Axa anul X, nr. 64, 23 ianuarie 1941

ANULX —Nr.64 
HAL 

REDACȚIA ADMINISTRAȚIA 

i Adei 

TELEFOANE 





size msoNameNIe: 
YD Tatu: IN STRAATATEI 


- 


an. atimini 83100 ; 
aaa Publicitate si nbo= pa al 300 [| ini rău ea cati 

zar pamente 33100 mat unea || Denta pt omnia 

sat mepeitari. Sală 

aaa Tipiaratia s-s443 


Director: PAVEL COSTIN DELEANU 
Prim-redactor : CRIŞU AXENTE 





Cont emo. 1394, Caniţa comtală It B 
Taxă de trane plat (n ntre, eat urit 
Die. px. P. TM BIDUAOA din 194 


ZIAR DE LUPTA POLITICA, DOCTRINA LEGIONARA, INFORMAȚIE ŞI REPORTAJ 















In toată Țara, ostașii refuză să tragă în fraţii lor legionari, i 

Aproape toţi comandanții de armate din Ţară au trecut de partea Mişcării Legionare. 

Papulația indignată de gesturile izolate ale câtorva ofițeri, aprobă în schimb atitudinea adevăraţilor ostaşi, care refuză să omoare pe luptătorii alibară- 

PD rii Neamului. 

Prigoana dezlânțuită împotriva Mişcării Legionare, în „Statul Naţional-Legionar”, vine la & zi numai după marile manifestații al! 

de adeziune la lupta Germaniei Naţional-Socialiste și a Italiei Fasciste și imediat după ce agentul ifiăigeneacăarvice-ulul a e aa = arti A ul aa en 
radul malar Doering. ) 


Războlul civil a fost deslănţuit de forțele ludeo-masonice în acelaş timp împotriva Mişcării Legionare, ca focar totalitar în Sud-Estul Europei, ct și contra 


armatei germane care gatanteară granițele Ţării. 
BIRUIM ! 
1 emeermeeremeee 


„Horia Sima 
împotriva campaniei 


(e minciuni engleze asupra Romaniei” 


Oficiosul najional-socialist „Voglkischer Beobach- 
ter” cu data de 14 lanuaria 1941 publică un articol In- 
titulat : „Horia Sima împotriva campaniei de minciuni 
engleze”. 

Ziarul scrie următoarele : 

„Campania neruşinată desănțultă de Analia și 
în special de agenţia Roulsr dă naștere în România 
la a indignare din ce în ce mai mare. Chiar'şi cercu- 
rilor aarecum anglotile de până acum |i se deschid 
pchii asupra feței adovărațe a Angliei în urma ca- 
lomniilor și a delăimărilor deslânțulte de ea 


ROMÂNI ŞI ROMÂNCE! 
A BIRUINȚEI LEGIONARE ȘI A LUMEI NOUI, DEPE BARICADA,STRIGAM: 


„ DRSDPE aPMAla EPMANĂ 


de CRIȘU AXENTE 


cel puţin satisfacția de a fi 
soldatul unei Revoluții care 
gîsit ecou în piepturile os- 
r, 


: Ei 
ESTE ULTIMA BĂTĂLIE PENTRU DESA VĂRȘIRE, 








are 





“Nu am așteplat un prilnj ma 
farizit, pentru ui vorbi despre 
armata germană, Gestul din sem: 
a zilei e 18 Ianuarie, te love- 
ste nu nmbai în plerdoren ome- 

că a unui camara, ci şi în 

lirzârea concepției pe rare nai 
a avem despre o armată a 
iuni, - 

Migrarea şi deci naţiune moa- 
stra este lovită în  hinţa ci, iar 
minană este lovită îm 
adică în memută, Ne 


arin dortarului Dietrich rostită” 
mere în hedința solună a A- 
























murin de glonnele fraţi- 


Analia ȘI puerile 


oculte dela noi i și 


Ti imrendeatul ditui comasat 








Morte Rima nemai a umaltiriie 










vademiei sin Praga, cuvântare în | vorceritor masoaten, se rphune lamu E din ce în ce mai evident că plutocraţii din Lon- 
care rurmetermează setei ha] ni ce agenta erei e d i 
muintei de mrme u arintei najio- | Meet imorale, ve afeale i CRT OPITAL EI 00 Ai — mea are | 
„maritale ei pă, anu Pr i 
„Fate lupta între mare idee a Moteriatu! arăiraorei rr ide hm 
“tn imun și ileile eco] pnrtamte resultăt PR ura Ueorimue. 





rin ape?mie da soraaele minate» 
alui da miră, 8 dovedeşte cu 
priăinnţă.  iEoisteuja apestor lega: 
de ; 


secrntul lorței 





Soldatul german de astări, sol- 
datul biruitor pe 4 
rile de bătălie ale Tu 
intelegătorul unsi mari 
rând, este 
expresia de forţă a 














Dealer, 
puli pe Iiturie, ohiervăm un a- 


relay lenomen la toate armatele 
tramâniate de elan revolhuiţinnar. 

Armatele dela Valmy, au hi- 
must cu pirioarele desculțe. 

Si tnt asa soldaţii care at pri- 
vit de pe Alpi văile frumoase ale 
soldați au 
pe acela 


Lombardiei. Acesti 
împin: gloria Fronţe 
pe unde, în numrle unor moi | 
desturi, i-au purtat steagul. 

A fest atunri am ndâne și n- 
senținl proces de comuniune su 
Petnaaă cu mepirațiile nafiunei, 
câri armatele purtătoare de acel 
dobânilit 





teal pumnal așa și-au 


n nemurire 
Mreanismul forței 


mu venea 





ditar'un alt mecanim, ei din lors 
ja ereninare a idealului 
Denenea, nridechtori printre dra considerau în politica poporul român 


carha fatalitate. mecanismul de imi 
forţa este lipit de ideal, ei cade 
pribusind 
după e) 

Printro supremă orbire, ru 
pându-se de Națiune, e) îşi tale 
singur eraen de sub picioare, 

Fate ac) n dramă. Fate aci un 
druin de mare greșeală. 

Nu axiată forță armată moder 


într'o partidă de 





(Conti 


de vești. Ele nu vin din caura conzu 








LEGIONARI, 


Imi închipul ce greu trebuie să fle pentru voi toți de prin fundul satelor, în lipsa oricăror informaţii, 
rii și a prigonirilor. 

La val nu sosesc decât vești rele, insulte, 
dare în țara aceasta aruncă cu noroi și cu bale de venin peste rănile noastre, căpătate în mijlocul atâtor și atâtor primejiii 
telor trecute. Y 

Prin întunerecul și necunoscutul acesta, lipșiţi de orice îndrumare și directivă, pășesc zecl de mii de legionari, conduși numa 
tul lor sănătos, de onoare și credință neşovălitoare în biruinta steagului legionar. 


națiunea întreagă 


de tră- 


calomnii, mincluni, doar vă veţi îndoi și veţi părăsi poziția de luptă. Tot ce este suflu A 
ul lup 


din timp 





nă și miei răabuiu câștigat, fără 
sprijinul maţiunel, Si a emită 
armată vie și fară 


i de Înstinc- 


biruitoare 










defiteie intullaiită. n Meserie Ce tablou impresionant: această trupă le alonară, resfirată pe tot cuprinsul țării și lipsită de orice comandă, merge in acecpii acimira- 
ar: ag apei te a +A cadentă sufletească pe drumurile victoriei: siaură de ea, în contra tuturor uneltirilor. adomenirilor, încercărilor perfide 

torkei, mpune d. Dietrich, Rostul Câtă onoare nu se desprinde în momentul acesta pentru numele de legion Ea se va înscrie în Istorie. 

condiții, cu adevărat infame? Toată lumea e con- 


» numai casă stearpă și o crimă. 
Privind armata germană, vi 
prese a revelației maţtonal-sacin 


Căci ce altă organizație în lume, nu din România, putea să se mențină în aceleași h 
tra noastră. Nu avem nlcl un priaten. Nici o mână sinceră. de ajutor, nu se zăreste de nicăeri întinsă câtre nol. Cele pe care le vedeţi apropl- 








liste. cind vam înțelege aceastu 
si mai Mombnii ? 

Când vom înțelege că mu exia 
tă decăt un singur dram, unui 
singur, drumul Najiunei bimal 
toare ? 

Cumaradul  mostru, —“mainrut 
german, facă a căzut migeleşte, 





în dm-se binevoitoare, sunt mâini vrăsmase, care încearcă să ne ademenească și să ne cumpere. 
In această lume mare, suntem singuri. Ceilalţi toti, vrășmași. 
Și totuși ululți ne privesc — așa săraci cum suntem — pășind si dător și stăpâni pe nel, 
insultelor, a loviturilor. . 
Trădarea? Ne mărește durerea. Dar ne măreşte și gloria. Căci, hărțuiţi din toate direcțiile, loviți din spate, din 
tutindeni și pe deasupra trădați, de frați de-al lor, legionarii luptă, luptă contra tuturora, cu Inima sfâșiată de dureri 
inving, E mare aloria lor! 1 Martie 1935 


pe dinaintea bogățiilor lor, a ademonihilor, a 


faţă, din coaste, de pre- 
Par luptă. Rozistă, 
CĂPITANUL 





Nu poate nimeni să omoare atăţia dintre noi câți suntem 
în stare să murim pentru credința noastră.  corneliu 


Loire 


Pui 































22 tanuarie 
„" Sradenţii. creştin! najlonehiti înc 
nici pe departe nu 


ZE Aaa 


i] 
parea E 
zisă arhanghelis 

ş Die sania de elevi, frățiori de cruce, au ajum ax 

Wii să se | “do biruința logionară, let oiţil so pri: 

Ci In cer. 

"AP Piolevorul Eorota — în marea noblețe n autletulul 
sbu și pentru apărarea unel cauze drepte — s'a alăturat ac- 

Protesorulul Gr, Forțu, cerând eliberarea acestuia și pu 
la dispoziția Parchetului cuma ci oare unei 
enuțiumi materiale pretinsă de Justiție. 

1958. Căpitanul despre noua stătea dez lonară: Dacă gu- 
vemăriie de până acum n'au dat practic roadele pe care 
je-ar (i putut da, fără îndoială, de vină este nepregătirea a- 

„celora care fără să fle instruii, totuşi li sau Incredinjat mi: 










Publice elimină sute de elevi 









„luni arele de conducere de gotpodării. 
Pontru a voma lucru, Ci nul a dat 
instrucțiuni în vedi rii și ării 


pusi în situațiumi de răspundere să ÎI se pretindă mal multe 


„condljil : 

1. Capacitatea (puterea de a pricepe și rezolva bine lu 
erurile, lemele). 

, Gorectitudinea cea mal severă 

3. Simiul ordinei, 

4, Simţul gospodăriei, 
n it “Buna cuviință, dragostaa de oameni și de lucrurile 

ZI 


(Ora ră 
„răspunzător pe rector de tea; 
Mă de tineret, conupțiler bătrâni mareni 


je parte din „organizația Inter. 


6, Felul de a-și face dalo 


dlcă sentimentul 


Ziaristica îl 


“ ponlerinla Pol 


la Universila 


colo de ea, 
Po 





Di 


Liaristică şi Propagandă 


Luni, 20 Januarie la orele ? p. 
m. d. prof, Salvatore Sibilia şi-i 
deevoltat conferința despre „ziarla: 
mea italiană În regimul fasciat”. 








D-sa a spua în erență urmâtoa- 
vele: A 
Nu ae pot evidenția caracteriati- 





ile aleriatiei  fanciate, fără evo- 
carea naturii și aspectelor staristi- 
cei vechiului regim, care rafectă 
dasordinaa morală și politică în 
care Italia se abătea între 1919 și 


1920, 
â Zioristitor de aruNti la Tipara 0 


dină juridică. Pluteau în ju- 














rul norii ceața unei faima 
dubioase, prea puține erau 
pulile unui atare  jurnolut, 


a-și câztipa mijloacele de traiu 
din aţa ziua „cronaca tera” (ero- 
mien neapră), din dejdimarea per- 
samală și câteodată chiar din șan- 





zaj 

Elementarul eriteriu a! reaponsa» 
bilităpi penale de nâscuae îndâră: 
rul „capului de lemn” („ta testa di 
legna!), al așa ziaului girant ri 
ponohil, care in schimbul eâtorto 
lire pe ună îşi aruma păcatele di- 
rectoratului, 

După războlu Italienii au trecut 
prin cele mai grele momente și 
anţi 1918-1919-1920 unt cei mai 
îndurerați din istoria contempo- 
vonă a Italiei. Numai Mussolini cu 
farclamul adu i-a salvat dela pari: 
colul de a deveni teatrul crunt al 
unui războlu elvil și de a nu cădea 
pradă bolgeviamului 

Revoluția aaristă insemnează și 
ziarietieă faseintă. Intr'adevăr, Mu- 
smolini fondă la Milano „Popelo 
hula” și ziarul Revoluției lei în: 
cepe activitatea cu cel dintăiu ar- 
ticol, purtând ea titlu un singur 
cuvânt : „Audacia”, a vorbă înfri- 
cogitoare și foscinată „Il Popolo 
delia” ve deosebeşte cu totul de 
celelalte ziare, fiimdră e fost crea! 
premia ca să facă istarie 

Prin leoea din 1923, fascismul n 
ianumat în intrepime vechia ai- 




















tunție,  tnasgindusgi patru punere 
esentiale, care areuu nd conducă 
zloruatiet tânărului fi : 















1, problema reaponaebilităţii ; 


m 


Astăzi când pe urma faptelor sta 
stăvimat fara pi prăbuşit statul 
vechii lumi, când pământul sa cu- 
tcemurat  dărâmându-i agerările, 
când simularea unei lumi sterpe 
nu mal e cu putință, nu mal poale 
i iecât vremea Muncii Iedonare 

E câmpul Jibes penizu o Neui 
aşezare Naţională pe care mutnai 
intreaga pulere vremtoare a migcă= 
Tu o poate intruprinde. 

Arta pe core „puterile nonălre 
unite 6 Întrezâtese mate perleci da- 
Himită de cuvintele camaredului 
Pavel, Costin Deleanu în privirea 

re uaupra expuziției dela 








Ma genalei nimil, nui mu 





până la ultimă limită și din- 
acriticlului persoane! sale, 





aliană în regimul fascist 


Salvalore Sibilla, 
lea Liberă de 


flaa personală a colaboratori- 






3! problema independenței pre- 
a; 

4, legea penală a presei. 

