ZANNE, PROV. X (1903)_pypdf2

PROVERBELE ROMÂNILOR 


CAPITOLU XXIII 


SUPLEMENT LA CAPITOLELE 1—XVIII 
(URMARE) 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 


BABĂ 
A 
8645 Baba cere împlinite tote, 
' Și moşu face cât pote. 
D-na Z. MIHĂILESCU, inv. e. Buş- 
teni, j. Prahova. 
1° Multe cere femeia, pentru casă, dar bărbatul face 
ce póte. 
29 Inţeles pornografic. 
$ A 
8546 Baba bătrână nu se sperie de furcă. 
G. BĂNULESCU, înv, c. Pietroșița, 
j. Dimbovita. 
A se adaogà la No. 2702. 


+A i 
8647 Am věđut pe baba, mi-a fost dragă fata. 


V. SALA, dase. ¢. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


[Sa 


PROVERBELE ROMÂNILOR 


1° Judecă fetele după ascendenții ei. 
20° Prin stăruința babelor se încep dragostele. 
$A 
8648. Ca iasta, ca ceia, 
Ca baba cu cârceia. 


'TRODORESCU-K 1RILEANU, fut, € 
Broşteni, 3. Suciava. 


A încurca lucrurile; a nu lămuri nimic. 


A 
8649 Baba betrână 
Cu dinţii de lână. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., €. To- 
plija Rom., p. 19. 
Pentru cele bětrâne. 


; E A 
8650 Hodorog 
La baba ’n pod. 
P. PReELIPCYAN, Înv. c. Schele, 
Bucovina. 


La vorbe nepotrivite. 
BABAR 


8651 Te-am scris în rîndul babarilor. 


A. PANN, IL p. 145. — Hm- 
TESCU, p. 10.5 


Se dice ómenilor, cazi prin faptul că sunt însurați, nu 
maï fac parale. 
BĂIAT 
8652 Când se nasce băetul rid păreţii. 


P. GARBOVICEANU, prof. Semin. 
Ci. VIII. 


Românul fiind mai bucuros să aibă băieți de cât fete 


A 
8653 Unde's băeţi şi babe, fuge dracul. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, €. Fx- 


reblecea, Bucovina. 


1) Hinţescu, ne înțelegând cuvintul, înlocuesce fala” prin barbar! 


£ 
f 
x 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV ò 


Acelaş înțeles ca la No. 2717. 


XA 
3654 Cine are băeţi, are şi pacate. 


O. TEODORESCU, înv. ce. Pungescă, 
4- Vashău. 


Căci are multe de răbdat. 


BARBĂ 


Ea 
8655 - Cari are barbă, are ş-cheptine. !) 
I. Ioxgscu, prof. c. Vevesta, Ma- 
cedonia. 
Cari ari barbă, gari ş-cheptine. *) 


GQ. Zuca, e. Berat, Albania. 
A se adaogă la No. 2720. 


ep 


8656 “Altu şarde barba, şaltu va s'aprindă 
ceabucul. 3) 


V. Dramanpy, e. Melova, Ma- 
cedonid. 


Ga 
Amia mi arde barba, ş-tine vrei s-Ẹ aprinda 
tigarlu. *) 
I. Ionescu, prof. e. Nevésta, 
Macedonia. 


A se adaogà la No. 2730. 
D 


BĂRBAT 
XA 


8657 Unde nu'i bărbat la casă, 
Nu’ nici mâmăligă 'n casă. 
V. Sana, ase. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 
A se adaogă la No. 2749. 


*) Care are barbă, are și pieptene. 

* Care are barbă, își are și pieptene. 

#) Unu “şi arde barba, şi altu vré sa "şi aprindă ciubucui, 
a A At E PE re PE i. a a si SPRE ri Pa ap 


4 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
8658 Bărbatu nu'i baiu că “i puţintei, 
Numai să fie mintea la el. 


V. Saua, dase. c. Rieni, comit. 
Bihor, Ungaria. 


ep 


A 
Bärbatul fie mititel, 
Numai aibă minte la el. 


V. SALA, dase. c. Pelrósa, co- 
mit. Bikor, Uugaria. 
Mintea se caută la oim, iar nu mărimea trupului. Vegi 
proverbul la Sas. 
i E 
8659 Fâră bărbat muliarea greuă (sarcină) 
narmâne.!) 


I. loxEscU. prof. e. Nevésta, Ma- 
cedonia. 


Nici un efect fără causă. 


A 
8660 Bărbatul are ochi să vadă, fimeea are 
ochi să fie vedută. 


V. A. FoRescu, Înv. c. Folticeui, 
J. Sucava. 


A 
8661 Bărbatul după muiere, şi copilul după 
mamă se cunâsce. 


Dr. Ec. Caisrea, Irov, p. 21, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Dacă bărbatul e vrednic îşi ţine bine muierea. 


EA 3 
8662 li barbat, 
Nu'i cacat. 
A. GoRovei, J. Suciava. 


Pentru bărbaţii negospodari. 


$ 
8663 E bărbat la gură. 


| 
a 
| 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV D 


10 E harnic la mâncare. 
20 Vorbesce frumos, are darul vorbirel. 


E A 
8664 Bărbat, ca ţăstul în diua de Pasci. 
P. GÂRBOYICEANU, prof, c. Ie- 
Ă tresci, 3. Gorj. 
Adică leneş. 
BĂRBATĂ 
+ 
8665 Bărbată ca ţestu 'n vatră. 
P. GARBOVICEANU, profesor CI. 
VIII, Senin. Buc. 
- BRÂNCĂ 
+ A i 
8666 Nu “i-a stat pe bună 
Că Pa mâncat brâncile. 


IUL. GROPŞOREANU. profesor, c 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


Pentru omul nestajnie, de pildă: a furat şi la prins. 
kA 7 
3667 Şede pe brânci, ca cânele la stână. 
C. TEODORESCU, înv. c, Lipova, 


j. Pasluiu. 
Pentru cel leneş. 


BURIC 
3668 Mi-fudzi buriclu. 1) 
Ge. 'Pocruescu, Poes. Pop., II. 
p. 676. 
Sa speriat. 
8669 L-mâscă buriclu. °?) 


Ga. Tocrescu, Poes, Popa IL, 
S A p. 676. 
A iubi pre cine-va. 


1) Mi-a fugit buricu, 


5 PROVERBELE ROMÂNILOR 


BURTĂ 
A 


2570 Are burtă de vițel sărac. 


Em. PoPEscv, înv. c. Clocănescă- 
Märginenă, j. Ialomiţa. 


Se satură anevoe. Vedi No. 2798. 
BUZA 
E A f 
8671 Când nu's buzele dulci, mi le ling eu 
singur. 
A. Gonovai, public. j. Suclava. 


Când sunt fericit, nu am nevoe de ajutorul nimănui 


Eta 
8672 S-nu spindzuri budzâle.!) 
$ G. Zuca, ce Durazzo, Albania, 


Sa nu te superi. A se adaogă la No. 2814. 


+A 
8673 Zdrîmbóje pe buză. 
IUL. (GROFSOREANU, Profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 
Adică plânge, mai ales când a fost înşelat. A se vedeă 
si No. 2814. 


EA, 
8674 li bat buzele ca la iepuri. 


GAVR. ONISOR, prof: c. Zorleni, 
3.. Putova. 


A se adaogu lu No. 2814 & 28516. 


DOA 
8675 li aruncă ’n buze. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 114, 
e. Bochia, Ungaria. 
li impută, îl învinue. 


8676 Nu Îi arîse budza.?) 
T. Covan, profesor, c Perivoli, 
Epir. 


1) Să nu laşi buzele în jos. 


~J 


SUPLEMENT LA CAPITOLU 1V 


Om lipsit de noroc. 
Se maï dice ca blestem din partea unui părinte, către 


un copil răi: s-nu fj-aridă budza ! 
CÂLCÂIU 
EA 
8677 li sar călcânile. 
AvR. ONIŞOR, paroh, c. Coşteiu, 
Banat. 
Arată o dorință, o intenție. A se adaogà la No. 2889. 


«Ti sar căleânile după cutare nevéstă.» 


CAP 
+A 


8678 Cine mare în cap, să aibă în picidre. 
Dr. Er. Cristea, Prov., p. 48, 
c. Gurariului, Ungaria. — ILIE 
Hocioră, c. Selişte, comit. Sibiii, 
Transilvania. 


A se adăogă la No. 2848. 


Æ 
8679 Iu nu i cap, cavaï di ciore.!) 
T. COYAN, profesor, c. Ianina, 
Epir. 
% 


Ju nu éste cap, cavai di cicidre.?) 


ILIE GHICU, profesor, c. Abela, 
Epir. 
A se adaogà la No. 2848. 


+A 
8680 Capul bolând dă de lucru piciorelor. 


IUL. GROFŞOREANU, profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


%* 
8681 La aşa cap, aşa piciore. 
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 
A se adaogà la No. 2850. 


Pe a ACATA w 


ir Ato finda a A aA 


3 PROVERRELE ROMÂNILOR 


XA 
8682 Capul daca greşesce, curul plătesce. 


V.. A. FORESCU, c. Dorna, j. Sw- 


clava. 
Acelaş înțeles ca la No. 2848. 
* _ 
8683 Omlu di cap-li s&-aspardze.!) 
T. CovAN, profesor, e. Durazzo, 
Albania. 


Omul singur îşi face rěň, daca e lipsit de judecată. 


EA 
8684 Cine n'are cap, sufere multe. 


C. TEODORESCU, înv. c. Lipova, 
3. Vaslutu. 


Acelaş înțeles ca la No. 2872. 


A 
8685 Umblă cu capul pe sus, ca spicul cel gol. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 261, 
c. Calbor, Ungaria. 


Adică mândru şi prost. 


+A 
8686 Capul plecat nu e tăiat. 


T. Puscaniv, ¢. P. Me&uluă, co- 
mit. Făgăraş, Transilvania. 


A se adaogă la No. 2861. 


$ 
8687 Cap ’nclinaät, cordă stricată.?) 
l. lonescu, prof. ce. Nevesta, 
Macedonia. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


$ 
8688 Caplu façe, caplu tradze.:) 


I. IONESCU, profesor, c. Nevésta, 
Macedonia. — G. Zuca, c. Per- 
met, Albania. 


1) Omul de capul lui se strică. 
2) Cap plecat (închinat), sabie stricată. 


D Manat fana nnnnl tnaro 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 9 


* 
Caplu adară, caplu aspardze (asparge). !) 


G. Zuca, c. Durazzo, Albania. 


+ 
Caplu legă, caplu dislegă.?) 


G. Zuca, e. Berat, Albania. 
A se adaogă la No. 2872. 


8689 Cap mari, mplin cu carni.?) 


GR. Tocruescv, II, p. 444. 


Ci nu cu creeri. Pentru omul prost. 


8690 oa mare, ma minte n'ari.:) 
I. JONESOU, prof. c. Nevesta, Ma- 
cedonia. 
Caplu ca tigari, ma minti ware.”) 
Ga. 'Pocrmescu, I, p. 445., 


Acelaş înțeles ca la No. 2886. 


A 
8691 De la cap pân la picióre, 
Tot e uns, dar nu'i unsóre. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 72, 
c. Bochia, Ungaria. 


Despre omul care ţi se arată prietin, iar, la drept vor- 
bind, ţi-e duşman. 


XA 
8692 La cap gâscă, la trup vulpe. 


V. A. Forescu, ce. Măleni, j. 
Sucava. 


Próstă dar girétă. 


1) Capul face, capul sparge. 

2) Capul légă, capul deâlegă. 

3) Cap mare, plin cu carne. 

1) Cap mare, dar minte n'are. 

5) Capul ca banita. dar minte n'are. 


10 PROVERBELE ROMÂNILOR 
A . va. . 
8693 Nici 'np'i cap de 'nvălitore, nice trup de 
*ncing&tore. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 162, 
c. Gurartuhă, Ungaria. 


Prostă şi urită. 


+A 
8694 Umblă cu capu ’n sac. 


I. BOLDEA, c. Crihalma, comit. 
Tirnava Mare, Transilvania. — P. 
GÂRBOVICEANU, profesor, e. Do- 
brescă, 3. Muscel. 


Acelaş înţeles ca la No. 2902 & 7949. 


+A 
8695 Are cap nu dovlec. 


„B. I. PATRICIv, înv. c. Smulfi, 
j. Covurluïu. 

$A i 

Aistai cap nu bostan. 


„O. TEODORESCU, inv. c. Lipova, 
j. Vaslutu. 


A se adaogă la No. 2904. 


4 A 
8696 Ama cap, ama dovlec. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VII, Se. Dw. 


Acelas înţeles ca la No. 2905. 


8697 A o lua în cap. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştei, 
Banat. - 


A fi băut. A se adaogă acest înțeles la cele date la 
No. 2919. 
XA 
8698 Cu capu între umere. 


TRODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Bvroscenă, 3. Suciava. 


Pentru cei prostănaci. A se vedé No. 2998. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 11 


A 
8699 Mi-am bătut capul cum s€ capet; bat&şi 
şi el capul cum a scâte de la mine. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
reblecea. Bucovina. 
Pentru împrumuturi. 


A 
8700 Tot omul îşi teme capul. 


V. SALA, dase. ce. Vaşcoii, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Adică îşi păzesce capul. 


8701 Ş-da caplu di chiatră.:) 


GR. 'PociLescu, I, p. 444. 
Se căesce. 


+A 
8702 Singur şi-o băgat capu în spini. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Crângu, 
J. Tutova. 


S'a vîrît singur într'o încurcătură. 


+A Pi 
8703 Nu'ţi viri capu 'n rotă., 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VIII, Semin. Buc. 


A se pune în primejdie. 


A 
8704 A se bate cu capu pe nou€ căpătâe. 


T. BăĂLășEL, preot, c. Stefănesci, 
j. Vâlcea. 


Când suferă unul de o bólă iute, durerósă. 


A 
8705 E împodobit la cap. 


GR. TocrLescU, I, p. 1194,j. 
Prahova. 


Adică e prost. 


12 PROVERBELE ROMÂNILOR 


+A 
8706 Nu "ţi face capul apă. 


JUL. (GROFŞOREANU, dasc. com. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 8153 din acest capitol. 


A 
8707 Işi dă în cap şi n cur. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 194, 
c. Bochia, Ungaria. 


Când ai multe lucruri grubnice de făcut, şi nu scii de 
care să te apuci mai întâia. Vedi şi No. 2946. 
E i | 
8708 Li talie caplu.!) 


G. Zuca, e. Permet, Albania. 


A se adaogă la No. 2947. 


8709 Ne cap, ne cior nu s&-aledzi.?) 
Ga. Tocresou, IH, p. 510. 


Lucru încurcat, din care nu se alege nimic. 


xA 
8710 Nu "i cu cap, nici cu picióre. 


HOLERGA, c. Magareă, comit. 
Tirnava- Mare, Transilvania. 


Acelaş înţeles ca la No. 2948. 
8711 Cap di grij.) 
Ga. Tocinescv, II, p. 678. 
Om încăpăţinat.. 
8712 Cap mplin di pali.*) 


| Ga. TociLescv, I, p. 598. 
Adică om prost. 


8713 Cap friptu.5) 


Ga. Tocruescu, I, p. 677. 


1) IY tafe capu. 
3) Nici cap, nici picior nu se alege. 
3) Cap de grij (copac având un lemn tare). 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 13 


Poreclă ce se dă Grecilor. 


XA 
8714 I-a dat de cap. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 111, 
e. Bochia, Ungaria.— AvR. CoR- 
CEA, paroh, c Onșteiu, Banal. 
L'a resplătit pentru tote nedreptăţile. Vedi şi No. 2956. 
8715 A'l da în cap. 
A. PANN, I, p. 77. 
Il lovesce rěŭ, îl nimicesce, îl prăbuşesce, 


«Oricine tace rele & dă în. cap Dumnedeii.» 


A. PANN. 


XA 
8716 S'o spart în capul tău (mei). 
TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broşteni, j. Sucava. 


Când, în loc se facă altuia răi, şa făcut lui singur. 


8717 U scosi n-cap.!) 
, Gr. Tocirusov, II, p. 678. 
Adică a isbutat. 


+A 
8718 I-a pocnit capu. 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Vede o greşélă din trecut, şi voesce, să o îndrepteze. 


+A, 
8719 li cu vînt în cap. 


IUL. GROPȘORBANU, profesor c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


E cam nebun, ţicnit. 


* A 
8720 N'are nici cap, nici códă. 


C. TRODORBSUU, înv. e. Lipova, 
3. Vashuău. 


Om fără nici o ispravă. 


14 PROVERBELE ROMÂNILOR 


CARNE 
* A 


8721 Carnea şi pelea omului nu sunt bune de 
nimic. 
V. SALA, dasc. c. Petrósa, comit. 
Bihor, Ungaria. 
Mintea se caută la om. 


* A . 
8722 Nu se prinde carnea pe el. 


GAVR. ONIŞOR- prof. c. Crângu, 
3. Tutova. 


De rău ce e. A se adaogă la No. 2968. 


8723 Tali tu carni vie. ') 


Ga. TociLescu, II, p. 678. 
A se adaogà la No. 2978. 


CÉFĂ 
8724 Ş-lo zverca.?) 
GR. Tocrvescu, II, p. 667. 
Sa prăpădit. 
8725 Pi zvercă s-m&-ai.?) 
GR. TocrLescu, II, p. 705. 


O să suferă din causa mea. Se dice când facem óre-ce, 
după sfatul sau îndemnul altuia. 


8726 Mi luaşi pi svercă.*) 
MIHĂILEANU, Dict., p. 550. 

Mi-ai luat păcatele; o să suferi din causa mea. 

8727 Bagă svercă.*) 
MIHĂILEANU, Dicţ., p. 550. 

S'a îmbogăţit. Vedi No. 2982. 

1) Taïe în carne vie. 

2) Iși luă cefa. 


3) Pe cetă să më ai. 
4) Më luași pe cefa. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 15 


CHICA 


XA 
8728 Chica lungă, minte scurtă. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 


Acelaş înţeles ca la No. 3008 & 4457. 


COLŢ 


$ 
8729 M’aprópea éste cărintele, ca de părinte.!) 


I. Coyan, prof. c. Permet, Al- 
bania. 
Æ 


Cama aprópe e cărintele, că părintele. ?) 
ILIE GHICU, prof. c. Băésa, Epir. 
Acelaş înțeles ca la No. 3181. 


* A 
8730 De ce aï colți maï mari, cu atâta eşti 
căutat, 


V. A. FoRESOU, e. Dorna, j. Su- 
cava. 


Dacă vrei să obţii óre-ce, să faci gură multă. 


* A 
8731 A fi cu colții lungi. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Șlefănescă, 
j. Vâlcea. 


A vorbi ce e şi ce nu e. 


XA i 
8732 -A ’i rupe colții. 
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ștefănescă, 
j. Vålcea. 


A ’l pedepsi pentru vorbe próste. 


XA A 
8733 A da cu colții. 
T. BÄLĂÄŞEL, preot, c. Ștefănescă, 
3. Vâlcea. 
A vorbi răi de un altul. 


16 PROVERBELE ROMÂNILOR 


COPIL 
XA 
8734 Astă-gi copilul te vinde într'o lingură de 
apă. 
TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suciava. 


Aşai de prefăcută lumea. Vedi No. 3028. 


XA 
8735 Nu îi plâng copiii de fome. 


IUL. GROFŞOREANU, profesor, c. 
Galşa. comit. Arad, Ungaria. 


Om cu avere şi fără copii. A se adaogă la No. 3029. 


$ 
8736 Cine nu se îndură de vargà, pierde copilul. 


_ GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Puina. 


Acelaş înțeles ca la No. 3033 & 3049. 


A 
8737 Copiii numeroşi sunt bogăţia Românului. 


Dr. BL. ORIsTEA, Prov., p, 56, 
c. Toplița Rom., Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 3036. 


XA 
8738 Până nu plânge copilul nu i se dă ţiţă. 


CĂLIN IOTDACHE, J. Argeş. 
* 
Ca s-nu plângă ficiorlu, nu li da tiä da- 
dă-sa. 1) 


A se adaogă la No. 3062. 


I. Coyan, prof. c. Ianina, Epir. 


+A 
8739 Unde ai věđut copii buni şi babe fru- 
mose ? 
C. FLĂMÂND, €. Borga-Susenă, 
comit. Bistriţa — Năseud, Transil- 
vania. 


A se adaogă la No. 2100 & 3067. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 17 


A 
8740 Copiii cer tote câte le věd. 


Dr. EL. CRISTEA. Prov., p. 55, 
c. Toplița Rom., Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 3042. 


A, 
8741 Iţi plâng copiii de pe vatră, ori te aş- 
téptă nevésta? 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. 2. 
Broștenă, j. Sucava. 


Când unul e supărat, şi ca săl învoioşeze. 


+ 
8742 Feciorlu va sun aumbra di fag, nu va 
sun vanghelu. !) 


I. Coyan, c. Perivoli, Epir. 


Copiii bolnavi, pe când se citesce Evanghelia la uşile 
Impěrătesci ale bisericei, se aşadă sub Evanghelie. 


EA 
8743 Copilul spune că'i bătut, dar nu spune 
de ce. 
P. PRELIPCEANU, înv. c. Schela, 
Bucovina. 
Când unul se plânge că a suferit óre-ce, fără să arăte 
şi pricina. 


+A 
8744 Bate copilul când se culcă de-a curme- 
zişul patului. 


G. P. Sari, înv. c. Smulfi, j. 
Covurluïu. 


Pentru greşelile făcute peste di. 


XA 
8745 Copilu reu, e bun numai când dorme. 


V. Sara, dasc. c. Buntesci, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Numai atuncea tace şi stă liniştit. 


18 PROVERBELE ROMÂNILOR 


XA 
8746 Vasě de lut şi copii, nici când nu's mulți 
la casă. 
V. Sara, dasc. c. Vaşeoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Căci vasele se sparg şi copiii mor. 


XA 
8747 A fi ca un copil. 


G. P. Sarvii, înv. c. Smulţi, j. 
Covurlutu. 


Adică nevinovat. A se adaogà la No. 3074. 


A 
8748 Parcă "i plâng copiii de fome. 


„O. TEODORESOU, În. e. Cursesci, 
j. Vaslutu. 


Grăbit; necăjit. Vedi No. 3029. 


CORP 
XA E 3 
8749 Dacă misci corpul, lingi buzele. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 63, 


c. Cetea, Ungaria. 
Arată folósele munceï. 


COSIȚĂ 
* 
8750 Cusiţă lungă, minte scurtă.) 
G. Zuca, e. Berat, Albania. 


A se adaogà la No. 3081 b. 


COT 


A 
8751 A te pune în cote şi în ghenunchi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 16, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


A te umili. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU 1V 19 


8752 Când va-mi baş cotlu.!) 
, , GR. TocILescu, I, pe 464. 
Adică nici odată. 


CREER 
+A, 
8753 li sau făcut creerii apă. 


AVR. CORCEA, prof. c. Coșteiu, 
Banat. 


De multă şciinţă, de mare încordare spirituală. 


A 
8754 Are creeri de câlți. 
GR. 'PociuescU, I, p. 1194, j. 
Prahova. 
Adică e prost. 
CUR 


+A 
8755 Ie din cur şi bagă ’n gura, 
Să’tți pară că'i udătură. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suclava. — A. JUVARA, 
3. Tutova. 


Se dice celor copilăroşi. A se adaogà la No. 3108. 


Ed 
8756 A fi cur betrân. 


A fi deştept. Se dice mai ales copiilor. A se adaogă 
acest înţeles la No. 3110. 


XA 
8757 Omul își face singur usturimea curului. 


V. A. Fonescv, ce. Dorna, j. 
Sucava. 


Prin faptele lui îşi atrage pedepse. 


+A 
8758 Face curu sépte-opt. 


TUL. GROFŞOREANU, profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


H Când ÎmY vnfu cXenta ante? 


20 PROVERBELK ROMÂNILOR 


Li si duci şapte-opt.1) 
GR. TocrLescu, II, p. 638. 


10 Când e omol în strîmtóre. — Ungaria. 
20 A" fi frică. — Macedonia. 


XA 
8759 A'i face curu ca căldarea. 


T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefănesci, 
3. Vâlcea. 


Al bate tare. 


A 
8760 A uita curu descuiat. 


T. BăLăşEL, înv. c. Stefănesci, 
3. Vâlcea. 


Se dice celui ce a trecut printr'o primejdie mare. Cu 
acelaş înțeles se mai dice: wl trece căcatu. 


+A 
8761 A svîrli ca din cur. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broşteni, j. Suctava. 


Adică fără nici o grijă. 


*Aa 
8762 Un cur şi un cap. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulfi, 
J. Covurluiu. 
Un om singur. 


8763 Ma nu poți, si stai pi cur. ?) 
G. Zuca, c. Permet, Albania. 


Daca nu eşti în stare să faci un lucru, nu te apuca 
de dînsul, mai bine stai jos. 


ža 
8764 Vai vină curlu tu cinuşe.?) 


G. Zuca, c Durazzo, Albania. 


1) I se duce ṣépte-opt. 
2 De nu poţi să stai pe cur. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 21 


O să vie timpul, când veï avé trebuință de mine. Se 
dice femeilor. 


xA 
8765 Are vermi (căreţi) în cur. 
I. GROFŞOREANU, prof. c. Galga, 
comit. Arad, Ungaria. 
Ari vierm la cur.!) 
Ga. Tocrescv, I, p. 661. 


Pentru omul nervos, neastîmpărat. 
Cireții sunt nisce vermi cari se găsesc în intestinele 
calului, care atunci e forte neastîmpărat. 


EA 
8766 Bagă-ţi herean în cur (din napoi). 


TUL. GROFŞOREANU. profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


+ A 
8767 A se duce (fugi) cu lut în cur. 


G. P. SALVIŬ, înv. c. Lipova, 
J. Vaslutu. 


DEGET 


EA, 
8168 li dai degetul, el îți apucă mâna. 
C. TEODORESCU, Înv. c. Lipova, 
j. Vasiutu. 


A se adaogà la No. 3139. 


% 
8769 Tuti dzedetle nu sunt isia.?) 


I. CovAn, prof. c Berat, Al- 
bania. 


% 
Tuti dzédzitli nu sunt isea. 5) 


ILrE GHICU, profesor, c. Bătsa, 
Epir. 


A se adaogă la No. 3142. 


1) Are vermi la cur. 
ANE DO i i A E TO EDO A AAEE RE E A E PRI ADE Ra A PR A S 


22 PROVERBELE ROMÂNILOR 


8770 Carice dzedet s-ţi talí, va ti doră.!) 
T. Coxan, prof. c. Coriţa, Al- 
bania. 


Orï-ce copil vei pierde, veï suferi; omul îşi iubesce 
toți copii. A se adaogà la No. 3147. 
8771 Cari dzédit va tali, di nu va ti dóră??) 
Gr. Tocrupscu, II, p. 484. 
Acelaş înţeles ca la No. precedent. 
E 


8772 Dzeditu-mi, dulçe câ amar vai hii, nå- 
poi 'n gură va te bag.’) 


I. Coyan, c, Perivoli, Epir. 


Când ai vre o neînțelegere cu némuri, o să cauţi să 
isprăvesciă cu binele, fără proces etc. 


A 
8773 E greu până te legi la deget. 
GAVR. ONISOR, prof. c. Avra- 
mescl, 3. Tutova. 
Pentru căsătorii. 
$ A 
8774 Nv’ti băga degetele în foc, că te arde. 


IUL. (ROFŞOREANU, profesor, €. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


Ferescete de lucruri cariţi pot aduce supărări. 


+A 
8775 A" cunósce pe degete. 


C. TEODORESCU, nv. e. Cursesct, 
7. Vashuku, 


Adică cât cântăresce. A se udaogă la No. 3163, 


XA, 
8716 li lung la degete. 


IUL. GROFŞOREANU, profesor, c. 
Galga, comit. Bihor, Ungaria. 
1) Ori-ce deget să’ {i tale, te va dure. 
2) Care deget vei tăia şi nu te va dure? 


SUPLEMENT LA CAPITOLU 1V 23 


A se adaogà la No. 3179. 


DI 
£A pad 
8777 Şi-a uitat şi dilele. 
GAVR. ONIşOR, prof. c. Banca, 
J- Tutova. 
De mare supărare. 
DINTE 
+A l 
8778 Cine nu are dinți, nu pote muşcă. 
V. A. Forescu, c. Dorna, j. Su- 
ciara. 


Adică cel sărac saŭ mic. 


8779 Dinţiii din gură ţi-cunosc. !) 
GR. Tociuescu, IE, p. 467. 
A "1 cunósce fórte bine. 
$ 
8780 Nu-li arîse dintili. ?) 
L Coyan, prof. c. Samarina, 
Epir. 
Om posomorit, care nu ride nică odată; de un asemenea 
om se mai dice că e drâgyân. 


8781 Dinți s-nu-aveai, lapti vrea mâçi. *) 


GR. Tocilescu, lI, p. 478. 
Adică e încă copil. 


8782 Nu cutedză sâ-şi arîmă dintili. +4) 
GR. TootLescu, JI, p. 478. 


Nu e liber să facă cea maï mică mişcare. 


8783 La nâscânți tali dintfli, ş-la nâscânțî tali 
limba. 5) 
Ga Tociuascu, H, p. 478. 


1) Dinţii din gură îţi cunosc. 

„*) Nu ia rîs dintele 

3) Dinţi dacă nu aveai, lapte ai fi supt. 
1) Nu cuteză să “și scobâscă dintele. 


RR NE OR FPS pe pa AOC. Acei E- ANRE e IP a E SIL, Pe I-AR CO 


24 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Pentru cei răi de gură. 


* A 
8784 Dă cu dinții de pétră. 
AvR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 


Banat. 
O păţesce rěŭ. 


As . “ 
8785 il ține ca ’n dinți. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 117, 


c. Borgosuseni, Ungaria. 
Adică cu tărie. 


* 
8786 Plătesce dinţii (judecata Turcului). 
GR. ALEXANDRESCU, magisir. j. 


Putna. 
Adică vinovatul. : 


8787 Ndredzi-ţi dinții. ») 
Ga. Tocrnescv, II, p. 569. 
Adică: puneţi pofta 'n cuiu. 
8788 Dintili 'n dzindzie cresci. °) 


GR. TocruEscu, II, p. 686. 


Adică copiii pe lângă părinţii lor. 


$+ A 
8789 A ’l luà în dinți. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. e. 
Broşteni, j. Suciava. 


Adică la bătae. 
+ - 
8790 Na di os, dă-mi di her. *) 


F. BALAMACĂ, c. Cacea (Ghior- 
ghea), Macedonia. 


Dice Aromânul când seste un dinte, aruncându'l tot 
de odată peste casă. 


1) Drege'ţi dinţii. 
*) Dintele în gingie cresce. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU 1V 


[N] 
n 


X 


8791 Nu li dă dinte. °) 
G. Zuca, c. Samarina, Epir. 


Nu "1 lăsa să se întindă prea mult. 


FALCĂ 
E A, 
8792 li tare în fălci. 


TEODORESCU-KIBILEANU, Înv. €. 
Brosteni, J. Suckava. 


Mănâncă ţepăn. A se adaogà acest înțeles la No. 3220. 


FATĂ 
A 
8793 Unde sunt şepte fete, şedětórea e deplină. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 267, 


c. Logoş, Ungaria. 
Nu le tace gura. 


* A 
8794 Unde sunt nou€ fete, 
Móre pisica de sete. 


P. GĂRBOVICEANU, prof. c. Co- 
măniţa, 3. Olt. 


Acelaş înţeles ca la No. 3337. 
8795 Cari nu mârită fetă, nu scii çe îi tată. ?) 
Gr. Tociuescu, IL, p. 685. 
Arată cât de grei e să măriți o fată. 
A 
8796 Fata mare e mai grea de cât petra de 
moră. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 92, 
c. Gura- Riului, Ungaria. 


A se adaogă la No. 3250. 


1) Nu "i dă dinte. 


PROVERBELE ROMÂNILOR 


26 
i A 
8797 : De cât fată, 
Mai bine mergea pe apă. 
GAvR. ONIŞOR, prof. c. Crângu, 
7. Tutova. 
Acelaş înţeles ca la No. 3251. 
XA 
8798 Când se nasce fata plâng pereţii. 
P. GARBOVICEANU, profesor, CL 
VIII, Semin. Buc. 
Acelaş înţeles ca la No. precedent. 
8199 Fetili nviţate, 


Armân nimâritate. +) 
GR. TocrEsov, IJ, p. 492. 


A se apropia de No. 3261. 


XA 
8800 Fata b&trână, 
E bună cățea la stână. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, e. Fe- 
veblecea, Bucovina. 


E răutăcăosă. 


XA 
Fata'i ca salca, unde o puni, acolo sě 


880! 
prinde. 


Avr. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Se duce după bárbat. 


+A 
880? După fete tot alergi, 
Şi nasul nu scii să ţil stergi. 


P. GÂRBOVYIGEANU, profesor, €. 
Capu Piscului, 3. Muscel. 


Umblă, prea de tînăr, după tete. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU 1V 27 


8803 Bogdaprosti, 
Popă Costi, 
Bună fată mi-ai mai dat; 
Pân a-casă a şi fětat. 


A. Gonovei, j. Suciasa. 


Pentru fetele cari se mărită cu pântecele la gură. 


* A 
8804 S'a înşelat ca fata mare. 


G. I. Tomescu, înv. c. Broseari, 
J. Mehedinţi. 


Cine a greşit şi se căesce. 


XA 
8805 Hei! hei! bade Mihai, 
Multe fete ai 
Şi mie nu'mi dai! 
D-na 4. Juvara, c. Fedesci, j. 
Tulova.—GR. ALEXANDRESCU, MA- 
gistr. 3. Putna. 


XA 
8806 Fata cea nebună. 


TEODORESCU-KIRILEANU, În. €. 
Broșteni, j. Suciava. 
Adică f6mea. 


<A dat peste tine fata cea nebună ?». 


A 
8807 Unde fata nu jócă. 


G. Drm. TRoDORESCU, Poes. Pop., 
p. 367. 


Adică departe. 


A 
8808 Unde fata mare nu se péptěnă. 


G. Dem. TEODORESCU, Poes. Fop., 
p. 366 & 369. 


Acelag înţeles ca la No. precedent. 


A 
8809 Unde fete mari coda nu împletesc. 


Ga. Tocruescu, Poes. Pop., I, 
p. 548. 


I5 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


FAȚA 
ž A . 
8810 De față te linge, de dos te frige. 


TUL. GROFŞOREANU, profesor, c. 
Galga, comit. Arad, Ungaria. 


A se adaogà la No. 3285. 


+A 
8811 In faţă te gugulesce, şi în dos te hulesce. 


P. GÂRBOVICEANU, Profesor, Se- 
min. Cl. VI. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


XA 
8812 In față e dulceţă, iar în dos un sloiu de 
ghéță. 
G. POBORAN, inst. j. Slatina. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


8813 Macă lî dai față, ti ncalică pri guşă.!) 


GR. Tocruescu, Il, p. 491. 
Pentru copiii resfăţaţi. 


+A 
8814 Faţa face dragă şi gâuza. 


V. A. Forrscu, e. Broșteni, 
j. Sucăava. 


Acelaş înţeles ca la No. 3287. - 


XA 
8815 După cum e drăgâlaşă faţă, îi poți ghici 
şi p... 
V. A, FoREscU, ce. Dorna, j. 
Suciava. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


A i 
8816 Cum îi fața, aşa şi dosu. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Zorlenă, 
J. Sucăava. 


1) Daca le dat obraz, te încalecă pe céfă. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU 1V 29 


Precum se arată aşa şi este. 


A 
8817 In faţă i se oglindeză inima omului. 


Dr. ELIE CRISTEA, Prov., p. 119, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 3300. 


FECIOR 


A 
8818 Unde sunt opt feciori, nu "ți băga mâna 
pe ferestă, că ţi-o scoţi ciuntă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 267, 
c. Logog, Ungaria. 


Arată puterea familielor numeróse. Vegi No. 10043. 


xA ' 
8819 Fecior, 
La topor; 
Fetiţă, 
La furchiţă. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Fie-care cu ocupația lui firéscă. Vegi şi No. 2718 b. 

8820 Ficior i fétă? !) 
Gr. TocrLescu, lI, p. 492. 
Adică lucrul favorabil, plăcut sai nu. 
% - 
8821 Ficiorii mâcă meri, ş aușşilor li amurţe 
dințili. 2) 

1. COYAN, prof. c. lamina, Epir. 


Acelaş înţeles ca la No. 10543. 


FEMEIE 
A 
8822 Femeea bună e plug de aur în casa 
omului. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 93, 
c. Codlea, Ungaria. 
1) Fecior saŭ fată? s 


2) Feciori! mănâncă mere, și bătrânilor li se strepezesc dinți. 


30 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Acelaş înţeles ca la No. 3317. 


Æ 
8823 Femeea îi tot l femee. 


GR. ALEXANDRESCU, magisi. j. 
Puina. 


A se adaogà la No. 3318. 


A 
8824 Femea "i lucrul dracului, 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 93, 
ce. Fenteuşul- Mare, Uugaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 3328. 


EN 3 
8825 Unde e fimeea, e şi dracul. 


V. A. Forescu, c. Dorna, j. 
Suciava. 


Acelaş înțeles ca la No. 3327. 


A 
8826 Fimeea. când r&u se pune a face, nici 
dracul nu o întrece. 


V. A. Forrscu, ce Dorna, j. 
Sucava. 


Acelaş înțeles ca la No. 38331. 


£A 
8827 Mai bine ţii un sac de purici, de cât o 


fimee rea. 
V. A. Fongscu, c. Mălini, j. 
Sucava. 


A se adaogà la No. 3353. 


XA 
8828 Femeea fără bărbat, 
Ca calul despedecat. 


G. P. SaALvid, îm. c Smulfi, 
J. Covurlutu. 


Acelaş înțeles ca la No. 4017. 


ža 
8829 Femeia are multe guri, şi cere multe. 


s V. SALA, dase. ce Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


ca 
ar 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 


Acelaş înţeles ca la No. 3938. 


ž A 
8830 Ochii femeei, ochii pisicei. 


GR. PoinNARU, ¢. Bassa, j. Ia- 
lomița. 


Acelaş înțeles ca la No. 3973; arată gi viclenia. 


£A 
8831 Femeea înțeléptă îşi zidesce casa. 


G. MIHALACHE, c. Șendrescă, j. 
Tutova. 
$ A 
8832 Femeea cea nebună, casa îşi dărimă, 


G. MIHALACHE, e Șendresci, j. 
Tutova 


tA 
8833 Lâna de óie lae, 
Şi femeea balae. 


Basora, prin V. Forescu, 3. 
Sucava. 


Douë lucruri bune şi frumóse. 


e 
8834 Femeele nechibzuite, ca bucatele nesa- 
rate. 
V. A. FonescU, c. Folticeni, j. 
Sucava. 
xka , : 
8835 Fimeea ce pórtă cojocul pe umere, căl- 
dură mare are subt cojoc. 
V. A. Forgsct, c Dorna, j. 
Sucava. 
A f 
8836 Jaratecul fimeii tinere, îi face şi pulpe 
roşii. 
V. A. FORESCU, e Dorna, j. 
Sucava. 
8837 O femee nu póte fi bună de cât pentru 


un an, ca şi un calendar. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 190, 
c. Gurartului. Tmaaria. 


32 PROVERBELE ROMÂNILOR 


+A 
8838 Sărăcuț de mama mea, 
Iérna grea (gre), femeea rea (rě). 


„GR. ALEXANDRESCU, magistr., 
7. Putna. 


Pentru unul care are o femee rea. 


+A, 
8839 Intre un da şi un nu al unei fimei, nu 
încape nici un vîrf de ac. 


V. A. FoRescu, c. Dorna, j. 
Sucava. 


Arată firea lor nehotărită şi impulsivă. 


A , 
8840 Femeea să tacă ’n biserică. 


Dr. EL. Cristea, Prov., p. 98, 
comit. Sibiii, Transilvania. 


Arată starea ei de inferioritate. 


xX A 
8841 Par'că e o femee. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. ©. 
Broşteni, j. Sucava. 


Om neîndemânatic. 


FICAT 
E - 
8842 Când ti věd m-şi tornă hicatele-!) 


G. Zuca, c. Georgea, Macedonia. 
Imi fac sânge răi, mě supěr. 


8843 Ama çe hicat. ?) 
Gr. Toosescu, I, p. 521 
Când unul îţă tot reamintesce o binefacere. 


A 
8844 M'o ars la ficați. 


„B. I. Paraiciu, înv. c. Smulţă, 
3. Covurluău,. 


1) Când te văd mi se întorc ficatele (măruntaele, plămânii). 
2 Ta re maY ficat. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 33 


M'a lovit cu vorba unde mă dóre. Vedi şi No. 3365. 


E 
8845 Mi arse hicatlu (trâ nâsă).!) 
I. CovAN, prof. c. Samarina, 
Epir. 


Se dice ironie, arătând nepăsarea. 


FILIASTRU 
+ 
8846 Cari n-are fumélie, hiliastru s-nu lia.?) 
J. CoYan, prof. c. Georgia, Al- 
bania. 
Acelaş înțeles ca la No. 3070. 
% End 
8847 Hiliastrul, hicate nu s-façe. ?) 
I. Covan, prof. c. Culona, Al 
bania. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


FIRE 


XA 
8848 E nant la fire. 
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţă, 


j. Covurluiu. 
Adică e mândru. 


FOLE 
A, 
8849 Il róde în fóle 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coştetu, 
Banat. 


E wăutăcios; aştéptă prilej ca să 'şi descarce mânia. 
GAT 


XA, 
8850 li stă în gât. 
Ga. ALEXANDRESCU, magistr. f. 
Putna. 


1) 'Mi arse ficatul (pentru dînsa). 
2) Care nu are copii, fiii adoptiv să nu lea. 
3) Fiul adoptiv ficat nu se face. 


34 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A se adaogă la No. 3390. 


* 
8851 Si nu 7] calci pri gușe.!) 


G. Zuca, c Samarina, Epir. 
Să nul împingi la disperare. 
GENĂ 
+ . . . 
8852 S-nu dipuni dzenile. 2) 
G. Zuca, c. Durazzo, Albania. 


Nu te supără. Vedi No. 3396 b. 


GURĂ 


* 
8853 Are unele în gură şi altele în inimă. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


Cu gura óspi, ş-cu inima ț-u hicrbi.?) 
Gr. PociLescu, II, p. 512. 


Acelaş înțeles ca la No. 3417. 


$ 
8854 Gura aspardze, gura-adară. +) 


I. JoNEscU, prof. c. Nevésta, Ma- 
cedonia. 


Acelaş înțeles ca la No. 3428. 


E A 
8855 La gură place, la cur ţine-te drace. 


I. GROFŞOREANU, prof. c. Galşa, 
comit. Arad, Ungaria. 


Mâncare plăcută, care în urmă strică stomahul. 


1) Să nul calci pe gât. 

2) Să nu cobori sprincenele, 

3) Cu gură prietin, și cu inima ţi-o fierbe. 
PT fann tree) 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 35 


+A 
8856 Gura bate şegutu. 


l. Popescu, înv. c. Dobreni, j. 
Ilfov. 
A se adaogă la No. 3437. 


XA 
8857 Cine își îngrădesce gura, îşi cruță curul. 


V. Forrscu, c. Dorna, j. Su- 
clava. 


Cine nu are gură rea, trăesce bine cu tótă lumea. 


8858 Cu gura munțîli scoli.!) 
Ga. Tociueascu, IJ, p. 518. 


Acelaş înțeles ca la No. 3439 & 3440. 


A 
8859 Nu tace o gură arțagă, 
Nu tace o lume întregă. 


V. SALA, dase. c. Vașcoi, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


A se adaogà la No. 3443. 


8860 Gura Îi dzîçi, narea lí avdi.?) 
Gr 'LociLescu, I, p. 689. 


Pentru unul care vorbesce încet, de nu se aude. 


$ 
8861 Gura óspe nu €ste.:) 
I. IONESCU, prof. c. Nevésta, 
Macedonia. 
Să nu fii lacom. 


* A 
8862 Gura dice, gura minte. 
AVR. CC RCEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 
A se adaogà la No. 3467. 


1) Ca gura munţii scoli. 
2) Gura lui dice, nasul lui aude. 


36 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
8863 Gură are, şi gură nare. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 104, 
c. Toplita-Rom., Ungaria. 


Despre cei modeşti. A se adaogà acest înțeles la No. 
3419, 3424 & 3556 b. 


8864 Adese-ori, în dosul unei gure dulci, se 
ascunde o inimă otrăvită. 


V. A. FoREsCU, c. Folticeni, j. 
Sucava. 


Acelaş înțeles ca la No. 3411, 


A 
8865 Mai încet cu gura şi mai iute din mâni, 


V. SALA, dasc. c. Vaşcoù, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Vorbă maï puțină şi trébă mai multă. 


* A 
8866 Taci gură, că nu maï te dóre capul. 


I. REDNIC, c. Vaşcoŭù, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Cine vorbesce prea mult o păţesce. 


tA 
8867 Gura înfundă iadul. 


Dr. EL. Cristea, Prov., p. 105 


` 2 
c. Zlatna, Ungaria. 


Pentru cel flecar. 


£ 
8868 Multe guri afurisite.!) 
1. Ionescu, c. Nevesta, Mace- 
donia. 
% . s 
Multi guri cätirisite.?) 


I. Coyan, c. Permet, Albania. 


Far E ei ne es pg i n e fanta cette 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 37 


Unde sunt mulţi cari aştepte mâncare de a gata, e râu. 

Le dice de pildă când un tată are mulţi băeţi netreb- 
nici şi trebue săi întreţie dînsul. Vegi No. 8950 din 
acest capitol. 


A 
_8869 Gură multă, ispravă puţină. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 105, 
c. Topliţa Rom., Ungaria. 
Flecar şi leneş. 


A 
8870 Numai gura "i de el. 


Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 67, 
e. Logoş, Ungaria. 


Flecar, lăudăros şi leneş, nespornic. 


A 
8871 Gura dice, vintul duce. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 105, 
e. Gurarfului, Ungaria. 


Pentru cel flecar, căruia nu i se ïeaŭ vorbele în sémă. 


A 
8872 Gura omului vorbesce multe, când e 
diua lungă. 
V. SALA, dasc. e. Vaşcoă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Nu se iea în séma tot ce spune omul. 


EA, 
8873 li cură miere din gură. 


V. SALA, dase. c. Rieni, comit.. 
Bihor, Ungaria. 


Vorbesce frumos şi blând. 


XA 
8874 Gura farfara, 
Te dă de belea. 


GR. POENARU, ¢. Rassa, j. Ta- 
lomiţa. 


25 PROVERBELE ROMÂNILOR 


E A 
8875 Gura dulce, 
Mult aduce. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştei, 
Banat. 


A se adaogă la No. 6327. 


A 
8876 Gura tăcută, 
Nu umbiă bătută. 


Dr. E. CRISTEA, Prov., p. 106 
c. Lupsa, Ungaria. 


Să nu vorbim prea mult. 


A, 
8877 Il pórtă lumea ’n gură, cum pórtă prun- 
cul sătul țîța. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 116, 
c. Bochia, Ungaria. 


Toți îl vorbesc de r&ă. 


A 
8878 Gura priponesce mâna. 


G. GÂRBOVICBANU, prof. c. Ker- 
bănescă, 3. Argeş. 


Să vorbim puţin, că ne este mai bine. 


E 
8879 Gura mereu curățată, 
De dureri este cruţată. 


„D-ra Ecar.ŞIŞMAN, înv c. Adam, 
3. Tutova. 


XA 
8880 Gura lui plâtesce ţera. 


V. Sana, dasc. ce. Vaşcoi, co 
mit. Bihor, Ungaria. 


Vorbesce adevărul; ce spune, e bine dis şi drept. 


A 
8881 Gura ta şi trei parale. 


Dr. Ei. CRISTEA, Prov., p. 99, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


| 
| 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 39 


* A 
8882 Gura slabă, 
Strică treba. 
N. Rusy, c Ighisdorf, comit. 
Tirnava, Transilvania. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


* A 
8883 Are bună gură, 
Dar la şură nu'i strînsură. 


V. Sara, dase. c. Pigănesci, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Flecar şi leneş. 


* A 
8884 Gura “i gură, şura îi şură; ce are a face? 


V. SALA, dase. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


10 Pentru cel mâncăcios. 
20 Tot omul să 'și facă chemarea sa. 


> 
pi> 
tç 


8885 umblă gura fără el. 


TUL. CSO aaa profesor, c 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


Flecăresce, spune ce ar trebui să tacă, 


E A 
8886 Cu gliea'mn gură. 


TEODORESCU - KIRILEANU, dasc. 
e. Broştenă, j. Sucăava. 


Adică mort. 


% A 
8887 Gura vorbesce adevărul şi minciuna. 


„_C, TEODORESCU, Înv. c. Dogele, 
3. Vaslulu. 


Pentru cei care mint. 


A | 
8888 Spune (grăesce) ca cu gura altuia. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. €. 
Broşteni, j. Suciava. 


Grăesce fără tragere de inimă. A se adaogă la No. 
3499. 


40 PROVERBELE ROMÂNILOR 


XA 
8889 A'i pune pumnu 'n gură. 

AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu, 
Banat. — E. I. PATRICIU, îm. c. 
Smulţă, 3. Covurluău. — GAVR. ONI- 
SOR, c. Banca, 3. Tutova. — TEO- 
DORESCU-KIRILEANU, înv. e. Broş- 
teni, j. Suciava. 


Al opri să grăjéscă fiind vinovat, saŭ în semn de silă. 


* : 
8890 A lua (0) petră ’n gură. 


Când vedi ce-va pentru întâia Gră. 


+A 
8891 Tae şi frige cu gura. 


AVR. CORGEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 


Acelaş înţeles ca la No. 3505. 


A 
8892 Gură largă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 105, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 3519. 


A 
8893 Gură de petecă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 105, 
c. Gurariulhuiă, Ungaria. — AVR. 
CoRcEA, paroh, c. Coştelu, Banat. 


Acelaş înţeles ca la No. 3595. 


A 
8894 Gură strîmbă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 106, 
c. Bochta, Ungaria. 


Mincinos. Vedi No. 3548. 


A 
8895 Gură dulce. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 105, 
c. Bran, Ungaria. 


A se adaoeă la No. 3556. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 4l 


ža 
8896 I s€ face gura pungă. 


EL. Hocioră, c. Seliște, comit. 
Sibii, Ungaria. 


A se adaogă la No. 3550. 


* A, 
8897 Işi bate gura'mn taină. 


AvR. CoRCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


In zadar se rógă de ce-va. 


A 
8898 In fine m'am vedut şi cu gura 'ntr'o parte. 


C. TeopoREscu, înv. c. Lipova, 
j. Vasiuiu. 


Adică: am mâncat. 


* A 
8899 A se uita în gura altuia. 


G. BĂNULESCU, înv. c. Pietro- 
şița, 3. Dimbovita. 


A face după cum a dis altul, ci nu pe voïea lui. A 
se adaogă la No. 3544. 


XA 
8900 Are o gură, 
Cât o şură. 
V. SALA, dasc., c. Vașcoă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Strigă tare, te ameţesce cu vorba. A se adaogă acest 
înţeles la No. 3561. 


RA, 
8901 li tocă gura 'n dece. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. Semin. 
Cl. VIII. 


Flecăresce. 


* Aa 
8902 Îşi recesce gura 'n zadar. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 


In zădar se râgă de ce-va. A se adaogă la No. 3536. 


42 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
8903 L/a făcut cum i-a venit la gură. 


T. SPERANŢĂ, ¢. Bărşolu, j. 


Argeş. 
L'a batjocorit rău. 


A 
8904 A ţine gura 'n pod. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 16, 
c. Codlea, Ungaria. 
A nu deschide gură. 


XA 
8905 A "Şi cinsti gura. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Murgeni, 
3. Tutova. 


Adică a be. 


EA 
8906 Sterge-te pe gură. 


IUL. GROFŞOREANU. profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


A se adaogă la No. 3516. 


GUŞĂ 
+A, 
8907 Ñ cade în guşă. 


E. I- PATRICIU, înv. c. Smulfi, 
3. Covurlutu. 


Ti vine de-a gata. 


8908 Alâsă mamă.!) 
Ga. 'Pocrescv, II, p. 540. 


S'a îmbogăţit. Acelaş înţeles ca la No. 2759. 


+ALL | 
8909 li coce 'n guşă. 
AvR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Se dice despre cei cari aştéptă prilej de a se răsbuna 
pie cine-va. -: 


D A lăsat gușă. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 43 


INIMĂ 
EA 
8910 Unde `i inimă, acolo “i şi minte. 


V. SALA, dasc. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 3589. 


$ 
8911 Puţini sunt cari nu aŭ viermi la inimă, 


` V. A. FoRescu, ce. Folticeni, j. 
Sucava. 


Adică supărări. 


% A + . . . 
8912 Îi urîtă calea inimii. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Cârja, 
3. Tutova. 


* 
8913 Inima mea multe scie, nare gură s-spună.!) 


„1. Ionescu, c.. Nevésta, Mace- 
donia. ` 


Când nu vrei să "ţi desvelesci gândurile. 


* A i $ 
8914 A'i fi inima legată cu curele. 


E. Honos, Poes. Pop., p. 41, © 
Vărădia, Banat. 


A i se strânge inima. Ințeles deosebit de cel dat la 
No. 3605. 


A 
8915 Işi iea inima ’n dinţi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 124, 
c. Gurarîuluž, Ungaria. 


A se adaogà la No. 3608. 


8916 Inimă laie. . 
"Ga. 'TociuEscv, H, p. 524. 


Adică om răi. A se adaogă la No. 3595. 


44 PROVERBELI ROMÂNILOR 


E Pas 
8917 Câile 's băirile inimei. 
TRODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broştenă, j. Sucăava. 


Instinetele animale dicteză dragostea. 


EA 
8918 Nu fii cu inima mare. 


G. I. Tomescu, înv. c. Broscari, 
j. Mehedinți. 


Un mare boer a întrebat odată pe un țăran de ce boul 
cel mai mic şi slab trage maï mult mergând înaintea ce- 
luï-l-alt. Acesta îi respunde: că e cu inima mai mare şi 
de aceea trage mai tare. Făcând prinsâre amîndoi i-ai 
tăiat şi aŭ înfăţişat inimele şi a egit cum a dis ţăranul. 

Se dice când vegăi pe unul mai slab şi sărac, mai ţan- 
tog şi maï ales în afaceri, de cât celă-l-alt, 

Inţeles deosebit de cel dat la No. 3615. 


E: 
8919 S-mi disici inima, va !1 afli nuntru.!) 


]. Coyan, prof. c. Samarina, 
Epir. 


Arată o dragoste deosebită pentru cine-va. 
BY AL 
8920 li rîde inima. 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 
Se înveselesce. A se adaogà la No. 3640. 


8921 A’i plânge inima într'însu. 


E. Honoş, Poes. Pop., p. 42, 
Banat.— AVR. CORCEA, paroh, c. 
Coșteiu, Banat. 


A fi amârtt, trist. 


+ 
8922 Băsci lăi acăţai tu inimă. °?) 


P I. COYAN, prof. c. Fieri, Albania. 
Sunt fórte supěrat. 


1) S%'mi deschidi inima, o să’l găsesci înăuntru. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 45 


$ 
8923 Mi si sâtră inima. +) 
G. Zuca, c. Fieri, Albania. 


Când unul sa rěsbunat. 


ža 
8924 A 'şi săra inima. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
3. Covurluiu. 


A se bucura şi el. A se adaogă la No. 3606. 


EA 
8925 A lăsa cu pumnii la inimă. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coștelu, 
Banat. 


In durere mare, în jale, în întristare. 


XA 
8926 I s'a făcut inima cremene. 


V. A. Fonescv, c. Dorna,j. Su- 
căava. 


De multe supărări, se împietresce inima omului, de nu 
mai pâte plânge. 


XA 
8927 Inimă de putregaiu. 


TEODORESCU-KIRILBANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suclava. 


Adică necăjită, suferindă. 


LIMBĂ 


Gd 
8928 Limba mari óse.?) 
G. Zuca, c. Culona, Albania. 
X 
Limba ósë ware, ósë frândze.?) 
I. Ionescu, prof. c. Nevésta, Ma- 
cedonia. 


1) Mi s'a săturat inima. 
2) Limba n'are óse. 
3) Limba 6se n'are. 6se frânge. 


46 PROVERBELE ROMÂNILOR 


$ . 
Limba óse ware, ma óse frândze. !) 


i . I. CoYan, prof. c. Abela, Epir. 
A se adaogà la No. 3679. 


* A 
8929 Limba sparge capul şi cetăţile. 


V. SALA, dase. ¢. Vaşcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înțeles-ca la No. precedent. 


A 
8930 Limba dulce, dos viclén. 


„Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 136, 
c. Tisa, Ungaria. 


Om fațarnic. 


e 
8931 Cu limba te linge, şi cu gându te împinge. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr., j. 
Putna. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


XA 
8932 Fii domn peste limba ta. 


V. SALA, dase. c. Vaşcoii, comit. 
Bikor, Ungaria. 


Nu vorbi peste měsură şi ce nu trebue. 


ža 
8933 Limba lungă "ți face gréță. 
V. SALA, dasc. c. Ferice, comit. 
Ungaria, Bihor. 
Pentru cel flecar. 


XA 
8934 Limba scapă 'n gură 
Spatele rěmâne la mësură. 
SmauLescv, e. Mihaleni, comit. 
Zarand, Transilvania. 
Pede&psa celui flecar. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU 1V 47 


A 
8935 Taci limbă că nu te dore capul 


© V. SALA, dase. c. Vaşcoŭ, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 3681. Vedi şi No. 3681. 


O O RA, 
8936 Ií tae limba ca fórfecile. 
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. Erie 
A se adaogă la No. 3686. iad 


XA 
8937 Limba tocmesce, limba strică. 


V. Sara, dasc. e. Sohodol, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca No. 3688. 


8938 Limbă supțiri.!) 
Ga. 'Pocrrescu, IH, p. 528. 
Se dice Grecilor. A se adaogă la No. 3730. 


XA 
8939 A ave peri pe limbă. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 
XA 
A“ cresce peri pe limbă. 
l Hocioră, c. Seliştea, comit. Si- 
biă, Transilvania. 


8940 Mi scâsi peri su limbă.?) 
Ga. Tocrrescv, II, p. 528. 
Ma făcut să'mi pierd răbdarea; m'a supărat mult, m'a 
adus la disperare. 
+ A 
8941 Mi scose peri pri limbă.*) 


G. Zuca, c. Samarina, Epir. 


1) Limbă subțire. 
?) Mi-a scos peri sub limbă. 


k T e AES ANE v 


48 i PROVERBELE ROMÂNILOR 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


+A 
8942 Nu lam tras eu de limbă. 


C. TRODORESCU, Înv. e. Pum- 
gesc, j. Vaslušu. 


A spus el singur, ne silit de nimeni. A se adaogă la 
No. 8198. 


EA 
8943 Udătură, 
Limbă 'n gură. 


E. I. PArRICiU, înv. c. Smulţi, 
7. Covurluău. 


Adică nimic. 


A 
8944 I se usucă şi limba din gură. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Zorlenă, 
3. Tutova. A 


Adică de sete. 


& A 
8945 A plecat cu limba 'n gură. 


AvR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Adică uşuratic. 


A 
8946 S'a prins de limbă. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j- 
Putna. 


MÂNĂ 
XA Ă "RENDA 
8947 Dă din mâini să nu te înneci. 
P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 


VII, Scól. Invăţ. 
A se adaogă la No. 3743. 


8948 Mină mânli ş-ciorii, ta s-dai ş-gura.!) 


I. Coyan, prof. c. Coriţa, Al- 
bania. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU 1V 49 


Daca muncim avem ce mânca. 


8949 Iu sun multi mâni, lucurlu custă.!) 
Ga. Tocrescu, I, p. 551. 
Acelaş înţeles ca la No. 3146. 


A 
8950 Alduite mâni multe, afurisite guri multe. 


IUL. (GROFŞOREANU, dascăl, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 
X 
Multi mână sun vluisiti. ?) 
I. CoYAN, profesor, c. Coriţa, 
Albania. 
E 
Ai ._. 9 
Multe mâni avlughisite.*) 


I. Ionescu, c. Nevésta, Mace- 
donia. 


Multe mâni adună, multe guri risipesc averea. A se 
apropia de No. 3746. Acelaş înțeles ca la No. 8868 din 
acest capitol. 


* A 
8951 Omul de trébă nu iese cu mâna gólă din 
casă. 
A. PANN, Il, p. 81. — V. SALA, 
dase. c. Vaşcoii, comit. Bihor, Un. 
garia. 


A se adaogă la No. 3148. 


$ 
8952 Mâna mână la, şamindoutle fața. 4) 


I. Ionescu, c. Nevesta, Mace- 
donia. 


A se adăogă la No. 3752. 


+ 
8953 A dat cu o mână şi şa tăietpe cee-l-altă. 


GR. ALEXANDRESCU, Magistr. j. 
Putna. 


1) Unde sunt mâni multe, și lucrul merge iute. 
2) Multe mâni sunt bine cuvîntate. 
3) Multe mâni sunt bine cuvîntate. 


50 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Pentru cel nedarnic. 


A SIY 
8954 Dă cu o mână, ca să iee cu dóuě. 


V. SALA, dasc. c. Lelesci, comit. 
Bihor, Ungaria. . 


Acelaş înţeles ca la No. 3761. 
8955  Mânà a ta, muma a ta.) 
Ga. TocrLescu, H, p. 549. 
Ea te hrănesce. 
8956 Nu s-tornă cu mâna gólă a-casă.?) 


Gr. Tocrescv, II, p. 550. 
E muncitor, harnic. 


A 
8957 Mâna care dă nu se muşcă. 


V. FonEscu, c. Dorna, j. Suw- 
clava. 


Să fii recunoscător. 
8958 L-portă mâ-să di mână.:) 


| sia Ga. Tocrrescu, I, p. 548. 
Adică e prost. 


F . 
8959 Gi'i tu mână nu'i minçiunä. +) 
l C. Ionescu, c. Nevésta, Mace- 
donia. 


A se adaogă la No. 3717. 


8960 Mâna stângă, mâna curlui. 
Ga. TociLescv, I, p. 552. 
A i 
8961 Ce are în mână are şi n gură. 
C. TEODORESCU, înv. c. Dogele, 
3. Vashău. 


Pentru omul bun. 


') Mâna a ta, muma a ta. 

o > A VA i po 

) Nu se ’ntórce cu mâna gólă a-casă. 
„8. Îi dnee mă-sa de mână. 


j 
l 
í 
i 


SUPLEMENT LA CAPIPOLU IV 51 


tA 
8962 Cu mâna ’n cap şi cu ochi m sat. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coşletu, 
Banat. 


Leneş şi aşteptă de la alţii. 
8963 Nici cu mâna 'nu te am pus, nici cu mâna 


nu te ieau. 
Adevărul, Oct. 1902. 


