Gheorghe Sarău — Dicţionar rrom-român

Comunicare în limba rromani 


Gheorghe Sarău 


e-mail: grealr(Qdnt.ro 


Dictionar rrom 


-V/OIN ân (realizat pe baza 


cuvintelor întâlnite în manualul de 


LUĂ 


Vakærimata " destinat anului I de studiu) 


A 


abonamânto, ~uræ s.m.abonament, 
~e. 


abser, ~a s.m. v. suro. 


aćarærdæs a obişnui (deprinde) pe 
cineva (cu ceva; să facă ceva). 
aćarutn/o, -i, -e, -e adj. obişnuit, ~ă, 
obişnuiţi, obişnuite. 

achavel (perf. achavdaes) vb. tr, intr. 
a opri, a înceta, a frâna. 

achavn/i, -æ s.f. 1.frân/ă,-e.2. (lupunz, 
~a) piedic/ă, i. 

adekvàto adj. invar.adecv/at, -ată, -ati, 
-ate. 


ad,sv.avdives 


administrativoad;.invar.administrativ, 
—à, ~i, ~e. 


adoptisard/o, -i, -e, -e adj. adopt/at, -ată, 
-ați, -ate. 


àero(s) s.m. aer. 
aeropòrt/o, ~uræ s.m.aeroport, ~uri. 


afektivo adj.invar. afectiv, ~ă, ~i, ~e. 
afirmaciaq/o, -i, e, -e adj. de afirmare. 


agor, ~a s.m. capăt, capete; sfârşit, ~uri. 
agorutn/o,-i, -e, -e adj. final, ~ă, ~i, ~e. 
aj v. thaj 


akana adv. acum. 
akanutn/o, -i, -e, -e adj.actual, ~ă, ~i, ~e; 
de acum; contemporan, ~ă, ~i, ~e.. 


akava v. kava 


àkci/a, -e s.f. actiun/e, -i; akciaĝar din 
(de la) acțiune. 

akcienq/oro. -iri, -ere, -ere adj. v. a kci 
enqo. 

akcienq/o. -i, -e, -e adj. de acțiuni; al (a, 
ai, ale) acțiunilor. 

aktivi/pen [-mos], -mata s.m. activit/ate, 
-ăți. 

aktìvo adj. invar. activ, ~ă, ~i, ~e. 
aktoresq/o, -i, -e, -e adj. de actor; al (a, 
ai, ale) actorului; actoric/esc, -ească, -esti, 
-esti. 

akhard/o, -i, -e, -e adj. v. k hard o. 
akharel vb. v. kharel. 

akhari/pen [-mos], -mata s.m. kharip 
en. 

akharipnasq/o, -i, -e,-e adj. vocativ,-ă, 
~i, ~e; de chemare, de 
strigare;apelativ,-ă, A, ~e. 


akhor, ~a s.m. nuc/ă, -i. 


albüm/o, -urze s.m. album, ~e. 


alfabet/o, -uræ s.m. alfabet, ~e; 
alfabetosar din ( de la) alfabet. 


alint, ~a s.f. lan, ~uri; câmp, ~uri. 
alosard/o, -i, -e, -e adj. ales, aleasă, aleşi, 
alese; selecțion/at, -ată, -aţi, -ate. 


alosarel (perf. alosardees) vb. tr. a alege; 
a selecta; a selecționa. 

amal, ~a s.m. prieten, ~i. 

amalenq/o, -i, -e, -e adj. de prieteni; al 
(a, ai, ale) prietenilor. 

amalikan/o, -i, -e, -e adj. prieten/esc, 
-ească, -esti, -eşti; amical, ~ă, ~i, ~e. 


amarí/o, -i, -e, -e adj. pos. al nostru, a 
noastră, ai noştri, ale noastre. 


amboldel (perf. amboldaes) vb. tr.1. a 
întoarce.2. a restitui, a da înapoi, a 
înapoia.3.a traduce. 

ambrel/a, -e s.f. umbrel/ă, -e. 

ambrol, ~a s.m. pară, pere. 

ame pron. pers. noi. 

amen pron. pers. ame la acuz. pe noi, 
-ne-. 

amenqe pron.pers. ame la dat. nouă, 
-ne-, ni. 

analogi/a, -e s.f. analogi/e, -i. 

anav,-a s.m. v. nav. nume, nume; 
denumir/e, -i. 

anavaerel (perf. anaveerdees) vb. tr. a 
(de)numi; a pune nume. 

anavenq/o, -i, -e, -e adj. de nume, al ( a, 
ai, ale) numelor; de denumiri, al (a, ai, 


ale) denumirilor. 


anavesq/o, -i, -e, -e adj. de nume, al (a, 
ai, ale) numelui; de denumire, al (a, ai, 
ale) denumirii. 

ander, ~a s.m.miez, ~uri; conţinut, 
~uri;cuprins, ~uri. 

anderærel (perf. andereerdaes) vb. tr. a 
conține, a face să conțină. 

andre adv. înăuntru. 

andrutn/o, -i, -e, -e adj. intern, ~ă, ~i, 
~e. 

anèks/a, -e s.f. anex/ă, -e. 


anel (perf. andæs) vb. tr. a aduce; 


anindos aducând; anel zorceça a sili. 


angarn/o, -e s.m. crei/on, -oane. 
angarnenq/o,.-i, -e, -e adj. de creioane, al 
(a, ai, ale) creioanelor. 
anglal prep. adv. înainte(a), în fața; 
înainte,în față. 
angledini/pen [-mos], -mata s.m.răspuns, 
~uri. 
anglekeri/pen [-mos], -mata 
s.m.pregătir/e, -i. 
angliśkòl/a, -e s.f. grădin/iță, -1te; 
angliskolaca cu grădinița 
[v. sin. xurdelin]. 
angliskolutn/o, -i, -e, -e adj. preşcolar, 
-ă, A, e. 
anglivak, ~a s.m. v.anglolav. 
anglolav, ~a s.m. prefață, prefețe; 
anglolaveca cu prefaţă. |anglolav < 
anglutno lav]. 
anglutn/o, -i, -e, -e adj.anteri/or, -oară, 
-ori, -oare; întâiul, întâia; preced/ent, 
-entă, -enţi, -ente, de dinainte. 


animator!/i, -æ s.m. animator, ~i [ v. 


Şi Tivdeeritro]. 


anklel ( perf. anklisto, anklistaes) vb. 
intr. a ieşi | căld.; v. şi inklel, inkloel]. 
ankrel vb. v.anklel. 

anr/0, -e s.m. ou, ouă | var.: vanro] 
anrenq/o, -i, -e, -e adj. de ouă, al (a, ai, 
ale) ouălelor. 

anten/a, -e s.f. anten/ă, -e. 

antonim/a, -e s.f. antonim, ~e. 

an0a prep.în. 

an0ar prep. din; de la. 

an0-e prep. an0a în formă elidată în. 
an0-(e)l prep. an0a în formă elidată în. 
an0-ël prep. an0a în formă elidată în. 
an0-i prep. an0a în formă elidată în. 


an0-jekh prep. ana în formă elidată 
înaintea ar.nehot. jekh într-un, într-o. 


an0-o prep. an0a în formă elidată în. 
apartamènt/o, -uræ s.m. 
apartament, ~e. 

aplikàci/a, -e s.f. aplicati/e, -1. 
arakhel vb. v.rakhel. 


arakhl/o, -i, -e, -e adj. v. ra kh l o. 
arakhn/o, -e s.m. v. ra kh n o. 


aresel vb. v. re s e l. 

arro s.m. făină. 

artistikan/o, -i, -e, -e adj. artistic, ~ă, ~i, 
~e. 

artist/o, -uræ s.m.v. phirno. 
asamasq/o, -i, -e, -e adj. vasapnasq 
o. 

asand/o, -i, -e, -e adj.surâzăt/or, -oare, 
-ori, -oare; zâmbit/or, -oare, -ori, -oare. 
asandoel (perf. asandilaes) vb. 


intr. a zâmbi, a surâde [v. şi pasasal) 


asapnasq/o, -i, -e, -e adj. de râs; rizibil, 
~ă, A, ~e; COMIC, —à, ~i, ~e. 

asfaltime adj. invar. asfalt/at, -ată, -ati, 
-ate. 


às/o, -uræ S.M. as, aşi. 


astard/o, -i, -e, -e adj.prins, ~ă, prinşi, 
prinse; apucat, ~ă, apucati, apucate. 


astarel (perf. astardæs) vb. tr. a prinde, a 
apuca. 


astarimasqe s.m. v. astaripnasq e. 
astaripnasq/o, -i, -e, -e adj. de legătură, 
de joncțiune. 

asvinal/o, -i, -e, -e adj. lăcrimat, 
înlăcrimat. 

asvinal/i, -æ s./.lăcrămioar/ă, -e. 

asti ( perf. aśtisardæs) vb. intr. a putea, a 
fi capabil ( în stare) să... 

aśunel v. sunel. 

aśund/o, -i, -e, -e adj. v. $u n d e. 
atærdol vb. v. aterdæ l. 


aterdipnasq/o, -i, -e, -e adj. v. terdi 


pnasqo. 


aterdoel vb. v. fer deel. 


atoska adv. v. atun (i. 


atunci adv. atunci. 

augusta s.f. august. 

autobiiz/o, -urze s.m. autobuz, ~e. 
autopist/a, -e s.f. autopist/ă, -e. 

autori, -æ s.m. v. autoro. 

autòr/o, -uræ s.m. autor, ~i. 
autorurenq/o.-i, -e, -e adj. de autori, al 
(a, ai „ale) autorilor. 


avdives adv. astăzi. 


avel (perf. avilo, aviləes) vb.intr. a veni; 
a deveni. 

aver pron., adj.nehot.invar. altul, alta, 
alții, altele;le averendar de la (din, de 
către) alţii (altele); averengere altora; 
avreca cu altul. 


avere adj. pron.nehot.invar.aver la 
cazurile oblice: ~ raklen pe alţi copii. 
avgin s.m. miere. 


avginesq/o, -i, -e, -e adj. de miere, al (a, 
ai, ale) mierii. 
avil/o, -i, -e, -e adj. ven/it, -ită, -iți, -ite. 


avion/i, -æ s.m. v. aviono. 
avion/o, -urge s.m. v. xur œ y n O. 


avlin, ~a s.f. curte (înstărită; în poveşti: 
curte împărătească), curți; aver/e, -i; 
cadru, domeniu. 

avrael adv. v. a v r i. 

avresq/o, -i, -e, -e adj.pos. al (a ,ai, ale 
) altuia. 

avri adv. afară; avroel de (din) afară. 
azukerd/o, -i, -e, -e adj. v. Zukerdo 
azukerel vb.v. Zukerel. 

azutil vb. v. Zu til. 

aźutimaça s.m. v. ažutipnaęça. 
azutime adj. v. Z u tim e. 

aźutipnaça v.aZutipen. 

azutip/en [-mos], -mata v. źutipen. 


azutisarel vb. v. Zutisarel. 


aźutòr/o, -uræ adj. ajut/or, -oare. 


äl 


B 

baxtagor, ~a s.m. succes, ~e. 
baxtal/o, -i, -e, -e adj. noroc/os, -oasă, 
-osl, -oase;feric/it, ită, iţi, -ite.. 
bajràm/o, -ură s.m. petrecer/e, -i; 
sărbăt/oare, -ori. 

bajramutn/o, -i, -e, -e adj. de petrecere; 
de sărbătoare, sărbăt/oresc, -orească, 
-oresti, -oreşti;distractiv, ~ă, ~i, ~e. 
bakr/i, -æ s.f. oaie, oi. 

bakr/o, -e s.m. berbec, ~i; (p. gener.) 
bakre oi. 


bakr/orro,- orre s.m. (dim.) miel, miei; 
berbec/el,-ei. 

bal, ~a s.m. păr; fir, ~e de păr. 

balaj, ~a s.f. v. balani. 

balan/i, -æ s.f. copaie, copăi; albie, 
ălbii; cadă, căzi. 

balan/o, -i, -e, -e adj. de (din) porc; ~o 
mas carne de porc; ~o luvorro cocină de 
porc. 

balanærr/i, - æ s.f. jgheab, ~uri. 
balesq/o, -i, -e, -e adj. de păr, al (a „ai, 
ale) părului. 

balkon/o, -uræ s.m. balc/on, -oane. 


bal/o, -e s.m. porc,~i. 

balval, ~a [-a2] s.f. vânt, ~uri. 
bămb/a, -e s.f. v. s u m ü n c a. 
banân/a, -e s.f. banan/ă, -e. 

banges adv. strâmb; incorect; chiorâş. 


bar, ~a s.f. 1. gard, ~uri. 2. ogradă, 


ogrăzi; curte, curți;grădin/ă,-i. 


baraeq/o,-i, -e, -e adj. de curte, al (a, ai, 
ale) curții (gardului, ogrăzii). 


baraerd/o, -i, -e, -e adj. cresc/ut, -ută, 
-uţi, -ute; măr/it, -ită, -iţi, -ite. 


baraerel (perf. bareerdees) vb. tr. a 
creşte, a face mare; a mări. 


baraeri/pen [-mos]. -mata s.m. creşter/e, 
-i; mărir/e, -1; dezvolt/are, -ări; cultiv/are, 
-ări. 

bargeripnasq/o, -i, -e, -e adj. de creştere 
(mărire), al (, ai, ale) creşterii (măririi). 
baraex, ~a s.m. steag, —uri, drapel, ~e. 
barzexesq/o, -i, -e, -e adj. de steag, al (a, 
ai, ale) steagului. 


bar/o, -i, -e, -e adj. mare, mari. 
baredivaj s.m. (luna) iunie. 
baredivesq/o, -i, -e, -e adj. de sărbătoare, 
al (a, ai, ale) sărbătorii. 

baredivesutn/o, -i, -e, -e adj. 
sărbător/esc, -ească, -eşti, -esti. 
bareilesq/o, -i, -e, -e adj. cu inimă mare, 
mărinim/0s, -oasă, -oşi, -oase; gener/os, 
-oasă, -oşi, -oase. 

barimatenq/o, -i, - e, -e adj. v. p hut œ 
rdo. 

baroel (perf. barilæs) vb. refl. a se face 


mare, a se mări; a creşte. 


barvalaerel(barvaleerdees) vb. tr. a 
îmbogăţi. 

barvali/pen [-mos], -mata s.m.bogăţi/e, 
-i; îndestul/are, -ări. 

barval/o, -i, -e, -e adj. bog/at, -ată, aţi, 


-ate. 


barvaraerel vb. tr. v barvalerel. 
barr, ~a s.m. 1. piatră, pietre.2. 


cetate, cetăți; barr,nOar din (de la) 
pietre. 


barrzeq/o, -i, -e, -e adj. de piatră, al 
(a, ai, ale) pietrei. 


barrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) 
piatră. 

basand/o, -i, -e, -e adj. sufici/ent, 
-entă, -entl, -ente; îndestulăt/or, -oare, 
- ori, -oare | v. şi: basutno]. 
basketosg/i, -o, -e, -e adj. de baschet, al 
(a, ai, ale) jocului de baschet. 

basutn/o, -i, -e, -e adj. suficient, ~ă, 
suficienți, suficiente | v. şi: basando]. 
bas, ~a s.m. sunet, ~e; voc/e, -1; țipăt, 
tipete.[ v. şi krilo]. 

basel ( perf. baslees) vb. intr. 1.a 


cucuriga. 2. a lătra.3. a emite un sunet 
strident.4. (bicicleta, căruța) a scârțăi. 


basenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) 
sunetelor. 

basesq/o, -i, -e, -e adj.al (a, ai, ale) 
sunetului. 

basibas, ~a s.m. zgomot, ~e; gălăgie. 


basibasal/o, -i, -e, -e adj.zgomot/os, 
-oasă, -oşi, -oase; gălăgi/os, -oasă, -oşi, 
-oase. 

basn/0, -e s.m. Cocoş, ~i. 


băz/a, -e s.f. baz/ă, -e. 
bazutn/o, -i, -e, -e adj. de bază, 


fundamental, ~ă, ~i, ~e. 


bărăganosq/o, -i, -e, -e adj. de Bărăgan, 
al (a, ai, ale) Bărăganului. 

be-he-he interj. ( pentru oaie) be-he-he. 
behehekerel (perf. behehekerdees) vb. 
intr. a behăi. 

belut, ~a s.m. stejar, ~i. 


belutesq/o, -i, -e, -e adj.de stejar, al (a, 
ai, ale) stejarului. 
benzìna s.f. benzină. 


berand, ~a s.m. (la cort) berand. 
berævel.(perf. berævdæsS) vb. intr. a 
se plimba cu barca, a naviga. 
beresq/o, -i, -e, -e adj. de barcă, de 


vapor; al (a, ai, ale) bărcii (vaporului). 


berxum, ~a s.m. ghindă, ghinde. 


ber/o, -e s.m. barcă, bărci; vap/or, -oare; 
ambarcatiun/e, -i. 

bero/rro, -orre s.m. dim. bărcuț/ă, -e; 
vaporaş, ~e. 

berś, ~a s.m. an, ~i; but beršenĝðe! la 
mulţi ani!; bersenar de la (din) ani. 
bersesq/o, -i, -e, -e adj. de an, al (a, ai, 
ale) anului. 

bersi/pen, [-mos], -mata s.m..vârst/ă, -e; 
etate, etăți. 

bersisarel ( perf. bersisardaes) vb. tr.a 
aniversa, a sărbători/ a marca o dată pe an 
o anumită zi (de naştere, o dată/sărbătoare 
anume, ziua onomastică etc). 


bersivaxt, ~a s.m. v. berskotor. 
berśkotor, ~a s.m. 1. sezon 2. anotimp, 
~uri. 


beruj, ~a s.f. albin/ă, -e. 


besel (perf. beslaes) vb. intr. 1.a sta.2. a 
locui. 


besimasq/o, -i, -e, -e adj. v. beśipnas 


q o. 


beśipnasq/o, -i, -e, -e adj. de stat; de 
locuit; de sezut. 

besutnzerel ( perf. besutnəgerdəes) vb. 
tr.„refl. ~ pes a se recrea. 

besutn/o, - i, -e, -e adj. odihnit/or, -oare, 
-ori, -oare. 

bezëx, —a s.m. v. b e z e x. 

bezex, ~a s.m păcat, ~e. 

bi prep. (cu genit.) fără. 

bi- pref. neg. ne-. 

biachavd/o, -i, -e, -e adj. 1. 
neastâmpăr/at, -ată, -ați, -ate. 2. fără 
oprire, neîncet/at, -ată, -ati, -ate; 
neîntrerupt, ~ă, neîntrerup/ţi, -te | v. şi: 
tragvalo]. 

biandimasq/o, -i, -e, -e adj. v. biandi 
pnasqo. 


biandipnasq/o, -i, -e, -e adj. de naştere, al 
(a, ai, ale) naşterii, natal, ~ă, ~i, ~e). 


biavil/o, -i, -e, -e adj. neven/it, -ită, -iţi, 
-ite; (la şcoală) absent, ~ă, absen/ţi, -te. 
bibaxtal/o, -i, -e, -e adj. nenoroc/os, 
-oasă, -oşi, -oase. 

bibaril/o, -i, -e, -e adj. 1. necresc/ut, -ută, 
-uţi, -ute; imatur, ~ă, A, ~e.2. s.m., S.f. , 
adj. pitic, ~ă, pitic/ă, -e.. 

bibaśibaś s.m. linişte. 

bibaśibaśutn/o, -i, -e, -e adj. liniştit/or, 
-oare, -ori, -oare, fără zgomot. 
bibæq/o, -i, -e, -e adj. de mătuşă, al (a, 


ai, ale) mătuşii. 


bibi, -æ s.f. mătuş/ă, -i. 


bibliotek/a, -e s.f. bibliotec/ă, -i [ v. şi: 
pustikelin]. 


bibold/o, -e s.m. evreu, evrei [v. şi tut, 
~a]. 


bibutvarn/o, -i, -e, -e adj. rar. 


bićamaq/o, -i, -e, -e adj. obraznic, ~ă, ~i, 
~e. 

bićar, ~a [-æ] s.f. burui/ană, -eni; iarbă 
rea, ierburi rele; pir. 

bicaec/o, -i, -e, -e adj. nedrept, nedreaptă, 
nedrepti, nedrepte; fals, ~ă, falsi, false; 
bićhalel (bićhaldæs) vb.tr. a trimite; a 
expedia. 

bidirèkt adv. indirect. 

bidoSal/o, -i, -e, -e adj.1. corect, ~ă, 
corecți, corecte. 2. nevinov/at, -ată, -ați, 
-ate. 

bidosag/o, -i, -e, -e adj. fără 
greşeală;ireproşabil, ~ă, ~i, ~e.. 
bikandavn/o, -i, -e, -e adj.neascultăt/or, 
-oare, -ori, -oare. 

bikinel ( perf. bikindæs) vb. tr. a vinde. 
bikinitòr/i, -ă [-ură] s.m. v. bikinitr 
o. 


bikinitr/o, -e s.m. vânzător, ~i. 


bikinlin, ~æ s.f. magazin, ~e, butic, —uri. 


bilachard/o, -i, -e, -e adj. nerepar/at, -ată, 
-ați, -ate; neîmbunătăţ/it, -ită, -iţi, -ite; 
dezordon/at, -ată, -aţi, -ate. 

bilet/o, -ură s.m. bilet, ~e. 

bil/i, -ă s.f. v. mica. 

bilovenq/o, -i, -e, -e adj. grat/uit, -i 


tă, -iti, -ite. 


biprinzard/o, -i, -e, -e adj. 
ne(re)cunosc/ut, -ută, -uţi, -ute. 


biphirkher, ~a s.m. imobil, ~e. 
birenval/o, -i, -e, -e adj. dezordon/at, -ată, 
-ați, -ate 

birovl/i, -æ adj. albin/ă, -e. 

biśaj adv. interzis. 


biśand/o, -i, -e, -e adj. nărăv/aş, -aşă, 
-aşi, -aşe. 


bithamikan/o, -i, -e, -e adj. ilegal, 
—à, ~i, ~e. 

bitragaver adj. invar. imobil, ~ă, ~i, 
~e; fix, ~ă, ficşi, fixe. 

bitragavni 

bizenutn/o, -i, -e, -e adj. nepersonal 
(impersonal), ~ă, ~i, ~e; nehotăr/ât, -âtă, 
-âți, -âte. 

bili, -æ s.f. bec, ~uri [= dudesqi golni 
]. 

blàt/o, -ură s.m. blat, —uri; guglipnasqo 
~o tort. 

blok/o, -ură s.m. bloc, ~uri. 


blòk/os, -ură s.m. v. b lo ko. 


blùz/a, -e s.f. bluz/ă, -e. 
bodl/o, -i, -e, -e adj. albastru, albastră, 
albaştri, albastre. 


bokhal/o, -i, -e, -e adj. flămând, ~ă, 
flămân/zi, -de. 


boldel (perf. boldæs) vb. tr. 1.a 
boteza.2. a dumica, a întinge, a înmuia. 
bombòn/a, -e s.f. bomboan/ă, -e. 

bov, ~a s.m. sob/ă, -e; cupt/or, -oare; 


gazenqo ~ aragaz. 


bradfi, -ă s.f. cof/ă, -e; găleată, găleți; 
vadră, vedre. 


brakhel (perf. brakhlees) vb. tr. a apăra, 
a proteja. 


brakhi/pen [-mos], -mata s.m. apărare, 
apărări; protecti/e, -i. 


brakhl/o, -i, -e, -e adj. apăr/at, -ată, -ati, 
-ate; protej/at, -ată, -ati, -ate. 

brigal/o, -i, -e, -e adj.ghrijul/iu, -ie, -ii, 
-ii. 

briśind, ~a s.m. ploaie, ploi. 


brung, ~a s.m. tufiş, ~uri. 


brungal/o, -i, -e, -e adj.stuf/os, -oasă, 
-oşi, -oase. 
bućhol ( perf. buchlaes) vb.intr. a se 


chema, a se numi. 


buxlærel ( perf. buxlærdæsS) vb. tr.1. 
a lărgi, a extinde;a dezvolta.2. a face / a 
aşterne patul (pentru culcare). 

buxl/o, -i, -e, -e adj. larg, ~ă, ~i, ~i; 
extins, ~ă, extin/şi, -se; spati/os, -oasă, 
-oşi, -oase. 


buxloel ( perf. buxlilæs) vb. refl. a se 
face larg, a se lărgi; a se extinde. 
Bukurèśti s.m. Bucureşti. 


bukureštosq/o. -i, -e, -e adj. de 
Bucureşti, al (a, ai, ale) Bucureştiului. 
bulænd, ~a s.m. taburet, ~e; fotoli/u, -1. 
but adj., adv. mult,multă, mulți, multe; 
mult. 

butanglal adv. devreme. 

butærn/o, -e adj. harnic, ~ă, ~i, ~e; 


muncit/or, -oare, -ori, -oare. 


butaeq/o, -i, -e, -e adj. de lucru, de 
muncă; al (a, al, ai, ale) lucrului (muncii). 


buteranglutn/o, -i, -e, -e adj. multicolor, 
~ă, ~i, ~e, de pastel. 


buti/pen [-mos], -mata s.m. multim/e, -i; 
plural, ~e. 
butivar adv. v. butvar. 


but, -æ s.f. lucru, ~uri. 
butîkern/o, -e s.m. muncitor, ~i. 


butpalal adv. târziu. 


butpuran/o, -i, -e, -e adj. străvech/i, -e, 
străvechi, străvechi. 

butśund/o, -i, -e, -e adj. renum/it, -ită, 
-1t1, -ite; vest/it, -ită, -1t1, -ite. 


butvar adj. frecvent, deseori, adesea; în 
mod repetat; de multe ori [var.: butivar]. 
butvarn/o, -i, -e, -e adj. vbutvarutn 
o. 

butvarutn/o. -i, -e, -e adj. frecv/ent, 
-entà, -enti,-ente. 


buzex, ~a s.f. pinten, ~i. 

buzn/i, -æ s.f. capr/ă, -e. 

buzn/o, -e s.m. tap, ~i. 

buzn/oerri, -cerrae s.f. căpriț/ă, -e; iadă, 
iede. 


buzn/orro, -orre s.f. ied, iezi. 


càml/a , -e s.f. castan/ă, -e. 


cëgosável ( perf. cëgosajlæS) vb. tr. a 
tinti. 

cicaj, ~a s.f. pisic/ă, -i [ v. şi: bili]. 
cìgl/a, -e s.f. ţigl/ă, -e. 

cign/o, -i, -e, -e adj. v. ci kn o. 


cikn/o, -i, -e, -e adj. v. tikn o. 


cird, ~a s.m. tren, ~uri; le cirdeça cu 


trenul. 


cirdel ( perf. cirdaes) vb. tr., intr. a trage. 


cirkulăci/a, -e s.f. circulati/e, -i. 
cirkulaciaq/o, -i, -e, -e adj. de circulație, 
al (ai, ale, ai) circulației. 

cirkulisarel ( perf. cirkulisardees) vb. 
intr. a circula; cirkulisarindoj circulând. 
cïgn/o, -i, -e, -e adj. v. c ik n o. 

cïkn/o, -i, -e, -e adj. v. ci kno. 

cira adv. v. c Ir r a. 

cirra adv. putin. 


cox/a, -e s.f. fust/ă, -e. 


