Cuvantul-serie-noua-nr-50-2-decembrie-1940

TELEFOANE: + ă 
i se 33430 
Spart 32084 


Fă: 


Pi GERIT ENE Lu 











rima lui. Intre lupta lui și 
miitate a neamului nostra. Căi 


„1833 
-a î ta cand uta” de 
Tal aaa i codvevd pâcul 


și 


Poate aci a încoltit în mintea A 
marea jdzie. care l-a călăuzit p cap 1-0 Vrraa 
ncoriului 


N 


SA A (a EL Să - 


o, 
și 


it 


i 


catea părin et țimatarile românești și textul scrisoarei 
iapa, zi e za piete păstrare, din y 
In 


partea Căpitamalul a 
care €ra transporta! dela Doftana 














si asigure mântulrea, a!âtu-[odihnel de veci, lată că vine, prin 
| de pute- [eralul de trimis ceresc al condu- 
„a fost o-[cătorulul Statului legionar ro 


EL 


ii 


Coincidenţă întâmplătoare 2 
"râmduire pravidențială a eve-(ripdu-se cu tot sui! 
mimentelor, cu înțeles mdânc ? Axei Berlin-R«" 


! 
i 





Cine poate pătrunde tainele it pentru gânduțlul, de pe-|mân, ştirea că s'a implinit. în 
lumii morale, care ma sunt In(nlătate mloapă a Sărmultorilor sfârsit, dorinta Căpitanulul, sii- 
stăpânirea haosului ? Si minuni. i de fanatismul nul egoism|rea că România sa alipit, în 


LA 


la Axa internatională iri 
. azi biruitoare, ȘI, în a 


sfârsit 
pari 


lotic, 
strigătul de 
proslăvii 
tânesc. 
zi a lup 
apucănd 


i 


le de cârmulre a legii imanente. 4 inuman, ner 
de ordine şi de armonie infinită | omorât pent 
cine le poate cuprinde cu min: |salgire natională. c 
10a ? Imeligenta noastră mârgi- |de 

nită abia le poate constata plec 

tele, relevate în actualitatea cll- 





i 





i: 


Românismulul suni pe calea tri- 
umialni lor apropiat. 
Coincidenţă întâmplătoare ? 







Nu. 

Justiţie Imanentă a vointei 
Dumnezeeșil. 

Ne închinăm el, ingenunchini, 
pietate  recunoscătoare, la 


tren 










atastrotă toti, e azi la 
de gree 

momentul cănd râmasi: 

ânteşii ale Căpitanului 

moaște de Arhanghel. 

wlav le Bațională in 

r glorios =! dliise la Incul 


cu 
mormântul lui Corneliu Cr 
20 Nnembrie 1940 


lon Găvânescul 


Vineri 


Acela care cu glas proletic, a 
om 1907, 


CRONICA LITERARĂ 


CĂPITANULUI 


ut 





| 






3 


La steagul tinereții sfințit de preot 
Aleargă țăran, școlar și soldat 





Lai 








Ce era Tecuiroiie ei rugă 
porului 

Acum baiada evocă rezurmativ 

fapte Imgianare. O biserică e protw- 


aată de jidani. Legiunea netemă- 
toare de moarte pedepsește nesă- 
buirea, Biudenţii ae libereamă de 
biestemul jidomese Apol 


AD 


BAL 







mucezese la 
brâdet 


Soldați dim răztdotu 


Mei o rugă mu i-a sfintit; 


câtamă la alufda de 










































celas timp: vestea că dreptățile|, 









PI 


Trăim săptămâna aceasta patimi- 
le neamului românesc întreg. Adică 
le RETRAIM. Le retrăim, pentrucă 
patimile neamului nostru: durează 
de aproape cincisute de ani. Din cli- 
pa când Ştefan cel Mare a închis o- 
chili și sabla mândriei şi vitejiei ro- 


drept. Vrem ca 





si 


Luni 2 Decembrie 4940. 
2 pam so e 


5to4», 


NEVOIA ISPĂSIRII 


dacă pierdem sau nu, acum, acest 


1 nația aceasta să 
imtă. Dacă mu simte, să se mace- 
reze, să mai moară cu miile, oricum, 
numai cadă În genunchi, recu- 
ioscându-si sufletul ticălogit și se 
păsind. 

















mânesti a căzut linză cosciuzul voe-| Fiindcă i 

3 cosc e ă nu vom Ispăsi noi, 
voda!. Trăim săptămâna patimilor |ne va trimite Dumne: eu Ispașa. 
Căpitanului si a întregii miscări le- Cutremure. inamete, trăenete. toate 
gionare. Cel cutremurați până în nenorocirile posibile în lume. 


străfumdurile ființei noastre de a- 
ceste patimi, sub semnul și voia lui 
ezeu, vedem si simtim că nea- 
mul românesc se află acum, la cea 
mal mare şi ma! grea răscruce a 
Istoriei şi existentei sale. 
Căpitanul și tot ce-a avut mai de 
"moare, mai curat și mai viteaz ge- 
nerația sa, a fost jertfit. Peste înl- 
ma Lui, ca să nu se mai ridice și să 
nu ma! incomodeze călăți ce hu- 
zureau în cumplite orgii, pe trupul 
sfârtecat al neamului, s'a pus piatră 
grea, de mii de kilograme. Dar Că- 
Ditanul a înviat. ridicându-se. | 
mare, mal uriaş. cu piatra în spate 
răsturmând-o peste călăl, peste 
mintirea lor blestemată. 





voevodal, prin cetatea a: 
tredă, care a crezut 
o streang și 










neam din lume care 
cătora! trimis de 

Trehue s'o spunem dre: 
dacă do: Nu ne interesează că 
foare. Ne interesea-ă mântuirea. |s- 
pășicea fără-de care no putem db 
"Me famina îsbăvteii 








fia spiritualității lor. ne-a 
rupt atât de cumplit de cer, încă! 
am aluns să le repetim gestul prin 
















































curs. Crim 

pi: Crimă 
Dumnezen.. Crime 
lurătura. Crimă 


+ de credintă în 
betia, furtul, In= 
lipsa oricărei re 
se Intindea 
furtul lor 
morților din războiul 
ă se macine lu 
ele muntilor. Tot ce-a 
e numai crimă, Trebuia să 
crima cea mare: uciderea 
Omorirea omu 











voite în faţa răului e 
ipsa 


Crimă de arme 
Crimă 
mar 


pe 


la 





el 
ast an 
vină și 
miscării lexionare 
lui care a vrut să or 
şi blestemele prin 

scălea testamentu 

stemul morti! lui apasă 
Dacă neamul acesta si 





are neaniul 
Apitanul Ble 
asupra nea 




















i ne-aa educat atât de mult| 
















Suntem la cea mal grea răscruce 
a existenţei. Trebue să începem a 
spăşi pentru a învia. Sau. mergem 
e mai departe în crime și 





esteme? 
Scria un Imbeci! că neamul ace- 
sta îsi va urla nedreptatea. SĂ urle! 


Vasile Posteucă 


(Continuare în pag. l-a) 


BIRUINŢA. JERTFEI 


mai mart 





Inclinaţi in fața celei 


[jertfe legionare în această săplămâ- 


nă a morții şi-a învierii, căulându= 
ne pe noi, ne Inirebăm cari sunt le- 
melurile adânci, veşnice, pe cari 
san ridicat năde)dite biruințit nea 
mului românesc. Pe ce mărlurii de 
credinţă, şi. tărie 'continaă 
viața noastră? 
Nu cred că se poale pune în [aţa 
jilorulai” o putere mai mare ca a- 

lă Jerlja. Pentrucă ea, este, din 
punct de! vedere moral, spiritual, 

















"| nolilie şi! istorie, actul” prin ex 
"| lență revaluțion, pe care se 
-| meiază tzansfigurarea in. adânenri 





a intregului neam. 
Mişcareai Legionară na a oral şi 
na a câutat să câșlige biraința. da- 
rită unul raport de forfe.. Nu a 
rmătii o binară a, puterii. Nua 
patul erade.. niciodată, in dreptul 
mat” tare. 
aceea, În intreaga: sa luptă, a 
t primatul valorilor morale, 
înd, pentru prima oară în is- 
dauă lueturi cart păreau, pen- 
anna, de_ ncimperechiat, 











































care stan despărțit d e 
fra lor side Dunani olittca şi moralu, Căci era acea ez 
cltori. şi te presie a unei. credințe _ delinilive 
ge 4, numai având asigurată baza mo- 
ală, pați ridica politiceşte un neam. 
Cincisute de ani di Raparii de forțe trebnia să vină 
oşii repeta 1 
dim tată au adus aici stă răsturnare. interioară 
Ne-am omori! conducătorul Am o-|2 planurilor, s iscut convingerea 
[] x necesităţii plilice i spirilaaia 
morit en alt fiu al Dumnezeu | necesității polilice si sai 
i ce din ci rifirii de sine, ca cea mai puler- 
Sita zA idice din mncirla pă- ică armă Impotriva tiraniei, Ucd- 
catelor și temelor. loșiei și nepolniciei. De unde. re 
"m ueis! endicarea jerijel ca act total de 
Se va spune: nu neamul l-a ucis | dăraire, in/runi eu seninătate, 
CI niște misei cari nu reprezentau | moartea. cu scopul (sbăvirit meama- 
ne 2215? Neam Iul, 
pană „Pata! Ar Moartea nu putea [i dorită. cu pa: 
conducător - | 
ne. ea o simplă manifestare 
rită. Am avut, tin uită. Ci ca snpremul 
1ni. conducători pe măsura suflete: |. iseumpăra toate păec p 
noastre imbecile. ticălosite, des 1 neamul și ca singura muniune 
te. sterpe de orice credint vesnicia.. Co o condibe a 
Ci Je moarte. p tu 
Polrivi! unei asemenen atitudini 
Până acum se credea că gestul| „reteali, jertfa a 
unu! individ îl apartine numal lui |, a Leglonară 
Fi. Nu! Gestul individului se răstrân- | Mofa — exențtatul, Pr 
supra neamnlui din care fa unge la realizarea sublimă a sacrte 
arte. Asupra lul care-l în- drepi temelie a rec ii 
vată să tacă as are! rabdă să onale. pp o A ala 
facă axtlel, care nu-l pedepseste pierd iza PU Aergea 
are nu la măsuri ca răul să nu de Elan. de „In/ninas 
vină lege: Avem pe capul și pi De unde. adeu Inhdinize, cu 
merii neamului acestula munţi d nostri în credința sufla» 
crime. mari cât veacurile ce s'au rilor 
ă: primirea străinilor în decadenta. — nemerniela, 





rea cart slăpâneau e 
toate si o parte Insemnală, din 
na puteau |! invinsa decdt 
'ranaliaurare lduntricd. a în 


tru 


cdului neam, Ca ce miltoc? fu sa 
ifieint propriei vieți a celor mul 

ant, mai desdodesiti si mai curati 
al. neamului 


da ce, în fala lertlet Căple 

nad cei de azi putem vedea 

dăruire  peniria 

utilul. rugina pt 

destinului. luminon 
nd 





na bal 


tul de supremă 
scumpărarea._tri 








dinţii nesfăraii 




















ÎN această crediată mei 9 
?  aranielor Pomeu " mulul întreg « : 
Ea 2 Dia bcet Cinstire. | 40ă invierea lisusului Iul nu se| Asu a crezu! și-așa a făplult CA: 
A nel mpermmteă etftr. săpt” schimbă. mu oprește crimele, atunci] pl'aniai în duhul, marilar. profeti și 
se pa y 5 Ptori de eredintă nouă! 
abâr vom avea destinul jidanilor. Vom Viata noastră se Inlemelază astăat 
ea bei trazapusă pn: SD sein că a şi maioiei | jerde Patria. Vom rătăci pe la por- alo. noval Iatanatonă aţă: 
ate de Aaa ante DE te Aia Buzaul De acele, alee. Postal [(je închise Ale celorlalte neamuri pasate n ALRORARRĂ 
PA pl pda mormeste, ioeinca de idee. 200[,-jpaţi si buiduiti. până vom dis- uluror  slâbtelanilar. de 
= - ră sare total. să mu ne mai știe nime 
i dej iai de înmeaimat ce să de imewmate -a de intruntaze a marii! izvorește pare e abil 2. cadă 
pre-] n o serie? „ratomerea măfisteaaeă. ce inlocue- [nea de nume cal apind 
[d e stâbicheaile canului cu virtutile 4 E ămâna Patimilor române- dpitar 2pind 
Penis 4 „ti. Săptămâna insenuncherii,. recu= dale 
gi ze i | 42 PE n 7 ale. Căpitanul a Inviat Dar: das Jerița tai u pua temalie înulerit 
= a are ati pe 3 Încamaul acesta. nu șe va umili si aul reuzratal romdieăe. 
SD DD Artă riiaa, 20me e o alta | Pe udă UI cuprinde [a ispâsi, cormplicându de-| “Bute masura suftetului, — dinuindt 
! E. Ap cateâraie pri mutrogota P , Ines [parte în ratonamente a acenita, „vale Inaarau ura 
= îi P « mu a te moartea. pen 
4 Înlea in peaa mu mai ii | ere oreee merde dreptul la inviere 
i sii îi aer | toomtâmteare îm mag. l-a) grozav de aralti len Vaverca 





di 











gata 3 
în 


lui întrângând sui 
lamurită, Durerea e drumul mântulrii,— calea pe 
câştiga pe Inșine; numai să stil a ta intelege, 


tine. 

imilor pu s'a săvârșii incă. Legea nouă e legea 
tei: dar ea mu e decât un drum. Cuvântul 

stă încă neimplinit ; deci cată a pătrunde Ințetesurile 


pregătește=te întru marea sm aa ia să ELEN] 


„+0 ACADEMIE DE DREPT“ 


lea jtului Ştefan. Noi am simtit-o !et €e- 
i. |roana de 


3 
: 
: 





î 
: 


i 
Humiâmârile, e lidipe ie 


neapie.. 
Ca trio Grădină Ghetsemani unde 


= toți un, aplerați de soran, lângă 09| matpai 


fie 


27 „Apeza 
iai 


i 


din_mize .0 responsahilitzte 
jcă. Fără sentimentul acesta 


rar Aaa! şi ai Jumtiției ma putem să ne ap 


Moiți se întreabă dire mu ne-am 
i 7ăsbumat după Alba-lala. dece 
Că- Înca spăla emarea păimuită 
i Er. 


jetere-| “Ei mu stia că prin Albe-lulia 
elibera! de drept Avram lancu 
» 3 cebenia lui mp Mei: 
azi. simi refugiat 
mhialie „pitice Me 02” (ra aceasta tristă tângă o Al 
- pate sp 200. îmearită mă cheamă cărării 
Arăeleze, Desecia mu | e 





Tisa 
x 
edorm 


Coriolan Gheţie 


Nevoia ispășşirii 
(Urmare din pagina la 












păgim. apăsirea e e lege a hui Di 
Și ama) cei că se ispăseie 


Miscarea iesianară, care impise- 
sie, ea cel dimăi. cel mai amarnic. 
crumaie de până 


sirul Muzeu să ritgetieă Tin 
Cura iapa 







punați-i în denturit” 
e aoapere de dapoare 
rima 


ierta Ca au prime. . 
Polue senile pg E mu spu-| Gazda 


netu „| 
E a e”, 3 E 
A sizabate 


fudacai 


Tara dhrgară aiitari de tinerete 
cană Desi se 





- | peniruca odată cu capul la Bupra- 
"| fată, să respire atât de adâre încât 


| glomar RELIGI 


așa a trăit de cuib, pi. îi 


„Tetul final mi este 


face politică, 


şi prelunperte 
pământ. Neamu: 


în fumea etalaltă nu nuriaț pe 
pro ta”, (Pentru Legionar 2: 


celor dela încephi cu a celor de pe 
urmă. Căci. dacă țelul neamului ar 
Pi viața, viața e ntâp de speculntirt 
în sbnale de interese omenaţti. 

căi imprânge convingerile, des 

voințele, sdruncimă  congtiințeie, 
ingrașă trupurile, dizolvă credintele 
4 anulează eternitatea. Noi briim 


Viaţa — să fie act de credință 
Deci nu anulăm tiața, ci e închi- 
lin. Dar vințe e un prilej de a pă- |] 
tag cuceri moartea îm post de co- 
mapdă, în atziciu comgndar pen- 
tru neam. Neamul nostri are un 
destin al lui de îndephizil, Destinul 
acesta n însemnat prezenta rut per- 
manentă ţa cantinuitete istorică şi 
certificarea gcestei prezențe printro 
condiție de ntransigență ca un le- 
si 4. Deci neamul Iși împlinește 
destinul zi de zi, clipă de cilpă, Un 
mem cu pauze de respirație e un 
neam pierdut dacă mu știe inota, 


să seuture munții greulățilar din 
temelii. 

Căpitanul n pândit neamul mpstri | d 
arițel: un mem care a desgrta! 
mtețndată dale misiunea iuti, orisâ! 
de crâncenă i-a fast Goiscta. 

42. când Câptie trecut lași 
îm Tezistă, de di de mogrte. 
moamu] verde cl țării. neam rogi! 
pe cea mal Mimalaieă Golnotă e îu- 
furor timpurilor, ne-am legat ză me 
ritioâm eu retele cu dinții, pu mi 
fetele făcute câtălipe de câtâzel 
până Ie Rerăul ferltet Co: 
jerttă care eate pentru desi 
DăTâtese pi legionar al țării, piatră 
de veac. 

Pe oceasă piețră de veac. legb- 


CAPITAS 


Neamului 


Neamsle și nostru. neam nl Căpte 
tanin Ma hu 19. înâittmea în 
re le-a ! Căpitanul celei mal 
SEE, e Mu CAE aa Cetati | 


i 


i 





ga 


Dor 7: 
ile în 


iii 


5), 


UL; Dragoste 


1! 
ga ranara. De m inme mă voia 


nfrârzită 


atam, lubindcă ca 


UL: 


9 n 
pântor/] 


de 


tot 










fartir al 







Dar asum primaşte-l 


"| meehează azupră-i 


Sterie Clumetti,. pentru 
paltonul şi căciula, 
Costaș, Panagache, 


Să-| porn: fm mărită 
regala mima dr 


Naum. 


— n «tipi 
în acziași inchi- 















Calde. cu pezsuri lungi 
în felui lui Goethe sau 
a poe! Si ional Barătați me. cp 


ilniniștita, dar acum, 
anumite chinuri, Autorul 
ta, 


virtaţi. 
CĂPITANUL: 
ciuna a acestui Ne: 


CAPITANUL:  Iademaul fertlel. 
musirarea păcatelor, stavilă — Ispi 
CĂPIPANUL: Intrachiparea atet- 
dermielei voinței Neamului Re! 


ness: 
CĂPITANUL desăvârai 
rel "a 

CĂPITANUL: Bristesul Neamului 
Românesc. 

A salarii sudilml. batjocoriri, bă» 
181 sehingialri, 


Icoană 





Doamne, 
mânta 7e, 
ea Sfânt" 





Cu moartea pământească nu sa 
stâraii insă chemarea inaliă a 0 
pitanuhui Ea DâGAdior și a 
jertiei Lai, | simie mereu prezent 
Spiritul Lui a ceruteşie din naut și 
Postul simboii- 
zează aceâstă prezență supranatu- 
"E relaând motivul călârețului 
put : 


„Si Prin platuri în flori în port de 
tară 


Alsargă un edlărej mut ca moarica, 
Pe um cal alb. și zi și moepie: 
tui Codreanu umblă printre 
noi”. 


Din jerita ln! teebae să se nască 





| an indemn. Toma pângăriiă se va 


dobaare asupritorii 
Poetul închee revenind la invecaţia 





avale 
al căiler lui Dumaezen, a lor 
Suprema înțelep- 
ara. 


fachisori, moarte 
putere | ca să mântue Neamul Românesc de 


banat 





pară va ler asteptarea 
tezae maze de] iei finite mia în 
în mreana plisiră. 


Firmilian prnto= 





Bursele studentilor români de peste 


români de peate 


si Vale Ţin IE 


mătagrea 
semiegrbaa 


"Toţi d-nii calea 
(Macedonia 


tegtă res 
formular A în 2 exemplare. 

Vae completa acezi formular şi 
acela care a primit bursi direct 
dela minister, sau care 20 (05 suă- 
ținuți în diferite Cămine Btuden- 
tei gratuit, 

La tormular sa vor aneza eartif- 





facultatea unde studlară, 
Pormpularele se vor completa 


Dela 2 până la 5 Decembrie 1940 


3I sa var primi la seeretariatal Acade- 


miei de Inalie Stadii Gomarcialeși 

Industriale din Bucuresti cererile 

de inscriere la examene pentru se 
staden- 
si con- 

damnaji politic. 

Taamenele se por ține dela 10-21 

Decembrie inclasiy. 









strâveghu oraș paliodal, 
perie cântecul rapiti tale" 







tul gorman 
Inoiiearea | 
coputul una au m 
in limba noaatză. 









serial în versuri 
„9| „ Comoinerea și pohu 
te ale vieţii pot dei materie pol 
etică. atunei când ca gunt certatal- 
| sarea În real a undă Monte apiri- 
taale inalte. Faptuiui, dealite! vor- 
bitoz prin ne insag, pocala îi poa- 
te conferi prin -exmiiiile și inter- 


pretere acri reliet și Dutare emmoti- 
[3 


vă care deobiceiu ran tălnuite 
Mantrul lui, Şi 










funeraliile seiomn 

în fmuntea delogati=i 
Raleh. Spunem aa. p 
magerai, câ d, Baldur 
ap putea [1 poetul ger 
inchinat. mereriei 
duntăl posa ip 
jertia Lui sublimă 
să pretu aa seca 


Barbu Siuisa: 





zastrat. să negii 
mă pe, ct09 e moartea in 

legtonară puba n î- 
derână. 


Un autor anomina Lisa 
ele atu East pai ab 20 
erificând vraja  băladei 


rocă rola: 


a! moati 
ua roi 





| prin meducerea în 
că 


tl. îns 
1 poate 



















LL Dee Dumnezu tere 
jdacătorilor aceste] pila ue 


rul leelonar, stiu, are să fie în. 
asa fel îndrumat, ca să în- 
drume, povătul! ca să novăţulască 
a-| — totusi îl urez. să fle Pagina 
i la cămara în care să se simț 
hine sufletul românese, cu ml- 
de busuloc si tămije. alunaă- 
i de orl-ce mlazme stricătoa: 


[zii în'm 








și înflorească pretutin: 
a românească. re urma 
din „Porim Ardealnini”. 
Protovop stavrofor 
IOAN MOȚA 
Orăște 


Ardeal, pământ sră!dal în la- 

în î, înfrânrază-ți rewnlta le- 
gitimă și primește cu nobilă re- 

*mnare loviturile sorții. 

Rătut de vremuri grele în 
flecursul veacurilor, ai rezista! 
ătnicie dacică, tuturor 


urat sufla! românesc, iubitor de 
„era, Când îl celea: inimă din 
et și drept ca bradul te. 











Nn-ţi pleca fruntea nici de 
astărlală, căci trâmbita Invierii 
na suna şi peniru tine | 
Nu vezi că durerea ce te mis- 
tar e pornită din chinurile fa- 
cerii? Nu simli că premurile 201 
se clădesc pe ierttă și Sânge? 
Cum ai răbdat merru în isto- 
rie, fără să ceri milă «au indn! 
aenţă, ridică-ți și acum [runtea 
însânmrrală și privesir spre vi. 
itar încrezălar, căci rănile tale 
par fi oindecale. 
român. Mândru, aspru și răbdălor, 
dună-ţi durerea, căci va veni 
mremen când ea se va preschim. 
ba in lunet. 


Horaţiu Comaniciu 










„Nu numai pe tine, ci şi 
„ce 'ua stire de ele din 


um i imnoiriva celor cari 
] ea ela tinuta intransigen- 
neindupiecată natională. 




















