Dicţionarul bilingv român-rrom, rrom-român

Dicţionarul bilingv  român-rrom. rrom-român, ghidul de 
conversaţie în aceleaşi limbi sunt — din acest punct de vedere veritabile 
invitaţii la cunoaştere şi dialog, depăşind categoric valenţele unor lucrări 
pur socio-culturale ale celor care, trăind de veacuri în România, sunt o 
parte întreagă, o componentă a societății româneşti. 


A 


abecedari  s.m.- abecedar; 

abecedari nevo/neo- abecedar nou. 

abiau s. m.- petrecere. 

aburos oja (aburo)s. m.abur; 

o paji kerla aburos (o pai cărei aburo) apa face abur. 
acana adu. acum. 

acareto s.m.- acaret. 

achar vb. tr.- cheamă; 

achar les!- cheamă-l! 

achor s.f.- nucă; 

achorengo-de nuci. 

achorin s.m.- nuc (pom). 

acordeono s.m.-acordeon; o dad ghilabalas le acordeo- 
noscoste- tata cântă la acordeon. 

acvario s.m -acvariu. adică adu. adică. 

aero s.m.- aer. 

aghes adu. azi, astăzi; aghesireat azi-noapte. 


agrafa s.f. agrafă. ah inten. ah! aide interi, haide! aide.' AOe 

acana! Haide! Au venit acum! 

ajutiu vb. refl. ajut; aju.tiu.-les 

îl ajut; ajutiu-lao ajut; qju- 

tiu-le îi ajut. alama s.f. alamă. ale/au vb. tr. vino; ale (au) 

mande vino la mine. alimentara s.J. alimentară. alosar vb. tr. alege; atos 
alegi. altari/altaro s.m. altar. aluna s.f. alună. aluniţa s.f. aluniţă. alvaua 
s.f. halva, alviţa s.f. halviță. ama cori/, dar, însă; ci. am al s.m. prieten, 
tovarăş. ambrolin s.m. pom fructifer. ame pron. pers. noi; amen pe noi; 
amengă nouă/ne/ni; 

amaro al nostru; omendar de la noi; 

amenta cu noi. 

amenda s.f. amendă. amendisar-la vb. tr. amendeaz-o; 

amendisar-les amendează-l 


amorțeala s.f. amorțeală. 

amos s.m. ham pentru cai. 

an/ande/ano prep. în; 

ande cadaua ttmpo în timpul acesta. 

anau s.m. nume; thodeâs lesco anau i-a pus numele. 
prep, pentru. “*dar prep. printre; pentru. Ade vb. tr. adus; 
andine au Adus; an.' adă!; 

andeman-Qă! adu-mi!/mi-a adus; 

Qndele-n-gă le-a adus. “"<lre adu. înăuntru. “gar s. m. cărbune. “gle 
adu. înainte; an- 

9la/anglaL înaintea (cuiva); 

Qngla o chăr înaintea casei; 

figla tu-te înaintea ta. ^grusti s./ inel; (pi) an- 
Brustea inele. “U vb. tr. adu-o!; an ta-les 


“<3u-l!; te anel-les să-1 
a3ucă: me andem-la eu am 
anro S. M. OU. 


“P**ato s. m. aparat; apărata 

'"9ndimosco aparat de ras." :P'«piisai-lo vb. refl. el s -a 

“Propiat. 

“P'*pime adu. aproape. "*&0 s. m. arab. ™°^hăl vb. păzeşte; arach 
Păleşte!; ni arachlem-nes 

u 1-am găsit; aracha-ma păzeşte-mă de 

“schi adu. aseară. 

aahlea vb. tr. a găsit; ““chlo găsit; arachadilos *"* găsit; con rodel 
arachăn Cin caută găseşte. 

arăsăj vb inr ajunge. 

arbitro s m arbitru. 

arCiC/arcjc) s m 


arco 

aricio 

.m. arc. s. m. arest. s. m. arici. 

arisar vb. tr. ara; te orisares e phuu să ari pământul; le tractoreia. oris e 
phuu cu tractorul ari pământul. 

armaia s. n. blestem. 

armata s.J. armată. 

aro s. m. făină; orăsco de faină; le arăsco ale făinii. 

articolo s. n. articol. 

artisto s. m. artist. 

artizanate s. m. artizanat; artizanatos-chi de artizanat. 

asau’ s. m. moară; asau var-valeaco moară de vânt; o asau asaei 
porumba (păpu-şoiu) moara macină porumbul. 

asau? vb. tr. râd/râzi; osalos râdea; asau tu-tar râd de tine; asau /a-tar 


râd de ea: asau tumendar râd de voi; asau lendar râd de ei. 

asfalto s. m. asfalt. 

aspiratoro s. m. aspirator. 

astar vb. refl. a  prinde/aprinde; astardo  prins/aprins;  astarde 
prinşi/aprinşi; os-tordi prinsă/aprinsă; os-tardi-le s-au prins; ostar-la! 
prinde-o!; astar-les! prinde-1!; astar-le! prinde-i!; astaren! Prindeţi!; astar- 
de la fătate aprinşi la faţă; astardi-le ăl chăra s-au aprins casele; astarde 
e iag ei/ele au aprins focul; astar e iag aprinde focul; astaren le grasten 
prindeţi caii. 

astardo adj. aprins. 

aş vb. intr. taci; aşen tăceţi!: oseon atenţie! 

15 

AŞE-AVR 

aşel vb. intr. a rămâne; os râmai; oseau i me rămân şi eu; oşiloios 
corcoro rămăsese singur. 

aşunes/aşun vb. auzi, oşun-deon ai auzit; osundineon aţi auzit; oşunen! 
auziți!; aşundean les 1-ai auzit; aşundean mişto ai auzit bine. 

ateliero s. m. atelier. 

athadeasma vb. tr. m-a înşelat, m-a minţit. 

athe adu. aici; athar de aici. 

autobuze s. m. autobuz. 

aver pron. nehot. altul, alta, alţii, altele; aurengd altora/al altora. 

aver felo adu. altfel. 

avghin s.J. miere (de albine). 

avileale-n-gă vb. tr. le-a venit; avileale-n-gă mişto le-a venit bine. 

avilem vb. am venit; avilo a venit (el); avili a venit (ea); avile au venit (ei, 
ele); au.' vino!; aues vii; au oarde! vino încoa!! 

aviono s.m. avion. 

avri adu. afară; avreal pe afară. 

B 

bacii s.f. oaie; le bacrenţa cu oile. 

bacrişo s.m. miel. 

bagajo s.m. bagaj. 

baht s.m. noroc; (pL) bahta noroace; baht te del-tu o del kako, nane! 
noroc să-ţi dea Dumnezeu, nene!; baht i sastimos noroc şi sănătate; chi 
baht norocul tău: baht te delo del! noroc să dea Dumnezeu! 

bahtalo adj. norocos; bahtali norocoasă; (pi.) bahtale norocoşi. 

bai s.f. mânecă; e bai le ga-deschi mâneca cămăşii. 

baiera s.f. baieră; e baiera le goneschi baiera sacului. 

bal s.m. păr, fir de păr; o bal jaclesco păr de câine; o bal manuşesco păr 
de om. 

bălai s.f. copaie; (pL) bălaia copai. 

balami s.f. cucoană. 


balamo s.m. cucon, domn. 

băii s.f. scroafă; baleachi de scroafă. 

balo s.m. porc; balesco de porc. 

balono s.m. balon. 

balta s./ baltă/bălţi. baltono s.m. palton. banca s.J. bancă. bancnota 
s.f. bancnotă. banco s.m. banc. bango adj. strâmb; banghi 

strâmbă;  (pi.)  banghe 

strâmbi. bar s.f. gard, curte; (pi.) ba- 

rea garduri, curţi. bara s.f. bară. barca s.f. barcă/bărci. baricano adj. 
încrezut; bari- 

cani încrezută. bariera s.f. barieră. barilo vb. refl a crescut; barili (ea) a 
crescut. baro adj. mare; lego baro mai 

marele lor. barr s.m. piatră (pietre); pha- 

raiel-pe ăl barra şălestar 

crapă pietrele de frig. barroro s.m. pietricică. basalderi s.m. lăutar. 
basculanta s.f. basculantă; 

bosculisardea o chisai a 

basculat nisipul. bastono s.m. baston. başaldo s.m. acordeon. başel 
vb. tr. a lătra; dl juca! 

başen câinii latră. 

17 

BAŞ-BUF 

başno s.m.. cocoş; bosnesco de cocoş; bosnoro cocoşel. 

batista s.f. batistă. 

baligari s.m. bălegar. 

bălțato adj. bălţat. 

barboso adj. bărbos. 

barşa s.f. ani; dl barsa le târ-nimaschi anii tinereţii; bdr-şengo de ani; 
cozom bdrsa sdtu? câţi ani ai? 

băw s.m. nuntă. 

be interj, mă!, măi! 

beco s.m. bec (de iluminat). 

bejo adj. bej. 

beng s.m. drac; jea bengăste! du-te dracului! 

benzina s.f. benzină. 

berbeco s.m. berbec. 

beruj s.m. albină. 

besela vb. tr. a sta; beşăl stă. 

bezăh s.m. păcat; tpl.) bezd-ha păcate. 

bi prep. fără; bi sdresco fără cap; bigoghiaco fără minte. 

bibi s.f. mătuşă. 

biblioteca s.f. bibliotecă. 

bichin vb. tr. a vinde; bichin-dea a vândut; bichinde au vândut (vânduți); 


bichin-dem am vândut. 

bicicleta s.f. bicicletă; bict-c/etaia cu bicicleta. 

bidono s. n. bidon. 

bijeanglo adj. neruşinat, neştiutor. 

bila s.f. bilă. 

birouo s. n. birou. 

birul s.f. albină. 

bis alde m vb. tr. am trimis; bisaldeonai trimis; btsaldo 
trimis; bisalde trimişi; bisaldi trimisă. 

bistrau vb. intr. uit; bistdrdo uitat; bistdrde au uitat; bistdrdi uitată. 
bis num. cârd. douăzeci. 

blato s.m. blat de tort. 

bloco s.m. bloc. 

bobo s. n. bob. 

boboco s.m. boboc. 

bobotează s.f. bobotează. 

boch s.f. foame. 

bochalo adj. flămând; muie bochatar morţi de foame. 
bocoli s.f. turtă; (pi.) bocolea turte. 

bolau vb. tr. a boteza; boli-mos eu botez; boldeales 1-a botezat. 
boldimos s. rR. botez. 

bomboana s.f. bomboană; (pi.) bomboane bomboane. 
bordeio s.m. bordei. 

boii s.n. noră; (pi.) borea nurori. 

boxiero s.m. boxer. 

brado s.n. brad. 

braga s. n. braga. 

brava interj, bravo! 

brâşând s.m. ploaie; (pi.) brd-sdnda ploi; del o broşând dă ploaia; 
brdsdndes-co de ploaie. 

bronzo s. R. bronz. 

bucătar o s.m. bucătar. 

bucătăria s.f. bucătărie. 

buco s.m. ficat; bucdschi de ficat; hau che bucă! mânca-ţi-aş ficatii! 
bufeto s. n. bufet. 

BUH-BUZ 

18 

buhai s.m. bivol, buhai; bu-haesco de bivol, de buhai. 
bul s.f. fund; (pL) bulea funduri. 

bule ub. tr. a avea contact sexual. 

bure t o s. m. burete. 

burico s.n. buric. 


burnic s J. pumn; de burnic /oie un pumn de bani. 

busios ub. tr te numeşti; sar buşios? cum te numeşti? 

me busioau eu mă numesc; oi busiol ea se numeşte; on buşion ei se 
numesc. 

but adj. mult; but loie mulţi bani. 

but janglo adj. deştept; mult ştiut. 

buvlile ub. tr. s-au lăţit/lărgit- 

buvlo adj. lat; buvli lată; (pi.) buvle lati. 

buzni s.f. capră. 

C 

cachia s.J. foarfece. 

cai adu. unde; catar de unde. 

calo adj. negru; coli neagră; (pi.) cale negri. 

camau ub. vreau; me camau eu vreau; oi camei ea vrea; on comen ei 
Vor. 

can s.m. ureche. 

cana adu. când. 

căngii s.f. pieptene. 

carfin s. m. cui; (pi.) cărfea cuie. 

cast s. m. lemn; (pL) costa lemne. 

caşuco adj. surd. 

cărau ub. re/L fac; car! fă!; cărei face; caras facem. 

cărco adj. amar. 

cazom adu. cât. 

cazon adu. cât. 

câcai s.f. căldare. 

ceacimos s.n, adevăr/adevăruri; ceoces într-adevăr. 

ceaileardo ub. re/L săturat; ceailtie s-au săturat; ceai-lilo s-a săturat. 
ceailo adj. sătul. 

ceainice s. m. ceainic. 

ceaio s.n. ceai; ceaioschi de 

ceai; e cana ceaioschi cană 

de ceai. ceamb s.m. şorici; ceamb 

balesco şorici de porc. ceang s.J. genunchi; (pi.) 

ceanga genunchi. cear s.f. iarbă; (pi.) cearea 

ierburi. cear ub. tr. linge; ciards lingi; 

cearm-ai pe faţa linge-mâ 

pe față: dl gurumnea cea- 

răn lon vacile ling sare. ceara s.f. ceară. cearo s.m. castron. ceaso s.m. 
ceas, oră. ceaşca s.f. ceaşcă. centimetro s.m. centimetru. cerbo s.m. 
cerb. cerco s.m. cerc. cerneala s.f. cerneală. cero s. n. cer, bolta 
cerească. cerşetoro s. n. cerşetor. cham s./n. soare. chanci pron. neg. 
nimic. chandel ub. refl. miroase, 


pute. 

changări s.f. biserică. chăj s.f. fată. chăr s. m. casă; chăresco de 
casă. 

CHÂ-CIU 

20 

chărimos s.m. faptă: (pL) chărimata fapte. 
chăw s. băiat: chdirorro băieţel. 
chăworri s. fetiță. 

che interj, fă! 

chermalo adj. viermănos. putred. 
chermea s. n. viermi. 

chib s.f. limbă: (pi.) chiba limbi. 
chide ub. tr. adună, strânge. 

chii ub. tr. fă. 

chil s.m. unt. 

chila ub. tr. a pune: chiia pes a se pune: tho. thoipe se pune. 
chindo ub. tr. tăiat. 

chingheardo adj. ud. udat. 

chino adj. obosit. 

chir s.J. furnică: (pi) chirea furnici. 
chirado adj. fiert. 

chireol ub. tr a fierbe. 

chirvo s.m. naş: chirut naşă. 
chisai s.m. nisip. 

chonic pron. neg. nimeni. 

chostu ub. tr. şterge-te!; chos-mo.' şterge-mă! 
chudias ub. tr. a arunca. 
chungar adj. scuipat. 

chungardea ub. tr a scuipat. 
chungardimos s.n. scuipătură. 
churi s.J. cuțit. 

c h oro s.m. mânz (la cai). 
chuwdo adj. băgat. 

ciamb s.m. sorici. 

ciambel ub. tr roade, mestecă. 
cic s.m. noroi. 

cicat s.m. frunte. 

cicăn s.m. untură. 

cimitire s.m. cimitir. 

cioban o s.m. cioban. 

ciobo s.m. ciob. 

ciocano s.m. ciocan. 

cioco s.m. cioc. 


ciocolata s.J. ciocolată. 
ciohahni s.J. strigoaică, arătare, urâţenie. 
cior s.m. hoţ: cioreschi de hoţ: treaba cioreschi treabă de hoţ: ciorni 


hoaţă: cior-neaco hoaței. 

ciorchinea s.J. ciorchine. 

cioreal adu. pe furiş: jea cioreal mergi pe furiş. 

ciorel ub. tr. a fura: ciordano de furat: so sdtu ciordono? ce ai de 
furat? 

cioro adj. sărac; (pi.) ciord săraci. 

cipota adj. puţin. 

circo s.m. circ. 

circulaţia s.J. circulaţie. 


cireşea s.J. cireşe. 

ciricli s.J. vrabie; ciriclo vră-bionţ. 

cislo adj. slab. 

cisma s.J. cizmă. 

cişmeaua s.J. cişmea. 

citisar ub. reJL citeşte; me citiu. eu citesc; ou citii el citeşte; oi 
citii ea citeşte; on citin ei citesc. 

cinci s.J. ţâţă, sân: (pL) ciu-cea ţâțe, sâni. 

ciuda s.J. ciudă. 

ciugnltn ub. tr. ciuguleşte. 

ciumide ub. tr. sărută, pupă; ciumidem am sărutat. 


21 
CIU-CUR 


ciutura s.J. ciutură. coro s.m. orb. 

coceac s.m. nasture; (pi.) co-  covlilo ub. s-a înmuiat. 
ceaca nasturi. covlo adj. moale; (pi.) couie 
colin s.m. piept. moi. 

cor s.J. gât. curco s.m. săptămână; curcă 


corcoro adj. singur. duminică. 


da adu. da; de asemenea. dab s. n. lovitură; dino dob lovit; de dab 
loveşte; deles dab! loveşte-1! daca conj. dacă. dad s.m. tată; dodoro 
tătic; dadengo de taţi; dodesco de tată, tatălui. daj S.J. mamă; deoco de 
mamă. 

damigeana s.J. damigeana, dând s.m. dinte. dandardea ub. tr. a. 
muşcat. dap adj. lovit. dar s.J. frică. darano s.m. fricos. daştiu ub. tr. 
pot; dostis poţi. datina s./, datină. davas s. n. judecată. de prep. de. 
decât adu. decât. deci conj. deci. Del s.m. Dumnezeu. dela ub. refl 
dă/dă-i. dema ub. tr. dă-mi! derbedeo s.m. derbedeu. descâr ub. tr. 
deschide; des- 

cdren deschideţi. deseniu ub. tr. desenez. 

deseno s.m. desen; desenos- 

co de desen. destul adj. destul. des num. cord. zece. devenisarla ub. tr. 
a deveni; 

deuentme devenit. Devia interj. Doamne!; osi deulesa.' rămâi cu 
Dumnezeu! (la revedere!); dev/es-chi de Dumnezeu. di prep. de la. dic 
inter/, uite!, iată! dich-le sune ub. re/L au visat. 

dichimos s.n. vedere. dichlea ub. re/L a vedea, a 

privi. 

dichlo s.m. prosop, ştergar, diferisar ub. tr diferenţiază, dilimos s.n. 
nebunie; (pL) deinimos/dilimota nebunii. dilo s.m. nebun; dili nebună. 
dindos adj. lovit, directoro s. director, doamna s./, doamnă. doctoro 
s.m. doctor; doctorita doctoriță. doloc adu. deloc. domno s.m. domn. 
dopo s.m. dop. 

23 

DOR-DUŞ 

dori s.J. sfoară. 

drab s.m. tutun; iarbă de descântat, doctorie, leac. 

drabarla ub. descânt-o! (fă-i farmece!). 

drabarni s./, ghicitoare, dof-toroaie. 

drach s.J. strugure; (pL) dra-cha struguri; drochengo de struguri. 

drepto adj. drept, direct. 

drom s.m. drum; dromengo de drumuri (pentru drumuri); dine drom au 
dat drumul; dromoro drumeag, drumuleț. 

duchala ub. tr. a durea; du-chol-ma o şăro! mă doare capul! 

duchum s. pumn. 

dudo s.m. dud; dudosco de dud. 

duhos s.m. duh. 

dulapo s.m. dulap. 

duma s.J. vorbă; de duma! vorbeşte! (spune!). 


duino s.m. umăr; (pL) dume umeri. 

dur adu. departe; mai dur fes-tar mai departe faţă de el. 

dureardo adj. îndepărtat; dureordi îndepărtată; (pL) dwearde îndepărtați. 
duşmano s.m. duşman; duşmanca duşmancă. 

duşmăniu ub. re/L duşmănesc. 

E 

e! ort. hoț. e ciricli vrabia. 

e? vb. in.tr. este. 

eang s.f unghie; (pL) eanga 

unghii. epaş s.m. jumătate. 

er pron. nehot flecare. ertime adj. iertat; ertime iertată/iertați. ertisarla 
vb. iart-o! 

F 

fabrica s.f fabrică. 

fajda s.J. dobândă. 

fal vb. intr. pare; mân fol mă mie îmi pare; tucăfaltuco ţie îți pare; 
omengo fala-mengo nouă ne pare. 

fapta s.f. faptă. 

farfuria s.f farfurie. 

faro s. m. far. 

făraşo s.m. făraş. 

făsui s.m. fasole; făsuieschi de fasole. 

felia s.f felie. 

ferari s.m. fierar. 

fericime adj. fericit. 

ferisar vb. fereşte: ferisar-la! fereşte-o! 

filmo s.m. film. 

financiaro adj. financiar. 

firo s. m. fir. 

flanca s.f flanelă. 


fluero s.m. fluier. foaia s.f. bancnotă, fohlea s.f. foaie, forma s.f. formă. 
formime s. n. format. foro s. m. oraş, târg. fotografia s.f. fotografie. 
fotografe s.m. fotograf. fotolio s.m. fotoliu. franco s.m. franc; francongo 
de franci/bani. frâna s.f. frână. frigidere s. m. frigider. frişca s.f. frişca. 
frizeri s. m. frizer. fructa s.f. fruct. fulgo s. m. fulg. funda s.f. fundă. 
furculița s.f. furculiță. fusta s.f. fustă. 


