Cuvantul-serie-noua-nr-87-13-ianuarie-1941

Ă jerillor și Aiministra ji, 
n... SAT |Snort- 









Dire PANAITESCU 
| Mama Se imantare PIINE tn mamara, 


TE iai 330 


IAINTE MERGĂTORII | EROII CRUC 


20 
(pe vremea când monitorul icoana lor în suflet, 
le-a asteptat izbânda 
Ei au fost inainte mergătorii vre- 
urilor noastre. Dacă neamul ro 
ânesc n'a căzut în deznădejde sau 
anarhie. după 





l-a crezut şi 













„Marii nostri aliaţi” 
cari î mu voiau 
decât ca isvor de bo- 
n a a Sp ste- 
Şi Slab, cu fizură de pa- 
Leon Blum. La au- 
ii iei se cutremurau de 
Pat cum |i se incovoa 
marea, cârmuitorii va- 
Bucureşti. Inlăuntru, lu- 
Ergeau bine, nemulțumi- 
mu se auzeau, căci era 
huzureală între cei de 
frumoase tineau loc 
ife politică. îmbogățirea şi 
= cu orice niijloace 
politic şi social a] clasei 
Nimeni nu se gândea 
lelilor şi a  răsplatei, 
Ha, implacabilă. 
Sau ridicat sase oameni. 


P. P. Panaitescu 


Vasile Marin 


zistenla de lut a malai are ti 
mile bine stabilite de destin. Unii 
mr mai de timpurie. Alții se bacu- 
ră de piață până la o vârstă innin. 
taia. Aceșiia se mase, trăese și map 
normal ca toate nietățile. Fală de a: 
ceștia stiințo nn greseste când spa: 
ne că în istorie Imerarile se deafă 
voară in mod nnrmnl. fără catastroțe 
și fără tragedu. 

Sunt. însă, tfhii pameni, cari în. 
tan fel sau allul. ewodenză de sh 
slânâniren estinalai și-i daa un alt 
cura și un alt sens. Aceștia Îşi croeac 







































































a i tu | an destin al lar prop impus de 
ÎN Eleai ci aceatui nenea) nn dat at, tor propria, impus de 
Au lăsat căminurile lor, lor spirtimală, etocotul lor  enfletese Măine se implinesc patru ani dela căderea eroi 












le cer o altă plinire a personalității 
lor decâi ceeace ar fi !rehyi! să 
pe linia obișnuită de riaţă 
duală 

Vasil: Marin a fost dintre acestia 
FI e jorțat drstinai mn dintrn a 
dânră chemare safletemcă si i-a de! 
ii au crezi un curs bit de ei — tragic în epa 
Ne că vor stai cert e i — 
- 3 iti. | petre safletal sân care cerea 
DE icopari Dell | one pi dn aapreau încereru ale 
unii i-an lăndat, dar| pur 
i bine îşi vărsau sân-|  £7 sa menținat intnideauna pe e 
t lor, decât în țară] Linie superioară de viată. Intri gențo 
Mărimea Jertiei lor, faptul [pi iromin ini im sermi! peniru o face 
i! creştin a! Spanie; aste le-|droarhirea icire ceener este valoare 


erestină a lul Ionel 


di au plecat intro Matadahonda 


mo văzuseră nicioda- 
pentm o cauză în 

tre: de noi. Afiând a- 
hotăr stranie. cei mal 
aa Erucil, unii i-au socotit 


ri | Pele satutul pustiit de bombardamentul rusitor 


00011 AI — 




















IN CONŞTIINŢA 


Viata îi! Tone! Mota. — tipică! 











































































































































































































SIMBOLUL MOTA _ MAR 


























Mota și Vi 





e Marin la margi- 





— optând pentru cruce. și naționalism 










































































































Jertii aki! La care slat 
ispuns: Domnule Proiesor, vă rog 
dati-mi voe să vă imbrățișez! 

ŞI sau îmbrățișat 





























Mor, 


mic 










































































sa Luni 13 Ianuarie 1 


_16 Pee Ne. 47 


torne Hu 
pentru Hristos și Legiune 
ci doar birul nja, 


Mota l-a 
























PENTRU HRISTOS ŞI LEGIUNE 


cu tot elanul şi toată feretrea, 
Nu cer răsplată. nici m. 

















Când s'a dus la Profesor să-i ta- [nă-a lumii Putea e] sta nepăsător? 
se întricosatele scrisori, lon Mota] Patru zile Imainte de 13 Ianuarie 
era desprins, cu totul de legătu- (Căpitanul, în maşina Profa mar 
rile t st. Ajunzând cuvântul la |ălerga spre Bucureşti pentm o 
Mptă, Moţa i-a spus Profesorului[mouă şi hotăritore intervenție — de 
fă mu va „accepta să | se dea un|repatriere. a echipei din Spania, 
sector fără primeldli. Din privirea L-am întrebat dacă s'a (Age tot 
cehilor lui înțelegând Protesoral|ce se putea face Dentru scoaterea 
că Mota pleacă în Spania cu hotă- veanu 
rărea de a muri, i-a spus, cu în- n 

nțare, să nu facă vreo prostie |(Contimuare în pag. 3-a) 
fiindcă, de va fi mevoe de jertfa] — IEC aice d aII A 
Vieţii, apoi avem nol pentru ce ne MOŞ 


TENIREA 
LUI MOȚA 


Plecut din Ardealni marile 
































Când Profesorul îmi povestea a-| coate, one Mala cata expresia ti 
cestea, Mola era angajat, ca simplul sufletească cea mai tipică şi Intru, 
în | nea streină. Prole. [rea i oi eporioă a  duhalu 
-a spus că Moti cat] marilnr incepaturi și marilor. rup. 
să moară. Ințele = 3 rai = arii tari, Regăsit în mișcarea legionară 
dai die fatale nb sent de conducător de neam 
tătpunsul dat de Mota stai ului Mi [aj Căpitanalui Hi aducea dela In- 
Multă vreme Profesorul sta. tu- |cepaa aan a acut Ardeal pe cu 
sinat că drazosten ui pentru Mota|re vremurile și destinul l-au păstra! 
l-a făcut să nu vadă rostul inalt al| forță de revendicări, forță de zaț 
tel t:pesti. Mota cre stitață şi forță misionară românea. 
erni ertfirea pe frontul] ed . 
puternic că lertfirea pe. frontul fon_Moţa — flat pârintetat Maţa 
aduce mare folos cau | Mota 
= din tara rumâneaacă |lela Orâșii nu se poale infelem 
3 E a lără acea tradiție de dârnire perma 
„Biruinta morală _pe care noi o mentă In slujba marilor (dealuri d 
vom câstiza în Spania SPUNEA | pieajă pe care o pecellulse ca va 
el orice jertfe i ma! ma-|toare de legendă, di Zamolee și 
re pentru Îupta na ecât tot | Decebal și până atăzi. Ardeal Da 
am maal pute estul| pă cum um se poate Injelege perma- 
Ce ari azâl Bates ince (a -nestal[26 cara ne ae poate iniuleae pi 
=, E nire in duhul tui Mota. 
Webesiairan, și pentru rai £-| Tene! Moţa aduce în miyearee le 
or ce trăgeau mitraliera în o- glonară pur e de transfigurare 
brazul mi Hristos, Mota si Marin [vieții prin afirmarea primita să 
aran Încredințaţi că aptă si se |Atmlese, credința în mântuire pute 
jertiese penira mul lor „a căruia [rea de Jert[ă, puritulea  desăvărpită 
smartă atârnă atăt de mult de hin= [ai moarea pentru Christus. fai 


























































































ie dexditrstr! 
care e desfășoari |ropleniren” mer depri ne“ âvăoăratr 
i (mumnisenului făr pa fară fatmi- putea zice, felul destinului lor a- laanirice. alegiaină, totdeodei 
i ea și ceeace este trec rata - ara tndumnezeinii omului și a Ino. 
imi! nnștm românesc. un]! eseriă pară, sara i |pemtru caracferul xietii “ezionare, lie, fără Thumh- zen, ti-l pe el, a- [proplal. „|eare tndumnezeinii omului și a | 
tai li 
tor şi impur. Ratianea și safletai ai 4 r aseniri miezeagii, 
„A oana seca Rl Eton orară o oa ae aie impunatoare linie [nimator,  împrcunățeu alti sease| Franța, — oh. ce durere pentru R4a alături de eăpita 
rr ace din actil| e cezace cate permineni în tată |âreaotă 2 fatalitate atata IUNI eroi cu acelas +ullei ând cu a ȘI pentru ca — Franţa. a 
Mezu cu totul mărei si ales. | Prematit ce nimeni ali ! pentru lapte (cu tumină de lulger, dela impera- pieptul armal, pe Î naţiona- de otrava duhnlui indeo-| nici luptător 
Al sia produs într'o socle-| profesională, ein rețuzat să se an | cal Adevărului la Su-|fismului crestin ; masonice Gomunist, cu bratele ca [și mâneotori Ct foate anii “Er 
ă de idealul jor, am spu-| pajeze în ca, desi talental 4 indice |htimmal realizării lu) obiective acla_| mutu, STEAI! E Aaa Fu sere iz aparte “de umalte « 
Eiarice ideal. fu sta-| e pc anal dintre 5 Mal. 4 relazat |durate, lumii pentru reluzat ireserea pe teritoriul el. O |** pesta înmirilr omului ien 
E mă în momo ti ete veomale nl A meet | să iii ai fe A convingerea |şevice, câtă șlorie privite ințelegâtoare, din” siera| pi d tă br A funie suni 
idea, pe nraztep- | Prii!rură m i srmârind e |că Tara se duce în prăpaxtie din [pra Neamului nostru mai presus de spațiu si de timp, ar . a jertfei. Credea în 
mi. A intrat în politică. urmărind n D p 
idenlogie și an program. E vorba de |cauza unor cârmultori neciustiil, [cinste i-a Eucerit d p Îl văzut, de atu prăbușirea ei | rdinei caresli. De ui 
= Va veni o zi. părenu| igentogim fărânistă. A părâsil-a, des |vânduji străinii? Iodată linia |Europei moui, ruropă hui Hit.r si |qa azi, din care se _tuptă bătrânul vila pi definitiva, socol 
Vom mai fi la re-[guste! de zădârmieia unei lunile |areapiă a logicei morale aiumge la (Mussolini, wr-ite a așeza solid [ostaş Petain, cu puteri de uriaş în [la de-a pedepal (nădarea, deşi sep 
lar : i slujba dărairii totale penru 
fior” democrați dimlaterne si fără sera Pe 0" |eomplotu! suprimării tor, destălnui! [pe o nouă crdine Adevăr + [lanţuri, so ridice, | ae în alulbe Amairtă Die: pa 
a mai duce o viată u-|rorbi ei de amărâclaniie p- cari i [ini Caeeie Peemari for, OGotălauli Drm! |_Cu ce entuslasm, din potrivă cu | tru această arzătoare drago-| pet i deca bimat prin meat 
IL, Vom lupta pentre| le-au pricinuit oamenii pei aha |Aela Chimouhinz la Rarău, plămu | Privind mai d j In asam: [ce respect si admirație an fost în. ape nas castĂ ar Căpitanulul | ciebu aa €. manu ap ararsrul Iei 
a! omeniri întregi |, o cântare Pe nat, [de anime, în erect, uxliată de |utut ei, miscarea [i „enlective |iâmninaie de Cermaula tul pe [Ca dor Clime (1 ruxase să“ Bsenjialul penlta Mele —. dun 
îndreptarea inle- je, 7 peace caiete era unaia |Eâmdire, e imbitimile — Rarauiul, i aia. „8 tinta SR cara tinde laleriole erolor memmâni. căzuţi ela i n Capitanulut Ta (oceta îm 1895 În „Cuvântul Staea, 
INNilor. Stăpânirea ce-[rar! le afara certene „privesleniă [omti Ta Bacuregii oră aaa 5 la. ei, veri INNA iul Mota |iuota entru un Ideal. carte oa șilsie: are Îi e pisese-|feze era spital de erita, Pi 
ÎREL fră de mutiet, va a-mi ee pret, pe apr dle [uta să se ela erat, 91 Bl &aimataritor Wlesdoari. in [UPA Pentru un dest. care era i [cmâtar pta ca Stnoli solăati nu] eredeu în imune, tetiere 
Îslârat în tara noa-lae Wisearea legtonară. Din aceat îm. se punea de-a curmezişul tridarta. [cap cu Generalul Căitacuzina (ir [iar din Soania cra privk ca un [cu gradu are (1 aveau ei în ar.[ Prin, dăruirea el. Credea în dininla 
| luptător va birui.| ment melinistem Imi safitemacă in Atunci, lată că se precizează în nieerul, juptăr vi ste, În ce simbol al. imperativului moral aliata ramân Mota ăia eptat. dim | simurare a biruinlii legionwe nu de 
vor fi Ifberi şi stăpân! | proporții. Fa np-! ma siâhi ni m rap minte adevărul că tradurea ! mi] suri grele, pen'ru tumini Dina timputui. Jar cinstea publică ce flcapul locului orice comdivuni: stia forila ani mpori de forțe, 61 dalb 
ca -| pănă ce un pa cere să ne Irvede și | oedepaliă, SI intă ce repede alu. Dormi în Spania, străluci în [e duete, 2 tos E RI ceea e ai Nae a i cate | era piei ae decta. iei ceai mal 
ei, ai Ps nutne = de tatal pietii tai iara tegte. |%Ă finia Maică a dinamicei morale loepui de 1 in istoria Tarii [por ai viitoarelor pirulne ser. [funia intre două lumi antipo=| puteznțea armă Impoletă a firantel. a 
NN dară muri mai poate pret. în cnmunitrzo eset tegte. [28 Aria We esto seapte r1"n- |noaatre, ;|mane: d TRI et | Natoleri e A un gegenă ali a, 
SI cu cimuiea ce se cuvine 201 aripii metimra d! arubzariira |N0 aspra trăditoru'mi Verrăcheseui| iste prima hui anticipată, de pă inf e că Dr te Mola n Peg, 
ÎN e ee a | rm d [neoane ca Vaca age m oc mate era acum vtarota sea |, pen nem, Pn ăn ata 
P rea nu tenul obiemuil ai cuvântatai. Ve |reati Bu urc De cor tor, deslăpurat la intrarea moaste Mota pie calea SU | dureros la moarie, aveepidade și 
-<0-poaiminai | ra 7 ge Ina! an leglonar care al SI cite able canari, de evidentă [muta Imipede i [I3; moceni: |nr. dogăaarat n Biirarea imeante. | alo noriraa, n anahi, „Agar si 
Du de iuptă. tina mereu spre e perlertiune inle-larătare a legăturii oraanice. per |tatea alipiri e le politie | ăula! Jertia constientă, pentru Hristos] mamele ti Christaa pi pentru na 
NEL parcă un iimg|rioard. Așa i-a dieta! aiâncarile Imi liece amatoare să i iasul puterilor An 11 A=Roma Ş sela 'vealliaia în. Îsi Legiune — pentru tiristna si mul său rotânese A: A 
je destepta s/ielegti. mereu tătherete și adina ema eul siriacă asia a . Valul sâre, amaperia realitatea în el incepe. Shuclumal 5] Pentru iatorta și vieuțu teii 
E Ieri ai noa Marar A aste cea m dară imineagă,| Trecerea, ari. A Miimielor moa- |torică s'a ridicat de-odată ȘI vali e care o uucea pârinți|ș. pentru momentul dee Diacrint ul 
Ele depărtate si bătri-[4, su mina și de desânăruire nare pa-- a ri gta] azi. ste Mata-Morin ml Euro -! in |vazmi, deoparte, dela totare pănă De i 09 a sina ciretriu, ame 20 reoaau  egtenarii 
a "| 4 pleemț în Sania, impreună cu |recunoscătoare, 'areste a d Capitală. Ţara în iacrâmi, în]lar săi n aducea numi Delia rd au odaie in. AB 
» i pr Şi lonei Ma un Prea pnseda! ai anul] Dela credinta că în Soamla se dă ie ad -j " Pol „pam pla, slavied înă'țimea ideală [sie de Dumnezeu și d ra i iul si n Me hau hi . Win 
aitieieie simole |/on”, lume. Sa dus [o Imptă hotâritnare intro lormele parca, humii +: adie! ac trăgea cu mitraliera în obrazul iul! 7, 4”, ten OU 
. ai! deztin rrimâneze in lum [] | . 4 rai 
mscazuri. s'a ivit nă-] 2, cAmpiile Spaniei în mrmăritea n civilizaţiei crestine, ce smstm viea-Imorat, menh ; determina le! e (Continuare în pag. Fi-m) trista. Se clătina ase a c piață, e pruni 
Asa dar, la noi se|reluiari idral chinaher ma ret pură ta noastră națională, si anarhia co- turcă spiriinale » POPOATEIOE + vu sa lo „LA ea 
3 Gesintal prin paterea urină valul din. Ba- |irane/faurdte 
Î bimţe. care Arii legionare. Mata a A Wmpurile hă Bte-| după intersicerea margului din mu mântuirii 
jertfă n Miwcâr . Matea. eu tie 2 |'Vatolo ema campina ca usanul te 
cu bucurie pentru | our fetei 98 joia îi me Manu [aa „Vodă rechemarea vimtuuor [arama eu „alele tra. cani „paie A 
baze creatie ordinei moni re ma - n Anei Petit DU 7 A miri 
a! neamului, pe imtne. Vasile Marin « ai iară a Moților, Capitanul făcea un „rez: reuezatrud 
Saul. Aici. în ool,| 2//0d04d 15 lamele Ma a Danut îi te: [atm deăăjău We | maine ar it ră uta pol 
P e dorul de viată si În aa aia ek ou atat [ri care ec te Nutu et 
biciunici, Hipeiti ej ati Se data e veanun Ma tuturor imp Had lupta ni d 
nvingă marirea. mirare pe față care irumpra din a : 1 ea + re ta n 7 dr -AA 
Je tunel. | să 1 ei eut Anior penizu a mu [nare a [] 
| 4 Apoi, atu ni] Marea tmmi luminează snflelat e ei aula În 300 08 ai de 4. |de mimerie în România mare, în gi [Pe 2 ei desdidrai 
[E segie menită acestni| ur crripttatui de Perie Li to ne ntuda În -500 de ar dle. mut asteptate biruinți. Pentru |N, APIPiNat mun edr u 
re ii | Vaziie Marin md tr in Spanii ră ea România Mare să fi fast o invio- [Omul prnlru sucar pirb 
asemenea hi ma Peri Marie aut be 2 pre deeluină Airăeehea noautră , Buecavă a [că Românie Mare să ff MOV. Ap” [rupta pultileă tn Miveaten Luv 
A: Jitap ace Ş aia avensia a jertilrei tapte more d S u cam tranalermală pur și siapiu În- (ne ipitanul. „era nevoie de sulie neimacaneă «destin veeatin, le 
i Inainte era de nepr-| vinda a Volan amic Marin] sueneroaze + A pa i a ea e e i Data DE CPR ceh atare în de 80. siidlantal ata «8 te. media: dud 
. ate nrimtrecat PI a vearit pp prea = top ge , |eonjoază bietele puine glorioase ae | flabul de pigmeu al politielunutui Alta. martiriu pandeu. turist 
P Mruiaacă pi al | Mihai” pet fe e”. atigă , 11 It Meţa pa mpuri 
și acid că e alui să Mrulască ad, tânar | ui Btefan cei Mare”. atziă | români Prin leziţu Iu 
i = pus [china re Bietan ro 7 Au e. de plin de semnificație a Romania sa rdalicot să 
tima incarzare la care paste pe > posibal me. |de durere Căpitanul in cartea-i ni i cât p Npauiles, Manăţ 
era! Întri MarloBA. Mie . r . re Amântul priini mila E re + SPD 
un marilor. El n crezu! În Te denare | tenanuaei ae mazițeztare a sufe- vie, | porti arătând arena oratelăr | (Anca ne apare ie d Noem- |eerezard n ue e A 
rezeree în idealai Miscarii lepiana, i. a prumțărti | adevărata inmule de jeturi din alua WD-[unteupurea îvelt “ereatina În; tu 
» perifice această  cre- [tobă meu ma a faună a - În naală când la bimeriea sânul! alia m meunriul cevupune si 
cet ta periei otet, e | meta în Dai a maci ceempactăe satui trata materia ru în ceaun 
977 dza morti tut. red sa "Da |" Ceitanst armă. că pemua ea- n pi pg SE E pea pomenite Băitialae Sia [a ţi purlătanrena vai na vb val 
Li de lumină. pen Pere, vei dela noir, in frunte cu n inta ner'ea tanpdnulă ru 
2 AT mapa E CI A e Pe ps Sa lig A Meldorai?, Doar i] fe, lina 1 
Și md. cui de « cornu temitieiti de acelaş duh do-i Tal mai val vu Mos 
Vale Marin. cate „ana die pica, . a gre rogi bețe p bp f h Pie nf 1 vă 
PPE pd grei pd abac pir porc aa Peer ez Per Nr ra dr ee N ADA î 
foaemana singura iâpare î Modo. [și a erei, ca și marele valev d ru Potilea mtunlamarațiin “mevuroenia 
pg pp ce Pica 7 lg met Bet Aer og ema RI plain. «de duhul. său. 
noro. ata de atzâna Upită de initoa | Vodă și Gâpilaa o groslamă eu atâta Elena - = "Gu aduuul 
1 buzbvinenii. penru Oomebu| votanti Ghita lu Vol 4 tendeea Goputudutiua , 
inzăloare a pearulai re Guâreanu erau mul hui &tetan cel] Moldavie. mare. alturi de fimnii veșle ta fala manentali + 
târziu, reia, “pentru pare pica ierilil bca 
sânuele sii 





ps “tengtile pile dam: 








"ma bitii 


lon Ţurcan 


E eat Ma uiti tort Le dai (Coniimuare (m aAg. 11.9) 


ha seci apei și ave 


lon Veverea 





n 


Neamilai acestuia E A Ri U5al alu pie aericul tău, nici sule- 
Tintcle tole Ia care a nenăsător timp de 14 ani. ice 
Acum al vrut să-i foci dovada supremă: să-ți verşi propri 
— sânsete rău slăbit de Imătari, de închisori şi de prizoane, Într'o țară 


În cere tinvrefea ta toată a avut parte mima! de ele şi în care al fost 





irutai mormaneni tă 7 al ordinei publice şi ca alenialor la 
eisungate Aa A UTA. chip cutremurător, Not stăm în ge- 


- rani de vilraz şi de mucenic. 
AY if ră ee pi) ritm acum aa scrisul 
iert'a nroariuli lu 
70) Ai be ERA, alee santem gata, până la cel din urmă, 
d în slujba credinței legionare. île 
dormi liniștit Mota. — legionarii vor birui 
CORNELIU 
Bucureşti, 31 lanuarie 1937. 


Prin amit 1870-1880 erum slugă M]eare ne cuprinde, 

mi gl ieri Nici iata a limibă curută romi- 

păisaruri de nor al] Denacă să nu fie cântată nici. Siju 

şi maâniirețe ne ami că nu vu îi găsită și acvastu este ein 

a Di, Ni aikea pe care no pot primi eu 
up 


rule verta vine că eram, are. Dar, cel vină, mi-o fac 
sti “n met: pleca bda- 


ori 
x, tru jertfa stpremi 
+ PU aa sint ei 








E] 
cole ma, târii, înminte de a le da la 
Mpur, am rămaa Imdurerat de mul. 


pr 
eollalii, aprape toţi, din generaţia 
mea, Instriinarra aceasta impot 

va căreia luptăm, de nenorocirea 
căreia ne dim seama, ne-a pătruns 
în bună parta chiar și me na na- 
Wonalistii”: în duh. în crndință, în 
+ telul de a gândi, în moravuri, în 
A limbă și obiceiuri. Nomeul e că n'a 
” pustiit toti și mean mai răi tă ta 


i 


și 


- bei 
























mâzjile acăatui veac de rătăciru si 

Inatrăirere. să ne nutem intoarce la 
m îtvoare; și întorși acolo. să reludin 

tirul zupt al viețuirii in casa, in co. 
munilalea «i duhul mmânese, pen. 
truca aatie) să pidicăm viata acestui 
Besm la pulerea și rodnicia, male- 
Tiala Mi gufietească, de care cate 
vrednic. 


Asiiei trebue inteleasa și primită 
asenstii carte. cârcin i-am dat titlul 
articolului care aminteşte una din 

le inlense trăiri sufletesti ale 

UI are: iBeroparea câ. 

iu] 


altfel, 







ca să învingă luptând; ci pentru ca, 
cu moartea lui, să calce 





și 


nexiătămat din războiu, bucuria, ome- 


Ei 


dit că, pentru păcatele cuiva, Dum- 


i 
i 


[] EI 
i 
î 


il 
E i 














i 


1en [. Moţet Vasile Marint 


i 
ni 
îi 


zent 
Cultara românească poate răspunde 
at nici e ezitare: praxent! 

