Transilvania_1922_053_001

SR Led A? 
D D (OD Dy 
Ch na fn Wë, BD. Sta 
na Ba n RA aaa fhia. 
nam Wir, kB: Ma ae 
nana OU DU? 
na fin KA, E... 
a Bn Bana D OD D 
LD 7 Pe b Îl tare eg Sale 
à e has ën Së Ber Sr 
Aaa Ba Ba LES 

Àa Da Ba în DCI het 
n Ma Mana ia e: 
nn OU a Wës, RES 
UO (D OH (DN? 
na OTI D "D D? 
amn Baa OO "D (Di 
id he feri AHH: Ed 
pam: WEN 

D DU poi hot Vară În 
Maman SS FIN Ch 
vr a a Ma Én Di E S 


DL D" a att 
nana aa Banana 
na fa ED LG Dm 


D 
na Ma aa Ri Ma Mae 
Wed Ek aa (OD DS 
X an Pasa Baana Be ée 
Sai IS ui ja KRF 
L Ta T N Www 
DN DO 9 Si Re 
DU D "0 vr Bä, Bu 
nana OT (DU 
na Ma Wär a "DO 
DD Dn Jl WM We 
iii Să Séi Wé 
(DN (OD OD 
ek Kl DO D 

OM Wa h MM 
Weih D D DI 


na DT GO "DI 
kkkÉxk DL (DR 
aa S Wär D 2 DRM? 


D DD D D D Di 
wl hol ch Ni Lt ON D 
OK ii Dle SE 
SS Ei 
b. n Dia baa ROKNE REN 
D Dn DD DD 
D "Dn D "DIR 
KU CO? 3 OH 
aa OD "0 kän Ba AA 
iei a n Ba e Bn TES 


D Gr AC e DD DD Di 
La 


s.a. a OO a D Sa 
D DD TN ea. Di 
bk kp a We D D (DR 
nn aaa K Kr Mu as 
aanp. 8a a RES 
A3 DL D D DD Di 
éd wd EM Mi DD 
krx, Eau Cd Seit ie 
LA? MM Mey OI 
LE DO "DO SSE NCN 
DL DD D DO D 
LL OD D D DE 
krkr Bänk : LE DTD? 
nas fn SED a. Dn 
LO Ma Baa D DO OU Dy 
D DO "DD 0 (DD 


OUT (99 ne Be xb 
nn e D "0 D "D (D 
DA DI N oa. 

2. 0. DOG PI 13 LUI 


14 
98 
101 


Pagina 


Nr. |. 


«Bumbul Că- 


lugăruiui, Descoperirea minelor de aramă din 


Ciuc-Sândominic 
„* Cântecul lui Budac... -oe ~-e ao- -oo ma me a 


lanuarie 1922. 
CUPRINSUL: 
N. Iorga: Un autor dramatic necunoscut — —. — 
Dela Loteria «Asociaţiunii» : Lista câștigurilor_ T 


aF- Preţul 10 Lei, “ta 
Depozit general pentru vechiul regat, Basarabia şi 
Bucovina Librăria Pavel Suru, Bucureşti, Calea Victoriei 


Alexandru Petőfi (1823—1849)_ — --- ~- — 


tege Ae EE E a 


loan Georgescu: Gustave Flanbert (1821—1880) — 


An. Liil. 


KEN 
RS 
2 
v 
a 
< 
xg 
a 
5 
Ki 
së 
N 
Ki 
o 
5 
N 
ei 
v 
E 
ei 
E 
= 
= 
E 
3 
2 
Si 
că 
x 
x 


5 
ke 
E 
o 
20 
E 
KE 
5 
Ki 
A 
= 
Š 
Ei 
$ 
Kai 
O 
ES 
B 
= 


Cărţi româneşti  — --- -- -= -— -- — — — — — 
Reviste românești — — 
Reviste strdine_. — —- 


Volbură Poiană: Ursita ei (poezie) — ~~ — — — 
Cărți străine — 


I. Boroș: Revoluţia lui Horia şi comitatul Caraş — 
Volbură Poiană : Clipe de seară (poezie) — — — 
loan C. Băcilă: Portretele lui Horia, Cloşca şi 


1. U. Soricu: Furtuna (poezie) _ --- —- — ~- -= —- 


L G.: 


Director: A. Bârseanu. ZS Redactor-şei: I. Georgescu. 
Redacţia şi Admin. : „Asociaţiunea“, Sibiiu, str. Şaguna 6. 
85 unde se află de vânzare toate publicaţiile «Asociaţiunei», 


Dela «Asociațiane» — 
Anunţuri — a a 


` en zu 


„= | 
Asociaţiunea pentru literatura română și 
A "A cultura poporului român e e 


SFIN Pate 


Intemeiată la 1881. Îi 


Prezident de onoare: M, SA REGELE FERDINAND. 


Prezident activ : Vice-prezident: 
Andreiu Bârseanu, Dr. Vasile Sueiu, f 
membru al „Academiei Române“. mitropolit de Alba-Iulia și Făgăraș, |||) 


Membrii comitetului central: 


Ioan Agârbiceanu, publicist, Dr. loan Lupaş, prof. univ., 
membru coresp. al «Acad. membru al «Acad. Rom». 
Române». , | luliu Marțian, dir. de banca. 

Dr. Nicolae Bălan, mitropolitul Dr. George Moga, gen.-medic | ||| 
Rom. ort. din Transilvania. Ioan Mofa, publicist d 

Dr. Victor Bârlea, director de i 3 | 


liceu, loan F. Negruţiu, dir. şc. norm. 
Dr. llie Ben, medic. Dr. Zenovie Pâclişanu, in- 
Dr. Iosif Blaga, dir. de liceu. spector general, membru co- 
loan baron Boeriu, general în resp. al <Acad. Române». 

pens. Aure! Popescu, comerciant. | 
Dr. Vasile Bologa, dir. de liceu. G. Poponea, cond. tip. arhid. || 
Dr. Lucian Borcia, advocat. Dr. George Preda, medic. 


Dr. Ioan Bunea, dir. de liceu. Dr. Octavian Rusu, advocat. A 
Partenie Cosma, dir. de bancă. Trandafir Scorobeţiu, prof. | 
Dr. Elie Dăianu, protopop. Dr. V. Stan, dir. de ec, norm. 
Dr. Nic. Drăgan, prof. univers. Gavril Todica, contabil. 
Octav. Goga, membrual «Acad. Nicolae Togan, protopop. 
Române». Ioan Vâtășan, dir., «Albina», 


Fondată ia 1868. „Revista Transilvania“ Fondată la 1863. 


Director: Andreiu Bârseanu. Redactor-şef: loan Georgescu, 
Colaboratori: | 


I. Agârbiceanu, A. P. Arbore, M. Baiulescu, A. Banciu, N. Bă- |. 
nescu, L A. Bassarabescu, |. Bianu, L. Blaga, G. B. Duică, V. Bo- || 
grea, Dr. L. Borcia, Dr. Al. Borza, Al. Busuioceanu, Al. Ciura, A. | 
Cotruş, Dr. E. Dăianu, Dr. N. Drăgan, R. Dragnea, V. Eftimiu, 
V. Ghidionescu, Oct. Goga, I. Gorun, C. Hodoş, E. P. H. Lon- |d 
gin, N. lorga, Al. şi]. 1. Lâpedatu, V. Lazar, Dr. I. Lupaș, A. || 
Lupeanu-Melin, I. Maniu, Colonel i. Manolescu, S. Dr. Mateiu, 
S. Mehedinți, Dr. V. Meruţiu, C. Moisil, Tr. Moşoiu, D. Nanu, ||! 
Dr, D. Negru, V. Păcală, T. V. Păcăţianu, Dr. Z. Pâclişanu, |!) 
V. Pârvanu, D. D. Patraşcanu, Dr. ! Paul, C. Pavelescu, H. 
şi N. P. Petrescu, E. Pis, A. Pop, Dr. I P.-Voiteşti, Dr P. 
Poruțiu, Dr. G. Preda, Dr. O Prie, Dr. S. Puşcariu, Dr. P. 
Roşca, St Roşianu, I. U. Soricu, V. Stanciu, M. Ştefănescu, 

V. Stroiescu, G. Todica, N. Togan, D. Tomescu, G. Vâlsan. l 


O W 


= 


106845 E Ee 


TRANSILVANIA 


Anul Lil. Ianuarie 1922. Na 1.. 


Un autor. dramatic necunoscut. 
— Încă o comedie a lui. — 


E 'câtva tmp de când la sfârșitul unui memoriu la Aca- 
demia Română, semnalam opera dramatică, total necunoscută 
astăzi, a unui actor bucureştean, loan Dimitrescu, care a scris 
şi un roman istoric, foarte prost, dar ale cărui comedii în gen 
popular «Badea Deftereul?> : sau «<Voiu să fiu actor la. laşi» ` 
(1849) şi «O toaletă neisprăvită sau obrăznicia 'slugilor» (1852) 
meritau tot interesul, și pentrucă prindeau bine tipuri contem- 
porane şi pentrucă întrebuinţau o limbă de un mare adevăr şi 
de o bogăţie extraordinară. 

De atunci am mai găsit două lucrări ale lui: una, înfă- 
țișând o intrigă de såt, cu plan de călătorie şi cu o răsbunare 
prin dare de foc, se deosebește prin acelaş dialog de o rară 
vioiciune şi de o noutate care ar face fericirea unui autor de 
dicţionar; ceealaltă, o piesă de ocasie, se mulţămiă să prezinte 
starea spiritelor la sate după isbucnirea revoluției muntene 
dela 1848. e 

Voiu vorbi poate altă dată, tot ac), de aceste producţii cu ` 
totul originale, care, dacă sar retipări afară de cea din urmă, 

cu o tendinţă specială, ar fi bine să se întroducă în repertorul 
trupelor. de “diletanţi ardeleni, despre care în ultimele timpuri ` 
se vorbește aşă de puţin. | 

lată insă că într'o cărticică a cărui E lipseşte, ag 
încât nu găsesc numele autorului, dar pe a doua foaie. se dă . 
titlul de «Logofătul Satului», regăsesc toate caracterele teatrului . 
acestuia al lui l- Dimitrescu, aşă încât.n'aș sta pe gânduri să-i 


4 Alte note despre. cultura şi viața socială românească sub vechiul 
regim, în «Analele Academiei Române», XXXIX, pg. 32—34. 
| îi | d 


- — 2 — 


atribui lucrarea>.! . Şi fiindcă într'însa e vorba, întrun chip maf. 
-mult sau mai. puţin -serios şi de ardeleni, iată un resumat cu 
extrase caracteristice, din această comedie. 
Mușat şi Stanciu, ţerani deschid actul întâiu. 
Stanciu : la mai stăi, măi Muşate, să ne mai odihnim niţel: 
pune fedeleşul jos.. 
i Mușat: Apol bine, m mă nea Stanciule,: când o să ajungem 
acolo? 
Stanciu : Când o vrea Dumnezeu. LE 
Mușat: Vezcă ne apucă noaptea. Au trudit la secere, 
au făcut clăi și «picioare», mai au ceva «loguleţe», la carândaş», cu 
care, fără bunătatea de logofăt al satului mar puteă trăi. «Nici 
de loc». Mușat a şi fost bătut de Zoe în ziua când <i-sa prä- 
pădit nemincinos două chilişoare de grâu. <Pârcălabul sau isprăm- 
nicelui, apare apoi şt'el>, — pârcălab la sat, isprămnicel la arândaș, 
de lăcomie: Ba a învăţat și ceva grecește, adecă, după socotința 
alor doi țărani «s'a ismenit>... Muşat şi Stanciu-i vorbesc de 
gândul ce au de a scoate pe arândaș, dar boierul e departe 
“în «Bucureștii noi> și Oprea sfătuește să. se întrebuințeze tă- 
` cerea logofătului Sandu. Acesta are o  <logoieteasă îată de 
_ boier> şi el, însuşi a crescut la curtea boerului, gét SE 
Cunoaşte bine capitala. e 
- Stanciu : O H nevoie mare SEH S7 
Oprea : Ehe! Dar să vedeţi voi-pe nişte domnisort tăia 
dacolo eat, gătiţi şi împodobiţi... Tiil Ce e moş popa al 
nostru dela Lespedea!: Chiar pare că-s păpuși... Şi unde merg 
` să sed tot cu capetele pă sus, aşă... 
~ Muşat: Elei! Nu i-o îi durând junghetura. 
Stanciu : Asta mă mir şi eu! 
Oprea: Aş, ei o ţin tot una şi, când vor să se uite în 
lături, nu se întorc așă ca noi. l 
Stanciu; Dar cum, Doamne iartă-mă ? 
Oprea: Uite-aşà, cu tot E? din creştet Hai în. tălpile 
picerelor... 
Mușat: Al Geet: râturile lor nu se 'nvârtesc a ca 


N 


ale noastre?. 


_ Oprea: Ba. da, fodolie, mă! Ce te socoteti? 


SS `: Biblioteca «Academiei Române» n'o posedă, 


E SE 


7 
Mușat: Bine, todolie ca fodolie; dar apoi cum nu i-o fi 
durând râturile?...- Or fi având ei vrun meşteșug poate? 
Oprea: Ba-i fodolie goală, mă b 
Când acum, conversaţia nu se mai poartă între țărani, ci 
' între arândaş și logofăt, eom supţire», ori între acesta şi «soţia» 
lui, fata de boier, nu mai e pe departe aceiaşi naturaleță: 


Scriitorul e în altă lume, pe care mo cunoaşte și n'o poate in-- 


terpretă. E un stupid limbaj preţios, în care nu se mai recunosc 
însușirile credinciosului infățișător al vieţii de sat. Când mama 
lui Alecu Logofătul apare actul ge schimbă: 

Maria : Aolio, coconeii maichii, adică brebeneii maichii. 
Bre, bre bre! Ce drăgăstoși stint, Doamne... Da ce lucraţi voi 
aici, copiii :mei?... ce vam mai căutat!... Am fost pe /alde 
Muşat, pe Palde Stanciu, am fost, vezi dumniata, tocmai în capul 

satului, la aria lui moş Irimia... Da pe unde n'am fost? Şi colo 
` nwi, colo nu-i».. 

Convorbirea lui Oprea cu Grecul aduce ide datinele 
vechiului jucru țărănesc la moşia boierului: «zice că la claca 


trecută le-ai făgăduit trei vedre de vin şi una de rachiua... 8 


Boierul proprietar se ivește acum, cu sameșul administrator: nu 
cunoaşte moșia, care a fost a nepoatei însăşi fată de boier 


care a fugit cu Alecu; el-veniă pe-acolo când «altă dată, tot- 


treceă la Braşov». Sameșul, lăudând pe Logofăt, pare a convinge 
pe boier că presenţa lui pe moșia uitată ar îi un bun prilej 
pentru căsătoria nepoatei. 

Acum o scenă de horă. «Se ridică o cortină din fund şi 
acolo un han de ţară, în mijlocul curţii horă de flăcăi şi fete, 
pe de margini Ia. pe care şed sătenii cei bătrâni, doi cim- 


poieri cântă- cu cimpoaele, după câteva minute hora se sparge ` 


și două oale cu vin umblă din mână în mână». E ziua cunu- 
niei. Sătenii joacă «o raţă>: <Cântaţi rața ici, rața coleă>: 


Rața ici, rața coleă l Rața ici, rața coleà, 

“Raja paşte papură Rața iese din. pădure, 
Și. răţoiu "i Cu bobocii 
Usturoiu. PR: „De tiertură, ` 

Rafa ici, rața coleă, “Rața iei, yața coleă - 

Rața iese din vizdeiu i -Rafa iese din tufani ` 
“Cu bobocii = ; Cu bobocii i 


Mititei, i ` Dolofani. 
| | i 


H 


Rafa ici, rața coleă, SR Tralala la, ramta-ta ta 
Râţa trece Dunărea Trala, ta ramta tata 
Cu bobocii - Rainta ta 
După ea. - CG Tralalaa + 


“<Hăituri de E se aud afară: e ispravnicul cu. doro- 


- banii şi unchiul fetei de boer fugite. El iartă pe cea greşită 
` şi întinde mâna cuscrei țărane, «lele Marie», spre uimirea satului. 


Lăutari de scaune, veniţi din Comarnic, cântă. Jocul va țineă - 


„trei zile şi trei nopți. è 


In al doilea act, Alecu Logofätul jan planuri de colabo- 
rare cu sătenii, criticând pe proprietarii cari «se închid prin oraşe 
unde se îndeletnicesc la felurimi de petreceri» şi aceasta o 
spune şi în versuri mediocre. . Dar socrul îl cere la Bucureşti, ` 
unde i-a gătit un rang. Pe când Grecul pregăteşte o intrigă de ` 
gelosie între cei, de- curând luaţi, sătenii cari cosesc pentru ei 
acuma își schimbă impresiile despre noua vreme-ce s'a deschis ` 
pentru ei, când proprietara «şade dă vorbă cu rumâncele»> pă 
prispă afară: <Mândrică chiar parcă-i o rândunică». Numai «lelea ` 
Maria» sa fudulit amintindu-și de bielșugul din vremea soţului 
cu «scurteică dalea îmblânitele şi o fermenea numai găitan având 


„herghelii, cirezi de vaci, turme de oi». |, 


v 


Dar iată o nouă păstoriță, fugară din Ardeal, unde a fost... 
fată de bancher Paulina.. O întâmpină «dada», care e acum 
<sulemenită, cu roche cu turhel şi cy coada făcută în creștet» : 
truda ei de a corespunde noii situație e hazliu înfățișată. Sătenii 


“însă găsesc că <a dat pârjolul în cotoroanță» de când nu-i lasă 
ai zice nici «dadă» nici «lele». ` 


Mergând la schituleț cei doi. tineri aud -păstorița cântând 
din fluer. I sa spus Zoii că e femeia la care ţine soţul ei. 
Grecul o întăreşte-în aceasta părere. In acest timp ni se prezintă 
o scenă de vânătoare. Oprea a luat-o la fugă înaintea mistreţilor: 
«Sabia, puşca, nădejdea fuga, — povestea vorbei». 

Intors Alecă află. supărarea Zoii: Sătenii. intervin din nou 
într un nou dialog: «Trebuie să fie vro namesnie la mijloc». 
Cel bănuit pe nedrept vrea să se omoare, di intriga se descapere: 


~ o` Oprea vine cântând: S 
«Frunză verde frunzuliță, "Ori ai trecut Praova,. > 
“ -Aoligă puiculiță, ` Simgurică turtăreă? 1 
-~ ` De unde vii, neiculiță ? Ori în brațele cnivà? ^ 
Ca eşti udă pe rochiță - Aolică, fa, fa, fa! 
De apă şi der bumitg, Spune, gâcit-ăm au ba». 


Ki Ae 


V 


f P, eg 

Din greşală el ucide pe grec. Şi atunci bancherul află pe | 
Paulina, în acelaş moment cu ofițerul de dragul căruia fugise, 
Lăutarii din Câmpina, aduşi de ceauş Nedelcu, vor „cântă la - 
-Încă o nuntă. 

Naivă înjghebare? De sigur! Şi proaste: discursuri senti- 
mentale de oraș; Dar iată şi din această piesă de pe la 1850 
— este o notiță manuscrisă” dela 1852 — se vede că «ţărănismul> 
literar eră mai vechiu de cum se crede. N. lorga. 


T | 
| Suriuna. 
d l — După o legendă nordică. — 


In patul rece-al nopței e țărmu "mbrobodit 
Și-acolo ’ n largul mări furtuna s'a pornit, 
Și trăsnetele-adâncul. tăriilor străpung,  — 
lar cerul și pământul răsbubue prelung, 

Și răsvrătit noianul spre maluri își trimite - 
Armadele de valuri de vitor biciuiite. 
Și ele vin, mânate de furia nebună 
In crâncene vârtejuri se sparg și se adună, 
Se răsucesc în suluri, se 'ntind - în cercuri mari 
Și-amenință să "nghită sătucul de pescari. 
Cu sufletul de groaza peirei înnoptat 
Acolo sus pescarii pe mal s'au “adunat 
Și, cum priveau spre largul ce clocoteă nebun, 
` Au auzit de-odată un babuit de tun - 
„Și altul, apoi altul. Ei ochii și-i ascut 
Oğ strigătul de-alarmă văzduhul l-a umplut, 
„Căci au zărit în noaptea de fulgere 'nroșită ` 
Zbătându-se "ntre valuri ca lebeda rănită ` 
“Și năzuind în luptă cu moartea cătră mal 
Corabia izbită de vânt din val în val. 
„ Acolo-și văd peirea sărmanii călători `. 
l Impinşi înspre genune și aruncaţi în nori, 
Și di sa stins acuma nădejdea de.scăpare, - 

e Caci nu mai au putere să deen vre-o sforțare. 


— Să alergăm acala! pescarii prind. să strige S 
„Și duntrea de salvare „desleagă din cârlige 
o SH À IK DS 


- — SÉ — : 


Și cei mai bravi “dintr înșii in mână prind lopata 
Și să s arunce ?n largul spumegător sunt gata. 


„Dar unde este Harro, luntrașul nenfricat ` 
„Ce ştie să se lupte cu valu'nfuriat. 

Și care pe furtuna şi vremea cea mai rea ` 
Tovarășilor știe curajul să lil dea? ` 

"L-a apucat în satul vecin a: nopţii groază 
Și sigur că nu doarme, ci Harro priveghia2ă - 
Căci poate depe valuri vre-un gias de- călător 
Cuprins de spaima morții va cere ajutor. 

Și. până când să vie, corabia seneacă ` 

Işi fac voinicii cruce și țără Harro pleacă. 


Departe, mai departe în urmă, țărmul lasă ` 


Se 'rialță, se afundă în marea furioasă. ` 

Un val o 'nvăluește, dar iese la iveală 

Și luntrea îndrăsneață nainte dă năvală 

Eroică prin munţii de apă a pătruns 

„Și iat-o că la locul de groază a ajuns. 
De-acuma călătorii salvați sunt din năpaste: 

„Corabia izbită la proră şi în coaste 
S'apleacă 'ncet de apa ce 'ncepe ga pătrundă 

_ pi din, ca și sicriul în groapă, se cufundă. 

lar naufragiații de spaimă îngheţaţi 

`, In luntrea cea vitează acuma-s așezați 

~ Doar unul, unul singur de groază abătut 


Rămase-acolo’n valuri, că 'n luntre na "ncăput 


și 'mbrăjişind catargul corăbiei zdrobite 3 


Vedea din`clipă’n clipă cum valul-il înghite 


In vreme ce cu ochii în lacrimi se uită, + 


Cu-ai săi tovarăși ENEE spre (ärm cum naintă. 


Dar, când du pus tuntraşii piciorul pe pi 
Găsitu-l-au acolo. pe Harro îngrijorat ` 
Și cele dintâi vorbe ce dânsul le-a rostit 


“Au fost: «Tovarăşi spuneţi. pe toți i-aţi mântuit> ? 
_— Pe toți. Doar unul singur în luntre mavil loc, ` 


Așă a. vrut pe semne hainul'-de noroc 
Ca, spri ijinit de vârful zdrobitului catarg, ` 
E moartea şi-o așteaptă acum acolo n targ 


<. Ea 


N 


N 


e 


De, EE 


— Așâ? Atunci acolo -noi nu-l putem, lasă 
Vom merge. să-l 'ăducem ! ` 

— Dar nu vom mai putea 
Căci juntrea nie slăbită acum la'ncheeturi 
Și vântul suflă moartea pe zeci de mii de guri 
Și parcă mai grozavă: se 'ncinge vijelia. 
— Să mergem dragi tovarăşi ! Ne chiamă datoria! 
„Hai, cine îndrăsnește så vie-acum cu mine? 
Nici unul? Plec dar singur.. Voesc să mor mai bine . 
„Decât să ştiu că'n valuri o vieață sa pierdut 
dar noi ca adi dam mână de Kr nam vrut 


P Horra ee lopețile pe val 

„Dar ce duios suspină măicuță-sa pe mal: 

— Vai, Harro, nu te duce, copilul mamei drag, 
Și tată-tău, ştii bine, muri pe mări pribeag 


„Și Uve, al tău frate în larg de mări pornit. 


„Nesăturata. mare de sigur Va 'nghiţit 

-$i sufletul de jale acuma plânge *n mine, 

Că tot aştept și Uve de nicăiri nu vine. 

Cu câtă duioșie la sânu-mi l-am crescut, 
“Copilul mamei dulce, şi:acuma l-am pierdut!.. 
-pi vreai să te 'nneci și tu. în marea 'nfuriată, 
Ca dulcele tău frate, ca “scumpul vostru tată? 
„Ascultă, dragul mamei, ascultă, nu plecă! 
Ce-ar face mâiculița, când. nu te-ar mai avea? 
— Ci au va fi nimica, voinicul îi răspunde. 


„De voi muri ca tata și frate-meu în unde 
„.. Neom întâln acolo, în ceruri sus toţi trei, 


Și-abia vei veni și tu mai repede la ei! 
— Ze duci, şi nu ţi-e milă de maică ta, de mine? 
-— Dar cel ținut. de moarte în ghiarele haine, 


„Nu crezi că are și el o mamă ce'l așteaptă 
„= St rugătoare jn cale-i „trudiții ochi și ai e ded 


A zis. și d mâni voinice lopeţile prinzând, 
Porni în largul mărei mânat de-un Singur gând: 


“Să scape pe străinul rămas acolo'n larg 


Cu groaza mori n suflet cu mâna „pe catarg. 


- 


> 


Și valuri după valuri loveau tumuituoase 
„+ In duntrea cumpănită de brațere: vânjoase 

- pi fulgerile nopţii, izbind năpraznic marea, 

` Spre ținta lui 'dorită îi luminau cărarea ` 

Și-l răsturnă furtuna, dar nu-l opriră Ip cale - 

Nici marea cu pâtopul de valuri ale sale 

Nici norii cari în noapte lumina. i-au ascuns, 

Catargul.este-acolo și Harro a ajuns! - 


EI smuilge dintre valuri pe bietul călător 
In șubreda lui luntre l-așază binisor ` 
Cu focul bucuriei în inima vitează 
Spre țărm unde-i aşteaptă pescari 'naintează. ` 
Se lumină de ziuă și ei acolo stau 
Cutremuraţi în suflet pe Harro:l aşteptau. 
` Și-acum veni! Un strigăt ca un ferbinte val: 
Porni de sus de-acolo. S'apropia de mal | 
Dar pêr a nu ojunge uscdtul cu piciorul, 
Se ridică în luntre în su3 învingătorul 
Și mânile drept tulnic ia-gură și le duse 
Sg strigătul ce dete tot sufletul af! puse, 
„Că răsună văzduhul de glasu-i de aramă: 
SCH E Uve fraților! E Uve-al nostru, mamă!.. 


Z Ù. Soricu.. f 


p Se lui Horia -şi comiat Caraș. | Ke 


Revoluţia lui. Horia se incepuse în comitatul Zarandului 
atunci, când țăranii români conduşi de căpitanul Crișan, la 2 
Noemvrie 1784 se aruncară asupra curților domnilor nobili din 
Criştior, devastându-le şi nimicindu-le. — r 
-Revoluția aceasta cu iuțeală surprinzătoare sa ätit mai: 
departe, şi a trecut în. comitatele Hunedoara și Arad măr- 
giriaşe cu comitatul Caraș, aşă că dejà la 4 Noemvrie o 


l „ceată de Grant români veniți din Zarand au prefăcut . în cenușă 
„castelul. baronului, Anton Jósika din Branişca, — iară la 7 No- - 
` emvrie ţăranii | ardeleni uniţi cu, cei din comitatul Arad unde: 


dejă spre sfârşitul lunei lui lulie 1784 se începuseră tulburările, 


dn frunte cu Ursu Ribiţa, au distrus castelul din Deam al ` 


— VW eg SE Se 


vice-comitelui de Arad Andre Forrai, — şi în cele 2 zile ut, 
mătoare au trecut pe malul drept al Mureșului până la Radna, ` 


devastând şi jefuind. curţile domneşti, aflătoare în calea lor. 
Deşi comitatul Caraş este mărginaş cu comitatele Hu- 
nedoara şi Arad, totuși. revoluţia aceea nu a trecut și pe teri- 
torul acelui comitat, — parte din cauza, că în acel comitat, 
peste tot în Bănat nu erau nobili ca în Ardeal, — parte că 


imediat după isbucnirea revoluţiei s'au luat dispoziţii Se Im. 


pedecarea aceleia. 
Fiindcă nici în istoria lui Nicolau Densuşiain, nici cea com- 


pusă de Szilágyi Ferencz? în cari se tratează cu de-amănuntuł f 


toate fasele revoluțiunei, mai detailat nu se face pomenire despre 
cele petrecute îri comitatul Caraș cu privire la ‘revoluția din 


chestie, probabil că nu au avut la mână actele de lipsă. Soco- 


__tit-am de bine pentru ilustrarea dispozițiilor luate din partea 
comitatului Caraș, a relevă cuprinsul actelor din arhiva comi- 
tatensă referitoare la această revoluţie. 

Vestea despre revoluţiunea cea înfiorătoare a lui Horia, 
dejă a 2-a zi după ebucnire a fost cunoscută în comitatul Caraş. 
Anume: ` 


In congregația generală comitatensă ţinută la 3 Noemvrie 


1784, v.comitele raportează, că un anumit nobil din Zye (Ilia) 


cu numele Carol Bistray i-a descoperit, că în comitâtul Hune- 
doara poporul român, nu se ştie din ce cauză şi prin cine, s'a 
răsculat, şi fără considerare la rang, sex ori vârstă pe toţi 
nobilii cari le vin în cale, îi omoară, curţile lor le aprind şi 
toate le ninficesc așă, că dacă nu se vor luă măsuri, acei rebeli 
vor intră și în provincia Timișului şi vor omori pe toţi domnii. 

Afară de spusele lui Carol Bistray, cu d. 8 Noemvrie 1784, 
v„judele George Polgár a luat un așă numit «species facti», 
Geer căreiă este următorul: 


“In 2 Noemvrie 1784 — ziua de Marţi, popii români 


sub conducerea: unui anumit Horia supus cameral și a altuj 


tinăr cu o statură înaltă (2) Crișan, împodobiţi cu cruce și Im ... 
brăcaţi în vestminte nemţeşti, pe cari — după cum se vestește, 


le-ar f-căpătat dela Impăratul — s'a revoltat în posesiunile 
1 «Reveluţia lui. Horia», Bucureşti 1884. 
S <A Hora Világ Erdélyben», Pest 1871. 


D 


ae Ci 


d zi 10 = 


-* Criştior, Brad: și Ribița, şi pe toti nobilii de săi şi cari le-au 


venit în-cale bărbaţi, femei, tineri şi bătrâni, fără cruţare i-au ucis. 

; «Casa nobilului Ribiczay — care ca să scape de moarte 
noaptea a fugit la Deva —-a aprins:o, — de acolo au trecut 
la Branișca în cale în tot locul resculând poporul, — acolo a 
dat foc la castelul baronului Arton Josika (castelul a. fost gol), 


© — moara aceluia a dărâmat:o şi făina ce-a găsit-o a dus-o cu sine, 


Dela Branişca au venit la. Șoimuș, jefuind mai întâi casa | 


` lui Ludovic Barka, mobilele de casă le-au dus cu sine: și cam 


Ja 5000 vedre vin le-au vărsat. Apoi au trecut la Heren, pe 
nobilii şi militarii de acolo i-au jefuit, — de acolo s'au reîntors 


spre Alba-lulia cu scop ca jefuind cetatea, — cu armele acolo 


l aflätoare — sä armeze poporul. 


Văzând acestea locuitorii.din Lesnic, ei încă s'au, uresculat | 


„şi. când- dânsul — Bistray — voind să fugă la Deva a ajuns 


la Lesnic, trăsura cu carea s'a oprit în apropierea satului rebelii 
au oprit-o, pe soţia sa sl pe unul din pruncii să-i i-au omorât, 
aruncând trupurile lor în “Mureș. Dânsul' a fugit şi ascun- 
zându-se în tufişe a scăpat. - oo ooon 

- Lesnichenii în societate cw cei din: Secămaș şi Dumbrăvița 


“au prădat şi jefuit tot, și după: cum i-s'a spus l-ar fi omorit şi 


i 


pe. un anumit Bogdan. 

Ceata rebelilor -din Lesnic: şi din alte-3 comune au venit 
la. Lapusnic, unde resculând pe locuitorii: de acolo a omorît 
pe provizorul emerit al Dlui Lazar-Maryai împreună. cu soția 
şi cu ginerele și i-au jefuit tot, .. . 

Pe când istoriseă acestea Bistray, — în fugă a ajuns la ` 
Lugoș /acob Bernad şi Stefan Szabó tot din, comitatul Hune. . 
doara, cari nü numai au adeverit: 'cele spuse de Bistray ci 
a mai adaus, că mulțimea rebelilor a ajunse la Ilia (Maros Ilye), 
unde: au. dat foc la. casele lui Josif Baja, Iacob Besind, Petru ` 


Së Kadar, Bisătray Károly şi Petru Sânta şi la două castele ale 
baronului Joan şi /osif Bornemisza. ` 


“Dela lia au trecut la Gothatea unde au BER edificiile 


`  aioälle pline: cu grâu şi cu fân. 


-Au-frecut apoi la Gurasada unde au dat foc la casa: şi 


bunurile. comitelui Grigorie Betlen, şi pe persoanele; adecă pe `` 

-văduva lui Alexanăru Mojteny, soţia fostului provizor al baro- 
- nului carea, zăceă. în patul naşterii și. pe “soția provizorului 
` Bahe le-au. omori. : 


= 1 — 
a 3 i 
-$ , 

Lea mai relatat şi aceea, că pe două familii ţinătoare de ` 
<asa lui Bistray, adecă pe Ladislau Krdjnik cu 9 membrii și 
pe Ludovic Szildgyi cu 8 membrii i-au ucis. Altele nu au mai 
putut spune căci' erau în fugă ca-să scape de moarte. 

Afirmă şi aceea, că până la graniţele Banatului mai toate 
comunele sunt resculate, și ce e şi mai mult Biștray mai 
spuse, că fugind încoace, au întâmpinat pe mulţi din Banat ` 
cari treceau în Transilvania şi când conducătorul diliginţei 
postale i-au făcut atenţi să nu meargă în Ardeal povestindu-le 
de tulburări, aceia încă au zis, 'că le place ce se întâmplă, şi: 
că în scurtă vreme aşa se va întâmplă şi cu Ungurii din Bănat. 

Alt ceva nu a mai putut spune decât că trecând în, Bănat 
noaptea a văzut în flacări mai toată partea 9E lângă granita 
Ardealului: ` 

Cele cuprinse în acest «species facti» cu d. 8 Noeméëtie 
1784 le-a întărit şi conducătoral postal care circula între Ardeal E 
şi Banat. 

Acest «species facti», comitatul! Carag din e ge- 
nerală ținută la 8 Noemv. cu stafeta de cursor la -10 ore noaptea 
i-a expedat comisiunei regeşti din Timişoara cu aceea, că 'dupăce 
cu ocazia congregației generale din 3 Noemvrie vice-comitele 


ar fi făcut raport despre cele cuprinse în acel species facti, şi : . 


«dupăce Bistray şi alți 2 ardeleni de nu puţină autoritate ar fi 
spus, că mai sunt şi alți ardeleni refugiaţi la Făget cari tot ase- 
menea ar fi mărturisit despre amenințările poporului revoltat, 
fără întârziere a dispus-ca vice-judele Emeric Legrady şi cu un 
jurat, . prin cursor extraordinar să “meargă la Făget ca să 
câştige informaţie detailată şi dela alţi ardeleni. ` 3 
Şi fiindcă judele nobililor cu oficialii militari mâne, adecă 
9 Noemv. vor începe conscrierea militară ordonată, vice-comitete 
işi descoperi temerea ca nu cumva naţia valachică «alioquin 


ad tumultum et quaevis crimina patranda prona» (altcum gata la . 


turburări și ła săvârşirea à orice fărădelegi) să i-se dea ocazia ` 

de a face agitaţii prin ardelenii cari străbat în Bänat, și aşă 
H in Bănat să se întâmple asemenea ran i 

* 4 Arhiva comitatului. Cfr. Densuşianu, o. €, pag. 175. 

, 3 Se observă că nobilii au fost contra Conscrierei, temâudu-și pte-. 

- rogativele, -aşă încât cu data 9 Oct. 1784 însuși împărațul a trebuit de nou 
să solicite și să facă intruatare oficialilor pentru întârziere. bai 


4 E i SEN 
Adaoge apoi vice- -comitele că și: până atunci: până când 
dela Consiliul locotenenţial căruia s'a notificat toate lucrurile 
pentru a primi instrucţia de urmat, — dela acelaşi Consiliu sa 
cerut dispoziții pentru susținerea ordinei şi a liniştei . prin mi- 
liție, — căci dacă 'nația românească din acest comitat va începe 
tulburările, orice mijloc va: fi fără de folos, pentrucă numărul ` 
„ ostașilor în casarma Lugojului pentru acel caz este prea. neîn- 
semnat, iară miliția domestică comitatensă nici nu este vrednică: 
a se pomeni. - Drept aceea cere miliţie la graniţă. 

- Abiă-sa expediat acest raport atât la comisiunea regească. 
din Timişoara, cât și la Locutenenţă, la 9 Nov. seara la D, 
prin stafetă iarăși s'a făcut un alt raport în care se spune, că 
Legrady, cel trimis la Făget, a raportat, că mergând la Făget, 
abiă a eşit de pe teritorul opidului Lugoş sa întâlnit cu mai 
mO0 ardeleni nobili și cu tricesimatorul dela Dobra refugiaţi: 
cari în 8 Nov. seara târziu apropiindu-se de Lugoş fiind în- 
trebaţi de starea lor şi despre tulburările poporului, Lea spus,. 
că poporul resculat nu numai pe nobili, ci şi pe pruncii acelora 
îi omoară şi aprind toate bunurile lor. 

Atestea auzindu-le, trimișii comitatului nici nu se duc la 
Făget, ci se reintorc la Lugoș, făcând raport vice-comitelui. 
In ziua următoare continuându-se ` congregația, pre- 
torele Nicolau Piacsek, a prezentat două scrisori, în cari se 
arată că în comitatul Aradului grassează răscoala, -Anumie: 
Intr'o scrisoare provizorul familiei. Forrai cu numele Ve- 
zendy, prin Iosif Zimandy din Bichiş cu d. de Soborşin la 7 
Noemvrie arată, că comunele Zam şi Petirș. sunt dejà arse și 
„pustiite și că doară -ca mâne rebelii vor intră și în Soborșin ; . 
_„ deci cere ca comitatul să trimită vro 1000 ostaşi ca să se im- ` 
| podaci devastarea Soborşinului. - 
in ceealaltă scrisoare /osif Szalay, notar din, Capălnaş tot 
E cu data de 7 Noemvrie notifică pretorelui Nicolau. Piacsek Că, 
Ungaria e în flacără, şi Că rebelii azi dimineață au dat îpc la : - 
“comunele: Petirs, Iltyó, Toc şi după mează-zi cam la 2 ore au 
dat foc şi Soborşinului, i 
Insuşi a fost la Valea-mare (vis-à-vis. ale EI de Soe 
borșin) şi a văzut focul. Colonelul Partoner a venit Ja Valea- 
mare și a iştorisit, că a vorbit cu. capul şi conducătorul rebe- 
ilor Cari au voit să aprinda, biserica din e și a inceput i 


` 


= i3 = 
a jefui potirul şi alte lucruri sfinte. La rugarea lui biserica nu _ - 
a aprins-o, — ci au scos argintăriile Domnului posesor precum 
şi vestmintele de mătasă, cari toate le-au împărţit între sine, — 
apoi două vase de vin de Tokay le-au spart şi le-au beut, 

Conducătorul rebelilor spune, că are-poruncă dela Impărat 
ca pe toţi nobilii unguri-să-i stirpească, bunurile lor să le ni- 
micească, — deci când dau. de un Ungur — îl omoară, dară de 
Germani nu se ating. 

In urmarea acestora. comitatul face următoarele dispo- 
sițiuni : 
` 1. Sistează conscrierea militară până nu se aşează tul- 
burările. © - = 

2. Pentruca revoluţia să nu treacă şi în comitatul Caraş, 
şi până când ar sosi -ajutorul. militar com. spre graniţele comi- 
tatului la Mureș şi Transilvania, trimite diregători comitatensi 
cu câte 2—3 servitori (haiduci) de ai comitatului. Şi adecă: 

Lă Lalașinţ: pe juratul George Kiss, la Birchiș: vice- . 
pretorele Josif Valentovics, Valea-mare: juratul Josif Zimdnyl, 
1a Szelcioara: juratul Ioan Sziy, la Făget: vice-pretor. Nicolau 
Piacsek, la Coșorița : pe vice-pretorele Andreiu Szluka, la Zsi- 
dovâr : vice-pretorele Anton Hamar, la Maciora: juratul Joan 
Hamar, la Flurmadia : juratul Andreiu Bokros, la Dubest: pe ` 
juratul Ladislau Kamenszky, lăsânduli-se ca să privegheze ca 
nici dela rebeli să nu poată cineva intră în comitat, dară nici 
de aci să treacă cineva. 

