Cuvantul Studentesc anul I, nr. 8-9, 8 aprilie 1923

ie 


REDACȚIA ŞI ADMINISTRAȚIA 
BULEV. ELISABETA 9 
(Palatul Etoriai) 


BUCUREŞTI 


ANUNCIURI ŞI RECLAME . 
se primesc la Ad-trația ziarului 


VĂ 


1 1 EXIPLARUL 


UL. 
01 


N 


ST 


ENŢ 


Ra E 0" 


ORGANUL:STUDENȚIMEI:ROMÂNE 


I'sus a strigat iarăşi cu g'as tare, şi și-a dat duhul. 
ȘI îndată perdenua dinlăuntru! temolulu! sta rupt în dovă 


de sus până jos, pământul s'a 


cutremurat, stâncile s'au des- 


picat, mormintele S'aw deschis și mal multe trupuri ale stin- 


țilo: cari muriseră au înviat, 


Satul se întinde destrămat şi cu 
un şirag frânt, pierzându-se în ne- 
gura subțiată de un crâmpei de lună. 

E spre miezul nopţii de Paști, cu 
liniște de groapă, Doar un susur de- 
părtat de ape, obosite se furişează 
sub pavăza tăcerii ca un suspin înă- 
buşit, căci mugurii abia daţi în frun- 
za plăpândă nu pot să adie nici-o 
şoaptă care să aline culcușul naturei. 
Sau stins, și ciripiturile de pasări, 
de jalea umană pentru amintirea u- 
nor. patimi şi a unui mormânt sfânt, 
insigna tragică a crudei nerecunaș- 
tinți împlântată odinioară pe cruce 
în trupul lu Hri Omul a ador- 
mit răpus de povara dureroasei re 
mușcări din zilele Patimilor. Văzduh 
şi pământ așteaptă un semn de ispăe 
şire și iertare, 


Deodată, din turlele Bisericei în- 
văluită în întunericul înstelat, răsună 
puternic în miez de noapte strigătul 
clopotului și, în mii de vibrări, cari 
sparg văzduhul, îngână sonor minu- 
hata veste: Hristos a înviat! E sem- 
nalul deşteptării, al vieţii și al bu- 


„ curici. Casele „din sat se aprind cu 


lumină şi însuflețirea le cuprinde 
Rătrâni xi tineri. se. întpac în. woiosie 
grăbindu-se a îmbrăcă haina de: săr- 
bătoare cea mai curată şi aleasă, 
vrednică de ziua Invierei. Drumul 
şi cărănile satului se umplu cu pâlcuri 
înşirațe de oatneni, cari se adună 
spre templul de închinare și prăz- 
nuire al zilei de Paşti. Răcoarea rou- 
rată a nopţii de primăvară se uneşte 
cu parfumul naturei înviate spre a 
învălui cu viaţă 


ricire inimile pio- 
şilor trecători. Câte-o bătrână uitată 
de zile, îşi astupă mrechile în dru- 


MATEI XXVII 50, 51, 52 


toată verdeața câmpurilor, pe ace- 
leaşi cărări bătătorite în noapte se 
întorc credincioșii dela maestosul tem 
plu al închinărei. In casa cea mai 
sărăcăcioasă pătrunde mai multă via- 
ță, alinată de veselia uşurărei su- 
fleteşti şi de daniile celor cu mai 
bună stare. 

Ziua toată trece în haina celei mai 
măreţe sărbători a anului. 

Natura conlucră cu omul spre a 
proslăvi orânduirea proniei divine. 
Până departe, în tot întinsul zărei, 
iceşte farmecul zilei de Paşti. O 
turmă de miei sburdă într'o poiană, 
ca nişte fulgi rătăciţi de iamă pe 
lunca înverzită. Albinele sbâmâie în 
flori, uitând că-i sărbătoare, iar flu- 
turii încurcă drumul în zigzagul sbo- 
Tului lor. Puii şi bobocii ţin să se 
mândrească cu gingășia pufului lor. 
Nu departe începe sbimâitul lăuta- 
rilor. Horele naţionale se încintă în 
rotocoale alburii. Flăcăii saltă cu ro- 
pote de cadenţe, iar fetele se mlădie 
în horă ca fulgul în adierea vântu- 
lui. E ziua când sufletul se prinde 
uşor în farmecul nădejdei de pri- 
măvară şi nu rareori se leagă firile 
iubirei cu ale căsniciei pe viață, din 
hora zilelor de Paşti... Pe margini 
se cicălesc copiii cari sparg în ambi- 
țioase încercări, tradiționalele „,Ouă 
roşii”. Moşnegii privesc cu surâs de 
jragoste în barbă şi poezie o vară 
bogată după semnele lor controlate 
în lungul şir de ani putrezi. 


Când amurgul împlântă pânza înse- 
Tării, în toate piepturile a străpuns 
mulțurmirea fericirei: copiii numără 
ouăle sparte, bătrânii înaltă o rugă 
de recunoștință către Domnul, care 


mul spre Bise a să nu audă pe | i-a adus să mai trăiască şi această zi, 
negustate cântul cucului, căci e semn | plugarul plămădeşte gândul unei 
de moarte după o veche datină. munci urmată cu belşug. tinerii țes 

In pragul Bisericii se adună toată | din îndoială şi speranță visul legă- 
miscarea şi iutră cu smerenie în lo- | mântul-ideal și cu toţii cer spre a- 
caşul de cântare şi rugăciune. E fur. b jutor în ruga lor de seară, cereasca, 

= Jume care ascultă sluiba binecuvântare de Paşti. 
„ Preotul însuși, mai mândru H, Rovența 

și mai transportat ca oricând în sa-a p ci TERTI j 
cerdoțiul lui, pare mai stăpân pe : af | 
mişcări și pe vibrările binecuvântări- Supărare 
lor. Predica lui străpunge inimile şi 
le cucereşte, E. sărbătoarea  minu- zi 
nat, în care toate sufletele desvălue | Imi place să siocnesc pahare 
inalta curățenie creştină. S'au topit | Să cînt, să beau de-a supărat. 
în vai zi sfânță toate certurile, Cînd rău'i fără de cruțare, 
urile şi greşelile omene i în locul 
lor: SE, /Cuminicăturiă “ eilaslueate. d Imi place să ciocnesc pahare. 
inimi îngereasca iubire, cu unirea Îm- 


se aude cântat 
a o cadență re- 


păcărei. Destul de des 
„„Hristos a inviat 


petată a unor gânduri smulse din 
sfera omenească. 
CAnd soarele aprinde cerul dimi- 


neţii și invălme. cu sclipiri de rouă 


De pling nu'ți fie de mirare 
Că de mă îmbăt, am un păcat; 
Imi place să ciocnesc pahare 
De aceta-s vecinie supărat. 


Lăzărescu |, 


Noaptea învierii 


. . . pa 3 î ; . 


In clipa acecă perdeaua de mătasă 
a catapitesimnci dispără fără  zgo- 
mot şi uşile din mijloe, pictate cu 
“sfinţi, se dădură în lături. Lutnina 
năvălit din altar prin golul rămas 


intte porii aurii căle care se aţin» 
ră dintradată ochii tuturor credin- 
Eiogilor,.. Dai vădică cărubt, dar voie 
“Bic, cu baziia lungă, albă şi pieptă. 
Bată ci m deosebită grijă, purtând 
> Cap iitra de aur tocrustată cu 
: cula din care țâgncau raze 


i 


A ierta de e 
pi str: 
cu lovi. | 


suverană, din care nu lipsea teatra» 
litatea, ceata credincioșilor, — şi sfă- 


râmă tăcerea în cadența formulei tra- 
diționale rostită cu sonoritate şi fast, 
| pe când își. întindea făclia aprinsă 


cu creştinească dămicie: 
— Veniţi de luaţi lumină... 


so stingă... Pontiful zâmbi în sila 
apoi, după o privire mustrătoare, își 


DIN.INTREAGĂ ȚARĂ 


ECCE HOMO 


Murillo 


Tatăl Nostru 


O |! Tatăl meu, din ceruri, o Tată, paza mea 
Rămâe al Tău nume, în veac de veacuri sfânt. 
Ci vie 'mpărăţia Ta vastă, voia Ta, 

Precum se face 'n ceruri, Tu fă-o pe pământ. 
Şi dă-ne nouă pâinea, muncită-ades în chin ! 
Precum iertăm pe alţii, ne iartă și Tu nouă, 
Ispita când ne 'ncearcă, ne dă putere nouă 

Şi ne descătuşează de cel viclean,—Amin. 


BD. Nenu 
Se re Eee PR 1 RP ORE 7 IE E O RR AN OMR NERO, 


Către Cetitori, 


Cuvântul Studenţesc, urează tuturor bunilor 
creștini și buni români ca Sf. Sărbători să le fie 
un prilej de reculegere și înălțare sufletească în 
care pe tângă sărbătorirea creștinescului eveni- 
meni, gândul propăşirii și înălțării Patriei noastre 
să nu lipsească din sufletele lor. 


Cuvântul! Studențesc 


Cocoanele îl priveau pe episcopi 
ca admiraţie, iar câteva șoptiră în 
urma lui; „Oh, comune il est beau!”.,, 
Doi băețandri deghizați în slujitori 
ai bisericei, purtau poala mantiei ar. 
hiereşti ca trena unei mirese... Trei 
preoți, cu sfeșnicele în mâni, îl ur- 
Tnau în cele mai somptuoase odăjdii 
care se cuveneau sărbătoririi subli- 
mei taine, întru mărirea și slava ne- 
asfinţită a feciorului de dulgher din 
Nazaret care, toată viaţa, nu purtase 
decât un veștmânt simplu țesut din 


tăreții, băeţii dela stranii şi ceata 
corului... Impunătorul alia, urmat de 
mulţime, se mișcă încet spre ieșire, 
în acordurile înălțăttoare și melo- 
dice care se desfășurau în valuri de 
armonie sub gestul sacadat și ner- 
vos al dirijorului ce mergea dând 
din mâni şi ridicându-se mereau în 
vârtul picioarelor ca să fie văzut. 

Afară, sub bolta instelată a nopţei, 


? 


SC 


PREŢUL: 


2 lei numărul în ţară. 
3 lei numărul în streinătate 


ABONAMENTE 
Pe 12 luni - - 400 lei 
Pe 6 luni: 60 lei 
Pe 3uni - 30 iei 


Isus i-a zis; „Marie!“ Ea s'a intors, și l-a zis în evrei- 
ește : „Rabuni !* adecă „Invățătorule , 


„Nu mă ţinea“, i-a zis lisus; „căci încă nu M'am sult la 


Tată! Meu. 


Ci dute la frații Mei, şi gpu e-l că mă sui la Tatăl 
Meu și Tată! vostru, la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru 


JOAN XX 18 17 


Capriciile vieţii 


de LIVIU REBREANU 


Razele becurilor electrice se răs- 
frângeau mândre în cristalul oglin- 
| zilor venețiene. Bărbierul lucra re 
! pede, tăcut şi mişcat; în liniştea în- 
| cremenită scârțăitul briciului semăna 
| cu fArăitul timid al unui greer. 
Petre Ulvineanu vedea în oglindă, 
"cu multă plăcere, cum i se întinde 
şi îi întinerește, clipă cu clipă, fața 
obosită, aproape ofilită, pe care bar- 
ba de o zi însemnase umbrele și 
brazdele plictisitoare ale bătrâneței. 
— lată-mă la vârsta când trebue 
i ări iau cafeaua cu lapte așteptând 
! bărbierul — se gândea dânsul. Sunt 
| nevoit să am mai multe întâlniri cu 
briciul decât cu mireasa... 

Era mire. Tocmai la patruzeci şi 
şapte de ani a avut şi el norocul ca 
D fată tânără, bogată să-şi lege viața 
cu a lui. Până acuma nimeni nu-i 
luase în serios. Fusese regele flirtu- 

| lui, regele patinajului, regele balu- 


rilor, regele cravatelor şi totuș tre- 
cuse prin lume ca o cocotă cu care 
toți doresc să petreacă, dar căreia 
nimeni nu se gândește să-i ofere 
mâna. i i 

Cât a fost într'adevăr tânăr, i-a 
plăcut să-l mângăe aripile ușoare și 
pestrițe ale vieții; de când însă tine- 
rețea lui a încăput pe mâinile băr- 
bierului, ale croitorului şi ale dro- 
ghistului, de când Lunea părea de 
douăzeci şi cinci de ani, iar Marţea 
se trezea brusc de cincizeci, a căzut 
pe gânduri. Seara, în fața oglinzii, 
obrajii lui păreau fragezi, mai ales 
după întâlnirile cu bărbierul; riua 
însă oglinda îi arunca în nas o sume 
denie de adevăruri triste, arătându-i 
fără milă toate sbârciturile. Deseori, 
în saloanele cele mai strălucite, sim- 
țea o greutate de plumb în ceafă şi 
ui fior rece în șira spinării. 

— La ce te gândești, domnule Ul 
vineanu? îl întrebă odată domnișoara 
Fanny Dragnea, tocmai într'o clipă 
când îl supăra mai rău greutatea de 
plumb în ceafă. ' 

— MĂ gândesc la plictiseala pa- 
menilor din lumea bună — răspunse 
repede Ulvineanu cu o strâmbătură 
cochetă. Aici mă simt ca şi când, 
într'o grădină de flori artificiale, aş 
fi silit să cred că e primăvară... Ex 
bine, asta nu mai merge! Mi-e dar 
de natura veritabilă, de locuri unde 
vântul îţi îmbuiorează obrajii, unde 
omul are voe să fie cu adevărat om... 
Din nenorocire, nu găsesc nici un 
tovarăș pentru asemenea excursie, . 

Aluzia aceasta avu urmări grave. 
Peste a săptămână Ulvineanu se po- 
meni cu o scrisoare din Sinaia, dela 


locul cu nouraşii de miresme ale Bes 
tului său... 

In această tăcere măreață răsune- 
tul clopotelor înfricoșă noaptea cm 
talazuri nevăzute de annonie... Dan- 
găt după dangăt suea în bezmă, sa 
resfiră într'o infinitate de unde so 
nore, prelungi, tremurătoare, - apro- 
piind parcă bolta cerului de pământul 
negru, trezit la înmugurirea rodnică! 
a credinței, atingând totodată cu o 
vibrare eterică și dumnezecască ii- 
ile de capete descoperite sub adie- 
rea primăverii sufletești. Alte cl 
potnițe, straje vestutoare ale altor 
străbune locașuri, începură să-şi în: 
gâne isonul murmurățor cu dani 
tele cele mai depărtate, iar pe dea» 
supra tuturor turlelor, solitar şi pro 
fund, patriarhal şi Brav, asemeni Amui 
solo de contrabas întrun somptuos 
i gigantic concert de orchestră, clo- 
potul din dealul Mitropoliei vuea rar, 
ui asurdtor, dominând întune 


cu răsunetul său dârdietor. In 
luțervalele lnggi vi egale ale ucester 


domnișoara Fanny. Şi scrisoarea i 
se păru atit de drăguță că nu mai 
şovăl şi plecă cu primul tren la Si 
naia. In câteva săptămâni fu pro» 
clamat regele toboganului și apoi se 
logodi cu Fanny. Iși dădea seama 
totuş că izbânda minunată nu a câş 
tigat-o el, ci aerul aspru care i-a ru- 
menit obrajii şi l'a întinerit sau cei 
puțin la făcut să pară tânăr... cine 
ştie până când? i 

— Dă şi pe gât cu pudră — mori 
măi mirele către bărbierul care sa 
silea din răsputeri s%l întinerească 
tocmai fiindcă ştia unde se duce pre» 
țiosul client. 

— Sunteţi atât de bine, conaşule, 
că eu, dacă aş fi femee şi dacă aş a- 
vea optsprezece ani.. — începi băr- 
bierul cu mândrie. 

— Incetează, domnule Clăbucl.. 
Vrei să-mi reamintești că în mâinile 
tale e tinerețea mea... ştiul 

— Uitaţi, conașule, la căpățâna 
mea, poftiți!... Sunt che! şi bătrân 
şi încă n'am împlinit treizeci şi tre 
de ani... Boerii trebue să aibă vrea 
taină de rămân mereu tineri! Eu, 
la vârsta d-voastre, am să fru un Bit? 
moșneag uscat şi prăpădit, pe cână 
d-voastră vă însurați, luați o fetiță 
de douăzeci de ani și tot atâtea mi- 
lioane... Ehei, bine-i să fii boer, co- 
naşule! 