9 | „Moţa şi Marin sunt prezenţi prin 
români 


ur i, 2 pentru Înalta ideie a eri 
A ! |tinităii, socatim a închina rândurile 
4 u Ran scumpei şi slintei lor amin: 
1- | “Imchimare grea de gând taptă 
ate | aerieni. * SR e 
Wri- | „en £. Mata a font un doctrinar — 
Vasile Maria un meşter al verbului, 
varii de Lemn” şi „Cre de ge. 
'ație” aunt cele două cărți care se 


În Intâlnese pe Mina aceleiași idei, care 


tere 


pi 






















pei, 


ș . el | 


i 
EEE, 


lon Moţa s'a dus să moară, Co- 
borise adânc în el incredințarea că 
mântuirea neamului nostru are ne- 
voie de jertia patetică a ființei lui 
trupesti; şi a plecat intro transfi- 
gurată hoărire; nu ca să lupte; nulin lața dus 
ca să lupte 
dacă se poa 
era necesar 
lui. Marin se 


acolo, pretu. în 


moartea 
noastră. Dacă Mota sar fi intors 


nească a noastră, a celor cari lam 


ia |eiimăscut ar Ți stat alături de în-lu 
doiala lui Mota, care se va fi gân- 


șlova lor, pria dubul lor în cultuza|€ 

















IONEL MOTA IPROFESORUL 
DESPRE JERTFA | 


ur RI 


Trupul Căpitanului odihnește astazi fi 
Vasile Marin a căzut sub zidurile 
Madridului, alături cot la cot cu 
Yiagă tucăt, doborând piedieile şi dus|lon Mota, în fața aceluiaş dusman. 
Dar a căzut altie] decăt lon Mota. 
Nu mai bine, nu inai puțin bine; el: 


mezeu i-a re 


groaznic a 


Cesia, eu sun 
pentru mir 


Dumnezev 


fa lui Mot 
mântuirea 
captat ierti: 
Vasile Marin 
moară, El s 


un risc, dar, 


gur, când a 
pădarea de 















| numele: Căpat 


către soția sa, la plecarea in Spania) 









dintre ai lui, 
a atât de desă- 


nu un ob destin a Mă- 
să le fie una — după 
lor Intra 


ză — a fost la puncte 
a fost dintâlu alături 


itanul 
a imensitat 
prins la ali 
impletit miaută - de 
, gândurile lor, răsu- 
fir al borangicului 


ceea ce-i spunea şi 


ve apăsa 
pe umerii generaţiei noastre. Mi-am 


făcut-a cu acelaş drag, ca şi cum 


a teni.Mete [ar fi fost vorba de Para mea. 
tinere în re (Din scrisoarea lui Vasile Marin 


vodă indemnân= 
d ln 1uptăi Bi a- 
ep ându-te. apre | Vadă, 


arma 
ar 1. să facem ca 
ajuna la 
1 Căpitanul le 
gioaltate a su- 

reg 
ps fire nevăzute 















MANE.S 
AE IONESCU jvAsILE MA: 
UI MOTA - MARIN 222 


rmați cu sfinfenle pândurie pe care ni 
mandanț legionar, micenicul Vasile Marin 

Tojl tinerii din tara aceasta să ştie că urm, 
martirilor vor birul şi var Inyia cu neamul lor in 
i pia nuci teza pitorilor, unellirilor Și loviturilor 
Sei Impirtăziti cu sfânta jertță de sânze a 1 
drepli şi gala de a ne da sângele nostru în 
ni-l cer, Credinta legionară va Înjlori mai m 
cu fiecare strop de sânge mal mult me care-l 
fletul plin de bucurie, Până când neamul biruit 
via şi va condamna pentru vesniele pe toti călii 
Asa dâr sângele mariirilor Imparte o lum 
primi osândă şi blestemul veşnieleisi cet ce mdlne 
şi binecuvântarea neamului lor. 


maica aa] 









CORNELIL 
20 Februarie 





| DUMINECĂ 4 IANUARIE 1041 
] Ortodox: + Dum. d. Bot. Domnului, Stânta Marir 
| Catolic: * Dumineca Slintei Familii. Sfânta Tatian 
4 Protestant: ? Dum. l-a după Epifanie, Reinhold. 








la, Oricât de vârșită, incât el se gândea tot asa 
te gândul a-lde puţin la intoarcere cât şi la 
încredințat că |moarte; viața lui, sau moartea lui 
ție!  noasue,| nu-l. mai priveau pe el personal: de 
accepte jert-]indată ce principalul nu era moar- 
Di cum, pentrujtea lui sau scăparea dela” moarte, 

a'ac-/— Ci depunerea unei mărturii pen- 
d tru credinta lui, cu orice pret. Noi 
ştim însă că mărturia lui ar fi fost 
tot aşa de deplină și de rodnică, 
dacă el ni se intorcea neatins; du- 


Supe şi ciorbe 


Pentru o hrană bună n'avem ne= 
Yole de lucrur; rare, Gospudiriile 
fără dare de mână n'ar mai putea 
să se hrănească, şi a vrut Dumae- 
zeu ca numsi in aceste vamile gos- |digestibil și ră: 
podârii să se mănânce mai bine, [prețios pent 
pentzu că au in serviciul lor, cel 
mai bun condiment: pofta de mân» 
care, care nu se cumpără în piață! 
O supă, o ciorbă, suat, intotdeauna 
pă cum deplină și rodnică e măr-lbinevenite, Felurile zise „alesa: nu 
turia tovarășilor lui cari stau în-[auat alese de cât prin ralitataa lor, 
tors iar telurila ai inele za FIA 
Când deci a hotărit moartea ui] APundenii Jos. Cartoiul nnstru cel 
i i de toața zilele, cu ce. "am plăti 
E Marin. Dumnezeu a voit să dacă sar ai acsăată rar ca.. 
icrele bunăoară? Da acela  bănă 
este păstrarea zărtavatului pentru 
iarnă. 
Ca feluri cinstite din bătrâni să 
nu uităm supa de găiră, cara ine 
tră In obiceiurile strămoșești ale 
oricărei cine de , seamă, Mal al 
după câte un post mai ling nimie 
DU e mii sitaşnic, ca această bine- 
cuvântată supă Găina este o pa= 
săre mai prejicasă ca oricare alta, 
atăt prin abundența ouălelor căt 
şi prin bunătatea cărnii, 
La fară, păsările cari alerg prin 
ogradă și clugulesc atâtea lucruri 
bune, au un gust mai daosebit, In 
oraș tărguelile alimentare, aunt 
destul de erele, se cere bizare de 
samă și pricepere. Pentru alegerea 
unei bune găini, cercetaţi pielea, 
care trebue să fie subține și moale 
1a pipăit, caimea nlbă-albăstrie, pi= 
cioarele groase și gâtul puternic, 
Pasărea bătrână are picioarele sla- 
be, nrdurmase și aspre iat gâtul 
intrat. Pentru, ca, găina să fie gna- 
taasă, se țina două sau trei are fără 
mâncare, ca să se taia după ce şi-a 
făcut digestia. Odată tăiată se ține 
la lee răcoros. La temperatură. JoasA. 
cazmea să răceşia, se strânge şi se 
faco bună de gătit. Bine inteles că 
vârsta, rasa, calitatea, şi prăzimea. 
vor fi luate In seamă inainte de a 
hotâin felu, de re, 


găină frumoasă, și 
În supă, ar. „e 
zeabă bună“ sur 
Supa, bulionu, si 














Se coase deschi 
dană trei ore intro 
mem toate zarzava 
Dar. cea mai bună 
pregătire mai ales 
da familie, este uz 
mare pi Jaceă d 
litrii apă. un kilog 
vacă (piept sau pulpă 
suncă (ciolan) și o 
IGlogram de slănină 
rea grasă, Se lasă 
timpul fiertul 
egal, După ce sa spu 
toate ppazearvatuzite d 
cepe ințepate cu cae 
Timurea de cimbru 
fin, puţin usturoi și 
fiarbă molcolm și 
pune găina frumos 
se sfarme. Acoperim 








17 Februarie, 1937. 














EI deschidea drumurile. 
EI da porunca, 
EI era insuși soldatul dintdia... 
Ion I. Moţa era an cărti 
Un cărturar prin structura lui in: 
terioară — prin ceea ce-i bărăzisc 
Dumnezeu soarta! 
An după an Legiunea a strâns im. 
prejurusi steagului de luptă elemente 
nozi, 
Ast/el, la un moment dat, a iatrat 
In Legiune Vasile Marin, 

Era tot o fire cărturărească. 

ranii de Lemn" și „Crez de gene- 

rație” sune mărturiile decisive. 

Ton 1, seris paginele de pu. 
ternică evocare, ale lui Nutu Dancii, 
EI a scris la Inceputul Incepurului 
mereu actualul imdreptar: La icoană, 
— Vasile Marin a prins in caustiea 
tândari fauna politiei a Remâniei 
dipă războiu, 
Tea 1, Meta. 
Vasile Marin! 
Ton Î. Moţa şi Vasile Marin au 
căzu! 

Fericiţi, că şi-a indeplinit vrerea: 
de-a lupta contra lui Antiehrint! 

Ceea ce au apucat Însă, să lasemne 
pe râboj a rămas mărturie minunată 
pentru cultura Jar, Iaţelegerea 
tor — temelie pentru 

cultură romă- 





anumită 
anumită trăire 










gândit, ceea 
intuiţie, 







legii naţii serviţi cu sosi 
Si muștar. Găina 
care doriți, iar 
pregătiți fie sa 
legume.  Legum 
fierți În această supă 
deosebit. Sunt bur 
binți numai decat 
etonomie este o bin 
fiertură este o eco: 
în orice caz, 


















































Eugeniu V, Haralambie 














(Urmare din pagina l-a) 


a martirilor, care o Imălta și pe 
dA Deh ei și al Dupziab 4 7 nu 
altă parte, cârmulrea Ţării] Ori în contra Ii 
in cap cu tiranla demență, stând prin 2 a Ineăpastie 
insruntată, ostilă, cu priviri duş» du-se ta sângele siiut «i 
ŞI căutând să demonstre» |din care avea să răsar! 
[og logka  macabră 


cari Sau luptat în Spani 
Mare, i 
' [să île sterși din rândul cotă 


desvelia |uiulul politie superiur * 
ră și Câr- [astlel aa x 


te adună in aceeați continuitate, 
in aceiaşi venerație pentru Şteti 








și ln sus spre inta d 


tâlu să afir- Monal, in glorie. 


O explicație a acestei 
aspirații, tot Căpitanul ne-o dâ- 
Tue. Un mozard Du faca ce vreaj 
vrea 


rugat mas 
și papucul. 


schitul 


ta, de o putere ul 
ultoăre, a cultului adus noutul |Statulul Legionar, slav! 
Jstonar, Su prilejul lumore [Maria eroismul ruwi:”,, 
i sslor doi sro. a dovedit |bolul unei reganerări 
ce este şi ce vrea Noa-[rii, se închină cu cre! 
e ie cu i lor, şi strigă să AN N 
Auea Cârmuirii de a umea — 
decăt să aloagă  lulre cela 
bile: 
ara 





. 





Lola lonescu-Marh 


o Tm 
SIMBOLUL MOȚA-MAR! 
IN CONŞTIINŢA ROMÂNEASI! 


Delicienta naturii mo 


Iar Româna de 27 ui 

































































































































































































rile 184! 


ATRU 
I CRE 
ASCISM 











pre Insclm nu e tot] 8) Com; 
iparaţi, . 
ii Ton [ate cemDerat er epolera a: 
ret ratul. E] creiaza îs 


0 
e pure n [Eta a ati 
ibile fiintre oma si [dictator ci Dictatorul. Tele nat 
ale, Anâliza, opera (un stat pe care îl și creiaza. Ne are 
= precursori, na învață de la oiment 
“unui non sistem și al Statal fasclat este ai lui și nemai 
3) Tomesso Sillani, director „Ras- 
Sana Italiana” publică, semi-oti- 
al, o carte despre fascism, pe care 
tantitolează „Statul Mussoliniani” 
esupt ca subtila ndangă „și 
oalizările faselsmalui în Italia. 
nat Na, Fascismel italian. masse- 
an. inilueni :i 
(ză tează lumea, ci Tas 
Cum se naşte? Cum cucereşte pa- 
terea? Cura se renlizeaza? e EI 
11) Idealul statelor noi este îns- 
cismnl, nn fascismul mussolinian. 
Există o identitate ca regimul co- 
munist. Şi acolo dacă Lenin ar fi 
trăit. el ar îi fost dictatorul A mu- 
rit. Loocul său 1 la Partidul ŞI 
dacă până la moartea Imi Lenin, 
statul se putea chema „statul le- 


lism eu Merolaila 
- Speră colectivă și 
Izări, alei operă personală 


tal sovietic condus de partid, care 
devine stăpânul Așa ar trebui să 
He și tascismul; și așa va îi fasals- 
mul după moartea lui Mussolini. Pe 
no o o dictatură de pară. 
Acesta este organul permament al 
regimului zi 

















ne 12) Fascismul. Sistem care intro- 
Ei at dă loc la o diguire în cadrul la- 
Ş mil: deoparte comanismul, de alta, 
= integrat în fas- 

din Tercio vă îmbră- 
bare aștep: ora deci- | Fascismul asează ca sistem 
lomar stg: Trăiască |impotriva. pe deoparie a luniei 
ască Căpitanul ! vechi, reprezentantă a „Rovoluţial 
anceza”, pe de altă parta impo- 
Q|tiva lumii asa zisă noui, a comu- 

nismului 


13) Opus lumii vechi căci e anii- 
democratic, anti-parlamentar, anti- 
internaționalist, și antimason, anti- 
liberal în economie, anti-individua- 
list si pentru statul totalitar, Impo- 
triva ideii de libertate. Primatul 
tului asupra indiviănlui, prin 
supunerea tuturor categoriilor ace- 
leaşi discipline. 

14) Opus lumei revoluției comn- 
niste, căci e apărător al tradițiilor, 
exlturei, religiei, apărător al națio- 
nzlismnlai. Apărător al proprietăței 
individuale corectată și pasă în slul- 
ba marilor interese nationale. 

Este impotriva luptei de clasă și 
fdictaturei unei categorii. 

15) Inţelege să-și realizeze idealul 
prin „Dictatura" orpanizață a par- 
tidulni pus in slajba naţiunei. Prin 
aşezarea statului densupra catego- 
viilor. Prin punerea in valoare 8 
sistemnlui tancțiunii sociale, anicnl 
eriteriu de selecțiune. 
Noi ne-am integrat fascismalui 
şi deaceea. concepem la rându-ne 
acelas stat pe care Mussolini l-a 
defini! atât de energie: „Totul în 
stat, nimic in etară de stat, şi mal 
ales nimic împotriva statului 


Vasile Marin 


n ronterini 


personală ca con- 
statul nu-l câș- | 


nt de viață, izvor! 
renaștere. Fenomenul | 
Italian. Aceiaşi Italie 
a lui Cezar 
de ideia unității na- 
Machiavel), a lui Sa- 


ll e o renaştere poli- 

i răsunet universal 
tesciste este rafor- 

and. Un om ii dă intreaga 
acel om e Benitio Mas- 


Italie fascistă. fe- 
ponte repeta: alta 
Ismaul. 
Talian. Mussolini 
Formaţie intelec- 
Prăbuşirea lumii 


mimânui, atară 
ma imvăţa! alta 
mnilui; Nietzsche, 












ine pentru 











mviritor cari se aflau 


ecen 
i) (ec ja Vacăresti 0 Scrisoare naționalismului roma, 


| vaporului „Mon 
PA de lezlonar! 


le în Spania, a tri- al cărei tacsimull îi publică. 


ANI DEL 
ŞTINĂ A 


MĂR 


ninst”, după acela e a devenit sta-[y 





La implinirea unui an dela moat- 
lea tai Ionel Moţa și Vasile Marin, — 
Alezandra Canlacuzina a seria aril: 
colul de mai jos: 

Se împlinește un an de când, In 
marginea dărâmâturilor. unui cătun 
din Spania, pustiit de război şi spin: 
tecat de obuze, sa incheiat spre a ne 
fi nouă Românilor pildă nemuritoa- 
re; ciclul, viejei de luat a lui Ionel 
Moţa şi Vasile Marin, 

De atunci, ziua de 13 Ianuarie este 
ursită să fie penlru toate generajiile 
de români, în nemârginirea istoriei 
noastre, zi de cucernicie româneas 
că, de spovedanie și de cuminicare, 

In acenstă zi, În România care 
crește, demnitarii țării, alături de cel 
mai de jos plugar su muncitor, vor: 
fischemaji să-și spovedenscă la mor 
miniele lui lonel Moţa și Vasile Ma- 
rin, greșelile lor, In faptă şi în gând, 
prin care au păcătuit impotriva vie: 
ți neamului și să soarbă putere şi 
Îndemnuri noi din deşertăciunea lu 
mii privită de lângă sieriile lor. 
Asifel în această dimineaţă de 1% 
nuarie, după sfânta slujbă biseri: 
cească, toți legionarii ingenunchiu]i 
pe toată întinderea acestui de Dum- 
nezeu. răsfățat pământ al românilor, 
şi legionurii din jurul uroapel unde 
se liniștese oasele voastre Ionel Maţa 
şi Vasile Marin și cei ale zăror ge- 
nunchi se frâng peste sarea venelor 
sau în recile celule ale teranițelar, să 
dincolo de uraniță, îmipresurați în 
mensitatea, străinălății, taţi” cu sme- 
rită seninătate și neiatinată cuvio» 
şie suflei să cumpănim. puterile 
noastre de dăruire, să mărturisini 
slăbiciunile inimilor noastre la ispită 
Şi Să ne cuminicăm În duhul tor, 


sesc şi aş vrea ca a- 
lre să răsune ca o 
izbitură de sunet peste larma mocir- 
a tarabelor proaspăt revopsile 
după gustul zilei și gătite cu pan- 
glici naționalist 
Tone! Moţa și Vasile Marin, voi ati 
biruit. Voi sumieii Învingătorii_ în: 
deplinirilor istorice pe care le trăim. 
Au birul! lesiooarii dusi de duhul 
vostru. 
Sânsera 



















a lrupului şi inimii tale 
Tonel Mou. hotărirea ta întovărășilă 






























































de ghume, Vasile Marin, de a 
întâmpinarea morţii, acestea au stâr- 
nit în ochii românilor izvorul de In- 
crimi cari au curățit nepăsaren, ue- 
vrednicia și nemernicia ce umbrei 
cu pele negre simțirea naţii noas- 
tre. 

ȘI în ziua de astăzi, care răsună 
de toate Imudele pilicilor acestor vre- 
muri viermănoase, nu se aude ve- 
nind din lumea arivistă, nici o ln 
chinare pentru voi. d 
De sus, din majeslatea vegbel voa- 
stre nepărtinitoare şi eterne, apleca= 
Ji-vă și asupra inimilor noastre in- 
căreate de dureri. 

Antisemitismul şi naționalismul 
ărese astăzi pe proprietățile spe- 
cifice ale spiritului semit, anume = 
trădarea, lașitatea și poftele da dbs- 
fătare, sulemenite În culori na 

Mist 

E războnarea Judei. Ultima sa bi- 
ruință. Pecelea spiritului Semit așe- 
zată pe fhgăduelile de naţional 

şi de crestinizare a vieţii publice po- 
mâneşti. 

Legionari, cugetați asupra acestui 
adevăr: nu te poți prosterna In fața 
grâmezilor. de tentaţii ale materiei, 
fară ca suflarea lui dehora să nu alu- 
neee pănă ln fruntea ta și să-ţi ps 
Muscă onoarea  săți vestejeaxcă 
devanitatea si rodnicia simțirei tale 
autohtone romiinești 
La tine venim astăzi să ne dal, lo- 
nel Moţa, din bunătatea la și din ne 
invinsa la stăruință spre. mântuire, 
prin legea Intrânârii pulberii come 
nesti 

Ta lunile ce le-ar viețuit impreu: 
n, saflei lingă suflet si trup lângă 
trup în liniile creștine ale frontului 
Spanlol, me-Ai arăta! m ueceplare 
smerită a vollor Duinnezeayti, o lepă- 
dure de făpiura omului și de năzue 
ințele snle și a supunere care pe taţi 
ne-a uimil 

Felul tin de a pai 1mi aducea 
uneori aminte in Houdila del Monte, 
de Sfintul  Francese D'Assine care 
retuza să slinuă focul ce cuprinsese 
vesimintele sale și se Invinula vă, În 
prima sa pornire, voise să la delu 
trătiorul său „farul”, o caran pe care 
acesta dorea să o mistule, 

Cohoară asupra noustră balsamul 
acestei. xfinţite  finţiri erestine 
cum când inimile noastră fumesă ni 
zand Anăbuşii sub opresiunea și nă- 
dual atâtor uneltiri drăregii, 

Pogoriti val, Tonel  Moţu şi Vasile 
Marin si ajutațizne să ridică și să 
daceru mai departe povara pildel 
voastre de jerifă totală În acest an 





multora va [i pustiită prin useățimea 
de suflei și decola de credință a 
proaspeților promovați la păstoritul 





(Ați suntem legionari, mol astăzi 


| 


de viclene încercări, cânil constința Îrllor, cari poate YOr cădea kip- 











mărtur c 
nenruului roi 
prin duhul 
Duhul ma 
materiei şi al 


ijionarea. firei 
va face decăt 


i din puhoiul 
r cărnei noa- 


e. legionare, cele 
Hicelea cucerite 
i poltelor noa- 


mini de seamă Taj 
osupra slăbieiu sl 
ste trupești. 

Nai știm, prin tin 


Ionel Moţi, ce 
este revoluția ă 


leăio- 


eonstructivă 
ilor noastre 
din awuţie 


pentru fericâr 
ruperea Elilei Iraidi 
din petrecere și bui 
Un tânăr militant, 
tic italian, Îmi ziceai 
Nu cred în nici 
cari au upcânin, N 
prieteni şi patrie 
Am luat rimas bi 
să-i răspund. 
Ti păspună astăzi 
Noi ne inbin și 
şi familia și prietei 
at Dusățat dela val 
sili Marin, să fim, 
rupe din toale aci 
dulolri, pentru in 
Destinului românei 





nunist frene- 
ium șase ani 
u) dintre cei 
at, o familie, 











dela el fără 







iminul şi patul 
şi patria, dar 
el Mala și Va 
Ipătiți de a ne 
le vareje și in- 
a Crucii şi a 





areși şi cama 
Dar nu prin si sentimentelor 
ce lesaţi împlintatiln noi. 
Vom ureși ponki 


rin neinfrânată 
sut let Bi orga 
Drln  intoleranță și 


dhruire de 
ah păcătu 





PENTRU 


Pasaghui de mal JoR, seria de lo- 
nel Moţa, n apâtut În ziarul „Li- 
bertatea”, du-ă aflărea veste! mor- 
i lui lonei Mota, eu următorul a- 
dncs 


! nobibam. publicat. în 
numărul « m foii, para « 
de insă sâry'rul hal bn dreprai că 
rula Tone! Me (a scfiătte pe marune 
„Aces pasnulu nn Bet nmărea «decât 


„Acest arti 


rai 


dintre noi 
„Acum 

unul, ei soi 

dăm. publica 

tate 

„ȘI de accea. dorința leglona- 


cdi 4 cu ul mu numai 
an pOale at mai mulți, 
aCRAE „pasagiu. le 


tând pentru Cruce pe pământul 





ALEXANDRU 


DORINȚA LEGIONARILOR CĂZUȚI 


deea, pănă le apariție tele vreunul | 








OARTEA EROICĂ 
| MOȚA-MARPIN 























în, sua de "18 Tontarie 1937, n primi moartea ca pe a 
oficiat Ia biserica Sf. Anton cal torni 
un părastaa pentru odihna suf mgietunile acelea crestinesti 





tul eroilor Moţa și Marin 
Cu acest prilej 

Capitală, d. Ştejar 
următorul articol 


în e 








intr dela biserica 


ui Dumnezeu 





a 
de n 





Tomesc 
cu titlul 









mis a cărui importanță 
in incercarea de a caracteriza 
moment psiholegic și politic, ron 
mese, mai presus de toate 

Am asistat 1 





tru lors) Moţa şi Vas 
la biserica studenților 
Rar mi-a fost dat 
vărsare da suflet, 
această tristă, dur 
Lezionarii 
verzi, a; 








Ami 
din durerea pe 


nu sfințit-o ce 
tunei când a 











SA 


CANTACUZINO 


exali 
extrei 





prin rigidit şi 


ism 





avăutare 





Aceste greșele le vom plăti atât că 
crede cel de Sus că fac 

Ele vor însemi 
zăgăzuită şi totusi prăv 3 
jelor noastre anlentice naționale, iar 


nu exprimarea degenerată și inipri 
mutată a cusururilor se: 











In cronica istoriei, spre cinstirea 
icoanei neestui nram; va trebui pus 
loc blestemat şi întunecat. mărun- 
țişurile intrigilor, ale josniciil 
nuite şi ale poftelor urile 










tăi 
ză 























Inrărtit de a se câptuși cu foloase 
din deșteptarea creștină și naţională 
a României. 

Acum pentru mine, credeți-mă. nu 
am dorință mai însetată decât să fiu 
ales să pat ajunge na prea depari 
de voi, în împărăția duburilor fără 
trup şi când voi zări această paradă 
a prigonitarilor si a călătlar națio- 
nulismului, defilânti în chip de îri- 
unmfători sub faldurije drapelului 
pe care l-au măniit si în care 
runcat cu pietre, să-mi pat ri 





Netul asvârlind, odai 
ste acest corp de d 





eu + 
»rtori 








rujia invinșilor, fălindu-se cu. stea 
gurile, svaslicele și rațiile în 
*naătorilor — bieinitoi “egal at 
uielelor misionare. pentea Îârâtoa- 
ele vieți mercenare 

Acestea am avut de mărturisit, de 


aniversarea zilei intrării voastr 


Tone! Moţa şi Vasil 


ia 





Alexandru Cantacuzino 





CRUCE 


care să fie strânși, cândva, și 
ceilalți leglonari căzuți în lupte 
pe pământul românesc, lar în 
mijlocul acestul Joc de odihna să 
He pusă de strală o Statule a 
Stântului Arhanghel Mihail, ase 
mânătoare aceleia din Hamburg, 
sau poate chiar o cople a ei, 


aci de vreme ce ne-a în- 





"tâmpinat pe noi, inseamnă că nu 
nostru 


este străină de suilelul 
desi e facută de mână 
steăluind pământ străin. 