Tot atunci s'a cerut dela cual dis militară din Caransebeș 
a face disposiţiuni pentru impedecarea revoltei, şi irecerga re- 
belilor prin pasul-dela Vama-Marya. 

Despre ulterioarele desfășurări ale evenimentelor revolu- 
Uonare în arhiva comitatului urmă nu mai este. Ayă se vede. că 
dupăce revoluţia lui Horia nu a avut durati lungă, — eanu a | 
trecut în comitatul Caraş. : l 

In legătură cu cele de mai sus, avem să amintim. ca: 

l 1. Antoni lancovits numit de comisar reg. cu data de 19 
Noemvrie în cauza Horaiană, la 13 Decemvrie 1784 a fost în 
Lug6ş, de unde a tăcut raport el ee Dela SE a trecut 
la Deya în: Transilvania. | 

2. Acel comisar reg. cu data de 30 Noemv. 1784 scrie > cătră» 

vice-comite!e comitatens Madarász, că dupăcum Lea raportat 


SE | SN e 
— 14 — 


| că poporul din pretura Oraviței dară mai ales cel dela Sasca este 


turburat din cauza tratărei dure din partea unor oficianţi, şi 


'este temere ca nu cumva să se. revolte. ` 


3. Consiliul locotenenţial cu data de 31 Decemvrie 1784, 


Nr, 414 transmite la comitat descrierea personală a lui Horia şi 


` Cloșca! dispunând ca comitatul să pună păzitori la poduri, tre- 


„cători și în “păduri ca să-i prindă și să observe mişcările Româ- 


nilor din comitat. Cu statul- militar să ţină raporturi de bună 
înțelegere. 
In urmarea acestei disposițiųni, comitatul a lăsat pretorilor, 


;. diregătorilor. dela poduri, — celor dela depozitul de sare din 


Valea-mare, — la trecătoarea dela Birchiș, la Direcţiunea mi- 
nelor, din Oraviţa, şi la comanda miliției de graniță din Caran- - 
sebes — că să aibă. grijă. 

- 4 Tot Locutenenţa cu data de 4 lanuarie 1785 Nr. 564 re- 


noieşte dispoziţia sa dată de mai nainte în care. zice că Horia 
şi Cloşca afirmativ prin pasul dela Feketet ar îi fugit în Un- 

- . garia, trimițând descrierea personală A lor.2 Acestea’ Sau tratat 
în Congregația generală ţinută la 12 Aprilie 1785 unde se zice 


că Horia şi Cloşca sunt prinşi dejă şi executaţi. D Boroş, 
" „ preposit, 
Glipe de seară. i 
` Soarete-și desface brâul ` La toiag de mult își ţine 
De lumină până ’n văi; . ` Spânzurat un zurgălău, 
Câte-o zdreanță de văpae H când vine se strecoară 
Arunoată stă pe clăi. ; Tot pe maluri de Părău. , 


. ` Stropi de aur. afarmă prundul In amurg un dor mă poartă” 


In izuparele ce curg d La Siret departe n orâng, 
gi 'n. măhramă de călugăr ` ` Gol oumplit se face 'n ode ) 
Ge “Vine fratele. amurg. < Și suspin şi we sà plâng. - 


"ie “Descrierea şi actul l lipoi l ci numai în protocolul congregaţiei : se 


` pomenesc eu dată 10 lan. 1785. Vestea despre fuga lui Horia şi „Cloşca 
a fost născocita. Vezi Szilágy o. e, pag. 214. 


1 Vezi raportul. vice-comitetului Ioan Beöthy din Orade la- Nic. Den- 
siaşiauu o. E pag. 414 


f Bi A ` S — i ž 
i 
- H id i á E 


.— 15 — ` E 


. Lâng'un plop adus de coapsă 
Luna mă ningeă de sus, 
, Cum s'a dus ninsoarea lunii 
- Așa dragostea s'a dus. - | 
|  Polbură Poiană. 


Portretele lui Horia, Cloșca și Ge 
de loan C. Băcilă. ` 


În anul t784 isbucneşte_ revoluția țăranilor Români din Transilvania, 
condusă dè Floria, Cloşca şi” Crişăti, “dia “cauză asapiririlor nobililor Uti- 
guri, întinzându-se din părțile mı munților apuseni în comitatele Zarandului, 
Abrudului, Hunedoarei, Clujului, Albei, Aradului, până în comitatul. Si- 


bin pe la Vinjar « de jos, 'şi această mişcare condusă de Horia şi având 


>  de_ajutori pe "CIoşeă” Şi" Crişan, a avut răsunet în toate statele Austriei, 


până, la Viena, „punând. pe gânduri pe împăratul Iosif II neștiind care este 
cauza. Este drept că Românii San plâns de muiteori împăratului pentru 
'nedreptăţile ce le suferă, “dar toate ordinele date, nobilii a, au ştiut să 
le ocolească. i ; 
Numai conscrierea ‘militară din Ianuarie 1784 care hotărà că toţi ce 
se fac grăniceri scapă de iobăgie, primesc pământ : şi sunt oameni liberi, 
a făcut să isbucnească revolvția. Atunci o mulțime de comune se înscrii 
la grăniceri şi până în luna Iulie, 81 „de. comune din comitatele Albei, 
` Turdei, Zarandului şi Cetăţii de Baltă se înscriu la regimentele grănijăreşti 
şi de aci înainte nici un țăran înscris la grăniceri ti nu mai voiă să asculte” 
de nobilii Unguri, ba îi şi amenință. In primele zile ale lunei Octomvrie 
isbucneşte revoluția mai întâi în comitatul Zarandului şi se întinde repede 
în alte şase comitate, conducerea având-o Horia. Nobilimea face plângere ` 
guvernatorului Transilvaniei, Samuil Brukenthal, comandamentului militar 
din Sibiiu şi în cele din urmă plângerile nobililor ajunge la. urechile îm- 
păratului, Care ordonă armatei-să înăbușe revoluția prmând şi un "premiu 
de 300 de galbeni asupra fiecărei căpitănii (Horia, Cloşca, Crişan). Din 
cauză că armata” imperială lucră din răsputeri pentru: potolirea revoluției. 
şi pentru prinderea Jor, ei s'au retras în munții Albaculai, în marea pădure 
a Scorăcetului şi în ziua de 27 Decemvrie, Horia şi Cloşca sunt prinși de 
7 țărani Români conduşi de doi țărani, Stefan Trifu și Nuţul Mătieș. Horia 
şi Cloșca sunt aduşi la Alba-Iulia şi închiși în fortăreață; peste-o lună 
este prins și Crişan, dar ca să scape de tortură se spânzură cu cureaua 


dela opincă. Nobilimea ungurească: puteă fi liniştită acuma că vederea ` Ă 


morţii şi a flacărilor focului dela castelele lor nū o mai aveau în față. 
Horia şi Cloșca'trebuiau să-şi urmeze mai departe. drumul hotărit. de soartă 
şi să: nfoară ca nişte martiri pentru neamul lor. “In ziua de 26 Februarie 
1785 se pronunță sentinţa de moarte asupra lui Horia - “şi Cloșca «să li se 
frângă cu roata toate membrele corpului, începând de jos în sus, întâi lui 
Crisan şi apoi lui Horia». In ziua hotărită pentru execuţie erau de față -- 


= 16 — 


peste 6000 de oameni din comitatele Hunedoara, Cluj, Sibiiu, aduşi cu 
sila ca să vadă moartea. prin tortură. Întâi a fost frânt cu roata Cloşca, . 
primind 20 de lovituri dela picioare la cap şi Horia priveă la tortura to- 
varășului său de arme. Horia a primit 2 lovituri de toată, una la fluerul 
piciorului drept şi alta la piept. După ce au murit, trupul lor au fost de-, 
spicat în patru bucăți, capul şi membrele corpului au fost duse pe la răspântii, 
pe unde au făcut răscoala, și intestinele şi inima au. fost îngropate în locul 
de tortură. Români miloşi i-au dus trupul și l-au îngropat la Țebea, 
punându-i la căpătâiu un gorun, care astăzi se numeşte «Gorunul lui Horia», 
De atunci au trecut 136 de ani şi trupul lui Horia odihneşte în pace sub 

străjerul credincios ce îmbrățişează un alt erou al neamului nostru, pe 
Avram. lancu. Moartea lui Horia, Cloşca şi Crişan a pecetluit sacrificiul 

unui neam întreg. Prin moartea lor s'a adus ştergerea iobăgiei, frângerea.- 
eu roata — de care ei înşiși au perit — traiul mai omenesc al unui neam 

întreg și saciiticiul cel mai desăvârșit al unor oameni ce n an gândit să 

fie răsplătiți. 

Revoluţia a făcut mare vâlvă în Transilvania, s'au făcut o mulţime. 
de excese din partea unora și altora şi nobilimea ungurească se credeă 
pierdută. Numai după potolirea revoluţiei şi după liniştirea spizitelor s'a 
scris o intreagă literatură asupra acestei revoluţii a lui Horia și in special 
. anul 1184—1785 -este bogat în scrieri asupra acestui lucru; ceeace probează 
că wa fost un eveniment politic fără însemnătate.! Tot în acest timp s'a 
făcut şi portretele acestor Hei eroi martiri, îndată ce au fost prinși; sau 
făcut în aramă, ipsos, siluete, mai mult sau mai puţin adevărate. La in- 
ceput s'a crezut că ei sunt nobili şi au căutat să-i facă cât se poate de frumoși 
şi numai după ce s'a văzut că sunt țărani, îmbrăcați cu cojoc și opinci, i-au 
făcut aproape în caricatură. Totuşi unele din portrete sunt aproape de 
adevăr. Dupăcum în anul 1784—85 s'a scris asupra revoluției lui, tot în 
acel timp sunt făcute de autori străini, un număr de.50 de portrete, făcute 


„ta Viena, Erfùrt, Regensburg, Königsberg, Strassburg, Niirenberg şi Alba- . 


Iulia. Gravorii şi editorii sunt de mâna întâi ca Iacob Adam, 3 Antonius 
Aloysius, editorul Artaria din” Viena, Bulmann, Kaufman Abraham și HI 
Predich din Alba-lulia, Mangot, Mayr din Regensburg, Moeglich din Nii- 
renberg, F. C. Rehe — student în matematici şi filozofie — din Königs- 
berg, Fr. Stăber din Viena? și Iohan Martin Will din Augsburg. Horia, 
„Cloșca şi Crişan erau SCC acum în Transilvania, Ungaria, Austria şi 
Germania. 

| Această niimcă încetează, ea să reînceapă mai târziu prin anii 1863—1880, 

când se fac cercetări mai amănunțite asupra revoltas lui Horia şi asupra 


` + Pentru scrierile asupra revoluţiei lui Horia se poate consultă bi- 
bliografia dela începutul cărții lui Nicolae Densuşianu Revoluția lui Horia 
ip Transilvania şi Ungaria 1784—1785, pag. 6—28. 
; "2 Gravor în aramă în Viena 17484+1811. A fäcut aproape 100 de 
- portrete., 
3 Franz Stöber vestit gravor în aramă în Viena 17954-1858. A făcut 
o gravură în aramă, reprezentând prinderea lui Horia și Cloşca (vezi Nr. 
57) bine executată, portretele puţin asemănătoare, făcută în anul c. 1815. 


DE E 


. xportrelelor lor şi în acel timp apare o serie întreagă de portrete, luate: 
-după gravurile din 1784—85, făcute toate în Bucureşti. 1 Portretele lor s'au 
căutat să se dea cât se poate de exact; la început s'a bănuit că Horia 
Aar fi un nobil care a provocat revoluţia și i-a dat înfăţişare de nobil (Nr. 
'5), apoi după ce a fost prins şi s'a văzut- că el şi Cloşca sunt țărani, le-a 
dat unele portrete aproape la întâmplare, dar se poate să fi fost și dese- 
natori neîndemâuatici, sau să fie făcute tendenţios, pentrucă unele par să 
fie nişte caricaturi. Horia are mai multe înfățișări. La gravorul lacob 
Adam (Fig. 1, 2) este acelaşi tip, nasul mare, mustăţile asemenea și îm- 
'brăcat cu sarica prinsă la piept și cu căciulă, care este dată și în siluete; 
„ceeace este exagerat, este așă zisa decorație «a lui Horia. Dacă gravorul 
a pus-o, Ya ţinut de tradiţia ce circulă în acea vreme. Dar în gravurile lni 
Iacob Adam — cari sunt de format mic şi lucrate cu: cea mai mare de- 
dicateţă, scoțând în relief figura prin puncte gravate — se vede la Horia, 
-acea constituție robustă, privirea severă şi toată înfăţişarea lui este a omului 
Hotărit în acțiune. , ` i - 


T Un alt portret îl arată ca pe un ţăran (fig. 3), ras până în creștetul 
_ capului și cu părul împletit în dreptul urechilor formând un inel, sei 
'dupăcum eră portul Moților din Transilvania. După descrierea persoanei 
lui Horia de cătră armată ea se potriveşte şi în portrete «statură de mijloc, 
talie mai mult subțire ca groasă, părul scurt, castaniu deschis, mustăți - 
aproape roşietice, faţă ovală, nasu! ascuţit, umblă drept. Portul său: suman 
negru pe margini cu cusături vinete, cisme încheiate pe jumătate, în timp 
de iarnă un cojoc de piele şi pe cap căciulă neagră».? Sunt şi alte gra- 
vuri aproape asemănătoare, dar toate sunt luate după L Adam. Deosebiri 
se mai găsesc şi când este în închisoare, gravorul neținând seamă de 
portretul lui, înfăţişează -numai scena închisorii, cu atât mai mult putem 
să spunem despre siluete, dar în silueta fig. 12, gravorul ţine seamă de 
înfăţişarea lui. Dupăce Horia şi Cloşca au fost prinși, în ziua de 5 la- 
nuarie 1785 contele lankowitz a trimes împăratului portretele. lor si împă- 
ratul Iosif II trimete fratelui său Leopold de Toscana, în ziua de 13 Ia- 
nuarie 1785, siluetele lui Horia şi Cloşca. «Je .vous envoie même la sil- 
1 De portretele ini Horia, Cloşca şi Crişan s'au ocupat: 1. D. 
„A. Sturdza: Portretele lui Horia, Cloşca şi Crişan în «Columna lui Traian» 
1877 pag. 421—426, dă o descriere sumară a unor portrete. 2. A. Papiu 
dlarianu, în <Tesauru de monumente istorice», tomul III (1864), pag 297, 
dă 5 reproduceri litografice şi la pag. 302 bis, aminteşte de alte portrete, 
3, Nicolae Densușianu; Misiunea. sa istorică în Ungaria şi Transilvania 
Zë XXIX Iconografia revoluțiunii din 1784, în «Analele Academiei Ro- 
mâne», Desbaterile. Tomul IF (1879—80), pag. 176—189, dă o descriere 
sumară a portretelor aflate în muzeele din Ungaria şi Transilvania. De- 
scrierea portretelor de N. Densuşianu se află ei în manuscriptele lui dela 
Academia Română Nr. 362, pag. 33—48 şi Nr. 389, pag. 72. Tot în acest 
timp apate de N. Densușianu: Revoluția lui Horia în f, ansilyania şi Un- 
şgaria 1784—1785. Bucureşti 1884. 1 volum în 8° VI + 523 p. 
2 Nic, Densuşianu: Revoluţia lui Horia în Transilvania şi Ungaria 
1784—1785 pag. 139 nota 1. Tot pentru descfierea persoanei lui Horia 
vezi Nr. 4 din lucrare. 


"2 


7 = 183 
„houetie des deux coquins qui étaient à la tête dès mutins. Ils ont été pris:. 
` par surprise dans un bois par le lieutenant-colonel Kray». f 

Acelaşi lucru putem să spunem şi despre „Cloşca al cărui portret a 
fost făcut ot de gravorul lacob Adam cu înfăţişarea mai blajină ca a Iii 
Horia. În toate portretele, afară de fig. 6, este arătat cu capul gol și 
“părul mare îi cade pe spate. Costumul lui este tot țărănesc, cu sarica pe- 
umeri, prinsă la piept, nasul aquilin, mustăţile mici lăsate în jos şi privirea 
ageră (fig. 4, 6, 7, 8, 11). Chiar silueta lui (fig. 12) păstrează tipul cunoscut. 

Adevăratul portret al lui Crişan este cel dela fig. 10, care concordă. 
şi cu descrierile contimporane. Înfăţişarea lui dela fig. 9 de ţăran voinic 
şi cu cânele lângă el, se aseamănă cu fig. 10, iar despre silueta lui dela. 
fig. 16 unde este îmbrăcat ca husar, gravorul s'a condus de știrile de atunci 
— că eră soldat — lucru adevărat că el mai îuainte a făcut armata. Si-- 
lueta este o fantezie, ea nu ne înfăţişează decât un husar şi dacă m'ar fi 
scris dedesubt n'am puteă. ghici că ea înfăţişează pe Crișan.” 

Aceste sunt portretele lui Horia, Cloşca şi Crişan cunoscute până. 
astăzi. Aproape toate aceste „portrete se găsesc în biblioteca Academiei 
Române — secţia stampelor — şi în descriere le-am clasat după persoane: 
Horia; Cloşca; Crişan; „Horia şi Cloşca; Horia, Cloşca şi Crişan; scene: 
din răscoala ardeleană. 

Ca o completare dau la sfârşit un indice de tablourile cronologice: 
ale gravurilor, execuţia portretelor şi un indice pe autori. 


P HORIA. 
i L 


Bustul lui Horia în medalion circular, medalion format din două. 
cercuri concentrice având deasupra ca ornamentaţie niște lanţuri prinse 
în zid. De lanţul din mijloc atârnă medalionul, iar cele laterale sunt ter-. 
minate cu cătuşi. Fondul medalionului este format din linii orizontale 
foarte apropiate, iar marginele din linii orizontale mai depărtate. Meda- 
lionul este pe un fond negru care reprezintă un zid. Distanţa între me-- 
dalion şi cadru, în partea de sus este 1 cm., iar jos 3 cm. 

Horia este,în profil spre .dreăpta, figură cam grasă, având numai o- 

` foarte mică parte din piept cu o cămașe răsirântă la guler. Pe cap are 
căciulă dată mai mult pe ceafă, care îi acoperă tot capul, lăsând să se 
„vadă toată fruntea şi o parte din ureche; mustăţile sunt mici și lăsate în jos.. 
Medalionul este așezat pe un cadru dreptunghiular în care este scris: 
` Horja Anfărer de Walachischen Rebellen Welcher d. 30 Dec. 1784 in der 
Radaker Waldung gefangen genomen Worde. Dedesubtul cadrului, în 
- dreapta, este numele gravorului P. M. Will exc. a. V. Gravură în aramă,” 
1785.. Cadrul total 6,5X10,5 cm. Bustul Iyi Horia 6,5X6,5 cm. Portret 
- amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 421 Nr. 1; A. Papiu-llarianu op. c. 
“pag. 302 bis. şi Nic. Densuşianu op. c. pag. 183 Nr. 760. — B. A. R. Nr, 
inv, 475. — A. VHI 8. Sé . 
` r Alfred Ritter von Arneth: Joseph l und Leopold von Toscana. D 
. Briefwechsel von 1781 bis 1790. Vol |, pag. 261. 
3 Dăruită de V. A. Urechia în anul 1883 Aprilie 7. 


H 


— 9 — 


Reproduceri: a) Litografie făcută în Sfabilim. litogr. G. Voneberg, 


Bucureşti [1865] pentru «Tesauru de monumente istorice pentru România» . 


. vol. IV, pag. 1 volum — ce ma apărut — împreună cu un alt portret al 
lui Horia (Nr! 2). Atât cadrul, cât și bustul lui Horia au aceleași dimen- 
siuni ca mai sus. Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 421, Nr. 1. 

B. A. R. Nr, inv. 476. — A. VII. 9. 

b) Litografie făcută în Stabilim. litogr. G. Voneberg, [București 1865), 
împreună cu bustul lui Cloşca (Nr. 26 b) şi cu un alt bust al lui-Horia 
(Nr. 2). 6,5X10,5 cm. 

B. A. R. Nr. inv. 522. — A. VIII 55. 


2. 

Bustul lui Horia în medalion circular format din două cercuri con- 
centrice având ca Ornamentație deasupra un lanț prins Ia amândouă pâr- 
țile în zid şi terminat cu cătuşi. Fondul medalionului este format din linii 
` încrucişate foatte apropiate formând mici pătrăţele, iar marginile medalio- 
nului este format din linii orizontale mai depărtate. 


Totul este pe un fond care reprezintă un zid. Dedesabtul med, 
Jionului este un cadru dreptunghiular în care este scris: Horia Walack: 
Rebelle. Distanţa între. medalion şi marginea cadrului sate. 1 „5 cm. în partea 
de sus și 2 cm. în partea de jos. 

Horia: este în profil spre. dreapta. Are o parte din “piept şi mâna 
mai jos de umăr; are cămaşe şi deasupra o haină cu guler. Pe cap are 
căciulă cu fundul retezat, răsfrântă în partea de jos şi dată mai mult pe 
ceafă acoperindu-i tot capul lăsând să se vadă fruntea şi o parte din ureche. 
Părul îi cade pe spate, fiind retezat deasupra numărului. Mustăţile mici 
şi lăsate în jos., ` 

Această gravură este -un pendant la Nr. 1. Numele gravorului 
lipseşte. l 
Portret amintit de D. A. Sturdza op: c. pg. 421 Nr. 2; Nic. Densu- 
stong op. c. pg. 184 Nr. 762; A. Papiu-llarianu op. c. pe. 302 bis. 


Gravură în. aramă! Cadrul total 6,510 cm. Bustul lui Horia 
6,5X6,5 em, 

B. A. R. Nr. inv. 473. — A. VIII 6. 

Un asemânea tablou, se găseşte şi în Biblioteca Muzeului naţional 
din | Pesta.2 2 

“Reproduceri: a) Litografie făcută în_Stabilim. litogr. G.. Voneberg, 
[Bucureşti 1865] pentru «Tesauru de monumente istorice» vol. IV pg. 1, 
împreună cu un alt portret al lui Horia (Nr. 1). Atât cadrul cât şi bustul 
lui Horia au aceleaşi dimensiuni ca mai sus, numai expresia figurii nu este 
dată atât de exactă. S 
————— 

1 În colecția Academiei Române (Nr. inv. 474. — A. VIII 7) se gă- 
seşte un alt portret al lui Horia, întocmai ca acesta, având aceleaşi dimen- 
siuni d lucrat tot în aramă, dar după execuţie pare să fie ceva mai nou, 

3 Nic, Densuşianu op. c. pg. 177, Nr, 727. 


2° 


— 2% — 

Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 421 Nr. 2 

B. A, R. Nr. inv. 476. — A. VIII 9, 

b) Litografie făcută în Stabilim. litogr. G. Voneberg. [Bucureşti 1865) 
împreună cu bustul lui Cloșca (Nr, 26 b) şi al lui (Horia Nr. 1) cu deo- 
sebire că Horia este în profil spre stânga în loc de dreapta. Dimensiunile? 

B. A. R. Nr..inv. 522, — A. viii 55, 


k DH 


E 
vz ei 


om 


Ski Fig. 1. 


Bustul lui Horia în profil spre dreapta întrun. cadru dreptunghiular. 
(Fig. 1). Dedesubtul cadrului 'este scris Hozja Anführer der Walachi- 
schen Rebellen, iar în partea dreaptă sunt inițialele: n. g. 0. h. asi. k. g. 
Pe. cap are căciulă de stofă cu. marginile de blană, dată puţin pe ceai: 
lăsând să se vadă toată fruntea. Părul îi iese de sub căciulă, puţin pe frunte 
mai mult la ceafă care este retezat scurt și la tâmple, văzându-se puţin 
urechea, Mustâţi mari aplecate puţin în jos; privirea severă. Este îmbrăcat 
cu o cămașe descheiată la piept, deasupra având o sarică cum poartă 


A 
ciobanii, prinsă la piept printr'un șnur. Pe căciulă, în față, este “scris 
HORIA]. .- | d i 
Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 422 Nr. 3. 
Gravură în aramă, Cadrul. total 12X15,5 cm. Bustul lui Horia 
12X14 cm. = ' me : DE 
B. A. R. Nr. inv. 469, — A, VIII 2. d 
Un portret ae găseşte şi în Biblioteca muzeului naţional din Pesta,? 
` 4, ZS i 
Bustul lui Horia în profil spre stânga.' Portret asemănător cu Nr. 3 
şi de aceleaşi dimensiuni. Este o fotografie pictată adusă de Nicolae Den- 
suşianu din Budapesta în anul 1879, Fotografia este luată după gravura 
de sus (Nr. 3) din colecţia contelui F. Széchenyi, dupăcum arată stampila ` 
rotundă: Ex | Bibl. com, | F. Sz&che|nyi. Dedesubtul cadrului are aceiaşi 
inscripție” ca la Nr. 3 dar fără inițialele z. g. o. h. a. i. k. g. neputându-se 
reproduce în fotografie. Este îmbrăcat cu o haină albastră şi deasupra : 
are sarica. Este foarte interesantă această fotografie pictată, că ne dă în 
colori înfățișarea și îmbrăcămintea lui Horia.2 3 
B. A. R. Nr. inv. 468. — A. VIH 1. d 


S 
D 5., 
Bust în față în medalion circular, fondul medaliouului. format din 
pătrăţele foarte mici, iar marginile medalionului din linii orizontale mai. 
depărtate. Deasupra este scris HORIA. Dedesubtul medalionului este un. 


balaur înlănțuit, o aripă a oalaurului intrând în cadrul medalionului. In ` 
- dreapta o mască străpunsă de un pumnal şi prin ochiul stâng al măscii 


1 Nic. Densuşianu op. c. pag. 177 Nr. 726, - Í i - 
3 Sunt câteva scrieri cari au dat ceva ai despre chipul și îmbrăcă- 
mintea lui Horia. 1. Horjia .und Klotska| oberhapt und Rathgeber | der 
Autriihrer in Siebenbiirgen. Karlsburg und Hermannstadt, 1785. Traducere 
în-limba. română, alături de textul german, în «Tesauru de monumente 
istorice» Tom. II (1864) pg. 329. 2. Unterhaltendes Schauspiel. nach den 
neusten Begebenheiten des Staats, der Kirche, der gelehrten Welt und des 
Naturreiches Vorgestellt., 1785. Zweiter Aufzug. Erfurt. H. R. Nonne. S5 
Wallachen;: Aufstand in Siebenbürgen. Pg. 69—99. 3. Manuscriptul Nr. 15 
din biblioteca Academiei Române, foaia 51, care are titlul «Istoria lui Horia» 
scrisă de contele D. Teleki. ele Do în limba română făcută prin anul 
1885. 4. Nic. Densuşianu Revoluția lui Horia în Transilvania 1784—1785. 
pg. 139 nota 1). S : | ; 
„Toate descrierile concordă exact asupra persoanei şi îmbrăcămintei 
lui Horia. Dau după Mss 159 descrierea. «Horia alias Nicolae Urs, născut 
în Arieșul mare în districtul Albacului ca de 48—50 de ani e mai mult 
subțire decât gros, cu păr scurt de coloare neagră deschisă cu mustăți şi 
barbă roşie, scurtă, cu fața lungăreaţă, nasul scurt şi ascuţit, pupilele de 
jos şi de sus precum și sprâncenele: sunt roșii deschise, în umblare și stare 
se ţine “drept, poartă: vestmântul îndătinat din domeniul din Zlatna, care 
stă din țundră neagră lungă mai până la genunchi înfrumsețată cu alba- 
stru, din cioareci albi mai mult strâmţi decât largi și din călțuni înștrâţi 
e dinăuntru pe jumătate [jumătate îmbrăcaţi). În prezinte însă poartă 
undă lungă de miel alb întoarsă cu păr înăuntru, căciulă neagră comună,. 
iar în mână bâtă groasă. de alun». LZ 


— 23 — 


` iese un şarpe; în stânga o bardă d dedesubt-numele gravorului /. Berece 


a Czezow fec. Totul întrun cadru dreptunghiular. 

Horia este cu capul gol şi părul îi cade într'o neorânduială artistică 
în şuvițe pe frunte şi pe la tâmple. Figura este grasă şi rotundă, bărbia 
ascuţită, mustața mică, retezată deasupra buzei şi privirea senină. Este îm- 
brăcat cu o haină cu blană la gât şi se încheie la piept cu Şnururi după 
moda ungurească. Imbrăcămintea, figura și toată înfăţişarea lui Horia este 
a unui nobil ungur şi nici decum a unui Gran bătut de necazuri. Este o 
fantezie și potretul nu seamănă cu nici unul din celelalte portrete ale lui 
Horia. 

Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 422 Nr. 4; A. Papiu 


Jorionp op. c. pag. 302 bis; Nic. Densuşianu op. c. pag. 187 Nr. 780. 


Gravură în aramă, Cadrul total 11 5X15,5 cm. Bustul lui Horia 
10X11 cm. 

B. A. R. Nr. inv. 478 — A. VIII IL. 

Reproduceri : a) Litografie tăcută în Stabilim. litogr. G. Voneberg. Bu- 
cureşti [1864] pentru <Tesauru de monumente istorice». Tom. IV. Este ase- 
mănătoare şi cu aceleași dimensiuni. 

Amintită de D. A. Sturdza op. e pag. 422 Nr. 4. 

B. A. R. Nr. inv. 470. — A. VIII 12. _ 

b) Litografie pentru «Revista Română» 1865, neexactă; privirea lui 
Horia este melancolică, nu dă numele gravorului şi nici al stabilimentului 


- litografie. In dreapta bustului lui Horia este silueta în negru tot alui Horia, 


care are atârnat de gât. un lanţ şi de lanţ o inimă 'străpunsă de o sabie. 
Pe inimă sunt inițialele Æ. R D şi dedesubt scris Nicola Hora. In stânga 
este silueta în negru a lui Cloşca. Totul întrun cadru. Cadru total 1X15 b 
cm. Bustul lui Horia 10X11 cm. ; 

B. A. R. Nr. inv, 512. — A. VHI 45. 


6. à 
Horia în întregime cu fața spre stânga. (Fig. 2.) Pe cap are căciulă 
cu marginile de blană şi stă scris ZIOR/IA7. Gâtul. desgolit îmbrăcat cù 
cămaşe şi deasupra un cojoc fără măveci prins la gât printr'un șnur. La 
brâu, în parteă dreaptă, două piştoale, iar în partea stângă un pumnal şi 
o sabie. Mâna stângă este pusă în sold, iar în cea dreaptă ţine o hale- 
bardă. Are cioareci și în. picioare opinci. Peste piept, are o curea dela 


„umărul drept la șoldul stâng şi de gât are un lanț de care atârnă «deco- 


` rația» lui Horia, formată dintr'o cruce cu două ramuri sus şi două jos, iar 


în mijloc scris :HO | RA. Are îmtăţişare frumoasă, mustăţile mari şi oblice, 


` nasul aquilin și privirea ageră. Nasul, mustăţile, buzele, părul, şi toată ex- 


presia figurii este la fel cu Nr. 3. Jos în partea dreaptă este numele gra- 
vorului. L Adam fe. Dedesubtul cadrului, la mijloc, este” așă zisa Secora 
a Iui Horia în medalion circular. 

- Ea este formată din. două cercuri concentrice şi în jurul insignei. la 
exterior este scris Flora bibit & quiescit, provincia luget & solvit. In exergă 
este scris cu litere cirile Hora be și hodinește, fara plinje şi plelte]şte. ln 
interiorul, primului cere este o cruce: cu două braţe sus şi două jos; ła 


mijlocul crucei este o inimă străpunsă de o sabie care formează cu bra- 
ele crucii un Z. Deoparte şi de alta a inimii este scris HO RA. Deasupra 
„decoraţiei este inscripția Orden des Hora, iar deoparte şi de-alta a deco- 
rației este scris Flora Anführer der walachi || schen Rebellen welcher den 
30-tenl X-ten 1784 in dir Radaker wal |; dung gejangen genomen: worden, 
Portret amintit de D. A. Sturdza ap. c. pag. 422 Nr. 5; A. Papiu 
Alarianu op. c. pag. 302 bis; Nic. Densușianu op. c. pag. 186 Nr. 777. 


` Fig. 2. 


; Gravurä în aramă Kat bine executată, Horiă 10,5X15,5 cm. De- 
<oraţia lui Horia 1,3X1,3 cm. 

B. A. R. Nr. inv. 482. — A. VIII 15. 

Reproduceri : a) Litrografie asemănătoare având aceleaşi inscripții 
şi aceleași dimensiuni, tăcută în Sfabilim. litogr. G. Voneberg.. Bucureşti 
[1865] ; pe aceiaşi foaie se dă şi portretul lui Cloşca, Nr 29 a. “Portret. 
amintit de D. A. Sturdza op. c. päg: 422 Nr. 5. , 


— 24 — 


- “BAR. Nr. inv. 520—21. — A. VIII 53—54. 

b) Litografie nu destul de exactă, tot în Sfabilim. litrogr. G. Voneberg, 
București [1864] împreună cu: portretul lui Cloşca (Nr. 29 b). Se dă şi in- 
signele lui Horia, dedesubt este scris Hora, iar deoparte şi de alta a in- 
signet lui Horia este scris: Capulu revoluțiunei romăne din 'ardelă 1784. 

Litogr. 13,521 cm, 

“BAR. Nr. inv. 519. — A. VIII 52. 

c) Litografie cu aceleaşi dimensiuni tăcută în lași în 1865 la Litogr.. 
Parteni şi desemnată de R. Dubravschi, lipseşte însă decorația lui Horia 
şi inscripția Flora Anführer etc. etc. Dedesubtul portretului este scris: HORA.. 
După ună exemplariu găsitu de D. A. Papiu Ilarianu| la ună librariă din. 
Lipsia. Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 422 Nr. 5.: 

B. A. R. Nr. inv. 482, — A. VIII 17. 

`d) Litografie de Rusz în «Familia» din Pesta 1866 Nr. 2, nu destul: 
de asemănătoare și ordinea pistoalelor la brâu este schimbată, făcută după d. 
e) Fotografie carte de vizită, 3,5X8 cm, Josi, Fraţii Șaraga. C. 1890. 
Dedesubtul fotografiei este scris: Horia Capul revoluțiunei romane din: 
Ardélu. 1784. Nr. 296. . i i 
; B. A. R. Nr. inv. 1056. — A. XXIV 27. 


7. 


Horia î în întregime cu faja spre stânga. Asemânare de poziţie per-- 
fectă ca la Nr. 6 — este chiar o copie! cu deosebire numai, că în mâna 
dreaptă are o puşcă în loc de balebardă şi expresia figurii este mai blândă. 
Dedesubtu! cadrului în partea dreaptă este scris Se vend chez Jean Martin: 
Will à Augsbourg. Gravură în aramă 10,5X15,5 cm. i 

B. A. R. Nr. inv. 481. — A. VIII 14. 

Un exemplar colorat se găseşte şi în biblioteca Muzeului național: 
din Pesta. A: 


“Reproduceri: a). O copie după această gravură este o lucrare ort- ` 


ginală în peniță făcută dei F. C. Reke Studi. Math: et Philos: in Königs- 
` - berg G-ten Maj. 1785. Execuţia este aproape exactă, poziţia lui Horia este- 
la fel ca mai sus, numai expresia figurii nu este așă de ăsemănătoare.. 
Inscripţiile + sunt scrise mai mari, cum şi insigoele. lui Horia și toate suut 
~ cuprinse într' un cadru comun — la Nr. 6 sunt în afară de cadru. Cadrul 
-total 11X20. Cadrul lui Horia 11X16 em. Decorația lui Horia 2,3x2,3 cu. 

Amintit și de Nic. Densușianu, op. c. pag. 185 Nr. 774, 

B. A. R.. Nr. inv; 483. — A. VIII 16. - 


Bustul lui Horia în profil spre dreapta pe un fond negru. SE din 
pătrăţele. foarte mici. “Pe cap are căciulă cu fundul retezat, dată pe ceafă, 
lăsând să se vadă toată fruntea și părul căzându-i în şuvițe pe umăr; 


1 Vezi qeserieras: „completă împreună cu insignele lui Horia de sub Nr. 6. 
. > Nic. Densuşianu op. c. pag, 178 Nr. 7131. W. E Drugulin. Aige- 
meiner Portrait-Katalog. Leipzig 1860 pag. 360 Nr. 9340 citează un: ee 
al lui Horia. Horja, Wallachischer Rebeli, 1784. gefangen. Ganze Figur. 8% 
- J. Adam fec. idem Nr. 9341. Horia mit Gloska. 2° Artaria exc. 


us zm 


_ 5 — 


__ mustăţile mici lăsate în jos şi retezate deasupra buzei; fața slabă, Se vede 


gulerul cămășii şi deasupra o Haină care se încheie cu un nod în formă 


de fundă, o parte din piept şi din mâna dreaptă. 


Gravură în aramă, ovală, fără inscripţie.! 10 ,3X14,5 cm. C., 1785, 
Portret amintit şi de D. A. Sturdza. Op. e. pag. 422.. Nr. 6.. 
B. A. R. Nr. inv. 477. — A. VIII 10. : 


9. 


Horia în întregime cu faţa puțin spre dreapta, pe cap are căciulă. 
— un fel de bonet — cu fundul roșu şi cu marginile de blană; părul 
eăzându-i în plete lungi pe umeri. Este îmbrăcat. cu o haină din care se 


-vede gâtul şi pieptul desgolit şi prinsă peste piept cu un șnur dublu şi 


peste haină un brâu roșu în care se vede înfîpt, câte un pistol în fiecare 
parte. Este încins cu sabie şi în mâna dreaptă are un baston cu care 
atinge pământul și cu stânga gesticulează. Peste haină are un cojoc cu 
mânecile scurte şi în picioare cisme scurte cu pinteni. 

Faţa este slabă, mustățile mari și drepte. Figura: nu seamănă cu 
celelalte portrete şi după îmbrăcăminte pare să fie un orăşean ungur. Jos 
în partea dreaptă suni inițialele gravorului Z. W. şi dedesubt inscripția 
Wahre Abbildung des Hora Hauptanfuhrer der Rebbellen ; alt 48 Jahr. 

Gravură în aramă, colorată, 10,5X17 cm. 

B. A. R. Nr. inv. 480. — A. VIII 13. | 

Un asemenea tablou, dar necolorat, se găseşte şi în. biblioteca Mu- 
zeului naţionnl din Pesta, S 


a 10. | 

Bustul lui Horia în faţă, puţin spre dreapta. (Fig. 3.) Jumătatea capului . 
dela frunte în sus pâuă aproape de creștet mare păr, restul părului îi cade ` 
într'o şuviță peste urechi până deasupra umărului uvde este înodat for- 
mând un inel. Este îmbrăcat cu cojoc de oaie prins la piept printrun engt, 
Faţa este slabă, aproape spânatic, mustățile mici-lăsate în jos, ochii mari 
şi privirea severă. Este:un portret care dă. aproape adevărata figură a lui 
Horia. li dă costumul țărănesc şi felul cum își purtà părul, ras până la jumă- 
tatea capului şi inelul format din șuviţa de păr în dreptul urechilor, obiceiu 
ce eră la Moţii din Transilvania. Dedesubtul bustului este scris: 

NIK: URSZ ALIAS HORA TUMULTUS | RUSTICANI: VALACHO- 
RUM IN TRANSILVANIA An 1784 EXCITATI AUTHOR | 10964 

Fotografie după o veche. pictură aflată la Muzeul istoric dän Viena 
şi fotografiată de 7. Niculescu ` totograt în Bucureşti e 1890. DIE cm. 

"BA R. Nr. inv. 528. — A. VIII 61. | 

Un asemenea tablou început însă. neterminat se găseşte şi în bi- 

blioteca Muzeului Brukenthal din Sibiiu.4 


1 Otavura are forma ovală fiindcă este tăiata oval şi nu se poate şti 


- inscripția ce a avut-o. 


$ Nic. Densuşianu op. c. pag. 177 Nr. 729. 
3 Nr. -1096 este numărul de ordine al tabloului din gilek din Viena. 
4 Nic. Densuşianu op. c. pag. 182 Nr. 757; A. Papiu Tlarianu dE e. 
pag. 302 bis. : 


Reproduceri : a) Fotografie carte de vizită, cu aceiaşi inscripție lip- 
siudu-i numai numărul de ordine. tii că doza von Theodor Glatz, Her- 
mannstadi, C. 1890. 5,8X9,5 cm. - 


B. A. R. Nr. inv. 1057. — A. XXIV 28. es 
b) Copie fotografică după (a), mai mare și mai ştearsă, are aceiaşi 


D 


Fig, 3- et, 


inscripție, dar po numărul de ordine. Numele fotografului lipseşte. 
13X21 cm. C 1890. 