SFMNIEI 


1n zodiacul aconratie de semaiti- 
cații româneşti, Ardealul, oc! an 
loc de masivă eminență et 
asa măsură, incât nu no bul 

'ge pe noi ca neam Li 
leg:m Ari 


ul £ 
Inainte de toate, Ardealul cuprii 
de sensul or inalitații /Bonstre 


Tăela formei, n sâmburelul sau n 
impulsului inițial. care domină atât 
de mult înțelegerea filozal pă de nzi 
oricână e vorba de renlitti ulii 

testi san biologice, devin clară în 
cecace priveşte menmul românesc, 
numai dacă e pusă în !dpătnră ca 
Miința istorică a Ardenindi. Pon 4 
românesc s'a format din masa ro- 
manică ce se în!'nden 
Carnatilor până aproxin:ătiv în cen- 
tra Peninsulei Batcanige. Toi atât 
do adevăral este că in lungul rr- 
Imi medin ramânesn—nboastă vi 

te patriarhală. în care inu lumi'at 
Ucuricii anonimi şi firă mnumâr ni 
existente! romfnesti, a! intrării in 
sensul nostra mie — S'rhbunii, au 
irăit na numa! la munti, e! 1 
Câmp. în luncile mvetor Între 

de năenrl. în ar ndurile 

ste băilor i nau îi 


Istrhini nici de mare. 


riumială a lei Mihai Viteazul în Alba lulia 






ALBA-IULIA, 
ZTATE LUMINATĂ 


Orașul în istoria loi mile-, Noi am crescut alei, ca frântart 
ară. spe i impotriva taturor ur-Înomâneaaseă din marele nem râs 
ar. ns mereu în fruntea |pindit dip Balcani pâng in Bugeac 

. Aapatitr taete ardelene. Alba lu: o ramură aspră și dârză, 


Lă 
şi inima neamului țin lupte peconienile, în ținutul ace- 
emttacie dit tatal sta vazuti Toate vrerile nousire, 
ei potrivită, [toate mările au țășnit de-alei, 
şi norocul, [din a istorie Albi-lulle, și 
eeniribuit in |ieăgănul Beamului rombnese din Ar- 
maţie” în aria unul papat, in Via [aie Tim A. ET TI i 
, În via 7) , al Hunedaurei 
anel regiuni, aisim arareori o i Sibiulai formează centrul noxiru d 
Lipie cure s'o teznme, AȘB CUI SU pe- 


ul lucrurile cu Alba-lulia, lui 







cu capitala lui firească, |rle nepieritoare a fapiei nvasire in 


acest col! de lume, 
Ve undeva prin aproj 
mgeres Decebal 


dela Amulonul dac. Apu- 
n, ln Dbigradul slavizat, 
L 





icte a si 
Romanii” cu 


rezistență, creerai și brațul întreg» 


ceritori au slăpânii pământul ace 

până in topirea lor În massa supa- 
şilor, și tot aiel au fluturat ouj/ninp- 
A aevilele imperiale, de aur, ale 


AVRAM IANCU 
x 








Legiunr 
[ 


lorasulu, 









în Norâu |“ 














constă | 
coord» 
ap [i 


țin in 





în n: 
argei 





















rit 
ia 
inla 


tart 
sia) 


mă vrincinate, Dacă Domnitori 
ste! În trecut an tii 
albi şi posesinal in Ardeni, ora, 
tie alele, și din muza unul v g 
lar cn atât mai los smtmen: 
e aderare a noast 
aparținere la un 


destin in fond 


Pâsnectiva acensta! 


să for ndă şi Ard 
dică toa 


ta a poporu'! 














acelu 
falnie 
rulnţa 











4 sans 






n debușeslor 


aele Fe 


i 





Al rând la Ardeal, a- 
ala CA și principală 
atăi no inyolage. 
va au fost, cal pu- 
nâtuin Ardealuul. 
inceput mai plli 
Istorie, si a tre 
leni istoriei ş 

“omâncyii. Lependole 
Dragoş Vodă, pe 
ali — are rare 
pățânat atât 
lirez- prin veacuri, 
ldițin romanitații 
nu micar acest (n- 
iu locul de un- 
BI! Istorg romă- 
a ință, trebue 
Arden'ulni un destin 
toale cuprinsurilo 
ti, BBB 68] ma. indicat p-ia 
tea IM amani și prin vital. 
A în lisă facă 
avu! nengrocul ca 
să se intemeleze sate 
aveau si tebnica si 
ecidențulu! și să 
A vorbească in 
L fosă an pa- 
istorie 
recom 
t pre- 
prior 























eclip 
piclodată complect din con- 
românească. ŞI astfel, Man- 
Moldova țu devenit delegaţii 
glu! fn istorieă Aceasta în ns- 
A timpulai când Ardealul in- 
en să (le sa'vat de către cole 


t atât de mult 


la Ardea! sau 
ist cu carnoter 
imâncască, căci 
meniul rubco- 
totdeauna 

le chiar cârd 
niri d ferite. 
a considera, 


în trăirea 


sesc sub si 


încât să se 





intoarce asu 


nutința de n Bedea unicitatea 
român în cele 





ii de ani. di mutinta do a ve: 
vărțirea roluzilor einice și 
istorice, ax!le 
enta -omânsasă indivizibil 
valoriticată sub soare. 


astfel, dupăiăletorie, In ca- 
Daciel române, 

Hi au sburaliln goană după 
u sdrobi! 'nigopite sălbatice 
ziduri şi allane, Până Ja bi 


mâneuscă, În 


inificator, Mihai Viteazul 
era deacuiță noi, românii 
ni pe pămânlul sipânit pe 
de asuprilări fără aderen 
1, cu ncvolliii suflet! no 









uție țărâneaăeă trebuia să 

trebuii să scuture un 

Horia a fost impă- 

ună. peste Bapltala Ardea 

upul lut sia frânt pe roata 

1, Jânai Clagea şi Crișan, 

linte nesocotite 

Mee, răpuşi de 

şle. Albadiilia a văzut a 

Avi Manea și î s'a 
crab adevărat 

inte Me veac si mai 

ai l6ăi Br) istorică. îşi 












JOMANDANTULUI 


Pee 


ARDEALULUI 


Alte părți, în schimb acest entuzi- 
Ami 0 cu atât mai adanc atunci 
CuBU 36 piudaco și ei reveleaza a- 
cecnşi uarzenie da loc sub cenuşa 
a suilotuiui ardeionesc. Lniuzias- 








ut singular in istoria lu. 
mii: un simplu țăran, care la un 
moment dat so molipsașie de o idee 
ca depășea Intinit toate Interesele 
Imi imeuiale de jâran, pentra a de 
veni apol in lot cursul vieții sale 
posellatul ocestei idei, apcstol «i 
Tustie proteini patriarhal și ai 
tul pământului, vagabondul 
cruciatul  slaguratec, omal 
vorbea în pilde, caro indemna 
ȘI caro vedea pretutindeni 
Lupoaica și Columna lui Traian: 
Badea Cârţan! Ciobanul din Cârţi- 
șoara o una din cele mai uimitoare 
dovezi de vitalitate și de lepitimi- 
inte de a trăi a Neamului Roma- 
mese. Unul popor care produce un 
astiol de exemplar de țărani. i wa 
Fărăzit desiour un rost inalt. Ba- 
|den Cartan Iancn, Horia, Cipariu, 
Bărnuţiu Corlieii şcoalei ardelene. 
Vlaten și alti. sunt explozile su- 
Netulu! ardelenesc, sobru în viat 
ebișauiti. dar cu atât mai infăci 
Taț pentru fapta cea mare. 














And se intAlnește 6u | istoria 
când o croiază. 
Sensul acesta al Ardealului se 


vede în multe domenii de manites- 


e | tare. Iată în domeniul politic. Asu- 


|ma românilor nnasă asuzația că nu 
sunt în stare facă o revoluție 
p-oprin zisă. in cazuri fonrte rare. 
când istoria cere 'n adevăr o ac'i 
viata revrluilonară Dar Ardeal! 
Fi întrmeitw= Oltenia “nlătn-ă 
nutin în parte, această acuzație. 
Boria n uni- si nnin este si Ianen. 





| 
| Avram Iancu e cea mai deplină 
tiaură de revoluilonar rnmân, în ca 
|re ideea si fanta nu fozionat arhan- 
golesc şi au crea! un mit isbăvi- 
tor. La un mopor trăit pe fumățate 
|in einogratie. o aneriție ca a Iul Ian- 
leu a devenit nn nvmai vestitorul al- 
tor vremuri, dar si un eron do mi 

tologie intre el si. comunitatea în 
Care n arărut realizându-se o co- 
vespendeni sunra emiri-ă, și a 
lărut tocma! forta 
maini rău. Nu ex'stă lin de revolu- 
Mo româneas-ă ma! implinită decât 
area a mmânlor din Ardeal de'a 
1848 si acest Innt a revelator nentra 
carncterul românilor de peste Car 
pati. 





























Vasile Bănci 


HORIA 
Catedrala Incoronării, pe creștetul 
vileaz, coroana luluror nădejdilor 
națiune. 


Atâta glorie acumulată inire zidu- 
rile unui singur oraş ar fi fost dea- 
juns ca să-l facă nemuritar. Ursltoa» 
rele l-au dat zile de mărejie ncşiear- 
și lauri sulicienli peniru zece ce- 
tăți. ȘI nu numai atât 











Inc, prin 
BE e neamului | 
iau 


a ani au 
pune astlel in 











revo'aționaris- ||. 

























| Casa lui Avram Iancu din comuna 
|marcabilă prin acoperişul excesiv 


de „Cuvântul”, este o iereastră di 





ferințelor și al bucuriilor noastre d; 
totdeauna Ea va fi econl tuturo 
frământărilor si năzuințetor din tr 
cut ca şi a tuturor, strădaniilor ge 
nerației de azi 

storia politică şi culturală 
Ini românes Ardealul 
t prin lupta lui continuă pen- 
tru ideea de nație. Răsunetul aceste 
lupte a străbătut toate ținuturile 
cuite Român cre: 
asupra provin mâneşti 
Carpaţi şi Tisa 
Generaţia 





a 















de 


dintre 





de 


îm 


politicianismului 
după unire, în mod conștient şi 
conştient. a făcut tot 
putință ca să lovească cu târnăco: 
[nul trădării ei în monumentul unită 
stre. Reprezentanţii clasei 
ore înstrăinate din vechea 
enhorta nouiloi 
infrățiți în fări 
|. au pregătit situația d 
rdealn! nostru, cu trupul frânt în 
două. de azi, e onera 'or. ca şi toat 
celelalte sângerări rominesti din 
Basarabia. Bucovina şi Dobrogea. 
le stă mintea în loc când 

















noliticiani locali. 
























ne 


gândim că în overa de asasinare al 
viitorului_ românesc neofanariatis- 
mul din Bucuresti, reprezentat prin 








Armand. lamandi, Bengilu și Ghe- 
rovici. sia găsit parteneri în asa 
zisa clasă conducătoare din Ardeal. 
aplecată spre lux, trai bun si putre- 
ziciune morală. Au participat și au 
zarantat moralmente pregătirea de- 
rului. dela vechii politician! se- 
până la eniscopi şi “mitropoliți, 


Ilie Lorest, in anul 1039, iar la 1640 
Catechismul calvinesc, aprig combă- 
it de marele chiriarh Varlaam al 
Moldovei, evanghelia aceluiași din 
1641, 

Cele dintâi cărți românești apar 
ulek eu străduința popei Dobre, Iri- 
mis anume de Voeyodul Matei Basa: 
rab în ajutorul Vlădicului ardelean 


Urmașul său a fost vrednicul Sl 
mlon. Șiefan, mitropolitul care ne-a 
dat, Intr'o frumoasă limbă ro mâ- 
nească, la 1648, tălmăcirea Noului 
Testament. In pretața acestei cărți 
cl incearcă să creieze o limbă lite- 
rară românească pentru românii din 
toate țările. 

Alba Iulia devenie prin el și prin 
urmașii lor un cuib de lumină pen- 
tru neamul nostru de; pretutindenea. 
Un oraș lumină. 

Vremurile ne consirâng să ne In- 
lemelem un nou cămin de. cullură, 
Chiar dacă trecător noi trebuie să-l 
linplântăm în această alle stințilă de 
Mihai, Horia, Iancu și Ferdinand, să 
reluăta o tradiție culturală, veche. O 
cetate universilară va trebui să se 





mină, deschisă spre Ardealul su-| 


sa 


0- 
nimb 


i-a stat în 























aa 


Vidra de 


Jos (Munţii Apuseni) 





























de inalt și prin firida cu es 








e jap 
Arde 
luptă pântru 

bul să | 








ânz 





sivă, Pr 
- [lui său 


ceastă 





oprită din 


şi de nimic 








LL! 
Nicăieri nu_i 





p 
sa! pe linia desi 
a neamului nostri 
Acuim, la 1 Dai 
ani dela Unirea 
zăm viitorul in 
Centrul. revoluție 
Iulia să devle În 
piscul luminos 








făcând a! 





nationa 


Nicolae Petraș 





mai bun ș.. Conducălorul 
conizând-o In Albu Iulia, Sa ase 


Astăzi Muzeu Naţional, casa lui Avram lancu cuprinde obiecte 
amintiri din viața eroului revoluției ardelene din 1545 


INCHINARE ARDEALULUI 


Pagina Ardealului, maugurată azi [lipsit 


calului 











gionară e 


ptătoara 
sufle 
d 


ență. po 














uptă ale ră 


generație. și-a 


run 





drumul ei 


cu 
Mişcăr 





OŞCA 
se poala găsi un loa 


Statului, 





inului acesiei cetăți, 
U, 

ca 19 
cea m 
rosurile lui fire: 
puar ardelean Alba 
România, legionară 
al culturii 











specifice, dovadă a geniului nostru 


constructiv, În faja apusului şi wma 








A Jia mu-i numai un centru |inalje peste strădaniile milrapalitu- 
politie, o fortăreață războinică. Pu- [iui Simion Ștefan, Ilie Torest și Sava 
ţii viu că a fast alădată un focar |Veslemeanul, mândră și impunăton- 

i Itură. În teaseurile ei aa fost [re, Noi toți o datorăm Ardealului, a 





sipărite  iraducerile 


mitropalitului | 





Jatorăm orasului leglonar Alba Iulia. 


nițății intregi. 


Lae Lupu , 








INTAE NEBUNIA LOR ŞI CUMINȚENIA VOASTRĂ 


medicatori sinistri urmați de câțiva dictatori nebuni incearcă 
prin umbră ca totdeauna, să asvârie îm eufctele munoltori 
mil româneșt, din sacul lor ci minciumi si păcate, sămânța 
otrăvită a unei relizii politice dlavolesti, care are de scop, cum. 
Mami în prăpastie si bosnă, 
în România legionară insă, sufictul muncitorului este stâncă 
de care sămânța blestemată nu se ponte prinde în vecii vecilor, 
necum să rodeaseă Harlle și Iructele inveniante de care nu ne 
vole semănătarii ticălos, ca să umple hambarele satanel. 
Credinta lezlonară — și nu trebule să existe hucrător si mete= 
aș tomân care să mu fe sendult de această credință — este, | 
LA 
LA 
4 
i 
LĂ 










î 














lui muncitoresc legionar 


. : 
Sum am mai spus-o de atâtea orl o biserică nectintită și recuc erirea Susaiului 


strălucitoare, O biserică ce are la temelie mormintele tuturor 
martirilor nostri și în turla cea mare Crucea pe Care au fost răs- 
titmite trupurile acestor martiri, 

Cei cari vor să sape această temelie să pun tn tocul crucii 
învăuită în Vamura verde a năteidii noastre, steagul rosu al 





O după amiază iristă și intune-, lui sa află "nem În etajul de 






















desnădeidii și a! plerzării, — acela se vor lovi dela inceput de ș | cata de Noeinhrie. sun pl 0 vizitim GWUMEBEa+! emglie 
Gărzile nousire ncinirioosate care păzesc așezământul Românie! 1n două maşini ale CM. L-ulul|en «i pe cele » NI i, E. aarălul 
ieginare, sub comanda nevăzută dar prezentă pururi a Arhan- ? |așim din Bucura! și pe minunata IEITASRNU ne nraj ta cani 
gnetului Mall și Duhotul Căplitamhu, mutontradi care duca Ja Pioagti IA Arhinahr nl n eăful 
De altiei, între nebunia pe care vor s'0 predice profeții min- ? Imn! departe spre inu! călătoriei |Irlătă piven Măloarea 
Cinoși al revoluțiilor sângeroase și Intre cumințenla neamului no. $ |nonstre, îmaintăm linistii aub ce-] Când Câpi copi rit opel 
stra este o prăpastie peste care nimeni nu poate întinde nici o ș 7Ul Plimburiu si ceatel toamne PtRă pun! A [i-l 
B : a miilor. de colo în 
punte, Aceasta trebuie sto vadă și s'o știe și cel de dincoace și StrAhatem capliala județului Pta- [Balul dă înt-.; initop' (4 dea 





sei de dincolo de prăpastie. Deoparte și de alta, sunt două lumi 
atât de osebite între ele, încât cel care caută să le învălmâșeas: 
că nu numa! că mu vor isbuți, dar vor pieri în adâncul inturpeti= 
Culul din care s'au născut. 






hova Intunatată de un patteci eA= |vâlmia Ehinr 
murinj Antikerinn și călitorim apol| fast TRGRIA! 
pre Atukn, CAmpina. Bușteni, Co-[A patuncit 
marnle, Sinala, străbMând în nonp- |n tabăta d 


Are AU 
aniler, 
leat 
nă toa: | 
































DUMITRI! GRI! tea care ne-a Invăluit eu totul. mer- [la aceata re sBitar 
ITRU OZA ţ pentina acea da natal care alunecă | improvizat ln, del 
emanate anna [Pi Vaisa Prahovel ca un balhur [undă Apoi ur [i 
nemtArȘit da lung și da etenlueltor ate tn r Lu 
In Jămina - fartirilor HumeroAMAlor | GONAtPUInacă all al = 
ai ce PAlAtarese pă Apiaren [n cărui tem apune i ui R E: : 
Iul Alhturi afipro 
TA ore A jum, intrm tn re-Îyitriu în + 4 Predarea Icoanei Arhangbehulul mad E 
"ani IPeim 4 pANtA abruptă spre [mintele, Ad n. tab care | roateali ! i memorabil 5; miază mă în 
i a onteşle În căteva cuvinte păbhilea | Facem front în fala pre - 
Cioplea și Ajunkem înaintea unei lwambeara în Sul Mejar| romanii Bredand.n celor inxărelnați | lui arbare şi câțiva camarazi [iz acăldată de apele anul ca: 












PâNe câte Aa înalță (Acută şi Ana: lraporani n 
ratAcA_întep tutte _enstă, printre orilinul CA 
| Pensi, măeeți și atufosi: „Vila Tatro-| icoana Ar 
Sina. Cobortm și condusi da cmăs| urma să 
| raul pat al metiiei eintmatogratiee| mântesti ale 
| Leglonara, urem nun pe 6 Beară (h-ÎpAnA la brar 
|euttă Ja ultimul etăj a! ema, Toţi] inul dep cerceta 
sintem misenți. CAmaradu! Iglro-] Dar între 
anni desehide d liga: camara în Care | 136, cinela 
norul Căpitanul île EAlB ori VEfen [pâna în din! 
14 Prednal, să na gândenAcă e! AA vi: | vaatat labAra 
se%ă pol în pacea codrildr, RomA-[nu areatat 
in dă mâine, ItomAniA da aatizi,[acolo, ai 


» acolo unde a fost aşezată | za feoana pe vechiul el lac, adică la|Mueitar pe vârtal Caraimanu 
+*pul vulpină Bradului, Se dă onorul, Selbeăeal În hlamidă de zâpni: 

“ptăm, ambele prupari,| inionează cântece legionare și dupălvugeşte crucea oreștinatați 
după cateva sute de paşi] ce se arânduește a gardă in acest toare. 

'untem lână bradul care | toc sfințit, pornim eu toții Înapoi. 4 în wreme ca am Impre+ 

rul unde Căpitanul _he-| spre vârlul mantelai. |uiral focnlui cars continua 
aşezatt, treratăr, oasăle| - Vizităm nespus de mişcaţi cabanalpa panta  Susniului, sau 

e tare le deteaperise| în care au dormil, an trăil. au cân-| ara! tuturor celor cari 

după ertostă abia aro-| lat şi au_ visat  birnința legionară, | exat atei in trunta cu Căpitan 

a! de pămân!, ta în-| Căpitanul şt atât alli _laptătari filma pândesc că pantra Corne 

demâna. cih lor efobineşti care _1e| mariizi diihire cara mtill.  OdHleliea Godreana, Urlagul din a: 

tou 10 aură risipinda-le pe _toată| mulți nu mal unt şt n'or să mat bile [rămas azi an pumn de cena:- și » 
patea Stisattih ma 1 ntelodată. la de Duh, trebu a 


ve păsti 
dintru. tei 

Ne tndl 
spre vale 
ne oprim, 
strâjuta all 
tbive sa fi 
lplători 
tai tranșee. 
perile au ui 






















































d - > Namânia eterna ȘI teglonată In În vi. x a. a Fă A sau să se zidens, în 
Tm ezeremeriiee m aaa 0 ADI cate: aril Rugătiun, evocări, lacrimi, cântece legionare [54-a mormaat cat ca ante 7 
Marca poștală cu chipul Căpitanului lansată eri late. a e oare, refacut) ei A d, 2 Crace până Ia cer. 

puntiri ai răsăritui de soare, | pretculăiln r r 3 
i ARĂ ee an eutăriett te PAR vreau i focuri haiduceşti pe culmile Susaiului RE Mii i ment no 


adu! ine re 
















a i ul cum au fost]: i e : 4 4 
pEEdir EU ian „08 cut ij Pie i | pă a Laborete 2 Bonie aariârdăi ee. | AMrbaraarăsMetestiitBmaâtulol enia s8i mai miște opera, în vecii 
mul a căfentipă ei, Niilănir dlnleă | poi înt'aia lin țole Eu, ian feat ui a luat iclipe, 
mol nu vârbețte, De afară _se mid | minta și eu abujiTe ret goantida. | man dabtal Vaberei depa ră 7 


9. 






Vl : portul de tată vi 
Un vuet de sirenă, mă chiamă în uzină ap ae A tie VĂ a ai | edeal AA masi 
La munca biruinții saștern în gând curat fr sa amatoare d, [1 sti 7 ln 400, oder let [inta de aia rcaţ man 


» 
Cuvinte, slove sfinte de luptă şi lumină Întinit anu fin vesnicie AA aa des. [rii dură Proeal ai aPincăt Mt) Plan Înnelatea serviciului divin 
Un crez de generații, de ntam crucițitat, BINAA metan. făphira Căpitanul | tan! iri ndfoplere, f 1 pifbiirii enbnaei Cânitanului, in. 
ȘI 4 apară atrilueltonre PI Bolt] Câtevă zdle midi (Mezul | jmosteră de adânc reculege. |) 
că da 


Şi Vă citesc durerea Martiri, şi-a mea ființă DĂ în pervati usii, IMmată ParcAl ma comnrafului finante 4 la a 


rit Toia En" ov htalte: d 
"Vânt ate a dă „ip Aaută 





stiti vântolul de Aaară. Dir. frufi 
zisul brazilor care „atina su tona 
ler baTehniil, Parcă asteplăm eu to: 


















































O plămădese cu plumbul ce curge din cazan Baci, a Mit pe. ncolb. nf vAFUl 1 con Ară bă r] 

. LA meelas eta] intro cameră îni-| pelpire demite ȘI | * polilmaală pia rima tabără de muncă din[lui simțeau cum se ridică Impo! 
Şimi lot goneşte gândul spre marea suferinţă euță eu zlăuri Boleita și fot'u nreă | pa cantau Cu PUTIAN [n od RRE: Imi Jipa, ta 8 lume, a _fuat tință în. anul | văzle uraganul necruţător al dr 
Pe care-ali Indurat-o atâ! amar de ani Private „spre easărit dei soare, | an no MIA af AR, ireal e i 1024, la Ungheal în jud. Iaşi, | gostet și muncii. 

stătea Nicolae Totu. A toet ultima | după Aeren IA, i conducea : . d 

Tron caca ape cănd dar movie oma [at PAS tei tur acra 09: m tin A A Pet atei | can erat Eta Pai Tata ce ae 
n ră „aminteşte de n Căpi intrucă de nel l-au ridicat Între Predau) tut rulțe 1936. Fonduri: 35 N Să Ş Munca Legiona 
a Vi omule, (ai Jcxtn. Căptlat Aurul Aria aa il] La 240 ! ui Talie 1996. Fonduri: 35 1! (mare, dar cel mal insemnat a Îost[iieadrează toate lortarile 





Infățișat în drumul de crâncenă, prigoană ifente : 8 dor, mălot, Inventar | geschia abia In 183, când leulonarii |ceastă direcție. Leglonarii =! a 





















| p din asternut si l-nu dus .. i. adnrrmlOA bt 
Când ștreang de moartr-i pune călăul lui tiran o a/arnaţ 8 cpu ua 4, Bu gi E e ANI NA a n fBva sape i un hârlel, Efectiv: $ | au clădit Casa Verde. După prlgoa- |rea de ei neamul întreg si-au 
4 î j deal, ne; tn vința phmântensei.. | put PA tare Wave nel di “dnenl na din 1933, Căpitanul a deschis ta= |mit din nou dreptul de a mun 
: zgomatul uzinei în iureș iar mă prinde Tot nel locuia când venea În Pre | cut pă maleij Acestea în Yr Cele dană kar. de mălai mm hri-|băra Rarâu, În 1935 erau 10 tabere pentru țară. Sub conducerea + 
i iar vă scriu durerea în slune penlru veac Aesl si Alecu Cantacuzine. Camera rhieaticiiib. zlonare mit ara limpede 4 =Ile inu te [% [legionare în toată țara, în 1946 zeci | nică a profesorului Stoicânc 








ca momligă, ct tere: Ano, din | de tabere și sute de saniiere, deschis șantierele leglonare « 
ei 45 Tel, 4 teplonari erau isi e i i op 

| i arda: riie Elea nigeră. Ip Dacă ar 1 contimiat asa, astăzi [tă țara, având ca prim sc 
pentru, masa dela prânz. Clobenli,| 40 Poporul românesc sar Hi găsit | cerea gospodăriilor sinistrate 
ment bunt, oxpitolieei ea taţi păs |uncind cu dragoste pentru refa= | urma nenorocirel din ultimu! 
torii români, orei la mana lor de[eerea și Intârirea tări, Legionarii sau ridicat din 
mingi pe aceşti camarazi, cure | Dar în taberele legionara nu se|pentru a cinsti munca și a 
Im ncola în breme ce ceilalliȚțăcea oumal muncă, pentru reta- | deshinările dintre irați prin m. 