G 
gad s. m. cămaşă; (pL) gada. cămăşi; gadesco de cămaşă; gadengo de 
cămăşi. 


gadoro s. m. cămăşuţâ. 

gajeo s. m. sătean. 

gaji s.f. femeie (săteancă ce nu aparţine etniei romilor). 
garael vb. refl. a ascunde; garaen! ascundeţi!; garau! ascunde! 
garda s.f. gardă. 

garoafa s.f. garoafă. 

gata adj. gata. 

gau s.m. sat; gaesco de sat/al satului. 
găinațo s. m. găinaţ. 

galo vb. refl. s-a dus, a mers (el); gali s-a dus, a mers (ea); gale s-au 
dus, au mers. 

gâx s.f. râie. 

gâr vb. tr. du!; găr-le du-le! 

garai o adj. râios. 

gazo s. m. gaz, petrol lampant. 

gândaco s. m. gândac. 

gârla s.f. gârlă. 

gâscano s. m. gâscan. 

geamo s. m. geam. 

geamutro s. m. ginere. 

geanta s.f. geantă. 

gemo s. m. gem. 

gheaţa s.f. gheaţă. 

ghi s. n. inimă, suflet. 

ghicisardeas vb. tr. a ghicit; ghicisar ghiceşte; ghicisardeas mişto a ghicit 
bine. 

ghicitoarea s.f. ghicitoare. 

ghicitoro s.m. ghicitor. 

ghidono s.m. ghidon. 

ghilaba vb. tr. cântă. 

ghili s.f. cântare. 

ghin vb. tr. numără. 

ghiozdane s. m. ghiozdan. 

ghiu s.m. grâu. 

ghiuveta s.f. chiuvetă. 

gimnastica s.f. gimnastică. 

girafa s.f. girafă. 

giurgiuveaua s.f. giurgiuvea. 

globo s. m. glob. 

glota s.f. gloată. 

godino s. m. godin. 

goghialo adj. judecat, om cu minte, calculat. 


goi s.f. cărnat; (pL) goia câr-nați. 
gojni s.f. balegă. 

gono s.m. sac; (pL) gone saci. 
grajdo s.m. grajd. 

grast s.m. cal; grasta cai. 
grastoro s. m. mânz. 


27 

grazni s.f. iapă. 

grebla s.f. greblă. 

gri adj. gri, cenuşiu. 
groapa s.f. groapă. 
guleardi adj. îndulcită, 
gulero s. m. guler. 
gulimata s. n. dulciuri. 
GRA-GUT 

gulo adj. dulce; (p!.) gale 
dulci. 

guma s.f. gumă. 

gurhi s.f. bivoliță. 
gurumni s.f. vacă. 
guruu s.m. bou. 
guştero s. m. guşter. 
gutuia s.f. gutuie. 


habe s. m. bucate. 

hachios vb. tr. te pricepi. 

hai interj, hai!; haide! haide! 

haing s.J. puț, fântână. 

hale(n)-pe vb. refl se ceartă (ei). 

hamime adj. amestecat. 

hamo s.m. ham pentru cai. 

hamos s.m. mâncare/mâncăruri; homosco de mâncare. 
hamosar vb. tr. spoieşte. amestecă. 

hanamic s. m. cuscru. 


hanți adj. puţin. 

har s.J! vale. 

haravli s.J. curea. 

harcuma s.J. aramă. 

harcumar s. m. arămar. 

harnico adj. harnic. 

harnoro adj. scurtat, micşorat, mic, mărunt. 

hasardo adj. pierdut. 

haştil vb. refl cască. 

h ăi ar d o adj. găurit; 

hăiarde găuriţi; hăiardi găurită. 

hâias vb. refl. a mânca; haîi-ne au mâncat; halinea-n aţi mâncat; 
halo mâncat; hale mâncaţi. 

hait s.J. mămăligă. 

hait s.J. mămăligă, 

hârbuzo s.m. pepene; (pi) 

hărbuză pepeni. 

hau s.J. gaură, groapă; (pi) 

hăua gropi. hei interj, hei! hlelpe vb. refl a defeca. hohavau vb. refl mint, 
înşel. hohavno adj. mincinos; ho- 

nauni mincinoasă; (pi) ho- 

havne mincinoşi. holeardo adj. supărat; ho- 

leordi supărată; (pi) ho- 

learde supăraţi. holi s.J. mânie, supărare. hora s.J. horă. horahai s.m. 
turc. hudeaxdo adj. sărit, tâmpit. hulade vb. refl pieptănaţi; 

hulade-ma! piaptănă-mă!; 

hulade-ta! piaptănă-te! hulado adj. pieptănat. hurdo adj. mărunt; 
hurdi 

măruntă; (pi) hurde mărunți. 

hureal vb. tr. zboară. hutel vb. refl. sare (peste un 

obstacol); huclea a sărit; 

huti sări; huciineau sărit. 

| 

i con/, şi. 

iach s.J. ochi; (pi) tocho; bt 

iachăngo orb. iag s.J. foc; iagaco de foc. iagalo s.m. focos, pistol. ibrico 
s.m. ibric. iepaş s.m. jumătate; (pi) ie- 

pasa jumătăți. ilico s.m. ilic. ilo s.m. burtă, importante adj. important. 
incalades vb. rejl scoţi; inca- 


iade anda scoate din. incalado adj. scos. incli vb. tr. ieşi, urcă. inervate 
adj. enervat. instrucţia s.J. instrucţie. 

instrumente s.m. instrument. 

interesante adj. interesant. 

invitisar vb. tr. invită; inuitis-ordem am invitat; inuitip-tu ando chăr te invit 
în casă; inoitime invitat. 

ireat s.J. noapte. 

işi pron. nehot. ceva. 

ita interj, uite! 

ito adj, iute, ardeiat; (pi) ita-le iuți. 

iu s.m. zăpadă; iueschi de zăpadă. 

ivend s.m. iarnă. 

ivoro s.m. ivar (de la uşă). 

izdral vb. intr. tremură. 

izvoro s.m. izvor. 


l 

împâchisailo vb. tr. s-a împăcat. 

împrumut iu s. m. împrumut, î ne ar vb. tr. ţine. 

încovoime adj. încovoiat, însurimos s. m. însurătoare. întrego adj. 
întreg, întreagă- 

J 

jea vb. tr. mergi! (du-te!). 

jeamos s.m. mers. 

jeanes vb. intr. a şti; jeanglo 

ştiut. 

jeantar vb. refl. mergeţi. jugo s.m. jug. 

juindo adj. viu. jungalo adj. urât. juu s.f. păduche; jua păduchi. juvll s.f. 
femeie. 

K 

kabineto s.m. cabinet. kada adj. dem. acest, acesta. kasco pron. 
interog. şi rel. 

cui?; koschi? al cui?. kâkai s.f. căldare, kerco adj. amar. keza s.f. 
mătase. khak s. n, subţioară. 

kham s. m. soare. khamni adj. gravidă. khangări s.f. biserică. kirael ub. 
re/L fierbe. kokalo s.m. os; kokali oase. kotor s.m. bucată; kotora 
bucăţi. koua adj. dem. acela, ăla; 

/cota aceia, aia. 


L 

la pron. pers. ea; le pe ea; lasă cu ea. 
lacăto s. m. lacăt. 

laco s.m. alee. 


lacrima s.f. lacrimă. 

lada s.f. ladă, lăzi. 

lajeal ub. refl. se ruşinează. 

lajeano adj. ruşinos; Iqjani ruşinoasă; (pi.) Iqjane ruşinoşi, ruşinoase. 
lajeau s.m. ruşine. 

laleaua s.f. lalea. 

lama s.f. lamă. 

lamb a s.f. lampă. 

lanterna s.f. lanternă. 

lanto s.m. lanţ. 

laşeo adj. bun, bine. 

lănţişoro s.m. lâănţişor. 

lăutari s.m. lăutar. 

leagăne s.m. leagăn. 

legea s.f. lege. 

leguma s.f. legumă. 

lela ub. tr. ia-o; leniau (ei, ele). 

lento adj. lent. 

leo s.m. leu (lei). 

lich s.f. lindină. 

lii s.m. carte; lila cărți. 

liliaco s.m. liliac. 

lima s.m. muci. 

lindri s.f. somn. 

lindrilo adj. somnoros; lin- 

dreali somnoroasă; (pi.) lin- 

dreale somnoroşi. lipime adj. lipit. loco adj. uşor, lesne. locomotiva s.f. 
locomotivă. loe s.m. bani. loleardi adj. înroşită. loliare ub. tr. a înroşi; 
lolior- 

deaa înroşit; loieordeos 

s-a înroşit;  lolearde-ma 

m-am înroşit. lolo adj. roşu; lofi roşie; (pi.) 

lole roşii. lon s.m. sare; lonesco de 

sare. 

londo adj. sărat. lopata s.f. lopată. lo val o adj. bănos. love s.m. bani. 
lucisardeas ub. refl a luci. luine s.m. luni. lulughi s.f. floare; /lulughen- 
go florilor/de floare; Mu- 

ghea flori. lumina s.f. lumină; luminoco 

de lumină; o beco luminaco 

becul de lumină, luminisardeas ub. refl. a 

lumina, luminat. lungo adj. lung. 


M 


15 


macaraua s.f. macara. 

mach s.f. muscă; macha muşte. 

machimos s. m. beție. 

rnachlo adj. uns. 

maco s.m. mac; mocosco de mac. 

magazia s.f. magazie. 

magazine s.m. magazin. 

mahmudea s.f. mahmudea (monedă turcească din aur). 

mahrime adj. spurcat. 

mai adu. mai; mai şucar mal frumos. 

maimuța s.f. maimuţă. 

malaca s.f. malacă. 

malaco s. m. bivol. 

maladem vb. refL am întâlnit. 

mal o s. m. mal. 

mang ub. tr. cere; manglem am cerut; mangăs ceri; ca-bor (cazom) 
mangăs? cât ceri? 

manghimos s.m. rugăminte. 

manglitor s. m. cerşetor/cerşetoare; hoţ de buzunare. 

manro s.m. pâine; manrdsco de pâine. 

s. m. om; (pi) mânuşa oameni; manuşengo de Oameni; manuseschi 
de om. mardo adj. bătut; mardi bă- 

tută; (pi) morde bătuţi. niarfa s.f. marfă. marimos s. m. bătaie, război; 
>narimata bătăi, războaie. niartoro s. m. martor. 

s.f. marți. 

s. m. carne; mas coca-tanfa carne cu oase. 

s. m. mijloc, centru, 

s.f. maşină, autotu- 

rism. m^aşio s.m. peşte; maşesco 

*de peşte; mase bare peşti 

»mari. nuato adj. beat; maţi beată; 

imache beţi. nuăgari s. m. măgar. niiărgâritari s. m. mărgăritar. 
m.azărea s.f. mazăre; rn.az.a- 

* reaco de mazăre. nv âtar s. m. urină, pişat. m-.âtrăl-pe ub. re/l. se 
urinea- 

îză. 

""ie pron. pers. eu. niuedalia s.f. medalie. 


35 

MEJ-MUR 

mejea s.rn. mieji (de sămânță). 

melaimos s.m. murdărie. 

melalo adj. murdar; melali murdară; (pi) melale murdari. 


16 


melco s.m. melc. 

melia s._/. mălai (din porumb). 

memoria s._f. memorie. 

mercurea s.f. miercuri. 

mereo adu. mereu, tot timpul. 

merimos s.m. moarte; (pi) merimafca morți- 
meseli s.f. rnasă. 

meştero s.m. meşter. 

metro s. m. metru; metroia cu metru. 

mia s.f. mie. 

miezo s.m. miez. 

mij s./vu.Ivă; (pi) mi/a vulve. 

mijlocia adj. mijlociu. 

mii ai s.rru vară. 

militare s.m. militar. 

miliţiano s.m. miliţian. 

mina s.f. mină; mina lones-chi mină de sare. 
mineralo s.m. minereu; mi-neralea minerale; pai mineralo apă minerală. 
mineri s. m. miner. 

ministro s.m. ministru; cdr-deales ministro 1-a numit (făcut) ministru. 
minuso adu. minus. 

mireasa s.j! mireasă. 

miril-pe vt>. tr. se miră; mi-rim-pe ei se miră. 
mirime ct_dj. mirat, mirată. 

mistrețo s.m. mistreț. 

mistria s.f. mistrie. 

mişto adu. bine. 

moaşa s.f. moaşă. 

mobila s.f. mobilă. 

mol s.f. vin; molea vinuri; moleaco de vin. 
molia s.f. molie. 

mom s.m. ceară. 

momeli s.f. lumânare; mo-melea lumânări. 
moneda s.f. monedă. 

morchi s.f. piele; pai morchi de pe piele. 
morcovo s.m. morcov. 

mordo adj. frecat; mordi frecată; (pi.) morde frecati. 
mormânto s.m. mormânt. 

motho ub. refl spune. 

motoro s.m. motor. 

muc ub. tr. lasă; muciea a lăsat; mucle.' lăsați! 
mudar ub. tr. omoară; mu-dar-la! omoar-o!; mudar-le! omoară-1!; 
mudarde omorâţi; mudordi-le s-au omorât. 


17 


mui s.m. gură; muiesco de gură. 

muialo adj. guraliv. 

muioro s.m. guriţă. 

mulo‘ s.m. mort; muii moartă; (pi.) mulemorţi/nioarte. 
mulo? ub. tr. a murit; muli a murit (ea); muie au murit. 
muncitorea s.m. muncitori. 

m unt o s.m. munte. 

muradilo ub. refl. s-a tuns. 

murado adj. tuns; murades- 

co de tuns. 

mur ş s.m. bărbat; murşesco de bărbat. 


MUR-MUŞ 

"36 

murşicano adj. bărbătesc, mursimos s.m. bărbăţie, mursini s./, femeie. 
musafiro s.m. musafir. 

muschiloso adj. musculos. mustaţa s.f. mustață. muşamaua s.f. 
muşama, muşeţelo s.m. muşeţel. 


N 


na adu. nu. 

nach s.m. nas; nachanasuri; nachăsco de nas. 

nachlo vb. tr. a trecut; nachli a trecut (ea); nachle au trecut. 

nai s.m. deget; (pL) noua degete. 

naiba s.f. naiba. 

naio s.m. nai (instrument muzical). 

naion vb. tr. se scaldă; noile s-au scăldat. 

nane s.m. nene, tată. 

nango adj. gol; nanghi goală; (pi) nanghe goi. 

nasfalimos s.m. boală. 

nasfalo adj, bolnav; nas/oii bolnavă; (pi) nasfale bolnavi. 

nasul adj. rău. nasulimata s.m. răutăţi. naşlea vb. tr. a fugi, a alerga; nas 
fugi; naşidos fugind. 

naşo s.m. naş; naşanaşă; 

naşengo ale naşilor. necazo s.m. necaz. nechezil vb. rejl nechează. 
negustoro s.m. negustor. neo adj. nou. nepoto s.m. nepot: nepoata 
nepoată; nepoțea nepoți. nevo adj. nou. ni adu. nici. 

nici ac data adu. niciodată. nicichachinde adu. nicăieri, 

niciunde. 

nicovala s.f. nicovală. niekh pron. neg. nimeni; niechăs pe nimeni; nie- 
chăsco al nimănui; nie-chăste la nimeni; niechasa cu nimeni. 


18 


nişte ort. ne hoţ. nişte. nito s.m. nit. nitui-me adj. nituit. numime adj. 
numit. n un o s.m. nun, naş de cununie; nuna nună. 


e) 
obor o s. m. târg, obor. oca s.f. oca, litru. ochelarea s. m. ochelari. 
ocolisar vb. tr. ocoleşte. ocupisa vb. tr. ocupă; ocupis- 

orde au ocupat. odaia s J. odaie. ofițero s. m. ofițer. oi pron. pers. ea. 
olaro s.m. olar. on pron. pers. ei. opral adu. deasupra, de sus, pe sus. 
opre adu. sus. oprisar vb. refl. opreşte. 

or con/, ori. 

organizime adj. organizaţi. ori cory. însă, ori. oricana adu. oricând. 
oricathe adu. oriunde, oriîn- 

cotro. 

oricon pron. nehot oricine. orisar adu. oricum. orisauo pron. nehot. 
oricare, fiecare. 

orta adj. drept. orzo s.m. orz. othe adu. acolo. ou pron. pers. el. ovalo 
adj. oval. 

P 

pa prep. pe, peste, pachearla vb. refl. infă- 

şoar-o!, acoper-o! pacheto s.m. pachet, pachiaimos s.m. încredere. 
pachiau vb. intr. cred; pa-cheaa ando del! cred în Dumnezeu! paco 
adj. copt. pai s. m. apă; paia ape; paia- 

fesco de apă. paialo adj. apos, ud. paiardeas ub. tr. a uda. palal prep. 
după, în urmă; 

paia tu-te după tine. palato s.m. palat. pale adu. iar, iarăşi. paleta s.f. 
paletă. paloşo s.m. paloş. pana s J. pană. panglica sf. panglică. 
pantalonea s.m. pantaloni; pantalonengo de pantaloni. pantof ea s.m. 
pantofi. papagalo s.m. papagal. papin s./, gâscă; papina 

gâşte. 

papiota s.J. papiotă. papo s.m. bunic. 

paramici s.J. poveste, poveşti; paramicengo de poveşti. 

parastune s. n. vineri. 

parbrize s.m. parbriz. 

parcă adu. parcă. 

parco s.m. parc. 

parnilo adj. inălbit; parnili înălbită: (pi) parnile înăl-biţi, înălbite. 
parnimata s.m. inălbire. 

parnimos s.m. albeaţă. 

parno adj. alb. 

parpale adu. înapoi, îndărăt. 

partea s.f. parte; (pi.) partea părți- 

pasă adu. aproape. pasărea s.f. pasăre, păsări. pasta s.f. pastă. pastila 
s.f. pastilă, pastrama s.f. pastrama. pasai prep. lângă; pasai o 


chăr lângă casă. paşleol vb. tr. zace. pătau s.m. obială. pătlagina s.f. 
pătlăgea. pato s.m. pat. Patraghi s.f. Paşte. pălăria s.f. pălărie. păpuşa 
s.f. păpuşă. 


PĂT-PHU 

40 

pătura s.f. pătură; pătura poşomachi pătură de lână. 

păturea s J. pături. 

pănrango adj. descult. 

pânro s.m. picior; (pL) pânrd picioare. 

pat ar vb. tr. deschide; pătăr o udar deschide uşa; pătăren deschideţi; 
pătărdo deschis; pătărdem am deschis. 

pe prep. pe. 

peco adj. copt; pechi coaptă; (pL) pecie copţi/coapte. 

pedala s.f. pedală. 

peinda num. cârd. cincizeci. 

pelicano s.m. pelican. 

penita s.f. peniță. 

pereto s.m. perete; peretosco de perete. 

peria s.f. perie. 

periisala vb. tr. peri-o! 

perimos s.m. cădere; pelo zurales a căzut tare. 

periuta s.f. periuță. 

perla vb. tr. a cădea; perlo a căzut (el); perii a căzut (ea); perle au căzut. 
perna s.f. pernă. 

pes prep. pentru; dichlea pes şucar se vede bine. 

petico s.m. petic. 

phabai s.m. măr; phaba mere. 

phac s.f. aripă. 

phag ub. refl. rupe; phagla rupe-o! 

phag ăl ub. tr. rupe; phagăn! rupeţi! 

phandaimos s.m. închisoare, puşcărie. 

phandela ub. tr. leag-o!, în-chide-o! 

phando adj. legat, închis. 

phanglo adj. legat; phangle legaţi; phangli legată. 

pharado adj. spart, dărâmat; phorodi spartă, dărâmată; pharade 
sparți/sparte. 

pharo adj. greu; phoresa cu greutate; pharimata greutăți. 
phăr s.m. burtă. 

phe ub. tr spune; phen spuneți; so phendean tu ce ai spus tu. 
phei s.f. soră; (pL) pheia surori. 

pher ub. tr. umple. 

pherdo adj- plin; pherai plină. 


20 


phiraen ub. ref. plimbă. 

phiraimos s.m. umblătură, plimbare; phiratmata la plimbare. 

phireas s.m. glumă. 

phireas ub. tr. a glumi. 

phirel ub. tr. umblă (el, ea); phiren umblă (ei, ele); phir-dea a umblat; 
phirde au umblat. 

phivli' adj. gravidă, însărcinată. 

phivli? od/. văduvă; phivlo văduv. 

phral s.m. frate; phrala frați. 

phucheares ub. tr. a umfla; phucheardean ai umflat; phucheares o 
balono umfli balonul. 

phuchearo adj. umflat; phucheardi umilată. 


41 

PHU-PRI 

phuhni s.f. rană, bubă; (pL) 

phuknea bube. phuknealo adj.  bubos; 

phukneli buboasă. phurde vb. refl. suflă; phur- 

den suflați. 

phuro adj. bătrân; phuri bătrână. 

phuu s.f. pământ. pi prep. pe. pi vb. tr. bea, suge. pianist o s.m. pianist. 
piano s.m. pian. piaţa s.f. piață, pilafo s.m. pilaf. pimos s.m. băutură; 
pimata 

băuturi. pipa s.f. pipă. piperi s.m. piper; piperosco 

de piper. pireori s.f. olicică; pireorea 

olicele. 

piri s.f. oală; pirea oale. pisica s.f. pisică. pisom s.m. purice; pisoma 
purici. 

plai s.m. deal. plaja s.f. plajă, plantisar ub. refl. plantează. plapuma s.f. 
plapumă. plasa s.f. plasă, plico s.m. plic. plosk interj, pleosc! plugo s.m. 
plug. po prep. pe. pochin ub. tr. plăteşte; po- 

chindem am plătit. podo s.m. pod. pofta s.f. poftă, poghi s.f. poală. 
poghimata s. n. încălțăminte. 

polița s.f. poliţă, 

polo s.m. pol. 

pompa s.f. pompă. 

por s.f. mat. 

pori s.f. coadă; (pL) porea cozi. 

poruncisar ub. tr. poruncește. 

postavo s.m. postav; posta-uosco de postav. 

poşeta s.f. poşetă. 