B, A. R. Nr. inv. 470. — A. VHI 3. 


c) Bustul lui Horia spre stânga, figură mai tristă. Heliogravură fä- 
cută la Frații Schuller & Comp. în Orăștie Gë ere ca Premiul II la «Re 
vista Orăștiei, 1896. 13X13 cm. 


"BA R. Nr, inv. 47t. — A. VIII 4. 


Ei 


11. d d 
y Horia în întregime cu fața spre stânga cu capu? gol, părul căzându-i 
+ în inele pe umeri; în mâna dreaptă ţine un topor gata să lovească şi 
mâna stângă în șold; la brâu două pistoale, un pumnal şi încins cu sabie. 
Pe umeri poartă o sarică încheiată la gât şi dedesubt are o cămașe în- 
cheiată la mâneci. O cureă îl încinge dela umărul drept până la șold. La 
gât are un lanţ de care atârnă un mic portret. Are cioareci şi în picioare 
opinci. Totul este întrun peisagiu, în partea stângă sunt nişte stânci şi în 
«dreapta nişte flori. Portretul nu se aseapănă í cu nici unul din portretele 
ini Horia, este o fantezie. f ' 
Dedesubtul cadrului, în mijloc este scris: HOREA apoi următoarele 
"Versuri: 
Hora şeade pe rediori 
i Domnii fug de se omoră 
Hora şeade pe butuci 
Domnii jugù fără paputi. 
Cântecu populare. 


In stânga este Sculp & lith. Hbahr și in dreapta Inst. lith. A. Bilt, 
Bucureşti. C. 1879. 

Litografie: 10 cm. X 12,5 cem., făcută prin anul c. 1895. 

B. A. R. Nr. inv. 435, — A. VIH 18. 


i 12. 


Horia în închisoare pe un butuc cu fața spre dreapta, înlănțuit de 
mâni, de gât și de picioare. Lanţurile dela gât şi mâni sunt prinse în zid,, 
iar cele dela picioare în butuc, lInăuntru sunt doi soldaţi care-l păzesc, 
unul cu pușca cu baionetă pe: umăr şi celalalt rezemat de pușcă. * In fund 
se vede o fereastră cu zăbrele. Horia are pe cap căciulă și părul îi cade 
pe spate. Mustăţile mari, oblice și nici o expresie a figurii. Este îmbrăcat 


cu o cămașşe și deasupra un cojoc, are cioareci şi în picioare încălțăminte ` -` 


grosolană. Execuţia este naivă, Este o copie după un tablou din Budapesta- 
în posesia contelui Szechenyi. Anul și numele pictoriilui Tipsește. Pictură 
în ulei 45 cm. X 54 cm. €; 1785. ~ 

B. A. R. Colecţia de tablouri, 


13, . 

Horia în închisoare pe un butuc cu fața spre dreapta păzit de doi 

“soldaţi. Este aceiași scenă ca la Nr. 12 cu oare cari deosebiri: poziţia sol- 

-daţilor și cadrul închisorii oare cum schimbată, însă figura şi imbrăcă- 

mintea lui Horia la fel ca mai sus. Anul şi numele pictorului lipseşte. Pic- 
tură în ulei 42,5X53,5 cm. C. 1785, 
B. A. R. Colecţia de tablouri. 

Reproduceri. a) Litografie publicată în <Tesauru de monumente isto- 

tice». Tomul lI pag. 297 pl. 4, c. 1864, pe aceiași foaie fiind reprodus și 

„ Cloşca la închisoare (Nr. 33). Horia este arătat ca tânăr, mustăţi mici și ri- 


1 A făcut parte din colecţiunea Generalului. E. Pencovici. 
3 Horia şi Cloșca erau păziţi de câte doi soldaţi înăuntru şi unul afară. 


+ 


ZA 


dicate în sus; i se vede toată fața. Dedesubtul cadrului este scris Horia i 


" Anțâhrer der Siebenbărgischen Rebellen, 10,5X14,5 cm. 


14. 

Bustul lui Horia în profil spre stânga. Pe cap are căciulă cù- mar- j 
ginile de blană şi restul căciulii postav cu dungi, dată pe ceafă, lăsând să 4 
se vada toată fruntea şi o parte din ureche. Ochii mici, mustăţile asemenea : 
mici lăsate în jos, gura puţin deschisă şi figura grasă. Acest portret se ` 
aseamănă cu Nr. 48. Este o fantezie. Dedesubtul bustului este scris Abbil- 
dung des FHoria/Haupt der Wallachischen Rebellen. ` E 
- . Gravură în aramă 8X15 cm. Această gravură este anexă la revista -i 
<Unterhaltendes Schauspiel nach den neusten Begebenheiten des Staats, 
der Kirche, der gelehrten-Welt und des Naturreiches vorgestelit> 1785 ` 
Erfurt. pag. 66. Cartea se găseşte în biblioteca Academiei Române S. 3013. 


15. 


_ e $ 
“Horjah reizt das Volk zum Aufruhr ge | gen den Adel. 3 
Gravura reprezintă o scenă când Horia este'în mijlocul poporului 


şi îi arată o hârtie, pe care este scris ceva. Toţi oamenii sunt înarmaţi cu 


puşti şi îmbrăcaţi cu haine după moda ungurească, pe cap au căciuli sau 
pălării și par o armată regulată. Horia pe cap are căciulă înaită cu fundul 
de postav, părul îi cade până la umeri și este îmbrăcat cu o haină scurtă 
ungurească cu şnururi, pantaloni și cisme scujte, De gât are un lanţ de 


` care atârnă medalia lui; la brâu are un pistol și este încins cu sabie. Mu- k 


stățile le are mari şi lăsate în jos. In fund se vede un sat şi un deal. k- 
Această gravură este anexă la manuscrisul din biblioteca Academiei i3 
Române Nr. 373 foaia 22. ` 
` Gravură în aramă, KC cm. C. 1785, “Este o fantezie, dar execuția 
este foarte bună. - 


16. ` 


i Bustul lui Horia între stânci, înfăţişind retragerea sa. în munți. Jos. < 
pe o stâncă inscripțiunea: g 


Nicol: Ursu oder 
Hora Anführer 
der Rebellen. —8°. 
Acest portret împreună cu a lui Cloşca şi Crişan sunt anexate la 
manuscrisul întitulat «Analecta ad historiam seditionis per Valachos Tran- 
silvaniae». Se găsește in biblioteca muzeului, național din Pesta: 


S | 17... - 
Horia, figura completă în pozițiune marţială, cu pistoale, hangere, 


. . sabie şi puşcă; îu mâna dreaptă o suliță, iar tu stânga gesticulând. La gât 
„atârnă ordinea, în care se văd insemnele şi literile HORA. Jos Horia An- 


führer der Valachisen Rebellen den. 30Xber 1784 in der Radaker Waidung 
Ke 
* Numerile 16—20 nu se găsesc-în colecția Acad. Rom. şi le-am: 
găsit numai amibtite şi descrise, le dau. întocmai, 
i AN. sii pala op. c. pag. 116 Nr. 723, 


SE A — 2 Ss 


: gefangen genomen Worden. 8% Se găseşte” în Bibiloteca muzeului naţional 
GEN din Pesta.‘ : 

l 18. ` 
Portretul lui Horia până din jos de brâu și colorat. La gât lanţul 


m de aur de care atârnă decoraţiunea. La brâu pistol şi hangerul, în mâna 


dreaptă halebarda. Sus: Horia. Inscripțiunea de jos se vede a fi tăiată, 
insignea esie în formă ovală și are în mijloc o cruce duplicată la ambele 


capete și străpunsă cu o sabie, în stânga literele HO în dreapta R. — 8°, 


` Se găseşte în biblioteca muzeului naţional-din Pesta.? 


a) Portretul lui Horia până jos T şi colorat. La gât lanţul de. 
aur şi ordul, în mâna dreaptă un bărdiş, la brâu pistol și cuţit. Sus; Hara; 


jos: Der nach der Natur gezeichnete Haubt Rebeller Welcher in dem gross- 
Fürstenthum Siebenbürgen unerhörte Grausamkeiten. Verübet hat. j 
Die gefangennemung gescha. den 30-Dec. 1784. — 40, 

| 5) Un portret al lui Horia edițiune mai nouă după portretul men- 

ţionat mai sus. Jos: Horia. 
„Nach dem einzig noch existirenden Originale. — 2%, 
"Ambele gravuri se găsesc tu biblioteca muzeului transilvănean din 
„Cluj (colecţiunea Alexandru Mike).* 


| 20. + 

Portretele lui Horia şi Cloșca lucrate de Sigismundu Köré. Sub 
aceste portrete s'a scris două poezii, cum şi o poemă asupra armelor sau 
emblemei lui Horia, de Gyöngyósi lânos. 3 (Versei. Bécs 1790 pg. 75—80), 


21. 
| Insignele lui Horia. Stea cu opt colţuri mari şi alte opt mai supțiri. 
` Mijlocul stelei este format din două cercuri concentrice, In cercul. din 
mijloc: o înimă străpunsă de o sabie; deasupra inimei inițialele H=F şi 


dedesubt inițialele R=D. Steaua este pe un fond negru format din linii ori- ` 


zontale foarte apropiate. Dedesubtul gravurei este următoarea inscripţie : 


Die obem 2 Buchstaben H. F. 
bedeuten Horia floreat, 
die 2 untern R. D. Reso Dalio 5 


Numele gravorului lipseşte. Anul C. 1785. 
Qravuri în aramä, $ Cadrul total 8 cm. X 9.5 cm. 
Steaua 7 cm. X 7 cm. 

B. A. R. Nr. inv. 472, — A VIII 5. 


1 N. Densuşianu op. €. pag. 177. Nr. 730. 

2 NÉ Densuşianu op. €, pag. 177 Nr, 728. 

Nic. Densuşianu, op. c. pg. 181, Nr. 750. 182, Nr. 755, 
+ Nic. Densușianu, opi c. pg. 171 şi nota 1, 

5 Reso Dalio = Rex Daciae. 

* Dar dela dl Căpitan Iulian Marțian 1907. 


22. 


Medaliile lui Horia. Sunt 3 medalii care se zice că le-a bătut Horia, : 


la două din ele se dă Av. şi Rv. 


1. (cea de sus) Av. In mijloc o cruce cu. 3 braţe sus şi trei braţe 4 
jos, în mijlocul crucii o inimă străpunsă de o sabie, din care curge pică- `; 


turi de sânge. In partea de sus scris Flora Rex Daciae, şi jos deoparte 
şi de alta. a crucii 17 34, Rv. Aşezată pe un piedestal este o comoară care 
are în vârt o cruce şi de jur împrejur scris NOS PRO CAESARE. 
Dimensiunile 4 cm. X 4 em. 
2. Av. Are două cercuri concentrice, în mijlocul cercului întâiu o 
inimă străpunsă de o sabie, din care curge picături de sânge, deasupra 


inimii se ridică o cruce cu 3 brațe neegale, Intre cercuri este scris: TZARA ` 


PLINDSE * SI PLETYESTE * 

Dimensiunile 4,7 cm. X. 4,7 cm. 

3, O medalie având două cercuri concentrice. lu mijloc o inimă 
străpunsă de o sabie, din care curge picături de sânge. Deasupra şi de- 
desubtul inimii o inimă cu trei braţe neegale. In partea de jos a inimii, 
deoparte și de alta inițialele R. D., iar mai jos, deoparte şi de alta a crucii 


-cuvintele HO RA. Jos între cercuri 7784. Distanţa între cercuri are ca or-” : 


namentaţie frunze. 

"Dimensiunile 6,5 cm. X 6,5 cm. 

Asupra medaliei iui Horia,:. cu o reproducere a ei, dar întru câtva 
deosebită — legenda monetelor nefiind la fe! ca mai sus — s'a publicat de 
Nicolae Densuşianu în «Analele Academiei Române». Seria II. Tomul II, 


(1879—1880) pag. 172—174 şi în «Revoluția lui Horia în Transilvania şi ` 
“Ungaria 1784—1785» pag: 468—472. 


4. Partea de jos a cadrului reprezintă satul natal al lui Horia, o 
biserică şi mai multe case — dedesubt scris ALBAK. In fund se vede 
niște munţi cu brazi. 

Dimensiunile 18,5 cm. + 7,5 cm. 

Toate aceste patru numere sunt pe o foaie de cale cuprinse într'un 
singur cadru. Sunt nişte copii făcute cu creionu după alte lucrări. Anul 
lipseşte, cum și numele celui ce le-a copiat. 

© B. ACR. Nr. inv. 1961. — B. LII 12. i 

5. In biblioteca Academiei Române, manuscriptul 394 foaia 71, este 
un desemn al satului Albac, copiat pe o foaie de calc, reprezentă um sat 
cu o biserică, şi în fund nişte munți cu brazi. Deasupra satului scrie 


+ALBA K. Desemn cu creionu (20,5X8,5 cm.) după desemnul din co- 


” lecţia Alexandru Mike, în muzeul? Tomul «Az Olahokrol» pag. 93. 


OC 


Tot în biblioteca Academiei Române, manuscriptul 395 foile 5—10, 
sunt desemnate cu creionu, casa lui Horia, casa lui Cloşca, casa lui Crişan, 
Hangerul lui Cloşca «Kloska», Cornul lui Horia pentru iarbă de puşcă, 


- şi o roată cu care se executau condamnaţii la moarte. 


1 Vezi și manuscriptele Academiei Române, Nr. 389 pag. 78; Nr. 394 
pag. 68—71. 


Li 


tech "E dz pa i 


Ban a 


EE. Vi 


23. 

Medaliile lui Horia după faximilul din manuscrisele lui los. Weszelyi 
în biblioteca muzeului naţional din Pesta. 

Av, în mijloc o inimă străpunsă de o sabie, din inimă se înalță o 
cruce triplicată, cu braţe neegale şi deasupra crucii o coroană, „În exergă 
Hora be si Hodinestie czara plinse si plietyeste. 

Rv, în mijloc deasupra unor munţi o, cruce triplicată, cu brațe ne- 
egale şi deasupra crucii o coroană, în exergă -|- Hora rex Daciae. A. 
MDCCLXXĂ. IV + . 

B. A. R. Manuscriptul Nr. 373 foaia 33. 

Pentru așă zisele «medalii» ale lui Horia se poate cdusultă revista 
«Numizmatikai Közlöny» pe anul 1908 pag. 116—117, unde este un articol 
asupra. medaliilor şi monetelor lui Horia, scris de Gohl Ödön. 

In biblioteca Academiei Române, manuscriptul 363 foile 84, 85, 
sunt desemnate trei «medalii» ale lui Horia. I. medalie (6 cm.) are în mijloc 
o cruce triplicată ieşind-dintr”o inimă străpunsă de o sabie; inima cu cracea 
este așezată.pe un deal cu flori. In exergă este scris Hora Bessi Ho- 
dinyestye Tzara Blaplose se seleyestye ki celestye * * * 

A doua medalie (6 cm.) are în mijloc un deal cu flori cu o cruce tri- 


Dei Gratia rex Daciae Princeps Valachorum. 

A treia este un medalion rotund, cu .toartă, (0X13,5 cm.) ge, în 
mijloc o inimă. străpunsă de o sabie. şi câte o cruce triplicată sus şi jos; 
la crucea de sus este un soare în triupghiu. De jur împrejurul medalio- 
nului scrie Horia Mora de Flora Dei Gratia Rex Daciae Princeps Vala- 
chorum Sempâr Aug. Deasupra este o toari; având în mijloc o coroană 
cu o cruce deasupra. 


Dee E a 


CLOŞCA. S 
24. ek í 

Bustul lui Cloşca spre stânga, în medalion circular, medalionul format 
din două cercuri concentrice având deasupra ca ornamentaţie niște lanțuri. 
De lanţul din mijloc atârnă medalionul iar cele jaterale sunt terminate cu 
d căluşi. Medalionul este pe un fond negru care reprezintă un zid. Distanţa 
între medalion şi cadru în partea de sus este 1 cm. în partea de jos 3cm. 
Fondul medalionului este format din linii orizontale foarte upropiate, iar 
marginile din linii orizontale mai depărtate. Cloşca este în profil spre 
Stânga având numai o toarte mică parte din piept cu o cămaşe resîrântă, 
lăsând să se vadă gâtul și pieptul, cu capul gol şi părul căzându-i pe spate. 
Mustăţile sunt mici şi lăsate puţin în jos. Dedesubtul medalionului este un 
cadru drept unghiular, pe care este aşezat medalionul, cu următoarea iu- 
scriptie: (Ş/ocska Horja Anführer der Walachische | Rebellen Welcher d. 
30 Dec. 1784 in der Ra = | daker Waldung gefangen genomen Worden. 
Dedesubtul cadrului, în partea dreaptă este 'numele gravorului F. M. Will 
exe: a. V. Această gravură este un pendant al portretului lui Horia (Nr. i). 
Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 422 Nr. 1; Nicolae Densuşianu 

SG pag. 183 Nr. 761. 


plicată, de jur împrejurul medalionului este inscripția Horia Moria de Hore ` 


— 32 —. 


Gravură în aramă. Cadrul total 65X105 cm. Bustul lui Cloșe ; 
6,5X6,5 cm. E 
BAR Nr. inv. 493. — A. VIII 26. 


Bustul Jui Cloşca în medalion circular aşezat pe un fond care re- 
prezintă un zid. Deasupra medalionului, ca Ornamentaţie,. sunt niște lan- 3 
țuri; de lanţul de mijloc atârnă medalionul, iar lanţurile laterale sunt ter- 4 
minate cu cătuşi, Distanţa între medalion şi cadru,. în partea de sus este X 
1,2 cm. iar în partea. de jos 2,2.cm.  Dedesubtul medalionnlui este un 
cadru drept unghiular în care este scris G/oska | Wallach: Rebelle. Cloşca $ 

"este în profil spre-stânga, cu capul gol, părul îi cade deasupra umerilor, j 

„mustăţile potrivite şi lăsate în fos. Este îmbrăcat cu o haină cu guler care - 
se încheie la gât, Această gravură este un pendant a! portretului lui Horia + 

(Nr. 2). Portret amintit de D. A. Sturdza OP. c. pag. 422 Nr. 2; Nicolau `} 

Densuşianu op. c. pag. 184 Nr. 763. ` 

i Gravură în aramă, numele gravorului lipsește. Cadrul total 6,5X10,2 
cm. Bustul lui Cloşca 6,5X6,5 cm. C. 1785. | 

B. A. R. Nr. inv. 494. — A. VIII 27. 

Un „asemenea portret se , găseşte. şi în biblioteca „Muzeului ben 

KA Pesta.i ~- 
mi 26. 


Bustul lui, Cloşca în profil spre stânga, (Fig. 4), cu capul gol, părul îi aco- .! 
` pere o parte din frunte și îi cade în șuviţe pe umăr şi pe la tâmple, lăsând să " 
se vadă o parte din ireche. Are ochii mari, nasul aquilin, mustățile mici 
lăsate în jos, buzele întredeschise și privirea ageră. Este îmbrăcat cu o 
cămașe descheiată la gât și peste cămașe are un cojoc prins în dreptul ; 
pieptului cu un ennr dublu. In interiorul cadrului, jos în dreapta, este nu- 4 
mele gravorului /. Adam fec? ; 

Dedesubiul cadrului este scris Closka Ein Gehülje des Rebellen 
Horya Welcher mit ihm gefangen Worden. Gravură în aramă 12X15,5 cm. 
` Portret amintit şi de D, A. Sturdza op. c. pag. 423 Nr. 4; A. Papiu Ila- 
rianu op. c. pag. 302 bis; Nic. Densuşianu, op. c. pag. 184 Nr. 765. 

"BA. R. Nr. inv. 490. — A. VIII 23, 

"Reproduceri: a) Litografie asemănătoare și cu aceleaşi dimensiuni i 
făcută în Stalilim. litogr. G. Voneberg, Bucureşti, [1865], pentru <Tesauru 
de monumente istorice» Tom. IV pag. 1. — Volum ce ma apărut. Portret 
amintit şi de D. A. Sturdza; op. €, pag. 423 Nr. 4 

B. A. R. Nr. inv. 495. — A. VIH 28. 

b) Litografie făcută în Stabilim. litogr. G. Voneberg, Bucureşti, [1865], 
dar nu:'aşă de exactă. Este împreună cu busturite lui Horia în medalion, 
(Nr. 1, 2 b). Dimensiunile ? i 

B. A. R. Nr, inv. 522. — A, VIH 55, 


1 Nie, Densuşianu op. e, pag. 178 Nr. 734. 
3 Numele gravorului s'a şters şi este scris cu creionu. 


— 33 — 


c) Litogratie cu aceleași dimensiuni tăcută în Litografia Parteni, lagt 
şi desemnată de R. Dubravski. Dedesubt scrie Cloșca. După ună esem- 
plariă găsită de D. A. Papiu Ilarianu la ună librariă din Lipsia. Portret 
amintit și de D. A. Sturdza op. c. pag. 423 Nr. 4, 

B. A. R. Nr. inv. 496. — A. VIII 29. 

d) Litografie după c de Rusz în familia din Pesta 1866 Nr, 2. 
1,5X10 cm. 


SÉ A botea 
5 


Fig.™4.: 


pa CO 

Bustul lui Close în profil spre stânga. Dedesubtul cadrului este 
scris G/oska. | Ein Gehülje des Rebellen Hogg, iar jos în partea dreaptă 
sunt inițiatele n. g. 0. h. a. i. k. g. Este aceiași gravură ca la Nr. 26, ace- 
laşi bust și aceiaşi imbrăcăminte. Este un pendant al lui Horia (Nr. 3).- 
Gravură în aramă 12X15,5 cm. Portret amintit de D. A. Sturdza op. e, 
pag. 423 Nr. 3; Nic. Densușianu op. c. pag. 184 Nr, 766. 

B. A. R. Nr. iny. 491. — A. VIII 24. 


| - su — 


Un portret la fel, dar colorat, se EE şi. În EEN Muzeului 


_Baţional din Pesta.: 

"RE foduceri : a) Litografie făcută de 1a. ] Venrich. [Bucureşti 1865, 
este colorată cu mâna. Bustul Iui Cloşca este in profil pre dreapta şi de- 
desubt scrie Closca. 9X10,5 cm. - ; - 
e BAR Nr, inv, 489. — A, VIII 2. e 


D ` ` 


Fig. 5. 


28, We 
` Bustul lui Cloșca în medalion „circular. (Fig. 5). Cloşca este în profil 
apre dreapta cu capul gol și părul îi cade în neorânduială pe umeri, pe 
frunte şi pe-la tâmple lăsând să se vadă. întreaga peche, Are ochii. mari, 
nasul asemenea, mustățile potrivite lăsate în jos, îmbrăcat cu o 'cămaşe 
descheiată văzându-se gâtul și pieptul. Ar părea. că este o lucrare tenden- 
pioasă şi de fantezie peatrucă nu se aseanrănă, cu pici unul din portretele 


1 Nie Densuşianu, op. c. pag. Nr. 178 Nr, 132, i S 


KR i H 


t 


ai H 


SS EE 


lui, dar, dupa înseripție trebue să fie luat atunci: când Cloşea. erà în tanchi- 


soare şi unde putem . să ne închipuim. că tocmai acolo nu aveà confortul 


necesar pentru o toaletă cât de sumară. Din întreaga lui înfățișare se vede“ 


tot aceă. constituție robustă, gâtul :gros icum și privirea ageră care a re- 
dat-o şi gravorul L Adam. i z 
Dedesubtul :medalionului este un Sege dreptunghiular alb în care 


Fig. 6 


este scris K/atschka, iar dedesubtul cadrului este scris von Hl. Predich, in 
Carlsburg nachdem Leben gezeichnet u. gestochen. . 
Qravgiră în aramă; Cadrul total 9X12 cm. Bustul Jui Cloşca: 1505 cm, 
B. A. R. Nr. inv. 492, — A MA 25. 


29. ` l R ` N 

Cloşca În întregime spre dicap (Fig. 6). Pe cap are emt înaltă 

cu fundul retezat de sub care îi cade părul pe: spate. Este imbrăcat cu o 
e ER 


Gd 


— BR — 


eipate pi deasupra o tundră, la brâu pistoale şi sabie, pe spate o pușcă, . 
mâna stângă în şold și cu dreapta gesticulează, are cioareci și în picioare - 
opinci. Mustăţile mici, nasul aquilin şi privirea severă. Expresia feții este < 
la fel ca la. Nr. 26. Acelaş păr, mustăți, gură, nas și aceiaşi privire severă. * 
Jos în partea; dreaptă a cadrului este numele gravorului /. Adam. fe. De- j 
desubtul cadralui este scris Gloska L ein Gehălje der Rebellen Hora, weicher `; 
mit ihm gefangen worden. S 
i Gravură în aramă 10,5X(15,5 cm, Portret amintit de D. A. Sturdza k 
` op. 6. pag. 423 Nr. 5; A. Papiu Harianų op. c. pag. 302 bis; Nie, De- `; 
suțiana op. C. pàg. 186 Nr. 778, E 

BAR. Nr. inv. 408. — A. VIL 31. 3 

Un -asemenea portret- cum-pi-- sengem de ET EE biblioteca 

__Muzeulai. naţional din Pesta: 

> , Reproduceri: al Litrogratie făcută în Stabilim. litogr. Q. Voneberg, 
Bucureşti [1865], având aceleaşi dimensiuni și aceiași inscripție, împreună 
„cu portretul lui Horia (Nr. 6 a): Amintit şi de D. A. Sturdta op. €, pag, 
423 Nr. 5. 

B. A.R» Nr. inv. 520—21. — A. vm 53—54, 

- b) Litografie făcută în Stabilim. litogr. G. Voneberg, București [1865], 
împreună cu portretul lui Horia (Nr. 6 a). Dedesubtul ini Cloşca este scris 
“Cloşca, Locotenantele lui Hora. 13,5X21 em; 

B. A. R: Nr. inv. 519. — A. VUL 52; 

d Fotografie carte de vizită Frații Șaraga. lași. c. 1890. 3,5X8 cm. 
după una din aceste două litografii. Dedesubtul fotografiei este scris Cloşca . 
Locotenentele tui Horia. Nr. 297. Este un pendunt a lui Horia (Nr. 6 d). 

B. A. R. Nr. inv. 1056, — A. XXIV 27. l 


30, 

Cloşca în întregime spre stânga cu pâlărie tu marginile mari. Părul 
ti cade pe umeri, are barbă mare în şuviţe neregulate; cu mâna dreaptă 
se sprijină într'un baston cu cârlig și cu stânga gesticulează. Peste cămaşe 
are un palton lung, îucins peste mijloc cu un brâu, în picioare are cisme 
lungi până la genunchi și la piept între nasturi este băgată o carte., Din 
toată întăţișarea lui se vede că este în costum preglete, Este o fântezie şi 
nu seamănă de loc cu celelalte portrete ale lni. umele gravorului lipseşte. 
Dedesubiul cadrului este scris Gloska.| Ein Gehălfe des Rebellen Hora, welcher 
mit ihm gelangen worden:| Se vend chez Jean Martin Will à Augsbourg. 

“ Gravură în aramă 10,5X15 cm. -: l 
B. A. R. Nr. inv. 500, — A. VIII 33. 
- ;. ` Reproduceri: a) O copie întocmai, original în peniță. Dedesubt este 
l scris Gloska | Ein Gehülfe des Hora, welcher mit | ihm gefangen worden. jos 
in partea stângă este scris Königsb. d. 12 Maij 1786 şi în dreapta Gezeich- 
mele durch | C. Rehe. Autorul este același care a făcut și portretul lui Horia 
(Nr. 7 a). Cadrul total 1,5X20 cm. Cadrul en Cloşca 11,5X16 cm. 
B. A. R. Nr. inv. 501. — A va 34. | 


- © Mie, Densusianu op. c. pag. 170 Nr. 138, mm. 


WE | l | 
Acelaşi portret al lui Cloșca ca ia Nr. 30, în costum preoţesc şi In 


- aceiași poziție. Execuţia nu este întocmai, gravura este roșcată, figura lui 


Cloşca nu se aseamănă de loc cu cea de sus, cum și unele mici detalii 
la îmbrăcăminte. Jos în partea dreaptă este numele gravornlui 7. Manzot ft. 
și dedesubtul cadrului GZoska | ein Kee de ES Hora Tee mit 
ihm gefangen worden. 

Gravură în aramă 12X15,5 cm., c. 1785. 

B. A. R Nr. inv. 499. — A. VIII 32. 


aaria e rat se găseşte și în biblioteca Muzeului național 
din Pes sía, fără să se arate numele gravorului. * bas Sé : 
2. ER | 

Bustul lui Cloşca î în “protil spre stânga. “La cap are o căciulă cu 
fundul de postav din care îi iese puțin părul la ceafă. Nasul mare, ochii 
asemenea, buzele întredeschise, mustăţile mici lăsate în jos. Figură ase- 
mănătoare cu Nr. 48. Dedesubini bustului este scris: Abbildung des 
Klotsca | zweyten Hauplanfiihrers der Wallachen | Rebellen, 

Oravură în aramă 8X14 cm. Este anexă la revista <Unterhaltendes 
Schauspiel nach den neusten Begebenheiten des Staats, der Kirche, der 
gelehrten Welt und des Naturreiches vorgestellt 1785. Erfurt, pag. 130: 
Cartea se găseşte în biblioteca Academiei Române. S. 3013. 


s3. 

Cloşca în închisoare ezând pe un butuc cu faţa spre stânga, înlăn- 
tuit de gât, de mâni și de picioare. Lanțul dela gât -este prins în zid, cel 
dela mâni de un stâlp așezat în fața lui, iar cel dela picioare de butuc; 
În față se vede o arcadă și o fereastră şi sub arcadă doi soldaţi cu bato- 
neta la puşcă şi rezemaţi de arme. Cloşca pe cap are căciulă cu fundul 
retezat, părul îi cade pe spato; este îmbrăcat cu o cămaşe și deasupra 
cojoc cu mânecile scurte și în picioare opinci. Are figurà de tânăr, Exe- 
cuția este naivă și este reprodusă: după un tablou ca și al lui Horia (Nr. 
13). Dedesubiul gravurii este scris: Q/oschka Siebenbürger Rebelle. Lito- 
grafie, 10,5<14,5 cm., publicată în «Tesauru de monumente istorice» Tom, . 
IL, (1864), pag. 297, Nr. 4, pe aceiaşi foaie dându-se şi Horia în închisoare. 
(Nr. 13a), fără numele autorului și al litogratului. 

Reproduceri; a) Fotografie carte de vizită. Gast, Fraţii Șaraga e. 
1890]. Dedesubtul fotografiei este scris Cloșca în Alba Iulia | Nr. 195. 

B. A. R. Nr. inv. 1056. — A. XXIV 2; 


u. 
Bustul lai Cloşca in faţă cu capul puțin intors « spre Higa (Fig. 1). 
Este cu capul gol și părul despărţit la mijloc îi cade deoparte și de alta 
a arechilor în două coade împletite pe umeri. Este inibrăcat cu o cămașe 
care are drept guler o brodătură îngustă și peste cămaşe deasupra umă- 
rulni stâng are cojocul, Faţa este cim slabă, gâtul gol, mustaţile ponmi 


* Nie.. Densușianu, op, c. pag. ny Nr. 735, N. 


lăsate în jos, barba mică, ochii mari și privirea melancolică. Este adevä- < 
vatul portret al Iui. Cloşca ca şi Nr. 35. Dedesnbtul bustului este. urmă- 
toarea inscripţie: VARG IUON ALIAS KLOSKA | IUON HOR PRI: 
MARIUS | CAPITANEUS. 1905, ! 2 


| Fotografie 9,5X14,5 cm. după o veche pictură aflată î în Muzeul istorie 4 
din Viena și fotografiată de /, Niculescu, fotograf în Gerard c. 1890, 
B. AR. Nr. inv. 528. — A. VIII 61. 


GE Fig. 7. sim. 


În biblioteca muzeului Brukenthal din Sibiiu este bustul lui Cloşca, 
tablou nefârminat și cu aceiași inscripție. * 
. Reproduceri : a) Fotografie 13X21,5 cm. mai ștearsă și numărul ga- 
Jeriei din Viena lipsește, cum şi al fotografului. = 


1 Nr, 1095 este numărul tabloului din galeria din Viena. 
3 N. Densuşianu op. c. pag. 183 Nr. 758; A. Papiu. Wee Qp. c. 
pag. 302 bis, 


Seng 


B. A.'R. Nr. înv. 488. — A. VIII 21. 

b) Fotografie carte de vizită, 5,8x9,5. cm, See von Theodor 
Qlatz, Hermannstadt, îi lipskşte. însă cuvântul «CAPITANEUS» şi „Nr. 
«1095», c. 1890, S 

B. A. R. Nr. înv. 1057. —:A. XXIV 28. 

c) Heliogravură 14,5X14,5 cm. făcută în Helyotipia Jos. Drotleff în 
Sibiiu şi dat ca Premiul III la «Revista Orăştiei» 1899. Figură cam ase: 
mănătoare, dar mai melancolică. Deoparte şi de alta a urechilor părul 


„este impletit în două coade şi cojocul este pus pe umărul drept. Dede- 
R subtul bustului este scris Closca (1784). . 
. B. A. R. Nr, inv. 497. — A. VIII 30, 

Bustul lui Cloşca în profil spre dreapta în medalion de ipsos, în 
relief, colgrat, (Fig 8). Cloșca este cu capul gol, părul nègru îi cade pe 
ceafă, miistăţile roşietice, fața roșiatică, ochii albaştrii, îmbrăcat cu o că- 
maşe albă descheiată la piept înfrumsețată. la gât cu albastru și la piept, 
Peste cămașe are un cojoc de oaie cu lâna afară şi prinsă la piept eu un 


şnur duplu de coloare castanie. Imprejur este următoarea inscripție cu al- 
bastru VARGOY ON N: KLOSKA || HORAE ALTERER, La jumătatea me- 


| 


- und Kloiska | oberhaupt und Rathgeber | der Aufriihrer in Siebenbürgen.. 


— 4 — E 
dalionului este scris anul cu verde, deoparte 17, de alta 84. Acest med 
Hon-portrat este foarte important că ne dă adevăratul portret al Ini Close? 
ceeace concordă şi cu descrierile contemporane. El împreună cu Nr AC 
ne dă adevăratul portret al lui Cloșea.! Lucrare originală. Relief în gips 
6,56,5 cm. Medalionul este într'o ramă circulără şi apoi într'o ramă pă- 7 
trată. Amintit de D. A. Sturdza op. c; pag. 423 Nr. 6; Nic. Densușianu - 
op. e, pag. 187 Nr. 781 şi în Revoluţia lui Horia în Transilvania și Un». 
garia în 1784—1785 pag. 20 Nr. 23. S: 
B. A. R. Colecția de tablouri. sai 
Reproduceri: a) Fotografie de mărime exactă, bustul lui Cloşca $ 

6,2x6,2; cadrul total 23,7X23,7 cm. c. 1890. í ` 
B. A. R. Nr. inv. 1966, — A. LII 17. 


A KA KR 
` Bustul Iui Cloşca între stânci. Jos pe o stâncă: Juan Wargoylod 
Klosca Rebell. In dreapta pe altă stâncă: Necukauser ad viv de 78. — 39. Acest -~ 
portret este anexat la manuscrisul <Analecta ad historiam- seditionis per 3 
Valachos Transilvaniae» care se găsește în biblioteca Muzeului național 
_din Poestat- i PERS ni 
. 37. ; f 
Cloşca până din jos de. brâu și colorat, în mâna stângă o puşcă cu 
baionetă. Deasupra: Gloska. 8°. Se găseşte în biblioteca Muzeului naţional 
dn Rest: ` ` i SS 
e Cloșca, figură întreagă în pozițiune marţială, cu pistoale, hanger și 4 
sabie, în mâna dreaptă pușcă cu baionetă iar la sân o carte. Jos: -G/oska 
ein Gehülje des Rebelen Horja welcher mit ihm gefangen worden. — 8°. S 
găseşte în biblioteca Muzeului național din Pesta, Së ` 


1 Scrierile cari amintesc despre portretul lui Cloşca sunt: 1. Horja "3 


Karlsburg und Herrmanstadt, 1785. Traducere în limba română, alături de 
textul german, în <Tesanru de monumente istorice» Tom. UI pag. 332. 
2. Unterhaltendes Schauspiel nach den neusten begebenheiten des Staats, 
der Kirche, der Gelehrten Welt und des Naturreiches vorgestellt 1785 
zweiter Aufzug. Erfurt. H. R. Nonne. §§ wallachen : Aufstand in Siebenbürgen 
ag. 69—99. 3. Manuscriptul 159 din biblioteca Academiei Române, foaia 
bi intitulat Istoria lui Hofia scrisă de contele D. Teleki. Traducțiune în 
limba română. Toate aceste 3 scrieri concordă asupra portretului lui Cloşca. 
lată portretul lui Cloşca: «Ion Cloşca de Cărpeniș, aparţinând domeniului - 
Zlatna, de vre-o 40 de ani, de statură mică, îndesată, faţa brună, mai mult 
rotundă, are nas turtit, păr castanin închis, mustață roșiatică-castanie, voinic, 
ien are o voce mai mult grăbită decât închisă, stat şi mers drept, îm- 
răcat în costum obicinnit ca și tovarășul lui, Horia. Obişnuește însă să 
ESO și un cojocel mic de oaie cu miânecile jumătate şi cu lâna în afară. 
e cap poartă Wneori căciulă neagră de miel, obicinuită acolo, uneori însă 
și un fel de SCH cu galoane inguste de fir şi cu o legătură de aur». 
1 Numerele 36—40 nu se găsesc în colecția Academiei Române, le-am 
găsit numai amintite şi descrise, le dau întocmai. 
3 Nic. Densuşianu op. c. pag. 176 Nr, 724. 
Nic. Densuşianu op. c. pag. 178 Nr. 733, 
* Nic. Densuşianu op. c. pag. 178 Nr. 736. 


— D — 


| i 39, i i 
Cloşca figură întreagă, poziţiune de căpitan de haiduc cu piștoale 
şi sabie. Jos în colțul drept: £. Wien j. Dedesubt: Wahre Abbildung des 
Kloska Ivan Spigssge sselle des Horia alt 40 lahr. — 8, Se găseşte ín bi- 
blioteca Muzeului national di din „Pesta.! t 
un a a 


; a) Cloşca, pendant -la portretul lui Horia Nr. 19, având în mâna 
EE? "stângă o puşcă en baionetă. Sus: Oiaesko, Jos: Ein Gehülfe des Horo, 
-and Haubt aujâhrer der Sisbenbürgischen Rebellen die gejangennehmung 
 Lëesche den 30 dec. 1784 — 4°. Se găseşte în Keser Muzeului transilvan 
din Cluj — colecţia Alexandru Mike.: 
` b) Portretul Iui Cloşca, edițiane mai nouă după exemplarul de sus. 
4 SE Glocska | nach dem einzig noch existirenden Originale, — 2. Se găseşte 
în biblioteca Muzeului transilvan din Cluj, Colecţia Alexandru Mike? 


CRIŞAN, 
; l 4t, i 

Bustul lui Crişan $ în profil spre dreapta. Siluetă in negru. Pe cap 
are căciulă de husar cu pană; la spatele căciulii două șnururi cu doi ciu- 

` curi. Dedesubt serie Krischan Qyorg. Această siluetă este anexă la broşura + 
„«Horja und Klotska, oberhaupt und Rathgeber der Aniriihrer in Sieben- 
biirgen. 1784». Gravură în aramă 8X13,5 em. Numele gravorului lipseşte. 
Portret amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 423 Nr. 1. 

Se găseşte şi în biblioteca Muzeului n național din | Pes Pesta,’ 

Reproduceri: a) Copie originală "8 peniță făcută “de T. Popu 1863. 
8X13,5 cm. 

B. A. R. Nr. inv. 502. — A. VIII 35. 

b) Litografie, împreună cu siluetele în negru ale lui Horia şi Cloşca 
cum și medalia lui Horia (Nr. 55 c) în «Tesauru de monumente istorice». 
Tom, UI pag. 297 Nr. 1, anul 1864. 

i 42. Ha 3 : 

Crișan în întregime (Fig. 9), cu faţa spre stânga, cuşmă cu surguciu 
de sub care îi iese părul pe spate și lângă urechia stângă părul este îm- 
pletit într'o coadă care îi cade pe piept. Este îmbrăcat cu o cămaşe. din 
care se vede gâtul și pieptul și este încins cu un brâu. Deasupra cămășii 
are o sarică, prinsă în dreptul pieptului cu o copcă şi peste sarică o puşcă. 
La brâu are cuţit, pistol şi sabie. Mâna stângă este în șold şi în 'cea 

- dreaptă ţine un topor; lângă el un câne mare cu sgardă. Crişan are o 
statură înaltă şi este foarte voinic; nasul îl are aqailin, mustăţile groase 
lăsate în jos şi privirea severă. Dedesubtul cadrului este scris CRISAN 


Zb 


1 Nic. Densuşianu op. c. pag. 179 Nr. 737. 
3 Mic. Densușianu op, c. pag. 181 Nr. Se 
$ Nic. Densușianu op. c. Peg. 182 Nr. 7 
+ Broşura se găseşte şi în biblioteca Academiei Române. S. 3012. 
* Nic, Deusuşianu op. c. pag. 180 Nr. 7 


D 


[| 


QIORO mit Anführer der Walachischen | Rebellen welcher der 10-ten jebr. 
1785 gefangen worden. 


