Ion Zelea-Codreanu — Spre alta scoala — 1909

I] 

1766 7 


Ion Zelea-Codreanu 



s m 


ALTA 

SCOALĂ!,,, 

Fapte şl p&reri 




— h u ş i — 

„LIBRĂRIA NAŢIONALĂ" soc. cooperativă 

I 0 O !I • 

>10. p'â 








I° n Zelea-Codreanu 



AiTĂ 

ŞCOAt h„ 

şi piperi 


- 


— li u ş I — 

„L1BHĂR1A NAŢIONALĂ" SOC. COOPERATIVĂ 
1 ţt O ţ) 









j» cele CC urmează nu ofer cetitor 1 • 
d.-V conţinutul neschimbat al anuarului 
mini (lin Huşi. Am schimbat hisă titlul ,} (J ' ma ' 
neutru a nu se confunda cu statistici 7; 
mie din rari —cu prea puţine excepţii~1 *' /wa * 
,nm in intre,,une anuarele şcoalclor noaăr, *7°"'' 
dat broşurii titlul de mai sus , întru exit ',Z m 
•».' <•'■ <> conţinutul ei şi arată direcţia în ^ 
mit SU conduc acest nimna~iu.de câ,id' Ten ‘ am 
1 bcinal in fruntea lui, direct* pe care voTJiZ 
urmă nască toii aceia cari sunt sau rar 7 

7 a,l f rul : Că măntu ™ *igurt a Jcmu- 

■ doare arabă, ne precipităm, numai şcoala ne-o Za 

>'■ • A « ^ ? c0 ^« * jpftwd acuma, c i alta 

şcoală ■' . 

I>c ce nu şcoala de până acuma ? 

Şcoala de până acuma nu, fiindcă a avut toi 
timpul s„ ne mântuie şi nu a făcut-o! Ba ceva 
mai mult. nu a fost nici macar în stare să ni 
păstreze ce a aflat. Jumătate de secol e foarte, mult 
in maţa unui popor a cărui existentă nu e încă 
deplin asii,urată. într’un interval de timp mai 
scurt decât acesta alte popoare în situaţii anaha- 
,jc an fost conduse de şcolile lor la frumoase mulţimi 
culturale, economice, morale şi naţionale. Pe când 
la noi analfabetismul stă ca o stâncă neclintită! 





2 


SUH tem în coada popoarelor din Europa! Ne-au hi - 
trecut popoare cari ar trebui să fie cai mult în urma 
noastră. Să zicem însă că şcoala primara rurala 
ne-a dat de vre-o 10 ani o puternică activitate extra. 
şcolară : bănci populare, obştii, cooperative, etc. Dar 
ce 11 făcut în ceilalţi aproape 41) de ani de a lăsat, ca 
s„b ochii ci sa intre pământul nostru iu manile 
exploatatorilor străini, să se piardă portul nostru 
românesc în regiuni întregi, să dispară datinele.şi 
obiceiurile străbune, sa ajungă săteanul nostru i„ 
plină istovire şi degenetate'. Sau nu a înţeles, sau 
un a voii, sau nu a putui!Şi pentru rezultat tot una e f 
Dar ce an făcut în jumătate de secol .şcolile noa¬ 
stre dela oraşe, tocmai în timpul când clasa de 
mijloc românească a fost distrusă de emigranţi de 
alta rasa. cari au cucerit fără ii îutimpina vrem 
rezistentă, aproape toate oraşele noastre şi a,, aca¬ 
parat toate mijloacele de existenţă ? Rezultatul <■ 
fura precedent în istoria lumii civilizate: zi cu zi 
autohtonii. în timp de pace. se stâng de mizerie fi- 
ziologică. cedând pământul lor strămoşesc străinilor 
cari se înmulţesc în mod spaima atâtor, colonizând 
(ara în niassa! 

Jn acest timp şcoala noastră <le la oraşe, în 
special cea secundara şi superioara cu prea puţine 
excepţii, propaga, cosmopolitismul, teoria câ deose¬ 
bire între rase nu exista şi cit naţionalismul e o 
iscodire interesata. Şi credeţi cu asta si profesorul 
care va atrage aten(ia elevilor asupra primejdiei în 
care ne găsim, nu va fi taxat de „anarhist" ?Da! a- 
narhist adică duşman „arhiei 11 care ne-a distrus şi 
ne distruge neamul! în acest înţeles suntem şi tre¬ 
ime sa fim anarhişti!,.,,. 


3 


Se va zice însă că şcoala dela oraşe n’a avut 
timp pentru o activitate extrapolară, de oare'ce 
activitatea din şcoala i- a absorbit toata vremea 

care a T * K ***** '"Mc "a 

pedwei ?w - * 

Să analizam acele rezultate în câteva exemple 
lu întâmplare, ,hn sutele pe care le ştie ori c/nc 
cene a vroit să-şi îndrepte atenţiunea asupra lor ' 

r„ l C i T U ' A " (k sateun > <0"nge profesor s e . 

2 Z' l™’ mpiUlla judel,,lui da,lc { 
i tiecut glorios, oraş din cele mai frumoase şi 

nai pitoreşti d,n taro! Jnelupuji-vu un mas 

mugurat ,le toate părţile de dealuri acoperite ,,, 

vii «r pe culmea lor se zăreşte coama codrului 

strănepot unu, codru străvechi,, şi vestă! }„ oraş 

nu mănunchi,, de tineri hotărâţi la munca petru 

binele neamului şi ,d .sătenilor. CV fericire, să ai 

ocazia de-a mane, cu spor pentru binele acelora 

din mijlocul cărora le-ai rădicat! Să mergi macar 

(lin unul ni când în satul tău, să-l aduni .s, să-l 

luminezi prin alte o conferinţa culturală sân e ,„. 

nomică. Jn loc ile aceasta tânărul nostru s usi- 

ht să înveţe şi dreptul, sa facă advocat şi ia 

părăluţe bune dela consătenii, cari nu se îndura 

să meargă la alţi advocaţi, căci el doară-i dintr'ai 

lor. tu toate acestea el părăseşte curând judeţul 

lui cu oraşul cel frumos şi se duce in mocirla al- 

lut oraş „mai mare“. Ştiti pentru ce ? Fenlrucd: 

„mon cher, in orăşelul acesta birturile sunt foarte 

proaste şt mi-am stricat stomahull Acolo am cel 

puţin un birt cum se caile!" Neamurile lui du, .sat 

se luptă cu făina mucegăita şi cu pelagra, iar el 











4 


caută în alte oraşe „un birt cum se cade!" Oare 
cine sd-i fi insuflat atâta dor de muncă pentru ai lui , 
atâta spirit de sacrificiu?. Şi cine sd-i fi făcut sto- 
mahul atât de delicat? 

Mu uit la cutare preşedinte al Curţii cu juraţi. 
E fiu de clacaş din judeţul Vaslui. Ce gras t\ ce 
nervos Unte ciocoiasca are. ce limbă de neologisme le 
vorbeşte martorilor săteni cari nu-lînţeleg (le loc, cu 
ce graţie adoarme în fotoliu! Oare cine să-l fi ciocoii 
aşa? t inc să-l fi făcut să-şi uite de tot limba cuminte 
şi aşăsată a părinţilor săi? 

l*e un medie , alt fiu de sătean , l-am auzit es- 
. clamând ciocoieşte: „Mon cher, ţăranului nu tre¬ 
ime să-i dai nas*! 

Şi să nu se mire nimeni . dara va vedea eum- 
m rre-un advocat . fiu de sătean , pledând de par¬ 
tea arendaşului jidan în contra consătenilor şi ra¬ 
delor sale. 

( Vi aceşti fii de săteni ar fi renii de acasă eu 
dispreţ în ascut pentru ai lor , aceasta nu se va 
putea susţinea, iar în clipa în care se va încer- 
ca scuza mediului , se va recunoaşte şi neputinţa 
şcoala de până acuma! 

Să luăm acuma pe cutare fiu de negustor, ajuns 
într'un important post administrativ. Tatăl sau 
negustor cinstit , a fost ruinat de concurenţa ne¬ 
cinstita a străinilor îmbogăţiţi prin falimente frau¬ 
duloase. Prezidând fiul o licitaţie, uită ruina fa¬ 
miliei sale şi favorizează în mod neper mm pe strd • 
mi în contra ofertanţilor români! Tatăl său nu 
Im învăţat să fura aceasta , iar dacă şcoala na 
fost măcar în stare să oprească influenţa mediu¬ 
lui x atunci ce valoare a avut ea V 


o 


Şl acum să trecem la şcolile noastre speciale 
tJ ,~? fZ 7>reo(l ' * «*» creat semnării s i 

tte cZi * O™"" ^ t 

. • apostoli şi martin ., punăndu-se 

ural! oro' ^P^tiunilor noastre cui - 

turale, economice şi natale aceasta se dovideşte 

pe fiecare 21, deci nu mai insist! Voi cita numai 
> ei exemple extraordinare de puterea educativă a 
sem,nanilor şi a facultăţii noastre de teologie.- Un 
seminarist şi teolog a căpătat atâta dragi i pen . 
hu preoţie încât sa făcut un aprig poliţist, al do- 
•tea a căpătat atâta groază de aspectul preoţesc 
»« numai că sa ferit de a se face preot 
" u ¥ rade barba. ci. îşi rade si 

mustaţa. Al treilea e un seminarist, care sa fă- 
,ut advocat, dar a rămas om moral! Fiind i n . 
spector comunal pe timpul unei foamete, a furat 
din păpuşoiul pe rare guvernul îl împarUa săte¬ 
nilor flămânzi. ,1 fost condamnat la trei luni În¬ 
chisoare Aceasta nu-l împiedică însă, să înfrunte 
urnea cu fruntea sus: a învăţat doar la o şcoală 
bisericească, să aibă curajul părerilor şi faptelor 

sale] Ştiţi, ca apostolii, şi martirii !. 

Din şcolile noastre de comerţ ies foarte buni 
funcţionari, macar particulari dacă nu publici ! 

in şcolile noastre de meseni ies funcţionari si 
nrhşti în diferite ramuri, numai meşteşugari nu\ 
Din şcolile noastre de agricultura au ieşit vechili 
asupritori şi ajutori de notari! Şi aşa mai departe.... 

l atura noastră diriguitoare care ne-a adus un• 
de ne aflăm, e în cea mai mare parte rezultatul 
şeoalei noastre de până acuma. Şcoală care nici 
nu este bine lămurită asupra rostului ei! Cine vo- 







irştr s ui se convingă, să cetească în chestionarul de 
la 19 Q 6 răspunsurile la întrebarea: „Care este 
scopul învăţământului nostru? Nu sunt două răs¬ 
punsuri la fel\ E clasic! 

Noi însă rom conchide: Şcoala de pană acuma 
a da! rezultatele pe care le vedem ! Cum însă in¬ 
teresele mari ale neamului nostru cer imperios 
alte rezultate . ele se cor putea obţinea numai dacă 
toate forţele conştiente din ţara aceasta vor tinde 
cu energie spre altă şcoală /... 


Autorul 


RAPORTUL ASUPRA ESCURSIUNII 

din nordul judeţului 

No. 511 din 10 Mal 1909 
--- 


Domnule Ministru , 

Avem onoare a va ra,porta ea escursiunoa 
noastră, aprobată de D-voastră prin ordinul 
seria B. No 25147^oy. s a executat conform 
cu prevederile raportului nostru No. 442/ t ,„ 0l 
cu mici modificări de itinerar hotărâte în ur¬ 
ma raportului, dar înainte do a pleca în os- 
cursiune. 

Această formă definitivă a planului a fost 
executată cu preciziune, escursiunoa reuşind 
în modul cel mai fericit. 

înainte de a intra în descrierea ei amănun¬ 
ţită, îmi iau permisiunea de-a atrage atenţiu¬ 
nea ministerului, că această a noastră cscur- 
siune a fost îndrăzneaţă ca plan, a izvorît 
dintr o idee din multe puncte de vedere nouă, 
si a adus foloase mari atât elevilor, cât si i- 
deii de răspândire a. culturei prin satele noa¬ 
stre, cum nu ar putea aduce niciodată o ex- 
cursiune comună, ori cât timp ar dura ca si 
oii-ce distanţă ar străbate. 

Indrâsneaţă , fiindcă e o adevărată îndrăz¬ 
neală de a plecă cu elevi, cari Încep dinei. 1 
secundară, într'un marş de 4 zile şi l /t, par- 







8 


curgând o distantă des tal de maro, chiar pen¬ 
tru o trupă de olteni maturi .si esercitaţi. 
CA te greutăţi 1111 poate întimpina conducăto- 
nil esrursiunii cu aprovizionarea, cu qiiarti- 
niiren şi tu luptă cu elemnetele naturei; cu 
câtă răspundere mise încarcă directorul şcoa- 
lei faţă do părinţii elevilor când posibilitatea 
tnbolnăvirii unui elev—din cine ştie co cau¬ 
ză nu o cu totul osci lisă. 

Treime multa prevedere înainte de începe¬ 
re;! oscursiunii, şi o muncă istovitoare în tim¬ 
pul exeeutarei oi pentru a putea învinge toa¬ 
te* aceste greutăţi. 

Directorul treime nu numai să meargă pe 
jos alăturea cu elevii, ci mai mult, el va tre¬ 
bui să stee la masă cel din urmă, .şi să se odih¬ 
nească cel mai puţin dintre toţi 

Ide ia turnă din care a isvorftt hotărârea es- 
cursitinci noastre este următoarea: 

Dacă este do netăgăduită importanţă dea 
complecta cunoştinţele şi educaţia elevilor a- 
rătăndu-lo regiunile frumoase alo ţarii, ara- 
tamlu-le aşazamiutelo de cultură ale oraşelor 
noastre şi do a-i lega, sufleteşte cu trecutul 
neamului nost ru aratându-le monumentele 110a- 
sire istorice; apoi de bună samă este o ne- 
din cele mai mari de a-i pune hi contact cu 
Innira satelor noastre , undo oi vor putea cunoa¬ 
şte viaţa de astăzi a neamului în toată rea- 


9 


litatea ei! Elevii să so intereseze de traiul, 
de bucuriile şi nevoile săteanului, corul să-i 
canto la biserica, iar profesorii să le ţină con¬ 
te rm ţi spunându-lo povestea neamului şi în- 
tinderea lui actuală, vorbindu-le de bănci, ob¬ 
ştii, casa rurală, agricultura intensivă, econo¬ 
mie, de portul nostru românesc—pe unde a 

decăzut—de meşteşuguri.dar de câte lucruri 

nu ar fi nevoie să i se vorbească! Elevii să 
iee exemplu viu, cum profesorii lor se stră- 
dâmiesc să reverse lumină prin negura sate¬ 
lor. Viitorii cetăţeni din pătura dirigentă să 
vadă cât simţ de ospitalitate posedă săteanul 
nostru în sarâcia lui, să vadă ce comori do 
simţire şi de isteţime se găsesc în sufletul 
săteanului, şi ast-fel să-l cunoască şi să-l 
iubească! Cred că aceasta ar fi una din c㬠
ile pe care s'ar putea ajunge? ca pătura noa¬ 
stră diriguitoare sa nu mai considere pe s㬠
teanul nostru ca pe Un popor de iloţi cuceriţi 
şi stăpâniţi, iar săteanul să nu mai considere 
pe sui*tlicări ca un popor suprapus cuceritor 
şi stăpân itor!. încetul cu încetul sar um¬ 

plea prăpastia, si acesta ar fi cel mai mare 
dintre foloasele pe cari le pot aduce eseur- 
siunele şcolilor noastye. 

Pe scurt, pregăti rele noastre înainte de ple¬ 
care au fost următoarele: 

Elevii au fost avizaţi să-şi iee pe cât posi- 





10 


Ml toat* colo necesare pentru o călătorie rin 
mai multe zile şi mâncare pentru o singură 
masă. Fie-care era, prevăzut cu câte un sac 
de călătorie, şi cu câte un bidon, pe cari au 
avut bună voinţă do a ni-i pune la dispoziţie 
D-l Maior Al. Cătină, comandantul batalio¬ 
nului de infanterie din localitate. Provizia pen¬ 
tru celelalte zile a fost: 30 kg. de caş fr㬠
mântat. 200 kg. pâne» 1 âOO fire de ceapă ver¬ 
de si 2 kg. sure. Această provizie împreună 
cu pachetele şi măntălile elevilor au fost în¬ 
cărcate în omnibusul pe care D-l Primar al 
oraşului a binevoit a ni-1 pune la dispoziţie, 
si îufr'o altă căruţa angajată de noi. Iar pen¬ 
tru ultima zi comandasem masa în ultimele* 

2 comuni de popas, urmând să o plătim aco¬ 
lo pe loc. 

Noi contasem că în toată călătoria noastră, 
afară de apa nu vom avea nimic gratuit; cât 
pentru ijiiartiruirea în cursul nopţii, L)-l Pro¬ 
iect al judeţului avusese buna-voinţă, să în¬ 
ştiinţeze toate autorităţile administrative din 
comunele pe unde trebuia sa trecem. —Pen¬ 
tru înlesnirea serviciului de quartiruiro a- 
venm si doi elevi biciclişti, cari aveau mi¬ 
siunea de-a pleca înainte şi de a anunţa au¬ 
torităţile de sosirea noastră. Iar pentru sti¬ 
mularea marşului în caz de obosală, cum şi 
mai ales pentru a deştepta şi a aduna pe e- 


11 


lovii răsleţiţi prin sat. D-l Maior Cătină ne-a 
dat doi cornişti, ca să no însoţiasca în tot de¬ 
cursul escursiunii. 

Fără cornişti va fi absolut imposibil de-a 
se face o escursiune cu mulţi elevi şi timp 
de mai multe zile. de oare-ce altfel nu ar 
putea fi adunaţi de pe la case decât în mai 
multe ore, şi mai ales când elevii n'au ceas 
cu ei ! Pentru notarea impresiunelor fie-care 
elev avea la sine un carnet şi un creion; iar 
pentru menţinerea, ordinii cu toţii «au fost îm¬ 
părţiţi în secţii cu câte un comandant, cave 
avea însărcinarea, de a face apelul secţiei sa¬ 
le în fie-care sară şi în fie-care dimineaţă,— 
măsură care s f a dovedit mai pe urmă a fi 
de cel mai mare folos. 

In fruntea coloanei de marş am pus pe 
fitil meu elev în clasa II primară, şi care a, f㬠
cut, absolut întreg marşul pe jos: A fost sin¬ 
gurul mijloc de-a impune întru câtva tăcere 
celor câţi-va duşmani personali ce-i am în o- 
raş, şi cari înainte de a pleca noi în escur¬ 
siune, au şi început a colporta că eu am su¬ 
pus elevii la marşuri chinuitoare, et.c.... De 
alt-fel ori-ee director de şcoală care ar voi 
să, facă o escursiune în felul acestei escur- 
siuni a noastre, va trebui numai de cât sa se 
gândească şi la un mijloc de-a preîntâmpina 
şi vorba oamenilor de rea credinţă, vorbă ca- 




12 


re nu va lipsi nici într’un caz. 

'Şi ;işa. Marcuri 22Aprilie, la ora 2 l /«p. m. 
se aflau înşira ţi în faţa şcolii toţi elevii în 
coloană <lo marş, toţi profesorii şi o mare 
mulţime <lo public, care voia să asiste la ple¬ 
carea noastră. A fost un moment solemn si 
mişcător când la comanda mea, „Spre rug㬠
ciune descoperiţi’' s’a descoperit, împreună cu 
elevii, toată mulţimea prezentă, şi elevii au 
cântat cu deosebită evlavie şi emoţie de trei 
ori Ilristos a înviat", au încheiat cu semnul 
crucei repetat de toată mulţimea, .şi am pornit. 
Klovii cântau cu însufleţire marşul „Fraţi Ro¬ 
mâni" 

. In marginea, unei păduri, la distanţă de ti 
hm. do oraş, am făcut un popas mai mare, 
după care coi vre-o 40 de elevi, cari din di¬ 
ferite motive nu luau parte la escursiune, s'au 
Întors împreună cu mai mulţi profesori decât 
fi fost de dorit, iar escursioniştii împrou 
mm cu subsemnatul, acompaniat numai do 
profesorii Ta naşă Ciocan si I. C. Ştefăneseu, 
au pornit înainte, l’n mic popas deasupra 
abalae.ştdor pentru a face atenţi ]M . elevi a- 
s,, pra celor vre-o 7 mori de vânt cari se a- 
l,;lu 1,1 '"«' ţionare şi pentru a le esplica prin- 
« ipiiil de aplicaţiiuie ;il puterilor naturei. De 
<dt-fcl ; n tot cursul călătoriei lisau făcut e- 
Jevilor toate esplicaţiunilo neeeaare rolative 


13 


la plante, cum şi relative la frumuseţile şi la 
viaţa naturei. Deasupra satului Plopi din nou 
un mic popas cu câteva cântece pentru săte¬ 
nii eşiţi înainte pentru prietenească întimpi- 
iwiro. Pe drum înainte întâlnim un cioban cu 
o turmă de oi. elevii se opresc şi-i cântă 

Dragă mi-i oaia plăviţă , mâi ciolane măi! 