Când nu vrem să scim nimic de ce-va.. 


8964 Lung în mână, scurt în vină. 


V. SIMTGANOSCHI; prof. c. Fe- 
reblecea, Bucovina. 


Pentru omul îndemănatic la furat. 


8965 Li-agudesci mâna, 1) 


: det TOCILESCU, I, p. 548. 
Indemănatic la furat. 


* A 
8966 Nu lasă mâna ce'i věd ochii. 
IUL. -GROPŞOREANU, dascăl, c. 


Galşa, comit. Arad, Ungaria. 
XA 


Ce ochi ved, mâna nu lasă. 


V. SIMIGANOSGHI, preot, c. Fe- 
. reblecea, Bucovina. 


Fură tot ce vede. 


XA 
8967 Tote îi së prind de mână. 


: AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


4 | 
8968 A'i fi mâna unsă cu terpetin. 


G. PoBoRAnN, inst. c Slatina, 
J. Olt. 
Are mâna lungă. 


1) Lovesce'i mâna. 


52 PROVERBELE ROMÂNILOR 


* A 
8969 Mâna omului tot cătrě el trage. 


V. SALA, c. Sedişte, comit. Bi- 
hor, Ungaria. 
Pentru 6menii egoişti. 


A 
8970 A încăpe pe mână rea. 


C. TEODORESCU, înv. c. Cursesci, 
J. Vasluău. 


Pentru un animal bun saŭ un lucru de preț, etc. 


tA, 
8971 Il tae de la mână. 


E. I. PATRICIU, Înv. c Smulţă, 
_ j. Covuriuău, 


Îi e fără voie. 


* A 
8972 A stă cu mânele în şolduri. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Crângu, 
3. Tutova. 


A se adăogă la No. 3812. 


8973 S'a legat de mâni şi de picere. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


A se adaogă la No. 3831. 


8974 L-tricu pri sun mână.!) 


GR. TociLescv, Il, p. 552. 
La umilit. 
2 A l Ă 
8975 I-a stat! pe mână. 


IUL. GROFŞOREANU, profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


A depinde de el. A se adaogă la No. 3843. 


XA 
8976 Par'că i-a luat cu mâna. 


GavR. ONIŞOB, prof. c. Avra- 
mescă, 3. Tutova. 


+ ma enh mână 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 53 


A se adaogă la No. 3848. 


XA 
8977 A da mâna cu el. 
T. SPERANȚA, prof. Sc. Norm. 
l I. 


A’l prinde. A se adaoga acest înțeles ca la No. 3860. 


MĂSE 


A 
8978 La măsaua care te dâre, te lovesce limba 
mai des. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 129, 
c. Toplița-Rom., Ungaria. 
E A, 
8979 li crapă măsaua în gură. 


TBODORESCU-KIRILEANU, Înv, c. 
Broşteni, j. Suceava. 


Ti scaperă măsaua în gură. 


GAVR. OnişoR, prof. c. Zorleni, 
3. Tutova. 


De supărare, de mare nevoe. 


MAȚ 


A 
8980 Amar la maţe. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 9. c. 
Sinersig, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 3894. 


ž A 
8981 O ţine ca gaia maţul în plisc. 


„O. TnopoREscu, înv. c. Lipova, 
, j. Vashuiu. 
Adică vorba. 


A SE MĂŢUI 
* A 
8982 A se măţui. 


AvR. CORCEA, paroh, c. Mercina, 
Banat. 


A se subţia, a slăbi răi după bólă. 


54 i PROVERBELE ROMÂNILOR 


MEDUVĂ 
8983 Nu-ari mêduă tu cocă.!) 


GR. 'TocrLescv, II, p. 546. 
Adică e prost. 
Cocă = cap, cuvînt albanez. 


MOŞ 
A 
8984 Află moşi pre groşi. 


AVR. CoRcRA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 


Nu e mulţumit cu nimic. Caută pricină de cârtă, ocară,; 
caută a asupri, a nedreptăţi. Vedi şi No. 3916. 
A afla are aci înţelesul de: a căuta. 


MUIERE 


+A 
8985 Muierea e dracu, numai córnele "i lipsesc. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl, 
VIII, Semin. Buc. 


Acelaş înţeles ca la No. 3330. 


8986 Muliarea i ma drac şi di drac. ?) 
l Gr. Tociesov, II, p. 561. 
Acelaş înțeles ca la No. 3922. 


+A 
8987 Iérna grea, muierea rea, 
N’adună nici o surcea. 
O să plec la tîrg cu ea, 
Să ieau parale pe ea, 
Să daŭ bir şi hangara. 
P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VII, Semin. Buc. 


Pentru muierea cea rea. 


1) Nu are măduvă în cap. 
2) Mierea e maY drac si de cât dracul. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV - 55 


% 
8988 Muliarea are cusiță lungă ş-minte scurtă.!) 
I. Ionescu, c. Nevesta, Mace- 
donia. 


A se adaogă la No. 3928. 


A 
8989 Muerea bărbată, d'abia intră în r&sboiu 
şi se încurcă iţele. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. e. Po- 
enariă, j. Gorj. 


Pentru femea leneşă. 


$ 
8990 Mulierea i ca saperă.?) 
| G. ZUCA, c. Durazzo, Albania. 
Acelaş înţeles ca la No. 8986 din acest capitol. 


8991 Muerea e un vas slab: din nimica se ne- 
căjesce, şi cu nimica se îmblândesce, 


I TzINTZV, ing. j. Buzăă. 


A se adaogà la No. 3942. 


* 
8992 Mlarea cari nu va s-frimintă, tută dzua 
'ncerne. 5) 
I. CoYAN, profesor c. Perivoli. 
Epir. 
$ 


Mulicrea çi nu va sfărmintă tută dziua 
nçérne. *) 
Q. Zucca, c. Fieri, Albania. 


Acelaş înțeles ca la No. 5949. 


8993 Muiiarea pisti n'ari. 5) 
Ga. Tocruescv, I, p. 560. 
A se adaogă la No. 3952. 


1) Muierea are cosiţă lungă şi minte scurtă. 

2) Muierea e ca să ferescă (Dumnegeii). 

3) & 4) Muierea care nu vré să frămînte, t6tă diua cerne. 
5) Muterea credință n'are. 


56 PROVERBELI ROMÂNILOR 


pd 
8994 Fudzi di muliere ca di puşcii(ă). 1) 


G. Zuca, c. Culona, Albania. 


Acelaş înţeles ca la No. 3961. 


A 
8995 Atunci are muerea drept, când vin porcii 
de la câmp. 


IUL. GROFŞOREANU, profesor, c. 
Galga, comit. Arad, Ungaria. 
Adică nică odată; doar pâte n6ptea. 
8996 Măi băete, băeţele, 
Nu luă de la muiere. 
Adevăr (ziar), Oct. 1902. 


A 
8997 Muerea e ca cosa; dacă no baţi nu as- 


cultă (tae). 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 154, 
c. Codlea, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la; No. 3337. 


A 
8998 Nimic mai schimbăcios ca vremea şi ca 
muerile. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 165, 
c. Codlea, Ungaria, 


Nu te poţi încrede într'însa. 


* A 
8999 Par'că esti muiere. 


TEODOR ESCU-KIRILEA NU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suclava. 


Arată stângăcie, nepricepere, slăbiciune, 


MUSTAŢĂ 
9000 Ndredzi-ţi mustăţii. ?) 


Ga. Tocresov, H, p. 564. 
Să ai răbdare. 


1) Fugi de muiere ca de ciumă. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 57 


î DIN NAINTE 


900! Arincă dinăinte, s'afli dinăpoi. 1) 


I. Ionescu, prof. c. Nevesta, 
Macedonia. 


Fă bine ca să ți se facă şi ție. 


XA 
9002 Cu naintea napoi. 


TRODORESCU- KIRILEANU, În. c. 
Broşteni, j. Suciava. 


Cu dosu înainte, de nevoe. 


XA 
9003 Tir nainte, tîr napoi. 


IUL. GROPŞOREANU, B. Comloş, 
comit. Torontal, Ungaria. 


1° Se dice la jumătatea postului Pascilor. 
2% Când omul'strică ce a lucrat. 


DIN NAPOI 
XA 
9004 A! luă dinapoi. 


AVR. COROEA, paroh, c. Coștelu, 
Banat. 


A duce cu sila, fără voe. 


NAS 


XA 
9005 Obrazului fără nas îi stă reu. 


V. Saua, dasc. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Pentru omul fără omenie. 


A 
9006 — Unde te duci? 
— Me duc după nas. 


V. Sara, dasc. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Unde vréŭ, nam să ți daŭ socotélă. 


58 PROVERBELE ROMÂNILOR 


$ A | 
9007 Nu mirâs€ a nas de om, ci mirose a 
nas de bou. 


V. SALA, dasc. c. Vaşcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Nu e fapt de om ci de dobitoc. 


XA 
9008 Omul ca omul, nasul e ce e. 


V. SALA, dasc. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Omul póte să fie ori-cum, numai să aibă omenie. 


%A 
9009 Daca nai nas, n'ai nimic. 


V. SALA, dasc. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Adică dacă nu ai omenie. 


Æ 
9010 S-li cadă narea, nu s-plecă s'o lia.!) 
I. COYAN, prof. e. Permet, Al- 
bania. 
Pentru omul fudul. 
9011 — Çi ţ-cură nărle? 


— Di ernă. 
— Ti sciu ş-di vera.?) 


I. Ionescu, prof. ce. Nevesta, 
Macedonia. 


Acelaş înţeles ca la No. D537. 


9012 Narea 6 ari mari, ma nu ari hari.?) 
GR. 'Poorascv, II, p. €68. 


Când un parvenit, vré să facă pe boerul, şi s8 cunósce. 


A 
9013 A întorce nasu. 
V. SALA, dasc. c. Vașcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


1) Să "1 cadă nasul, nu se plecă să'l Yea. 
n Ce "i enroe nasul? — De Yérnă, — Te sciii şi de (astă) vară. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 59 


A nu vroi să vadă. A se adaogà la No. 4081. 


XA 
9014 A'şi beli nasu pentru cine-va. 


V. Sara. dase. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 
EA 


A'şi îngroşă nasu pentru cineva. 


V. SALA, dasc. c. Rieni, comit. 
Bihor, Ungaria. 


S'a pus pentru cine-va, şi a păţito. 


XA 
9015 A'i rupe nasul. 
C. TRODORESOU, înv. c. Lipova, 
j. Vaslulu,. 
A'l înfrîna. 


3 A 
9016 Și-a frânt (rupt, plecat, muiat, culcat) 
nasu. 
V. SALA, dasc. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Adică a păţito. A se adaogă la No. 4083. 


$ 
9017 Li-u dideşi cu narea, di Ñ-u făceşi avla- 
chiu !) 
F. G. BALAMACI, c. Gheorghea, 
Macedonia. 


Când unul se laudă că a făcut o ispravă mare şi, de 
fapt, nu a făcut nimic. 


% A 
9018 A dat cu nasu de belea. 


V. Sara, dase. c. Vaşcoù, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Adică a păţito. 


+A l 
9019 A trage pe sub nas. 


Sr. Sr. Tuņescu, înv. c. Catanele 
j. Dolj. 


A bé bine. A se adaogà la No. 4082. 


1) L-ai dat cu nasu de-i făcuși şanţ. 


60 PROVERBELE ROMÂNILOR 


XA, 
9020 “Ti sere sub nas. 


IUL. GROFŞORBANU, profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


Celui ce se supără pentru nimic. 


Æ 
9021 Či-afumă nărle.!) 


G. Zuca, c. Cavata, Albania. 


I-a stricat pofta; i-a dat să înțelégă că nu maï trebue 
să se amestece, să maï vie, etc. 


9022 Spindzură nărli.?) 


GR. Tocruascv, l, p. 567. 
Adică e supărat. i 


A 
9023 Șede cu nasul umflat. 


E. I. PAraIciU, înv. e Smuljă, 
j. Covurlutu. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. Vedi şi No. 4113. 


* A 
9024 I sa pus (i-a sărit) în nas. 
V. SALA, dasc. €. Vagcoŭ, comit 
Bihor, Ungaria. 
S'a supěrat. 


ža 
9025 L’a luat de nas. 


V. Sara, dase. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


L'a mustrat bine. 


+A 
9026 I sa teşcat nasu. 


V. SALA, dasc. c. Vaşcoiă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


A păţito. 


1) l-a afumat nasul. 
2) A spînzurat nasul. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 61 


A 
9027 I-a tras nasu la rindea. 
V. SALA, dasc. c. Vașcoii, comit. 
; Bihor, Ungaria. 
L'a învăţat omenie. 


* A 
9028 Umblă cu nasu prin nori (pe departe). 


V. Saua, dasc. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


E mândru. A se vedé No. 4119. 


A 
9029 Umblă cu nasu pe la dracu. 


V. SALA, dase. c. Vaşcoă, comit. 
Bihor, Ungaria. 
+A 
Tine nasu pe la naiba. 
V. SALA, dasc. c. Rieni, comit. 
Bihor, Ungaria. 
Mândru, nu e de apropiat. 


ž A 
9030 Il s'a uscat nasu. 


V. SALA, dase. c., Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Nu maï e copil. 


e A 
9031 A fi cu nasu ud. 


V. SALA, dase. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


E copil. 
A 
9032 A se sterge pe la nas. 
AvR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu, 
Banat. 


Adică aşi pune pofta 'n cuiu. 


+A 
9033 Ii e ruşine pe la nas. 


V. Sana, dase. e. Vaşeoă, comit 
Bihor, Ungaria. 


Ar face vre-o faptă rea, dar tot mai are omenie. 


62 PROVERBELE ROMÂNILOR 


+A, 
9034 I mănâncă nasu. 
i AVR. CoRCEA, paroh, c. Coșteiu, 
` Banat. 
Il aşteptă o neplăcere. 


A 
9035 N'are nas. 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 


10 E ruşinos. , 
20 S'a stricat prietenia de odinióră, şi numai îndrăs- 
nesce să céră ce-va, saŭ să se întîlnéscă cu cine-va. 


3 A 
9036 Are pele grosă pe nas. 
IUL. (GROFŞOREANU, profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 
A 


Gros la nas. 
Dr. Brin CRISTEA, Prov., p. 
140, c Sinersig, Ungaria. 


Adică neruginat. 


A 
9037 Are piele de câne pe nas. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 12, 
c. Bochia, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


x A 
9038 Are nas subțire (ascuțit). 
V. SALA, dasc. c. Vaşcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 
e A 
E subțire de nas. 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 
1° Adică arțăgos. 
20 Pré simțitor; ruşinos. 


zA 
9039 Un nas în cur. 
l TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broşteni, j. Sucava. 


Vaorhă da rîâa Adieš că'i dé entare un nas în cur. 


27 agp 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 63 


A 
9040 S'ascunde după nas. 


V. SALA, dasc. c. Vaşcoit, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Sub masca omeniei face fapte rele. 


*A 
9041 A dat cu nasu 'n brânci. 


V. SALA, dasc. ce. Vaşcoŭ, comit. 
; Bihor, Ungaria. 
10 Sa ostenit. 
90 A calicit. 


A 
9042 A cădut cu nasu m tină. 


V. SALA, dasc. c. Vașcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 
Şi-a perdut omenia. 


XA | 
9043 A"i da pe nas. 


TRODORESCU-KIRILBANU, Înv. e 
Broşteni, j. Suciava. 


A se sătura de o trébă, de o mâncare. Vedi No. 4082. 


EA 
9044 Are nas de domn. 


V. SALA, dase. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 
Se pórtă delicat. 


XA 
9045 Are nas de ţigan. 


V. Sara, dase. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


E obraznic şi lipsit de rugine. 


+A 
9046 Are nas de vijlă. 


V. SALA, dase. c. Vașcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 
10 Află tóte. | 
20? Pentru cei cari merg nechemaţi la mese saă la pe- 
treceri. 
Viilă — un fel de eâne de vînătâra. 


64 _PROVERBELB ROMÂNILOR 
* A 
9047 Are nas de porc. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 158, 
c. Bran. Ungaria. — V. SALA, 
dase. c. Vagcoŭ, comit. Bihor, Un- 
garia. 


Se pórtă mojicesce. 


+A . 
9048 Are nas de vulpe. 


V. SALA, dase. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. - 
E viclén. 


OBRAZ 


A 
9049 Obrazul gros, 
Aduce pântecelui folos. 


C. TEODORESCU, înv. c. Lipova, 
3. Vasluiu,. i 


Cel gros de obraz, e adese-ori mai folosit. 


9050 Cheresteaua obrazului, cinstea omului. 
Adevăr (ziar), Oct. 1902. 


Pentru omul cu obrazul subţire. 


XA 
9051 A'i dogori obrazul, 


"TRODORESCU-KIRILEANU, Înv. €. ` 


Broştenă, j. Suckava. 
Al ruşina. 


OCHIU 


EA 
9052 Vedi bîrna din ochiul teu, şi pe urmă 
pe a celui-l-alt. 


P. Poerscu, înv. c. Dobreni, j. 
Ilfov. 
+A 
Cată gozul în ochiul altuia. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, e Fe- 
reblecea, Bucovina. 


A se adaogà la No. 4158. 


—— 


SUPLEMENT LA CAPITOLU 1V 65 


9053 Mutre-mecu unlu, s-te mutresc cu doli.!) 
I. CoyAN, profesor, c. Ianina, 
Epir. 

Mutré-mi cu unlu, s-ti mutresc cu doili. ?) 
Inm GHICU, profesor, c. Băésa, 

Epir. í 

+ - - 
Mudre-me cu un ocliu, s-ti mutrese cu doili. 3) 


I. IONESCU, prof. e. Nevesta, Ma- 
cedonia. 


A se adaogă la No. 4168. 
9054 Ocli apuşi şi cur après. 4) l 
Ga. TocrLescv, II, p. 587. 


Pentru cei smeriţi, prefăcuţă. 


+ i 
9055 Nu vidzui di ocli, vai ved di dzene. ?)5) 
I. CoYAN, profesor, c. Cavala, 
Albania. 
A se adaogà la No. 4205. 
* A ; 
9056 Ce věd ochii, crede inima. 


CĂLIN IORDACHI, 7. Argeș. 


Ceea ce se vede e mai cert, 


* A 
9057 Ochii sperie, mânile bucură. 


D-ra ECAT. ŞIŞMAN, înv. c. Adam 
3. Tutova. 


> 


A 
9058 Ochii rari se uita. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Avra- 
mescă, 3. Tutova. 


1) & 2) Privesce mč cu unul, să te privesc cu dol. 
3) Privesce më cu un ochiu, să te privesc cu doj. 
4) Ochi plecaţi şi cur aprins. 

5) Nu vEdui cu ochii, voľu vedé cu genele? 


66 PROVERBELE ROMÂNILOR 


* 
Ocli çe nu s-ved, agonia se-agărşesc.!) 


| E. CoYAN, prof. e. Ianina, Epir. 
A se adaogă la No. 4186. 


x A 
9059 A făcut ochii cât ăi de bou. 


G. Tomescu, înv, c. Broscari, 
j. Mehedimţă. i 


Arată şi mirarea. A se adaogă la No. 4210 & 4283. 
PPA a 
9060 S-nu ti curăm di ndrocli. ?) 
Q. Zucca, ¢. Durazzo, Albania. 


Când vedem că cine-va se uită cu jind la ce mâncăm 
sai facem, 

Când un om se uita cu jind la ce-va se dice că: face 
ndrocli, face în ochi şi de aceea trebue curăţit. 


XA 
9061 Remâni strîimbând din ochi. 


V. SALA, dasc. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Când nu aă făcut ce-va la vreme. 


9062 I-a dat peste ochiu lucrului, 


: Ga. Jipescu, Lumina, I, p. 963, 
A lucrat iute şi prost. 


$ 
9063 Mi si-féçiră ocň bâcâre. 3) 


G. Zuca, c. Samarina, Epir. 


Aşteptând pre cine-va şi tot uitându-mă ca să'l zăresc 
venind. 


A 
9064 Grijesce ca ochii din cap. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 104, 
c. Toplița-Rom., Ungaria. 


1) Ochii ce nu se văd curind se uită. 
2) Să nu te curățim de în ochi, 
î Mi sai făcut ochii aramă, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IY 67 


A se adaogă la No. 4246. 


9065 L'a legat la ochi. 
QR. JIPESCU, Lumina, I, p. 263. 


Li-ligă oclili. 1) 
Ga. 'Pocruescv, l, p. 585. 
A se adaogă la No. 4251. 


XA 
9066 Parcă 'şi dă din ochi. 


GR. TocrLescU, I, p. 1198, J. 
Prahova. 
Despre cel nedarnic. 


ža 
9067 Are ochi de şerpe. 


I. PuscARiv, c. P. Merului, co- 
mit. Făgăraş, Transilvania. 


A se adaogă la No. 4289. 
9068 A" albi ochii. 
GR. JIPEsCU, Lumina, |, p. 263. 
A se adaogă la No. 4293. 


EA 
9069 A face ochi. 


A. GonovEi, J. Suciava. 


10 Pentru omul de rînd care sa ridicat. 
20 Pentru un sărac care sa îmbogăţit. 
A se adaogă aceste înțelesuri la cele de la No. 4302. 


9070 Li giocă ociiul. 2) 
Ga. Tocruescu, Il, p. 589. 
E deştept, isteţ. A se adaogă la No. 4223. 


A 
9071 I-a tăiat dintre ochi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 112, 
ı. Gurariului, Ungaria. 


1) ÎL legă ochii. 


68 PROVERBELE ROMÂNILOR 


OM 
ža : 
9072 Omul îi mai tare ca fierul; că din fier 
poţi rupe, dar din om ba. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Când vin supărările peste 6meni. 


* A 
9073 Omul este tare ca fierul şi slab ca oul. 
A. GonovEi, c. Selişte, j. Suckava, 
E 
Omlu éste ma slab di ghilie ş-ma sănătos di 


ciliche. 1) 
C. Ionescu, înv. c. Nevésta, Ma- 
cedonia. 


Adeseori rabdă multe de te miri cum, şi din nimic se 
pierde câte odată. 


9074 Chiatra crepă ş-omlu nu crepă.?) 
Ga. Tocrnescu, II, p- 699. 
Acelaş înţeles ca la No. 9072 din acest capitol. 


9075 “Du-te cu un om s-te-adară om. ê) 
I. Coyan, prof. c. Turia, Epir. 
Vei fi ca aceia în societatea căror trăiescă. 
g i A 
9076 Cathe om cu huiali. +) 
1. Coyan, prof. c. Abela, Epir. 


Trebue să iei pe fie-care om aşa cum e. 


EA 
9077 Om sfânt nu se pote. 


ANETA GHILŢ, € Nacorescă, 3. 
Tecucău. : i 


Acelaş înţeles ca la No. 4344 b. 
Omul e mai slab de cât cristalul și maï sănătos de cât otelul. 


Piatra crapă si omul nu crapă, 
A Ei Ca ui 


1) 
2) 


SUPLEMENT LA CAPITOLU iV 69 


X 
9078 Omlu nu'i lilice s-lu amiurzesci. 1) 


T. IONESCU, prof. c. Nevesta, Ma- 
cedonia. 


De odată nu se pricepe ce gândesce o pers6nă, 


EA 
9079 Om la om trage nădejde (nedejde). 


V. Sara, dasc. c. Vagcoù, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 4346. 


+A 
9080 Ce face omul nu desface nici dracul. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. Semin 
cl. VI. 


A se adaogà la No. 4374. 


XA 
9081 Omul îi om, şi 'i numai om. 


GR. POiENARU, ing. ¢. Rassa, 3. 
Talomița. 


Acelaş înțeles ca la No. 4355. 


+A l 
9082 Omului doar córne "i lipsesce. 


I. Popescu, înv. ce Dobren, j. 
Ilfov. 


Acelaş înţeles ca la No. 3330, însă pentru bărbaţi. 


A 
9083 Om în doi peri. 


„C. 'TBODORESCU, Înv. c. Lipova, 
j. Vasluău. 


Nici tînăr, nici bătrân. 


A 
9084 Unde om nu se simte. 


Ga. Tocruescu, Poes. Pop., I, p. 
, 569. 
Adică departe. 


70 PROVERBELI ROMÂNILOR 


A 
9085 Unde smenii nu umblă. 


G. Dem. TEODORESCU, Poes. Pop., 
p. 387. 


Acelag înțeles ca la No. precedent. 


OS 
9086 Li-aghisi oslu. 1) 
Ga. 'TPociescv, IT, p. 59%. 
A făcut fapte bune. 
Li 
OUŞOR 
se 

9087 Omlu gi ware nod la gârșileanu dă-lu a 


draclui. 2) 
G. Zuca, c. Berat, Albania. 


S5 crede că omul care nu are ouşorul desvoltat, nui . 


alunecă vorbele uşor, şi se gândesce înainte de a vorbi. 
Cei-l-alţi vorbesc pré repede, fără a se gândi. 


PALMĂ 


+A 
9088 Se duce cu palmele góle ia cur móle. 
_ TRODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broştenă, j. Suctava. 


Un om slăbănog, fără putere. 


A f 
9089 lea per din palmă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 113, 
c. Gurarfulut, Ungaria. 


Adică de unde nui. 


+A 
9090 I-a tras prin palmă. 
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţă, 
3. Covurlulu. 
L'a înşelat. 


1) I sa sfințit osul, 
Da $ . 29 S E A Aa T AXI Arnenhni 


SUPLEMENT LA CAPITOLU iV 71 


PÂNTECE 


A 
9091 Cu pântecele plin sciù şi eu că ai poftă 
de vorbă. 


©. TEODORESCU, înv. c. Lipova, 
3. Vaslutu. 


Cel sărac către cel bogat, când îl învaţă ce să facă. 


% A i 
9092 Are se dică pântecele ca 'nebunit gura. 


C. TEODORESCU, Înv. c. Cursesci, 
3. Vasluiu. 


Pentru cel care mănâncă prea mult. 


* A 
9093 Bâgă plâce pri pântică.!) 


G. Zuca, c. Berat, Albania. 
Adică e flămând. 


$ 
9094 Mi si anifiti pântica. ?) 


G. Zuca, ce. Georgia, Albania. 


Anifihre =a se sătură, aşi face pe deplin pofta de 
ce-va. 
Nu se întrebuinţeză de cât în Albania. 


9095 Cu pântica la sori. °) 


Ga. Tocruescu, II, p. 610. 
Adică sărac; flămând. 


PARTE 


9096 A pus mai mult de o parte. 
P. Ispraescv, Re. Ist., I, p. 
2382. — HINȚESCU, p. 157. 
A se adaogà la No. 4448. 


1) Pune lespedi pe pântece, 
*) Mi s'a săturat pântecele, 
3) Cu pântecele la sóre. 


72 PROVERBELE ROMÂNILOR 


PER 
9097 Până ş-perlu ş-ari aumbră. 1!) 


„GR. 'Tocrasov, II, p. 603. 
A se adaogà la No. 4452. 


$ 
9098 Peri lundzi ş-mintea scurtă. ?) 


I. CoYAx, prof. c. Bătsa, Epir. 
A se adaogă la No. 4457. 


% 
9099 Tali-ţi perlu, tra s-nu aungesci ambiea- 
rilei. 2) 
G. Zuca, e. Culona, Albania. 


Căci tâtă lumea scie că: părul lung şi mintea scurtă. 


A 
9109 I sě vede perul prin căciulă. 


IL Hocioră, c. Selişte, comit. - 
Sibii, Transilvania. 


A se adăogă la No. 4461. 


A 
3101 . De per, că hainele 's scumpe. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 178, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Când doi se încaeră, ca să rîdi de dînşii. 


* A 
9102 Când mi-o cresce păr în călcâie. 


D-na Zor MIHĂILESCU, înv. c. 
Broşteni, j. Prahova. 


Adică, nică odată. Vedi şi No. 4462. 


A 
9103 I-a luat părul foc. 


D-na Z. JUVARA, c. Fedescă, 3. 
Tutova. 


A se adaogă la No. 4466. 


1) Până şi părul are umbră. 
2) Peri lungi şi mintea scurtă. 
3) Tae-ţi părul, ca să nu semeni femeřeľ. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV id 


EA 
9104 Uns pe per şi uscat la maţe. 


V. SALA, dase. c. Vaşcoăi, comit, 
Bihor, Ungaria. 


Nu mănâncă şi se îmbracă frumos. 
9105 Perlu n-patru l-fagi.!) 
Ga. TociLescu, LI, p. 602. 
Acelaş înţeles ca la No. 4469. 
+ . 
9106 Disică perlu. ?) 
G. ZUCCA, c. Samarina, Epir. 
Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


$ 
9107 Când ti věd m-si mută perlu. °) 
G. Zuca, c. Elbasan, Albania. 
1° Adică mě supěr foc. — ZUCA. 


20 A se înfiorà. 
Veqïi şi No. 4412 & 4473. 


9108 Per nui tini. 4) 
GR. 'Tocruascv, I, p. 602. 
A fi forte fricos. Vedi No. 44172. 


* A, 
9109 Imi scâte peri roşi, nu albi. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suciava. 


Mě necăjesce peste măsură. Vedi No. 4476. 


A 
9116 A nu atinge (Clinti) nici un per. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Sucăava. 


Să nu se atingă de nimic. Vedi No. 4411. 


1) Péru "n patru "1 face. 

2) Despică părul. 

3) Când te văd mi se mișcă (ridică) părul. 
4) Nici păr nui ţine. 


74 PROVERBELE ROMÂNILOR 


9111 Per nu-alas.!) 
Ga. Tocilescu, II, p. 603. 
Adică nimic. 


* 
9112 Per nu da di nâsu.?) 
T. Coyan, prof. c. Fieri, Al- 


bania. 


Adică nici un fir de păr nu se prinde de hainele lui. 
Se dice pentru 6menii forte curaţi. 


9113 Për pe per. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 210, 
c. Codlea, Ungaria. 


Adică: ochiù pentru ochiu, dinte pentru dinte. 


PICIOR 


A 
9114 Vai de piciorele cari portă cap nebun. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 272, 
c. Toplija-Rom, Ungaria. — Iu. 
Hocioră, c. Selişte, comit. Sibiă, 
Ungaria. — I. BOLDEA, c. Crihalma, 
comit. Târnava- Mare, Transilvania. 


Acelaş înţeles ca la No. 2848. 


+ 
9115 Te bagă pri cior di lemn. ê) 


I. Coyan, prof. c. Elbasan, Al- 
bania. 


Te nenorocesce. 


xA 
9116 A pune picior peste picior. 


TEODORESCU-KIRILEANU, În. c. 
Broşteni, j. Suciava. 


Arată fudulia sau nepăsarea. 


+a 
9117 Mai e la picior. 


E. ]. PATRICIU, înv. c Smulţă, 
j. Covurluău. 
1) Për nu las. 
2) Për nu dă de dînsu. 


îi Ta nnna na nictar Aa lemn 


near 


y 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 75 


Mai stai cu pofta sau cu planul. 


XA 
9118 A pune în picidre. 


AvVR. CORCEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 


Adică a păgubi, a sărăci pre cine-va. 


XA 
9119 Pe propriele sale picidre. 


AVR. CoRCEA, paroh, c, Coştetu, 
, Ş Banat. 
Fără ajutor străin. 


+A 
9120 E în picidre la toți. 


C. TEODORESCU, înv. c. Pungescă, 
j. Vasluiu. 


Indatoritor. 


* A 
9121 E în picidre la tote. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


A se adaogă la No. 4516. 


%* 
9122 Tot în piciore pică. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Zorlenă, 
j. Tutova. 


A se adaogà la No. 4518. 


PIELE 


E A, 
9123 li crapă pielea de a dracului ce'i. 


"PEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suclava. 


Om parşiv de rěŭň; rău la inimă. 


EIAN i 
9124 Numaï pelea lui scie. 


C. TEODORESCU, înv. c. Cursescă, 
3. Vaslulu. 


To ca 0 O o e Pe NT O OM Ati 


76 PROVERBELE ROMÂNILOR 


XA 
9125 Nu'şi încape în pele. 


IUL. GROPŞOREANU, Înv. €. Galga, 
comit. Arad, Ungaria. 


A se adaogà la No. 4550. 


+A 
9126 A sări din piele. 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu, 
Banat. 


De bucurie sai de necaz mare. 


ža, 
9127 Îi trage pielea de pe el. 


AVR. CORCEA, paroh, e. Coştelu, 
Banat. 


Ti iea tot ce are, îl sărăcesce. A se adaogă la No. 4557. 


9128 Le-a făcut pe piele. 


Rom. Glumef, p. 53. 
A se adaogà la No. 4565. 


XA, 
9129 Îl mănâncă pielea. 


AYR. CORGEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


A se adaogă la No. 4569. 


PIEPT 
ka 
9130 S-u déde pri chept.!) 


G. Zuca, c. Samarina, Epir. 


S'a lovit cu mână 'n piept, dicênd că se va rěsbuna. 
Pentru o ură neîmpăcată, sete de rěsbunare. 


PUMN 
XA 


9131 Iei câte unul 
Şi dai cu pumnul. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, c. 


Mosna, j. Dolj. 
A se adaogà la No. 4582. 


mi a 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 7T 


9132 "Bisi prî trup csen, nu dor. !) 
I. Coxan, prof. c. Abela, Epir. 
Și cum se maï dice: durere străină, săi fie de bine. 
+ aw, 
9133 Li mută buşlu; li spuse cótlu. °?) 
T. Coyan, prof. c. Abela, Epir. 


Ti faci r&ă, țil întórce. Ce faci găsesci. 


E AN 
9134 Ca pumnii în ochi aşa stă de bine. 
V. SALA, dasc. c. Vaşcoii, comit. 
A Bihor, Ungaria. 
Se potrivesce răi ce-va. 


% 
9135 Bagă-ii buşiu la nări ta s-tacă. 3) 


. I. Covan, prof. c. Fieri Albania. 
Silesce’l să tacă. 


A 
9136 Remâni bătând în pumni. 


V. Saca, dase. ce. Vagcoŭ, co- 
mit. Bihor, Uugaria. 


Când nu ai făcut ce-va la vreme. 


RÎNZĂ 


9137 N-ari arîndză. +) 
Ga. TocrLescv, I, p. 428. 
Om mlădios, fără voință. 


ESAN 
9138 Rînză de a taťsěŭ (su). 
TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 


SE: Broşteni, j. Suciava. 
Indărătnicie moştenită. 


1) Pumni pe trup străin nu dor. 
2) (Unul) Y-a ridicat pumnul; (altul) i-a arătat cotul. 
3) Pune Y numnn în nas ca că tacă 


78 PROVERBELE ROMANILOR 


RÎNZOS 


* A 
9139 Tare'i rînzos. 


"PRODORESCU-KIRILBANU, înv. c. 
Broşteni, j. Suciava. 


Inděrătnic; nătâng. 


SPATĂ 


A 
9140 Spata laudă față. 


M. MATEESCU, înv. c.. Movilija, 
j. Putna. 


SPATE 
* A 
9141 Parcă aruncă la spate (spinare). 


Sr. Turescv, înv. c. Catanele, 
j. Dolj. 


E slab. A se adaogă la No. 4606. 


+A 
9142. Par că 'mi stă în spate. 


C. TEODORESCU, Înv. c. Cursescă, 
7. Vasluiu. 


Pentru omul nesuferit. A se adaogă la No. 4620. 
9143 Li-pâti plâtarea. !) 
Ga. Tocrrescv, TI, p. 612. 
E voinic, vrednic. 
SPINARE 
XA 
9144 Le-a pus tote la spinare. 


i D-na C. Baury, c. Cárlomänesci, 
J- Tutova. 


Nu şi-a făcut inimă rea de nimic. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 79 


STOMAH 


EA 
9145 “A nu'l ave bine la stomah. 


C. TEODORESCU, Înv. c. Dogele, 
j. Vaslutu. 


A se adaogà la No. 4658. 


SUFLET 


EA 
9146 Dă-te suflete 'ntr'o parte, că te 'nnec. 


C. TEODORESCU, Înv. c. Pungescă, 
j. Vaslui. 


Die beţivii. 
9147 Suflit foc, suflit bărbat, 
Frati miu s-mâcă căcat.!) 
Ga. Tocirescv, II, p. 685. 


Fata, după ce se mărită, se lépědă de familia ei. 


A 
9148 Vrei să'ţi arët sufletul în palmă? 


EODORESCU-KIRILEANU, Înv. €. 
Broșteni, 3. Suciava. 


Când se cer dovedi cari nu să pot da. 


EA 
9149 Nici sufletul nu "i-a eşit, şi prididesce cu: 
«Dumnedeu să `l ierte». 


P. GÂRBOYICEANU, profesor, Cl. 
VIII, Semin. Buc. 


A se adaogă la No. 4660. 


Ea 
9150 Ș-iia suflitlu cu bun. 2) 


Q. Zuca, c. Samarina, Epir. — 
Iure Garov, prof. c. Abela, Epir. 


Maï întâïu petrece, mănâncă bine, şi pe urmă îşi vede 
de treburi. 


80 PROVERBELE ROMÂNILOR 


9151 Mi-adusi suflitiu la gură. 1) 
GR. Tocruescu, II, p. 635. 
M'a necăjit răi; m'a adus la disperare. 
&A 
9152 Suflete, rupete! 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Exprimă mirarea de un lucru sentimental. 


XA 
9153 Are mult suflet. 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteku, 
Banat. 


Despre cei ce jură strîmb. 


TÂMPINĂ 


XA 
9154 Îi s'or tăiat tâmpinile. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu, 
Banat. 


De frică. Tâmpină = pulpă. 
ȚIȚĂ 
* A 
9155 Trebue să mai sugă ţiță. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broştenă, j. Suciava. 


E tot copil. 


A 
9156 'I-a luat ţița din gură. 


V. Sana, dasc. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Adică a pierdut venituri pe care le aveă nemuncite. 


UMBRĂ 


9157 Nu cunósci cât li țini aumbra.?) 
GR. Tocruescu, H, p. 673. 


DN RAY a ndana anflatni ln aură 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 31 


Nu 'şi cunâsce lungul nasului. 


RA 
9158 li numai umbra de dînsul. 


TRODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
„Broşteni, j. Suciava. 


19 Mai mult mort. 
2% Forte slab la trup. 


UMER 
A 
9159 Face din umeri. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 91, 
c. Gurariului. Ungaria. 


A se adaogă la No. 4137. 


A 
9160 A luat de pe un umăr şi a pus pe altul. 


V. A. Fonesocv, c. Dorna, j. Su- 
cava. 


Nu sa uşurat întru nimic. 


UNGHIE 


9161 Ungli ş-carni. 1). 
Gr. 'TocILescv, I, p. 651. 
A se adaogà la No. 4740. 


* A 
9162 Unglia di carne nu s-disparte.?) 


I. Ionescu, înv. c. Nevésta, Ma- 
cedonia. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


A 
9163 Nici cât e negru sub unghie. 


_ C. TEODORESCU, Înv. c. Lipova, 
3. Vastulu. 


Adică de loc. A se adaogă la No. 4748. 


1) Unghie si carne 


82 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
9164 Te ustură la unghie. 


„E. L PATRICIU, Înv. c. Smulţi, 
7. Covurhău. 


Te costă mult necazul. 


A 
9165 A luă în unghii pe cine-va. 


T ODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broştenă, 3. Suciava. 


A'l lua la bătae. 


* A 
9166 Işi pune unghia m guşă. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 


A "şi da tótă silința pentru a isbuti la ce-va. Vedi şi 
No. 4746. 


URECHIE 


A 
9167 . Nu toţi cu urechile mari sunt din viță 
de magar. | 


V. A. FPonBscu, c. Dorna, 3. Su- 
ciava. 


Pentru 6meni. 


+A 
9168 Urechia n'o poți astupa. 


V. SALA, dasc. c. Drăgănesci, 
comit. Bihor, Ungaria. 


Când audi ceva fără să fi vrut. 
H p 
9169 L-acăţară di urecli.!) 


I. Coxan, prof. e. Elbasan, Al- 
bania. 


Când un om cu firea bună şi liniştită, se îndrăcesce 
de odată. 


3 miti aia ein sa 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IV 83 


* 
9170 Lu ’ncălecară pri urecii. 1) 


I. CuyAN. prof. e. Elbasan, Al- 
bania. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


EA 
9171 S& culcă pe tâte urechile. 


AvR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Fără nici o grijă. Vedi No. 4756. 
4 ȘI k 
9172 Când va-mi ved ureclia. 2) 
G. Zuca, c. Durazzo, Albania. 
Nici odată. A se adaogà la No. 4761. 


A 
9173 I s'a întins urechile. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 115, 
c. Topliţa- Rom. Ungaria. 


Adică de fóme. A se adaogà la No. 4772. 


EA 
9174 Parcă are bumbac în urechi. 


TEODORESOU-KIRILBANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Ilfov. 
A se adaogă la No. 4785. 


XA 
9175 Nu duce la urechi. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 
A se adaogă la No. 41788. 


A 
9176 Pe o urechie. 
AvR. CORCEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 
Cel ce are o idee, un gând, un plan greşit şi ţine cu 
tărie la el să dice că "i pe o ureche ori pe o parte. 


1) Vaii încălecat pe urechi, 
2) Când îmi votu vedea urechia. 


84 PROVERBELE ROMÂNILOR 


XA 
9177 A luat ţernă cu urechi. 
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Zorlenă, 


3. Tutova. 
A căpătat minte. 


& A 
9178 I s'a încăldit urechile. 


GAvR. ONIŞOR, prof. c. Avra- 
mesă, j. Tutova, 


VINĂ 
% A, Fă ia ai 
9179 li s'au (s'or) tăiat vînile. 
AvR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 


À Banat. 
De frică. 


—— 


ai o 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 


A ALERGĂ 


* A 3 
9180 Alergi (cine alergă) mult, 
Mănânci (mănâncă) unt. 
T. GÂRBOVICEANU, prof. VII, 
Sc. Norm. Buc. 


Pentru cei muncitori şi harnici. 


AN 
9181 Li-ari anli su căciulă, 1) 


GR. Tooruascv, II, p. 423. 
Işi ascunde vîrsta. 


A ARDE 


A 
9182 Nu mi-ar fi necaz să më fi ars o zamă 
de pasci, dar m'a ars un borş. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 177, 


c. Ida- Mare, Ungaria. 
A 


Când te-ar arde o zémă mai grasă, nu ti-ar 
părea re, dar când te arde a zémă de 
scoici ! 


P: QARBOVICEANU, prof. Cl. VII, 
Se. Inveţ. Buc. 


Acelaş înţeles ca la No. 4847. 


1) Are ani sub căciulă. 


RG PROVERBELE ROMÂNILOR 


* A 
9183 Pe cine la ars păsatul, suflă şi în apă rece. 


V. SALA, dase. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


A se adaogă la No. 4850. 


A 
9184 Cine se arde de ferbinte, suflă şi în rece. 


G. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


A ARDICA 


$A 
9185 Ardică lucrul în sus 
Care nu e de el pus. 


A. PANN, II, p. 31. 
A se adaogă la No. 4853. 


A ATINGE 
E A 
9186 Nu'l atinge unde "1 dore. 


C. TEODORESCU, înv. c. Cursescă, 
3. Vasluău. i 


A se apropia de No. 4862. 


A AUDI 


ža 
9187 Audi cum cresce ierba. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 85, 
Topliţa- Rom. Ungaria. 


Adică o linişte, tăcere adîncă. 


BALAN 


A 
9188 Omul care e balan, nu pare a fi ţigan. 


G. MIHALACHE, c. Șendrescă, j. 
Tutova. 


In batjocura ţiganilor, sai celor cu peliţa nâgră. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 87 


BALE 
9189 Li cad balile.!) 
G. Zuca, e. Cavaia, Albania. 


Pottesce şi el când vede pe altul mâncând. A se adaoga 
la No. 4819. 


BĂLOS 
% - 
9190 Nu li dzî bâlos,ta s-nu ţi dzică micsos.?) 
J. CoyAN, prof. c. Durazzo, 
Albania. 
O facă, ți se face. 
A BEŞI 
+A 

9191 Acela care spune că s'o beşit altul, acela'i 


cu pricina. 
THODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suceava. 


Cel vinovat vré să iee înainte, pe ceilalţi, cu vorba. 


BEŞINĂ 
E 
9192 Cu bişini nu s-aruşesc óuě.’) 
G. Zuca, c. Elbasan, Albania, 


Cu vorbe nu facă negustorie, ci cu parale. A se adăogà 
la No. 4886. 


9193 Mai multe din cur beşini 
De cât la tabaci meşini. 


Pentru cel fricos. A se adăoga acest înţeles la No. 4887. 
BETRÂN 
XA 
9194 Nu cere bătrânului beţ, nici babei cârjă. 


G. BăpuLeasoU, înv. c. Pietro- 
şița, 3. Jalomița. 


1) 1% cad balele. 
2) Nu'i gi bălos, ca să nu-ți gică mucos. 
3) Cu beşini nu se roşesc ouă. 


88 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Acelaş înţeles ca la No. 4902. 


XA 
9195 La omul b&trân cucul nu'i cântă. 


V. SALA, dase. e. Păcălesci, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Nu are noroc, nimic nui merge bine. 


y ay 


EA 
9196 Bătrânului îi trebue pui tineri ca să râdă. 


GAVR. OmişoR, prof. c. Cårja, 


3. Tutova. 
Adică fete tinere. 
9197 Auşii vor pâni móli.!) 


Ga. Tocruescv, l, p. 482. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


A 
9198 La omul betrân să nui muţi cuvîntul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 130, 
Gura-riuluă, Ungaria. 


pa 
9199 Auşlu ca s-nu sciibă multe, are tricută 
multe.?) 


J. CoYAN, prof. c. Coriţa, Albania. 
Are experiență, căci a trecut prin multe. Vedi No. 4895. 
9200 Paplu veciiu mai multe scie, di ficior 
cu mintea că&-asboră.?) 
GR. Toorrescv, JI, p. 598, 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


9201 Auş, auş ca Dumnidz&u.*) 


Ga. Tocrescu, I, p. 431. 
Adică fârte bătrân. 


1) Bătrânii vor pâne móle, 

>) Betrânul daca nu va fi având învățătură multe, a trecut prin multe. 
3) Moşu bătrân mai multe scie de cât copil cu minte ce sbâră (ne-aședată). 
+) Bătrân bătrân, ca Dumnedei. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 89 


BĚFRÂNĂ 
x 
9202 Firea-te di móşe.!) 


G. Zuca, © Culona, Albania. 


Căci sunt răutăcise şi "ți fac rěň, saŭ te învață să 
facă rău. 


Ed 
9203 Portă-ti ghine cu moşile, că-ţi fac ari 
ş-cu perli-ţi din cap. ?) 
G. Zuca, €. Derat, Albania. 
Să ne ferim de femeile bătrâne. 


Când o bătrână vrea să blesteme pe cine-va, ca să 
m6ră saŭ să sufere, dînsa iea o nuia de corn, însă fără 
noduri sai, dacă are noduri, trebue să fie cât se pote de 
mici. Iese cu totul despuiată în curte, aruncă Zahăr peste 
casă, şi după acesta se duce în mijlocul albiei unui rîù, 
unde bătând cu varga pe pămînt saŭ pe nisip, şi flue- 
rând strigă: « Veniţi, veniţi, spirite rele». Dracii se arată 
şi dînsa le spune să mârgă să iea ce-va de la omul ce 
vroesce să-l vrăjâscă. Bătrâna le iea de obiceiu 3 peri 
din vîrful capului, sai câte-va bucățele din unghiile lui, 
şi dacă vrea ca omul să moră, nare de cît să le ardă; 
ori dacă vrea să-l facă să sufere, atunci le pune sub 
pragul saŭ la streaşina casei acelui om. Vând vrea. să 
scape din suferinţe pe omul bolnav, atunci bătrâna trě- 
mite o femee Gre-care la el şi îi spune: «Mult răi ţi s'a 
făcut cu bóla asta, cine şcie ce spirit rău, aşa a vroit ca 
să suferi; oricum sa tăcut însă, mie mi sa spus séra 
trecută în vis, ca să viu să-ți spuiă, că în cutare parte 
sunt nişce semne de ale tale; să le iei şi să le ardi ori 
să-le arunci unde-va unde nu se mai pot găsi, însă să 
le iei cu însuşi mâna ta.» Şi ast-fel scapă sărmanul. Acésta 
credinţă e fârte respândită la Aromâni. 


BETRÂNEȚE 


* A 
9204 La betrâneţe se simte cine nus'a cruțat 
la tinereţe. 
V. A. FonEscv, c. Dorna, j. Su- 
căava. 


1) Yeresce-te de bătrâne. i i ; 
2) Pórtă-te bine cu bětrânele, că'ți fac râii şi cu perii din capul tăi, 


90 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Acelaş înţeles ca la No. 6120. 


% A 
9205 Betrâneţele îşi: fac rîs de om. 


TEODORESCU- KIRILEANU, Înv, €. 
Schinenă, 3. Tutova. 


Căci tote facultăţile omului scad la bătrâneţe. 


A 
9206 Trec dilele,trec nopţile, şi vin b&trâneţele. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu, 
Banat. 


Arată nestatomieia lucrurilor şi scurtimea, vieţii. 


XA f 
9207 Bëtrânețe haine grele, 
Nu poți scăpa de ele. 
V. A. FORESCU, c. Stânişora, f. 
Sucava. 
Scădere neapěrată. 


BLÉNDĂ 
* 
9208 A da bilende. 


I. BĂNEsCU, e. Roman, 3. Roman. 


A date brânci, a împinge; a bate. 
BOLĂ 
+A 
9209 Bóle să fie, că doctori sunt de ajuns. 


„CO. TEODORESCU, înv. c. Pungeștă, 
j. Vasluiu. 


Acelaş înţeles ca la No. 4927. 


A 
9210 Ori-ce bolă are léc. 


Sr. Sr. Tupescu, înv. c. Cata- 
nele, 3. Dolj. 


A se adaogà la No. 4947. 


* 
SUPLEMENT LA CAPITOLU V 91 


* 
9211 Nipterea (niputerea) intră cu saclu, s-ése 
cu dramea.!) 
G. Zuca, €. Berat, Albania. 


A se adaogă la No. 4992. 


EA 
9212 Bólele får de durere sunt numai nisce 
belele. 


GR. MIHALACHE, 6. Șendrescă, 
j. Tutova. 
Nu sant primejdi6se. 


EA, 
9213 Il bagă în bolă. 
AvR. Corcra, paroh, c. Costetu, 
Banat. 
+A 


Li bagă bóla n se. 
AVR. CORCEA, idem. 


Cu necazurile, cu neplăcerile. A se adaogà la No. 4951. 


BOLNAV 
* 
9214 Parigurii a lândzetlui, până s-li ésă su- 
fletlu.?) 
G. Zuca, c. Coriţa, Albania. 
XA 


Mângăe bolnavul, până ce'i iese sufletul. 
C. TuoDoRescU, Înv. c. Pungescă, 
j. Vasluău. — G. OnrşoR, c. Banca, 
3. Tutova. 
Ține pe omul cu vorbe, multă vreme, fără ca săi sa- 
tisfacă cererea. Acelaş ințeles ca la No. 4959. 
9215 Necă lândzit, necă hiatru. °) 


i a | GR. Tocinescu, II, p- 571. 
Impotriva doctorilor. 


9216 A lândzitlui, tuti li ftisesc. +) 
Ga. 'Tocrescu, II, p. 581. 
1) Bóla intră cu sacui, şi iese cu dramul. 


2) Parigorii ale bolnavului, până îi fese sufletul, 
d SEI, e Ap ARIE E, INCADRA RR S 


92 + PROVERBELE ROMÂNILOR 


Omul care suferă aruncă vina pe tote. 
BUBĂ 
= OA 
9217 Tótă buba are léc. 


Dr. EL. Carstea, Prov., p. 258, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 4947. 


LA > 
9218 Cóce buba '"ntrînsul. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suciava. 


Cel care nu "si dă inima pe faţă. 
3 P 


A SE CĂCA 


+A 
9219 Cacă-te, 
Papă-te. 
'TRODORESCU-KIRILEANU, Înv c. 
Broşteni, j. Suckava. 


Se dice copiilor care mănâncă, şi nici n'apucă a se 
da de o parte, şi se cacă. 


* A 
9220 Nu te căcă lângă casă, că ţie "ţi pute. 
GR. PoiENARU, ing. c. Rassa, f. 
Ialomiţa. 
Când faci ce-va care "ţi aduce mai întâiu ţie răi saŭ 
pagubă. 


A 
9221 Cacă b&ţ. 
A. Gonovii, 3. Sucava. 
Om netrebnic, păcătos. 


XA 
9222 A se căcă cât o fată mare. 
T. BĂLăşEI, preot, c. Ștefănesci, 
j. Vâlcea. 
Adică mult de tot. 
SNOVĂ 


O fată mare s'a pus drept în drum de și-a făcut neputinţele. Cum 


SUPLEMENT LA” CAPITOLU V 93 


şi un car cu patru boi trecu pe drum şi së înămoli în căcatul fetiš, 
așa de răă, în cât nu mai putea scote carul. Omenii să mirai şi ei 
de znamenia!) asta. Unul din ei mai şiret, începu a dice: <P'ăl de s'a 
căcat, d'o fi om îl facem Domn; d'o fi fată o facem Dâmnăl» 

Fata fiind c'am tarampoacă ?) începu să răspundă din tufe: ceii m'am 
căcat, nene, eŭ m'am căcat,!» 

Omul o pofti forte politicos: «vino, nene, vino să te facem Domnă!» 
Fata ţiştă! din tufe la ei. 

Omeniă unde îmi puseră mâna pe ea și trânteșie-o, dă-i snopâlă 
prin căcat, pănă o făcură tot una de sus pănă jos, şi apoi îi deteră 
drumul făcută Dómnă ! 


A CĂDE 


9223 Dar věđuşi 
Cum căguşi? 
Numa îi vede 
Cum tii sculà. 


AVR. CoRCEA,.paroh, c. Coşteku, 
Banat. 


Se dice, în glumă, celor cară cad. 


a 


A 
9224 A căqut în débă. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
j. Covurlui. 


L'a prins în strîmtóre. 


A CĂLCĂ 
* A 
9225 A călcă în ace. 
T. BĂLĂŞEI, înv. c. Stefănesci, 
3. Vâlcea. 
Când mergi pe un drum aspru, colţuros, ete. A se 
adaogă la No. 5010. 


% 
9226 A călcat în loc râu. 


A răcit la picidre, are reumatisme. 


A 
9227 A călca pe gât pre cine-va. 


TEODURESCU-KIRILEANU, nv. c. 
Brosceni, j. Suciava. 
1) Se dice o znamenie de copil, adică copil tără minte și cu purtări rele, 
care face tot bodoăşii, tot de cele nesărate. 


94 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A supune pre cine-va în chip silit 


XA 
9228 Calcă mai văratic. 
P. GÂRBOVICEANU, prof. e. Pă- 
ciotu, j}. Muscel. 
Mergi mai repede. 


xA 
9229 Calcă a nou€ gropi de mălai. 


I. Poerscu, înv. e Dobrenă, j. 
Tlfov. 
Face paşi mari. 


+A 
9230 Par'că calcă ’n blide. 


TEODORESCU-KIRILBANU, Enw. c. 
Brosceni, j. Suclava. 


Merge ridicând picïórele pré sus, şi când şi când. 
9231 Nu calcă mpadi.!) 
Ga. Tocruescv, IJ, p. 677. 


1% De veselie mare. 
2% De mândru ce e. 


CÂRNĂ 


A 
9232 Cârna fără nas, 
More de necaz. 


„GR. POENARU, ing. c Rassa, 
J. Talomiţa. 


A CĂUTA 
E A 
9233 Caută ce n’a perdut. 


G. [. Tomescu, înv. c. Broscari, 

j. Mehedinţi. 
Celui ce umblă după vînat; sai urmăresce vre o afa- 
cere streină de a lui. A se adaogà aceste înțelesuri la 


No. 5031. 


9234 Să'l fi tot căutat, 
Nu Far fi aflat. 
A. PANN. Il, p. 52. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 95 


Adică un astfel de om. 


CHEL 
4 


9235 Çi țu hera, câsidóse, chilipoş di mărgâ- 
ritare.!) 
1. lonescu, înv. c. Nevesta, Ma: 
cedonia. 


A se adaogă la No. 5032. 


* A 
9236 Chelului nu'i trebue apă multă. 


T. Popescu, inv. e. Dobreni, j. 
Ilfov. 


Acelaş înțeles ca la No. 5036. 


EA 
9237 Când chelul e aci, nu vorbi de tigvă. 


P. GÂRBOVICBANU, prof. Semin. 
CI. VII. 


Acelaş înţeles ca la No. 5037. 


XA 
9238 Prinde chelul şi iea "i pěrul. 


P. GÂRBOYICEANU, prof. c. utc, 
Jj. Argeş. 


Acelaş înţeles ca la No. 5649. 


$A 
9239 Chelul pune mâna ’n cap. 


GR. PoieNaRo, îng. c. Rassa, 3. 
Ialomiţa. 


Acelaş înţeles ca la No. 2119. 


CHELBOS 
XA 
9240 Chelbosul pune mâna pe cap, când se 
vorbesce de chelie. 


V. A. Fonescu, c. Dorna, j. Su- 
clava. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


96 PROVERBELE ROMÂNILOR 


xA 
9241 Chelbosul e bine a'l tunde. 


D-ra ECAT. ŞIŞMAN, înv. e. Adam, 
3. Tutova. 


A se adaogă la No. 5041. 


* A 
9242 A face pe chelbosul. 


TEODOR SCU-KIRILEANU, Înv, €, 
Broştenă, J. Suava. 


Adică pe chiaburul. 


CHIOR 


+A 
9243 Chiorul, în satul orbilor e împěrat. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VII, Sc. hw. 


A se adaogă la No. 5048. 


A 
9244 — Mă&i,chiorule, veditu acul în vîrful şurii? 
— Acul îl věd, da(ră) şura ba. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, e. Fe- 
veblacea, Bucovina. 


Ride unul de altul şi dracu de toţi. 


XA 
9245 Se viîră ca chiorul. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Banca, 
J. Tulova. 


Acelaş înţeles ca la No. 5050. 


CIUMĂ 
9246 Ascâpă di puşcii, li-agudi hulera. !) 
Ga. Tocinescu, II, p. 620. 


A scăpat de un răi şi a dat de altul. 


SUPLEMENT LA CAPILOLU YV 97 


A SE CULCÀ 
XA 


9247 Cine se culcă târdiu şi dorme dimineța, 
îşi scurtă vieţa. 
| Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 51, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Francesul dice de asemenea: 


Lever & six, 
Manger à dix, 
Souper & six, 
Coucher à dix, 
Font vivre l'homme dix fois dix. 


Recueil de Gruther. 
$A 
9248 Cine se culcă mai de vreme, se scólă 
mai târdii. 
P. GAÂRBOVICEANU, prof. c Dră- 


gănesci, j. Vâlcea, 
Pentru cei leneşi. 


CUVINT 


XA 
9249 Cine nu sě bate de cuvînt, nu s€ bate 
nici de bâtă. 
Dr. Ru. CRISTEA, Prov., p. 49, 
c. Gurariulă, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 5096. 


A SE DEŞTEPTA 
Æ 
9250 S'a deşteptat târdiu. 
GR. ALEXANDRESCU, j. Putna. 


A înțeles prea târdiŭ ce trebue să facă, despre ce era 
vorbă, ete. 


A DESVĚLI 
x 
9251 Cand li avd mi disvâlesc. !) 


G. Zuca, c. Berat, Albania. 


98 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A dasveli, 10 a desfăşura ce e împrejurul valului de 
la răsboiu. 20 întrun mod figurat, a se tulbura, a se su- 
rescita, aí veni să verse, etc. 


A DICE 


A 
9252 Diceţi multe şi mărunte, 
Ca şi babele cărunte. 


aa] 
[azi 


Dr. Er. Causa, Prov., p. 
c. Logoş, Ungaria. 
Pentru Gmenii fecari, 


tA 
9253 Fie cum dici, să nu fie cum sciu eu. 


I. Popescu, înv. ce. Dobrenă, j. 
Ilfov. 


Când scim că un lucru nu stă cum ni se spune, 


* A, Te ee dir da | 
9254 In loc să “ți dic eu ţie, îmi dici tu mie. 


V. SALA, dase. c. Vaşeoă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Ne acusă unul, care el ar trebui să fie învinuit, 
ze 


9255 Nu le dzîce iuva, mașşi la bătale ş-la dri- 
ştelă va le dzică.!) 


|. CoyAn, prof. c. Berat, Albania, 


Pentru cel cure nu pote să ţie o taină. 


A DORMI 


XA 
9256 Acela dorme mai bine, care nu sîmţesce 
tăria patului. 
V. SALA, dase. c. Vagcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Adică omul fără datorii şi fără griji. 


EA 
9257 A dormit, şi dormit o fost. 


TEODORESCU-KIRILBANU, înv. c. 
Broşteni, 3. Sucava. 


| 
| 


SUPLEMENT LA CAPIPOLU V 99 


Adică a murit. 


9258 Cine dorme nu mănâncă. 


Adevăr (ziar), Oct. 1902. 
Adică cine nu lucrâză. 


+A 
9259 Nu toţi cari închid ochii dorm. 


P. GÂRBOVICBANU, prof. c. Mä- 
lurenă, j. Argeş. 


A se adaogă la No. 5150. 


* A 
9260 Nu durmi până nu'i nopte. 


V. SALA, înv. c. Vaşcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Nu face ce-va înainte de vreme. 


x 
9261 Dórme ca chétra tu-apă. ') 


G. Zuca, c. Samarina, Epir. 
Dórme dus. 


+ 
9262 Dórme ca când li-arucară țară di mort. °) 
G. Zuca, c. Samarina, Epir. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


% 
9263 Dorme ca muscar. î) 


G. Zuca, c. Samarina, Epir. 


Adică dulce. 


* 
9264 Dorme ca pulu. 4) 


G. Zuca, c. Samarina, Epir. 
Adică uşor. 


1) Dórme ca piâtra în apă. 

2) Dârme ca când îi aŭ aruncat țărână de mort. 
3) Dórme ca vițelul. 

4) Dórme ca putul. 


100 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A SE DUCE 
A 


9265 Me duc să am de unde veni. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p.149, 
c. Pihpescă, Ungaria. 


Se duce fără trébă. 
9266 Tu nă apală s-duçi. ') 
GR. Tocirascv, II, p. 671. 
Adică întw'o fugă. 


$ A 
9267 Când se duce par'că vine. 
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Mier- 
lescă, j. Olt & c. 'Timășesci, j. 
Vlaşca. 


Acelaş înțeles ca la No. 5182. 


9268 . — Unde aï fost? — Nicăeri. 
— Ce aï făcut? — Nimic. 
Adevěčrul, Oct. 1902. 


Pentru cel netrebnic şi leneş. 


A 
9269 Sfirc fuse, sfirc se duse. 


T. PopuscU, înv, e. Dobreni, j. 
Ilfov. 


Nici nu sciŭ când sa dus şi când sa întors, aga de 
repede s'a înapoiat. 


A 
9270 Se duce făcut tutelcă. 