Portret amintit de Nic. Densușianu op. c. pag. 185 Nr. 173 şi de 
D A. Sturdza op. c. pag. 423 Nr. 2. 


Se găseşte şi în biblioteca Muzeului ațional din Pesta! 


i 
d 
? 


H 


G ISAN Oo DO 


Fig. 9 


vii pn taca eer? 


Gravură în aramă, 10,5X15,5 cm. Numele gravorului lipsește. 
B. A. R. Nr. inv. 504. — A. VIII 37. 


43. 
Bustul lui Crişan în față, (Fig. 10), cu capul gol; părul în partea 
dreaptă îi cade peste ureche, intr'o coadă până deasupra umărului unde 
este înodat formând un inel. Este îmbrăcat cu o haină cu guler, descheiată 


+ Nic. Densușianu op. c. pag. 170 Nr. 740. 


— 8 — 


la. piept, din care se vede marginile cămăşii. Ochii îi are mari, nasul po» 
trivit, mustățile mari lăsate în jos, barba mică şi privirea severă. Dedesubtul 
bustului este scris CR/SSAN DSURDS EX KERPENYES TUMULITUS 
TRANSILV, IN An 1784 EXCITATI CORI PHAEUS TERTIUS. 1097. 
Acest portret este un pendant la portretul lui Horia (Nr. 10) şi a lui Cloşca 
(Nr. 34) şi pare să fie adevăratul portret al lui Crişan; în comparație cu 
Nr. 42 se vede tot aceă înfăţişare robustă, figura cam slabă dar osoasă, 


dE i e RA MO 
ISINTRAN SI IN erau lun 
Ee KN "auer ua 


Fig. 10. fedea) 


mustăţile mari lăsate în jos, nasul aquilin şi privirea severă. Acest portret 
concordă și cu descrierile contimporane? care spune: «Acesta prezintă 
sub toată privința o figură bine făcută; de o statură bărbătească de mijloc 


1 Nr. 1097 este numărul tabloului din galeria din Viena. | 

2 Horjia und Klotska oberhaupt und Ratbgeber der Auiriihrer in 
Siebenbürgen. Karisburg und Hermannstadt 1785. Traducere în limba ro- 
mână alături de textul german în «Tesauru de monumente istorice». Tom. 
DL (1864) pag. 336. Partea citată am dat-o după această traducere. 


— 4 — 
CN 2 3 b 
misro, de o structură osoasă tare d solidă, de un corp cam: plin, Însă mu > 
prea gras, ci tocmai așă cum se cere la o asemenea sistemă corporală de ` 
o dsemeriea înălțime gi la o făptură osoasă așă de torte. O frunte osoasă, `i 
cu partea osoasă a ochilor bine arcată, cu niște sprâncene negre stutoase, 2 
ornate gene stufoase de aceiaşi coloare; nişte ochi mari negri, iuți şi plini ~ 
şi cu o -căutătură ageră; o gură bine proporţionată, cu o barbă neagră ` 
stufoasă; o bărbie cam rotunjită şi prea puțin despicată, un- gât cam iun- ; 
gureţ, nici prea gros nici prea subțire, bine întins şi drept; un piept scos 
afară între doi umeri cam lați și alte asemine, sunt însușiri care vădesc 
un bărbat nervos bine făcut și eare erù proprie acestui rebel. Pieliţa lui ` 
brună, umbrită împrejux/de uu păr negru stufos, contribuiă şi mai mult ` 
„spre a da chipului său o frumuseță bărbătească». 
Fotografie după o vech ati din Viena 
şi fotografiată de Z Niculesca, totograt-tă B Bucareşti, e. 1880; 9,5X15,5 cm, 
"BAR Nr. inv. 528. — A. VIII 61. S 
Se găseşte şi în biblioteca Muzeului Brukenthal din Sitte) 
Reproduceri : a) Fotografie carte de muzică, Phot. V, Theod. Glatz. 
. Hermannstadt, are aceiaşi inscripţie, lipsiadu-i numai numărul din galeria 
din Viena. 5,5X<9,5 cm. e 1890. 3 
B. A. R. Nr. inv. 1057. — A. XXIV 28. 
! s b) Fotografie mai mare, dar mai ştearsă, E (a). deele Em, €, 1890. 
B. A. R. Nr. înv. 503, — AV IH 36. 


ui 

~ . Bustul lui Crișan între stânci. Jos pe stâncă: Georg Krischan | einer 
der Rebellen | anfăhrer. ` Dedesubt: Nezhegser 1785. — 8%, Acest portret 
este anexă la manuscrisul intitulat «Analecta ad historiam seditionis per 


i [ - Valachos Transilvaniae». Se_găseşte în biblioteca- “Muzeului național din 
i Pesta.” Ki eege 


HORIA şi CLOȘCA. 
a 

Busturile lui Horia şi Cloșca unul în faţa altuia, (Fig. 11). Horia este în 
profil spre dreapta, cu căciula dată puțin pe ceafă lăsând să se vadă toată 
fruntea şi o parte din ureche; peste cămaşe are o haină cu gulerul răsfrânt,. `. i 
nasul aquilin, mustăţile mici și privirea ageră, figura grasă, buza de jos 
mai groasă și buzele întredeschise. . Este acelaşi desen ca la Nr. 1, dar 
mai mare. Cloşca este în profil spre stânga, cu capul gol, părul căzându-i ` 
pe frunte şi pè spate. Are o cămaţe lăsând să se vadă gâtul şi o parte 
din piept. Are mustăţile mici lăsate puţin în jos. „Figura este asemănă- 
toare cu Nr. 24. 
"7 Dedesubtul busturilor este scris Horja. Gioscska. 


d Ee op. c. pag. 183 Nr, 759; A. Papiu llarianu op. 
`€. pag. is, 
á WS Nr, 44 nu se e în colecția Academiei Române, lam găsit 
numai delen s, îl dau Intocmai, , 
nsuşianu op, c. pag. 177 Nr, ER. îs 


— 4 — 


Piorja der Hauptanfåhrer und Uhrheber der im lahr 1784 in dem 
Qrossfârstenthum Siebenbürgen ausgelbrochenen Aufruhr der Walachen. 
Giocsha sein vorzăglicher Anhänger, und zweytes Haupt der Rebellen. | Ge 
zeichnet nach dem Leben, als sie den 30 Dec. 1784. in der Radaker Wal- 
dung gefănglich ein gebracht wurden —Zu finden bey I. A. Will în Augsburg. 

Oravură în aramă. c. 1785. Bustul lui Horia 8,5X11 em: Bustul lui 
Cloşca 8X11 cm. cadrul total 22,2X17 cm. Portret amintit de D. A. 
Sturdza op. c. pag. 424 Nr. 1; Nic. Densușianu op. c. pag. 188 Nr. 784. 

B. A. R. Nr. inv. 514. — A. VIII 47, 

Se găseşte şi în biblioteca Muzeului naţional din Pesta.’ 


Ze 


ON? E SE SC C 


E) W SE d 
E WK E Ze iar SE 
Pig. 11. 


Reproduceri : a) Qravură în aramă c. 1785, cu aceiaș inscripție și 
aceiaș mărime, fără să arate locul și numele gravorului, însă execuția nu 
este ap de exactă. 

B. A. R. Nr. inv. 513. — A, VIII 46, 


46. 

Busturile Ini Horia și Cloșca faţă în faţă. Horia este în profil spre 
dreapta, cu căciulă, părul îi cade pe umeri. Are o haină încheiată la piept 
şi gulerul cămășii deasupra, lăsând să se vadă puţin gâtul; mustățile mici, 
lăsate în jos şi gura deschisă. Cloşca este în profil spre stânga, cu capul 


1 Nic. Densuşianu op. e. pag. 179 Nr. 743. 


toi, părul H cade în şuvițe pe frunte, la spile şi je tâmple, văzându-se J 
puțin: urăchea; ochii- mari, nasul aquilin, mustățile. lăsate în jos și guta ` 
puţin - deschisă. Este îmbrăcat cu o haină cu guler alb. “Deoparte şi de 3 
alta a busturilor sunt nişte stânci, între ele np câmp; și în fund o biserică 4 
cu ziduri: ln partea de sas a cadrului atârnă de :o' panglică medalia "lui $ 
Horia cu Awsrs şi Revers. Pe Av. este o inimă din care iese două flăcări + 
d deasupra o cruce-cu'3 braţe neegale, asemenea gi jos De. Jur împrejur 
este scris -HORA REX DAZIE. Pe Rv, este o coroană cilindrică aşezată 
pe un munte şi deasupra o cruce și de jur împrejur este scris WOS PRO» 
CESARE. Dedesubtul bastului lui Horia- este seris Hora Due Valagues 
Revoltes en Transilvanie. 1784. şi în limba germană cu litere gotice Hora 
Furst von der Rebelton der W'alachen in | Stehenbirgen. Sub bustul lui 
Cloșea; Klocska Premier Capitain des Revoltes. 1784 şi în limba: germană ` 
cu Diere gotice “Kldischka erster Hauptmarţ. “des Rebelteten;. lnseripţiile sunt 
- cuprinse fiecare într” un. eadru format: din flori negre, asemenea și ca- 
drul: total, . "Execuţia portretelor este naivă. 
„Gravură ia aramă, 28X205 cm. Numele SEN lipsëşte: c. 1783. 
B À, R, Ni. inv. + 1962, — B. Lu 13. 


Gë ; ei, . e EE ei $ 

; 'Butarile lui, Horia i Cloşca anul în faţa altuia: Horia este în profil 
spre: dreapta, pe. tap căciulă. cu marginele ` răsfrânte, dap - “puţin pe ceafă, 
lăsând să se văda. toată! fruntea şi o parte din "ureche; „părul îi cade pe 
„spate în guviţe, este îmbrăcat cu o haină cu guler: întors, Expresia figurii 
este aproape ca la Nr,-45. Cloşca este în profi? spre stânga, cu o. căciulă 


înaltă, rotundă, fiind-tăiată peste mijloc cu două şireturi care se termină. : 


la urmă cu doi ciucuri, Aceiaşi căciulă se găsește şi ia portretul Nr, 29. 
Este dată puțin pe ceafă şi se vede o parte din frunte și aproape toată KE 
urechea, părul de asemenea îi cade pe umeri. Dedesubtul busturilor este . $ 
scris Hora. Qloska. mai jos Beide‘ Anführer der Wallachischen Rebellen | 4 
gezeichnet ooch dem Leben den 3 lan: 1785. Execuţia este foarte bună și 
după mărturisirea inscripțiilor aceste donă portrete se apropie de adevăr 
— asemânarea: figurilor cu Nr. 45 este aproape perfectă. Qravură în aramă, 
Numele gravorului lipseşte. Bustul lui Horia 9,5X12,5 cm. Bustul lui Cloşca 
10X(14,5 cm. Portret amintit de D. A. Sturdza op, C. pag. 424 Nr. 2; Nie, 
Cite eg op. e. pag. 185 Nr. 771. 
RAR Nr. inv. 517; — A. VIII 50, 


48. 


Busturile lui Cloşca şi Horia față în față. Cloșca este în profil spre 
dreapta; pe cap are un fel de.scufă dată puțin pe ceafă. Nasul mare, mu- 
ştăţile mici lăsate în jos, ochii mici şi buzele puţin deschise. Horia este în 
profil spre stânga, pe cap are căciulă cu marginile de blană şi restul că- 
ciulii este de postáv, cu dungi, dată puțin pe ceată, Ochii mici, mustăţile 


1 Nic, Densuşianu op. c. pag. 181 Nr..748 ` 


E e TA — ü — 
` asemenea mici și lăsate în jos, gura puțin deschisă și figura mai mult 
grasă. Execuţia este naivă și aceste. portrete ny se aseamănă de Joe cu 
adevăratele. portrete ale lui Horia şi Cloşca, Sunt nişte fantezii. Dede... ` 


subtul. busturilor este scris cu litere gotice» au Gë 
i Wahre Abbildung ES 
Klosska luon i Horja oder Nikole Urss 
von Kerpenjesch ' aus Nagy Aranpeci E 


aus Siebenbürgen. 


Gravură în aramă. Numele gravorului lipseşte. C. 1785. Bustul. lui 
Cloşca, 8X12 cm.; bustul lui Horia 9,5X13 cm. Cadrul "total 2318 em. 
Horia asemănător cu Nr. 14. 

BAR Nr. inv. 516. — A. VIII 49, i 

Se gäseşte şi ia-bibituteca--Megeului. național din Pesta anexat la 
manuscrisul «Processus ordinarius quo. valeta HOE Flora Daciae 
Tyranus procedit contra Siculos». 3 

- 49. ` 

Busturile lui Horia şi Cloşca unul în fața altuia; Horia este în profil 
„spre dreapta și Cloșca spre stânga. Imbrăcămintea şi expresia figurilor este ` 
“aproape la fel cu Nr. 48, numai execuţia este mai bună; este tot o fantezie; 


- Dedesubtul lui Horia este scris Horia ou Nicolas Urtz | de Nagy Aranvosch, 


dedesubtul lui Cloșca este scris Klotzka [aon | de Kerpen resch şi între 
busturi Portraite veritable | de | envoyés de la Transilvanie. Qravură în aramă. 
Bustul lui Horia, 5,5X6,5 cm.; bustul lui Cloşca, 5X8 cm. Numele gravo- 
` rului Ewe C. 1785, 

A R: Nr. inv. 505. — A. VIII 38. 


Busturile lui Horia și Cloşca unul în faţa altuia. Cloşca este în profil 
spre dreapta și Horia spre stânga. Pe cap, Horia are căciulă cu marginele 
albe întoarse, și restul căciulii de postav roșu. Părul la spate este mai mare. 
şi în inele; nasul aquilin, mustăţile lăsate în jos. Este îmbrăcat cu o haină. 
verde. Cloşca este cu capul gol şi părul la spate este mai mare, -învârtit 
ca un melc; nasul mare, mustăţile potrivite, lăsate în jos și gura puțin 
deschisă. Poartă o haină albastră din care se vede o parte din gât. De- 
desubtui busturilor este scris cu litere gotice şi latine: Gloska, Horiae. 
Wahrhaffte Abildung von Horiae und Gloska, iirheber der rebellen von 
Transsilwani, abpezeignet in | der gefengniiss zu Carisbărg, nach dem sie 
seynd gefangen Worden in dem Radacher Wald zu Carisburg by Abraham ` ` 
Kaujman, sculp: | Horiae et Gloska chefs des rébelles en Transilvanie pris ` 
dans la forêt de Radack, dessinés dans la prison de Carlsbourg. Se trouve 
chez Abraham Kauffman, Graveur à Carlsbourg. 

Gravură în aramă, colorată cu mâna, c. 1785, Bustul lui Horia, 9 5X11. 5 
cm.; bustul lui Cloşca 8X11 cm. ; 

B. A. R. Nr. inv. 515, — A. VIII 48. 


Mie, Densuşianu op. « e. pag. 180 Nr. 145. 
e 


- A -= A — R 
e, Së 


Busturile iul Horia și Cloşca față în față, Horia este To profil spré; 
` dreapta, cu capul gol; părul îi cade în şuviţe până deasupra umărului, und 
- este înodat formând un inel; gâtul este liber și este îmbrăcat cu un cojoc: 

prins cu un șnur în dreptul pieptului. Fronten şi nasul îl are mare, mustă-ă 
De mici lăsate în jos, faţa slabă şi privirea serioasă. Portret asemănător cu: 
Nr. 10. Cloşea este în profil spre stânga, cu capul gol, are pâr mare care ? 
H cade pe umăr; deasupra cămăşii are cojoc cu lâna afară, prins în dreptul / 
pieptului cu un engt, Are gene stutoase, nasul potrivit, mustăţile mici D. 
sate în jos şi privirea severă. Portret asemănător cu Nr, 34, 35. Pe bustul 3 
fiecărui este scris HORA. KLOSKA. După execuţie se vede că aceste: 
două portrete sunt; luate după nişte busturi în relief făcute în gips. Horia 3 
trebuie să fie un pendant al lui Cloşca, făcut şi el în gips. Un medalion 3 
în gips al lui Horia a existat, după cum mărturiseşte Nic. Densușianu: 4 
«Cu ocaziunea cercetărilor făcute în biblioteca episcopiei dela Orade, Prea 
Sânţia Sa d Canonic Paul Vela îmi comunicase, că portretul lui Horia lucrat :4 
în ghips, tot în formă cum este medalionul lui Cloșca, se atlase în pose, 
siunea d-sale până la anul 1869, când, încredinţându-l unui cunoscut ca să-l 
doneze Asociaţiunii “transilvane, această prețioasă relicvie s'a pierdut». 
„Aceste portrete poate să fie unul. din portretele, trimise de contele lanco: 4 
-vici, limpăratului Iosif 11, Ia Viena; atât Horia cât şi Cioşcă sunt arătați ca * 
nişte Grant? | | SE 
Gravură în aramă. Numele gravorului lipsește. C. 1785. Bustul 4 
„Imi Horia 5X6,2 em: bustul lui Cloşca 5,2X6,8 em: cadrul total 11X7 `: 
em. Portret amintit şi de Nic. Densuşianu op. c. pag.-187 Nr. 782. ` 
B. A. R. Nr. inv. 518. — A, VII 51, 


7 52. Ă . 
. Siluetele în. negru ale lui Horia şi Cloşca — busturi. Horia este spre 
_ stânga, cu căciulă, de gât are un lanţ cu <ordinul> lui Horia: O inimă 


străpunsă de o sabie, pe inimă sunt inițialele HR; 
Dedesubtul bustului este. scris Nicola Horg: 


1 Op. c. pag. 187. i a 
28 ef Cn; n Moisil, ajutor numismat al Academiei Române, îmi 
comunică un bust al lui Horia, în medalion rotund de 7 cm., care este o 
copie în gips după originalul care se află în cabinetul imperial din Viena. 4 
Horia este bust în profil spre dreapta, pe cap are căciulă înaltă cu fundul îi 
retezat, şi de sub căciulă ti cade părut în şuviţe pe umeri. Fruntea o are 
lată, nasul mare patin coroiat, mustăţile mari lăsate în jos, bărbia ascuțită, 
faja osoasă și slabă. Este îmbrăcat cu sarică şi deasupra se vede gulerul 
. hainei. Medalionul s'a primit în luna Septemvrie 1921 și se află în cabi- 
„netul numismatic al Academiei Române, este format din două cercuri, din 
care al doilea mai lat, și nu are aici o inscripție. 
"Acest bust al lui Horia, în gips, pare să fie cel pe care-l amine 
teşte Nicolae Densuşianu. i 
In călătoria care o face Nicolae Densuşianu la Pesta în 1870, spune 
că Francisc Pulszki, Directorul Muzeului național! din Pesta i-a comunicat 
că pe la 1820 se află la Viena, un cabinet de figuri de ceară, printre care 
se află și Horia şi Cloşca în mărime naturală şi îmbrăcaţi în costume ro- 
mânești. (Biblioteca Academiei Române, Manuscriptul foaia 67—68). 
ka 


z 


a e 


y> 


Avan. Mai jos întrun càdru dreptunghiular esie scris: Nicola Hora und 
“Gloska Ivan; oberhăupter der rebellischen. Wallachen,. „Wueden d. 3-ten da- 
por) 1785, in der Radaker Waldung gejangen genommen, und von den 
v- Obrstlient.. von Kraij, von | 2-ten Szekler Regiment nach Cazisburg gebracht. ` 
Jos dedesnbiul cadrului este numele gravorului Moeglich, Je & excud, 
- Norimb. i 
Grayură în scan & 1785, 16X125. “Bustul lui Horia Sen em, bustul 
lui Cloşca 4X75 em: ` cadru cu inscripția 16X2 cm. Portret amintit de 
A. Papiu Iarianu op. c. pag. 302 bis; D. A. Sturdza op. e, “Pag. 424 Nr. 3; 


= 


„Nic, Densușianu op. c. pag. 186 Nr. 776. . 
B. A. R. Nr. inv. 507. — A.. VIIL. 40. 
; Reproduceri; a) Litografie pentru «Revista - Română, împreună cu 
“bustul, lui Horia în medalion circular: (Ne. i în dreapta: Horia, - în stânga: 
iCloşea. C. 1864.. f ; Ek 
` B. A. R. Nr, inv. a. — A. vi: 45. EEN 
S . b) Litografie. întocmai publicată în <Tesġuru de monumente istorice», 
“Tom. HL pag. 297, Nr, 2 | 
BS? 53. : 

Bustüūrile lui Horia şi Cloşca, siluete în Begitu: Horia zile spre i 
dreapta şi poartă căciulă, Cloşca este cu capul gol, piw îi cade-pe frunte 
ai la ceafă. 

Fiecare siluetă este într un medalion format din două cercuri şi în 
mijloc un cerc perlat, deasupra o panglică înodată lăsată pe marginea ca. 
`  drmigl, Fondul medalionului este alb. Dedesubtul fiecărui medalion este 
1 scris Horiah. Klocaka. Aceste siluete fac parte din broşura Kurze Geschichte 
---. der Rebellion in Siebenbürgen. Strassburg. 1785, unde- se află şi insiguele 
i lui Horia, în formă ovală, "Ta mijloc o inimă străpunsă cu sabia dela dreapta 
“spre stânga în jos, din inima prelungește în sus şi în jos'o cruce du- 


Crişan este spre dreapta și cu căciulă, dedesubtul lui scrie Gloske , 


plicată, în stânga inimii este scris HO, în dreapta RA şi jos între braţele `. 


„crucii R. D. Pe ultima pagină a acestei scrieri este următoarea notiță: N. B. 
z: Die beygefügten Schattenrisse sind-nach den in Wien gezeichnet Origi- 
malen abgestochen. Die TiteJvign de stelit das ordenskreutz vor, etc. 3 

Gravură în aramă.? Numele gravorului lipseşte. Cadrul cu Horia 
:5,5X6,5 cm.; cadrul cu Cloşca 5,5X6,5 cm.; cadrul total 12 5X8 cni.. 
BAR Nr. inv. 506. — A. VIH 39. 
Se găseşte şi în biblioteca Muzeului naţional din Pesta,?... R 
Reproduceri : d). Copie cu cerneală în biblioleca Academiei Române, 
slab atei pia 373 foaia 31, c. 1879, A 
Busturile lui Horia el Cloşca, siluete în negru. Horia este spre 
dreapta, ef căciula dată puţin pe ceafă, părul mare, .Dedesubtul bustului 


A Nic. Densușianu op. c. pag. 181 Nr. 747. 
“: Dărnită de di Căpitan lulian Marjian în 1907. 
£N. Densuşianu v. €. 18t Nr. 147; | 


` benbürgen. Cloşca este spre stânga, cu capul gól, părul lăsat puţin pe: 


- pe "nişte munți. deoparte și. de alta a crucii sunt inițialele R. D. HORIA 


. scrie Hora | u. Nicola Ursz, gegen 50. J. alt. l Cloşca este spre stânga, 


— 50 — 


capul gol, părul căzându-i puțin pe frunte, ridicat în sus la ceafă şi gură 
puţin deschisă. Dedesubtul bustului scrie Klacke u. Gloska Iwan, ea 
40. ].. alt, Fiecare siluetă este în câte un cadru deosebit. -Dedesubtal cai 
drelor serie: i Hora Chef der Rebelleh u. Kloczka Sein Hauptmann Wurd 
yon, 2. Wallachen in der Radaker Wal | dung überrascht, gefangen, v. 7 
dem ob. Liest Kray, vom 2-ten Szekler Regim., nach Katlsburg in | verwahru 
gebracht. Ester soll sich H. F.R. D. neuen, d. i. Hora Florens, Rex Daciae. | Na 
dem original Copii, - gestocken u. verlegt Afon oa. Mayr in Regensburg 
Jenner: 1785. . k 
NW Gravar în aramă. Cadrul cu Horia 7X8,5 cm;; SE cu' Cloş 
"7X8,5 cm. Portret amintit de Nic. Densuşianu, op, e pag. 184 Nr. 76 
B. A. R. Nr. inv. 308, =A VUE Di Ee. 


55, 3 d ` i 
Busturile lui. Horia și Cloşca, siluete în negru. Fig. 12). Horia este 


“spre dreapta, cu căciulă, Pä) îi cade pe spate, nasul mare şi buzele. puţin: 
deschise. Dedesnbtul bustului scrie Horja | oberhaupt der-Rebelleh | in Sie- 


fruste şi se. ridica în sus la ceafă. Nasul mare şi buzele puțin deschise, 
Execuţia părului este ca la Nr. 53, 54. Dedesubtal bustului. serie K/ofska |. 
Freund und | Rathgeber des Horja. Deasupra siluetelor este medalia lui A 
Horia, pe Av, serie NOS PRO CESARE şi în mijloc are o coroană cu o 
cruce. Pe Rv. are 3 cercuri concentrice, în mijloc/o cruce triplicată, sus; 
"gi jos; în mijlocul . crucii o inimă străpunsă de o sabie, de jur împrejur 
scrie Horia Rex Daciae; deoparte. şi de alta a crucii de jos 77 84. Această 
medalie este asemănătoare cu Nr. 22. Dedesubtul siluetelor este o altă mie- 
dalie: "Aversul are 2 cercuri concentrice, în Et nd este o inimă străpunsă 
de o sabie şi dăhsupra inimii o cruce 3 brațe neegale. Intre cercuri 
SE BE. SI. HODINYESTE, ARA- PLINSE. SI PLETE, 


„Aceste gravuri face parte din broşura * «Horia und Klotska oberhâupt . 
und Rathgeber der Aufrüher i in Siebenbiirgen. Karisburg und Hermannstadt 
1785». ? 
Gravură în aramă.? Numele “gravorului lipseşte. Bustul lui Horia 4 
.6X7,5 cm.; Bustul lui Cloşca 5X7 cm. Portret amintit de D. A. Sturdza 
op, 6 Dap, 424 Nr. 4; Nic, Densușianu op, e. pag. 184 Nr. 768, 

B. A. R. Nr-inv. 511. — A.. VIII 44. 

„Se gas este şi în biblioteca. Muzeului. naţianal-din--Pesta: 3. 

“Reproduceri: a) Lucrare î în i peniță făcută de Teod, Popu în LBA | 1863. 
copie exactă. 


E Broşura se găsește în biblioteca Academiei Române. S. 3612. | 
„3 Gravura este lipită pe o foaie pe care este scris de mână, în |. 
germani câjeva însemnări despre Horia şi Cloșca, luat din «Convers: Lek. 
ag. 388, " 
SC Nic, Densuşianu op. c. - pag. 180 Nr, 746, 


= BI en 


B. A. R. Nr. inv. 509. — A. VIH 42. 

b) Lucrare originală în peniță, dar nu aşă de exactă. Inscripţiile de 
sub Horia şi Cloşca sunt cu litere cursive și la medaliile de jos, între 
Av. şi Rv. se dă în traducere germană cuvintele Hora Be și Hodinyeste, 
Jos în stânga este inițiala S lângă un. ciocan. 

B. A. R. Nr. inv. 519. — A. VIII 43. 


2 ————=— 


' Fig. 12. 
1 

d Litografie exactă publicată în «<Tesauru de monumente istorice» 
Tom. II (1864) pag. 297 Nr. 1; se află şi bustul lui Crișan, siluetă în 
negru (Nr. 41 b). 

l 56. 

Bustul lui Horia cu insignele lui şi a lui Cloşca pe o foaie în folio. 
Horia este spre stânga în medalion circular format din două cercuri con- 
centrice, pe un fond negru şi medalionul este pe un fond ce reprezintă 


+ Busturile lui Horia şi Cloşca 4 sunt asemănătoare cu cele din fig. 17» 


S — 5 = 


un zid. Deasupra medalionului este -uri lanţ prins în “zid terminat cu cătuşi 
şi între cercurile medalionului, deasupra este scris Hogia. Walach: Rebelle. 
Horia este cu căcinlă cu marginile răsfrânte și ep fundul retezat, poartă 
o haină cu guler. Dedesubtul medalionului într'un- cadru dreptunghiular și 
în mijlocul cadrului este insiguea ‘lui Horia formată dintr'o stea cu 12 col- | 
Tor, în mijlocul stelei o inimă A sträpunsă de o 3 sabie deoparte şi de alta 
a inimii, sus, | 
ceva asemănător cu Nr. 1, 2, wan de inscripție 4 A gae: Insignea este 
-aproape la fel cu Nr. 21. si 
„Cloşca: este in profil spre dreapta în - iedalion circular format din 
două cercuri concentrice, pe un fond negru şi medalionul este pe un fond -- 
care reprezintă «un zid. Deasupra medalionulni este un lanţ de care atârnă 
medalionul şi lanţurile laterale sunt terminate cu cătuşi. Dedesubiul me- 
` aationului, întrun cadru dreptunghiular este scris -G/oska | Wallach: Rebelle. - 
„ Cloşca este en capul gol, părul îi cade pe spate în şuviţe. Este asemănător ` 
cu Nr. 25, numai că este în profil spre stânga., `~. s 
Intre'acestė două portrete este un chenar format din linii ondulate. Mar- .: 
ginile foii are ua Chenar format din linii ondulate și încrucişate. Deasupra : 
„ portretelor lui - “Horia: și Cidşea este scris în limba germană, eu litere gotice, ` 
. Wahre- Abbildung der zween Wallachischen Rebellen, | Horja und Gloszca, | .. 
`. samt umstândlichen Beschreibung uni Gejangennehmung; der Tag ihrer ; 
` Gefan=| gennehmung äber war de 14-te Decemb. 1784; Dedesubtul por- ~; 


` tretelor, tot eu litere gotice sunt uşmătoarele: Hier oben betindliche zwey 


Kupferstiche sind die Original-Portrăte der Siebenbiirger zween Hauptrebellen ` îi 


` Holma und Closzka, welch letzterer ein grichischer Popp (Prieste:) ist; sechs . ! 


-andere Wallachen durch das | ausgesetzte Praemium angereizt, und mit einem ` 
Commendo' Szebler-FHussaren unterstiz, nahmen es auf sich be| sagte Rădels- ; 
führer aufzusucken, und in die: "Hände der Justiz zu Jietern, : Sie kamen in- :; 
der Gegend des Waldes; an, wo nach den Anzeigen eines Revierjägers er-. 
meldte Rädelsführer sich Vermuthlich aufhalten würden: und. als | sie den . 
Horjg bey einem angemachten Feuer sitzend erblickten, so murrten und schalten ` 
sie laut über ihre Herr\schaften, auf deren Befehl sie bey so rauher Winter-. . 
. zeit Jagdfrohnen verrichten mussten, Dă sie nun demselben.| näher kamen, so ~ 
- baten zween von ihnen’ den Horja, sich bey dem 'angemachten Feuer etwas < 
wärmen zu dürfen.| Er gestattete es; und als sie ihten Vortheil versehen ` 
hatten, warfen sie ihn zu Boden, und banden ihn also | — gleìch mit Stricken, ~: 
gaben sodann ihren übrigen Cameraden und dem Commando Szekler-Hussaren, 
welches | von Ferne postirt war, das abgeredetè Zeichen, die hierauj alsobald 
herbeykamen; Gloszka aber schlief eben in | einem hohlen Baum umweit des 
-angemachten. Feuers, wo er an der Stelle handvest gemacht, und mit Seinem | 
-Spiessgesellen Horja nach Karisburg geführt wurde, Jeder der beherzten-sechs 

Wallachen erhielt 100 Dukaten | zur Belohnung, und für sich und ihre Nach- ` 
kommenschajt die gänzliche Befreyung von allen landesjürstlicken Ab) gaben; `. 
dem Revierjăger aber sind 500 jl. angewiesen worden. Mai jos scrie: Die 
oben -Zwezn Saitenbuchstaben bey Horja, H. F., bedeuten..Horja Floreat, die - 
` Buchstaben R: D., Rex Daciae, Mai. jos scrie: Der zween Hauptrebellen — 
veriibte Mord und Uibelthatėn, Verheerungeh und Ver | schwărungen werden 


-N 


E dE 


în 8° ebenfalls bis den 12-ten Febr. zum Vorschein kommen,  Dedesubtul 
chenarului scrie: /n Komiszion bey Johann Georg Bulmann, Buchhändler in 
der Fuggerey. Nro. 45. 

Gravură în aramă. Foaia 27X37,5 cm. Cadrul cu Horia 6,5X10 cm. 
Bustul lui Horia 5,5X5,5 cm. Cadrul cu Cloşca 6,5X10 cm. Bustul 
lui Cloşca 5,5X5,5 cm. Portret amintit de D. A. Sturdza op, c. pag. 


Fig. 13. 


424 Nr, 5, dă şi toate inscripţiile; Nic. Densuşianu op. c. pag. 188 Nr. 184 b, 
îl citează după D. A. Sturdza. 
B. A. R. Nr. inv. 1963. — B. LII 14. 


“ 57. 


Prinderea lui Horia şi Cloşca. (Fig. 13). Scena reprezintă nişte munţi 
în dreapta şi un arbore în stânga. Horia este ţinut de doi ţărani, unul în 
faţă şi altul la spate. El este cu căciulă înaltă cu fundul de postav, cu 
sarica pe umeri, cu pistoale la brâu şi face mişcarea de a scoate sabia, 


PIE 54 e 
; Lângă p pom este. trântit jos Cloşca și -doi Grant îi leagă mânile la spate. 
Este cu capul gol şi lângă el căciula, sarica, o puşcă, două suliți şi mai 
încolo alt Gran trântit la pământ. In fand se vede soldaţi alergând, cu 


puștile şi comandantul lor. cu o frânghie în: mâni. - Horia :scamănă puţin ` 


la figură cu Nr. 1, 3, iar Cloşca nu seamănă cu. nici unui din portretele 


amintite, îl face tânăr. "Dedesubtul cadrului scrie Gefangennekmung de ` 


Horia, în stânga este numele desenatorului Schedy del şi în dreapta numele 


gravorului Fr. Stöber sc. Deasupra cadrului este scris Milot 13 B4 Gravură ` ` 


în aramă foarte bine executată. C 1815. 9x135 cm., cadrul total 10X16 cm. 
i -B. A. R. Manuscriptul 373 foaia 36: 

Se -găseşte şi în <Muzeul istoric şi itnografic al Asociaţiei» din 
Sibiiu, dăruit de Iosif Sterca Șuluţiu de Cărpeniș, cumpăráf din Viena, 


` dela un anticvar şi poartă titlul Die Gefangennahme da Hora und Kloska. SCH 


27/Vil. 1784.3 
Relativ ~la prinderea Int Horia se poate cercetă cu mult fotos admi- 
vabilu! studiu al dlui T. V. Păcățian, Cum a fost prins Horia şi Cloşca în 
` «Transilvania». 1921 Martie, Nr. 3 pag. 134 sq. Din acel studiu se poate 
constatà, că tablourile Nr. 57 şi Nr. 58 sunt nişte fantezii. 
Reproduceri: a) E dăruită de V. A. Urechia în anul 1882, 
95X16 cm. Amintit de D. A, Sturdza op. c. pag: 426 Nr. 3. 
BA R. Nr. inv.. 486 Ge ' 
A Litogratie exactă facuta în. Sfabilim. litogi. G: Voncbere, Rucu- 
resti, [1865] 9;5X16 cm: Amintit dè D. A. Sturdza op. e pag. 426 Nr. 3. 
BAR Nriav. 487. — A. våt 20. ! 
d Lifbgrafie mărită, fără numele litografului, 18X27 cm. are şi o 
. ` mică însemnare asupra prinderii lui Horia, scrisă de mână: Arestarea lui 
“ Horia şi Cloşca recte loan: Varga, prin Mates Not, Iosif Trif şi alți doi 
Moţi, toți patru veri ai lui Horia, puşi la cale, la mandatul episcopului'din 
<: Sibilla, Nikutics, de protopopul. Adamovics. Protopopul a primit medalia de 
-aur «Pro virtute Gi mmerito», Mateş Nuf şi Iosif Trif au fost. scutiți de iobăgie. 
` Diplomele se păstrează în Muzeu. (cf. «<Transilvas- Nr. 4 şi 7 din 1895; 
apoi <Meinoriizls lui Josif Sterca Şulufiu, partea . VI: pag, 94-95). 
i B. A. R. Nr. inv. 1965, — B. LII 16, ZZ) 


` '58. 

Prinderea lui Horia şi Cloşca. (Fig. 14). O scenă cu totul diferită de 
cea de sus. În dreapta și în stânga sunt niște dealuri. Horia este ținut 
de trei: țărani, unui îl ţine de spate, 'doi de mâni şi al patrulea cu pistolul 
în mână îi ia sabia, Cloşca” este inconjurat de soldaţi cu baioneta la armă: 
şi de doi țărani, dintre cart, unul îi „scoate o puigă dela brâu. În faţa lor 


pa e 1 Din cauză că gravura este tăiată nu se poate şti restul cuvintelor. 
Abatele Milot a scris în 1813 o istorie antică gd modernă, tradusă şi com- 
pistei de Christiani şi portretul acesta poate să fie luat din castea Abatelui 


illot: (Nic. Densușianu «Revoliţia lui Horia în Transilvania şi Ungaria ` 


1184—1785» pag. 22 uota 1. 


"a «Continuare din Broşitra Adaus la partea VI-a din Memoriul lai 
lost Sterca Șuluţiu de. udata pag. 34. - 


y i wé ee goe PERS 
EE 


r 


sE LE E TENERS 


— 55 — 


arde niște hârtii. Pe dealul din dreapta se văd soldaţi alergând spre cei 
prinși. Horia şi Cloşca sunt îmbrăcaţi cu o haină şi peste haină este sarica 
prinsă la piept printr'un şnur. Horia are cisme scurte cu pinteni, iar Cloşca 
are opinci. Portretele lor nu se aseamănă cu celelalte portrete. Dede- 
subtul cadrului scrie Die gefangen nehmung der beyden Haupt Rebellen in 
dem Gross-Fiirstenthum Siebenbürgen, FHorja und Gloska. Gravură în aramă, 
<. 1785. Numele gravorului lipsește. 2918 cm. 
B. A. R. Nr. inv 524. — A. VIII 57. 


59.1 
O scenă colorată înfäțişând prinderea lui Horia şi Cloşca. Jos: Die 
Gefangennehmung der beyden Haupt Rebellen in dem Grosz-Fiirstenthum | 


Fig. 14. 


Siebenbürgen, Horja und Gloscka. Getj oboúch Hlawnich Rebellantuw w 
.sedmihradsky Zemy Hory, a Gloska. — 2°. | BS 
t Se găseşte în biblioteca Muzeului transilvan din Cluj, colecția Kle- 
:xandru Mike? i 
60. ` 
Prinderea lui Horia şi Cloşca, scenă colorată. Horia cu cușma neagră 
pe cap, stă lângă un arbore găunos, înaintea dânsului Cloșca cu căciula 


1 Numerele 59—61 nu se găsesc în colecția Academiei Române, 
de-am găsit amintite şi descrise, le dau întocmai. 
3 Nic. Densuşianu op. c. pag. 182 Nr. 752. 


E 56 — 


“în mână, În depărtare se vede o „colibă şi un toc; Heen toc şade un alt 
căpitan fumând dintr'o pipă lungă ungurească, ` În partea stângă a colibei: ` 


£ 


A Ah 


` 


-se ivesc trei țărani, înjelėgāndu-se 1 în secret. Aceştia reprezintă pe trădători. s 


Jos: Hora; Nicolaus Ureca - ! | Kloszka aus Kerpenyet |. 
oberster an Fühter der | Zweiter an Führer der rebell: 
`.  Rebellischen Walachen. |- Wallachen in Siebenbürgen. ` 


P 


AR 


S E) de soldaţi 


Beide nach der Natur abgebildet, Carlsburg 1785. — 8, 
“Se găsește în biblioteca Muzeului naţional din Pesta. * - 
Ba Sa a EEN ina Dai A Sat ia 


6t. 


a 


O scenă Reeder escortarea lui Horia a tânguirea Popii Cri- S 


eëndb, ` E 

Jos: Als Horja und Gloska durch Zalatkna breh wurde trat eit 
Walachischer-Pope ein Anhanger der -Rebellen | auf, und, ‘Sprach, nun ihr- 
Edelleute und Ungarn, jetzt habt ihr ihn, unseren besten Horja; ihr könnt- 


"mit ins ` Gefängnis. — 28. 
~. Be, găseşte în biblioteca Muzeului transilvan din Cluj, colecția Ale- 
KE Mike: VEER "NW 
EE eg, S 
ria şi. ‘Closca -ip Greg Begnre în câte-o celulă, fară să fie- 
ig. 15). 4 Unui. este: în profil spre dreapta şi celalalt spre 


y „hm | nach belieben brăthen und auffressen, und die Wache nahm ihm auch: | 


` stăuga, Be vede arcadele închisorii cu câte. o ușe și în fund o fereastră: . 


cu zăbrele Şi pe zidul. care desparte celule sunt atârnate nişte lanțuri. Horia, 
şi; i Cloșca şade pe, „câte “un. postament. de zid, legaţi de mâni şi de picioare 


“eu Inăţuri. Pe cap au căciuli și sunt îmbrăcaţi cu sarică : prinsă. la piept. e" 


„Pârtretele lui Horta at Cloşca nu seamănă cu celelalte: portrete: ale lor, 
asemenea și scena închisorii og. seamănă cu Nr. 12, 13 şi 33.. "Dedesubtul 


-" eddrului” este: scris: Kloska und Hora im Gefăngniss. | Baljde Rebellen. int 


dem Grosfărstenthum Siebenbiirgen van 30. December. A: 1784, in-der) 


- Radeċker Waldung gefangen genomen worden, şi în partea- dreaptă oh. 


