Ion Ghica — Corespondența_între_Ion_Ionescu_de_la_Brad_și_Ion_Ghica_-_1846-1874

ondes lm 


ACADEMIA ROMANA 
STUDII SI CERCETĂRI 
XVI aa 


| CORESPONDENŢA. 


INTRE -— 


ION IONESCU DELA BRAD 


SI ION GHICA 
1846—1874 Cm 


PUBLICATĂ 1208 


VICTOR SLĂVESCU E 


Ne MEMURU A An ACIDERIRE ROMÂNE zi ELA 








3 ; a IMPRIMERIILE: GTATULUI | à 
s IMPRIMERIA Bc oo o ad N E CI EET Ies: cru eines 





ACADEMIA ROMÂNĂ 
STUDII ŞI CERCETĂRI 





Lei 
I. N. IORGA, Istoria poporului francez, 1919. . . . 75 
II. N. IORGA, Scurtă Istorie a Slavilor răsăriteni: Rusia 
gi Polonia . ... .. .. . . . . . . . . . 38 
III. Dr. GR. ANTIPA, Problemele evoluţiei poporului 
român, 1919... e o «e . eee eo + 75 
IV. N. IORGA, Istoria literaturilor romanice în desvol- 
tarea gi legăturile lor, 3 vol. 1920 . . . . . . . — 
V. P. PONI, Statistica Răzeșilor, 1921 . . . . . . . 38 
VI. Dr. GR. ANTIPA, Dunărea şi problemele ei știin- 
ţifice, economice şi politice, 1921 . . + . . . . 39 
VII. TH. CAPIDAN, Meglenoromânii. I. Istoria gi graiul 
lor, 1925 . .. ee . n nn .. . 150 
II. Literatura populară la Meglenoromâni, 1928 . . 150 
III. Dicţionar Meglenoromán, 1935 « . e.>. 200 
VIII. G. BOGDAN-DUICĂ, Viaţa gi ideile lui Simeon 
Bărnuţiu, 1924 . . . . . . «ee ee + + 100 
IX. Dr. N. LEON, Entomologia medicală, 1925 . . . 150 
X. T. SAUCIUC-SĂVEANU, Cultura cerealelor în 
Grecia antică gi politica cerealistă a Atenienilor, 
1025. «tieu. deu diet et ee Due ee ete 115 
XI. SEXTIL PUŞCARIU, Studii Istroromâne. II. Intro- 
ducere, gramatică, caracterizarea dialectului istro- 
român, 1927... . . . . . ee onm on 309 
XII. Dr. I. LEPSI, Studii faunistice, morfo'ogice si fizio- 
logice asupra Infusoriilor din România, 1927. . 140 
XIII. O. ANASTASIU, Industriile sătești în raport cu 
localizarea marei industrii, 1928 . . . . . . . » 120 
XIV. R. V. BOSSY, Politica externă a României între 
anii 1873—1880, privită dela Agenţia diplomatică 
din Roma, 1929 . . . . - ss . . . . . «+ 120 
XV. VICTORIA D. VOINOV, Excretia prin intermediul 
cromatocitelor la nevertebrate, 1929. . . . . . . 150 
XVI. SEXTIL PUȘCARIU, Studii Istroromâne III. Bi- 
bliografie critică, listele lui Bartoli, texte inedite, 
note, glosare, 1929 . . . . . . . . + 210 
XVII. P. P. PANAITESCU, Călători poloni în ţările ro- 
mâne, 1930 s-e . . . . ee ee : . 180 
XVIII. N. GEORGESCU-TISTU, Bibliografia literară | ro- 
mână, 1932 . . . ee oo 230 
XIX. RADU I. PAUL, Flexiunea nominală internă 
în limba română, 1932. . . . . . . . . . . . o 300 


ACADEMIA ROMÂNĂ 
STUDII SI CERCETĂRI 
LXVI 


CORESPONDENTA 


INTRE 


ION IONESCU DELA BRAD 


SI ION GHICA 
1846—1874 


PUBLICATÁ DE 


VICTOR SLÁVESCU 


MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE 





MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI 
IMPRIMERIA NAȚIONALĂ. BUCUREŞTI, 1943 


INTRODUCERE 


In Decemvrie 1941 s'a comemorat în lumea stiintificá 
agronomică împlinirea a unei jumătăți de veac dela moartea 
vrednicului agronom si economist Ion Ionescu dela 
Brad. Revistele de specialitate i-au închinat numere spe- 
ciale 1) in care s'a arătat în amánuntime tot ce a lucrat si a 
înfăptuit acest prețuit înaintaș; societățile de ingineri agro- 
nomi l-au comemorat în mod solemn, iar colegul nostru G. 
Ionescu-Sisesti a ţinut o substanțială conferință 2) 
cu acest prilej, sintetizând în frumoase pagini, puternica 
personalitate a celui dintâi agronom român. 

Cum lonescu dela Brad a fost în același timp si un 
distins economist si financiar, sar fi cuvenit ca la această 
bine meritată prăznuire să participe şi economiștii. Inafară 
de o modestă contribuție a mea3), cu un mic studiu prin 
care dădeam la iveală o latură necunoscută din activitatea 
lui Ion Ionescu, ca profesor de economie politică în 
1859, economiştii nu au folosit bunul prilej din Decemvrie 
1941. Este adevărat însă, că în alte împrejurări, câțiva dintre 
distinșii mei colegi de breaslă 4) au arătat locul proeminent 


1) « Viaţa Agricolă, An. XXXIII, Nr. 2, Februarie 1942. 

Pagini Agrare și Sociale», An. XIX, Nr. 1—2, lanuarie-Februarie 1942. 

3) G. lonescu-Siseşti, Vieafa și opera lui Ion Ionescu dela Brad. Confe- 
rinfä ţinută în sala Dalles la 1 Februarie 1942, cu prilejul comemorării a 50 de ani 
dela moartea sa. Insotitä de o bibliografie a operelor sale. Bucureşti, 1942 (Ed. Universul). 

3) Victor Slăvescu, Ion Ionescu dela Brad. Profesor de Economie Poli- 
tică, Octomvrie 1859. București, 1942 (Institutul Economic Românesc, Nr. 191). 

*) Gr. Mladenatz, Ion Ionescu dela Brad şi cooperafia, « Independenţa Eco- 
nomică », An. XXIII (1939), Nr. 2—3. 6 

Gr. '"M ladenatz, Jon Ionescu dela Brad şi cooperafia, « Curierul Coope- 
ratiei Române », An. XXXII (1941), Nr. 11—12. 

Ion Răducanu, Vechii noștri cooperatori, (« Curierul Cooperaţiei Române ?, 
1933, Pp. 74—85). 


4 VICTOR SLAVESCU 


ce ocupä el în gândirea economicä româneascä si au înve- 
derat, cum se cuvine, rolul ce a jucat în deslegarea problemei 
agrare, considerându-l totdeodată ca un adevărat înaintaș al 
ideilor cooperatiste și ca un fervent luptător pentru răspân- 
direa și aplicarea lor și în economia națională românească. 

Dar aceasta nu este de ajuns. Ion Ionescu meritäa 
fi studiat mult mai de aproape, iar opera economică și fi- 
nanciară ce ne-a lăsat va trebui să fie de acum înainte serios 
cercetată si pusă în adevărata ei lumină. 

Urmând deci seria de monografii asupra înaintaşilor nos- 
tri economiști, începută sub auspiciile Academiei Române, 
ne propunem să revenim şi asupra lui Ion Ionescu 
dela Brad, cu un studiu complet si amănunțit, când vom 
reedita și scrierile sale cu caracter economic și financiar. 

Dar pentru a putea duce la bun sfârşit o astfel de lucrare, 
mai sunt necesare oarecare studii si cercetări preliminarii, 
în scopul de a cunoaşte mai de aproape si mai exact vieata 
şi activitatea acestui economist şi, mai ales, pentru a da la 
iveală numeroase pagini inedite, rămase până astăzi răspân- 
dite în numeroasele manuscrise ce ne-au rămas dela el. 

In lucrarea de față se publică, deocamdată, un prim 
mănunchiu de manuscrise inedite şi anume scrisorile adresate 
de Ionescu dela Brad către Ion Ghica între 1846 
si 1874. Valoarea documentară a acestei corespondențe este 
cu totul excepțională. Intr'adevár, aceste scrisori cuprind 
prețioase informatiuni în legătură cu vieata și activitatea lui, 
mai ales dintr'o anumită perioadă de tinereţe. Ele ne înfă- 
tiseazä aspecte nouă ale bogatei sale personalități, desvä- 


Ion Răducanu, Ion Ionescu dela Brad-economistul, (e Curierul cooperatiei 
române », 1941, Nr. 11—12). 

Gromoslav Mladenatz, Gândirea cooperativă în România. Bucureşti, 
1938, pp. 112—140. 

I. I. Tatos, Organizarea unei ferme după Ion Ionescu dela Brad, (+ Indepen- 
denta Economică », 1942, Nr. 1—3, pp. 60—71). 

D. Vlásceanu, lon lonescu dela Brad. Agronom, economist, nationalist. 
Bucureşti, 1941. 

George Dincá, Ion Ionescu dela Brad. Intâiul agronom román, Bucuresti, 
1942. 

Ca lucrări mai vechi se mai poate cita un studiu din 1909 al lui lon Rădu- 
canu, publicat în «Convorbiri Literare», 1909 si Mircea Pienescu, Jon 
Ionescu dela Brad (+ Curierul cooperatiei sătești din România *, 1928, pp. 190—191). 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 5 


luind totdeodatá gándirea si sentimentele lui de vrednic 
Román si pasionat luptátor pentru ridicarea si afirmarea 
neamului nostru. Tot ce povestește Ion Ionescu, prie- 
tenului si protectorului síéu Ion Ghica, in aceste scri- 
sori, nu numai că ne completează în mod fericit știrile ce 
aveam până acum asupra vieții lui, dar ne mai dau si pu- 
tinta de a pătrunde mai adânc în toată structura lui sufle- 
tească, îngăduindu-ne a înțelege mult mai ușor si mai te- 
meinic, multe din actele si faptele vieţii lui. 

Inainte însă de a trece la prezentarea si cercetarea acestei 
corespondențe, socotim potrivit a da o scurtă schiță bio- 
grafică a vrednicului agronom si economist. 


Ion Ionescu dela Brad s'a născut în orașul Roman 
la 24 Iunie 1818 ca fiu al preotului econom Ion Isäcescu 
şi al soției acestuia Safta, fiica preotului Toader «dela 
Sf. Gheorghe din Roman» 1). S'a bucurat de o copilărie 
fericită în casa părintească, după cum singur ne-o povestește, 
într'o minunată autobiografie, « Viaţa mea de mine însumi », 
publicată în 1889, adică cu doi-trei ani înainte de moartea sa. 

Primele noțiuni de învățătură le dobândeşte la școala Epis- 
copiei Romanului, cu dascălul Melidon și la Școala 
Domnească din Roman, cu dascălul Verescu. 

« Când s'a făcut mai mare », a fost dus de tatăl său la Iași 
şi aşezat la şcoala « Trei Sfetitele », unde a avut parte de 
dascăli buni printre care pomenește el însuși de Seu- 
lescu, Fabian, Murgu, şi maiales Gh. Asaki. 
Acesta din urmă s'a ocupat mai de aproape de Ionescu. 
« Văzând că merg bine la toate, má lua acasă la dânsul si 
mă punea la masă, iar Doamna lui mă învăța muzică »2). 

In 1835 se deschide la Iași prima școală de învățământ 
superior, bine cunoscuta Academie Mihăileană, condusă de 
francezul Maissonabe. Ion Ionescu se înscrie 
la această școală si urmează cu hărnicie cursurile, dovedind 


1) Pe vremea aceea exista obiceiul ca dascălii în şcoale să schimbe numele copiilor; 
astfel şi Ion Ionescu, deşi era fiul preotului Ion Isácescu, a fost trecut în controale 
cu numele de Ion Ionescu, după numele de Ion al tatălui său. 

3) Ioan Ionescu (dela Brad), Vieata mea de mine însumi. lagi, 1889 (Tip. 
Goldner), p. 5. . 





a 


VICTOR SLĂVESCU 


osebite aptitudini. Aci învață el limba franceză așa de bine 
încât începe a face şi unele traduceri. 

Recomandat fiind Domnitorului Mihai Sturdza, ca 
un elev silitor la învățătură, așezat si cuminte si mai ales cu 
bune purtări, este trimis să învețe agronomia în Franța. Se 
pare că Domnitorul Sturdza se gândea să-l pregătească 
spre a face din el un bun administrator al numeroaselor 
sale domenii. 

Ionescu este dus în Franța de însuși Maissonabe 
care îl înscrie la renumita Fermă-școală dela Roville, de 
lângă Nancy, întemeiată si condusă de marele agronom din 
acele vremuri Mathieu de Dombasle. Si aici, el 
se asterne serios pe muncä, izbutind în timp de un an si 
jumătate, cât rămâne la Roville, să mulțumească pe deplin 
pe dascălul său Dombasle care pare a fi fost puternic 
impresionat de virtuțile lui spirituale. Invátánd acolo tot 
ce se putea studia în legătură cu agricultura, Ion Ionescu 
continuă apoi, după sfatul profesorului său, învățătura ŞI în 
alte directiuni. Astfel, el merge la Auxerre în Champagne 
la viticultorul Dép réa u, unde învață timp de o jumä- 
tate de an viticultura şi chipul cum se pregătea vinul de 
șampanie. Trece apoi la Bois-de-Senant lângă Paris, unde 
învaţă dela Camille Beauvais cultura viermilor de 
mătase, timp de altă jumătate de an. Așa dar, studiază timp 
de doi ani şi jumătate agronomia, în chipul cel mai serios 
şi în diferite directiuni. 

După aceea, tot din îndemnul lui Maissonabe, vine 
la Paris, unde timp de un an si jumătate, urmează la Sor- 
bona cursul de fizică, chimie, botanică şi istorie naturală şi 
audiază cursul de economie politică făcut de A. Blanqui 
la « Conservatoire des Arts et Métiers ». 

Iată dar, în ce chip își trăiește Ion Ionescu cei patru 
ani de studii petrecuţi în Franţa cu ajutorul bănesc al Dom- 
nitorului Mihai Sturdza și cu buna îndrumare a lui 
Maissonabe. 

Intors în țară (în 1841 sau 1842), intră de îndată în ser- 
viciul Domnitorului, care îl trimite să administreze Dome- 
niul dela Cioara (Fântânelele de astăzi, din județul Iași), 





CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 7 


unde se găsea renumita « Văcărie Domnească ». Aci, el mun- 
cește cu hărnicie si spor, ocupându-se în special cu creșterea 
vitelor şi studiind de aproape zootehnia. In timpul acesta, 
Ion lonescu publică prima lui lucrare: Vitele albe din 
Englitera (1842), o traducere a lucrării vestitului agronom 
englez David Law. Dar şi rezultatele practice dobân- 
dite la Cioara nu sunt mai putin însemnate, căci izbuteşte 
să pregătească pentru export «două cârduri de boi», pe 
care le vinde cu bun câştig la Pesta și Viena, spre adânca 
mulțumire a Domnitorului Sturdza, mare iubitor de 
arginti 1). 

Dovedind in asa de scurtă vreme priceperea si vrednicia 
lui, după această primă izbândă, este chemat de Sturdza 
să conducă în 1844 toate domeniile sale, primind totdeodată 
si însărcinarea de a face cursuri de agronomie la Academia 
Mihăileană. Ceva mai târziu, în 1846, el trece ca con- 
tabil al moșiei Săbăoani, ţinută în arendă de Grigore 
M. Sturdza, fiul Domnitorului, unde rămâne mai bine 
de doi ani, continuând totodată a-și face lectiunile si la Aca- 
demia Mihăileană. « Asa am urmat până la jumătatea anului 
1848 » 2). 

In tot acest răstimp, lon lonescu dela Brad desfă- 
şură şi o bogată activitate de scriitor, dând la iveală lucrări 
de mare interes pe tărâmul agriculturii. Astfel, el publică 
Calendar pentru bunul gospodar (1845), în care arată tot ce 
este folositor pentru un cultivator agricol în timpul unui 
an; apoi dă la lumină o altă lucrare foarte importantă: Ferma 
model şi Institutul de agricultură din Moldova (1847), în care 
arată cum se organizează o fermă agricolă experimentală, 
în care ar urma să funcţioneze şi o școală de agricultură. 

Când în vara anului 1848 izbucnește revoluția națională 
din Muntenia, Ion Ionescu fuge dela Săbăoani si se 
duce la Bucuresti, cu ajutorul lui Vasile Alecsandri 
unde este chemat de N. Bälcescu, Eliad si Tell, 





1) « Am stat un an de zile văcariu și am căutat atât de bine de vite, cât am şi 
pus la îngrăşat două cârduri de boi. Cu vitele îngrăşete m'am dus si le-am vândut, 
un cârd la Pesta și altul la Viena. M'am întors înapoi cu desagii plini de galbeni 
şi m'am dus de i-am dat lui Vodă», Vieafa mea, pp. 6—7. 

3) Vieafa mea, etc., p. 7. 


8 VICTOR SLAVESCU 





în vederea desävârsirii reformei agrare ce se plănuia de Gu- 
vernul Provizoriu. Este locul să se amintească aci că tânărul 
agronom avusese prilejul să cunoască pe Nicolae Băl- 
cescu la moșia Mânjina din Covurlui a lui Costache 
Negri, unde se dusese de sărbătorile Paștilor în 1846, 
când discutase cu amănuntul principiile fundamentale ale 
emancipării sătenilor. 

Cum ajunge la București, Guvernul Provizoriu îl nu- 
meste «Vicepreşedinte al Comisiunii delegatiilor boieri si 
țărani care se ocupa cu deslegarea chestiunii improprietáririi 
țăranilor » 1). Aci el desfäsurä o scurtă dar intensă activitate, 
intervenind energic dar şi cu tactul necesar în favoarea să- 
tenilor cultivatori, făcând să se ajungă la concluziunea că 
reforma agrară este necesară, urmând a se da pământ săte- 
nilor, dar cu drept de despăgubire pentru proprietari. Pro- 
punerile Comisiunii nu avură însă nicio urmare practică. 
Guvernul Provizoriu desființează întreaga Comisiune, în Au- 
gust 1848. Scurtă vreme după aceea, întreaga mișcare revo- 
lutionarä este înfrântă in Septemvrie 1848 şi Ion Io- 
nescu este nevoit să ia —împreună cu toti fruntasii con- 
ducători ai mișcării revoluționare, —calea dureroasă a pri- 
begiei. 

După o scurtă trecere prin Ardeal 2), unde se pare că este 
primit cu simpatie şi recunoştinţă pentru lupta dusă de el 
în favoarea țărănimii, lonescu dela Brad se duce la 
Constantinopole, unde avea să întâlnească pe prietenul său 
Ion Ghica, pe care îl cunoştea încă din vremea când acesta 
din urmă îşi făcea lectiunile sale la Academia Mihăileană 
din Iaşi. Precum se stie, Ion Ghica fusese trimis de 
fruntaşii revoluționari din 1848 la Constantinopole, chiar 
înainte de a se porni acţiunea, ca un fel de purtător de cuvânt 
al lor pe lângă Poartă şi cu misiunea de a explica scopurile 
urmărite de mișcarea națională. Ion Ghica avea o bună 
situatiune personală pe lângă lumea oficială otomană precum 
şi multe legături de prietenie cu fruntașii politicei turceşti. 


1) Vieafa mea, p. 7. 
3) Victor Slăvescu, Ionescu dela Brad—N, Bálcescu—C. Negri, « Revista 
Fundațiilor Regale », An. X, 1943, Nr. 7, pp. 144—151. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 9 


In chipul acesta avea să-i fie de mare folos şi lui Ion Io- 
nescu dela Brad, ale cărui cunoştinţe agricole puteau fi 
bine folosite. 

Vieata dusă de agronomul și economistul nostru în Turcia, 
între 1849 si 1857, este excepțional de interesantă si cu totul 
unică în felul ei. 

Surghiunit din patrie, pentrucă participase și luptase 
pentru emanciparea neamului său obijduit, odată ajuns la 
Constantinopole, el va desfăşura o activitate putin obișnuită 
si în diferite directiuni, mai întâi cu condeiul apoi cu fapta, 
ajungând a ocupa funcțiuni înalte în Împărăția Otomană 
si devenind omul de încredere al Marelui Vizir Resid, 
care îi încredințează spre administrare întreaga lui avere. 
Pentru un «revoluționar român», o astfel de carieră în țară 
străină era de sigur ceva cu totul neaşteptat. Numai prin 
calitățile lui de pricepere şi energie ajunge să dobândească 
o astfel de situatiune. 

Ion Ionescu dela Brad începe mai întâi a colabora 
la ziarul francez Journal de Constantinople condus de N o- 
gués, unde publică numeroase studii si articole, ce vor fi 
apoi strânse în broşuri, în care se tratează diferite probleme 
agricole si economice, pe baza cercetărilor si călătoriilor ce 
va întreprinde în diferitele regiuni ale Împărăției otomane. 

Mergând să se întâlnească cu tovarășii săi de luptă națională, 
internați la Brusa, el vizitează întreaga regiune şi publică 
apoi o primă lucrare: Excursion agricole à Broussa (1849). Un 
an mai târziu, întreprinde din îndemnul si cu ajutorul bă- 
nesc al lui Ion Ghica, o lungă călătorie în Dobrogea, 
consemnându-si observatiunile si constatările, din cele mai 
interesante, în numeroase articole publicate în ziarul lui 
Noguès, strânse apoi într'o broşură intitulată: Excursion 
agricole dans la plaine de la Dobrodgea (1850). O bunä parte 
din scrisorile adresate de Ion Ionescu lui Ghica si 
publicate în această lucrare, se referă tocmai la această că- 
lätorie dobrogeană. 

Insărcinat să facă un studiu asupra Tesaliei, el dă la iveală 
o interesantă lucrare intitulată: La Thessalie, telle qu'elle est 
et telle qu’elle peut être (1851), care produce o asa de bunä 


10 VICTOR SLAVESCU 


impresiune în cercurile oficiale otomane, încât i se încre- 
dinteazá conducerea Şcoalei de agricultură din San-Stefano, 
numit fiind totdeodată si membru în « Consiliul Imperial 
de Agricultură » !). 

Ajungând a fi cunoscut de Marele Vizir Reşid Pașa, 
Ion Ionescu are prilejul să atragă atentiunea acestuia 
asupra interesului ce avea însăși Impärätia Otomană de a 
îmbunătăți cât mai de grabă soarta sătenilor din Principate; 
mai târziu, el primeşte dela Resid Pasa însărcinarea de 
a-i administra averea sa particulară din Tesalia, ce consta din 
17—20 de domenii. In interval de un an, între 1853 si 1854, 
el izbutește să îmbunătățească simțitor cultura și exploa- 
tarea acestor domenii aducând stăpânului lor frumoase ve- 
nituri din care avea și el un drept de câștig egal cu a zecea 
parte din valoarea productelor dobândite si vândute. 

Asupra activității lui în calitate de administrator al mo- 
şiilor viziriale, va publica o lucrare întreagă: Compte rendu 
de l'administration des domaines de Son Altesse le Grand 
Vézir Réchid Pacha (1854) în care se găsesc interesante 
documentări asupra chipului cum şi-a îndeplinit Ionescu 
dela Brad sarcina sa, cât şi asupra rezultatului dobândit. 

Desi Resid Pasa ar fi avut tot dreptul să se declare 
mulțumit cu ceea ce dobândise agronomul român pe mo- 
şiile sale, renunță totuşi la serviciile lui, între altele și din 
pricina că i se părea prea ridicată răsplata de a zecea parte 
ce i se cuvenea din valoarea productelor dobândite. Si în 
legătură cu această activitate se găsesc interesante informa- 
tiuni inedite în corespondența ce publicăm în paginile ce 
urmează. 

Depărtarea lui Ionescu de Reşid Pasa nu în- 
semna totuși încetarea activității sale. El continua să rămână 
la Constantinopole, făcând studii si cercetări si apoi diferite 
expertize pe domeniile agricole ale Sultanului, dând la 
iveală lucrări nouă şi anume: Excursion agricole en Asie Mineure 


și Etude sur le domaine impérial de Hairler Kiflar (1856). 


1) « Scrierile mele mi-au adus titlul de membru al Consiliului de Agricultură cu 
o leafă foarte mare şi în cele din urmă am fost numit şi director al Şcoalei Impe- 
riale de Agricultură dela Sf. Ştefan, lângă Constantinopole », Vieata mea, p. 9. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 11 
rr i 


Cu începutul anului 1857 ia sfârşit şi activitatea atât de 
rodnică si de variată, desfăşurată de Ion Ionescu dela 
Brad în ţara turcească. Timp de aproape 8 ani, el se arătase 
un harnic muncitor cu fapta şi condeiul, adunând cunos- 
tinte si experiențe prețioase, ce aveau să-i fie de mare folos 
pentru viitoarea lui activitate. 

Când se reîntorcea în Moldova, în 1857, el nu avea încă 
40 de ani, iar între timp, situatiunea din ţară se schimbase 
cu totul. 

Moldova se afla acum condusă de Caimacamul Nicolae 
Konaki Vogoride. Divanul Ad-Hoc urma să for- 
muleze dorințele naționale, pe temeiul cărora trebuia să se 
statornicească de către Puterile Garante, noul regim con- 
stitutional al ambelor Principate. 

De îndată ce soseşte în țară, Ion Ionescu își reia 
activitatea lui de publicist şi luptător, făcând să apară mai 
întâi, la 1 August 1857, Jurnalul de agricultură, foaie periodică. 
în care se trata diferite chestiuni de tehnică agricolă, cât şi 
probleme cu caracter social-agrar de cel mai mare interes, 
având a lupta cu rigorile censurii care si suprimă apariţia 
publicației între Iulie şi Noemvrie 1858. 

In acelaşi period de vreme, el primește o însărcinare ofi- 
cială în cele trei județe din sudul Basarabiei, de curând re- 
trocedate Moldovei prin Tratatul dela Paris din Martie 
1856, unde studiază de aproape situatiunea coloniilor zise 
bulgărești din județul Bolgrad, lucrând cu insufletire pentru 
introducerea învățământului românesc în aceste teritorii re- 
venite la matcă. El publică cu această ocazie o nouă lucrare 
intitulată: Coloniile agricole din sudul Basarabiei (1858). 

Odată cu fericitele evenimente din Ianuarie 1859, si acti- 
vitatea lui Ion Ionescu dela Brad ia o nouă orientare, 

Terenul publicistic este acela care îl atrage în primul 
rând. Cu începere din Ianuarie 1859, Jurnalul de agricultură 
se transformă în Foaia de agricultură practică, şi va continua 
să apară până în Decemvrie 1859. În Mai 1859, apare la Iași 
ziarul Tribuna Română, redactat de fratele său Nicolae 
Ionescu, la care și Ionescu dela Brad va deveni 
în curând principalul colaborator, scriind numeroase arti- 





12 VICTOR SLAVESCU 


cole cu caracter economic si financiar, de cel mai mare 
interes, 

La 1 Iulie 1859, el este numit conducătorul Statisticei Ofi- 
ciale din Moldova,procedând de îndată la întocmirea unei cata- 
grafii nouă a populației. In acest scop el publică o lucrare 
intitulată: Povdtuiri pentru facerea catagrafiei Moldovei (1859). 

Pe când se găsea în fruntea statisticei moldovenești, eco- 
nomistul nostru primeşte, în Septemvrie 1859, însărcinarea 
de a face un curs de economie politică, finanțe și contabilitate, 
pentru ca scurt timp după aceasta să fie destituit, prin in- 
triga si nepriceperea unor rău voitori 1). El va continua 
însă a se ocupa de aceste probleme, publicând până în Mai 
1860 o serie întreagă de lungi studii și articole cu caracter 
economic $i financiar în ziarul Tribuna Română, articole 
care cuprindeau de sigur lectiunile sale ce nu i-au fost dat 
să le facă de pe modesta lui catedră. În aceeaşi perioadă de 
vreme el face să se publice în traducere românească Ele- 
mentele de finanţe de Joseph Garnier (1860). 

Chipul curajos cum Ionescu dela Brad discuta prin 
articolele si studiile sale diferitele probleme economice si 
politice aflate la ordinea zilei, nu era totdeauna pe placul 
oficialitátii, de aceea el ajunge să fie condamnat mai întâi, 
în Octomvrie 1860, la un surghiun de 1ş zile la o mănăstire. 
Ionescu va mai suferi si o a doua condamnare de trei 
luni de închisoare si în 1861, pentrucă sustinuse cu prea 
mare ardoare emanciparea şi împroprietărirea țăranilor. Pe- 
deapsa o va ispäsi la Mănăstirea Neamţului, unde călugării 
îl vor primi cu mare dragoste, cunoscând cauza pentru care 
fusese osândit. 

Incepând din primăvara anului 1861, lon lonescu 
se va așeza la București, de unde va colabora, în calitate de 
corespondent la ziarul Tribuna Română din lași, scriind 
totdeodată si la ziarele bucureștene Reforma si Independența. 
Aci el scria mai ales articole cu caracter economic si financiar, 
sprijinind din răsputeri si cu toată pasiunea, emanciparea si 
împroprietărirea țăranilor. De subliniat este faptul că în 

1) Victor Slăvescu, Ion Ionescu dela Brad. Profesor de Economie Po- 
liticá, Octomvrie 1859. București, 1942. 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 13 


ziarul Reforma el va publica, începând dela 11 Mai 1861, o 
monografie a Mănăstirii Neamțului, alcătuită probabil în 
timpul surghiunului său la acea mănăstire. 

In Noemvrie 1861, lonescu dela Brad face să apară 
Teranul Román — jurnal politic, economic, literar si comer- 
cial —ce se va menţine cu o scurtă întrerupere (6 Mai - 6 
Septemvrie 1862) până în Martie 1863. In această foaie 
săptămânală —«una din cele mai bune reviste ce a apărut 
vreodată în limba românească »1) — Ion Ionescu pu- 
blică remarcabile articole cu caracter economic, susținând 
din nou drepturile sătenilor și pledând pentru o cât mai 
grabnică reformă agrară, prin care să se pună capăt clăcii și 
iobăgiei. La această revistă colaborează si Ion Ghica 
si P. S. Aurelian, dintre economiști, precum și câțiva 
literati, între care amintim pe Nicolae Filimon si 
Petre Ispirescu. Pe lângă articole de politică eco- 
nomică românească, lonescu va publica în revista sa, 
dela 22 Aprilie 1862 înainte, şi interesante studii economice 
cu caracter teoretic, asupra cărora va trebui să se stărue 
mai mult, atunci când se va studia opera si gândirea acestui 
vrednic economist român. 

Din aceeași perioadă a vieţii lui, mai sunt de amintit și 
unele întâmplări destul de caracteristice și anume: 

In Noemvrie 1862 este ales președintele « Asociaţiei lu- 
crătorilor tipografi », înființată încă din 1858, vicepreședinte 
fiind Petre Ispirescu. 

Cu ajutorul bănesc al unor prieteni, el merge să viziteze 
expoziția universală dela Londra din 1862, împins fiind de 
ideea de a studia «partea relativă la -agricultură și în deo- 
sebi mașinile şi instrumentele agricole ». 

La întoarcerea sa în țară, el deschide o agenţie de mașini 
agricole, urmărind răspândirea printre agricultorii români 
a intrebuintárii maşinilor celor mai perfecționate. 

Continuând activitatea sa publicistică fără încetare până 
în 1864, lon lonescu nu pregetă de a susținea cu 
energie drepturile sătenilor și a învedera necesitatea unei 


1) G. Bogdan-Duicä, Vieafa si opera íntáiului țărănist român Ion Ionescu- 
dela Brad. Craiova, 1922, (Ramuri), p. 74. 


14 VICTOR SLAVESCU 


schimbări radicale, în ceea ce priveşte chipul cum se face 
plugăria în țara noastră. 

La un moment dat —între Martie si Iulie 1864 —Io- 
nescu dela Brad colaborează la ziarul Românul de Dumi- 
mică condus ce C. A. Rosetti, în care nu pregetă să 
atace pe Domnitorul Cuza si pe Mihail Kogälni- 
ceanu, invinuindu-i că calcă în picioare drepturile consti- 
tutionale ale poporului si nu rezolvă odată problema agrară 
în favoarea sătenilor iobagi. 

Dar într'o bună zi, Domnitorul Cuza îl chiamă și dis- 
cută cu el chestiunea țărănească. «El m'a întrebat despre 
toate cele ce priveau pe țărani» 1). 

Iar după decretarea reformei agrare din August 1864, 
este numit în Noemvrie 1864, inspector general de agricul- 
tură pentru întreaga țară, însărcinat fiind între altele si cu 
aplicarea reformei agrare. 

Indoit de mare trebue să fi fost satisfactiunea lui lo- 
nescu dela Brad în acele împrejurări. Ideea împroprietă- 
ririi sătenilor, pentru care luptase din cea mai adâncă con- 
vingere, era acum înfăptuită, iar el, cel surghiunit și con- 
damnat, ajungea să şi primească însărcinarea de a lucra si 
de a veghea la buna ei înfăptuire pe teren. De aceea se și 
aşterne pe lucru, cu adevărată frenezie, atât prin îndrumări 
practice pe teren cát si printr'o intensă activitate publicistică. 

Se silea mai ales să învedereze nevoia de a se folosi mo- 
mentul, când se realiza o așa de adâncă reformă social- 
agrară, pentru a se efectua o schimbare corespunzătoare în 
ceea ce privește metoda de exploatare agricolă. El preconiza 
o nouă tehnică agricolă, cu maşini şi unelte perfecționate, 
publicând în acest sens numeroase articole reunite apoi 
într'o lucrare, intitulată Arenda moșiilor sau povdtuiri pentru 
proprietarii ce-și dau moşiile în arendă (1864). 

Insărcinat fiind, împreună cu P. S. Aurelian, să alcä- 
tuiască un plan de exploatare agricolă a moşiei Pantelimon, 
el face această lucrare, tipărită sub titlul: Proect de cultură 
pentru exploatarea moșiei Pantelimonul (1865) ce pare a fi 


1) Vieafa mea, p. 12. 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ȘI ION GHICA 1846—1874 15 


întocmită atât de judicios, încât după avizul specialiștilor, 
ar fi și astăzi valabilă. Aceasta dovedeşte ce emerit tehnician 
agronom era Ion Iónescu și cât de bine cunostea el 
conditiunile în care se putea face plugăria in tara noastră, 
după ce o studiase și o cunoștea atât de bine. 

Tot pentru buna îndrumare tehnică şi practică a agricul- 
turii noastre, Ionescu dela Brad este inițiatorul si or- 
ganizatorul unei serii de expoziții agricole regionale în di- 
ferite centre ale țării si anume: București (1865), Iași (1865), 
Râmnicul Sărat (1867), Tecuci (1868), Putna (1869), pu- 
blicând şi cu acest prilej interesante lucrări și anume: 
aruncătură de ochiu asupra expozitiunii naționale, (lași 1865); 
Itinerarul expozifiunit nationale dela Mosi, de vite, de flori, 
de legume, de producte agricole si industriale (1865); Catalog 
de productele României expuse la Frumoasa în 1865. In aceeaşi 
ordine de idei, el publică si lucrarea: Agricultura franceză la 
Expoziția Universală din 1867. Cu ocazia acestor expozitiuni 
pune la cale concursuri de pluguri si magini agricole, care 
reuşesc să aibă un însemnat răsunet printre plugari. «Ion 
Ionescu dela Brad este primul care preconizează între- 
buintarea mașinilor agricole în România si care stärue prin 
toate mijloacele ca mașinile să se importe și să se răspân- 
dească în țară» 1), In acest scop, el caută să încurajeze si 
construirea de maşini şi unelte agricole în țară. 

Mai apoi, din însărcinarea guvernului, el alcătueşte între 
1866 şi 1869, trei monografii privitoare la situatiunea agri- 
colă din județele Dorohoi, Mehedinţi și Putna, purtând 
titlul: Agricultura română din județul Dorohoi (1866); Agri- 
cultura română din judeţul Mehedinți (1868) şi: Agricultura 
română din județul Putna. (1869), adevărate modele vred- 
nice de imitat în acest gen. În ele se descrie populația şi 
starea agriculturii din fiecare comună și de pe fiecare moșie, 
metodele întrebuințate şi rezultatele dobândite, la care se 
adaugă sănătoase îndrumări practice. Lucrările coprind si 
referate cu privire la comerțul şi industria din fiecare din 
judeţele cercetate, cu expuneri interesante privind trecutul 





7 G. Lonescu-Siseşti, op. cit., p. 24. 


16 VICTOR SLĂVESCU 


şi cu sfaturi pentru viitor. Scopul acestor. lucrări mono- 
grafice, —cele dintâi din tara noasträ, —era «să expună 
țării starea reală în care se află și să arate mijloacele de a 
trece, după împroprietărire, dela un trecut barbar la un viitor 
cinstit, greu de întemeiat » 1). 

In sfârşit, tot pentru răspândirea cunoștințelor agricole, 
el tine lectiuni practice si elementare de agricultură în 1869 
la Școala Normală de Invätätori, strânse apoi intr'o Biblio- 
tec a cultivatorului român după inițiativa lui Dimitrie 
Ghica, pe atunci Ministrul Agriculturii, sub titlul: Lec- 
țiuni elementarii de agricultură făcute la Școala Normală 
primară din Bucureşti (1870). 

Revenind la preocupări mai vechi, el participă tot în 1869 
la Congresul internațional de Statistică din Haga, unde 
prezintă cu acest prilej o lucrare intitulată Rapport du Congres 
International de Statistique sur les progres statistiques accomplis 
en Roumanie depuis le dernier congrès de Florence jusqu’à celui 
de la Haye en 1869. 

In 1869, locul säu de inspector general de agriculturä 
fiind suprimat, din motive greu de înțeles, activitatea atât 
de variată și în același timp atât de rodnică, desfăşurată de 
el pentru buna îndrumare a agriculturii noastre, ia sfârşit, 
La 51 de ani, Ionescu dela Brad încheia o nouă 
perioadă din vieata lui, în care arătase tot ceea ce putea da 
o minte luminată şi un suflet înflăcărat de dorința de a servi 
obștea și plugăria românească. 

In plină vigoare fizică şi spirituală, el se îndreaptă acum, 
cu aceeaşi hotărîre într'o directiune nouă, unde avea să do- 
bândească nouă realizări. De astă dată, se hotărăşte să facă 
agricultură practică. In acest scop se foloseşte de prilejul 
scoaterii la licitație a moșiei Brad, de care îl lega atâtea amin- 
tiri ale copilăriei, moşie administrată pe vremuri de tatăl 
său, din însărcinarea Episcopului de Roman, pentru a se 
prezenta, împreună cu fratele său Nicolae lonescu, 
spre a o cumpăra. Faptul se împlinește la 10 Iunie 1869 si 
astfel agronomul si economistul nostru se aşează la Brad, 


1) G. Bogdan-Duicä, op.cit., p. 87. 





CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 17 


dornic de a face pe pământul dobândit, o exploatare agri- 
colă model din toate punctele de vedere. 

Prin muncă harnicä, chibzuită si ordonată, el reuseste să 
facă din Brad o adevărată fermă model; adăugind și o școală 
practică de agricultură, pentru care însă a fost prea putin 
înțeles și ajutat. Deși dedat la agricultură practică, el nu 
uită nici vechile lui preocupări de scriitor, de aceea şi în 
această perioadă din vieata lui ne dă la iveală o serie de mici 
lucrări în legătură cu cele realizate la Brad și anume Școala 
Particulară de agricultură dela Brad (1870); Școala particu- 
lară de agricultură sau orfelinatul agricol dela Brad (1870); 
«Călduza vizitatorului a Şcoalei private de agricultură dela 
Brad» (1871) şi Rezultatul întâtului an de cultură a Şcoalei 
private de agricultură dela Brad pe Siret (1871); de asemenea 
mai publică si lucrarea Zmbundtdfirea culturii țăranilor, rezul- 
tatul dobândit în ferma model dela Brad (1876). 

Pentru toată frumoasa activitate scriitoricească ca şi pentru 
meritele sale întru îndrumarea agriculturii românești, Socie- 
tatea Academică Română — Academia Română de astăzi — 
alege pe Ion Ionescu, cu unanimitate, ca Membru 
Corespondent, în ședința plenară dela 7 Septemvrie 1871, 
în urma propunerii lui Alex. Roman. 

Dar grijile ca si multumirile ce avea la Brad, nu puteau da 
deplină satisfactiune lui Ion Ionescu şi dorința lui 
de a fi iarăși folositor obștei țărănești îl îndeamnă să reintre 
din nou în vâltoare. El se prezintă în alegerile din 1876 si 
este ales deputat în colegiul al IV-lea de Roman, ca repre- 
zentant al țărănimii romascane. 

In noua sa calitate, el va relua vechile lui preocupări cu 
privire la îmbunătăţirea stării materiale a țăranilor. Va in- 
terveni deci în desbateri de nenumărate ori, susținând îm- 
proprietărirea insuráteilor si organizarea creditului țărănesc. 
Afară de aceasta el va mai ataca și alte probleme economice 
si financiare, intervenind în discutiunile Camerei prin cu- 
vântări substanțiale, recunoscute ca atare de toată lumea 
politică. Sträduintele lui, în ordinea înființării unui credit 
țărănesc, sunt deosebit de insistente, convins fiind de marea 
nevoie resimțită de către plugarii săteni, de un credit ieftin la 


2 A. R. — Studii gi Cercetări. LXVI. 





18 E VICTOR SLĂVESCU 





îndemâna ori şi cui. În această privință el este considerat ca un 
adevărat precursor al mişcării băncilor populare de mai târziu. 

Cum în acea perioadă, creditul agricol constituia preocu- 
parea de căpetenie a tuturor cercurilor politice si economice 
din țară, el se ocupă de aproape si de această problemă, 
dând la iveală o nouă lucrare intitulată: Creditul Rural (1875). 

Cât timp Ionescu dela Brad a fost reprezentantul 
țăranilor romașcani în Parlamentul țării, avea bunul obiceiu 1) 
de atunci încoace de nimeni imitat, de a face dări de seamă 
către alegătorii săi, în care lămurea atitudinea avută de el 
în diferite împrejurări si roadele dobândite în favoarea tá- 
ranilor săi, de care era sufletește atât de strâns legat. Astfel 
el publică, rând pe rând: Darea de seamă câtre alegătorii 
colegiului IV de Roman (1877); Darea de seamă către alegătorii 
colegiului IV de Roman (1879); Darea de seamă câtre alegă- 
torii colegiului IV de Roman (1881); Darea de seamă către 
alegătorii colegiului IV de Roman (1885). El mai publică si 
remarcabila sa cuvântare: Bugetul Statului (1883) ţinută în 
Adunarea Deputaţilor la 25 si 26 Ianuarie 1883, în care ex- 
pune o serie întreagă de principii financiare sănătoase, mai 
ales în legătură cu așezarea impozitelor. In acelaşi timp mai 
revine asupra problemei creditului într'o nouă lucrare in- 
titulată: Creditul (1880). 

După 1883 renunță la vieata parlamentară si la activitatea 
politică, retrăgându-se din nou la Brad. 

In 1886, publică o nouă lucrare: Agricultura română dela 
Brad (201 p.), iar apoi, în 1889, mai'dă la iveală o modestă 
dar totuşi impresionantă autobiografie Wieaja mea de mine 
însumi, în care povestește câteva episoade din activitatea lui, 
de cel mai mare pret si valoare biografică. 

Simtindu-si sfârșitul apropiat, Ionescu dela Brad are 
pietatea de a aduce în pământul strămoșesc osemintele părin- 
tilor săi pe care le înhumează lângă fereastra bisericii din sat 
restaurată de el. Ultimii lui ani se petrec la moșia Bradul unde 


1) Tot astfel obișnuia si Răducanu Rosetti (1813—1872), deputat în Adunarea 
legislativă a Moldovei în 1859—1860. El publică; Alegătorilor săi. Samd de lucrările 
sale dată de Radu Rosetti. laşi, 1860; Generalul Radu Rosetti, Familia Rosetti, 
vol. I, 1938, Academia Română, «Studii şi Cercetări», p. 201. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 19 


se stinge în ziua de 31 Decemvrie 1891, în vârstă de 73 de ani 
şi jumătate, înmormântat fiind tot acolo, lângă părinții săi. 

lată vieata si activitatea agronomului și economistului 
Ion Ionescu dela Brad. 


Corespondenta ce se publică mai jos 1) cuprinde 44 de 
scrisori adresate de Ionescu dela Brad lui Ion Ghica, 
între 1846 și 1874. După data și cuprinsul lor aceste scrisori 
s'ar putea clasifica în chipul următor: 

Un număr de 7 scrisori datează din Mai 1846 până în 
Ianuarie 1848 si se referă la o perioadă de vreme destul de 
putin cunoscută din vieata lui Ion Ionescu. 

Urmează apoi o singură scrisoare din Noemvrie 1849, 
când economistul nostru se găsea la Brusa, alăturea de alți 
exilați revoluționari români, din care reies primele preocu- 
pări în legătură cu activitatea ce avea să desfäsure în Turcia 
pe tot timpul expatrierii. | 

Alte 12 scrisori datează numai din anul 1850, între 20 
Aprilie si 17 Iulie, când Ion Ionescu întreprinde 
cunoscuta sa călătorie de studii şi cercetări în Dobrogea, 
din îndemnul si cu ajutorul lui Ion Ghica. La acestea 
se mai adaugă încă alte două, presupuse a fi din aceiași epocă. 
Această corespondență are o valoare documentară cu totul 
excepțională nu numai prin bogatul material informativ ce 
cuprinde cu privire la acest ținut, dar și din împrejurarea că 
scrisorile lui ne înfățișează limpede care era adevăratul scop 
urmărit de economistul nostru prin această călătorie. 

Va fi interesant de făcut o comparaţie între textul acestor 
scrisori si lucrarea lui Ion Ionescu, publicată la Con- 
stantinopole, purtând titlul: Excursion agricole dans la plaine 
de la Dobrodgea 2) (1850), in care se găsesc adunate articolele 





1) Manuscrisele acestor scrisori se găsesc la Biblioteca Academiei Române, în 
curs de inventariere fiind scrise în litere chirilice. Ele mi-au fost semnalate de d-l G, 
Nicolaiasa, care mi-a făcut si nepretuitul serviciu de a le copia după original. Unele 
texte nu sunt destul de citete, în special cele privitoare la numele de persoane și lo- 
calități, Pe alocurea şi hârtia manuscriselor este alterată, 

3) Această lucrare a lui Ion Ionescu dela Brad a fost tradusă în limba română 
de Florica şi Vintilă Mihăilescu în 1922, sub titlul: Excursiune agri- 
colă în Dobrogea de Ion Ionescu dela Brad, 1850 şi publicată în « Analele Dobrogei » 
ce apăreau la Constanţa, 


at 


20 VICTOR SLĂVESCU 


sale apărute in Journal de Constantinople a lui Noguès.. 
Pe când în cele ce publica în ziarul francez constantinopo- 
litan se făceau mai mult descrieri cu caracter geografic, etno- 
grafic şi economic asupra Dobrogei, aflate atunci sub stă- 
pânirea turcească, în scrisorile ce adresa lui Ion Ghica, 
el arăta toate gândurile și planurile sale în legătură cu în- 
străinarea elementului românesc de acolo şi punerea în va- 
loare a bogățiilor acestor provincii. 

Urmează apoi un număr de 18 scrisori, datând din anii 
1853—1857 în care agronomul român descrie pe larg toată 
vieata şi activitatea lui pe tot timpul cát a administrat cele 
18 moşii ale Marelui Vizir Resid Pasa, aflate in Te- 
salia. Si în privinţa acestei perioade din vieata economistului 
şi agronomului nostru eram până acum putin informați, 
întru cát nu se stia decât aceea ce el însuși publicase mai 
târziu într'o mică broşură intitulată Compze-Rendu de lad- 
ministration des domaines de S. A. le Grand Vezir Rechid 
Pacha depuis le I-er Mars 1853 jusqu'au r-er Mai 1854, 
(Bucarest 1866). 

De sigur una era prezentarea ce făcea într'un raport ofi- 
cial către stăpânul său, când înfățișa socotelile administrației 
sale si alta era povestirea sinceră şi pitorească ce făcea în 
scrisorile ce adresa lui Ion Ghica, care de altfel îl re- 
comandase lui Resid Pasa si garantase pentru el. Cum 
se va putea constata din citirea acestor scrisori, anii petre- 
cuti de Ionescu dela Brad pe meleagurile 'Tesaliei, nu 
au fost lipsiți nici de greutăți nici de peripeții si primejdii 
si nici de anumite amäräciuni şi desamăgiri. Dar tocmai 
aceste întâmplări sunt de un interes documentar excep- 
tional căci ne îngădue să cunoaștem mai de aproape nu 
numai o perioadă din vieata atât de frământată a lui Ion 
Ionescu, cát mai ales firea si caracterul sáu. 

In sfârșit, la toate aceste scrisori se mai adaugă încă alte 
patru din care una datează din 1858, alta din 1865 şi alte două 
din 1874. De astă dată împrejurările erau cu totul schimbate. 
Totuşi, pretioasele informatiuni ce cuprind si aceste scrisori, 
cu privire la anumite stări de lucruri din ţară dela acea epocă, 
adaugă la valoarea documentară a întregii corespondențe. 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DEEA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 21 


Pentru a se putea pretui, cum se cuvine, valoarea si în- 
semnătatea acestei corespondențe, va trebui să se citească cu 
toată atentiunea toate aceste scrisori, scrise cu sinceritate, 
sub impresiunea momentului sau sub stăpânirea anumitor 
preocupări. Fiecare din ele cuprinde un material interesant: 
diverse ştiri cu caracter economic sau politic, fepte, oameni, 
cărți, idei, planuri, aprecieri, dar mai presus de toate ele 
vădesc o continuă preocupare «de a servi», de a fi folositor 
natiei si în special săteanului, către care el se întorcea întot- 
deauna cu mare interes si nesfârşită iubire. In acelaşi timp 
biograful său va putea afla informatiuni nepretuite cu privire 
la vieata lui Ion Ionescu, mai ales din primii ani ai 
tinereţii sale, Cele dintâi 7 scrisori din anii 1846—1848 sunt 
mai ales deosebit de preţioase din acest punct de vedere. 

Astfel, în scrisoarea datată din Grignon (18 Mai 1846), 
unde studia la acea dată, se vädeste interesul lui pentru 
studiile economice; se amintește de economiștii francezi 
ai timpului, Michel Chevalier si Adolphe 
Blanqui, apoi «de un catalog de cărți de economie po- 
litică ». La acea dată, Ghica se găsea la Paris, așa încât 
scrisoarea are mai mult un caracter sporadic, dar prezintă 
totuşi un apreciabil interes documentar, 

In a doua scrisoare, datată din Roma (August 1846) se 
găsesc ştiri folositoare în legătură cu călătoria făcută de Ion 
Ionescu prin Italia, ştiri completate şi prin scrisoarea 
din Decemvrie 1846, scrisă din Iaşi, din care reiese că îm- 
prejurările în care a călătorit în Anglia si Elveţia nu au fost 
totdeauna din cele mai fericite, din pricina greutăților bănești. 

In scrisorile următoare, datate din Işi, între Decemvrie 
1846 şi Ianuarie 1848, el încunoştiințează pe Ghica, 
aşezat acum la Bucureşti, despre tot ce se petrecea în capi- 
tala Moldovei, în ultimii ani ai domniei lui Mihai Vodă 
Sturdza. Scrisorile cuprind mai ales ştiri cu privire la 
mersul învățământului public, informând pe Ghica des- 
pre tot ce se petrecea la Iași, în legătură cu Academia Mi- 
hăileană si celelalte scoale. Cu acest prilej, Ionescu dela 
Brad face aprecieri tăioase asupra câtorva personalități ale 
vremii, judecând cu severitate pe G. Asaki si pe alti 





22 VICTOR SLĂVESCU 


colegi din învățământ. Din cele povestite, reiese atitudinea lui 
curajoasă în legătură cu unele abuzuri și slăbiciuni ale câ- 
torva din colegii săi de învățământ. La acea dată el se preo- 
cupa să înființeze o fermă model si o Școală de agricultură 
în cadrul «unui institut de agricultură », făcând în același- 
timp si lectiuni de agronomie la Academia Mihăileană. In 
aceste scrisori Ion lonescu pomenește rând pe rând 
şi de figurile mai proeminente ale Moldovei în acea vreme 
şi anume de V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, 

Gr. Alecsandrescu, Nicolae Suţu, C. Ne- 
gri, C. Negruzzi, Petre Câmpeanu, etc. Tot 
deodatá se aminteste si de unele colaborári ale sale in anumite 
foi ale vremii si in special in cele din Transilvania, stánd 
in legáturá cu G. Bari t, pomenind între altele si de in- 
tentia sa de a se așeza în "Valahia «căci acolo mi se pare că 
oamenii sunt mai cunoscători de dignitatea lor ». Interesant 
de amintit mai este şi faptul că mai pomenește în scrisoarea 
sa din Decemvrie 1846 si de intentiunea de a merge la Braşov 
pentru a se prezenta «la concurs pentru profesor ». 

Din cuprinsul acestui prim lot de scrisori, schimbate la 
oarecare interval de timp, reiese câtă prețuire avea Ion 
Ionescu pentru Ghica, exprimându-i mereu admi- 
ratia sa pentru opera școlară înfăptuită în Moldova între 1843 
si 1844 si pentru toată acțiunea culturală întreprinsă în Mun- 
tenia între 1846 si 1848. Mai reiese din această corespon- 
dentä că el a vizitat pe Ghica la București după cum se 
arată si în scrisoarea sa din 6 Ianuarie 1848, când îi reinnoeste 
recunoştinţa sa pentru ospitalitatea arătată 1). Păcat că nu s'au 
păstrat sau nu s'au găsit până acum și scrisorile, de sigur 
mai rare, ale lui Ion Ghica către prietenul său moldo- 
vean din această perioadă, pentru a se cunoaște si mai de 
aproape legăturile dintre acești doi oameni de seamă. 

După evenimentele politice din vara anului 1848 în Mun- 
tenia, la care participă si Ion Ionescu dela Brad, el 
este silit să părăsească țara, împreună cu ceilalți fruntași 


1) Acum un an mă aflam pe la d-voastră pe la Bucureşti, bucurându-mă de dra- 
gostea şi ospitalitatea ce mi-afi arătat-o şi pentru care totdeauna îmi voiu aduce aminte 
cu recunoştinţă şi cu sufletească mângâiere ». 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 23 


conducători ai mișcării revoluţionare. Intre Septemvrie 1848 
si Martie 1849, el se găseşte în Ardeal, unde acționează în 
diferite directiuni, după care se duce la Constantinopole, 
unde se afla și lon Ghica, instalat acolo încă din Mai 
1848, înainte de izbucnirea revoluției, lucrând pentru lă- 
murirea cercurilor din Țarigrad asupra scopurilor urmărite 
de nationalistii munteni. Este probabil cá Ion Ionescu a 
fost silit să se așeze la Brusa, unde se găseau și ceilalți fruntași 
conducätori ai mișcării revoluționare, între cari era şi Ion 
Eliade Rădulescu. Cu așezarea sa în Turcia o nouă 
perioadă începe, în ceea ce privește legăturile sale cu Ion 
Ghica, după cum se vede și din corespondenţa ce a urmat. 

Intr'o primă scrisoare din 9/21 Noemvrie 1849, scrisă din 
Brusa, Ionescu dela Brad informează pe Ghica asupra 
unui anumit număr de săteni români refugiați din ţară, din 
cauza prigoanei, pe malul drept al Dunării. El socotea că 
ar fi cazul să se formeze «o colonie, un sat de țărani expa- 
triati, cu o organizare bine cumpănită, spre a asigura traiul 
lor, spre a-i deprinde în cultura mică si în cultura mare, ba- 
zate pe libertate, spre a forma şi a lumina pe copiii lor», 
Ideea era interesantă și în orice caz caracteristică pentru 
mentalitatea « revoluționarului » exilat. În această ordine de 
idei, el mai adăuga și un alt gând tot așa de vrednic de a fi 
subliniat, când scrie lui Ghica, în aceeași scrisoare: « Un 
cuib de Români în care să se crească ideile Proclamaţiei este 
lucrul prin care am scoate chiar din avortarea revoluţiei, 
elementele cele mai curate pentru o viitoare mişcare și, ce 
e mai important, pentru consolidarea ei prin organe formate 
de noi». Ionescu merge așa de departe încât schiteazä 
un adevărat plan de acțiune în acest sens, cerând părerea 
lui Ghica si adăugind: «Eu mă simt cu destul curaj 
ca să-mi vâr capul în astfel de treabă, dacă mă vei socoti 
capabil de a lucra si eu ». 

Dar cele 12 scrisori adresate de Ionescu dela Brad 
lui Ion Ghica, în timpul călătoriei sale de studii si 
cercetări asupra Dobrogei, între Aprilie si Iulie 1850, sunt, 
fără îndoială, de o însemnătate documentară cu totul deo- 
sebită. Rare ori o corespondență particulară se înfăţişează 





24 * * VICTOR SLĂVESCU 























cu caracterul si interesul ce îl prezintă aceste scrisori. De 
bună seamă ele reprezintă ceva unic, în genul epistolar, 
cunoscut până acum în literatura noastră. 

Cum a întreprins lon lonescu această călătorie? 
Cu ce scop si din ce îndemn ? In ce constă valoarea docu- 
mentară atât de excepțională a scrisorilor ce adresează el 
lui Ion Ghica? 

In 1850, ambii se găseau la Constantinopole, în trista 
situatiune de emigranți politici. Evenimentele politice din 
1848 erau încă proaspete în amintirea lor, căci și unul și 
celălalt luaseră o parte destul de activă la mișcarea de redes- 
teptare națională, fiecare în felul său. De sigur, Ion 
Ghica avea o situatiune personală și politică cu mult su- 
perioară aceleia a lui Ionescu dela Brad, deși aveau 
aproape aceeași vârstă 1). 

Intr'adevăr, Ghica se bucura de privilegiul de a dis- 
pune, mai întâi, de o bună stare materială, deși nu mai putea 
primi decât cu greutate veniturile averii sale 2), rămase în 
Muntenia. In schimb, Ion Ionescu era lipsit de orice 
mijloace de existență, cum se găsea de altfel la acea epocă 
mai toti emigranții români aflați în Turcia, fiind ajutaţi si 
susținuți, în diferite chipuri, de guvernul otoman. 

Dar lon Ghica mai avea la Constantinopole și o 
foarte bună situatiune personală, cunoscut şi apreciat fiind 
de cercurile politice turcești şi de foarte multe personalități 
străine din lumea diplomatică. Cu alte vorbe, era un om cu 
relatiuni si avea de sigur şi multă trecere pe lângă Poartă, 
Prietenul său, în schimb, era cu totul necunoscut; totuşi 
grație sprijinului ce îi dăduse Ghica şi mai ales datorită 
energiei lui, izbutise să-și facă oarecare situație, prin pre- 
gătirea lui agronomică; totdeodată ajunge să intre chiar în 
legătură cu presa din Țarigrad, publicând articole in bine- 
cunoscutul organ de pe atunci Journal de Constantinople, 
condus de N ogu ès, un bun prieten al lui Ion Ghica. 


1) Ion Ghica, născut în 1816, avea la 1850, vârsta de 34 de ani; lon Ionescu, 
născut în 1818, avea 32 de ani. 

3) Se pare că unii emigranți primeau totuşi bani din țară. Un oarecare Manolache 
Oatu făcea pe curierul, cum povesteşte R. Rosetti în Amintirile sale. 





CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 25 


Până la 1850, Ionescu dela Brad nu izbutise încă 
să-și orânduiască o existență sigură; ardoarea lui de muncă 
nu-şi găsise încă o întrebuințare. Durata exilului nu putea 
fi cunoscută; cine ar fi putut să ştie când ar fi avut dreptul 
să se reîntoarcă în ţară, unde ar fi avut de sigur atâtea pri- 
lejuri de rodnică activitate ? 

Aşa fiind, era firesc să se gândească la o îndeletnicire 
de mai lungă durată sau cel puţin la asigurarea unui izvor 
de existență mai omenesc. De aceea, el plănuește această 
călătorie în Dobrogea, provincie otomană pe vremea aceea, 
unde ochiul lui de agronom „Putea găsi ceva de lucru. In 
această privință, va fi avut si încurajarea lui Ion Ghica, 
căci, după cum reiese lămurit din nenumărate pasaje ale 
scrisorilor sale, el a întreprins călătoria, cu sprijinul material 
al marelui său prieten și protector. Ar fi greu de spus dacă 
si Ion Ghica a urmărit un interes practic imediat, 
îndemnând si ajutând pe Ion Ionescu dela Brad să 
meargă în Dobrogea. N'ar fi exclus, dar nici nu s’ar putea 
afirma cu certitudine. Este sigur însă, că lon lonescu 
face în toate scrisorile ce adresează lui Ghica, din dife- 
ritele localități unde poposea, felurite propuneri ispititoare 
în această privință, de a lua în arendă suprafețe de pământ, 
de a se deda la creşterea vitelor si la cultivarea solului sau de a 
face comerț, față de posibilitățile atât de nemásurate c2 oferea 
Dobrogea, «0 adevărată Californie » cum o numea întruna. 

Din cele ce știm că a urmat, niciunul din planurile lui 
lonescu nu sau realizat; prin urmare, el s'a îndreptat 
spre alte îndeletniciri, intrând în serviciul Statului otoman, 
iar Ion Ghica, mult mai târziu, a devenit guvernatorul 
insulei Samos, unde a lăsat urme atât de vădite, prin buna 
lui administraţie, încât a câștigat o adevărată celebritate în 
cercurile conducătoare turceşti. 

Dar dacă călătoria de studii întreprinsă de agronomul 
român în Dobrogea nu i-a adus niciunul din foloasele mate- 
riale sperate si întrevăzute la un moment dat, a avut totuși 
neasemuitul rezultat de a fi determinat această corespon- 
dentä, ce va fi de sigur citită și urmărită cu un vădit interes, 
dat fiind variatul și bogatul ei cuprins. 


26 VICTOR SLĂVESCU 


De sigur, scrisorile lui Ion Ionescu ar spori în va- 
loare documentară dacă s'ar fi păstrat şi puţinele răspunsuri 
ce pare că şi Ghica ar fi dat, la rândul său, prietenului 
său atât de entuziast de cele ce văzuse si descoperise în 
Dobrogea. Ar fi o adevărată fericire, dacă, cândva, sar găsi 
scrisorile lui Ion Ghica din această perioadă. Cine 
ştie pe unde vor fi ele rătăcite, dacă cumva s'au păstrat şi 
n'au fost distruse sau pierdute, ca atâtea altele. 

Va fi foarte greu să se dea o imagine completă şi destul 
de sugestivă a cuprinsului celor 12 scrisori trimise de Ion 
Ionescu lui Ghica, în timpul călătoriei sale dobro- 
gene de 4 luni. Indemnäm pe cetitorul acestor rânduri să 
le parcurgă în întregime căci va fi pe deplin răsplătit pentru 
osteneala ce-şi va da. 

Ionescu dela Brad este un dibaciu povestitor. El no- 
teazä cu fidelitate tot ceea ce vede si nu pare a fi stăpânit 
de nicio rezervă în a împărtăși prietenului său nu numai 
toate impresiunile ce are, dar şi toate gândurile si sentimen- 
tele ce-l cuprind și îl mișcă. Peripetiile călătoriei sunt po- 
vestite cu mult humor, iar diferitele episoade mai caracte- 
ristice sunt redate cu atâta naturaletä încât nu pot să nu 
farmece pe cititorul de astăzi. 

Ionescu ajunge în Dobrogea, după o călătorie pe mare, 
poposind la Varna, în Aprilie 1850, de unde apoi pornește 
în lunga-i călătorie într'o faimoasă căruță trasă de un biet 
cal, pe care o şi desenează 1) şi o trimite lui Ghica, spre 
a cunoaște cum se călătorea atunci în Dobrogea. Se pare că 
a fost intovárásit, în anumite locuri, si de un domn Io- 
ranu, inginer sau arhitect, care a şi ridicat planurile re- 
giunilor străbătute şi a alcătuit, sau mai bine zis a completat 
si o hartă a Dobrogei, publicată de Ion Ionescu în 
lucrarea sa: Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodgea. 

Dela început este izbit de bogăția päsunilor din Dobrogea, 
folosite mai ales de mocanii din Ardeal, care își aduceau aci 
bogatele lor turme. Cum tot pământul Dobrogei aparținea 
Statului, care apoi îl arenda acestor mocani prin funcționarii 





7) Vezi facsimilul acestui desen in Pl. Nr. r.’ 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 27 


lui, cunoscuţi ca verosi, de îndată răsare în mintea lui Io- 
nescu dela Brad gândul unei acțiuni utilitare: «Oare 
n'am putea noi să luăm în arendă aceste pustiuri de su- 
haturi ? ». Apoi gândindu-se la mocanii păstori, el mai adăuga: 
« Oare asotiindu-ne cu dânșii, nu vom avea bani ca să luăm 
în arendă toate suhaturile si să le exploatăm noi pentru noi 
şi cu toți mocanii, care în tot anul cutreeră Ardealul, Ba- 
natul, Valahia și Moldova?». 

Ceea ce a determinat pe Ion lonescu să facă această 
propunere lui Ion Ghica nu pare a fi gândul de câștig 
material, cât preocuparea de a veni în ajutorul acestui ele- 
ment românesc, activ şi întreprinzător, năpăstuit si speculat 
de consulii austriaci si de nesfârsita serie de funcționari 
turci, unul mai abuziv decât altul. 

De altfel, din capul locului, Ionescu socoate necesar 
să se ocupe de soarta elementului românesc, aflător în Do- 
brogea, sugerând lui Ghica să-i ia apărarea față de toate 
împilările la care este supus. In sprijinul acestei propuneri, 
el comunică lui Ghica o serie întreagă de fapte şi în- 
tâmplări din vieata Românilor dobrogeni, de cel mai mare 
interes. 

In măsura în care pătrunde mai adânc în Dobrogea și cu- 
noaste ținuturi și aşezări, oameni si obiceiuri, el înregistrează 
fidel tot ce vede si observă. Dar atentiunea lui de căpetenie 
se îndreaptă mai ales către Românii găsiți risipiţi prin di- 
ferite regiuni dobrogene. Elle descrie vieata si îndeletnicirea 
lor, în toate amănuntele, dând relatiuni precise şi bogate 
asupra aşezării lor. Se dau nume proprii, se povestesc epi- 
soade caracteristice, din care se poate înțelege, care era ade- 
vărata înfăţişare social-economică a : Dobrogei, acum aproape 
un veac în urmă. 

Descrierea Constanţei, (Kiustenge) este sugestivă si in- 
structivă. Un port în ruine, în care abundă rămășițe si amin- 
tiri romane. Interesant de constatat că încă de atunci Io- 
nescu dela Brad își dădea seama de marea însemnătate 
economică a orașului Constanța pentru țara noastră. El 
spunea textual lui Ghica: «Cu o lucrare la liman, spre 
a-l asigura de primejdia vânturilor dela răsărit, Kiustenge de- 





28 VICTOR SLĂVESCU » 

vine portul cel mai sigur şi mai producător, fiind menit a fi 
locul de încărcat a productelor Principatelor în tot timpul cât 
este Dunărea îngheţată ». 

Din primul moment, lonescu studiază de aproape 
conditiunile practice în care se făcea punerea în valoare a 
bogatului sol dobrogean și își da de îndată seama că acolo 
era locul unci exploatări mai pricepute, de pe urma căreia 
se puteau recolta frumoase rezultate. « Rdbdare, că ne-am 
apropiat de California » exclamă el, la sfârșitul unei scrisori 
(20 Aprilie 1850). 

Continuându-și călătoria si ajungând la Dunăre, după ce 
străbătuse alte regiuni, Ionescu scrie: «Lucrurile ce 
mă încongiură au trecut peste toată așteptarea mea. Mai 
frumos loc decât acel dela Cernavoda (Bogazkioi) nu poate 
fi altul ». Impresionat de perspectivele sub care se înfățișzu 
bcgätiile Dobrcgei, el adăuga: «Importanța ocupației pămân- 
tului mi se arată acum atât de mare, cât socot că n'ai strica să 
vii singur să faci o călătorie de cinci zile pe vapor până la 
Cernavoda, ca să vezi şi să-ți alegi». Un astfel de îndemn 
ar putea confirma ipoteza că era vorba si de o preocupare 
cu caracter mai practic, ceea ce de altfel n'ar avea prea mare 
însemnătate. 

Foarte interesante sunt relatiunile ce ni se dau asupra vieții 
mocanilor din Dobrogea, judecată din toate punctele de ve- 
dere. Iar portretele ce face unora din cei mai reprezentativi 
mocani ardeleni sunt cât se poate de sugestive și pitorești 
(scris. din 26 Aprilie şi 6 Mai). Episoadele povestite în le- 
gătură cu tot felul de greutăți îndurate de acești simpatici 
păstori ardeleni, —așa numiții «economi de vite» de mai 
târziu, — din partea autorităților turceşti locale —se citesc 
cu adevărată emotiune, mai ales când se arată cât erau ei de 
izolați si de lipsiți de orice apărare. Ion Ionescu în- 
demna pe Ghica să-i ia sub ocrotirea lui, pe lângă guvernul 
otoman. «Ei caută cu lumânarea un patron şi ca ologul din 
Evanghelie, de 30 de ani stau pe malul apei şi nau omul care 
la vreme să-i pund.in scăldătoare spre a se vindeca de toată 
boala. Le-am vorbit că omul este şi eu îi voiu duce la 
dânsul ». 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 29 


Este interesant de adăugat că la propunerea ce li se făcea 
de a fi apärati de Ghica la Constantinopole, mocanii 
răspundeau prin anumite oferte materiale, respinse însă de 
Ionescu dela Brad cu vorbele: « Nu căutăm câștiguri 
dela ei, ce îi vom sluji ca Români şi ca pe niște frați. Atunci 
popa mi-a zis că-i dă dară pentru cauză dacă nu voim a-i lua 
noi. Aist simțământ național care este înrădăcinat în toți mo- 
canii l-am exaltat şi mai mult cu conduita asta de înfrățire». 
Scena este caracteristică și pilduitoare pentru cunoașterea 
acestor mocani ardeleni ce se aflau atunci în Dobrogea. 