21 


poşom s.f. lână; posomoco de lână. 
poşta s.f. poştă; postoco de poştă. 
postări s.m. poştaş. 

poştin s.m. cojoc. 

potcoava s.f. potcoavă. 

poza s.f. poză., fotografie. 

pozări s. n. pozar, fotograf. 
pozisar-la ub. tr. fotogra-fiaz-o!; pozisor-les! fotogra-fiază-1!; pozisor-le! 
fotogra-fiază-i! 

prahome adj. îngropat. 
prahosarimos s.m. înmormântare. 
prandime adj. căsătoriţi, însurați. 
prandime adj. însurat. 

prasta ub. re/L fugi!, aleargă după...! 
preto s.m. pret. 

primari s.m. primar. 

prhal s.m. frate. 

primăria s.f. primărie. 

primisar ub. tr a primi; pri-min primiţi. 


PRI-PUŞ 

prinjeando adj. cunoscut; priryeandi cunoscută; (pi) prtn/eande 
cunoscuţi/cunoscute. 

prinjeanel ub. tr. cunoaşte. 

prispa s.f. prispă. 

privata s.f. grup sanitar, closet, W.C. 
privatizime adj. privatizat. 

problema s.f. problemă. 

profesionale adj. profesional. 

profesore s. m. profesor. 

profesoara s.J. profesoară. 

prosopo s.m. prosop; (pi) prosopea prosoape. 
prostia s.f. prostie. 

42 

protestisarla ub. tr. a protesta. 

puia s.f. pui. 

punga s.f. pungă. 

purango adj. descult. 

purano adj. vechi. 

pururn s.f. ceapă. 

pusaimos s.m. înțepătură; (pi) pusaimata înțepături. 
pusaoau ub. tr. înțep. 

pusuchi s. n. buzunar. 


22 


puşela ub. tr. a întreba; pus-lea-ma m-a întrebat; pus-lea-la a întrebat-o; 
puşlea-le le-a întrebat; puşlea-me i-a întrebat. 
puşlea adj. întrebat. 


R 

racii s.f. fată româncă. 

raclo s.m. băiat român. 

raclori s.f. fetiță româncă. 

rai s.m. domn; nuia. 

raicano adj. boieresc. 

ramos s.m. scriere. 

ramosar ub. refl. scrie. 

randema ub. tr. m-am ras/ bărbierit. 

rano adu. mâine dimineaţă devreme. 

raro adj. rar. 

raşai s.m. popă, preot. 

rât s.m. sânge. 

rât alo adj. sângeros; ratafi sângeroasă; (pi) raiale sângeroşi; ratalea 
sângeroase. 

rața s.f. rață. 

răcorisarla ub. tr a răcori; a se răcori; răcorisor răcoreşte. 

râioso adj. r alo s. 

ral s.f. băşină. 

rândo s.m. rând; (pi) răn- 

dwea rânduri. râralo adj. băşinos. râşniţa s.f. râşniţă. reat s.f. noapte; 
reata nopti; laşi reat! noapte bună!; soori reat toată noaptea. 

remorca s.f. remorcă. respectime adj. respectat, 

respectate, respectaţi. respectisarla ub. tr respect-o! 

respecte s.m. respect. reuşisardea ub. tr a reuşit. reuşito adj. reuşit, 
îndeplinit. 

revista s.f. revistă. rez s.f. vie (de viţă); (pi.) reza vii. 

rezolvisar ub. re/L rezolvă; rezolvisan rezolvaţi; rezolvi-sailea s-a 
rezolvat. ricono s.m. căţel. ridichia s.f. ridiche. rig s.f. parte; (pL) riga 
părţi; rigate la o parte; de-tu riga-te! dă-te la o parte! rigla s.f. riglă. 
rimau ufa. tr. stric. rimome adj. stricat; rimon 

stricați. 

rin s.f. pilă; rina pile. ris s.m. urs. risar ub. tr întoarce. roaba s.f. roabă. 
robineto s.m. robinet. roboto s.m. robot. 


ROC-RUU 

44 

rochia s.f. rochie. 

rodimos ub. tr. a căuta; ro-deas a căutat; rode caută; rode mişto caută 


23 


bine; rodea mişto căutați bine; ro-den-le căutaţi-i!; roden-ies căutaţi-1! 
roes ub. tr plângi; roen plâng; roenos plângeau; roeos a plâns. 

roi s.J. lingură. 

roi s.f. lingură; [pi] rroia linguri. 

rosto s. m. rost. 

roşcova s.f. roşcovă. 

rotundo adj. rotund. 

rovli s.f. băț; (pi) rovlea bețe. 

rozo adj. roz. 

rrom s.m. țigan; rromni ţigancă; (pL) rromnea ţigănci. 

rromanes adu. ţigăneşte; de duma rromanes (rromano) vorbeşte 
țigăneşte. 

rucsaco s.m. rucsac. 

rucuno s.m. căţel. 

ruginime adj. ruginit. 

rulota s.f. rulotă. 

rup s.m. argint. 

mu s.m. lup. 


S 

sabia s.f. sabie; [pi) săbii săbii. 
salamo s.m. salam. 

salaro s.m. salariu. 

salba s.f. salbă. 

salut o s.m. salut. 

sania s.f. sanie; (pi] sănii sănii. 
sanimata s.f. subțiere. 

sano adj. subţire; soni subțire; (oL) sane subțiri. 
sao pron. interog. şi reî. cine. 
saocon pron. nehot fiecare. 
saoră adj. tot, toată, toți. 

sap s.m. şarpe; (pL) sapa şerpi. 
sapa s.f. sapă. 

sapni s.J. şerpoaică. 

sar adu. cum, precum. 
sarmaua s.f. sarma. 
sastevesto adj. sănătos. 
sastri s.m. fier; sastreschi de fler (din fier). 
satâro s.m. satâr. 

sau con/, ori, sau. 

sauatune s.m. sâmbătă. 
săgeata s.f. săgeată. 

sălbatice adj. sălbatic. 


24 


sălcio adj. sălciu. 

sâcheardo adj. învăţat, cult, 

deştept. sâchilo ub. tr (el) a învăţat; 

săchili (ea) a învăţat; să- 

chile au învăţat; te sdchion 

but.' să învăţaţi mult! săles ub. tr. are; n-ai îes nu 

are (el); n-ai ia nu are (ea); 

nai le nu au (ei). sâmburo s.m. sâmbure; (pi.) 

sdmburea sâmburi. sar s.m. usturoi; săraca (să- 

reschi) de usturoi. sârma s.f. sârmă. sâsâiala ub. tr a sâsâi. scamin 
s.m. scaun. scandalo s.m. scandal. scara s.f. scară. scaun o s.m. scaun. 
scorbura s.f. scorbură. scriime adj. scris, scrisă; 

scriimasco de scris; maşina 

scriimasco maşină de scris. scula s.f. sculă. şea adj. tot; saord toți. 
secera s.f. seceră, secerisar ub. tr seceră. sechisarla ub. tr. a seca. 
secreto s.m. secret. semaforo s.m. semafor. semno s.m. semn. 


SET-SUV 

46 

seto s.m. set; (pL) setarea seturi. 

sfato s.m. sfat; sfatorea sfaturi. 

sfânto adj. sfânt; sfânta sfântă; sfințea sfinți. 
sfleca s./, sflecă. 

sigo adu. repede. 

sinia s.f. masă. 

situaţia s.J. -situaţie. 

siwdo ub. tr. a coase; suula! coase-o!; suuen coaseţi; suvendem am 
cusut; su-vende au cusut. 

snopo s.m. snop. 

so pron. interog. rel. şi nehot. ce, 

soareco s.m. şoarece. 

soba s.f. sobă. 

socoteala s.f. socoteală. 

socro s.m. socru; soacra soacră. 

soda s.f. sodă. 

sodă adj. nehot, pron. nehot. şi pron. interog. câţi, câte. 
soia s.f. soia. 

solahau ub. tr. jur. 

soldato s.m. soldat. 

soluţia s.f. soluţie. 

sostea s.m. izmene. 

sovel ub. tr. doarme. 

spico s.m. spic. 


25 


spoitori s.m. spoitor. 
sportive s.m. sportiv. 

staghi s.f. căciulă. 

stato s.m. stat, țară. 

staţia s.f. stație. 

stâpâno s.m. stăpân. 
stângo adj- stâng. 

steago s.m. steag. 

sticla s.f. sticlă. 

stiloo s.m. stilou. 

stofa s.f. stofă. 

strada s.f. stradă. 

strâino s.m. străin. 

stupo s.m. stup. 

sufleto s.m. suflet. 

sug o adu., adj. repede. 

s uium s.m. pai; sulumapaie. 
sumaghea s.f. lucruri, obiecte. 
sumnacai s.m. aur; sumna-cuno din aur. 
suno s.m. vis; sune vise. 
surla s.f. surlă, adăpost. 
susano s.m. susan. 

suto ub. tr. a adormit. 
sutu-că truş ub. refl ţi-e sete. 
suu s.f. ac. 

suvdo adj. cusut. 


2 ş 
şah s.m. varză. 
ş ah o s.m. şah. 
şalava ub. tr. a mătura; sdfau mătură; şăladem am măturat. 
şalupa s.f. şalupă. 
şanţo s.m. şant. 
şaoro s.m. copil, băiat. 
şapca s.f. şapcă. 
salo s.m. funie, frânghie. 
şâro s.m. cap. 
şal s.m. frig; săman-gă şal 
îmi este frig. 
şălalo adj. friguros; şalăii friguroasă; şălale friguroşi. şcoala s.f. şcoală, 
se interj, fă! şeau s.m. băiat. şefo s.m. şef. şei num. cord. o sută. şelea 


26 


s.m. târâte. şeori s.f. fetiță, şeralo adj. căpos. sib s.f. limbă; (pL) stba 
limbi. şifoneri s.m. şifonier. şindo adj. tăiat. şindo ub. tr. tăiat; sin taie; 
şindimasco de tăiat; şindea 

a tăiat; şindilo s-a tăiat; 

şindilo la sureaia s-a tăiat 

cu cuțitul; şindilo ăl naeste 

s-a tăiat la deget. 

şing s.m. corn. 

şingale adj. încornorați, poliţişti. 

şobolano s.m. şobolan. 

şoferi s.m. şofer. 

şoldo s.m. şold. 

şomajo s.m. şomaj. 

şopârla s.f. şopânlă. 

şorto s.m. şort. 

şoseaua s.f. şosea. 

şoşoi s.m. iepure. 

ştergare s.m. ştergar. 

şu ub. tr bagă. 

suc ar adj. frumos. 

şucarimos s.m. frumusețe. 

şuchiol ub. tr. se usucă; şuchilo uscat/s-a uscat. 

şuclilea ub. tr s-a acrit. şuclo adj. acru; sucii acră; 

şucle acri. 

şudrali s.m. răcitură. şudralo adj. răcit. şudro adj. rece. sun ub. tr a 
auzi. şunca s.f. şuncă. şuri s.f. cuțit. 

şuvlile ub. refl. ele s-au umflat; şuvlime ei s-au umflat. şuvlo adj. umflat; 
suuti umflată; (pi.) şuvle umflați. 

T 

ta prep. de; din, de la, prin, despre. 

tachimos s. m. căldură. 

tala prep. sub, dedesubt; tala o chăr sub casă. 

talpa s.f. talpă; talpea tălpi. 

taman adu. taman, tocmai. 

tang adj. îngust, strâmt; ă/ pantalonea si tangă pantalonii sunt strâmti. 
tasol vb. tr. a se îneca; tasiio s-a înecat; tosili s-a înecat (ea); tasile s-au 
înecat. 

tato adj. cald. 

tava s.f. tavă. 

tărnâro adj. tânăr, fecior; tărneori tânără, fecioară. 

târno adj. tânăr; torni tânără. 

târnimata s.m. tinerete, tineret. 

te con/, dar; dich-ta uite. 


27 


te cory. să. 

teaca s.f. teacă. 

teio s. m. tei. 

tele adj, adu. jos; deles iele dă-1 jos; telal pe jos. 
telefono s. m. telefon. 

televizor! s.m. televizor, televizoare. 

temperatura s.f. temperatură. 

termometre s.m. termometru. 

termoso s.m. termos. 

tetraghine s.m. miercuri. 

thabardo adj. ars; thabardi arsă; (pi) thabarde arşi. 
thabarimos s.m. arsură. 

tbabol vb. tr. arde. 

thagar adj. frumos. 

than s.m. loc; (pi.) thana locuri. 

thar s.f. măsea; (pi) tharea măsele. 

thardo adj. aprins. 

thau s.f. aţă; (pi) thaua ate. 

thavdel vb. tr. curge. 

thehara adu. mâine. 

tho vb. tr. pune, aşază; tho iag pune foc. 

thodimos s.m. spălare. 

thodo adj. .spălat; thodimas-co de spălat. 

thola ub. refl. spal-o! 

thud s.m. lapte; thudesco de lapte. 

thulilo vb. tr. s-a îngroșat, s-a îngrăşat; son thuii eşti groasă/însărcinată. 
thulimos s.m. grosime. 

49 

THU-TUT 

thulo adj. gros. thuu s.m. fum. ticva s.f. tigvă. tigro s.m. tigru. tinzome adj. 
întins. toeri s.m. topor, tort o s.m. tort. tractoriste s.m. tractorist. tractoro 
s.m. tractor. tradela vb. refl. a mâna; 

tradele grasten mână caii. trais vb. tr. trăieşti; te trats.' 
să trăieşti!; train trăiţi. traista s.f. traistă; ande 
traista în traistă. tramvaie s.m. tramvai, trandafîro s.m. trandafir. tras s.f. 
frică; sutu-cd tras! 

ti-e frică! 

trasai vb. refl. a se speria. traşalo adj. speriat, fricos; 
trasați speriată, fricoasă; 

(pi) trasate speriaţi, speriate. 

trebui vb. tr. trebuie. 

trestia s.f. trestie. 

tresura s.f. tresură. 


28 


tribunal o s.m. tribunal. 

tricotisar vb. refl. tricotează. 

trino s.m. tren. 

trolebuzo s.m. troleibuz. 

trompeta s.f. trompetă. 

trosc interj, trosc. 

trunchio s.m. trunchi. 

trupo s.m. trup. 

trus s.f. sete. 

truşalo adj. setos; trusati setoasă; (pi) truşale setoşi. 
truşul s.m. cruce. 

turbime adj. turbat, turbată. 

turn o s.m. turn. 

tut pron. pers. tu; tutor de la (din) tine; tute tu (la. în tine). 


T 
tambalo s.m. țambal. ţara s.f. țară. țărulea s.f. opinci. ţânida s.f. urzici. 
tâno adj. mic. țăxde vb. tr. trage. ţifleri s. m. polițist. 

U 

ucile vb. tr. s-au înălțat. 

ucimos s. m. înălțime. 

ucio adj. înalt; uci înaltă; 

[pi] uce înalţi, înalte. udar s.m. uşă; (pL) adora 

uşi. 

ulcica s.f. olicică. ulcioro s. m. ulcior. uleio s.m. ulei. ulița s.f uliţă, 
străduță. umbleado adj. spânzurat; 

umbleadi spânzurată; (pL) 

umbleade spânzurați, umbleal vb. refl. a spânzura. umbrela s.f. 
umbrelă. undița s.f. undiţă. uniforma s.f. uniformă. urdimata s.f. 
obiecte de 

îmbrăcăminte. urdon s. m. căruță. 

ureado adj. gătit, îmbrăcat; weadi îmbrăcată; (pL) are-ade îmbrăcați. 
ureaila vb. refl. a zburat. 

uşeal s.f. umbră. 

uşear' s.f. cenuşă. 

uşear? vb. tr. înveleşte. 

uşeardo adj. învelit. 

uşt s.m. buză; (pt.) uştibuze. 

uştalo adj. buzat; aştali buzată; uştale buzaţi. 

uştela vb. tr. a călca; uştea-dean ai călcat; uşteadean po scamin ai 
călcat pe scaun. 

uşti vb. tr. scoală; uştilean te-ai sculat; uştili ea s-a sculat; uştilo el s-a 
sculat; ustile s-au sculat; uşten! sculaţi-vă! 


29 


uzina s.f. uzină. 
va adu. da. 
V 
vagono s.m. vagon. 
vakerdo adj. zis; vakerdi zisă; (pi.) vakerde zişi, zise. 
valea s.f. vale. 
valo s.m. val. 
vaporo s.m. vapor. 
varo s.m. var. 
varval s.f. vânt. 
vast s.f. mână; uosta mâini. 
vatră s.f. vatră; vetrea vetre. 
varo s.m. văr; uereaveri. 
văş s.m. pădure. 
vazde vb. refl. ridică. 
vazden ub. tr. ridicați. 
vazdo adj. ridicat; uozat ridicată; vazde ridicați. 
vânătă s.f. vânătă, vinete. vânători s.m. vânător. vânzători s.m. 
vânzător. veselo adj. vesel. veverița s.f. veveriţă. veza s.f. vază; 
uozeavaze. vioara s.f. vioară. vița s.f. viță. vizavi adu. vizavi. vizitiu 
s.m. vizitiu. vlahâu s.m. unul din neamurile de rromi români. voia s.f. 
voie. volano s.m. volan. volei s.m. volei. vrenicia s.f. hărnicie. vrenico 
adj. vrednic, harnic. 
Z 
zaharo s. m. zahăr. 
zala adu. puţin. 
zar s.m. floc; zorea floci. 
zaro s.m.zar; (pi./ zorwea-zaruri. 
zăbun s.m. bundă. zăia s.f. spinare, spate. zăvelea s.f. jumări. zbureal 
vb. intr. zboară. zdravăno adj. sănătos. zdrobime adj. zdrobit. zebra s.f. 
zebră. zeleno adj. verde. 
zer s.m. Zer. 
zero num. cârd. zero. 
ziariste s.m. ziarist. 
ziar o s.m. ziar. 
zlaga s.f. cercei. 
zlătari s.m. zlătar, țigan nomad. 
zmeo s.m. zmeu. 
zugrăvis vb. tr. zugrăveşti. 
zumi s.f. zeamă, ciorbă. 
zuralo adj. puternic, tare; zuroli puternică; (pi) zura-le puternici, 
puternice. 
GHID ROMÂN - RROM 


30 


O dicţionari biligvo român-rrom, rrom-român, o ghido dă conversații sa 
andă cadai siba si — anda cado puncto de vedere veritabilea invitații 
prinjeandimaste i dialogoste, depă-şindoi categorică ăl valențea nişte 
bucheango puro socialo-culturalo colengo saie, traindoi dă veacuri ande 
România, sî ac partea întrego, ac componenta le societateachi gajicani 
(româneşti). 


A 

a. s. m. a (prima literă a alfabetului prima litera alfabe-tosco). 
aba s.f. dimia. 

abajur s. n. abajur o. 

abandon s.n. abandono. 
abandona vb. tr. muc. 

abandonat adj. muclo. abandonate. 
abanos s. m. abanoso. 

abate vb. refl deviato. abă-time. 
abatere s.f. abaterea. 

abătut adj. abătute, holeari-co. 
abces s. n. abceso. 

abdomen s. n. ilo. 

abdominal adj. ilesco. 

aberant adj. aberante. 

aberatie s.f. aberaţia. 

abia adv. abia. 

abil adj. abilo. 

abilitate s.f. abilitatea. 

abis s.n. abiso. hău bari. 

abject adj. ticâloso. 

abjecţie s.f. ticăloşia. 

abnegaţie s.f. abnegaţia. 

aboli L-b. rr abolime. 

aborda vb. tr. abordiu. asta-rau. 
abordabil adj. accesibile. 

aborigen s.m. aborigene, băştinaşe. 
abrevia vb. tr. scurtisar. scurte. 
abroga vb. tr. aroghime. 

abrupt adj. abrupto. 

abrutizat adj. animale, comportări. 
absent adj. absente, lipsa. 

absolut |. adj. absolute: majoritate absolută majoritatea absolute; 


31 


necesitate absolută trebui absoluto; Il. adv. este absolut necesar sî 
absoluto necesare: problemă absolut justă problema absoluto ceaci. 
absolvi vb. tr. termenisardea. 

absorbi vb. tr. absorbii. 

abstracție s.J. abstracţia. 

absurd adj. aberante, absur-do. 

absurditate s.f. absurditatea, prostia. 

abţinere s.f. abţinerea. 

abundent adj. abundente. 

abur s.m. aburo. vaporia. 

aburit adj. aburite. 

abuz s.n. abuzo. excese. 

abuziv aci;, abuzive. 


