Constantin Papanace — Orientari politice in primul exil 1939-1940 — brosura 1953

nittF.iOTECA FER»JE 


Nr. 9 

CONSTANTIN PAPANACE 



11139 - 1941 ) 


EDITURA “ARMATOLI1,, 
CETATEA ETERNA 
1953 














- 1 - 


1) . Ctrvlm 1 ÎNAINTE 

Materialul documentar reprodus în. acest volum a foet publicat,anum 
13 ani,în , Buletinul Tnfnrmntiv şl Lermonarilor Refugiaţi' 1 ,c&re apărea la 
Berlin. Beai incomplet ,totuşi,din conţinutul său credem că se va putea ve¬ 
dea în mod obiectiv oare au fost compoziţia cadrelor refugiate .orient are a 
internă ţi poziţia în politica externă ,adoptată de Conducerea Legionară 
, din primul exil în faţa gravelor probleme naţionale ii internaţionale sur- 
* venite după asasinarea Căpitanului. Faptul capătă o importanţă deosebita 
dacă se ţine seamă eă,după decapitarea Mişcării ii încarcerarea celei mai 
mari părţi din fruntaşii legionari,cadrele legionare refugiate constituiau 
singurul Grup, o are putea vorbi în numele Mişcării şi acţiona pentru idea- 
lurile el* 

Cât priveşte rolaţii-le avute cu Statul GermaUpUHde a gfisit azil poli— 
tic majoritatea celor refugiaţi,ele se vor putea vedea din documentele 
inedite pe care intenţionăm a le publica într'un alt volum, îndată ce le 
vom avea la îndemână.(+) 

Poato.public&rea în actuala conjunctură „ democratică '* a unor documen¬ 
te din perioada n^i -fascistă " să pară unora (cu tot caracterul documen¬ 
tar al acestui volum)o faptă politică ţii cMar o imprudenţă. Ca legionari, 
însă,ie noi nu ne pot afecta asemenea preocupări.Cum scrie Găitanul:„Le¬ 
gionarul înţelege aă-»i asume întreaga răspundere a faptelor şi credinţe¬ 
lor lui"(Circ,,p&&. 114-).Asta eu atât mai vârtos,eu cât în toete acţiunile 
sale,adevăratul legionar caută a se inspira din interesele permanente alo 
Neamului,vizionate în cadrul armonic al ordinci naturale orânduită de Bum- 

nezeu. _ # 

Pe această linie,ne-ara străduit să ne menţinem în toate hotărlrile şi 
acţiunile noastre din primul exil.în nişte momente,poate cele mai critice 
şi wnt întunecate din istoria României modeme,când greşo^-ile acumulate do 
o conducere iresponsabilă veneau la scadenţă, iar dezastrele se ţineau lanţ , 
Conducerea Legionară,aşa decimată cum a rămas,s 1 a străduit să valorifice 
ooziţia de rezervă în care se situase prin apropierea de puterile „Axei 1 *, 
spre a evita,sau măcar atenua aceste dezastre.In acest sens s'a făcut în¬ 
treaga noastră orientare politică.Bupă cum bo va putea aprecia şi din do¬ 
cumentele reproduse , unele din prevederile formulate atunci au fost confir¬ 
mate de evenimente,altele &âsziso.Totţişi,o Judecată definitivă încă nu s oi 

Hota ( + K In mod deosebit' ar fi"de menţionat scrisoarea, d e projeşţ pe 
' care am adresat-o la 25 Soptcmbrio 1939 Ministrului Propa¬ 

gandei Goebbels contra campaniei de denigrare dusă împotriva legionarilor 
care au pedepsit pe Armând Căline seu, asasinul Căpitanului, prezent aţi de 
posturile de radio şi de presa germană drept simbriaşi ai Intelligeancc 
Scrvicc-ului; un pro-memoriu înaintat Rcichsloiterului pentru politica 
externă a N.G.B.P. pAlfrcd Eosonbcrg.în care ae expunea „situaţift inţ_c_rnă 
d in Româ n ia în raion ou evoluţia situaţiei internaţionale 11 ; precum şi do¬ 
uă pro-memorii, solicitate de Ministerul de externe German în ^ulie şi Au¬ 
gust 1940 prin Dr.O.L. spre a cunoaşte punctul de vedere al Mişcării Legio¬ 
naro în legătură eu .. rezolvarea, crizei politice din România ei predispozi¬ 
ţiile^ de colaborare alo Mişcării cu Ma reşa lul pr e zan sau Gen eraluljtotoneşe . 1 

























- 2 - 

pUvea* da. Ciclul istoric iniţiat acum aproape două decenii -data actuala 
tensiune internaţională,determinată de ocuparea ţHrilor din ÎSurope eentro- 
itntaiă de către Soviete- nu ae poate considera înehiat. Şi mari surpri¬ 
ze sunt încă posibile. 

Dar,în afară de aceasta,reproducerea acestui material documentar,toc- 
sai intr o conjunctură nefavorabilă,ar tindo să aibă pi un tâlc mor ^Spec¬ 
tacolul acrobaţiilor politice cu escamotarea ai morfolirea atitudinilor dir 

/«în* Ca f° BC dadflU anumltc persoane după acest răflbolu, devine depri¬ 
mant. Di sperat a cramponare cu fol de fol de exhibiţii pi tertipuri pentru a 
se presanta cu faţa curată ei menţine pa funia actualităţii,această ridicu- 
politioS do ascundere dirp& deget provoacă un sentiment do a « 
maftc*une,dus unoorl până la dcagust.Cu asemenea exe^ilc do caracter,greu 
ee vor putea forma alite conducătoare,care să corespundă marii misiuni dc 
re facere, atât pe plan mate rial, cât şi p c plan moral, a unei ţări cu resortu¬ 
rile sufleteşti relaxate de prelungita opresiune comunistă, 

Deaceea,ca o re acţiune spontană a pornit poate gândul de a scoate în 
evidenţă acest material documentar nefavorabil,care,în vădit contrast cu 
ramificările acelora ce încearcă să se acomodeze cu orice preţ,tinde să 
rtdoa,cât mai nealterată,pozlţia noastră în conjunctura politică a Axei" 
_ 7* S *f u ^ a<îea ! ta nu Canină o înţepenire pe poziţii depăşite.Bogata 
jeperienţă făcuft în decursul celor 14 ani scurşi de atunci a fecundat multe 
x i? j adânci,Cu deosebire,anii de severă constrânger e.petrecuti în la- 
dC ° on °® n ’ trare î® la Buchenwald şi Dachau,pregătite de ■ prietenii » 
şt i,contrastează atat de mult cu anii da libertate absolută (dovadă 
eoto apariţia atâtor publicaţii legionare) trăiţi în democraţiile occiden- 

i d ° »- UJţaaaiil ' o reconsiderare a anumitor atitu¬ 

dini im trecut se impune de la sino, 

__ w “îj 1 !® rezerve avute faţă dc unolo instituţii intomaţ ion alo, Care pro- 
movoază în mod sincer spiritul de libertate şi toleranţă în lune,vor tre¬ 
bui revizuite ca atare şi unelo expresii. 

, f enuGa trccutuI ^ credinţa noastră legionară,pe caro nu o 

vedem depăşită în omenie de nici o altă ideologie politică,vom recunoaşte 
cu aceeaşi fTancheţă legionară meritele adversarilor noştri şi orice eroa¬ 
re de apreciere,ou oare i-am nedreptăţit,Dogma legionară nc spune de a fi 
drepţi şi corecţi până şi cu col mai maro adversar, 

însufleţiţi de asemenea gânduri,sperăm ca publicarea acestui material 
^oc um.cn l ar să constituie o primă contribuţie,care să redea o imagine,nedi- 
^ormat a primului exil legionar* In felul aceetagOrico încercare do juiati— 
licăre va putea fi prevenită sau corectată. 

, . Alta scrieri do completare şi interpretare a acestui matorial vor uma 

dfr-i^P+ ^ 1 . crc em vor fi ^los tuturor acelora care doresc să se e- 
Mişcării^^narfe 1 ^^ ^eia din cele mal zbuciumate perioade din istoria 


Sfânta M ărie 15 August 1953. 


C. p. 



















- 3 - 


Pa^ina doc umentari. 

2 ) . PACT UL E£ MB A&F iESIUME GES UJNQ- iJIJS. ( 1) 

% 

feep o reuniuni le pactului de 1( ne agresiune şi consult are” încheiat 
la 23 August a,c ( între Germania hitleristă şi Itaiunea Sovietelor sunt 
considerabile atât în timp,cât şi în opaţiu f pc plan mondial. 

Toate constelaţiile do ideolog±i,prietenii,3au alianţe cristali¬ 
zate după răsboiu, au fost în intimitatea lor profund răvăşite şi o ma- 
re desorientare continuă să stăpânească factorii conducători ai tutu - 
ror statelor. Această dezorientare se acceirtuiază şi mai mult prin 
faptul că încă nu se poată aprecia dacă pactul amintit mai sustcensti- 
tue în realitate o sinceră şr durabilă apropiere sau din potrivă, este 
o îndrăzneaţă manelă de strategie politică, întreprinsă în actuala 
conjunctură politică de cei oi parteneri cari reprezintă lt cele două 
lumi urmărind fiecare scopurile lui iniţiale şi ireconciliabile* 

Indiferent care din ipoteze s'ar dovedi nai temeinică,un lucru 
este cert,eă reconcilierea - chiar momentană - între aceste „două lumi" 
ar putea afecta şi poziţia Mişcării noastre atât pe plan ideologic s c&t 
şi pe plan politie* 

Beaceea,se impune în acest moment crucial , o cercetare atentă şi 
c4h sentimentul unei mari răspunderi a poziţiei Mişcării noastre, situ^ 
ând-o în toate ipotezele, pentru a nu ne rătăci depe linia neamului in¬ 
dicată de Căpitan,care singură poate duce la ţelurile supreme ale na¬ 
ţiei noastre* 

pentru, aceasta este absolut necesară reamintirea unor realităţi 
de bază şi permanente ş 

1* Poporul român ocupând bazinul dela gurile Bunării,se găseşte 
situat la răspântia unde se încrucişează drumurile diferitelor impe- 
ri aii sme; 

2- Bogăţia solului şi a subsolului românesc a constituit şi con- 
stitue ea însăşi,un puternic excitant pentru poftele de dominare di¬ 
rectă sau indirectă ale altor popoare; 

3 * Poporul român sub raportul numeric,nu este încă un popor mare, 
spre a ocupa şi stăpâni numai j rin propriile sale forţe acest terito- 
riu. 

Din această cauză : 

a* In trectitul îndepărtat z el a trebuit să ia o poziţie strict - 
defensivă ret răgind u-ee în munţi şi lăsând drum liber invasiunilor bar- 
bare,cari, în esenţa lor nu r prezentau altceva decât un imperialism 
primitiv, 

b. In evu^ de mijloc şi epoca modernă, când s 1 a constituit în prin¬ 
cipate, el a fost mereu balotat de imperialismul rusesc, austriac sau tur¬ 
cesc,car e se ciocneau tocmai pe teritoriul său» 














c, oopca^^opjtiiipprajiâ ; în special după tratatul dela Adria- 
nopol (1829), când imperialismul occidental » cu deosebire acel brita¬ 
nic, a început să fie în deaproape interesat de gurile Dunării, s'a 
neutralizat această regiune, fapt care a permis naşterea statului ro^ 
mân modem,dar odată cu el pi infiltraţia iudaică,care se producea 
sub influenţa anglc-franceză* 

Deci în toate epocile, atunci când a existat formă organizată de 
stat românesc, ca s*a născut şi menţinut dintr'o atare de echilibru , 
iar primejdia devenea i minent j| ori de câte ori acest echilibru se în¬ 
trerupea* 

Evident,o asemenea situaţie - fiind în funcţie de un echilibru 
de forţe prin natura lui puţin stabil - este extrem de fragilă şi nu* 
mai o întremare sufletească şi trupească a rasei româneşti prin înmul¬ 
ţirea ei, aşa cum gândea Căpitanul, putea să o scoată cu timpul dela 
această situaţie minoră şi precară. 

După rBaboiul mondial, încheiat prin pacea dela Versailles, îşi 
făcuse apariţia sub diferite forme imperialismul iudaic ,singurul nare 
beneficiar al războiului, care până atunci se camuflase în hrubele 
f rancmasone ri e i * 

Homănia, deşi eşită din rănboiu întregită,totuşi era grav amenin¬ 
ţa tă atât prin numărul mare de jidani,de care a fost invadată,cât şi 
mai alea prin influenţa lor distructivă în sânul populaţiei autohtone. 
De atunci primejdia jidovească devenise iminentă întrucât presiunea 
lor exercitată prin ceicurile plutocratice din Occident prin influenţa 
Rusiei comuniste, Liga Na ţ luni lor, diplomaţia masonică franco-englesă, 
tindea spre exterminarea poporului român şi creearoa unui stat jido¬ 
vesc oficial recunoscut pe teritoriul românesc, După cucerirea putorii 
de către regimul hitlerist la 1933 »care odată cu renaşterea sa internă 
reînvia şi vechile tendinţe expansioniste germane , principalele primej¬ 
dii externe care pândeau poporul român,erau următoarele In ordinea im¬ 
portanţei : 

1* In_primul_ rân d pr imejdi a n i n iclrii fizice j i jiorale atrasei. , 
reprezentată de imperiali emil iudaic,care după cum am nai opus,pe lân¬ 
gă alte planuri de dominaţie , urmăreşte şi creearea unui stat jidovesc 
în Juropa prin colonizarea jidanilor pe teritoriul nostru,reducand 
astfel în sclavie poporul român şi chiar extermin indu-1*Această primej¬ 
die a fost denunţată aproape de un veac de mai toate elitele de seamă 
ale neamului românesc^Fentru atingerea acestui scop jidanii au la înde¬ 
mână t 

a- forţa pluto oraţiei iudaice mondiale de acaparare econoiiică şi 
financiară ; 

b* influenţa diplomaţiei statelor democratice: Anglia, Franţa, 
rica, etc* 

e* şantajul cu ameninţarea Sovietelor,a căror atitudine era orche¬ 
strată după liniile nari ale iudaismului ; 




















- 5 “ 

d, presiunea centrului mas oftic t care se exercită prin Li^a Naţi¬ 
unilor ; 

e- aservirea clasei conducătoare româneşti,recrutată din lumea 
cosmopolită şi interlopă a oraşelor noastre, în cea nai mare parte de 
provenienţă iudco-fanarictă, fără legături adânci cu adevăratul popor 
român ; 

f. utilizarea dinastiei ca instrument pentru realizarea acestui 

plan. 

Faţă de aceste realităţi,toată inimoasa isbucnire a instinctului 
de conservare prin generaţia dela 1922, risca să rămână o simplă juc㬠
rie a forţei iudaice,dacă ax fi rămas o mişcare antisemită izolată şi 
dacă între timp n'ar fi isbucnit reaoţîunea antisemită a narei naţiuni 
germane,prin venirea Cancelarului Hitler la putere» 

II* In_al doilea rând este o primejdie de anexiune teritorial şi 
poate tuai târziu de asimilare,reprezentat de vechiul panslavism care 
ar fi să renască sub aceleaşi forne, accentuându-se paralel cu evoluţia 
regimului st alini st spre statul naţional rusesc* Această primejdie poa 
te deveni mai accentuată ca altă dată,prin faptul că deja sentimentul 
panslav al statelor dela sud a început să-şi dea roadele, înăbuşind 
toate resentimentele istorice dintre Sârbi,Croaţi şi Bulgari şi deter- 
minând o sensibilă apropiere a celor două state,care au şi încheiat un 
pact de „pace perpetuă 11 * 1 

III* In al tieilea rând ar fi aşa ,?i P a pri mejdi e de spoliere e ca¬ 
no nică , atribuită de democraţii noştri,hegemoniei germane în spre Sud¬ 
ist, De fapt această primejdie a fost foarte mult speculată şi exage¬ 
rată de oficialitatea noastră tocmai ca să creeze o diversiune, care 
să sustragă atenţia poporului roman dela primejdia inamicului Hr*l ca¬ 
re este elementul jidovesc,fiindcă în realitate statul român trăeşte 
deja în plin această primejdie fiind prădat şi spoliat de capitalul 
jidovesc atat din interior cât şi din extrior prin împirmmturi oneroa 
se de stat r concesiuni petrolifere, forestiere f eto. 

Care este soluţia în faţa aceotor realităţi ? 