Dar înafară de aceste relatiuni, cu un caracter mai spe- 
cial, cu privire la vieata de toate zilele a Românilor așezați în 
Dobrogea, în scrisorile lui Ionescu către Ghica se 
mai găsesc alte numeroase, variate si interesante informetiuni 
de tot felul cu privire la situatiunea găsită în Dobrogea. Bogate 
date statistice vin să se adauge și să completeze știrile co- 
municate. Se arată situatiunea grea în care se găseau Românii 
dobrogeni din punctul de vedere al învățăturii și al cultului 
şi se sublinia mai ales «simtámántul nationalitätii » de care 
ei dădeau dovada. Comentariile adăugate de Ionescu 
dela Brad pe marginea celor constatate sunt iarăşi vrednice 
de ţinut în seamă, căci ele vădesc de ce sentimente nationale 
puternice era el insufletit si cát de mult era preocupat să 
lucreze si să ajute la ridicarea si emanciparea populației 
românești rătăcită pe meleagurile dobrogene. 

Scrisoarea din 16/28 Mai 1850, datată din Rusciuc, este 
fără îndoială un nepretuit izvor de cele mai neașteptate in- 
formaţiuni din care reies nu numai relatiunile strânse între 
cei doi prieteni si natura lor dar si scopul precis urmărit de 
Ion Ionescu dela Brad în călătoria sa. Inceputul scrisorii 
este miscätor căci economistul nostru socotește potrivit să arate 
din nou lui Ghica toate sentimentele lui de gratitudine 
pentru ajutorul ce primise spre a întreprinde această călătorie, 

« Nädäjduesc că de dragostea şi încrederea ce mi-ai arătat 
nu vei avea niciodată a te tângui. Imi cunosc datoria mea si 
pentru o vorbă sunt capabil de mari sacrificii. 

« Mi-ai întins mână de frate, ai făcut avans rávnei şi pu- 
terilor mele. Cu vrednicie şi cu cel mai mare devuement îți voiu 


30 VICTOR SLĂVESCU 





răspunde la amândouă. Eşti înzestrat cu toate frumoasele în- 
susiri şi, dacă vei şti prețui si pe prieteni şi le vei şti conserva, 
foarte departe vei merge ». 

Toate aceste prețioase mărturii ne înfățișează pe Io- 
nescu dela Brad într'o lumină din cele mai simpatice și 
ne lămurește pe deplin asupra fondului cel adevărat al prie- 
teniei ce-l lega de Ion Ghica. 

Dar valoarea documentară a scrisorii din 16/28 Mai 1850 
mai sporește si prin descrierea amănunțită ce face asupra 
Silistrei si 'Turtucaiei, unde elementul românesc era deo- 
sebit de bine reprezentat. Cum cele notate de Ionescu 
dela Brad se referă la o situatiune de acum 93—94 de ani, 
oricine va recunoaște că scrisoarea aceasta are valoarea unui 
document autentic, de cel mai mare pret. Comentariile adäu- 
gate de Ionescu sunt atât de juste si indreptátite, fiind 
totdeodatá insufletite de un sincer şi profund nationalism. 

Plină de pitoresc este povestirea ce face Ionescu în 
legătură cu vizita sa la pasa Rusciucului, din care iarăși se 
pot afla multe ‘informatiuni prețioase nu numai asupra fe- 
lului de vieatä de atunci, cât mai ales cu privire la starea eco- 
nomică a Dobrogei sub stăpânirea turcească. Din acest punct 
de vedere scrisoarea ce el adresa dircct pașei din Rusciuc 
completează foarte bine celelalte informatiuni din scrisoarea 
către Ion Ghica si ne mai dá si putinţa să apreciem la 
justă valoare nu numai pregătirea lui profesională cât și 
dibăcia cu care înfățișa anumite lucruri sub o formă cát mai 
corespunzătoare scopului urmărit, 

In scrisorile ce urmează, datate din Tulcea si Măcin, se 
găsesc alte descrieri, tot atât de sugestive si de pitoreşti cu 
privire la cele constatate de el în Nordul Dobrogei. Aceeaşi 
bogăție documentară, aceleaşi descrieri entuziaste asupra 
frumuseții naturale din regiunile străbătute, același interes 
viu pentru populatiunea românească din acea regiune, răs- 
pândită în tot așa de mare număr prin toate satele. La tot 
pasul Ion Ionescu este izbit de bogăția excepțională 
a pământului dobrogean si cum spune el «nu am zi de cà- 
lätorie, în care să nu descoper şi să nu cunosc noud ramuri ale 
Californiei ». 


















































CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1864—1874 31 


Paginile cu privire la mănăstirile din județul Tulcea sunt 
încântătoare. In acelaşi timp şi foarte sugestive prin bogăția 
materialului informativ ce cuprind. Ele se citesc cu nespusă 
plăcere. La toate aceste descrieri se adaugă la tot pasul tot 
felul de consideratiuni politice din care unele vădind deplina 
lui încredere într'un viitor mai bun pentru neamul nostru. 

In scrisoarea sa din Tulcea, purtând data de 10/22 Iunie 
1850, aducându-și aminte cá se împlineau în acea zi doi ani 
dela izbucnirea revoluţiei nationale din Izlaz si București, 
Ionescu dela Brad scria lui Ghica: 

« Astăzi e sărbătoarea « Pogorîrii Duhului sfânt » şi este şi 
aniversarea revoluției noastre, pe care o continuăm în Do- 
brogea cu agiutorul lui Dumnezeu, în astă Cahfornie unde vin 
st neîncetat vin toate neamurile scăpate din robie de se hrănesc, 
unde românimea este atât de numeroasă si deşteptată. .. Serbez 
astăzi atât de însemnate şi mari lucruri, ziua trezirii lor gi 
ziua în care fac des voeux les plus ardents pentru ca duhul ce 
a purces din Bucureşti, să vie şi să se sălășluiască aicea în Do- 
brogea, în inima celor ce auzind de purcederea lor, îl aşteaptă 
cu sete mare, pe care o voiu îndestula. Și pentru aceea datorie 
sfântă avem ca să facem lucrarea cu înţelepciune şi cu toată 
maturitatea ». 

Astfel de observatiuni, pline de avânt si entuziasm pa- 
triotic abundă la tot pasul în cuprinsul scrisorilor lui Ion 
Ionescu dela Brad, lăsând să înțelegem ce gânduri si 
preocupări înalte şi desinteresate îmboldeau pe veșnic ac- 
tivul şi neostenitul nostru călător, în toate vicisitudinile unei 
vieți atât de chinuite. 

Ar fi absolut de prisos să se mai insiste sau să se mai în- 
vedereze însemnătatea excepţională a celor 12 scrisori adre- 
sate de economistul nostru lui lon Ghica, din timpul 
călătoriei sale dobrogene. Fiecare pagină, fiecare rând are 

valoare documentară şi nespus farmec. O întreagă stare de 

` lucruri apare în ochii cititorului, care este prins de un astfel 
de interes încât paginile acestea sunt parcurse cu o ade- 
vărată insufletire, dela început până la sfârșit. 

Ele sunt deopotrivă de instructive atât pentru economist 
cât.şi pentru istoric, pentru geograf ca si pentru etnograf, 


32 VICTOR SLĂVESCU 





în sfârşit pentru oricine se interesează de acest apropiat 
trecut, de acum mai puţin de un veac, când apăreau cele 
dintâi zori ale redeşteptării noastre naționale. 

Sub pana lui Ionescu dela Brad, Dobrogea ne apare 
în toată frumusețea si rodnicia ei, iar populația băștinașă, 
în care elementul românesc se înfățișează sub aspecte atât 
de felurite, este prezentat sub luminile cele mai îmbucură- 
toare din toate punctele de privire. 

Lui Ionescu dela Brad îi revine dar meritul excep- 
tional de a ne fi vorbit cel dintâi, atât de cald si de entusiast, 
de această provincie, astăzi devenită pe deplin românească, 
învederând încă de acum un veac ce nepretuitä valoare 
reprezenta ea, din toate punctele de vedere. pentru tara 
noastrá. 

Ultima scrisoare adresatá de Ion Ionescu dela Brad 
lui Ghica, din Dobrogea, poartá data de 17 Iulie 1850 
$i este scrisá din Ostrov (localitate pe Dunáre, la Estul ora- 
sului Cälärasi). 

Este probabil, cum de altfel reiese si din scrisoarea sa, cä 
dupä aceastä datä el s’a reîntors la Constantinopole, unde a 
căutat să pună în aplicare măcar unul din nenumăratele 
planuri ce făcuse pe timpul călătoriei sale dobrogene. 

Intre scrisorile ce ne-au rămas dela economistul moldo- 
vean mai este una, purtând data de 14 August, fără indicatia 
anului si locului, în care el vorbeşte de un proiect de cultură 
alcătuit si de «hârtiile fermei model». Totdeodatä se mai 
pomenește în aceeaşi scrisoare si de o cerere pentru dobân- 
direa de pământ în Dobrogea, ce ar fi urmat să facă Ion 
Ghica la Poartă, atât pentru el cát şi pentru Ion Io- 
nescu. Din cuprinsul scrisorii socotim că s'ar putea de- 
duce că a fost scrisă în August 1850, adică putin timp după 
sosirea lui la Constantinopole. 

Pe de altă parte, tot din această scrisoare se mai află și 
amănuntul interesant cá, în aşteptarea aprobării «fermei 
model », i se propusese să meargă să vadă moșiile (ciflicurile) 
marelui Vizir Reşid Paşa, ceea ce îl atrăgea, mai ales 
că i se puneau la dispoziție şi banii de cheltuială, într'un 
moment când era destul de strâmtorat. In sfârşit, Io- 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 33 


nescu mai pomenește si de «aşteptarea luării postului », 
ceea ce însemna că el urmărea, totdeodatä, si dobândirea 
unui serviciu care să-i asigure existența, fapt ce s'a şi în- 
tâmplat mai târziu. 

Iată textul acestei scrisori din 14 August (1850), ana- 
lizat mai sus: 


14 August (1850). 
Domnule ! 


Iată, trimit proectul de cultură precât am putut mai pe scurt. Dacă 
vei socoti ca să-l întind mai mult, am de unde şi nu mă voi lenevi 
de a-l face. 

Trimit şi o închipuire de cerire ca să ne dee pământ. 

Opinia mea este ca D-ta singur sd cei pământ şi pe numele D-tale singur 
să iasă şi Firman. Multe rezoane m'au îndemnat la a face această 
hotärîre, Unul este şi acela că cerând D-ta pământurile No. 2, de 
pildă, să cer si eu pe cele dela No. 3 și aşa treaba să fie mai folo- 
sitoare. In sfârşit, cum vei zice aga voi face. 

Eu, dându-vă proectul de cultură, mi-am îndeplinit si cea mai de 
pe urmă îndatorire ce am fost avut. Era să viu eu sângur dar iată cum 
stau. Ismail Pașa 1) au pus la cale că până vor esi hârtiile fermei-model 
eu să mă duc şi să văd toate ciflicurile Vizirului. N'am zis ba, ci 
menajând buna lor voință, am primit. 

Astăzi Ismail Pașa m'au trimis la Poartă ca să văd pe Vizir, zicând 
că el au vorbit și că i s'au poruncit a mă trimete la dânsul. Au adaos 
că, luând în privire starea de jenă în care mă aflu, mi se va da de 
cheltuială ca să“executez excursia aceasta în așteptarea luării postului, 

Mâine este sfat mare din toți negustorii sub prezidentia lui Ismail 
Paşa pentru a pune la cale cele de cuviință pentru facerea expoziţiei 2). 


Sănătate 
I. Ionescu, 


Cu vaporul de astăzi au venit 18 Bulgari groși şi graşi dar nätäräi; 
nu ştiu ce vor izbuti, 


In corespondenţa lui Ionescu dela Brad se mai gă- 
seste si o altă scrisoare, datată din 13 Septemvrie. Faţă de 
cuprinsul ei, pare a fi tot din 1850. Din ea reiese că el sosise 





1) Era Ministrul agriculturii în acel moment, vezi Victor Slăvescu, Par- 
ticiparea Moldovei la Expoziţia Universală din Londra în anul 1851. Bucureşti, 1941. 

3) Poate se face aluziune la Expoziţia Universală dela Londra, din 1851, la care 
a luat parte şi Turcia, când am trimes gi noi produsele din Principate. 


3 4. R. — Studii pi Cercetări. LXVI. 





34 - VICTOR SLĂVESCU 





la` Constantinopole spre a se întâlni cu Ion Ghica ca 
să-i ceară «un sfat de cele bătrâne, care să mă scoată din 
starea de trándávie în care m'au aruncat soarta», si totdeodată 
să-i mai solicite si un împrumut de 500 de lei, «căci peste 
câteva zile punga îmi rămâne cu totul deşartă ». Ar rezulta 
de aici că niciunul din planurile sale nu se împliniseră încă 
şi față de greaua stare materială în care se găsea, tot la Ghica 
apela pentru a-l scoate din strâmtoare. 
Iată textul acestei scrisori din 13 Septemvrie (1850): 


Domnule Ghica, 


Astăzi am venit în Constantinopoli cu scop ca să mă pot întâlni 
cu Domniata; aveam să-ți cer un sfat de cele bătrâne, care să mă 
scoată din starea de trândăvie în care m'au aruncat soarta şi totdeo- 
dată aveam de gând ca să te rog să-mi deschizi sau să-mi faci un 
credit de 500 lei, căci peste câteva zile punga îmi rămâne cu totul 
desartä. : 

lartá-má, Domnule Ghica, dacá indrásnesc a te importuna cu astfel 
de cerere; bunătatea ce ai arătat către mine m'au îndemnat a-ți face 
astăzi cerere de parale, pe care la cel întâi minut de abondentä mă 
voi grăbi a vi le înapoia, cu toată recunoştinţa ce-ţi sunt dator si 
pentru alte scăpări din nevoie ce am avut dela Domniata si dela Doamna 
Domnieitale. 

Eu am însărcinat cu astă scrisoare pe Catargiu, la care voiu trimete 
dela... să caute şi răspuns. 

Sincer amic 
I. Ionesco. 


I3 Septemorie (1850). 


Ambele scrisori completeazá informatiunile de páná acum 
cu privire la legăturile dintre Ion Ionescu si Ion 
Ghica, din timpul sederii lor la Constantinopole si ne 
învederează, odată mai mult, în ce măsură economistul 
nostru era ajutat de Ion Ghica, ori de câte ori era 
nevoie. 


Ce a urmat din toamna anului 1850 si până în 1857 se 
poate reconstitui cu destulă preciziune, atât din corespon- 
denta ce se publică în această lucrare cât si după propriile 
sale mărturii. Ar reiesi însă cá Ion Ionescu a intrat 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ȘI ION GHICA 1846—1874 35 












































de îndată 1) în serviciul particular al Marelui Vizir, așezat 
fiind în fruntea administraţiei celor 18 moşii ale lui Resid 
Paşa din Tesalia. Acest post de încredere şi răspundere 
i se acordase tot prin sprijinul lui Ion Ghica, care de 
altfel dăduse și cuvenita garanție pentru el, după cum măr- 
turiseşte chiar Ion Ionescu în repetate rânduri, prin 
scrisorile ce adresa prictenului său protector. El rămâne 
în această situatiune până în lunie 1857 adică timp de 
aproape 7 ani de zile. Incepând din 1853, el adresează lui 
Ghica 18 scrisori, câtă vreme a condus exploatarea mo- 
şiilor viziriale. 

Ce nu cuprind aceste scrisori, unele din ele având chiar 
un adevărat caracter de rapoarte ce Ionescu dela Brad 
adresa lui Ion Ghica, spre a-l încredința cá bine me- 
rită încrederea ce i-a acordat? 

In primul rând se arată măsurile luate pentru schim- 
barea şi îmbunătățirea culturii pământului, dând în această 
privinţă interesante amănunte de pură tehnică agricolă; apoi 
nu uită a învedera toată strădania ce depunea pentru sporirea 
veniturilor anuale, printr'o mai chibzuită valorificare a pro- 
duselor, în vederea multumirii stăpânului său Resid 
Paşa. Este adevărat că în această privință, el avea și un 
interes personal, întru cât primea între altele, drept răsplată 
a muncii lui, zece la sută din veniturile anuale dobândite. 
Dar nu numai acest interes personal şi material îl făcea să 
lucreze cu atâta râvnă, cât mai ales mândria ce avea de a 


1) Am putea socoti că Ionescu dela Brad aintrat încă dela 1850, în serviciul Ma- 
relui Vizir, adică de îndată după întoarcerea sa din Dobrogea, judecând după ur- 
mätorul pasagiu din Amintirile sale: 

s...De aceea, la una din moşiile Viziriului, numită Perietos, unde locuiam si 
eu, am făcut o biserică de piatră, am adus călugări dela Sf. Munte de au zugrăvit 
catapeteasma. La intrarea în biserică am pus deasupra uşii o piatră cu inscriptiunea 
următoare săpată într'însa: 

€ Această măreaţă biserică a Sf. Intâiului Mucenic si Purtătoriu de biruintá Gheor- 
ghie, s'au reînoit cu cheltuiala boierului cäminar din Moldova Ion Ionescu, îngrijitor 
al tuturor moşiilor ce le are în Tesalia Marele Vizir Reşid Paga, 1850 ». Vieaţa mea, 
p. 10, 

S'ar putea însă admite să fie la mijloc şi o scăpare din vedere din partea lui Io- 
nescu dela Brad, dat fiind că amintirile sale sunt scrise către adânci bătrâneţe (1889), 
căci este greu de admis ca numai după câteva luni de activitate în Tesalia a şi făcut 
biserica din Perietos chiar din anul 1850. Dar ar mai putea fi vorba si de o simplă : 
greşeală de tipar, adică s'a tipărit 1850 în loc de 1856. 


3e 





36 VICTOR SLĂVESCU 





dovedi ce poate să facă un agronom român în tara turcească, 
deosebit că mai avea si preocuparea de a arăta prin fapte că 
merită cu prisosintá încrederea lui Ion Ghica, che- 
zasul său față de .viarele Vizir. 

Vieata lui Ion Ionescu pe «ciflicurile» tesaliene nu a 
fost lipsită de anumite greutăți și primejdii, mai ales că regiunea 
fusese turburatá de anumite încercări de revoltă. Obiceiurile ' 
locale nu erau totdeauna din cele mai plăcute și deseori s'a 
aflat în primejdie de moarte. El întrebuința, pentru admi- ' 
nistrarea moșiilor Vizirului deopotrivă, si blândetea și energia 
cea mai severă, spre a putea asigura efectuarea lucrărilor 
agricole necesare, izbutind să-şi apropie populația ocalä 
care îi mărturiseşte încredere şi-i dă ascultare şi supunere. 

Activ şi plin de inițiativă, lonescu dela Brad face 
nenumărate îmbunătățiri pe moşiile Vizirului, plantează si 
altoeşte măslini, taie păduri si face cherestea, fabrică cărbuni 
de lemn și negociază în toate părțile buna valorificare a 
produselor recoltate, cu sárguintá si toată cinstea cuvenită. 
Când subalternii sau şefii săi dovedesc apucături rele, nu 
pregetă a-i da pe fztá, chiar dacă prin aceasta riscă anumite 
neplăceri şi primejdii. Totuşi nimic nu-l împiedică de a-şi 
face datoria în mod conştiincios, preocupat fiind numai de 
a multämi pe stăpânul său Resid şi mai ales pe chezasul 
său Ghica, grație căruia avea acest post, care putea aduce 
şi însemnate foloase materiale... 

El trimetea prin Ghica sau direct Vizirului rapoarte 
de activitatea lui, din care să se poată urmări si astăzi, cum 
înțelegea să-şi împlinească datoria. Aceste rapoarte sunt do- 
cumentate şi pline de tot felul de informatiuni interesante 
cu privire la chipul şi metodele întrebuințate pe acea vreme 
în Turcia, în materie de exploatare agricolă și forestieră. 

Intre timp —din 1854 — Ion Ghica devenise gu- 
vernatorul insulei Samos, ceea ce dădea prilej lui Ion Io- 
nescu sá-i aducá tot felul de laude si sá-i facá prevestiri 
de viitor mare în politica țării. 

De altfel, în toate aceste scrisori adresate de Ionescu 
lui Ghica, preocupările politice sunt foarte frecvente şi 
ja fiecare pas se dau ştiri de cele întâmplate în Turcia, in 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 37 


Principate sau pe continent. Din acestea reese cât de per- 
manentă era grija lor de a se ţinea la curent cu tot ce se 
întâmpla în Orient si în legătură cu Tara, nutrind mereu 
nădejdea că lucrurile :se vor schimba si vor putea scăpa din 
exilul ce li se impusese, pentru a se reîntoarce în patrie. In 
scrisorile lui Ionescu se pomenește de numele dife- 
ritilor fruntași politici români, amintindu-le activitatea, vor- 
bele și gesturile, în diferite chipuri, mzi ales în legătură cu 
marile evenimente politice și militare ce se petreceau în 
aceeaşi vreme (războiul Crimeii, etc.). 

In altă ordine de idei, Ion Ionescu povesteşte, cu 
multe amănunte, toate greutățile întâmpinate cu predarea 
socotelilor anuale și stabilirea drepturilor lui la câștigurile 
dobândite. La un mcment dat, el pare a vădi intentiunea 
de a se așeza ca agricultor-proprietar în regiunea Salonicului, 
dar nu ajunge la realizarea acestei intentiuni, din cauza greu- 
tätilor de tot felul ce i se făceau, când era vorba să i se ră- 
fuiască drepturile sale materiale. 

Se pare că exilul impus începea să apase greu asupra su- 
fletului său. Se vede din tot ce scrie cât de greu suportă 
vieata între străini, departe de țară. « Un lucru îmi sfâșie inima: 
că activitatea noastră o cheltuim în locuri străine ». In adevăr 
și Ghica lucra acum ca guvernator al insulei Samcs iar 
el administra moșiile Vizirului din Tesalia. Pentru dci pa- 
trioti, inflácáreti şi dornici de a lucra pentru ridicarea țării, 
astfel de situatiuni si împrejurări nu puteau decât să-i în- 
durereze si să-i înduioșeze, mai ales că, după fericitul re- 
zultat al războiului din Crimeea, se putea prevede schimbări 
radicale si în situatiunea celor două Principate, după înfrân- 
gerea Rusiei sub zidurile Sevastopclului. 

In această ordine de idei, este interesant de subliniat în- 
demnul ce Ionescu dela Brad adresa lui Ghica, în 1855, 
de a părăsi Samosul și de a începe o acțiune de Jămurire a 
cercuri i politice din Occident zsupra situ: tiunii Principatelor 
Române. lată ce scria el în această privință lui Ghica: 

« Ar fi bine, socot, să faci si d-ta ceva. Aici toti, până si 
dușmanii, strigă că în aste împrejurări numai d-ta ai fi în 
„stare să manevrezi si să faci treabă si asta o cred si eu», 





38 VICTOR SLAVESCU 


« Ce gândesti, n’ar fi bine sä te misti cam spre Viena sau 
Paris sau Londra, învestit de o funcție turcească, care să-ți 
deschidă uşile spre a putea intra si vorbi de cele folositoare 
nouă? De aceea cred că timpul au venit să lași Samosul și 
să iei o altă misiune pe continent, undeva. Așa cred eu că-i 
bine ». (Scrisoarea din 19 Iunie 1855). 

In legäturä cu aceste preocupäri, multe alte informatiuni 
se mai găsesc în scrisorile lui Ion Ionescu dela Brad 
cu privire la cele ce se întâmplau în Principate și la acțiunea 
politică desfăşurată acolo. Numele lui Costache Ne- 
g ri, neuitatul prieten dela mânjina, revine destul de des 
în paginile lui, scrise din Perietos-ul Tesaliei. 

Preocupările lui de acest ordin mai înalt nu-l vor împie- 
dica însă, găsindu-se în slujba Vizirului să se însoare, luând 
în căsătorie «o nemtoaicä din Perietos », de care însă se va 
despărți mai târziu, când se va reîntoarce în țară 1). 

Pe măsură însă ce evenimentele politice se desfăşurau în 
sensul dorințelor si aspiratiunilor sale și Ionescu dela 
Brad căuta prilej să-și încheie activitatea sa din Tesalia si 
să devină un om liber si independent. « Drept să-ți spun, cd 
"din suflet doresc ca să scap din slugărie si să md fac stăpân 
pe mine ». (Scrisoarea din 7 Noemvrie 1855). 

In ultimul său an de activitate, ca administrator al mo- 
şiilor lui Reşid, ela avut de îndurat multe, foarte multe 
neplăceri din cauza greutăților de tot felul ce i s'au făcut 
până să i se recunoască drepturile sale bănești. Ultimele 
sale scrisori sunt pline de tot felul de amănunte în această 
privință, mai ales că avea să sufere și jignirea de a fi bănuit 
în cinstea lui personală, după ce lucrase cu atâta râvnă. 

Și această parte din corespondența lui către Ghica 
este de un mare interes documentar, căci din ea aflăm ştiri 
prețioase cu privire la trudita lui vieatä si apoi ne mai oferă 
şi prilejul să cunoaștem anumite aspecte din organizația 
economică și administrativă turcească. La toate acestea se 





1) «La Perietos fiind, m'am și însurat, luánd o fată a căreia mamă era Greacă 
şi tata Neamţ dela Stuttgart: la Stuttgart au crescut fata gi au învățat-o carte, Dar 
n'am trăit mult cu dânsa, căci îndată ce m'am întors în ţară gi am venit cu dânsa 
gi m'am aşezat la Iași, m'au lăsat, dându-se în dragoste cu un altul », Vieafa mea, p. 11, 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 39 


mai adaugă si unele constatări si aprecieri în legătură cu eve- 
nimentele politice din acea epocă, din care reiese necontenita 
lui preocupare de a vedea Principatele Române intrând pe 
calea neatârnării politice si a reasezärii lor pe alte baze eco- 
nomice şi sociale. 

Si în aceste scrisori, Ionescu rămâne același poves- 
titor fermecător și interesant, prin stilul lui vioiu și colorat 
şi prin abundența de tot felul de mici observatiuni asupra 
oamenilor și împrejurărilor din acea vreme. 

După ce Ion Ionescu dela Brad izbutește — nu 
fără greutăți şi amărăciuni —sä-si capete toate drepturile 
sale bănești pentru munca desfășurată pe moșiile Vizirului 
Resid Pasa din Tesalia, el se reîntoarce în sfârşit, în 
a doua jumătate a anului 1857 în Moldova, unde începe o 
nouă activitate publică și profesională. 

El ajunge în patrie în vremea când Moldova se găsea sub 
oblăduirea Caimacamului Nicolae Conachi Vo- 
goridi, când toată lumea politică era preocupată de ale- 
gerile pentru Divanul Ad-Hoc, potrivit Tratatului dela Paris 
din Martie 1856. 

De acum încolo, corespondenţa lui cu Ion Ghica 
va avea un caracter sporadic, iar scrisorile ce va mai adresa 
prietenului și protectorului său vor avea un alt rost. 

Intre 1858 si 1874 avem numai patru scrisori. Poate că 
au mai fost şi altele, dar pentru moment numai acestea s'au 
găsit. Cuprinsul lor este tot atât de interesant, referindu-se 
bine înţeles la împrejurări cu totul schimbate. Se poate 
afirma totuși, că legăturile de prietenie între Ghica şi 
Ion Ionescu dela Brad nu s'au alterat, judecând si 
după faptul că în 1862 vedem iarăși pe Ionescu recur- 
gând la sprijinul bănesc al lui Ghical). 

Deosebit de interesante sunt, în special, scrisorile din 1874, 
în care economistul nostru se ocupă pe larg de problema 


1) Jatá un document care învederează cele arătate mai sus: este vorba de scri- 
soarea ce Jon Ghica adresa bancherului său Halfon prin care îl autoriza să plătească 
30 galbeni lui Jon Ionescu. Pe această scrisoare figurează şi recunoaşterea primirei 
sumei de către Jon Jonescu: 


* Mon cher Monsieur Halfon, 





4 VICTOR SLĂVESCU 


creditului agricol, aducând cu acest prilej justificate laude 
la adresa lui Ion Ghica pentru activitatea ce desfá- 
surese în legătură cu organizarea Creditului Funciar Rural 
(1873). Şi în aceste ultime scrisori, adresate din «singură- 
tatea dela Brad», Ionescu este de o potrivă de inte- 
resant si captivant prin consideretiunile ce face în legătură 
cu situatiunea săteanului român, în ceea ce priveşte depen- 
denta lui de marele proprietar, dovedind si de stă dată 
cât de mult a fost el preocupat să vadă pătura țărănească 
ajunsă odată la independență si bună stare economică. 

Acestea ar fi considerstiunile, de un ordin mai general, 
ce s'ar putea face, drept prezentare si introducere, la cores- 
pondenta lui Ion Ionescu dela Bradcu Ion Ghica 
publicată in peginile ce urmează. 

Scrisorile redate mai jos sunt pagini de gándire si simtire 
románeascá dintr'o epocá, cánd fruntasii vietii publice, preo- 
cup:ți cum erau să vadă neamul nostru scăpat de orice de- 
pendentä străină, duceau o vieafá grea și amară, plină de 
peripeții şi nezjunsuri, prin țări străine, fără să piardă i însă 
niciun moment nădejdea întrun viitor mai frumos si 
mai bun. 

Oricine le va parcurge, nu va putea să nu recunoască, că 
econcmistul si egroncmul Ion Ionescu dela Brad a 
fcst, fárá indoialá, una din personalitátile de seamá ale vea- 
cului al XIX-lea, prin tot ce a gándit, simtit si lucrat el intr'o 
vieatá intrezgá de trudá si luptá. 

lunie 1943. VICTOR SLÁVESCU 





Je vous prie, cher ami, de donner à mon compte la somme de 30 ducats (Nr. 30) 
à Monsieur Jean Jonesco. 
Agréez mes salutations affectionnées. 
Ion Ghica 
J'ai reçu la somme de 30 ducats. 
Bucarest, le 24 juin 1862. 
I. Ionesco. 


(Se dă si în facsimil textul acestei chitante). Pl. I. 


Victor Slăvescu. Corespondența între Ion Ionescu dela Brad PI. I 
si Ion Ghica 1846—1874. 





J- 


PAR mh re ARIN SANTA DAS 


CO ce "1 LM ILIA BOA 


[2 No A 
v Ua S uae CALE I je DNE 
: + Pul : 


LII LA a ee > 3 4 e m er. 


Aa Aar An : 


^ 
c f 
e z 12 LAC Are x 


SP VEA 









^ ^4 





wo pai a 
= e aeui ori Ses 
e t à 
LE a, 4 au o0 e Áo. 
"M 





vd ed de dre ER oem dto 


jf hier * SAS nas, 


y m 
"ena 





Facsimilul unei dispozitii de platä a lui Ghica in favoarea 
lui Ionescu dela Brad. 


A. R. — Studii $i Cercetări. LXVI. 


Grinion 1), în 18 Mai 1846. 
Dorite Domnule Ghica, 


M'am pornit la Paris Sâmbătă cu hotărâre ca să viu să te întâlnesc 
şi să-ți comunic ideea de «un compte rendu des progrès depuis 1840 jus- 
qu'aujourd'hui» ce mi-au venit în gând ca să lucrez. Timpul m'au 
contrariat atât de mult cât mai era să scap ocazionul întorsului la Gri- 
nion, pe lângă aceea că mi am pierdut de geaba timpul ce era să-l pe- 
trec la D-ta, căci pe când ploua, eu nu-mi aflam loc de necaz de subt 
galeriile din Palais Royal. 

Mi-am luat hotărârea ca să las pe altă dată treaba ce aveam la D-ta 
însă agiungând la Grinion am găsit scrisoarea ce ai avut bunătatea 
de a-mi trimete. Aceasta mi-au fost destul ca să mă facă să plâng după 
ziua ticăloasă de eri. Mă voi sili însă ca pe Duminica viitoare să viu 
la Paris curat numai pentru ca să mă folosesc de argintul ce ti-au picat 
în mână. Atunci yoi aduce și notele lui Michel en $i ceea 
ce am lucrat. In așteptare vă trimit un catalog de cărțile de Economia 
Politică. 

Vă recomand cetirea «De l'éloge de Monge» făcută mai deunăzi 
de Arago. Monge es'e fundatorul Scoalei Normale şi Politehnice, 

Asemine memoarul d-lui B'anqui 3) cetit la Academie, unde trătează 
problema dacă instructia publică este sau nu este «à .a hauteur des 
besoins actuels des sociétés modernes ». 

Asemine si memoarul d-lui Giraud, inspecteur de la Faculté de 
Droit, care anvizajează întrebare instrucției publice dintr'o privire an- 
tagonistă a celei expuse de Blanqui. 

De Duminica viitoare într'o săptămână se facé concursul comisiei 
agricole de Paris, cea mai bună din cele 664 ce există astăzi în Frantia. 


A Dimanche prochain. Tout à vous 
Ionescu. 


1) Grignon, localitate în departamentul Seine et Oise, unde se află şcoala de 
agricultură, în care învață Ionescu dela Brad. ; 

3) Michel Chevalier (1806—1879) economist francez de seamă, succesorul lui 
Pellegrino Rossi în 1847 la catedra de Economie Politică dela Collège de France, 
ocupată mai înainte de Jean Baptiste Say. La moartea lui Chevalier, catedra de Eco- 
conomie politică a fost ocupată de Paul Leroy Beaulieu, ginerele său. 

3) Adolphe Blanqui (1798—1854) economist francez de seamă, a urmat pe Jean 
Baptiste Say la catedra de ia « Conservatoire des Arts et Métiers » în 1832, fiind con- 
siderat ca unul din cei mai străluciți elevi ai lui Say. 





42 VICTOR SLAVESCU 


II. 


Roma, în 22 August 1846. 
Dorite Domnule Ghica, 


Aș dori să rabd în sfârșit, dar iată că numai până la Roma am putut 
urmări scopul călătoriei mele. Formalitätile pașaportului în Italia şi 
taxiile de plătit mi-au stors grozav punga. Am agiuns într'o stare așa de 
vântoasă, cât nici înainte, nici înapoi nu mă pot urni din Roma. Și 
cu toate aceste, Vezuviul încă nu l-am văzut. Ca să-l pot vede si ca să 
mă pot înturna în ţară îmi trebuie 600 f(ranci). A-i cere dela Iași, 
timpul e prea lung, căci dusul și venitul unei scrisori tine 36 de zile; 
îi voi cere dar dela Paris, căci în g zile o scrisoare agiunge din Roma 
la Paris. Mă determinez dar a aștepta aice în Roma 20 de zile şi iată 
că vă scriu rugându-vă să binevoiti a-mi împrumuta 600 f(ranci) până 
ce voi agiunge la Iași, de unde îndată vi-voi trimite. 

Nu mă lăsa în nevoie ce am, și de poti să-mi faci acest bine, apoi 
te rog nu întârzia, căci eu număr zilele şi am toată nădejdea în D-ta. 

Eu lăcuesc în Roma la Hôtel de l'Allemagne, via Condoti 88. La 
acest adres dar räspunde-mi si contati în recunostinfa acelui ce are 
cinste a se însămna. 


Al d-voastră prea adevărat şi plecat serv. 
Ionescou, 


D. Vârnav 1) rămase a-mi trimite 300 f(ranci) si iată că nici bani 
nu mi-au trimes, nici măcar un răspuns, lucru ce mau contrariat 
foarte mult. Am adaos a-i scrie încă odată dela Gena 2); nu ştiu de va 
răspunde sau ba. Eu însă 20 de zile stau la Roma și aştept. Trecând 
acest termin, apoi poate a se făli că m'au năcăjit şi stingherit. Mă 
rog dar, măcar d-voastră să-mi räspundeti la această scrisoare, chiar 
şi de nu veţi putea a-mi trimete împrumutul vă cer. 


III. 


Iași, în 19 Decemorie 1846. 
Doritul meu Domn, 


Ce mai faci, Domnule Ghica? De câteori tot gândesc la d-ta, — 
(şi vei vedea că gândesc foarte des), — tot aş vrea să vă scriu si sed 
că n'am avut ce până acum; si de aceea astăzi m'am hotărît să scriu 


1) Probabil Vârnav Liteanu, diplomatul de mai târziu, care se afla stu- 
dent la acea dată la Paris. Anul 1848 în Principatele Române. Bucureşti, 1902, vol. 
I, p. 82—83. A 

3) Genova. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 43 


ceva, batăr numai să vă dau semn că încă n'am murit si că numai cu 
singură perseverentia am rămas. 

Am umblat puncturile ce ti le spusesem întocmai după planul meu, 
afară numai de cel finantial care nu mi s'a sortit, căci astăzi mă gä- 
sesc îmglodat într'o datorie de 150 galbeni. Cu toate că si pe gios apos- 
toleste am călătorit prin Sfitera, totuşi n'am avut chip să o scot la 
capăt, căci mai cu samă Englitera mi-au dat o trântitură grozavă 
pungei; să las și pe blăstămaţii de politari si vamiși de prin Italia. 

De cum am agiuns acasă şi până astăzi neîncetat săceram trofee 
pe unde D-ta ai sămănat, încât mai alaltăieri însuși Vodă 1) au po- 
runcit să strice Facultätile și Colegia 2), până la clasul al treile. Agiun- 
sese treaba până acolo cât, după desființarea instituturilor, apoi în 
colegia a patra rămăsese doi, în a treia unu, în a doua trei bäeti, cari 
cu acei din cele două clase de filozofie şi cele trei de legi formau un 
total de 16 bäeti, din care 10 numai cu numele erau sholeri şi la cla- 
suri 2) nu mai veneau. 

Toti din câţi presimt că s'au apropiat sfârșitul lumei, toti ziceau că 
mare dreptate avea Ghica; însă mai alaltăieri să-i fi văzut cum se plân- 
geau, căci Vodă au poruncit să reducă clasele, să strice clasele înalte; 
cu aer măreț si dispretuitor îi priveam zbătându-se, si rezonând, acum 
toti zic: că de s'ar fi împlinit planul lui Ghica 4), sholile nu se stricau. 
Dă-ne Doamne mintea moldovanului cea de pe urmă. Iată cum se 
încheiră neghiobiile lor ! 

Acum când mi-a venit apă la moară, să vezi cum mă cocosäsc; mai 
deunăzi, Epitropia chemând sfatul a-și da opinia asupra Institutului de 
agricultură 5), am privit cum Asachi $) mi-i trata dearândul ca pe 
niște gogomani. 

Eu caut o moșie să deschid Ferma-model şi Institutul de agricultură 
după ce i-am pălmuit pe toti dela Asachi începând; am căpătat giu- ` 
ruinta Epitropiei că voi fi subventionat rămâind în toate liber si Epi- 
tropiei deadreptul responsabil. Poimâine plec la Braşov, la concurs 





3) Mihai Vodă Sturdza. 

pi se Mihăileană, întemeiată la 16 Iunie 1835 şi ` desființată după 1848. 

) Clase 

4) In timpul cât Ion Ghica a stat în Moldova, între 1843 si 1844, el a căutat în 
calitate de inspector școlar să organiezeze școalele din Moldova pe nouă baze, lup- 
tând « ca limba română să nu-şi piardă locul prim în programa $coalelor, în care Mihai 
Vodă Sturdza orânduise limba rusă ca obligatorie. Ghica izbutise ca această din urmă 
limbă să fie numai facultativă. N. Georgescu-Tistu, Jon Ghica-scriitorul, 
Academia Română, ¢ Studii gi Cercetări », vol. XXV, 1935, pp. 28—29. 

5) Ion Ionescu dela Brad plănuise să-şi organizeze în Moldova o fermă agricolă 
experimentală, în cadrul căreia să funcționeze gi o şcoală de agricultură. Va publica 
chiar o lucrare importantă, în această chestiune intitulată: Ferma-model şi Institutul 
de agricultură din Moldova (1847). 

*) Gh, Asaki (1788—1869), mare organizator al $coalelor din Moldova, fiind timp 
de 40 de ani directorul școalelor din Moldova. A lucrat pentru întemeierea Acade- 
miei Mihăilene (1835). 


44 VICTOR SLĂVESCU 





pentru profesor și poate de acolo să viu să te văd în Bucureşti, pentru 
Anul Nou şi Sf. Ioan. 

De a-și găsi moşie bună si cu termin de 15 ani, m'aș așeza în Va- 
lahia şi a-și face poate mai bine, căci acolo mi se pare că oamenii sunt 
mai cunoscători de dignitatea lor. 

Aice tot interesul poartă fesul și mie Epitropia și Vodă mi-au făgă- 
duit subventia de 30.000 lei pe an pentru leafa profesorilor şi pentru 
ca să nu fie taxiesde plătit. Vodă au poruncit să-i facă anafora în acest 
suget. Vom vedea rezoluţia lui. 

D. Alecsandri tânărul 1) nici nu au venit la Iaşi. Mi se pare cá 
el acum virează în voluptätile orientale] se crede pe aice că ar fi trecut 
din Arabia, cine ştie pe unde și unde? 

De D. Cogălniceanu 2) se zice că ar f intrat secretar la un Spaniol 
în Madrid; si de Beizade Gr gori?), fiul lui Vodă, se zice că și-au 
pus de gând să ieie în posesie toate mosii'e din ţinutul Romanului si 
agiunge elefantul tuturor poseso'ilor 4) din toată lumea. 

Fratele cc, lui Beizade Iorgu Sutul se află la Iași şi mi-a spus că 
pe la Mai se va duce la Paris. 

Am să-ți trimit acturile tipărite a Fermei-model si a Institutului de 
agricultură. 

Şi acum te rog să-ți aduci aminte cu bine de sincerul d-tale amic 
şi serv. 

I. Ionescu. 


IV. 


i lagi, în 20 Fevr. 1847- 
Doritul meu Domn Ghica, 


In sfârşit două fágádu nte ţi-ai implin't: însurătura 5) si Album *). 
Fii Rcmân verde ntr'zmândouă, căci intr'amándová element le ace - 
tea poti exista. Noroc bun! 

Ii multămesc cá nu m'ai uitat; dar nici eu nu te uit. Duminica 
trecută publicai ceva «a un uimător al clasului de Economie ce ai 
ținut la roi, si Marti pică şi Album, unde cu bu urije vázui că dascălul 
meu nu uită că Moldova este ţară agricolă. Astă problemă am desbă- 
iut-o scämäränd pe bietul Asaki, care cu tei ani mai în urmă i-se 
päré desäntatä astă zicere. 


1) Poetul Vasile Alecsandri, care la acea dată făcea o călătorie în Orient. 

3) Mihail Kogălniceanu făcea la acea dată o călătorie în Spania. 

*) Grigore Sturdza, fiul Domnitorului Mihai-Vodă Sturdza. 

*) Arendasilor. 

5$) In 1847, Ion Ghica se căsătoreşte cu Alexandra Mavros, fiica generalului Ni- 
colae Mavros (1778—1868), om politic influent în acea vreme de origine greacă, în 
serviciul Rusiei, cu întinse cuncstinte în special în arheologie. Prin colecţiile de an- 
ele strânse de el, și donate Statului s'a pus bazele Muzeului de antichităţi din 

ucureşti. 

*) « Album ştiinţific gi literar », 9 Februarie-Martie 1847. Redactor: C. N. Brăi- 

loiu, Tipografia Rosetti și Winterhalder. 





„ CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—:874 45 


Reforma de şholi s'a sfârșit toată; o am Scris d-lui Bariț; însă lucrul 
de căpetenie au rămas neatins. Cuibul s'au aninat de buget, adică 
Asaki Ghiță Si personalul încă nu s'a redus. Reducerea, ba încă darea 
afară a tuturor este o necesitate cu mult mai mare pentru învățăturile 
de astăzi, decât ce era pentru cele trecute. 

Plâng în pumni după D-ta, căci cel putin D-ta tot mai căutat ceva 
şi de viitorimea lor. lar astăzi s'au dat vreo câţiva afară, între care si 
prof. grec, ştii, cum alungi o slugă nevrednică; si nădăjduim că în cu- 
rând toti vor páti asta, căci toti sunt nevrednici de a realiza pro- 
gramul nou. 

Album am primit, multumindu-ti cá nu m'ai uitat si pe mine intru 
a contribui la propagaciunea lui. Cele zece exemplare trimise mie le-am 
şi dat si vá trimet lista celor ce mi-au luat, așteptând o săptămână- 
două ca să adun si banii şi să-i dau unde îmi veţi zice. Insă după astă 
listă trimită-se exemplarele următoare. 

Iti aduci aminte că mi-ai da un Vilmsen. Eu cu dânsul am făcut o 
poznă aici. Am stricat un esafodaj făcut pentru a fura două mii lei ho- 
tärâti a se da acum pentru tipărit cărți. La neinteresarea lui Asaki de 
ro parale, am răspuns cu Vilmsen pe 6 parale | Sara au dus pe Vilmsen 
la Vodă! Să vedem unde va sparge buba asta. Curaj, căci şi ideea 
D-tale despre cărțile româneşti poate vreodată să se realizeze, căci 
oamenii au și început de pe acum a rezona. 

Eftinătatea Albumului face furori pe la noi! O critică numai am 
auzit şi aceasta este de o fire sholastică, adică că nu-i ortografie romá- 
nească în el. Toți doresc să ştie pe cel cu cronica săptămânii. lar pe 
cel cu curierul îl rădică toti în nouri. Cât despre vestita scriere a d. 
Louis Blanc, eu foarte mult m'am bucurat şi aș dori să capăt uvrajul 1). 
Despre articolul d-tale nu mai zic nimic; eu îl si învăţ de rost. 

Nunta d. Alexandrescu 2) nu ne-au prea inbucurat; să vedem altă 
ceva mai ă la Alexandrescu. Ne aşteptăm pe viitorime, căci acum, îi 
W.(?) I în alăturare cu Costin si săptămâna au rămas pe gios. 

Eu dela Paris n'am primit încă niciun răspuns; însă aice am înaintat 
treaba şi în curând vă voi trimite o broșură cu toate actuale. Cu atât 
mai bucuros o fac aceasta, cu cât, ştii, in « Propâșirea » 2) s'au dat scân- 
teia lucrului. Si ar fi bine ca în Album să urmeze continuarea scopului, 
publicându-se cuvântul lui Negri făcut la Obşeasca Adunare mai deunăzi 
asupra sholilor. Să-l vezi și să te bucuri că sămânța aruncată au căzut 
pe pământ bun. 





1) Aci Ion Ionescu se poate referi sau la celebra lucrare: Organisation du 
travail (1839) sau la Histoire des dix ans, 1830—1840, 5 vol., 1841—1844. 

3) Grigore Alexandrescu, 

3) Cunoscuta «+ Foaie ştiinţifică gi literară *, ce apare la lagi, între 9 Ianuarie și 
29 Octomvrie 1844, redactorii ei fiind Vasile Alcsandri, P. Balș, Ion Ghica şi Mihail 
Kogălniceanu. 

In « Propäsirea * a publicat şi Ion Ionescu dela Brad studiul său: Imbund- 
tdfiri în agricultura noastră, între 19 Martie și 30 Aprilie 1844. 





46 VICTOR SLAVESCU 


Omul este o fiinţă neastâmpărată zici; Ghica este om; deci Ghica 
este o ființă neastâmpărată. | 


Adio si sä auzim de bine 
Sincerul d-tale amic. 
Ionescu 


V. 
laji, ín 6 Martie 1847. 
Dorite Domnule Ghica, 


Asteptam cu nerăbdare posta de astăzi ca să-ţi împărtășesc cá lu- 
crurile la noi au venit acolo unde le plänuiai D-ta. 

1. Monopolul de cărți s'au spart. Orice carte, de oricine ar fi făcută, 
de va fi giudecatá buná de Comisia concursului, este tipáritá cu chel- 
tuiala sholilor si capátá autorului proprietate literará, cartea avánd tre- 
cere sigurá la sholi. Intre comisari .ste si d. Negrutä !); celelalte le vei 
vedea în Ofisul lui Vodă ce se tipăreşte împreună cu toate lucrările si 
regulamentul sholilor. 

2. Vilmsen au produs, aceeace aşteptam dela el. Vieata lui Vilmsen, 
autorul Prietenului tinerimei, au contribuit atât cât si galantomia so- 
fietátii de acolo. El au zguduit pe cele 10 parale de coală a lui Asaki; 
el au făcut pe Epitropie de l-au adoptat pentru shoala fetelor, pentru 
care au şi cumpărat 100 de exemplare, si un mic demars se cere ca 
să vezi câteva mii de exemplare aduse de acolo aice în toate sholile. Aș 
dori aceste ca să-mi răzbun de miseii ce mă strângeau cu usa, știi, atunce 
când cu buchile, adică de ce E. e lângă A. si nu B. lângă A? 

3. Concursul s'au sfiintit pe viitorime întocmai cum îl cereai D-ta, 
să fie în alesul profesorilor. 

4. Misticismul s'au spart şi se tipăresc acum tot ce s'a făcut la sholi. 
Vai de om ! Să citească cineva Ofisul lui Vodă la Ob.(ştească) Ad.(unare) 
şi giudece în cât dispreţ agiunsese Academia 2) şi cum îi dă cu piciorul 
însuși acela ce i-au dat și numele său 9), şi apoi fii sigur, nime nu va 
rămânea dintre noi care să nu-ţi dee un drept tribut de laudă si mul- 
fámire pentru iscusinfa cu care ai pătruns răul si ai avut curajul a-l 
arăta şi acuma a-l vedè cunoscut și curmat. Dumnezeu să mă apere 
de a nu lucra ceva împotriva d-tale și tare rău s'au amăgit acei ce au 
răstălmăcit cele ce am zis în public de d-ta. Insă viitorimea va în- 
drepta şi astă rătăcire, precum au îndreptat pe multe altele. 

Când văzui cá si Vodă au năvălit asupra lui Asaki invinovátindu-l 
atâta cât au zăcut două luni, oare nu trebuia să-i dau o curăţenie ca 
să-l agiut a se curäti de fărădelegile lui? Fărădelegea ce au făcut în- 
chipuind gravura în care Academia, împinsă de Balș 4) se povârnea și 


1) Costache Negruzzi, scriitorul. 
*) Academia Mihăileană. 

3) Domnitorul Mihai Sturdza. 

#) Balş au murit (Nota autorului). 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 47 


Ghica cu hárletul în mână gios la temelie, unde era îngropat hrisovul 
şi medaliile și zicându-i că «sapă, sapă, doar îi da de apă ». Ştii celealte 
şi nici nu-mi bat capul a te escuza, căci pe un drept nu-i mare opin- 
tire a-l apăra, când noi vedem că însăși aceia mărturisesc acum în gura 
mare: «bune tintiri avea Ghica, noi sântem vinovaţi ». Și fii sigur, o 
să mănânce păpara; lacrămile pocäintei nu-i agiută nimic pentru ne- 
voia lor. Ele sunt răsplătirea neghiobiei lor si a brutalitätii cu care au 
căutat să te înegrească; însă ce-ţi pasă ! Timpul te-au arătat mai frumos 
şi mai curat decât ce le putea cuprinde oc chii lor cei legați. Astăzi la 
noi toată lumea, ba încă si însăși ei mărturisesc aceasta şi de aceea fii 
liniştit furtuna de răstălmăcire va trece şi acolo și nu întârzie vreme, 
căci lucrurile se tipăresc acum de cătră Ocârmuire aici la noi. 

D. Malgouverné 1} îţi trimite multe închinăciuni însoțite de un 
articol franțuzesc dre Academie, pe care eu l’am tälmäcit, rugân- 
du-te amândoi ca să faci toate chipurile spre a-l publica în Album cât 
mai curând, în supliment, de pildă, si de-i voi să-l pui frantuzeste 
şi româneşte, corigând pe ici în colo traducerea mea. Asta o cer dela 
d-ta pentru multe rezoane si mai cu seamă pentru atâtarea ideii de 
sholi sătești la noi, din lauda acelor de acolo. 


Adio si nu uita pe sincerul d-tale amic 
I. Ionesco. 


VI. 
Iaşi, în 19 Martie 1847. 
Dorite Domnule Ghica, 


Tot corpul sholastic s'au cunoscut atacat în articolul tipărit în « Foaia 
de Transilvania » 2) si s'au dus cu tânguire la epitropii sholilor însoţiţi 
de o jalobă lungă, lungă, lungă; Sutul 2) nu le-au primit jaloba, însă 
induiosát de lacrimile lor, au dat Ofis lui Asaki ca sá cerceteze. Asaki, 
in Joia trecutá, aduná pe toti profesorii şi așezându-se pe scaun ceti 
Ofisul în care se spune că eu am atacat în public corpul sholastic şi 

că-i fac pe toti măgari si cá pe unii îi fac tâlhari! Multă greutate în 

cercetare n'au întâmpinat Asaki, căci eu din nou am repetuit aceea ce 
am zis si am dovedit; să fi văzut ce furie se arătă pe fata tuturor; fie- 
care în deosebi se adresa către mine cu feliuri de cuvinte, însă fiecăruie 
îi dam câte un răspuns de care pica ametit si mugea. 

Asa Abilneţ 4) îngâmfat începu să strige asupra mea când îl curmai 
cu un cuvânt numai: 4 A; furat si v'ati unit câţiva tâlhari ca să mån- 
cati şi să fmpedecati lumina !». 


1) Etienne Malgouverné era profesor de limba și literatura franceză la Academia 
Mihăileană din lagi in 1847. 

3) « Foaie pentru minte, inimă gi literatură », ce apărea la Brașov sub conducerea 
lui Bariț. > 

2) Nicolae Suţu, economistul, fost ministru, era membru al Epitropiei Scoalelor. 

*) Albinef era profesor. 


48 VICTOR SLĂVESCU 


— € Când? », zise el. 

— « Când ai fost iconom » răspunseiu. Insă el zicând: 

— « N'am fost iconom niciodată ». 

Toți au început a râde până si Asaki, căci cu toţii l-au văzut iconom 
vreo trei ani de zile. După o sfădălie de două ceasuri s'au încheiat judecata 
cu cerere din partea lor că au 1) să tac au să fiu dat afară. Eu am răs- 
puns că a tăcea nu pot până nu-mi va porunci Epitropia prin scris ca 
să tac, scris pe care la vreme îl voi scoate la lumină. căci eu nu voi 
să mă unesc cu speculatorii sholilor, nu voi să-i las tăvălindu-se în 
abuzuri; apoi cu toţii au strigat ca să fiu dat afară. Aice le-am zis cá 
nici nu mau pus ei nici nu mă pot da afară; și dându-le a întälege 
de Vodă, au rămas ca ei să uneltească și să mă dea afară. 

Asaki au încheiat judecata zicând si sfătuindu-ne ca să ne împăcăm, 
însă eu am rămas pe lângă aceea că aştept să fiu dat afară. Ce va mai 
urma nu ştiu, decât atâta știu că atât Sutul cât şi Vodă numesc pro- 
fesorii ghiorlani și șarlatani, că publicul arată pe unii cu degetul și că 
pufuşorul pe botişor au ridicat capul cărturarilor asupra mea. Un lucru 
însemnat pentru comparatia lui au fulgerat în capul tuturor esind din 
seanta asta, adică cá cu câțiva ani mai înainte, tot în acea zi şi tot în 
acea împrejurare, tot pentru asemine motive fusese o asemene seantä 
în contra d. Ghica. Aceasta însă a mea se află într'o stare mai pre, căci 
eu le zisei tâlhari și măgari și nevrednici .de a realiza programul Ocâr- 
muirei. Ei se sbuciumă și mi se pare că-mi alcătuesc un al doile pamflet 
ce se află poate acum subt teasc, asemene şi alte demarşe 2) fac pentru 
a mă alunga. Cea fi, om videa. Atâta numai știu că mi-au turnat 
ticălosul de Câmpeanu?) o intrigă la Alecachi Sturdza*), pe care cu multă 
opintire o am şi dislegat în contra lor. Acum lucrurile parcă nu se mișcă, 
căci Sutul s'a dus la ţară si profesorii s'au imprástiet în vacantii. 

La astă împrejurare o anecdotă tare mult m'au ocupat. Vasiliu, care 
încă tot nemángáiet este pentru porcăria ce au făcut de a iscäli în ja- 
loba dată asupra d-tale, mă încongiură de câte ori mă vede, si apu- 
cându-l eri, îmi mărturisi că-i crapă obrazul de rușine. El acum n'au 
iscălit în contra mea; ce folos însă că el este supărat pentrucă au zis la 
giudecată cá eu am făcut tesuvit 5) pe Câmpeanu si prost. — « Nu-i 
nimică, frate », — îi zise-i, — eu aceasta o zic și acum. Eu te spál de 
fárádelegea ta ce iti închipuieşti cá o ai pentru mine; însă pentru Ghica, 
aceea rămâne veșnică spre mustrarea ta de cuget că ai iscălit împo- 
triva unui om ce ti-au priit si te-au iubita. 


1) Sau. 

3) Demersuri. 

3) Petre M. Câmpeanu, de origine ardeleană, profesor de filosofie și de dreptul 
natural la Academia Mihăileană din laşi, dela 1836. Membru onorar al Academiei 
Române. Incetat din vieatä la 15 Aprilie 1893. | 

5) « Un învăţat boier moldovean *, cum îl numeşte V. A. Urechia în * Istoria $coa- 
lelor +, membru al Epitropiei Scoalelor. 


*) Sic. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 49 


Mare întristare au pricinuit la toti închiderea Albumului; si d. Ne- 
grutä 1), trimetándu-ti multe închirăciuni, m'au însărcinat să te „rog ca 
să le trimiti un exemplar din Nr. 3 spre a videa treaba grecească ce au 
uneltit stângerea unei publicaţii atât de însemnate și folositoare. 

Pentru Wilmsen o să mă gândesc de a face ceva la comisia concursului 
pentru cărți sholastice. Preţul lui Vilmsen la noi este 6 lei la librăria 
lui Căliman; Asaki au vândut transportul ce i s'au trimis Eoitropiei 
și altele cu 314 si această deosebire de pret bate la ochi. Vilmsenul 
meu este la Sutul care îl citeşte. Băieţii din sholi, pe recomandatia 
mea, s'au dus să-l caute prin târg şi n'au găsit ca să-l cumpere. N'ar 
fi bine ca « Sofietatea literară?) să trimeată o foaie de abonatie Epitro- 
piei la Vilmsen cu un adaus arätätor, că după cele ce au auzit că Epi- 
tropia au pus pe Vilmsen în shoala fetelor Sotietatea ia îndrăsneală 
a-i trimete foaie de abonatie, în nădejde că poate Epitropia să facă 
vre-un mic avans de fond pentru alte sholi? 

Pe săptămâna viitoare având a esi în broșură prifacerile urmate la 
sholi, nu pot să vă trimit acum nimică; însă cum va eși, pe loc vă voi 
şi espedui o broșură. 

Dela frate-meu °) tare de mult n'am primit scrisoare; însă o să-i 
scriu Luni și o să-i spui că d-voastră îl cercetaţi. 

V'am trimes cinci exemplare de «Ferma-model» şi asupra celor 
scrise dela D-ta din casă la Paris n'am primit alt răspuns, decât să-i 
trimet să vadă instructiile și apoi să-mi răspundă. Gândiţi-vă, vá rog, 
serios asupra acestui lucru spre a-l face ca să prospereze. 

Domnule Ghica, scrisorile D-tale sunt pentru mine o lecție, pe care 
cu atât mai mult o pretuesc cu cât ideile din ele sunt spontanee, nu 
silite, nici pregătite si sucite, ci o exprimatie simplă a lucrurilor despre 
care ati meditat atâta cât vă pică înainte când vă apucati de scris. Nu 
mă pricep cum să vă arăt multämirea ce-mi aduc; pare că mă trezesc 
şi mă desălbătecesc. Zău, aice se sälbätäceste omul ! Nu mă lăsați dar 
în o stare, ci la prilej dati-mi cuvântul. Mă rog, Domnul meu, dece mă 
numesti profesor de Economia Politică? Diplomă n'am si má tem sá nu 
mă foiască cineva. Si apoi ştii d-ta, lumea îi ră 4) în ziua de astăzi. Zi-mi 
ucenicul D-tale şi mă crede că asta mult mar lingusi. Cât pentru expresia 
de a-ţi face cinste să-ți scriu, nu mai zic nimicá. Te văd de aice cá te 
aflai în umorile cele preţioase ale d-tale, când o singură vorbă te umple 


1) C. Negruzzi, cunoscutul prozator, făcea parte din Eforia Scoalelor. 

3) Se formase in Bucuresti'o astfel de societate, având ca președinte pe poetul 
Jancu Văcărescu iar ca secretari pe Voinescu al II-lea şi N. Bălcescu, Ghica făcea parte 
şi el. La şedinţele ei participau câte odată V. Alecsandri, M. Kogălniceanu şi C. Ne- 
gruzzi. N. Georgescu-Tistu, Ion Ghica scriitorul. Bucureşti, 1935, Ac. Rom., 
« Studii şi Cercetări », vol. XXV, p. 21. 

8) Nicolae Ionescu (1820—1905), fratele lui Ion Ionescu dela Brad. Redactor la 
4 Steaua Dunării » în 1857 şi în 1857—1858 la « L'Etoile du Danube * în Bruxelles. 
Profesor de istorie la Universitatea din Iaşi. Om politic gi mare orator; ministru de 
Externe în Cabinetul Ion C. Brătianu în 1877. Membru al Academiei Române. 

) Rea. 


4 A. R. — Studii şi Cercetări. LXVI. 


48 VICTOR SLĂVESCU 












































— 4 Când? », zise el. 

— « Când ai fost iconom» răspunseiu. Insă el zicând: 

— « N'am fost iconom niciodată ». 

Toti au început a râde până si Asaki, căci cu toții l-au văzut iconom 
vreo trei ani de zile. După o sfădălie de două ceasuri s'au încheiat judecata 
cu cerere din partea lor că au 1) să tac au să fiu dat afară. Eu am răs- 
puns că a tăcea nu pot până nu-mi va porunci Epitropia prin scris ca 
să tac, scris pe care la vreme îl voi scoate la lumină, căci eu nu voi 
să mă unesc cu speculatorii sholilor, nu voi să-i las tăvălindu-se în 
abuzuri; apoi cu toții au strigat ca să fiu dat afară. Aice le-am zis cá 
nici nu m'au pus ei nici nu mă pot da afară; şi dându-le a înţălege 
de Vodă, au rămas ca ei să uneltească și să mă dea afară. 

Asaki au încheiat judecata zicând şi sfătuindu-ne ca să ne împăcăm, 
însă eu am rămas pe lângă aceea că aştept să fiu dat afară. Ce va mai 
urma nu ştiu, decât atâta ştiu că atât Sutul cât si Vodă numesc pro- 
fesorii ghiorlani şi sarlatani, că publicul arată pe unii cu degetul şi că 
pufuşorul pe botişor au ridicat capul cărturarilor asupra mea. Un lucru 
însemnat pentru comparatia lui au fulgerat în capul tuturor eșind din 
seanta asta, adică că cu câțiva ani mai înainte, tot în acea zi si tot în 
acea împrejurare, tot pentru asemine motive fusese o asemene seantä 
în contra d. Ghica. Aceasta însă a mea se află într'o stare mai gre, căci 
eu le zisei tâlhari şi măgari și nevrednici.de a realiza programul Ocâr- 
muirei. Ei se sbuciumá şi mi se pare că-mi alcätuesc un al doile pamflet 
ce se află poate acum subt teasc, asemene si alte demarse 2) fac pentru 
a mă alunga. Cea fi, om videa. Atâta numai ştiu că mi-au turnat 
ticălosul de Câmpeanu?) o intrigă la Alecachi Sturdza“), pe care cu multă 
opintire o am și dislegat în contra lor. Acum lucrurile parcă nu se mișcă, 
căci Sutul s'a dus la ţară si profesorii s'au imprágtiet în vacantii. 

La astă împrejurare o anecdotă tare mult m'au ocupat. Vasiliu, care 
încă tot nemángáiet este pentru porcăria ce au făcut de a iscäli in ja- 
loba dată asupra d-tale, mă încongiură de câte ori mă vede, și apu- 
cându-l eri, îmi mărturisi că-i crapă obrazul de rușine. El acum n'au 
iscălit în contra mea; ce folos însă că el este supărat pentrucă au zis la 
giudecată cá eu am făcut tesuvit 5) pe Câmpeanu şi prost. — « Nu-i 
nimică, frate », — îi zise-i, — eu aceasta o zic şi acum. Eu te spăl de 
fărădelegea ta ce îţi închipuieşti că o ai pentru mine; însă pentru Ghica, 
aceea rămâne veşnică spre mustrarea ta de cuget că ai iscälit impo- 
triva unui om ce ti-au priit si te-au iubit ! ». 


1) Sau. 

3) Demersuri. 

*) Petre M. Cámpeanu, de origine ardeleaná, profesor de filosofie si de dreptul 
natural la Academia Mihăileană din laşi, dela 1836. Membru onorar al Academiei 
Române. Incetat din vieatá la 15 Aprilie 1893. 

4) « Un învăţat boier moldovean », cum îl numeşte V. A. Urechia in ¢ Istoria şcoa- 
lelor », membru al Epitropiei Scoalelor. 

5 Sic. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 49 


Mare întristare au pricinuit la toți închiderea Albumului; si d. Ne- 
grutä 1), trimetándu-ti multe închirăciuni, m'au însărcinat să te rog ca 
sá le trimiti un exemplar din Nr. 3 spre a videa treaba greceascá ce au 
uneltit stángerea unei publicatii atát de insemnate si folositoare. 

Pentru Wilmsen o sá má gândesc de a face ceva la comisia concursului 
pentru cárti sholastice. Pretul lui Vilmsen la noi este 6 lei la librária 
lui Căliman; Asaki au vândut transportul ce i s'au trimis Evitropiei 
şi altele cu 34, si aceastá deosebire de pret bate la ochi. Vilmsenul 
meu este la Sutul care il citeste. Băieţii din sholi, pe recomandatia 
mea, s'au dus să-l caute prin târg şi n 'au găsit ca să-l cumpere. N'ar 
fi bine ca « Soţretatea literară?) să trimeată o foaie de abonatie Epitro- 
piei la Vilmsen cu un adaus arätätor, cá dupä cele ce au auzit cá Epi- 
tropia au pus pe Vilmsen ín shoala fetelor Sotietatea ia îndrăsneală 
a-i trimete foaie de abonatie, în nădejde că poate Epitropia să facă 
vre-un mic avans de fond pentru alte sholi? 

Pe săptămâna viitoare având a eși în broșură prifacerile urmate la 
sholi, nu pot să vă trimit acum nimică; însă cum va eși, pe loc vă voi 
si espedui o broșură. 

Dela frate-meu 2) tare de mult n'am primit scrisoare; însă o să-i 
scriu Luni și o să-i spui că d-voastră îl cercetaţi. 

V'am trimes cinci exemplare de «Ferma-model» şi asupra celor 
scrise dela D-ta din casă la Paris n'am primit alt răspuns, decât să-i 
trimet să vadă instructiile si apoi să-mi răspundă. Gândiţi-vă, vă rog, 
serios asupra acestui lucru spre a-l face ca să prospereze. 

Domnule Ghica, scrisorile D-tale sunt pentru mine o lecție, pe care 
cu atât mai mult o pretuesc cu cât ideile din ele sunt spontanee, nu 
silite, nici pregătite si sucite, ci o exprimatie simplă a lucrurilor despre 
care ati meditat atâta cât vă pică înainte când vă apucati de scris. Nu 
mă pricep cum să vă arăt multämirea ce-mi aduc; pare că mă trezesc 
și mă desălbătecesc. Zău, aice se sälbätäceste omul! Nu mă lăsați dar 
în o stare, ci la prilej dati-mi cuvântul. Mă rog, Domnul meu, dece mă 
numesti profesor de Economia Politicá? Diplomă n'am si mă tem sá nu 
mă foiască cineva. Si apoi ştii d-ta, lumea ii ră 4) în ziua de astăzi. Zi-mi 
ucenicul D-tale si mă crede că asta mult m'ar lingusi. Cât pentru expresia 
de a-ţi face cinste să-ți scriu, nu mai zic nimică. Te văd de aice că te 
aflai în umorile cele preţioase ale d-tale, când o singură vorbă te umple 


1) C. Negruzzi, cunoscutul prozator, făcea parte din Eforia Scoalelor. 

3) Se formase în Bucuresti'o astfel de societate, având ca președinte pe poetul 
Jancu Văcărescu iar ca secretari pe Voinescu al II-lea și N. Bălcescu. Ghica făcea parte 
şi el. La şedinţele ei participau câte odată V. Alecsandri, M. Kogălniceanu si C. Ne- 
gruzzi. N. Georgescu-Tistu, Jon Ghica scriitorul. Bucureşti, 1935, Ac. Rom., 
4 Studii şi Cercetări », vol. XXV, p. 21. 

3) Nicolae Ionescu (1820—1905), fratele lui Ion Ionescu dela Brad. Redactor la 
* Steaua Dunării * în 1857 şi în 1857—1858 la + L'Etoile du Danube * în Bruxelles. 
Profesor de istorie la Universitatea din laşi. Om politic și mare orator; ministru de 
Externe în Cabinetul Ion C. Brătianu în 1877. Membru al Academiei Române. 

*) Rea. 


4 A. R. — Studii și Cercetari. LXVI. 


xo VICTOR SLĂVESCU 


de confuzie., Lasă, mă rog, cinstea la o parte, căci de o vei repetui o 
să mă săgnească 1) de tot. 