Când o văd sus pe costişă, mâi ciolane meii! 

La, distanţă de 2 km. de comuna Buneşti 
resimţim o emoţie plăcută, puternică şi nea¬ 
şteptată: Ne-au ieşit întru întâmpinare dl Ad¬ 
ministrator de plasă N. Niculescu, primarul 
cu întreg consiliul comunal, şcoala de mese¬ 
rii si şcoala primară cu profesorii şi învăţată,- 
terii respectivi, părintele Nacu, parohul co¬ 
munei, în fruntea unei mari mulţimi de s㬠
teni. Am fost primiţi cu „ Trăiască Regele “ 
eseeutat de elevii şcoalei de meserii şi ai 
şcoalei primare, şi ascultat de toată lumea cu 
capul descoperit. După cuvântarea de „Bun 
venit" din partea D-lui Administrator şi un 
răspuns de „Bun găsit" din partea .subsem¬ 
natului, am intrat în sat. Făcusem în G oro 
23 km. La şcoala primară dirigintele ne în¬ 
tâmpină cu o cuvântare, căreia, subsemnatul a 
răspuns, şi apoi ni s a oferit tuturor escur- 
sioniştilor o masă bogată în sala şcolei pri¬ 
mare, la care au luat parte autorităţile şi uu 
mare număr de săteui. 





14 


La .sfârşitul mesei elevii au eântat „ R 0 - 
mânaşului îi place 4 .şi „Morarul" iar dl Ad¬ 
ministrator N. Niculeseu — un adânc cunosc㬠
tor dn muzică —ii cântat, solo: „ (rrenadirip 
.şi „Mugur. mugurel** 

„Vina, mândrii primăvară 

mugur, mugurel 
..Si ne udă bine ii ţara, 

mugur, mugurel. 


Imp ia.it irarea sa făcut cu repeziciune şi 
precizie. A doua zi, fiind sărbătoarea sf (rliem- 
gbe, la. ora <X dimineaţa ne-am dus cu toţii la 
biserică, unde corul elevilor a cântat, dând 
răspunsurile la liturghie, sul) conducerea, mâ- 
oastra a ddui administrator Niculescu. I >upâ, 
litiiighie, în ograda bisericii subsemnatul a 
ţinut sătenilor adunaţi în număr foarte mare 
o conferinţa cu subiWul:,,Povestea. neamului-, 
f.uiui.l in rezumat .si în graiu popular isto- 
n.« neamului nostru din primele lui începu¬ 
tul i, arătând care este întinderea lui asta,-zi 
şi care treime sa ne fie aspiraţi uni le; am a- 
t,ns ‘* (> voia unirii desăvârşite în cuget si în 
simţiri în lâuntrul ţârii noastre, ca se poată, 
ajunge prin muncă, Imun gospodărie, bănci 
pupuJure şi obştii; şi într'o paranteză potri- 


15 


vită, am avut ocazia să vorbesc şi despre ve¬ 
chimea, frurmiseţa şi economia portului nos¬ 
tru naţional. 

Elevii au cântat câteva cântece şi apoi am 
vizitat şcoala de meserii. Fiind amează e- 
lovii s au dus pe la gazdele lor, cari i-au os¬ 
pătat cu multă bucurie. La ora 2 p. in. am 
pus să se sune adunarea şi după 7* de oră 
am plecat spre Brădieeşti, petrecuţi cu duioa¬ 
sa iubire de săteni şi autorităţi până la ho¬ 
tarul satului. Pe drum un popas în satul 
„Podii Oprea" uncie locuitorii ne-au saluta,t 
cu uralc şi cu un entusiasm rar. Am făcut nn 
mic popas, am vorbit cu oamenii, li-a cântat 
corul mai multe cântece, şi apoi înainte pa¬ 
na la B răcii ceşti, sat de-o rară frumuseţă, lu¬ 
ci înjurai clin trei părţi de codri seculari. La 
distanţă de 1 km. ne întimpină învăţătorii 
cu elevii şi o imensă mulţime de flăcăi şi bar¬ 
ba,ţi cu o fanfară; iar la intrarea m sat ne 
primesc bătrânii satului şi nevestele cu altă fan¬ 
fară; se alcătuieşte un convoiu măreţ. Ajunşi 
în mijlocul satului se încinge pe tăpşanul din 
faţa cooperativei o horă clin cele mai frumoa¬ 
so şi mai voioase din câte am văzut în via¬ 
ţa mea! Pentru graţia şi atitudinea măiestoa- 
să, liniştită a mişcărilor, această horă va r㬠
mânea pentru totdeauna întipărită elevilor, 
cari au şi denumit-o „ca la Brădieeşti**! 







IC 


întovărăşiţi ,n “ ,ţ "" e •' d ; , !“ ,,,va 

fori mn luat-o pi* l>*‘ , » , “ lft schlt * Aci 
, subsemnatul a ţinut o conferinţă 

trăgând •ntenţia elevilor asupra construct 


învăţă- 


la 

n- 


,„,l i'.-i • "I” ' vonstrucţ^l 

Iibericii - toată din lemn de stejar - -asupra fru- 
inuseţw si soli.lităţei ei cu toate că o <le peste 
400 ,|e au» do po vremea lui Ştefan cel Ma- 
asemenea li s'a atras atenţia asupra 
fnitmiseţei şi finoţei seulpturci în lemn a trei 
găsesc la aeeastă biserică. 

Sara am dormit în Brmliceşti, copiii fiiml 
ospătaţi do oamenii din sat. 

\doua /• i. de duumeuţ* 




locul icruei. Am pus să se sune adunarea, si 
după ce sau adunat elovii, i-am întrebat:,. lua- 
|M ,j s au înainte copii?" „înainte, Înainte!-, au 
răspuns toţi cu hotărâre si eutu/.iasm! Si an» 
|,|,.,at cu Dumnezeu îninte -mai alo* cii cu¬ 
inii aveau toţi mantale şi aveau a trece prin 
lUlicşti. sat aşezat pe şoseaua Huşi laşi, şi 


|,,.iilc aproape IIradieeşti. 

Ajunşi în Dolhe.şti, n'atn avut nevoie săne 
oprim. Vremea din rea cum eră nu s a făcut 
mai rea şi ne.aiu continuat drumul înainte c㬠
tre Pietriş do unde dăm prin nişte păduri se¬ 
culare ,« 

Codrul încheiat în toată puterea cuvântu¬ 
lui, mai domolea furia vântului: pasarelele, cu 
toate ca vremea era posomorâta, se desfătau 


17 


în concerte armonioase; ne ios im 
mărginit po nori. P ' ' "" «"«■»• 

pri " "" «buram,™ ^ mM . 

8" m " on,ene * te - Iotr ’adevâ.r copiii în pâlcuri 
alergau după flori şi plante în toate părţile 
iar profesorul de Ştiinţe Naturale ţinând nu 
mai do cât să le dea explicaţiile necesare se 
ţinoii ( iun greu de dânşii. 

In sfârşit nici n’atn prins de veste când am 
ajuns în Moşna, sat mare şi bogat. Aici, ne¬ 
am dus deadreptul la şcoală, de unde împre¬ 
una cu toţi elevii şcoalei, cari ne aşteptau 
si împreună cu domnii învăţători şi învăţ㬠
toare, cu domnul revizor Mocanu, cu domnul 
administrator N. N. Tiron, care ue ieşise îna¬ 
inte in această comună, care nu era în plă- 
sa. sa, ne ducem la biserică, unde ne aştep¬ 
tau preoţii cu mult popor şi unde s'a oficiat 
un T<-deuin. 

Aici, a cântat corul gimnaziului în tot tim¬ 
pul serviciului religios. DupăTe-deum, vene¬ 
rabilul preot Ştefau Andriescu a rostit câte¬ 
va cuvinte urându-ne bun sosit şi după Sfin- 
ţia-Sa, subsemnatul a ţinut o conferinţă rela¬ 
tivă la însemnătatea zilei—eră ziua onomas¬ 
tică a Majestâţei sale Reginei—cum şi relativ 
la dragostea ce treime să avem pentru di¬ 
nastie. 

Apoi, le-am atras atenţiunea tuturor turn- 

ta 





18 


pra frumuseţei catapitesmei acestei biserici, 
Cfttapiteazma bisericei din Moşna este una din 
cele trei catapitezme a sfântului Nicolae Dom- 
„esc din Taşi, deci, de pe vremea lui Ştefan 
rol mare. 

!>«• la bisericii ne-am întors cu elevii iar la 
souiilâ, unde instalAndu-i în o sală, de clas,le- 
,i.n, dat să mănânce din provizia ce o aveam 
cu lini. 

I )upă o mică odihnă, pe la ora 2*/,, plecăm în- 
tovărăşiei do foarte mulţi săteni, cu o fanfa¬ 
ră în frunte spre „Cetăţuia". „Cetăţuia“ este 
piscul unui <leal foarte înalt ce domină o ma¬ 
ro parte din şesul Prutului şi din Basarabia, 
înconjurat şi astăzi «Io codri şi unde se g㬠
sesc urmele unei cetăţi de a lui Ştefan cel 
Mare. Pe drum copiii au ascultat fel de fel 
do legende, istorisite de oamenii bătrâni ce 
ne însoţeau. 

Ajunşi în vârf se vedea aşa de bine ma¬ 
lul Basarabiei! 

Am ţinut o cuvântare despre luptele şi gre¬ 
utăţile cu care strămoşii ne-au păstrat moşia! 
Si în amintirea străbunilor, ce au murit lup¬ 
tând In jurul acestei cetâţui „ ca să tresară 
osamintele lor", am ordonat corniştilor ca să 
sune „alarma* 4 . Au răsunat codrii şi văile p⬠
nă în depărtări, iar după aceea, corul gim¬ 
naziului, u cântat cu cea mai mare îuaufleji- 


1 !l 


ie. „Sună buciumul de alarmă“! 

„Căci Moldova dulce ţară, 

»Nu e patrie tătară!" 

s a Stârnit un entuziasm de nedescris, între 

blând' r'T’ ap0i 8 a tncins 0 hor ă uriaşă, 

", P *' rte . 1:1 ea olevii > profesorii şi sătenii. 
">siţi şi de marş şi de emoţii şi prea mul- 
o impresii, copiii se aşezară grupuri pe iar¬ 
ba, când, fără de veste încep a se scoate de 
prin tufişuri merinde si cofe cu vin, pe care 
le aduseseră sătenii „ca să mai prindă la nu- 
tere băeţii*! 

Am vizitat urmele de şanţuri ce împrejmn- 
iau „Cetăţuia," şi apoi străbătând codrul prin 
poteci, ne-am coborât pe însârate în sat, în¬ 
tovărăşiţi de o mare mulţime de săteni.—Iu 
ţaţa şcoalei au încins toţi elevii împreună cu 
sătenii o horă „ca la Brădiceşti"! 

După care, s a făcut cu repeziciune înquar- 
tirarea elevilor pe la gospodarii fruntaşi, cari 
i-au şi ospătat. 

A doua zi dimineaţa am vizitat „Valea lui 
Vodă", unde legenda spuue că a poposit 
Ştefan cel Mare, după o bătălie cu Tătarii, 
şi că atunci murind un vrednic oştean de-a 
lui Ştefan ar fi fost îngropat la gura acelei 
văi, aşezând pentru amintire un stâlp ele pia¬ 
tră care se vede şi astă-zi. 

Aproape de hotarele comunei Moşna mulţi 





locuituri nca^tcptau cugustare 91 cofe d* • 

dAnc impresionaţi «io atAta o.*«pitnlir;ir,. * ' 

despărţit In cuvântări, hine,..., ^ ! Ub,r ®»' 

unde. nec<,v âiit4ri ş, 

1 1,1 ,u " ; ' •*"* '**-»“■ vro 2 kilometri • 

lusi lutiinpinuţi iarăşi da o mare inulţb' *** 
oaineiii. «le autorităţile din comuna 
elevii ş« oloi primare Iu frunte cn 
şuai.i iuvaţatourc şi domnul revizor ft| 0 . Ir " 11 ' 

« aie lix iu'şi«• in ace» culmina. 

hnp.i . «• toata lumea a ascultai cu f 'jj 
deşi.«pi'i'it Traiasca liotele- cAntat foSnl 
T' ualc primare, ne-am Coborftţ&u toţii j 
sat cn cântece din partea elevilor noştri. ” 
Am vizitat Începuturile unei biserici ca 
dc Iun di>ani, tot începuturi au rămas s j «•.. 
pasti.it ,n toate acestea foarte bine. si aici 
s au dat elevilor toate explicaţiile relative la 
stil şi relative la soliditatea ziditei. Apoi am 
(«•st ospătaţi cu toţii iu abundenţa, acasă | a 

d.uni \iIministrator «!«• plasft ;K. 'ţ'iroii 

' "* locucşte iu această comună. După nu 
t'epaiiH «le .1 ore, o luam peste dealul „Kttsun" 
uu «leal «b» unde se desfăşură înaintea ochi¬ 
lor noi privelişti din .şesul prutului şi din Ba- 
suralua. Mc ax i ne scoboram In satul Istiia 
""de -uiitcm intiinpinaţi do mulţi săteni şi 
«Io dl Gheorgfae a Giigoroaiei, proprietar, care 
tie-a invitat pe la el, le-a dat elevilor 
'tu. lutivţiuâudu-se cu ei şi apei luplecare a 


dăruit 20 lei pentru fondul escursiunii. De 
aici cu marşul „Pe-al nostru steag" şi „Trom- 
I ttle tasuna". plecăm înainte, scoborând în 
şesul Prutului la şosea. 

I "' insat “‘ »»>■«*■«• 

Din depărtare. întrezărim lumini ce jucau 
în întuneric.—Apropiindu-ne vedem că surpri¬ 
za ce ni se pregătise eră, că sătenii înşiraţi 
do o parte şi de alta a drumului din sat, ne 
aş optau cu lumânări aprinse şi cu cofe cu 
vm răcoritor. 

Cuviosul preot Gheorglie Dimitrescu, care 
oste s, învăţător în acel sat, ne întimpină cu 
unde de bun venit prin meleagurile lor şi ne 
roagă de a rămânea şi la ei mai multişor. A- 
cest lucru nu se putea însă; programul eră să 
dormim in Gorban, căci alt-fel ar fi trebuit 
sa avem de parcurs pentru a doua zi peste 

Subsemnatul, precum şi domnul administra¬ 
tor N. N. Tiron au ţinut câte o cuvântare, 
apoi, în tăcerea sării, elevii Intonează în cor 
mai multe câutece ce nu vor fi auzit sătenii 
de pe acolo, de când sunt ei, şi în culmea 
unui înălţător entuziasm ue despărţim conti¬ 
nuând înainte drumul. 

De aici avem până în Gorban vr'o 4 kilo¬ 
metri pe can i-am parcurs fără a băga do 



99 


scamă. Ajunşi în Gorban—luasem măsuri, co¬ 
mandând din vreme din târguşorul Drănceni 
pane şi carne—am luat masa. N’aveam de 
ajuns cuvinte de mulţumire pentru doamna 
Măria N. Oghină din Scoposeni, care ştiind că 
luăm masa .şi dormim în Gorban, a venit a- 
nume pentru a pregăti cu mâna ei mâncarea 
pentru elevi. Elevii păreau neobosiţi şi nea¬ 
dormiţi, ar fi cântat toată noaptea făcând să 
răsune melodios luncile Prutului. Irujuartira- 
rea s'a făcut foarte repede. In mai puţin de Vj 
de oră de la masă corniştii sunau stingerea. 

A doua zi dimineaţă — ultima zi a escur- 
siunei, si mai puţin bogată în impresii—por¬ 
nim înspre Huşi, trecând prin Ghermăneşti. 
Apropiindu-ne de Păhneşti, am fost întimpi- 
naţi de domnul învăţător Sofronie, Domni¬ 
şoara învăţătoare, toţi elevii, consiliul comu¬ 
nal în frunte cu primarul şi o mare mulţime 
de săteni. Am ascultat cu capetele descoperi• 
te „Trăiască Regele 4 *, cântat de elevii şcoa- 
lei primare şi apoi am intrat în sat cântând. 
Aici au fost împărţiţi elevii pe la săteni, pen¬ 
tru a fi ospătaţi; se sfădi au oamenii ca să ai- 
ba măcar câte un elev la masă! Pe la amia- 
zâzi a mai nins vro 7 * de oră, a])oi, însă a 
dat iarăşi soarele şi pe la ora 2 ani pus să 
se sune adunarea.—S au adunat elevii şi îm¬ 
preună cu ei tot satul. Li-am ţinut sătenilor 


23 


o calda cuvântare .le m,.11, -unire, iar elevii li. 
au curtat . ma, multe cântece, cari «„ 
foarte mult. Ne deepărţirâm cu „ral,, si 
.na, „te Înspre „Vale. grecului-. Aici conf„™ 
programul,,,, „e „teptan elevii 5 i ,„.„,e„„ rii 
rama,, ,„ ora,. Revederea elevilor , fost „li. 
na de entuziasm «i iubire; de „iei până In 
oraş, aveau ce-,1 povestiri aveau ,1 timp eâci 
,na, erau 12 kilometri; deci, tnaiulol... 

, L :‘.': an T tatimpinaM cu iautara 

de către autorităţile administrative si de o ma¬ 
re mulţime de cetăţeni. Ajunşi în ograda gim¬ 
naziului la ora 8, am ţinut elevilor o scurtă 
cuvântare; am mulţămit lui Dumnezeu cu o 
rugăciune, şi ne-am despărţit! 

A doua zi dimineaţă, n a lipsit nici un o- 
lev, şi nici n a întârziat nici unul! 

Si acum am onoare a vă ruga să binevoiţi 
a dispune să se mulţămească din partea mi¬ 
nisterului persoanelor de mai jos, pentru spri¬ 
jinul dat escursioniştilor: 

1. Gh. M. Corbescu, prefectul judeţului; 2. 
Doinea Dobreanu. primarul oraşului Huşi; 
3. Maior Al. Cătină, actualmente la regimen¬ 
tul clin T-Severin; 4. C. I. Dinescu, directu¬ 
lui prefecturei clin judeţ; 5. Gh. T. Teodoru, 
poliţaiul oraşului; li. Gr. C. Mârgărint, şeful 
biuroului prefecturei de judeţ; 7. N. Niculescu, 
administratorul plăşei Buneşti; 8. Părinte- 


24 


Ir C. Nani, parohul comunei Buneşti; 9. J. 
Ohiriar, dirigintele şcoaloi primare din Bu 
ncşti; 10. C. Vetrescu, directorul şcoalei de 
meserii, Buncsti: 11 . Dr. V. Ciubotarii, me¬ 
dicul pl asii Buneşti; 12. Corist. Tonescu, înv㬠
ţător, Brădieeşti; 13. Părintele $t. Andrieseu 
parohul comunei Moşna; 14. I. Dimitriu, în¬ 
văţător, diriginte Moşna; 1 â. Primarul comu¬ 
nei Moşna; 10. Yirgil Ursache, administr. plă- 
s<‘i Raducăncni; 17. N. N. Tiron. administra¬ 
torul plasei Dmnceni; 18. N. Mocanu. revizor 
cl. II Bohotin; 19. Const. Grigoraş primarul 
din Bohotin; 20. Părintele Gh. Dumifcrescu 
paroli si învăţător în Gura-Bohotinului; 21. 
Glieorgho Agrigoroaiei. rnare proprietar, Isa- 
ia-Bohotin. 22. Simian Pavel Jacul) primar din 
Gorbnn; 23. Doamna MariaN.( IghinădinScopo- 
s<-ni; 24. Căpitan Gr. Popeanu, comandantul 
companiei de jandarmi din judeţul Făleiin. 

r)i rector, (s.*t) Ion Zeleci-Codrcanu 


Secretar, (ss) C. Qentimir 


25 


RAPORTUL 


asupra j.deţ».., 

Domnule Ministru, 

Avem onoare a vâ raporta cit „„„ 

nostra Jo^nwiu, „E 

aprobarea cerut de „oi ptin 

Scria B. No. 32,290 s i ?*'" °^ 

.x • '.sa esecutat la tim» si 

întocmai cu prevederile noastre. 1 ' 

Au luat parte la această a doua a noastră 
escursiuue aproape toţi elevii; au rămas 23 
d.utre ei. ce, mai debili; ei au făcut eseuri- 
um ,n împrejur,mile oralului după o progra- 
ma stabilita. e 

Eseursiunea a fost condusă de subsemna 
tul. participând la ea şi D-l profesor Ioan C 
Ştefănescu, D-l D Dimitriu maistru de gim¬ 
nastică. şi secretarul Şcoalei D-l C. Geuthnir. 

Iu această escursiuue am vizitat următoa¬ 
rele localităţi: Cârligaţi, Schitul Leoşti, Gru- 
mezoaia. Şişcani, Hoceni, Uţăleui. Deleui. Băr¬ 
boşi, Vutcani, Valea lui Darie, Roşieşti, Gu- 
ra-Idrici, Băsaşti, lămăşani, Dodeşti, Jigălia, 
Şuletea, li fu, Stoeşeşti şi Gara Banca, do a- 
ici ne-am înturnat cu trenul la Huşi. 