Evident, soluţia ideală ar fi aceea, care ar conjura dintr’o dată 
toate aceste primejdii,fără a creea o alta, sau alte neajunsuri*Dar o 
asemenea soluţie nu poate exista în actuala conjunctură, întrucât na¬ 
ţiunile mari din Occident, care prin depărtarea lor nu pot constitui 
nici un fel de primejdie, şutit atât de înfeodate intereselor jidoveşti, 
încât sub actualele regimuri democratice nu se poate aştepta nimic 
chiar când interesele lor ar dicta alt fel, mai ales că ele însăşi sunt 
aservite şi ameninţate la rândul lor de imperialismul iudaic* 

Şi cum politică înseamnă reali zare ş. posibilului,soluţia trebue 
căutată pe baza relaţiilor existente, amintite mai sus» 

De altfel pe baza acestor realităţi permanente, Căpit anul a fixat 
în Septembrie 1936 linia politicei noastre externe precizată şi mai 















*- 6 — 


categoric în toamna anului 1937»când şi-a exprimat convingerea 
că în lupta dintre acele 1t două lunii",revoluţiile naţionale vor învin¬ 
ge pi a declarat că în 43 de ceasuri dela preluarea puterii, România 
legionară va încheia o alianţă strânsă cu puterile Axei, 

Prin ace&ată atitudine Căpitanul conjura : 

1, Primejdia jidovească de nomei re a rasei pi colonizare a lio- 
mâniei ; 

2* Primejdia panslavă prin ataşarea la două mari puteri naţiona-- 
le nee lave,deopotrivă de interesate la zăgăzuirea panslavismului în 
Sud-iistui european., adică tocmai în re/;duaea zonelor de influenţă ale 
acestor puteri ; 

3- Prin această alianţă se atenua însăşi primejdia aşa zisei ex¬ 
pansiuni germane prin faptul că această colaborare se oferea într*un 
loeont încă greu pentru statele Axei,când România nesilită de nimeni, 
prin situaţia ei geografică şi prin bogăţiile ei naturale putea avea 
calitatea unui preţios aliaţi înlăturând prin aceasta însuşi suportul 
revizionismului ma^iar şi bulgar f format din dinamismul statelor to- 
t alit are * 

Pe plan intern Mişcarea Legionară spera prin aceste declaraţii 
categorice să lichideze diversiunii© fgeuto de Hege şi de iudeo^aso- 
nerie # prin unele mişcări p 3 eudo-naţiona 2 isie»cari simulau o apropiere 
faţă de statele totalitare,încadrându^ae totodată în lupta împotriva 
iudeo-masonerieijpe plan internaţional,adicădll pe singurul teren unde 
se. put ea rejs^lyş^radicfţl, problema jidovească* 

Evident oficialitatea românească complect aeeivită intereselor 
iudoo-Masonicefranţuzit ă sau neserioasă şi fără nici o legătură cu 
pământ ol neamului românesc ,nu numai că n'a vrut să înlăture primejdia 
jidovească» da r din potrivă a făcut tot penibilul ca să o perpetueze, 
nesocotind cu totul primejdia panslavă şi exagerând pentru diversiune 
primejdia E germană- Reaua credinţă a fost patentă, iar metodele între¬ 
buinţate şi ©tapele parcurse pentru punerea în aplicare a acestei ne- 
j.ante politici, aşa cum de altfel am. arătat în notele din 2? Iulie a. 
cr*,au culminat până la monstruoasa asasinare a Căpitanului şi a celor 
lalţi camarazi* 

Poate au fost fi unii,foarte puţini de altfel,de bună credinţă, 
care au crezut că o politică strânsă cu Anglia ar fi în natură să ne 
garanteze independenţa şi integritatea, dat fiind că această oare pu¬ 
te re» prin diplomaţia oi faimoasă,mai totdeauna se păstrează în neutra¬ 
litate» jucând rol de arbitru,ocrot indu-şi astfel la maximum interesele 
atâ^ cele proprii,cât şi cele ale acoliţilor săi* Chiar dacă s'ar face 
abstracţie de faptul că se onite prin ac cot raţionament cu desăvârşire 
preocuparea despre primejdia jidovească) totuşi eroarea determinată 
poate 4n.tr 1 © veche prejudec&tă ? este evidentă pentru următoarele consi^ 
de rente principale ; 

1* Anglia nu nai poate fi în situaţia privilegiata de altă dată 















- 7 - 


de eţ a t neutrfl,întrucât toate revendicările popoarelor tinere prole¬ 
taro eau dinamic©,visează în ultima anslisă domeniul său colonial* 
singurul care prin întinderea ea f le ponte îndestula pentru mult tinp, 
de terminând-o astfel b& fit p arte, foarte interesată în toate conflic¬ 
tele, cari isbucncsc în diferitele părţi ale globului* 

2* Imperialismul idaic ? eare de un veac încoace s ' a împletit cu 
cel englez în exploatarea continentelor mergând paralel, pentru prima 
dată poate se găseşte în vădită disonanţă cu acel englez,fiind pentru 
olieatluni de rasă de aproape Intercast pencru nimicirea statelor anti¬ 
semite dln^urepă, antrenând astfel întregul i_jperiu englez în conflic¬ 
te în care Anglia nu ar avea de apărat interese proprii* 

Evenimentele recentr confimi acest lucru» 

Astfel că nici -vb acest raport nu se poate justifica politica 
actuală bazată pe cartea engleză» 

In realitate,după cum a spus Căpitanul,conflictul inevitabil ur¬ 
mează să se dea între două lumi *i anume,între lunea iudeo-maeonică 
şi aceea a revoluţiilor naţionale* 

Poporal român nu poate fi decât din partea ESyplujillpr najlaSflr 
le. căci de altfel se vară în tragica dilemă de a fi în^iiţit complect 
de propriul său alint t de jidanul, şi nimici ca învins în cazul când 
va fi trecut în „tabăra celor care luptă în semnul Satanei 11 , adică a 
jidovimii* 

Aceasta era poziţia categoric fixată de Căpitan* 

S 1 ar părea că după semnarea pactului de „neagresiune şi consulta¬ 
re" între Germania hit Ieri stă pi Rusia Soviet ică, adică după dispariţia 
conflictului ideolo gic declarat, situaţia s* ar fi schimbat radical* 

5acă pe planul politicei mondiale răsturnăr .le pot fi într* adevăr fun¬ 
damentale pentru poziţia poastrăjacest fapt nu aduce o schimbare esen¬ 
ţială, S? numiţi dep lasează justificarea de pe terenul ideologxp. cg_l 

2^i-tΣL* 

Să cercetăm poziţia noastră în diferitele ipoteze cari s'ar putea 

pune * 

Mai întâi să precizări câteva lucruri esenţiale : 

Deosebirea dintre structura statului naţional -socialist pi cel 
comunist nu este esenjială* Din potrivă,oulte din punctele lor cele 
mai caracteristice sunt comune pi anuiie ; forma autoritară a statului, 
sistem centralist pi birocrat io, economie dirijată pi anticapitalistă, 
grije de colectivitate,atitudine ir©ligioasă,etc. Există pi deosebiri 
fundamentale* 

Singurul lucru care le separă est© f act orul Iudaic,sau nai bine 
zi a concepţia hit Ieri stă anti semită* Dacă Rusia ar renunţa la lt WQlu- 
ţia permanentă 1 * t care sete de esenţă iudaică* mărginind u-şi reformele 
sociale numai la poporul rus şi ar da zăgazul sentimentului antisemit, 
care şi astăzi este o realitate în Rusia “fapte care de altfel par 
foarte probabile - dat fiind unele atitudini ale lui St alin, atunci ar 




















-a- 


dispărea compot orice deosebire esenţială, s'ur „.sista atunci la fe¬ 
nomenul destul de interesant ca două revoluţii plecând din direcţii 
giswaîEAkJÎPHAp^şna.din extrema sţângăj să 'se 
ÎPX^P-f aşpă la i jlJl&Cjunde. fiecare în sânul najiunii_ respective 3 S 
creeze noul aţaţ fundamental .deosebit de cel existent înainte de_ reyo- 
Pa re sortii; r oăjfie_ fpniia dej gţVtJ al veacului al îg-lea~. 

Kijparea Legionară prin concepţia ei spirituală şi profund reli¬ 
gioasă 30 diferenţiază fundamental de ambele revoluţii, cari după cum 
aci spus sunt ireligloa 3 e. 

I5a că are cont ac . cu ajbele nipcări în ceeace priveşte punctele 
lor comune, d@ apropie ioartc mult,în special pe plan politic de hitle- 
riaui pe atitudinea antisemită si ae îndepărtează în aceea măsură de 
Buşi a Sovietică tocmai pentru atitudinea ei pro 3 emită. 

Din cele a rătate mai aus reaultă că factorul iudaic este esenţial 
în judecarea şi explicarea noilor raporturi create. 

De aceea chestiunea care se pune în legătură cu pactul de „neagre¬ 
siune şi consultare" genaano-sovietio,ae rezumă în întrebarea : acest 
Eggt . Sl a f ăpuţ de Sovie te eu a s entim entul put erii iudaice jsau s r a în¬ 
cheiate peete oapul acestei puteri ? Ca alte cuvinte", este" o" manevră sau 
este o emancipare şi deci complectă înlăturare a influenţei jidoveşti 
îr. fîusia Jovietică. 

!• ?P. ipoteza, că e ste o manevra, 

j^a porneşte din fundamentala concepţie clr&tegieă a conducători¬ 
lor comunişti, care cred că numai dintr'un răsboiu dintre ţările capita¬ 
lurile cu întreg cortegiul său de mizerie şi foams poate eşi o nouă re¬ 
voluţie pe plen european şi chior mondial, ţi cum s’ar fi părut că Ger- 
mania hiiIeristă ar fi ezitat 3ă se angajeze într’un răşboiu în care 
_uaia fcovie-iică o'ar fi alăturat Angliei , îrcnţsi şi Poloniei făţiş şi 
de 5 nceput > 3 ’ a simulat (2) acest pact care urmează să fie denunţat 
poa-e tocmai în momentul cel nai critic pentru Germania. IVident au- 
ere a de simulare a iudei fiului şi pin urile sale diabolice pot produce 
sui -rimele cele rial neaşteptate* Dar âo diata aceasta are un advers ar ¥ 
car ®.* Cunoa tetee destul de bine tactica pi manevrele sale, pentru a nu- 
şi fi luat toate mijloacele do precauţie pentru prevenirea unei aseme¬ 
nea eventualităţi, 

Io aceea în cazul că a xost într 1 adevăr o manevră - şi evenimentele 
t c,ie vor urma vor lămuri ac sat lucru — atunci nu se poate cunoaşte re¬ 
zultatul ei întrucât a 1 ar putea ca timpul necesar pentru desfăşurarea 
acestei manevre t câştigat de cancelprul Ilitler, -ă fie atât de preţios 
încât să-i permită acestuia nu nuuai oă dejoace întregul lor plan,dar 
chx^r să-l mtoa rcă împotriva lor , producSndu—le un adevărat dezastru. 

Oricare or fi însă finalul manevrei, un lucru rezultă în mod cert 
pentru noi, şi anume : ciocnirea îr.tre acele două lumi a început deja 
să se producă iar poziţia noastră rămâne neschimbată,aşa cum a fost l㬠
sată de Căpitan, adică lângă statele revoluţiilor naţionale. 






















-9- 


II* I n ipo teza când pac tul este si ncer» 

Asta înseamnă ; 

I* In primul rând o mare victorie a statelor revoluţiilor naţio¬ 
nale asupra puterii iudaice mondiali* Prin scuturarea poporului rus 
de nefasta Influenţa j id ove ase S, care de două decenii l-a chinuit sub 
toate formele,puterea iudaică pierde sectorul cel mai important al 
forţei sale* 

In acest caz şi rezolvarea problemei jidăneşti din România devine 
cu mult mai uşoară- Bar paralel cu aceasta începe să ee accentueze ve™ 
chea primejdie a unei Rusii mai naţionaliste,cu tendinţele ei imperi¬ 
aliste spre Marea Kgee şi prin cultivarea panslavismului* 

Deaceea,după cum spuneam nai sus, justificarea poziţiei noaetre 
se deplasează de pe plan ideologic pe plan strict politic, care este 
mai suplu în adoptarea poliţiilor de circumstanţe. 


2, In al doilea rând,pact ul poate să însemne peste denumirea Iul 
de pact de ne agresiune, o înţelegere de împărţire a imensului Imperiu 
colonial englez de către aşa zisele naţiuni proletare {Germană , Ita¬ 
liană, Rusă, Japoneză), care urmează s㙺i îndestuleze aspiraţiile lor 
imperialiste în anumite zone de influenţe în prealabil stabilite* 

Şlax_ tinde la erei are a de mari unităţi economice n e cunoscut 0 până 
acimijpe principii care n 1 au fost aplicate niciodată într'un cadru aşa 
de larg* 

Fără îndoială că împărţirea imperiului britanic nu este un lucru 
aşa de uşor cum ar părea la prima vedere şi lupta în această direcţie 
poate să fie o luptă de lungă durată şi eu eta p e pline de surpr ize , 
mai ales dacă s f ar ţine seamă şi de o intervenţie a altor state, în 
spe ci al al jme ricei. Dar dacă totuşi s*ar produce,pe lângă celelalte 
imense consecinţe va fi desigur şi prăbuşirea imperiali satului iudaic 
plut ocrati c aşa de strâns legat de sistemul economic al imperiului 
englez şi deci dlml milrea şi mai multă a primejdiei jidoveşti care 
a meninţă neamul nostru» 


Revenind la sectorul european în care se găseşte aşezată ţara 
noastră - sector care întotdeauna a format punct de ciocnire a impe¬ 
rial a anelor -situaţia se poate prezenta în urna acestei înţelegeri , 
sub două aspecte : 


A- In caşul când itusia îşi indie aptă expansiunea sa numai în di™ 
recţia A sie i (Mongolia,India,etc.) şi renunţă l a interialismul panelav 
din Europa Centrală şi Peninsula Balcanică,lăsând complect Bazinul Du¬ 
nărean sub influenţa Gemaniei,atunci două din cele trei primejdii ca¬ 
ri astăzi ameninţă neamul românesc şi anume primejdia iudaică şi cea 
panclavă sunt înlăturate* 


' W vr,i-î I ,ieffi^W3rSe i ^ obie ^ ta " Revine acută primejdia aşa zisei 

.v.olieri germăne ■ Cred că această primejdie,dacă există,se va limita 

în cazul cel nai rău,numai în domeniul economic,fără ca că ameninţe 
rasa sau te rit ori ul românesc, fiind zăgăzuită printre altele şi de urm㬠
toarele trei cauze 1 

























- 10 - 


1. Concepţia rasistă germană, care are ca dogmă evitarea asimil㬠
ri ialt or popoare, bine înţeles dacă această concepţie se va tic nţ ine şi 
în viitor ; 

2. Rezistenţa celor peste 60 (ie milioane de negeruani (Românii 
fiind cei nai îndepărtaţi de rasa germană) ar limita influenţa uai 
mult la o cooperare economică mai ales că economiile în acest sector 
dunărean se compleetează reciproc. 

3. Recrudescenţa sentimentului panslav - chiar fără asistenţa 
Rusiei — a Slavilor din această zonă de influenţă gemană, ar deter¬ 
mina pe Germani să fie mult nai înţelegători pentru interesele rom⬠
neşti, 

B. In cazul când Rusia nu renunţă la tradiţionala ei tendinţă de 
expansiune spre Egee şi Bosfor,atunci primejdia ponslavă -care va lua 
fără îndoială proporţii după evoluarea Rusiei la principiul naţional, 
tocmai ca o reacţiune faţă de pangeruanisn -devine iminentă nu numai 
pentru statul român, dar şi pentru cel german, care şi -ar vedea barat 
dramul pentru expansiunea na economică. Pentru acest motiv,Germania 
va avea tot interesul să menţină la gurile Dunării un stat ne slav cum 
este Remania ,cat mai mare, care să lărgească cât mai mult breşa ce 
desparte lunea slavă. 

Din cele arătate nai sus, rezultă că noua situaţie creiată prin 
pactul germano-ruo, susţinerea poziţiei noastre care până acum avea 
aspect ideologic, se poate face în principal numai pe tema primejdi ei 
slave de unde trebue să se culeagă prin documentare întregul arsonal 
de argumente. 

Acestea cred că sunt. , în general.,realităţile şi liniile permanen¬ 
te, de care, cu voia aau fără voia noastră, trebue să ţină seamă o poli¬ 
tică românească serioasă. 

Dar problema mai prezintă şi unele aspecte imediate,care se nasc 
şi dăinuesc tociaai prin faptul că oficialitatea românească,fiind aser¬ 
vită puterii iudaice şi inspirându-oe exclusiv de interesele jidoveşti, 
n 1 a urmat şi nu urmează drumul sănătos indicat de Căpitan, Astfel este 
problema uerainiană şi revizionismul maghiar şi cel bulgar. 

Dacă România nu ducea politica sancţiunilor împotriva Italiei şi 
nu adera uai târziu la politica de încercuire iudeo-^aaoonică,poate nu 
s ar ii încheiat pactul germano -rus, iar creiarea statului Ocrîiinian 
urmărit de Germani, care ar fi atras expansiunea lor în această direc¬ 
ţie s ar fi realizat , constituind în acelaş timp un tampon faţă de 
primejdia rusă; iar pe de altă parte revizionismul maghiar şi bulgar 
ar fi rămas de mult simple deziderate neput ineloase . De altfel înlătu¬ 
rarea revizionismului era cu atât mal posibil,cu cât clasa maghiară 
conducătoare iuJaizată prin încrucişări,inspira o adâncă adveraiune şi 
neîncredere cercurilor naţionnl-gocialiste , care nu înţelegeau să o în¬ 
curajeze la reîntronarea unor nedreptăţi după urma cărora a suferit şi 
minoritatea germană din Ardeal şi Banat ; iar pe de altă parte nu avea 











- 11 - 





iJitaroaul că încurajeze revizionismul bulgar în Dobrogea,adică tocmai 
în ragiunea-coridor,unde se leagă Slavii balcanici cu cei nordici. 

lot uşi, dacă ostilitatea românească împotriva statelor totalitare 
va continua — şi toate simptoEiele din ultimul t imp de la iobucnirea 
răs boiului ca rr-.ano—polon indică acest lucru — atunci pentru chestiune 
de oportunitate şi iniereo tactic, puterile Axei vor încuraja efectiv, 
adică chiar cu forţa armată, acest revizionism, chiar dacă va fi nevoe 
pentru aceasta să lărgească cadrul operaţiunilor nilitare. 

De aceea, pentru salvarBa inte^ităţii statului român, se impun 
două lucruri : 

1. Regimul tiraniei iudaice din Horaân.i 3 trebue cu orice preţ 
schimbat * 

2. Această achiabare eate absolut necesară să aibă loc înainte 
de declanşarea răsboiulul cu România. 

;* . . .. ...... ......( 3 ) 

Din cele arătate mai sus rezultă î 

Că pactul de neagresiune raso-genaan nu schimbă poziţia noastră 
lăsată de Căpitan, ci numai o deplasează pe un teren nai politic .... 