Şi astfel rs legenda, și Jalea mă cuprinde, 


Că dunt sortit a Jace, te. nui mg prea. să [aci In pelerinaj, cu icoana Sfântului Arhanghel 
Leonte Dumitrescu Dimineața n trezim devreme. In. 


edteba ehpe tuntemi gata pentru ur 
edișul apr Susal. E n zi rare se ara: 
tă mohorită, dar peste câteva cline 
natia, un Soare strălucitor Îl face 
Tae printre norii cenupil de Norm 








cărei nietură. FĂ 
cdele jandarmilă ce au edicat- 
pletoare; Mă. e că pe druu 
acesta. noi Io estin, cari cu 
pecte de e pia mp 


| delia de 





se 04, 














1 pr re „patit, venapil se , Aormiţaunde n trecut anul. ap 1 din tabără, mânemu laptele pr ea tării, ei se făcea și scoala o. | Acel ce cârtesc azi se vor tre 
o pă Printul Mipcârie Legtonape | 32. purtam [dă nn numai e cel iintăi 4 Pau dela a nou care să nu tacă deose- [ei mâlne marșăluind alăturea: | 
Ienană a APARI -etutui Mihai Sara, ne. direeau să cum) pie hire intre românul pluzar si între tru că nu sa văzut niel odati 


amnrnzti cari la nrin=  miânenseră 


In Tabără și laplele 1! adncean relar electual, Intre muncitor și pa- [lumea acoasta, ca cineva să. pc 
3 care la rândut lor hăuseră acelas | tron, intre românul ardelean și cel | elădi ceva pe cârcotoală și să bi D 
sai, | lucrat Im masa dela prânz, In țebnl] moklovean sau macedonean, si care | lască astiel pe acal ce au părnit 
d pin-[să deosebească numai omul bun si | Humele muncii. Tot ce s'a clădit 


sare munte, cerul e senin și luminos | 00; 
ca Ialru adewirala «le birninţă și 
de păea. Trecem prin venirul Pre 
dealului și urcăm upoi pe o gasea În 
pantă care străbate un lung pir de 


cdle m GB uriage 
temeni.aceleiă 
ans edu mi 
Cndrearur ed 








ilizta apre 


































ca powaru Ard sale Ape In] acesta an teăit săptămâni de + 
NI AD topalte tin oară temi 2.| spe j nerii teionări ide pe munlete Sasat.] muncitor de cel netrebmie, În Telul [a rămas pe lume este rezultatu 
rată resfairaniul Jâra care a apar e vânutim BD ințit ta 13| Pa urmă, intro diminența, a ve.|acesta nu se făcea iinmal miincă si | muncii, Istoria Întreagă si cultura 
ant iataia pamerfdlul dpieait De 00 numai HI rw [mit menla Căpitanul şi în procosni(unire a tuluroe În jurul acebulăsi | Popoarelor izvoriise din muncă și 
Pa Muauua, AGA fanii AR sa! și DB rmut at 11| verbal de inspeeție ai taberei; dapă[steaz cl se alegeau cel huni da cel | din luptă. 
mintirea și de fawtele dul, Când în. | e mi PR | pp a ce inseamnă adânca sa mulțumire | răi, grău! de nezhină. Dar conduci ȘI leețonarii vor birul tub stea- 
trăm În pădurile de brad şi când] Caire orele Î0 liminenţa. un Pmsae modul în oare tut taba tori! de atunci si-au dat seama Ime- |&ul acesta, cum au biruit intotdea- ă 
scoborim apui plin la Vale, mtăl-| murata ae Tosa, sa [ra Mărie, Intro aătele: „Muncii alci[ iat de pericolul ce-i ameninta: De= [ua, - 
niv teehe i primitivă cabană, | 00 "cap ta [Iu AREA „râsnal Tit atApânii ace acela au dispus imediata desțlințare | Sub tocul muncii lor se vor ron! 
unde se optea adesea e), ea să se t- | pi cae i ue PA Sus | ioriar Nomâniei mari. Dururaţi.va|2 taberelor de muncă legionare, EI | cel răi cum se topeşte ceara la Iara 
dihmenacă au cu să sfătlasea In Îi: | ne anunţă si rea muntelui de sna-| Care n'am crezut niclodată în mun= | locului. 


alei mia pe. culme 








mite eu camarazii ce-l inaoțeni,| țeruta pelerină nostru 
Afci, în creerul muntilor ata luata | acasa: 
pădurilor seculare, „ea toți marii] tră formatie eh, 
proleţi și creaturi de eurenle sueta] ap 1 mure 0, 
le uriaye, Căpitanul putem, să medi] prauit: este bu 










re și dle Ibertate că și în puterea ci, el stuzile banu- Georne Macrin 
De some să e Datu 01 (CA Dna. | A 


bea soarele și cât iubea libertatea d 


Morii aGAPtad pate, 4 mot | aranti, cale Ra îmi aria teo! mita Piese de teatru pentru muncitori 


toarea sa aperă sucinlă, cre, manelor. Erottab-ad și în lanțurile prigonitarilar! 
ndlonată, todeal [ale tu Intă:ne ajungi In opropiiu aces-| Ca glasul supramat da o amojie 
nut” um spune atrăveehea_ nnastă| tai toc unite mâdtu d pa hd 

doină, cvitrut Ve care pe utemea nă:| me și ince pulii „Ie “pe :ată | de care nu 
ndlirit barbarilor, aa săvârșit maghe-] în [armă drepliânuniulară || ramase | radul comandant Dobre  poveni 
tra și pătrarea fiinţei nare eh imite depe  urmaţararilui | mai departe istarin taberei pa care 
nice, evdrul a Mujit adesta drepi| jandarmilor aspru tmberă IcaluNa-| a tmtermei 

culcuş. peniru  apirrea atâtor măre-l re dela Preda, Bun!em acfh pe su 

fe Infâptulei legionare, Incepulă in] sai, La 20-30 mrir 




















tomandamenti). „Luntă 4 Bural= ȚELO teobue să fle insoțită de nuz 
poate stăpâni, cama-|nă” lin Ministerul Mu are me- Îşi addreaa celui ce lasa AERIR. 
nirea să ingrijoaseă 11» (măljarea [lua parte la concura numi Re 
cască a muncitorului intra [de snaa. 

altele, acest comandament intrați» | Pentru sa aă fie premiate, aa 
a şi pe eâre a conduko. [he și un teatru muncitorii ara [ta piosale aa 8iDA un Cuprine 
Vajnioul lapiător și tovarăș al CA-dA reprezentații în Bucureţiă și în [aa ridice aunatul celui cane la pu 

































toate otazele ară i repredân . dA: tut 
pădurile de tel și de castani dela [lo-] Iră, zărim ui pile! + . pitanulul, pemasante pe toți săma-[iceleotattie (din jante udă muah[ia reprezentație, da pHaa: iu 
Vrina Hugilul, epopea lealonară hă'| munie: cahagăiti'cata adlo dă + $| razii care an daatat la Busai și caro! Ciira n vorta da un tentă mun= Prairie Ialta, pledal. 
răzise Greatorila! şi Stâpănului ei] le legionarii dăberei mos au pieri! sub glnanțela jandarmi. [citiresc și pinsela câre se Încă a n comedie su deatiă, 








pentru cugetare și atnd de. fopiă.| în jurul cabat! misunbinuliă 




































păduțiie de trad. mie Predenlului.| me, Sunhem 8 7 dn inr si da consema supraviețuitorilor|-o10 trebue să fie pe blacul munal zf, 93 Aa pb. SIA 

fimul sare purta mamele. codeilar| glonari eondilăl- ue ui “|en atâta timp cât va dălaui Romă-|posiru dle pân acum avon prea] € sete venire PRO n 

ante a d a 1 A să 8 pori a mpi mia legionară, alei un landarm săjputine piese de acest fel. Dă atâta [va putea ține ca aa FI apr i 
hâdurar, tubea ȘI se en Bine, În bă de Ă comandamentul „loapt le și tal mult dacât câle 

lumea munţilor și a tăcerii adânci,-a| pă ce cam 1 na arsă pe nisa Pupuiotaiui «Vip A a d spa tat, Sa la 
stâncilor, neclinliie și e arboriler| har Dragumiri ne AM&B( | După ea se intonsaza cântecele și[ii, (re cai cari ee Mimi in atare aa BCE 10 VA RARI, pe 
maltatoși şi arepii ca şi conptiința| ște, primetră Baba fonarul e. | rugăciunile leglonare, e scrin nalfâl de plese Moina Pa a VE 1 e 
lui, a arberilr ere tun! cătatal mt de inii pătelai | din nou in vale la stejarul cu Aceaală Înţrucera so face Mah for jafenklu. N XI 
mai buni a Gămenii... hala pe hi, "Prăe dinza [Ba Arhangheluloi Mihali ande atejraa unui concura cu promit Vor (i Î “Iată un bun prile Ş 
Tnaintăm 14 tăcere pi copleșiți de] pul va, la spre. | loc o acurtă și impresionantă rai pramil: de 20000, 10000hgi 500% [au darul condeiul 4 a R. 
amuniineg cula! are Smâhătea căra-| ecană. ie opi ! trucț EMB |dlață de cuib în timp ce un loc ma-li, Dilevocia TARA luca | 

Pr via aceaita de Munte cu pasul lui a-| și tărută fiâa Air aAnhelilu| | za, aprins da oamarazi arde Baldw.| piesele ver irebul să fie trimise [pentru rauneltorima românii 
| Aoai şi dema, Camaradul Horia 1.| Ingenunehem i și căi ceșta si românește lângă bradul CA. [ln ură [la com. L. și L, din [ăi folctridați gi lom 
Slujba religioasă la Cobacea. giroșanu poâriă În braje Icoana alradul Horia j emoțiaha! pltaanluL DM. M.) până cal târziu în 1 Mai 1041 













DE 
5 
i 
i: e 


a sa militat Valoarea. tinereţii, pria 


îmmpi d d Me ra ae 
SRR DI a Mă în toat cap 


manifestat în toata 
LA aud din studio sce- 













'0 mare intreprindere germană 
a donat un milion pentru sinistraţi 


Deer = 7 pene a deosebitei sie 
i Ea asi os. 
tul întreprindi Dr. RIRCHFELD 





„d A OSTAŞULUI“ LA RADIO I0| REPREZENTAN 


=ILA REINHUMAREA 
re a NICADORILOR ŞI | 


Sosirea d-lor Baldur von Sch 
Primirea pe ae 


abtin tir i Ape ui te 
terisat 


nul care die îm Capitală i [i 
alţi enaeahi Eacmaoni, căi or at 


În  reinhumarea osemintelor 


inte ale Căpitanului, ca delegați 


Riparta Fuehreralui. 
se aflau două detașa- 


Pe aeroport 
mente de cămăși verzi din unităţile 
OM. L. Resita, un rap de studenţi 
ni Facultăţi! de agronomie, cu ăra- 


şi un detașament de tineri zer- 


pel, 

mani „Hitierjugend“ cu drapel, pre- 
cum şi o companie de omoare cu 
mi şi drapel din aviaţie, 


a întâmpinarea înntților oaspeţi 
au venit d-ni! Horia Sima, vice-pre- 


sedinte ay Consilluiai d; 
Iastnsehi, ministru i tea 


W. Prabriclus, ministru Germa- 


ţa, 
ate. Vrindecier, consatai Eeneral a 


lei In Bucuresti, Siekmeler,| 


Oberiaehrer, Victor Medrea, șerul 


din esa Conducătorul Statului a răspuns Protocolului Mișcării Legionare, Fă- 






scrisoare: prin următoarea scrisoare: 
„Am primit ca vii mulțumiri seri- 
DUR rare tul taceţi 
3 „fer- 


































4 
i: în, numele firmei „Ferrostaal- 


Nadăjduese că prin aceasta vom 
zontribui la alinarea sulerinjelor si- 
istraților. 


REVIZUIREA SUPUȘILOR STRĂINI 


depunerea actelor expiră la 5, Decemirie 


ste 
revizuirea 
de 5 Decem- | respective. 





Actele necesare revizuire 
mu se YOrisunt artăate în Inștiintarea nr. 
revizuire lar [94222 din 12 Noemvyrie a. c. care 


ARE ee ari oa se a Sunt 
intră în prevede- major italian 


mr. 4072-1935, 





La 1 Decembrie, la Alba luli 





















de revizulre depun 
Îsi ae gt pară 


Personalitatea reprezentanților Fue 
Reichsleiter Baldar. 


„Au irecul mulţi ani. de atunci. 
Adolf Hitler. descinsese înir'un mic 
hotel din Weimar. uşa acestui 
hotel un elev de liceu făcea de 
dă. Tânbrul acesta ti plăcu Fuehre- 
ralui care-l poli la el ca să stea de 
vorbă. Numele tânărului era Baldur 
x. Sehirach. Dela această intilnire 
din 1925, Baldur v, Schirach se a- 
A 10 imediată apropiere al lui A- 
doit Hiller devenind abul dintre cei 
ma) tineri și ma) Infocaji, partizaa! 
ni acestuia. In 1923 ca tânăr studen 
să câştige unire: 
din Muenchen și prin acea: 
simare o majoritate i 








legionară care va aniversa 22 ani dela Unirea Ardealului şi 
Banatului, va fi prezentă toată suflarea românească 


dine, creşte tot mai mult. 
Gândirea 


Dodzeanu a fost comaiderut ca tr 


diitar, findeh declarase că 48 de are 
lupă victorie va incvelat un tratat 


i 
vitale ale Vă, care ini paste duce 
la Indepimire misiunea da de stat 

po- | i0cheeân. Vimai în legătură ca 


"ILUSTRIERTER BEOBACATER= 


Su “tul „România nouă” revista 
prublică în numărul sdu dela 21 No- 
gmbrie. na articol semnnt de Dr. 


se aăa sate repre 








“GERMANIEI ! 


CĂPITANULUI, 
ECEMVIRILOR 


fach și Gauleiter Bohle.- 
rul Băneasa 


curesti, au trecut în revistă Cămă- 


ile verzi ta & 
Pama 8 detâgamental „Hitler: [sjţi rară nici un profit de ordin 


material; Organizaţia le dă în acelay [acelaş limp Secri 


eri după amiari, 
renz,  Obergruppenfuehrer, cond 
cătorul emigrației germane din Bu- 
eovina și Dobrogea, impreună cu 
statul săn major, cari deasemenea 
vor lua parte ia reinhumarea 0se- 
 |mintelor Căpitanului, Nieadorilor și 
Decemviriior, 


onsiiluta! 

= LI] dir 
du-l bun sosit și sti 
eglonărește. 






Dara ce au fleut 
a. Bataur ron y 





on  Schirach 
sale funcțiuni şi misiuni cu casca 


ireime din voturile; 
2 numit pe acest 


nească datoria pe câmpul de luptă 


cea de Fier care a primit-o pentru 
vitejia sa, exteriorizează calităţile 
soldatului: Baldur w, Schiesch, care | TATI pentra întărirea și apărarea 
a luptat în 17 bătălii grele, la 
dan la Dunkerque, la Marna și ln 
de 10.000.000 de ranita Elveţiei. 
tinere germane în. 
18 ani, a căra cadezii 
Me, m căror spirit de 
și ae jertfă a devenit Te 
ducaţie a tinerimă 1n int 


Este "del Siăc Inţeieă că at om 
care cunoştea în urma di 
călătorii în străind'ate cum sekface 
educația finedetulni în celelalte =! 
enjie. sirădapiile 


ofelită 
e aa dna i 
savancajal irapotriva 

nteta lupi. hațăritoa 
erai natural. ca. şetul tinerălului 
AaNC Hitler să-şi schimbe inaltele | 


Ep a Ernst Wilhelm Bohle — |tsrântaui: 


a care. Germlania 


taj succes deoie- 
mru istoria stu- 


Jional-a0- 

cisliste a studenţilor, După câțiva 
dupăce majariinleu fusese ohți- 
nui în toate universitățile germa- 








Gaujejterul şi Secret, ră de Sti 
Ernst Wilhelm Bahle a 
Puehrer în mul 1953 
a elă| d Sul. 

















sentimentul de sigurantă mi de or-, zentată exclusiv de câtre dagionari” 
după cum le place ză sc Buimească 
Orieotarea politleaj lor e 

exclusi gtcmnado şi it 
lor tiezbinte este indrev:Blă contra 
democratie! judalee și c 
, căraca le-a decin. 
viată și pe mroărie 


Tertamenta! Căpitan 
ocla: 
"Satului, va A laturi 


trăește Intre ei 


te în sdanelmiie spfle! 
ma-An și cu el acela 

vila leţioain asasina! 
„Aenl care se uniti 







| 1 ideea statului national si a aa 





a 
e al td abtuvttatea îi ape 
a ea» tn eridentă inci Banica o 


















D. Horla, Sima, comandantul Miscării Legionare urând bun sosit d-lui 
Baldur von Schirach 


1 ci 





auză Gauleite 








* timp sfaturi şi ajutor. Ea întrejine(al A. O. (Auslandorganisation) 


Apoi înalții oaspeţi sau ureat in [0 permanentă legătură înire viața 


masini, plecână in Athânde Paine [Spirituală a Reichului german şi 
unde sunt găzduli. 


arupurile de cetățeni germani răs- 
pândiți In Intreaga lume prin ditu- 


, [SOSIREA D-LUI LORENZ |" de filme, cărți și reviste. 


In această direcție  Organizajia 


ermanilor din străinătate lucrează 
Cu un alt avion, au mai sosit, tot [într'o strânsă colaborare cu repre- 


Ii Werner Lo- | zentanțele Relchului în străinătate 
(egaţii, consulate, e!c.) Din aceas- 








i şi d-lui Rudolf Hess 


Domunieatu Prefectarei și orga- | 
nizaţiei Legionare a județului 'Te- 
cui, „către toţi legionarii tecuceni“: 

Pentru - 
oțel și cu pușca și să-și Indepil- zip ore e 
Târii si marea miliție a cămășilor 
verzi — miliție care mâine când va 
suna goarna, va trebui mal mult 
ea oricând să sară cu tot elanul sub 
conducerea comandanților oștirii 


a simplu soldat intre mulți alți sol- 
daţi germani. Insigna de asal! a În- 
anteriei, care o poartă astăzi, Cru- 


Sfintej noastre Patrii. 
ORDONAM: 





După ce a fost oblinută victoria |tmbrăcaţi în unitorraa teglonară vor 





msupra Franjei Fuehrerul n reche-| arăta respectul Jor desăvârit față 

mal în patrie pe tânărul său. cols-| de ofițeri și.ori de câte ori se or 

» [borator, care este în acelaș timp cel | întâinț cu un ofițer îl vor saluta cu 
mai. tânăr. Reichsleiter. al. partidului | salata 

național: Sua i bi luca E 

7 August 1940 funcţia de Relchs- - i 

statthalter și Gauleiter a) Vienei mape e te ea a 


legionar. 
In toate discuțiile pe care le vor 


Prin aceasi Fuehrerul I-a Incredin- 

Deea ieasetii ae preașiin. | Einătilie dată In 'conireăiciităe 
lmucăt mo trecut deabia doi ani de| „Vor folosi toate ocaziile ca trăția 
înd Austria a fost încorporată la|dintre Legionari şi ostași să devină 
Reich. EI primeşte această misiune | din zi în zi mai strânsă, 
în plin războiu, trebuind să aducă] Legionarul, în viața hui zilnică 
ținuțul Vienei În nivelul celorlalte | rămâne legionar demn, corect, cins- 
jinături ale Relchului German. tit, cavaler şi elegant în atitudini. 
tar când este chemat Ja oştire devi- 
ne ostaş în cel mai înalt tnjelea ai 





țelor Reichului. S'a născut în An- 
alin la 28 Iulie 1903 și a fost cres- 
cut la Kapstadi. In casa părinților 
săi a primit cea mal autentică edu- 
cație germană, dar vorbeşte totuși 
perfect o englezească de Oxford. A 
studiat In Germania, obținând di- 
ploma Facultăţii de Ştiinţe Come: 
clale, Qu doi ani inainte de prelua: 
rea pulerii s'a Inscris în partidul 
Najlonal-Soc tuându-și sarcina 
de a organiza pe național-socialişii! 
din străinătate. Ajutat de o mâna 
de colaboratori credincioşi a ado- 
nat pe toți membrii partidului din 








Mumea intreagă,  Insuflând tuturor 
germanilor din  xirăinătate idelle 
Fuehrerului 

Asife! germanii din străinătate 





tera drep! principala lor raisi- 
aceea de n face ca popoarele 
lumii să ințeleagă Germania nalie 
valsocinlistă și idealurile sociale 
ale. Fuehrerului. 

Prin această orwanizaţie, partidul 
național-a 
1 d 
porlante — divizțuni a partidului. 


Mezabrii. acesiei organizații nu "nu 
Ar 














inist. pentru străinătate 





In onoarea d-lui Dr. Tuk 





a fi desi 





i Indatoi 








mul superficial, Ei nu vorbesc mult »] A“ 
mu sapeeneal pi ns rerteeanit, „SENTINELLA ITALIA” 
insă forțele asupra acțiunii. Pen-| Ziarul provincial, mat sus arălu 
tru viitor este mult de asteptat dela | publică un articol intitulat lo: 
tânărul lor Conducător de geniu. [nescu și România Legionară' sem- 
dela foarte activul înnăcăratul «i [nai de d. Giulio Malajranie. + 
aproape fanaticul Horia Sima. In| După ce arală perfecta unitate de 
"somalitatea aspru conturată a [vederi dinize Conducătorul Slalu- 
ralu! — Antonescul Je stă la[lui Momân și ( e Fier și după| nc 















ie un caracter ferm, lucid, [ce vorbegie perzomalitalra 

de gândire și constieni | generalului Antonescu, auturul spa 

de scopul urmărit, caze sa declarat E UE sapate 
nu odată, pentru marile țeluri ale |. Mnițalea NEI engle 





amenințările și prixoa: 


Câpitanulul. Printze acestea sunt 
Supurială cu tărie, generalul nu 


purificarea moravurilor. distrugerea ur „Arie, generalul at 
Proganţei evreeşti o dreaptă înța- [iri DATĂ oului ră E 
imgere socială și o sinceră aderare [coplinua! 
ali cămăsltu» verzi 

După varbarul asasinat 
A, a a la ui 

Trăiască Legiunea si Căpitanul” [di At e rea a a 
(„Has dee Legion und dem P- sc ceda ragaz peria n ca a 
prez), 





























nei desăvârșite frății între oștirea | 


De astăzi în colo toți legionarii [a 


nina dintre, eele mal: în Inistrul de; Externe al Relchutul 
cul 4. Von, Ribbentrop, mioistrul 

tir 2, pressintele consiliului slovac, cu ocazia 

vizitei sale la Berlin 


Imprejurările 





tă de o sinceră 
cu puterile Axel 


ministerul de. Interne; 


Poehrerul Însuși şi-a arătat gra- 
Mtudinea pentru opera intreprinsă 








de tânărul său Gauleiter, incredin= 
țându-i cea mi distincție a 
partidului, ins onoare de 





Legionarii vor arăta tot respectul 
ofiţerilor 


„Trătaacă Legiunea și Căpitanul, 
| Prefect Tecuci: Comandant Le- 


gionar, ION DOBRE. 
Şetuy Mișcării Legionare Tecuci, 
Preot ALEX. MICU, 


Compartimentarea activităţii 


FAR. 





a ocitabiitațea şa casieria inere- 


dințată camaradului Slavnicu. 












a în primire și con= 
buna condi- 













ernul Gigurtu s 


tăi de Înc 








pulii uuvera 
Noun 
ul îi 


României, în 
e. caracleriza 
colaborara 

















adilla latine 





olaboeare Isi va, da, sigur 
binefăcătoare. și ase farielt 
meritat de marile sacriticiă 


suportate in aceste ultime luni da 


națiunea română. 


Boble este în 
e de Star și Şef 


Rudolt 


b) Sbor cu motor, secretariatul şi 
tarloară,  încredin- 
A 'Tib. Simulescu și 


camarazii 





ALBA- 


IULIA 


Maximalizar ea preţurilor 


Sula alimentele de strictă nete- 
ate EM e atoEtal epa! 
la Dl. 38 tă 


5; 


tg 5-1: 
rodie Mel 60-70, Ratele le! 


| 


za-Partoţ le 20-35. 
gară le! 8; Autotaxi oras-gară-ll- 
ceu le! 30-40; Camion gară-oraș 
Jei 180-250, 
ASOCIATIA REPUGIAȚILOR DIN 
ARDEALUL OCUPAT 
A mat ființă în orașul Alba-Iulia, 
nsociațiunea tei din Ardea- 
sate 


Per. în teritoriul cedat. lichidarea aces- 


plasare,  impropri 
- | ete, comistunea de mai sua a 1nnaat | pe? 
următarul 


Municipiuluy Alba-Iulia. pu hotărit 
Retugiaţilor | mai 


înființarea „Asociaţiei 
din Ardealui ocupat” alegând di or- 
ganele de conducere, 
Scopul asociaţiei, pe it ee aoi- 
daritatea Re acestor 
aci eri n costurile și i căzu 
murtle lor este de a compune o sta- 
tistică cu data exacta asupra tutu- 
rar refugiaților, averii lor rămasa 


i 


i 


ti i ete, 
a ta acaste interese în fața 
autorităților, a pentru satis- 
facerea. lor. 


In primul rând Asociaţia Ii 
bn, face apel către toți 
din Ardealul ocupat, să se 
tule in fiecare județ, în asociații 
similare, județene, comunicând . a- 
dresa asociaţiei din zii Tula. str. 
Barmuţia 18, spre a cOmIpOcA 
grabnic o întrunire 8; aelegaților 
judeţeni, pentru creazea OrRAnIzA- 
EA generale pa Țară, acestor refu- 

CONTENOIOSUL LEGIONAR 

In Alba-Iulia com- 


Tuncționanză 
|'tenctosul gipsi ial oct pin Ea i 


pus din avocaţii: Dr, 
fost pro decan al re 
Vasile Cristea, avocat din Alba-Iu- 





SĂ ocupat, a cărei președinte 

A Dr Ateleg Petze fost prefect al 
Sile, se președinta Pr. Prot. 
Tie 'Dălanu pabieist și Dr, NI- 


BÂR 

Dela Camera Agricolă, — er 
în prezent în jodețul Tutova, rea în. 
sămânia! ca Er 19384 ba; 85% 
din rsepita de porumb din anul 
certa a fost cul 

Dela paleti = — 2. 
jadațului Tute 
u inspectat zilele sratia e 
dim plasa mAlex. lei 
dinţa la Tg. Puej le s'a intere- 
tat de aproape de "jtunția” însămoan- 
ilor de Sage precum de 


eur 

Tu de amână 1 
Nou cutremur la Bi — In 

ua de 27 Noentaie 1940, în ora iri 


lect al 


„corzunele 
cu rege 


şi 9, minute, un extrema, Ian 
zică reper i e . mia resimţit în 


imite de goți, — Femela a 
din cam! 
1 Tosa Parchetului, că. dupi 


cre oala Eneiacă E bari 


2 0 — 


sd Bineilor i 


SS7E8 
Elie 


i 


y 
ză 


a- |sesen, Alex. 





judeţ. 