ćać/o, -i, -e, -e adj. 1. adevăr/at, -ată, -aţi, 
-ate; just, justă, justi, juste.2.drept, 
dreaptă, drepţi, drepte [sin.: daxno]. 
cacutn/o, -i, -e, -e adj. real, ~ă, A, ~€; 
veridic, =ă, A, ~e. 

€aj/o, - urge s.m. v. tf ë a. 

cajesq/o, -i, -e, -e adj. v. te a q o. 


ćajl/o, -i, -e, -e adj. sătul, ~ă, ~i, ~e; 
satisfăc/ut, -ută, -uti, -ute. 


cam, ~a s.f. față, feţe; obraz, obraji; 
(gram.) caz, ~uri. 


cambel (perf. camblees) vb. tr., intr. a 


mesteca. 


ćamćarel (Camcardees) vb. tr. v.ca m 
bel. 


ćar, ~a [-æÆ] s.f. iarbă, ierburi. 
ćaræq/o, -i, -e, -e adj. de iarbă, al (a, ai, 
ale) ierbii. 


Carxaln/o, -e adj. ierbivor, ~ă, ~i, ~e. 


ćarn/o, -i, -e, -e adj. vegetarian, ~ă, 
vegetarien/i, -e. 

Car/o, -e s.m. castr/on, -oane; blid, ~uri, 
strachină, străchini. 

ćar/orro, - orre s.m. castronel, ~e. 
ćàs/o, -uræ s.m. ceas, ~uri; vastesqo ~o 
ceas de mână. 


cerb/o(s), -uræ s.m. cerb, ~i | v. şi 


Singvallo]. 


cer/o(s), -urae [-i] s.m. v. şi Devel. 
cerxaj, ~a s.f. stea, stele. 
cesm/a, ~e s.f. cişmea, cişmele. 


cexrain, ~a sf. v.cerxaj. 


ći adv. neg.(căld.) nu. 

cima adv.(spoit.) puţin. 

ći adv. v. n a. 

cikat, ~a s.f. frun/te, -ti. 

cikatesq/o, -i, -e, -e adj. de frunte, al (a, 
ai, ale) frunţii. 

cikatutn/o, -i, -e, -e adj. frontal, ~ă, ~i, 
~e. 


ćiriklæq/o, -i, -e, -e adj. de pasăre, al (a, 
ai, ale) păsării; păsăr/esc, -ească, -eşti, 
-esti. 

ciriklaenq/o, -i, -e, -e adj. de păsări, al 


(a, ai, ale) păsărilor. 


ciriklenq/o, -i, -e, -e adj. de păsăroi, al (a, 
al, ale) păsăroilor. 

ćirikl„nq/o, -i, -e, -e adj. v. c irikle 

m q o. 

cirikli.-ae s.f. pasăre, păsări; le cirikl,n 
pe păsări; le ćirikl,„nçar cu păsările. 
cirikl/o, -e s.m. augm. păsăroi, păsăroi. 
cirikl/oerri, - oerrae s.f. dim. păsăric/ă, -i; 
cirikloerr,n pe păsărici. 

cirlatan/o, -i, -e, -e adj. antic, ~ă, A, ~€; 
străvech/i, -e, -i, -e. 


citrel (perf. citrisardees) vb.tr. a 
desena, a creiona, a schiţa; (în 
conversaţie) a descrie. 

citresq/o, -i, -e, -e adj. de desen, al (a, ai, 
ale) desenului. 

citrisard/o, -i, -e, -e adj. desen/at, -ată, 
-aţi, -ate. 

ćitr/o, -e s.f. 1. desen, ~e; imagin/e, -i; 
citrenGe în (la) desene; citresGar din 
(imagine) desen; ranglerdo ~o desen 
colorat. 2..phenipnasqo ~ descriere. 
corăp/a, -e s.f. ciorap, ~i. 


corn/0, -i, -e, -e adj. şir/et, -eată, -eţi, 
-ete. 


corr/0, -i, -e, -e adj. sărac, ~ă, A, ~e 


cugn/i, -æ s.f. bici, bice. 


căplil (perf. căplsajlees) vb. tr. a 
ciuguli. 


cupn/i, -Æ s.f. v. cugni. 


eh 
chaj, ~a s.f. fată, fete ( de etnie rromă). 


Chand, ~a s.m. mod, —uri. 


ćhatl/o, -e s.m. acoperiş, ~ e. 

ćhavengq/o, -i, -e, -e adj. de băieți, de 
flăcăi; al (a, ai, ale) băieților (flăcăilor). 
ćhaveng/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. ć h a 
venqo. 

ćhav/o, -e s.m. băiat (copil sau flăcău) de 
etnie rromă; în sens mai larg (la şcoală): 
elev; chaves pe băiat (copil, elev); le 
Chavesar de către elev (copil, băiat); le 
¿haven pe copii (elevi,băieţi); le 
Chavende în (la) elevi (copii,băieți); Ze 
ChavenOar de către elevi (băieţi, copii); le 
Chavenge elevilor (copiilor, băieţilor); le 
Chavencar cu copiii (elevii, băieţii). 
chavorrenqg/o, -i, -e, -e adj. de copilaşi 
(băiețaşi, flăcăiaşi), al (a, ai, ale) 
copilaşilor (băieţaşilor, flăcăiaşilor). 
chav/orro, -orre s.m. dim. copilaş, ~i, 
băiețaş, ~i; flăcăiaş, ~i. 

chej, ~a s.f. v. chaj. 

ćhib, ~a [~æ] s.f. limbă, -i. 
chibaenq/o, -i, -e, -e adj. de limbi, al (a, 
ai, ale) limbilor. 

ćhibæq/o, -i, -e, -e adj. de limbă, al (a, ai, 
ale) limbii. 

ćhibæqor/o, -i, -e, -e adj. v. ćhib œ q 
o. 

ćhib„nq/o, -i, -e, -e adj. v. chibem q 
o. 

Chibutn/o, -i, -e, -e adj. lingvistic, ~ă, ~i, 
~e. 


Chihor, ~a s.m. v. é h o r. 


Chingern/i, - æ s.f. 1. maşin/ă, -i de 


tocat.2. angarengi ~ ascuţitoare. 


chini/pen [-mos], -mata s.m. 1. tăier/e, -i. 


2. tăietur/ă, -i; decupaj, —e.3. klasaqo 
Chidipen pauză (între orele de clasă); 
skolaqo chinipen vacanţă şcolară. 


chinipnasq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. 
Chinipnasgo. 

chinipnasq/o, -i, -e, -e adj. de tăiere, al 
(a, ai, ale) tăierii; de pauză, al (a, ai, ale ) 
pauzei; de vacanţă, (al, ai, ale) vacanței. 
chind/o, -i, -e, -e adj. I.tăi/at, -ată, -aţi, 
-ate.2. rupt de oboseală; me sem chindo 
sunt rupt de oboseală. 

Chor, ~a s.m. barbă, bărbi. 

chon, ~a s.m. lun/ă, -i. 

chudel (perf. chudees) vb. tr. a arunca, a 
azvârli; ~ an0-ël sa riga a împrăştia. 
chudin/o, -i, -e, -e adj. arunc/at, -ată, -aţi, 
ate; împrăşti/at, -ată, -ati, -ate. 

Chur/i, -æ s.f. cuțit, ~e. 


Churik, ~a s.f. v. churi 


dad, ~a s.m. tată, taţi; (p.ext.) dada 
părinți. 

dadenq/o, -i, -e, -e adj. de taţi, al (a, ai, 
ale) tatilor (părinţilor); părint/esc, -ească, 
-eşti, -eşti. 

dadesq/o, -i, -e, -e adj. de tată, al (a, ai, 
ale) tatălui; părint/esc, -ească, -eşti, -eşti. 
daxn/o, -i, -e, -e adj. drept, dreaptă, 
drepți, drepte | v. şi: caco]. 


daj, ~a s.f. mană, -e. 


dajag/o, -i, -e, -e adj. de mamă, al (a, ai, 
ale) mamei; matern, ~ă, A, ~e. 


dajkaxn/i, -æ s.f. cloşcă, cloşti. 


dandenq/o, -i, -e, -e adj. de dinţi, al (a, ai, 
ale) dinţilor; dentar, ~ă, ~i, ~e; ~i morni 
perie de dinți. 


dăr/o, -uræ s.m. v. denipen. 
das, ~a s.m. I.creştin, ~i. 2. gagi/o, -i. 


daśti ( perf. dastisardees) vb. v. a š t i. 


decèmbra s.f. (luna) decembrie. 


decìzi/a, -e s.f. decizi/e, -i. 

dej, ~a v. daj. 

dekorutn/o, -i, -e, -e adj. decor/at, -ată, 
-ați, -ate. 

del (perf. dias, dəes) vb. tr. a da; dindoj 
dând. 


delimitaciaq/o, -i, -e, -e adj. de 
delimitare (demarcare), al (a, ai, ale) 
delimitării (demarcării). 

deni/pen [-mos], -mata s.m. cadou, —uri; 
dar, ~uri. 

deræv, ~a s.f. mare, mări. 


deraevaeq/o, -i, -e, -e adj. de mare, al (a, 
ai, ale) mării; maritim, ~ă, ~i, ~e. 


des num. card. zece. 

desto num.ord. al zecelea, a zecea. 
desuduj num.card. doisprezece, 
douăsprezece. 


desudujto num.ord. al doisprezecelea, a 
douăsprezecea. 


desujekh num.card. unsprezece. 
desujekhto num.ord. al unsprezecelea, a 


unsprezecea. 


desupani num.card. cincisprezece. 


desupanitto num.ord. al 
cincisprezecelea, a cincisprezecea. 
desusow num.card. şaisprezece. 


desusowto num.ord. al şaisprezecelea, a 
şaisprezecea. 

determinânto adj. invar. determinant, 
~ă; determinan/ţi, -te. 

determinăto adj. invar. detreminat, =ă; 
detremin/aţi, -ate. 

Devel, —a s.m. 1. Dumnezeu, (rar) 


Dumnezei.2. cer, —uri 

d„s, ~a s.m. v. dî ves. 

d,,sesq/o, -i, -e, -e adj. v. dî ves e sq o. 
dialektikan/o, -i, -e, -e adj. dialectal, ~ă, 
~i, ~€. 

dialòg/o, -uræ s.m. v. dialog, ~uri. 
diapozitiv/o, —urge s.m. v. diapozitiv, ~e. 
didaktikan/o, -i, -e, -e adj. didactic, ~ă, 
~i, ~€. 

diferènc/a, -e s.f. diferent/à, -e. 

dikhel (perf. dikhlæs) vb. tr. a vedea; a 
privi, a se uita; dikh! vezi! dikhindoj 
văzând. 

dikhimasq/o, -i, -e, -e adj. v. dikhipn 
asqo. 


dikhi/pen [-mos], -mata s.m. veder/e, -i; 
privir/e, -1; le dikhipnaça cu vederea 
(privirea); le dikhipnasOar din privire. 
dikhipnasq/o. -i, -e, -e adj. de vedere, al 


(a, ai, ale) vederii; de privire, al (a, ai, ale) 


privirii; de observare. 


dikhl/o, -i, -e, -e adj. văz/ut, -ută, -uţi, 
-ute. 


dikl/o, -e s.m. batic, —uri; basma, ~le. 
dikl/orro, -orre s.m. dim. baticuţ, ~e; 
batist/ă, -e. 

dinglael/o, -i, -e, -e adj. odihn/it, -ită, -iţi, 
-ite. 

dingloel (perf. dinglisajlees) vb.refl. a se 
odihni | v. şi: hodinil pes]. 

din/o, -i, -e, -e adj. dat, dată, daţi, date. 


disk/o, -uræ s.m. disc, —uri. 

disoel (perf. dislees) vb. intr. a răsări, a se 
face ziuă, a se lumina. 

dis“tn/o, -i, -e, -e adj. oriental, 

~ă A, ~e;de răsărit, de est. 

divio adj. invar. sălbatic, ~ă, A, ~e. 

diz, ~a s.f. 1.târg, ~uri; piaţă, pieţe.2. oraş, 
~e. 

diz/oerri,- oerrae s.f. dim. târguş/or, 
-oare; orăşel, —e. 

dizutn/o, -i, -e, -e adj. de târg; de piaţă; 
orăşen/esc, -ească, -eşti, -eşti. 

dî, dæ s.m. suflet,—e; inimă, -i; 
pântec, —e. 


dives, ~a s.m. zi, zile; aaanavesqo ~ zi 
onomastică;biandipnasqo/biandimasqo ~ 
zi de naştere. 

diîvesarel ( perf. dîvesardzes) vb. tr. a 
sărbători o zi. 

dîvesenq/o, -i, -e, -e adj. de zile, al (a, ai, 


ale) zilelor. 


divesesq/o, -i, -e, -e adj. de ziuă, al (a, at, 
ale) zilei. 
dïlgo, dilzi adj. lung, ~ă; lungi, lungi. 


dirz/a, -e s.f. cârp/ă, -e; khosipnasqi ~a 
cârpă de şters. 

dòktor/o, -uræ s.m. doctor, ~i. 

dolalin, ~a s.f. leagăn, ~e [v. si: kùna] 
dolalin(av)el (perf. dolalindæs) vb. tr. a 
legăna. 

dolalinoel (perf. dolalinjas) vb. tr. v. d o 1 
alin(a) vel. 


doræq/o, -i, -e, -e adj. de sfoară, al (a, ai, 
ale) sforii. 


dor/i, -Æ s.f. sfoară, sfori; frânghi/e, -i; 
la dorceca cu sfoara. 

dostatutn/o, -i, -e, -e adj. suficient, ~ă, 
suficien/ţi, -te. 

dos, ~a s.f. greşeală, greşeli; eroare, erori; 
eroare, erori; vină, vini. 

došaq/o. -i, -e, -e adj. de greşeală, al (a, 
ai, ale) greşelii; eronat,=ă, erona/ţi, -te. 
dosel (perf. dosljas)v. du š e I. 
drabarel (perf. drabardees) vb. tr. 1. a 
descânta cu ierburi; a lecui prin 
descântat.2. a ghici ( citi) în palmă (cărți, 
bobi, ghioc).3. a citi. 

drakh, ~a s.f. strugur/e, -i. 

drakhal/o, -i, -e, -e adj. brobon/at, -ată, 
-ați, -ate, sub formă de boabe de strugure; 
popistr/at, -ată, -aţi, -ate. 

drakheng/o, -i, -e, -e adj. de struguri, al 
(a, ai, ale) strugurilor. 


drez, ~a s.f. stog, ~uri; căpiț/ă, -e. 


drom, ~a s.m. 1. drum, ~uri.2. oară, ori; 


dată, dàti. 


dromarel (perf.dromardæ@S) vb. tr. a 
călători, a face drumuri. 

dromesq/o, -i, -e, -e adj. de drum, al (a, 
ai, ale) drumului; de transport. 
dromidud, ~a s.f. semaf/or, -oare. 
dromidudesq/o, -i, -e, -e adj. de semafor, 
al (a,ai, ale) semaforului. 

drom/orro, -orre s.m.dim. drumulet, 
drun, ~a s.f. săge/ată, -ti. 

dubel, ~a s.m. castr/on, -oane, bo, ~uri; 
găleată, găleți; ghivec/i, -e; lulud,nqo ~ 
ghiveci de flori. 

dud, ~a s.m. lumin/ă, -i. 


dudal/o, -i, -e, -e adj. 1. lumin/os, -oasă, 
-oşi, -oase.2. clar, ~ă, ~i, ~e. 
dudesq/o, -i, -e, -e adj. de lumină, al (a, 


ai, ale) luminii; ~i rovli lustră; dudesqe 
golnæ / biłlœæ becuri de iluminat. 
dugràn/i, -æ s.f. furc/ă, -i 


duj num.card. doi, două; duje grasten pe 
doi cai. 

dujienenq/o, -i, -e, -e adj.al (a, ai, ale) 
amândurora. 

dujenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) celor 
doi (două); dujenqo vakceripen dialog, 
conversaţie în doi. 

dujto num.ord. al doilea, a doua. 
dujvakaeri/ pen [-mos], -mata s.m. 
dialog, —uri. 

dujvarn/o, -i, -e, -e adj.dubl/u, -1, -e, -e. 
dum/a, -e s.f. cuvânt, cuvinte; vorb/ă, -e. 
dumesq/o, -i, -e, -e adj. de umăr, al (a, ai, 
ale) umărului. 


dumultan/o, -i, -e adj. de demult. 


dunavdíi, - æ s.f. dun/ă, -e (de învelit). 


dur adv. departe. 


duraerd/o, -i, -e, -e adj. îndepărt/at, -ată, 
-aţi, -ate. 
duraerdomilaj, ~a s.m. toamn/ă, -e. 


durærdomilajesq/o, -i, -e, -e adj. de 
toamnă, al (a, ai, ale) toamnei; tomnatic, 
—à, ~i, ~e. 

duri/pen [-mos], -mata s.m. depărt/are, 
-ări. 

durmilaj, ~a s.m. v. dure rdomila 
3: 

durphiraevn/o, -e s.m. teleferic, —e. 


dusel (perf. duślæs) vb.tr. a mulge [var.: 


dosel] 


e art. 1. art. hot.f., ca variantă pentru art. 
hot. f. i : e rakli =i rakli.2. art.hot. f. şi 
m., sg. şi pl., la cazurile oblice: e (le) 
grastes pe cal; e (la) daja pe mama; e 
(le) grasten pe cai; e (le) dajan pe mame. 
edìci/a, -e s.f. ediți/e, -1. 

editùr/a, -e s.f. editur/ă, -i. 

edukàcia s.f. educație. 

edukaciaq/o, -i, -e, -e adj. de educație, al 
(a, ai, ale) educației. 

efta num. card.sapte. 

eftàto num. ord. al şaptelea, a şaptea. 
ekonomikan/o, -i, -e, -e adj. economic, 
~ă, A, ~e. 

ekskùrsi/a, -e s.f. excursi/e, -i. 


eksperiènc/a, -e s.f. experienț/ă, -e. 


eksplikàci/a, -e s.f. explicati/e, -1. 
ekstràs/a, -e s.f. extras, ~e. 
ekzistisarel (perf. ekzistisardæs) vb. intr. 


a exista. 


elefànt/o, -uræ s.m. elefant, elefanti[ 
v. şi vastinil. 


elemènt/o, -uræ s.m. element, ~e. 


emblèm/a, -e s.f. emblem/ă, -e. 


emociaq/o, -i, -e, -e adj. de emoție, al (a, 
ai, ale) emoției. 

emoci/a, -e s.f. emoţi/e, -i. 

enze num. card. nouă. 

enæto num. ord. al nouălea, a noua. 
etazer/a, -e s.f. etajer/ă, -e. 


evaluăci/a, -e s.f. evaluare, evaluări. 


Ë 
ël art.hot. m.f.,pl., la nom.: ë(l) grasta 


caii; ¿(l) daja mamele. 


F 
fàbrik/a, -e s.f. fabric/ă,-i. 
fàkto, -ur œ s.m.fapt, ~e. 


fàktor/o, -uræ s.m. factor, ~i. 
famili/a, -e s.f. famili/e, -i; e familiaĝar 
din familie; e familiençar din familii. 
familiaq/o, -i, -e, -e adj. de familie, al (a, 
ai, ale) familiei; familial, ~ă, ~i, ~e. 
familienq/o. -i, -e, -e adj. de familii, al (a, 
ai, ale) familiilor. 


fantezì/a, -e s.f. fantezi/e, -1; e 
fanteziaar din fantezie. 


fazăn/os, -uræ s.m. fazan, ~i. 


februăra s.f. (luna) februarie. 


felaestr/a, -e s.f. fereastră, ferestre. 


felurin, ~a s.f. tei, tei. 

fenomen/o, -uræ s.m. fenomen, ~e. 
ferig/a, -e s.f. ferig/ă, -i. 

festivăl/o, -urze s.m.festival, —uri. 


festivo adj. festiv, ~ă, A, ~e. 

filatin, ~a s.f. castel, ~e. 

filmenq/o, -i, -e, -e adj. de filme, al (a, ai, 
ale) filmelor. 


film/i, -æ s.m. v. f ¿1 m o (s). 


film/o(s), -uræ s.m. film, ~e. 
fis/a, -e s.f. fiş/ă, -e. 


folklorikan/o, -i, -e, -e adj. folcloric, ~ă, 
~i, ~€. 


fonetikan/o, -i, -e, -e adj. fonetic, ~ă, ~i, 
~e. 

fonologikan/o, -i, -e, -e adj. fonologic, 
~ă, ~i, ~e. 

fòrm/a, -e s.f. form/ă, -e. 


formenq/o, -i, -e, -e adj. de forme, al (a, 
ai, ale) formelor. 


formisarel (perf. formisardæs) vb. tr. a 
forma. 


formùl/a, -e s.f. formul/ă, -e. 


for/o, -uræ s.m. v. foros. 


fòr/os, -uræ s.m. oras, ~e; foronĝar din 
oraşe; foron0e în (la) oraşe; foros6e în (la) 
oras. 

forosq/o, -i, -e, -e adj. de oras, al (a, ai, 
ale) oraşului; orăşen/esc, -ească, -eşti, 
-eşti. 

forutn/o, -i, -e, -e adj. citadin, ~ă, A, ~e; 


orăşen/esc, -ească, -eşti, -eşti. 


fotbalo s.m. fotbal. 

fotbalosq/o, -i, -e, -e adj. de fotbal, al (a, 
ai, ale) fotbalului. 

fotografi/a, -e s.f. fotografi/e, -i. 

frăz/a, -e s.f. fraz/ă, -e. 

frazaq/o, -i, -e, -e adj. de frază, al (a, ai, 
ale) frazei. 

fris adj. invar. proasp/ăt, -ătă, -eţi, -ete. 
fruktenq/o, -i, -e, -e adj.de fructe, al (a, 
ai, ale) fructelor. 


frukt/o, -uræ s.m. fruct, ~e [v. şi 


pherr]. 


gad, —a s.m. cămaşă, cămăşi. 
gad/orro, -orre s.m. cămăşuţ/ă, -e. 


ga-ga! interj. ga-ga-ga! 


galbenaerd/o, -i, -e, -e adj. îngăllben/it, 
-ită, -iţi, -ite. 

galbenal/o, -i, -e, -e adj. gălbui, ~e; 
gălbui, gălbui. 

gălben/o, -a [căld.:-i] adj. galben, ~ă, ~i, 


~e [ v. şi: Zilto]. 

gàr/a, -e adj. gară, gări. 

garavd/o, -i, -e, -e adj. ascuns, ~ă; 
ascunşi, ascunse. 


garavel ( perf. garavdəes) vb. a 
ascunde. 


gav, ~a s.m. sat, ~e; le gavenĝar din ( de 
la) sate; le gaven0e din (de la) sate; le 
gavesĝe din (de la) sat. 

gavesq/o, -i, -e, -e adj. de sat, al ( a, ai, 


ale) satului. 


gavutn/o, -i, -e, -e adj. săt/esc, -ească, girel (perf. girdees) vb. intr. a intra; a 


-eşti, -eşti. pătrunde; a răzbi; giravindoj introducând. 
gazenq/o, -i, -e, -e adj. de gaze,al (a, ai, giri/pen [-mos]. -mata s.m. intr/are, -ări. 
ale) gazelor; —o bov aragaz. giv, ~a s.m. grâu, grâne. 


general adv. (la modul) general, în givesq/o, -i, -e, -e adj. de grâu, al (a, ai, 


general. ale) grâului. 


generălo 4dj.invar. general, ~ă, ~i, ~e. A F 
gi, gæ s.m. v. dî 


geografiaq/o, -i, -e, -e adj. de geografie, ginsăk/o, -urze s.m. gâscan, =i. 


al (a, ai, ale) geografiei. glind/a, -e s.f. oglindă, oglinzi. 
geografikan/o, -i, -e, -e adj. geografic, glob/a, -e s.f. amen/dă, -zi. 
godael/o, -i, -e, -e adj. înţelept, ~ă; 


~ă, A, e. | 3 

înțelep/ţi, -te; cu minte. 
ges v.d, s. godæq/o, -i, -e, -e adj. de minte, al (a, ai, 
gilabel (perf. gilabadees) vb. tr. a cânta ale) minții. 


s odærd/o, -i, -e, -e adj. înţelepţ/it, -ită, 
(solo, nu la instrument); gilabandoj $ + L S li 
-1t1, -ite; conştient, ~ă, conştienţi, 


cântând. 
conştiente. 


gilaeq/o, -i, -e, -e adj. de cântec, al (a, ai, godæver adj. invar. deştep, deşteaptă, 

3 deştepţi, deştepte; inte. 

ale) cântecului. tăi jo că at ca ut căi 
godaaveri/pen [-mos], -mata s.m. 


gili, -æ s.f. cântec, ~e. desteptàciun/e, -i; intelepciun/e, -i; 


gimnàstika s.f. gimnastică. priceper/e, -i. 


gimnastikaq/o, -i, -e, -e adj. de godfi, -æ s.f. minte, minți; creier, 
gimnastică, al (a, ai, ale) gimnasticii. . i 
creiere; la godeca cu mintea; 
gin, ~a s.m. număr, numere; e ginega cu 
_ godî/pen, [-mos]. -mata s.m. gândir/e, 

număr. 