1 Decembrie 1938, pe vaporul! 
Monte Olivia”, spre Coastele spa- 











role 
bună bi 
map 





ind e 
se Maj 
ȘI n 


preoţi 







stle Marin, 
rug 







în spiritul, le 
aceast tot 
re ne măbuşe nu poate să 
ă. Sunt «enma. prea mulți 

r să ză pentru 















Moţa si Vasile Marin, Ni 
puta o darecaze dosă de -xag 









Le 


apoi. pentra 
arih nroi 














niole 





spaniol, este, de a fi aduși să 0- 
dihneasca în tară intrun loc în 





lon |. Maţa 


să ci 


lonel Moţa cu soţia și primul tor copil, Mihai 





ui 


e star 


PATRU ANI DELA . 
ŞI CREŞTINĂ A L 
ECHIPA A l-a [Cum S'au luptat 
pe frontul 


a Acta de bară şi eroism a 
şi elogiate de 


| ai Lă Reproducem această telegrama de 
£ acum 4 ani, tranamisă de agenția 


Radio-Oriant, pentrucă din textul ei 


Scrisoarea lui lon Moţa lăsată camaradului 
G. Racoveanu, la plecarea in Spania 





a desprinde Întregul eroism al 1 





TOLEDO, 17, ora 12. — Generalul 
- Moseardo, comandantul frontaini de 


m | 
ore Ar speră 
E eta ale A Tel 
Bica aut aa Pe E er Gen | 
one mătajazta să remana 1: 


CEA DIN URMĂ SCRISOARE 


' 
| 
i 





E 4 


NECULAI TOTU 
sculptură de Horia Igiroșani 


„CĂTRE CĂPITAN ft put pa 





Tabiţi părinti, 
Suntem de palru zile pe vapor. lar 
mâine debareăm la 

tugalia, de unde apoi plecărn n Spa: 

nia. 

„Desigur ați afla!. că dorim să 
1aâm și noi parte câtva timp la lupte, 
leam o lună de zile căei pe atât nea 
fârmarit Cornelia termenul, fiind 
vorba de un semn viu de unire crey- 
tină a inimilor a două neamari. 

Cea ma! mare rii) si tarburare 
sultelească a mea, in acest admirabii 
și măreț drum, este grila de scumpa 
mamă și tubitul tată 

Mă tem că prea vă veţi ldsq cople- 

MOŢA sit de Ingrilovâri. și. negresit, după 
€ oiață destul da incercată. numai a- 

(Origienlul acestei aerteari n. tont [2 p/24ă dealul de incereniă. auimal o 

more În limba traneeză) t să mal aveți. Aşi fi cel mai feri 


























gloarilor români cari au luptat în 
Spania, precum si viziunea de npo- 


„re 
. a ltpa a luptelor in cari au căzut 
ră m fit fi pepe [it 

















|cit să pot ari 













teva site grele, 3 a nn ne lăsa copie. Pe la ince, 
. i putu! lqi Februarie, 

siți căci ar păpa ci ne-au Tăcul 4 ajutorul lui Dumnezea, vom Doral Y i 

|uitam torii nosiră către Dum: i 































Lei 13 în 


OARTEA EROIC. 
| MOŢA-MARI: 
gionarii români | ZA CASA vz; 


in Spania | 


legionarilor români relatate 
spaniolă | 


tat în legiunea gigi şi a căror(si unde au avut de întâmpinat re-|î 
urmă n fost conj nte plerdu-|zistența nu numa! a trupelor ruse, 
Mă dnpă luptele dar a armamentului modern pe ca- 


Toţi legionarii pari an lap-(re sovietele tan transportat îl 
și Nord-Vest, 30! 


VĂ Ema aaa [E imelianir |” Cele dona Batijioane ate, Bă: 


în spitalele iin aledo rei 6 Tercio, în care au lost repar- 
aa luptat cu to te. tizaţi toți legionarii români, au fost 
u formate din voluntarii cel mal de 
elită cari s'au dus să lupte în Spa- 
nia. Batalionul 1 în care an luptat 
Mota, Vasile Marin și Bănică Do- 7 E 
*|bre, era alcătult din 145 monarhisti |: 
„ > o- |rusi. 617 voluntari Italleni, 53 sârbi || 

români. săi șI 412 francezi naționaliști, Din 
săptămână de în în 11100 de oameni, după inptele dela 
afară da peri v Majadahonda nau ma! rămas în! 
Viață decât 129. Restul au căzut 
cu toții pradă masacrului tapcu- 
rilor sovietice. Din batalionul 1 In 
Leglonarii romăb au luat parte [care se găseau Inginerul  Clime, | Să 
la luptele cete | Sălbatece cari|Tota și Alexandru Cantacuzino, |i 
Madridului, în |după luptele dela Humera au mai 
chiar sectorul intinde dela rămas în viață din 1450 combatanti 

abia 534. 


ul Franco vizitează răniții 


durere, inginerul Gh. Clime a expe 















































































Alat o telearamă. prin intermediul] A 
Legaţiei apanlole din Bucureşti, ară-| Mausoleul ridicat la Casa Verde și în care au fost d 
tând măstrile luate de el. Iată eu- eroilor Mota-Marin 


prinsul ei 
DDD E CP E RE 


MINISTRUL SPANIEI BUCUREŞTI 


m n re | eat arte natie! ORDINUL DE ZI AL CĂPITA! 
RENmAni. urile lni Moţa şi al ini Vasile Ma- IHINUL 











Generali 'cOra cu acest 
pile! pe Pau distins în |iieaaaieil Peatra n Penua 
ultimele Iupte teşti în România și trimiteţi banii La primirea dureroasei ştiri a morții lui Mata si M 

D-LUI IN- necesari. Răspundeţi po ndresa gm-| a dat următorul ordin: 
"CLIME vernatorului militar Toleda. „LEGIONARI, 
ler de zguduitoare Clime lon Mota, întemietor al Miscării Leglonare, preşedin 

al studențimi! române; Î 

Dr. Vasile Marin, comandant leglonar, seful organiz 
lei, amândoi după 14 ani de chinuri, lovituri şi închisori 
tru credința în neamul românesc, au adormit pentru 
frontul dela Maladahonda, intru apărarea Mâutuitorulu 

Vestea sfâşletoare a căzut ca un trăznet peste no! 
mara pe orice român. Am dat lui Dumnezeu pe cel m 
al neamului acestula, 
Generalul Cantacuzino pleacă mâlne ca să aducă in 























Fiind nevoe de o sumă mare, fac apel la cel ce au ca 
nt făinţi „e nat [! primit să [ta inlecart prin at. |IEIEETalie Peatra ca aceste Re dania = il 
nu snt inte: |câneoo, căet sufletul meu dp Piru şi Duminică 17 Ianuarie 1937, se vor face slujbe relizioa-: 
le, și 4 ze i ate Imi eere implinirea tei datorii] ricl. 
pentr Crucii ere tinătate, aăsiţt pe care ari El rca 42 fi urit 
Pr âratulAtoari putere -esufieletacă, [e mdevăral, te spune minime: NE| Dumnezeu să primească jertia lor, 
pentra a pal = artia, acezata mas în fară, puteam fi mai de force Corneliu Z. Codrea 
e nara, daf ar [t [şi en și toți câli am inat acea deroa: A 
: fi coaia” se | “n tt “Me int ace drum zi 
ram de onoare [pe care not o born cdti e Spania. 
— cu orice Jerttel, — oa [i mot pia: 


La Paste Jertfa noastră pentru iupta națională daci INT DȚ] 
(ea ger et man mar pata peer ct “tel COMUNICAREA OFICIALĂ A MOR 
fericiți a alla Bă şi ai nostri lan par |noastre. ha și dincolo de ea. j 


ic prin bARbĂ die a rece prin c4-|e aderdrul Actul 





veste, ed 























h inapor spre casă. 

n serile) detona i “ul! fneă odată vă toa din tot saftetul 
Neoinal A 1 nleta atârnă |3ă Pz vă tăsa! pradă îngrijorauif 44.| . Oozronicarea oficială asupra mor- | vă EN cate masi 
pi eo atat RI 0 i oartă â/nă [mat doar ma a fost aanti orare O. | eu OXEIRICA Moţa şi “Vasile Maria maci ae i ocate. pri 
Pe Sare sn age, agale |trăt anmoi decăt mn num dea situ | Vurtând data de 19 Tanuarle 1097 | vaniraila Și rolei a i 
Te cere Ad și mare pentr | EA ant. — ct pentra a've apropia de | Vaemată Căpitasiulul ame iii. | dr PER A eroi nur 
parinte SR n i mere Penira Damnezea, prin faplele vieții salar “ [rol text rezumat: ace ai zale 
i 1e Jiind ma tâmă. | Pamnezea, prin fa i 

ră și mei poti Pizieente, tinerețea [ue ă ea el e a ca „Distinsay meu domn, vostru popor. al FE 
o alată să di ciumă [mea de o mă sit eurogioa ul senin, | „mm Onoare a vă comunica cu| „Excelența Sa general” 

Pee A ATI pe - primind, barbgleste și cn tăPla po'ea.| ele Foaă bune sentimeniia moartă adr eelenta Sa Repere, 
mâni Xon L. Mota și Vasile Marin, Ialta Sa considerațe *! 


adescori. tnehimatr» areal mmrit [re (0 dă credinta In Dumnesei tat | Pe eărapul de! miptă m ofițe carte | 
Pânala luctălite ac 110% pot: [atit familia. orară, cerdmăii oii. ea si rănirea Tal Baiat, Dobre şi Această, scrisoare. poa 




































Dacurea Că Mau Garc 1 plecarea mea. [șa (cula za care Dumnezeu a cin 

















gloasă. păzână ca i! pie  Măpân' luni ei penira tmphizeieea dreptatii | lat Nicolae Tata, | tura d-lui L A. de 
simtâmdali . pentr e implini de-jpi aş Dumnezeetii Lui myerări, „In numele generalisuujui Fran- | de pabinet a genere 
ge ui Mi pre a Intă- VA Imbrătivez cu mare - drmgnate, Co Și al meu propriu, am onoare cei 

e aie e a 

















multumire și recunoștință, — panb 
fura eri Gea! resile, că rulote parireli snfletesir pă ia 
mam feth AUR de zimeni în Spa: | eter o oleță Înireagd._neintrerupr 
nia en să Î Se Jaeă vro răspundere le-aţi făcu penira noi și pentru sa, 
pentru asta, SE Ga ru innur am avul. | preţut mostra. 

cel dintâi. gândi şi d vrin!a de a Ina A! vostru tubitor 

parte la aceste lupie. lane! 


m: | (Pe vaporul „Monie Olivia” spre 
re la numai e lan, dată Portugalii 1 Dec, 1930), 


JURĂMÂNTUL MOȚA MARIN 


ia alu mariuzr. cu ingenunehlat și depus urenătorul Ju. 

te Rar „ce, ce ar 
ra Cernăuji, mulțimea Ie legionari a 
Jur a Dumnezeu, 

a ei stiinte zeta atatea si Legiune. 
Sa bucuriile pământeşti 

= pd ră dragostea omenească, 
vierea neamuluimou, 
























Cortegiul Mota-Marin pe strazi Capltal: 





pe nn colţ de piită, 
tițor  tradiționaleie 
Mmle din ce 
a Muza Căminul i at. 
dă a Orictunuhil popi. | art dela ai toţi cet de Aurii 

On o arie de mamă 
“a îngriji să ne 
Usoară mâhnirea depăr. 
si de cei dragi. 
Total alb, alb, temi. vervetează 
ia De câre zina 
eu, 


de vâpaai ce duce da 













mminate și pline de 
brevuţi în farmea în. 
“a meleior, pentmen apoi 
În nea ar sub pâmânt 
Si Ingărelor noastre 





iun] durerii și ni Afisier 
în menta aceasta taina 
în umiic) staul 
potop de lu- 
cel mal întu- 





în inmina randeiei chi- 
m Camarndei Niouteta. 
usor de sobă co bra- 
lăsate dealungul corpu- 
Rdâncii în drumuri 

7 slâryit, Deslusese încet a 

A pe fromtea-i incăr- 










Piecată peste fereastra larg 
impărțină cu dârnisie nu- 
owrigii. — bommbnnnele | 
de bucurii, în buzuna-| 
fund ale mirior entindă- 
mieaţii mretia po- 
la geamul no 





e cin ce de dăruia 
micile bunătăți dorite. 
de Îmseninate. de bucurie si 

pe cari cântecu) îi săr.| 










fereastra. > Cimhruţa 
miumsai Munginiă pi cămine 
















4 Camarada Nicoletta 


fOriciun. După o zi de 
cămâruța noastră 
de mâna popa- 
La Oamarnadei Nicaleta siră. 
ih lumina sfântă a cawde- 






Camarada Neoleta cerentează 


miliilor celor înthisi. Derentoază 
cu ptija ca 


marei și chinuitoare! întrehâră: 
"Unde-i CăpttannI”. 


sie? 


Matea sunetului ei. 


a împăcării si a meninătății ca pdi- 
nioară în sbuciumul Prigeanei. în 
mospiea Crâciunnini sfânt si bun 


Sofia Cristescu 


STIRI 


D. Demitms Grota. Comandantul 
Carpulei  Muneiterene Legionar, 
malțemacte pe acămtă cale Imturor 
camarazlor și peletenilar cari I-au 
Jelicitat eo prilejul Sfimtrtar Sări 
tort ale Nuștevel si Amrlei Nou 

- 

Duminecă, 12 Tamuarie a e. oeu 12 
dimineața se va celebra cununia 
velimoasi a camarazilor Jegiapari 
Lucreția Rădiiesu și AL Parthemtu | 
ia biserica Mavrogheni. Sea 








Mani vor £ camanurii Ema di ax, 











Conferința d-lui prof. T 


MA Brăieanu, ministrul Educaţiei 
iitelor și Artelor 


În ziua de ? fanuinrie 1951. ora 15, 
d, pro. Traian Brătleana, mintelrut 
Bucaţiei Naţionale, Ciltetor şi Ar. 
telor o finut în sala Dea, inaintea 
lance? numertase și arlecte 
9 cnnțerință deapre 
tedar în Statul Naţie nat 
din, inițiativa Cuibului „Bănică Do: 
rw” din Grmpnl 4 Răsteți. In rându- 
File ce urmenră redăm, 
această interesantă conferință 
D-nilor, Camnrăi 

Nu voi vorbi în seata aceastu dos 
pre problema 
pențra că mi 
jocului mă vorbea: de problema 
telor în Statuj Lemionar; prin ur- 


de comunisti] până ncum și a cela 
Rusia Sovietică; SA precizim: Organa 
nr acela nu era d m)tcare națio:| ca Legionar eat data 

internntio- | ardanare 





și de marxinti în 










1 aduce noui el ra a mişcare 
i nu era vorba ci manascle ru. 
u Înteteetuniii 









Amânant executarea acestei imsăr. 


„Problema li 
vinâri, com si aceta a ajutorării fa- 















na 
Vima să fi vilai p celulă san o casă 


Sărmiană fără bucuria Orientul, 

Adormim târzia cu gândul la Cră- 
DP ubria Aa. dram chanuy sărac al Inchisorilor, cu ju 
mina neobimultă a tainei minunate 
în întnii. Cu ultima lipite a pene- 
lor enprind lar icoana curată n Ca- 
maradei Nieoteta, rhmasă în plelon- 
re dreaptă în fața sobei plină de 
basnele copilăriei. inger de veghe 
m de pază n celor mulți si trigtL 
Stim că asteaptă cu inclesiare dela 
Noaptea. aceasta Xfântă deslegărea 











snt maj 















inca Între alta 
cari repreznălau și conduceau acea 

eră în mod necesar În. 
Dle adică jldnai, | rase cu instituţii publice și rac 
e mode 
agricul- | le aibă la Idemână. 


stă | a; se va educa 
de IONEL MOTA: „Ca soarele Sfânt 


de pe cer” va trebui aidoma să fie| Eau 





si mmțiuaie a 
caut din capul |. Inupatriyeae 











aji internațioi 

























prin această confe- 





muinitaton pnțlonal 





cauţ să să vă prefac la. legionari și 
Blecând de niel dela conferință să 
MUți cum să acționați, Educatia u= 
Dei lite se face în mod pre, 
făcut-o Căpitanul, 
fără multă doctrină și fără confe- 
rinţe. Conferințele sunt numai un 
mijloc ajutător. Educaţia tineretu- 
indoctrinurea ru 












ajun | Fanii 













areale miselri, 



















1n zar! cercetey e ochii dacă răs- | i Se face pri 


puna] a venii. Pe fața Camaradei 
Nicoieta e liniște. O liniște care nu 
Ponte fi tălmicită. E senină și a 
proape rotoasă, Ce taină l-a mărtu- 
risti Praneul Sfânt vestit de-o stea, 
Mos Crăciunul așteptat cu nerăbda- 
ve de smfietul său frământat. ce 
deslegare biindă a venit în intre- 
barea ebinatioare din ajun, de-i a- 
fâta iumină în ochii plini de duio- 


















mare, cotiferința 
€ichul de conferințe care n fost a- 
Bunțai vor ajuta ln cepnce trebue 
făcut pe tera la ceeace trebue fă- 
out în scoli, deci la ceeace trebue 
înfâptait In Statul 
putea spune doar ca una din micile 
înfăptuiri În acașt mem este şi a- 
castă conterință, pentre Jimurirea 

























de su-| de capital și 

se a 

e partid si 

si Interesele 
Acesta 

această | frau 














înseamnă elita in Statul Legionar 
Căpitanul pusese problema elite- 
Amureşte pe scurt In ear- 
Pena Legionari 
Ca oricaze societate și cazmuaiță= 
tea româneabeă 


















să nducă ele 


Ne impărtăsim cu dor din senină- 





Ale unor narae 














atatea e] 


expurienta. stă jcebauli dornici 


sal miei, sonti 
sdspactării pro- 
Ii Vorba de ni 
una din cele 





să acu 
rata le di 
prestigiu și avantaje fate. 
supita în slujha 








vorbii 
Tea stuma fe cu 
făcându-și 
vor 
i politică românca. 


Spaniei 


lonaeii ln pater, 





mă sil jrstir 


destinele ei isto. ri 
salii, de exterminu 


fail că acolo unde ermu 












spiritunlioeste, de 
jdei internaționale. susținută de a- 
numite cercuri internaționale 
mopuri vemărturisite, sau  mărtu- 
Tisite. internaționale, în slujba nl- 


î în primul rând al 


elită coruptă, masonizată, jidovităt 
"Pur aceasta mu pentru a injozi pe 
aruiniţi oameni. pentru a le nduce 
insulte. ei pentru a eomatata o stare 













Ba politica, re 
tor comunităţi 






nu Se transfer. 


politică. romă on 











problema 





tenția 4, nic nu 


















oăstă se prezenta asa 
acesta şi intre elită și 
interealaze o clasă mij- 
ie atzlină, o clasă mijlocie care 
a Pune stăpânire 
aspra elite rombneati și 
aupra Statului român, 
ce ne punea dela 
eu de a afărima 


lături an comunitatea 








mulțime se îi 











exerăplu con 





românul. cane 


avea tendința de 


1 că este 
a în calea 





cirlarea sotului 


















să. Inloanonaci 














inceput Legiunii 
Zăguzul intre clasa conducă 

multime și de u deschide drum Ii 
e pentru nagenalunea unei elite 





fost Intăţisnrea 





tabu mă țincoi Mae de Istoria «i 








E d 
lueru a fost Thu ințelea și n fot 








N. Apettaleau 


area mormântului Moţa-Marin 

















mai Vestiri” aăpănă ta Casa Verde, rupa eroilor căzuți pentru Cruce 





——— 
[Continuare în 


Pen evanimen! 


exploatat Împotriva Legiunii! — da plini coniunitara. 


“A iBtanţie problema 
Să să vii daţi seama 








In 2 arast e 
ch woohlul rozinăl îetade) 


Hy font peniri 1nifăunarea unei do: 
minaţii strănu 


Comandamentul — Legionar 
al materiilor prime 
COMUNICAT 
ntre județene ale 








Nu pot ajunga 
SI dle ata ra 
ajițăna mulţi 


San pi arăta: vB 0 miei sângele 


(0 Pe 
atei URR nenea) lv 
di pete jitovennta 





Şefii de ce 
rilor Prime 
vechi pregătit pentru a îi expo 
diut, vor lace cerere de Vagoa- 
ne 5i vor comunica telegrafic Vata si mortea pe en. 
Comandamentului Leglogar 
Materillor Prime: 

1, Staţia de 
“a depus <erbrea; 
2 Numărul vagoanelor cerute. 

Aceste date 
peuttu a obține dela Câlle Fe- 
fate vagoanele pentru efectua- 
rea transportului, 


Studenţimea ardeleană comemorează 
patru ani dela moartea ui lon |. Moţa 


Si pdezaţ eee: | Na eapai, 
Mota Marii Iotel studenţiipe ae 


la. domuluaţie 





ANR Bată ingiuuiarii incâreare unde 





Doai Lea ar 





arhin, despre 





In ă înni + come 


am numi 
ra! Wine de A+ IUBI gă zile snt 





cau tn zuliți ca să devle urlat în 
necuprina. dur bei câmagi . almapul 
ipectatan, să ae bată În râmboate, 
eu alaai de uvântați ce a pus În ul 










i ude: |eăntace paponane, nioartea e Intru. 
Motein Cercului tudor: nuzețată cu gi eai ssblime 
siudențiine | astia care por incâna vita tus 
cica! e Lor perie ara etioe Paptă, | 
devine, CARiML. aimhale al ertatiei | 
| Si In Miariţi: și Vaman Msate ului 
otlur Andrei C. ba” | Manole vu tnt pozele unea Ma 


puse. temp «alu 
Ma arta da 


MOȚA du 4 













SPimonsa probleme: ucena a 


deauna a tuturor 
ir ca vi 






in 








a tutun 
des | activi 
unor 


fie stimulare, de iniţiere 
pus 


1] aceasta! Imaginat 


1 le poate afla 








al, scoli, nina 





sate cu case și 


câțe, câte! A 
tura, silvicul 


ajduri 






ra 


realizată 
re.| Generatii după generaț 
ne de muncitori, manuali si 








Itn:| Acbasta e 





arn| Soarta muncitorilor din toate 





volav | prinderile particulare de 
oninea-| Case a fost 


s 








A și barbară pe 






azea majo 








al și 








Ca Legio: 





omân, ori 











11| primul rând un beneficiar al m 
ATi | cît lui, un demn emstinător al P: 

triei, încad în marea 
lidarțtațe românească, 





lie, celula de viață româneaseă, 


[a rosiit ta pe 
| dio în seara = 





zi de 3 








și moartea legionară” 
subisetul care 
ie să vorbeae desp; 




















vesnicie, 








patriei». 