1 

i- 

A- 


Berlin,10 Septembrie 1339* 


Corist* Fapanace 





r 


ii 



ii 














- 12 - 


Fagina documenta ră . 


3) ■ POZIŢIA MIŞCĂRII g»XQnJHB 
¥J£X Efli A3 A ZISA îtK%C^BE INTIiE GAHDAJIC 
yp?j? 3X KESDfDL ACIUA I MW BOM^flA-, .(4) 





«Clanul iudele pentru distrugerea Mişcării Legionare a foat conce¬ 
put în ^ai multe etape. 

Prima etapa, a f ornat-c încercarea divers unii de captare com¬ 
promitere a curentului legionar în nat ca politicianista ţi masoni zată 
a guvernului Goga-Cuza. 

Când aceasta tentativa de compromitere n’a reuşit,iudeO-maaonerle 
s'a oprit la soluţia exterminării fizice pi morale a conducerii legic-- 

f 

In acest scop s'a dat lovitura do scat din lebruarie 193£ când cu 
complicitatea întrebi luni politicianiste s'a modificat constituţia 
care a oferit platforme pentru nimicirea noastră, 

Dc data aceasta scopul ora îndoit. Ir primul rând exterminarea 
Căpitanului şi în al doilea rând captarea Mişcării creiată de ol.Prin¬ 
tre alte indicii ale acestei intenţii a fost şi mărturisirea răcută 
de Istrate Miceocu în nişte sudaţii transmise Conducerii Legionare în 
Septembrie 1933,după întrevederile avute cu Regele Carol la o vân㬠
toare din Ardeal,prin care recomanda Mişcării Legionare să se lepede 
de Căpitanul său încarcerat şi să urmeze pe Rege. 

Puţin mai târziu,imediat după înapoierea Regelui Carol dela Lon¬ 
dra, a urmat asasinarea Căpitanului. Mişcarea însă n*a foflt intimidată 
şi nici captată. Dimpotrivă. Dâtzenia şi intransigenţa din partea le¬ 
gionarilor* de elită din lagăre şi închisori s'a manifestat cu un im¬ 
presionant dispreţ de loarte. Această atitudine a determinat guvernul 
Armând Căline seu să extindă planul exterminării şi anume: Se hotărîoe 
asasinarea tutui'or legionarilor consideraţi intransigenţi într'una din 
cale două ocazii,astfel î 

1. Cu ocazia intrării României în răsboiu alături de Pranco-^n-- 
gleai:Dispoziţia de asasinare a cadrelor legionare era cuprins^,chiar 
în plicul confidenţial şi sigilat care ur.ia să fie deschis în ziua 
mobilizării generale; 

2. In cazul când acest eveniment nu se producea,pretextul de exe¬ 
cuţie a legionarilor intransigenţi era să fie găsit cu ocazia unor 
atentate simulate de agenţii provocatori. Piintre altele sunt indicii 
că şi Vârfureanu făcea carte din agenţii provocatori manevrând în a- 
cest scop o echipă din care făceau parte şi câţiva legionari de bună 
credinţă, (5). 

















- 13 - 


Tntâiplarea a fheut ca Araand C^ine seu, pregătitorul acestor na- 
sacrefie pedepsit înainte de a-şi pune monstruosul plan în apli¬ 
care. Dar totuşi acest plan n'a căzut, întrucât generalul Argeşanu ca¬ 
re cooperase la elaborarea lui, a fost adus la guvern, cu misiunea de 
a -l aduce la îndeplinire, folosind ca prilej chiar moartea iniţiatorului 
urmat monstruoasele maoaere din toamne trecut S în care şi—au 
găsit noartea sute de ca iar azi* Tar Mişcarea Legionară n*a murit* 
Dimpotrivă ea s'a adâncit în aşa măsură în aş& nEtaură în sufletul na¬ 
ţiei renane şti, încât actualul regim siurte pe si ce trece, golul sub 
picioarele sale* 

Această evidenţi realitate îl determină pe regele Carol al II—lea 
să reia vechiul plan de compromitere al Mişcării Legionare prin capta¬ 
re şi umilire, după ce atLta timp a contestat însăşi existenţa acestei 
HişcSri% 

Pe de altă parte o serie întreagă de considerente de natură exter¬ 
nă îl forţează să grăbească această acţiune şi anume : 

1 * Conducerea actuală din România inspirată de interesele iudaice 
vrea să antreneze România în rănboiu L.ipotrica Germaniei cu scopul de 
a deplasa teatrul de răsbolu spre sud-eptul european, dezorganizând ast¬ 
fel a pro vizionar ea Germaniei cu petrol şi alimente, 

2* Urmăreşte să solidari se se Mişcarea Legionară la anumite conce¬ 
siuni teritoriale care,sub sugestia Angliei şi a Franţei urmează a le 
face Bulgariei în Lobrogcm de sud,cu scopul de a uşura realizarea blo¬ 
cului balcanic anti-gemaii (6)* 

3* Să compromită în mod definitiv posibilitatea unei sincere co¬ 
laborări, aşa cum a preconizat Căpitanul, cu puterile Axei,adică singura 
soluţie de natură să înlăture primejdia iatdaică şi ameninţarea pansla- 
viată,protejind prin aceasta interesele iudaice. 

Să facă părtaşe Mişcarea Legionară acum la geadenţa tuturor greşe¬ 
lilor şi crimelor acumulate de o politică aventuroasă, op re a o compro¬ 
mite definitiv şi a-i lua autoritatea morală de a trage la răspundere 
pe cei caro au adus nenorocirea Ţării, 

Pentru a se masca toate aceste intenţii*s© face apel la sentimen¬ 
tul patriotic atât de desvoltet la legionari şi de care a 1 a abuzat în 
trecut,cu scopul de a—i atrage în capcană» După mişeliile întâmplate 
vreme de doi ani,asemenea erori nu mai trebuie să fi© cu putinţă* 

Seiinăt urile date de canar azil noştri din Ţară pe aşa zisele acte 
de supunere şi manifeste către legionari,au fost luate cu silnicie ca¬ 
re au mers pană la ameninţarea cu moartea,cum a fost cazul cu profeso— 
rul Nae lonescu, 

Loaccea ele nu pot angaja nici Mişcarea Legionară şi nici chiar 
conştiinţa acestor camaraşi şi deci nu poate fi vorba de divergenţe de 
păreri în fixarea liniei legionare caro trebueşte urinată* 

Pentru aceste considerente şi altele,care prin natura lor nu &e 
pot deocamdată arăta, se fixează următoarea poziţie a Mişcării legionare 
în legătură cu ultimile evenimente din Ţară : 









- 14 - 


1« Se Htoţlne neclintita pe linie, morală şi politica fixata da 
Că p itanu l noat r ui bornoliu Zu iea Codr eanu, atât pe a lanul politicei in- 
terne cât, şl pe cel al politic ei ex tern e. 

2* Pecia raţiile date de ca nara zii lin ^arji nu_poţ_ angaja Mi şca ¬ 
rea Le glor i a râ, înt ruc Şt sunt anula e cu silnicie gj şub ameni nţare d e 
moa rte p i n ic i nu poftise pu ne în discuţie unitate^ KELe cttrii , 

3* Pn a fia aga me moria Profesorului Hae Ioneacu care a preferat aS. 
moarŞ decât s& serv e ane 5 de u nealtă ma nevre lor iude o -maso nice care 
SLîl de scor derutare a maeselor legionare şi atrar^rca României în r &a- 
fa oiu al Şt ur i de^ st atele democratice b eliger ante . 

4« Şe pune în fta rdti severŞ, fajji de toji_ aceia. care lucrează^ în 
oadrul Jfflişc ârii din s uiţe'gtii ai centru interese gt rkîn^e, . . 

5. Cre de în bi ruinţa Gărzii de Pier şi i în reali sare a Român iei 
legionar». 

Berlin, 24 Martie 1940. 

Semnează. : Ciit.Lcg. Const.Fapanace; Cdt . leg. Hor ia Sima; Elena 
Comeliu Zelea Oodreanuţ Cdt .Leg*Oh. Dragomir-Jilava; Cdt .Leg,Victor 
Sila ghi; Cdt , Leg,H.Petraşcu; Cdt . I«g.N.Şeitan; Alex.Fopovici; H.Ho- 
rodniceanu; Vereş Leurenţiu; Popa Ion; Ing.Iî.Sraăr&idescu; Stoicei 
Stelian; Titi Cri steseu; II ie Boţea; Gavagină. Ioelf; Lepa Valeriu ; 

Ion Boia n; Virgil Mih&ilescuî Oct, Roşu; Ion Toleea; Vasiu lo 3 if ; 
Adrian Br&tianu; Eugen Teodoreacu; Ile Smultea; Vinţan Vaieriu; Hanu 
! rai an; îî.Crâcea; Petre Ponta; Matei Biloi; liana Silion; Trai an Bo- 
robaru. 








































-15- 


LBSlMXNI . (7) 

Notă r Redăm cu titlu de document Legământul luat de Coman¬ 
dantul legionar Hor ia Sima, legionarilor cari trebuiau 
să intre imediat in luptă pentru biruinţa legionară, 

x 

In faţa încercărilor de ademenire şi ale tuturor uneltirilor duş¬ 
mane, cari urmărepe nimicirea spiritului adevărat al Mişcării Legiona¬ 
re reprezentat prin Corneliu C od reami şi Ion Moţa ; în faţa mişeliei 
unora dintre foşti", legionari cari s'au pus în slujba trăd&rii de Neam 
şi Legiune, grupul de camarazi aflat astăzi îtepreună hotărăşte să se 
Împotrivească eu toată enar-jU* şi să cont nue lupta cu cea mai nare 
înverşunare - 

Ne legăm în faţa mormintelor noastre scumpe, cari ne luminează 
drumul ca nişte făclii uriaşe peste veacuri, să nu părăsim niciodată 
linia lui Cornel iu Cod reanu 

Credem fără şovăire în victoria deplină a Gărzii de Fier şi pen¬ 
tru a o câştiga nu ne poate înfricoşa nici o primejdie şi nici o greu-- 
tata nu ne poate sta în cale. 

Vom răsbuna fără cruţare şi fără milă pe toţi cei cari au căzut, 
pe toţi cei cari au fost chinuiţi,pe toţi cei batjocoriţi şi întemni¬ 
ţaţi şi vom pedepsi toate uneltele duşmane din mijlocul nostru ca să 
rămână oxc-iplu de străşnicie în istorie*. 

Vrem să întemeiem o Românie Legionară* aşa cum a fost înţeleasă 
în mintea lui Cprneliu Cpdreşliu şi să ridicăm Neamul Românesc la con- 
ştiinţa misiunii sale po acest pământ* 

Acuş: când sufletele noastre sunt pregătite pentru o nouă luptă, 
Dumnezeu şi Arhanghelul Mihail să binecuvânteze steagurile Gărzii de 
Fior şi să le poarte spre înălţimile biruinţei şi ale gloriei» 

TI&I ASCA LEGIUNEA 
Berlin^ 17_ 1S4 Sjl 


Hor ia Sima 
Virgil Mihăileacu 
Iile Rotea 
Nicolae Petraşcu 
Nicolae Şeitan 
Xcan Boian 
Petru Ponta 


1 opa loan 
Vaieriu Vinţan 
Alexandru Pop ovă ci 
îoloea Ion 
Traiah Eorobaru 
G'âvăgină loaif 
Ilie Smultea 


Vaiu loslf 
Hic* I. Crăcea 
Getavian Roşu 
iugen Teodorescu 


+ p * 




















-3.6- 

Paglaa docuuentţţră. 


4 ). Amn PIHSA ÎH POLITICA E3JER NÂ 

_a_ 

iisc X aii Ijjgio wabe , (S) 

- Reproducem mai jos cu titlu de dociment , răspunsul privitor 
la politica ex^temă dat în numele grupului, în ziua de 2 Mai a-caprin 
delegaţia formată din Lr.Augustin Bîdianu şi Frof.StoicSns seu, Re gelul 
Carol al II-lea. Acest răspuns formulat în două. variante (primul for¬ 
mulat de OătiLeg* CU P^anace şi al doilea de Cdt.Leg, Horia Şina) a 
fost înmânat la înapoierea delegaţiei în Bucureşti Uax ^şalului Palat u^ 
lui Urdăreanu*- 

ii 

Prin declaraţiile făcute preriei în toamna anului 
a precizat fără echivoc poziţia Mişcării Legionare în politica externă, 
preconizând pentru cazul când această mişcare va veni la guvern, alian¬ 
ţa imediată cu puterile Axei Roma-Berlin* 

Motivele de ordin strict politic,pe lângă cele de ordin ideologic, 
sau de altă natură, cari au determinat această atitudine sunt în rezumat 
urraăt oarele j 

In spaţiul din "bazinul dunărean pe care îl ocupă poporul român , 
ţinându-se seama de numărul său* bogăţiile teritoriuluijULLnorităfile in~ 
f i lt r at e t rase la în c an jurăt oare f e t c ■ , c 1 este amenin ţ at de urm ăt oarele 

prime jelii, în ordinea lirţiortanţei : 

1 , In primul rând prime jdia nimicirii, fizice şi morale a rasei re— 1 
prezentată de covârşitoarea Infiltraţie iudaică,care atacă metodic na¬ 
ţia în toate straturile ei şi anume : ţărănimea prin alcoolizai^spo¬ 
liere sângeroasă şi răspândirea bolilor sociale; clasa de mijloc prin 
demoralizare şl concurenţii economică,iar clasa conducătoare prin con- 
rupţie, adulare sau şantaj,aservire materială prin împrumuturi cămătă- 
reşti sau morală printr’o literatură pervertită şi otrăvitoare,La spar¬ 
tele acestei infiltraţii iudaice,care în realitate visează însăşi cu¬ 
cerirea teritoriului nost iu naţional, stau planurile inşi ari aii anului 
iudaic, cu întregul arsenal de luptă oferit de anexele sale : masoneria, 
finanţa internaţională,diplomaţia şi serviciile secrete ale statelor 
democratice, Li ga Naţiunilor, sau uit® iigi,etc. De aceea, oricine a cer¬ 
cetat această prime jdie, fără a se fi l&uut derutat de încercările de 
simulare sau minimalizare a primejdiei făcută de jidani,a putut con¬ 
vinge că ea nu poate fi soluţionată decât în cadru internaţional şi 
numai printr'o strânsă cooperare cu alte popoare,cari au identificat 
la rândul lor primejdia iudaică şi şi--au propus să o soluţioneze radicali 

2* In al doil ea rând vine primejdia de anexiune teritorială şi cu 
timpul de complectă asimilare , reprezentată de vechiul imperialism slav, 
r^re gravitează trecând peste ItoioâPia, spre Sud*Dupa pactul de amiciţie 














-17- 


„perpetuă" încheiat titre Bulgaria şi Iugoslavia pi în special după 
ultimile manifestări dela Sofia pi Belgrad, faţă de Moscova, aceasta 
primejdie a devenit iminent dat fiind că suh imboldul masoneriei şi 
a diplomaţiei anglo-franceze, vechiul sentiment p an slavi st , dubi at de 
data aceasta şi de ideologa ţărănist o-c om un ist a, a început să cuprin¬ 
dă maseele largi ale slavilor dela Sud,. Statele denocratice preocupa¬ 
te în primul rând de nimicirea regimurilor totalitare din Germania şi 
Italia, încurajează pe toate căile, ace Bt panslavism comuni sânt, cu spe¬ 
ranţa ca sub această formă să realizeze politica de încercuire sau 
cel puţin,să turbure pacea în aud-estul european, 

Evident , atât primejdia iudaică,cât şi cea panalavă se agravează 
covârşitor, dacă se rienifcetă concomitent şl auto egida ideologiei iu¬ 
de o-bolşevice, nai ales în caşul când se va reuşi să se contamineze şi 
slavii dela sud (Bulgarii şi Sârbii) ,aşa cum tinde planul de lupta al 
iude o-ma30neriei , 

3* In__al treilea rând vine primejdia de pierdere a unor teritorii, 
reprezentată de revizionismul maghiar şi cel bulgar. Acest reviz ioni au¬ 
de altfel lipsit de orice fundament etnic, istoric sau geograf ic -poate 
fi combătut prin însuşi raportul de forţe, ce există între ţara noastră 
şi 3taţele revizioniste respective. Devine însă foarte prime jdioa, dacă 
puterile Axei îl vor folosi ca represalii,pentru politica de duşmănie 
dusă până acum, de toate guvernele române şti,faţă de aceste state, fără 
ca prin aceasta interesele româneşti să fi fost cu ceva servite. 

In actuala conjunctură a politicei Internaţionale,toate aceste pri¬ 
me jdii, nu pot fi înlăturate, de cât adoptând în totul politica externă 
preconizată de Căpitan,mai ales că evenimentele cari s 1 au succedat de 
atunci,au verificat-o Intr'un mod impresionant. 

Alături de puterile Axei se poate soluţiona : 

1. Problema iudaică. Aceste puteri fiind angajate într'o luptă pe 
viaţă şi pe moarte cu iudaismul internaţional,au tot interesul ca aceas 
tă forţă să fie nimicită în cât mai multe state. Acest lucru însă nu 
ac poate aştepta dela o colaborare cu Anglia sau Franţa, întrucât în a- 
ceste ţări iudaismul este pe deplin stăpân,epre marea nenorocire a na¬ 
ţiunilor respective, 

2. Se poate evita primejdia cotropire! panslave,pentrucă şi puteri¬ 
le Axei care au interese vitale la gurile Dunării şi în Balcani, simt 
imperios necesitatea de a lărgi cât mai mult breşa dintre lumea slavă, 
aşa cum o formează România întregită şi prin aceasta sunt ele însuşi 
cointeresate, la menţinerea integrităţi ^noastre teritoriale. Cu toate 
că şi interesul Franţei şi al Anglie i^ar dicta un stat neslav la gurile 
Dunării, totuşi,acest interes cade pe un plan cu totul secundar, faţă de 
cele cari le au în vastele lor imperii coloniale. De altfel numai aşa 
ae explică de ce ele însăşi au început aă aţâţe sentiiientul pan slavi st, 
la slavii de la sud. 