In irtie 1928 are loc primul 
congrea națonal al Sindicatului 
fascist al siariștilor și în Octom- 
vrie Ducele primeşte 70 directori 
de cotidiane italiene. Cu această 
ocazie, Mussolini e ținut o adevă- 
aţă lecție de ziaristică. Printre al- 


tele Ducele a spus: „Intriumbregim 
Totalitar, cum în mod ei ii 
bue să fie un regim isvorit dintr'o 


revoluție triumtățoare, presa este 
e forță pusă In serviciul 

Plecându-ne dela ace 
testată stare de fapt, există o bu- 
solă de orientare În ceeace prive- 
şte activitatea practică a zlaristu- 
Îmi fascist. Coeace e dhunitor ne 
evită, ceeace este util Regimului 
se face”, 

Conferențiarul șia încheiat ast- 
fel magistrala lecţie de ziaviatită : 
„Priuteni, Camarari legionari ! 

Este un vechiu ziarist acela core 
vă voregte, unul care a fost col 
ce veți ji D-oantră. Şi dacă sun 
teți aici adunați în aceaată sală, a- 
parținând Universităţii Libere de 
zvarintică, creată (n sânul fucultă- 
ţii de Litere, aceaata insemnează 
că toți aveți în suflete pasiunea 
ziaristică 1 „Zioniatica este un in- 
stinct”, e apua Mussolini, ba ceva 
mai mult, a adio; 1 a Indrămi 
să spun că se naze aiarigtii 

Este adevărat că te nagti cu tem- 
ateoneu bl medicului, avocatului, 
inginerului. Şeoalele n'au făcut ni- 
clodată un avocat, nici sin madic, 
miei un inginer, Singură lupta vie- 
țel ți formează”, 


+ 

Joi, 39 Tonuarie, a. e. la orele ? 
seara. d. Paue! Costin Deleanu, di 
vectorul ziarului „dza”, ve confe» 
venţia În Umiverutiatea LAberă de 
Ziariatieă și Propagandă (Feculta- 
Ina de Litere și Pilosoție) tratând 
mubiaetul ; „Lima ziartticei. nație» 
maliate dala Eminescu ln Nue lo 






































nic carărțer simballe, ancorată di 
veci în atera abeoluță a existentei, 
exterior statică, dar de o mare di- 
nanică Jăuntrică şi de covârțitoa= 
re petenţe latorica. 

Cu cât mat deplin Impăcate 
ehipurile marilor biruitari ai 
uiunii, cu mtât mai puternică este 
nevăzută lor ucMune, Este puțecea 
si acțiunea une existența care su 
purib bohine, împăcate cu sine, nu 
numul drama dar 4 tragedia, Ar 
ta revoluționară pe cate neo fe: 
ră murheul de plantică ai Lopiunii 
demonstrează cesare antiehhalea 
vtropeaaă ta putuț face : biuinta 
nmohul asum tragediei proprii. 
Ade ale pumnal ui denăvărgită 


linişte emterioară poate presupune 
Dar 





ar 








mai . ei angnăe,. tueturu o, putmce Ihunieică,abeoluță. On 
Aota)ari i [esa mai termită intrmehipare bi 
et ap Ada ea Me: ruiteare a eehiliorului nostru ial: 
tări i, Dap inu e torha dejiie, Stefan cel Are, au tă pi 
[3 vita accldiantae |eea mat Vinigtită tigpară din intarita 
Video tă, ate [românească ? 

a Viteral Iu expezi- 



























Răsturnarea noțiunilor a fost de- 
sigur unn din armele de diatrugere 
cale mal perteuloase și mai rău fă- 
cătoare ale forțelor domo-ludnlee 
a tot stâpânitoare până mal leri și 
In nat cn și în tontă Furopa. 

„Demoeraţia, mpune incelarul 
Hitlor, a râstumat toate naţiunile. 
Colace era hine a devenit râu, ce- 
ince era rău a devenit bine, Eroi 
sunt parweutaţi, layii sunt onorați, 
Impliniren datoriei vata pedepsită, 
lenea este risplătită.  Onestitatea 
nu poate fi decât batincorită. De- 
pravarea este din contră stimată, 
Celace este puternic este condam- 
nat, ce esta slab glorilicat“, 

Cudoa aceasta Intortochiată a fnl- 
silicârii gândiri prin schimbarea 
sensului națiunilor elementare, 
pomită cu destulă timiditat 
alterări În aparență inofensive, 
fost drumul pe «are tale mai muli 
din instituțiile nonatre de eri av 
afârgit prin a fi prăvălite pe pan- 
ta descompunerii, 

Drumul acesta pete cel pn care 
de pildă, unea „drou — 
scae eri, otravă presei In 
mate, să desemneze și pe sinucii 
Si Incă și pe autorul unui furt 
asasinat chiar, Rezultatele social 
au văzut de îndată, nu numai în 
tratamentul eroilor de eri, dispre- 
țul societăţii organizate sau chiar 
tulumba eu apă, dar și în atitu 
nea vrăşmașe faţă de erou, de ci 
te ori depășea cadrele faptului mâ- 
Tant spre a se Înserie pe scara vre: 
unei fapte de valoare. Societatea 
noastră în loc să exalte eroiamul, 
a încercat să-l amestece în toate a- 
pele murdare, l-a exilat în margi- 
nile vieţii și rezulintele s'au ară- 
tat de indată: ciuntirea hotarelor, 
Căci cei ce indrăsniseră să predice 
frumuseţea sacrificiului, jertiei, e- 
roismului, nusși putuseră găsi alt 
loc În regimul democratie decăt 
in închisori 

Tot aşa sub pretextul frumosi 
lui, noțiunea estetic” n njuna să 
reprezinte toate aberațiile gândirii, 
toate reprezentările unor mullete a- 
normale, pretextul oxhibârii n ce- 
lor mal intime și ma! interioare in 
stinete, în afârii ridicarea mocir- 
lei în locul arte.  Rezultati 
numai cabarirea și alterarea ade- 
vbratului sena estetic, cara stând 
numai în adevărața ereaţle nu se 
ponte despărți de ideal, lar și n cu- 
borire n nivelului vieţii murale, o 
Vălăcire a valorilor —mufletegti (n 
mape murdare, colace lusean de alt 
Tel si scopul urimârit 

Democraţia pretindea ad ropre- 
zinte Ubertatea, adică libera dea 
votare a individului și mpal lbera 














m 







































1ui manifestare în societate, lar pel Ea este 


 Dongriaa Gu! Mexandru Bssarat inută Dunică n sala 





Capitol ereştin (Toia) 


Democraţia și familia 


de altă parte tot democrația afirma 
să numai regimul aha te mal, 
ra dlesvoltarea la sumum d 
Tire a potenjelor umane, 
Acelay șeonli, cui acelday progra- 
me și nenleaț  motode ca omoară 
încă din copil orice posibilitate de 
manifestare pemonnlă în Afara th 
pareloe democratice; acelaş mediu 
public, bazat pe schimbarea san 
sulul noțiunilor pentru toată Ju- 
men; acelenş canoane Începând de- 
ln alfabet până la gândul despre 
Dumnezeu care se lmpunea tulu: 





lo 











rar tălnd avântul oricărei gândiri 
personale, câci nenorocitul ce ar fi 
ame de îndată EA na 


încevoat. se 
mal izolat, Îlpsit de orice 
tate de manileatare, dar 
sub campania ce a 
nunumal neștiutor, 
ardinei. prestabili 
Cauza, scopul și rezultatele? 
Una singură, coborirea idealul de 
viaţă, de oarece lipsa ile persamali- 
tate, lipsa de valoare spirituală, 
Up e, rhăbită ae pe am mult 
mai ui t mami uşor de 
Cueerie simtim e 
Demoernţia asigura că urmiirește 
desvoltarea În suinum do înflorire 
n potențelor umane, ȘI ce-a făcut 
en în realitațe? A pus ln cale dis- 
trugeren a Însăși celulei esențiale 
în care se putoa desvolte, sănătoasă, 
personalitatea omului. 
Familia n'a avut decând exiată 
umanitate un duşman mai catega- 
ric decât demncrația, 


Un anume trium! al matorialla= 












Facultatea de Litere și Flosolit 


pe linia Căpitanului 


Sâmbită, 18 1 1941, Soeletateaț Orice artivitate mtudențeaucă tre 
Studenţilor în Litere și Aloaatie.| bus să poarte peneten Legiunii, 

a convocat pe (aţi atudeniii fucul-|  Studerțimea legionară Inţelega 
MAH! ln o pedință extraordinară. A să meargă pe linia trasată de Că- 
vorbit eamaradul Cornel Irimie,| pitanul nostru, pentru înfăptuirea 
pretedinieie studenţilor în Literel unei faenități legionare, pentr 
m Filosolie, și camaradul ton Hal- | iruința totală a neamulut, în sre- 
maghi, setul Grupului Legionar] derea stabilirii ordinei în Europa, 
a! facultății. Mal există oare nu Audent, în 
Camaradul Cornel Trimia a 14- | vinele cârtila eurge sânue dara-ra= 
murit anumite probleme” în lega | nn, care să n fie convina de a 
tură cu „Studanimei ceste adevăeuri ale nsamulul ? 

[pi hier e Cimaradul ton Halenasthi a mb 
niină că toți studenții romi Vniat că Mudențimea legionari, In 
Micărați de ideea mântuirii vaparturile ei eu toți colegii de fa= 
mulul, pot lupta alături de stu-Leultate, este inspirată de dragostea 
dențimea legionară, eu e singură erestină pe are ne-a sădit-o în 
condiție : „să mrople de nai cu] nutiet Capitanul, Iată dece noi în- 
sulletul cu țindem mâna oricârul ntudent cara 
Studențimea legiemară conduen| vine cu suletul neprihănit și plin 
beamul spre biruinţă. Acest ai de avânt. 

văr trebue Ințelea de toată June Gh. Pia 











































de CRISTEA GROSU 





de ANTON BALOTA 


veţi omului. Individual conside- 
mată, numai prin cn se asigură, cu 
adovărat continultuten mpoţei. Pen: 
tru cel ce nu ered și vad posibili. 
tatea de a continua mpeța și în 
fara faniillei, în uniunea | liberă, 
pila efectelor produse asupra ma- 
mel democrații occidentale, Franţn, 
demografic deficitară, este credem 
mulicientă, 

Social, familia reprezintă conti- 
multate, eu păstrează și reconstitue 
comorile treculului după cum con- 
servă şi conștiința wolidarităţii în- 
torice, 

Fără familie nu există cultură și 
niei civilizație, mai mult, nu exls- 
tă naţiune, adică conștiință, ci nu- 
mai o turmă incongtientă fără ene- 
ziune și credință, redusă In o viață 
trupoască elementară și supusă ori- 
chrei stăpâniri a Indrăzneților, 

Iată celace au știut din totdenu- 
nn neamurile sănbtonse și puter- 
mica, căci cale ce au lăsat familia 
vă se destrame sau destrămat ele 
îmşile, Dovada o avem sub ochii 
moşiei. Popoarele cari au slăbit fag 
milin, sunt matiz popoare deea: 
te. Popoarele tinere în plini 
ridicare pe searn valorilor istarice 
sunt popoarele cu familie sânătna- 
să, popoarele ce au pilut să ridice 
potenţele familiei, Revoluţia naţio- 
mală n Furopei se hizue numai pe 
valorile familie 

Căpitanul a văzut dela Inceput 
în familie nu numai cel mai puter- 
nle renzim al vieții naținmale, cea 
Mai organică expreaie de credinţă 























mului, frenezia de plăceri ce domi- 
na societatea de eri, selna de a-și 
cheltui. timpul și toate mijloacele 
trupeşti și sufletești intr'o ameţea- 
14 strichtoare de puteri, toate ace- 
stea au o singură emuză: desfiinţa 
rea individualităţii ereatoare prin 
compromiterea familiei. Omul de- 
mocrut a enhorit astfel incet încet, 
în vuetul uriaş al innalelor princi- 
pi democrate, chtre nivelul omu; 
Îul pământ, pe care niei întuneco, 
tul av-mediu nu În cunoscut de 
narece În acele. vremuri se făcea 
mereu apel În forţele eu adevărat 
vii ale omului. 

Este astfel cu totul fireme ca lu 
mea cea nouk, era tânără, repre 
ntată de revoluțiile — naţionale 
ale Europel, ea lumea nonatră le 
glonară, ca și cen fasciată și naţin- 
nal-soclalistă ah afirme | categorie 
cultul fnmilivi. 

Fasnlila, care ao amintiţ cu altă 
ocazie că stă la baza întregii noa 
tre organizări etnice, fiind celula 
originară a satului, isvorul tuturor 
bunurilor și velelor noastre, cate 
mai mult decăt atât. 
condiţ 



































elementară n 





și conșilință, dar și fundamentul 
necesăr oricărui nou organism de 
redresare morală. 

De aci constituirea, pe baza legi- 
lor familiei, autoritate, ararhie, co- 
munitate, eredință și faptă unita- 
ră, A eulburilar leglonare. ȘI acoas- 
a nu a făcut-o în gândul de a In- 
locul familiile propriu zise prin 
cuiburi, ek de n crește în npiritul 
originar al familiei românești pe 
viitorul luptător politie. 

Pentru nai familia este dar o ne- 
vola elementară a dealului și ere 
dinței nomstre, Căci prin familie 
vom reconntitul marea unitate a 
sufletului românesc și prin familie 
vom ridien din nou neamul la mă- 
rirea ce ni se datorește, 

Fri, adică în voncurile trecute, 
astăzi i mâne familia treba să 
celula. al- 





reprezinte acelaş lucru, 
binei Iuerătoarn, unde 
ponte nlel gândi, nici 
fiptul În afara c 






ede, 








Individualitatea și idealul 
educaţiei eroice 


tuese comunitatea naţională. In- 
făptulrea acestei telidarităţi nu 
poalbilă decât pe aceaștă cala, 


Idealul legionar al şcoalel eroice: 
urmârente linia de demvoltare a 
națiuni româmenti, EL pleacă dela 














naţiune. Școala erică este unitară 
în_mensul că, diversele ei eapecte 


trucât elementele pe care re tpri. 
țină acest deal nu sunt luate din 





ereştină-eraici 
elevul reprezintă pe 
treg care este de origină etnică ro- 
minească, este creştin și poartă În 
sujletul lui marea linie iatorică de 
jertfi prin care poporul românes 


afară. colectivităţii cl, sunt vecruz 
tate din acel fond suțletese comun 
tuturor celor ce participă la colac: 
tivitațea natională. Fiecare individ 
luat în parte aderă pe coordonata 
afectivității la colectivitate, la na- 
țuume. Elementul afectiv care 
bilante acenată solidaritate 
dragontea. 