Pretutindeni, ni s'a făcut de cătră săteni 
şi de cătră autorităţi cea mai frumoasa pri¬ 
mire posibilă. Am avut ocazia sa tim înduio¬ 
şaţi până la lacrâmi de bucuria sătenilor şi 
nobilele lor sentimente de ospitalitate. In 
schimb noi le-am ţinut pretutindeni conferin¬ 
ţe, şi corul gimnaziului le-a cântat cântece 
populare şi patriotice. 

Subsemnatul a ţinut în total 20 de confe¬ 
rinţe şi cuvântări; tratând după nevoia locu¬ 
lui subiecte ca „Puterea întovărăşirii„Po¬ 
vestea neamului", „Obârşia şi rostul răzăşilor 
Moldoveni", „Rostul călătoriei noastre", „Cine 
a fost Cuza-Vodă?"—la Bărboşi satul copilăriei 
lui—Frumuseţa ţării noastre", „Frumuseţa jo¬ 
curilor româneşti", „Vechimea şi frumuseţa 
portului românesc", „Folosul băncilor popula¬ 
re şi a obştiilor săteşti. 

In toate conferinţele mele, am căutat să 
presar sfaturi relative la nevoile locale, pe 
care nevoi căutam a le cunoaşte prealabil de 
la Învăţători, preoţi şi do la autorităţile ad¬ 
ministrative. D-l D. Dimitriu a ţinut şi D-sa 
o cuvântare în satul Oţeleni, unde a vorbit 
si 1)-1 Dr. S. Hobincu, medicul plăşei. 

Subsemnatul nu ezitează de-a atrage încă 
odată atenţiunea ministerului, asupra impor¬ 
tanţei ideii noastre, de a se face escursiune cu 


27 

elevii în lumea foarte puţin cunoscuta a sa- 
teloi noastre, de-a pune în atingere pe elevi 
diiiguitorii de mâne ai ţarii—cu sătenii, 
care trebuesc înainte de toate, bine cunos¬ 
cuţi, pentru a putea, fi bine conduşi. 

Afara de aceasta am putea lesne sa ne 
închipuim ce mari foloase sar putea obţinea 
pentru răspândirea culturii In massa ţărăni- 
moi noastre, daca. toate şcoalele secundare 
din ţara noastră, ar face eseursiuni, ca acele 
pe care le-am făcut noi; şi ar ţinea conferin¬ 
ţe sătenilor, ca. acele pe care lc-am ţinut noi. 

Relativ la încasarea şi administrarea taxe¬ 
lor pentru escursiune, cum şi relativ la chel- 
tuelile făcute, înaintăm alăturat, procesul-ver- 
bal respectiv. 

Terminând raportul nostru, avem onoare a 
vă ruga cu insistenţă sa bine voiţi, a dispu¬ 
ne să se mulţumească din partea ministeru¬ 
lui,—pentru sprijinul dat gimnaziului cu oca¬ 
zia acestei escursiuni—următoarelor persoane: 
(!. M. Corbescu, prefectul jud. Fălciiu, D. Do- 
breanu, primarul oraşului, Maior 1. Vasilescu 
comandantul batalionului de infanterie, Căpi¬ 
tan Gr. Popeanu, comandantul comp. de Jan¬ 
darmi rurali, C. I. Dinescu directorul Prefec¬ 
turii de judeţ, C. N. Ion eseu, administratorul 
plăşii Roşieşti, I. Panaintescu, administratorul 



28 


al plăcii Elan, I. D. Vasiliu, maro proprîet# 
Băsăşti, Nicu Juvara, mare proprietar, Şul e 
tea, Gr. Perticari, mare proprietar, Stoi.şeştj' 
Ioan Mandache, comerciant—Hoceni 
Gr. Kâpeanu, primar—Cârligaţi 
Gr. Sălceanu, învăţător „ 

Gh. Sălceanu, învăţător 
T. Marta învăţător—Urlaţi 
I. Pandelea, învăţător—Grumezoaea 
Gh. Poroşnicu, „ „ 

Preot C. Focşa—Grumezoaiea 

D. Patraşcanu, Administratorul pl. Hoceni 

Hristache Penişoară. primar—Hoceni 

Gh. Naforniţă, învăţător—Hoceni 

Fericii Penişoară, proprietar—Oţăleni 

I)r. Sp. Hobincu, Medicul plăşii Hoceni 

Ion Hobincu, învăţător—Oţăleni 

V. Sterian, învăţător—Deleni 

Gr. Ghiban, „ Bărboşi 

M. Bugeag, primar—Deleni 

Preot I). Mihailescu—Deleni 

Preot D. Cătănescu—Bărboşi 

State Constanţinescu, Primar—Vutcarii 

Sini. Vicol, notar — Vutcarii 

Preot Gli. Vartolornei „ 

V. Alexa învăţ. Dirig. „ 

I. Neştian, învăţător „ 

Gh. Popa, 






C. Miile, Ding. Oficiului Postai—Vutcani 
Hne Fnunuzache, şeful postului de .Tand. 
lb. T. Theodoru, Medicul spital. Malăeşti 
St. Hlubă, învăţător—Valea lui Darie 
Preot 1. Cozina—Valea lui Darie 
Gh. Scurtu. primar—Hosieşti 

I. Cojocariu,Şeful Postului de.Tand. Roşieşti 
Preot Gh. Antouiu—Roşieşti 
Gh. Poiană, învăţ. 

Ion Focşa, Notar „ 

C. Strechie, învăţ.—Gura Idrici 
Preot C. Artenie „ 

C. Ţabără, Învăţător—Băsăşti 
Gh. ÎS iţă, „ „ 

Dr. H Ghiorghiu medicul plăşii Klan 
Gh. N. Bogos, primar—Băsăşti 
C. G. Alexandrescu primar—T&măşeni 
Ion Popa, Notar—Tămăşeni 
I. M. Cezar, învăţător—Tămăşeni 
Ene Mihailescu, „ „ 

A. Colescu,şeful Post.de Jandarmi—Dodeşti 
Preot Şt. Bularda—Jigălia 
Marin Bularda Înv. „ 

Timofte Bahrim, primar—.Tig.ălia 

I. Cireş notar—Jigălia 

Matei Basarab Botezatu. primar—Şuletea 

C. Şerban. învăţător—Şuletea 

C-tin Marola, „ „ 



Gh. Drob, Notar Şulotea 
D. Râşcanu, înv. Ţifu 
Preot M. Râşcanu .. 

I). Petica primar—Stoi.şeşti 
Guţu, Notar „ 

Son Hat Râşcanu. învăţător—Stoişeşti 

Director, (ss) Ion Zelea fodreanu 

Secretar, (ss) C. Gentimir 




Domitiei-Sale 

Dom ii ului Directorul z iarului „Sfatul c "Poporului “ : ) 

HUŞI 

Domniile Director, 

Tn ziua <le ii Iunie, în camera advocaţilor 
din Huşi faţă fiind mai mulţi domni advo¬ 
caţi, un domn ob.şteşte cunoscut ca foarte e- 
xercitat în .artacalomniei —a vând şi victime dintre 
oamenii cei mai cinstiţi !—a îndrăznit să a,firme 
că eu aş fi încasat în calitate de director al 
gimnaziului, taxe de escursii de la elevi, şi 
că ne-a vând ocazia de a cheltui ceva în ce¬ 
le 2 escursiuni făcute în judeţ, am întrebu¬ 
inţat pentru mine personal fondurile adunate 
din taxele elevilor. 

Murdăria cu care încearcă să mă. împroa- 

*) Scrisoare publicată in „Sfatul poporului No. ilinJ4 
Iunie IIIOII. 


şte, nu mă poate atinge, întrucât colina pe 
care mă sălăşluesc eu, împreună cu toţi oa¬ 
menii cinstiţi e prea înaltă faţă de adânci¬ 
mea prăpăstioasă a mocirlei în care se zba¬ 
te acest . . domn, do care o lume ştie ca 
trăeşte precupeţind interesele noastre naţio¬ 
nale străinilor duşmani rasei noastre. 

De la un asemenea domn nu va fi permis 
nici odată unui om cinstit să ceara satisfac¬ 
ţie sau sâ-i deie lămuriri. Şi eu nu pot avea 
faţă de acest—din nenorocire—Român, altce¬ 
va de cât. un zîmbet de compătimire şi în 
acelaş timp o privire de suveran dispreţ. 

Cu toate acestea pentru lămurirea opiniei 
publice cinstite, vă rog, Domnule Director, să 
bine voiţi a dispune să se publice in ziarul 
dv. alăturatele 2 procese verbale, din care 
se va vedea că eu n’am încasat, n'am mănu- 
it şi n’am cheltuit nici un ban, ci am însăr¬ 
cinat pe alţii, cari şi ei au încasat şi au ad¬ 
ministrat cu socoteala şi conţi ol. 

Mulţumindu-vă, vă rog să primiţi încredin¬ 
ţarea consideraţiunei mele. 

4 Iunie 1909. 


Ion Zelea-Codreanu 





Prcces -Verbal 

No. 511 

Subsemnaţii: Ion Zelea-Codreanu directe-, 
ml Gimnaziului „Anastasie Panu" din Muşi, 
Ioa.ii C. Ştefăneseu şi A tunaşie Ciocan, pro¬ 
fesori, în calitate de conducători ai escursiu. 
noi din nordul judeţului făcută. în zilele de 22 , 23 , 
24, 25 şi 2(> April, constatăm cele ce urmează. 

1. Direcţiunea, gimnaziului a însărcinat pe 
Domnul Atanasie Ciocan cu încasarea taxe¬ 
lor pentru escursiune. precum şi cu mânuirea 
fondului adunat. 

2. Domnul Atanasie Ciocan este chemat a 
da socoteală de suma adunată şi «le cheltu- 
olile făcute. 

;{ Domnul Atanasie Ciocan ne dovedeşte 
că a încasat din cotizaţiuni şi donaţiuni suma 
de lei 11)3.50, adică una sută nouă zeci şi trei 
lei şi 50 bani, .şi a cheltuit cu ştirea şi în faţa 
noastră una sută patru-zeci şi şapte lei şi 25 
bani. adică 147.25 

4. Ciî suma încasată întrece suma cheltu¬ 
ielilor cu lei 46.25 adică patru zeci şi şase 
lei şi 25 bani sumă ce rămâne ca fond pentru 
alte oscursiuni. 

5. Provizia neconsumată am împărţit-o la 
întoarcere celor doi gornişti şi vizitiului—pri- 


manei car»* a incite cu blocul 
ii. Se anexează la acest 
cheltuelilor făcute. ' «-verbal li H ta 

I),,,,, cmc m„ îm lioial 
vorl »a 1 asta/a una Mai 1 !)()<) 1 rc 

Ion Zvlm-Codreavu 


Ion (\ Ştefăneseu 
Atanasie ('iocan, 


Proces-Verbal 

No. 022 

Subsemnaţii Ton Zolea-Codreanu, directo¬ 
rul gimnaziului „Anastasie Pana* din Huşi 
]„n C. Ştefăneseu D. Dimitriu, profesori Vi 
C. (.lenţimir, în calitate de conducători ai eV 
ciirsiunii elevilor în sudul judeţului, făcută 
in zilele de 17, ÎS, ii), 20 şi 21 Mai 190H, 
oeistatam cele ce urmează: 

1. Direcţiunea Gimnaziului a însărcinat pe 
D-l profesor Ion C. Ştefăneseu să încaseze 
taxele pentru excursiime şi să mânuiască fon¬ 
dul astfel adunat. 

2. La sfârşitul escursiuuii să dea socoteală 
<1 ■ suma adunată şi de cheltuelile făcute. 

3. D-l profesor Ion C. Ştefăneseu no do- 




vede.sk» cit a încasat din cotizaţiuni pcntr u 
această, escursiune suma de lei 229 si ‘>5 j 
adică suma de două, sute două zeci si nou - 
Ici si două zeci şi cinci bani, si a cheltuit cu 
ştirea si îu faţa noastră suina, de 19H | 0 [ s j 
MO b. adică una sută nouăzeci si opt lei şi trei 
zeci bani. 

1 . (Vi provizie sVm luat din Huşi 12 kor 
«le brânză si 00 pani. Pflnele nu au ajuns 
şi am trebuit să ne mai aprovizionăm la Vut- 
cani. din brânză insa au mai rămas X kgr. 
cari sau vândut cu chiupul respectiv pentru 
suma de IO (zece) lei, cari adăogftndu-se | (i 
suma râmasă fac la un loc suma «le 40 
(patru zeci) lei si 9f» bani păstrându-se pentru 
escursiunile viitoare. 

S«» anexează la acest jiroces- verbal lista 
amănunţită a tuturor cheltuielilor făcute. 

Ihvpt care am încheiat prezentul proces- 
verbal asta-zi 25 Mai 1909. 

loh Zel ea-Codrean u 
Ion C. Ştefitnescu 
D. Ditnitriu 



«• 


35 


raportul 

asupra escursiunii de la finea anului 

No 714 din 22 Iulie a. c. 

Domnule Ministru , 

Ca urnmro la raportul nostru N T o. GG1 din 
1 Iulie a. c. avem onoare a vă raporta că 
eseu rs iu nea <lo sfârşit de an a elevilor aces¬ 
tui gimnaziu a fost executată sul. conduce¬ 
rea sul .semnatului, după prevederile programei. 

Au luat parte la escursie 39 de elevi-, aleşi 
din toate clasele, d-nii: Al. Onicescu, mais¬ 
tru de desemn, l>. Dimitriu, maistru do gim¬ 
nastică şi C. (îentimir, secretarul gimnaziului, 
toţi sub conducerea directorului. 

Pentru întâmpinarea cheltuielilor escursiu- 
. nii am avut la dispoziţie suma de 750 lei şi 5 
l.ani, rezultată din beneficiul net a trei ser¬ 
bări, în sumă de 561 lei şi 10 bani, din res¬ 
turile de la. cele două excursiuni anterioare 
în sumă de «7 lei .şi 20 bani, din cotizaţiile 
elevilor excursionişti, în sumă de 51 lei şi 75 
bani, şi din beneficiul net al reprezentaţiei 
dată de elevi în cursul escursiunii la Vaslui 
îu sumă do 50 lei. 

Sa cheltuit suina deS38 de lei şiâ hani. Urmea¬ 
ză deci un dificit.de 88 de lei pe care am fost 
silit să-l acopăr eu, do oare ce altfel progru- 


ma im ar fi putut fi pe deplin executată 
Alăturat avem onoare a vă înainta toate p ro 
cosele verbale în număr <le 10, relative la a 
donarea şi cheltuirea fondului escursiiinii 
Kscursia. a decurs precum urmează: Dumi¬ 
necă, •"> Iulie a. c. la ora 9 dimineaţa am 
plecat spre Vaslui luând trenul din gara Huşi 
Klovii erau plini de bucurie: răsunau vagoa¬ 
nele do cântecele lor. 

Da Vaslui am avut o primire neaşteptată 
şi măreaţă : Pe peronul gării uo .aşteaptă d-1 
primar al oraşului în fruntea consiliului co¬ 
munul; directorul gimnaziului cu profesorii- 
membrii societăţii „Valea Iîahovei • în frunte 
cu preşedintele; corporaţia meseriaşilor în 
frunte cu preşedintele; preşedintele bibliote- 
roi publice cu membrii respectivi; directorul 
bunici model „Duza' 1 si o maro mulţime de 
cetăţeni. Toate societăţile erau cu drapelele 
lor. Da intrarea trenului în gară. muzica mi¬ 
litam n intonat marşul ,, Postoaptă-to Rom⬠
ne". 

După schimbarea câtor-va cuvinte de salu¬ 
tare sa format un cortegiu mare, care a 
străbătut oraşul cu muzica în frunte până în 
piaţa din faţa palatului administrativ, unde 
muzica a cantat şi toată lumea de faţă în 
fiimto cu d-1 primar a jucat „Hora unirii w , 


37 


Apo. ani fost conduşi In faţa palatului ad¬ 
ministrativ pentru a ne fotografia cu toţii 
De-a.c, escursioniştii au plecat î„ trei h,ră- 
•ali şi 2 trăsuri—puse la dispoziţie de catră 
d-1 director al formei Laza. Aici sa servit 
escursioniştilor masa în mod gratuit, sa vi¬ 
zitat ferma cu amănunţime timp de 4 ore. 
Ne-am înturnat tot cu trăsurile în mas. Ma¬ 
sa de sară a fost oferită de cătră d-1 primar. 
Sara după masă escursioniştii au luat parte 
la sarbarea dată în grădina publică de cătră 
societatea bibliotecii publice în memoria lui 
Mihail Emineseu. 

Elevii au dormit la cazarma. 

A doua zi dimineaţa am pornit pe jos la şcoa¬ 
la do agricultura a AcademieiHomftue diuloea 
litatea „MoaraGrecilor**. Aici directorul şcoa- 
lci d-1 Gheorghc Cotea, esplicănd a făcut es- 
cursiouiştilor adevărate cursuri interesant© şi 
folositoare, iar subsemnatul a ţinut o confe¬ 
rinţă elevilor şcoalei de agricultură despre* 
rostul lor faţa de interesele neamului. Ga a- 
miazăzi d-1 director al şcoalei de agricultura 
a oferit o masă bogată tuturor escursionişti¬ 
lor. licîntorşi în oraş am vizitat biserica lui 
Ştefan cel Mare şi urmele palatului. Intere¬ 
sante şi foarte frumoase esplicaţiuni au fost 
date de părintele I. Grigoriu. 



* ara elevii an reprezentat piesa „Lipitorii* 
«“ "I şi au cântat mai multe cântece Atât 
piesa cât *i cântecele au reuşit şi au ‘ fo ^ 
foarte lune primite <!e public. 

In ziua de 7 Iulie am vizitat Gimnaziul si 
Şcoala de Meserii. Apoi petrecuţi de d-ruil 
pnmar st conduşi cu muzica militară, am 
Pleca la gară. unde pe la ora 12 ne-arn 
barca,t în tren. 

I recAnd prin regiuni frumoase şi intere¬ 
sant.-, mai ales pentru elevi, am ajuns în <m , 
ni C mroii. Aici am vizitat fabrica de cărând- 

, 1; '• 11 d ^ n(l u-ni-se toate explicaţiile 

'Ic cat ta directorul fabricei d-1 N. Bartolomciu 
«•are a permis elevilor să facă o baie în ,e- 
de n,,i „I falnicei. Apoi am viaitat 
frumoasa pepinieră a C. F. R. Frumoase si 
folositoare explicaţii ne-uu fost date de cătră 
directorul popi» terii d-l M. Stanescu. 

I>caiei am plecat pe jos lat’etăţuia, pe care 
am vizitat-o amănunţit şi apoi am plecat 
sine Nteolina, de unde ne-am îndreptat cu 
tramvaiul spre Liceul Internat. «Subsemnatul 
vorbise ni vre-0 zile mai înainte cu sub- 
dire.tornl uu putusem găsi pe d-l director— 
pentru găzduirea elevilor, şi mi s ‘a spus că 
ar putea fi găzduiţi, de-aceia am dat şi 0 
u i.giaiita uiii \ a,slui d-lui director anunţând 


•' si j».. ■"*"-**- i.»«. 

devii obosiţi flămân*'" 1 Jj,ceu ' Intern atcu 

«. «ZSZ'SSI;.* . . . *■ 

de aici-si pentru educaţia elevi- 
o. e bine că am fost respinşi. m ,rnai astfel 
vor putea, e, vedea si simţi adânc deosebirea 
«le sentimente între satele sa,ace pe cari le- 
] n V ' Z,tUt , * ,*"*"» '«••«ea mare si puternică 

«Im oraşe e cele mari!-ne-am îndreptat înspre 
.Seminarul Voma,„in, unde am fost primiţi s ;i 
dormim. 

In ziua de N Inii,, dimineaţa am vizitat 
statunle: (ih. Asaebi, Ştefan cel Mare. V. 
Alexandri, Aliron Costin si teatrul naţional 
cu amănunţime sub conducerea d-lui Cârja, 
cunoscutul artist si administrator al teatrului. 
Ibipă amiazăzi conduşi de d-l profesor uni¬ 
versitar A. ( . ( uza, care ni da amănunţite 
şi foarte preţioase explicaţiuni vizitam Mitro¬ 
polia, bisericile Trei Ierarhi, Sf. Neculai, Băr¬ 
boi şi Gulia aici ne urcam şi pe platforma 
turnului. Dc aici cu tramvaiul la cimitirul 
„Eternitatea-, unde ani vizitat mormântul 


,I " Oogâlniccanu si | on „ - m 

' ,us *?' In întors <1-1 C A Cur- an 5'‘‘ f ' a 

Hr. am ţinu f.l.-vii I» ,. 

- . ..<«. 