-18~ 


3 * De asemene a revizionismul maghiar şi cel bulgar, care profita 
atâta de mult de atitudinea neclarii leafă a României, îşi va pierde 
simţitor import anţ a, din momentul în cere România va adopta o politică 
de sinceră colaborare cu puterile Axei. In această eventualitate, nu 
există nici o raţiune din punct de vedere al interesului german sau 
italian să susţină revizionismul maghiar, care urmăreşte recucerirea 
unor teritorii locuite în majoritate sdrobitoare de românit sau a re vi -* 
s ionjpinulul_bulfiB.r f (n. r t , vezi Sudoct Echo din 2Q*V*1944 )i susjinuţ^ag* 
tăzi insist ent de laigia , care are ca substrat politic realizarea cordo¬ 
nului slav în Dobrogea, adică tocmai la gurile Dunării,în vederea în¬ 
lesnirii scopurilor imperialiste In Balcani* 

Fără îndoială că toate aceste considerente de bază ale unei rea¬ 
liste şi naţionale politici externe româneşti,pe care Mişcarea legio¬ 
nară, prin faptul că nu se găseşte la guvern, le poate preconiza în for¬ 
mă categorică şi în public,trebuesc presupuse că sunt ţinute în seamă 
de factorii cai o poartă în mod efectiv, răspundere a politicei oficiale 
româneşti* De altfel unele indicii din ultimul timp,de pronunţată ten^ 
dinţă de apropiere de Italia,vin să întărească această presupunere* 
Totuşi pentru oricine îşi dă seama de mersul precipitat al evenimente¬ 
lor,est e îngrijorat că o clarificare în sensul celor arătate mai su3, 
să nu se producă într'un moment când va fi prea târziu* Această îngri¬ 
jorare sporeşte şi prin faptul că opinia publică românească, continuă 
să fie lăsată la discreţia oficinelor de propagandă iudeo-aasonică , 
cari,pentru a sustrage atenţia poporului român dela primejdiile reale 
ce îl pândesc,inventează şi exagerează o primejdie ca venită din par¬ 
tea statelor naţionaliste* Cu aceaută falsificare s'a uers atât de de¬ 
parte, încât chiar acţiunea de destindere internă -absolut necesară pen¬ 
tru vremurile de astăzi- a fost prezentat ă» atât în ţară, dar nai ales în 
presa democratică din străinătate, drept o recunoaştere din partea Legio¬ 
narilor a aşa zisei prinejdli germane,care ar fi avut drept consecinţă 
abandonarea politicei externe fixată de Căpitan* 

0 asemenea interpretare eronată,cure priveşte însăşi una din li¬ 
niile fundamentale ale politicei legionar#,susţinută până acum,cu imen¬ 
se jertfe,pentru a fi o rezervă a neamului românesc f t rebue şt e evitată 
printr'o categorică lămurire* 

Consider Bei această lămurire cu atât mai necesară, cu cât domnului 
Ion Kihalache ş_l deci indirect şi domnului Inliu Haniu,li a* a permis 
să condiţioneze în mod public, de vot anentul către Rege, cu rezerve ideo- 
lo^ce,păreri sau atitudini,caii pe plan intern,după reforma statului 
roman din Februarie 1938, sunt anacronice şi perimate; iar pe plan ex¬ 
tern pot deveni deadreptul catastrofale. 

De aceea,dacă un asemenea procedeu de devotament condiţionat ,mai 
a Ies când este adresat Suveranului ţării,nu este dorit să se manifeste 
sub iorma adoptată de di. Ion Eihalache,atunci este nececar din punct 
de vedere românesc ca sentimentele de loialitate ale legionarilor din 














■itrăinEt ate să nu se i lanifeute în mod public, dec St atunci când se va 
adopta oficial politica externă - care formează unti^din crezurile le¬ 
gionare fundamentale — şi care după multe indicii din ultimul, timp , 
pare că nu ar fi exclusă din calculele Suveranului ■ţării. 

Până atunci nu ac va întreprinde nici un fel de acţiune, spre a 
nu stingheri po cei care poartă răspunderea în actualele împrejurări 
excepţional de grele pi spre a se conforma obligaţiei impusă de ata- 
tul ospitalier de a nu face nici un fel de activitate politică, aţâţa 
tirap cât se găsesc ca refugiaţi politici pe teritoriul său,- 

Berlin,2 Hai 1940. C. F. 


Mişcarea Legionară rămâne pe poziţia externă fixată de Comaliu 
Godroanu,adică crede şi astăzi cu tărie că numai o alianţă efectivă 
cftfc nai grabnică cu axa Roma-Berlin poate să salveze viitorul nea¬ 
mului nostru, Evenimentele cari au urmat de la prăbuşirea Poloniei pi 
pană la acelea nai recente ale cucerirei Danemarcei şi Norvegiei, con— 
iarnă puterea militară a Germaniei,iar întrevederea dela Brennero 
dintre Hitler şi Iluseolini,dovedeşte că axa Roroa-Berlln nu poate fi 
sdruncinată,aşa oun nădăjduia până în ultimul timp Londra şi Parisul. 

A nai crede astăzi în victoria aliaţilor,oricâte ajutoare ar h>hî pri¬ 
mi aceştia din altă parte,după ce Italia şi Germania şi-au asigurat 
poziţii strategice superioare,e identic cu a te lupta zadarnic cu rea¬ 
lităţile,Punct ul de vedere exprimat de Corneliu Codreanu în 1937 în 
politica externă şi caro atunci părea clasei noastre conducătoare e— 
xagerat şi prime jd io s, astăzi cp are clar şi evident. 

Convingerea noastră e întemeiată pe constatări elementare şi la 
îndemâna oricui.Bacă la noi în ţară, pentru a respinge acest fel de a 
vedea,se vorbeşte mereu şi se utilizează ca mijloc de pxopagandă-sppe 
nenorocirea noastră cu sprijinul oficialităţii- ideia primejdiei ger¬ 
mane,noi ştim că acest argument conatitue o provocare şi o aţâţ are a 
opiniei publice venite din partea acelor cercuri,cari vor să târască 
România într'un răsboi dezastruos alături de aliaţi. Primejdia germană 
nu exl3tă decât în ipoteza când şi-o creează singură România,prin po¬ 
litica ei de infetfdare intereselor anglo-franceze.In ipoteza alianţei 
cu axa Roma-Berlin,această primejdie nu exist âsmai mult decât atâta : 
Germania va asigura integritatea teritorială a ţării noastre şi ne va 
ajuta în desvoltarea noastră economică. 

Acei oameni politici,cari vorbesc mereu de primejdia germană - 
care încă odată nu există numai în cazul când România, împotriva inte¬ 
reselor ei fireşti, va lua atitudine ostilă Reichului - uită sau vor să 
treacă sub tăcere că ţara noastră e ameninţată de alte primejdii ,atât 
Sc grave încât pun în discuţie însăşi existenţa fizică a poporului 
nostrui 













- 20 - 


1* iudaică. Prin numărul lor covârşitor de nare, prin 

acapararea bogăţiei economice a tării noastre şi prin opera lor de 
disoluţie a poporului în mijlocul căruia trăesc,jidanii constitue cea 
mai gravă problemă pentru, viitorul neamului nostru.Fără rezolvarea 
problemei jidoveşti,chiar dacă România ar rămânea liberă şi In actu¬ 
alele ei hotare,poporul român esc e ameninţat eă se stingă, înăbuşit 
de cutropirea iudaică. 

Nimeni nu poate tăgădui însă că nimicirea puterii jidoveşti în 
omania -chestiune de viaţă şi de moarte pentru neamul nostru - e le¬ 
gata de victoria axei Roma-Berlin. 

2 * A doua primejdie’este panslavismul. Poporul românesc este 
pnns ' n re slavi± de .iord cei de Sud, Pericolul începe din numen- 
*ul Când ar exista vreo posibilitate ca să se unească cele două ramuri 
ale slavismului,Se ştie că mişcările opiniei publice din «Iugoslavia 
şi Bulgaria sunt pentru o apropiere de Ruşia şi în ultimul timp, chiar 
guvernele celor două state se îndreaptă pe această linie.Nimic mai 
lireac -pentru a scăpa de această ameninţare - decât să ne asociem 
uCe or ru^aii a,i au interese identice cu ale noastre din acest punct 
e vedere şi opuse panslavismului,adică axei Roma-Berlin, 

3. Rămâne primejdia revizionismului maghiar şi bulgar,Aceste două 
ţari nu vor avea niciodată forţa necesară ca prin puterea lor proprie 
aă ne smulgă teritoriile revendicate de ele. Kumai în ipoteza când 
-ngaria şi Bulgaria se vor asocia unui bloc de state biruitoare într' 
lu 1 au bei şi din care România că nu facă parte sau să fie de partea 
-nvinş.. lor,aceste două state vor reuşi să ne zdrobească.Bacă însă Ro- 
nania trece de partea axei,Bulgaria şi ungaria îşi pierd valoarea lor 
” pioni esenţiali ai ofensivei italo-gemane în sudestul european 
iar revizionismul lor rămâne fără sprijin şi fără poeibilitate de rea- 

- J -1 — £* 1*6 ■ 

Din informaţiile noastre şi din anumite indicii se pare că Rom⬠
nia a înţeles necesitatea stringentă şi imediată de a se’ apropia de 
axa Roma-Berlin. r 

această presupunere a noasCră are vreun sâmbure de adevăr, 
ic^en^a -egionarilor la Berlin eate de o extrenă importanţă şi soco¬ 
tim că aii face un act eoni.rar intereselor ţării noastre,dacă am renun- 

i«a a poziţia noastră de aici,în raonentul acesta,chiar numai printr'o 
declaraţie publică. 

„, +w ? entrue ^ se . faee apel la patriotismul nortru,la realizarea unei 
3Upreri f ^ momentul de primejdie externă, răspundem că expri- 
a sentimentelor de loialitate nu vor întârzia aă oe producă cu 
ă sinceritatea în ziua când vom avea certitudine® că România a 
înţeles să-şi realizeze destinul ei istoric,mergând alături de puteri¬ 
le biruitoare ale Axei, 

H. 5. 












- 21 - 


Problerae şi stuâii . 


5). MATERIAL DOCUMENTAR 

pentru 

immssEim homLnbştx : (g) 

1*- Câteva date în lfigfeJură_cu_probleEsa Şoţrogei^ 

Găsiri necesar să redăn un rezumat al problemei dobrogene, astăsi 
când este din nou pusă în discuţie,pentru ca Legionarii să cunoască 
elementele principale ale acestei probleme» 

I, - Considere nte gene rale ; 

1# Caracterizarea evoluţiei Jistorice : M Bulevard şl cimitir 
de popoare 11 » 

2*Fozlţia geografică : Loc de intersecţie a diferitelor civi¬ 
lizaţii.' 

Cauzele : Au existat două tendinţe (Vezi : Hadu Vulpe ; La Do- 
brougia â travers Ies Di&clestevclution f historique et considerations 
e opolitiquea , Duc are et,1939 .) 

A. T endinţa longitudi nală dela nord spre sud , adică între popula¬ 
ţiile eurasiatice şl" lupe a' moditeraniană orient al ă* care a provocat 
totdeauna ciocniri şi conflicte ,creind din Bobrogea un adevărat tea- 
tru de luptă ; 

B* Te ndinţa tran a vorsal ă care a legat Dacia de Ponius Buxinus şi 
care a adus totdeauna stabilitate şi prosperitate,fapt care dovedeşte 
legătura organică a acestei provincii cu hinterlandul veehei Dacii* 

Cauz ele te ndinţei lonfft ud iaşii : 

a* Din cauza obstacolului carpatic şi a Mării Negre,Dobrogea , 
alături de câmpia Vlahiei,oferia un loc comod de trecere spre sud mai 
ales că aici,spre deosebire de Muntenia* nu erau posibilităţi de ata^ 
curi prin surpriză întrucât nu erau în apropiere păduri sau munţi de 
unde să se producă asemenea atacuri,iar delta Dunării oferea un punct 
mai comod de trecere# 

b* Foamea, dorinţa de stabilitate! spiritul de aventură, o lima tul 
mai dulce al sudului şi cu deosebire mirajul bogăţiilor lumii civili¬ 
zate mediteraiiienepdeteminau de multe ori această tendinţă. 

Astfel încă de la începutul istoriei acest drum a lo st rând pe 
rând urmat de : Cinerieni , Sciţi,B astarni,S armaţi , Go ţ i , Huni ,Avar 1, Bul- 
gări,Slavi precum şi de barbarii din Lvul îiediu ; Fecinegi f Cumani* Tă— 
ta ri , iar în epoca modernă Ruşii au invadat totdeauna spre sud prin 
Dobrogea, 






















- 22 - 


Acest curent ofensiv dela nord spre sud a provocat reacţiunile 
rezistenţa dela sud spre nord,cum au fost j acţiunea lui Darius,.tlip, 
Alexandru cel Mare,Romani,Bisântini.Turci,etc. 

Cauzele curentu lui transversal s 

ă, Pin Dacia spre mare : o. a 

1. Necesitatea de - respiraţie a întregului ţinut carpato-dunărean, 
de care este legată organic Dobrogea,pentru eşirea la mare, 

2. Toate fluviile Moldovei şi Munteniei spre Dobrogea. 

3. Trecerea naturală a mocanilor transhumanţi. 

A, Schimb de mărfuri pe mare. 

b. Pala mare spre Dacia : _ 

1. Vechile colonii maritime greceşti s H±stria,Iomis*CaIlatia,Byo- 

nisopolistOdessoSf e"tc* 

2. Comptuarele geneveze şi veneţiene care aprovizionau nu numai 
Iktbrogea ci întreg ţinutul cerpato-dunarean, 

C. Conclu zii rezultate din trecutul ist şHS. : . 

1. Securitatea legăturii între cele două maluri ale Dunării de 
jos este"o condiţie esenţială de pace şi securitate atât pentru Pacia 
cât şi pentru Dobrogea"; 

2. Cu toa tă continuitatea teritorială a Dobrogei cu î 
Balcanică, istoria nu ne furnizează nici un exemplu de expansiune meri¬ 
dională la gurile Dunării care să nu fi fost o raţiune sau o voinţă 

de stat". (Radu Vulpe:op.cit,pag.47) 

3. Din oopo&iele care populează azi Dobrogea, numai Romanii sunt 
rezultanta curentului firesc de expansiune (transversal) în vreme ce 
Tătarii,Turcii,Lipovemii,Găgăuţii,Bulgarii sunt rezultanta curentului 
longitudinal fiind o rămăşiţă a popoarelor care s'au perindat prin ţi¬ 
nutul dobrogean. 


II. Considerent e actuale : 

1, Ele mentul r omâne sc.Din cele mai îndepărtate timpuri Dunărea a 
fost axa etnică a poporului românesc. Cronicarul bizantin, Georgiua 
Pachymer, scrie în ‘anul 1186 : „Vlahii sau Rcn&nii care locueso dela 
Ţarigrad până la Bizia şl nai încolo erau toţi de un neam cu Sciţii 
de peste Dunăre" (De Andronico seniore.lib.l.cap, 37 . ). In secolul -U- 
XIV dela Gonstantinopol şi până la gurile Dunării o zonă Ie3t u 
largă vecină cu Marea Neagră era locuită de o populaţie numeroasă e 
Vlahi pontici. (C.Brătianu : Populaţia Pobrogei,pag. < J 19 )• 

Acest element românesc a fost exterminat de Amurat II după dezas¬ 
trul dela Varna,iar în locul său,în Dobrogea şi Cadrilater.au fost co¬ 
lonizate elemente turceşti din Anatolia,pentru a asigura un vii o 
drumul strategic al Turcilor. 
















2. E l ementulJcu lfi ă r ese a fost adus în Dobrogea din iniţiativa ru¬ 
sească în prima jumătate a veacului al XIX*lea şi -nai târziu după răr- 
boiul dala 1373 din voinţa colonizatoare a guvernelor dela Sofia , în 
Cadrilater. Dov ezi : 

a. Surse bulgăreşti : 

Lr.Kil etici, 'î.i studiul său documentat asupra populaţiei bulga¬ 
re din Dobrogea,publicat Incinte de 1913» scrie : ([ Să credem că în Do- 
brogea, exceptând oraşele,este o populaţie veche bulgărească,ax fi să 
ne înşelăm singuri. Bulgari autohtoni întâlniri numai dela linia Bus- 
ciuc - Varna spre sud". Iar pentru Eobrogea de sud scrie î „Jî'aa pu¬ 
tut găsi o singură localitate cu populaţie indigenă bulgară".Tot acest 
filolog bulgar,Br.Mile«ici,scrie că populaţia bulgară a Eobrogei şi 
din jurul Varnei, Sili strei şi a Şurile i provine în marea ea majoritate 
dela sudul Bulgariei şi din regiunile muntoase ale Balcanilor" . 

- Istericul bulgar, C. Jencek, fost ministru al Instrucţiunii publice, 
scria în anul 1911,vorbind despre structura populaţiei a Bulgariei 
orientale că : „Elementul bulgăresc între Iantra şi darea Neagră este 
foarte slab reprezentat",,, ier în regiunea Târnova,S,unla,Silistra, 
se călătoreşte ca într'o regiune turcească". 

- D -rul St, lîoînnnsky,profesor la Universitatea din Sofia,care şi el 
a ajuns la aceleaşi concluzii ca d-rul Uiletiei,Jencek,etc. scrie : 
„Creşterea numărului Bulgarilor în regiunea Vama-Silistra în ultimii 
ÎO de ani se datoreşte faptului că Bulgarii originari din alte ţinu¬ 
turi, au înlocuit pe Turcii ce emigrau, 

b. Sur pe străine î 

- Xn comentariile marelui atlas al Imperiului Otoman,publicat de 
francezul l.Felle în lG4o,oe constată că .Job iog ea apte locu it a de 
Turei dobrogeni ' 1 . 