Incereările făcute până acum de 
g10- | către taţi reformatorii omenirii de 


unverg câtre unitatea : națională- 
Pentru educator, 
românul în- 








Îşi împlineşte misiunea sa în lume. este 
Omul nou, omul Întreg cate idea: 
Tul educației leginmare. Omul for- 


mat în spiritul revoluției 





nare ; căei legionaritmul ingcamnă | a stabili acea stare de solidaritate 
în primul rând, revoluție apiri-| armonică dintre indivizi nu și-a 
tuală. putut implini scopul, Nu mative 


Cu toata caracterele comune ale 
fiecărui ina in parte, caractere dea 
pre care vorbeam mai aus, totuși 
se vor ivi de 
dela om la om. 
teze al tuturor oamenilor 
tic, mu se poate ca între milioa! 
de” exemplare sil mu fie deoai 
de structură, deoaehiri da mani 
featare ate acentui fond. Eate 

tunci absolut necezară e cunoaştere 
în prealabil a fiecărui ina în parte. 
SA nu a confunde, înză, aceoată 
nevoie de ordin metodic cu idealul 
imdividualiat al şcoalei democrate 
Cunoscând individualitatea — fiecă- 
ruia, în part aducgterulza. îi 
zu mal multa umurinţă mijloacele 
prin care Îl wo putea transforma 
Pentru șeoala legionară cunoagte- 


de ordin profesional, politic pri so 
ela! fac pe oameni să se apropie 
unul de altul. Mântuitorul a inte 
metat o mare comunitate omaneae 
scă, punând la baza Învătituriloe 
sale elementul cel mai profună ai 
„fletului uman : tubirea, Dragei 
tea este singura cale ce duce câtre 
ceilalți oameni şi fot prin ea ne ri 
dicăm mpre Dumnezeu. Iubirea în 
seamnă pace. Suflatele capabile de 
adâncă tuhire munt pline de lumie 
nă, de linişte. Iuhirea duce la fap- 
tă curată, duce la impâcare 
Căpitanul a restabilit sensul pre» 
tund moral a) dragostei. Numal tu- 


individuale 


ebiri 




























Ci i 
dragoste ne putem întegra în co- 
lectivitate și nmai prin sa vam 
împlini împăcarea omului cu lu- 


vea naturii individuale este deci 
necesară numai în măzura în cure | 0% 
putem afla mijlocul educatie pen- Pompiliu Preca 
tru fiecare in parte scopul final ră Di a 
mânând acelaș pentru taţi: omul 
intreg, sufletul armonic În care nați! 
mea, raneea cere | (ULOTORIO ÎN WBS 
cit e unmul trăind în realități. » 

Tdealul educației laplomare mul în curând va îi terminat primul 


tm de răzbeitu turmat de eomanu 
mentul suprem a) armate: germa: 





oreiază nici n rivalitate între ma- 















turn individuală a omului și eolec- a 
uitate, întrucât acent (eat are de | ABRAla, sate, unu, Plm, desumeeiie i 
acop tocmai impăcarea omului cu | CAMPANIE AD aa a aiatea 
turca în mijlocul “ cărela trdegte. | a A ae 
Un alt aspect al şcoalei eroice este. | conţine senaaţianale reportaje 4e 
aşa dar, realizarea solidarității | frant, fcule în timpul jo rai 


cari aled- erântene huge 





perfecta dintre indu 


La Roma a lost scoasă la lumină 
cea mai mare stațiune termală 
din antichitate 


Averon întrun cadru da feerir. 





ROMA — Cea mai mara ata: 








juna termală din antiehitate este | îmorieii munt de părere că acest 
aceia pe care romanii au eonutriil- | minunat templu a fost clădit pene 
Plagreene vi ale|tru a întrebuința izvoarele care 





t-o pe Cămpi 
căror urme stau mărturia-a măre- | dgneau pe malurile aeestul lac 


temele lui devedese der că eri 











dar unde lie- 





unic al eamunitţ 








care are posibilitatea, droptul si 
datoria de a ascuți ln maximum 
toate sal lare 





Fundatiei Carol, In ciclu! organizat de aruoul Dlaştic Luchian 


Val legionară, izvor de cereale 


lori structurale şi atât de îndepâr- 
inte de vechiul „omenase, pres a-i 
manese” incă! manitestațin aceasta 
de arte plastice ne seonte complect 
din woehiul cadru al influentelor 
oceldentale În răsăritul apropiat, 
punând definitiv începutul sintezei 
europene mud-estice 

"Totul mate prezent și organic 

Astţel. mite penteu prima dată 
la moi cărui umtical. etnici), țării 
nageul depăueae ată! decadenja ar- 
mânătorintă căt şi pltnreacul aceep- 
tat pi premărat În urhanitate i 
rarubezitate. 

Ci pe up pan nou și eu bitul de 

lemenie porhirege 

nete îşi dau mâna mu aparitii daci 
se. sualinuțe de aceeași generală 
rr ala de rii 




















oare intorică mas 


ț un artist legionar val 
na [A trace pe a! dotea plan. 
drumul său mate ent la cent su al 
vumaraziinr săi „marele firum du- 
marne al jertiei mentii binele 

e 


e Papei Duma aa 





Moţa). Esanţialul este un element 
interior suflatene a! artistului lup= 
Mător legionar, coniu darea vieţii 
personale eu Idealul colertiv în 
care se află, Artistul legionar în 
luptă cu materia cărela îi dă viață 
tube să lasă biruitor, trebuie să 
facă ace) sait din eeolemul ind 
său -aţ arta în ase 
ere rebtrâna a! Mar 

sită din, tehipă penizu toată 
tea, din care această echipă face 
parte. 

Prumaul ind plăcut ui Dum: 
mesei, fiind înmăsi adevărul, tre 
bule adu Şi înfățisei tuturer ace 
1oma care Îl urmează vrerea. Vom 
vrese dee artă sobră, axpră 
monumental 

Neamul are 

1, Un patrimoniu firii 

2 Un patrimaniu material 

î) tin patrimoniu spiritual. 
re. inseranătate 


























„Dar esa maj 


ne mame Cipltanul, - are patr 
nenul mă apti). pm că nu 
mai ai poartă pecetea eternității, 





























țiai etitoriilar romane. 


1 lumină, pot fine afta cea mai mare pi mal tmper- 






Acum, coasa ; 
admirate vestigiile „Templului lui | tantă. stațiune termo-minerală din 
Apolla” așezat pe malurile Ineului! antichitate. (Bit) 
















ării, el pune piatră peste piatră 
a intățisarea plaatică a României 
lărâmând cu târnăse- 





în spiritul 
iri legionare. ŞI acea, 


pașii biruitori ai Legiunii, în 


e ecumenicitate al tră- 





















un trecut legat de momentele ce le urme ale unor ziduri de 

iau fat hărăzite, în a Je limpodebilură și de miselie cezau Impresu- 

răverueile istorice. Acest mânuin-| rat-0: 

chiu si A dela inceput viața! Artistul legionar nu e prencupat 

tul, viața de cuib. Creajiunii să redea frumosul natural, în 

după cum sa putut vedea în zălile| mosul enildian: el se ridică în a 
construl trumeaul măreței . 





Dalles, sunt normal ereațiunile la 







































numai el străbate peste toate vea-| „are poate ațunge un organtem taptulri legionare, Opera n 4 
curile” (icăpitanul) SA organe. Intre ei s'a ajuni|leglonar e pusă pe viață, pe trăire 
Miscarea legionară ind pe linia [Ja acea noțiune care e fire e- | interioară, prin ieiparea totală 
neumblul, ea trebuie să ere "| vină; una e a d artist p si aJtafla viata legtonară. Un artist legto- 
acest ipirit pe această linie Arta[a pi artint pimstie legionar. Natiu- [nai vecomanăă sie un fel 
ln twnară fiind + din pecetile Por [ cea de artist plantie legianar vrea[de viață, ci Ini ordonă și conpir: 
vrimontului spiritual, ea trebule 1Haă fie salistăcută pe lângă tot ee-! [ește această viată ȘI onitrulndo 
dou rodul talantalui pe are Dutt | ceze unei canatințiri si acea trans [viaţa ei 1 wegte, prop 
pezeu l-a sădit în Neamul NOsW% [orare totală întrun em mau. în |OPorf cre 
de are trebuia să răspuniă Fa tre [uoun artist plastic nou. Un artist otite 
nule să ermeae în spizitul legehd9i] ojastie feglemar trebuile să se dA-[ scânteie 
celor steri voari, cu Nae] putancă totul Veglunii. EI mu mal Uh + 
nale spirit de echipă: tunaaşte în creația sa decit Legiu- | 1e afac 
x în artă ste exiibul catel mea și Neamul. EI în comatrueste| lupă ti; 

trbuie să ajungă expresia unul 8] mărejele întăptui tn |birille per 

Li care inți membrii conlu” | unghia a Jeriiei le 

Sună Va dnshvăretvan unei apere [mai Mestamutul din 

astă se edică - [ieralui Manole, e! se smvulce din 





zilor de 
astfel! mană cântecul leginnar, 

ȘI dirpă cum vă pomeneaim mal 
sa în armata de luptătari si fa: 
i umbră 





A de. crtație. tagiunra 
și un important mânuns)iu de ar 
hitacţi, eculptari, pictori crescuți 








dragantea nmenească și pentru În 
terea Neamului său, în ! 
stă gata de moarte, Un artist 
alonar În conduce iale. 


vină [că ideea 4e 








a pentru 
permanantă 




















fapă emle mai rntemar . creiere 
de viaţă cretini Ru îetnire de sine 

p zeu. zândinddu-ae me, PAR. SE Sasa: 
nanță la Căpitar (Cant. îm m-rul viitor) 
eu muDetul În jer 








„Şi veţi birui. Pentrucă la uneltirea pigmeului aţi răspuns 
cu îrancheţa eroului. Veţi birui, pentrucă în voi trăeşte 
neamul vostru. Veţi birui, pentrucă neamul nostru, tră- 


dat de toţi, trăește numai în nădejdea de biruință a cre- 
dinţei legionare. Tot norocul viitorului acestui neam e an- 


gajat în lupta noastră. In momentul acesta, neamul nostru trăește cu 


noi, luptă prin noi, birueşte prin noi-sau de vom cădea-moare cunoi“. 
CORNELIU ZELEA-CODREANU 


LUPTA PENTRU 


VAI DE CEI INVINŞI! 

recuseră doi ani de când fu- 

mese. semnat actul din pă-! 

durea Complăgnr, doi ani 

de când poporul german 
fusese nevoit să-şi plece spada în 
faţa inamiellor săi după ce, timp 
de patru ani de zile, rezistase îm 
potriva unei lumi întregi de ina 
mici. 

incapabili, visătorii, naivi, ex- 
ploatatarii nenorocirii: națianale și 
trbdătnrii de țară se năputtiseră ca 
ulii pe trupul Insângerat al Rel- 
chulul. Aceştia avea pretenția să 
guverneze şi negociau cu dușmii- 
nul, Hoţărind soarta conaționalilor 
Jar. Nu aveau decăt un singur cop: | 

A se mențină la putere şi să se 

— Thitmpomete-ue uuver 
celor 80 de milioane de oameni, Ru- 
vernare ce le căzuse din cer. Ei au 
subscris fără să povăte ruşinea dela 
Versalilea, progătind cu bună -sti- 
ință robia poporului lor pentru sute 
de ani, 

Toate uceste peronagii ridicole, 
înjobenaţii în haine negre şi galo- 
maţii care au stat de o parte şi de 
alta a mesei verzi, si-au făcut so 
eoteala fără să țină seamă de legile 
istoriei universale. După ceva mai 
mult de 12 ani, această operă a lor 
«a năruit, prăbiuțindu-se ca turnul 






Noul miniatru plenipotenția 
cane au font dune la nfârpi 


FI a font comandantul 





ailmice ale acestor lupte într'o carte 
u ear 





enpitol ce constitue 


Prin această infrângere, soarta 
Germabiei nu putea ti însă decisă, 
Era vara doar de un proces dle 
limpezire interloară a nației, care 
avea să-l marcheze drumul e! In 
viitor. 

Generaţiile tinere trebule să cu- 
noască Însă întotdeauna ce a fost 
acea minoritate a națiunii, care 
şi-a păstrut tăria în timpurile cele 
maj amenințătoare pentru destinele 
ei. Lupta noastră pentru viitorul 
Germaniei poate fi cumparută eu 
Sa a manti tare continua si 
sa bată pe o poziţie uitată. 

Deomebit de importante pentru 
menţinerea patrimoniului național 
în regiunea de frontieră a Sileziei 
Superioare, sunt luptele purtate di 
corpurile de voluntari germani. E- 
rolă acțiune Sntărzietonre şi luptă 
pe viață şi pe moarte între posturi 
înaintate în acelaş timp, toate In- 
tâmplărie de atunci trebule 
vervenscă tinerimii drept exemplu 
pentru atitudinea ce ea va trebui 





Babel, ta o provocare faţă de Cel 
de Sus. 


să la În anil botăritori, care stau 
în fața noastră. 


Țară chinuită 


Mezia, acest braţ musculos 

care siie să mânuiască deo- 

potrivă clncanul ca și sabii 

fusese ruptă din trupul Ger- 
maniei și incurporntă în teritoriul 
vecinului, care putea să fie un mare 
prieten sau sin mare dușman, după 
cum Îi plăcea. 

Rilezin Superioară, colțul de 
Sud-Est al Reichului, nu este alt- 
ceva decăt pumnul acestui brai 

S6 stărăme acest pumn, aceasta a 
font una din preveupările învin- 
aătorilor, în clipa în enre Germta- 
nia zărea la pământ. Vi nu aveau 
să reuşensră să obțină aceat lucru 
eu uşurinţă. Căci așa cum v arată 
mi situnția geografică și istarla ue 
mor cantinue lupte de apărare, ȘI: 
lezin. Superinară n'a avut alt gind 
decăi să rămână germună. 

Sirâvechii — lecuitari ai Sileziel 
Superlaare au lasi Germanii. În e: 
para migrația)! popoarelor, slasti 
au venit În acest teritoriu, impin- 
gând pe germani spre Nord. Iar 

ea i 




















coasta nu a durat decât câteva se- 
enle. Coloniștii germani rein- 
tors şi regiunea a redevenit ger- 
mană. In 1935, Polonia n renuntat 
odată pentru totdeauna În Silezia 
Superioară, țara devenind un teri: 
toriu al Imperiului german. Ea sta 
desvoltat la început sub Luxom- 
buri și sub Habsburgi. Jar în cele 
„ih Prunia, ln care a lost 
de către Friedrich cel 


















Wlemn Zileziei Superioare 
bine de jumătate de mileni 
vinein ice parte integrantă 
Neichul gorman, jar acel lueuitori, 
care se trag din ramurile dlave, 
sunt parte întegrantă din comuni 
tatea aațiunii germane. Acesta eat 
ua fapt, care a lasi recunusrul pănă 
si de ministeul inmmie, Liuvd ei 
se. io timpurile cele mai 








rele 


pentru mi. la mcenstă privință 
1duyi Gearge a făcut şi o declara- 





je atieială. 


ul războiului mondial 
mei 





lată 
ment prețion pentru în 











Manired Freiherr 


După cum spune un proverb 
Din capacul doburit tot leranul se 
arde, — tot aşa, în 1915, polonezii 
şi-au formulat pretenţii asupra 
cestei țări, eare devenise bogată da- 
jtorită silinei 4i priceperii germa- 
nilor. Invingătorii sde atunci au 





“| tolosit de acest pretext, cate can 


veibuia la fârămițarea Germaniei. 
In cundițiunite de pace, care au 
fost prezentate la 7 Mai 1919 repu- 












ompanii, mumită „Compai 








ral Germaniei In Bucureşti, d, Manfred von Rillinger, a parti 


de câtr 








de asalt Roppe“. 
upta pentru Silezia 


Superioară 





ILEZIA DE SUS 


de MANFRED VON KILLINGER 





D. Ma 








ipat în mod 
corpurile germane de voluntari impotriva inmurge: 
fred von Billinger a 
Redăm capitolul L al acentei lucrări, — 
a premergătoare războiului actual, deslănţuit de provocările polonezilor, 


strălucit ta Iuptele 
or palanesi. 