Şi, în vreme ce bărbierul îi ungea 
părul cu alifii scumpe și aromitoare. 
Ulvineanu, privind cu ochii mari în 
lumina unui bec strălucitor. în eu 
să se gândească cu glas hi” | 

— Ai dreptate, domnule “Aur, 
ai mare dreptate!... Suntem nişte ac- 
tori mizerabili, toți, fără excepție... 
Tu joci rolul bărbierului în viaţă și 
ai să rămâi un figurant urât cât vei 
trăi. Mie mi-a fost împărțit rolul de 
Wveur elegant, deși începusem să joc 
alt gen şi, la douăzeci şi patru da 
ani păream de treizeci şi cinci. Day 
da... Eu mi-am schimbat genul. Din 
capriciu sau pentrucă eram nebun, 
nu mai ştiu bine, lăsasem să-mi creas- 
că barbă. Aveam o barbă. Aveana 
o barbă mare, frumoasă, ca un popă 
îndrăgostit. Şi toată lumea mă lua 
în serios, Oamenii vorbeau cu res 
pect de mine. Colegii începură a mă 
ocol), atât păream de grav. In schimb 
bătrânii mă îmbrățişau cu căldură. 
mă primeau în mijlocul lor, iar eu, 
fără să-mi dau seama, mă simțezame 
foarte bine printre ei. Eram student 
în medicină şi toți îmi prooroceau a 
carieră strălucită. Până şi chelnerii, 
care în privința asta sunt specialiști, 


vorbeau cu mine cum se vorbește 


văsuflări de bronz, păreau că veacuri 
nenumărate de credință masivă şi 
însuilețită, se răstoarnă şi se revarsă 
din cronica timpului peste cerul Ca. 
pitalei, fremătând tot cuprinsul ce 
tății sub grandioasa fanfară a tu 
turor clopotelor care creștea ca tun 
potop, prăvălindu-se greu peste ză- 
rile clocoțitoare.. — Bangxlangi,, | 
Dang-bang!... Zang-clangit., Tang: 
Bang! glas după glas, val după 
val, ca wi ocean răscolit din funduri, 
ca mi ropot de tunete metalice, ca a 
oştire de titani ce cutreeră tropăind 
înălțimile și ale căror răcnete de a- 
Tamă sparg cu mânia lor zidurile 
tăcerii şi învelișul nourilor, -— nemăr- 
ginirea nopţii rvâenea sub evocarea 
arhaică a buciumării ltnbilor de fier 
care iibeau în cadență de iambi buza 
de bronz, îmbrățizând orizonturile a 


"donmite şi trezind tăcerea la vraja 


rugăciunii, în vreme ce, sus, pe deal 
la Arsenal, cele o sută să unu tunuri 
tradiționale, îşi defilau  bubulturile 
popas și răebobuic, ca la pană, 


cu un viitor profesor, Apoi, într'a 
zi, mia eşit în cale o voveriţă, O fos 
tiță, un drăcuşor.. Am întâlnite ln 
restaurant şi o durea un dinte. AD 
duse acasă şi i-am mulcomit dure: 
rea. Drept recunoștință mia îs: 
Să-ţi dau im sfat. Rade-ţi barba, 
Află dela mine că nici o fată nare 
si te placă cu pămătulul cela po 
pese... Parcă ai fi de o sută de ani, 
lacă, sărută şi ou, dar 
ruşine de tine!” A doua zi mi-Am 
răs frumusețea de barbă, Cariera dă 


s'a dus dracului. Nici n'am 
; 


mi-e 


-aş 


profesoi 
mai îndrămit să mă arăt printre 
tnâni. M'am întors iar la prietenii 


mei sburdalnici şi am început să mă 
înfund prin localurile de noapte, Au 
venit succesele la femei. Am devenit 
regele flirtului, regele cravatelor, re- 
gele dansurilor şi ari, la vârsta. de 
patruzeci și şapte de tot 
unde am fost la douăzeci. 
țrebue să jo: până la sfârșit rolul 
trebue... De multe 
ori îmi zic că, dacă nu mi-aş fi ras 


adi, sunt 


De-acuma 
meu de viveur, 
atunci barba, acuma poate că aş fi 
profesor la Universitate, aş umblă 
în cupeu, aş purta ochelari de 
aȘ avea o mutră de 


aur, 
Dar 
| 


prâvă... 
viața e o comedie, domnule Clăbur 
Și e îngrozitor că nimic nu depinde, 
de noi, că barba sau mustăţile au 
o importanță atât de 
Ingrozitor!... 
„i Propos, 
sprâncenele)... 


mare în viaţă... 


nu uița să-mi găueşti 


Liviu Rebreanu 


Fecio_ra plânge lângă rup 
Frumoasă e... ha ha-ha-ha,., 
Ea mu cunoaște al viefei rug, 
Să bem în cinsle pentru ea — 
Ha-ha ha ha . 


Altarul jerfel pregătit 

Din crengi de dafin înhorit, 
Cu oromi! scumpă e stropit 
Şi foc acum i se va da 
Ha ha-ha ha. 


Vin preojii de-o sue sur, 

S'o ardă rugul pentru zei, 

Să bem — dar ce omur ați pus 
In vin ? — ha ha — dar ochii ei!,, 
Frumoasă e în trupul col 

Dar fumul urcă în cere domol, 

Şi iimbi de juc îi fac ocol, 

ȘI focul trece peste ea — 

Ha'ha ha ha, 


Ci dă mi paharul drapu! meu — 
In fumul jeri/ei de-aş puteo, 


_Să | sorb şi gol cum sar uJla 


Să iespare de c“pul unri zeu 
Ho-ha ha-ha ? 


G. Talaz 


Din volumul „Răsul Apei“ apărut in ed. Casei Şeoalelor 


În 


Citiţi şi răspândiţi : 


Cuvântul 
studențesc 


Lupta pentru limba românească 


=> 


15 Martie 1906. - Intâmplările 


Indata ce vardiştii poliției şi-au 


făcut loc spre intrarea teatrului lo- 
vind cu tesacele în dicapta Şi-n 
stinga, S'a simţit în nemărg 


mita mul- 
țime care fiațesă străzile din jur. o 
mişcare de 
ciumațe se 
dese, întrun zgomot surd, deasupra 
căruia 
țau, 
liau văzduhul, 


răscoală. Ca valuri zbuu 


tălăzuiau îngrămădirilce 
înnăli 


sfrede 


răcnete de 
chiuitun şi 


perate se 
fluierături 
Câteva drapele se innălțaseră de- 
asupra capetelor în mişcare, fâlfâind, 


„purtate de suflarea zgomotoasă a 


marei mulțini, prin inserarea care 


căzuse pai răpede parcă, Becurile 
erau. aprinse, dar lumimau slab, o 
lumină Săracă şi tristă, care parcă 


prevestia întâmplări dureroase 

Și vuietul și țipetele mulţimii cre- 
Steau tot mai tare. Grupe de mani- 
festanţi, îngrămădite de oamenii poli- 
ției la intrarea Teatrului 


rau strân 
se între piepturi, bătute cu tesacele 


Trupurile se zvârcoliau în cea din- 


tâju încleştare, şi mulţimea, o lipa 
depărtată, acuma dădea năvali, aţă 
țată. 

Atunci, pornite le aceleaşi ordin 
nesăbuit, intrară în mulțunea de oa- 
meni fără apărare șirz ile jan 
darmi pedeștri cu bai la armă. 
Intrun iurăș iute, mulțimea e sfâr- 


tecață, 
umple gangurile şi curțile din apro- 
piere. Cu toate acestea, prămen de 
studenți îndârjiți rămân, se 
cu armata, sunt 
"Cei cari sau retras, 
pictre şi cu lemne: înc 
cu 0 mânie care cr 
Herbântarea cuprinde toațe trupurile 
Imntre soldați cad răniți, studenți 
străpunşi de baionete, izbiţi cu pa- 
turile puștilor în piept, pătează cu 
cel dintiiu sânge caldarâmul. Aţi- 
țați de glasuri din urmă, unii din 
sidaţi se reped orbeşte învârtind 
armele, mânaţi ca de un vânt de 
mânie, supt ploaia de pietre, si 
întrun moment de retragere a mul- 


Din vol. cu acelaş titlu pubiicat de DIN, 
4o'ga 


izbeşte în toale 


părțile, 


incaieră 


baionete 


luați în 


Mircea Trestian. axcultă cu desă- 
văârgita uilare de siue cântarea clopo» | 
telor, care, în fanțeza lui se înveg 
minti si se preschimba în culori și 
nuanţe, născând aragzini și feri „de 
vedenii, precum *'ar fi destinat pri 
fata. gândurilor o nesfârgită frescă 
bizantinii... Vedea defilund, ruta me 
nisi procesunile de mucenici și poa 
țoli ai primilor ani de cregtinimu, 
ibnnivate de apariţia bul Laus în stea 
bite ipostaze, dar alaturi de alesul 

ților, atât de îndepărtați în pre 
cut, vpane proaspete, snintiri de 
curtnd, luau loc în ucest cortegiu 
misţic, dar chipurile cvnoseute ag 
ilor dragi ae perindau într 


ţii, într'o izbucnire iute, răzbesc 


baionete, lovind în toa- 
te părţile, Atunci cad în țăndări gea- 
murile 


siragurile de 
berăriei. Cooperativa, - mulţi- 
mea luptă cu ce trimițând) 
spre navălitori sticlele, sennnelniţile, 
tot ce 


mâna ţi 


poate, 


gaseste 
din 
uşi şi pe 
tuturor « 


în jur; iar soldaţii, 

urma, se 
ferestre, se 
clor din calea lor, trec peste 
trupuri de 


năpustesc pe 
zâzl asupra, 
femei leşinate, peste co- 
pii în spazmuri, bat cu patul puștii, 
îimpung cu baioncta în mulțimea în- 
grozită i 


deni; 


are caută scăpare pretutin- 


oameni bătrâni, nebuniţi de 


cad în genunchi, cer iertare: 
„Nu ma omorâți, că n'am făcut ni= 


mic! 


Jandarmii trec înnainte, se nă= 
SC Spre 


cări, amenință să sfar- 


pad e chirtaşilor de lu rândul al 
ioilca și al treilea; unii din locatari 
iese cu revolverele în uşi; în toate 
părțile o rostogolire. furtunoasă, 


print intuneric, o ciocnire neintrerup- 


ti de a „pe dând vaietele răniților, 
lor, se ridică de pretutin- 
deni de prin unghere, şi pe când 


iața iarăşi ocupată de manițes- 


mai amenințător se înnalțiă 


freamitul mulțimii îndărjite, 

In vremea asta, din spre Strada 
Regala incep a curge pictrele şi că- 
amizile asupra năvălitorilor. Acolo 
felinacle au fost stinse, şi. printre 


idurile nalte parcă vine un vânt de 
amenințare, Prin mulţime, un stri- 
gat iresare, prelung, urmat de țipete 
ascuțite: 
tul 


Strada Câmpineanu; în goana cea, 


„Jandarmii călări!”", Iropo- 


greu al copitelor răzbate prin 


mare năvălesc caii, coifurile și săh 


biile scânteiază în luciri fugare; prin 


grindina furioasă de pietre cadro- 


nul îşi face loc; cu o răpeziciune 
de vânt mulțimea e prăvălită în toa- 
te părţile, tălăzuită pe trotuare, prin 
magarmnuri, pe când caii muşcaţi de 
pinteni dau năvală, se urcă pe, tro- 
tiare, strivind șiragurile de oameni 
de ziduri, pe când săbiile bat fără 
Sruţare in capete, O furnicare grab- 
nică, peste rândurile 


care. trec iute 


călăi. Ju învălmăşeală, oanenii se 


îi Yegăsi în ciclul. învierii, nu sub! 
infăţigarea măruntă şi guigaşăa a co 
pitărici, ci în transfigurări egale în 
vrâstă, sau mai bine zis în vrâstă 
egală şi unică ii Mor ţi, si-i re 
“uboscu pe toţi lupă gestul și privi 
rea, lor de lumină, îuradită cu ia 
tirile lui, i 

Sanda tacuta, Visătoare, păi uta 
de o înfiorare straie, nu bănuia pe 


izbesc şi se zdrobese unii pe aril. 

Dar, ca un arc strâns care să cos 
tinde iar, manifestanții se întare; cu 
pietre destundate din pavațil de grab 
Mit, ou cărămizi adunate din împre 
jurii, încep a bate în călăreţi. Nu 
se toni tem nici de Săbii, viici ale 
copite, mici de baionetele jandarmi 
lor; înnebuniți sau îimbătaţi de sân- 
pole care a curs, care l-a pătat mi- 
ile, care pe mulți i-a stropit în fai, 
înnaințează în valuri adânci, se re- 
trag, iar innaintează în răcnețe săl- 
bat E o 
mâniei populare, 


furioasă descărcare a 
e ca 0 prăpastie 


vârtejul “acela în care se zii cu 
toții; şi sunt şi clipe de induloșare, 
când unii din ofiţeri se res uleg, se 
opresc, stau la îndoială să dea înţ 
mulțimea aceasta care a fost pusă 
in mişcare de o ideile pentru card 
i inimile lor tresar. Dai acum nu 


mai pot fi clipe de reculegere, mânia 
e dezlânțuită şi dintr'o parte şi din 
alta; jandarmii călări bat cu sAbiile, 
pedestrii dau cu baionetele, vaediștii 
abrutisaţi, oameni ai meseriei lor cru- 
de, cari au fost porniţi pentru partid, 
(după cum ei înșiși mărturisiau, Fără 
să ştie totuşi ce insenmează accasta ) 


nu mal cunose margini; răniții trec 
duși răpede pe brațe spre Teatrul 
nostru Naţional, care e transformal 
in Spital, în care se joacă o comedie 
rusinoasă, răspunzând tragediei de 
afară; talazurile de manitestanți în 
sfârşit se sfărâmă şi se adună” iu 
intr'o fioroasă putere a 

Mai îndârjiți, mai strânși, după 
ce au primit vestea că unul din ai 
lor a murit diu rana unei baionete, 
cei tălăzuiți în Strada Regală, de 
multe ori încercând să răzbată spre 
Teatru, de multe ori răzbiţi cu baio- 
neta, — au încunjurat în sfârsit lram- 
vaiele care sosiau de la Sfântul Ghe- 
orghe și na puteau înmainta din pri- 
cina îmbulzelii, în câteva clipe. le-uu 
scos. de pe şine, le-au târât în trei 
părți și au făcut baricada cu ele: 
două le-au aşezat în Strada Regală; 
de-a curmezișul, spre Teatru, unul 
pe Strada Academiei spre biserica 
Enii, altul pe aceiași stradă spre Mi- 
nisteriul de Inteme. /nchişi în aceas- 
tii cetățuie, adunați în număr din ce 
în ce mai mare, pregătiți în iune. 
recul rispâitiilor, în. jurul grămezi- 
lor de bolovani pe care le adunau cu 
droagele de gunoiu AUXILIARII, 
băieții dela prăviii, dela tipogralii, 
— acestia păreau hotărâți pentu o 
luptă îndetdi gală, 0 lupt pe Viaţă 
si pe moale”, cum strigat mulți. 
Vorbitori înflăcărați zvârliau discur- 
suri eroice, suiți pe tramvaie și fâl- 
fâind steagul tricolor; grămezi, gră- 
mezi se zvârliau mânioase 'spre- tră- 
surile şi cupeurile care cercau pe a- 
ceste strazi dosnice să răzbată spre 
Teatru. Mulțimea striga furioasă: 
„„Jas ciocoii! os înstrăinaţii!”. Biete 
femei îngrozte scoteau țipete ascu- 
țite, bărbaţii își căutau pe jos jobe 
nurile turtite, pe când viziţii, întor- 
când în loc, dădeau bice cailor, cău- 


mâniei. 


tau scăparea în fugă. 

Dar şi spre această mulțime maă- 
iată” cercau să răsbată jandarmii 
cu baionetele, - Prin strâmtorile din 
tre ziduri şi tramsaie era însă greu. 
Bolovanii mari curgeau zvârliți. de 
puteri înzecite parcă, și. Bieţil sal: 
dați trebuiau să se întoarcă, Sânge 
rați, cu. capetele sparte, €u brațele 
strivite, cu toții nestiulori de ce caută 
si alunge lumea cu baioneta și de 
ce sunt bătuți cu bolovani. Două pa» 
trule de jandarini călări cu greu 
străbătură în fugă de pe străzi lăk 
turalnice spre Teatru, pocnite din, 
toate părțile de mulțimea sfărâmătă- 
uțite de granit, p: 

Apoi, de-odută, din spre biserica 
Enii se arătă batalionul de vânători 
in grămadă strânsă, gata de dsalt, 
Când sas ordinul, porniră în poană 


rilor as 


strânşi, cu ofițerii în frunte, Dar 43 


Evanghelie”, la care arhiereu, cu 
ton pmtural, răspunse: „Pace bule 
ror!”, iar corul înțonă formula prea 
miărirei; „„Stavă ție, Doamne, slavă 
ție!” Al doilea diacon Huse cu d. 
vocu caldă de tenori „Să deadhera sai 
minte!” — după care arhiereul, Ei 
zuidu-şi ochelarii, după urechi, după 


ce. țistui incruntat pe chițiva tineri 


N, 


care videau în apropiere, > inel 
în vita brggăuati) ct avoduliați 
revitativ, citirea Is aupheliei dela 
ini: „far in soare Sdmbatai 
na spre sina dea dintăl+ 

ailimică plutea pele aul 
chinătoribor, în văcaar od, ma 


(| 


mulțimea a avut-o iabituri aa de, 


puternică de pietre, încti înlr'a clipi, 
cînd an sosit la iramvaiul-baricadă, 
Van întars pe loc și au pornit îndiin 
rit înir'o goană învătinisită, ca În- 
iun nt de prod, urmălii de ur 
ietele de nebuite a celor rănăi, 
Un întuneric adâne domneşte în 
Piaţa Teatrului; o mare răscolită mun 
gește în întunerezul acela; mânile 
dezânțuite se frământă, izbesc gri! 
de oameni grămezi de 
oameni,  iîntr'o 
infricosată, Trec cai, cu călăreți ple- 
caţi pe coame, cu săbii, cu lănci, lu: 


pesto 


mezi A i 
adâncă și 


zvârcalire 


cind scurt, şi mugetul adânc creşta 
cu  talazuri 
Strada Re- 
nedomolite 


când, 
mânie, din 
urletele 


amenințător, pe 
grozave de 
pala străbat 
plouă pietre peste 
de-a 
Nu mai 
sânge, Fuseseră goniți ca fiarele săl- 


tramvarele puse 
CUIINe zisul. 
erau oameni,  Cursesiey 
hatice, fuseseră sângerați fără milă; 
si acuma toată mulțimea aceia nu 
mai putea ascultă de. nici-un glas 
împăciuitor. Să mar fi urmat 
sfert de ceas de ațiițare şi îndârjire 
şi toţi aceia cari începuseră einturi 
blajine, ar fi sfârşit, trecând prin 
această înflăcărare, ca o grămadă! 
de sălbateci în care nu mai rămâne 


un 


nici-o scânteie de simţire omenească, 

Dar, deşi prea târziu, veni ordinul 
ca armata să înceteze goana. Bata- 
lioanele se scurseră în grabă pe străzi 
doshice, cavaleria cu lănci se rândul 
în ordine în fața teatrului-spital, şi 
în scurt liniştea veni, mulţimea în 
cepu a hmeză domolita pe Calcaj 
Victoriei ca un râu după furtumă. 