-i; reflecți/e, -i. 
ginal/o, -i, -e, -e adj. numer/os, -oasă, 

goj, ~a s.m. cârn/at, -aţi. 


SS TORSE goln/i, -æ s.m. ming/e, -i; dudeeqe ~ œ/ 


ginavn/i, -æ s.f. numeral, ~e. bille. becuri. 
gòm/a, -e s.f. gum/ă, -e. 


gini/pen, [-mos], -mata s.m. numărare, 


DAS i a 0n/0, -e s.m. sac, ~i. 
numărăt/oare, -ori; numerotaţi/e, -i. š i í 


aap id ian: gon/orro, -orre s.m. dim. săculeţ, ~e; 
° °. io š 


maaa a a skolaqo ~orro ghiozdan. 


š š BE AT ramatikan/o, -i, -e, -e adj. gramatical 
giravutn/o, -i, -e, -e adj. introductiv, ~ă, 8 NR FE! J- Š ? 
ia -ă, ~i, ~e. 
, ~e. 


gramatikaq/o, -i, -e, -e adj. de gramatică, 
al (a, ai, ale) gramaticii. 


grânic/a, -e adj. granița, -e. 
grast, —a s.m. cal, cai. 


grastelin,—a s.f. grajd, —uri |v. şi: isin]. 
grastor(n)aj s.m. (luna) aprilie. 


grast-xer, ~a s.m. v. f o r o. 
griZ/a, -e s.f. grij/ă, -1; la griZaça cu grijă. 


grupaq/o. -i, -e, -e adj. de grupă, al 

(a, ai, ale) grupei. 

gudli/pen |-mos], -mata s.m. v. gu g li 
pen. 

gudl/o, -i, -e, -e adj. dulce, dulce; dulci, 
dulci. 

gudlimasq/o, -i, -e, -e v.gudlipnas 
qo. 

gudlipnasq/o, -i, -e, -e adj. de dulceaţă, 
al (a, ai, ale) dulceţii. 

guglaerd/o, -i, -e, -e adj. îndulc/it, -ită, 
-iți, -ite. 

guglimasq/o, -i, -e, -e adj. v. guglipn 
asqo. 

gugli/pen [-mos], -mata s.m. dulceaţă, 
dulcețuri; dulce, dulciuri. 

guglipnas/qo, -i, -e, -e adj. de dulceaţă, 
al (a, ai, ale) dulceţii. 

gugl/o, -i, -e, -e adj. v. gu d lo. 
gunojesq/o, -i, -e, -e adj. de gunoi, al (a, 
ai, ale) gunoiului; 


gunal/o, -i, -e, -e adj. gust/os, -oasă, -oşi, 
-oase. 
gunzand/o, -i, -e, -e adj. v. gun f alo. 


gurumn/i, -Ææ s.f v. guruvni. 


guruvić/o, -uræ s.m. vițel, viței. 


guruvn/i, -æ s.f. Vac/ă,-i. 


guruv/orro, -orre s.m. dim. vitelus, ~i; 
táuras, ~i. 


gutup, ~a s.m. gât, ~uri. 


H 

hàrnik/o, -a [căld. hărnici] adj. harnic, 
-ă, ~i, ~e. 

haw-haw interj. ham-ham-ham! 


hërbüz/o, -uræ s.m. pepen/e, -i. 


hihikerel. 


hipopotàm/o, - uræ s.m. hipopotam, 
Sal 

històri/a, -e s.f. istori/e, -1. 

historikan/o, -i, -e, -e adj. istoric, ~ă, ~i, 
~e. 

hodinil ( perf. hodinisardæs) vb.refl. ~ 
pes a se odihni [v. şi dinglæl]. 

hojna s.f. oină. 


horizont!/i, -æ s.m. v. horizonto. 


horizònt/o, -uræ s.m. orizont, ~uri. 
hotèl/i, -æ s.m. v. hotèlo. 


hotël/o, -uræ s.m. hotel, ~uri. 


xa/be(n) [-mos], -mata s.m. mânc/are, 
-ăruri xabematen0e în mâncăruri; 
xabelin, ~a s.f. alimentar/ă, -e. 
xabematenq/o. -i, -e, -e adj. de- 
mâncăruri, al (a, ai, ale) mâncărurilor; ~i 


Sifoniera dulap de bucătărie. 


xabemasq/o, -i, -e, -e v. xa bepnasq 
o. 

xabepnasg/o, -i, -e, -e adj. de mâncare, al 
(a, ai, ale) mâncării; culinar, ~ă, A, ~e; ~i 
livni bucătărie. 

xabzumavi/pen, [-mos], -mata s.m. 
gustare, gustări. 

xacarel (perf. xacardees) vb. tr. a pricepe; 
a percepe; a înțelege. 


xacarimatenq/o, -i, -e, -e adj. de 
priceperi, al (a, ai, ale) priceperilor; de 
percepții, al (a, ai, ale) percepțiilor. 


xacari/pen [-mos], -mata s.m. percepţi/e, 
priceper/€, -i; înțeleger/e, -i. 
xaing, ~a sf. v. xq in g. 


Xaiv, ~a s.m. sanie, sănii; e xaiveca cu 
sania. 


xal (perf. xalæs) vb. tr. a mânca; 
xalavel (perf. xalavdæs) vb. tr. (căld.) a 
clăti, a spăla. 

xalærel (perf. xaləerdəes) vb. tr.1. a face 
pe cineva să înțeleagă, a explica, a 
clarifica; xalerindos [xaleerindoj] 
intelegánd.2. a clăti, a limpezi | var.: 
xalavel a clăti, a spăla (căld.); xarikerla 
(spoit.) a limpezi, a clăti]. 

xalzeri/pen |-mos]-, mata 
s.m.explicaţi/e, -i. 

xaloel ( perf. xaloevdaes) vb. v. x a Í o° v 
el. 

xaloevel (perf. xaloevdaes) vb. v. x a é a 
rel. 

xaloevi/pen [-mos], -mata s.m. v. x a- 


leeripen. 


xamasq/o, -i, -e, -e adj. de mâncare, al (a, 
ai, ale) mâncării, comestibil, ~ă, ~i, ~e, 
~e. 


xanci adj., adv. puțin, ~ă, ~i, ~e; puţin. 


xàndel ( perf. xandæs) vb.tr.v. xu navel. 


xaning, ~a s.f. fântân/ă, -i.. 
xarikerla (perf:xarikerdas) vb. tr. 
(spoit.) a limpezi, a clăti. 

xarnes adv. pe scurt. 

xarn/o, -i, -e, -e adj. scurt, ~ă, scur/ti, 
-te. 


xarr, ~a s.f. vale, văi. 


xasarel ( perf. xasardəes) vb. tr. a pierde. 


xastral ( perf. xastrajlæs) vb. tr. a scăpa 
[ v. şi skäpisarel]. 

xatærel ( perf. xateeraes) vb. tr. v. x a é 
arel. 

xer, ~a s.m. măgar, ~i. 


xir/o, -e s.m. castrav/ete, -eti. 


xiv, ~a [-æ] s.f. groapă, gropi; gaură, 
găuri. 

XIW, ~a s.f. V. xiv. 

xìlæd/a, -e s.f. v. mia. 

xoleva s.m.,pl. pantaloni | v. 
şi.:pantaluna ]. 

xomel/i, -æ s.f. cocolos, ~i „bulgăr/e, -i 
(de zăpadă); xomel„nçar cu bulgări de 
zăpadă. 


xramosard/o, -i, -e, -e adj. scris, ~ă, 
scriși, scrise. 
xramosarel (perf. xramosardaes) vb. tr. a 


scrie. 


xramosaripnasq/o, -i, -e adj. de scris, al 
(a, ai, ale) scrisului [v. şi lekhai pna 


sq o]. 
xuxurr, ~a s.m. ciuperc/ă, -1. 


xuxural/o, -i, -e, -e adj.ca ciuperca, sub 
formă de ciupercă: ~ Qax conopidă. 


xulajarel (perf. xulajardees) vb. tr. a 
stăpâni, a domni, a gospodări. 


xulavel (perf. xulavdees) vb.1. tr. 1.a 
despărți, a împărţi.2. a pieptăna.3. a 
grebla 2. (ref].) ~ pes a se pieptăna. 
xum, ~a s.m. suc, ~uri; (spoit.) muc. 
xumal/o, -i, -e, -e adj. 1. sucul/ent, -entă, 
-enți, -ente, zem/os, -oasă, -osi, -oase.2. 
(spoit.) muc/os, -oasă, -oşi, -oase. 
xunavel (perf. xunavdəes) vb. tr. a săpa. 
xunavn/i, -æ s.f. sap/ă, -e. 

xurzevd/o( -i, -e, -e adj. îmbrăc/at, -ată, 
-aţi, -ate. 

xurzevel (perf. xurəejləes) vb.1. intr. a 
zbura.2. vb. tr. ( perf. xureevdaes) a 
îmbrăca; 3. ( refl.) — pes a se îmbrăca. 
xurzevipnasq/o, -i, -e, -e adj. 1. de zbor, 
al (a, ai, ale) zborului.2. de îmbrăcat; 
vestimentar, ~ă, ~i, ~e; ~e kotora articole 
vestimentare. 


xurævn/o, -e s.m. avion, avioane. 
xurdelin, ~a s.f. grădiniţă, -e; e 
xurdelinceça cu grădiniţa; e 
xurdelinceGar din grădiniţă. 


xurd/o, -i, -e, -e adj. mărunt, ~ă, mărun/ţi, 


-te; micuţ, ~ă, A, ~e. 


xurdorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) 
copilaşilor. 

xurd/orro, -orre s.m. dim. copilaş, ~i; 
micuţ, ~i; pici, pici. 

xutel (perf. xutiləes) vb.tr., intr. a sări. 
xutipnasq/o, -i, -e, -e adj. de săritură. al 


(a, ai, ale) săriturii. 


i art.hot. f,sg, nom.: i ruvni lupoaica 
[var.: e]. 


lanuăra s.f. (luna) ianuarie. 


ical/i, -æ s.f. ardei, ardei. 

icalæq/o, -i, -e, -e adj. de ardei, al (a, ai, 
ale) ardeiului. 

ide/a, -e s.f. idee, idei. 


i-ha-i-ha! interj. i-ha-i-ha ! 

ihakerel (perf. ihakerdees) vb. intr. a 
rage. 

il/o, -e s.m. inim/ă, -i[ v. şi d ]. 
ilustrăci/a, -e s.f. ilustrați/e, -i; 
ilustraciaar din ilustrație. 

imăgin/a, -e s.f. imagin/e, -i; la ~aça cu 
imaginea. 

importânca s.f. importanță. 
importanti/pen [-mos] s.m. importanță. 
importânto adj. invar. v. va stn o. 
imprèsi/a, -e s.f. impresi/e, -i. 


industrìalo adj. invar. industrial, ~ă, ~i, 
~e. 
informàci/a, -e s.f. informati/e, -1; 


informaciençar cu informații. 


informacienq/o, -i, -e, -e adj. de 
informaţii, al (a, ai, ale) 
informaţiilor;informaţional, ~ă, ~i, ~e. 
ingerd/o, -i, -e, -e adj. purt/at, -ată, -ati, 
-ate. 

ingerel (perf. ingerdəes) vb.tr. a purta, a 
duce; a conduce; a susține ( o 
conversație). 

inklel (perf. inklæs, inklisto, inklisti) vb. 
intr. a ieşi; a se desprinde. 


inklist/o, -i, -e, -e adj. ieş/it, -ită, -1t1, -ite. 


inkloel (perf. inklæs) vb. intr. v. inkle 
L 


institùci/a, -e s.f. instituți/e, -1. 


institucienq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re) 
adj. de instituții, al (a, ai, ale) instituțiilor; 
instituțional, ~ă, ~i, ~e. 

intæl prep., adv.de dincolo de, dincolo 
de... 

interesànto adj. invar. interesant, ~ă, 
interesan/ţi, -te. 


interès/o, -ură s.m. interes, ~e. 


interesosq/o, -i, -e, -e adj. de interes, al 
(a, ai, ale) interesului. 


interźèkci/a, -e s.f. interjecți/e, -1. 


isi ( perf. sas) vb. v. si. 

isin, ~a s.f. grajd, ~uri | v. şi grastelin]. 
istemlai/pen [-mos], -mata s.m. 

folosir/e, -i, utiliz/are, -ări; intrebuint/are, 
-ări. 

istemal (perf. istemlăs) vb. tr. a folosi, a 
utiliza, a întrebuința. 

istemalutn/o, -i, -e, -e adj. folosit/or, 


-oare, -ori, -oare. 


isteml/o, -i, -e, -e adj. folos/it, -ită, -iţi, 
-ite; utiliz/at, -ată, -ati, -ate; intrebuint/at, 
-ată, -ați, -ate. 


istori/a, -e sf. v. historia. 
istorikan/o, -i, -e, -e adj. v. historik 
ano. 


istrabul, ~ă s.f. v. izdrabul. 


istral vb. intr. v. izdral. 

istraln/o, -i, -e, -e adj. v. izdralno. 
ìta interj. iată! 

iv, ~a s.f. zăpadă, zăpezi. 


ivæ adv. degeaba, în zadar, pe degeaba. 


ivend, ~a s.m. iarnă, ierni. 


ivendesq/o, -i, -e, -e adj. de iarnă, al (a, 
ai, ale) iernii. 


ivesq/o, -i, -e, -e adj. de zăpadă, al (a, ai, 
ale) zăpezii. 

ivutn/o, -i, -e, -e adj. din (de) zăpadă. 
izdrabul, -ă s.f. tobogan, ~e. 

izdral (perf. izdrajlăs) vb. intr. a tremura. 
izdraln/o, -i, -e, -e adj. tremurăt/or, -oare, 


-ori, -oare; alunec/os, - oasă, -oşi, -oase.. 


ïl art.hot., m., fpl., nom., var pentru äl: îl 


grasta = äl grasta; ïl daja = äl daja. 


J 
jag, ~a s.f. foc, ~uri. 


jagavn/i, -æ s.f. scăpărăt/oare, -ori; 


chibrit, ~uri [v. si Òebli]. 


jakh, ~a s.f. ochi, ochi; le jakhançar cu 
ochii. 

jakhvalina s.f., pl. ochelari. 
jakhvažval/o, -i, -e, -e adj. 1. vigil/ent, 
-entă, enti, -ente;.2. iscodit/or, -oare, -ori, 
-oare; curios, curioasă, curioşi, curioase. 


javin, ~a s.f. 1. dimineaţă, dimineți [v. şi 
texarin].2. mic dejun. 


javinaq/o, -i, -e, -e adj. de diminieaţă, al 
(a, ai, ale) dimineţii; matinal, ~ă, ~i, ~e; de 
mic dejun. 


jekh num.card. unu, una 

jekhaeg/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) 
uneia. 

jekhe num. card.( la cazurile oblice): ~ 
grastes pe un cal. 

jekhesq/o. -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) 
unuia. 

jekhi/pen [-mos]. -mata s.m. 1. unit/ate, 
-ăți.2. (număul) singular. 

jekhto num. ord. primul, prima; întâiul, 
întâia. 

jekhtoklasaq/o, -i, -e, -e adj. de clasa 
întâi. 

jekhtomilaj, ~a s.m. primăvară, 
primăveri. 

jekhtone num. ord. jekhto la cazurile 


oblice: le ~ sapen pe primii şerpi. 


jekht/orro, -orre s.m. dim. ghiocel, 
ghiocei. 


jonii/pen [-mos]. -mata s.m.încurcătur/ă, 


-i; dezordin/e, -i, neorândui/ală, -eli. 


jorgovân/o, -ură s.m. liliac, lilieci [v. şi 
lilavalo brung]. 

jubil (perf. jubisardăs) vb. tr. v. ju bis 
arel. 

jubisarel (perf. jubisardăs) vb. tr. v. ka 
mel. 


julio s.m. (luna) iulie. 


K 


ka- prep. v. kaj. 


kabor pron.interog. cât, câtă, câţi, câte. 


kadæ adv. aşa. 

kadaja pron., adj. dem. aceasta; ~ bibi 
mătuşa aceasta. 

kadala pron., adj. dem. aceştia, acestea; ~ 
mursa aceşti bărbați; ~ {uvlœ aceste 
femei (neveste); kadalen pe aceştia; 
kadalœ pe aceasta. 

kadale pron., adj. dem.( la cazurile 
oblice): ~ muršes pe acest bărbat; ~ 
mursen pe aceşti bărbaţi; ~ Tuvle pe 
această femeie; ~ Tuvlem pe aceste 
femei. 

kadalesq/o, -i, -e, -e adj. dem. al (a, ai, 
ale) acestuia. 

kadava pron., adj. dem. acesta, ~ manuś 


acest om. 


kadÁ, ă s.f. v. stadî. 


kadova pron., adj. dem. (căld.) v. kad 


ava. 
kaxn/i, -æ s.f. găin/ă, -i. 
kaxnænq/o, -i, -e, -e adj. de găini, al (a, 


ai, ale) găinilor. 


f 


ka-i prep. kaj "la" în formă elidată, 
înaintea art. hot. i. 

kaj prep.,adv., pron.1. prep. la. 2. unde. 
3. pron.interog.-rel. care. 


kaja pron., adj. dem. v. kadaja. 
ka-jekhe construcție formată din kaj + 
jekh (la cazurile oblice): la un (la o). 


kajOar adv. v. ka0ar. 

kaj0e adv. v. kað e. 

kak, ~a s.m. unchi, unchi. 

kakosq/o, -i, -e, -e adj. de unchi, al (a, ai, 
ale) unchiului. 


f 


ka-l prep. kaj "la ” în formă elidată, 


înaintea art. hot. äl (sau îl). 
kalendării, -æ s.m. v. kalendàr o. 
kalendàr/o, -uræ s.m. calendar, ~e. 


kal/o, -i, -e, -e adj. negru, neagră, negri, 
negre. 


kaloerr/i, -æ s.f. mur/ă, -e. 


kam 1. (formant pentru exprimarea 
analitică a viitorului, provenit din vb. 
kamel "a dori, a vrea"): tu kam keres tu 
vei face (cf. exprimarea sintetică: tu 
keresa).2. adv. cam. 


kamel 1. a vrea, a dori. 2. a iubi. 
kami/pen [-mos], -mata s.m. dorință, -i, 
vrer/e, -i; iubir/e, -i. 


kamipnasq/o, -i, -e, -e adj. de iubire, al 

(a, ai, ale) iubirii. 

kamlærel (perf. kamlærdæs) vb. tr.a 

admira. 

kaml/o, -i, -e, -e adj. iub/it, -ită, -iţi, -ite. 


kampàn/a, -e s.f.clopot, ~e. 


kan, ~a s.m. urech/e, -i. 


kana adv.1. când. 2. dacă. 
kanavi s.f. cânepă. 


kandavn/o. -i, -e, -e adj. ascultăt/or, 
-oare, -ori, -oare. 

kandel (perf. kandəes) vb. tr. a asculta. 
kangli(k), -æ [-ka] s.f. 1.piepten/e, ~i 2. 


Oaraqi ~ik greblă, (G)araqe kanglika 
greble. 


kanral/o, -i, -e, -e adj., subst. m. 1. adj. 
spin/os, -oase, -oşi, -oase.2. subst. m. 
polițai, politai. 

kanr/o, -e s.m. dim. spin, ~i; màràcin/e, 
-i. 

kanutn/o, -i, -e, -e adj. de auz, auditiv, 
—à, ~i, ~e. 

kanzùrk/a, -e s.f. arici, arici. 


f 


ka-o prep. kaj "la ” în formă elidată, 
înaintea art. hot. o. 

karakteristikan/o, -i, -e, -e adj. 
caracteristic, ~ă, A, ~e. 
karakteristik/a, -e s.f. caracteristic/ă, -i. 


karakteristiko adj. invar. caracteristic, 
-ă, ~i, ~e. 
kardinàlo adj. invar. cardinal, ~ă, ~i, ~e. 


karing prep., adv. 1. prep. spre, înspre.2. 
adv. încotro. 


Karpàci s.m., pl. (muntii) Carpaţi. 
karr/o, -e s.m. v.kanro. 
kaśt, ~a s.m. lemn, ~e; (la căld.) pom, ~i; 


copac, ~i |v. ru k h]. 


kaśtal/o, - i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai, 
ale) lemnului. 


kaster, ~a s.m. cârlig, ~e. 


kastesq/o, -i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai, 
ale ) lemnului. 

kasar pron. interog. kon la abl.: de la 
(din, de /către/, despre, prin) cine. 


kategori/a , -e s.f. categori/e, -i. 

kathe adv. aici. 

kätrìnc/a, -e s.f. catrinț/ă, -e; sort, ~uri. 
kàuz/a, -e s.f. cauz/ă, -e. 

kava pron.dem. v. k a d a v a. 
kavandz/0, -uræ s.m. borcan, ~e. 


kawa pron.dem. v. ka va. 
kazom pron. interog. cât, câtă, câţi, câte. 


kaar adv. de unde. 

kae pron. interog. - rel. la care. 

ka0-ël prep. [urmată de un substantiv,m. 
sau f., la pl., articulat cu un art. hot.] de 
la ( din)... 

ka6-i prep. [urmată de un substantiv, de 
gen f., la sg., articulat cu un art. hot.] de 
la ( din)... 

ka0-o prep. [urmată de un substantiv,de 
gen m., la sg., articulat cu un art. hot.] de 
la ( din)... 

ke pron. interog.- rel.; conj. ce; că. 


n" 


k-e prep. kaj "la ” în formă elidată, 


înaintea art. hot. äl (sau îl). 


k-el prep. v. ka-1. 
kèci pron. interog. cât, câtă, câţi, câte. 
ker(d)i/pen [-mos], -mata s.m. 1.facer/e, 


-i; constituir/e, -i, structur/are, -ări.2. 


calit/ate, -ăți. 


kerdin/o, -i, -e, -e adj. făc/ut, -ută, -uti, 
-ute. 

kerel (perf. kerdəes) vb. tr. a face; 
kerindoj( kerindos) făcând. 

keri/pen, [-mos], -mata s.m. v. ker (d) i 
pen. 

kerk/o, -i, -e, -e adj. amar, ~ă, ~i, ~e. 


kernavníi, -æ s.f. verb, ~e. 


kernavnutn/o, -i, -e, -e adj. verbal, ~ă, 
~i, ~e. 
k-ël prep. v. ka-l. 


kë pron. interog.- rel., conj. v. k e. 