Pentru aceasta, problema vieții s 
a morţii ti Legia. e legală de pro 
blema patriei. Conditiile ei de via. 
48, imperativale ei. linia destinului 
ei, determină cameterul atitudini» 
lor modsice. Căpitaniă ne-a restu 
ră! pe gcenată iinje a misiunii Neu- 
mului pi noi vrem să implinim și 


Prin răspântiu peografică a pă» 


„MUNCA LEGIONARĂ“ 


Organizațin „Munca Legione 


i mun= | Pentru acea 
citorului român, reafizatoruj de tat. 


infăptuirilor 
ur 
„Mun= | Je 
de co- | lor. 
Intreprinderilor | & 
de orice fel și din tonte raninrile de 
tate: dar mai alea esta centrul 





A anarlior | cel ee 
lucrâri ce-și nstonptă sorocul 
ioana la a Pula arii dul e/zăte nu unt re Meet tara | tl 
ia ceu mai săraci, formație și 
dar cât de cât dornică de intâptui & 
mărul: îm con 
tucții, șosele, căi ferate , poduri, | torul 
Apol o-| să ducă a via 





mili 


trebuie si moricească și 
narea| TOdul muneli lor să-si in destuleze 
mii Wa întâm,| viata de stăpân in țara lot. 





este a doua mare problemă | pent 
inafitulse | po care si-o pune spre rezolvare sau o 
ro era. dnja | organiza Munca Legionar, 
ntre. | și în 
Stat | Familia muncitorului — grija pet 
a muncitorilor pă- | mard/ală către care. 

rii români da mă acum o știn cu totii Exploata.- | deosebi 

lucrul n-| re neamenoa 

istitața eln-| parta: inv de artă 
n rigim e0-|1q 





deo- | Legionară”. o 
arte de atâțare | sănătnasă și roi 
syrătire — o făecau în sdrobi- | să facă cinste neansului 
tate, Jidanii posesori, Copiii muncitorilor, vor 
stăpânii intreprindei 
Dul lor e cunoscut și 








nizatia „AM 
ră“? SA facă din munel- | neamului românesc, 
de ar lucra cl, în | Muanc 





30- | economia națională, va f 


un om luminat. susținător de tami- | PATRI 


zi în fixat, 
atitudinea 
Marului în viaţă si în fața 
arta dute | raerța 
Mică jucA|  Aconsta atitudine este iederani. 
dezăt| Dată de inteleeerea pentru. Patrie, 

Prin sentimentuj de paine, ne im- 
plinim soarta naţiunii și prin nați- 
interezale | une, ne invadrăr În 
români legat]. „Batria pentru. noi 
+ comunitatea | Nea Baea — „nu e 
Brin firea | adâncă realiiate, Ea trăovie Iau 
in mâment şi în niehun fer, | mând În viața ei. viețile noastre În. 
comunități 

Ata 


pag. 4-a) 


Cum Spu- 
e o ficțiune ei 


2 cont 
mentaljtaten care a pux pe 
individ în centrul tututor preoeii- 
pâruor. no subordonăm ființa noa 
ară cu toate manitestările. lendin- 


țele i atitudinile ei ființei reale a| duce către ceilalți danie! 


ciplina severă a uzi col 





ORGANIZAȚI 














inetitție vie de'tuptă și birutacă Imjrejmnuiti cea o ee i 
egionară, pusă în duba Pairiii. | niță d nori AAA - 
ca să clădonacă pentr veacurile ce | că locuia muncit ri 
Ne Arma. țara viată de CAPTTA= | care cu pu nene Aa = 
NUL nostru; îşi propune” printe din agonizeala și pri are. OPIU 
tela—8ă resolve una dinte cele niut ide ri della 


ii ul, 





ta intreprinderile qi 
defleiile realizate, banu 
de fi controlate de atat 
A. | atrul a 





1eli cari 








ur 
or Dune ln dispoziția mia 


tor 
Ya prbctda IA organizarea zau 
die umană a 


randan 





neii, aabfel ca, 
mtul să tie maini, fără 








ca 
şi depune munca să fie apr 
zat și vlăguit. Cu pauza tinpraj 
pentru masi, receenție, ina 

edu 





ție protenională 
i în mijlocul fa, 
Du JA cârciumă —— may 
în timpuj 


In locuinta lui 
miliei 








liber, va fi îndrumaţ 


ȚĂ demră și plină ae 
mândrie românească, Din ziarele 


și | revistele ile en va trebui să 











n a iziforraa 


pre 1 al 





nearn! 





ui 
in fizică va trebui să 
trundă peste tot. Nu participare pa. 
n- | ivă și a 









1 de fel dă 
intelec- | mateh-uri, unde toată imprava muti 
citorului, de cela mai multe ori vi 





Bult de băutură și da viață d 

anizată, e să sbiere în gura 

a să-ni susțină part 

Educaţia ă să £ 

A care să participe cu toții 
efectiv, 


















atenția c 





I- | pregătiți și îndrumați, după apti- 

tudinile lor, cătr rostul de viață 
şi economie românenacă. Dintre ei 
- [se va reezuta elita coiducățariee 














arul român, incadra 
fect in disciplina legionară, con= 
stient de rolul participării lui în 








ata să: 





dea tributul, atanu 
n Ya cere 


Ing. Alexandru Avram 









VIAȚA ŞI MOARTEA LEEIONARĂ 


Conferința d-lui Stoic: nescu ținută la radio 


D. prof. Constantin Stoledneseu, 
turile noastre de ra- 
maarie 1941 
j.| irmâtoarea conferință despre : 
nu neve aă pro. | nVIzf! 







nuntă din, 
mcesten pentrucăt 
Patria cere uceastă atitudine în 
fața morții, 

Dar aceasta, în spiriţ legionar, 
Wu pesupune resemnare în fața 
morţii şi mici căutarea ei. ci în 
fruntarea și depășirea el. Intrim 
tarea pentrucă la adăpost. de obsesia 
ei, să se liberze toate elunurile în 
| lupta vieții. Și depăşirea ei, pentru 
eternitatea vieții de: dincolo, sau. d 
după liviere, Căei moartea nu a 
|3eop, ei viața de dincolo pentru 
| Zamolxe și învierea pentru Căpi- 
tan. Tot astfel nu făptuirea jertfer 
nu momentul, cante sensul 
ei și spiritul” de jarttă dim tot 



























|ăzeu-mul vieţii 





Cn atitudine în fața vieții, Legio» 
paru) — inlocueste Itictenzul iu 
crednță şi tinda spre iubi 
lubirea e drumul — anii -— 














lea — singură — enze duer în st 
spre Dumnesu”, cun m mărturialt 
Victor Gâreineinu, 

Legionarul tinde să triiuană dia» 
ităța 
iorarhizate, a unei comunități de 





Ideal si de aspeiti idtentie, da 
cobgentrare tema” cent. vale: 
torii de voință în urmărirea unei 
vietorti 


Die 








Legiunapul tinde pre deştepta» 


iati Patriei. ni Ma fct Un n- [rea ui apirit bătăloi more de- 
devârat sol de paratrăanai n cace | temninatea ani atitudini spirituale 


Sau descârout toate năvălirile stide ofensivă permanentă, în vedii 
mipiruțiila contrarii, dinspre tante e 


fruptariile ăi. Acvastă permanen. 


tă stare de rime, simulează cutne- 
a 
tre bi fața mortii si a Vieţii, chei 
alei nu a putut și du poate trăi un crezător în taina Învierii, ax 

e de inonrta; ! timentul vetviejej i el 


Merele adânci ale atitudinilor no 








popar ecmod și bem 
De apei Dacii, încă în pertonla 
pre-erestină. sfidat moartea cu 
Credința viețu de dinealo, Și ca să 
nu ădoarmă acenată, eredintă, o 
materialiiau —— din patru în patru 





mire lutevaga uri vpehe. 
Dr aceea În cele ua Incântate 








esti de pândintul și « 
nese, Jeggat de. neamul ui și de Duta 
nezeu, Detăruător de moarta și trim 











Arhanihel utile de erupe (ea [vi 
rul sănii. dag iata! 







buriaite prin saotinapoit în 


sala teatrului Sunet, 





a 
ceri Piriel. 

Și leetonarul imipăeat pi îndeăe 
Ul ronâ= 








Bărbaţi in fața morții şi u vieţii 


pantru dragostea de Pairie. legio= 
maci din tutres cuprinsul tării aud 
jo singură comandă din necuprina: 
Ramin 





atrlgati cu intrigarre ea 





Dela comisia d Studii medicale 


a Mişcării Legionare 


Conutahea du a. (azta=zenemel te 
nerttiulu), educației Iăice. atinciio 
pa În CEE N nuai lila ta 
soul gecalei ji a! arta 

laţi. ch atitudine În faţa morții ai a | Satadă pentu feri Mutari 
ietăi. n mmâloane de anoriau, zâri| 1000 U seele d in agati că legiuni tea 

lupă de | diete du sira Reozmaiă îi 
"osia Miza) dă 












To i Dă 
ge 








o me tag tipe 1 pan mp 


SPIT NA A i Y” € 
IEI REGLEME NTARE | FUNCTIUNII DMOMETRUL BURSE 1 


DE MIJLOCITOR OFICIAL [= = 
Mipiiiearea la 


'bu rselor 
e) Să ia su TI 


a Aa îi» [În mpileare a manahul dna 
sontlat În pill ție late, me | fi [ie mijinettori pri du 
Mite îi Jura « POPI n cai putin 4 tame de 
PTA sia v BE Sai puțin] cou sau a unei pomii ectionimnte, 

> oieri vu .... dnei ui eta »p “remi funetia de 

ie bi Mu) imij , ptr igo whiei el poți 8 mod 

made, su eur, Far care au toi 
Aestitulţi din tunaţia. 


|n inel range la Înemputu E 

uita" rd "out 

sete Di coit Elf BURSA. — si oficială a cur: 

spe jireprindar cpinarelula Pda a cur | 

i | ema mal mari, în la 

Miputarul nul 4 lie vembizarele iri 10 tanua vie 1841 
e semnat — Amtenmd, 

Oa [ inelvațiumi » 

"aerul eter . 4 mal mult dar seletțila || DENUMIREA 

77% get j 7 4 / 10 mille TLULU 








































































DEA a 
PTLuL 








ACŢIUNI Brrorr 


















d Banvare Monte 
putăndu me 
cm PA re pr Prea, da par TALIA CU MOARTEA || psua National 24 MR alui Moe 
je » Mogliarul d hunea Raomâneasaă > 7 i 1 
ere pi anaauri! armălonul dee meu fe (radyt Romi V a 
prevămute suneţhun Cred) Naţional Le p 











dustrigi + adorat 
















sani mele că sii ră producția și dintr 
















i Sati laare 4 
Small de i: da primă, necesite, Vonas de foeni Ceai A , 
Marea Nougr | (a exeepiia unor dlaporiți spe Potrolilere les oitar. pi 

„i “) lalea provita în ara 4 


4 ofetali mia pot fi și as [intre mare ni Astra Kombat 7 700] INanstrare 

















pent oeiaii, Di mu i E Moare, vaneţiunea stai Menus ani nd Imzestrare T mari 
„Pia Dn i eat, APA de ela [Miau Mat 
i zen a 1 mumii apa, are De ati [| 4 OWiigeţiani 
letal, btularul trebue Pon, f , V, 









lmeaeă urimbiearele pun ludetene 64% 
pri 


478 ne renta, incură she în e ari isalele p . În 5 
imi pla , crai | emartităi amar î ] 
"30 Aternina 14uma lor ne Sorinur și bena 
Me aiba vhrsta de 28 ani îm firea prejuriiae tate 










































im veri maânrtan,. Dacă fugii mu Harale prese, , , 
z tt tari E 2 Sa gi |] emmaaertat pete gaee 
pa oneopaae'upiți IN SLov ntz ial lalea SED oeaca if sii ac ori 
se o va În 2 ă Irtige mâtieii prima A mara. 
Aga „80, rail a ca pi Aarră Tdi i e Um În e a.vi 













PI sabinfânul legea aorue A produeții  priede 







ra, (a ape e judleii sapa» 
La: “ma mu n starii vre aondame [arsi vi ai Ya Dl (A «  S82%Ă produce = Cursuri informative 
nare penală pi y m primă in css: 
mă su Ende pipe >, ţi măi de ratei Înctt să fie Aa, Duta [aud 2200 3900 | rr. Ormenrtia, 
ea C u uU ante date Zeta, preribule de sodul e [97 sean d intenție, cate pedapati pă Asig. Generat 1400 1200 [sei LX D. P. 
1 Bă Imuchuety, | futa din cui , - w. Dacă faptul mu a produs | ADE. Maţionals 770 000 [itm Proba 





Lă poi) Prt00 inenusty, | Iugoslavia ve prejudiaii sau damă miarta e |AE Aerecin Ponelera 200 328 |, Potro unt 





a! patusă în eanihâţi ce îmi suni |E-ea bat, cup. pert, 9408 9400 [09 D007) Gore 
E it ai n 413 314, MA 8 similipr de mici, se mpileă manea | E-ea Românească 
se a ri a stinieă B-ea Creân Rama = 








(rd 04 A ont, Au 
Es în în (e A Sta Cap ANDA i | DESVOLTAREA cincu. 
400, 40, Mea | DEbi cu, Mau: Dic 10| LATIEI PIE APĂ ŞI PE 


















Bes Agrenia 75 20 










Irmprumubgiul “Imi: |CAILE FERATE A BUL. B-za 07 om ora îmi go Boc. Credit) Carr: 
dn A j GARIEI Cratra 180 200 | 2%. Lateg 
et “măeă 140 "100| 220: CXpâtuă Induut 
Miniaterut —“ eomnunieațiile A ee 220 Aaa 34 ara] Je. Ciholres, var. 
manei 1 uraniu i erp 0. | 08. Gott n 300 am0| 202: Carta Jur 
partant de vagnane de imărtari și 80 | Bom. Petrea Încă ra 200 409| 900, Teletoanie 





Dnpă dee inf fă 


Minier“ st “da a ză vireala 


nistrație 


n ap Dr] 
Tpureprindetiler Aaritera cut, Mărfuri su fost irabaporiata în 
e a În pa prin decret Ja | Nommiorie 1440, în rmatale de 712 
Ai ja „Creditul | propunerea „lu Foonomlel | IBM bone, secara înmentnnă că meta eg 
Peer Naţionale, Ş 180000 tone mal mult ea în anal 
ri ori BA. Zi ir n membru Mle adunarea gena. | INN, Are siderală sporire 
radă, ri a făcu “i sară erat de noai 
7 $ud . mmijivane dle locui e ireula 
934 PI elitei, „oi NOVI 4 va majorat eră cuie ed 


Li 
Hanul “utili Suc 
În In Consillal da real sa vâmut silit să În me 
ut de in nlatrante at | atuul Iata 8, Au Ț pa, Ie pi porturi du: | Doina 
ZI ler, se comj : nărene cu ajutarul nanhul buget și & | rame 
0707 rha 0 Pi poeala um Impouunut de 100 tmilloae În rii emeean 
i prin decret, la pro: ; igo , va, În arelași imâsară me va Iulereaa 
DIA i guvernul și de porturile dela Marea 
save umil sa , Neagră. Seletalea de_ telefoane în 
porgru Tori a Ma] vi 1 | rebulmțeară sm hemprumut de 400 
pi * mitibgne eva peniru automal 
puii de adunarea generală rețelei telnțonlea în umele 
: eniru  eonatrulreu de 
na pg numiţi d-nii telefonie și telegrafica de 
mii 'ar prin Avocat Îi frecveniă și pen pracurârea 


posturi de ernlmtune, de 
3 cabluri și site materiale pentu 
777 va compune i ad] «dul Waţiai [LN 
i mumie d. Mila 
pd Panse a 


CURSUL DEVIZELOR ȘI 4 MONETELOR ELL! 


Valabil in ziua de 10 ianuarie 194! 
1. DEVIZE LIBERA CONVEATIBILE 


















SUMAȚIEI LA ISTAN- 
BUL și mere, 


Wa redus sprorieiangana, du 
oraalae îrtaslgi 
ma urărij, Inslatal 
a mape 
wrăcura noul Vosntli 
strtinătula. (i 


7 suni 
wnanaţi să resirbngă 
Introbulularea uzul asi, 
sa fiu! o lt d 
lația Punieularulai din tu 

ss 









y ii 
le 0 [gri E mi 
rime dle Bursa de mărturi din „N 
pini Dee, 1040, cau 


A EP PR ri ee 


inot, einquantie 1940, 1 vag, tei și Răcăciuni 








DOR gr. Woto. va ii 
din jud , 













ŞI SUFLET MOTĂRĂREA REICĂ 
ereszrzzauzl0E DISTRUGERE. 
0 SESTE IN INTERE 


victorie 
ale armatei 
mn bazaţ pe acest 
Aa ta tatei Cnnoscuţ de tinerii ro 
a reclădi| vor treba 
Esca. înaltă 





HNICĂ ÎI DE A 








pisească oameni cu e prepă- 
exeepțională a vafetului, en! 
înrâurească 















le tace, 
m 


Ri 
și a întenj 
pot H încadrate 
stem. 
Îi! și tările oeuw 
istă totaşi an 
tns 
Angiiei. Astiel n 
Bipal țările care, fle 
Hice ale Ret 


între zona operativă și acea 
va Hi inlesnita " 
conștiință națioa, 


prineiptilor drepte 
a E 
Avocat internat pentru 
alarmism 


Din cercetările făcute de Di- 


> blocada 







oa 









Etice legionari impune fiecăruia 
n tehnică și 
constatat că avocatul Calavre 
lon, din Gal 


















executați, de către legionari, 
Mruntașii fostelor partide politice 
dia țară. 


Fapta numitului intrând în 
prevederile Legii alarmismului, 
a dispus internarea sa în lagăr, 
lar actele de anchetă s'au deterit 
Justiţiel, spre cele legale, 


Altă donaţie 


E... - ... . . . . 
dispoziţiuni cu privire la tranzacţiunile E szzeaa, 
Antonescu. mazistrat local, administratorul 
financiar şi wm delegat al Pre- 
rii judetnlui, va stabili pre- 
țul real al acestor tranzacțiuni. 
Lică un act de transmisiune de 
uri, prin vânzare, nu va pu- ai . 
tea fi intahdat de căi dupa ee] Pentru sinistraţi 
preşedintele tribunalului va viza| Monseniorul dr. Ladislau  Zom. 
mentiunea că prețul|bori din New-York a donat suma 
admis de Comistunea |de 20000 lei pentru ajutararea si- 
aistraților cutremurului din Romă- 

tribunal wor 76. Suma a fost trimisă contabili- 

tării speclale a sinistraţilor dela Mi- 








unitate n 
de : 
nu sunt 
Tribuna 
acest caz, 


gradaţi, 
urmează: 


are, pretextând 
oncentraţi. 





3 


; condamnat pe cei 


















Matei la 4 






zerate și nereale, în 
ul de a încărca contul ce e- 
tai Statul ar 


la 


actul ca 
real a fost 
de mai sus. 
Cu] Preşedinţii de 
vă punem în ve-llua imediat măsuri de executare. 













ezinti 


Vasar, 


























pro. 
fitloz 


2-31 asigura propria 
re, căutând totâsoda. 
britanteă 


inlerioare dintr'o 
â sau tăcut vinovaţi 






i Militar care a judecat 






i vinovaţi, după cum 











METODELOR BRITANICE 
L INTREGEI EUROPE! pu, Vesriar 


„Deutsche Diplatisch Politische Korrespondenz“ 


A contra populației etvile a 
lui, contrar dreptului ginți. 


Astăzi, aotate țări înțeleg prob, 
în. | bil mat bine sensul, natura lipsi 

de umanitate și de legalitate a bio- 
to | cadei britanice, după cum ele ințe. 
leg și hotărirea Reichului de » pro. 
clama n distragere completă 
n metodelor britanice, ncensta fină 
în interesul îmtregulai Continent 
enropenn, 

Acesta tate numai anul dintre mo. 
tivele pentru din cauza expo. 
riențelor ticai Azbolul actuai se 
prezintă sab an aspect cu total al. 
tul, in special pentru țările dia Eu- 
ropa. 


.. 
ta 


nt 
4. 





Didâmnarea unor grade inferioare 
pentru insuhordonare 


Comunicat 


de Stat al Ar- 
nunică următoa- 





temniță grea. 


un | ani temniță grea. 






an! temniță grea. 
că 


— Caporal 
3 ani temniță grea 
12 |ani temniță grea. 

— Caporalii Beșitu Petre, 


ma, la 3 an! inchisoare. 
S'a luat comanda, comandantu- 





Matei la |1ai unităţii care a dovedit slăhiciu. 
“mă 


me și au fost 
ani ofițerii cari au fost vinovaţi. 











— SerR. Grama Dumitru ta 4 ani 
— Caporal Pătrascu Stan ta 3 
— Caporal Pupăză Dumitru la 3 
Munteanu Victor la 
— Ft. Dumitru T. Dumitru la 3 


Cot- 
leanu Victor. Gane loa și Târu To- 














presei 


legionare 


Agenţia „Ratiter”. nu tai tonte- 
neşta da câtava zile difuzând tot fe- 
lul de ştiri fanteziste cu privire la 
situaţia din România. Ştirile acestea 
pa dea-întragul falae suni r 
dite din unele capitale europa 
Wiorul atv și ri 

















presei și propagandel-— pune 
rile 1n punet în chipul următor: 

„Organele de propagandă și infor. 
maţie e 


eu o tenacitate demn 
ze, să eoiporteze cale m: 
svomuri cu privire la Rominia Noi 
imțelepem că incadrarea în politica 
Axel nu convine cercurilor condacă- 
toare britanice și că 
tematică a statulai 
mar este destinată să reducă. teo. 
vetic la meant aportul nostra la e 
para în curs de organizare curopea- 
BA. Dar ne surprind, 















pagana”. 

Tot ce difuzează agentia Router 
servește intrixile engleze. Prin aces 
sta, politica engleză şi demaacă ne- 
putinţa în epatiul sud-est ecropean. 
Impoiriva ştirilor lansate, sitnaţia 
este cu totul alta Desminţirea cate. 
gorică a d-loi Alexandr Constant 
şi care confirmă o stare de fapt. are 
darul de a convinge pe toţi oamenii 
die bună credință 

„lată o acțiune sistematic concen- 
trată, o acțiune de pure invențiunt, 
pe cari toată lumea eu respect pan- 
tra adevăr le respinne indignată. 

ȘI pretatatindeni Reuter difazea. 








tem obietnuiţi să ne mișeăm. Aveza 
însă ferma convingere că plăsmat. 
torii acestei propapande fară lrân 
vor cunoaște curână direct realită- 
Me earopene. Va fi atanzi o dure. 
Taasă murpriză peatra opinia pobli-| 

eţie 






































eu to-|q, 
tală se inalță in Chersonesal traci 
“| al baleanicala! Constantin. 
cnrsul vremurilor elementul baleanie 








măear aeuma, a prețul 
omeneşte ndevirul Pen. 
în țara schimbat 








andru Randa, intrun stu 














fi toane infiuențabil 4 at și fmmbomsțit et 
adună. joformaţiie din, alta. morea,| DATI, aduce tn ziarul „Axa. dela II 
r documenteze diruei Ai | Ianuarie o tontrib ata la 
(mal pentmu e nuj lămmarirea problera k 
: : canului. Articolul intitulat Elita sai 
va răspunde ca un tit ra. 
burta ironie Bânuind dedesubturile PIAlă a Baleanalai, de foot rac 
acestei propasande mincinoase, Chei] IUATta udet tame pute da le 
agențin Reuter serveşte anumita în-| IADĂTU  Randa um Ronan 
românesc, i fn te 
tn Par: al: veăliai cari din fără [jar vpiesata aplica 
Buna Vestire, dela 11 Tanta Arecut: dar amplificată; at 
Alexandru Constant —subse: - 4 n - 


nțiala al 





punctele es 
lemne 

mImpariul „bizantin mu este deci 
a grocismulai, ei nn stat 
Igină balcaniei, n cărui capi. 








In de 


slâbește; caraciarul universal al Im. 
pariului favoriza amestecul raselor, 
Invaziile slave însemnoază o zgadui. 
re complectă a echilibrului etnic din 
Balcani. Elita rasială caro dăduse 
lumii conducători de importaață a- 
niversnlă se retrage in munți. Slavii 
încep să se consolideze întro massă 
compactă, dela marea Nengră până 
la maren Egelcă. Astfel, macedo- 


menii dela sud sunt separați de blo 


eul daco.romante dela nord. Dar 
fancțiunea lor imperială se păstrea- 
ză neatinsă. + 

Po de o parte, popoarele slave ni. 
vălitoare conțin în compunerea lar 
sinică puternice elemente macedo- 
române absorbite; esta ștint, cât de 
mare este diferența tizică și paihică 
între i răsăriteni şi nordici şi 









slavii dela sud. Acesată deosebire nu 


se poate explica decât prin puterai. 


ca înrâarire a sângelui antohten, 
eare di 





alavilor din Balcani a vigoa. 

Te rasială infinit! superioară fraților 

ei din stepele Europei răsăritene. 
rivind 





care ne unaşte in mod fireso cu cle. 


tobione vecinilor noştri. slavii din 
Balcani. Este limpede că această a- 





samănare este mai mare între Sârbi 
și Bulgari. fiindcă aceştia din armă 


mai posedă o componență resială 


taranică, ce-i adevărat, destul 


da 
































tn a e mo [tă esueaza Cn i Gustul ta | în era Tri raza 

te se vor |plică triaților germani. pen- PARI . - a. Toţ în Buna, Veatira d AL At unomacă această problemă | și 
u i preşedinte. |tru care Guvernul Român a în- agerea delegaţiei chesto- de judeţ drepturile ŞI interesele xiană. reluând tema realbzărilo re. | ur7ări m celelatte audit alo acut 

şi numai după chelt conventimea din 22 O-- S App puiu Tzu Time rtni 
compusă dintr'un |tombrie 1940. rului oraşului Brăila E ata e le 
AREA COMISIUNI SUPERI Minbteru Aiacerlor Isterne ce. părăsite la fostele donciții sxarmea de ansani i 
JA din vedere nici m 

i SUP 0 E i |ORaetaa Se bretețu în pnaă a pă Pole rain n, Armatolii” aduc în fiecare număr 
esincuiee | actele apti rea „APartel functionarilor: Bvi. | ocatribuțiiie unul scria pur, orientat 
Dacă Tetuplaţii am aene scrie, mor |Acn,„relorena marilor. Inseaană| catre oile e vata ini oi ol 
depune ad ra Doina. omie:. ist agorii a funellonrila tabu ntriezav. e re ri sută 

Ă nu au acte vor depune atestări ra legtunază fasonat atlory| diltuirea, unui gând. care. se. vrea 
acte ocmalpinneni - din partea persoanelor care au CU- [ja existentă În ame prefăcut în, faptă. ŞI fără îndoială 
sie săatise Comiae aoo. 13 | nozcut această stanţiine Ieră si encatt. d pna, VIMA că. aceata fepie, aşezate în tisliă 
ZA rază darea ude ez Piz pom] şi actele de mai ioni! legionar înseamnă asigurarea |iinu) ooatru fa lume. Articolul dluă 

Asi lui ui in cunaştiințăr! la ja- | sus vor fi depuse în ai ară- [Protectiei celor săraci ln Zeann din numărul dea 5 Ia 

și deţ, să trimeată, tat. la Prefectura județului în care |» mirare, L e 
4 locuese actualmente. nestintorii de Muncă și organizare tem. 

|earie vor face declarațiuni verbale PO! face s; economii. cae m | dhtă a Latinae 89 ă 

spume d. Al Alexiann ri biologia Joe. la existenta 





1. Numele si 
malilei, soţiei și 
2. Localitatea 
î. Dumieinul 
mai provizoriu; 
4 Ocupatrunea, 
momentul p 











D. prof, dr. Bernhard Caperius va 
ine azt, Sâmbătă, la arie 18. la în 
stiinta! German pentru Știintă. strada 
Vasile famear 48, 0 conferință în 
îmba germană despre „Literatura 
gtrmenă cn printre la râzbotol men. 


|“Tnirarea gratunia, 


Direcţiunii 
În eteace și 
inrea ftiziilor ce se 
receptio- 


care o areaa 


smânuntită + căi Valoarea ei; 







întors ta linia tradițională si 
a regelui 





dei ve, 
Trueruasă, vermu) eng) 2 de tauă lumi și Ju 





Amutria prinda și orânaa dee 
Emi! și acestă er. 





pen 
ncen: 


armatele n ctia arme 
meni și muiertal de 


trieulse 


Churchill 
din Abis 





cere 
1airan articel. (ri a» Marie Load 
serie 4 Mc dit 
Pe 10 polerite le mda ȘI Iei e n i îi 


le za 


[ E Seeon pie: 
„Nuiind abaurda mbegte de a în luata pe a: 


rasele capului fa- |) 
* unde au venit. 