Dar câți flăcăi în uniforme zăccau 
pe spate, în sânge, învăluiţi în mân- 
țălile lor! Pentru limba pe care o 
vorbesc ei și milioanele fraţilor lor 
fusese această învălmășeală şi văr: 
sare de sânge, nemai pomenită în 
istoria celor din urmă cincizeci dd 
ani ai Capitalei noastre, Pentru a 
ceasta au fost aduşi ei să spiârcu- 
iască şi să întărâte până la nebunid 
o mulţime care putea fi și pașnicul 
Pe scena pe care nu era nevoie şi! 
nu era drept să se vorbească o limbă 
străină, mai ales când o mulțime 
mare cerea aceasta, un drept al nca- 
mului, — s'au adus râniți al căror 
sânge a pătat scândurile pe care 
unii au vroit să joace câteva come 
dioare cu vorbe de spirit și destțul, 
prea destul «le. netrebuincioase, 

Mi s'a strâns inima când am văzut 
pe cel dintâiu flăcău rânit, întins 
pe targă, învăluit peste faţa plină 
de sânge. Zăcea supt un zid, şi cei 
cari-l duceau, trişti, supt um felinar, 
într'o stradă tăcuţă, tăceau uitân- 
du-se în pământ în locul unde se 
opriseră o clipă, cu feţele palide, cu 
inimite amărâte. 

Iar în Teatrul Naţional, într'un 
miros aspru de spital, studenți gal- 
beni gemeau alături de soldaţi cu ca- 
petele crunte de sânge, în împăcarea 
durerii, O amară sfâsiere înjiora ini: 
mile, căci se izbiseră Jrafi cu frați 
pentru un lucru care era sfânt pen- 
ru toți, pentru un lucru care însent- 
nă FRĂȚIE DESĂVARȘITA. 

| 
Li 

Și astiel sa sfârşit acest episod 
tragic, astfel sa sfuşit în libera Ro- 
mânie o tristă luptă pentru libertatea 
limbii poporului. 

Cu zori de sânge a venit ziua de 
14 Mart. Totuşi zorile de sânge să 
nărlăjduim că nu pot prevesti decât 
ziua împăcării, în viitorul nostru al 
tuturora, ziua împăcării și a humiinii, 

DREPTATEA DODBEAUN A SE 
INNALȚĂ CU O CUNUNA SAN. 
GERATA. 

i Mihail. Sadoveanu 


9 d 


cu amândouii mânile la înălțimea ca- 
pului,, o mișcă spre cele patru punc 
4 cardinale, sehițând cimblema cru- 
cei, apoi îşi alipi buzele pe argbutul 
rece şi în urmă vesti cu voce puler 
„nică de cruinic al văzduurilo: „Curi 
E a e din marți, cu moarte 
pre moarte culoând, şi celor din mor. 
| mânturi, viață dăruindu-tu, repeblinad 
de buci sori. îtibul datinei, Preoţii 
diacouii și cântăreții Intonară la o- 

monă ori acela tropar, into 
sul te glasuri din norod,,, 
cul rost) versetele ritua- 
Aivcare acelaş. lp 
tea ap Priuie Dume: 
tis prasuă Veitjanagii 
dela juţa tui cui coke 
80 Stinge 
Hs tape le 
"= ăla sii 
i dul Du 
Mosel eu. 


Răstignire 


Aaeicaţa strâmbă din margine de sat, 

| Bisericuța tristă, plecată Pncet pe-o rână,2 

In care ani de-a rândul am plâns şi ne-am rugat, 
Nici tu n'ai fost cruțată de“furia păgână... 


n colţul tău de țară în care priveghiai 

Tu stal împresurată de cruci ş! zări blăjine 
Şi "n sfintele Duminici, cu orizont bălal, 
Ca îngeri! copiii veneau iu stol ia tine. 


Spre vechiul prag, aduse de un nou plos indemn, 
Urcau în auria amurgulul! sclipire, 

Bătrânele, chemate de toaca ta de lemn, 

ȘI totul era cânte=, mireasmă ş! lubire. 


lar siraşina ta, plină de vrăbii şi lăstun!, 

Mi se părea in aer un gest, ce se desface 
Să binecuvânteze pe cititorii străbuni, 

Ce 'n preajma „ta găsiră dumnezelască pace, 


Acoper'şu-ţ!, ast'zi, e-aproape nărult, 


Pe ziduri creşte muşch'ul şi spinii, la tot pasul ; 


Obuzele vrijmaşe cu care te-au lovit 
Ți-au smuls bucăţi din cruce şt-au spart iconostasul | 


Barbară g!oată, plină de ură, ţi-a scuipat 
Bătrânele Icoane sub care altă dată 

Am ars atâta ceară şi-atât noi neam rugat 
Ca tunii sfinţi şi astăzi au baba afumată... 


Dar cu surâsuri blânde lcoane'e-au răspuns 

Aşa precum zâmbit-a sub grelele canoane - 
Acela ce fusese cu sulița străpuns 

ȘI nt-it pe vârtul Go'gotel cu plroane.. 


Şi când, rostogolită din turnul tău sărac, 
Se prăbuşi arama izbită cu toporul, 

Ertând pe-asupritorii ce nu ştiau ce fac, 
Agoniza prin tine, sublim, — Mântuitorul! 


Mircea Rădulescu 


o —————_——— 


Ostașii au pus într'o ramură de isop un burete 


plin cu oțet, și | lau dus la gură. Când a luat lisus 


oţetul, a zis: „S 


și Și-a dat duhul. 


Noaptea misterioasă vuea. de muzica, 
evlaviei, care, zburând din clopot 
niți, iu clopotniță, din biserică în 
biserică, își dănțuea huotie arinonia 
in vârtojurile întunericului... 
dan! Van goi langa, 
Vanigozang|.,, Și 


Bang= 
Dang-bang| 
dangțitele grave Și 
A vevărsau mereu peste mure 
țenia văzduhului, 
Un pina Suna 


NT] 
prelungi se 


suind spre cer ca 
ul pământului relna 
Unei de rugăciunile și câmțările de 
biruinţă, 

Procesiunea ri) 


alcătul în as cazi 
tânduiali a 


venirii, imigeănduese în. 
cet, apoi MICĂ tweptele pridvorului 
indie ptân duc se spre altar, (ntonând 
cu vlasuri pline de măreție: „Zina 
detii, să na. taina noroadet, 
Paştele, Domnului, Pastele! Ca di 
Woate la viață şi de pe pâlnie ta 
Cor, Chrlsios Duimtozeu stea trecut 
Pre oi, cel ce cântăm cutare de bi 
Pula! Și înainţe ca tastuosul car 
teiu MA pătrundă în altar, Viadica E 
vpti şi rosti o singură dată Îmi i 
«le Slavă: /, Voniţi SĂ bem nd a 
ouă, vu dis rul 

1 piatră stear pt ji PP 


a isprăvit !* Apoi Şi-a plecat capul 


IOAN XIX 29, 40 


minune, ci din isvorul. mosbrigăelui 
aei!.”, după care întâiul preot cântă 
peasna lawdelor: , Sa erele cu 
mMânnecare adâncă, și în dooate mir 
cintare să aducem Stdpânalul si 
vedem pe Christas, sogrele drak 
(ii, duturor viață răsărinady, ! L 
. Li + + [i . » Lă . 

Afară, iu curte; lumea începuse SĂ 
se Hsipoască, Mulţi intrari în bise 
dcă, descophrindu:se de la pini 
treaptă, unii se iudreptară, cu br 
mânările apriuse în mâni, spre păi 
Bul care dă în Calea Victoriei, răzanti 
Şi alumiud tare, ca şi cum ax fi eşit 
dela operetă... Tuturor li se până 
“ă Veselia este în cadrul nopței, si 
We, — m porumoă chiar, Câteva 
Brupuri de fete, temei, mfițeri şi tie 
Wen spilcuiţi, vontinuau în ungherele 
intunecate flirtul întrerupt de cete 
tea Evangheliei, discutând în şoapr 
tă alegerea locului unde să prăzu 
iuscă, la un pahar eu Şaanpanie, În 
dulgența NM mtuitomului pentru păcas 
tele tinereţelor, 


C. Moldovanu 


Li 


„deputatul 
: de Cameră exa | 
iei teal, mina” | tis 


S'a spus ca nicăeri în lume 
nu aplicat „Nameras Clau- 
sas", Dâm mal la vale, deocam- 
dată namai aceste date, destul 
de elbevente pentru a face pra- 
bă con'ra'ă de cele afirmate de 
d-nii Miniştri şi profesori, rămâ- 
nând Să publicâm în urmă şi alte 
date ice le-am cerut la unele U- 
niversități din Europa şi America, | 
unde avem întormații că se a- 


plică. 
pe va vedea, că deşi nicăeri,. 
în toată lumea, nu mal există 
prin şcoli o proporție de 80". ji- 
dani precum există spre exemplu 
fa Facultatea de Medirină din! 
dași, totuşi „Numerus Ciausus* | 
se aplică, jără ca cineva să fi. 
pus mâna pe armă, şi să pe. | 
| depsească țările cari au îndrăz. | 
ail să limiteze numărul jidanilor ; 
în școli. Dar noi, nu trebue să. 
aplicăm principiul acesta fiindcă | 
e aplicat şi aiurea, 


Chiar vacă nu ar exista ni- 


căeri „Namerus Clausus“ trebue | 


întrodus în România, întrucât e 


singura măsură, prin care națiu- | 


mea românească se mai poate a- 


păra astăzi de robirca ei de că- ; 


tre jijani, având un număr g 
jidani, care întrece proporția f- 
tulor celorlalte state. 


Numerus_Ciausus la Univer- 
sitățile Maghirre 
Universul din 30 lanuarie 1923 
Cluj 23 lan: 


Parlamentul Maghiar a adop- 
tat cu 85 voturi pentru şi 
contra, menţinerea lui „Numerus 
Clausus pentru evrei în universi- 
tățile maghiare, 


Numerus Clausns la şcaala 
Politerhnică din Viena 
ia Eee alele e led 


Ziarul Vienez „Wiener Mor- 
genzeitung“ din număru! său de 
Marţi 6 Martie 1943, sub titlul 
„Austria sub cricea cu cârlige 
(Hkenkreuz) : „Namerus Clau- 
sus" Ja -școela iechnică Vienez: , 
publică această ştire, pe pagina 


întâia, cu li'ere mari. 


„Pe tabla n-agră a şcoalei su- 
perioare technice Vieneze (Wie- 
ner technische Hochschule), s'a 
afisat ieri dimineață următoarea 
înşiiințare : 

„Matricularea aspiranţilor“ (Be- 
werber) aparținini sta'elnr strei- 
ne, se va face în viitor pe baza 
situaţiei ce fapt şi a naţionalită- 
ţii lor, avându-se în vedere in- 
teresele economice. 

„În ce priveşte aspiranii ji- 
dani d'n străinătate se hotărăşte 
în deosebi, ca matricuarea lor, 
de regulă să se facă în aşa pro- 
poiţie ca suma totală a tuturor 
aspiranților jidani ce urmează a 
fi înscrişi la > școală de snecia- 
Htale, să nu treacă de 10 la 
sută 

„Cu executarea acestei dis"o- 
ziții, a fost însărcinată o Comisi- 
une specială, în contra hotărârei 
căreia nu se admite nici un fel 
de apel, şi care va avea şi che- 
marea să stabilească condiţie 
de abilitare (Eignunp) a aspi- 
ranţior, în mod potrivit cu si- 
tuaţia (in angemessener "W else). 


Pro-Rectorul Ş=, Super. Technice 
„MAX FERSTEL" m. p. 


„Numerus Clausus“ în 
Universități 
fala zlubuată Lăd 


Tin Gonlec Krikow - 

caviel) din 15 A (Ele Cru 
Varşovia. — Comisia pentru în- 
Strucțiunea publică a “Camerei 
Deputaţilor s'a ocupat eri cu dis- 
a asupra moţiunei urgente a 

1 Populare, propunând un 
proect de: lege care institue 
„Nurmerus Clausus“ în Universi- 


'antul ununei evreeşti 


Wygozki a propus o 
cerând să nu se ja în 


351 


Investigațiile noastre 


Pentru moţiunea aceasta s'au 
pronunțat reprezentanții a trei 
parilde (partidul creştin, alianța 
populară, partidul poporului) ră- 
mânând în minoritate. 

O moțiune a fost propusă de 
deputatul Czapinski, care a ce- 
rut amânarea discuţiei proectului 
până ce Comisiunea Constituţio- 
nală îşi va da avizul, dacă în- 
troducerea lui „Numerus Clau- 
Sus" este sau nu În concordanţă 
tu prevederile Constituției Acea- 
stă moţiune a fost votată de ma- 
joritate, ad'că de stânga şi de 
minoritățile naţionale. 


Legea „Numerus Clausu:“ va 
gi ii a o i iii 
ti votată de Parlament 
— iii ii a 

Yon'ec_ Krakowski 16 Febr. 1923 


Varşovia.—Azi şedinţa comisi- 
unii Constituţionale a durat patru 
ore. S 

Discuţia lui „Numerus Clau- 
i Sus“, adecă limitarea numărului 
studenților ovrei in şcolile supe- 
! rioare, nu s'a terminat încă, dar 
a fost schiţat în linii generale 
proectul de lepe, pe care Ca: 
; mera îl va vota fără îndnială în 

şedinţa de Vineri, de oarece s'a 
| pronurțat pentru acest proect şi 
| pariidele stângei şi clubul „Piast“, 
i Acest proect este un compr :mis, 
| neschimbând însă proectul pre- 
|n altfel! formulat de către 

deputatul Kiernic iar partidele 
stângei fără îndoială îl vor spri- 
jivi. Conţinutul său este urmă- 
torul : i 
„Consiliile facultăţilor de- 
termină în fiecare an pen- 


Ş 


i tru fiecare secţie numărul 


maxim al studenţilor şi a- 
uditorilor liberi, ţinând sea- 
mă de disponibilitatea locu- 
"rilor şi a posibilităţilor ma- 
teriale cele mai favorabile 
mersului cursurilor. 

Primirea înscrierei stu- 
denţlor şi auditorilor liberi 
se va face în proporţie 
justă cu numărul exact al 
minorităţilor naţionale în 
stat 

Studenţii deja înscrişi în 
facultăţi înainte de intra- 
rea în vigoare a prezentei 
legi au dreptul să termine 
această facultate în aceiaş 
Universitate sau şcoala su- 
perioară“. 

Precum se vede - din acest 
proect al deputa'ului Kiernik se 
stabileşte „Numerus Ciansus“ cu 
propotjionalitatea drepturilor res- 
pective ale minorităţilor naţio- 
nale“. 


Senstul belgian a respins fila. 
mandizarea Uni ercită îl 
din Gand 


Universul din 28 Martie 1922 


| Bruxelles.—lIm cursul unei ş»- 
; dinţe agitate, sețatul a respins 
| cu 78 votu'i contra 58 şi 6 ab- 
! țineri articolul 1 din proeztul vo- 
tat de cameră, relativ la flaman- 
dizarea UUniversităjii din Gand, 

Flamanții nu se asteptau. la a: 
| cest rezultat. 

Seara “studenții au manifestat 
pe străzile Capitalei, exp'imân- 
duşi spomntos, Satistacţia lor în 
urma votului de la Senat“, 


Li 


Acum 25 de ani Ace Bernje ld- 
Le Sionisme pag. 255. antisemi 
tismut era compiect voeuridaeul 
în Statele Unite. Azi însă acest 
sentiment a luat astfel de pro- 
porții, în cât conduce aproape la 
boicotaj social! în straturile  su- 
perioare ale societăţii şi la de- 
monstraţii ostile din partea lucră: 
torilor. 