”"” 


k-i prep. kaj "la ” în formă elidată, 
înaintea art. hot. i. 

kidel (perf. kidees) vb. tr. a aduna, a 
strânge. 

kimp/o, -uræ s.m. Câmp, —uri. 


kind/o, -i, -e, -e adj. cumpăr/at, -ată, -ati, 
-ate. 


kinel (perf. kidəes) vb. tr. a cumpăra. 


kini/pen [-mos], -mata s.m. cumpărare, 
cumpărări; cumpărătur/ă, -1. 


kinimatenq/o, -i, -e, -e adj. de 
cumpărături, al (a, ai, ale) cumpărăturilor. 
kiral, ~a s.m. brânză, brânzeturi. 
kiravel (perf. kiravdəes) vb. tr. a fierbe; 
a găti. 

kiravn/o, -e s.m.bucătar, ~i. 

kiśaj, ~a s.f. nisip, ~uri. 

kiśajaq/o, -i, -e, -e adj. de nisip, al (a, ai, 
ale) nisipului. 

kis-kis! interj. pis- pis! 

klàs/a, -e s.f. clas/ă, -e. 

klasaq/o, -i, -e, -e adj. de clasă, al (a, ai, 


ale) clasei. 


klima s.f. climă. 
klimăt/o, —urge s.m. climat, ~uri. 


klinikenq/o, -i, -e, -e adj. de clinici, al (a, 
al, ale) clinicilor. 


Lă 


k-o prep. kaj "la " în formă elidată, 
înaintea art. hot. o. 
kobor pron. interog. cât, câtă, câţi, câte. 


kode pron., adj. dem. v. ko do 


kodo pron.,adj. dem. v. kodova. 
kodoja pron., adj., dem. aceea, aia. 
kodola pron.,adj. dem. aceia, acelea; ăia, 
alea; kodolen pe aceia, pe acelea. 
kodole pron., adj. dem. kodola la 
cazurile oblice: — murses pe bărbat; — 
mursen pe bărbaţi; — dajan pe mamele 
acelea. 

kodolesqe pron.dem. (în dat.), 
funcţionând ca adv. de aceea; pentru 
aceea. 

kodova pron., adj. dem. acela, ăla. 
kolaver pron., adj. dem. invar. celălalt, 


cealaltă, ceilalți, celelalte. 
kol&g/o, -uræ s.m. coleg, ~i. 
kolin, ~a s. m. piept, ~uri. 


kolivì/a, -e s.f. colivi/e, -i. 


kolombir/i, -Ææ s.m. v. kolompiri. 


kolompìri,- æ s.m. cartof, ~i. 


komb/o, -uræ s.m. nod, ~uri. 


komin/a, -e s.f. cos, ~uri (pentru fum)|[ v. 
şi: thuvimb]. 

komparàci/a, -e s.f. comparati/e, -i; 
komparaciaĝar din (de la; prin) 


comparație. 


komparativo adj. invar. comparativ, ~ă, 
~i, ~e. 


komplèto adj. invar. complet, ~ă, 
comple/ți, -te. 


kon pron. interog. cine. 


konceptisarel (perf. konceptisardaes) vb. 
tr. a concepe. 


konfiguràci/a, -e s.f. configurați/e, -i. 
konfiguràci/a, -e s.f. configurati/e, -i. 


konkret adv. (în mod) concret. 


konkùrs/i, -æ s.m. v. konkùrso. 


konkùrs/o, -uræ s.m. concurs, ~uri. 


kòn/o(s), -uræ s.m.v.sisârka. 


konopìd/a, -e s.f. conopid/ă, -e. 
konstrükci/a, -e s.f. constructi/e, -1. 


kontèkst/o, -uræ s.m. context, ~e. 


kontekstualikan/o, -i, -e, -e adj. 
contextual, ~ă, ~i, ~e. 
kontemplàci/a, -e s.f. contemplati/e, -i. 


konÂùnkci/a, -e s.f v.phandavni. 
korang/os, ~a s.m. cioroi, cioroi. 


korèkci/a, -e s.f. corecți/e, -1. 

korekt adv. (la modul) corect. 

korèkto adj. invar. corect, ~ă, corec/ti, 
-te. 

kòrk/orro, -orri, -orre, -orre adj. singur, 
~ă, ~i, ~e. 

korkorrutn/o, -i, -e, -e adj. singular, ~ă, 
~i, ~e; monolog/at, -ată, -ați, -ate. 
kornìś/a, -e s.f. corniş/ă, -e. 

korr, ~a s.f. gât, ~uri. 


korræq/o, -i, -e, -e adj. de gât, al (a, ai, 


ale) gâtului. 


kothe adv. acolo. 


kotkodâk! interj. cotcodac! 


kotor, ~a s.m.1. bucată, bucăţi.2. klasaqo 
~ lecţie. 


kotoraerd/o, -i, -e, -e adj. bucăţit, -ită, 
-iţi, -ite. 

kotorzerel ( perf. kotorgerdəes) vb.tr. a 
bucăţi, a face bucăţi. 


kotorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) 
bucăţilor; al (a, ai, ale) lecţiilor, de lecţii. 
kotoresq/o, -i, -e, -e adj. 1. de bucată, al 
(a, ai, ale) bucăţii.2. de lecţie, al (a, ai, 
ale) lecţiei. 

kotoresq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. kot 
oresqo. 


kotorvazl/o, -i, -e, -e adj. robust, ~ă, 
robuşti, robuste. 


Kotroceni s.m., pl. Cotroceni; O ~ 
Khervaţ Palatul Cotroceni. 


kovl/o, -i, -e, -e adj. 1. moale, moale, moi, 
moi.2. blând, ~ă, blânzi, blânde. 

kozom pron. interog. cât, câtă, câți, câte. 
Krăcuno s.m. Crăciun. 

krăcunosq/o, -i, -e, -e adj. de Crăciun, al 
(a, ai, ale) Crăciunului. 

krèd/a, -e s.f. cret/ă, -e. 

krèm/a, -e s.f. crem/ă, -e; kremaca cu 
cremă. 

krin/o, -uræ s.m. crin, ~i. 

kristar, ~a s.m. cuti/e, -i | v. şi 
moxtonorro]. 

kriteri/a, -e s.f. criteri/u, -1. 


kril/o, -urze |v. şi bas] 


kubo, -uræ s.m. cub, ~uri. 


kukin, ~a s.f. bob, boabe; grăunte, 
grăunți. 
kukurìgu! interj. cucurigu! 


kukuruz/a, -e s.f. v. kukuruzi. 


kukurùz/i, -æ s.m. v.k ukur gz o. 


kukurùz/o, -uræ s.m. porumb, ~i. 
kultür/a, -e s.f. cultur/ă, -i. 


kulturæq/o, -i, -e, -e adj. de cultură, al 
(a, ai, ale) culturii. 

kùn/a, -e sf v. dolalin. 

kun/i, -æ s.f. cot, coate. 

kunž, ~a s.f. colț, ~uri. 

kur/i, -æ s.f. cuvertur/ă, -i. 

kurk/o, -e s.m. săptămân/ă, -1; duminic/ă, 
-i. 

kurkesq/o, -i, -e, -e adj. de săptămână 
(duminică), al (, ai, ale) săptămânii 
(duminicii). 

kurung, ~a s.f. cioară, ciori. 


kutì/a, -e s.f. cuti/e, -i. 


Kh 


khajn/i, -æ s.f. v. kaxni. 


kham, ~a s.m. soare, sori. 

khamal/o, -i, -e, -e adj. v. khamutn 
o. 

khamesq/o, -i, -e, -e adj. de soare, al (a, 
ai, ale) soarelui. 

khamutn/o, -i, -e, -e adj. însor/it, -ită, 
-iți, -ite. 

khanaeq/o, -i, -e, -e adj. v. ka xn œ q 


o. 


khan(d)il/o, -i, -e , -e adj. v. khandin 
o. 

khandin/o, -i, -e, -e adj.putur/os, -oasă, 
-OŞI, - oase. 

khanger/i, -æ s.f. biseric/ă, -1. 

khard/o, -i, -e, -e adj. chem/at, -ată, -aţi, 
-ate; poft/it, -ită, -iţi, -ite;invit/at, -ată, -aţi, 
-ate| var. akhardo]. 

kharel (perf. khardzes) vb. tr. a striga, a 
chema; a invita | var. akharel]. 
khari/pen |[-mos], -mata s.m. chem/are, 
-ări; invitaţi/e, -i. 

khaselin, ~a s.f. hambar, ~e, fânar, ~e, 
şopr/on, -oane. 

khasesq/o, -i, -e, -e adj. de fân, al (a, ai, 
ale ) fânâlui. 

khasesqipuni, ~a s.m. căpiţ/ă, -e (de 
fân). 


khelel (perf. kheldəes) vb. intr., tr. a juca, 
a dansa. 

kheli/pen [-mos], -mata s.m. joc, ~uri; le 
khelipnaça cu jocul. 

khelipnasq/o, -i, -e, -e adj. de joc, al (a, 
ai, ale) jocului. 

khelnorr/o, -e s.m. dim. jucări/e, -i. 
kher, ~a s.m. cas/ă, -e. 

kher, -æ s.f. cizm/ă, -e; xarne ~ œ 
cizme scurte, ghete. 

kheral adv. de acasă. 


khere adv. acasă. 


kheresq/o, -i, -e, -e adj. de casă, al (a, ai, 


ale) casei. 


kherkotor, ~a s.m.încăper/e, -i | v. şi: 
livni; soba]. 
kher/orro, -orre s.m. dim. căsuț/ă, -e. 


kherutn/o, -i, -e, -e adj. domestic, ~ă, ~i, 
~e. 


kherva, ~a s.m. palat, ~e. 
khervažesq/o, -i, -e, -e adj. de palat, al 
(a, ai, ale) palatului. 

khetanes adv. în comun, împreună, 
laolaltă. 

khetan/o, -i, -e, -e adj. comun, ~ă, ~i, ~e. 
khetani/pen [-mos], -mata s.m. 
comunit/ate, -ăți; colectivit/ate, -ăți; o 
siklævnenqo ~pen colectivitatea de 
elevi. 

khil s.m. 1.unt.2.( în dial. urs.are 
conotație vulgară). 

khor/orro, -orre s.m. dim. ulcioras, ~e. 
khosipnasq/o, -i, -e, -e adj. de şters, de 
ştergere; ~i dirza cârpă de şters. 
khosn/o. -e s.f. ştergăt/or, -oare. 
khosn/orri, -orræ s.f. 1. ( nakhesqi) 
batist/ă, -e. 2. ştergătoare, cârp/ă, -e de 
şters | = khosipnasqi dirza] 


khur, ~æ s.f. călcâi, ~e; copit/ă, -e. 


khur/o, -e s.m. mânz, mânji. 


la pron. pers. voj la cazul acuz. pe ea, o. 


labærel ( perf. labaerdees) vb. tr. a 


folosi, a utiliza; labceerindoj (labæœrindos) 
folosind, utilizând. 
labaerd/o, -i, -e, -e adj. utiliz/at, -ată, -ati, 


-ate; folos/it, -ită, -1t1, -ite. 


labaeri/pen [-mos], mata s.m. utiliz/are, 
-ări; folos/ire, -iri. 

labn/o, -e s.m. mijl/oc, -oace; instrument, 
~e, unealtă, unelte. 

lacharel ( perf.lacheerdaes) vb. tr. a 
îmbunătăţi, a ameliora; a repara; a 
corecta; a redresa; a aranja. 

lachard/o, -i, -e, -e adj. îmbunătăţ/it, -ită, 
-1t1, -ite; amelior/at, -ată, -aţi, -ate; 
repar/at, -ată, -aţi, -ate; ordon/at, -ată, -aţi, 
-ate. 

lachari/pen [-mos], -mata s.m. 1. 
îmbunătăţir/e, -i, ameliorar/e, -i.2. 
repar/are, -ări; reparaţi/e, -i. 

lach/o, -i, -e, -e adj. bun, ~ă, A, ~e. 
laches adv. bine. 

lămp/a, -e s.f. lampă, lămpi; mezagi ~a 
Veioză. 


lan pron. pers. v. la. 


laq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) ei. 

lav, ~a s.m. cuvânt, cuvinte; le laveca cu 
cuvântul; le lavenca(r) cu cuvintele. 

lav, ~a - mamujutn/0, -e s.m. antonim, 
~e. 

laveng/o, -i, -e, -e adj. de cuvinte, al (a, 
ai, ale) cuvintelor. 

laveng/oro, -iri, -ere, -ere 1. adj. v. lav 
e nq 0.2. s.m.( învechit) diction/ar, ~e. 
lavustik, —a s.f. dicţionar, —e. 


la0e pron. pers. voj la cazul abl. la (in) 
ea. 


le art. hot., pron. pers. 1. art. hot.,m.( sg. 
şi pl), f. (pl), la nom. şi la cazurile 
oblice: — dades pe tatăl; — daden pe taţii; 


— dajan pe mamele. 2. pron. pers. von, în 


formă apocopată [ cf. le(n)], la acuz., pl. 
pe ei, îi, -1-; pe ele, le. 

legum/a, -e adj. legum/ă, -e. 
lekhaipnasq/o, -i, -e, -e adj. de scris, al 
(a, ai, ale) scrisului; ~i mez masă de 
scris (birou) [v. şi xramosaripnas 
q o]. 

leksikan/o, -i, -e, -e adj.v. Le ks i ka (li) 
kano. 

leksika(li)kan/o, -i, -e, -e adj. de lexic, 
lexical, ~ă, ~i, ~e. 

lëksik/o, -uræ s.m. lexic, —uri; 
leksikosĝar din lexic. 

leksikosq/o, -i, -e, -e adj. de lexic, al (a, 
ai, ale) lexicului. 

lel (perf. lilæs) vb. intr. a lua; lindos 
luând. 

lëmujal/o, -i, -e, -e adj. lămâi/os, -oasă, 
-oşi, -oase | v. şi: pasgâlbeno]. 

len pron. pers. von la acuz., pl. pe ei, îi, 
-i-; pe ele, le. 

lenq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al (a, ai, 
ale) lor. 

lenar pron.pers. von la abl. de la ( din; 
de (către); despre ei ( ele); prin 
intermediul( grație, datorită) lor. 

len0e pron. pers. von la locat. în (la) ei 
(ele). 


leòjk/a, -e sf vÒ a g a r m 4. 
leopàrd/o, -urae s.m. leopard, leoparzi. 


les pron. pers. vov la cazul acuz. pe el, îl 
-l-. 
lesq/o, -i, -e, -e pron. pers. vov la cazul 


gen. al (a, ai, ale) lui. 


les0ar pron. pers. vov la cazul ablat. din 
(de la; de(către), despre) el; prin 
intermediul (grație, datorită) lui. 

les0e pron. pers. vov la cazul locat. la 
(în) el. 

lëw/o(s), -uræ s.m. v. Ò a g a r. 


li conj. v. vi. 

licarel (perf. lićardæs) vb. tr.1. a 
fărâmiţa, a sfărâma;.2. a pulveriza. 3. a 
fulgui; — o iv fulguie zăpada. 

lil, ~a s.m. carte, cărți. 

lilaval/o, -i, -e, -e adj. liliachi/u, -e, -i, -1; 
violet, =ă, viol/eţi, -ete. 

lingvistikan/o, -i, -e, -e adj. lingvistic, 
~ă, A, ~e. 

linos s.m.in. 

literaturikan/o, -i, -e, -e adj. literar, ~ă, 
~i, ~€. 

livàd/a, -e s.f. livadă, livezi. 

livnaeq/o, -i, -e, -e adj. de cameră, al (a, 
ai, ale) camerei. 

livn„nq/o, -i, -e, -e adj. de camere, al (a, 
ai, ale) camerelor. 

livn/i, -æ s.f. camer/ă, -e; încăper/e, -1; 
sală, săli; Klasagi ~i sală de clasă; 
sovipnasgi ~i dormitor, besipnasqi ~i 
sufragerie, living; xabepnasgi ~i / taţi, 
bucătărie; thovipnasqi ~i (= nangcerlin) 
[sin. soba ; kherkotor]. 


logikan/o, -i, -e, -e adj. logic, ~ă, ~i, ~e. 


lokhaeri/pen |-mos], -mata s.m. uşur/are, 
-ări;uşurinţ/ă, -e; facilit/are, -ări; 
înlesn/ire, -iri. 

lokhorres adv. uşurel. 


lokh/orro, -orri, -orre, -orre ad). 
uşur/el, -ea |-ică], -ei, -ele. 
lolani/i, -æ s.f. veveriţ/ă, -e. 

lol/i, -Œ subst. f. (pătlăg/ea, -ele) 


roşi/e, -i. 


lolikangl/i, -æ s.f. creastă/creste (de 
Cocoş, găină, curcan etc.) 


lol/o, -i, -e, -e adj. roş/u, -ie, -ii, -ii. 
loloerr!/i, -æ s.f. pl.zmeură. 

lonaerd/o, -i, -e, -e adj. săr/at, -ată, -aţi, 
-ate. 

lopăt/a, -e s.f. lopată, lopeți. 

lopinz, ~a s.m. v. lupunz. 

los, ~a s.f. bucuri/e, -i. 

lośali/pen [-mos], -mata s.m. stare, stări 
de bucuri/e, -i; losalipnaca cu bucurie. 
losal/o, -i, -e, -e adj. bucur/os, -oasă, 
-oşi, -oase; vesel, ~ă, A, ~e. 

losanocel (perf. losajlees) vb. refl. a se 
bucura. 

losi/pen [-mos], -mata s.m. v./osalip 
en. 

lošoel (perf. losajlees) vb. v. lo ša n e 
L. 

lov/o, -e s.m. ban, ~i. 

luludəel/o, -i, -e, -e adj. înflor/at, -ată, 
-ați, -ate. 

luludəenq/o, -i, -e, -e adj. de flori, al (a, 
ai, ale) florilor; ~o vast buchet de flori; ~o 


dubel ghiveci de flori. 


lulud,,nq/o, -i, -e, -e adj. lulu de nq 
o. 

luludÁ, -æ s.f. floare, flori; lu/udencar 
cu flori; 

luludoel (perf. luludisajlees) vb. intr. a 
înflori, a se face floare. 


luludoeme adj. înflor/it, -ită, -iţi, -ite. 


lulug/i, -æ s.f. luludi. 


lung/o, -o, -zi, -Zi adj. lung, ~ă, A, ~i [ v. 


şi sin. (în unele dialecte) ućo; zinzardo |. 


lupunz, ~a s.m. 1.piedic/ă, -i. 2. s.f. 
(aćhavni) frân/ă,-e. 
lupünz/o, -urze s.m. v. Lu pun z. 


lupunzi/pen [-mos], -mata s.m. frân/are, 
-ări, obstruction/are, -ări; împiedicare, 
stânjenire. 

lùstr/a, -e s.f. v. dude s qi rovli. 


lutun/i, - æ s.f. curc/ă, -i. 


lutun/o, -e s.m. curcan, -i [var. xoraxano 
baOmo]. 


luv, ~a s.m..caban/ă, -e; colib/ă, -e. 


luv/orro, -orre s.m. cuş/că, -ti, coteţ, ~e; 


cocin/ă, -i; khancemqo —orro coteţ de 


găini; balano —orro cocină de porc. 


măck/a, -e s.f. v. mica. 
madikh conj.deşi; cu toate că. 
mæw-mæw interj. miau- miau. 


magàr/i, -æ s.m. v. xer. 


magazìn/o, -uræ s.m. magazin, ~e. 


magnòli/a, -e s.f. magnoli/e, -i. 


maj adv. mai |v. şi pol. 
majanglutn/o, -i, -e, -e adj. anteri/or, 
-oară, -ori, -oare; de mai înainte; primul, 
prima, primii, primele. 


majmuăn/a, -e s.f. maimuţ/ă, -e. 
majmun/i, -æ s.m. maimuţoi, maimuţoi. 


mak-mak! interj. mac - mac! 


maladi/pen [-mos], -mata s.m. întâlnir/€, 
-1. 

maladil/o, -i, -e, -e adj. întâln/it, -ită, -1t1, 
-1te. 

maladoel ( perf. maladilaes) vb. refl. v. 
maladoe vel. 

maladoe/pen |-mos], -mata s.m. v. ma 
ladipen. 

maladoevel ( perf. maladilaes) vb. refl. a 
se întâlni. 

măm/i, -æ s.f. bunică, -i. 


mamuxal/o, -i, -e, -e adj. porumbac, ~ă, 
~i, ~e; pestrit, ~ă, ~i, ~e. 


mamujutn/o, -i, -e, -e adj. opus, ~ă, 
opuşi, opuse; ~e lava cuvinte cu sens 
opus. 

man pron. pers. me la cazul acuz. pe 
mine, mă, m-. 

mandai/pen [-mos], -mata s.m. 
semnificați/e, -i. 

mangel ( perf. manglees) vb. tr. a cere, a 
ruga. 

mangin, ~a s.m. marfă, mărfuri; 
manginencar cu mărfuri. 

manresq/o, -i, -e, -e adj. de pâine, al (a, 
ai, ale) pâinii. 


manr/0, -e s.m. pâine, -i. 


manuś, ~a s.m. om, oameni; manušen pe 
oameni; manušençar cu oameni; 
manusenar de la (din), de (către) despre 
oameni; manusende în( la) oameni. 


manusenq/o, -i, -e, -e adj. de oameni, al 
(a, ai, ale) oamenilor. 

manusesq/o, -i, -e, -e€ adj. de om, al (a, ai, 
ale) omului. 

măp/a, -e s.f. hartă, hărți. 


mărăro s.m. mărar. 

marcidives, ~a s.m. (ziua, zilele de) 
marți. 

marel (perf. mardaes) vb. tr. a bate; 
(despre praf) — o prâxo a scutura. 
margarina s.f. margarină. 

marn/0,-e s.m. V. man ro. ]. 
mărta s.f. (luna) martie [v. şi tirdara 
j trintonajl|. 

maruth, ~a s.m. nor, ~i. 

maruthal/o, -i, -e, -e adj. nor/os, -oasă, 
-oşi, -oase. 

mas, ~a s.m. carne, càrnuri;(anat.)organ, 
~e. 


masal/o, -i, -e, -e adj. cărn/os, -oasă, -oşi, 
-oase. 


masàr/i, -æ s.m. măcelar, ~i. 


masesq/o, -i, -e, -e adj. de carne, al (a, ai, 
ale) cărnii. 


masxaln/o, -i, -e, -e adj.carnivor,~ă, 
~i, -e. 


masin/a, -i, -e, -e s.f. maşin/ă, -i. 
maśkar, ~a s.m., prep. 1. s.m. mijl/oc, 


-oace.; maśkarençar cu mijloace; brâu, 


brâie. 2. prep. în mijlocul, în centrul; 
printre, între; dintre. 


maśkarreàkci/a, -e s.f. reacție reciprocă. 


maśkarrelàci/a, -e s.f. interrelați/e, -1. 
materiàl/i, -æ s.m. v. materiàlo. 


materiàl/o, -uræ s.m. material, ~e. 


me pron. pers. eu. 


mekhel ( perf.mekhlæs) vb. tr. a lăsa; a 
părăsi; a ierta ( despre păcate) [var. 
mukhel ]. 


melaxn/o, -i, -e, -e adj. maro; şaten, ~ă, 
~i, ~€; castan/iu, -ie, -ii, -ii. 
melal/o, -i, -e, -e adj. murdar, ~i, ~e, ~e. 


men, ~æ s.f. gât, ~uri | v. şi: korr;gutup 


merel ( perf. mulæs) vb. intr. a muri. 
mesmerigutn/o, -i, -e, -e adj. de miază-zi, 
de sus, sudic, ~ă, ~i, ~e.. 


mesmerutn/o, -i, -e, -e adj. v. mesme 
rigutno. 

mesti/pen [-mos], -mata s.m. libert/ate, 
-ăți. 

mestes adv. (în mod) liber, degajat [v. si 
vestes]. 

mest/o, -i, -e, -e adj. liber, ~ă, ~i, ~e. 
metòd/a, -e s.f. metod/ă, -e; metodençar 
cu metode. 

mètr/o, -uræ s.m. metr/u, -1. 

metrò/wo, - uræ s.m. metrou, ~ri. 

mez, ~a s.f. v. m ë z a.. 