LAD 


Part. — Wa fort senzațional e 
fost să In umritorii joculton: 
N. ta, N Pela, Gh. Tant 

În 'nrrma cerce- 
locale, Snoda a fani 
'ersoana 





rilor. poliției 
iRiIA Rea 
cop, rizat a Pie 
care a ir] fast anesi 


Dela casele d- inel Sfanta prag: din 
Mocalitate, str. Sabinelor Nr, 25, ho- 
ţii meindentificați până în prezent, 
au furat uşile și ferestrele. 


INFRAOTORI LA LEGEA RE- 
PAUSULUI DUMINICAL 


D-na Elena Pereiog, soia avoca: 
talol Ion li ia dai Jocalitate, str. 
să se sin 

eta, trăzinătai mn glonte de re 
7olvar a regiunea abdominală, In 
re gravă a fost transporiată la 

i [aan Beldiman, unde În urma În- 


arijirilor data, eate în afară de orle 
& Cauza încercă 


prricoL. ri de dinu 
iza este de ordin familiar, Par: 
a dispus o anchetă, 

i în Judecată ea 
comerelanţi din 
nostru şi anume: Neculai 

I din Piaţa Sf Die, Molmw 

an din dir, Bega, Aa o 








Ra AD i 
aofmen o 

ae Eourjanu “dia. tr. Op Timal. 
2: SPANGPRE 


HoM rămagi necunoscuți, prin 
spargerea unul zj6_sou introdus În 
locuința d-pel Maria G. Nuarea dia 
me. 1. C. Briluna, furând Imeruri 
casnice și dn imhrărăminte, 

Peoliţ Ari, 


















= În pr-| aces zhu, camaradul set ai Miwcă- 
Lesionara din B. th a: Mar wm. 





SITUAŢIA CALO 


A în trecutul conducerii româ- 
nu dau făcut lucruri bune pen: 
Ace DOR do mia ea mal 
lzat este aceea î 
AA in cara direc 
ție pă ma făcut n! centrele im» 
portante, facut nt n ce Er 
deauna. | mu! 
moţilor nu le trebuie num 
star iți tree ia 5 oo 


țărani și hoinari pe 

ră, maritau o pati mai 
Problem eăor de comuni 

este pe depnrie n plota cu ceva, 


mare Importanță și eu 
fie, mu satinfnce toate corințele: 0- 
semna Brad-Ahrud esțe oca mal 

pă cab: Sunt mule de * 

la pceastă şosen de-a foarte ma- 
re Importanță stralegică. 

Cu Abrud, centru important n) 
a cata nu avem nici un inijloc de 
deghitură ȘI dacă şoteauia nu este 


IA] 
























posta în: 


convonlelor de că-| fi 


L ngzarelo cari fac le- 
centru Important al 


— în cn fe 


m. pl ctre 


de 4 
mort d nn leghturi de 


corp! eetăli 
pă care dă 
Hi pună AIR 
Cmran, 0Ă 


nea generală e i 
care sh facă 
ii de domă ori De aip- 


a |timâni, 
Ar n oălimal mara bine adus 48- | primi 
cari 


merg +kptămâni 
își cari se aprovizlo- 


pe pleți 
A-Bala de Crig-Vața şi 
seste nlab Inprilită, Înr 
or la fel. 


 Boâzie este timpul să 
străzile Bradulni cane 
stare de primitivie 


pt că primăria n avut şi 
şi datorii pepiru digul 


> de 4 milioane a costat 
E: expertiza d-lui 
i Pompiliu Nicolau), 


cal 

aminti, BRA 

sunt în 

tate, 

Este dă 

are preuli 

n ÎN 
ni 
profesor A 


PROBLEME MOȚESTI 


DE COMUNICAȚIE 
MOȚILOR 








numnl piatra de pe o 
ob preteatul că me refaca 2 
O ch de melnsemnată Arngoste| 
et tribunal pi care 


pentra acest oraș 
raâtna ra capitala 
aud, era o satisfacţie pentru papni- 
cli Jenitari. i 


Dry ca re a ee: 


podar enereie ut 
14 o îmdreptare rai 





Bcum. 


credem că se Vor 
toate. celelalte probleme, 


face din țara Moților, țara visată de 


toți martirii cauzei sfinte a dreptăţii 


rdeleneșt, care este lozinen statului 
Acta 


Nicu Delabhăseşti 





Adunarea A 


altarelor, pentru a antet | ui 
aa multă tărie vreanile 
rece apei nostru. 


Darton Y. 
sor la Academia rr “a iar 


o aa teitaiegi despre „Preotul in 
timpul și împrejurările de față”, a- 
ducând omagiu preoi ardeleni 
care au suferit. în pul cedării 
Ardenluluil de Nord, fiind uciși ca 

a Aurei Munteanu, din 


o| 
Eu n. şi chinuiți în chipul cal mai 
Ape posibil, pentru credința şi 
lor de neam, 
Sarei a vorbit scai pu 
e a prooțimi 
angrenață în lupta contin mAso- 
El si a tuturor dușmanilor nea- 


zi ta A Naţional-] pasti rolul 
ineinte stabilit, incă | exe! 


mând rolul clerului în ii 
prejurâri, când trehue ah mobilzim 
fonta constiințele naționale pentru 


mânuirea tri, 
A vorbit apoi „părintele Chirii 
Andrei, despre iuepția — tineretu» 
lut prin catechizare", 

In oontraAietariu, pu vorbit P. 8 
Ba zi Andrei Magier, epi prof. 
Darien Y. ape: ot. L. Bancea, 


ari ore și 
Ju Andrei Mater 


plimeae doi ani 
Corneliu, Zelea 


siniieie. rALd 





aprobă da le! 
ră pentru Ajutorul Logiimar, 
Adunarea sia Închelat prin for- 
mularea propunerii ca că se mill- 
Pepi, pei, birarielior ro- 
M pentru „ țompiteta destin 
„| 1 PPiror anctalor 





Prinderea unui hoț 
idivist 





4 a nouă captură 
prin rzirii lu! Begedus An 
an care se demedit un hoţ pori. 


dus a recunosout 

uri: alai Pare 

i Parva C-tin, la 
400, 





pute ni i sk 
peste urari 
vele Seti palier se rlalca 


Ea a, are un iri tm 
în aaa d de 5 ie Et 


"sed CA Arad, şi-a 
ca aaa 


toiației 








Pa aut i 
esto Ma, au fost înpintați parehe- 
a secția a pentru Anstruci 
Emiţându-li=se mandate de 
tare, ta ai feat confirmate În 
ziua ag 21 Noembrie, 


Dela oficiul plasării refu- 
aţi 


va face 
m d TI ee pute $ funcţii 
za lu) de plasare gi Autorului 


Deagitrenea 1 hotăkăt ca să 59 
minaţia tjbuzar între» 
a je ce 


româzieare vor da 

pi alui, ed, 
torului. m 

hori! dei en ari 

ori ca va» 

Aaldial Ba 


hp A „Baolat va fi re- 
deschis 


Masti calenoa „Dacia, care a 
font nah! din cauză că se dâduge 
la ungle afaceri, necurate, sa va Te 








deschide în curând, trecând în pro 
prietaţe rom Aneasei 
Omaşii) nostru va avea asttel un 


nau 106a] românesc, după deschide- 


rea | res Pasbaurantulu! legtonar, 


Prin deh imbarea pebasta, trinita- 
tea  MWEpiască  Lalpniker-Zsedely- 
Scheatulgare a stars aute de mil din 
punea Bansumatorilor a tost defini- 
tiv Mehldn'A, zpre marea satiofacție 
a spini publice. 

ind atadariie necinatite și 
incită fosta EBfanea. evrelatei 
politia Jăpionsmă ao ficut o impravă 
pi un mâl de mlubritate eare Du be 
va ujta le curând 

Dela Amintiri poli 

olinia 
ambulatoriu face cur 


Înființat un 
pinecoloaiee 


Directia 
noseit pubiiaului că a 
îmatt: e consultati 


"j “aramida din oraa a judeţ 








sa e n a cangulla, 0 vor 
regența dn acest servieiu, ainle, în. 
Le ş-10, strada Gojdu, No, & 
(illa am dau pfatult, de 
05 dr Romulus Costa medie 
primarii terugiat dela ep balul din 
Omdeal | 
Inseriorile la siooța de 
ucenio 
Dir ine eursuzilor -irofeslo- 
nale ucenici aduci | La cu- 
acul turor  patronila= că În- 








i „An drei Şaguna“ 


sorlerile la coală sa fac numaţ până 


Un nou tarot imector de 


acestui ju, 
Noul subdirector și-a luat funcția 

CĂ aaa stabilindu-se astfel la 
nad. 


Se caută lucrători sobari 


Prefectura județului Arad face cu- 
i că se caută Seriei sobari 


esenta, 18 
pretectura Arad. care va angaja 
şi transporta gratuit ia Buzău, 


Când va fi deschisă piața 

Piața de animale și mărțuri din 

Ara, cate, Kehula să se tie, în riua 

, din cauza sărbători 

Sie Mesia se! Aefumbă "pe cina de 

5 Decembrel 18 1940, e ae 

agemenea, piaj săptăm, Di 

din 27 Decembrie, sa va ține în ziua 
de 28 Decembrie, 


Careul invită 
da tractoare din județul Arad, să ri 
rezinte la cerc, până la data de 1 

cembrie, pentru clasarea tractoa- 
relor, ou urmâtoarela acta: pot de 
cumpărare, cu arătarea aumel, o a- 
deverință din partea autorităţilor 
comunale și pefilui de post, ar cel 
din Ara, din partea comisariatului 
eireumteripțiel “ ruepeetive, din care 
pă relasă precis starea în care se gâ- 
meta traetorul In prezent 


Un salon de mode româ- 
nesc 








D-na Dota Bogos și-a res 
deschia gălonu: de pălării în stieala 
ari noi 90 după, Pemtelaliza rea de 
ma! mulți ani in Bucuresti 

Engurul salon românesc, în 











Piatra-Olt 
INSPECTȚIE SCOLARA 





Ştofan. Țalea, suhiaaa. acolar 

Ia) Oltul de: Sus, a ian 
île lrecule. scoala primară PR 
din pana PioirasOli, noând eu 
„foarte bine” activitatea didactică 
3 invățătarilor de adj, D. subinip, 
pe. alea, un vechiu lupiător leglo 
par, a fămareai Înijlerea ce ÎL 14 
dat elevilor In spirilul legianar, A 
ceşiia putind să dea răspunsuri În 
mmemanea il cânleca 
jealonare, ete 


A] 










„Mă Ani 


FAPTE LEGIONARE 


Laglonarii de sub conducurva une 
mmaredulu, Rădulescu 4 








ta uta 


Lene 


joctețului Za- 


pr Piri dela set [a 


lar pentm a ne pane odată ca- 
pât rit de batjocură de până 


pentru a 


Dela Cercul de recrutare | sxarea 


po tou proprietarii |€ 


ei de a 


[Ă rit Li (ri a 
ra rr “rm ă 
latini , 
lemne, | Pe Ari Pi Pr so 
«dna 14 doi etia: Bi 
AR iei 0 ca can: 
od a 


ră. | Dara cerelat 

pentru a at car 
erttismuhil în masele POTI 
Allene, 


Lui ri fiecara familie, FA 
Deci „Ahtorul Leglonar” et! 


mientat asupra operii de Atatorare 

care trebue să o Infă, 

cadrul „Alu! 

înca o oporă da 

tirul ie capii 

cena“ filiala Brâlla, 
a ju Crt 


Ba 


P"Erinehpale "ze 


Hu de n e 
, | mEranco- jamân 

Deasemeni pentra 
embrie a..c, ara 18,80 preels, se va 
executa um exercițiu de apărare pa- 
sivă în Maniciplul Brăila. 

Locurile unde se șor întâlni orga- 
nele de control şi i IS) pen- 


ie 









tat re 
oda pentru 


a întregului vălal modern dela Aba- 
torul >munal. 

Este vorba de mparatele de depl- 
lare a parellor, de Îndustrializare a 

sâugelui (utilizat în industria tăbă- 
câriei) 5 s matelor de vite Întrebu- 
Ințate de fabricile de mezeluri. 

0 oomial de specialisti studiază 
nceastă oferță comparativ cu n altor 


bi 


şi 








Naţiana] al Cooperaţiei din localit 
te a primit un vagon de zahăr, ne- 
consumului intern. 





Tabere de muncă ru so 


caza 
CA saienlal Ti 
diu un plan pentru Organizarea u+ 
nor tabere de rin bn care să fia 
At toți aceşi 
Sun Uecastă i ăsurt, în loc de a- 

jutoare umilitoare, care va fi desti- 
aţi mumaj celor inapți dle munoi, 

va avea grijă să procura 


în mod onorabil. 
primâria va avea posibili- 

tatea să executa lyerări editare 
sum sunt: 


a oganisazea acestor tabere de 
muncă a fost delegat d, njutor de 
primar Inginer» Nistor Bocea, 


DELA BAROU 

p. Adiian Brudariu decanul Ba- 
moului Timiș-Torontăl a convocat 
pentzu ziua da | Dotemwrie pe toti 
d-nii avocaţi, spre a discuta chea- 
tuni de o foarte mare importanță 
in legătură cu exercitarea funcții- 
pi da aveeat 


MITUITOA ARESTAT 
Pr Orumberger David di 

Timor 30, a fost arestat de por 
Mita legionară in timp ce Încerea 
să mitulasaă pe CAmaradul Moldo» 
vearu caza era insăreinat pă faci 
o perchezitla la Mdeninta an. 


REGLAMAR PENTRU 


I0L 
Ana din str. Matea 


va 


ne 






soc. 


Femela Pop! 





Dobosân 39 a realamat pe Dumitru 


Bela servi 


strângerea câ» | mal 


luat măsuri pană 
magi pri 


nilor din Oras, 


fândusca aattei parlaolul una! opide» | păsar 
mia 


mii de turbare: la 
Afaiă de agate măsuri sai [i 
ciul vaterinar [age tilnie controlul | Ar; 
pe plută nl alma lar de origine a- [tplul 
nimalică, Cel găsiți ci te al» [viaţă 
terate sau lapte i Aizat ant de 








fincure dimineață, de nervii 
plajă, supraveghind preturile 
1naxlinale să fie respectate, 











feriți poliției. plat 
i imtravenit la legea speculei. — | pului. 


ete si câte un v 
fe. ca east arie 
să eo pmeanca 


fi coneretizm în v 
|n 


tamnă Hilti de mu 


din 
excelentă. 


rădleă a 
tă adică 94.201 ba. 
Cul 


lar. Insă 
Aria | lente, stea tim 


levul Lipan Ion 
ceului Industrial 
cându-se cu un 


desprins fâră să rea 
proeztilu! i-a perfora 
tă. 





mn mille de 14 


SUCEAVA 


jetut mătezinar, = D. VIsă | Et Blei a contzav 
1onn, medie vetazinar ui ornaului, e |intrugăt a vândut 


al, evil» sificând tatodal 
to 


ma unui accident 


jutorare 
Tacpân A de mi 








Inapecfit In jadet 
isleta preferi! ni. 


tat În corel nec 
tomina din mori 
stra. pantra a se 
mat alea a stimula 
cală. 


Pezoltatal seamtor 





la răab 
înaăirar 














Acesta schi aa ftrnieat date | 
torta ordin consemnata, în “5. 21 e 
tnita şi ear dama În sebipe, oare a dn! 
e:| tate. 


În eeenee pri” 


te de cutremur, 
Dale se aid comst 


PA aere urci 


În comunale | 


„| Piu biserieile v 


fiaația agricol 


at favormbil cât - 


N de d, pretec 

mlexe, mine! 
„exprinam! 
Phtnă atam 


Jul fnstrmânți 
tă din totalul 


Azi totalul în 


proce: 










ilesul p 


ine. 
Impuşea! din tmpri 








neștiind că arma 





A fost internat în itzi 


dim localitate. 


Incepat de incendia 
d-lui Mihalache Petresc 


strada Grivilei Be, e sa 
început 


iu rr cer 


Ţară gata de mai patronii | soctetăți. similare, 
socletă ta 
măi oki! lazi to uce= Nu mai e lipsă de zahăr. — In ur 
cehia A acei care au făcut] mă intervențiilor făcute de prefec- | un 
lop| numai 10 Zis de practică pentru | lura Județului, prin delegatul e00- 
LOT | rca, momie al Statului Major, Institutul 


TIMIŞOARA 


licitatorii de ajuto 


| Gheorezhe din acetag ate 


îueru piata toți acel cari vor | ban 


SPECTACOLE 


Teatrul Naţăorimi dir 


reprezenta În geaza zi 


Decemvrie pe scena Teati 
„Remeia Cezarului” de Li 
Spoctacolu) me va des 


condițiuni ca și 


veşti. 





FAUNA BANATU 
Pauza au 
da traditionala ga epo 


+ sala Kitter din Pl+ 





REDAOȚION 


Redacţia noaalză din 
atlă în sir. Lonovi 
radaotar tind d, Const, 


7 ol 4, te: 











dacă 


aci 
ta 


mari 





e aa 


Ale, pentu În 





grtea unul acelă 
din logalitat 
Tut Anten Șia Su 


zilele trecute la 











“JUSTITIA A REABILI 


Sentința de condamnare a Tribunalului Milit 


După fiecare răstignire urmează o invie 
„Te rog să fii sigur că ne vom bucura impreu 
„Ne răstigni, dar nu -i pe aceia de a opri invierea ca 











Niclodată nu pei părul mai au-|adevăr el numai pe puterile et cu 
mai 


sana aceki mare 
și etern 
ednă 


procesul 
malui românese a re 
Conștlinţa Jerifel mâni 
mința prin suferinjă, rea 
morții prin propria moarte, lală cele 
trei mari legi fundamenlale care au 
dus pe Căpitan și odată ca el Inireg 
neamul românese ia biralnjă. la In- 


viere, 

Dar, după ir Inntere nrmează e 
prăbugire a judecătorilor nedrepli, 
zice Mtanul, o înlăturare a holă 
zirtor_ lor, necinatite, 
ziua de eri a osi ziua prăbuplrii ce- 
ei mai nedrepte hotăriri din câte 
au răsări! vreodată din dezastrul |n- 
teligenţii şi „din profanda detagre- 


a omul 
Juntiţia, Jusit(la. adevărată, Justi 
ia nelegată la ochi şi inlelegăteare 
amana Rai ee şt nedreptățlor 
n iar nu cealaită Jastilte oar 
ba de belțagul auralal, care în se 
aprinit nici pe legi niet pe pre-an 


Apărarea 


Inainte pe banca apărării, îm- 
brăcaţi în robele lor negre stau ca- 
marazii noştri, avocații Alexandru 
Vergati loria Cosmaviei, 

Cei dintăiu cu conturul ferm nl 
profitului, en privirea rai 4 
zere, cavântul răspicat cu care poale 
să ereeze o temperutură de înălțimi, 
apră, Hhioasă, climat sever şi mec 

din închisori, 

Intact, energie masivă, dominată 
de frina sigură n nervului. Ala a 
Inceput să vorbească și obsere În 
ința Jul ceva imfexibil, o snlemni- 
tate glacială clădită pe o singură di- 
mensiune şi străfulgerată de un sin- 
sur chmandamen!, o singură imagi- 
ne: Glpitanul. 

Aldiuri, Horia Co*movici, tulburat 

adâncuri dar liniştit In aparenţă, 
însetat de poziţii clare, căutând cer- 
Utudini pe care le desprinde din 
el îzăși, din adâncuri, pentru a le 
impune În Jur, vorbire limpede ar- 


mmonloasă, fâră ezitări, fară opriri. 
Îmiră Inalta Camisiune. In . sali 


| 








„AVEȚI IN MAINILE DU ie: 


spada tnir'o mână si în cealaltă ţi- 
nânii un cântar atât de mie Incât 
n'a patat cuprinde nimte din dare- 
7ile acesiui neam, s'a pronunțat eri. 

In pretoriul Indilei Carii de Cara: 
ţie și Jastiţie, lamea a pătruns tă- 
cutd, aproape afioasă. ca 1nir0 cate. 


drală unde trebue să se ofleteze o | Dj 


Innită ragăciane. 

Na e un proces senzaţional, nu 
se imbulzese cocoane. Cânlena doam- 
ine In cămăst verzi, prinira care dis- 
tingem pe d-na Corneliu Georgescu, 
d-na Liana d-na G. Cosmo- 


Cot 
Sint r aletee afle Bărbaţi pe d. 
te Gârneaţă, Comandant ai Bunei 


Vertiri, eu chipul Dai de apostol, Co- 
tone! Ştelan Zâzoianu, ing. Ion! BI& 
naru, Comandant al Bunei Vestiri, e 
vocal Sebastian Radovici, apărătorul 
Căptianahzi în procesul trecul, abo- 
ca! Tratan Cristescu, Prent Vdislea- 
nn, duhoonteal Căptianulai, dr. Şer. 
Ban Mileopeana, avocat P. Răteicu și 
alţii. 


mici un ges! nu e anticipat, alei un 
euvânt nu Sue armonia lucrurilor, 
are va trebul să ne închee firesc 
necesar, Schimbare totală de 
denje, primenire de atmosferă pen 
tru o dreapiă si Inaltă indecată. 








D. Prim presedinte D. G._Lupu, 
d-nii președinți, de secțiuni Ciboda: 
ru, A. Mospos, T. Macri și Titu Ma- 
lgheru. Procuror D. Coman Negaes: 
cu prim magistrat asistent d, Till 
Mihăilescu, 

Dup, ce se face apelul părţii civile, 
d-na Elena C. Z. Câdreanul, ropre- 
zentată prin d-nii N. Alexandru Ver: 
gati şi Horin Cosmovici, d. preşedin 
te dă citire Deciziei N. 1 din 5 Oct, 
1940, a Comisiunei pentru revizuirea 
proceselor politice și sancţionarea 
magistraților care spune printre al- 


tele: 
k COMISIUNEA 
Laână în examinare moâuj cum 








2, eee tei 8 
DREANU, care i 
Ei SRR aaa 
puiu! II Armată, Secţia I-a, 
solnționat sentința No, 246 
âin 2 stă, — râmară detiniti- 
vă prin respingerea recuriulul fă= 
ent_ de CORNELIU ZELEA CO- 
REANU, de către Curtea Mhitară 
de Casare și Justiție, care a avnt 
loc prin dechila cu No. 232 din 16 





sație şi Justiţie a și 
Nr. 126 din 10 Noembrie 1938 a Bec- 
ținnilor Unite ale aceleiaşi Inalte 
Curți — sentinţă prin care a fost 
condaranaţ: 

a) pentru erima de deținere de 
acte secrete interesână siguranța 
Statului, constând în aceea că cn 
Vană stiință și intenţiune cnipabilă 
n deținut o serie de acte, pâsite la 
domiciitu! săn cu ocazia percheziți- 
el făcute în noaptea de 17 Aprille 
1938, acte ay căror seoret Îl cunoștea 
fiind de natură n interesa sii 
Statului, de care nu avea calitatea 
să la cunoșință, prevăzută și 
dapsită de art. 191 punctul 1 com- 
Dinat cu art. 190 Q. Pa 10 ant 
muncă siinică si la 3 ani degradare 
elvieă, conform art, 58 C. P. 

b) pentr crima de reproducere 
În pubiic de acte secrete interesână 
siguranța Statului, constână în a- 
ceas că, cu bună șiință și intențiane 
eulpabilă, a reprodus În niste cir- 
culări, semnate personal și adresate 
membrilor miscârii jeglonare, deci 
destinate publicității, niște ordine 
secrete de ale autorităței, intere- 
sână siguranța Statului, prevăzută 
şi Pedepsită de art. 191 punctul 2 
combinat cu art. 190 C. P, ja 10 ani 
mancă stinleă și in 3 ani degradare 
civică contorm art. 53 C. P. 

e) pentra delictal de uneltire 
contra ordinei sociale săvârșite prin 








a fost judeca! procesul politic pri- 





ta 


"RA NU VIA!" EAPE CAREO 
CUVINTE FE CARE LE-A ROSTIT CAPITAI 


mecea că, în curul anblui 1935, cu 
mnă ştiintă şi întent'dne culpabilă 





i AY 
AU 
NUL 










“urmează, 


În legătură cu o 

tate. en caracter inter- 
fâreia | sa ndresat prin. 
8] În scop de a primi ajutoa- 


a 
din 








0 revoluție sociaă rea- 
dgramm, socla! aj mișcării 
revăzut şi pedepsit de 

inctu 4 0, P. combinat ca 
ăcelul2+ articol, la S ani în- 
Borectională şi 10.000 lei a- 


u crima de răgvrătire, să- 
aceea că, în cursa] a- 
|, 1935, cu intențiune cul- 


arme diferite 
Tărel și dispunâna să 
eze camuflat corpuri pa. 
înarmate în scop de n 
Tăzbolu civii în România 
5! pedepaltă de art. 210 al. 
8 ani detențiane rigu- | 








Se dă eu 
nera) CARE 


d 
printre 


procuror. ge 
altele 





Din SEhtin(a No. 266 din 27 Mal 


1938 a n| 


b. Militar ay Corpului 
e. I-a, Corneliu Zelea C 
fost găsit vinovat penti 
1) Orimă de inaită trădare prevă- 
mută dări, 151 p.1 din c. p, și 190 
€. POBDIIStână din deținerea de ac-| 
| te S&nălă intercaână siguranța Sta- 
tul 
ă de reproducere în publice 
acele Secrete interesând siguranța 
si N | 
Delict de uneltire contra orăl- 
nel e. 
4) Crimă de risvrătire, prin aceea | 
că ÎN cuEsul anilor 1937, 1938 ca t 
temțiune, culpabilă a inarmat 
parte membrii miscării jegiona- 
ve al set era. | 
Pentru “ha! acestea. 