, bie chiar nu- 


damiciliulul jar 
3. Averea vATĂSllă cu specificarea 


$. Domeziic ce tenta! posedă re- 
feritoare la refugia data refugiului 


vinge sepne ! MAl pi Germania. pu 





maxi 





oa 
A ca să spe 
im 






ba da avesi dap, 





tea Prefectului județalui. 
Domni Prefecţi vor aduna toate 
aceste declarațiuni formând dosare 
[separate pentru flecare persoană În 
parte și le vor grupa pe Judetele de 
origină, însoțind aceste grupări de 
|un berderou în care se rar totaliza 
revlamatiunile făcute. 


în 


Dosarele asitel formate vor fi 
maimtate ministerului justiției ser- 
viciul statinicei judiciare, care va 
întocmi o statistică generală 





STRĂINĂ 


e pace care să nu fie deznstrousă 

ngă la această țintă Londza 
a inaruiat până in dinți armata area 
că in cursul anului 1940 vi acum îi 
furnizează arme și muniții lipsind 
poale lelaile sectoare, concentrează 
a, lochid 











eancaul, 
impoteivu Cireni 
treizeci de zile Impta în desert 
idaţui! un tormidabii a: 












mai mare parte a fortelor e) 
aeriene şi lerestre, peniru a 
vimpina avile! inljiativele din 
măvară ale etchulul 

„După informații din sură aulo- 
rizătă, planul Stattiiui Major englea 
este impăriit ln patru faze: 

1) Anglia trebue să Inviugă 
Mediterană, în cursul iernii 1040 — 
141; 2) să rezete Germaniei, in 
curul pranăverei și verei lui Imi; 
-[3) să concenireac în Africa și în 0: 


tn 





„ŞI toată această operă construe- 
tivă de YI 











gospodăria țării 
7 A realizat, în 











1 
fe 





ropa pzin Baleani, făcând ca acenstă 





nvaale să coincidă cu inlurveația ju 
|Statelor Unite, După che se vede, a 
vena de aface cu ua plan eu toiul [ai 
romantic, pic țemperamentulti tul 
presupune trei cle-|p 
de fapt, nu există 


pi 


i În fantesia ncemluia: 1 ca 1 
faseistă să iogdulue să fe in 
7) ca răzbaiul mbrarin să-și [e 

dă dim intenaltate; 3) ca, lu un 
momeal dt, forța merian engleză 
să fie în măsură de u fue să Înce 
teze bombardamentele aviaţiei per 
maine. sau ce) puţin să le reducă sim: 

Mlor efectele grave pe care le au 

le se vor Imdreiua să dove: 

Angliei si primului ei raini- 

stru că aceale irel ipoteae ale Sialu 

iui Major brManie nu mu aici un te- 


vinsă, 











af 
ta 


de 








reni în cursul ere 1941 -1042, 


toate fortele Imperiului; 4) iar în 
primăvara îui 1043 ah lazadeze Mar 





părt 



















curuse he. 


Fooul Ma 





a asel 
tej explozii colective se 
| ton Zeann 










pârjolească n văpălle ei, gramaţit 
-| atriviti până astăzi 
gului străla. /greco-i 


a ju. 





n trânge în dona Wata 
maltisoculare. pentru a Aro 


Continuare în pag, 19-a) 





să judece astăzi ţ 
glia”, Puterea militară a Axei este 
pur şi simplu mriugă. Statul Major 
L: mie va Îi constrâns să p 
scă planul Churchill: Eden. pentru că 
este cu totul de nesealizal. Poate că 


a momentul când va reuunța 
să constate 
britanie 





ea neplăcerea 
1 de plun de război 
nai foloseste la almie 
„Sunt galaeci de alle de când An 

one 









tn luptă erâacen lmpatriva 
lor. îbali căutând înciudată să 
suocese strulegi cvle 











tiee oh 
in vi în desertul Marmar 
turor eforturilor. f 


a inapăimâni jerite 
urmatet. greceşti, cara 
wlnvre lacurile. tuplie 





urp stante 


enălvu. chiar & wensteptau 
dat de un srtibli Imghetal, 
n 








ua lucru eu lotul nou în 
suieeeele Angliei suni ele 


datorită dârze 


sert 













mei. Italia mu poate [ răpuă pentru [te a soldatilor ialieni e; cautro 
că mate prea puternică vi pentru căllează pisc cu pisc manţii Mbaniet 
sate cu prisosiută susținută de In [făcând ca atmturile anglorarecesii 
trenga putere militară a Axel, Răz-[să nu albă luciul dacii, ve ohescă 
bolul submarin va continua să lo-[eu e meobanită perveverență asuară 
vească În pilu și cu o putere ceres |diforitelur sceloare ale Mediterana 
căudă, comunicațiile maritime bri- [se optime vu erosun în degeri lasa 
unice. Avlalla germană va continua, |aiei diviziilor vulramate lurturla e 


fără ca aimic s'a poată stingheri, să 
se concentreaza aăupra liniei 





„Aceasta este situația ln Medii, 


mu-l ac, aja cupa ipeaa dia lupii 















ALA. SIR 


a 









Un comuniet a Ca, 
tului matari lor arme 
De vulcanizato 


iamen tn 
tertilor Prime e 

exodul tariștilor în Buropi, care Aimientneii români 1 
representat În 1093 o plerdare doine de armenii - n. 
EI oct 2 eee 
ax 
Mate Va auie 0 Ameriza [nstalut de menta 
* (Vizitati întâi America), fă- tarilor mam neenin 
când o provagandă ete Pia De pir e +a 
Hotalieră, ete), stațiuniie „ale climatica! ate san! » 
Rastu! or re organtmației | nași Mor Această, tendință La Um air, aheati 
țuristice de Stat fiind promovarea | 8 „Bațioializa jul Cotă ariile srim 


DIRECTIVE NOUI 





| 
și 


di 
i 





are $ cam. turiamului, e! va i să-i îmde= 
tsi Ei = n! 
=» ză =, pe slune dacă ra strânge suo auspi - 
meri aa încăperi Clue sale, eforturile acestor institu» [| 
pt oa Vl, va indruma și ajuta asceiaţiilă Diamenale din ) 
ao oi eta), Da aere prosetaloe ne | 
== X npraveshea de aproape ca tot i i 
CRAI ma— ce se înce În materia de turim să TICĂ Februarie a Facututu 
pane corsepundă folomtui obtem și în 


teresulai naţional. pt 
Ommtactu! direct și enntinmu em CAzie direc R. de dep 

cei interesați. adică Fu turistii și eg aa D8| Pamuitatea de Drop! 

reprezentanții îndustrillee tmetetoa, | STĂ reăti, anmnță că ts-cri 

esto una din n Ip mezaai, să relov |Mana pentru n 

le turismului o ani, Derreit nea 8 e [a002. atăt da uieeuia 2, j 

vandali nomație tul 


3? 






îi 


TITI 
jă 
| 


E 
: 


Asta 
câteva di 


Bu vrea să se redacă În ar uniti 09* |jee. propau 


raniem pur biruceratia 
Câei ormanteația de Simt a tarie 
malui. nu e putea dashide calea 
a unei dexeitari firesti a industriei 
a 29, Martiva . furttice. flcând din aceasta un (ae 
4 e In important în ceonomia natiana- străini +] 
forma din tineri e rentă pr zi Examene de şoferi Ia 

cati * tatele. smstu! și chiar de capriciile 


clentelei turistice iberică înot: poliției Sibiu 


i, 


p 







ELI 


ilor de ca. 
Be viata în 
a n [tului tr rit E 3 y 
Turiamul nu se poate deemita Wabe în nilaie de: | 
micderi fără căi de comuniea= i j 10 Ianuarie cei d 
ve coltare i temi. e da cea: ii ate cei dir 
eo elerneni Păi, 
de tra! ivi (confort. ordine, e rez leg 14 an: 
dneație tnristieă ete) aștepte. Gori, Dolj Mehed 
In merestă direcția orpantemul |eei din jud. ans 
gitita i Taota ea Peene IE 18 tac 
i fanta a a: 181 
rostul său. în ce priveste amenaja-| (9 şi control. toate țările în i 
: tartbarei sapretută un : |ivd, Alba: 20 anuari 
rea patrimeninin turta dau silința [Dava-Atică, Târr 
să a:e- 







. 





a 





| 
ji 
zi 





| 
i 
i 


i 
.Î 
ji 
iii 
ia 


| 
| 


l 
BEI 
și 
i 
i 


ji 
| 
și 
23 
Î 
i 


| 
j 
f 





i 
i 
3 
i 
Ei 


rismu' de siat va eși din faza pre 
cară în care se afă și va putea să 


i 
și: 
i: 
ji 


li 
i 
i 


] 


bă a cenea- 
eu țările din Euroca 







Ş 
îm | Licitaţunea TURISMUL SCOLAR ȘI | Drina 
EI ese 1 POPULAR ore Martie e ui Dica ÎI Et i, 


O deosebită atenție se A preta- ” e regret anunță Încetar: 
turtenului şeolar şi turte- Wa mult pretuitului | 
cu tota! mute — AGROND 

voința care va fi arătată h sl 


se 
E debitare iuti] ACHILLE SALL 


Germani 
-omstitutna a „Depola- [ună pri ! o pună cuviință, ro! pambra ta Consiliul d 
Lă 


p 






) 
i 





d 


li 
| 
il 





za ale ba [1070 dau o imoortanță deosebiti frumusețile țări. 
arii purtmmehai: penânte-io | Donând în velnare Chgă> Piti Ri ot uta e 

îi is] ție mijloace itregita ver apropia sufieteșie la! n ziua 

femiade | cotă aa eteture carea drăna” do” carmen 8 feet |auarie Inil la: Corcova 

Pa ce le va cunoaşte. Li Băatra o + 

ee ecitE [tnt 3 milioane eăttori La 1894 și al: 

Me val | Milioane în 1998 lar în Matia aproa [-:atora 

ș pa fiecare oana Mresaei pun: încă ei să plece 

e striba: veninzu uBai | rința reintoarce devenind 

cetei ma8i | de cătitorie find” derieeiu | msi în e i pt 


hisE Statele Unite spre a preveni Îi de pronagandă 














na- 
ar 


E SUEDIA CONSTEUEŞTE CELE MAI PUTERNICE zen 










mira Cristus 
* 


eg 
) ii 
Că 


aia ea 
= SPĂRGĂTOARE DE GHIAŢĂ 220 


aa o 






aj generale pop Sa adâncă «d 
Licstaţ publice, jpreete aro: ț Luni 13 fanuarie 
a în Menitarui Drcial RF | paeporani N | d ani nb Porn 


retea glia TR! PR a =! VASILE MALI! 
ae ajute eine + === Hotărârile ministerului Sănătăţii ese 











+ Legiune pe căi 
ir teză a 







„eh sira tarie 


mar name sând 






împlininau-se 4 ile 
CĂPĂITANULUI 4 









UL 
E ăia : 
Cai ce 
u gi vuzaţi a va parte 











drumurilor din țara Moţilo 


Drumurile sant ou donăvărălre JIn- 
vita de bnluairăei și întrucăt cl 
ut" umblă și noaptea oa Bl Flu U 
filma ononiţi, muiţi dintro et An cA: 





a |eatățuilor da Ja il 


nasa trolulul; aţa cum 
— în iul A = cum ul 
n căzut în valea contine Vl 
ma din avent judeţ, în vhalla 

enulul ȘI omida si aatăzi mo află nu 


(ul mara 
LEU 











ei 

| EI mate Deconteniţ pe drumuri, 

e paz out ntat în che de lucru cit al în pile 
el mu mal Alt [e mtebtoare, chinr al în mrima +i 










sia iad prea căteva balunteizi dpi va= 
a 7 Age reebot as Elea AA 
“Drumuri impracticabile vra.d 10 metil dela nivelul drumu: 

j sul, 
Pro ate Dog „Matilda pa nanate paturi, 
- n erai d ir lg casele și i: [aan dit po nrirtirii Mori, Ciara 
Motor — — mvexproprinte [| Culyan, sul ial d semi cn ni 
” au Vuvoluției. Bela 1736, cane Anu joritit 


te [e altarul Patriei, moni si pe cel 
mn) de naum eroi nl rovalullei din 
184%, pontru care aauză droul. Ragole 
Munţilor, Avram Tanou a inbunit 
și nare pi astăzi din mormintele lor 
dreptate, Mimenon nu aa Geupat 








cor 
an ei, tinâniust cu promiațuni, MN 
manzi si vot == temi muntom una 
dintre cele mal bnputa țAri — none 
loea fieut spiritul revolutlonur, Arsă 
fiinden momânul oxte întoatrat dela 
Dumnezeu eu credit în o 4 cu 
=redința în epro mal bine, „Motul” 
nu Si-a pardut emnaptul și n ae 
tepint al 

Antari 














ln mai buna, 
4, cănd Vans ae află ln ra 
coruri eu hotarila cluniita 1] cu mule 
1 problema nerezolvate, brobula ah 
eredam 4n Invlonan Momântel Lol 
maro, spunându-le In taţi sA-Ai pă 
rimeanch ego) do până acum, 
MAI a color âre (1 mu cât pl n ro. 
Yorlalți cari ntau pi ne miti In noi A 
împreună să omtribulm. la modem 
ron Neamul In vechile el hotare, 
căci mima! neatiutorii. doeteinal 

glomnre și irhdhtarii Neamulu) nu 
var binele țării m apirit Igtonar 












Ti „ AMOREDELE NOASTRE | Ştiri din Alballia 


Reprorontația i 
Giloana ep io nn 
n pomeniti În seara j] 
maia n. 0. În orugu 


„Vremii de remtrinlai 


mațe moriaă de d 





















datând ni Runa A 
Tnetputu sorbit va 
domhini prin „tm. 


euianți cântat de 


fete din locali! 

TOA bâmarudului 1 
Pios. Care În 

regimurile trecute 





mena Venteelor, pe 


ei olooaţitoa 
There. patrio 
tată de numeroau 
pi ur, deglomarii 
cu mult talant pi 











BA romarcat Ia 4 
ortilvari, n aria da MA-000. ma mt 
de, PONI naze + mu tu! moaste al mu ptr de intrat AA (0 

d on terminat n parturhațe Zi 

Driabi'a, meală inte MU AVE PB 
Vaii! Zaharia Teciu, Anitei, în numai ehtava luni viată 
Joan, dr. Auro) noji în Ranaral, Ma noumpii vu peata 40) 

onmirnda Marin area 14 muta 
Ia E ad Acest! roua, au Înlhaaut ae 
mulnțel, opa nare | Broapa Ta LA AL “o near 
EA Pa are Ye ele Tlimițaaret a «A în lina da 
RU tim DE [faţi, nislrea unei lotuințe ala n 
Deoiru, Marty "lia propie de w Inavinmbtațe, deosge 

Vantul font dont | 

a Hp blitaru» | “Din oua coropii pron mari și 


Fu 
In phia de Ta 
ide moi nd 


râuri avi 
auința pi tra 
ma da Jai Bn00 


In localitate, + 


nulul pomi Isus ch 















IAŞUL IN STATUL LEGIONAR 


Pe marginea proectului de lege de reorga- 


mizare a ministerului Muncii 






A 























anpa- 
facă pe pa- 
=3) insusi pe deplin 
ce o învață, 

Cursurile, ezent vant 2 
Deci În trei ju: 
A ore In mi — wa, 

Pa 


L-a, lea da 
ermtarea și prezătirea tearetiei 












hâtorită Anu ru 
month sohrlolnte 
Un sobor de pi 
Sa părintele protv 
can a afielay alu 
re nu partlelput 
Mn, comandant |! 





nhinri de munle, 
președintele: rii, up TI 


Ton "Țighra, pri 
anlae Nina, hu 

tre Olarii, lire 

elal; Vom, Bach, 
feni dr, Chen 
moni, porecuun 
mos pile și o 


După larminaj 
eredinelogii auf 
glu pentru n mai 
3190 me trad) om 

re mecla sah 
sinţiren apel și 
zenţi, revrazenti 
vile și militare 


mu petrecere ni 
romb din multă 
relativ mesei, arhi 










tcria A 


i, i 
ali 
5, sin 


. 


all 












Infăptuirile „Ajutorului 
la Caranseb 


lurse fe un dej 
vurimas, 


din 






















u 
orbi 





pia pe 
vegiinotițin ut ul 
«VARII ne 

fost macul 
1 ulei. aa 
jucâni 
LU) 


















Risolu 


































re 


ul 
ni 


ui Dra 
fra nr 
Imuenln, 





UR 
m 

rel 

a nb 
Ma 


ate cu $ 
anim Cho 
mă, hu ra 
unei. Hi 
ul 10 vă 
dn, prim 

4 prof, 


= |doalului, mima 


In urma tristelor evenbmenta sara 
Au dun In ruperea unal părți a Are 
ŞI frati cae mu Bu 

oa ou părului aus 
Nara, a 
taţi, rue 





putut să 
poriârii una 











Im =— în utară 
Timiţoara, unde au vonit 
ee, 


mah 
poate 000 refugiaţi 
LA un oraa ou muţin paste. 100.000 











Măsuri pentru apr 


Camera da comonț și imduptnia. din 
onllinte, ronntatânu că nințu Has 
mimte pan nuruburilori 
 poteoavalor şi toponi 
intorvonţia la miniateru 
nomiaj Naţionala și ln ministerul 
Caondunării, pontru m da posibili 
(ea fabriel!or care produc acesta ar 
Ueolă să fie anrovislonate cu ma» 
torii prim 

ln stă Intarvanţia atât mine 
starul. Benoinial Naţionale, văi m) 
mbnialerul Cnoriunirii au" rămună 
vru auro e 

Panteu A putea interveni ai inda 
părta neajunsuri lipani de po pa 
(n n uriicololor mommalnte, Comana 
da cumeri și Induntele să comunica 
minintarulul cata muuit Intreprinda 
rile co furnizează manea 
16, ee productia ununlă por aven si 
da oo capiMAți de ler au navale 
pentru n piteu da a ppodurție nor 
mln 

Camera da cormenț și brute ur 
mana. n enmunița mihlaterulul a 








a 
00: 

















abtin 














1, meeul 
dle nume 
ante ae solda 
LĂ 
serve ala el 
"na arie 
den n 
a apei de 
MI Dumă 
alor pre 
"Mor ei 
Marea 


























gionar“ 


Ii 
erelarul general ai Camari 


= | dia 


Ma vbitmvete ile artatii ag tat ae 
pivot inerea pe "Pute 

| monrel 
Acnee ae pare dă me Maloretle 


fest că atei Ma tar ne 
60 eatalul pnl jos de 4 lei 
aan rii, ae Maat 
4 vândă ln anelaa Er ue 
tran piete cari a 
matinal tn 6 lei 


asiv Ante 
Examen pontru cânta 
ragii publici 


In abia de 19 linuarte va 
lu rege lu țu juhui de pda și 
araviâţi. un e pen pentru bling 
ras dremului de cânlăritor publi 
pentini judeţele: "Turnu-Severin, ue 
rug, Aral ai Hihor 











urațul locuințelor a vneeul. 
An anatema mă Inminta ile 
Murat pute Fi fuvclițit să Z000 e 
astia. outa 


mara, jar 
vhiar mal pe 
aţi, a mu 
n pula 
fie canalilorate după praturi ea are 
MWeoln da lux 


manta ai In locuinte, m aura supă 
ele 
brhchminta 
ral A mln a 
dog) Pimigoara ura ni 
Incăltă minta, 


Invopoau sola 
jingaau mazimun, pân ln 10) fut 
aim incap flota JI00 i ajun până 
In 2000, jel, 


en, În urma evoșterii ponmalațiaț 


ROMICA TiMisoan 


ea A 
il 


folia al 
alune 


mvnluat |n 
Aveti atu ţa: 








să duct în anii tra 
Mine Atimantate 
Au janta 





a manta 
uit ta, 








Aceste aporhei de prațuri ta ali 
| Bowmpirea arttenlalne da fr 
Incă țănnlea Ina 
Ul jul Valia na 

nava tabrlot de 


Asitel, pantații oare până în Sar 
100 Ind poravhan al ae 


Annnata mate situnția ln Plimiaa= 


ovizionarea poţi 


travaraa plata Maroaul Porh a lam 
VU aa latra pa, OO ma, bi 


SERBAREA BOBO 


TURDA, N, Bărbă boa ea Bo» 
Veni Dong Mostra Tana Milan 
loa, a fost akrbâtoriiă In Turda, în. 
te'un ptubiu molemin, elebi mda ma 
servieli veligioaa la tona piaurioile 
românești da ntre aohonre da prea 
Uşi ja care au parbioipaț fotajiti 
la pi mii de cvodinoie (hdi aa 
apoi afiotiea apel, prin legirea 











In Timisoara sunt peste 350) 
refugiaţi 





ua lan 
Li LANE VI) 
minte aa 
sara satul noir 
n bmp atimpanila 


Funoţionar mu 
suspamlat 


Done a 
AA meevlelul prin 
Wiliam Vransan, + 
budeentă în In 
var) 


pot volan 





bei ln pân + 
Honarilor pol 
n 
nolur 





Tinu mantia 
(Oa pl aj torviriuiui 
primi a Mura 


TEZEI LA TURDA 


Bteran Panten, aur A 
Vulut praf, L. Borog, aj 
mas, Austin IL 





polar voga), eta, ni 
ment de jeglumaii pur 
Bona d-lui Ing, Div 

Asti ananata sării 
bai oreglinagte pi n cui 
leglonae 


A op Samurai anii See e e 





vorpete la vâul Area, 

Antal ln Biaariea prtncdoaea pu jul, 
parta dpi: brat. Vaulle Manu, pres 
Peotau județul, penoralul Can 
dani al Garnimoanal, di lonn, Bar 
hu piimasul aragului, Il Hârtulea= 
cu, primul proaunae mb Parolyatulu, 









on Maria, nomnnidbuntul  Migedrii 
Lagtonare” județene, dr. Mar, Brau 

cugetul Poliţial, eta, undă Ai ai 

or de 1 preot În frunte 0 Pa 
protpoprul Aurei Calle, e flat 
perviehul divin, față tind. pie 0 Bi 
panta da moara cu denpel gi Mle 
pă, dala unitățila miltiare  lmgăla, 
pac si un detosumant de loto 
nur din parmbaanana "urla, În frane 


După 





foi mari daruae a lua parte la ue 
oaie Mriieutii ad ee intari 
sara din timp la meat bir, pen 
«hpăta informa jun în vertere 
ela și formalltățile pa bre 
penru n putea În primiti în 


Dola Camera de comerţ 
şi Imdustrie 


Oniehul regiatrului, contor noul 
legi de unificare n eadurilor, up 
mând să fie momrdua de suni Iudecăe 
tar, Camsra mart si buduatrie n 
făcut o inlary a câte oriapela În 
drupi, are a me Ian și inni departe 
ca asesi oficiu să fin pondua dle sar 

















ur 

vaâmil cu hudezătoru) să île numal 
Di Di 

Un oficiu veni pentru 
românizare, Di 





derilor 


Va beata, m but Ali ua 
pu antral pentru rrmânizanea 
traprinrderitor, mark cemulucerea dei 
ing Alemandiu mame, Aceat asi 
tepinde. de miniatarul Mii 
toat rela pentru piere dece 
tut lege privitor la rombmbaraa pe 
valului în Antreprindari. 


| Preţul maximal ai pase 


TR 
















Prtaria uni căphulul  Pimdgonnă 
„nat urmblomrele, prețuri pana 
ale pentru păsări: pari 
de 4) ji has palti 
ex ia 44 lei; rate lodopate, vii, 
jet, rață Iepată Mă ln) Aer 
atacă ilegală via 140 TI) 4 
Vmudopai, uita 40), Let ger, flat da 
tacă sunat 4 lei bar, dleat de dar 
cae pa Dă dei În vatra de Mle 
ca 100 de bar 


tUipsa cartofilor de pe 
piața 

































cei 
Sa, 


te su d, er. Ghavruha Papă 
sonate nu toţii mau indepii 
Area, unde sa râul sfințire apel 
sărutându-se de arenei afânha 
orune, A urmat apoi detinea ti» 
titei “milano pi Vegiomara în fala 
sefilor autorităților — ohvila pi mul 
tare 


mt lu 





La bmerica grueneatolieă. arie 
riul veluloa a toat atinial da un 
sobor de preoți În țrunta ou d, A 
dr, Ooiolan Sabu, pre 
îet, ja came a luat pari 








BOTEZUL DOMNULUI SĂRBATUII 
LA BEIUŞ 


BLV, 4 toi lors BUbo 
Vei a bel petala Îi crapul mai 
cu etice vepită, 


"a biaeriea ortodeaă din dagl. du | ata 


pă tomate gptiintai. Lu un 

ce Bo pi euti Lost 
oplcieMă at, up i atit 
ci vvmmgatiee ipiitară a diat urupiul 


Bau de țaţă. d aulame) 1 Proyatiai 
einen ta bal Mrtigiă, cu teţi (ră 


țarii von parmazună d, ţa. dpi În 


ŞTIRI D 


a hate bn asa 
Sitani etalarea 
“ a În boalitalea maia 
cadru vmpreataiani 
eviti divin olita le 
Attra, pulii 
frumie cu pai, aa de 


Dau Apa ASI 
Li ofeiui i dai 





PR ici Pearl 


n. 