... <i mm'nolo ■ 

dâml*» explicaţiile ueccarT 

*" m de 9 !>*no am vizitat dimineaţa 
vela no,-,nalţi „Vrndle 1.,,,,,,-. „„de ,1 I 

'• Mi‘™ „c.„ ne .„ Ir' "• 

"'p , "Hţi„mle m, .„„Ită bn„„ 

"[ “ “• .“ , ' l vi "levil....ică g „x'..„-e ,i e.' 

H,it , "‘ r °' oa ,l0 ™" <* " « furt lusti- 

"“P* ««Htei vizitau? I*i • 

7"7 : ; *• *••«*'•> •>" Art,. . . Fiil , 

' • bau, populari, ,i cea ,|„ h ,x 

; i'"'. iar .1-1 ajutor de 

« .lixp.ls ca toţi escursionistii să 
a lac cate „ baie tu ua„l gratuit,Iul,,,. 

• 1 <"*■ Nţia am dus pe elevi a doua 

>J» i.'t cinematograf. 

.. <» M» «m vizitat tiu,,, ,ie 4 

;: r " 1 ‘"Ve^uatea sul, conducere,, ,|-lui A O 
uza care a Inue-voit a da escursi„„i,,i|„r e»i 
pluaţ,, foarte folosit,,,,,.,.. Dolllmi| 

uiiiv.-nutar Paul Hujor „Jevurate 

C '" ' m tn Coasele saJo lai,oratorii. Do-a- 


41 


semene a dat elevilor interesante şi folositoa¬ 
re osplicaţiuni D-ra doctoranda Ileana Negri. 

In laboratoarele de fizica ni s au făcut dife¬ 
rite experienţe relative la întrebuinţarea ele¬ 
ctricităţii în industrie, s’an făcut experienţe 
şi s au explicat elevilor razele X. După amia- 
zdzi am vizitat şcoala de Arte şi Meserii şi 
grădina Copou cu teiul lui Eminescu. 

Sambată, 11 Iulie la ora I dimineaţa am 
plecat cu tramvaiul spre bariera Socola, de 
unde ne-am dus pe jos la. pepiniera Visau. 
Am vizitat-o cu amănunţime si apoi am pur¬ 
ces spre gara Ciuroa. Aici elevii au mai f㬠
cut o baie în rezervoriul de apă al îabricei 
de cărămida şi abia au apucat să îmbuce ce¬ 
va din merinde si trenul a şi sosit. Tot dru¬ 
mul vagoanele au răsunat- de cântecele vese¬ 
le' ale elevilor. La ora Sşi jum. sara am ajuns 
în gara Huşi, undo mulţi părinţi aşteptau pe 
copiii lor. In ograda gimnaziului subsemna¬ 
tul a ţinut o scurta cuvântare elevilor, apoi 
cu o rugăciune am mulţămit cu toţii lui 
D-zou pentru că ne-a- ajutat să isprăvim cu 
bine şi această escursie folositoare. De-ai ei 
elevii s’au împrăştiat pe la casele şi gazdele 
lor. 

Intru cât reuşita deplină a acestei esc ur¬ 
si uni se datoreşte si multor persoane cavi ne- 





42 


hm tiilimpinnr eu buna voinţă şi dragoste 
vem onoare a vă ruga să bine-voiţi a dispj 

no să se rnulţămeaacă din partea Ministeru- 
lui unt uitare] or persoane: 

Eduard Motaş, primar Vaslui. 

Ilio Mitescu, directorul gimnaziului Vaslui 
I. Dimitriu, pre.şed. soc. „Valea Rahovoi- 
N. Şerposcu. preş. Corporaţiei Meseriaşilor 
( uceinieia Sa Părintele Ion (Irigoriu prese* 
dintele bibliotecii publice* 

1. Jlaralamb, directorul formei „Laza* 4 . 

( olonol Popu vi ci comandau tul regimentu 
Im 25, Vaslui. 

( »li. Uotea, directorul şcoalei de Agricul- 
f,,m Agarici" de la Moara Grecilor. 

V Hartolomeiii, directorul fabricei de c㬠
rămidă a (\ F. If. ('iurea. 

M Ntătieacu, directorul pepiniorii Ciurea. 
I*»mida, directorul Liceului Internat faşi y 

fu'ufru amabilitatea ce a arătat escursionişti- 
l<>r gimnaziului nostru. 

( «irja, artist la teatrul naţional Iaşi. 

A. ( . ( ’uza, profesor Universitar. 

\. Mitru. direct, se. normale V. L.» | ;l sj 
U.ml Mnjor. profesor Universitar laşi. 

U ra Ileana Negri, doctorandă în ştiinţele 
uniunile la Universitatea din Iaşi 

I 

lhrcrtor, ţjon %e(ea-Godreanu 

Secretar C. Gentimir 


PROCES-VERBAL 

-Vo. 710 din 16/ vn -Ujl)y 

■ ’ , d ,M minaţii, Ion Zelea-Codreanu, directorul 
gimnaziului din Huşi, Al. Onicescu, D. Dimi¬ 
triu. maiştri şi C. Gentimir, secretar la ace- 
mşi şcoaiă, luând parte la escursiuuea făcu¬ 
ta de 30 de elevi, ai acestui gimnaziu sul) con- 
ducerea d-lui Director, în zilele de 5—ll Iu¬ 
lie inclusiv, constatăm că: 

^ Lscursiunea a avut la dispoziţie suma do 
iod lei 05 bani (şapte sute cincizeci lei şi cinci 
bani), rezultată din beneficiul net a trei săr- 
bari în suma de 561 lei şi 10 bani y din resturi 
le de la cele două escursiuni anterioare, în 
suma de 8/ lei şi 20 din cotizaţiile elevilor es- 
cursionişti, în suma deo/ de lei şi 75 b. dm bene¬ 
ficiul net al representaţiei dată de elevi în 
cursul escursiunei la Vaslui, în sumă de 50 
tei -—Pupă cum se poate constata din scri¬ 
soarea D-lui Ed. Motaş, primar al urbei Vas¬ 
lui, înregistrată la No. Im8, 

S a cheltuit în faţa noastră, suma «le 838 
lei 05 bani (opt sute trei zeci şi opt lei şi 
cinci bani). 

Urmează deci un deficit însuma de 88 lei 
care a, fost acoperit de cătră Dl Ion Zelea- 
Codreanu, directorul gimnaziului. 

Drept, care am încheiat prezentul Proces- 
verbal, astă-zi 15 Iulie 1500 

C. Gentimir 1). Dimitrtu 

Ion Zdea-Codreanu 







44 


raportul 

relativ la naţionalizarea uniformei şcolare. 

No. 472 12/vui -1909 

Domnule Ministru, 

I*o lângă rasă, limbă şi tradiţie, un (dement 
7 atirmarea tonalităţii unui p 0 n<„. 

j } *î Ht •' este haina - îmbrăcămintea, portul 
'[ e cl,mă ’ ,,e ocupaţie, de împre- 
.1 ' geografice şi economice, portul este în 

! ,m I‘ cea mai puternică manifestare- a 
simţubu estetic al unui neam, el este oglinda 
în care se reflectează sufletul lui. 

Ni ducă vom mai avea în vedere că por- 
"' ,,,va ruseşte neschimbat viaţa unui , )0 . 

,MM V ,,r,niel ‘‘ Jui focoputuri, atunci vom 
mţehg,- pe deplin, «le cefie-care neam se 
'l'rştc atât de mult cu portul lui naţional. Si 
, 1( ! a : a l ,0, ' tul hli •>» o din cele mai mân- 
' 1 80 J ,are că e oel mai mândru! E 

"•d«nul asa să fie, <le oarece fiecare popor 
înţelege frumosul în felini său deosebit. Chiar 
''• ;l """ ,f;l ,lain;l modernă a oraşelor n apu- 
"" l n,,naru ‘ a internaţională, cu toată tirania 
11,04 1-1 8a «comodat măcar cât de puţin 

gusturilor speciale, ale fiecărei naţiuni în parte 
Iubirea popoarelor însă pentru portul lor 


45 


naţional n’a putut sa le oprească de-a privi 
cu uimire si admirare portul naţional «al neamu¬ 
lui nostru: toţi au găsit că e cel mai frumos 
port din lume, medicii străini au crezut că 
e un port anume inventat de ştiinţa igienii 
pentru fericirea omenirii, iar noi ştim că e 
si economicos întru cât poate fi pregătit în 
întregime în casă şi în sat! 

Şi într «adevăr cât de frumos e ! Ce podoa¬ 
bă potrivita pentru gingăşia poetică a Ro¬ 
mâncei, si ce îmbinare in ăi astă de colori po¬ 
tolite şi ce cusături minunate! Ce potrivită 
haină pentru jocurile copiilor, pentru salturi¬ 
le îndrăsneţe ale flăcăilor, pentru mişcările 
domoale ale moşnegilor albiţi de vreme si 
de necazuri; potrivită pentru gerul iernii şi 
arşiţa soarelui, pentru munca grea a câmpu¬ 
lui şi pentru mişcările domoale si maiestoa- 
se ale horei. 

Desigur numai graţie acestor calităţi por¬ 
tul nostru naţional a fost în stare sa străba¬ 
tă biruitor prin noianul vremilor: Strămoşii 
Daci în ciocniri furtunoase şi-au pierdut lim¬ 
ba, portul însă a rămas!. 

De câte mii de «ini hălâdueşte portul aces¬ 
ta pe plaiurile frumoaso ale moşiei străbune 
şi câte sute de generaţii nu i-au purtat cu 
dragoste şi cu vrednicie! 




K drept i ;“i. pătura diriguitoare nu l-n f n . 
drăgostit nici-odată prea mult, ci s’a dat du 
p;i vânt, sa dat după păr, şi cu portul: D e - 
;m venit Dngiirii sau ungurit, de-au venit 
l’uivii sau turcit, do au venit Grecii s ’au 
gre« it. de-au venit Rusii sau rusit, de-au ve¬ 
nit Nemţii sau nemţit!. Iar când conştiinţa 
naţional;! păstrată cu credinţă .şi îndărătni¬ 
cie de massa sătenilor s'a trezit şi s ’a im¬ 
pus în .Moldova si Muntenia, şi străinii nan 
mai putut veni, atunci pătura noastră dirigu- 
itoare sa dus ea la străini şi. s M fran¬ 

ţuzit, şi cu graiul .şi cu portul! 

Gestul de jalnic, dar destul «le cunoscut! 
Primejdie mare na fost, ei erau puţini şi s㬠
tenii. departe de-a-i imita, li răspundeau cu 
satiră isteaţa şi muşcătoare. Iu timpurile mai 
nouă înstrăinaţii graiului şi ai portului nu 
sunt mai mulţi, faţă de numărul sătenilor, 
dar, vai! aceştiai imita! 

De \ re-o ;{() sau 40 de ani bn.te pierzător 
\autul înstrăinării portului şi a multor obi¬ 
ceiuri străvechi si frumoase. Astăzi judeţe şi 
regiuni întregi şi-au părăsit portul! Ştiu cu 
«••ţii că părinţii lor purtau caraaşă albă şi 
cusuta, iţari, bond iţă, suman .şi cojoc, ba, 
dintre cei mai bătrâni ici şi colo mai poartă 
şi azi uiiii, ceilalţi toţi o apă! sau îmbrăcat 


47 


ca la târg! Locul cămeşilor de pauza, de ca¬ 
să l-au luat cămeşile de cit, croite ca. cele de 
la târg. locul iţarilor sprinteni şi curaţi l-au 
luat pantalonii de postav putred luaţi gata 
de la dugheană, cu o croială oribilă, locul 
bondiţii trainice şi frumos cusute l-a luat ves¬ 
ta, locul sumanului l-a luat surtucul croit ca 
si pantahioii! Femeile şi fetele nu mai poarta 
cămaşă cu altiţă, şi catrinţă bine strânsă, se 
îmbracă cu polcă si fustă. Fetele nu mai vin 
Duminica la joc rumene de bataia. vântului şi 
arşiţa, soarelui, ci se dau cu rumeneală pe fa- 
\h, numai au în mână năframa legendară ci 
mănuşi .şi cortel. Si vin la -dans" nu la „horă**, 
căci biata horă e luată pe goană de ceata zb&n- 
ţuită. a valsurilor şi a polcelor, şi nu opune 
nici ea o rezistenţă prea mare; scârbită de 
asemenea port-căci ea nu şi-l schimbă pe ai 
e jj _ se retrage mereu.în spre munţi. Ştie 

ea! e năvălire barbară! Şi fluerul cu doina 
lui si o ceată, întreagă şi tristă de vechi şi 
nobile obiceiuri iau parte la bejenie. 

Pentru cioc si dd mima, o privelişte mai jal¬ 
nică nici că se poate!. Doamne, prin grea 

ispită nmi trece neamul nostru! 

Dar să nu disperăm. Se arată semne de vre¬ 
me mai bună. In capitală cucoane mari şi bo¬ 
ieri de viţă se zice că ar fi îndrăgit portul 
nostru naţional, şi cântecul si jocul, ş; an 




48 


iii.it o societate.cine ştie, poate mai tărzi u 

vor îndrăgi .şi graiul nostru strămoşesc!. 

Şcoala Iasă nu trebuie să aştepte. Trăim 
în vremuri do redeşteptare naţională, şcoala 
trobuo sa paşască cu hotărâre înaintea vretnii 
şi ca o stea. călăuzitoare să lumineze cu lu¬ 
mina oi magică căile neamului în negura vi¬ 
itorului. 

Noi credem că a sosit timpul când minis. 
torid ar putea ordona, ca toate şcolile din ţa¬ 
ra sa adopte drept uniformă portul naţional. 
Semnele uniformei se pot aplica cu uşurinţă: 
la pălărie o panglică de coloarea şcoaloi, la 
căciula o coeiydă. de aceiaşi coloare, gulerul 
sumanului poate fi brodat cu lână de coloa¬ 
rea. şcoaloi, în sfârşit la bondiţă şi la cămaşă 
ar putea predomina do asemene în cusături 
aceiaşi coloare: chiar şi pentru număr sar pu- 
toa găsi loc. Uniforma ar fi şi mai ieftină:u- 
niforma actuală cu manta costă GO de lei— 
daca ar obiecta, cineva că făcându-se în rosti 
coasta mai ieftin, vom răspunde că tot aşa 
să se lucreze în casă si costumul naţional, iar 
dacă nu se ştie acuma se va şti pe viitor!—şi 
în primăvară de regulă e ruptă toată şi toam¬ 
na trobue altă uniformă. Tot, cu suma de 
1,11 lei la o comandă mai mare—s’ar putea 
obţinea costumul întreg; suman, bondiţă, i- 


49 


ţari, de lână cămaşă şi căciulă. Avantajul ar 
t. că .sumanul, bondiţa şi căciula ar dura h 
nevoie şi patru ani. la 

Am vrut să arăt numai că uniforma cu 

• uală ' i ’i “ U °‘ Ste mai ^cât cea 

' .r ' 1,10 Woaaeleei, cmdem că nu 

trebuie sa insistăm prea mult. 

înainte, de toate ar fi un puternic şi suyestw 
mijloc de educafte naţională în şcoala , iar îu a . 

oraşele noastre în mare parte înstrăinate 
ai capăt,a U ii aspect mai românesc. Familii¬ 
le ar învăţa sa confecţioneze singure costu¬ 
mul, stativele ar începe din nou sa funcţio¬ 
neze, lumea ar vedea că emai estetic şi mai 
economicos de-a se îmbrăca în port românesc. 
Şi cum satele au început a imita oraşele, ar 
avea ocazia să i mi teze şi ceva bun! Şi apoi 
eseursiunile şcolelor noastre vor trebui—pre¬ 
cum am fost de părere în unele rapoarte an¬ 
terioare—să se îndrepte tot mai mult înspre 
lumea satelor noastre—o lume atât de veche 
şi totuşi atât de nouă pentru pătura dirigui¬ 
toare şi pentru şcoalele secundare şi superi¬ 
oare! atât pentru a complecta instrucţia şi 
educaţia elevilor noştri, cât şi pentru a oou- 
tiibui măcar cu o licărire cât tic mică la lu¬ 
mina de care au atâta nevoie sătenii. Si ce 

exemplu minunat le-am da, când ne-am duce 

# • 

li 






la ei Îmbrăcaţi cu toţii tn haina strămowa, 
cil fi elevi .şi profesori! Da, da! şi profesori' 
Dacă însă cu toate acestea aţi crede, dom' 

m,le A,m ' stm ’ cil nu sosit incd moment»! 
pentru a putea lua o asemenea hotărîre a 
tm.ci avem onoare a vă ruga, ca cel puţin 
binevoiţi a da permisiunea şcoalelor care o 
vor solicita, şi cea dintâi» este gimnaziul \ 
nastasio Panu" din Huşi. Deie Dumnezeu ** 
urtnozo cAt ni ui multe. 

Director, (ms) Ion Zelea-Codreanu 

Secretar, (m) C. Geutimir 


RAPORTUL 

general asupra anului şcolar 

\ hSO din 'II Auyust 190!) 


Domnule Ministru, 

I rniând îndatoririlor impuse directorilor de 
şcoli secundare prin articolul 190 din regula¬ 
ment, avem onoare a vă raporta cele ce ur¬ 
mează, privitor la. funcţionarea gimnaziului 
nostru in cursul anului şcolar 1908-1909, ară- 
i.iml totodată în câteva cuvinte cum a func¬ 
ţionat do la înfiinţare şi până ustă-zi. Voi 


51 


arăta care trebue să fie menirea lui în acea 
sta parte a ţării, enumăr Aud lipsurile mate¬ 
riale şi mai ales morale pe care le-am găsit 
la venirea mea în fruntea şcoalei şi pe cari 
cu sacrificii, cu muncă şi cu hotărîre am fost 
îu stare să le înlătur în parte, multe aştep¬ 
tând încă sa fie îndreptate de-acuma. Voi a- 
rat.a deci care trebue să fie programul de 
activitate aj acestei şcoli pentru noul an şcolar. 

Voi arata co trebue să se aştepte do la. 
director, ce trebue să aşteptăm de la profe¬ 
sori şi ce trebue să aşteptăm de la autorit㬠
ţile şcolare superioare. Bazat pe experienţă 
şi pe observaţiunile pe cari am avut ocazia 
a le face, voiu arăta unele lipsuri do cari su¬ 
fere învăţământul nostru secundar în genere 
mai ales <lin punctul de vedere al educaţiei 
.şi al predării cunoştinţelor, şi voiu formula 
propuneri, rugâudu-vă să binevoiţi a dispu¬ 
ne cele co veţi crede de cuviinţă. 

Nu este rostul nostru să cercetăm aici ca¬ 
uzele pentru cari judeţul Fălciiu a fost din 
multe puncte de vedere neglijat In faţa altor 
părţi ale ţării în ultimele decenii. Noi vom 
constata numai că el a fost neglijat din pun¬ 
ctul de vedere cultural, întru cât numai cu 
mari greutăţi acest judeţ a putut obţinea ac¬ 
tualul gimnaziu abia în anul 1891. Şi de si- 






52 


gur aceasta neglijare a foit o nedreptate • 
ogreşala O nedreptate faţă de Fălciieni 
trn cât ei au jucat un ?ol hotărîtor în istorî- 
shuciumatfi a Moldovei şi au dat timpurilor 
moderne româneşti oameni pe cari nu j- a °' 
tut da restul ţării, oameni fără de ctui 
mânia, nu s ar fi putut închega pe bazele de 
asta zi. Fără cetele de voinici neînfrânaţi din 
codrii Tigheciului nu se ştie ce soartă ar fj 
pregătit Moldovei bordeie de năvălitori p r; v 
«lainici! Fălciienii sunt în massa—exceptăm lu 
se o bună parte dintre Huşeni—urmaşii ves- 
tiţilor codreni din codrii nepătrunşi, tainici 
•şi ameninţători ai Tigheciului. Codrii au dis¬ 
părut aproape fără urmă, a persistat însă în 
sângele FălciieniJor firea nobilă, originală—şi 
din unele puncte de vedere deosebită de 
celorlalţi Români—a falnicilor codreni. Rab¬ 
dă mult şi sunt. destul de greoi în a lua vre-o 
hotărî re, dar când au luat-o nu se lasă nici 
în ruptul capului. Fălciienii nu ştiu ce-i şov㬠
iala iu acţiune, principiul fundamental al ca¬ 
racterului lor fiind îndrăzneala, tenactitatea 


şi hotărîrea în acţiune! Cât a folosit acest 
caracter neamului şi ţarii ne vom da seama 
.iducându-ne aminte numai de cei trei mari 
luceferi pe cari Fălciienii i-au dat neamului 
In timpuri iioturitoare; Mitropolitul Vomamiu 


i.:. 


53 


Costache, Mihn.il Cogălnioeanu şi Cuza-Vodă! 
Oare fără îndrăzneala, tenacitatea şi hotărt- 
rea în acţiune a acestora ar fi fost posibilă 
România de astăzi?... 

In asemenea împrejurări a fost şi este cu 
dreptate ca îndelung răbdătorii şi tăcuţii Făl- 
euoni să fie puşi în condiţie de inîeroritate 
faţă de alte judeţe ? 