meza, -e s.f. masă, mese. 

mezaq/o, -i, -e, -e adj. de masă, al (a, ai, 


ale) mesei; ~i lampa veioză. 


mezorr/i, -æ s.f. dim. măsuţ/ă, -e; 
rætæqi ~i noptieră. 

mic/a, -e s.f. pisic/ă, -1; mâț/ă, -e. 
mi/a, -e s.f. mie, mii | v. şi: xileda]. 
mikrobuz/o, -uræ s.m. microbuz, ~e. 


milaj, ~a s.m. vară, veri. 


milajesq/o, -i, -e, -e, -e adj. de vară, al (a, 
ai, ale) verii. 


minìstr/o, -uræ s.m. ministru, miniştri. 


minimàlo adj. invar. minimal, ~ă, ~i, ~e. 
ministèr/o, -uræ s.m. minister, ~e; 
ministerosĝar de la (din) minister. 
ministerosq/o, -i, -e, -e adj. de minister, 
al (a, ai, ale) ministerului. 

minoritet/a, -e adj. minorit/ate, -ăţi. 
minut/a, -e sf. v. minuto. 

minut/0, -uræ s.m. minut, ~e. 

mirikl/o, -e s.m. mărge/a, -ele. 
miriklütn/o, -i, -e, -e adj. împodob/it, 
-ită, -iți, -ite. 

mir/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. mirr 


0. 


mirr/0, -i, -e, -e pron., adj. pos. al meu, a 


mea, ai mei, ale mele. 
misal, ~a s. f. exempl/u, -e. 
misalaeqe adv. de exemplu. 
misir, ~a s.m. v. misiri. 
misìr/i, -æ s.m. porumb, ~i. 


misk/a, -e s.f. 1. (spoit.) urs, urşi.2. v. si: 
rich(ino). 


misto adv. bine. 


mic/a, -e s.f. pisic/ă, -i. 


mindro adj. invar. mândr/u, -ă, -i, -e. 


minr/0, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. mirr 
o. 

mjawkerel ( perf. mjawkerdæs) vb. 
intr. a mieuna. 

mjaw-mjaw interj. miau- miau. 


mòbil/a, -e s.f. mobil/ă, -e. 

mobiliër/o, -uræ s.m. mobilier, ~e; 
mobilierur,,nq/o, -i, -e, -e adj. de 
mobiliere, al (a, ai, ale) mobilierelor. 
mobilime adj.invar. mobil/at, -ată, -ati, 
-ate. 


mòd/o, -uræ s.m. mod, ~uri. 

modosq/o, -i, -e, -e adj. de mod, al (a, ai, 
ale) modului. 

modulesq/o, -i, -e, -e adj. de modul, al (a, 
ai, ale) modulului. 


modùl/o, -uræ s.m. modul, ~e. 


moxton, ~a s.m. cufăr, cufere; ladă, lăzi; 
cuti/e, -1; pustikenqo ~ raft. 

moxton/orro, -orre s.m. dim. cufàras, ~e; 
lădiț/ă, -e; cutiuț/ă, -e, caset/ă, -e; 
sapunesqo moxtonorro savonieră. 

mol, ~æ s.f. vin, —uri. 

moli/pen [-mos], -mata s.m. valoare, 
valori; molipnaça cu valoare. 


molkuć adj. invar.scump, ~ă, ~i, ~e; 

valor/os, -oasă, -oşi, -oase; costisit/or, 
-oare, -ori, -oare; preti/os, -oasă, -oşi, 
-oase. 


momel/i, -æ s.f. lumân/are, -ări. 


momeloerr/i, -æ s.f. (dim.) 
lumânor/ea, -ele; opaiţ, ~e. 


momentosq/o, -i, -e, -e adj. de moment, 
al (a, ai, ale) momentului. 


monument/o0, -uræ s.m. moment, ~e. 


morăl/a, -e s.f. moral/ă, -e. 

morkdj, ~a s.m. morcov, ~i. 

morn/i, -æ s.f. peri/e, -1: dandenqi ~i 
perie de dinţi. 

mosq/o, -i, -e, -e adj. de gură, al (a, ai, 
ale) gurii; de faţă, al (a, ai, ale) feţei. 
mothol ( perf. mothovdees) vb. intr. v. m 
othovel. 

mothovel ( perf. mothovdaes) vb. intr. a 
spune; a vorbi; a relata, a expune. 
mothovi/pen [-mos]. -mata s.m. relat/are, 
-ări, spuner/€, -i. 

mothowd/o, -i, -e, -e adj. spus, ~ă, spu/şi, 
-se; vorb/it, -ită, -iţi, -ite; relat/at, -ată, 
-aţi, -ate. 

motorina s.f. motorină. 


muc/a, -e sf. v. mica. 


mujalutn/o, -i, -e, -e adj. 
reprezentativ, ~ă, A, ~e. 

mujutnes adv. oral. 

mujutn/o, -i, -e, -e adj. oral, ~ă, ~i, ~e. 


mukhel (perf.mukhlees) v. vb. tr. mek 


hel. 
municipi/o, -uræ s.m. municipi/u, -i. 


munr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. mir 
ro. 

mur/a,-e sf. v. kalæ rri. 

mur/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. murr 


0. 


murr/0, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. mir 
ro. 


murs, ~a s.m. bărb/at, -e. 


mursesq/o, -i, -e, -e adj. de bărbat, al (a, 
ai, ale) bărbatului. 


murs$/orro, -orre s.m. dim. 1. bărbăţel, 
-ei. 2. (anat.) omuşor, ~i. 


musaj adv. musai. 

mus/i, -æ s. antebraţ, ~e. 

musal (perf. musajlaes) vb. intr. a 
lenevi. 

musal/o, -i, -e, -e adj. v. muskalo. 


muskal/o, -i, -e, -e adj. (spoit.) 1. leneş, 
~ă, A, ~e 2. mirosit/or, -oare, -ori, -oare. 
muwkerel ( perf. muwkerdaes) vb. intr. a 
mugi. 


muzë/o, -uræ s.m. muzeu, muzee. 


na adv. nu. 

na-i (constr. neg., formată din negația na 
si verbul si ) nu există, nu este. 

nais ( perf. naisardaes) vb. intr. v. nais 
arel. 

naisarel ( perf. naisardæs) vb. intr. a 
mulțumi. 

naj, ~a s.m. deget, ~e. 

najol (perf. najilæs) vb. v. na n e vel. 
nakh, ~a s.m. nas, ~uri. 

nakhavel ( perf. nakawdæs) vb. tr.1. a 


trece (ceva).2. a traduce. 


nakhavi/pen [-mos], -mata s.m. 1. 
trecer/e, -1., petrecer/e, -1 a ceva prin 
ceva. 2. traducer/e, -1. 

nakhel ( perf. nakhləes) vb. tr., într. a 
trece; a traversa. 


nakhi/pen [-mos], -mata s.m. trecer/e, -i 
nan, ~a s.f. cadă, căzi. 

nanzerel (perf. nanærdæs) vb. tr. a 
scălda, a face baie cuiva. 

nanærlin, ~a s.f. baie, băi [ = thovipnasqi 
livni]. 

nangærel (perf. nangærdæs) vb. tr. a 
dezbrăca, a despuia. 


nangi/pen [-mos],- mata s.m.. 
goliciun/e, -i. 


nang/o, -i, -e, -e adj. gol, goală, goi, 
goale; despui/at, -ată, -ați, -ate. 
nangoe(ve)l ( perf. nangilæs ) vb. refl. a 
se dezbrăca, a se despuia. 

nangoe/pen [mos], -mata s.m. 
îmbăier/e, -i. 

nanoevel (perf. nanilæs) vb.refl. a se 
scălda, a face baie [| v. şi: najol]. 
nancepnasq/o, -i, -e, -e adj. de baie, 
napal so constr.după ce. 

narcis/a, -e s.f. narcis/ă, -e. 

nasul adj. invar. rău, rea, răi, rele. 
nasuli/pen [-mos], -mata s.m. răutate, 
răutăți. 

nasvalenq/o, -i, -e, -e adj. de bolnavi, al 
(a, ai, ale) bolnavilor. 

nasval/o, -i, -e, -e adj., subst. m. I. adj. 
bolnav, ~ă, ~i, ~e. II. subst. m. bolnav, ~i. 
nasel (perf. naślæs) vb. intr. a fugi, a 


alerga; nasindoj alergând. 


n-asti (perf. n-astisardaâs) constr. vb. v. n 
-astisarel. 

n-astisarel constr. vb. (formată din vb. 
asti(sar)el precedat de negația na) a nu 
putea să..., a nu fi apt/capabil să facă/ 
întreprindă ceva; a nu fi posibil. 


natura s.f. natură. 


naturaq/o, -i, -e, -e adj. de natură, al (a, 
ai, ale) naturii. 

nav, ~a s.m. nume, nume; denumir/e, -i. 
navn/i, -æ s.f. substantiv, ~e. 

næm/o0, -urge s.m. neam, ~uri | = 
ratesqe pasutne]. 

negativo adj. invar. negativ, ~ă, ~i, ~e. 
nekobor adj. ,pron.nehot. câtva, câtăva, 
câțiva, câteva.. 

nepòt/a, -e s.f. nepoat/ă, -e [v. şi. ùnuka ]. 
nepot/o, -uræ s.m.nep/ot, -oti [V.s1: 
ùnuko |. 

nesav/o, -i, -e, -e pron., adj. nehot. unul, 
una, unit, unele. 

nev/o, -i, -e, -e adj. nou, nouă, noi, noi. 


ni adv. v. na. 
nić adv. nu; nici; deloc. 


nikloel ( perf. ninklaes) vb. într. v. nin k 


læ l. 

nikerel ( perf. nikerdees) vb. tr. v. nin 
kerel. 

ningerel (perf. ningerdees) vb. tr. v. in 
gerel. 

ningerd/o, -i, -e, -e adj. v. ing erd o. 
ninkerd/o, -i, -e, -e adj. v. ningerd 
o. 

ninkerel (perf. ninkerdaes) vb. tr. v. ni 


ngerel. 


ninkloel ( perf. ninkləes) vb. intr. v. în k 


lol. 
nirel (perf. nirdees) vb. tr.a plivi. 
niste art. nehot., nom., pl. nişte. 


nivel/i, -æ s.m. v. n iv ë lo. 


nivël/o, -urze s.m. nivel, ~e. 

niv/o, - e s.m. nivel, ~e; nivos0e la nivel. 
nocia, -e s.f. v. noj. 

nocienq/oro. -iri, -ere, -ere adj. de 
noţiuni, al ( a, ai, ale) noţiunilor. 

noj, ~a s.f. notiun/e, -i. 

nordutn/o, -i, -e, -e adj. de nord, nordic, 


-ă, ~i, ~e |v. şi vordorigutno]. 


norm/a, -e s.f. norm/ă, -e. 


notisarel ( perf. notisardzes) vb. tr. a 
nota. 

notil ( perf. notisardees) vb. tr. v. notis 
arel. 


novëmbra s.f. luna) noiembrie. 


nùmaj adv. numai. 


(0) 


o art. hot.,pentru s.m., nom.,sg.: o raklo 


băiatul. 

obiektiv/o, -uræ s.m. obiectiv, ~e. 

og/i, -æ v. dî. 

oj pron. pers. v. voj. 

okàzi/a -e s.f. ocazi/e, -1; la okaziaça cu 
ocazia. 

okaziaq/o, -i, -e, -e adj. de ocazie, al (a, 


ai, ale) ocaziei. 


okolaver pron., adj. dem. celălalt, 
cealaltă, ceilalţi, celelalte. 


oktòbra s.f. (luna) octombrie. 
omonim/o, -uræ s.m. omonim, ~e. 


on pron.pers. v. von. 

opaś, ~a s.f. v. pas. 

òper/a, -e s.f. (muz.) oper/ă, -e. 

opral prep., adv. deasupra; de deasupra; 


din sus. 


opre adv. sus, deasupra, în partea de sus. 
opr-i constr. formată din prep. opral si 
art. hot.,f.,sg. i: opral i> opr-i : 
deasupra;opr-i phal deasupra tablei. 
opr-o constr. formată din prep. opral şi 
art. hot.,m.,sg. o : opral o > opr-o : 


deasupra; opr-o vurdon desupra căruţei. 


òr/a, -e s.f. oră, ore. 


oraq/o, -i, -e, -e adj. de oră, al (a, ai, ale) 
orei; orar, ~ă, A, ~€. 


orenq/o, -i, -e, -e adj. de ore, al (a, ai, 
ale) orelor. 


orientăci/a, -e s.f. orient/are, -ări. 
orientaciaq/o, -i, -e, -e adj. de orientare, 
al (a, ai, ale) orientării. 

othe adv. acolo. 

ov pron.pers. v. vO V. 

ovel (perf. ondilo; ondiləes) vb. intr. a 
deveni. 


oxtò num. card. opt. 


oxtòto num. ord. al optulea, opta. 


pa prep.(inclusiv ín var. elidate: p-i, p-o, 
p-ăl [il | pe. 

paxarn/0, -e s.m. congelat/or, - oare. 
paxoj, ~a s.m. gheaţă, gheturi. 


paxome adj. inghet/at, -ată, -ati, -ate. 


pajal/o, -i, -e, -e adj. pan œ lo. 

pa-l constr. formată din prep. pa urmată 
de art. hot. äl (sau: îl ): pe; pa-l khera pe 
case. 

pal prep. palal în var. simplificată: pal-o; 
pal-i, pal-el după. 

pala' prep. palal în var. apocopată după. 
palal prep., adv. după, în spatele; apoi. 


palalprojektor/o, -uræ s.m. 
retroproiect/or, -oare. 


palăt/o, -urze s.m. palat, ~e. 


paleder adv. mai apoi, după aceea. 
paledikhi/pen [-mos], -mata s.m.1. 
reveder/e, -i. 2. recapitul/are, -ări. 


palem adv. iarăşi, iar, din nou. 


palemanel (perf. palemandaes) vb. tr. a 
readuce. 

palemmaladi/pen [-mos], -mata s.m. 
reîntâlnir/e, -i. 

palikerel (perf. palikerdees) vb. intr. a 
mulțumi. 

pal-odova /oc.adv. (formată din pal(al) 
şi (k)odova) după aceea. 
palpaledikhipnasq/o, -i, -e, -e adj. 
retrospectiv, ~ă, A, ~e. 


panair/i, -æ s.m. târg, —uri, bâlci, ~uri. 


panael/o, -i, -e, -e adj. apos, apoasă, 
apoşi, apoase. 

panaerel ( perf. panaerdaes) vb. tr. a 
uda; a da apă, a umezi. 


panaern/i, -æ s.f. stropit/oare, -ori. 
panesq/o, -i, -e, -e adj. pan ,„ s q o. 
pan,„nq/o, -i, -e, -e adj. de ape, al (a, ai, 
ale) apelor. 

pan,,sq/o, -i, -e, -e adj. de apă, al (a, ai, 
ale) apei. 

pan/i, - ae s.f. apă, ape. 

paneel (perf. panilæS) vb. intr. a deveni 
apă, a se transforma în apă. 


pantalun/a, -e s.f. pantalon, ~i [v. şi 
xoleva ]. 

pan num. card. cinci. 

panito num. ord. al cincilea, a cincea. 
papagăl/o, -urae s.m. papagal, ~i; le 
-encar cu papagali. 

papin, ~a s.f. gâscă, gâşti. 

pàpu(s), —urge s.m. bunic, ~i. 
paramic/i, -a s.f. poveste, poveşti. 
parastuj s.m. vineri (ziua de vineri). 
parikerel (perf. parikerda&s) vb.intr.v. p 


alikerel. 


părk/o, -uræ s.m. parc, ~uri. 
părk/os, -uræ s.m. parc, ~uri; 
parkosĝar din parc. 

parn/o, -i, -e, -e adj. alb, ~ă, ~i, ~e. 


paruvel (perf. paruvdees) vb. tr. a 


schimba, a face schimb. 


paruvi/pen [-mos]. -mata s.m. schimb, 
~uri; schimb/are, -ări. 


parvarel (perf. parvardees) vb. tr. v. pr 
avarel. 

parvarn/o, -e s.m.v.pravarno. 
pastern/o, -e s.m.şorţ, ~uri | v. şi: 
kătrinca |. 

pastren/o, -i .sm.v.pasterno. 

pas s.f., prep. L. s.f. jumăt/ate, -ăţi [var.: 
dopas; opas ].Il. prep.( pas < pasal) 
lângă; pas-o gav lângă sat; pas-i len 
lângă gârlă; pas- ël rukha lângă copaci. 


pasa- prep. (var. simplificată a prep. 
pasal ): lângă; pasa-len6e lângă ei (ele); 
pasal prep., adv. L. prep. lângă, alături 
de.II. adv. pe lângă, pe aproape; de lângă. 
pasasal (perf. pasasajlaes) vb. într. v. a s 
andel. 

pašavi/pen [-mos], -mata s.m. 
împrejurim/e, -i. 

pasgălben/o, -a [-i] adj. blond, ~ă, blonzi, 
blonde [v. şi: /emujalo] 

pase adv. aproape. 

pasi/pen |-mos], -mata s.m. apropier/e, 
-1. 

paškernavn/í/i,-ge adv. adverb, ~e. 
paslaerel (perj.paslzerdaes) vb. tr.a 
culca pe cineva. 

pasmilaj, ~a s.m. primăv/ară, -eri [sin. 
:ternomilaj, jekhtomilaj |]. 

pašmilaje adv. primăvara, în timpul 


primăverii. 


pasmilaesq/o, -i, -e, -e adj. de primăvară, 
al (a, ai, ale) primăverii. 


pasnavn/i, -æ s.f. adjectiv, ~e. 


paspajal/o, -i, -e, -e adj. v. paśpan œ 
lo. 

paspanael/o, -i, -e, -e adj. reavăn, 
reavănă, reveni, revene. 


paspasutn/o, -i, -e, -e adj. rar, ~ă, A, ~e. 


passilal/o, -i, -e, -e adj. răcor/os, -oasă, 
-oşi, -oase. 


passovel (perf. passovlees) vb.inrr. a 
dormita. 

passuk/o, -i, -e, -e adj.ofil/it, -ită, -iţi, -ite. 
pasutn/o, -i, -e, -e adj. apropi/at, -ată, 
-ați, -ate; limitrof, ~i, ~e, ~i. 


pat/o, -e s.m. rond, ~uri, strat, —uri (de 
flori). 

pat/orro, -orre s.m. dim.strătuleţ, ~e. 
patradi s.f. sărbătoarea de Paşte, paşte. 
patrae s.f, pl. v. patrin. 

patrin, ~a [-ae] s.f. frunz/ă, -e; 
patrinencar cu frunze. 


pauj, ~a s.m. păun, ~i. 


pärädàj/ka -ke [-ci] s.f. pătlăg/ea, -ele. 
pätrunźèlo s.m. pătrunjel. 

pe pron. refl. v. pes. 

p-el constr. v. p-ë l. 

pedagogikan/o, -i, -e, -e adj. pedagogic, 
~ă, ~i, ~e. 

pekel (perf. peklaes) vb. tr. a coace, a 
prăji, a frige; a pârli. 

peki/pen [-mos], -mata s.m. prăjir/e, -i; 


coacer/e, -i. 


pek/o, -i, -e, -e adj. copt, coaptă, copti, 
coapte; prăj/it, -ită, -ti, -ite; fript, ~ă, 
frip/ti, -te;prăj/it, -ită, -iţi, -ite; pârl/it, -ită, 
-iți, -ite; ars, ~ă, arşi, arse.. 

pekoel (perf. peklaes) vb. tr. v. pe k e I. 
p-6l constr. (formată prin elidarea voc. a 
din prep. pa înaintea art. hot. ël) v. pa- 
L 

pen pron. refl. (p. a II-a, pl.) se. 


pendex, ~a s.m. alun/ă, -e. 


pendexal/i, -æ s.f. veveriț/ă, -e. 
pendexlin, ~a s.f. alun, ~i. 
pendexn/i, -Æ s.f. v. pendexali. 


peng/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al lor 
(propriu), a lor (proprie), ai lor (proprii), 
ale lor (proprii). 

pentèl/i, -æ s.f. pastel, ~uri, crei/on, 
-oane de ceară. 

peravd/o, -i, -e, -e adj. dobor/ât, -âtă, -âţi, 
-âte; dărâm/at, -ată, -ați, -ate. 

peravel (perf. peravdaes) vb. tr. a 


doborî, a dărâma; a demola. 


perdæq/o, -i, -e, -e adj. de perdea, al (a, 
ai, ale) perdelei; ~i rrovli galerie. 


perd/î, -æ s.f. perd/ea, -ele. 


perd/oerri, -ærræ s.f., dim. 
perdeluț/ă, -e. 


perel (perf. pelæs) vb. intr. a cădea. 
perfòrmer/o, -uræ s.m. performer, ~i. 
per/o, -e s.m. cartier, ~e, mahala, ~le. 
peron/o, -uræ s.m. per/on, -oane. 
perutnenq/o, -i, -e, -e adj. de vecini, al 


(a, ai, ale) vecinilor. 


perutn/o, -i, -e, -e adj., s.m. I. adj. vecin, 
~ă, ~i, ~e. I. subst. m.: vecin, ~i; subst. f.: 
vecin/ă, -e. 


pes pron. refl., p. a II-a, sg. se. 

pesq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al său 
(personal), a sa (personală), ai săi 
(personali), ale sale (personale). 

p-i pron., adj. refl. în var. simplificată < 
pesgi : a sa ( personală). 

piel (perf. pillæs) vb. tr. a bea. 

pir/i, -æ s.f. oal/ă, -e. 

pir/o, -e s.m. v. pirro. 


pirr/o, -i, -e, -e s.m. v. pu nr o. 

pisaj, ~a s.f. (spoit.) pisic/ă, -i [v. şi: 

mY ca, šaneli ]. 

piśel (perf. pislaes) vb. tr. 1. a măcina.2. 
(rar: dośeľ) a mulge. 


piśtìr/i, -æ s.f. pros/op, -oape. 

plaćal (perf. placandilaes) vb. intr, tr.a 
plăcea. 

plaćandil/o, -i, -e, -e adj. plăc/ut, -ută, 
-uti, -ute. 


plain, —a s.f. munte, munti. 

plainaq/o, -i, -e, -e adj. de munte, 
montan, ~ă, ~i, ~e, ~i. 

plainenq/o, -i, -e, -e adj. de munti, al (a, 
ai, ale) munților. 

plain/oerri, -oerrge s.f., dim. muntic/el, 
-ei. 


plaj, ~a s.m. 1. v. p lain .2. suls, ~uri, 


urcus, ~uri. 


plajenq/o, -i, -e, -e adj. v. plaineng 
o. 

plakăt/a,-e sf. v. pla kà to. 
plakàt/o, -uræ s.m. afiş, ~e. 

plàn/o, -uræ s.m. plan, ~uri. 

plàstiko adj. invar. plastic, ~ă, ~i, ~e. 
plàto adj. invar. plat, ~ă, plaţi, plate. 
plăz/a, -e s.f. plaj/ă, -e. 

plaźaq/o, -i, -e, -e adj. de plajă, al (a, ai, 
ale) plajei; de litoral. 

plòd/o, -uræ s.m. v.p herr. 

plùg/o, -uræ s.m. plug, ~uri. 

po adv. mai |v. şi maj]. 

p-o constr. v. prep. pa. 


podema s. pl. v. b u z e x. 


podil ( perf. podisajləes) vb.refl. v. p o d 
î l.. 

podisarel ( p.erf. podisardæS) vb. tr. v. p 
odîsarel. 

podil (perf. podisajlaes) vb. refl. ~ 
pes a se încălţa. 

podîsarel ( perf. podisardzes) vb. tr 1. a 
incàlta.2. a potcovi. 

poxtan, ~a s.m. postav, ~uri, pânz/ă, -e; 
tesàtur/à, -1; hus/ă, -e. 

pokimasq/o, -i, -e, -e adj. de plată, al (a, 
ai, ale) plăţii. 

pokinel (perf. pokindees) vb. tr. a plăti, 
a achita. 

ponæv/a, -e s.f. covoraş, ~e. 


por/i, -æ s.f. coadă, cozi. 


porik, ~a s.f. v. pori. 


portokàl/a, -e s.f. portocal/ă, -e. 


postin, ~a s.m.v. p o $ t i n. 


poš/a,-e s.f. fular, ~e. 


posom s.f. lână. 
posomaqg/o, -i, -e, -e adj. de lână, al (a, 
ai, ale) lânii. 


post/a, -e s.f. poşt/ă, -e; postaar din (de 
la ) poştă. 

pośtaq/o, -i, -e, -e adj. de poştă, al (a, ai, 
ale) poştei. 

postăs/i, -æ s.m. poştaş, ~i. 