AC-ADE 

14 

ac s. n. suu. suw. academic adj. academico. acalmie s.J. acalmia. 
acapara vb. tr. acaparisar- 

dea, lea şea. acar s.m. acaro. acaret s.f. acareto. accelerat adj. 
accelerate. accent s.n. accento. accentuat adj. accentuime. accepta vb. 
tr. acceptiu. acceptabil adj. acceptabile. acces s. n. acceso. accesibil adj. 
accesibile. accesoriu s.n. accesorie. accident s.n. accidente. accidental 
adj., adv. accidentale. 

acel adj. dem. cea. codoua; a.cel creion o creiono coua; acei oameni 
codala manus; acele lucruri codala budica. acela adj. dem. v. acel; ora- 
şul acela e foro coua. acelaşi adj. dem. la fel, e acelaşi lucru si 
aceiaşi (la fel) buchi: (pron. dem.) mereu acelaşi merea codoua. acest 
adj. dem. codoua; acest portret codoua portrete; această femeie codai 
juvli; aceşti oameni codai manuş. 

acesta! adj. dem. cadaua; v. acest; copilul acesta codoua sean. 

acesta? pron. dem. cadaua; pe aceasta o cunosc codala prinjeanau-la; 
pe aceştia îi chem codalen dau-le mui; cu toate acestea saoră co- 
dalentța. 

achita vb. tr. achitime. achizitor s.m. achizitoro. achiziționa vb. tr. 
achiziționai. 

aclama vb. tr. aclamil. aclimatizat adj. aclimatizate. 

acolo adv. othe. acomodat adj. aclimatizate. acont s. n. aconto, arvuna. 
acoperământ s.n. acoperişo. acoperi vb. tr. acoperisar. acord s.n. 
acorde. acorda vb. tr. acordiu. acordat adj. acordime. acrituri s.f. 
murăturea. şu- 

climata. acru adj. şuclo. act s.n. acto, dovada. activ adj. activo. activa vb. 
intr. activii. activitate s.f. activitatea. actor s. m. actoro. actriță s.f. actrița. 
actual adj. actulo. acționa vb. intr. acționil. acum adv. acana. acumula 


32 


vb. tr. chidimos. acut adj. acute. acuzat s.m. acuzate. acuzator adj. 
acuzatoro. acuzaţie s.f. acuzaţia. adăpost s.n. adăposto, cul- 
cuşo. adăposti vb. tr. adăpostil-pe, 

uşearel-pe. 

adânc adj. adânce, afundo. ademeni vb. tr. ademenii. adept s.m. adepte. 
15 

ADE-AGR 

aderare s.f. adeziunea, aderarea. 

adesea adv. butioar. 

adevăr s.n. ceacimos. 

adevărat adj. ceaces. 

adeverinţă s.f. adeverinţa. 

adeziune s.f. adeziunea. 

adică adu. sar, adică. 

adiere s.f. adierea. 

adio interj, adio. 

adjunct adj. adjuncte. 

adjutant s.m. adjutanto. 

administrator s. m. adminis-tratoro. 
administraţie s.f. administraţia. 

admirabil adj. admirabile. 

admisibil adj. acceptabile, admisibile. 

admite vb. tr. acceptiu. de acordo. 

admitere s.f. admiterea. 

adolescent s.m. adolescente, târne. 
adolescentă s.f. adolescenta (târneori). 

adopţie s.f. adopţia. 

adorat adj. adorate. 

adresa vb. tr. adresa. 

adresant s.m adresante. 

aduce vb. tr. anei. 

adult adj. adulto (mature). 

aduna vb. tr. chidimos. chi-dau. chiden. chidine. 
aduna vb. tr. chidimos. 

adunare s.f. chidimos. 

adus adj. ande. ando. 

adversar s.m. adversare. 

aer s.a aero. 

aerisire s.f. aerisirea. 

aerodrom s.n. aerodromo. 

aeroport s.n. aeroporto. afacere s.f. afacerea. afacerist s. m. afaceriste. 
afară |. adv. avri; a da pe 

cineva afară te des chani- 


33 


cas avri; Il. interj, avri!; ieşi 

g/ard! încli (cli) avri. afectat adj- afectate. afectat adj. cârdo. afemeiat 
adj.  afemeime, 

încârel-pe palal juvlea. afirma vb. tr. declariu, me- 

thoau. 

afirmare s.f. afirmarea. afiş s.n. afişo. afla vb. tr. aflis. afund adj., adu. 
afundo, 

adânce. 

afunda vb. re/L afundis. afurisit adj. afuristo. nasul, 

haino. 

agasant adj- agasante, agăța vb. tr. agăţiu: (argou) 

astarau. 

agățător adj. agăţătoro. agendă s.f. agenda. agent s.m. agente. agenţie 
s.f. agenţia. ager adj. agere. agil adj. agilo. agitat adj. agitate. agitaţie s.f. 
agitația. aglomerat od;'. aglomerate. aglomeraţie s.f. aglomerime. agonie 
s.f. agonia. agoniseală s.f. agoniseala. agoniseală s.f. economia. agrafă 
s.f. agrafa, clama. agrar adj. agraro. agravare s.f. agravarea. agreabil 
adj. agreabile. 

AGR-AME 

16 

agresiune s.f. agresiunea. 

ataco. agresor s.m. agresoro. ata- 

catoro. 

aici adu. cathe. aiura vb. intr. deliril. del duma aiurea. 

aiureală s.f. prostia. 

aiurit adj. aiurime. 

ajun s.n. ajuno. 

ajunge vb. intr. arâsăl. ca-dichi. 

alai s.n. alaio. 

alarmă s.f. alarma. 

alăturat adj. alăturime. pasai. 

alb adj. parno. 

albanez s.m. albaneze. 

albastru adj. albastre. 

albeaţă s.f. parnimos. 

albinar s. m. avghinaro. 

albit adj. parnilo. 

alcool s.m. alcoolo. 

alcoolic s.m. alcoolice, beţivo. 

alee s.f. aleia. 

alege vb. tr. alosar. 

alerga vb. intr. naşaimos. 

ales adj. alosardo. 


34 


alinare s.f. alinarea. 

alintat adj. alintato, alintime. 

alipire s.f. alipirea. 

alocare s.f. alocarea. 

alpaca s.f. alpacaua. 

altar s. n. altaro. 

altădată adv. averdata, ac data. 

altcum adv. aversar. alterat adj. rimome. altfel adv. avertelo. altul pron. 
nehot. aver. 

altundeva adv.  avercha- 

chinde. aluat s.n. dospeala. aluato 

cocaco. 

alună s.f. aluna. aluneca vb. intr. aluneca. 

luneca. 

alunecos adj. lunecoso. alungare s.f. izgonime. alungit adj. tinzome. 
aluzie s.f. aluzia. amabil adj. amabilo. amabilitate s.f. amabilitatea. 
amanet s.n. amanet. amanet s. n. gajo, amaneto. amaneta vb. tr. 
amanetiu. amant s.m. amanto. amorezo. amantă s.f. amanta. amar adj. 
cărco. amator s.m. amatoro. amăgi vb. tr. amăgiu. amănunţit adj. 
amănuntito. amărăciune s.f.  amărăciunea, holearimos. holearico. 
amărât adj. amărâto. amâna vb. tr. amâniu, amâ- 

nil, amânin. 

amândoi num. coi ile dui. ambala vb. tr. ambalil (el). ambalaj s.n. 
ambalaje. ambiţie s.f. ambiția. ambițios adj. ambiţioso. amenda vb. tr. 
amendil. amendă s.f. amenda. ameninţa vb. tr. ameninţarea, 
daraimos. amestec s.n. hamol. amesteca vb. tr. hamimos. ameţeală s.f. 
ameteala. amețit adj. ameţime. 

17 

AMI-ARE 

amiază s.f. amiaza. 

amic s.m. amico, amal. 

amical adj. amicalo. 

amică s.f. amica. 

aminti vb. 1. refl anamangă mintea; a-si aminti de ceva anemangă 
amintea işesa; 2. tr. a aminti un nume amintimangă iac anau. 

amintire s.f. amintirea. 

amor s. n. amoro. 

amoreza vb. refl amoreza. 

amorțeală s.f. amorțeala. 

amortit adj. amorţime. 

amplasa vb. tr. amplasa. 

amplificat adj. amplifichirne. 

amplu adj. arnplo, buflo. 


35 


amputa vb. tr. şindea. 

amurg s. n. amurgo. 

an s.m. bărş. 

analfabet s.m.. adj. analfabete. 

analiza vb. tr. cercetis. 

ancheta vb. tr. ancheta. 

anchilozat adj. anchilozate. 

anevoie adv. anevoime. 

anevoios adj. pharimos. 

anexare s.f. alipirea. 

animal s. n, animalo. 

animalic adj. animalice. 

animali zaț adj. animalo. comportan. 

aniversare s.f. aniversarea. 

anonim adj. neprinjeando. 

anormal adj. anormala. 

anotimp s. n. anotimpo. 

anterior adj. anglal. 

antic adj. antice. 

antidot s.n. antidoto. 

antipatic adj. antipatica. 

an tricot s. n. antricoto. anturaj s.n. anturajo. aaula vb. tr. anulil. anula 
vb. tr. aroghime. anume adv., adj. dinadins. anumit adj- anume. anunța 
vb. tr. phen. anvelopă s.f. anvelopa. aparte adu. deosebita, deo- 
sebime. apă s.f. pai. apărat adj- apărime. apărea vb. intr. apărisardea. 
apărie s.f. phimos. apăsa vb. intr. pharimos. apel s.n. apelo, del mui. 
aplecat adj. aplecate. aplicare s.f. aplicarea. apos adj- paialo. apreciat 
adj. apreciata. apret s.n. apreto. aprins adj. astardo, lea iag. aproape 
adu. paşă. aprobare s.f. admiterea. aprobat adj. aprobime. apt adj. 
apte, laşio. apuca vb. tr. astar. apucat adj. astardo. apune vb. tr. apunil. 
ara vb. tr. arii, ephuu. arab adj., s.m. arabo. arabil adj. arabilo. aramă 
s.f. har cum. aranjament s. n. aranjamen- 

to. 

arătare s.f. arătarea. arătare s.f. fantoma, dichai- 

mos. 

arenă s.f. arena. arest s.n. aresto. 

ARE-AUT 

18 

arestat adj. arestate. 

arestat adj. astardo. ares-time. 

argat s.m. argato. 

argăsit adj. argăsito. 

argilă s.f. argila, phuu. 


36 


argilă s.f. argila. 

argint s.n. rup. 

aripă s.f. phal. 

armat adj. armime. 
armată s.f. armata. 

armă s.f. iagali. 

armonică s.f. armonica. 
arogant adj. arogante. 
arpagic s.n. arpagico. 

ars adj. thabardo. 

artă s.f. arta. 

articol s.n. articole. 

artist s. m. artisto. 

artistă s.f. artista. 

arțăgos adj. arțăgoso. 
arunca vb. tr. şudel. 
arvună s.f. arvuna, aconto. 
as s.m. aso. 

asalt s.n. asalto. 

asasin s. m. asasino. 
asasinat s. n. mudarimos. 
ascensor s.n. lifto. 
asculta vb. tr. aşunel. 
ascunde vb. tr. garau. 
ascundere s.f. garaimos. 
ascuns adj. garado. garaimos, garade. 
ascuns adj. garado. 
ascuțit adj. ascuțime. 
asemenea adj., adu. meal. 
asin s. m. măgaro. 

asistă vb. intr., tr. asistil. 
asistent s. m. asistente. 
asociat s. m. amal. 
asociere s.f. asociația. 
asortare s,f. asortime. 
aspect s.n. aspecto. 
aspira vb. intr. absorbii. 
aspirină s.f. aspirina. 
asprit adj. asprime. 

aspru adj. aspro, nasul. 
astă-seară adu. rachiaco. 
astăzi adu. aghes, awghes. 
astâmpăr s.n. astâmpăr o. 


37 


astfel adu. cădea. 

astupa vb. tr. astupil. 

asudat adj. asudato. 

aşa adu. cădea. 

aşchie s.f. aşchia, phal. 

aşeza vb. tr. beşăl, thol. 

aştepta vb. tr. ajucăr. beşăl. 

aşternut s.n. aşternute. 

atac s.n. ataco, agresiunea. 

ataca vb. tr. atachil. 

atacator s.m. atacatoro. agresoro. 

atasabil adj. ataşabilo. 

atârnat adj. agăţome, atâr-nime. 

atât adu. cadichi. 

atent ody. atento. 

atenţie s.f., interj, atenţia. 

atinge vb. tr. marel, del dab. 

ațâţa vb. tr. ațâţa. 

ațipi vb. intr. aţipii. 

au- interj, au. 

audienţă s.f. audiența, aşu-nimos. 

auster adj. austero. 

autentic adj. ceaces. 

autentifica vb. tr. autentifi-chil. 

autocisternă s.f. autocisterna. 

19 

AUT-AZV 

autograf s.n. autografe. automat adj. automate. automobil s. n. 
automobilo. autopsie s.f. autopsia. autor s. m. autoro. autoritate s.f. 
autoritatea. autorizaţie s.f. autorizaţia, auxiliar adj- accesorie. auz s. n. 
aşunimos. auzi vb. tr. asunes. avansa vb. intr. avansime. avansare s.f. 
avansarea. avantaj s.n. avantaje. avar adj. avaro. 

avariat adj. rimome. avânt s.n. avânte. avea vb. tr. sâles. avere si. 
averea. aviator s. m. aviatoro. avion s.n. aviono. aviz s.n. avize. avocat s. 
m. avocate. avort s.n. avorto. avut adj. bogate. azil s.n. azilo. azimă s .J. 
azima. azvârli vb. tr.. refl şuden. 


B 

ba interj, na!, poftim! 
babă s.f. phuri. 
babilonie s.f. babilonia. 
baboi s.m. (iht.) baboio. 


38 


babuşcă s.f. (iht.) maşio. 
bac s.n. baco. 

bac s.n. baco. 

bade s.m. nane. 

bagaj s.n.. bagajo. 

baie s.f. baia, naimos. 
balamuc s.n. balamuco. 
balanţă s.f. balanţa. 
balast s.n. balasto. 
balaur s.m. balauro. 
balerin s.m. balerine. 
baligă s.f. baliga, gojni. 
balon s.n. balono, mingia. 
balonat adj. balonime. 
baltă s.f. balta. 

ban s.m. bano. 

banal adj. banalo. 

banc s.n. banco. 

banchet s.n. banchete. 
bandaj s.n. bandajo. 
bandajat adj. bandajime. 
bandă s.f. banda. 

bandit s.m. bandito. 
baniţă s.f. banita. 

baraj s.n. barajo. 

bară s.f. bara. 

barbar s.m. barbaro. 
barbă s.f. barba. 
barcagiu s.m. barcagio. 
barcă s.f. barca. 

bardă s.f. barda. 

barză s.f. barza. 

bas s.m. baso. 

bască s.f. basca, 

basm s.n. basmo, paramici. 
basma s.f. basmaua. 
bastard adj. bastarde. 
baston s.n. bastono. 

bate ub. tr. marel, del dab. batic s.n. batico. 
batjocură s.f. batjocura, asaimos. 
bădăran s.m. bădărane. 
băga ub. tr. şu. 

bălai adj. blondo, parno ba-leste. 


39 


băligar s.n. baliga, gojni. 
bănuială s.f. bănuiala. 
bănuit adj. bănuime. 
bărbat s.m. manuş. 
bărbătesc adj. manuşăschi. 
bărbie s.f. bărbia. 
bărbier s.m. bărbiero. 
bărbierit adj. ranglo. 

21 

- BĂR-BOL 

bărbos adj. bărboso. 
băşicat adj. băsâchime. 
băşică s.f. băşica. 
băştinaş s.m. băştinaşe, aborigene. 
bătaie s.f. marimos. 
bătătorit adj. bătătorime. 
bătătură s.f. bătătura, 
bătăuş adj. bătăuşo. 
bătrân s.m. phuro. 
bătrână s.f. phuri. 

bătut adj. mardo. 

băț s.n. rovli. 

băut adj. pile. 

baza ub. re/L bazime. 
bazin s.n. bazine. 

bâjbâi ub. intn bâjmâime. 
bâlbâit adj. bâlbâite. 
bâlci s.n. balcio. 

bârfeală s.f. bârfeala. 
bârfit adj. bârfi te. 

bârlog s.n. bârlogo. 

bâtă s.f. bâta. 

bâtlan s.m. bâtlano. 
bâţâi ub. re/L, tr bătăi. 
bâzâială s.f. bâzâiala. bea ub. tr. pi. beat adj. mato. 
belciug s.n. belciuge. 
belşug s.n. belşugo. 
beneficiu s.n. beneficie. 
bestial adj. bestiale. 
bestie s.f. bestia. 

bețiv adj. betivo, alcoolice. 
beznă s.f. bezna. 

biblie s.f. biblia. 


40 


bicarbonat s.m. bicarbonato. 

bici s.n. bicio. 

biciclist s.m. bicicliste. 

biciuşca s.f. biciuşca. 

biet adj. cioro. 

bijuterie s.f. bijuteria. 

bilet s.n. bileto. 

bine adu., s.n. mişto, ceaces. 
binecrescut adj. mişto ba-reardo. 
binevenit adj. mişto avilean, mişto avilimos. 
binişor adu. miştimasa. 

bir s.n. biro. 

birjar s.m. birjaro. 

birjă s.f. birja. 

birocrat s.m. birocrate. 

biruit adj. biruito. 

biserică s.f. changări. 

bisericesc adj. changărea-chl. 
bizui ub. re/L bizuima, bazime. 
blagoslovit adj. blagoslovime. 
blajin adj. blajine, laşeo, blânde. 
blând adj. blânde, blajine, laşeo. 
bleg adj. blego. 

blestem s.n. armaia. 

bloc s.n. bloco. 

blond adj. blondo. 

boabă s.f. boaba. 

boală s.f. boala. 

boare s.f. adierea. 

boarfe s.f. boarfe, buchea. 

bob s.n. bobo. 

bobinaj s.n. bobinajo. 

boboc s.m. boboco. 

bocanc s.m. bocanco. *boci ub. ihtr., tr. bocimos. 
bogat adj. bogato. 

boli ub. intr. nasfaimos. 

BOL-BUZ 

22 

bolnav adj. nasfalo; bolnavă nasfali; (pL) bolnavi nas-. fale. 
bolovan s.m. bolovano. 

boltă s J. bolta. 

bombă s.f. bomba. 

botez s. n. bolimos, bolau. 


41 


boțit adj. boţito, boțime. 
bou s.m. guruu, guruw. 
box s. n. boxo. 

boxă s.f. boxa. 

braț s. n, vast. 

bravo interj, bravo. 
brățară s.f. brăţara. 
brazdă s.f. brazda. 
brânci s.f. brânci. 

brâu s.n. brâo. 

broască s.f. broasca. 
brumă s.f. bruma. 

brun adj. bruneto, caloro. 
brut adj. bruto. 

brutal adj. brutalo. 
bubă s.f. buba, phuhni. 
buboi s.n. abceso, buboio, phuhni pechi. 
bucată s.f. cotor. 
bucăţică s.f. cotorit. 
buchet s.n. bucheto. 
bucluc s.n. bucluco. 
bucurie s.f. bucuria. 
bucuros adj. bucuroso. 
burniţă s.f. bufnița. 
buhai s.m. buhai. 
bulendre s.f. boarfe, buchea. 
bulgăr s.m. bulgaro. 
bulibaşă s, m. bulibaşa. 
bumbac s. m. bumbaco. 
bun adj. laşio. 

bunic s. m. caco. 
burete s.m. bureto. 
burghiu s.n. burghio. 
buric s.n. burico. 

burlac s. m. burlaco. 
burtă s.f. ilo. 

burtos adj. ilalo. 
buştean s. m. buşteano. 
butelie s.f. butelia. 
butoi s.n. butoio. 

buton s.n. butono. 
buturugă s.f. buturuga. 
buză s.f. uşt; (pL) 


42 


buze uşta. 

C 

ca' adv. sar; un copil ca multi 

alții ac şeau sar but aver; 

la fel ca mine la fel sar mă 

(mc). ca? conj. te; om venit ca să te 
văd avilein te dichau-tu. 

cabalin adj. cabalino, gras-tengo. 
cabină s.f. cabina. 

cabinet s.n. cabineto. 

cablu s.n. cablo. 

cadavru s.n. cadavro. 

cadă s.f. cada. 

cadență s.f. cadenţa. 

cadou s.n. cadouo. 

cadran s.n. cadrane. 

cadru s.n. cadro. 

cafeniu adj. cafenio. 

caiet s.n. caieto. 

caimac s.n. caimaco. 

cal s. m. grast. 

calabalâc s.n. calabalâco. 

calapod s.n. calapodo. 

cală s.f. cala, hambaro. 

calcul s.n. socoteala. 

calculat adj. calculime. 

calculator s.n. calculatoro. 

cald adj. tato. 

caldarâm s.n. caldarâmo. 

cale s.f. drom; (pL) căi cai-memos. 
calm adj. calmo, dornolo, acalmia. 
calmant adj. calmanto. 

calorifer s.n. calorifere. 

calvar s.n. calvaro, tortura. 

cam adv. cam. 

camarad s.m. camarado. 

amal. 

camătă s.f. camătă. cameră s.f. camera, odaia. cameristă s.f. 
camerista. camion s.n. camiono. canal s.n. canalo. canalie s.f. canalia. 
cană s.f. cana. cancelar s. m. cancelaro. cancer s.n. cancero. candida 
vb. intr. candidil. 

concuril. cantitate s.f. cantitatea, ca- 
Zom. 


43 


cap s.n. şăro. capabil adj. capabile. capăt s.n. capăto. . capăt s.n. 
şăro, ando şăro 
(în cap). capcană s.f. capcana. 


CAP-CAZ 

24 

25 

CAZ-CEN 

capital! s.n. capitale; a in- . vesti un capital investisar-dem capitale. 
capital? adj. capitale; problemă capitală problema capitale. 

capitală s.f. capitala. 

capitulare s.f. capitularea. 

caporal s. m. caporalo. 

capot s. n. capoto. 

capră s.f. (zool.) buzni. 

capriciu s.n. fandoseala, ca-pricio, cărel-pe (se preface), nazo, căres 
nazo. 

capsă s.f. capsa. 

capsulă s.f. (botan.) capsula. 

captare s.f. captarea. 

captiv adj. captive. 

capturat adj. capturate. 

captură s.f. captura. 

car s.n. caro; car funebru ur-don funebre. 

caracter s.n. caractere. 

caracter s.n. firea, caractero. 

caraghios adj. caraghioso. 

care pron. interog., rel con; care e acolo? con si othe?; pe care U 
preferi? saies pre-feris?; care pe care caş pe caş (sao po sao); care vor- 
bea, care scria cai delas duma, cai ramolas; după care pala sao. 

careu s.n. careo. 

cariat adj. cariate. 

carne s.f. mas. 

carte s.f. lii. 

carton s.n. cartono. 

cartuş s.n. cartuso. 

casă! s.f. chăr; a avea casă şi masă te avei chări me- 

seali; pantofi de casă pan-tofia chăreschi (chăresco). 

casă? s.f. chăr; cosei de bani chăr loengo: cosa de bilete chăr biletengo. 
casetă s.f. caseta. 

casieră s.f. casiera. 

casnic adj. chăreschi. 

catalog s.n. catalogo. 