Martin Will, excud: A. V. Gravură în aramă 25X16 em, ~ 
"BA R: Nr. inv: 523. — A, VIII 50, i 
ck Portret. amintit de D. A. Sturdza. op. c. pag. 426 Nr. 2 » 


` 63, A. ; d 
Ke Horia şi: Cloşca în închisoare; Gravura reprezintă fațada exterioară! 


_% închisorii; în partea de jos a zidului- este o fereastră cu zăbrele în care ` 
"se vede Horia, legat cu lanțuri de mâni, șezând pe un butuc şi priveşte 


3 


pe fereastră; in partea: dreaptă eşte.:o scară care urcă-ta etagiul de sus, ` 


“ia un balcon, la capul de gardă, unde se vede doi soldați înarmați cu câte 


o halebarda, cari fac de pază. Deasupra, în partea dreaptă, la o fereastră. 


"+ Nic, Densușianu op. c. pag. 179 Nr. "142, 
"a Nice. Densușianu op. C- pag. 182 Nr. 753, 


1 
= 


să 
` Eege 


Get? VE 


Za eg an ien H 


sii ale ra E dna ie 


NI 
ée 


Se BP = 


cu zăbrele se vede bustul lui Cloşca care privește pe fereastră. Atât Horia 
cât şi Cloşca sunt îmbrăcaţi cu sarici şi pe cap poartă căciuli ; portretele lor 
nu seamănă cu celelalte. La mijlocul balconului, unde fac de pază paz- 
nicii, este un felinar legat cu o frânghie trecută printr'o bârnă. In fund se: 
vede o use şi nişte ziduri crenelate. Închisoarea reprezintă închisoarea din 
Alba-lulia unde au fost transportaţi în ziua de 2 ianuarie. Cloşca a fost 
închis într'o cameră mică de sub statuia lui Carol VI, în partea de miază- 
zi a fortăreţii, iar Horia sub poarta cea nouă în partea de miazănoapte, 
amândoi erau păziţi înlăuntrul închisorilor de câte doi soldaţi şi afară la 


Fig. 15. 


uşe, altul.: In ce priveşte paza lor cu câte doi soldaţi înlăuntru şi după 
cum arată ei gravurile Nr. 12, 13 şi 33 se vede că se păstrează adevărul 
istoric. Dedesubtul cadrului scrie Horja und Gloscka, Haupt anfiihrer der 
Siebenbiirgischen Rebellen | wie beyde in der Gefangenschaft sietzen. Dede- 
subt cu litere gotice, scrie Horja a Gloska, Slawni wudczowe Sedmihrad- 
stych Rebellantuw gak onj oba we wiezenj sediegj. Litografie 18,5X25,5 cm. 
"publicată în <Tesauru de monumente istorice» Tomul Ii 1864 pag. 297 
Nr. 5. Această litografie este o reproducere după o gravură în aramă, 


1 Nic. Densuşianu. Revoluția lui Horia în Transilvania şi Ungaria 
1784—1785. pag. 420. 


— 58 — 
anexată la cartea <Umstindlicher Berich von den in Siebenbürgen entstan- ~ 
denen agfuhen» von Q. M. Wien 1784. 80 


64 ` . 

Un chip. alegorie ce reprezintă executarea lui Horia și Cloşca. lu 

mijlocul scenei se văd. doi stâlpi de lemn, pe unul țintuit portretul lui 
Horia, pe altul al lui: Cloşca ; din jos de portrete atârnă de stâlpi catenele 

— închisorii. Dedesubt: Kloscka. Hora. zwei Anführer, der Siebenbürg, Rebellen. 


- — 40, Se găseşte în Muzeul nâţional din Pesta şi în biblioteca ‘Acade miei 
| | de ştiinţe. din Pesta 


Ă 


WC Eo - 
o gravură colorată <reprezintând executarea lui Cloşca, scenă cu 
total fioroasă. Deasupra: Vorstellung zwei Sieberiburger Rebellen und. Haupt 
anfâhrer, wie selbe ihr Gërøçhtes Urtheil und wohl veřdiente | Straje 1785 - 
mpjieñgen. Jos: Nachdeme Hora von antenhinauf, auf eine sehr langsame ` 
Art gerazderi warde der Körper gefiertheilat 2. das Eingeweide hergusgerissenl 
unter den Galen begraben 3. Den Kopf dâf Spise gestegt 4, die Theile in 
jene Ortschajlen wo sie die Schändlichsten . Aajrahren aus] . übten Theilweis 
anf den Galgen: dnjgenagelt würde 5. Wird Kloczha geraedert und mit ihm 
guj die nehimlicke Art  Herfaineg, — 40, Se găsește în biblioteca Muzeului 
(mina äis Chaj, “colecția Alexandru Mike? 


EE ‘Horia, Gates și Crişan, oT 
` az e KN ' 
` SAuetete în pegry. „ale lei Hotia, Cloşca q ‘Crişan: {Fig 16). Horia 
 geade fezamtat-ăc on arbore, picior „peste picior şi cu puştă pe. genunchi, 
` ip faţa lui este Crişan “îmbrăcat a un diusar ungur, ep og căciulă cu pană 
şi cu 2 oner), en. ciucuri. la spate,’ In picioare ` cisme : menite cu pinteni, 
în mâna stângă are vn baston subțire şi cu dreapta „gesticuează. Jn urma 
lui este Cloșca, cu căciula şi îmbrăcat cu o huină aproape la fet cu a lui 
Crişan, este încins. cu sabie, are cisme scurte cu pinteni şi se joacă cu un . 
câine. Dedesubt este . scris în dreptul fiecăruia Horia s. Nicola Ursa. 
Krischan Gyösg. Kloszka Ivan. Mai jos scrie: /n Wien zu haben i bey An- 
tonius Aloysius Hoehnle Kupferst. 

Este a fantezie. Qravură în aramă, c. 1785, foarte fin executată. 
24,5X11,5 em, Portret amintit de D. A. Sturdza. op, €, Pë 425 Nr. 1 
„A. Papiu Ilarianu op. c. pag. 302 bis. 

B. A. R. inv. Nr. 526. — A. VHI 59. | 

Reproduceri : a) 'Litogratie exactă publicată în «Tesauru de monu- 
mente istorice» Tom. II (1864) pag. 297 Nr. 3;.21,5X11. em. 


Au, BS i ital, ease? PEA CESE ETEEN: 
se ni , 


d 


2 E à; DE EE 


3 


4 A Papiu Ilarian «Tesauru de monumente istorice» Tomul I pag. 
301 bis. - ~ - 
> Numerele 64—-65 un se gäšesc în colecția Academiei Române, le-am 
găsit amintite şi descrise, le dau intocmai. 
3 Nic. Densuşianu op. e, pag. 180—181 Nr. 744, 749. 
7 Mie, Deusuşiănu op, c pag. 182 Nr. 754, ` 


— 59 — 


b) Litografie exactă făcută în Sfabilim. litogr. G. Voneberg, Bucu- 
teşti, [1864] dar tără inscripţia In Wien zu haben etc. etc. 26X13,5 cm. 

B. A. R. Nr. inv. 527. — A. VIII 60, 

67. 

Busturile lui Horia, Cloşca şi Crişan. In stânga este a lui Crisan, în 
dreapta a lui Cloşca și deasupra a lui Horia. Aceste busturi seamănă cu 
Nr. 10, 34, 42, însă lipseşte inscripţiile de jos. Toate sunt întrun cadru 
comun. Dedesubtul cadrului scrie Capii revoluției țărănești din 1784. Ta- 


pa 7 E Së 
ieri (ra Aia Arii Care seg 


„Fig. 16. 


bloul este făcut la Jos. Drotlejf, Sibiiu şi editat de Librăria « Naţională» 
Bornemisa. Oraştie. Cromolitografie. C. 1890. Cadrul total 45X72 cm.: 
bustul lui Horia 15,5X25 cm.; bustul lui Cloşca 15,5X25; bustul lui 
Crişan 15,5X25 cm. 
68.1 

Horia, Cloşca și Crişan în grupă. Horia cu lanțul de aur la gât 
ţine în mâna dreaptă o halebardă, iar în stânga o hârtie cu inscripţia Hora 
jA' 17|84 dem|30X b. Jos: Hora, und die übrigen Gehiilfen, — 12. Se 
găseşte în biblioteca Muzeului naţional din Pesta.* 

1 Nr. 68 nu se găsește la Academia Română, l-am găsit descris şi 


îl dau întocmai. 
3 Nic. Densușianu op. c. pag. 179 Nr. 741. 


— 6 — | 3. 
__ SCENE DIN RĂSCOALA ARDELEANĂ. 
E "SW O f 
Scena reprezintă o cârciumă acoperită cu paie. Afară la o masă - 


„stau trei țărani, cu o cană cu vin și se sfătuesc. Toţi trei au căciuli at 


sunt îmbrăcaţi eu cămăşi şi cioareci, deasupra au sarici,. Lângă ei, în 
dreapta. este un op care ţine un cal de frâu şi bea dintr'o cană; în stânga 
sunt doi oameni cari ciocnesc cupele, cârciumăreasa care serveşte şi un om 


__rezeutat de un stâlp. Se crede că cei 3 sunt Horia, Cloşca şi Crişan, dar: 


nu seamănă cu nici un portret. C. 1785. . < 
Pictură în ulei 42434 cm. Tablou amintit şi descris de Nic. Den- 


~ suşianu op. c. pag. 188 Nr. 783. Anul c. 1785, Numele pictorului E 


B. A. R. Colecţia de tablouri. ` 
. e ME e N 
„Scena înfăţişează o deg acoperită cu paie, în faţa cârciumii trei ` 


lăutari cântă: şi trei oameni joacă; la o parte, în dreapta, trei inși sè sfătuesc 
între ei. Se crede că cei trei cese sfătuesc ar fi Horia, Cloşca şi Crişan, dar 


~ 
` 


„up seamănă cu nici unat din tablourile cunoscute. Tablou amintit şi de 


Nic. Defisuşianu op. c. pag. 188 Nr. 293. 
: Pictură î în.ulei c 1785. Numele pictorului "eege 
SW A. R. Wee de tablouri. Sc 


! 71. 
win z ZERSTAERT MIT SEINEN WALLACHEN EIN 


SKS u ` ` ADLIEHBS SCLOSS, 


ei 


i: Sechna. reprezinta pe Români sub. conducerea lui Horia devastând D 
aprinzâud un. castel, Se vede o grupă de Români cu seări urcându-se pe 


“zid şi dărâmâridu-l și altă grupa intrând în curtea casțelului. Tn primul ` 


plan îl arată pe Horia cum îi conduce și le arată cu mâna castelul, El este: 
"en spatele, dar se vede puțin faţa întoarsă spre stânga. Pe cap are căciulă 
înaltă cu fundul de postav, părul este împletit într'o coadă lungă pe spate i 
şi este îmbrăcat cu o haină scurtă ungurească. ` In picioare are cisme. și: 
este încins cu sabie. Este o fantezie. Grăvură în aramă '8 X13 cm. Anul. . 


"e, 1785, Numele gravorului lipseşte, : Ee g 


B. A. R. Manuscrisul 373 foaia 23, 
; 72. 


- Gravură împărțită î în două. (Fig. 17), In'partea de sus are: a) în: 
stânga bustul lui -Horia în profil spre dreapta- întrun medalion circular şi ` 
medalionul pe un fond ce reprezintă ng zid. Dedesubtul medalionului 


” este un cadru dreptunghiular în. care este 'Scris HORIA Wallach: Rebelle.. 
` Imbrăcămintea şi figura la fel cu Nr. 2; . 


b) În mijloc este o stea cu opt colţuri mari şi alte opt mici, este 
identică cu Nr. 21 (vezi descrierea .dela Nr. 21). i 

<e) In dreapta este bustul lui Cloşcă în profil spre . stânga, en capul 
gol, într'un medalion circular şi medalionul pe un fond care reprezintă 


se 


DEE OH 


un zid. Dedesubtul medalionului întrun cadru dreptunghiular este scris 
“Gloska | Wallach: Rebelle. Imbrăcămintea şi figura este la fel cu Nr. 25. 

Partea de jos reprezintă atacul răsculaților asupra unor case nobi- 
liare, cari sunt jefuite, luând lăzi, vite, oi şi chiar omorînd. Pe un deal 
câțiva oameni opresc o căruță cu doi cai. Gravură în aramă. Anul c. 1785. 
Numele gravorului lipseşte. Cadrul total al gravurii 25,5X17,5 em, bustul 
fut Horia 7,5X7 em: Steaua 7X7 cm.; bustul lui Cloșca 75X7,5 em: 
atacul 25,5X10,5 em. 

Tablou amintit de D. A. Sturdza op. c. pag. 426 Nr. 4 

B. A. R. Nr. inv. 525. — A, VIII 58. 


Fig. 17. 


Indice și tablouri.! 
1. Tabloul cronologic al gravurilor. 

1784: 41, 56, 62. 

1785: 1, 2, 3, 5, 6,6 nota 1, 7, 7 a, 8, 9, 12, 13, 14, 15, 21, 23, 24, 
25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 35, 42, 44, 45, 45 a, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 
53, 54, 55, 58, 66, 69, 70, 71, 72. 

1786: 30 a. 

1788: 36. 

1790 : 20. 


1 Numerele arată numărul de ordine din lucrare, 


1815: 57. 
1868: 41 a, 55 a, 
1864: 1 a, 1 b, 2`a, 2-b, 5 a, 5 b, SC Ge, 13 a, 26 a, 26 b, 


26 c; /29 a, 29 b, 33, 41 b, KERTA 63, G6 a, 66 b. 
1866: 6 d, 26 c, 27.a. 


1879: 4, 11, 53a. Ze d 3 Gg A 
-` 1882: 57 a.. 
..:. 1890: 6 e, 10, 10 e 10 b; 29 sn 34 b; 253) 33, 43 a 43 b, 67. 
„1896: 10 c. 
i tul 34 e. s 


« (necunoscut anul execuţiei): 16, 17, 18, 19, 34 a, 37, 38, 39, 
-40, 55 "b, 57 c, 59, %0, 61, 64, 65, 63, 5 


| i SS 8 IL Execuția portretelor: 


4 Oravuri în aramă : 1, 2, 3, 5, 6, 6 nota 1, 7, 8, 9, 14, 15, 2, 24, Bet 
25, 26, 27, 28, 20, 30, 31, 32, 41, 42, 45, 45 ge 47, 48, 49, 50, 51, 52, d? 
54, 55, 56, 57, 58, Gi. op, 71, 72. .. P 

2 Cromolitograjii: 67. i D 

“3. Fotografii; 4, De: 10, 10 a, 10 b, 29- ©, 34, 34 a a. 34 ib, 35 a, 43, 


43 a, 43-b, 57 a. GE 8 o 
i 4. Heliogravari : "10 «e, 34 Cea GK Aae l pe 
5. Bust în ipsos: 35, 5) nota 1.. l a 


7 6.. Litografii: 1l a, 1b, 2a, 2b, 5a, 5 b, 6a, 6b, 6c, 6d, îi, 13a, a 
268, 26:b, 206,206, 2f à, 29 a, 20 b, 88, 41 b, 52 a, 55 c, 57 b, 57 c, i 
„63, 66 a, 66 b. °. 
Se Originale (copii) : T a, 22; 23, 30 a, 41 a, 53 s 55 a, 55 b. 
E Picturi: 12, 13, 69, 70. - nt 
o SE (necunoscută execuția) : 16, 17, 18, 19, 20, 36, 37, 38, 39, 40, _ 
- 44, , 59, 60, 61, 64, 65, 68.. 


wm. Indice pe autori. 


Adam (L) — Viena. 6, 7 nota 2, 26, 29.. 

Aloysius (Antonius) — Viena.. 66. We , 

Artaria — Vjena 7 nota 2. - 

Bahr (H.) — Bucureşti. 14. : . f H 
Berecz ([.) Czezow. 5. "ar ! : 
Bilţ (A.) — Bucureşti. 11. * Dă ` - i 
Bornemisa. — Orăştie, 66, p , e | Ge 
Bullmann (Georg) — Fuggerey, 56, 

Drotleti (los) — Sibiiu. 34 c, 67. Tai ` 

Dubravscki (R.) — Iaşi. 6 c, 26 c. - i Gë 
Glatz (Theodor) — Sibiiu. 10 a, 34 Ba 434, ` . p ES 
Kantiman (Abraham) — Alba-lulia. 50. i > i 

Käre (Sigismund). 20. e 

L. — Wien. 9, 39.. 

Mangot (L) 31. 


e, D En ee 


Mayr (loh.) — Regensburg. 54. e 
Millot. 57. i 
Moeglich. — - Norimberg: 52, l 
e E XS. 2 
Neuhauser, 36, 44. PRE. 
Niculesca (L) — Dën. 10, 34, 43. 
Parteni. — laşi. 6 Dei, 
` Predich (HL3 — Alba-lulia.: 28. î =. ENK 
Popu (T.) — Pesta. 41 a, 55 a. go | e pe ri 
Rehe (F. C.) — Königsberg. 7'a, 30 a - ; 
` Rusz. 6 d, 26 c. } 
„ì - Schedy. .57. 
` Schuller (Fraţii). — Orăştie. 10 c. .. A 
7 Stăber (ri — Viena. 57. 
Şaraga (Fraţii). - — “lași. 6 e, 29 c.. 
EH 
Venrich (0) — Bucureşti. o a. E 
` Voneberg (G:) — Bucureşti, 1 a, 1 b, 2 a, 2 b, 5 a, „6 a, 6. b, 26 a, 
26 b, 29 a, 29 b, 57 b, 66 b. 
_Weszelyi (os) 23. i , 
E (loh. Martin), — Augsburg. 1, 7, 24, 30, 45, 627 ; 
. 2, 4, 5 b, 8, 10 b, 12, 13, 13 a, 14 (Ern, 15, 16, 17, a: 19, 
21, 24, a (Ertur, 33, 34 a, 35, 35 a, 37, 38, 40, 4i, 41 b, 42, 43 RI a 
46, 47, 48, 49, 5t, 52 a, 53, 53a, 55, 55. c, 51 a, 57 c, 58,59, 60, ól, 63, 64, 
65, 66, 66 a, 68, 69, 10, 71, 12. = 


N 


A 


Din literaturi străine, 


N 


-Gustave Flaubert. 


(S21-1880). . -0 022200 


In 12 Geier trecut s'au împlinit 100 de ani dela naşterea lui 
Gustave Flaubert, unul din cei mai însemnați scriitori ai Franţei și ai în- 
tregei literaturi universale. 

» Locul. lui e între romantismul și. naturalismul secolului trecut. De 
aici perfecțiunea lui, întrunind în sine calitățile cele mai distinse ale unei 
direcţii literare cași a celeilalte. Admiră pe Victor Hugo până la îndumne- 
zeire. Aveà însă o mulțime de prejudiţii și manii de. romantic selbatic. Urà 
de moarte pe burghes, vieața şi morala lui, lubiăscu frenesie tot ce eră | 
străin, enoym, exotic. De aici apropierea lui de Gautier și Baudelaire. 

Pentru el arta eră totul. Ea înlocuiă metafizica și chiar religiunea lui. 
Numai prin artă omul cunoaşte, trăieşte şi creiază. Afară de artă nu e decât 
ilusiune şi imbecilitate. Fanatismul artistic a lui F. nu e o beţie. a închi- 
puirei sale exaltate; el e ultima etapă a unei cugetări filozofice care n'a 
voit să se opriască la scepticismul pesimist. e KK 


OR i paie $ KT et ž "Ag 
Ss TN SEH er E dë 
Za 
s 


Së Ș SS GA c= 


D 


Din respect şi devoțiune . pentru artă serià cu atâta îngrijire migă-- + 
` Joasă. El eră de convingerea, că graiul e echivalentul desăvârşit al cuge- ' = 
Gre, De aceea căută uneori zile întregi o expresiune potrivită. Aflarea S 
unui adjectiv îl fäceà de multe ori-să asude stragnic. E interesant ce spune ` 
în privința aceasta o nepoată a lui despre el: «Stäm seara amândoi la masă. 
El se frământă cu opera lui; odată numai, plecâng-se pé masă, scrie febril, 
apoi se lasă pe spate, cuprinde cele donă brațele fotoliului, suspină adânc, 
uneori chiar geme. Brusc-apoi gura i se deschide; murmură nume, pieptul 
i se sbate, izbucnește: a aflat expresiunea căutată. Se ridică dela masă, 
“traversează cabinetul eu pași mari, scandând silabele. E fericit: o clipă de 
' triumf după up sbucium lung, obositor». D S 

Lucrând cu atâta îngrijire, nu e mirare, că deja cel dintâiu roman at 
său «Madame Bovary» i-a adus nemarirea. Dar şi celelălte lucrări ale lui 
dovedesc aceleaşi “calități distinse «L'Education sentimentale», «Contes, 
«La légende de St. Iulien PHospitalier»,. «Hérodias», «La tentation de St. 
` Antoine» și mai ales «Salammbô», roman inspirat din vieața vechei Carta- 
gine, “a cărei civilizaţie punică a încercat So învieze în strălncitoarele Sale 
pagini.. 

Româneşte sunt traduse, pe cât ştim, cel dintăiu și cel din urmă în 
editura «Minervéi» de pe vremuri. 


l Ca specimen caracteristic, lăsăm să urmeze intrarea pfeotului în scena 
en agonia doamnei Bovary: : 


H 


Fragment din „Madame Bovary“. 9 


- Când intrară, camera n plină de o solemnitate lugubră. Pe masa 
de Se acoperită cu un şervet alb, ge aflau cinci sau şase mingi de ~ 
„bumbac, pe o tavă de argint, lângă un cracitix între lumânări arzânde. ` 

Emma, cu .bărbia în piept, deschideà pleoapele -peste măsură: și 
Dietele ei mâni şi-le trăgeă pe cearşai, cu gestul acela hidos şi blând al 
celor în agonie cari voesc parcă să se.acopere mai dinainte în giulgiu. . 
~ Palid ta o statue, şi cu ochii roșii ca uiște cărbuni, Carol, fără să vor- 
bească, sta în. faţa ei, la piciorul patului, pe când preotul sprijinit întrun 
genunchiu, mormăiă încet nişte cuvinte. , . - 


Ea își întoarse faţa încet, și părù cuprinsă de bucurie, văzând deo- 
dată patrafirul violet, regăsind fără îndoială în mijlocul unei potoliri ex- ` 
traordinare voluptatea perdută a primelor sale avânturi mistice, cu viziuni 
` de beatitudine eternă, . , 

Preotul se ridică spre a luă erucitixul; atunci ea își lungi gâtul ca 
cineva căruia-i e sete, şi lipindu-şi buzele de corpul Omului-Dumnezeu, 
+ depuse dn toată puterea ei muribundă cea mai setoasă sărutare de iubire 

pe care a dat-o ea vre-odată. Pe urmă dânsul recită Misereatar și Indul- 
gentiam, îşi înmùià degetul cel mare al mânei drepte în untdelemn și în- 
Cep miruirea: mai întâi pe ochii cari râvniseră atât de mult toate măre- 
tiile. pământului ; apoi pe nările însetate după adieri calde și după parfu- 
„muri amoroase ` apoi pe. gura, care se deschisese pentru: minciună, care 


DH 


` weie 65 — 
gemuse de orgoliu şi strigase ia desfrâu; apoi pe mânile cari se desfătau 
la atingerile plăcute, și in sfârșit pe talpa picioarelor așă de repezi altă- 
dată când alergă să-şi sature dorinţele şi ẹari acum mau să mai umble. 

-© Preotul iși şterse degetele, aruncă în foc firele de bumbac inmuiate 
în unt de lemn, și se întoarse lângă muribundă spre a-i spune:că acum 
trebuie să-și împreune suferințele cu ale lui Isus Christos şi să ceară îu- 
durarea divină. ` 

Sfârşindu-şi îndemnurile, încercă să-i puie în mână o ceară sfințită 
simbol al gloriilor cereşti de cari aveă se fie înconjurată pește puţin, Emma. 
prea slabă, gu puli se inchiză degetele; și lumânarea, de mar fi tinut-o. 
„dl Bonrnisien, ar fi căzut jos. BE 

`~ Acum numai eră aşă de palidă, şi fața ei aveă o expresie de seni- 
mătate, ca şi cum ungerea o vindecasé. ~ 

. Preotul nu pierdù ocazia să observe lucrul acesta; și explică chiar 
Int Bovary că Dumnezeu, câte odată, prelungeă Med e persoanelor când 
socotea el trebuincios pentru mântuirea sufletului; şi Carol își aminti de 
ziua când ea, aproape să moară, primise împărtășania. 

„* — Nu trebuiă poate -să pierd sperânța, işi zise el. 

ln adevăr, Emma privi împrejur incet, ca cineva çare se deşteaptă 

dintrun vis; apoi, cu o voce lămurită ceri oglinda și rămase apiecată 
câtva timp de-asupra ei, până in clipa când incepură să-i curgă lacrămi ` 
mari. Atunci îşi dădi căpul pe spate” scoțând un suspin şi căză din nou 
pe pernă. , 
Imediat pieptu-i începi sa respire cu repeziciune. Limba întreagă îi 
eși afară din gură; ochii roșindu-i-se, păleau ca două globuri de lumină, 
cari se sting, încât so crezi ca şi murit de mar fi fost accelerația îngro- 
zitoare a coastelor sale, scuturate de o răsuflare furioasă, ca şi cum su- 
fletul s’ar fi smuncit ca să se desprinză. Felicit€ îngenunche înaintea cru- 
citixului, și chiar farmacistul își îndoi puțin genunchii, pe când d Canivet 
priveă vag spre piață. Bournisien îşi reîncepă rugăciunile, cu fața înclinată 
pe marginea patului, cu anteriul lui lung care se târă după el. Carol erà de 
partea cealaltă, în genunchi, cu brațele întinse spre Emma. li luase mâi- 
nile și i le strângeă tresărind la fiecare bătae a inimei sale, ca la o nonă 
lovitură a unei ruini care se prăbușeă. Pe măsură ce horcăitul deveneà 
mai puternic, preotul își iuțeă rugăciunile: se amestecau cu suspinele înă- . . 
buşite ale lui Bovary, şi câteodată totul păreă că dispare in murmurul surd ` 
al silabelor latine, cari sunau ca un glas de clopot. ; 


H 
D 


Zlrerto ei. 


Å. $ ` 
Din ghemul razelor de lună Din raza de lumină albă 
Ea și-a “mpletit boboc de floare; Ea și-a făcut mărgăritare ; 
Ji tremură în colțul gurii, . In gură le-a 'nşirat pe-o rază, 
Cu ea H poarta până moare. Le-arată lumei până moare. 


Volbură Poiană. 
5 


> E — 66 — | 
e. è n ` za i 3 


Alexandru Petőfi. 


(8223—1849). 


S'au împlinit o sută de ani, de când s'a născut în cea dintâi oră e . 


anului 1823 la Kis-Körös în Ungaria, ca fiul unui «bun cârciumar bătrân», 
Alexandru Petrovici, -cum se numiă el la început, având o vieață foarte 
_sbuciumată. Întrucâtva el se aseamănă şi prin vieaţa sa cu Eminescu. Ca 
„elev a fost-eliminat din liceu. Ca actor într'o trupă ambulantă ma avut 
` noroc. (Ca soldat, înrolat de bună voie, a indurat toate mizeriile posibile, 
“cutreierând ţara pe jos, flămând, sdrenţos, adăpostindu-se prin șanțuri şi ` 
grajduri. Intrând, în stârşit, în redacţia unei foi din Budapesta, a început 
să publice poezii cu mare resunet. În mişcarea tineretului maghiar din 15 
Martie 1848 a îost unul din conducătorii principalii cu celebra sa poezie 


«Sus Maghiare!» (Talpra Magyar!), devenită imn național. Isbucnind mai ` 


apoi revoluţia, pe care Maghiarii obişnuesc a o numi <răsboiul pentru H. 
bertate», a părăsit condeiul şi a prins sabia, luptând în armata generalului. 
polon Bem în contra Muscalilor, gi căzând în una de aceste dupe la Si- 
ghişoara în 1849. a i 

În scurta iui carieră de abiă 26. el apare ca un meteor pe ceriuk 


. literaturei maghiare şi al celei universale. Mai rar poet liric, care să se ” S 


poată asemănă cu cl, Pe lângă adâncimea şi sinceritatea simţirei el aduce 
atâtea elemente noue, EL, ei cântă nu: numai iubita, ci şi părinții, frații, 
nevasta, copilul, prietenii, dușmanii etc, Enric Heine, marele liric gerinâu, 
a cunoscut numai câteva poezii de Petőfi în nişte slabe traduceri germane 
- şi a trebuit să-i recunoască geniul, zicând. foarte modest despre sine, că. 
poeziile sale lirice sunt numai niște îngânături de copil pe lângă puternicul 


graiu bărbătesc al lui Petőfi. Un elogiu mai mare-nu se puteă aduce ace- ` ` 


stui poet tipic. al pustei şi rassei maghiare. -- Unele din poeziile lui lirice ` 
sunt traduse şi în românește de St. O. Iosif şi O. Goga ~ 

Mai slabe sunt poeziile sale epice și încercarea sa de roman «Funia 
călăului» (Hohér kötele) absolut neizbutită. Cu atât mai delicioase:sunt 
însă descrierile și scrierile lui de călătorie, din care traducem una : pe cea 
care înfățișează amorul poetului pentru Szendrey Julia, cunoştinţa lui dela 
Ardudul județului Sătmar, mai târziu nevasta lui atât de curând văduvită.; 


r 


Scrisori din călătorie. 
. Ardud, 26 Maiu 1847. 
Prietene, ieri i tiam adresat scrisoarea mea din urmă dela 


Baia-mare sau cu un veac inainte? aşă schimbare s'a. întâmplat ` 


cu mine Intro zi, cum m'aş fi crezut nici întrun. secol. 
Doamne, Dumnezeule! 
Regatul pentru un cal! exclamă Richard IL Restul vieței 
pentiu. o oră tihnită! exclam eu, ca`să pot descrie întâmplările, 
ca să pot înfăţişă dragostea iubitei mele, caşi care ma mai fost. 


F eta 


— 657 - 


-Sunt fericit. Pentru vecie. $ 

E noapte, noapte înstelată, cu lumină de lună, fără mont 
Nici un glas, nici un suspin . . numai O privighetoare cântă . 
e inima mea. Nä 

 Copilä slăvită, slăvită! pe tine te caut dela inceputul tine- 
reţei mele. Mam dus la fiecare femeie, am ingenunchiat înaintea 
ei și mam închinat: Am crezut, că ești tu. Când am îngenun- 
chiat, am văzut, că nu eşti tu, că în locul Dumnezeului celui 
adevărat mă închin idolilor, m'am sculat și mam dus mai de- 
parte. In sfârşit te-am aflat. Tu eşti picătura cea dulce, care-mi 
tămăduieşti sufletul atât de muit chinuit de otrăvitoarea mea 


soarte cu păharul osândirei. Slavă Domnului, că n'a venit prea 
târziu leacul. 


Copilă slăvită, slävită! : i ` 
A trebuit să aleagă între două: între părinții ei şi între mine. . 
M'a ales pe mine. 
Ea lumina ochilor părinţilor ei, cari din copilărie i-au ghicit ` 
şi împlinit toate gândurile şi dorurile ei, cari i-au dat,de toate, 
numai vorbe rele nu. De altă parte stam eu... veneticul ne- 
cunoscut, stropit cu noroiu de prejudecăţi şi lovit de săgețile ` 
calomniei, care, deşi n'am ajuns să-i spun: eu nu sunt așă, cum 
mă văd, şi mai ales cum vrea lumea să mă vâdă! totuş am 
fost învrednicit să fiu alesul ei. O, în fata aceasta locueşte 
Dumnezeu, care vede în inimile oamenilor, care vede adânc 
sub suprafața noroioasă a mărei perlele curate. Fie binecuvântat 
numele ei, precum sunt eu printr'însal 
` [n Septemvrie mă căsătoresc, prietene, mă căsătoresc... 
Scump mi-am câştigat neatârnarea, dar mai scump mi-o vând. 
Şi ce preţ mai mare aș puteă dobândi, decât pe lulia mea?... 
Uite, iarăş ţi-am scris despre ea, și numai despre ea. De 
geaba, inima mi-a fost atât de plină, încât a trebuit să se re- 
verse, altfel ar fi crepat. Inţelegi ceva din scrisoarea mea, ori 
„nimica? Imi închipui turburarea. Bucuria umblă prin inima și 
capul meu, ca omul biat prin odaie; aiuncă mobilele, răstoarnă 
masa, sdrobește scaunele, sparge geamurile şi face tot felul de 
prostii. Un tânăr nebun, selbatec e bucuria neașteptată. Incă şi 
ceasornicul capului meu: mintea mi-a trântit-o la pământ, 
Mâne plec peste Orade la Pesta, iar de-acolo în străinătate. 
Cele din urmă luni ale burlăciei mele le petrec călătorind, ` 


= 4 Be 


r 


D 


D 


S EI 


— 68 — 


Voiu privì marea, pe care atât de mult doresc să o văd, fiindcă - 
„doar e înrudită cu inima mea: adâncă şi vitoroasă. Voiu cercetă 


patria lui Shakespeare, Shelley și Byron, întunecata Anglie şi 
voiu vedeă şi patria lui Béranger, strălucita Franţă şi pe Bé- 
ranger însuşi, pe apostolul cel mai mare al libertăţei, noua 


_răscumpărătoare a lumei. Bubuiturile de tun ale revoluţiei din 


Iulie sunt resunetul cântărilor lui Béranger. Oricine să pome- 
nească cu evlavie numele lui sfânt. El e cel dintâiu poet al lumei. 


Trad. 1. See 


- nima mea. 


după Al. Petöți. 


Druene să ştiu, mult aș da: 

Mai făcut-ai și-altoră 

Inimă cum e a mea? 

De-ai făcut, și într acele 
Pus-ai simfeminte greie 

Și. fierbinți ca ale mele? 


Inima mea-i adăpost „ 

Pentru prieten credincios, 

Cum zău, multe n'or fi fost. 

Moale pernă 'n suferinţi 

Pentru -bieții mei părinţi : T 
Părăsiți, îmbătrâniți. ` " ` 
E-o grădină, de flori plină, 

De cele mai parfumate 

Flori a dragostii "ufocate. 

E o mină-a cărei vână 

De oțel de spadă-i plină, 

Pentru-a libertăţii mână. -— 


Ci este oare pe pământ 
“Ceva bun, ori ceva sfânt, 
Sau frumos fără cuvânt, 

Ce ea gor îmbrățișă, 

Către care ruga sa 

N'ar sbură, nu S'ar plecă?.., 


— 90 — 
„Dar și inima-mi bogată ` 
-.  4ndetâ-va så- mal bată, 
Cum Inceată toate-odată ; 
Da, şi inima-mi bogată 
Incetă-va să mai bată... 
Auto fi și înghețată. 


În pământ apoi, cândva 
Cu-ałte inimi și a mea. 

În prat sur s'amestecă ; 
Chiar cu de acelea poate. 
Ce gan fost în veci mișcate 
-De porniri mai avântale. 


Nu, o na! inima mea 
N'ar fi drept cu a altoră 
In. acelaș loc să stea.... 
Prietinilor, al meu dor ` 
E s'o ardeți, dacă mor. 


“Tradiţii şi legende. * 


L 
„Bumbu! Călugărului“. 
să — Legendă — 


Acolo, unde se impreună hotarele comunelor Hosman, 
Nucet şi Săcădate, se înalță un deal cu creasta moțată, dur- 
dulie, ca şi cum ar fi un nasture sau bumb uriaș, despărțitor de 
ape și de hotare, e dealul numit cbumbul căligărului». 

Ca atâtea dealuri cu numiri ciudate își are şi acesta po- 
vestea sa. i ` 
Eege, 

-14 Pentru a răspunde cu fapte învitărei făcute de societatea de folklor 
din Anglia cu prilejul adunărel generale a «Asociaţianet» la Sighetul Ma- 
ramurășului, de a culege cât mai multe din comorile ascunse ale poporului: 
nostru, începem publicarea unui şir de tradiţii şi legende; N. Red. 


= 1 — 


` Ci că mai de mult, când în Nucet stăpâneau boierii un- 
guri (nemeşii) Chenţi (Kenczey), pe dealul acesta eră un schit, 


în care locuiă un călugăr bătrân şi cu frica lui. Dumnezeu. De . 
evlavios, ce eră, el nu se abăteă aproape nici odată prin sa-. 


tele din apropiere, ci petrecea tot în „singurătatea codrului, po- 
stind și rugându-se, Necazurile vieţei nu:l frământau mult. Fragi, 
smeură, afine, mure, mere, pere, nuci” ṣì alune se găseau cu 


prisosință în pădurile din apropiere, iar apă tot atât de curată 


şi minunată ca în munţii Ţerei Oltului din fața lui. 
- “Odată numai ce-i trăzni în cap nemişului Chenţi? Să-și 
lărgească hotarele moșiei, împingând miezuina până la Piscul 


Vâcşei, în hotarul de acum al Fiosmanului, la părăul cel tinos, i 


numit așa fiindcă acolo totdeauna e tină. Nici iarna nu înghiaţă, 
fiind. în aceste părţi nişte izvoare de apă caldă. 


` Lacomul de Chenţi veni mai întâiu la Ke din mie- 
zuina celor trei hotare şi-i zise: 


— Să te muţi de aici; nu-i aici miezuina; e colo mai de- 


parte în Piscul Vâcşei. ` - - 

—-Nu se poate! raspunse călugărul: Eu aici mam po- 
menit. Insuși. Dumnezeu mia pus aici să păzesc hotarele drepte 
între aceste trei sate. f 


- —' Dumnezeu te-a fi pus aici,. dar eu te pun: acolo şi-ţi 


mai spun numai încă odată să pleci de aici, până ce ţi-e bine; 
că dacă nu, te. duci de aici cum nu ţi-e. bine! — încheie ne- 
-- mişul, 
: De voie de | nevoie plecă bietul călugăr. La. plecare însă 
lăsă pe locul unde i-a fost schitul şi, unde a trăit atâta vreme, 
ca semn de amintire, singurul bumb sau nasture, cu care-și 
incheiă haina. . 

- Şi, iată, că venind mai târziu slugile nemişului să-i dărâme 
schitul ca .nici pomenire să nu mai rămână din ce a fost odi- 
nioară, văd acolo pe însuşi Dumnezeu, în locul călugărului, 
luându-i bumbul, crescându-l şi punându-l spre veşnică pome- 
nire pe vârful, unde se vede şi acum, 

De. atunci se. numeşte dealul acesta «bumbul călugărului» 


şi de atunci a rămas el şi rai „departe miezuina hotarelor celor 
trei sate invecinate. 


= 


KT a tota ta 


SS, 
IL 
Descoperirea minelor de aramă. din Cin Săndonini. | 


— Tradiție dela tnceputul veacului trecut. — 


La inceputul veacului trecut pe hotarul de pășunat al Ciuc- 
Sândominicului nu erau derät niște stânci golaşe, pleşuve,-pe 
care doar numai caprele se căţărau după câte o frunză sau după 
câte un firicel de iarbă ce prindea rădăcini şi printre stânci. , 

Cum sta și păziă caprele păstorul Jon Oprea din Cristurul- 
“săcuiesc, deodată vede ceva sclipind ca aurul într'o stâncă. In- 
«cepe să lovească stânca cu bolovani, doar o va urni din loc. 
în zadar. Căţărându-se cu mare greutăte până acolo, rupe din 
en o bucată şi o duce în sat. Aici însă nimeni nu i-a avut- 


grijă. Arătând-o, pe urmă, unui director de mine, acesta a  - 


eşit numai decât la ii că locului, unde a văzut că stâncile conţin 
multă aramă, e 
. Statul a început să le Ster dàr, Senge cu. mari- 
pierderi, în 1816 le-a -vândut pentru două mii de floreni fami- 


Dei Zakarias, care a fost mai norocoasă, câştigând” anual câte 


10,000 3. 