P. GÂRBOVICBANU, prof. c. Mier- 
| lescă, j. Olt. 
Adică merge repede. 


A DURE 


$ 
9271 Cathe om iu ’l dóre s-legă.?) 


I. Covan, c. Perivoli, Epir. 


1) Intr'un fulg (spadă, etc.) se duse, 
-) Fie-care om unde "] dâre se legă. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 101 


A se adaogă la No. 5193. 


Æ 
9272 Legâ-ti singur iu ti dóre. ') 
G. Zuca, c. Permet, Albania. 


Omul e dator să îngrijéscă singur de ale lui. 


XA 
9273 Nu te lega unde nu te dore. 


V. SALA, dasc. c. Lunca, co 
mit. Bihor, Ungaria. 


A 
Nu te dóre, nu te lega (legi). 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 182, 
c. Gurariului & Cetea, Ungaria. 
A 
Pe cine nwl dore nu se legă. 


Dr. EL. Carstea, Prov., p. 208, 
c. Logoş, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 5201. 


A 
9274 De vindecat, m'am vindecat, dar la inimă 
tot mě dore, 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 75, 
c. Ida- Mare, Ungaria. 


Când nu poţi uita óre-ce. 


A FLUERĂ 
EA 
9275 . Flueră după el, să pricepi tu. 


V. SALA, dase. c. Vașcoii, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Acelag înțeles ca la No. 2480. 


9276 Flueră tótă diua. 
Rom. Glumeţ, p. 23. 
Nu face nimic. Vedi No. 5222. 


1) Légă-te singur unde te dóre. 


102 PROVERBELE ROMÂNILOR 


XA 
9277 A flueră a pagubă. 


I. PUsCARiU, stud. e. P.Meru- 
luă, comit, Făgăraș, Transilvania. 


A se adaogà la No. 5220. 


FRIGURI 
3k 
9278 Hiavra când vine, nu vine trâ bun. !) 
G. Zuca, c. Samarina, Epir. 
A se vedé No. 5235. 
9279 Hîlieivra d&-Avgustu dzîli: an bun.?) 
Ga. TocrLescu, II, p. 493, 


Căci nu te mai lasă un an. 


FRUMOS 


E A 
9280 Nu'i frumos ce'i frumos, fără "i frumos 
ce 'mi place. 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coştetu, 
Banat. 


A se adaogà la No. 5243. 


¥ Aa 
9281 Nu'i frumos cinei frumos, da'i frumos 
cine'i drăcos. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 172, 


e. Crihalma, Transilvania. — I. 
BoLDEA, comit. Tirna- Mare, Tran- 
silvania. 


Nurii întrec frumuseţea. A se vedé şi No. 5253 & 5260. 


* A 
9282 Omului frumos, îi stă bine şi călare şi 
pe jos. 
A. Başora, prin V. A. Forescu, 
J- Suckava. 


Omul de bine, e primit ori şi unde cu plăcere. 


i) Frigurile când vin, nu vin pentru bine, 
2) Frigurilor de August, să le gici: an bun. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 103 


XA 
9283 Frumosul la frumos trage, dar noi sluții, 


ce vom face. 
C. TEODORESCU, înv. c. Dogele, 
J- Vaslaău. 


Pentru cei sluți, cari nu aŭ trecere la femei. 


$ 
9284 Frumos, ca un griere borțos. 


: GR. POENARU, ing. 3. Putna. 
Adică urît. 


XA 
9285 Nu casa frumosului, ci (ce) a gospoda- 


rului se caută. 
V. A. Forrscu, e Dorna, j. 
Sucava. 


A. se adaogà la No. 5239. 


ž A 
9286 Frumos ca florea ferului. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, ©. 
Amărăscă, j. Vâlcea. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


FRUMUSEŢE 


$ 
9287 Frumusețea trece, iar mintea cresce. 


GR. ALEXANDRESCU, C. Focșani, 
3. Putna. 


Acelaş înţeles ca la No. 5270. 
9288 Muşiteţa tregi, ma mintea armâni.!) 
Ga. 'Tocinescu, IJ, p. 564. 
Acelaş înţeles ca la No. precedent. 
9289 Muşulcţa a horălei, uruțamea a caselei.2) 
Gazet. Maced., I, No. 5. 


Să nu cauţi nevastă frumósă. 


1) Frumusețea trece, dar mintea rămâne, 
2) Frumusețea satului. urăciunea casei. 


104 PROVERBELE ROMÂNILOR 


FUGĂ 
9290 Fuga "i aruşnosă, ma'i sânâtosă.!) 
Gr. TocrLesov, II, p. 499. 
A. se adaogă la No. 5275. 


A 
9291 Cu fuga nu prindi păsări. 


V. SALA, dase. c. Betuş, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 1909. 


$A 
9292 Du-te fuga, vin de grabă. 


D. PoPa, c. Sinata, 7. Prahova. 
A face de grabă óre-ce. 


E A 
9293 Fuga cela după cela, 
Cându "i cela nu'i nici cela. 


1. ROMAN, comit. Solnoculuă, Un- 
garia. 


A FUGI 
* A | 
9294 Fugii de una şi didei de alta. 


I. Popescu, înv. c. Dobrenă, 3. 
Ilfov. 


| Acelaş înțeles ca la No. 5280. 


XA 
9295 Poți să'i pui şi pae arse pe spinare, că 
el tot nu fuge. 


V. MARIN, €. Mogoşescă, j. Ilfov. 


Pentru cel învăţat sai leneş. 


XA 
9296 L'a făcut de a fugit ca din pușcă. 
T. SPERANȚA, 3. Suclava. 


Ta certat; La bătut. Vedi No. 5290. 


1) Fuga "i rușin6să, dar e săinăt6să, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 105 


XA 
9297 Fuge de rupe brazde. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, c. 
Slăviţa, j. Dolj. 


Adică repede. A se vedé No. 6940 din acest capitol. 


A 
9298 Fuge ca de nălucă (vedenie). 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 97, 
c. Sibiŭù, Ungaria, 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


A 
9299 Fuge ca de căpcâni. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 97, 
c. Logoş, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


A 
9300 Fuge de mănâncă nori. 
Sr. Sr. Tuțescu, c., Catanele, 
3. Dolj. —P. GARBOVICEANU, prof. 
Cl. VIII, Semin. Buc. 


Tuţălă ne maï pomenită. 


GÂLCĂ 
zA, 
9301 Il frecă de gâlci. 


„E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
3. Covurlutu. 


A se adaogă la No. 5301. 


A GHICI 
ȘI 
9302 Ghici boule, pricepete măgarule. 


G. PoBoRan, €. Slatina, j. Olt. 


Când unul nn înteleca 


106 PROVERRELE ROMÂNILOR 


A GRĂI 
9303 Eu grescu, eu avdu.!) 
I. CoyAn, prof. c. Cusina, Al- 
bania. 


Acelaş înțeles ca la No. 5134. 


GRAS 


A 
9304 Până-ce grasul scade, cel slab de tot 


cade. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 202, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Pentru cel bogat şi cel sărac. 


ža 
9305 Galben de gras, de “i curge untura pe 


nas. f 
C. TEODORESCU, înv. c. Dogele, 
j. Vashiu. 


Slab de tot, bolnăvicios. A se vedé No. 5327 & 6224. 


A 
9306 E gras ca gardul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 84, 
c. Logoş, Ungaria. — P. GÂRBO- 
VICEANU, prof. j. Vålcea. 


A se adaogà la No. 5325. 


+A 
9307 Cumu'i lutu de gras. 
"TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broştenă, j. Sucava. 
A 


Gras ca lutul. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 103, 
c. Topliţa-Rom., Ungaria. 


Gras peste măsură. 


XA 
9308 Gras ca un fus, 


P. GÂRBOVIGEANU, profesor, c. 
Lupșa, 3. Mehedinţi. 


1) Eŭ grăesc, eii aud. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 107 


Adică slab. 


GUŞAT 


+A 
9309 Dii guşată până nu ţi-a dice că esti betă. 
V. Sana, dase. e Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 5834. 


A ÎMPINGE 


* 
9310 Ghine că me pimseşi că vremu s-cad.!) 
I. Coxan, prof. c. Fieri, Albania. 


Când constrîngï pe cine-va să facă ce-va, pe care de 
alminterea doria săl facă. 


%* 
9311 Iu'l pindzi, aclo cade.?) 
I. IONESCU, prof. c. Nevesta, Ma- 
cedonia,, 


10 Pentru cel slab. 
20% Pentru netrebnic. 


A SE ÎMPUȚI 
* Aa 
9312 A se împuți. 


"PEODORESCU-KIRILBANU, înv. c. 
Broşteni, j. Suctava. 


1° A fi leneş. 
20 A se beşi. 


ÎMPUŢIT 
A 
9313 A fi tare împuţit. 


TEODORESCU-KIRILBANU, Înv. e. 
Broşteni, j. Sucava. 
A fi leneş, dugliş. 


1) Bine că m'al împins că vrotam să cad. 


E a Ai 


108 PROVERBELI ROMÂNILOR 


INALT 


A 
9314 Inalt cât o prăjină şi prost cât o cepă. 
"TBODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 


: i Broşteni, 3. Sucăava,. 
Unul mare şi prost. 


A SE ÎNCĂLDI 


A 
9315 Nu te vei încălgi de el. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 184, 
c. Cetea, Ungaria. 


Nu vei avé nici un folos de la dînsul. 


A ÎNCEPE 
* A | 
9316 Eu incep şi tu sfirşesci. 


GAVR. ONIŞOR, prof. e. Zorlenă, 
7. Tutova. 


Amîndoï îl batjocorîm. 
Dacă am greşit eŭ să greşesci şi tu. 


A ÎNDRUGĂ 
$ 
9317 A îndruga. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştetu, 
Banat. 


A se adaogă la No. 5358. 


A 
9318 Le îndrugà ca cu furcoïul. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 185, 
c. Cetea, Ungaria. 
A SE ÎNGRĂŞA 
A 
9319 Se 'ngraşă cu dărabu. 


Ava. CORCEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 


Se dice în bătae de joc, când unuia i se umflă o parte 
numai a corpului. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 109 


A SE ÎNNECA 
% 
9320 Altu snnecă, altu strigă çi (că) Îi-u tru- 
plu alb.!) 


J. Ionescu, înv. c. Nevesta, Ma- 
cedonia. 


Când nu se dă cui-va ajutorul trebuincios. 


ÎNSEMNAT 


* 
9321 Firea-ti di om cu semn.?) 


G. Zuca, c. Fieri, Albania. 


A se adaogà la No. 5362. 


A SE ÎNSPINÀ 


X A 
9322 Sě 'nspină în ósěë de rîmă. 
Avr. CORCEBA, paroh, c. Coşteiu, 
Banat. 


Acelaş înțeles ca la No. 976. 


A ÎNTÂRDIA 


% 
9323 Tot vine şi cel ce întârdie. 


GR. ALEXANDRESCU, prof. j. 


Putna. 
Cât de târdiu tot se face. 
ÎNTĂRITA 
EA 
9324 Spune cu ce te întăriţi, şi-ţi voiu spune 


cum eşti. 


G. MIHALACHE, înv. c. Șendresci, 
3. Tutova. 


1) Unu se Înnécă, altu strigă ca i-e trupu alb. 


Di IP EA: NETE EE a 


110 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A SE ÎNTINDE 
A 
9325 Nu te 'ntinde, cât nu ajunge verinca. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 183, 
c. Toplita-Rom., Ungaria. 
a 
Nu “ţi tinde ciorli aforă di tendă, că “ţi 
arecesc. 1) 
I. CoYAnN, prof. c. Ianina, Epir. 
x 
Tinde “ţi ciórle până îu "ţi agiundze çerga 
(tenda), că ma *mclo "ţi arecesc.2) 
I. Covan, prof. c. Permet, Al- 


bania. 
x 


Tinde-ţi ciciórele până în adzundze tenda.3) 
IL. Gicu, prof. c. Abela, Epir. 
A se adaogă la No. 5366. 


9326 Tindi-ti până iu ţi-agiundzi punga.) 
GR. Tocinescv, II, p. 619. 
Acelaş înţeles -ca la No. precedent. 


% 
9327 Tinde-te pân iu agiundzi.) 


I. CoyAxy, prof. c. Băsa, Epir. 


Nu te tinde aclo tu nă-agiumdei. 6) 
I. Coyan, prof. c. Turia, Epir. 
Acelaş înțeles ca la No. 5369. 


£ A 
9328 Omul cât îl laşi, atât se întinde. 


G. I. Tomescu, înv. c. Broscari, 
3. Mehedinți. 


1) Nu “ţi întinde picïórèle afară din învelitore, că ţi răcesc. 

2) Intinde-ţi picidrele până unde "ţi ajunge cerga (învelitorea), că mai 
încolo "ţi răcesc, 

3) Intinde-ţi picidrele până unde ajunge învelit6rea. 

4) Intinde-te până unde "ţi ajunge punga. 

5) Intinde-te până unde ajungi, 

Si Nu te întinde acolo unde nu aiunt 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 111 


Când unul, maï mic, se întinde la vorbă. 
| % 5 
9329 Tinde-li, că vine umbra. !) 


ILIE GHICU, prof. c. Samarina, 
Epir. 


Fugi, că vine hoțul, ori omul de care te feresci. 


$ 
9330 Va li tindâ.?) 
I. Coxan, prof. c. Băésa, Epir. 
Adică o să móră. 
% {v 
9331 A se întinde în patru părți. 


_GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


A face tot ce'i stă în putință pentru a face óre-ce. 


A SE ISBI 


* A 
9332 A se isbi pe cine-va. 
AvR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu, 
Banat. 
A'i semăna, întocmai. 


<“Tăman s'a îsbit pe mumă-sa». 


LACRIMĂ 


* 
9333 Lacrimile nu sar mai usca, dacă mor- 
ţii nu sar uita. 


V. A. Forrscu, c. Folticeni, j. 
Suciava. 


Morţii se uită de la o vreme. 


* 
9334 Lacremile móle de multe ori şi pietrile. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


1) Întinde-le, (adică picorelele) că vine umbra. 


ÎPS A 


112 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Lacrimele înduioşeză şi pe cei mai răi, cei maï împie- 
triţi la inimă. 


A LĂSĂ 
w 
9335 A’l lăsa limpede. 


G. POBORAN, inst. c. Slatina, 


j. Olt. 
Al sărăci, al jupui. 
LEPROS 
Ea 
9336 Ge-ţi lipsesce, casidiare, fundă de mar- 


garitare.!) 
T. CoyAN, prof. c Georgia, Al- 
bania 


Acelaş înțeles ca la No. 5032. 


LINGORE 
ža 
9337 Zace de lingóre, 
Şi nimica nu 1 dóre. 


V. SALA, dasc. c. Vaşcoă, comit. 
Bihor, Ungaria. 
Pentru omul leneş. 


LIP 


XA 
9338 Nici nu i s'o dus bine lipul de după urechi. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv, C. 
Broşteni, 3. Suciava. 


Nu 'i-a venit vremea, e încă prea tînăr. 


A LOVI 


x 
9339 Agude-l iu l-dóre. 2) 


I. Covan, prof. c. Fieri, Al- 
bania. i 


1) Ce “ţi lipsesce, leprosule, moţ (de la fes) de mărgăritar. 
D r a 2 ară: e i i a 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 113 


$ 
L-agudi bu l-durea. !) 


I. Coyan, prof. c. Corita, Al- 
bania. 


L-agudésce iu l-dóre.?) 


MIHĂILEANU, Dicţ., p. 14. - 
A se adaogă la No. 5405. 


A LUA 
EA , 
9340 L’a făcut de n'aveă ce luă de jos. 
T. SPERANŢA, c. Tapu, j. Te- 
cuciu. 
* A 


La făcut de nu scia ce să mai ea de jos. 


T. SPERANȚĂ, c. Jugăr, j. Muscel. 


L'a certat răi. A se adaogă la No. 5414. 


* A 
9341 A ’l luă: jea 'n colo. 


G. P. SALviV, îno. c. Smulţi, j. 
Covurlutu. 


Acelaş înţeles ca la No. 5415. 


XA 
9342 = O iea prea, prea mare. 


C. TroDORESCU, Înv. c. Lipova, 
3. Vasiutu. 


Se apucă de lucruri nepotrivite pentru el. 
A MÂNECA 
* A 
9343 Cine mânecă, nu 'ntunecă. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coștelu, 
Banat. 


A se adaogà la No. 5422. 


1) Il lovi unde ’] durea, 
a BI CEC PA 


114 PROVERBELE ROMÂNILOR 


* 
9344 Se mânecă, se mânecă, 
Şi tot acasă'i până ’ntunecă. 


D. PoPa, înv. c. Sinaia, j. Pra- 
hova. 


Se dice de cel ce tot amână treburile. 


MARE 
A 
9345 Géba că e mare 
Şi fede ’n el ware. 


Dr. EL. RISTEA, Prov., p. 101, 
c. Logoş, Ungaria. 


Pentru cel lipsit de credință. 


* 
9346 Mare, mare, 


Ş-fâră hare. !) 
G. Zuca, c. Fieri, Albania. 


Pentru omul neplăcut. 


A 
9347 Mare şi fără straiță. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 149, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


Pentru cel neavut. 


* A, 
9348 Ii mare şi 'n taină. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


In zadar e mare, că nu plătesce nimic, nu e de nici 


un folos. 


x 
9349 Mare, mare ş-trâ 'ngrupare ('ngurpi- 
liare). 2) 
G. Zuca, c. Elbasan, Albania. 


Acelaş înţeles ca la No. 5425. 


1) Mare, mare și fără grație. 
N tie: h SA 


SUPLEMENT LA CAPITOLU Y 115. 


A MERGE 


E” 
9350 Arată cu nasu 
Şi merge cu ceasu. 


I. CANTACUZINO, c. Bucuresci, 3. 
Ilfov. 


Dice că e aprâpe şi e fórte departe. 


A 
9351 Merge încet, dar merge bine. 


Dr. EL. RISTEA, Prov,, p. 150, 
c. Gurartuluă, Ungaria 
Vegi Žacet, 


Graba, adese-ori strică. 


A 
9352 Mergi încet c'ajungi departe. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p.150, 
c. Reşnov, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


XA 
9353 Merge d'aprestegala. 


G. POBORAN, inst. c. Slatina, j. 
Olt. 


Adică val vîrtej, rostogolindu-se, de la verbul a se pre- 
stegăli. 


MERS 


ža 
9354 Omul se cunósce după mers. 


GAVR. ONIŞOR, prof., c. Avra- 
mescl, j. Tutova. 


MIC 


ž A, 
9355 li mic, numa ’ndesat. 


AvR. CORCEA, paroh, e. Coşteiu, 
Banat. 


Scie multe. dar si a anlanaat a faan mat- 


116 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
9356 Mic, dar voinic, 
Nu mare şi de nimic. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 151, 
c. Logoş, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 5426. 


+A 
9357 Mic, mic, dar adînc. 


I. Popescu, înv., 2. Dobrenă, j. 
Ilfov. 


Acelaş înţeles ca la No. 5439. 


A 
9358 Mic, dar nu'l ajunge. 
IUL. GROFSOREANU, profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


LA, 
9359 Mic ş-drac. !) 
Ga. 'Pocrvescu, II, p. 578. 
Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


XA 
9360 Mic şi afurisit. 
P. GÂRBOVICEANU, prof. e. Pă- 
ctotu, j. Muscel. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


A MIŞCĂ 
XA 


9361 Ori mişcă, 
Ori pişcă. 
N. UnecHiEg, ing. j. Prahova. 
Ori lucrâză, ori vai de tine. 


9362 Nu s-mină di mpadi, s-nu giva di-li ar€- 
çésci loclu. 2) 
GR. Tocinescu, I, p. 522. 
„Pentru omul leneş. 


1) Mic și drac. 
*) Nu se mişcă de jos, să nu "i se răcâscă locul. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 117 


MITITEL 


A 
9363 Mai bine mai mititel, 
Să fie minte la el. 


V. SALA, dase., c. Negru, comit. 
Bihor, Ungaria. 


De cât mare şi prost. 


MORB 
a 
9364 Morbului îndelungat finea 'i mortea. 


l. REDNICU, c Vaşcoù, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 4923. 


MORT 


* A 
9365 Mortul multe dice, viul face ce scie. 
T. MARINESCU, înv., c. Bradu-de- 
jos, j. Argeş. — I. TomBscu, înv. 
e. Broscari, 3. Mehedinţi. 


A se adaogă la No. 5458. 


9366 Morți nu s-tornă. !) 
GR. Tocrescu, II, p. 557. 
A se adaogă la No. 5460. 


9367 Mort ş-ni 'ngrupat. °) 
Ga. TPocrnescv, Il, p. 557. 


O fi slab (ca un mort) şi mai mult mort. Vedi No. 5466. 


XA 
9368 Unde “i mortul în casă, ferestrele stă 
pisi deschise. 


E. I. Patriciu, înv., c Smulţi, 
j. Covurluiu. 


"Când e prohabul. deschis. 


1) Morţii nu se întorc, 
>) Mort și ne îngropat. 


118 PROVERBELE ROMÂNILOR 


% A 
9369 Numai la morţi e n6pte. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor., Cl. 
VII, Semin. Buc. 


MORTE 


A 
9370 M6rtea nu vine când o chemi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 153, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


A se adaogà la No. 5493. 


EA 
9371 M6rtea nu spune când vine. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


A 
9372 M6rtea e sciută, dar ceasul nu se scie. 


Dr. E. CRISTEA, Prov., p. 153, 
e. Agnita, Ungaria. 


Acelag înţeles ca la No. precedent. 
9373 Mórtea ş-tu Vilii t&-află. 1) 
GR. Tocrnescu, Il, p. 663. 
Acelaş înţeles ca la No. 5509. 


* A 
9374 Omu “i cu mârtea după cap. 


Ava. CORCEA, paroh, c. Coșteku, 
Banat. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


XA 
9375 M6rtea nime nu o vede, numai urmele 
ei toţi le simţim. 


V. SALA, dase., c. Vaşcoii, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 
Pentru mincinoşi. 


1) Mârtea și în sticlă te află, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 119 


A 
9376 Moertea împacă pe toți. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 


Pizma, duşmănia, ura încetâză prin morte. 
9377 Mortea lî bagă câpachi la tuti.!) 


Ga. 'Pocruescu, II, p. 557. 
Le împacă pe tote. 


XA, , , 
9378 Il strigă mórtea. 
AvR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu, 
t Banat. — D-na Eve. De RONOV, 
c. Bucures, j. Ilfov. 


Când i se pare cui-va că la strigat cineva pe nume, 
şi sa înşelat. 


+A 
9379 Nu te sluţi înaintea morţii. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broştenă, j. Suciava. 


Când unul slab se îndîrjesce înaintea celui tare. 


A 
9380 Nu "i morte fără judeţ. 


Dr. EL. CarsrBa, Prov., p. 178, 
c. Gurariuhă, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No 5489. 


4 A 
9381 Numai mortea îi fără léc. 


C. TnoDonRescu, înv. c. Lipova, 
3- Vastuu. 


Tóte cele-l-alte sunt trecětóre. 


ž A 
9382 Cine se teme de morte şi-a'perdut vieţa. 
V. SALA, dasc. c. Vaşcoii, comit. 
A Bihor, Ungaria. 
Pentru cel fricos. 


1) Mõórtea le pune capac la tóte. 


120 PROVERBELE ROMÂNILOR 


* A 
9383 Numai proştii se tem de morte. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, c. 
Corbu, j. Olt. 


Căci mórtea e o scăpare. 


MUC 


EA | 
9384 Să nu'ţi dai mucii pe el. 


„E. I. PATRICÌU, înv. c. Smulţi, 
3. Covurluštu. 


Adică rău, mişel. Vedi No. 5543. 
9385 Li-lo micsa di la nari.!) 
GR. TociLescu, II, p. 546. 
A umili pre cine-va. Vedi No. 5545. 
ža O. 
9386 Îi pică mucu. 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu, 
Banat. 


Işi pierde timpul în zadar unde-va, saŭ pe lângă cine-va. 


Vedi No. 5540. 


A MUIA 
XA 
9387 Al muia. 


GAVR. ONIŞOR, prof. ce. Zorlenă, 


j. Sucăava. 


A se adaogă la No. 5550. 


A SE MUIA 
A 
9388 So muiet. 


TEODORESCU-KIBILEANU, Înv. c 
Broşteni, 3. Suciava. 


10 A obosit; a slăbit. 
20 A mai lăsat dintrale sale. 


3) Îi luă mucii de la nas. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 121 


MURDĂRIE 


XA 
9389 Murdăria perde omenia. 


Q. MIHALACHE, înv. e. Ken- 
drescă, j. Tutova. 


Precept de igienă. 


A MURI 


XA 
9390 Să scie omul când more, şar face coş- 


ciugu din nainte. 


I. Popescu, înv. ce. Dobrenă, 3. 
Ilfov. 


Acelaş înțeles ca la No. 5560. 


+A 
9391 Cine a murit ieri, aqdi se căesce. 


GavR. ONIŞOR, prof. c. Avra- 
mescă, 3. Tutova. 


A se adaogă la No. 5563. 


Æ 
9392 Cine trăesce trebue să şi moră. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


Acelagş înțeles ca la No. 5565. 


ž* A 
9393 De cât să mori de frică în pădure, mai 
bine cu gust a-casă. 


V. A. FoRESCU, înv. c. Folticeni, 
Jj. Suctava. 
1° In potriva vieţei haiducesci. 
2% Inţeles pornografic. 


+ 
9394 D'ar muri bălțata, 
Să'i apuc poiata. 


D-na Ecar. SISMAN, înv. c. 
Adam, 3. Tutova. 


Acelaş înțeles ca la No. 5514. 


122 PROVERBELE ROMÂNILOR 


9395 Fără itie vîră nu mori.) 
GR. TocıLescu, I, p. 557. 


Acelaş înțeles ca la No. 5489. 


A] 
9396 Gili Pata după ea, şi ea întruna se 
eşea. 


V. A. Fonesov, c. Broșteni, j. 
Suciava. 


Arată o dragoste ne-împărtăşită 


LA 
9397 A murit cu piele cu tot. 
Sr. Tureascv, înv. c. Catanele, 
ga. 3. Dolj. 
S'a nimicit 
MUŞCAT 


A 
9398 A fi ca muşcat. 
AVR. CORCEA, paroh, e. Coșteiu, 


Banat. 
A fi băut. 


MUT 


A 
9399 Mutul, de şi nu scie vorbi, 
Dar r&u te scie ciufuli. 


V. SALA, dasc. c. Petrosa, co 
mit. Bihor, Ungaria. 


Pentru cel care tace şi face. 


i +A 
9400 Mutu 
Calcă lutul, 
Muta unge 
Cât ajunge. 
C. FLĂMEND, comit. Bistriţa, 
Adsăud, Transilvania. 


+ 
9401 E cum e mutul mai voinic. 


I. PuşcaRiv. ce. P. Merului, co- 
mit. Făgăraş, Transilvania. 


1) Fără pricină nimeni nu more. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 


A 
9402 Mut în dungi. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 155, 
c. Toplija-Rom., Ungaria. 


e 
9403 A pus mutu la uşă. 


Adică lacata. 


A SE NĂDUŞI 
ž* A 
9404 S'a năduşit sub limbă. 
Sr. Tunscu, e. Catanele, j. Dolj. 


Se spune ironic, celor ce dic că le este cald. 
NALT 


X A 
9405 Naltă 


Cât o daltă. 
I. Popescu, înv. ce. Dobreni, j. 


Ilfov. 
Adică de o statură mică. 


A SE NASCE 


9406 S-tunisi că s-fegi. 1) 
GR. PocrLesov, I, p. 645. 
A fi trândav. 


NASCERE 


A 
9407 Nascerea omului e pentru alţii; mortea 


e a lui. 
Dr. Ec. Carsrea, Prov., p. 158, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


Nimic nu e a omului. 


NEPUTINCIOS 
K 
9408 Eu Îi dzic cå hiù hadum; el mi dzice: 
«câți feciori ai?» 2) 
1. Covas, prof. c. Ianina, Epir. 


194 PROVERBELE ROMÂNILOR 


La o întrebare nepotrivită. 


NEVOIAŞ 


A 
9409 Nevoiașul cade în nuntă, când este lu- 
mea mai multă 


P. GÂRBOVICEANU. prof. e. 0o- 
mănija, j. Olt. 


Pentru cel lipsit de noroc. 


A OFTA 


$ 
9410 Ce oftezi 
Când mě vedi? 
li ofta 
Dac'oiu plecă. 
C. TEODORESCU, Înv. c. Lipova, 
3. Vasluiu. 


In glumă, celor cari oftsză. 


A SE OGRISI 
A 
9411 A së ogrisi. 


AVR. COREA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 


Se face că are un defect, 6re-care spre a stârni rîsul al- 
tora, saŭ a stórce compătimirea, 
Ogrisit, adică cu un defect corporal. 


A SE OPĂRI 


Ed 
9412 Cari s-upâresce tu culeş, suflă ş-tu măr- 


cat. 1) 
G. Zuca, €. Samarina, Epir. 


= 
S'upări moşa tu culeş, suflă ş-tu mârcat. 2) 


I. Coxan, prof. c Fieri, Albania. 


1) Care s'a opărit cu culés suflă si în lante bătut 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 125 


$ 
Cari Supâri tu lapte, suflă ş-tu mârcat. 1) 


I. IongscU, înv. c. Nevésta, Ma- 
cedonia. 


Acelaş înţeles ca la No. 5623. 
Cuvîntul culés însemn6ză: mămăligă sai ori-ce licuid 
închiegat, iar câcimac şi gâbârdan în tot-d&-una mămăligă, 


ORB 


: + 
9413 Ce folosesce orbului fața frumâsă. 


GE. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


Acelaş înţeles ca la No. 5640. 


ŁA 
9414 Orbii nu se cată la ochi. 


GAVR. ONIşOR, prof. c- Cărja, 
J. Tutova. 


Acelaş înţeles ca la No. 5633. 


A 
9415 Orbul duce pe orb. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 198, 
c. Dênc, Ungaria. 


Orb după orb, tu grópă cad.?) 


I. Coyan, prof. c. Perivoli, Epir. 
A se adaogă la No. 5635. 


$ 
9416 Nu da orbuluï brânci că cade el singur. 


„GR. POÏENARU, ing. c. Bassa, 
3. Ialomiţa. 


Nu te lega de cel slab, nevoiaş, sărac. 


XA 
9417 Se împräştiară ca meiu orbului. 


G. I. Tomescu, înv. 6, Broscari, 
3. Mehedinți. 


1) Care s'onăr cu lapte, suflă şi în lapte bătut. 


126 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Aşa în cât nu se pot găsi unul de altul. Vegi No. 8447. 


EA 
9418 : A pus orbul se descălcescă ghemul. 


„_V. A. PoRBscu, înv. c. Dorna, 
j. Suciava. 


Adică pe óre-cine să facă o trébă căre întrece pute- 
rile sale. 


A / 
94.19 Se feresce ca orbul de libră. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 230, 
c. Logoş, Ungaria. 


Pentru cel care se feresce de óre-ce. 


Æ 
9420 Se ţine ca orbui de gard. 


GR. ALEXANDRESCU, €. Focsani, 


j. Putna. 
A se adaogă la No. 5653. 
XA, 
9421 li legat ca orbul de gard. 


Hocioră, c. Seliste, comit. Si. 
biù, Transilvania. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


+ 
9422 Te acățaşi ca orbui di ciumagă. 


C. Ionescu, prof. c. Nevesta, 
Macedonia. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


9423 Armasi orb. !) 
GR. Tocrascu, II, p. 594. 


Adică ne-învěțat. 


A PĂLI 


+ A 
9424 M'ai pălit unde me dóre. 


C. TaoDoREscU, înv. e. Dogele, 
j- Vashuiu. 


1) REmase orb. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 127 


Aï ghicit dorința mea şi acelaş înțeles ca la No. 5405. 


PARTE 
XA 
9425 A se dă în parte. 


C. TEODORESCU, înv. c, Pun- 
gesci, j. Vaslutu. ; 
A se dà la brazdă. 


A PĂŞI 


XA 
9426 Când păşesce, 
Sdrâncănesce. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştetu, 
Banat. 


Despre cei cari umblă apăsat, şi despre 6menii făloși, 
mândri. 


PECINGINE 
*A 
9427 Pecingină. 
Ava. CORCEA, paroh, c. Coștelu, 
Banat. 
Om de care nu poţi scăpa. In Banat cuvîntul se pro- 
nunţă: peşânjână : 


A SE PIŞA 


EA 
9428 Te pişi contra vîntului, te pişi pe genunchi. 


loser Porr, c. Căbescă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 5685. 


+A 
9429 SE pişă după el. 
l TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broşteni, j Suclava. 


De plăcere, de dragoste. 


A 
9430 S'a pişat pe urzici. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p- 225, 
c. Toplita-Rom.. Unaaria. 


198 PROVERBELH ROMÂNILOR __ 
A PLÂNGE 
XA 
9431 Cine plânge pentru totă lumea, orbesce. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 49, 
c. Agnita, Ungaria. 


Cari plândzi oclili s'aspardzi.?) 
GR. TociLescu, H, p. 588. 
A se adaogà la No. 5692 b. 


XA 
9432 Aş plânge, dar nu pot de ris. 


C. TEODORESCU, Înv. c. Dogele, 
j. Vasluiu. 


Nu 'mi pare r&ii de el, dar îmi ascund părerea. 
9433 Ca çea çe plândzea sun gorț.?) 
GR. TocıLescu, II, p. 559. 


Celor ce duc grija unuï lucru depărtat. 


A PUNE 


9434 Pune aici, bagă aici. 
A. PANN, Edif. 1889, p. 133; 
IT, p. 86. 
Vîndare cu bani gata. 
EA i 
9435 Era pus reu şi la pus bine. 


M. SrănnscU, e. Piria, 3. Me- 


hedinți. 
Adică a furat un lucru. 
A SE PUNE 
A 
9436 A se pune în lungiş şi curmeziş. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulfi, 
3. Covurlutu. 


Arată marele interes cel pune cine-va pentru a face ce-va, 


1) Care plânge ochii i se strică. 
Pe dori 


SUPLEMENT 1A CAPITOLU V 129 


PUTERE 
EA 


9437 Dacă nu ai putere, ce mai aţiți sfadă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 64, 
e. Gurariului, Ungaria. 


A se adaogă la No. 5125. 


RANĂ 
A 
9438 Rana veche uşor sângereză. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 220, 
c. Topliţa-Rom., Ungaria. 


A se adaogà la No. 5738. 


$ 
9439 S'a deschis rană mare. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


S'a arčtat un mare neajuns, un mare rěŭ. 


A 
9440 Rana se vindecă, dar urma r&mâne. 


Dr. EL. CRISTEA. Prov., p. 219, 
c. Toplița- Rom., Ungaria. 


A se adaogà la No. 5745. 


$ 
9441 Rana de cuțit se vindecă, cea de la inimă 
nici odată. 
V. Forgscu, e Folticeni, 3. Sw- 
clava. 
A se adaogà la No. 5746. 
RĂPĂNOS 


XA 
9442 Răpănoşii nu se scarpină de cât între 
dînşii. 
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Cârja, 
3. Tutova. 


130 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A RIDE 


XA 
9443 Ride surdul de schiop, şi amindoi nu au 
noroc. 
V. SALA, dase. c. Talpa, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 5775. 


A 
9444 Ride şutul de cornutul. 


V. SALA, dasc. c. Vaşcoăi, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 
9445 Fulinoslu ş-arîdi di jibîcoslu. 1) 
Ga. Tocrescv, II, p. 499. 
Aceleş înţeles ca la No. precedent. 
„9446 Arîdi mugoslu di bâloslu.*) 
Ga. 'Tocrescv, IT, p. 566. 
Acelaş înţeles ca la No. precedent. 
EA 
9447 Cine ride mai la urmă, ride mai cu ho- 
hot (haz). 
A. Bânsan, c. Corbi, Ungaria. 
A se adaogà la No. 5769. 
9448 Tu soni cari arîdi.5) 
Ga. Tocruescv, ÎI, p. 680. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


ža 
9449 Cine ride de diminéță plânge mai târdiu. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Dră- 
gănescă, j. Vlaşca. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


1) Burduhosul ride de cel umflat (ca vitele meteorisate). 
2) Ride mucosul de bălosul. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 131 


A 
9450 Rîde ca mirele cel sură. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Avra- 
mescă, j. Tutova. 


A se adaogà la No. 5773. 


ža 
9451 Rîdi ca prostul în bâlciu. 


P. QGÂRBOVICEANU, prof. CL VI, 
Semin. Bue. 


Când cine-va rîde, şi nu e de ris. 


9452 Cine o rîde să plătescă. 
Lumina p. tot, I, p. 87. 

In glumă. l 

9453 . Când rîde, sórele rěsare. 


Rom. Glumef, p. 53. 
A se adaogà la No. 5787. 


A 
9454 Ride mânzesce. 


E. I. PAPRICIU, înv. c. Smulţă, 
j. Covurlutu. 


Adicâ rîs silit. A se adaogà acest înțeles la No. 5786. 
RILE 
9455 Nu-mi aprinde arînia.!) 


GR. Tocrvescu, II, p. 4928. 


Nu me supără, nu mă necăji. 


RIIOS 


9456 Arînioslu, s-nu si scârchină va s-frecă.?) 
GR. Tocrrescu, II, p. 498. 


Când trebue neapărat să faci óre-ce. 


1) Nu "mi aprinde (excita) rîia. 
2) Rtosul dacă nu se scarpină, o să se frece. 


132 PROVERBELE ROMÂNILOR 


RÎNE 
A 
9457 Rîne de om. 
AYR. CORCEA, paroh, c, Coșteiu, 
„Banal. 


Om nesuferit, care se viră în tot locul. 
Bănăţenii dic e rîne, se ține ca sinea. A se apropia 
de cuvintele similare în limba aromână. 


RIS 
A 
9458 l-a picat rîsul în piciore. 


IUL. GROFŞOREANU. profesor, c. 
Galşa, comit Bihor, Ungaria. 


Acslaş înţeles cu la No. 5198. 


AA 


9459 Risul e frate cu plânsul. 


D. Porovrciv, ce. Cuvin, comit. 
Arad, Ungaria. 


Arîsul cu plângul suntu cusurimă. 1) 


Ga. Tociescu, II, p. 428. 
Acelaş înţeles ca la No. 5803. 


9460 Arîderli ş-cîrcîrărli aduc şi cripărli. 2) 


GR. TOCILESCU, ÎL, p. 498. 


Acelaş înțeles ca la No. 5803. 


SĂNĂTATE 
A R i R : 
9461 Eu ’l întreb de sănătate, şi el îmi dă cu 
ghioga ’n spate. 
C. TEODORESCU, Înv, c. Cursesci, 
j. Vasluiu. 
Eù îi vorbesc blând zi el mě batjocoresce. 


1) Râsul cu plânsul sunt veri. 
2) Riserele și hohote.e (de ris) aduc și Întristare. 


SU 135 


9462 Ma br 


A se adaogă 


9463 Sa: E “oh, c. Coșteiu, 
V 
* ` dînşii 
De aceea i 
G 
9464 > S 
Când 
şescă. 
Biserica e în tovu. 
ne-va e bolnav, şi se creuv 
sănătate în culme. 
SĂNĂTOS 
EA i 
9465 Tare-i bine şi frumos când e omul să- 


nătos, 
C. TEODORESCU, Înv. c. Lipova, 
j. Vaslutu. — Dna Z. JUVARA, c. 
Fedeștă, j. Tutova. 


A se adaogă la No. 5836. 


XA 
9466 Când e trupul sănătos şi inima "i veselă. 


C. TEODORESCU, înv. c. Pungesci, 
3. Vaslutu. 


A se adaogà la No. 5833. 


EPA 
9467 Ce “i mai lomoros e mai sănătos. 


AvR. CoRcEA, paroh, c. Coşteiu, 
Banat. 


Pentru cei cari nu caută la curăţenia mâncărilor, ci 
mâncându-le, tot rămân sănătoşi. 


1) Mal bun de cât sănătatea, ce-va nui. 
2) Sănătate aŭ și ţiganii. 


134 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
9468 Sănătos ca pescele. 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
i Banat. 
Adică fórte sănătos. 
xA 
9469 Sănătos ca tunul. 


C. TEODORESCU, înv. e. Lipova, 
J. Vaslutu. 


Om voinie. Vegi No. 5840. 


XA 
9470 Sănătos ca cobza. 


C. TEODORESCU, Înv. e. Pungesci, 
j. Vasluu. 


Adică bolnav. Vedi No. 5842. 
Cobza e deşărtă înăuntru şi umflată în afară. Aşa şi 
omul care în afară e sănătos şi înăuntru bostiră, sec. 


SÂNGE 
$ 
9471 Sândzile apă nu s-façe, ş-cari s-facă nu 
s-be.!) 
I. Ionescu, prof. e. Nevesta, Ma- 


cedonia. 


Ea 
Sândeele apă nu s-fage.?) 


I. CoyAn, prof. c. Turia, Epir. 
A se adaogă la No. 5847. 
Ghiacu sia sbănctă. *) 
Prov. Albanez. 


9472 Va-li cură sândzili? 4) 


Ga. TOCILESCU, Il, p. 625. 
Nu e mare pagubă. 


1) Sânge apă nu së face, și dacă se face nu să bé. 
2) & 3) Sângele apă nu së face. 
1) O să'Y curgă sângele? 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 135 


A SĂRI 


ž A 
9473 Sări sdrenţă, să sărim, 
Că scii ierna ce pățim. 
AYR. CORCEA, paroh, c. Coştetu, 
Banat. 


Arată nevoile 6menilor săraci, când se pun şi dînşiă 
la joc. 


A 
9474 De nu'i sări, nu'i sorbi. 
Dr. EL. RISTEA, Prov., p. 73, 
c. Ida-Mare, Ungaria. 
Plata, după muncă. 


A 
9475 Sare ca musca ’n zěr. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 225, 
c. Bochia, Ungaria. 
XA 
Sere ca musca 


2 


n zèr. 


IUL. GROFŞOREANU, profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


Pentru omul neprecaut. 


XA 
9476 A sări furcă în sus. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteku, 


Banat. 
Adică drept în sus. 
A SĂRUTA 
x 
9477 Te sărută guduța, până sci că-o căpětà. 


V. SALA, dasc. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 
Pentru cei interesaţi, cari fac, ori-ce, în vederea unui 
folos, 


A SE SCĂRPINA 


EA 

9478 Vai de acela ce se scarpină cu unghiile 

altora. 

i GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


- 136 PROVERBELE ROMANILOR 


E A 
Să nu te scarpini cu mâna altuia. 


GR. POÏENARU, îng. c. Rassa, j 
Ialomiţa. 
e 
Sgrămă-te singur aclo ïu ti mâcă. 1) 


Ed 
Sgrâmâ-te singur, iu ti măcă.?) 
G. Zuca, c. Cavata, Albania. 


Acelaş înţeles ca la No. 5881. Vedi şi No. 5419. 


+A 
9479 Nu te scărpěna dacă nu te mâncă pielea. 
V. Sara. dase. c. Vaşcoii, comit. 


Bihor, Ungaria. 
A 


Unde nu te mâncă nu te scărpină. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 265, 
c. Logoş, Ungaria. 


Nu te amesteca unde nu aï trébă. 
% 
9480 Si sgrâmă iu nul mâcă.?) 


I. CoYyAN, profesor, c. Tanina, 
Epir. 


Pentru omul nedumerit, zăpăcit sai prost. Vegi No. 
5420. 


9481 Si sgrâmă n-cap.t) 


Ga. Tociescv, H, p. 665. 
Remâne cu pofta 'n cuiu. A se vede No. 5885. 


SCHIOP 


A 
9482 Mai bine schiop de cât fără pici6re. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 144, 
c. După pétră, Ungaria. 


i) & 2) Searpină-te singur (acolo) unde te mănâncă. 
3) Se scarpină unde nul mănâncă, i 
1) Se scarpină ’n cap. 


lure GHICU, prof. e. Abela, Epir. 


| 
| 


| 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 137 


Mai bine ce-va de cât nimic. 


A 
9483 Schiopu 
Sare plopu. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov , p. 227, 
c. Logoş, Ungaria. 


Când face cineva o ispravă la care nu puteai să te 
aştepţi. 
A SCHIOPETA 
A 
9484 A schiop&tat. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suciava,. 


A sărăcit. A se adaogà acest înțeles la cele date la 
No. 5894. 


A SCORMONI 
Gi 
9485 . Nu îi cârtea tra s-nu-ți ambută.)) 


G. Zuca, c. Durazzo, Albania. 


Acelaş înțeles ca la No. 5879. 


A SCUIPA 


£A 
9486 Unde scuipi nu mai linge. 


P. (GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VII, Sc. Tnv. 


Acelaş înţeles ca la No. 5902 b. 


A SE SCULĂ 


* A 
9487 Cine se scolă de dimineță s& scobesce 
în măsele ; cine se scola târdiu se scar- 
pină 'n cap. 
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c. 
Dobresci, j Muscel. 


Omul harnic câştigă, are ce mânca. 


Di fag e e aa ae E aia a Ei aaa ERP ae ana E 


138 PROVERBELE ROMÂNILOR, 


A 
9488 M'oiu scula, 
Când o dice ciora: ga! 
Eu oiu gice: ba! 


AVR. CORCEA, paroh, c. Mêrcina, 
Banat. 


Pentru cei leneşi cari nu se sedlă de diminéță. 


A ŞEDE 


x A 
9489 Câtu-ţi-i lumiţa, tooot şede (de mănâncă 
ori prujesce). 
TEODORIISCU-KIRILBANU, înv, c. 
Broşteni, j. Sucava. 


Pentru cel leneş. 


& A 
9490 Şede cu ochii 'n podele, . 
Ş'aşteptă să "i cadă stele. 


G. MIHALACHE, C. Șendrescă, j 
Tutova. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


ŞEDERE 


A 
9491 Şederea 'i neaverea, 
Odihna "i rugina. 
Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 229, 


c. Sinersig, Ungaria. 
Trebue să muncim. 


SIMTE 


E PAS 
9492 Simte, ca sarea de vreme rea. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Cărja, 


j- Tutova. 
Pentru cel simțitor. 
SOMN 
9493 Somnul hrânésce pri ficior, şi sorle pri 


viță. 1) 
G. ZUcA, e. Samarina, Epir. 


1) Somnul hrănesce pe copil, și sorele pe vițel. 


ý a ni zi 
primii. m voma naama, p, saai. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 129 


Somnul e de mare folos copiilor. 


XA 
9494 Cu somnu nu faci car şi boi. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p- 61, 
c. Gurartuluš, Ungaria. — Ix. Ho- 
ciorà, c- Selişte, comit. Sibii, Tran- 
silvania. 


Acelaş înţeles ca la No. 5961 & 5964. 
ža, 
9495 Ii pică inima de somn. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştei, 
Banat. 


Despre omul fórte somnoros. 


9496 L-bagă pi somnu. !) 
Ga. Tocescu, l, p. 700. 
L'a, îngelat. 


SPÂN 


+A 
9497 Spânul lesne se bărbieresce. 


C. TEODORESCU, Înv. c. Pumgescă, 
j. Vasluiu. 


A 
Pe spânul iutel radi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 210, 
c. Braşov, Transilvania. 


Cel ce are puțin lesne vinde. A se adaogà la No. 5983. 


9498 Şi spân şi bun nu ’s façi. ?) 
Ga. Toorescv, I, p. 631. 
A se adaogă la No. 5986. 


A SPUNE 
A 
9499 Spune rupt ales. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


1) Íl bagă pe somn. 


140 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Spune verde, fără temă. 
pP f 


9500 Loaşi mîntila cari aspusişi? !) 


GR. TociLescv, l, p. 554 
A se adaogă la No. 6001. 


XA 
9501 Le spune tote pe zară. 


„GavR. ONIŞOR, prof. c. Banca, 
). Tutova. 


Nu spune desluşit, ghicesci ce spune, îţi dă numai a 
înţelege. 
9502 Canda îi dzicea veră : aspuni! ?) 
GR. Tocrniscv, II, p. 678. 


Celui care nu scie să pâzâscă o taină. 


A STA 
XA . 
9503 Cum îl întórce aşa stă; cum îl vei dà 
aşa se dă. 


C. TEODORESCU, bw. €. Lipova, 
j. Vaslutu. 


Adică prostul. A se apropia de No. 6010. 


$ 
9504 A sta nepristan (lângă cine-va). 
G. PORORAN, inst. j. Olt. 


A sta mereŭ, a fi tot-dé-una în acelaş loc stăruind 
pentru cine-va. 


$A 
9505 A stă în ace. 


* A 
A avé ace în trup. 


T. BĂLĂŞEI, preot, c. Ștefânesci, 
J. Vâlcea. 


Se dice de bolnavii cară simt, în cap, un fel de jun- 
ghiuri mărunte. 


1) Luaşý basmaua (?) daca spuseşi. 
2) Parcă dicea cine-va: spune. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 141 


STARE 
EA 


9506 A nu avé stare la mâncare şi odihnă la 


culcare. 
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c. 
Mosna, j. Dolj. 


A se gândi merei la cine-va: Se întrebuințéză mai 
ales în descântecele de dragoste. i 


A STRIGA 


$A 
9507 Strigă pe un pom şi se usucă de pe un 
om. . 
E. I. PArRICiv, înv. c. Smulfi, 
3. Covurlutu. 


Când năpăstuesci pre cine-va. Vedi şi No. 6018. 


EA 
9508 Cine strigă: hui! hui! 
Mâne se va vaita că nui. 


Dr. EL. Carstea, Prov., p. 53, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Cine tot petrece, în urmă sărăcesce. 


A STRINGE 
A 
9509 Nu mě strînge de mână, 
Ci mě prinde de lână. 


TRODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suctava. 


s 
Dic femeile neruşinate, bărbaților obraznici, 


SUBȚIRE 


XA 
9510 Subţirică, subţirea, 
Potrivă cu putina, 
Şi de naltă cât crucea. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, c. 
Avramesăă, J. Vălcea. 


~ E a - A a FER . o 


142 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A ŞUERĂ 
% 
9511 Cumu Îi şuiră, acşi sburasce. !) 


I. Covan, prof. c. Elbasan, Al- 
bania. 


Pentru cel care ascultă de poruncile altuia. 


A SUFLÀ 
EAN 
9512 Unde te-ai ars, acolo suflă. 


V. SALA, dase. c. Vașcoăi, comil. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 5193. 


A SE SUI 


A 
9513 Te poți opri când te sui, dar anevoie 
când te cobori. 


Dr. EL. Onrsrea, Prov., p. 250, 
c. Logos, Ungaria. 


Adică când începe omul a sărăci, a scăde. 


A 
9514 Intrun an de qile te sui la del, şi într'un 
ces te scobori la vale. 


G. MIHALACHE, înv. c. Șendresci, 
3. Tutova. 


Acelaş înţeles ca la No. 6032 şi 10101. 


: SUMERNIC 


EA 
9515 Om sumernic. 


AvYR. COROLA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 


Adică gingaş, frumos, care iubesce rînduéla, curăţenia. 
Sumernic = proporţionat, simetric. Cuvîntul opus e n- 
varnic = măhălos, diform, nesimetric. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 143 


SURD 


% 
9516 La porta a cuflui asună cât vrei.!) 


I. Coxan, prof. c. Durazzo, Al- 
bania. 


Că el tot nu te aude. Acelaş înțeleg ca la No. 6041. 


A 
9517 Poţi da cu tunul la urechia surdului. 


M. Povoviciv, c. Rus, Tran- 
silvania. 


Acelaş înţeles ca la No. 6045. 


p3 
9518 Ce ’i pasă surdului de ce vorbesce altul. 
GR. POENARU, 3. Putna. 


Acelaş înțeles ca la No. 6050. 


EA 
9519 Merge ca surdu ’n óste. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, c 
Mosna, j. Dolj. 


A se adaogă la No. 6056. 


A 
9520 Surd cv urechi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 246, 
c. Boclăa, Ungaria. 
Adică nepăsător. 


A SUSPINĂ 


XA 

9521 Omul când suspină şi dracului 'i-e milă. 

G. MIHALACHE, în2. c. Șendresci, 
j. Tutova. 
A TĂCÉ 
A . 
9522 Dacă tac şi le dau pace, 
Şepte sate maŭ cemi face. 


TRODORESCU-KIRILEANU, Înv. €. 
Broşteni, 3. Suctava. 


144 PROVERBELE ROMANILOR 


Acelaş înţeles ca la No. 6074 b. 


A 
9523 Când nu tace unu, nu tac nici cei mai 
mulți. 
V. SALA, dase.c Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 
Acelaş înţeles ca la No. 3443. 
E A i . v 
9524 Feresce-mě, Dómne, şi 'mi dă pace, 
De omul care tot tace. 


SıLvIa LAZĂR, e. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 6078. 


ža 
9525 Taci, până ți i bine. 


V. SALA, c. Merag, comit. Bi- 
hor, Ungaria. 


Adică pănă "ţi vine momentul favorabil. 


EA 
9526 Tace ca şomilcu. 


D-na 4. MIHĂILESCU, înv. c. 
Buşteni, j. Prahova. 


Acelaş înțeles ca la No. 2342. 


TĂCERE 


EA 
9527 Tăcerea nu sparge capul. 


V. SALA, dase. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 6073. 


XA 
9528 Tăcerea aduce dulceţă. 


V. SALA, dase. c. Ferice, comit. 
Bihor, Ungaria. 


E, S ORA. CEF as E VE T E PACO 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 145 


A ŢINE 
A 
9529 E] îşi ţine tot a lui. 


C. TeoDoRESCU, înv. Cursescă, 
j. Vaslulu. 


Pentru omul îndărătnie. 


XA 
9530 Un ţîu şi nimica. 


TUL. (GROFSOREANU, profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


E sgârcit, şi totuşi nu are nimic. 
TÎNER 
A 
9531 Laptele tinerilor e vinul betrânilor. 


Dr. E. Carstea, Prov., p. 131, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 9443. 


ȚINERE 


$ 
9532 N'are ierbă de ţinere.!) 
I. Coyan, prof. c Berat, Al- 


A bania. 
Adică e fricos. 


TINERICA 
CAN 
9533 Tinerică o luai 
De-o sută cinci-deci ai. 


I. Popescu, înv. e. Dobren, j. 
Ilfov. 


Când iea unul o nevâstă bătrână. 
A ȚIPA 


9534 Ţipă ca când o belesce cine-va de vie. 


Rom. Glumeţ, p. 53. 


146 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Adică ţipă tare. 


A TRAGE 
* A zi 
9535 Tradzi-mi callu ş-las s-plâng.!) 


C. IoNNESCU, înv. c Nevesta, 
Macedonia. 


Când se preface cine-va că nu voesce să se facă un 
lucru, pe care '] doresce mult. 
A se adaogă la No. 6137. 


A 
9536 A trage a scurtă. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştetu, 
Banat. 


A. păţi rău. 


¥ A 
9537 Tras împins. 
AVR. CORCEA, paroh, c. Coştetu, 
Banat. 
Un tras-împins. 
Dr. Er. Casa, Prov., p. 269, 


c. Gurariuluă, Ungaria. 


Despre un om slab, nevoïos. 


A TRĂI 
9538 Multi védi omlu cât bânédză.?) 


GR. Tocrrascu, II, p. 559. 
Acelaş înțeles ca la No. 6150. 


XA 
9539 Trăesce lumea albă. 


IL. Hocioră, c. Seliște, comit. 
Sibiŭ, Transilvania. 


A se adaogă la No. 6167. 


9540 Bânedză cu dremile.:) 


MIHĂILEANU, Dict, p. 173. 


1) Trage-mi calul, şi lasă să plâng. 
2) Multe vede omul cât trăesce. 


s 


DEA a ai 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 147 


Trăesce cumpětat. 


A 
9541 Trăesce ca hârții 'n biserică. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 258, 
, c. Logoş, Ungaria. 
Adică răi de tot. 


A 
9542 N'avem să trăim cât petrile. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Crângu, 
3. Tutova. 


Vom muri odată. Pănă atunci să trăim bine, se pe- 
trecem. 
TRALU 
A 
9543 A trăit un traiu, cu al morței două. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. cel. VI, 
Semin. Buc. 


A se adaogă la No. 6176. 


A TRECE 


9544 Secă pri-iu tregi.!) 
Ga. Tocaneascuv, II, p. 623. 
A se adaogă la No. 6179. 


A 
9545 A trece verde pe cine-va. 


__ "TPEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broşteni, 3. Suciava. 
A avé pânticărâe. 


A TREMURĂ 
A 
9546 Tremură, parcă "i găsit pe ape. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Șer- 
bănescă, j. Argeş. 
Acelaş înţeles ca la No. 6183. 


:) Usucă pe unde trece. 


148 PROVERBELE ROMÂNILOR 


$ 
9547 Tremură ca pescili.!) 


G. Zuca, c. Georgia, Albania. 
Adică de frig. 
E T ca EA 
9548 Trémură ca vérga.?) 


G. Zuca, c. Permet, Albania. 


De mânie. A se adaogà la No. 6183. 


A : 
9549 Tremură ca zidul. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 260, 
c. Reşnov, Ungaria. 


A TREPĂDA 
EA 
9550 Cine trapădă, capetă. 


Dr. EL. Caisrea, Prov., p. 53, 
c. Cetea. 


Cine alârgă, cine muncesce, acela câştigă. 


A TROSNI 


*A 
9551 Trosni una la Călina. 


Sr. TuņescU, înv. c. Catanele, 
3. Dolj. 


Vorbesce ne-întrebat, şi le spune din chiar senin. 


A SE TRUDI 


A 
9552 De şi trudesce, pe vint nu ’l întrece. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 74, 
c. Sibiă, Transilvania. 


Cu tótă truda lui, nu va isbuti. 


1) Tremură ca pescii. 
2 Tremură ca varga. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 149 


A ŢUCĂ 
EA 
9553 Ei de ei, țucă 'mbucă.!) 


AVR. COoRCBA, paroh, c. Coștelu, 
Banat. 


Despre încuscrirea n6murilor, şi folosirea între ei a 
averii. 


A SE UITĂ 


XA 
9554 Par'că se uită din butură. 


G. I. Tomescu, înv. c. Broscari, 
j. Mehedinți. 


Celui ce se uită r&ă, saŭ din fire, saŭ din adins. 


A UMBLÀ 
A 
9555 Cine umblă multe, 
Îi dă prin cur turte. 


Dr. EL. Cristea, Prov., p. 58, 
c. Bran, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 6199 & 6203. 


XA 
9556 A umblat, cât a umblat, 
Dar acum s'a cufundat. 


V. A. FPonEscv, c. Dorna, j. Su- 
ciara. 


A se adaogà la No. 6204. 


XA 
9557 Pute locul pe unde umblă. 
IUL. GROPŞOREANU, profesor, c. 


Gaișa, comit. Arad, Ungaria. 
Pentru cel leneş. 


$A 
9558 Umblă par'că e împedecat. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Po- 
enariă, j. Gorj. 


3) "Tucă = sărută. 


150 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Adică încet. Pentru cel leneş. 


XA 
9559 Umblă cucăind. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Umblă adormit. 


XA 
9560 Umblă ciulind. !) 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştetu, 
Banat. 


A ascultà pe furig, cu atențiune. 


+A 
9561 A umblă d'agibaina. 


Ava. Coacea, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Adică în zadar. 


Ei A 
9562 A umblă cum îi róta. 


TEODORESCU-IIRILEANU. Înv. c. 
Broşteni, j. Sucava. 
Adică ïute, repede. 


$A 
9563 A’ï umbla piciórele ca sucala. 


TEODORESCU-KIRILEANU, inv. c. 
Broşteni, j. Suctava. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


URÎT 


$A 
9564 Urît cu urît, trăesce până la sfîrșit. 
G. MIHALACHE, înv. c. Sendrescă, 
j. Tutova. 
Pentru cei potriviți. 


A 
9565 Om urit, cu haine bune, 
Ca şi grâul cu tăciune. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 197, 
c. Logoş, Ungaria. 


1) Ciulind se pronunţă přulind. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 151 


Când un om urit se gătesce prea frumos. 


tA 
9566 El e care a dis: «hai să scótem uriţii din 
ţeră, şi când el a fost cel mai uriît din 
totă lumea. 


G. BĂNULESCU, înv. c. Pietroşiţa, 
7. Dâmboviţa. 


Nimeni nu sě vede cum este. 


+A 
9567 Urît ca mórtea. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştelu, 


Banat. 
De inspiră gróza. 
URMĂ 
tA, 
9568 li pute urma. 
V. RimBU, înv. e. Brăneşti, j. 
, Ialomiţa. 
Adică e leneş. 
A VEDE 


A 
9569 N'ai vědut, n'ai audit, taci! 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 156, 
c. Gurarfului, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 6251. 


* 
9570 Te-am vidzută nă óră. !) 


I. CoyYAN, prof. c. Georgia, Al- 
bania. 


Hai să 'ți mai vedem vitejia. 


EAN 
9571 A cui se vede, e mare. 


E. I. PArRIciu, înv. e. Smulţi, 
J. Covurlutu. 


Când te cîrîe unul cu musca pe căciulă. Vedi şi No. 
3101. 


1) Te-am věđut odată. 


152 PROVERBELE. ROMÂNILOR 


9572 A vede verde înaintea ochilor. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broştenă, j. Suctava. 
Dintr'o scârbă prea mare, dintro palmă dată muscă- 
lesce, ete. 


XA 
9573 Nici să'l vedi, nici să te vadă! nici să'i 
dai, nici să'ți de. 
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 


j. Corurluiu. 
Să nu ai a face cu el. 


A VENI 


A 
9574 Pe cum vine, aşa me.!) 


V, SALA, asc. c. Sčud, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Uşor câştigă banii, uşor îi şi cheltuesce. A se adaoga 
la No 6274. 


A 
9575 N'am venit de vrun mult, ori stau de 
vrun puţin. 
G. BĂNULESCU, în. c. Pletroşița, 
j. Dimybociţa. 


XA 
9576 N'a venit ca să te crescă. 
|. Popescu, înv ce Dobreni, j. 
Ilfov. 
Ci din potrivă. 
VENIN 
9577 Lu m'că fărmaclu cu pulmul. 2) 


T. CoYAN, prof. c. Permet, Al- 
bania. 


A suferit mult, până s'o sectă la capăt. Vegi şi No. 
6217. 


1) Me = merge. 
2) A mâncat venin cu pumnul. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 153 


VIEŢĂ 
A 
9578 Vieţă cârpită cu aţă, 
De tote dilele îți vine greţă. 


V. SALA, dase. c. Vaşcoă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


A se adaogà la No. 6287. 
$ A 
9579 Lume, lume şi viéță, 
Cum se dau cânii pe ghéță. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suckava. 


Vicţă necăjită, la întîmplare. 


* 
9580 Vicța fără fală, e ca o di fără sóre. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr , j. 
Putna. 


Pentru cel care doresce un traiu cu vadă. 


EA 
9581 Nu'i lungă a lui. 
V. SALA, dasc. c. Vaşcoă, comit. 