ST „aa | 
. i, | 

















Tribunalul, | 








c 
[] 


nețiuni pentra a pregăti! 3 













i A A EN 





roasă și ln 3 ani degradare ctriei 
conform art. 33, 90 pi BCE 

Considerând că, potrivit art. 1 ai 
Decretuluj Lege cu Nr. 3326 bis din 

Octombrie 1940, proceseie penala 
pentru infracțiuni cn caracter poll- 
tie, detintie jndceate în ultimii opt 
ani, pot fi ravizaite, 

Că, prin infracțiuni cu caracter 
Politic, potrivit art. 27 0, p., se în- 
teleg acelea pe care jegtultorui le 


Violarea dreptului de aj 


Că, întracât în mpeţă, taptere 
pentru care Corneliu Zelea Codrea- 
nu a fost condamnat, sunt infrac- 
țiuni cm caracter politic, cea din 
art. 210 aL 1 C.P, fina obiectiv 
politica, lar cele încadrate în art. 
cu o pedeapsă din scara pedepselor 
politice, lar cele încadrate în art. 
191 punctele 1 și 2 și art. 209 pane- 
tut 4 C. P., având acest caracter fa- 
ță cn mobilm care a determinat | 


Rech'zitoriul d-lui procuror general 


făcâna aplicațiunea art. 101 e, pa | 
căsit că Corneliu Zelea Codreanu | 
trebue să execute pedeapaa de 10 
ani muncă siinieă și degradare cl- 
vică. | 

Făcână recurs, acesta I-a fost res- | 
pins, lar în eursu! executării a fost | 
suprimat, 

La 6 Sept, sa constituit comisia- 
nea pentru tavizulrea acestui proces 
care: 



















Con potrivit art. | 
i revi- | 
proceselor penale cu ca- 
racter politic, deținitiu judecate 
în ultimii opt va putea fi 
misă afară urile 
zute de procedura pena- 
pentru: 


1 VIOIAREA DREPTU- 


părare, greşită stabilire 
a faptelor şi greşită aplicare a legii 


|şi a actelo; 


| 





ădere a judecătorilor nedrepţi 
trucă dușmanii noștri au numai puterea de 





CORNELIU ZELEA CODREANU 


sancţionează co pedepse politice, 
cum și nenea care, deși sancțicmata 
cu o pedeapsă de drept comun, au 
acest caracter, prin imprejurările în 
care an fost săvârșite ast din canza 
mobilului jor, în care caz, instanţa 
de fmdecată este Antoare să mbsti- 
tae pedepse! de drept comun, pe- 
deapsa politică corespunzătoare în 
seara pedepselor stabilite de art, 23 
şi 23 ale acelming cod, 


faptele imputate și care ara politie, 
ca urm) care, după cum se arată tn 
considerentele de mai Jos. tindea în 
propaganda politică a partidntoi și 
organizarea lui în vederea trtum- 
futa! acelei propagande, în- 
seăonarea în cârma Statutul, proea_ 
9 acesta intră intre acelea la a 
căror revizuire se poate proceda în 
virtatea acea! decret-lege. 


LUI DE APARARE, 

2. — GREȘITA STABILIRE A 
FAPTELOR ŞI 

3. — GREŞITA 
A LEGEI. 

Având în vedere că, din eza- 
minarea sentinței. şi decleiilor 
care au intervenit în cauză, cum 

de instrucție și ce- 
din dosar se stabi- 


APLICARE 








lorlalte 


In consecință a trimis dosa 
In fața d-lor noastre pentru 
decarea în fond 

Potrivit decretului lege, 
terea În principiu se face 
instanță şi judecata în land. 
face de alta, spre deos 
revizulrea în dreptul com 
unde revizuirea se face de unal 
acelaşi inatanţă. 

D. Procuror general 
misiunea a constatat că 


„Piesele“ nu priveau siguran 
Statului, dar nici nu au fo 
găsite a domlelliul Căpitanul 

L 
















Cum sa cerea de 
Peotorat să se vapravaghe 
dați pi ofițerii din 


dabto, prin laptal că 
comunișii sam sectanți, el 
nainră ca, prin 
perieilteze interesele algi 
tertoare a Statului, 
Cirealara 94 din 39 
1933, adrezată membrii 
legtonare, care formează 
lei de a '2-a chesttui 
lata (intrebarea 39), 
produce ordinnl sirici per; 
Jidenţial 198 din 11 
Prețectarei  Jadeţalal 
minat mat va 
Cum, se luaa 
a opri marzarile 
ectate da partidul 
tra fară”, care Intraa 
|de propagandă şi în m 
nizare al acelul 















pi 


leşte în fapt că judecata va fă-| 


cut cu 
1 
părare; 
2 


- greșită stabilire a fapte- 








e a legri 
Eesuit și 





SR niad i ci ti iu i: cr iat 


ORUL GENERAŢIEI TINERE A ROM, 
Su! e Eau CE I-A FOST INTENTAT IN 1988, 


— violarea dreptului de a- 
li 


ordin nu pripea sign 
Că, întrucât, din 
|stor 








lesa 






ma p 









|Stal 
| oară, 





Continuare in pag. 

























ctitul tul Codreanu, 
„Dana . Verde”, ele 
la coneltizia că 


omu m emir crimele de di 
e si de reproducere în pablic 


Avind în 
In actalor 





sunt: 


un carneter internațional 





Națian! sociala, 


iHomală. 


cn, 
asorinținnile cu caracter inter. 


așa fel incât să caprinăa toate 
de imp! care să corespundă 
imentelor constitutive ale inirac- 
aci, petre ca, atăt judecătorii să 
pusi în mâsură să se pronunțe 
|moă concret asupra existenjei lor, 
și instanța de casare să aibă po- 
litatea s%-şi poată exercita drap- 


imtrucăt, ia spață, din exanti. 
chestiune principale de cul. 
Hiate cu privire la acenstă în- 





sară, prin intrebarea pusi, să 
ă daci faptul imputai se inca- 
îm textul de lege, far Casaţia 
Iri po a avut posibilitatea 
exercite eisctiv controiui săa, 
nes principală de colpabiii- 
a test formulată cu incâălcarea 
eceace a dus 1 stabilirea fap- 





pen 
Codreanu „in anul 1833, a în. 
îm Ingitară cu 0 organizație 
lină, în scop de a prim! iastroc- 
iai și ajuloare de orice fel, pen. 
progătizea revolujiune! sociale 





Lică 
do. 





ni taxt de lepe, rezultă că ele- 
ele constitutive ale sestui de- 


E) legătura să aibă de obiect pri- 
instrucțiuni sau ajutoare. 
D aceste jnstracțiuni san ajutoa- 
să aibă de scon pregătirea unei 


imptul iti să Be săvârții ca 


n ni avut în ve- 
Ras . pa 


aibă un obiectiv bine 




































far unele |acte secrete interesând slauranța Sla- 
1re ele, Alel în celelalte Incăperi [tului, în mod p 

neputând |a stabilit aceste 
orneliu Zelea 


It instanța 
ple în sa! 





le | condamnat. 


Delictele care au fost puse 
în sarcina Căpitanului 


wadere că, din exa-| diferite punete ale Țări și dispu- 
sentinței cendamantoare | nând sh se organizee camuflat car- 
trimitere în judeca. | puri paramilitare (marmate in scop 
din doanr, se constata că Corna.| de n provoea tn răsbot civil în Ro- 
Zalen Codreanu a fos! condamnat | mânia, prevăzut îi pedepsi! de art. 
pentru deliatal de uneltire con- 

ordinei publice, prevăzut și pe- 
isi! de art 200 punctul 4, redao- 
inca inițislă a codului penal, ss- 
Hart. 200 punctul II litera d, 


20 a. 1c0.P, 

















Zelea Codreanu a 
pal Legionar. Moja: 
























cum se pooie vedea din dosarul nr. 
12 pa, 17, — 
cere, după cam ui 
derentele de mai ama, pre a Fata: 
pat la dosarul couzei, e Jos at 
apărărei. adi 
2. Aflarea de arme la membrii 
migeărei legionare. 








D-lra, care apune că: 

Alât poliția secretă cât și. cea 
descoperită adică toți cari compu- 
neaa eceaslă poliție erau tnarmaţi 


J sia cu reroivere aau calite având ca În. 
orint, mu la orice fe] da Persoa. |alruclinni următoarele: 

mau sorințiuni, ei aumai In m 
nrină un caracter internațio- |mb și orice sr îi oi 
nâteă care destășoară v activi. [a Perielita viața Căpitannlui can a 
zeferitoare la comunitatea În. 


mPolițin seeretă mergea prin hu- 
irvat de natură 


Curtea dă apoi eavânia! d-lui. av. 
Alezandru Vergati. 

Domnitar magiziraţi, Inalta Curte. 

— Na pot să incep ocam rejude: 
decarea procesului Căpitannlui fără 
a mă gândi In sinea mea la cel ce a 
fost Căpitanul nostru. 

Procesal Căpitanului are valoarea 
unui truism, el irebae primit așa 
fără jadecata. 

Căci dacă n'ar H n'am putea 
cere atunci decâi schimbarea unor 
perspective. 

Nimeni na se mai ocupă de natura 
jaridică care a das la condamnarea 

(tenului. 

ÎN trebue să devedim un fapt, 
an adevăr aromatic. 

In acest proces nu s'a urmărit 
condamnarea anul om pe textele 
de leze, ci s'a urmărit stânjeni- 
rea acțiunii, vieții, existenţei a- 
cestul om. 

Oamenii, Judecătorii lui, nu 
S'au ocupat și de adevărurile pe 
cari le-a rostit Căpitanul, de o 
valoare autentică. 

Ei S'au ocupat mal mult din ce 
trăește el, dacă e deştept sau nu, 
dacă e bun orator sau nu! 

In acel proces maniera de |u- 
decată a fost alta decât aceasta 
de acum. 

ȘI alta a fost sorzintea proce- 
sului : neințelegerea unor adevă- 
ruri enunțate de Codreanu, cu- 
rente, dar neacceptabile. 

Dapă ce face o amplă analiză a 


Şedinta 


Pledoaria 


Prootsul, care după 2 an! și jurmă- 
tate se rela În reviauire va rămâne 
în istoria neamului românesc 

Inalta Instanță are de judecat 
sburitmuj re generaţii de credință 
pi a tineretului acestei ţări. Prin ge- 
ie înțelegem generația de ere- 
dință mu de azi, iar prin tinezet In- 
telegem şi tinereţea părului alb, U- 
merejea sufieteaacă; cel mal tânăr 
in nigcarea legionari a cat genera- 





se implineste, toate celelalte nu rai 
implinit. Bate o revolutie spirituali 
gi aste a noastră proprie: nu si-a in- 

epiat nicăieri în afară privirile, 
va inter la Kogăiniecanu, apă 
meu. Cunia, După eum a mpas Pulu 
Gârcineanu, toate reveluțilie sant 
imtiee. numai miscarea leelonară 
spirituală câci se ridică până 





coinţe una, atagur 





na sa, 
reeace a dus la _areșita aplicare a 
teătelor de lege pe bata cătara l-a 


sar a cărui adu. 
arălai in conal- 


Deelaraţia legionarului Ghiocel 





USTIȚIA A REABILITAT 


(Urmare din pagina 7-a) 


Donsideră, 
moettai text de lega, rezultă că 
jentala constructive ale acestei 


erime, teza 1, sunt: 








pe Ioenitori, ori de a-i instii 
în inarmeza unii contra altora; 
b) imarmarea sau 








provoea război civil în Țară; 
€) înpul să tie 
şi imtențin de mai sus. 
Având în vedere că, din 
marea ordonanţei 
stata 








Co. 





lui Comblin Ze) 
lreanu, instanțe d; 
Bazat pe următoarele dovezi: 





Pe ce dovezi s'a bazat judecata 


7. Constituirea de către Corneliu 
izației. „Cor: 
arin” în chip 
mililar, cu o ezlindere pe, Inlreaga 
Țară, având un efectiv de 10.000 
oameni, ai cărei membri aveau În 
) faptul material de n intra în | Prodan și „exerciții de lir”, „dapă 
tură cu vreo persoană mau aso- 
din Țară sau din străinatate. 
persoana sau asociațiunea să 





eanul 


uz şi de armă 
„Poliția descoperită 
mea ca în cazul ci 
flori 
-] bombă, intlivii 








celui care e prinde: 
ind „căpitanul” 


lar 








ntacați de rup. interveni 
Ba grup mai mare, atât din polii 
și din polițin descoperi. 





nilau în imediata npro- 








pi! 
flat, chiar prin foe de armă”, 
CA întrucât, în ce priveste prima 





Aovadă, Cooreariu În interogatoriu! 
rată că nceat Corp, 
re de inceput” a fosi 


conatitult în 
spaniole. 
care a murit Mola și Marin și cum, 


amintirea formațiune! 
eu acelasi denumire, în 


eu nimic nu e'a făcut dovnăn 


ărar 


că, 


Pledoaria d-lui av. Alexand 


pieselor ce nu fost incriminate şi pe 
baza cărora Căpitanul a fost con- 
damnat, d, ay, Alex. Veranti trece 
la cercetarea puncielor de acuzare 
pe. care le înlătură Just, vijelios. 
Nu-l mai pol urmări. În urechi 
1mi răsună, numai vibrația cuninie- 
lor. Mi se desprinde spiritul din 
realilole și se retractează timorat In 
propria-mi lume. Căptionul condam- 
nai pentru trădare ? 
"Căpitanul lrădător ! 
Aud glasul judecătorilor lui. ne- 
drepți și simi lterile sentinței ca 
pe niște lovituri de ciocan. 
Judecata de atunci, reajiare rapi 
dă, neglijemiă, automată a unor ca- 
pele de acazara dela Inceput stabt. 
e. 
In sala de atunci, umbre necu- 
noscate in lumina gălbue, poliţişti, 
jandarmi și microfoane misterioase. 
Ce e? Nu mai e acelaşi solă! 
Cu nepulinţă? O primenire de lu 
mină. o lume nouă, senzație nouă, 
proaspălă, o transmatare  dinirun 
cadra, intraltul, creiație pe ricinele 
vechilor cadre  năruile a unei noi 
dami. 
Unde e realul? Acolo? 

Sa schimbat e! san sa prăfuil 
viziunea ochiului, s'a râsvrăti! min- 
tea apidă de primenire nimicitoare 
de imagini incrimenite 
De aie! din sala aceasia, văd cum 
prefacerea se Inlinde gigantică la 
întreg neamul românesc 

Apoi. Alezandru Vergati, adunâm- 
da-i privirile pi te indreaplă. din 
nou câlre Inalta Curte spunând 
Vă cer să faceți dreptate, să 
răstrângeţi din conștiința dvs. 


să prin siinicte e ttranie, când însă 
marea maţoritate a poporului  pri- 
meștz această voință nu numai pa- 
sto ci cu entuziasm, mu se mal poa- 
te sustine cu bună credință că vo- 
ința este impusă poporului. Entu- 
ziaamul mu te poate ereia prin sil 
nete 

Mişcarea legiomară nu are ce jace 
cu um em sau cu părerea lui, dacă 
nu erede. 

Miscarea legionară neavând deci 
caracterele regtmului dictatorial. mu 
are nici caracterul regimului de- 


Căpitanul a spus-o; cum va nâs- 
cut, ca tot ce este natură. nu putem 
su 

Căpitanul în cartea pentru deglo- 
nari, arată cum apare În viața po 
porului miscarea legionară 
Poporul pieres sub năvala jidani 
lor, maneitorul român sărăeit, era 
inselat și amizit pentru a contribui 
ln immtăpânirea jidoriler în tara 
noastră. 
Tânăr fiind Căpitanul ia vărta 
de 15-20 mal făra indemnul nimă 
aul din porunca inimii a pornit la 
faptă. 
La Pretectara Poliţiei las. vesti 
tai Mance. bătea tineretul, evreh 
jabilau, credeau că au devenii ală- 
pânii țării acesiia ca in 1919 când 
revoluția botsevică amenința țara 
Comportarea lo? Xa repetal din nau 
în Lisipul din urmă când wa 
mănese a avut de xafei 
Anmusi Căpiianul este grav mai 
tratat la Prefectura Poliţiei, sapa 

















eX, din examinarea consiijulrea ncestul 





n) faptul matarini de n tmarma 
sn 


instigarea la 
înnrmare să fie făcntă ou scop de a 


Ivârgit cu voință 





acestei crime 











pe loc, făcând la neroe 


vea miau: 


1 s'o prindă, pentru 
en riscul de ueldere să flo numai al 
în enz 
im comandantul 








lui, reprimând Ime- 


de după amiază 


d-lui Horia Cosmovici 


om impusă poporului, când e impu- ) 


Cum s'a născut Mişcarea 


Cor, 
drapi ncop, provocarea d 
| vi) în Tară far în co pri 
Pon de arme JA n 
legionare, eu denzin 
Perehacițiilor are nu avu 
EAb cu nimile, nu n'a /AEUI 
£A Codreanu În Tnarinn 
En! Al întriient în ce prlde 
Fația. Jegionarulul Du 
me conatati că n! 
CAL i cen dascoper 
vorbeşte 









unui Învățător. ara maoţilor, ca- 
pătă dragostea cea mai adâncă pen 
tru maoți, Moţii, cari phatrensă în 
sângele lor, În infățiparen lor cel 
mâl mbit pe Danei, ajunseseră muri- 
“| tari de fomme, 

Sub atăpânirea unkurenacă nu ne 
putuseră întiitra evreii în fara mo- 
ților cum ve intiltraseră sub stpA- 
nirea românească, Un meţ primea 
20 de lel pe si ca să tale pădurea în 
“| foloul evreilor și după tăleren pă- 
durii pingurul mijloc de hrană a 
moţulii dispărea, Moțul tra morut 
morţii prin foamete. 

Plaga_evrelască, 
“|norăul Moldovei, se plasează la In- 
ceput în orase și rguri, pentru ca 
În mal puțin de 100 ani să înlăture 
j|toti nenustorii Români. Basarabia și 

Maramureșul la fel de cntropite ca 
şi Moldova. Asta nu era destul, cu 
*|adutorul politietannor, evrei sein 
tiltreaxă şi în Oltenia, 


Activitatea s'a du 


Toată lupta miscării wa dus jără 
provocare, la provocările dușmanilor 
neamului nu sa răspuns, 

Nu să încercat râxcoala masselor. 
Credința in dreptatea lor 1-a făcut 
să aştepte moartea cu hotărire că 












piei 
Tale nep 
ale nu 







probe mint 
contin 
Provo; 





cuprinde întăi 


















În _zenlizaten se 
. în mod resita 
noenetă crimă fn ea 
nu, ir textil da leu 
CA Intracăt na ni 
fapt. ex hntârtren 
mata privitoare !n | 
racter politie îl a ! 
m) violarea Areptulu 
5) aresită atabilire 


€) aresită aplicare a la 
poltivit mrt. 2 mi 3 ale 
lege 3%98 bit din a « 
revizuiri 

























în conserinţă dom catiel țara va 7i tzbânită, 

marotiti fără valonre „| Acordul eu Maniu şi George Bră- 
dnmnntonra, și ah roni ] a i ea lupta politică să 
ino/noria Int. Carne se ducă fără violențe doredese a- 
rusnv. 


ceatta că și retragerea din alegeri, 
Au lăsat guvernul să facă ce va vol, 
tocmai pentru a e feri țara, atât de 
amenințată de desordini și mişcări 
în masă. 

Se aduc acuzații mişcării și pentru 
această atțludine, fiind arătată ca 
imoral să te altezi cu cei cari mu 
pândese la fel. Acuzaţi fosnice. ca 
totdeauna, Când toate partiaria 
noastre votau adâncirea alanţelor, 
legături mat sitânse cu Mica Ințe- 
legere și Ințelegerea Balcanică, Că- 
pitanul cerea alanță cu Germana, 

Micărea mu Tespunde provocări. 
lor euziate şi mal mult în fata forță 
Partidul Totul Pentru Țară îşi ince- 
tează actipitatea, deoarece partidele 
sunt desjiințate și am fost aruncati 
dela Raportul de Drept la cel de 
Forță. Toţi membri! sunt deslegați 
de orice obligaţii. 
| Natiunea intreaga se sufoca. Se 
bise toi timpul ge legalitate, ca 
[să se tatromeze dictatura cea mai 

ără zăspundere. Constituţia nouă 

ăcea răspunzători. pe Ministrii jaţă 
[de Rege. far acesta mu avea răs- 

| Pundere rață de ntmeni. 
gta cazare Mera Dre 

ieri ce o 
Ă ie îrichidered “magazinelor de 
e răgtigni- | comert iegionară A timpul se spu- 
re urmează o fritiere : clua. | 183€ tineret uită: vreţi. să înuinaehi pe 
pă fiecare îngiere o că-| 9I&!, căilali și pi Înloculti ca la 
dere a judecătopior. i] PEDA înăereare de a înlocut să se 
drepți. Li ă 


tdicele drastice măsuri de stăr- 
„Te rog să Ții sigur că ne. 


pizea aceslui inceput, 
Senatul legiomar, mu ține mici el 
rom bucura bnpreună în 
ziua învieră upentrucă 


»€ama daprovocări, anunță că miş- 
carea 1egloni 
dusmanii nostri au numai 


ardă sa retras din pro- 
puterea de a ne răstigni, 


paganda electorală, 
Legile ce se fac, sunt porancite de 
dar nu şi pe acein de a 
i invierea care urmea- 


VA rog să înceţi + 
BII pr. p. Publicâna 
eheltulala ministerului 
în Monitorul Oficia 
pn care d-na Elena cz, 
va India. 








ve a acestul neam. 
Să ne eliberați sui 
toate Indoelile cari ne-ati Găăi 
tinerețea în închisori şiisă 
pândiți în țară toată ati 
dy. ȘI înaltul dv, spirit 
tate, așa cum ați îi 
una. 
Eu mu pot să'vă 
căteva cuvinte scrise 



















„După fiecai 











carei st masoni. 
In codul penal se țrece um articol 
209 care în codul penal techt nu 
dia. Aces arlicol sanctiona pe cei 
cari ar și încercat să schimbe ordi- 
mea socială 
Orăinea socială atunci era ordi- 
nea stăpâniri tudaice și masonire 





E ora 12 și 20 de minute, Curlea 
a suspendai șeslința păbiru 10 mi. 
nute, i] 








































In Xală lumea a Îmgeput să se | a Bării. 
miște de la lot ude Încă | Zrebutau deci implicaţi ateţ dey- 
ccanl Mlimelor cuvinigăale “Oăpita- | păzit acestora. De alei în procesa 
nului «După orice _răBtinire, ur. | Găpitanului. neapărat trebui Să ai 
mează'6 Inviere. găăcască legături intre el și Germa- 
nia. 
Singura legătură între legienari 
şi ază, este legătura maturală ce ne 
Cfetază între acei cart luptă pentru 
aeela; tdeal, ridicarea. țări. 
Căpitanul nu are nici o corespon- 
dență cu conducătorii ăruor ce Tă- 
mocrat. Regimul demătra! presupu= |Seau parte din axă. Trimite doar te- 
ne eligioiitatea, ceea carea. t..| Iertare. tal Mussoilni i ilter. ce 
bre lie ocazia călătoriei Jul Mussolini 12 Ro. 
Miscarea legionară aie o forma lin si tul Hitler cu ocazia anschius. 
nouă, de conducere, rormă a |%2)ul. 
moaatră natională. o aliite de tumină 
interioară, când popă) nostru. în. 
intreaimeh, Iul, ajunga congtitnta: 
Tut natională. Fena acestea 
cu durată. determi ajungând 
permanente și cu 0 dÂ-'4 infim 
prin mizearea legi ae <a aa 
ceata să fie singură rare na. 
| tonală ce am aut 
onara 
151 face o colibă în măi ci stă a- 
cola singur n lună Mijumitate Și 
era rusine să me întăi În lume 
Sulletul ÎI era strâblli ae nai, 
ll. Să porneasca uplaieantra tra. 
mile! să se vereme săi Vanduţi e- | 
vrellor ant mulţi. armata n 
dispoziție, cei cari sunt “mea 
putini, slăbiţi de inshisri In fațu 
nitaației acesteia, în | nenalo: 
eirilar în care este miifunaat ata 
man, gând! priveziet BE vine Căpi 
tanului, erle vu ae tul Maţa 
SITUAȚIA N OCITA 
AT 
Cana mne in seste mari 
schimbări. Evreii 4 a diepu 
ziţla Prefectarii un Băomabil tar 
Tot! sbirii tinersibănil iau in alnr 
Boul 
Neamul nastea Maintal peer 
veacuri tataror, ni barbare, 
vataror vieitudini tra sa să 
meară dr foama ini nia Maze, 





În faze în manţi. Dareriie umilinții 
akei Barkui na | ie poate vindeca 


din canza paltielani român cal 





Pierderea pragator a ni 
"pâieie, pai ae vu 
la no 

pita rea [i iai om 
nese din an în an me e 

Politieleni! no stia at MTire 
și fie slugile evreilor, 

Cână Căpitanul serie Cartea pen- 
tru Jeglonari, nimeni nu ÎI conbra- 
alee. 

Teglanarii sant singurii car! lupti 
ventral Baaniti,ncariăi site, stiti 
împrejural lor, totuşi, Căpitan 
= credința în hiraintă fiindcă, 
neamul trăieşte în legionari și co- 
munică aceasta prin circulări, ară- 
tână că va veni în corând ziua Jn- 
decăţii pentru Tătărăscu, Inculat si 

cehalţi. 