Iar un mare număr de hoteluri 
şi de școli intrarea vvrellor este 
interzisă. Sosirea ovrellor . pro- 
pantă Ja toate părțile antisemi- 


Po SC 


mul” 
Wew- York, — Cluburile din a- 


|cest oraş au început săși în-] 
hide vele oana Asti pui | 


"tenilar, în. 


sale speculativ parazitare, atât 


de deosebită de cea ariană, 


* 


Nici Englezii nu admit ca țara 
lor să île invadată de această 
drojdie socială care supurează 
din Polonia şi Ucraina. lată ce 
spune în această privință ziarul 
londonez „Morning Post“ din 13 
Februarie a. c, 

„Nu este loc:pentru stră'ni în 
Anglia. Imigrarea străinilor nu e 
de dorit. Statele-Unite, unde te- 
ritorii imense sunt încă nelocuite 
au păsit cu cale să limiteze în 
mod sever imigrațiunea. Austra- 
lia de asemenea a luat măsuri 
prohibitive În Contra  imigra- 
țiunii deşi la o întindere teritori- 
ală egală cu “a Statelor Unite 
nau 0 populaţiune mai nume- 
roasă de cât a Londiei. Canada 
adoptă aceeaș linie de conduită 

Ținem să facem guvern! să 
înțeleagă absoluta necesitate e- 
conomică de a întâri în mod cât: 
se poale de draslic, şi fără pier- 
dere de timp restricțiunile în con- 
tra imigrației străine. El va avea 
întreaga națiune cu el“... 


Jarişte 


Sub direcția domnului David 
Celmeister (evreu rus, supus ne 
lonez ?) Mal'y Picon - Kolich 
supuși americani, colindă ţara de 
un an cu 30 persoane, şi în loc 
de a plăti taxa pe spettacole de 
32 la sută cum plătesc trupele 
româneşti, obţin ilegal 16 la sută. 

D-l Celmeister, pe afiş direc 
tor, se a[lă în America fără ca să 
lase vre-un împuternicit legal, 

In laşi cu încasări serale circa 
801000 lei, plătesc suma redusă 
de 16 la sută pentru circa 25 de 
mii lei. P-obă, borderourile rețete 

| găsite la Mally Picon şi Kalich 
adevărații directori. 

În seara de 16 Februar 1923, 
în sala Teatrului Sidoli, D-nul 
Director al Prefecturii laşi, atră- 
gea atenţia controlului că se fură 
statl fiind în sală cam 500) de 


—. 


rau bilete, 


sută asupra personalului cu Jeafă 
dela 4000—12000 lei timp de 


UN an, 


e ca ae i 


lată cum sub emblema şovinis- | 


mului evreesc, se mai ascunde şi 
o serie de hoţii prin care se fra- 
udează fiscul de sume însemnate. 


A. 


Noua Constituţie 


Cu 247 voturi la Cameră şi 
137 voturi la Senat, Constituţia 
cea nouă a fost adoptată de că- 
tre Adunările legiuitoare, iar în 
ziua de 28 Martie, ea a primit 
sancţionarea M. S. Regelui. 

Nu este în gândul nostru să 
judecăm aici democratismul sau 
oportunitatea acestui act politic 
izvorât „din vanitatea tiranică a 
unui om şi a unui partid politic 
sprijinit doar pe forța baionete- 
lor“, după unii, din „necesitatea 
de a asigura propişirea ordonată 
şi temeinică a Statului“ dupăal- 
ții—ci vom căuta să remarcăm 
doar împrejurările în care acest 
act a căpătat fiinţa legală, căci 
pentru“ noi cei cari vom fi che- 
maţi să aducem mâine toată ener- 
gia şi priceperea în serviciul ţă- 
rei, în cadrul principiilor acolo 
inscrise, atmosfera aceasta îşi are 
o importanță pe care nimeni n'a 
relevat-o sau bănuit-o măcar. 

Când declararea războiului a 
dat prilejul să isbucniască din 
sufletul fiecărui Român nădejdiile 
sfinte care odihneau acolo de 
veacuri şi aşteptau doar clipa bi: 
necuvântată a împlinirii lor; când 
mai apoi toată suflarea, în haine 
de războiu, pleca să croiască ho- 
tarele cele adevărate şi veşnice, 
noi care alături de mame şi bă- 


trâni rămâneam sfioşi la vetre şi ; 


ne rugam pentru cei de departe, 
visam mereu idealul cel mare. 
Visam o țară strălucind de mân- 


dria bogățiilor ei, un Rege în-: 


conjurat de tot ce era mai bun 
în sufletul ultimului supus, o at: 
mosferă de caldă înfrățire şi ar- 
monie sinceră, aşteptam ca pe 
potecile sfioase ale munţilor să 
vedem încrucişându-se toți „moşii 
şi nepoţii” de pe văile Mureşului 
şi Siretului, de pe cele ale Cri- 
şului şi Jiului, povestindu-şi prin- 
tre lacrămi toate amintirile tre- 
cutului şi fericirea fără margini 
a prezentului, aşa precum fac ira- 
ţii cari, despărțiți pentru vreme 
lungă, se reîntâlnesc iarăşi sub 
acoperişul casei părinteşti. 

In locul acestor clipe minunate, 
ne-a fost dat să trăimzile de de- 
zamăgire dureroasă, 

Intre fraţii de acelaş sânge, pe 
care nu ja putut despărți pi da 
teşte toată urgia duşmanilor co- 


0 sfidare mai mult 


Neamul Evreeso din 31 Marte 


1923, pentru a caracteriza men- 
talitatea celor cu mal'multe patrii, 
cu impertinența specifică pumgn- 
colul de fond „Cerem 
'pilor" cere de la pu: 
imposibilul 


i ermite | 
id pi dă 


tropitori s'a început a săpa pră- 
pastia  politicianismului josnic, 
care caută săi asmuțe pe unii 
contra altora, spre 'băcaria duş- 


Fraţii—cărora nici temniţele 

ghedinului nic! pustiurile înghe- 
țate ale Siberiei, nu le-a putut 
smulge gândul scump de a şi da 
odată mâna la Bucureşti—acum 
se precupeţesc ca nişte cămătari 
pentru un loc mai mult într'un 
guvern, sau pentru câteva scaune 
de deputat în plus. se înjură zil- 
nic scuipându se cu ură pentrucă 
unul este „naţionalist“ altul „li- 
beral“. şi ceiace-i mai 


uflet de rob“ şi celălalt 
țecn tâlhar de urne“. 

În mijlocal jiuerătarilor şi hui- 
duelilor, în vacarmul de strigăte 
„la Budapesta“, spre bucuria am- 
basadorului Ungariei care asistă 
în loja diplomatică la desbaterile 
Parlamentului, în cadenţa trape- 
lor înarmate Ca pentru războiu, în 
ecoul îndepărtat ai  „Adunărihr 
cetățenești“ dela periferie, în care 
Sa sbierat şi „jos Regele“, din 
mijlocul câldărilor cu aburi şi al 


„regă- 


noua Constiiuţie a României în- 
tregite. 

„Nu ne imporiă prea multprin- 
cipiile înscrise în noul pact fun- 
damental, căci ştim prea bine că 
nlegile sunt făcute pentru cârmui- 
| rea oamenilor cinstiţi“ ; cei tică- 
“ losi și periculoși găsesc oricând 
poriite de scâpare şi influențe 
destule ca să fugă de urmărirea 
lor. Suntem însă copleșiți de de- 
samigirea celor mai frumoase 
gânduri ale noastre şi îngrijoraţi 
mai ales de influenţa pe care o 
vom primi-o din această atmos- 
feră de ruină morală în care s'a 
săvârşit un act aşa de solemn. 

i pare că În prezent liniştea 
sa restabilit, Guvernul şi majori- 
tăţile sale serbează cu cupele de 
orăpanie pline şi cu discursuri 
ombastice măreţul act istoric; 
opoziţia continuă prin provincie 
campania de „scoală tu să viu eu“, 
iar bietul popor „dincolo“ ca şi 
„aici“ îi priveşte pe toți cu ochi 
impălenjeniţi de nădejde şi. ag- 
teaptă vremi mai bune, 
: CHAN. 
la locul lor, mal mult chiar, cere 


Pedepsirea exemplară a tuturor 
să sale care alâță elementele 
are, 


știm ce-ar Spune Ruvernul atunci 

când evreii români, vor bate la 

așa Ligei Naţiunilor”. 

d ne pâniim că cu oca- 
constituției D rul Stecn 

„ţi dacă e vorba de o 

scă între evrei și 


persoane şi totuşi la. casă maie- * 


N'au plătit impozitul de 6 la | 


manilor dinăuntru şi din afară. i 


gatelor otrăvitoare, a luat fiinţă | 


a 


Mincu GoesTeraț” 
| venit de curând 
ţ ţa 


din lati 


OSI UE INCERTE. 
| de preferința 
acalo unde esle 
vorba Ge S/pu- 
j răni slalu 


1 


lui 2 
PA 


E 


) 


Vieţuirea împreună, căci mulți |. 
! dintre evrei au o existenţă destul | 
de veche la noi,—ar fi trebuit să | 


ducă la o comunitate de gânduri 
şi interese. £ 

Ori astăzi vedem contrariul. 

Zilnic, ziarele scot la iveală 

| fapte, care ne arată în toată go- 
! liciunea' moralitatea evreiască, me- 
!reu aceleaşi apucăluri urâte de 
la ocoli datoria, de a profita ne- 
cinstit. i 
| Acum vreo două săptămâni, 
î „Viitorul” anunţa că un Evreua 
i fost prins dând mită spre a scăpa 
de serviciul militar. 

Toată lumea cunoaşte afacs- 
rea „falsificărei diplomelor dela 
Galaţi“ în care incaipatul princi- 
; pal e evreul Rămureanu, directo- 
pie) şcoalei primare israelite din 
această localitate. y 

Lucru interesant e că aceste di- 


litar prea conştienţilor la datorie: 


Crstigat ridendo.. 


/ / PI | 
(e 


ai 


Imoralitatea jidovească | Adeziunea studenților 


români din Dresda 


După adeziunea deplină a stu- 
denţilor remâni din toale univer- 
sitățile apusene, primim acum şi 
alăturarea entusiastă a studenţilor 
români din Dresda, la mișcarea 
noastră. 

„Românii au râmas barbari şi 
acolo“ ar zice presa jidovească 
de la noi. „Soldaritat a ncastra 
e perțectă pretutindeni”  r*spun- 


| dem noi, şi în ea stă garanţia. 


lubi:i colegi, 

Ne-am adunat aci din toate un- 
ghiurile țărei Româneşti şi am so- 
sit şi noi cei de peste hotare, ca 
împreună, uniţi prin aceeaş dra- 
goste de ţară, să luăm forțe nouă 
pentru înverşunata luptă a cauzei 
noastre drepte. . 

Asociaţia studenților români 


dureros, plome erau cumpărate, pentru a i „ji Dresda, al eărei prim-cenzor 
pentrucă unul este „ungurean CA | servi la reducerea termenului mi- sunt, m'a trimes ca delegat al său 


aci, pentru a vă ardia prin via 


Moritz Avadic, David Moscovici, | graju prietenia nestrămatată ce 


; Tenea Moscovici, Moise şi 

Griimberg, etc. ai 
Stranie întâmplare, veţi zice, 

mai toţi cei învârtiţi sunt evrei. 

Dar în ultimul timp s'a desco- 
perit asemenea falsuri şi la Ca- 
lafat şi laşi —; deci nu e o sim- 
'plă coincidenţă. 

Lucrurile au un tâl.; ela ne 
arată mentalitatea de toideauna 
a Evreului: profită necinstil, spe- 
culeoză căci na e păca!, ocolește 
datoria, dar cere drepturi şi iar 
drenturi, 

E cel mai urât egoism de corp, 
e cel mai hidos materialism, 

Ar trebui noi să le opunem a- 
celaşi egoism naţional (feroce); 
dar nu acesta e scopul nostru. 
Noi nu vrem să ne schimb2m Îl- 
rea şi obiceiurile pe care le avem 
din moși-strămoşi, căci sunt fru- 
moase şi sunt sle noastre. 

Ştim că societăţile, ca si indi» 
vizii caută preponderanţa. Dar ri- 
dicarea unui grup deasupra al- 
tora presupune o supefloritate 
materială, intelectuală şi mai ales 
morală, ș 

Ori nni, dacă suntem mai să- 
raci în bogății lumeşii, avem an 
snflet ma! bogat şi o conștiință 
mai curată 

Deci nu putem permite supre- 
maţia Evrrului pe simplul motiv 
că e bogat. 

Morala lor se impune pe ne 
simţite, e contagioasă. Probă «e 
goana năprasnică după averi ne- 
muncite, ispita de a ne 
înşela unul pe altul 


Contra acestei molipsii lup- 


tăm ; lupta noastră se dă pe tă- 
râm economic, național, e lupta 
de apărare a unei vieţi cu cara” 
tere absolut româneşti. 

Trebue să înlăturăm pe cei ce 
ațin calea ţăranului ce vine la 


târg şi-i speculează credulitatea 
impune 


„cu cotul“, Altfel 
prin 
cia şi 


vor 
bogăţia lor materiale sără- 
Pruvarea lor sujleivască, 


Leon | ne leagă de ani şi marea încre 


dere ce-o avem, în triumfal luptei 
noastre. - 

Aceste sentimente vi le-am mai 
împărtăşit încă odată printr'o scri- 
soare ce am trimes-o recomandat 
„Asociaţiei studenților în medi- 
Cină“ din Bulev. Elisabeta $. 

lubiţi colegi! Increderea noas- 
iră a studentilor români creştini 
din Germania, este că veţi birui. 
Până acum chestia cadavrelor 
câşiieată ete un mare succes, 
iar înptul că în facultățile ger- 
mane se primeşte atdt de grea 
un jidan, precum şi părerea pro- 
fesorilor de aeolo, ca cari am 
vorbit, că „numerus clausus* na 
mumal că nu este o absurditate, 
dună cum le place unor domni 
s'o cpună. ci din contre el tre 
bue să ex/ste în toată lumea, toote 
acestea trebue să ne dea forțe 
noi de luplă, care să nu înceteze 
până nu vom obline satisfacție 
dentenă, 

Acum ori nici odată vom pu- 
tea înlătura pericolul ce ne ame 
minţi de a vedea în viitor țara 
noastră, draga noastră Românie, 
ovreită în întregiuie. 

„Numerus claasus* trebue câş- 
tigat neapărat şi dacă el nu se 
poate aplica în comerţ, industrie 
ete. din cauza unor persoane din 
nenorocire sus pusa, ce se zic ro- 
mâni, dar care simt are 
mult mai puțin decât însăşi 
nii apoi et să fie aplicat cel pu- 


Și ! țin_în facultăţi, undesstudentul ro- 


mân, pe lângă marile griji cei 
di lipsa de mijloace în continua 
rea studiilor, să n'o mal aibă și 
pe aceea de a nu-și pulea câş- 
tiga o bucată de pâine la term; 
narea lor, terminare ce a cerut 
atâtea. umilizi şi atâtea sacrificii. 
"Mă opresc aci, iubiți colegi, 
încredințaţi că şi în sulletele voas- 
tre este acelaşi hotărâre de a con- 
tinua lupta începută şi că mai de 
grubă veți admite ori ce decât să 
ajungeţi la concluzia că pla 
Y a fost o jucărie, lar 
voastră un zid şubred, în care 
prima platră aruncată l'a nimicit 


Aj 


- Lillana Valeriaa 
Stud, ln medicină 


re) di Dea ea De. 


moolelăței în 


definitiv, fără speranţă de îndrep- 


+ 


DL e et 


să N oa a, 


JIDANI NOSTRI 


Un fapt de o gravitate deosebită 


Ni se adure Ja cunoștință m] 
Caz grav, dar firesc după noi şi 
Care justilică cu p-isoanță dra | 
gostea ?! pe care jidanii noştri o 
au pentru fara în care trăese şi 
pentru poporul pe care l-au supt 
Şi-i sug zi erai, , 

Dăm ma! jns o relatare a a- 
cestei nsruşinări fără pereche ji- 
doveşti, Nu vom iuce deocamdată 

"comentarii, Faptul e atît de ca- 
racteristic încât orice comentariu 
e superiluu, Am fi caaşi săra- 
moaştem şi purerea talmad ştilor 
de'a Adevărul, Presa şi dela ce- 

fitaici ordinare evreeşii. 
lată faptul: 

Unul dintre procopsiţii de pe 
urma bisgoslovitului gheşelt dela 
noi, este inginerul petrolist Pierre 
Solomon, de nu ştiu câte ori mi- 
lonar, Omul acesta a avut nto- 
brâzerra să se c'eşiireze şi pro- 
nomele Pierre, nu reprezintă de 
cât nerciuni! fostulai Pinta. 

Această creştinare ma fost de 
cât prilejul de a se introdace şi 
cdpâta încredere" condocâtorlor 
acesiei țări, câci în realitate j d+- 
mul ocesla na fe ese n ciodată | 
mni jidon drcă: în ctine b tez Îni, 

Pronia divină care scoate ade. ! C 


păst-et legea 
iar oşa zisul 
nimic în mine, 


mot decât ca să-mi servesc mai 
bine neomul men şi să mă întro- 
| duc în sfere înalte, căpătând în- 
| orrderea conducătorilor politici, 
sub această mască. 


wVoesc să se ştie, că mi-am 
datinile noastre, 
ez na Spurcat 


Să fia înmormântat la cimin- 


tirul nostru, de către preaţii noş- 
iri. E ultima mea dorinţă, 


Las cel averea mea următori- 


lor :... Urmează numele diferite 
lor şcoli şi institații evreeşti ; ca- 
munităților, etc. 