însemnările 





publicat 








von Killinger 


blicii germane, era vara despre 
alipirea la Polonia a intregii Silezii 
Superioare. 

1n dorința lor de a distruge Ger- 
mania. Franceail Invingători voiau 
să dea Poloniei cea de a doua bo- 
găţie a Germaniei, baza de cărbuni 
a Europei răsăritene. 

In « pasăvităţii 
care până atunci nu-și dase 
de grozăvia trădării d 
815, au început să xe producă ma- 
mitestații naţionale impotriva acrs- 
tei acţiuni de forţă. Ama de viie- 
los era protestul, încât el a av 
o mare înfiuență asupra observa. 
torilar americani și englezi, care au 
corni ea această populație să niki 
cel puțin drepiul de a se pronunța 
printr'un plebiscit. 

Care era oare înaltul considerent 
politie de care erau finuţi guver- 
munţii dela Parts? 

Era vorba de otrăvirea raporiu- 
vilor dinize Germania și Polonia 
Franţa vroia să peseuisară In apă 
tarbure: deacera intre Polonia i 











populației. 
ama 








mbbrie 























ani trebuia creiată o stare de per- 
maneată dușmănie. 
uzat că se uitase că termal 
poporul german fusese unol dintre 
camplanii eliberării Poloniei şi vie 
1oria armelor germane asupra ins 
petiului țarist făcuse posibilă re 
vonstitulrea statului polonez. Orice 
bună valojă și orice iacertare de 
înţelegere intre cele două popo 
trebuiau sădărnicite cu etice pret 
Pentru ajungerea acestui scap. 
rice mijiac era edmis şi draceca 














se hotărise deslipirea de Germani 
a acestei regiuni, cu toate clauzele 
care prevedeau plebiscit. 
Cu ajutorul bandiţilor polonezi 
m înscenat rebeliuni, menite să 
înșele lumea, ca şi cum deslipirea 
Sileziei Superioare de patria mumă 
nr fi fost dorința majorităţii locui- 
torilor. Prima rebeliune, care a iz- 
buenit în August 1919, a fost zăro- 
bită, în decurs de o săptămână, de 
către formațiunile Reichswehrului, 
După tărăgăneli cari au durat 
luni de zile, s'a produs o lovitură 
care, după cum se va vedea din 
vele ce urmează, a dicis soaria 
țării: La 21 Februarie 1920, Comi- 




















A ce a fast cunoscut re 
zultatul votului, polonezii 
şi-au Inceput atacul. Eve- 


nimentele se precipită. Con- 
ducătorii organizațiilor germane de 
apărare au fost arestați sau expul- 
zaț de câtre Can 
aliată 

Kortanty, reintors dintr'o miste- 


rioasă călătorie în str 
provocat rebeliunea unui nun 














nătate, au 











190000 de luezători mineri polo- 
Posturile franceze, instalate În 
tele de tronti dela Est, au t 





retrase fără nici un m, 





iv. Trupe 





























poloneze Imbrăcate în civil au tre- 
cut granița. 

Armata insurgenților polonezi pi 
deplin organizată a început să in- 
vadeze satele și ora rvineie 
semănând moarte pretutindeni 

La 3 Mai 1921, Comisiunea in- 
teraliață a proclamat starea de a- 
sediu. Bande inarmate ai invadat 
oraşul Hindenburg. Insusgenţii ; 

nezi aruncă În aer 5 poduri 
cale ferată, Trupele italiene luptă 
impotriva paloni a Piesa şi la 
Ryvnik 

La 4 Mai, guvernul din Varşovia 
retrage lui Korfanty delegația de 
comisar peniria plebiscit, astfel ca 

ație, să poată 
man mobilizea- 
a plelor 
Cancelarul Reichului Fehrenbui 








a trimis o stă guvernelor din Pa- 
15 ra și Roma: „„„Trebua 
tim atenți să mu se producă cumva 
arte necugetate și de desnădejde 
La 8 Mai, Kortanty taimate și ei 

netă Atiallor: „Declar saleri 
ca am facut tntul ce a e 
putință pentru a evi 





ta 






















R acea 
Expres" a seria: „Această avea. 
militară e Poloniei ete! 
piritul cunoseutului punct de ve- 
dere, care spune că Polonia şi-a 
pierdut libera entru că na 
font Gemni să aibă această liber 
La 7 Mai francezul Briand ră 
punde Ja cererea ui Fehrenbsch 
Am enoarea să vă comuni 


tirile din sursă germană prezin 








formă tendentic 
talse au dectanot 
un. ajutor; 





pretindeii dela ( 





La 








siunea interaliată și-a asumat drep- 
tul de a dispune de forța publică 
Reichawehrul n primit ordin să e 
vaculeze regiunea în care trebula 
să aibă loc plebiscitul. Prupe fran- 
ceze şi italiene nu ocupat fara, iru- 
pe engleze. trebuiau să sosească 
Generalul francez Le Rond n fost 
numit conducătorul comisiunii 
Rezultatul: după un şir întreg de 
erime și de jafuri în August 1920 
fabucneste o a doua rebeliune: m 
nită să influențeze plebiscitul, cnn- 
form metodelor poloneze, Italie. 
și cu Bnaleai Michidat această 
înceredre, îi 
tru totdeauna 














au 





elelalte nedreptăți 











1. In urma unui conțra-atae 
Mejese, organiz de auto-apă- 
rare din Silezia Superioară (0SS5), 
care ! ființă Intre timp, Ilbe- 
reuză în același după amiază orâ- 


sul 














pre | 





să dispară pen- 


acțiunile de ternare și luptele Iznx 
Inte. 

Ingrozitonrea - asuprite n care 
erau supuși germanii era inspirată 
de Korfaniy, conducătorul însire= 
genţilor, care dispunea de mari 
sume de bani a căror origine era 
foarte misterioasă, Acest om, cara 
fusese tolerat înninte de războlu 
<a deputat în Reichstagul germnn 

în Landiag-ol prusian, acum, de 
d fusese constituit noul stat pn= 
lonez, pe lângă îndatorirea de ca- 
misar polonez al plehiscitului își 
mswmase și comandamentul insure 
genților din Silezia Superioară. 
Dornic de a-și ereia o faimă să o si- 
tuație personală, amenința cu o a 
treia răscoală, dacă rezultatul va- 
tului, pe care vroia să-l violeze 
| prin toate mijloacele, a'ar fi cores= 
puns dorintelor sale. 

Plehiseitul din 21 Martie 1921 a 
dat n majoritate sirohitoare de vo- 
Lturi pentru patria germa 




















arme... 


intrăm 
Karf 
mpotr 


























sl 


v-a) 


(Continuare în pug. 


La TRIANON 
EXTRAORDINARUL FILM 


La SCALA 


TRAGEDIA IMPERIALA 


ou HARRY BAUR, MARCELLE CHANTAL 
P. RICHARD WILLM 


La REGAL 


R ! O CONTRASPIO! 


cu: BASIL RATHBONE 
VICTOR Mc LAGEN 


Conlrolul restanran- 
telor și pensinnilor 


da ma op tite în 
mul aâpămânii metale de ore 
năla de control ale Ofera Poţi 
na! de Turiam în odaborare cu ale 
Da DT Ore a Ea atita n 
peer Rao 
pe retro aa 

1 e Petanurantui „Piomla Lamii 
Dorobanți 99, eu 10.000 lei amanta 
pier) FA 

Adzplal e 
atatea ACP 
Aerul LE 

LL: "Deore 5 
Graf aa dle 
tigle 
meta 

2. me Ai ial font mmeulate urnă 
ar Pl 
Capu” ceitaniaino a 
a MI =: Ea 











pap sue 
% 


Colentina 20; 
tina. 3; , 
1, eta cât 000 del 


dea 30, eu LOGA det, „Metal Prager 
Piata Dr. Dateneu 6, cu 3000 lat 
4 — Ba dat avertameri puhite 
urmitoarelar restaurante; „Modern“ 
rinidar nr. 4; „Miroea”, Acaderlal 
„Mom Jardin”, “Datorii 3 
can Papadegol”, Dorobanţi 63! 
Gh, Dimeeemeu oma 100 
„Camutaniin MMM”, Jeamană 280; 
„Mota Veatteiei”, * Alex. Lahemary 
î0; „metre Miculeai”, Linea 35, 
eritina 18. 


EY 
SIR CEDRIC HARDWICKE 


tape albul amant af Gri 44.8. WELLS 
pe tiicad adi EDGAR WALLACE 


am zi BAL PARE 


1456. WERNER 4: PAU. mARTMANN 


Wilson 


BD BRATIANU 24 








Mâlnu Joi 23 crt, DUETUL VOCAL 


LUGIA și VIOREL MANOLIU 


eu eoneuraul ONCHRSTRII GR. TITU ln 


CAFEUL 


Diraoţiune navă. GRIGORE PANZARU 3 





Spectacolele Capitalei 


TEATRE 


o mlaniidă săritură ln si. 
Da — 


România nu mai participă 
Ja tarneal internațional de 














DICHIU Momană Marea Pa MILANO (Chlbraai 180): ba răaerae 
STUDIO V. ALECSANDAU (Piaţa | FAdă și a Veada albă « inturi” și „Feeloarele trăs- 
Asani) EDISON (Dodegii 3); „Perlealul ro 


„Capul dle ră”, 
MUIPTA_ BI LUMINA (it, Wranuaj: 
matineu „Dlimul Lore”, amara „Ol: 









Dona detectivi, 
in) Ferdinand 


mu și Di și 


MIO! 
VLORIDA (4 glina 


ta Detie Day 


„Patima 
ara. *, 


(or 


us: [d e, 








„NE nu m Ami m a Meletie ea basket dela TPiest 
ca n si A. : „Mroadway, strada narecului”. 

masei, GLOREA pri i 44) sepia NONE (Mir 15 Beplembrie): „Casa 

MANUNDAR (hărtnăar): site pi] 0 ID)” I „Sirada 45 eu Gili cada furati și =Handarranta' 

Prante ODEON ate, 1 Tunle 73): „Desi 


-Motival : na s'a oblinu! viza consulară iallană 


Până în cele din urmă, echipafemre urma să participe în xilele 
națională de basket-ball a renwn- | da 24, 1 limnnrie la matchul 
vat la deplasarea în Italia Arta, Halia- Homlimin-ter- 
după două amânări a plecării. Cum | mania, invitată fiind de fedevaţia 
se ştie, echipa României trebuia să | Maliană de spectaltiiria, a fost însă 
partilipe la turneul internațlanal | În imposibilitate da a face dep, 
dela Trinat Htalia-Germania-Bomă- | sarea, deanrese vina consulară Ita- 
linnă nu a putut fi obținută în timp 
tii”, 


ra 
: „Viu mei prințese” şi 
ară”, 
Dătra cavaleri” și 
Vera Iarna. 


1ZBANDA  (Vâcăreșii TI: ala râs 
de vinturi” și „Ferimrele 


ALAMA (Str. Bt. Dir): „Van. 
sătorul de păsări”, 
EXCHLAIOIL țnte. RE. Damiteu) : „Vân 
sătorul fie păsări 
TEATRUL LON VAMILESOU 1 (Pasaj, 
Domerilia) ; „Bunei canâriu de pa- 
sri 


pus 

ROXY. TEATRUL YODOM MUBA- 
TEBCU (ME, Lăpenani) 1 „Totul pen. 
tru Doamne! 

TEATRUL MUNICIPAL 1. 1. CARA. 


GALA (Mir, Bebtta Diăeurtuna) ; 
„Inovterea”. 


TEATIUL  BEIAMOR (te, Arde. 
miel): luleoat lui Dante”, 


CISEMATOGRAE 


Ana și eanarul)” și „cântee 






[E 
i? 



















„Vin ploile” și „Amenin 

mel „Paradima A 
Fintywunduiul", 

vatnral Vestului” pi 


„Oral. Bleslemaţilar 


ENI 
Nempole mub sărutul Paculni”, ur ip sd nana 


și „Bari marii”, 
TOM 
„Gereni- 


„Bel-Ami 


„Nu 
Invita ţia În ans 
viței 000: „Azențul 
Dick Foran_ și „Mat 





MARCONT (tăriviger 130 
ma” cu Preston Porter, A opta 
nevastă a lui Barbă Alhastră” şi 
trupa de reviate MI. Ndetanu și 
Dada 

MANSA „(firiviței Ba): „Patima” ea 
Wette Daria, „Mabarndiabul din 


Mativul acestei renunțări ! 
1aţă-l, în comunientul Direetara- 
tului de mpecialitate 

„Fehipa națională de baskat-bali, 


"ai 
Directorul pentru hand: 
ball, volley și bmaket-ball 
Lameal, EM. LUPASCU 














j UNIREA (rilantenplei 143) 
Centru] mulyvwond” și trupa de Terinte TIU| eladele-și „Fu suni Sebuatii 
BCALA BA. Wrhilane): „Wrameiia| Mihăiirsea, VICTORIA „Mota Imperial” 
Ieaperială”, cu Merry Par și har „Ingeri ee] „Carnavalul sib'. 


40 ma 
A. Take Somenea): „Bai d", 
eu Bia War și Pau Barna. 
hear A empli e. i 
489. Piiabela vi 
CAFITOL.. a .0 va 


Pa 
paid” Acu Paula West și are 


TRIANON (BA Plinabeta) Mia 
Diet) athabome pi Fiole N 


Me. 
Riăi ara Bisabetaă 1 „Inaanima) 
pândapie” en Bene Teiteen și ur 
le EA 
Bio. Dommmei): „PeraAlaul 
Nenati cu Relm Mahan și 
hole Meme ab: 
PEMINA (MA. iata) 
titei” și vazul. și 


ivatorul  Vea-] VOLTA-BUZESTI (Buzesti: „Con 


dottieru”, jurnal și emmplectare. 