Leslonarii după atâta juptă în 
nărăcie, erau Acuzaţi că sunt vân= 
duţi străinilar, 

Deoparte legionarii cari luptau 
pentru nem și pentru credință, A4e 
partea cealaltă cel ce luptăm pen- 
tru Interesele Jor, 


s fără provocare 


Totusi | se impută că ar îl trl- 
mis o scrisoare in Germania, ca 
din partea națlonal-soclallstilor 
legionari, numire care niciodată 
nu a fost a mișcării legionare, 


















Scrisoare lăsată de un nelealo- 


nar şi pe cari se baza toată acu- 


zarea, O scrisoare scrisă la ma- 


sină și Jos scris „Căpltanul”, cum 
nu obisnula să semneze  niclo- 
dată, 

Ne leagă de Germania taptul 
că acolo a fost azilul celor cari 
azi ne salvează țara. Ne leagă 


de Germani faptul că el au o tor- 
ță morală puternică, ceeace le 


face și armata puternică. Ne lea- 


gă de el faptul că dreptatea este 


pusă de ei deasupra tuturor ce- 
lorlalte con=iderente. 

DE CE NU AM FOST 
CRESCUȚI 


MOARTE? 


Not suntem daci alteiţi cu romani. 
Regele 


Trunchiul dacie e sănătos, 


IN CREDIN- 
TA ŞI DRAGOSTEA DE 










asista. 
TRADAREA 
ADI tra tara 
7 la fesblnarea n 
“iale peria a e ma! 
mo Brier aa cdemrn 
ri ta, culările CA orice 
se an înderi întrun partid 


ător, 
ITATEA STATULU: 
încearcă a ir 
i, prin crăpâlwri 
ri pătrunde ei mai uree 

Con măi bună metoda es 
erația.  Demoțrățta produc 
între frati. dternatunt 

INDEPENDENȚA 

Neamul ze ră și troente 
maforitățile 1nve, ei prin 
mulțimile TAră Emo, 
pat mentina menmul. Horta 
Jtânul mențin neamul 

A TERITO- 
RIULUI 

Pământul țarii a fam iubi: 
mai mult de Căpitan. Cât n'a 
ca, acest pământ să ne rămână 

Wa Isbutit pentrucă politica 
ternă a Țări! româneati era in 
stlentă, vândută atrâmflor și Int 

One Căpitanul în memoriu! 

Intă fostulni Rege, cere ca 
iz na envântul în politica 
ternă să răspundă eu capul si in 
regele să-și fa această obligati 
nimeni nu ține seama de linia 
care o cerea Căpitanul în pol 
externă. 

Toate acestea au făcut masaner 
imternaționată și jdănimea să e 
done omorirea Căpitanulai și a 
glonarilor. L 

Când o indecată este dreaptă 
mai judecă nimeni, când o judec 
mu e dreaptă toată lumea judec 
Prorocire care s'a îndeplinit. 

Cer în fața unul mormânt de- 
ehis în noapte ea Inalta Instanță « 
binevolască n accepta să avem po 
sibilitatea noi legionarii să-l smul- 

















































































pem prestigiul justiției. 





Deciziunea comisiunei 
După deliberare, , Imalta tar secţia | a Corpului 1) 


Com! 
ziuni 


iune, 








mii pentru revizuirea 


ceselor poltice, făcând a-|functului şi 


plicațiunea articolului Z 


din decretul 





tința Tribunalului Mi 


in urma deci-| Armată, prin care fusese 
nr. |/940 a Comisiu. condamnat Căpitanul, re- 


abilitează memoria de= 

















(Prin telefon dela 


VIENA, 29 —Ziarul „Berliner Boer- 
senzeltung“ publică un editorial spe- 
elal în care se ocupă în Jinti mari eta 
realizările muncii germane în timp. 
de un an în guvernământiul general 
din răsărit, 

Separat, in mal multe articale, 
conducătorii celor patru distriete 
ale guvernământului general, 
cum și alte personalități de seamă 
ale administrației acestei —reghuni, 
fac dări de seamă despre munea 
dextâsurată şi realizările efectuate 
în diterite domenii ale activităţii lor, 

De un interes deosebit este un Fa 
pori asupra lucrărilor de refacere a 
Varvoviei, Pentru prima dată. se pu= 
biică ca acest prilej clire reale axu= 








MUNCA GERMANĂ 
IN GUVERNĂMÂNTUL POLONIEI 


corespondentul 





nostru) 


pra distrugerilor cauzate de bor 
bardaraentul german în toamna 
nului trecut. Astfel, din cele 21 
clădiri numărate la ultimul recrr 
sământ comunal ai Varșoviei 
fest distruse complect 1955, aa 
10,3 la sută și, în mod parțiay 5 
clădiri, adică 41 la sută. In toi 


pre= | deci, 51.3 Ja sută din totalul ctăd! 


lor din Varsovia au 
respectiv vătămate, 
mentul german. 

In articolul său de fond, 
xerman subliniază activitatea 
vermământului general, constat: 
că soldatuj german este garantu 
«el mai statornice al stăpânirii ger 
mane in acest spaţii 


fost dintru 
de bombard 


a 










































































































ji 


E] 
= 
ii 
Ei 


FE 
i 


i 


Etorie, 
ate, din ln 


i 


) o 


283 
js 


lead 
LE 


li 
i 
a 
i 
Î 


Ea 
Ei 


ve 

3) subvenția 
a ministerului 
Oxcrotirilor Soelale; 


X) gubtenții, donnții, legate, ser- 


1) venita fructificării 
demusa la O. E. C. 


sai 
iu 
te, apara! 
oearia 


îi 


m 5 
=p 


dr. Şerban Milcoveanu 


legioner. Amin. | biectiv ne-am 

, Stema țări, şi [mele posibile, 
mire dud 

discului scria: 


E 


ÎN 


ij 
: EI 
i 
| 


ii 
i 


RI 
i 
i 


i 
i 


ii 


i 


Toma 
ta: 


i 


“i 


Mizistaruj Educației 


i 
| 


LEI) 


vetatet 
n | soia de a 
pi pe cil ohnțită în o e puri, 


Problema materialului sanitar 


iți 





Tnuată ură în buce 
Ban p 
Muncii, Sănttiţii pi | 


producţi 
romert ni intregului materii 
ta sub toate ramele în Prin 


specialitate 
ltuțiile sanitare de Stat. - 
re. ana 


ŢI 


valoa= 


fondurilor 


lucție 
sani. 


ec tizitatea 
alntembult 
Mrânenti șa 
în inventiţii 
terapeutică 


i 0 colnborai 


pun- 

In daatria 
îuă creație și 
oi! tat time 

Da ci, Dar ine 
i cine trata 

napire“ totală 


dhte intreaga ni 


nare ne con= 
ihizim spre a 

horare 
ustvă 


I 
ifomâni să pl= 
implul atătar 
FIRII nu lare 
! m mal 


colectată, 
7 găsi des 
numărul 

Dn ucătorilar, 
nativă zece 


și Imaineri 


itreaga an mn 
i [n 
exmeptează operațiile efeotunte 
Bota de 15 ln mută din 

mnitar. rezultat din a- 
imbrului a mori EV 


mu cu bani, 
cari man- 
in, 


siațianilor 
hlema. prăel 
fior stirnțielee, 


ne astădata 
leschide  dru- 
itiitor cărări 


VIOI DE 
SON y 
vor- 


dealul 
ră 
re, i 

EI va ajută în faza de e tara 
mule orândulri a căgor definit 
e AU pa ya facă fATă onre- 
Eari dureri, i 
SALUTUL MEDICILOR. GERMANI 
D. dr, Mileoveann prătintă aut 
lențel pe d. dr, Wokaleks membru in 
conducerea corpului cal ger- 
tanti, căre aduce lutul gămara ilor 


permani. 
D. UE SANDU POPc IP 
pene) a ministeruli 
mulțumește d-lui dr 
mgură toţi mediei 
ministătitiu! sănătății 1 
veste Fezolvarea probii 
stonalp, 
După 


este în 
Jante protentumi, + 
gi 
ARATE 
D. de. LA 


a nizarea 


secretar 
sAnătAții 


inchidere 





Prin acea. 


aţionalt, 


Noui candidaţi admişi in 
la Facultatea de med 


Saehelarie 
Gheorghe, 


Gror- 


por Ploreă Blama 
rău heart. Geo 
ti. Papei. adu 


Btenescu 
Duniitru, Zăhnela ui 


Papa 
Marieta 
Pompiliu, 


5 |Dertianu aneoryne 


sanii, Maletaeu Du 


Ion. Roată Andrei 
ina oua Marin 
Blau! Vale Tipa 
lan îmlviu  Teadnrrsc 
Citez MOM lor 
Voair Aanaae, Mearu 
4 


AMexanriru 
Adrian 

n Pr 
Vaalle 


Mabolache 
ata Prea 9 
Gneorgan. Pula Mari 
Ba. Titan Avea ri 








prezenţi. fiind d-nii; Nicolae Dră- 
RADULĂ, + eeapegndihte. Ion Popaviei 
lan Popa, Gh, Dan Manta si Iancu 
Măclucă. membri 
La şerlință la parta şi d. Gheoexb 
Antonie comisar al aavirnului. p 
TAugă această Cameră 
Di pragudlnte facu sunvacul Cora 
= atol ca pu linga nevastă Cameră 4 
tunejjonai până in 1503 Caan de A= 
"| rutor a comerelaniilor buioeni, sar 
Acorda imprumuturi și ajutoare în 
caz de boalA eu, IpmormndAri mem 
brilor ei, dar prin legea pentru In- 
tiințarea unui oiteiu de nalatență. şi 
aăjgurarea comeprianților, Casa de 
ajutor i-a mcetat activitatea ehană 
Rând. matipra sa un aeliv destul de 
Impariant 
D. Tueniy Conetantineatua, date. e 
arene a at proceda male 
PhirS4Nundiloneae pe baza statu: 
tul, rolființândusae și diapanaă. 
eul penwu aalatență comeretanțilir 
de pe lânua urenată Cameră 
SA 40 MERIdeze Casa de ajutor 
toipărțindu ae capitalul mombrilor 
- |eu obliatiunea en part 


Sorlotatana_nrtntloxh 
fomnilor Româna dă buh condica! 
Ten Doamnei Alexandrina Gr, Can- 
Incuzina, presedinia menerală, n | 
nnugurat «Fl In pratenin mal pu- 
omsa nslitențe, desehidorea „Su 
polare" In carilorele Flores. 
on?ai Plegninnu 
Aceale enntinn care hrhrinse all 
nle un număr rin apronpe San nuita 
We mărci muri inaințate prima pe 
1Anaă pconla de copii miei din calea 
Florensen Al n devin In gennlA dle no 
pii mici din mtrarn Pleșolnnu 
Hrana piiniei A ncantor MArari A 
Hot MonntA de d Nienine Poenaru, 
proprietarul eeatnurantului din, sn: 
Pa le Nord, pânA In dnta de 2! Mar: 
Me 1941 And cantinele Înu arArpit 
Simjba poliginnsă n fost ofieinti 
An ehtre preoţii Ton Urmeanu, Gaglu 
m Alăxandraaru, 
La neeasih solnmnitata pe lingă 
mari numir da _cetițeni și copil 
mu participat: Dommhn Alexandrina 
Ganineualnd,  Denteninin aoelataţii, 
nPofonor nu, primarul genera] 
a] Capitalei dnnin: Olea Teodoru, 
Inapeelonre generală, Adina Vinea, 
mmerriară enerniă, pl Anastasiu, 
Alin Vrioni. Rimaneaci,  Darini, 
Udrea Popeseu, Maria Prirovieţ Ru 
dani, Enebeu,_ VuleAneacu,  Topgu: 
leseu, d-Ba dr, Paulian, d-na coran- 
dor Merter, Zoe Daia, Delesen, Ca- 
let Mihăilescu, d-na inginer Enăche. 
acu, fi na_eolahel Cretu, Pann Lo 
ereția Barbul și Binder, membre 
ale abeletăţii Ortodoxa Româna 
Din parea ajutorului Legionar 








Cuibul Mamaia”, nu hint parte 
a-nele: Caniiii, Margareta Sion, 
Mare, Pet, Bușiia,  Calmuski și 
Gurău, 


Au mat participa! dna Nieolaăe 
Mireetoarea acolii. d-na Iarea, ate 

După nțiciereă  servlelului reli 
atat părintala Gazlu A (inut o cu 
vAntare în eara printre altele A ară 


națlonnia A Cantacuztnn, 


pretodinta + ahelatatii 
femeilor hrtadza. șI erila ta A Pur: 
taț totleiunn populațint navalase 
ela periferin Capitalei. 

In înehadee părintele Gamiu n 
mulțumit mA! Dhamnel — Cantari: 
no_eAt al A nelăr calăhorntonra 
ani prafenoari Dimltrlu, di. 
reclontan genii, în ivântaren țin 
ME alor re Tată 4 arta CA Ub pi 
videnţia Doamne) Alexandrina Ș 
Iacutino |n most cartier SON AP 











BA putit AN intAptuianeă Toulte 
leruri de mare — necenitate cetața 
nenach, 


MA intore cu gânful acuma 30 da 
ani — puna AAA — când eu 0 
voință da neinvina maeletatea a eh: 
dit întrun Am mcemati micuță 
ştonlă prima în enrtlar. 


Cuvântarea d-nei Alexan 


Dinn  Alezandrina  Cantaruzian 
reședinta. soeletății najlonale a. [e 
meltor. române - adresându-se d-lal 
primar general. Vântn și d-nelor de 
faţă a spun: 

Prozenin dy. în ac 
piilor,oțtrii. sate 
mil: Aat lângă acei mtesii 
no ntrângem noi mialoni 
A cata alinarea 
curatță, intârirea 
ML mat ales di 
ciplina În manea și în tanta nârnin- 
ele nanstra 

Soelaiaten Ortodoxa Naţională a 
Pomnilar Române stă de 30 de nn! 
În setvielnl arestul mislonnrism 
ma gavălt nlefodăta 

En a sirâns In |uru-l o oasta de 
crestini pidaltari în fapte, putană 
înființa B contra in Capitală și mai 
multe în orala din țară, în are 
sunt adApastiți și Weâniţi ein 
sute de copii al muneltorilor 
miei un Aater dala stat. 

In acnssiă micuță școală au fost 
hrâniți da către tăposatal Origore 
Oantatuzino din donația se în anal 
1916. timp de 18 luni um mare aa- 





1 emib al en. 















[i 





tară 


rostite ROMÂNE A INAUGURAT VINERI <SUPA POPULARĂ»: 
IN CARTIERELE FLOREASCA ȘI PLESOIANU 


Au participat Doamna Alexandrina Cantacuzino, presedintă 
şi d. profesor Vântu, primarul Capitalei 





între ideii 
Taptutt tât en ara rartlarni Piu 
fa mA! bun mi) de fnlaa 

Alei ao intii Pâna pe i 
luptând ea mari gravat rimu 
le pentru Infiintare si elMAlreu 
merieli golit primara, Mean 


neastii genti sta în: 








La) 


€A populari ai Aapansăeii ppur. ra 
(ae matAzi cinate acestui carta 
Tot ale) In Inna APulut 104 ma 
tele român. Grigara! Cantaciirinr x 
înființat „Supa Popiilară” una 


rimanti CA 97 AatAz 
$00, de purannna 

SI tat în Aceasta penali a-mi A 
sit aprijinu! și mângAlarea cei 1 
An frați Dasnrabani și uroviner 
preoţi și învătatori eo familiite), 
titna aerstiti timp fe brat uri ai ji 
mitata 


drina Gr. Cantacuzino 












asta binseavântată pan! 
IL Aotat român cn 
Niealan  Poanara proprietarul 
rantalai din gara de, Nord, 
W malțumim 











cuvântări matatența n luat 
parte 1a distribulraa mancărsi, du- 
PE cars au prăait scoala pornind 
în cartierul Plegnlanu la senaln de 
copii miei ude a avut 18 innugu- 
Tarta altei „Supa Papulare”. 

asistanța de mai 
humaepdnse 





Alei pe lângă 
us au ma! luat parta 
Alta, donmna 

Bin oflelat o elujbă religioasă de 
către părintele Ulpțu Petrescu dela 
Miaertea Sf. Maria Nupă cara au ur 
mat euvântăriie preotului, d-noi di- 
rectoaze și d-nei Cantacuzine 

După cuvântări s'a sarvit 
te unui nurâr. de 90 pere 
lmente pusa la  dleposiţia 
către d. Niculae Poanaru pâni ÎN 

















tm meritele Donmnei Alexandrina 


BUZAU, Za. — Zilela trâcuta A a- 
tut Joe o şedinţa a Comisiei Inte 
ard a Camerăi de comerţ și iiilu- 
Wiria din Buzau 

Şedinţa Wa deschis 4ub preşedin 
ţia d-lui Bucur N. Constantineecu 
reședintele Camerei. de d. 



































unu a un meinuri 


Naţionale 


4 
minbitaralui  Eeonamini 


penteu a decide |n senxul arătat țoni 





„i 

nlea) al vândării 
rii veuntale care va vmimiu 
clateraă de 10.000 ka ulmi cu_s0 


Se mai face aunostul că a 
ţa Vedere betale pretanta! 
Mle răcuțe de 9 Panait E 
erelarul Camerti sn dA avia luinr- 
matie tavnmbil Spre a-ti 
cula firmele urmâterilor 
atita Mileaeu_din ear 
jad Buza, pentru camarţu) da 
cane 
Anton 
marti 4 
e mrnibăare 
sau du 


anu 





Mineati 
na 


Sparta A en Potiainri 
păranie. ma 





Bu 





rațul 














Imatri. | 


- nani 


mâr do nevoiaşi. 


Triumtului nr, 82. pentru comerțul 
de lârane de [ 
Marin G. 
Tamălde ne. 





drghă din Buzău, nt: 
3, pentru comerţul de 





din Buziu str. 





scu nr, 91. pentru a 
obține dela miniateruj de 
brevat puntru vânzarea ba 
pletoaie 
| Cnmiatunea in act de reteratul 
, anaretaru) Ga- 





H-lui Panait Roi 
unu 





oscut că pentru 
atlor ate nece- 





mere al 0 


sar a se cumpăra urmâtoarela apa 
wreutAti tolitriee. un aparat de 
Tale; un sarucvar pentru «tabilirea 





ba. 





at umiditatea 














lanță pentru 
corpurilor atrăina. una baseu)ă for- 
14 1000 hu, 

Comiajnnea In met și aprobă ret 
rati) Intoemit de dnli Gh, Ant 
eamisar al guivemului, N, Drăwânul= 
A. vicw.pretodihte si Panait Roman 
secretarul Camerei. prin care a pro 
hune n se interemmi În mintaterul 
ennomiel Najionala, pentru A se 

neționari din 















Camere „n 
enlturi mat art 
răteratul fmcut 





30 Martie 1841 





Şedinţa Comisiei interimare 
a Camerei de comerţ din Buzău 


Inființarea unei case de pensii şi ajutor 


tarira ea vă funoțiena sub ndmint. 
atrarea exclusivă a Câmerei da td- 
mârr, 

Pentru azaanta. să cerut Primăriei 
orâpului Buzău să sa pună la dispo- 
ziţie Daatula din aboral da, cereale, 

Comtala poagă po d. prețedinte aă 
In tontăct cu 4 primar pentru a sa 
atabili motul de & as prelua Batcula 
și totodată pentru A lua roăăuri da 
pomun Acârd cu pimâria paninu a ea 
pune regulă fn oborul di aprașul no: 
atriu 

SA la act de adresa miniabbrului 
Economiei alu Brin câri 
aprobă majorarea taxblar porci 
e Cameră în ahoarmt şi enmpiala 
tărăate a Aa avea 1 vodtre Ja intoc: 
mirea bugetului pe Anul viilor, 

Sa in net e adret& mina 
Economiei Naţionale prin 
mArbatorila lagA 
n ui darvielila și 
ca priveste fumeționarii 
scupat posturi dh MOetAtAPi 
lori Ma ,oboara până la | August | 
care au toat comcadinţi m toninrmii= 
tata cu eodul tuncținnarilot munilei 
Cămialk a Bothrit ea AN ae atudloză 

or UrmARd ca i Panait 
ratâru) CAMARNI, aA râte 
păt anizaja en apâcalistă 







































da părere a me faca 
morlu la miniatarul £ 
ala, arătândusan altua 
olvanți al 





pentru en ministatul să 





cretu 
în fiecare 
nd 


ifortultte. o 
stabileste 
ntița_un o 


PUTERNIC INCEN 


Pagube de pest 


FOCȘANI, 29, 











— Er seara a la- 
Y incendiu în plin 

la propietatea 
din ate. B4. 








sctuue, cuprinzând întreg aparta= [1 
mentul de locuit um și sÂia unde 
era fabrica de ape wazoase,  brinjul 
ajuta! a țoat dat de cehipa de legio- 
„Axa”, care a ssoa din latarlar 
obieclale ai pret cum și pe o Bătră: 
nă doamnă anuma Leonte. Sonind 
omplarii, sub comanda d-lui cp. 
marian, au provedat la italarta 
focului, văutăud a Gărăme legături 











4 ebeărtul dA brutrie 
Nimiiae Pelzu dia Buzău sireda 





la bn 





locului 1n drepi pentru 
capitalului si înlesnleilar 
1e trebue data 





DIU LA FOCŞANI 


e 150.000 lei 


singura tipogra= 


praha „Santinela 
după 


fie din oraș rămasă intaetă 
dezastrul cutremurului 

Cu ajutorul echipelor de lorlonari 
Ma cetățenilor pa la ra 1 dia ndap- 
te “tocul a feet ldealizăt ți apal în 


spre eluă, stina complect. 


Printre! primii. soalți Ia faţa ou 
ul au font d-nii;_ Patra Tocu, jiru- 


fectul județului; Dot. Vasiliadu, sub- 
ppatect, soiboal ci Fanr primar, și 
în 


"Tatuleseu, pelin, procuror, 
Din primele cercatări sa conata- 


tat că tocul a labuenit în camatele 
de ioeuiţ din nagiijența vreunul ehi- 


Umobilul nu era aslgurat, Pagube- 
regiitrate se urcă În aproape 





ja ce le avea imobilul ca a doua clă= 
dire. Ala curte, unăa se giiogte tipn- 


150.000, el, 
maznt făcute 


Cascalăzila, conlinuă, și 
de q. prim prmuroa 


















"Evacuarea coloniştilor|inro 
din Cadrilater in Dobrogea Jason 
S'a stabilit programul transporturilor pe c.f.r. intre 1-7 Decemvrie c.| ş=:. ""* : 


Sase 
Un an 
Minisesul Gnordonării şi a) Sin-Imează a se atnbili in comuna St- 
taluy Major Ecuncmie aduce În eb-|noe. 
eolonisiilur evacuați  din|._ în același zi îmbarcă în In zina de 4 Decembrie orele fi 
riinler, enre urmează a se sin-[Slobozia Vechw BO capi de Îni dimineața imbareă în daţia Slolw 
În Dubragea că iunsporiurile [din comuna Amara care urmează e|zla Nouă 144 capi de familie din 
pe_ calea ferală se vor executa dupâ[se stabili în enmi Slahozia Non care_urniea 
urmistorul im: In ziov de 4 Decembi stabili în comuna Nun as 
Tn ziua de 1 Decembrie orele 6|dimineula îmhare în stai ră- de 4 Decembrie rele ti 
dimineața se Imbareă In stația Fe|lulea 190 capi de familie din com. îmbareă în stația Perle 
teş!i 110 capi de Tarhilie din comu- Bolaei care urmează a se stabili: În 
ma Cncargesue care urmează a selromuna Mihai Vileszu. 
slaliM în comune Principele Mihai.| In ziua de 3 
In neeiași zi se Imbncă În slalia 
im. 27 capi de familie din co 





Aroia care urmează a se siabili în 
comuna Juriloaca. 





a vei, în 
implinit. visul, A 
Daia de 1 Decembrie 1938 este ro- 
dul unor grele şi neni 
lapte pe care popornj jugoslar, 
raltor până la urmă je-a dat i 
tru ea să-si câstige dreptul In 4 
atărnare și unire. 


reni_30 capi de famiHe din comuna de mai hine de an 


Lehi 
Radu Voda care urmează a se Minăsin şi 67 enpi de familile din de 5 Decembrie orele î 
Bili in comuna Hapighiol, comuna bârhov, eare urmează a + [dimineața îmbarcă în stația lelihu 
se Imbareă în stația|sinbili în comuna Mihal Viteazu, [7 capi de familie din comuna Fiu 
pl de familie din com Decembrie orele &|rei care urmează a se stabili In eo: 
"Carol | are urmează n se stabili In muna Beidand și to! In simia lh 
comuna Gerna. Tiu îmbarcă 102 eapi de familie din 
taţi E. capi de comuna Ulm care urmează a se 

le di lroş'eni care ur- [stabili în comuna Mihai Viteazu. 

se stabili în comuna Lun-| In ziua de 5 embrie orele 0 


many a fnturor popoarelor Erropel. 
dornice de o vată națională nra- 


Fraţi lor. eroații și s'ovenii. robiți 
di scot N trăia. ala ali pei 
dimineața Imbareă în soția CAI ma că numai într'o unire a celor : 
de 1 Decembrie rele flraşi A0 de familie din a muna popoare stă cehexăsta Ihertăţii, și | și-a dat seama cât de hine 
îmbareă în stația Urzi- fiăunoşi care urmează a se siaili În din clipa acestei conengeri nu sunt cHpele de răra.. După ce si-a | 
comuna lunca. si-au n-uțat niel o jertfă, nu ani văzut indeplinit şisul cel mal scurg 
a, peana care urmează a se[Gârhov și 74 fi In ziua de 6 Decembrie orele fi Aesminţit n'el an moment lerămân- [a înțeles că tree să pimeareă [a |! 
sismili ta comuna Prineipele Mih, [comtma Manăula care ureaează a se | dimineata Imac în. stația Urz Ă E 
In ziua de 2 Decembrie orele GIslabiTi în comunn Lune: ceni 40 capi de familie din comu 
In de 1 Decembrie orele 6|Manasia iar în stația Hromeni 2 
pulpe iernare tn OANA DURI ua aeatai Area dn ruta ra oaie rau aiatlaa DNcal 2 
“alea 11 capi de familie din comuna] ioli urmânii a se stabili le comune 
cin, Ira Măcrişulu! eare urmează a se |Sariahiol Deal. 