Am afirmat însă că neglijarea judeţului 
1 ttIci iu este şi o groşala: Nu trebue să uităm 
că legăturile cele mai puternice ale întregii 
Basarabii sudice erau cu oraşul Huşi şi jude¬ 
ţul Fălciiu, şi clacă drumurile bătătorite au 
fost cu nedreptate şi samavolnicie întrerupte, 
sa nu uitam că, pentru o cultură naţională 
condusă cu chibzuinţă zăgazuri nu pot exis¬ 
ta. Raţiuni strategice ne opresc de-a rădica 
fortificaţii pe malul Prutului, cetăţi de cul¬ 
tură se cer însă imperios, căci tunurile lor 
bine montate şi bine aşezate ar putea bate 
foarte uşor chiar până la Nistru! 

Şi afară de aceasta este ore aşa de bine 
şi aşa de temeinic aşezată fericirea ţării şi a. 
neamului, încât nu mai avem novo© de loc. şi 
nicăiri de îndrăzeala, tenacitatea şi hotărî¬ 
rea în acţiune a Falciienilor, pregătiţi prin o 
puternică instituţie culturală: un liceu com¬ 
plect şi bine înzestrat din toate punctele de 




vfdoro ? Complecte™ gimnaziului din H, • 

tntrnn ,,cn " "" va !»*'tea întârzia nn.lt ^ 
pentru motivul că e menit să servească si u l' 
(Milatiunea din judeţul Vaslui. k 1 

( ’ At «Mită era nevoia unui gimnaziu l a 
Muţii, se ponte vedea din sacrificiile pe cai-; 
e-a făcut pentru această instituţie atât i„l 
ţul, cât şi primăria oraşului Huşi. 

I’entni a răspunde nevoilor urgente alo 
F&lciienilor cft(.ivn profosori .1» la seminarul 
'I- pe vremuri înfiinţează un pininar.iu privat 
oMigându-se preda gratuit. Primăria pune 
,!l ,,w poKiţie un local, mobilier, încălzit, lumi¬ 
nat şi un servitor, iar ministerul instrucţiunii 
publice face cunoscut prefecturii judeţului 
|»nn ordinul No. 1:Î4M9 din Noembiie 1889. 

aprobă ca gimnaziul să funcţioneze ca 
şcoală privată. 


. Kl,c,R *" ii na » încetat îusă cu stăruinţele 
Şi nnnisterul s'a văzut silit peste 2 ani să 
înfiinţeze gimnaziul din Huşi făcând cuno¬ 
scut ueost lucru prefecturii de judeţ cu ord. 
No. din 21 Septembrie 1891. Pentru 

aci iperirea clieltuelilor ministerul a prevăzut 
>» budgnt suma do 1.100 Ici, iar consiliul j„- 
d c ţi a 11 Ol 100 (le Ici. Primăria din Huşi a pus 
l,i dispoziţie localul, mobilierul şi un servitor. 
Cu , " i " < act ' sk ' f b 're-o 10 ani mai târziu sa 


55 


găsit un prefect caro a reuşit sa adune vre-o 
30 de iscălituri pe o petiţie prin care cerea 
desfiinţarea gimnaziului. Motivul adevărat era 
că n'avea partizani politici între profesori. 

Poate să se bucure, că acuma are!... 

Cursurile au început la 2 Octombrie 181)1. 

De la această dată înainte gimnaziul aces¬ 
ta şi-a făcut datoria ca şi celelalte şcoli se¬ 
cundare din ţară. pregătind când mai slab, 
când mai bine serii de elevi pentru certifica¬ 
tul de absolvire. Preocuparea principală a 
directorului şi a multor profesori era ca şcoa¬ 
la să aibă cât mai mulţi promovaţi. De aici 
foarte interesante conferinţele de la finea a- 
nului: Cutărui elev trebue să i se deio dru¬ 
mul. căci dacă. are note rele se datoreşte nu¬ 
mai faptului că e leneş, dar altfel iu e deştept 
de n’are păreche; altul şi-a dat bietul multă 
silinţă, dar e cu mintea redusă din naştere şi 
trebue să-i dăm drumul şi lui; altul trebue 
promovat pentru că-i sărac lipit pământului 
altul pentru că tatăl său fiind bogat nu-1 va 
lăsa doară fără instrucţiune : al cincilea nu 
va urma mai departe, lasă-! deci să aibă şi 
el acolo 4 clase gimnaziale; al şeselea trebue 
promovat tocmai pentrucă va urma mai de¬ 
parte şi acolo va vedea cât îi va fi de greu 
fiindcă nu s ? a pregătit bine aici; al şaptelea 






5fl 


♦ rrlnio promovat pentracă, dosi n ’a învăţat 
dar s a purtat foarte bine; al optălea ea 
soapo odată şcoala do el, că e un rău; a i 
nouălea odată ce a fost lăsat aă treacă pAnft 
aici!... (rol mia lăsat repetent încă din clasa 
tntaia, „acolo trebue cernut bine!" al zecelea 
liind în clasa întâia, se promovează cu con¬ 
diţia însă ca la anul viitor să nu mai avem 
absolut nici o indulgenţă cu el; al unspreze¬ 
celea e—aceasta pe tăcute!—fiul. nepotul sau 
mda cutărui om cu influenţă, «au astăzi sau 
in viitor; iar pentru al doisprezecelea au st㬠
rui! toate neamurile şi toţi prietenii şi e greu 
Să refuzi o lume întreagă! Elevul însă care a 
avut multe note rele şi nu a intrat în nici una din 
aceste 12 categorii, a rămas repetent cu sign- 
rutifu. Atunci în disperare părinţii încear¬ 
că sa lingă osia. Spre onoarea acestui gim¬ 
naziu insa încercările nu isbuteau nici-odată, 
ei s<> aduceau la cunoştinţa colegilor în can¬ 
celarii' producând multă ilaritate. Cu toate 
acestea va fi interesant, cred, să citez câteva 
atentate do acestea pe cari le ştiu din cursul 
celui N ani, de când sunt în învăţământ : Re¬ 
gretatului profesor N. Ropoviei părintele u- 
oui elev de rit mozaic i-a trimis acasă o că- 
patina de zahar. Desigur că cel ce-a adus-o 
n a ştiut pe unde sa iasă mai repede! Fiul 


51 


unui funcţionar de la gară capătă o notă rea 
la Matematici, atunci tatăl său caută la club 
pe profesorul Ştefan Popa, actualmente la li¬ 
ceul din Tulcea, îl ehiamă afară şi cu o a- 
fectuoasă strângere de mână ti îndeasă o banc¬ 
notă. Profesorul strigă poliţia; tatăl elevului 
îşi ia bancnota şi dispare. Iar în contra mea 
sau săvârşit următoarele atentate: Un pensi¬ 
onar bătrân—şi doară fusese dascal şi el o- 
dată, institutor—mergând cu mine înspre 
gimnaziu, unde trebuia să ascult pe fiul său 
la corigentă, îmi pune în mână o bancnota. 
Cum era vânt puternic afară, i-am dat dru¬ 
mul. A alergat mult bătrânul după ca, şi al¬ 
tă pedeapsă rni-a fost milă să-i dau!. ţiul 

unui funcţionar de la gară căpătă o nota iea. 
Sara târziu un lucrător îmi aduce un pachet 
de la „un doina". Desfac pachetul: în lăuntru 
2 jamboane şi un bilet: „Primiţi acestea de 
la tatăl elevului Dv. Ionescu.... din clasa IL-a“ 
Am păstrat biletul şi am asvârlit pachetul a- 
fară. Cam mirat, lucrătorul l-a cules de pe 
jos şi sa dus cu el. A doua zi dimineaţă toc¬ 
mai când voiam sa ma duc cu biletul la po 
liţie, mi-a şi venit un prietin să mă roage 
cu isistenţă să nu nenorocesc pe atentator, 
că are copii, că nu şi-a dat sama, că pe n- 
colo pe la slujba lui asta nu-i extraordinar... 






58 


iertat! Şi rilu am făcut! Căci abia a 
trecut un an, şi un alt funcţionar de la C 
F. R, care avea 2 fii la gimnaziu, rămânând 
unul din ei corigent .si obţinând note rele si 
la examenul de corigenţi din toamnă, mi-a 
tlimes un negustor jidan ca să-mi ofere 
iui Ia 100 de lei!* Jidanul nu va mai veni la 
mine eflt va trăi, pe stimabilul funcţionar în¬ 
să nu am avut ocazia să-l învăţ minte! A- 
c ca sta a fost prin anul 1006. De alunei afară 
do stăruinţi verbale şi prin scrisori, atentate 
do felini acesta nu s’au mai întâmplat la gim¬ 
naziul nostru. 

Si sa nu ne mirăm prea mult de această 
mentalitate a părinţilor profani. Anul acesta 
un institutor a avut la gimnaziu un cumnat. 
Mi-a arătat totdeauna prietenie. La sfârşitul 
anului văzând că cumnatul său e amenin¬ 
ţat sa râmâie repetent, mi-a trimes stăruinţa 
unuia din eei mai buni prieteni ai mei. Si 
când eu toate acestea cumnatul i-a rămas re¬ 
petent la J obiecte, de-a doua zi nu in’a mai 
salutat! Ma întreb ce atitudine armai fi avut 
dacă elevul ar fi fost chiar propriul său copil? 
N totuşi domnul acesta nu e un profan oarecare, 
ei o dascăl şi încă director do şcoală primară! 

i ot din timpul acida însă avem de înregi¬ 
strat şi o pagină neagră în istoria şcoalei 


59 


noastre. E vorba de un suplinitor, care de 
altfeliu nici nu avea intenţia să ramate în în¬ 
văţământ. Din seria de turpitudini, doua mat 
interesante: Părintele unui elev fund farma¬ 
cist şi deci având o situaţie materiala mai 
bună, fiul său nu era chip—cu toate silinţe- 
le co-şi da-să obţină la profesorul respectiv 
o notă mai mare ca nota una. Părintele a- 
larmat îi cere profesorului să-i recomande un 
preparator, atunci profesorul se recomandă 
singur pentru suma de 50 de lei lunar. A plătit 
bietul om acest bir până la sfârşitul anului,, 
în schimb însă elevul a scăpat de grija obie¬ 
ctului! Nu învăţa decât când profesorul îi 
spunea că a doua zi are să-l asculte din cu¬ 
tare bucată; la teză tot aşa! Şi erau mulţi 
elevi în categoria aceasta, plătind fiecare du¬ 
pă puteri! 

Al doilea caz din ruşinoasa epocă e şi ha¬ 
zliu: Un pensionar venerabil d-1 G. are doi 
copii la şcoală, ambii stau foarte slab la sfâr¬ 
şitul anului, cum se întâmplă, tocmai la pro¬ 
fesorul de mai sus. Părintele însă nu vrea să 
înţeleagă şi pace! Aşteaptă profesorul nostru 
până în ziua când trebuia încheiata situaţia 
elevilor şi văzând că părintele nu vine, se du¬ 
ce el la dânsul. Aflase că pensionarul s ar fi 
hotărît să se mute la Iaşi ca să poată su- 






60 


pmvcghoa pe copii în continuarea studiilor 
întreba dacă nu dă casa cu chirie Păii 
tole elevilor îi răspunde că o dă cu suma de' 
SOI de le. anual. Atunci profesorul îi pune . 
vedere ca ambii lui fii sunt în primejdie de 

a rAmAnea re P e ^enţi .şi că această primejdie 
se poate evita dacă îi va da casa cu chirie 
pe timp de 2 ani cu preţul de 400 Iei anual 
i a mitele o Încântat de propunere şi îl j Qvj ’ 
ta. cu insistenţă să vină a doua zi dimineaţă 
sa fiica contractul. Profesorul nostru do tris- 
ta memorie, foarte mulţumit, trece pe elevi 
*' a lIoua 7Ă dimineaţă vine grăbit cu coaie¬ 
le albe pentru a încheia cont.-actul. Părinte 
° r,rvihr nici îaţălege despre ce e vor- 
>a. iar când profesorul insistă îl dă afară cu 
servitorul. Înfuriat vine acesta la d-1 S. di- 
' , " MI * P° atunci, şi îi cere cataloagele 
•nnestriale pentru a lăsa repetenţi pe elevii 
cutare, de oare ce tatăl lor l-a tras pe sfoară! 

-şi povesteşte cum!... Cataloagele nu i sau 

dat.... 

In schimb peste câte-vu săptămâni a- fost 

mi mii director!.Profesorii îngrijaţi de jires- 

ngiul şcoalei se adună cu toţii şi înaintează 
ministerului un memoriu îu care «numără toa- 
t<- meritele noului director şi anexează şi pro¬ 
be materiale! Totuşi respectivul rămâne să o* 


01 


- - -and a venit vremea 

poreze la direcţie, pana când a 

de sa dus de tot. mctie iar in ce P r '* 

Acestea relativ la. » • ’ lămurită nici 

veşte educaţia în şcoala nu ^ ^ ^ 

uoţmnca ol • elevi să »<* 

boltii biltkni mâ- 

riltoi- cin.l le * 

•itribuţiunile şcoalei secundare. Aşa i. 
s„ din cine ştie ce vremuri -Wvech', «ide 

-ţ •!"•; rrJC'..r^e'1-a. 

♦juni "caracteristice relative la ideia de educa- 
ie tu genere şi la educaţia naţionala în special. 

' Făceam şi eu paranteze în lecţmnilo mole. 
ştiţi pare ntezele cari au mai luminat înv㬠
ţământul nostru secundar, singurele cari au 
mai încălzit sufletul şi au dat de multe ou 
roade şi deci au îndreptăţit întrucâtva exis¬ 
tenţa învăţământului nostru secundar în ulti- 


m 

în 


să-le aiestea, că nu-s de şcoala. La şcoala. «. ui¬ 
te după programă!" 

Intr’un rând supli geam catedra de istorie şi 
îutr’o legătură oare-caro la Istoria Romanilor 
li-am vorbit elevilor despre doină, şi am scris 



G2 


aceasta şi în condica de prezenţă. Unul dii 
tre colegi observând aceasta mă întreabă 
mit de asemene îndrăzneală, ori de este vre 
nn capitol cu asemene titlu în manual, adjj. 
ii gând ca manualul urmăreşte cu fidel itat 
programa oficială! 

T °t la Istoria Românilor am vorbit odată 
despre pericolul slavizmului pentru neamulnos 
tm, împărţind totodată elevilor broşura d-lui 
A V. (fârlei „Ruşii şi ţărănimea româneas¬ 
ca-. Un coleg aflând acest lucru îmi spune 
cu bunătate: „Eşti suplinitor! Şi dacă amba¬ 
sadorul Rusiei ar afla ce propagandă faci şi 
ar interveni la minister, crezi că ministerul ar 
ezita de-a te înlocui telegrafic? Ia, caută-ţi de 
treabă mai bine!". 

Când am pus în corespondenţă pe elevii 
gimnaziului cu colegii lor din Suceava—ce-i 
drept în trio vreme când încă nu se pomeni 

se nici macar într orevisită fie aşa ceva!_e- 

ia sa dau de bocluc. în definitiv fapta în¬ 
drăzneaţă era pe socoteala mea. dar „elevii, 
cari şi aşa nu învaţă, se vor ţinea de-acuma, 
numai de scrisori" şi cine ştie ce putea să 
mai iasă de aici! 

Iar când am sfătuit pe elevi să se înscrie 
membri corespondenţi la societatea pentru pro- 
tocţia animalelor, am avut cu un părinte—pro* 


babil inspir»* de la«rte“! 

.. 

de enumerat rela ^\ l, ‘ " a vut şcoala aceasta 
Cu t<,at . c Y U ^ t< a a uV şcolar 1906—1007 a ' 

şi vremuri bun . * - ch ţ a de puternice per* 

dn T:-rd^^proUvîşii«bea 

împrăştiat toţi în toate părţile, ş 
înlocuiţi în mod echivalent . 

Ca activitate extra-,colaci avem puţine 
cruci de înregistrat In trecutul gimnaziului 
nostru. Dacă ar fi fost. mai mult dor do muu- 
că pentru binele obştesc şi mai mult spirit «le 
sacrificiu din partea tuturor profesorilor cari 
s*au perindat pe la această şcoală, de buna 


s au perinaaL pt* a*.*»»»**- v -- 

seamă am fi avut bucuria de a înregistra a- 

t uma cu mult mai multe. 

In iama anului 1905 se înjgliebaso din ini¬ 
ţiativa profesorilor gimnaziului un cerc cul¬ 
tural dăscălesc din care făceau parte şi pro* 




8 4 


fesoarelc de la şcoala profesională şi toţi i n 
sti tu t.orii şi institutoarele din oraş. Au Vo [ 
tat statutele in care se prevedea şi 0 oare 
care activitate culturală extraşcolară; şi-au a 
Ies rând pe rând secretar, casier, vicepreşe¬ 
dinţi, meiului in comitet; şi totul a mors do 
minune până la alegoreapreşedintelui! I„ ( ,|j. 
pa aceasta toată armonia a pierit ca şi C uni 
nici n'ar fi fost. S’au împărţit în două tabere 
afară de prea puţini neutri—una conserva¬ 
toare, .şi una. liberală. Fiecare tabără voia să- 
•şi aibă preşedintele ei. Cu multă trudă s'a 
ales un preşedinte. Taberei adverse nu i- ;t râ- 
mas decât să înceapă imediat o luptă aprigă 
pentru răsturnarea preşedintelui. Dupăosăp. 
tăinână do pregătiri febrile, în adunarea ge- 
iieralâ eo urmează se propune vot do blam 
comitetului întreg, pentru a se putea alem* 
iui alt preşedinte! Se naşte un tumult cu to¬ 
tul nepedagogic, se stâng lumânările, câte-va 
clipe urmează prin întuneric dispute bine ar¬ 
gumentate. .şi cercul cultural al corpului di¬ 

dactic din Huşi a încetat, din viaţă, după o 
rodnica activitate de o săptămână. Durerile, 
suferinţele neamului nostru s'au stâna toate, 
în orice caz fericirea Românilor din oraşul 
Huşi şi judeţul Fălciu a fost aşezată pe te* 
Judii, granitice.' Ce rost putea decisă maiai- 


vă existenţa unui cerc cultural al corpului 
didactic? Apostolii neamului şi-au făcut pe de¬ 
liu datoria, să-i lăsăm deci să se bucure în 
pnee de aureola muncii lor pline de abnega¬ 
ţie şi de sacrificii!. 

q u toate acestea însă subsemnatul convins 
- |lU o timp pentru descurajare am început 
în luna Iulie a anului 1906 a pregăti înfiin¬ 
ţarea unei societăţi culturale şi economice, 
menită a strânge în jurul ei toate elemente¬ 
le doritoare de binele public din judeţul Făl- 
ciiu. Voi descrie aici în câteva cuvinte calea 
ce am urmat, munca ce am depus, piedicile 
e a)) , întimpinat şi rezultatele—destul de sla- 
l, e _ia cari am ajuns, în speranţa că experi¬ 

enţa dobândită de mine pe acest teren ar pu¬ 
tea fi folositoare şi altora, cari vor dori poa¬ 
te să înceapă acelaş lucru în altă parte. 