Nici un ban să nu fie dat a- 


nei opere româneşti, căci od hna 
mea în mormânt ar f: tarburată. 


oa 


Pe acest ton continuă şi mai | 


departe testamentul, 


După citirea lui un inspector 


dela siguranță ş: un rolonel Ro- 
mân !'au scuipat 


Şi bine i-au fzcut| 


lată jidavii noştri! Faptul e prea 
caracteristi”, şi va arăta tuturor, 
hiar acelora core încă nu s'au 


vărul la iveală întotdrauna Ia | CONVins nici până azi, murdăria 
scos şi de data areasta, smulgând i sufl: tului evreesc precum şi tăria 


masca acestui desgust tor individ. 


marele cartier şi de sguranța 
noastră la lasi. în timpul zilelor 
grele din 1917, sa ordonatoj 


i legăturei ce ei o păstrează ţării 
În brma unui denunţ primit de | aceştia. 


S. 


În legătură cu cele de mai sus, 


perchizitie care însă n'a dat re- | asupra cărora vom mai reveni, 
multate. S'a găsit totuşi, cu a- reamintim următoarea informaţie 


ceastă ocszie, un plic pecetluit, 
intitulat : 7estomentul mra. 

Socotind că subt tulatura „Tes- 
tamentul meu” s'ar putea ascunde 
altceva, sa dat ordin să se des- 
chidă plicul, 

Toate văicărelile, toate rugă: 
mințile, toate implorările dispe- 
rate ale jidovului Pincu n'au fă- 
cut decât să întărească bănuelile. 
Şi plicul a fost dea.his, 


apărută în Universul din 15 Fe- 
bruarie 1923 : 


Secretul unai muribund 


Tim şoara, 13 Februarie 
Croitorul loset Srjtz din car- 


tierul Elis-beta, după ceo viaţă 
întreagă a trăit în religia cato- 
lică, 
morții sale a încredințat unui pri- 
eten al său, secretul că este e- 


câteva momente înaintea 


A fost într'adevăr testamentul | vreu şi a cerut să fie înmormân- 


individului, dar totuşi un docu- 
ment de o impor'anţă deosebită. 


tt după ritul mozaic. 


Dorinţa defunctului a fost res- 


Dim în rezumat coniinutul lui: | pectată, dar a făcut mare senza- 


„Subsemnatul Pinca Solomon | ţie în tot oraşul. 


mărturisesc că nu m'am creşti- 


O ActuaIITaRi 


dureroase 


NI cer egaltăț! de dreprori dar 
se dau la egaliatea muncii. 
de pace a'ea'rgă după 
afaceri, cu banul înante, Conru- 
mă de sis până jos + diplome 
alşe, permisuri, scutiri, contra- 
bandă, afa eri de milioane er, 

Se eschivează de la serviciul 
militar în timp'de pate înfun- 
dând serviciile auxiliare şi . can- 
cilaril'e, iar în vreme de războiu 
umolu părțile sedentare. Cari au 
ajuns pe front dezertrază, Și 
dacă există câte un erou care 
nu a făcut-o, apoi -cu sângele 
lul, jidovimea vrea să-şi spele 
îmregele ei păcate, după vorba 
unui ministru, 


Ş 


In nrezeni 
ii 


Ţara geme de tătari, 
Vodă, bea cu lăutari. 
Adecă : ceartă mare pentru 
e"nstituţie, Guvernul întinde coar- 
da, dar destinde tulumhele, gata 
de a stânge focul opoziţiei unite 
Jidovimea, să şi aducă aminte 
de vegulomentul orgn'c care rupi 
joae cu foae a fost dat pe foc. 


1. Simionescu 


Samavo'nicii 
guvernamentale 


Siluire de cofişiiiințe i 


La înseputul mişcărei, s'a ce- 
rut studenţilor funcţonari să dea 
câte c declarațe ue desolidari. 
are dela acțiunea coleailor lor. 
Prin acest lucru s'a în“ercat un 
aievărat $a1!aj moral împotriva 
conștiinț-i aelor studenți, cari au 
nenorocul de a fi la d scaeţia au- 
toritiţ lor, care le dau o pâ'ne în 
Schimbni unri munci istovitoare. 


O întreagă serie de vexațiuni ! 


și o adevărută presiune morală 
prrrehra asupra acestor stu- 
denți. : 

Spre onoarea lor, ei au rezis- 
tat cu tărie, 

Au tras însă consecințele. În 
această piivintă relevăm următoa- 
rele-dovă-cazurii- - — ---— 

Primul caz este al studentului 
Vasile Bogan, funcţionar în Di- 
recţia C F.R. 

Acest student a refuzat de la 
Inceput să semneze orice anga- 


fomân de drentatea 


LI > XR DA : 
caut tre | 
tare studentimea mirela 


s'a ridicat ca un singur 
du şi iasul e! liberator cu acel 
ai opintel publice conştiente de 
viltotul patrie! şi ne:ln4 în spi 
ritul meu folosinta minciunii, am 
înțeles să fiu sol dar cu mişcarta 
studențească, având tăria de ca- 
pacter să dau la Cererea Direc- 
ținnii pen. & serv. R o declarație 
in care treceam că nu-mi puteam 
lua obiigațiunea de a nu ma! parti- 
cipa la întruniri, manifestații, lu- 
cruri car nu mă împiedicau cât 
de pu'in să-mi fac datrria de fune- 
ționar la Serv, medical al CFR. 

A fost chestiune numai de so- 
lidaritate, pindcă n'am lua! „cu 
vântul la nici 0 Întruuire, n am 
participat la n'cl o mânilestaţie 
de stradă, deci am recul cA na 
mă pot obliga de a nu mai par 
cina: dar chiar de naș fi Iuat 
parle la întruniri şi man fr staţii 
ar ji fost nedemn din parlea mea 


să am altă atiludine decat cea de | 


mai *us, 
Pentru solidaritate — checa de 


bnltă a marilor acte—n'am pre- ! 


cupeți! niei un sacrificiu, fiindcă 
şi astăzi, după cum altădată om 
jerttit doi din cei mai frumoși ani 
oi tinereții m le prntru făptuirea 
României Mari, am primit să re- 
nuni, dacă nevoia ar fi cerut, la 
orice avantojii materiale imediate 
pentru suveranitatea elementului 
românesc într'o R 'mânie Nouă. 

A fost suficientă această ino 
fensivă declaraţie pentru a fi des: 
țiruit ca nimeni altul intre stu- 
denţii functionari la stat, ca'e au 
refuzat să dea 0 asrmen a (cla- 
rație In al doflea rând: Onor. 
Direcţiunea generală g- Serv. me 
dical CFR întrece orice măsură 
când îmi pune în valere în ziua 
ăe 19 Martir ce. că sunt decttuit 
pe ziua de 1 Martie c interval 
de timp am făcut serviciu. 

In consecință vă rog să bine- 
voiţi a interveni pe lângă orga- 
nele superioare ca să-mi fie râs- 
p'ănită murca depusă odată cu 
reabilitarea mea în postul pe care | 
ocupam la circ. d-v. 

Primiţi vă rog, Domnule Medic 
şei asigurarea stimei mele. 

Drd Duminică Stan 
inul Stud. in medicină 
tr. Cantacuzino, 19 


Adăogăm la cele de mai sus. 


| Suspendarea din funcțiune pe trei 


luni a studentului N. /W. Crefa. 
care fin! fun-ționar la Siguranţa 


lot de luptă violent, nu s'a 


un cuvânt de ordine. Totuși, Li a 
a masă imensă de studenti 
4 în faţa teatrul Etoriei 
si a corut- să se superi Tepurezeste 
tuţiile în jdiș ale trupei de opereta 
CI Al „pe 


seata, 
s'a achma 


Maly Pio. parte clân 
tru: 


au fost daţi afară 


ţia din ă 

PRI sirezeți A ţre 
prunătoure încât reprezentata a + : 
buit 


Bucureştiul a fost lecuit definitiv de 


această acțiune șovinistă jidovească 

Până a doua zi, Sâmbătă, însă 
intervențiile au avut timp să se pro 
ducă și sta hotărât reluarea repre” 
zentațiilor. Un întreg sistem desapă- 
tare militară a fost organizat con- 
tra studenților. 

La ora 8 și jumătate s'au adunat 
în număr mâre in fața tea 
şi au cerut bilețe de itrare 


iarăși 
trului 
Provocarea. 


Di. Colomel Călătorescu însă ve» 
ghea. Dântul a împiederat pe stu 
deaţi ă ia bilete. IN ACEST TIMI 
INSA, UN JIDAN CARE LUASE 
BILET, A INCEPUT SA-L INJ 
RY, apărat find de sira de ba ; 
ionete, jără ca nimeni să pre 
La aceu-tă provocare | 
început fiere şi să Inuiduiuscă 

IAJ PE JIDANI In acest tu 
inuit, fac. somațiile cari 1 t 
ervate şi: pe ci camarade! Dă vâr- 
fos! 

rtirul i ilor 


misarul Rizescu a ciutat 
primul 


în acțiune lovind 


în stânga sin dreapta, ln. t 
ISBEA CRUNT CU PUI 
CAP pe un rani festant, 

striză: , esii animal saga on? 

— „Soldaţi, pe el, A EOVIT + 
BASTONUL PE D- LIONEL 
CĂALATORESCU”, sală 
arecțările încej 

Astfet-s'a creat legenda barbarii 
lor noastre 

Ziarele au relatat că în timpul a- 


cesta o ploae de pietre s'a abătu 


asupra armaței;, Poliţia în 
au fost numi 
si o sticlă desnre care s'a p 
stata CA A FOST AR 


isăşi recu 
noaste că ouă piete 
unt Cosi 


de un student. 
Colonelul Călitorescu, 


- Mdatni în chestia incidentelor st 


| : Naul rector de 
ceriaț. * i 
i tobal afară din „ca noastr îmteg. 


i 14 de are, Puel pir» 
ȘI BA, E 4 (i % 
Demostra> $ Ira 


j 4 n îmi î iclevi 
stradă era însă atât de în jicter 


să fie întreruptă. Se credea că 


i adună de la 


dit Ia 
ot "a trebuit si cedeze. In 


ACATE | 


mai toată presa și îmtreaza jidoviag 


dle studenții oraş 
cu 


Incă de câteva 


Acfeduave OTlce fel de întrinire i 
incatal Universităţii sau 0%, Ie 
rele colegia universitar Dică nt ținea 
seamă de prenesor ard definitiv pă cita 
ș înainta serărn, fosta jicdaniă avea în 
prusâri, insultele lor Curipiată Apa 
moară, o trupă de teatru fâcce În 
capitalei me APĂ că PORNO 
=, stidătr şi provocator, .» 
Dumă întrurărea Ala sata AMmilgie 
fila, o mamibestație pag 7 fi pie 
tolit spiritele, 

AU TORITAŢILE NE-AU „ IN- 
TERZISO. Comitetul cmmtral, ei 
sccaret Făgădyetii pe care pe dădea 


1 cerut studentilor să SE hrrapeiătie 


i în loiste, cecată sa și act 


două ore malțiinea se 
dn în fața teatrului 
Eforiei, cerând interăcerea reprez 
se dndea ace 
pi 


Dar peste 


tațici în Ad, care 
Măsura nechibauită Ii deea 


mete roade. îp loc: Să snamnilestene 


istit, pe stradă studenții rile 


tau osti, în fața wi teatru. Dar 


putea. să desaprobe pe an 
-ești tineri cari protestau în cota 
mirii a tot ce au mai Sfânt în «i, 


in contra acestui cuib de națienas 
ism jidovesr, care, profitând că Ros 
aj erau ocupați cu chestii mută 
rate se formase pe resimțițe - în 
acureşti 
O imediată satisfacere a cererilor 


tr ar fi patat încă potoli lucrurile, 
orța brafălă a înterveniă dans per 


doua cară și când ca lervine 


mai tare. Undeva, 
ă trapa Maly Picon 
. jertfe de 
Si timp de trei alle, 
e Ti ani si-si fact 
înă în sfirsit sute de sol: 
te Românii 
să petreacă 
si Coreea, 
! mai barbar 
prindea, trei 
1 stradă dăn 
pentrucă le 


acul se aprinde 


și 7 


că săcezu acăsi 


sau înjundaseră 
trura May Picon 


acest 


rifreal <A d piece pila de 
All cani vedea în dosul 
elor milităre pe Fed! Dre. 
ui în nas şi pe colegii lui luaţi ta 


pumni, în aţa ae: 


fei coaliții a arii 
și a perjidiei 2: i 


N; 
| 
DINTR'O CASA VECINA, far na | 


In serile următoare, până Luni, 


« | Statului, a îndrăanit „să unelteascâ“ AR Vista (lit "reăilnezezila iile: | Bune se a 
N'avem pâine | Grâul el 2.50 kgr, amenajarilor d piara 0 Saele „er imiceița d a AN. „Ep 4 
E IE IE ta, Adecă sc cre-e că țăranul iron ajitapreri sg i si numitul crezuse că a avea riile autoritâțiler au mars crescând. | futi puulice 
Sau e puţină şi scumră De] nostru nu se vedejetut când dă | ÎNr7Înță Pepermisă şi întru cât | convingeri şi a lupta pentru ele, rapa: 1 Putina ei ÎI AU Dat e 
ce ? Pentru că țiranul nu e pro-| două ker. de grâu pentru o cu- | Statul nu ore dreptul să ceară au este ceva incompntibil cu func: | _„„1uame pe cate un PE ni dmolat | teăla de mt 3 
prietar pe deplin pe pământul | tie chibrituri, sau 5 kgr, porumb | 3070fea/ă unui functionar de ideile | şiunea pe care o îndenlinea. Mi- “zori osie ua, i = pscrui ian hbo 
mun „Ît și nu are unde sâmăna la pentru un litru de g:z2 omite cetâtran, Sancţiunea e Aa nistrut respectiv a judecat Însă FOST | aa dn APR APE IN E. | + Sua 
timp. Cât munceşte | danu' să aducă întârziat. Fără vreun preaviz Va: a'fel.şi la 1 Aprilie va da deti- SIM ] FREE pie cai aiureli anu Î- Pâzia caca 
Toamna cân! ţărznul vrea să | o cutie de chibritul de la şi sile Bozan a fost pur şi simplu | pjtiv afară DN RR aură [i iucă vor reveni pe ultocat. Avem (de | vi 
vâre rluzul în ogor vine egro-! pentru a O scumpi de 10 ori la | dat afară din slujbă. Toată lumea | spre sațistarția şi bunul mers al mrd tai aie na m numiti de a 4 
mmul : „Sti, tr bue o nruă| Bajţ ? Cât muneişte ţăranul a- | 13 dd seamă în re lumină apare Spui Statului, N Nica i oneiitead ăi d cette bati 
măsu toare." ȘI până să se facă | rmnd, semânârd pranănd, tavă. | JAld de gestul demn a! unui stu- NR i anca la | nu minta articol de mama. | când, abia se pe 
noua împăria â, care mulă ho- lucini, secerând, strângând, tree. | dent sărac care primeşte să râ- | cunoștință toate samavolniciile |. esf esa an FRI | pete orgpiii 
tarul doar cu o palmă, dar mal| rând «i transportâni două kgr, | MÂNĂ pe drumuri de rât săși | asemănătoare celor de mal sus m E ti areal | vea 6 
Îngroaşc punga miăsurăt-rilor. în- | de grâu, pentru a primi de la ji calre convingerile, ticăloşia. au- ——————_———_— ei tes da atat tă poesia iul |tonnsiie rar 
cep ploile. Biii stau la ciieadă, | avu! din Bălţi o cutie de «hi. | lo7'17/or cari miau pdeitattă mă: | ip înc a mr pg Palama e od ae 
* plugul în rătătură şi sămânţa de ! rituri ? sură peniru rezolvarea chestiunii Sa se cerceteze De te da ui „iai 
grâu de i amnă în pod, Du'osul arord dintre jidan şi | MOastre deeâ! persecuția şi ilega- a A a ar atu cauti: Aa te "Zoe 
După ploi, dă îngbeţul, după autoritate cul nu-leste cu soscut? | H02/e2 "O pată “măă VRUROORA (ln timpi ănitestației de Vi- | i i Multe. dit tata "poll et iasa 
e] cesuhețul. Şi dacă nu ate Dar cine rearțiourază să dărâme celor cari ala stiu ce meri srara, pentu împledecarca în multe Jocalus jidanii a îost | ţie Sora ga “ ctiuee a 
grâu de primăvară, atunci: sea- | şi mel al-s să întroducă un sis. | PA7Ia în convingeri, nicică se pu- e eram nl Bă de tipa io lui aură în uaela tă Ru apoi ai aut i d a 
mână porumb mult, pe care nu | tem mai norocos ? In sus, pu- | le: Primește-o Domniile Mini: | qoveasvă Mally Picon, pe scena ||. iiriiii: Ta ital exe, e pita: | vena Ari "a 
d pd d) pair » trepgai, în toate me agp politice, tru respectiv. a NANA bara, cel ăia, ta a vinieta =ă le inmicalice i | ţ i i 
i sca urw'a în jos revoi, mizerie și înde ungă în ial. hate- et 007 ici ta pe A D 30. PN 
tu oăsene din lipsa d= pitu vel | rabdare Ă i A doilea caz, care nisa adus | Mle Palace o seta” puri cu ră dude fete răneaa bei 
plăti malaiul cu 9 lei kgr, în ca- Țăranul muncește, produce, | la cunoştinţă, este acela ai Dirn- PR N ae me Diaj  -ioeea suit tapete. sii * gr Areta Y 
iu nu gel avea mic! dapă | funchenarul se jertfeste. armata | 9ului Dum nică S'an, destituit dh A Cămoineanu | or ui putem ua 4 Ș Eu toți ari al 
y, rerolta anului acesta pâine des | suferă, în timp ce jidanii con. | serviciu pentru BR odin în acel | iesi si ecua, Aust a pe? free Nela e Ag anti, 
a dar vei avea-o mai scumpă sumă, speculează și se imbogă- care Ha Vio să Sofian ere ca ir | ! Mia vuvă a: tăi 4 
țese, | tel cu No, 692, im DI tf Medie pene: vea dd | on fan . ă Dania Si DA 
“] tațian , d „pici, acusiuni pe col sari aa râspuăta : pacate aia ă sn vu 
Ofilerii si jidanii ' A pr d pi dă tu manițostațilie uoustre pasnice cai | day =) adi AD mă Ee £ i 
— a fost aruncată sticla, terioare cu tur vexatarii şi. cu re de Di ol ate CU 
Armata noasiră țace stojă la păriea studenților a tost | pi! pietii, acum curete jidonte | cf ee free State 4 
5 | pnaria uru! eairu unde se joaca „Uleia, care înpre- cari ne. provocau încohtinau pomoand | Bate cxatta bătiagitcar ae vautcatei anal 
în +dis, Ofiterii stou ia - intrare, u ageut la nui eram ținuți cu gara și ingitile | bora. 
soldaţii abasiţi bnir'un pai ald- au puut com- logute de către cei cari ar trobut să SA Seligfionamne pradite ţa îă Îstaa 
utemobile a fost aruncata | «re tegila şi Ubertatea. Focul ie | Mat Bă Pepudoite dă renzzi sbueăle 
ŢI sau 223 a buşit prea mult a isbucnit pe unim i de 
; iar afacerea a | a putut şi în mad dezordonat, Ca fe oa stia stĂ dle atare Depaie 
mire de Circ, l-a. inițeiul central al mişcării a rejetul | n nului 
semne vegnic, la Hecure nouă persecuție îti RO 


dreptită contra studen fior: 