Bihor, Ungaria. 
Nu are mult de trăit, 


VIU 
XA 
9582 Nu fac viii ce dic morţii. 
M. STĂNESCU, înv. €. Piria, j. 
Mehedinţă. 
A se adaogă la No. 5458. 
VODETE 


+A 
9583 Vodete cu orbete. !) 


AVR. CORCEA, paroh, c. Cogtetu, 
Banat. 


1) Se pronunță: vogece și orbece. 
S Ș 


154 PROVERRELE ROMÂNILOR 


Când doi ingi umblă împreună, în tot locul, fără trébă 
şi fără ruşine. 
Vodete, cel care vede, conduce pe orbete. 


VORBĂ 


A % 
9584 O vorbă bună stînge focul, mai curînd 
de cât o bute cu apă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 201, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 6327. 


$ A 
9585 Dulce la vorbă şi r&u la inimă. 
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova, 
j. Vasluku. 
Linguşitor şi faţarnic. 


p9 
9586 Vorba bună, 

Puțin rěsună; 

Vorba rea 

O duce vestea. 


V. A. Forrscu, c. Folticeni, 3. 
Suciava. 


Acelaş înțeles ca la No. 6331. 


* A 
9587 Vorba de reu se duce ca glonţul, şi n'o 
poţi sosi nici c'o sută de armăsari. 
G. BĂNULESCU, w. c. Pietro- 
şița, j}. Dimbovița. 
* A 
Vorba de reă fuge ca glonțul, iar cea de 
bine se înnămolesce. 
NrGorscu, înv. c. Jidenă, j. Rim- 
nicu-Särat. 
* A , 
Vorba rea se respândesce mai. iute. 


I Popescu, înv. c. Dobre, j. 
Ilfov. 


Vegdi No. 6339 & 6340. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 155 


A 
9588 O vorbă "i-a scăpat 
Şi o fost spînzurat. 


Dr. EL. CRISTEA, c. Logoş, Un- 
garia. 


Acelaş înțeles ca la No. 6402. 


* 
9589 Cu sborlu Îi mâci caplu alântui. !) 
` G. Zuca, c. Permet, Albania. 
10 Adică prin linguşiri poţi săl domolescì. — Zuca. 


20 Acelaş înțeles ca la No. 3439. 


+ 
9590 D'iu ése sborlu, ése ş-sufietlu. ?) 


I. CovAnN, profesor, c. Culona, 
Albania. 


Acelaş înțeles ca la No. 6388. 


* A 
9591 Vorba de adi nu se potrivesce cu cea 
de mâine. 


I. Popescu, înv. e. Dobreni, 3. 
Tlfov. 


Pentru cel care nu se ţine de cuvînt 


+A 
9592 Nu dă vorba tronc, că dai în bolbâcă., 


I. Popescu, înv. c. Dobrenă, j. 
Ilfov. i 


Să te gândesci înainte de a vorbi. 
A 
9593 Tot omul e dator să ţie odată satul de 
vorbă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 256, 


c. Gurariului, Ungaria. 


Când vorbesce satul pe socotsla unuia. 


1) Cu vorba îi mănânci capul aluuia. 


156 PROVERBELE ROMÂNILOR 


X A 
9594 I se prinde vorba ca nuca ’n perete. 
C. TEODORESCU, înv c. Lipova, 


j- Vaslušu. 
Vorbesce în vînt. 


XA 
9595 Vorba lungă, sărăcie 'n pungă. 
V. PALADE, c. Câmpeni, Tran- 


silvania. 


£ 
Sbóre multe, ftohe gréoŭ. t) 


I. Coyan, profesor, c. Abela, 
Epir. 


A se adaogă la No. 6363. 


A 
9596 Vorbă gólă, traistă uşoră. 
i Dr. E. CRISTEA, Prov., p. 275, 
c. Braşov, Transilvania. 
K 
Sbórile multi nu umplu traştlu di fârinä.?) 
G. Zucca, ¢. Durazzo, Albania. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


A 
9597 Vorbă multă, ispravă puţină. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 275, 
c. Gurarîuluš, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 6364. 


£ A 
9598 Cu vorba nu ne săturăm. 


C. Teoporrscu, înv. c. Lipova, 
3. Vasluïu. 


A se adaogà la No. 6387. 


9599 Din sbor, sbor, 
Agiundzi la fulior. *) 


GR. Tocrmescu, I, p. 665. 


1) Vorbe multe, sărăcie mare. 
2) Vorbele multe nu umple traista cu făină. 


zu ad ; E E E sa ia 


enim mia 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 157 


Adică la părnială. Acelaş înţeles ca la No. 6357. 
9600 Din sbor-sbor ési câvgălu. !) 
GR. 'Tocruescu, II, p. 664. 
Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


9601 Ma multu te-avursesc sborele, ca di lu- 


crulu. ?) 
l. Coyan, profesor c. Fieri, Al- 
bania. i 


Când aï de învăţat pe un prost, ca să facă óre-ce, maï 
uşor ţi-ar veni să'l facă singur. 


Esi 
9602 Vorba nu ne omoră. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna, 


Acelaş înţeles ca la No. 6391. 


EAN 
9603 Vorba nu ne omóră, şi cu ea nu ne să- 


turăm. 
©. Trovorsscu, înv. c. Pun- 
gesci, j. Vaslutu. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent, combinat cu No. 
6386. 


+ A 
9604 Pre om îl poți prinde cu vorba, pre bou 


cu corne. 
ANDR. GALY, €. Vașcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 1823. 


+A 
9605 Pomul de pe póme, omul de pe vorbe 
se cunosce. 


_V. SALA, dasc. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 6403. 


d Thin varhăi în varh*k vi! ia câtă 


158 PROVERBELE ROMÂNILOR 
* mt 
9606 A omlui sbórěle li si mâcă, carnea nu!)). 


I. Ionescu, prof. c. Nevésta, Ma- 
cedonia. 


1° Pentru un om bun de gură sai ticălos de gură — 
IONESCU. 
20 La om se caută mintea iar nu trupul. 


RA 
9607 Vitele se adapă cu apă, şi Gmenii cu 
vorbe adinci. 


(TRODURESCU-KIRILEANU, în, c. 
Broşteni, j. Sucava. 


$A 
9608 Douě vorbe şi-o pastaie. 


AUR. TÈUTUL, preot, c. Suciava. 
Vorbe de nimic. 


A 
9609 Vorbe apose. | 
E. I. Patriciu, înv. c. Smulţi, 
j. Covurlušu. 


Vorbe fără nici un rost. Vegi şi No. 6424. 


9610 “Sbere ca ubóre.?) 
G. Zuca, c. Georgia, Albania. 
Acelaş înţeles ca la No. precedent. 
9611 Vorbe de furcă. 


BARONZI, p. 42. 


A se adaogă la No. 6429. 


* A 
9612 Vorbă din topor. 
E. I. Parniciv, înv. e Smulţi, 
3. Corurhuiiu. 

Adică grosolană. 

9613 Ni-scos sborlu din gură. °) 
, Ga. Tocruiscu, II, p. 704. 
Adică îndată. 


1) Vorbele omului se mănâncă, carnea nu. 
D Vorbe ca curtf 


amr meci 


e 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 159 


* A 
9614 Are lipici la vorbă. 


E. I. Pararciu, înv. e. Smulţi, 
j. Covurlutu. 


Are trecere. Vedi No. 6446. 


9615 Či câdzu sborlu mpadi. !) 
GR. TociLescu, II, p. 664. 


Nu i sa ascultat cuvîntul, rugămintea. 


* 
9616 Cu clestea li-le scot sbórěle.?) 
I. CoxAN, profesor, c. Culona, 
Albania. 
E A 


A scote cui-va vorbe cu cleştele. 


D-na Z. JuvARA, c Fedes, j. 
Tutova. 


Abia, cu mare gr&utate, îl faci săţi rěspundă. 
+A f 
9617 Ți ese sufletlu, până s-li scoţi sbor din 
gură.?) 


I. Coyan, prof. c. Durazzo, Al- 
bania. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


Ed 
9618 Lira şi sborlu.) 
1. CoxAn, prof. c. Abela, Epir. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


A VORBI 


A 
9619 Cât vorbesci, cât greşesci. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 89, 
c. Gurarîuhiă, Ungaria. 


1) IY căgdu vorba jos. 
2) Cu cleştele îi scot vorbele. 


Îi Ti Ps cazut aaa A ia tt ode ia acei 


160 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Acelaş înţeles ca la No. 6462. 


EA 
9620 Cine vorbesce multe, ori scie multe, ori 


minte multe. 
Dr. EL. CRaIsrea, Prov., p. 54, 
c. Ida Mare, Ungaria. 


A 
9621 Unii vorbesc ce sciù, şi unii sciù ce vor- 


besc. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 268, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


9622 Vorbesce satul, 
Nu vorbesce capul. 


N. UREcHIE, ing. e. Comarnic, 
j. Putna. 


Repetă vorbele altora, fără să cugete. 


A : 
9623 A vorbit ca să nu tacă. 


Dr. E. Cristea, Prov., p. 18, 
c. Bochia, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 6480. 


+A 
9624 Cel ce vorbesce mai mult risipesce, cel 
ce ascultă adună. 


GR. POENARU, ing. c. Barsa, 
j. Ialomiţa. 


Acelaş înţeles ca la No. 6487. 


Ed 
9625 Dadun sburâm, ahoria avdzim.!) 


I. Coxan, profesor, c. Periveli, 
Epir. 


A se adaogà la No. 6488 b. 


XA 
9626 Rar da bine. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Avra- 
mescl, 3. Tutova. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 161 


Vorbesce rar dar apěsat. Cam tace, însă, când începe, 
foc îi iese din gură, spune tot fără a ocoli. 


9627 Sburasci cu morţiii. 1) 
Gr. Tocrescu, I, p. 665. 
A se adaogà la No. 6507. 


XA 
9628 Vorbesce ca din f6le. 


IUL. (GROFŞOREANU, Înv. c. Gal- 
şa, comit. Arad, Ungaria. 
Vorbesce ne-înţeles. 


A 
9629 Vorbesce cu piciorul de brîù. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 276, 
c. Gurariului, Ungaria, 


Acelaş înţeles ca la No. 6512. 


XA 
9630 Vorbesce tocmai ca orbul cu ochelari. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Murgeni, 
j. Tutova. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


XA 
9631 Vorbesce ce nu mirosă a nas de om. 
V. SALA, dasc. c. Vaşcoă, comit. 
Bihor, Ungaria. 
Vorbesce prea mare. 


XA 
9632 Vorbesce de clacă. 


GAVR. ONIsoR, prof. c. Zorlenă, 
j. Tutova. 


Acelaş înțeles ca la No. 6516. 


&A 
9633 Vorbesce ca surda "n clacă. 


GR. PoiENARU, îng. c. Bassa, 
3. Ialomiţa. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


162 PROVERBELE ROMÂNILOR 


XA 
9634 A vorbit baba, dați 'i vaca. 
GR. PoieNARU, îng. j. Putna. 


Când unul dă sfaturi próste. 


A 
9635 Vorbişi de te plătișşi. 


G. BĂNULESCU, înv. c. „Petroşiţa, 
3. Dâmboviţa. 


Acelaş înţeles ca la No. 650. 


A 
9636 Vorbesce 'n dude. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 276, 
c. Logoş, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 6504. 


4 A 
9637 Vorbesce alimojdii. 


V. RiMBU, e Brănesă, j. Ia- 
lomița. 


Vorbesce ce-va care nu se înțelege; vorbe aiurea. 


XA 
9638 Nu vorbi a plevea. 


IUL. GROFŞOREANU, învățător c. 
Galșa, comit. Arad, Ungaria. 


A se adaogă la No. 6502. 


$ 
9639 A vorbi numai din buze. 


C. TEODORESCU, înv. c. Lipova, 
j. Vaslutu. 


Adică fățărnicesce. 


EA 
9640 Vorbesce slobod. 


C. TEODORESCU, înv. c Pun- 
geset, j. Vaslutu. 


Á M 


SUPLEMENT LA CAPITOLU V 163 


A 
9641 Vorbesce 'n dungi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 276, 
Ungaria. 


Inversul dicerei precedentă. 
9642 A vorbi şi rele şi bune. 
A. PANN, Moş Alb, p. 56. 


Şi ce trebue şi ce nu trebue. 


* Za 
9643 Vorbesce ce nu scie. 
PnocoPiEscv, înv. c. Islaz, f. 


Romana. 
Adică e bet. 


XA 
9644 Vorbesce ne-sărat. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Banca, 
j. Tutova. 


Acelaş înțeles ca la No. 6440. 


ža 
9645 Vorbesce de a běțu. 


_ GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


Acelaş înţeles ca la No. 6434. 


A ZĂRI 


9646 Zăresce ca pasěrea. 
Ga. JirescU, Lumina, I, p. 261. 


Adică prea bine, de departe. 
A ZLIMBOI 


XA 
9647 R&mâni zlimboindu-te. 


V. Sana, dasc. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 
Când nu ai făcut ce-va la vreme. 
A zlimboi = a, privi ce-va cu ochii înnorați ori în- 
holbaţă. 


recreere lee ne 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 


ALBIE 


A 
9648 Nu în tâte albiile te poți scălda. 


V. A. Forescu, e. Dorna, j. 
Suciava. 


Nu tâte negoţurile aduc folóse; nu tote încercările te 
pot folosi. 


$A 
9649 A băgă sub albie. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănescă, 
3. Vashuu. 
A ascunde. . 


AMNAR 


ŁA 
6950 O să "i mai iea curéua amnarului. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Mier- 
lesci, 3. Olt. 


Acelaş înţeles ca la No. 6536. 


A AŞTERNE 
$ i 
9651 Cum va "ţi aşterni, acşi vai dormi. ') 
` 1. CoYAn, prof. c. Perivoli, Epir. 
A se adaogà la No. 6538. 


1) Cum îți vei aşterne, aşa vei dormi. 


166 PROVERBELE ROMÂNILOR 


AŢĂ 
9652 Iu “i giora ma minută, aclo s€-arupi.!) 
Ga. Tocruescu. II, p. 474. 
A se adaogă la No. 6544. 


E A 
9653 Pe faţă, 
Numai aţă; 
Pe dos 
Teiu pucios. 


T. BăvăşEL, preot, c. Stefănescl, 
j. Vâlcea. 


In glumă, de o haină ruptă şi plină de petece. 


+ 
9654 A avé ațele în mână. 
GR. POENARU, ing. j. Buztă. 
Cunósce tóte interesele unor ómenï; tóte firele unei 
intrigi, ete. 
A 
9655 Inn6dă aţa de la cap. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 120, 
c. Gurartuhă, Ungaria. 


A înjgheba ce-va bine de la început. 


9656 Va č arupem giora.?) 
Ga. TocrLescu, I, p. 474. 


Vom strica prietenia. 


E A , 
9657 A merge ca pe aţă. 


T. BĂLĂŞEL, prof. c. Stefănescă, 
3. Vâlcea. 


In linie dréptă. A se adaogă la No. 6555. 


1) Unde “i aţa maj subțire acolo să rupe. 
2) O vom rupe aţa. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 167 


AVLIE 


A 
9658 Iérbă în avlie,!) 
In casă sărăcie. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 112, 
c. Logog, Ungaria. 


A. se adaogă la No. 7020. 
BAIE 
* 
9659 A fi ca în baie. 
T- BÄLĂŞEL, prof. c. Stefănesci, 


: 3. Vâlcea. 
Adică cald. 


BATĂ 


* A 
9660 A rupe betele. 
T. BĂLĂŞEL, prof. c. Șlefănescă, 
J. Vâlcea. 

1° A rupe legăturile, cu deosebire cele morale, ce te 
oprea de la ce-va. De pildă când calci un jurămînt, o 
legătură, ete. 

20 Când cine-va crede că a rengit a 'rupe legăturile 
unor farmece ce bănuia că sunt asupra sa. 


BÂTĂ 


$ A 
9661 Pe unde ajunge, ea unge. 


IUL. GROFŞOREANU. profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


Când bate pre cine-va. Pe unde ajunge bâta, ea face 
vinețel, ori umple de sânge. 


BEL 
A 
9662 Dă'i běț impistrit 
şr] mână d'unde-o venit. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 66, 
c. Logos, Ungaria. 
Adică străinului. 


E = e I TEREE ESEE 


168 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
9663 Nu feşteli b&ţul tot. 


G. P. SALVIŬ, înc. c. Smulţă, j. 
Covurlui. 


Acelaş înțeles ca la No. 450, sub formă de povață. 


BICIU 
E 
9664 Îi biciu de foc. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. A 
Om răi, amarnic. 
+A ; 
9665 De departe se aude cum îi plesnea biciul. 
V. A. Forrscu, c. Dorna, j. 


Sucava. 
Când vine unul mare. 


BLANĂ 


% 
9666 Nu face blana cât face faţa. 


V. A. FORESCU, c. Folticeni, j. 
Sucăava. 


Faci adese-ori cheltueli zadarnice, cu nădejde că vei 
avé folóse. Vedi No. 6761. 


BORDEIU 


X A 
9667 A face bordeiu cu cine-va. 


„TD. BĂLĂŞEL, prof. e. Ștefânesă, 
3. Vâlcea. 


A se înţelege în vorbă; a se potrivi în faptă. 


BOTĂ 
XA 
9668 A fi reu de botă. 


G. I. TomEscu, Înv. c Severin, 
3. Mehedinţi. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 169 


BRĂCINAR 


x A 
9669 A fi tare în brăcinar. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Șiefă- 
mescă, j. Vâlcea. 


Adică puternic, îndrăsneţ, vitéz. A se adaogă aceste 
înţelesuri la No. 6614. 


% 
9670 A fi slab în brăcinar. 
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ștefinescă, 
j. Vâlcea. i 


Slab în putere, sărac, tricos. 


EA 
9671 Îi gros în brăcinar. 


TBODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broșteni, j. Suciava. 


Adică avut. 
BRÎŬ 


9672 Aşa ț-adară brînlu, ş-amia mi - hierb 
grânlu !). 
GR. TocruEscu, H, p. 675. 


Astfel e lumea. Unul ride (se căsătoresce), şi altul plânge 
(face colivă pentru un mort). 


BUNDĂ 
A 
9673 Şi bunda cea ciucurată 
Se vinde la dobă odată. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 239, 
c. Logoş, Ungaria. 


Cel bogat, dacă cheltuesce, pe měsură sărăcesce. 
BUZUNAR 


zA 
9674 Băgai mâna 'n buzunar, 
Doar cremene şi amnar. 


Tropot BÄLÄŞEL, preot, c. Şte- 
Jânescă, j. Vâlcea. 


1) Tie îti drer brîul. si mie îmi fierb râul. 


170 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Fudul în haine şi sărac.. 


A , 
9675 Stă cu mânele în buzunar, ca boerii la 
divan. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Lei- 
cescă, j. Muscel. 
Pentru cel leneş. 


CĂCIULĂ 
A 
9676 Mulţumim ţie, căciulă, 
Că stăpân'teu nare gură. 


P. GÂRBOVIGEANU, prof. c. Dra- 
godana, . Dimbovita. 


A se adaogà la No. 6649 b. 


xA 
9677 A pune căciula la o parte. 


. T. BÄLÄŞEL, înv. c. Ştefănesct, 
j- Vâlcea. 


A fi vesel, a nu avé habar de nimeni. Vedi No. 6663. 


x A 
9678 A scăpat căciula pe apă. 


GAVR. ONIŞOR, prof. e Avra- 
mesci, 3. Tutova. 


Când o femee nu are bărbat, şi se vede că e îngre- 
unată. A se adaogă acest înţeles la No. 6674. 
9679 Scoti câciula s-me€ agudesci.1) 
Ga. Tociuescu, I, p. 452. 


Pentru doi inşi de o potrivă răi sai vinovaţi. Vedi şi 


No. 6669. 


A 
9680 A fi de subt căciulă. 


„T. BĂLĂŞEL, înv. e Ștefănesci, 
J- Vâlcea. 


Când te întrebă cine-va de unde eşti, în glumă saă de 
supărare i se răspunde: de subt căciulă sunt. 


E E AA EEDE ER Pi: dei ae ta beata 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 171 


l +A 
9681 De géba porţi căciulă 'n cap. 


T. BĂLĂȘEL, prof. c. Ște/ănesăă, 
j. Vâlcea. 


Nu eşti demn de a te numi om sai bărbat. A se ada- 
ogà la No. 6681. 


A 
9682 A schimba căciula cu cârpa femeei. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ștefănesci, 
j. Vâlcea. 


E nedemn de a fi bărbat. 
E A 
9683 Nu'l dore în căciulă. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ștefânescă, 
j. Vâlcea. 


N'axe habar, puţin îi pasă. 


A 
9684 A fi pierdut căciula. 


T. BALĂşEL, preot, c. Ștefănescă, 
j. Vâlcea. 


Adică cinstea. 


XA 
9685 A nu ave nici căciulă. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ștefănesci, 
3. Vălcea. 


A fi sărac. A se apropia de No. 6676. 


XA 
9686 A fi cu o jumătate de căciulă, 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ștefănesci, 
3. Vâlcea. 
Adică sărac. 


CĂLDARE 
* A 
9687 A fi cu căldarea 'n cap. 


T. BĂLĂşEI, preot, c. Ștefănescă, 
3. Vâlcea. 
A ú obrocit, fermecat. 


172 PROVERBELE ROMÂNILOR 


SNOVĂ 


Odată, şi e cam mult de atunci, un om deșteptându-se peste nâpte, 
din somn, găsi în așternut şâse piciore. «Da bine, fa nevéstă! Eŭ sciam 
în patu nostru numai patru picidre, acum de sunt şâse ?l» 

«Ce, mă, ești obrocit? Lea dă-te jos din pat, şi numără, vedi nu sunt 
numai patru?» 

Bărbatu se dete jos şi numărând picădrele din culcuş, găsi dôr patru. 
«Aşa e, ta nevestă, patru sunt.» 

«Apoi dar ce tot trăncăni tu p'aci, că văduși şâse ?» 

«Aşa e, fa nevâstă, da uite, de, când mă sui în pat tot şâse mi se 
par, ce pârdalnicu o fi asta?» 

«Asta e curat obrocâlă, mě bărbate! Du-te mă omule de adu încoa 
căldarea, nâstră, a mare, de aramă, și două fâcăleţe, să-ţă fac de obro- 
célă, ca să-ți vii în minţi, că nu e bine de capu tăi.» 

Bietu om făcu aşa cum îl învăţă nevesta. Aduse căldarea şi două 
restee. Nevâsta î îi puse căldarea în cap şi îl puse s'o ţie cu amândouă 
mâinile, iar ea începu a bate, cât putea, cu resteele în căldare, făcênd 
un hălălăii cât tote dilele, iar din gură începu să descânte aşa: 

Obxrocélă, obrocâlă! 
Tbovnice te scâlă, 
Și ieși pe uşă afară, 
Ši să fugi cât ai pute, 
Ca să scăpăm de belea! 
Şi de mare satara ! 

In vremea asta ibovnicul a fugit. 


EA g 
9688 A fi ca căldarea. 
T. BÄLÄŞEL, preot, c. Ștefănescă, 


j- Vălcea. 


A fi negru la față. 


CĂMAŞĂ 
* A 


9689 Si cămaşa 
E de la naşa. 


T. BĂLĂȘEI, preot, c. Ștefiinescă, 
j. Vâlcea. 


Ş-ésti cu câmeşa di la nuna. 1) 
Ga. Locruescv, II], p. 680. 


Adică e aşa de sărac, că şi cămaşa e de la alţii. 


XA 
9690 Nu te încrede nici cămeşei tale, 


__V. SALA, dase. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria, 


1) E cu cămasa de la nasa. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 173 


A se adaogă la No. 6719. 
9691 L-tricu prit câmâși. !) 
Ga. Tocruescu, II, p. 680. 


L'a adoptat, la recunoscut ca copil. 


9692 Pr-iu u scoţi câmeşa ? °) 


Ga. TocILEscv, l, p. 680. 
A se adaogă la No. 6722. 


+A 
9693 Până şi cămaşa. 
Q. POBORAN, inst. j. Olt. 
Tot ce aveà. A se adaogà la No. 6739. 


«A dat până şi cămaşa de pe dinsul», 


CANDELĂ 


XA 
9694 A fi ca o candelă aprinsă. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefănesci, 
J- Vălcea. 


Adică frumos, drăgălaş, bine făcut, vesel. 
CĂPISTERE 


A 
9695 Şi în căpistere pielm şi turtă în foc. 


_ T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ștefănescă, 
j. Vâlcea. 
1% Mai multe lucruri de odată, mai multe dorinţe îm- 
plinite în acelaş timp. 
2% De un lucru care trebue să însuşâscă mai multe. 
condițiuni bune de odată. 


CÂRPĂ 


XA 
9696 O cârpă, dacă e bună, so iei din gunoiu 
şi s'o scuturi. 
„B. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
j. Covurluău. 


Omul bun, să nu cauţi că e din cei de jos. 


1) Il trecu prin cămașă. 
2) Pe unde scoţi cămașa? 


174 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
9697 Nu i se ajunge cârpa în gaură. 
i T. BĂLĂŞEL, preot, €. Stefănesel, 
i. Vâlcea. i 
Pentru cel sărac, care nu are cu ce săşi împlinâscă 
nevoile vieţei. 


A 
9698 A căpeta cu cârpa. 
T. BÄLÄŞEL, prof. c. Ștefănesci. 
3. Vâlcea. 
A fi sărac, a cerşi. 


EA 
9699 A fi o cârpă lepedată. 
„TD. BĂLĂşBL, preot, c. Ștefănesă, 
J. Vâlcea, 
Lucru de nimic, fără nici o valóre. 
Întâlnim acâstă dicere şi în psalmele lui David. 


CASĂ 


A 
9700 Primiți-mě în casă, până ce vě veţi găsi 
Dumneavâstră altă. 


A. GonRovei, j. Sucăava. 


Când unul se pune pe lângă altul, îl linguşesce, până 
ce ajunge să'l domineze, şi săi împună voinţa lui. Vedi 


No. 6773. 


A 
9701 Bagă'l în casă te fură; 
Dă'l afară te înjură. 
A. Gonovzri, profesor, CL VII, 
Semin. 
Celui nerecunoscstor. 


9702 Di sum casă, 
Na’l pri mésă; 
Di pri mésă 
Vru ş-tu çergă, 
Până s-adună pri svercâă.!) 


Ge. Tocruescu, Il, p. 705. 


1) De sub casă, na'l pe masă, de pe masă vru şi 'n cergă, până ce ș-a 
adunat pe câfă (adică —a fost bătut). 


D 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 17 


Se dice pentru cei cari tot cer mai mult, şi la urmă 
o pățesc. 
EA îi i 
9703 Mi-e dor de el ca de o casă aprinsă. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smalţi, 
J. Covurhriu. 


Să nul vedi în ochi. Vedi No. 6798. 


E A 
9704 Mie 'mi arde casa, şi el își pîrlesce bâta 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VIII, Semin. 


Acelaş înțeles ca la No. 6801. 
A 
9705 Nici o pomă "i mai amară, 
Ca casa de a doua óră. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Te- 
reblecea, Bucovina. 


Căsătoria de a doua. 


x 
9706 Di puliu lapte are 'n casă.!) 


G. Zuca, c. Samarina, Epir. 
Are de tâte, nu'i lipsesce nimic, e bogat. A se vedé 
No. 6813. 
+A A 
9707 A fi cu casa în spinare. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ștefănesci, 
3. Vâlcea. 


A fi sărac, fără casă. A se adaogă la No. 6814. 
9708 Di omlu din casă, cari 6ră s-te afiresci??) 
Ga. Tocrrescv, IJ, p. 592. 


Acelaş înţeles ca la No. 17537. 


1) Lapte de puiu are în casă. 


2 Ta Ami dia Aaa în Rama A at cra Tiea 


176 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
9709 Casa care'i mare, mai multă vicță are. 


G. MIHALACHE, înv. c. Șendresci, 
J. Tutova. 


Adică cine'i mare, bogat, mai puternic. 


* 
9710 Când iei acoperemîntul vedi ce este în 
casă. 


C. ©. Mrcrescv, c. Miclesci, j. 
Vaslulu. 


Numai când trăesci în casa omului îi poţi cunósce traiul. 


A 
9711 Până nu eşti cu omul în casă, nu scii 


ce plătesce. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 204 
c. Gurariului, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 6144. 


Li 


A 
9712 Nici o casă fără fum. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 162, 
c. Breţeu, Ungaria. 


9713 Cine şade a-casă, 
Mänâncă la masă; 
Cine umblă prin sat, 
Remâne ne-mâncat. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Lei- 
cescă, j. Muscel, 


Omul care 'şi vede de casa lui e maï folosit. 


ž* A 
9714 A umbla căutători de casă. 


T. BÄLÄŞEL, preot, c. Ștefănescă, 
j. Vâlcea. 


Despre cei cari plécă, în pețit, căutând vre-o fată. 


XA 
9715 A făcut larg în casă. 


TEODORESCU- KIRILIEANU, Înv, C. 
Broşteni, j. Suciava, 


Adică sa dus. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU YI 177 


$A 
9716 A măturat casa cu el. 
TEODORESCU- KTRILBANU, Înv. €. 
Broşteni, 3. Suciava. 


L'a bătut bine. 
9717 Casă di birdeni.!) 
Ga. TocrLescu, Il, p. 675, 
Adică casă prâste. Birdenili sunt nisce plante, cari 


cresc în Tesalia. 


A 
9718 A face casă. 


D-na. Z. JUVARA, €. Fedesă, j. 
Tutova. 


A trăi împreună cu cine-va. A se adaogà la No. 6826. 


A 
9719 Unde casa nu se spoiesce. 
GR. Tocrescu, Poes. Pop, I, 


p. 548. 
Adică departe. 


CĂUŞ 


ža 
9720 Picuş la picuş, 
Fac un căuş. 


P. PRELIPCBANU, Înv. c. Scheia, 
Bucovina. 


Acelaş înţeles ca la No. 11295. 


CAZAN 


% 
9721 Ună câzane çe herbe astupată, vai 
crepă.2) 
I. Coxan, prof. e. Băcsa, Epir. 


Feresce-te de omul ascuns şi supărat. Vegi No. 361. 


1) Casă de birdeni. 


2) Tla cazan ca harha astinat n să nlaantacă frvane) 


178 PROVERBELE ROMÂNILOR 


CÉPSĂ 
A 
9722 I-au pus cépsă 'n cap. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov, p. 113, 
c. Logoş, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 7202 & 7900. 


CERCEL 


A 
9723 La urechi mari nu trebue cercei. 


V. A. Forrscu, e Dorna, j. 
Suciava. 


Să nu atragă atenţia Gmenilor asupra defectelor tale. 


$ 
9724 A remâne cercel färă tórtă. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ștefănesci, 
j. Vâlcea. 


Adică ce-va de lepădat, care nu plătesce nimic. A se 
adaogà la No. 6860. 


CHEIE 
RA 
9725 Cheiea de aur în totă gaura së potrivesce 
(lovesce, nimeresce). 


V. SALA, dase. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 6862. 


* A 
9726 Cheiea umblată nu ruginesce. 


G. MIHALACHE, înv. c. Şendresci, 
3. Tutova. 


A se adaogà la No. 6861. 


kA 
9727 A umbiă cu cheile la brîù. 


T. BALĂŞEL, prof. c. Stefänesct, 
3. Vâlcea. 


Danh x ii ai armă bi 
TIF AMADNIT ADIT Aware 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 179 


CHIBRIT 
$X 
9728 Cât ai aprinde un chibrit. 


TEODORESCU - KIRILEANU, înv. 
c. Broşteni, j. Suciava. 


Iute, de grabă, într'o secundă. 


CÏOMAG 


9729 Ma ghini nă sut di çiumădzï pri truplu 
alântui, di nă singură prě-amél. !) 
Gr. Tocilescu, I, p. 503. 


Acelaş înțeles ca la No. 3105. 


XA ; 
9730 A nu ave de cât ciomagu. 


T. BALĂŞEL, înv. c. Ștefinescă, 


j. Vâlcea. 
A fi sărac. 
CIUBUC 
9731 Ş-be ciubuchia cu-arihati.?) 


GR. 'TociLescu, II, p. 475. 


E mulțumit, trăiesce în linişte. 


CLIN 


A 
9732 A nu ave clinii toţi. 
T. BăLăşEL, preot, c. Stefănescă, 
J. Vălcea. 
A fi cam lipsit de minte. 


CLOPOT 
E A i 
9733 A fi cu clopot. 


T. BÄLÄŞEL, preot, c. Ştefănesăă, 
j. Vâlcea. 


1!) Mai bine o sută de ciomege pe trupul altuia, de cât unul singur pe 


al mei, 
E E RC aie e Ra ARAL» aa E, AR 


180 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Despre cel care i se descoper faptele rele, ori pe unde 
le-ar face el. 


COJOC 


A 
9734 Şade într'o sută de cojoce şi tot dice că 
nu'i este frig. 
G. MIHALACHE, c. Șendresci, j. 
Tutova. 


Pentru cel care nu se maï mulțumesce. 


+A | 
9735 A'şi întorce cojocu. 


T. BÄLÄŞEL, c. endres, 3. Tu- 
tova. ` 


A schimba purtarea din bună în rea. A se adaogà la 


No. 6948. 


A 
9736 Intórce cojocul după vreme. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 122, 
c. Tophţa-Rom., Ungaria. 


A'şi schimba purtarea, părerile, etc., după împrejurări. 


CORT 


A 
9737 A umbla ca cu cortu. 


T. BÄLÄŞEL, preot, c. Ștefănescă, 
J. Vâlcea. 


A se adaogà la No. 6972. 


A 
9738 lea-ţi cortu. 
T. BĂLĂŞEI, preot, c. Ștefânescă, 


3. Vâlcea. 
Adică mută-te, plecă. 
COŞ 
+A 
9739 Par'că e afumat pe coş. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. Cl. VI, 
Semin. Buc. 
Adică neorn la fată. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 181 


COŞ 
PA 


9740 In coșul gol nu 'şi fac şorecii cuib. 


Dr. EL. Cristea. Prov., p. 118, 
c. Bochia, Ungaria. 


La cei săraci nu alârgă nimeni, ne-având ce căpăta. 


COŞ 


A 
9741 Si din coş grăunțe şi din copae pielm. 


T. BăLăşer, preot, c. Ștefiinesăă, 
3. Vâlcea. 


Acelaş înţeles ca la No. 6979. 


XA 
9742 De n'o fi din coş grăunțe, tot o fi din 
copae pielm. 
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Slefănesuă, 
j- Vâlcea. 


De n'o fi una, tot o fi alta. 


COTRUȚĂ 


* A 
9743 Adese-ori în cotruță găsesci lucruri bune. 


V, Fonescu, c. Dorna, j. Su- 
ciava. 


Găsescă femee frumóse şi în bordee. 


CUPTOR 


A 
9744 La cuptorul cald nu trebue foc mult. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 198, 
c. Guwrariului, Ungaria. 


A se adaogă la. No. 7004. 
XA 
9745 Nu poţi fi în cuptor şi la moră. 


SUHAMEL, C. Meledic, 3. Buzcă, 


A Taci cita Aaa A 3 


182 PROVERBELE ROMÂNILOR 


9746 Mai uşor poţi cumpe&ră dou€ cuptore, 
de cât lemne pentru unul. 


Dr. EL. Casa. Prov., p. 147, 
e. Sinersig, Ungaria. 


Intreţinerea costă scump. 


% A 
9747 Şi la cuptorul mic se face foc mare. 
V. A. FonescU, €. Dorna, j. 


Sucăava. 
Cheltuislă nepotrivită. 


EA 
9748 Cuptorul bun câce pâne bună. 


Dr. EL. Ogisrea, Prov., p. 61, 
c. Cacoviţa, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 1111. 


A 
9749 A fi ca în cuptor. 


T. BăLăşEL, preot, c. Stefănescă, 


J- Vâlcea. 
Adică cald. 
"CUREA 
EA 
9750 A se ţine ca cureua. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefănescb 
j. Vâlcea. | 


Se dice de ce-va care nu să pote sfărăma lesne. 
De pildă: când pămîntul e clisos, brazda plugului se ţine 
ca curua; pânea, bine frămîntată, să ţine felia ca curéua 
când o tai. 


9751 Li-adună curăili.!) 
GR. Tocruascu, IL, p. 684. 


A'i face observaţii. 
+A 
9752 A pune la curele. 


T. BÄLÄŞEL, preot, c. Ștefănesci, 
j. Vålcea. 


A 


“i 
Seci 
i 


SUPLEMENT LA CAPICOLU VI 183 


Adică la bătae grea. 
9753 Nu Îi ţîni curdh&aoa.!) 
Ga. Tocrescu, II, p. 684. 
Acelaş înţeles ca la No. 7013. 


CURTE 


XA 
9754 La curtea boerescă şi popescă nu e lipsă 
de lucru. 
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Rà- 
tesct, 3. Argeş. 


FAŢĂ 


% A 
9755 La faţă veche nu trebue căptuşelă nouă. 


T. BĂLĂŞEI, preot, c. Stefănescă, 
j. Vâlcea. 


Ori-ce lucru trebue făcut potrivit. 


FERESTRĂ 


9756 Bati firesta s'aduchiască ușa.?) 
GR. TOCILESCU, II, p. 493. 


Acelaş înţeles ca la No. 2480. 


A 
9757 Te vedi în el ca în ferestră. 


V. SALA, dase. c. Vaşcoii, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Pentru cel fățarnic; una vorbesce, alta face. 


FITIL 


X 
9758 A pune fitiluri. 
D. DaARvARI-BUzEsOV, c. Stre- 
jescă, j. Romanați. 


A se adaogà la No. 7054. 


1) Nu 71 ține curéua. 


Bi Daia lea toni eA ei gal pa da 


PROVERBELE ROMÂNILOR 


184 
FORFECE 
A 
9759 Nu forfecile bune, fac croielă dreptă. 
V. A. Fonesov, c. Mălini, j. 
Sucava. 
Ci mintea care "| conduce. 
GARD 


A 
Gardul cu propele nu'l dă vintul jos. 


G. MIHALACHE, înv. c. Șendrescă, 
7. Tutova. 


9760 


A 
Gardul cu proptele ține mai mult. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 101, 
c. Gurariuhă, Ungaria. 


A 
Gardu cu propte nu se *mburdă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 101, 
c. Logoş, Ungaria. 


A se adaogà la No. 7076. 


A 
Gardul cu poprele cade pe vînturi grele. 


V. A. Fonescu, c. Dorna, j. Su- 
clava. 


9761 


A se adaogà la No. 7077. 


A 
La gardul uscat, poprele verdi. 


V. A. Forgscu, ce Mälini, j. 
Suciava. 


9762 


Trébă nechibzuită. Vedi No. 7080. 


A 
Sa rezemat de gardul putred. 
V. A, Fonrscu, c. Mălini, j. 
Suciava. 


9763 


1. NT H0O 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 185 


GĂTIT 
A 
9764 Gătat ca o păpuşă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 191, 
c. Râşnov, Ungaria. 


Adică prea frumos gătit. Vegdi No. 10536. 


GHEM 
A 
9765 Par'că i-a dat cu ghemu ’n cap. 
P. GÂRBOVICEANU, Semin. Cl. 
VIII. 
GHIOZDAN 
9766 Mi-o am ca nuca n-sîrîtor (sînitor)!.) 


“Ga. TociLescu, II, p. 69%. 
Când ne este drag cine-va. 


GOL 
EA 
9767 Gol trócă. 


G. Caeţoiv, c. Scăescă, j. Dolj. 


Acelaş înţeles ca la No. 1127. A se vede origina qi- 
cerei la No. 14343. 


GRĂDINĂ 


EA 
9768 . Udă-ți întâiu grădina ta, şi dacă îți va 
mai remâne apă, udă şi pe a vecinilor. 


V. FoREscv, c. Dorna, 3. Su- 


clara. 
A se adaogă la No. 7134.. 
HAINĂ 
A 
9769 Haine scumpe pre spinare 


Bagă omu'n lipsă mare. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 107, 
c. Sinersig, Ungaria. ` 


186 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Pentru cel căruia "i place să se porte prea frumos 
îmbrăcat. 


IMBRĂCAT 
EA 
9770 Omul îmbrăcat nu se teme de iernă. 


G. MIHALACHE, înv. c Sen- 
drescă, j. Tutova. 


Pentru cel puternic, avut saŭ cu slujbă bună. 
A INCĂLŢĂ 
9771 Lu ncălțai di douli giciori.!) 
GR. Toornescu, I, p. 472. 


Adică lam înşelat. A se adaogà la No. 7207. 


INEL 


9772 Va-mi arucă nelu nâpoi!2) 


GR. Tocrnescv, II, p. 571. 
Arată nepăsarea. | 
Când se strică logodna se trimite inelul înapoi. Ne 
fiind unul logodit, puţin îi pasă căci nu i se pâte tri- 
mite inelul înapoi. 


IŞLIC 


Li 
9773 Işlicul e mare, dar capul e mic. 


V. A. Forescu, c. Folticeni, j. 
Sucava. 


Póte f un om de ném mare saŭ boïerit, dar e prost. 


LAMPĂ 


EAN 
9774 Lampa nu arde pentru cel care dórme. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. e. Va- 
ler Marcului, j. Mehedinți. 


Acelaş înțeles ca la No. 7289. 


IN Tiam taai die amindAne surtâvala 


SUPLEMENT LA CAPITOLU Vi 187 


LANȚ 


9775 Li-trec alislu di nări.!) 
Ga. Tocrnescv, II, p. 420. 
A-l înfrîna. Acelaş înţeles ca la No. 6586. 


LEGĂN 
Aa 
9776 Imburdat cu légănul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 138, 
& 117, c. Bochia, Ungaria. 


A. se adaogà la No. 1955. 


XA 
9777 Vai de légănul în care sa suit. 


Bagota, prin V. Forescu, j. 
Suciava. 


A picat în o bólà de care nu va scăpa. 


LULEA 


XA 
9778 Nu tote lulelile miros a smâlă. 


V. A. FoRESCU, c. Dorna, j. 
Suciava. 


Nu tóte femeile umblă după bărbaţi, le place împreu- 
nare cu bărbaţi. 


LUMINĂ 


*¥ 
9779 Caută diua cu lumină. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 37, 
c. Sibiŭ, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 129. 


A 
9780 Nu mě purta diua cu lumina. 


Dr, EL. CRISTEA, Prov., p.177, 
c. Logoş, Ungaria. 


Căci lucru e vădut, învederat. 


1) If trec lanţul de nas. 


188 PROVERBELE ROMÂNILUR 


A 7, . . “ 
9781 Sus măciucă, jos nimică. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 246, 
c. Gurarîuluï, Ungaria 
Om prost. ' 


MANTA 


+A 
9782 Socotela,... hriști mantaua! 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi; 
J. Covurlutu. 


- Nu are să lea nimic. A se adaogă acest înțeles la 


No. 7314. 


MĂNUŞĂ 


+A 
9783 Cu mănuşi pre mână nu torci mătase. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 58, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Pentru cel leneş, care nu lucréză cum ar trebui. 


MASALA 


9784 Dzadă s-adră. !) 
GR. Toannescu, H, p. 685. 


S'a îmbătat tun. Se numesce dzade, masalale făcute 
din crăci de pin. 


9785 Arde ca dzada.?) 


MIHĂILEANU, Dicţ., p. 178. 
Adică bine. 


MĂTURĂ 


9786 Numai mătura a remas a-casă. 


Dr. EL. Cristea, Prov., p. 17, 
c. Codlea, Ungaria. 


Când nu a mai rămas nimeni acasă. 


1) Masala s'a făcut, 
2) Arde ca masalaua, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 189 


A MĂTURĂ 
A 
9787 Fie-care să măture naintea uşei sale. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 94, 
c. Topliţa, Ungaria. 
A 


Mătură dinaintea uşei tale. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 149, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 1337. 


MORA 
XA 
9788 De cât la moră 
Mai bine 'n cămară. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefămescă, 
j. Vâlcea. 


De cât să te trudescă, mai bine să iei de-a gata. 


A 
9789 A fost la moră, la rîşniță, şi sa întors 
cu grăunțele în polă. 


V. Fonascu, c. Dorna, j. Su- 
clava. 


Pentru omul netrebnic. 
9790 La moră ş-la drâştélă.+) 


Ga. Tocruescv, II, p. 556. 
A spune la tâtă lumea. 


9791 Cari aŭ cap tră discari, du-ti la moră.?) 
Ga. Tocrescu, IL, p. 443. 
Acelag înţeles ca la No. 1365. 


9792 Ca la moră cu aradha.?) 


GR. TocrLescv, II, p. 555 


A se adaogă la No. 1371. 


1) La móră și la piuă. 
2) Dacă ai cap de despicat (asurdit), du-te la m6ră. 
î Ca la mâră pe rînd. 


190 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
9793 A'i face o moră. 


TEODORESCU-KIRILEANU, În. c. 
` Broşteni, 3. Sucava. 


A'l bate. A se adaogà la No. 7396. 


A 
9794 Nu'ţi face moră ’n cap. 


Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 185, 
c. Cetea, Ungaria. 


Nu te ameți; nu te îmbăta. A se vedé No. 7403. 


A 
9795 Şi-a băgat pe moră. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 238, 
c. Ida-Mare, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 6982. 


A 
9796 Când n’o fi pe apă moră. 


G. Dem. TEODORESCU, Poes. Pop., 


p. 285. 
Adică nică odată. 
MORMINT 
9797 Nu plândzi pi murnninti csen, s-nu ti doră 


ochili. +) 
Gr. 'TocrLescu, II, p. 563. 


Nu duce grija altora. A se vedé No. 7405. 


MUC 
A 
9798 Ajunge mucul la degete (dește). 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 7, 
c. Gurartului, Ungaria. 


A se adaogă la No. 7410. 


t Ne nlânce na morint străin. să nui te dâră achi. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 191 


NEGRU 
9799 S-bâgă lăile.!) 
Ga. 'TocrLescu, LI, p. 525. 
Sa căsătorit. 
NE-SPĂLAT 
XA 
9800 


Ori-cât Vai îngriji, tot ne-spălat remâne. 


V. A. Forrscu, c Dorna, j. 
Suciava. 


Omul cu năravură rele. Vedy No. 7417. 


OCHELARI 
9801 Li-bâgă viliile.:) 
GR. Tocilescu, IL, p. 704. 
L'a înşelat 
OGLINDĂ 
9802 


Are oglindă mică, dar se vede 'n ea. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 12, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


A se adaogà la No. 7438. 


OGRADĂ 


9803 Ierba în ogradă e sărăcie în casă, 


V. A. Fonesuv, c. Stănişora, j. 
Suclava. 


A se adaogă la No. 7020. 


OPINCĂ 


A 

9804 E falnică 
La opincă, 
Şi smintelă, 
La obelă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 83, 
c. Sinersig, Ungaria. 


I e 
) Şa pus ne 
We ia t aa o 


grele (hainele negre). 


ENE T Ti 


132 a cui PROVERBELE ROMÂNILOR 


A se adaogă la No. 7441. 


£A 
9805 Să fie opinca cât de bună, 
Cât o cizmă nu mai sună. 


G. MIHALACHE, înv. c. Șendresci, 
J. Tutova. 


A se adaogă la No. 1442. 


A 
9806 Nu cu ori-care opincă să te încalți. 


V. A. FoRescu, 6. Dorna, j. Sw- 
clava. 


Nu te întovărăşi cu cine-va, până a nul cunósce bine, 


i A 
9807 Nu încălța opinci de om mort. 
Dr. EL. RISTEA, Prov., p. 173, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 
Nu luă o văduvă. 


A 
9808 Până poţi pune petec pe opincă, nu cum- 
pěra alta nouă fără bani. 


Dr. EL. CRISTEA. Prov., p. 203, 
c. Voivodeni M., Ungaria. 


Ne învaţă economia. 
A v Y . “v . 
9809 Lapědă opinca ruptă şi n urmă iară 
caută după ea. 


DR. EL. CRISTEA, Prov., p. 180, 
c. Tisa, Ungaria. 


Nu lepěda un lucru, până nu laï înlocuit cu altul maï 
bun. 


A 
9810 I-o pus opinca în nas. 


E. I. PATRICIU, înv. e Smulţă, 
3. Covurlulu. 


La întrecut cu trâba de şi se ţinea sus. A se adaogă 
ta Na PARI? 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 193 


* A 
9811 Nu mě crede sulă de opinci. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VII, Semin. 


Adică să nu mě credi prost. 

Dice unul, în care nu prea te încredi că va pute în- 
deplini insărcinarea pe care i-ai dat-o. 

Sula de opincă, e un lucru ascuţit la vîrf, cu care se 
lăvgese găurile la opinci, pentru a se vîrî curâua de în- 
crețit. 

9812 Li-ded țâruhili tu mână.!) 
GR. 'Tocruescu, II, p. 702. 

L'am gonit, lam dat afară din slujbă. 


OPINCAR 


XA 
9813 Opincar a fost şi a rămas. 


V. A. FoREscU, c. Dorna, j. Su- 
clava. 


Netrebnic, ţăran a fost şi a rămas. 


PĂLĂRIE 

* A 

9814 Sub pălărie 
Tótă gospodăria. 
TEODORESCU-KIRILEANU, nw. c. 
Broşteni, 3. Quciava. 
Sărac de tot. 

XA 

9815 Vine cu flori în pălărie, 


E. I. PArRiciu, înv. c. Smulţi, 
j. Covurluău, 


Vine cu ce-va, dar nu are trecere. A se apropia de 
No. 666. 


PÂNZĂ 
XA 
9816 Fire amestecate, pânză ţesută reu. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


i) Lam dat aninnala în mânxk 


194. PROVERBELE ROMÂNILOR 


Acelaş înţeles ca la No. 94 & 7484. 
PAPUC 


XA 
9817 Dacă n'ai papuci sunt bune şi opincile. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 61, 
c. Toplija:-Rom., Ungaria. 


Dacă nu se pote mai bine, fie şi maï prost. 
9818 Nu hiù acşu ş-ţi torn păpucile.!) 
Ga. Tooruescu, ÎI, p. 610. 


Când se crede unul mult mai puţin de cât altul. 


Je ne suis pas digne de dénouer le cordon de 


ses souliers. | 
Prov. Franc. 


9819 Lu bâgaï sum păpuçă.?) 
MIHĂILEANU, Dict., p. 398. 
A'l avé în mână. Vedi No. 7506. 


PAR 


XA 
9820 Cine sare pari mulţi îl înţepă unul. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Va- 
lea Marculuă, 3. Mehedinți. 
A se adaogă la No. 7510 


PAR 
9821 Agiumsiră la par. °) 
Ga. TocILescu, IH, p. 599. 
Adică la bătae. A se vedé No. 7517. 


PAT 


XA 
9822 Patul se fie cald, mâncarea pote fi rece. 


V. A. FoREsCU, e. Dorna, J. Su- 
clava. 


1) Nu sunt demn să ți întorc papuci. 
2) Îl băgat sub papuc. 


31 Aiuneară la har 


SUPLEMENT LA CAPITOLU YI 195 


PER 
x -~ 
9823 Di per, per, s-façe glom.!) 


G. Zuca, c. Fieri, Albania 
Acelaş înțeles ca la No. 219. 
9824 Per di per si fagi çérgă.?) 
GR. 'TocrLescu, II, p. 603. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


XA 
9825 A fi în trei peri. 


E. I. PATRICIU, înv. e Smulţi, 
3. Covurlui. 


Adică bét. Vedi şi No. 7533. 


ž* A 
9826 Din fir în per. 
S. FL. MARIAN, Trad. pop., p. 
12. — Başora prin V. A. Forescu, 
j. Kuclava. 
* A 


De-a fir în per. 


C. TEODORESCU, Înv. c. Lipova, 
j. Vaslušu. 


Tot, până la o para, înțeles mai puțin obicinuit care 
se va adaogă la No. 7534. 


PERDEA 


9827 Li bâgă pirdea tu ocii. 5) 


GR. Tocrescu, IT, p. 607. 
A se adaogă la No. 1535. 


9828 Om fâră pirdea. *) 
Ga. Tocruescv, I, p. 607. 
Fără ruşine, obraznic. Vedi No. 1536. 


+) Din pă&r-păr, se face ghem. 
°) Për de păr să face cergă, 


196 


PROVERBELE ROMÂNILOR 


9829 


PERETE 


A 
De ce are omul patru pereţi. 


E. I. Pararciu, înv. c. Smulţi, 
3. Covurhriu. 


10 Ca să găzduiescă pe cine-va. 
2° Ca să fie liniştit, stăpân. acolo. 


9830 


PETIC 
A 
Nou din şepte petece. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 166, 
c. Toplița Rom., Ungaria. 


Adică lucru vechiu, cârpit. 


9831 


PETRĂ 
A 
Dou& petri tari nu fac făină. 


Dr. EL. Caisrea, Prov., p. 77 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


A se adaogă la No. 7568. 


9832 


A 
Intre dóuě pietri tari. 


Dr. EL. Cristea, Prov., p. 122, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Adică între doï ómenï de o potrivă puternici. 


9833 


PIPĂ 
A 
A'i suflă în pipă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 7, c. 
Codlea, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 127%. 


9834 


PIVNIȚĂ 
A SD 
Pivniţa bună face vinul. 


Dr. Er. CaIePaaA. Provu.. n. 212 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 197 


PLAPUMĂ 


* 
9835 Cască plapomă şi mě îmbucă. 
N. URECHE, ing. ]. Prahova. 
Pentru cel leneş. Acelaş înţeles ca: pică pară, dacă vei 
pica, etc. 


POD 
A 
9836 Caică ca din pod. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VIII, Semin. Buc. 


A se adaogà la No. 7605. 
POLĂ 


9837 Işi bâgă pólili n-brîn.!) 
GR. Tociescv, H, p. 613. 


Se hotăresce a face ce-va. 


X 
9838 Cine rëdicå pólele nu se umple cu noroiu. 


V. Fonescu, c. Folticenă, j. Su- 
ciava. 


Cine fuge de cei răi, nu iea deprinderi rele. 


% A 
9839 Sus, sus, că póle nu's, 
Că li-a pus bs&trână sus. 
Şa pus mâţa păzitor 
Şi mârtanu căpitan. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coștelu, 
Banat. 


Pentru muierile sărace şi leneşe, cari nu aŭ póle (fuste). 


$ 
9840 Ține-te de pólă mare  » 
Dacă vrai să trăesci tare. 


V. Forescu, c. Folticenă, j. Su- 
clava. 


198 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Adică să'ţi cauţi sprijin. 


XA 
9841 lea din póle şi pune în frunte. 


P. GAÂRBOVICEANU, prof. c. Gläm- 
bocata, 3. Dimbovita. 


Acelaş înţeles ca la No. 1616. 


PORT 


* A 
9842 Cine 'şi schimbă portul, s'o dat în partea 
dracului. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 52, 
c. Logoş, Ungaria. 


Arată cât de mult ține Românul la portul lui, pre care 
'] indentifică cu naţionalitate. 


9843 Altu loc, altu port.!) 
Ga. Tocruasov, IL, p. 421. 


Deosebire de obiceiuri, după localităţi. 


A 
9844 Trece Oltu, 
Schimbă portu. 


Dr. Er. Caisrea, Prov., p. 259, 
c. Gurarfulut, Ungaria. 


Pentru cei cari se lépědă de obiceiurile strămoşesci. 


PORTA 


9845 Greă pri portă savdă pâlthirea.?) 
GR. Tocruescu, II, p. 614 
Acelaş înţeles ca la No. 1632. 
9846 Aspardzi portă ş-façi pâl(â)thiri. *) 
GR. Tocruescv, IL, p. 614. 
Acelaş înţeles ca la No. 7616. 


1) Alt loc, alt port. 
2 Vorhasre [orăesce) ne portă s'audă ferestra. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 199 


9847 S&-acâţă di portă mari. !) 
GR. TociLescv, H, p. 700. 
A căpătat onoruri; are sprijinitori puternici. 
9848 Va t&-acaţ portă??) 
GR. Tocruescv, I, p. 699. 


Te voiu privi ca om de s6mă? 


PUȚ: 
A 
9849 Nu scuipa în puț că se pote să bei apă 
din el. 
V. A. Fonescu, c. Dorna, j. Su- 
clava. 


Adică nu batjocorî pre sfetnicii satului că pote vei avé 
nevoe de ei. Vedi şi No. 7658. 


A RADE 


A 
9850 Îl rade fără briciu. 


Dr. E. CRISTEA, Prov., p. 117, 
c. Gurartului, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 7668. 


ROGOJINĂ 


XA 
„98b1 Trage pisica de códă pe rogojină. 
Sr. Tuzescv, c. Catanele, j. Dolj. 
Stă în lenevire, n'are ce lucra, din rea voință sati ne- 


avere. A se adaogă acest înțeles la No. 7690. 


RUDĂ 
A 
9852 Dă cu ruda ’n baltă. 


D. Popoviciu, înv. e. Cuvin, co- 
mit. Arad, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 444. 


2 Se- acăţă de pórtä mare. 


200 PROVERBELE ROMÂNILOR 


SAC 
9853 Légă sacul până i rotund, 
Nu când îi dai de fund. 


Dr. Er. Carsrea, Prov., p. 185, 
e. Pinteuşul- M.. Ungaria. 
A 


Nu legà sacul pe la fund, ci pe la gură. 


Dr. Er. Caisrea, Prov., p. 175, 
c. Agnita, Ungaria. 


Aceleş înțeles ca la No. 7698. 


A 
9854 Face pumnul mic cătrě fundul sacului, 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 92, 
c. Tisa, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


A 
9855 În sacul legat, 
Nu scii ce'i băgat. 


Dr. Er. Cristea, Prov., p. 120, 
c. Gurartului, Ungaria. 


A se adaogà la No. T714. 


A 
9856 Ori își umple sacu, 
Ori îşi pune capu. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 199, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No T720. 


$A 
9857 De cât doi saci deşerți, mai bine unul 
plin. 
G. MIHALACHE, €. Sendresci, j. 
Tutova. 


Mai bine puţin şi mai bun. 


A 
9858 Ține sacul, până capeţi purcelul. 


Dr. Er. Caasrea; Prov., p. 252, 
e. Bochia, Ungaria 
A draa ETa 


SUPLEMENT LA CAPITOLU YI 201 


% A 
9859 Sacul greu, nu e greu în spinare. 


G. MIHALACHE, înv. e. Şendrescă, 
3. Tutova. 


Averea nu ni se pare prea grea nici odată. 


XA 
9860 A luat sacul de pe un umer, ca să'l pue 
pe cela-l-alt. 


V. Forrscu, e. Dorna, j. Su- 
cava. ~ 


N'a scăpat de o greutate. 
9861 Duchiati sac di după uşi. !) 
GR. Tocisescu, II, p. 700. 
Acelaş înțeles ca la No. 2480. 


EGAN 
9862 Sacul sa umplut înainte de vreme. 


V. A. Forsscou, c. Mălini, j. 
Suciava. 


Pentru o fată mare. 


+A 
9863 Şi-o pus sacii în car. 


E. I. PATRICÏU, înv. e Smulţi, 
j. Covurlulu. 


Nu mai are nevoe de nimeni. A se adaogă la No. 7728. 


9864 Sac fâră fundu. ?) 


Ga. Tocrescu, 1], p. 620). 
A se adaogă la No. 7721. 


; SALA 
zA 
9865 Cine păzesce saiaua mănâncă tarhanaia. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. e. He- 
resc, j. Ilfov. 


Acelaş înțeles ca la No. 7819. 


1) Pricepe sac de după use. 


db d ue dia 0 ii 


202 PROVERBELE ROMÂN'LOR 


ŞANDRAMA 


* 
9866 Şi şandramalele se chilodesc ca fetile. 


V. A. FonRusocv, c. Polticemă, j. 
Sucava. 


Când babele îşi pun dresuri multe. 


SAPUN 
A, 
9867 Îl zolesce fără săpun. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 117, 
e. Gurariuluă, Ungaria. 


A'l certa. 


SCALDĂ 


A 
9868 A aruncat cu scalda şi copilul. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 1,c. 


Gurariuluă, Ungaria. 
A face óre-ce prostesce. 


A SE SCĂLDĂ 


* A 
9869 Când s'a născut s'a scăldat în lapte dulce, 
iar acum se scaldă ’n borş. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 32, 
c. Topliţa Rom., Ungaria. 


Îi merge răi. Vegi şi No. 7760. 


SCÂNDURĂ 


+A 
9870 I-a mâncat scândurile fața. 
D-na Z. JUVARA, c. Fedescă, j 


Tutova. 
Adică a murit. 


9871 li lipsesci nă scândură. !) 


GR. 'Toornescv, II, p. 693. 
E cam ţicnit. Vedi No. 1710. 


t TE Aparat EE 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 203 


9872 Scândură s-fegi. 1) 


GR. ToorLescu, II, p. 623. 
E mort. 


* A 
9873 Nu calcă pe scândură sănătâsă. 


E. I. PATRICIU, înv. c. SMR, 
j. Covurluiu. s 


Se apucă de ce-va care nu e sigur, şi chiar primejdios, 
face un pas greşit. Vedi No. 7883. 


xA 
9874 Calcă (păşesce) pe scândură putredă. 


V. ForrscU, ¢. Dorna, je Sw- 
clava. 


1° Acelaş înțeles ca la No. 7883. 
2% Nu mai are qile multe. 


SCARĂ 
l A 
9875 Treptă cu treptă te urci pe scară. 


SUHAMEL, c.: Meledic, j. Buze 


Acelaş înţeles ca la No. 1773. 


XA 
9876 I s'a întins scara. 


V. A. FoREscu, c. Dorna, j. Su- 
clava. 


I-a venit vremea să fie căutat. 


SCAUN 


zA 
9877 Cine şede pe dóuě scaune, cade rău când 
cade. 


Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 5l, 
c. Logoş, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 7190. 
XA 
9878 I-a fugit scaunu de sub cur. 


V. A. FORESCU, c. Mălină, j. Su- 
căava. 


204 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A r&mas sărac. 


* A 
9879 Duce laş pe ale patru. 


„G&. I. Tomescu, înv. c. Broscari, 
j. Mehedinţi. 
Adică pe șcaunul cu patru picere, al bisericei, pe care 
se duc morţii. 


A 
9880 N'are scaun. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 157, 
c. Codlea, Ungaria. 


10 Pentru cel nepoftit. 
20 Acelaş înţeles ca la No. 1193. 


SOBA 
A, 
9881 li place soba 
Ca ţiganului toba. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. 9er- 
bănescă, j. Argeş. 


Adică să sté a-casă, la căldură. 
SPĂRTURĂ 
% A 


9882 Cine nu cârpesce spărtura mică, are ne- 
caz să dregă borta mare. 


V. A. Fonescv,c Dorna, j. Su- 
lava. 


Economia la vreme. Vedi şi No. 1821. 


A SPELA 
A 
9883 L'a spălat fără apă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 132, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


Adică l'a, certat, l'a bătut. 