Eu curtenesc pe curierul rusesc care îți aduce scrisoare, doar loi 
face să-ți aducă si ceva broşuri pentru bibliotecă, căci mi-a trimis Vârnav 
o ladă cu 3000 ! De ar fi galantomie la datul cărților, precum au fost 
la făcutul brosurilor, apoi biblioteca îi făcută în Paris. 

D. Ciprien Robert vorbind într’o brosurä ce mi-au dat d. Panaio- 
tachi 2) despre panslavism, provoacă formarea de cuiburi nationale 
în Paris, bunăoară ca cel românesc, într'o notiță mică din mijlocul 
brosurei. Te-ai trezit târziu, domnule Ciprien, alții ti-au luat pe dinainte. 

D. Negrutä au trimes la «Foaia de Transilvania » cuvântul ce au 
făcut în Obşteasca Adunare când s'au fncuviintat proiectul Ocármuirei, 
Ştiu că o să-ți placă, însă cuvântul; cât despre celelalte, zău nu știu 
cum or să scape din aspra d-tale critică. Ori care le-ar fi sententia, eu 
mult aş dori să o știu, fiindcă mă socot norocit a însămna. 


Al d-tale sincer amic și slugă I. Ionescu. 


VII. 


lagi, în 6 Ianuarie 1848. 
Scumpule și doritule amice, 


Acum un an mă aflam pe la D-voastră pe la București, bucurân- 
du-mă de dragostea si ospitalitatea ce mi-ati arătat-o si pentru care 
totdeauna îmi voi aduce aminte cu recunoştinţă si cu o sufletească 
mângâiere. 

In cursul anului am mai primit oarecare vești despre D-voastră, însă 
tare de multă vreme este de când nu mai ştiu nimică. 

Eu m'am pus pe calea producătoare în practică si prin funeciune 2) 
de contabil și secretar a(l) Prințului Grigore Sturdza, am prilej a mă 
iniţia, cu toată deplinătatea, în toate secreturile tuturor speculațiilor 
lucrative din Printipate. Cunostinta de oameni si de lucruri ce agonisesc ` 
îmi formează un capital moral foarte prețuit pentru viitorul meu. De 
acesta încă nu sunt departe, căci acum și contabilul « Fermei-model » 
fără întârziere trebuie să-l primesc. In aşteptarea încăsuirei capitalului, 
timpul nu l-am pierdut, ci îl dau în ocupaţii agricole practice. 

Domnul meu, am lăsat la d-voastră, când avui norocirea de a te găsi 
în Paris, niște note ale mele, pe care D-voastră avusesesi bunătate de 
a le lua pentru a le publica în un jurnal ce se urzè pe atunci. Aceste 
note au rămas neîntrebuite de D-voastră si acum a-şi putea unelti ceva 
pentru tipărirea lor, De aceea vă rog tare mult ca subt pecetia D-voastră 
să mi le trimiteţi încredințându-le aducătorului acestei scrisori. lar eu 


1) "Ticneascá. 

2) Probabil Panait Balș. 

3) Functiune. Ionescu dela Brad era contabilul lui Grigore Sturdza la moşia aces- 
tuia din Săbăoani (jud. Roman). 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 5t 


márturindu-fi adânca mea recunoștință, te rog să nu dai uitării pe acel 
ce din inimă curată te iubește si se fäleste ati fi al D-voastră sincer 
amic si slugă. 

I. Ionesco. 


VIII. 


Brusa, 9/21 Noemvrie 1849. 
Domnule Ghica, 


Am auzit cá mai multe familii de țărani din Valahia se află alungaţi 
din țară pe țărmurile drepte ale Dunării. Unii zic cá acest număr ar 
agiunge până la tifrä de 3000; dar măcar 300 de ar fi, totuși s'ar putea 
face cu dânsele o colonie, un sat de ţărani expatriati, cu o organizare 
bine cumpănită spre a asigura traiul lor, spre a-i deprinde în cultura 
mică si în cultura mare, bazate pe libertate, spre a forma si a lumina 
pe copiii lor. Un cuib de Români în care să se crească ideile Proclamaţiei 
este lucru prin care am scoate chiar din avortarea revoluţiei elementele 
cele mai curate pentru o viitoare mișcare și ce e mai important pentru: 
consolidarea ei prin organe formate de noi. 

La această lucrare gândindu-mă, eu din parte-mi mă dau întru a 
mă întrebuința cum vei socoti. De aceea ar fi bine a se explora tär- 
murile Dunării, a se forma o statistică de țăranii pribegiti, a-i ralia 
într'un centru, a-i constitua într'un sat, a forma școală întru învățătura 
copiilor lor, a lucra pământul pentru economia lor casnică și cu dânșii 
a întinde și o exploatatie mare. Cu folosul ce ar eși s'ar putea îndămăna 
oamenii nostri din țări străine întru a continua lucrarea revoluţiei 
prin toate chipurile ce ne-au rămas afară din ţară și totodată viitorimea 
am asigura-o în lumina si în braţele acelor nenorociti. 

Pentru a realiza astă întreprindere, sântem mai favoriţi (sic) decât 
Owen 1) care da actii imaginare pe țărmurile lui Misisipi. Capitalul 
lesne îl formám chiar dintre oamenii noştri. Numai să fie ţărani, De: 
aceea lucrul cel mai însămnat și cel mai dintâi de făcut este de a se 
cerceta țărmurile Dunării; căci dacă în adevăr se vor găsi țărani expa- 
triati, apoi toată constituirea lor nu este decât un lucru secondar în 
opinia oamenilor cu bunăvoință care pot să afle un mijloc de a-și în- 
trebuinta timpul cu folos pentru dânşii si pentru cauză. 

Fii bun, Domnule Ghica, de a mă ínstünta de ceea ce vei hotărî 
asupra acestor de mai sus, fiindcă eu mă simt cu destul curaj ca să îmi 
vâr capul în astfel de treabă, dacă mă vei socoti capabil de a lucra şi eu, 


Salutare si frátie. 
Domnului Jon Ghica I. Ionescu. 
la Tarigrad 


1) Robert Owen (1771—1858), cunoscutul scriitor englez, cu conceptiuni socia- 
liste şi umanitariste, înființase în America o colonie intitulată « New Harmony » unde 
urmărea să pună în aplicare ideile sale de înfrățire între oameni. 


52 VICTOR SLAVESCU 


CĂLĂTORIA IN DOBROGEA 


IX. 
Varna, 20 Aprilie 1850. 
Domnul meu, 


In 18 ceasuri am venit dela Constantinopole la Varna; însă când este 
vânt bun, cu corabia cu pânzä poate veni cineva în 14 ceasuri. O scri- 
soare dela Dainezi cătră Athanasi mi-au prins bine, căci îndată ce am 
dat-o am fost rugat să las hanul unde descărcasem bagajele şi să merg 
în ospitalitate la acest Athanasi, și asta am și făcut. 

Nu putea fi mai bun timp de venit în Dobrogea decât acum, mai 
înainte de a da frunza, căci hoţii ies după ce infrunzeste codrul; vege- 
tatia încă nu s'a trezit, abia ráchita au început a da flori; tot câmpul 
și copacii încă stau parcă ar fi iarna. Asteptánd primăvara, am de gând 
să mă folosesc de timp și să mă aflu la Pazargic, unde peste zece zile 
se tine cel întâi iarmaroc al Dobrogei; al doilea iarmaroc se face toamna. 
Acolo vin oamenii din toate părțile Dobrogei cu producturile lor, 
precum si mocanii. Mă duc dară la Pazargic ca să capăt o idee de pro- 
ductia și comerțul Dobrogei si să fac cunoștințe cu oamenii. La acest 
iarmaroc sperez a mă întâlni si cu Turcul agent a(l) unei companii 
din Constantinopole care au luat în arendă toate suhaturile Dobrogei 
ce se năimesc 1) în tot anul mocanilor, adică ciobanilor români din 
Ardeal și Valahia. Acest Turc este fiul lui Hasan Pașa. Cine-i, ce face, 
ce vinde, cum vinde, de unde cumpără dreptul de a vinde Dobrogea, 
sunt întrebări de mare importanţă și de aceea voi căuta a-l vedea si a-l 
cunoaște si a-l discoase. Oare n'am putea noi să ludm în arendă aceste 
pustiuri de suhaturi? 

La suhaturi vin pe an peste 6o00 de mocani români supuși austriaci. 
Si fiindcă Brăteanu 2) este întrebuințat la cantelerie, apoi mi-au făgăduit 
a mă face cunoscut cu mai mulți den cei mai însemnați mocani; el îi 
cunoaşte. Oare asocindu-ne cu dânşii, nu vom avea bant ca să luăm ín 
arendă toate suhaturile și să le exploatăm noi pentsu moi si cu toți mo- 
canit, care ín tot anul cutreeră Ardealul, Banatul, Valahia si Moldova? 

Multi din mocani, care n'au dreptul de a sa în ţara turcească decât 
numai 6 luni rămân cu vitele câte un an și doi, se însoară cu fete ro- 
mânce din Dobrogea şi Turcii caută a-i face raiele3); iară ei se tin de 
poalele consulului austriecesc spre a rămânea suditi#). Astă discuție 
au agiuns acum departe şi de aceea Pașa au cerut dela Poartă dislegare 
ce să facă cu aceşti însurăței? 

Consul(ul), prin Ambasada din Constantinopole îi cere de suditi; 
Turcii îi vor de raiele. Astă desbatere ti-ar da prilej a scormoni ches- 


1) Inchiriază. 

3) Personaj neidentificat. 

3) Raialele erau creştini supuși turci. 

4) Sudifii erau supuşi străini care se bucurau de protectiunea consulu ui respectiv, 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 53 


tiunea generală a Românilor din Dobrogea şi a asigura raielâcul lor şi 
multe alte a face pentru Români. 

Românii şi mocanii din Dobrogea se pare că sunt foarte importanți 
pentru consulii austriecești, care cu apărarea află prilejul de a le vârâ 
mâna în pungă. De aceea consulul austriac de aice, după cum îmi spu- 
sese Brătearu, au zis că «în Constantinopoli este un ministru al Ro- 
mânilor » 1) şi cá «eu sunt agentul lui». S'au înşelat sau'nu, eu mare 
interes 2m ca să mă ieie lumea de aicea ce m'am dat; şi am împărțit 
gazeta 2) cu articul(ul) călătoriei mele 2). Insă te rog ca Giorgel să-l ti- 
părească în turcește în gazeta lui și să-mi trimeti mai multe exemplare, ca 
la întâmplare să mă pot sluji cu el dându-l la Turci să-l ceteascä. 

Chiar de aice din Varna am mirosit că este frică mare de descoperirile 
stării Românilor în privirea cătră sudetie sau rae si că ministrul Ro- 
mânilor 4) din "Țarigrad poate face ceva pentru a săca izvorul exploa- 
tării. Ori şi cum, vorba consulului austriac mi-au tras atenţia asupra 
unui lucru la care nice nu mă gândeam, si care însă poate fi foarte 
interesant. 

Din vorbele Brăteanului si a altora de aice am aflat că Românii raele 
din Dobrogea simtesc nevoie mare de un apărător în Constantinopole 
ca şi sudetii mocani si că mi se pare că consulul de aice austriac îi ex- 
ploatează în felul acesta fără să le poată îndestula trebuinta, şi ceea ce 
face este prin Pașa și oamenii cumpăraţi ai lui. Este o uzurpatie, pe 
care se teme de a o pierde. 

Consulul dori să mă cunoască și trimise pe Brăteanu la mine făgăduin- 
du-mi că-mi va da orice relaţie. Astept pe Brăteanu ca să má duc să 
văd cameleonul acesta. El este agent al vapoarelor si Brăteanu secretar 
al lui; este consul austriac si consul frantez. Lumea de aice râde, căci 
vede într'o zi bandiera austriacă ridicându-se și într'o alta acea frân- 
tezä; de multe ori în aceeași zi, aci rădică bandiera austriacă, aci o dă 
gios şi înalță pe cea frantezä. El sprijineste pe Români si se teme de un 
ministru românesc ce m'ar fi trimes să cercetez pe Români. Oare 
de ce se teme? Voi afla eu. El, prin Brăteanu, este în relaţie cu mo- 
canii. 

Mocanii veniți de curând din Ardeal, îmi spune Brăteanul, au adus 
vestea că Iancu 5) au venit în Sibiu cu Patriarh românesc dela Beciu *). 
După cum îm puse asta şi altele Brăteanu, a lai că de datoria mea 
este să arunc undita ca să prind pe Bráteanu şi să-l scap din apă. Il si 
prinsei şi-l scosei până acolo, cât să se socoată omul cel mai norocit 
de a fi în relaţie cu un Român ca D-ta. Brăteanu numai numele de 





1) Aluzie la Ion Ghica. 

3) « Journal de Constantinople », 

3) Articolul lui Ion lonescu intitulat: Les mocanis, tipărit 
Excursion agricole dans la plaine de la Dobrcdgea, PP. 116-124. 

*) Ion Ghica. 

5) Avram Iancu. 

*) Viena. 


a 


în lucrarea sa 


54 VICTOR SLĂVESCU 


Român, de Sudit şi de raia are în gură; aste trii cuvinte le-am însemnat 
bine fiindcă sunt încredinţat că ele sunt o masă infamă de exploatatie 
a simplităţii și a trebuintei acelor ce sunt Români, raele sau suditi, 
Mai ales că suditii, tot după spusa Brăteanului, au nădejde a avea-o 
comisie cercetătoare la fata locului de jafurile ce li s'au făcut. 

Am aflat că în Tulcea se află un negutitor român care au studiat 
Dobrogea în privirea arheologică și are o mulțime de monete romane 
de aur şi argint. Acum au plecat un țăran român, îmi spuse Brăteanu, 
la Constantinopole cu bani vechi ca să-i schimbe în bani de astăzi şi 
zice Brăteanu că i-au recomănduit de a nu se duce să-i arate la vreun 
giuvaergiu, ca să nu fie pus la închisoare, ci să caute vreun român la 
care să se încreadă. De ar da peste Filipescu! Mă întreabă Brăteanu 
dacă mar fi chip prin topire ca să le schimbe forma. I-am răspuns cá 
da. Si din nou mi-au arătat că ar dori să te cunoască. 

Lângă Carasu 1) se află și Banul 2) Tătarilor, om bogat cu turme si 
herghelii si că aproape sunt Moldoveni la Seimeni?), aproape de 
Cernavodă. 

Paşa de Varna este dus în Dobrogea ca să vândă venitul ceflicurilor 4). 
Am dat scrisoarea mea la epitropul lui, care mi-au făgăduit scrisori 
-cătră aeni 5) si am să-i cer una la fiul lui Hasan Pasa si alta la Banul 
'Tătarilor. 

Am fost la Vlădica, cioban prost și înșălat cu 2000 lei de Filipescu. 
Acestuia, fiind vreo 1o negustori fruntaşi, i-am vorbit multe si de toate 
si au arătat dorinţa de a vă cunoaște. Mă întreabă de madama Eliadi 9); 
se vede că și asta l-au exploatat precum au pungit şi pe pașa. 

Dainezi, care mi-au... ?) scrisori prin Cercel, au fost negustori de 
lipitori şi vine aice în calitate de consul american. Este acesta numai 
un nume gol, având de bună seamă alte interese. El călătoreşte cu 
buscä 8) de moda lui Noe si este cunoscut în toată Bulgaria. 

Am cumpărat un car si un cal pentru 700 lei și am mai intrat si în 
alte cheltueli : topor am cumpărat, în care am nădejde să-mi dreg 
echipajul la drum. Dela Pazargic mă duc la Balcic, alt iarmaroc, apoi 
la Mangalia și în sfârşit la Kiustengea. 

La 1842 compania vapoarelor descărca bagaje şi voiajeri la Cerna- 
vodă si de acolo le ducea cu cäräusi la Kiustengea. Drumul îl făcea în 
8 ceasuri. Şi Brăteanu, care pe atunci era conductor, mi-au spus că 
drumul este pe șes curat, însă aste descărcări fiind destul de grele și 
costisitoare, au îndemnat pe companie a le părăsi. Relaţia asta este 


1) Lacul Karasu, lângă Cernavoda, 

2) Sic. 

3) Sat lângă Cernavoda. Seimenii Mari (Buiuk Seimen) şi Seimenii Mici (Kiuciuk 
Seimen). 

*) Un fel de fermă. 

5) Cápetenie administrativá. 

+) Probabil doamna Eliade Rădulescu. 

7) Lipseşte din text. 

*) Căruţă (9), 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 55 


foarte însemnată pentru o exploatare rurală la Cernavoda. Toate atela- 
jurile pot fi prefäcute în rulaj si o astfel de antrepriză este foarte folo- 
sitoare (nu) numai pentru vinderea productelor exploatatiei, dar si 
pentru cärarea altor producte cu vite la exploatatie, în timpul iernei, 
când stau de mănâncă numai de geaba. Pentru acest scop, la mijlocul 
drumului trebuie a avea un ceflic, unde să se facă popasul, si la Kius- 
tengea un loc unde să se descarce productele si să aibă vitele al doilea 
opas. 

d Prin urmare la 3 punturi o sá má gándesc: unul la Cernavodá, unul 
la Kiustengea si altul in mijlocul acestor douá târguri. Bráteanu mi-au 
spus cá Dunárea viind mare, dá ín lacul dela Carasu, si cá in pártile 
acele sunt multi Români așezați si sate româneşti; si că si Beiul Tă- 
tarilor, şef al armatei tätäresti, tot pe acolo sáde; însă cá acest şef atârnă 
de Paşa de Silistra, fiindcă guvernarea Dobrogei se împarte între Pașa 
de Varna si (cel de) Rusciuc sau Silistra; trebuie să mă duc la Silistra 
ca să ieu scrisoarea dela Pașă către șeful armatei tätäresti. 

Am văzut pe consulul englez de aice, om de omenie și activ. Au stu- 
diat Bulgaria, are făcute însemnate raporturi la Ambasadă. Mi-au cetit 
multe pasajuri. Mi-au propus de a-mi da note; însă sperând a le com- 
pleta prin mine. Dar mi-au spus că este oprit a le comunica și s'au mirat 
cum de nu i-am adus o scrisoare dela Ambasada engleză. I-am spus 
că, fiind rae, am adus scrisoarea dela Poartă si că, de este oprit, apoi 
eu nu insistez. Am făgăduit să-l văz des; și chiar astăzi mă duc la el 
sperând a lua note. 

Despre etnografia Dobrogei mi-au cetit un raport în care am văzut 
că acolo sunt toate neamurile şi că este propagandă leșască în contra 
Muscalilor, ce o ştiu si o combat si că pe unul l-au și urmărit de aproape 
ca să pună mâna pe el. Dacă poti, capátá-mi o scrisoare către consul 
dela Ambasadă. Asta mă va agiuta foarte mult. Și o trimete deadreptul 
consulului. Corespondentele între noi vor fi foarte grele. Am pus la 
cale ca să le adresez la Paşa sub adresa lui Nesid Bey. Și tot prin acesta 
și D-ta să-mi scrii în felul acesta: Neşid Bey să pună într'un plic scri- 
soarea D-tale cătră mine şi o scrisoare cătră Paşa, rugându-l să-mi 
trimată, unde mă voi afla, scrisoarea. Asemine am fost sfătuit să fac 
si eu de cäträ terzimanul 1) paşei, tânăr grec pre di treabă. 

Portofelașul meu se pierduse printre straie și mă făcu buimac vreo 
două ceasuri. In el aveam multe însemnări, între care și lista creditorilor, 
când săracul mă mângâia zicându-mi: bucură-te că ai scăpat de cre- 
ditori pe care i-ai pierdut cu portofoliu cu tot. 

Săracul, altă nu doreşte decât dacă am putea găsi pe cineva prin Do- 
brogea ca să contribuiască cu ceva parale pentru cauză; căci și căruța 
ce-am cumpărat trage băgarea de seamă a privitorilor asupra cer- 
getorilor ce sunt într'ânsa. Și spereazá că poate așa vom scăpa de 
bătăile Japorojenilor. 


1) Terziman sau tergiman insemneazá tálmaciu sau dragoman. 





56 VICTOR SLĂVESCU 


Iată desenul faimoasei căruţe, pe care am dat 306 lei cu hamuri 
cu tot 1). 

Au sosit vreo 60 de emigraţi dela Sumla pentru ca să vie la Constan- 
tinopole. Cea mai mare parte sunt renegati şi primiţi în armia turcească. 
Vre-o cinci Lesi din cei supuşi ruseşti încă se află între ei. Ei spun cá 
vreo 150 s'au dus pe uscat dela Șumla la Constantinopole pe gios, fără 
voie şi fără bani. Se înţelege că n'au fugit de bine. Mai sunt vreo mie de 
emigraţi în Sumla, între care ca la 8oo de Polonezi cu un general- 
de cavalerie numit Zullurm, opt maiori si peste 250 de ofiţeri, ceia- 
lalti soldati, toti așezați în dezarmie unde sunt foarte rău și în toate 
mizerabili. Se dă de guvern fiecăruia câte 28 lei pe 10 zile dela guvern, 
iară Ungurii, peste 250 cu soldaţi cu tot, sunt mai independenţi si au 
cvartirul în târg. Intre acești 60 ce vin la Constantinopole se găseşte 
si un nepot al lui Ielacici 3), báiet de 18 ani si destul de nătărău. Printre 
acești emigrați se înfiltră un dascăl de aice din Varna ce se zice Frantez 
de nație, însă de bună semă este subt astă mască spion rusesc. Leahul 
cu care am vorbit au calificat pe Bem 3) de aristocrat si este hotărât 
să dea o vizită lui d. Titof 4). Opinii clare nu au acești emigraţi. La 
o beţie ce făcură în birt, unde mâncam şi noi, ridicară toast lui Coşut 5); 
se loviră paharele adăugând și pe Bem şi băură cântând pe aria Mar- 
seiezii nişte versuri indigne de arie, căci se pomenea în ele Sofia, Vin- 
discret $) (sic) şi Ielacici. 

Te rog, Domnule Ghica, să infátosázi plecatele mele salutäri 
Doamnei Sacha 7). 

Alăturez aice un articol despre Varna®), pe care te rog să-i dai 
d-lui Nogués 3) ca să-l corijeze $i să-l tipărească. Nu l-am putut face 
mai bun căci nu am avut timp; şi apoi eu caut și umblu după altfel 
de note ce privesc scopul special al călătoriei mele mai mult decât cel 
general. 





1) Vezi plansa Nr. II. 

2) Iosif Conte Jellachich (1810—1859), general austriac, ban al Croaţiei în 1848; 
a condus luptele ccntra Ungurilor pe timpul revoluţiei. 

3) General Iosif Bem (1794—1850), general polon, ia parte la mişcarea revolu- 
fionará poloneză în contra Rusiei, in 1830; după näbusirea ei fuge în Franţa; in 1848 
vine în Ungaria ca să lupte, — la început cu succes, — contra Austriei și apoi a Ru- 
siei. Fuge apoi în Turcia, unde devine paşă. 

*) Consul rusesc în Muntenia. 

ë) Lajos Kossuth (1802—1894), om de stat ungur, şeful migcäru revoluţionare 
ungare contra Austriei în 1848. După înfrângerea revoluţiei, a fugit în Turcia, apoi, 
după eliberare, a trăit mai ales în Italia, ne mai revenind în patrie, nici după întemeierea 
dualismului (1867). 

*) Windisgraetz, (1787—1862), general-feldmareşal austriac. Avea drept devizä: 
« Offenheit, Energie und Consequenz bleibenstets zum Regieren die wichtigsten Ei- 
genschaften. Wer diese nicht hat, ist zum Regieren nicht gemacht « Alg. Deut. Bio- 
graphien +». Leipzig, 1898, vol. 43, p. 390. 

7) Doamna Alexandra Ghica, sofia lui Ion Ghica, născută Mavros. 

8) Publicat în volumul Excursion agricole dans la plaine de la Dobrogdea, 1850, 


pp. 1—7. 
?) Directorul Jurnalului de Constantinopole. 


Victor Slăvescu. Coresponden 


a înt 
şi Jon Ghica 1846—1874. , ve Jon Ionescu dela Brad PI. H 


"mpeg à dd gars pe vata eee e ror rm 

* A pede SRE do s vm ja paré as 

AY vies RAA m ES PAIS 
cagar A PT 4. eus Z. fau a rat ata ao 
ree d wa n4. ep nnt uaa met 
ap dinde *“" (x 


t LA nt ` Sprie P d 

Muda nee * Aura d A AVI pa 

npea S 4 d Y ute ce 49 À 
PI "7 Eom a dy AS $4 


A 5 eu roe 
ZA (M dan de Aro au xem To p 
A Ye 444 aei m7 fttt mrt uen iis 


aw CE pe. 


£a aa, t 43. Ga ét 


n 7. 
i sr Ee ze ane. sf 


27 


Se 





ER 7 ce d la aa Let's CRUE : 
| ua co bai Hn Lits dee anta ea ESS xen 


chant 
P +, e. 2 
ADI ce PA ANS ln. o Pilaa 


é LA 
(rm us # y? EL. ds eto a Orr ats gre 


den he fara nini 
a4 
nbn i MA i -—. 2 Ze AUNA e „Mai V. An 


V. e» A 
T Ga dau gap s rtt gd PT M 
Sas 7 uni er n vec pr 


"er 2 BS 23 Le. cazi ae deheags dde, 
m © HAIN pe ruit ace ar ph peer 
spe LE n n der fe 


4. R. — Studii şi Cercetari. LX V]. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ȘI ION GHICA 1846—1874 57 


Gioi 1) plec la Pazargic şi de acolo mă duc la Balcic și de aice pe 
malul mării la Kiustenge. 
Salutare si frätie 
I. Ionescu. 


X 


Kiustengea, 20 Apriliela Mai 1830. 
Domnul meu, 


Când am plecat dela Varna am lăsat d-sale Komninos Koralios, dra- 
gomanul Pasei din Varna, o scrisoare către D-ta, pusă într'un plic şi 
adresat(ă) lui Nesid Bey, şeful poliţiei în Constantinopole. Desi mi-au 
fágáduit că va espedui-o la Constantinopol însă eu încep astă scrisoare 
înștiințându-te că ţi-am scris până acum trei scrisori: I-a, dela care 
am primit răspunsu; a 2-a prin Komninos şi asta de acum prin Mu- 
dirul de aice, căruie îi poti adresa scrisori către mine, până (mă) voi 
aşeza şi-ţi voi da de știre de alt adres, care să chiamă Hagi Mehmed 
Mudir (adică sub-administrator) în Kazanul (judeţul) Kiustengea. 

Dela Varna m'am dus la Pazargic. N'am putut să aștept acolo 12 
zile deschiderea iarmarocului. Am găsit Români din Ardeal, din Mol- 
dova şi din Valahia, Am aflat de mocanii cei mai cu putere şi propuin- 
du-mi de a-i vedea la târlele lor si la iarmarocul dela Karasu ce se face 
de azi într'o lună, m'am întors la Balcic; de acolo, pe malul mării prin 
Kavarna, capul Tuzla, Mangalia, am agiuns alaltăeri în Kiustengea, 
Aici am dat de fiul celui mai bogat mocan din Kazan anume Zaharia 
Blebea, la care am să fac sărbătorile și cu care plec astăzi din Kiustengea 
la Cernavodă. 

Mocanii cei mai însemnați din Dobrogea sunt: din Kazanul Balci- 
cului: Ion Munteanu, Vasilie Milea, Dimitrie Bobinaru, Neculai 
Schiopu; în Kazanul Kiustengei: Hagiu Poenaru, Zaharia Blebea, 
Jalea Dutul, Iacob Craiu; în kazaoa Babalii : Babadag)-lon Tälnavu, 
Gheorghie Roșca; în kazaoa Tulcii: feciorii Oancei si Golea, care se 
află în Tulcea aşezat. 

- Mocanii, la toate 6 luni, inoesc voia de sezut la consulul austriac 
plătind câte 8 lei peste tot 16, si cu 6 lei o tescherea 2) turcească, face 
22 lei pe an. Cei mai bogaţi dau mai mult căci îi jăfuesc precât pot au- 
toritátile turces i, pe atâta si acele care îi proteguesc ca supuși străini. 
Afară de aceea, mocanii cumpără suhaturi în arendă și acuma sânt 
bântuiti si de beiliccii, adică de acei ce Je ie beilicul, (impôt indirect): 
se numără oile se ia din zece una, care este mai frumoasă si mai bună, 
Beiliccii bat şi eu sper a-i apăra; mocanii s'au cotizat, au strâns banii 
gi i-au dat lui Dumitru Hâra, om din Sibiu, care au stătut în Constan- 
tinopole şi care acum se află la Viena. Cu dânsul au fost Ilie Cojocaru 


1) Joi. 


3) Adeverinfá, certificat, înscris. 


58 VICTOR SLAVESCU 





Bucur, Român umblat prin toate țările pe care le cunoaşte, cunos- 
cător de limbi, foarte ascuns şi ghibaci; prietenul lui Sturmer a cărui 
vânător au fost, si acum se află la Balcic unde am făcut cunoştinţă cu 
el. Ştie de toate și altă nu visează decât să adune berbeci si de acei 
își vinde aice. Și mi-au dat parola că vine după mine să mă găsească 
în Dobrogea, pe care o cunoaște ca si Anatolia, Grecia, Italia. Este 
om plin de naţionalitate, cioban prost, dar vrea să aibă berbeci. Este om 
cu mul ă vârtute. In anul trecut hoţii, care au spăriet Dobrogea si 
au îngrozit pe mocanii bogaţi, au fost 7 mocani care au prădat si pe 
Zaharia Blebea la a căruie câșlă au împușcat şi un băiet (au fost în- 
brăcat turceşte); patru din ei şi cinci turci sunt prinși în închisoarea 
dela Rusciuc. In anul acesta hotiile poate vor fi şi mai mari. 

Până în Kazanul Kiustengei n'am auzit de sate de Români, însă 

aice am aflat. In acest cazan se cuprind 36 de sate şi este tärmurit de 
Dunărea și Marea Neagră având linia prin mijloc dela Kiustengea- 
la Bogazkioi (Cernavodă). Sunt cinci sate: Buiuk Seimen !) cu cinci- 
zeci case, Kuciuc Seimen 2) cu 35 case, Bogazkioi 2) cu 39 case, leni- 
kioi cu 42 case si Rasovata (târg pe Dunărea) cu 55 case. Românii 
se numesc aice Moldoveni. La un ceas de Bogazkioi, la Seimen voi 
să fac Pastile. 
- Kiustenge, cetate veche cu port în ruine ca si cetatea, au fost odi- 
nioară vestită, însă acum este părăsită, portul este stricat; două co- 
răbii s'au spart acum după Sf. Dimitrie. In ruina asta pe care scriu 
este un ulcior roman de lut ca de 1000 ocă de apă. O mulțime de ca- 
piteluri de ordin corintian şi de marmură, coloane sfărămate de granit; 
în zidul vechi am găsit o piatră ce făcea parte odinioară de un orna- 
ment mare și pe care stă capul de bour precum vezi în desenul dela 
No. 1, ornament ce -se află si astăzi la Hôtel de ville din Turin si do- 
vadă că Kiustengea au fost cetate genoveză 4). Pe o altă marmură se află 
desenul dela No. 2, care poate fi dovadă că asta acu a fost şi cetate ro- 
mană 5), iar No. 3, desenul unei pietre de marmură albă, care au fost 
de bună seamă la beserică grecească €). 

Poziţia de astăzi a Kiustengelii este cea mai frumoasă. Are forma 
unei limbi de pământ în mijlocul mării. Cu o lucrare la liman spre 
a-l asigura de primejdia vânturilor dela răsărit, Kzustenge devine portul 
cel mai sigur și mai producător fiind menit a fi locul de încărcat a pro- 
ductelor Printipatelor în tot timpul cât este Dunărea îngheţată. Se află 
5o de case in Kiustenge; şi locul cel mai frumos, între cele două fân- 
tâni, este slobod şi nelăcuit. Mudirul m'a poftit ca să vin să-mi fac 
casă pe el. Indatoririle mele sunt de a plăti haraciu; 15 le. pentru omul 


1) Seimenii Mari. 

3) Seimenii Mici. 

3) Cernavoda. 

*) Vezi planga Nr. III. 
5) Vezi planșa Nr. III. 
+) Vezi plansa Nr. III. 


Victor Slăvescu. Corespondenta între Ion Jonescu dela Brad PI. 1I 
și lon Ghica 1846—1874. 











se apa mâna ama het ar op RACE | 
Je er Pryopre. v en A D tnm ss pr. 
Medrano, Mies t nateg ters AA das ; 


rH ITU à Du S us 


5 RSS a M3 PRE 





Xt ene -map hA AR d 


nd “cont Dh. f birgi 
das Ga me MD pi a Ca, 
10s eg A A. 
T. EA a Sem "A A pn ent ce 


7 bre ap pis * ard puo 
Xy. Poe De TA vd 


pem Ns LS Ez sta Ai aa fêtes AA 
4 z We : [et aus; „dee pr 
Pe S : 
52 is Wes uy £a à P2», 


AA de SP ce CIDMMNC HB AREA ; : A3 on A an awe rep 
| piept, Jia ame M ii 
À 2x27 e. Pire s 


EE M Rr dec T | 
AT ce pet ai Piens Wenn am 
AE uoc E > Amie de sf? (Yea — io dd 
s ae A n dn e MER > F 5 
AR LL esee twee. D ICI su. a aM ei t TS 2 i 


3 T: aN aM aft 174 #4 MET x ie | 





: 4 ed petit 
t + Hary Ve.aeh ym . j 

m "rt^ oy)" dict see f 
3 i ^ f Á. m eA PP 
S i mi ^ / "i 4 fi 

$^ x X 3 y EE ; 
po f TK 7 17771 

& Li ke -j a e rle F Js 








ig ve i 
Ls 3 Huet uet ee se. PR GS tes 
pa! (e nemus: can a. € remis 


A. R. — Studii şi Cercetări. LXVI. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 59 


sărac, 30 pentru cel de mijloc si 5o pentru bogatul fruntaș căci numai 
ca raea pot avea casă si loc al meu, pentru care trebue să plătesc si 
<mbatic 1). Acolo, în partea dinspre "Țarigrad, tocmai pe mal, se află 
-multe case pustii, cu stăpân si fără. Pe cesti de pe urmă le pot lua, pe 
cele dintâi trebuie să le cumpăr. Intre aceste se află şi casa unde au 
fost buroul vaporului. De 6 ani trecuţi s'au pustiit şi casa asta, adecă 
de când nu vine vaporul la Kiustengea. Au venit mai mult de trei 
ani de încărca bagaje şi călători aduse dela Bogazkioi. 

Drumul între Dunărea și marea este de 12 ceasuri cu boi, iar dili- 
genta îl făcea în vremea vaporului în cinci sau şase ceasuri. Mijlocul 
drumului este lângă Karasu la Cilibikioi. 'Toate satele de pe linia dru- 
mului, Duranarsu, Karatai, Kiusteli, Karasu sunt pustiite; numai 
sälistele 2) lor au rămas. Intre Kiustenge si Bogazkioi numai un sat se 
află, Anadalkioi, giumătate de ceas. În sälistele satelor se poate așeza 
oricine va voi. Şi toată linia asta precum şi malurile ghiolului dela Bo- 
gaskioi se pot lăcui. Karasu, locul unde se face de două ori pe an 
cel mai vestit iarmaroc al Dobrogei, încă este pustiit. Dela Karasu până 
la Bogazkioi, în dreapta si în stânga, sunt câsle de a lui Said Pașa; 
aseminea are un ciflic între Rasova şi Cocârleni, sat moldovenescu- 
numit Enikioi, pe la lacul ce are scursură în Dunărea. 

Gândul îmi zice să mă duc să văz mai întâi toate locurile din partea 
aceea a Dunării și Luni sau de Luni într'o săptămână să mă răpăd la 
Rusciuc: 2) pentru ca să ieu porunci pentru Hârsova, Măcin, Sacce °), 
“Tulcea, Babadag si tătărime, cazan care atârnă de Rusciuc, şi 2) să ieu 
un ceflic dela Said Pașa, dacă pământul ce-mi va plăcea va fi ocupat 
de el, iar de nu, apoi viu în Kiustengea si îl ieu dela Mudirul de aici. 
Văzând si făcând ! Dar am semne bune că în curând voi realiza planul 
şi dorul ce-mi stă pe inimă. 

Tot pământul este a Sultanului. Cine voeste pământ vine si ia. Acele 
luate până acum și ocupate de sate, plătesc cu zăciuială dreptul pro- 
prietätii care, din cazanul Kiustengea, după vânzarea asta din urmă 
făcută de Pașa dela Varna, dela care atârnă și Kiustengea, se sue la 
230.000 lei dela 36 de sate. Pământurile cele slobode, precum am zis 
mai sus că sunt părăsite cu sate cu tot, sunt de luat; și cel ce le ia, se 
supune îndatorirei de a da dijma, care se vinde la mezat şi pe care o 
poate lua chiar acel ce exploatează pământul, ca să dee el singur în bani 
deadreptul Statului, venitul, embaticul, fără de intermediul arenda- 
şilor de soiul dijmelor. Acel ce ia pământ trebuie să fie raia, să plă- 
tească a.aciu, a cărui somă din kazanul Kiustengelei se sue la 30.000 
lei şi se plăteşte la Visteria Imperiului, care avea pe omul lui numit 
Mahmurad, şi este şi în Varna Hagi Mustafa. Iar pentru țară, pentru 
ale proprietăţii este un intendant de agricultură numit zircat şi este tot 


1) Arendä. 
3) Locul pe care este aşezat satul sau unde a fost odinioară un sat, — vatra satului. 
3) Isaccea. 





60 VICTOR SLAVESCU 


în Varna, Etin Efendi. Pe lângă embatic şi haraciu, mai este si darea 
numită beilic, ce nu este alta decât dijma din oi ce se vinde în Țarigrad. 

Din vremea lui Hasan Bey, subt care s'au făcut colonizarea a 143 
Arabi în cazanul Pazargicului, şi care acum se află Paşă la Orfa în Asia, 
s'au căutat Dobrogea mai de aproape şi. acum al doilea an este de când 
se vând de fiul acestuia şi suhaturi 1) ce se zic cumpărate din Tarigrad. 
Suhaturile aceste sunt silistele cu toate pământurile satelor pustiite 
din Dobrogea, pe care tin mocanii si Bulgarii oi. Aceste pământuri 
nefiind ocupate de nime, erau necercetate. Hasan Paşa le-au regulat 
întru a aduce un venit Statului. Şi sunt în Dobrogea peste 86 de aceste 
suhaturi. Aceste sunt ale Sultanului şi el poate dispoza de ele în fo- 
losul colonizării care îi aduce mai mult venit decât rămâiind sterpe 
şi nelăcuite. 

Voiu cerceta, voiu căuta în partea în care mă duc şi despre astă 
treabă care se poate realiza precum se realizară şi ciflicurile date lui 
Lamartine. Acele erau ciflicuri, însă aste de aice sunt sate pustiite şi 
neaducătoare de venit decât numai prin păstorie. 

Hasan Paşa mult au căutat Dobrogea; are de bună seamă idei mari 
de colonizare, de vreme ce au și realizat-o el; în mai multe cazane ale 
Dobrogei au prins ciflicuri în părţile cele -mai favorabile producţiei. 
Am auzit că are şi în kazaua Babadiei 2), mai încolo de Kiustenge, în 
tătărime, însă un ciflic am văzut si în cazaua Pazargicului, făcut de 3 
ani, părăsit de un an, încât cu nimic îl poate lua şi este la aşa de bun 
loc, la aşa mare îndemânare cât nu poate lesne găsi cineva un mai bun 
loc în părțile acele, la 6 ceasuri de Balcic, la 6 ceasuri de Varna, în 
margea  Deliormanului 3), la poalele codrului, pe cel întâi șes al 
Dobrogei. Eu mi-am pus ochii şi pe ceflicul acesta. Insă acum mă 
grăbesc să văd pe acele dela Karasu, între Bogazkioi, ale lui Said Paga. 
In ele mi-i nădejde precum și în suhaturile silistelor satelor din mar- 
ginea Dunării. 

Am plecat din Varna cu un cioban ce-mi făcea pe dragomanul si 
pe viziteul... El cunoștea toate pământurile din kazanul Bazargicului; 
însă cum am intrat în kazanul Balcicului, nici măcar drumurile nu le 
ştia; vizitiea nu o stia nici decum, striga Să meargă calul şi îl oprea 
după cum era obişnuit să strige la oi; bietul cal nedeprins cu astfel 
de chiote umbla buimac si nici nu trăgea. I-am dat drumul ciobanului 
şi acum am rămas și stăpân şi slugă. 

Până acum ziceam: « Aşterne mái» şi era cine să-mi zică « disbra- 
cä-te, cucoane ». 





1) Păşuni, mai ales pe lângă ape, pe locuri mocirloase. 

2) Babadagului. 

3) Deli-Orman (Dobrogea Nouă) regiunea ocupată din vremuri vechi de Turci 
şi Tátari, având de locuitori bästinasi, Românii. Dela începutul secolului al XIX-lea, 
mai ales în timpul războaielor între Rusia şi Turcia. Bulgarii au început să coboare 
din Balcani şi să se stabilească aci. Vechii locuitori iau numit Balcangii. I. A. Can- 
drea și Gh. Adamescu, Dicţionar Enciclopedic Ilustrat, + Cartea Românească », 
1931, p. 1605. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 6i 


De acum nu-mi voi mai da osteneală să mai aștern, căci de ceea ce 
m'am temut n'am scăpat. Am dobândit niște animale albe bălăi ce se 
pasc pe pielea noastră şi care pornelile lor sunt foa te supărători cio- 
banului. Insă, încet-încet, se deprinde cu toate necazurile de care... 
îşi poate face cineva vreo idee. Mă doare inima de patima lui, dar apoi 
$1 de a mea, ce voi să mai zic | Räbdare, cd ne-am apropiat de California, 

Salutare si frátie 

I. Ionescu. 


XI 


Kiuciuk-Seimen 1), 24 April 1650. 
Domnul meu, 


Lucrurile ce mă încongiură au trecut peste toată așteptarea mea, 
Mai frumos loc decât acel dela Cernavoda (Bogazkioi) nu poate fi altul. 
Două locuri de deal rupt la începutul lor formează una din cele mai 
pitoresci văi, în care, din Dunăre, pe un sant de ro stânjeni de lat şi 
de 2 de adânc, särpueste o apă, cale de un ceas, până dă în lacul 
Karasu, care ţine 4 ceasuri de lung; şi dela capătul sau coada lui până 
în Kiustengea sunt numai 4 ceasuri. 

Urcándu-te pe unul din aste dealuri, cari au format odată malurile 
unui cot de Dunăre, şi pe a cărui coastă se află satul Bogazkioi, cu 36 
de Turci și 4 Români, vezi viile şi aguzii de pe dealul celălalt, de- 
părtat de aista de 10 minute si apoi omul vede cea mai frumoasă pers- 
pectivă care poate să fie: la deal de Dunăre până la cotul Oltelnita, 
cale de 1o ceasuri si la vale până la Hârşova si Olteniţa a Țării Ro- 
mânești, cade în vedere ca una din cele mai frumoase panorame, cu 
întinsa ei vale sau baltă presărată cu copaci, ape, fânețe şi aräturi, si 
în depărtare satele, Dudeştii, Chetroui, Steluica, Maltezu,  Partac, 
Cegani. Acest loc, de unde se văd atâtea lucruri variate şi mândre, 
este în Bogazkioi singurul ce se poate lua. Luándu-l în lat, în giurul 
Dunării, dai de satul Sămenii (Buiuk) 2), cu lacul lui ce se întinde 
cale de 2 ceasuri. Așa dar, pământul dela Cernavodă, ce se începe dela 
Dunăre și se întinde până la o depărtare de câteva ceasuri cuprinzând 
câsla lui Blebea şi tärmuriti de o parte de lacul Karasu si de alta de 
lacul Seimeni, care face parte din trupul pământului lui Bogazkioi, 
este acel ce se poate lua. 

2. Mangol, sat părăsit, între Seimeni Kiuciuk şi Buiuk (mare şi mici) 
este siliștea neocupată şi se poate lua. Are loc bun, este însă un ceas 
departe de Dunăre și 2 ceasuri de Boga kioi. 

3. Cilibikioi, sat vechiu şi părăsit pe malul lacului Karasu, pe a cărui 
pământ se află câșla lui Hagi Petre, Bulgar, asemenea este neocupat 
si se poate lua. 


1) Seimenii Mici, sat așezat la o oră de Dunăre şi la 2 ore de Cernavoda. 
3) Seimenii Mari (Buiuk Seimen). 


62 VICTOR SLĂVESCU 


4. Karasu, säliste veche si mare päräsitä, unde se face panigirul 
Dobrogei, este asemenea neocupat si se poate lua. 

5. Ghioci, departe de 3 ceasuri de Dunăre, este un sat unde Said 
Paşa au avut câslä și o au părăsit. Ciflicul acesta încă se poate lua. 

6. Toate satele părăsite au locurile lor pe malurile lacului Karasu, 
ce are comunicație cu Dunărea şi se pot lua nefiind ocupate. 

Loc neocupat pe malul Dunării nu este altul decât acel ce lam 
arătat mai sus, la Bogazkioi. Toate celelalte sunt departe de Dunăre. 

Eu am de gând sí merodez 1) vreo zece zile împregiur pe aice, ca 
să cunosc pământurile si să fac şi hotarele pe hartă, şi apoi mă duc 
la Said Pașa la Rusciuc: întâi ca să iau locul ce-mi va plăcea si al 
doile ca să capăt scrisori pentru Dobrogea supusă administraţiei lui. 
Tocmai în gios de Hârșova se află cioacele 2) D-tale. Pe aici si pămân- 
turile nu sunt bune ci sunt năsăpoase. Mai bune sunt acele de pe malul 
mării, unde un ceas și jumătate dela Kiustenge am găsit o câslä pe 
o sălişte veche părăsită şi cea mai frumoasă. 

Importanţa ocupaţiei pământului mi se arată acum atât de mare, 
cât socot cá n'ai strica să vii şi singur să faci o călătorie de 5 zile pe 
vapor până la Cernavoda, ca să vezi şi să-ţi alegi. Eu eri, în ziua 
de Paşti, m'am tras în gios de Dunăre cu luntre în satul românesc 
Kiuciuk-Seimen 8), unde sunt în relație cu Românii. Sunt so de 
case, Si astăzi numărai peste 200 de cai si 300 de boi din vitele 
acestor săteni, | 

Românii simtesc nevoe nespusä de mare de dascăli pentru învätä- 
tura copiilor lor. Acestia din satul acesta sunt foarte prolifici. Ar gäsi 
cineva peste 100 de copii pentru shoală din sat de aicea. Popa Româ- 
nilor din sat de aice, venetic şi el, ca toti ceilalți din Valahia si Mol- 
dova, plătește Vlădicăi de Silistra 400 de lei pe an pentru că păstorește 
2 sate: Săimenii Mari şi Săimenii Mici. Incă pe malul Dunării şi un 
ceas departe de Bogazkioi. dela care 2 ceasuri se află Cocârlenii, un 
ceas Rasova; adică peste tot cele 5 sate în care se află Români. 

La Bogazkioi am poposit ca să mă apuc de explorat. Sunt în gazdă 
la ciorbagiu 4) numit Mustafa... Vaporul malului drept al Dunării 
trece si vine odată în 15 zile. Dar dela primirea acestei a mele a patra 
scrisoare ce-ţi trimet nu vei putea a-mi răspunde așa ca să capăt scri- 
soarea D-tale, căci nici eu nu știu pe unde má voi afla. Cu toate aces- 
tea, fiindcă am hotărît a veni la târgul din Karasu, ori de unde mă 
voi afla, dacă vei scrie adresând scrisoarea la Mustafa, o voi putea că- 
păta de bună seamă; dándu-o la Poare (?) sau Frederico (2), aceştia 
vor da-o la vaporul ce sue Dunărea, care trecând pe la Cernavoda, 
vor lăsa scrisoarea la Mustafa și acesta îmi va da-o. 





1) Sic; să hoinăresc. 

2) Deal mai ridicat acoperit cu păduri. 
3) Seimenii Mici. 

*) Primar de sat, 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 63 


Eu îndată ce voi videa locurile de luat, mă duc la Rusciuc cu vaporul, 
de acolo viu pe malul Dunării în gios iar la Cernavodă, ca să fiu de 
iarmaroc, şi apoi mă cobor înspre Tulcea. 

Trimet articole pentru gazeta lui D. Noghés 1), cáruie te rog să-i 
spui multe închinăciuni dela mine; asemenea si Doamnei Saga, care 
aice la Cernavodă, pe lângă frumusețea de coup d'oeil a pământului ce 
vom cuprinde, iubeşte si preumblările pe apă cu caicul pe Dunărea, 
pe gâtul dintre Dunăre şi lacul Karasu, care este un Bosfor în minia- 
tură si pe lacul de 4 ceasuri de lung pe a căruie tärmuri, în sate părăsite, 
se va odihni în casele colonilor români. 


Salutare şi frátie 
I. Ionescu. 


XII. 
Câşla Dufului, 26 April 1850. 


In Seimeni, unde am făcut Paștele, m'am-dat în cunostintä cu mo- 
canii români, păstori din Săcele şi auzind că Radu Jălea au sosit de 
vreo câteva zile din Ardeal, m'am împrietenit cu dânsul și astă noapte 
am mas la câsla lui. 

El este un om foarte de omenie. Se hrănește de 20 de ani în Do- 
brogea, speculând cu vitele. Au început a fi slugă si acum au agiuns 
gazdă mare. Are 4000 oi tigäi care se vând câte un ‘galbän una și 200 
de cai în herghelie, din soiul ce l’au apucat dela Pruncu din Moidova. 
El cunoaşte Dobrogea si din vorbele ce am avut cu el, am aflat că locul 
cel mai bun si mai vestit si de câșlă si de plugărie este Osmancea, în 
kazaua Mangaliei, 6 ceasuri departe de Mangalia, 8 ceasuri dela Ra- 
sovata unde astăzi se află bulgarul Hagi Raine, lângă Idilkioi. Aşa 
de bun este locul acela pentru vite, cât mai toți mocanii au umblat 
după el, si Iacov Craiul, cel mai de pe urmă, l-au scăpat din mână si au 
trecut la Bulgari. 

Din Ardeal veştile sunt cá Sașilor le-au venit şi despăgubiri de 114 
milion dela Impăratul; și Românilor nu numai că nu li s'au dat nimic 
dar îi şi cercară ce stricăciuni au făcut și ce 'au luat, ca să dee des- 
păgubiri Ungurilor 2). 

Românii nu sunt daţi în iobăgie, Se lăţise o vorbă că iarăși are să 
se pună iobăgia, dar nimic nu sau pus, ci sânt tot liberi si moșneni 
după cum s'au început revoluția. Românii ín deobste sunt nemul- 
fumiti de Impäratul, care numai făgădueşte si de împlineşte ceva, 


1) Noguès, directorul « Journalului de Constantinopole *; încă o dovadă cá Ion 
lonescu dela Brad a publicat mai întâi, sub formă de articole lucrarea sa: 
Excursion agricole, etc. 

*) Toate acestea de sigur ca urmare a evenimentelor revoluţionare din 1848— 
1849 din Transilvania. 


64 VICTOR SLĂVESCU 


împlineşte numai la Sasi, ba încă si la Unguri, iară pe Români, care 
i-au fost credincioși, îi trătează de nu mai rău, cel puțin tot ca mai 
înainte, cu împilare, fără de a-i îndulci și pe ei cu ceva. 

Dutul, trecând prin Tara Românească unde are rudenii arendasi, 
i-au aflat cu mosiile suite dela 22.000 lei la 40.000 lei si cä în deobste 
toate câstiurile 1) moșiilor din ţară s'au suit. 

Barit nu face?) Gazeta de Transilvania Românească, căci numai 
gazetele nemtesti sunt slobode în Ardeal, iar cele româneşti și ungu- 
resti sunt oprite. 

Popa Ion Snagoveanu este în Brașov iar popa Ghenadie, în sur- 
ghiun la Snagov. 

Toti mocanii sunt buni naționaliști și prin ei cauza naţională se poate 
înainta pretutindenea pe unde pleacă și merg ei. Am intrat în vorbă cu 
mocanii pentru luarea suhaturilor Dobrogei din Constantinopole și 
i-am aflat foarte ínsetati de un acest fel de lucru. Greutatea lor este frica 
că nu vor putea isbi ?) în Constantinopole, cá nu se vor putea înțelege 
între dânșii şi altele; dar de putere de a lua acest lucru, ei au puterea, 
însă nedeprinsi fiind cu această speculație si se sâesc 4) a o întreprinde, 

Vânzătorii suhaturilor în anul acesta sunt mai mult Turci, Bulgari 
şi Greci asociaţi. Ele se vând tocmai acum. Mulţi mocani sunt ame- 
nintati de a fi scoşi de pe suhaturi și aceasta poate să fie un mare stimul 
de a căuta să le iei suhaturile chiar dela Constantinopole, unde le-am 
spus că pot să găsească un Român mare pe care l-am şi numit spre 
a le şi arăta calea cu mulțumită. 

Stau pe gânduri mocanii. Am repezit ideea între dânșii şi mai ales 
acum s'au prins, căci noii vânzători de pe suhatul ce au umblat ani 
cu 2500 lei au cerut mocanului 7000 lei, zicând că si ei le-au luat dela 
“Țarigrad ca să se folosească 5). 

La Măcin occeacul încă este cumpărător. Acolo am de gând să aflu 
ceva despre treaba aceasta. Dutul acesta, cu un negutitor din Silistra, 
brasoveanul Ciurcu, au o pagubă de 2500 galbeni şi bucuroşi ar da 
giumătate din bani numai să capete ceva. Pricina este așa: ei au adunat 
piei pe care le-au încărcat să le ducă la Brașov. Trecând la vamă, le-au 
descărcat şi le-au lăsat în vamă până se vor căuta pe la Said Pașa de 
a şti cât se cuvine a plăti vamă, fiindcă i se cerea câte 6 lei vamă de piele 
mare și mică. Apoi, pe acest pret găsindu-l din cale afară de mare, au 
mai umblat de a-l mai scădea măcar la 4% lei. In vremea aceasta au ars 
pieile în vamă. Cine este räspunzätorul? De este vama, apoi ea trebuie 
să plătească, si cine va scoate valoarea pieilor are giumătate din ea. 
Ce gândeşti? | 





3) In sensul de arenzi. 

3) In sensul că Gh. Bariț nu mai făcea să apară « Gazeta Transilvaniei *. 
3) In sensul de « pátrunde ». 

*) Sfiesc, stau la îndoială 

5) Să câștige. 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 65 


In satul Seimeni toţi ţăranii români doresc a avea un dascăl pentru 
copii lor, a cărora sumă poate fi peste 150 numai de acolo. Nu se 
poate oare găsi vreunul cu devotament spre a lua asupra-si astă sarcină ? 

Peste o săptămână voi trimete articole d-lui Nogués ?). 

Să auzim de bine 

I. Ionescu. 


XIII. 


Pazargic, 6/18 Mai 1850. 
Domnul meu, 


De două zile de când am agiuns în Pazargic însoțit de 16 mocani. 
Am lăsat pe Ioranu 2) la Cernavoda ca să facă planurile silistelor pă- 
răsite si care încă si astăzi păstrează hotarele vechi a întinderii de pă- 
mânt ce cuprindeau, adică a moșiei satului care se numesc Merale pe 
turcește, La cele două puncturi asupra cărora unica scrisoare ce am 
primit dela D-ta de când ne-am despărţit, au atras atenția mea si au 
fost cauza de în mergerea mea la Rusciuc m'am abătut în Pazargic 
acum în timpul panigirului. . 

Mocani se numesc Românii din Ardeal, cari în puterea tractatelor 
între Austria şi Turcia vin de ernează vitele în Dobrogea. Din acești 
Români, unii rămân de vărează cumpărând suhaturi dela meregiii 3) 
ce le ieu câte pe un an în arendă din Constantinopole şi de pe la satele 
ce îi primesc, 

Cei mai multi din mocani vin din Săcelele “Brașovului, din Săliștea, 
Valea, 'Tolâșca, Galisu, Räsinarii din ţinutul Sibiului, din Poenari si 
Rădeni, din ţinutul Miercurii. Cei mai multi mocani după iernatic 
se duc de vărează vitele la munţi in Tara Românească și numai acei 
din Săcele, Sălişte şi Poenari rămân aice pe vară. Sânt oameni care 
au mari bogății în numeroasele lor herghelii, turme de oi si tamaslâcuri 4) 
şi care au câșle câte de 15 și 20 ani în Dobrogea. Suirile prețurilor 
suhaturilor, înpotrivirile din partea sătenilor, nenumăratele rusfeturi 5) 
în dreapta și în stânga, nesiguranța pe suhatele pe care se află, amenin- 
țările din partea surecciilor (oamenii turci ce îngrașă vaci), toate aces- 
tea s'au făcut să înțeleagă binele cel mare, foloasele și mai ales acele 
nationale, ce ar esi din cumpărarea suhatelor deadreptul din Con- 
stantinopole. La toți au fost venită îndemnarea ce le-au făcut de a se 
face antreprenorii lucrului de care sânt mai mult bântuiti si de care se 
interesează mai mult. Am intrat în cercetarea elementelor ce ar putea 
constitua o asofiafie din partea lor. Elementele există însă atracţia lip- 
sește și prin urmare unirea între dânşii pentru această ispravă are 


1) Vezi nota dela p. 62, 

3) Un inginer arhitect care intovárágea pe Ion Ionescu în călătoria sa. 
3) Mogieri (arendasi). 

4) Cireadă de boi sau de vaci, cu taurul Jor de präsilä, 

5) Bacgig dat unui slujbas pentru a se arăta binevoitor, mită. 


3 A. R. — Studii şi Cercetări. LXVI. 


66 VICTOR SLĂVESCU 


piedici, nu zic neînvinse, dar foarte grele. Deprinşi în speculații par- 
ticulare si spetiale, ei văd bine folosul speculatiei din o intreprindere 
totalá si generalá a tuturor suhatelor, însă sunt lipsiţi de curaj. Curajul 
iesă si din convictie. Pentru aceasta am dispozat lucrurile ca până în 
40 de zile să adunăm toate relațiile şi să ştim cu acuratetä venitul tu- 
turor suhaturilor din Dobrogea. 

Ne-am dat randevu la panigirul dela Karasu. Atunce ne vom sfătui 
și ştiind ce venit aduc suhaturile, aflând cu ce pret se cumpără din 
Constantinopole, vom afla care este folosul, câștigul, ce este din astă 
întreprindere, care pentru mocani le aduce si garantia de a avea su- 
haturi, garantie de care ei astăzi sunt lipsiți si care este singură destulă 
de a-i îndemna să ieie suhaturile. Folosul acesta este cel mai important 
pentru mocani, dar apoi și câștigul ce va fi îi va convinge și le va da 
curagiu de a se asofia. Atuncea le voi da asotiatia şi îi voi organiza. Iar 
de nu voi izbuti a-i lega pe toti, a face un trup din 10 inși, atunce până 
acum am pe Radu Jălea care m'au asigurat că, de va fi câștig, el gă- 
seste si 2000 galbeni de pus în treaba asta. Si poate sá se facá prin 
mocani ! lar de nu, apoi pentru aceşti Români și pentru câştigul ce 
va ieşi, voi fi nevoit a-mi bate capul după altă măsură, căci, în opinia 
mea, luarea suhaturilor din Constantinopole de către Români este 
unul din cele mai importante chipuri pentru a avea domnirea intelec- 
tuală asupra a 6000 de Români bogaţi si, prin spetialitatea lor de um- 
blat cu oile în porneală în Ardeal, Banat, Valahia si Moldova, gata 
a deveni arterii prin a cărora canal să se strecure multe lucruri bune si 
de folos neamului. 

Domnul meu, te rog să binevoesti a cerceta acolo în Constantinopole 
cine le vinde, cu câtă sumă de bani se vând, prin ce canal se cumpără, 
si cine le-au luat suhaturile, și până la timpul de randevu, adecă până 
în 40 de zile să am răspunsul numai decât. Răspunsul acesta îl așteptăm 
cu toții dela D-ta, pentru care mocanii au și zis cá o pomană îţi vei face 
cu dânșii dacă prin astă lucrare realizată vor putea să se linisteascä 
spre a-şi putea căuta de interesul păstoriei lor. 

Făcându-se asotiatia dela Karasu, viu la D-ta însoțit de câțiva de- 
putati ai mocanilor ca să-i agiuti! lar nefácándu-se, tot îi vei agiuta şi 
prin alte chipuri! E? caută cu lumânarea un patron si ca si ologul din 
Evanghelie, de 30 ani stau pe malul apei și n'au omul care la vreme să-i 
pună în scâldătoare spre a se vindeca de toată boala. Le-am vestit că 
omul este si eu îi voi duce la dânsul. M'au binecuvântat si de 10 zile 
trăesc cu dânşii ca în sânul lui Avram. Ce vieatä voiu avea când nă- 
dejdea se va realiza. 

Mocanii au o pretenţie de 8000 galbeni pentru beilicul ce li s'au 
luat în contra tractatelor şi au făcut toate demarsele 1), iar preotul 
loan Berza, vechilul lor, are si hârtii dela Meternih si dela alte locuri 


1) Demersurile. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 67 


spre a merge la Constantinopole. Mi-au propus ca să scoatem amândoi 
banii și din ei giumätate îi dă nouă. Eu i-am spus cá nu căutăm câștig 
dela ei, ci îi vom sluji ca Români și ca pe niște frati. Atunci popa mi-au 
zis că-i dă dară pentru cauză, dacă nu voim a-i lua noi. Aist simtimänt 
national care este înrădăcinat ín toţi mocanii l-am exaltat și mai mult 
cu conduita asta de înfrățire. Popa este cu mine aice si mai înainte de 
pornirea mea la Rusciuc îmi va da și memoarul pricinei, iar la venirea 
mea în iarmarocul dela Karasu, va aduce şi hârtiile şi poate să-l aduc 
cu mine la Boiangikioi. Ce povátuiri vei socoti a-mi da, gräbeste-te a mi 
le trimite cu un ceas mai înainte ca să ştiu ce să fac; fiindcă inima 
îmi zice să fac cu popa hârtie si să mă leg ca să ieu bani in pterea 
dreptätilor ce au mocanii si pentru a cărora dobândire sunt gata a 
face sacrificii precum au și făcut cu Dumitru Hâra despre care te-am 
înștiințat. 

Jdlea, dela a cáruie câșlă ţi-am scris cea mai din urmă scrisoare, 
este un mocan din cei mai umblati, bătrân respectabil, cu copii ca 
niște brazi si cu casa ca a lui Avraam; au fost slugă si au agiuns acum 
stăpân peste 5000 oi (câte un galbän se vinde oaia), peste 300 cai, (câte 
15 galbenii se vând caii lui), etc., etc. Au făcut și face feliuri de în- 
treprinderi comertiale; însă în aceea a pieilor au păgubit peste 1000 
galbeni. Pricina pagubei se trage dela vama turcească. Vra să mă în- 
sărcineze cu scoaterea banilor, dându-mi giumătate din ei. Said Pașa 
cunoaște pricina; voi vorbi cu el despre dânsa si de va fi vreo speranță, 
cu întoarcerea mea dela Rusciuc, trec prin Silistra unde s'au întâmplat 
paguba. 

Acolo găsesc și pe Ciurcu, care este tot în astă categorie cu 1500 gal- 
beni, fac si cu dânsul în scris si la Karasu fac si cu 7âlea, dacă nu 
cumva cu acesta nu voi face aici, căci insistează foarte pe lângă mine. 
Astăzi o să îmi dee memoarul pricinii si voi vedea. Pricina se reduce 
la asta cá el aducând pieile în vama turcească spre a le trece în Ar- 
deal, le-au lăsat acolo până va veni să plătească dreptul vämi. In 
acest interval de timp au ars vama si pieile, Are vreo responsabilitate 
vama? Acest răspuns te rog să cauti a mi-l trimete precum şi povätuiri 
de ceea ce este de făcut; căci eu am de gând să mă apuc de treaba asta 
cu D-ta împreună, fiindcă poate eu să nu pot sta în Constantinopole 
până voi sfârşi-o, având alte trebi, şi vreau să o ieu, nu atât pentru 
câștig, cât pentru consideraţie pentru mocani si pentru agonisit me- 
rite în ochii lor. 

Una mai am să-ţi spun despre mocani și apoi să ajung la a-ți scrie 
de cele mai mari si mai importante, și asta e următoarea: 

Mergând în satul Cochirleni, am tras în gazdă la unul din sătenii 
români, Dobrea sin Ion. Aice intrând în vorbă si despre ceea la care 
m'ai solicitat prin scrisoarea unică ce mi-ai trimes, am aflat următoarea 
pricină: 

Mocanii, pe care consulii austriaci de pe țărmul Dunării și a Mării 
Negre caută a-i proteja în drepturile lor de suditi, spre a-i stoarce mai 


68 VICTOR SLAVESCU 


mult decât spre a-și împlini datoriile, se lasă de sudetie !) si însurân- 
du-se cu fete de Români, se fac raele 2), se așează în sate și se supun 
la toate dările către stăpânirea turcească. De acest.a sunt multi. Consulii 
caută a-i opri de a se statornici, Turcii caută a-i statornici spre a-şi 
spori veniturile. Este o mină mare de abuzuri păgubitoare Turcilor 
formată de ciobani români, care, spre a scăpa de beilic, pun oile la 
câsle suditesti si numai acei ce se așează insurándu-se în sate plătesc 
beilicul. Unul din acești ínsurati, agiuns rae, însurat cu fata lui Do- 
brea sin Ion din Cochirleni, (kazaua Kiustengea), au murit, fácánd 
copii si lásánd un copil väduvei sale. Când au murit acest mocan, numit 
Neculai Rău, după obicei, s'au dat cadiului 3) zeciuială din toată averea 
mortului şi au rămas văduva cu copil şi cu averea. Acum copilul au 
murit şi consulul austriac, d. Șamu, au venit să ieie averea dela vă- 
duvá. Mudirul 4) din Kiustengea au dat judecată și au hotărît ca vă- 
duva Ivana, fata lui Dobrea să nu dee nimică consulul fiindcă Ne- 
culai Rău au fost rae. Consulul au venit si vrea să ieie în putere 5), 
averea. ... Valora nu se suie la 3000 lei în boi şi oi. Dacă este drept 
ca văduva să stăpânească averea, dacă este drept ca consulul să n'aibă 
nimic cu văduva unui rae, după cum cred eu şi după cum si Mu- 
dirul şi toti cred, apoi bine ar fi ca să am o hârtie de acolo din Țarigrad 
spre a rămânea nesupărată văduva de d. Samu, sau dela Turci sau 
dela stăpânii lui Samu. Astá îndatorire făcută unui Român si într'un 
sat românesc ne-ar aduce consideraţie. Și de aceea am hotărit să mă 
înțeleg cu Mudirul din Kiustengea si chiar cu consulii, De poti face 
de acolo ceva, fă, te rog, și-mi trimete cât mai curând un rezultat. 

Eu acum astern calea viitorului prin agonisirea de considerație în 
ochii acelor pe care am să-i modelez. Asta mă face ca să-ţi scriu, ca 
întâlnindu-te cu d. Alesa banchierul, să-i spui că Emin Effendi, noul 
mudir venit în Pazargic, este un om foarte de treabă, cinstit si în scurt 
timp au câștigat dragostea a celor ce administrează. Emin Effendi 
m'au rugat să fac asta si să-l recomandez. Este un rezultat frumos de 
dobândit ca să pot izbuti să vie lui Emin Effendi o scrisoare dela 
Alesa sau dela Fuad Effendi că sunt multämiti de bunele lui purtäri 
de care au luat înștiințare că are în funcţia lui. 

„Vorba se läteste, mudirii ceilalți aflând sunt puși în emulatie si mie 
îmi aduce considerație care să mă facă ca orice voi cere, să-mi facă 
cu plăcere. Şi am de gând să le cer multe şi mai ales dela acei cu care 
am să fiu în relaţie pe viitorime. 

Iară Pasa de Varna mau primit foarte bine cu scrisoarea Vizirului 
si mi-au dat poronci la mudir, mudirii la ciorbagii satelor. Agezán- 
du-mä ín Dobrogea, o sá am mare nevoie de Pasa $i de mudiri pentru 


1) Supușenie străină, 

2) Cetăţeni turci de religie creştină, 

2) Judecător turc. 

4) Rang administrativ; primarul unui oraş. 
5) Cu sila, cu forța. 





CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 69 





realizarea gândurilor mele. De aceea n'ar strica să vie şi Pașii o scri- 
soare dela Țarigrad că cu multämire au auzit acolo că m'au îndemănat 1). 
Nu mi-a făcut nimică, dar lasă să meargă, căci am să-i ceiu să-mi facă, 
si când va sti ce-mi face este cunoscut în "Țarigrad — (ori va fi ori 
nu) — o să-mi facă, si eu cu asta oiu să merg înainte, mai ales cá 
cu Pașa nu mă pot intálege în vorbă — el nu ştie frantuzeste si eu 
nu Stiu turceste. 

Dumnezeu îi sus și Impäratul îi departe, dar mudirii și Paga sunt 
aproape; cu dânşii multe am de gând să fac si pentru ca să fac îmi 
mai trebuie ceva rețele 2). Dar reţele poroncitoare si indirecte si în- 
curcate și generale, prin multämiri din "Țarigrad către dânșii, m'as 
multämi acum de odată. 

In toată cazaua Kiustengei sânt numai cinci sate de Români așezați 
pe malul Dunării în sus şi în jos dela Kiustengea: Rasovata, Cochir- 
leni, Cernavodă, Săimenii Mici, Săimenii Mari 3). 