' Văzând bietul. păstor Ion Oprea, ce izvor de bogăţie a 
descoperit el pe seama altora, a cerut întâiu dela familia: Zaka- 
rias să-l răsplătească şi pe el cu ceva. Această familie, cum. . 
maveà mână de: dat, ci numai de luat, l-a îndrumat să se ducă - 


la vistieria statului: din Viena. Oprea s'a şi dus și, după multe 


rugăciuni, a primit o pensie de 80 fi. anuał. 


Dar bietul om ma avut 'noroc nici de pensie. O rudă a 


sa, Toader Bucşan, care cătănise multă vreme și i-s'au lungit 
degetele prin cele streinătăţi, a pus mâna pe cărticica lui de 
pensie și s'a dus el să ridice banii, cașicum el ar fi descoperit 
mina. Ducându-se-din nou bătrânul Oprea la-Viena în 1835—6 
Bucşan; ca să scape din încurcătură, fiindcă el erà cunoscut - 
înaintea stăpânirei sub numele de Onrea se făcii.mort și lăsă să 
fie îngropat în Odorheiu. Bucurându-se mult de aceasta că mai 
mult nu trebue să dee pensie, oamenii 'stăpânirei de atunci, au 
vestit la Viena, că Oprea e mort. Puțin a lipsit să nu-l osân- 
dească și la moarte (la închisoare a fost!) pe adevăratul Oprea, 


! 
Și ale tza 


— DP — 


nu numai ca pe un mincinos, ci şi ca, pe unul ce vrea să pă-. 
gubească statul. ' 

lată care a fost, şi în trecut soarta asul descoperitor de . 
comori și peste tot, a unui mare binefăcător al rei, 


(Vezi şi Kövádry , László, Kisebb munkái. Második kötet. Történelmi 
adomák. Pesten Geibel Ármin könyvkereskedése. Kolozsvár, 1857, Stein: 
“Tános könyvkereskédése pag. 129—131). 


Ioan Georgescu. 


Cântecul lui Budae. >- - 


— Vestitul Set din Cârțișoara. — 


Foaie verde de trifoiu, 

Tese sora la răsboiau. 

Foaie verde, foi mărunte, 
”Scoboră Budac din munte, 

Și intră la sora 'n cutite, 

Și din curte intră 'n casă 

— Bund ziua, sora noastă!: ` 
. — Fire-ai, frate, sănătos?! 

De uw vii. şi unde-ai fost? 
— Ea-am fest în codru des 
Strom venit ca să vă văz! 
„— Du-te, frate, nu şedea, 

Ca jăndarinii-s cât colea. 

— Eu am fost prin munți ascuns, 
Și jăndarmii nu mau prins. 
Când ed ca pe "sent, . 
Budac la crâjm'a plecat, 

Că și el își petrecea 

Cu băieți alătariă. 

Când eră la 9 seara, 

Budac iese pân’ ajară. ăi 
lar văr-so àl prăpădit, 
„dute pușca i-a golit 
Și la jândarmi l-a pârii. 


“Când eră la unsprezece, 


” Budac se gătă să plece, 


Să se ducă peste yale 


„Za lui mândră mm șezătoare. 


Bine puntea wo trecea, 
Doi jăndarmi calea-i fineà, 
Doud puşcături îi da 

Jar văr-so din grait grăid: 


- — Du-te, jăndarm, fără teamă, 


Că ei mare altă armă; 
Du-te, jăndarm, fără frică, 
Că ’n puşcă mare nimică. : 


Jor Budac din graiu grăiă : 


— Mulţumesca-ţi fie vere, 

Cå mai adus lá darere. 

Tie räù nu fiam ent, 

-Făr' bine cât om putut. 

Mai am eu doi fraţi acasă, — 
Nerasbunat nu mă lasă, 

Pe lon şi pe Vasile, ` 

Aia-ţi vor răsplăă ție; 

Aia-ţi vor cère răsplată 

Pentru ticăloasa-ți Japtă ! . 


Auzit în comuna Sacădate, judeţul Sibiin, de: . 


Ion Georgescu. 


apr 


Cronicä Școlară. 


ŞCOALA, 

Cetăţenii Statelor Unite din America-de-Nord sunt, dela încetarea 
tăsboiului mondial încoace eren în agitaţie. Ëi nu se agită însă numai 
din” cauza valutei lor prea urcate, — se agită prea puţin, dacă guvernul lor 
va aveă sau nu durabilitatea dorită de membri lui şi de cei legaţi de el 
prin interese mai mult sau mai puţin platonice. Ei se agită de doi ani în- 
coace, cu năvălnicia şi în proporţiile uriaşe obişnuite numai. la Americani, 
pe tema reorganizării educaţiunii şi. instrucțiunii în şcoală, r- 

Dăm, parte în rezumat, o icoană a acestei mișcări grandioase după 
revista germană «Neue Bahnen» (1921) din Lipsca. 

Nemulţuniirii generale cu rezultatele educaţiunii și culturii i-a "dat 
expresiune chiar Nicholas Murray Butler, preşedintelt de mult timp al Uni- 
versităţii Columbia. În anuarul cel mai nou al aeestei universități cu 24,000 
de studenţi şi auditori deplânge <ţipetul ignoranței după influență și pu- 

. tere». Lupta vehementă contra intelectualismului o socoteşte ca o revoltă 
contra celor pricepuți, unicii în drept så fie conducători, și reconandă ti- 
neritmii americane, care dărâmă şi se joacă bucuros, să-şi câștige mai întâiu 
prin studiu greu cunoștințe largi, înainte de-a pretinde, în mod necuviin- 
cfos şi orbită de succese eftine, dreptul de-a se înălță. 

„Şcoala de toate gradele a avut în vedere, de cele mai multe ori,- 

- numai asigurarea anei vieţi largi, tibnite, în loc să pregătească pentru o 
vieață complet omenească. Puncte utilariste de vedere au imburuenit, spre 
paguba culturii, şi în educaţiune temelia intelectuală şi etică. E falsă afir- 
maţiunea celor mai nouă doctrine, că toate lucrarile ar 'âveă o egală 
valoare educativă sau câ orice manifestare a copilului e favorabilă, Prin 
aceasta se cultivă numai egoiştii şi demagogii nenumărați, cari reprezintă 
azi pe Americanul tipic. -Şcoala trebue să fie carâțită de vizionari şi ma- 
nlaci: şi umplută de nou cu.valorile întemeietoare educative, . cari nu îm- 
bâtrânesc nici când, chiar dacă. se pun în calea curentelor vremii.  Nenu- 
măratele intreprinderi . şi jucării, cari izvorăse numai din sentiment, 
din o adâncire ştiinţifică insuficientă sau chiar din vanitate, şunt cauza 
de copii şi copile, juni şi fete, părăsesc şcoala — după mulţi ani de 


— 73 _— 


studiu aparent — fară intelect exercitat, fără să aibă o temelie pentru apre- ` ` 


eren valorii în chestiuni de artă şi morală, cu maniere mizerabile şi o 
conversaţie negligentă, fără a fi în stare să se apropie lipsiți de patimă şi - 
prejudiciu de o problemă și să-și formeze clar o judecată proprie asupra, ei. 

Aceste atacuri ale lui ' Butler au produs o polemică - vehementă în 
pressa zilnică şi în cea de specialitate, lucru nu se poate mai îmbucurător,. 
căci dovedește viul interes de care e cuprinsă societatea americană faţă 
de problemele educaţiunii. 

Alţi critici prorocesc prăbușirea şcoalei americane dia cauze de ordin 
mai mult extern. Învăţătorii, plătiți întrun mod, care își bate joc de orice 
demnitate, părăsesc în nuihăr tot mai mare şcoalele şi trec la alte ocupa- 


Pee d 


Mut remunerate mai bäne, In prezent, Statele Unite din America-de-Nord 


au ':80,000 — optzeci mii! — de catedre vacante. ` Femeile ocupă — nu 
spre folosul educaţiunii — tot mai multe locuri în învățământ. În 1918 erau, 


față de 153,64! învăţători, 616,122 învățătoare, o stare deplânsă de toată 


- lumea, La învățătorii rămași în funcţie cresc “nemulțumirea şi amărăciunea 
şi dih cauza, că nu sunt admişi de loc să ia parte la administrația şcolară, 
şi aceasta în Statele Unite, cari se laudă aşă de mult cu democraţia lor. 
Însuşi. School Board Journal, organul autorităţilor şcolare administrative, 
trebue să recunoască: cÂntagonismul între învăţători şi administraţia, şco- 


“1ară'e în unele orașe tot atât de adânc şi: de amar ca şi cel dintre anu- ` 
, Tite corporaţiuni de lucrători şi patroni. În America e nevoie de o reor 
ganizație completă a raporturilor dintre autoritățile şcolare, inspectori, în-. 


văţători şi public». 


Și publicul american sporeşte, prin atitudinea lui, criza de învățământ. ` 


Îndeosebi nu se mai observă la el voința și entusiasmul de-a jertfi pentru 
- învăţământ, cum făceă. înainte de 1914. Statele singuratice și comunele ar 
` „pune bucuros în sarcina Uniunii statelor o parte din cheltuielile lor pentru 
şcoală. The Journal of the National Education arată, la ce se pot aşteptă 


` în cazul acesta: Plăcinta veniturilor stătului o. împart şase persoane, cari - 


Staui în jurul mesei: nn moloch (răsboiul trecut) rupe Gë? un ofiţer (răs- 


boiul viitor) apută energic a doua bucată mai mare de 25%; agricultura, _ 


. industria, comerciul şi asistența socială capătă câte o bucăţică, Ta olaită 6%, 


Pe jos caută o învățătoare!” „după unicul procent, care a mai rămas şi a: 


căzut sub masă!. 


P P. Claxton, Commissioner af Education, care conduce ca cel mai . 


înalt funcționar al educațiunii <THe Bureau ot Education» din Waschington, 
înțelegând criza primejdioasă, a organizat cu deosebită putere și. plăcere, 
de muncă o campanie. «pentru educaţiune- spre educaţiune». El are con- 
"Vingerea, că temeliile democraţiei adevărate sant zguduite, când sufere și 
` se înrăntățeşte cultura poporului. Dar el nu vrea să audă numai cuvântul 
i specialiştilor, cu sfaturile Jor mai mult sau mai puțin teoretice, cari de 
"regulă se împotmolesc dejă în cercurile. pedagogice; el chiamă pe toți 
cetățenii la acțiune și la respundere. În Maiu anul trecut (1920) s'a ținut 
ân Waschington o .conferență școlară a întregi Uniuni, în care jumătate 
din cei 525 invitaţi reprezentă cercuri conducătoare din comerciu, industrie, 
:agricaltară, bresle muncitoreşti și pressă, ‘Majoritatea celorce au vorbit a 
-privit chestiunile de educațiune din punctul, de vedere social, industrial 
an "al 3tatilbi. Sie convenit, că nevoile de azi pot fi înlăturate” numai în- 


-duplecând poporul ,să jertfească de două, de trei ori mai mult ca până. 


-. acum pentru educaţiune și dacă se vor deschide izvoare nouă. pentru im- 
-pozite 'şcolare. Claxton le puneă celor prezenţi în gontinu în vedere: Din 


lips ‘de învățători, în Statele Unite sunt dejà 400,000 de copii de şcoală ` 


tipsiţi de instrucție, peste jumătate din` numărul învăţătorilor a şi ajuns să 


nu' mai aibă nici minimul de pregătire necesară, de patru ani de şcoală. 


superioară‘ (dela- 14—18 ani etate) și doi ani de pregătire specială; etatea 
mijlocie a învăţătorilor a ajuns..dejă Ja: 24 ani, din numărul de 84,000 în- 
văţători pentru Aigh-schools (şcoale superioare) lipsesc dejà 15,000. Poporgl 


NEI TAR DIN ÎN Gan e Ee 


— 735 — 


american e amenințat în nervul vieții sale, dacă aceste rele vor „creşte. 
Strigătul tinerimii după cultură e tot mai mare, numărul celorce au să dea 
aceasta cultură scade însă în mod îngrozitor. -> Wi 

În luna lunie a urmat un al doilea congres, în care 34 de nette, 
Beni de tot felul şi bogate în membri au promis conlncrarea lor la pro- 
paganda pentru a îndemnă comunele să jertfească mai mult pentru şcoală, 
pregătirea învăţătorilor să fie îmbunătăţită, remuperaţia lor satisfăcătoare . | 
-şi programul educaţiunii unitar. Claxton şi cei mai buni colaboratori ai . 
lui făcură un turneu prin singuraticele state ținând în centrele aceptora 
adunări, în care fiecare cetățean îşi puteă exprimă liber părerile şi dorin- . 
"Zeile, O deosebită atenţiune gie dat statelor agricole, unde cercetarea școalei 
Aasă încă de dorit, numărul analfabeţilor nu e mic gd există încă google 
minuscule, cari trebue împreunaţe întrun organism bine închegat; în aceste 
-state, învățământul trebue acomodat şi împrejurărilor locale. San trimis 
` cercurilor influente mii de broşuri cu scop de-a le interesă pentru che- 
stiunea educaţiunii şi a le aduce în atingere personală'cu învățătorii. 

f In Decemvrie a dat lovitura principală: «Săptămâna șcóalei», School 
Week dela 5 la 11 Decemvrie. Cu coniucrarea autorităţilor a incercat să 
xăspândească în toate păturile sociale cunoștința despre nevoile educa- 
ţiunii, apreţierea ei şi voinţa de o îndreptare grabnică a legiferării şcolare. 
Foile de zi au tratat timp de șapte zile mai ales chestiuni şcolare, Dumi- 
neca, preoţii au predicat în toate bisericile despre importanța culturii și 
-datoriile naţiunii față de aşezămintele de cultură. Camerele: de comerciu, 
corporaţiunile de lucrători, reuniunile de femei; cluburile patriotice, fră- 
Mile creștineşti, uniunile de agricultură ş.a. m. d, toate ținură intruniri 
“pe aceeaş temă. Afişe mari influențau sugestiv asupra trecătorilor. Cine- 
matografele rulau fiime corespunzătoare, cari îndemnâu pe cetățeni sä se 
“îngrijască de îmbunătăţirea şcoalelor. In Vineria Săptămânii şcoalei se. 
“ţinură la toate școalele întruniri cu părinţii, toate cu acelaş scop: Poporul 
să înveţe a înțelege, ce plasare bună de capital. sunt școaleie bune, ce in- 

Ten de neprețuit au ele asupra puterii de producțiune, asupra şănătăţii 
ei moralității unei ţări. ` 

Cu toatecă lupta electorală, care avusese loc cu .puţin timp mai 
` înainte, răscolise patimile publicului. Săptamâna școalei fu - bine primită, 
“mulţumită şi unor reclame specific americane. In California s'a hotărit 

-dejă, ca de aici înainte să se dea de către stat şi comună anual pentru 
“fiecare elev câte 30 dolari. Lozinca revistei. oficioase a. Statelor Unite, 
„School Life (Vieaţa şcolară): <Temeliile, pe cari se razimă fericirea şi pu- 
“4erea unui stat, sunt o bună sănătate” şi o bună educațiune» dă prins la ce- 
“tafenii americani, . PR 

Bureau of Education o câştigat pentru propaganda sa de tuminare 
ai atragere un sot din seamă afară preţios, pressa. Reprezentanţii ei an ` 

“torizaţi au declarat: De oarece recunoaştem, că fără o schimbare radicală 

ai imediată în chesțiuni de educaţiune întreaga noastră civilizațiune. este ` 
„periclitată şi fiindcă gazeta ni-se pare unealta cea mai impresionantă pentru 

. a aduce publicul la o pricepere mai bună şi. a-l pune în mişcare, punem 

pentru scopul acesta întreagă noastră influenţă la „dispoziție. Rugăm. pe ` 


E apel 


Bureau of Education aä ne pună la dispoziţie tot materialul necesar pentru 


„articole prime, notițe ş. a., și anume Într'o formă cât se poate mai popu-- 


lară şi vioaie, care să satisfaca totodata şi setea după nontâţi. Recoman- 
dăm Centralei să-și asocieze nn stat uiajor de ziarişti experţi, îndemânatici, 
cari să asigure, ep sfatul și conlucrarea lor, un sueges deplin ştirilor, ce 
se vor da ziarelor. În fiecare cerc gå se institue um comitet de pressă, 


"care să adune întreg materialul corespunzător scopulni” şi să-l distribue; 


învățătorii şi organizaţianile lor pot da un ajutor preţios. Propunerile noa- 
stre Kä tie finanțiate de către. autorităţile şcolare ale statelor şi comunelor. 
Deodată cu acțiunea pressei trebue să se țină: numeroase adunări popu-- 
lare şi conterențe, cil directive date de Centrală, pentruca tiecare să fie. 
informat şi îndemnat la muncă. 

Comitetul pressei nu s'a mărginit numai la aceste sfaturi bune. Qa- 
zetele de 2i şi de săptămână rezervă o parte bună a spaţiului lor che-. 
stlunilor de. educaţiune. 


e e TA bes 
O întrebare pusă ca să influințeze în mod sugestiv pe American e: 


' Why not teach? tradusă după înțelesul ei: Pentrace nu te faci învățător?” 


Aflarea învățătoriloi. în număr suficient şi cu pregătire suficientă e 
condiția indispensabilă a procesului de insănătoşire. Contribuabililor li se 
explică, cum înainte de toate trebue să se facă din şcoalele normale in-- 
stiinte atrăgătoare, fară considerare la cheltueli. Bureau of Education re- 
comandă să se egaleze cursurile școalelor normale în privința conținutului 


"și valorii cu cele dela Colleges (școală între cea secundară şi universitate). 


EI 


Mai cere cu tărie, ca să fie câștigate pentru școalele normale (Normal 
Sehools sau Teacher's Colleges) tele mai bune puteri didactice, orice jertfe 

financiare ar reclamă. Școalele normale să fie înzestrate cu arene. pentru . 
jocuri, bazeniri de înotat, săli de lectură, labotatoare și alte intocmiri uni-. 


. verèitare. Congresul (parlamentul) american va votă o lege, prin care să. 


se dea pe seama fiecărui, stat un ajuţor de 15 milioane dolari pentrn pro-- 
movarea instrucţiunii normale. l 

„În clasa ultimă a școalei secundare (cu elevi îa etate până la 18 ani} ` 
se discuta în mod oficial chestiunea alegerii carierei invățătoreşti. Se pre- 
zintă, ia aceste discuţiuni, şi „directorii șeoalelor normale și iau cuvântul. 


E Se ţin întruniri cu părinții, cari sunt îndemnați săi dea băeţii și fetele Ja: 


şcoalele normale, /nstitut for Public Service a dat îndrumări: spechale 


_ pentru aceasta.. 


În statul Connecticut, administrația școlară răspândeşie tepi răs-- 
puns la întrebarea: Pentruce să te faci învățător? următoarele motive :. 
Pentrucă statul ‘nostru nu poate progresă fără şcoale bune; pentrucă nen. 
țătorul e în legătură trainică cu ce e mai bun din ceeace prezintă vieața;. 
pentrucă chemarea învățătorească prezintă cea mai favorabilă posibilitate 


"` de a-şi validità personalitatea; pentrucă învățătorai are colaboratori băr-: 


baji de cultură şi spirit; pentrucă' cheinarea lui se bucură tot mai mult de 
aptețierea publică; pentrucă îi da ocaziune să facă cele mai înalte servicii 
omenimii; pentracă activitatea educativă îl face să rămână tot tinăr, suse- 
ceptibil şi dispus spre progres, -iar contactul cu spiritele în creştere şi 


4 


D 


E E 


mereu întrebătoare îl sileşte să cerceteze şi să înveţe mereu; pentrucă 
statul nostru aşteaptă mai mult decât oricând dela învăţător să samene în 
inimile tinerelor generajiuni datoriile faţa de patrie, pricepere economică 
şi plăcere naţională şi internaţională peniru muncă; pentrucă publicul va 
“recunoaşte fără îndoială, ca $eonomia la lefurile învăţătorilor e împreunată 
pentru omenime cu mai mari neajunsuri şi chiar dezastru decât ponnn cei ` 
ans direct de ea. 

Pe lângă mişcarea pentru achiziționarea de învăţători s'a mai- pornit 
şi o acțiune mare pentru înmulțirea grădinilor de copii. The National 
`> Kindergarten. Association are ramificațiuni in toate oraşele mai mari. Ca-, 
merele din douăzeci de state au votat legea, prin care fiecare autoritate 
şcolară e obligată să deschidă o grădină de copii, dacă se anunţă 28 de 
elevi şi eleve pentru ea. Toată lumea e convinsă, că cn ajutorul grădi- 
nilor de copii se pune o temelie. morală pentru desvoltarea tuturor virtu- 
ților sociale.. Întreagă pressa americană publică o statistică, menită să pro- 
ducă temerea, că- America, atât de fericită în privinţa avuţiilor materiale, 
va peri din cauza defectelor morale; în anul 1919 s'au furat numai la in- 
stituțiuni de comunicaţiune obiecte în valoare de 45 milioane dolari; 3y, ` 
milioane. zilnic costă instituțiunile criminale ; în semeştrul I al anului 1920 
s'au sinucis 225 copii! 

Se dă atențiune mare şi înființării de grădini pe lângă şcoale. S'au 
constituit reuniuni de elevi pentru. înființarea grădinilor școlare. Numărul 
membrilor a trecut de două milioane copii şi 45,000 învățători, să 

Statele Unite sunt bogate în. asociațiuni de părinți, cari dau tot con- 
cursul pentru întemeierea, consolidarea şi răspândirea învățământului. În- 
tun congres al tuturor asociațiunilor de părinți (ținut dela 3—8 Iunie 1920), 
prezidentul a rezumat ținta lor astfel: «Nu este ertat să fim mulțumiți până 
nu vor aveă 100%, din copiii nostri aceeaş posibilitate de-a fi educați, cum 

auf avut-o cei mai buni dintre ei. lar pentru anul 1921, programul de 
muncă a fost stabilit astfel: cercetarea traiului învățătorului, pentru ame- 
liorarea situației lni materiale; inspectarea localurilor de şcoală din punct 
de vedere igienic; lupta contra pustiirilor intelectuale şi morale produse 
de tutun, ciaiu, cafea, cinematograf, luxul în îmbrăcăminte, pariuri ei joc. 

| Legătura între şcoală şi familie se îutăreşte și prin aşă numitele - 
Report Cards to Parents (notificări către părinţi), cari se, dan elevilor) 
cam la zece săptămâni în loc de note. Ele raportează amănunțit despre 
prestațiunile lor în şcoală, mai ales însă despre puterea de judecată, energia, 
“autocontrolul moral şi purtarea socială, ilustrându-se toate acestea cu ob- 
servaţiuni şi fapte concrete. 

Școala e în America şi cartierul general il educațiunea celor 
adulți. Fa e centrala spirituală a comunei, mai ales Ia ţară, Mişcarea 
aceasta a cuprins până acum 26 de state. În şcoală iși au localul de întâl- 
nire sotietaţiie tinerilor creştini, cercetaşii, Crucea roşie a tinerimii, socie- 
tăţile de cântări şi de sport, precum și cele de lectură. Serbările comunei 
se îac-tot în școală. Orice cetățean diri comună găseşte, pentru orele lui 
libere de muncă, prilej de a-şi îmbogăţi inima și mintea în — şcoală. 

Până aci raportul din revista «Neue Bahnen». 


` Mulţi vor constată cu surprindere, că tocmai în Statele Unite dir 
- America-de-Nord chestiunea şcoalei educative, nu a celei producătoare 
Humai de-buni tehviciani şi, financiari, preocupă toată lumea. Aceasta s'a 
îngrozit însă de curentul materialist şi demagogic al zilelor de astăzi şi a 
început o acţiune de îndreptare: prin pressă, prin întruniri, prin societăţi, 
'interesând astiel intreaga populaţiune adultă. Propaganda a brins: In Cin- 
cinnati s'a refuzat un credit pentru construcțiuni şi Wa votat, pentru anul 
„acesta, suma de două milioane dolari pentru şcoale nouă. Cazurile de felut 
acesta se înmulţesc. mereu, căci mulți cetăţeni americani au îuceput să uu 
"se. mai uite în gura oamenilor de partid fiind convinşi, că programele- 
partidelor sunt pentru ameţirea cetăţenilor. 

Ce s'a făcut la noi? Foarte puţin. Statul, care suntem obişnuiţi să 

„tacă totul, dela Unirea celor două Principate încoace s'a interesat prea. 
puţin de învățământul primar în proporție cu ceeace-a cheltuit pentru cel . 
secundar și superior. Societatea nu a contribuit cu nimic şi va trebui o 

` educare specială a cetățeanului român, ca să ajungă la convingerea, că şi 
el trebue să jertiească, alături en stat, pentru educaţiune, care e o chestiune: 

„ de existență “pentru orice popor. Şi tocmai, faptul, că mai ales în Dacia 
„inferioară poporul — la oraşe ca şi la sate — nu a fost obişnuit cu jertfe 
personale pentru şcoală, a contribuit în cea mai mare măsură să nu o pre- 

. țuiască,_sau dacă o prețuieşte, o face numai întru cât şcoala îi asigură. 

__ avântagii materiale: 

SC Pressa? Cea specială, câtă brumă există, se ocupă mult de mărunţișuri 
și când se ridică peste acestea, o face prea rar şi prea nesistematic. Să nu 
uităm şi faptul, că ea e citită numai de un număr foarte restrâns chiar ei 
dintre membri corpului „didactic, căci părinţii nu au ajuns să se intereZeze 
` atât de mult de eduGaţiunea copiilor lor, încât să creadă necesar a citi re- 
viste de specialitate. Pressa zilnică, în marea ei majoritate în serviciul par- 
tidelor şi producând în cetitori nu dorința de ce e bun și frumos, ci în- 
vrăjbire, e străină cu totul de chestiunea educaţiunii. lar când totuşi citim 

‘ceva și despre educaţiune, putem fi siguri, că e vorba de scrisul vr'unui 
partizan .palitic sau de nevoia de umplutură. Care organ de publicitate sa 
preocupat de lucrarea «Altă creştere» a dlui Mehedinţi sau de cea din 

„urmă a dlui Cristu Negoescu? Nici unul. Dela pressa, cum o avem acum, ` 
nu ne putem aşteptă — cu toatecă din punct de vedere moral nu e infe- 
rioară celei americane, care nu e la înălțime — la o acţiune, căci ceice o 

` susțin, bănește sau cu scrisul, nu se pot.ridică la înălţimea unei propa- 
gande de felul acesta. - e 

i întrunirile noastre? Sunt toate politice, chiar şi cele ale oamenilor ` 
de şcoală. Tot cam aşă şi majoritatea societăților, din cari nu poate lipsi ` 
politica de partid. 

Trebue să apelăm deci tot la conducătorii statului, ia oamenii noștri 
politici, chiar politiciani, cu toate că şi în „timpul -dela Unirea cea mare 
încoace au dat, prin certele lor şi prin neinteresare faţă de binete neamului, 
dovadă, că sunt preocupaţi de alte lucruri. Ceva trebue să se fată însă, 
nu imitând orbește pe străini, dar nici desconsiderând ce fac ei. Să se re- 
nunje însă la obiceiul de-a pune două-trei persoane — de sigur foarte 


- 


P 


onorabile şi cu râvnă de-a produce ceva bün — să alcătuiască proiecte tp 
biurourile ministeriale. Facă-se o anchetă mare, la care; să fie învitați- tòf 
despre cari se crede, că merită să fie chemați — nu înţeleg numai ape- 
cialişti — și chiar şi ceice înşişi se cred chemați. Desigur, că foarte mult din: 
materialul strâns va fi pleavă. Nu face nimic! Să nu se uite apoi, că po- 
pulația României e mai mult ca îndoită, decât a fost înainte. Se poate, ca 
din sistemul rusesc, care a stăpânit în. Basarabia, să ou fie mult de luat, 
dar în Dacia superioară învățământul are un trecut de multe veacuri. Ma- : 
terialul prelucrat să fie dat publicităţii, de va fi nevoe chiar cu: tamtam. 
american, pentruca să se intereseze și pronunţe cât mai multă lume. Apoi 
numai să se fixeze principiile generale ale educaţiunii neamului şi să se: 
alcătuiască legile şi regulameritele speciale. Va trebui oarecâtva timp pentru 
pregătirea. aceasta, dar rezultatul va fi, că am ajunge la ceva bun şi am 
scăpă de degen schimbare a tuturor legilor și regulamentelor de felul, 
acesta — o specialitate a României vechi. lar faptul, că unirea în regula- 
mente și chiar legi nu se face cu destulă grăbire, poate să nemulţumească. 


anmai pe cei obișnuiți să creadă, că forma e fondul. 


Victor Lazăr. 


Cronică. a 


CRONICĂ. POLITICĂ. 


Harţi etnografice. Pe lângă ar- 


gumentul dreptului istoric, stăpânitorii 
noştri de ieri îşi întemeiază pretenţia 
de a stăpâni tot ei, şi pe viitor, teri- 
toriile de dincoace de Carpaţi, - între 
altele, şi pe argumentul superiorității 
lor numerice. Pentru cei desorientaţi, 
se înţelege. Și astfel de desorientaţi, 
din nenorocire, sunt destui şi între 
Români; mai ales în părţile mai în- 
vârștate cu elemente străine. Intrată 
odată această credinţă îalşă în sufletul 


țăranilor atâta vreme, subjugați, în-` 


colțește și sg înfiripă repede şi ghim- 
pele îndoielii în stațornicia domina- 
` Dun! noastre peste aceste plaiuri. 
Ce dezastruoasă poate fi această 
stare de spirit pentru consolidarea 
tinerului nostru Stat, e la mintea oricui. 
De aceea, trebuie să căutăm, prin 
orice mijloace, să smulgem din rădă- 
cină acest ghimpe din sufletul Româ- 


BI 


7 


nula. Di cât mai PR Căci, până 
ce nu vom face aceasta, nimic trainic 
nu vom puteă zidi,: fiindcă străinul, 
ci şoaptele lui, va găsi întotdeauna, 
în această îndoială, terenul propice: 
de a-l clătină st mai mult pe bieiul 
nostru țeran în şovăiala lui. 

Mai contribuie la sdruncinarea în- 
crederii în stâbilirea stăpânirii româ-- 
neşti, aici, și aspectul neromânesc al 
oraşelor cu mulțimea străinilor, ieri- 
alaltăieri -înca stăpânii temuţi ai săi, . 

De unde să știe bietul Român din 
ținuturile polietnice, în ce raport nu-- 
meric se află acești străini față de ele- 
mentul românesc, în alte părţi, în E 
întreagă ? 

Românnului care n'a ieșit din plasa 
sau din județul. său, înzadar îi vei 
spune, că numărul nostru covârşeşte: 
mult pe cel al străinilor din ţară. 
Nu-ţi crede. El crede_ ceeace vede, 
Și străinul, folosindu-se de - neştiinţa 
și de indoiala lui, îi dă mereu să în- 


țeleagă, că stăpânirea noastră, aici, 
nu pose îi de lungă durată. lar ofi- 
cialitatea, uneori în lipsa mijloacelor 
de combâtere, se muţumeşte cu afir- 
marea contrarului celor susținule şi 
răspândite de dusman. 


Şi un to hi, Domnule» ai PE 


nului, pentru reprezentantul Statului 
român, pare suficientă dovadă, că cel 
. adineaori nedumerit, acum e deplin 
" tămurit asupra situaţiei reale. 

«O hi, Domnule !» e, însă, pentru 
cel care a trăit între Aerani, expresia 
celei mai patente îndoeli. 


Afirmaţiunile contrare, orale, în 


cazul acesta, —- când ceeace vede în. 


jurul său îi dovedeşte ţăranului con- 
trarul — nu sunt suficiente. Trebuie 
să i se arate adevărata situaţie, <negru 
pe alb». f 
Şi aceasta se poate face. mai eti- 
cace cu ajutorul hdrfilor etnografice. 
Când va vedea Românul pe hartă, 
în colori 'bătătoare la ochi, ce mici 
sunt ostroavele străine îti marea Ro- 
mânismaului, i se va împrăştiă şi în- 
doiala ce o are relativ la superioritatea 
„noastră numerică și, ea urmare, i se 
va întări și credinţa în stabilitatea stă- 


pânirii noastre aici, credință care-i va 


spori și încrederea în puterea pe care 
o întăţișăm şi-l va încredință și de 
dreptul nostru, indiscutabil, de a fi 
stăpânii acestor plaiuri. 

Ce importanţă are înrădăcinarea 
acestei credințe în sufletul țeranului 
nostru, nedumerit încă In multe părți 
în privinţa siguranței situației de azi 
și a vitalităţii noului Stat român, — e 
de prisos s'o mai spunem. 

lată de ce guvernul, în chestia 
aceasta, are o datorie urgentă de im- 
plinit. Zicem urgentă, fiindcă orice 
amânare a spulberării acestei îndoieli 
din sufletul atâtor Români din teri- 
toriile alipite iusemnează: răgaz de 


b 


80 — 


e 


fortificare pentru dommen în paguba. 


puterii noastre. p 
QGuyerpul țării are datoria să di- 
stribuie harta etnografică a României 
întregite în tot euprinsul țării, având 
să fie afişată, la loc de cinste, în mod 
obligetor, în toate oficiile, în toate 


„loeadurile publice şi pretutindenea unde 


se învârte lume multă (la prefecturi, 
primării, Golf, tribunale, judecătorii 
de ocol, şcoale, cazarnie, trenuri, gări, 


tramvaie, hoteluri, restaurante, cafe ~ 
. nele, cârciume de sat etc.). 


Și, ca să nn se poată spune, că 
aceste hărţi au fost făcute de noi, 


conform intereselor noastre, trăgând 


jar la oala noastră, — multiplicarea ` ` 
lor să se facă după lucrarea unui © 
străin. 
` Ia felul acesta vor amuţi “falgifi- 


catorii adevărului, iar țeranul nostru, ` ` 
când se va mai încumetă, totuși, d ` 
neva să-i împuieze urechile cu min-. `% 


ciuni, va aveă îndrăsneala să-l ia de 
guler şi să-l våre cu nasul în prima . 
hartă ce-i va cădea sub ochi. 

Nici o jertfă nu e prea mare când 
e vorba de a lumină mintea șia for- 
tifică chezăşia siguranţei stăpânirii ro- 
mâneşti pe aceste plaiuri: sufletul 
celor pe umerii cărora se razimă în- 
tregul edificiu al Statului român. 

Şi nu credem să fie Român care 
să nu întâmpine cu bucurie şi satis- 
facţie o hotărire în acest sens a gu- 
vernului Ţării. 

In vâltoarea vieţii politice de azi, 
însă, ne va auzi oare cineva? 


Axente Banciu. 


“CRONICĂ CULTURALĂ. . 


Cultul lui Napoleon I în Ame- 
rica. Sub președenţia de onoare a 
mareșalului Foch s'a constituit un co- 
mitet american cu prilejul centenaru- 


A 


lui morţii lui Napoleon L Au aderat 
până acum mareșalul Dâuglos Haig, 
generalii Diaz şi Pershing. ~ 

Şi mai înainte Americanii s'au in- 
teresat mult de Napoleon L În anii 
dinaintea răsboiului mondial s'au cum- 
părat în America o mulțime de cărți 
privitoare <la situația armatelor în 15 
Martie 1815. Asemenea se interesau, 
yonkee:ii de atâtea documente, ascuuse 
încă în. arhivele europene, deşi preo- 
cupările lor adevărate erau tele finan- 
ciare, nu cele militare și istorice, 

“Faptul e destul de caracteristic, 
ca să merite, pentru un moment, toată 
atenţiunea noastră. El poate formă un 
termen de comparaţie între două men- 
talităţi preocupate de acelaș subiect. 
Dacă este un om admirat de toată 
suflarea pe pământ, de bună seamă 


că e Napoleon L Descris de un Vie, - 


tor Hugo, de un Frederic Masson şi 
de un Georges d’ Esparbes, între alţii, 
el are o putere sugestivă asupra spi- 
ritelor. Se poate spune că gioria ace- 
stor scriitori se datorește, în mare 
parte, gloriei lui Napoleon 1. ` 

Liber de rigorismul autocratic și 
de brutalitatea cuceritoare, omul dela 
18 Brumar apare intr'o viziune glo- 
rioasă şi imperială. Mentalitatea latină 
nu vede în Napoleon decât un zeu, 
şi epopeia napoleoniană, care ma fost 
decât sânge și măcel, apare sublimă 
și câţi nu doresc dintre noi, latinii, să 
apară în momentele critice un Napo- 
leon victorios ! - 

Totul e chestie de mentalitate. 

Noi, latinii, nu păstrăm decât vi- 
ziunea epică a omului şi a epocei. 
Impresiunea noastră e de ordin sep- 
timentai, literar şi romantic. Noi cer- 
căm să trăim visul în opera unui Ed- 
mond Rostand sau a unui Detaille. 

Americanii: se :silesc să tragă o 
învățătură, un exemplu practic de 
vieață dela acest cuceritor. Americanii 


Ge |N 


“nu caută ‘armele, nici distincțiile și. S 


decoraţiile, nici trofeele şi prada, pe 
care èi o consideră ca un fum gros 
de incendiu și de bătălie. Ei 'cearcă 
norocul acestui om fără päteche, Ei 
întovărășesc pe micul ofiţer de arti- 
lerie din vechea cale a victoriei (rue 
de-la Victoire) pe drumul Italiei, ei 
cearcă să-şi înfăţișeze îndrăsneala, 
energia, riscul său din 18 Brumar., Ei’ 
privesc vieața lui cu microscopul, scor- 
monesc amănuntele, ca să-şi dea 
seamă ie mijloacele întrebuințate de 
el pentru cucerirea lumei, Ei urmă- 
resc tratatele lui diplomatice, planurile 
lui de general, proiectele lui de su- 
veran; ei studiază organizaţia sa im- 
perială și pe oamenii de cari s'a in- 
cunjurat sau i-a pus la cârmă pentru 
a-l înlocui pe el. În momentele teri- 
bile din 1815, ei pândesc puterile şi 
slăbiciunile sale, ca în clipa unui tn- 
grozitor crah de miliardar. Spre deo- 
sebire de noi cari l-am dori pe Na- 
poleon I. conducător în fruntea noa- 
stră, Americanii vreau să devină ei 
înșiși tot atâția Napoleoni. “ 

Oare nu aceasta e mentalitatea 
unui Morgan sau a unui Goräan Be- 
nett? Și oare nu e făcută la fel -pu~ 
terea cutărui rege al căilor ferate sau 
al cărbunilor? Îl împresoară bombe, 
îl amenință de jur împrejur tâlhari, 
dar e! poartă interese multiple și se 
avânță în operațiuni enorme; vieața 
sa:e o-luptă în fiecare minută, EI e- 


- diplomat, financiar, om de lume, de- 
bitor și creditor, pacinie şi răsboinic, . 


în acelaş timp. El stăpâneşte un popor 
întreg de maestri, de ingineri, de oa.. 
meni de afaceri şi de paie, de admi- 
nistratori şi bancheri. El are principii, 
el zice: <Trebue să-ți asiguri norocul 
chiar cu picioare de scaurie», precum 
micul caporal zicea: «Nu se poate 
perde o bătălie». Unul visează trustul 
mondial al petrolalui, precum celalalt 


6 H 


visà cucerirea Europei. “Unul lucrează 
16 ore la zi, precum celalalt călăriă 16 
` ore la zi. Unul îşi trimite comandele 
dela: un capăt al lumei la altul într’o 


82 


` hipnoza renaşterei sale, cealaltă îl siui 


zi, precnm celalalt catrierà Europa în. 


„câteva luni. ` 


lată cele două mentalități deose- 


» Virgil I. Bărbat: Imperialismul 
american. (Doctrina lui Monroe) pg. 
320. Bucureşti, Editura «Cartea ro- 
mâneascăy, e, a. 1920. Prețul 8 lei. 

DI V. I. Bărbat călăterind în Ame- 
rica a cunoscut civilizațiunea noului 
-continent prin propria sa experiență 
_pe care — sineira et studio — a căutat 
să o arate intro. nouă lumină expli- 
“când astfel «ce înţeles are idealismul 
american văzut prin prisma faptelor 
cari l-au produs şi al rezultatelor către 
ere tinde şi ce este acest idealism 
din. punct de vedere european ?»— 

Aventurierii, coloniştii în. frunte 
cu Hughenoţii, apoi Europenii de tot 
soiul ca Olandezi, Englezi, Francezi 
- şi întro . măsură. mai mică Suedezii 
sunt aceia cari au colonizat America; 


Cărţi românești. 