STAVILĂ 


+ 
9884 J-a pus stavilă. 
„8E ALEXANDRESCU, magistr. j. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 20b 


L'a împedicat, la oprit de a face óre-ce. 
STILP 


4 A 
9885 A fost stilpul casii și acum a ajuns popre. 


V. A. PORESCU, înv. €. Mălini, 
j. Suclara. 


Odată a fost om cu vază, şi acum a r&mas slugă la 
cei cară sau ridicat. 


STRAIU 


A 
9886 I-am acoperit c'un straiu, 
Și săturat cun mălaiu. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 111, 
c. Drâmbari. j. Sucava. 


Când avea copii maï puţini. 


* A 
9887 Straiul vechiu, unde ’l dregi, alăturea se 


rupe. 
V. A. Forrscu, c. Dorna, j. Sw- 
ciara. 


Adică omul bětrân sait boluăvicios. 


SUMAN 


A 
9888 Intórce sumanul din cotro sufiă vintul. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 122, 
c. Sibiă, Transilvania. 


Acelaş înțeles ca la No. 7320. 


KOAN 
9889 Nu după sucman trebue judecat omul. 
V. A. Forescu, e. Mălini, j. Su- 


davra. 
A se adaogà la No. T872. 
A 
9890 R&u te folosesci cu sumanul altuia. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 221, 
c. Toplita-Rom., Ungaria. 


206 PROTERBELE ROMÂNILOR 


A 
9891 Mai bine un suman periat şi cârpit, de 
cât un beniş sdrențos şi tăvälit. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 145, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Maï bine maï mare între cei mici, de cât mai mic între 
cei mari. 
TÂMPARE 


Vedi Caz. VZ, Zâmiare. 


9892 Va'l fac mânică di tâmpari. 1) 


GR. Tocrmgsov, H, p. 553. 
A se adaogă la No. 1888. 


9893 — Ge hîbare? 
— Mânică di tâmpare. 2) 
GR. 'TocrLescu, II, p. 690. 
Adică nimic. 
9894 U spindzură tâmparea. °) 
Ga. Tocrvesov, II, p. 642. 
S'a pus pe ședere. 
9895 Tradzi tâmparea azvarna. ) 
Ga. TocrLescu, II, p. 642. 
Caută certă, e un tirie briù. 
9896 Tradzi la tâmpari.*) 
Ga. Tocruescv, I, p. 642. 
Acelaş înţeles ca la No. 13882. 


9897 U bâgă tu mânică di tâmpari. °) 


Gr. Tocivescv, I, p. 558. 
A şters'o, a furațt'o. 


1) O să'l fac mânecă de manta. 
) Ce scire? — Mânecă de manta. 
3) A spinzurat (atîrnat) mantaua. 
1) Trage mantaua pe jos. 

5) Trage la manta. 

6) O băgă pe mânică de manta 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 207 


ȚEST 


A 
9898 A fi umblat ca ţă&stu. 


Sr. Turescu, c. Catanele, j. Dolj. 
XA 
A umblat ca testul. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, CI. 
VIII, Semin. Buc. 


Adică ne-umblat, na trecut nică de uşa oborului. A se 
adaogă la No. 1899. 


EA 
9899 A fi umblat ca botul ţestului. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. e. Mo- 
goşóla, j. Argeş. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


A 
9900 Este iute ca ţestul. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VII, Semin. Buc. 


Adică e încet. 


TINICHEA 


9901 Li spindzurară tinichielu.!) 
Ga. Tocilescu, IJ, p. 641. 
Iau gonit cu ruşine. A se adaogà la No. 1917. 


9902 Tinichie €sti.2) 
Ga. Tocinescu, H, p. 641. 


Nu are nici un ban. A se adaogă la No. 1917. 


TRAISTĂ 


A 
9903 O traistă plină e mai uşor a o purta, de 
cât una gólă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 200, 
c. Logoş, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 9859 din acest capitol. 


1) Ii spînzură tinichâua. 


208 PROVERBELE ROMÂNILOR 


EA 
9904. Nu te uzbăi în traista altuia. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


La drum săți iei merindele tale. Cine nădejduesce 
(uzbăesce) la merindele altuia, de multe ori rămâne ne- 
mâncat. 


A 
9905 Dou& traiste góle. 


V. Fonescv, c. Dorna, j. Su- 
avra. 


O căsătorie între doi săracă. Vedi No. 7939. 


9906 Li tricu tastrulu.!) 


GR. 'Pocrescu, l, p. 638. 
L'a înşelat. 


9907 Li dedi tastrulu.?) 


Gr. TociLescU, I, p. 701. 


I-a dat drumul din serviciu. 


TULPAN 
i * 
9908 Faţa ei un tulpan. 


„Dna AN. GHILTZ, c. Nicoresăă, 
3. Tecuchu. 


Adică cu pelița albă şi subțire. 


TUNDRĂ 


A 
9909 E lovit cu mâneca ţunării. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 85, 
Ungaria. 


A se adaogă la No. T984. 


1) I-a băgat traista 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VI 209 


UŞĂ 
$ 
9910 Inchide uşa pe din afară. 


G. I. PArRIciv, înv. c. Smulfi, 
3. Covurluiu. 


Adică să ieşi din casă. 


* A 
9911 L’a făcut de nu înemeria uşa. 


T. SPERANȚA, c. Stolojană, 3. 


Gorj. 
A se adaogă la No. 8023. 
VATRĂ 
9912 Tu vatra ta ş-qinuşa ardi.!) 


Gr. Tocruescu, II, p. 656. 
Aşa de bine e la om acasă. Vedi No. 8030. 


ZEGHIE 


A 
9913 Să'ţi tai zechea şi să fugi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 236, 
c. Codlea, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 7621. 


ZID 


A 
9914 Zidul, cu capul nu'l spargi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 978, 
c. Sinersig, Ungaria. 


A se adaogă la No. 8050. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 


A AFUMĂ 
+ 
9915 Li-u afumă.!) 


1° Ti-a luato. 
20 A violato. 


9916 L’ afumă.?) 


G. Zuca, c. Samarina, Epir. 


G. Zuca, €. Samarina, Epir. 
L'a ponegrit. 
Afumare == a înnegri, a spoi, etc. 


AFUMAT 
* A 
9917 A fi afumat. 


GAVR. ONIŞOR, prof. e. Zorlenă, 


3. Tutova. 

+ 

Afumat.) 
MIHĂILEANU, Dict., p. 9. 
Adică bét. 
APĂ 
A 
9918 N'are după ce be apă, şi el se scobesce 

n dinți. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 157, 
c. Ida Mare, Ungaria. 


A se adaogă la No. 8086. 


)) Ii a afumat'o, 
2) L-a afumat, 


212 PROVERBELE ROMÂNILOR 


% 
9919 A'l sci de unde be apă. 


GavR. ONIŞOR, Prof. e. Crângu, 
3. Tutova. 


Acelaş înțeles ca la No. 8077. 


A 
9920 Nu tulbura apa din care vrei să bei. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 186, 
e. Topliţa-Rom., Ungaria. 


Căci îţi faci singur răi ţie. 


A 
9921 N'o să bage apa pe curechiu cu el, 


Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 166, 
c. Cetea, Ungaria. 


Nu o să aveţi nică o daraveră împreună. 


A 
9922. Nici apa împreună. 


Dr. br. Cristea, Prov., p. 160, 
c. Cetea, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


A 
9923 Poţi be apa după el. 


Dr. Er. CRISTEA, p. 215, c 
Cetea, Ungaria. 


Când aï perdut un lucru, şi remâne bun pierdut. 


BET 


A 
9924 Omul bet e ca un câne turbat, 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 19%, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


A se adaogă la No. 8143, 
BEŢIV 


* 2 
9925 Bețivul, până trece puntea, închide ochii. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 23 


$ a A d i 
A Tananan T hrana 


SUPLEMENT JA CAPITOLU VII 213 


Acelaş înțeles ca la No. 8172. 


BIRT 


9926 — Scol’, muere, mână vaci. 
— Du-te, omule, şi taci. 
— Scol’, muere, mână porci. 
— Du-te, omule, nu pociu. 
— Scol’, muiere, hai la birt. 
— Dómne, batel om boiână, 
Aşteptă mě să mě ’ncing, 
C'acolo şi eu am gândit. 
AVR. CORCEA, paroh c. Coșteiu, 


Banat. 
Vedi Mâncare, Tîrg. 


Pentru o femee prefăcută şi leneşă. 


+ A 
9927 Birtul e scara pe care ne scoborîm la 
iad. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 9%, 
c Sinersig, Ungaria. 


Lacomia pentru mâncare şi băutură înpirge pe om la 
multe rele. 


BLID 
XA 
9928 Din blidul cât de mic, 
Griji ca să remână un pic. 


V. Sara, dasc. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Ne învaţi economia şi prevederea. 


BOB 
EA i 
9929 Îi întrebi de bob, ști respund mazăre. 
V. Fonescu, €. Dorna, j. Su 
clara 
A se adaogi la No. 8200. 
EA 
9930 © Nu mânca bob. 


V. FonREscU, e Mälini, 3. Su- 


a 


214 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Nu minţi. Vedi No. 8202. 


BORŞ 
ža 
9931 Când verşi borşul, nu’ți věrsa huştele, 
că póte 'ți mai trebue. 


E. I. PATRICIU, înv. e. Smulţă, 
3. Covurludu. 


Când te superi, nu te resbună. 


A 
9932 L’a umplut borşul. 


TEODORESCU-KIRILBANU, înv. c. 
Broşteni, j. Sucava. 


L’a bătut bine. 


+A 
9933 I-o dat borşul în foc. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
j. Covurlutu. 


S'a supěrat. 


BRÂNZĂ 
ža 
9934 Brânza cânescă, cânii o mănâncă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 25, 
c. Bochia, Ungaria. 


Din câştig nedrept, nu te vei folosi; căci lucrul do- 
bândit pe nedrept, se ïea de alţii tot pe nedrept. 


* A 
9935 Cu brânza în şip şi cu mămaliga de 
'mprejur. 
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
reblecea, Bucovina. 


Acelaş înțeles ca la No. 8248 & 8250. 


ža 
9936 Brânză de iepure. 


TEODORESCU-K LRILEANU, Înv. c. 
Broştenă, j. Suciava. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 215 


BUCATA 
¥ A 
9937 Cine muşcă bucată mare, singur se ’n- 
| necă. 
G. MIHALACHE, €. Șendresc), j. 
Tutova. 


Acelaş înţeles ca la No. 8255. 


BUCATE 
A 
9938 De cât bucate stricate, 
Mai bine maţe crapate. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
reblecea, Bucovina. 


Acelaş înțeles ca la No. 8262. 


2 A 
9939 Cine are bucate multe, are şi pagubă 
multă, câte odată; iar cel ce are pu- 

ţine, are şi pagubă puţină. 


C. TEODORESCU, Înv. c. Lipova, 
j. Vaslutu. 


Acelaş înțeles ca la No. 12250. 


9940 Bucate noi în gură veche. 
Adevărul, Oct. 1902. 
Nevestă tînără şi bărbat bătrân. 


* 
9941 Unde sunt bucate şi pâne, sunt şi şóreci. 


V. A. Fonescu, c. Folticenă, j. 
Sucava. 


Unde e avere, acolo alérgă 6meni pentru a se folosi. 


BUCĂTURĂ 
xA , 9 
9942 Dă din brânci şi taci din gură, 
Daca vrei să ai bucătură. 


V. SaLa, dase. c. Colescă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Muncesce si taci. si îti vei câstioa traăul. 


216 PROYERBELE ROMÂNILOR 


CAPAC 
* A 
9943 A pune capacul. 


TBODORESCU-K IRILEANU, înv. €. 
Broșteni, j. Suciava. 


A înfunda pre.cine-va, cu ce-va. A se adaogă la No. 8288. 


CÂRCIUMĂ 


* A 
9944 A plecat la biserică şi a nemerit la câr- 
ciumă. 
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Ca- 
pu-Pisculuš, j. Muscel. 


Pentru cel bețiv. 


EAN 
9945 Cârciuma te pune pe drumuri. 


„TI. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesciă, 
j. Vâlcea. ; 


Omul b&utor sărăcesce. 


CÂRNAT 
A 
9946 Mai multe qile de cât cârnaţi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 146, 
c. Logoş, Ungaria. 


e 
Sun ma multi deile di lucanică.!) 


IL. GHICU, prof. c. Băcsa, Epir. 
A se adaogă la No. 8299. 


A 
9947 Carnea lesna, nici zama nu'i bună. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 85, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 8305. 


1) Sunt mat multe qile de cât cârnaţi. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII -217 


CAŞ 


A 
9948 Picus la picuş 
Pân se face caş. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 211, 
e. Logoş, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 11295. 


CHERLIU 
ža 
9949 E cherliu. 


G. Tomescu, înv. c. Broscari, 
3. Mehedinţi. 


Nici bét, nici trâz, dar mai mult bét. 


CINĂ 


XA 
9950 Cina şi casa mică, face casa mare. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 34, 
c. Sinersig, Ungaria, 


Inversul dicerei de la No. 8259. 


CIOB 
XA y j 
9951 Ride ciobu de strachină. 
Sr. ST. 'PuţEscu, înv, c. Catanele, 
3. Dolj. — P. GÂRBOVICEANU, prof. 


c. Cloşani, 3. Mehedinți. 


Acelaş înţeles ca la No. 8365. 


CIOLAN 
A 
9952 Ciolanul gol, nici cânii nu ’l redică. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
reblecea. 


Aana tnath Aa ta Nia OA 


218 PROYERBELE ROMÂNILOR 


CIUMLECHIE 


9953 Iu “i ciumlechia ali Îirtată?!) 
Ga. Tociescv, II, p. 475. 
„Arată puterea deprinderei. 


CODRU 


A 
9954 Cât codru 'n mâna săracului. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VIII, Semin. Buc. 


Adică puţin. Vedi şi No. 8391. 
COLAC 


A 
9955 Nu'i colacul cui se anumesce, ci'i al cui 
îl dobândesce. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 171, 
c. Bochia, Ungaria. 


A se adaogà la No. 8394. 


9956 Va’l acliem şi va-li pitrec ş-culac. ?) 
Ga. TociLescu, ÎI, p. 418. 


Se dice, întrun mod ironic, când nu vrei să cinstescă 
prea mult pe unul. 


A 
9957 S'a dus omul la colac, 
Şi-a căpătat un ciomag. 


V. Ponescu, €. Dorna, j. Suciava. 


A intrat înta'o afacere, pe care a crezuto bună, şi a 
ieşit sărac lipit. 


A 
9958 Nu stau colacii pe garduri. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 180, 
c. Zlatna, Ungaria. 


Numai muncind capeţi ce-va. 


1) Unde'i ciumlechea iertatei (răposatei)? 


nr a i loan m a at 59 ap e ai ae 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII iu, 


FĂCĂLEȚ 
XA 
9959 A înveţat să mănuiescă făcăleţul. 
P GÂRBOVICEANU, prof. c. He- 


răscă, j. Ilfov. 
Nu scie nimic. 


FĂINĂ 
9960 Fâră di fârină nu s-façi turta.!) 
l GR. Toorescu, IF, p. 646. 
Când vrei să faci óre-ce, trebue să aï cele de lipsă. 
9961 O-adrară di fârina.?) 
GR. 'ToocILEscu, l, p. 494. 


Adică sa logodit. 


FARFURIE 


9962 Tóti misurli nu fac tră ciurbă.*) 
Ga. TocruEscu, I, p. 694. 


De obiceiu farfuria se dice: misuriciă, plural cu arti- 
col, misuriciale. 


FASOLE 


9963 Hiarbi fâsuliu.+) 
Ga. 'Tociescu, Il, p. 494. 
Dórme adînc, sforâte. 


FEDELEŞ 
+A 
9964 A'l lega fedeleş. 


Se légă întâiu omul de mâni şi de cóte. După acesta 
se daŭ mânile în jos, peste genunchi, se bagă un băț 
printre genunchi, şi mâni. Omul astfel legat, nu se mai 
pote deslega cu nici un chip. 

A se adaogă acâstă explicaţie la No. 8460. 


1) Fără de făină nu se face turtă, 
2) Aŭ făcuto de făină. 
- 3) Tóte farfuriile nu fac pentru ctorbă. 


220 PROVERBELE ROMÂNILOR 


FIERTURĂ 
A 
9965 L'a bagat în ferturi. 


E. I. PATRICIU, înv. e Smulţă, 
3. Covurluiu. 


L'a luat din scurt asupra greşelei făcută. 


FLĂMÂND 
$A 
9966 Flămândului, şi o bucată de mămăligă 
rece, i se pare plăcintă. 


V. A. FonRescu, c. Dorna, j. Su- 
clava. 


Acelaş înţeles ca la No. 8470. 


i A 
9967 Flămândul nu aşteptă coptul, nici golul 
albitul. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 9%, 
c. Sinersig, Ungaria. 


A se adaogă la No. 8412. 


A 
9968 E flămând ca un lup. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov, p. 83; 
e. Sibiă, Transilvania, 
Adică tare flămând. 
FOME 
A i Yv “v . . v . 
9969 Fómea şi sărăcia strică omenia. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 96, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 8487 & 8488. 


ža 
9970 A'i spînzura inima de fóme. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suciava. 
E lihnit de fóme. 


A 
9971 E negru de fome. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 84, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 221 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


FRAGĂ 


9972 Iu avdzî frandzi multi, s-liai cânestra 
açea mică. !) 
Ga. Tociesocv, II, p. 558. 


Acelaş înţeles ca la No. 1046. 


FRIPTURĂ 


A 
9973 Friptura bună nu se face la fum. 


V. A. Fonuscu, c. Dorna, j. Sw- 
ciava. 


Când nu se fac lucrurile cum trebue. 


GĂVAN 
+A 
9974 Nou€ luni din an, 
Gata şi-un găvan. 


D. Pora, înv. c. Sinaia, j. Pra- 
hova. 


Acelaş înțeles ca la No. 12. 


9975 Până i se umple găvanul. 


` Q. Dem. TEODORESCU, Poes. Pop., 
p. 296. 


Până nu maï póte răbdà. 


GUSTARE 
ža 
9976 Cine face gustare cu îmbelşugare, prân- 
zesce cu sărăcia şi cineză cu ruşinea. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 46, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 8259. 


222 - PROVERBELE ROMÂNILOR 


A SE HRĂNI 
XA 
9977 Se hărănesce şi în petră secă. 
l P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
FII, Semin. Buc. 
* Omul harnic. . : 
A SE ÎMBETA 
XA 
9978 Sa îmbetat căciula mea, 
Şi capul de-abia, de-abia. 
A. GoRovEi, j. Sucava. 


Pentru omul beţiv. 


A ÎMBUCĂ 
A 
9979 Hop, ţup, nam să 'mbuc, 
Nici la moră nam să duc. 


Dr. EL. Causa, Prov., p. 108, 
c. Simersig, Ungaria. 


Cine petrece, nu are ce mâncă. 


A i 
9980 Nu 'mbucă, cât nu'ţi încape 'n gură. 


Dr, EL. CRISTEA, Prov., p. 177, 
c. Reşnov, Ungaria. 


Nu încerca peste puterile tale. Vedi No. 8557. 


ÎMBUCĂTURĂ 


£ A 
9981 Câte îmbucături, 
Atâtea înghiţituri. 


P. GâRBovIcBANU, profesor, Cl. 
VIII, Semin. Buc. 


Jurămînt glumeţ pentru a adeveri óre-ce. 
A ÎNGHIŢI 


9982 Ascapită noduri. !) 


Ga. Tociuescu, Îl, p. 573. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 223 


Noduri, noduri li si duçi. !) 
GR. TociLescu, I, p 573. 


Acelaş înțeles ca la No. 8571. 


IOFCA 
9983 Péturle pri cârpitor s-tindi. 2) 


Q. Zuca, c. Samarina, Epir. 


LAPTE 
A 
9984 Mâncă lapte numai de la o vacă, şi nu 
vei b&trâni de grabă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 147, 
c. Tisa, Ungaria. 


Mulţumesce-te cu o nevéstă. 


EJA 
9985 Ce folos 
De lapte gros, 
Dacă'i în burduf de câne 
Și nul mănâncă nime. 


A. GonovEi, c. Siliştea, 3. Suw 
avra. 


A. se adaogà la No. 8589. 


ž A 

9986 Linge-lapte. 

TKODORESCU-KIRILEANU, Înv, c. 
Broşteni, j. Suciava. 
Adică om sgâreit. 
LAPTE BĂTUT 

9987 O adraşi dhală. î) 

GR. 'LociLesuU, lII, p. 488. 


Acelaş înțeles ca la No. 8465. 


1) Noduri, noduri i se duce, 
2) Iofeaoa ve cârnător -să minde 


224 PROVERBELE ROMÂNILOR 


LINGURĂ 


9988 Li aspindzurară lingurli di guşi. !) 
Gr. Tocruscu, II, p. 580. 
Laŭ lăsat flămând. A se adaogà la No. 8606. 


A 
9989 Nu "ţi băga lingura, unde nu'ţi e blidul. 


Dr. EL. CRISTEA. Prov., p. 184, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 8918. 


A 
9990 Lingura g6lă rupe gura. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 137, 
c. Breţcu, Ungaria. 


Când nu ai ce mânca. 


* A 
9991 Lingura mare strică gura dar drege faţa. 


V. A. Fonescv, e. Dorna, j. Su- 
cava. 


Adică mâncarea multă. 


A 
9992 Cine vre să mănânce aibă lingură. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 54, 
c. Bochia, Ungaria. 


Când apuci a face ce va să fii pregătit cu cele necesari, 


i A i 
9993 Nu tot lingură, ci şi blid. 


Dr. Br. Cristea, Frov., p. 18%, 
c. Tisa, Ungaria. 


MALAIU 
XA 
9994 Stai, mălaiu, 
Să te taiu. 
AVR. CORCEA, paroh, c. Mărcina, 


Banat. 


Despre omul móle şi trândav. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 225 


A 
9995 Io 'i-am dat mălaiu, el mi-o îmbucat mâna. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 123, 
c. Logoş, Ungaria. 
Acelaş înțeles ca la No. 3139. 


EIN 
9996 Şi-a věrsat mălaiul. 


Dr. EL. Carsrga, Prov., p. 239, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


MĂMĂLIGĂ 


9997 Mămăligă ! vedi tu brânza, mergi şi gâlă. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 


reblecea, Bucovina. 
Pentru omul sgârcit. 


A 
9998 Şi 'n mămăligă caută spini. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 240, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 976. 


9999 Vai de mine, bine 'mi pare, 


Când věd mămăliga mare; 
Când o věd pe cârpětor 
Bat cu mâna "n pept, să mor. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 272, 


c. Codlea, Ungaria. 
Pentru cel mâncăcios. 


XA 
10000 Pune de mămăligă la chiotârea casei. 
E. I. PAraIciU, înv. c. Smulţi, 
j. Covurlulu. 
A făcut o trâbă, fără socotélă. 
A 
10001 O prins mămăliga scórță. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 19%, 
c. Logoş, Ungaria. 


226 i * PROVERBELE ROMÂNILOR 


% A 
10002 > “A face mămăliga: cu. ciomege. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănescă, 
j. Vâlcea. 


Pentru o femee care,are 'atâţea ţiitori, în cât numai 
cu ciomegele lor ar fi de ajuns ca să faci o mămăligă. 


A l 
10003  .A fi ca o mămăligă. 


Dr. EL. CRISTEA. Prov., p. 86, 
c. Toplița Rom., Ungaria. 


Adică móle. Vedi No. 8658. 
A MÂNCA 


10004 Mâncă adi un bou, mâne ai mâncà doi. 


Dr. E. CRISTEA, Prov., p. 147, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 8114. 


k A 
10005 Până acum a mâncat şi ăl dea pierdut 
boii. 
Sr. Tuţescu, c. Catanele, j. 
Dolj. 


E târdiă de tot; aŭ mâneat şi cei curi ai dat de o 
belea, şi de cari nu se mai lipesce mâncare. A se adaogă, 
acest înțeles la No. 3687. 

10006 Alţi mâcă ş-be, ş-alți lî fac cu ociiul.!) 
Ga. TocrLescu, l, p. 589. 


Acelaş înțeles ca la No. 8700. 


A 
10007 - Nu scie nici ce a mâncat a-seră, 
l Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 179, 
c. Crihalma, Ungaria. 
Nu sci çe mácă a-sérä.?) 


Gr. Tocirescu, I, p. 547. 


iu ay 


1) Alţii mănâncă şi bé, şi alții îi fac cu ochiul (îi duc dorul). 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 297 


Adică uituc. A se adaogă la No.:8707. 


10008 Adzi çe ari mâcă ş-be, ş-mâni s-frecă 
pântica.!) 

„i Ga. 'PoorLescU, Il, p. 610. 

Pentru cel nepre vădător. 


10009 Ndoauă mâcă, ndoauă arucă, şi napana 
di nă parti bagă.?) 


GR. TociLescu, II, p. 569. 
Să fim prevedători. l 


EA 
10010 Te mieri ce mâncă, şi te mieri ce mai 
lasă. 
A. Gonovri, publ. j. Suciava. 


In deridere, pentru cei cari spun că mănâncă puțin, 
şi înghit cât dece. 


A 
10011 Asvdă mâncând şi înghieţă lucrând. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 16, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Om mâncăcios și leneş. 


A 
10012 Mâncă ca trei, lucră ca şepte. 


Dr, EL. CRISTEA, Prov., p. 147, 
c. Lanerăm, Ungaria. 


Mănâncă mult şi muncesce mult. 


+A 
10013 A mâncat ochi de icónă şi a běut apă 
după cap de mâţț mort. 


Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 9, 
c. Bihor, Ungaria. 


Pentru bărbatul care nu vede că nevasta lui se dă la 
alții. 
10014 Ş-amijdoli (amîndoili) mâcă dit un ginac.?) 
Ga. TociLeecu, Il, p. 473. 
1) Adi ce are mănâncă și bé, și mâne 'ș-frâcă pântecele. 


2) Câte-va mănâncă, căte-va aruncă şi căte-va de o parte pune. 


3 AmîndnY mănânaă Aintolnn ninan 


228 PROVERBELE ROMÂNILOR 


1? Acelaş înțeles ca la No. 8366. 
20 A fi prieteni nedespărțiţi. 


+ | 
10015 Mâncă unt după pieptene. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 148, 
c. Codlea, Ungaria. 


Om sgârcit. 


A 
10016 Mâncă ca un lupăi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 147, 
c. Calbor, Ungaria. 


A se adaogă la No. 8147. 


10017 Par'că mănâncă tot în scăpetatul sorelui. 
P. GÂRBOVIGEANU, Semin. Cl. 
VI. 


Pentru omul slab. 


10018 Mănâncă cenuşă pe vatră. 


A. PANN, Prov. 
E sărac lipit. 


XA 
10019 A mânca cu plăvii. 
M. PoPa, c. Stefănesci, j. Vâlcea. 


Mâncă mult, se năpustesce pe mâncare. 


MÂNCARE 


A ; 
10020 Focare fără rnâncare. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 259, 
c. Logoș, Ungaria. 


Adică sărăcie. 
MĂRAR 


EA 
10021 Te amesteci ca mărarul în varză. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Do- 
brenă, j}. Muscel. 


Acelas înteles ca la No. 8782. 


[Se] 
[Se] 
ze) 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VIL 


MER 
* 
10022 Lelea s'a săturat de mere acre. 
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 
Doresc să maï schimbe. 
MERINDEA 
10023 Va-mi curmi mirindea ? !) 


Ga. Tocruescv, II, p. 546. 
Arată nepăsare. 


MESTECĂU 


A 
10024 Nu te face mestecău. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 182, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


Nu munci, nu te vîrî în bucluc pentru alţii. 
MIERE 
A 
10025 Nu tot ce'i dulce "i miere, nu tot ce scli- 


pesce îi aur. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 185, 
c. Gurarîulul, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 433. 


A SE MURA 
$A 
10026 A se murà. 


TEODORESCU-KIRILEANU, ww. c. 
Broşteni, j. Suciava. 
A se uda până la piele. 


NUCĂ 


EA 
10027 Nuca nu crapă de cât câud o despică 
ciocanul. 
V. A. Fonescv, ce Mălini, j. 
Suciava. 


1) O să "mi tai gustarea (de la t6că). 


230 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Se mai dice şi pentru fete. A se adaogà la No. 8889. 


A 
10028 Să nu "i mânci nuca de a-mână. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 232, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Să nu iei omului din mână. 


OLĂ 


A 
10029 Pune óla ia foc, 
Cam afiat un iepure într'un loc. 
Trage óla 'n sus, 
Că iepurele s'a dus. 


P. GÂRBOVIGEANU, profesor, CI, 
VIII, Semin. 


Acelaş înţeles ca la No. 8904. 


* A 
10030 Ola zmălţuită (jmulţuită) nu tulbură 
borşul. 
V. A. Fonesou, e. Slănişora,]. 
Suciava. 


Cel cu purtare bună, se întrebuințéză la slujbe, la 
trébă, ete. 


A 
10031 In óla acoperită nu scii ce ferbe. 


Dr. EL. Caisrea, Prov., p. 120, 
c. Gurartului, Ungaria. 


A se adaogă la No. 8908. 


A 
10032 Numai acoperișul scie ce ferbe în 6lă. 


Dr. EL. Caisrea, Prov., p. 176, 
c. Breţcu, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


10033 Fugi de la óla cu ştir, 
Unde n'ai băgat nici un fir. 


Adevtrul, Oct. 1902. 
A se adaocă la No. 8922. 


SUPLEMENT LA CAFPITOLU VII 231 


EA 
10034 I-a dat óla 'n foc. 


„E. I. PATRICIU, înv. c Smulţi, 
3. Covurluău. 


E forte supărat, 


OREZ 
10035 Ariz tu sulă.!) 


Ga. Vocruescu. I, p. 427. 


Lucru peste putință. 


OS 


A, 
10036 Ose să fie multe, că câni se află destui. 


Dr. EL. CristTEA, Prov., p. 200, 
c. Tisa, Ungaria. 


Avere să fie că e cine să o ridice. 


OȚET 
+A i 
10037 Cu oţet şi cu fiere 
Nu faci agurida miere. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 61, 
c. Agnita, Ungaria. 


Cu rěul nu îndulcesci ómeniï. 


10038 Cari tě-acață vinatea, puscă.?) 
GR. Tocruescu, II, p. 620. 


Puțin ne pasă de supěrarea cui-va. Acelaş înțeles ca 
la No. 8958. 


OU 


A 
10039 Parcă mâncă tot óuč. 


Dr. EL. OrIsTEA, Prov., p. 205, 
c. Cetea, Ungaria. 


i) Orez în frigare. 
2) Dacă te superi. (be) otei. 


282 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Acelaş înţeles ca la No. 8971. 


A 
10040 Tot omul sá 'şi mânce oul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 256, 
c. Bendorf, Ungaria. 


KA: 
10041 I-a dat peste cofița cu ouële. 


E. J. PATRICIU, înv. c. Smulţă, 
7. Cozurluiu. 


L'a atins unde ’l d6re. 


* A 
10042 Nici cât ai cóce un ou. 


E. I. PATRICIU, în. c Smulţi, 
j. Covurlulu. 


Adică de loc. 


«N'a dormit nici cât aït coce un où.» 


PAHAR 


* A 
10043 Cu 'n păhar golesci o bute. 


Dr. EL. RISTEA, Prov., p. 60, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


Cât de puţin să iei, de odată, curînd se isprăvesce. 


A 
10044 I sa umplut păharul, 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 198, 
c. Cetea, Ungaria. 


Nu maï póte răbda. 


xA 
10045 I-a dat de fund. 


Procorïtscu, înv. e. Islaz, j. 
Romanați. 


S'a îmbătat. Vedi No. 8991. 


A 
10046 Nu 's rari, 
Dar 's mari. 
TBODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broştenă, 3. Suclava. 


Sa diee deanre rîndul naharelor. Vedi si No. 2245. 


SUPLEMENT. LA CAPITOLU VII „283 


PÂNE 
A 
10047 Eu umblu cu pâne după el, şi dînsul 
dă cu ciomagul în mine. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 90, 
c. Sibiă, Transilvania. 


A se adaogà la No. 9003. 


RA 
10048 De vrei să mănânci pâne, nu "ți bate 
joc de tăriţe. 
P. PRELIPCIANU, preot, c. Scheia, 
Bucovina. 


A se adaogă la No. 9019. 
10049 Pânea ge u mâţi cu ngrânie, nu sě- 
acaţă di tini.!) 


Ga. TocrLescU, II, p. 609. 
A se vedé No; 9030. 


E A 
10050 Pâne peste pâne nu strică. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
reblecea, Bucovina. 


Adică bine peste bine; prisosul. 
ža 
10051 De la o vreme numai miezul pânei îţi 


place. 
Basora, prin V. Forescu, j. Su- 
ciava. 


Omul când îmbětrânesce, nu póte munci de cât puţin. 


* 
10052 Fie-care pâne are fărmăturile ei. 


V. A. Fonescv, e. Polticeni, j. 
Sucava. 
XA 
10053 A mâncă pâne amară. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Avra- 
mesci, 3. Tutova. 


A 'şi câştiga viâța grei, cu supărări, ete. 


1) Pânea pe care o mănânci cu cârtă, nu se prinde de tine. 


234 „. PROVERBELE ROMÂNILOR 


10054 Mâcă pâni csenă.!) 
À „GR. Tocinescu, I, p. 608. 
1% Slujesce la străini. i Ai ; 
2 Duce o viéță amărîtă: 
10055 Cu pânea tu tastru.?) 


GR. TocıLescu, TI, p. 609. 
Viéță nestabilită, fără rost. 


10056 Dă pâni a furlor.*) 


Ga. Tocruescu, I, p. 500 & 
609. 


E darnică, adică femee necinstită. 
10057 Da pâni.”) 


: Ga. TocILESCU, II, p. 609. 
Aduce folóse. i s 


"PARĂ. 


A 
10058 Mănâncă para până "i frumósă, nu aş- 
tepta să veştezescă. 
i Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 147, 
c. Bochia, Ungaria. 
1° Fă lucrul la vreme. : AAR 
2% Pentru femei. 


PASAT 
$ 
10059 ` Păsat cu apă rece. 


Sr, 'Tupescu, c. Catanele, j. 
Dolj. 


Adică nimica tot, nu e nimic de el. 


PASCĂ 


* A 
10060 Nu a mâncat pască tot de la acee gos- 
podină. 
V. A. Ponescu, €. Broșteni, j. 
Suciava. 


1) Mănâncă pâine străină, 

2) Cu pâinea în traistă. 

3) Dă pâine hoților (furilor). 
+) Dă pâine. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 235 


Se dice de femei, ce nu sunt de acelaş ném. 


PASTRAMĂ 


+A 
10061 Pastramă cu suflet. 
ST. TuţescU, înv. c Catanele, 


J. Dolj. 
Topit de slab. 


PERJĂ 


A 
10062 Mâncare cu perje, bucate boeresci. 


GHIBĂNESCU, Epoca, V. No. 
1233. 


Arată bunătătea acestei mâncării. Vegi Epoca, ziar, 
Anul V No. 1233. 


PESCE 
10063 — Lia-ţi di faso. 
— Bun i ş-pescul.!) 
GR. TocrLEscu, I, p. 604. 


Dice sócra şi nora. Când unul alege tot ce e mai 
scump şi maï bun la o masă. 


PILAF 


10064 Piper pisti pileafi.?) 
Ga. 'Pocrvescv, 1], p. 606. 


1° Pentru lucruri nepotrivite; cheltuisla de prisos. 
20 Când cine-va se amestecă unde nu e trâba lui. 


PITĂ 
* A 
10065 Nu "i vinovat cine mănânca şepte pite, 
ci cel ce le dă. 


E. I. PATRICIU, înv. c Smulţi, 
j. Covurlui. 


1) Iea-ţi fasole. — Bun e şi pescele. 


236. PROVERRELE ROMÂNILOR 


Inţeleptul trebue să conducă pe netot. 
A se adaogă la No. 9128. 


A, 
10066 Nu băga pita 'n cuptor, până nu arde 
focul. i 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 167, 
c. Toplița Rom., Ungaria. 


A face lucrul după orînduïélă. 


A 
10067 Fugi pită că te ajunge mălaiul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 98, 
c. Pinteuşul- M., Ungaria. 


l $ 
10068 Guvă tu pită.!) 


F. Q. BALAMACI, c. Gheorghia, 
Macedonia. 


A se adaogà la No. 9142. 


$ 
10069 I-a picat pită bună. 


V. A. FoRESCU, hw. c. Dorna, 
j. Sucava. 


Adică o slujbă bună. 


PLĂCINTĂ 


A | 
10070 De plăcintă 
Gura "ţi cântă 
De vărzare 
Şi mai tare. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 74. 
c. Alba-Julia, Transilvania. 


A se adaogà la No. 9149. 


+a 
10071 Pildă plăcinta că "i mai bună învertită. 


„E. I. PATRICIU, îm. c. Smulfi, 
j. Covurlulu. 


Când faci alusie la ce-va. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 287 


A d 
10072 Nu scie din câte pături se face plăcinta. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 179, 
c. Cetea, Ungaria. 


Câtă muncă trebue ca să se facă óre-ce. 


ža 
10073 A venit la plăcinte calde. 


V. A. Fonescu, e Dorna, j. Sw- 
cava. 


La lucru de a gata. Vegi No. 9157. 


10074 Acolo ’s plăcintele pe garduri. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 2, 
c. Sibiŭù, Transilvania. 


E bine, sunt folóse multe şi uşóre de obținut. 


PLOSCĂ 
ža 
10075 A umblà cu plosca, 


D-na Z. JUVARA, 0. Fedesci, ]. 
Tutova. 


A flecări, a duce veste, etc. 


PRÂNZ 


10076 Mâcaşi prândzu, mutrea ş-tră astară. ') 
Gr. TPociLescv, IJ, p. 547. 


Să fii prevedător; nu te mulțumi cu ce ai şi să te în- 
grijescï mereŭ de viitor.’ 


RASOL 


EI 
10077 A r&mas rasol. 


V. A. Fonkescu, ce Folticenă, j. 
Suciava. 


A pierdut tot ce aveă, a sărăcit. 


AA Maleahi ea a ul A 


228 PROVERBELE ROMÂNILOR 


SARAT 


E A 
10078 Ji sarat cum îi ocna. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, 3. Suctava, 


Sărat peste măsură 


SARE 


A 
10079 Până nu mânci cu omul oc maje de sare 
nu'l poţi cunosce. 


Dr. EL. CrIstTEA, Prov., p. 204, 
c. Ida-Mare, Ungaria. 


A se adaogà la No. 9212. 


10080 Mâcari fâră sari, gust n’ari. !) 


Ga. 'Tocrvescu, II, p. 622. 


10081 Ca sarea cu piperlu s-duc.?) 


GR Tocruescu. Jl, p. 606. 
Arată o înăsprire. 


SĂTUL 


10082 Sâtulu tră tuti dzîçi că nu ’s buni. 3) 


GR. Tocirescu, II, p. 627. 


Pentru cel care nu are trebuință de ceva 


A SE SĂTURĂ 


A * 
10083 Când o fi bóba de meiu şépte lei, 
Atunci se satură copiii tăi. 
P. GÂRBOVICEANU, prof. Cl. VI, 
Semin. Buc. 
Adică nici odată. 


1) Mâncare fără sare, gust n'are. 
2) Ca sarea cu piperul trăesc, 
3) Gătulul peniru tâte dice că nu suni bune 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 239 


SLĂNINĂ 


A 
10084 Pentru un cârnat perdi o slănină. 


Dr. BL. Caisrea, Prov., p. 209, 
c. Cacoviţa, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 2385. 


A 
10085 Pentru un şorlic perdi o slănină. 


Dr. EL. CRisrea, Prov., p. 209, 
c. Gurarfulut, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


STRACHINĂ 


EA 
10086 A mâncă dintr'o strachină cu cine-va. 
A. Gonovei, public. j. Suciava. 


A se adaogă la No. 9296. 


xA 
10087 Stai mai întâiu să vedi alb în strachină. 


P. GÂRBOVICEANU, Profesor, €. 
Harsa, 3. Prahova. 


Acelaş înţeles ca la No. 9298. 


TEIŢEI 
XA 
10088 Tae tăeţei cu barda. 


I. Bopa. c. Crihalma, comit. 
Tirna-Mare, Transilvania. 


Mijlóce nepotrivite cu resultatul. 


TALER 
zA 
10089 Linge talere. 


E. I. PArRIciU, înv. c. Smalţi, 
J. Covurhru. 


940 PROVERBELE ROMÂNILOR 


TIVGĂ 
A 
10090 S'a umplut tigva, trebue să se spargă. 


E. |. PATRICYU, înv. e. Smulţi, 
j. Covurlutu. 


S'aŭ început certuri. A se adaogà la No. 9339. 


+A 
10091 S'a spart tigva. 


E. T. PATRICIU, Înv. ce Smulţi, 
j. Covurlauiu. 


S'a stricat prietenia. 


A TOCĂ 


A 
10092 Multe tocate. 
Fără bucate. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 154, 
c. Gâinaru, Ungaria. 


UNT 


A 
10093 S'alege untul din brânză. 


Dr. Er. Cristea, Prov., p. 224, 
c. Guvrartului, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 8245. 


$A 
10094 Merge cumu untu. 


TreoporResCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suctava. 


Adică lesne; are gust bun; e ce-va bun. 


UNTURĂ 


A 
10095 Pagă untura în curu porcului. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 19, c. 
Braşov, Transilvania. 


Er OE e e e e Rt Pa ate i 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 241 


URDA 


10096 Mânâncă urdă din tobă. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Plog- 
tina, j. Mehedanţă. 


Se dice, în bătae de joc, celor nemulţumiţi cu mân- 
carea obiciuuită 


VAS 
A 
10097 Vasul gol sună a fóme. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 272 
c. Sinersig, Ungaria. 


A se adaogă la No. 9403. 


A 
10098 Vasului gol toți "i daŭ cu piciorul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 272 
c. Gurariuhuă, Ungaria. 


A se adaogà la No. 9405. 


pri 


10099 Nu vasul, dar ce pui în el, mirósě. 


V. FoREsCU, © Dorna, j. Su: 
clava. 


Nu e femea tot-dé-una rea, dar lumea care o înconjóră 
o face rea. 


VIN 
$A 
19100 De cât să mă trecă un pahar cu vin, 
mai bine un ces rěŭ. 
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. La- 
cescă, j. Muscel. 


Dice beţivul. 


A 
10101 Furcă lungă, mórtea mea! 
Resboiu, nu te-aş mai vede! 
Cop de vin, cum te-aş mai be! 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 9%, 


o [name fara ră TIn arena r 


242 PROVURBELE ROMÂNILOR 


10102 S-nu-l vedă vinlu tu mâni cseni.!) 
Ga. Tocrvescu, II, p. 663. 
Adică beţivul. 
ui A . x 
10103 Vinul mână calul, şi ovezul duce căruţa. 


V. SALA, dasc. c. Vaşcoă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Căruţa merge iute când calul e bine hrănit cu ovăz 
şi vizitiul cam chefuit. 


) 


A 
10104 Te 'mbată cu vinul, şi te amăresce cu 
pelinul. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 249. 


c. Bochia, Ungaria. 
10105 Pórtă apă şi be vin.?) 
IR. TOCILESCU, Il, p. 614 


1% Ori-ce lucru să faci nu e ruşine. 
20 Cui îi place să bé vin. 


xA 
10106 L’a rěstornat roşul. 
PnocoPiEscu, c. Islaz, j}. Roma- 
nafi. 
S'a îmbătat. 
10107 Încâiică pr&-aroşlu.?) 
GR. 'Pociuesct, II, p. 430. 
S'a îmbătat. 


ZARĂ 


A 
10108 Am mâncat a-sară zară, 
Şi-a eşit prin fustă afară. 
A. Gonovei, public. j. Sucava. 
Femee stricată şi murdară. 


1) Să nu vadă vinul în mâni străine. 
2) Pârtă apa şi bé vin. 
4, T ar Sai . pa A 


rr 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VII 243 


EMĂ 


N 


GAAN 
10109 Bună "i zéma, 
Dar lungă e góna. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VIII, Semin. 


Când nu căpătăm óre-ce de cât cu multă muncă. E 
vorba de góna iepurelui. 


A 
10110 Zamă lungă pentru gură, 
Carne nici o bucătură. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov , p. 278, 
e. Bochia, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 9488. 


A 
10111 Şi-a but zama. 


V. SALA, dasc. e. Vașcoăi, comit. 
Bihor, Ungaria. 


De acu pote să moră, şi-a trăit traiul. 


246 PROVERBELE ROMÂNILOR 


LUME 
A 
10116 Lume şi vicţă, 
Brăcinar de aţă. 


Dr. EL. CBrsrea, Prov., p. 139, 
c. Gurariului, Ungaria. 


A se adaogă la No. 9552. 


A 
10117 Astă lume i cum o vedi, | 
La nime să nu te 'ncredi. 


Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 15, 
c. Lupşa, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 9551. 


A 
10118 De ar fi lumea de hârtie, 
l-aş dă foc într'o mânie. 


Dr. E. Cnrsrea. Prov., p. 68, 
c. Giwariului, Ungaria. 


Cel desnădejduit şi amărit. 


A 
10119 S'a făcut lumea de foc. 


E. I. Tomescu, înv. c. Broscari, 
3. Mehedinţi. 


Când unul cheltuesce, mai mult de cât are, pentru 
îmbrăcăminte, etc. 


A 
10120 Lasă lumea, să cam trecă, 
Să vedem ce-o să: salegă. 


Dr. EL. Cristes, Prov., p. 133, 
c. Lupsa, Ungaria, 


XA 
10121 S'o dus în lumea lui, 


TEODOLESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suciava. 


La o viéță mai trebnică. 


¥ A 
10122 Umple lumea. 
E. J. PATRICIU, înv. €. Smulţi. 
j. Covurluău. 


Când. arată o cădere mare. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU VIU 247 


10123 După mini lumea s-chieră.!) 
Ga. TociLescu, II, p. 584. 


Dice omul egoist sau nepăsător. 


Après moi le déluge. 
Prov. Frane. 
+A 
10124 Dă-te după lume. 


Tire Hocioră, c. Selişte, comit. 
Sibii, Transilvania. 


A se adaogă la No. 9567. 


Ed 
10125 A fi pe lumea cea-l-altă. 


G. PoBoRAN, c. Slatina, 3. Olt. — 
A I. BĂNULESCU, 3. Dimboviţa. 
Adică cu gândul aiurea. 


E 
10126 A duce lume albă. 


A trăi în fericire. 


MULŢUMITĂ 


XA 
10127 Mulţemită sacă 
Nimerui nu'i dragă. 

Gavan. ONISOR, prof. ce. Dobro- 
vèt, j. Vasliutu. — QG. MADAN, €. 
Truşenă, Bucovina.-—— TEODORESCU- 

KIRILEANU, înv, j. Suciava. 
Când îți mulţumesece cine-va de géba, fără săi fi făcut 
vre-un bine, aga de mare, sait chiar de loc. A se vedé 


No. 9578. 


VECIN 
EA 
10128 Mai bine să te sfădesci cu mahalaua 
totă, de cât cu vecinul. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broşteni, j. Suclava. 


248 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Arată cât de mult e necesar ca să trăiesci bine cu 
vecinul. 


Pa 
10129 Mai bine să locuiesci în pădure singur, 
de cât, în sat, între vecini răi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 143, 
c. Tisa, Ungaria. 


Vedi No. 9628. 
VECINĂ 


KA 
10130 Când îți face cu mâna, 
Drăgălaşă e vecina. 


V. Forzscu, e Dorna, j. Su- 
ciava. 


Când te chiâmă la dînsa, când te ţii cu ea. 


NE me me a 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 


ARCANA 


£A 
10131 Umblă cu arcänaua. 


E. I. PArRrolU, înv. c. Smulţi, 
j. Covurlutu. 


Adică cu înşelăciunea, 


A ARCĂNI 
£A 
10132 L’o arcănit. 


E. L PATRICIc, înv, c. Smulţi, 
3. Covurluïu. 


L'a amăgit, la înşelat. 
ARMĂ 
10133 Li dedi armatli.!) 


Ga. TociLEscU, II, p. 429. 
S'a închinat, s'a pus. 


BABA ORBA 
M ; 
10134 A se juca de-a baba-órba. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Puina. 


Se caută şi nu se întîlnesc. A se adaogà la No. 9661. 


15 FA Anta armata 


250 PROVERBELE ROMÂNILOR 


BĂRBAT 


A 
10735 Bărbatul ține cheea uşei, dar feresta e 


deschisă. 
V. Ponesov, c. Stänişóra, j. 
Sucava. 


1° Femeea face tot ce "i place, de şi bărbatul o ține 
de aprópe. 
20 Are şi un înțeles pornografic. 


$A 
10136 Bărbatul dice în fluer, muierea plânge 


de fome. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 21, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Când bărbatul e leneş. 


A 

10137 Bărbate, bărbate, asară murişi şi nu te 
mai putui uita. Hoi! hoi! că de dor, şi 
unghiile mě dor. 


Avr. COROLA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


A se adaogà la No. 9677. 


A 
10138 Din cornele ţapului, 
Pun pomană bărbatului; 
Iar din carnea cea mai multă, 
O să 'mi trag mie o nuntă. 


Dr. EL. Carstea, Prov., p. 76, 
e. Logoş, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


XA 
10139 -  Omoră-m&, Dómne, şi 'miiea dilele băr- 
batului. 
E. Î. PATRICÏU, înv. c. Smulţă, 
j. Covurluău,. 
1% Când nu te înţelege cine-va; în glumă, 
2% Pentru femeea care nu ţine la bărbat. 


+A 
10140 Dacă limba fimeei ar fi mai scurtă, dilele 
bărbatului ar fi mai lungi. 


V. A. Ponesov, e Dorna, 3. 
Sucăava. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 251 


Acelaş înțeles ca la No. 3956. 
BĂTAIE 


10141 Prijina i e dată di Dumnidze&u.!) 


geo e a 


Gr. Tocruescu, H, p. 617. 
Acelaş înțeles ca la No. 9717. 


10142 Şcoplu şi arşina nu ies.?) 
Gr. 'Tocruescu, II, p. 637. 


A se adaogă la No. 9718. 


A BATE 
* A 
10143 Par'că baţi tot butuci. 


E. I. PATRICIU, înv. e. Smulţi, 
3. Covurhiiu. 


Când un om bătăuş lovesce întraltul, care i se îm- 


€ 
î potrivesce. 


XA 
10144 Bate şi nu curge. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe 
veblecea, Bucovina. 


Om sgârcit. 


%A 
10145 La bătut ca la stroi. 


TRODORESCU-RRILEANU, int. c. 
- Broşteni, j. Suciava, 


Adică straşnic. 


* A 
10146 A bate prostesce. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv, c. 
Broşteni, . Suciava. 


Fără nici o milă. 


1) Bătaia e 
2 


EN + i ati IRI) 


dată de Dumnedei, 


Nan Consum emaetă 


252 PROVERBELE ROMÂNILOR 


X 
10147 A da amandea pre cine-va. 
G. POPORAN, inst. c. Slatina, 


-je Olt 
A'l bate. 


BILIȚĂ 


$A 
10148 L’a prins în biliță. 


G. I. Tomescu, înv. c. Broscart, 
j. Mehedinți. 


Acelaş înţeles ca la No. 9837. 
-Bilija este o prinsóre de şoreci. 


BIRAU 
EAN 
10149 Când së compută r&vaşele, 
Atunci plâng biraele. 


_V. Sana, dasc. e. Vașcoă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Căci îi prinde cu ocaua mică. 


BOER 
E: 
10150 Boeru se cunósce, fie bogat, fie sărac. 


V. A. Fonescu, c. Folticeni, j. 
Suciava. 


Acelaş înțeles ca la No. 9776. 


ža 
10151 Feresce-te de boerii noi şi de fetele bč- 
trâne. 


V. A. FonEscu, c. Mălini, 3. Su- 
cava. 
$ 


Dumnidzcă, s-ti ascape di nicuchir noúŭ.!) 
I. CoYan, prof. c. Băésa, Epir. 


Căci sunt cei mai răi. Aceluş înțeles ea la No. 9762. 


1) Dumnedeii să te scape de bogat (fruntaş) noii. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 253 


BOERIE 
E 
10152 Sa dus prin mahalale, şi s'a întors cu 
boerie. 
V. Fonescu, c. Folticenă, j. Sw 
ciava. 


A căpătat bóle lumesci. Vedi No. 9786. 
BOERNAŞ 


Ga 
10153 Noi boernaşi, 


Vechi coţcaraşi. 
V. A. Fonescu, c. Folticenă, 3. 
Suciava. i 


Pentru parveniți. 
BUNIC 


Vinu, pap, s4-aspun iu č-ari maea. ') 


10154 
Ga. Tocrescu, I, p. 598. 


Acelaş înţeles ca la No. 10849. 
CĂLARE 


A 
10155 Nici călare, nici pe jos, 
Nici în căruţă 
Nici în teleguţă. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 161, 
c. Codlea, Ungaria. * 


A se adaogă la No. 9808. 
CÂNTARE 


XA 
10156 La cântare e vestită, 
Însă nu sci face pită. 
V. SALA, dasc. c. Vaşcoă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Pentru o femee lipsită de călităţile unei bune gospo- 
dine. 


1) Vino, bunicule, să'ți arăt unde o are bunica. 


254 PROVERBELI ROMÂNILOR 


CÂNTEC 


XA 
10157 Cânticlu açel marli! 1) 
Ga. Tocrrescu, II, p. 681. 


Adică fără sfirşit. Un fel de tarara nemțescă. 


CAPCANĂ 


A 
10158 A căzut în capcană. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
j. Covurluiu. 


A fost prins cu de furat. Vedi No. 9836. 


A CÂRPI 


XA 
10159 Te cârpesce 
De dai rece. 
P. GÂRBOYVICEANU, profesor c. 
Hârsa, j. Prahova. 


A bate straşnic. 


CARTE 
10160 A ave carte (bună). 


A veni cuk-va carte. 
LAURIAN & MAXIM, I, p. 474. 


La jocul de cărţi. A'i veni un noroc. 


A SE CĂSĂTORI 

% A i 
10161 Daca nu m'am căsătorit, 
Nice nu mam călugărit. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 64, 
c. Agnita, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 300. 


3) Cântecul cel mare. 


LD 
ii 
i 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 


CATANĂ 
A 
10162 Haide, frate, la câtane, 
Să mâncăm pită cu carne. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 107, 
c. Codlea, Ungaria. 


Pentru cel care mănâncă maï bine la cagarmă de cât 
a-casă, i 


A 
10163 Mai bine cătana la spate, de cât popa 
la cap. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 141, 
c. Logoş, Ungaria. 


Mai bine să fie prins şi dus la închisre, de cât mort. 


A 
10164 Eu cătană, tu cătană, 
Cine să ne facă zamă? 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 89, 
c. Gurartuhă, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 9771. 


* A 
10165 Cum e cătana, aşa e dolama. 


Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 59, 
e. Sinersig, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 14356. 
CIOCOLU 
$ 
10166 In mojic şi în ciocoiu, 


Dai de usturoiu. 


Başora, prin V. Forescu, j. Su- 
cava. 


Adică moravuri rele. 


EA 
10167 Ce'i ciocoiu, tot ciocoiu. 


'TEODORESUU-KĂ IRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suclava, 


Asupritor si nemilos. 


256 PROVERBELIE ROMÂNILOR 


e A 
10168 Pe ciocoiu îl cunosci de pe faptă, pe ma- 
gar de pe urechi. 


V. A. Fonescu, c. Folticenă, 3. 
Sucava. 


Faptele după om. 
COCÓNĂ 


$A 
10169 De cocónă esti cocónă, 
N'ai făsui să bagi în ólă. 
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c. 
Hârsa, 3. Prahova. 
Mândră şi săracă. 


CORDĂ 


EA 
10170 A remâné ca o córdă. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. Cl. VI, 
Semin. : 


Adică fórte slabă. 
CRAÏU 
X 
10171 La craiu nu rěmâne folósele. 


Basora, prin V. Forescu, j. Su- 
ciava. 


Pentru cei deprinşi în mari, care nu fac economii. 


A 
10172 Geba “i tata craiu, 
Şi de mine "i vai. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 101, 
c. Leciu, Ungaria. 
A 
Tata pote fi crabu, 
Si de mine este vai. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 248, 
c. Alba-Iulia, Ungaria. 


A se adaogă la No. 9908. 


XA 
10173 A sta cât un craiu, 


TEODORESCU-KIRILFANU, înv. c. 
Brosteni, 3. Suciava. 


e Bi rel 


€ 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 257 


Stă la el a-casă,; stă nepăsător şi fără témă. 


+A 
10174 Eşti (ai remas) craiu pe baltă! 


P. GÂRBOVICEANU, Profesor, c. 
Mălurenă, j. Argeş. 

Părinţii plecând la o nuntă sati la ori-care altă petre- 
cere, de 'şi lasă casa cu tote cele-lalte pe séma copilu- 
lui lor, îi dic: «Acum, rămân tote baltă» şi iarăşi, ter- 
minând cu petrecerea, şi îndreptându-şi spre casă, dic: 
«Acasă găsim tote baltă». In lipsa lor cine vine dice co- 
pilului: 

Nu e tat-tăă şi mă-ta aci, qi rămas crai pe baltă (eşti 
crai pe baltă)». 

Resultă de aci, că lucrurile fiind baltă (fără stăpân), 
ai rămas tu, din mic: craiŭ pe baltă (om mare). 

Se dice când unul mai mic rămâne să ducă treburile. 


CUMETRĂ 


A 
10175 Las să dică cumttra, bine că nu'i ade- 
věrat. 
E. I. PArRICiU, înv. c Smulfi, 
3. Covurlušu. 


Din snóva cu popa şi cumătra. 


CUMETRU 


A 
10176 — Cum&tre, fă'mi bine cu toporul. 
— 'Ți-aş face, dar nu'i a-casă. 
— lată! după uşă. 


C. 'TBODORESOU, Înv. c. Lipova, 
j. Vashuiu. 


Când nu vrei să împrumuţi un lucru care ţi se cere. 


CUMNA TA 
XA 
10177 La casa cu trei cumnate 
Nici vase nu sunt spălate. 


P. GĂRBOVICEANU, profesor, Cl, 
VIII, Semin. 


e ae aci e d Pa at e i ce ee Ta, Cota 


258 PROVERBELE ROMÂNILOR 


CUSCRU 
A 
10178 Cuscrii se duc, remâne mirésa. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p, 6i, 
c. Mâniareă, Ungaria. 


Scapi de un rěŭ şi rămâne altul. 


A DA 


A 
10179 Unde dă şi unde resună. 


P. GÂRBOYICEANU, prof. c. Clo- 
gani, j. Mehedinţi. 


Acelaş înțeles ca la No. 9952. 


DANȚ 


4 A 
10180 Ai intrat în dănțălău. 


E. I. PATRICIU, Înv. c. Smulţă, 
j. Covurluiu. 


Adică în afacere. 


DOMN 


A 
10181 Eu domn, tu domn, cine să ducă sacu? 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 89, 
c. Codlea, Ungaria. 
A 


Eù domn, tu domn; de sac cine să ţie? 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 89, 
c. Cacovija, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 9986. 


A A 
10182 Ferice de cel ce nu deschide uşile dom- 


nilor. 
Dr. Eu. Carstea, Prov., p. 94, 
c. Gurartului, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 9992. 


A 
10183 La domni n'ai ce căuta cu mâna gólă. 
Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 128, 


a Bir 


tă 


SUPLEMENT LA CAPIIOLU IX 259 


Nu te primesce şi nu ţi face nimica fără plată, 


A 
19184 Domn cu sula ’n traistă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 77, 
c. Gurartului, Ungaria. 


Săzac lipit. 


GINERE 
ž* A 
10185 Ginerile şi nurorile sunt saci fără fund. 


V. Fonescu, e Dorna, j. Sw- 
clava. 


Acelaş înţeles ca la No. 10052. 


GLONTE 


10186 Cu curşumea s-lu-agudeai, sândzi nu-i 
chica. !) 
Ga. Tocruescv, IT, p. 626, 


E f6rte supărat. Vedi No. 5852. 


HÂRTIŞ-PÂRTIŞ 
A 
10187 Aici e hârtiş-pârtiș, 
Unde nu e loc de cârmiș. 


I. Popescu, înv. c Dobreni, j. 
Ilfov. 


Când nu poţi scăpa de o csrlă, ori bătae. 


HORĂ 
XA 
10188 La horă mě 'ndes, mě 'ndes; 
De furcă fug să n'o věd. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Mier- 
lescă, je Olt. 


Acelaş înțeles ca la No. 10084. 


m SR aaa kaa a DE Faai aa Sa paie a aA, 


260 PROVERBILE ROMÂNILOR 


IENICER 


10189 Ca ianiqar face. !) 
GR. Pocrescu, H, p. 661. 


Se pórtă răi cu lumea, zurbagiii, ete. 


ÎMPERAT 
10190 D&-afâră hiliu de-amiră, ş-tu pungă nu- 
ari pară. 2) 
Ga. Tooirescu, IL, p. 670. 


Se portă ca un om bogat şi nu are nimic. 


ÎNCALECĂ 


10191 Până s-nu ncaligi, s-nu dai çiçiórli. °) 


> 


GR. TOCILESCU, T p. 473. — Dr. 
WaIGAND, Zweit. Jahres., p. 178, 


Să faci un lucru la vreme, să poruncesci când trebue, 
ete. 


XA 
10192 L’o încălecat. 


E. I. PArRiciu, înv. c. Smulţi, 
j. Covurluu. 
Veqi ez. 


La supus, i-a luat puterea. 


A ÎNNOTA 


A 
10193 Ianotă pe uscat. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 120, 
c. Logoş, Ungaria. 


Acelaş sl ca la No. 13090. 


1) Ca ienicer face, 
J Din afară fiii de împărat, si în pungă nu are para, 


Ao a Aa ae O Ie ARC PNI II ee Pee, PI EL e IL i 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX : 261 


A SE ÎNSURĂ 


A, 
10194 ins6ră-te până nu "ţi trece vremea. 


Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 121, 
c. Agnita, Ungaria. 


A se adaogă la No. 10110. 


A 
10195 Mai bine să te însori de dóuě ori de cât 
să mori odată. 


Dr. EL. Cristea, Prov., p. 143, 
c. Loyoş, Ungaria. 


Se dice, întrun mod ironie, împotriva însurătârei. 


ÎNSURAT 
A 
10196 Mânecatu de dimineţă şi însuratu de 
vreme, sunt dou€ lucruri cu spor. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 148, 
c. Codiea, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 10130. 


ISCÓDĂ 
zA 
10197 A umblà cu iscóde. 
A. Goroveï, publie. j. Suciava. 
A spionà, a cercetà. zi 
JOC 


+A 
10198 Jocul prea mult, strică. 
P. GÂRBOVICEANU, prof. c Po- 
norele, 3. Mehedinți. 


Acelaş înţeles ca la No. 10142. 


A 
10199 La joc, foc, 
La lucru ioc. 
P. GÂRBOVICBANU, prof. c. Capu 
Pisculuă, 3. Muscel. 