„tot 
luați acoastă măsură nu că portale ma 
de ce se va întâmplă”, Cal mari au 


În Rumdrul: vi-tor al ziaru 
WOR pb 


PE, Cea 0 -ventgjile a 
Mm Iuabo drept o anmnințare și pentrucă [Bari der, nu sote cotor i în 
iii d până acum ulei ua incident su se e ohduribitea dp nd a stodeai 


petrecure, drept o amenințare care 


j mii unit ridere da 10, aut n 
nu trebue ținută fn sapă, Sia în 


zu da cuviință a se den lidhaciza 
şelat. Dacă până acura sa păstrat | Întru mud manie st, paie i 
liniştea, aceasta 0 numai puntrucă | prin areasta opera pnser jidor 
j ce ne făceam datoria cerând | vegii de a tpnpromte și. lee 
că studențiuiea să fie scutită de ce | fura mişcarea noile, Ş | 


al Wed provocare, după ce provocarea elezrem y l 
una | SHa aruncată cu imprudeuță Iulelegpem a resnect tatirdee 


m tă fu ] 
AUMA | eta mai muult decăt datoria, că Tor eg în iii b: 
va, DE SL oppita sic „he actiunea [3 
în mltlatnaal d nu se mal Ă 
3 semmăcte uree de aptație în | copi 9 SefoE Care me ap poa 
dătalu inerea Vurataai, | 


_loată lumea cunoaşte in'- 
moasa inițiativă a Dai Const 
N. Vasiliu pentru aj 
studențim i. ș 

Dsaa donst 12 milioane 
pentru crearea unui cămin 
modern în care cel puțin 00 | 


4 din iară ; log de întâlmre 
atorere: | voioiasă şi plină de visță 
pentru tineretul universitar. Bine 
| înțeles că ş acest restaurant ar 
funcțiora țut sub euspioiile şi 
controlul căminului, 
de studenţi meritoşi, fii de Cele două seu tre! etaje su- 
țărani, să capete întrețin-rea perivare vor ava zeţi de ca- 
Cmpl.ctă pe) tru a-si putea mere, ficare pentru cate 23 
face studiile în condiţiile cele | studerți numai. 
mai bune, Pentru. această construi j emare 
„Sunt câteva luni de când | trebue însă afcctat întreg fondul 
Sa anunțat această donane. | de 12 milioane, nu um inten- 
re e s'au ocupat un timp  ționam la înceout rumai 
de ea, arătând diversele iu- lio:ne pentru construcție si res- 
crări care se fac Ja ministe- tul pentru, întreținerea căminului, 
rul Instrucţiuni! pentru tradi,- Cum aSigur atunci întreținerea a= 
cerea în fapt a donaţiei. Cu- cestui cămin “mai mate ?"In mo- 
“nosştem mvițumnirile aduse de dul urmator : La pater voi face 
guvern şi Mimsterul Incteuc= 20- 5 prăvălii din al cărar venit 
țiunii donatorului, penten fru- (şi veniul ar fi enorm) * nu Sar 
mosul său gest, şi asigarările 
de ajutorare efect vă pe care nului ci - prevăd 
le-au dat. „peste nevoile Iul. 
De la o vreme însă nu se! Acest exre lent, împrevnă - cu 
mai aude nimic, cu toate că alte foncuri, doneții, ete. (la 
lucrerile trebuiau să în: eapă , nevoe voiu: face un îmorumut ot 
odată cu campania de luu | la mine), ar duce “la crearea u- 
din anu! acesta nui nou ămia şi “procedind în 
Din primul număr al zie- acelzş fel, dacă va fi pesibil, am 
rulul nostru, noi ne-am ocu- credința neclintită şi voința fermă 
pat de donația D lui Vasi:tu, | de a iace încă-un altul. 
în care rm văzut un prim în. 
Ceput serios pe:tru atina-ea 
nevoiior studențiraii. 
Pentru a ne informa ;rec!s | 
îa ce stadiu se af!a tucrările 
și pent» a aduce la cunoş- 
tința publică fapte rai, mai 
ales pemru că în ultimul timp 
S'a încercat de către uriia 
Se arunca un discredit asupra 
gestului D-sale, ne-am adre- 
sat Dlui C.N. Vasiliu, ru- 
gându-l a ne da intorm-țuni 
amănunțite, ) 
Am fost primiți cu acea pă- ; 
rintească bunăvoirță pe care | 
O cunosc atâția studenți cari 
rr A miră % 
e a părut chiar,că D-l Va- 
Siliu găseş'e foarte oportună D-1 Const. N. Vasiliu 
investigația no:stră. D-l Vasiiiu ne; spune că â- 
L ămurind. -i obiectul vizitei |-cest pian de activitate a fut 
noastre, D-l Vasiliu ne-a de. lexpus de d Ss, Frimuul Mi- 
clarat u' mătoarele : niStru precum și miniştrilor 
„Curioz'tatea  D».,. îmi pare ide instrucții şi Domenii. 
foarte legitimă, mai a'escă ch s-| Din cee spuse de DI Va- 
- “iunea însăşi a ajuns într'un s'a- | siliu-reese că prima condiţie 
diu... curins. pentru. începerea — lucrărilor 
Vă oîu lămuri de ce. Ştiu că | după planul de mai Sus, stă 
e nevoe de o edificare fidelă a : în găsirea unui ice în' centru 
opiniei publice asupra donaţiei pentru construirea: primului 
mele, şi fiindcă sunt primul înte- cămin. 
resat la cunoașterea amănunţită In această privință D-sa-ne 
a situaţiei reale, vă mulțumes= că Spune următoarele: 
îmi daţi aeest priej, mai ales : „M'am adresat primăriei -Ca- 


un excedent, 


pentru că reprezentaţi organu! o-  pitalei, pe lânză care-a - interve- 
ficial al întregei studenţimi. Tot nit şi Ministerul Instrueţiei, -pen- 
deodată pot să retnoesc asigu: t'u'a-mi ceda unul din locurile 
rarea bunelor sentimente pe care pe care le posedă, fie în mod 
le păstrez studenților noştri». | gratuit, fie plătindi-|; -» 

„D-1 Vasiliu ne face v amă- Cererea: mea “a fost supusă 


desbaterilor comisiei interimare 
rătându-ne că dintru începuți  Prniru a cunoaşte stadiul 
Sa pus în legătură cu minis- | tratativelor dintre D-sa și Pr.- 
terul 'nstrucției care ia o'e- | măric, D-l Vasiliu ue pune ia 
ritun teren gratuit 'ângă Fac. | dispoziţie prtiţiunea pe cure 
de Medicină, a înaintat-o chiar-+cum două 
„Am ținut însă ca tot eu să | zile Comisiunei “interimare, 
Cumpăr locul pentru a-mi desă Extragem vrmătosrele : 
Vârşi în întregime opera și nu| „Rezultatul desbaterilur O- 
am făcut acest lucru din vani-|! nor. Comisiuni +nterimare, mi 
tate ci pehtru a-i asigura 0 dăj- | S'a comunicat în - capie prin 
nuire solidă. ” 
Pe de ală parte am socolit 
Ca nepotrivit acel loc şi din ca 
uza depărtărei lui de centru, de 
Universitate, Academie, Fundaţie, 
laboratorii, clinici etc., ceeace ar 
O mare greulate pentru 
studenți mai ales iarna“, 
Di! Vasiiure f-ce apoi 
unul vast prorct 


de a a Stiu 'ențimi) 
cărm D sa ipțerege sa 1 se 
„şi care are la bază o 


A e foarte soidă și 
Toaric sata ip, 


n ia 4 fac acun, continuă | 


nunțită relatare a situației a-! 


conținutu că'ela am văzut că 
m: Sa aprobat două locuri : 
unui, lângă Grădina tiotanică 
în od gretut și altul în 
pisța Amzei, pentru care co- 
muna are pretenții băneşti, - 

Pentru ca jertirle  comunel 
să nu fie “prea mari, renunţ 
la locu: oferit gratuit Jângă 
Grădina Botanică, mulțumint- 
du-mâă să constrmese mal în 
tău pe locul din piați Amzei 
Q clădire care să poată servi 
deucamdată pentru - cămin la 
etajele de sus, -iur jus-cu pră- 
văli peniru închiriat - spre a 
pă pa aa perne 

ț  Nevoe  întruținerea 
căminului, sei a FE 
Pentru terenul din piaţa 


D- "este ca v picătură 
de numai, într'o - mare. fn- 


„ntervev cu D- Const N Vaslu 


6. mis | 


asigura rumai întreținerea căml- ; 


adresa din |-Maştie a, e, din. 


Inaatică 
câte tu mituit "atu! RA. 4) 
du juci 
ul 


taurant studențesc, peniru studen- ] ru a coniribul la apera d 


ivst-uețiune a vi țovilor cetă- 
țeni. varl.v n să pmenscă în 
universitatea din eapitată, lu- 
minile de care țara.va p'o- 
tta la ump, 

D! V:silu cont nuă a atând 
că a si cunepur plinul de 
consiruoţie > Statii Funduţ e! 
este redactat în într geme. 

| pÂni început a strânge și ma- 
terialul pentru lucru : și îm! pare 
! nespus-de rău că nu am şi în 
| ceput gonstruția, mai ales cânil 
pretullndeni au încenut lucrările, 
+ Ne într văzusem atâtea. “dili 
cultăți şi-mi pare rău că nu se 
înţelege „le. cei cari:trebua să în- 
țeleapă, utilitotea “acest: | „opere, 
necesliatea de a o pune pe baze 
soli-le și. nevoia urgenț i 
tuirii ci, 
„Din parte=mi eu sunt dispus să 
prmiesc sf.tul si ajutorul ori cui, 


şi în condueerea acestei fundaţii: 


să. figureze toate -persounele în 
măsură. să-i asigure a bună pro- 
păşire,. fiindcă. odată înfăpiuită a- 
ceastă fundație ea este a n: vei- 
lor. tuturor, 

Dificu tăţile pe care le întân- 
p:n pot descuraja şi pe alţi ini- 

| țiatori şi ar fi păcat ca să nu-se 

| profite de  împrejurărie de as- 

' tăzi, pentru a face ceva temeinic 
în-fol.-sul Stud: nţimii, 

Grija mea cea mai ma'e este 
ce a încene -imeliat lucrările 
pentiu. ca: de la toamnă + Funia- 
ia să poată f:ncţiona-cu cât mai 
de vreme, cu atât mai bine. 

Miar curea prea mult dacă sar 
pune. la îndoială buna mea. cre- 
dinţă, Dacă însă -nu-voiu - isbuti 
să realizez ceeace voiam, suma 
! de “4 milioane „va rămâne depu- 
"să la-Casa de. Depuneri. 
| Doresc să nu se întâmpiea- 
„cest lucru, penru că cei cari ar 
; suferi: var fi: tot studeuţii;: pentru 
„cari. în „dragostea mea. de a i a- 
 juta nu-prege! de. la nici :o-mun- 
"că şi rici un sacriticiu, 

Ne-am. despărțit. de. D-nul 
Vasil u, mulțumindu-i p-nteu 
bunăvoința, de a ne fi furizat 
informați atât de preţioase, 
care pun iucrurile în adevâ- 
rata lor. lumină. 

j : x A 

Bin. gartaa studențimii, a. 

(3: d+ Intarcsată. ca opera 
D-ii tenst.. N. Vasiliu să île 
îndeplinită, ceram celor în 
drept, guverauiul, Minicieru- 
ui da instrucție. şi Primăriei 
tapitiiei ca să dea un .con- 
curs efactiu. şi imediat paen- 
ru însepereza tusrărilor. 

„EsiB cineva _intecresaț să 
creeze dificultăţi in  acvastă 
ths:tiune ? | 

Qfislatiiatea; noastră atat 
de iarg promiţitoare, dar in. 
capabilă să raaiizaza ceva, 
Wu găseşie de datoria ei mă- 
zar să ajuta o.iniţiativă par. 
ticulară giât da ăudabilă 1 

„Actuala Comisiunea interi- 
mark care ara dor de muncă 
şi de b'na nu crede că | se 
gisră un prilej nimerit da a 
Participa da o .ape'ă naca. 
BETĂ dea se taie 14 os 

terem un răspuns lămurit 
ia întrebă ile us mai sus ie. 
tor cari ne cer că avem în- 
crada:e în ei şi în mrrca lor 
grilă pentru stu danţimo, 

„ȘI. serem stărmitor aces: 
Îmceu, pentru a nu fi îndei: 
îulj: să cradsm.că aci sa as- 
cunda ceva, . 


e 


litari zu toata investigațiile 
nuastre, i mânat d 
. . : + .] N. €. 


Pastivalut Sac, Val-Vârte| „Solru Haret“ 


Sâmbătă 31, Martir cr, a avut loc 
la jeaipu „Carol cel Mare“; un. tegti- 
val ai “i „ „dat de soc, de educate 
fiz ca" Val Vârtej= Siru Farer*, 

La inițiativa celor. tiheri; au dat “bi: 
nevoltoru! lor, concurs un Tup de ar- 
tite şi. asdisti de lat ing Naţ oral şi 
“pe. Cor. „(holarea României“, 
+ “Stau jucat 2 piese! 6 teatru cart 
au stâmit hohote: de, râs, s'au execu 
tat locuri. „produc ii de 


lat it un Biup ue ba: 
gate tite 
ir: Ile,-Spiru Harat 

ă  acostul 


y i 

A i i 

ăluus diracţ, 
jet etnii 


infăp-. 


Verm ţine ta curant pe ce.. 


5 | văduve cărora devoasiră le 


aia 9 RR 
ienjimoăt. Uflva E 
+ e 
Uniunea Qener, a Fucționar. Publici 
Domnule  Preserinte, 

Studențimea Universitară Ro- 
mâvă creştină, sahtă prin” Dv, 
întreg co-pul funcțo“ăresc, “care 
întotdesuna a ştiut să pună in 
teresul general 'al statului, mai 
pres +3 de intere+e'e particula“e. 
: “Trecân î la taste; nu aţi fAcut 


rostit în gedința extraordinară a 
Domnilor | 


Mă Simt dator să vă ruitu- 
mes: pentru 'aptul că m'ați ch 
nat în mijlosul D voa tă Un 


de cât si “daţi,”= dată “mai | eiigerător francez a zis, că omu- 
mut pildă —, că de la D-t şi [lui iza fhst dat cuvântul pentru 
prin Dv, “i. săraci se asteaptă | ast ascurile ceia ce cug tă, ni 
sl ţion rea cheatiunilor “noastre ['în-ă nu s ntem sei la o sediniă 

Ocrgttori ai Cultii No ţinale dipihmatică, ne să rosteste 
pila sprij 1ni- Dovoastră - pe “căre altceva, de cât cela ce te în- 


deamnă alâncul conştiinţei tale, 
cj ne aflăn în mijocul famiiel 
noastre a tuturora : (vers latra. 
Va trehui deci să vorbim pe fată 
si Sincer, Pun ce cuvire rierm- 
“brilor aceltiaşi familii, Va valu 


îl 1:ţ1 elementului auip hton ; 
Vă aductm calda recunoştinţă 
pormnă uin sufietele” noastre, 
Fie ca nepr: țiitul 'Dy., gest să 
fată înseputul unei epoci care să 
ne duză ma! grabnic spre srlu- 


(ic marea drertelor noastre cereri, ' vorbi deci în letul în care, a- 
Vă aiucem dar pe această | dânâu! sufletului meu mă puvă- 


țueşte. 