"devenind cea mai industrială. țara să 
din lume; pentru aceasta se simțià 4 
“însă o mare nevoie de braţe pe cari 
„nu le mai puteau da ţări ca Angl 


_garia; 


după pacea dela Paris din 1763 toată 


coasta de răsărit a Americei de nord 
'dela Marea îngheţată până la estre- 
- mitatea sudică a Floridei erà în mâ- 
_ mile Englezilor. După revoluţia din 
:1775 acest conglomerat reușește să 
. formeze În: 1783 republica Statelor- 
“Unite cu o populațiune de 2.500,000 
de colonişti europeni. 
Răsboiul de secesiune din Statele- 
Unite. precum şi. evenimentele. politice 


an. 


preaslavită dealtmintreli și de. diferiţi 


„şi sociale din Europa dela inceputul” 


veacului: a) XIX — epocă. de revoln- 
` :fiuni şi adânci prefaceri sociale — au 


cOntribuit incă: într'o măsură şi mai. 


mare la acest. curent de emigrare din 
„Europa -către . America; după 1854 


bite: cea latină şi cea anglo-saxon 
americană; 4 
Una priveşte înapoi, trecutul, Ze 


diază pentru a-și asigură un beneticiu 
"oO ES practică pentru viitor. 


Ion Georgescu. 


când Anglia ca și celelalte mari pu: 
teri europene încep să se consolideze 
și să desvolte o activitate economic 
mare angajând toate braţele disponi: 
bile, acest curent încetează. ES 

După potolirea turburărilor in-= 
terne din “America, industria Stat 
lor-Unite a luat o desvoltare uriaşă 


Gerinania și Franța; atunci curentii 
de emigrare s'a poinit din ţări cari 
ridicau acum ca Italia, Rusia sau Uni 
la această emigrare a contribuit 
şi continua creştere a salariilor fără 
ca paralel cu ea să se simtă. şi o cr 
ştere în preţul articolelor de hrană și 
îmbrăcămihte, i 

Această nouă vieajă modernă este 


scriitori cari au voit să ne dea ceva-ă 
aspecte dip vieaţa americană. ; 

Autorul ant? să arate că Ame 3 
ricanii ai fac o ideie prea mare despre 
dânșii şi crezându-se superiori în toate 
privinţele Europenilor au chiar uu fer 
de dispreţ faţă de aceștia.. Totuşi chiar 
uhii scriitori americani cari au cu: 
noscut civilizaţia europeană în toată 
desvoltarea ei tradițională, în armonia 2 
şi ordinea ei, nu-şi pot ascunde på- 
rerile lor asupra caracterului de «operă: 
violentă a unui popor de origină. va- 
riată şi care p'a lnat încă fisitul acela : 


— 83 — 


nobil pe care-l dau numai şcolile de 
-tradițiii», — cum se”ptezintă astăzi 
civilizaţiunea americană. 

Această desvoltare anormală, care 
nu corespunde în acelaş timp unei des- 
voltări sufleteşti se vede dealtiel şi în 
aspectul moral. al civilizațiunii ameri- 
cane. Justiţia se întâmplă de. multe 


ori să se confunde cu nedreptatea; 


de asemenea linşajul este tolerat și 
încurajat ca ceva foarte normal față 
de care opinia publică pu încearcă 


nici o'tresărire de reacțiune. Informa- 


țiuni de ziare ne arată că la -cursele 
de automobile accidentele de oameni 
sunt foarte numeroase, fără ca totuşi 
să se dea vre-o importanță deosebită 


acestui lucru, — presa interesându-se ` 


mai mult de marca şi valoarea auto- 
mobilelor decât de numărul victimelor. 
Civilizație vor fi având Americanii, 


dar cultură n’au. — După spusele lui- 


Lamprecht «o națiune mare însă nu 
poate fi închipuită fără o cultură co- 
respunzătoare; numai formându-și un 
sistem filozofic în care să se precizeze 
ce este bun şi ce este rău și care este 
adevărata natură a idealului, şi numai 


creind valori de o frumuseţe specială 


şi străpunse de o sensibilitate origi- 
nală, numai'aşă ajunge în sfârşit na- 
țiunea să aibă şi un suflet. Civiliza- 
țiunea nu ajunge pentru acest scop. 
Civilizaţiunea externă dă numai mij- 
loacele graţie cărora se va ridică cul- 
tura viitoare : scheletul şi muschii unui 
popor: i GK 

„Poporul: Statelor-Unite se gă- 
seşte în acel moment din istoria lui, 
în care amestecul de rase din care se 
compune trebuie să se desăvârşească 
întâiu pentru ca să dea naștere unei 
naţiuni>, ée - 

Critica pe care o fac Americànii 
sistemului nostru economic este cât 
se poate de nejustificată gândindu-ne 
că la dânşii nu există o 'protecţiune 


a copiilor în ceia ce priveşte munca. 
— Dispreţul lor față de europeni că 
mai tolerează în vremurile noastre 
regi, împărați sau astfel de distincțiuni 
nemotivate de capacitatea şi vredaicia' 
individului: mau nici 6 valoare pentru 
că gi la dânşii există regi, reprezentaţi 
priu șefii marilor intreprinderi ca a 
oțelului, ferului ètc., și având la înde- 


. måna lor mijloace de subjugare mai 
-periculoase și mai eficace pentru lumea 


întreagă decât, acelea ale monarhilor 
europeni. 

In privinţa toleranţei, Americanii 
cari au protestat de atâtea ori tmpo- 
triva persecuţiunii Evreilor din Europa, . 
sunt aceia cari fac tramvaie, trenuri, 
săli de spectacole, universităţi speciale 
pentru Negri, şi nu numai pentru cei 
sălbatici, dar chiar şi pentru acei cari 
şi-au.asimilat cultura modernă. Aceasta 
arată vre-un spirit de SES din 


„partea lor? 


Alături de aceste aspecte, nu toc- 
mai mulțumitoare, pe cari le tnfäți- 
șează vieața americană, cum se poate 
explică ` totuşi «jingonismul», adică 
acea notă a entuziasmului particula- 
rist pe care continentul “american îl 
exercită asupra Europenilor? 

incontestabil că -există în vieața 


americană o parte bună care se ma- 


nifesta prin deosebita” grijă care se 
pune în- comoditatea și îngrijirea ora- ` 
șelor, în continua storțare a. sufletului 
american spre. educaţiunea -dramatică 
a poporului întreg, mişcare condusă. 
chiar de universităţi, în remunetarea 
umană a lucrătorului american, precum - 
şi acea tendinţă sufletească generală 
de idealism social al poporului ame- 
ricari prin care se arată că fiecare in- 
divid este un. puternic şi.călduros par- 
tizan al unei cât mai largi drepiăți 
sociale. 

Explicaţiunea faptului că deși po- ; 
porul american care nu a dat naștere 


e. 


la nici un - sistem nou de civilizație, 
are totuşi. mai multă idealitate şi aleargă 
cu mai multă sete după fericire, după 
frumos, după bine d după toate produ- 
sele omeneşti cu adevărat superioare, 
se pare Car sta în unul din «bunurile 
specific americane», adică ideia paci- 
jistà, idealul Suprem al poporului ame- 
rican. 

-Pentru a arătă care este caracte- 
rul politicei externe americane, autorul 


“cărţii de faţă examinează după Kump- 


mann (Imperialismus und Pazifistnus), 
cele trei faze prin care au trecut afa- 
cerile politicei ale popoarelor în de- 
cursul desvoltării lor istorice: idea- 
listă, imperialistă şi pacifistă. 

` idealismul antic a fost înlocuit de 
imperialism' ca rezultat politico-eco- 
nomic al sistemului mercantil. impă- 


` räțjile mondiale de odinioară ale Ma- 


cedonenilor, Romanilor, Arabilor şi 
Germanilor cari aveau un caracter po- 


‘Jitie sunt astăzi înlocuite de împără- 


tiile. mercantile cari duc lupte tocmai 
pentru stăpânirea“ lumii din partea 
unei singure puteri. Germania ar fi 


fost reprezentanta acestei. noi creaţiuni, . 


care îmbătată de dogmele politico-fi- 
lozofice ale unui Treitschke, a căutat 


să pună în practică ideia că «statul» ` 
«puterea», numai 


fiind sinonim cu 
acele state au dreptul să existe căre-şi 
validează această putere ; statele mici 
şi bicisnice — «Kleinstaaterei» — sunt 


ʻo contrazicere a acestui principiu. şi 


pri urmare este îndreptățită distru- 


- gerea şi, inglobarea lor în cuprinsul 
` statelor mai mari. 


Pacifismul, ar fi după părerea ge- 
neralā, reprezentat de Statele-Unite. 
Pentru studiarea şi stabilirea acestei 
chestiuni autorul “intreprinde o cerce- 
tare a atitudinei pe care au avut-o 


Statele-Unite în afacerile de politică 


internaţională. 
Ideia pact, a fost susținută de în- 


treaga presă americană, iar Carnegie 
unul din cei mai mari bogătași ai 
Americei și-a făcut un ideal din această 
ideie . susținându-o prin toate mijloa- 
cele materiale şi morale. Alături de 
particulari ca cel citat, statul însuși a 
urmărit prin toate organele lui ideia 
păcii, iustituindu-se în ziua de 18 Maiu 
o serbare a păcii în cinstea zilei de 
18 Maiu. 1899 când s'a deschis primul 
congres pacifist dela Haga, zi pe care 
toată şcolărimea americană trebuie so 
serbeze cu cea mai vrednică pompă. 
Atât s'a cultivat de mult această ideie 
încât chiar străinii cei mai cunoscă- . 
tori cari au studiat diferitele aspecte 
ale civilizațiunii americane au ajuns 
la concluziunea că Americanii iubesc 
pacea mai mult decât Europenii. Di 
V. Bărbat se opreşte însă să cerceteze 
faptele cari aruncă o lumină nouă 
asupra Americanilor și cari precizează 
locul și însemnătatea «<pacifismului» 


lor faţă de «agresivitatea» noastră a. îi 


Europenilor. 

Insuşirile pacifiste ale poporului ' 
american nu pot îi atribuite calităţilor 
de «rasă» de oarece acest popor având 
în generalitatea lui un caracter <anglo- 
saxon»; înrudit deci cu Englezii, ace- 
ştia din -urmă nu s'ar puteă nici odată 
lăudă cu pacitismul lor, de oarece 
posesiunile lor din lumea întreagă in 
suprafață de 11.908,378 mile pătrate 
cu 6 populațiune de 411.600,000 los 
cuitori sunt cele mai bune dovezi că 
aceste întinderi teritoriale mau putut 
să vină de-a gata fără răsboaie. 

Se poate spune că poporul englez 
«n'a devenit duşman al instituţiei ar- 
matei de uscat decât atunci când 
aceasta i-a devenit inutilă, prin tăierea 
legăturilor cu continentul, că el a cul- 
tivat apoi puterea lui navală atâta timp 
cât a fost ceva de cucerit în lumea din 
afară de Europa și că el nu a devenit 
pacifist decât in ziua când alături de 


suficiența lui politică de popor insular, 
îşi asigurase pentru vecie suficiența 
materială, grație celui mai întins im- 
periu ce a existat cândva». 

Trecând la analiza afirmațiunei 
lui lames-Mark-Baldwin (La neutralité 
américaine, sa cause et son remède 
publication de la fondation Harward 
(Felix Alcan Paris 1916), că pacifismul 
american ar aveă un aliat în oarecari 


forme de gândire, pe jumătate filozo-. 


fice, răspândite în America cari gar 
fi găsind în doctrina religioasă a pu- 
ritanilor, autorul arată că după o cer- 
cetare mai amănunțită a statutului su- 
fletesc al puritanilor ajungem 'la con- 
cluziunea că acesta eră acela al «unui 
grup de oameni, cari din punctul de 
vedere economic nu recunoșteau decât 
individul, iar din punct de vedere al 
religiei numai secta lor bineinţeles, și 
cari de dragul bunei stări individuale 
şi pentru birninţa bisericei lor erau 
gata să înfrunte: orişice, erau destul 
de tari ca să meargă să se stabilească 
chiar și în sălbătăciile Americei». . 

In aceste lucruri nu putem găsi 
deci germenii pacifismului de care ne 
ocupăm aici. 

Chiar purtarea puritanilor faţă de 
populaţiunea indigenă din America, 
Pieile roşii, ajungând prin toate mij- 
„loacele să-i extermine și să-i îngrămă- 


dească în. ţinuturile pe unde mai lo-. 


cuesc astăzi, ne arată spiritul tolerant 
şi împăciuitor cu cari se tot laudă. 
Pentru a-și asigură dominaţiunea 
sângelui lor și a se izolă de restul 
lumii, tocmai din aceste motive egoiste, 
fie chiar şi prin înăbușirea neamurilor 
vecine, ei n'au cruțat nimic, folosin- 
du-se de toate mijloacele. 
Această“atitudine egoistă va aveă 
ca rezultat din partea puritanilor, o 


luptă politică de independenţă împo- : 


triva ` Angliei şi pe de altă parte o 
luptă jumătate politică şi jumătate 


` etnică împotriva altor neamuri străine 


cari ar. fi avut de gând să se aşeze în 
vreuna din cele două Americi. 
Folosindu-se de mijloacele cele 
mai puţin loiale, aceşti Americani, — 
prin sistemul de a trimite cât mai 
mulți din ai lor în localitâţile pe 
care-şi puneau ochii pentru ca odată 
consolidaţi in noua patrie să facă re- 
voluție, să se destacă de țara stăpâni- 
toare şi să se pună sub tutela patriei- 
mame, adică a Statelor-Unite, — au 
smuls din mâna Olandezilor, Noue- 


-Amsterdâm pe care l-au botezat mai 


apoi New-York, făcând din el unul 
dia cele mai de căpetenie oraşe ale 
Americei. 

Consolidându-şi situația lor internă 
nu li-a fost greu Americanilor să se 
scuture de stăpânirea Angliei profi- 
tând dè distanța mare care-i separă 
de metropolă; aceasta s'a și întâinplat 
în 1783 când Anglia a fost nevoită să 
recunoască independenţa acestor co- 


' lonii sub numele de Statele-Unite. Răs- 


boigl care începe în 1812, în urma 
blocusului continental! şi care durează 
până în 1815 «deprinde pe Englezi, 
trufaşi încă cu Americanii, cu ideia că 


aceştia din urmă sunt cu adevărat in- 


dependenți acum». 

Principiul de izolare preconizat 
în testamentul său politic din 1796 de 
primul preşedinte al republicei anglo- 
saxone din America care recomandà 
concetățenilor săi «să se mulţumească, 
să lege relațiuni de afaceri cu alte 
țări, dar să încheie cât de puţine tra- 
tate politice “cu .putință, cu ele» s'a 
manifestat neîntrerupt, oficial şi. parti- 
cular, dela revoluţie până ia venirea 
lui Monroe la preşideaţie. 

Lupta diplomatică ce se dă între 


Statele-Unite de oparte şi sfânta alianță. 


de aită parte care se sileă prin toate 
mijloacele să. readucă Spaniei ascul- 
tarea coloniilor din America, revoltate 


D 


H 


şi declarate independente; -+ are ca 
rezultat din partea noii puteri ameri- 
cane, declarațiunea că ea contestă 
dreptul Rusiei la orice stabilire teri- 
torială în continentul lor, și că ea îşi 
asumă principiul că «continentele ame- 
ricahe nu mai pot fi locul de coloni- 
zdri noul europene», 

Acest principiu de izolare îşi gă- 


seşte precizarea definitivă în mesajul. 


prezidenţial al .Ini. Monroe din De- 
- cemvrie 1823 din care transcriem par- 
tea esenţială pentru a-l face mai bine 
` cunoscut cititorilor : «Ocazinnea a fost 
găsită nimerită, zice preşedintele, re- 
ferindu-se la conflictul cui Rusia, să 
se proclame ca principiu, “ideia că 
continentnl american mare să mai fie 
de aici înainte loc de colonizare pen- 
tru nici una din -puterile europene...» 
„:Noi n'am luat nici o parte la răs- 
boaele puterilor europene și nici nu 
este conform en politica noastră să 
facem aşà ceva. Noi nu ne preparăm 
de răsboiu decât atunci când au fost 
atăcate interesele noâstre... «Sistemul 
politic al puterilor aliate este cu totul 
diferit, în privinţa aceasta, de cel ame- 
rican. 
„_ Diferinţa aceasta purcede“ din di- 
“ferenţa care există între formele lor 
respective, de guvernământ. Și pentru 
ca să-l apărăm sistemul nostru de gu- 
vernământ pe care l-am câștigat pier- 
zând atâta sânge şi bogăţie şi care a 
fost formulat de cuminţenia cetățenilor 
"nostri cei mai luminaţi şi graţie că- 
| rnia am trăit apo a o stare de fericire 
fără pereche, noi tot poporul ameri- 
can, suntem gata la orice sacrificii. 
Noi ne simțim deci datori faţă.de ade- 
văr d de naţiunile cu cari Statele- 
Unite întreţin relațiuni amicale, 'să de- 
Şlarăm că noi vom consideră orice 
încercare, a lor. de a întinde sistemul 
lor ‘politic și în emisferul acesta, ca 
periculoasă păcii și siguranţei noastre, 


86 — 


Noi nu ne-am amestecat în trebirile 
coloniilor și dependinţelor vreunei pu- 
teri europene. Dar atunți când este 
vorba de ' guvernăminte' cari Sau de- 
clarat independente şi care-şi menţin 
această independenţă, pe care noi am 
recunoscut-o, noi nu vom privi inter- 
venţiile cu scopal de ale subjugă din 
nou, decât ca o manifestare nepriete- 
nească la adresa Statelor-Unite». 
Această faimoasă declaraţie a lui 
Monroe, care opreă amestecul Euro- 
penilor în treburile de dincolo de 
ocean, nu puneă nici un frâu insă do- 
rințelor Statelor-Unite de a câştigă cât 
mai mult teren, amestecându-se în afa- 


„cerile statelor limitrofe şi punând chiar 


stăpânire pe ele, cum “a întâmplat cu 
Texasul pe care Statele-Unite îl cedase 
Mexicului în schimbul Floridei şi a 
regiunei dela nordul golfului Mexic, 
dar pe care prin acelaș procedeu ca şi 
cu orașul Noul-Amsterdam — după ce ` 
au cercat de câteva ori să-l cumpere 
dela Mexicani și n'au reușit, — l-au 
câştigat in răsboiul din 1846—1848 im- 
preună cu Noul-Mexic, California, Ne- 
vada, Utah, Arizona din centrul și de 
pe coasta vestică a Americei. 
Indrăsneala lor merge mai de-, 
parte chiar, ca în cazul provinciei 
Jucatan. (in 1848) care destăcându-se 
de Mexic şi voind să se alipească 
Spaniei. san Angliei, a atras declara- 
țiunea președintelui Polk, din 29 Apri- 
“lie 1848 prin care se spune «că ţările 
din Europa nu vor puteă, fără să su- 
pere Statele-Unite, anexă vre-o pro- 
vincie -din America, nici chiar dacă 
aceasta s'ar da de bună voie». S 
Consequenţi planului lor de -aca- 
parare, Americanii, în urma unor ne- 
înţelegeri dintre Cubani şi Spanioli, 
intervin, și în urma răsboiului din 
11898 devin stăpâni pe Cuba, Porto- 
Rico. și pe toate celelalte insule pe 
cari Spaniolii le aveau In America 


La 


SE 
= 


i - 
precum și pe Filipinele din Azia şi 
pe insulele: Hawai, aşezate la jumă- 
tatea drumului_între Azia şi Europa. 
După aceasta planurile de cucerire 
ale puterii americane s'au îndreptat 
spre America centrală, amestecându-se 
în afacerile republicei Santo-Domingo 
şi mai cu. seamă în ale Columbiei, 
pentru a-și ajunge planurile în che- 
stinnea canalului Panama, Istmul de 
Panama aparţinea Columbiei care nu 
eră dispusă ca să-l cedeze Statelor- 
Unite așă de uşor, fotuşi incrul sa 
orânduit şi datorită intrigilor puse la 
cale a reușit de minune, astfel că co- 
lumbienii din regiunea istmului s'au 
revoltat, declarându-se independenți 
şi formând o republică nouă Panama 
«pe care Statele-Unite s'au grăbit să 
o recunoască, iar ca încheiere statul 


nou înfiinţat a cedat imediat prietenei - 


dela nord tot pământul de care avea 
aceasta trebuință pentru construirea 
canalului atât de mult dorit». 

In. 1913 o mare revistă americană 
spuneă că Americanilor nu le mai tre- 
buie pământuri, căci au destule și. au 
numai nevoie de locuitori. 

- In discuţiunea tratatelor de arbi- 
traj încheiate intre Statele-Unite, Franța 
şi Anglia, tratate cari făceau parte 
dintr’un program foarte bogat al pre- 
şedintelui Taff, s'a relevat din partea 
unii senator american dăcă nu cumva 
aceste tratate aplicabile în cazuri «ju- 
stițiabile» n'ar pune cumva in pericol 
vechea doctrină a lui Monroe, cerân- 
du-se tot odată ca să- se propue un 
amendament prin care chestiunile în 
legătură cu principiul monroean să nu 
poată fi și chestiuni de arbitraj; după 
cum deasemenea când a fost vorba 


de Liga Naţiunilor, Americanii au dorit. 
să se amestece în treburile altor ţări, - 


dar wau permis cuiva să facă acelaş 
lucru cu ale lor. Această grijă de a 
păzi principiul lui Monroe a mers şi 


— 57 — 


mai departe, de oarece cu prilejul 
discuțiunilor milițiilor- americane s'a 
cerut «să se precizeze mai bine doc-: 
trina lui Monroe, sau și mai bine zis să 
fie adusă la curent, în sensul că ea să 
nu însemneze numai că puterile extra- 
americane mau voe să pună piciorul: 
în continentul cel nou ci și că nego- 
ful Statelor-Unite, trebuie să aibă prio- 
ritate asupra celui străin, în cele două 
Americi», ` D E 
Ipocrizia aceasta ascunsă în doşul 
principiului lui Manroe pare ga făcut- 
chiar pe Americani să rogească, căci 
ei au inceput să lupte pentru înlătură-: 


` rea lui şi pentru stabilirea «unui sistem 


internațional american stabil», Unii 
voesg să creeze un curent panamericani 
pentru apărarea intereselor generale 
americane, care dejă posedă astăzi şi . 
un biurou central permanent la Wa- 
shington («Panamerican Union» 1891); 
alţii, mai ales cei din nord, aspiră să . 
creeze un fel de Zollverein, o uniune 
vamală a tuturor republicelor ameri- 
cane, sub care uniune probabil că se 
ascunde gândul ca să'ajungă la acelaș 
rezultat la care a dus acest sistem va-: 
mal pentru unitatea Germaniei, cu.sin- 
gura deosebire, 'că rolul de hèghe- 
monie al Prusiei, ti va aveă de data 


` aceasta Statele-Unite, faţă de toate 


celelalte republici latine americane, 
Considerabila expansiufie €cono- 
mică a silit pe Americani însă: să se 
îndrepte nu numai către republicele 
latine din America centrală și de sud, 
ci și spre apus. Dupăce cumpărară 
Alaska dela Ruşi şi Luisitania dela 
Francezi ei s'au îndreptat spre Pacific, 
incheind la inceput în 1878, o con- 
vente cu Anglia şi Germania în ve-- 
derea unui protectorat în comun asu- ` 
pra insulei Samoa, ` 
Mai târziu iși deschid drum pentru 
interesele şi influența Jor în Asia; 
pentru consolidarea şi menţinerea ace- 


stei iufiuinţi, ei pun stăpânire pe in- 


- sulele Filipine, după răsboiul cu Spania 
din 1898 și pe insula Hawai, 
Principiul de izolare tusă rămâne 
uitat şi pentru necesități. economice 
de ordin occidental ei întemeiază o 
societate pentru explotarea Chinei 
(«China Exploatation Society»>).In lupta 
pentru stăpânirea Pacificului, Statele- 
Unite găsesc rezistența Japonezilor, 
faţă. de cari Americanii luară de mult 
măsuri oprindu-i să mai emigreze în 
America; după răsboiul ruso-japonez 
din 1905 această rivalitate ei și mai 
“mult Ía iveală ațâțată încă de escen- 
dentul pe care-l căpătase Japonia în 
aceste ţinuturi mondiale după acest 
răsboiu. 


America şi-a îndreptat ochii şi 


asupra Atlanticului, căci numai tn 
1911, en a exportat. în Europa marfă 
in valoare de şase miliarde opt sute 
mii lei, înființând chiar fabrici la Frank- 
furt, Turin, Veneţia, Varşovia etc. 
Creșterea piiterei Germaniei, ce 
căută să-și tatindă stăpânitea în toate 
părțile lumii a adus o serie de con- 
flicte între ea şi America. 
` Apariţiunea Germanilor în 1878 
în Pacific şi pretenţiile ridicate de ei 
“asupra insulei Samoa, organizarea cur- 
- selor de vapoare între extremul orient, 
Australia și imperiul germanic prin so- 


cietatea de navigațiune din 1886, Loy- ` 


dut german, obținerea de concesiuni 
de către Germani în 1896 în Tien-Tsin 
şi Haukeu precum şi ocupaţiunea lui 
Kiao- Teen in 1897, stabilindu-se astfel 
temeinic în partea răsăriteană a Paci- 
ficului,. scotocirea mării Antilelor in 
căutarea unor staţiuni de căsbuni şi 
a unor porturi de escală, încercările 
de a pune mâna pe insula Sf. Toma 
din Indiile occidentale daneze precum 
și colonizărea intensă cu elementele 
getmane cele mai bune şi cele mai 1n- 
` drăsnețe în America latină, ca în Ve- 


Ki 


nezuela, Guatemala, Brazilia şi chiar 
în Mexic, au pregătit, ațâțându-l, acest 
conflict caye sin ivit între Germani şi 
Americani, siliidu-i pe aceștia din 
urmă să iasă cu totul dia izolarea și 


` pacitfismul lor, şi folosindu-se cu 'bu- 


curie de împrejurările politice ale mo- 
mentului să intre cu Japonia și Anglia, 
în răsboiu împotriva puterilor centrale. 

Câutând să explice psihologiceşte 
caracterul de pacifism ipocrit al Ameri- 


„canilor făță de spiritul răsboinic ger- 


man, care. este numai un tip mai curat 
al tipului de vieață politică a Europei, 
autorul arată că acolo «fiecare nou venit 
din ori și ce ţară ar fi plecat se simte 
oarecum din cauza 'spațiulai celui 
mare ce există între el şi neamul Tui 
de origine, rupt, putem zice de ace- 
sta din urmă şi mai repede sau mai 
încet înclină capul în fața bogăției şi 
mijloacelor de asimilare ale ţării celei 
noui, devenind un bun cetățean anglo- 
american» (175). 

Pentru a înțelege și mai bine 
aceasta reproducem după F. Roz «L'e- 
nérgie americaine» (pg. 102—103) cele 
ce urmează: «Imigrantul simte pentru 
întâia oară ca ori și care american 
că trăcște; el cunoaşte bucuria şi 
mândria de a trăi şi nimic nu este 
mai în stare decât lucrul acesta să de- 
gajeze cu putere sentimentul perso- 
nalității. Toţi Americanii au în comun” 
această mândrie a vieţii, care devine 
în felul. acesta unul din elementele 
constitutive ai conștiinței lor colec- 
tive, unul din factorii esenţiali ai sen- 
timentului națioñal, unu! din izvoarele 
adâuci ale patriotismului. Al nostru 
este întors spre trecut; în el intră o 
parte considerabilă de amintiri. 

„A lor este făcut din încredere 
în prezent şi din speranța în viitor. 
Dacă recunoştinţa are vreun loc în 
acest patriotism, ea este mai puţin. ` 
aceia a unor moștenitori respectuoşi : 


primind şi sarcinile împreună cu avan- 
tagele, cât aceia a unor lucrători mul- 
țumiţi, bine plătiți, bine tratați şi cari 


se felicită de condițiile peste cari no- ` 


rocul i-a adus şi din cari dibăcia lor 
le-a permis să tragă foloase atât de 
mari». 

Din întreaga ceaiul a istoriei 
- americane, a cuceririlor ei și a ex- 
pansiunii economice, se poate” vedea 
că idealizarea acestui popor ca re- 
prezentantul tipic al pacifismului, nu 


s — 


zumă în cuvântul «oportunitate»; vieața 

lor publică poate să fie rea, tiranică 

chiar comparată cu aceia a unora din ` 
statele europene. şi totuşi nn vor H 

îngrijaţi de dânsa câtă vreme le rămân 

neatinse putinţele de a-şi culțivă în 

linişte <oportunităţile» carilepot aduce 

câştiguri. 

«Libertatea lui i-o garantează ba- 
găţia naturală a continentului oarecum 
comună, de o calitate inferioară în 
compoziția ei; libertatea americană este _ 


este tocmai nimerită şi nu face decât am puteă zice, fizică materială şi prin 


să ne pună pe noi Europenii într'o 


amină talşă faţă de răstul lumii, lucru 


de care Americanii știu să tragă profit 
moral întâiu şi material apoi, şi ceia 
ce este şi mai grav, această ideali- 
zare a unor lucruri cari nu sunt, ne 
slăbeşte, ne adoarme, <ne face să per- 
dem din vedere natura adevărată. a 
raporturilor internaţionale, raporturi 
cari pentru noi, în continentul cel ve- 
“chiu, sunt cu mult mai acute ca pentru 
Americani şi de o actualitate care re- 
clamă veghere continuă şi o tensiune 
de nervi şi forță în genere care să 
nu se dezică un moment. Politica eu- 
ropeană în America este în mare parte 
inutilă, fără rost; politica americană 
îm Europa este.o ruină materială şi 
națională a popoarelor mai mici şi a 
celor mari poate, mai târziu, șau cel 
puţin a unora din ele» (187). 
+ 

Ne aducând deci nimic nou in 
domeniul politicei externe 'să vedem 
ce este cu așă de mult cântatul libe- 
ralism american ? 

Din cele două aspecte ale acestui 
liberalism, individualismul şi socialis- 
mul, cel dintâi este cel practicat, de 


Americani care se rezumă la dreptul a 


pe care-l are orice cetățean de a se 
desvoltă la nesfârşit în toate direcţiile, 
dar mai ales din punct de vedere eco- 
nomic şi social, Libertatea lor se re- 


H 


„ originea ei. Ea nu este, o creaţiune a 
spiritulni poporului Statetor-Unite și 
nu constitue un titlu de glorie a celui 
dintâi. Soartea ei nici nu este legată 


"de aceasta. Existenţa ei este strâns 


unită de aceia a unor anumite con- 
dițiuni materiale și ea nu va dăinui 
mai“mult decât va persistă aceasta 
„din urmă. Ea va muri când va fi secat ` 
“ izvorul bogăției americane. Ea a şi 
murit de altfel — libertatea ameri- 
cană!» 

Această libertate aşà înțeleasă a 
făcut pe cetâțenii Americani să nu se 
intereseze de vieaţa publică unde s'au 
înghesuit toţi politicianii acaparâud 
toate <oportunităţile» şi acumulându-şi 
astfe) în mânile lor acele cantități ne- 
mărginite de bogății, restrângândii-se 
în felul acesta bogăţiile cari făceau 


ca <libertatea» americană să fie re- ` 


numită în lungul și latul lumii. 


, Libertatea cea nouă americană 
spre care tind să îndrumeze poporul 
conducătorii politici de azi ai Ame- ` 
ricei, este deschiderea unor nouă câm- 
puri de oportunități şi o tendinţă de 
socializare pe deoparte, iar pe de- alta- 
interesarea poporului de afacerile pu- 
blice şi restrângerea număruiui şi pu- 
terii politicianilor. 


Această trecere bruscă dela indi- 
vidualism la socialism care începe să 


se simtă bine în America, după însăşi 
declarațiunile lui Wilson, nu va salvă 
chestiunea cea mare socială din Ame- 
rica, decât numai îndreptându-se către 
acel echilibru minunat din Europa, 
propriu mai ales Englezilor «dintre su- 
flet și materie, dintre cultură şi feri- 
cire şi care-l face pe individ să con- 
sidere sacrificiul şi supunerea 'drept 


lucruri tot atât de esenţiale existenţei 


„ca şi câştigul şi egalitarismul». 
Bazele societății americane, fiind 

sprijinite pe bogăţia continentului, în- 
` dată ce această bogăţie se va topi, 
societatea va trece prin unele din cele 
mai grele crize prin care va fi trecut 
vre-o dată o societate. 


Alexandru P. Arbore. ` 
* 


90 


franceză «Romania», 


- stă pe de o parte, alături de publica- 
țiile similare străine, iar pe de altă" 


“tea buletinului! 


PA f à 
Dacoromania. Buletinul «Muzen- 


lui limbei române». condus de Sextil 
Puşcariu, profesor la Universitatea 
“din Cluj, membru al Academiei Ro- 
mâne, Universitatea română din Cluj. 
Anul 1,;1920—1921. Editura institutului 
de arte grafice <Ardealul»a,608 pagini. 
Preţul 150 Lei. 

~ In împrejurările de astăzi, când 
„o revistă de specialitate. ne lipseşte, 
când filologul numai eu mate greu- 


parte, ocupându-se:cu scrutarea bogă- 
ţiilor limbii şi a trecutului nostru, con- 


za 
— prin variația 
cuprinsnluì şi prin valoarea articolelor, ` 


tinuă o-tradiţie veche din Ardeal, —" 


care în totdeauna a avut învăţaţi afară 
de cadrele universitare, — de a de-? 


şteptă interesul obştesc pentru studiul 
şi cultivarea -limbii române şi de a 
populariză ştiinţa. Cât de nimerită e, 
din acest punct de vedere, fotografia 
protopopului Petru Maior, a unuia 
dintre cei mai distinşi reprezentanţi ai 


acelei tradiţii ardeleneșii, pusă îr în frun- ` 


Cetind numele colaboratorilor şi 
considerând variaţia materialului, ori- 
cine trebue să recunoască că buletinul 
Dacoromania e o contribuţie impor- 


tantă la opera de unificare culturală 


tate se poate pune la curent cu ce a 


apărut în specialitatea sa, mai ales în 
străinătate, și când pe unii dintre filo- 
„logi valurile răsboiului i-au ținnt de- 


parte de masa lor de scris și de bt, 


biblioteci, apariția unui. buletin filo- 
logic e un eveniment de o deosebită 
importanță, care va face bucurie tu- 
turor cărturarilor de bine, chiar dacă 
nu vor găsi în el în totdeauna solu- 
Hunt, ci numai indicaţii şi material nou, 
care pus în circulație, deşteaptă în 
cercetători interesul pentru probleme 
care merită să fie discutate. Buletinul 
Dacoroniania — titlu care ne face să 
ne gândim la vechea revistă filologică 


a neamului nostru. Afară de profesorii 
şi lectorii dela universitatea din Cluj: 
S. Pușcariu, V. Bogrea, N. Drăganu, 


N. Bănescu, Al. Borza, S. Dragomir, 


Th. Capidan, G. Giuglea, P. Grimm, 
G. Oprescu, vedem între colaboratori 
profesori dela alte ` universități: 

Herzog, A. Procopovici, V. Grecu, 
P. Cancel, precum și câțiva profesori 
de liceu: C..Lacea, R. Demetrescu, 
L. Morariu şi un tânăr filolog, elev 


al dlui Meyer-Liibke, căzut în răsboiu, 


Vivian G Starkey. 
In cel dintâiu articol al buletinului, 
directorul muzeului limbii. române, di 


„_S$.. Puşcariu arată cum a luat ființă 


acest muzeu şi care e rostul lui. Di 
Puşcariu, care şi înainte de răsboiu, 
a fost un neobosit apostol al unităţii 
noastre culturale și care, în deosebi 
cu ocazia organizării universității din 
Cluj, a dat dovadă de un deosebit 
talent de organizator, şi-a câştigat noue 
merite pentru cultura națională, în- 
tocmind, înțrun. timp atât de scurt, 


un institut de filologie, înzestrându-l, 
în împrejurări atât de neprielnice, cu 
o bibliotecă bogată şi aleasă, şi gru- 
pând în jurii său o pleiadă de cola: 
boratori distinși și doritori de muncă. 
In fiecare Luni seara se adună la Mu- 
zeu acești colaboratori, unde fac co- 
municări, discută chestiuni de limbă 
şi de literatură, primind unui dela 
altul învăţătură, îndemnuri și idei nouă. 
Foarte bine le prinde, la aceste lu- 
crări, membrilor muzeului materialul 
lingvistic după care se redactează Dic- 
ționarul limbii române şi care se află 
tot în localul muzeului, di S. Pușcariu 
fiind totodată redactorul-șef al Dic- 
ţionarului. 

Buletinul cuprinde: 1. Studii; 
2. Etimologii şi notițe lexicografice; 
3. Articole mărunte ; 4. Recensiuni; 5. 
Revista periodicelor; 6. Cronică. Ma- 
terialul e foarte variat.. Găsim studii 


V. Bogrea, N. Drăganu, E. Herzog, 
G./Giuglea, T. Lacea), studii fone- 
tice, etimologii populare, notițe de 
istorie literară, rectificări, ete. Dările 
de seamă şi revista periodicelor pun, 


eum am amintit mai sus, pe filologi 


de natură metodică şi principiară (5. - 


Puşcariu şi alţii), studii de literatură 
populară scrisă, ca monografia Eroto- 
critului (V. Grecu), un studiu asupra 
lui eccum (A. Procopovici), altuF asu- 


pra originii vocativului in-/e (Th. Ca-. 


pidan), studii de istorie socială şi de 
urme ale organizaţiei de stat slavo- 
„române (V. Bogrea.şi S. Dragomir), 
de toponimie (N. Drăpanu, V. Bogres, 
Th. Capidan), etimologii (S. Pușcariu, 


D 


Arbeiten des Kunsthistorischen In- 
stituls der Universität Wien. (Lehr- 
kanzel Strzygowski). Bd. XXII. In- 
haltsproblem und Kunstgeschichte. 
Einleitende Studien von Coriolan Pe- 
tranu. Wief 1921. Verlag von Halm 
und Goldmann. Format 8 pag. 166. 


In colecţia de lucrări a institutului. 


de istoria artelor dela universitatea din 
Viena publică d Coriolan Petranu, 
y 


la curent cu o multime de-studii care 
poate altcum le:ar scăpă din vedere, 
În cronică se îndeplineşte o datorie 
față de învățații dispăruţi. Din aceste 
câteva rânduri se poate vedeă cât de 
variat e cuprinsul buletinului, şi cu - 


toate acestea e niultă unitate în el, si- 


stem unitar, științific, obiectiv, fără 
prejudiţii sau atacuri personale, dar 
de altă parte atitudine deamnă față de ` 
prejudiţiile filologilor străini. Indicele,’ 
indispensabil unei asemenea lucrări, 
orientează repede şi precis asupra ma- - 
teriei tratate. . Greşelile de tipar sunt 
supărăcioase, dar. oricine ştie -că în . 
împrejurările de astăzi nu se poate 
altfel. Jertfa adusă de casa de edi- 
A «Ardealul» trebue mult apreciată 

Mali grele de astăzi, iar 
GE buletinului nu puteă H mai mic. 


Acum e rândul persoanelor iubi- 
toare de cultură și de carte româ- 
nească şi al instituțiunilor culturale 
să-și tacă datofia şi să-şi procure 
această publicaţie de valoare. 

Constantin Lacea. 


Wi 


Cărţi streine. 


conferenţiar la universitatea din Cluj 
și inspector al museelor din Transil- 
vania; ca a XXII-a fascicolă, studiile 
sale introductive privitoare la pro- 
blema conţinutului şi istoria artelor. 
D-Sa își dă seama de dificultatea 
problemei ce discută. Ştie cât de di- l 
ferite sunt-părerile cu privire la cón- 
ținutul operei de artă. Unii înțeleg 
prin conținut însuş obiectul ei. Alţii 


acțiunea sau istoria ei. Dar chiar ad- 
miţând că se va -ajunge la un acord, 
anevoie de realizat cu privire la acea- 
stă problemă, în sensul ca să se tn- 
țeleagă prin conţinutul operei de artă 
numai partea ei sufletească (das See- 
lische des Kunstwerkes), se ivesc noue 
dificultăți. 

lată vre-o câteva: «Conținutul, 
dacă există într'o pictură ori într’o 
sculptură, nu. poate H exprimat în cu- 
vinte. Graiul nu poate îi un surogat 
al conţinutului». Alta: «Existența con- 
ținutului depinde dela privitor. Eu 
pot află ceva cu conținut frumos, altul 
“nimic>. Unde mai pui interpretarea 
atât de felurită a conținutului? «Unul 
află că opera de artă exprimă plăcere 
- dumnezeiască, altul exact contrarul: 
greață şi scârbă». Formaliştii “apoi, 
indiferent dacă sunt esteticieni sau 


92 


determinat mai mult sau mai puțin 


“conținutul atâtor opere de artă? Nu 


se deosebesc oare mai mult numai 
prin conținut, prin tăria” gi calitatea 
lui, operele măestrilor întemeietori de 
școale de acelea ale elevilor lor? 