262 PROVEKBELE ROMÂNILOR 


XA 
10200 Eu la joc, maica la joc, 
Mălaiul a ars în foc. - : 
Bătui mâţa cu vătraiul 
Pentru că n'a scos mălaiul. 


P. GÂRBOVICEANU, Clas. VII, 
Semin. Buc. i 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


A 
10201 Stai cu jocul, 
Până vine schiopul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 944, 
c. Topliţa-Rom., Ungaria. 


XA 
10202 A rěmas ca surdu ’n joc. 


P. GÂRBOVICEANU, prof; c. Corbu, 
j. Olt. í 


A se adaogà la No. 10150. 


JÓCĂ 
* A 
10203 S'a stricat jóca. 


D-na ECAT. ZANNE, C. Băsescii, 
j. Fălciù. 
Nu maï merge tréba. 


A JUCA 
xA 
10204 Băeţii jocă 'n loc 
Şi fetele se prind la joc. 


P. GÂnBOVICEANU, profesor, Cl. 
VII, Semin. Buc. 


A 
10205 Jocă până îţi trage cu arcul, 
Să nu te căesci ca dracul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 126, 
c. Bochia, Ungaria. 


Să faci un lucru, cât e vremea prielnică. 


A 
10206 Jocă după cum îi flueră alţii. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p.126. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 263 


Acelaş înțeles ca la No. 10167. 


A 
10207 Jócă ca la nunta lui tată-seu. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Bis- 
trița, j. Mehedinţi. 


Când unul, la o petrecere, începe să jóce, să facă câte 
îi vin prin gând, ca şi când ar fi el maï mare, şi nevoind 
să scie că prin acele fapte, ale lui, póte să vatěme pe 
ceï-l-alți. 


$A 
10208 Jócă ca pe taler. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Opri- 
şor, je Mehedinţi. 


Acelaş înțeles ca la No. 10181. 


xA 
10209 Jócă ca donița la căruță. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Bata- 
de-Aramă, j. Mehedinți. 


Adică jócă răi, fără graţie. 
JUPÂN 
X A 
10210 De cât îi dice, câne, 
Mai bine, jupâne. 
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 


reblecea, Bucovina. 
Să fim îngăduitori. 


LARGUL 


10211 Acum e la largul ei (lui) şi la strîmtul 
meu. 
A. PANN, II, p. 100. 


A se adaogă la No. 10194. 


LAŢ 
A 
10212 I-a svirlit lelea laţul. 


V, Forgscu. e Mălini, î. Su- 


266 PROVERBELE ROMÂNILOR 


MUIERE 


A 
10225 Nu "ți capeți cal fără nărav, şi muiere 
fără cusur. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 185, 
c. Gurartului, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 10438. 
10226 Muliarea nu "i câmâsi, s-o ălicsesci cându 


vrei.!) 
Ga. 'Pooruescv, H, p. 561. 


Acelaş înţeles ca la No. 10417. 


10227 Casă fâră miiari, casă fâră hari.2) 
Ga. Tooruescu, I, p. 555. 
Acelaş înţeles ca la No. 10418. 


MUMĂ 


tA 
10228 Cine mascultă de mamă, 
N'are în lume nici o samă; 
Cine n'ascultă de tată, 
N'are noroc nici odată. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 48, 
c. Topliţa-om., Ungaria. 


A se vedé No. 10552 & 10553. 


EA 
10229 Cheia şi lacata e mama şi tata. 


E. I. PATRICIU, Înv. c. Smulţi, 
j. Covurluău. 


Să ai grijă de cheia şi lacata, căci multe odâre sunt 
în stăpânirea lor. A se adaogă acest înţeles la No. 10333. 


A 
10230 Mama m'a făcut pe mine, nu eŭ pe mama. 


P. GÂRBOVICBANU, prof. c. Mă- 
lurenă, j. Argeş. 


Când unul scie mai bine, e mai mare de cât altul. 


1) Muierea nu e cămașă, s’o schimbi când vrei. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU 1X 267 


10231 Ună oră mi fegi mum'mea.!) 
GR. TOCILESCU, Il, p. 562. 


Acelaş înţeles ca la No. 6037. 


* A 
10232 Drăguța mamei în ţeră pustie. 


T. BĂLĂşEL, înv, c. Stefănesci, 
j. Vâlcea. i 


neavând prilejul de a 'şi arăta arama. 
Se pare bun neavând prilejul d Ş 


10233 Fumeiia, di mumă armâne 6rfână.2) 
Ga. TocrLescu, H, p. 499. 


Adică când more mama, iar nu când piere tata. 


10234 Faâră mumă, ca puli fară cloçi.’) 
Ga. 'Tociuescu, I, p. 562. 


Şi ca un roiu fără matcă. 


10235 Vreri di n&arcă.t) 
Ga. Tocrueascu, I, p. 697. 


Iubire nesinceră, prefăcută. Vedi şi No. 10366. 


10236 Cum îl fegi mâ-sa ş-6sti.5) 
Ga. TociLescu, I, p. 680. 


10 Adică sărac. 
20 Prost, minte de copil. 


Vedi şi No. 10367. 


10237 Tri fumeÎi muma di la gură ţîni.5) 
Ga. TociLescv, II, p. 499. 


A se vedé şi No. 10349. 


5) Odată m'a făcut mamă mea. 

?) Famila, de mami remâne orfană. 

3) Fără mumă, ca puii fără cloşci. 

4) Iubire de mamă vitregă. 

5) Cum Va făcut mă-sa este. 

6 Pantri: familia [raniti mnma de la oură tine. 


268 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
10238 Mamă de scórță. 


TBODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
„Broşteni, 3. Suciava. 


Mamă vitregă. 


NEM 
A 
10239 Nem, ne nem, da brânza "i pe bani. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 158, 
c. Turda, Ungaria. 


A se adaogă la No. 10390. 


A 
10240 Nem ca doi Saşi în trei grădini. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 158, 
c. Gurariulul, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 10403. 


10241 Ş-ă avini soia pân tu n6uli brâni.!) 
Ga. Tociescu, II, p. 680. 


Ca să "1 cunosci ce póte fi. 


$ 
10242 Pune de mămăligă că vin némurile, dar 
trage tăciunii ’nděrěpt. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 217, 
c. Reşnov, Ungaria. 


Adică primesce răi némurile. 


NEVESTĂ 


A 
10243 Calul bun şi nevesta frumosă îţi pune 
capu. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 29, 
c. Codlea, Ungaria. 


A se adaogà la No. 10414. 


1) Să "i cauţi némul până la a noua spiţă. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 269 


A 
10244 Nevestă ne-bătută şi bani ne-numěrați 
nui bine să ţii la casă. 


Dr. Er. Carstea, Prov., p. 160, 
c. Toplița Rom., & p. 20, c. Orëg- 
tie, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 10412. 


10245 Nvésta ta, ca aradha ta.!) 
GR. 'Tocruescu, II, p. 698. 
Acelaş înțeles ca la No. 10427. 


10246 Agiundzi pân la nvesta.?) 
Ga. 'PocrLescu, II, p. 572. 
Adică aprâpe de cine-va, sati de ce-va, prin favore; fiind 


forte greă, mai ales dacă eşti străin, să agiungi până la 
miresă. 


10247 Nu va-mi da nvestă.'5) 
Ga. Tocruascu, IL, p. 576. 
Dice numai omul însurat, arătând nepăsarea că i se 
póte refusa vre-odată un lucru, pe care nu '] va cere 
avându'l deja. 


NORĂ 


* A 
10248 Aduci nora cu scripca, şi n'o poţi scóte 
nici cu popa. 
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
veblecea, Bucovina. 


Acelaş înţeles ca la No. 14890. 


NUN 


* A 
10249 In cinstea nunului jocă toți proştii. 


P. GARBOVICBANU, profesor, Cl. 
VII, Semin. Buc. 


1) Nevésta ta, după rîndul tăi. 
2) Ajunge până la nevéstă. 
3) Nu o să 'mi dé nevéstă. 


270 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Face óre-ce pentru a face plăcerea altuia. 
10250 Ca nunlu la numtă.!) 


„Ga. TociLescv, ÎI, p. 698. 
A fi considerat. 


NUNTĂ 


A 
10251 Vai de nuntă când lipsesce ginerile. 


D-na Z. JuvARA, c. Fedesăă, j. 
Suciava. 


Când lipsesce ce e mai de sémă şi mai trebuincios,. 


* A 
10252 Se póte nuntă fără scurtă? 


V. A. PFoRescv, c. Dorna, j. 
Sucava. 
Nu să pote nuntă fără să iésă vorbe rele pentru mulți 
saii certuri şi bătăi. Vedi No. 10488. 


A 
10253 Nu'i nuntă fără plâns, nici comândare 
fără rîs. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 173, 
c. Toplița-Rom., Ungaria. 
Vedi No. 10489 & 10490. 


10254 Numta n-óră ari hari. 2) 
GR. TOCILESCU, JI, p. 575. 


Să nu te mai căsătoresci a doua oră. 


A 
10255 Se duce nunta, remâne gavia. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 230, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Când bunul trece şi rămâi cu răul. 
PANDUR 


A 
10256 Mai bine eŭ cu pandurul, şi el cu popa, 
de cât eŭ cu popa şi el cu pandurul 
la cap. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 141, 
c. Logoş, Ungaria. 
1) Ca nunul la nuntă, 
2) Nunta odată are graţie (haz). 


| 
i 
n 
i 

| 
A 
| 
{ 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 271 


Acelaş înțeles ca la No. 10163 din acest capitol. 


PĂPUŞĂ 
10257 Nafoară ca pâpuși, ş-nauntru sac de pali 


pân di guşi.!) 


GR. 'TocIuescU, II, p. 566. 


Acelaş înţeles ca la No. 10585. 


PARADĂ 


A 
10258 Face paradă fără voiea lui. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 91, 


A c. Agnita, Ungaria. 
A murit. 


PĂRINTE 
A 
10259 Nici un părinte nu 'şi înnecă copiii. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 164, 
c. Agnita, Ungaria. 


A se adaogà la No. 10547. 


PIEDICĂ 
A 
10260 A pune piedică. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. C. 


Broşteni, j. Suciava. 
A face un neajuns cuï-va. 


PINTEN 
* A 
10261 A'l luă în pinteni. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broşteni, j. Suciava. 


A”l luă la vale; a'l luă din aspru. A se vedé şi No. 


10570. 


+A 
10262 Bate în pinteni. 
TRODORESCU-KIRILEANU, Înv. C. 
Broşteni, 3. Suckava. 


1) In afară ca nănusa. si 'năuntru sac de nae mână în pât,. 


PROVERBELE ROMÂNILOR 


A se adaogă la No. 10571. 


POST 


A 
10263 Nu da post, 
La omul prost. 
V. SALA, dase. c. Broșteni, j. 
Sucava. 


Căci nu va fi în stare să “şi îndeplinescă datoriile. 


POSTE 
A 
10264 I-a tăet poşta. 


E. I. PArRrciv, înv. c. Smulţi, 
j. Covurluku. 


L'a oprit din obrăznicie. 
PRAŞTIE 
A 
10265 A'şi face prașştia. 


GQ. P. Sauvri, înv. c. Smulţă, j. 
Vaslutu. 


Adică a'şi face cursul. Se dice de o bólă care trece 
prin tóte fasele eï. 


E AN 
10266 A ajuns sě’l pui în praştie. 


P. GÂRBOVICEANU, Semin. Cl. VII. 
A ajuns rěŭ de tot. 


PRAV 
A 
10267 După prav, văluş (zăclop, dop) trebue. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 81, 
Ungaria. 


Pentru cele de lipsă, după orînduislă, 
PRIMAR 


10268 De primar, primar să fii, 
Dar de frică tot să scii. 


Adevăr, Oct., p. 902. 


EG aal mai onana. taaban AA. ama la: hond aà miha aAA 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 273 


* A 
10269 S'a ales şi el primar, 
A umplut satul de amar. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Ho- 
tărani, j. Mehedinți. 


Când un om rěŭ se ridică, ajunge mare şi puternic. 


PUŞCA 


A 
10270 Puşca gólä sperie pe doi urşi. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 218, 


c. Agnita, Ungaria. 
A 


De puşca gólă se tem doi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 74, 
c. Logoş, Ungaria. 


A se adaogă la No. 10599. 


A 
10271 Cu puşca în mână, cu mămăliga 'n gură. 


P. GÂRBOVICBANU, prof. c. Lita, 
3. Teleorman. 


Veche dicere haiducâscă. 


+ A 
10272 Dai cu puşca în ciuperci, şi înnemeresci 
în castraveți. 


P. GÂRBOVICEANU, prof, c. Bu- 
nesci, jud. Argeş. 


Nu nimeresce o trébă; nu isbutesce; a vrut s% facă 
un lucru şi a ieşit alt ce-va. 
+A | 
10273 Pune puşca jos şi prinde iepurele. 


P. GÂRBOVIGEANU, prof. cl. VII, 
Semin. Buc. 


Când nu eşti în stare să faci Gre-ce. 
10274 O-arcă tufechia. 1) 


A E Ga. TocrLescu, II, p. 644. 
Sa logodit. 


Si Ar Tama tu e ii e 


274 PROVERBELE ROMÂNILOR 


RESBOLU 
XA 
10275 La miere nainte, la r&sboiu înapoi. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. cl. VIII, 
Semin. 


A se adaogà la No. 10616. 


RUDĂ 


ž* A 
10276 Rudă, rudă, dar turta i pe bani, 


P. GÂRBOVICEANU, profesor. cl. 
VILI, Semin. 


Acelaş înțeles ca la No. 10037. 
10277 Mâcă ş-bé cu-a těŭ, şi dari-lóri nclo.!) 


Ga. Tocrescv, II, p. 477. 
A se adaogà la No. 10637. 


SABIE 


% 
10278 A întrebuințat foc şi sabie. 
V. A. Forrscu, c. Folticeni, 


, Jj. Suckava. 
Adică tâte mijlâcele. 


10279 U gimsi corda.?) 
GR. Tocrescu, II, p. 649. 
S'a făcut haiduc, sa revoltat. Vedi No. 10654. 


SFIRLEZĂ 


XA 
10280 A se înviîrti ca o sfirleză. 


TEODORESCU-RIRILEANU, Înv. c. 
Broșteni, jud. Suclava. 


Spiriduş, iute. Vedi No. 10675. 


1) Mână şi bé cu al tăii şi daraveri să nu aï (încolo). 
2 A încins sabia: 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 275 


SLUGĂ 


A 
10281 Cine'i slugă nu'i domn. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 47, 
c. Sibiă, Ungaria. 
Trebue să asculte. 
10282 Sluga veche se lenoşeză şi se nărăveză. 


Adevăr, Oct. 1902. 
Vedi şi No. 10695. 


XA 
10283 Slugă la dulamă lungă. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Dră- 
gănescă, j. Vlașca. 


Slugă la un om de nimic, saŭ când poruncesce unul 
mai mic la altul mai mare. Vegi No. 10115. 


SLUJBĂ 
EA i 
10284 Slujba “i slujbă, 
Drujba îi drujbă. 
TEODORESCU- KIRILEA NU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suciava. 
Când e slujbă, slujbă să fie; când e petrecere, atunci 
să fie petrecere. 


SOCRĂ 


10285 Cari o-ari sâcră nu va, ş-u caftă cari 
nu o-ari.!) 
GR. 'Tocrescu, II, p. 628. 


Căci are experienţă. A se vedé şi No. 4892. 


10286 Fitilia nu sci ge-i sucrilia. ?) 
GR. "TOCILESCU, H, p. 494. 


10287 S6cră ună, nvestă dóuč, casă nu sč- 
adară.?) 
EI _ Gr. Tocrescu, I, p. 627. 
1) Cine are s6cră nu vré, și o cere cine nu o are. 
2?) Fetele (fetia) nu sciă ce'i sócra (socria). 


„216 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Numai unul se poruncâscă întro casă, şi acela care 
se cuvine. 


10288 Nu va ti bag socră.!) 
GR. TociLesgu, I, p. 627. 


Mai mare peste mine. 


STĂPÂN 
A 
10289 Ochiul stăpânului îngraşă vita de ju- 
mătate. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 189, 
e. Toplița Rom., Ungaria. 


A se adaogă la No. 10767. 


A 
10290 Ochii stăpânului mai mult spor fac, de 
cât amîndou& mânile. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 189, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 
10291 Până s-nu mâţi pâni csénă, nu-agiundzi 
domnu vîrăoră. 2) 
Ga. TocrLescu, II, p. 609, 
Acelaş înţeles ca la No. 10723. 


10292 "Țîni-li çiórli a bâului când domnu-su va 
si-l tali. 3) 
Ga. Poorescu, Ii, p. 685. 


Acelaş înţeles ca la No. 10765. 


A 
10293 Nu e stăpân fără stăpân. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 169, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 10778. 


1) Nu o să te fac s6cră. 
2 Până nu măvânci pâine străină, nu aţungi stăpân nict-odată, 


o 


+A 
10294 Unde stăpânul e tare, şi țaranul e fudul. 


V. A. ForEscU, e Dorna, 3. 
Sucava. 


Acelaş înțeles ca la No. 10781. 


XA 
10295 După ce more stăpânul se 'ngraşă câinii. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. cl. VI, 
Semin. Buc. 


Când unul mare se pierde, toţi alergă să capete câte 
ce-va. 
10296 Nicuchir ţ-eşti, pită-ți mâgi.!) 
Ga. Tociescv, II, p. 697. 


In casa ta facă ce vrei. 


$A 
10297 Ho! ţeră fără stăpân! 


TRODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suckava. 


Se dice unuia, care se năpustesce cu gura asupra al- 
tuia. mai mare în vristă, sai ca stare socială. 


STRAJĂ 
A 
10298 Purtat ca bâta străjii. 


Dr, EL. CRISTEA, Prov., p. 218, 
c. Bochia, Ungaria. 


Om servil, de care toţi dispun la rîndul lor. 

Odinióră în Ungaria, în fie-care comună erà o anu- 
mită bâtă care se încredința, pe rînd, la acel care e 
chemat să facă straja satului. 


SUBAŞ 


10299 Ca subaşi s-portă.?) 
Ga. Tociuescu, ÎL, p. 700. 


1) Stăpân ești, plăcintă "(i mănânci. 


27A PROVERBELE ROMÂNILOR 


Adică rěŭ. 
Subaş== conductorul poterii care se trimitea în contra 
haiducilor. 


TATĂ 


EA 
10300 Tată nu "i şi fată este, 
Mă-sa s'a făcut poveste. 


V. SALA, dasc. c. Vaşcoăi, comit. 
Bihor. 
Copil din flori. 


A 
10301 Numai tată şi mamă nu poţi comperă 
pe bani. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 177, 
c. Gurariuhă, Ungaria. 


Dar nevâstă cât vrei. 


10302 Di sclingiamea tatălui armâne hililu 
orbu. !) 
Ga. Tocruescv, II, p. 701. 


Când părintele nu dă copiii la şedlă, şi aceştia rămân 
neînvăţaţi. 


EA | 
10303 Traiul tătucăi cu banii mămucăi. 


V. A. Forrscu, e Dorna, j. 
Suciava. 


Acelaş înțeles ca la No. 9858. 


TȚTĚRAN 


A 
10304 Mai bine țěran în piciore decât boer în 


genunchi. 
Dr. E. CRISTEA, Prov., p. 144, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Adică ţăran bogat, independent de cât boer scăpătat 
şi plecat. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU IX 279 


ŢINTĂ 


PAS 
10305 A puşcă preste ţintă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 12, 
c. Gurartulhă, Ungaria. 
A nu nemeri. 


TRIŞCĂ 
& A 
10306 Cântă în trișcă. 


E. I. PATRICIU, Înv. ce Smulţi, 
j. Covurlušu. 


A isprăvit tot, a sărăcit. 
a TUN 


10307 Arcă topa. !) 
j GR. Pocrnescu, I, p. 643. 
A murit. 


VADANĂ 


EAN 
10308 Alérgă la pat de vadană, 
Ca şi la masă de pomană. 


V. A. Forzscu, c Dorna, j. 
Suciava. 
Caută chilipir. 


A 
10309 De cât înghemuit la pomană, 


Mai bine în pat la o vadană. 


V. Fonescu, c. Mălini, j. Su- 
cava. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


VODĂ 
EA | 
10309b Parcă ar fi a lui Vodă. 


P. GÂRBOVICEANU, c. Mosna, j. 
Dolj. 


Se mândresce, îşi crede totul permis. 


E o do e 


280 PROVERBELE ROMÂNILOR 


ZĂLOGĂ 


A 
10310 S'o perdut zăl6ga. 


Dr. EL. ORISTEA, Prov., p. 243, 
c. Logos, Ungaria. 


Adică răvaşul de drum. 


ZAPCIU 


10311 Nu l-ari subaşi la loc. !) 
GR. Tocrescu, II, p. 683. 
A fi ţienit la cap. 
A se vedé la No. 10299 din acest capitol un alt în- 
teles al cuvîntului subaş. 


D Nn 71 are zanciul la loc. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 


AC 


EA 
10312 Acu îmbracă casa. 


T. BĂLĂŞEL, preot, e. Ștefănescă, 
j. Vălcea. 


Acelaş înţeles ca la No. 10999. 


*A 
10313 Pentr'un ac de mischiu dai un fier de 
plug. 
G. BĂNULESOU, înv. c. Pietroşița, 
3. Dimbovita. 
Acelaş înțeles ca la No. 11001. 
10314 Di aumbra di ac, casă nu s-faşi!). 


GR. TocrLescv, II, p. 418. 
Acelaş înțeles ca la No. 11006. 


EA 
10315 . Cât iea acul cu sufletul. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


La cusătură când se iea mult pe ac. Insemnéză lăcomie. 


+A 
10316 Dacă arunci acu, pică în cap de om. 


T. BĂLĂŞEL, prest, c. Ştefănescă, 
j. Vâlcea. 


Arată o adunare désă de 6meni. 


l) De umbră de ac casă nu se face. 


282 PROVERBELE ROMÂNILOR 


EA 
10317 A nu avé nici un ac. 
T. BĂLĂŞEL, preot, e. Stefănescă, 
j. Vâlcea. 
A fi sărac peste fire. 


AGONISIRE 


A 
10318 Agonisirea la vreme înlătură lipsa şi ne- 
voia. 
N. Mareescu, înv. e. Moviliţa, 
j. Putna. 


A se adaogă la No. 11028. 


ALB 
10319 Cari s-nu hibă albu, va hibă laiu.!) 
GR. Tociuascv, I, p. 420. 


Dacă nu o fi una o să fie alta. 


ALDAMAŞ 


& A 
10320 O babă a vîndut o cociorvă şi tot a but 
aldămaş. 
E. I. PATRICIU, înv. e. Smulţi, 
j. Covurlušu. 
Dar noi! Motiv de a bé. 


ASCÂRCHIRE 


10321 Li s-ascârchi. 2) 
G. Zuca, ec. Cavaia, Albania. 


A pierdut, a cheltuit tot ce avea; iaŭ secat isvórele 
de bogăţie, etc. 
Ascârchire = sfirşirea urzelei la ţesut. 


A AVE 


10322 Paşci n-casă, cându ari; ş-cându nu, 
s-tindi la sori.*) 


Ga. Tocruescv, II, p. 601. 


1) Dacă no fi alb o să fie negru. 
2) 1 s'a isprăvit urzela. 
3) Pascele în casă când are; și când nu, se întirde la sâre. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 283 


Când are parale petrece şi cheltuiesce; când nu, stă. 
A se adaogă la No. 11043. 


FA 
10323 Unde nwi, nici Dumnedeu nu dă. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, e. Fe- 
reblecea, Bucovina. 


Acelaş înțeles ca la No. 15148. 


AVERE 


EA 

10324 ME bucurai la avere, 
La străchini şi la ulcele; 

Vai de păcatele mele! 


P. GÂRBOVICEANV, profesor, c. 
Mosna, j. Dolj. 


A se adaogà la No. 11063. 


A 
10325 Averea nu e scrisă niměnui în frunte. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 18, 
c. Sibiŭù, Transilvania. 


E greŭ să cunosci adevărata stare a unui om. 


+A 
10326 Cel ce are avere e mai sgârcit ca cel ce 
mare. 
C. TEODORESCU, Înv. c Dogele, 
3. Vaslutu. 


Cel sărac e în tot-dé-una mai darnic. 


* A 
10327 Par'că "i din averea lui tat's&ui(s0). 


GAVR. ONIŞOR, prof, c Crângu, 
î. Tutova. 


Pentru cel sgâreit, nedarnic; mai ales pentru cel care 
nu dă dintrun lucru care nui aparţine. 


AVUT 


E A 
10328 Cel mai avut e acela ce nu poftesce. 


V. SALA. dase. c. Vascoti. comit. 


284 PROVERBELE ROMÂNILOR 


BAN 
XA 
10329 Banu îi biciu dracului. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 20, 
c. Topliţa-Rom., Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 11084. 


10330 Ca viarvirlu (harghirlu) fudzi parălu. !) 
Ga. Tocruescv, I, p. 600. 
Acelaş înţeles ca la No. 11087 & 12457. 


| E9 
10331 Banii nu cer mâncare. 


D-na Ec. ZANNE, c. Băsesci, j. 
Tutova. 


Ii putem prin urmare economisi fără nică o témă. 


$A 
10332 Nici o fată nu "ţi mai dice: 
«Nu be banii, măi voinice.» 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broscari, j. Mehedinţi. 


Femeile store la pungă pe bărbaţi. 


EA 
10333 E mai bine a câştiga banii, de cât aï 
sci întrebuința bine. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 85, 


| c. Topliţa-Rom., Ungaria. 
A se vedé No. 11111. 


EA 
10334 Cu bani găsesci tată şi mamă. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
reblecea, Bucovina. 
A 
Ai bani, ai tată şi mamă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 6,c. 
Reşnov, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 11129. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 285 


% A 
10335 Unde'i banul, acolo'i şi minte. 


V. SALA, dase. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


A se vedé şi No. 11090. 


10336  Macă Îi-asuni, óspiți câţi s-aziqi aduni.!) 
Ga. Tocruescv, II, p. 431. 
A se adaogă la No. 11160. 


EA 
10337 Banu nu are (cunosce) frate. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 21, 
c. 'Topliţa- Rom., Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 10037. 


A 
10338 Legă banul pe dece locuri. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 185, 
c. Colun, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 12469. 


10339 Banii întru cari stă mădularile oștilor. 
N. Cosmin, Letop. Mold., I, p. 
439. 


Şi cum dice Francesul: largent est le nerf de la guerre. 


A 
10340 Nu umbla cu doi bani în trei pungi. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 186, 
c. Logoş, Ungaria. 


A se adaogă la No. 11171. 


A 
10341 E plin de bani ca brâsca de pene. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 87, 
c. Sibii, Transilvania. 


Acelaş înţeles ca la No. 11191. 


D Parcă 2 ennf nrietent câti să dici (vret) aduni. 


286 PROVERBELE ROMÂNILOR 


+ A 
10342 Ţipă banii a bolânda. 


IUL. GROFŞOREANU, profesor, c. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 
Om cheltuitor. 


* 
10343 Bani de pesce. 
HENRY JUVARA, c. Bérlad, j. Tu- 
tova. 


Adică bani de cheltuit, mai ales în petreceri şi beţii, 
BLAZNĂ 


A 
10344 Blazna 
Face cazna. : 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 24, 
c. Gurartuhă, Ungaria. 


De aceea, când facă un lucru, să ’l faci bine. 


BLEAŬ 
4 A 
10345 Alb ca bleau. 


Sr. Turescu, înv. c Catanele, 


3. Dolj. 
1° Adică negru. 
20 Urît. 
BOGAT 
* A 
10346 Bogatului, fie-care voesce a fi věr saŭ 


părinte. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 24, 
c. Toplita-Rom., Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 11248 & 11249. 


A 
10347 Omul bogat e ca iepurele; sare unde vré. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 192, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


Bogatul face ce vré. 


*A , 
10348 Beteşugul bogatului e ca sănătatea să- 
racului. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 28, 
c. Gurartului, Ungaria. 


m 


SUPLEMENT LA CAPITOEU X 287 


Bogatul, când e mai răi, tot stă mai bine de cât omul 
sărac. 


A 
10349 Mai curînd pote să mergă bogatul la 
vale, de cât săracul la del. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 145, 
c. Topliţa, Ungaria, 


Mai curînd sărăcesce cel bogat de cât se ridică cel sărac. 


A 
10350 Prin gardul bogatului nu bate nici vîntul. 
Dr EL. CRISTEA, Prov., p. 216, 
e. Logoş, Ungaria. 


BOGĂȚIE 


ža 
10351 Bogăția nu vine la nime pe apă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 24, 
c. Topliţa: Rom., Ungaria. 


Ci cu o muncă încordată 


A BOI 
+A 
10352 A boi pre cine-va. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
j. Covurluiu. 


A se adaogà la No. 11270. 


BUCĂTĂRESĂ 


A 
10353 Mai mulţi bucătari pot strica rîntaşul; 
dar o singură bucătăresă pote strica 
pe stăpân. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 146, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 11277. 


EA 
10354 Bucătăresa săracului e nevesta. 


Dr. EL. Carsrea, Prov., p. 25, 
c. Gurartului, Ungaria. 


da ci sui a oa - =- - 


288 PROVERBELE ROMÂNILOR 


BUTIE 
EA 
10355 Fie butea cât de plină, 
Nu'i bună în casă străină. 


V. Sana, înv. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Averea streină nu ne aduce nici un folos. 


BUTOIU 
10356 Cati brîni ma mulţi Îi badzi a butiliei, 
ahântu ma sânâtosă s-façi. 
Ga. TociLescu, IJ, p. 677. 
Prigonivea întăresce pe om. 


A CĂLETORI 


A 
10357 Cine călătoresce scie să umble. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Mic- 
gunescit- Greci, 3. Ilfov. 


Arată r6dele experienţei. 


CALIC 
EA 
10358 Ce mai iei traista de la calic? 


P. PRELIPCEANU, înv. c. Schela, 
Bucovina. 


Acelaş înţeles ca la No. 11339. 


XA 
10359 Scârbit e calicul, când “i bate vintul 
traista. 
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova, 
j. Vaslužu. 


Adică când e gólă, deşertă. 


EA 
10360 — Sari, calice, că arde satul! 
` — Eu mě duc în altul. 


_ P. PRELIPCEANU, înv. c. Schela, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 289 


Cănd nu avem nimic de pierdut, ce ne pasă de neno- 
rocirile cari lovesc pe cei-l-alţi. 


A CÂLȚII 


A 
10361 Al câlţii (a se câlţii). 


TEODORESOU-KIRILEANU, înv. c 
Broşteni, j. Suciava, 


A'l bate, dar mult trăgându-l de pěr. 


CALUP 
10362 Li trapsi câlupea. 1) 


Ga. TocrLescu, II, p. 454. 


A se adaogà la No. 11356. 


CAR 


XA 
10363 Nici în car, nici în căruţă, 
Nici pe jos desculţă. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Clo- 
şană, j. Mehedinți. 


Acelaş înțeles ca la No. 11373. 


A 
"10364 După ce se răstornă carul, vede calea 
cea bună. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 80, 
e. Topliţa-Rom., Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 11381. 


A 
10365 Păn ce nu se restornă carul nu se toc- 
mesce drumul. 


Dr, EL. CRISTEA, Prov., p. 203, 


c. Buda, Ungaria. 
A se vedé No. 11379. 


A 
10366 S'a prins caru ’n imală. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 243, 
c. Logoş, Ungaria. 


290 PROVERBELE ROMÂNILOR 


S'aii încurcat lucrurile, nu mai merge. 


A 
10367 li pere carul în petri. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p.115, 
c. Agnita, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. Vedi şi No. 11393. 


EA 
10368 Carul plin merge încet, cel deşert alergă 


şuchiet. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 35, 
c. Sinersig, Ungaria. 
Pentru bogat şi sărac. 


A 
10369 Carul gol. hodorogesce. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
reblecea, Bucovina. 


Fudulie. 


A 
10370 Ţi sa 'ncărcat carul, 
S'a umplut păharul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov, p. 252, 
c. Toplita-Rom., Ungaria. 
À E l 
10371 După carul care nu te aşteptă, nu alergà.. 


Dr Er. CRISTEA, Prov., p. 80, 
c. Agnita, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 9585. Nu te încerca unde nu 
al trecere. 


ža 
10372 Un car. 
Șezătore, J, p. 89. 


Adică mult. Vegi No. 11402. 


<Duc un car cu minciună.» 
CÂRCIMAR 
XA 
10373 Beţivul cu un gând, şi cârcimarul cu 


alt gând. 
N. JUVARA, c. Popenă, j. Fălciti. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 291 


SN6OvĂ 
Un beţiv a cerut la cârcimă o ólă cu vin. Ceru după acesta o a 
Pest Mie = a at ni 
dona ólă, gândind că va fugi şi va păcăli ast-fel pe cârcimar. Dar ne- 
gustorul, care'l simţise, puse mâna pe căciula, înainte de a merge 
să'l servâscă, 


CÂRLIG 
+A 
10374 A se face cârlig pe lângă cine-va. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broșteni, j. Suciava. 
z ) . . 
A'l linguşi. 


CÂRPACIU 
10375 Ca cârpaciul cu curéua de gât, 
Li puna pingeua numai de cât. 
A. PANN, III, p. 29. 


Arată, puterea stăpânului, care pote să facă ori-ce vro- 
esce şi cum vré. A se adaogă acest înţeles la No. 11418. 


CÂRPĂTOR 


10376 Pi codă di cârpitor. !) 


1 Ga. TociLescu, II, p. 462. 
Adică nici odată. 


A CÂRPI 


+A : 
10377 A'l cârpi. 
T. BăLăşEI, preot, c. Ștefănesră, 
j. Vâlcea. 
1% Al lovi. 
20 Al îngelà. 
A se adaogă aceste înțelesuri la No. 11422. 


A SE CÂRPI 
XA i 
10378 A se cârpi. 


T. BăăşEL, preot, c. Ștefăinescă, 
j. Vâlcea. 


1) Pe câdă de cârpător. 


292 PROVERBELE ROMÂNILOR 


10 A se înşela. 
20 A se potrivi la cele trebuincióse. 


«Se cârpesce şi el cum pâte, cum dă Dumnegăii.» 


A se adaogă, aceste înţelesuri la No. 11426. 
| CARTE 


10379 Omlu cu carti, cu patru ocii 6sti.!) 


Ga. TocLescu, IJ, p. 591. 
A se adaogà la No. 11483. 


A 
10380 Doară cartea nu "i birjar. 
Ga. PoinNARU, ing. j. Putna. 
Când unul se plânge că învăţătura nu “i-a adus nică 
un folos. 


ate 


x A 
10381 Scie carte ca un cal. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. e. Pe- 
tresci, j. Gorj. 


Adică de loe. 
CĂRUȚĂ 


A 
10382 Nu fugi după căruța care nu te aşteptă, 
şi nu te rugă sfântului care nu te as- 


cultă, 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 170, 
c. Bochia, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 10371 din acest capitol. 


XA i 
10383 Când căruţa pe albuța, când albuța pe 
căruţa. 
Dr Er. CRISTEA, Prov., p. 20, 
c. Râşnov, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 1957. 


A 
10384 Doi coceni în trei căruţe. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 77, 
c. Râşnov, Ungaria. 


D Omul an carta on natru arh” este 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 293 


Negustor prost; om sărac. 


A CÂŞTIGĂ 


A 
10385 Fie-ce nebun scie să câştige, dar nu scie 
să păstreze. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p: 9%, 
c. Sibiă, Transilvania. 


A se adaogă la No. 11480. 
10386 Lişor s-amintă, greu si s-țině. 1) 
Ga. TocruescU, II, p. 530. 
A se adaogă la No. 11481. 


% A 
10387 Cinci câştigă, dece mănâncă, ce îi rě- 
mâne bagă 'n pungă. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Mă. 
lurenă, j. Argeş. 


A se adaogă la No. 11486. 


CHELTUIALĂ 
xA 
10388 A'i da de cheltuială. 
I. Paur, comit. Bihor, Ungaria. 


A se adaogà la No. 11512. 


CHEZAŞ 


Vedi Garant, 


CIOBAN 


£ A 
10389 De ar fi după gura ciobanului, tâte oile 
le-ar mânca lupul. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
veblecea, Bucovina. 


Dumnegdei duce lumea cum vrea el. 


I ort a ee i e e ac aa i a E | Xa na Ci 


294 PROVERBELE ROMÂNILOR 


10390 După cum ciobanul, ast-fel şi turma. 

Adevărul (ziar), 1902. 
După stăpân şi supuşii lui. A se vede No. 11548 & 
11549. 
A 

10391 Unde ciobanu nu chiuiesce. 

G. Dem. TEODORESCU, Poes. Pop., 
p. 366, 369 & 370. 


A 
Unde ciobanul nu chiotesce. 


GR. TocıLescu, II, p. 607. 
Adică departe. 


CIUR 
EA 
10392 A umblă din ciur în mër. | 


Q. POBORAN, inst. 3. Olt. 


Adică zăpăcit, fără rost, în zadar; fără nică o ispravă. 


CLAPĂ 


EA 
10393 I-a tras clapa (clapsomul). 
E. I. PATRICIU, Înv. c. Smulţi, 
3. Covurluiu,. 


L'a înşelat. 


CODĂ 
A 
10394 Nu e bună coda care a mai slujit la un 
topor. 


„GR. Tocmescu, I, p. 119. 
A se adaogà la No. 11615. 


COMORĂ 


10395 Alagă dup avisteri. !) 
Ga. Tocrescv, II, p. 433. 


Adică după lucruri deşerte. 


ir A e Oce N pia ZA 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 295 


CORABIE 


XA 
10396 Trei corăbii încărcate n'aşteptă pe una 
deșertă. 
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţă, 
Jj. Covurlutu. 


Mulţii nu aşteptă pe puţinii. 


XA 
10397 Par'că'i o corabie. 


TBEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, 3. Suclava. 


Lucru mare de tot, măhălos. 
COSĂ 
RA 
10398 Cosa rea, cosaşul r&u, 


Baterea lui Dumneg&u! 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 55, 
c. Bochia, Ungaria. 


Unsltă rea, în mână nepricepută, face lucru nefolositor, 


COSAŞ 
EA 
10399 Cosaşul, mai mult face cu cutea, 
De cât cu virtutea. 


Dr. EL. CRIsea, Prov., p. 57 
A . ? 
c. Gurariulhă, Ungaria. 


Meşteşugul, blândeţea face mai mult de cât puterea. 
CUIU 


A 
10400 Tot cuiul îşi află gaura. 


Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 253, 
c. Poiana-Merului, Ungaria. 


A se adaogă la No. 11618. 


A 
10401 A lovit cuiu 'n cap. 


Dr. EL. CRISTEA, „Prov., p 8, 
c. Sibiă, Transilvania. 


296 PROVERBELE ROMÂNILOR 


10402 Li-intră penura tu inimă. !) 
Ga. Tocrnescu, IT, p. 601. 
A se adaogă la No. 11684. 


XA 
10403 Mi-a tăiat la cue într'una. 


V. RimBu, c. Brănesci, j. Ia- 
lomiţa. 


M'a supărat cu vorbele lui. 
CUMPENĂ 


A 
10404 A fi în mare cumpěnă. 


TRODORESCU-KiRILRANU, Înv. c. 
Broșteni, j. Suciava, 


A fi într'o primejdie mare. A se adaogă la No. 11701. 


A CUMPERĂ 


XA 
10405 Cumperă, nu vinde; are de dat nu de 
căpetat. 
V. SIMIGANOSCHI, preot, ce. Fe- 
reblecea, Bucovina. 
Pentru omul sărac. 


CURVĂ 
ža 
10406 Curvă cu dou€ fețe. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broşteni, j. Suciava. 


Fațarnic; linguşitor; om de nimie. A se adaogă la 
No. 11723. 


CUSTURĂ 
EA 
10407 Daca'i tae custura. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
3. Covurhiiu. 


Are putere, are cu ce. A se adaogă la No. 11726. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 297 


CUŢITU ` 


XA 
10408 Cum taie cuţitu meu la pita ta (a sasului). 


Dr. EL. Cursrea, Prov., p. 59, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


În voie, fără milă. Vegi şi No. 9011. 


A DĂ 


ža 
10409 Dacă daí, nu ai; dacă nu dai, eşti om râu. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 63, 
c. Bochia, Ungaria. 


Cum să "i mulţumesci? A se vedé şi No. 11750. 


xA 
10410 Când dai, când nu iei. 


©. TropoREscv, înv. c. Lipova, 
j. Vaslutu. 


La jocul de cărți, unde în tot-dé-una eşti păgubit. 


10411 Çe dai, açea Tai. !) 
Gr. TocrLescu, I, p. 477. 
A se adaogà la No. 11764, corectânduse ast-fel va- 
rianta a treia, care e tipărită greşit. 
10412 N'ari om s-dzică «nu u dăm». °) 


Ga. 'TocrruscU, II, p. 574. 
A nu avé pe nimeni. 
Când nuntaşii vin să ïea pe mirâsă, cei din casă strigă: 
nu o dăm. 


DAR 


A 
10413 Darul nu îi cu carul. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 68, 
c. Agnita, Ungaria. 


Să te mulţumescă şi cu puţin; cât ţi se dă. 


1) Ce daf, aceea ej. 


298 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
10414 Nu dă darul cu piciorul, 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 168, 
c. Reşnov, Ungaria. 


Să dai cu bunăvoință şi cu plăcere. 


DARE 


10415 Cu darea treçi ş-amarea. !) 
Ga. Tocrescu, II, p. 477 
A se adaogă la No. 11791. 


DATORIE 


A 
10416 Mai liniştit dorme cel ce se culcă flămând, 
de cât cel ce se scâlă cu datorii. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 146, 


i c. Sinersig, Ungaria. 
Să fugim de datorii. 


A 
10417 Datoria 
E ca riîia. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 68, 
c. Gurariului, Ungaria. 


A se adaogă la No. 11820. 


DATORNIC 


A 
10418 Datornicului, care plătesce iute, nu'i mai 
da; că umblă să te 'nşele. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 68, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


DOBÂNDĂ 


10419 Toclu mâcă caplu.?) 
GR. Tocruescu, I, p. 648. 
Acelaş înțeles ca la No. 11841. 


TI a Aarna pai er Maran. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 299 


DOCTOR 
10420 Di cându işiră Viatrfli (hiatrfli) mor lu- 
mea cama multu. !) 


S GR. Tocrescu, Il, p. 661. 
In potriva doctorilor. 


DOUE 
* A 
10421 A scâte de două. 


AVR CORGEA. paroh, c. Coştetu, 
Banat. 


A scóte pe cine-va afară, cu bruscheța, necinstindy’'l. 


DRAM 


10422 Nu (Îi) are tute dremile ?) 


, MIHĂILEANU, Dicţ., p. 142 & 178. 
E cam ţienit, prost. 


DREPTATE 


10423 Dacă dai, dreptate ai. 
Adever (ziar), Oct. 1902. 


Acelaş înţeles ca la No. 11888; arătând că justiţia e 
venală. 


% A 
10424 Dreptatea este ca lemnul cel uşor; apa- 
să'l în apă, el tot iese de-asupra. 


P. PRELIPCEANU, Înv. c. Schela, 
Bucovina. 


A se adaogă la No. 11896 & 11897. 


10425 Ndreptu ai, ma n-ai tră loari.:) 


GR. Tocruescv, II, p- 531. 
Celui nedreptăţit. 


1) De când aŭ eşit doctorii, mâre lumea mai mult, 
2) Nu are t6te dramurile. 
3) Dreptate ai, dar de luat nu ai. 


300 PROVERBELE ROMÂNILOR 


DHVARĂ 


10426 Li-u scârchi dhvara.!) 
Ga. Tociuescv, LI, p. 686. 
A goni din slujbă pre cine-va. 


FAUR 


A 
10427 A cumperat de la faur cărbuni. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 3, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


A se adaogă la No. 11910. 
FIERĂRIE 
XA 
10428 Fierăria 'i urîciosă 
Dar în schimb e bănosă. 


P. GÂRBOVICBANU, profesor c. 
Oprişor, j. Mehedinţi. 


Acelaş înţeles ca la No. 11148. 


FINIC 


XA 
10429 Cu'n finic (filer) 
Tot calic. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 60, 
c. Reşnov, Ungaria. 
Cu puţin tot nimic. 


FIR 
XA 
10430 A'şi pierde firu. 


AvR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 
Adică a'l vorbirei. 


FOFÎRLIGĂ 
£ 
10431 A face cu fofirliga. 


. POBORAN, inst. c. Slatina, 
j. Olt. 


A 
Adică a fura. 


© La sfîrşit dvara. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 301 


FOIE 
A 
10432 S'o întors fóia. 


E. J. PATRICIU, înv. c Smulţi, 
3. Covurlui. 


A se adaogă la No. 11923. * 


GALBEN 


$ 
10433 A gäsit un galben. 


H. JUVARA, c. Bërlad, j. Tu- 
i tova. 
Când un copil cade jos. 


GARANT 
10434 Ai paradzi tr-arcari, fă ti chifiliu. 1) 


GR. TPocirescv, TI, p. 599. 
A se adaogă la No. 11516. 


GRĂDINAR 


% A 
10435 Nu vinde castraveți la grădinar. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor Cl. 
VIII, Semin. Buc. 


A se adaogă la No. 11986. 


GRAPĂ 


EA 
10436 A se ţine grapă de cine-va. 
C. TEODORESCU, Înv, c. Lipova, 
j. Vaslušu. 
A se adăoga la No. 11991. 


GROS 
10437 LO-adrăm groslu zlotă.?) 
GR. TociLescu, I, p. 509 


Am suferit o pagubă. Piastrul face patru-deci de parale 
şi zlota numai trei-deci. 


1) Aï parale de aruncat, fă-te garant. 
2) Am făcut piastrul zlotă. 


302 PROVERBELE ROMÂNILOR 


10438 Altu ari groși, altu ari minti. 1!) 
Ga. TocrLescu, IL, p. 421. 


Cei cu avere nu sunt cei mai cu cap. 


GROŞIŢȚĂ 


A 
10439 A pus groşița. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 11, 
c. Sibiü, Transilvania. 


A se adaogà la No. 11994. 


HAMANA 


10440 Lucru de haimana. 


FR. Dané, Dicţ. II, p. 98. 
Vedi Berlic. 


Lucrare făcută repede şi prost. 


HALIMA 


se 
10441 Halima. 
L. ŞĂINEANU, Dict, p. 872. 


Intîmplare saŭ poveste minunată. 
De la sultana Halima, din colecţiunea de poveşti arabe, 
cunoscută sub numele de O mie şi una de nopți. 


HÂRTIE 
XA 
10442 Cum îi cola de hârtie. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broşteni, j. Suclava. 


Adică fórte alb. 


A ÎMBLĂTI 


A, . a v v 
10443 Îmblătesce ’n şură şi vîntură afară. 
Dr. EL. Carstea, Prov., p. 117, 
Borgoprund, Ungaria. 
Face lucru cum trebue. 


1) Unul are piastre şi altul are minte. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 303 


A 
10444 Îmblătesce paie góle. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 117, 


f c. Gurariuluă, Ungaria. 
Muncă zadarnică. 


ÎMPRUMUT 


A 
10445 Imprumutul împrumut aşteptă. 
Dr. EL. RISTEA, Prov., p. 117, 


c. Gurariului, Ungaria. 
Dacă ceri, ţi se va cere. 


A 
10446 Ce dai, dai cu împrumut, 
Şi ce'i bun şi ce'i plăcut. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broştenă, j. Sucava. 


Fie-care e răsplătit după faptele sale. 
ÎNCHISÓRE 


10447 Hapsea tră mini i adrată.!) 


i Ga. TocrLescv, II, p. 519. 
Pentru voinici e mârtea. 


ÎNJUGAT 
A 
10448 Par'că 's înjugațţi. 


TRODORESCU-KIRILEANU, nt. c 
Broşteni. j. Suciava. 


Se dice de doi, cari sunt mereii împreună. 


A ÎNVEŢA 


* A 
10449 A înveţa de pe păreți. 
7 TEODORESCU, Înv. c. Brosceni, 
j. Suclaca. 


1% A nu avé de pe ce să 'nveţe. 
2% A nu avé tragere de inimă la învățătură. 


1) Inchis6rea pentru 6ment e făcută. 


304 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
10450 Nu e înveţat cel ce cetesce cărți, ci cel 
ce scie ce cetesce. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 169, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 
XA 
10451 Omului înve&ţat îi curge miere din gură. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Ze- 
gata, 3. Mehedinţi. 


Acelaş înţeles ca la No. 12092. 


XA 
10452 Omul învăţat şi necinstit, e ca belciugul 
de aur la ritul porcului. 
P. GÂRBOVICEANU, prof., c. Ca- 
simcea, j. Tulcea. 


A 
10453 Omul învăţat, dar fără stare, e ca un 
neguţător fără marfă. 
Dr. EL. Cnrsrea, Prov., p. 194, 
c. Gurariului, Ungaria. 
A 
10454 Omul înv&ţat, dar ne-pățit, e ca puşca 
fără praf. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 194, 
c. Gurariulul, Ungaria. 
10455 Avdzii çe greasce sciutlu. !) 
Gr. TocrLesov, II, p. 638. 


Şi vei trage folóse din acssta, 


ÎNVEȚĂTURĂ 


A 
10456 La o mână de învěțătură, se cere un car 
de purtare bună. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 120, 
c. Iectu, Ungaria. 


A se vedé No. 12086. 


A 
10457 Nu e orfan cel fără tată şi fără mamă, 
ci cel fără 'nv&ţătură. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 169, 
c. Sinersig, Ungaria. 


A se adaogă la No. 12087. 


1) Ascultă ce vorbeşte învățatul. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 305 


10458 Nviţâtura nu s-tornă priturecii cu hunia !) 
Ga. TociLescu, IJ, p. 577. 


Aceleş înțeles ca la No. 12090. 


EAN 
10459 Înveţătura, dacă o dai ru, 
Îți sparge capul t&u. 


P. GÂRBOVICEANU, prof., e Ca- 
simcea, 3. Tulcea. 


A se adaogă la No. 12095. 


+A 
10460 Dai copilul la înve&ţătură, 
Să ai în cas'o secătură. 
P. GÂRBOVICEANU, Prof. e. Poe- 
nari, j. Gorj. 


Pice adese ori ţăranul pățit. 


IȚA 
ci _- 
10461 S&-amisticară liţili, cu zorea şi dismes- 
tică 2), 
Ga Tocmescu, II, p. 589. — 
G. Zuca, c. Perivoli, Epir. 
1° Când superi pe cine-va, cu greu îl întorci. 
20 Acelaş înţeles ca la No. 12105. 


A JUDECĂ 


XA 
10462 Te-a(u) judecat banii. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. ce. Ca- 
simcea, ]. Tulcea.. 


Adică banul, ci nu dreptatea, aŭ hotărît. 


JUDECATĂ 


XA 
10463 Cine umblă după judecată, să nu cred: 
că more la el a-casă. 
P. GÂRBOVICEANU, prof. e. Poe- 
narii, 3. Gorj. 


Acelaş înțeles ca la No. 12127. 
1) Învățătura nu se târnă pe urechi cu pilnia. 
2) S'aii amestecat itele. cu greti se descurcă. 


306 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
10464 Judecată după sprincenă. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulți, 
j. Covurluu. 


Adică cu hatir. 
LEC 


A 
10465 Lecu 
Nu'i cu sacu. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 135, 
c. Gurartului, Ungaria. 


A se adaogă la No. 12169. 


LEGE 


A 
10466 Legea lungă, 'țţi mâncă toți banii din 
pungă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 135, 
c. Agnita, Ungaria. 


Să fugi de judecată. 


A 
10467 Legile le fac Gmenii. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p.135, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Prin urmare pot fi greşite şi nedrepte. 


A 
10468 Tare "i legea. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coștelu, 
Banat. 


Să dice, când cine-va ar voi săşi r&sbune, ori să'şi 


facă singur dreptate, dar, de temă judecătorului, nu o 
face. 


LEUCĂ 
A 
10469 Drept ca leuca. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. T9, 
c. Logoş, Ungaria. 


A se adaogă la No. 12212. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X _ 307 


LIPSĂ 


A 
10470 Lipsa schimbă legea. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 187, 
c. Sinersig, Ungaria. 


A se adaogà la No. 12219. 


A 
10471 La vreme de lipsă şi unélta rea "i bună. 


Dr. EL. CnIsrea, Prov., p. 185, 
c. Zlatna, Ungaria. 


La nevoe te servesci de ori-ce. 


A LUĂ 
Ed 


E A 
10472 De unde iei şi nu pui, se isprăvesce. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. Cl. VII, 
Semin. Buc. 


A se adaogă la No. 12224. 


LULACHIU 


XA 
10473 A se căca lulachiu. 


A da de un necaz, a nu isbuti întro întreprindere. 
Vegi No. 12231. 


LUNTRE 


A 
10474 Cine stă pe dóuě luntri, cade în apă. 


Dr. EL. RISTEA, Prov., p. 52, 
c. Gurartului, Ungaria. 


A se adaogà la No. 12234. 


A MACINÀ 


A 
10475 Unul macină, altul mănâncă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 269, 
c. Tisa, Ungaria. 


308 PROVERBELE ROMÂNILOR 


MARFĂ 


A 
10476 Dacă nu vindi marfa, te vinde ea pe tine. 


P. Gânnovrceanv, Cl. VIII, 
Semin. Buc. 


Mai bine să te mulțumescă cu un câştig mic, de cât 
să rămâi cu marfa în prăvălie. 
10477 Tutiputa bună s-vindi dit munte.!) 
GR. Tocirescu, LI, p. 647. 
Acelaş înţeles ca la No. 1396. 


MĂRTURIE 


XA 
10478 Dacă n'ai cale fă-te mărturie. 


Dr. EL. Ca'sra, Prov., p. 64, 
e. Bochia, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 12256. 


MULIŢĂ 
10479 Ca limădura-li si duşi gura.?) 
Ga. Tocilescu, II, p. 530. 
A se adaogă la No. 12274. 


+A 
10480 Parcă eşti făcut la meliţă. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VIII, Semin. Buc. 


„ Acelaş înţeles ca la No. 12266. 


MESERIE 
+A 
10481 Cine nu scie nici o meserie, 
E ca ursu în vizunie. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c Ca- 
simeea, J]. Tulcea. 
Nu are ce mânca. 


în Marfa hnnă se vinde din munte. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 209 


XA 
10482 Cine are o meserie, 
Are o moşie. 
P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VI, Semin. Buc. 


Acelaş înţeles ca la No. 12270. 


10483 Zânatea nveţ-u, ş-las s-nu lipsescă.!). 
Ga. Tociuescv, II, p. 666. 


E bine să scii o meserie. 


10484 Zânăţii tuti ’s buni, maş Gminli-s arâi.?) 
Ga. Tocrutscv, II, p. 704. 
A se adaogă la No. 122179. 


MEŞTER 


10485 Masturlu, 
l L’aspuni lucrulu.%) 


Ga. TPocrresov, II, p. 541. 
A se adaogă la No. 12288. ` 


MEŞTEŞUG 


% 
10486 Cu meşteşugul nu mori de fome. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. O- 
prişor, 3. Mehedinți. 


g Omlu cu zânati nu agiunã.*) 


GR. TocrLescv, II, p. 666. 
Acelaş înțeles ca la No 12292. 


10487 Zânatea îi biligic de amalamă. $) 
Gr. 'TocrLescu, I, p. 666. 
A se adaogà la No. 12295. 


1) Meserie învaţă!l, și lasă să nu trebuiâscă, 

2) Meseriile tâte sunt bune, dar Gmenii sunt rit, 
3) Pe meșter îl arată lucrul. 

3%) Omul cu mestesug nu aiună. 


310 PROVERBELE ROMÂNILOR 


MEŞTEŞUGAR 


* A 
10488 Mâna meşteşugarului e suflată cu aur. 


P. GÂRROVICEANU, prof. c. Va- 
lea Marcubhă, j. Mehedinți. 


Acelaş înțeles ca la No. 12276. 


*A 
10489 Meşteşugarul e tot-de-una cu banul în 
mână. 
P. GÂRBOVICHANU, profesor, c. 
Micşunesci- Greci, 3. Ilfov. 


Acelaş înţeles ca la No. 12292. 
MITĂ 
10490 Mita angliegă amarea.!) 


Ga. 'Tocruescv, II, p. 546. 
Arată puterea mitei. 


MOCAN 


A 
10491 Mocanul nu scie de ce'i bun şofranul, 
că'l pune în păsule. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 153, 
c. Logoş, Ungaria. 


A se adaogă la No. 12315. 


A MORĂRI 
XA 
10492 A" morări. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broscenă, 3. Suceava. 


A'l trage de cap şi al bate. 


A MOŞI 
A 
10493 A moşi. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Broscenă, j. Mehedinţi. 
A şed6 grămadă, cu nasu 'n pămînt, şi a face ce-va 
ce nu se pote vedé de nimeni. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 311 


MOŞIE 
* A 
10494 Aşteptă să'i vie de la moşie. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. ce. Dră- 
gănescă, j. Vlașca. 


Adică de-a gata; om leneş. 


A 
10495 Nu te dă, nu te predă, 
Că asta "i moşia ta. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 182, 
c. Logos, Ungaria. 


Indémnă pe Român să 'şi apere moşia, adică patria. 


NĂCOVELĂ 


A 
10496 Năcovelă la ciocan. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 156, 
c. Gurarîuluă, Ungaria. 
Răbdare; împotrivire. 


NEGUSTOR 
ža 
10497 Negustorul trebue să aibă un pântece 
larg, ca să trecă prin el şi bune şi rele. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Brosceni, j. Suclava. 


Adică să cere răbdare, la vorbele ce le spune muşteriu. 


A 
10498 Negustorul are trei mâni: una de dat, 
dou€ de luat. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 160, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 12351. - 


A 
10499 Ori câştigi, ori păgubesci, 
Tot negustor te numesci. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 199, 
c. Gurartului, Ungaria. 


A: “aa anand Ta Na ADOR 


812 PROVERBELE ROMÂNILOR 


* A 
10500 S'a făcut negustor, cu trei căpěțâni de 
usturoiu. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Ca- 
simeea, 3. Tulcea. 


Acelaş înțeles ca la No. 12354. 


XA 
10501 Negustor marghiol, 
Imbrăcat pistol. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Mi- 
hăesci, j. Vălcea. 


Adică sărac. 


10502 Plâtesci ca prîmîtejtu. !) 


5 , Ga. TocrLescu, Il, p. 618. 
Adică cinstit. 


NEGUȚĂTOR 


pas 
10503 Neguţătorul trăesce din seul s&u. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 159, 
c. Tisa, Ungaria. 


Căci negoţul îi aduce folóse însemnate. 


NE-ÎNVEŢAT 
10504 Ninviţatlu ésti orbu.?) 
Gr. Tocruescu, II, p. 577. 


Şi: cine scie carte are patru ochi. 


OBOROCĂ 


XA 
„10505 I-a făcut capul oborocă. 


T. SPERANŢĂ, prof. j. Tagi. 
L'a certat rău. 


l) Plătesci ca negustorul. 


i ciinii aa pi du De 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 313 


OCA 


A 
10506 Dascălul State 
Dă ocaua pe spate, 
Şi mai face cu mâna 
Să mai vie încă una. 
G. Dem. TEODORESCU, Poes. Pop., 
p. 129. . 


A se adaogă la No. 12390. 


OPT 


A 
10507 Ducä-sě opt. 
E. J. PATRICIU, înv. c. Smulfi, 
j. Covurlutu. 


Când doresci să te mântui de el. 


OSIE 


A 
10508 Osia unsă nu cârțăie. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 200, 
c. Braşov, Transilvania. 


Acelaş înțeles ca la No. 12417. 


EIN 
10509 Unge osia, daca vrei să mergă. 


IUL. GROFŞOREANU, profesor, €. 
Galşa, comit. Arad, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 12419. 


OSÎNDĂ 
10510 Osinda nu se iertă, nici trece pe om. 
I. Neource, Letop. Mold., II, p. 
213. 


A se adaogà la No. 1245. 


PAGUBĂ 


A 
10511 Omul cu pagubă e şi cu pěcate. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p.139, 
c. Deciu, Ungaria. 


A ca adanoă la Na 10A40K 


8314 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
10512 Paguba câștig n'o poţi face. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 202, 
c. Reşnov, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 12429. 


PAPINĂ 


% 
10513 A fi papină. 
G. POBORAN, inst. j. Olt. 
Adică curvă. 


PARA 


A 
10514 Cine nu cruţă paraua, nu are florinul. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 48. 
c. Sinersig, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 12451. 


10515 N-6-aspuni că s-fac paradzii cârbuni. 1), 
Ga. Tocrnescv, II, p. 599, 

Pentru cei cari nu spun când câştigă parale. 

Se crede că dacă ai visat o comoră, şi ţi spui visul, 
când te duci să o desgropi, găsesci cărbuni în loc de bani. 
10516 Ore, minte nu mi dă, paradzi, paradzi. °} 

GR. Tocrvescu, II, p. 545. 


Proştii cred că le merge răi, fiind că n'a parale. 


10517 Parălu “i gurguliutos. 3) 
Ga. TociLescu, II, p. 600. 
A se adaogă la No. 12456. 
10518 Paradzi furesci casă nu adară.*) 
Ga. TocrnescU, II, p. 599. 
Acelaş înţeles ca la No. 12457. 


1) Nu spune că se fac paralele cărbuni, 
2) Minte să nu 'mi dat, parale, parale, 


3) Paraua "i rotundă, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 315 


10519 Da parălu saflă cîvgălu.!) 
Ga. Tocrvescu, IL, p. 600. 
Acelaş înțeles ca la No. 12462. 


mige nf rotia >; 2 
Verîr pară, istèr cavgà. 2) 
Prov. Turc. 


10520 L6-avînă parălu cu tufechia. î) 


; Gr. Tocrresov, II, p. 600. 
Pentru cel sgârcit. 


10521 Çe ț-u c'ai parâdzi şi maï minti? 4) 
GR. 'Touiuescu, I, p. 599. 


Averea nu folosesce dacă lipsesce mintea. 


* 
10522 L’a făcut de trei parale. 
T. SPERANȚĂ, prof. c. Călărași. 
A se adaogă la No. 124179. 


A 
10523 L'a făcut de dou parale. 
T. SPERANTA, C. Tapu, j. Tecuctu. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


A 
10524 L'a făcut de cinci parale. 


T. SPERANŢĂ, €. Bărşolu, j. 
Argeş. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


PEZEVENCHIU 
$ 
10525 Pezevenchiu. 


Adică om deştept, dibaciu. 


1) Din parale, să găsesci certă, 

2) Dă para și cere cârtă, 

3) Vineză paraua cu pușca. 

4) Ce ti-e cay parale si n'af minte, 


318 ` PROVERBELE ROMÂNILOR 


PUNGĂ 


* A 
10538 Punga e cel mai bun prietin. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fere- 
blecea, Bucovina. 


Acelaş înţeles ca la No. 16854. 