RADIO — 


Miercuri 22 lanuarie 1941 


RADIG ROMANIA 
ve ma. loa khz) — 149 ne. 
RAPID) BUCURESTI 
ms 0 bila = lie 
POSTUL Dă VUDE aCURTR 












a României este lavorabil penlru 
experiența „Echipei 100%, Romaneasca” 


Calendarul intermagiona! al Iomi 
miei pentru anul 1501 ame definite 
cunoscut. Un imgur matei În praf 

eu Jugaalavia le Bucurașii, la 
4 Moina, unul aigur în vară, ce Ge 
menia, [7] 









ternatumale 
| "Comime” Bimantni am putea dari 
vealisa e viztoria, care să nu fie de 
torită Masnedului mu imeertituttmii 
mimaiat Totale pi armasta rate Iar 
irapartanu pentru realitatea reprez 
tatieel menire 

Dilpă um se vede, celemderu! în 
temațional male Moser Tei vei 
chie Tm pomânzamă. Rămâne e 



















meri: m) Mammdeie Ant din epere 
m bn Fete: Arie dia b 
cânlate de Tia fehipa, e 
mad inel Aliat ha 
Arie dia apere „Ti 










„Cetatea n, te Mucureati, În 8 Ortomirie 


Un mmiemdar ferit penaru intenția 











UL A ua, A A 
MLACT (Cel. Virtarieo + Dragene| 14500 mia a Ati toi Bpninlesteni, 7 dm (| cureevoratuini de fotbal dea adie] mai ca mi 0 mul am fi Pon 
Miine, sm Alee Papei ata] muzica “batuta Masai Met oder e filete -qi|e eahină națională integral tomi-| aceata mehue să menţinem! dcveari 


4818 
suiiaa 


Cea, Cota Danei 
înroemații artstize 


aria iorestoratnl dia „Car radexăr, n 
unoanc de ia inceput că mul da 
mrperienii” ei cehi națumala erte 
fuciittat de un progrom favorabil căci 
cu excepția Germania veliziți «i 
mari nu prevină um ist encepțimal 
La 4 Matu fi î Septembrie Romă 
ala întdinegte Jupan EIN adier- 
mat munaaul, ere ere tmtdmuma o 
vidă dificultate în matehariia cu e 
thipa mmastră mațiemali Uin matei cu 
veprieemia tea varimlie matii cate 
botdenuma tn lueru, cere depinde de 
mdagu mopiri și echipa mațumată de 
mirat vemdmauană are homieş 
fear buni. Şi apa matehul du ve 
prezintă n perieci prea bare ri 
Cr! în Bienneti și mm mai 
Munti de armă ri ca 6 echipă roma. 
mateă, dm terminat da epatente jel 
Bocuregm şi mm edutigat În lelgre 
Sml dimă razvătete rapa apei em, 
fac ca seta wari echipe meman 












mase 
meat soma trebue 





APA d bisabala): „0ilare 
pă jul mintea Pr harul 
ARD (Na Phiaui 
=: mă No mm m 
and. mesa Mater 
Deh Perii a 
BOXI tate, Limeani)! „Cămitanut aa 
papi” m Mpinrică Cineva și dur. 
FORUM Ma his Prius 
Val” eu Deanna Darbia și tavita 
&- rea m Darbia și „Emvita- 


A 
înc ulm e 


„Aatarul le 
de sri aarmasa 
al 


mita: DD 0 
ai De Cupiin Tar 









Mae Rervielul de stii 
lin ema Bară câni 
ee Arte din „Martha 
mata zare 
19 Padietureai 00 
MA Mate mamii mer îi 
Mimaulna' Pat duble, în Câeiee ai 
dama pupular avarii ditaria Mapa 
vice ȘI Dude Guma mame: Fila 
* | ata „dn Aflata 
Asha, în Moina: Muta și CA 
pallar apămmi etate de Pohere 
hat Dâa spania de Pest 
1940 arat esătunal 
Maat mm Moară ceeslă vartată 4 


n Anti De Temisaimreii tie „vie în Capri 
Pertileeaeaa și Canta: Can 
A E Behipa-reaai 
iepurele pi ile 
sare stam, Tosa Mort! Banita în 
ÎL ep “Ata dermaatet 
23 Babe uns AVP 


Se infiimiează pe ziua de 16 lar 


pe Banana hi apei m 4001 în mitul Directoratul 
dea remtirzrao în 
Prapi Dăeemea 


ŞI Tranpmhaa 
Srem”. Dichetire 

Mem diana 
Baa dmraei pentru meehtate în i 
aemunră Baimuă si trnamasă 



































„poet Murray 

e. vea mea 

tat a) 4 Mihtlearu, ? 
Tantantiă” i „Cnleeai “Gea 





pom ta 


Di cauza prâbugi unul pod 


un tren de mariă a căzu 
în iluviul Guadalbacar 






EA DE Cosoi 
AN aviz ea proee 
Paferenar la 





PA 


n 


meairiutei fan 











miel af 
Primarie. Cu ea 
10. de fierar dei am otimiat echipa 
ea eat bună pi pm plemdut vreme 
hi fute Puerta pvtaiit vă seetagi 
va _tmidminia pi de dare e 
















pentru + 
i dirt atiipe artante de 

tom imrear jnet pont, primea 
somtna smita dim cei mai iteme 
sdrvemmri de pe pmatmeaa 








La ELYSEE 
PROGRAM DuBru 


MARELE FILM DE SPIONAJ 


NA) 


NAMICUL NE PANDEŞTE 


cu RENE DELTGEN 


Sportul românesc 








Campionul României 1a loale categoriile 
va îl desemna prin Wn0choul?.. 


Mie Petrescu și Vasile Şerhănesca işi lac 
in fiecare seară partenerii k. o. și lradiția 
malcholal condnce spre acelaşi epilog... 


me Dol adveruri, centi ee rempartă 
nl| se cimane bine, Fiecare Ji dA Viata 

Dmeemtițiurie și ee prenitagte în 4 
ne. Eta telul ca flerare min ei 
vunnagte. pruritul pimrepiiie și calul 
Întt, ei mtuilată În fiomare seară, 


Patreemi 
11.cammpinn 
Ponnântal În tonta eatmgariile, Vertu 
că matehul ler ma, te poate termina 
a egalitate. Cel mal mic evantai ate 
Dotări În deoarrmurea vietetei 







































































mivalitatru, e “ta dn Put fac] Bata Parmal, tact, mă hui mmm 

wa magi dm boxeur, ata npedar | Dentru ca Mâvemmarul să-l 

Scapi Dn e 0 viotarin prin k. o 

devine dintredată din ete mai], în m le — Herbâneeea 

mari și n lemnta țetăiniri pm | 1 tac n. partenerii, 
mpiematal meapenin! Acel Be ont, 





1ile Po Va_fi şi pe răg o vea 
torte prin ku. ou? 
“Tonta animeederdeia mmatehulul om 


tu 
Doi protagoniști tăcuțiu. 


Cum mpteagiă cei dei protagemiati 


















ai ealei maichuli? bata upor de râs- | que more 0, amanarea medaituta. Mat 
pen 1, scrartă 2 renscii char, tonțe datele Iul și tom 
8 moare Potrearu se Mle cmgidun mpre tn Geanada= 


























trata în die i" ațirerăi| mm anembrițer Cr alee va Ac 
de antenei. Cu o regularitate și) mâne camntani? Vanile erbanazu ia 
Vie, rare pun dstul dama for Tipe 
ma vi doml și dempaa matebul le de fi gind 
Brosa e [IT 
Co eri demgre matebul lo. irma, Acea va ei ata pr] 
14 care îm delon do] upemine eat mal Dimâna da 
ae A cet doi perinijeninii | vămat en varale adepta și cum va 
mi n fă da ani În ne. | VARA! €7 Artic aa 
punvurita lar Pr 7 Unu apru| DR. PUPAT, erotriimer,, otet ri. 
bt proțin um i intrebarea a A y 
tom machivată ca_a ratură pe ring * 
„MA _ANTRENEZ VOARTE i 

SERIOS, MAL BERIOB CA + ă 

Meoo MA amo 4] Rapid va trebui s: 

VEZRESCU. SERBANESCU 


ESTE UN ADVERSAR PERI- 


precizeze dacă 





CULOS, CARE STIE SA 14 
VEASCA ȘI POATE SA IN 
ZISE UNI. RON poate aduce sau nu 





UN BOXEUR NU V 
NICIODATA INA! pe Dresuner S. C. 
BOXEAZ 

Voderaţia germani aereptăz dala 








„UN MOMENT (SERBAN 
SCU ENA IN PLIN ANTHL- 


NAMENT. AU URMAF DOI Anrile, fixată Inițla! pentru dania» 
PUMNI ŞI ADVERSARUL| rea mutehului aceata, n devenit u- 
ERA K. 0. OM POLITICOS, bei 

ERDANESCU NU-ŞI LABA n ve disputa un mate intema 





VIZITATORII SA AȘTIPIT) 


jiona! satu o etapă de camp! 


















DA. DUPA CUM SE VEDE Rapid maia În tratati e 
MA _ANTRENEZ CACI IL] Dresdner pentru 

PETRESCU Pe 

PERICUI 

CARE IL! 

TARA BI SIN picgniaed 
POATE FI CAM iai napanala, eete mea ra să m 
CUL MEL tin procta ce va fi in 20 Apri 
MATCUL De arama direatotatul va pune în 
NU ŞTII CE vFI adere clubului fe r dna 
CU ATAT MAL IUŢ rânpuna precia dacă poate sdure sa 
DOXEZI CU ILIE nu pe Drominar 5. C pentru e pur 


cu" tea icătul programul 


Matehurile de box amator mint de an Înrmae mprelile ea orice 
intilnire. ami dealtiel. Aici se poate urmări elortul fimie pre- 
lungi până la extenuare nu sn pante vedea nirimiută rezerva 
abicinuită a protesienișiileă 


Din loate câ! 


Cupa Provinelei 











miaţyenză doi amatari în phaă bătălie, 


e ceva 


arsă pe gonea, 





în organizarea 





se rointiințenză| aripii C FR 
t f CAME ea Ie Bd N de camee) 
Ptr PT După toate 
ZOMFETITIA REZIR probabilitațite,.. 
Matchul de hockey de ta 





seară dintre Juventus și Metra- 
pala (pentru campionatul Bațio- 
na) ma se va mai disputa, 

O rectificare 


genlă vagravahniă 








Prima cursă ololistă 
ta 30 Martie 


că echipă da hockey 


min 


minri) e fai 
doua cară de Ti 
techmaea, ] 





Peiegea dm 


PI 

Un credit de 300 milioane 

dolari pentru marina 
americană 











rul mariiel, destinat procurării 








feste, 


Tras 





WASHINGTON 22 (Rador) 
Cormpondentul agenţiei D.N 
anmţă 





zor amator i imotalnților 
n vmmelor nmerane de 
u pâmtra apăr Inn 





i 








Mera Reprazentanțilar 
carei E aie Eine Marti un eredit d n tva unor atacuri aeriene, 
me n aăozat 1%] mulinane delari, ceru de miniater 





DLR, 


DI 
suntem mari, 


Noi muritorii 


mie de zile, și cu, 


gândului unic care stă la temelia ori 


cărei vieți creatoare. 
VASILE PARVAN, 


[a di i a ata aaa iasă 


Revolula legionară în 


Manitestaţiile de aseară din Capitală 


20 + „arie 1941! Foldurile 
verzi ale Legiunii sa desfășurat 
din nou, în lupta pentru „IN- 
VIEREA ROMÂNIEI LEGIO- 
NARE ȘI PENTRU SFĂRAMA- 
REA ZIDULUI DE URĂ ȘI M 
ŞELIE CARE O IMPRESOARA" 

Deta un capăt la altul at țării, 
legiunile Gărzii de Fier au der- 
ehis cu piepturile lor, cinstit, 
jiră echivocuri și șovălri, aţa 
cum li-a soroeit încă dintru în- 
eeputuri, CĂPITANUL, bătălia 
în contra elementelor masonice 
și a iudelor puse în slujba inte- 
vaselor dușmanilor neamului. 


dine, înălțate de bestille asasine 
ale vremii nu prea de mult tre- 
cută. 

IN FAȚA PREFECTUBII 
DE POLIȚIE 

Putermice formaţiuni militare 
nu încercat să stăvilească, eu sis- 
temele proprii regimurilor „de- 
mocratice“ de pfnă mal eri, ela- 
mul curat al tinereții legionare. 

Pe calea Victoriei, în fața Pre- 
fecturii Poliţiei, coloanele legio- 
nare au fost oprite de detașa- 
mente militare, prevăzute eu un 
întreg nrsena] de răzhol, din! 
care nu lipseau tancurile și mi- 
tralierele, 

0 ușoară husculadă a 
fost protextul pentru a 

deschide focul asupra 

manitfestanților. Dintr'un 
tanc, condus de un căpi- 

Paalel, încadrați în cea mul|tam, s'a pornit deodată o 
deplină ordine, legtonarii au do-[ salvă de alioră, care 
Rit eri, — pentru a căta cari ?| părea că nu se mai afâr- 
— temeiurile disetplinel leglona-| șeşte, 
re, trecută prin toate turcile cau- ȘI camararii, 


„Horia Sima 
împotriva campaniei 


de minciuni engieze asuara omâniel“ 


(Continuare din pag. l-a) 


față de România n'a fost decât o înşelătorie fără 
margini. Atâta timp cât paporul român a fost condus 
de o pătură de politicieni legali de democrați nu 
avea de auzit dela Londra decât laude. Azi Însă 
când forțele Românismulul s'au eliberat de tutela plu- 
tocraţie! engleze, pentru a creia un stat În sens ro- 
mânesc, România e urmărită de ura Angllel, care în- 
cearcă să o defhimeze în fiecare clipă. 

Bucureștii n'a rămas dator acestei campanii de 
minciuni. Presa legionară a fost Interpreta unei legi- 
time indignări generale, 

Am amintit de răspunsul dat de ministrul propa- 
gandei Al, Constant în ziarul „Buna Vestire”. Ziarul 
„Cuvântul“ a răspuns deasemenea În numărul său 
de Duminică, printr'un articol întitulat „Reuter min 
te”. Reuter nu mai poate înșela pe nimeni, sublinia- 
ză ziarul. Campania împotriva României nu este de- 
cât o dovadă de starea lamentabilă în care se gă- 
seşte Anglia. 