Poziţia asta a satelor acestora româneşti, ce cuprind pe malul Du- 
nării o întindere de cinci ceasuri, se va arăta mai bine de loranu cu 
anume arătare a sälistelor satelor părăsite şi menite a fi colonizate de 
Români, în toată întinderea, până la Karatai si Marea Neagră. Din des. 
crierea ce trimit pentru Gazeta d-lui Noghes 4), iti vei putea face o 
idee; acum însă îți spui statistica lor, de care am să mă folosesc în o 
scriere ce fac despre soarta ţăranilor în Turcia, Moldova si Valahia 5). 

Oamenii cei mai însemnați din satele aceste în care am umblat săr- 
bătorile Paştilor, pe care i-am cinstit la crâsme, cărora le-am făcut 
cunoscut neamul lor si trebuintele lor, sunt: la Bogazkioi, Ilie; la 
Rasovata, Encicá Purcel, Popa Mihai, Mos Enache Bälinitä; acesta 
poate fi la multe întrebuințat, cunoaște picheturile cu a cărora oameni 
stă în relaţie; la Cochirleni, ciorbagiul Ilie Căzan, Popa Ion, Dobrea 
sau Ion, Radu Păstramă, Stan Popa; la Săimenii Mici, Dumitru Dă- 
mianu, Radu Hodoroagä; la Săimenii Mari ciorbagiul Mircea, Stan 
Grecu, etc., etc. 

La o populaţie atât de numeroasă, prolifică şi înstărită sânt numai 
doi preoți români cari fac slujba în limba naţională şi cari atârnă de 
Vlădica grecesc din Silistra, säzätor acum în Măcin. Aceşti preoți plă- 
tesc câte 500 lei si mai bine pe an dajdie Vlădicăi care apoi prin sbirii 
săi mai ie şi câte 614 lei pe an de fiecare casă. Abuziva astă dare re- 
ligioasă cere osăbită tratare şi îndreptare. Numai la Săimenii Mari 
este biserică și pentru Săimenii Mici; însă reaua conduită a popii, care 
trăește în curvie cu o văduvă, văduv fiind și el, au făcut pe sătenii 


1) Mi-a stat în ajutor. m'a îndatorat. 

1) Sic. 

2) In text se găsește o schiţă cu situația topografică a regiunii, 

4) « Journal de Constantinople », condus de Noguès. 
. 5) In lucrarea amintită, Excursion agricole dans la plaine de Dobrodgea se găsesc 
multe tablouri statistice cu privire la populaţia şi repartiţia proprietăţii, Ja P. 75, 81, 
87, etc. cu acelaşi material informativ. 


70 VICTOR SLĂVESCU 





din Săimenii Mici să gândească a-şi face biserică si au umblat după 
voie pe la Vlădica şi mudiru din Kiustengea, însă n'au căpătat-o. Și 
am de gând să stăruesc a căpăta voie, căci văd mare dorință de a o face 
si de a avea şi un popă a lor, pe care l-au si ochit toti dintre Români. 

La Cochirleni este și popă și biserică; la Cernavodă sau Bogazkioi 
fiind numai patru Români, nu este; dară va fi, căci acolo gândesc să 
văd din nou ocupate de Români, ruinele unei întinse politii !) a cărora 
vii şi grădini stau si astăzi în preţul (sic) satului de un reion de un ceas, 
până la șanțul lui Traian, din Dunăre si pe marginea Bugazului, din 
Dunárea până în lacul Karasu. La Rasovata sătenii au făcut o bise- 
rică de piatră, ce au costisit peste 60.000 lei, însă n'au sfintit-o si au 











Oame 
Administrația Kazanul Satele U | 

Bärbati Femei Băieți 

Bogazkioi . . . . . 4 4 3 

Săimenii Mici. . . 35 48 40 

Varna Kiustengea | Säimenii Mari. . . 50 62 40 
Cocârleni . . . . . 48 56 40 

Rasovata . . . . . 80 92 9o 





adus si popá tot román. Ar dori sä aibá clopot la bisericá si foarte multi 
` mau rugat să mijlocesc acest lucru. Voi cerca la Said Paşa care s'au 
imprumutat cu 8000 lei si dela mudirul din Kiustenge, Hagi Mehmed 
Aga care s'au împrumutat cu zooo lei. 

Simţimântul nafionalitátii este la acești oameni din aste cinci sate 
românești foarte încordat și cu mult mai mult decât în satele din Principate. 
Contactul lor cu nationalitätile ce-i încungiură i-au trezit în acest sim- 
țimânt si cu căldură mare ascultă orice se atinge de neamul românesc. 

Fugarii români țărani, ca la vreo 40, eu în aste sate mi-au făcut 
mult bine, mi-au [fácut]?) cunoscut toate relaţiile Românilor cu pro- 
prietarii, cu guvernul, cu Muscalii, și se socot fericiți în starea în care 
se află. Mai mult compátimirea la soarta iobagului din țară decât sim- 
timántul national care asemine n'au fost deprins, au făcut de fugarii 
s'au mistuit, încât nici dracul nu le mai poate găsi urma. Sânt unii 
trimeşi pe la 'Tátari ca argati si care ar dori să se așeze însă sânt încă 
în așteptare de a se învechi mai mult, spre a nu-i da înapoi în ţară. 

Cu mare sete așteaptă un mântuitor al lor care să le dee un dascăl spre 

a-și învăța copiii. Pilda Turcilor, care într'un sat si de 6 case au o geamie 
şi o școală, au atâtat dorul Românilor de acolea şi-i scoală, încât sânt 
gata a-i face sacrificii pentru asemenea așezământ. 

Un dascăl român de ar veni în aceste cinci sate ar putea deodată 
învăța copii tuturor şi trăi în bine. Pretutindene m'au rugat ca să 


:) Oraş. 
3) Lipseste din text. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 JI 


el trimit dascăli, asa încât până la înființarea unui centru, de unde 
să iasă dascăli cari, ca şi cei dela Verli din Kreutzerlänger (?), pe lacul 
Konstanta din Svitera, să se ducă în toate cantoanele și să înveţe copii 
adecă până la formarea acestor dascăli care, pe lângă hrana sufletească 
de care sânt flămânzi Românii, să le dee si hrana ce produce bogăţie, 
adică instructia de învățătură primară si economie (sic) de suflet si 
de trup. Aș dori ca unul din acei tineri ce se numesc liberali să vie și să 
facă o școală primară pentru aceste cinci sate, între care se găsesc marile 
sälisti vechi, pe care să se facă școală de economie după ie ce-ţi voi 
da, aja ca de aici să iasă dascăli si primari, si prin traiul lor să fie pildă 


și de agricultură atât în Turcia și între mocani, care asemenea sânt se- 











Vitele 


Fete Boi Cai 





Bivoli | Oi 


toși de dascăli care să știe și meseria lor adecă economia cát și în celelalte 
provintit locuite de Români, care prin mocani sânt astăzi în relaţii cu Turcia. 

Oamenii români din aceste cinci sate sânt strânsură, adunătură, fu- 
gari din Basarabia, Moldavia, Valahia, Turcia, Ardeal, Banat, si în partea 
aceasta si în gios pe Dunăre le se zice de toti si de Turci « Moldoveni », 
iar în sus li se zice « Români». Denominatii de pe maioritatea fuga- 
rilor din sate, care acolo își scot soiul lor românesc, soi bun și neamul 
lor sfânt, și dă o dovadă de o înfrățire în miniatură a tuturor Românilor 
de prin toate celelalte provinti. 

Românii din aceste cinci sate așezate la gura Dunării, cei mai aproape - 
de Marea Neagră, sânt foarte înstăriți și muncitori și sânt vestiți de 
harnici. Ii speculează mudirul de Kiustengia, Hagi Mehmed, pe care 
foarte l-am curtinit, așa cât nice odată la mine n'am făcut, nici la om 
nici la femeie; cu toate aceste prin oamenii săi m'au devansat, si, pri- 
cepând asta, aruncam cuvinte în. grămada de oamenii în favorul mu- 
dirului, de care sânt încredinţat că este un hot, însă pe, care am interes 
a-l menagea-pání voi fi în stare a scăpa de el. Insă astăzi prin el si 
Pașa de Varna trebuie să mă asez ca să nu fac huet. Il astept la Pa- 
zargic ca să-i zic că eu numai [de] dânsul grăesc. 

Mudirii au fost speculatorii până acum a Românilor, căci pe Turci 
nu îndrăznesc a-i exploata. Acești mudiri sânt foarte bogați. Cel dela 
Kiustengea tine şi în arendă din satele aceste. Cel dela Mangalia tine 
tot Kazanul întreg pentru 48.000 lei pe an, dijmuirile dela 36 de sate. 
Insă acest obiect mi-au deschis un câmp nou de scrutatie şi un nou 





72 VICTOR SLĂVESCU 


mijloc de a face stare, numai curagiu să ai D-ta şi eu să pot căuta 
a scăpa răspunsuri la întrebările economice ce am să fac si pe care 
mă tem a le face mai înainte de a ispiti şi a vorbi cu Said Pașa. 

In introducerea ce fac la articul lui Noghes (sic) ai să zărești drumul 
ce am văzut şi pe care am pus gând să-l cunosc cu scop dea mă 
folosi si a te folosi si pe D-ta mai mult decât pe mine. In venituri 
în care m'am ferit a mă expune cu întrebările; acele însă ale Man- 
galiei le-am putut cunoaște; voi opinti şi pentru celelalte. 

Până acum etnografia m'au ocupat fără nicio frică. 


et 
0 


urile din 


ex 
& 
D 
> 
© 

& 

= 


Arabi 
Nemti 


Pazargic 
Balcic 
Mangalia 
Kiustengea 





Venitul însă a acelor cinci sate de Români pe care trebue să-l luăm 
noi în arendă dela Constantinopole sau dela Pașa de Varna şi fără de 
care nimic nu putem face, este aga: : 


Uşuru sau | Contribu- Ciubuc 
dreptul pro- | ţia = haraciu | Beilicul din parasi 

prietarului | (bir cu 15,30| ro oi una 10 parale 
din 10 una | sau 6o lei)= de oaie 


Numele satelor 


8.000 4.236 
Cochirleni 4.000 1.700 
Säimenii Mari 7.000 2.300 
Säimenii Mici 6.000 : -— 
Bogazkioi 5.000 2.800 





Acest venit se vinde de Pasä. Aianul din Kiustengea le-au cumpărat 
şi când le cumpără altul este prigonit; însă acest venit trebuie să fie 
de 60.000 lei cel putin, fiindcă toate speculaţiile ce se fac aice de 
Turci merg în foc... de minimul sută la sută. 

Aceste sânt cele cinci sate de pe malul Dunării între a cărora pro- 
prietáti sau merele se găsesc merélile sälistelor pustiite si ocupate, acele 
în susul Dunării dela Cernavoda, de Said Paşa şi în gios de suha- 
turile mocanilor Jálea şi Blebea si alții, de un Bulgar Hagi Petrea, 
care are 7 câsle pe şapte säliste părăsite si de nu pe toate, cel putin 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 73 


pe una din ele trebue să o cerem pentru noi; locurile sunt însă numai 
de pășunat; iar din coada lacului Cochirlenilor începe Ivärnezul si 
alte sate părăsite, unde are vite Said Pașa și poate ca să-mi dee una 
pe care dela el am de gând să o cer. 

Sânt în cea mai mare îndoială şi nehotărâre căci tocmai pământurile 
ce mi-ar veni la socoteală pentru un scop mai înalt sânt de o calitate 
proastă; cele bune pământuri sânt în mijlocul Dobrogei. Caută pe 
hartă pe la Mahmut Kuisi, ciflicul Paşei lui Said, sânt cele mai bune 
pământuri, 2 ceasuri departe de Dunăre şi de Mare, pământurile sânt 
năsâpoase şi recoltele nesigure, iar între aceste margini, pământurile 
sânt foarte bune. Locul între lacul Karasu si lacul Săimenilor are un 
ceas pe malul Dunărei, între satele Cernavoda şi Săimenii Mici şi apoi 
se läteste pe lângă Karasu, pe de o parte, şi între Defcea, pe de alta, 
în care lățime sânt o mulțime de silisti ce se pot lua şi chiar la Defcea 
un ciflic părăsit a lui Said Paşa. 

Dela Cernavoda apucând drumul până la Pazargic, prin Mahmut 
Kuisi, sânt pământurile cele mai fertile, dar departe şi de Mare și 
de Dunăre, cum de pildă Osmancea in cazaua Mangaliei, opt ceasuri 
departe dela Rasovata, lângă Idilkioi, loc bun de plugărie si de păs- 
torie, cai, vaci şi oi, o siligte veche părăsită şi unde are câslä un 
bulgar, Hagi Rane; această proprieta (sic) mi-o lăuda toți mocanii. 

Cochirlenii Vechi si Ivărnezu, două săliști vechi ce se megiesesc 
şi cu alte sälisti chiar din vale, dela santul lui Traian la coada la- 
cului, dintre Cernavodă si Rasovata. Aceste sálisti unde se află câsla 
lui Said Paşa comunică cu Dunărea prin lacul Săimenii pe a cărui mal 
se află satul nou Cochirleni şi care lac comunică cu Dunărea prin- 
trun canal de 60 metri de lung. 

Mereaoa Cernavoda sau Bogazkioi este cea mai buná si mai fertilá. 
Odatá au fost lucratá de un numár mare de oameni; astázi pe dánsa 
se află numai satul Cernavoda cu 36 case de Turci si patru de Ro- 
máni. Dela cine sá luám mereaoa asta? Cine o va lua se va megiesi 
cu toate sálistele párásite din dreapta si stánga lacului Karasu si chiar 
cu Karasu, sat sau târg pustiu si părăsit şi pe a cäruie meré se află 
un Bulgar. Caut chipul de ocupat si de luat si nu le vád decát toate 
deadreptul din "Țarigrad; aceasta este cel mai bun și mai sigur; căci 
Pasa si aenul nu cred să poată face ceva. Cu toate aceste eu mergând 
la Rusciuc voi ispiti si lucrul acesta si de va fi putincios il voi rea- 
liza si voi lua o sălişte pe care atunce o voi si delimita si voi face si 
harta ei; iar până atunce nu pot să îndrăsnesc a cerceta hotarele a câte 
unei silisti. 

Am lăsat cu toate aceste pe Ioranu dându-i toate lămuririle, ca să 
facă ce va putea, fără însă ca să trezească cel mai mic prepus 1), mai 
ales cât dă cu ochii de agalele mudirului de Kiustengea, căruie i-am 
descoperit numai scopul general al călătoriei mele si nici de cum pe 


3) Bănuială, 





74 VICTOR SLAVESCU 


acel spetial pe care îl voi realiza sau acum la Rusciuc sau cu întoar- 
cerea mea în Constantinopole. 

Din toate speculaţiile, acele a îngrășării vacilor pe vară sânt mai 
căutate si mai profitabile. Cu trei galbeni vaca, cu una cu alta, se poate 
lua, jumătate galben cheltuială si din vânzare iese un galben si ju- 
mătate, adică cu un capital de 350 galbeni câștigă cineva în câteva 
luni de väratic 150 albe maximum și 100 galbeni minimum. Her- 
gheliile sânt cele mai comune si sânt profitabile si pentru omul bogat 
şi pentru sărac. Toată agricultura Dobrogei este pästoria; plugăria nu 
are braţe şi pe malul Dunărei la cinci sate este nesigură. O arendă asupra 
celor cinci sate dă brațe în dispoziție. 

O exploatatie cu vite este producătoare, o plugărie îngustă este asemenea 
producătoare și o școală de agricultură este necesarie în toate privirile. 

Aceste deosebite scopuri trebuesc realizate spre a putea cineva avea 
mijloace de a înzestra natia cu capital pecuniar şi intelectual și de a co- 
loniza. Lucrul din urmă, chiar numai cu arenda celor cinci sate se 
poate realiza, agiutat fiind de mocani. 

Scrisorile ce vei voi a-mi trimete si jurnalul adresează-le la bra- 
şovenii din Tulcea si Măcin, poftindu-i ca să mă aștepte până voi veni 
să le cer; căci eu înturnându-mă dela Rusciuc, sperez să înaintez până 
la Măcin, unde să ieu răspunsul dela D-ta si de unde iară mă întorc 
la Panigirul dela Karasu ca să mă întâlnesc cu mocanii si să pot face 
aceea ce-mi vei mai zice; şi apoi mă întorc iară ca să-mi continuez ex- 
Ploraţia în Dobrogea, până voi agiunge la Varna. 

Acești Braşoveni sânt naționaliști buni si m'au poftit la ei în gazdă. 
Pot să-mi fie de multă treabă pentru relațiile noastre cu Ardealul: 

Constandin Ion Pascu în Tulcea, Vasile Beldiceanu în Tulcea și în 
Măcin, Dumitru Roncea în Tulcea; însă acei la care să le adresezi 
sânt: Gheorghie Radu Orghidan în Tulcea, Manea Ion în Măcin. 

Complimentele respectuoase Doamnei Saşa, pe care o rog să-mi 
facă o copie de Dobrogea, ca să i-o aduc însemnată cu albastru a lo- 
cului raiului, a pământului fágáduintei ce l-am găsit. 


Salutare si frätie 
I. Ionescu. 


XIV. 


Rusciuc, 16/28 Mai 1850. 
Domnul meu, . 


Misiunea cu care am fost insárcinat am implinit-o. Venirea mea la 
Rusciuc au sfârsit de realizat scopul spetial al cálátoriei mele. Un 
orizon nou s'au deschis inaintea mea, o desválire mai mare este datá 
de soarta proectului ce mi-au mai rámas a-ti face si de care má ocup 
de acum înainte, asa ca să zic, pot trimite mai curând. Nädäjduesc 
că de dragostea şi încrederea ce mi-ai arătat nu vei avea niciodată a 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 75 


te tângui. Imi cunosc datoria mea și pentru o vorbă bună sunt capabil 
de mari sacrificii. 

Mi-ai întins mâna de frate, ai făcut avans rávnei și puterilor mele. 
Cu vrednicie $i cu cel mai mare devuement 1) îţi oi răspunde la mån- 
două. Eşti înzestrat cu toate frumoasele însușiri si, dată vei ști pretui 
și pe prieten şi-l vei ști conserva, foarte departe vei merge. 

Eşti capabil de mari lucrări, esti destinat pentru un viitor strălucit. 
Un lucru numai trebueşte şi aceasta este încrederea în sine. Aceasta 
îți va (da) curajul, aceasta îți va aduce organe devuate 2) care fiind 
ataşate cu legăturile dragostei prietenești, te vor face să culegi roduri 
însutite din semințele ce poate cu lăcrămi le arunci astăzi în pământ. 
Avansul ce ai făcut cáldtoriei mele este în conditiile acestea de mai sus. 
Si iată ce am a-ți raportui cu acest curier. 

Am plecat dela Pazargic în spre Rusciuc. Un drum de 16 ceasuri 
prin Dobrogea şi Deliorman, am făcut dela Pazargic până la Silistra. 
Vra să zică că Silistra dela Balcic este de 22 de ceasuri sau cale de două 
zile cu carul cu boi. Pentru prezent, pe linia asta trebuie a se așeza 
cineva, iar pentru viitor pe linia de la Bogazkioi la Kiustengea. Se poate 
așeza cineva între Rasovata și Silistra. Aceasta din urmă este cu două 
ceasuri mai sus de Călăraşi. Și sămănăturile sânt mai sigure dela Ra- 
sovata înspre Silistra decât dela Rasovata în spre Hârșova; asemene 
şi pământurile sânt mai bune. 

Esind din Pazargic, am lăsat în dreapta satul Osmanfac si de aicea 
două drumuri merg la Silistra: unul prin Naidarkioi și Kuciuc Kai- 
nargi şi altul prin Zazant. Acest din urmă este cel mai scurt, pe dânsul 
am apucat. Pământul este de o calitate nepomenită, coperit. de grâne. 
Si cu cât înaintezi în Deliorman cu atâta calitatea lui crește până ce 
agiunge de a nu mai avea alte burueni răle decât boz şi urzică, două 
plante ce cresc în cele mai fertile pământuri. Am trecut prin codru 
care ține opt ceasuri de drum. Eșind, se deschise înaintea ochilor cea 
mai frumoasă panoramă și în curs de trei ceasuri, până ce am agiuns 
în Silistra, am gândit că sânt în Normandia. Acelaşi pământ, aceeași 
fertilitate, aceleaşi accidentatii, aceeași pomi prin tarine si fânețe şi apoi 
nişte văi ca cele din Sfitera. 

In Silistra ciorbagiul, vechi secretar al lui Vogoride, când acesta 
era Domn în Moldova, nu era acasă, însă l-am cunoscut aice în Rus- 
ciuc şi cu dânsul am să mă întorc. Nime în târg; m'am grăbit a-l pă- 
răsi. Insă aceea ce am aflat, aceea ce am văzut au trecut piste toată 
aşteptarea mea. 

In Silistra lăcuesc tot feliul de neamuri în goo case ocupate de 
Turci si 5oo de creştini. Intre creștini, Românii au preponderat si au 
r.alizat românismul, precum Ungurii au căutat să realizeze maghia- 
rismul. Limba românească este vorbită de toţi: bulgar, grec, arman, 


1) Devotament. 
3) Devotate. 








76 VICTOR SLĂVESCU 


cazac, lipovan. Asta deși este un rezultat mare, dar nu este nimică pe 
lângă fapta următoare. Obştea creştinilor din Silistra au făcut o binà 
cu două rânduri in care se ține școala. Si ce şcoală? Frate, școală ro- 
mânească | 

In rândul de sus este clasul grecesc si în rândul de pios este clasul 
românesc. Aşa au fost odată; însă astăzi este numai școală românească 
pentru copiii tuturor natiilor din Silistra. Petru Mahail, din tată bulgar 
şi din mamă română este dascălul școlii în care învață peste 200 de 
copii românește. Tabliile metodului mutual, dăruite de cineva din 
București, orneazá páretii acestei şcoli, în care băieţii învață pe cărți 
tipărite în Bucureşti pentru școlile 'Tárii. i 

Dascălul este şi psalt la biserică, unde la o strană se cântă româ- 
neşte şi unde Vlădica si popi greci și bulgari amestecă în slujbă limba 
românească. Pe dascdl l-am catehisit și eu ; și treaba am făcut-o lesne, 
căci l-am găsi! pregătit pentru libertate și naţionalitate de toate mișcările 
din Valahia. L-am încurajat şi i-am dat si o făgăduială. Retributia lui 
este de 3 lei de băet pe lună şi așa cu 6oo lei nu poate trăi, însă merge 
şi este mulțumit cu soarta lui. 

După nevoia Românilor de pe malul Dunării trebue să introduc 
în organizarea instrucției dela Institutul de agricultură din Dobrogea. 
Si asta este făcută si la Kreitelingher în Sfitera si scoate nu numai agri- 
coli dar și dascăli de biserică. In sate dară am dascălul de amândouă 
nevoile omului: de agricultură, ocupaţia generală a sătenilor pentru 
hrana lor trupească si de biserică pentru hrana sufletească si pentru 
invátà'ura copiilor. De aceste elemente însă are lipsă neamul româ- 
nesc pentru trebuintele sale fizice, morale si nationale. Pe aceste ele- 
mente le voi forma în institut, care vor duce în toată românimea hrana 
sufletească şi trupească de care are lipsă românul. 

Incântat de şcoala română din Silistra si din fapta văzută, fnsufletit 
în scopul ce ne-au unit, d la vie et d la mort, am plecat la Rusciuc. 

Intre Silistra şi Rusciuc, la giumătate calea, se află târgul Torto- 
caie !) pe malul Dunării. Aice am descoperit alte fapte care şi mai mult 
mau fnsufletit si au făcut mai sfântă și mai urgentă misiunea noastră. 

In Tortocaie peste 400 case sânt läcuite de Români care sânt și domnii 
Dunării, aşa cum Englezii sânt domnii mărilor. Toți Românii din Tor- 
tocaea sânt păscari; agricultura lor este păscăria si vieata și-o tin cu 
astă meserie. Nu e loc, nu este insulă care să nu fie cunoscu ă și ex- 
ploatată de dânșii pe Dunărea. Sânt curierii între românimea de din- 
coace si de dincolo de Dunărea si cei mai exaltati partizani ai libertăţii 
şi ai nationalitátii. Sânt au courant cu tot ce se face ín, Moldova și Va- 
lahia prin relaţiile lor si prin meseria de păscari. Hanul lui Gheorghie 
este al unui român, cel mai zelos naţionalist, care m'au făcut să giur 
că mă voi duce să stau în casa lui o săptămână. L-am catehisit și l-am 
insufletit. Insă lucru de care în adevăr ne bucurăm este, că Românii 


1) Turtucaia. 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 77 


din Tortocaie s'au dus în Valahia si au furat, — (C'est leur expression), 
— pe dascălul Stefănache cu familie cu tot, l-au adus in Tortocaie şi 
acole cântă Duminica la biserică și peste săptămână învață copiii romá- 
neste, în casă făcută de sat, care pe la anul încep zidirea unei mânăs- 
tiri de piatră, cu cheltuiala lor, în locul acelei de nuele, veche. Popa 
Tănasă, român, este respectat mult în Tortocaia ca şi ciorbagiul care 
asemine este român. (Ciorbagiul echivalează cu Je maire de la commune). 

In curs de 24 de ceasuri, cât au ţinut drumul pe uscat dela Silistra 
la Rusciuc, am fost cuprins de o iritatie cumplită. Ideile ce mi-au su- 
gerat românismul din Silistra și Tortocaia cu toată existența lor, nu 
sânt cu neputinţă de realizat si se reduc la simple expuneri. Gândul 
meu este să ne amparăm 1) de toată linia Dunării si pe Românii din 
sate să-i ridicám şi să-i facem un levie 2) pentru a ridica pe toti ceilalți 
frati ai lor. Elementele pentru cultura românului se cer a fi înzestrate 
cu adevăratul devuement. Trebuie să reformám Institutul de agri- 
cultură, dându-le meseria de dascăli, psalti şi cultivatori. Cu asta din 
urmă îi va asotia pe locuitori şi în numele lor vor fi antreprenorii usä- 
rilor (dijmurilor) şi aşa vor fi românii toti asociați domni în satele lor 
şi se vor îmbogăţi; şi bogaţi fiind, vor face lucruri mari sub povata 
unui om ca D-ta, de care știu și toți se bucură că au un român lângă 
Impárátie, cáruie eu sânt înainte mergátor și nu sânt vrednic să-i desleg 
încălțămintele picioarelor. 

Fu dar capul, că eu mă simt cu vártute să-ți fiu mâna și picioarele de 
realizat. Ar trebui să facem printre noi o cercătură şi să alegem, dacă 
vom găsi, si să-i luăm şi să-i aducem pe malul Dunării pe acei din 
ai noştri care stau în trândăvie si în ticälosie, în vreme ce ar putea 
deveni folositori şi pentru dânşii si pentru cauza pentru care pribe- 
gesc. Eu mă însărcinez a-i așeza dacă mă vor asculta, si mai înainte 
de toate le cer să se lepede de sine si să se pogoare în starea și în po- 
zitia acelor pe care au misiunea de a-i ridica în dignitatea ce li este 
destinată. 

Stau şi mă gândesc şi zău nu găsesc între noi devuementul acesta, 
Opinca si căciula trebuie să o îmbrace în locul botinelor și pălăriei pe care 
romänimea spărietă nu le poate suferi. Si sub astă haină se cere sfântul 
scop al misiunei de învăţător si apoi al misiunei de imbogátitor al Ro- 
mânului. Ca așa, după ce le vom da atâtea bune, să avem dreptul a le 
cere contribuția adecă dinarul mântuirii celorlalţi frati împilaţi ai lor, 
din câştigul arendei de dijmele satului ce le vinde guvernul ca pro~ 
prietar. Aste elemente numai noi le vom forma în institutul nostru. 
Insă ca să nu perdem nici aceşti doi ani dela început, și ca să aşezăm 
pe acei ce rămâind afară de țară să nu rămâie în paguba lor si a 
cauzei, n'ar fi bine să facem o încercare printre emigratii noştri? Eu, 
venind în Constantinopole, dacă îmi vei da de cheltuială, maş duce 


1) Să punem mâna, să ocupăm. 
3) Dela cuvântul francez lévier, pârghie. 


78 VICTOR SLÁVESCU' 


la Brusa si ín rástimp de o luná as face un curs pregátitor pentru a-i 
forma pe acei cu bunävointä, să fie buni de treabă pe malul Dunării. 
Ce gândești? 

Ajunsei la Rusciuc, unde Said Pașa îmi dădu ospitalitate când träii 
pe vapor, din care nu puteam ieși când voiam. Pașa, care este pogo- 
râtor din hanul Tătarilor Mârza, tătar, plugar, bogat în turme și her- 
ghelii, care (a) trăit în Dobrogea, unde speculează, o cunoaşte și o iu- 
beşte făcându-i ciușmele, poduri de piatră, dăruind berbeci merinosi 
şi tapi de Angora pe la sate si în cele româneşti făcând si biserici de 
piatră; Pașa care auzind de mine, mă aștepta ca să mă cunoască şi mă 
întâmpinase cu ospitalitate la satul lui Mahmut Kuisi de unde au fost 
mai cu osebire informat de mine decât de mudirii cazaliilor ce vizitai 
până acum. 

Intrând în Rusciuc, am găsit în uliţă pe popa Ion Verza, care mau 
luat și m'au dus la han, unde găsii pe Apolonii si pe Marin. Popa Verza 
pornind dela Pazargic ca să ieie suhat de aice, fiindcă la Pazargic numai 
suhaturile din cinci cazale s'au vândut la mocani. Si ce vânzare? Pe 
toti i-au suit Resid Aga cu îndoit pret: Jălca în loc de 2500 lei au luat 
suhat.pe 5000 lei, Blebea asemene căpital însă si 500 lei mai mult peste 
5000, lucru ce i-au spăriet si care nu putin va contribui ca să-i pot 
uni spre a le cumpăra ei deadreptul din Țarigrad, după cum mi-ai 
scris. Dar apoi aceilalți mocani din Hârşova si alte cázane, cum-ii 
“Tulcea, Măcin, Saccea, venind chiar aice în Rusciuc, nu le-au cum- 
pärat şi stau ca frunza pe apă în cea mai ticăloasă stare de nesiguritate, 
căci încă pentru vânzarea suhatelor din acele cázane n'au.primit Pașa 
firman din Țarigrad. 

In Tarigrad am aflat cá armanul ?) banchier Kapumagioglu, ce sáde 
in Ceatladácapu, le vinde avánd cumpárate toate veniturile Bulgariei. 
Trebuie să fie ceva de unde curge astă întârziere. Paga s'au si dus 
la câslä însărcinându-mă ca, dacă până voi pleca eu, va veni firmanul, 
să ieu în numele lui suhaturile dela Pasa. Și mi-au spus cá Paga l-au 
întrebat de mă cunoaşte si el în răspuns i-au zis că si eu trebue să so- 
sesc ca să-l văd, lucru ce au plăcut Paşei auzind de astă a mea dorință 
de a veni la Rusciuc ca să-l văd. 

In Rusciuc am stat o zi studiind pământul pe care trebuie să urmez 
spre a izbuti în scopul pentru care m'am trudit atâta, cât mă înfiorez 
de a-ți mai scrie, si am cheltuit atâta, că numai dela Pazargic până 
aice am cheltuit peste 300 lei si nu mi-au rămas decât 8oo lei de toți 
banii. M'am informat de toate, m'am sfătuit şi cu Apolone, și, după 
ce mi-am croit linia de conduită, am început a manevra. 

M'am dus la cel care tine de păr pe Pașa, doctorul Kalis. Articolele 
din jurnalul Jui Noghes mi-au deschis tot drumul. Doftorul se socoate 
norocit de vizita ce i-am făcut. Imi spuse că el au arătat Pașii articu- 
lele tipărite și că Paşa cu bucurie m'așteaptă. Trântii un eloj Pașii; 


1) Armeanul. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD $1 ION GHICA 1846—1874 79 


spusei că eu grăesc numai pentru doftorul Kalis, pe care îl rugai ca 
a doua zi Duminică să mă ducă la Pașa și să-mi facă dragomanlâc 1). 
El primi astă rugăminte pentru a-mi face dragomanlâc. Si plecând 
dela el, el se duse drept la Paşa i-a spus și a doua zi îmi dădu vizita 
la han, unde venise ca să mă ieie să mă ducă la Paşa. Nu mă găsi, căci 
eu plecasem cu Apolone la Pașa, unde doftorul mă devansă; mă primi 
şi intrai în casă la Pașa cu Apolone, cu doftorul dimpreună. 

După ce am șăzut pe scaun, îmi făcu semn și îmi zise: « Bine ai venit » 
şi îmi vorbea de sănătate. Eu i-am zis că, «sânt astăzi mai fericit că 
am norocirea a vede slobod pe Excelentia şi a-i mulțumi pentru ospi- 
talitatea ce ni-au dat când ne aflam pe vapor în anul trecut » 2). Asta 
îl bucură si arătă si el bucuria că mă vede slobod. 

In aste convorbiri trăsei ciubucu, băui cafeaua și îndată îmi dădu 
mectupu madrazanului (?) Când îl luă intră Mehmet Paşa; selama- 
lece 3), etc. Și după ce ceti scrisoarea, mă întrebă pe unde am fost si 
ce am văzut. 

— Am fost în patru căzane: Pazargic, Balcic, Mangalia si Kius- 
tengea; am văzut mult pământ și puțini oameni, si acum voi să intru 
în tátárime; viu de mă infátisez Excelenței Sale ca membru din acea 
nație si guvernorului ei. Asta îl bucură si adaose cá: « Cum găsesc agri- 
cultura în Dobrogea și ce gândesc a-i spune pentru ca să facă și el spre 
a o prospera? 

— In Dobrogea sá aibá cineva bani ca sá cumpere vite sá mánánce 
iarba ce fárá dánsele se pierde; plugária putiná si proastá, dar pástoria 
este importantá; si atát una cát si alta sufár de apá. 

— Aferim, zise, vite si apá; cum sá facem sá fie apá? 

I-am zis: — Excelentia Ta, unde au fost apă ai făcut cigmele pentru 
care te binecuvintează toată lumea; însă unde nu sânt izvoare de cius- 
mele, cu fântânile este mare greutate; și toată înflorirea Dobrogei 
atârnă dela scoaterea apei eftină. 

— Ce-mi poti spune pentru lucru aista? zice el. 

— Să facem aceea ce s'au făcut în Basarabia, adecă să scoatem apa 
cu tulumbe. 

Pasa incepu a-mi descrie agricultura in Dobrogea si deodatá se opri 
si má intrebá cum este pámántul Dobrogei. . 

— Douá ceasuri dela Mare, douá ceasuri dela Dunäre, nisipos, ar- 
zător, nesigur pentru recolte, iară in mijloc cel mai bun pământ si cel 
mai fertil. 

— Adevár, zise el, bine am cunoscut. Apoi imi spuse limita pámán- 
tului şi má întrebă dacă nu este chip ca să nu-l părăsească oamenii 
după ce-l lucrează trei ani. 


1) Să facă pe tălmaciul, pe interpretul. 

3) Aluzie la împrejurările când Ionescu dela Brad a fost silit să plece din țară, după 
evenimentele din 1848. 

3) Salutuii, închinăciuni. 


80 VICTOR SLĂVESCU 


. . . Intrai în asolamente, dädui de păstoria în armonie cu gunoirea şi 
atunci încheiei că trebuie să facă cineva cercări de gunoiere, de tăvă- 
lucire, de bătătură si de lăsat fânețe pământului. 

— Care este pricina de pământul după trei ani de lucru se face mă- 
runt ca tärâna si în el nu se fac pânile? 

— Pricinile sânt multe si mai cu seamă astă amäruntime vine din 
bunătatea lui. Toatä agricultura stă întru a face moale pe pământul 
tare si pe cel tare, moale; pe cel slab a-l face gras si pe cel gras a-l slăbi 
spre a preface grásimea lui in câstig. Aste toate se fac prin o multime 
de chipuri care trebuie ispitite, cercate şi aflate care sânt mai bune. 

Zise Paşa: « Să-ţi dee un ciflic care îți va plăcea dintru ale mele ca 
să faci pe el cercări; îți dau boi, cai, oi si bani şi folosul să-l impártim. 
După ce i-am mulțumit am adaos cá nu atât folosul meu l-aş goni 
când aşi lua o moșie, ci eu de a-şi lua în Dobrogea ași căuta să fac bine 
lăcuitorilor din Dobrogea. 

— Peche isal:?), ag lua Tătari şi i-as învăța agricultura. Aferim, 
căci când populul va fi bogat și Impăratul este bogat, şi îl vom îmbo- 
gäti dacă vom îmbogăţi popolul; şi pe popul îl vom îmbogăți când 
îl vom învăţa și când îl vom învăța agricultură. 

Este lucru mare agricultura, zise Pasa, si în Dobrogea ce folos ar avea ! 

Folosul că un agricultor învăţat atunce este învățat când dintr'o 
moşie care dă 4000 lei scoate 5 sau 6, adică mai mult decât omul ne- 
învățat. Si de nu va face, haram de vieata lui, de vreme ce şi-au pierdut 
învățând carte. Mai bine să se ducă să se dee în gârlă. In Dobrogea 
nu numai învățătura lipseşte dar şi oamenii. 

— Tot învăţătura, zisei Paşei va afla chipuri de a înzăstra fara cu brațe 
de care duce lipsă. Acest lucru, în binele Impärätiei, se cere a fi cercetat 
și eu mă îndeletnicesc cu dânsul. Colonizatia făcută cu Arabii au produs 
rezultate bune. Aceea ce voi zice despre lucru acesta voi împărtăși Exce- 
lentei Sale spre a-i îndestula dorinţa cea mare ce are a îmbogăți tara. 

— Işala, si mai ales te rog, zise Pașa, să-mi dai acest lucru. Şi te 
rog să vezi $i moşiile mele, pentru care voi da poruncă la kihaiale si 
ti-oi da si la mudiri, 

— Eu, zisei, am văzut Mahmut-Kuisi, frumoasă așezare; plantatia 
de aguzi mi-au dat dovadă că Excelentia Sa caută de sporirea bogăției. 

— Am făcut, zise Pașa, ca să dau pildă la oameni, cărora am adus 
berbeci merinoși şi am dăruit la sate, am adus capre de Angora și le-am 
dăruit, le-am făcut ciușmele unde am putut, i-am indemánat si cu bani. 

— Foarte bine, zisei. Dar nu sunt acestea mijloacele cele mai sigure, 
ci învățătura. 

— Atunci, zise, îți dau moşie si tot ce trebuie, fă învățătură si altele. 

— Foarte mulţumesc Excelenței Sale. Dorinţa ce am de a vedea 
bogată astă Impärätie şi ambiția de a răspunde la apelul ce faceți 
devuamentului meu mă face să primesc şi voi gândi, 


1) Aşa, să trăieşti! 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI JON GHICA 1846—1874 Br 


— Jsala peche. 

Eu venisem aice la Rusciuc ca să ceiu o moşie şi iată că Pașa 
singur mi-au propus și mi-au dat. Incántat de astă izbutire si ca să 
o asigurez mai mult, am început a-i face un eloj, a-l slăvi cât l-am 
încântat, 

— Ba încă si oi de cele cu coada lată am adus, rro ocă trage oaia. 

— Multe dispoziţii bune ai, Excelenţă, pentru agricultură și folosul 
Impärätiei, încât mie mi-ar fi rușine să nu primesc aceea ce cu atâta 
bunătate îmi fägäduesti. Am însă oarecare nădejdi la Viziru, care ase- 
mene ca Excelenţa Ta, dorind fericire și prosperitatea Impärätiei, mi-au 
dat nădejde că voi avea un post spre a lucra. Eu sunt hotărit a lua post 
spre a face excursii în Imperiu; și verile mă voi ocupa aice cu agricultura 
iar iarna mă voi duce și voi studia țările Împărăției din climele calde, 

Așezându-mă în Dobrogea, nu voi avea autoritate, nici influenţa, 
nici neatârnarea de a face ce voesc, dacă nu vor sti toti cá eu sânt 
în slujbă în "Țarigrad, și de aceea ori inspectoria, ori mădular la sfatul 
de agricultură voi câuta a căpăta, ca aga să-mi pot căuta de treabă şi - 
totodată să nu íncetez de a fi bine văzut şi agiutat de guvern, pentru care 
pot lucra fără să-mi vatăm interesul. Si, ca să derutez pe Paga de a-mi 
găsi scopul, adăosei cá eu numai cu șederea de o lună pe an în Do- 
brogea și cu omul meu dela ciflic voi face cercări şi înaintări în agri- 
cultură, iar celelalte 11 luni a anului am de gând a le da în folosul 
Imperiului, făcând excursii agricole. C'est tout le contraire de ce que 
je pense faire. 

Läudându-mi astă a mea hotärîre, Pașa îmi zise: «Du-te în Do- 
brogea şi-ţi caută o moșie care îţi va plăcea si pe aceea ti-oi da-o ». 

I-am mulțumit, si apoi Pasa au adus vorba la aguzi. Precum în toată 
conversaţia mi-au vorbit cu adâncă cunoştinţă de împrejurările Do- 
brogei şi de practica ei, mă întrebă ce gândesc de aguzii lui? 

— Sânt răi, căci sânt la loc umed și sânt bolnavi. I-am explicat 
lucru aceste si am sfârşit zicându-i că din lipsa învätäturei multe lu- 
cruri bune în sine aplicate rău dau pagubă și că scopul agriculturei 
este de a avea folos.. După aceea Pașa mă întrebă dacă dela plug poate 
esi folos. Imi spuse toate împrejurările plugăriei și ale plugului. Cri- 
ticai arătura, plugul şi toate instrumentele din Dobrogea și Pașa mă 
întrebă dacă pot aduce un plug mai bun. Pus pe acest teren, luaiu şi 
explicaiu plugul lui Dombal. Și după descrierea făcută, Pașa arătând 
împrejurările favorabile ce le are Dobrogea dela vapoarele de pe Du- 
năre și Marea Neagră, hotărâ să aducă pluguri.20 ca să le dee prin sate 
de pildă. 

In zadar vei da mașină bună în mâna unui om, dacă omul nu va sti 
a o întrebuința, nu face nimica, Trebuie a face oameni deprinsi a 
umbla cu mașinile, almintrele nu face cineva nimică, 

Rămas convins de acest adevăr pentru a căruie demonstrare i-am 
adus exemplul fabricei de masini din Iaşi a lui Sachete, ce au înghițit 
în zadar atâte mii de galbeni ale boerilor, au zis Paşa că nädäjdueste 


6 A. R. — Studii și Cercetări. LXVI. 


82 VICTOR SLAVESCU 


că eu voi scoate oameni. — Darä numai să-mi dai 30 de bäeti de tătari 
ca să-i învăţ. Asta este foarte bună si báeti voi avea numai să má grá- 
besc a-mi cere voie dela Sadrazam ca să fac școală. 

Aşezându-mă în Dobrogea, socot să má pun în Tätärime. Prin 
această măsură, învățând báetii lor în agricultură, dau coloare Insti- 
tutului de turcesc şi aşa fiind, sub astă lucrare pot mai cu siguritate 
crește pe Români si face elementele nationale. Almintrele nu izbutim, 
căci tot malul Dunării este cuprins de propaganda rusască, grecească, 
sârbească, bulgărească; şi aflând boerii din Principate aceea ce facem noi 
ne vor da în cap; iar lucrând noi asa cum zic, pentru Tätari, sub astă 
adumbrire căpătăm liniştea de a lucra pentru Români fără să fim 
impedecati. $1 fiind și Românii duşmani Muscalilor, ca si Tátarii, cu 
armonia intre acesti doi dusmani putem face oarecând orice vom voi. 
Si fiind Tătarii organizați militäreste, putem introduce exerciții mi- 
litare sau de vânätorie cu arme in institut pentru Tätari; si dând lecţii 
lor, o ieu și Românii si se dedau si ei la arme. Almintrele nu-i vom 
putea pregáti la arme si nici vom face din poporul románesc de pe 
malul Dunári popul de arme, dupá cum gândesc sä realizez in ei 
anticul caracter si vorba veche: « dela sapá la armá, dela armá la sapá », 
de cát cu chipul de a ne face să lucrăm pentru 'Tătari. Si, în adevăr, 
lucrând pentru ei, să lucrăm pentru Români si pe amândoi să pre- 
gătim într'o Unire răzămată pe interesul comun ce au atât Românii 
cât si Tätarii de a sta dușmani Muscalilor si de a se pregăti a-i lovi 
atât pe dânșii cât și pe oricare alții duşmani ai neamului nostru. 

După o conversaţie de două ceasuri cu Pașa, încântat Pașa de mine, 
m'au poftit să-l întâlnesc la grădină după amiază și au poruncit dof- 
torului Kaliș, dragomanului său, ca să meargă cu mine la grădină și 
să fie acolo la 8 ceasuri. 

Vezi, Domnul meu, că mai trimes sd ieu o moșie, să colonizez Români 

| să formez un centru de lumină a Românului pentru bogăția, najiona- 
tates și fericirea lui și că mi-am plănuit să viu să ceiu moșie, am venit 
și așa am adus lucrul încât moşie mi-au propus. Eşti mulțumit? 

Lucrul ce mi-au propus având gând să-l ceiu, cruțat de a-l cere, 
dându-mi-l, trebuie să-l ieu. Pentru aceasta nu-mi rămâne decât să 
zic numele ciflicului și tocmai aice sânt în cea mai mare nehotârâre, 
căci unde e locul de colonizat, adecă ca să cuprindem cu Români toată 
linia dela Bogazkioi până la Kiustengea, la care voi fi agiutat de Said 
Pașa, ce dorește sporirea locuitorilor Dobrogei, si de printipul că aice 
vor fi Români după Constiţuţie, locul, zic, nu este pentru prezent, 
adecă locul de lângă Dunărea si Marea Neagră; dar mai în depărtare 
şi în mijlocul Dobrogei trebile se pot face de o sută la sută câștig. 
Și la aceasta gândindu-mă mă zbat cu gândurile în toate chipurile. 
Mă voi duce să văd și celelalte căzane, să cercetez și celelalte sälisti 
şi apoi mă voi hotărâ și, sau voi veni iarăși la Rusciuc ca să ieu dela 
Pasa hârtiile, sau îi voi scrie să mi le trimită. Asteptánd, te rog scrie-mi 
şi împărtăşeşte-mi opinia D-tale ca să ştiu ce să fac, căci eu n'am primit 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 83 


dela D-ta decât o scrisoare, aceia trimisă prin Dasiadi; iar din par- 
te-mi v'am trimes o multime. 

Mâine, poimâine voi sfârşi si banii, căci în sat românesc nu scap 
pe zi mai gios de 20 lei cheltuială, fiindcă trebuie să dau și eu cinste 
la cei ce-mi aduc cinste. Si să ştii că umblă Românii după mine'cu 
gäräfile de rachiu subtioarä și muerile cu plăcintele. Mă tem să nu 
cad la patima betiei. Ioranul în Paștele trecute știu că s'a cinstit. Eu 
acum am luat obiceiul: ieu garafa, fac cuvântul și când să trag din 
ea, pun la gură şi o astup cu limba. Așa mai scap de nu umblu biat 
toată ziua. Așezat în „Dobrogea, o să infiintez sotietatea temperantei 
mai mult pentru ca sá scap de cinstea ploştei decât ca să opresc pe 
bietii Români a nu face chef. Si chef fac, căci trăesc aice ca în sânul 
lui Avram. 

La 8 ceasuri má pornii la doftoru să-l ieu ca să mergem la grădină. 
Trecând, văzui pe Paşa că se pornise cu alai la grădină. Agiungând 
la doftorul, el nu era acasă. Îi las răspuns să vie la grădină şi plec, 
Agiungând aproape, mă sfătuesc cu Apoloni si hotărâm că ne întoarcem 
înapoi ca să nu ocărască Pașa pe doftor şi să-l pierd pe acest om, 
care are să-mi facă multe trebi. Mă întorc dară înapoi şi găsesc pe dof- 
torul supărat, însă văzând maniera cu care m'am purtat crutándu-l, 
sau umplut de bucurie, mau luat la mare ipolipsis şi, după ce mam 
hodinit, am plecat. Agiungând la grădină, Pașa din cerdac ne salută, 
poronci doftorului să mă ducă și să-mi arăte grădina. După ce am venit 
în casă la Pașa, m'au poftit lângă el, au pus pe doftor și pe Apoloni 
gios si mi-au adus ciubuc si cafe si iarăși ciubuc și cafe. 

Vorba au rulat asupra agriculturii Dobrogei, asupra plugăriei şi 
au adoptat opinia ce-i dam. Mi-au arătat un uvraj în limba turcească 
ca un fel de «maison rustique ». La sfârşit ne-am apucat de vorbă de 
maşini, de seceră, de case, de lipsa de oameni, de colonizatie, și iarăşi 
din nou în mai multe rânduri îmi propunea moșie si capital si tovă- 
răşie ; iar când el nu venea la asta îl aduceam eu, până când, din vorbă 
în vorbă, aşa l-am adus cât moşia Defcea, de care ţi-am scris si pe care 
eram să o ceiu când am plecat la Rusciuc are o istorie curioasă. 

Astă moșie stă între Săimenii Mici și Mari şi, luând suhatul Blebii, 
dăm dela dânsa la Dunăre lângă Cernavoda, şi'luând pe al lui Jăle, 
dăm la Dunăre la Săimeni, prin amândouă lacurile. Acolo Pașa au 
făcut două ciușmele Şi ciflic. De astă moşie Pașa ne-au spus că au 
dăruit-o unui turc sărac căruie i-au dat si bani si n'au izbutit. Vra 
sá zicá este un lucru de dat. Insá mi-au adaos zicánd sá má duc si 
să-mi aleg oricare moșie. Deci dará eu îl ascult, mă duc să caut lucru 
ce am găsit. Si zicându-i că până atunce voi avea si răspunsul dela Vi- 
ziru, au rămas treaba asta de sfârşit după o săptămână sau două. Și 
mi-au părut bine ca să nu-i dau a intálege că sânt ampresat să capăt 
ucrul după care umblu. 

Au adaos Paşa să mă duc ca să văd ciflicul, vitele, caii, si am intrat 
despre agricultura pastorală, despre care am căpătat cele mai pozi- 


6* 


84 VICTOR SLAVESCU 





tive idei dela Pașa. Am intrat în detaliuri de vite, el făcându-mi în- 
trebări ispititoare și de mijloace de perfecționare, la care răspunzându-i 
cu deplină mulțumire a sa, au arătat dorul de a mă avea în Dobrogea 
în mai multe rânduri. 2 

Si după ce au vorbit mult de vite si mau angajat să le cercetez, mi-au 
spus si de bivoli si o extraordinară bivolitä albă, o raritate unică ce 
are. Mi-au dăruit-o. I-am multämit şi acum nu ştiu ce să mă fac cu 
dânsa. Ea este a Dumitale căci eu sânt al Dumitale. Dispune de ea. 
Mă gândesc să o dau Vizirului si cu asta să mă aduc în memoria lui 
și să capăt ocazie de a-i cere inspectoria sau mäduläria la Sfatul de Agri- 
cultură. Asta din urmă mi-ar veni bine căci mi-ar lăsa timpul să caut 
de treaba mea în Dobrogea. Fiindcă socot de un lucru important 
pentru izbutirea și neatârnarea mea, chiar de însuși Paşa să fiu cu- 
noscut de fonctionar al Imperiului. Asta mă va asigura și despre pro- 
pagandă turco-română fără a-mi putea face ceva acea rusească de care 
am să fiu încongiurat. Cercetează la Ismail Paşa şi de voesti si la Vi- 
zirul, dacă s'a făcut ceva, căci trebuie să se facă. 

Domnului Noguès multe închinăciuni si multämiri pentru antetul 
la articolul Varnei. Am trimes două articole. Cel dintâi intitulat: Un 
jour de voyage dans la Dobrodgea ?) îl sfârşesc cu ciflicul dela Liorman 
a lui Hasan Paşa, aflător acum la Orfa în Asia, care ciflic socot a fi foarte 
potrivit pentru d. Noguès si de’l voeste ínstiinteazá-má ca să-l ieu, 
fiindcă fiul lui Hasan Pașa, Murat Beiu este ginere lui Said Paşa si 
chihaea 2) lui. L-am cunoscut om foarte bun si prieten; și cerându-i 
un lucru părăsit mi-l va da. Toate aceste le pot face, numai să vreie 
d. Nogués, care capătă un ciflic foarte frumos şi de 7 ceasuri departe 
de Varna şi Balcic; iar de nu, apoi să-l luăm noi, ca să ne fie de dis- 
gingătoare ?) productelor ce vom trimete la aceste două porturi. 

Luca Klitian, agent al vapoarelor și consul nemtesc ca și doftorul 
Mihail Kaliș pot să fie nu Muscali dar draci, i-am făcut prieteni 
și să răspunzi D-ta înaintea lui Dumnezeu pentru păcatul acesta în 
care am intrat în Țarigrad cu Vogoride, Exarh si Dameze, si în Varna 
cu Tedeschi. Pretenia lor de nu-mi va aduce alt rezultat, cel putin 
eu nu voi fi prigonit de ei în locul unde am să lucrez, și aceasta este 
destul, cu toate că doftorul m'au pus au courant cu toate demarșele 
propagandei dáscálesti peste care la Tulcea și Măcin o să dau mai 
dinadinsul. Dar bunu-i Dumnezeu şi meșter îi dracul. Sperez că voi 
scăpa curat și de acolo. 

Domnul meu ! Eu am luat foarte serios realizarea scopului spetial al 
călătoriei mele, așa cát sd îmbinez în exploatatia unui ciflic interesul nos- 
tru special de a câștiga bani din cultura pământului şi mai ales din päs- 
toria vitelor, precum și scopul nostru general de a crea elemente nouă 


3) Este titlul capitolului II din lucrarea Excursion agricole, etc., pp. 8—12. 
2) Intendent, . 
-4) Descindere. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 85 


pentru luminarea si înstărirea Românilor. Spre aceasta se cer bani. De. 
ai D-ta bani si de ai voe a-i vârâ în antrepriză agricolă, apoi eu prin 
aceasta iti fac cunoscut că de vei voi a mă onora cu încrederea D-tale, 
eu m'aș socoti fericit a mă lega cu D-ta si a realiza precât câştigul 
unui capital cu compânere 1) (sic) pus în avansuri, pre atâta și orice 
plan de înaintire a neamului nostru. Pentru ca să pot cere un ciflic, 
de care acuma sânt sigur a-l avea, si ca să mă pot asäza pe el în aşa 
chip cât să devină un foaier (sic), centru al culturii române, eu socot 
că totul atârnă pre cát dela râvna si înțăleapta administraţie de care 
vă voi închizășlui, pre atâta şi dela capital. Proectul de cultură, în care 
preponderează păstoriea ca cea mai folositoare şi cea mai sigură, mi 
l-am așternut; însă trebuie să-l fixez in cifre, şi apoi cifra de capitalul 
ce ași putea dobândi este nedeterminată și nici nu ştiu dacă și pot 
avea capital. Pentru ca să pot înainti lucrarea cu luarea moșiei si cu 
facerea proiectului, te rog ca să mă fixezi atât în ceea ce priveşte găsirea 
unui capital cât si a tifrei lui. 

Intro întreprindere de soiul acesta, asa cât să am folos din munca 
mea si ca munca aceasta să poată avea influenţă si asupra altora, mi se 
pare că chiar aice în Dobrogea nu mă apuc de treabă cu mai puţin 
de 4000 galbeni din care 1000 galbeni pentru arendă de sate române, 
lucru ce dă sigurantie de brațe, 1000 galbeni pentru vitele moşiei (500 
oi, 40 boi, 40 vaci, 40 iepi), 1500 (galbeni) pentru facerea de ciurecuri, 
adică cumperi vite primăvara, le îngrași vara si toamna le tai la sal- 
hana, şi 500 (galbeni) pentru plugăria moșiei. Capitalul de 1500 gal- 
beni circuleazá de două ori pe an: până toamna în îngrășatul vitelor 
si de toamna până primăvara în comerțul de cereale, lână, seu. In Do- 
brogea un capital aduce 50 la sută, în cât peste 2 ani sau mult trei 
ani, capitalul funciar esă și rămâne de a da o dublă întindere a între- 
prinderilor noastre. Nădăjduind în Dumnezeu că, precum am izbutit 
a înstări cu munca mea pe oamenii abätuti, acum înzestrat şi cu mai 
mare experiență, mă va agiuta a lucra, a înstări și pe acel care departe 
de a exploata un om sau de a rău întrebuința banii în moara (sic) nea- 
mului, este cu o dispoziţie cu totul contrarie înzăstrat, precum am de 
dovadă actul de asociație săvârşit între D-ta și Negri. La Măcin 
astept un răspuns dela D-ta la toate cele de care v'am scris, pentru 
ca să ştiu ce să fac, pentru că pot căpăta încredere și capital, apoi eu 
să încep a dispune lucrurile, a căuta vite, a pune mâna pe ciflic, a-mi 
face aşezare si din toamna viitoare a arunca grâu în pământ, peste 
iarnă a căuta de a popula vreo două-trei selisti pe linia dela Kiustenge 
la Cernavoda cu Români, din care peste 100 vagabonzi se găsesc numai 
în Rusciuc. Timp este destul pentru ca să pot face toate acestea; și 
când mă voi înturna la Constantinopole, să am numai a mă regula 
cu D-ta și cu guvernul în ceea ce asigurează independența mea şi scopul 
nostru. 





1) Câştigul unui capital cu dobândă compusă. 





86: . . VICTOR SLÁVESCU 





Astept ráspunsul tot la Mäcin, la Manea Ion. Dela primirea lui va. 
atârna să ieu ciflicul ce-mi dá Said Pașa, să ieu loc în Cernavodă, Kius- 
tenge si Balcic, pentru magazine dacá vei aproba asta. Soarta mea 
tristă și precarie trebuie să-și ieie un sfârșit odată cu săvârșirea banilor 
ce mi-au rămas și trebuie să-i dau un sfârșit, câci nu o mai pot suferi, st 
să viu iarăși la Constantinopole ca să bat ulițele și să träesc cu speranțe, 
nu mai pot. | 

Sau realizez scopul pentru care m'ai trimes în Dobrogea, sau mă fac 
slugă la Said Pașa. Numai o scrisoare am să mai scriu Vizirului și 
asta i-a spune lucru verde în ochi. Eu sânt hotărât ca să-i scriu asotiat 
cu D-ta în scopul izbutirei noastre, neasotiat în traiul vieții mele sau 
recomănduit din nou la Said Pașa sau cu funcţie acolo. Iar de este 
să am capitalul pentru întrepriza 1) noastră, apoi împreună ne vom 
conserta? $i vom așeza o linie de demarse din care să putem fi siguri. 
în întrepriza noastră. 

La Rusciuc este școală făcută de obștea negutätorilor cu 5 dascăli 
plătiți de obstie, însă lucru ce m'au umplut de întristare este că aicea 
bulgărimea preponderează. Românii, a cărora limbă o vorbesc toti, 
Românii a cărora limbă chiar în biserică o întrebuințează Bulgarii 
care nu intäleg limba din cărţile ce le vin din Rosia si cu care se sly- 
jesc în biserică, Românii sunt siliți la a învăța bulgáreste si chiar cior- 
bagiul mi-au zis că de învață bulgăreşte românimea, îi este dobândă. 
Sânt dascăli trei de sârbește și din atâția Români ce s'au strecurat în 
Rusciuc nime n'avu durerea de inimă să se infiltreze printre Români 
si să facă școală românească. Sérmanit Români ! Limba lor se vorbeşte 
în popor si ín beserică și cercetándu-i de există, ti se răspunde că nu sânt 
Români în Rusciuc. lată ce mi-au sângerat inima: naționalitatea noastră 
negată individelor ce prin numărul lor au impus limba română care 
în faptă este în uz și pentru a căreia desvăluire stau pedici și lupte 
de ai substitua cea rusască în beserică, cea bulgărească în popul; însă 
nici una nici alta nu pot prinde si atât în besericd cát și ín popul este limba 
unui popor de care cercetând toţi îți răspund că nu există, în vreme ce fapta 
dovedește existența lui. 

E o mare responsabilitate asupra noastră dacă nu ne vom ocupa de 
lucrul aista atât de important şi de prețuit pentru noi. Adaoge apoi şi 
nenorocita soartă a biejilor ţărani care, ca și noi fiind revoluționari au 
fost osánditi a fi daţi afară din tard. Acei dară dati peste Dunăre la 
Rusciuc au pată de hoți si vagabonzi si pe aist temeiu orice hotie se 
face, ei cad în răspundere. Sânt toți la închisoare pedepsiți şi apoi do- 
vedindu-se, fapta esă nevinovăția lor la iveală si așa scapă. Pasei i s'a 
făcut cunoscut că propaganda ce ar face-o aceşti vagabonzi prin sate 
ar fi primejdioasă pentru liniștea țării si de aceea s'a oprit a se răspândi 
prin sate. Multi din ei s'au făcut slugi la steamuri pe Dunărea. Se vor 


:) Intreprinderea. 
2) Sfátui, 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 87 


hrăni până la iarnă; însă atunce ce vor face? Iată problemul ce un 
(român) cu simtimánt de omenie ar trebui să și-l puie; căci este un 
lucru mare pentru țărmurile Dunării. 

Ce este de făcut cu mulțimea de osânditi la expatriatie peste Du- 
näre de trebunalurile din Principate? Odinioară acești osánditi erau 
hoți şi poate dintre dânșii multe familii oneste s'au format prin sate; 
dar astăzi printre osánditi sânt şi nevinovaţi revoluționari. Dobrogea 
este pustie, are lipsă de oameni. Oare n'ar fi bine ca guvernul pe acești 
vagabonzi să-i ieie şi să-i statorniceze în sate? Asta este măsura ad- 
ministrativă cea mai umană și mai intáleaptá. Făcând prevenită astă 
măsură, s'ar putea scoate o poroncă în acest sens dela Vizirul către 
Paşii de pe malurile Dunării si sub această generalitate am putea așăza 

` pe toți Românii osánditi si forma sate din vagabonzi, adecă din revolu- 
ționari, fără ca să bată lucrul la ochi și să atáte curiozitatea şi atentia 
acelor ce ne încongiură si care toți ne sânt dușmani. In acest chip trebuie 
să päsim, dacă voim să facem ceva pentru statornicirea acestor Români 
revoluționari; almintrele și cu alte măsuri nu facem nimic, ba încă ne 
compromitem şi noi. Insă, așa cum zic, lucrul se face prin Turci si 
noï vom afla chipul de a-i aduce acolo unde voim. Gândeşte-te serios 
asupra punctului acestue, căci dela chipul apucării lui atârnă toată 
izbutirea. Și apucând treaba prin sadrazanul şi prin Pașă, vom isbuti 
prin a noastre lucrări pe subt mână. Și prin organizaţia ce vom da 
acestor vagabonzi care sânt vagabonzi ca gi noi, expatriații, și pe carii 
i-am putea face sd fie lor si altora de mare folos. 

La luarea de ziua bună, Paşa cu cea mai mare afabilitate m'au poftit 
să-i văd ceflicurile si vitele si să-l instiintez spuindu-i si mijloacele ce 
vom socoti spre a-şi îmbunătăți cultura sa. Tot odată mi-au (dat) o 
scrisoare cătră Hanu Mârza, rudenia sa, unde mi-au zis ca să mă duc 
în conac; mi-au dat un burumdiu către toti mudirii Bulgariei; si după 
ce m'au poftit ca să vin să-l mai văd, după ce voiu isprăvi de văzut Do- 
brogea, mi-am luat zioa bună și împreună cu ciorbagiul Constantin 
din Silistra, am fost poftit la masă la doftoru Pașii, Mihail Kalis, unde 
s'a gustat și șampanie, și apoi m'au dus doftorul la ciorbagiul din Rus- 
ciuc şi la alti trei negustori, la cari m'au recomenduit din partea Pasii 
spre a-mi da ransenimenturi 1) comertiale. 

Mâne plec cu vaporul însoțit de nepotul Pașii până la Cernavoda, 
unde gândesc să găsesc pe loranu cu toate lucrările săvârșite şi apoi 
mă duc la Mahmut Kuiusi, ceflicul Pașii; de acolo trec pe la Blebea 
şi Jalea şi după ce voiu vedea pe hanul Tátarilor, unde am să ieu cele 
mai amănunte relații de astă colonie, o întind pe malul Dunării până 
la Măcin, prin satele româneşti. 

Acolo, la Măcin, la Manez Ion, sperez a găsi scrisori dela D-ta la 
toate câte ţi-am scris si în urmarea răspunsurilor ce-mi vei da să-mi 
îndrept călătoria, sau mai bine zicând să o sfârșesc, căci atunce si pă- 


1) Informatiuni, 





$8 VICTOR SLÁVESCU 


ralele le voiu sfârşi. Eu de acum în 30 zile dela Măcin trebue să mă 
întorc la Panairi la Karasu si de acolo sau la Rusciuc sau la Tulcea 
şi în Babada(g). 

Scrisoarea asta ţi-o aduce un tânăr Ungur din Arad, ce pleacă cu 
mine tot pe un vapor până la Măcin. Acesta au fost husar din cvardia 
împărătească, 

Inchinăciuni Doamnei Sașa. 

Salutări. I. Ionescu, 


Pe Apoloni l'am catihisit. $i poate cá va rămâne pe malul Dunării, 
în linia ce-i voiu însemna. L-am lăsat să facă statistică în căzanu Rus- 
ciucului si 'Tortocae, căci Silistra o voiu lua tot eu. 


XV. 


(Scrisoare adresată Paşei din Rusciuc). 
Excelență | 


Spre a-mi împlini făgăduinţa ce am dat Excelenței Voastre de a-i 
împărtăși chipurile prin care se poate creşte bogăţia locuitorilor Do- 
brogei, cu tot respectul iau libertatea de a vă supune băgările de samă 
ce am făcut în special la moşia E. V. Mahmut Kuiusi, unde am säzut 
o săptămână umblând în toate zilele în dreapta şi în stânga. 

Mai întâi de toate rog pe E. V. ca să binevoiti a primi planul pă- 
mânturilor ce alcătuesc moşia E. V. şi pe care l-am scos în deosebi 
din planul general al Dobrogei. Pretutindeni unde a străbătut civi- 
lizatia, pământurile pe care s'au statornicit oamenii au fost hotărâte. 
Movilele Dobrogei sunt și vechile hotare a proprietăţilor oamenilor 
ce au locuit acest pământ pustiit de atâtea ori de năvălirea dușmanilor. 
Dela păzirea cu sfinţenie a hotarelor atârnă bogăţia unui Stat şi feri- 
cirea şi traiul pacinic al locuitorilor ei. Ca să apărăm lucrul trebue 
să-l cunoaştem; de aceea mai înainte de toate pentru desvălirea agri- 
culturei trebue a cunoaște hotarele pământului pe care se exersă astă 
industrie, si cu astă treabă se începe tot progresul si toată statornicia. 
De aceea si eu studiind pământul mai întâi caut a-i cunoaşte hotarele, 
Si fiindcă am studiat si am cunoscut și moşia E. V. precum fac pentru 
toată Dobrogea, de aceea, ca un semn al respectului si al recunostintei 
mele, am socotit a vá face multämire trimitându-vä planul merelei 1) 
E. V. din care, în mic, veţi vedea lucrarea ce o fac în mare pentru toată 
Dobrogea pe care am să o duc la Constantinopole. E. V. sânteţi cel 
dintâi care acum aveţi planul moșiei, plan de care nici un proprietar 
nu este lipsit în alte ţări, fiindcă pământul ca și omul sau moșia și fa- 
milia sânt temelia pe care se razimă trăinicia unui Stat, bogăția unei 


1) Mosie. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 89 


împărăţii, puterea ei şi fericirea supușilor. Planul acesta l-am ridicat 
pe spusa unui bătrân tătar de 8o de ani, Aman Aciai care va purtat 
în braţe pe E. V. si care a fost unul din cei mai întâi colonizatori ai 
Dobrogei și martor la toate pustiirile ei. Planul acesta va aduce aminte 
E. V. locurile copilăriei, ale petrecerilor şi ale îndeletnicirilor pacinice 
şi economice dela care v'a smuls datoria de a sluji Impärätia jertfin- 
du-vă interesul particular şi liniştea pentru interesul şi fericirea su- 
pușilor bunului nostru Padişah. Bogăția viitoare a Impärätiei va fi 
eşită numai din mijloace drepte, căci în asta stă toată tăria și puterea ei. 
De aceea îndeletnicirile agricole şi comerciale sânt acelea care interesează 
mai mult, fiindcă de vor fi supuși bogați şi stăpânul va fi. La astă bo- 
găţie tintind slujbele publice, va fi o jertfă din partea acelui ce pri- 
meşte si o datorie, iar nu mijloc de speculație si de bogăţie. Atunci 
în adevăr cuvintele Coranului se vor realiza spre puterea și bogăția 
Impärätiei, când cu toții vom primi aceea ce ne zice Profetul Mahomet: 
* Acela care caută după lege bucuriile pământului se va apropia de Dum- 
nezeu cu fata senină şi strălucitoare ca luna în mijlocul cursului ei ». 
Agricultorul este răsplătit de Dumnezeu; el are aci un pământ prea 
bun, însă simte lipsă de apă si de pădure. In planul ce vă trimit veţi vedea 
toate silistele părăsite din lipsă de apă și nesiguranţă; veţi vedea toate 
fântânele şi toate -pâlcurile de păduri prin văi şi malurile dealului Ka- 
rasu $i Cochirleni si a văii până la Mahmut Kuiusi, care, de vor fi pá- 
zite, se vor face atât de frumoase ca și dumbrava Gutukli. Am zis lui 
Aali secretarul care m'a însoțit neîncetat și care are multă bună plăcere 
pentru sporirea E. V. ca să dea poroncă aspră de a nu se atinge nimeni 
de pâlcurile de păduri. Noi am găsit oameni tăind fără milă în ele, ce, 
de ar fi apărate, ar crește spre a înfrumuseta mereaoa, a îmbunătăți 
clima și a deveni loc de petrecere pentru vânat, care chiar acum este 
foarte mult, după cum am văzut la Alvant, Ali Begheair, Gutucli și 
prin pădurile de pe coasta văii ce vine la Mahmut. Coastele dealurilor 
şi văile din ele sânt de fire menite pentru a fi coperite cu păduri. De 
aceea în locurile unde sânt, trebuesc crutate și acolo unde nu sânt, 
- trebuesc sămănate. De sămănat pădure pe coastele ghiolului Karasu, 
Aali Ceair, Karadirat, Ciair Amzal și Uzum Ahmet, fiind pământul 
nisipos, e foarte bun meleciului, un copaciu ce prin creșterea lui cea 
iute si prin calitatea lemnului a ajuns a forma codri sämänati în Olanda, 
Belgia, Francia si Olanda, de unde se poate cu lesnire căpăta sămânță. 
Și nu cere alt decât a fi aruncată în pământ arat. Insă în astă lucrare 
precum și a altor copaci înformători de păduri pentru Dobrogea, în 
scrierile ce tipăresc voiu da povätuiri mai pe larg. Acum, pentru 
interesul moșiei, recomand meleciul în locurile ce am arătat si a cărora 
sămănătură nu costă decât aräturä, incredintándu-vá că nu numai 
Aali Beiu $i alti urmași, dar chiar E. V. veţi agiunge bucuria ei. Acolo 
unde sânt păduri clima se stâmpără și de asta are nevoe arzătoarea 
Dobroge. Apa ce lipseşte subt înrâurirea pădurilor isvoarele se arată, 
după cum am găsit isvoare în pâlcul de pădure dela Alvant, atât de 


90 VICTOR SLAVESCU 

frumos si prea rar de gásit pentru un vánátor care asezat pe movila 
înconjurată de pădurile din coastă tinteste în vânatul ce-i vine din 
toate părţile. In toată mereaoa E. V. aveți 19 fântâni, după cum le ve- 
deti pe plan, pe la toate silistele vechi, adică la Karamasiul Mic 2, la 
cel Mare 3, la Daplar 1, la Aali Beiu 2, la Uzmamet 2, la Ivrinez 2, 
la Gura Amzal 1, la Peştere 2 si la Maamut unde este si prea fru- 
moasa cismea a căreia îndestulare de apă poate multämi un târg întreg 
care poate să se adune aici în viitorime. Cișmeaua are canalul în câteva 
locuri stricat și prin care deși se pierde giumătate apă, totuşi cu mare 
năvală ese apă destulă spre răcorirea vitelor şi a oamenilor ce vă bine- 
cuvântă pentru astă mare pomană ce ati făcut. 