ža 
10539 Că'i tecă, că'i pungă. 


TEODORESCU-IRILEANU, Înv. c. 
Broscenă, j. Suciava. 


A 
Că técă, că pungă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 37, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Căi una, căi alta; codelă. A se adaogà acest înțeles 
la No. 12599. 


*A 
10540 E negură în pungă. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, c. 
Vinătoră, j. Mehedinţi. 


Acelaş înţeles ca la No. 12627. 


* A 
10541 N'are nime şerpi în pungă. 


E. I. PATRICIU, înv. c Smulţi, 
j. Covurlui. 


Să fii slobod în a face cinste. 


RESPER 


ă A 
10542 A' lua în resp&r. 


TEODORESCU, înv. c. Broşteni, 
j. Suciava. — E. I. PATRICIU, Înv. 
c. Smulfi, j. Covurlulu. 


Cum îă vine mai ri; al lua repede, al bruftui, a se 
rěsti la cine-va. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 319 


RESTEU 


FRA 
10543 Tot cu resteul la briu. 


V. RiîmBu, c. Brânesci, j. Iæ 
lomița. 


Caută gâlcevă. A se adaogă la No. 12659. 
REVAŞ 


A 
10544 O crest la r&vaş. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 189, 
c. Gurartului, Ungaria. 


A. însemna pentru a nu fi uïtat, mai ales când ţi-a 
făcut cine-va vre-un neajuns. 
Răvaş are aci înțelesul de râbug. 


* A 
10545 Crest'o la rěvaş, 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 57, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


ROGOJINĂ 


10546 Li-apreasi pali n-cap.!) 
Ga. TocrLascu, II, p. 443. 
L'a întărîtat. A se vedé No. 12666. 


ROTĂ 


A 
10547 Së 'ntârce râtă pe totă obada. 


Dr. EL. CrIsTEA, Prov., p. 232, 
c. Topliţa-Rom., Ungaria. 
A 


SE *ntârce róta pe tot năpladul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 232, 
Logoş, Ungaria. 


A se adaogà la No. 12671. 


1) Ta anrins naye în ^an 


320 PROVERBELE ROMÂNILOR 


+A 
10548 A noua spiță la rótă. 


G. BĂNULEsCU, înv. e. Pietro- 
şila, j. Dimbovita. 
Rudenie îndepărtată. Vegi No. 10403. 
+A, . 
10549 Il jea de la rótă. 
E. I. PATRICIU, înv, c. Smulfi, 
j. Covurluău. 
De unde "i e puterea. 


XA, 
10550 li făcut de la rote. 


GAVR. ONIŞOR, prof. c. Avra- 
mesci, Tutova. 


ža 
10551 Măcar să'l tragi la rótă. 


V. A. FoRascu, c. Dorna, 3. 
Suciava. 


Ori ce'i ai tace, ori cât lai chinui nu va face cutare 
lucru. 


ŞALĂU 


XA 
10552 Cine nu cruţă şalăul 
Nu capătă leul. 


P. PRELIPCEANU, preot, c. Schea, 
Bucovina. 


Acelaş înțeles ca la No. 12451. 


XA 
10553 Umblă cu şalăul. 
E. I. PATRICIU, înv. c Smulţă, 


j. Covurlutu. 
Cu înşelăciune. 


SAMARGIU 


10554 Va trecă sârnărălu.!) 


Ga. TocrLescv, II, p. 695. 
O să mănânci bătae. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 321 


“SĂRAC 


A 
10555 Săracul cumperă mai scump. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 234, 
e. Gurartuhă, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 19744. 


A 
10556 Mai bine sărac şi curat, 
De cât bogat şi cu p&cat. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 143, 
c. Sinersig, Ungaria. 


A se adaoga la No. 12765. 


XA 
10557 Dacă nu poţi dà săracului, nu'i mai lua 
din straiţă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 65, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Când cine-va căuta să se folosescă de la unul care e 
sărac. 


10558 Di eşti 6rfân, nu te adună cu avufii.!) 


Ga. TPocruescu, IJ, p. 582. 
Căci vei remâne păgubit. 


A 
10559 Săracul, dacă n'are straiță, bagă'i în gură. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 284, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Se dai şi săracului care nu cere. 


A 
10560 Omul sărac e tot de rîs. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 196, 
c. Reşnov, Ungaria. 


Toţi îşi rid de el. 


i este săracului a trăi, şi bogatu- 


A 
10561 Greu î 
ia muri. 


lu 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 103, 
c. Gurartului, Ungaria. 


A e aa aaa n a ea aa y sa rv 


822 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Căci săracul n'are ce mânca şi bogatului îi vine grei 
să se despartă de averea lui. 


A i 
10562 Mai curînd capeți de la sărac o groşiţă, 
de cât de la un bogat un crețar. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 145, 
c. Logoş, Ungaria. 


Cel sărac e mai milos, mai darnic. 


A 
10563 Sărac tare încă “i reu; 
Gazdă mare încă'i greu. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 934, 
c. Logoş, Ungaria. 


A 
10564 Omul sărac 
E al doilea drac. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 196, 
c. Topliţa-Rom., Ungaria. 


A se adaogă la No. 2789. 


A 
10565 Omul sărac, 
E puiu de drac. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 196, 
ce. Logoș, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


A 
10566 Omul sărac are oglindă mică, dar se 
vede tot în ea. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 196, 
c. Gurarêîulut, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 1438. 


+A 
10567 De cât sărac, 
Mai bine drac. 
V. SALA, dasc., €. Vascoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Ce Pasi azi a NE ana mn AY ama 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 298 


A 
10568 E sărac ca degetul. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 88, 


c. Topliţa-Rom., Ungaria. 
A se vedé No. 12777. 


SĂRĂCIE 
A | 
10569 Sărăcia nu'ţi iese din casă, nici până te 
îmbraci. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 233, 
c. Gurarîului, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 12783. 
A 
10570 Sărăcia 
Strică domnia. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 234, 
c. Tisa, Ungaria. 


Boeria cu sărăcia nu merg împreună, 


+A 
15571 Sărăcia nu’ți face voie. 


V. SALA, dase, ce. Vaşcoŭ, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Cel sărac nu pote face ce voesce. 


A SCI 


* A 
10571b  Apucă pe nu sciù în braţe (de codă). 


G. P. SarvIU & E. I. PATRICIU, 
înv. c. Smulţă, 3. Covurluău. 


A se adaogă la No. 12838. 


ŞCOLĂ 
A 
10572 Unde scâla se ivesce, 
Pămiîntul se 'mbogăţesce. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 266, 
c. Topliţa-Rom., Ungaria. 


Arată râdele învătăturei. 


324 PROVERBELE ROMÂNILOR 


SCRIERE 


10573 Cari tórnă frândzîli gramati nu nvéță.!) 
Ga. TPociescv, I, p. 507. 


Ci acel care citesce ce este în carte. 


SCRISĂ 
A 
10574 Nu "i cum îi qisa, 
Ci cum îi scrisa. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 171, 
c. Logoş, Ungaria. 


Arată puterea, unui act scris. Vedi No. 11429. 


SCUMP 


A 
10575 E scump ca piperul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 88, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


Pentru un lucru fórte scump. 


A 
10576 Scump ca în potică. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 228, 
c. Gurarîulut, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. , 


SECURE 


E 
10577 Securea fără câdă nimica nu face. 


GR. ALEXANDRESCU, prof. j. 
Putna. ` 


Adică cel mare fără ajutorul celui mic. 


SFORĂ 


10578 Mac-u tradzi çióra multu, nu va s'arupă?). 
GR. TOCILESCU, ÎL, p. 454. 
Acelaş înţeles ca la No. 9896. 


1) Cari întârce foile scriere (carte) nu învaţă. 
aude aer rit AT dafin A 


[A e a E cp ii tg. 


a 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X | 32 


10579 Çióră s&-adară.!) 
GR. Toornescu, IJ, p. 474. 
A se destrăbălă. 


SFRÎNGHEL 
+A ? 
10580 Umblă cum îi sfringhelu. 


TRODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Brosceni, j. Suciava. 


Umblă tare iute. 


SITIŞCĂ 


10581 Ca sitişcă. 
I. CREANGĂ, Pov., p. 248. 


Adică găurit. 
SOCOTELĂ 


ža 
10582 Cârnatu lung e bun, da socotéla lungă 


nu e bună. 
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulti, 
3. Covurluiu. 


Să ţii socotâlă din scurt. A se adaogă la No. 12898. 


$ 
10583 Socotelile vechi întrețin duşmănia. 


V. A. FORESCU, c. Folticeni, j. 
Suciava. 


Trebue să mântui daraverile de bani. 


SPÎNZURAT 


* A 
10584 Las'o spînzurată. 


Gava. ONIŞOR, prof. c. Crângu, 
3. Tutova. 


STEJER 
A 
10585 S'a apropiat aţa de st&jer. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


S'a apropiat ce-va de sfîrşit. Vedi No. 12917, 


1X. GfAră ca fana 


826 PROVERBELE ROMÂNILOR 


SURUGIU 
$ 
10586 A ajuns un papugiŭ ; 
Țipă ca un surugiù. 


V. A. Forescu, €. Folticeni, j. 
Sucava. 


Alungat de tótă lumea, ocăresce pe cei cari nul primesc. 
SUVEICĂ 


A 
10587 A slăbit ca o suveică. 


Dr. EL. Cristea, Prov., p. 15, 
c. Gurariulut, Ungaria. 


Adică e fórte slab. 


A TĂIA 


A 
10588 Până taiui te strig; până 'ncarc te-aştept. 


Dr. Er. Caisrea, Prov., p. 204, 
e. Gurartuhă, Ungaria. 


Când chemi pre cine-va în zadar, 
TELEGUŢĂ 


+A 
10589 — Hai în teleguţă. 
— Baio, că's desculţă. 
— Haida în telegă. 
— Baio, că's betegă. 
T'RODORESCU-KIRILEANU, înv. e. 
Broşteni, j. Suctava. 


Când unul nu se împacă nică întrun fel. 
ȚEVĂ 
A 
10590 Umflat cu téva. 


A. Gonovei, public. 3. Sucava. 
Pentru un om forte gras. 


TIGHEL 


% 
10591 A trage cui-va un tighel. 
G POBORAN, inst. c Slatina, 
Fi 


SUPIEMENT LA CAPITOLU X 327 


A înşela; a denunța. A se adaogà acest înţeles la No. 
12914. 


TINICHEA 


+ 
10592 A fi tinichea. 
Adică bét. A se adaogà acest înțeles la No, 12975. 


TÎRG 


GAN 
10593 Nu'mi trăesce tirgul. 


D-na Z. JuvARA, c. Vedescă, 
3. Tutova. 


Când nu vrei să faci schimb cu cine-va. 


TOCITORE 
XA 


10594 Din tocitâre, curgătore. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. Capu 
Pisculul, 3. Muscel, 


TOPOR 
10595 Tipor fâră tipîrisci,!) 
Ga. Toorescu, Il, p. 702. 
E capabil, dar nu are sprijin, ca să arate ce pote. 
10596 Li-u tâlie cu tiporlu (țupata). °) 
Ga. 'Pocrrascv, L, p. 642. 


A spune ce-va pe şleai, verde. Vedi No. 13029. 


A 
10597 Unde topor nu taie. 
; Ga. TocrLescv, II, p. 578. 

Adică departe. . 


i) Topor fără toporisce (códă de topor). 
2 O tafa on tannru 


328 PROVERBELI: ROMÂNILOR 


TOPTAN 
e A i 
10598 Vinde cu toptanul, 
Ca sa jea banii la anul. 


P. GÂRBOVICEANU, Prof. Cl. 
VIII, Semin. 


Acelaş înțeles ca la No. 13031. 


A TÓRCE 


A 
10599 Nu "i-a tors mamă-sa pe mólele capului. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 170, 
e. Bochia, Ungaria. 
Are mintea ageră. 


EA 
10600 Ori cât de subțire ai torce, tot trebue 
să iesă odată la lumină. 


P. GÂRBOVICEANU,prof.c. Glâm. 
bocata, j. Dâmboviţa. 


Ori-ce lucru se află cu timpul. 
TRĂSURĂ 
A 
10601 Nu alergă după trăsura care nu te aş- 
teptă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 166, 
c. Ida-Mare, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 10371 din acest capitol. 


A 
10602 Alergă după trăsura ce nu'l aşteptă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 8, 
c. Tisa, Ungaria. 


Vegi No. precedent. 


A TRIERĂ 
XA 
10603 A trierà. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Brosceni, j. Suciava. 


A merge necontenit de la un loc la altul, aceste locuri 
ma Rind în Adamăvtata 


SUPLEMENT LA CAPITOLU X 329 


TRON 
XA 
10604 E bun de băgat în tron. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. e. Pe- 
trescă, j. Gorj. 


E mai mult mort. Tron = cosciug. 


UDLUBEGĂ 
* 
10605 Par'că'i bătut de udlubege. 


GRIGORESCU, €. Bucurescă, j. 


Ilfov. 
Stă trist, supărat. 
UNA 
* A ae, 
10606 Le-a dat tâte pe una, şi nici aia nui 


bună. 
E. I. PArgiciu, înv. c Smulţi, 
3. Covurlatu. 


Descurajat. A se adaogă la No. 13056. 
UNELTĂ 


+A 
10607 Ca uneltă lucrezi, uneltă remâi. 


Q. GâRBOVICEANU, prof. c. Ca- 
simeea, j. Tulcea. 


Vegi şi No. 13070. 
A UNGE 


A 
10608 Unge'l te împunge, dar împunge'l că te 
unge. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 267, 
c. Gurariulă, Ungaria. 
Păi bine, căţi face răi. Se aplică mai ales ţăranului, 
omului lipsit de crescere. 
Oignez un vilain il vous poindra, poignez un 
vilain il vous oindra. 
Prov. Frane. 
A $ . 
10609 II unseră bine. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 117, 
e.  Bochăa, Ungaria. 


Il bătură bine pe tot locul. 


330 PROVERBELE ROMÂNILOR 


UNSÓRE 


10610 Uns .cu tóte unsorile. 


Dr. Eu. CRISTEA, Prova p. 268% 
Ungaria. 


A se adaogà la No. 13073. 


VATALĂ 
* A 
10611 L'a băgat în vatală. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi,. 
j j. Covurhriu, 
Il judecă. 


VERDE 


Ed 
10612 A se face verde. 
G. POBORAN, inst. j. Olt. 
Adică de frică. 


A VINDE 
10613 Eù aş vinde şi nam ce; 
Tu ai luă şi nai cu ce. 
| Adevăr, OcÉ 1902. 
Pentru cei săraci. 
10614 Ti vindi ş-t&-acumpiră.!) 


Ga. 'Pociuescu, I, p. 708. 


E deştept. Vedi No. 13098. 


VOPSEA 


10615 Bagă-li vifia.?) 
Ga. TocrLescu, II, p. 658. 
Al părăsi. 


î “Te vinde şi te cumpără. 
Eo a A Sag OAE 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 


AGRIŞAN 
* A 
10616 Tótă vera cari la var, 
Ierna mânci tot pe amar. 


V. Saua, dase. c. Vaşeoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Dice Maderatanul către Agrişun. 


ALI-PAŞA 


10617 Ca Ali-pâşe ti porţi.!) 


i Ga. Tocruescu, I, p. 669. 
A se purta ca un tiran. 


ARBINES 
10618 Pr-iu tregi Arbineslu i-sécå mâna.?) 
a GR. Tocilescu, I, p. 497. 
Arată firea lor răpitóre. 
10619  S&-alavdă ca Arbines.5) 
GR. TOCILESCU, H, p. 427. 
Acelaş înțeles ca la No. 13131. 
1) Ca Ali-pașa te porți. 


2) Pe unde trece Albanesul, îi sécă mâna (sterge tot), 
3) Se laudă ca Albanesul. 


? 
332 PROVERBELE ROMÂNILOR 
ARBÎNSESC 
10620 Ună minti, ş-acea arbînşască.!) 
Ga, TocrLiscU, II, p. 671. 
Adică nebunatică, nechibzuită. d 
ARMEN 
10621 Armenlu “i şoric.?) 
Ga. TocrLescv, II, p. 429. 
Adică strîngător. 
AROMÂN 
10622 Armânlu nu chiari.5) 
Ga. 'Tocrescv, II, p. 499. 
Acelaş înţeles ca la No. 13946. 
10623 Mustăţli 'n ghios, Armâne.?) : 
GR. TociLescv, I, p. 103. 
Când i se taie cui-va din unghiş6re. 
By xat tà pboragia.5) 
Prov. Neo-Grec. 
AROMÂNĂ 
10624 Nvesta esti bună, ma nu esti Armână.€) 
Ga. Tociescu, IL, p. 698. i 
Aromânul nu'şi iea nică odată o soţie dintr'un alt ném. 
BĂLENI 
Vegi Rieni. „f 


1) O minte și acea arnăuțéscă. 
2) Armaşul "i şóric. 

3) Aromânul nu piere. 

4) 5) Mustăţile în jos, Aromâne. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 333 


BANAT 


A 
10625 Câte stele pe Bânat. 


E. Hopos, Poes. Pop., p. 36, c. 
, Prilipeţ, Banat. 
Adică multe. 


BARBA-GHIANI 


10626 Câşarea al Barba-Ghiani.!) 
Ga. 'Tocrascu, II, p. 674. 
Lucru fără regulă, care nu aduce nici un folos, nică 
un câştig. 
BĂREŞTEN 
XA, i i 
-10627 Bărěştén cu lula (pipa) lungă 
N'ai nimic ca să'ţi ajungă; 
Numai cizme vicsăite, 
Şi iegi gole părăsite. 
V. Sana, comit. Bihor, Unga- 
ria. 


Dice Vaşcohanul despre Bărěştén. 


* A 
10628 Ciodrăhinţă, cotrohaiţă, 
Nu plătesc un puiu de gaiță. 
Da opinci şi sumanu 
Nu le dau pe Băr&şten. 


V. SALA, comit. Bihor, Ungaria. 


Dice Vaşcohanul despre Bărăştân. 
BAZDAGHIANI 


10629 T&-adraşi Bazdaghiani.?) 
Ga. TocrLescu, II, p. 674. 
Te-aŭ păcălit. i i 


BELEGENI 


Vegi Areni, 
1) Stâna luf Barba-lani. 
2) Te-al făcut Bazdaghiani, 


334 PROVERBELE ROMÂNILOR 


BERLAD 


ae 
10630 Hai, odată 
Pe sub rotă; 
Aşezat 
Ca la Berlad. 


MAREŞ, colonel, €. Bucures. 
EA ; 
Regulat 
Ca la Berlad. 


D. Cosmos, c. Perient, 3. Tu- 
tova. 


Când se face óre-ce fórte regulat, într'un mod obicïnuit, 


BISTRIȚĂ 
Veq? Puzdră. 


BLAHNIȚĂ 


XA 
10631 Ibomnică ca a mea 
Nu e n totă Blahniţa. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VIII, Semin. Buc. 


Blahniţa e o plasă din judeţul Mehedinţi. 


BOBIŞTE 
10632 Ca ghambro (gambro) di Bobişti. !) 
GR. Tocruescv, II, p. 515. 
Imbrăcat întrun mod caraghios, urit, l 
Bobişte, este un sat bulgăresc de lângă Vlaho-Clisura. 


Clisurenii îşi bat ast-feljoc de modul cum se gătese mirii ` 
bulgari din Bobişte. 


BRAŞOV 


Veşti Cap, XZ, c. Netotu. 
BRIHANAŞ . 
Vedi Susteaz. 


2) Ca mirele din Bobiste. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 335 


BRUSA 
10633 *M-Brusa. !) 
GR. Tocruascu, H, p. 675. 


Se dice celor nemulțumiți de slujba pe care o aŭ, de 
locul unde se află. 


Odinidră exilaţii se trimeteai la Brusa, în Asia Mică. 


In acel oraş aŭ fost internaţi exilați Români, după re- . 


voluţia n6stră de la 1848. 


BUNTESCI 


Vedi Xient, 


CACIOVA 


Vegi Gilad. 
CĂLBUREN 


R i 
10634 Nu duce apa cu ciuru, ca Călburenii. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 169, 
c. Beclean, Ungaria. 


Fă o muncă cum trebue; nu fi prost. 


CALE 


10635 Cari întrebă, calea o află.) 


, f GR. Tocresov, IIL, p. 439. 
Cine întrébă, află. 


CĂLUGĂRAN 


EA 
10636 Călugăranul săracul, 
El tot strînge cu sacul. 
Me cu calul pe câmpie, 
Ce-aduce dă pe rachie, 
Casa "i pute a sărăcie. 


V. SALA, comit. Bihor, Ungaria. 
Despre Călugăranii. 


1) In Brusa. 
2) Care întrebă. calea o af4. 


336 PROVERRELE ROMÂNILOR 


CÂMPAN 


XA 
10637 Câmpanu e om smerit, 
Cu boi şi porci prin coteţ, 
Părul lung şi punga plină; 
Vaşcohanii i să închină! 
V. SALA, comit. Bihor, Ungaria. 
Spre lauda Câmpenilor. 


CARPANAŢAN 


* A 
10638 Uhu! ciuhu! ihaha! 
Carpanaţani a mâncat buha. 


V. SALA, comit. Bihor, Ungaria. 
In potriva Carpanaţanilor. 


CATINCA 
$A 
10639 Mot, Catinco. 


D-ra DIDINA ZANNE, f. 1lfov. 


Când vré unul să facă ce-va, fără nici o socotélă. 


CAZAC 


10640 Aşa trebue la Cazac, 
Mămăligă cu dovlec. 


Adever, Oct. 1902. 


CAZACLAR 


10641 Gumar di la Câzăclarii. 1) 
Ge. Tociescv, II, p. 516. 
Adică măgar mare, om neruşinat. 


Căzăclar este un sat, în Tesalia, renumit prin măgarii săi, 


CETATE 


XA 
10642 A se încuiă în cetate. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ștefănesci, 
j. Vâlcea. - 


SUPLEMENT LA GAPITOLU XI 337 


1° Se dice când cine-va se află la adăpost, întrun loc 
fórte sigur, 
20 Când nu vré să vadă pe nimeni. 


CHÎIREASOVA 


10643 Chireasuva vai vindzi curcubete! !) 
Ga. Tocinescu, I, p. 451. 


La, Chereasova, sat de lângă Samarina, în Epir, se fac 
dovlecă vestiți prin frumuseţea şi mărimea lor. 


COHALM 
A 
10644 Ferescă Dumnedeiu de caii de la Cohalm 
şi de fetele de la Sibiu. 


Dr. Er. Cnisrea, Prov., p. 9%, 
c. Codlea, Ungaria. 


COLEŞTEAN 


Vedi Sustean. 


COLONA 


10645 Fur din Colona. ?) 
GR. Tocrrescv, H, p. 463. 
Adică Albanez. 
Aromânii din Cruşova, Bitolia, aplică acâstă dicere 
Grecilor, 


CONSTANTIN 


+A 
10646 Costantin, 
Flore de crin; 
Mândră flore, 
RE putore. 
TEODORESCU-K IRILEANU, înv. €. 
Brosceni, j. Suciava. 


Se dice în rîs, celor pe carii chéma Constantin şi 
sunt leneşi. 


1) La Chereasova o să vindi dovleci! 


338 PROVERBELE ROMÂNILOR 


10647 De la tine pân la mine, 
Nene Constantine. 


Adevër, Oct., 1902. 


CRIŞCIOREAN 


10648 Crişcioreanul, om de munte, 
Lui nu'i trebă vorbe multe. 
El scâla că şi-o iubesce, 
Pe înv&țători şi'i cinstesce. 


V. SALA, comit. Bihor, Ungaria. 
Spre lauda Crişeioreanilor. 


CUZA 


A 
10649 La petra cea de lemn, unde s'a bătut 
Cuza cu Românii. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 131, 
e. Avrig, Ungaria. 


DAN 


A 
10650 Pân la anu 


I cu Danu. 
Dr. EL CRISTEA, Prov., p. 208, 
c Gurarîuluš, Ungaria. 


DRĂGĂNESCI 
Vedi rez. 
DRĂGIA 


10651 Fuge Drăgia de Nădrăgia. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 93, 


Ungaria. 
Adică femeea după bărbați. 
DRUM 
10652 — Sau întîlnit doi rătăciți, sau hotărit a. 


se duce, drumul încotro “i va duce. 
î A. Pann, II, p. 74. 


WT e i i aur Sa a Pa e a 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 339 


DUCIPAL 
kA 
10653 Par'ca "i un Ducipal. 


TEODORESCU-KIRILBANU, Înv. Ce 
Brosceni, j. Suciava. 


Se dice în rîs de un cal slab de-o mîrţoagă, şi rare- 
ori de un cal bun. 
A se adaoga acest înţeles la No. 13391. 


DUMITRU 
PA 
10654 Bade Dumitru. 


TEODORISCU-K IR'LEANU, Înv. €, 


A Brosceni, j. Suciava. 
„Adică somnul. 


«Vine bade Dumitru pe la ocliă.> 


FILUREA 
10655 Ca di la Filureauă.!) 


Ga. TociLescu, I, p. 493. 


Mare frică, mare zăpăceală. 

Alusie la resvrătirea Aromânilor, de la Pind, la 1854, 
când o cétă a acestora a fost surprinsă gi măcelărită de 
Turci, lângă satul Pilurea, în apropiere de Grebena. 


GÂRLĂ 


Vegi Puzdră. 


GHEGAN 
10656 Cap de Ghegan (Ghiegan).2) 


Dr. Wuicanv, Zweit. Jahres., 
p. 158. — GR. "Tocilescu, H, p. 
502. 


Om neuseultător, înděrătnic. 
Gheghanii, sunt Albanesiă din Nordul Albaniei. 


5 Ca la Fslureaua. 
2! Can de Ghegan 


340 PROVERBELE ROMÂNILOR 


GHEORGHE 


A 
10657 A fi Gheorghe. 
TRODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 


Broscenă, j. Suciava. 
A se face prost. 
A se adaogă la acest înţeles la No. 15449. 


GHIANI 
10658 Nisci ari Ghiani tu tastru. !) 


GR. TocrLescv, IH, p, 660. 
Acelaş înţeles ca la No. 794i. 


GIALAP 


*A 
10659 A fi Gialap. 
T. BăLăşeI, preot, c. Stefă- 
nesci, j. Vâlcea, 


Se dice unui om mare la trup, îndrăsneţ, însă cam 

necioplit, 
GILAD 
A m | . y 
10660 Nu'i sat ca Gilad, oraş ca Caciova, tîrg 
ca la Verşeţ şi bătaie ca la Sasca. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 174, 
c. Logoş, Ungaria. 


GOG 


10661 Tu Maiulu al Gog.?) 


Ga. Tociuescu, I, p. 539. 
Adică nici odată. 


GOGU 
A 
10662 Gogule ! 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Brosceni, 3. Sucăava. 


Adică: prostule. 


1) Ce-va (nisce) are Iani în traistă. 
2 Ta Main! lui Goo. 


SUPLEMENT LA CAPIPOLU XI 341 


GREBINGIAN 
10663 Gribingiani gâlbigioşi. 1) 
Ga. Tocinescu, I, p. 688, 
Imprejurimile de la Grebine, fiind mlăştindse, locuitorii 


sunt palidi la faţă, suferind mai toţi de friguri. 


GREC 
10664 Greclu d-ari stricătorea aruptă. °?) 


A À Gr- 'Tocrescu, II, p. 688. 
Adică e fricos. 


A 
10665 Grec cu minte şi cal verde, 
Cine dracu va mai crede. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 103, 
c. Tisa, Ungaria. 


A se adaogà la No. 13489. 
10666 Vidzuşi dhicuniar, dzi-li: Grec.?) 
Ga. Tocrescu, II, p. 508. 
Căci Aromânii nu cerşese nică odată. 
10667 Greclu'i lemnu putrid.t) 


Ga. 'Tocruescv, I, p. 508. 
Nu te poţi încrede într însul. 


+ 
10668 Când s'o mai împreună Grec cu Grec. 
Adică nici odată. 


GRECĂ 


10669 Grecă s-erai, şi ahât dişclisă nu vrea hii.5) 


Ga. Tocilescu, LI, p. 507, 
Pentru o femee desfrinată. 


!) Grebingen! galbeni la faţă. 

2) Grecul are strecătârea ruptă. 

3) AT vădut un cerşetor, dit: Grec. 

4) Grecul e lemn putred, 

5) Grâcă de erai. si asa deschisă (fără perdea) nu eră să fil. 


342 PROVERBELE ROMÂNILOR 


GRECESC 
10670 Ună minti ş-age gregescă.!) 
GR. Tocrrescv, II, p. 688. 


HÂNCU 


A 
10671 Vodă da şi Hâncu ba. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 274, 
c. Gurariului, Ungaria. 


A se adaogà la No. 13511. 


Adică om prost. 


HOTIN 
XA 
10672 A’l mânca Hotinu. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Brosceră, j. Suctava. 


A peri în puşcărie. 
IJDILENI 
£ A 
10673 Par'că îi toca de la Ijdileni. 


E. I. PATRICIU, înv. €. Smut, 
j. Covurlubu. 


Când sună óla bine. Ijdileni e o comună din Covurluiu. 


INGLEZ 


10674 Inglezlu "i ac.?) 
GR. 'TociLescu, I, p. 522. 


Die Aromânii de Inglejii. 


JIDAN 


A 
10675 Jidanul, numai din depărtare "i om. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. C. 
Broscenă, j. Suciava. 


Se dice în rîs, de Români. Vedi şi No. 14192, 


1) O minte şi aceea grecâscă, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 343 


ža 
10676 A fi mai r&u ca (de cât) un Jidan. 


TEODORESCU, Înv. c. Brosceni, 
j. Sucava. 


Om cu spiritul negustorese. 


LAMA 


10677 Ca Lama cu arizlu.!) 


Gr. 'Tocrescv, Ii, p. 691. 
Femeile negospodine. 
Bărbatul uneï femeï, numită Lama, cumpěrând odată 
un sac de orez, ea l-a fácut tot la o singură masă. 


LEHECEAN 


XA 
10678 Leheceanul musgurit, 
Face óle ne-încetat; 
El nu bé, ce umblă trez. 


V. SALA, comit. Bihor, Ungaria. 
Despre Leheceni. 
LELESCI 


Vegi fieni, 


LIRĂ 
* A 
10679 Parcă ai fi Liră împerat. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, c. 
Drăgoesci, j. Olt. 


Pentru unul care se mândresce. 


LOC 


10680 Tu loclu a tëŭ şi chietrili di mpadi ţ-a- 
giută.?) 
Ga. TPocrLescu, II, p. 532. 


Nicăieri ca în patria, ca în satul nostru. 


1) Ca Lama cu orezul. 


844. PROVERBELE ROMÂNILOR 


LUCA 


A 
10681 Luca nu vede că “i plouă `n casă. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 138, 


c. Logoş, Ungaria. 
Om prost. 


A 
10682 Luca, care şi-a scăldat căciula ’n baltă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 138, 
c. Logoş, Ungaria. 


LUNCAN 


ža 

10683 Luncanul e ciop de bute, 
El bé tot pe întrecute, 
Nu’ï fac baiu vitele 'n curte. 


V. SALA, comit. Bihor, Ungaria. 
In potriva Luncanului. 


MADERATAN 


$A 
10684 Tótă vera sapi la vie, 
Iérna faci pe datorie. 


V. Saua, comit. Bihor, Ungaria. 


Pice Agrişanul despre Maderatan. 


MAIDAN 


A 
10685 A face maidan. 
Gr. 'Locrescu, I, p. 148 & 169. 
A 'şi alerga calul pe maidan. 


MĂLĂCAŞI 


10686 Hibări di la Mâlâcașii.!) 
Ga. Tocrnescu, Il, p. 694. 


A vorbi nimicuri sai chiar minciuni, braşâve. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 845 


MARGINE 


A 
10687 Bate tot marginile. 


Gavr. ONIŞOR, C. Zorleni, j. 
Tutova. 


E şiret. A se adaogă la No. 13659. 


MARTA 


* A 
10688 Şede Marta cu colacul pe mână. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov. p. 229, 
c. Sinersig, Ungaria, 


MAVRANII 


10689 Ca di la Mavraniii.!) 
Ga. Tocilescu, II, p. 541, 


Galben la față, bolnăvicïos. Mavranii e un sat lângă 
-Grebene. A se vedé la acest din urmă cuvînt. 


MIHAŤ 


A 
10690 Fă'ți de cap, ca oile lui Mihai. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 93, 
Ungaria. 


A'şi face răi singur, din prostie. 
10691 Li-ai tră dari al Mihali. ?) 
Ga 'Tocinescv, II, p. 543. 


E cam ţienit. 


MOLDOVEN 


+A 
10692 Moldovanu'i lat la vorbă. 


"TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Brosceni, j. Suclava. 


Vorbesce lat, aşezat şi cu tile la vorbă. 


1) Ca de la Mavranii. 


346 PROVERBELE ROMÂNILOR 


EA 
10693 Tata Rus, mama ţigan, 
Numai eù de Moldoven. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. C. 
Brosceni, j. Suciava. 


A se adaogà la No. 13702. 
Se întrebuinţeză, câte-odată, când se vorbesce fără rost. 


MOLDOVENESCE 


*A 
10694 A o luă moldovenesce. 


Q. ONISOR, prof. c. Zorlenă, j. 
Suciava. i 


Adică mai repede, la bătae. 


«Dacă "i aşa, să o ieaŭ eŭ moldovenesce.» 


A 
10695 A grăi moldovenesce. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. €.. 
Brosceni, j. Suciava. 


A grăi verde, de a dreptul, lămurit. 


MUREŞ 


A 
10696 Pân atunci va trece multă apă pe Mureș. 


Dr. EL. Cristea, Prov., p. 202, 


c. Topliţa-Rom., Ungaria. 
Acelaş înţeles ca la No. 13411. 


NASTRATIN 
10697 Zuru-gumarlu al Nastradin hogia.!) 
GR. Tocinescv, II, p. 518. 


Celor cari se laudă că maŭ nici un vițău. 


a 


e ROI 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 347 


NEMŢ 
A 
10698 Nemţul cu trararaiul, 
Nu mâncă mălaiul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 158, 
c. Logoş, Ungaria. 


Trebue să muncesci ca să ai. 
10699 Nemţul i gicior di sicară.!) 


Gr. TocrLescv, IL, p. 570, 


NETOTU 
A 
10700 Să nuțţi iei boi în Netotu, şi nevestă dîn 
Braşov. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 232, 
c. Fagarag, Transilvania. 
NIHORI 
10701 — Ba! 


— Baea Nihori. 2) 
Qr. TociLescu, IT, p. 674. 


Când cine-va răspunde: ba, întrun mod ne-cuviincios. 
Nihori este un sat în Tesalia. 


OLT 


XA 
10702 A trecut bălana Oltu. 


Jose COMĂNESCU, com. Codlea, 
comit. Braşov, Transilvania. 


Sa isprăvit, a rămas păgubaş. 


PĂCĂLESCI 


Vegi Rieni, 


1) Némțul e picior de secară, 
A ra aa pis prize 


848 PROVERBELE ROMÂNILOR 


PADIAT 


10703 — 'Te&-aduc Pădiații divarliga.!) 
Ga. Tocrescu, II, p. 597. 


O să mănânci bătae. Padiaţii sunt locuitorii satului 
aromânese Padi, din Epir. 


PÂNTĂŞESCI 


Vegi Rezi. 


PLEVNA 


XA 
10704 Par'că “i la Plevna. 


TEODORESCU-RIRILEANU, Înv. c. 
Broscenă, j. Suclava. 


Când se aud împuşcături multe. 


POIANA NEMŢULUI 
+A 
10705 Poiana Nerţului numită, 
E de rîs şi ciufulită; 
Popa vinde la răchie, 
Ruşine cu ei să fie; 
Popa vinde la vinars, 
In sat sci face necaz, 
De-a mers veste, 'n cerc şi teră 
Că Poiana "i de ocară. 


V. Sara, comit. Bihor, Ungaria. 


In batjocura. locuitorilor din Poiana Nemţului. 


POLI 
10706 Triîş îm-Poli se-avdzi. 2) 
Ga. TociLescv, I, p. 614. 
I-a tras o palmă sdravănă. Vedi şi No. 13907. 


1) Te aduc Padiaţii de jur împrejur. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 349 


PREMETI 


10707 Dhicuniar di Primeti. 1) 
GR. Tocrascv, II, p. 488. 


Premeti e o localitate din Albania, de jos. In penin- 
sula balcanică, cerşetori sunt, mai toţi, Greci sai Bulgari, 
rare ori Turci săi Albaneji, nici odată Români sai Evrei. 


PRUT 


A 
10708 Pune căp&stru în Prut, şi iese calul. 


GavR. ONIŞOR, prof. c. Murgeni, 
je Tutova. 
Pentru hoţul de cai. A se adaogă acest înţeles la No. 
13913. 


PUNTE 


10709 Punti s-fagi. ?) 
Ga. TocarBscu, TI, p. 619. 


Ajută pe toţi. Vegi No. 12237. 


Er 
10710 A trecut puntea cu ochii închişi, și na 
vedut punga cu bani. 
GR. ALEXANDRESCU, Magistr. 3. 
Putna. 
Om lipsit de noroc. Există o snovă fórte cunoscută, 
Vedi Speranţă, Anecdote. 


PUZDRĂ 


xA 
10711 Nu se spală cu apa Puzdreï (Bistriţei, 
Gârlei). 
TEODORESCU-KIRILBANU, Înv. c. 
Broscenă, j. Suclava, 
Puzdra este un pîriu ce trece prin satul Holda, co- 
muna Brosceni; Gârla, un braţ al Bistriţei. 
După chipul cum unul a fost batjocorit, se numesce 
una din aceste ape. 


5) Cerşetor de Premeti, 
2) Punte se face. 


350 PROVERBELE ROMÂNILOR 


RIENI 


A 
10712 Rieni, Buntesc, Lelesci, Băleni, Belegeni, 
Sebiş, Pântăşesci, Păcălesci, Drăgă- 
nesci şi Ţigăânesci, straița, bâta, drumul, 
de-a lungul, acela îi tot anul lucrul. 
V. SALA, comit. Bihor, Ungaria. 


In batjocura acestor sate. 


ROMÂN 


Urmětórele diceri ale străinilor, despre Români, se 
adaogă la cele deja date în volumul VI pagina 278 şi 
urm&torele. 


Albanegjii 


Vela me vla ista vla. 
Aromânul cu frate sunt frate. 


Grecii 


Hévre Bhóyot ĉ&vo tatópt, 
Axo. lpéxot Eva yoopápt 
Cinci Aromâni, un tirg, dece Greci, un măgar. 


Vălăhadii !) 
U Vlahus éscasi tun dviaulu. 
Aromânul a făcut pe drac să crepe. 
10713 Românul e ca pisica: ori-cum li-i trânti, 
tot în picidre cade. 


Dr EL. CRISTEA, Prov., p. 922, 
c. Codlea, Ungaria. 


A se apropia, dicerea dată în capitolu XI, pag. 278. 


A 
10714 Sărace, codrule; 
Prost ai fost, Românule. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 223, 
c. Logoş, Ungaria. 


D Valahidii sunt Turcii din districtul Grebena. 


mc. meserie RER DRE Be 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 351 


A răbdat Românul multe, în loc să se r&sbune şi să 
iea în urmă calea codrului. 


A 
10715 Unde Român cruce nu 'şi face. 


Adică departe. 
RUS 


kA 
10716 Rusu "i cu crucea 'n mână şi cu dracu 
’n sîn. 
TEODORESCU-KIRILEANU, În9. 6. 
Broşteni, j. Suciava. 


Arată firea ascunsă a Rusului. 


10717 Aruslu i ursă.!) 
GR. TociLescu, II, p. 430. 
A se vedé legenda de la Cap. XI, pag. 291. 


SAS 
A 
10718 Fie Sasul cât de prost, numai să fie mare. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 95, 
c. Codlea, Ungaria. 


La Sas nu se caută deşteptăciunea, ci mărimea trupului. 


A 
10719 Sasul nu'i ca omul. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 226, 


} c. Abrud, Ungaria. 
In batjocura Saşilor. 


A 
10720 Ca doi Saşi în trei grădini. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 27, 
c. Gurariului, Ungaria. 


SASCA 


Vegi Gilad. 


1) Ruen 'î nre 


352 PROVERBELE ROMÂNILOR 


SAT 
10721 Ori-ce sat cu al seu obiceiu. 
` Tonp. GoLescv, II, p. 10. 


Adică fiieş-care cu năravul săi (Govescv). 
A se adaogă la No. 14015. 


* 
10722 Maï lesne'i de ținut o gură de cât un sat. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c, 
Broscenă, J. Suckava, 


Dice omul care nu vré să se căsătorâscă, 


EA 
10723 M&i ţigane, arde satul! Lasăl să ardă 
eŭ mě duc în altul. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
reblecea, Bucovina. 


Arată nepăsarea pentru durerile altora, a consătenilor ; 
mai ales din partea omului care nu are nici o legătură 
de rudenie sai de interes. 


* A 
10724 Dute ’n sat şi dă de scire; vino a-casă 
şi fă cum poţi. 


D-na Ecar. ŞIŞMAN, înv. 6. A- 
dam, j. Tutova. 


Să nu te laşi în nădejdea altora. 


A 
10725 Vai de capul satului. 


Dr. Er. Caisrea; Prov., p.271, 
c. Vale, Ungaria. 


Adică de cel maï mare. Tóte în capul lui se sparg, 
la o întîmplare maï mare. 


xA 
10725b  Buciumul satului. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 95, 
c. Râşnov, Ungaria. 
Duce vestele. 


SEBIŞ 


Ved? Pisni. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 358 


SÊRB 


* A 
10726 Rîde Sêrbul de óla spartă. 
Dr. EL. CRISTEA. Prov., p. 221, 
, € c. Tisa, Ungaria. 
In batjocura Sârbilor. 


SERBEŞTEANU 
XA 
10727 S&rbeşteanu'i călător, 
Şi cu mult forte detor. 


V. Sara, comit. Bihor, Ungaria. 


SIBIU 


Veq! Cohaim. 


SOHODOL 


EIAN 
10728 Sohodol e odor, 
Plin de vite prin ocol, 
Boi, porci, oi şi vace multe, 
El le ţine, el le mulge. 


V. Saua, comit. Bihor, Ungaria. 


Spre lauda locuitorilor din Sohodol. 


STAN 


$ 
10729 Nici tu Stan, nici tu Ivan. 


Q. POBORAN, inst. 3, Olt. 
Nu'ţi pasă. 


EAN 
10730 E nea Stan. 
Ga. TPociLescu, II, p. 1193, j. 
Prahova. 


A se adaogà la No. 14080. 


ŞTEFAN 


*A 
10731 A fi Ştefan 


Gogoman. 
Ga. 'TocILEscU, I, p. 1171. 


Ci, a a aat 


354 PROVERBELE ROMÂNILOR 


STELIAN 


Vegi Suştean. 
ŞTIRBEI 


10732 Din felul Ştirbeilor. 


N. Iona, Liter. Rom, I, p. 175. 
Cam lung la mână. 


STOICA 


10733 Se&-alină Stoice în câpistere, şi tradzi 
ciubuchia. !) 
Gr. Tocruescu, II, p. 638. 
E sărac lipit. 


STRĂIN 


A 
10734 Străinul, şi când te bae te sgârie. 


Dr. EL. RISTEA, Prov., p. 245, 
c. Loguş, Ungaria. 


A se vedé şi No. 14103. 


* A 
10735 Să muncesci şi nâptea că nu faci străinul 
frate. 
G. MIHALACHE, Înv. c. Șendrescă, 
3. Tutova. 


A se vedé No. 14102. 


4 A 
10736 Străinul te govesce, 
Până te belesce. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 245, 


c. Logoş, Ungaria. 
A se vedé No. 14103. 


A 
10737 Nu'i dracul drac, 
Ca străinul în conac. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 172, 
c. Loyoş, Transilvania. 


Să nu primesci străin în gazdă. 


ct Pali 


a 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 35 


STRĂINĂTATE 


10738 Tu cseni nóuě ani, _ 
Ş'a-casă cu doi aslani.!) 
Ga. Tociescu, I, p. 704. 
După o lipsă îndelungată, s'a întors a-casă cu puţine 
parale. 


STROE 


A 
10739 A păţito ca Stroja cu outle. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 11, 
i c. Résnov, Ungaria. 
Negustorie próstă. 


A 
10740 A umbla ca Stroie cu ouăle. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 17, 
c. Codlea, Ungaria. 
A 


Ca Stroie cu ouële. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 35, 
c. Breţcu, Ungaria. 


Cumpără două şi vinde nouă. 


ŞUŞTEAN 


10741 Şuşteanul, Şteianul, 
Brihanaşul, Coleşteanul, 
Sunt de un tată şi de-o mamă, 
Numai birturi că le trebă; 
Bisericile li's închise, 
Birturile tot deschise. 


V. Sana, dasc. c. Vaşcoăi, comit. 
Bihor, Ungaria. 


TARCEA 


A 
10742 Plătesci tu, ca Tarcea. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 212, 
c. Gurartulă, Ungaria. 


Plătesci fără doar şi póte. 


356 PROVERBELE ROMÂNILOR 


ȚIGAN 


10743 Țigan şi om de trebă, unde s'a mai vădut. 


„Dina EcAr. ZANNE, c. Băsesci, 
J. Fălciă, 


A se adaogă la No. 14234. 


EA 
10744 Cere la ţigan lapte acru, că nare nici 


dulce. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 42, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Când ceri un lucru de la unul care nu ţil pâte dă. 


e 
10745 Ţiganu e cinstit în casă pustie. 


, , Ga. POiBNARU, ing. j. Buzčù. 
Nici odată nu e cinstit. 


10746 Ghiftul éră trăgăçica ş-caftă.!) 
Gr. Pocrnescv, I, p. 704. 
Acelaş înţeles ca la No. 14207. 


ža 
10747 Cată ’n bota ţiganului. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 30, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Dacă ai de unde să iei. 


A 
10748 Së face ţigan mort. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 230, 
e. Logoş, Ungaria. 


A 
10749 A vede ţigani beți. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 17, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 
*A 
10750 Un ghift cu mâna sumsoră.?) 


G. Zuca, e. Berat, Albania. 
Pentru vas de fer ori de aramă, în formă de ulcior, 
şi numit ghium. E şi o ghicitore. 


D Tiganul Yară tratată de pľele îsi cere. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 357 


ŢIGĂNESCI 
Veg! KRienr. 
TURC 
10751 Turcii gonesc epurile cu carul. 

AcsINTI, Letop. Mold., II, p. 127. 

A se adaogà la No. 14369. 
10752 Ş-nês Turcu, ma ş-io un suflet hursescu 

al Dumnidzě.!) 


GR. TocrLesov, I, p. 645. 
Spun Muntenii Aromâni. 


10753 Dă-ii masina Turcului, s-liai vâtâlahlu.?) 


Ga. Tociuescu, II, p. 645. 
Acelaş înţeles ca la No. 3139. 


A 
10754 Şi cu Turcu şi cu Nemțţu. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 229, 
c. Logoş, Ungaria. 


Nu să pâte, alege una din două. 


10755 Ca Turgili cu bâiramea. 3) 
Gr. 'TociuEescv, II, p. 646. 


A nu fi sigur de ce-va. 

Turcul nu începe serbătorile de cât atunci când vede 
luna nouă. Prin urmare dacă într'o localitate cerul este 
în acea, di acoperit, serbătorile sunt întârdiate până când 
șe descopere cerul. 


10756 Canda bâgară Turgili cuțut.+) 


Ga, 'Tocruescuv, II, p. 645. 
Arată v spaimă mare. 


3 


1) Şi dînsu e Turc, dar şi eŭ un suflet datorez lut Dumnedei. 
2) DFY măslina Turcului, să tei burduful cu unt-de-lemn. 
% Ca Turci? cu bairamul. 


358 PROVERBELE ROMÂNILOR 


10757 Dă ş-fudzi di Turcu.!) 
Ga. Tooescu, II, p. 645. 


Când îţi cere Turcul, să dai şi să fugi. 


ULIŢĂ 
$A 
10758 Ulița lungă, te face fără pungă. 


V. SALA, dasc. c. Vagcoŭ, comit, 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 14403. 


UVREU 
10759 Fudzi ca Uvrěulu di cîrîvidhă.?) 


GR. TOCILESCU, I, p. 654. 
Când fugi de ce-va. 


VAŞCOHAN 


A 
10760 Vaşcohan, cu suman, 
Şi te mai chemi orăşan; 
Nouë ne dici guduran, 
N'ai în pungă nici un ban! 
V. SALA, comit. Bihor, Ungaria. 
Dice Băreşteanul despre Vaşoohan. 
EA E 
10761 Vaşcohanu e fălos, 
N'are nici un porc în coteţ. 


V. Sana, comit. Bihor, Ungaria, 
Dice Băreşteanul. 


VERŞEŢ 


Vedi Gilad. 


1) Dă şi fugi de Turc, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI 359 


VERZARAN 


10762 Ve&rzaranu săracu, 
Portă fome cu sacu; 
Unde vede un mușşunoiu, 
Strigă tulai că "i ţipoiu. 
V. Sana, dasc. comit. Bihor, 
Ungaria. 
VREAŞTINA 
10763 Criştin di Vreaştina.!) 


Ga. Tociescv, I, p. 659. 
Batjocoresce pe omul care mănâncă de dulce în di 
de post. 
In Vreaştina, sat în Epir, toţi locuitorii sunt musul- 
mani. 


10764 Ca Mihali di Vreaştina.?) 


Ga. Tocruescu, I, p. 659. 
Vorbesce alandala. 


ZAMĂ 
10765 Câşarea al Zamă.?) 
GR. 'Tocruescv, II, p. 668. 
Stână care nu aduce nici un folos. 


10766 Fum&alia al Zamă.*) 
Ga. Tociescu, Il, p. 484. 
Când unul are copii mulţi şi neastîmpăraţi. 


ZMOLCU 


10767 Zmolcul nu s&-aspari di neuă.5) 
Ga. Tocruescu, I, p. 666. 


Acelaş înţeles ca la No. 13413. 
Zmolcul este un munte în Epir. 


i) Creștin din Vreaștina. 

2) Ca Mihai din Vreaştina. 

3) Stâna lui Zamă. 

4; Familia lui Zamă. 

3) Zmolcul nu să sperie de zăpadă, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XII 


APĂ 


A 
10768 Nu îi cu tâtă apa. 


Dr. Eu CRISTEA, Prov., p. 171, 
c. Sinersig, Ungaria. 


A se adaogà la No. 14570. 


AȚĂ 


10769 Li s&-arupse ciora.!) 
Ga. TociLescu, LI, p. 474. 
A murit. Vegi şi No. 14579. 


BALAUR 
ESAN 
10770 Balaur. 
TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broşteni, 3. Suciava. 


Om răpitos, sângeros. 
A se adaogà la No. 14587. 


CREDINȚE 


Balaurii să fac din şerpi. Vara — au el o vreme anume — când se 
string, o mulţime de şerpi într'un loc ascuns și neumblat de picior 
de om şi de vite. După ce sai strîns, prind a se 'ngrămădi unul 
peste altul, frecându-se între denșii, încolăcindu-se, descolătăcindu-se, 
aşa că din frecușurile acestora li se umple tot trupul cu un fel de 
spumă. Din spuma acâsta se alege un boţ. Boţul acesta să tot îndâsă 


362 PROVERBELE ROMÂNILOR 


şi se tot Întăresce până ce se face cu o mărgică. Inlată cum s'a 
tăcut mărgica, fie-care dintre serpi caută s'o prindă și să fugă cu 
dinsa. Cel care o tură fâră ca să-l zărescă ceia-lalți şerpi, ori ochi 
de om, ori chiar o muscă să nu-l vadă, acela fuge cu dinsa și se 
ascunde într'un ezer. Aici șede șepte ani, fără ca să easă afară, După 
șepte ani, șerpele s'a făcut grozav de mare, are-o putere ne maï po- 
menită și-i fioros, de să te ferescă D-deii să-l vedi. La şépte ani el 
are slobodenie ca să i6să din ezer, să se rădice în nouri, să-i pórte 
cum o vra el. Balaurii aduc nourii cu piâtră şi sloţile cele mană. Bi 
sfarmă cu codile în bucatele mici ghiâţă, care se află în nouri. — 
Sunt unii 6menii cari văd balaurii cum umblă prin văzduh. Aşa, tata 
îmi spunea de multe ovi, că de după muntele Balauru din sus de 
satul Holdă, tot-dâ-una când îi sloată iese un balaur dintr'un iezer 
care se află pe-acel munte. Tot tata mi-a spus că pe muntele Călimaiii 
iar să află balaur. 

Balaurii sunt cu şepte până la două-spre-dece capete, şi pe atâtea 
codi. Balaurul îi stă margica sub limbă, cât trăesce el. 

Margica şerpilor, dacă o pui pe masă, n6ptea, apoi nui maï tre- 
bue cea mai luminsă lampă, așa de strașnic luminâză. 


BISERICĂ 
A 
10771 Biserica e scara ce duce la cer. 


Dr. Ec. CRISTEA, Prov., p. 24, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Cine merge la biserică şi ascultă sfaturile ce i se daŭ, 
nu pěcătuesce şi se mântue. 
10772 Furaşi cleïli di la bisércă. !) 
Ga. Tocruescu, I, p. 682. 


Când cine-va e mânjit, înnegrit pe obraz cu funingine, 
cernélă, etc. 


A 
10773 I-a arětat turnul bisericei. 


Dr. Er. RISTEA, Prov., p. 110, 
c. Bochia, Ungaria. 


Nu a lucrat cum se cuvine: l'a scos de la lucru, ja 
dat drumul. 


zA 
10774 N’aï fi crescut în biserică. 


P. GÂROVICEANU, Cl. VII, Semin., 
Pentru unul rěŭ. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XII 368 


XA 
10775 A stà ca în biserică. 
TEODORESCU, înv. c. Brosceni, j. 
i Sucava. 
A gedé liniştit şi cuviincïos. 
BOTEZ 


tA, 
10776 li smuncit (smîncit) din botez. 


D-na Z. JUVARA, c. Fedescă, j. 
Tutova: 


Acelaş înţeles ca la No. 14637, unde sa tipărit, într 
un mod greşit: a fi numit din botez. 


EA 
10777 E smintit din botez, şi lovit cu capul 


de cristelniţă. 
V. A. Forescu, Înv. e. Dorna, 
J. Sucava. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


A BOTEZA 
EA 


10778 Boteză copilul pe nume. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 94, 
c. CGurarûuluš, Ungaria. 


CLOPOT 
A 
10779 N’o legà de limba clopotului. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 177, 
c. Toplija-Rom., Ungaria. 


Taci, nu da un lucru în vileag. 


CRUCE 


10780 Cruçea treci în gură, ca cruçea s-ti usîçi. `) 
GR. TouLescu, IT, p. 466. 
Acelaş înţeles ca la No. 14757. 


364 PROVERBELE ROMÂNILOR 


10781 Iu si-l vedzi, crucea s-ţi faci.!) 
UR. TOCILESCU, II, p. 683. 
Adică om răi. Vedi No. 14765. 


EA 
10782 Fă cruce, 
Să nu te 'mbuce. 


TUL. GROFŞOREANU, înv, c. Gal- 
şa, comit. Arad, Ungaria. 


Când aï a face cu un om r&ă. 


A DESCÂNTA 


EA 
10783 L’a descântat. 


M. Popescu, înv. e Nucet, j. 
Dimbovita. 


A se adaogă la No. 14789. 


DOMN 


10784 Dă, Dómne, la ’l de dórme, că la 'l de 
lucră capětă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 66, 
c. Logoş, Ungaria. 


Când unul capătă, se îmbogățesce, fără muncă. 


DOMN-DE-ROUĂ 
XA 
10785 N'ai fi Domn-de-rouă! 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, J. 
Vâlcea. 


Nu fi aşa de delicat; că doar nu te topesci,ca Dom- 
nul-de-rouă, daca facă cutare lucru. 


DRAC 
A 
10786 Dracu atunci umblă să te omore, când 
ți se arată mai bun prietin. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 78, 
c. Bochia, Ungaria. 


Omul viel6n, când vroesce săţi facă vre-un răi. 


sr av ru Cai A 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XII 365 


A 
10787 Dracul ară, mă-sa grapă. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 78, 
c. Bochia, Ungaria. 


Unul te apucă, cel-alt te jupóe. 


A 
10788 Cu dracul n'o poţi duce 'n capet. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 58, 
c. Bochia, Ungaria. 
Ca omul îndărătnic, nestatornic, schimbător nu poți 
face bună ispravă. 


A 
10789 Ride dracu de cucuvea, 
Și i mai negru de cât ea. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 221, 
c. Sohodol, Ungaria. 


A se adaogă la No. 14884. 


A 
10790 Nu "i dracul aşa de negru, cum îl face 


pe hârtie. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 172, 
c. Rêşnov, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 14839. 


A 
10791 Nu feşteli :) dracul pe părete. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 270, 
c. Toplița-Rom., Ungaria. 
10792 Aprindi ş-a draclui nă geră, s-nu "ţi as- 
pargă lucru.?) 
Ga. 'TooiLEscU, lI, p. 481. 
A se adaogă la No. 14857. 


A 
10793 Coda "i a dracului! 
Şi icu îi voinicul; 


Dar nu "i inimicul. 


Dr. EL. Carsrea, Prov., p. 55, 
Ungaria. 


1) Feșteli — a vopsi, a picta. 


366 PROVERBELE ROMÂNILOR 


EA 
10794 Nu se fură tămâe de la dracu. 


E. I PATRICIU, Înv. c. mulţi, 
Je Covurlušu. 


De unde nu e, nu poţi să iei. 


A 
10795 Dracul şade şi în vîrful acului. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov, p. 78, 
e, Brețcu, Ungaria. 


Cel rău ori şi unde se află. 


A 
10796 Din ou de drac, puiu de drac iese. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 16, 
e. Logos, Ungaria. 


Pentru părinți şi copii. 


A 
10797 Dracul nu face mănăstiri. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 78, 
c. Brețcu, Ungaria. 


A se adaogà la No. 14911. 


10798 Cari s-duçi cu draclu, draclu va-l lia!). 
IR. TociLesCU, II, p. 481. 
Acelaş înţeles ca la No. 14916. 


A 
10799 Nu läsa pe dracu să piéră, că nu te lasă 
să trăesci. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 175, 
c. Bochia, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 14931. 


A 
10800 Dacă a luat dracu vaca, pote lua şi viţelu, 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 62, 
c. Gurariuliă, Ungaria. 


Dacă sa prăpădit ce a fost mai de sémă, ducă-se şi 
ce a rămas, 


(e i tă 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XII 367 


10801 Draclu oi n'aveă, şi umtu vindeă.!) 


GR. Tocruescv, II, p. 481. 
Pentru cel hoț. 


A 
10802 Lucru dracului 
In casa nănaşului. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 85 & 
:39, c. Toplițja-Rom., Ungaria. 


A se adaogà la No. 14946. 


10803 Fu draclu acel miclu, nu fu agel marli. ?) 
Ga. TociLesov, I, p. 482. 


Când se întîmplă un răi maï mic. 


A 
10804 Cându'i să te iea dracul, te iea şi din bi- 
serică, ca pe Macehala. 


Dr. Eu. CaisreaA, Prov., p. 831, 
c. Logos, Ungaria. 


A 
10805 Omul cu dracu, de drac dă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 192, 
c. Logoş, Ungaria. 
Cel răi o pățesce şi el. 


A 
10806 Pe dracu, la cruce nu "1 poţi duce. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 208, 
c. Sinersig, Ungaria. 


Adică pe rěň, la bine. 


A 
10807 Uşor la dracu să dică ’n fluer, că şade 


'n trestie. 
Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 270, 
c. Logoş, Ungaria. 


Când putem face uşor óre-ce. 


A 
10808 Dracul dice, dracul jócă. 
Dr. EL. Cristea, Prov., p. 785, 
i c. Logos, Ungaria. 
El spune, el face. 


1) Dracul oi n'aveă şi unt vindeă. 


368 PROYERBELE ROMÂNILOR 


10809 Ş-arupsi draclu pâpuţili. !) 
Ga. 'TocrLescu, Il, p. 482. 


Acelaş înţeles ca la No. 14970. 


XA 
10810 Săracu "i dracu. 


V. SALA, dase. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Că n'are suflet. A se adaogà la No. 14984. 


+A 
10811 Sărac e dracu, că n'are opinci. 


Em. POPESCU, Înv. c. Mărgineni, 
j. Ialomita. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


RA 
10812 S'o suit dracu pe casă. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulli, 
j. Covurluiu. . 


S'a dat de gol traiul răi între doi sai între mai mulți. 


A 
10813 A se uită ca dracu la popa. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 85, 
c. Agnita, Ungaria. 


A se adaogă la No. 15000. 


A 
10814 Trăiesce ca dracu 'n apă mică. 
Dr. EL. Caasrea, Prov., p. 958, 


c. Logoş, Ungaria. 
Adică rău. 


A 
10815 Drac scris. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 78, 
e. Topliţa-Rom., Ungaria. 


Adică chiar dracul. Vedi No. 15022. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XII 369 


A 
10816 E plin de draci, 
Ca móra de saci. 


Dr. Ec. Cristea, Prov.. p. 87, 
c. Topliţa Rom., Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 15025. 


EA 
10817 Ş-o băgat dracu códa. 


TroDORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Brosceni, j. Sucava. 


10 Când se strică traiul cel bun dintre doï tineri, 
2 Când se pierde un lucru forte de grabă. 
A se adaogă la No. 15049. 


A 
10818 A îmbrăcat cămaşa dracului. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 6, 
c. Codlea, Ungaria. 
Om răi. 
10819 La dragi şi cama 'nclo.!) 
GR. Tociuescu, Il, p. 685. 
Fórte departe. Vegi No. 15053. 


+A 
10820 A sparge cojocul dracului. 


T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesci, 
j. Văleca. 


A desființa o stare de lucruri rea. 


A 
10821 Umblă, de credi că dracu'l portă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 262, 
c. După- Petră, Ungaria. 
Adică forte repede. 


XA 
10822 A'1 cresce pe dracul. 


TEODOLESCU-KIRILEANU, Înt. c. 
Smulţi, J. Covurhiu. 


Copil de suflet, care mai tot-de-una nuţi este recu- 
noscător. 


370 PROVERBELU ROMÂNILOR 


+ A, 
10823 Imi vin toţi dracii, 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
j. Covurlutu. 
Mě superi forte mult. 


zA 
10824 L’a făcut ca pe dracu. 


T. SPERANŢĂ, prof. c. Păusesä, 
j. Våleea. 
L'a certat răi, 


A 
10825 A fi bólă de drac. 


G. Dem. TEODORESCU, Poes. Pop., 
p. 501. 
Adică răă. 


DUMNEDEŬ 


$A 
10826 Bun e Dumnegeu, aprópe’i pădurea. 


Dr. Er. Cristea, Prov., p. 26, 
c. Codlea, Ungaria. 
Nădejde de scăpare. 