In aceryi zi imbarcă. în siali A „In comuna Ianca şi to! în] În ziua de 6 Decembrie orele A 
Jeaălia 13 eapi de familie din com [slaţia Sărăiniea îmbarcă 71 capi de dimineata Imbarcă In xtalin: SArt- 
Jegălin care urmează a se slabili In familie din comuna St. Gheormhe|[nica 13 capi dle familie din comu 
ccinuna CENA e formează a ee stabili n comu:[na SI. Cihecrahe care urmenză a <e 

rele ai n eamuna Ciamuriia de Jos 
ua aaa de, 3 Decenii teii] „In acelasi zi îmharcă în stnțin 
ci 


de 2 Decembrie orele f 
dimimea'a se Inmareb In staţia Fe- 
tei e esp! de famile din comu- 

pei 








NOMINALIZAREA ACȚIUNILOR SOCIETĂȚILOR SUP! 
INSTITUŢIEI COMISARILOR DE ROMÂNIZAF: 


Formaltetea depunerii declaratizi.-Actee de proprietate. 
Dcvada gajului Procedura neminalizării 


In vederea conservării actinnilar |rala! anterior datei de 
In mâinile actualilor detinitari, de- | 1940. 


eretul-lege nentra intimntarea cum FORMALITATEA DEPU.- 
NERII 


LI 
dimineata !mi 1n_stalia Fe! In același zi îmhareă în stația] CONYONCĂ 
55 a ră aia ET tel w [$ Nnuă 9 capi de familie din] Perieți 17 eapi de familie din com rată n 
cargeaua cam ormenză a se stabilijcomuna Amara care urmează a se[Misleanu care urmeuză a se stnhil:) brie. Ora 
în enmuna Principele Mibal, stahili In comuna Sinoe. în comuna Islria și to In Sil Pe pc, 
In acetași zi Imbarcă În atația| În ziua de 2 Decembrie orele Alrieţi imbnrcă 30 capi de familie din]. D. Con: 
45 capi de familie din ee [dimineața Imbareă în stația Perieţ: [comuna Perieli care urmează n se|'7/ mar: 
muna Sf. Gheorghe care urmează n[30 capi de familie din comuna Al |slabil! in comusa Pantellmona! de|/7/a! de ? 
se stabili în comuna Principele MU-|beșii care mrmează n se stabili în [Jos. fast mnm 
E 23ă romana Deldan și tot în stația Pe-[ în mectași zi imhareă în stați= 
In același zi imbarcă în staţia Să |rieti da 25 eapi de familie Al Biopcaie Nouă 15 capi de famil|'n*Prc 
romuna Poiana care urmează a se|din comunn Pribrgi care armrază »|/N/elria! 
Dute A eprice cdi “tabili în comune Pantelmonul delse stabili in comuna Panielimanul|7P! Fduru 
lăzboeal. Jos. de. Jos, Artelăe, In 
acelaşi zi Imhareă în atațim| In sina de 2 Decembrie orele G| In ziua de 7 Decembrie rele ri|S/rugariu 
Urzicem 19 expi de familie din co-|liminenta Imbarră în st Rocm |liminența imitarea In stația Rros- 
muna Ciocârlia ere urmează a se[132 capi de famile din comunn[lehi OR capi de familie din cenmu | „Biserica «i 
siabiu În comana Traian. Mărenleșii care urmează a se atabiji|na Alexieni și. 40 capi de famil:-|de preotul Nei 
In ziua de 4 Decemhrie orele B|In comuna Cacineea. din comuna Urziceni (care Imbarca|azi și se oăseşi 
diminrata Wrahareă În siais Dâlgn| In ziua de 3 Derembrie imharea]la Slalia Urziceni) tn urmând > 
310 ap! de familie din comuna Ca- [în stația Călărași 75 enni de fami.[*" MIAhIli In comuna Sariahiol Dea! 
a se stabili în[ile din comuna Clocânesti şi 45| IN Ziua de 7 Decemhrie nrele + 
repi de famile din comuna Rase | limineala Imbarcă În sinția Bros 
Huneşii rare urmează a se stabili în [Ieni 35 rapi de familie din com» 
momuna Beidand. na Rași Bare îrenceă a se slabi in 
comuna Pasa CAslen 
: maia fe)a, Berger eră |" Mintrui“erortenaii si 1 st 
Bili în comuna Miha Bratul. "nului Major Fennomie Învilă pa « 
Eee cr i PN Rila, n ăederămlic din comane | ces te pe dal BiTecu pre .%ă za mă „snetetălii „anonime. [muzila, comisar-*-1. tn roretatsare ea 
imnri precum si pe ce! enre pâse. Ace! alee + Ankara a Im. eumai . 
Pare Dre antene Cale, |i0prmune, Pete det în Suie CANA: pirate Tod în cete comune | Pct 1 icepteela Ei sintem si câ aere nisa ară Acte de proprietate 
romnna. Dichisen! si 2 eapi de fn:| iei CeIiuei a aeresal Le a e [pre sncietătt <ă Me la mirrâtor 
amana, Piohirri și 2, cani de în:[! Orice” Fellini, atupra, Peoarama |acentii 4 presă. apa UA „Aetele de proorietate sun: e dox [bn 
ip Subs actiun'lor în m» 
mentii! micii! lor. fie un hnrde- 


a a atare nicin Yormalitate de nn- 
urmează a se stabili în comun» 
înu de cumpărare lherat de un «-| Dovada galului trebue n 















Inescu, prafe. 
liceeni Indus- 





















Me, Cultelor 
ing. 4 


























9. Azast (a casă de fler smfielent de : 
nentru denozitarea ac'hrni. 
sait In Înnteza Invers? + 
rin nnmernase. si 'pneihilirn 
păstrări stenre de către c. 









sarilor de rumânizare a imnus mă 
sura 3 dei acțiunilor. intre- 
minderilor pe lân+d cari s'au numii de românizar, e 
comisari de rnmânzzare. "iei nuate fi lăentă In donă feluri: pis ie o nentiten de 

Peniru ca disneizitunile articnta: |. san se primeste numai declaratra |in ndstrarea sa și aețurnita 
lui 3 din acest decrer leze să fie a-|imarennă ca actele de penprietatr|  Odntă cu declaratia se va 
duse la indeplinire, trebe “ca In |<an detinerea în rn=n! în rare mu Îsi titimrile de achizitie «m 
ftenrinderea ne lâncă care Innriu- | măra! actiunilor este Important ştin 


rea aetinnilor. Aceste. th 
ză isarul de rmâmzore, să|'renrinderea na munte une la dis-|de nrnorietate, e depazii. si 
teze. lurma i % 
ie 


Formalitatea depanerii dec!ara- 


că le are În depozit pe 
mele prinrietarulm înainte 
August 1040, 









































In _areiaşi zi îmi 
a 


reă în stația 
Snimais Neu 






sti 













acei sati 

31 capi de familie din enmu- 
ma tihimhisani! care urmează e se 
stabili în comana Nalhaud. 


Mannentin ma. răenunilerea 

















Tramstera) si calarea actinnitar 


oaia it 
ziiărazaee zace] LOCUința unui Sătean Bogat dn con 
Duicesti-Constanța, prăzată de | 






'e. enminrm stinnlariunălnr” decretu: 
"nt leze de mal sus. 


PROCEDURA NOMINA- 
LIZARII 





Iul de trmnspari se dau de subsecre. |inse deglaratiuni ale amPaANdora. 
acmcacă ariatul colanizărilor din ministeru [lut cerân Von Pann, fânta Dia ia Yi INrotârinse 
e aia n - In zius de 3 Decemhrie orele f|term Coordnnării Diviziunea : 
aşi rei Deasemameu această Pnemalitate | tn! Afizia) de schimh, Fie um alt actliăentă cu actul de zal'tecnc 
Transarean, areciana răle. te inutilă la sncietâtile anonime şi | 1e achizitia nroprietății, precum: un la devozitului — dacă acesta 
cete nă a î 
rela Tra rletătii. preenm şi inalte actiunile |OroPrletar la nitimn adunare cent depozitul sa 
netraitere n minaliente e»nturm de. |" 
il trat 
dr 6 Derrmhrie orele fi 
dimineata imharră In statia 0 lenit=| „ Sibicereta-latul de Btat a Prese! |edileze cărțile postale ilustrate. făra 
fo zailate eu d apoaiti clindu-se atât mrtivele cât și execu- 
Stai Major ai Armatei tla tehnică A Hustratelor, are sunt 


Fronomiei Nationnle <au de minis |zertan prese! stâlpe din. lin 
n Aimineata Imbm-eă în statia Felesti |vislonte încat GE E zira,| sea aură Me a A 
iminenta imbn-eă în siatia Fleyti | vizionări! prin Micul CUR ZAL [ea s-cean 
i pa Da la de sg e 15 vapi de famile din enmuna Pie. |lelefon SSL Tab i a 
urmează a se stabili în coana Cer- în enma: pe actiuni. ale cărur [St de partal. un zare[zut la o bancă — 
ar ri în pi vana. meri atâtor ermive (mia. cab or. | TEA a de- [Băncii că le are In depazit 
. ga wa. Si om e ea ou ini AB IAT mo riturile normimatroe. sam an Inst |,A1> neindniaa-ă ex actiunile _aulse poate constata, si contr 
omercializarea cărților poştale 3 0 GE e ea ea a e re 
n i 
- 
A -rctnlub lee No. 2343 din 11 talie 
rata, 
25 capi de familie dim camuna[ Propagandei — Oficiul Naţiomnl|o prealabia autorizație a Oficiu 
Spanizva care urmează A se mabili|Ou Turism atrage pe această cale [National de Torism 
atentia celor interesaţi, că în con-| Aceste autorizatii se dan mpre- 
900 disposițiari! cari su fost mubil- [un deosebiţ de pretice mijloc de 
cate în intregime Bare. nimen! | proparonă in interiorul țar! câ şi 
D5 are voce să comercializeze sau ai | peste hotare 


im'meata îmbarcă 
112 capi “de familie din rnmauna P 
trei mare mrmează e se sii 
comuna Beidond. 



















În cioa de $ Dreembrie orele 6 
dimineata imhareă In statia Peles 
300 capi d- femilie dia romana (a 
cazari 
în cemans feidand, 

In zina de 6 Drermbrie orele 6 
fimereats mibaeră în sitia Andrii 
şei 99 rapi de familie din eamuna 
fie bin si 14 capi de familie din 








— 





ciur * = +4! Mare operă de ajutorare întreprinsă 








răspuns malțe: 
această hotarire 
numele patriei, 







Această procedură implica trei 

ze distincte. 
„In prima îază actiunile societăți 
1r sunuse ahlizaliei de nnminaliza» 
"e. trebuese declarate şi duse la se 
fiul societăţii si în nă 











În a ama basi 







gând un enfâr, au furat 
fare se afa suma de a 
millcm Iei în npmerar, 


de ajutorul legionar la Panciu 


FOCSANI, 29. — Imediat după | sinistrajilor, atit cu bani cât și ali 
dezastrul produs de cutremur in|mente, este exclusiv întreprinsă de 
resiunea deatarilor Panciulul. de-| „Ajutorul Legionar”, 
 |rastra de pe urma căruia micul 0 
în romana Bala și iei în catia 0. |rătel a lost sters depe lata pămân. 
lenila imimres 25 rapi de familie tului, ornanizaiia leglomară local 
din, romana Bpenlava crsr ormeată [impresnă cu alte orzanizatiuni. au 

or mmm le „ape pornit ta a titanică mancă de aju- 

[n ziaa de 6 Deremhrie orele & 

dim Petar perii onele ue |toranea celor rămași pe drumuri de 
3 capi de familie din comana (im |DE urma acelui dezastru. Astiel de 
Carr mreează a se siatili în come 
25. Vendura 

n ziae de 6 Decembrie ameie îi 

rate Îmbarră în sistia CA 


masi 30 cegi de (amitie din comme simi în orasul croat Varasdi 
fineânesii rare armei e se atabii ani 


e mame Ma Da rămiturilor și curățirea teremurhor. | i mErehariral lângă aranita un- 
i» sina de 7 Doremhrie me 6|Pâmă în prezeni toate străzile prin- Da e 
firizeste îmbarră ie matia Ce-(cipale au lost cerâțite. indată după E 


e te Ac Fra Primul ministru bavarez 
primit de Duce 






cercetează vi 









=A are 
1răzneţilor spărgător. 


e eee 
0 nouă dovată a s'ăbiri simțului pn! 
a] casei conducătoare engleze 


SOFIA. 29 (Radar). —  Conei- | Sabu 
românia Mu |pondeniul a ! Si aia: 
temere tn. .îto, | DONA ientiei Stefani 


-._ 





. inrile de proerietate. 


L DIN BRĂILA „_lar în a trela înră se pmcedeară 

> Inscrierea actrunilor de nominal! 

a 1230 in violent |AYE În rezisti! de acționari ale 
la beuţăria d-iur 


Aeletă ţii. 

» Sem 5 CAL IDECLARAREA ACȚIUN 
“tere dela taur] LOR ALATE IN ȚARA 
untor și au rămas |n termen 

campie: + Wetâi Ron se bud = 

a parte ui intrme iara! 
maria din 8 camaze | area 
1! siniilpului sp sp. 

Cape au înce. 

ete nmati îs 
hale 

Sai Mazila. 
1 o th oi de 10 


















CUTREMUR 
IN IUGOSLAVIA 


BELGRAD. 23 (Rador). — Co- 
respondentul senile D.N. BB. 
transmite: 


| Vineri bn amiază, le ora 1,30, 


























unde depui Y 
trans- | subliniat să Anglie E. 
sariei independența pe -. 
"Oa perde, 
pui 
ste că declarațiile ra, 
s'Itue 
inireaga tară. |sim, 


atiile au avut ecou si în toare engleze. £ 


OPINIA PUBLICĂ IRLANDE:. 
CERE ELIBERAREA ULSTERUL | 















































mentă e se stabili ie comuna S- 
ee. 








Pietroia care wrmemă e se sabii 
în comune Bă 
E Voci 10 ai te 
” D= 
din romane înae Ghirs ere mec 
1 se iaht În reacana lira 


lor. precum si 
mila d martora 
vai actiunilor ee 


eletiti cz 


tree 









. Sieberi a Tastrar activitatea 
Germane si răspâni 







CRIE: 
SINISTRAȚI 


acriați mi imiuarri În stație 
Acăriaey! N capi fe fomiiie die 
momae Mariulieai Dig cane 










=== ——— sd = 
BOMBARDAREA 
a ital 


linna CDI 
In noaptea de Joi spre Vineri, bazi 


Si deltă ali [ot ali fă A 
avioanele nocatre 
care mu aruncat Meir e 


d 
explozive aspra ohicetivelor  lizali 


deasemeni dflon- 






* 

le ariei 
dițerana, i - 

4 vorebită It Maatie 

navală Itailană care n ză- 









dor) 
comandament 






penâni me tacul u- | dinainte, Bombele şi-au alins linta! , Bene, publi i) 
iei ine Seat şi au prodas diatrugeri importante. E Noembrie, isa A 
pt vine să sublinieze ade- | Aparatele noastre san inapoiat Îi locale, cu rezultat 


bază. 
Acest bombardament, cum și alte, 
acțiuni Indreplate contra „ escadetii 


not 


„a operăt neeu- 
jirule de vânătoare, 






ă cu acținnea din marea navale enpleze ancorată în [i lat: "d 
[Med ină, o MupțA navală ee [fei, au oedit ca tni Irenga activitati pele noastre, 
Wa desfășurat 'canaiul Mânecii, |aeronavală an inamicului este con: am  doborit mai 






mice 
2 bombardat câ- 
pir, Cortu şi 
ta  ecelden- 


uniţăților germane, a |irolată cu sirietețe de aulațta noax- 
|veniţ să demonstreze supremaţia ră care colaborează efecrtv eu far 
c dă a cercului de foo ee se |fele moasire navale. 


inge tot mai mult în jurul An- 


lîn farnarea 


ADEVARATA SITUAȚIE 
IN EPIR 

ISTANBUL, 29 (Rador), — 
etern agenţie! po Tie 
aie 

Criueut militar a! zlarulul „Va 
tan”, dupăce subliniază că ea 
publicată de zlarele americane cu 
privire la ocuparea pia Ar- 
ghirocastro de către trupele are- 
cesii nu se conlirmă, relovă_gă nu 


numai că frontul itallan din Epir mu 
m fost elintit, 
de fantul 


e a produs 0 
a» | impresie discursul a-l! 
Xaneif, rostit în parlamentul BILE 






























capul“ Teulad 


dor), — Din lectura 
Comunioate. oflelale 
iNtului forțelor ita- 
urit că lupta aero- 
uri. care va fi cu- 
e sub numele de 
Teulada”, a. per- 
'taltan „Vittorio 
A lumil pute= 
Ploaia de pro- 
turelele tripla ale 
p obligat vasele 


ultimelor 


dou 


23 


gtor ser gala tre 
tru Ita- 


liene au în Epir pozitii formidabile, 


EFICACITATEA SUBMA- 
RINELOR ITALIENE 
MOSCOVA, 29 (| 
poata agenţiei 


Organul marinei Suite 
tea nFlota roşie” annlizâni 
netuală a războlalui 
ză că ooperaţianilo 
pe enalezi d; 


ATACUL GERMAN A 


de: 


op)— UI a. 
any D102 Vaaari 
lază 










foaia 
sublinia- 


neglijața niol alta 
pot face Pra, 
 AStRBI, ziarele 

lupte! a fast 







î In cantorul Biekenheaa au fost 
fite: si nimiolte numeraaze siozuri 
mori de oereale, astfel incât pasi- 
vânhtoare 
2 SITUAȚIA MA 


STOCKHOLM, 20, (Rador). — Co- 
Pa mapa agențiai DNB transmi- 
e 

După corespondagțul din Londra 
al lui „Dagens NR ziar anglo- 
fi, experţii britanii ar fi declarat 
că situația Marei Britani] se ya 
sâhimbn de acum înainte, foarte 
raplă și în mood rătllea! si că sacri” 
ficiile corute porulăioi dopășesc cu 
paul orice măsurii cele În luni 
tinute de război 
„Daans Nyhetei 


tre sterline. 

Importul este mult mal important. 
Principalele mărfuri importate 
sunt produsele alimentare, furajele, 
lemnăria, petralul și dertnatele lui. 


romi 
DI ini emnutele acate 19- 
LONDRA. 3% (Rador! 


r 
In Africa de est Italiană X20, Tal 
a fost at asupra Assabulul. 
Soia Bonita at aut în apro- 
lare de un mare vas Înarmat cu 


=— Oitia- antiaariene, care ae afla în 


BERLIN, 29 (Rador), — Cores- mat relatează 








port pu „|eWprosa britanicKRublinlari aravi= 

Vineri seara | In alțe regiuni au fost efertunte peogijenlul agenție) „Stetani“ transe (ah situației, exilimnd temeri ne 

omenteat: numeroane ri "de rerunoaztare | mltE: spa arganiva! ici producție! de 

mile de 71 și i Moeme [și au fost obiinute informaţiuni pre Ziarele de seară laudă activita: razboi condusa 0oguvarmul brita= 
Li țea torpiloarelor germane cari au Inia j 

atacat mal multe contra-torplioare (anchantor Gudllian” ar ti sara 

„— Maninte. [britanice la zurile Tamlsel, lovind [eu privire In deglaratiile, relativ 


chiar un eruclselor englez. opliăiatn ala d-1ulifreenwood nau- 














Această acțiune dovedeste [i] pră milardorilor hilanice. urmiten- 

Te ml Mea, ensleză na mal BOAi&, il |rani ine eur Mimi curator 
multe znlei formaţii ale ae [măcar Să apere CORSA PATAPO: [+ celor din hu: Gila AIG, in 
inamice mu tecut Pa [iitane de atacurile “unităților delurma Tarota tri AĂA)  dollene "de: 
maâ-pei. n [suoralati. cari AI (9 gal git |elartga e Groeddegea en: „au: 
NUMEROASE FABRICI |niniatoa maro cfănânia și foarte 

serial a suhditinelor Inamice 


BERLIN, 20 (Rador), — Agenţia inpotriva nui aăbiunii O britanier 











D.N. B anmmite: pomistițua cea mal Mie portanta pro 
Siogi aparate înamice au fomt| In curgul zile! d& Vineri, ayioane|birim a momen! Il: 4 
r DE 00 PR MU, ARI 
a "| punctele cale mo olnap : 
ESC aa Bing i cea e pro [iroeramul Mare! Mllanii punti apar 


|vânftoare 
bij piloti sunt taferi. 


Ed 
„20 (Raflor). — Aralradi: 
imite urmmlitorui Fomuni: 


ea: 


lam 
Tieanp” a fas rit pipaaele 
ermane. sau inapolat fAră piei hi 


a baza lor. 
ŞI LONDRA A FOST 
SONBAROATA 
BERLIN, 23 (Radar). — Agenţia 


5. B, transmite : 
După cât se comanigă, formaţiile 
bau în 


REORGANIZAREA 


NANEINO, bă (Rador). 

Corespondentul agenţiei D. N. 
B, esta inlormat că, cu prilejul 
semnării sole! cp va avea 
loc mâine, n agordului dintre 
Japonia și nuvârmul din Nau- 
king pentru regruanizarea A- 
sici Orleptale, reprezentanții 
Japoniei, Mandukoului şi gu: 


Armata sprijină 


TOKIO, 2 /nadăfă. = Coreapan= 
DIN, B. tranamile 
i ministrul mal 


dentul agențioi 

Amirelză Oik 
mel, a deâlarat bi Băatajul de mini- 
tri de Vineri că 1 
gag să april 
nai unatul Rânoue și 
cz i | Generalul Tolo 
nând dela a. bej, a alirmat 


agită ducate, n, pezăie tabu aecastă deal 


ie, 
Amiralul Oac adăogat că ar- 





a | Pareză diferite — 
Tag | EI capul Gardatu, în So- 


oz at e ani 
UN MESAJ AL MAREȘALULUI PETAN 
ADRESAT AMERICII 


VICEY, 29 (Rador), — Pranţa „Ya 


Comi- se ai i că BERLIN, 23 
felul „Fri pp rfins loaată da ldea-|p, N n tran 
A cn tit eat a 
zauta”, un noi ad ad 


Nouă |lul pe care îl profesează în co-! Francie arlaturilor peruan! 
caza contine 
ai pauserioiu) Pâtaia [RE dag, 


mun eu marile state america- cari au dat marele atac din waâplea 
ne si se 
nectal oma! 
mesaj aregalul | și ai pate i 
maregali şi 
sale față de Amo 


ai 





Sa putut constata lbarnirea u- 
mul mare Incan, 


LIVERP 
i INCI 






e armate au 
fot sufistul e 
cala hareza cu 
intstrui de rd 

inivugeşte în 








ilAbini nphraron si 


UI comandamentului armatelor grecești 
ri tală a Pleponegului, Se semnalează 

























MARI INCENDII LA LIVERPOOL 


Se cer populaţiei sacrificii enorm de mari 


citațea nubmarinalor |tallena în Al- 
tanttea dn 5 N că-i 
sa ien Vă, o na atu 

















foarte puține vietima în populațin 
civuă și pâgube e di a 
eat manca au ras 
AMeva obuze pe coasta de nord n 
me, A e N N 
nonstre au , % 
rându-se după perdele de mm. 
0 DESMINŢIRE GREACA 
ATENA, 29, (Rdor), Agenţia 
telegrafică Elenă desminte Freta 
soia erei străini, afară de cel em- 
americani, ar îi fost expul- 
zaţi din Atena, 


a va rămâne în istorie 
a timeout cu brio examenul forului 
Și al manevrei care i-a permis să 
evite amenințările n 7 avioane tor- 
plloare ce-l atacau; că avioanele 
de vânătoare și de bombardament |! 
Mballene știu să colaboreze efectiv 
cu marina și inafârșit că marina 
engleză a avut o și neagră, 

Se mai poate observa, din lectura 


rin comercială engleză a pierdut 
trel vapoare. torpilate In Marca Ro- 
şle; că un mare vas de războlu en 
ulez a fost lovit în plin de o bombă 
de mare calibru și că un transport 
de 10.000 de tone a fost scufundat 
In Atlantie de vh submarin italian. 
care a putut străbate Qibraltarul 
fâră să poată fi oprit de cerberii 
britaniei. 


PROVOCAT 


[i 
tu 


r 


și 


qi 
| 





Hi 


bhitățile de aprovizionare alo en- 
glezilor-an! fost: eonsidermbil: stânje- 
mite pențru ma! multe luni 


REI BRITANII | 


rirea activității în construstilla de 
















mini 


ministri și a 


matei. fa: 


nunțat un diseara ascultat 
festațiuni. entuziasle de întreaga su- 





IUGOSLAVE LA BERLIN 


VIENA, 29, (Prin telefon), — 


urma. sehimbârilor intervealia în or+ 
hitectura urbanistică n 
mal multe misiuni diplorabtice stpă- 
în xi trobhiilt sfi-ai părhvensei 
dirile. ee le peupiti, Printre acestea 


Berlinului 





nului Imggoslastel la Berlin, 





că 


a.|i 


E 
LEGAȚIEI 





n To Andrio, dă către vehhl prince 
Mu meman ministeut plemipaten- 
iar Docrnherg. 