Mereoa E. V. împodobită cu cișmea, tármuritá pe de o parte de 
ghiolul Karasu, avánd íntr'o lature ghiolul Cochirleni si în sánul ei 
I9 fántáni, este, dupá cum vedeti aici in Dobrogea, una din cele mai 
alese si mai frumoase moşii. Pagubá însă cá din această moşie atât de 
mândră E. V. nici o a 10-a parte din venitul ce poate da, nu dobân- 
deşte. Intinsa asta mereă în a căreia împrejurime se află peste 20 de 
ceasuri, nefiind locuită, nu poate da foloase din plugărie, ci numai 
din păstorie si mai cu covârşire din vite, fiind acest venit mult mai 
sigur, nu ca cel nesigur după care umblati cu mare greutate şi care în 
loc de câștig poate că vă aduce pagubă. 

Plugăria E. V. pentru care faceți atât de mari cheltueli e cu totul 
în proastă stare. T'arlalele de grâu in care aveţi sámánat 150 chile de 
grâu sunt foarte rău aruncate; grâul rar si plin de burueni rele, în 
vreme ce tarlalele !) locuitorilor de alăture sânt arate deopotrivă, esite 
si fără de gresiri; secara din vale dela Peştere, în care aveți semănate 
40 chile, este de tot rară și plină de burueni; iar orzul şi ovăzul, de 
amândouă ca la 45 de chile, este frumos. Locul cel mai bun de grâu 
de pe toată mereaoa E. V. este valea dintre Kasamac şi Maarnut si 
în astă vară în loc să are plugurile E. V. arati în valea dela Peștere alä- 
turea cu secara. Plugurile E. V. au început a ara si au câte ro boi. 
Chipul arăturii era rău, toate umblau pe o brazdă, încât când se strică 
unul toate celelalte stau si plugarii își aprind lulelele de-şi perd timpul 
până se drege plugul. Am luat îndrăsneală de a învăța pe nazir 2) si 
mi se pare pe Aali, ce mi se pare mult mai destoinic, de a pun. pe tot 
plugul ca să are în deosebi. In acest chip pe fiecare îl poate cineva 
cunoaşte cum si cât ară, si prin aceasta ar iconomisi timpul a face ară- 
tură multă si bună. Intái nu a voit a lua în samă povata ce i-am dat, iară 
am stăruit și cu mare greutate s'a făcut aceea ce am zis. O zi numai 
a arat astfel și pe loc s'a văzut că doă pluguri au arat mai mult și mai 
bine decât toate celeialte; al treilea a arat tot atât de mult ca cele doă, 
însă arătura a făcut-o rău; și un plug a arat de tot puţin și rău din pri- 
cină că s'a stricat. Astă ispravă a încredințat pre toti cá este mai bine 


1) Portiune din câmp pe care s'a pus un singur fel de semänäturä. 
3; Supraveghetor. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 91 


să are tot plugul în deosebi decât să umble toate unul după altul. 
Şi aceea ce i-am învățat s'a pus în lucrare si se va păzi și asa ară- 
tura se va face bună și multă și timpul nu se va perde, iar plugarul 
cel bun cu fapta lui va fi ales din cel leneş, care o zi numai se va trân- 
dăvi, iar a doua zi dacă va fi priveghiată lucrarea, se va îndrepta. 

In locul unde ai pus acum de arat, iarba era de coasă si ar fi fost 
bine ca să fie pus în doă, trei, patru zile, pe plugari ca sá coseascá gi 
sá strángá fánul si apoi sá are, si mai ales cá acest fán este din cele 
mai bune de pe toată mereaua. N'au făcut aceasta, desi am stăruit, 
şi aşa s'a perdut fánul. Cosasii au început a cosi, însă iarba cea mai 
bună şi mai multă de pe moşie ar fi bine să o cosească, de aceea trebue 
cineva să umble să aleagă si să însemne, ucru ce nu se va face, căci 
nazirul nici nu cunoaște moșia, nici nu umblă, ci stă la conac zioa, 
eşind la câmp înspre seară si în primblare. Apoi așa nu se face treabă. 
Aali cunoaște, știe şi cu mine pretutindeni a umblat, dar el nu poate 
face nimic, căci este scriitor, nu nazir. E slugă, nu boer. Cum şi cât 
se va face fânul, Dumnezeu numai stie, căci văd bine cá nu aveţi 
om care să fie cum sânt vătafii în Tara Românească. Lipsa de vătafi 
este foarte mare; acei din Dobrogea sânt boeri, nu vätafi. Si atât de 
mult interes pe moșie poartă un vătaf bun, cât pentru facerea de vătafi 
în Germania si în alte țări sânt școli într'adins cu cheltuiala ocârmuirii 
ținute, pentru astă nevoie. Si în Franţa sunt școli si pentru argati. In 
acest chip pe acolo scot banii din piatră. Ce ar fi în Dobrogea când 
ar fi vätafi si argati, când ar fi școli pentru astă treabă, adică pentru 
formatul unor oameni care n'au de făcut alt nimic decât să-și dea 
osteneală să se plece ca să strângă bogăția vărsată cu atâta fmbelsugare 
de Dumnezeu în pământul bunului nostru Padisah. 

Am văzut vitele E. V. Boii de pluguri mai mult de jumătate sânt 
foarte frumoşi. In tamazlâcul vacilor am văzut cele mai frumoase vite, 
Frumosul în agricultură este folositorul şi economia vitelor pentru 
folos lipseşte, căci nici înmulţirea lor nu este îndreptată către unul 
din cele 3 scopuri a tinerii vitelor cu coarne, adică: 1) de a face vite 
în cel mai scurt timp. In 3 ani, de pildă să crească, să se îngrașe cu 
cea mai puţină hrană, dând carnea si seul cel mai mult, cu cea mai 
mică cheltuială, prin urmare cel mai eftin, după cum sânt soiuri în 
Anglia; 2) sau de a face vite cari să fie de lapte și să dea laptele cel 
mai mult şi mai bogat în unt cu cheltuiala cea mai mică, după cum 
sânt soiurile din Olanda si Svitera; sau al 3) de a face vite care cu 
munca lor tare să se apropie în iutealä de munca ce fac caii. Lapte, 
carne si muncă dau toate vitele; însă în ele sânt unele mai bune pentru 
unul din aceste trei scopuri si care căutate, cercetate și înmultite, pot 
să se formeze şi aici după cum s'au format si în alte țări. Strânsul 
fructului ca și toată creșterea vitelor este părăsită, nu este îndreptată 
nici spre facerea untului, nici a brânzei; nici a frumuseţii viteilor, ci 
se mulg vacile, mulgerile dela conac, așa se mulg cât viteii pătimesc, 
se cârcesc si aşa creşterea lor este proastă, frumusețea tamazlâcului 





92 VICTOR SLĂVESCU 


împedicată. Si ar trebui ca la unii numai o tätä, la alții două si la alții 
3, să se ia. In acest chip s'ar putea scoate frupt pentru îndestularea 
casei fără a se jigni interesul tamazlâcului. 

In herghelie am văzut epe prea frumoase şi atât de bine făcute cât 
nici că poate dori cineva altele mai bine conformate. Economia însă a 
hergheliei este lăsată în voia soartei. Mintea, inima şi învățătura care 
povätueste creşterea vitelor sunt necunoscute. Cea întâi iapă ce iese 
înaintea celui întâi venit armäsar este sărită, Nimic din ceea ce îm- 
bunätäteste sau drege smintelile epei sau a armăsarului; iar apoi si 
scopul tinerii cailor este cu totul părăsit si pripasii iai cum se întâmplă 
în vreme ce aceste epe și cu cei 15 armăsari ai E. V. poate cineva să 
facă caii cei mai frumoși, cei mai de pret, cei care se întreabă în Do- 
brogea, în capitalele Bucureşti, Iași şi Constantinopole, cu un cuvânt, 
cai pentru toate scopurile: pentru călărie, pentru cavalerie grea, ușoară, 
pentru muncă grea şi lină, ușoară și iute, pentru caleşti, pentru lux 
și chiar pentru cursuri 2) (sic), după cum se fac si în alte țări; cu deo- 
sebire că caii de aci vor fi tot așa de buni si mai eftini fiindcă pământul 
es e eftin. i 

Din toate cele până acum spuse E. V. îi scot încheerea că la moşie 
vă sânt toate mijloacele de a forma un venit așa cât nici cu 6000 gal- 
beni să nu fie cineva multämit pe an si totdeodată pe lângă folosul 
ce-l puteți avea, chiar prin acest folos să dati pildă bună, să îmbu- 
nätätiti economia Dobrogei și aşa deodată cu îmbogățirea E. V. să 
imbogátiti și tara si prin urmare și Vistieria împărătească. Aici la Moamet 
sânt toate elementele de făcut o școală, din care ca și dintr'o răsad- 
.nitá să iasă economi care cu meșteșugul lor hrănindu-se, să sporească 
veniturile moșiilor nu numai în Dobrogea, dar pot să zic în toate păr- 
tile Imperiului Otoman. Si vestea că la Moamet se câştigă cu ico- 
nomia pământului mai mult decât orișiunde, va face să vie copii care 
vor învăţa meșteșugul agriculturii rezonate 2) si practice. Astă școală 
încă nu există în împărăție; si cea dela St. Stefan 3) ce se tine cu mare 
cheltuială de către bunul nostru Padișah plătește la 40 de copii ca să 
vie să înveţe teoria la armanul Agaton (?) în vreme ce la o școală, ar 
plăti copiii ca să învețe cunoștințele folositoare și demonstrate chiar 
în economia moşiei. 

Am văzut şi cele 4 cârduri de epe în care s'au dat armăsari trimişi 
dela Ruşciuc pentru a căpăta cai de artilerie. Si aici, pe lângă lipsa 
de cunoştinţă a însușirilor epei si a armăsarului, pentru a dobândi 
pripasi aleşi, apoi cel putin jumătate din numărul epelor este nepo- 
trivit cu armăsarul și 1/3 nu va răspunde la scop. 

Caprele Angora pe care E. V. le-a adus pentru înflorirea agriculturii 
în Dobrogea sânt foarte frumoase şi se vor răspunde cu deplinătate 
la dorința E. V. de a face binele. 


1) Curse, alergări. 
3) Rationale. 
3) Şcoala de agricultură dela San Stefano pe care a condus-o şi Ion Ionescu dela Brad, 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 93 


Oile toate sânt amestecate laolaltă, părăsite și lăsate în voia întâm- 
plării şi a dobitociei ciobanilor care nu pricep înaltele cugetări ale E. 
V. de a înzestra țara cu spaniole 1) si cu oi cu coadă lată, si prin ur- 
mare de a le realiza în folosul obstesc. In sfârşit, căutarea și ţinerea 
vitelor este astăzi redusă în regule din care ese folos pentru cel ce le are 
şi pentru țara în care träeste. E. V. cunoscând împrejurările econo- 
mice ale Dobrogei, ati hotărât a da ramului vitelor, ce este predom- 
nitor în această țară lipsită de braţe, o întindere mai covârșitoare decât 
cea obicinuită îndeobște, însă, în această direcţie, toate gândurile E. 
V. nu s'au realizat și aici la Moamet nu sânt pe cale de a se realiza, 
pentrucă nici plugăria nici păstoria din Dobrogea nu o poate pune 
cineva pe calea adevărată, de a aduce un câștig mai mare decât cel 
de azi, decât nummi prin oameni ispitifi si cu cunoștință, de cair nu 
numai E. V. nu numai Dobrogea, dar şi împărăția este lipsită, încât 
E. V. din venitul ce poate aduce mereoă ce aveţi, nici o a cincea 
parte nu cäpätati. 

A vă arăta acum toate chipurile prin care să se sporească venitul 
moșiei E. V. este o treabă ce-mi cere mai mult timp decât ce pot 
avea în dispoziţie si mai ales că aceasta o veți vedea în scrierile ce 
trimit la Constantinopole si care se tipăresc în limba franceză 2) si 
apoi nici oameni nu aveţi care să le realizeze. 

Păstoria este lucrul cel mai însemnat în Dobrogea și apoi E. V. pe 
o mereă atât de întinsă, atât de împodobită cu ape, n’aveti decât 130 
boi, roo vaci, 300 cai, 1000 capre, 4000 oi, 7 bivoli, căci ro sânt fugiți 
peste Dunăre si stau si acum acolo de un an la o moșie din dreptul 
Rasovatei, anume Buliga, după cum mi-a spus Aali scriitorul E. V.j 
cu un cuvânt suma de vite a E. V. este cu totul neproportionatä cu 
întinderea moşiei, pentru care se si încalcă de vite străine şi mai cu 
sea mă de oile mocanilor, cari pe unde umblă mai mult strică pămân- 
turile decât le îmbunătăţeşte ; fiindcă pământul nisipos si supus la 
arsitä, de umblă oile si caii, gunoiul lor în loc să îmbunătățească pă- 
mântul, îl strică, căci la arsita verii acest gunoiu încălzește cu sporire 
un pământ încălzit din firea elementelor ce-l compun și așa, gunoiul 
în loc să răcorească, aprinde pământul; uscă si mistueste iarba a cärea 
sămânță bună cu vremea se și pierde. De aceea indigenii locuitori ai 
Dobrogei de pe pământurile nisipoase nu ţin oi, ci vite cornute a cărora 
gunoiu räcoreste pământul și-l îmbunătățește. Părerea mea este că pe 
partea merelei E. V. unde pământul este ușor, nisipos și calcariu, cum 
este Irvinezul, Aali Beiu, Uzun Amet, Karadurat, Ghiaur si Turc 
Amzal să umble vaci si boi, care prefăcând iarba în unt, brânză, carne, 
cirvis?) şi seu, să îmbunătățească și pământul cu gunoiul lor, iar la 
Acorgea, Dantlar, Mahmut Kuiusi să umble cai și oi, căci în cele mai 


1) Oi merinos. 

3) Aluzie la articolele scrise în + Journal de Constantinople » 

*) Cervi sau cirvig este grăsime de vacă topită, şi care se păstrează in beşici pentru 
bucătărie. 





94 VICTOR SLĂVESCU 


multe locuri este lucrul așezat, tocmai dinpotrivă. Adaoge că, pe lângă 
stricarea pământului merelei, apoi si folosul plugăriei nu este al E. V. 
€i al străinilor ce vă mănâncă mereoa fără să plătească după dreptate. 
Aşa Karamcele se pasc de turmele și herghelia Craiului, Aalibeiu de 
ale lui Hagi Nicolae, Caradurat de ale lui Dumitru Zeicu si alți bul- 
gari ce și-au vârât vitele în chiar ale E. V., precum si de ale mocanilor 
care aici ca si pretutindeni în Dobrogea, supt nume de ciobani, se 
vâră la Bulgari și alți locuitori ai Dobrogei, care poate că nu au nici 
o voe şi pasc merèlele, iar când vine beilicciul 1) ca să ia dreptul venit 
al Impăratului, ciobanii schimb rola de slugi, rămân suditi și stăpâni 
si se apără de dare către Guvernul Imperial Otoman; si când îi apucă 
oamenii ai celui austriac zic că sânt ciobani si oile sânt ale raelelor, 
dintre car la Maamut ca și pe aicea; merele întregi se mânâncă în felul 
acesta. Locuitorii Dobrogei neavând vite. (prin) care să se scoată folos 
din iarba pământului, care fără dânsele se perde în zadar, lasă pe streini 
de se folosesc. Dintre acești străini... cumpără merele dela guvern, 
însă alte turme se hrănesc pe merèlele satelor ce are (sic) folosul lor, 
răpesc dreptul cuvenit Vistieriei Imperiale. Numai de pe merèlele ce 
se mănâncă de vite străine aşezate în cuprinsul moşiei E. V. după 
preţul care am văzut că s'au vândut merèlele la Bazargic și după în- 
tinderea lor, E. V. nici cu 165.000 nu puteți fi plătit pe an de cátrá 
mocani ce stau aci pe Maamut, cu toate că într'o economie bine admi- 
nistratä nu este de folos de a vinde merèlele, ci de a le specula, păscând 
vite de ingrásat și așa a dobândi numai din astă economie, una din cele 
mai lucrative ale Dobrogei, un venit de 1000 galbeni cel putin. 

Plugăria E. V. care în mare parte slujește spre ţinerea casei deschise, 
ca toate casele musulmane, la streini călători, are un viitor foarte fericit 
şi bănos, dacă va fi condusă cu înţelepciune şi dacă va fi binecuvân- 
tarea lui Dumnezeu asupra îndemânatelor mijloace cu care în nă- 
dejde aruncaţi semințe în pământ. Folosul plugăriei, atât de puţin 
întinsă cum o aveţi azi, atât de costisitoate, poate fi compensat chiar 
de 2 mori pe Dunăre, care, indestulánd trebuintele casei E. V., în 
doi ani să vă inapoiez[e] capitalul si de acolo să continue a vá da aceea 
ce vă dă azi plugăria, care, în sfârșit, este și nesigură și cu greutate. 
E. V. ati avut două mori de vânt, însă una s'a stricat si stă dărămată 
şi cea mai mare pagubă a E. V. care, cu toată siguranța de câștig, tre- 
buia a o face la loc si a face însă si mori pe Dunăre. O moară costă 
25.000 lei și macină în 24 de ceasuri, când este de apă, câte 2000 ocale 
făină; prin urmare venitul morii pe un an este pe uşor de 32.000 
(oca) făină, (sic). | 

In grädina E. V. la Mahmut se aflä 1500 de aguzi pentru a cärora 
folos atâta este încredințată E. V., cât cel dintâiu în zilele noastre 
v'ati apucat de introdus în Dobrogea acest mare izvor de bogăţie, fiindcă 
din toate ramurile economiei nimic nu aduce mai mare folos decât 


1) Cel însărcinat să perceapă taxa beilicului care consista în a se da o oaie din 10 oi. 





CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ȘI ION GHICA 1846—1874 95 





ce ese din cultura aguzilor. Aguzii E. V. se prășesc acum si am arătat 
grădinarului chipul de a-i săpa împrejur şi de a-i gunoia, iar fructele 
(sic) lor sânt acuma atât de multe cât nici o oca de sămânță de gân- 
daci nu poate să le mânence. Și apoi în ăst an nu se cresc pentru E. 
V. decât numai 21 de dramuri. Îndustria aguzilor atârnă și întârzie 
dela creşterea lor şi E. V. ati ajuns până acolo cát acum să puteți lua 
pe an cel putin 20.000 lei din astă plantație, pentru care fără întâr- 
zâiere trebuie a se lua cunoscutele măsuri și în acest chip E. V. veți 
realiza în Impárátia Otomană ideea modernă de a vá folosi singur 
şi prin aceasta a da pildă bună ca ceilalți să vă imite și să se folosească 
cu toții spre a lor bună stare și spre puterea şi bogăția Impärätiei. 
Prin fapte de acest fel se lucră spre a face prosperă patria sa. In cul- 
tura aguzilor si în calea mai departe de pășit spre a dobândi cásti- 
gurile, aveţi pe lângă E. V. pe omul cu a căruia cunoştinţe má socot 
foarte norocit, fiindcă în el am găsit realizată idea de frumoasele în- 
sușiri ale unui strein care, venind în Turcia, n'a venit ca parazitele 
acelea ce rod frunza arborelui pe care se pun, după cum am găsit mulți 
streini, ci ca omul cu cugete înalte și sfinte, cunoscând datoria lor de 
mădular al unui neam civilizat, se înstrăinează pentru scopuri mai 
sfinte, pentru a alina durerile omenirei, pätimase si suferitoare. D. 
Doctor M. Kalis, căruie sănătatea E. V. este atât de pretuitä cât şi 
numele cel bun care este mai scump decât toate averile ce le-ar aduna 
cineva, este omul care pretuind inima și frumoasele dispoziţii ale E. V. 
mi-a vorbit cu atâta interes, cu atâta dragoste și adâncă cunoștință 
de ramul mătăsei, cât poruncile ce-i veți da în aceasta, ca si în toate 
celelalte folositoare lucruri, vor fi de bună seamă ezecutate; mai ales 
că în domnul Kaliș am găsit adevăratul om al civilizației, apostol al 
unei țări si care acum este cu totul deprins în ale Orientului deprinderi 
cât cu străbaterea hultueşte 1) în loc civilizația occidentală tot cu acel 
folos şi ispravă cu care în meseria lui scapă omenirea de boala tru- 
pească. Precum E. V. de atâția ani de când îl onorati cu dragostea și 
încrederea, mai bine decât mine veţi fi ştiind acea impresie ce mi-a 
făcut un așa om de omenie. D. Kalis este au courant cu toate cele 
ce am scris în escursiunea mea dela Brusa despre industria mătăsei 
şi de nu face ceva este de bună seamă că nu are omul cine să pue 
în lucrare poruncile E. V. Atât industria aceasta cât si acea a păsto- 
riei si a plugăriei din Dobrogea nu se vor putea desváli ?) până când 
oamenii nu vor cunoaşte mestesugul, practica aceea care prin instru- 
mente şi mașini, a cărora importanță cu bucurie am cunoscut că o 
preţuiți E. V. după interesul cu care m'ati norocit a mă cerceta și a-mi 
arăta și planurile, practica care prin metoade cunoscute şi create să 
sporească venitul pământului. 

In grădina E. V. am văzut si räsadnita de tutun a cărue sămânță 
ati trimis spre cercetare în nădejdea dăruirei unui nou venit indus- 

1) Altoieste. è 

2) Desvolta. 


96 VICTOR SLĂVESCU 


triei Dobrogei. Sămânţa a venit târziu, însă cu toate astea am spus 
grădinarului tot ce este de făcut ca să puteţi avea un rezultat bun. 

Frumoasa poziţie geografică a satului Maamut si a locului unde 
aveți casa, mă îndeamnă a vá propune "ca să sporifi grădina din deal și 
să inmultiti copacii şi totodată a vá aduce aminte că si livezile sânt 
unul din cele mai folositoare lucruri atât pentru bogat (sic) şi pentru 
cultură; tot aici la Maamut ati putea da pildă bună oamenilor, fiindcă 
mai ales după ispitirea ce am făcut grădinarului, cunoştinţa hultuirii 
pomilor nu-i e streină, și aşa cu smicele ce veţi trimite din cele mai 
bune, mai alese, mai gustoase soiuri de pomi ar putea hultui mulțimea 
de peri, pruni, ciresi sälbateci ce se află pe aici. 

O ţară mai favorită decât Dobrogea pentru vinderea productelor ce 
se strecor pe Dunăre şi pe Marea Neagră ce o încungiură rar se poate 
găsi alt undeva și prin urmare desvălirea producţiei ei este chiar de fire 
solicitată; însă pentru acest se cere un om cu durere de inimă pentru 
fara din care se trage, pentru fericirea poporului și puterea împă- 
rátiei. Aici am aflat fapte privitoare la opştescul folos în armonie cu 
interesul particular, cât locul leagănului E. V. poate deveni și centru 
din care în toate părțile să purceadă rază ducătoare de lumină si bo- 
gátie ce ese din învățătura practică a agriculturei, a meseriei cu care 
trăeşte poporul, de care Moamet zice că este familia lui Dumnezeu 
pe pământ; și credinciosul cel mai iubit în ochii săi este acel care este 
cel mai folositor acestii familii. 

Cu această încredere rămâind din faptele E. V., sânt întemeiat a 
crede că încă veți mai putea fi folositor si cu alte și mai mari si mai 
de folos fapte intregei Impärätii; și mă socot norocit că vam cunoscut 
în ospitalitatea ce mi-ati dat, rugându-vă a primi mărturisirea adâncei 
mele recunostinte cu care mă însemn. 

al E. V. prieten si slugă 
I. I. 
Mahmut Kuiusi 27 Mai[g Iunie 1850. 


XVI. 
Pe vapor, 31 Mai 1650. 


Venind vaporul dela deal la Rusciuc, au adus pe D. Aristia !). Cu 
aceastá fiintá am avut norocirea a trái 40 de zile pe Dunárea ?) si apoi 


') Constantin Aristia (1800—1880), grec de origine, probabil născut în ţară. A 
participat la Eteria Greceascá (1821); a fost colaboratorul lui Ion Eliade Rădulescu, 
pentru întemeierea teatrului românesc in București (1835). A participat la revoluția 
din 1848 și a fost exilat. A fost profesor de limba greacă şi franceză la Colegiul Sf. 
Sava din Bucureşti. A tradus pentru prima oară în limba românească din Iliada lui 
Homer şi din Plutarh, precum şi din alţi autori francezi. I. A. Candrea 
şi G. Adamescu, Dicționar Enciclopedic ilustrat, 1931. Bacuresti, p. 1501. 

3) In momentul când a fost silit să plece din ţară împreună cu ceilalţi fruntași 
revoluționari, în toamna anului 1848. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD $1 ION GHICA 1846—1874 97 





în călătoria până la Braşov 1) de câteva ori eram să mă bat cu el din 
pricină că îl loveam în Eliad și fanarioți. Văzându-l, ne sărutarăm să- 
rutarea ce răce; aduse veste dela Paris cá lui Eliade i-se dă de Poartă 
18.000 lei ca să-şi plătească datoriile şi să vină la Constantinopole, unde 
lui ca și altora le-ar fi fágádait Viziru(l) lefi. In astă făgăduială merge 
si Aristia. Asta s'au aflat, însă fratele Marin si Apolone mi-au fágáduit 
să mai afle multe alte dela dânsul. Aceea numai ce a zis este că Eliad 
lucrează în «La Semaine » şi face istoria revoluției. 

Pe vapor erau si doi copii, o fetiță a lui Koșut2) care se duc la Kutae 
cu sora lui Kosut, dascálu(l) si guvernanta. Pe vapor sânt însoțit de 
nepotul lui Said Paşa care este însărcinat a mă duce la ceflicurile Pasii 
şi la Han Mârza. Drumul dela Rusciuc la Silistra se face în 6 ceasuri 
cu vaporu şi de acolo în 2 ceasuri la Cernavodă. Paşa au scris o scri- 
soare despre mine la Viziru și auzind asta i-am scris şi eu multumindu-i 
că mi-au dat recomandatie la Said Paşa şi aducându-i aminte făgă- 
duinta ce mi-au dat, 

Gazeta nemtascä adusă cu vaporu vorbește că s'au dat amnistie 
Românilor 2) la toti afară numai la 7 din Guvernul Provizoriu. 

Pe vaporul acesta am găsit pe controlor român numit Rălescu, re- 
volutionar, care mi-au dat să stau unde voi voi; el este lăcuitor la 
Mehadia, iară pilotul asemene este român, Dumitrașcu, din Tara Ro- 
mânească, om sdravăn şi cu cea mai mare râvnă națională. S'au tân- 
guit din inimă de robia în care au picat ţăranii, cu îndoirea dijmei 
si a lucrului celor doă pogoane. Mi-au spus că, cu această măsură, 
moşia ce era 20.000 lei s'au vândut 30.000 si că acest spor de 50% 
s'au urmat în toate locurile. Doamne, zic eu, mort ești ori viu? De esti 
viu, cum de legi să muncească ciocoiu(l) pe țărani cum au muncit ji- 
dovii pe Hristos? Au oftat si cu ochii plini de lacrámi, îmi zice: « Te 
văd şi te cunosc, Domnule, și te știu că eşti al nostru. Dumnezeu să 
wajute | Faceţi să fim în țară ca ţăranii din Tara Turceascä ! ». 


Cäpitane, vara trece. 
Ori la muncă, 

Ori la luptă; 

Din doua una-ji alege! 


Să ne alegem una din doă, ori eântem pierduţi. 
Salutare si frätie, 
I. Ionescu. 


Tânărul ce-ţi dă scrisoare asta, Deessy Gerd din Arad, în mergerea 
sa la Kutae nădăjdueşte că va fi agiutat de D-ta și pentru aceea ţi-l 
$i recomenduesc. Asemenea îţi recomenduesc pe sora şi copiii lui Kosut 





1) Ionescu dela Brad a stat în Ardeal din toamna anului 1848 și până în Februarie 
1849. 

*) Vezi nota p. 55. 

3) Este vorba de amnistia fruntașilor revoluționari din 1848 ce fuseseră exilați. 


7 À R. — Studii ji Cercetări. LXVI. 





98 VICTOR SLĂVESCU 





car te vor astepta pe vapor pânä ce vei veni D-ta sä-i iei si sä-i pri- 
mesti în ospitalitate la Boiangi Cosi unde, tiindu-i o săptămână, tot 
dela D-ta aşteaptă ca să poată a se întâlni cu tatăl lor. Sânt încredinţat 
că tot ce am făgăduit în numele D-tale acestor nenorociti se va îm- 
plini. Ei, în D-ta, aflând cine eşti, şi-au pus toată nădejdea. Și de aceea 
te instintez prin aducătorul acestei scrisori. 


XVII. 


Tulcea, 22/10 Iunie 1850. 
Domnul meu ! 


Ispasu 1) l-am făcut la 'Turcoae 2), la ciorbagiu(l) Petru Melcu, om 
de treabă ce mi-au arătat dorinţa sa de a vedea pe toti românii uniţi, 
fără ca să-l trag eu de limbă; dorința de a vedea şcoli prin toate sa- 
tele românești de dincoace de Dunăre, cu atâta mai încordată cu cât 
dincolo le-au desființat, dorința de a scăpa de jafurile hotilor de că- 
lugări greci, care vând în arendă sufletele românilor la popii ce dau 
mai mult si, care nu dă, capătă ciomege pe spinare. Acest ciorbagiu 
este putred de bogat, nice că ştie suma banilor ce are, este înfocat 
naţionalist, este inimic aprig al muscalilor, ca toti românii ce, ademe- 
niti au părăsit Turcia, au mâncat sohoriu (?) în Basarabia si apoi au 
venit iarăși înapoi, nu însă pre câți s'au dus, din care pricină si stau 
si astăzi pustiite silistele satelor ce le-au părăsit. In astă zi de sărbătoare, 
ciorbagiu(l) scoase pe toți românii din sat ca să alunge o lupoaică cu 
patru pui din muntele Iacob-Deal. Românii cărora li s'au luat armele 
cu doi ani mai înainte, tot mai scoaseră acum la lumină niște cioarse 
de puști si unul Patru Măricean se-cercă si cu o rugină de pușcă în- 
cärcatä cu glonţ, prin rämäsag, rupse în doă cu glontele o biată vra- 
ghie, tinta si obiectul rämäsagului numai, zise el, să văd eu cum se 
sucesc cei nizani şi las’, — (e o expresie mare în aist las), — si las de 
nu-i voiu suci şi eu mai bine! Era vorba să iasă la lupi și ciorbagiul 
în a cărui herghelie se află peste go de capete de cai, soiu căpătat 
dela negustorii turci ce cu 30 ani mai înainte umblau prin Moldova. 
Ciorbagiul, zic, aduse un cal negru cu care pe o ocă de rachiu rămășag, 
se apucă că nu-l întrece nime în fugă, fiindcă, zise el, ca la goană 
de lup si epure cu calu(]) aista se tine cât-cole-cât-cole de fiară. Nime 
nu se apucă; unul însă îi dădu să întăleagă că de negru(l) lui nici va 
să ştie când se pune pe roibul său. Rämäsagu(l) se legă pe o vadră 
de rachiu, si cursu?) (sic) de cai se sbătă (sic) în hotară-le; rămase 
însă din pricină că loc destul nu au ca să-l facă. Ei s'au dus la vânat 
de lup şi noi am plecat la Greci. Românii de acolo întâi ne-au primit 


1) Inălţarea Domnului, 40 de zile după Paşti, 
3) Sat în judeţul Tulcea, plasa Măcin. 
*) Cursa. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 99 





tare rău si ráce. Ciorbagiu(l) încă adaose în răspunsul ce-mi dedi (sic) 
că aice nu-s ciorbagii de vândut. Scosei tescherele și-mi gäsii beleaoa: 
Nu voia să mă lase: plăcintele şi garafele de rachiu curgeau ca o ploaie 
din toate părţile, fetele și nevestele má adormeau cu mirosul florilor. 
I-am cinstit, i-am catehisit, i-am iscodit în toate cele economice si sta- 
tistice şi cu căruța împodobită de buchete de flori şi petrecut de lumea 
toată plecaiu la Măcin. Cercaiu în sfârşit si asta cá cu Románu(l) mai 
întâi să te înjuri, să te tragi de chicá si apoi să te împrietenești. 

Aice la Măcin dădui de Dasiadi sunet din București. După o şe- 
dere acolo de 13 zile, 11 zile au stat în Măcin supt pretext că așteaptă 
pe doi tovarăşi ai lui, adecă pe noi. După ce au pornit, am aflat dela 
kir Manea Ion, hangiul, Ahmet Efendi si aianul cum că el au lätit 
vorba de care tot târgul era înștiințat că el împreună cu alti 6 au firman 
împărătesc de a cuprinde un loc de 6 ceasuri lung și 6 ceasuri iat 
şi de a face un târg de români si a alcătui din toti românii un prin- 
tipat neatárnat, administrat de români si cu nice un turc în ei. Târgo- 
vetii sperieti de a nu li face concurentie acest târg al boerilor erau pre- 
ocupați de lucrul acesta. Si Dasiadi au dat a întälege aianului cá eu sânt 
acela ce am firman. Te las să-ţi inchipuesti buclucul în care mă vârâ 
Dasiadi. Adoazi după ce au plecat, am esit în târg şi mi-am pus mâ- 
nile în cap de cele ce am auzit. Aianul au trimis şi m'au poftit la el. 
Acolo am aflat cá, cu câțiva ani mai înainte, Vogoride pus de Sturdza, 
asociat cu un vagabond de turc, au măsurat locul între Galaţi și Brăila 
unde este Ghecet și Zlătoaca, au rădicat planul, au adus firman ca să-l 
ocupe, însă 'Turcii din Măcin s'au împotrivit, au trimis jalobă la Ta- 
rigrad si după o îndelungată corespondentie au rămas acel nedat la 
boeri de cari atât Turcii cât si țăranii se tem ca de niște lupi si se 
luptă a nu-i avea în vecinătatea lor. Supt impresia acestei luări de pă- 
mânt fiind oamenii din Măcin, li aduse şi Dasiadi veste de luarea pă- 
mântului. Isi dedi importanță de a avea firman, scoase şi arătă hangiului 
o pungă cu galbini şi prin urmare că este şi bogat boier. Și ştii cumu-s 
târgurile cele mici, vorba îndată se aude si din tântar se face härmäsar. 
Desiade adaose cá g'au ales Karasu si prin urmare cá toti boerii din 
Moldova au să-și iei moșii în Dobrogea. In ceea ce privește prepusul 
aruncat de Dasiade asupra mea, în scurt timp ami încredinţat pe toti 
că acest lucru nu umblă prin capul meu. Eu nu mă ostenesc pentru 
a face pe boeri cu moşii și nu caut decât folosul și sporirea roadelo: 

ământului spre îndestulare si mbogätrea atât a ‘oamenilor cát şi + 
n páratului. 

Nu am zi de călătorie în care să nu descopăr si să nu cunosc noá 
ramuri ale Californiei. 

Dela Măcin la Saccea 2) sânt 6 ceasuri si se află 6 sate numai de ro- 
mâni așezați la poalele codrilor, în coasta capului Carpaţilor (sic) ce 
dau în mare $i malul Dunării. Iară dela Saccea la Tulcea, cale de 4 


1) Isaccea, 


109 VICTOR SLĂVESCU 





ceasuri, sânt 3 sate, asemine tot de români. Statistica acestor sate este 
următoarea şi... ce-am văzut până acum, oamenii trăiesc cu vieria 1) 
ce le dă o calitate superioară de vin, cu albinele ce le priesc la codri, 
unde sânt milioane de tei și cu cherestea mai mult decât cu plugăria. 
Sânt foarte înstăriți. Pretutindeni mai multi sânt mijlocasi în plata 
haraciului. Fruntașii de 6o lei haraciu şi codasi de 15 lei sânt puţini. 










Administraţia Cazaoa Numele satului 


Silistra Măcin Väcäreni ......... 
Ghervan Dai AZ qr ROME pd ef dd 


Niculitälu . . . . . . . . . 


Silistra Saccea Telita > e + +. + + . . 
Medean Kioi . . . . . . . 


se + + n9 . 


Silistra Tulcea Somavu 





Si mijlocasii ce dă haraciu de 30 lei pe an au plugul lor în 6 si 8 boi 
şi vaci, iar fruntașii au herghelii si turme. Ramul de vite porci sânt 
foarte multi, căci îi favorizează Balta si se vând cu pret, până la 100 
lei perechea. 

In Saccea am dat în urma lui Skinder Beiu cărue îi trimite multă 
sănătate Emin Efendi; asemine si în Măcin cărue îi trimite multă să- 
nătate românii negutitori Enachi Bomba si Constandin Maleciu, care 
au găzduit si pe fratele Cioranu. Iară istoriile lui Skinder Bei le-am 
aflat dela Telita, lângă care se află mânăstirea de călugări ruși Cilicu 9), 
unde au petrecut mult Skinder Bei. Iară prin sate am dat în urma ba- 
nilor ca la 4000 de icosari împărţiţi de el spre a strânge volintiri, lucru 
cu totul nechibzuit pentru care au fost și în supărare si satele în tul- 


Viticultura. 
3) Această mânăstire de maici se găseşte si astăzi în judeţul Tulcea; a fost inte- 
meiată în 1835 de Arhiereul Atanasie Lisivencof. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 101 


burare si gata de a se sparge. Vom vorbi mai pe urmă mai pe larg si mai 
pe lung de toate faptele lui Skinder Bei spre a scoate din ele regule 
bune și nimerite de conduită sigură de reuşit prin alte mijloace și prin 
alti oameni si cu alte scopuri. In scurt iti spun că oricare leah se va mai 
cerca în Dobrogea de a face volintiri, fie sigur de nu de ucis, dar de 
legat chiar de satele ce au dat de gol pe Skinder Beiu; fiindcă aici 


100] 1.000 200 





sânt români fugiţi si de frica de a nu merge la bătae; şi apoi românii 
aice sânt bogaţi și trăind bine, nu vor să știe de bani si de altele ce 
li sar propune. De aceea d. Ciaica 1) să nu-și mai cheltuiască banii 
pe aici, nice să-şi rigcheze (sic) emisarii săi. Altă făină se macină la 
morile de pe aice. 

In codru si în munţii (sic) din cauza Măcinului si a Saccii, se află 
patru mânăstiri de călugări făcute de călugării veniţi dela Sf. Agora. 
Cea mai veche este Amgarca, apoi Taita 2), apoi Cucosu 2) si în sfárst 
Cilicu, unde petrece Skender Bei. Cilicu au ars şi acum în vale s'au 
făcut din nou așezare tot în... codri si la apele acele limpezi şi bune. 
Am fost pe la tbate, lucru ce mi-au dat ocazie de a vedea codrii si ex- 


1) Personaj neidentificat. 

2) Mânăstire în judeţul Tulcea. 

3) Si această mânăstire există şi astăzi, lângă orașul Isaccea (jud. 'Tulcea) înte- 
meiată in 1835 de către Arhimandritul Visarion, de fel din Făgăraș, venit cu câţiva 
călugări dela Sf. Munte. i 


102 VICTOR SLĂVESCU 


ploatatia lor. Un deal dela satul Taita se află o mânăstire cu 6 că- 
lugări români din toate provinţiile române, si care, ca şi satele de pe 
malu(l) Dunării, este o Dacie în miniatură. Călugării se hrănesc cu 
munca lor. Părinţii Ioil si Simion sânt egumeni. Ei sânt de loc dela 
Ciohorănii Sturzii răzeși a cărora moșie li s'au luat de fostul domn 
şi o au încorporat cu Cristeştii si Cosmestii. Ei au 300 oi, 40 vaci, 
Io cai, 8o stupi. Plătesc haraciu !) şi usur?) și toate celelante dări.— 
In cuprinsul acestei mânăstiri se află ruine vechi romane, din care 
una seamănă cu bae dela Pombei 8) (sic) unde se bea lacrăma Ercula- 
nului, Este de 12 pași de lung cu 2 rânduri de scări si astupat fundul. 
De acolo s'au scos două petre scrise lătinește şi sânt puse la cisme în 
vale. Pe una începutul este Dianae Reginae; (pe) ceilantă slova este 
stricată, ici cole dacă se poate lămuri aice cuvântul, și la sfârșit sânt 
două litere mari: C O. 

Amgarca, altă mânăstire de călugări ruși, 10 la număr, lângă satul 
Amgarca și Gefer. Călugării umblă în porneală. 

Pe valea Taita se află a doua mânăstire, Celicu, cu 20 călugări ruşi, 
Acolo este Skinder Bei. Iară a 4-a mânăstire de români Cucosu, 2 
ceasuri departe de Sactea, la poalele munţilor, având toată frumu- 
seta si poziția Sácului si a Neamţului. Părintele Visarion, român din 
Făgăraș fiind de 17 ani, au trecut în Moldova la rudeniile din Varatic 
si Neamţ. In astă de pe urmă au trăit 30 ani tipograf. El au tipărit si 
Geografia lui Cantemir, lucru ce l-au făcut a fi știutor de originea și 
nevoile tuturor Românilor. Apoi au fost legător de cărți, apoi egumen 
4 ani la schit la Săbla; apoi chelar în Neamţu și econom în Săcu. 
De acolo, hirotonisit preot s'au dus la Sf. Munte, unde au stătut 7 ani 
şi au cercat a face un cuib Românilor, însă n'au avut 30.000 lei ce i-se 
cereau de proestosul. De acolo au venit în Sacce şi prin Ene, român, 
ciorbagiul ciorbagiilor din toată cazaua, au cumpărat o vie dela o cadână 
cu 300 lei, în locul unde se află acum între muntele Dealu Fetei şi 
Dealu Cucosului, pe a căruia vale în sus, în codri, s'au găsit ruine antice 
şi temelia de o biserică. Se pre(su)pune că mare politie #) sau sat au 
fost odinioară pe acolo pe când nu era locurile aste așa de sălbatice, 
agiutat de Hasan Pașa, Pentru 12.000 lei ce au dat au căpătat mereă, 
voe de făcut biserică și firman împărătesc. In curs de 1o ani de când 
au venit aice, părintele Visarion au agiuns a avea acum 30 de cälu- 
gări români din toate locurile locuite de români, si agiutat de mocani 
şi de români din toate satele române de pe malul Dunării şi mai cu 
samă de acei din cazaoa Saccei, Măcinului si Tulcii, cărora li este du- 
hovnic și în ochii cărora trece de sfânt. Omul acesta, în adevăr cuvios, 
au agiuns, zic, a avea încă 30 de slugi si a face economia pământului, 





1) Un fel de tribut sau contribuţie, dată stăpânirei turcești. 

3) Dijmă din produsul pământului ce plăteau odinioară Tătarii pentru locul ocupat 
in Moldova; în text cu înţelesul de dijmă în natură. 

3) Pompei. 

4) Centru, oraș. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 103 


pentru care plătește haraciu, pe 20 oameni 300 lei, dare rroo lei, 150 
lei pentru stupi, 1600 lei pentru dijma viilor, 1000 lei pentru a grâului, 
3000 lei beilicul, adecă peste tot din astă singură casă de români a da 
împăratului 7000 lei pe an záciuialá. Vra să zică îi produc o valore 
de 70.000 lei. Au 1500 oi, au 120 vaci, au 300 capre, au 40 cai, 7 vii 
si mereao(a) silistei vechi Vilimad (?). Fac o mânăstire de piatră pentru 
a căreia voe de zidit au dat 1500 lei, o vacă şi 30 ocá unt si alti bani 
la cadiii si fruntași turci, Toată așăzarea asta a românilor formează 
un capital (de) 400.000 făcut în 1o ani din nimică, ca să zic așa. Insă 
nu cu importanţa asta mi-au picat dragă mânăstirea, ci cu aceea mo- 
rală si mai cu samă cu acea naţională si viitoare. Acolo nu este nevoie 
nici că poate isbuti unul de feliul lui Skinder Beiu. Căci toți sânt în- 
täpeniti in răsăritenism !), sânt români și numa: de dânșii pot asculta, 
Cu toții avem scăparea românului din robie a oricărue împilator. Cu- 
vioşiei lui Visarion (i) s'au adus cartea mitropolitului de Silistra de a 
fi duhovnic si este agiuns astăzi la acel respect cát toti îl socot de sfânt 
pe acest înfocat naționalist, pe acest apărător al adevărului și al drep- 
tății, pe acest părinte ce m -au captivat inima prin virtutea sa morală 
ș prin gândurile lui de emancipatie a Românilor. Pe acest părinte 
nu-l privi bine propagandiştii rusești, dușmani Turcilor, împotriva 
cărora vorbesc în poporul românesc sprijinindu-se pe abuzurile ce 
cásuneazá împiegaţii dușmani românilor, pe care chiar aice caută a-i 
rusi, după cum cu alt ocazion mai pe larg voiu trata asta în fa- 
vorul Turcilor şi Românilor. Părintele Visarion, ce poate fi un pu- 
ternic levier al ăstor doă scopuri, m'au luat în mare dragoste, mi s'au 
destăinuit și mi-au spus toate durerile care acum sânt si ale mele. In 
biserică nu pomeneşte pe împăratul Neculai, după cum asta se în- 
tâmpla în alte biserici de Români credincioși Sultanului, pe care preo- 
timea îl ramplasază cu Neculai. Iar acesta îi un lucru atât de im- 
portant cât cu mare scumpătate l-au observat si te voi instiinta altă dată. 

Románimea este supt Vládica din Tulcea; om jăfuitor şi cu nerusinare 
întrebuințează religia pentru folosul său în parte şi a altor care îl tin 
pentru alte scopuri. Vlădica, a cărui exploatatie religioasă este unul 
din cele mai strigătoare abuzuri, afuriseste în dreapta și în stânga pe 
cei ce nu-i dau bani. Acest arendag de venituri religioase, cele mai 
jăfuitoare ce au fost vreodată chiar in Turcia, țară de jafuri. Au afu- 
risit pe un român pentru că nu i-au dat bani și după ce i-au dat, l-au 
deslegat. Ce batjocură, ce dispreț ! Insă acum afurisi si pe părintele 
Visarion pentrucă n'au voit să-i dea bani. O tulburare mare au intrat 
în norodul din cazaoa Saccii, care mai mult au agiutat rădicarea lăca- 
sului lui religios si national dela Cucosu si care în părintele Visarion 
văd pe duhovnicul și pe îndreptătorul legii lor. Mă sbucium în toate 
chipurile de (a) afla mijloacele spre a reabilita pe egumen şi spre a-] 
pune în stare să împlinească acea ce doreşte el. Și darul lui este darul 





1) Ortodoxie. 





104 VICTOR SLĂVESCU 


nostru, încât noi în el şi el cu cei 30 călugări poate realiza toate câte 
dorim pentru mântuirea creştinismului si a oamenilor, doă idei foarte 
lămurite în gândul lui si pe care le-am sprijinit cu poprele nouă. Eu 
am prins pe Cucos de cap. El are fire de a cânta cum dorim noi si 
dérä el va cânta cum îi vom zice si va destepta pre cei ce dorm. Plec 
astăzi din 'Tulcea la Catalău unde am randevu cu egumen pentruca 
să facem hârtiile spre a pune supt picioare pe vrăjmaș. 

Să ştii că călugării dela cele 2 mânăstiri muscăleşti îmi sânt foarte 
îndoelnici şi-i cred de inimici Turcilor şi Românilor. Ramul lor este 
din tulpina dela Sf. Munte, unde cred că Titow 1) toarnă apă la rădă- 
cină, Lor le este oprită intrarea în Rosia si cu toate astea au relații cu 
Ismailu. Bine ar fi fost ca Skinder Beiu să-i fi catihisit. Dar fiindcă 
călugării umblă în porneală în satele româneşti, am dat în urma lor 
şi-i cred de predicatori ai rusismului. Este şi o mânăstire de călugărițe 
în relație cu Ismailu, unde cu ochii am văzut cá au plecat în barcă 
un călugăr prieten cu un muscal cantorist în Tulcea. Cuibul propa- 
gandei muscălești este în 'Tulcea. Veste că vin Muscalii în 'Turcia de 
acolo, cá şi sboară prin sate; sânt popi în Tulcea în relaţii si cu Pari~ 
gradu, anume popii Hariton şi Filip și cei împreună cu dânșii. Dar 
de aceste lucruri, mai pe larg vom vorbi. Acum numai iti spun cá la 
un sat românesc numit Caliga iară pe turcie Suiuclac se cântă muscă- 
lește și se pomeneşte numele Românilor Neculai, pentru care se roagă 
ca să supue pe toti vrăjmașii. Popii de aice sânt bine cu Vladica care 
pe unu lau rădicat în cin și l-au luat la Tulcea. Din familia asta sânt 
mai multi popi imprástieti în sate românești, cum este și cel dela Năl- 
vantu, şi acolo în sat este dascăl la biserică Dam Timiș, om învățat; 
în Odesa au fost politai rusesc, și aice cântă rusește şi învaţă pe Ro- 
mâni carte rusască. Cumnatul său, popa Nichifor umblă necontenit 
$i acum este dus la "Țarigrad. Este o datorie din partea noastră ca sd 
ne luptăm si să apărăm pâmântul de a nu cădea în el seminţe rusești, mai 
ales că pretutindenea pământul nu este priitor acestui feliu de seminţe. 
Insă cum știi: porcu-i obrasnic; din ce-l alungi din grădină din aceea 
mai tare năvăleşte şi cu surla scurmă de strică pământul, încât eu prin 
satele românești a trebuit să vorbesc în favorul Turcilor, prin urmare 
împotriva Rusilor. Si să-i îndemn la învățat carte românească si tur- 
ceascä, dar nu rusească, 

La Niculitälu sânt ruinele antice romane, în munți si în codri, Acolo 
este sat românesc, după cum vei vedea în statistică. In el, ca si în toate 
satele, am găsit inimile pregătite, şi aceea ce ziceam eu vedeam bine, 
că nu este altă decât aceea ce simțeau ei, însă eu le-o exprimam. Acolo 
popa Iancu din Iaşi au făcut si tine școală românească; in casa lui se 
găseşte proclamația revoluţiei Țării Româneşti. Biserica veche a acelui 
sat au fost un templu roman. Ciușmelele de marmură, ca cele din Italia. 
Şi este o piatră crăpată din care, la vremi deosebite, isvorăşte apă atât 


1) Consulul rusesc din București, 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 105 


de multă cât umblă moara si apă atât de bună cât este socotită de vin- 
decătoare, la care se şi adună satele de prin prejur mai cu samă la 2 
Mai, când obicinuit că (iese) apa din piatră sacă. Ast isvor intermitent 
este neregulat. Une ori tine mult, alte ori putin, — uneori începe cu- 
rând, alte ori târziu. Dar ape bune, ape minerale sânt destule, însă 
necăutate în poalele acestor frumoşi munți. 

Astăzi e sărbătoarea Pogorârei Duhului Sfânt si este şi aniversarea 
revoluției noastre pe care o continuăm în Dobrogea cu agiutorul lui Dum- 
nezeu, în astă Californie unde vin și neîncetat vin toate neamurile scăpate 
din robie de se hrănesc, unde románimea este atât de numeroasă si degteptatd. 
Acolo va veni la Români și Duhul Romar ilor, al căror lăcaş este zidit. 
din vechime pe pământul Dobrogei şi în inima Românilor ce o lăcuesc 
şi neîncetat vin de o locuesc. Serbez astăzi atâta de însemnate şi mari 
lucruri, zioa trezirei lor, si zioa în care fac des voeux les plus ardents - 
pentru ca duhul ce au purces din Bucuresti sá vie si sá se sálásluiascá 
aice în Dobrogea în inima acelor ce auzind de purcederea lui, îl așteaptă 
cu sete mare, pe care o voiu indestula. Și pentru aceea datorie sfântă 
avem ca să facem lucrarea cu fntälepciune și cu toată maturitatea. 

Astăzi mă întâlnesc si cu egumenul pentru ca să aștern calea viito- 
rului în binele Românilor din Dacia Aureliană şi Traiană, de dincolo 
gi de dincoace de Dunăre. ` 

Sânt îngrijat că poate nu vei fi primit toate scrisorile ce ţi-am trimis, 
că poate să se fi rătăcit vreo scrisoare ce mi-ai fi adresat, fiindcă eu 
nu am primit nice un răspuns dela D-ta, afară de unica scrisoare ce 
mi-ai trimis la Varna aflându-mă. Eu, după cum văzuți, în Românii de 
aicea am găsit California națională a noastră. Am agiuns la capătul călă- 
toriei și plec din Tulcea la Baba 1), de acolo la Karasu și apoi până 
la Silistra, având de cercetat încă vreo 20 de sate de români. Voiu sta 
la un sat în dreptul Largei D-tale, ca să redijez notele mele şi să facă 
Joranu hărţile topografice: antică, de silisti părăsite, modernă, de sa- 
tele de astăzi, etnografică, rutieră (?) şi o hartă generală a Dobrogei. 
Peste 30 zile voiu agiunge la Țarigrad. Dumnezeu ştie cum voiu pe- 
trece zilele acestea, bani 200 mi-au rămas, calul au slăbit şi s'au sâ- 
ghiit 2) de ham, căruța s'au sfărâmat şi osteneala m'au agiuns. Mă 
sâmt cam bolnav si loranu pätimeste de masăle. Insă má într'armez 
cu puteri noá. Vârtute voiu avea a sfârși aceea ce am început. Apoi 
niticä hodină şi noá escursie dela Silistra în sus, până unde n'oiu mai 
da de Români şi apoi năvălesc asupra 'Tinţarilor în Macedonia si Te- 
zalia, ca așa lucrând, spre formarea elementelor nod pentru nod scopuri, 
sd cunosc sfera întreagă a lucrärimei (sic) noastre. De cal, Ioranu zice 
că a câștigat cununa muceniciei şi pentru ca să fie desăvârşit, nu-i 
lipseşte alte decât să nu mânânce, să se deprindă cu foamea şi setea, 
şi să rabde după cum ne-am deprins noi. Până acum lam ţinut, dar 


1) Babadag. ^ 
3) S'a rănit. 





„106 VICTOR SLĂVESCU 


de acum voiu fi nevoit a-l ecsersa si în aceste virtuţi, ca să se plineascá 
cuvintele: posteşte robul lui Dumnezeu că n'are ce să mănânce. Fra- 
tele. .., asa numim vita noastră, merită, cum zice Ioranu, ca să capete 
un suhat în care să-și petreacă de acum înainte rämäsita zilelor sale, 
pentru chinurile si milioanele de bice cu care l-am miluit spre a ne 
purta prin munți si hârtoape, prin văi și câmpii, prin codri şi sesuri, 
pe drum si pe dintregu (sic), după cum ni se întâmpla de- rătăceam, 
lucru ce de câteva ori mi se întâmplă pe toată zioa. 

Dacă vei voi să-mi scrii, apoi să știi că pe mine în cäzaoa Silistrei mă 
va găsi scrisoarea, pentru care adresează-mi ori la ciorbagiul Constandin 
ori la aianul Ibraim din Silistra, ori la Said Paşa, ori la oricare aian, 
căci acum cu toții mă cunosc şi mă stimează. 

Români țărani bogaţi ca aice în Dobrogea rar vei găsi. Eri am fost 
la lacul Razăm 2), pe a căruie mal sânt sate româneşti; si între Ro- 
mâni am găsit multi hagii, care au fost la hagilâc la Sfetagora. In acel 
nenorocit sat Calina cu 110 români și 30 ruși, sânt români care au 
vite de o valoră peste 15.000 galbeni, iară îndeobşte aice deși au murit 
vitele de boală, totuși au rămas destule ca să fie oamenii indestulati. 
Aice stupii, porcii si viile ce dau un venit minunat sânt ocupaţia de 
căpetenie. "Ţăranii îndeobşte ce au vii sânt asupriti în datul usurului 
ca şi în multe alte dări; tanzimatul 2) n'au străbătut în cazalele aces- 
tea. Turcii din Baba?) mai ales sânt ciocoii românilor. Li ieu 3 zile 
de săzere, 3 zile de coase și alte multe lucrări, cu bani, însă bani daţi 
cu sila la țărani, care are destul de lucrat pentru el ca să fie nevoit 
a se duce să lucreze la Turci. Sânt Românii, prin aptitudinea lor la muncă, 
vestiți muncitori şi de aceea tot greul muncii din Dobrogea în spa- 
tele lor pică; aenul si cel mai răpănos turc îi poronceste. Insă despre 
toate aceste mai pe larg voi scrie. Dar mai cu seamă ușurul din vie este 
foarte cu asuprire. El nu se ia după cum se face rodul, ci după cum 
binevoieşte Turcu a-i taxa rodul viei. Si de multe ori îl taxeazá aga, cât 
nice cu tot rodul nu-și plăteşte usuru(l), dijma, și rămâne cu munca 
perdută. Acum asupra Românilor văd că bulgărimea și-au îndreptat 
căutările, căci ei sânt de fire plecaţi, spre robie și exploatatie oricărui 
venetic. Ii exploatează si Mocanii si Jidanii si Turcii și acum văd că 
şi Bulgarii. Românii își au dignitatea lor, simtesc toate, dar sânt fata- 
listi, cred cá ei n'au parte. Si de aceea văzându-mă că vin din "Țarigrad 
ca să-i cercetez, li s'au trezit nădejdile de a fi şi ei cunoscuţi ca unii 
ce sânt cei mai numeroși în Dobrogea. Bulgarii sânt foarte vulnerabili 
şi de dânșii vom scăpa si ne vom asigura interesurile noastre în armonie 
cu ale 'Turcilor, care aice iubesc pe Români. 

In căzaoa 'Tulcii, o mulțime de sate româneşti pustiite, pe malul 
Dunävetului până în Razăm. Locul dintre Razăm, mare și uscat este 


3) Lacul Razelm. 
3) Termen sub care se înţeleg reformele introduse in Turcia în 1839. 
3) Babadag. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 107 


nelăcuit. Fân se face în el. Täunii si tântarii sânt pricina de nu sânt 
acolo oameni. Mai frumoase locuri decât poalele muntilor dela Mäcin 
până la Baba(dag) nu cred să poată găsi cineva aiure. Toate au fost 
prinse de Romani și astăzi toate satele sânt de Români. In multe lo- 
curi sânt singuri şi în alte cu ruși amestecați; în tot atâte găseşti câte 
un jidov arendas ce plătesc satului arenda crâșmei. Atâta de mult ias- 
mini se află la poalele munţilor, cât pe drumuri mirosul lor mă adoarme. 
Acum sânt toti infloriti si este o mándrete nepomenitá. Multe locuri 
am umblat, dar si aga frumoase ca astea rar vei găsi. 

Aici în Dobrogea femeia română are o importanță mare, este un 
lucru scump si respectat. Este rară în privirea numărului uries al bur- 
lăcimei române ce trăește în locurile aceste; femeia este scumpă; cel 
mai sărac flăcău trebue să cheltuiască 2000 lei cel putin ca să se în- 
soare, căci trebue să cumpere haine la toate rudeniile fetei, lucru ce face 
ca o fată să fie privită în familia sa ca un odor nepretuit. Burlăciune 
în Dobrogéa ca frunza de multă, însă femei rari. Si câte sânt, sânt pre 
frumoase, mai ales acele de pe lângă munți. La 1842 peste 500 fete 
s'au adus din Principate, pe care poti să zici cá cu bani le-au cumpărat, 
atâta de mult au costisit adusul lor. Frumuseta de bărbaţi este mare, 
oameni sdraveni şi vârtoşi, crescuţi tot cu lapte dulce dela vaci și mo- 
cănimea dela mânzări. Românimea stă cu satele la ape bune şi răci, 
la frunze de codru verde si la poale de munte, aiurea să nu o cauti, căci 
nu-l găsești. El vrea apă mare, de aceea pe malul Dunării sânt așezări; 
pofteste răcoare, deaceia îl găseşti la munte; si vra umbră de codru, 
de aceea îl găseşti sau la poalele codrului sau în mijlocul lui. O, ce 
frumos loc Niculitälu, sat încongiurat ca o cetate de munți si codri, 
sat făcut pe ruinele antice romane, ce sânt fortificațiile acestui loc si 
pe care țăranii îi zic a lui Traian. In satul acesta se face si Panairi si 
sânt în el circazienele române. Acolo am văzut o fată atât de frumoasă, 
cât, zeu, nici Ileana Cosinzeana n'au putut să o întreacă în mândrete, 
Veste de frumuseta fetei au esit. Când (am) văzut-o avea un trandafir 
în cositä si sta la stative, tásánd o pânză mai subțire decât a paianje- 
nului, căci pe aice se face borangic s. sânt aguzi poate si de 100 de 
ani de bătrâni. De când am văzut-o, nu o mai pot uita. Când aș fi un 
Făt-Frumos ! Dar sânt numai un căpitan și cânt în codri, adormit de 
mirosul florilor, cântecul românului: 


Cäpitane, căpitane, vara trece, 
Din două una îţi alege: 


Dar nice la una nice la alta nu m'am dus, și aş dori să mă apuc de ceva, 

Iti trimit copia scrisorii ce am trimis lui Said Paşa şi de care am 
luat ştiinţă că mi-au răspuns la beiul 'Tătarilor, unde má si duc, fiindcă 
am legat mare prieteșug cu dânsul şi sânt rugat să-i dau un plan de 
ecsploatatie pe care mă duc să i-l dau. 


108 VICTOR SLĂVESCU 


Doamnei Saga multe închinăciuni si lui Toto?) trimit o antică veche 
(sic) ca să se joace cu ea. 


Salutare si fráfie. I. Ionescu. 


Domnului Negre 2) te rog să-i Spui că tocmai acum am sfârșit de 
observat si Dunărea si în curând îi voiu trimite articole des debouchés 
du Danube?) si apoi va urma les foires de la Dobroudja 4) şi în sfârşit 
toate celelalte. Dela Karasu îi voiu ecspedui articule deadreptul d-sale 
şi în scrisoarea sa voiu trimite o scrisoare şi D-tale. Rog pe d. Negri 
să cerceteze la Ismail Paşa 5) despre hârtiile numirei mele în fun(c)ţie €) 
şi să-i mai aducă aminte atât lui cât şi Vizirului, de cumva pe acest 
din urmă va putea să-l vadă. 

In privirea propagandei muscälesti, spune d(lui) Noghes (sic) ca să 
înștiințeze pe Ali Paşa, că cu venirea mea în Constantinopole voiu face 
un raport; acum numai să-i vestească că pe malul Dunărei unde sânt 
români și românii sânt cei mai numeroși în Dobrodgea, după cum va 
vedea din articul de etnografie ce fac, sânt esploatati de greci (sic) în 
credința religioasă și prin câte biserici am întrat am auzit pomenind 
pe Împăratul Neculai și familia sa. Am ispitit lucrul si românii carii 
sânt fugiţi din Basarabia, Moldova şi Tara Românească, precum și 
acei din vechime lăcuitori în Dobrogea şi dintre care multi au fost 
luaţi de ruși ca să colonizeze Bugeagul sau Dobrogea Basarabiei si au 
fugit înapoi, sânt cei mai mari duşmani ai Rusilor şi cu toate abuzurile 
câte au mai rămas, sânt cei mai iubitori de Turci, de cari zic cá pe 
unde merg duc şi berechetu, iară de Ruși zic cá pe unde calcă nu se 
mai face iarbă, 

Asemenea spune lui d. Noghes (sic) că este neapărată trebuintä de 
şcoală de administraţie, fiindcă Turcia “din Țarigrad este departe de 
acei de pe la hotare cât cerul de pământ și că este neapărată trebuintä 
a trimete administratori noi şi în duhul tanzimatului, bunăoară ca Hagi 
Emin Efendi, aianul dela Pazargic. Acesta este prieten d-lui Aleon, 
căruie îi trimete multe închinăciuni. Fii bun de-i spune asta. 

Pe Filipescu l-am văzut pe vapor mergând la Brăila, 

Primita-i pe bäetii lui Kosut ? 

Rog pe d. Negre ca să-mi trimită câte(va) gazete la Aianul din Si- 
listra, ca să mi le dee ori unde voiu fi în cazaoa Silistra, fiindcă doresc 
să ştiu ce mai novitale?) sânt. 





1) Probabil un copil al lui Ion Ghica. 

3) Costache Negri. 

3) Vezi in lucrearea Excursion agricole, etc. cap. € Les débouchés de la Dobrodgea 
sur le Danube», pp. 40—48. 

9 Un astfel de articol nu este reprodus în sus amintita lucrare. Poate cá nu l-a 
mai scris. 

6) Era Ministrul de Agricultură. 

*) La şcoala dela San Stefano sau în Consiliul Imperial de agricultură. 

*) Noutăţi, 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1864—1874 109 


XVIII. 
Karasu, I Iulie 1850. 
Dorite Domnule ! 


De patru zile de când mă aflu în Panairiu în cortul lui Han Mârza 
"cu care m'am legat cu o sinceră prietenie întemeiată pe dragostea si 
interesul nostru comun. Sederea mea în gazdă la Beiul Tätarilor au 
produs o senzatie in poporul románesc care má iubea pentru cuvintele 
cele dulci si mángáerea si nădejdea ce i-am dat si care era mândru 
că má vedea considerat de autorităţile locului. Eu am văzut Dobrogea. 
Rezultatul etnografic al acestei provincii este următorul: 

La numărul Românilor lesne poate mai adaogi cineva o samă bu- 
nicică, fiindcă pe dânșii speculându-i aenii, ei au fost şi sânt interesaţi 
a nu li cunoaște nime numărul cel adevărat. Și cu toate acestea numărul 
neamului celui mai numeros din Dobrogea este acel al Românilor. Acest 
rezultat statistic şi etnografic deschide un câmp nou la toate gândurile 
noastre şi o importanță însemnată pentru viitorul lor în ochii guvernului. 
In starea de astăzi pentru 2225 case de Tätari este un caimacam, Han 
Mârza, care caută de interesele lor şi cu care guvernul se întreabă 
pentru Tätari. Astfel de organizare n'ar fi de dat şi Românilor? La 
astă întrebare administrativă se răspunde negativ şi pentru a fi con- 
secvent, trebuie ca si Beiul Tätarilor să se desființeze si toate neamurile 
să se asimileze şi să fie supuse la una şi aceeaşi pentru toate neamurile 
administraţie. Căci dacă Românilor li s'ar da drept ca 'Tătarilor, apoi 
şi Bulgarilor şi Căzacilor si Lipovenilor ar trebui să le dee bani, bei, 
caimacami, naziri deosebiți. Și așa într'un Stat, etnografia ar forma mai 
multe staturi. Comunitățile religioase sânt cunoscute de guvernul tur- 
cesc ; comunitățile nationale oare fi-vor cunoscute de el? Acesta este un 
principiu în faptă adoptat şi religia este unită cu natia. 