- Francezul Caillle Allard care a călătorit în Dobrogea în 1056, a 
găsit foarte puţini bulgari în această provincie. 

- Intr'un raport oficiul trimis în I 856 marelui vizir de guvernato¬ 
rul DobrogeI,îîirza Suid Paşa,se apune că populaţia acestei provincii 
este compusă din Turci,fătari,Circ&sieni,Eomâni,Lipoveni şi Găgăuţi. 
Bulgarii nu sunt trecuţi în acest raport -dovadă că nunăml lor era 
neînsemnat. 

- Etnograful francez lejean,care a studiat structura etnografică 
a Imperiului Otoman de acum câteva decenii,iată ce scria în studiul 
său : „Basa bulgară n'arc decât o slabă minoritate în Dobrogea" . 

- Germanul Kanitz,în lucrarea sa publicată în anul 1062 ,la Lelpzig, 
înregistrează un nmăr ne înserat de bulgari în Dobrogea. 

c. Surse locale : 

- Aproape întreaga toponimie a Dobrogei şi a regiunii bulgăreşti 
Şuala-Vama,eote turco-t L .tară şi nomenclatura tuturor Qatelor, chiar 
acele locuite exclusiv de bulgari,este tureo-tatară. 




















-24 


- Caracteristicile dialectale ale limbii vorbite de majoritatea lo¬ 
cuitorilor bulgari din Dobrogeni arat?, provenienţa lor tracică de dată 
recentă şi astăzi încă ao găsesc mlţi bătrâni cere îşi amintesc de 
locurile natale din Balcanii de sud do unde au venit. 

- Cu ocazia verificării titlurilor de proprietate după răsboiul mon¬ 
dial în Cadrilater f s*a constatat că actele de naştere ale bulgarilor 
care stăpâneau pământul acum 40 sau 30 de ani în urmă,erau eliberate 

de primarii sau autorităţile bisericeşti - unele aflătoare în bulgaria 
propriu zisă, ca de pildă oraşele , Cotei,Gabrovo,Gniurmlgino ; iar altele 
din diferitele localităţi ale îiacedoniei de sigur,din localităţile din 
Macedonia locuite de o copulaţie bulgară. (N.Bat zaria,Universul, 12 Iu¬ 
nie 1939. ) 

întrucât din toate aceste dovezi rezultă cu prisosinţă recenta in¬ 
filtraţie bulgară în Dobrogea,şoviniştii bulgari au încercat să prezin¬ 
te ca populaţie de origină bulgară pe GBgăuţi,care îrrtr' adevăr au fost 
aşezaţi cu multe 3ecole înainte în această provincie. Peste propaganda 
bulgară,GăgJtuţii încep să se trezească la conştiinţa lor naţională. 

Iată ce scrie avocatul Mari o Amira de origină găgăuz din Cavama în 
ziarul „Tărk Bizligi"(rniunea turcă) dela Bazargic,organ al tinerilor 
turci i „Acţiunea de bul^arizare a Găgăuţilor este veche,Influenţa aces¬ 
tei propagande s'a văzut în nare măsură asupra copiilor de găgăuţi cari 
umblă la şcolile bulgăreşti. Cei ce ieşeau din aceste şcoli arătau sen¬ 
timente bulgăreşti. Acestei situaţii trebuie să i se pună capăt". 

Influenţa bulgară este deci de dată recentă. Mijloacele întrebuin¬ 
ţate de bulgari faţă de populaţia turco-tatară au fost cu totul neome¬ 
noase. Procesul dislocării a fost mult uşurat prin faptul că proprieta¬ 
tea agricolă din această regiune (Cadrilater) era în stare embaticară 
(mirie) adică în drept aparţinând statului şi în fapt cultivatorilor 
care nu au decât dreptul de uzufruct pe un timp nemărginit. Din cauza 
aceasta roai ales faţă de situaţia cu totul înapoiată a populaţiei tur¬ 
ce şti, nu existau documente şi nici acte pentru a se dovedi un drept de 
proprietate embaticar aşa cum se practica prin tradiţie de veacuri. 

Le-a fost deci uşor bulgarilor noi veniţi să uzurpe suprafeţe întregi 
de pământ fără ca să lase bieţilor turci nici măcar posibilitatea de 
a-şi a păra drepturile în justiţie. In multe părţi chiar s'a practicat 
sistemul de uzurpare colectivă a satelor turceşti, Mijlocul întrebuin¬ 
ţat era pe cât de ingenios pe atât de perfid şi anume : cum a jungeau 
într'un sat turcesc „spurcau' 1 puţurile aruncând în ele slănină sau car¬ 
ne de porc care după religia musulmană este cu desăvârşire interzisă 
credincioşilor. Populaţia turcească ne având altă posibilitate de ali¬ 
ment ars cu apă,era silită să părăsească localitatea eu toate pământurile 
şi gospodăriile ei şi să se aşeze cu deotiebire în sate sau regiuni unde 
era apă curgătoare cu şipote a căror „spurcare" era mult mai anevoioasă. 










!f|v-ipfsr» rî» --fT? Ş3Ţ 


- 25 - 

Aşa se explici de ce populaţia turcească s'a îngrămădit în ultimii© 
decenii m& i mult în satele cu pipote* Deas-omenea mărturii elocvente 
de recenta aşezare a populari si bulgăreşti în comunele r pur bul gHjrejiti 11 T 
Buiit şi cimitirele turceşti care se găsesc la marginea acestor sate şi 
ca re indică pc lângă ninclo ce le poartă, origina lor turceoscă, arătând 
totodată întreaga tragedie a populaţiei turceşti dislocate* Acest pro¬ 
ces de uzurpare susţinut şi încurajat do statul bulgar, era în plină 
desfăşurare' în a nul 1913 când statul român a anexat Cadrilaterul prin 
pacea dela Bucureşti, 

România n 1 ^ tolerai această situaţie de anerhie care dura în de¬ 
triment ul unei vieţi stabile şi du progres în această regiune, Deaccca, 
imediat după răsboi»a reglementat situaţia proprietaţii,înlăturând for- 
na perimată a emfaticului (iiiirie)*Frin legea Dobrogei noi din X921( ? ) 
a reglementat proprietatea rurală consacrând în drepturi depline de 
proprietate pe două treimi din terenurile avute la acea dată In uzu¬ 
fruct de cultivatorii turci sau bulgari prezervând restul de l/3 pentru 
interesele naţionale. Pământul rezultat din aceste terenuri împreună 
cu terenurile domini ale ale stat ului , au fost destinate operei de colo¬ 
nizare care era menită să redea viaţă şi civilizaţie acestui ţinut pă— 
rărinit cu populaţie rară şi înapoiată* Elementul colonizator a fost 
recrutat din două surse şi anume : 

1* Din emigranţii Muc© do -Români cari din cauza condiţiilor de trai 
imposibile ce li s‘au ere lat în Balcani, după pacea dela Bucureşti şi cu 
deosebire în urma schimbului de populaţie dintre Turcia, Grecia şx Bul¬ 
garia, au venit să ceară azil în Ţara Mumă* 

2* Din elementele romaneşti din Valea Înecului şi Munţii Bodopi 
refugiate din Bulgaria din cauza persecuţiilor do acolo * 

3, Din clementele din stânga Dunării, în special mocani cari de 
mult erau în aceste ţinuturi fără să fi fost împroprietăriţi precm şi 
vechi combatanţi cărora nu li s'a dat lot de împroprietărire în Vechiul 
Regat • 

Posibilităţile dc colonizare s'au mărit simţitor prin emigrarea de 
bună voie a turcilor care formau grosul populaţiei cu deosebire în Do- 
brogea de sud. Pe aceste terenuri aşteaptă să fie colonizaţi aut© de 
Români din Peninsula Balcanică a. căror existenţă etnică este grav pix- 
nejduită prin politica şovinistă dusă de statele balcanice,Bulgaria , 
Grecia,Iugoslavia, rămânând astfel ca Dobrogea meridională să servească 
do asii pentru refugiu a acestei populaţii sacrificate prin împărţirea 
Macedoniei. In actuala conjuncturii internaţională,romanizarea Dobrogei 
întregi prezintă o importanţă deosebită şi pentru celelalte puteri eu¬ 
ropene, cointeresate la gurile Dunării* 

Ca şi în trecut,după o pauză relativ sfertă,a continuat să existe 
un imperialism al slavilor dclu sud (Iugoslavi şi Bulgari)# Acest im¬ 
perialism a 1 a manifestat sub diverse forme : a) social-acrarianăţb) ire¬ 
dentistă; c) comunistă* Factorul comun al acestor manifestări ©ste *■ 











sentimentul pan sl av care este răspândit şi adânc înrădăcinat în maeso¬ 
le largi ale populaţiei slave din Balcani* Dnpă închecrea tratatului 
de a miciţi» perpetui între Bulgaria şt Jugo slavi a, acest sentiment tin¬ 
de şa ia aspecte 4in ce în ce mea concrete şi cu eficacitate politică. 
Acest panslavism al slavilor dela sud t ale- cărui legături spirituale şi 
chiar politice cu slavii de la nord r^au slăbit niciodată^ poate să ia 
sub imboldul diplomaţiei engleze şi lojilor masonice s o aripioare care 
va fi de natură să determine incalculabile consecinţe politice* Sub a- 
ce astă nouă forriă, anumite puteri din Occident ar încerca să împiedice 
fireasca sferă de influenţă a Italiei şi a Gemaniei în sud-estul euro¬ 
pean. 

De aceea încurajarea revizionismului bulgar în Dobrogea făcută de 
unele ziare din statele totalitare p pare de neînţeles întrucât asigura¬ 
rea existenţei a singurului coridor etnic caro ar uni pe slavii dela 
sud cu cei dela nord, ar periclita nu numai eşirea la mare a Homâniei 
dar şi interesele vitale ale statelor no slave f atât la gurile Dunării 
cât şi în Balcani, 

In concluzie t cordonul slav în Dobrogea nu numai că nu trebueşte 
menţinut dar trebuie iremediabil rupt, fapt care astfel nu este a şa 
de greu, întrucât populaţia autohtonă cea mai numeroasă, atat în Bobro- 
gea meridională ( Cadrilate rj cât şi în regiunea învecinată bulgară, 
Şumla-Vama,este turco~tat ară, bulgarii ncreprezentând decât 1/3 din 
populaţie ia r golurile detenainate de plecarea turcilor,pot Ti umplu¬ 
te cu electente româneşti de peste hotare şi în special din Bulgaria a 
căror viaţă a devenit insuportabilă în acea ţară,- 


Berlin, 9 Februarie 1940, 


C, V. 


















Studii ni preocupări . 

11 ’ SKg ’ TAJEA ROM&JcASCA ASt TRA T RAflS ILVAHIBI 

DIN CIFRE. (10) 


Găsim necesar să reamintim câteva date statistice în legătură cu 
problema minorităţilor din Transilvania pentru ca legionarii să aibă 
la îndenână unele elemente esenţiale pentru judecarea situaţiei, astăzi 
când se pune problema revizuirii j 

DupS. recensământul din 19JO populaţia Transilvaniei este de ** 
5*543*250 locuitori astfel : 

1 . Transilvania propriu zisă cuprinde judeţele: Alba,braşov,Oiuc. 
Cluj, Făgăraş, Hunedoara, Mureş, Năaăud, Qdorhei, Sibiu, Someş, Târnava-Mare , 
Tâmava-Mică,Trei-Scaune şi Turda. Această regiune are o suprafaţă de 
57.807 km . 2 şi o populaţie de 2.370.751 locuitori dintre cari 1 . 657*973 
(57,7 g) sunt Români; 026.796 (28,8 ?4) Maghiari; 237.266 ( 8,3 $>) Ger- " 
nani; 65.123 (2,3 Jidani, iar restul este compus de Slova ci,Huteni, 
Sârbi, etc, 

2. Regiunea Cri şana-Mar aiau re g cuprinde judeţele : Arad,Bihor,Mara- 
nureş, Sălaj şi Satui-Mare având o suprafaţă de 26.000 km . 2 şi o popula¬ 
ţie de 1.733. 062 locuitori dintre oare 1.037.463 (59,9 ? 6 ) sunt Români; 
429.076 (24,8 %) Maghiari; 83,226 (4,8 ;f) Germani; 102,042 (5,9 56 ) Ji¬ 
dani, iar restul este compus de Slovaci,Ruteni,Sârbi,etc, 

3. Regiunea Banatu l ,ui cuprinde judeţele: Caraş,Severin pi Timiş— 
Torontal având o suprafaţă de 18.393 km , 2 pi o populaţie de 939.437 
locuitori dintre care 510.825 (54,4 sunt Români; 97.903 (10,4 *) 
Maghiari; 223.130 ( 23,7 fi) Germani; 11.256 ( 1,2 fi) Jidani, restul popu¬ 
laţiei fiind format de alte neamuri dintre care Sârbi în număr de 
23.907 reprezintă 2,05 din totalul populaţiei acestei regiuni. 

Uiirea Ardealului la regatul României s’n realizat înainte de 
Tratatul de la Trianon,pe baza principiului auto-determinării popoare¬ 
lor. Românii au votat pentru unire la 1 Decembrie 1918 la marea Aduna¬ 
re de la Alba-lulia, Saşii la Adunarea lor ţinută la Mediaş la 8 Ia¬ 
nuarie 1919 şi Şvabii la Adunarea de la Timişoara care a avut loc la 
^ August 1919 după evacuarea regiunii de către armatele sârbeşti, 

Pentru unire au votat 67,7 i> din populaţie adică 57,9 $ Români 
pi 9,8 fS Genaani . 

Cum sunt repartizate , m inorităţile ; 

I,- Maghiarii 1.353*675 reprezentând 24,4 j£ din întreaga populaţie 
a Ardealului formează două grupe distincte ; 

a * S ec uii care ocupă judeţele Gdorhei,Ciuc pi Trei-Scaune unde au 
majoritate absolută şi o parte din judeţele Mureş,Braşov şi îârnăva- 
lică. Bumărul lor ae ridică la 552.347 suflete şi formează 42,2 ?£ din 
populaţia totală a Maghiarilor din Ardeal, 



















-28- 


b. tfcigurll propriu zişi £n număr de 801.328, 57,8 $ din totalul 
populaţiei maghiare sunt risipiţi în restul Ardealului si nu formează 
în nici un judeţ majoritatea relativă a populaţiei. 

Din 4.082 comune rurale ce posedă Ardealul si departamentele ve¬ 
cine, Ungurii formează majoritatea absolută în 737 localităţi,(l6 j£), 
Românii în 2918 (73,92 £), Gemenii în 266 (6,5 jO şi celelalte naţio¬ 
nalităţi în 65 localităţi (1,56 ?£). Procentul Maghiarilor la oraşe 
este de 39,77 ţJ din totalul populaţiei urbane. 

II, Germanii 543.622 suflete şi formează 9,8 din populaţia Ar¬ 
dealului. Se împart în 3 grupe; ai. Saşi i în număr de 237.266 răspân¬ 
diţi în judeţul Braşov, 19,9 Jt din totalul populaţiei; Târaava-Mare 
39,8 ţ£; Îârnava-Mică 16,1 Năsăud 14,4 j£; Făgăraş 12,5 Alba 3,5*] 
Hunedoara 2,5 îfareş 3,9 *; b). Şvabi 275.349 suflete repartizaţi 
astfel; 52,219 în judeţul Arad, 25.628 judeţul Ooraş, 23*053 judeţul 
Severin şi 174*449 judeţul Tiiuiş-Torontel; c). Germanii din Satu-Mare 
9.505 suflete,judeţul Maramureş 3.239 şi Sălaj 15.975. 

III, Jidanii în număr de 178.421 formează 3,2 * repartizaţi astfel; 
Jud.Maramureş,33.798 (20,9 *)> Satu-K8re.23.907; jud.Bihor,21.$82; jud. 
Sălaj,13.321; Jud,Someş.10,497; jud.Cluj,17.135. Majoritatea 

Marea majoritate de 64,8 * din populaţia jidovească este fixată 

la 0ra »- C. P. 


III. ROMÂJIII SE FES T E HOIABE. (II) 

După noile frontiere impuse României în ultimile luni, numărul 
Românilor de peste hotare a crescut considerabil. 

Astfel la cele aproape 2.000,000 de Români cari trăiau în state 
străine (Rusia Sovietică,peste 800.000, Bulgaria 150.000, lugoslavia- 
332.000 fără Aromâni, Ungaria 60,000, Albania 80.000, Grecia poşte 
350.000, America 150.000 etc. ) se mei adaugă cei peste 2,000.000 de 
Români înglobaţi de Rusia Sovietică prin răpirea Basarabiei şi a Bu¬ 
covinei şi cei peste 1,200.000 de Români oedaţi ungariei după recentul 
arbitraj de la Viena. 

Astăzi un total de peste 5.000.000 de Români sunt sortiţi să tr㬠
iască sub stăpâniri străine. Numărul lor reprezintă mai mult decât un 
sfert din totalul neamului românesc. 

Numai acest fapt este suficient să arate în mod obiectiv că o 
mare şl dureroasă problemă stă deschisă pentru neamul românesc.Este 
o problemă care priveşte însăşi existenţa acestui neam. 