44 


categoric adj. categorice. 

catifea s.f. catifeaua. 

cauză s.f. cauza, 

cavaler s. m. cavalero. 

cavou s.n. cavouo. 

că con/, că. 

căci cory. că. 

căciulă s.f. staghi. 

căciulită s.f. staghiori. 

cădere s.f. perimos. 

câişor s. m. churo; căisori grastoră. 

călare adu. inclisto po grast. 

călător s. m. călătoro. 

călătorie s.f. călătoria. 

călău s.m. călăo. 

rfilfiny.ă s.f. călăuza. 

călca vb. tr. uştimos. 

căleai s.n. călcâie. 

căldare s.f. câcai. 

căldură s.f. tachimos. 

căsca vb. 7. tr. a căsca gura poradel o mui; a căsca ochii poradel ăl 
iacha; cos-că-gură căschil o mui (has-til). 2. refL prăpastia se căsca în 
fata lor e hău (e prăpastia) poradel-pe andă lenghi faţa. 
căuta vb. tr. rodim os. 

căzut adj. pelo. 

caz s.n. cazo. 

cazan s.n. cazane. 

cazemată s.f. cazemata. 

cazma s.f. cazmaua. 

câine s.m. jucăl. 

câinesc adj. jucleschi. 

câine s adj. afurisita, nasul. 

câmp s.n. câmpo. 

când |. adu. cana; când ai venit? cana avilean?; când unul când celălalt 
cana iec, cana aver. Il. conj. pe când cana; de pe când dă cana; ca si 
când sar i cana. 

cândva adu. de but, ac data. 

cântar s.n. balanţa. 

cântare s.f. ghilabaimos. 

cântărit adj. cântărime. 

cântec s.n. ghili. 

cârd s.n. cârdo. 

cârdăşie s.f. banda. 


45 


cârjă s.f. cârja. 

cârlig s.n. cârligo, belciuge. 

cârlionţat adj. cârlionţate. 

cârmit adj. cărmime. 

cârmui vb. tr. conduci!, domnii, cărmull. 

cârpaci s.m. cârpacio. 

cârpă s.f. cârpa, buji. 

cârpi vb. tr. cârpii, suel. 

câştig s.n. câştige, beneficie. 

câştiga vb. tr. câştighil. 

cât |. adu. cazom: car om insistat cazom insistisardem. Il. cory. cât se 
poate de devreme cazom daştil-pe mai delreme: pe cat se vede pala 
cazom dichăl-pe. III. 

e prep. mare cât casa bari cazom o chăr. 

ce pron. interog., rel. nehot. so: ce mai nou? so mai 

neo?; ce, vrei să pleci? so, cmes te tileares?; ia ce bun? la so miştimos?; 
pentru ce? anda soste?; a afla ce şi cum te aflis so i sar; pe zi ce trece 
po ghes so nachăl; ce mult te-am aşteptat! so but ajucârdem-tul!; era cit 
pe ce! sas cazom po so! 

ceafă s.f. ceafa. 

ceapă s.f. purum. 

ceară s.f. ceara. 

ceartă s.f. hampe. 

ceas s.n. ceaso. 

ceată s.f. ceata. 

ceaţă s.f. ceața. 

ceaun s.n. ceaune,ceaoane 

ceferist s.m. ceferiste. 

cel |. an. adjectival codoua, coua; cartea cea mare o lii coua bare; cel 
mult codoua but; unul din cei cinci copii iec (iăl) anda-1 pangi şaie; în 
cele din urmă j i ande urma; cele zece porunci ăl des poruncea; Il. adj. 
dem. satul cel de colo o gau coua othar; III. pron. dem. cel care a plecat 
coua cai ti-leardea: cei care ne urmează cola cai urmilamengă. 

celălalt pron. dem. ocoaier, coaver, aver; poft să-l iei şi pe celălalt dastis 
te les i colavres: ceilalti au. plecat ii coaier tilearde. 

celebritate s.f. faima. 

celibatar s.m. burlaco. ne-prandime. 

celulă s.f. celula. 

central adj. centrale. 

centrală s.f. centrala. 


CEN-CIO 
26 


46 


centru s.n. centro. 

centură s.f. haravli. 

cenuşar s.m. cenuşaro. 
cenuşiu adj. cenuşio. 

cer s. n. cero. cerc s. n. cerco. 
cercel s.m. slag; cercei slaga. 
cercetare s.f. cercetarea. 
cere ub. tr. mangal. 

cereale s.f. cerealea. ceremonie s.f. ceremonia. 
cerere s.J. cererea. 

cerinţă s.J. cerința. 

cert adu. ceaces, cădea si. 
cetățean s.m. cetățeano. 
cetățenie s.f. cetăţenia. 

ceva |. pron. nehot işi a citi ceva citii işi, Il. adj. nehot. ceva parale işi loie 
(love): III. adu. ceua mai în uârstd işi mai phuro. 
cheag s.n. chiago. 

chef s.n. chefo. 

chefal s.m. chefalo. 

chel adj. chelo. 

chelner s.m. chelnero. 
cheltuială s.f. cheltuiala. 
chema ub. tr de mui. 

chemat adj. deles mui. 

cheti s.f. cheta. 

chiar adu. chiar. 

chibzuit adj. goghealo. 

chică s.f. chica, 

chilipir s. n. chilipiro. 

chilot s.m. chiloto, sostea. 
chimir s.n. chimiro. 

chin s.n. chino, duchaimos. 
chingă s.f. chinga. 

chinui ub. tr chinuime. 
chioşc s.n. chioşco. 


chiot s.n. chioto. 

chip s.n. chipo. 

chipeş adj. chipeşo, şucar. 
chipiu s.n, chipio. 

chircit adj. chircita. 

chirie s.f. chiria. 

chiştoc s.n. chiştoce, muco. 


47 


chiui ub. intr. chiui. 

chiuvetă s.f. chiuveta. 

cică adu. phencă. 

cicăli ub. tr. cicăli. 

ciclist s.m. ciclisto. 

ciclon s.n. ciclono. 

ciclu s.n. ciclo. 

cifră s.f. cifra, număro. 

cilindru s.m. cilindro. 

cimitir s.n. cimitiro. 

cine pron. interog.-, rel con; cine ştie? -con jeanel?; cine ştie unde?- con 
jeanel cai?; cine ţi-a spus?- con motho-dea-tu-câ?; cine-i ca ea?- con 
sa sar oi?. 

cineva pron. nehot. choniua. 
cingătoare s.f. cuştic. 

cinste s.f. ceacimos, cinstea. 
cinstit adj- ceacio, cinstime, fidelo. 
ciob s.n. ciobo. 

cioban s.m. ciobano. 

cioc s.n. cioco. 

ciocan s.n. ciocano. 

ciocni ub. 1. refl. ciocnii; s-ou ciocnit două trenuri- ciocni-sai-le dui 
trinurea. 2. tr. a ciocni un pahar- ciocnin ac paharo. 
ciolan s.n. ciolano. 

ciomag s.n. ciomagpo, rovli. 

cioplit adj. cioplite. 

ciorchine s.m. ciorchinea. 

27 

CIR-COL 

circ s.n. circo. 

circă s.f. circa. 

circula ub. intr. circulil. 
circumscripție s.f. circa. 

cireada s.f. cireada. 

cireş s.m. cireşo. 

cişmea s.f. cişmeaua. 

citeț adj. citețo. 

citit adj. citito. 

ciubuc s.n. ciubuco. 

ciucure s.m. ciucuro. 

ciudat adj. ciudato. 

ciuf s.m. ciufo. 

ciufulit adj. ciufulime. 


48 


ciumă s.f. ciuma. 

ciung adj. ciungo. 

ciunt adj. ciunto. 

ciupercă s.f. ciuperca. 

ciupi ub. tr ciupimos. 

ciupi ub. tr, refl ciupii, ciupimos. 
ciupit adj. ciupirne. 

ciur s.n. ciur o. 

civil s.m. civilo. 

civilizat adj. civilizata. 
civilizaţie s.f. civilizația. 

cizelat adj. cizelate. 

cizmar s.m. cizmaro. 

cizmă s.f. cizma. 

cizmărie s.f. cizmăria. 

clacă s.f. claca. 

clamă s.f. clama, agrafa. 

clan s.n, clano. 

clanţă s.f. clanţa, ivoro. 

clar | adj. claro; fotografie clară fotografia claro. Il. adu. a uorbi dar del 
duma claro. 

clasă s.f. clasa. 

clasifica ub. tr. clasifichil. 
clădire s.f. clădirea. 

clăti ub. tr. clătii, del anda-o pai. 
clătina ub. 1. tr clătinata; a ctătina din cap del anda-o săro 2. re/L a se 
clătina pe picioare clătinil-pe (izdral) pâ-1 pânră. 
clătire s.f. clătimos, halado. 
cleios adj. cleioso. 

cleşte s.m. cleşteo. 

clică s.f. clica. 

client s.m. clienta. 

climă s.J! clima. 

clipă s.f. clipa. 

clocot s.n. clocoto. 

clocotitor adj. agitata, clo-cotitoro. 
ciont s.n. clonţo. 

coase ub. tr. şuiei. 

cofă s.f. cofa. 

coji ub. tr. cojii. 

cojocel s.n, cojocelo. 

col s.n. colo. 

colaborare s.f. colaborarea. 


49 


colac s.m. colaco. 
colectiv s.n. colective. 
colector s.m, achizitori. 
colecționar s.m. colecționaro. 
coleg s.m. colege. 
colet s.n. coleto. 
colibă s.f. coliba. 
colier s.n. coliero. 
colină s.f. colina. 
colind s.n. colinde. 
colinda ub. intr colindil. 
colonie s.f. colonie. 
colorat adj. colorime. 
colţ s.n. colţo- 

colțar s.n, colţaro. 


COM-CON 

28 

comandant s.m, comandări- 

to. mai-baro. comă s.J. agonia, coma. 
combină s.J. combina. 

comerț s.n. comerțo. 

comic adj. comico. 

comitere s.f. cărimos. 

comoară s.J. comoara. 

comod adj. comodo. 

compara vb. tr. comparil. 

compas s.n. compaso. 

competent adj. dotato, competento, laşio. 
complet adj. complete. 

complicat adj. complicate. complice s. m. amal. 
compliment s.n. complimente. 
complot s.n. comploto. 

compromis s.n. compromise. 

concediu s.n. concedio. 

concis adj. concise. 

concret adj. concreto. 

concubin s. m. concubine. 

concubină s.J. concubina. 

concura vb. intr. concuril, candidil. 
concurs s.n. concurse. 

condamnat s. m. condamna-to, condamime, deţinute. 
condei s.n. condeio. 


50 


condici s.J. condica. 

condiţie s.J. condiţia. 

conduce vb. tr. conducil. 

conductă s.J. conducta. 

conferință s.J. conferința. 

confirma vb. tr. dovedii, con-flmil. 
confisca vb. tr. confischil. 

confuz adj. confuzo. 

confuzie s.J. confuzia. congelat adj. congelate. congres s.n. congrese. 
conjugal adj. conjugale. conlucrare s.J. conlucrarea. 
consecinţă s.J. efecto. 

consens s.n. acordo. de acordo, protocolo. 
consilier s.m. consiliero. 

consiliu s. R. consilio. 

consimtți vb. intr. cames. 

constant adj. constante. 

constatare s.J. constatarea. 
constrângere s.J. constrângerea. 
consum s.n. consume. 

conştient adj. conştiente. 

conştiinţă s.J. conştiinţa. 

cont s.n. conte. 

conta vb. tr. contiu. 

contact s.n. contacte. 

contagios adj. contagioso. 
continuu adj. mereu, continuo. 
contor s.n. contoro. 

contra prep. contra. 

contract s.n. contracta. 
contramanda vb. tr. contra-mandiu. 
contrar adj. contrare. 

contrazice vb. tr. contrazicil. 
control s.n. controlo. 

controla vb. tr. controlil. 
controversă s.J. disputa, ho-learimos, neînțelegerea, nepotriveala. 
contur s.n. corituro. 

conţine vb. tr. conţiniL 

conținut s.n. conţinuto. 

convenabil adj. acceptabilo. 

29 

CON-CRE 

conveni vb. intr. convertii. 
convenție s.J. convenția. 


51 


conversa vb. intr. conversaţia. 

convins adj. convinse. 

convocare s.J. convocarea. 

convoi s.n. convoio. 

convorbire s.J. convorbirea. 

cooptare s.J. cooptarea. 

copac s.m. ambrin, copaco. 

copăiţă s.f. copăița. 

copârtaş s.m. amali, copăr-taşo. 

copcă s.f. copca. 

copertă s.f. coperta. 

copia vb. tr. copiii. 

copil s.m. şeau. 

copilă s.f. şeori. 

copleşit adj. copleşite. 

corabie s.J. corabia. 

corcitură s.J. corcitura. 

cord s.n. ghi. cordial adj. cordialo. cordon s.a cordono. corect ad., 
adv. ceaces. 

mişto. 

corespondenţă s.J. corespondenţa. corespunde vb. intr. core- 
spundil. 

corner s.n. (sport) cornero. cornet s.n. corneto. coroană s.f. coroana. 
corp s.n. corpo. corpolent adj. corpolente. corturar s.m. corturaro. corupt 
adj. corupime. cosaş s.m. cosaşo. cositură s.f. fâneaţa. coşar s.m. coşar 
O. 

coşciug s.n. coşciuge. 

cot s.m. coto; (pi) coți cotu 

rea. 

cotigă s.f. cotiga. cotitură s.f. cotitura. cotoi s.m. cotoio, motano. cotor 
s.n. cotoro. cotoroanţă s.f. cotoroanța. cotrobăi s.n. rodimos, rodel 
coţofană s.f. coțofana. coviltir s.n. coviltire. covor s.n. covoro. crac s.m. 
craco. cracă s.f. craca, phal. crai s.m. craio. crailâc s.n. crailico. crainic 
s.m. crainice. craniu s.n. şăro. crăcănat adj. crăcănate. crăpat adj. 
crăpime, phara- 

do. 

crăpătură s.f. crăpătura. crâmpei s.n. crâmpeie, cast 

țâno. 

crâng s.n. crângo. crea vb. tr. căres. cărei. creator s.m. creatoro. 
creatură s.f. creatura. crede vb. tr. pacheal (pa- 

chean). 

credincios adj. credincioso. credință s.f. credința. credit s.n, credite. 
credul adj. credule. creier s.n. creiere. creion s.n. creiono. cremă s.f. 


52 


crema. crescut adj. bareardo, barilo. crestat adj. crestome. 

CRE-CUR 

30 

creşte vb. 1. intr. bareol; co-pilul creşte o şeau bareol: 2. tr. barearel; a 
creşte un copil barearel ac şeau. 

creştet s.n. creştete. 

creştin s.m. creştine. 

creştinism s.n. creştinismo. 

cretă s.f. creta. 

cretin s.m. ere tino. 

creț adj. creţo. 

crez s.n. crezo. 

cric s.n. crico. 

crimă s.f. crima, merimos. 

criminal s.m. criminalo. 

criptă s.f cripta. 

crispat adj. crispato. 

critic adj. critico. 

critică s.f. critica. 

crivăţ s.n. crivăţo. 

criză s.f. criza. 

croitor s.m. croitoro. cruce s.f. trasul. cruciş adv. crucişo. crucit adj. 
crucito. cruciuliță s.f. cruciulița. crud adj. crudo. crunt adj. crunto. cruța 
vb. tr. cruţil. cuceri vb. tr. cucerii, ocupil, 

astarel. 

cucută s.f. cucuta. cucuvea s.f. cucuveaua. cufăr s.n. cufăro. cuget s.n. 
cugeto. cui s.n. carfin. cuib s.n. cuibo. culca vb. 1. re/L sutem: m-am 
culcat devreme sutem devreme 2. tr soiarel; a culca un copil soiarel ac 
şeau a 


culca fa pămâm soiarel le 


phuiate. 

culcare s.f. soimos. culcuş s.n. culcuşo. adăpos- 
to. 

culege vb. tr. aloi. chidel. cu- 

legil. 


culpă s.f. culpa, vina. cult' adj. culto. educato. cult? s.n. culto. cultiva vb. 
tr. cultivil. thol. culturalizare s.f. culturalizarea. 

cultură s.f. cultura. cum |. adv. sar. cum şi în. ce chip sar i andă so chipo: 
cum doi roşiile? sar des ăl roşii Il. con/, ca si cum ta i sar după cum pala 
sar. cumetrie s.f. cumetria, bo- 

len. boldimos. 

cumpăra vb. tr. chinimos, achiziţionai, chinei, chinde. cumpărare s.f. 


53 


chinimos. cumpărător s.m. chinditoro. cumpătat adj. goghealo. cumplit 
adj. cumplito. cunoaşte vb. tr. prinjeanel. cunoaştere s.f. prinjeaimos. 
cunoscător s.m. prinjeando. cununat adj. cununato. pran- 

dlme. 

cupă s.f. cupa. cuplu s.n. cuplo. cupru s.n. harcum. cuptor s.n. bou- 
manrasco. cuptor s.n. cuptoro. curaj s.n. curajo. bou. curat adj. ujo. 
curățenie s.f. ujimos. curând adv. curândo. 

31 

CUR-CUV 

curând adv. fuga, naş. 

curb adj. curbo. 

curbă s.f. curba. 

curcan s.m. curcano. 

curent! adu. actulo, curen-to. 

curent? s.m. curento (electric). 

curge vb. intr. thabdel. 

curios adj. curioso. 

curmeziş adu, curmezişo. 

curs s.n. curso. 

cursă! s.f. cursa. 

cursă? s.f. capcana. 

cursiv adj. cursivo. 

curte s.f. bar, ograda. custură s.f. custura. cusur s.n. cusuro, defecto. 
cutat adj. cutato. cută s.f. cuta. cutie s.f. cutia. cutreiera vb. tr. cutreieril. 
cutremur s.n. cutremure. cutumă s.f. cutuma. cuţit s.n. şuri. cuțu interj, 
cutu! cuvânt s.n. vorba, cuvânto. cuvântare s.f. cuvântarea. cuvertură s.f. 
cuvertura. cuviincios adj. cuviincioso. 


D 

da' adu. da. 

da? ub. tr acordiu, dau. den, 
dine. 


dac adj., s.m. daco. dacă cory. cana. dalac s. n. dalaco. dală s J. dala. 
damă s.f. dama. dandana s.f. dandanaua. danga s.f. dang. dans s.n. 
chălimos. dansator s. m. chălitoro. dantură s.f. dantura. dar! cory. ta; 
aş vrea să plec, 

dar nu pot camdau te tilea- 

rau, ta ni daştiu. dar? s.n. daro; a face un dar 

cărei ac daro. darac s.n. daraco. dare s.f. dinimos. dare s.f. dinimos. 
darnic adj. darnico. dascăl s. m. dascălo. dată s.f. data. datină s.f. 
datina. dator adj. datoro. datorat adj. datorato. dăinui ub. intr. durii. 
dărâmare s.f. pelimos. 

dărâmat adj. rimome. dino- 

tele. 


54 


dărui ub. tr. dinimos. dăuna ub. intr dânuil. dăunător adj. dăunătoro. 
dâmb s.n. dâmbo. dânsa pron. pers. oi. dânsul pron. pers. ou. dâră s.f. 
dâra. dârdâi ub. intr dârdâil. dârz adj. dârzo. dârzenie s.f. dârzenia. 
deasupra adu. opral. debil adj. debOo. debit s.n. debito. debitor s.m. 
datornico. deblocare s.f. deblocarea. debut s.n. debuto. decât' adu. 
decât, sar; nu se 

aud decât greierii niaşu- 

nen-pe decât ăl greierea. decât? prep. decât; mai tare 

decât mine mai zuralo de 

sar mande (me). decedat adj. mulo. deceniu s.n. deceniu. decent adj. 
decento. decepţie s.f. decepţia. deci cory. deci. decis adj. deciso. 

33 

DEC-DEP 

decisiv adj. decisiva. 

decizie s.f. decizia. 

declara ub. tr. declariu. 

declarație s.f. declaraţia. 

declasat adj. decăzute. 

decor s.n. decoro. 

decorat adj. decorata. 

decorație s.f. decorația. 

dedesubt adu. talal. 

defăimat adj. defăimate. 

defect s.n. defecte. 

deficit s.n. deficite. 

defilare s.f. defilarea. 

definit adj. definite. 

definitiv adj., adu. definitiva. 

deformat adj. deformate, desfigurime. 

defunct adj. mulo. 

degajare s.f. degajarea. 

degajat adu. degajata. 

degeaba adu. de ivea. 

degerat adj. inghițime. 

degeţel s.n. naioro. 

deghizat adj. deghizata. 

degrada ub. tr., refl degradi-me. 

degustare s.f. degustarea. 

deja adu. deja. 

dejun s.n. dejuno. 

dejuna ub. intr dejunil. 

delapidare s.f. delapidarea. 

delapidator s.m. delapida-toro. 