pośtin, ~a s.m.blană, blănuri; şub/ă, -e; 
coj/oc, -oace. 
poz/a, -e s.f. poz/ă, -e; fotografi/e, -i. 


poiisarel ( perf. poțisardees) vb. tr. v. 
podîsarel. 

pràxo s.m.praf; marel o ~ a scutura 
praful. 

prăktiko adj. invar. practic, ~ă, ~i, ~e. 
pravarel (perf. pravardees) vb. tr. a hrăni, 
a alimenta pe cineva.[ var.: parvarel]. 
pravarn/o, -e s.m. intretinàtor, ~i; tutor, 
~i. 

prdal prep., adv. intel. 


prefektùr/a, -e s.f. prefectur/ă, -i. 
preokupàci/e, -i s.f. preocup/are, -ări. 


preparàci/a, -e s.f. pregătir/e, -i. 
prestàci/a, -e s.f. prestați/e, -i. 
prezentàci/a, -e s.f. prezent/are, -ări. 
prezentisard/o, -i, -e, -e adj. prezent/at, 
-ată, -ați, -ate. 

prezentisarel (prezentisardæs) vb. tr. a 
prezenta. 


prezidènt/o, -uræ s.m. preşedin/te, -iți. 
primarì/a, -e s.f. primări/e, -i. 


primil (perf. primisardees) vb.tr. prim 


isarel. 


primisarel (perf. primisardees) vb.tr. a 
primi. 

printisard/o, -i, -e, -e adj. tipăr/it, -ită, 
-iţi, -ite. 

priniandi/pen [-mos], -mata s.m. pri 
niaripen. 

prinzanel (perf. prințanglaes) vb. tr. v. 
prinț arel. 

prinzard/o, -i, -e, -e adj. (re)cunosc/ut, 
-ută, -uti, -ute. 

prinzarel (perf. prințardæs) vb. tr. a 
(re)cunoaste. 

prinzari/pen |-mos], -mata s.m. 
(re)cunoaster/e, -1. 

prinzaripnasq/o, -i, -e, -e adj. de 
(re)cunoaştere, al (a, ai, ale) 
(re)cunoaşterii. 

prinitarn/i, -æ s.f. cunoscut/ă, -e. 
prinitarn/o, -e s.m. cunosc/ut, -uti. 
problem/a, -e s.f. problem/ă, -e. 
procâs/o, -uræ s.m. proces, ~e. 
produkci/a, -e s.f. producţi/e, -i. 
produsisarel (perf. produsisardees) vb. 
tr. a produce. 

produs/o, -uræ s.m. produs, ~e. 
produsurenq/o, -i, -e, -e adj. de produse, 
al (a, ai, ale) produselor. 

progrăm/a, -e s.f. program/ă, -e. 
programaq/o, -i, -e, -e adj. de programă, 
al (a, ai, ale) programei. 


progrăm/o, -urae s.m. program, ~e. 


pronunci/a, -e sf. v. vakeripen. 
propozici/a, -e s.f. propoziţi/e, -i. 
propoziciaq/o, -i, -e, -e adj. de 
propoziţie, al (a, ai, ale) propoziției. 


provizi/a, -e s.f. provizi/e, -i. 


puchel ( perf. puchlees) vb. tr. a întreba. 
puchi/pen [-mos], -mata s.m. întreb/are, 
-ări; chestiun/e, -1; puchimatençar cu 
intrebàri. 


puchimatenq/o, -i, -e, -e adj. de 
întrebări, al (a, ai, ale) întrebărilor. 


puchipnasq/o, -i, -e, -e adj. de întrebare, 
al (a, ai, ale) întrebării. 

punrangoe(ve)l (perf. punrangisajlæs) 
vb. refl. a se descălţa. 

punr/o, -e s.m. pici/or, -oare. 


punr/orro, -orre s.m., dim. piciorus, ~e; 
lăbuț/ă, -e. 


puran/o, -i, -e, -e adj. vechi, veche, vechi, 
vechi. 
purum, ~a s.f. ceapă, cepe. 


pusavel (perf. pusawdees) vb. tr. a 
intepa. 


pustik, —a s.f. manual, —e; carte, cărți; 
pustikaOar din manual; pustika0e în 
manual. 

pustikaq/o, -i, -e, -e adj. de manual, al (a, 
ai, ale) manualului. 

pustikaq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. pus 
tikaqo. 

pustikelin, —a s.f. bibliotec/ă, -i. 
pustikenq/o, -i, -e, -e adj. de manuale, al 
(a, ai, ale) manualelor; ~o moxton raft. 
pustikva, ~a s.m.registr/u, -e; catal/og, 
-oage; klasaqo ~ catalogul clasei. 
putard/o, -i, -e, -e adj. desch/is, -isă, -işi, 
-ise. 


putardi/pen [-mos], -mata s.m. v. puta 


ripen. 


putarel ( perf. putardaes) vb. tr. a 
deschide. 

putari/pen [-mos], -mata s.m. 
deschider/e, -i. 


putrel ( perf. putardees) vb. tr. v. puta 


rel. 


puzgand/i, -Æ s.f. patin/ă, -e; e 


puzgand,ncar cu patinele. 


Ph 


phabaj, ~a | phaba] s.f. măr, mere. 
phaboevel ( perf. phabulăs) vb. intr. a se 
arde, a se bronza. 


phakvaval/o, -e s.m. v. tí r e S. 


phal, ~a [~æ] s.f.1. scândur/ă, -i;blană, 
blăni.2. tabl/ă, -e (de scris) kali — [sau: 
skolagi ~]. 


phal/oerri, -oerrae s.f. 1.scânduric/ă, -i; 


plăcuţ/ă, -e.2. gunojesqi ~œrri făraş. 


phand, ~a s.m.bentiţ/ă, -e, banderol/ă, -e. 


phandavn/i, -æ s.f. conjuncți/e, -i [var. 
konÂùnmkcial. 


phandel (perf. phandləes) vb. tr. a lega. 


phandlin, ~a [-a] s.f. v. phandl 


ipen 2. 


phandli/pen [-mos], -mata s.m. 1. legare, 
legări; legătur/ă, -i. 2. puşcări/e, -i. 
phandipnasq/o, -i, -e, -e adj. de legătură, 
al (a, ai, ale) legăturii; ~e lava cuvinte de 
legătură. 


phandl/o, -i, -e, -e adj. leg/at, -ată, -ati, 
-ate. 


phangli/pen [-mos], -mata s.m. v. p ha 
ndlipen. 

phanglipnasq/o, -i, -e, -e adj. v. p han d 
lipnasqo. 

phangl/o, -i, -e, -e adj. p hand l o. 


phari/pen [-mos], -mata s.m. greut/ate, 
-ăți; dificult/ate, -ăți; pharipnas0e în 
dificultate. 

phar/o, -i, -e, -e adj. greu, grea, grei, 
grele. 

phen, ~ à s.f. soră, surori. 

phenăq/o, -i, -e, -e adj. de soră, al (a, ai, 
ale) surorii. 

phendi/pen [-mos], -mata s.m. spuner/e, 
-i; zicer/e, -1; relat/are, -ări. 
phendipnasq/o, -i, -e, -e adj. de spunere, 
(a, ai, ale) spunerii; de relatare, al (a, ai, 
ale) relatării. 

phend/o, -i, -e, -e adj. spus, ~ă, spuşi, 
spuse; zis, ~ă, zişi, zise; relat/at, -ată, -ati, 
-ate. 

phenel (perf. phendă) vb. intr., tr. a zice, 
a spune; a relata. 


pherdin/o, -i, -e, -e adj. v. pher do. 


pherd/o, -i, -e, -e adj. plin, ~ă, ~i, ~e; 
umplut, ~ă, umplu/ti, -te. 


pherel (perf. pherdăs) vb. tr. a umple; a 


acoperi (despre tematică). 


pherr, ~æ s.f. fruct, ~e [v. şi: plodo, 
frùkto]. 

pherrelin, ~ă s.f. livadă, livezi. 
pherrenq/o, -i, -e, -e adj. fructifer, ~ă, ~i, 
~e; de fructe. 

phir, ~ă s.f. pas, paşi. 

phiravd/o, -i, e, -e adj. plimb/at, -ată, -ati, 


-ate; purt/at, -ată, -ați, -ate. 


phiravel ( perf. phirawdăs) vb. tr. a 
plimba, a purta; phirawindos plimbând, 
purtând; a purta ceva, a umbla îmbrăcat în 
ceva. 

phird/o, -i, e, -e adj. 1. umbl/at, -ată, -ati, 
-ate; cutreier/at, -ată, -ați, -ate; colind/at, 
-ată, -atl. 2. vers/at, -ată, -ați, -ate; 
experiment/at, -ată, -aţi, -ate. 

phirel (perf. phirdăs) vb. într. a umbla, a 
colinda, a cutreiera; phirindoj umblând 
(colindând,cutreierând). 


phirerel 


phiri/pen [-mos]. -mata s.m. umbl/are, 
-ări, umblet, —e; plimb/are, -ări. 
phiripnasq/o, -i, -e, -e adj. de plimbare, 
al ( a, ai, ale ) plimbării; de voiaj, de 
călătorie. 

phirn/o, -e s.m. artist, artişti [sin. 
artisto]. 

phral, ~a s.m. frate, frați. 

phralesq/o, -i, -e, -e adj. de frate, al (a, 


ai, ale) fratelui. 


phralikan/o, -i, -e, -e adj. frăţ/esc, -ească, 
-eşti, -eşti. 


phrali/pen [-mos], -mata s.m. frăți/e, -1. 
phukl/o, -i, -e, -e adj. umfl/at, - ată, -aţi, 
-ate. 


phurdel ( perf. phurdăs) vb. intr. a sufla; 
i balval ~ suflă vântul. 


phurenq/o, -i, -e, -e adj. de bătrâni, al (a, 
ai, ale) bătrânilor; bătrân/esc, -ească, -ești, 
-esti. 

phuresq/o, -i, -e, -e adj. de bătrân, al (a, 
ai, ale) bătrânului, bătrân/esc, -ească, 
-eşti, -eşti. 

phur!i, -æ adj., subst. f. I. adj. bătrân/ă, 
~e. II. subst. f. bătrân/ă, -e. 

phur/o, -e adj., subst. m. I. adj. bătrân, ~i. 
II. subst. m. bătrân, ~i. 

phurt, ~a [à] s.f. pas, pasi. 

phus, ~a s.m. pai, ~e. 

phusesq/o, -i, -e, -e adj. de pai, al (a, ai, 
ale) paiului. 


phutærd/o, -i, -e, -e adj. mândr/u, -ă, -i, 
-e; fudul, ~ă, ~i, ~e; tantos, ~i. 


phuv, ~a [-æ] s.f. pământ, ~uri; ţinut, 
~uri; țară, ţări. 
phuvaeq/o, -i, -e, -e adj. de pământ, al (a, 


ai, ale) pământului. 


racn/i, -æ s.f. rat/à, -e. 
racn/0, -e s.m. răţoi, răţoi. 


rădi/o, -uræ s.m. radio, ~uri. 
răft/o(s), uræ s.m. raft, —uri. 


raxami 


rajarel (perf. rajardəes) vb. tr. a cârmui, 
a domni, a guverna. 

raji/pen, |-mos], -mata s.m. 1. domni/e, 
-i; tirro (tæ) rajimos domnia ta 
(dumneata). 2. autorit/ate, -ăţi.3. (p. ext.) 
guvern, ~e. 

rakèt/a, -e s.f. rachet/ă, -e. 

rakl/o, -i, -e, -e s.m. băi/at, -ieţi. 

rakhel (perf. rakhlees) vb. tr. a găsi 

[ var.: arakhell. 

rakhl/o, -i, -e, -e adj. găs/it, -ită, -1t1, -ite; 
păz/it, -ită. -1t1, -ite | var.: arakhlo]. 
rakhn/o, -e s.m. găsitor, ~i; paznic, ~i; 
îngrijitor, ~i. 

ranćol/o, -i, -e, -e adj. portocal/iu, -ie, -ii, 
-ii. 

rang, ~a s.f. culoare, culori. 

ranglærd/o, -i, -e, -e adj. color/at, -ată, 
-ati, -ate; ilustr/at, -ată, -ați, -ate; (despre 
exprimare) nuanț/at, -ată, -ați, -ate.. 
ranglærel (perf. ranglærdæs) vb. tr. a 
colora; a ilustra. 

rangl,,nq/o, -i, -e, -e adj. de culori, al (a, 
ai, ale) culorilor. 


rangl/i, -æ s.f. vops/ea, -ele. 
ranglime adj. invar. v. rangle rdo. 


ranik, ~a s.f. ramur/ă, -i; creangă, crengi. 
rat s.m. sânge. 
ratesq/o, -i, -e, -e adj. de sânge, al ( a, ai, 


ale ) sângelui. 


ratval/o, -i, -e, -e adj. sânger/os, -oasă, 
-oşi, -oase 

ræt, ~a [-ae] s.f. seară, seri; noapte, nopți. 
raetaeq/o, -i, -e, -e adj. de seară, al (a, ai, 
ale) serii; de noapte, al (a, ai, ale) nopții; 
~i mezorri noptieră. 

raetoe(rig)utn/o, -i, -e, -e adj. de vest, 
vestic, ~ă, A, ~e. 

ræt°tn/o, -i, -e, -e adj.v.r œ toe (rig) 
utno. 

realizisard/o, -i, -e, -e adj. realiz/at, -ată, 
-ați, -ate. 

realizisarel (perf. realizisardəes) vb. tr. 
a realiza. 

rekapitulàci/a, -e s.f. recapitul/are, -ări. 
rekomendàci/a, -e s.f. recomand/are, -ări. 
relăci/a, -e s.f. relați/e, -1. 

relacienq/o. -i, -e, -e adj. de relații, al (a, 
ai, ale) relațiilor. 

relatìvo adj. invar. relativ, ~ă, ~i, ~e. 
relevànto adj. relevant, ~ă, relevan/ti, 
~te. 


reliefosq/o, -i, -e, -e adj. de relief, al (a, 
ai, ale ) reliefului. 

relièf/o, -uræ s.m. relief, ~uri. 

rend, ~a s.m.1. rând, ~uri.2. ordin/e, -i. 
rendarel (perf. rendardəes)ub.tr.a 
rândui, a pune în ordine, a arnja. 
rendavel (perf. rendaviləes) vb.tr.v. r 
endarel. 


rendval/o, -i, -e, -e adj. ordon/at, -ată, 
-ați, -ate; dichis/it,-ită, -iți, -1te. 


reprezentàci/a, -e s.f. reprezent/are, -ări. 


reprezentisard/o, -i, -e, -e ad). 
reprezent/at, -ată, -ati, -ate. 
reprezentisarel ( perf. reprezentisardees) 
vb.intr. a reprezenta. 

res, ~a s.f. scop, ~uri;țel, ~uri; la resaça 
cu scopul; le res,nĂXar din (de la) 
scopurile. 

resaq/o, -i, -e, -e adj. de scop, al (a, ai, 
ale) scopului. 

resel ( perf. reslees) vb. intr. a ajunge; a 


fi suficient [var.:aresel]. 


respektisarel ( perf. respektisardees) vb. 
tr. a respecta. 

respèkt/o(s), -uræ s.m. respect, ~e. 
respektosq/o, -i, -e, -e adj. de respect, al 
(a, ai, ale) respectului; de politețe. 
restaurànt/i, -æ s.f. restaurànto. 
restaurànt/o, -uræ s.m. restaurant, ~e. 
resun/i, -æ s.f. vulp/e, -i. 


rezidènc/a, -e s.f. resedint/à, -e. 


rezolvisarel ( perf. rezolvisardæs) vb. tr. 
a rezolva. 


rezùlt/a, -e s.f. rezultat, ~e. 

rich, ~a s.m. urs, urşi.. 

rićhin/o, -e s.m. v. rich. 

rićhin/i, -æ s.f. ursoaic/ă, -e. 

rig, ~a s.f. margin/e, -i, latur/ă, -1; parte, 
părți; pagin/ă, -i; truposqe ~a părțile 
corpului; vakæripnasqe ~a. 

rigærd/o,-i, -e, -e adj. împărț/it, -ită, -iti, 


-ite. 


rigærel (perf. rigærdæsS) vb. tr.a 
împărți, a delimita în părți. 

rigenre 

rigenq/o, -i, -e, -e adj. de părţi, al (a, ai, 
ale) părților. 

rodel (perf. rodaes) vb. tr. a căuta; 
rodindoj (rodindos) căutând. 

ròkl/i, -æ s.f. rochi/e, -i. 

rolesq/o, -i, -e, -e adj. de rol, al (a, ai, 
ale) rolului. 

ròl/i, -æ v. s.m. rolo. 

ròl/o, -uræ s.m. rol, ~uri. 


rovbasel ( perf. rovbašləes) vb. 
intr.a schelălăi, a scheuna. 


rovel (perf. rovlləes; rujas) vb.imtr., 


tr. 

a plânge, a deplânge. 

rovl/i, -æ s.f. băț, bețe; bast/on, -oane; 
cârj/ă, -e; dudesqi ~i lustră. 

rovl/oerri, - oerrae s.f. dim. beţiş/or, 
-oare. 

rozol/0, -i, -e, -e adj. roz, roză, rozi, roze. 
rugil (perf. rugisardees) vb. tr. v. rugis 
arel. 

rugisarel (perf. rugisardæs) vb. tr. a 
ruga. 


rukh, ~a s.m. pom, ~i, copac, ~i. 
rukheng/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. ruk 
henqo. 

rukhenq/o. -i, -e, -e adj. de pom (copac), 


al ( a, ai, ale ) pomilor (copacilor). 


rukhesq/o, -i, -e, -e adj. de pom (copac), 
al (a, ai, ale) pomului (copacului). 
Rumunia s.f. România. 


rumuniaq/o, -i, -e, -e adj. din România, 
al (a, ai, ale) României. 


rumunikan/o, -i, -e, -e adj. român/esc, 
-ască, -eşti, -eşti. 


run s.f. curent electric. 
runikampân/a, -e s.f. soneri/e, -i 
electric/ă, -e. 


rup s.m.argint. 
ruthun/i, -æ s.f. nară, nări; rât, ~uri;bot, 
~uri; mutr/ă, -e. 


ruv, ~a s.m. lup, ~i. 
ruvesq/o, -i, -e, -e adj. de lup, al (a, ai, 


ale) lupului. 


Rr 


rroj, ~a s.f. lingur/ă, -i. 

rroj/orri, orræ s.f. linguriț/ă, -e. 

rrom, ~a s.m. rrom, ~i; bărb/at, -ați. 
rroman/o, -i, -e, -e adj. rrom, ~ă, ~i, ~€; 
(ieşit din uz) țigan, ~i. 


rromn/i, -æ s.f. rrom/ea, -ele; rromn/ea, 
-ele; (ieşit din uz) tigancà, ţigănci. 
rromn/oerri, -oerrge s.f. rromit/à, -e; 


(ieşit din uz) ţigăncuş/ă, -e. 


sa pron., adj. nehot. v. savorro. 


sâbato s.m. v. sâvato. 


subția. 


săvato s.m. sâmbătă (ziua). 

savatone adv. sâmbăta. 

sad/o, -i, -e, -e adj. simplu, ~ă, ~i, ~e. 
sajekh adv., adj. totuna, la fel; acelaşi, 
aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi. 

sajekhyvar adv.totodată. 

sa-l constr.formată din pron. nehot. 
sa(vorro) urmat de art. hot. (nom.,pl.) äl 
[i ]: toţi, toate. 


săl/a, -e s.f. sală, săli. 


salăm/i, -æ s.m.salam, —uri. 

salăt/a, -e s.f. salat/ă, -e. 

sal/i, - ae s.f.cumnat/ă, -e. 

sal/o, -e s.m.cumn/at, -aţi. 

saligăr/i, - æ s.m. melc, ~i. 
salivăr/i, - ae s.m. căpăstru, căpestre. 
samaj, ~a s.m..anotimp, ~uri. 


sanærel (perf. sanærdæs) vb. tr. a 


sandăl/a, -e s.f. sandal/ă, -e. 
san/o, -i, -e, -e adj. subtir/e, -i, -e, -e. 


san/orro, -orri, -orre, -orre adj., dim. 
subtir/el, -ică, -ei, -ele; grați/os, -oasă, 
-oşi, -oase.. 

sap, ~a s.m. şarpe, şerpi. 


sàp/a, -e s.f. vxunavni. 
sapunesq/o, -e, -e, -e adj. de săpun, al (a, 
ai, ale) săpunului. 


sapun/i, -Æ s.m. v. sap ün o. 
sapün/o, -urge s.m. săpun, —uri. 
sarànda num. card. patruzeci [var. : 
Starvardes ]. 


saranes adv.analog, prin analogie. 


sarani/pen [-mos], -mata s.m.. 
analogi/e, -i. 


saran/o, -i, -e, -e adj. anal/og, -oagă, 
-oage, -ogi. 

sarkasq/o. -i, -e, -e adj.al (a, ai, ale) 
fiecăruia/ oricui. 

sarkon pron. adj. nehot.1. 
fiecare.2.oricine. 


sarm/a, -e s.f. sarma, ~le 


sarnævn/i, -Æ s.f. pronume, pronume. 


sarsav/o, -i, -e, -e adj., pron.nehot. 
oricare. 

sas vb. (i)si la formele de trecut (perfect, 
imperfect şi m.m.c. perf.) a fost, era, 
fusese. 

sasti/pen [-mos] s.m. sănătate. 
sastipnasq/o, -i, -e, -e adj. de sănătate, al 
(a, ai, ale) sănătății. 

sasto(vesto), 

sast/o, -i, -e, -e adj. 1. întreg, întreagă, 
întregi, întrege. 2. sănăt/os, -oasă, -oşi, 
-oase. 

sastresq/o, -i, -e, -e adj. de socru, al (a, 
ai, ale) socrului. 


sastră&sq/o, -i, -e, -e adj. de fier / metal, al 
(a, ai, ale) fierului /metalului. 

sastr/i, -æ s.m. 1. fier, fiare. 2. metal, ~e. 
sastr/0, -e s.m. socr/u, -i. 

sastrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) fier / 
metal; metalic, ~ă, A, ~e. 


sasuj, ~a s.f. soacr/ă, -e. 
savaeq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al (a, ai, 
ale) cărei. 


savaxt adv. tot timpul, mereu. 


savaxtun/o, -i, -e, -e adj.veşnic, ~ă, ~i, 
~e. 

savi/pen [-mos], -mata s.m.calit/ate, -ăți. 
sav/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. care; 
saven pe care ( acuz.,pl.); saves pe care 
(acuz.,sg.); savençar cu care (soc., pl.). 
sav/orro, -orri, -orre, -orre pron.,adj. 
nehot. tot, toată, toți, toate. 

saw/orre, -orri, -orre, -orre pron., adj. 
nehot. v. savorro. 

sæ pron., adj. nehot. v. sa. 

sel, ~æ s.f. natiun/e, -i. 

seloerr,,nq/orro, -irri, -ere, -erre adj. de 
minorități, al (a, ai, ale) minorităților. 


sel/oerri, - oerrze s.f. minorit/ate, -ăți; 


seloerr,.n0ar de la (din; dintre) minorități; 
etni/e, -i. 


sem vb. (i)si la ind. prez.,p.L, sg. eu sunt. 
semn/orro, -orre s.m., dim. semn, ~e. 


senatòr/o, -uræ s.m.senator, ~i. 
sëns/o, -uræ s.m. sens, ~uri. 


sentimènt/o, -uræ s.m. sentiment, ~e. 
sentimentosq/o, -i, -e adj. de sentiment, 
al (a, ai, ale) sentimentului. 


septèmbra s.f. (luna) septembrie. 


sèri/a, -e s.f. seri/e, -i. 

sevl/i, -ae s.f. cos, ~uri. 

si vb. a fi. 

si(ne) vb. (î)si la ind.,prez., p. alll-a, pl. 
ei /ele sunt. 

sigal/o, -i, -e, -e adj.urgent,-ă, urgenţi, 
urgente. 

sigand/o, -i, -e, -e adj. v. si ga lo. 
sigærel (perf. sigærdæÆS) vb. tr. a grăbi 


(pe cineva, ceva). 


sigaeri/pen, [-mos], -mata s.m. grăbir/e, 
-i; acceler/are, -ări. 
sìgo adj. invar., adv. I. adj. invar. rapid, 


~ă, rapi/zi, -de. II. adv. 1. repede; în grabă. 