“ushniuia n 


Tâemurile 
Turda 
Primăria ae nbulul Puse 
avamă de ahrbâtorile îi 
avea loa pâluiuri ponluu + | 
Mat urla vel . NI 
n Puhruaita 7, Vina! + 
A Bâmptă Mu 
maturi; lin Aprilie 4, Vi 
vile jur în d Bimhâta ci 
și metri, în Dulle 4 4 
de pita şi In B Bâmbaa i 
mârburi, Da Bephamhe 
tra de e d 10 8 Bân 
si mărturii În Poeme ] 
de pile și în 1 Vineri, de 
Purta Deemyrie 4 | 
au fn Vineri du v | 
mura lină pa | 
le în Fum mb « | 
tale eamații: În lo 
Mai va [i Di 14 
HbmbAbă 6 Baplamhi 
Beplepmiia, ln hm de 
Moale Plai i 
În bo de Bimbi a A | 
fi ani Docemhrie i 4 | 
Bimbi 97 Denumiri 4] 











ta 














imbie 


Matyă 0 Lua wruti 
"Palau Elea mul 





mini mila N, ui 
pina N, Pop m sa 
Viu oale 

La Muli TR 
0 olințită, tar 
mutatiile au primi 


N BRAD 


Îi alei a mai 
ei Mânbp 
notiune ea i 
Muta vinde pe 
Shia tele 


Asa în 

Medal su 
pratuție Mil fura 
au fumi rase 
m ui fu, 
Miine d 
Mda pi umile îi 
Vpăellaae, Astra 
eta și gpreeuli ui 
ARĂ 


ud 


si 
Coop atzi 
Mia ct D 
iată » 








îmi (8 Ianuarie 194! 









































pta 
valorilor naţieeaje, 

. e datorie pentru ci 
reala, e mare cocare românce: 
acestor vederi. In dutul 

se va munci, fără preget. 

şi din greul impas de 


-— i UNCA 


dealungul 
cele mai grele încercări 
E pe toate. 
că dacă n'ar fi feet 
oi. 
putut sapraviețui. 


certa a trăit 
Lea biruit 


i tar 
ast și ca 


dureroasele 
















printr'o creație 
răitoare 





| 















deaps 
Se. va construi 
Mişcării Legio 


arhitectură ai  Mancii 
elaborat ue măret plas 


IUNEA ITALIANĂ FACE PARTE DINTRE 
JARELE CĂREIA LUMEA II DATOREȘTE 
JITE COMORI DE ARTĂ, DE SPIRITUALITATE ŞI DE CULTURĂ 


A PORNI IN PRIMĂVARĂ CAMPANIA 
DE RECONSTRUCŢIE A ȚĂRII 


Ce s'a făcut până acum 
ea Prahovei Se va inăta un 
leu, martirilor legionari-Se vo 


Beztru conttrairea Îni. Acest 
solea va fi ridicat în preajma 
năstirii Dida de pe 


lăcaș de rugteiene atât 
Pitazalui 


Bei cetăți şi va ce. 
rele podoabe ale 

de pe V: 
Imeepe de indată ce timpul 


adi 


ver repâsi cu veieșie toţi acei ce 
muncit, pe vremuri, alături de Căgi. 


cae. 
LOCUINŢE PENTRU 
MUNCITORI 


românesc. 
Orasele distruse de catremat, vor 
fi reclăâite, unele chiar din tetnelle. 


COMUNISTE 


AMERICAN 


WASHINGTON, 10 (Radar). — 
Corespondeniul agenţiei Havas e- 
nanţă 

Preyedintele Roase: 
amâne pâră sirtămâna viitoare nu- 
mirea unul embesater la Londra. 
Printre zumele ctiate in antarajal 
prevedintriui Rooarveii sunt și cele 


BATALIA DE 
INSEAMNĂ 0 VIC 


ROMA 10 (Rader). — Dacă eagle- 


e Notari! să 


Mee 
mă. 
alea Prahovei, 
în dree Ci-| a, atm partiri și 
Mâzărtirea va căpăta aspectul u-| Legitnea 


Brtitul una din ra-l ter dreptul 


idilelot locuri | întelege să tacă din 
ea Praborei. Lucrările ver 


ri. 
te. În taterile Manvii Legii mire se 


DESCOPERIREA UNEI 1:0GRAFII 


CINE VA FI VIITORUL AMBASADOR 


măreț și grăitor peste veacuri, 
iona construi locuințe tip pentru 
„„„MUNGitorii de toate categ 


„imedrezarea statului și asi. 
. şi prosperității 


oriile 
piremperitate, se ve 
tip. Pentra 


rari 
mmoetert 


a Dna Câpoa itp 





























Munca  Legionară vrea altceva. 


Muscă ekibzuită, 
pată. Pentru aci 


timpel potrivit die primăvară, pentru 
2 fi câr mai bine pregătiți. 


IN FRANȚA 










LA LONDRA? 


ele d-ior Lapuardia, primarul oraș 
tai ape Sumner ei aeare 
tar adjanet la Departamentul de 
Norman Armour. ambasadorul State: 
tor Unite tn Arsentina și Jon Win- 
nani, fost direstor al Biroului inter 
vafionul e! marcii. 


LA BARDIA 
TORIE A IT 


15) lăptitoriier italieni 










davsta-| 


zii ao imearea! să transiorme lega mentul ler tată de 


iar dela Dunkerque intraa mare 


batalia dela Bardia, 
rie italiană, fiindcă fortele 


care atacata. urmăreau 
dstragerea tartificatilise, câ mere 





Ha! în care ji catre cite papaart 


Poet 
3 





Ea 


te 
solda. | 


seat ată-| Anpiia să-i tinea 


oaze și state, ca a 
ie clipa ln cart 
țies: 


se libertăţi și locali 


LA 


lovea, cum Săre irebue să conul (și 





finăca oricât 


umal de s. 
ei de n sri 


intul 






ri 
de alții el are în ve 


i p 
ar A trebuit a îi în- 
anni. Jldanii sn e 
între el nu ax font 
Mintea anda 1: 
Iltrat și ea o €l8aă u- 


e. deei ai inte 
"A E! au profitat de 

poarele creștine, au 
e de clasă și aa ațițat 


problemă a 


rea legiona: 
Tea claselor 
celora ari au 

















PA direet, ei nerani 
Penira comunitate, 
o desfăsori pentru 
va dalgura bunul 


concepție insă, pro 


ta î! aduce: 

si de prestigiu. 

"rea dacă cel o- 

n sau arab, ertştin 

11 interesa numai 

ceasul în acea 

au procedat 

chirurgi! lor nu 

1ncă pa fasa de o 

n dan asa un ro- 

a mod înatinetie 
Pal de obiect 


(X, pe care sto 
operează un jidan. 
tan_nP vrea să-l 
atunci când în; 
numită metodă, dar 
o metodă mai 


ne.. incă tipaeste 

acea parte afectivă care 
1-1! faci datoria faţă 

3 de aproapele tău, 
actielaşi comuni- 
unea e lipaită de 
o are nicio valoare 
are nimai pen- 
dobandi și şi 


Mpămbândeșie o va- 
U fapt! că sate 
taţii și că, a- 




















a 
ri ră 
tunei cânc în îi 


a eomunitaţii 
beşte. In s- 
şi 


se apropie ta 
ideologia fasels 
ialistă.. Toate 
icnile și tendin- 
rapte spre co- 


din acei camani 
știință a acestor 
Anată să organi- 
asa fel incât în 
tățile să dea re 
LA pentru comunl- 

cani 
uese & 





care nu mal sua 
a ales în mod 
legionarilor pen- 







tru pierzare 

Prin fapta 
su aria! că 
Părures con. 
sueulte, sa-i 


şi prin pilda lor, ei 
meaiţi să fie de- 
lar ceilalți să 


ȘI să le retu: 
moaseă fară dreptul ler de 
a conduce 

în 


lar marea . 

statul legionar de Beuma, este sa se 
midice canent mitori acelora 
cari pu mii Şi Bucureştiul este 
pila de sonu nu mai există ast- 
condu- 
1, elita legio- 
În orice caz, 
vreme și, în cel 
ca pe lingă 
și oameni ex- 
Hi de seamă. 

el. 
Dar problemă BB se pune 


elitelor 









. 
imea un legiona 
valoare decât 
jertfei acestora 

i legionar 
impuls, această 
toată moaca în 
eșii, pentru 
eondueitori, nu 
În gen și vorbă. 
faptă că nâzueşte 
Eu tot sueta) de 
Mass de canda- 


mol legionarii 

E, irăese totuş In- 
tote 

ecare faptă a 

faptă este izvo 

credința ace 
Buni latre noi, 

şi a co 

gindurile 

Mu mal cant, au 





a alei a valoare? Am trăi 
miste anii cei marţi n'ar | Egaliatea este identitatea de 
en dă i mătuințele loe|țiuni Intre ființe atemândtoare 


Statul tar m 


e viii buri 


BLE 


mă rămân 


na mentalitate că 
tuse nu se maj pot 


comunității: adică 


tam aşa: când de 
renumit făcea o 
1 


a] stet — ar fi suficientă ea să ne 





îi cuprinde tai 


D Oa 





o clasă impotriva altela. — până ce 
trecând prin penala lor, văzând a- 
vantajele care tezultă din aces so: 
Mdarilate națimală jdovenăcă, po. 
poarele ereștine ţi-au dat state că 
trebue în afârit să se ajungă În 0 
impăcare a claselor sociale, că îre 
Due legate clasele sociale în aşa fel 


- [Inot orieare ar fi cecpația, oricare! 


ar fi profesiunea unui om, fie că 
sate militar sau lucrător de rând, 
sau muneltor califieat de fabrică, 
toţi acestia trebue să-și pună munea 
lor în servielul eomcnităţii proprii. 


conducerii legionare 


ea și ceilalţi români. nu însă eu 
forța. eu teroarea sau prin alte mi 
lomce de acestea 
a Dita Infăptairile legionarilor de 
«i 

Dar această interpretare n 
mei elitelor și a profesiunilor nu 
este numa! de astăzi: veți siai-o și 
In Platon, expută în mod magi 
în „Rapubliea” sa, apoi în 
lar în timpurile mai noui la soclo- 
loga! iinlian Pareta. 

„am ocupa! și eu de problema 








robie: 











Ină — îndecaehi o pu 
oeiologia și Arta Gu- 








titelor și 





sirea structurii 
La Aristot de pd, 
Cartea 
aere 
„Asociaţinnea politică fiind totăea. 
una compusă din șefi și subordonaţi, 
intreb dacă antoritatea și ascultarea 
treboe să fie alternative sau pe vi 





d în „Politiea” sa, 
IV-a. găsim, următoarea expu- 





Jiune va trebui să se refere la aceste 
mari diviziuni ale cetățenilor între 
ei. Dacă unii oameni ar intrece pe 
ceilalți în aceeaș măsură în care 
după credinţa comună zeii și eroii se 
pot deosebi de muritori. cu privire 
la eorp, încâi a privire să fie In stare 
să judece şi chiar în ce priveşte sa- 
fetul, astfel ca superioritatea și 
lor să fie tot-așa de tăgăduită și vi 
tă pentru supuși, nici o îndoială că 
trebue a preferi pe tatea ateul- 
tării penira unii şi a Pulerii pentru 
cellaji”. 














tra noi: Elita legionară trebue să se 
poarte de fapt în așa fel Incă! din 
capul lcenlui să se arate că e me 
nită să conducă pe ceilalți. ŞI, ca să 
facem iarăș o glumă. deși hu prea 
este timpul peniru glume, cât de u- 
şor ar [i să alegi profesorii aniver- 
sitari titulari dacă conformaţia capu- 
lui lor — după exemplul dat de Ari. 


dice pe cel care trebue să ceupe un 
asifel de loc. 

Ce uşor ar fi și pentru noi dacă 
Sar cunoaște din capul locului, prin 
conformația trapească și safletească. 
cine este menit să conducă. 

Dar ee zie: cei ce ror să intre în 
elită, trebue să se arate prin faptele 
lar deroni peniru aceasta, să se vadă 
din faptele lor că sunt în adevăr me- 
niți să conducă, iar ceilalți să asul 
te. Aceasta este marea putere de a- 
marele prestigiu al coadu- 
născut 

















tracție 





elitelor 


turmă de animale, tare am trăi pen- 
tra interesele proprii individuale sau 
ale unul cerc foarte Ingast 

O comuniiate omenească trăeşte 
prin faptele și gândarile celor ce su 
maj sunt. Ferieli este aceia care cau 
tă să se apropie de infăptuirile mari 
lor lol tnalntaşi. 

La Platon și Aristot, 
pentru patrie, pentru Cel. 
tot ce cuprinde cetalea ca valoare, 
fie ea știință, fie din punet de ve 
dere al frumosalui. fie În ce prive- 








dragostea 
e 








veşte trecutul sau aspirațiile pentru 
viitor. era trează In sufletele lor. Și 
aşa trebue să fim şi noi, ma nd 





zalnd a satittace un orgiliu Indlvi 
dual, au năzalad e dobândi faimă 
sau plorie, ci să lim însuflețili au 
mal de dragoste penira Cetate, pea- 
tru comunitate și munca noasiză să 
fie inehinată el. 

Ia secolul irecul s'a spus că in Ce 
tatea antică individul era legat de 
cetate și pamonalitatea lui era înă- 





bașită. Toate operele din antiehi 
tate contrazic Însă această afirma: 
lie; toate lafăptuirile individului 


erau Înfăptuiri mârețe, fiindcă ser 
a comunității, gloriei şi pate 
ei el. 

1n cărțile Mosofiloe antici ama pu 
tea vice că e caprinsă teoria și doe- 
irina legioaară, expuse În mad mi 

Aral. Aristot jine seamă de dificul- 
tățile în desdegarea practică a pre 
biemei, că unii trebue să asculte în 
mod perpetuu și alții să comande; 
și alanei aice: 

„Dar e foarte greu de admis acest 
tacru: luerul nu se petrece deloe la 
fel cum se pelrece cu acel regi al 
Îndiel. cari, după Sevlax, se dliting 
asa de complet de sapușii cari Îl 
ultă. Este deci evideni că penlru 
mulie motive alternativa autorităţii 
șia sirmunerii trebue «ă fie în mot 
necesar comuta? tutorar cel 





jeailar 


al 
sh 


trăi in euntra legl- 
ră 


ei prin exemplui|e 


alitelor în cărțile mele — nu vreau 


m acolo râtava capitole 
„ma elitelor, tratată din 
punet de vedere practic pentru le- 
sionari: Elita macetieă, Cireclația e 
demagogia, Puterea celor 
bogaţi, Bogăția celor puterniei. Func. 
Wobaritm și Biuroeratiem. Desăvâr- 





ță. Este clar că sistemul de educa- 





Acum, aplicațivnea practică pen- 







pentru | 


uribu: [îm debituy Mazei Britanii de Teziu- 
4 |7ul american. 


i 


Poaina je ? 


MA ELITELOR 
STATUL HAŢIONAL-LEGIOLAR 


mare din pagina 5-a) 


membrii gurersământului ntar pntea 


pe primul plan Inter 
fi niciodată destul de numeroşi spre |2* £, E i 











— crezând că dacă 
a. se impotrivi atâtor dușmani reu- | zulnței indiv 

și de mi pori per 
dait că trebue să existe o diferență ie va infăptui echilibrarea Tori 


latre şefi și sul care 





ordinea şi conceptia men 


stiunile ce trebue 


A 





a unu? reaira totalităr. dacă = 
siuitotul Am spuse mai inainte. | pa a e pă 
matura Însăși a tras linia de decne- (re; “conducere este acrepia 1e 
Dire, crelând induntrul aceletagi spe- | malțime [lindră ca gurtonează în 
cil clasele tinerilor și ale bătrânilor, | interes] multimii 


unii meniți a asculta 
să poruncensel. O 


alții capabili | problema aceasta 


um o făee » 





satoritate dată 





de vârstă na poate ațâța gelozia, alei | INIETesul, așa face 
să umile vanitalea nimănu Ş. |eă: lar «n mu sunt file 
numit și nu am nleț intentia 





les când fiecare este sigur că va do- 










| race pe bi rertel „tă cei 
bândi cu anii aceeaș Și beta 
pe cei ce nn 





Încheere la In 
de conferinţe irebue să vă 
Jeți că dincolo de neeşt 
luraea largă, se dă lupta 
N] or 


cceptată de bună role, 
prin natura lucrarilor nu 
poate să se ivească nemulțumirea şi 
răzvrătirea celor conduşi, 


DESPRE REGIMUL To- 




















Vonale — cum m spus Filbrerul Mae 

TALITAR relui Reich german la Incepututi = 

In practică aceasta inseamnă. că | cestul răsbol — pentru secole. 

un regim tolalitar, enm este regimul ru mol românii nu estă 
dia Italia sau din Germania și cum [o e tehnică, nu este ne 
este regimul legionar, este un regim | mai o problemă teorelică, care At 
consimțit de toţi, fiindcă toji trebue | trebui deslegală intrun fel san altul, 
să recunoască În elita conducătoare, | această chesilune a elitelor. Nu este 
grija pe care aceasta o are pentru vorba de a cumpăni decă acestul re 





mulțime. Un guvernămâni este rău 
— şi acesi lucru îl spune Arislot — 
atunei când conducătorul n'are în 





gim i sar putea adace anumile mo 
dificări sau Indreptări sau indduleeră 
Problema este itângem moi eae 








vedere alte interese decât interesele | munitatea românească — 4 alte 
proprii: iar on guvernământ este |v experiențe și jartte apă 
bun și acceptat de toată lumea a-|ciuntirea gran a să 





tanci când conducătorul guvernează 
în folosul mulțimii. 

Aceasta este deosebirea fundamen- 
tală între concepția veche, care pune 


Formarea unei comunități condusă de români 


Problema este așa dar: cum putem 
forma o coma: dusă de om 
meni, cari să aibă în vedere nomai 
idealul. solidarității naționale? Este 
o problemă de educaţie. Dacă timpul 
ne-ar ingădul nouă românilor, așa 
cura a îngăduit Germaniei și Iialiei, 


devină o 3, 
tere de nelnrins şi din p 
dere material și din pun 
iritual? 











i mai treboe — şi 
partea cea mai dii 
apelul la rațiune  cătri 

să-i facem In sfârșit să v 
zițiunea câștigală de legio: 
apărată de el cu toate jerilele 
War mai cere. Această porițiune 
tă nu mai poale fi 
i părăsirea ar 
te momente prăbuşi. 







































acestor sirânse legături sufletești 
In spiritul de izola, 
fiuență care ar pi 
idarilatea 
ataeci problema rezolva foarte 
așor. Dar petru noi problema este 
mai dificilă, fiindcă nt-a prina mo 
mesiui” cel mai crilic, când namai 
printr'o opintire uriață ne mai pa- 
tem spropia de rezultatul debăndit 
de italieni și germani. 
A distrage este ușor; o revoluție 
care merge spre distrugere și aăța- 
rea masselor, aceasia Își alunge re-| 






înilor, în orice ide 
ale ar fl fost 
ale ar 
de Lagiune, acestor. cameni ru 
trâni In vârstă das chiar și tineri, 
rescuți însă Intr'o invechită idealo- 
pie, noi le â 
fecteze asa 
Căci o mişe 



















Dar o revoinție care [cei punerii comu 
ndă pe om Într'o coma- | mânești În drepturile ei şi 
reze toate valorile din | distrugere a unor duşmani 





să le intregească, să trans-| vroiau pielrea, o mișcare care a = 
das atâtea jerile, care a pierdut în 
Mpta aceasta o mare parte a elitei 


este o problemă area. 
De aceea sforțările legionarilor de 





um n'a mai foat 
tineret, — o asti 





astăzi trebue să fie Inzecil mai mai 


























decât! a fast efortul elitelor condu- fi doborită; şi 

că n Germania și în Italia. Tre- momeni dat dobi 

bue să prindem sufletul celor ti- va renaşie și mai 

|neri Indoctrinăm prin fapte şi [că decăt a fost Inainte. (Aplauze 
|nu numai prin vorbe. relungite, indelung repetate) 


AIL2LIA CEDEAZĂ ST.-UNITE EXPLOATĂRILE 
PETROLIFERE DIN GOLFUL PERSIC 















ROMA. 10 (Rador). — Ziarele că aceste exploatări au format, acam 
Ialiene apărute Vineri dimineață | obiectul hombardamea 
subliniază ced. de către Angiia,| e ale aviației italiene, 
|în fetosul Sratelor Unire. Aceasta constitue o aouă abdicare 
|eăriler petrolifere din insulele Bar-|in favoarea Washingtonului. Lan 
Mein, aflate ln regiunea golfului Per. |dra este obligată să connimtă la a- 

coastă nou me mumai În vede 








a presa italiană, după | rea obținerii ajutoarelor a=sericae, 
indonat În favoarea Statelor | În scopul de a putea să mai continue 
mite pozițiile sale avale și seriase |ultima sa apărare Impotriva puteri 
Atlantie, cedează acum. tot Sra-| cei încereuiri realizate de puterile 
telor Unite, și exploatirile sale pe- | Axei, 
erelifere din golful Permie, Se ştie 


IOTALUL CHELTUELILOR STATELOR-UNITE 
PENTRU APROVIZIONAREA ANGLIEI 
CU MATERIAL DE RĂZBOI SE ROCĂ | 
LA MAXIMUM 10 MILIARDE DOLARI 


WABHINOTON. 10 (Rador) 
respadeatul agenţiei „Atel 
nuntă 

Presedintele Rooseveit a ținut la 
Casa. Albă o conferință cu şefii ma= 
JOrității din cele două Adurări în 
care sa examinat prosetuj ce va fi 
supui Cohgrtaului in vedarta ajuto- 
Pării Angtiei 
După sinele americane, proectul 
de lege ar acorda preşedintel 
ter, nebmitata pentru a imprumuta 
sau inchiria Angliei awicane. tu- 
muri tankuri și mite materiale de 
făzboiu al câzor cost ar fi inseria 















Co- |tutii nu ar apăsa 
a- |hugetului american 
aia ar dispune de dolarii 
pentru comenzile aflate În curs 





2 


D. ISMET INOHU 
A INSPECTAT 
REGIUNILE INJANATE 


ISTANBUL, 10, (Rador 
gentia Telagralică Tur: 
Işmet Înanu, pres 
ei, a fenl o cd 
e la Ti 


















































| - II i ului il PULA a. i | 
AARE 8 (fu il SE 
O A li pp ji MI + a 
ja au aia 1 
. RA “fit pi li pei 
V Emil Irina) N) isi ] 





m sa 


































[ ii ERA Lea 
| 5 3 cul] 

i E îi i 

pi tal az Eji ir | 

de | Îi] E a tel pu 


dj : 
n sili 
Si il 


li ei 


ja | 
jiu 


A 
fut] [i 








at Pi 





ii qi i 
șI Îl 


fai | il 
j 


pie 
E 













ÎI SA 


ESTA 
















BERARIA 


Enunnannananuaamy 


TATEA JUDECĂTORILOR 
PROCESE VERBALE DE 


IATĂ 3. TI, n Jdecat 
1 În recursul făcut de [pri 
Impo! 


enma ama! 


DESCHIS B 


URANȚŢ 








triva decizlunii 


le, prin care fusese 
ae sabotaj şi) con- 

u tu) de sabotaj, stă materie; 
a misținut că procesul |“ e [here 
eătre un ju. 
nu de orgs- 
aceasta, in 
orii și delegații speciali 
de resori, comisiunea 
dipsită do compelență 


d dremat de 
Instrucție şi 
Măjite Jegul Ia 





Jegli 


y, 
de e! zu ii 


procese verbale valabile. |+, 


ZAR PETRESCU TRIMIS IN JUDECATĂ 
PENTRU ABUZ DE INCREDERE 


nulți de nenorocirea 


eni! apre judecare In faţa 


rapistie din 5 Oct. 1940 
anistiate o serie de delic- 


admis 
late de 


recursurile, pe 
recurenţi şi a- 





icțiunle cu caracter de Fi 
Bi excep'ale potrivi! art. 
erelul Regal 


sie reluzat beneficiul grs- 
Câre repreziniă o favoare mal! 
aiuliorului. a fortiori tre. 
faza! beneficiul ama!s- 
„reprezintă o favoare cu 


ej 










art. 1 al Decrrtului 
i 5 Noembrie 940 prevede 
suni exceplale dela be- 
iul Lege pentru am: 
Octombrie 1940 toate 
Eu caraticr de specult 
talie în art. 2 a] ace 
Dispoziţiunile Decre- 
vembrie 1940 având ca- 
poirivii ari. 


a viola! cu ex- 
arătate utunei 
delictui de speculi. 


restarea 

abuziv 

moravuri" 
donă zile în eroni- 


abuzurile şi ex- 
comisarul 







de 
dela brigada de [19 


) Prefectura poliți-i Ca- 
că fupele puse 

ului suni mul 

ul a ceru! ares- 


dei de eri abuvizul co- 
pus unul lung intere- 








aţi au fost tri 
instanţei spceiale 
la legea penru 
«conornie: 

de lemne, Ca- 


plăcintar. Buze 
arieni de mr 
rime, ua- 
Herman Bu- 





fiind în această 
numai organele 
Bieraicirea 


e-un Incredin-nopolnl distribuirii. guzetel 


II NENOROCGIRII DELA „„CARLTON“: 
FI JUDECAȚI SUB STARE DE AREST 


V Instrucție de acord cu la 
a holări! cu Judecarea ie [sabia să se facă sub stare de arest. 
e 






tiv, Indecătorii 
mit delegaţii de 


1 uceasta se adaugă și impre: 
Jnrarea că potrivi! principiului. de 
compelință _monerală de n insiru- 
menta în cazurile de flagrant dollet, 
tor de instrucție nu este 
efectele ce | je conferă legea. 


mând hotărirea 
pentru reprimarea 


lostanei 


„Carllon”, în frunte cu frații 


A NU OPEREAZĂ IN INFRACȚIUNILE 
„CU CARACTER DE SPECULĂ 


1040, n tnemsut 


Sima de Jej 90.000, 
în “era, 


sceetei juerări, I0ducând 
ln eroare me reclamani supra. axa 
culării contractului, după care a 
dispărut dela domicillu fara aramă 


Administrator incorect 


Parcheiul n trimis in cercetarea 
instrucției pentru gestiune. frauiu. 
loasă și nesocotirea legii  palrimo: 
niului publie. pe Gh. Caloig din sir, 
L- Gh. Saita 4, 

Susnumitul fiind girant adminis- 
trator a] imobilului în sir, Lizeanv 
35, peoprielatea d-nei Şiefaaa și Gh. 
Constantinescu, și-a tasuşit 100.000 
Iei din încasări 


Samsar de procese 


Poliţia prolesională a Baroului de 
Dlov, prin av. V. Clonaru. prinzând 
pe Miha! Țigău, din sir. Filşanu 4, 
că practică obişnui! meseria de 
damsar de procese. Î-a trimis în Ju- 
decată potrivit legii 


Exereitau comerțul 
fără autorizație 
Camera de Comerţ, şi 


din Capitală n trimis in judecata Tri 
bunainiui pe următorii, davediți că 


NEW YORK, 10. (Rad, Co 
respondeninl agenţiei DN, 
te: 


D. Jones, ministrul de 


scop să cumpere restul de valori 
americane ce se mai atlă în posesia 
enoleziio: 


ADEVARATUL SENS 


RIO DE JANEIRO, 10 (Rade) — 
Corespondentul cgenției „D. N. B* 
anunța 









i 








Trimis la controlul 


VAR 


Bul. Brătianu 2-5 (colţ cu Bis. 
uuzennnmn EnEsannununannananeneunauurua a 


DE INSTRUCȚIE DE A DRESA 
SABOTAJ ECONC:AIC 


de lem 
16, Henrietta 
TATI An! Pi 

ictoriei 2; Vasile 
EIRRDA: articole fotogratica Buzesti 
1, 


procesul verbal dresat de un judecă: 
alina de 
nulitate și ca atare Își produce toate 


Curlea a respins recursul cenfir: 
speclale 
sabotajulal eco. 