55 


delăsare s.f. delăsarea. 
delăsător adj. delăsătoro. 
delegat s.m. emisaro. delegate, bişaldo mandar (trimis de mine). 
delegaţie s.f. delegația. 

delicat adj. delicate. 

delicios adj. delicioso. 

delict s.n. vină. 

delira ub. intr deliril. 

deloc adu. deloc. 

deluşor s.n. deluşoro, plai-şoro. 
demasca ub. tr., rejl demas-chil. 
dement adj. dilo, dementa. 
demitere s.f. demiterea. 
democrat adj. democrato. 
demon s.m. beng. 

demonstra ub. tr. demon-striu. 
demonstratie s.f. demonstraţia: 
demult adu. de but, ac data. 
denaturat adj. denaturate. 
denigrat adj- denigrate. 

dens adj. densa, îndesome. 
dentist s.m. dentiste. 

denunţ s.n. denunța. 

deodată adu. ac data. 

deosebit adj. deosebite. 
depana ub. tr. repariu. 

departe adu. dur. 

depărtat adj. durealo. 

depăşit adj. depăşite, depă-şime. 
depinde ub. intr. depinzil. 
deplasa ub. tr, rejl jeal. 

deplin adu. absoJuto. 

deporta ub. tr deportimos. 
deportare s.f. deportarea. 
depozit s.n. depozite. 

depozita ub. tr. depozitiu. 
depravat adj. depravate. 
depune ub. tr depunil. 

deputat s.m. deputate. 
DER-DEV 

34 

deranj s.n. deranjo. derâdere s.f. asaimos. batjocura. 
derbedeu s.m. derbedeo, go-lano. 


56 


dereglat adj. dereglate. derutat adj. derutate, deru- 


time. 

des adj., adu. deso. desagă s.J. gono, desaga. descălţa vb. tr., refl 
despân- 

reanghel. descărca vb. tr., refl descăr- 

chisar. 


descânta vb. tr. drabar. descântec s. n. drabarimos. deschide vb. tr. 
dăscăr. deschis adj. pâtărdo, pâtăr. descoperi vb. tr. arach, ara- 

chăl, arachle. 

descoperire s.f. descoperirea, arachaimos. descuiat adj. pâtărdo, 
pâtăr. descult adj. despânrango. descurcăreț adj. descurcărețe. 
deseară adu. derachi. desecat adj. desecato. deservire s.f. deservirea. 
desface vb. tr. dăscăr. desfăcut adj. descărdo. desfăşura vb. refl, tr. 
desfa-şuril. 

desfigurat adj. desfigurime, desfigurate. 

desființa vb. tr., refl anulil, 

abolime. 

desfrânat adj. depravate, desfrâu s. n. desfrâo. desfunda vb. tr. 
desfundil. deshuma vb. tr. dezgropil. 

desiş s.n. desişo. 

desluşi vb. tr. desluşii, clari- 

fichil. 

despărțit adj. despărțite. despica vb. tr. descărel. despicat adj. 
dispicato. des- 

cărdi. 

despotic adj. abuzive, nasul. despuia vb. tr., refl despuil, 

şude patute. destăinui vb. tr.. reJL mo- 

thoau, divulghil. mothol- 

pe. 

destin s. n. destino. soarta. destinatar s.m. adresante. 

destinatari. destins adj. destinse. destituire s.f. demiterea. 

dino tele (dat jos). destoinic adj. vrenico. destrăma vb. tr.. rejl deşiriu. 
destul adj., adv. destul. destupa vb. tr. destupil. deşert s.n., adj. 
deşerto. deşerta vb. tr. deşertții, şudel, 

deşertil-pe. deşeu s. n. deseo. deşi con/, deşi. deşira vb. tr., rejl 
deşiriu. 

deşirimos, descărdimos. deştept adj. deştepte. deteriora vb. tr., rejl 
rimo- 

me, degradime, rimomos. detonare s.f. explozii, explozia. 

detuna vb. intr. detunil. deţine vb. tr. încârel. deținut s. m. deţinute. 
devasta vb. tr. rimei, distru- 

35 

DEV-DIS 


57 


deveni vb. intr. devenii, că- 

rel-pe. 

devia vb. tr. deviil, abătime. deviere s.f. abaterea, devierea, acadea, 
devotament s.n. abnegaţia, 

devotamento. devotat adj. devotate. devreme adv. devreme. dezacord 
s. n. dezacordo. dezamăgit adj. dezamăgime. dezastru s.n. dezastre. 
dezavantaj s.n. dezavantaje. dezbatere s.f. dezbaterea. dezbina vb. tr. 
dezbinil. dezbinat adj. dezbinate, 

dezbinime. dezbrăca vb. tr., rejl deshu- 

readel. 

dezgheț s.n. desgheţo. dezgropa vb. tr. dezgropil. dezinfecta vb. tr. 
dezinfecitil. dezlânţui vb. refl, tr. dez- 

lănţuil. 

dezlegat adj. dezphanglo. dezlipit adj. dezlipite, dezli- 

pime. dezmeticit adj. dezmeticite, 

dezmeticirne. dezminți vb. tr. dezmințil, 

dezhohael. 

deznoda vb. tr. deznodil. dezordine s.f. dezordinea. 

babilonia, deranjo. dezrobi vb. tr. dezrobimos. dezrobire s.f. dezrobirea. 
diabet s.n. diabeto. dibuit adj. dibuite, arachlo. dichisit adj. dichisite, 
dichi- 

sâme. gătime. dicționar s.n. dicţionare. 

didactic adj. didactico. diferit adj., adv. diferite. dificil adj. dificile. 
dificultate s.f. dificultatea. 

digerat adj. digerime, digera to. 

dihanie s.f. dihania. 

dijmă s.f. dijma. 

dilatat adj. şuviilo, dilatate. 

diluat adj. dilatate, diluime. 

din prep. andai. 

dinadins adv. dinadinso. 

dinainte adu. anglal. 

dinapoi adu. palal. 

dinăuntru adv. andral. 

dinte s. m. dând, thar. 

dintre prep. andal. 

diplomă s.f. diploma. 

direct adj-, adu. directo. 

direcție s.f. direcţia. 

dirija vb. tr. dirijiu. 

dirijor s.m. dirijoro. 

disc s.n. disco. 

disciplinat adj. disciplinate. 


58 


discordie s.f. discordia. 

discret adj. discrete. 

discriminare s.f. discriminarea. 

discurs s.n. discurso. 

discuta ub. tr., rejl. discuții. 

discutie s.f. discuţia. 

dispariţie s.f. dispariția. 

dispărea ub. intr. dispăril. 

disperare s.f. disperil, disperarea. 

disponibil adj. disponibile. 

dispozitiv s.n. dispozitive. 

dispoziție s.f. dispoziţia. 

dispreţ s.n. dispreţo. 

disprețul ub. tr. disprețul. 

DIS-DRO 

dispune vb. tr,. intr. dispunil. dispută s.f. disputa. distant adj. distante. 
distanţă s.f. distanţa. distins adj. distinso. distra vb. refl, tr. distril-pe. 
distractiv adj. distractive. distracţie s.f. distracţia. distrat adj. distrome. 
district s.n. districte. distruge vb. tr. distrugil, ri-mol. 

distrugere s.f. distrugerea. distrus adj. distruse, rimo-me. 

divan s.n. sfato, divane. divide vb. refl împârții, divi-dil. divizii. 

divin adj., adv. divine, devli- 

cano. 

divorţ s. n. divorțo. divorţat adj.  divorțime, 

chamno, divorțate. divulga vb. tr. divulghil, mo- 

thol-pe. 

dizolvat adj. dizolvate. doar adv. abia, cadichi. doborât adj. dino tele, 
dobo- 

râme. 

doctor s. m. doctoro. doctorie s.f. doctoria, document s. n. 
documente, acto. 

dogori vb. intr. dogorii, tha-bol. 

doldora adj. doldora, pherdo. dolofan adj. dolofane. domestic adj. 
chăresco. domiciliu s.n. chăr, domi- 

cilio. domn s. m. domno, rai. 

36 

domni vb. intr. domnii. domnie s.f. domnia. domnişoară s.f. 
domnişoara. 

şeori, şei bari. domnitor s. m. domnitoro. domol adj., adv. domole, 
calme, pohalea. domolit adj. domolime, cal- 

misailo. 

dopaj s.n. dopaje. dopare s.f. doparea. dor s.n. doro. dormi vb. intr. 
sou. dormitor s.n. dormitoro. dorn s.n, dorno, priboio. dos s.n. bul. 


59 


dosit adj. garado. dospealâ s.f. dospeala. dotat adj. dotato. dovadă 
s.f. dovada, acto. 

adeverinţa. dovedi vb. tr. dovedii. dovlecel s.m. dovlecelo. doza vb. tr. 
doza. drac s.m. beng. drag adj. drago. dragoste s.f. dragostea. drapel 
s.n. steago. drăcesc adj. bengailo. drăceşte adj. bengailes. drăcos adj. 
bengoso. drăcui vb. tr. deles bengăia. 

dele bengăia. 

drăguţ adj. şucar, drăguțe. drept adj. abrupto, orta. dreptate s.f. 
dreptatea, cea- 

cimos. 

dresor s. m. dresoro. dric s.n. drico. drog s.n. drogo, drogurea. 

37 

DRU-DUŞ 

drug s.m. drugo. 

drum s.n. drom. 

dubă s.f. duba. 

dubios adj. dubiose. 

ducă s.f. gâlimos. 

duce vb. tr., refL gărel. 

duh s.n. duho. 

duhni vb. intr. duhnii, chan- 

del nasul. dulap s.n. dulapo. dulce adj. gulo. dulgher s.m. dulghero. 
dumnezeiesc adj. devlicano, 

divine. 

Dumnezeu s.m. o Del. 

dungă s.f. dunga. 

după prep. pala. 

dur adj. zuralo. 

durabil adj. durabile. 

durere s.f. duchairnos, chino. 

dus adj. galo. 

duşcă s.f. duşca. 

duşman s.m. duşmano, ad- 

versario. 

duşmănie s.f. duşmănia. duşmănos adj. duşmănoso. duşumea s.f. 
duşumeaua. 


E 

ea pron. pers. oi. 

ebrietate s.f. machimos, mato. 
echilibrat adj. echilibrate. 


60 


echilibru s.n. echilibre. 

echimoză s.f. vânătaia. 

echipa vb. refl., tr. hureaiol. 

echipament s.n. echipamente. 

echipă s.f. echipa. 

echitabil adj. ceaces. 

econom adj. economo. 

economie s.f. economia. 

ecou s. n. răsuneto. 

educat adj. educato, culto. 

educator s.m. educatoro. 

educaţie s.f. educaţia. 

efect s.n. efecto. 

efectua vb. tr. cârimos. 

elastic s. n. elastico, guma. 

elegant adj. eleganto. 

elementar adj. elementare. 

elev s. m. elevo. 

elevă s.f. eleva. 

eliberat adj. eliberato, elibe-rime. 

elimina vb. tr. eliminil. 

embrion s.n. germene, em-briono. 

emigrant s. m. emigrante. 

emigrație s.f. emigrația. eminent adj. eminente. emisar s. m. emisaro. 
emisiune s.f. emisiunea. emotiv adj. emotive. emoție s.f. emoția. 
emoționat adj. emoționate. energic adj. energice. energie s.f. energia. 
enervant adj. agasante, 

enervante, holearel-tu. enorm adj. enormo, uriaşe. 

but baro. 

enzimă s.f. enzima. epilepsie s.f. epilepsia, dili- 

mos. 

epilog s. n. epilogo. epocal adj. epocale. epocă s.f. epoca. eră s.f. era. 
ermetic adj. ermetico. eroare s.f. greşala. eroic adj. eroico. eroism s.n. 
eroismo. erou s. m. erouo. * escală s.f. escala. escorta vb. tr. escortil. 
escroc s. m. escroco. esenţial adj. esenţiale. est s. n. este, estico. 

39 

„EST-EZI 

estetic adj. şucar. 

eşarfă s.f. eşarfa. 

eşec s.n. eşeco. 

etaj s.n. etajo. 

etajeră s.f. etajera. 

etalon s. n. etalono. 


61 


etate s.f. etatea. 

etern adj. eterne. 

eternitate s.f. eternitatea, veşnico. 
etică s.f. etica. 

evacuare s.f. evacuarea. 

evadare s.f. evadarea, naşi-mos. 
evadat adj., subst evadate, naşio. 
evanghelie s.f. evanghelia. 
eventual adj. eventuale. 

evident adj. evidente, claro. 
evidenţă s.f. evidenţa. 

evidenţiat adj. e-ndenţiato. 

evita vb. tr. evitil. feril-pe. 

exact adj., adv. exacto. corecte. 
ezagera vb. tr. exageril. 

examen s.f. examene. 

excelent adj., adv. excelente. 
excepțional adj., adv. excepţionale. 
exces s.n. exceso. abuzo. 

excitant adj. excitante. 

exclamaţie s.f. exclamaţia. 
excludere s.f. excluderea. 

exclus adj. excluse. 

exclusiv adj., adv. exclusive. 
excomunica vb. tr. excomu-nichil, del avri (dă afară]. 
excomunicare s.f. excomunicarea, solahaimos. 
excrement s.n. chul. 

excursie s.f. excursia. 

executa vb. tr. execuţii, cărei. 
executant s.m. executante. 
executare s.f. executarea. 
exemplar s.n. exemplare. 

exemplu s.f. exemplo. 

exigent adj. exigento, pre-tenţioso. 
exil s.n. exilo. 

exista vb. intr. sas, existil. 

expatriă vb. tr. expatrtil. 

expedia vb. tr. adresa, expe-diil, bişealel. 
expediție s.f. expediția. 

expert adj., s.m. experto. prinjeando. 
expira vb. tr., intr. expiril. 

explicabil adj. explicabile. 
explicativ adj. explicative. 


62 


explicit adj. claro. 
exploatat adj. exploatate. 
exploziv s.n. explozive. 
exponent s.m. exponente. 
exprima vb. tr. del duma. 
extern adj. externo. 
extremitate s.f. şăro. 
ezita vb. intr. ezitil. 
ezitare s.f. ezitarea. 


F 

fabricant s.m. fabricanto. 
fabrică s.f. fabrica. 
fabulos adj. fabuloso. 
face ub. tr. cărei. 

facere s.f. cârimos. 

facil adj. facilo, uşoro. 
faclă s.f. facla. 

factor s. m. factoro. 
factoriță s.J. factorita. 
factură s.f. factura. 
facultativ adj. facultative-. 
faimă s.f. faima. 

faimos adj. faimoso. 

fală s.f. fala. 

falcă s.f. falca. 

faliment s.n, falimento. 
falnic adj. falnlco. 

fals adj. falşo. 
falsificator s.m. falsifica-toro. 
falus s. n. car. 

familie s.f. familia. 
fanatic adj. fanatico. 
fandoseală s.f. fandoseala. 
fanfară s.f. fanfara. 
fanfaron adj. fanfarono. 
fantastic adj. fabuloso, fantastico. 
fantezist adj. fanteziste. 
fantomă s.f. fantoma. 
faptă s.f. fapta, isprava. 
farfurie s.f. farfuria. 
farmacie s.f. farmacia. 


63 


farmacist s.m. farmaciste. 

farmec s. n. drabarimos, fer-mecea. 

fasole s.f. făsui. 

faşă s.f. faşă. pansamente. 

fatal adj. fatalo. 

fatalitate s.f. fatalitatea. 

fată s.f. şei. 

faţă s.f. faţa. 

favoare s.f. favoarea. 

favorabil adj. favorabile. 

favorit adj. favorime, protejate, favorite. 

făcâleț s.m. făcălețo. 

făptaş s.m. făptaşe, autori. 

fără prep., cory. bi. 

fărâmă s.f. fărâma, cotoriţ. 

făta vb. tr. năschisardea. cârdea. 

făuritor s.m. făuritoro. fază s.f. faza. fâneaţă s.f. fâneaţa. fântână s.f. 
haing. fâstâceală s.f. fâstâceala. fâs s. n. fâso. fâsâit s.n. fâsâite. febră 
s.f. febra. 

41 

FEC-FOI 

fecale s.f. chul. fecior s.m. flâcăuo. fel s. n. felo, sar. felinar s.n. 
felinare. femeie s.f. juvli. femeiesc adj. juvleaco. femeieşte adj. 
juvlicano. fenomen s. n. fenomene. fenomenal adj. fenomenalo. 
fereastră s.f. geamo. fereca vb. tr. phandel. feri vb. tr., refl ferisar, fe- 
ril-pe. 

fericit adj. fericite. ferit adj. ferime. ferm adj. ferme. fermeca ub. în 
drabarimos. fertil adj. fertilo. fesă s.f. buca. festiv adj. festive. feştilă 
s.f. feştila. feţişoară s.f. şeori. fetiță s.f. şeori. fi ub. intr. au. fiară s.f. 
fiara, dihania. fibră s.f. fibra. fibros adj. fibroso. fictiv adj. fictivo. fidel 
adj. fidele, cinstime. fiecare pron. nehot. adj. ne- 

hot fiesao. fier s. n. sastri. fierbe ub. tr. chireol. fiere s.f. fierea. fiert adj. 
chirado. fiică s.f. şei. ființă s.f. fiinţa. filă s.f. fila. filet s. n. ghivento. 
filială s.f. filiala. 

film s. n. filme. filon s. n. filono. filozof s.m. filozofe. filozofie s.f. 
filozofia. filtru s.ru filtro. fin adj. fino, ţânoro. final adj. finale, sărâste. 
finanța ub. tr finanţii, del loe 

(dă bani). fioros adj. fioroso. fir s. n. fire. firav adj. firavo. fire s.f. firea. 
firesc adj. naturale. fisc s. n. fisco. fitil s. n. fitilo. fiu s.m. său, şeaoro. 
fixat adj. fixome, fixate. flacără s.f. flacăra. flatat adj. flatate. flăcău s.m. 
flăcăuo, tâmo. flămând adj. flămânde. fleac s.n. fleaco. flegmatic adj. 
flegmatice. flegmă s.f. şungar. fler s. n. flero. floare s.f. lulughi. flocos 
adj. flocoso. flotant adj. flotante. fluier s.n. fluero. fluiera ub. intr. flueril. 


64 


fluture s.m. fluture. fluviu s. n. fluvio. flux s.n. fluxo. foaie s. n. foalea. 
foame s.ru boc. foarfece s.ru cachea. foarte adv. zurales. foc s.ru iag. 
foi ub. re/L, intr foii. foil-pe. 

FOL-FUS 

folclor s. n. folcloro. 

folos s.n. foloso. 

folosit adj. folosime. 

fontă s.J. fonta. 

foraj s.n. forajo. 

forfotă s.f. forfota. 

formular s.n. formulare. 

forța vb. tr. forțol. 

forță s.J. forța. 

foşnet s. m. foşneto. 

fotă s.f. pestelca. 

fotbal s.n. fotbalo. fotoliu s. n. fotoliuo. fractură s.J. fractura. francez s. m. 
francezo. franzelă s.f. franzela. frate s. m. phral. frământare s.J. agitația, 
frământarea. 

frământat adj. frămânţime. frățesc adj. phralicanes. frână s.J. frâna. 
frânge vb. tr. phagăl. frânt adj. phago. freca vb. tr. mordo. frecare s.f. 
morel, morimos. frică s.J. dar. fricos adj. darano. frig s.n. şal. frige vb. 
intr. thabol, friguros adj. şâlalo. fript adj. peco. frizer s. m. frizero. 
frontieră s.J. frontiera. 

42 

fruct s.n. poama. fructifer adj. fructifere. frumos adj. şucar. frumuseţe s.J. 
şucarimos. fruntaş s.m., adj. fruntaşe. frunză s.f. frunza. fudul adj. fudulo. 
fugi vb. intr. naş. fuma vb. intr., tr. pel tutuno. pufail. 

funcționar s. m. funcţionaro. 

fund s.n. bul, fundo. 

fundamental adj. fundamentale. 

fundaş s. m. fundaşo. 

funie s.f. salo. 

fura vb. tr. ciorel. 

furaj s.f. furaje. 

furat adj. ciordo. 

furculiță s.f. furculita. 

furie s.f. furia. 

furios adj. furioso. 

furiş adj. doreai. 

furnal s.n. furnale. 

furnică s.f. chir; furnică albă 

chir parni. 

furniza vb. tr. fumizil. furou s.n. furouo. fort s.n. ciorimos. furtună s.f. 


65 


furtuna. furtunos adj. furtunoso. furuncul s.n. buboio. fus s.n. cacli. fustă 
s.f. fusta. 

G 

gabarit s.n. gabarito. gaică s.f. gaica. gaj s.n. gajo. galant adj. galante. 
galantar s.n. galantare. galanterie s.f. galanteria. galaxie s.f. galaxia. 
gală s.f. gala. galben adj. galbene. galerie s.f. galeria. galeş adj., adv. 
galeşo. galon s.n. galono. gang s.n. gange. gara vb. tr. gara. gării. 
garanta vb. intr. garantiu. garantat adj. garantate, sigure. 

gară s.f. gara. stația. gard s.n. bar. gardă s.f. garda. garderobă s.f. 
garderoba. gardian s. m. gardiano. gabori. garnisit adj. garnisi te. 
garnitură s.f. garnitura. garoafă s.f. garoafa. gaşcă s.J. gaşca. gater s.n. 
joagâro. gaură s-f. hău. găinar adj. găinare, borfaşe. găină s.J. chaini. 
găinărie s.J. găinăria. 

găinată vb. refl găinații. 

gălăgie s.J. gălăgia. 

gălbează s.J. gălbeaza. 

gălbejit adj. gălbejite. 

gălbenea s.f. gălbenele. 

gălbinare s.f. gălbinarea. 

gălbui adj. gălbuie. 

găleată s.J. câcai. 

găligan adj. găligano. 

gămălie s.J. gămălia. 

găoace s.J. găoacea. 

găsi vb. tr. arach. 

găsire s.f. arachaimos. descoperirea. 

gata vb. tr. gata. 

găteală s.f. găteala. 

gătit adj. dichisite, dichlsâ-me, gătime. 

găunos adj. găunoso. 

găuri vb. tr. hâiardamos, hă-iarde. 

găvan s.n. găvane. 

găzduire s J. găzduirea. 

gaz s.n. gazo. 

gazdă s.J. gazda. 

gazetar s.m. ziariste. 

gazetă s.J. ziare. 

gazon s.n. gazono. 

gâde s.m. călăo. 