2. curând; sigosbde la repezeală, în grabă; 
în curând.. 


sigutn/o, -i, -e, -e adj.grabnic, ~ă, ~i, ~e; 
rapid, ~ă, rapi/zi, -de; iute, iuți. 
sigvaž adj. invar. ager, ~ă, A, ~e. 


sikavd/o, -i, -e, -e adj. arăt/at, -ată, -ati, 
-ate; indic/at, -ată, -ati, -ate; învăț/at, -ată, 
-ati, -ate; instru/it, -ită, -iți, -ite. 

sikavel ( perf. sikavdæs) vb. tr. a arăta, a 
ghida, a indica; (înv.) a învăța pe cineva; 
sikavindoj / sikavindos arătând (ghidând / 
indicând / învățând). 

sikavimasq/o, -i, -e, -e adj. v. sikavip 
nas q o. 


sikavi/pen, [-mos], -mata s.m. instruir/e, 
-1; Indicati/e, -1; indrum/are, -ări; ghid/are, 
-ări; învăţare. 

sikavipnasq/o, -i, -e, -e adj. de instruire / 
învăţare, al (a, ai, ale) instruirii / învățării. 
sikavn/0, -e s.m. 1. ghid, ghizi.; 
îndrumător, ~i. 2. indicat/or, -oare.3. 
(înv.) învăţător, —1.4. balvalce qo ~ 
giruetă. 

sikawd/o, -i, -e, -e adj. v. sikavdo. 
sikawd/o, -i, -e, -e adj. v. si ka w d o. 
sikil/o, -i, -e, -e adj. v. siklilo. 


sikl. s.f. (abrev. < siklærn/o, -i ) v. sikl 


æ rno/siklærni. 


siklærd/o, -i, -e, -e adj. învăț/at, -ată, -ati, 
-ate; instru/it, -ită, -1t1, -ite; pred/at, -ată, 
-ați, -ate. 

siklærel (perf. siklaerdaes) vb. tr. a 
instrui / învăța pe cineva; siklœ rindoj 
instruind / învățând. 

siklæri/pen [-mos] s.m. învățământ, 
predare. 

siklæripnasq/o, -i, -e, -e adj. de 
învățământ, al (a, ai, ale ) învățământului; 
de predare, al (a, ai, ale) predării. 


siklærlin, ~a s.f. cancelari/e, -i. 


siklærnesq/o, -i, -e, -e adj. de profesor, al 
(a, ai, ale) profesorului. 

siklærn/i, -æ s.f. profesoar/ă, -e; 
ćhavenqi ~i învățătoare. 


siklærn/o, -e s.m. profesor, ~i; siklcernes 
pe profesor; le siklcerneça cu profesorul; 
siklærnesðar de la( de către) profesor; 
siklcernese la profesor. 

Siklil/o, -i, -e, -e adj. instru/it, -ită, -iţi, 
-ite; deprins, ~ă, deprin/si, -se; invàt/at, 
-ată, -ați, -ate. 


sikloel (perf. siklilees) vb. intr. a învăţa 
(a acumula cunoştinţe învățând). 
sikloevi/pen [-mos], -mata s.m. 
învăţ/are, -ări; însuşir/e, -1. 


sikloevnenq/o, -i, -e, -e adj. de elevi, al 
(a, ai, ale) elevilor; ~o khetanipen 


colectivitatea de elevi. 


sikloevnesq/o, -i, -e, -e adj. de elev, al (a, 
ai, ale) elevului. 


sikloevn/i, -Æ adj. elev/ă, -e. 

sikloevn/o, -e s.m. elev, ~i; sikloevnen pe 
elevi; sikloevnes pe elev; le sikloevnencar 
cu elevii; Je sik/oevnenar de (către) 
elevi; sikloevnene la (în) elevi. 


silăb/a, -e s.f. silab/ă, -e. 


sinesas vb. (i)si la imperf., p. a III-a, pl. ( 
în unele dial.) ei /ele erau. 

sini/a, -e s.f. masă, mese. 

sin/oerri, -oerrge s.f., dim. măsuţ/ă, -e. 
sinonim/a, -e sf. sinonimo. 
sinonim/0, -uræ s.m. sinonim, ~e. 
sintăgm/a, -e s.f. sintagmă, -e. 

sir s.f. usturoi. 

sit/a, -e sf v. u(Ohandi. 

sitoel (perf. sitiləes) vb. intr. v. siklo l 
situăci/a, -e s.f. situati/e, -i. 

sivn/0, -e s.m. croitor, ~i. 

sìvo adj. invar. gri. 

sï vb. v. si. 

skafed/î, -æ s.f. masă, mese; față, fețe de 


masă. 


skamin(d), ~a s.m. scaun, ~e. 


skăpisarel ( perf. skăpisardees) vb. intr. 
v. xastral. 

ski-phal, ski - phala s.f. schiu, ~uri; le 
ski-phalençar cu schiurile. 


skòl/a, -e s.f. v. $ kola. 
skolaq/o, -i, .-e, -e adj. v. śkolaq o. 


slòbodo adj. invar. v. m e s t o. 


so pron. interog.-rel.,conj. I. pron., ad.- 
interog. ce. II. conj. că. 


sob/a, -e s.f. camer/ă, -e; încăper/e, -i| v. 
şi: livni ]. 

sociălo adj. invar. social, ~ă, ~i, ~e. 
socio-kulturalikan/o, -i, -e, -e adj. socio- 
cultural, ~ă, ~i, ~e. 


sòde pron. interog.(format din pron. 
interog.-rel. so + prep. românească de ) 
cât, câtă, câți, câte. 


sòf/a, -e s.f. sofa, ~le; canap/ea, -ele. 

so-l constr. formată din pron. so si art. 
hot. äl / ïl : so-l duj amândoi, ambii; 
amândouă, ambele. 

solmisarel (perf. solmisardæS) vb. tr.a 
solfegia.. 


sombesel (perf. sombeslaes) vb. intr. 
a se întruni, a face /a sta/ a participa la 
un consiliu/ la o adunare. 

somdasn/o, -i, -e, -e adj., subst. m, f. I. 
adj. membr/u, -ă, -i, -e. II. subst. m.: 


somdasn/o, -e membr/u, -i (într-o 


organizație etc.) subst. m.: somdasn/i, -œ 
membr/ă, -e. 


somgodi/pen [-mos], -mata s.m. 
constientiz/are, -ări. 

somiivi/pen [-mos], -mata s.m.viață în 
comun, coexistentà, conviețuir/e, -i. 
sosq/o, -i, -e, -e pron. interog.-rel. so " 
ce " (în gen.). 

sosten/i, -æ [sostae] s.m. izmană, 


izmene; chil/ot, -oţi; sort, ~uri. 


sos0ar pron. interog. so ” ce ” la cazul 
abl. de la (din) ce; din ce cauză. 


sovdalin, ~a s.f. v. sovkherk otor. 
sovimasq/0, -i, -e, -e adj. v. sovipna 
sqo. 

sovipnasq/o, -i, -e, -e adj. de dormit. 
sovkherkotor, —a s.m. dormit/or, -oare 
[v. sin. sovdalin]. 

sovthan, ~a s.m. pat, ~uri. 


soça pron. interog.-rel. so "ce”la cazul 
soc.-instr. cu ce. 


specifiko adj. invar. specific, ~ă, ~i, ~e. 


spektàkul/o, -uræ s.m. spectacol, ~e. 


spidel ( perf. spidəes) vb. tr. a împinge. 
spitàl/o, -uræ s.m. spital, ~e. 

sportìvo adj. sportiv, ~ă, ~i, ~e. 

spòrt/o, -uræ s.m. sport, ~uri; sportosĝar 
din sport. 

sportosq/o, -i, -e, -e adj. de sport, al (a, 
ai, ale) sportului. 


s-s-s! interj. s-s-s-s. 


stàci/a, -e s.f. stati/e, -1. 


stadi, -æ s.f. v. sta di. 


stadion/o, -uræ s.m. stadi/on, -oane. 


stadíi, -æ s.f. sapcà, sepci; chipiu, ~uri; 
căciul/ă, -i [v. şi kada]. 


stard/o, -i, -e, -e adj. v.astardo. 
starel (perf. stardaes) vb.tr. v astarel. 
străd/a, -e adj. stradă, străzi. 

stradaq/o, -i, -e, -e adj. de stradă, al (a, 
ai, ale) străzii. 

strafin, ~a s.f. fulger, ~e; străfulger/are, 


-ări. 


strafinutn/o, -i, -e, -e adj. 
(stră)fulgerăt/or, -oare, -ori, 
-oare;strălucit/or, -oare, -ori, -oare. 
stratègi/a, -e s.f. strategi/e, -i. 


striZaresq/o, -i, -e, -e adj. v. belutesq 
o. 

striZàr/i, -æ s.m. v. b e lut. 
struktür/a, -e s.f. structur/ă, -i. 

sudutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) sud, 
sudic, ~ă, ~i, ~e. 

sugèsti/a, -e s.f. sugesti/e, -i. 

sumb, ~æ s.f. sămânță, seminţe ( de 
plante). 

sumbaerel (perf. sumbaerdaes) vb. tr.a 


semăna, a însemânța. 


sumunc/a, -e sf. v.su mb e. 


sung, ~a s.f. miros, ~uri. 
sungal (perf. sungajlæs) vb. tr. a mirosi. 


sun/0, -e s.m. vis, ~€. 
superlativo s.m. superlativ. 


surn/o. -i, -e, -e adj. cenuş/iu, -ie, -ii, -ii; 
sur, ~ă, ~i, ~e [v. şi u(Oharalo ]. 


sur/0, -e s.f. caz, ~uri, ocazi/e, -i [V. şi 
abser ]. 
suthan s.m. v. sovthan. 


suv, ~a [-æ] s.f. ac, ~e. 


suval/o, -i, -e, -e adj. cu ace. 


svak/o, -i, -e, -e pron., adj. nehot. fiecare. 
svakonesq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) 
fiecăruia. 


svunto adj. sfânt, ~ă, sfin/ti, -te. 


Sagar,—a s.m. leu, lei.. 

Sagarn/i, - æ s.f. leoaic/ă, -e. 

Sax, ~a s.m. varză, verze. 

Saj vb. invar. a putea. 

Sajarel ( perf. sajardaes) vb. tr. a face 
posibil, a permite. 

Saji/pen [mos], ~mata s. m. v.sajnip 
en. 

Sajni/pen [mos], —mata s.m. capacit/ate, 
-ăți, putint/à, -e. 

Sajnipnasq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re) 
adj. de capacitate, al (a, ai, ale) 
capacităţii. 

sajn/o, -i, -e, -e adj. 1. capabil, ~ă, ~i, ~e. 
2. potenţial, ~ă, ~i, ~e. 

Sajutni/pen [-mos], -mata s.m. 
posibilit/ate, -ăți. 

Sajutn/o, -i, -e, -e adj. posibil, ~ă, ~i, ~e. 


śand/o, -i, -e, -e adj. calm, ~ă, ~i, ~e; 
linişt/it, -ită, -iți, -ite; blând, ~ă, blânzi, 
blânde. 

śanel/i, -æ s.f. v. mica. 


Sarel, ~a s.m. v. durœ rdomilaj. 


śarelesq/o, -i, -e, -e adj. v. du ve rdo 
milajesqo. 


Sastrin, ~a s.f. arm/ă, -e. 
Sastrintr/o, -e s.m. vânător, ~i; pistolar, 
~i, trăgător, ~i (cu arma). 


Sebl/i, -æ s.f. chibrit, ~uri | v. şi 
jagavni ]. 
Sel, ~a num. card. sut/ă, -e. 


selto num. ord. al sutălea, a suta. 


seral adv. mai cu seamă, îndeosebi. 


Serand, ~a s.m. căpătâi, ~e; pern/ă, -e. 
Ser/o, -e s.m. cap, ~ete. 


Ser/orro, -orre s.m., dim. căpş/or, -oare. 


Serutn/o, -i, -e, -e adj. capital, ~ă, ~i, ~€; 
principal, ~ă, ~i, ~e. 
śifonièr/a, -e sf. sifoniero. 


Sil, ~a s.m. frig, ~uri. 


Silal/o, -i, -e, -e adj. frigur/os, -oasă, -oşi, 
-oase. 

Siloel (perf. silajlaes) vb. intr. a se face 
frig. 

Sin/a, -e s.f. şin/ă, -i. 


Sing, —a s.m. corn, coarne. 


Singal/o, -i, -e, -e adj., subst. L. adj. 
corn/ut, -ută, -uti, -ute; corn/os, -oase, 
-oşi, -oase. II. subst. m.: poliţist, -işti. 


śingl/i, -æ s.f. agraf/ă, -e. 
Singva/o, -e s.m. cerb, ~i [ v. şi 


Oèrbos ]. 


Sir, ~a s.m. început, ~uri. 

Sirdel (perf. Sirdees) vb. intr., tr. a începe, 
a demara; sirdindoj începând. 

Sirdi/pen [-mos], -mata s.m. început, 
~uri; începer/e, -i; Sirdipnas0ar de la 
început. 

Sirdipnasq/o, -i, -e, -e adj. de început, al 
(a, ai, ale) începutului. 

Sirutn/0, -i, -e, -e adj. iniţial, ~ă, ~i, ~e. 
Sisărk/a, -e s.f. con, ~uri (de conifere). 
Silavel ( perf. silavdees) vb. tr. v. šu lav 
el. 

Skol/a, -e s.f. şcoală, şcoli. 

śkolaq/o, -i, -e, -e adj. de şcoală, al (a, ai, 
ale) şcolii; ~o gonorro ghiozdan. 


Skolutn/o, -i, -e, -e adj. şcolar, ~i, ~e, ~e. 


Sofër/i, -æ s.m. v. š o f ë r o. 
Sofër/o, -uræ s.m. şofer, ~i. 
Sokolàt/a, -e s.f. ciocolat/ă, -e. 


Sol, -æ s.f. fluierat, fluierăt/ură, -i; 
sâsâit, sâsâitur/ă, -i. 
soldel ( perf. soldees) vb. intr., tr. a 


fluiera. 


Sopn/i, -æ s.f. scară, scări [v. şi uklœni ]. 


sopnaerel ( perf. sopnaerdaes) vb. tr. a 
urca scările. 


Sosoj. ~a s.m. iepur/e, -i. 


Sov num. card. şase. 

Sovto num.ord. al şaselea, a şasea. 
Sow num. card. v. Š o v. 

Stampime adj. tipăr/it, -ită, -1t1, -ite. 
Star num. card. patru. 

Stârto num. ord. al patrulea, a patra. 
start/orro, -orre s.m., dim. caiet, ~e. 


śtarvardeś num. card. patruzeci [ v. şi 


sarànda ]. 

śudræl/o, -i, -e, -e adj. răcit/or, -oare, 
-ori, -oare. 

śudrærd/o, -i, -e, -e adj. refriger/at, -ată, 
-ați, -ate ;răc/it, -ită, -iţi, -ite. 
Sudraeri/pen [-mos], -mata s.m. 
refriger/are, -ări, congel/are, -ări. 
śudrærn/o, -e s.m. frigider, ~e, 
congelat/or, -oare. 

Sudri/pen [-mos], -mata s.m. răcoare; 
răcir/e, -i. 


śudr/o, -i, -e, -e adj. rece, rece, reci, reci. 
Sukar adj. invar. frum/os, -oasă, -oşi, 


-0asc. 


Sukari/pen [-mos] , -mata s.m. 
frumuseţ/e, -i. 

Suk/o, -i, -e, -e adj. usc/at, -ată, -aţi, -ate. 
Sulavel (perf. sulavdaes) vb. tr. a mătura. 
Sulavn/o, -e s.m. măturător, ~i. 

Sund/o, -i, -e, -e adj. auz/it, -ită, -1t1, -ite; 
vest/it, -ită, -1t1, -ite; renum/it, -ită, -iţi, 
-ite. 

Sunel (perf. sundaes ) vb. intr. tr. a auzi; 
a asculta, a audia. 

Sunipnasq/o, -i, -e, -e adj. de ascultare 
/audiere; auditiv, ~ă, A, ~e. 

Sunitr/0, -e s.m. ascultător, ~i; auditor, ~i. 
Sunk/a, -e s.f. şunc/ă, -i. 

Sut s.m. oțet. 

Sutal/o, -i, -e, -e adj. v.sutlo. 

Sutaerel (perf. sutaerdaes) vb. tr. a oteti, 
a acri; a acidula. 

Sutl/o, -i, -e, -e adj. oţet/it, -ită, -iţi, -ite; 
acr/u, -ă, -1, -e, -e; acidul/at, -ată, -aţi, -ate. 
Suval, ~a s.f. mătur/ă, -i; i elektrikani ~ 
aspiratorul. 


Suzaerel ( perf. šuzəerdəes) vb. tr. v. u 


ze rel. 


Suz/o, -i, -e, -e€ adj. v. u Z o. 


tàbor/o, -uræ s.m. tabără, tabere; şatr/ă, 
-e. 

taxtaj, —a s.m. pahar, —e. 

tăksi, —urge s.m. taxi, ~uri. 


tal/o, -e s.m. baltă, bălți. 


tàlos (spoit.) s.m. barbă [v. şi (hor ]. 
taml/o, -i, -e, -e adj. întunec/at, -ată, -ati, 
-ate, întunec/os, -at, -ată, -aţi. 

tamlipen s.m. întuneric. 


tâmn/a, -e s.f. v.dure rdomilaj. 


tamnaq/o, -i, -e, -e adj. dure rdom 
ilajesqo. 

tang adj. invar. îngust, —ă, înguşti, 
înguste; strâmt, ~ă, strâm/ţi, -te; restrâns, 
-ă, restrân/şi, -se. 

tar postp. -0 a r evidenţiată ca prep. v. 
-dar. 

taraz, ~a s.m. balanţ/ă, -e; cântar, ~e. 
tasavel (perf. tasavdees) vb. tr. a sufoca; 
a îneca, a înăbuşi; a sugruma; a stinge. 
tatael/o, -i, -e, -e adj. căldur/os, -oasă, 
-oşi, -oase. 

tataerd o, -i, -e, -e adj. încălz/it, -ită, -iti, 
-1te. 

tataerel (perf. tatzerdaes) vb. tr. a 
încălzi, a face cald. 

tataeri/pen |-mos], -mata s.m. 
încălzir/e, -1. 

tati/pen [-mos], -mata s.m. căldur/ă, -i. 
tat/o, -i, -e, -e adj. cald, —à, cal/zi, -de. 
tatoel ( perf. talilaes) vb. intr-a se 
face cald, a se încălzi. 

tăv/a, -e s.f. tavă, tăvi. 

tavân/o, —urge s.m. tavan, ~e. 
tavanosq/o, -i, -e, -e adj. de tavan, al ( a, 
ai, ale ) tavanului; ~i lùstra / rovli lustră.. 
tazes adv.(spoit.) proasp/ăt, -ătă, -eți, 
-ete.. 


tai /i, -æ s.f. bucătări/e, -i [= xabepnasqi 
livni]. 


tætr/o, -uræ s.m. teatr/u, -e. 


taatrosq/o, -i, -e, -e adj. de teatru, al (a, 
ai, ale) teatrului. 

te conj. să; dacă. 

tè/a, -e s.m. ceai, —uri | var.: ćœjo]. 
teaq/o, -i, -e, -e adj. de ceai, al (a, ai, ale ) 
ceaiului. 


texarin, ~a [-æ] s.f. dimine/aţă, -ți [v. şi 


javin |. 


texarinaq/o, -i, -e, -e adj. de dimineaţă, al 
(a, ai, ale) dimineţii. 

telal prep., adv. I. prep. sub, dedesubt. II. 
adv. de sub, de dedesubt; sub. 

telærel ( perf. teləerdəes) vb. intr.1. a 
pleca.2. a lăsa jos, a pune jos.3. a înjosi. 
telæri/pen [-mos], mata s.m. plecare, 
plecări. 

tele adv. jos; dedesubt. 

teledikhærel (teledikhærdæsS) vb. tr. a 
subestima, a subaprecia. 

telefonisarel ( perf. telefonisardæs) vb. 
intr. a telefona. 

telefon/o, —urge s.m. telef/on, -oane. 
telegrăm/a, -e s.f. telegram/ă, -e. 


televizor/i, -æ s.m. v. televizoro. 


televizor/o(s), —urge s.m. televiz/or, 
-oare. 

telidialekt/a, -e s.f. v. telidialèkt 
o. 

telinòt/a, -e s.f. not/ă, -e de subsol. 


telkarpatikan/o, -i, -e, -e adj. 
subcarpatic, ~ă, ~i, ~e. 


tel- prep. v. telal. 


teloe(ve)l vb. intr. a se lăsa în jos, a 


coborî. 


telphuvaeq/o, -i, -e, -e adj. 
subpământean, ~ă, subpământen/i, -e. 
telutn/o, -i, -e, -e adj. de jos; inferi/or, 
-oară, -ori, -oare. 


tem/a, -e s.f. tem/ă, -e; temaar de la 
(din) temă. 


temătik/a, -e s.f. tematic/ă, -i. 
temperatur/a, -e s.f. temperatur/ă, -i. 


teniso s.m. tenis. 
tenisosq/o, -i, -e, -e adj. de tenis, al (a, 
ai, ale) tenisului. 


teoretikan/o, -i, -e, -e adj. teoretic, ~ă, ~i, 
~e. 


terdipnasq/o, -i, -e, -e adj. de oprire, al 
(a, ai, ale ) opririi. 


terdoel (perf. terdilæs) vb. intr., tr. a 
opri, a înceta. 


tern/o, -i, -e, -e adj. tânăr, ~ă, tiner/i, -e. 


ternomilaj, ~a s.m. v. pasmilaj. 


tetradîves, ~a s.m. (ziua de ) miercuri, 
zilele de miercuri. 
tiàr/i, -æ s.m. farfuri/e, -i. 


tìgr/o(s), ~vuræ s.m.tigr/u, -i. 


tiknenq/o, -i, -e, -e adj. de minori; al (a, 
ai, ale) celor mici. 

tikn/o, -i, -e, -e adj. mic, ~ă, ~i, ~i | var.: 
cikno]. 

tiknorrenq/o. -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) 
celor mici. 

timp/o, ~uræ s.m. timp, ~uri. 

timposq/o, -i, -e, -e adj. de timp, al (a, ai, 
ale) timpului. 


tint/a, -e s.f. cern/eală, -eluri. 


tintaq/o, -i, -e, -e adj. de cerneală, al (a, 
ai, ale ) cernelii. 

tirax, ~a s.f. pantof, ~i; condur, ~i; 
încălț/are, -ări. 

tiraxn/o, -e s.m. cizmar, ~i. 

tirdaraj s.m. martie. 

tir/o, -i, -e, -e adj. pos. v. tirr o. 
tirr/o, -i, -e, -e adj. pos. al tău, a ta, ai tăi, 
ale tale. 

to adj.pos. ( < tirro ) v. tirr o. 

toalèt/a, -e s.f. toalet/ă, -e. 

tòmna s.f. v.durerdomilaj. 
tòp/a, -e s.f. (spoit.) ming/e, -i [v. şi 
golni ]. 

tort/o ~uræ s.m. tort, torturi ; 
guglipnasqo ~o / blàto tort [v.s1: blato ]. 
tradel ( perf. tradees) vb. tr. a trimite; a 
conduce; a mâna; a îndruma; tradindoj 
trimițând. 


tradin/o, -i, -e, -e adj. trimis, ~ă, trimişi, 
trimise; cond/us, -usă, -usi, -use; dirij/at, 
-ată, -ați, -ate. 


tradi/pen [-mos], -mata s.m. trimiter/e, 
-i; conducer/e, -i; dirij/are, -ări. 

tragaver adj. invar. mobil, ~ă, ~i, ~e. 
tragaveri/pen [-mos], -mata s.m. 
mobilit/ate, -ăți. 

tragval/o, -i, -e, -e adj. 1. vivace, plin, ~ă, 
~i, ~e de viață, anim/at, -ată, -ati, -ate.2. 
neastâmpăr/at, -ată, -ați, -ate.[ v. şi: 
biachavdo]. 

trail (perf. traisardees) vb. intr. v. trai 


sarel. 


traisarel (perf. traisardaes) vb. intr. v. i i 


vel. 


trăj/o, -uræ s.m. v. jivipen. 


traktòr/i, -æ s.m. v. traktoro. 
traktor/o.-urge s.m. tract/or, -oare. 
tramvàj/o, -uræ s.m. tramvai, ~e. 


transilvaniaq/o, -i, -e, -e adj. 
transilvăn/ean, -eană, -eni, -ene; din 
Transilvania; al (a, ai, ale) Transilvaniei. 


transpòrt/o, -uræ s.m. transport, ~uri. 
transportosq/o, -i, -e, -e adj. de 
transport, al (a, ai, ale) transportului. 


traśavn/o, -i, -e, -e adj. înfricoşăt/or, 
-oare, -ori, -oare.; feroce. 


trebai/pen, [-mos], -mata s.m. 
necesit/ate, -ăți; cerinț/ă, -e. 

trebal ( perf., imperf. trebulas) vb. intr. a 
trebui, a fi neesar. 

trebutn/o, -i, -e, -e adj. necesar, ~ă, ~i, 
~e, trebuinci/os, -oasă, -oşi, -oase; util, 
~ă, ~i, ~e. 

trën/o, -uræ s.m. tren, ~uri; le trenoca cu 
trenul. 

trenosq/o, -i, -e, -e adj. de tren, al (a, ai, 
ale) trenului; feroviar, ~ă, ~i, ~e. 

trin num. card. trei. 

trine num. card. trin la cazurile oblice: 
le trine grasten pe cei trei cai. 
trinećhonengq/o, -i, -e, -e adj. trimestrial, 
de (cu durata de) trei luni. 

trinto num. ord. al treilea, a treia. 
trintonaj s.m. v. tirdaraj. 
trolejbuz/o, -uræ s.m. troleibuz, ~e. 


truj, ~a s.f. 1. jur, ~uri. 2. roată, roți.3. 
cerc, ~uri. 


trujal prep. în jurul, împrejurul. 
trujali/pen [-mos], -mata s.m. 