Cum ac va tinde spre soluţionarea acestei probleme nu este locul 
şi nici momentul să ee arate aci, fiindcă aceasta eote în funcţie de 
împrejurări. Se pot îna& preciza de pe acum. două lucruri; 
















-29- 



1* România Sn cadrul actualelor graniţe nu mai are capacitatea 
de a absorbi prin repatriere întregul număr al Românilor rămaşi peşte 
hotare, 

2. Baca soluţiei viitoare şi definitive va trebui 3ă o ofere prin¬ 
cipiul fixat de Filhrer prin cuvântarea ţinuta In faţa Reichstagului la 
6 Octombrie 1939 când a propus ca „cea mai importantă sarcinăr o nouă 
ordine a condiţiilor etnice,adică strămutarea naţionalităţilor în aşa 
fel încât liniile demarcate să fie nai bune decât cele de astăzi". 

N'ar fi deci nici un motiv ca la creearea definitivă a nouei or¬ 
dine europene aceote preocupări aă nu-şi găsească obiectiv şi integral 
aplicarea,dat fiind sincera preocupare a puterilor „Axei’ 1 de a stabili 
în mod real pacea în acest sector. 

Eo^ccca înăbuşindu-ne toată durerea,trebuie să privim evenimen¬ 
tele cu cala şi să sperăm că într'o zi se va face dreptate şi pentru 
neamul românesc. 

Până atunci să ne gândim la fraţii noştri ce trec sub stăpâniri 
Străine, Printre ei se găsesc masse întregi de legionari cari au lup¬ 
tat şi crezut în România Legionară, Le aceşti fraţi nu vom putea fi 
niciodată despărţiţi sufleteşte. He-au înfrăţit lupte grele şi sufe¬ 
rinţe comune. Legămintele noastre le-au cimentat sângele şi osemintele 
amestecate care zac în gropile comune de la Ciuc, Vaslui, Râmnicul-S㬠
rat, Braşov şi alte atâtea părţi din cuprinsul Ţării cari astăzi se 
înstrăinează. Aceste gropi comune sunt temelia unităţii româneşti care 
nu va putea fi sdruncinată niciodată. 

Berlin, 2 Septembrie 1940. C, P. 







-30- 


6). E x l pji ne re 
In legătură cu noua acţiune de capt are 

a, l ua Caro l p j. Il-Iea* (12) 

Camarazi, 

V 1 am convocat astăzi, în ziua înfiinţării Legiune!, spre a vă pune 
la curent cu situaţia creiată Tării şi Legiune! de ultimi le evenimente 
şi spre a lua cunoştiinţă de liniile do conduită ce se fixează pentru 
străbaterea acestor grele împrejurării Din considerentele ce voi expune 
mai jqg va rezulta şi răspunsul ce urmează a se da delegaţiei ^ormată 
din camarazii Stoicănoscu şi Borotaru cari au venit să ne cheme în ţară# 

Paza întâia de acţiune preve ntivă pentru evitarea catastrofei sta¬ 
tului român,prevăzută do ClpiTarf încă din anul 193& când a.adresat cu¬ 
noscutul memoriu regelui Carol al 11-lea,a luat sfârşit prin victoriile 
militare germane şi prin capitularda Franţei * In tot acest interval de 
timp Legiunea a făcut cele mai mari jertfe,pentru a abate politica ofi¬ 
cială românească de pe drumul fatal al catastrofei* Totul însă a fost 
în zadar* Hcgele Carol şi clica lui de politicieni total aservită inte¬ 
reselor iudaice şi hrubelor masonice,au continuat această politică ne¬ 
fastă pentru interesele române şti, cu o pornire plină de mişelie- Acest 
lucru a determinat statele ţl Axei 11 să-şi apropie statele limitrofe cu ţara 
noastră,susţinându-Ie,cu toate că interesele lor fundamentale reclamă 
o Românie mare la gurile Dunării, 

Acum când victoria lor prevăzută de intuiţia genială a Căpitanului 
pare asigurată,România şi poporul român riscă să ispăşească dureros to¬ 
ate greşelile şi crimele comise de o clasă conducătoare inconştientă, 
vândută şi înstrăinată* ţara se găseşte într'o mare primejdie* Şi sin¬ 
gurul sprijin pe care-1 mai poate avea în aceste grele momente este nu¬ 
mai capitalul suferinţei şi jertfelor legionare. Grija ca acest capital 
să nu fie folosit lăturalnic sau irosit îrf zadar f trebuie să formeze 
preocuparea de căpetenie a fiecărui legionar# 

în noua fază mult mal tragică în care intram acum, trei sunt direc¬ 
ţiile spre care se pot îndrepta eforturile legionare : 

1, Dna imediată de evitare a dezastrului* principal : dacă se ca¬ 
pătă certitudinea că prin aportul capitalului suferinţei legionar© - 
în orice condiţii *- se salvează integritatea teritorială a ţării noas¬ 
tre ,trebueşte adus acest aport chiar dacă printr'un asemenea act a 1 ar 
irosi în întregime capitalul legionar, 

2, In viitorul apropiat pentru atenua rea dezastrului. 

3# In viitorul mai îndepărtat pentru reparare a dezastrului* 
















T 

Tara. 


iile 

de 

ofi- 

ist 

nte- 

ne- 

st 

ţara 


to- 

nu- 

pital 


ireo- 

ca-' 

î'ar 


-31- 

In cadrul acestor preocupări esenţiale a căror coordonare ţi doza¬ 
re este în strânsă leaturi eu noment ul şi conjunctura politici,trebue 
nultă precauţie pentru ca nu cumva sub dorinţa de a face unele neînsem¬ 
nate atenuări,să se rişte ca întreaga Mişcare sa fie strivită în con- 
proiâie sub păcatele şi greşelile politicianiste acumulate şi cari acum 
via la scadenţă. Acest lucru ar însemna un ireparabil dezastru pentru 
neamul românesc. 

După structura care a luat -o în ultima prigoană şi mai ales după 
cadrele care au rămas după masacrul din Septembrie trecut ,111 poarca Le¬ 
gionară dispune de trei categorii de elemente : 

1. Cadrele refugiate în străinătate care pot gândi şi acţiona pe 
linia legionară într'o nai mare libertate, 

2. Cadrele rămase în ţară care totdeauna fi -au exprimat alte gân¬ 
duri decât cele reale sub imperiul forţei, întrucât cei care au vorbit 
do schi e a u fost împuşcaţi, 

3. Elementele simpatizante care nu se manifestă decât în conjun¬ 
cturi favorabile* 

Din cauza acestei situaţii,ori de câte ori s'au ivit cazuri de o- 
ricnt are, sar cina a căzut pc grupul liber şi aceasta nu pentru motivul 
că ar avea în sânul său elemente nai calificate,ei numai ov«tru lanţul 
că obedientele acestui grup pot judeca nsco*>«w8pae direct . Aşa* 
cedat de pildă în fixarea atitudinii din 2A Martie 1940(13) când s a 
us tot o chestiune de orientare. 0 asemenea obligaţie si din cauza îm¬ 
prejurărilor devenită mult mai > ree-j-apeaă şi astăzi pe umerii noştri. 

Cun se prezintă situaţia aoum ? 

1* Din elementele caro sunt la îndemână ne-an făcut convingerea 
că ooarta horaâniei a fost deja hotărâtă* o» nu poate fi schim- 

ată «uonţial. Dacă totuşi ar exista unele şanse şi acest® sunt exclusa 
dacă se luoi’eaaă î* 1 combinaţi ° cu regele Carol al 11-lea, 
îentrucă : 

a. Orice schimbare o 1 ar aduce în honSnia ea nu este reală sau cre¬ 
zută drept reală atâta timp efit se face sub egida regelui Carol al II- 
lea. Astfel dacă în noua conjunctură politică puterile Axei care ast㬠
zi devin strane pe situaţie,ar vroi să aibă sectorul românesc garan¬ 
tat pentru sfera lor de influenţă,nu regele Carol le-ar putea oferi 
această garanţie,nai ales că el continuă să fie deţinătorul efectiv al 
între gel puteri în stat, 

b. Toată politica externă românească care a fost plină de mişelie 
iudaică dusă împotriva Germaniei naţional-socialiste şi Italiei fasci¬ 
ste a fost condusă per sonal de însuşi Carol al II—lea, încât astăzi sau 
nai ales mâine când aceste state nu vor avea nici un considerent să 
menajeze România» dat fiindcă simţul moral şi sentimentul de onoare şi 
chiar de vendetă este ou mult mai ridicat ca la poporul român, va cons¬ 
titui un real impediment atâta timp cât reprezentantul acestei politici 
vechi va sta în fruntea nouei orientări. 













-32- 

c* Dealtfel după oua s’a organizat comitetul central de organizare 
el noului Partid al Naţiunii unde figurează oameni oa Ghelnegeaxiu şi An™ 
drei notorii masonici după unele tatonări şi combinaţii par a se fa¬ 
ce la Moscova sub egida Angliei,rezultă că nici astăzi regele Carol n'a 
renunţat la politica dubioasă de pană acum .Poate aceasta se datore şt s şi 
în mar© parte convingerii despre situaţia precară pe care o are în mod 
personal şi nu est© exclus ca în ultimă analiză toată manevra din ulti¬ 
mul timp să termine prin totala nimicire a cadrelor legionare. 

Pentru aceste considerente ar fi o adevărată crimă dacă toate cadre¬ 
le legionare ar fi angajate într'o întreprindere extrem de dubioasă chiar 
de la începutul ei. De aceea pentru cazul întâi u acţiunea de evitare a âesa-B 
straiul nu poate avea şansă de reuşită decât numai dacă în interesul T㬠
rii, al Dinastiei şi al Neamului românesc regele face un sacrificiu şl 
abdic ă( 14) în favoarea Voevodului Mihai care se bucură de simpatii în ge-B 
neraţia tânără şi cere poate face în mod real o nouă orientare morală şi 
politică atât pe planul intern cât şi pe cel extern* 

II* Pentru acţiunea de' atenuare a dezastrului se pot întrebuinţa cu mai 
mult folos elementele de simpatizanţi care pe lângă faptul că pot conlu¬ 
cra cu regele Carol al XX-lea dar în general sunt mai competenţi în mate-r 
rie de guvernare obişnuită lăsându-se bine înţeles toată răspunderea re¬ 
gelui pentru scadenţa propriilor sale erori. Şl în acest caz va trebui 
să se aibă grije ca simpatizanţii să fie folosiţi de Mişcarea legionară 
şi nu ei aă folosească Legiunea pe drumul compromisurilor personale* - 

III* Pentru acţiunea de reparare a dezastrului,în cazul când vom ayea 
nenorocirea să vedem cum se aşează pe corpul neamului românesc noi nedre¬ 
ptăţi/Mişcarea Legionară nu numai că va trebui să pună chestiunea rSapun-l 
derilor dar în acelaş timp trebuie să fi© conştientă că numai ea prin i- I 
mensele ei jertfe şi prin spiritualitatea ei poate constitui focarul şi 
dinamul care să ridice din nou în picioare neamul române se .P ent ru acest 
motiv s'ar face o adevărată crimă dacă tot capitalul moral ieşit din jer-J 
tfa Căpitanului şi a sutelor de caamarazi căzuţi în lupte ar fi irosit c 

pentru a salva nu Ţara ci tocmai pe autorul moral şi material Care a pro-| ţ 

vocat dezastrul * m *«*•*<•• .. .******* *.* * * * * * 

****** .* . ii (15) îi 

Pentru cei care înţeleg să rămână mai departe pe poziţia fixată la I j 
24 Martie a*c.,li se recomandă să depună toate eforturile pentru a infor¬ 
ma cercurile care vor hotărî noua soartă a europei,de dreptatea neamului I 
românesc de a sta în actualele lui graniţe fireşti invocând imensele JerJ ^ 
tfe legionare care au contribuit şi ele în sectorul sud-eatului european g 
pentru biruinţa lumii noi. K» 

Acestea sunt,în rezumat , raţiunile de ordin strict politic car© de¬ 
termină atitudinea de neaderare la cele cs într'un mod atât de suspect n 
sc petrec în Ţară.Nu s f a făcut caz de motive de ordin moral spre a nu ee i 

influenţa în mod sentimental o hotărâre care trebuie să fie determinată 
~*T^ 3 i de considerente de ordin politic. .. *******.......... .* | n 


Beri ia, 24 Iunie isjfn. 


Cdt.leg, Const, Pstpanace 





















Poziţia 


7 )* Mia arii Legionare faţa de autorii 

dez astrului Tarii. ( 16 ) 


Prin inemor.ul adresat regelui Carol al II-lea în luna TIaiu 1936 
Căpitanul îngrijora, t de drumul greşit în care persevera politica ofi¬ 
cială a statului român a spus răspicat : 

„Tot ce fac politicianii români în politica externă fac pe carnea, 
pe sângele şi pe răspunderea noastră. 5 ine sau rău, ei şi-au trăit via¬ 
ta. Se acum urmează a noastră. 

„Este îngrozitor ca faptele şi atitudinile lor de astăzi oă atra¬ 
gă o mare răspundere pa umerii generaţiei noastre. Este cutremurător 
să ne gândim c a noi tineretul de astăzi ar fi sa fio condamnaţi de a 
ssista.la împărţirea sau ciuntirea României Mari.pentru a piati păcate¬ 
le unei in fame politici externe. 

„De aceea socotose că noi tineretul am face un act de laşitate da¬ 
că în aceste ceasuri hotărâtoare pontic viitorul nostru,n*am avea cura¬ 
jul sa ne ridicăm şi aă facem ca glasul nostru să fie auzit. 

„Supunem deci Huj o etăţii Voastre gândurile noastre : Cerem Ca Ma¬ 
iestatea Voastră să pretindă tuturor celor ce conduc sau îşi manifestă 
păreri cu privire la politica externă a României să declare că răspund 
cu capul pentru directivele pe oare şi le însuşesc. Aşteptăm deaseme- 
nca ne cot gest do mare curaj şi de mare cavalerism şi din partea llajee- 
tăţii Voastre,în ceeace priveşte linia Regulă de politică externă a 
României. 

„In acest mod,în momentul unei eventuale catastrofe ţara ar cunoa¬ 
şte : şi cui aparţin răspunderile şi natura eancţiunei". 

Pentru ^ceste mari adevăruri rostite cu hotărâre şi bărbăţie Miş¬ 
carea legionară a fost supisă celui mai îngrozitor regim de nimicire 
fizică şi morală. Căpitanul a fost masacrat mişeleşte în lanţuri şi 
sute de camarazi dintre cci mai curaţi şi viteji,floarea generaţiei 
noastre} au fost măcelăriţi şi corpurile aruncate pe la toate răspântii¬ 
le spre a fi scuipate dc jidani sau mâncate de câini. 

Adevărurile mărturisite însă n'au putut fi înăbuşite. Cupă patru 
ani de politică externă plină de mişelie şi inutilă vrăjmăşia dusă de 
Cct-oI al II—loe şi întreaga cla3ă conducătoare iudaUată şi masonizată 
fsyă dc puterile naţionaliste,a venit vremea ca ţara nevinovată să is¬ 
păşească toate aceste greşeli criminale, 

2r! pământul Basarabiei şi Bucovinei a fost cotropit do duşmanul 
nostru de moarte,Rusia cu caro regele Carol al II-lca sub egida iuda¬ 
ismului, a conrpirat tot timpul şi cu care nu cate exclus să uneltească 
r, acuma după fa Iul suspect cu ecro a cedat Basarabia. Alţi duşmani d« 
ido arte stau. gata să sfâşie din teritoriul ţării. 









Din. cauza „infamei politici externe” cure s'a dus personal de re- 
p^ole Carcl al -1-lea,România se găseţrte în aceste ceasuri grele singu¬ 
ră şi părăsită în mijlocul furt unei. Catastrofa poate fi totală si ine¬ 
vitabilă. 

In faţa acestor nenorociri pe caro el singur le-a provocat Tării, 
regele Carol al II-loa nu numai că n'are curajul răspunderii şi elemen¬ 
tarul cavalerism de a trage consecinţele greşelilor sale proprii abdi¬ 
când, aşa cun cer interesele Ţării,ale Dinastiei şi ale Neamului; dar 
perseverează diabolic în ele şi abuzând de dragostea de Ţară a tinere¬ 
tului român pc care îl are zălog în Ţară, încearcă noi diversiuni apro 
a se crampona do un tron pa care nu-1 merită,compromiţând ultima rezer¬ 
vă pe caro o mai arc Ţara î capitalul dreptăţii şi al jertfelor legio- 
nara# 

eşrta dinastiei şi al Ţării,acest lucru trebu- 

Fontru aceste considerente procum şl pentru motivele arătate în 
actul dela 24 Martie şi cele expuse în şedinţa colectivă din 24 Iunie 

a*cr, se fixează următoarea atitudine in legătură cu ultimile eveni¬ 
mente : 

1- 3o consideră direct responsabil da dezastrul cauzat Ţării,rege¬ 
le Carol al Il-lca şi politici&nii săi iar atenuarea şi repararea aces¬ 
ta! dezastru nu se va putea face,atâta timp cât aceşti principali vino¬ 
vaţi nu vor fi înlăturaţi din viaţă nubil că renane as că* 

" * Capitalul spiritual şi dinssilsmul Mişcării Legionare, singurul 
r^azăm al ivec&milui pentru vremurile grele în care am intrat,nu numai 
că nu poate fi folosit de Ţară dar riscă să fie irosit în zadar dacă se 
vu pune la dispoziţia regelui care a patronat asasinarea Căpitanului. 

3- Prezenţa mai departe în fruntea Ţării a regelui Carol al Il-lea 
considerat drept unealta cea mai docilă a plutoeraţiei iudaico-nasonice 
care se prăbuşeşte astăzi,a constituit piedica cea mai serioasă pentru 
apărarea dreptăţii poporului romsn la noua ordine a Europei noi. Deace- 
ea abdicarea lui este eorută de interesele superioare ale Ţării. Pentru, 
aceste motive î 

1. Nici un legionar care nu ee găseşte prizonier în mâinile poli¬ 
ţiei lui Carol al II-lea nu trebuie să se înscrie în aşa zisul partid 
al Naţiunii adică ultima diversiune inventată de Carol al II-lea prin 
care încearcă să se salveze împreună cu politicienii a ăi. 