La salemnjintea predăvet Jocaulea 
a aisint eninboratorii intimi 
ministrului duaisaviei 


i 





prectim i 
se afla și cfidirea logici Jugosla-| reprezenlantul > Inspme PAN pe 
val. neral urbanistie, d. pol. Steyr si d 

In campentaţie, Relehui. german n| March, constructorul marei arena o 
ridicat Isanţiei Junalawiei a nomâăl limpice din Berlin, căruia | dat 
clădire, care a fost predă ncumi regie si enmsteueția noului Incal al 


lei Jugoslmee ln Rerin 











ANIVERSAREA PROCLAMĂRII 


INDEPENDENȚII ALBANIEI 


Mari manifestații la Tirana 


TIRANA, 20 (Rador), — Indepen- 
denţa Albaniei, proclamată acum 23 
de ani, a Jost sărbătorită cu mare to- 
lemnitate, în același limp en fesllui- 
tatea remiterei drapelului cu simho- 
furila Caset de Savoia și al Licloru: 


ul, 
Ceremonia sa desfășurat la 





ern, lar la bisertea cata 
ul Agestuinacci 


In cele Irel case s/in(e, 





la Regelui-Impărat, Ducelui și_A 

Inte In rândurile care 
aldaţii albanezi se luptă vilei 
La postul de rqdia, lacalenenli 
eneral ministru şi secrelar al. pai 
idatat fasclit din Albania, a 





lare albaneză, 


mo- 
cheea musulmană în prezenla laco- 
tenentulul general, Înspeelorul par- 
tidalui lascial pentru Albania și a 


lar membri. din qu- 

că genera- 

reprezenia coman 
damentul superior al trupelor. 

rugi au 

fost tnălțate pentra mărirea și alo 





Președintele de consiliu a eapedial 


telegrame omagiale Regulul-Impărat 
şi Daeel 
Inaltul comandant al Jorțelar ar- 





male, generalul Soddu, insajit di 
vatenentul general şi all. repre 
lanjl ai autarităţila 
zită, la 





au. făcut a 











niștei, Inailii demnitari al Statului și 





comunicatelor italene, că aviația [7/07 autorități: la biserica orto- |rersonaltlăi albaneze 
engleză şi cea greacă au plerdut|d07Ă eeremonia a avut loc în pre-| Generalul Soddu a ţinut o cu 
intr'o singură zi 31 aparate; că ma.[:€N/0 , pregedinielul “aonsiliulul de |tare cărela l-a rdapuna primul n 





slru d, Verilaci 


+ 


ROMA, 29 (Rador), — Cu ocazia 
aniversării independenţi Albaniei, 
presedintele cansilimlui de ministri 
alhanez a trimis o telegramă 
pelul-Impărat, exprimând lealismuf 
albanezilor care dorese ca Italia să 
2 | Învinză. 

Ragele-Impărat a răsnuns mul» 
țumind albaneailor pentru credința 
|for in vletarie 


pă 
1 










ul 








Îi iii 





DUPĂ MORŢILE NEAȘTEPTATE 


ALE. CELOR DOI 


MINIŞTRI EGIPTENI 


Comentariile redactorului diplomatia al agenției Ștefani 


ROMA, 29 (Rador). — Reda 
arul diplomatia al 


Sielani sorie: 

Câteva zile aboa după moar- 
țea neastentată și misterioasă 
a şefului guvernului egiptean 
Hassan Sahry Pnsa, ministrul 


agenţiei 


c-| In ce priveşte Yunus Salah 
Pasa, sa precizează oă de cu- 
rând ziarul al cărui propriețae 
ara a afirmat că Eyintul na 
are de qând să la parte la răz 
boi şi vrea să năsireze buna 
relații cu toate statele. 








vase do răzhol; cumpărarea si eo” [egiptean al apărării paționale,| Se subliniază deasemni câ, 
mandarea În America a noi vase 40| moare și al în mod subit. acum câțiva ani, se întomelasa 
unui cât mn îru- | "Toate acestea amintese mar: [la Caira a sociațate franceză, 
oara ami ernică |ţile neastentate a numeroase numită „Sooietntea serviciilor 

» între submarinele britani- | persoalităsi din Orienţul a- | technice pentru Enintul dă 

ac drțue parle, erele ua, | roata? ins ata Pa arept sean, să 
anii aniin Și o maj bună taati= | In 1930, regele Palsal, n cărui elibereze aomartul de bumbae 
CA |n formarea convoalelar. precum | nețiuna palitică a urmărit tot-| al Baintului de sub monopolul 
Ci în leiilimarea. de “Maze naoemare | deanna să elibereze Irakul de englez. Yunus Saleh Pașa fur 
irlandeza, fac“ dosementa nârle influența, si de amestecul en|sese numit presedinte nl aces 
dig pent PoKTaTi-catiunal. efectelor | alezilar, inoata hrnsa din viață, tel socistăti. Dar serviciul s0- 


pozitive. ce sar obline, părerile sunt 
Impărțite. 

"Yorkahire, Pont” serie, cu privire 
|n' cerintele britanice 

mal vfleace tmpc 
turme — după « 
sens Nyheter 
prudent n ăe admita că măsurile de 


b 


unor milloa= | 
a atacurilor | 











prudent 1 ecua bombandamențe- | E 
lar hacturna nu vor putea n babi | 
(i pante, Deaceea mentinerea. pro- 
Huchunal. asta. pu pal, 
Milloagele cele si pimerite ar fi 
inlaculrea marilor clădiri ale taberi 
re fâdiri cu mult mai miei 







Îmure, unde ue 


vernului din Nanking vor face | 
a declarație comună, prin care | 
acaste troi plate isi var recu- 
moaste reciaroe suveranitalea 
şi integritatea si se vor obliga 
“4 încurajeze relațiile de bună 
vecinătate, golaborarea econor |? 
mică si tendințele oaticomu” [4 


niste, ! 


guvernul Konaye 


tn 

















îmutilizabile și că producția 
teială a Marei Britanii osie redusă, 
si în fine unele Informatiuni 





i 
zlarele subliniază pezivului de 


Hassan Sabrv Paşa sa pră 
ușit în timp ce rastea o:cu 


|wântare oficială ale părel di- 
ectivo on 
trast cu presiunila exercita! p 
|W95 alia 00 seonni de a târi| franceză. a încetat anal po ae 


erau hntărit în con: 


giptal în gonflict, 


- | oxeț britanio maneyrase in așa 
fel incât Funus Saleh Pasa 
tusesa oxclus lar adminisțra+ 
- tarul sogiatătii, dr. Raoul Sis» 
|mond Ouenal, de nationalitata 





așteptate din viată, 





Eat în ani ate d 
ANGLIA ARE NEVOE 
ŞI DE AJUTORUL CANADIAN 


Cum comentează presa canadiană declarațiile 





ese Raai e 2 Si lordului 
ASIEI ORIENTALE | ere ame se 





Declaraţiunile suceesive. alo 








(ului Vathlan prin care cere Alu- 

ru! financlar în viitor al Stateloe- 
Unite, ale lui str Waler C care a 
mpa că uortușiin de pe edasta de 


| a Marei Belfanii sunt aproape 


induse 


pe 
mite afe alariştilor ameritani a- 
situația astuale a Marei ri 
4 produs o impresie profundă 











fanada, îi 


dea intre bună și Atalela 





Lothian 


Carespondentul agentiei 
transmite 


DX.B. 


Se anunță din. Oilawa 
Hanson, fruntaș 
nserualar. cqnadiat 
|rat în Parlame 

le din aragelu tu 
mingham, Bristut și 
tou, pierderile d 
şi daclanaliu d 
leu prize la 
Britanii daver 
rioasă bu cupe 














10| mu ae Sia: 
mata de uscat, marina și &vlația do- | ymite. particinând ja războl | 
mese: 1) Demoltarea sânătoată a Journal Ottawa! a nd ada rari [d Mavkenze 
"ei cari, naMonale și 2 o consolidare | prutat sate vă Marea, Witanie: Peizutue da 
a diferitelor măsuri necesara pentru toata impastanta ndutocuiui fint de iliutui de ȘI Î) 7 
) vaHidă replementare a diferentulul | A mer:ea, aro neve al de cul omâl[a apulă viraseiilent : 
u China, mie autor vanaillan. A nu inte! cala gemuăd ui că ua [une În 
vinei ș cerut stdruito, Re „inteieie [este grmuă 
nai marina. cerul stărtitor | le Amaru. Mnvemnenuă a bad Î- [rd d declarația în dezastă 
a piuuernul să duat o politie dealul pantzu cara luntăm Find, a. 
și Natărită, menită ad consaliatae 4- privință. 


d-i aparcască 





ponamla da rdiba! ri 
produoția. 





NEW.YORK, 29 (Rar 





PĂMÂNTUL SFÂNT 


LÂNGĂ INIMA CĂPI 
ŞI A CELORLALŢI 


i 


D. comandant Horia Sima prinde pe 


Pelerinajul la Biserica S/. Ille Găvănescul, primul senator Jegionar, 
Gorgani, a continuat eri din ori! |eomandanjii Bunei Vestini și între. 
ei, până noaptea târziu. 
Toala populație Capiialzi a venit] ul Stat Major Legionar au venit la 
să se închine la căpăldiul Martirilor | Biserica Sf. Ile Gorgani. 
Legiunii și al Neamalai. In Prezența d-nei Elena Cornea 
Convolul se leagă din Balevardul |z, Codreanu, a familiilor celorlați 


Elizabeta până in faja SJiniei Blse- 
Pic” Daata e Iara pa de. | eartri tn credină românnased, se- 


săvârpire. Echipele legionare Im= | DAYOTi legionari, rectorul Unrver- 
pari, în tăcere, lumânări de ceară |sităţii din București — prof. P. P, 
curată, smirnă și tămâie, Panaitescu. director a] ziarului „Cu- 


Piața Bisericii este imbrăcală in 
ndz. Din am[ora mari se Inaljă |TÂntul“, avocaţ Fănică Annstasescu, 
fu ing. Hordăniceanu, ing. Smărân- 


fumul de smirnă şi tămâie, 
Bălrâni, cu părul albi! de ani, fe! deseu, dr. Emi, Bulbuc și a nesfârși- 
tei mulţimi de pelerini, d. Horia SI- 


mei Notite) putetetaai Pine 
înfrățit In credință și -șt ple- 
ce genunchii în faja sierillor. Fle- [ra Comandantul Mișcării Leizonare 
care aduce o [loare, un semn creş-|şi d. prof. L Găvănescul, senator le- 
tinesc, o lumânare, pentra drumul |sionar, cu o impresionantă selena 


din urmă al martirilor, nitate, fă 
serică, familiile sunt rânda- Au Procedat, pentru cea din 
In Biserică, familiile au, pere = 


ile, lângă sicrie, în strane. 

Lacrimile nu mai aa stavilă. Lângă inima Căpitanului, a. prof. 
E Ea amina, 7 aia L Găănescul a așezat săculețuj cu 
ma, mai Ișcării Pământuj Strămoșese strâns d, 

Consiliului lepe 
d patul soi dei a. Ansțuslul [tatregua cuprins ai ării 
Senatul Mişcării Legionare atâmă Săculeţul cu Pământ 
la gâtul domnului Horia Sima 


După ce dau inchinat cu amere- 
nie la căpbieial Martirilor, d. Horta 
Sima,- Comandantul Mişcării Leglo- 
nare, d. proj. . Gănăneacul i între- 

1 Stai Major Legionar vau indrep- 
ai către sediul Migeării, în sr. Gu- 
tenberg. 

Ca ceremonial! leglonar, în sala 
istorică unde Sau intrunit, inainte 
de prigoana cea mare, merbrii Se- 
natului legionar sub comanda Căpt- 
tanulal, d. prof. 1, Găvânescul pri- 
mul Senaior teglonar a atârnat să 
colețul cu Pământ Strămopesc de 
gălul d-lul Horia Sima, Comandan» 
ful Mișcării Leglonare 'și continua. 

tor al, Căpitanului. 


IN NUMELE GERMANIEI 


D. consilier dr. Holimann dela 
legația germană, insâreina! de Ez. 
Sa d, dr. Wilhelm Fabriciua, minis 
1ruj Germaniei la Bucureşti, a de- 
pus în seara zile! de 29 Noembrie 
la ora 19 o coroană la ealafaleal 
Câpilanului, In Biserica S/. Ille Gor- 
gani 


IN NUMELE SPANIEI 


D. Luis Beneyie, cu o delegație 
de Falungișii spanioli, a depus În 
seara alle: Noembrie, 
falci, Căpitanu- 
în Ille Gorgani, 
Dup depunerea Coroanei, fâlan- 
iii au făcut de gardă e Jumâtale 
ară la catafalcul Murtirilor legio- 


A 





Shoe 











o coroană, una în numele Ducelui 
şi lia în numele d-lul Serena, se- 
cretarul Partidului fascist. 

Jeri d. Pelegrino Ghigi, ministri 
Maliei la Bucureşti și d. Merry del 
Val an depus o coroană din partea 
legație! italiene la Rucureșii 














Vor vorbi d-nii General lon 


Președinția Consiliului de Mini. 
stri comunică: 


La | Decembrie 1940 cu 
prilejul aniversării a 22 
ani dela unirea Ardealu 
lui vor avea loc la Alba 
lulia mari festivități om 
ganizate de Mişcarea Le- 
gionară, la care vor lua 
parte d. General lon 
Antonescu, Conducătorul 
Statului Român şi şetul 
regimului Legionar pre- 
cum şi d, Horia Sima, Co- 
mandantul Mișcării Le- 






DELEGAȚIA ITALIEI 


La rminbumarea aseminielor Ca 
pianului, a Xieadorilor și e Dacem. 
virilor Daeele va fi reggrezania! de 6, 
Pelegrino tbigi, miubtrul italia! la 
Bucureui, Secretarul Partidului fas 
cat sa fi repi prin d, ma4- 
misiru. Silenzi în. Comisia 
Internalională Du 1, Cele două 
personalităţi iullene vor depune azi 
















Din cauza suspendării lucrului in toate în- 
treprinderile din țară, determinată de reinhu- 
marea osemintelar Că 








pleptul Nicadorilor „Crucea Albă” 


MARILE FESTIVITĂŢI 
LEGIONARE 
DELA ALBA-IULIA 


AL ȚĂRII 


TANULUI, 
MARTIRI 


INALȚII PRELAŢI ȘI 
PREOȚII CARI OFICIA» 
ZĂ SLUJBA INMOMAN- 

TĂRII 


Marea. liturahle. și slujba, tnmor- 
mântărei va /1 ofietată, incepând de 
1ă 'ora 7 dimineața, de un sobor ai- 
cătult din: 1. P. S. Gurte fost mitro- 
polit al Basarabiel, P. S. Ventamin 
Ploeşteanu. Vicarul! Patriarhie! P. S. 
Valeriu Moglan, vicarul Mitropoliei 
Moldouei;. preolti:. Andret. Mibăilent. 
ca. Gorganl Goopaenit Binele sia 
hoonteul studențimii, Dtontsle ă(ș- 
teanu direclorul Seminarului. Cerni- 
ca, dr. Liviu Stan, director. penerai 
în ministerul Cultelor, Ştefan Pala- 


SEDINTA . PLENARĂ 
A. CONFERINTEI 
DUNĂRII 


Primi dolezai! a Germaniei, |- 
talie] și Unlunei Soylatiee reintor- 
cându-se din capitalele respective, 
n avut loc astazi a Btdinţă plenară 
a. Conterințe! D' | sub  proșa- 
dinți d-lul minisței Pej 


primul delegat al inel, 
La sedinta 1 RIL toți 


membrii celor patru dălegatiuni în- 
soții de numerosi aperi. 

Conterința Iși i lucrările 
Inte'un spirit de rare, stu- 
dlindu-se diversele Ghestiuni In- 
serise De ordinon dă ah 


LA PARIS VA FOST 
NICI 0 EXECUȚIE 


(Prin. teleton dala cores- 








Subsecratariatul da stat al 
mrmnatei de usont, comunică 
următoarele: 

D, GENERAL ION ANTONE 
SCU, Conducătorul  Statalui, 
preocupat de situațiunea grea 
în care se află mombrii „Ca- 
sei Ostirii” carl au contractat 
imprumuturi, n cerut acestei 
Case. să realizeze asanarea 
datoriilor membrilor săi, până 
la data de 30 Noemvrie 1940. 

In baza acestei asanări, în- 
treana datorie a color împru- 
mutați oste stinsă dintr'odată, 





cn incidentele dela 
tă din partea nul 
tente germane că 


compe- 
avut loa nici 
0 execuție la Paris, ÎN Ema acestor 









Incidente, . provocaț dă studenți, 
sau făcut numa! arestări, O 
parte din cei ar, lenți mal 
tineri, au și foaţ în libertate, 
lar împotriva unori deschis ac- 


țiuni de trimitere 


RELU 











WASHINGTON, 
Corespondentul aj 
transmite: 


Cercurile. politiog Îşi. 
tistacţia pentru reliaieai. 


țillor diplomatice 
rela- 
două țări, 


care marchează 
tillor dintre cele N 

O dovadă despră aceasta ar || 
faptul că s'a/autorizat: cralarea: u 
nul soapta american la Wladi- 
vostolk, 









hijă inspector general la Culle, Ille 
Imbreseu inspector general la Calle 
6. Butnara dela Biserica Domnila 
Bălața, Antipa Florescu, diacon. A. 
Uncu, Irod Cristofor Dancu dela 
Mânăstirea Cernica. 


Li 
Serviciu) religioy incepe dela ora 
7 dimineaţa, lar sfânta litorghie se 
săvârgește între orele 8—10 dimi- 
neaţa. 


Spre Casa Verde 


In primul rând d-sa a exprimat 
ID ANICARAI LA (Rador)— | convingerea că. din acest. războl 
a ora. 10, MI fumă!hte, diralueata pondentul agenţiei |va răsări o ordine socială ma) stu- 


se va alcătui corteglul fuinerar şi va 
Parcurge străzile:  B-do] Ellabeta 
până În Universitate, B-dul Brăila 
nu, Take Ionecu, Lascăr “Catargiu, 
Piaţa Victoriei, B-dul Basarab, apoi 
Calea Griviței, până In 









Antonescu și Horia Sima 


gionare, care vor vorbi 
sutietului ardelenesc, 


Tratativele german. 
jugoslave asupra 
regimului vamal 


BELORAD, 29, (Radex), — 'Trata- 
tive permano-lugoslave aupra regi 
mului vama). asupra line! din ce- 
tuloaă, precum și maupra ecmtin= 
sentărilr firelor de jână de celu- 
10aă, au foat terminate cu bune re- 
mutate 
B'au sabiiit acorduri asupra pre- 
țului și taxelor vamale percepute la 
Jina de celuloză și la produsele de 
lina de celuloză 
ru) comerțului lugosiav a 
că prin aceasta o rhasti- 
vne importantă a industriei, texț 
+ aranjată, Reduce, 
male va contribui n 






































DNE transmite: 


dintele republicei 
a primit în audiență 
nori după amiaz, 
von Papen, 
Gormaniei, 


care a durat pesto o 
L.] 
ministrul nfacorilor 
ine. 





.. VON PAPEN A AVUȚ 
0 LUNGĂ INTREVEDERE 
GU PREŞEDINTELE 
TURCIEI 


BERLIN, 29 (Rador), — D. Tuka, 
preşedintele consiliului şi ministrul 
de externe al Slovaciei, a acordat 
un. Interview corespondentului 
rulul „Berliner Boersenzeltung” 





a 
în 
care a vorbit despre probleme ac- 
tuale ale țării sale, 


bilă decât aceea ce se stabilise in 
urma tratatului dela Versailles și 
că economia şi cultura curopeană 
vor prospera intrun mod deosebi. 

Presedintele consiliului a subll- 
nlat că Slovaca nu are intentia 
numai să copleze modelele germa- 
ne. dar că ca va trehul să adapte- 
ze lundamentele ide! naţional- 
soclaliste, la conditiile sociale si 
cutlurale ale Slovaciei 

D. dr. Tuka a reamintit că noua 
ordine de stat în Slovacia da drep- 


D. Ismet Inonu, preşe= 
turce, 
vi 
ă pe d, 
pmbasadorul 
La această intrevedere, 
oră, 
oglu, 
stră- 


asistat şi d, Saraci 


BR SL ORCI cetățean să lucreze 
TI FA Fi Contra unel retributiuni  adoquate, 
Evreii sunt indepărtaţi |“%e arma etmibutiuni adoanate, 


Claselor mal sărace si familiilor cu 
mulţi copii, 


Preşedintele consiliului a subij- 


din servicii in Olanda 


AMSTERDAM, în (Rador) 





















COMUNICAT 


lar incepând din luna Decor 
vrie, membrii debitori vor pri: 
mi soldele introai. fără n | s8 
mni reține rata de imprumut. 

Datoriile membrilor, vor fi 
amortizate numai prin plata 
cotizației lunara abliantorii și 
dobânina la onpitalul impra= 
mutat pe timp do 5 ani. 

„Onsa Ostirii”, grație situați 
anti tinanclare înfloritoare, 
rezultat al unei gostiuni chih- 
zulțe, care i-a pormis să-și 
constitue un activ important 
în titluri de Stat, a putut rea“ 





INTREAGA DATORIE A MEMBRILO 
«CASEI OSTIRII> A FOST STIN: 


Membrii debitori 'or primi soldele intregi cu incep: 
dela 1 Decembrie 1940 


liza constă operațiune 
Avun Imprumut pa narr 
ținat deln Banca Nntior 
României, po baza ce-i! 


Milurilor de 
vor îi plătite Băncii Ni! 

n României timp den 
servind astfel In nmor! 

impromutului contractii 
„Casa Ostirii”. Imorumu 
ipotecare şi cele acoria! 
mistraților, nu sunt cup 
îm această operațiune d« 
mara. 











PROBLEMELE ACTUALE ALE SLOVAGIE 


| d-lui 


vreeşii în 
consiliului a declarat că mu se lau, 
în acest domeniu, măsuri pripiie 
cl se va proceda in mod sistematic, 


de postul de r 


Postul de Radio Budapesta, 
a anunțat că un număr de go 
nerali români ar Hi demisionat 
din armată în urma evonimen- 
telor din 27 Noombrio 1940, 
Ministerul apărării maţia- 
nale dă con mai entegorică 








Slovacia, praședinteleD-; 


Vesminţirea unei stiri lansa 


AXA ŞI IUGOSLAVIA 


| 


dr. Tuka 


la Berlin, In ziua de 
rop, Kurusu, ambasadorul 


sa este convins că întrun vii 


loarte apropiat se va ajunge la + 
cluderda completă a elementului 
Vreesc, 


[e 


adio Budapes 


fosminţire acestei ştiri 

Vărato şi tendențioasc 
onoralii români si to: 
mata română mai mult 

când tao zid neclintit în 
Beneralului Antonescu, 
ducătorul Statului Romi 





respondeatul  agăpjiai EPA DA IML E na ra ue EI a Verb dei vizita unor oameni 
Ș cla, ba că poate se - . 
ate - germana] V2 resimti paă de luerătoni oră de stat iugoslavi la Berlin 
tva We oral: | mentul când marii proccte poale prici. peleiaia 4 
SSdăriiate publică, ca ri publice pentru instituțiile rin elefon a coresponda Pi 
pa tanețiuni pa-(Soclale și noulte intreprinderi vor| VIENA. 29, — Faţă de nvonurile| tu să A ec, Eahu; 
apăr!a!i, en acorda-[Î! Duse În execulari după care se dă ca apropiată o vi- | pug a inărHlorâzile ivite în sud 






Pentru soluționarea Chestiunel 


MANIFEŞTAȚII CONTRA ST.-UNITE 
LA MEXICO 


Localul ambasadei atacat cu pietre 





zită a oamenilor 
vie! la Berlin, 
cum relații de «i 
tente garmane, 


de presă germane, 
slavia ar fi Iniţi 
tei 
tie 
Yugoslavia, pe de 
imtenalileaţă în cu; 


de ntat al Jugonl 
nu sau dat până 
Atre forurile dompa- 





In schitub, știri lansate de agenţii 
ue pretind că Juzu= 
un con u pu 
ile Axel și că activitatea “piure 

intre acestea, pa de o parte, și 
altă parte, a toat 
mul ultimelor zile, 


0 alurie in eventuale 





Ei 
Acente piiri fa, a, 


inite iminenta 





svonuri. ala 
tregime, 
judecăţi 
se poate 
rile sud-; 





iat ai "Tu 


element. na, 


uropean inu 


irma e iu 
poanta PR conllatujui 





sud-est, 


vi le care vor ţi portant în jude: 
A importanță cu privire la dia tuăţiei aatunle, 
MEXICO, 29 lpador), — Co-lte, un srup de muanitestanti a tn nea netă. Da mare talere, ba - 
respondentuj si hu | Ba Sa legătură cu acoate pilei, a 
e AASiei D, N. B, a-|cercat să arunce cu pletre linpe. | tastă loă su “declarație faine CItIți in pag. 7 şi s: 


triva ambasade: 


a cărel clădire 
se allă alături, 


D. Henry Wallace, vicepreşe- 
dintele recent ales a! Statelor. 


îi care relațiile dlilee, ce 
Unite, a sosi Săli Capitală (id |, MAniIestantii strizau: „Jon Sta. | caiturâta Mae Pole, eonamlaa “ai 
primii În mod Boeru de autonl, |19le Unite”, „Trălaseă! Almazat.| sunt au car atata, dugonlavia 
tul. Poliția a operat 40 de arestări, ua desvoitare. Guvarnole ambalor 


Dubă ce a lalea! in apurtame Localul ambasadei a fost iu 





4 deplarat ministrul Ltalj 








teii 
a de mater! prime des- dau cea ma! mare gate, ni 
benuzle te Dlâns  in-"tul particular alid-iul Josei Da-|conlurat de un puternle sordon [8 adâner + itenulea  Sogut Rit 
 neauive nuiele, armbasadăzul Statelor-Uni|de polițist. SR asa citata 
IMPRIMERIILE „CUVANTUL = SI ere pile și tape 


“5 A, Bi Bucuresti, Str. Sărintlar 





DESBATERI! 
REVIZUIRI! 


PROCESULL 
CĂPITANUL