Comandantul legionar, HORIA SIMA, vice-preşe- 
dintele Consiliului de miniştri a adresat tuturor Ro- 
mânilor un apel care a făcut senzație şi care a fost 
saluta! cu bucurie În care arată adevăratele cauze 
ele aceste! campanii. O pune în legătură cu perche- 
zițiile recente la Francmasoni, cu care prile) sa gă&- 
si! un material compromițător imens, care se va pu- 
blica în curând pentru o efectivă demonstrare a ro- 
lului nefast ce a jucat Francmasoneria În România, 

„Cu prilejul percheziţiilor”, scrie comandantul 
mişcării legionare, aceste cercuri int te şi di- 
raci vinovate, legate și manevrate din umbră de 
agenții intelligence-Service-ului au Început să lan 
seze o serie de svonuri alarmiste cu inapră evident 

atmosferă in 


de a de nasi jurul re- 
gimulul legionar. 

Manevra e prea la îndemâna oricui pentru a nu 
fi observată. 

Orice fel de nădejdi foștii masoni mai Încearcă 
în legătură cu alte situații externe, sunt Muzorii, NI- 
meni nu amenințat în această țară, alară de a 
cei cari vor trece peste interesele legitime 
mului nostru” 














In Capitală, coloane compacte 
de legionari manilestat pe 
străzi, proclamând cu dârzenia 
călită ln Ciuc, Vaslui sau R.-Să- 
mat, năzuințele făuritorilor de 
veac legtonar, întru dreptatea şi 
învierea neamului acestuia. 




















(). Rooseveli desminie 


că ar avea intenţia să pună 
dispoziția Angliei 


în 





flota de 


îm 











































TANGER, 22 (Rador), — Co- 
respondentul Agenţiei Stefani 
comunică : 





Memoriale 


marinarii de pe vasele engii 
de războlu, cari au fost novoit 
să Intre acolo a repara 
st 


H- ricăclunile suferite În cursul 
bătăliilor asro-navale din Ca 

nalui Siciliei, au declarm că a 

coste atacuri au fost de o vio- 

Li 
trecută, 


mandamentului nava! britanic. 
aveau drept arme decât| După povestirile acestor ma- 
cântecele legionare, au 
stropit din nou, cu 

le lor, caldarâmul Căii 
Victoriei, umplând larăși, 
cupa jeritelor. 

LUPTA CONTINUA 

Către seară, unitățile militare 
au fost retrase depe străzi. Res- 
tau... tele, catenelele, cinemato- 
gratele, au fost închise. 

Dar cântecul legionar a rbsu- 
nat toată noaptea străzi și 
grupuri masive de legionari nu 
manifestat indelung, prin toate 
cartierele principale. 








declarațiile făcute de către 


BERLIN, 22 (Rador). — „D, Cor: 
dell Hull a arunest neutralitatea 
continentului — Americii de Nord 
peste bord”, constată HAMNUR- 
GER FREMDENBLATT intrun co- 
mentarin privitor În  declarațiil 
şefului politicii extern, 
lor Unite, făcute în fața comisiei 
afacerilor străine a Camere] Re- 
prezentanţilor. 
Zinrul atrage atenţia 
tului că d. Hull s'a dn 
drept un om, care păstre; 
numită rezervă. Aceustă rezervă a 
luat acum stirii 
Secretarul de stat american, care, 
în toți ai ind 
post, n jucat rolul unui fanatie al 
acum dreptul 
cspre care pretindea 
aaa intregei si artivi- 


x 

Țara întreagă s'a ridlent, val, 
pentru sfărâmnrea wneltirilor lu- 
daizate ale cozilor de topor. 

Şi serie ION MOȚA în 
„Cranii de lemn” : „Nici o 
putere din lume mu va 
putea evita prăbușirea, a- 
tunci când se menţina pe 
cenusa unor luptători ri: 
teji, căzuți pentru drep- 


Anglia și puterile 
oculte dela noi 


(Continuare din pag. I-a) 


neria în America, Australia și alte 
părti. Din cei aproape cinei mi- 
oana de masoni câți erau în toată 
tumea arm vrea 10 ani, numai în 
America erau vreo 3.500.000, pecu+ 


































Hamburger Fremdenbiatt con- 
mată că d. Hull ar voi vadă 
desfiinţate dteptul care reglemen- 
tează relațiile între state, convei 





dto printro „atare 
intemaiată pe preti 








cel mai ertiv el maseneriei mm. 
dinte 

Ideotogie masemică e democrația 
Adică toemai aceea pentru care 
Juntă Anglia; şi care apără mal bine 
decăt omirare altă ideotogie Intere- 
sale britanica. 

Nu e locul aci să arătăm pentru 
ce demaetația e În esență ideolhaia 
masenieă. Vom fate-o intrun artl- 
rol eomaaerst azestei probteme. Des- 
comâată, ajunge »i punem că ţe- 
Wurile politice ale râzbotului dun de 
Anglia, corespund erect cu sea- 
purite masemeriei internaționale. Că 
acensta vervegte, determină și ae 
mupropune cu politica britanică. 

La nai, unde naționaliemul a put 
pieiorul în prag prin Mişearea Le- 
alonară, Anglia nu mai dispune per- 
tra mempurile ei decât de puterile 
ceulte. Atât 4-a mal rilmas. Căci pe 
elteinera nu mai poate conta. Prin 
areate puteri culte vneltește, și 
enută să zape temeliile regimului le 
piomar 

Nem mertzat. ȘI, mu rom îngă- 
dut-e? 


America a ridicat 
interdicția morală 
de a se vinde Rusiei 
avioane și accesorii 


WASIINGTON 22 (Rador). — 
Corespondentul agentiei Ştelani a- 


Guvernul 
îşi exprimă 





WASHINGTON 22 (Rador). — 
Corespondentul agenţiei D, N. 
B. comunică: 

D. Cordell Hull, seeretarul 
Departamentului de Stat, a dat 
Marţi publicităţii textul notei de 
protest a Germaniei în legătură 
cu incedentul din San Francisco, 







































NERLIN, 22 (Radar), — Core 
pondentul agenției STEFTANI 
transmite 

Generalul de artilerie Hase, e 
xaminând întrun articol în DER- 
LISER DOERSENZEITUNG ca- 
raeterul luptei dus de axă impotri- 
a Angliei, defineyie operaţiile Î- 





munți că governol ameriean a ri- tahene Mediterana și Alrica 
dicat interăicția morală de a seldrevi 0 vastă şi complexă acţiune 
vinde avianne și accesarii Uniunii] de măcinare a forțeler inamite 

întrun cadru larg care comportă 


Sorvintelor 

Deasemeni, me va comunica a 
emmtela formulele nacemare pentre 
srodacția de benzină avintică. 


Imvemnate dexfăgurări viitoare 
Numărul meinmemnat de kilo- 
metri pătrați de pustiu curerit de 
englezi ca prețul unor sacrificii e- 
name, după re au trecut peste re- 
sistemța legendară a italienilor, 
Tră n o patea imfrânze, a pririmult 
Angliei mai multe paguhe decât 
felomse. Sa ajuns În o Imprășiiere 
» forțelor de usent, de mare și a 
aeriene. care reprezintă o 
mejilie de care abea 
seama oamenii râsponzăteri 
Lenăra. 
roicele trupe latime 
























dela 


siin pe 


Ungurii au suprimat 
debitul poștal 
pertru ziarele 
românești 
rai lee 


mia; 
Ministrul comunicația» a vaprt 








de a pune ln disporiția 
Angliei e parte din flota 
de râzhoiu americană, A- 
semena născociri sunt ro- 
dul unei fantezii supra 

i se mseamână 





D. lull și-a schimbai 
subit concepţiile 


despre dreptul internațional 
Un răspuns al ziarului Hamburger Premdenblatt la 


al Stnte-|S 











Incidentul dela San-Francisco 


peniru cele intâmplale 










Câţiva kilometri pătraţi 


enorme de Anglia 


Lupta din Canalul Siciliei Testamentul lui Codreanu 
pentru găsirea unui gând într'o zila răsturnat complet planurile 
de noroc, ci pentru urmărirea într'o| comandamentului naval britanie 


ȘI fără noroc, a Descrierea iăculă de marinarii de pe vasele 
engleze andocale ia Gibraliar pentru reparații 


- deviza României 


Sub acest titiu „Voofkis-randuna cu sine în mod 
her Beobachieri din 20ehi român 
1, 1940 comentează Pia ii io 





. tonte 
cursul rostit de D-l minis.bolnăviii 
tru lasimsohi Duminioă I9ale ie de Dre * 
la Buooreși i mrația ui 
n a ine enat din anul în 
începe zinrul, a euforitoara și-a stabil pi Bi 
Duminică, după atâten lo-nea in farnnran unei îme. 
trebuit să ledinte colaborări cu Ito 


vituri se 
înghită în anul 194p ni Berlinul mi impotriv; 


România, un nou egoc de-Micii Ințelegerii, Î 
vip caine” și 
n Genova, pr 


cab". triva 
declarat în mod u-Ligii 
i telegrama. 
niei sete: cu pot ra 


că destinul Româ-cum 
desti ia 0 Romă dei ussol 
inul Ax nievizitei d-lui M Mini 

sănătoasă mu poate să laBeriin au. fost. niniie 

naştere decât în colabo-do către ministrul muncii 

rare cu Germania și Ita-lasinski: conținutul testa 

lia. O nouă inclinare in-mentului politie al lui Co+ 

spre așa zișii prieteni; voodroanu” 
'0009009990eeeseseeereseete 

Legionari, i 


rinarl, 





i 

rana pentru a alimenta forțele 
britanice din Atrica de nord 
|pe greci, impledicând în a- 
celaşi timp. întăririle 

de a ajunge în ibla. 

Marinarii stărue 
tului că numi 
grabnie din a 

moejdioasă, v 
ce s'au putut pune la adăpost 
de macuriie Înspălmântătoare 

le axei. 


Sa 
nanim 








Valul de minciună și de ură se mai mo 
incă, Am trecut insă prin atâtea pese ab ripă 


valuri sau izbit de piepturilo noas Hi 














din urmă în care iși puneau atât E: 
speranţe dușmani prietenii noștri, 
m'a clintit și nu va olinti un singur om, un sin £ 

$ our sutict de pe posiţia credinţei Iui logtonare. $ 
cz.c. î 

i dl 

oseteetenassesi 





Transportarea spre țară 


a rămășițelor pământești 
ale maiorului german asasinat 


Aseară la ora 1030 an feat trans: 
portat În aara de Nord și imbarcate 
întron vagon morinae cu destinația 
Germania, rămășițele pământesti ale 
matorului german Dărner, uela mige- 
Jegte 1n noaptea de 18 A, e. 

Pe peronul gări! de Noră se aflau 
ani miniștri) Wilhelm _vem Pabri- 
chu pi Nenhaeher, arat Mansea, 
ful mistunii militare germane 
| România, aeralul Speldel, mobșeful 

acestei. misiuni, g-ral Pantazi subse- 
oretaral de stat al apărării paţionale 
reprezentând pe ral Antonescu, 
E-ral Ioaniţiu șeful Marelui Stat Ma- 
der, enmalller Steler şi Mirbach dela 


ehmațiunea germană, Formentini prim 
milier ai legaţiei Italiei reprexen: 


secretarul de Stat american 


pentru securitatea emisferei ameri- 
cane, Toate acestea fără a fi in 
atare a aduce dovezi asupra ostill- 
Mâţii guvernului german. 
Dreptul ginţilor n împiedient 
luptă german G 
ină vreme mal inde- 
ln Momteviden spre a-și 
ina reparațiile, Acefay drept 
privit astizi de d, Mn) ca e 
inutilă, intemeiat pe con- 
invechite și prăfalte asu- 
pra neuiralităţi 
Atitudinea | 


Medrea, mecretar general a) Presei și 
Propacandei și șef a) proteralulai je 
sionar. 


Bleriu) cuprinzând rămășițele pă- 
mâniesti ale afițeralui german a fost 
acoperit de numeroase enrmane de 
e de Tazaţia eermană, Condueâto- 
rul Statului. Ministerul Apărării Na= 
Moni, Ministere! Aerului și Marta 
nel, Marele Stat Major al Armatei, 
Miyearea Lagjonară și ramararii de- 
Tuner 








tă de Riatele Uni- 
te cata ncecen care în 
ților navale engleze 
uete de rizboi 





ue unită- 
săvârgească 
falduntrul. apelor 












Hull nu admite 
repturilu naţiunilor care se 
pleacă faţă de regimul 
















inte += pornirea trennlal, d. ge- 
neral Hansen, șeful minlunii mitMare 
sermane a rentit 0 eoviniare prin 
rare a relevat Inzupirile detunetului 


de- piețele europene și Ia tra 
marea apelor pan-americane 
bază a războiului total brit 

pacea. morală 








buna 














atibilntâna pe d. Pelearina Ghizi, ministri | Și Jertta da 
„| sele primejdii pe care le-a putea epția secretarului de stat italtei da Dacuregii, bare Almiet, 
sduce eu sine a victorie gurman. — Inches ziarul. consiliee al jegațiunii Maliel. colonel = 
Mantrede Penso Atașatul militar ai] Ezi după amiază, in prezența d tul 
maliei, cent, Palmentola. mtagatai aa-|procurar Vasilescu și a d-lul nde- 








Tomanile al Maliei, Urair Foziia ata. 
patul militar al Japoniei, dr. Kiaua 
Nehikeri corespondentul agențieal D. 
N. B. e faselei ilallene 


americanii 
regrelul : 


prezideni Oreste Carnăteseu, va făcut 
recanstitulrea crimei, după care asa- 
sinoi n tost adus a Palatal de Justi- 
[5 

Becţia de Notariat a Trib. Ilfov, al- 
cult: din d-nii Ştatan Zintru. Lau- 


renția Bârsotesen 








„1 praemree Dobra 
mandatal 


1 reprezentată prin 
trun delașament de spârsători de 
având in tranie pe d. Vietor 


Naţiunile Americei de Sud 
Mu au lei un inleres să aprobe 
vuperea relajilor comerciale exlerne 


BUENOS AIRES 22 (Rador) — 
Corespondentul agenţiei D. N, B. 
comunică 

In capitala Argentinei stărue 
«vomul că în curând o flotă fran- 
ceză va porni pentru a însoți spre 
Franţa vaponrele franceze ( 
pan, Aurigny şi Formose, care 
se află în diferite porturi din 
Argentina. Ziarele reproduc și 
ve comentând aceste svomuri. 