GÂD-GOG 

gâdila ub. rr. gâdâlil. gâfâi ub. intr. gâfâil. gâlcă s.f. gâlca. gâlceava s.f. 
gâlceava. gâlgâit s.n. gâlgâite. gând s.n. gândo. 

gândac s.m. gândaco. 


66 


gângav adj. muialo. gangavo. 

gânsac s.m. gânsaco. 

gârbovit adj. gârbovite. 

gâtlej s.n. gâtlejo. 

gâtui vb. tr. cerealei. 

geam s.n, geamo. 

geamantan s. n. geamantane. 

geamăt s. n. geamăto. 

geamie s.f. geamia. 

geamlâc s.n. geamlâco. 

gelatină s.f. gelatina. 

gelos adj. geloso. 

gelozie s.f. gelozia. 

geme vb. intr. gemil. 

gen s.m. gene. 

genera ub. tr. generil. 

general adj. generale. generaţie s.f. generaţia. generos adj. generoso. 
gentil adj. gentile. geografie s.f. geografia. geologie s.f. geologia. 
geometrie s.f. geometria. german s.m., adj. neamțo. germen s.m. 
germeno. geros adj. geroso, şal. gest s.n. gesto. gheaţă s.f. gheața. 
ghebos adj. gheboso. ghem s.n. ghemo. ghemotoc s.n. ghemotoco. 
ghemuit adj. ghemuito. gheretă s.f. ghereta. 


ghețar s.m. ghețare. .  ghețuş s.n. ghețuşo, poleio. ghici vb. tr. ghici. 
ghicitoare s.f. ghicitoarea. ghicitor s.m. ghicitoro. ghid s.m. ghide. 
ghiftuit adj. ghiftuite. ghimpe s.m. canro. ghindă s.f. ghinda. ghinion 
s.n. ghiniono. ghionti vb. tr. ghiontii. ghiveci s.n. ghivecio. ghivent s.n. 
ghivento. gigant adj. giganto. ginere s.m. geamutro, ja- 

mutro. 

gingaş adj. gingaşe. girant s.m. giranto. giulgiu s.n. giulgiuo. glandă 
s.f. glanda. glas s.n. glaso. glastră s.f. glastra. glie s.f. glia. glisa vb. 
intr. glisil. gloabă s.f. gloaba. gloată s.f. gloata. glob s.n. globo. global 
adj. globalo. globular adj. globulare. globulă s.f. globula. glonţ s.n. 
glonte. glorie s.f. gloria. glorios adj. glorioso. glosar s.n. glosaro. glumă 
s.f. gluma, phireas. glumi vb. intr. glumii. goană s.f. naşimos. goana. 
goarnă s.f. goarna. gogoaşă s.f. gogoaşa. gogomănie s.f. gogomănia. 
45 

gol adj. nango. golan s.m. golano. golaş adj. golaşo. goli vb. tr. şudel. 
gonaci s.m. gonacio. goni ub. tr., intr. gonisar. gornist s.m. gorniste. 
gospodină s.f. gospodina. grabă s.f. graba, sâghear. grad s.n. grado. 
gradat adj., s.m. gradato. grafic s.n, grafice. grai s.n. graio. gram s.n. 
gramo. grandios adj. grandiose. grandoman adj. grandomano. graniță 
s.f. granița. grapă s.f. grapa. gras adj. praoardo. gratie s.f. gratia. gratis 


67 


adu. gratiso. gratuit adj. gratuime. gratie s.f. graţia. grațios adj. 

graţioso. grav adj. gravo. pharo. gravidă adj. phivli. grăbi ub. refl, tr. 

sâghiar. grăbit adj. grăbito, sighear- 

do, accelerate. grădinar s.m. grădinare. grădină s.f. grădina. grămadă 

s.f. grămada. grăpat adj. grăpato. grătar s.n. grătare. grăunte s.n. 

grăunte. grânar s.n. hambare. grână s.f. grânea. greață s.f. greata. 
GOIA-GUZ 

greblă s.f. grebla.. greoi adj. înceto. gresie s.f. gresia. greşit adj. 

greşirti. gretos adj. grețo:. greu adj. pharo, dificile. 

greutate s.f. ph^,-imos_ 

grijă s.f. grija. 

grindă s.f. grind?.. 

grindină s.f. grindina. 

gripă s.f. gripa. 

groapă s.f. hau. 

groază s.f. groapa. 

groaznic adj. groaznice. 

gros adj. thulo. 

grosime s.f. thulimos. 

grosolan adj. grosolane. 

grotă s.f. grota. 

grozav adj., adu. grozavo. 

grumaz s.n. cefa.. 

grup s.n. grupo. 

guitat s.n. guițato. 

gumă s.f. guma. elastice. 

gunoi s.n. gunoio. 

gură s.f. mui. 

gust s.n. gusto. 

gustare s.f. gustarea. 

gustos adj. gustoso. 

guşă s.f. guşa. 

guturai s.n. guturaio. 

guvern s.n. guveano. 

guvernamental a^j. guvernamentale. 

guvernant s.m. guvernante. 

guvernare s.f. guvernarea. 

guvernator s.m. guvernatoro. 

guvernământ s.n. guvernă-mânto. 

guzgan s.m. guzgano. şobo-lano. 

H 

ha interj, hal. 

habitat s. n. traimos. 


68 


habotnic adj. habotnice. 

hai interj, halde!. 

hain adj. haino, afurisite, nasul. 

haină s.f. haina. 

haită s.f. haita. 

halal interj, halal! 

hali vb. tr. hali. 

haltă s.f. halta. 

halucinație s.J. halucinaţia. 

hamal s. m. hamalo. 

hambar s. n. hambaro. 

han s. n. hano. 

haos s.n. haoso. 

haotic adj. haotico. 

har s.n. haro. 

harachiri s.n. harachiri. harem s.n. haremo. harnic adj. hamico, 
treabaco. hartan s.n. hartano. harţă s.J. harta, hampe. hatâr s.n. hatăro. 
hai interj, bel. hăitaş s.m. haitaso. hăitui vb. tr. hăituil. hăituire s.f. 
hăituirea. hămăi vb. intr. hămăil. 

hămesit adj. hărnesito. 

hărmălaie s.f. hărmălaia. 

hărnicie s.f. hărnicia. 

hăţiş s.n. hăţişo. 

haz s.n. hazo. 

hazardat adj. hazardate. 

hazliu adj. hazliuo. 

hâd adj. hâdo. 

bârâit s.n. hărâito. 

hârb s.n. hârbo. 

hârciog s.m. hârciogo. 

hârdău s.n. hârdăuo. 

hâzleț s.n. cazma. 

hârtie s.f. hârtia. 

hârtop s.n. hârtoapea. 

hăţ ana vb. intr. hâţâil. 

hemoroid s.m. hemoroizi. hepatită s.f. hepatita, gălbi- 

nare. 

hernie s.f. hernia. hibrid s.m. hibride. hidos adj. hidoso. hidrogen s. m. 
hidrogeno. hipism s.n. hipismo. ho interj, hol, arăsăl!. hoaşcâ s.f. hoaşca. 
hoațţă s.f. ciorni. hodorog s. m. hodorogo. hohot s.n. hohote. 

47 

HOI-HUZ 

hoinar adj. hoinare. hoit s.n. hoito. hol s.n. holo. holbat adj. holbate. 


69 


holdă s.f. holda. 
J 


holeră s.f. holera. holtei s.m. holteie. homosexual adj. homosexuale. 
horă s.f. hora. horn s.n. horno. hotar s.n. hotare. 

hotărât adj. hotărâme, deciso. hotărâtor adj. decisivo. hotărî vb. re/L, tr 
hotârâl. hoţ s. m. clor. hoție s.f. ciorimos. hrană s.f. hrana, hamos. 
Hristos s.m. Hristoso. hrubă s.f. hruba. humă s.f. huma. hunii vb. intr. 
huruil. huzur s.n. huzuro. 


| 

ia interj, se!, iţa!. 

iad s.n. iado. 

ianuarie s.m. ianuarie. 
iapă s.f. grazni. 

iar adu., con/, iar. 

iarbă s.J. dar. 

iarmaroc s.n. bâlcio. 

iaz s.n. iazo. 

icter s.n. gălbinarea, ictero. 
icter s.n. ictero. 

ideal adj., s.n. idealo. 
identic adj. identico. 
identifica vb. tr. identifichil, 
ideolog s.m. ideologe. 
idiot adj. idioto. 

idol s.m. idolo. 

ieftin adj. ieftino. 

ieftini vb. rejl. tr. ieftinii. 
iepure s. m. şoşoi. 

ierta vb. tr. iertil. 

iertare s.J. iertarea. 

ieşi vb. intr. cli, încli, avri. 
ifos s.n. ifosea. 

ignora vb. tr. ignoril. 
igrasie s.f. igrasia. 

ilegal adj. ilegalo. 

ilicit adj. ilicito. 

imagina vb. re/L, tr. imaginii 
imagine s.f. imaginea. 


imbecil adj. imbecilo. 
imediat adj. irnediato. 


70 


imens adj. imenso, baro. 

imita vb. tr. imitil. 

imn s.n. imno. 

imobil’ adj. imobilo: punct imobil puncto imobilo. 
imobil? s.n. chăr; în imobilul pus in vânzare andă chăr thodino 
bichinimaste. 

imobilizat adj. imobilizate. 

imoral adj. imoralo. 

imparţial adj. imparțiale. 

impas s.n. impaso. 

impecabil adj. impecabile. 
impediment s.n. impedimente. 
impenetrabil adj. impenetrabile. 
imperativ s.n. imperativo. 
imperceptibil adj. imperceptibile. 
imperfect adj. imperfecte. 
imperfecţiune s.f. imperfecțiunea. 
imperios adj. imperioso. 
imperiu s.n. imperiuo. 
impermeabil adj. impermeabile. 
49 

IMP-INF 

impertinent adj. impertinente. 
impetuos adj. impetuoso. 
implora vb. tr. imploril. 
important adj. importante. 
importanţă s.f. importanţa. 
imposibil adj. imposibile. 
imposibil adj., s.n. imposibi-lo. 
imposibilitate s.f. imposibilitatea. 
impostor s.m. impostoro. 
impostură s.f. impostura. 
impotent adj. impotente. 
impozit s.n. impozite. 

impozit s.n. impozite. 

imprecis adj. imprecise. 
impresie s.f. impresia. 
impresiona vb. tr. impresio-nil. 
imprevizibil adj. imprevizibile. 
imprima vb. tr. imprtmil. 
imprimare s.f. imprimarea. 
imprimerie s.f. imprimeria. 
impropriu adj. improprie. 


71 


improviza vb. tr. improvizil. 

imprudent adj. imprudente. 

impuls s.n. impulso. 

impulsionare s.f. impulsionarea. 

impulsiv adj. impulsive. 

impunător adj. impunătoro. 

impune vb. tr. impunil. 

impus adj. impuse. 

imputa vb. tr. imputil. 

imputabil adj. imputabile. 

imunitate s.f. imunitatea. 

inamic s.m. inamico. 

incapabil adj. incapabile. 

incubator s.n. incubatoro. inculpat adj. inculpate. incult adj. inculte. 
index s.n. indexo. indian s.m., adj. indiano. indica vb. tr. sâcael, indichil. 
indicator s.n. indicatoro. indicație s.f. indicația. indiciu s.n. indiciuo. 
indiferent adj. indiferente. indignat adj. indignate, in- 

dignime. 

indirect adj. indirecte. individ s.m. individe. individual adj. individuale. 
indolent adj. indolente. 

blego. 

indulgent adj- indulgente. industriaş s.m. fabricanto. 

industriaşe. inel s.n. angrusti. inert adj. inerte. inerție s.f. inerția. 
inevitabil adj. inevitabile. infantil adj. infantile. infect adj. infecte. 
infecta vb. tr. infecţii. infecție s.f. infecția. inferior adj. inferioro. infern 
s.n. inferno. infernal adj. infernale. infidel adj. infidele. infiltrat adj. 
infiltrate. infim adj. infime, ţânoro. infinit adj. infinite. infirm adj. infirme. 
infirma vb. tr. infirmii. inflamat adj. inflamate. informare s.f. informarea. 
mr-izv 

50 

informator s.m. ciricli. infor-matoro. 

infractor s.m. făptaşe, autori. 

ingenios adj. ingenuoso. 

ingrat adj. ingrato. 

inimă s.f. ghi. 

inițial adj., adu. inițialo. 

inocent adj. inocento. 

inocula vb. tr. inoculil. 

inovator adj. inovatoro. 

insectă s.f. insecta. 

insistent adj. insistente. 

insomnie s.f. ni soel. 

instala vb. tr. instalil. thol. 


72 


instanţă s.f. instanţa. 

instigare s.f. instigarea. instigator s.m. instigatoro. instinct s.n. 
instincte. instrui vb. tr. sâchion. sâ- 

chiol. 

insulă s.f. insula. insulta vb. tr. insultil. holea- 

rel. 

intact adj. intacte, şea. inteligent adj. inteligente. intens adj. zurales. 
interes s.n. interese. interior adj. andre. interpret s.m. interprete. 
interval s.n. intervale. interzis adj. oprime. intestin s.n. por. intra vb. 
invr. jeal, intril. intrare s.f. accese. introduce vb. tr. sol. intro- 

ducil. inundație s.f. inundația, pai 

but. inventa vb. tr. căres. cărei, 

invenții. 

invers adj., adv. inverso. invidie s.f. holimos. invizibil adj. nedichlo. 
ipocrit adj. ipocrite. ironic adj. ironice. iscăli vb. refl, tr. iscălime. 
ramosardea. 

ispravă s.f. isprava, fapta. isprăvi vb. tr. termenisardea. 

isprăvii. 

istovit adj. istovite. 

iubi vb. tr. iubii. 

iute adj. săgo. 

izbi vb. tr., refl deales dab. 

izgoni vb. tr. izgonii, naşael. 

izmene s.f. sostea. 

izolare s.f. izolarea, izolime. 

izvor s. n. izvoro. 

izvori vb. intr. avei. 

| 

îmbăia vb. refl, tr. naiol. îmbăiere s.f. baia, naimos. îmbăta vb. re/L, 
tr. machi- 

mos, mato. mache. mate. îmbina vb. tr. îmbinil, phan- 

del. îmbrăca vb. re/L, tr. hurea- 

del. îmbrăcăminte s.f. huriai- 

mos. 

îmbrățişa vb. tr. angiearel. îmbuibat adj. ceailo. îmbunare s.f. laşimos. 
împacheta vb. tr. chidino, 

impachetime. 

împăcare s.f. împăchimos. împăciuire s.f. împăciuirea. împărtăşit adj. 
impârtăşi- 

me. împărți vb. tr. Lmpârțil. divi- 

dil, divizii, împărtil. împături vb. tr. pachealpe. împiedica vb. tr. 
impedichil, 

phanglel. 


73 


împlânta vb. tr. înfigiol. împleti vb. tr. împletii. împotmoli vb. ref! noroil. 
împotrivă adv. împotriva. împrăştia vb. tr. şudel peste 

şea. 

împrejmuire s.f. bar. armane. împreună adv. şaoră chide. împrumut 
s.n. împrumute, 

ujilo. 

împuşcătură s.f. împuşcătura, dea iag le puşcaia. împutit adj. împuţite, 
chan- 

del nasul. în prep. ande. înadins adu. înadins. înainta vb. intr., tr. 
inaintil. 

jeal angle. înaintaş s.m.  înaintaşe. 

coua anglal. înainte adu. anglal. înapoi adu. parpale. înapoia vb. tr. 
palal. înapoiat adj. palaleste. înavutit adj. varvalo. bogate. înăbuşit adj. 
înăbuşite, abu- 

rime. înăbuşime. înălbi vb. intr. parnimos. înălțat adj. ucilo. înălțime s.f. 
ucimos. încăleca vb. tr. înclisti (po 

grast). 

încasa vb. tr. primisardea loe. . încaieră vb. refl marempe. încălța vb. 
refl., tr. înpo- 


încălzi vb. tr. tachiar. 

încăpățânat adj. încăpăţânate, şăralo. 

încăpere s.f. încăperea. 

încărca vb. tr. incărchil, phe-rel. 

încărcat adj. doldora, pher-do. 

încăruntit adj. parnilo îl şăreste (sâles o bal parno săreşie). 

încâlcit adj. încâlcime. începător s.m. începători. începere s.f. malael. 
încet adj., adu. înceto. po- 

hale, uşuro. 

încheiat adj. phandado. închide vb. tr. phande. închina vb. rejL închinil- 
pe. închis adj. phandado. închisoare s.f. phandaimos. încins adj. 
tachilo. thabol. înclinat adj. înclinate. încolăcire s.f. Incolăcil-pe. încotro 
adv. caring. încrede s.f. pacheau. încuia vb. tr. phandel, phan- 

dadel. 

încurca vb. refl, tr. hamil. îndată adv. acana. imediato. îndărăt adv. 
parpale. îndeajuns adv. arăsăl. îndeaproape adv. pasai. îndemânare 
s.f. abilitatea. îndepărta vb. tr. îndepărtil, 

durearel. 

îndepărtare s.f. dureairnos. îndestulat adj. abundento, 

varvalo. 

îndruma vb. tr. sâcael. îndrumător adj. călăuza. 


74 


îndulcit adj. guleardo. + îndurare s.f. iertimos. ruga. îndurerat adj. 
holeardo. îneca vb. refl., tr. tasael. înecare s.f. tasimos. înfăptuire s.f. 
cărimos. înfiat adj. înfiato. înfiere s.f. adopţia. înfige vb. tr. şutei. înfiora 
vb. refl. izdral. înflorit adj. înflorime. înfometat adj. flămândo, 
bochalo. 

înfrățire s.f. phralicanes. înfrânare s.f. abţinerea, in- 

frânarea. 

înfrânt adj. mardo. înfrumusețare s.f. şucari- 

mos. 

înfuleca vb. tr. hal. înfundat adj. phandado. îngădui vb. tr. acceptiu, ac- 
cepţii, îngăduil. înghesuit adj. înghesuite. îngheţa vb. intr. înghețol. 
înghețat adj. îngheţome. 

phaosardo. înghiţi vb. tr. înghiţil, înghi- 

time. 

îngraşă vb. refl. pracardo, praoardi, praoarde, pra-oardel. 

îngreuia vb. tr. pharo. îngrijit adj. îngrijime. îngrijorat adj. grijome. 
îngropat adj. înmormântime. îngroşat adj. thulilo. îngrozit adj. 
îngrozime. îngust adj. îngusto. înhăma vb. tr. thămiu. înhaţă vb. tr. 
înhățiu. 

53 

înjunghia vb. tr. şinei. 

înjura vb. tr. cuşal. 

înmagazina vb. tr. depozitiu, chidel. 

înmâna vb. tr. del. 

înnebuni vb. intr. dileailiol. 

înnegrit adj. calilo. 

înot s.n. înoto. 

înrăutăţire s.f. rimome. 

însă con/, ta. 

însănătoşit adj. înzdrăveni-me, sastevesto. 

însărcinați adj. phivli. 

însângerare s.f. thabdel o rât. 

insera vb. rejL rachiareol-pe. 

însetat adj. truşalo. 

însorit adj. marel o cham. 

însoți vb. tr. escortil. insoțil, si leia. 

însoțitor s. m. amalo. 

însurat adj. prandome. 

însuşire s.f. însuşirea, sar săcael. 

întărâtat adj- întărâtate. 

întărit adj. şuchilo, accen-tuime. 

întâlnire s.f. maladimos. 

întâmplător adj. accidentale. 


75 


întinde vb. refl, tr. ţârdel. 

întoarce vb. refl, tr. risar. 

întocmai adv. cădea. 

întocmire s.f. cărimos. întors adj. risardo. întreba vb. tr. puşimos. 
întrebare s.f. puşi. întrece vb. tr., refl. întrecil. întreg adj. intacto, şea, 
în- 

trego. 

întreg adj. întrego, şea. întreţine vb. tr. încărel. întrucâtva adv. hanți. 
întruna adv. mereu. întruni vb. tr., refl ghidimos. întuneca vb. refl. 
intune- 

chil-pe. 

întuneric s.n. întunerico. înțelegere s.f. acordo, înţelegerea, pacto. 
înțelept adj. but janglo. înțepa vb. tr., refl. inpungil. înțepenit adj. fixome 
(fixate). învăţa vb. tr. sâchiol. sâcai- 

mos. 

învățare s.f. sâchimos. învârtitură s.f. învârtil-pe. 

pirueta. 

învechit adj. purano. înveli vb. tr. acoperisar. tho 

pa leste, oi, lende. învelit adj. hureado. înzăpezire s.f. iu but neme- 
time. 

J 

K 

jaf s.n. jafo. 

jale s.f. jalea. 

jar s.n. jaro. 

javră s.f. javra. 

jăratic s.n. jăratico. 

jaz s.n. jâo. 

jeg s.n.jego. 

jeli vb. tr jelii, roel. 

jerpelit adj. jerpelite. 

jigni vb. tr. jignii, del duma 

urato. 

jigodie s.f. jigodia. jilav adj. chingheardo. jind s.n. jindo, pofta. joacă s./, 
chălimos. joc s.n. chărel. jos adj., adv. tele. 

juca vb. tr., refl. chălimos. judecată s./, judecata. judiciar adj. judiciare. 
judicios adj. goghealo. jug s.n. jugo. julit adj. julito (julirne). jumătate 
s.f. dopaş. juncan s.m. mânzato. guruu 

țâno. 

junghi s.n. junghio. jupuit adj. jupuime. jur s.n. solahau. jurământ s.n. 
solah. just adj. ceaces, justo, cădea 

si. 

just adj., adv. ciacio, ceaces. justiţie s.f. justiția. 


76 


kilogram s.n. kilo. 