Privesc tineretul universitar din 
2 p'mele de ve'ere ; că studenţi 
Şi ca cefdleni. | 

Ca studenți aţi pornit o luptă 
în urma nevoilor rea): ercate de 
necesilăţiie stuzenţeşti, cum sunt: 
căminurile, bibliotecile, laborato- 
rile; “cadâvrele evrceşti ete. 

Canstaţ cu dros"bită satis/ac- 
ție, că în lupta cceasta s'a rea- 
lizat o solidarilote de o ex'remă 
importanţă, sol duritate, cara. de- 
notă din. parlea Dv, un simţi- 
mârt moral b'ne desvottit, cu 'c- 
jitorul “căra ați putut lupta 
timp de 3 luni. 

Prin tăria str gătulu  Dy,, aţi 
făcut, ca dreptatea cererilor Dw,, 
să [ie recunoscută de. guvern şi 
ca acest guvern să dea” promi- 
siuni formale de asanzre a ne- 
voilor ce vă copleşesc, Autorită 
il? Universitare vor. &aranta, ca 
aceste“ promisiuni ale guvernului 
să fie transpuse în fapt, În urma 
acestor promisiuni formale ale 
cârmuitorilor şi a garanţiei luată 
de noi, obținute prin ajutorul so- 
lidarităţii Dv., atât de măreţe, pe 
terenul universitar “ sunteţi învin- 
gători. Incoronaţi cu lauri! izbân- 
dei, ca unii ce spe acest teren nu 
mai aveţi niiaie de solicitat, vă 
rog deci sa conlucraţi la-„edes- 
hi ierea universităţii, cot la cot 
eu profesorii Dy., căci raportul 
dintre profesori şi studenți nu 
poate fi altul de cât respectul're- 
Cipros, s 

«Iu calitate de. cetăţeni. aveţi ” 
„după cum bine ştiţi -- drep- 
turi şi datorii. Nimeninu'vă can 
testă dreptul de avă. inte;esa de 
problemele de cari depinde pra- 
păşi: ea „patriei. ncastre. În. cali- 
tate, de cetățeni, aţi avut deci 
toată dreptatea de a. Interveni în 
problema semită, problemă. care 
mai a'es după războiul mondial 
â preocupat mintea unui şir ne 
fumărat de patricți, al celor mai 
multe ţări civiizate din lime. £E- 
lemeatal jllavesc din oricare parte 
a „bimei, e un el mnt cu dlui, 
religie, moravuri şt caractere 
deosebite de ale tuturor popad- 

Nu știu ce va fi replicat del relor în mijlocul cărora se «află, 
profesor, «dar mi-l închipui, tre- | însimilabil față de orice natune 
când mai departe, cu paşi mă- ' și totdeauna Hexasiruos ţării în 
euraţi și cu, ua zâmbet de com- | Care frăeşte, i 
pătimitoare ironie față de.săr- |? Ch: stiunea semiă înainte de 
marul care cu o frază rezolvase ! făzhoi hu eră cunosculă de cât 
o situație și caracterizase O În în Rusia, şi întru câtva şi în Ru- 
treagă mentalitate, "mâna Abţiurtte antievr. aşi din 

O! tu cât 'entusiasm, Samsa- acesta țări erau caractețizate de 
rul cotoiat dela Bursă, ar. fi | popoatele Apusene drept o bar. 
strâns mâna copărăzitului săii de | bare "dator tă ilpsef de cultulă a 
la lași, în câre recunoiitea eter- popoarelor cari .le-au provocat, 
na caracteristică A Tasel, boiul mondial ă adus Insă 

"uri sacra james. : Ap i Schimbări în felul de cugi 
Pavto' Crespi „tare al omenirel, Abroape toate 
APERE ie [pa ta Europa şi Ame- 

"a, convinse în decursul răz 
blulul de gravitatea p ricolutul 
evteeic, au Inceput luota de a- 
Părare împotilva acestui element 
astfel că, azi de la 

către 


ă conştientă 


cole, recunuşiința sincerilor noa- 
ste" mu țumiri, în numele culturii 
rCmnegti je care o reprezentăm 
ŞI care s: simle ameninţată în e: 
xistenţa ei, pentru ca prin legă- 
tura de i'ei și fapte ce o stabi 
lim, tă “asigurăm ruterea acestei 
țări. binefacerile culturii şi garan- 
ţia deplinei noastre” stăpâniri. în 
această țară. 


Sfichiuiri și comentarii 


Dezinteresare 
iii ii 


Un distins profesor dela lași, 
povestea deunăzi unui student 
(ierte-ne „Adivorul” indiscreția 
acestui lucru), “următorul fapt 
căracteristic și autentic. i 
Acum vre-o două trei luni, 
profesorul în chestiune se  în- 
drepta spre "Universitate “unde 
trebuiă să-și ţină ora de curs, 
când observă-venind în sens in- 
vers un grup mărişor de tineri, 
vorbind și gesticulând foarte a- 
gitaţi. : (dl ai 
Grupul, fiind-pe- înserate, tre- 
cuse pe lângă profesor fără a-l 
„observa: "Unul din coadă” însă, 
îl. recunosci, anunță: și pe cei- 
„lalţi cari pe dată înconjurată pe 
profesor și îi lămuriră că ei stunit 
studenții evrei-cari au fost iz- 
goniți chiar de la cursul“ D-sale, 
de către. studenţii. creştini. "Era 
pare-se singurul curs de unde, 
poate grație și autorității. pro- 
fesorului, mu fuseseră încă eva- 
cuaţi. : | 
Vre-o doi studenți evrei, mai 
dibaci în rostire, perorară: câte- 
va minute, cerând profesorului 
ca punându-se sub protecția lui, 
să. reintre la-oră. 
“Profesorul se păsea în cea mai 
dificilă situaţie și până a lua o 
hotărâre, rostogolea în; minte:tor 
ma. răspunsului, ce trebuiă. să-l 
dea, când grație. intervenției u- 
nui. student evreu mai puţin di- 
plomat, situația se rezolvă de la 
sine, > uit 
„D-le profesor, das gândiţi-vă | 
că noi luăm note şi edităm cuz- 
sul pe care îl vindem, așa că 
pierdem, şi....dii i 


O întâmpinare 

„În. sedinja senatului dia 29, 
Mutie, când Dl depulat Trufin 
„a propus un amen'lament la le- 
gea chiriilor, în favoarea urfanilor 
văduvelor de război şi a lnvali- 
zilor proprietari, 41 senator, ge- 
nera!  Lamb'u a striga” ca săi 
mai slăbească cu orfanii, vă tu 
vele şi invalizi, căci ar vea și 
dlui să ție Invalid ca el şi ce 
milloanele lor în buzunar  Ua 
domp senator mahomedân a vrut 
să propună amendamentul "res: 
pină cu indignare de 41 general 


culoare, naț e ste și _reliule, 
mil a Ya pus tn Re 
MlScărel “ntisemiţe, | 


Lambru, tața acţiune auti- 
2: Nu d-le "general, Nu dle “mioile ul ENper ame, Cuut 
pr iba gari nendro- E ce al cuplezului, 
ciților orfani şi vă 'uve trebue să 4 frana, de la “marea revo 
vă neliniști! cl cu cale ar fi] he încoace, Evreii sau bucurat 


fost să va ridicaţi conira celor 
ec Van prielnuit tot răul în tăzs 
boiu, parazi ti evrei cari au mi 
ioane şi trăese - nesupărați sii: | 
nd sărăcia “acestor orlani şi | 


de tapi 
măi dist data ajuns 


ss ra, perii 
ă tul "cata 


şi în bu- 
jul şi finanţele 


taţi o gratultă olensă, is 


a A 5 sii 


Discursul 


Domnului profesor univers tar |. C. Cătuneanu 


Centrului studențesc „Petru Matăr 


în ziuă de 7- Martie 1023 


Franţei stăpânite de mâiri „este- 
est, în felul Ti care ateșiia “șiu 
stăvâni,  Poporuţ francez, ” treziţ 
ja realitate de griviiatea - sitorați 
unei pregăteşte în prezen! o mite 
re cțlune. 

German. ozi tremură de ne. 
răbdare, pândind m mental în 
care să se postă scutura de E 
vrei: ih=uge Lardehdari, cate “a 
trecut de viu în anale Igtoriei, 
se a'lă în fruntea mişcărei dati 
semile. 

Cei mai trist exemplu - de ae- 
ţii: a! acestm element nb! vă 
însă. Pusta, Acela jitovirera a 
explpatat nemu'ţimirle pophru 
lur faţă dn regimul țarist, a%tas- 

* turna! farisnul. pentru - ca jida- 
nul Kerensky să poată” pie 
mâna. pe frânele: con iucerei, “A 
c st Kerensky a trecut apri cu 
ușurință pulerea din mâine sale 
in ale fraţilor săi 1e sânge, jl- 
danii - bolşevici, . Bo/gevismal - eu 
foată menstruoşitatea coneepţiu- 
nilor aluse de dânsul e a-crec- 
țiane a spir'talut evrresc, 

In războtul mon''al, în tmrul 
când toate popoarele lotei adu- 
ceau hecatombe de morţi pe al- 
tarele Id ar lor lor, dintre evrei 
abia. o Infimă minoritate. şi-au 
vărsat sânpe'e și aceia fiind con- 
strânşi de împrejurări, căci ei nu 
înțelegeau să lupie pentru uni 
deal, care nu era al lor, idealul 
lor fiind a acumula - prin orice 
mijloace "cât mai multe bogății, 
în timp ce popoarele sângerează 
pe. câmpul de luptă. Şi acest lu 
Cru îl. pu'em constata în -decur- 
sul. oricărui răshoi, că anume. e- 
Cyrtimea de câte ori s'a ivit vo 
dezorganizare în sânul unui. pa» 
por, a  Căutat să speculeze a- 
cea: desorganizare 'în folosul său 
Exemplu ilustru e. mijlocul „de 
îmbogăţire a jidanuiui Roisch'd. 
Acesta aflase de cu vrema de 
distrugerea. armatei lui Napo'eon 
la Watterloo, totuşi publi: ase -în- 
tun ziar al său din Londra că 
armata engleză a fost .nimieita 
In urma acestei ştiri devizele en- 
Rleze au scăzut brusc în mod 
considerabil. EI cumpără atunci 
cu ace! preț s-ă'ut o ma'e can- 
litate de d. vize, pe cari le, vându 
după câteva zile cu preț toarle 
«urcat, după ce afându se ştirea 
exactă a Diruinjei englezilor, cre- 
ditul acestei țări se urcă cons- 
derabil 

Evreimea de azi, “bazată pe 
forțele-l “-ateriale acumulate în 
decursul răzbuiului e - mult mai 
îndrăzneață şi mei obra-nică de 
Cot nainte. Ea astăzi: mârte 
mâlre ami ntuță şi poimâine s'a 
Îsprăvit cu domnia românească. 
* EVreimea de azi, bazată pe 
forțele-i materiale acumulate în 
decursul războiului e mult. mai 
îndrăznea! şi mi obraznică de 
CÂt înainte. 

Pe baza concepțe! de umanitate 

ei vin azi și ne cer dt pturi 


e 


găle, făra ca datorie sălefi 
în teplinit în mod egal cu nob 
Vă întreb poăte servi țara n'a: 


stră de ui câmp de tal 
a uiiei concepţii fe chiar umani: 
tărstă, când sunt în je însăşi 
ches'iumle vitale le cl? Nu văd 
oăre conducătării nişte că uua 
nităsismul aplecat fAră  chibzâtiia 
rece şi cumințe ne poute duce ln 
dezastru ? 

“Un fruntaş ardelean rii'a spus 
Că aproape toți conducătorii țării 
de lară între patru ochi că sunt 
Contra € ementului evieesc, dar 
în'rebați Mind întrun cerc mal 
larg, îi. vor tăspunde că ru se 
fâce restitețiuint înpniriva d estul 
element pentru că trebue să fin 
în primu fân. europeni! 

Să vedem acum în ce constă 
peritotul cvreese ta noi în țară. 
Puterea piei (ări dn punct da 
vedere internațional cosstă în îs 
voatele de bogâţie ale sale şi în 
felul în care ca se punte folosi 
de aceste bugăţi. Comerţul no 
Siru se allă însă aproape În în- 
lregime în mâini evreegii. Cum nă 
vom putea voi folosi de bigaţiile 
țărei noastre, cind însăși tije: 
cul prin care acesie bogății se 
vălorilică, se a'lă în mâint siră 
Me? Constat cu durere, că pe 
acest teren de activitate, atât de 
îniportant pentru viitorul acestei 
țări, există un „Numerus  Cla 
Su” nesahețlonat de formele le: 

le, ăe evidenţiat “ue viața d8 

le alele, în favoarea elemen- 


pia arti O ULTIME INFORMAȚIUNI 


tulul jdovese şi în detrimentul noastre sunt înconjurate Pa 


în care să 
A complectamente în mâini fi- dintre Mau Tae. a 


, Jidovim Cuwbntal Stadențese, aduce urit : In ullimal moment. aflăm că cel 

Cu cea îl mare îndarire Ora! tra "'ntreb acum — cum A ÎS- tie sănătate şi propăşire cititorilor * pp rien rămași. arestați vor Ji 
a atat că sau masii să pătrundă acest element su. 5 Sărbători, să le fie un pri. ' menținuți de Payte la Văcărești 

isi câțiva ro- în numar atât de mare În patria laj de creştinească și românească bu i print ruşine pentru guvern această 


bării o datorită atât prega 
Fiecare elev inu elevă de la peoa rr Pol rapie cât și concursului cu La 


tele primare urbane şi rurale, să eri dat publicul românesc. 
; m leu, în acelaş scop. | dat public rbare . 
tească cdle u , Aceasta este prima se pe se, 


mâni, cari să întreprindă | “eatrului Naţional din Gernăaţ, 
şi el a- noastră? — Prin milloace! i pna Industrie | na Teatru aa 
“ornigi afacere Considerând, atent fise Cari Preoietleea a: mpa atit creta i cpjenite iai e d perii lime ee ini după ce la 3I gina - pa 
te i npiat ; lor rile Pere, Aia venalitatea mul- Cu ocazia arestării: e făcute în i -— je A A dimonibilitate pe data de 1 A- ri Am frabi Popp prea 
! in i elină ; N ini , 
veşil. Un ji tan din Moldova în- aici anelez pci ca A i Mia Bucuregteni, sau | Studentul Emil Petrescu a Ai le a ret e 


bor bocoie 
a - i tot protestul românii pă 
trebat fiind cum ar putea ajun n confiscat mai multe exemplare | restat la Iași penttu că vindea ilus- | credem ca D-l Ministru să nu aibă | cu eoibatet i cui all IN 
românii comercianți, nu cp eta Areni dezastrul în care din „Imnul studenţilor creştini" | trate cu motiv naționalist. Probabil | în vedere titlurile pe care aceşti | neni, a exp 


ra În u i ri — şi în acest an timp de trei 
miri sii pă cum îndrăz- telor memogtim at pill apărut la Cluj, “SII Au ă, pd va, cafe bpiegcarea Ce plini ii aţi dna i SE had scena TTeatnului Naţional 
Asu: eta în N min Cineva la veţi ocupa servicii publice să nu - Români bolcotaţi Pa N, e d EI) deați ar putea să rămână astfel lip- p  Nădăjduim că cel puțin r acut 
tunci se vor reabilna, ctre! eo: “e Res ha ini bani, cumpăraţi de sărbatari decăt PER AHăm din sarsă sigară că proectal | iţi de Hr omedira de existență, toc | guvernul va aice ba pi pieri 
mertul va fi trecut în mâlnele ro spuse vă rog ca în rolă SE dela negustorii români, Wansjormărei cazăr mei Cuza în Că- | mai acum când de pretutindeni se a- | să avera ua Î 


mânilor, pentru Ca valuta să fie studenți să contribuiţi în mod pe 


ferită 4e machiratiunile firmelor chibzult Societatea sudenţilor Someşeni | pusiasrz artic (ie a mihistralui In- 
ŞI cumoătat la redeschi- * şen = a 
UCOVINA 
omule Sare derea cursurilor universitare, In ci “ci pefra tt ugl p rama tnt n rai : 
sant” agricultura a rămas în cela ce Priveşte calitatra de ce- tre ale ardeiul! e cen- | respins definitiv propune, th vetităga. presă elonveaati die est 
meinile românilor. Țăranul român tăţeni, trebue să luaţi ca pri- ge nina re rege inna de a | aa ris cama Ha a ata n năuți continuă să comenteze 0 cu- 
pen mbo» pe ministrul Instruciiel! să ne ceari 


ibli i vânțare a d-lui rector al Univers- 
votecei „G. Coşbuc, | să avem încredere în D.sa. Mp di oatniast, dei, Buzea, Boti: 


zat, în care d-sa spunea că din ex- 


min studențesc, a lost numai o en. | nunţă ajutorarea studpnțirnil, 


————————— 


DIN TIMIȘOARA 


Joi 29 Martie a apărut în Tub 
şoara ziarul „Graiul Românesc”, or. 
gan săptămânal al stud. șe Pol- 
technice. 