Astlel, ziarul FL DEBATE 
serie că Amezica de Sud urmb- 
rește cu mare interes această in- 


De 24 ore îurtuna pustiește 


provincia Sevilla din Spania 


iar auto-|de suferit, iar fluvlul He- 


la Mira-|naros a inundat liniile do 


Vas d 





cu, a eontirmat 


tromtw arestare lansat mpatriva ul 





precum și răspunsul american 
In acest răspuns, guvernul 
american Îşi exprimă regretul 
pentru cele întâmplate și anunţă 
că n desebis e anchetă. După în- 
cheiezea acesteia, secretarul de 
stat se va pune din nou în legă- 
tură cu ambasada Germaniei. 


cercare a Franţei de a restabili 
legăturile sale de coroerț cu con- 
tinentul american. 





plăti cu sacriici 





ada: 
Americii de Sud nu 
au niciun interes să apro- 
be ruperoa relațiilor 00- 
morciale externe și să 
suporte astfel, deși neu- 
tre, calamitățile râzboiu- 

lui european. 
Să ne apărăm torul 
ou ghiarele și unghiile, 
înohee acest ziar de var». 





engleni să arunce pe Irontul alri: 
can cele mai hune forțe ale lor și 


cantităţi de materiale și arme fear 
te importante, vikhind mattel fron- 


tel mmatropnilian. care se afla di- 
nainte între grea situație. 














MADRID 22 (Rador), —|să fie înc 
De 24 ore, turtuna pus- strada ce duce 
ieşte provincia Sevilia, | flore este acei de 
juvlul Guadalquivir s'a|ape. Numeroase lecali- 
vevirsnt, obligâmi pe lo-|tăţi sunt izolate, 
Culturii din regiuni im-| Numeroase sate sunt 
time să fugă. Numeroase inundate, iar comunica” | 
vite sau înncent. Pagu- țiile telefonice intre Avi- 





greu. 
provincia Avila, to- 
rea zăpezilor a provoc” 















i t rovârsarea tHuviului 

ele sunt insemnate la şi Madrid sunt imtro-i cat r 
Ea Ciuz, doi copii au rupte. |Adaja, care se intinde, 
. Ş ambele maluri, cu 


Provincia Guadalajara | pe 


fost luați de valuri. | nult | peste 50 de metri, 


Portul Sevilia a trebuit a avut 





emeni 


ŞI Daci! nu cunoșteau frica de moarte. Ei iubeau 
moartea, o doreau, alergau după dânsa, și pe por- 
ție ei intunecate, ei socoteau că intră, nu în eterna 


etlință, ci în eterna viață cu zeii. 
3 ora mai mult decât moartea ei toți cei mulți, 
cei umili, cei din adâncuri iubiau țara Dacă. 





mai debitul pruta) pentru sirele 
românei 
urea. are apar la Amd 


Berea și senilă și 


VASILE PÂRVAN, Memoriale 
——.. 


AX doi 23 lanunela 194t 





Informaţie_şi_ reportaj politic 


Români și Românce 10% '20%(, imemmălle are penru mer ich 


a Lp mea eta lupta aero-navală din Canalul Siciliei 


tel Căpit lui. Nicăeri 
de AMIRAL ANGELO GINOCCHIETTI 
a] jidovitului Alex. Rioșianu care a ocrotit pe asasinii bravului ofițer ger 


2 lua puterea, fără 
wea nmul necesar ereiat, nu se oh- 
servă în tot ce a seri el. 
2 at ca Hotel britanice din[âe 
A Mediterana a dlapua ea _aproe 
man, ucis mișelește pe străzile Capitalei și a poruncit vărsare de sânge e A era an 0ațe aâtila Male nt parăine În 
românesc nevinovat în fața Prefecturii Poliţiei. 
românesc DE —— 
Căpitanul a spus ; mă ingrozesc când mă gândesc că pe mormintele 


Pe lângă spiritul de jerilă — a- 
ahsamblul lor constituese o lovi-| protejarea co nului : cele dislo- 
„__ Căpitanul a spus : mă ingrozesc câne mă ginere co Po corner e 
şi pe crucile jerttelor noastre s'ar putea ridica o şleahtă de profitori cari 
„şi pe crucile Jerttelor noastre ar pică îi PE 


dică totala lepădare de pământese 
tură pravă chiar și pentru o ma-|cate dela Gibraltar urmând să 
să-și satisfacă polta de putere pe spatele Ţării și a morţilor noștri. 


























: 
4 
r 



































Incă odată controlul exercitat 
de noi în Mediterana centrală n 






pentru biruința meamului — Cor- 
meliu Zelea Codreanu avea și alt- 

vină de război atât de puternică] meargă până ln Malta lar cele dis- 
cum pate cea britanică locate din Egipt la Malta — până 


ceva: sobrietatea legionară. 
Care din educatorii de până aci 
îmceronaeră să imbine spiritul de 
jertfă și sobrietatea? 
Astăzi me ente cu putinţă să facem | la destinație. În ciuda conv 

o dare de seamă destul de exactă, | propriei sale sup 

aupra male, | time, inamicul sa gândit că orice 
care, s'au | act de prudență nu este de prisi 


S'ar fi părut aceasta, în concepția 
lor, drept o indrăzneală omeneas- 
desțăşurut în Canalul Siciliei şi să | iar faptele i-nu dat pe deplin d 
facem un bilanţ ol pierderior. nu navală care avea ta 


că, ci nici decum viziunea omului 
ferite de inamicul nostru să protejeze. cor 


care se va magie. 
* Gibraltar si plină în preajma Mal- 











aperațiilo 





Mind de aiuterui 
recunoastere și 
isentul Comandamum 





1n realitate viziunea aceasta 
pre noul om era pe linie mMrâveche 
de jertfă dacică și disciplină ro- 
mană. 


Niciun alt popor nu putea culti- 






4 





ul dela 








Amintim Generalului Antonescu aceste cuvinte care sguduie astăzi toate sufle- tul jertiei ea cel român. Un important convoi de nave a-| tei, se compunea din două cuira- 
„Amintim Generalului Antonescu aceste cuvinte care agwenie potir. 0 e mace lobrietatea trebue îi utri-| vand la bord trupe și materiale | sate: Remowon și Malaya de a- 
proape 32 mil tone fiecare, inar- 





provenind din Atlantic, a fost a- 
dunat de către inamic la Gibral- 
tar in aşteptarea momentului când 
va putea să-l indrepte spre portu- 
rile greceşti şi egiptene, unde erau 
asteptați cu infrigurare, 

Cum sia intâmplat şi în trecut 


butul legionarului pentrucă ea este 
singură În măsură să detii Li 
romtal pământesc de solemni 
vieţii. 

Viaţa legionară este o muncă. O 
mwaci bucurie. O bucu- 


mate cu tunuri de 38 mm, dintro 
navă port-avioane de tipul Ilue 
trioua (de tipul deci cel mal 

dern din câte are marina engleză) 
din cAteva crucisătoare de zece și 
de şase mii de tone şi în sfârșit, 


tele româneşti şi-l rugăm să facă dreptate Căpitanului, Martirilor Noştri, Ţării şi Nea- 


mului întreg. 
Dacă a sulerit alături de noi să ne înțeleagă şi să fie alături de noi, care am 

















lore, flutură flamuri verzi, ni-i ruşine să mai vedem o clică de __iudaiza sfidându-ne 


lupta și sacrificiile și insultând prin prezența lor la cârmă pe toţi morţii noştri şi ni 
Neamului întreg. 
——— 

Muncitorimea_românească, alăturându-se trup şi suflet 


voltă_n_curajoasei studenţimi româneşti, strigă şi ea din sute de mii de piepturi_înain- 
“tea haionetelor şi a mitralierelor care vor să o măcelărească din nou : 
— „Nu _mai putem răbda!”. 


— Vrem _înlătur: | imediata pe 


ipătului_de_dreaptă_re- 





sire a tuturor slugilor _ma- 


iara _jidoviţiler. 
— Nrem alungarea _lui Rioşeanu, a uneltelor lui. 


— Vrem auvem legionar. 


— Vrem Românie legionară. 


armatei române, cerem _camaraziler no: 


înţeleagă și să nu deslăntuie uciderea între_traţi, pentru plăcerea 





sonice care încearcă să predee tara din nou în 











municările, farsele. Ele 





ju cores- 
„la care 






Nu era suficient 
n mers cu fatul până și În cercu- 
rile familiare. Aşa se creiază me- 
diul de viaţă nouă. Citim 

„Ci timdinea de mare solem- 
nitate ehiar și în cele mai Immilinre 
cereari. 

Vor fi înlăturate orice Ințepături 
pi orice aspect de nein- 
între legionarii partici- 














crede că n putut să scape 
ceva aceluia care a fixat stilul de 
vință legionară. se Ingeală. Nicie 
pedagogie mu va pulea adiugi 
mimie aceatwi stil de viaţă nouă. 

Ei imbrățișează fe adânc și în 
total pa cel caza a primit botezul 
legionar. 


Străduinţa leglmarului va fl Bu- 
mai de a ae menține 


aceeaşi |- 





1 elintemacă din a- 


Sohrietstea legionară dă un sena 
maperior vieţii. ȘI credem că acel 
e de soleranitate sale ese 
Ma) 





Ş E: Tie |. 
| Iaptat şi vom lupta căzând până la unul pentru o Românie „Ca Soarele Sfânt de pe | ceca ce-i aracter, de erimaceli-| în mprejurâri sremăătoare, Co- de mal multe contraturpilare 
IZA aan e, Zi bilă de 10 | i 
Cer“. 1) ln 1937, în eleculera din 4 Ne-lfiUua mMemorabi e anuarie 
a DP; A d embrie Căpitanul cerea: 
Suntem il unei disciplini de fex şi de foc şi înțelegem să fim oameni de or- „O sobrietate deoaebiiă în teste] , Aceasţă puternică forță navală a să aereditese cu privire la 
manifestările, ehiar și în cele mai| font reperată şi urmărită în timpul aţă ilor italleni și la 
i i î i i Î i i i time (| at ri, Ta-.| navigaţiei de câtre unitățile noa- | forțelor noastre ar 
dine şi de linişte dar când pretutindeni în România de azi, înlrăţite_ cu steagurile _trico- pi DA metale grogsi, în 12| are “marime de recunoaştere și ră 12 Atari ta 
Te vărsatul | acestea în care au jurat un rai de 


calvarul ei începu la 





oi 
trarea dela apus a Canalului 
lei. Două torpiloare de ale ni 
stre care erau de veghe, au de 
coperit la lumina încă pedescăt 
sată a celor gapte ceasuri ale di- 
mineții, lungul şir de vase brita- 
nice mergând spre sud-est, și cu 
o îndrăzneală fără pereche, dar a: 
semânătoate cu acela a comandan- 
ţilor — au apropiat unul de al- 
tul fără să fie obsetvate mane- 
vrând pentru atacul cu torpile. A- 
proape toate torpilele de boră au 
fost lansate Impotriva formaţiei 
inamice şi navele noastre numai 
când au început să se îndepărteze 
au fost observate si urmărite și 
Muate sub tirul artileriei de forțe 
cu mult miperioare în ceea ce pri- 
veşte puterea. 

ACȚIUNEA EROICA A TORPILOA- 

RELOR ITALIENE 


Comunicatul Nr 219 a dat mmă- 
munte asupra acestei acțiuni eroice 
„din tente punetele de vedere, 
se impune admirației arieni, tie ei 
prieten au vrăgmag ebiar de ştie anu 
mu. ceea ce inseamnă a lupta pe 
mare. La rezultatul material. de e 
ămonebită însemnătate. trebue să ee 
adauge impresia are, sigur, e pre- 


























e zilei de 10 Ianuarie la in-[sra! 








torpilearele noastre și In care 
enorma “disproporție a forțelor ina- 
mice ce irebalau infrânte, nu a făcut 
alteeva de cât să stârnească voința 
hotărâtă de a ataca și a lovi — în- 
meară între mare de ridicai erite a 
firmaţie făcută de vrăgma 

După acțiunea acestor torpiloare au 
urmat, vreme de două zile o seamă 



















de atacuri ale unităților noastre ac 
viene și de ale acelora germane care, 
au inaugural ceste împrejurări, 
trăţeanca și roade colaborare 





pe fromiul care, astăzi, este cei mal 


Bezumăm; între vasele seufun- 
date și scoase din luptă pentru o 
vreme oarecare, flota britanică n 
avut în perioada dela 9 la 12 la- 
nuarie următoarele pierderi: un 
cuirasat, două crucișătoare, două 
nave portavioane, un conirator- 
pilor, un submarin, 

Cea mai grea din aceste pler- 
deri pentru flota engleză este 
scoaterea din luptă a celor două 





dus-e asupra inamiealul. Propaganda 





a 


vase portavioane. 


La Inceputul actualului răz- 















Pierderile engleze între 9-12 
lanuarie 


boi, marina engleză avea în see- 
viciu, în construcție sau în pro= 
cet patrusprezece vase portavioa- 
ne. Două din ele au fost scufun- 
date de către Germani, alte două 
ant puţin eficiente din pricina 
vârstei şi a micilar lor dimen- 








butit din plin şi care a redus ast- 
fel numărul acestor nave la cin- 
ci, are o mare influență asupra 


protecţiei pe care aviația de vă- 





siuni, trei sunt încă în construe» 
eee a ca aa 


Fiorea Florescu | engleză e priveție a minciuni 


Lupta pentru Silezia de Sus 


(Continuare din pagina Ill-a) 





tul Rloseanu și a tuturor jidanilor si ldavitilor 


nătoaze britanică a dat-o cu mul- 
tă eficacitate mereu  convoaelor 
de vase și unităților de război 
trecând prin Mediterană, și va 
face ca sarcina aviației noastre 
operând pe mare să fie mai pn- 
țin area. 