A 
10827 Omul gândesce, 
Dumnedeŭ cârmuesce. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 194, 
c Bendorf, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 15124. 


10828 Dumnidzěŭů dă, ma nu č-aduçi a-casă.!) 
Ga. TociLescu, II, p. 483. 


Acelaş înţeles ca la No. 19165. 


A 
10829 Dumnegei e tată de săraci, și nu'i fecior 
de Sas. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 80. 
c. Resnov, Ungaria. 


Ingrijesce de cei săraci. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XIL 37i 


A 
10830 Fie-care pentru sine, Dumneděŭů pen- 
tru toți. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 94, 
c. Gurariului, Ungaria. 
Devisa egoiştilor. 
Chacun pour soi et Dieu pour tous. 


Prov. France. 


A 
10831 L'a vedut Dumnedeu. 
Dr. EL. Crista, Prov., p. 134, 
c. Gurartului, Ungaria. 
+A, i 
Il vede Dummnedeii. 


E. J. ParRiciv, înv. ce Smulţi, 
j. Covurluiu. 


Acelaş înţeles ca la No. 15250. 


10832 Canda acâță Dumnidz&u di pâli.!) 


Ga. TocuLescu, I, p. 483. 
A se vedé No. 15253. 


că 
10833 A se duce ca pedepsa lui Dumnedeiu. 


; G. Pogoran, înst. j. Olt. 
A se adaogà la No. 15260. 


A 
10834 A fi (stà) după spatele lui Dumnedgeu. 
Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 5, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


A 
10835 Un bătut de Dumnegeu. 


TEODORESCU-K IRILEANU, Înv. e. 
Brosceni, j. Suckava. 


Un răul răilor. Om fără nici un căpătâiii, fără ruşine 
şi fără frică de nimeni. 


A 
10836 Nu grăbi cu «Dumnedeu să'l ierte.» 


Dr. EL. Carisma, Prov., p. 170, 
c. Guwrariului, Ungaria. 


Mai e speranţă de scăpare. 


D Parto a amrat ne Thumnedeii de nslă. 


372 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 

10837 Unde Dumnedeu nu se pomenesce. 

i Ge. TociLescu, I, p. 570. 
Adică departe. 


EGUMEN 


* 
10838 Egumenul va, iar chelarul nu. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


Când cel mare voesce óre-ce şi cel mai mic se opune. 


EVANGHELIE 
* 
10839 Cuvînt de Evanghelie. 
Epoca (ziar), II, p. 170. 
A se vedé No. 15297. 


FRATE 
10840 Za cumpagnia s ensurat frateru.!) 


FR. MIKLOSICH, Rum. Unter., 
I, p. 16. 


Şi cum dice Francesul: loccasion fait le larron. 


GRAILU MARI 
10841 Faptu ’n grailu mari.?) 
i Gr. Tocuaiscu, IH, p. 507. 
Om norocos. 
GRÂU 
10842 Li mâcai grânlu. ë) 


Ga. TocrLesouv, I, p. 509. 
Adică coliva; a murit. Vedi No. 14135. 


1) Pentru a face ca cel-l-alţi, un călugăr s'a însurat. 
2) Născut când se face slujba de la prînz, în prima di de Pasci. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XII 373 


HRISTOS 


A 
10843 Cine'i frate cu Hristos, uşor se mântue. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 46, 
Sibiii, Ungaria. 


E un proverb identic unguresc. 
10844 Či si fită Hristolu n-casă.!) 
Ga. Tociuescu, Il, p. 690. 
E forte mulţumit, bucuros. 
10845 Sândzili a Hristolui. 2) 
Ga. Tocruescu, Il, p. 626. 
Adică vinul. Vegi No. 15332. 


LITURGHIE 
10846 Apă di liturghie. ?) 
GR. TociLescv, II, p. 424. 
Adică curat de tot. 
MASLU 
A 
10847 A’l băga în masle. 


TEODORESCU-KIRILEANU, înv. c. 
Broscenă, j. Suciava. 


A'l înfricoga. A se adaogà la No. 15412. 


MIR 
A 
10848 Dă, când dai, unde i-a pus mai întâiu 
popa mirul. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 62. 
A se adaogă la No. 15418. 


1) I s'a născut Hristos în casă. 
2) Sângele luy Hristos. 


Pi Mae AA piu im sist 


374 PROVERBELE ROMÂNILOR 


MITROPOLIT 


$ 
10849 Par'că ’i cârja Mitropolitului. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


Pentru un om mândru. 


NAIBA 
A . 
10850 Pe naiba nu'l căuta cu lumină, că'l afii 
şi la întunerec. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 209, 


c. Sinersig, Ungaria. 
Pentru cel răi. 


NOE 
10851 Dit chirolu al Noe.!) 


Ga. 'PocrLescv, Il, p. 578. 
De când lumea. 


Depuis le déluge. 


Prov. Franc. 


ORELE 
10852 L-acâţară Orli.?) 


Ga. Tocrnescv, LI, p. 594. 
E torte supărat. 
Orele sunt nisce fiinţe care supără pe ómenï. 


PARESIMI 


10853 Nu (ari) ţîni pâresimi.?) 
Ga. Tocruascu, II, p. 611. 


A se purta de o potrivă cu toţi, a nu face hatiruri. 


1) Din vremea lui Noe. 
2) L/ai prins Orele, 
3) Nu are (ţine) paresimi. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XII 315 


PASCE 


10854 Nu îi tută dzuă Pasci.!) 
GR. Tocirescu, II, p. 600. 
A se adaogă la No. 15464. 


A 
10855 Nu ’s tot Pasci; mai sunt şi Rosalii: 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 181, 
c. Reşnov, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 
Partea a doua a dicerei este luată de la Unguri. 


10856 Tută dzua Pasci. 2) 
GR. 'TocrLEscU, lI, p. 600. 


In tot-dé-una bine, petreceri, etc. 
10857 Di Pasci-Pasci.?) 
GR. Toornescv, H, p. 600. 
Adică fârte rar. Vedi No. 15413. 


10858 Faptu n-dzuă di Pasci.4) 
Ga. TocrLescv, II, p. 488. 
Om fericit. A se adaogă la No. 15415. 


10859 Canda îi viniră Pascili. 5) 


Ga. Pocruescv, IL, p. 600. 
E bucuros, vesel. 


A 
10860 Fire-ai de ris, ca fasolea 'n diua de 
Pasci. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 96, 
c. Ida-Mare, Ungaria. 


1) Nu "i în fie-care gi Pasci. 
2) În fiecare di PascY. 

3) Din Pasci în Pasci. 

4) Născut în d de Pasci, 


5) Parex "f vemră Pascile. 


376 PROVERBELI: ROMÂNILOR 


PECAT 


A 
10861 Pěcatul vechiu aduce ruşine nóuă. 


Dr. E. Cristea, Prov., p. 207, 
c. Logos, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 15484. 


A 
10862 Nu “i om fără pěcat, nici pădure fără 
uscături. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 174, 


c. Toplita-Rom., Ungaria. 
Fie-care póte greşi. 
* . 
10863 A veni ca pěcatele. 
G. POBORAN, inst. j. Olt. 
Adică repede. A se adaogà la No. 15514. 


PĚCĂTOS 


10864 Gura pe&cătosului adevěrul vorbesce. 
A. Pann, Pov. 'Vorb., Ediţia 


1889, p. 11. 
A 


Gura pecătosului adeverul grăesce. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 10, 
c. Gurarfulut, Ungaria. 


A se adaogà la No. 15518. 


POPĂ 


A 
10865 Fie bine, fie r&u, 
Nu supără pe popa t&u. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 94, 
c. Logoş, Ungaria. 


* 
10866 Voiu ars&tă eu cine "i popa în biserică. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. 3. 
Putna. 


Cine are dreptul să porunesscă, cine e mai mare. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XII 


w 
Ar 
a 


A 
10867 Popa nu are nimic isprăvit. 


Nu se satură de fol6se, de câştiguri. A se adaogă la 
No. 15548, 


EA 
10868 Nu "i-a eşit de multe ori popa din casă 
cu fărâmături în barbă. 


A. Gonovii, c. Seliştea, j. Sw- 
clava. 
Sgârcenie. 


+A 
10869 Par'că am fost popă. 


E. I. PATRICIU, Înv. c Smulţi, 
3. Covurluiu, 


Când nimerescă ori ghicesci o trâbă, 


xA 
10870 Acru, popo! 
TEODORESCU-KIRILKYANU, Înv. c 
| Bvroscenă, j. Suciava. 
Acru amarnic. 


A 
1087 | Unde popa nu tócă. 


G. Dem. TEODORESCU, Poes. Pop., 
p. 867. — GR. TouiLescu, T, p. 548. 
Adică departe. 


A i 
10872 Unde popa nu citesce (cetesce). 


G. Dem. TEODORESCU, Poes. Pop., 
p. 366, 369 & 3870. — Gr. Tour- 
LESCU, Í, p. 603. 
Adică departe. 


PRAZNIC 
$A 
10873 A se grămădi ca babele la praznic. 


TEODORESCU-KIRILEANU, iny. c. 
Brosceni, j. Suciava. 


A da năvală, busna; a fi obraznic. A se adaogà la No. 


1 020 


378 PROVERBELE ROMÂNILOR 


PREOT 


10874 Či dedi doň a preftului.!) 
Ga. TociLescu, II, p. 480. 
A murit, a dat ortul popii. 
10875 Plitesci ş-ca preftu. °) 
GR. TociLEscv, II, p. 617. 
Acelaş înţeles ca la No. 15641. 


10876 Ca preftul cu purinteţă. 5) 


| Ga. Tocrrescu, H, p. 616. 
Pentru cei fâţarnici. 


10877 Va ti fac preftu.!) 


Gr. 'Tocinescv, I, p. 616, 
O să te bat. 


10878 Prufit după Hristo gumar ésti. *) 
Gr. TocLescu, II, p. 700. 
Acelaş înțeles ca la No. 15693. 
Tas zpovirns petà Xpiotòv, yáiðapos tori. 6) 


Prov. Neo Grec. 


RAŤU 


A 
10879 Cât a sta un popă în raiu. 
Gr. TociLescu, T, p. 634. 


Adică puţin, sati chiar de loc. 


A 
10880 Cât o sta o fermecătore în raiu. 
Ga. Tocrnescv, I, p. 634. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


1) A dat cei doi groși preotului, 
2) Plătesci ca popa 

3) Ca preotul cu de dulce. 

1) Te voin face preot, 

*) Profet după Hristos măgar este. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XII 379 


A 
10881 Cât a sta o smedică în raju. 
Ga. 'Tocruescv, I, p. 634. 


Acelaș înţeles ca la No. precedent. 


A 
10882 Cât o stă Ovreiu cu Ovreica în raiu. 
Gr. Tocruescu, I, p. 634. 


Acelaş înțeles ca ja No. precedent. 


A 
10883 Cât o sta o curvă cu doi frați în raiu. 
Ga. TPocruesov, Î, p. 634. 
Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


A 
10884 Cât o sta un pircălab în raiu. 
Ga. TociLiscU, I, p. 634. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


RUGĂCIUNE 


10885 Rugăciunea r&u fâcută, 
Nici odată nu ajută. 


A. PANN, IJ, p. 38. 
A se adaogă la No. 15718. 


SÂMBĂTĂ 


XA 
10886 I-a sărit Sâmbăta. 


E. I. PArRICiU, Înv. c. Smulţi, 
3. Covurluău. 


Sa speriat. A se apropia de No. 15128. 


SERBĂTORE 
10887 Nu s&-acaţă sîrbâtorii di fucarați. 1) 
Gr. 'TocrLescv, II, p. 627. 
Acelaş înţeles ca la No. 12750. 


D Nn se nrind sărhătarile da săraci 


380 PROVERBELE ROMÂNILOR 


10888 Sirbâtorli lAlâtori, ş-lâlâtorli sîrbâtori. 1) 


Ga. Tocrescu, H, p. 627. 
Pentru femeile leneşe. 
SFÂNT 
A 
10889 Nu toți sfinții 's de-o potrivă. 


Dr. EL. CrRIstea, Prov., p. 186, 
c. Tisa, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 15789. 


xA 
10890 Cele sfinte nu se spurcă. 


E. I. PArRICIU, Înv. e Smulţi, 
j. Covurlutu. 


Se dice de cei de trébă, când se amestecă odată cu răii. 


A 
10891 Acum şi-a aflat sfântul. 


Dr. EL. Cristea, Prov., p. 3, 
c. Tisa, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 15821. 


SFÂNTU ANDREI 
10892 Va ligari laghiu Andoni. 2) 


Ga. Locirescu, II, p. 670. 
E nebun. 


A TAMAIA 
A 
10893 Al tămâia. 
P. GÂRBOVICEANU, prof., CL VII, 
Se. Norm. 
Al prinde. A se adaogă la No. 15877. 


1) Sărbătorile (le faci) dile de lucru, și gilele de lucru sărbători. 
Si Pc bea lasat | Einir Aaea 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XII 381 


TIPSIE 


Dicerea de la No. 7918 în care cuvintul fipsie, arată 
o carte bisericâscă, trebue aşedată aci. 


A TOCA 
A 
10894 A audit că a tocat dar nu scie la ce bi- 
serică. 
D-na Eear. ZANNE, C. Băsesci, 
J. Făciù. 
Vedi Cocos. 


1° Scie ce-va, dar nu e tocmaï sigur. 
2? Se laudă că le scie tote şi în realitate e un prost. 


TRICOLICIU 


i 
10895 Umblă ca tricolicii. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr., J. 
Putna. 


Pentru cei cari tot umblă nóptea. A se adaogă acest 
înţeles la No. 15901. 


ULCICĂ 


+A 
10896 Il sfirie cu ulcica. 


__ TEODORESCU-KiRILEANU, Înv. c. 
Broşteni, j. Suckava. 


ÎL vrăjesce ; îl châmă de grabă. Vegi şi No. 15902 & 
15903. 


URSIT 
ESAN i 
10897 Nu va scăpà omul de ce e ursit să pață. 


V. A. Forgrrscu, c. Dorna, 7. Su- 
ava. 


Acelas înteles ca la No 15908 


382 PROVERBELE ROMÂNILOR 


VIDANIE 
& A 
10898  A' băgă în vidanii. 


G. POBORAN, inst. c. Slatina, j. 
Olt. 


Al îngrijora, al spăimânta. 


VAMPIR 
10899 Ca supt di vombiri.!) 
Fi GR. Tocruiscu, II, p. 703. 


Ii e f6me tare. 


l) Ca sunt de vampiri. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XIII 


BOIU 
* A, 
10900 Işi bate boiu. 
Avr. CORCEA, paroh, c. Coștelu, 
Banat. 
Işi face voiea. 


Cuvîntul boiu are, în Banat, înţelesul de: voie, dis- 
posiţie, plăcere. 


<A'şi bate bolu înaintea morţii, înaintea unei nefericiri.» 


DUH 
* 
10901 Plin de duh, ca spânu de barbă. 


„GR. POENARU, îng. c. Rassa, 
3. Ialomiţa. 


Adică prost. 
A SE GÂNDI 
10902 Omlu prindi s-mintuescă ş-nâinti ş-nâpoi.!) 
Ga. Tociuesov, I, p. 593. 


Adică în viitor şi în trecut. 


10903 Cari s-mintuesci nu agârşasci.?) 
G. Zuca, c. Ianina, Epir. 
Şi cum die Transilvănenii: Românul tine minte. 


1) Omul trebue să se gândescă și înainte şi după. 


ay Same sa vân ae fie e ua at 


384 PROVERBELE ROMÂNILOR 


HACHIŢȚĂ 
XA 
10904 Are hachiţă. 


Gava. ONIşOR, prof. c. Zorleni, 
3. Tutova. 
+A 
La apucat hachiţele. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
j. Covurlui. 


L'a apucat drăciile; e înfuriat. 


GUST 
+A 
10905 Gust pimbiu. 


E. I. PATRIOÏU, înv. c. Smulţă, 
j. Covurlulu. 
Adică curios, fistichii. 


INŢELEPCIUNE 


10906 Mintea nu stă tu muşuteţă.!) 


GR. Tocruescu, II, p. 544. 
A se vedé No. 5272. 


INŢELEPT 


A 
10907 Gura înţeleptului când se deschide, tu 
închide pe a ta. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 105, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 
* A 
10908 Inima înţeleptului e în limbă, şi a ne- 
bunului în gură. 


V. SALA, dase. c. Vaşcoii, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


Căci nebunul spune tot ce are pe inimă. 


A 
10909 Dacă dai pricină înțeleptului şi mai în- 
ţelept îl faci. 


„G. MIHALACHE, înv. c. Șendresci, 
7. Tutova. 


moro. u va r 


EPRE YN 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XIII 385 


A ÎNTREBÀ 
10910 Ş-cu cârliglu’ți s-ti 'ntreghi.!) 
Ga. 'Tociuescu, II, p. 681. 


Un sfat e bun, fie de la ori şi cine. 
E vorba de un cioban care sa sfătuit cu cârligu lui. 


ISCUSIT 
ž A 


10911 Omul cel mai iscusit, 
Une-ori e păcălit. 


D-ra Ecart. SIŞMAN, înv. c. 
Adam, j. Tutova. 


Şi cel mai deştept se înşelă. 


LAUDĂ 
+A 


10912 Lauda de sine 
Nu miros€ bine. 
P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VII, Semin. Buc. 
A se adaogă la No. 16077. 


A 
10913 Surdul caută la buze, prostul la laudă. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
reblecea, Bucovina. 


Pentru cel căruia îi plac laudele. 


MINTE 
Ed 
10914 Li fetă mintea.2) 
G. Zuca. e. Albania. — MIHĂL 


LEANU, Dicţ., p. 190. 
E deştept. 


Ea 
10915 Minte femină (themină).:) 

G. Zuca, c. Georgea, Albania. — 
MIHĂILBANU, Dict., p. 189. 


1) Şi cu cârligul tëŭ să te intrebi (sfătuesci). 
*) ]Y fată mintea. 
n RA A cca ate ie E 


386 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Adică inventivă, născocitore. 
10916 Minti tr'altă óră.!) 
f Ga. Tocrescu, II, p. 545. 
Când te căesci prea târdiă de ce ai făcut. 
10917 Ş-lo mintea la gişiori.?) 
Ga. TociLescu, II, p. 478. 


A'și lua lumea n cap; a umblă fără căpătâiu. A se 
apropia de No. 16163. 


XA 
10918 A"i sburà minţile pe dâluri. 
A. Gonovei, public, j. Suciava. 
A se gândi departe, a ave imaginaţie multă. 
10919 Om cu dóuě minţi.?) 


Gr. Tocrescu, II, p. 694. 
Om nehotărît; faţarnic. 


EA 
10920 Nu ţine minte de la gură pân la nas. 


V. Saua, dasc. c. Vaşcoă, comit. 
i Bihor, Ungaria. 
E uïtuc. 


+A 
10921 E ascuțit la minte. 


E. I, PATRICIU, înv. c. Smulţă, 
j. Covurlutu. 
Minte ageră, pětrundětóre. Cu acelaş înțeles se mai 
dice în Moldova: are conget. 


NEBUN 


10922 Zurlu fu tinir, zurlu ş-auş.*) 
GR. Tocrescu, lH, p. 667. 


Căcă: nebunia din nascere, ca şi prostia, nu are léc. 
Vedi No. 16242. 


X Minte pentru altă dată. 
2) Işi luă mintea la piciore. 
3) Om cu două minţi. 

E ANI, G pl PERENE A OCR PE 


ca e al e, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XI! 38 


NEBUNIE 


XA 
10923 Din nebunia străină să înveţi minte. 


P. PRELIPCEANU, Înv. e. Scheia, 


Bucovina. 
A se ved No. 16243. 
NEROD 
10924 Chirutlu sburasci şi nu minduesci. !) 


GR. Pocineascv, I, p. 679. 
Acelaş înţeles ca la No. 16258 


NERODIE 


10924b Neorodia din născare 
Lec în lume nu mai are. 


A. PANN, Moș Alb, p. 92. 
Aceleş înţeles ca la No. 16382. 


NEVOIE 
+A 


10925 Nevoiea te învață minte. 


N. G. TonEscu, înv. c. Mamor- 
nifa, j. Dorohoi. 


A se adaogă la No. 16304. 


$ 
10926 Giócă preftu di bileaua.?) 


F. G. BaLamaci, c. Gheorghia, 
Macedonia. 


A se adaogà la No. 16295. 


10927 Zorea hiari frândzi.*) 
Ga. Tocrescu, l, p. 666. 
A se adaogă la No. 16297. 


1) Nerodul (nebunul) vorbesce și nu gândesce. 
2) Jócă preotul de nevoe. 


388 PROYERBRLE ROMÂNILOR 


PÂNC 
+A, 
10928 În pâncuri bune. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Adică în bune disposiţiuni. 
Pânc = disposiţiune care pote fi bună sai rea. 


PROST 


4 A 
10929 Prostul nu scie multe. 


TRODORESCU-KIBRILEANU, Înv. c. 
Brosceni, j. Suckava. 


Să te porţi bine cu dinsul, căci nu scil ce i se nazare, 
Şi ţi-ai găsit beleauu îndată. 


A 
10930 Cel mai greu lucru din lume, e să dai 
socotelă unui om prost. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 4l, 
c. Gurartuhi, Ungaria. 


A se vedé No. 16351. 


A 
10931 Prostul face ce vede şi ce aude crede. 


V. Saca, dase. c. Zăvoenă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


A se adăoga la No. 16332. 


XA 
10932 Prostu n'asuvdă nici la del, nici la vale. 


TBODORFSCU-KIRILEANU, înv. c- 
Broscent, J. Suciava. 


Om nesciutor. A se adaogà la No. 16364. 


A 
10933 Nu e fum fără foc, 
Nici prost fără noroc. 


GR. POENARU, îng. ce. Rassa, j. 
Ialomiţa. 


A q ` 1 AT 11PQAO 


SUPLEMENT LA CAPITOLU SIL 389 


ža 
10934 Prostul spune tot ce scie. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe 
reblecea, Bucovina. 


Pentru cel care nu póte tiné o taină. 


% A 
10935 Nui mai mare dușmănie, de cât când 
dici prostului că îi prost. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, e Fe. 
reblecea, Bucovina. 


Adevărul e în tot-d6-una supărător. 


XA 
10936 Toţi proştii restornă pămîntul. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Iirșa, 
3. Prahova. 


Se cred în stare ca să facă lucruri grozave. 


+A 
10937 Prost ca nóptea. 
AvR. CoRcEA, paroh, c. Coșteiu, 


Banat. 
Acelaş înțeles ca la No. 16381. 
10938 Nu crede ce e în carte 


Ci crede în lucruri deşerte. 


A. PANN, apud Gaster, Lit. pop. 
p. 219. — HINŢEscU, p. 28. 
Pentru cel prost. 


PROSTIE 


A 
10939 De unde sa împărțit prostia a luat... 


C. I. lonEscu, înv. c. Broscari, 
j. Mehedinţi. 
Unui om prea prost. 


SALBĂ 


10940 Lasă’l în salba lui. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


IC cut ci aa aa ÎI a a aa a a D că 0070 va x a 


390 PROVERBELE ROMÂNILOR 


In Banat cuvîntul salbă însemnâză: voie, nărav, însu- 
şire, datină. 
SFAT 
+ A 
10941 Culege sfaturi numai de la cei ce se tem 
de Dumnedeu. 


Dr. EL CRISTEA, Prov., p. 58, 
c. Tisa, Ungaria. 


SILĂ 


10942 Cu zorea poţi s-i-ai, nu poți s-dai. !) 
GR. Tocrescv, H, p. 666. 
A se adaogà la No. 16396. 


VOIE 


AA 
10943 Nici nu îi scii voiea, nici nevoiea. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
j. Covurluiu. 


Se dice de omul închis, posac. A se vede şi No. 16412. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XIV 


AMĂRIT 


EA 
10944 Amăritu de el. 


AVR. CORGEA, paroh, c. Coșteiu, 
Banat. 


Se dice pentru un prost. 
BACANA 
A 
10945 A'şi găsi bacanaua. 


GAVR. ONIşOR, prof. c. Zorleni, 
3. Tutova. 


A'şi da peste om. 
Bacana = belea, bucluc. 


BAFTĂ 


XA 
10946 Nu mai are baftă. 


E. I. PATRICIU, Înv. e Smulţi, 
j. Covurluău. 


Din causa relei sale purtără nu mai are trecere la 
óre-cine. 
CURAJ 
+A 
10947 Curaj de pâslă. 


G. P. Say, înv. e Smulți, 
3. Covurluău. 


A se adaogă la No. 16459. 


392 PROVERBELE ROMÂNILOR 


DOR 


Xe 
10948 A duce dorul după capet. 
Q. POBORAN, înst. j. Olt. 
A nu avé nici o grijă. 


DUŞMAN 
XA 
10943 Duşmanului dâ'i pâne şi sare. 


E. 4. PATRICIU, înv. c. Smulţi, 
j. Covurlušu. 


A se adaogà la No. 16537. 


XA 
10950 Mai lesne încungiuri un spin, de cât să 
trăesci cu duşmanul în casă. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, e. Fe- 
reblecea, Bucovina. 


A 
10951 Omul cât trăesce, 


Duşmanii "i sporesce. 


I. Popescu, înv. c. Dobreni, j. 
Ilfov, 


De altminterea dicerea de la No. 16531 ne arată că 
acâsta este şi folositor. 


* A 
10952 De cât un duşman, mai bine dece prietini. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe- 
reblecea, Bucovina. 


Omul îngăduitor. Vedi No. 16529. 


10953 A duşmanului pisti nufi dă.1) 
GR. Tociuescu, lI, p. 484. 
Să nu te încredi într'însul. 


* A 
10954 Duşmanul cel mai r&u, cu pâne ţi! câştigi. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, e Fe- 
reblecea, Bucovina. 


Cu binele îmblândesci şi pe cel mai răi voitor. 


1) Să nu daf credință (să nu te încregt) duşmanului. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XIV 393 


10955 Duşman vecliu 6spi nu s-fagi.!) 
Ga. Tocruescu, lI, p. 484. 


Duşmănia vechie nu se uită nici odată. 


FRICĂ 
10956 Li s&-acâţară alaţii di gigiori di frică.?) 
Ga. Tocruscu, II, p. 687. 
De frică stă încremenit, nu mai pâte merge, i se taie 
picerile. 
10957 Frica ţi-dă qigiori.?) 


, GR. TOCILESCU, I, p. 497. 
Când unul fuge de frică. 


HAZ 


Vei Mecaz. 


A 
10958 A petrece împreună haz şi necaz. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 11, 
e. Gurartului, Ungaria. 


A duce împreună şi bunul şi răul. 


* A 
10959 A se sătură de hazul cui-va. 


D-na. ECAT. ZANNE, €. Băsesci, 
J. Făleiŭ. 


A nul mai face haz, a nul mai putea suferi. 


A SE ÎNCREDE 


A 
10960 Nu mě încred nici în sîn, 
De când m'a ’ngelat cel străin. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 177, 
c. Logoş, Ungaria. 
Arată, lipsa de încredere. 


1) Dușman vechiu, prietinu se face. 
*) Li se acățară laţele de picióre de frică. 
$) Frica'ţi dă picióre. 


394 PROVERBELE ROMÀNILOR 


A ÎUBI 


10961 Eu te iubesc, şi tu nici visezi. 
loRD. GOLESCU, Mss. I, p. 7- 
Să dice pentru cei ce în zadar iubesc pă cei ce nici 
în s6mă îi bagă. (Gouescu.) 
+ ~ 
10962 'L voiu ca neaua ’n sîn. !) 


I. Covan, prof. e. Turia, Epir. 
A se adaogà la No. 16639. 


Ga 
10963 'L voiu ca guşturicea tu smenă. 2) 


I. CoyAN, prof. ce. Cavata, Al- 
bania. 


A se adaogă la No. 16645. 
MÂNDRĂ 
+ A 
10964 Draga mea şi mândra altuia. 
V. SALA, dasc. €. Vaşcoii, comit, 
Bihor, Ungaria. 
O muiere cu doi drăguţ. 
NECĂJIT 
10965 Niîiritlu ncâţieri scoti.?) 
Ga. Tocruescu, II, p. 572. 


Cel supărat tot certuri viseză. 


NECAZ 


$ 
10966 Fie-ce obraz 
Cu al s&u necaz. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j- 
Putna. 


Acelaş înțeles ca la No. 16684. 
Ð Il Yubesc ca néna în sìn. 


>) Il Yubesc ca şopîrla în ismene. 
3) Necăjitul cârtă aduce, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XIV 395 


A 
10967 A umblat după ragaz, 
Şi a dat peste necaz. 


V. FonnscU, e. Dorna, 3. Gu- 
clava. 


A căutat pace, linişte, şi a dat de supěrare. 


NEMULȚUMIT 


10968 A aharistului li si lia harea.!) 
Ga. 'Tocruescu, Il, p. 519. 
A se adaogà la No. 16707. 


NOROC 


10969 Norocul vine cu lanțuri de picióre şi 
fuge cu poşta. 


Adevërul, Oct., p. 902. 
A se vedé No. 16737 şi urmětórele. 


10970 Tihia ş-u fagi omlu. ?) 
Ga. TocrLEscu, II, p. 701. 
A se adaogă la No. 16724. 


10971 Cathiun cu tihia-ii.5) 
GR. Tocrescu, II, p. 640. 


Pie-care îşi are destinul lui carel aşteptă. 


OGOD 
E 
10972 A'i căuta ogodu. 
G. POBORAN, înst. 3. Olt. 


A“ căuta prilejul, a cauta ca el să fie în duşi buni, 
în voie bună. 


1) Nemultumitulni îi se Yaa Aarnt 


396 PROVERBELE ROMÂNILOR 


PĂS 
10973 Aspuni “ți dorlu la omlu a tu, ş-nu ti 
dă la csenlu.!) 
GR. Pocivescu, H, p. 480. 


Căci numai ai tăi te compătimesc şi te ajută. 


PIZMĂ 
A 
10974 Teme-te mai mult de pizma rudei de 
cât de a străinului. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 250, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 10046. 


XA 
10975 Datoria veche nu îi rea, numai pizma 
veche îi rea. 


Is. SrRUGER, pădurar, ce. Bă- 
resc, comit. Bihor, Ungaria. 


PRIETIN 


A 
10976 Cu apă rece nu se câştigă prietin. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 57, 
Reşnov, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 16843. 


10977 Ospe vecliu, câne vecliu.?) 
Ga. Vociescu, I, p. 5983. 


Să te încredi în el. Vedi No. 16857. 


10978 Cu limba 6spi.5) 
Ga. 'PocrLescU, Il, p. 528. 
Acelaş înțeles ca la No. 16873. 


1) Spune'ţi păsul la omul tăi, și nu te arăta la străin. 
2; Prietin vechin câne vecrhin 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XIV 3897 


A SE SPERIA 
x 
10979 S'aspare di aumbră-i.!) 


G. Zuca, c Pieri, Albania. 
Până ş-de€ aumbrä-li së-aspare.?) 
GR. 'PociLescu, I, p. 431.. 
A se adaogà la No. 16889. 


URIT 
% A 
10980 A'şi face de urit (de cap şi de ciolane). 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. c, 
Broscenă, 3. Sucăava, 


Obraznie, se prea întrece cu gluma. 


VOINIC 


10981 Muma gionilor plândzi.?) 
Ga. 'Pocrescu, I, p. 562. 
Căci îşi expun vieţa. 
10982 Tóti ambar, ma nu va gionili.+) 
Ga. TocrLEscu, II, p. 529. 


Acelaş înțeles ca la No. 3258. Origina dicerei este 


aceeaşi. 

«Son mariage ressemblait à celui d Arlequin, lequel était 
presque fait, puisqwil ne manquait que le consentemeni de la 
future.» 


A 
10983 Unde voinic cu securea nu cioplesce. 


. | Gea. Pociescu, I, p. 553. 
Adică departe. 


1) & 2) (Până și) de umbra lui se sperie. 
3) Muma voinicilor plânge. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XV 


BINE 


10984 Ghini fagi, ghini vai afli.1) 
Ga. Tocrvescv, II, p. 502. 
A se adaogă la No. 16999. 


A 
10985 Fă bun ş-arucă!'l tu-amare, că şi aclo el 
nu chiere.?) 
T. Ionescu, prof. c. Nevésta, 
Macedonia. 


A se adaogă la No. 17093. 


A 
10986 Lasă aşa, că'i bine aşa; c'o mai fost aşa 
şi tot a fost a dracului. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 133, 
c. Logos, Ungaria. 


Pentru ceva rěŭù. Vedi şi No. 17004. 


10987 Bunéța çe u faci, totna s-u taqi.?) 
GR. 'PociLescu, ll, p. 676. 


Să nu te laudi cu binele pe carel faci. 


A 
10988 .  Fie'i de bine, pân "i-o fi de cap. 


Dr. EL. Cristea, Prov., p. 95, 
c. Logoş, Ungaria. 


1) Bine faci, bine vei afla. 
[caii SAC S 


400 PROVERBELE ROMÂNILOR 


Când vine cui-va un bine care n urmă trebue săi 
aducă supărări. 


BLÂNDEȚE 


+ 
10989 Blândețea cuceresce inimele. 


V. Sana, dasc. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


A se vedé No. 17044. 


BUN 
EA 
10990 Pentru o faptă bună nu aştepta r&splată. 


V. SALA, dasz. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Să tacă binele fără interes. 


10991 Vei fi bun cât vei fi. 
Rom. Glumeţ, p. 13. 
A se adaogă la No. 17084. 


i: A 
10992 De bun ce'i îi prost. 


D-na Z. JUVARA, c. Fedescă, j. 
Tutova. 


A se adaogà la No. 17064. 


CINSTE 


A 
10993 Lucrul cel mai scump e cinstea; dar ce 
folos, unii o vînd prea eftin. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 139, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


A se vedé No. 17101. 


10994 Erghia la om, i ca liludha la pom.!) 
Ga. Tocrnescu, II, p. 686. 


Indată se scutură şi piere. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XV 401 


CINSTIT 


FA 
10995 Om cinstit în casă goală. 


T. BÄLAŞEL, preot, c. Stefănesci, 
j. Vålcea. 


Se pare bun, ne-avînd prilej de aşi arăta însuşirile 
lui cele rele. Vedi No. 17115. | 


A 
10996 Tóte femeile ar fi cinstite, 
Dacă n'ar fi ispitite. 


Dr. Er. CRISTEA, Prov., p. 225, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 


CREDEMÎNT 


A 
10997 N'are credèmînt ca şi lupul cel flămând. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 157, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


Nimenea nu se încrede în el. 


GOSPODINĂ 


XA 
10998 Nu tâte femeile, cu cheile în brîu, sunt 
gospodine. 
V. A. Fonescv, c. Dorna, j. 
Sucăava. 


Nu trebue să judeci după aparenţe. 


A LUCRA 


A 
10999 A lucră ca la ilea ciumei. 


Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 8, 
c. Gurariului, Ungaria. 


Adică încet. 
11000 Lucredză ca câni ş-mâcă ca domnu.!) 


GR. 'Tociascu, II, p. 459. 


A se vede No. 17188. 


402 PROVERBELE ROMÂNILOR 


LUCRU 


11001 Lucru cu vie, orbu va lu-adari.!) 


Ga. Tocinescu, II, p. 533. 
Graba strică tréba. 


A 
11002 Lucru sus legat cu aţă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 139, 
c. Gurartului, Ungaria. 


Adică lucru prost. 


A 
11093 Lucru de Beci, lucrat cu aţă de buci. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 139, 
c. Topliţa-Rom., Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. precedent. 


MILĂ 
+A 
11004 Milă de silă şi dor de nevoie. 
G. POBORAN, inst. j. Olt. 
A se adaogà la No. 11255. 


MUNCĂ 


11005 Munca ne scapă de trei mari rele: de 
urît, de fapte rele şi de ne-avere. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 155, 
c. Sibiŭ, Transilvania. 


* A 
11006 A pune osul la muncă. 


TEODORESCU- KIRILEANU, înv. c 
Broşteni, J. Suciava. 


Adică a munci din r&sputeri. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XV 403 


A MUNCI 
+A 
11007 De cât se muncesci de geba, mai bine 
se şedi de geba. 


E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţă, 
j. Covurlui. 


A se adaogă la No. 17291. 


A PĂSTRA 
A 
11008 E mai greu a păstră de cât a câştiga. 


Dr. EL. CrIsTEA, Prov., p. 8, 
c. Topliţa-Rom., Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 11488. 


RĂBDARE 


EA 
11009 Cu răbdare se fac tote. 


H. D. Enescu, înv. c. Zamostea, 
J. Dorohoi. 


Acelaş înțeles ca la No. 11362. 


La patience vient à bout de tout. 

Prov. Franc. 
RÎNDUÉLĂ 
x A 
11010 Cel ce are rînduélă 

Cruță multă ostenelă. 

Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 40, 
c. Toplița-Rom., Ungaria. 


RUŞINE 
11011 Arşinea ’i tră mini. !) 
GR. 'Pocrrescu, H, p. 430. 


Omul trebue să aibă omenie. 


1) Ruşinea ’Y pentru 6meni. 


404 PROVERBELE ROMÂNILOR 


TREBĂ 


kA 
11012 La tóte porc-de-câne, numai la trébă do- 
bitoc. . 
E. I. PArRIciU, Înv. c. Smulfi, 
j. Covurluiu, 


Iți place când îţi fac trébă, dar la răsplată mě iei în râs. 
11013 Când eşti în trébă, 
Toți te 'ntrebă. 
Adevăr (ziar), Oct. 1902. 


Când însemnez ce-va, când îţi merge bine. 


+A 
11014 S'o încățălat treba. 


E. I. PATRICIU, înv. c Smulţi, 
j. Covurlulu. 


Treba. sa încurcat, afacerea a luat proporţie mare. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XVI 


A BATJOCORI 


11015 Di ge "ţi pizuesci nu-ascachi. 1) 
GR. TooiLescv, II, p. 607. 


Rîdi de alţii, se va ride şi de tine. 


A CERTA 


11016 A'i trage un zabrac. 
FR. DAME, IV, p. 287. —8.1. 
GROSSMANN, p. 112. 
+ 
£i trage un zavrac. 


I. BăNEscU, prof. j. Roman. 
Vegi Perdaf, Săpun. 


A certa pre cine-va. 


A SE CERTA 


XA 
11017 Unde se certă doi, rîde al treilea. 


V. Sara, dasc.c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înțeles ca la No. 17445. 
11018 Fudzi d-iu si ncagie, tradzi di nă parte.?) 
Ga. Tocrescv. LI, p. 569. 


Nu te amesteca în cercetările altora. 


1) De ce "ți baţi joc nu scapi, 
2 Fugi de unde se certă, trage de o parte. 


406 PROVERBELE ROMÂNILOR 


CHELTUITOR 
XA 
11019 Cheltuitorul e duşmanul strîngetorului, 
căci îi pândesce punga. 


C. TRODORESCU, Înv. ce. Lipova, 
3. Vasluiu. 


Pentru copii şi părinţi, unul strînge şi cel-alt risipesce. 


CIUDOS 


+A 
11020 Nu fi amic omului ciudos. 


V. SALA, dase. c. Vagcoù, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Căci un asemenea om nică nu póte fi prietenul cui-va. 


A SE FUDULI 
A 
11021 Geba te fudulesci, 
Căci te sciu cine eşti. 


G. I. Tomescu, înv. c. Broscară, 
j. Mehedinh. 


Când unul se fudulesce fără nică un drept. 


FUDULIE 


* A 
11022 Fudulia şi sărăcia sunt surori, 


AUREL TEUTUL, preot, e. Suw 
clava, Bucovina. 


Cine e fudul sărăcesce. 


* A 
11023 Fudulia intră 'n casă, sărăcia "i după ușă. 


V. SIMIGANOSCHI, preot. ce. Fe- 
reblecea, Bucovina. 


Acelag înțeles ca la No. precedent. 


* A E 
11024 Fudulia mare, 
Mămăligă n'are. 
AUREL TEUTUL, preot, © Su- 
cava, Bucovina. 


Acelaş înţeles ca la No. precedent. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XVI 407 


A FURĂ 


EA 
11025 Tot ce se fură, jese la sóre. 


GAVR. ONISOR, prof. c. Avra- 
mescă, 3. Tutova. 


Adică se află. 


A 
11026 Ori fură, ori ţine sacul e tot lotru. 


V. SALA, dasc. c. Vașcoit, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Acelaş înţeles ca la No. 17547. 


11027 Cari fură, scii şi s'ascundă. 1) 


Dr. WEIGAND, Zeit. Jahres., 
p. 176. 


Acelaş înţeles ca la No. 17493. 


FURAT 


EA 
11028 Par'că'i lucru de furat. 


TEODORESCU-KIRILEANU, Înv. e. 
Broșteni, j. Suclava. 


Despre un lucru care 'l tot prăpădesci mai mult, şi, 
când îţi face trebuinţă, atunci nul găsesci. 


GÂLCEVĂ 


11029 Iu intră ngrînia, s&-aspardzi casa. ?) 
Ga. TociLescu, I, p. 447. 


Casa unde nu e unire şi unde nu se învoese ómeniï. 


GREŞELĂ 


A 
11030 Greşela, îndreptare aşteptă. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 103, 
c. Gurarfulut, Ungaria. 
Când ai greşit, trebue să îndreptezi ce ai făcut răi. 


1) Cine fură, scie şi să ascundă, 


Da Pe i ie A i nau zeu” a iei ia “uitat 


408 PROVERBELB ROMÂNILOR 


* 
11031 Greşela are şi iertare. 


GR. ALEXANDRESCU, magistr. j. 
Putna. 


Dacă se pocăesce cel greşit. 


* 
11032 Greşéla de o clipă, e, adesea, supěrare 
pe viéță. 
V. A. Fonesov, înv. c. Bros- 
cent, j. Suciava. 


Arată urmările unei greşeli. 


A GREŞI 


A 
11033 Greşind învaţă omul. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 103, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


Rodele experienţei. 


* A 
11034 A greşit, a făcut. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. e. Şer- 
bănesc), j. Argeş. 


HOŢ 


E A 
11035 De hoţul din casă nu te poţi feri nici 
odată. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VII, Semin. Buc. 


A se adaogă la No. 11531, 


XA 
11036 Hoţul nedovedit 
ii Român cinstit. 


TRODORESCU-KIRILEANU, înv. e. 
Zorlenă, 3. Tutova, 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XVI 409 


A ÎNJURĂ 
XA 
11037 Dacă de departe te înjură, de aprope 
te bate. 


G. P. SALVIŬ, înv. c. Smuli, 3. 
Covurlušu. 


Pe omul rěŭù, de departe îl cunosci. 


XA 
11038 Să te 'njur 
Nu më 'ndur; 
Să te las 
Mi-e necaz. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VIII, Semin. Buc. 


Când unul ar dori să se lege de cine-va şi nu îndrăs- 
nesce. 


11039 Cari tâcsesce s-bîrbîtesce.1) 
GR. Tocrescu, II, p. 702. 


LENE 
+A 
11040 Lena'i demnă mari. 2) 
GR. 'Pocruesov, I, p. 525. 
A se adaogă la No. 17579. 
$ A 


11041 Când îl cuprinde pe om lenea, sărăcia i 
se suie în spate. 


P. PRELIPORANU, Înv. c. Schela, 
Bucovina. 


Acelaş înţeles ca la No. 117584 şi următorele. 


LENEŞ 


Fan 
11042 Paserea ’n aer, cârtița 'n pămînt, şi le- 
neşul în rugină trăesce. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 20% 
c. Sinersig, Ungaria. 


1) Cine înjură, se insultă pe sine. 
2) Lenea’ dâmnă mare. 


410 PROVERBELE ROMÂNILOR 


LOTRU 


XA 
11043 Fii lotru cu limba scurtă. 


G. PETRIUCĂ, €. Corna, comit, 
Alba Infer., Transilvania. 


MINCIUNĂ 


XA 
11044 Nu mai spune minciuni de ale tale, că 
's sătul de ale mele. 


G. P. SALviŬ, înv. c Smut, 
j. Covurluku. 


Ca să arăţi unuia că nu credi ce "ţi spune. 


11045 Nici laptele negru, nici minciuna un 
adever. 
Adevărul, Oct. 1902. 
A se vede No. 11687. 


11046 Mi dzîsi preftesa: „minciuni, prefte; cari 
te-ariîsi 21) 
GR. Tocruescv, II, p. 543, 
Un preot, căruia i sa spus că preotâsa îl înşelă, o 
într6bă dacă lucrul e adevărat, ea nâgă şi el remâne 
mulțumit. 
Pentru unul încredător şi prost. 


11047 Mingiuna spusă nă ră, nu s-bagă tu 
cornu altă oră.) 
Ga. TouiLascu, I, p. 548. 


Acelaş înţeles ca la No. 117679 & 17695. 


% 
11048 Cu mingiuni nu se 'nvăpsescu oule! prinde 
se-ai băcame.:) 
I. Coyan, c. Berat, Albania. 
A se adaogà la No. 17711. 
11049 Bânedză de-a mingiunilea.*) 


Ga. 'Tocrescu, I, p. 670. 
E sărac, o duce greu. 


1) Imi dise preotesa: «minciuni, preote, cine a ris de tine?» 
2) Minciuna spusă “odată, nu se bagă în corn (urechie) altă dată. 
SN Ca rit a vea salii ca atita All a fn bakna ai a Pana îi 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XVI 4ii 


11050 Mingiună cu códă.') 
QR. Tociescu, II, p. 543. 
Acelaş înțeles ca la No. 17728. 


OBICEÏU 


* A 
11051 A lăsat semințe de obiceiurile sale.. 


C. TEODORESCU, înv. c. Lipova, 
. j j. Vaslutu. 
Adică om stricat. 


A OMORI 
* A 
11052 Më omori cu qile. 


E. T. PATRICIU, înv. c. Smulf, 
j. Covurluău,. 
Imï faci împotrivă. 


RĚŬ 
* A 
11053 Soiul r&u nu piere. 


C. TEODORESCU, înv. c. Lipova, 
j. Vaslulu. 


Acelaş înțeles ca la No. 17807. 


11054 Arěulu l-sémnă Dumnidzěu.?) 
Ga. Tocescu, l, p. 427. 
A se adaogà la No. 17808. 


Seii că omul 


Insemnat, 
E de Domnul 
Blestemat. 
* O. Dem. TBODORESCU; Poesil 
Pop., p. 599. 
11055 De cel r&u se prinde cuvîntul, ca ma- 


zerea de părete. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fere- 
blecea, Ungaria. 


Adică nu se prinde de loe. 


1) Minciune cu códă. 
2) Pe răul îl insemnaă Dumnedeŭ. 


412 PROVERBE ROMÂNILOR 


* A 
11056 Calul bun şi omul r&i, ori orbesce, ori 
schiopeză. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 29, 
c. Logoş, Ungaria. 
Există un proverb maghiar identic. 


11057 Omlu ar&i, om nu s-fagi.!) 


Ga. TocILEsLU, I, p. 592. 
Adică tot rămâne. 
A se vedé snóva care a dat nascere, acestei diceri, în 
colecţia D-lui Tocilescu. 


A 
11058 Numai un pic nu'i bine, şi icră “i reu. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 176, 
c. Gurariuluă, Ungaria. 
Adică într'una e rău. 


Ba 
11059 Is buni să îi legi de olaltă şi să "i acheţi 
de-o crengă uscată. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 124, 
c. Topliţa Rom., Ungaria. 


Sunt de o potrivă ră. 


SCUMP 


ž A 
11060 Scumpii la olaltă nici când nu së pot 
înțelege. 
V. Sana, dasc. c. Vagcoŭ, comit. 
Bihor, Ungaria. 


* A 
11061 Scumpul se aséměnă cu focul, cu cât 
punem pe el mai multe lemne, cu atât 

mai multe cere. 


V., Sara, dasc. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 


RA 
11062 Scumpul, din mult ce are, nu vre să 
mânce. 


V. SALA, dasc. c. Vaşcoă, comit. 
Bihor, Ungaria. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XVI 413 


SFADĂ 


A 
11063 Cine vre sfadă, află causă. 


V. SALA, c. Vaşcoi, comit. Bi- 
hor, Ungaria. 


Pentru cel care caută pricină de cértă. 


SGÂRCIT 


EA 
11064 Cel sgârcit more cu pânea'n mână. 


V. SIMIGANOSCHI, preot, €. Fe- 
veblecea, Bucovina. 


A se vede No. 17883. 


STRÎMB 


& A 
11065 Strîmbii mănâncă ţera, şi drepţii mo lasă. 


TRODORESCU-KIRILEANU, Înv. c. 
Bvoştenă, j. Suciava, 


A se adaogă la No. 17896. 
11066 A face strimbul drept. 
A. PANN, II, p. 105. 
A. arăta lucruri aiminterea, de cât cum sunt. 


«Se silesce prin cuvinte, ca să facă strîmbul drept.» — A. PANN. 


TIMBEL 


11067 Timbelu aşteptă ’n gură.!) 


Ă Ga. ToorLescv, JI, p. 701. 
Adică cel leneş. 


11068 Timbelu viermili '1 mâcă.?) 
Ga. TociescU, JI, p. 640. 
Acelaş înţeles ca la No. 2619. 


1) Leneşul aşteptă în gură. 


414 PROVERBELE ROMÂNILOR 


VINĂ 
A 
11069 Dacă vrei să 'nvinuesci, 
De vină să te feresci. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 65, 
c. Gurartului, Ungaria. 


Vorba lui Hrist: cine e fără păcate săi arunce cea 
d'întâiu pistră. 


sa oa ada 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XVII 


A 


A 
11070 A cercà ce e al tău te face nebun. 


__V. Sana, dasc. e. Vaşcou, comit. 
Bihor, Ungaria. 


Când îţi cauţi dreptul tău, ce ţi se cuvine. A se adaogă 
la No. 11947. 


11071 Aidi-aidi, €sti.!) 
Ga. Tocresov, IT, p. 668, 


Se pronunţă în grabă şi prin urmare prost. 


+A 
11072 Ai făcut pozna nu te dă în lături. 


C. TEODORESCU, Înv. c. Lipova, 
J. Vaslutu. 


Ai făcut, trebue să tragi. 


B 


XA 
11073 Binefacerea pusă r&u, e faptă rea.. 


Dr. EL. Carstea, Prov., p. 23, 
. Gurartuluă, Ungaria. 


it] 


C 


EA 
11074 Când ai vre-o grabă, atuncea se sperie 
calul. 


V. A. FORESCU, dase. e. Dorna, 
J. Suciava, 


416 PROVERBELE ROMÂNILOR 


XA 
11075 Când cei n'are, când dai nare. 


V. SALA, dase. comit. Bihor, 
Ungaria. 
Om scump şi lacom. 


11076 Cându ti ncaçi cu omlu a tu, ndouă 
dzi, şi ndouă alasă.!) 
GR. 'Tociuescv, II, p. 569. 
Căci odată tot o să te împacă, şi nu e bine să spui 
vorbe cari nu se mai uită. 


11077 Cari n'ai çe s-faţi, arucutea chietri din 
dzenă.?) 
Ga. TocrLescu, II, p. 430. 
11078 Cari sě-acață di multi, nu bitésci vîră.?’) 
Ga. TociıLescu, II, p. 558. 


EA 
11079 Ce a făcut al mult şi al puţin. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiă, 
Banat. 


Pentru cei cari "şi pierd răbdarea. 


E A 
11080 Ce faci, să aștepți. 


AVR. CORCEA, paroh, c. Coştelu, 
Banat. 
A se vedé No. 18071. 


+A 
11081 Ce 'i al teu e şial meu; tu la mine 
parte n'ai. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 40, 
e. Bochăa, Ungaria. 


Cere de la. alţii, dar nu dă la rindu lui. 


XA 
11082 Cine cu cine, dar eŭ cu tine. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. e. Do 
brenă, j. Muscel. 


1) Când te cerți cu omul těŭ, cite-va (vorbi) să dici, şi câte-va să lași: 


2) Când nu ai ce face rostogolesce přetre după dél. 
e > SR A DAN EEES PRE TREI 5 “a ra EN 


SUPLEMENT LA CAPLTOLU XVII 417 


EA 
11083 Cine încunjură ajunge mai curend. 
D-ra ECAT. ŞIŞMAN, înv. e. dA- 
dam, j}. Tutova. 
XA 
11084 Cine nu cruţă (păstreză) când aici) 


Va răbda la lipsă mare. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 48, 
c. Agnita, p- 49, c. Topliţa Rom., 


Ungaria. 
A . 
11085 Cine nu scie cruța puţin, nu pote ave 
mult. 
Dr. EL. Carstea, Prov., p. 49, 
e. Topliţa: Rom., Ungaria. 
A 
11086 Cine se si dostuilezi cu puţin, se face 
vrednic de mult. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 5l, 
c. Sinersig, Ungaria. 
11087 Cine te scie te cumpără, cine nu te scie 


te vinde. 


P. IsprRescU, Leg., I, 1872, p. 
164. 


A se adaogà la No. 18221. 


XA 
11088.. Corbul numai la Gmenii morți nu scote 
ochii, iar linguşitorul la cei vii. 
V. Saca, dase. c. Vaşcoii, comit. 
Bihor, Ungaria. 
XA 
11089 Cu cine trăiesci, 
Să nu tîrguesci. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 57, 
c. Sinersig, Ungaria. 


D 


EA 
11090 Dacă ai dat uită, iar dacă ai luat pome- 
nesce. 


418 PROVERBELE ROMÂNILOR 


XA 
11091 Dacă nu’ nici nu trebue. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 64, 
c. Reşnov, Ungaria. 


A se adaogă la No. 18281. 


A 
11092 Dă, până poţi; că, de nu, va trebui să 
tini (rabâi). 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 67, 
c. Logoş, Ungaria. 


+A 
11093 Dă-te la o parte că te aprindi. 


P. GÂRBOVICEANU, prof. c. pă- 
garcea, ]. Teleorman. 


* A 
11094 De cât să te căesci pe urmă, mai bine 
să'țţi pară r&u la început. 


C. TEODORESCU, înv. c. Cursesci, 
j. Vasluiu. 


4 
11095 De la cel ce n-are nu vei luă. 


GR. ALEXANDRESCU, public. 3. 
Putna. 


A 
11096 De unde nu'i de acolo nu se varsă. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 75 
c. Borgoprund, Ungaria. 


11097 Di zori şi bîrțirli s-disică.!) 
GR. TociLescu, II, p. 704. 


1 


E 


* A 
11098 E uşor a rîde de pe uscat de cel ce e în 
vîrtej. 
V. Sana, dase. c. Rieni, comit. 
Bihor, Ungaria. 


F 


A 
11099 Fă ce poţi, când n'ai alta de făcut. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 92, 
c. Bochia, Ungaria. 


Lucrezi fără rost. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XVII 419 


A A 
11100 Fă-te scaiu-mălaiu, 
Dacă vrei să nu te dai. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 9%, 
c. Bochia, Ungaria. 


Daca te legi de mine, folosesce-mi. 


A 

11101 Ferice de acela, cărui îi spui o vorbă 
şi pricepe dece; şi vai de acela, că- 
ruia îi spui dece şi nu pricepe nici una. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 94, 
c. Gurarîului, Ungaria. 


A 
11102 Frunză verde de gutui, 
Tot omul cu treba lui. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 97, 
c, Logoş, Ungaria. 


G 
11103 Greu s-adari, lişor s-aspardzi.!) 
Gr. 'Tocruescv, II, p. 580. 
I 


FA, 
11104 K dă vine. 
E. I. ParRrciv, înv. ce. Smulfi, 
j. Covurlutu. 


Când e îndemnat prostul la vorbă. 


L 


A 
11105 La cele pline nu mai vine nime. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 127, 
c. Sinersig, Ungaria. 
* A 
11106 Las să fie, bine că nui. 


V. Fonesov, ce. Mălini, j. Su 
clava. 


Pentru omul împăciuitor. 


420 


PROVERBELE ROMÂNILOR 


11107 


XA 


Lumea o vede cât oul, 
Şi o face cât boul. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VIII, Semin. 


Acelaş înţeles ca la No. 2558. 


11108 


M 


A 
Mai bine mai tălpăgos, 


Şi la inimă sănătos. 


P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl. 
VII, Semin. 


Spre lauda celor de jos. 


11109 


11110 


11111 


11112 


11113 


11114 


A 
Mai bine odată: n'am, de cât dece: dă'mi. 


Dr. Eure Carstea, Prov., p. 142, 
c. Aciliu, Ungaria. 


A 
Mai bine să dai, de cât să capeți. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 143, 
- e. Calbor, Ungaria. 


Mai bine să întrecă de cât să n'ajungă. 


K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, înv. 
c. Stubienă, 3. Dorohoi. — G. ONI- 
son, prof. c. Zorleni, 3. Tutova. 


Maï curînd se póte folosi omul cuminte 
de la cel nebun, de cât cel nebun de 
la cel cuminte. 


Dr. EL. CkISTEA, Prov., p. 145, 
c. Gurartului, Ungaria. 


A 
Multă lume'i necăjită, 


Dar mai multă prăpădită. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 154, 
c. Logoş, Ungaria. 


A 
Mulţi chemaţi, dar puţintei aleşi. 


H. D. Esgscu, înv. c. Zamostea, 
j. Dorohoiŭù. 


A se adaogà la No. 18548. 


SUPLEMENT LA CAPITOLU XVII 421 


A 
11115 Mult pe mult nu strică. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 154, 
c. Zlatna, Ungaria. 


A se adaogà la No. 18549. 


* . 
11116 Muntrea nafoară, si vedzi nîuntru.!) 
G. Zuca, © Elbasan, Albania. 


După față se judecă omul. 


N 
XA 
11117 Nu e mult să nu s€ gate, şi puţin să nu 
sě ajungă. 
V. SALA, dase. c. Vaşcoii, co- 
mit. Bihor, Arad, Ungaria. 


A se adaogà la No. 18607. 


A 
11118 Nu face nimic numai pe jumătate. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 170, 
c. Topliţa Rom., Ungaria. 


A 
11119 Nu'i cui se menesce, 
Ci "i cum se nimeresce. 


Dr. EL. CRISTEA, Prov., p.171, 
c. Gurariului, Ungaria. 


A se adaogă la No. 18594. 


EA 
11120 Nu lăsa ce este, pe ce nuii. 


V. Saca, dasc. c. Vașcoii, co- 
mit. Bihor, Ungaria. 


* 
11121 Nu ’l caută al cui este. 


G. P. SaLvii, înv. c Smul, 
j. Covurlulu, 


Nu 'l cruță de loc, măcar să fie feciorul lui Vodă. 


422 PROVERBELE ROMÂNILOR 


A 
11122 Nu luă ce nu'i al tu, că te arde. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 176, 
c. Sinersig, Ungaria. 
E A 
11123 Nu poţi cere omului ce nare. 
E. I. PATRICIU, înv. e. Smulţi, 
j. Covurluăw. 
A a 
11124 Nu purtà povara celui mai tare ca tine. 
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 179, 
c. Tisa, Ungaria. 
A 
11125 Nu spune tot ce scii, nu crede tot ce audi. 


Dr. EL. Cristea, Prov., p. 180, 
c. Gurartuluă, Ungaria. 


11126 Nveţă altu ş-nâs nu s-vedi.!) 
Ga. Tocruscu, II, p. 576. 


O 
A 
11127 O cercare 
N'are stricare. | 
Dr. Eu. CRISTEA, Prov., p. 88, 
c. Toplita Rom., Ungaria. 
£A 
11128 O fi, no fi, 
Dar s'o nemeri. 
CĂLIN IORDACHE, j. Argeş. 
X 
11129 Omlu a t&u s-fure că ți mâcă carnea, 


ósele va s-ţi le alasă. *) 


C. lonescu, c. Nevésta, Mace- 
donia. 


Cel din némul těŭ, chiar când îţi face vre-un r&i, tot 
îi e milă de tine. 


* 
11130 Omlu cari s-nchedică toţi urbarea li 
dzic. °?) 
C. Ionescu, prof. e. Nevesta, 
Macedonia. 


1) Inveţă pe altul şi dînsul nu se vede. 
2) Omul tăi și dacă "ți mănâncă carnea, ósele ţi le lasă. 


SUPLEMENT LA CAPITOLUL XVII | 423 


A F 
11131 Omul e ca un puț cu apă: cu cât face mai 
mult bine, cu atât mai mult îi vine. 


De. EL. CRISTEA, Prov., p. 193, 
c. Gurariului, Ungaria. 
A 
11132 Omul e ca un{tîrg: când se ridică şetrele, 
rěmâne pămînt. 
Dr. EL. CRISTEA, prov., p. 193, 
c. Gurariuluï, Ungaria. 
+A 
11133 Omul nu face ce vré, numai ce pote. 
D-na ECAT. ȘIȘMAN, înv. com. 
Adam, j. Tutova, 
XA 
11134 Ori care faptă are şi r&splată. 
A. PANN, Moş Alb, p. 5L 
E A 
11135 Ori cât ar păţi omul, nu se lovesce una 


cu alta. Na 
G. BĂNULESCU, înv. c. Pietro- 
sija, j. Ialomita. 


P 
A | 
11136 Pân: odată 's tâte. 


Da. EL. CRISTEA, Prov., p. 205. 
c. Mândra, Ungaria 
EA 


A 
11137 Puțin şi des face mult. 


H. D. Enescu, înv. e. Zamosteri, 
3. Dorohoi. 


R 
+A 
41138 Rînduiela când e bună 
Rostul cinstei merge bine. 


tă. MIHALACHE, înv. com., Sen- 
«rescă, j. Tutova. 


T 


A 
11139 Tótă fapta 
işi are rěsplata. 


PROVERBELE ROMÂNILOR 


S 
o 
ia 


„A se adaoga la No. 18848. 


kA , “ 
11140 Tot dacă cotesc 
Tot iiiai fiiriteresc. 


GAVR. ONIȘOR, prof. ©. Crångu, 
Î. Piitoiă. 
XA 
11141 Trecă, cine o trece, 
Cel din urmă să se plece. 


P. (IÂRBOVIC EANU, profesor fi 
` Harsa, j. Prahova. 


Pentra cei mici 


U 
11142 Una s'0 faci, alta să mo laşi. 


Dr. EL. CRISTEA, Pron, p. 2063, 
: Codlea; Ungaria: i 


A 
11143. Urma alege, când tot umblă a culege. 
V. IORESCU, rom. Mălini, j. 
Suciuva. ` 


V 


A 
11144 Vino până te r6gă, căci pe urmă îţi dă 
cu picioru. 
1, POPESCU, nga -c. Dobreni, 
j. Ufor. 
11145 Vremeä vinde paele şi nevoia le cumpără. 


„DP. ISPIRESCU, Leg., |, 1872, p. 
164. 


A se adaogă la No. 18936. 


“Finele volumului al decelea. 


TIEU Neni tt me? paie d 24 3 
BIBLIOGRAFIE ....... 


SEMNE CONVENPIONALE . 
CAPITOLUL XXIII. SUPLEMENT LA CAPITOLELE I— XVIII. 


. 


Pagina 


I—VI 
VIL—XAVI 
XXVI 
1—425