Solidari în totul şi conștienți de 


Însă prea slab actualmente fie întâi localizată si ra 
pe urmă în- i 
-otep = min area lu, căci a- cetul cu încetul înlăturată, căci relee i Vintilă Petresc eşedintel 
n ultimul timp a “alune stă. numai! asife| nu 4 Z - ! Di Vinti etrescu, pr tele ari ses întot- U tudenții timișeni caută 
pân pe bucata sa Dea nică viteja şi Pi a Soci etatea studenților Făgără- | Societăţii culturale VRANCEA”, sole npeinic ni i ing le zare că a i să explice cât 
Acest țăran ne ajutat de noi, nui lui român, care a făcut pe Mac. ENi.Va luca câteva piese româ. | este nugat a trece pe la a ARW celei i era ională şi | mai mult posibil în maseele populare 
va putea duce lupta ca sorţi de kensen să cadă cu nasul în pul. neşti la Făgăraş, Sibiu şi Braşov | „România Nou' , pentru a'și regula | !câscă este o acţiu fi 


: i rile lor . i anat, influen sefastă şi pe 
bbândă în contra elementului e- berea Mărăşeștilor, Cu ocazia sărbătorilor, socotelile cu piata revistei , Furtu- Că studenții, în cererile lor, nu expun din i ; in di pis: chat 
Vreesc, care de secole se pre- A ———— na”, pentru imprimarea NO. i. [n | decât postulatele tuturor bunilor Ro- | ricolul continuu al e 
E! - STA — 
pară pentru Încătuşarea noastră, —————— "Cu ozazia să bătorilor dl. |. Stiopu | caz contrariu vorm lua măsuri. mini. Insultele ce le aduce această 


la urna listelor de donații lan 
sate de comitetul de conducere al 


ŞI eu declar Domnilor secretarul general al Ligel Cultorale ie că presă Universității din Cernăuţi, pre 


că în . A i ; pica 
prezent suntem încătnşați 1e ei! Atitudinea Studenţimii de cozii petala rA oc „a se Toţi studenții cari au luat spre || fesorilor ei și studențimii române fi 


i ; t cătacteriste. Presa jidovească | mişcării studenţeşti din Timişoara 
preună cu mal mulţi membri Vânzare ziarul, sunt rugați a înaintă vă ; step Futai tgp 

acasă trehue ca conștiința ont | după vacanță din lagi, Boca e Cluj paie de urgență sumele. | face abuz de răbdarea - raanânilor | pentru apariția unui orga kg 
niel publice să fie sănătoasă, | marcarea fe Scopul conferințelor este de a în- | cernăuțeni. pagandă, sau adunat numai pe câte 


| re see 
Dar oinla publica e îndrumată „ Detegații studenții gi druma poporul la imune și totodată | Spaţiul nepermițândune, multă va liste. mana; da B.uopi det 


Duminecă, 1 Aprilie c., studen- 


întreaga țeră într 8-l da metode practice În ceace pri- , i Studenţii Timi: reni caută ca pe 
e furată L] ntrumiți îm Ca. veşt Pri- | materie destinată acestul n %r, fi | 
„d D LE rperltlpi ere rr rr îi cimpaneetea ehere pr arcuri dă. | Tămas culeasă pentru Bta pa țimea dela Universitatea din Cer- această cale să a lucă viile lor mul- 
, Si v > ră p_. . 
mânești se află în mâini jidove- după sărbătorii Rhea ph rile de seamă de la corespondentul A A! Sea i năuți, a dat o mare serbare pe scena | țumiri tuturor domatorilar, 
şti ! Desorientarea actuală a o. 2rece când înche'em peese DoStru epecial, Societatea corală „Cântarea Roma. | Teatrului Naţional din acel oraș. S'a 02 


= Pumăr nu » fostred etat fn ta FREDERIC dă 
hai pi pda puhii e se dato- comunicatul câtre retelei Apariția ziarului. nostru rein- 
reşte fven'nărel ei de că- ei se va Dubtica în întregime trând în normal, — administraţia 
fre scribii evre! | Ca dovadă de în numărul vitei ziarului anunță pe Onor. publicul 
Sentimentele „naționale“ de care , ., e ii 1111 ctitor că primeşte aa a 
s enndce presa nnastră ser în loc. Ad sila iri 
vessră faptul, că voind a publiea 


L.] e « 
orbi ali ră = se va'ă | Boicotaţi-i | În curând va apare „Cuvâtul 


miel") centrala București, va pleca | jucat de către studente şi studenți 
în ziua de 10 Aprilie în Ardeal, unde | »,Sorana”, dramă în 3 acte de Lon 
va da câteva concerte. în seara de | Al. Brătescu-Voinești. Corul studen- 
Joi 12 Aprilie, va concerta la Ora. | ilor a executat mai multe piese. 
diaMare, tar Sâmbătă 14 Aprilie, | S'au recitat poezii și monoloage. Rea 
la Cluj. Concertele se vot da cu con. Pi imi 


ze] Mişcarea studențească 


Odată cu inchiderea forțată a Şc 
Politachnice din Timişoara, a înce 
tat şi ciclul de conferințe Universi- 
tare ce urmau regulat în fiecare 
Marţi. 


aflat un Iaşului“ or 
genul asociaţiei Stud. | soane. 

== prima iei e adi Pentru ca să te scapi de ic sii. e i 0 0) A ț îi tr i La ora 6 întrunirea a luat sfârşit 

- IS! p n sa a at sfârşi 
ma e it COD moop Miere muie nota e az an ra |n 22 ze 2 cama | A pa enerlă studențească | E Pa ia 

3 trib, ep pri lu-se Şte. 
SA ziarele stulențest, sineurele să- distrugi mijioetiii e petru Ir tpântina „Curta eregtini, lar restul sant jan. generală si e 
e 1% clan et a-i ei |. formaţii despre activitațea lot în tira» La şe comi i Vineri, 23 Martie ora 3 p.m, a 
ntilațe a suficțulni ro- Puterea înre banul cu care ul . şedinţa tetului de Vineri , 


vacanței, , ja 


mânesc, mu fost destințite de Şi-a 'mnus <unremația, în țară viză) 20 Cor, sa prezentat d-l Tador fo. | avut loc în sala , Amicifia” o mare Cetătenii din Brăila ŞI Ga- 
[i 


pi ; intrunire studențească convocată da i i 
moni manie pat Eton | Camitetu Cage eat de | laţiaclamă studențimea 
danut Cămia studărițese. în tegntură baterile- au fost prezidate. da cătra ACRA = 
Gu iniţiativa pe care a luato şi U. | studentul Sergia Băcescu. Aita, „20 Aurie ARI “Aa 
mlunea uncționarilor publici, pentru | D-l 17. Revența, luând cuvântul | necă 25 Martie n avut loc la Brăila 
cedarea salariului pe o zi, în acelaş | spre a expune situația în numele Co- | o mare intrunire cetățenească coe+ 
scop, s'a hotărât formarea unui co. | Mitetului Central, aduce rai întăi | cată de studenţii locali, la care au 
mitet central — cu filiale în întreaga | Prinosul de recunoștință și pioasă a. | fost invitați să 1a cuvântul şi repre 
țari pentiu a traduce în fapt aceste | Mintire pentru defunctul profesor D. | zentanți ai studențimei din Bucureşti. 
inlţiatice. : : k Onclul, Ia acest scop au sosit în localitate 

Din ace! comitet, vor face otto Studenţimea întreagă în picioare d-aii: N. Cretu şi H. Ravența, mem 
un înalt prelat, un magistrat supe | Vidit emoționată rimâne câteva mi. | brii în comitetul central studen țese 
for, fesori universitari. şi nute în tăcere profundă ca semn de Intrunirea sa ţinut pe o vreme 
dari, dinta: femeilor ortodoxe, | omagiu pentru cel dispărut. In con- | splendidă în grădina publică, pe ţăa 
funcți i, itori, studenți, ne. tinuare, D-l Revența arată că rolul mul Dunării. Mii de cetățeni din 
gustori, etc, | : [ri întrunirei este pur informativ şi că | Brăila şi împrejurimi umpleau gră 
îi RA (night P | nici-o hotărâre nu poate survenli de. | dina încă dela ora ro a. m , când şa 
ACTELE OFICIALE VORBESC | cât cu consultul întregei studențimi | deschis şedinta, prezidată de D-l Pro 
mt, “zii 0 MR | țară, care formează astăzi prin | fesor Origorescu. 

Revizoratul şcolar al judațului Ma. | solidaritatea el o forță demnă de Tes După ce mai mulţi oratori, aduo 
famurez No. 788 din 1923. pectat și indivizibilă. Inflerează ata- omagii studențimei, române și arată 
*: Dă Văd Ministru, Ala josnice ale unor ziare jidovite perie olul rea care ne anenință, 

| i 4 Ab, cari nu respectă în tara noastră nici | ia cuvânțul D-l N. Cretu In wa 
tantă, dacă nn e cecondată de dare a nenăsărei noastre. A Insigna studențească unitară pen: Prea Pita Pita) sentimentele naționale, nici tradițiile — mele studențimei, D-sa remarcă în 


un nrofit materia! nsor şi neted. trebuit energica intervenție tni toate centrele Universiti gen Cristescu răspundem. şi Î y i iscurş > ms 
a versitare, a fost ral şi nici chiar dinastia. tr'un magistral discurs n otivele may 
D-1 Pnprinn-Pniră praf. În ett Bu'orităț'ior sarpe 'oa'e, si pusă în lucru Dificultăţile execuţiei, i A i Ă 


către guvern Organe de venti- la Paris și plurea Aflăm din pi piei 

; ziare că Adal/. Stern 
Iae zic. rertru că mwmal prin Prin snecul=rea banntui eşedintele U, E. Raului a plecat 
seste 7'are rnmânul își poate devenit milionari, au tie a E pd = > a plecat 


[] . Parlamez 
vicleniei evreesti asupra Caracte- Dar ca e maj ra i ai i ut i pir! 
tului cinztit românese, tree comerțil e în mâinele Rugăm pe colegele noastre stu- 

Va dan deci rompi'ectă drev- lor în târgurițe si Orasele din lente să ne trimită articole privitoare 
tate, câni vă interesati si Inntati nord estul t?rii 4e unda pân. La orice chestiune le interesează, iz, 
pentru nropisirea aceste! tări, Na desc ca Pătanjenii “ne bieţii tenționăm a deschide o rubrică spe» 
uitaţi nici când. că 4atnria vna- țăranii ce le cad în mână del cială pentru. studente, dp af 
Btră e ca să =lutorați țărănimea desbracă Până şi ce suman — ; 
din care vă trageţi ohârsia, Tre în schimbul băuturilor ame. Cu numărul viitor al ziarului, vom 
bue să autorăm ne țirani pe te- itoare, începe publicarea unei serii de docu- 
renn! economie. Sa încurajăm Pa nes'mtite Bjung să ng enfe servind la demascarea unal 
ennperativele sătesti. pentru ca s'ăpânească clasa de mijioe re personaj evreu dela noi. Vom 
țăranul să devină “lentul tot în- în care caz nu am îi denarte denunță ast/el opiniei publice imora. 
Bisi. In acest caz evreul nri cât de prăpastie, Dnvadă 1? Htatea și activitatea antinaționalăi a 
de încethțenit ar îi de toate tra- Cele în'âmvi'ate Ia a Manu. da dintre coaducătorii U. E R. 
tatele din lume va pleca, căcd arja € şi zilele următoare, Au utul, | | ş 


cetătenia nentru el e fărA impar. Inchis megazinele ea o gti. Nr Fast: 


această cale, că în Ciarda Îi Avea După a lungă expunere a situa.  cării studenţeşti, care tinde să sal 
timn cereri D-le iti că s vor nn întelr gem de ce nu s'au vor fact ca ca să nu poată fi distri. grădină de” ocpii, (2) Sau) şcoală | tiei, sala întreagă, aprobă în vii a.  veze economia și cultura naţională, 
pniea realiza dorintele acestea, dat sanctiuni, — nentru ea [Io buită studenților decât peste 3—4 | primară de stat, ai cărel elevi sun | Plaire, mmctul de vedere unanim al  copleşite de străini în propria noa 


exclustvi evrel şi nici un român. Comitetului Central, de-a păstră ace. tră țară. D-sa apelează la april 
| Arp iaşi atitudine mal departe, atâta vre  Cetățenese pentru a putea triumfa 
Studenţimea Universitară din Buc. | Me cât nu a survenit nici-un fapt „Cauza dreaptă a Românismului, tine 
aduce pe această cale, toate mulțumi. | DO- !4 brățisată cu toată desinteresarea de 


€u mijloacele nreconivate de Dy, dovii să binevolască să deg. tăptimâni, Organizațiile studențești 
D-I 1. C Cătuneanu nrnt. Stu- chidă magazinele, sunt rugate a face comanda. 
L detimea de aici a dat alarma şi Prin. comerţ subplantează pia 
generața de zi. Imnreună cu statul, Ne-au bnicotat nevoini 1 Cani, N, Vasila, ca avlzul 
cea fe mâine, va Auce !a Izbân- să ne mai vândă! Sa. bilon! Did Rector Cihaski, trateauă came | rile şi întreaga ti recunoștință, 25 D-l Aicolaa (Politechnică ) ptotes | către studențime (mulțimea. aclaumă 
dA rauza sfântă a nnpitră, tăm! Și-au afirmat odată mal ș, parea câlorva sute da volame na. advocaţi: Andrei Tonesca, Vlădescu. | ! contra mor insinuări că studen. pe orator care este viu felicit 


ca să aveti o idre ris mult snvin'emut ins inveee Îj cesare bibliotecel Academiei de Co- | Cruţe , „| ti scolilor speciale ar fi scandalagii | Dl Zale Codrean 
ră feanre gravitatea  perinolutui la no! în tară, să FA te merț, pi ae d N ed E E CV, cari mu a. ia ne i ora 


a), 
arată într'o 


| wi atâta desinteresai E a D-sa remarcă că întreaga studențime | emoţionantă cuvântare pericolul și 

uragan vă it gi fură D-l pe noi în !ne să nu “umoă“ăm ! melaei AA da celor 19 co legi, deținuți La Vaca este unită în lupta ce o duce, dovesc, Mai vorbesc d-nii Tudor ji 

aa pe aa tf. Tarata tn de Pa: re ei a sa ab A NIN ul por ie | stua, onaree, Prevedintele See. [ nesea, publicint, Cat. Radulescu a 
ş m ține ca ut | î — N fe ' odicină, apelează la spi.. | citeşte o scris > di artea di 

„In Norvegia în raport de 1 la banul n 8tru, cu poe peer reducerea de şo lu sută pe C.F.R] Sia mmănat | P.S s Mitropolia | Titu! de ordine și disciplină al aj Prof, De pa a -, DE rr a 

7500) tnenitari, eonrunt, ordinea publică, ne- Chibzuinţa ministerială nu a acar- Pri 9 dezeze de interva i dentimei, Preconizează formarea de | escu, mare comercianț Bucureşti Du 

In Sania în raport de1la pu acaparet prra., prin pri= dat această favoare decat Eu DR da e ine găird studențești cari să vechea la | PN. Domenia, ama aie iapa 

pie draga PP 0 4ră bani Intretinptâtea /ra ducere. Culturel națio. sature excoselor și la nlaturarea | al mișcării stidențeşti și riul ţunregte 
ine în raport dei la 800, ps sacre goviniste şi pă Peter ! i ; A elementelor străine cari sa pot ames. | cetățenilor Brăileuj pană e MICU) 
a îi C XNTICU 


i: spa PIE lu ȘI d j pr, teca printre studenți, pentru ai tn. 
studeni Litere, a "gi jos în ochii 9pinlel publice, D-sta, 
anunță că o velegaţie va cere audien. | tat: trăiască stuilen țimea ); 
ță M. &, Regelui, spre ai aduce la Ultimul a luat cuv Antul Dl Pra 
cnaștință doleanțele studenției, | A. C. Cuza, care a ilustrat cu date 
(Sala cântă Imnul Regal şi strigă | pericolul jidovesa și îichoie 
e moţiune, 
Dol A, Constantinescu, citește un Galati, 26 Martie e 
membrilor | 25 Martie, a avut loc ale 
care e apti catăienapeă convoca tă 
tate. O delegaţie cali, la car 
se fotinează cane pleacă la Gamtati Li] public nd 


sul moral şi materii (Stu les ținea 


e din nou aclamată, se siriaă repe. 


In Prama în raport de 11n 450 Uroliti dugheenn imi vie 
: A : ca şi pi unul ma» 
An Sela în raport de1 Ja gazin al lul Rurâh Halm-er- 
120 teutoni, Dn puptru ea să nu le dăm 
în ltala în raport de 1 la 80 posibilitetea să ne ja banileu 
lonitori, care pe nesimţite ne stâşie 
„In Rusia în raport de 1 la 76 - 


citim 
tot pe nn, cei Ospitatieri 
, nat și Duuuacoă 
la [i] ri și ne io întrunirea 
i de studenți 
participat un mun 
A Sef Au luat cuvântul, mai 
pad f | cetățeni şi studenți, Studenţi» 
o 8 mai vorbesc mal mulţi | tea a fost obiectul une deosebite 
enți: Apeana, Dincalesca, Rosu manletsta ţii de simpatie din patina 
Pia raul er o acţiune energică pen publicului, 
aa ie malaai Propus, au A doua i au sosit dela Brăila dai 
e Meg partea cetățenilor | A. Cefa şi HM. Roveula, cari MU a 
i ra „Ara a adus | vut uvanaroase futrevederi în locali 
n țimil pentru spiritul ei | tate în vaderea provocării unui nui 
să ţie, Henrieta Qabrie. | mari întruniri. cotă penesgti 


fe a 


“tipa 


; ] cu