4 
Tadustrie 


averilor 


Comisia pentru controlul 
lor a fost sesizală cu verificarea a 
verii diui LA, Col, Mihail Cireş din 
Inspectoratul general al Jandarme 
riel, fost direclar de cabinet la mi. 
nislerul, de Interne (denunţat de so: 
Mia sa. d-na Margo! Clreş), 


Diverse 


D. procuror Dobre Vasilescu au 
trimis fu Judecată pe doctorul Gh, 
Calulb, din ate. Genora) Dragalina 23, 
peniru faptul de a fi calormninl pe 
colegul său dr.. Gh, Istrati. 


A fost dut Judecăţii prin recbizi- 
1or direct, Samuel Blum din strada 
Vultur 50, care si-a innuşi suma de 
85.000 lei, incredințați de Suzana 
Gavrilescu. 


pat pe Mihai) Flayeher major. diapă_ 
Tub. la 4 luni mchisoare, și 4000 Jaf 
despăgubiri pentrucă în luna August 
1040 în ecopul de a obtine pantru 
sine un folos material injust. prin 
promistuni mineinonse de câsălorie 
a store ien reclâmanta Ani GYORy 
suma, de. Jei_ 6000 si un inel din are 
restituit reclaman'ei „numa 4,000 


AJUTORUL € 
DE SĂRBĂTORIL 


ln zilele de durere fără seamăn, 
pe care le trăim, Crucea Roșie ui 
căutat ca din puținui cât 1 mai are 
să mângâie de săsbălori pe ostașii 
tării i pe cei Ln tolală suferință. 
Ostaşilor de pe zonă, Centrala 
Crucii Roșii le-a lerimis 1500 pache- 
16, far filiala Sect. 1 Galben pu 
chele. flyecare cenţinând: un Aricou 
de lână, o percehe de minuși lână, 
luna pereche ciorapi de lână, un lu 
lar sau o pereche mânicuțe de lână, 
un săpun de spâlai, un pachet de ţi 
gâri, un pachet pesareli, o carte por- 
ală și o carte de cetit. 
or suferiazi din spitalele mil: 














SE DESMINTE ŞTIREA CUMPĂRĂRI 


VALORILOR AMERICANE GE SE AFLĂ 
IN MÂNA ENGLEZILOR 


tans- (ne referă la plana] unui grup 
trusturi de 

coraari, | deosebita importanță 

desminie svonurile după cari var îl |ea a lost publicai 

îintosrali un arceet pentru formarea |răsnânâlrea, 

unei societăți oficiale, având drop! [cest proect. Desminţi, 


tare și civile, bălrânilor din azil și 
orbilor, Crucea Roşie urmând tradl- 


Chiar dacă acessiă desminţira 








i i 
lu! 
ctg: 





stirilor cn privire la a- 


avari. 





Teleton 





4-10 - 49 


















































aloa se pă- 
n atâtea. nuanțe 










fină și mai p- 
decit oricare altă 










Sa e cunose 
Promisiune de căsă- minunatul ei 

torie tine toată 
Tribunalul lfor S. VII a condam- af Petri 





Nici o 
edă secretul acts 












lu oc iați 


ă 


RUCIL ROŞII 
E CRĂCIUNULUI 


Wei de ani de zii 
Turi prin Doamini 
pul infirmierelar, 
Centrala Crucli Ropit a împărțit la 
Spitalul militar aBegina Elisabeta”: 
ȘI An spitalul „DESE Cantacuzino” ln 
112 persoane 450 kg, cozonaci, 50 
ker. bonboane, 155 litri vin și 10.000 
ligări far coral sludențese a cântat 
prin toni saloanele, colindele de 
Crăciun. zi 
Filiala Crucii Roşii din Sectorul 1 
Galben a terimis pentru 2 bolnavi ln 
sanatoriul. Erhigeni-iaşi: 2 trleouri 
de lână, 2 perăehi ciorapi lână, 2 
rechi mânuşi de lână, 2 tulare de 
lină, 2 pachele eu pesmrli și 2 pa- 
e i pair Arți! la 7 orbi 
easemeni ami a 7 or) 

ai hurures Stilouri. ae? 1npae "10 
perechi mănuși de lână, 2 porechi, 
mânecue na A perechi ciorapi 
de Inn, 5 bucăți de săpun şi 5 pa- 
lehele țigări 

Pillala 


bună 


























de-a distribuit da- 
membre și Cor 





Sezl. IV Varde a impă 
Hit la Spitalui Bilăniropin In 120 
Bayi: 10 har. Muncă, 14 kar. eo: 


Baci, 50 her. Tai I câte un e. 
dar al Crucii Atu la, Azilul de 
băirăn! „Jeaina Elisabeta” a Impăr- 


Hi ln 240 ersăane: 23 kur. cafea, 
7 Juru, kar zahăr şi câte un calen- 
dar n! Cruci Roşii, 

Cu aceeași aclivilate de buniale 











şi alinare a nt toale filialele 
i subfilinele MI Rosii dn în: 
lupă (e a ară, dm) d ajutoare şi da 


ruri In spitale imililjor nexolaşe, 





i  Se aia s0c0- 
cerourilor. oliciale faţă de asemenna 
intenții de cumpărare. 


AL SOLIDARIĂȚII 





„CONIGENTALE A AMERICII 


Comentarii în jurul declaraţiilor presedintelui Vargas 











Tuturor 
na! precum şi elor care au lucra! 
cu acea dragoste peprecupriilă şi lo- 
tală care cate de un real folos socle: 
AM4il și aduce erințel omenesti 
maximum de lare, rea Hoşie 
le exprimă și PE această cale cele 
mai vii mrulțualei 


persoanelor care au do- 








Pentru cei cari Se adresează 
serviciului de. schimburi 
internaționale 
COMUNICAT 


Se aduce la cunoștință autozități- 
ler publice, câ aaa e teh- 





deci | nice, ştiinţifice și lierare din țară. 


lea orice cor 


de ta 
eretariatui de 

























Col! 


ia 


Columhia 


GRAPHOPHONE COMPANY ROMÂNĂ S. A. R 


BUCUREȘTI |. Calea Victoriei Hr. 48-50 
Sucursala: TIMIŞOARA, Bul, Regele Ferdinand Nr.7 


APARATE do RADIO 

GRAMOFOANE 

AUTOMATE cu PICK.UP 

PLACI de GRAMOFON: Columbia, Odeon, His Mantar's Volsa 
ACORDEOANE „Cantulia” 
MAŞINI de SCRIS 
Maşini olaetrica de călcat 
FRIGORIFERE ELECTRICE 


INJECTOARE de PACURA COMPLECT AUTOMATE 
VINDEM şi in RATE 











de Direeţiunea Regtementării Impar- 


| eomplecteze in două exemplare bu- 


lucrătorilor. Va 


Modificări. in. ta 


Regia antemomă C. E. R. faze cu- 
| nascut că în tarituj de călători și 
bagaje român-bulgar. taxele actnale 
pentru liniile căle! ferate române 
Pontru fervictul navigației. thirtate 
române și pentru linile căilor ferate 
bulgare au fost înlocuite, noulle 
texe cuprinzând și suprataxele Ci 
F. R de 4, 8 şi 12 di. 


In nouj tarii se mai provede că 
tazele de călătorie între Giurgiu- 
Rusriuk percepnte de navigația îlu_ 
Vială română sunt: pentru clasa 1 
Si II de 74 lei la pentru clasa III-a 
de 50 iei, 

Pe această distanță. taxa mini- 
mală de transport pe N.F. R. pen. 
tru again este de 40 Iei 

In ambele direcțiuni se mai per= 
cepe următoarea taxă accesorie în 
favoarea N. F. R-ului: 25 let pen- 
tru fiecare colet lar in direcția. diz 
Bulzazia 16 Jeva pentru fiecare co- 
et 


Aceste taxe se percep pentru In- 





Serviolul Circulației aduce la cu- 
noștința celor înscriși pentru exa- 
menu! de şofer in condițiunile De- 
clzie! cu Nr. 20808 din 28 Noenibrie 
1040, n Ministerului da Interne — 
că urmează a se prezenta direct în 
fata Comisiunei! de examinare Ja 


orele 8 dim, pe șes. Jianu în fața 
garajului Leonida după cum ur. 
mnează: 

Lant 13 Ianuarie a. c. cel ai căror |, Sâmbătă 25 
nume incepe cu litera A i F. 
Marţi 14 Ianuarie a, e, litera B, 


şi bagaje româno-bulgar 


Zilele in cari şoferii urmează să se prezinte 
in faţa comisiei de examinare 





fi bine retribuit. 


riful de călători 


Cârearea şi descărcarea coletelo; in 
porturiie Giurgiu și Ruscinik. 
TARIF DIRECT DE MAR: 
FURI ROMAN-GERMAN 
Direcţiunea generală a câlior fe- 
Tate a pua În vigoare, cu valabili- 
tate dela 1 Ianuarie 1941. uneje mo- 
dificări în tariful de mârturi par- 
tea II la capitolul „minereuri de 
mangan” 


Un nou cutremur 
de pământ 
In ziua de 9 Ianuarie 1941, la o 
rele 20,15 minute 8 secunde, sa 
înregistrat la Observatorul Astro- 
nomic din Bucureşti un cutremur 


de pământ al cărui epicentru se 
găseste la aproximativ 650-—700 
km. 








Miercuri 15 Ianuarie litera C 

Jol 16 Tannarie litera D 

Vineri 17 lanuarie litera E. și Q. 

Sâmbăti 18 Ianuarie litera H, L 
Ia. 

Lahi 30 lanuarie litera L și N. 

Marţi 21 Ianuarie Viteza M. 

Mercuri 22 Ianuarie litera O. R 

z. 


Joi 23 Ianuarie litara P. 
Ianuarie Uiem 8 


Lumi 71 Ianuarie litera T. și 7. 
Marţi 28 Ianuarie Wiera U. și 









Ministerul Economie! Naţionaje— 
Direcţiunea Reglementări! Impartu- 
lui — aduce la cunoștința importa- 
torilor următoarele; 

Mârtazile cuprinse în lista A. şi B. 
a decretului lege No, 3368 din 4 Oe- 
tombrie 1940, cari au intrat în vamă 
până la 10 Januarie 1941 inclusiv, se 
pot vămul fără autorizația evberată 


tului, cel mai târziu până la îl la- 
marie 1941. 


Importul mărfurilor din lista B, 
se va face în contul cotelor viitoare 
ale importatorilor rexpeetivi. 
La vămulrea acestor mărtari, o- 
dată cu declaratia vamală de im. 
pori, importatorii sunt obligați să 









letinele de import D, C. Unul din a 
amalia Sedii, Viza de 9 moale fi 
male și omisiunea locaj preţuri 
va fi de importator tru 





a-1 servi drept autorizație de lm- 
“vori. ȘI 


pen 








Vămuirea mărfurilor din vămi 


Comunicat 


"Taxa de 3 la sulă asupra valarilor 
mărturiilor importate se va incaza 
de către oficiu] vasal respectiv, 


INDICELE. PREȚURILOR 
DE EN-GROS IN OLANDA 


COPENHAGA, 10 (Radar), — 0o- 
vespondental agenţiei D.N. B. trans» 
mite: . 

Indicele prețurilor de en gras — 
— baza 100 fiind luată în 1935 — a 
fost evaluat da Oficiul danez de 
statistică pentru luna Decembrie 
1940 la 101, față de 190 in Noem- 
brie. și de 154 în Ianuarie 1040, 

Media pentru anul 1040 este de 
112 faţă de 118 în 1980, 








— PLOEŞTI = 
Caută urgent un hucătar şef pentru cantina 


poliția Câmpul 
A rdicat delegația de 


meanu Nicolae şi a 
conducerea, aceste! poilții 
novici Erast şet de polii 
Dorohoi 


Carpen 
g-Bue, 





Uzinele metaluraice CONCORDIA 





E SCECE 2 OD aeaer sea reia 
aaa RE CAE SARE E IOER e ZIEEp rr 


DELA C.F. R. |Noui şefi de poliţie 


condunere 


a poliției Suceava dată d-iut Boti- 


sărcinat cu 


1 pe d. Anto= 
fie dala po 





A APARUT 


No, 5 


al excelenței reviste 


tatia 


SAPTAMANII 


cu următorul bogat şi in> 


teresant cuprins: 


JERTFELE LE 


PENTRU BIRUINŢA 


CRUCII 


(4 ani dela moartea erol- 


lor Moţa și Marin) 


ATAC DELA 20 


METRI 


INĂLȚIME 


(din carnetul de 


bord al 


unui aviator) 


IN PATRU LABE... 
(Cum se circulă pe polei) 


Dempe, dora Dea 
vorbeşte 


IOANA D'AL 


reportaj original 


IONEL TEODOREANU 


Maestrul, cenuşerelul şi 








RA 


Femei care mau dreptul 


să fie mame 


între ei 


Unde oamenii se mănânoă 


Ce putem extrage din 
corpul omului 


Fiorul morţii 


mar precum 


Cronica internă, — Croni- 
aa externă, — Actualităţi, 
— Teatru. — Instantanee 
rare. — Cronica Medicală 
— Pagina Copiilor, — Hu= 


0 Nuwvelă Senaaţională 


24 pagini 


LEI 10 


| 








Demn 19 Damme Ş 


AMERICA INTAMPINA DIFICULT:- 
E IN CE PRIVESTE LIVRAREA DE VASE PENTRU Ar: 








SCUFUN 
a rii 
tegnszite- 








i, îruirea aEtSioe vase sasttiertie | 
ia |americame si petre lunsarea Oelor [ne 
irarea |250 vase. +a fi mevde de cei polei 

area | și dei ami. În Cazi când Tărhet - 
submarin me va si0bi ip imtemeitate | 
Angie ta pierde în cect răttinp 














ce priveşte 


i că cnpleză au 


 Angfa nu mai are în 





tramsmite= 

i se| Raportul mar a! ini „Feders 
Reserve Bank” atrage atenția că 2 - 

ju trebue > “mate | Angie O parte din | 














ramspurtarile de aur simt acinal-| WASFHINGTO 
prea periculase, din Caază | Corespondentul 2zz 

| „În acest raport se avată că An-|că vasele riscă să fie torpilate. Că- : 

|shia dispanea la inceputul răzbate 

|imi de apr. fitiuri si alte bumari, în 

| valoare totală de 7.11 miiarde do-|i 

Hari cari. din panci de vedere teo 


ANGLIA CERE SAGRIFICII AMERICI 


"PENTRU CA EA INSĂȘI SĂ-ȘI POATĂ MENTII: 
DOMINATIA ASUPRA LUMI! | 
Comentarii germane n joral declarațiilor d-lui Churcki! | 


o intelese emdul Halitax, pemtra| În încheere. ziaru «i - 

































tru apărarea liber.:: 


irmale |lor. ele mu dreptul să c- 
rostit [rea independenței Eur 
oferit de cheamă Ame” — 
rea lecde. [in Europa. 
ideztă că| Nu incape îndoi 
tamie a mărtari- |ricei intime resirei 
bl! după emm |rantă faţă de e 


erucii Idazeniui și ai Indiei ș că ba je dea, 































Hi 
| 


| 
i 
i 


i 
| 
ii 





ş 
E 


ta 

| EI 

| 
i 


| 


li 


și 





erile Axei res- pe urma unei 
cetă indepei Stateimr Unite si tinere, 
telor. Lordul Haliiax mm a fost mu- 2 emisfere, occidentale. La rindul 


îi Aienndec în folie Lia de | 
în ce priveste Htămikie sii 


ze Ze ze 3 2-2: TRANSFERAREA CETĂŢENILOR GER: 
ce e 7 aa DN REPUBLIOELE “ SOVIETICE LITU 


si adu ri a 
de constatat că silualia care a se 

urcat pe acest om în pestul de 
sa pecete i LETONA 
fost caracterizată prin cuvinte. 
le d-lui Churehill: „Sperăm cul RAIN 30. haite): > nu 
toată tăria că lordul Halifaz val gotieri 
IL ȘI EUROPA |reusi în misiunea sa care este îezarie 
de o inportanță capitală: iată 
LUAT de ce această misiune este mai|2,ERtleniler mermani și 
importantă ca oricare din ore-lman at vepabiieile 
„_Tra- Lica ce au fost incredinfate pânăleă, letană 

“lacum de. monarhia britanica) fetazea x 


seruitorilar et”, azi lit prmpetantea 


DNB | Prin aceste cuninte subli- 





IE 
i 
[tă 
i 
| 








reluat 







ii 
i 


| 


Lă 
ga 
i 
(| 
i 


să continue numai pe propriile |eare 
«i forte. 

Yankeii, al căror preşedinte! 
este obiectul atâtor cinstiri şi 
taude. din ea d-lui Chu- 
rchill. gtiu deci ce rol  precum.- 
spre | pânilar joacă el în asacotelile! 
de-|boliciştilor  plutocrale-britanică, 


olndez de com! 


XORE 14 (Rador. — 
agenţia D.X-2 





(E: 


de eri, forțe neriene 


ce mi 


mtatat în special mai 


nan bombard 


IO (Rador). — In legă- 
aeriene date de 

i Cursul nopții de Joi spre 
gentia DNB mal află ur- 


mănente. 

“pricimulte de englezi 
încăodată. 
e obitctive cu carac- 


au fost lovite sau 


te dar, 


(i eficace a artile- 
ea mai mare par- 


e au fost cauzate în 
mal mică 
districtului în- 
Germaniei, a- 

flezi neavând posibilita- 
| arunca bombele lor N 


n vestul 


piere de coastă, a fost 
spitalul St. Joseph din 
“Capela spitalului a fost 


(Radar. — Agenţia 
situația, in ce privește 
asta mal 


general Fuller, 
german contra in 
wa fi continuat cu 
reugegte să 

„până 1a 509 milloa- 
n costal prodase- 
care le impertie. 


CHESTER, LONDRA 
“PLOAIE DE BOMBE GERMANE | 


ane de recunoaştere până în nordul Scoției 


i — Inaltul co- 
forielor armate per. In 
Vineri  mrmătorul 


importanță, 


multe orase din ves 

ră de câteva îi 
Terit și stricăciuni mânăstirea Bath. 
inhem, de lingă Eceln, și Casa Tine 
retal Catolic din Dnessalăort 

Nu su fost atinse obiective mill- 
tare sau economice întaresână apă- 
Tarea. 

Sunt 20 de marți din populația ci 
vilă şi câțiva răniți Majoritatea 
victimalor se găseau în alara adăpe- 
starilor ntunei când au produs a- 
tacurile aeriene 

Un avion inamic a fost doberit de 
avioanale de vânătoare de noapte și 
un altul de axtileria antiaeriană. 


at de aviația britanică 


complet distrusă. Ae: părti ale ctă- 
dirii au suferit mari stricăctuni. 
Trei surori de caritate au fost o- 
morite la datorie. 


AVIOANE ENGLEZE DO- 
BORITE 


ital Germaniei. 


BERLIN, 10 (Rador), — Aşa cum 
Sa anuntat, avioanele de vânătoare 


Tentativă de atac 


BERLIN, 10 (Rade). — Ageni 
DNB am e = 


de Vineri un mo- de avieani 
SD Sa e re 
Eulte de o formaţiune de arioane de 
vânătoare, a incercat să ajungă de- 
asupra continentului, în dreptul 
portalui Calais. 

Apărarea antiaeriană germană a 
împiedicat totuși această incarstune 
și avioanele britanice aa fost silite 
să se inapoleze spre bazele lor, fără 








INGURĂ, ARMATA ENGLEZĂ 
J VA PUTEA CÂŞTIGA RĂZBOIUL“ 
| col d generalului englez Fuller despre supremaţia germană 


Fiecare vas scufundat și fiecare 
lamă zeriază care prodace e Int; 
rupere a laerslui constitue, într! 
devăr, un fel de inflaţie, care spereș- 
te prețurile pi care sa este numai 
simplă pierdere materială sau e zi 
plă pierdere de timp. 


ai |denr ea singură armata  noosiră nu 


ŞI LI 


3 ate) 


alte că oricare ar [i 
produc let noastre. (rermania dispane 

e o 
1 ca e noastră din punrtal de pedere 
lat războiului aerian, Chiar și numai 


“ acest fapt ar trebui să ne facă să nn 


VERPO 


OL 


al Slovaciei 
inile semiţilor 
aeeniei gag ee 


lili» tăcute de bună 
lăr de 32.000 de evrei 
Patrimoniul național. 


germane aa reusit, cu prilejul ata- D00 coroane, este în 


cului incercat asupra Franței de 
Nord de o formațiune de avioane 
de bombardament engleza la ince- 
putul după amiezti de Vineri, să 
doboare un Avian Bristor Blenheini 
şi un avion Spitfire, şi si ararieze 
ca ine un alt Spit Fire atât 
de grav, incât pierderea a poate 
sigură, 


4 această el- 
sporită, căci 
nu tăcut decla- 


INS ADORUL 
OSEVELT. A 

|N TREVEDERE 

CUI De CHURCHILL 


(Radre) 
DNB tmua- 


fi eomaiderată ca 


dobândit îm alt Succes de Beamă, 

Batoriile antiaeriene instalate în 
această regiune au reuțit să do- 
boare alte trei avouna de bombar- 
Cament engleze &a tipu! Blenheim, 
ca E n srion de vânătoare d» 
tipul Hurricans 

Pierderea altoz doui aticane Ha: 
rricane, datorită actinâţti Atari 
lor antiaeriene surmane, poate fi 
Considerată ca sigură. 

Englezii au pierdat deca în cursul 
vrei singure Încercări ce atac. cpt 
avicane eu  ceetitudine şi nouă 
foarte probabil 


britanic nereuşită 


a-si fi aruncat bombele asupra 0b- 
tivelor 





at speelal ai 
Londra 
n anunță 
o lungă 





reni 
a fost 


în cursul după azmieaei | lee 


Pi dala 


UN APELĂL EP SCOPULUI 
E PARA 


Avioane de vânătoare germane au 
decolat imediat și an dobarit un 
vion de tipul Bristo-Blenheim și un 
altul de tipul Spitfire. 

nul din aceste avioane a încereat 
să te îndepărteze, shurâna la o foar- 
te mică înălțime pe deasupra valu- 
Tilor mării, dar a fost urmărit, atins 
şi doborit de la ceastă foarte mică 
indițime, chlar deasupra nivelului 


repetă cu oca- 

apelul adresat 

„taliei In răz- 

drilgr acțiunet ca- 

să-şi 
patrie. 

pe toti cato- 

loialitate 

dovadă de o 


nezeul Atot- 
prosperitatea 


superiarilatea 


SECRETARUL 
FASCIST 


uație strategică mai fauarabi: 


ne prăbim de a avea prea mare în. 
credere în avinlia noastră. Exle ev 


ennsillerul na- 
ecretarul par- 
ex. căruia l-a 
Ivire la activi- 

le albaneze. 


Po patea câștiga războlal. 
Generalul Fuller termina cerând 
neliei să ie măsuri holărite și ener- 


tatea partiautui 


CELE DOUĂ PUTERI ALE AI 





a 


= 2:21LUPTĂ INTRUN STRÂNS 


nul ee mai eficace din partea State 
lor Unite, să mai ajungem Ja 0 ape: 





omori: un singar 

tre financiare se 

milicane île star 

inia reuseste să men- 

na cifră, atunci ea va e 
derța peastră | 


rioritate de producție dat fiind „că 
Germania controlează astăzi trei sfer. 
turj din toate uzinele Furopei? Spe! 
leceanta, dar nu văd cum 


da e 
Ph an aceasta na trebue să se 


IS. ca aa | 
i mă dd 


PE UN FRONT UNIC 


LTON, 10 (Madar). — Arena sa preponderani 
Aaaa” transmite: orientală și de n 
de sprijin an 
apropiat. 