2. Nici un legionar aflat în străinătate nu trebuie să se întoarcă 
în Ţară mai alea că încă nu sunt lămurite adevăratele intenţii ce le 
urmăreşte regele Carol faţă de Mişcarea legionară. 

3- începând de astăzi toţi legionarii aflaţi în străinătate ae 
consideră mobilizaţi spre a apăra cauza neamului românesc,acolo unde 
va fi necesar. 

4. Toţi legionarii care înţeleg eă rămână mai departe pe linia de 
luptă a Mişcării trasată de Căpitan,vor lua cunoştinţă de cele arătate 
mau sus şi vor semna. 

Dat în Berlin, 30 Iunie 1940. 


C. P. 














-35- 


Pgina documentară 

8 ). PENTRU ABDICAREA IUI CAROI AI II-IEA 
R15PUNSTTI 

trlmia la Bucure gt j. de către Legionarii din străinătate , 

spre a fi înmânat Regalul Carpi al ll-lea . (17) 


majestaie, 

Diferiţi emisari al Majegtăţii Voastre au cerut ta repetate rân¬ 
duri 3 & ae reîntoarcem în Ţara. 

Iată răspunsul nostru : 

In Septembrie 19j6 t Corneliu Zelea Codreanu, Căpitanul nostru, Îngri¬ 
jorat de drumul greşit în care perseveraţi în politica internă Ai ex¬ 
ternă a. Ţării,V*a înaintat profeticul memoriu, în care printre altele, 
spunea răspicai unnătoarele : 

"Tot ce fac politicienii români în politica externa f a e pe carnea, 
pe sângele şi pe răspunderea noaetră. Bine sau rău, ei Ai -au trăit via¬ 
ţa. De acum urmează a noastră. 

"Eete îngrozitor ca faptele pi atitudinile lor de astăzi să atragă 
o mare răspundere ne umerii generaţii noastre. 

"Este cutremurător să ne gândim ca noi tineretul de astăzi ar fi 
să fim condamnaţi de a asista la împărţirea sau ciuntirea României Mari, 
pentru a plăti păcatele unei infame politici externe, 

"De aceea socotesc că noi tineretul am face un act de laşitate.dacă 
I- aceste momente hotărâtoare pentru viitorul nostru,n*am avea curajul 
să ne ridicăm şi să facem ca glasul nostru eă fie auzit. 

"Supunem deci Majestăţii Voastre gândurile noastre, 

"Cerom ca Majestatea Voastră să pretindă celor ce conduc sau îşi 
manifestă păreri cu privire la politica externă a României,eă declare 
că răspu nd eu Cama pentru directivele pe cari şi le însutesc. 

“Aşteptă® de asemene a acelaş gest de mare curaj şi de mare cavale¬ 
rism. şi din partea Majestăţii Voastre, în ce eace priveşte linia regală 
de politică externă a României. 

"In acest mod,în momentul unei eventuale Catastrofe, Ţara ar cunoa¬ 
şte : şi cui aparţin răspunderile şi natura sancţiunea". 

Aceste mari adevăruri n'au foet ascultate de Kajeatatoa Voastră. 

Aţi dus personal, mai departe „infama politică externă 1 ", cu toate că 
intereBele Ţării cereau altfel. 

Aservit complect intereselor iudeo-masonlce , aţi respins rând pe 
rând,toate ofertele germane de garantare a integrităţii teritoriale a 
Ţării noastre. Astfel : Aţi respins propunerile făcute de Mareşalul 
Goring în toamna anului 1934 prin D-l Petrescu-Comnen, şi repetate în 

printr* un cunoscut om politic român, ( 18 ). De asemene a aţi respins 



















- 36 - 


popunerile făcute 8 luni mai târziu de către Fuhrer însuşi tot 
prin ace laş om politic care a înfăţişat şi un text scrie* Cu prilejul 
vizitei cj aţi făcut-o la Berchtesgaâen, Ptihrenil personal, trecând pes¬ 
te toate provocările Kajestăţil Voastre V'a oferit din nou prietenia 
şi colaborarea Germaniei pentru înarmarea şi apărarea României, ofertă 
care însă nici de data aceasta n'a fost luată în seamă* 

Bar pornirea Maiestăţii Voastre nu s 1 a oprit aici* Pentru a da 
internaţionalei iudeo-masonioe , căreia l±ajestatea Voastră îi este cu 
totul şi astăzi robit, siguranţa că nici în viitor nu se va schimba f㬠
gaşul politicei cerută de ea,aţi hotărât exteminar ea Mişcării Legic» 
nare şi a Căpitanului său.' 

Şi astfel la instigaţi 11 e jidoafeei Lupescu şi cu întreaga compli¬ 
citate a politicienilor rervili şi lipsiţi de conştiinţă,a căror turpi¬ 
tudine le-o cultivaţi de zece ani încoace,aţi montat acele tiefiloaso 
procese împotriva C tip it anului şi a legionarilor săi,cari vor rămâne 
drept cele mai ruşinoase şi întunecate pagini ale istoriei noastre. 

Numai marele sentiment de răspundere şi grija Căpitanului de a nu 
a runca Ţara în convulsiuni interne,după urna cărore s'ar fi folosit 
duşmanii oare pândeau la graniţă - mai aJ.es că ştia precis că V 1 aţi 
asigurat chiar o intervenţie ornată rusească - l'au determinat să nu 
opună nici o rezistenţă şi să prefere calea martirajului* 

Acest sentiment de răspundere nu l*aţi avut nici Majestatea Voas¬ 
tră şi nici politicienii cari V'au asistat* 

De aceea aţi mers din crimă în crimă* Aţi pus la Oale măcelărirea 
Căpitanului; aţi ordonat asaninarea camarazilor din lagăre şi închisori 
şi aţi dat Ţării acel spectacol îngrozitor şi sadic,al trupurilor sfin¬ 
ţite de torturi şi chinuri, as vâr lite la răspântii spre a fi scuipate do 
jidani sau mâncate de câini* 

Pe plan extern ati continuat cu aceiaşi lipsă de răspundere poli¬ 
tică de mpelcască vrăjmăşie faţă de statele revoluţiilor naţionale* 

Im ordinul iudco-tnosonerici,aţi oferit drum de trecere pentru oştilo 
Satanei ier în ultimul cei, de patru ori aţi fost gata le a arunca Ţara 
în răsboi cu ocazia cazaniilor din Polonia,Norvegia,Belgia şi Franţa* 
Numai fulgerătoarele victorii germane V'au dejucat intenţiile şi V f au 
zădărnicit planurile* 

Aceyt infam joc cote tştăzi bine cunoscut,nai alea în străinătate, 
inr din felul suspect cui* aţi cedat Basarabia şi Bucovina,după ce luni 
dc ar Sudul aţi xespins sugestiile şi mijlocirile avantajoase Ţării, re¬ 
zultă că în^duceţi mai deporta sub aceleaşi nefaste şi ticăloase înde¬ 
mnuri. Agitaţiile iudeo-comuniste pe care le toleraţi în Ţară, arată 
intenţiile Voastre întunecate* 

A venit însă vremea când Ţara nevinovată trebuie să ispăşească 
păcatele şi crimele M^jestăţii Voastre* Basarabia şi Bucovina ne-nu 
f°st smulse tocmai de către aceia cu care aţi conspirat ani dearândul 
împotriva statelor naţionaliste, Alte provincii sunt pe cale de a fi 
sfâşiate din trupul Ţării. 









1 


I 


*37* 

lanţurile robiei iar se lasă greu pe corpul istovit al no sinului 
nostru. Alei ne-r, adua politica de conţpţie,turpitudine* jaf şi crime 
a celor sece ani de ne fost fi domnie a Majestăţii Voastre* Falimentul es¬ 
te total* Dezastrul poate deveni ireparabil* 

Este timpul să vfi spunem răspicat adevăzul : 

Cu Maiestatea Voastră pe tronul Hfirii nu pot fi apărate interesele 
ne aptului romanesc In fata nouei ordini eur arene ere lat fi de revoluţiile 

naţionale 1 . 

Cu fca r : -sUitan Voastră ue tronul %Brli nu se poate stazei corupţia 

SL nici na oot fi tragi la răspundere jefuitorii avutului public cu 

cari tot T.imr-u:- a .* r i conlucrat «15aand Tara desmviatM. 

Alături de Maiestatea Voaatră,omul hrubelor masonice.nu va-putea 

niciodată îm"! -i lume nouă, aăn&toa3&. mândra pi demnă pe care a 

făurit-o CSu-.tijr;.! v -i care singură va putea laa asupra sa greaua sar¬ 

cini de a înire r-^g: .•■ «norocirile pricinuite larii de Maiestatea Voagtr& . 
Rămânerea r.j; ier- arte a Hale st&tii Voastre în fruntea Tării, nri- 

mejduepte îns ă; i existenţa ei . 

PLECAT! KAJ3STATE ! 

Sir.gurul oine care îl mai -puteţi face jiului Vostru,Dinastiei ai 
T ării care Va răbdat atâtea nebunii ei păcate, este : 

SX ABDICAT! I 

Mişcarea Legionară roate lua răspunderea să întremeze sufletul 
naţiei ai vi nd ece rănile Tării cauzate de fireaelile şj păcatele Ma¬ 
iestăţii Voastre . 

Acesta, Maje etate, este singurul r&apuna ce ni-1 îngăduie sâ-1 
dăm iubirea de ţară, onoarea noastră de legionari pi Căpitanul cu toţi 
camarazii noştri asasinaţi din porunca Maiestăţii Voastre. 

Berlin, 3 August 1940. 

Comandant Legionar 
OOBST . PAPAÎIA0E 
Comandant Legionar 
GH .DRAGOMI;:-JI LAVA 
Comand suit Legionar 
N,G. ŞEITAP 
Comandant Ajutor 

Ing.N. HC^ODNl GEANA 
Comandant Ajutor 
VIOREL TBIFA 
Comandant Ajutor 

Av. STANICEI stelian 
Comandant Ajutor 

Ing.N.H. SHABaNLESCU 
Instructor Legionar 
HANII TRaIAN 
VERE? LÂOKENţIU 


Comandant legionar 
Preot I.DUMITKESCU 
Comandant Legionar 
ALEXANDRU CONSTANT 
Comandant Legionar 
10AU VICTOR VOJEN 
Comandant Legionar 
Dr. VICTOR SILAKil 
Instructor Legionar 
Lr. GH. CIOROOARU 

ALEX. STROESCU 

VIRGIl MIRAILESCU 

AL. POPOVICI 





























-38- 

9). CIIXQRIA CAPELAI ORTODOXE LA BERLIN (19) 

UT NUME IE TjffXLTJI SI Al FIULUI SI Al SF&NT ULUI 

DUH, AMIN . 

Astăzi,13 Septembrie 1940. 

Subsemnaţii legionari,aruncaţi de vitregia vremii ca refugiaţi po¬ 
litici în vâltoarea acestui nare oraş,arc simţit din primul moment nevo¬ 
ia sufletească, a Sfântului Locaş de închinare unde să ne rug&a lui Dum¬ 
nezeu pe graiul şi în legea noastră strămoşească. 

Dându-fie ne ama că o Sf.Biserică Română Ortodoxă ar fi o mare bucu¬ 
rie : iar corespunde unei mari lipse pentru Românii cari trăeac aici 
de ani de zile,sau trec vremelnic,ca şi pentru aceia cari pe viitor vor 
popula în număr tot mal mare această însemnată capitală a Europei, am 
hotărât astăzi, 13 Septembrie 1940,ziua Sfântului Comeliu Sutaşul şi a 
eroului neamului nostru, Comeliu Zelea Codreanu,să punem începutul Sf. 
Biserici creştine ortodoxe din Berlin,cu hramul Sf.Arhanghel Mihail , 
în a cărui oaeie ne-an legat să luptăm împotriva puterilor întunericu¬ 
lui co săpau la temelia Bisericii şi a Neamului nostru. 

înfăptuim acest Sfânt Locaş ca prinos de mulţumire adu3 lui Dum¬ 
nezeu şi Sf. Arhanghel 'Mihail pentrucă ne-a ajutat să ajungem la biru¬ 
inţa legionară spre fericirea Neamului şi salvarea Sfintei noastre Bi¬ 
serici* 

Ne înălţăm astăzi cu gândul la marele ctitor al tinerelor suflete 
româneşti,ol bisericii vii a neamului nostru,Comeliu Zelea Codreanu , 
ce a înoit neamul şi biserica în turnătoria credinţei strămoşeşti şi 
care prin duhul lui de sun din cer ctitoreşte pi acest 51.Locaş,pentru 
care îl înscriem în procesul verbal de înfiinţare,spre a fi pomenit de 
toţi slujitorii ce vor oficia în acest Sf,Altar ca prim ctitor al Bise¬ 
ricii Ortodoxe din Berlin. 

S'a oficiat astăzi Sf.Aghiasmă şi Sf.leturghie de către Pr.Ştefan 
Palaghlţă în prezenţa noastră. S'a oficiat deaaemeni parastasul pentru 
pomenirea Căpitanului şi a tuturor legionarilor morţi pentru Patrie şi 
Sf .Biserică. 

Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal în trei exem¬ 
plare, dintre cari unul se va păstra în arhiva bisericii din Berlin,al¬ 
tul se va trimite Sf .Patriarhii din Bucureşti,iar al treilea se va păs¬ 
tra de noi. 

Semnează i Elena Comeliu Zelea Codreanu; Canat, Papanace; Gh.Dra- 
gomir-Jilava; Nicolae Şeitan; 5ila$ii Victor; Alex.Constantj pr.I.Dumi- 
tresou-Borşa} Ion Victor Vojen; Horodniceanu Nicolae; N.M.Sm&răndegcu; 
Trifa. Viorel; Stănicel Stelian; Hanu Tralsn; Mihailescu Virgil; Popovici 
Alexandru; Smultea Ilie; Vereş Laurenţiu; Ciorogaru Ch.; Popa Ion;Tolcea 
Ion; Metzenrath Matei; Pliţcu Trai ar.; Silior, liana; Dragomir Anghel ; 
Avram Alexandru; Banciu Hircea; Brătianu Adrian; Garaivan Iordan; Jipa 
Ion; Ponta Petro; Vaeiu Iosif şi Parohul Capelei din Berlin,Pr,ştefan 
Palaghlţă. 














I 


-39- 

10). lEIGRjCIE T_RB.II 32 DE GRUPUL LEGIONJLrtTlQR DIN TP-ţ^UH 
PRH1ULUI MINISTRU, GENERAI AWONESCU. PROP.TON ?.V.7Ri 
COI'REAf'TU. CAMARADULUI HORI A SIMA ŞI FUEHRRKU1UI. 


Domnului Prin M inistru. General Antone ^u . 

j- re , n fr . J e ^ onaJ,i i refugiaţi în Germania î#i exprimă toata Încre¬ 
derea în înalta Dvs.misiune pentru învierea României legionare ,vi as tâ 
şi conceputa de Căpitanul nostru, Comeliu Codreanu şi do întregul şir 
de martiri legionari. ° * 


Berlin,8 Sept. 1940 , 


Conat. Papanace 


Lo mului Profesor Ion Zale*. Codreanu . 

_ ** ziua ^i^LLnţii legionare gândul nostru se îndreaptă 

către Bvb. tatăl Căpitanului care prin dârzema şi pătimirea voastră 
eiezăşuiţi înfăptuirea integrală a crezului legionar pentru care au 
murit martirii noştri. 


Berlin,8 Sept.1940. 


Const. Papanace 


Camaradului Horia Sima. ( 20 ) 


i.»,™, „, In ' !U “ 10 d» aici, ie Îir.br6ţi.ez perrtru Ticto- 

lor no£“f P COre a tenacitatea ta «j sSngcle aartirl- 


Beriin ,8 Sept.1940, 


Const. Papanace 


TEBEGRjafl 

adresată Filhrerului-Cancelar de grupul legionarilor 
refugiaţijla plecarea lor din Germania. 

Fflhrerului-Cancelar Adolf Hitler 

Berlin . 

In clipa când părăsesc Germania, gândurile de adâncă re- 

v^°?!y nţ ^^ e L ® eionarl ^ r ron ^ refugiaţi se îndreaptă efitre Domnia- 
■ _ ă» Ptlhrerul marea Naţiuni Germane, care le-a dat ospitalitate ai 
oc de refugiu în timpul greu când uraganul urei iudaice a încercat 
să-l nimicească în patria lor. 

Trăiască Germania Naţional-Socialistă 

Const. Fapanace 
Cdt. Leg. 


Berlin ,13 Sept. 1940 . 


t 



















-40- 


IX), LUPTA DIN FAZA BIRUINŢEI , (21) 

camarazi , 

Ziua CţSpitanului este un prilej de adâncă reculegere pentru noi 
legionarii. Ne găsim astăzi în pragul unei noi faze de Iuţită» necuno¬ 
scută până acum : lupta din faza biruinţei , 

lumea veche care nu ne-a putut nimici prin temniţi grele pi pri¬ 
goane sângeroase , apară să ne sfâşie prin zizanii de a gust âtoare,culti¬ 
vând orice scădere sau slăbiciune. Un întreg arsenal de arme perfide 
care astăzi din cauza torentului de entuziasm legionar stă pitulat în 
unghere întunecate , pândepte gata să sară la cea dintâi slăbiciune a 
voastră pentru a ne sfâşia moraliceşte. Să fim cu multă luare aminte, 

Mai mult ca oricând în această nouă şi grea încercare de luptă pe un 
teren necunoscut încă, trebuie să ne înarmăm cu nebiruitoare armură 
morală pe care ne-a făurit-o pentru asemenea împre jurări Căpitanul pi 
care a fost sfinţită de sângele Lui şi a miilor de martiri legionari. 