Am schiţat întăiu pe hârtie planul de ac¬ 
tivitate al societăţii, pe care doream s-o înfi¬ 
inţez, un proiect de statute. Am trebuit same-, 
ditez şi să combin câteva săptămâni. Apoi am 
arătat schiţa la mai mulţi prieteni consultân- 
du-mă cu fie-care în parte, şi de oare-ce fie¬ 
care îşi avea—pe lângă fraza comună tuturor 
că „la Huşi nu se poate face nimic, s’au în¬ 
cercat doar atâtea lucruri!“ părerea sa per¬ 
sonală în privinţa, organisării unei societăţi, 






adunat pe mai mulţi la o serie rl e C o n 
sfătuiri intime. Rezultatul a fost că proiectul" 
meu do statute s'a schimbat mult, 
rămas însă. principiile fundamentale de 
nizaro indicate de. mine. Principii în parte ori- 
cinaN* faţă de modul obişnuit de organizare 
al societăţilor în genere : In loc de* preş,, 
dinte, 3 directori cu puteri egale, cotizaţia |', G . 
nevoia de la 20 de bani lunar în sus; împărţi- 
rea societăţii în secţiuni; şi planul de activi¬ 
tate al primelor 4 secţiuni. Cei 3 directori în 
Incul preşedintelui, fiindcă am observat că 
moartea societăţilor sunt preşedinţii; iar sec¬ 
ţiunile, pentru a putea împăca dezideratele 
fiecăruia. Am scris apoi o „chemare"—cuvânt, 
pe cât ştiu, întrebuinţat de inino întăiaşida- 
ta în înţelesul neologismului „apel"—în care 
ara tuni situaţia cea adevărată a neamului nos¬ 
tru şi conchideam că nu există mântuire de 
cat pe calea întovărăşirii pe teren cultural şi 
economic. Cu schiţa statutelor şi cu chema¬ 
rea subsuoară am început a colinda din ca¬ 
sa în casă, pe la toţi Românii, indiferent da- 
ca-i cunoaşteam sau nu, şi li vorbeam des¬ 
pre societatate. in curând însă ini-am dat sa¬ 
ma că „chemarea" mea era. prea drastică, spu¬ 
nea prea direct adevărul,şi mulţi refuzausăo 
jscăJ iască. Nu Întrunisem decât vre-o 35 de 
iscălituri. Atunci am adunat un cerc intim do 


G7 


• *-ni ă după mai multe discuţii am dele- 
r 7 o prietenul Dr. N. Lupu, pe atunci me- 
8 ut 1 . 1 lo iuc ieţ să deie o forma mai do- 

. V ,rtoauoaM,„o,- 

Chemare" n a mai întâlnit atâta rezis- 
Kn'mi-a.m luat iarăşi condica subsuoa- 
^ si’nii-ain continuat colinda, dincasa m ca- 
să îi din om în om. Cu întrerupere «le o «>- 
îa amiază -şi o oră sara îmbla,m do d.m.- 
neaţă si până sara târziu, adese pana la oi a 
12 noaptea, incontinu timp de 5 lum, adică 
până în ziua «le 3 Decembrie a anului UOb 
Cu toate că societatea „Munca" mtmiţata 
în urina acestei chemări, nu a dat nici P e<le ; 
parte rezultatele la cari mă aşteptam, totuşi 
„chemarea" merită deosebită atenţiune, pen¬ 
tru motivul că adevărurile exprimate în ea au 
fost întărite înt.r un moment de sinceritate, cu 
72 de iscălituri, întrunind persoane din toa¬ 
te partidele politice şi din toate straturile so¬ 
cietăţii: Senatori şi deputaţi,—cei cari erau şi 
cei cari fuseseră—magistraţi, preoţi, medici, 
profesori, institutori, învăţători, funcţionari 
de toate gradele şi de la toate autorităţile! 
„Chemarea “ este cel mai frumos şi mai m㬠
reţ gest al păturii diriguitoare «lin judeţul 
Fălciiu, de aceia ne credem datori a o redea 
aici cuvânt din cuvânt şi cu toate iscăliturile: 





08 


CHE MA RE 

Un vânt puternic du redeşteptare suflă asupra (A m 
rii întregi, de câţiva ani încoace. 

Untura cultă n naţiunii, intelectualii oraşelor si 
ai satelor, par a li înţeles ea un popor atunci e pu^ 
tern ic şi viguros când legătura dintre diferite1 q 
J oi straturi o strâns cimentată prin dragoste reci - 
provă 

l'răpastin adâncă ce există între pătura cultă n e 
do-opurte, mahalalele oraşului şi satele depărtate 
pe de alta, a început a dispărea. 

Conştiinţa naţională a începută se trezi în stra¬ 
turile de jos. Primejdia economică ce tic-o urzesc 
străinii din mijlocul nostru, nu mai este ascunsă. 
Un sa accentuat atât de mult, încât reacţia fericită 
a orgnnizmului viguros al neamului se produce. 

Drept aceia in scurt timp ca din pământ s-nu v㬠
zut răsărind , in oraşe societăţi de cultură, utonee 
biblioteci populare, cantine şcolare, societăţi co- 
operative bănci româneşti şi uite instituţiuni mân¬ 
tuitoare: iar în sate unde apostolii de acolo, înv㬠
ţătorii şi preoţii nu muncit fără preget, instituţia 
băncilor populare a luat un avânt uriaş. Obştiile s㬠
teşti au început a readuce pământul in stăpânirea 
a adora cari cu sângele lor de veacuri l-au păstrat, 
iar şcolile de adulţi şi cercurile culturalo tind a 
răspândi cultura şi printre aceia care nu ştiu ce- 
ti şi scrie. 

In acest concert general do năzuinţi cătră mai 
bine, judeţul nostru Fălciiu şi oraşul nostru Huşi 
au rămas in urmă. Pe lângă ceata victorioasă a 
celorlalte oraşe şi sate, alo noastre par n merge 
şchiopătând . 

$i doar nicâiri nu o mai multă nevoe decât la 
noi de o acţiune mai energică pentru redeştepta¬ 
rea culturală şi economică n Românilor. Judeţul 
nostru Fălciiu are tristul privilegiu de-a număra in 
populaua sti rundă cei mai mulţi neştiutori de 
carte din tara toată. 


00 


tul judeţului, proprietate Si**?* l p a f- iH 

moldoveneşti , este acum* ra t dfi tă a mari . ăn ' Hn ’ 

/,« dânsul, ţăranii! do t ' W£s ' O m T'i' n " ri 

5-1 do moşii numai 9 V f âini - r,, ‘ 

Sll u do arendaşi români si 34 de hroL*?’ 0 
tru) sunt exploatate de străLT^ 

.Ş/ intelectualii judeţului 9 P®’ 

acuma cu destula enero-i* ; " 0Stru n’au Iun.,, , 

/,■ Din IS49 de banoi f^Pf^ 

lei capital, judelui FalciJ âre Cl ' J'iKlZ'i 

mături, cea de la Epureni^ cu ^ U M^m de J 

De cnnd in (a rii sunt acum „ T 000 <'«pjtai 
,eşti pentru arendare de oftjij srt . 

un; la noi unde nevoia e „mi marTn^ 
nare o bibliotecă publica undecei) a ? ul «««iu 
louce, dar lacom, de cultură săX PS ' U ,,u 'uii - 
ş/ Să-ş, întărească sufletul. La l îw 10f0J!0 nuntea 
cietnto cooperativa care să ne L„" u 0 nic ‘ o so¬ 
lul, unea străinilor. La „oi mei nLT*"* de «Peeu- 
Iară care să înlesnească mijloacele 
lorilor nevoiaşi. ' e ° de hrană şco- 

l .ilcuul caro n dat ţârei ne v„ • 

In lioşiosti, pe Cu/.a-Yodădin > n," n l l ' nCml>iQ bo<le 
('opii 1 n ici an u de la Rupi, pe LascaVS pv . Mif ‘»‘l 
[ rlaţi şi pe Ralet, nu poate rftmânea* via U d<J lu 
.sprijinul întelegenţii, 1„ râdicareTî Aduţ de 
culturală a masselor, la lupta impotrîva'lT* 9 .' 
străine şi prin acestea la întărirea ţa rii \f? p,r,i 
mu Im! ™ rii 9 1 w nea- 

Conştiinţa noastră nu poate li imna, - 
iul egoist de a/.i pe mâ,L Şi „ oi tretufsâ Zm m 
in coreul nostru do nici nontn, ,„„r w l><am 

nlor urmărită do neamul 'nostru de prTuîindeT 
Pentru începerea acestei lupte pentru cZZu 
mijloacelor celor mai nimerite de activitate sar 
a ajunge mai sigur la ţintă, rugăm pe doamnele ! 



,, 2 , . U&rzgzySSS? 

';«■ in ^totmr^" l c^â t ry riVt> ^ . D "«a t AddiT? etar i 

Jnvfitâtor; loan Biiiul, >ne ®p u » institutor: (; u 

^.s&^sxirst^ 

-ferii; FF»v*-'^ 

^«niprcianf • tj.„„ -»/ * J, «acof, proprietar• <cJ hh, 

ifennit, nnt<-ist,-,i , ,Hmn niii, nicdic v.-f.-r;, ’ ' \/ , ' nf ' ,, ' 

^'««nKSSSîJ."^?" ,hr *- 

/)• pnroli; Jb n i 0r#ru,e ?<•». institutor kJ°" P8 ‘ 

^ T --wîtoî^'XiîrfSSr i ’ ,id ^" ,, « *V 

/'7 v . f « & n '! J*Hiet»i. 1 ia'SvEriu nar ’"* 

tiS' "'’îSS 

ruis;, k’ .... .' /"•«ftwionale: Ştefan /. ' 1 °P a , d/rec- 

,.„. ri 'T 1 ' l"'"i rs "r ■ \ j. " '"P-i. profesor* Ta 

s 7 ^rrvîr^ ***£: 

'nstitnt, iJ-uif |p f, |r K/eoa* ' j W"»’* 

V 7 r , ' ,u,w si din;.w:TN/' , - mu ^ r ^v^S'' 

' -i/^r^rv' îSsi’ ? f"' ^î/nv: 

■' ; Gc<,,,on ' r <•. vi, •jfe ?r 


71 


Judecător de instrucţie; Oh. C. Ventil, profesor, fost 
sil1 "' Oh. Vezbianu, revizor şcolar; Ion Zelea-Cn- 
'!'"ITi profesor. f/u.şi 21 Xoemhrio i)(.lf i. 

Această chemare am trimis-o la 1200 do 
Msoane şi »‘ a publicat prin mai multe ziare. 
In ziua de 3 Decembrie s-a ţinut întrunirea 
în sala mare a prefecturii. Au răspuns chc- 
_i noste 700 de persoane, primindu-se tot 


odată o serie întreagă de telegrame de ade- 
siune şi încurajare din toate părţile ţării. 
In tot timpul discuţiilor a domnit cel mai cu¬ 
rat şi mai înălţătorentusiasm. Un individ pl㬠
tit de străini a încercat să tulbure liniştea, 
lumea însă la silit să părăseacă sala,, infie- 
răndu-1 cu epitetele pe cari tu totdeauna le-a 


meritat. 

In această întrunire s’a, hotărât înfiinţarea 


societăiţii cultural-economice „Munca* 4 , iscă- 
lin du-se actul de constituire şi votându-se 
tot-odată statutele, din cari redăm aici câte¬ 


va articole mai principale: 

Art. II. Scopul societăţii este de a munci 
pentru progresul cultural, mural şi economic 
ni Românilor din judeţul Fălciiu; de a răs¬ 
pândi şi întări ideia* naţionala în toate stra¬ 
turile societăţii. 

Art. HI. In vederea acestui scop, societa¬ 


tea se va servi de următoarele mijloace: 

a) Pentru răspândirea culturii în oraş şi la 
ţară, va ţinea coDfeviuţi şi predici, va îufiiu- 



ţii .scoli de adulţi, societăţi do cetire, 1>ib|j 0 . 
teci publice si coruri pentru cultivarea muzi. 
cei naţionale; va înfiinţa societăţi de g lrn . 
mistică şi tir, teatru, ş. it. 

I») Prin organizarea de societăţi cooperaţi- 
vc de consum si de desfacere va tinde a. or¬ 
ganiza economiceşte pe Romanii din judeţul 
Fălci iu. 

c) Tn fine societatea se va servi. întru a- 
jungerea scopului ei, de ori co mijloace cinstite 
şi legale. 

Art. IV. Ori ce Român do oriunde, poate 
fi membru al societăţii, daca cererea sa, va fi 
admisă de majoritatea comitetului. 

Semnatarii „Chemării" .si cei ce au iscălit 
procesul-verbal de constituire, sunt consideraţi 
de drept membri fondatori. 

Art V. Societatea va fi condusă de un co¬ 
mitet general în cari vor fi 3 directori cil pu¬ 
tori egale, cari aplicând principiul majorit㬠
ţii, vor îndeplini în societate funcţiunea do 
preşedinte, un casier, un secretar general, un 
secretar, aleşi de societate în întrunire gene¬ 
rală, şi preşedinţii secţiunilor aleşi de secţiu¬ 
nile respective. 

Art. \ 1. Pentru împărţirea muncii, socie¬ 
tatea, pe măsură ce se va simţi nevoia, se 
va împărţi în secţiuni. Un membru al socie¬ 
tăţii va putea face parte după voinţă, din- 


73 


Adunarea generală care a avut U) ^ mnile * 
s;1| ,trunânâ a ales comitetul a c&rui pfi' 
rare a fost de a studia amănunţit 
pe larg si modifmănd, proiectul do 
iprezeotat de mine. Aproape tn f u . c . Uv ’ 
i ţineau şedinţele comitetului . 


( 


,l r . , 1 . 1 m flecare sară 

_e ţineau şedinţele comitetului si totu • i 
craroa a durat ajmiape 2 
generala din 18 Februarie 1<)07 n , votat re 
gulamentul din care citez unele articole 'Z 

importante: 

Art. 45. Modurile .le activitate ale diferi- 
telor secţiuni se regulamente»®* în chipul ur . 


nuit or: 

a). Secţiunea literară se va ocupa în şe¬ 
dinţei© ei cu lecturi din literatura romană, 
va discuta diferite probleme de literatură 
artă, filosofic şi ştiinţă, va ţinea între mem¬ 
bri dizertaţii din domeniul literaturilor str㬠
ine, va ceti şi va face critica produselor lite- 
t era re sau ştiinţifice ale membrilor, va cule¬ 
ge literatură populară mai ales din judeţ şi 
va revizui din punctul de vedere estetic toa¬ 
te publicaţiile ce eventual ar fi să le facă 


societatea. 

b). Secţiunea culturală va ţinea conferinţi 
si predici, în oraş şi în satele judeţului, va 
înfiinţa şcoli de adulţi, va organiza bibliote¬ 
ci publice şi societăţi de citire. Va face o an- 



74 


chetă minuţioasă cu deosebire asupra stării 
economice morale, naţionale şi sanitare a ju¬ 
deţului. 

Va încuraja înfiinţarea de bănci .şi obştii 
săteşti, va tinde a înfiinţa un muzeu, care să 
cuprindă viaţa actuală şi trecută ajudeţului 

cj Secţiunea economică va organiza şi V a 
încuraja pe negustorii, industriaşii şi meseri¬ 
aşii români în întreprinderile lor, va organi¬ 
za, societăţi cooperative de consum acolo un¬ 
de negustori şi meşteşugari români nu exi¬ 
stă, sau unde aceştia nu pot fi organizaţi în 
aşa, fel, în cât să poată lupta cu succes; va 
organiza societăţi cooperative de consum pen¬ 
tru procurarea instrumentelor agricole trebu¬ 
itoare' sătenilor din judeţ şi în general pen¬ 
tru îndestularea tuturor trebuinţelor gospo¬ 
dăreşti; va organiza societăţi cooperative de 
producere şi do desfacere; Intr’un cuvânt, 
secţiunea va avea problema de a organiza 
economiceşte pe Românii din jud. Fălciiu. 

La întrunirile secţiunii se vor discuta dife- 
rite chestiuni de economie practică şi se vor 
ţinea dizertaţi din economica politica şi na¬ 
ţională. Secţiunea economică se va pune în 
contact cu băncile săteşti şi va căuta să le 
încurajeze. 

b). Secţiunea muzicală va cultiva muzica 
naţională, în ori-ce caz corul va cânta, numai 


în înmâna, va căuta, să răsnîmn 

7 zicii 

W5ti , va culeg. melodn 

I Kicale al. ™.rabr,lor ,, «a re „ TOa ,„, a 
.. d, . r “7 r,lot «li put,li »,.Z 

.„mărul societăţii. 

Tn afară de cor, secţiunea muzicală va nu 
tea înfiinţa, când mijloacele vor permite 0 

iliviziune de muz,că - instrumentală cu undi 

rijor propriu, care va face parte de drept din 

comitetul secţiunii. 

Art. 4G. Pentru ori-ce conferinţă sau pre¬ 
dică, ce ar avea să se ţină în numele socie¬ 
tăţii, se va prezenta dinainte o schiţă comi¬ 
tetului secţiunii care o va examina şi o va 
,„Imite sau o va respinge. 

Art. 47. Societatea va suporta spesele de 
transport pentru conferinţiarii cari ar avea 
să meargă la ţară. 


Sil mCMlgd ict 

Rezultatele activităţii de până acuma a 
acestei societăţi suut acestea: 

S'au ţinut trei seiii de conferinţi, în tiei 
a „i consecutivi, la sala teatrului din Huşi, de 
regulă înaintea unui public cât se poate de 
numeros. In cele mai multe rânduri au asis¬ 
tat şi mulţi săteni din judeţ. Intre conferen¬ 
ţiari am avut fericirea de-a număra şi persoa¬ 
ne străine de localitate: Domnii A. C. Cuza, 




7 fi 


N. Torga, D. A. Teodora şi I. G. Duca. 

In fiecare an sa dat o şezătoare literar-'' 
şi muzicală, toate au reuşit în mod strălucit 1 
La una din aceste şăzători Fălciieni au avut 
fericirea de-a asculta pe scriitorul Mihajj ş H 
doveanu. Afară de acestea secţiunea literari 
şi-a ţinut mai mult sau mai puţin regulat şe¬ 
dinţele ei săptămânale; tot aşa şi secţiunea 
muzicală. Anul acesta şedinţele comitetului si 
alesecţiunilors’au ţinut în localul gimnaziului 
Tot în numele societăţii am luat eu iniţia 
tiva de-a se înfiinţa o librărie românească coo¬ 
perativă în legătură cu Librăria Naţională din 

Bucureşti. Am convocat o întrunire a Româ- 
mânilor din oraş şi dinjudeţ, întrunire la ca¬ 
re a luat parte şi colegul Nd. Locusteanu din 
Bucureşti, ca reprezentant al Librăriei Naţi¬ 
onale. Sau subscris la acea întrunire acţiuni 
în valoare de 9000 lei vărsându-se şi prima 
rată. Trebuiau însă cumpărate acţiuni în va¬ 
loare de 20,000 de lei, şi pentru eventuali¬ 
tatea că unii acţionari ar înceta plata rate¬ 
lor, trebuiau înscrise cel puţin 2000 de lei 
mai mult. In total deci trebuiau găsiţi acţi¬ 
onari încă pentru suma de cel puţin 13,000 
de lei. Şi atunci ara luat carnetele de chitan¬ 
ţe şi foile de declaraţii subsuoară şi am pur¬ 
ces a colinda iarăşi din casă în casă şi din 
om In om, de dimineaţa şi până noaptea târziu 


”7 


;is;v am mai înscris acţiuni tn . , 

.- ,4,000 (patru-sprezece A*® 

„livrea n’a încetat însă. căo.i uâ . le ‘- 


imit să încasez şi ratele a 2- a şi a 3 * tre * 
.■casta a durat c.nci Urni şi jumătate. fcj!* 
m răbdare treime în asemene împrl** 
l’niil în» cândva primiV, 

dar chiar în ziua aceia, căci a doua zi 

mi " iai d?i; altul . aro P avale - îi place tnsă 
să "ui poarte mm mult, ca să ţi n minte • 

mi -l' ulie să ‘ l caut a (lou ă zi între ora 2 şi 
i; p. sau acasa > sau la tribunal sau lacu- 
tiire cancelarie, sau la club, sau la berărie si 
dacă nu-1 voi găsi în nici una din aceste lo- 
,-uri. atunci să caut a-1 întâlni pe stradă ! Sa¬ 
lutam efcctuos şi respectuos şi făceam aşa o zi, 
două, trei, până în sfârşit încasam rata! Tre'- 
lnie să adaog însă că n'am cheltuit nici 50 de 
I„ini pentru birjă din banii librăriei şi fiind- 


că nici eu nu prea aveam bani, am umblat 
pe jos. Singurul om care rn-a ajutat foarte 
mult în această operă a fost prefectul jude¬ 
ţului. prietenul meu Dr. N. Lupu. 

La, începutul lunei Iunie a anului 190$ s'a 
inaugurat cu strălucită solemnitate cea mai 
frumoasă librărie din Moldova, cea dintăiu re¬ 
duta recucerită din acest oraş înstrăinat. Cu 
câteva zile mai înainte am lansat în numele 
sociotâţei „Munca" un manifest adresat tutu- 





78 


ror Românilor din judeţul Fălcii» arătându-le 
însemnătatea operei săvârşite <le dânşii si 
ohemându-i la inaugurare. Şi sau adunat 
Fălci ie» ii din toate părţile în număr cum rar 
sa mai văzut la linşi; s’au adunat cum se 
adunau \ itojii lor strămoşi, când suna liuciu- 
1111,1 ‘le alarmă prin verdeaţa codrului de Ti- 
glieciu. S'a oficiat în catedrala sfintei Epi- 
scoj. ii serviciul divin şi un Tedeum pentru 
societatea „Munca" şi „Librăria Naţională" 
apoi la localul librăriei s’a sfinţit apa de că- 
tra un sobor do !» preoţi, având înfrunte p e 
protopopul judeţului. Au fost de faţă secre¬ 
tarul general al ministerului instrucţiunii, pre¬ 
fectul si multe autorităţi. La urmă s’au ţinut 
cuvântări: subsemnatul a vorbit în numele 
societăţii „Munca", colegul Nd. Locusteanu 
din Mucureşti în numele „Librăriei Naţionale" 
şi d-1 I). A. Teodoru, în numele domnului 
ministru al instrucţiunii publice. 