Aşa Armenii, Jidovii, Grecii sânt organizaţi în comunităţi. Românii, 
ca comunitate naţională si religioasă, sânt uniti cu Grecii şi Bulgarii. 
Si aice în Dobrogea, în mâna unui Grec sânt dati Românii, cari au 
popi români si este cu dreptul ca şeful religiei lor să fie Român. Iată 
un punct pe care guvernul turcesc îl poate conceda. Astăzi românii 
din Dobrogea au impus limba lor la toti, si la sat de bulgari, cumu-i 
la Potur de pildă, popa şi dascălul este român. Insă în privirea nafio- 
nală, Românii, cum stau astăzi, dacă au câștigat românizând şi asi- 
milând, au păgubit. Paguba lor este că ei ca comunitate nu sânt recu- 
noscuti și sânt dati în mâna Grecilor. Un vlädicä român ar răscumpăra 
pagubele trecute si ar lupta în contra Bulgarilor carii s'au trezit si au 
venit de au apucat locurile cele mai frumoase în Dobrogea, așezându-se 
pe 5 sau 6 moșii câte un Bulgar. La tendința Bulgarilor de a cuprinde 
Dobrogea este contragreutate tendința românilor din Ardeal care, ca 





9) Aşa este în text; numărul exact: 193. Celelalte cifre sunt exacte. 





110 VICTOR SLĂVESCU 





suditi, nu poate cuprinde moșii, ci numai cât se folosesc din ele, adu- 
când mai mare venit visteriei decât Bulgarii. Interesul nostru de a vedee 
constituati Românii în comunitate, ca Tätarii, este în armonie cu in- 
teresul Imperiului, care, de ar strica toate comunităţile, pe aceea a 
Românilor ar trebui să o crute, si fiindcă nici nu există, ar trebui să 




















Bu Numărul case 
Admini- à ERI 
: Numele Cazalei 

straia 5 $| Turci | Tatari | Bulgari | Români 
Bazargic ...... 8 1.230 — 128 — 
Balcic ....... 8 620 — 482 — 
Varna Mangalia ...... 3 393 5 5 — 
Kustengea . . . . . 36 256 442 31 227 
Hârșova . . . . . . 32 165 688 — 496 
Măcin . ... ... 16 50I 15 112 589 
Silistra Saccea ....... 9 183 — — 332 
Tulcea . . . . . . . 8 105 — 200 1.290 
Baba... .... 72 537 1.075 871 674 
Peste tut . . . | 379”) 3.640 | 2.225 | 1.829 | 3.608 


o înființeze. Pentrucă Românii din Dobrogea sânt adunătură din toate 
locurile ocupate de Români şi supuse la tustrele imperiile ce ş'au îm- 
pärtit neamul nostru. Aceşti venetici sânt cei mai numeroși locuitori 
ai Dobrogei; însă cu astă consideraţie îi solicitează la a fi constituati 
şi considerație de interesuri mai înalte. 

Românii din Dobrogea sânt mecontantii *) din Moldova, Valahia, 
Basarabia și Ardeal. Prin urmare, ei sânt elementul cel mai important 
pentru guvernul turc, care având în Dobrogea o Californie a tuturor 
neamurilor, neamul acel de 4 milioane din Principate văzând că Ro- 
mânilor de aice le merge bine, sânt interesaţi a tinea cu Turcii, a fi 
inimici Rușilor şi partizanilor lor, fie ei boeri, fie Greci sau Bulgari. 
Românii din Dobrogea tin cu Turcii, căci li este bine şi aice sânt scă- 
pati de robia Rusilor si a boerilor. Când guvernul le va da un căimăcam 
ca 'Tătarilor, care fiind supus Pașii, să caute de dreptate Românilor, de 
legea lor, de învățătura lor, de naționalitatea (lor). Atunce guvernul 
își asigureazä románimea perdutá din Basarabia şi aceea în primejdie 
din Principate, formează o pedică Bulgarilor, care de limbă si de re- 
ligie se trag înspre Rusi. Românimea numai îi poate tine despărțiți. 
91 de aceea asta din Dobrogea este si făcută pentru treaba aceasta si 
nu are lipsă de altă decât de o organizare ca a Tătarilor, spre a forma 


1) Nemultumifi. 





CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 x1x 


pedica de care are lipsă guvernul a pune între Bulgari, Greci si Rusi 
şi totodată a lucra mai departe pentru consolidarea elementului, în care 
este partida turcească din Principate. Și pentru a dobândi acest mare 
folos, guvernul n'are de făcut altă decât să facă Românilor caimacam 
sau să le dee vlădică dintre români, care să aibă asupra lor influență 








lor neamurilor 









Tigani | Lipoveni Rusi Jidovi | Nemti 
cazaci 








Arabi | Armeni 


ce o exersează clerul în celelalte comunităţi. Dacă astă exercitie există 
pentru neamurile dușmane Imperiului, cu cât mai vârtos n'ar trebui 
să existe pentru acele amice și care au fugit dela duşmanii Imperiului, 
aice în Dobrogea, unde au aflat pace, inádusá in peptul lor dusmánia 
Muscalilor si stau să calce în cursele ce le-au întins Muscalii, prin Bul- 
gari şi Greci. Românii n'au picat în ele şi tocmai de aceea de interesul 
guvernului este ca să-i susțină, să ajute nu numai de a nu pica, dar 
mai ales de a opri si pe alții să nu pice, şi pe acei picati de a-i opri să 
nu facă vătămare Imperiului. 


Grăbit fiind de a veni la Panairiu, am isprăvit statistica Românilor 
din Tulcea şi anume: 

















= 40 = = 143 
T 2 








Câşla : —| se| ao — 

1. Tulcea Calima . .| 140| 11o| 110| 40| 30| 1.20c| 300|2.000| —| 200| 120 
5 Cataloiu .| 45| 30| 30| 16| 2c| 8oc| 160 —| —| 70| 200 
Frecätei .| 40| 30| 30| —| — 8o| 40 —| —| 209| 100 

X gighiol .| 98| 85| 85| 20| 30] 1.000! 500] 1.500} —| —| 100 

zr Babadag)! 22 ancea .| as! 35| 35| 16| —| 400| rso|1r.soo| —| so| 130 






112 VICTOR SLAVESCU 





In cazaoa Baba !), cea mai mare din toate, sânt Români în urmă- 
toarele sate: ° 


Baba(dag) . . . . . 40 case Zebil . . . . . . . . 75 case 
Pașacâșla . . . . . . 25 » Sterne, . . . . . . . 30 » 
Pelicli . . . . . . . 6 Ciuelu . . . . . . . 22 


» 
Turcrimlii . . . . . 15 » Begea . . . . . . . . 89 » 
Hasanlar . . . . . . 9 »  Zabance . . . . . . . 48 » 
Artachioi . . . . . . 60 (?) »  Sarighiol . . . . . . 96 » 
"Eel: uio op rec = Hagighiol ...... 89 » 
Nalbant . .... . — Peste tot 674 case 


Aceşti Români sânt cu mare cruzime exploataţi de Turcii din Baba 2), 
de Aianu cărue îi fac zile de coase și de săcere câte 3, cu sâla. Turcii 
zic că dau bani, însă plătesc cu giumătate mai puţin și ieu oamenii la 
...in vreme ce ei n'au de a munci la alţii pe bani, de care n'au nevoe. 
Afară de aceea, la toate angăriile 2) tot pe Români pică greutatea. In 
astă cază n'am îndrăznit a cerceta toate satele temându-mă de Turci 
şi de hoţi, tot 'Turci așezați în codru pe care îl exploatează. Dar astă 
statistică este mai mare si mai numeroasă în vite şi Români decât acea 
făcută până acum, după cum m'am încredințat dela câteva sate prin 
care am trecut și am găsit sat întreg pe care nu mi l-au dat în scris 
aianul din Baba şi anume pe Satul Nou cu 100 case. Ba încă, după 
ce i-am scris din Tefteru lui, mi-au zis ca să scad vreo 60 de case. 
Acolo dar este mare mâncătorie 4), și chiar singură numai aceasta ar 
solicita un caimacam pentru Români, ca să-i scape de munci silite, 
de jafuri şi de enicerii sau ciocoii din Baba(dag). 

Muncitorul în Dobrogea este Românul, atât pentru plugărie cât 
si pentru păstorie. Árgatii si ciobanii dela 'Turci si Tätari sânt Români 
burlaci veniţi din toate părțile si cäpätuiti spre a-și afla liniștea, încât 
pentru aeni, bei și paşi, satele sânt obligate de a da ficiori pentru plu- 
gărie si numărul total al acestor oameni pribegi fără căpătâi din care 
găseşte cineva şi turciti, alcătueşte o samă de cel putin 5 sau 6 mii. 
Asupra multora din aceştia toate autoritățile exercează exploatare, 
conții #) asupra mocanilor ciobani, aenii asupra feliuri de Români 
fără căpătâi si asupra multora... autoritățile jăfuesc: 1) Plăteşte bietul 
Român patenta contului care nu doreşte alt decât să-l vadă mort ca să-i 
înghită toată strânsurica; 2) plăteşte aianului ca să-i dee voie să stee 
în ţară și multi fugari plătesc grosu; 3) plătește mereada la sat sau la 
aianu sau la meregiu şi de multe ori la câte doi din aceștia; 4) dă beilic. 
In sfârşit mocánimea pribeagă, ciobanu slugă, nu este nici raiă, căci 


1) Babadag. 

3) Idem nota 1. 

*) Angarale, treburi. 

1) Inselüciune. 

*) Sic. probabil consul. 





CORESPONDENTA IN RE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 113 


atunce ar da numai häraciu si beilic, adică ar ști numai de turci; nu 
este nici sudit, căci atunce ar plăti numai patenta, adecă câte un leu 
de oae si poate sânt la % miliona de oi de aceste. Bietul cioban dă la 
toate dárile, este ciupit de toate cioarele. 'Turcii caută a-i face raele, 
spre a-i mânca numai ei, căci de știrea lor nu le ştie Visteria statului. 
Contu caută a-i ţinea suditi și fără să-i apere sau să-i agiute la ceva. 
Un beiu al Românilor ar fi curmätorul tuturor acestor abuzuri, în folosul 
Împărăției, a dreptății și a linistei oamenilor. 

Numărul dară al Românilor în Dobrogea este mare, și toți se tân- 
guesc că nu sânt oameni în Dobrogea şi cred că au cuvânt, fiindcă 
după cum vezi, în statistică şi etnografie, soma toată a caselor din cele 
379 sate este de: 


3648 turcești 1237 lipovenesti 
2225 tätärästi 604 cäzäcesti 
1829 bulgäresti 145 aräbesti 
3608 românești „77 armenești 
243 greceşti 140 jidoveşti 
230 ţigăneşti 38 nemtesti 


In total 13.036 case. Si socotind câte 4 suflete în case, capeti soma 
de 52.144 suflete ce locuesc 700 levii 1) pătrate. O neproportionatä 
cu totul locuință a pământului. Si cu toate acestea pământul, cel cu 
câtimea cu neasemănare de mică cuprins, este a Românilor. Bulgarii, 
puţin numeroşi, nu sunt în stare a coloniza. De cum ei vin în Dobrogea 
si cuprind pământuri. Si au cuprins cele mai bune pământuri si multe 
din acele a selistilor vechi românești și turcești. Totuşi asemenea n'au 
de unde veni, încât tot Românimea este în stare a coloniza; chiar de 
odată acea vagabondă și pribeagă, de se va statornici, va forma sate 
care vor aduce venituri mari vistieriei, venituri cari astăzi se strecurä 
în felurite pungi, căci până si satele trag venit dela pământul cel 
slobod și neocupat şi care se cuvine a fi a stăpânului pământului, 
a Padișahului. Dar ăst venit, fără de beiul Românilor si de regu- 
larizarea Dobrogei, nu se poate căpăta. Dobrogea duce lipsă de 
oameni, si Românii venind, devin levierul 2) prin- care rădică Turcia, 
țărănimea din Principate la adevăratul lor interes în armonie 
cu interesul Porții dându-i în faptă dovadă de fericirea supu- 
sului turcesc. Dobrogea, a căreia pământ nefiind locuit, nu poate 
fi cultivat și prin urmare aduce Porții nice un venit altul decât 
acel din agricultura păstorala. Pământul cel nelocuit dă foloase 
din agricultura păstorală. Venitul proprietății din pământ prin mij- 
locirea păstoriei se numește beilic ; iar venitul proprietăţii prin plugărie 
se numește ușur. Adecă, în aceste doă dări, la păstorie numai din oi se 


1) Sic, leghe. 
*) Pârghie. 


$ A. R. — Studii gi Cercetări. LXVI. 


114 VICTOR SLĂVESCU 


dă din 1o una, încât de vor pune oamenii cai si vaci statul nu are 
nici un venit din întinderea cea mare a pământului. Și astă există, căci 
'Tătarii, Turcii şi Românii etc., etc, în Dobrogea nu tin oi. Oile le 
tin streinii, mocanii, şi aceştia după tractate nu dau beilic. Iară din 
plugărie statul ia usur din ro una toate roadele pământului. Beilicul 
şi ușurul, ca venituri ale proprietăţii, se vând de stat la întreprenori. Cu 
cât dară se vor face mai multe semănături și vor avea oamenii mai 
multe oi, cu atâta şi soma venitului, a zeciuelii, va fi mai mare, încât 
întru sporirea roadelor pământului cultivatorul și statul au unul si 
acelaşi interes. De acolo în Turcia printipul statului este bogăția poporului. 
Când acesta are mult, dă multă zăciuială, când are puţin dă puţină. 
Plugäria și păstoria sunt dară cele dod tâte ale poporului și ale statului, 
care aice în Dobrogea, unde nu sunt oameni, dela păstorie trebue să aibă 
mai mult folos. După populația unei țări urmează plugăria și pástoria. 
De sunt oameni preponderează plugăria, de nu sunt oameni, preponderează 
pästoria. Cu cát dar se sporeşte numărul oamenilor într'o ţară cu atâta 
din pământul unui sat, din ce în ce, tot parte mai mare este afec- 
tată plugăriei, care în sfârșit ajunge a prepondera peste păstorie, Cre- 
de-mä D-ta că în Dobrogea cele 52.000 suflete au început a se tângui 
că nu au pământ, în vreme ce aice este loc de 5 milioane de oameni. 
Și o prigonire grozavă s'au rădicat asupra păstoriei şi mai cu samă 
asupra mocanilor din partea 'Turcilor care s'au dus și se duc cu jalobe 
la Stambul. Intr'o stare înaintată de înmulţire a oamenilor, prin urmare 
de plugărie, aceasta nu poate fără gunoiu și gunoiul în Dobrogea se 
arde în mijlocul satului unde îl cară fiecare. Gunoiul se face de vite, 
încât acolo unde sunt multi oameni trebue să fie multe vite, căci fără 
de gunoiu nu se scoate grâu din pământ; încât, pentru ca plugăria să 
existe, se cere ca mai întâi păstoria să fie în floare, Precum dară în- 
trun pământ foarte populat exploatatia oamenilor atârnă dela păstorie — 
adecă cu alte cuvinte de vrei să ai pâne trebue să ai gunoiu — asemenea 
si în lipsă de oameni, venitul pământului iesă numai din păstorie. Ea 
este unicul chip de a culege roadele naturale ale pământului, care prin 
vite se preface în bogăţie. Din această pricină economia Dobrogei este 
rdzâmată de păstorie. Vitele se ingrasá vara, si toamna se tae la salhana, 
şi iarba ce nu se poate cosi este în acest chip prefácutá de vite in sáu, 
cervisiu, pástramá, etc. Pámántul Dobrogei fiind nelocuit, vitele acelor 
din sate neputánd culege roadele lui spre folosul lor si al Vistieriei, 
au (a)tras pe Românii mocanii, cari mai ales de 20 de ani încoace au 
umplut toate deserturile si astăzi luptă mare in Dobrogea în pästoria 
indigenă şi acea străină și acea a Bulgarilor din cazan cari pământul 
de plugărie îl apucă ca (si) când ar fi plugari. Câsle sunt astăzi ale unui 
Bulgar pe pământul dela Karasu. Iară între indigeni luptă între pás- 
torie si plugărie, între ocupația pământului de Turci şi Tätari, pentru 
care acești din urmă vin cu jalobe la Stambul. Mocanii la început n'au 
dat nimică. Pământul începând a fi cuprins de Bulgari, a început a 
fi întrebat, şi Bulgarii alungau pe Români. Așa pe Iacov Grecu, l-au 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 115 


scos de pe Osmancea, mereaoa cea mai frumoasă din Dobrogea, un 
Bulgar păstor. 

Plugăria sporind, au sporit usurul şi pästoria indigenă, beilicul. Mo- 
canii pentru pământul păstoriei lor plătesc în bani venitul proprie- 
tätii, din care 99 de părți se mánáncá si numai a 100-a parte vede Statul. 
Această mâncătorie nu se poate curma decât prin un beiu al Româ- 
nilor; fiindcă atârnă dela Români si se doseste de Tätari, Turci, și 
Bulgari. Beilicii, ca si meregiii iau venitul proprietății dela indigeni şi 
meregiii, vând pământurile la mocani, cari dând în bani venitul pro- 
prietátii, sunt bántuiti de beleccii ca să le ieie beilic, adică venitul pro- 
prietátii. Și sub astă formă si în această stă lupta cea mare şi mâncă- 
toria cea nepomenită, de care acum o să se ocupe chiar cabineturile, 
şi trebuie a se hotărâ de este beilicul, contribuție sau... Până se va 
hotărâ, pe românimea întreagă o mănâncă si consulii şi meregiii in- 
teresati în statu-quo spre folosul lor si paguba Vistieriei. Locuitorii n 
Dobrogea, ca säzätori în sate, dau ușur și beilic si ca supuși otomani, 
dau bir și haraciu. Străinii venind spre a da cu vitele lor folos din 
pământul care fără dânșii s'ar pierde, plătesc cu bani la toată lumea 
şi numai la proprietarul, la stat, puţin sau nimic. 

Dobrogea să exploatează de antreprenori ai veniturilor publice, de 
clasa aceea intermadiară pusă între producător, consumator şi pro- 
prietar în paguba acestora, în ceea ce priveşte merelele ce se vând mo- 
canilor si care încă pe anul acesta încă nu le-au cumpărat si stau cu 
gândul de a se desface de vite, şi aceasta tot spre paguba Vistieriei. 

Statul se exploatează chiar de indigeni care ieu pe sub mână dela 
mocani venitul ce se cuvine proprietății pământului si asta mai cu 
seamă de 'Tătarii ce se socot scutiți de beilic, privilegiați. 

In Dobrogea, pământul ocupat de sate au fost odată bine delimitat, 
încât chiar și astăzi, deşi s'au pustiit o mulțime de sate din lipsa apei 
şi din năvălirea dușmanilor, care în 5o de ani de... o au pustiit si 
care au lățit vorba pe malul Dunării chiar între Români că se gătesc 
să o mai pustiiască odată și numai cei ce de pe acum vor ţinea cu 
dânşii vor fi crutati, iar ceilalți jefuiti; vorbă ce o întăreşte venirea de 
trupe nove (sic) la Galaţi si care foarte au îngrijăt pe Turci si Tätari. 
Si cu toate aceste trecute merelele se cunosc iar cele prezente dau ne- 
siguranță cultivatorului, adică ucid producţia si prin urmare venitul 
destul de otrăvit de oamenii ce-l strâng mai ales dela Români. Și cu 
asta în loc să-i atragă îi răcește dela Poartă. Numai instituarea unui 
bei pe principe (sic) economice şi cu... poate curma acest abuz. Si 
prin urmare crește venitul Statului odată cu liniștea și cu dragostea 
poporului. 

Un iusbasä 1) într'un sat românesc este mai crud și mai călcător de 
cele oprite decât. ce nu sunt les seigneurs des villages. Pământurile desi 
sunt delimitate, însă hotarele nu se păzesc şi mai ales acolo în sat unde 


1) Căpetenie administrativă. 


&* 


116 VICTOR SLĂVESCU 


sunt 'Turci, bunăoară ca la Greci, Turcii cuprind tot si lasă pe Ro- 
mâni cu lacrimile pe obraz. Căci Românul este sluga şi pentrucă Padi- 
șahul este stăpân, apoi el vede un stăpân în tot Turcul. Cum va fi el 
apărat si asigurat când interesul lui în armonie cu al Padișahului este 
părăsit ? . 

Satele în Dobrogea cer a fi regulate in hotarăle pământurilor ce-l 
stápánesc. Plugaria se tânguește de păstorie si păstoria de plugărie, Turcul 
de Tătar, Tätarul de Turc și Românul de toti. 

Plugăria are întâietate. De va ara cineva lângă un put, opreşte păs- 
toria pe toată mereaua, căci vitele fără apă nu pot trăi. Satele cu pu- 
tini oameni se înmulțesc; si pentru un lucru mic, adecă pentru o 
plugărie de 10 sau 20 oameni, se opreşte păstoria cea mare si cu astă 
oprire stau mocanii cu chica în mâna satelor si a eanilor. Regulân- 
du-se acest lucru, venituri nouă se creează. Pământul cât rămâne neo- 
cupat de sate şi Bulgari cu câșlă să aducă venit satului dela păstorii 
mocani, ce cumpără cu bani pământ de păscut. Cu atât de puţină 
împopulare a Dobrogei şi cu atâta mare întindere de pământ, păstoria 
este prigonită spre a fi stoarsă în foloase particulare. Dacă de pildă, 
s'ar hotărî cá sat în Dobrogea cu mai putin de 40 de case să nu fie 
slobod a se face, atunce lăcuitorii din sate cele mici, de 1, 2, 3 şi 4 case 
satul, se duc în satele cele mari şi locul rămâne slobod. Satul fiind 
mare si cheltuelile comune împărțindu-se între mai multi, sunt mai 
mici. Locul satelor de 2, 3, 4, 5, 6, case rămâne slobod păstoriei și 
păstoria puindu-se pe el, plătește pe tot anul, venitul pământului Vis- 
tieriei. In acest chip plugăria are îndestularea ei si statul, cu venitul ce-l 
are astăzi dela ea nerășluit. Insă si alt nou venit creat din vânzarea 
ierbii de pe locurile rămase slobode la mocani și îngrăşitorilor de vite. 
Cu astă întindere mare de pământ, credeai D-ta, că pentru a se în- 
destula cu fân 1000 de cai a nizanilor din Baba, câteva sate au rămas 
fără fân? De ar fi fost românești, nimeni n'ar fi ştiut, iar fiind tätä- 
resti, o să vezi ce tevatură 1) o să iasă din jaloba ce trimet Tätarii la 
Stambul. Insă se ştie că numai Românii au cosit iarba, căci în toate 
merelile de soiul acesta numai ei duc greul și de toate havalelele 2) 
sunt scutiți Turcii și Tätarii. 

Dela sate cu 200 case vor fi slobozi a ieși colonii, legiuindu-se 
rostul în acest chip, ca să nu se imputineze matca si păstoria să nu 
se jignească de plugărie; de acolo unde astăzi plugarii se tânguesc 
cá n'au pământ, păstorii cá li s'au îngustat pământul, cu toții vor ră- 
mânea îndestulați si locurile cele de locuit se vor coloniza, bunăoară 
cu toate silistele... între care şi aceea a Karasuei. 

Şi în acest chip Bulgarii vor fi alungaţi și locurile târlelor lor vor 
fi sate de Români, sate care numai din adunarea argatilor pot cuprinde 
toate ocurile dela Bogazkioi până la Kiustengea, regulându-se tot 


1) Larmă, gălăgie, tărăboiu. 
3) Ordinul Porții de a se vărsa bani sau de a se contribui în natură, în socoteala 
haraciului; însăși această contribuţie, angara, potvadă. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 117 


odată și venitul proprietăţii dela mocani care pe iarnă cât şi pe vară 
vor cumpăra pământ. Toate aceste măsuri vor veni în Dobrogea stâr- 
nite de cearta dintre 'Tătari si Turci pentru merele. Căci sunt în Do- 
brogea sate vechi care au rămas şi până astăzi şi care folosindu-se de 
pustiirile urmate au luat si stăpânesc pământurile a 2, 3, 4, 5, 6, sate. 
Acele pământuri ce au rămas necuprinse s'au luat de sate nouă ce nu 
au locuri cu îndestulare şi nici merèa de silişte veche pe multe locuri 
nu au. Lucru care înfățișează o monstruozitate si o gâlceavă au iscat 
între Tätari, cari pe toată ziua fac sate si între Turci. 

De Români nu pomenesc, fiindcă ei stau tot cu capetele plecate şi 
așteaptă ziua dreptății sperând că precum de multe rele s'au scăpat, 
Impăratul asemene li va scăpa și de cele ce au mai rămas și pe care 
ei le cred a fi nevârâte în urechile Impăratului, zicând că Dumnezeu 
este sus și Împăratul departe. 

Pământul este al Padişahului și el vra ca toti să se hrănească pe el. 
Și pământul Dobrogei este cuprins în mare întindere de unele sate 
ce au loc de prisos şi în mică întindere de altele ce sunt lipsite de lo- 
curi, Trebuie ca toate satele să fie îndestulate indeopotrivá. Dela cele ce 
au pământ de prisos să se ieie si să se dee la cei ce nu au; iar lo- 
curile ce stau necuprinse sunt máncate de sate prin Mocani si Bul- 
gari; statul numai dela câteva merele are venituri ce-l dá mocanii. 
Locul tot între Tulcea și Razim, unde sunt pe hartă însemnate satele 
Dunavätul, Bestipe, etc., etc. este pustiu si mâncat de cine poate. 
Goea si Oancea au câșle acolo. In kazaoa Babelei, Turcii sunt domni 
de pământ. În aceea a Hârsovii sunt mocanii următori: 


! 
La Kartal, — Radu Bercaru, ce dá pe an 11.000 lei. 
. Kavegiu, — Nitá Burlacu — 4.000 lei. 
Stáncile, — Gheorghe Buzatu — 6.000 lei. 
. Ghiolbas, — Vasile Gheliu — 4.000 lei. 
; Cechercic, — Gheorghe Rosculet — 3.445 lei. 
Batacli, — Ionitá Bercaru — 6.000 lei. 
In cazaoa Kiustengei se aflá: 
7. La Gherdasi, — Radu Jálea ce dá 5.000. 
8. Manda Suhat, — Zaharia Blebea — 5.000. 
9. Kiusteli, Petrea Cápitanu — 5.000. 
10. Defcea, Altendale — Hamza Surecu — 2.750. 
II. Alvant Cecidiu, aceste douá continueazá cu tárla lui Blebea, dá 
la Dunäre pe Cernavoda si in Defcea. 
In cazaoa Mangaliei: 
12. Kavalarii, vândut Cápitanului cu 2.500. 
I3. Azaplazul. 
In cazaoa Balcicului se aflä: 
I4. Ismailia. 
In cazaoa Bazargicului se aflä: 
I5. Karavacá, Uzubei şi Kaorman. 


Ou A w Nm 


118 . VICTOR SLÁVESCU 


Și in sfârşit o mulțime alte sáliste și merèle vechi ocupate de Bul- 
gari cu câșle precum: Matei, Karasu, şi Hagi Neculai, Celibicu si alte 
şase säliste, etc. etc. 


Salutare si frätie. 
I. Ionescu. 

XIX. 

Măcin, 2/14 Iulie 1850. 

Domnul meu, 


Dela Rusciuc am venit la Mahmut Kuiusi cu poruncile lui Said 
Paşa și acole, făcând observaţii economice după pofta Pașii, am com- 
pletat studia pământului dincoace de lacul Karasu. 

Mereaua Pasei cuprinde cele mai bune și mai frumoase pământuri, 
ntre Cernavoda si Rasovata despre partea Dunării. In astă subinä 
tármuritá de lacul Karasu se află satul Mahmut Kuisi, cu conacul Pasei 
şi 12 silisti de sate vechi. având o întindere de 20 ceasuri împrejur. 

Oamenii din Dautlar din lipsa apei l-au părăsit și au rămas mereaua 
acestei silisti foarte frumoase de se mânâncă de sătenii din Mahmut 
Kuisi. Alăture cu astă siliste se află Ciacalu, altă siliste ce se mănâncă 
de Idrie şi Karakioi având un pământ foarte bun. Alăture cu astă si- 
iste, vine mereaua siliştei Alibeiceir, care merge până în mereaua 
Karasu şi până în lac. Pe marginea lacului, până la hotarul Cernavodei 
vin merelele silistelor vechi Karadurat, Alvant, Ghiaur-Anizal, Perii 
și Uzun Ahmet, cu tot atâte sate vechi si părăsite de pe malul ghio- 
lului Karasu. Uzun Ahmet hotărăște !) mereaua Paşei de Cernavodă 
si Cochirleni si merge până în ghiolul Cochirleni, dela care se încep 
siliştele satelor vechi părăsite Ivánezu, Botoseni, Podisaru, Turc Amzal, 
Peştera, cuprinzând toată valea asta fertilă şi frumoasă, ce are 2 ceasuri 
în lung, hotărându-se cu Rasovata și cu Kalfa şi Pribeiu, alte 2 silisti 
părăsite, având în mijloc mereaua silistei vechi Acargea, cu un pământ 
foarte fertil ce umple tot spaţiul până în Mahmut Kuiusi, ce se hotărăște 
cu Odagi si Fusan, două silisti vechi şi fără stăpân, si cu Kurade-Di, 
altă siliste veche si părăsită si în sfârșit cu Kaciamanu Mare, Mic şi 
de Mijloc, trei silisti părăsite având cele mai frumoase pământuri. 

Acestea intră în trupul merelei Pasei si sunt 6 ceasuri departe de Co- 
chirleni, 3 ceasuri de Karasu și 7 ceasuri de Kiustengea, tärmurin- 
du-se cu Osmancea, cea mai frumoasă și vestită de fertilă mereă şi 
să ste din Dobrogea, 

După cum vezi, locurile cele mai bune în partea ghiolului Karasu 
dinspre Rasovata sunt cuprinse de Pașa și în care au fost cele mai multe 
sate din care şi cele mai numeroase de pe malul lacului Karasu și care 
au fost locuite odinioară de Români ce le-au părăsit dela cel din urmă 
războ a Muscalilor cu Turcii, 

La Ivărnezul s'au gasit moneta veche ce ţi-o trimet și pe care este zána 
dreptätei. Studia asta a pământului ne-au dat ocazie de a-l cunoaşte, 


1) Tine hotar, face hotar. 


Victor Slăvescu. Corespondenfa între Ion Ionescu dela Brad PI. IV 
şi Ion Ghica 1846—1874. 


JA e AM pomana? pee e 274 rea E 
yes. Le Vat fm He 4 * EL 
Dhut Ara i Gn AT de de” ns Ait x pr 
















SACRC . + 
PROSAIVI FI MP) MAS POI 
KADERT Z0 SCAM [o— E zi ra sop QR 
| Y9Ef CALINIC | E e FL €nuveysmeiut 
| V5E1 PHOFRIC | p | KELES AM e MVACHIP 


DES voxi! AL | KEXARAK TE THIINI Et GYACr ru 
/VLIAY CORNEL E I ME Ee e UT 





| POSVER VA iie | Ra re mit] ȘI FMACZOWEX ac. 


e À festa aie) a A Ca 


once Re PA ze 20722 Plane LA e re goes 
a em ya enr 4a ie as du. T LT 


AA may 2 £4 ^ wins a nt 4 PUIS ea Ta d 
L / : 
& zs ` — - nn ES d 





A. R. — Studii şi Cercetari. LXVI. 


Victor Slăvescu, Corespondenta între Ion Ionescu del: Brad 
şi lon Ghica 1846—1874. 


— 








: ecc UD fo 
i fade dee "emp on 
: p E 
D ari 4A rt "ZA 
à ALA p 22 IAL, srie”: 
44 din rne PHI eee PA 


: 2 de da TA 
fier ur 24 A die mma F Me D 


at na h GLAM Li. Vie mc M e 
ic t e nd V AVES E 
SACRO 


PRO SA IVI EL A1P 
VALERE ZOSIM : 


D Va V A MW o 


7r 





PAPE Ras 
KEMA CALIN 
| sema ET coc * 
IVIIAE «t T 
| Comrvor n 
SVAF SFVI À 









Quas 





7 
AP EN 








ASC 
i 





A. R. — Studii şi Cercetari. LXVI. 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 119 


de a-i ridica planul întocmai cum am dorit şi așa a avea amândouă 
părţile lacului Karasu în toată lungimea lui, studiate și rădicate în plan. 

Cu poşta viitoare ti-oi trimete o copie de pe scrisoarea din 4 coli 
ce am trimes lui Said Paşa?) spre a-mi împlini făgăduinţa ce am dat 
si din care vei căpăta o idee de tot ce se face astăzi în Dobrogea si 
de tot ce ar trebui să se facă. 

Eu mă tin bine de Sa d Pasa, fiindcă prin el am de gând sd realizez 
colonizatia Românilor, după cum cu alt ocazion ti-oi si expune proectul. 
Având studiate amândouă părţile ale lacului Karasu am plecat la Cetal- 
orman la beiul Tätarilor si am trecut prin locul pe care mi-am pus 
ochiul; l-am mai căutat odată și la hotarul lui, deasupra câșlei lui Jăle 
un ceas departe de Dunăre lângă Săcuenii Mari, am dat de un tintirim, 
pietrele fiind acoperite cu pământ. Una au fost afară si piedestalul ei. 
Pe piatră de formă paralelogramă sculptată împrejur cu vie stă scris 
următoarele: (Vezi plansa IV). 

Ajungând la Cetalorman unde beiul mă aştepta, am legat o strânsă 
amicitie cu acest şef al 'Tătarilor căruie am făgăduit să-i dau planul 
economic pentru exploatatia ceflicului său. Este om tânăr, de treabă, 
progresist și prin urmare bun de orice slujbă. Acole încă am dat de 
o cetate romană de unde s'au luat 2 pietre: una de marmură scrisă 
grecește şi alta de calcăr, de cel de zidit la Paris, scrisă latinește în 
următorul chip: (Vezi plansa V). 

La Jălea mergând am stat la Defcea, unde încongiurat de bäetii 
tătari curiosi de a sti ce avem de vândut la căruţă, văzurăm si un flecău 
pe care toti îl chemará pe numele Osman să vină să facă tergimanlâc 2). 
Acesta, după ce ne-am pornit s'a luat după noi și ni s'au destăinuit 
că este Román, militar fugit din București, este cireac la un Tătar 
și neîncetat îndemnat de a se turci. Forma lui exterioară seamănă cu 
a unui tătar, Ar fi giurat cineva cá este Tătar. Si cu toate astea este 
Român din acei din care, — mi-au zis ciorbagiul din Săimenii Mici, — 
că s'au ascuns în gaură de şarpe, de nici dracul nu-i mai poate descoperi. 
Sunt o mulțime de Români în categoria acestuie. . 

La Jălea erau Românii din Săimeni, cosasii, care cunoscându-ne 
au venit spre (sic) la câșlă şi ne-au heretisit defilând rând înaintea 
noastră tot câte doi-doi cu coasele în mâini și zicându-ne când treceau 
în marş regulat pe lângă noi: Hristos a înviat, Bine ai venit Domni- 
şorule | Le-am ţinut o mică sfătuire înaindu-le 2) vechea devizä ro- 
mană: «dela armă la sapă », că Românul trebuie să fie plugar şi ostaş 
gi să alterneze pentru mântuirea neamului său sapa cu arma; în pace 
să muncească să scape de sărăcie şi să se îmbogăţească; si să se gătească 
cu arme, cu deprinderea de a le purta întru a-și scăpa neamul de îm- 
pilare si a-și apăra averea de duşmani. Acolo era și Iacov Craiu. 


1) Vezi scrisoarea XV. p, 88. 
3) Face pe interpretul. 
3) Punându-le în vedere. 





120 VICTOR SLĂVESCU 


Instinctul de arme este înăscut în Român, împilarea nu l-au tâmpit 
şi în toate giocurile copiilor de prin satele românești figurează imi- 
tatia nizanilor 1) ca giocul cel mai de frunte, pe care bătrânii cu pri- 
virea îl încurajează atâta cât şi flăcăii îl exersează după cum văzurăm 
în scena de care îţi vorbesc. 

Acolo, la câslä, văzui si má încredințai cá Mocanii au luat serios 
lucrurile ce le-am propus și unii pe alții se îndeamnă a se afla la panagir 
la Karasu la randevu ce le-am dat în Pazargic și despre care te-am 
instiinfat. 

Dela Ceatalorman am venit la malul Dunärii si am mas o noapte la 
satul románesc Topalul, intre Sáimeni si Hárgova. De acolo am trecut 
prin satele románesti de pe malul Dunárii între Hárgova si Mácin si 
a cárora statisticá este urmátoarea: 





Oameni--Báieti— Flá 











Numele satului Numărul 
caselor | Bărbaţi Femei Copii Fete 
Varăşu ,, . . . . . . , . II 16 16 30 40 
Urumbeiu . . . . . . . . 5 — — — LI 
Topalu ......... 130 130 130 200 260 
Groapa Ciobanului . . . . 100 100 100 90 60 
Gáriciu : + . + + . . . . 85 85 85 160 120 
Dăenii . . . . . TRE 100 100 100 200 150 
Ostrovu . . : + . . . . . 65 65 65 100 120 
Peceneaga . . . . . . . . 8o 8o 8o 160 200 
Turcoaia . . . . . . pus 5o so so 100 120 
Grecii . . . . . s . + « . 8o 8o 8o 100 120 


Mi-au rămas încă Românii din Kazaua Tulcea si Baba si apoi acei 
dela Cernavodă, spre sau până la Silistra, în care am să-ți unesc pă- 
mântul în dreptul moșiei unde vra să meargă Marin și sunt fondat a 
crede că în Dobrogea vom afla mai mulți Români decât Tătari și din 
această faptă statistică se deschide un orizon nou la toate gândurile 
şi planurile, căci Tätari sunt precum urmează: 





In cazaoa Mangaliei . . . 5 case la Osman Facal. 
* » .Kiustengei . . . 442  » în 13 sate 
$ » Hârşova. . . . 668 » în 17 » 
» »  Babadei . . . . 1075 » în 25 » 
2210 case 


Este de insámnat un lucru, cá Tätarii sunt asäzati în locurile cele 
mai bune din mijlocul Dobrogei şi din zi în zi se rup câte 5—6 familii 





4) Soldat turc. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 121 


din satele lor si merg de se așează în sälistele cele mai fertile. Sălişte 
sunt foarte multe, căci Dobrogea a fost odinioară foarte populată după 
cum vei vedea din harta topografică antică ce voi dresa cu scop de 
a da relaţii pentru viitorime de pe trecut. Asemene mam văzut loc care 
sd aibd mai multe cetăți romane, mai multe antice ca într'o spatie ca Do- 
brogea, după cum vei vedea dintr'un articol arheologic la care lucrez, 
neînsemnând acestea decât în privirea nationalitátii noastre. 

Pe malul Dunării, din 2 în 2 ceasuri, se găsesc ruinele cetăților ro- 
mane și în sus si în gios de șanțul lui Traian, pe mereàua Cernavodă 
şi Uzin Ahmed, Albist, Karadurat, Alibei a lui Said Pașa. 

lar, în privirea etnografică, nu cred sd. fie vreo fard mai interesantă 
decât Dobrogea în privința felurimei neamurilor ce o läcuesc și dintre care 
pând acum Românii au preponderanjd politică tăcută ; căci ei au silit pe 








cái Averea 


Flácái Familii | Boi-Vaci Cai Oi Bivoli | Stupi | Capre 














toți de li vorbesc limba lor si sunt zelogi pentru învățătură pe care cu sete 
neostoitd o așteaptă să le vie si cred, sperez cd le va veni. 

Românii aice din multe locuri sunt veniți si în vremea Rusilor, — 
44 de ani de atunci, — au fost si ei luați în Basarabia, de unde după 
7 ani de ședere au fugit înapoi si acelor care n'au venit stau si astăzi 
săliştele asteptándu-i pe ei sau pe alti frati de ai lor. Ambitia Românilor 
de pe țărmurile Dunării turcești de a-și sustine naționalitatea lor este fără 
margini, dorul de a se lumina este nepilduit la alti Români din clasa lor 
din celelalte provintii române. Românii până acum românizează. Si poate 
că şi anecdota babei din Odesa este tot de... ocazionată. Stii cá baba 
asta, după ce au şezut 18 ani în târg, s'au rătăcit prin uliti si întreba, 
de unu de altul, să-i arăte calea, însă Rușii nepricepând-o nu-i putea 
îndestula lipsa ei. Atunci baba năcăjită, începu a-i înjura zicându-le: 
€ bată-vă Dumnezeu, de 18 ani de când sàd în târg cu voi gi tot nu mi-ati 
învățat limba. Ce grei de cap sunt păcătoşii aiștia ». Asa e Românul. El 
pretinde ca un târg întreg să-i înveţe limba unuia, iar nu el singur 
pe a altora, 





122 VICTOR SLĂVESCU 


Asta este Dobrogea si cu astă dispoziție a Românului el au silit şi 
pe Turc si pe Tătar si pe Lipovan şi pe Bulgar şi pe Cazac şi pe 
Tigan a-i învăţa limba dacă vra să aibă vorbă cu el. Și interes de vorbit 
cu Românul au toti, fiindcă Românul e cel mai muncitor, mai dibaciu 
la muncă, și fiind mai cu capu plecat, cine să scoală mai de dimineatä 
acela cată să-i vorbească ca să-i ceară munca. Oare nu cumva astă dis- 
poziţie de muncă este una din cauzele robiei Românilor la cei mai leneşi 
şi mai dârji? "Toată Tätärimea de aici tot numai cu Români se slu- 
jesc; oierii si hagiii tot numai cu ei se îmbogăţesc. Și luptă este între 
celelalte neamuri de a pune mâna în chica Românului. Și Românul 
este tare în chică. El are puterea să-și scoată chica din mâna aren- 
dasilor de uşururi şi să le ieie el singur. Puterea de bani există, însă 
nu este curaj şi îndrăsneală. Am ispitit lucrul acesta văzând atâta 
bogăție la acești Români şi am găsit pe multi şi mai ales pe fruntaşi 
şi ciorbagii, dar nu îndrăsnesc şi n'au prin cine să li fie frică. 

Si astă considerație este aceea ce m'a îndemnat ca să mă gândesc 
la învățătura lor, odată si la bogăția lor, ca asa cu această de față să 
se sporească aceea "viitoare, să scape de putorile de arendasi, aeni, si 
alţii ce vin de-i ciupesc m jáfuesc. 

Cu caracterul cel bun de muncitor, Românul este căutat de stăpâni, 
de Tätari, Turci și impegati, care fac aice abuzuri neauzite. Vieata 
ce circulează în inima Statului, în .capitală, nu merge până la extre- 
mitätile trupului Imperiului. Pe aice pare că ar fi tot lumea veche 
din Imperiu. Dar pe zi ce trece Românul se tot deşteaptă. Aşa, cu 
doi-trei ani li s'a luat armele si ei, cu cinste păzind porunca dată, bagă 
de seamă cá Tátarii umblă cu arme si nu le zice nime nimicá deși po- 
ronca s'a dat pentru toti locuitorii. 

In privirea moralității Românului, școala si biserica le-o dă, încât 
este de neapărată trebuintä de a fi înzăstrat cu aceste institute; mai ales 
că între dânșii se află strânsuri din toate părțile locuite de Români 
şi din toate treptele caracter (sic): dela cel mai bun care au fugit, ne 
mai putând suferi împilarea până la cel mai rău ce au fost dat peste 
Dunăre cu ne pus în masă. Lucru ce face, că mulţi din aceștia s'au îm- 
bunätätit, dar multi au rămas tot răi, din care multi devin hoți si uci- 
gători de oameni, de osândă scăpând cu bani cäpätati în cea mai mare 
parte de către aeni dela alți Români, gata pentru orice sacrificii spre 
a scăpa pe un frate al lor picat în osândă. Și aşa, păcatul neavând 
osândă pilduitoare societăţii, stă nerăsplătit și tot odată nesăcat. 

Sunt multi Români închiși, şi mai cu seamă trei din Peceneag, care 
au uciş astă iarnă trei negutitori si de osânda păcatului gata a scăpa 
cu dare de căte 500 de lei de om. Am văzut Român cioban lat în spete, 
gros în ceafă şi vârtos în pumni, cu care zău că n'asi dori să mă în- 
tâlnesc ca să-mi dee bunăziua în câmp larg. 

Afară de aceste mici excepții, care se fac imperceptibile în alăturare 
cu faptele cele multe şi bune ale multimei, apoi nu este sat în care să 
mu vezi în miniatură Dacia gi ínfrdtirea tuturor Românilor, care fugiţi 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 123 


dela Muscali, se liniştesc aice, hrănind şi crescând ura asupra acestor 
dușmani, pe care îi descrie la toti care nu-i cunosc si așa cu toții se 
revoltează în contra împilătorului fraților lor din Basarabia. 

Românii fugiți din Ardeal vin şi împărtășesc ura asupra Sasilor si 
Ungurilor si bocáncariului — așa zic ei Împăratului nemtesc a căruia 
influenţă este cu atât mai de batgiocură cu cât văd pe mocanul, ce 
nau intrat în comunitatea lor de sătean, jäfuit de contul nemtesc, 
pentru că Românul mocan este sudit nemtesc, jäfuit de meregii si 
belicciii, pentru că este străin şi cată să plătească pământul în bani de 
merè sau în oaie de beilic. Apoi pe aceşti Români îi mai jăfuesc și satele 
pe lângă care își au târlele. Sânt însă stăpâni de câșle Români care se 
aşează pe lângă sate cu scop de a se ajuta cu sătenii și prin urmare 
de a-i exploata. : 

Românul din Principate vine în comunitatea astor de aice cu ura 
neimpácati asupra ciocoiului, asupra Regulamentului, încât toti locui- 
torii Dobrogei din faptă sânt urmați ín gânduri la nivela gândului celui 
mai cu inimă si mai luminat Român. Şi asa, virtutea negativă naţională, 
cum ar zice Kant, o posedează Românul de aice; nu pactizează nici 
cu Muscalul, nici cu svart-ghelb 1), nici cu Regulamentul si el este 
(ca) pământul curat și bun si bine pregătit de a incolti si a fructifica 
semințele unei virtuți pozitive, de a se perfecționa luminându-se îm- 
bunätätindu-se și întărindu-se. 

Ti-am dat până acum destule relații de Dobrogea si de dispozițiile 
Românului, de bunul și de amarul lui, și nu sunt la îndoială că D-ta 
nu vei fi cel dintâi a lucra aice spre a forma din ei levierul cu care să 
se rădice neamul românesc de pretutindeni unde se află si să-și mul- 
fámeascÁ toate nevoile lui si să-și îndestuleze toate poftele lui. 

In privirea religioasă, Românul este fanatic. Mai înainte de a-şi zice 
Român sau frate, îţi zice creștin. Și asta în ochii lui este o însușire mare 
ce-şi agoniseste dragostea lui. Cu toate acestea distanța între ideia 
cosmolită 2) (sic) sau religioasă și între ideea egoistă sau națională 
nu este încă cu totul limpede, dar este destul de deosebită și cere 
limpezire. 

` Abuzurile însă de beţie si curvie a popilor, pilda arhiereilor ce spe~- 
culează cu religia mai dihai decât meregiii cu usururile, ce vând cäu- 
tarea sufletelor creştine la popii satelor după cum vinde Pașa dijma 
din rodurile pământului, darea de 614 lei de casă, dare de arendă a 
satului, toate acestea i-au desgustat foarte mult. Adaugă că venind 
capul legii în sat, nu merge la biserică de se închină măcar în satele 
unde sunt biserici, căci sunt multe sate românești fără biserică, se 
pune pe covorul asternut pe pristă 2) (sic) si manifestează măreţia sa 
în lungimea ciubucului, iar puterea sa în cerere de bani dela popă 
pe care îl întinde gios și-l bate, lucru ce s'au întâmplat în multe sate. 





1) Colorile nationale ale împărăției austriace, 
3) Cosmopolitá, 
3) Prispä. 


124 VICTOR SLĂVESCU 


Apoi cu aceastä conduitä, ce respect sä mai aibä täranul în popa cel 
bătut, ţăranul acel ce au fugit de bătae si pe care nime nu-l bate aice? 

Lângă Saccea se află o mânăstire de Români ce se cheamă la Cucoş. 
Mă duc să o văd. 

Aseară am venit în Măcin. N'am primit încă nicio scrisoare dela 
D-ta și foarte sânt întristat pentru asta. Astept însă pe vaporul viitor 
scrisoare la Tulcea unde mă îndrept și unde mă voi duce să caut sau 
la căpitanul vaporului sau la adresa Gheorghie Radu Orghidan. Scri- 
soarea asta ţi-o trimit prin Dasiadi, alungat din Bucureşti, după ce 
au şezut acolo 13 zile, de către Agă. 


Salutare şi frätie. 
I. Ionescu. 


Pe vaporul viitor ti-oi scrie mai multe. Acum sânt grăbit de Dasiadi 
ce pleacă. 

Pe Dasiadi l-au chemat la conac. Până va veni, vreau să-ţi descriu 
un loc și o impresie ce am avut. 

Eri dimineață am plecat dela o târlă unde am mas și am venit în 
“Turcoaie la ciorbagiul Petre Mencu, omul cel mai de omenie din sat. 
Dela Hârșova până la Măcin, în distanță de 12 ceasuri, sânt opt sate 
românești: 

Varăşu, 1/4 ceas departe de Silistra. Dela acest sat la Groapa Cio- 
banului, 2 ceasuri; de aici la Gârliciu 2 ceasuri; de aici la Dăeni, 2 cea- 
suri; de aici la Ostrov, 2 ceasuri; de aici la Turcoaie, 2 ceasuri; la Greci, 
2 şi apoi la Măcin 2. 

In toate aceste distantii sânt movile, încât dela una la alta se văd 
movile a cărora natură geologică este granitică si sistä ardeozä. Dar 
sânt si movili făcute de oameni. Toată Dobrogea este presărată de 
movili pe care Romanii le aveau de oteluri (sic) de hotară, de rădi- 
cări de văzut în depărtare, aşa cât dela Rusciuc si până-la Măcin pe 
malul Dunării, sânt movili, locuri naturale care au slujit la pândă şi 
prin care în 14 ceas se pot da signaluri, aşa că toată Dobrogea să se en- 
sandieze 1) (sic), să se electrizeze și să se scoale intr'o idee şi un gând. 
Dela Turcoaie încep munţii primordiali, un ceas si două si până la 
şase ceasuri departe de Dunăre, însă cu care sânt paraleli. In ei sânt 
codri Babelii, şi dela Turcoaie la Babada, distanță dela mare la Dunăre 
este de opt ceasuri, adică cu trei ceasuri mai scurtă decât acea dela 
Kiustengea la Cernavodă. 

Intre Turcoaie si Peceneagă, o distanță de 2 ceasuri tärmuritä de 
Dunăre si de munţi, se încep; am găsit locul cel mai frumos din Do- 
brogea călcată de mine până acum. Dunărea, munţii, codru, baltă si 
loc bun, șes în care se află săliştea veche Fântânile Nedelii, 15 ceas de- 
parte dela podul antic de piatră, unde sânt peste 30 de izvoare în fata 
pământului. De acole, la malul Dunării, săliştea veche Satul nou cu 


1) Să incendieze, să se aprindă. 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ȘI ION GHICA 1846—1874 125 


izvoare. Apoi în baltă, siliştea la Cruci. Atâte sate în atâta de mică 
întindere. Dar locul este foarte frumos. Și Românul care totdeauna 
trage a se ageza' pe malul Dunării și la poalele codrului, găsi aice gârlă 
Dunărea, izvor, codru şi munți. 

Trei movile curmate din lanțul munţilor dau o privire cu totul în- 
tinsă în 'Tara Românească. La poalele uneia numită Piatra Rosie, este 
săliștea Satul Nou. După deal se află satul Cerna, însemnat pe harta 
ce ai dela Georgel. La poalele muntelui Iacov se află satul Turcoaie 
şi apoi între valea acestor munţi... al treilea munte numit Prihobcea. 
La capul Prihobciei şi Piatra Roșie, spre răsărit, se întinde una din 
cele mai frumoase văi de Svitera, unde sunt trei ciușmele vechi, apă 
de izvor limpede si bună ca de munte, și în ea un lucru la care nu mă 
așteptam, silistea numită Mânjâna. Suvenirul de bunul nostru amic ?) 
m'au umplut de dragoste și bucurie, pieptul mi s'au dilatat şi am oftat 
dorind ca aceste siliști locuite de Români să vie tot Românii să le ieie 
si Mânjina tot a lui Negri, a bunului Negri să fie, ca asa și dincolo si 
dincoace de Dunăre, Mânjâna să înflorească. 


XX. 


Ostrovul, 17 Iulie 1850. 
Domnul meu, 


Grabnica plecare dela Karasu a beiului Tätarilor m'au redus a nu 
putea sfârşi scrisoarea ce ţi-am trimes. Acele suhaturi, arătate în acea 
de pe urmă scrisoare a mea, de trei ani numai au început a fi vân- 
dute din 'Tarigrad, si cel întâi cumpărător a fost Hasan Pașa, lácuitor 
din Dobrogea, rudenie cu Said Pașa si trimes acum Pasä la Orfa. Mai 
înainte suhaturile se’ vindeau de aeni si cele din cinci cazale, cum- 
părate pe trei ani de Hasan Pasa. încă nime nu le-au cumpărat. Mo- 
canii foarte nelinistiti au alergat la Said Pasa care le-au zis că încă 
nu au venit cumpărătoriul din Țarigrad si spre a linişti pe mocani el 
le dă voia sa pe suhaturi în anul acesta. 

Turcii care prigonesc pe mocani pentru cá le iau suhaturile pe care : 
ei înainte le aveau degeaba, 'Tătarii care prigonesc. pe mocani pentru 
că, de când se vândură suhaturi, au pierdut pe multi Mocani cărora 
ei le da pământ din merèlele părăsite, aenii care de când s'au vândut 
suhaturile din "Țarigrad au pierdut laptele ce-l mulgeau ei dela oile 
mocanilor, cu un cuvânt toti prigonesc pe mocani, cari ca suditi nu dau 
beilic. Si este o luptă spre a-i alunga din Dobrogea. 

La îngrijărea Mocanilor despre viitorul lor, Said Paga le-au răspuns 
ca până în iarnă acesta se va hotărî si că din vreme li se va da de 
ştire sau să rămână sau să se ducă din Dobrogea. In chestiunea Mocanilor, 
Turcii și Nemţii văd numai politica si interesul; noi însă vedem și na- 
ționalitatea si viitorul neamului nostru $i de aceea trebuie a ne várá în ea, 


1) Aluzie la moşiă Mánjina din jud. Covurlui a lui Costache Negri. 


126 VICTOR SLAVESCU 


Dacă n'am uitat, mi să pare că ţi-am scris ceva despre foloasele ce 
dau Mocanii Turciei si despre abuzurile ce fac cu dânșii. 

Mocanii se despart in trei clase: clasa întâi are târlèle celor bogaţi, 
puţini la număr; clasa doua este formată din asociația a mai multor 
Mocani, care se pun subt un șef și pe numele lui pástoresc; clasa treia, 
cea mai numeroasă din toate, este alcătuită din Mocani cu 100 până 
la 500 oi si care n'are relaţii cu guvernul, ci cu aenii și satele care le 
vând merèle cu paguba Vistieriei, Aceștia sânt jefuiti de conf şi toți 
mocanii au conti niște hoți de aeni, de ţărani, de beleccii sau de Tătari ` 
si Turci. De pildă, lângă Rasovata, la coada ghiolului numit Baciu, 
este un mocan, o târlă formată din asociaţia mai multor oameni, care 
pentru 800 oi au dat la ciorbagiul din Arabagi 380 lei și 25 ocá de mitä, 
la aeanul din Kiustenge, hotu hotilor, 500 lei si la contul si an le-au luat 
si beilic. Malul Dunării dela Rusciuc în gios are un cont numit Samo 
atârnat de contu din Galaţi, ca si Tedeschi. Misiunea contului nu 
este alta decât a jefui pe Mocani şi de a lua averea dela cei ce mor și 
a cărora urmă se pierde. Mocanii plătesc, se sbat cheltuind în toate 
părțile si nimic nu izbândesc. Afară de chestiunea politică a beili- 
cului, scăparea mocanilor este întru a cumpăra ei suhaturile. I-am 
opintit în astă direcție și n'am izbutit, căci ei în Dobrogea au târle 
formate din asociații. O asociaţie cu alta se are rău și prin urmare 
este cu neputinţă de a forma o asociație mare din toate asociaţiile 
cele mici. 

Mă însel poate, alt cineva poate fi mai norocit decât mine ca să-i 
unească. Eu însă, pentru binele lor și pentru nevoia de astăzi, socot 
că din formarea unei întreprinderi, a căreia scop să fie de a lua su- 
haturile din Țarigrad si a le vinde la mocani, va esi liniştea mocanilor, 
va esi folosul antreprinderii de sută la sută cel putin, giudecând după 
cum sânt antreprizele in Dobrogea; va esi că Mocanii depandánd de 
antreprenor, acesta poate face ceea ce va voi cu dánsii. 

Asta este o treabá foarte mare si foarte micá: micá, pentru cá cu un 
interes îi smulgem din mâna aenilor și ale conturilor, îi linistimz mare, 
căci îi ataşăm cauzei noastre si în puterea autorităţii de interne ce 
exersez asupra lor, faci cu ei tot ce voesti. Intreprinderea este bună, 
căci aduce folos bánesc acelui ce o va face; înterprinderea este urgentă 
căci dă organe lucrärete în toate locurile locuite de Români. Mai bun 
lucru pentru prezent si pentru viitor nu poate fi altul decât antrepriza 
subaturilor. 

Mocanii acum s'au dus cu lână în Austria prin Valahia. In teancu- 
rile de lână ce nu poate pune omul? Prin cunoștința Mocanilor cu 
toti funcționarii, prin ce vámi nu poti trece ori ce-i voi, când pe va- 
meşi i-au deprins Mocanii cu mita? Când Mocanii te vor cunoaște pe 
D-ta de stăpân al suhaturilor Dobrogei, fii sigur că ei te fac stăpânul în- 
tregii Daco- Românii. Eu ín asta nu ambifionez alta decât să-ți fiu con- 
tabil şi să-ți parantuesc câștig bánesc, să fiu secretar să-ți garantuesc or- 
ganele de care ai hpsă. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 127 





Pe mocani astăzi îi exploatează si contul si aenii si iubasii gi cior- 
bagiii și satele si beilicciii şi derectorii de vapoare ce se fac conti şi 
chiar loranu, pe care cu mare greutate l-am scăpat de vreo câțiva Mo- 
cani ce vroiau a crede că-i cont, atâta sunt de insetati Mocanii de un 
şef, cât ei se leagă de toate buruenile. De-i vom scăpa de pliscurile 
celor ce-i ciupesc, de ghiarele celor ce-i zgârie, noi le facem bine, câs- 
tigăm bani. Dar nu la câștigul de bani mă gândesc acum, ci la câștigul 
unui odor nepretuit a celor 6.000 de Mocani prin care cuceri-vom Daco- 
România. 

In dsti 6.000 de mocani este California română de bani şi de mine, ce ai 
trudit să cunoşti și să exploatezi minele, pe care din fundul pământului 
să le scoţi spre a câștiga bani 1). Iată o mină ce-ţi dá bani, însă în mina 
asta ai găsit și mina naţională. 

Prin Mocani atât de sigur esti de prezent precât de viitor, căci ei 
sunt organe de lucrare ce nime astăzi nu le poate avea. California am 
găsit-o. Dela D-ta atârnă sd o exploatăm. Eu mă angajăz contre-maître 
şi-ţi chizâșluesc cu capul meu lucrul acesta. Nu te índo: cât de puțin, 

De cauti avere și cinste, în Mocani o ai sigur ; de cauti a asigura pa- 
tria și neamul românesc, Mocaniüi îţi sunt mijlocul cel mai sigur prin care 
să continuezi revoluția de acolo de unde ai lăsat-o. Iti dau în mână mina 
revoluționară asemenea căreia nime astăzi nu poate avea și nici nu poate 
dispune. O ai, dispunt> Condiţia de căpetenie de reuşită este întru a 
exersa asupra Mocanilor autoritate de interes. Exersează ; ia suhaturile 
p te folosește si bánegte și să foloseşti neamul aga cum încă nime nu l-au 
olosit. 

La Karasu, aianul din Kiustengea mi-au vestit cá mi-au venit o scri- 
soare pe care au dat-o la un Jidan sá mi-o dee. M'am bucurat mult, 
însă Jidovul se făcu nevăzut. Din informaţiile asupra Jidovului am 
aflat că este un safär mare si am intrat în pripus 2) că au dat scrisoarea 
ca să o cetească. Aianul acesta este un înrădăcinat in räutäti si hoţii 
şi m'au spionat grozav. Cât au putut au căutat să nu pot afla mân- 
cătoriile lui. Insă eu le-am aflat. E bun de întäpat. Si cu toate acestea 
necuratul tot aen este, deși vestit de hoț. Am plecat a beiul Han Mârza 
la Cetalorman; i-am studiat ciflicul; i-am dat regulile cuvenite; i-am 
găsit şi o mină de ardoaze de care au rămas încântați. Cu beiul sunt 
cel mai bun amic. Insă află că te-am găsit rudenie cu el de pe han 
Cantemir, după cum te vei tălmăci cu dânsul. După Ramazan 5), beiul 
vine la Stambul. Va trage drept în gazdă la D-ta. C'est un charmant 
garçon, c'est un bon enfant, cum i-ar zice în Franţa. L-am catehisit bine 
şi l-am făcut prozelit. In Panair am fost în gazdă la ceadârul lui. Noaptea 
îmi cânta lăutarii români și mai ales cântecul Jâianului; ...cântau 
cinghinelele 4) si peșchii jucau. Bem si mâncăm și trăim bine. Beiul 


1) Aluzie la faptul cá Ion Ghica studiase minele la Paris. 

3) Bänuialä. 

*) Ramazan sau Ramadan este postul ce se face pentru sărbătoarea ” iramului. 
+) Un fel de harfä. 


128 VICTOR SLĂVESCU 


intälege româneşte. «Cum esti, cum träesti frate? ». Astea-s vorbele 
lui. Beiul e bine iubit de toti, de Tätari si de Români si de Mocani. 
Igi aduce un copil să-l dee la carte si vine să mulțumească căci l-au făcut 
miralay si i-au trimes şi decorația. La bei am găsit un leah, Tătar turcit, 
Mustafa, ce cunoaşte pe d. Samu si pe Skinder beiu. Cu Mustafa 
multe am vorbit. Stie frantuzeste si este vizitiul beiului. 

Dela bei m'am dus și am văzut locurile neocupate din kazaoa Hâr- 
șovei, din care multe stăpânesc Mocanii si multe sunt ciurecuri. In 
astă cază se află si 25 de ciurecuri, prin urmare 25 de sate pustiite, 
locuri bune si frumoase, din care mi-am ales valea Ghiairgelii şi Valea 
Bältätestilor. Ioranul poftește să ocupe el pe asta din urmă. De acolo, 
la Topala am dat în urmă a cinci flăcăi veniți de o săptămână din 
Valahia; căci trebuie să ştii că neîncetat vin; şi numai să fie vestit că 
este undeva un loc unde cu braţele deschise îl așteaptă si în scurt timp 
n’ar avea cineva unde să-i căpătuiască. 

La Săimenii cei Mari m'am cunoscut cu un om anume Ivan, fra- 
tele popii, care pe zi şi de două ori poate trece şi veni din Valahia. 
Mai bun corespondeur decât acest cu fara nu poate fi altul. Pentru 
câteva parale îi în stare să-ți aducă în Dobrogea câteva sute de familii, 
Trecând la Bogazkioi 1), am găsit numărul Românilor sporit cu cinci 
familii, venite în săptămâna trecută din ţară. Și în sfârșit dela Raso- 
vata până la Silistra am găsit numai Români a färor statistică este după 
cum urmează: 

In cazaoa Silistrii sunt patru kazale: Ilemselni cu 96 sate, Cerdac 
cu 40 sate, Topci-Cazari cu 60 sate, Karaul cu 28 sate, unde au ţinut 
stăpânire Muscalii împrejurul Silistrei. 

In cazaoa Iemselni sunt satele românești: Vlachioi, Almaiu, Mârlea, 
Beilic, Oltina, Satul Nou, Pârla, Demircea, Guzgun, Karanlâc, Pa- 
rekioi, Ghiuvegea, Kalaici, Coslogea, Galita, Ghiolbunar. Toate acestea 
dela Rasovata până la podul de piatră, dela care după un ceas este 
Ostrovul, sat de 200 case românești, în dreptul Cälärasilor. 

In cazaoa Karaulalt, sub Ostrov, Bugeagu, Almali, Vaidomir, Kali- 
patrie, Aflătar, Babuc, Kanairgea. In astă cază, pe lângă satele curat 
româneşti, numai Ostrovul şi Bugeagu sunt sate cu Turci și Români; 
Kale Kanairgea și în alte cu Bulgari si Români. 

Drum mai greu decât acesta n'am avut. De trei ori a fost să mă înec, 
apele mari, calul slăbit, căruța stricată, banii sfârsiti și apoi si nevoit 
de a pune boi si a scoate calul și căruța din glod. Mi-am dat sufletul 
până am scăpat. Aice, în drumul aista am răbdat și de foame și grozav 
am fost intepat de țânțari şi cea mai mare parte din drum am făcut-o 
mai mult pe gios; si încă Ioranul trăgea spre uscat pe cal la edic si 
eu îi rupeam pielea cu bicele. Dacă stă calul, chiar să-l tai nu mai 
merge. Cismele rupte, rufele muiete şi pline de glod. Oh, la misère 
Aman calul a slăbit de istov. La Ostrov 1145 (ceas) de Silistra am stat 


1) Cernavoda. 





CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 129 


şi noi. loranul s'au pus pe lucrul hărților si pe redigeat. Mă duc la 
Silistra să dau scrisori la poștă și peste 8 zile plec la Varna, 24 de cea- 
suri departe de Silistra. Stau să mă gândesc cu ce voiu veni în "Țarigrad. 
Ce să fac, ce să dreg, să am cu ce veni. Românii de prin sate sunt 
luaţi la clăci si beilicuri, lucruri care îi apasă ca si ciocoii în țară si 
de care să tânguesc cu amar, $i mai ales de subase 2), Turcii ce stau 
în sate de mănâncă și beau degeaba şi de necinstesc femeile oamenilor. 

Intr'un sat am găsit subasä care cu trei ani mai înainte au fost hot 
în pădure. Se aude de hoți. Dă Doamne să scap și din codru, sărac 
dar măcar teafăr. Nu mie frică de altă decât să nu mă stâlcească și be- 
tejască ca să nu mă pot hrăni. 

Aici în cazaoa asta ca și în toate celelalte, aenii grozav împilează pe 
Români; îi ieu la muncă, la săcere și coasă pentru dânșii și bietii oa- 
meni lasă de se prăpădesc bucatele lor. Toţi Românii aşteaptă scă- 
pare. Si pe un mântuitor a lor de jafuri l-ar scoate ca pre un Mesia. 
Nu mă asteptam să găsesc abuzurile pasalâcului devenit abuzuri de 
aeni, cadii, capanlâii 2) si orice bezmetic turc care tot la Români aleargă 
pentru orice muncă. Aenul în cazaoa lui este ciocoiul pe moșia sa si 
iubasi din sate, om al aianului, este un căpitan Costachi 2) la patru 
putere rădicat. 

Mă înfiorez văzând bucatele oamenilor de săcere pe câmp și oamenii 
luaţi la aian si la pasä ca să secere la ciflicurile lor; şi zicând cá pe bani, 
adică ziua de ro lei plătind-o cu 214 lei. Țăranul n'are nevoie. El tre- 
buie să fie nesupărat; căci si el pierde si Impäratul are scădere din uşur. 
Insă Împăratul este departe şi bietii Români ţipă si plâng sub frica 
şi silnicia iubaşilor. 

Iată statistica satelor româneşti dela Rasovata la Silistra, cale de 
12 ceasuri: 

Ciorbagii satelor sunt uniti cu subașii, oameni ai aianilor şi mănâncă 
sărăcimea împilând pe cei mai înstăriți. E lucru grozav mâncătoriile 
aenilor și a ramaclâilor în satele româneşti care nici visează de tan- 
ziman 5); împăratul. lor este iubasa care îi duce la muncă. Aianii si ei 
rămân în sat. Biserici sunt numai cinci la atâtea sate si popi la atâtea 
suflete nu sunt șase. Și oricine se face popă numai. dacă sărută ostia 
vlădicăi şi-l păleşte în cap cu 1500 până la 3000 lei. Cu cât știe mai 
puţină carte, cu atâta dă vlădicăi mai mult, 

Impilarea Românilor de către subasä, care pentru hotiile aenilor 
stau prin sat de-i hrănesc săracii de geaba, şi de cătră aeni, sunt fără 
margini. Românul stie de frica si a 'Tătarului si a Turcului căruie íi 
argätesc 5) cu bani si fără bani. Cu fugarii Români acești funcţionari 





1) Primar de sat sau agent de poliţie, 

3) Capanlâii erau negustori turci, care veneau în ţară să cumpere dela săteni di- 
ferite proviziuni pentru îndestularea Impárátiei şi a garnizoanelor din cetăţile din Reni, 

2) Celebru şef de poliţie in București prin jurul anului 1848. 

4) Ultimele reforme. 

5) Fac pe argatii, pe slugile. 


9 A. R. — Studii şi Cercetări. LXVI. 





130 VICTOR SLAVESCU 


exersează un comerț mare jefuindu-i în toate chipurile. Iar acei ce cad 
în mâna 'Tătarilor si a Turcilor cad în robie pe care o profesează fiind 
mai ușoară decât aceea a ciocoilor. 