împrejur/are, -ări; circumstanț/ă, -e. 


trujalimateng/o, -i, -e, -e adj. de 
circumstanțe, de împrejurări, al (a, ai, ale) 
împrejurărilor/ circumstanțelor. 
trujalxramo/pen [-mos], -mata s.m. 
încercuir/e, -i. 


trujarel (perf. trujardees) vb.tr. a 
încercui, a înconjura, a da roată / ocol. 


trăp/o, -uræ s.m. trup, ~uri; corp, ~uri. 
truposq/o, -i, -e, -e adj. de trup, al (a, ai, 
ale) trupului. 

tu pron. pers. tu. 

tuliphand, ~a s.m.lal/ea, -ele. 

tumar/o, -i, -e, -e adj. pos. al tău, a ta, ai 
tăi, ale tale. 

tume pron. pers. voi. 

tumen pron. pers. tumen în cazul acuz. 
pe voi. 

tumenar pron. pers. tume în cazul abl. 
de la (din) voi; de (către) voi; despre 
(prin) voi; prin intermediul vostru. 
tumene pron. pers. tume în cazul locat. 
la (în) voi. 

tumenqe pron. pers. tumen în cazul 
dat. vouă, vă, vi. 

tumença pron. pers. tume în cazul soc. 
cu voi. 

tuÓn/i, -æ s.f.sticl/ă, -e [ v. si valin; 
vojăga]. 

tut pron. pers. tu în cazul acuz. pe tine, 
-te-. 


tutk/a, -e s.f. v. lutuni. 

tutkân/o, -e s.m. Lu tun o. 

tuĝðar pron. pers. tu în cazul abl. de la 
(din) tine; de (către) tine; despre (prin) 


tine; prin intermediul tău. 


tu0e pron. pers. tu în cazul locat. la (in) 
tine. 


tuqe pron. pers. tu ín cazul dat. tie, iti, 
-ti-. 


tuça pron. pers. tu în cazul soc. cu tine. 


Th 


tha' conj. v. thaj. 

thagar, ~a s.m. împăr/at, - ati. 
thagaresq/o, -i, -e, -e adj. de împărat, 
împărăt/esc, -ească, -eşti, -eşti; al (a, ai, 
ale) împăratului; 


thaj conj. şi. 


tham/i, -æ s.f.leg/e, -i. 

thamikanes adv.(în mod) legal. 
thamikan/o, -i, -e, -e adj. legal, ~ă, ~i, 
~e. 

than, ~a s.m. loc, ~uri. 


thanærel ( perf. thaneerdees) vb. tr. a 
localiza. 

thanenq/o. -i, -e, -e adj. al ( a, ai, ale) 
locurilor. 

thanutnenq/o(ro). -i(ri), -e(re), -e(re) 
adj. al (a, ai, ale ) localnicilor. 
thanutn/o, -i, -e, -e I. adj. local, ~ă, ~i, 
~e.Il. subst. localnic, ~i. 

thav, ~a s.m. atà, ate. 

thavdel ( perf. thavdæs) vb. intr. a curge; 
a se scurge, a se prelinge. 


thavdin/o, -i, -e, -e adj.1. curent, ~ă, 
cureníti, -te; ~o pani apă curentă.2. 


permanent, ~ă, permanenți, permanente, 


care se derulează în continuu; ~i 
konferënca conferință permanentă; 3. 
scurs, —à, scursi, scurse, 

thavdi/pen [-mos], -mata s.m. curger/e, 
-1; scurger/e, -1. 

thavdlin, ~a s.f. robinet, ~e. 

thavlin, ~a s.f. merceri/e, -i. 

them, ~a s.m. țară, țări; ținut, ~uri; 
themes0e în țară. 


themesq/o, -i, -e, -e asj. de țară, al (a, ai, 
ale) țării. 

themutnenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) 
cetățenilor. 


themutn/i, -æ s.f. cetăț/eană, -ene. 
themutn/o, -i, -e, -e I. adj. cetáten/esc, 
-ească, -eşti, -eşti. II. s.m. themutn/o, -e 
cetàt/ean, -eni. 

therd/o, -i, -e, -e adj. posed/at, -ată, -ati, 
-ate. 

therel (perf. therdees) vb. tr. a poseda. 
theri/pen [-mos], -mata s.m. posesi/e, -i; 
propriet/ate, -ăți. 

theripnasq/o, -i, -e, -e adj. de posesie, 
de proprietate, posesiv, ~ă, ~i, ~e. 


theś, ~a s.m. vultur, ~i [var.: 


phakvałvalo]. 


thodin/o, -i, -e, -e adj. v. tho v din 
o. 


thol ( perf. thowdaes) v. vb. t ho ve l. 
thovdin/o, -i, -e, -e ad;j.1. pus, ~ă, pusi, 
puse; situ/at, -ată, -aţi, -ate.2. spăl/at, -ată, 
-ați, -ate. 

thovel ( perf. thovdaes) vb. tr. 1. a pune. 


2. a spăla. 


thovipnasq/o, -i, -e, -e adj. de spălat/ 
spălare, al ( a, ai, ale) spălatului/ spălării; 


~i livni baie [= nane rlin]. 
thovnii, - ae s.f. spălător/easă, -ese. 


thovn/o, -e s.m. (persoană sau locul / 
instalaţia sanitară / obiectul de spălat) 
spălător, —1; spălăt/or, -oare. 

thowel ( perf. thowdəes) v. vb. tr. t h o v 


el. 


thowdin/o, -i, -e, -e adj. v. thovdino. 


thowimasq/o, -i, -e, -e adj. v. thovip 
nasqo. 

thud s.m. lapte. 

thudesq/o, -i, -e, -e adj. de lapte, al (a, ai, 
ale) laptelui. 

thudorn/i, -æ s.f. cratiţă, cràtite. 
thul/o, -i, -e, -e adj. gros, groasă, 
groşi, groase; gras, ~ă, graşi, grase. 
thulpand, ~a s.m.v.tuliphand. 
thuv s.m. fum. 

thuvaerel ( perf. thuveerdees) vb. tr. a 


afuma; a polua. 


thuvimb, ~a s.m. coş, ~uri, horn, ~uri | v. 


şi: komina]. 


U 
ućhal, ~a s.f. umbr/ă, -e. 
ućhalin, ~a s.f. loc, ~uri umbrite / cu 


umbră. 
ućhand/i, - æ s.f. sit/ă, -e, strecurăt/oare, 
-ori; ciur, ~uri | V. şi sita ]. 


ućhar s.m. cenuşă. 


ućharal/o, -i, -e, -e adj. cenuşi/u, -e, -1, -i. 


ućhard/i, ae s.f. acoperiş, ~uri. 
uchard/o, -i, -e, -e adj. acoperit, -ită, -1t1, 
-ite. 

ucharel ( perf. uchardaes) vb. tr. a 
acoperi. 


ucharn/o, -e adj.capac, ~e. 

uć/o, -i, -e, -e adj. înalt, înaltă, înalți, 
înalte. 

udar, ~a s.m. uşă, uşi. 

uklaen/i, -æ s.f. v. O opni. 


ukloel (perf. uklilæs) vb.tr.,refl. a (se) 
urca, a se càtàra, a (se) sui. 


ulavel (perf. ulavdees) vb.rr. v. xu lav 
el. 

umal, ~a s.m. domeni/u, -i. 

umblal, ~a s.m. tăciun/e, -i. 

umblavel (perf. umblavdaes) vb. tr., 
intr.a atârna, a spânzura; a depinde. 
umblavn/o, -e s.m. umeraş, ~e. 


universitet/a, -e s.f. universit/ate, -ăți. 


unuk/a, -e s.f. nepoat/ă, -e. 
ùnuk/o, -uræ s.m. nep/ot, -oti. 


unilutn/o, -i, -e, -e adj. dat/or, -oare, 


-ori, -oare | var.:vunțilutno]. 


urdon, ~a s.m. v. vurdon. 

uzard/o, -i, -e, -e adj. v. žu kerd o. 
uźarel ( perf. uZardees) vb. intr. v. Zu ke 
rel. 

uźærd/o, -i, -e, -e adj. curăț/at, -ată, -ati, 


-ate. 


uzaerel ( perf. uzeerdaes) vb. tr. a curăța; 
a face curat / frumos; a purifica [var.: 


suze rdes ]. 


ušzo, -i, -e, -€ adj. 1. curat, ~ă, curaţi, 
curate. 2. neprihăn/it, -ită, -iţi, -ite. 
[ var.: Suzo; vuzo]. 


uzunaerd/o, -i, -e, -e adj. v.uze r d o. 


ui-arel ( perf. utardəss) vb. tr., intr. 


Zukerel. 


Vv 


va adv. da | var.: ova ; sin: ja ]. 

vaxt, ~a s.m. timp, ~uri. 

vaxtan, ~a s.m. ceas, ~uri; pendul/ă, -e. 
vaj conj. sau. 

vak, ~a s.m. voc/e, -i; glas, ~uri | v. şi 


krřlol. 


vakærel ( perf. vakeerdees) vb. intr., tr. a 


pronunța, a rosti, a glăsui; a conversa, a 


vorbi; a discuta; vakcerindos (vakerindoj) 
pronuntánd ( rostind; vorbind). 
vakæri/pen [-mos], -mata s.m. 
conversați/i, -1; comunic/are, -ări; 
exprim/are, -ări; vorbir/e, -i; discuti/e, -1; 
pronunti/e, -i; vakæœærimata conversații; 
vakceripnaga cu pronuntie (conversație 
etc). 

vakaeripnasq/o, -i, -e, -e adj. de 
conversaţie, de comunicare, de exprimare; 


de rostire; de pronunție. 


vakzern/o, -e s.m. vorbit/or, -ori; 
interlocut/or, -ori; crainic, ~i. 
vakerel ( perf. vakerdees) vb. intr., tr. v. 


vake rel. 

vakerlin, ~a s.f. parlament, ~e. 
vakerlinæq/o, -i, -e, -e adj. de parlament, 
al (a, ai, ale) parlamentului. 


vakern/o, -e s.m. v. va k e r n o. 
valin, ~a sf. sticlă/, -e [v. şi tuOmi]. 


vanr/0, -€ s.m. v.anro. 

varekaca pron. nehot. varekon la cazul 
soc.: cu cineva, cu careva. 

varekana adv. cândva; câteodată. 
varekas pron. nehot. varekon la cazul 
acuz.: pe cineva, pe careva. 

varekasqe pron. nehot. varekon la cazul 
dat.: cuiva. 

varekon pron. nehot. cineva, careva, 
oareşicine, oricine. 

varesav/0, -i, -e, -e pron., adj. nehot. 
oricare. 

vareso pron. nehot. oarece, orice; ceva. 


vare-sode pron. nehot. oricât. 
vasnipen |-mos] s.m. v. vastnipen. 
vasn/0, -i, -e, -e adj. v. vastno. 


vast, —a s.m. mână, mâini, braţ, —e. 
vastdel (perf. vasdees) vb. tr. a ajuta. 
vastesq/o, -i, -e, -e adj. de mână, al (a, ai, 
ale) mâinii. 

vastin/i, -æ s.f. v. elefânto. 
vastni/pen [-mos] s.m. importanţă. 


vastn/o, -i, -e, -e adj. important, ~ă, 


importan/ţi, -te [var.: importânto]. 


vast/orro, -orre s.m. dim. mânuţ/ă, -e; 
mâner, ~e; mànunchi, ~uri. 


vastus, ~a s.m. mănuş/ă, -1. 


vas prep. pentru. 


vaś-ël prep. vas (înaintea articolelor ce 
preced substantive la pl.) pentru; vas-ël 
grasta pentru cai. 


vazdarel (perf. vazdardees) vb.intr, tr.a 
sublinia, a insista, a reliefa. 


vazdel (perf. vazdaes) vb. tr. a ridica, a 
înălța; a construi. 

vazdi/pen [-mos,], -mata s.m. 1. 
ridic/are, -ări. 2. revoluti/e, -i. 


vàz/i, -æ s.f. câmpi/e, -i; livadă, livezi. 
vase adv. încă. 

velinal/o, -i, -e, -e adj. venin/os, -oasă, 
-oşi, -oase. 

velìn/o, -uræ adj. venin, ~uri. 
verànd/a, -e s.f. verand/ă, -e; prisp/ă, -e. 


verifikàci/a, -e s.f. verific/are, -ări. 


vering, ~a s.f. lanţ, ~uri | v. şi virklin ]. 


vërsi/a, -e s.f. versiun/e, -i. 

verver adj. invar. difer/it, -ită, -iţi, -1te; 
divers, ~ă, diverşi, diverse. 

ververes adv. (în mod) diferit / 
divers/diferentiat. 

ververi/pen [-mos], -mata s.m. 
diversit/ate, -ăți; variet/ate, -ăţi; 
diferenţ/ă, -e; 


veselo adj. invar. v. losalo. 


vestes adv. (în mod) liber. 


vest/o, -i, -e, -e adj. liber, ~ă, ~i, ~e; 
degajat, ~ă, degaj/aţi, -ate; voi/os, -oasă, 
-OŞI, -oase sasto-vesto sănătos-voios [v. şi 
mesto]. 

ves, ~a s.m. pădur/e, -i. 

vesesq/o, -i, -e, -e adj. 1. de pădure, al (a, 
ai, ale) pădurii.2. sălbatic, ~ă, ~i, ~e. 
vesutn/o, -i, -e, -e adj. forestier, ~ă, ~i, 
~e. 


vi conj. (cumulativ) si (de asemenea). 
vil/o, -e s.m. v. ilo. 


viram, ~a s.m. punct, ~e; semn, ~e; o 
agorutno ~ punctul final; dikhipnasqo 


viramesĝar din punct de vedere. 
virami/pen [-mos] s.m. punctualitate. 


virklin, ~a s.f. v. vering. 


virpek/o, -e s.m. pesm/et, -eți, pàin/e, 
-i prăjit/ă, -e, biscu/it, -iți. 

vìzit/a, -e s.f. vizit/ă, -e. 

vizitisarel (perf. vizitisardæs) vb. tr. a 
vizita. 


vizitizel (perf. vizitisardæs) vb. tr. v. 
vizitisarel. 


vinatorii, -æ s.f. v. Sastrintro. 


voj pron.pers. ea. 

vojăg/a, -e s.f. v. valin. 

vòlejo s.m. volei. 

volejosq/o, -i, -e, -e adj. de volei, al (a, ai, 
ale ) voleiului. 

von pron.pers. ei, ele. 


vòrb/a, -e | căld.: vorbi] sf. v. lav. 


vordorigutn/o, -i, -e, -e adj. v. nordu t 
n o. 

vortarel (perf. vortardæs) vb. tr. a 
îndrepta. 


vortari/pen [-mos], -mata s.m. 1. 
indrept/are, -ări. 2. direction/are, -ări.3. 
regl/are, -ări. 

vortorin,~a s.f. rigl/ă, -e. 
vortorinæl/o, -i, -e, -e adj. îndung/at, 
-ată, -ați, -ate. 


votan,,nq/o, -i, -e, -e adj. de plante, al 
(a, ai, ale) plantelor. 


votanærel ( perf. votanærdæsS) vb. 
tr. a planta, a sădi. 

vòtan/i, -æ s.f. plant/ă, -e; e votan, nçar 
cu plantele. 

votravæl/o, -i, -e,-e adj. otrăvit/or, 
-oare, -ori, -oare. 

vov pron. pers. el. 

vræm/a, -e sf. v. vaxt. 

vudar, ~a s.m. v. udar. 

vulic/a, -e s.f. v. stràda. 

vùnäto [căld.: pl. vüneci] adj. invar. 


vunzilutn/o, -i, -e, -e adj. uni ilutn 
o. 
vurdon, ~a s.m. căruț/ă, -e. 


vurdon/orro, - orre s.m. dim. căruţ , 
~uri; vagonet, ~e. 

vušarel (perf. vuZardəes) vb. tr. v. u Z a r 
el. 


vuš/o, -i, -e, -€ adj. v. u Z o. 


w 


woj pron. pers. v. voj. 
Won pron. pers. v. v o n. 


Wov pron. pers. v. V 0 v. 


zăla adv.( urs.) v. zà las a. 

zălaga adv. puţin. 

zembil/a, -e s.f. zambil/ă, -e. 

zebr/a, -e s.f. zebr/ă, -e. 

zelenaerd/o, -i, -e, -e s.f. înverz/it, -ită, 
-iți, -ite. 

zelenimatenq/o, -i, -e, -e adj. de 
verdeţuri, al (a, ai, ale) verdeţurilor. 
zeleni/pen [-mos], -mata s.m. verde/ață, 
-turi. 

zëlen/o, -a adj.(m.f.sg.; m.f. pl.) verde, 
verzi, ( căld., pl.: zeleni). 

zelenoel ( perf. zelenilaes) vb. intr. a 
deveni verde ( a se face verde). 
zerabser, ~a s.m. 1. eşec, —uri.2. 
accid/ent, -ente. 

zersur/0, -e s.m v.zerabser. 


zerv/o, -i, -e, -e adj. stâng, ~ă, ~i, ~i; 
zervi rig partea dreaptă. 

zet s.m. untdelemn. 

zinzærd/o, -i, -e, -e adj. (spoit.) lung, ~ă, 
~i, ~i; întins, ~ă, întin/şi, -se. 

zinzærel (perf. zinzærdæs) vb. tr. a 
întinde; a lungi, a face să devină lung. 
zon/a,-e s.f. zon/ă, -e. 

zor, ~æ s.f. puter/e, -1; forț/ă, -e; tări/e, 


-1; zoræœça cu forţă; anel zorceca a sili, a 


aduce cu forţa. 


zoral/o, -i, -e, -e adj. puternic, ~ă, ~i, ~e. 
zorærd/o, -i, -e, -e adj. întăr/it, -ită, -1ti, 
-ite; consolid/at, -ată, -ați, -ate; fix/at, -ată, 
-ați, -ate. 

zorærel (perf. zoraerdaes) vb. tr. a întări, 
a consolida, a fortifica; a da puteri cuiva, 
a împuternici pe cineva. 

zoraeri/pen [-mos], -mata s.m. L. 
întărir/e, -i; fortific/are, -ări; consolid/are, 
-ări. II. împuternicir/e, -i. 

zumavel (perf. zumavdaes) vb. tr. a 
proba, a încerca; zumavindos încercând; a 
gusta (o mâncare). 

zumavi/pen [-mos]. -mata s.m. prob/ă, 


-e; încerc/are, -ări. 


o 


A 
źil/to, -te [-ci] adj. galben, ~ă; ~i, ~e [ v. 
şi gàlbeno J. 
Ziràf/a, -e s.f. giraf/ă, -e. 
Zojdives, ~a s.m. joi, zilele de joi. 
Zudec/a, -e s.f. v. Zud ë c o. 
Zudëc/o, -uræ s.m. judeţ, ~e. 
Zudecosq/o, -i, -e, -e adj. de judeţ, 
judeţ/ean, -eană, -eni, -ene; al (a, ai, ale) 
judeţului. 


Zukerdo adj. aştept/at, -ată, -aţi, -ate | v. 
var. aZukerdo |. 


zukerel ( perf. Zukerdees) vb. intr., tr. 
a aştepta [ v. şi: aZukerel, atukerel, 


iakerel, uiarel, uzarel]. 


Zulaj s.m. v. j ù lio. 


źùngl/a, -e s.f. jungl/ă, -e. 


Zutil (perf. Zutisardaes) vb. tr. v. Zutis 
arel. 

źutime adj. invar. ajut/at, -ată, -ati, - ate. 
Zuti/pen [-mos], -mata s.m. ajut/or, -oare; 
ajutor/are, -ări; e Zutipnaca, cu ajutorul. 


źutisarel (perf. Zutisardees) vb. tr. a ajuta. 


Q 


taj, ~a s.m. duş, ~uri. 


akerel (perf. łakerdæs) vb. 


tr., intr. v. żzukerel. 

al (perf. gelæs) vb. intr. a merge, a se 
duce; łandoj(tandos) mergând. 
ali/pen [-mos], -mata s.m. conduită, 
comportament, ~e. 

tanavel (perf. tanavilæs) vb.tr. a 
înştiința, a anunţa. 

tanel (perf. țanglees) vb. tr., intr. 1. a şti, 
a cunoaşte.2. a şti, a putea. 

angavd/o, -i, -e, -e adj. trez/it, -ită, iţi, 
-ite; conştientiz/at, -ată, -aţi, -ate. 


tangavel ( perf. țangavdaes) vb. tr.a 
trezi; a constientiza. 


angavn/0, -e s.m. (ceas) deşteptător. 
zanegli/pen, |-mos], -mata s.m. 
cunoştinţă, -e; țanglimatengar cu 
cunoştinţe. 

anglimatenq/o, -i, -e, -e adj.de 
cunoştinţe, al (a, ai, ale) cunoştinţelor. 
ani/pen [-mos], -mata s.m.cunoaşter/e, 
-i. 


antri/pen [-mos], -mata s.m. stiint/à, -e. 


tèlo, -uræ s.m.1. gem, ~uri. 2. gel, 
~uri. 


enenq/o, -i, -e, -e adj. de 
inşi/indivizi/persoane, al (a, ai, ale) 
insilor/ indivizilor/persoanelor. 


enesq/o, -i, -e, -e adj. de 
ins/individ/persoană, al (a, ai, ale) 
insului/individului/persoanei. 

en/0o,-e adj. ins, inşi; individ, 
indivizi; persoan/ă, -e (de sex 
masculin);tip, ~i; 

zenutn/0, -i, -e, -e adj.personal, ~ă, 
~i, ~e. 

ți prep.până. . 

tivdærd/o, -i, -e, -e adj. învi/at, -ată, -ati, 
-ate. 

tivdæritr/o, -e s.m. animator, ~i | v. şi 
animatoro]. 


kivel (perf. fivisardaes) vb.intr. a trăi, a 
viețui. 


ivi/pen [-mos], -mata s.m.viață, vieți. 


ivipnasq/o, -i, -e, -e adj. de viață, al (a, 
ai, ale) vieții. 
tivisarel (perf. tivisardæs) vb.intr. v. 


ivel. 


ivutn/0, - i, -e, -e adj. viu, vie, vii, vii. 
tivutreng/o, -i, -e, -e adj. de animale, al 
(a, ai, ale) animalelor. 

zivutr/0, -e s.m ființ/ă, -e;.animal, ~e. 


kor, ~a s.m. catâr, ~i. 


zorn/i, -æ s.f. catárc/à, -e. 
tor/o, -e s.m. v. Í or. 


tukel, ~a s.m. càin/e, -i; tukleça cu 
câine. 

uklesq/o, -i, -e, -e adj. de câine, 
căin/esc, -ească, -eşti, -estl; al (a, ai, ale) 
câinelui; ~o luvorro cuşcă de câine. 
tut, ~a s.m. evreu, evrei [V. şi 
biboldo]. 

tut/o, -e s.m. perech/e, -i. 

tuvli, -æ s.f. nevastă, neveste; muier/e, 
-1. 

uvlaeq/o, -i, -e, -e adj. de nevastă 
(muiere), al (a, ai, ale) nevestei (muierii); 


muier/esc, -ească, -eşti, -eşti. 


-q- 
-qe postp. (în dat.): lesqe lui, îi, -i-. 
-q/o, -i, -e, -e postp. (în genit.):lesqo, 


lesqi, lesqe, lesqe al, a, ai ale lui; 
laqo, laqi, laqe, laqe al, a, ai, ale ei; 
lenqo, lenqi, lenge, lenge al, a , ai, ale 
lor. 

-q/o(ro).-i(ri), -e(re), -e(re) postp. (în 
genit., forma lungă, la urs. şi carp.) v. 
-q/0, -i, -e, -e. 

-ç- 

„Ga postp.( cu soc.-instr.) cu. 


..-ça(r) postp. v. ...ç a. 


-0- 


-0ar postp.(în abl.) din, de la; de (către); 
despre; prin; prin intermediul, grație... 
(datorită...). 


-0e postp. (în locat.) la; în.