Din programul măreţ al societăţii cultural- 
econoraice „Munca" sar fi putut înfăptui mai 
limite lucruri, dacă s’ar fi găsit macar 3 sau 
•1 oameni capabili de sacrificiul unei munci 
răbdătoare şi riesinteresate. Ar trebui de pil¬ 
da uu casier care să se ocupe regulat şi cu 
toată hărnicia cel puţin câte o oră în fiecare 
zi. Actualul casier e un om cu o râvnă şi o 
voinţă superioară, ceisopoato cero însă când 


79 


flll „.ţia sa îi cere cel puţin 10 ore de muncă 
x i A! dacă ar fi d-sa profesor cu 2 ore 
^ 71 j,.r face minuni! Ar trebui un secretar 
'".„crai care să muncească de-asemene cel 
,,itin câte o ora în fiecare zi. Şi ce minuni 
1 ' putea face un preşedinte a, secţiunii e- 
„„mice. de pildă? 

j/ji personal am muncit din toate puterile 
,,'am putut dovedi totul. Tu calitate de 
( |j r ,n-tor a,l societarei am luat toate iniţiati- 
ţ e şi am condus societatea.; fără calitatea 
l ( , ( . ; ,sier am umblat după cotizaţii, şi fără 
,-ditatea do secretar am purtat grija dosare- 
r |),. cele mai multe ori, am scris convo- 
iroi1 comitetului, eu am înregistrat-o, maro 
dus personal—că n’am avut pe cine trimite— 

•i o iscălească ceilalţi 2 directori şi secreta- 
, u | treneral sau secretarul şi apoi am umblat 
> H membrii comitetului sâ o iscălească; am 

I it 1 i • 

venit sara devreme şi am făcut focul—căn’a- 
vca c j ne -l face şi comitetul nu putea delibe- 
rlţn f r jg!—am aprins lămpile şi am aşteptat 
comitetul, până când unii dintre membri au 
si venit. Odată am făcut conceptul unei con¬ 
vocări şi am îndrăznit să o dau secretarului 
s'o înregistreze. Secretarul îmi era coleg şi 
prieten şi de aceia probabil s’a înfuriat aşa 
de rău pentru că i’am cerut un sacrificiu aşa 
de mare, încât a boţit hârtia, a aruncat-o 







80 


jos şi a strigat că nu scrie! Ca să nu-1 supăr 
mai rău, n'am zis nimic, c.i m’am plecat do¬ 
mol, am rădicat conceptul şi l-am scris eu! 
Cum nu i-am mai cerut asemenea grele sa¬ 
crificii, am fost iarăşi buni prieteni!. 

La începutul anului şcolar viitor vor sosi 
la Huşi patru sau cinci profesori noi, titulari, 
găsi va poate societatea „Munca" printre ei 
pe cei câţi-va oameni de muncă şi de sacri¬ 
ficii pe cari îi caută de-atâta vreme? Vom 
vedea! 

Prin luna Septembrie 1909, ocupat cu gri¬ 
ja librăriei înfiinţate, cu grija reînceperei ac- 
tivităţei societăţei „Munca" şi cu făurirea 
planului unei nouă cooperative româneşti, de 
mare nevoie în oraşul nostru, o brutărie; am 
primit pe neaşteptate—fără să fi făcut eu 
macar vre-o aluzie cuiva, şi fără ca cineva 
să mă fi recomandat!—chemarea din partea 
ministerului de-a lua o nouă sarcină pe ume¬ 
rii mei: direcţiunea gimnaziului! După câte¬ 
va ore de şovăire şi meditare—trebuia să 
jertfesc, dacă primiam, o bună parte din pla¬ 
nul meu de activitate din afară de şcoală; nu 
mai aveam vreme de colindat din casă în casă 
pentru vre-o altă cooperativă!—m’am hotărît 
să urmez chemării ministerului; era o datorie 
pentru mine, şi era ultimul moment când 
trebuia să intervin pentru a drege prin muu- 


îndelungata ceia ce se stricase într'un t;» 

‘ ■ scurt! Şcoala aceasta ajunsese P 

SHU tn ri9ipire ’ . . . 


îndelungată 

.15 de scurt! Ş- ajunsese 0 in 

‘,'iu.ţie rlsl P' re - 

(’iincelaria so afla într’o cumplită neordi 
Dosai'ele anilor trecuţi, registrele şi m 
blioteca erau aruncate în toate părţile; w 
, 1( ,sarde anului ce expirase nici nu erau 
formate; existau ordine care aşteptau de luni 
de dle să f |e rezolvate, unele s'au 
...l,,t. IcL colo. 


»um 

- •'-"uvate, unele 8 ’ au «i 
Srdut. Ici, colo, aruncate printre hârtii am 
, rl sit reci pişe de taxă, cari de multe luni do 
; iU , aşteptau să fie înaiuatate la minister. 
p ; ,.c;i voi mai adăuga că gimnaziul acesta nu 
văzuse <le multă vreme imprimate, că rapoar¬ 
te se făceau pe hârtie de calitate inferioa- 
r; n că n am găsit nici ca-lamări, nici condeie, 
Ljci linii, atunci voi putea, trage concluzia 
exista o cancelarie. 


va 

;,.i linii, arunci voi putea ţi 
ă ,,ici nu exista o cancelarie, 
pata şcoalei era în complectă 

s i părăsire. 

Scaune deteriorate şi canapele .. ... 

unicate afară, iar când se aduna conferinţa 
profesorilor, trebuiau aduse scaunele de prin 
dase. şi tot nu ajungeau. Subsemnatul a tre- 
l, u it să cumpere până şi un serviciu de apă. 

Materialul didactic, în special hărţile erau 
complect deteriorate fiind scrise do elevi 
cU creionul la ordinul profesorului, şi apoi 
şterse cu radierul la ordinul aceluia? profesor. 


ntîîugrijire 

z&ceau a- 
conferinţa 

j_• 







82 


Iar cât priveşte profesorii voi cita un sin. 
gur exemplu: Unul obicinuia să ploco din o- 
rn.ş fără concediu, era suplinit de formă de 
cine im trebuia, şi când se în turna iscălia în 
condica de prezenţă ca şi cum ar fi fost ] a 
şcoală. Ba. cu ocazia unui proces, secretarul 
fostului director a. cetit în faţa tribunalului 
o scrisoare a acestuia, prin care directorul 
ruga pe secretarul său să-i imiteze iscălitura 
pe o diplomă, care trebuia urgent eliberată 
Nu voi insista în a descrie cu exemple mai 
multe .şi mai amănunţite starea de lucruri pe 
care am aflat-o la venirea mea în fruntea 
şcolii, întru cât asupra acestei stări de luc¬ 
ruri am insistat în multe din rapoartele mole 
din cursul anului şcolar expirat. Voi arăta, 
însă prin un singur exemplu cum se restrân¬ 
gea această stare de lucruri asupra educaţiei 
şi disciplinei elevilor: Cu trei luni înainte 
de-a lua eu conducerea şcolii, nişte elevi, r㬠
maşi necunoscuţi, au spart noaptea geamuri¬ 
le unei clase, s au Introdus în lăuntru, au stri¬ 
cat ce-au putut, au sfarmat dulapul în care 
societatea de citire a elevilor—înfiinţată de 
mine cu vre-o 2 ani mai înanto—îşi ţinea 
biblioteca, au nimicit cea mai mare parte din 
cărţi şi reviste, şi ca să dovedească pe de¬ 
plin cât de mult respectă localul sfânt al 
ţjcoulei, au murdărit clasa! 


83 


rlir ile nu puteau fi îndreptate de cât 
k UCl )U ncă grea, energie şi atitudine hotă- 
|> rln !” cU rsul anului şcolar expirat pe cât a 
i'î t!l " s’au îndreptat, multe lucruri, cu 

f° st Vestea mai sunt încă multe, pe cari 
U> iVtc ‘ c ă lc vom putea îndrepta, în cur- 


' :l ..„ului şcolar viitor. 

grijă, mi-a fost să disciplinez pe elevi. 

' ' 111 .-.„tarea rostită cu ocazia festivităţii de 
^ ' hidcre a cursurilor, le-am spus între al- 
<1 (>SC ( i oc alul şcoalei e tot aşa de sfânt ca 

1 Dfin urmare In localul şcoalei nu 

ujxcrieai r 

' . or \y x între olalta cu glas tare, precum 
v °\ . ( .diucioşii nu vorbesc în biserică cu glas 
1,1 ' precum în biserică nu se aude decât 
til ' ul preotului care oficiază şi a cântăreţu- 
^•'"'-ire răspunde, totaşa în localul sfânt al 
lul j ei uU treime să se audă decât glasul 
* c ' .„, 1 ,.; si a elevului atunci când intero- 
1 i ec ţiei cere. Apoi i-ara pus sa sedisciplt- 
sU ' in*'uri: toţi elevii sunt datori să salute 
nP ’ / ‘° ‘ .„„ite pe cei din clasele superioare 

Cli Ficcarc clasa şi-a ales cu vot secret câte 
comandant de clasă" dintre colegi şi c,â- 
U " i ii ajutori de comandanţi. Comandanţii 
ţ '^lutivţi de colegii lor. Toate clasele în- 
Clite au' ales cu vot secret pe „comandan- 
tul şcoalei" dintre elev» din clasa a IVa 





84 


do ‘ ajutori de comanH,^- 

când lipso«it P p.. ' n ^’ m ®ni{i a i 

I Je. Comandantul s ro .,, • , Su Plini 

• 0 ™lutat do toată sooaL !' d * -ordl 
Vrp *° r,,,sA devii se scoală * ’ CAnd 'nti*,. 

'' I " vi '">» P r 

acestor dis |l( ,siţi mn f ‘ U '° n ’ ;i " urr, nf 

«ni Jiu-l iw,, T ! tn„ 

' " '»«' planyo ,|„ ' nc< '"> »<■„, 

*'"'■'.Io,.-şi . .Afli avut o'" .. 

.«C 

Mlim.l.;,, )aiK ,, rt0 i„, 4 . 01 '""-" ani 

îulucom o oarecare °—“ m TCiiţit 

ţi -iotă. Am c,„„„w . ‘ u4i «. bi. 

pentru cancelarii? ,'“ r " ril< ’ *Mct 
"do moliile vechi ‘ re pamt u . 

inspecţii la loc(ii| ( . urof(1 . .. ' Knt '^contenit 
Asupra color constatat - •' '! mai ? f «lor. 

lor d,M ‘ui.im fu cok) : ii ; i OCaxm inspecţii- 

lufl «-r P-oh.sorilor.X atL *' 1 " 

<iin Uo,^ i 


85 


Proccs-Verbal 

No. 3 

190ft, Octombrie 4 

„Subsemnaţii profesori ai gimnaziului „A.- 
„nastasie Panu“, întrunindu-ne în conferinţă 
jn urina convocării Direcţiunii pentru a fixa 
„zilele în care să discutăm asupra metoade- 
„lor pedagogice, a căror aplicare ar folosi e- 
„ducaţiunii elevilor acestei şcoli, am hotărât 
„să ne întrunim de două ori pe lună şi anu- 
„me în două Sâmbete. la ora 4 jum. p. m. 


Urmecză iscăliturile tuturora. 

Şi apoi: 

ppoees-Verbnl 

No. 7 

Anul 1008 Decembrie în 5 zile 

„Subsemnaţii profesori întrunindu-ne în con- 
„forinţăîn urma convocării Direcţiunii No. '234, 
„am ascultat dizertaţia ildui director intitula¬ 
ră „Cum trebue să fie o lecţie u , in care 
„D-sa a vorbit mai ales despre răul ce rezul¬ 
tă din izolarea lecţiunilor şi din lipsa de le¬ 
gături educative. Totodată îşi exprimă do- 
„rinţa ca lecţiunile inspectate sa fie m tot- 
„deauna discutate cu profesorul respectiv. 

Drept care etc. 

Urmează toate iscălitui ile. 

Şi întradevar cele mai multe lecţii în şcoli- 





le tiooHtro secundare 

W, l'.dea coti" ""W 

'" la popoarele cetate*, P 7?*> «•- 

° de ani: Dună l.m i • P oa te acum 
'•ului! Si f no & f ' .“ s,,n t ai profeso. 

predarea 

«* • f«cut progrese uriaşe t ^ ° art *. ca. 
am ; acceasta muia nici ll o bT"™ * Ută t,e 

; ;,n aU auzit vorbinduse cle'ZTcw'™ ^ 

^ ^ **>**?% ^ 
Wi ««a.scali I fiitrAn i , . • cei CH t | - 

«*«■•»*-. eiartdcî im,t *■ »»* 

1,1 ^'liniarii potagogice «au , , Ur ® at 
™ u,l '*la foarte serios 

dori nu nui , . ast;izi »u-l xmnose, şi 

*"■ din Jiuouixjşti'ain l, nnt e ^ en - 1,iani1 Pedag0 * 

»« UV„, „iri () ‘a !v ■ Z,CG Că de »«1- 

da, dara ar fi v ^ u J e muz,că de pil- 

...in». |.e.d S tl;r r . iI ' dUri ! e UMi «■ 

>.m i idilic s-, ro ....’ ,l sa,11<l ca obl °ctul 

, Jrn ,, ,0<moj “' «* «ă însufleţea «că ne 

J ,,M n,uian « * ucidă inteligen- 


87 


ta şi & încarce memoria copiilor cu teorii, 
din cari putem cita la întâmplare următorul 
exemplu: „Muzica se împarte în trei părţi- 
,.a) Melodia, b) Armonia, c) Ritmnl. Melodia 
„este o succesiune de mai multe sunete atât 
„vocale cât şi instrumentale executate de o 
„singură voce sau de un singur instrument. 
„Armonie se numeşte executarea de odată a 
„mai multor sunete combinate cu atâta rnăes- 
„tric încât să fie plăcută auzului. Ritmul se 
„numeşte în muzică diferenţa ce rezultă din 
„mişcările de iuţeală sau de încetineală, de 
„lungimea sau de scurtarea timpului". 

Şi acestea să le înveţe pe de rost copiii 
din clasa a Il-a secundară! 

In cazul do faţă soluţia e lesne, maistrul 
fiind suplinitor. Ce măsuri s-ar putea lua 
insa. dacă am presupune că ne găsim în fa¬ 
ţa unui titular, de exemplu la obiectul do 
geografie, care dictează elevilor, de pe o bu¬ 
cată de hârtie, timp de o oră toate dealuri¬ 
le, pâraele şi sătişoarcle bieţilor negri din Su¬ 
dan, despre care manualul nu vorbeşte de¬ 
cât în câteva sire'.’ 

S au ce rost ar putea sa aibă tu învăţ㬠
mânt acelaş profesor dacă ne-am închipui 
că din lecţiunile salo s'ar putea culege în 01 - 
diue chronologicn următoarele nmrgărmtare 
retorice şi pedagogice r 






88 


1) Ce formă are Carpaţii ? 

2) . „Trebue să mă împuşc că ţi-am dat 
drumul anul trecut!" 

•1). Ordonă unui elev să-l facă atent când 
treime să troacă la lecţia nouă, şi elevul 
execută: „Mai sunt 15 minunte" şi 8e aşazâ' 
Apoi: ..Mai sunt 10 minute. u Şi j n sfârşit- 
„Mai sunt 5 minute", esclamă elevul î n dis 
perare! Dar, vai! în zădar. 

4. „Hemisfeml boreal nordic 
o). Elevul examinat: „Figura este un p Gn . 
tagon" Profesorul lămurind: "Da, nu penta- 
ffon, adică un patrulater neregulat l i{ 

6). Căfcră un elev: „Te-arn strigat ieri la iec- 
(ie. dar nu te-am ascultat de ajuns şi nu ţj. 
ani pus nota, deci ieşi acuma!" Elevul pro¬ 
testează .* „Ea nii-aţi pus notă!** 

O. In lecţia nouă, profesorul descrie figura 
Knsiei cu ti (şese laturi y, le numără şi ajioi a- 
daogă: „ Vedeţi deci, că o un patrulater nere¬ 
gulat !“ 

8) . „Pământul negru preduce grozav \ u 

9) . M^Se găseşte depresiunile 14 . 

I Ol. Eotunzimea pământului a micşorat 
înălţimea turnului, indinaţiunea pământului a 
mâncat o parte din turn! 

imediat după aceste ale sale proprii cuvinte* 
11). ..Hun! măi laieţi, am înţeles"! Medi¬ 
tează puţin şi apoi: 


R9 


i 


r 


1 * >• •• Da I )entru ce. măi băeţi' am v n, * 

14). „Domnule, steaua polară- 1 ‘ 

,:,). „Partea bombată şi partea'anWa 
pământului. Bun, am înţeles*! 11 

,r„. „Vrea sâ-i creştinezi ?l - ei w 
17 ). „Repetenţii nu ştie!" 

Ne mSngMcm cu sp.vanţa ci pro| 

: is(>mone calitate sunt puţini. E s j gur ţ 
că nu ar trebui să existe pe locîntro tarta 
„„ ei şcoală secundară are o chemare scrioas-V 
Sistomul de predare din şcolile noastre mi 
se va putea îmbunătăţi în mod radical, p⬠
nă când nu se va înfiinţa un seminar peda¬ 
gogic liceal bine organizat, care să aibă me¬ 
nirea nu numai de-a iniţia pe viitorii profe- 
soi i, t i de-a îndruma şi pe profesorii actuali. 
Ministerul va trebui să-şi creeze dreptul «le 
a trimate la. acest seminar pe profesorii cari 

n'au idee de ce vra să zică o lecţiune moder¬ 


nă, cum orbii din naştere nu ştiu ce-i lumina 
şi coloarea! Şi pentru ca acest drept al Mi¬ 
nisterului să nu poată fi utilizat ca o armă 
politică, ar trebui ca propunerile pentru tri- 
metorea profesorilor la seminar, să se poată 
face numai de doi iuspectori—unul, de par¬ 
tea literară şi altul de partea ştiinţifică—aleşi 
de profesori, dintre oamenii cu pregătire spe¬ 
cialii. po uu timp determinat. 







00 


Tot odată va treimi să se scoată şcoala • 
genere şi directorii în special de sub influ ^ 
ţii partidelor politice. Aici un progres j) U 
fi posibil în şcoală, pe câta vreme direct • 
vor fi numiţi pentru merite de partid, î„ ?" 
să fie numiţi pentru destoinicia lor î’ n c) ’ >c 
tiuni şcolare. Afară de aceasta toţi director?" 
de şcoli secundare ar trebui să aibă cât "• 
puţine ore de catedră, cel mult patru oi o" 1 " 
săptămână, fiind însă în acelaşi timp oblio-^ 
ca cel puţin restul de opt ore să facă in.spe ' 
ţii la lecţiile profesorilor, inspecţii urinate 1 * 
colofjuii şi de conferinţi pedagogice. 

Fără aceste măsuri şcoala secundară 
continua a fi o instituţie tle chinuiri zădărnici 
copiilor! Şi aceasta chiar din punctul de ** 
dere al instrucţiunii propriu zise, al ,. u ' 
ţintelor, al cărţii! 8a afirmat că s<-,..,i ' 

cundară lasă. de dorit din punctul ( | 0 v ; ( j e 
al educaţiei, în schimb însă se învaţă n p 
carte/ Ei bine, nu/ so învaţă mult r/m c ^ } .( 
ceia ce nu e tot una/ C ’ 

Alt rău care bântuie învăţământul sc-cim 
dar este suplinirea profesorilor în concedii î" 

<{dungate. Să ne închipuim că titularul ] ;l 
îedra de istorie depihla, ar fi î n concediu F( 
işi caută un suplinitor ieftin în cazul cel maj 

bun t u ll’dile lei lunar, în loc de 188 dolei ” 

"" ""{dinitonil iscăleşte. Oii cu aceaS t 


pctent. Cu toate acestea titularul 1 C ° m ‘ 

miui* terul îl numeşte. Titulari înca'2 '’^ * 

fel P e » edre P l 8uma de 816 lei anual i!f ^ 
ia pătimeşte! După un an titularul’JrS- 
pretenţiile şi cere suplinitorului s S i , 

>0 de lei, dacă vrea să-l mai ese 

pentru anul viitor. Ba, cunosc binaua* * 
-and suplinitorul a primit numai <>o 1 T 
lunar! Asemene lucruri sunt din cale f 
dăunătoare pentru şcoală, şi ele trebneT™ 

Toate defectele acestea ale învăţământului 
nostru secundar, pe cari le-am enumăvat in¬ 
cidental pană aici, pe cât sunt de grave în 
sine, pe atât sunt de neînsemnate faţă de 
gravitatea extraordinară a lipsei de educaţie 
in şcolile noastre. Şcoala este a neamului şi 
ea trebue să-şi însuşiască pe deplin cauzele 
lui mari §. sfinte! Pregătind ţinerile gene¬ 
raţii în vederea intereselor neamului, ea tre¬ 
ime să lumineze şi să călăuziască paşii lui pe 
cărările viitoiului! Toţi oamenii conştienţi şi 
do bună credinţa afirmă azi din toate părţi¬ 
le că situaţia neamului nostru e atât de pri¬ 
mejduită, încât suntem ameninţaţi cu prăbu¬ 
şirea chiar în România liberă, ţiraral rece s 
axiomatic al cifrelor no.arată că la oraşe n< 
stângei», iar la ţară degenerând ue apropieri 





02 


cu paşi repezi spre acelaş rezultat. Toţi în¬ 
cearcă să pue stavilă dezastrului însă nu¬ 
mai şcoala e în stare să o facă. Numai ea 
ne-ar putea da oameni Ia înălţimea nevoilor 
noastre. Ce nu poate face în vremi le de azi 
o educaţie abilă şi perseverentă !. Putem fa¬ 
ce din sufletele copiilor orice voim! Numai să 

ştim ce trebue să urmărim, să cunoaştem cum 

trobue să urmărim, şi să voim! 