Ismail Paşa care se află cu o mie de nizani 1) în cazaoa Gabalii be- 
leşte de vii pe Români luându-i pe dânșii și pe ai lor la orice îi tre- 
buie, încât fânul pentru cai și altele l-au făcut Românii numai. Și 
sub nume de nizani, o mulțime de speculații s'au îndrăsnit în fân și 
lemne. Las că fânu și lemne de foc tot omul duce câte un car la aian, 


Vitele 


Numele satului : RES 
Oi | Porci | Stupi | Bivoli 


Numarul 
familiilor 


Märleanu 
Beilicu 
Oltina . 
Satu Nou . 
Câşla 
Galifa . 
Bugeagu . 
Almaläu . 
Pârjoaie . . 
Ghiopunar . 
Cozlugea 
Ostrovu . 
Vlachioi . 
Almian 
Guzgun . 
Caraclác . 
Parachioi 
Ghiuvegea . 
Calaici 
Demircea 





la stăpân — cum îi zic. Dar Ismail Paşa a luat dela staul tätäresc 
Armacli două ceiruri lângă Kamber si Satu Nou, si rămas Tätarii fără 
fân si cu tarlalele stricate si strágá dupá, cum iti va spune si han Márza. 
Dar la toate muncile publice numai pe Români iau; la toate interesele 
private ale aianilor numai pe Români îi iau; pe ceilalți îi lasă în pace. 
Turc sau Tătar la coasă, la săcere, la aian nu au mers, căci si Turcul 
şi Tätarul este boer ca și subasa şi aianul, ci numai pe Român, care 
este iobag pașii, aianului, subașei, bindasei și câți hagii și capanlâi, 
toti boeri, toti ciocoi de ciupesc pe Români, care îi socoate de păgâni 
şi de câini si sperează în împăratul Creștinilor ca să-i scape din robia 
păgânilor. 

Cu aste vorbe și pentru toate abuzurile, fie sigur Turcul că pe Român 
îl pierde. Pierde pe Românul care avea o mie şi o sută de rezoane să 





1) Soldaţi. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 131 

















tie cu Turcul însă pe a cărui inimă neîncetat o înveninează funcționarii 
districtului. Acești funcționari sunt oameni vechi, deprinsi cu abuzul 
și prin urmare de tanzimat nici nu vor să știe. Jură sd fie dreptate şi 
apoi fură cât poate. De aceea au și ajuns aienii şi ciorbagiii de nu-și 
ştiu seama bogăției lor. 

De vra Românul să-şi facă biserică, trebuie să dee dela 5oo lei până 
la 2000 lei la aen și cadiu să capete voie. In Dobrogea văd pe Român 
în starea ceea în care au fost Principatele când țăranii se rugau lui Dum- 
nezeu să-i scape de păgâni. 

Numai vorbe late sunt în Stambul ; în țară fapte puţine si mâncătoriile 
cele mai mari. Românul în zi de post se uită la pește și la Dunăre 
și n’are voie să prindă un chitic ca să nu mănânce mămăliga seacă. Apoi 
în cazaua Silistrei s'au adumbrit si mulțimea de Jidovi alungată din 
Moldova, care s'au așezat crâșmari prin sate și fac aice demoralizatia 
poporului, ce nu-i au lăsat a face în țară. Intre aceștia este și jidovul 
din Aliman, Moisă, fiul ciobanului care strânge lână, este vechil de 
cont peste Mocani, vechil de aian pentru strâns ușurul, adică el este 
o bunătate de om, din cei mai seferi (?). Și mi-au ţinut scrisoarea două 
luni. Au cetit-o căci o parte era ruptă și încleiată cu cir?) de făină. 
Si pentru a o ceti de bună seamă o au dat lui aianul din Kiustengea. 
Așa cát si poșta turcească în mâna hofilor de aeni au agiuns a fi necinstită. 

Am primit cu mare bucurie scrisoarea ce mi-ai trimes şi mult 
laud sistemul de buletin 2) ce ai început a face. Cu aceasta poti ajunge 
a juca unul din cele mai mari roluri ce póate avea cineva în Țarigrad. 
Mi-au plăcut foarte mult buletinul. Scrisorile din Galaţi cuprindeau 
multe lucruri de care mă interesai şi mai ales din ele aflai că Vrabie 
va continua a fi băiet bun. 

Intre profesorii din Galaţi se află si un bäiet ce l-am crescut eu si 
care îmi este foarte atașat. Se roagă ca să-i dau voie să-mi scrie no- 
vitale?) din ţară. Le-am răspuns la toti. 

Asupra celor cuprinse in scrisoarea D- tale, cu párere de: räu te îns- 
tiintez că in cele 20 de zile ce le-a petrecut Ioranu la Bogazkioi nu 
au făcut măsurarea ce ceri. De am fi fost primit scrisoarea mai din 
vreme, se făcea şi treaba aceasta. La toate celelalte, cu venirea mea în 
Țarigrad, voi răspunde. 

Iti aduc: 1) o hartă topografică; 2) harta etnografică și 3) hărțile 
economice a pământurilor de ocupat şi sperez că vei rămânea mulțumit. 

Acele ce zici să se facă de se vor face, vom pune mâna pe un mal 
al canalului viitorului; almintrile sântem trăitori în cea mai mare 
letargie. 

De culesul viilor sá venim cu totii la Niculitel si la Cucos. Aist ran- 
devu este deodatá si un randevu de petrecanie in locurile cele mai 


1) Un fel de terciu. 

2) Informafiune prețioasă cu privire la activitatea desfăşurată de Ion Ghica la 
Constantinopole; nu se ştie în ce consta acest t sistem de buletin >. 

3) Noutăţi, 


9* 


132 VICTOR SLĂVESCU 


frumoase ce poate vedea cineva. Din ziua ce vei primi scrisoarea asta 
intro săptămână, sperez a ne vedea sănătoși. 


Salutare si frăţie. ` I. Ionescu. 


ADMINISTRATOR AL MOȘIILOR VIZIRULUI REȘID PAȘA, 
DIN TESALIA 1) 


XXI. 
Perietos, 11/23 Aprilie 1853. 
Dorite D. Ghica, 


Iată, îţi trimet o copie de pe cel dintâi raport ce am trimes lui Ré- 
chid Pacha. Vei vedea piedicile ce-mi face Houssein Pașa, care nu 
crede ce au ieșit dela înșoseirea moșiilor; stă si acum si se bucură de 
venituri şi de acareturi. 

Te rog ca să te duci la Rechid Pașa și să-i spui că-mi retrag zisele 
despre Tahir Aga, fiindcă de o săptămână s'au pus pe beţie și, fiindcă 
are hartag la beţie, caută cu lumânarea să mă încaere; se laudă să mă 
omoare şi trântă pe drum, în sat şi în conac din pistoale, făcându-se 
de râs şi căutând să mă facă de batgiocură și pe mine. De aceea am so- 
cotit să-mi caut treaba şi fără el. Nici până acum Houssein Pacha 
n dat lui Tahir Aga Demirbase si datoriile meteirilor ?) ca să mi 
e dei. 

Din pricina betiei si a trândäviei am primit dimisionul Polonezului 
recomenduit de Sadik Efendi şi pleacă la Constantinopoli. 

Din pricina nätângiei si a neghiobiei, am primit demisionul compta- 
bilului ce luasem si i-am dat drumul. 

Sunt foarte fericit ; respectul poporenilor merge până la adoratie ; eri 
toate fetele din Perietos au venit de m'au salutat de Paşti. Află d. Ghica 
că am postit tot postul si din fasole n'am esit; de asta au esit dela mine 
si Fardis. Trebile îmi merg bine si timpul e prea frumos. Toate sporesc 
sămănăturile ca si noii meteiri; numai un lucru lipseşte şi aceasta 
Sau luat dela mine. 

Să auzim de bine 
I. Ionescu. 


1) In scrisorile ce urmează se pomenește de numele multor personaje turcești, cu 
care a intrat în legătură prin însăşi însărcinarea sa. Bine înţeles, ele nu mai au astăzi 
nicio însemnătate istorică şi nici nu pot fi identificate. Se mai găsesc în aceste scrisori 
$i foarte multe cuvinte turceşti, privind activitatea agricolă desfăşurată, uşor de în- 
teles sau de bănuit, din cuprinsul textului și care le dau un colorit şi un pitoresc deo- 
sebit. Unde a fost cu putinţă s'a indicat si semnificatiunea lor exactă. 

*) Dela cuvântul francez métayer, un fel de arendaș al unei bucăţi de pământ în 
továrágie cu proprietarul solului. Sistemul meteiajului era mult răspândit în Franța. 
In text, este vorba desigur de sătenii invoiti să muncească în anumite condițiuni, 
probabil un fel de dijmá pe moşiile Vizirulvi. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 133 


XXII. 
41217 Mai 1853 Lasphori. 
Dorite Domnule Ghica, 


Cu ocazia expeduirii raportului pe luna trecutä am socotit cä ar fi 
bine să-ți scriu si dumitale, dându-ti un extract de lucrările făcute. 

Am isprăvit multe din care cele mai însemnate sunt: sporirea nu- 
mărului meteirilor cu 60, uscarea mlastinei din Valea Tempe ce-mi 
dă dela 30. până la 40.000 lei pe an, prefacerea pădurii de măsline în 
grădina mäslinilor, a căreia nume s'a látit în Tesalia și altele care toate 
se reduc în adresa satelor din caza(ua) domeniului, trimese lui Rechid 
Pașa si de pe care îţi trimet o copie. 

Să știi că avem lume română multă, popi și vlădici români și că de 
15 August sunt poftit de dânșii la San Marina 1) la Panairu. Sunt lu- 
cruri care trebuie să le vezi ca să le crezi; atâta nu mai spun că vlădica 
Dioclios are Români trimiși la Pisa care învață medicina și multe alte 
de aste fapte frumoase am notate. Avem de lucru și lucrul e frumos! 
Am luat un Român la școala de agricultură. 

Muncitorii din Tesalia, insetati de dreptate si de bună administraţie, 
mă privesc ca pe mântuitorul lor si vin de mi se închină. Acei ce lo- 
cuesc moșiile coroanei mi-au trimes o deputatie și m'au amenințat 
că dacă de bună voie nu-i voi lua, apoi mă vor cere dela Sultanul ca 
să-i administrez. Au și trimise arzualuri. Este o treabă mare și fiindcă 
cere milioane, Românii din 'Tesalia m-au poftit la San Marina să-mi 
dee mijloace băneşti să ieie acele 7o de cheflicuri. Numele de Valah 
se cinstește și populul valah este încântat de astă cinste; în excursia 
ce am făcut în luna trecută (la) Domenico 2), Românii câte 1o si 20 
má insotiau. Am trântit un banchet (?) în Mitropolia dela Târnova 
meteirilor lui Rechid de s'a dus veste. Toate fmi merg bine. 

Ti-am scris două scrisori și nu știu de le-ai primit. lată mai rischez 
şi asta și te-asi ruga să-mi scrii numai un rând spre a mă linisti și a-mi 
spune dacă sunteți sănătoși. 


Să auzim de bine. I. Ionescu. 


Altădată ti-oi scrie pe larg si de Români si de întreprinderea cea 
mare de aici. 


XXIII. 
Larissa, 8/20 Iunie 1853. 
Dorite Domnule Ghica, 


Am primit cu cea mai mare bucurie scrisoarea ce mi-ai trimes cu 
data de 11 a curgátoarei, asupra cáreia n'am alt ráspuns a-ti face decát 


7) Orăşel în Tesalia. 
*) Alt oras in Tesalia. 


134 VICTOR SLĂVESCU 


să má rog ca Dumnezeu să-ți dee sănătate și liniște ca să poti veni 
aici să vezi tara frumoasă si faptele prin care zi si noapte mă silesc de 
a mă face, vrednic de dragostea dumitale şi de stima lui Rechid Pacha. 

Recoltele îmi sunt pe câmp, vino să vezi că am de unde scoate peste 
600.000 lei, chiar în anul acesta! Până acum nicio para n'am primit 
dela moşii. Husein Pacha abia alaltăeri a esit dela moșie și acum mă 
aflu la Larisa ca să sfârșesc socotelile. Vezi raportul ce am trimes lui 
Rechid pe luna lui: Mai. Și du-te de-i spune că guvernul şi Medjlisul 
mi-au dat răspunsuri bune la toate cererile ce am făcut. 

Houssein Pacha a täiet pădure si medjlisul trimete un om să cer- 
ceteze, sperând a scoate lui Rechid Pacha cel putin 200.000 lei paguba 
făcută pădurilor şi vreo 100.000 meremetul acareturilor. Dijma ce am 
cerut-o şi pentru care medjlisul a găsit cu cale să mi-o deie stă încă 
atârnată; 60.000 lei este dijma si antreprenorul a declarat cá a dat lui 
Rechid iar nu lui Houssein Pacha. 

Houssein Pacha și-a făcut stare din cheflicuri si crede-mă că sunt 
foarte dulci fiindcă atâta le ţine; a trimes pe fiul său la Constantinopole. 

Eu însă mă tin de lucrurile mele; am un an cu mare berechet; sperez 
să vând peste 50.000 kile de păpuşoiu. S'au îndoit oamenii și ogoarele 
şi mie mi-au esit numele de sfântul lor. Bani cer cu toții si bani voiu 
da numai să-mi deie timp ca să-i strâng de pe câmp. 

Afară de aceea, după ce voi vedea raportul meu, spune lui Rechid 
că poate să facă contract pe 10 milioane ocă de cărbuni, că má ţine 
după proba ce fac acum 315 parale; pune si transportul 1 para si alte 
cheltueli 14 para, vra să zică 5 parale mă costisesc. 

Eu voi să vin luna viitoare la Constantinopole pentru păduri şi căr- 
buni, căci pot realiza lui Rechid cel puţin ş milioane de lei din acestea. 
Cu un cuvânt sunt ferici că pot să lucrez. Pădurea de măslini am si 
hultuit-o; în luna asta trimet n raportul meu anume câte mii mari și 
mici măslini am hultuit 1). 

Sunt adevăratul muncitor; somnul nu mă prinde si când am văzut 
că zeciuiala se suie la 60.000 lei am priceput că am producte de 600.000 
lei. De aceea să ști şi să spui si lui Rechid ca să știe că venituri are; 
ele sunt pe câmp; cum i le voi strânge i-le voi număra în bani; mi s'au 
făcut propuneri să vând 40.000 kile päpusoiu cu 12 lei kila și fiindcă 

-päpusoii acuma cresc n'am vândut si nu vând. Bani am luat numai 
80.000 lei dela Abot şi Rechid mi-a zis să iau 250.000 lei; n'am avut 
nevoie si de aceea n'am luat, însă, încet, încet voi lua; dar f indcá 
Rechid mi-a zis să dau din venituri banii lui Abot, eu economisisem 
lucrurile ca mai bine să scot din moșie decât să fac să împrumute 
Rechid, fără să-i adun pägubire din câştiguri. Pădurile, cărbunii, 
creditul la Abot şi peste câteva luni producturile îmi dau mijloace 
cu caresă mă arăt vrednic de tot ce poti și d-ta si Rechid să sperati 
din lucrul meu. 


1) Altoit. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 135 


Pentru pădurea tăiată de Houssein Pacha și pentru stricarea acare- 
turilor sperez a lua bani cu care să îmbunătățesc moşiile si să pot da 
iar în anul acesta un venit dublu de egal din anul trecut, osebit de 
banii ce voi da din păduri. Să fie Rechid liniștit și dacă nu-l voi mul- 
fumi îi dau voie să mă spânzure. lar la dimpotrivă, ce-i voi cere să-mi 
dee; și am de gând să-i cer tot binele și toată onoarea pentru kefilul 
meu, care m'a ajutat, m'a iubit, mi-au dat mijlocul 'să-mi fac stare 
și onoare. : 

Fii sánátos si fericit in sánul familiei d-tale, inchináciuni bunei me- 
najere si roago să nu má prigoneascá, iar lui Toto si lui Bebé 2) să-i 
aduceti aminte cáteodatá de mine, ca sá nu-mi uite numele. 

Sá ne vedem sánátosi. Dupá Bairam spune lui Rechid cá guvernorul 
ese sá vadá ceflicurile si impreuná cu medjlisul sá dee sfârsit la toate 
hotarele; indatá ce voi isprávi turnura cu el plec la Constantinopole 
pentru păduri si apoi mă întorc ca să încep lucrarea. 

Nu dati ascultare la unii si alții, lásati-má în pace câteva luni, până 
voi pune mâna pe mansuluri și atunci să vedeţi cât fac cheflicurile 
administrate de mine. Ai hotărât să vii și poate bine vei face, căci avem 
de lucru pentru Români si pentru moșiile împărătești, de unde va ieși 
atâta cât să-ți îndestulezi toate poftele. Spune lui Rechid Pacha că 
Houssein Pacha este un hot; i-a furat starea și acum să mă lase ca să-i 
scot măcar paguba din păduri și acareturi. Medjlisul va cerceta și fii 
încredinţat că va afla adevărul. 

Bäetii doi ce i-am alungat aveau obiceiul de a esi noaptea. Școala 
de agricultură se va începe după Bairam. Spune lui Rechid că am auzit 
că are datorii trecute la bancheri europeni, dar numai să mă lase pe 
drumul ce l-am apucat. Eu sunt în stare cu cheflicurile si pădurile să 
i le plătesc şi să-i dau un venit vrednic de 18 cheflicuri ce are. Toţi din 
medjlisi caută la lucrările mele si se bucură si mă ajută si mai ales 
Hassan Bey, pogorâtor din concuerantul Tesaliei, îmi stă de mare ajutor; 
asemenea fratele guvernatorului Kihae Bey şi mai ales Cadiul Sand- 
geacului. 

Iti mulțumesc că m'ai vestit că Aristarki s'a dus. Duce-s'ar să nu 
se mai întoarcă; asemenea urări fac si pentru alții, pentru Musuresti, 
etc., etc. NC 

Asi dori să vină cu d-ta si fratele Pádeanu ca să se preumble și să facă 
un proiect de reparația drumului în strâmtoarea Tempei. la si pe Toto. 

Eu vreau să fac o vânzare de cărbuni în Constantinopole, să închei 
un contract de vreo 10.000.000 oka, să iau ceva parale de exploatat 
si să dau si lui Rechid o sumă însemantă. Ti-am spus cât mă costi- 
sesc; cercetează si de poti la Arsena(l) sau aiure la armată de suma 
asta. Spune-mi ca să înaintez lucrarea. Măcar 5 parale să iau folos la 
oca şi 5 cheltueli, 10 parale sau 20 lei suta, cărbuni de aceia care se vând 
30 lei suta de ocä si din 10 milioane ocä Rechid poate lua 50.000.000 





3) Probabil, copiii lui Ion Ghica. 





136 VICTOR SLAVESCU 


parale care fac 1.250.000 lei. Aceştia sunt bani; lucră și dumneta ca 
să-l indatoresti si să-l faci să fie multumitor. 


Să auzim de bine. 
Amicul si servul dumitale, 
I. Ionescu. 


XXIV. 


Perietos, 24 August 1853. 
Domnul meu, 


Aşa precum am vorbit cu Rechid Pacha, iată trimet prin mijlocirea 
dumitale raportul pe luna trecută. Vei vedea ín el toate cele ce s'au 
urmat. Spune-i şi din gură că pilda de furături dată de administra- 
torii cheflicurilor au fost imitată de meteieri si acum, începând a strânge 
veniturile, văd grozăvii. La Perietos, din fura veniturilor, peste 20.000 
lei se duc pe an şi în proporţie, la toate ceflicurile din valea Tempei. 

Trimit și lista de păduri arătătoare de locul vânzării herestelii și 
de timpul tăierii ei ca să o dai să se facă vânzarea la Alexandria. 

De Sf. Dumitrie am de gând să trimit bani însă n'am vândut nimic. 
Dar timpul au sosit ca să vând câșlalile. Boala a atacat viile şi mare 
pagubă a adus meteirilor; de ar seca vita viei ar fi bine, căci venitul 
din vii nu este supus la impártealá. Mi-au pierit de boală cartofile. 
M'au cercat hoţii, noroc că întâmplarea au făcut ca să iau un drum 
ce nu mi-l prinsese şi abia scäpai din mâinile a 25 de insi armati. 
De atunci mă cam păzesc. 

Intrigile s'au băgat să-mi tulbure meteirii si veni din partea mai 
multor persoane, care, cu gând de a pune mâna pe cheflicuri, întoarnă 
capul la unii cu fägäduinti de a împărți furăturile cu ei. Eu însă imi 
caut de treabă și cu toate că Housseim Pacha au si așezat un zetuitor 
la Carea totuși mare pagubă nu mi-a făcut. Intrigile acestea se fac fă- 
găduind meteirilor foloase din spinarea lui Rechid Pacha și, fiindcă 
eu cauta strânge aste foloase, meteirii la toată curmătura vreunui abuz 
îmi fac paraponuri și văzând că eu nu le ascult, se adună și cisluesc 
şi se vede cá au sprijinitori care pleacă trimesi cu hârtii. Spune lui 
Rechid ca să știe să se însemne pe acei ce se amestecă şi vorbesc de 
ceflicuri, pentrucă ei sunt aducători de pagubă, tulburând liniștea 
oamenilor. 

Ceteşte scrisoarea către Kihae ca să vezi toate cele ce-i scriu despre 
cărbuni și spune lui Rechid ca să se ocupe de vânzarea cărbunilor si 
de a cherestelii şi să-mi trimeată poruncă ca să tai pădure după proiectul 
ce i-am dat. Eu am nevoie de bani pentru îmbunătățirile funciare şi 
toată speranța am pus-o în tăietul pădurii și în scopul de datorii dela 
locuitori. 

La toate cererile mele guvernatorul mă mână cu azi pe mâine și de 
aceea spune lui Rechid ca să-i scrie să sfârșească pricina cu Malatrea 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ȘI ION GHICA 1846—1874 137 


si să cerceteze paguba făcută pădurilor si să sfârșească treaba pentru 
meremetul caselor meteirilor. Insă n'am vândut nimic din producte, 
pe care acum le strâng. Plec să vând și câslile la Români şi cum voi 
începe a vinde şi a strânge bani, îi voi expedui la Constantinopoli. 
Trimit o scrisoare pe care te rog să o trimeti frati-meu şi rămân al 
dumitale amic și slugă. 
| I. Ionescu. 


XXV. 
6 Octomvrie 1853, Perietos. 
Scumpul meu prieten, 


Am primit scrisoarea ce mi-ai trimis si iatá trimit raportul pe luna 
trecută, în care răspund pentru cărbuni. Acum e bine să se vândă la 
schele cărbunii numai cu 13 sau 14 lei suta de oca. fiindcă costisesc 
8 lei de făcut, să se rămână măcar 5 sau 6 lei benefici la sută. 

Am început a lucra pentru anul viitor și povätuit de experiența 
anului acesta, ce-mi dă un îndoit venit de acel luat până acum, sperez 
a ajunge curând la scop, mai ales că văzui fapte realizate la ceflicurile 
lui Fets Ahmet Pacha, care dase 1500 lei de familie. Voi ajunge numai 
si Rechid să mă ajute să mai scriu o scrisoare guvernatorului ca să nu 
sufere oamenii, să ieie fără să deie si de aceştia sunt 500 de familii; 
al doilea, pe chifelii să-i îndatorează a urma obiceiul ceflicurilor, căci 
şi acum s'au făcut ciobani, pasc moșiile şi nu dau nimic. Cu un cuvânt, 
independență absolută în administraţia mea să mi-o dee şi să nu as- 
culte minciuni, dacă se vor ivi. 

M'am hodorogit rău, încă durerea de cap nu m'a lăsat şi n'am timp 
să mă caut. 

Grâul se suie şi eu încă nu l-am vândut, mai aștept dar dacă se vor 
sui și päpusoii, apoi m'a văzut Dumnezeu. La anul sperez mult, căci 
am încins biciul și oamenii şi-au luat măsurile. 

Să auzim de bine si să fiti cu toţii sănătoși. Complimente Madamei 
Ghica si la copilasi, iar eu sunt al dumitale sincer amic, à la vie et à 
la mort. 

- I. Ionescu. 

Se bat sau nu? De-ar birui Turcii ar fi bine. 


XXVI. 
Salonic, ín 1 Noemvrie 1853. 
Mult dorite Domnule Ghica, i 


Eri cu venirea vaporului am primit scrisoarea dumitale din 28 Oc- 
tomvrie si foarte mam minunat văzând cele scrise. Mai întâi răspund 
asupra tăcerii de care mă bänuesti. Afară de 15 zile ce le-am petrecut 
pe cealaltă lume n'am pierdut altele și cum m'am ridicat din pat 


138 VICTOR SLAVESCU 





m'am apucat de lucru. Asa dar, numai cu 15 zile sunt în urmă si pe 
luna lui Septemvrie am trimes raportul sub adresa dumitale, închis 
în alt plic către Polihroniade, prin poşta vaporului austriecesc. 

In acest raport vă dau seama de recolta de cereale, de slujbele gu- 
vernatorului, de vânzarea cerealelor și toate lămuririle despre cărbuni, 
iară despre păpușoi încă nu i-am cules și asta este recolta principală. 
Peste 12 zile se sfârşeşte si luna asta si alt raport gătesc. Rechid Pacha 
mi-a scris o scrisoare și mi-a trimis-o cu Tahir Aga ca să-i trimet căr- 
bunii şi aceia Tahir Aga are să-i ridice. Eu cărbuni i-am făcut si aceea 
ce am făgăduit am împlinit. Sunt gata toti cärati la schele Tehaizi. Mai 
departe, precum știi, nu m'am însărcinat. Principiul pus de mine şi 
aprobat este ca să produc, să tai şi să fac tesline marfa la schele. Asta 
am făcut, am plătit pentru 100.000 oca cărbuni, 8.000 lei câte 8 lei suta 
de făcut şi de cărat la schele. Am răspuns lui Rechid că cărbunii sunt 
gata şi că aici corăbiile sunt foarte scumpe și nu se găsesc. De aceea 
i-am spus opinia mea să vândă cărbunii pe 12 sau 13 lei sata de oca 
la schele, să ieie un milion folos în anul acesta. Şi despre astă hotărâre 
a mea am scris și domnului Aleon. Dar ca să fac cărbunii aceștia se cer 
oameni şi bani, si mai cu seamă bani pentru un câștig de un milion 
se cer cheltueli de două milioane, și fără bani cărbuni nu se pot face; 
de aceea la facerea contractului să se ieie în privire ideea din proectul 
meu. « À en faire des contracts de manière à ce que les... qu'on ob- 
tiendra puissent couvrir les premiers frais d’exploitation et permettre 
à ce qu'elle se fasse sans que Votre Altesse ait besoin d'avancer des 
capitaux ». Domnul Aleon mi-a scris o scrisoare impreuná cu mira- 
laiul Assan Bey, trimesul lui Abas Pacha, pentru a cumpära cherestea, 
si primind astá scrisoare am venit la Salonic ca sá fac contractul; m'am 
inteles cu Monsieur Abbott in pricina banilor si acum astept ca mi- 
ralaiul sá vie dela Cavala, unde s'a dus sá cumpere cherestea, sá fac 
contract, sá iau bani, sá má duc sä caut täietori, sá-i arvonesc si sá-i 
pun la lucru. 

Asa dar, la vorba dumitale, ca sá nu zicá cineva cá fágáduesc mai 
mult decát pot sá tiu, ráspund: am fágáduit sá fac 100.000 oca de 
cărbuni, i-am făcut, să vină să-i ia. Am făgăduit să tai pădure, să fac 
contracte, să-mi dee banii de cheltuială si fii sigur că toată cheresteaua 
voi face-o teslim la schelă. Mi-au dat voie să fac 100.000 oca de căr- 
buni, dar nu mai mult și când mi-or porunci să fac mai mult să tri- 
meată si bani câte 8 lei suta de ocä, 8o lei mia, 800 lei 10.000, 8.000 
lei 100.000 de mii, 80.000 lei un milion, 800.000 lei 10 milioane lei, 
1.600.000 lei 20.000.000 și folosul vânzând cărbuni pe 13 lei suta, la 
schelă, este de 5 lei la sută, 5o la mie, 500 la 10.000, 5.000 la 100.000, 
50.000 lei la 1 milion, 500.000 lei la 10 milioane, 1 milion de lei la 
20.000.000 de ocă. 

Despre ceflicuri, anul meu acum începe, si eu am încălecat calul si 
cu gârbaciul în mână, ajutat de medglis şi de guvernator, voi izbuti a 
porni producţia pe calea cea bună, așa ca la anul nu numai veniturile 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 139 


să le sporesc, dar şi pe oameni săi îi mulțumesc, umplând cu pâne 
casele lor, care astăzi sunt goale, şi ei cumpără pâne. 

Recolta de grâne părăsită am pornit-o pe la toate ceflicarile; iată 
că culeg acum vreo 60.000 din grâne, 100.000 din păşuni, 240.000 
din päpusoi, 60.000 de la Malatria si venituri alte mărunte 40.000; 
total 500.000; la !5 milion culeg anul acesta vra să zică un venit dublu, 
Am de gând să vând grâul si cu t>rmenul întâi din pășuni să fac vreo 
100.000 lei şi să viu să-i aduc cât mai curând, poate pe la începutul 
lunii viitoare. Si apoi rămân päpusoii de vândut la Martie. Eri Abbott 
a vrut să-i cumpere de pe acuma și mi-a dat 15 lei pe stambol, dar 
nu vând, căci încă nu i-am cules. 

Din 800 de familii, numai 300 lucrează, celelalte trăesc cu toate dela 
Rechid Pacha şi nu-i dau nimic. Guvernatorul mi-a făgăduit să vină 
la chefliuri ca să-i punem la lucru. Dacă voi izbuti să pun măcar 500 
de familii la anul pe lucru, sperez 750.000 lei venit dela dânsele, un 
venit întreit. 

Am îndoit acum veniturile numai împiedicându-i să nu fure şi încă 
fură si în tot minutul má căsnesc ca să-i impiedic. Intimpin impo- 
triviri grozave din partea acelor ce fură si din partea acelor ce-i pun 
la lucru, jalobe, redjale, până şi mituituri nu lipsesc. Eu din drept nu 
ies şi orice fac mă sfătuesc cu Pacha și cu Medjlisu din Larisa, de 
aceea n'am nicio frică de acei ce nu mă iubesc. Să fac binele si apoi 
orice tânguiri vor esi la iveală nu mă vatămă. Si binele este mai mult 
pentru țăran, căci îi iau două părți şi Rechid Pacha una; pentru asta 
una îmi bat capul. 

Am auzit că a venit un comisar la Larisa pentru a deslega socotelile 
cu Husseim Pacha si îndată ce voi sfârși aici la Salonic, unde se 
vede cá am să mai stau o săptămână, plec la Volo ca să vând grå- 
nele; de acolo la Larisa ca să văd comisarul și adunând termenul din 
Noemvrie dela păstori vin eu cu banii la Constantinopole; atunci si 
recolta de päpusoi va fi sfârsitä si poate ca să-i vând si pe dânşii, dacă 
va voi Rechid. Foarte mult m'am bucurat auzind cá Toto nu m'a uitat 
şi de aceea Dumnezeu să-i dee minte și noroc. Asemenea şi lui Bebe 
si Elisii si la cei ce buna matronă romană va mai face neamului. Dum- 
nezeu să o ţină sănătoasă și să auzim de bine, 


Sincerul dumitale amic. I. Ionescu. 


, 


N. B. La ceflicurile lui Rechid am gásit urme de propagandá muscá- 
leascá, ce le făgădueşte că, luând Grecii Tesalia, ceflicurile vor rămâne 
ale lor, si cátiva din fruntasi cautá a turbura linistea, a face pe oameni 
de a se împotrivi la poruncile mele si ale guvernatorului. Am de gând 
să-i mărginesc, de aceea spune lui Rechid si întreabă-l ce socoate ca 
Sá fac? Eu, páná acum iubitul táranilor, acum sunt ráu, care má vreau 
să-l ingel. Am încercat cu asprime şi am izbutit, însă nu pretutindeni 
si acum nu știu ce să fac. Binele îl calcă în picioare şi cât pot să fure, fură. 


140 VICTOR SLAVESCU 


XXVII. 
Perietos, 23 Noemvrie N. S. 1853. 


Mult dorite Domnule Ghica, 


Eri am primit scrisoarea dumitale din 9 Noemvrie $i m'am bucurat 
foarte mult văzând cá mă apropii de a mă bucura de realizarea visu- 
rilor mele. Imi muşc mâinile cá nu mă aflu la Constantinopole ca să 
hămăesc şi eu la tot insul ce-mi va pica înainte. Când Fuad Efendi 
se duce în contra lui Mentriol, când Sadif Efendi se duce cu lăncierii 
în contra Muscalului, se poate ca să nu meargă şi acei ce au strigat să 
trăiască Sultanul în contra acelor ce ziseră să trăiască "Țarul? Asi rupe 
urechile miniștrilor cu care mă cunosc si nu i-aș lăsa până nu ar face 
şi această din urmă päsire. Domnii s'au dus, slavă lui Dumnezeu; un 
alt Domn trebuie să vină, si iată-l, vine ca adeniaori Vogoride si alții 
mai naintea lui, cu urdie, să scoată biata ţară din mâna dușmanilor. 
Insă Domn pe amândouă țările, cu proclamatiune si cu legi fundamen- 
tale cerute de noi si aprobate acum la nevoie de Poartă; să mă duc și eu 
ca să adun deputații ce-i prezidam și împreună cu toată țărănimea 
să-i dau în mână ca să-i înarmeze și să gonească pe duşmani şi să puie 
tara la cale. Si întâi toti Românii, ori cu ce condiţii, si să fim indulgenti 
şi sobri în cererile de condiţii, avem de datorie sfântă să mergem în fard ; 
de nu te-ai duce rău vei face; eu mă gátesc să mă duc. 

Citeşte scrisoarea ce trimet astăzi lui Alion şi lui Aga, ca să vezi ce 
am găsit cuvânt ca să scap de aici și să mă duc şi eu. Eu perbine, în- 
tr'un an am îndoit veniturile şi pe anul viitor am de gând să mă apropiu 
de milion; dar fiindcă nu sunt independent în administrație, am de gând 
să stric contractu si să mă duc în tard. Hai să mergem, afară numai dacă 
pentru binele dumitale ași fi nevoit să renunţ. Atunci, ca un ascultător 
voi zice: fie voia ta gi a ţării. 

Iti trimet un raport ca să-l dai lui Rechid, cu toate că Rechid îmi 
scrie deadreptul, sau prin Aleon; eu urmez răspunsurile pe drumul ce 
mi le cere şi acest raport este pe calea Dumitale. 

Ard de dorinţa ca să viu la Țarigrad. Spune lui Rechid si lui Aleon 
că Miralaiu dela Missir încă nu s'au arătat pentru ca să-i vând che- 
restea. Eu am pus să fac la cărbuni si am de gând să fac și să umplu 
corabia. Incep a vinde producte şi după cum vezi îndoiesc veniturile 
în anul acesta. Să-mi dee răspuns Rechid pentru bani. Vezi la Aleon 
proectul pentru contract de vânzarea Puderii şi punerea lui în lucrare. 
Şi fiindcă Aleon mi-au scris cá Rechid l-a aprobat, apoi cu cărbunii 
să urmez ca si cu cheresteaua. 

Adâncile mele complimente zdravenei Romane, Madamei Ghica si 
dulci imbrátisári lui 'Totuţu cum zice Sturdza si Bebii. Toto vra odată 
să cânte din scripcă ca și bezede Grigore. Să auzim de bine. 


I. Ionescu. 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ȘI ION GHICA 1846—1874 141 


Spune lui Mehmed Bey că la intrarea în Valea de Tempe, despre 
Platamona, la schela Turbina este ceflicul lui Aali Galib Pasa. La eşirea 
din Valea de 'Tempe despre Charzi este ceflicul Masar Pașa; în mij- 
locul viei, între Perietos si Egoni, la Karuli Derment este ceflicul 
Mehmed Bey si la mare la Vihterea a blondului Saleh Beg şi că aştept 
vitele. Eu însă am început a cumpăra, dar acum stau căci am hotărât 
să las ceflicurile. 


XXVIII. 
Perietos, 31 Decemvrie 1853. 
Dorite Domnule Ghica, 


Sunt mâhnit că anul se începe fără ca să-l putem stropi împreună 
cu şampanie; cât m'am silit ca să pot veni de sărbători, dar trebile 
nu m'au iertat, De aceea, de departe ca și de aproape, vă rog să vă 
aduceţi aminte și de sincerul dumneavoastră amic în pomelnicul să- 
nätätilor ce se vor închina. Eu am căzut la patima rugăciunii; Dum- 
nezeu a binecuvântat întâiul an al exploatatiei mele si de aceea bisericile 
frecventez si mă tem să nu cad în călugărie. Sunt mâhnit pentru că 
înăduş în mine afectiile mele si nu te pot găsi ca să mi le räsuflu si 
să scap de o povară; dar pe de altă parte mă mângâi văzând coserile 
pline şi preţurile bune. 

De voi vinde bine, 1; milion sperez din päpusoi. Si de aceea de 
azi în opt zile plec să viu la Constantinopoli, după cum scriu şi lui 
Rechid Paşa. 

Mergând la Rechid cu raportul 1), spune-i că la un ciflic țăranii 
m'au încredințat că Rușii au luat Tarigradul și că socot să nu mai 
plătească dările. Era să-i gârbăcesc, dar m'am mulţumit luminându-i 
şi strângându-i în chingi. Vassif Paşa au împănat locurile Olimpului 
cu Askori si pe intriganti i-au chemat la Larissa şi în două sate au 
pus zabituri; și acum oamenii s'au schimbat, ascultă, tac si plătesc. 

Si eu am rămas liniştit şi locul asemenea s'a liniștit fără scandal. 
Trei oameni care au ridicat satul Perietos şi mi-au declarat că moșia 
este a lor sunt la Larisa iar. Pe popa l-au surghiunit Vlădica şi acum 
nimeni nu cutează să mai pomenească de acele făgăduite ale propagandei 
muscăleşti, cel puţin acum eu nu le aud; așa paza bună a lui Vasif Pașa 
a ţinut şi fine în linişte locul. Amenintärile de a mă ucide s'au liniștit si 
eu sunt zdravăn. Spune lui Rechid Pașa că pădurile dela Malathrea le 
afanisesc baltagiii tersanalii. Am auzit că trei sute de topoare doboară 
la copaci; peste un milion o să fie paguba, căci din capacul din care 
iese două sau trei bucăți scot numai una și celalalt rămâne, Am auzit 
că vin topoarele si la Perietos si apoi sănătate bună și de pădurile de 


) Ion Ionescu a publicat mai târziu unul din aceste rapoarte, intitulat: 
Compte-rendu de l'Administration des domaines de Son Altesse le Grand Vézir Réchid 
depuis le r-er Mars 1853 jusqu'au I-er mai 1854. Bukarest, 1866. 


142 VICTOR SLAVESCU 





aicea. Cu venirea mea la Const(antinopol) le voi descrie toate pagu- 
bile pădurii. 

Corabia a plecat fără ca să-mi dee de veste; Tahir Aga a făcut chel- 
tueli mari cu încărcarea ei și eu n'am putut pune în ea lucrurile ce 
voiam a trimete, dar cu alt transport le voi trimete. Mare păcat am eu 
cu Tahir Aga. 

Lucrând sperez a vă vedea si a mă bucura de toate câte vá sunt 
de folos şi de pe aicea încep a vă pofti după dorința Domniilor Voastre 

i a vă hiritisi ca să trăiţi ani multi cu sănătate si îmbelșugare si cu 
ucurie xal vă oç Ey uev o&v t Wat Bouv 1). 
Să auzim de bine. Amicul și devotatul dumitale serv. 


I. Ionescu. 


XXIX. 


Coterini, 2 Mart 1854. 
Dorite Domnule Ghica, 


In grele imprejurári má aflu. S'au ridicat Cleftii cu satele impreuná 
in Tesalia, in partea despre muntii dela hotare. Eparhia Narta o au 
luat. Drumul dela Ianina la Larisa si Salonic l-au táiat si locul rámas 
înspre Ianina l-a cuprins. Munţii Agrafei i-au luat si cu șase zile mai 
în urmă aflându-mă la Alasona se auziau tunurile şi umpleau de spaimă 
pe locuitori. ` 

Turcii s'au înarmat cu toții, ogoarele le-au părăsit, negutátorii au 
fugit, transporturile de grâne au încetat sacii, plini stau prin câmpii 
imprástieti, cäräusii au luat lumea în cap si suvarii pe care apucă în- 
carcă cu sila şi comit cele mai crude abuzuri și cu toate acestea creştinii 
amenințați de o stârpire generală stau liniștiți; n'au luat armele în 
mână și nu gândesc să ucidă pe Turci, însă Doamne ferește să nu se 
înceapă vreun pârjol grozav dela un fleac de Turc, căci atuncea, vai 
de ei si de Tesalia, fiindcă aicea sunt 70.000 de mii de Nofusari cre- 
ştini şi numai 10.000 de Turci din care jumătate lipsesc de aici la urdie 
şi la hotare. 

De aceea ar fi bine ca şi Turcii să nu fie înarmaţi, ca să nu facă vreo 
bazaconie neauzită încă. Pe lângă aceasta adauge vreo 4.000 de Arnäuti 
neplätiti de 4 luni, flămânzi si desculți, care apără şi păzesc țara şi 
care sunt cuibul tuturor prostiilor si a neorânduielilor si pe care cu 
10 lei leafă mai mult pe lună îi poate înrola cine va voi, așa că astăzi 
sunt cu guvernul și mâine în contra lui. 

In fața acestor amestecäri, sfintenia datoriilor mau încurajat si 
neîncetat în mișcare prin satele lui Rechid şi altele locuite de creştini, 
sfătuiesc pe oameni, îi îndemn la a fi liniștiți, la a munci şi la a nu as- 
culta vorbele goale si novelele ce le răspândesc mai cu seamă Arnäutii. 


Y) Si să vá avem ca pe niște munţi înalţi. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 143 


M'au dus si la Larisa prin toate primejdiile trecând si am aflat pe bey 
şi pe Medglis abätuti, cutrupiti şi așteptând moartea din ceas în ceas; 
m'au sfătuit ce să fac si am lovit-o aicea la Coterini ca să încurajez pe 
oamenii dela Malathrea. 

Dumnezeu numai să se îndure, căci atâtea abuzuri se fac cât cu 
nimica poate cineva să facă lucruri mari între creştini, pe care Turcii 
acum îi urăsc, îi dispretuesc, în cât si de mine se feresc Medglisul și 
nici cinstea cuvenită nu mi-o deteră. Sărmana provincie, guvernatorul 
Vasif Pasa schimbat, Derben Aga schimbat, arnáutime rebelă si me- 
contantă, Turcii insolenti şi creştinii apăsaţi si dispretuiti, stau liniștiți 
deși amenințați, 

Mă doare inima și cu toate că sunt jignit si eu, totuși pentru Resif 
fac ce pot și până acum satele încredințate mie mă stimează şi mă 
ascultă si dau pildă bună si la celelalte sate, care toate sunt liniștite în 
părțile ce le cutreer neîncetat. 

Negustorul n'a venit să încarce păpuşoii si grânele au scăzut sută 
la sută în pret şi bani nu sunt. 


Al du mitale sincer amic. 
I. Ionescu. 


XXX. 


Viena, vapor, 14/26 Mai 1854. 
Dorite Domnule Ghica, 


M'am bucurat de vestea ce a străbătut până în munţii Thesaliei cá 
ai să pleci la Samos, iară alaltăeri, căpătând jurnalurile am citit şi pro- 
clamatia ce ai adresat şi cu ochii plini de lacrimi de bucurie am mul- 
tumit lui Dumnezeu că m'au învrednicit să văd zorile sperantelor mele 
ivindu-se. Mare-i Dumnezeu, mult nu te va lăsa să te sfădești cu Grecii, 
Din adresa senatorilor către Conemeno am înțeles că cu răceală au 
primit Samosul venirea Dumitale si cu căldură și adâncă părere de 
rău ai văzut ieșirea lui Conemeno, carele ca cetățean al Samosului 
n'o să-şi uite compatrioții, vra să zică că o să caute să se întoarcă. Facă 
ce-a voi, numai că Dumneata, lăsând Samosul, să treci la alt Principat. 
Le commencement est fait et la route va directement à Focșani. Aşi dori 
să te văd ca să mă bucur! Ah, de ar da Dumnezeu după pofta inimii 
mele si apoi să mor! N'am nevoie să te urez, căci eu de mult aştept 
să te văd şi am să te urez când va veni aceia ce aștept eu; atunci 
altă vorbă, dar acum numai să fii sănătos si să treci și astă staţie cu 
bine şi linişte. 

Multă sănătate bunei Madame Ghica, care mă râdea când îi dam 
să priceapă că vreau să-i zic Prea Ináltatá Doamnă. Acum o să vadă 
$1 o să mă audă zicând. Madama Ghica tot așa m'au tratat şi când m'am 
dus în Dobrogea (să treacă Beiul Dobrogii), dar acum mi se pare că 
trăgându-se Rușii o să luăm şi Dobrogea Bethava. Spune-i te rog, să 


144 VICTOR SLAVESCU 


creadă în steaua Dumitale, căci s'au ales omul potrivit pentru ca să o 
răsplătească de câte au suferit, de nu alta măcar cu mutatul dintr'o 
casă într'alta şi cu grija de bucătărie | 

Nu ştiu când o să ne vedem, însă și asta va veni: acum eu mă _ duc 
la Constantinopole cu socotelile. 

Tesalia e în foc mare; ne-au stricat trei moșii si ne-au luat 2500 
kile de päpusoi şi suntem ameninţaţi de a pierde toate moșiile; eu până 
acum am putut să le apăr, iar acum le-am lăsat si Dumnezeu ştie 
ce se vor face. Cu Bașbuzucii nu-i de trăit; aceea ce zice Volney de- 
spre Beduini, putem zice și despre dânşii: « S'il sont en guerre, pillent 
à titre d'ennemis, s'ils sont en paix, ils dévorent à titre d'hôtes». Mi-au 
stricat cheflicuri si ca duşmani precum la Domenico si ca amici, precum 
la Malatrea. Si eu am fugit în sfârșit, ei aprind si fură ei apără si fac.. 
averea táranului. 

Olimpul este curat páná acum, cáci l-am tinut cum am putut; in 
Olimp au încercat Eteria întâi si moyennant quelques punitions corpo- 
relles, l-am apărat si Hale acum tot curat l-am lăsat, căci les habi- 
tants grecs sont des lâches et des menteurs ; dacă însă vor veni Eteristi 
atunci se scoalä, almintrelea nu se duc dela mine. Cu un cuvánt eu 
m'am săturat si temándu-má să nu mă prindă Eteriştii, am plecat 
căci ei mă vânează ca să scol eu Olimpul, lucru ce nu pot să-l fac şi 
de aceea mai bine am hotărât si m'am tras. De Grec nu mă tem, dar de 
Arnäuti si de Guegii mi-e frică, te ucid fără glumă. Mari păgubiri 
au făcut Tesaliei Eteristii si Basibuzucii; s'au amestecat si Blunt si au 
căutat să-mi facă rău, dar n'au putut căci țăranii mă iubesc acum și 
mă ascultă la toate câte le poruncesc. 

Am de gând să tipăresc mon compte-rendu; întrun an lucrarea 
reciprocă a tuturor agenţilor de producţie este de 2.385. 156 de lei. 
Cheltuelile pentru administraţie le-am făcut cu 90.000 lei în loc de 
120.000 plänuiti. Amelioratii fonciere am făcut de 79.633 lei, toate 
cheltuelile sunt dar de 169.875, pe care le soldez toate acum, nu după 
contract în cinci ani. Cu go.ooo lei cheltueli am căpătat 460.470 lei 
producte pe care le-am vândut și am căpătat încă 356.577 lei; așa dar 
venitul unui an este de 817.037 lei, afară de 52.000 ce n'am putut 
încăssui și de aceea nu le-am trecut în socoteli. Scăzând din venit chel- 
tuelile, îmbunătățirile şi pagubele 223.567, rămâne venit curat 593.470 
si un spor de capital de 151.671 lei; vra să zică, am dat lui Regid Paşa 
508.540, care cu sporul în capital fac 660.211 lei ca beneficiu net. 
Luând din el 66.220 lei, 10 pour % à moi, rămâind pentru Resid re- 
zultatele următoare: un revenu double de celui des autres années, 
une somme de 137.668 en actif à encaisser et qui paye les 110.640 
avancés par Abbott et enfin 79.633 en amélioration foncières restent 
sur les domaines pour augmenter les revenus malgré le rembourse- 
ment du capital avancé. Astea sunt rezultatele anului întâi de culturä: 
venitul îndoit, capital dat si rambursat si în sfârşit îmbunătățirile fo- 
losind moșiile si plătite. O să-l mulțumească fără îndoială. Dacă hoţii 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 145 


nu mi-ar fi luat päpusoi 2300 kile, dacă agi fi putut încăsui venituri, 
atunci i-ași fi dat un venit triplu... de acum şi de atunci... se temea 
a le amorti 1) după capital. Eu le-am amortit acum ca să sfârșesc si 
pentru că am de gând să las moșiile, dacă. voi vedea că este cu putință 
fără să mă vateme şi fără să te vatăm. 

Ce-oi face, ti-oi scrie. Mi-i gândul să adun oaste de Români cu care 
am si vorbit ca sau să fac o excursie în Grecia pe la Aspropotamos 
sau să mă duc la Sumla. Veste re?) am auzit că Rușii dela Karasu, 
unde se află, ar fi venit până la Pazargic lângă Varna și că merg înainte 
fără să-i oprească cineva şi că au luat Silistra. 

Eu mâine ajung la Constantinopoli şi de-acolo ti-oi scrie mai lă- 
murit. Numai te rog să faci bine să scrii pentru mine Domnului Aleon 
ca să mă ajute si să mă scape de persecuție ce-mi face M. Blunt consul 
de Salonic prin Caning, pornit de motivul de a câștiga bani dela Tego, 
căruia i-au promis că-i va da Malathrea ce o am luat eu cu firman 
înapoi. Am de gând prin Resid, de care s'au legat Blunt vorbind de 
mine, să fiu admis la Caning ca să-i spun toate hotiile si nelegiuirile 
lui Blunt şi scap lumea de un mâncător ce au afanisit Macedonia şi 
acum au venit si în Thesalia. 

Foarte mult aşi dori să ştiu cum mergi cu Principatul, fiindcă cu- 
noscánd populul corupt din locurile astea mă aştept să-ți iscodească 
greutăţi și intrigi; în principiu general să nu te încrezi în grec, măcar 
mort să-l vezi; Greca fides, nulla fides este o zicere adevărată. Binele 
nu-l crede şi răul totdeauna îl așteaptă, afară de asta este mândru, 
impertinent si lingușitor, păcătos, plecat la minciuni şi intrigi; poli- 
teta ce-i face cineva o ia de piedestal ca să se suie în cap. El träeste 
în sărăcie numai ca să-și răzbune pe stăpân nedându-i aceea ce da- 
torează si apoi vine a da ca să te înșele. Poate că Grecii din Samos 
să fie mai buni, dar aceea de aicea sunt cum îţi spun. 

De când am plecat din Constantinopole cea mai de pe urmă dată 
n'am primit nicio scrisoare dela Dumneata și trebile m'au făcut de 
numai un raport ţi-am trimes; acum mă duc singur cu raportul şi cu 
socotelile. 300 de soldaţi am lăsat la Perietos de care eu singur mă tem 
şi nu ştiu dacă voi face bine să mă întorc. De voi putea scăpa de 
chiflicuri, va fi foarte bine. Iar de nu mă va lăsa Reşid, apoi numai 
la Fuad Efendi să mă duc ca să-mi deie puteri să pot căuta trebile. 
Scriu aflându-mă în dreptul Muntelui Atos, unde Eteriștii încă n'au 
venit. Am șezut o säptämânä la Ahmed Efendi, care te salutează si o 
să dau scrisoarea la Dardanele. Nu ştiu cum asi face să capăt un rás- 
puns si să-ți mai scriu ce voi face la Constantinopole: sperez că pică 
Polihroniadi să ne putem tine în corespondenţă, așteptând dorita epocă 
de ati zice: Prea Ináltate Doamne má..... 


Sincerul dumitale amic si serv. i I. Ionescu. 


1) A amortisa. 
3) Rea. 


ro A. R. — Studii gi Cercetari. LXVI. 


146 VICTOR SLĂVESCU 


XXXI. 
Perietos, 21 Noemvrie 1854. 
Dorite si mult pretuite amice, 


Foarte ne-am depärtat unul de altul si mult mä costä cä n’am nici 
o ştire de sănătate și petrecerea în acea insulă. Eu merg foarte bine 
şi anul acesta am de gând să număr lui Resid Pașa un milion. Tot visul 
meu este la milion, să-l dau odată şi apoi să văd ce ai mai zice despre 
Români. 

Imprejurările "Țării s'au schimbat și te rog să-mi spui de acum să 
lucrăm şi noi. Frate-meu s'a hotărât a deschide o foaie cu titlu: « Au- 
rora » pentru amândouă Principatele. Eu sunt cel întâi abonat cu 500 
galbeni şi Dumneata cel întâi colaborator si fondator si totul, de aceea 
te rog, fă bine şi-l povátueste și-l îndreaptă şi-i trimete articole. Scrie-i 
te rog si prin Polihroniadi tine-te în strânsă legătură. Asemenea am de 
gând să fac şi eu și mergând peste o lună la Constantinopole am să-i 
trimet recomandatii către Domni si... din partea lui Reșid ca să-l 
ajute. Trimete-i şi Dumneata şi să avem în țară un organ al nostru 
naţional. 


Sincerul Dumitale amic. 
I. Ionescu. 
Domniei-Sale 
Domnului Ion Ghica, etc., etc. 
Samos. 


XXXII. 
Ferdinand, 5|17 Fevruarie 1855. 
Dorite Domnule Ghica, 


Am fost la Constantinopoli si am dat bani lui Resid Pasa si acum 
mă întorc cu gräbire ca să vând porumbul. 

La Constantinopoli am găsit mai întâi pe fratele Marin, carele, după 
cum zice, este prins de brâu cu toate puterile și numai "Ambasadorul 
muscălesc îi lipseşte ca să fie complet. Se duce, după cum zice, de 
sărută mâna lui de Bruk, căruia în toată dimineaţa zice că i-o sărută 
şi Caning. 

Bolintineanu a venit dela Brusa şi i-am făcut băgare de seamă de 
ce au zis atâte cuvinte de Eliad în broşura lui; răspunsul lui nu m'au 
mulțumit. Eliad scrie o broșură unde foarte rău ne încondeiază si 
Marin mi-au jurat că esind la lumină o să-l puie la Terfano. Serghiadi 
este banul nostru cel cumpătat; prin mijlocirea lui Debrat pleacă mereu 
în ţară. Bălăceanu au fost bine primit acolo unde l-ai recomandat si 
se gäteste să plece în ţară. Au fost şi el în soare la Aristarhi Miltiad 
cu Serghiad... și-l pot blama; iară Maghere se gătește să publice 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 147 


actele prin care au dobândit hotia de 10.000 lei a lui Miltiad din lu- 
crurile Iacovescului şi au scris și lui Stirbey. Magheru au avut dant 
frumos şi cel putin au scos o faptă la iveală prin Poartă şi Noredim 
Bey, faptă de care mai de mult eram destul de încredințat. Perez au 
venit prin Bucureşti iarăși la Constantinopoli si chemin faisant dela 
Rusciuc la Varna, au pierdut în cărți 150 galbeni luați de Lăzureanu; 
Cristofi si Boerul dela Brusa în blană albastră de samur fac anturajul 
lui Eliad, carele au nebunit de tot, umblă cu pantaloni cu vipisc de fir 
şi cu fes. Ai noștri se tin de un Baligot 1), redactorul Presei de Orient. 

Eri au venit veşti că jurnalul Timp din Bucureşti s'au închis pentru 
că au publicat un articol din jurnalurile nemtesti despre actul ce tre- 
buie să facă Ştirbei în contra protectoratului muscălesc. Mălinescu 
au dat examen ca să intre în armata turcească, iar Beizade Sturdza se 
zice că este chef de l’état major al lui Omer Pașa si că, după cum mi-au 
spus Perez, ne ocárágte pe toti. Mă tin foarte mult să nu fac vreo in- 
trigă lui Kretzulescu, carele au eșit soldat zdravăn; el au îmbarcat 
trupele la Varna. Am văzut o proclamaţie a lui Sadik Pasa către Ro- 
mâni, au revoir (?) şi foarte mi-au plăcut însă mulţi de ai noștri o 
blameazä. 

Anglo-francezii s'au amparat de toate posturile din Pera si se zice 
că au să ieie și Taphanao. Am auzit că asaltul Sevastopolului are să 
fie partial si cu îngăduială. Se zice că sunt acolo trupe engleze si tur- 
cesti 140.000, dat si Muscalii au multá oaste. 

Pozitia mea la Resid s'au stricat; intrigile l-au făcut să nu cunoască 
serviciurile ce i-am făcut $i au ajuns treaba până acolo cât se indoeste 
de capacitatea si onestitatea mea: socotelile anului trecut au poruncit 
să le caute din nouă, cu toate că mi le-au aprobat. Ahmet Effendi si 
Kehaie le-au căutat si Ahmet Efendi i-au făcut un raport după care 
mi-au arătat recunostinta sa, însă cere să vadă si detaluri pe care odată 
cu socotelile anului acesta o să le dau si sperez că iarăși mulțumit o să 
rămâie. După trei anchete ce au făcut asupra conduitei mele, după 
atâtea cercetări, trebuie Reşid sau să mă blameze sau să mă ridice la 
omenie. Sunt hotărât să-l las. I-am zis-o si s'au supărat, dar văd bine 
că dacă nu voi avea dovezi de confienta si multumirea lui trebuie sä-l 
las si acum astá lásare, ca sá nu-l supár, n'am putut-o realiza; peste 
două luni îi voi da toate socotelile si 'uându-mi dreptul meu, o să-mi 
caut de treabă. Sperez că am un capital de 140.000 lei cu care să arendez 
şi ca om onest pot să câștig mai mult decât dacă voi sta la Rechid, unde 
intrigile şi încurcăturile m'au ostenit şi m'au desgustar: Pădurea se 
vinde si eu n'am amestec ín exploatatia ei. 


Sá auzim de bine. Amicul D-tale 
I. Ionescu. 


3) Secretarul particular al Domnitorului Cuza; înainte de a ocupa acest post făcea 
ziaristică la Constantinopole. ` 


148 VICTOR SLĂVESCU 


XXXIII. 
Constantinopoli, 19 Iunie 1855. 


Mult dorite Domnule Ghica, 


Sunt opt zile de când am venit aici cu socotelile anului trecut şi 
iată raportul ce am dat. 

«En vous présentant les registres qui contiennent les comptes des 
deux années d'administration dans les domaines que Votre Altesse 
possède en Thessalie, je la prie humblement de vouloir bien prendre 
comme note que le résultat définitif de ces deux années est beaucoup 
plus important que celui de l'année passée. Mon administration se 
distingue cette année par un accroissement considérable dans les amé- 
liorations fonciéres, une diminution proportionnelle dans les dépenses 
d'administration et enfin une augmentation dans les revenus. 

« Les améliorations fonciéres dans la premiére année ne se sont éle- 
vées qu'à 79.633 piastres, celles de cette année s'élévent à 97.827 et con- 
sistent en 26 maisons nouvellement construites: à Laspohore ro, à 
Mologouste 10, à Domenico 4, à Egane 2. Plus un conak à Molo- 
gouste et la mise à neuf de celui de Domenico; un han, des écuries 
et deux magasins à Caralidervent, un magasin à Domenico, un autre 
à Damusoale, un à Dervina et un Caria, une cage à mais à Caralider- 
vent, une autre à Derina, une autre à Laspohore (?), une autre à 
Perietos, le tout pour une dépense de 56.255 piastres. 

« Les travaux du pardon des oliviers ont continué cette année; toute 
la fórét a été coupée, les extractions des racines a commencé, 1000 
oliviers greffés ont été plantés en place; l'eau destinée à arroser les oli- 
viers a été introduite dans le jardin, un magasin et un kiosk a été con- 
struit et prés de 4000... de murailles séches ont été construites; le 
tout pour 14.129 piastres. Dans les champs defraichis l'année passée, 
j'ai introduit la culture des céréales, comme je vous l'avais promis, et 
j'ai défraichi cette année d'autres à Domenico où j'ai introduit la cul- 
ture du mais pour laquelle j'ai considérablement augmenté les champs 
de Laspohore, Derbina, Karalidervent et Perietos en payant aux... 
17.097 piastres; j'ai commencé aussi le détachement du mur de Perietos 
où la fannée qui m'a coûté 702 piastres me fait espérer pouvoir gagner 
plusieurs centimes de... J'ai fait les réparations les plus urgentes à 
Perietos, Laspohore, Egane et à Avarnize et j'ai donné des matériaux 
pour celle de Domenico, Hombe et Damasaule, qui m'ont coüté 4642; 
enfin j'ai greffé prés de 1000 olivers à Laspohore où j'ai trouvé des 
amandiers que je grefferai l'hiver prochain. J'ai fait aussi un jardin 
de 1000 muriers à Domenico. 

« Les dépenses d'administration, qui ont atteint l'année passée un 
chiffre de 90.242 piastres au lieu de 120.000 indiqués dans les budget, 
ne sont élevés, cette année, qu'à 86,732 malgré les frais extraordinaires 
occasionnés par l'insurection, par les conquêtes de Fuad et Ismet Paga, 


CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1864—1874 149 


par les fêtes données en l’honneur d’Aali Galib Pacha et par les primes 
d'encouragements que j'ai distribuées dans les concours agricoles ou- 
verts à Domenico et Perietos. Enfin, malgré les pertes éprouvées par 
suite des troubles qui ont dévasté le pays et ont réduit le revenu de 
Mologouste, Vlahasme, Metonin, Pauleau, Egane, Lefterohn et Djouma, 
le résultat définitif des revenus est satisfaisant car l’année passée j'ai 
compté à Votre Altesse 508.986 piastres; cette année je vous ai remis 
693.610 plus 62.710 différence des monnaies, en tout 756.230, c’est 
à dire un revenu triple des revenus que les domaines vous rapportaient 
avant mon entrée en ferme. 

« En résumé, vos revenus ont été triplés, les améliorations augmen- 
tées et les dépenses diminuées; comme on peut s’en convaincre par 
les registres qui contiennent les détails les plus minimeux. 


Les revenus des domaines estimés à la rentrée en magasin des 








derniers sont . . « . . . . . . . . . . . . . .. 466.810 (piastres) 
L'augmentation trouvée à la cloture des comptes 
des derniers est de. . . . . . . . . . . . . . . 367.266 » 
Le capital réalisé cette année . . . . . . . . . 84.024 » 
Somme totale des revenus. . . . . . . . . . . 918100 >» 
De cette somme reçue, j’ai remis à Votre Altesse 693.510 » 
J'ai dépensé en améliorations foncières . . . . . 97.827 » 
J'ai dépensé en administration. . . . . . . . . 86.732 » 
Somme dépensée et utilisée . . . . . . . . . . 878.069 » 
J'ai regu pour mon compte. . . . . . . 24.710 » 
902.779  »? 
Il reste donc du à Votre Altesse. . . . . . . . 15.321 » 
918.100 » 
L'Année dernière il vous reste du .. . . . . . 84.930 » 
Cette année il vous reste . . . . . . . . . . . 15.321 » 
100.251 ) 


somme qui se trouve dans les valeurs inventariées, car à mon entrée 
en ferme le capital confié à moi en dette et Demerbachi était de 426.333, 
à la clóture des comptes je me trouve avoir au bilan de sortie — (page 
123 du journal), — 526.584 dont 426.333 le capital primitif 
100.251 de qui vous reste à recevoir 
E —————— 


526.584 


Dans ce capital j'ai... près de 100.000 des dettes qui ne servait à 
rien et qui serve actuellement à la production. 

Pour former le bénéfice net de la... il faut déduire de ce que j'ai 
recu 918.100, ce que j'ai dépensé 209.269 et reste 708.831 bénéfice net 


150 VICTOR SLAVESCU 











sur lequel je dois prendre mes 1o pour cent, So fait 70.883 (piastres) 


l’année passée je devais prendre . . . . . . . . . 66.021 » 
136.904 » 

Jai requ ................ .. 24410 » 
Il me reste à recevoir . . . . . . , . . . . . 112.194 ? 


pour lequel je prie Votre Altesse de vouloir bien ordonner la solde, 

ou bien, si Votre Altesse voudrait bien me céder la ferme de Copiste, 

qu'elle a prise à à Hagi Huseim Pacha pour 90.000, je l'accepterai avec 

reconnaissance méme, en vous donnant 22.123 de plus qu'elle ne vous 

coûte. Désireux que je suis de m'établir dans la province aux . . . 
. vos domaines ». 

Iată doritul şi scumpul meu amic, cá m'am făcut proprietar; imi 
place mult acest titlu ! și de aceea mă și cuprinde acum scriindu-ti o 
adâncă recunoștință care nu mă părăseşte niciodată pentru toate câte 
ai făcut pentru mine cu sfaturile si garanţia ce mi-ai dat. Dumnezeu 
să-mi dea putere ca să te slujesc și eu și să-ți arăt tot devotamentul 
meu pentru dragostea și ajutorul ce mi-ai dat. 

Nici tata, nici fratele, nici altul pe lume nu au făcut pentru mine 
aceeace ai făcut d-ta; să-mi ajute Dumnezeu să-ți pot răsplăti. 

Moșia ce am cerut mi-au dat-o astăzi, are 20.000 lei venit pe an; este 
la poalele Kesavaului și pe malul mării, la gura golfului de Salonic; 
are o pădure de măslini sälbateci pe care înmultindu-i pot crea peste 
câțiva ani un venit de 200.000 lei pe an. Și când ne vom întoarce în 
ţară o pot vinde cu un milion cu care am de gând (le pot au lait) să-mi 
cumpăr moșie în România si să împroprietăresc țăranii. 

Am zis în cel întâi articol din «Propâșirea» că prin muncă omul 
se înavuţeşte şi iată că am realizat vorba mea. Acum deci că țăranii 
se pot înproprietări face fagure proprietarului și voi realiza și asta, 
iară lui Reșid am zis să-i dau un milion; am de gând să-i da trei 
la încasarea contractului și pe păduri voi scoate până la opt milioane 
lei lui Reşid. 

Spune te rog lui 'Toto să nu uite pe acel căruia îi zice că numai pe 
el iubeşte și numai Mr. Ionescu este amicul lui. Cu cât trece timpul 
cu atâta crește și dragostea mea. Iară Madamei Ghica, care mă pri- 
gonea, mă lua în râs, nu voia să creadă în visurile mele de Dobrogea 
ce o are; şi acum, când am ajuns a fi proprietar, mai are vreun cuvânt 
de îndoială? Mama Beiului Dobrogei să crează în adânca recunoștință 
şi devotamentul acelui ce au văzut ajutor dela d-ta și carele nu 
te-au rușinat nici decum în întreprinderea pentru care ai stat chezas; 
dupá doi ani mosia mea ajunge a chizeslui si nici o umbrá de fricá 
că veţi págubi ajutându-mă nu mai rămâne scumpei noastre matroane 
románe. 

Acum pot sá-i spun adevárul cáci si mie mi-au fost fricá sá nu cumva 
SÁ pricinuesc vreo pagubá cu chezäsia ce mi-ai dat. Rezoanele care 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 IŞt 


Madame Ghica nu mi-le spuse în față le aveam si eu foarte bine zu- 
grävite în mintea mea si îngrozit de prudenta ei mă descurajai și mă 
dusei si zisei lui Resid că n'am chezas. Si asa mă primi să-mi dee mo- 
siile, dar tocmai primirea asta má îmbărbătase; atunci iti fácui isvodul 
de venituri şi iti arătai că în oricare întâmplare nenorocită voi scoate 
acele 250.000 pentru care hezitai de a chezăşi. In acele zile am cunoscut 
să te admirez, cá ţi-am văzut inima cea mare și bună, căci dimineața 
plecasem la Sedica si hotárásesi a doua oară să-mi fii chezas. Te-ai 
pus pentru mine $i nu te-am rusinat; rămâne acum ca să-mi pun și 
eu sufletul si viața pentru d-ta si familia d-tale. 

Cu ceeace am agonisit până acum sunt în stare să răspund și să-ți 
ridic sarcina de chezaş şi asta mă face fericit. Siguranţa ce am acum că 
pe amicul ce m'a ajutat nu-l voi păgubi, mă face norocit şi dee Dum- 
nezeu lui Toto norocul ce am avut eu” de a avea un amic ca D-ta. 
Zi-i lui Toto să nu se culce niciodată fără să rostească rugăciunea ce 
l-au învăţat buna mamă: Doamne, dă-mi minte şi noroc și să roage şi 
un amic bun. Eu însă adaug si altceva pentru ai mei făcători de bine 
pe care în Thesalia şi pretutindeni îi cunosc oameni. Iar la Capisce 
unde va fi cuibul românimei din Thesalia, un templu se va ridica pentru 
arderea sacrificiei de recunostinte ce zi şi noapte se va depune pentru 
bunul meu amic. Un lucru îmi sfâșie inima: cd activitatea noastră o 
cheltuim în locuri străine. Dea Dumnezeu un termen suferinței acesteia | 
Si bunu-i Dumnezeu, termenul îi aproape si pare că văd că în curând 
mă voi apropia de d-ta ca să nu ne mai despärtim. Jus Alah, jus Alah. 
Alah cherim. 