Să ne împărtăşim deci, de ziua Căpitanului, din sublimul Duh le¬ 
gionar al jurământului MOŢA-MARIN : 

1. Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele de îmbogăţire ma¬ 
terială. 

2. Să trăim o viaţă aspră pi severă cu alungarea luxului pi a 
îmbuibării. 

3. Să înlăturăm orice încercare de exploatare a omului de către om. 

4. Să jertfim permanent pentru ţară. 

5* Să apărăm Mişcarea Legionară cu toată puterea noastră împotriva 
a tot ce ar putea s'o ducă pe căi de compromisuri sau compromitere sau 
împotriva a tot ce ar putea să-i scadă măcar, înalta linie morală. 

Cu aceste nemuritoare paveze morale pi sub ocrotirea Sfântului 
Arhanghel Mlha il, Mişcarea Legionară poate păşi încrezătoare în vâl¬ 
toarea. noii lupte. Şi de data aceasta oştile legionare curate şi ne¬ 
prihănite vor smulge biruinţa atât de aşteptată de întregul neam rom⬠
nesc. 

Berlin, 13 Septembrie 1940. 

Cdt. Leg, Const. Papanace 
























-41- 

ramJRIllB PEICTRU NOTE 


iile găsit potrivit să însorea acosytc câteva note spre a lămuri -fie 
şi juxiar- unele chestiuni ridicate de textele reproduse în Taro pură.Evi¬ 
dent, o explicaţie r-p i cuprinz&t o are a evenimentelor, de spre care este vor¬ 
ba, se va putea avea atunci când ae va scrie istoria acestei perioade tra¬ 
gice din lupta lGgionarâ,după arestarea Găitanului şi a unei mari părţi 
din fruntaşii legionari. 

Cu aceat prilej,ţin să menţionez că legionarii care semnează docu¬ 
mentele reproduse a"au strâns cu toţi la Berlin numai după ocuparea Ce¬ 
hoslovaciei şi în preajma invadării Poloniei,unde îşi căutase dintr'un 
început refugiu o bună parte din el. 

Deasemenea,trebue relevat că numărul legionarilor refugiaţi în pri¬ 
mul exil era mult ««A mare decât cel care rezultă din documentele repro¬ 
duse.Din cauză însă că mulţi erau diplomaţi(exp.Mihail 5turza,etc.),negu¬ 
stori sau studenţi,ei nu participau la toate aceste acţiuni,la care luau 
parte luptătorii declaraţi,tocmai pentru a-şi putea aduce nai bine con¬ 
tribuţia revenită lor. 


Nota.l . -Expunere făcută în faţa gropului legionar convocat în şe¬ 
dinţă specială la sediul de la Amelienhpf(Berlin). A fost 
publicată în “Buletin Informativ" al legionarilor refugiaţi,care apărea 
la Berlin,nr.5 din Septembrie 1940,pag. 6-13 . 

Nota,2, -Această ipotesă,formulată de noi la încheierea pactului 
Germano-Bus,formează acum teza multor fruntaşi comunişti pentru justifi¬ 
carea colaborării lor cu nazişti. L4on Blum scrie în cartea sa r . A 1*4- 
chclle hunalne " că în anul 1939 pacea ar fi putut fi sulvată,dacă s’ar 
fi făcut apropierea între democraţiile occidentale şi nusia Sovietică, 

St alin însă a împedlcat această apropiere, tratând cu Hitler. Acuză parti¬ 
dul comunist francez că nu este un partid internaţionalei , , un partid na¬ 
ţional străi n" . 

In faţa acestor acuzaţii conducătorul partidului comunist francez 
Thores a replicat că „din motive tactice a susţinut alianţa gemano-rusă, 
pentru a determina pe nazişti să se îmbarce pe nava războiului ţ căci alt¬ 
fel n'ar fi făcut-o,dacă nu aveau certitudinea că vor lupta pe un singur 
front) şi op oi să o scufunde". In lumina evenimentelor, care au urmat, a- 

° CEi, 1 ; !oMr-A?k C a a Si 5 tî Mgletlr Infonsstiv". 

Not a,4 . -Această rezoluţie am propus-o după cuvântarea rostită pen¬ 
tru comemorarea profesorului Kae lonescu. (Vezi t Itartiri 
Legicnari,pag.l3) şi a fost semnată de toţi cei prezenţi la şedinţă. T Jn 
exemplar Dejunat nunei de Concrt .Paponace şi Hori a Sima a fost înaintat 
spre cunoştinţă autorităţilor gemene,care ne ofereau azil politie. 

A fost publicată în „Buletin Informativ" ,nr.6, pag.4 -5 anul 1940. 




















I 


-42- 

Hota»5. -într'o expunere făcută în primăvara anului 1939,1° faţa 

pupului legionar refugiat la Berlin,pe care nu o avem la 
îndemână spre a o reproduce, ars. arătat,după câte Îmi amintesc,prinţ re al¬ 
tele, fi primejdia ce ar rezulta pentru Mişcare dacă legionarii ar lua. ad 
literam circulara testamentară dată ds Căpitan în legătură cu răsbunarea 
eventualei sale asasinări.Scria printre altele Căpitanul: "Vreau să fiu 
răabunat.Aşa cum v'a spus şi organizat Moţa.Şi nu dintr'o poftă personală 
de răsturnare,ci pentrucă am convingerea că veţi face un mare bine naţiei 
române şti "{Circ, f pag. 145 ). Chiar dacă n'am presupune intenţia că prin a- 
ceastă circulară Căpitanul a vrut să intimideze uneltirile asasine ale 
lui Carol al II-lea şi politicienilor săi,El a conceput circulara într'un 
moment când fruntaşii legionari nu erau concentraţi în lagăre şi închisori. 
Bacă nimeni dintre noi nu poate anula această dispoziţie testamentară a 
Căpitanului,o poate totuşi adapta pentru a nu fi In detrimentul Legi un ii. 
Privită chestiunea în mod obiectiv,sub acest aspeot,s'ar putea face urm㬠
toarele consideraţii: 

1. Carol-Călineseu,pornind pe drumul crimei prin asasinarea Găitanu¬ 
lui şi a celorlalţi camarazi,nu ae vor opri la mijlocul său,fiindcă ştiu 
că nu poate exista o împăcare Binceră.El vor lichida într'o formă a aii alta 
pe toţi aceia,pe care îi au în mână.Sunt multe şanse ca acest plan să se 
pună în epllcare. 

2. Bacă, în legitima sa apărare «Mişcarea încearcă să elimine pe unul 
din aceşti doi asasini,şansele omorîril celor zălog! devin mult mai mari 
şi imediate, 

3. Numai înlăturarea preventivă şi simultană a acestui cuplu asasin 
poate creea condiţii mult mai favorabile pentru salvarea camarazilor af¬ 
laţi zălogi în lagăre şi închisori. 

4. La aceasta trebue ţinut seamă şi de imponderabilul,care poate in¬ 
fluenţa într'un fel sau altul. 

Toţi cei prezenţi au considerat că problema a fost pusă în termeni 
realişti. Ce a determinat pe Miti Dumitre acu să se oprească numai la. unul 
din asasini şi nu la cel principal,n 1 aş putea spune acum.Şi nici nu ştiu 
precis dacă rostul anunţării la radio a fost făcută cu scopul de a pune 
în gardă pe camarazi sau i a T a cerut ulterior în legătură cu vreo imagina¬ 
ră „lovitură de stat",care devenise o obsesie pentru unii diletanţi ce pri¬ 
veau asemenea acţiuni grave şi complicate printr'o prizuiă mai mult roman¬ 
tică, determinată de cartea lui Curzio Mal ap arte (Tehnica loviturii de stat), 
pe atunci la modă. Oameni de acţiune cu vastă experienţă revoluţionară 
spuneau lf de a nu se juca niciodată de-a revoluţia, dar, când se începe, a se 
merge până la capăt "(Benin).„Este o nebunie a proclama revoluţii dacă nu 
eşti sigur de succes sută la sută"(Stalin). 

Nota.6. -Documentele diplomatice publicate ulterior au confirmat 

această încercare de a determina România că facă unele con¬ 
cesiuni teritoriale în Bobrogea de Sud pentru împăcarea Bulgariei, 











■ 


- 43 - 

Nota.7* -Ou această iidţiativă Horia Sima m'a ţinut la curent.Aşa se 
explică, şl prezenţa unor camarazi,care nu făceau parte din 
„Gemenii" săi. _ 

Nota.6. -A fost publicată în lf Buletin Informativ",nr,2 din 1940,p.11-14- 

Noţa^Sbia-Această concepţie „realistă" a politicei britanice de a-şi 
eşalona urgenţele a fost clar pusă în evidenţă de şeful mi¬ 
ei unii engleze în România) $1 Ho Iman, într'o conversaţie avută cu lullu Maniu, 
şl reprodusă cu ocazia procesului acestuia din urmă,după depoziţia coacuza- 
tulul Serdici,în oficiosul comunist „Scânteia".Deşi,în general,acuzaţiile şi 
documentele produse cu această ocazie trebuesc primite cu cea mai mare re¬ 
zervă,totuşi acest pasaj pare veridic dat fiind că prin el poziţia „imperia¬ 
liştilor sngl o-americani" nu iese compromisă. Dimpotrivă, de aminte în fond în¬ 
treaga acuzaţie,pe care s'a montat procesul împotriva lui lullu Meniu şl 
anume că ar fi vrut aă dea o lovitură de Stat,cu ajutorul „imperialiştilor 
anglo-omericani". Linia politicei britanice în anii,care au urmat de atunci, 
şi mei ales din zilele noastre,confirmă aşa zisa concepţie „realistă" în 
eşalonarea 'urgenţelor. Cităm din „Scânteia"t „La o convorbire a lui Maniu 
cu şeful misiunii engleze în România,Dl Holmsn,la care a asistat şi acuza¬ 
tul Serdici ca translator,la cererea acuzatului Maniu ca Anglia şi America 
să intervină în mod hotărît pentru schimbarea Guvernului din România, Dl* 
Holman a răspuns: 

" Toate vin la vremea lor. Actualmente, Ar. aii a are nenumărate interese 
răspândite pc tot globul,ca de altfel si Stetele Hnite.Nici Anglia nici 
Statele Unite ale Ar-ericel nu pot face presiuni în mod ş i mult n o în multe 
părţi.In acest moment.îi interesează în primul rând apărarea Mediterar.el, 
iar apoi.după Grecia ai Turcia,vine rândul Coreii.anei al Germaniei, al 
luatrjei ai npoi al României, Exiflt% r cţnchidea Dl.Holmcn .un fel de listă 
de prioritate privitor la eforturile.pe cure le fac Anglia şi Statele Unite 

ale Amerjcel" . (Din depoziţia acuzatului Serdici,„Scânteia",6 Noemb.l947,p.5). 

De această „ listă de prioritate 1 * am ţinut seamă în orientarea noastră, 
aşa oum cereau interesele româneşti în acea fază a vieţii Internaţionale* 

Hota t p. -Sunt extrase din materialul documentar dat cercurilor poli¬ 
tice de la Berlin,pentru apărarea intereselor româneşti,Au 
fost publicate în „Buletin Informativ" pentru familiarizarea tuturor legio¬ 
narilor cu aceste probleme. Nr,2,p.7-10 din 1940. 

Nota. 10, -A apărut în „Buletin Informativ n ,nr,4,p,5 din 1940. 

Nota. 11. -A apărut în „Buletin Informativ* 1 ,nr. 6,p, 17 din 1940. 

Nota. 12, -A apărut în „Buletin Informativ ,l ,nr.6 ,p.7-9 din 1940. 

































-44- 


V' 


Nota.ll. -Vezi (( £oziţia Mişcării Legionare faţa de aşa zisa împăcare 
între Garda de Fier şl re gim»! actual din România" re¬ 
produsă mai înainte,la pag.12. 

Nota,14. -Din cauza indiscreţiei unui participant,o agenţie străină 
a difuzat puţin după aceea ştirea,ca provenită din Elveţia, 
că Conducerea Legionară a'a pronunţat pentru abdicarea lui Carol al Il-lea. 


Nota, 15. -Aşa a'a publicat în „Buletin Informativ". 

Nota, 16. -Expunere făcută într'o şedinţă specială a grupului legionar,! 

care a luat cunoştinţă şi a semnat spre conformare, cu exeep- K 
ţia câtorva legionari legaţi personal de Horia Sima,care s'au abţinut. S'a 
publicat în „Buletin Informativ",nr,6,pag.10-11 din 1940. 

Nota, 17. -a fost trimis prin preotul Ştefan Palaghiţă în ţară spre a 
fi difuzat înainte de a se ajunge la Împărţirea Ardealului, 
devenită iminentă din cauza cramponării lui Carol în fruntea Statului. N’ a 
putut fi difuzat din motivele arătate de aducător în cartea sa „Garda de 
Pier", pag* 121-122,rămănând numai un element de presiune pentru denunţarea 
colaborării cu Carol.A fost publicat în „Buletin Informat iv",nr,7»p*21-24 
din 1940. 

Nota.lB. -Bate vorba de Gheorghe Brătionu. 

Nota.19. -Act po care l-am citit în ziua sfinţirii bisericei cu hra¬ 
mul „Sf.Arhanghel mhail".A fost publicat în „Buletin In¬ 
format Iv",nr, 7 »pag. 4 din 1940. _ w 

Nota* 20, -Raporturile cu Horia Sima le-ara întrerupt în urma colabor㬠
rii acestuia eu Regele Carol al II-lea. Au fost reluate 
lupă oe , ca uitnare sugestiilor trimise prin emisarul său C. Stoicăncacu,ve¬ 
nit la Berlin să ne cheme în ţară {vezi pag.30),a demisionat la 5 Iulie 
1940 din Guvernul Gigurtu, După presiunea exercitată prin scrisoarea des¬ 
chisă adresată lui Carol la 3 August 1940 {vezi pag.35), scrisoare ce n'a 
fost difuzată,legăturile s'au făcut prin curierul special Dr,Nicolee Pra¬ 
de acu (student pe atunci la Lipsea, care a făcut de câteva ori naveta Bucu- *- 
reşti-Berlin pentru sincronizarea acţiunii,în vederea înlăturării asasinu- Ai 
Iul Căpitanului. După abdicarea lui Carol la 6 Sept. 1940,puterea a căzut 
în mâna lui Antoneseu,care,sub influenţa lumii vechi,ventila idei© unui 
guvern de militari,cu intenţia de a înlătura Mişcarea Legionară de la fi- \ 
re usca ei succesiune. Pentru întărirea poziţiei legionarilor din ţară, am 
trimis din partea legionarilor din exil telegramele reproduse către Prof. 

Ion Zelea Codreanu şi Horia Sima trecând, în acele momente, peste unele 
rezerve pe care le aveam faţă de acesta din urmă. 

Notş,21. -Cuvânt rostit la Capela Ortodoxă „Sf.Arhanghel Mihall" după 1 
terminare© slujbei.Au participat şi reprezentanţi ai auto- 1 
rităiJJ^iigcjmano.în frunte cu Reichsministrul Cultelor,Dr. Kerl. - 


















CTEF.iKsrrr, 


l) 

a) 

3 J 

4) 

5) 


6 ) 

7) 

J3) 

9) 

10) 

11) 

12 ) 

13) 


CUVÂNT ÎNAINTE , . 

pactul de neagresiune GERMANO-RUS 


Pag. 


POZIŢIA MIŞCĂRII LEGIONARE PaŢX DE ASJ..ZISA..JMEACARE 

INTRE GARDA DE PIER *1 REGJHUI^ACTUAL DIN ROMANI A ... l2 

ATITUDINEA IN POLITICA EXTERNA A MIŞCXRII LEGIONARE.16 


M^EEIAL DOCUMENTAR PENTRU iPARAREA intereselor romaneşti* 

I. Câteva date în le&bturS ou Problema Dobrogei .... ..‘.21 
XXm Românească asupra Transilvaniei 

epits din cifre .. . .. ^ 27 

III, Eomănii de peste Ho taie #* »*. a . , <f 4 , (( , t ' *gg 

EXPUNERE IN iBGATmi CU NOU* ACŢIUNE DE CAPTARE A LUI 

carol al II—le a . . , n 


POZIŢIA MIŞCĂRII LEGIONARE-FAŢA DE AUTORII DEZASTRULUI 

Wm “’*. .... .„„33 


^PENTRU ABDICAREA LUI CAROL AL II-LEA . 

ctitoria capelei ortodoxe de la berlin 

telegrame.. 

lupta din pasa biruinţei .. 

NOTE.. 

cuprinsul ... 


*35 
ja 
39 
A0 
Al 
A 5 































AU ÂPARţJŢ IN COLECTA ‘"BffitfOrfCA VERDE,, 


tif. I 

Nţ. a 

Nr. 3 

fir. 4 

Ni, 5 
Nr 4 
Nr 7 

Nr. a 

Nr. 


VERIANUS 


CONCEPŢIA DE VIATA SI SULUL DE 
LUPTA LEGIONAR 


CONSTANTIN PAPANACE FKQ BALCANI A 

CoDiidiratiflD liir Fanion bak ei ia aaLniiuii 

fle^ problemei IHîjrieax rp irrteur ^iiropfiesi, 

- » LA persecuttqn des minorites 

A rtj iti o ui d r 9 { Valone* 1 dana fr- p a y* Bakapi^e. 
Proklime Mac^innjcn. 

” « MIHAI EMINESCU 

ud ni.» preeur.of .( Le e i„ n ,„. ID11 | ul roroiuesc. 

” •' DESTINUL UNEr GENERAŢII 

" " ORIENTĂRI PENTRU LEGIONARI 

" " JUSTICE POUR LES A KOMOUN ES 

(Vakqucs) 

MARTIRI LEGIONARI 

ORIENTĂRI POLITICE IN PRIMUL EXIL 
(1939.1940)