TRAIASCA LEGIUNEA Și 
CĂPITANUL 
GROZA DUMITRU 
Zonducătorul Museitorimei 
Legionare 





Tot 





de grave sunt pen- 


































































































. tru inamic şi pierderile rau - 
Ard trupurile, ca nişte ruguri, de văpaia sulletelor tari |ps eram vor contina să Jupteţ'n orare, Ki +a membru al Ce ră ca See Ba pl ee pici ul na 
: triva muncitorilor şi țăranilor | misiei interaliate nu se interesea-| cedată Poloniei cişătoarele A fica ate 
cari le încing. Se mistue vlaga pământească a națiilor, de | mpotriva muneterior si ărungor mie, incriminate reia ** petenta a primu 3200 de mp, N rele și contratorploarle 
jerta de sânge, neîntrerupt cerută, peniru continua biruinţă [mesi e ppecirai comica Ata pe eta ra tele 30 e rată din în: pirati ai e n 
de neinduratul lor sutlet luptător. Dar precum tlăcăul |uis isteratiate să predea arapele po-|eratcă. Guvernul atn Beria adre- Air Banului” „Angle fost mmit 
5 i Peirindeți mâna | seară o nouă notă de protest Po-|miei a crescut cu 900000 de oa Mediterană de că 
de cu braț vânjos arma care cade din mâna un-|Piei pole Cboemfe 7?|trniatii dela Paris răspund În 21 [n ami iar ceea a Cehoitoraciel i aviația. noastră -dârata 
i i Polonezii î] A Kattovwita. | lunie astfel prin cedarea teritoriului Hultach e adaugă și contribuția rod- 
chiușului slăbit de ani, așa popoarele tinere, cu sullete Polonezii mpi ormei Funie | cute adevărată guveraul ger-|eu "Ala de oameni, Au fee ri- [nică a aripilor gormane 
de copii, cucerite de marele sutlet al națiunii perpetuu iai price Rezenere, prates-1 mi a dit toată asigurarea 4ă [ru Carta milion, de loci Pag 2 ich Ag ag 
tând că ar fi pierdut orice auto-[Sliluit pe generalu) fioce) ler si + e m ned a oricând A a este o 
biruitoare, prind la rândul lor arma, spre a apăra cu sângele |rssi- 4 îi ve sie imposoii i male e si ip setata popmieției Sieztei Superaare 13” să navigheze mal intena 
este vorba însă de rezervă, ci dejnila nt îm apa | terană, fie pent 
lor tânăr, cu puterea lor prospătă, marele gând, care e[”'.“i, Crane mt acogi cu|Puupere unecemţioaată.- Guveri [erie mal bune min editerană, fie pentru a în 
acum și al lor. A A RA a A oua |), ataman aa: 8 arte Bei MA pede Pra, tronvul grec, île pentru a 
. in orașul | uşi, că guvernul german face toata] Din 63 de mine de cărbuni. SI ține wie ofensiva pe trontul 
Hindenburg 143 de refugiaţi ger- „gl N marmari 
VASILE PARVAN, Memoriale mami Ace min mart ie zid dee în e CI e ele ct, da 
La 28 Mai, Kortanty adresează pa ae desfăgoară old | 15 „8% eta a ie. | trandafiri: fără tepi i atol 
A, d n apel pentru incetarea oatilită- Maroageler. Dispret fără del „enie poloneze 
țilar. „Avem datorie, înainte de necomtenitele plângeri, în din dă opelării 9 au de & A 
, toate să comalidim victoria timp ce tinertmaa er (jomez ei: 
ionară Denise dupa acea, polonezi nina pane cea Polbata amet ăpătet «i « mări ca 
deslințule putmenlee atacuri Impo- funie. Comiriunea intera= | „ine de minereuri de Fe 
5 viva orgabizației germane de mpă-[Iietă Notăregie în fine inaintaree | i inate top d bolului pe care-l ducem 
tate. dsijungni) întregului îrost aljiruptlor vale și evacuerea'pe etape [lesia Superivari ro Amiral Angelo 
Oder-ului Intervine pi art a pozițiilor ocupate de insurgenți d Ginocci ati 





și de argan 





așa run se și 





grea. Lupta ces mai sângeroasă 
foc in Rasehau, în apropierea ori 








de eri seară dela Galaţi 











mului Grows-Strehiita. man dmăl mg ete plete Ziariștii italieni la 
“Asta menră sn deațăgu- legionară +. incalonândi unde uu manifestat pen-| Lupte mul mari se dau dmaseme- să Mnitatea „i remmomică, pro iariștii italieni 
“mat îm oragul naatru înce: [ae dela Sibiu, um imdrep: (tru Are Bevlin:Roma. La | na: în apropiere de Annaberg. N | vindecate” Z d. B ldur von 
până dela nrele 7, o im-lint cu cântece spre Con le ummnlatul german cama: pr m cad Copii, și. Batihet: înca: chemarea wijelioasă a furiei] Există e mare moari „ba 
pri | enlatale tati apa aceste lupte polonezii me folosesc] juuptatorilar? care macină incet i 
punătanre  manifentație |autatele itultam și vi n | adult GA. Greene, poftă u- | ae treburi Diindate La ordinea] Fraţi germani! aia | Schirach 
| 




























aere zilei sant podurile aruncate în ser E 
—— eta aut. emrămtut [E Pat | ma ae peea: AIR 
cerând pedepairea amasi- |, proprietăți particulare, precum a. | pondentul agenţiei ŞTEFANI eo- 
muluă ofițerului german. |n _maliratarea locuitorilor see w- | muniea 
i anl p. Baldur von Sehirmch a pri- 
18 tocit Oeriipuini | -Amitaria, palonena iraae aere mit mai mulți ziaripi și cineagti 
reapiuna bn cătern cmvinte e, Ratibor meat inu jeni. cari lac e vizită în prinei- 
arnowite si-l jrfulene 

mind . părat cifre, acestea . ce ale producției ger- 

incheind pus Prătasea în: |, 1. și danie, Anatii cec evacur î md stepe rcagiaaniie ez 
mânia Legtamnră. Traian. | me punctului Arnabere „pentru a Sau meatit discureuri în curul 











fncâhta retragerea Polona 
Generalul  Haeter, comluc Mor 
OS5S-ului eatuză să execute acest 
ordin. 

Trupele engleze înmep să se in 
verealeze intre cele două linii de 
combatant 


sn stăruli asupra sirănsei co 


|iuborari a puterilor axei în dome- 





că Legiunea și Căpitanul! 

Liniile  dinriplin dr 
emiameri mmm imreptat 
pui apre centrul nrapu- 
aud, da statiuin Costache 





num pană 





patrie a Silezi 


mu intreaga soa: 






Şi vol totuși aţi învins. 
i|im amintirea camarazilor | 
am scris aceste modeste, 





pei 


abuat 
tput? 


be mame moare 

















latre timp. vista ecemomică a], conducerea ui i Di aaa în 
pruvineiai a nm cumpleci par E peer portie, ar roz ini : ea . | 
sută Semajul amenință 208000 de | uaiia. “ue | imehiseare, acuzat că as fi 
mustitari  Bolsevismul de cartea dzafăgurat în imprer participat executarea 
Rontaniy se folosite pentru a a-[da rele și care trebuia să în lui Erzberger, in timp | 


sărbătorea 
si-| 


vetracedarea la Germania a i 





dușmanul îș 
triumful in teritoriul 


leziei Superioare. 


fimge, ja scopurile tale. găsește un 
teren favorabil în această regiune 
câmigănd mereu noul adareni Mii 
de oameni atcenizțaji me refugiază Le 30 Octmbrig JI21, partea de 


Swpenoare 
rea Silezia 


va pr 











ULTIMA ORA 





„Dacă e vorba de tras cu arma, 
j 'să nu facem țintă unii din alții; 


avem, stiti bine, în cine trage! 


Camarazi ofițeri și ostași 


Puterile întunecate ale francmazonerie! şi banului iudaic lucrează mai departe pentru nimicirea neamului românese. 
Au reuşit să introducă în Guvernul Naţional Legionar înşelând pe Domnul General lon Antonescu, oameni de-ai lor, care încearcă să sape prăpastia între 
irmată şi Legiune. —- 
Se Ta vem lupta cot la cot pentru refacerea granițelor? 
Oare nu luptăm împreună pentru consolidarea Patriei Noastre ? 
Dacă e vorba de tras cu arma, să nu facem țintă unii din alţil'avem, știți bine, în cinetrage! 
Din neinjelegerea de acum tot Jidanii și francmasonii profită. 


ARMATA ȘI LEGIUNE UNIȚI-VA! 


PENTRU ROMANIA LEGIONARA 

TRAIASCA LEGIUNEA ȘI CAPITANUL! 
Căpt. medic rez. Nicolescu Petre, Cpt. Rez. Mănescu Nicolae, Locot. medic Rez. Claudian Ion, Locot, Rez. Maior Iosif, Subit. Rez, Caciuc Leonard 
Subit, Rez. Arţăreanu Dumitru, Subit, Rez, Dr. Chiriceanu Dan, Sublt, Rez. Grosu Ștefan, Sublt, Rez. Dr. Crivăţ Dan, Subit, Rez. Dr. Caragiu 
Ovidiu, Subit. Rez, Farm, Pop Ştefan, Subit. Rez. Mândru Nicolae, Subit. Rez. Pagu P. Nicolae, Sublt. Rez. Lungu Alexandra, Subit, Rez. Avra- 
mescu Gheorghe, 





rail 











Cad legionarii împușcați... 





La moartea lui Victor Silaghi 


Să nu mal curgă sânge. Să nu Legiunea e „Flbarea Româ- sut însă vre un jidan?/| Mă uit la cei cari vor-. fiul preotului român Si- rată biografie a coman-y mându-l printre ca 
LA U Ă i utre capoane- 
mai curgă sânge românese. Ace- d , floarea ce dă naţiei aroma | Vas / Fi criu despre. cre-| laghi din Careii-Mari, | dantului nostru Tegionar [le poliţiei şi gloanţele a- 
sia nu este un indemn la nesu-| sufletească a tinereţii, E „Floa-| A căzut mâna iudaică In prima încerca-| ucis de unguri ln 1918, |cămut la Ploeşti, ucis mulpenților străini, la cinci 
punere, el la a profundă inţole- | rea României" din care oricâte pare a provocat aceste|re cad in eroare, capitu-| în condițiuni tragice a|de unguri, ca tatăl său, ci metri în urmă, cu piato- 
























0. înțelegere intre român! petale war smulge, nu dispare. iri ? Nu! de o mie llcasă în ruine; cât de d, 
Her înțelegere tatre lra- | Rămâne sămânța din care sigur] de ori nul Ea încă lu-Imict îmi apar aceștia! lUPiat cu adevărată vi- e ai ri, fel ATM es sed morții as- 
te și frate. vor erește altele. srează. Are obrăsnicia să | faţă de cei cari, trecâmd| teijie”, Acelaş Victor Silaghi în | asi, păstrând aceeaşi dis- 

e “or destul 7ănile țracutu-| Nu este român în întreaga văi peste tonte slăbiciunile] Rândurile de mai sus| prigoana din 1935 este danță reglementată de 


lui. ata să nu mai [le îngelată.| fară care să nu simtă că i se ur-| NU Mai vorbesc că o sim- lar, susținuți de credința ale Iui Victor Silaghi cu-| singurul care a stat neîn-| Căpitan. Etipa desdvârși- 
Nu mai e vremea ca să se spule| câ ele în cap când vede cum im la fiecare pas, la fie-|și curajul lor — fără tan- | prind. în esență o adevă-leetat lângă Căpitan, ur-lrii biruinţii e incheiat. 
vrma și să se facă alta. Epoca na-| cade fratele lui, când vede că i Eee ilie venele multent Pe 
dretațior. n varădelgir, | ura de snge se plinge pe urcă Athosul mau Mima: 
e jeep tz na mă a gta Taia eroismului şi rămân 
îi, Si fim cinstiţi. și să privim Die: da sune, „ee pân 
ee Spa ufhec p a AN 98 privi ul permanent la Căpi- 
tapid iuti, dstetora Săreia 7 | ecutși cd baia fra deal op pă: aia făniai Bpenneneţie gata de 
țatua lui Crist, și-a luat riapune | tri de acelaș sânge, de acelesi| “Dece aă pre age unii] Spiăetunit d 
i Panu o crediaa Intai net, ag păi 7 FI ipnercăciunile se adună 

ras AU mentii pi EA ate calea altora, în dru-|tar mă întineze tot ce creș 
Fig e digi cd e ae ip e mul ce duce spre isbăvi-|te mai curat în naţia a- 
[ u cămut Tegionari, îm: re? ceanta, tot ce cată să ne 

iptuiri, PU Pere tonica sata ca ete 8 N a e fie îndrepta», tot ce este 
sfânt: în prim rând ere- 
dinţa vesnic trează şi lup. 


ta fără preget în Imvie- 

rea neamului. 
cinale ale Inte || Q Ț en Amintim un episod din 

vainicele lupte ale Căpi- 


tanului, de cari ni se vor-| ş 


% [3 P vi Cc e = = U | uU i beşte în cartea noastră do 
căpătâi. „Pentru Legia- 
nr 
ul n Hgeiiiară eu aaa ine: gături nepermisa cu soția şete clarificat se me-| Figura patetică de tup- 
potriva maiorului ger-| Această minoiună Pl - este pusă 
man a Ing i drarira solană » fi păcălit eu'o e Sia je rea S-A 
"a servi ui une atât d ceşte astăzi prin moar 
cvet. britanie. englezii au| de toți intermedi e. rose | eroica, în plină bătălie, 
ohrăznieia să susțină, A vioiului SDeima de infor- Hotul Secret brita-|a celui ce electrizane pâ- 
toată afacerea ar fi i avea menirea „|n acum atâtea suflete 
enteală particu Brel A să distruga ugă atenția de! de  Iuptători  Legianari, 
Ci a en- în toate țării „rase atâtea perico: 
malului. german ou m pici ră seiaea, gar |luztet cu robie Pole lie, regine — ainu 
său, omre War fi să îngele vigilența potiţi. 
rostit Aloe ital mei Bârsonalități i care stau i i dom ae neriei eva- 
rul german ar fi av lar astăzi fiecare om a dinu n Lg, 












































































ul Legionar Victor Silaghi (primul) împreună cu dalegajla care a participat la 
serbârile dela Padova. 









ctg some nu-mi pasă dacă mă 
sau nu ziua biruintel, dar 
rea voastră, și când pornesti 
hotărire senină, nu în- 




























acesta este 
limpede că se urmărea 
vă lovitura cade pra 
Angliei și a statelor care 
fără nici o înterpelare|;:::..:;:; 
Un caz unic în analele parlamentare ale Japoniei piiezncti, m-ar picat saprie 
mă 
Li - [] [] 
s'a cerut inceperea negocierilor de pace 
NEW YORK 22 (Rador). — CORESPONDENTUL AGENȚIEI D.N.B. 
ION Lă capia și n RI i dl AU LUAT PARTE LA „CONVENTUL POPULAR” ȚINUT DE 
e ŞTIE CA LA ARAT CONVENT S'A CERUT INCEPEREA UNOR 


Şedinţa de Miercuri io 
FI) Dar vi se îngeală, fiind. 
a Senatului japonez s'a încheiat 
amtăsi mervese încă dre 
imatrumente pentru pi rm 
aa Ea pnteratre art în în E E ri e mu dl i î6 
| i Bile „a botăcire mă Id 
Pai E are . unde au rezis îi d COnVenI N 
Potpaleie 45 de » 
- [i 
COMUNICA: 
0 AciduseNDRA SA COMUNICAT GA CART UL GARI TRE MEMBRI 
NEGOCIERI DE PACE. 
E, Z A. F Strada Beivodera Nr. 6. București 


NEI DI E 3 E aa ES DE 






TA 29 Tamenrțe leat 
E, 





„Avem cu toții la dispoziția noastră cea mai formidabilă dinamită, cei mal lrezistibi! instrument de luptă, mal puternic decât tankurile și mitralierele: ESTE 
PROPRIA NOSTRA CENUȘE! 
Nici ip Da din lume nu va putea evita prăbuşirea atnuci când se menţine pe cenuşa unor luptători viteji, căzuţi pentru dreptate i Dumnezeu”. 
A i i VON |. MOȚA 


(Cranii da lemn)