Mediterana 
punctele sale 
i din orientul 


de. 
aceasta și le-a 
asigura în Grecia. de a ruina 


DISCURSUL DAU FILOFF AŞTEPTAT 
CU VIU INTERES IN BULGARIA 


SOFIA, 10 (tp), — Duyă cur! staehustiun. actuale politice, interne 
Puoţi. care 


în dile- 


incur=r 
ar atita: în gi. 








invitatul | 
ea în dejun. 


consacre 


RONA, 18 (Radar). 
tier panaral a] forțele: 










" următorul comanieat, 
numărul 217: 

Pe trontul gree acţiuni eu 
local în căteva sectoare ale armatei 





Pe restal frontalui, activitate de | 
artileria. 
Trupe în mers și cami 
bombardate și atacate cn 
mitralieri 
Bateriile 
Iimportan! 
test lovi 
Unităţi navale italiene au 
bardat en suceea diferite poziții de 
pe coastă ale inamicului 
Escadrile 








de câtre aviația noastră. 
a 









bombardament av a- 
tacat în Mediterana oceldentală o 
mare formaţie aavală. Cu toată 
reacția puternieă a artileriei anti- 
anriebe, un vas de luptă a fost jovit. 

Un avion de vân! inamle a 
fost doborit. Dovă avioanele 











din 
noastre nu sau inapoiat la bazale 
lor. 


Pormaţiile noastre marina ao sa- 
pus la o aețiune foarte aticace d 
bomardament și mitraliere baza ee- 
ronavală din Malta. Cinei svinane 
pe pământ. două vase şi o baterie 
antiaeriană an fost atinsa. Unul din 
avioanele noastre de vânătoare a 
|tost deborit. 


IN CIRENAICA 


Două avioane inamica, cari tncer- 
aan o (ncnrstune pa teritorial Ba- 
stra, aa fost doborite. 

In Cirenalea, trageri de arti 
în zona Tobruk, în cursul cărora aa 
fost distruse autovehicule inamice 

Avioans italiene bombardat 
Sollum. 

U 











din formaţiile noastre de 
vioane de atac si vâni 
rat și lovit o formaţi 
vehicule ca se indrepta spre Acro- 
ma, la sudvest de Tobruk. 








de mitralieră de avioane Italiene in 
zona Cassala și in 
Sclaseeib. 
Incariuni ale aatovehiculelor 
mice au fost respinse la nordest 
Casmala. mamieul sulerind pierderi. 
Un avion inamle a aruncat bom- 
be miei incendiare asupra Mexinei, 
provocând numai inceputuri de in- 
condii, eari aa putut fi stinse ta cel 
mai scurt timp. Nu a fost atinsă nici 





a|o persoană. 


CARGOBOT GREC SCU- 
FUNDAT 


Unul din submarinele noastre, co- 








mandat de căpitanul de eorvată 
Manli Petronl, a torpilat și scatan- 
dat in oceanul Atlantie cargobotal 


elen „Anastasia”, de 2583 tona 

Un'alt submarin. acționând în A- 
tlantie ab comanda căpitanulul de 
covertă Salvatore Todara, a scafun- 
dat, după o luptă crâncenă pache- 
botal inarmat britanie „Shakes- 
peare”, de 7.000 tone. 

Un submarin, sub comanda eă- 
pitanului de covertă Paob Vaglia- 
sindi a torpilat în Mediterana doă 
pacheboturi al căror tonaj nu sa 
putut preelaa si cari navigau într'un 
convol puternic escortat 

Două submarine inamice au fost 
scufunăate de torpiloare:- nnastre. 
Taul din meestea este submarinul 
francez „Narval”. aparținând forțe= 
lor. În _sarvielul Angzitel 

Submarinul „eguma”, a cărui 
pierdere a fost anunțată de Ami» 
ralitatea britanică, exte unm) din 
submarinele indicate drept seatun- 
date în unai din buleinele pree- 
ente. 


PE FRONTUL GRECO- 


ALBANEZ 
ROMA, 10 (Rador). — Marele Car. 
țier Gen forțelor armate italie: 
na de undeva din Ialta” 
numele ofițerilor, pi sol 





abatiţe 





talitar statinnt si 





ndr de 1.301 din. 
, 63 subafiferi și 19 








n nt în număr de 3.058 
fiatre cari SS albanezi 
Printre ofiteri italieni «i 
numără: un colonel. dal toeni 
Jonrii. și trei maiari 








- IUN INDICE AL VALORII 






MARINE! ITALIENE 

BERLIN, 10 (Rai Corea 
pardentul agenției 

z 





miază sea! În ev tapta 
rloaă pe care a » un sama: 
rin itoltan contra unor unități _ina- 
mice și forpilaren unal eraeişetor en 
şica și a ati vas 

Acest ewenimany cate snentit drept 
un indice al palării marini italiene 


ca se impune admirafiei lumii 
. 








10 „Radar, Trienisul 
agenție! „Stetani” trans” 
+ frontul greco-albanez 











aţi în curul ge- 
mea) qi de cari 
ca toată reaua 


i caph 





Pe 


Marele car- |recmicaște superha valare a mi- 
data ital: 


In Africa Orientală, tabere și aa-| 
tohlindate an fost atacate cu focari| | 


apropiere de| 


PIERDERILE ITALIENE) 


-Îmicală. totusi chestiunea actuală a 


cesta afirmații 




















INTENSĂ ACTIVITATE DE ARTILERIE, AVAȚIE 
ŞI MARINĂ DESFĂŞURATĂ DE FORȚELE ITALIENE 





dela ofițerul 
A te în 







Un sarge 
imprăjurări, a arătat soldaților Li 
Dent ce ÎI caenrtau impreună eu ai 
prizonieri. către întartorul țârei 
carte de identitate 

ment italian, spunând 


Salonicul și Kor 


BELGRAD 10 
pond 
mite 











cia bombardate 


mernase. etetime 


(Rador), — Cores- 


priniee trupele e- 
entu) agenţiei Stefani trans- 


tene lar la Salonie au fost distruse 
mai multe fabriel, 

Se anunţă, pe de altă parte că 
comandamentul elen a chemat sab 
arme clasele mal vechi de rezervi 
şti, distribuindu-le apărării antiae= 
Tiene. 





| 
Știri sonite dela frontiera greacă | 
arată că bombardările aeriene 
fectuate aMele trecute de italieni la 
Salomie și Rorcia an fost deosebit 
de eficace, 


La Koreia bombele au făcut na- 


Vas britanic port 


ROMA, 10 (R 


-avion bombardat 


să se asaza în poziție tavorabi- 
si să arunce o torpilă impatriva 
rion, care a îost lovit 


Trimisul 
trans 
ltană 
și 1330, ant 
luat con- 
cu o lorma- 







a o bază aerină 
ari Intre ora 12 











ta reacțiune anti- 
atacului avioanelor 
ă sborul de pe vasul 
portavion ce făcea parte dim esca- 
dra inamică, echipajul italian a 


dtva rai 







a 
ă vasul porta: 














La defăimările propagand 
răspunde cu un reinoit spirit combativ 













Totuși eu această mare superiori 
tate numerică, masete greceşti mu 
au reușit să strâpungă Liniile îa- 





= pa continua fără niet 
studiase da| o ovâire și foarte inverșunată, în, 
ultă preme și efectuate pregătit) | cite loc 

ojesateă Geahungi 





=] , marina ţi aviația ite- 








„INAINTE DE FURTUNĂ: 


Declaraţiile d-lui dr. Goebbels, făcute 
la clubul ziariştilor străini 
(Prin telefon dela 


BERLIN, 10. Eri d. dr. Goeb- pregăti amănunțit operatiile milita= 
bels a inaugurat moulle saloane ale [re viitoare. Mecantsmul de precizie 


corespondentul nostru) 





clubului zlaristiloe străini din Ber- [al organizației militare germane 
ln. Cu această ocazie d-sa a rele- [este cunoscut. 

vat în fața mumeroșilar ziaristi! În continuare d. dr, Qoebbelsa 
| străini prezen'i că 'înistea ce dom. | adresat mdenţilor - presei 


Imeste este mumai liniștea, aparentă, | străir 





dinainte de furtună. Experienta, din | SUNĂ 
|iarna trecută a demonstrat cât de ia ştii i 
|bine îmțeleze Germania să folosea. | 2 ei pi det în aa Rae 


scă linistea dintre bătălii pentru a tări 


RELAȚIILE ANGLO-RUSE 


BERLIN. 10. (tp.).— Dintrun ar= 
ticol ai eorepondentului din Lon- 
dra al ziarului „Baseler iei 
ten”, reese. că ultima 
dintre ministrul de extern 
î. Eden si ambasadorul 


baltice, adică incorporarea acestoe 
state ca definiti rezulvtă. 

In sfârşit, nlei preectul britanie 
contra participării goviatelor la con- 
ferința Dunărei maritime, care după 
cuzm se stie a fust reaplaia de Moseo= 
va. nu a contribuit la imbunătăți- 
rea relațiilor dintre ambele țări 

Deasemenea, încercările de a in- 
enela un tratat economie ruso-en= 
zica nu au dat până in prezent nici 
un rezultat afirmativ, Anglia pu- 
nând condițiuni pe cari Uniunea 
Sovietică le resphne. 


BAL 


ON GAPTIV BRITANIC 





Sovietelur 
Ja Londra d. Maisky nua contribuit 


ca mimie la imbamătățirea relaţii» 
lor dintre ambele țări 

Corespimdentul landomes al zia- 
rului „Baseler Naehriehien” serie. 
că cu toate că intrezedrea a fost a- 


eliberării vaselor baltice. care este 
punctul principal ai tratativelor, nu 
a putut fi rezolvată, deoarce  An- 


Ella necesită toate navlurile apt, 


nibie și nu poale renunta pur 
Vmapiu la acest tonaj, 
Afară de aceasta o eliberare a v; 








melor baltice ar insemna ca An, 
ar recunoaste incorporarea statelo: 
baltice în Vulunea Sovietică, Anglia 


PESCUIT IN ATLANT 





însă ar fi dispusă numai la o tem-| MADRID, 10 (Radari. — Curta 
porară reeantaştere de facto. In! pondentul agenției Stefan tranz 
sensul) britanie „temporar taseana: eta 

pă că opentaneă eminonaeră di. ua ae ocult anl Ala 
după terminarea răubolulul, — Huzia | și „Alque”. au găsit În Iamgul cApU- 





însă cere o tecundastere compieetă | ui Prior, la 6 mile de Corugnă, un 


de jure, ceeace denotă. că Moca 





e măsema ma astă alvede situația actuală a prui 


balon captiv din acelea care aăij 


iăoaei apărazea. Londrei 








„AZI ROMÂNIA ESTE O TARĂ MAŢIONAL-EGIONARĂ 121,2, 


LA D. SAME MACH 


AVÂND O STRUCTURĂ, O ORGANIZARE ŞI0 TENDINȚĂ 
PROFUND LEGATĂ DE REVOLUȚIA 
NAȚIONAL-SOCIALISTĂ GERMANĂ“ 


Cuvântarea d-lui General lon Antonescu şi răspunsul d-lui Fabricius 
ja dejunul oferit în onoarea d-nei şi d-lui ministru al Germaniei 






























nel Spalke: d. Stelzer, cu D-na: 
ea A i 5; : d-ra Fa- 
brictus: d. Lt Braun, cu 
D-na; d. von Rohrscheldt. d. Hoi- 
Imann: d. Hardenberg, cu D-na: 

d. dr. Krăutie, cu D-na; d. dr 
Kiugkist, cu D-na; d. von Rilgen 

cu D-na; d. Dittler: d. von Mir- 
bach, cu D-na: d. Arh. Nanmann 

d. Rasmuss; d. Peist: d. Voss, cu 
D-na; d. Schickeri Schober, cu 
D-na: d. Nenzel, cu D-na: d, Kralt 

cu D-na: d. Linscheid, cu D-na 

d. Lt, Schlecht: d, Matthiae: d.| 


G. Vântu. Primar General al Cani- 
talei, cu D-na; d Ministru Al.| 
Cretzianu, Secretar General al Mi- 
misterului Afacerilor Străine; d. O 
Vilă iescu. Secretar General la Pre 
şedinția Consiliului de Miniştri; d 
D-na: d. Al 











LI 





pa 
Ș 


! Spei- (General Steflea. cu 

Minis- Telemaque, Ministru  Plenipoten- 
“zana. țar; d. D. lurascu, Ministru Pleni- 
; potențiar: d. Colonel  Elelterescu. 







îi Director de Cabinet al d-lui Gene- 


E / ral lon Antonescu: d. Elejterescu 
,|D. Fabriclus rostindu-și cuvântarea |G, Consilier de  Ambasadă: d. N 
d. Genera! loaniţia, Şeiul Marelui | Dimitrescu. Consilier de Lezatiur 
Stat Maior al Armatei. cu D-na: 


şi d, M. Stănescu, Directorul Pro- 
Colonel Gerstenbera; d... Colo-! tocolului. 


a i 














prilejul  dejunul Domnul |inţelegător a Marelui Fiihrer. ați pus-o atăt cu prilejul vizitei la 
i pe-a rostit aci Romina este legată prin|Berim și al incheerei acordurilor 
Y E ara : i de la Berlin de Germania (cât și în toată desfășurarea arimo- 
pi î şi-şi Intemelază |imistea, securita- |nioasă intre regimul național-legio- 
iii ENEPLENȚA, tea șI independența politică, în a.|nar și Guvernul Reichului. 
“a unei crina peria fz-ă de propria ei lorță, si pe a-| Pentru „e acestea Vă pesorim 
făcut din infântulri singura ceastă ordine nouă. în mamele Guvernului și al meu 
climă; ca econi recemt în-|Personal. cele mai calde și mai re- 
sia, a ina stare ce a, ca Ca ie cunoscătoare mulțumiri. 
i-a făzul din exemplul tăcerii o fn 1 EXCELENȚA, 
statornică hide o adevărată epocă în isto- 
pr rpriza P7) asteptajilria raportorilor xermano-române si! Despărtirile scutură 
Deactea Va ros să n esiepielilma osomășirea noastră viitoare.  [sa/lagele de melancolie. 
a ae ai ea ocina și Rohul Dv. îo România. Domnule]  Oricd! sunt de convins ca veti du 
 vearetal nostru 6dânc În momen-| Ministru. se măsoară cu insemnă-[ce În mislunile Dv. viitoare acelaş 


totdeauna 


„|tatea istorică a acestor realizări atașament si aceiasi credință pe 
mei cu deci că mu poate fi satisfacţie |C272 ali avut-o pentru. România, ră- 
nai mare gentia Iu peria adie |mânând astfel totdeauna legal de 










DOMNULE MINISTRU. ia [py |noi—nu mă pot impiedica să rearet 

1s Bucuresti «i mi- Ea De. volei pvc Dv că părâsii țara noastră şi să asa- 

pată re romvezintă | pentru a vedea ce era Qermania|(I€2 ÎN rezretul pentru Dv. perso- 
Posea mai feriilă a raporiuri (pentr: România atunci când aţi|nal Și tristefea cd ne părăseşte fer- 
“lnr dintre Marele Reich si Romă- veni întinsa și ce reprezintă ari] Merdlourea Dv. sotie, a cărei na- 
e Aptage eăad o părăsit Pilă simplicitate şi curtenitoare dis- 

4 Sati “a Du punte i cu. sisu Hneţie au fost totdeauna pildă și 


ne var rămâne o duinasă amintire. 


SE 


Sp cât servind Tata Dv.| Convinşi că emineniul Dv. suece 
cane erei ru sor va lace să se tnalțe și să pros- 
d Îmereze mereu raporturile noastre 

Cu fiaurantă, atunci când va Ju-| cu Marea Ciermanie pe care le-aţi 

3 complet popasul ma-I slujit atât de mu:t, 

prefaceri jaterae și internațio-| ci, erhahe meln Glass aul das 
ale României zilelor noastre, Wohl des Role hskanzlers, des Gros- 
aţi fost prezent. sen Fuhrers des Deutschen Relches, 
= Mu voi alte meiodată. [aut das Wohl Eurer Excellenz und 
Voi uita aleasa și devotată | der so Lichenswârdiven Frau Pahri- 
rare dn Septembrie silcius sowie fur dar fiedalen und die 


i 
Li 
e 


Ri Ei 


sirul plenipotențiar 
Bratislava. d, von 


d 

terme slovac și vicegi 
silalui de miniștri și 
bun 
man pleacă Vineri şi 







BRATISLAVA, 16, 


-lul Sano Mach ra 







Ministrul pi 














dr), — Co- 
ass” trans- 


Peyrouton, mir 
interzis sederea la 





a tuturor 









francezilo» și str cari nu e- 

xe-cută funcțiun ă 
Acest ordin g cu sine, 
Vichy a cel 


d 

IMIS| 
LA SINGAPORE 200 
AVIOANE MILITARE 
AMERIGANE 


NEW YORK. 1 (Rador). — Co- 






respondentul azentiei Mass trans- 
mite: pna 

Se anunta reurile diplomati- 
ce din Washinzton zlia a tri- 


mes la Singapore apfokimativ 200 
avioane de vânitoară» americane. 


tip Brewster, de cel mai recent 
model. înarmate cu Găte patru ml- 
traliere și avâr- o Yiteză până la 


560 km, pe oră, 


Pe [Eee 
IN JUGOSLAVIA 
AU FOST. SUPRIMATE 
50 DE TRENURI 


BELGRAD, AD (Rador). — Co- 
respondentul agentii „Stefani” 
tramemite: 

Din cauza lipsei de. cărbuni, au 
fost suprimate În luzoslavla 50 de 
trenuri 


RETRAGER 
BRITAICE D 


(Prin telefon 


BERLIN, 10, — Dupi cum se re- 
levă în cercurile competente din 
Beriin. amiralitatea encieză si-a re- 
tras flota e a care deservea 











dela ci 





Uniile Oreanului Pacii: 





SPA 


na 
azi ardaarea si atenția pe care Grâsse Deutschlands. 


Răspunsul d-lui ministru Fabricius 


re da lar în Beriig i-au trans-!a Berti protocolul la pactul celor 

ien 7 lasinski mesa-ltrei puteri si ati intrat 2 aceasta 

cred că România a|in cersu! acelor state care sun! ho. 

ie = cel mai areu moment |iărite să tormeze alături de Axă o 
di și că de azi incinte se gă-lLaropi mai bună 

| Seste Progres: si aceasta este! Pentru toi aintorul in munca 

cea mal intimă convingere a mac“.|mea, pentru 














Bia a fasii Dumal faţă de Germania ci si 
vândul caltată de România si ducem cu noi 

de aici credinta întrun viitor mai 
bun pentru această țară, 


Atel] Ride peniru binele Ma- 

ra pa sir Pe Sinai Mibal |. Rori- 

i ra (nei- Mamă. Beniru binele 

să a fost ana Domnule Conducător ai Sia 
mele, tului si a stimatei și amabilei Dvs 
sare venit [noţii, Doasuua Antomescu și pentru 
Da. wiharul amâne!  naţlonal-ieacia- 


talal. ati semnat nare. 


valul Petain. Desa para 





EA FLOIEI 


aceste linii să fie folosite de flota 
comercială a Statelor Unite. Cauza 


decât 
armând calcare Je-a snterit finta sa comerelală 


A FOST INCHEIAT UN MARE Ac 
ECONOMIC GERMANO-RU 


Importența lui pentru pacificarea şi redresarea economică a | 


(Prin telefon dela corespondentul nostr 


VIENA, 19. — Tratativale econo- 


mice germano-rnse duse dela afăr- 
Mitul lunii Octombrie anul trecu) Ja 
Mosenva, urmărind an schimb eco- 
nomit simplificat 
țări 


Intre cela două 
lost ierminate azi după a- 


prin semnarea unui mare 


acord economic. Din partea Germa- 


Miel a semnat. ministrul planipn- 
tonţiar d. dr, Schnare, lar din 
partea Uniunii Sovietice comisarul 


poporului pontra comartal străin d. 


Mikoyan, Acordul economic sa ba- 
zaază ne cel incheiat la f1 Pebrua- 
.|rie 1940, Aapăşind cu mni! volomnl 
a |de schimb al primului an contrac- 


lun]. In arma nou reglementări, 


schimbul de mărfuri qermano-ruse 


oare se desfășoară pe baza naturală 
a schimbului de materii prime alo 
Rusiei pentru produsele industriei 
germane. află acum o lărgire și o 
intensificare extraordinară. Pesta 
marele său efec! economie, noul a- 
cord germano-rus mal este şi de o 
mare importanță politică pentra 
fapta! că volamul schimbarilor e- 


conomiea intre cela două state, ex- 
trem de mare deja și până acum, a 
putuț fi sporit şi mal mult In urma 
traintivalor duse. Reese dn aici că 
colaborarea  germano-tasă cores- 
punde pe drantregul !'rebaințelor 
naturale ale celor donă țări. Legă- 
fara intimă a celor donă mari pinți 
pe cars o constitue Husin in materii 
prima si Germania ca Industria sa 
denvoltată, este după cum se subli- 
miază In Berlin, in acalay timp un 


BERLIN, 10 (Rador). — un a- 
cord a fost incheiat la Moscova la 
[10 Ianuarie 1941 intre Germania si 
|URSS in legătură cu frontiera ger- 
mar-sovietică, plecând de la râul 
Tgorka si până la Marea Baltică 
| Acordul preczează că îrontlera 
|dintre fiermenla si UPSS pentru 
"sectorul de mai sns va merge pe 








apori la pacitirarn 
senmomică a Euro 
niat în deosebi că 
lităţilor de compen 
eennomie mermano 
19! găsese expresia 
fie. inseamnă 
7ire a potențialola 
fiermaniei, a cârn 

tică se desprinde 

în vedare blocada 

către Anglia impor 





Şi unul de frontizr- 


linia fostei from 

Lituania și Poloni 

pe linia fostei trontic 
mania și Lituania. a 
lost fixată prin aca 
și închelate între G 
tnania la 20 lanuar 








PREŞEDINTELE STAT:LOR U 
A GERUT PUTERI DEPLINE PRIN LEGEA CU PRI: 
LA AJUTORUL PE CARE VREA SĂL DEA ANC 


Martie 1935. 
N 


Camera şi Senatul american au inceput discutarea lec 


NEW YORK 10 (Radar), — Co 
respondentul Agenţiei DNB trans- 
mite: 

Legea cu privire la ajutorul pe 
care preşedintele Roosevelt vrea 
să-l dea Marei Britanii a lost su- 
pusă Vineri Congresului. 

Legea prevede să se acorde de- 
pline puteri presedintelui Statelor 
Unite, in primul rând, spre a or- 
dona labricareă de material de 
război pentru tările și guvernele 
pentru cari presedintele crede că 
acest ajutor este deosebit de im- 
portant in ceea ce priveste apări- 
rea Statelor Unite: in a! datlea 
rând, spre 





IN PACIFIC 


orespondentul nostru) 


acestei măsuri nu poate fl atribuită 


ar vrea orice material 
de a ceda acest material, de a-l 
schimba cu altul, de a-l închiria. 
au de a-l imprumuta; în al treilea 
|rând spre a incerca, adică de a-l 
supune la probe pentru un anumit 
guvern. de a-l repara sau de a-l 
|pune in stare de utilizare; în al 


de război, 














patrulea r: spre a da nu impor- 
tă cărui envern injormaţiuni cu 
privire la armamente, în degătură 
cu care sunt interesate guvernele 


|respective; si, în al cincilea rând 
|spre a permite exportul oricărui 
|material de război având ca desil- 
natie. nu imnortă ce «uv=rn. 


Proectul de lege interzice între 
|altele oricărui guvern străin să dea 
in mâinile unui alt guvern, oricare 
ar fi el. material de război si în- 
lormatiile date de Statele Unite, 
fără consimțământul presedintelui. 


Proectul mal prevede că guver- 
nul Statelor Unite va fi autorizat 
să cumpere material de război din 
repuhlicile americane, din Canada 
sau din alte tări, dacă acest mate- 
rial este important pentru apărarea 
Statelor Unite si dacă el nu se gă- 
seste în această tară, 





pierderilor considerabile pe 








Ă Reichului în Franta, a sosit la Vichy, unde a avut redere ci 
D, Dita Atieta, apabarodo'+!, „ictul Majestic, pentru a mere la Pavlloaul Săuige, WUrRrodere cu Mara: 


Mareralul Pe 


ul Sâvize, unde va îi primit de 


Discnţla asupra 
de lege va avea 


loc în aomi-ăi 


acestui proect|, 
de trebuință 


timp în Camera reprezer 
în Senat 


Declaraţiile d-lui Ro 
WASHINGTON u 
Corespondentul A 
transmite: 


Presedintele Ro: 
rat, în cadrul un 








presă, că. în in 
stokurilor de mater 
pentru + sinarm 





d-sa va introduc 
blisatoriu. cu 
bruarie. permisele 
tru aramă, aiamă 
zinc și potasiu, 





În e priveste p 
care va Îi supus vV 
lui federal şi e 
Roosevelt depline 
tele cele mai mari 
torărei Anallei pr: 
material de război 
Roosevelt a declar 
tusi de puţin 
Vească de toate d 
cari lizurează în pri 
gat însă că are ne 








EI a mai spus că 


putea fi executate 
comenzile şi că 








tă 
ci 





[ai 


ta 





ceapă cel mai de 


SS [ulte. 


dioant că pro 
Marei Britanii 
“ [nortie de 99% la 
adică la material de r 
mează a îi comanda 


îi [de distrugătoare 





az, livrăr! parți 





Presedintele Roo 





Intrebat asupra 


rantiilor de dat în 
împrumut de materia 


supra contabilităte 


mite controlul, d. Roc 
mal degrabă răspun: 


El a afirmat din n« 
nu a 
tă. 


SI NOUL PREȘEDINTE 
TAL CAMEREI LORULI! 


STOCKHOLM, 10 (8: 
| Goresponentul 
mite: 

| Amonţia Routar anunţă 
Lloyd a fost numit 
Camerei 


0 
agenției 








Loralor, ca 





Ș