Două sute șuple 
pundă, ' furişând priviri zeci şi trei de elevi, trec 
sperioase, ca şi cum fie- granița în România să ur- 
care zid deschide urechi meze cursurile la liceele 
de spion. dă noastre, ca şi cei patruzeci 
Erau fraţii noștri din şi şapte de studenţi, înscrişi 
Banatul sârbesc. la Universitatea din Bucu- 
Solii celor patruzeci reşti şi din Cluj. In sate 
și șase de “comune neaoș bogate şi mari cât un uraş 
românești, i Îl Ca ca Sân Mihai şi Satul Nou, 
una sută patruzeci şi șap- cu 14 şi 16 posturi de în- 
te mii de suflete,rupte de vățători, copiilor care au 
teritoriul național. Am în- îngăduință să învețe romă- 


căpătat drept de viaţă dela 
gingaşa stăpânire a scum- 
pilor noştri foști aliați. Re- 
uniunile de cântări, mân- 
drie a, poporului bănăţean, 
tânjesc legate de reguli as- 
pre, impunând statute care 
indată ce iau ființă sunt 
respinse, 

Aşa au fosl confiscate 
inştrumentele  fanfarei po- 
pular-naţionale din două 
sate. Aşa a fost scos “din 
Biserică, cu baionela jan- 
darmilor, a doua zi de 
Pnşti în plină slujbă reli- 
gioasă, corul comunei Ali- 
bunar de nouă mii de suf- 
lete româneşti, 

Acum, cunoaşteţi de ce 
oamenii aceştia erau tăcuţi 
şi trişti, De ce nu pot îm- 
părtăși o bucurie care ni- 
mănui n'a fost întreagă. Și 
mai cunoaşteţi ce fel de 
buni prieteni avem În CUas- 
ță, foşti tovarăşi de arme 
şi de suferință, actuali ali- 
aţi politici prin şubrede le- 
găminie, de Antante mai 
mari sau mai mici, mai 
tari sau mai trecătoare. 

lată cum trăiesc fraţii 
noştri subjugați. Și când te 
gândeşti că minoritățile de- 
la noi. ne sfidează tocmai 
pentru bunul traiu ce-l duc 
în statul nostru! 


intrarea bulgarilor în te- 
renurile coloniştilor, şi 
asmuţirea tutulor derbe- 
deilor din populaţia bul- 
gară ca prin acte siinice 
să demoralizeze pe colo- 
nişti—toate, acestea au 
făcut ca, mai ales dela 
un cârd de vreme, de 
când și politicieni români 
i-au încurajat și-i au sub 
protecţia lor pe agitatori 
bulgari, să continuăm a 
primi ştiri alarmante de 
prin sate. 

Ni se aduce la cunos- 
tință că cuțitul a ajuns la 
os, 

Coloniștii sunt decişi să 
reacționeze, asltel ca ne- 
socotita  indrasneală a 
provacatorilor bulgari să 
ia sfârşit! i 

Pe bună dreptate revol 
ta a lor noștri a ajuns 
să nu mai poată fi stă- 
pănită. 

Aceasta reiese și din 
faptul următor, când, nu- 
mai mulțumită intervenți- 
ei la timpa autorităților, 
s'a putut evita un adevă- 
rat măcel, ce s'ar îi da 
torat numai ticăloșiilor u- 
nor bulgari. A 

In ziua de 9 Maia.c. 
întorcându-se de la Bazargic 
cotenistul R. Răducancu alţi 
şease, cari. luaseră sămânța 
de la Prefectură, aproape 


au lost înaintați Parchetului 


Pilie de puierea 
noasiză de asimilare 


In No. 336 din 30 (V) 
929 al „Curierul,“ ziarul re- 
volver al îiridentei bulgare, 
am citit— printre multe stu- 
pidităţi şi injurii aduse nouă, 
precum și imputări adresate 
acelor bulgari cari întrețin 
raporturi economice ŞI so- 
ciale cu Românii—cele de 
mai jos: ,, — ba cevă 
mai mult, unele mame per- 
mit fiicelor lor să se plimbe 
la braţ cu fiii acestora („u- 
nor asemenea monștri” 
ceastă rușine nu se poate 
trece ușor”. 

Noi, Aromânii, nu ne 
alarmăm, nu înjurăm, nt 
calilicâm „monstruos, ci 
vom aduce fapte cari dove- 
desc că elementul bulgar— 
din Macedonia sau de 
a găsit din totdeauna, nu 
o „ruşine”, ci o mândrie, un 
câștig social îu a „permite 
fiicelor lor să se plimbe la 
braţ cu fiii acestora” (Ro- 
mânilor). 

Bulgarul din Macedonia, 
trăind în cele mai primitive - 
condiții de viaţă, avea ca 
pildă de imitat manifestările 
vieţii aromâneşti un serios 


de 'Toccilar colonistul Rădu- pas spre viaţa apuseană, 
cama vede pe  bulgarul Era natural că poporul aro- 
Petre Atanasoi Că ară cu mânesc să trăiască în Con- 
plugul pe tarlaua lui, La în- ditii câvilizate, ca unul care 


cettat Săi iscodim, să ne neşte munai în prima cla- 
spună păsurile. Ne-au ru- să primară, |i s'a inlerzis 
gat să-i făsăm în durerile însă abecedarul românesc. 
for neștiurte: “„findcă noi Astfel, chiar şi această mă. 


Citiţi şi răspândiți 
LEGIONARII