De această problemă se ocupă 
autorul în minuţioasa sa cercetare, 


- arătând: Ce atitudine au istoricii de 


artă mai de seamă. cu privire la acea- 


_stă problemă? Care e metoda lor in 


istorici de artă, declară pur şi simplu - 


inutilă cercetarea problemei conţinu- 
tului. «Eu pot, spun ei, înregistră 
prea bine un tablou sau o stat 4 la 
timpul şi locul potrivit pe bat pur 
formală: compoziţie, culoare, desemn, 
tehnică etc. La ce bun problema con- 
ținutului ?> Alţii tăgăduesc chiar posi- 
bilitatea deslegărei acestei probleme, 


analiza conţinutului? Ce chestiuni 
nouă li s'au ivit în cursul analizelor 
şi cercetărilor lor? La ce rezultate au. 
ajuns? etc. 

Lucrarea are următoarele trei părţi: 
1. introducere în problema couţinu- 
tului; 2. Istoricii de artă ca alei 
ai conţinutului (Analize critice); 3 
Contribuţii la metodica analizei con- 
ținutului şi a deosebirei lui. 

Primele două părţi au format su- 


biectul tezei de doctorat a autorului 


din pricina că n'ar ti încă în de ajuns 


de studiată. 
“Mulțimea şi seriozitatea unora din 


aceste obiecţiuni nu dovedesc nimic? 


împotriva problemei conţinutului, pre- 
cum bine observă dl C. P. Ele do- 
vedese cel mult, că problema nu se 
poate rezolvă atât de uşor, fiind cu 
mult mai complicată şi multilaterală, 
„de cum sar crede. Ea nu poate fi so- 
luţionată numai estetic-speculativ, ci 
` şi psihologic, fisiologic, istoric-artistic 
şi istoric-cultural. Există un conţinut 
general omenesc şi etern valabil în 
operele de artă ale unui Pheidias, 
Leonardo da Vinci, Raffaello, Michel- 


angelo, Rembrandt etc. Și nu e oare . 


la universitatea din Viena. Partea a 


treia e nouă şi e cea mai importantă, 


deoarece ea cuprinde soluţiile a) opera 
de artă şi privitorul; 8) personalitatea 
artistului; c) factorii i generali: rassa, 
milieu etc.). 

Deşi autorul spune cu modestie, 
că nu vrea să rezolve definitiv toate 
problemele atinse în lucrarea sa, ci 
cel mult să le pună în formă nouă, 
el totuș a săvârşit o lucrare de me- 
rit. Precum constată însaşi pressa 
germană: «este o operă fundamentală 
care în literatura de ştiihța artelor poate 
fi considerată ca întâia încercare reușită . 
privitoare la problema conţinutului». 
(Vezi darea de seamă asupra acestei cărţi 
făcută de M. Csâki, custodele muzeului 
Bruckenthal în <Siebenbiirgisch deut- 
sches Tageblatt», Sibiiu Nr. 14,552). 

La fel se rostește asupra ei pro- 
fesorul universitar Dr. E. Diez în re- 
vista de specialitate <Kunstehronik», Nr. 
dela 18 Noemv. 1921 Lipsca, spunând 


E 


între altele: «cartea trebue considerată 
ca o operă de consecințe mari, de 
cercătare atentă, ca operă matură, care 
ca foarte actuală trebue în specia! sa- 
lutată». În această recensiune se aprobă 
~ terminologia cea nouă creată de antor 
în partea a treia. Împrejurarea aceasta 
încă dovedește superioritatea și pu- 
terta de pătrundere a spiritului româ- 
nese, capabil să creieze terminologie 
nouă şi foarte expresivă chiar şi în 
limbi străine, 

'Elogiul suprem şi cel mai bine me- 
ritat îl aduce insă autorului însuş pro- 
fesorul său de istoria artelor dela uni- 
versitatea din. Viena, celebrul losef 

Strzygowski, s scriind, între altele, în 
introducerea lucrârei, și acestea:. ve: 


punere critică şi metodică cu un atât 
de bogat material de exemple, care 
vor face bune servicii cercetărilor vii- 
toare». «O asemenea lucrâre încă nu 
există». «Un mare material de istoria 
artelor și estetică este stăpânit în carte, 
se pun diferite probleme şi se rezolvă 
în parte». 

Tot ee e de regretat este faptul, 
că asemenea lucrări nu-și găsesc edi- | 
tori români şi astfel autorii noștri sunt 
nevoiți să le publice în limbi străine, 
In consecinţă, îndemnăm publicul no- 
stru cult, şcoalele, bibliotecile, institu- 
țiile noastre culturale etc. să-și pro- 
cure această lucrare în limba germană, 
fiindcă de o cam dată n'o poate avea 
în românește. LO: 


„Reviste românești. 


Amen de regulă aduce surprise 
şi în literatură. Reviste nouă apar, 
unele dispar, altele se primenesc, adu- 
când îmbunătăţiri esenţiale etc. 
lată ce avem de inregistrat deocam- 
dată: 

„Convorbiri Literare“, 'cea mai 
"veche revistă românească, având acum 
54 ani-de există, aduce în numerii 
din urmă 10 și 11 un studiu filosofic». 
imaginea și atenţiuriea», de di prof. 
univ. C. Rădulescu-Motru, altul isto- 
toric literar» . Vasile Alecsandri şi 
Maria Movilă din pana d Q. Bâgdan 
Duică, care ne-a dat o serie întreagă 
de studii asupra marelui poet în 
acest an jubilar şi în. sfârșit, uu al 
treilea studiu de  așemenea natură 
acontribuţii la o nouă biografie a 
lui N. Bălcescu de P. P. Panaitescu. 
Dată fiind importanţa - personalități 
acestui mare bărbat al nostru, ar fi 
de doit ca acest "studiu să apară și 
in volum, E interesantă şi scrisoarea 
lui Abon Pumnul către Porumbescu, 


Mureșan. 


publicată de di Dr.. Leca Moriu. In 
această scrisoare apostolul romånis- 
mului şi al culturei în Bucovina, . 
dupăce-și exprimă convingerea în 
viitorul sistemului sën ortografic, ex-. 
clamă, «noi am rămas departe de alte 
naţiuni și chiar şi de noi înşine, adecă 


“de unii fraţi ai noştri, pentru aceea ca 


să-i ajungem: trebuie să fugim! de 
de nu cumva In cartea ursitei stă 
scris că iubita noastră națiune în Bu- 
covina să rămâie sclava altora!» Restul 
poezii, schiţe, novele, cronici, recensii, ` 
notițe etc. D-nii D. Nonn și M. Fotino 
traduc «Puterea îutunerecului», dramă 
de L. Tolstoi. — C. S. Nicolaescu- 
Plopşor publică interesante legende 
populare cu privire la viteazul Novaa. 
Sunt de remarcat şi scrisorile din- 
Anglia ale profesorului Constantin 


. x 
„Ramuri“, vechea. revistă craio- 

veană, apare cu începerea noului an, 

săptămânal, cu câte o coală, sub di- 


recţiunea dlui N. Jorga şi în redac- 
țiunea dlor: L Agârbiceanu; G. Bogdan 
Duteg, N. Crainic, C. $, Făgeţel, L 
U. Soricu şi D. Tomescu. E o resus- 
citare a vechilor tradiţii literare ro- 
mâneşti "atât de glorioase dela <Sămă- 
“nătorul» şi mai ales dela «Drum drept», 


revista literară_de pe vremuri a dlui | 


N. lorga, atât de puţin cunoscută la 
noi în Ardeal. Fiecare număr aduce 
un articol de îndrumare literară ori 
` eulturală” din pana dlui N. Iorga şi 


OW 


diterite bucăţi literare: schiţe şi nu- 
vele semnate de L Agârbiceanu, |. 
Ciocârlan, versuri de N. Crainic, LU. 
Sorien, Ion Sân-Georgin, V. Tempeanu, 
A. lacobescu etc. Mult bine, fac. prin 
sentințele hotărâte. și sănătoase ce ro- 


` stese notițele - dela Cronică semnate 
I(orga), C. Ș. F(ăgeţel) etc, N'o putem” ` 


recomandă în de ajuns.. Adresa <Ra- 


muri», Craiova. Abonamentul anual 


120 lei. ` Pi 


D 


Reviste străine. 


Pentru iubire între oameni. (H. 
P.-P.) Revista franceză «Les Annales» 
a avut fericita ideie de a lansă ideia 
între cetitorii săi: cum s'ar puteă iubi 
- oamenii și neamurile? Sociologul şi 
filozoful Gustave Le Bon a pornit ideia, 
iar rezultatul'a fost «remarcabil»: vreo 
câteva mii de răspunsuri, care de care 
mai interesant: 

Redacţia a început să publice pe 
cele mai de seamă și a închis con- 


cursul cu constatările următoare : Cel 
“ neral şi on de sufletele de elită, Ca 


dintâi” remediu împotriva urei între 
„oameni şi popoare este: «ca privile- 
„giaţii să nu împroaşte cu luxul lor pe 
„cei desmoșşteniţi, pentru ca să nu escite 
„invidia şi ura lor». Al doilea punct: 
+ «Să faci fericiți pe alţii în jurul tău, 


„pentru casă găseşti fericirea tu însu-ți ` 


-$i să inspiri bunătatea, fiindcă omul 
nefericit nu poate îi bun», 
lată trei pasagii caracteristice din 
“răspunsurile primite : «O avere datorită 
ințeligenţii și storţărilor este, evident, 
„foarte onorabilă, și nimic nu e mai 
îndreptățit :decât să beneficiezi de ea. 
Dar să nu disprețuiască privilegiații 
pe cei desmoşteniţi, să nu-i împroaște 
„cu Auxul lor, căci “astfel le escită in- 
vidia și ura, şi să se gândească şi la 
«i. Cei mari să se aplece mult mai 
mult peste tei mici, decât au făcut-o 


m MN e Ki 


până acum şi vor vedeă dacă nu le 


reușește să țâşnească iubirea din ini- ` 


mele, cari par cele mai împietrite. La 
misiunea aceasta ştântă — misiune 
creştină — sunt chemați bogați pe 
lume. De ar înțelege și de mar uită 


"că clasa muncitoare și clasele sărace 


nu sunt singure responsabile de bol- 
şevismul criminal din Rusia !» 
«Pentru ca să seiubescă oamenii, 
ar trebui să fie buni. Eşti bun când 
eşti fericit însu-ţi, — vorbesc în ge- 


să fii fericit „.. mi se pare că nu poți 
fi nici bun, nici fericit, locuind în co- 


cioabe triste, îm fund de curţi, unde 


aierul și soarele nu străbat. decât pe 
dibuite şi timid. - Iji trebue, ca. să. fii 
fericit, aier, spaţiu, lumină, flori. Văd 
în visul meu cetăți mari industriale gi 
comerciale, în cari lucrul ar H regulat 
cu perfecțiune îu ceeace priveşte du- 
rată. Și fiecare, cu mijloace- de trans- 


port repezi și. practica, să poată să 


ajungă la casa şi la grădina sa. Con- 
tactul cu natura, atât de bună, atât de 
dulce, te face mai bun. Cum să fii 
bun într'o locuință îngrozitoare? Cum 


-să nu invidiezi pe cei favorizați ?>... 


<a Cred cu tărie că iubirea, care 
există în inima omălui, va continuă să 
se mărească și să se lărgească, cum 


a făcut-o dejà dela epocile primitive 
până acum. A ajuns să se ridice până 
la ideia. de patrie; va ajunge la ideia 
Umanității în etape: toleranță, uniune 
“şi, în sfârşit, iubire. lar răsboaiele vor 
dispărea toate cum au dispărut răsboa- 
iele feodale şi rásboaiele religioase».. 

"Ultimul, care a scris cugetarea, 


Raportul Secţiei medicale. 
Domnilor membri! 

Fiind singurul reprezentant al | sec- 
ției medicale urmează, că şi propu- 
nerile ce am onoare a vile expune 
„să nu fie privite decât ca nişte E 
siderate personale. 

Aceste puncte ie resum în urmă- 
toarele puncte: 


Dela „Asociaţiune“. 


m ; 
este un domn din Lyon. - Frumoase 
idei are acest curier din Lyon! Numai 
cât cine ne probează că răsboaiele 


teligionare şi feodale mau fest aur faţă |. ` 


de ce trăim acum? OQlasurile de mai 
sus sunt ca glasul. copilului din po- 
vestea Iui Andersen a «împăratului în: 
cămaşe». LA. 


(Oradeamare), Dr. Eugen Nicoară (Re- i 
ghinul-săsesc), Sulică (Braşov). 
2. Sediul secţiei pentru un mo- 


a: ment va fi Sibiiul. 


3. După organizarea ei secțiunea 
de medicină se va ocupă de atribu- 
tiile ce-i incumbă regulamentul ge- 


-neral al secţiilor, atribuţii care se vor 


1. Pentru o bună organizare ca. 


şi pentru o asigurare asupra activității 
rodnice a acestei secţii, numărul mem- 
brilor ei activi trebuie să se ridice la 
15. ` Acești membri vor pnteă să fie 
aleşi nu numai dintre membri cores- 
pondenţi ai secţiei, dar și dintre cei- 
lalți membri activi ai« Asociaţiei». — 


Majoritatea acestor membri trebuie” 


_să fie dela sediul secţiei 
“activi pe lângă cei existenţi pe Drii 
General Moga, Lazar Popovici, Comşa 
şi Patraşcu din Sibiiu, profes. Drii 
Ha ajegan, Moldovan şi Minea, Cluj. 

“ Printre membrii corespondenți 
proptn pe profesorii facultaţei de me- 
decină din Cluj Drii Bilașeu, Botez, 
. Ganea Grigoriu, Guiart, lacobovici, 
Levaditi, Mihail, Negru, Niţescu, Pa- 
__ pilian, Urgche şi Vasiliu. 

Drii Jonaşiu, Bucşan, Ittu, Vilt, 
` Slavu, Iancu din Sibiiu, Dr, Mihu (Cri- 
stian), -Gândea (Timişoara), Fodor 
(Alba-Iulia), Robescu (Arad), [lea 
(Sighetul - Marmaţiei), Nic. Popovici 


H 


In consecinţă propun: ca membrii .: 


7 


modifică şi lărgi precum urmează: 
a) Va studià toate chestiunile de 
salubritate publică și de higienă ge- 
nerală și socială, ținând în special 
prelegeri, aranjâud cursuri practice 
şi publicând broșuri 'pentru deprinde- 


rea sătenilor cu o hrană bună, lo- - 


cuință convenabilă şi îmbrăcăminte 


higienică. 


b) Va populariză mijloacele de 
cunoaștere, prevenire şi combatere a 
plăgilor sociale în sgeciai: alcoolismul, . 
sifilisul, tuberculoza şi pelagra; pre- 
cum şi al boalelor molipsitoare, epi- 
demice şi: endemice. l 

c) Va populariză cunoștințele hi-. 
gienice a creşterei copiilor combătând 
cauzele mortalităţei lor. Va vulgariză 
mijloacele de educaţie fizică şi sport. 


. d) Va îngriji şi susţine chestiunile 
de azistență şi Ocrotire socială; “dând 


H 


„concursul, sau luând inițiativa de pro- 


tecţie, de tutelat, de îndrumări profe- 
sionale etc. a tuturor acelora ce au 
nevoie- “a D susținuți și ocrotiţi în 
lupta de toate zilele (copii, bătrâni, 


“inyalizi, infirmi mintali, etc). 


e) Va luă iniţiativa creerei şi spri- 
` jinirei societăţilor sau  reuniunilor de 
temperanţă precum şi a infirmeriilor, 
dispensariilor, sanatoriilor, azilelor, băi- 
lor la sate, staţiunei de deparazitare 
Wie, cu un cuvânt a oricărei instituţii 
sanitare cu scop de azistenţă. sau in- 
grijire a celor suferinzi. 


+ f Va adună -materialul privitor | 


la medicina populară şi va stărui la 
prelucrarea lui pentru publicaţiuni 
speciale (dicţionarul 
porale). E ru 
g) Va cenzură lucrările de spe- 
cialitate intrate la concursurile de aso- 
ciaţie, tAcând propuneri pentru pre- 
` miarea lucrărilor din domeniul ştiinţei 
medicale. 

h) Va luă măsuri ca toate Ier, 
rile membrilor intrate în cadrul prin- 
cipiilor de mai sus să fie publicate 


medicinei po- . 


în reyista «Transilvania», fie în formă 
de broşuri pentru «Biblioteca popo- 
rală> a «Asociației», fie în coloanele 
uneia din revistele de popularizare a 
mediciuei ce apar în Ardea! și care 


revistă va puteă fi subvenționată de . 


«Asociaţie» cu o sumă ce se va fixă 
ulterior de comitetul central (cel puțin 
5000 lei). 

i) Pentru indeplinirea obligațiu- 
nilor secţiei. de medecină cât şi sin- 
guraticilor membri. ai secţiei, <Aso- 
ciația» va e A conţelegere atât cu : 
organele oficiale ale statului, cât şi 
cu toate societățile particulare medi- 
cale şi de binefacere care prin atri- 
buţiile sau scopul Jor se apropie de 
chestiunile principiale pe care le urmă- 
reste «Asociația» şi secţia ei medicală. 


È Dr, Preda. 


Bibliografie. 


Universitatea română din Cluj . 


«Dacoromânia». Bulktinu! «muzeului 
Mimbei române», condus de Sextil Puş- 
cariu, profesor la universitatea din 
Cluj, membru al «Academiei Române». 
Anul I 1920—1921. Cluj editura insti- 
„tutului de arte grafice <Ardealul» 1921, 
Preţul 150 lei. 

V.. Bogrea, Urme bizantine în ro- 
mânește. Extras din volumul «Lui N. 
lorga, — Omagiu» 1921. «Ramuri» ș. 
a. Craiova. S 

V. Mihailescu, Doua” audienţe la 
regele Carol L Extras din volumul 
«Lui N. lorga, — Omagiu» 1921. «Ra- 

. muri» ş, a. Craiova. `, i 

Ana Pavelescu-Dimo, Cântece de 
copii cu acompaniament de piano. Op. 
3 seria |. A. Ediţie populară, aprobată 
de minist. instrucției publice cu Nr. 892 
"din 9 Sept. 1921, Editura «Cartea Ro- 
mânească», Bucureşti 1921. Preţul 7 lei. 


Al. Ciura, A. Domide şi O. Hulea, 


N 


istoria literaturii române pentru cl. IV . 


medie (civilă) de băieţi şi fete. Aprobat 
de directoratul general al instrucţiunii 


-din Cluj Nr: 19,664—1920. Cluj, edi- 


tura «Cartea Românească». Preţul Lei 
13:50, 

România jöldrajza a magyar tan- 
nyelvii középiskolák L osztâlya szá- 
mára. lrta: G. G. Matessca, a cluji 
«Qh. Barițiu» liceum tanára, Forditotta 
Gr. Litan, ugyanazon liceum tanára. 
Cluj, «Cartea Românească». Preţul Lei 
1275. 


- E, Lovinescu, Qheorghe Asachi. 


` Vieața şi opera lui București, «Cartea 


Românească. 1921. Preţul 14 lei. 


Toma Cocişiu, Carte de cetire pen- 
tru cl. Il. primară. Aprobată de mini- 
sterul instrucţiunii Nr. 7530. Blaj 1921. 
Preţul 4 lei. i 


C. Collodi, Păţăniile lui Ţăndărică. 
Povestea unei păpuşi de lemn. Trad. 
din italieneşte de A. Buzescu. Cu 36 
ilustraţiuni. Bucureşti, «Cartea Româ- 
nească», 1920. Preţul 11 lei. 


Ilie Marin, In seara de Crăciun. 
Dramă țărănească într'un act, Editura 
«Librăria Săteanului», Sălişte. Prețul 
2 lei. - i - 

Primăria orașului Târgu-Mureș, 
Memoriu pentru menținerea munici- 
palității oraşului Târgu-Mureş. Tipo- 
grafia comunală a oraştilui Târgu- 
Mureş 1921. îi 


Toma Cocişiu, Carte de cetire 
pentru clâsa IH primară. Tipografia . 
Seminarială. Preţul Lei 7:50. Apro- 
bata de directoratul. generai Cluj Nr. 
139,761—1921. O carte întocmită. pentru 


97 


1 


priceperea copiilor cărora se adre- 
sează. Mult material din literatura po- 
porală. Bucăţile de cetire din scriitorii 
nostri de seamă, "A 
Societatea de cultură < Macedo-Ro- 
mână», Mersul şi activitatea societaţei 
pe anul 1920 după dările de seamă 
cetite în Adun. gen. din 15 Maiu 1921. 
Cuprinsul: 1. Cuvântarea diui Ionel 
Oradișteanu, preşedintele societăţii, 2. 
Darea de seamă pe anul 1920 de d ` 
“N. Buia, secretarul societăţei. 3. Ra- 
portul dlor censori de D. Papinian. 
4. Vatarea bugetului pe 1921. Bucu- 
rest 1921. _ Sec 
N. Dunăreanu și Liviu Marian, 
Prozatorii noştri. Crestomaţie, 1, Se- 
colul XIX, Chişinău. Preţul 20 lei. — 
II. Secolul XX, Chișinău, editura so- 


cietăţii «Glasul Țării». Preţul 20 lei. 


| Errata. 


Neputând face reviziile numărului precedent redactorul riostru,. s'au 


strecurat unele greșeli de tipar foarte regretabile. Astfel s'a 
namerotarea fascicolei, care nu cuprinde Nr. 9—12, ci 10—12.. 
Li S; 


greşit însăşi 


iù articolul N. Drăgan, G. Coşbuc poetul liceului grănițeresc din 
Năsăud sunt a se face următoarele îndreptări: i R 


Pag. 841, rândul 


__1 în loc de înjăjisem se 


va cetì înjățişem l 


» 84, » 20. » » Au cântat A vu „ Am cântat 

» 842, +» 7 n»n» »P lant » nm vw Plaut 

» 845, » 3, » D Cini in » » » Cinci S 

» 845, » 12 5 » sw părsăcă!! » >» vw părăsea 

» 848, ` 12, » nm strânge n » » Stânge 

n Bä, y 2» y >. CU foc nn Un Oc 

» 850, », 125 » »„ al căruia a vw ww al căreia 

» 851, a, Do » > Craiu » wm. Craint 

„851, 39 A mn n stă n » n»n Sg 

» 854, vw 2 Do mn a mori mânt am » n MOmânt | 

n. 858, „ 17 D 18, a » Ciudata-s n» nm Ciadate-s 
“n 858, » nn nd nm mn ma aa SE 
m 860, » 2, » n ACR. » a n Aë, Ae, R. 


În ajticolul <Relativitatea universală a lui A. Einstein»: 
Pag. 881 rândul 6 în loc de ceducativ» se citeşte: «deductiv». 


» UI 9 LR 


» 896 l » 


s «nu» să se citească «ue». 
14 atributul «reciprocă a> nu se citeşte. 


ASOCIATIUNEA 
+ RENFRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN | 
FONDATĂ LA 1861, 


Recunoscută persoană morală prin articolul de lege 2602 din 22 Iunie 1021, Steen 


o Ke în Monitorul Oficial Nr. 92 din 29 Iulie 1921 p. 3576. Kä Ka 
 Phepoăirite « de onoare: M. Sa Regele FERDINAND I. 
= SECȚIA LOTERIEI. ; - S 


Lista câștigurilor sortate la tragerea I. ținută în zilele 3i EE 
1921 vechiu (13 lanuarie nou) — 20 Ianuarie 1922 vechiu (2 Febr. nou). 


` La această tragere se iau în considerare biletele vândute până la in- 
ceputul tragerei. Plata câştigurilor începe la 1 Martie st, n. a. c. contra 
biletalui câștigător şi durează până la 31 Maiu st. n. a. c. Câştigurile ne- 
` reclamate până la această dată rămân în beneficiul fondului V. Aleċ- 
sandri pentru tipărirea de lucrări poporale. Pentru mai mare siguranţă se 
recomaridă câştigătorilor să-şi controleze numerii câștigători nu numai în: 
ziare, ci şi îri lista câştigurilor trimisă de <Asociaţiune» tuturor redacţiunilor 
precum şi comisionarilor. ` 
100,990 Lei Seria Z. Nr. 10660. 
50,000 Lei Seria R. Nrii 4927, 48381. 
. 25,000 Lei Seria A. Nr. 41901. Seria 1, Nr. 44791. Seria L. Nr. 
48947. Sgria M. Nr. 3808. 
~ ` 10,000 Lei Seria A. „Nr. 33300. Seria c. Nr. 45437.-Seria: D, Nrii 
4661, 12353. Seria R. Nr. 24477. Seria S. Nr 1589, 39040. Seria T. Nr. 
47437. Seria U. Nr. 7798. Seria Z. Nr. 19783. ` 
S000 Lei Seria B. Nrii 299, 7401, 13847. Seria D Nrii 13507, 
„48592. Seria G. Nr. 1232. Seria H. Nr. 7278. Seria M. Nrii 18245, 23743. 
Seria N. Nrii 6310, 11875, 34762. Seria S. Nr. 49562. Seria T. Nrii 3043, 
9144; 25073, 41651. Seria U. Nr. 32556. Seria V. Nr. 3935. Seria Z. Nr. 48864. 
2,000, Lei Seria A. Nrii 6045, 25186, 45561. Seria B. Nrii 7881, 
"` 10150, 15485. Seria C. Nrii 10322, 22577. Seria D. Nr. 19483. Seria E. Nr. 
43618. Seria F. Nrii 2969, 32064. Seria G. Nrii 9333, 30496, 34430. Seria 
. H. Nrii 5844, 7844, 8382, 17181, 23136, 38330. Seria I. Nrii '48128, 49032. 
„Seria L Nr. 5453, Seria M. Mu 13054, 15226, 22653, 45510. Seria N. Nrii 
„11746, 19578, 38512, 39621, 48543, Seria O. Nrii 202, 22977, 26112, 32375, 
33219. - Seria P. Nrii 898, 26794, 30375. Seria S. Nrii 943, 22677, 31114, 
, 34987, 49018. Seria, T. Nr. 44019. Seria U. Nrii 25022, 29303, Seria Z. 
Nr. 33853. e 
` 1,000 Lei Seria A. Nrii 433, 940, 9102, 9593, 13944. Seria B. Nrii 
4850, 6828, 20929, 22150, 23572, 25271, 26181, 35447, 42309. Seria C. Nrii 
- 6602, 21761, 25049. Seria D. Nrii 3513, 5276, 18581, 38357, 38834, 39867, 
42942. Seria E. Nrii 1246, 23763, 32229, 33748, 43899, Seria F. Nrii 1873, 


— 9 en 


1016, 17418, 35213, 36866, 42524. Seria G. Nrii 9313, 13041, 16105, 19370, 
19968, 25415, 32444, 49197. Seria H; Nrii 9534, 11932, "23069, 25152, Seria 
L Nrii 13345, 15778, '23431, 43108, 45544. Seria L. Nrii 18476, 19508, 30428. 
Seria M. Nrii 2735, 4142, 5407, 17437, 24982, 26726, 34783. seria N. Not 
1802, 5825, 8020, 17844, 25175. 28780, 42082. Seria O. Nrii 2959, 3001, 9605, 
28448, 30042, 35377, 43304, 43436. Seria P. Nr. 48794. Seria R. Nrii 1160, 
5227, 14321, 25353. Seria S. Nrii 4912, 23463, 26044, 32572, 36873, Seria T. 
Nr. 35542. Seria-U. Nrii 2722, 34820, 47033. Seria V. Nrii 6979, 19735, 
40717. Seria Z. Nrii 4954, 17050, 17793, 27013, 30118, 41007. 


500 Lei Seria A. Nrii 10043, 18933, 20.54, 27483, 34416, 35307, 35697, ` 
44490, 47160, 47257. Seria. B. Not 2645, 6701, 7992, 14017, 14182, 15394, 
18636, 18664, 20839, 30750, 38751, 40743, 45013. Seria C. Nrii 2000, 8017, 
"9041, 12156, 18751, 21407, 23074, 23588, 460539, 48937. Seria D: Nrii 8565, 
12661, 27094, 33072, 43963, 44962, 45580, 47270, 48832, 49224. Seria E. No 
3022, 3959, 4512, 11169, 13676, 22924, 38539, 44153, 46172. Seria F. Not 
9370, 19563, 20274, 28802, 34781; 35543, 41145. Seria G. Nrii (ing, 3753, 
6478, 6925, 7251, 20007, 24389, 30247, 33986, 36996, 46675, 47104. Seria H. 
Nrii 3268, 4022, 7872, 11742, 14088, 22574, 31320., 32926, 36514, 38379, 38703, 
39168, 42405, 48601. Seria I. Nrii 2755, 10592, 10954, 16119, 19424, 32621, 41402, _ 
46206. Seria L» Nrii 8757, 18233, 24125, 24274,-28370, 34495, 39190. Seria 


M. Nrii 6061, 13992, 14832, 19623, 20721, 32968, 33174, 33823. Seria N. Nrii - 


2734, 3433, 3713, 6763, 9410, 9665, 12179, 15520, 16403, 22903, 35450, 37309, 
41723, 43727. Seria O. Nrii 5082, 8729, 10711, 13047, 24831. Seria P. Nrii 
7713, 24754, 29613, 29666, 31886, 35913, 40284, 43614. Séria R. Nrii 1163, 
3730, 9587, 22427, 43205. Seria S. Nrii 229, 1103, 4048, 4540, 6594, 8426, 
13721, 18383, 19721, 21328, 23384, 32439, 35467, 39921, 41310. Seria T. Nrji 


735; 11433, 11535, 15582, 28598, 32537, 32745, 32880, 34774, 37349,- 41443, 


43941. Seria U. Nrii 24034, 27684, 28241, 33557, 37558, 38203, 42419, 46933, 
48349, 48459. Seria V. Nrii 4780, 5339, 10364, 10993, 20185, 21793, 28737, 
29026, 29193, 38096, 38562, 3935:, 41463, 42310, 45793. Seria Z. Nrii 3200, 
6409, 9078, 17525, 39077, 42209, 46864, 48860. | b 


200 Lei Seria A. Nrii 3220, 6385, 7011, 12581, 15990,:18832, 19555, 


21614, 24049,:25419, 25981, 20871, 31736, 32302, 36088, 36091, 36661, 41583, 
43361, 43924, 48298. Seria B. Nrii 752, 1889, Zeg 5081, 5128, 8143, 8896, 
9703, 14198, 15448, 16276, 16611, 17188, 17468, 23058, 23108, 28370, 31923, 
32546, 32700, 33654, 33732, 35060, 38327, 39213, 40279, 40428, 42708, 44910, 
45245, 47404. Seria C. Nrii 4616, 7366, 7758, 7810, 14751, 15112, 16173, 
19675, 19679, 23618. 25637, 27913, 31063, 31277, 35799, 40413, 42140, 43417, 
44286, 46289. Seria D. Nrii 2473, 3783, 7445, 9162, 9980, 10988, 12422, 12596, 
13222, 13238, 13443, 16478, 18238, 18240, 18659, 23065, 23238, 25540, 25579, 
29026, 30964, 31971, 32541, 33380, 33843, 33043, 35088, 37998, 38527, 39046, 
44525, 49398. Seria E. Nrii 322, 2074, 4505, 5227, 5323, 6101, 8608, 9916, 
12543, 1141, 13149, 17927, 18235, 26436, 27513, 28798, 31527, 33173, 33376, 
35280, 37044, 45834, 47045, 49339. Seria F. Neit 2072, 4718, 8801, 10060; 
10847, 13392, 19811, 21563, 22120, 23286, 24561, 25427, 28013, 36819, 42508, 
42760, 44630, 45992, 46053, 48040. Seria .Q. Nrii- 2316, 4929, 8654, 11640, 
ze 


v 


— 100 — 


14083, 15859, 19907, 21078, 21860, 26675, 29360, 35419, 41388, 45130, 46078, 
46266, 46534, 49970. Seria H. Nit 2130, 2798, 3461, 3516, 4666, 5123, 5620, 
6953, 7710, 9241, 9541, 9961, 10697, 11461, 11682, 17316, 18748, 18758, 10236, 
19354, 21446, 21857, 21868, 23760, 23854, 24631, 24668, 25900, 26666, 26768, 
29274, 29062, 36403, 36832, 37730, 38533, 39235, 39744, 40015, 41520, 41798, 44354, 
44951, 48552, 49875. Seria 1. Nrii 509, 1153, 1199, 2271, 8719, 11790, 14202, 16160, 
17135, 20173, 24785, 21026, 27618, 34450, 36233, 38815, 39806, 30840, 40134, 
42047, 44348, 44637, 48180. Seria L; Nrii 2710, 3248, 3947, 3987, 4484, 4834, 
5757, 8470, 9662, 14904, 15936, 16315, 18700, 19454, 20886, 21868, 24013, 
20678, 31683, 33018, 34536, 41454, 45765. Seria M. Nrii 2042, 6985, 13973, 
14071, 15075, 16969, 19971, 21879, 22058, 23251, 23307, 24940, 25537, 27563, 
33043, „33197, 33214, 36625, 40653, 48120, Seria N. Nrii 507, 2511, 3808, 
5062, 6030; 9802, 17261, 21002, 21170, 22055, 25372, 21077, 28441, 28808, 
30202, 30222, 30562, 30688, 33706, 35762, 36113, 36747, 39933, 40763, 41188, 
41281, 41624, 43247, 45496, 46652, 48290, 49510. Seria O. Nrii 2501, 8831, 
10596, 11220, 13521, 16550, 24734, 25752, 26068, 26578, 30925, 33101, 33567, 
36133, 37117, 38038, 42501, 42910, 43709, 47906, 48202, 49400. Seria P. Nrii 
229, 313, 501, 1085, 3744, 3903, 5472, 5913, 9044, 12570, 14976, 15436, 20385, 
- 24611. 28225, 29180, 29500, 30230, 30995, 31137, 37577, 42891, 49309. Seria 
R. Nrii 1303, 3272, 6037, 6680, 9115, 10908, 15684, 16374, 21832, 23616, 32233, 
32313, 32612, 36771, 30849, 41925, 44977. Seria $. Nrii 95, 165, 409, 1566, 
3115, 4004, 6679, 7563, 8867, 9039, 0042, 9578, 10816, 11204, 11885, 12000, 
13850, 14130, 15389, 19634, 22311, 23828, 24294, 25198, 27162, 38085, 38173, 
43093, 43290, 43837. Seria T. Nrii 2118, 4110, 4279, 1025, 7537, 10543, 19206, 
23370, 23685, 25019, 25893, 25910, 29306, 36320, 37724 41721, 41876, 44282, 
45555, 45069, 40068, 46472. Seria U. Nrii 203, 416, 3504, 4361, 4062, 5042, 
5203, 10648, 17651, 22463, 22166, 22865, 23878. 25906, 21505, 28582, 30767. 
36049, 37322, 39551, 41204, 43353, 44825, 46893, 48352, 49026. Seria V. Nrii 
10, 1736, 2662, 4217, 4255, 5815, 7684, 8833, 10069, 13728, 14503, 19109, 
20648, 24107, 26691, 30688, 32360; 34008, 39665, 41655. “Seria Z. Nrii 116, 
- 468, 1794, 1992, 3457, 3500; 4060,. 7618, 7812, 10897, 11120, 12510, 13933, 
_ 21501, 22730, 25406, 28450, 28648, 29215, 30215, 31668, 34103, 34450, 35124, 
35284, 30084, 30457, 44173, „46138, 47687, 41858. -. . (Va urmă). 


p 


savaa Taava va Naa VAVAI DIN BOOI NAO O T T EO EE 
Se? KEE PTA A INTATA TINA ATASATA TANT, beier dg TAT AT AT DT AI ATTAT h 


Toți depositari şi persoanele UR li s'a trimis „Ca- 
lendarul Asociaţiunii pe 1922* sunt rugaţi să ne trimită sau . 
“prețul sau-să ne restitue exemplarele nevândute îucă pentru a 


le trimite în alte părţi, unde ni se cer cu insistență. 


Administraţia „Bibiiotecei poporaie 
a Asoclaţiunel!t Sibiu. — — 


.` 3 cva 
PE 


Cel mai vechiu și mai consolidat institut 
financiar românesc din Transilvania 


„ALBINA“, 
INSTITUT DE CREDIT d DE 
și ECONOMII, SIBIIU. 
FILIALE: Brașov, Cluj, Lugoj, ii li S 

și  Târgul-Murăşului. 

AGENTURI: Sânmărtin. 
- Capital societar Lei 10.000,000.— 
Fonduri de rezervă şi pensiuni 
Lei 7.500,000-—, Depuneri spre 
fructificare' şi în Cont- Curent 
=== Lei 179.000,000-—.- i 
Acordă: Imprumuturi - cambiale . (scont), 


imprumuturi hipotecare, Cont-Curent, finan- 
"rb ei Iesch întreprinderi ete. =: :- 


. Primeşte depuneri spre fructificare 
~ „pe libele și în Cont-Carent Au, Bn, 
_după terminul de abzicere, plătind 

Ze însuşi < darea de interese. 


Emite acreditive, îngrijește “încassări de- 
cecuți și asignațiuni asupra oricărei pieți, 
mijloceşte tot felu! de afaceri de bancă.. 


Orice informaţiuni se dau gratuit 
şi prompt atât de Centrala din Sibiiu; cât 
Si de filialele și agenturile institutului. 


Direcţiunea. 


BANCA BOMANEASCA 
+ e # e è SOC. ANONIMĂ PE ACȚIUNI 
CAPITAL LEI 400.000,000- - + «+ e «e e 


BUCUREȘTI, strada Smardan 5. 
Orice operatiuni de Banca în pi ge 


Cumpărâii și vânzări de efecte. pu- 

` blice, avansuri pe depozite de efecte 

publice și orice transacţiuni finan- 

` ciare, Conturi-Curente și emisiuni de 

H scrisori de credit pentru orice țară; $ 
participațiuni industr. şi comerciale. SA 
Sucursale: Arad, Bălți, Bazargic, Braşov, Cernăuți, Chi- 


şineu, Cluj, Constanţa, Galaţi, Ismail, Oradea- -mare, 
S'biiu, Târgul:Muşeş, Timişoara şi Tulcea. :-: :-: i 


EE 
Se 


bp de Seont a- României București |- 


:: Sucursala Sibiiu : 
Strada Cisnădiei Nr. 36. 


1 Sucursale: Brăila, Constanţa, Focșani, Galați, 
Râmnic-Vâicea, Sibiu, Tulcea, Turnu- -Măgurele. 


;: Capital Lei 150.000,000:— =: 
Face împrum. în Cont-Curent simplu cu gajuri și cambial. =: 
Primeşte depuneri. spre fructiticare 
` bonificând dobânda de 5% conform condiţiunilor în vigoare. e" 


Cumpără și vinde efectiv tot felul de monede 

. străine: mărci, dolari, lire italiene, franci etc. Ge 
Tratează şi vinde orice fel de mărfuri, textile, coloniale, cereale, vinuri etc. A 

"7 Emite acreditive și cecuri în întreaga Românie, cum și în străinătate. — [ce 


Prin o organizare specială poate da oricând şi oricui infor- 

maţiunile dorite în chestiunile economice şi financiare cerute. . E 
eg 
Véi 


DEE DAMM 


AAA 


dé 


3 


de? 


be 


Pagina aceasta să se taie, şi după umplerea rubricilor, să se trimită Asociaţiunii, Sibiiu, str. Saguna Nr. 6. 


X 


Rugăm pe toţi aceea, cărora le stă la inimă 
înaintarea. însoţirei și, printr'âusa a ne- 
mului nostru, să binevoiască a umpleă acea- 
stă pagină arătând în ce calitate doresc să 
fie sprijinitorii noştri. -= 


D 


fisociațiunea pentru literatura română și 
îm? Ger cultura poporului român :-: 


Sediul: SIBIIU, strada Șaguna Nr. d 


Despărţăminte şi agenturi în 
tot cuprinsul Daciei superioare . 


=== Fondată la 1861. == 


Președinte de onoare: 


M. Sa REGELE FERDINAND I. 


Președinte activ: Vicepreşedinte activ: 
Andreiu Bârseanu. Dr. Vasile Suciu. 


Subsemnatul e e 


domiciliat In: 


drese a sprijiñà «Asociațiunea>» în calitate de: 


' Membru fondator al caselor naționale y odată 1000 


a a SE pentru . - 400. 
pe EE al l totdeauna at 
activ al ; 

>  ajatător, ai E y anual . " 2 


Răspândiţi publicaţiile Asociaţiunei: revista 
„TRANSILVANIA“ şi „BIBLIOTECA“ POPORALĂ 
nz A ASOCIAȚIUNEI“ jet dt 


“Rugăm să ni-se comunice îmbunătățirile dorite. - 


subscrierea. 


D 


8 “N vunteg a mat ‘pàngeosy unn os gp “opopqna vosojdur ging d ʻoe} os ge siene sujed 


nu Sprijinul femeilor e foarte bine venit !!