Fusei la Nogués şi cu bucurie văzui cá si el zise odată cu mine cá 
toată lumea te laudă de buna administraţie a Samosului; asta m'a bu- 
curat mai mult decât dobândirea Capisciei. Ne-am luat de vorbă de 
D-ta si se tângui bătrânul că i-ai spus că pleci la Samos și că nu so- 
cotise niciodată ca un om, pentru care au avut şi are cea mai mare, 
stimă, poate să plece fără să-şi ia ziua bună. El era si este plecat de 
a te servi; i-am zis că amicul lui Conemenos nu poate fi servitorul 
lui Ghica. Da, răspunse el, eu sprijin pe Comenenos fiindcă îl cred 
onest. Atunci îi zisei: dar dacă cumva a fi neonest? Da, atuncea îl 
las fără să-l scot dintre amicii mei. Sunt amicul unui om și trebuie 
să-l sprijinesc. Sunt amicul d-lui Ghica, pe care îl iubesc si îl pretuesc 
şi mă mâhnește că m'a uitat. Tot aşa zice şi Madame Noguts, pe care 
o văzui că sufere pentru tă n'are nuvele dela Madame Ghica. Ori şi 
cum, D. Nogués este un bătrân ce te vorbește de bine, măcar cá se 
tângueşte. Fă cu el ceva, dacă ţi-o veni la îndemână și foc să zici să 
aprindă, aprinde, fiindcă crede în capacitate si omul ce crede face 
treabă. Rog si pe Madame Ghica să scrie o scrisoare Madamei Noguès 
de sănătate. 

Aici se află doi boeri moldoveni, dintre care unul este bătrânul Sion, 
care dau jalobe în dreapta şi în stânga, cerând Basarabia și zicând 





152 VICTOR SLAVESCU 


că le este de trebuintá fiindcă n'au unde să pască vitele lor. Odată la 
Caragioslic si o venit unul din ei să dee Porții un nixis. 

Inainte de a pleca Negri la Viena mi-au scris o scrisoare în care în- 
treabă de D-ta; voi să-i răspund. Lauriano îl acompaniază. 

Frati-meu îmi scrie că Ghica nu e plecat de a se uni Principaturile 
si cá rusolatrii linguşesc pe Nemti; o foaie literară iese la Alekandi, 
în care îmi tipărise o scrisoare de a mea veche despre Dobrogea, al 
căruia sfârşit ţi-l trimet. Am zis frate-meu să facă un sir de articole 
despre unire spre a populariza ideea asta. I-am trimes şoo de galbeni 
ca să decidă a face și acum o să-i scriu ca să aibă răbdare si să scrie 
în altă foaie ideile despre viitor. 

Au esit o carte de 598 fete titulatä:-« Histoire politique et sociale des 
Princitautés Danubiennes » de Elias Régnault, în care dela început până 
in sfârsit gásesti panegiricul lui Eliad. In articolul despre tärani au 
luat din cartea Bálcescului si ideile si scopul si comisia este bine judecatá. 
Altá carte prin care scoate la ivealá pe un fiu a lui Cantemir de Domn 
mostenitor, Nogués socoate cá poate sá fie Principatele Unite si date 
unui print străin si făcând din ele un ce care să samine cu Grecia; 
Se gátesc insá sá trateze despre toatá organizatia Principatelor, cánd 
va veni vremea cuvenită. Ar fi bine, socot, să faci si D-ta ceva. 
Aici toți, până şi duşmanii strigă că în aste împrejurări numai d-ta ai 
fi în stare să manevrezi si să faci treabă și asta o cred si eu. 

Ce gândeşti, n'ar fi bine să te mişti cam spre Viena sau Paris sau 
Londra, investit de o funcțiune turcească, care să-ți deschidă ușile 
spre a putea intra şi vorbi de cele folositoare nouă? De aceea cred 
că timpul au venit să laşi Samosul şi să iei o altă misiune pe continent, 
undeva. Aşa cred eu că-i bine. 

Sadik Pașa și Ahmet Effendi sunt aici, dar și Fuad Pașa te stimează 
şi mult bine mi-au vorbit de D-ta, când au fost la Perietos; numai 
Rustem Bey socoate rău și nu îndrăsneşte să zică alta fără să se tân- 
guiascä că te stimează, că D-ta nu-l salutezi. Pare că mare lucru este 
să faci să tacă cu o ridicătură de pălărie. Rustem Bey este amărât. Marin 
însă strigă că noi nu avem pe altul decât pe D-ta şi are cuvânt. De 
când s'au făcut hadgiu s au făcut şi mai scump și mai charmant. Este 
furios că Hadgi Bolintineano au dormit în vremea liturghiei Paştilor. 

Mama vă dorește foarte mult iar eu sunt bine și gras și de când 
mi-am luat-o nemtoaicä la Perietos, parcă má si îngroșez. 


Să auzim de bine şi sănătate. 


Sincerul D-tale amic 
I. Ionescu. 


Astăzi am văzut pe G. Sturdza la Reșid Pașa și, știind bârfelile lui 
asupra D-tale, nu i-am dat salutare; el însă văzând după jumătate de 
oră au venit unde eram și m'au întrebat ce fac. Se vorbeşte despre el 
aci... de om primejdios Turciei. 





CORESPONDENŢA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 153 


XXXIV. 
Schild, 1 Iuhe 1855. 
Dorite Domnule Ghica, 


Eri am plecat din Constantinopoli, unde am zábovit foarte mult în 
rândul acesta, din pricina următoare: Ahmet Effendi au fost însărcinat 
să-mi cerceteze socotelile anului și după ce m'au ispitit împreună cu 
Kihae în toate chipurile, m'au scos dator cu 200.000 lei. Neștiind cum 
au făcut astă socoteală și prin urmare neputând să-i răspund, l-am lăsat 
şi declarându-i că el să facă raportul său, fiindcă eu nu recunosc alte 
persoane, am alergat la Resid şi văzându-mă schimbat la față m'au 
întrebat şi i-am spus cele tâmplate; el au râs si a doua zi altă seantie 
Sau ținut la Reşid, unde mi-au găsit sămile 1) bune, fiindcă ei m'au 
fost încărcat cu tot ce am luat şi nu mi-au scăzut dismurile ce le-am 
plătit 100.000, nici porumbul luat de insurgenți, nici banii 47.000 
ce am să iau dela casă. Atunci Ahmed Effendi au redijat hârtia de în- 
cheerea socotelilor si în ea n'au spus cá este mulțumit Reșid; au dispus 
de 100.000 ca să-i duc lui Abbott, au arătat cá mi se face să iau 112.000, 
fără să mă autorizeze a-i lua și fără să-mi dee moșia cea dată de Resid. 
Necăjit de toate acestea, i-am zis că nu sunt mulțumit și că mă voi 
adresa la Reşid, pe care am de gând să-l rog să desființeze contractul, 

Seara a doua mă dusei la Reșid, îl oprii să iscălească socoteala re- 
dijată de Ahmed şi cunoscând rezoanele au hotărât ca să-mi arăte mul- 
tumire, ca lui Abbott să nu-i dau nimic, ce mă autorizase să iau banii 
112.000 lei, că moșia ce mi-o dăduse pentru aceşti bani s'au întors 
iarăși şi cá neavánd-o, el singur nu mi-o poate da, dar că sperează să 
o ieie iarăși şi o să fiu liniștit. 

Eram proprietar şi rămăsei iarăşi proletar, dar capitalist și mi se 
pare că bine au venit lucrul așa. 

Locul de așezare pentru noi este în ţară, nu prin pustiurile astea 
de provincie. Atunci i-am zis că, dacă voeşte el. ași primi cu recuno- 
stinfä să strice contractul; mau întrebat cu mânie din ce pricini si 
i-am sus multe, dintre care se agaţă de astea cá este cu neputinţă unui 
străin a servi pe un turc pentru multele intrigi si mai ales pe un om 
de civilizație într'o provincie barbară ca Tesalia, în contact cu igno- 
rantii este rău si amenințat de a-și pierde vieata; s'au făcut foc; m'au 
protestat cu violență, m'au lăsat în salon și au fugit, cine știe cu ce 
fel de negre cugetări asuprá-mi, De trei ori s'au dus în harem și au 
esit întrebând și vorbind cu.Kehaie; soarele răsărise când au mai ieșit 
odată şi au poruncit să nu mă duc dela salon; am stat toată ziua; către 
seară mi-au dat voie Kehaie să mă duc şi mi-au spus să viu peste trei 
zile. Am venit si Kehaie au lăsat vorbă lui Agob ca să mă duc să-mi 
cer escuze dela Ahmet Effendi; m'am dus si nici sau uitat la mine 
şi eșind să venim la Reşid mi-au zis cá les excuses ne sont pas nécessaires 


1) Socotelile, 


154 VICTOR SLAVESCU 


parce que je ne sais ce que je fais. M'am dus la Resid si am luat chitantä 
iscălită de darea socotelilor, arătând mulțumire si autorizându-mă să-mi 
iau banii și iată că plecai îndărăt la cheflicuri fără să mai fie vorba de 
stricarea contractului. căci am înțeles că nu voește, Ca să .Scap trebuie 
el singur sá má alunge, eu nu-i mai pot propune din priciná cá se su- 
párá si eu nu doresc să-l supăr nici să-l jignesc sau să-l atac nici pe 
el nici pe natia turceascá, dupá cum mi-au zis si m'au protestat. 

Greutátile mele sunt mari; in făgăduinţa de a fi ajutat mă întorc 
și de voi fi eficacement protejat pot să-i dau nu un milion ce i-am fägä- 
duit si l'am dat, dar trei; prin urmare voi ínzeci veniturile. Cu astá 
ţintă má întorc la cheflicuri. Dumnezeu numai să mă scape de hoţii 
care au umplut Olimpul; din pricina conscriptiei 1) s'au tras la codri 
locuitorii creștini din Tesalia. Resid m'au autorizat să le spun că din 
Tesalia nu se vor lua nizami 2). 

Am auzit la Constantinopoli că într'o seanfie de ministri s'au des- 
bätut chestiunea domnilor din tarä si cä s’ar fi hotärât ca sä nu astepte 
de ași împlini aniii şi ca să-i destitueze; în locul lor să facă o cäimä- 
cămie 'pentru amândouă Principatele si ca Caimacam să numească pe 
Domnul Ion Ghica. Să dea Dumnezeu, eu însă după cum mă grăbesc 
a te ruga cum rugară unul din cei doi tâlhari rästigniti împreună cu 
Hristos, pomeneste-mä si pe mine Doamne, când vei ajunge întru 
împărăția ta. Celălalt tâlhar au pus pe Zosima ca să cee să boteze co- 
pilul lui Polihronie, însă noi toți am protestat şi de zisa lui Marin o 
să apelăm la buna noastră Madame Ghica, căreia sărutându-i mâna, 
rămân sincerul D-tale amic 

Ionescu. 


XXXV. 


Derbina, 7/19 Noemvrie 1855. 
Dorite amice, 


Am aflat că te afli în Constantinopoli și foarte mult m'am bucurat, 
căci de șase luni de când inima mea plânge si zi bună n'am văzut. Două 
luni am fost bolnav pe moarte, abia acum am început a-mi veni în fire, 
Iară de starea încă la Resid nici că mă întreabă, căci numai cât gândesc, 
îndată mă bolnăvesc. Mulțumită fie lui Ahmet Vefik Effendi, de când 
el împreună cu Kehaie mă scoaseră dator cu 200.000 lei și cât pe ce 
eram să-mi pierz minţile, de când Reşid și-au întors vorba cu moșia 
Capiste ce mi-o fägäduise, eu de atunci zi bună n'am văzut. Anul acesta, 
numai din porumb o să iau peste un milion, căci în anul dintâi am 
vândut 15.000 kile, în al doilea 20.000 si acum peste 30.000 am de 
vândut, Dar toate de dărnicie Resid nu ştie să fie încurajator trudelor 
mel.» Contractul meu m'au legat rău si în loc de onoare am văzut mi- 
nutul când am fost suspectat de hot. Dar în sfârșit, mi-am dat socotelile 


Y) Recrutärii, 
3) Soldaţi, 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DEEA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 155 


şi mi-am luat adeverintele si atestaturile. Cu:aceea ce voi lua anul 
acesta, voi avea peste 200.000 capital, pe care încet, încet am si început 
a mi-l încăsui la Polihroniadi şi drept să-ţi spun că din suflet doresc. 
ca să scap din slugărie și să mă fac stăpân pe mine. 

Află din toate una și bună: proectul de cultură ce mi l-am făcut până 
acum nu l'am putut realiza. Resid Paşa nici m'au ajutat și acum Kehaie 
care îmi este stăpân, nu mă ajută. Ce-l rog să-mi facă nu-mi face si 
din ce socoate că poate să facă, face. El îmi scrie poronci turceste si 
eu îi răspund frantuzeste. 

Intâlneşte-te, te rog, cu Reșid și spune-i că, fiind garantul meu, te 
interesezi la izbutire şi că trebuie să mă iubească, să mă cinstească 
şi să-mi ajute ca să realizez proectul, să pună la muncă pe cei 700 de 
paraziți și că eu văzând cá má amestecă cu gloata şi mă prepun 1) de 
hot si nu mă ajută să-l slujesc, m'am descurajat; în boala mea de multe 
ori mi-am rugat moarte. 


.Sincerul D-tale amic. I. Ionescu. 


XXXVI. 


: Domenico, 6 Fevruarie 1856, 
Domnule Ghica, 


Dacá drumul te va duce spre Balta Liman sau spre Ahmet Effendi, 
spune-le má rog aceste că sa umplut tara de hoți; toti acei închinati 
au fugit și fac mari stricăciuni aicea la Domenico; în două rânduri 
au venit un buluc de 33 insi, au ucis do oameni, oi și cai şi m'au ame- 
nintat ca să mă prindă rob. Dacă se va întâmpla să pätesc ruşinea asta, 
mă rog să nu mă lăsați în mâinile lor! Magazia cu grâu dela Mituni 
au spart-o şi au furat; mă gătesc să mă duc să văd şi mă tem; aştept 
pe Dervent Aga şi astăzi scriu și lui Pașa dela Larisa. 

Când am fost la Constantinopoli, am lucrat prin Baltagiu si eram 
să-i dau porumbul cu 30 lei kila; Komando însă au dat speranțe că 
poate să-i dee cu 35 lei si eu cu Kehaie Effendi am acceptat. După 
vestea de pace am plecat si au rămas Kehaie ca să sfârseascä si să facă 
contract. Aicea am venit şi aicea nu sunt musterii, dar nici preţuri. 
De aceea, te rog spune lui Ahmet Effendi ca să zică lui Kehaie să vândă, 
fiindcă mă tem să nu se strice porumbul. Dacă are 30 lei pe kilă, să 
sfârșească şi să ieie bani, ca să scăpăm de grijă. Asemenea si pentru 
cărbuni, să vândă un milion de oca. 

Spune din parte-mi lui Resid că pădurea se tae şi avem neapäratä 
trebuintä de un forestier. Mussurus nu pricepe nimica si pe lângă 
aceasta se poate scoate multe feluri de cherestele si numai un fore- 
stier poate asigura viitorul pădurii; să-mi poruncească ca să caut un 
forestier; am câţiva directori prieteni în Germania şi poate să găsesc. 


1) Bänueste, 


156 VICTOR SLAVESCU 


Fără un astfel de om nu pot asigura viitorul; am stäruit ca să se taie 
pădurea si acum am datorie de a stărui ca să o văd si asigurată. Baltagi 
din Egipt taie pădure după sistemul ce se numește en jardinant; vra 
să zică scoate din pădure numai copacii cei buni, iar masa pădurii rămâne. 
Să ne auzim de bine, Sincerul D-tale amic 
Ionescu, 


XXXVII. 
Constantinopoli, 18/30 Noemvrie 1856. 
Prea înălțate Doamne 1), 


Dragostea ce te-au îndemnat de a mă ajuta va rămâne nestearsä din 
inima acelui ce totdeauna cu fală și cu recunoștință pune înainte numele 
D-tale, la orice mulţumire gustă şi va gusta şi la ori ce bine face sau 
va face. 

Iti trimet compte-rendu-ul al moșiilor ca să vezi ce am făcut si în 
ce împrejurări m'am aflat si care mi-au făcut viaţa tristă si amară. Eu 
aja mam luptat si sperez că din faptele mele vei cunoaşte că m'am făcut 
vrednic de garanția dată ; anul acesta am numărat un venit fntreit de 
cel garantuit de D-ta. Iar lucrurile mele sunt următoarele: 1) Afară 
de căutarea moșiilor ca proprietar si prin urmare desăvârşirea îmbună- 
tätirilor urgente, am numărat în trei ani 2}, milioane de lei; 2) Mi-au 
dat 18 moşii şi i-am făcut 22 prin cumpărare dela Resid Effendi la 
Domenico, dela Galib Effendi la Malagouste şi prin judecată am luat 
Capişte dela Huseim Pasa si Karadiţa dela Sterioti, care fac încă 1W 
milion; 3) Pădurile le-am vândut: 1o milioane numărate; ; 4) Am si 
10.000 de măslini care vor da peste jumătate milion venit pe an. Si 
scăpând din mâinile hotilor, pentru toată lauda şi multumirea a tot Pu- 
ternicului vidic la Perietos un monument religios, cu a mea cheltuială fac 
si biserică unde în veci va fi pomenit numele făcătorilor mei de bine 2), 
Sperând că Dumnezeu ne va da toate după inima noastră, îl rog să 
verse toate bunätätile în familia acelui căruia mă însemnez cu respect. 


Amic sincer Jonescu. 


Multe închinăciuni lui Toto şi cuvântul meu ce i-am zis de Beiu 2) 
al Dobrogei s'au realizat și bunu-i Dumnezeu. Zdravăna matroană 


1) Termen de măgulire pentru Ion Ghica, căruia Ion Ionescu îi dorea şi în alte 
scrisori, să ajungă domnitor peste ambele Principate Române. 

3) Din acest pasaj reiese cá de abia in 1856 a pornit biserica din Perietos, pe 
când în amintirile sale — Viața mea, p. 16 — citând textul pizaniei ce a pus la in- 
trarea în biserică, vorbeşte de anul 1850. Nu cumva este la mijloc şi o greşeală de tipar, 
în textul broşurii, fiind mai sigură informatiunea ce ne dă în scrisoarea sa din Noem- 
vrie 1856? 

3) In vechea acceptiune a cuvântului turcesc de prinț sau fiu de prinţ, spre a mă- 
guli pe Ion Ghica, 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 157 


romană, a Dumitale iubită soţie, văzând realizate visurile mele, mă va 
ierta că sperez si alte binecuvântări cereşti ce vin asupra oamenilor 
buni și pe care sincerii amici le doresc din suflet, 


XXXVIII. 


Constantinopoli, 24 Juin 1857. 
Altesse, 


Dupá nemultumirea Kehaelii de cercetarea socotelilor in comisie unde 
erai si D-voastrá, m'au dat pe mána lui Iacob Effendi. In curs de 
25 zile m'au cercetat si acesta si, fiindcá au dat raport bun, nemultu- 
mindu-se Kehaie, m'au dat pe mána lui Cheh Djemal. Dupá ce m'au 
cercetat, am fost chemat la Kiamil Paga, carele, in numele lui Regid 
Pasa, mi-au zis că au rămas mulţumiţi si că să má duc cu Cheh Djemal 
$i la fata locului sá cerceteze si acolo si sá-i dau si valorile inventarului 
şi cá Reşid Paşa nu má depreciazá: la acestea din urmă idei i-am răspuns 
cá eu má trag !) şi i-am spus și pricinile toate. 

M'am pornit cu grábire fárá sá pot avea timp de a veni sá-mi iau ziua 
bună. Ajungând Djemal Effendi în Larisa m'au chemat ca pe un vi- 
novat, m'au tinut 15 zile in curgerea cárora au trimis in toate pärtile 
oameni sá vesteascá la toti cá am egit de la mosii si fárá fricá ori cine 
are vreo plângere să vie la Larisa. In acest timp de aşteptare, Cheh 
Djemal, prin beii din Larisa, au făcut amănunte cercetări şi în sfârșit 
au hotărât să iasă si la moșii. In toate locurile s'au informat de con- 
duita mea, de socotelile pe care le verifică în luaturi şi daturi 2) si după 
18 zile au hotărât că, fiindcă nu aflu nimic în contra mea, îmi dă voie 
să plec. 

Mi-am luat ziua bună dela toti, mi-am încasat socotelile, mi-am 
luat adeverinte de toate cele ce i-am dat si după ce am sfântit si bi- 
serica 2), mi-am luat bagajele și am venit la Constantinopoli. 

Văzându-mă Resid, cu bucurie s'au informat de starea sănătăţii şi 
mi-au luat hârtia ce i-am dat. lată si copia: 


Altesse, 


« Servir mon pays natal dans le developpement de ses ressources 
agricoles c'est un devoir sacre qui m'engage ă supplier Votre Altesse 
du vouloir bien me permettre de quitter l'administration de ses do- 
maines, 

« En demandant la résiliation de mon contrat, j'éprouve l'impérieux 
besoin d'exprimer à Votre Altesse ma profonde reconnaissance pour 


3) Mă retrag. 

3) Incasäri şi plăţi. 

2) O nouă dovadă că biserica din Perietos a fost construită în 1856 jar nu în 1850, 
cum greșit se dá în Amintirile sale. 


158 VICTOR SLAVESCU 


la protection qu'elle n'a cessé de m'accorder pendant neuf ans et qui 
m'a permis de réaliser quelques améliorations de culture sur ses do- 
maines et de faire quelques recherches sur l'agriculture en général. 
J'emporte dans mon coeur une éternelle gratitude pour les bontés de 
Votre Altesse qui m'ont permis d'élever dans sa propriété de Perietos 
un monument au Trés Haut en y consacrant le tiers de mes bénéfices de 
quatre ans et de former dix mille oliviers greffés, qui, s'ils continuent 
à étre bien soignés, constitueront un revenu annuel de prés d'un million 
et rappelleront toujours mon dévouement pour les intéréts qui m'ont 
été confiés. 

«Il ne me reste plus qu'à prier Votre Altesse de vouloir bien dé- 
signer les personnes qui de concert avec mes préposés, doivent statuer, 
conformément à l'article 14 de mon contrat, sur l'indemnité que Votre 
Altesse s'est engagé à me donner en quittant ses domaines. 

« Je prends, enfin, la liberté de prévenir Votre Altesse que j'ai remis 
entre les mains de Djemal Effendi toutes les valeurs qui m'avaient 
été confiées à mon entrée en ferme, ainsi que les denrées de l'année 
passée et que je demande, en échange, la restitution de mes quittances. 
L'omission, par erreur, de quelques petites sommes, lors du règlement 
des comptes, compense la somme que je dois à Votre Altesse et il ne me 
reste qu'à toucher mon dix pour cent du revenu net de l'année passée. 

« Je suis avec respect, etc., etc». 

Reşid Pașa au poruncit în sfârșit Kehaelei 1) ca să-mi dee dreptul 
meu; văzând că aici nu voeşte a-mi vorbi, m'am dus la Fotiadi şi i-am 
cerut teskéré 2) ca să má duc în ţară. Fotiadi au întrebat pe Reşid Pasa 
care au poruncit ca să mă ieie şi să mergem la Kehaie şi mai întâi, în 
fiinţa 2) lui, să-mi regulez socotelile și apoi să-mi dee teskerea. 

După două săptămâni de aşteptare si de reavointä din partea Ke- 
haelei, care pretexta că nu sunt vândute productele, Mussuri mi-au 
comunicat. rapoartele lui Cheh Djemal în care mă laudă foarte mult 
de toată loialitatea si onestitatea ce au cunoscut în cercetarea sa și în 
socotelile mele și spune că m'am desfăcut și i-am dat toate produc- 
tele. Mi-au zis că am drept să iau zece la sută și că pentru indemni- 
tate nu poate să hotărască; asta atârnă de Paşa. In sfârșit, am zis lui 
Fotiadi că voi aştepta vânzarea productelor si să-mi dee teskerea să 
mă duc. Fotiadi iarăși au întrebat pe Resid si după rugămintea mea, 
Reşid au scris Kaimacamului 4) de Moldova să-mi dee voie să intru în 
țară. Aştept răspunsul acesta și poate poimâine îl voi primi si voi pleca. 

Astăzi însă dau scrisoarea următoare lui Kiamil Pașa: 

« La bienveillance que Votre Altesse me témoigna lors de mon en- 
trée en ferme sur les domaines de Son Altesse Rechid Pacha, s’étant 
de nouveau montré au moment où je me proposais à les quitter, m'en- 


1) Intendentul Viziriului sau al unui Pagá. 

3) Certificat, adeverinţă, răvaș de drum, pașaport. 
3) Prezenţa, 

4) Nicolae Conachi Vodoride. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 159 


courage à venir vous prier de vouloir bien vous intéresser au règlement 
définitif de cette affaire, Ce n’est pas au président du Grand Conseil 
de Justice mais à l'ami intime et dévoué de Son Altesse que j'expose 
les faits suivants: 

« Son Altesse Rechid Pacha, après avoir reçu ma démission, a ordonné 
au Kehaya de régler mes comptes et il à daigné insister pour que je 
fusse payé avant de m'éloigner de Constantinople. A la veille de mon 
départ, je vois avec regret que l'ordre de Son Altesse n'a pas été exécuté. 

«Les mauvais vouloirs de Kehaya peut-il aller jusqu'à congédier 
un domestique sans lui payer ses gages? Pour tout payement, le Ke- 
haya se borne à me faire sentir le poids de ses façons hautaines. Si les 
produits ne sont pas vendus, ils peuvent cependant étre évalués et on 
réglerait le compte de ce qui m'est du, comme cela se fait dans toutes 
les circonstances de cette nature. 

« Dépité, sans doute, de ce que les moyens qu'il a employé pour 
m'éloigner des domaines n'aient pas réussis à lui donner raison dans 
ses atteintes à mon honnéteté, dans l'embauchage de quelques ivrognes 
pour porter contre moi les plaintes les plus inoüis et les plus imagi- 
naires et dans son inutile et continuel dénigrement de mon dévouement 
et de ma loyauté, le Kehaya voudrait bien finir par me refuser l'indem- 
nité qui m'est düe. Il a oublié, sans doute, les lettres qu'il m'a écrites 
et qui sont autant de faits diamétralement opposés à la principale con- 
dition de mon contrat. En m'entravant dans l'administration absolue 
et indépendante des domaines, il est devenu la cause principale qui 
m'a déterminé à les quitter. 

« Après avoir fait#abandon de la position que j'avais au 'Tidjaret 2) 
et renoncé aux plus belles propositions de la part du Ministre de la 
Guerre, je ne crois pas avoir manqué aux obligations que j'aie con- 
tractées envers Son Altesse. Pendant les quatre ans que j'ai administré 
des domaines, ne lui ai-je pas donné un revenu net de prés de deux 
millions et demi? N'ai-je pas fait aussi des améliorations fonciéres 
s'élevant à un quart de million? Que de procés terminés et gagnés! 
Mes études forestiéres ne sont pas les moins importantes de toutes 
mes fatigues. Et enfin, mes entreprises particulières de commerce, 
comme celles des dimes, où j'ai seul couru tous les risques, sans pour- 
tant en avoir pris les bénéfices, ont été confondus avec les r.venus des 
domaines comme si les dimes de l'état avait été un revenu inérent 
à ces domaines. Ces services rendus me semblent mériter une récom- 
pense, ou l'indemnité prévu par le contrat. 

« Intervenez, je vous prie, Excellence, auprès de Son Altesse; faîtes- 
lui sentir que quoique mes sentiments d'attachement pour sa personne 
seront soumis à une épreuve bien dure, ce n'est cependant que d'elle 
seule que j'attends la rémunération de mes services et le payament de 
ce qui me revient à prendre sur le revenu de la quatrième année. , 


3) Ministerul de Comert, 


160 VICTOR SLĂVESCU 


« Après quatre mois d'attente pour la solution definitive, ne pou- 
vant plus continuer à consommer en pure perte mon activité, je me 
vois dans l’absolue necessité de chercher à assurer mon existence par 
d’autres travaux. Aussi je ne sollicite comme résultat de la démarche 
que je vous supplie de faire qu’une simple réponse de la part de Son 
Altesse afin d’être fixé sur le sort de mes justes espérances. ` 

Agréez, etc., etc. 

De la răspunsul acesta atârnă toată treaba. La întâmplare de nedo- 
bândirea dreptului meu, sunt silit a protesta prin foile publice şi a 
aştepta până se va schimba Reșid ca să mă judec și să capăt numai 
toată dreptatea şi îndemnizările dar şi danispeze-interes 1). Eu caut o 
soluţie à l'amiable si prietenească, însă nu am curajul, nedobândind-o, 
să-mi las foloasele muncii mele făcute pe temeiul contractului. Si ca 
garantului ce ai bine voit a fi, îți comunic demarsele mele, rugându-te 
să intervii să se curme toate cu bine. 


Plecatul dumitale amic şi serv. 
Ionescu. 


XXXIX. 


Constantinopoli, 9/21 Aprilie 1858. 
Muit dorite amice, 


De vreo cinci zile am sosit în Constantinopoli venind dela Iaşi. Am 
fost plecat, — sunt acum nouă luni, —aproape fără să fiu desfăcut 
de Resid, căruia Kehaie s'au împotrivit, zicând că, nefiind vândute 
productele, n'are de unde să-mi dee bani şi nici şti cât să-mi dee. Cu 
moartea lui Reşid am simțit o lovitură mare pe care o voi atenua fiindcă 
Ali și Fuad Paşa au dat scrisorile ce le-am trimes lui Aleon ca să aran- 
jeze treaba. Am găsit Turcii în Ramazan ?) şi de cinci zile plouă zi 
şi noapte, pare că suntem în Ghenarie. 

lit trimit un exemplar al Jurnalului de Agricultură 3) ce fac în Iaşi 
şi un exemplar de Buletinul Divanului Ad-Hoc din Moldova. După 
ideea mea, Divanul Moldovei au mers bine; în el Kogălniceanu au 
fost fac-totum şi şi-au agonisit un merit mare. Negri au festelit-o rău 
compromitându-se în ochii boerilor prin propunerea sa despre țărani 
şi cu aceasta necăpătând nici favoarea liberalilor dela noi. 

Mavrogheni este conducătorul tinerimii, însă cu antreprizele sale pe 
zi ce merge îşi arată iubirea de argint si se pierde. Panaioti Balș 4) este 


1) Daune-interese. 

3) Sau Ramadan, era postul cel mare turcesc înainte de sărbătoarea Bairamului. 

2) Publicaţiune scoasă si condusă de Ionescu dela Brad la Iaşi dela ı August 1857, 
în care se trata chestiuni de tehnică agricolă și probleme cu caracter social-agrar. Dela 
Januarie 1859, această publicaţie se transformă în « Foaia de agricultură practică » ce 
va apare până în Decemvrie 1859. 

4) Panaioti Balş (1817—1889), a fost Ministru de Finanţe in Moldova sub cai- 
macamul Vogoride, urmând lui Nicolae Millo (Milu) între August şi Octomvrie 
1858, fiind apoi destituit de Căimăcămia de 'Trei şi înlocuit cu Iancu A. Cantacuzino. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 165 


"un turbat separatist si aderent al Kaimacamului. Kaimacamul +) au dat 

de bine, impárteste boerii în dreapta şi în stânga, conrupe lumea cu 
“slujbele si despoaie Vistieria "Țării. Cinci milioane de cheltueli extra- 
ordinare are in opt luni în loc de 800.000 lei, hotărâți de Regulament, 
Este cu deplinătate autonom. Moldovenii îl lasă de face și Turcii nu-l 
împiedică, așa cât se rușinează cineva să mai zică că este Moldovean. 
Pe lângă influența rusească, care acum este mai puternică decât era 
‘Înaintea războiului, vedem şi pe aceea nemteascä, încât ca să sfársesti 
vreo treabă, sau ca să aibă cineva vreo slujbă, trebuie a fi sau creatură 
rusească sau nemfeascä. 

Suditul rusásc, Cneazul Cantacuzin Dimitrie este Ministrul Cul- 
tului, așa cât şcolile, având dascăli suditi nemtesti, au în capul lor un 
sudit rusesc. Iară seminariile sunt în mâna creaturilor rusești. Basa- 
rabia este toată în mâna lor. Cel mai prost sudit rusesc este astăzi ad- 
ministrator cel putin, iar Milighiu, care si Românilor vorbeşte rusește 
este Vice-guvernator. 

Opt candidaţi se sbat ca să capete Domnia Moldovei: 1. Kaima- 
camul Vogoride; 2. Costin Catargiu; 3. Panaite Balș; 4. Vasilică Ghica; 
5. Alecu Sturdza Coco; 6. Lăscărachi Pascanu; 7. Rosnovanu; 8. Bei- 
zadea Grigore Sturdza. Acesta a unit pe toti cei drept cugetători din 
toate partidele şi are cele mai mari şanse de a fi ales. Insă au găsit un 
rival puternic în Mihail Sturdza Vodă, a căruia partidă au trecut la 
Grigori; sânt şi au rămas câţiva amici și Vogoridi socru-său în Constan- 
tinopole. In Valahia Kaimacamul are șanse de a fi ales și Stirbeiu de- 
numit, dacă numirea va fi deadreptul de Poartă. 

Eu am fost câteva luni şi am studiat Basarabia, eram administratorul 
coloniilor 2); am văzut că Visternicul 3) este și cumpărător şi vânzător, 
Numai trei milioane se arată venitul Basarabiei din 15 ce avea subt 
“Ruși. Milu este vistiernic. Banca Moldovei au suspendat plăţile si 
amicii lui Ghica Vodă: Negri, Ralet, Mavrogheni, etc., se apără de a 
fi luat o sută de mii galbeni rusfet. 


Inchinăciuni Madamei Ghica și să ne vedem sănătoşi. 
I. Ionescu, 


XL. 
Bucuresti, 14 Martie 1865. 
Stimabile amice, 


Aseară am fost la Domnia Voasträ si aflând că ai plecat la țară m'am 
rugat de buna noastră matronă romană ca să facă a-ţi veni în mână 
această scrisoare, 





1) Nicolae Conachi Vogoride. . 
*) Coloniile bulgare din Bolgrad. 
3) Se face aluzie la Nicolae Milu, ministru de Finanţe sub Vogoride, la data scrisorii, 


ZI A. R. — Studii şi Cercetări. LXVI. 





162 VICTOR SLĂVESCU 





Ştiţi că la 20 Septemvrie trecut s'a promulgat legea pentru înfiin- 
tarea Camerilor de comerț în România. Facerea listelor electorale şi 
publicarea lor în Monitor au întârziat înființarea acestor Camere. Acum 
însă, la 5 Martie trecut, s'au făcut alegerile în toată tara si peste cinci 
zile, adică la 20 ale curentei au să se facă si în Bucureşti. Tara este 
împărțită în 15 circumscripțiuni cu 15 Camere de Comerț. 

Vă alătur aici brosurica în care se află legea pentru înființarea Ca- 
merilor, care au dreptul a prezenta guvernului, din propria lor ini- 
tiativä, părerile lor asupra intereselor comerciale si industriale, 

Aceste păreri au a fi supuse în cercetarea unui consiliu superior 
de comerț, care are să fie consultat şi asupra tuturor proectelor de 
legi şi decrete relative la comerț și industrie. Consiliul superior este 
alcătuit din 9 persoane numite de Domn, care va numi dintre ele şi 
un vice-președinte. Consiliul superior cu Camerile de Comerţ este o 
organizare care întrunește toate elementele cele mai vitale ale produ- 
cerii țării şi care pot să facă mult bine si fără a se ocupa cu politica. 

Crezând dar că un om ca Dumneavoastră ar trebui să fie în capul 
acestei vaste asociatiuni de tot ce este producător si se ocupă cu pro- 
ducerea în ţară şi văzând că Dumneavoastră ati primit a fi în comitetul 
Casei de Depozit 1), a căreia lucrări sunt destul de mărginite și destul 
de ingrate, am socotit cu devotamentul ce vă păstrez că v'ar sedea bine 
a fi în Consiliul Superior; că acolo ati avea un câmp întins pentru ac- 
tivitatea cu care totdeauna v'ati distinguit; că afi avea mijlocul de a 
nu vă izola de partea activă a societății, pe care mai ales cu abilitatea 
Dumneavoastră ati putea să o dirijati și să o conduceţi în lumea cea 
mare a producerii avutiei si a bunei stări a poporului, am făcut tot ce 
am putut ca să vă pot vedea cel întâi stătător în producerea avutiei țării. 

Ministerul, ocupat cu înființarea Consiliului Superior pe care acum 
trebuie să-l și numească, fiindcă acum are a se întări şi alegerile Ca- 
merilor, ne-au cerut lista membrilor Consiliului. S'au făcut si s'au 
răsfăcut fel de fel de liste; în cele din urmă, directorele Lucrărilor Pu- 
blice mi-au zis ca să viu, — (știind cá sunt amicul Dumitale), — si 
să vă întreb dacă ai voi să primeşti a fi membru Consiliului Superior 
şi cu cine anume. 

M'am arătat greu, pretextând fel de fel de împiedicări, până ce vä- 
zând că tot îmi vorbeşte de Dumneata, am zis că voi căuta a te întâlni. 
Astăzi am să-i spui cá ai și plecat la ţară. 

Dar deși ai plecat, permite amicului Dumitale a te urmări cu această 
scrisoare. Ştiu bine cum ar fi trebuit să se adreseze Guvernul sau Mi- 
nisterul sau chiar şi Directorele către Dumneata, dar iartă-le că sau 





1) Este vorba de Casa de Depuneri şi Consemnatiuni, înființată de Ludovig Steege 
în Decemvrie 1864 şi care îşi începe funcţionarea la 1 Ianuarie 1865. Primul ei di- 
rector a fost economistul Enric Winterhalder. Operațiunile casei erau supuse contro- 
lului unei ¢ Comisiuni de privighere », în fruntea căreia fusese numit Ion Ghica. Din 
aceeaşi comisie de privighere mai făceau parte: C. Steriadi, fost ministru de Finanţe 
sub Cuza-Vodă, Vasile Paapa, Scarlat Kretzulescu şi Gecrge Platon. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 163 


nu îndrăsnesc sau nu știu a se lepăda de sine-le pentru binele comun. 
Noi însă, pionieri ai viitorului, cată să ne miscäm şi chiar când suntem 
abätufi sau osteniti să nu ne lăsăm, ci să lucrăm cum vom puteo și prin, 
cine vom putea. Cu credința tare în această idee, iartă-mă şi pe mine, 
bunule amice, dacă poate deprins a urma zisei lui Michelet de a lucra 
şi chiar în contra imposibilului și de a crede că, precum picătura sparge 
piatra nu prin puterea ci prin necontenita ei cădere, asemenea vom 
sparge şi noi rutina și vom aduce domnia ştiinţei si a dreptăţii, de nu 
se poate astăzi în politică, măcar acolo unde se poate şi cred că în pro- 
ducerea avutiei se poate. Și zic că se poate de oarece directorele Lu- 
crărilor Publice mi-au zis să fac această demarse pe lângă Dumneata. 

Nu am nevoie a ști dacă mi-au zis să fac aceasta autorizat sau nu 
de cineva, eu o fac si vá rog să nu ezitaţi a-mi spune că primiţi, căci 
n'am de gând să exprim consimțimântul Dumitale în vânt, nici să-l 
scot la iveală decât sub toate rezervele şi cu toate menajamentele ce 
se cer în această împrejurare anormală. 

Dacă vei primi a fi în Consiliul Superior, apoi să-mi trimeti si o listă 
de acei cu care ai voi să fii. Se cere să fie în Consiliu 3 proprietari, 3 
comercianţi si 2 industriași. Consiliul mare să fie în permanenţă. Poţi, 
fiind în Consiliu, să-ți cauţi toate interesele si să le cauti fără a fi izolat 
de mulțimea producătorilor ţării. 

Așteptând răspunsul Dumitale, care m'ar mulțumi dacă sar alcătui 
numai de o listă de g persoane, te rog să primeşti expresiunea deo- 
sebitei consideratiuni a devotatului Dumitale amic. 

I. Ionescu. 


XLI. 
Brad, 10|22 Decemvrie 1874. 


Stimabile si mult iubite amice, 


Am primit cu o nespusă bucurie scrisoarea ce ai binevoit a-mi 
trimete dela Bold ) în 2 ale curentei. Vă mulțumesc cá nu m'ati uitat 
$i mai ales cá mi-ati dat mijlocul de a và putea gási ori unde veti fi, 
Voi profita de cel întâi minut liber ca să viu, căci, drept să vă spun, 
m'au răsbit dorul de a vă vedea. S. apoi mam săturat şi de singurătatea 
ín care trdesc pe această stâncă a schitului Brad. De n'ar fi dorința de 
a mă ocupa cu îmbunătățirea culturii săteanului, cu crearea prin muncă 
a unei proprietăţi și cu formarea capitalului necesar pentru bătrâneţe, de 
mult as fi părăsit stânca asta. Dar mult am rábdat şi puțin mi-au mai rămas, 

In vederea de a lăsa un fond agonisit cu munca mea pentru aducerea 
aminte că am fost şi eu pe lume, m'am făcut de o sgârcenie nepomenitá, 
Mă doare inima când mă duc la târg si cheltuesc câte un galben. Crut 
cât pot mai mult, căci cu această crutare am să-mi alinez durerile bă- 
tránetelor și să-mi las un nume bun. 





1) Moşia lui Ion Ghica, în jud. R. Sărat. 


33* 





164 » VICTOR SLĂVESCU 





Sper să mă aleg din arendäsia Călineştilor măcar cu un napoleon 
pe zi venit. Soarta Bradului este asigurată. Cu toate că mă costă falcea. 
56 galbeni, am ajuns astăzi de scot rata și procentul banilor. : 

Ferma model a terminat un period de patru ani în experienţa făcută. 
asolamentului din Norfolk modificat de mine si mi-a dat, in termen' 
de mijloc, câte 25 galbeni venit net pe falce pe an. Din două vaci am. 
astăzi, după patru ani, nouă capete de vite; am pus de învaţă doi jun-. 
cani si la anul ies cu plugul cu patru boi crescuţi sub ochii mei. 

Mă bucur că sătenii au început să mă imiteze în îngrășarea pămân-. 
tului; ar dori să aibă şi trifoi; îmi cer seminţe. In anul acesta am 
luat 10 kile de grâu din falce si 12 kile de păpuşoi. Recoltele bune fac 
propaganda cea mai eficace printre săteni. Cât pentru exploatarea cea 
. mare de pe Călinești, din zi în zi mă conving cá asociatiunea între an- 
treprenor şi sătean, — (meteiajul), — este cel mai de pe urmă cuvânt 
al producerii. Fac cultură mare si cu munci agricole, avansez si eu 
banii muncitorilor, dar văd bine că tot cu profit mai mult decât mun- 
citorul şi de aceea mă îngrijesc ca să nu o prea îndatoresc cu bani, să 
le rămâie timp a munci vara pe bani cu preţurile curente. 

. La 100 fălci de secere, am 40 fălci plătite de mai înainte, câte cu 
25 si 30 parale prăjina, iar grâul îl plătesc în timpul muncii câte cu. 
60 parale prăjina și grâul meu se strânge bine si la timp. 

Anul acesta am făcut 1000 kile grâu din 130 fălci; anul trecut am 
făcut 700 kile tot din 130 fălci. In fine, la Brad, când am venit, erau 
10 oameni cu câte doi boi în 19 locuitori; acuma sunt 15 oameni cu 
boi si dintr'insii a treia parte adecă cinci sunt câte cu patru boi. Acesta 
este rezultatul exploatării mele ca antreprenor de cultură mare. : 

Trebuie capital mare ca să fac în cultura mare ceea ce fac în acea 
mică, ca să tiu creșterea vitelor si să o fac să meargă deopotrivă cu plu- 
găria spre a-i da ingrásarea de care are nevoie. Cu toloaca !) pe un an 
$i cu douá aráturi facem gráu, dar grául si mai mult decát au dat to- 
loaca. Ar fi bine toloaca pe doi ani, dar costá mult; la noi acum falcea 
se dá in arendá cu patru galbeni pe an. Nevoia are sá rásbatá in cu- 
rând si in imbunátátirea pámántului. De o cam datá am gäsit un pa- 
liativ in arátura adáncá, in arátura de douá ori, dar si acest mijloc este 
tot de a stoarce pámántul din ce in ce mai mult din avutia lui. Intr'a- 
devár, pátura vegetalá este groasá si sápánd-o adánc scoatem fariná 
nouá in fatá, scoatem pámántul vegetal cel vergur ?). Si ca sá scoatem, 
asociatul meu a adus un plug cu vapor dela Horward; imi scrie cá merge 
de minune; face 9 fálci in douá zile la o adáncime de 30 centimetri si 
era pámántul foarte bine amánuntit. Dacá experienta ce se face acum 
la Cornesti, proprietatea asociatului meu lângă Iaşi, va reuşi si sunt 
sigur de reușită, căci o conduce un inginer inglez trimes de Horward, 
atunci mai căpătăm puterea de a scoate recolte abundente din pământ 


1) Toloacä se numește ogorul lăsat un an nearat şi păscut de vite. 
3) Virgin. 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 “65. 


prin arături adânci si repetate. Cu plugul cu vapor pătura vegetală 
se va ataca până la posibil şi atunci necesitatea de îngrășare va fi si 
mai mult simțită si va fi şi îndestulată. Dar până atunci plugäria cu. 
vaporul are să joace un mare rol în „țară, are să secătuiască pământul 
mai mult decât nici un mijloc nu sa secătuit până acum la noi. 

Admir perseverenta Dumitale în viaţa agriculturii practice ca și în 
aceea a intereselor generale. Mă minunez cum de mai ai timp a te ocupa 
pe cu ED Ce nu face omul când are o profundă convictiune în a face 
inele 

Ai înființat Creditul Funciar și ai scăpat proprietatea din mâna străi- 
nilor, dar ce e de făcut cu cei ce caută a da irigatiunile si Creditul agricol 
în mâna străinilor? Sunt amărât de calea pe care au apucat guver- 
nantii noștri | După ce au corupt și falşificat toate institutiunile, ce 
cu atâta sacrificiu s’au fundat, apoi cautä sä ne ia acum şi pâinea din 
gura copiilor şi să o dea străinilor. 

Ne-au dat cu mult mai îndărăpt de Regulament 1). Cel putin pe 
timpul lui, Regulamentul au realizat un progres, de nu altul, măcar 
acela din reducerea si simplificarea impozitelor. Insäsi legea rurală 
de pe timpul acela era un progres. Cu noua lege rurală?) săteanul a 
căzut într'o robie mai mare de cât robia tocmelii regulamentării, în 
robia exploatărilor prin bani, 

Noua lege rurală așteaptă organizarea creditului rural?) si în loc 
de aceasta vin magazinele de rezervă. Cu popusoii puși în cosere de 
rezervă are să scape săteanul de a nu-şi angaja munca sa pe nimica? 
Acolo este buba. Creditul rural este pentru săteni tot atât de necesar 
cât este Creditul funciar 4) pentru proprietari şi Creditul agricol pentru: 
întreprenorii de industrie agricolă. Tus trele creditele sunt ca niște 
fâtani pe care se ínvárteste ușa producerii agricole. | 

Mă întrebi ce este societatea de proprietari înființată la Iaşi? Vă 
răspund că nu o cunosc decât de pe critica foarte spirituală ce am văzut 
în Nr. 1 al Darabani: 5). Mi se pare că astă societate este o editiune 
nouă, corectată şi adăogată a faimoasei petitiuni cu pedeapsa de moarte 
şi cu colonizarea țării de către Nemti. Nu este lucru curat în care să văd 
Beizade Grigore 5) şi Andronescu ca initiatori. Epureanu 7) încă tre- 





1) Regulamentul Organic. 

*) Legea din 7 Aprilie 1872 introducea constrângerea corporală a țăranilor care nu 
ar fi împlinit obligatiunile luate faţă de marii proprietari prin învoielile agricole. 
*) Prin aceasta Ion Ionescu dela Brad înţelegea Creditul Agricol "Țărănesc. 
*) Infiinfat în 1873, prin asociatiunea marilor proprietari. Ion Ghica a fost primul 
director al Creditului Funciar Rural. - 

5) « Darabana », ziar care apărea la Iași între Noemvrie 1874 si 13 Aprilie 1875. 
Avea drept motto: « Sd batem tare doara se vor destepta ». 

Nerva Hodes si Al. Sadi Ionescu, Publicatiunile periodice románejti,. 
Tom. I, (1820—1906), Academia Remáná. Bucuresti, 1913, p. 185. 

*) Grigore M. Sturdza (Beizade Vitel) fiul Domnitorului Mihai Sturdza. 

7) Manolache Costache Iepureanu, cunoscut om politic de mai multe ori ministru 
şi Prim Ministru, 


- 





266% VICTOR SLĂVESCU 


buie să fie amestecat acolo. Cred că până se vor ocupa cu agricultura, 
au să se ocupe cu viitoarele alegeri spre a putea deplasa majoritatea 
dela Ana la Caiafa. Aceasta este aceea ce nu se vede, cum ar zice F. 
Bastiat, dar ceea ce se vede în curând o vei afla, căci vă voi trimite pro- 
grama ce am cerut-o chiar astăzi dela asociatul meu. 

Societatea proprietarilor și a altor bărbaţi este un răspuns la aso- 
ciatiunea ce a înființat la Iaşi Cugetul Țării 1), la asociatiunea ce a con- 
stituit comitetul de rezistență din Bacău. Sunt aici la noi câteva inimi 
generoase gata de a intra în luptă, dar organizarea lor merge încet. 
Apelurile rămân fără răspuns. O boală mare s'a legat mai de toată lumea. 
Eu însu-mi sunt bolnav, căci de n'ar fi dat boala în noi, cum am putea 
suferi ca o mână de oameni să răstoarne toate și să facă toate anapoda? 

Cred că pe Dumneata nu te-a lovit boala aceasta, de oarece văd 
că te ocupi cu interesele generale si mai ales cu Creditul Funciar. Mi-am 
bătut şi eu mult capul cu facerea expertizei la moșia lui G. Leca şi 
am simţit atunci trebuintä de oarecare instrucțiuni cu care îmi scrieți 
că vă ocupați acum. Ceea ce am pus în raportul meu am crezut, că 
poate să dea o idee aproape completă despre natura şi calitățile pämân- 
tului şi mai ales despre valoarea întregii moşii. 

Sunt două lucruri de luat în considerarre pentru a face o bună pre- 
täluire: 1, natura pământului si al 2-lea, estimarea valorii venitului lui. 

Clasificarea pământului se poate face sau după elementele chimice 
ce-l compun sau după însuşirile lui fizice. Dar totdeauna este foarte 
greu de a găsi membri în comisiunile de expertiză care să fie în atare 
a studia și a clasifica pământul după elementele lui chimice. După 
aceste elemente, toate pământurile intră astăzi într'una din cele 11 
clase admise în știință. Am gândit un minut să fac estimarea pămân- 
tului după elementele lui fizice, im care să servea mai mult cultiva- 
torii în practica lor şi care dau ideea si de elementele chimice ce se 
află în pământ. 

Când ar fi în putință ca Creditul Funciar să facă expertizele după 
cum le făcea Banca Moldovei 2), care avea numai vreo doi sau trei ex- 
perti ai săi, atunci lucrul ar fi lesne, căci câțiva oameni cu ştiinţă s'ar 
găsi în ţară, dar cu comisiunile de experţi rareori se va găsi şi experți 
de acei ce pot să facă o expertiză bună. 

Este mult mai greu de făcut instrucțiuni prin care să pui în stare 
şi pe un comisar expert ignorant ca să facă lucrarea unui om de 

În cunoașterea pământului se admit astăzi 11 clase pe care eu le 
descriu pe scurt în cartea mea: Lectiuni elementare de agriculturá 2) şi 





1) « Cugetul Tärii + era un ziar ce apărea la Iaşi, de două ori pe săptămână între 12 
Octomvrie 1874 şi 24 Martie 1875. 
Nerva Hodoș şi Al. Sadi Ionescu, op. cat., p. 159. 
3) Institugiune financiară, creată în 1857, cu colaborarea capitalului prusian $i 
ajunsă în încetare de plăţi în 1858. 
* 8) Lucrare tipărită de Ion Ionescu în 1870, cuprinzând lectiunile practice şi ele- 
mentare de agricultură făcuten în 869 la Școala Normală de Invätätori. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD SI ION GHICA 1846—1874 167 


care se găsesc pe larg în cursul de agricultură a Comitelui de Gasparin 
şi anume: 1. Pământul bun, ce-i zic Englezii loams; 2. Pământul ar- 
gilos; 3. Pământ argilo-nisipos; 4. Pământ argilo-calcar; 5. Pământ 
argilo-humifer; 6. Pământ näsipos; 7. Pământ näsipo-argilos; 8. Pă- 
mânt năsipo-calcar; 9. Pământ nasipo-kumitet; 10. Pământ calcar si 
1x. Pământ humifer. 

Este cam lungă această fire: într'însa intră toate naturile de 
pământ. Și apoi după clasificarea pământulu vine lucrarea cea mai 
importantă din toate, vine însăși pretäluirea moșiei, pretäluirea pă- 
mântului ei. 

Asupra acestor lucrări ag dori să atrag toată atentiunea Dumitale. 
Am văzut o pretäluire făcută la moșiile împărătesei din Bucovina pe 
când Sturdza Vodă voia să le cumpere. Se urcau moșiile acestea la 
700 de mii de galbeni. Pe atunci, si sub influența ideilor lui Sturdza !), 
am scris un articol ce l-am publicat î în Calendarul bunului cultivator 2). 
Vă rog cititi-l. El este la pagina 366 din editiunea din București. 

Sunt bine încredinţat cá Domnia-Voastrá văzând toate acestea veţi 
găsi mijlocul de a face instrucțiunile pretáluirii unei moșii ce să fie 
bine constatată nu numai natura si calitățile pământului, dar si valoa- 
rea de schimb. Preţul şi venitul pământului interesează Creditul Funciar 
mai mult decât natura lui. 


Să auzim de bine si să ne vedem sănătoși. 
Amicul dumitale 
I. Ionescu 
Multe închinăciuni Doamnei Ghica. 


XLII. 


; Brad, 16 Decemvrie 1874. 
Stimabile Domnule Ghica, 


Vá trimet statutele clubului proprietarilor. N'am de adáugat nimic 
la aprecierile ce vi le-am comunicat. Cu toate acestea nu má pot opri 
de a nu vă transmite aprecierile cu care asociatul meu le însoțește. 
lată ce-mi scrie: 

€ Bunul D-tale amic, prea învățatul Domn Ion Ghica, gândeşte poate, 
că toată lumea iesaná se alcätueste din oameni serioşi şi cu durere de 
inimă de binele țării si de interesele pământului si al agriculturii noastre. 
Nu má mir de el, ci de D-ta, care cunoşti oamenii nostri mai bine. 
Iată ce este acest moft ce a atras atentiunea ilustrului patriot. O seamă 
de cuconași, având în cap pe vestitul şi vechiul D-tale cunoscut Bei- 
zadea Grigore Sturdza, s'au pus în cap să facă un club de petrecere 


1) Mihai Sturdza, domnitorul Moldovei. 
3) Publicat în 1845 şi apoi în alte două editiuni succesive. 


*108 VICTOR SLAVESCU 


si tot odată în ascuns, să lucreze si în politică în vederea viitoarelor 
-alegeri. Acei mai multi din fundatori nu au proprietăţi, nu gândesc 
la îmbunătăţirea pământului, cum nu gândesc eu să mă fac mitro- 
polit. Ei, în adevăr, au luat o casă splendidă (casa lui P. Mavrogheni), 
au mobilat-o si au început a petrece. S'au găsit și câţiva neofiti bäeti 
de ai noștri si care pentru a fi în contact cu ipochimene simandicoase 
s'au asociat si ei. Acum am luat ştiinţă cu multi chiar din fundatori; 
deși au plătit, dar nu se mai duc, căci Beizade Grigore si alți câțiva 
în loc să fie pacienţi în discutarea şi votarea statutelor chibului, s'au 
grábit de le-au discutat si votat intre sine si au scos statutele la luminä. 
Asta i-a cam ofensat pe foarte multi dintre ei, mai ales art. 22 din sta- 
tute se afirmá cá i-au supárat, cáci prin acel articol ei s'ar vedea anga- 
jati intr'o instituție de loje masonică. In fapt, Beizadea Grigore este 
directamente ceea ce n'a izbutit sá fie prin infiintarea legii masonice, 
înstalată în palatul sáu, au crezut a izbuti prin înființarea clubului. 
Mi se pare că şi cu aceasta are să facă fiasco ». 

Cred că din cele de mai sus si din statute vă veţi face o idee de aceea 
ce este această societate zisă a proprietarilor. 

Văd, Domnul meu, că se agitează mult cestiunea organizării credi- 
tului. Aştept să văd realizată făgăduinţa unui om despre care vorbeşte o 
corespondenţă din Cugetul Țării. Sper cá D. Timonescu (?) ne va 
arăta şi organizarea Creditului Agricol de către pământeni. 

Odată Djouvara Triandafil propusese ceva de felul acesta si acea 
propunere se caracteriza prin oarecare însemnări practice, prin satis- 
facerea unor trebuinti urgente. Lucrarea ceea au rămas baltă cu toate 
că se si începuse realizarea ei. . 

Cát despre Creditul rural, prin care înţeleg creditul ce se deschide săte- 
nilor, acesta este înființat fără de statute si există constituând faptul 
cel mai ponderator si mai látit în toată producerea agricolă a ţării. 
Nu este si nici nu poate fi la noi productiune, fără a se deschide credit 
personal sătenilor în chipul cel mai nemărginit. Şi acest credit se des- 
chide cu o mare uşurinţă, fiindcă interesează mai mult pe deţinătorii 
de capitale decât pe acei cărora li se deschide. Numai prin deschi- 
derea acestui credit sunt în stare la noi capitaliștii, proprietari sau 
arendași ca să cultive întinsele câmpii ale moșiilor ce exploatează. De 
nu s'ar deschide acest credit sătenilor, sau de ar găsi sătenii aiure banii 
de care au nevoie pentru a-şi plăti impozitele mai cu seamă, produ- 
cerea mare a ţării s'ar face pe o scară excesivamente redusă. 

Se bagă de seamă că sătenii nu întrebuinţează capitalele ce li se avan- 
sează în producerea lor propriu zis; abia le ajunge pentru a-și pro- 
cura celor de nevoie existenţei lor. Asemenea se bagă de seamă că 
sătenii cei înstăriți fug cât pot de a se folosi de creditul ce li se oferă. 
Şi aceste două observatiuni dovedesc că creditul ce se deschide säte- 
nilor nu este în folosul lor. 

Creditul rural caută a se face sătenilor pentru cuvântul că capita- 
liștii nu sunt rambursati cu moneta de argint ce o avansează, ci cu moneta 





CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 169 


de muncă, Pentru această muncă, fără care ogoarele ar rămânea necul- 
tivate, se bucură sătenii de un credit rural nelimitat. Și tot pentru do- 
bândirea muncii capitaliştii umblă după săteni cu banii în mână, îi 
îmbie cu multe strategii şi chiar câteodată iau în ajutorul lor si mij- 
loace reprobate de morală. Cu una, cu alta, sătenii trebuie să aibă 
recurs la creditul rural. 

Când ar fi ca să se restituie capitalele avansate în moneta de argint, 
capitalistii n'ar mai deschide credit sătenilor. Poate că atunci s'ar ivi 
și la noi aceea ce sunt subaşii în Turcia, adică cămătari de bani, dar 
a noi creditul exerciteazä camăta sub altă formă. Conditiunea, fără 
care nu se deschide credit săteanului, este de a se restitui capitalul 
avansat în muncă, 

Si apoi munca nu este dată cu preţul curent, cu preţul ce are când 
se dă, ci cu un pret foarte scăzut. 

Nevoia ce au capitaliştii de muncă şi prețul redus cu care se dă munca 
sunt două cauze care fac ca să se deschidă sătenilor credit personal 
şi să li se deschidă cât se poate mai mult. Aici la prețul muncii este 
nedreptatea, este spoliatiunea ce se face sătenilor. 

Intre legea ca cei ce iau capitalele să plătească uzul lor şi plata aceasta 
a fi dreaptă, morală, când muncii s'ar da adevăratul ei pret, fie și munca 
monetă de plată, da nici munca nu se plătește în prețul ei curent. 

Iată prețurile curente ale muncii de astăzi dela noi, ale muncii ce 
se plăteşte în timpul cât se face: 

O prăjină araturä, 29 parale; face suta 75% lei. 

O prăjină praşilă, roo parale, face suta 250 lei. 

O prăjină secerä, 60 parale, face suta 150 lei. 

O prăjină coasă, 4o parale, face suta 100 lei. 

O zi de lucru, 160 parale, face suta 40 de lei. 

In loc de a se plăti munca în aceste preţuri curente, se plăteşte în 
prețurile. scăzute următoare: 

O prăjină aráturá 1815 parale, face suta 461/, lei. 

O prăjină prasilä, so parale, face suta 125 lei. 

O prăjină seceră, 20 parale, face suta 50 lei. 

O prăjină coasă 18% parale, face suta 461/, lei. 

O zi de lucru 8o parale, face suta 200 de lei. 

Diferența de prețul muncii ce dá săteanul si prețul ei curent, este 
enormă: ea este la arătură de 26 la sută; la praşilă de 125 la sută; la 
seceră de 100 la sută; la coasă de 26 la sută; la ziua de lucru de 200 
la sută, ceea ce face în termen de mijloc 135 2/5 si ceva.la sută. 

Pentru 467 de lei si 20 parale ce se dă săteanului pe 100 prăjini ară- 
tură, roo prasile, roo secere, roo coase şi 100 zile de lucru se ia dela 
dânsul 972 de lei în muncă. 

In fața acestor cifre ce reprezintă rezultatul fidel al plătirii capita- 
lului, şi se pare că este ceva de făcut, că organizarea creditului rural 
este una din cele mai importante cestiuni ce trebuie a se rezolva cu 
o oră mai degrabă, Lucrurile au ajuns deja până acolo că săteanul nu 





170 VICTOR SLAVESCU 


este în stare a da munca cu care s'au îndatorat fără a nu rămâne el 
singur lipsit de munca necesară subzistentii sale, fără a nu rămâne gol 
si muritor de foame. ` 

Incă o observatiune trasă din practică. Säteanul a luat bani ca să-i 
înapoiască cu munca; s'au întâmplat ca să fie bolnav sau să nu poată 
face toată munca si, ca să nu rămână munca nefăcută, legea tocme- 
lelor agricole statuiază, cu articolul 22, să se puie alții să o facă şi să 
încheie proces verbal de prețul cu care s'au plătit munca si aceasta să se 
execute, să se împlinească îndată. Ei bine, un sătean a luat bani 50 de lei 
ca să secere 100 prăjini; el n'a putut face decât numai 50 de prăjini 
. si pentru celelalte 5o s'a pus altul în contul lui si le-au secerat şi s'au 
plătit acestora câte 60 parale präjina, 75 de lei. Astfel săteanul care a 
luat iarna 50 de lei, face vara 50 de prăjini seceră și rămâne și dator 
cu 75 de lei. Acei 75 de lei se transformă în muncă pe la anul viitor 
si rămâne săteanul dator a face pentru dânșii 150 de prăjini secera, 
care în timpul muncii şi cu preţurile curente fac 225 lei şi așa pentru 
25 de lei capital avansat în seceră si nerambursat în anul întâiu rămâne 
săteanul dator a da 225 adică de 9 ori mai mult decât a luat. De obis- 
nuit și după lege nu se fac avansuri sătenilor decât pentru cinci ani. 
D. Agarici, însă, deputatul colegiului 2-lea de Roman, alesul meu, au 
dat bani oamenilor pe cinci ani, după ce vor termina perioada de cinci 
ani de muncă ce datoresc la alti proprietari. Cu aceasta, s'au asigurat 
munca pe moșia sa, prin urmare venitul moşiei, căci o moşie fără muncă 
n'aduce mai nimic, si a făcut si o operaţiune financiară de credit rural 
foarte profitabilă. 

De exemplu: 'Toma Antoni a luat bani 135 de lei ca să facă: 


40 prăjini prasilá a 60 parale prájina . Pus dro sso Goler 
5o präjini secerá a 20 parale präjina e. 94 a Ha", ue 
8o prăjini prasilä a 25 prăjina. . . . . . . . . . . . . go» 

135 lei 


Cu darea muncii în loc de bani si cu preţul scăzut al muncii ce s'au 
îndatorat să facă, a dat capitalistului, pe lângă folosul muncii și dife- 
renta între prețul curent si prețul scăzut al muncii adică: 


La 40 prăjini prasilä a dat . . . . . . . . . . . . . 60 lei 
La 5o prăjini secerä a dat . . . . . . . . . . . . . . 50 » 
La 8o prăjini coasă a dat. . . . . . . . . . . . . . . 30» 
A dat suma de lei .. . . . . . . . . . . . . . . . . 140 lei 


Pentru 135 lei primiţi a dat dară 100 la 100 în munca ce trebuia să 
facă întrun an. Domnul Agarici, care a dat 135 lei cu cinci ani mai 
înainte de a-si face munca, are să adauge procentul la 135 lei pentru 
cinci ani, câte 161 procent pe an, face pentru cinci ani câte 12 la sută, 
pe an face 8215 lei. 

Luând în anul al şaselea 100 la 100, scade dobânda pe cinci ani 82 15, 
rămâne încă folosiți cu 1714 lei la anul. 


CORESPONDENTA INTRE ION IONESCU DELA BRAD ŞI ION GHICA 1846—1874 171 


In anul al șaptelea însă ia 100 la 100 şi așa şi dând banii înainte pe 
cinci ani, ia pe un an 12 la sută si pe ceilalți tot câte 100 la 100. 

Ori cât ar părea de mare această dobândă, totuși este neînsemnată 
pe lângă avantagiul de ași avea munca asigurată la moşia sa, când va 
intra în stăpânirea ei. i 

Din cauză că munca locuitorilor de pe moşia Călinești au fost angajată 
la alte persoane, domeniul statului Călineşti au pierdut câte 700 gal- 
beni pe an în curs de cinci ani, căci în loc de 120 galbeni pe an cu cât 
a fost dată în arendă, s'au rearendat numai cu 500 galbeni. 

Fără muncă nu este posibilă exploatatiunea rurală. 

Pentru dobândirea muncii se deschid credite nelimitate sătenilor. 
Cei ce le deschid profită şi din diferenţa între prețul curent al muncii 
cu preţul lui redus. 

Cu altă ocaziune vă voi da şi cele observate de mine în aplicarea me- 
teiajului, care cred că este în agricultură aceea ce se speră a fi asocia- 
fiunea în industrie, între uvrier si patron. De când am venit la Brad 
au venit şi P. Donici la moşia Valea Ursului ce i-au rămas moștenire 
dela un moș al lui ce a înființat spitalul din Vaslui, moşie mare ca de 
2000 galbeni arendă pe an. Donici se ocupă mult cu meteorologie şi 
de doi ani prevestirile lui meteorognostice s'au realizat. lată ce-mi 
scrie acum: Primăvara (1875) va fi bună de arat ca și iarna. Pe la Mai— 
Iunie, ploi şi răceli. Toamna bună. In total, anul foarte bogat în pă- 
pusoi. Mă tem de două rele: 1. răceală pe la Mai și brumă pe la Au- 
gust, în tot cazul eu voi semăna pe la Sf. Gheorghe ca răcelile dela 
Mai să apuce päpusoii în pământ. Anul celălalt 1876, secetă mare, 
Așa dar, în toamna anului 1875 cumpără päpusoi eftin ca să-l vinzi 
în toamna 1876 şi în primăvara lui 1877. 


Să auzim de bine si să ne vedem sănătoși. 
Al D-tale 
I. Ionescu 


; PAR AIR R. ROSETTI, Familia Rosetti LE 


Lei 





1940, PT We ei Egon PETI LE SO ESTY entres. alai MOD 
.ION-G. COMAN, Miracolul clasic, 1940 +... 140 


«IN, IORGA. Un oraş românesc: în Ardeal, Condica 


ETN a de Te e a E cR P ER $517 3220 


. VICTOR SLĂVESCU. Vieata si opera economis- 


tului Alexandru D. Moruzi, 1941 .. .- 250 


„ ANA M. PAUCĂ. Studiu fitosociologie, in Munţii 


Godro s: Muma 104^, Ju 3s ee e aia ‘120 


, Fo SĂVULESCU. Mana viței de vie, 1941 250 


. P. NEGULESCU. Istoria filosofiei contémpo- 
fane TT DEN SE ES Eae a aie AR Pe Ug De 209 


.N. BAGDASAR. Teoria eunogtinfei, I. 1941 l + .. X50 
<H. DJ. SIRUNI. Domnii români la Poarta Oto- 


Csüani, TOUT (ce aere AUR, ci tatu pe Pi NES ane 150 





. GENERAL M. RACOVITA-CEHAN, Familia 


ici GEDAN 194172052. 209 2E ICI taia a 200 
.BAGDASAR, Teoria cunoștinței, ILV C vua 150 


x pre SLĂVESCU, Vieaţa şi opera economis- | 


tului «Nicolae Suţu, TOI pe ESS 2 450. 


SPP NEGULESCU Istoria. filosofiei contempo- A 


vane, I1. 104208 LEE ture ‘300 


„VASILE GRECU; vante grecească a^ invigi- ` 


turilor lui Neagoe Basarab, 1942. . + LATE MEME: + 


-G. POPA-LISSEANU. Dacia în autorii clasici, r 


I, Autorii latini clasici pi postclasicb s -a e 275. i 


-P, P. NEGULESCU. Istoria filosofiei contémpo- - 
e abat „Bă LEE VE a MT A > VM e cured 





„VICTOR SLĂVESCU. Vicaga si operă bonore 


lui D'onisie Pop Martian 1829-1865. Nol. T. 1943. 600 | 


„VICTOR SLĂVESCU, Viestasioperd economistus | 
“Idi Disnisie Pop Martian 1829—1865. Vol, II, 1944. ^t 
. G POPA-LISSEANU. - Dacia: în. auto ii 
JI, Autorii Greci si Bizantini 5... AE 
„VICTOR: SLĂVESCU, Corespondenta Sinne Tex NC ED Te 
n Ionescu fida Brad: s don Ar hors x c aet. 












PREŢUL LEI 380.—