Chestiunea aceasta fiind, după a mea p㬠
rere, de-o importanţă extraordinară, fac aici 
propunerea de a se convoca pentru lămuri¬ 
rea ei difinitivă cât mai curând un maro con¬ 
gres nl tuturor dascălilor din ţară, de la în¬ 
văţător şi până la profesorul de universitate. 

In acest congres şcoala românească, după 
re ar afla şi ea ceia ce şcolile altor popoare 
ştiu foarte de mult—uniune că cel mai înalt 
scop al şcoalei în genere este educaţia, şi că 
instrucţia este numai primul mijloc în ajunge¬ 
rea acestui scop; ar hotărî cu prociziune ţin¬ 
tele pe care treime să le urmărească educa¬ 
ţia în România, şi ar indica, macar o parte 
din mijloacele colo mai sigure şi mai abile 
caro nr trebui să ne ducă la acele ţinto. Cari 
ţinte vor trebui apoi urmărite cu tenaci¬ 
tate, zi cu zi şi pas cu pas. 

Până atunci însă noi ştim sigur că timpu- 
nle grele .şi Jiotărîtoaro prin oare trecem, cer 


03 


-oalei româneşti individualităţi 
norocii iniţifttiv&individuală, si . mic *. e- 

s l ,il '* do a80dare . «tăpanire de Ump 

m lucrul Început; co ,. oamfi . c ’ «&Wiinţ& 

tuni iniiltr» fericire salo fie ' mm | C . dr0ra cea 
i i<‘i- oameni, cărora oul moral „. U ", ,0a . dato ‘ 

. ..'‘‘cât viaţa; cor aoo^v '' 1 . fio ma « 

Înflăcăraţi de dragostea de no **! Inai 'tiri, 

cutiei, iu anul şcolar expirat ’a" 1 dat edu ' 

1 > isc ut And chestiunea educaţiei t* ate , ntiunea - 
conferinţi am Îndemnat ,%££*** 
maroa-scă la fiecare obiect ^ 7"^^ 
M.-Ii mult în vide, -ea ****** de,'" *£ 

:;:nâ,r^ c :^ , rr rei - 

; |US |,, \ devi P nminec * la bisericii amiutindm 

U V' a f nm T' " Umi " **** ulm. 

n ' lnr ,le . 1 1 nclunare mm *»ăb*fce binS 
pnn urgiile veacurilor. Şi n - am pierdut 

ce mai mica ocazie de-a-i face pe elevi a 
tenţ. asupra problemelor grele pe cari vor fi 
ebemaţ! a le rezolvi mâne şi <l e a-i îndemna 
sa s, oţalească inimile, ca să l e poată rezolva 
as,,cm interesele mari ale neamului o cer! 

Călăuzit, de aceiaşi ideie am organizat şi 
.im executat, luptând cu multe greutăţi, cele 
t rei (‘.scursi 1 mari,, despre cari am raportat la 
timp. Rămânând să adaug aici» că aiu cupa* 












94 


taf adânca convingere, că învăţământul 
fără escursii rămâne un lucru mort! Dneă 
vom ţinea ca învăţământul nostru să <] 0 j 0 
roade, atunci escursiunile vor trebui să ocupe 
un loc do frunte în preocupările autorităţilor 
.şcolare. Greutatea principală pe care o întim- 
pină escursiunile şcolare e scumpetea extra¬ 
ordinară a transportului pe C. F. Ii. se 
face escursie cu o duzină de elevi avuţi, nu 
e nici nu merit faţă de ideia ce urmărim! Es- 
e urs ia trebue să se facă cu şcoala întreagă, ca 
să deie foloase depline! Ori în asemene 'îm¬ 
prejurări taxa de 50”/ 0 <■ enorm de scumpă. Ori 
c<> avânt binefăcător în această direcţie va fi 
imposibil, până când C. F. Ii. nu voi' fi COM . 
vmse sau forţate prin lege de-a se mulţămi 
cu o plată do cel mult 10% .lela un număr 
de 100 do elevi înainte. Nu nurnai particu¬ 
larii, ci mai ales instituţiunile publice trebue 
să se îngrijască de viitorul ţării, do educaţia 
tinerilor generaţiuni. C. F. it. decât să se lă- 
comească la banii copiilor sărăci, ar fi mult 
mai folsite, dacă ar găsi mijlocul de-a stârpi 
călătoriile frauduloase, cari bânfcue cu o 
iulie extra-ordinară, deşi sunt cunoscute de 
toată lumea ! 

In acelaş timp autoritatea şcolară ar tre¬ 
bui să ajute din toate puterile escursiunile, 
şi desigur cel mai nimerit mijloc ar fi de-a 


§ 


95 


>e pune la disposiţia escurshmn 
lare. In schimb ar trebui obli JT ^ C0 ‘ 

lile să facă escursiuni însoţite 1 t0ate ?c °- 
prin sate. Aceste escursivuii ( ° COn ^ er >nţi, 
atât din punctul de vedere ^ Unt , fol °dtoare 
vil'»r. cât şi din punctul do U< ' a î ioi el e - 
dirii culturii la sate! 010 al răspân- 

P, ntru anul şcolar viitor îmi „ • , 
silmţa sa realizez următorul .,, r °' < a *°ată 
ciirsitini: încă din toamnă vom ST de es ’ 
/.,tam o parte din satele judeţ ui „• vi ‘ 

I" cunoaştem încă, urmând cam.t uf “T‘ " U 
pledam la primăvară. In timnul' ii,,- COm ‘ 
/-ita cu toţi elevii oraşele t V °‘ vi ' 
-le va fi cu putinţă Oraiova.' Xl^ZT'’ * 

,cc,t anotimp, decât vara. 

lm SU ' i ; am&nea * marea la bonstal 
şi munţii pe valea Bistriţei. 

Mijloacele băneşti voi ciuta * le 0 |, ţin 
cotizaţii, serbări ,i din boaeîiciile coone 
rntive, şcolare pentru cărţi ţi rechizite Te 
care o voi Înfiinţa chiar la Începutul anului. 

De-oclata cu acestea am onoare a vă ra- 
porta ca gimnaziul noastru mai sufere si de 
următoarele lipsuri: 

1. Actuala clădire a gimnaziului e neîncă- 
pătoaro, improprie şi nesănătoasă. Ori ce re- 
pani ţii i sar face, oa nu va putea rezista 








nc 


mai mult de, doi sau trei ani. E deci de «h 
solută nevoie ca ministerul sa i a de pe acu'- 
mn masurile necesare pentru Hvr 
local nou. ‘ Clddlrea Unu \ 

2. Lipsurile de mobilier le-am raportat h 
timp, ram,ine sa adaug că cel existent ode’ 
tenorat şi impropriu. te " 

•L Cu salarul de 45 de lei primitori lunar—- 
servitorul primeşte 48 de lei—e foarte ff reu s“, 
găsesc un secretar, mai ales când trebue si 
muncească cel puţin (> ore pe zi. Leafa se- 
ere tarului ar trebui fixată neapărat l a 100 
lei lunar. 

4. De-asemene e mare nevoie de un bibli- 
otecar căruia i s’ar putea fixa o diurnă de 
oOde lei lunar, obligându-1 în schimb să ţină 
lublioteca la dispoziţia publicului, cel puţin 
două ore pe zi. 

5. Serviciul de întreţinere a şcolii pătimeş¬ 
te mult din cauză că un singur servitor nu 
poate dovedi. E deci do absolută nevoie de-a. 
•se prevedea încă un servitor. 

Alăturat avem onoare a vă înainta .şi sta¬ 
tistica popula,ţiuni: şcolare din anul expirat, 
exprim&ndu-mi convingerea că promoţia ex¬ 
cepţional de bogată a anului acesta, se da- 
toreşte îmbunătăţirii întru câtva a sistemului 
de piedare, cum şi escursiuuilor despre care 
am constatat că au o influenţă din cele mai 
binefăcătoare atât asupra puterii de percepere 
cât şi asupra asiduităţii elevilor. 

Director, ($$) Jon Zelea-Codreanu 

Secretar, (*») 0, UKNTIMIR 


97 


personal Didactic 

Pe anul şcolar 1008-1900. 

Ion Zelea-Codreanu, Director şi profesor 
titular la L. Germană şi L. ltomână el. IV. 
Al. Ghiga, prof. supl. do Religie. 

N. Păsculescu prof. titular «le Geografie şi 
L. Românăcl. III. 

I. Stăneuloscu „ supl. «le L. Latină,Drept 
şi L. Română cl. I. 

Dr. T. Gâdei 
Gh. C. Ventu 
Română cl. II. 

At. Ciocan 
I. C. Ştefănescu 
turale şi Igienă 

Al. Onicoscu maistru supl. de Desemn şi Cal. 
At. Popovici •) „ titular de Muzică 
D. Rădulescu „ suplin. de Muzică 

Ant. Colgiu ’) „ titular do Muzică 

I). Dimitriu „ „ de Gimnastică. 

C. Gentimir, secretar şi bibliotecar. 

ELEVII DECLARAŢI 

„cei mai buni camarazi" de câtrâ colegii lor- 

Clasa I. CALCIU EUGEN 
Clasa II. ANDRIESCIT GRIGORE 
Clasa III. MIRON DIMITRIE 
Clasa IV ENCIU DIMITRIE 


titular de L Franceză 
„ de Istorie şi L. 

supl. de Matematică 
„ de St. Fizico-Na- 


1) (sh. C. Ventn, liind defensor ecleziastic a fost supl. de Al. Ghiga 

2) Transferat la Roman pe ziua de 1 Octombrie 1908, 

8) Detaşat la Caracal şl suplinit de d-1 D, RftduWou (7 








98 


SITrAŢIA elevilor pe ANVI. ŞCOLAR 1008- 
CI,A.SA I. 


lOOfl. 


NUMELE. 

* I PRONUMELE 

£ 

Akercscu Oscar 
Andrei I). 
Asiminei C. 
Jiâfâneseu P. 
Bere hoi I). 
Boghîceanu Gh. 
Bugeag P. 
Burgheleu I)am 
Butnâreami C. 
Calciu E. 

Codrean ii llie 
Cojan Ai. 

Cojan Uli. 

Chiri la C. 

Conişo I. 

Condrea I. 

(’roitoriu j. 

Dânila P. 

Dimitriu V. 

Donea E. 

Donea Gh. 

Don ea Ala rin 
Gâluşcn V. 

Cele» Oh. 

Grigoriri Ii ie 
Haini B. 

Marnagea V. 
i/iescu (’. 

Maziiu T. 

Moţaţi I. 

NccuJaii Gh, 
NeouJau V, 


15 

i 

14 


Situaţia la finele 
anului şcolar 


Cor. Şt. Naturale 
Repetent 
Promovat 


Retras 
Promovat 
Cor. L Franceza 
Promovat 

CorJiom.Fr.şiŞc.N 
Cor.Franc, şi Mat. 
Promovat 
| Cor. Fran. şi Mat 
Retras 

Cor. Matematica 
Promovat 
Repetent 
Cor. h ran. şiGeog 
Cor.Rom.Fr.şi Nat. 
Promovat 
Cor. Geografie 
Promovat 
Cor. Fr. şi Geogr. 
Promovat 

n 

Retras 

Promovat 

” I 

71 

H 


i 


No. curent 


99 



2 ' 



NUMELE 

1 


- 

V 

pronumele 

1 

I 

u 

u 

'71 


s 

1 


w 


Situaţia la fi,*!* 
anului şcolar 


33 

34 

35 
3 « 

37 

38 

39 

4U 
41 
4‘2 

43 

44 

45 
4 <» 

47 

48 
4 !» 

50 

51 

52 

53 

54 

55 
5B 


Oţâl P. 

Oţăt M. 

Onofrei M. 
Pamlelea Gh. 
Pantofariu S. 
Pasat N. 

Pavlov 0. 
Pavlov 1). 
Petrov 1. 

Radovici 0. 
Kaiter Str. 
Savin Petru 
S Aliceau u P. 
Şeiulrea C. 
Siinioneseu 1) 
Spânu Victor 
Stainberg Got. 
Tartă cuţă N. 

Triton T. 

Tulbure 1). 
Ursaceseu Liv 
Vainstain G. 
Varcovici H. 
Velic Pintilie 



Promovat 


Retras 

Promovat 

Retras 

Cor.Rom.NulştFr. 

Por.Fr.Gcog^iNat 

Repetent 

Retras 

Promovat 


Cor. Mat. şi Nat 
Promovat 

Cor. Fr.^i Geogr. 
Retras 

Cor. Şt. Naturale 
Cor.Reog.Mut^iN. 
Promovat 































CLASA 1J. 


NUMELE 

V 

PRONUMELE 


Aeher Ludvi# 
Andriean V, 
Andricseu Gr. 
Andriuţu M. 
Azoifri ,St. 
Ralţatu D. 
Roşie Har. 
Ru^eag M. 
Liniei Marin 
Corojan Ion 
Dâscalesou \ ir. 
I>iiuitriu I. C. 
Doilea D. Oh. 
Focoa C. Gh. 
Garofeanu Al. 
Ghiorjchia I). 

Oi regeu C\ 
Ione^cu P. 
Marinov P. 

Marfa Milmi 
Mazilii Oh. 

Mâşmi J. 

Mistreanu f. 

■ Mi ta eh ( \se u Cezar 
Moscu I). 

Nastase N. 
Nechitit V. 

Onufn'i P. 

Pasiuni X. 

IVtren Vasile 
Pivuieeru Tr. 
Unicii Oh. 


7.41 
7.0 J 
8,20 


.14 


06 


10 . 

9,00 

10 . 


6.92 8.50 


.05 9.25 


lo. 


0.82 0.75 


10 . 

.76 


— 8.00 


0.87 


9.00 1 
1 


10 


11 


0.92 10. 
44 8.50 
8.25 
8.25 
.12 10. 
0.55 8.75 


17 


8.25 
0.55 9.00 

0.75(9.75 


8.00 


10 

18 

15 


Situa * ia 'a finele 
anului ş C(l | ilr 


Promovat 


Retras 


Promovat 


Repetent 

Retras 

Cor. Fr.ţfi Şt. \ Ht . 
Retras 

I Vomovat 


Repetent 

Promovat 

Retras 


Repetent 

Promovat 

Retras 

Promovat 

Retras 

Decedat 

Vri”\ L. (reniMtnâ 
Retras 


No. curent 


33 

34 

35 

36 

37 

38 

39 

40 
I 1 


NUMELE 

V 

PRONUMELE 


la finele 
uliului şcolar 


Stavaraehe T. 8,16* 10. 
Ştainberg Jean 
Ştcfâneson Gr. — 8.00 
Teodorescu Ion 
Trandafirescu C. 

Yaşuta T. 

Calu I. 

Căpitanii Gh. 

Mieropol Andrei 


6 


Promovat 
elim.ex. în Sept. e. 
Hcp<*tent 
Retras 
Por, Fr. $i Nntur. 
Por. Franceză 
Promovat 
Repetent 
Promovat 


O 

7 

8 

9 
10 
11 
12 

13 

14 

15 

10 
L7 
18 

19 

20 
21 
22 
23 


Vlexandreseu C. 
Aramă St. 

Arhire I). 

Rrighiu Yirgil 
Chcrnbaeh M. 

( Vdreanu Rom* 
Finchclştein l). 
Ghior^hiu C. 
Ghiorghiu N. 
Haimovici H. 
Florescu Milmi 
Miron 1). 

Nistor Uie 
Pavejiu Silv. 
Proca Ion 
Stavaraehe M. 
Sterian 1. 

Sabin M. 

Sor Marca 
TărtâcuţiV Ilie 
Trandafirescu N, 
Yaisman ll. 
Yasilescu Ilie 


7.03 8.: 
6.83 


11 


Por. la L. Fran. 
Cor.Fran. şi Germ. 
Promovai 


1.25,16 


i 8.00 15 


9.50.10 


’ 9.75 


clim. |». absenţe 
Promovat 


8.25 
7.75 13 
6 
17 


8.U 


Retras 

Repetent 

Promovat 


clim p. absenţe 
Promovat 
















































102 


CLASA IV 


c 

© 

NUMELE 

fi 

PfiOMUM ELE 

© 

u. 

cT 

O 

~r 

t- 

5 

•— 

jp 

5 

*x 

Situaţia la fim4 e 
anului şcolar 

1 

Antonescu V. 

7.12 

9.25 

10 

Absolvent 

o 

Arhirc N* 

7.4N 

8.75 

13 

11 

3 

Hrutnaritt 

0.0 l 

8.50 

24 

11 

4 

Ontina Virjril 

H.nl 

9.75 

0 

«1 

5 

('bmibach Florin 

7.87 

10, 

8 

W 

0 

(liirilovici (’. 

7.48 

,9.75 

12 


7 

Uhisacoff Alcxa 

7,12 

,9,25 

15 


8 

Dâscalcsou T. 

6.31 

9.25 

20 

11 

9 

Eneiu I). 

N.70 

10. 

3 

vţ 

10 

(îhi^a Gh. 

0.02 

10. 

23 


I 1 

Gri^oraş <\ 

ii.h» 

10. 

1 

11 

12 

Manoliu I). 

s ;,<» 

10. 

1 1 

1 

11 

i ;i 

Manoiiu V. 

0.112 

9.50 

18 


14 

Marfa (’. 

0.84 

8.75 

20 

11 

15 

Mrlichsohn M. 

0.50 

8 50 

25 


10 

Motaş 4'or noi iu 

0,73 

9 75 

22 

n 

17 

Noa«ru Albert 

7.81 

10. 

îl 

ii 

IN 

Negrea Ion 

7,05 

9.50 

7 

’i 

111 

Nomţanu I 

0,02 

8 75 

19 


20 

Nistor C. 

8:75 

8 50 

o 

n 

21 

Onofrei Gh. 

15.98 

ft.75 

17 

n 

22 

Lavlov V. 

7.50 

lo 

10 

ii 

23 

Urioop Gh. 

7.29 

10 

14 

ii 

34 

Sandoviei Las. i 

5.70 \ 

S.25 

21 

*i 

25 

Sarbu AL f 

*,50 

10 | 

4 

ii 

20 

Strai inul Joii l 

S 48 J 

10. 1 

5 

n 


100 


RECAPITULARE GENERALA 



Elevilor preţ/ătiţi în particular în uniunea 
Iunie l.tOD 


CLASA I. 

1. Petrnvann Gli. Alexandrina, amânată in Septembrie 


CLASAU 


1 Anastasia C. Blcna Promovată media f>. M 
Preşedinte (ss) Ion Zelca-C«dreanu 
(ss) Al. Ghiga 


Secretar (ss)( '• Gentiinir — 


(ss) At. Ciocan 
(ss) I. C. Ştefănesen 
(ssi Dr. GSdei 


•oi (ss) N. Piwuleseu 

^ (ss) L). Kiwinieseu 

(ss) l>. Dimitriu 






















































IU4 


SITUAŢIA KLEVlLOlt OL IV 

I”-. y.' l„ i' xiiiih'i.iiI din Hcxiuni-â din l • 

~ ’ ---—..no., 


NTMKLK 


Şl 


PKONTMELE 


Antonescu \-Ir 
Arhirt* Ncculni 
Prumariu Ion 
l '«tina \ irjriJ 
FhernlmcJi Florin 
Gliirilovici 
* hisncoff AIoxh 
Dăscăleseu I*. 
Enciu D. 

Ghijra Gli. 
Grigoraş (•. 
Manoliu D. 
Manoliu V-le 
Marta (\ 
Melicchson M. 
Motaş Gomei iu 
Xrn.nai Alhert 
Negrea Ion 
Nmnţunu Ion . 
Nistor C. 

I Onofrei Gh. 

| PavJov V-lc 

Pricop Gh. 

♦SandoviciLnscar 

♦Sârba AJ. 

Strai nu Ion 
Grigoriu 1). 

Pa voii u Gh. 

IVtrov Gh. 

Poiană Gh. 

VoJsohi V. 
Preşedinte, (88) ţrr. POP 


r? - 


o. 00 


7 ar, 


Admis 

( or -1» datini, si p rni 
Maţi,,,,,-,!""- 
Admis 


5.50 


Vdmis cu proe.-verbal 
Por. la Mat. şi Komân. 
Admis 

ii) Matematică 

Admis 


< 'ori*: 


tî 


5.00 


Admis cu proces-vor. 
For. Mat. si Dizert. 
Admis 

* or. Mat. şi Dezert. 
For. Ja Matematică 
Admis 
| (sx). Al. Ohiga 
Membrii ( 88 )* Ciocan 
I (hb;. J, Staneult'Hcu 
( (**). I. (’.SlcfâlK'KOI 

























— U LT ş I — 

Tipografia şi Lojjătoria de Cărţi C. 8. LEŢCAE