L 

la prep. le, la. 

lac s. n. laco. 

lacom adj. bochalo, lacomo. 

lacrimă s.J. iasfa. 

ladă s.f. lada. 

lagăr s.n. lagăro maşinachi. 

lamă s.J. lama. 

lampă s.f. lampa. 

lan s.n. lano. 

lansare s.f. şudimos. 

lanţ s. n. lanţo. 

laolaltă adu. şaoră. 

lapoviţă s.f. lapoviţa. 

lapte s. m. thud. 

larg adj. buflo. 

laş adj. laşo. 

laț s.n. lato. 

lăcomie s.f. lăcomia. 

lăcrima vb. intr. roel. 

lămurit adj. lămurime. 

lărgit adj. buflo. 

lăsa vb. tr. muc, mucălas. 

lătra vb. intr. den-pe âljucăl 

(latră câinii). lături s.f. lăturea. lăţime s.f. buflimos, lățos adj. lăţoso. 
lăudat adj. lăudime. lăutar s.m. lăutaro. 

leac s.n. drab. 

leafă s.f. leafa. 

leagăn s.n. leagăno. 

lebădă s.f. lebăda. 

lecţie s.f. lecţia. 

lecui vb. tr. drabarimos. 

lecuit adj. drabardo, lecui- 

me. lega vb. tr., refl phandaimos, 

phanglo, phangli, phangle. legal adj. legalo, ceacio. legare s.f. 
phandimos. legământ s.n. jurământo. lege s.f. legea. legendar adj. 
legendara. legionar s.m. legionaro. legitimaţie s.f. legitimaţia. leit ad). 
leito. lemn s.n. cast. lemnar s. m. caştalo. leneş adj. chailo. lent adj. 
domolo. leoarcă adj. chingherdo. lesne adu. uşuro. leş s.n. leşo. leşinat 
adj. leşinime. leu s.m. franco, bano. leziune s.f. phuhni. liber adj. libero, 
slobodo. 

57 


77 


LIB-LUX 

libertinaj s.n. crailico, liber- 

tinajo. 

licenţiat adj. licenţiate. liceu s.n. liceuo. 

lichid s.n. zumi. 

limbi s.f. şib, limba rromani e şib rromani. 

limbric s. m. limbrico. 

limbut adj. şibalo. 

limpede adj. lirnpedo. 

limpezi vb. tr. limpezii. 

lin adj. uşuro, pohali. 

lingău adj. lingăuo. 

lingurar s.m. caştalo. 

linia vb. tr. liniil. 

linie s.f. linia. 

linişte s.f. aşi, aşen. 

liniştit adj. liniştime. liniştite. 

lipi vb. tr. lipii. 

lipit adj. lipime. lipito. 

lipsă s.f. lipsa. 

listă s.f. lista. 

literă s.f. litera. 

litoral s.n. litoralo. 

loc s.n. than. 

local adj. localo. localitate s.f. gau, cern, foro. locui vb. intr. beşăl. 
locuinţă s.f. chăr (domicilio). logofăt s.m. logofăto. lopată s.f. lopata. lot 
s.n. than, parcela. lovi vb. tr. deales dab, marel. loz s.n. lozo. lua vb. tr.. 
intr. astarel. lucra vb. intr. buchi, activii, buchimos. 
lucru s.n. buchi. 

lui pron. pers. lescă. 

lulea s.f. luleaua. 

lumânare s.f. momeli. 

lume s.f. lumea. 

lumina ub. intr. luminii. 

lună s.f. şonoto. 

lung adj. lungo. 

lungan s.m. ucio. 

luptă s.f. marimos. 

lustragiu s.m. lustragio. 

lut s.n. argila, phuu. 


lux s.n. luxo. 
luxat adj. sucime. 
M 


78 


macara s.f. macaraua. 

macaz s.n. macazo. 
maculator s. n. caieto. 
magazie s.f. magazia, depo-zito. 
magazin s. n., magazine. 
magie s.f. drabarimos. 
mahala s.f. mahalaua. 
mahalagiu s. m. mahalagio. 
mai’ adu. încă. 

mai? s.m. o son maio. 

maidan s. n. maidano. 
majorare s.f. bareol. 

mal s. n. malo. 

mamă s.f. dei. 

mamelă s.f. duci. 

mandibulă s.f. o maxilar telal. 
manechin s.n. manechine. 
manifestaţie s.f. manifestația, demonstrația. 
manta s.f. mantaua. 

manual’ s. n. le vastenţa. 
manual? adu. vastenţa. 

mapă s.f. mapa. 

marca ub. tr. sâcael. 

marcant adj. baro. 

mare adj. baro. 

marfă s.f. marfa. 

margine s.f. marginea. 
marinar s. m. marinaro. 

marş s. n. avri, tilear. 

martor s. m, martoro. 

masa vb. tr. țârdema; a masa pe spate ţârdema păi zăia. 
masă s.f. hamos; om luat deja masa lem deja e meseli, e un creion pe 
masă să ăl creiono pe-i meseli. 
mascul s.m. murşicano. 
masiv adj. baro. 

maşină s.f. maşina. 
maşinărie s.f. maşinăria. 
materialist adj. materialisto. 
matur” adj. phuro, maturo. 
matur? s.m. adulto, matură. 
maț s. n. por. 

maxilar s. n. falca. 

maxim adj. maximo. 


79 


măcar adu. măcar. 

măcel s. n. măcelo. 

măcelar s. m. măcelaro. 

măcelărie s.f. măcelăria. 

macină vb. tr. pişlel. 

măcinat adj. pişlea. 

măciucă s.f. cast baro, măciuca. 

măduvă s.f. măduva. 

măgar s. m. măgaro. 

59 

MAG-MIR 

măgulit adj. flatato, măgu- 

lime. 

măi interj, be! mălai s. n. melia. mămăligă s.f. hăitaco. măreț adj. baro. 
mărgăritar s. n. mărgăritaro. mări vb. re/L, tr. bariol. mărime s.f. 
barimos. mărita vb. refl, tr. maritil-pe, 

prandel-pe. mărunt adj. harno, ţânoro, 

fino. 

mâmnţel adj. harnoro. mărunți vb. tr. harne. măsea s.f. thar. măsura 
vb. tr. măsurii. măsuță s.f. meseliț: măsuţă de noapte meseliț de ireal, 
mătreaţă s.f. mătreata. mătura vb. tr. sâlaimos. şâ-lael. 

mătură s.f. şalău. 

măturătură s.f. sâlaimos. 

mătuşă s.f. bibi. 

mâna vb. tr. tradel. 

mână s.f. vast. 

mâncare s.f. hamos. 

mâncăcios adj. bochalo. la-como. 

mâncăruri e s.f. halimos. 

mândrie s.f. mândria. 

mândru adj. mândro. 

mângâia ub. rr. mângâil. 

mânie s.f. mania. 

mânzat s.m. mânzato. gu-ruu ţăno. 

mecanic adj. mecanico. 

meci s.n. mecio. 

medalie s.f. medalia. 

medic s.m. doctoro. medicament s.a. doctoria. medicament s. n. 
draba. melc s.m. melco. memoriu s. n. memoriuo. meniu s. n. habe. 
menține ub. tr. încărel. mercur s.rt mercuro. mereu adu. mereu. merge 
ub. intr jeal. merit s. n. merito. merita ub. tr. meritil. mers s.n. jealimos. 
meseriaş s.m. meseriaşo. mestecate s.f. hamil, hami- 

mos. 


80 


metodă s.f. metoda. meu pron. pers. mânro. mezin adj. ţâno, ţânoro, 
miazăzi s.f. sudo. mic adj. ţâno. micşorat adj. țâneardo. mijloc s.n 
maşcar. mijlociu adj. mijlocie. milă s.f. mila. militar s. m. militaro. milog 
s. m. milogo. milos adj. miloso. mincinos adj. hohael, hoha- 

do. 

minciună s.f. hohaimos. minge s.f, mingea, balono. minor adj. minoro, 
țâno. minte s.f. hohael minunat adj. ujo, perfecto. 

rninunato. mir s.n. miro. mire s. m. geamutro. mireasă s.f. miresa. 
miros s.n. chandel. 

MIS-MUZ 

mistreţ adj. balo mistreţe. 

mişcat adj. mişcome. 

mişuna vb. inti. mişunii. 

mită s.f. mita. 

mititel adj. ţâno. 

moale adj. covlo. 

moară s.f. asau. 

moarte s.f. merimos, mulo, 

muli, muie. mobilă s.f. mobila. modest adj. modesto, laşio. mofturos 
adj. mofturoso. molatic adj. covlo, molatice. molimă s.f. molima. 
monedă s.f. moneda. monetar adj. monetaro. monopoliza vb. tr. 
acaparis- 

ardea, chidea but. monta vb. tr. montil. morman s. n. mormano. mort 
adj., subst. mulo. mortăciune s.f. merimos, mu- 

limos, mulo, muli, muie. moş s. m. phuro. moşie s.f. moşia. moşier s. 
m. balamo. 

60 

motan s.m. pisoio. 

motiv s. n. motivo. 

motor s. n. motoro. 

muc s. n. muco, chiştoce. 

mucegăit adj. mucegăime. 

muchie s.f. muchia. 

mucos adj. limalo. 

mulge vb. tr. duşăl; a mulge vaca duş le gurumnea. 

mulgere s.f. duşimos. 

mult adj., adu. but. 

mulțime s.f. butimata. 

mulţumi vb. intr. mulțumii. 

muncă s.f. buchi. 

munci vb. intr. activii, muncii, cărei buchi. 

murat adj. şuclo. 

murătură s.f. murăturea. 


81 


murdar adj. murdaro. 

murdări vb. rejl. tr. pătome. 
muscă s.f. mach. 

muşca vb. tr. dandearel. 

mut adj. mute. 

muta vb. tr. muchimos, muchii. 
muzicuță s.f. muzicuţa. 


N 
na interj, le! 
nai s.n. naio. 


naiba s.f. beng, bengăste. 

naiv adj. naive. 

namilă s.f. bare but. 

narare s.f. paramicia. 

nasture s.m. coceac. 

naş s.m. naşo, nuno. 

naşte vb. tr., refl năschil. 

natural adj. naturale, cea- 

ceo. cădea si. natural adj. naturale. natură s.f. natura. naţionalitate s.f. 
se neamo 

sân. 

națiune s.f. neamo, poporo. navă s.f. vaporo. năduf s. n. nădufo. 
năduşeală s.f. năduşala. nălucă s.f. năluca. nămete s. m. nemeto. 
nămol s. n. nămolo. năpastă s.f. năpasta. năpădi vb. tr. năpădii. 
năpârcă s.f. vipera, sap. nărav s.n. năravo. nărăvaş adj. nărăvaşe. 
năruit adj. pelea tele. născoceală s.f. hohaimos. nătâng adj. prosto. 
năuc adj. zăpâcime. 

năvăli vb. intr. aven, avile, 

avei. 

năvod s. n. năvodo. năzbâtie s.f. gluma, phireas. naz s.n. nazo, căres 
nazo. nea s.f. iu. 

neabătut adj. hotărâme. neadevăr s.n. hohaimos. neajuns s. n, 
nearâslo. neam s.n. neamo. neaoş adj. neaoşo. neapărat adu., adj. 
trebui. neaşteptat adj. neajucărdo. neauzit adj. neaşundo. nebătut adj. 
nemardo. nebăut adj. nepilo. nebun s.m. dilo. nebunie s.f. dilimos. 
necăjit adj. holearico. necălcat adj. neuşteado. necăsătorit adj- 
neprandi- 

me. 

necaz s. n. holi. necesar adj. trebui. nechemat adj. neachardo. 
necheza vb. intr. nechezil. necinstire s.f. necinstirea. 

mardeapescă joco. necopt adj. nepeco. 

NEC-NUT 

62 


82 


necrescut adj. nebarilo, 

țâno. necultivat adj. nejanglo, ne- 

cultivato. necunoscător adj. neprin- 

jando. 

necurăţenie s.f. neujo. nedreptate s.J. neciacimos. neflert adj. 
nechirado. nefript adj. nepeco. neg s. m, nego. negru adj. calo. negură 
s.f. negura. nemaiauzit adj. nemaia- 

şundo. 

nemernic s.m. nemernico. nene s.m. nane. nenorocos adj. nebahtalo. 
nepătat adj. nepătate, drep- 

to, orta. 

neras adj. neranglo. neruşinat adj. nelajeardo. nervos adj. nervoso, 
holea- 

rico. 

nesănătos adj. nesastevesto. nesărat adj- nelondo. nesătul adj. 
neceailo. nescris adj. neramome. neserios adj. neserioso. nesimţit adj. 
nesimțime, ne- 

simţito. 

nespălat adj. nethodo. nesuferit adj. nesuferita, ne- 

suferirrie. , neted adj. netedo. 

neuitat adj. nebistărdo. nevastă s J. juvii, mări juvii, 

mari rromni. nevăzut adj. nediclo. nevoie s.f. nevoia. nicicând adv. 
nicicana. nicicum adu. nicisar. niciodată adv. nici ac data. nimerit adj. 
mişco avilean, 

mişto avilimos. nimic pron. neg. chanci. niţel adj. hanți. nițeluş adj. 
hanţori. nobil adj. nobilo, rai. nod s. n. nodo. nomad s. m. nomado. 
nord s. n. nordo. normă s.f. norma. noroc s.f. baht. norocos adj. 
bahtalo. norod s. n. norodo, poporo, 

neamo. 

noroi s. n. noroio. noros adj. noroso. notiţă s.f. notita. nou adj. neo. nu 
adv. na. nucă s.f. achor. nuia s.f. ral, raiori, rovli. număr s.n. număro. 
număra vb. tr. ghinau. nume s.f. anau. nun s. m. naşo. nurcă s.f. nurca, 
sap. nutreţ s.n. nutrețo. 

O 

oac interj, oac! 

oacheş adj. caloro. 

oală s.f. piri: oală de noapte 

piri rachiachi. oare adu. oare. oarecare adj. oaresao. oarecum adu. 
oaresar. obârşie s.f. obârşia. obez adj- obezo. praoardo. obiect s.n. 
buchi. obişnuit adj. obişnuite. oblic adj. oblico. obligat adj. datorime 
(da-toro). 

obor s.f. foro. 

oboseală s.f. chinimos. 


83 


obosit adj. chino. 

obraz s. n. fața. 

obraznic adj. obraznica. 

obrinteală s.f. şuvlimos. 

obscen adj. neleajardo. 

obstacol s. n. piedica. 

obşte s.f. but jene. 

obține vb. tr. încărel. 

ocară s.f. ocara. 

ocazie s.f. ocazia. 

ocean s.m. oceano. 

ochelari s.m. ochelaria. 

ochi! s. m. iacha. 

ochi! vb. tr. ochii. 

ocnaş s.m. ocnaşo. ocnă s.f. ocna. ocol s.n. ocolo. ocupant s.m. 
ocupante. ocupare s.f. meseria. odaie s.f. odaia, camera. odată adu. de 
but, ac data. odihnit adj. odihnime. oferi ub. tr. del, dă. ofilit adj. ofilita, 
ofilime. ofta ub. intr. oftil. 

ogor s. n. ogoro. 

ogradă s.f. bar. 

oişte s.f. proțapo. 

oliță s.f. pireori. 

olog adj. ologo. phago. 

om s.m. manuş. 

ombilic s.n. burico. 

omletă s:f. anră prăjime. 

omoplat s. m. zăia. 

omor s.n, merimos. 

omori ub. tr mudares. 

ondulat adj. ondulime. 

onest adj. ceaceo. 

onoare s.f. onoarea. 

onomastică s.f. abiau che ghesăsco. 

opâreală s.f. opărime. 

opiu s.n, opiu. 

OPR-OU 

64 

opri vb. tr. oprisar, oprimos, 

oprin, oprime. opritoare s.J. piedica. opta vb. intr. alosar. opus adj. 
contra. orar s. n. oraro. oraş s.n. foro. orator s.m. vorbitori (del 
duma). 

oră s.f. ora, ceaso. orăcăi vb. intr. orăcăil. orăşenesc adj. foroscă. orb 
adj. coro. orbete s.m. orbeto. orchestră s.f. orchestra. ordin s.n. ordino. 


84 


ordinar adj. ordinare. ordine s.f. rânduiala. ordona vb. intr. dispunil, 
ordoni!, lasearel, aranjil. oreion s.n. oreiono. orezărie s.J! orezăria. 
organiza vb. tr. cărei işi. 

ori cori;, sau. 

oricând adv. oricana. 

oricât adv. oricazom. 

orice pron. nehot oriso. 

oricine pron. nehot. oricon. 

oricum adv. orisar. 

orientare s.f. orientarea. 

orificiu s.n. hău. 

original adj. originale. 

orizont s.n. orizonto. 

os s.n. cocalo. 

ospătar s.m. ospătaro, ospătari. 
ospiciu s.n. balamuco, spi-talo dilengo. 
ostaş s.m. ostaşo. 

ostenit adj. chino. 

otravă s.f. otrava. 

otreapă s.f. otreapă. 

ou s. n. anro. 

P 


pa interj, pa!. pac interj, poc!. pace s.f. liniştea, pacea. pachet s. n. 
pacheto. pacoste s.f. holearico. pact s.n. învoiala. padişah s.m. sultano. 
pagubă s.f. paguba. palat s.m. palato. palid adj. schimbome le fătate. 
palmă s.f. palma. palpita vb. intr. palpitil. palton s.n. paltono. haina. 
panglică s.f. panglica. 

pansa vb. tr. bandajil. 

pansament s. a. pansamen-to, faşă. 

pantalon s.m. pantalonea. 

pantă s.f. panta. 

panteră s.f. pantera. 

pantof s.m. pantofo. 

papuci s.m. papucea. 

par s.m. rovli. 

paradis s.n. paradise. 

parafină s.f. parafina. 

paragină s.f. pârloaga. 

paralizat adj. dablagime. 

parastas s.n. parastaso. 

parc s.n. parco. 

parca vb. tr. parchil. parcare s.f. parcarea. parcelă s.f. parcela. 


85 


parcurge ub. tr. jeal. pardon interj, pardon. parfum s.n. parfume. pariu 
s.n. prinsoare. parte s.f. cotor. partidă s.f. partida. pas s.m. paso. 
pasager s.m. pasagere. pasaj s.n. pasajo. 

pasăre s.f. pasărea. 

pasiune s.f. pasiunea. 

pasiv adj. pasive. 

paşnic adj. goghealo. 

paşte ub. tr păschil. 

pat s.n. pato. 

pată s.f. pata. 

patimă s.f. patima. 

patinaj s.n. patinaje. 

patine s.f. patinea. 

patinoar s.n. patinoaro. 

patrie s.f. patria, ţara. 

patriotism adj. patriotisme. 

patron s.m. patrone. 

pauză s f. pauza. 

pava vb. rr. pavil. 

pavaj s.n. caldarămo. pavaje. 

PĂC-PER 

66 

păcat s.n. bezăh. păcălit od/. hohado. păcătos s.m. păcătoso. păcură 
s.f. păcura. păduche s.m,juu. pădure s J. văş. păgân adj. păgâno. 
păgubaş s.m. păgubaşe, mu- 

ialo. 

păi interj, dar! păi!. păianjen s.m. păianjeno. pălărie s.f. pălăria, pălmui 
vb. tr. deales palme. pămătuf s.n. pămătufo. 

pământ s. n. phu. păpuşă s.f. păpuşa. părăsi vb. tr. părăsii. părea vb. 
intr. fal. părere s.f. părerea. părinte s.m. dad. păros adj. sâles bal but. 
păruială s.f. marimos. păstaie s.f. păstaia. păstra vb. tr. păstril. păşi vb. 
intr. jeal. păşuna vb. tr. păşunii. păşune s.f. păşunea. păta vb. tr. 
pătome. pătlăgea s.f. roşia. pătrunde vb. intr. intrisar- 

dea. 

pătrunjel s.m. pătrunjelo. pază s.f. arachado. pâclă s.f. pâcla. pâine s.f. 
manro. pândi vb. tr. arachăl. pângărit adj. haleardo. pântece s.a. ilo. 
pântecos adj. ilalo. pânză sj! pânza. 

pârâu s.n. pai. 

pâri vb. tr. pârâl. 

pârjol s.n. iag bari, pârjolo. 

pârlit adj. pârlito, pârlime. 

pârloagă s.f. pârloaga. 

pedagog s.m. educatoro, pe-dagogo, învăţători. 


86 


pedală s.f. pedala. 

pedepsit adj- pedepsime, pedepsita. 
pelican s.m. pelicano. 

peltic adj- peltico. 

penibil adj. holearico, penibilo. 
penis s.n. car. 

penitenciar s.n. phandai-mos. 
pensionar s.m. pensionari. 
pentru prep. anda. 

percepe vb. tr. simți. 
perceptor s.m. perceptoro. 
perdea s.f. perdeaua; perdea de fum perdeaua thueschi. 
pereche s.f. ile dui. 

perete s.m. pereto. 

perfect adj. perfecto, ujo. 
perfid adj. hohavno. 

perfora vb. tr. hâiarel. 

periat adj. hulado. 

pericol s.n. pericole. 

periferie s.f. mahalaua. 
perimat adj. purano. 

perinda vb. refl. phirimos. 
perioadă s.f. ac timpo. 
peripeție s.f. tărăşenia. 

perlă s.f. perla. 

permanent adj-, oAv. mereo. 
permis s.n. permisa, carneto. 
pernuţă s.f. sărând ţâno. 
peron s.n. perono. 


67 

PER-PLA 

perpeli vb. refl., tr. perpe- 
lil-pe. 


perpetua vb. refl, tr. aşel but. persecutat adj. oropsime. persevera vb. 
intr. stăruil. persoană s.f. manuş. personal adj. personala. perspectivă 
s.f. dichimos. pervaz s.n. pervazo. pervers adj- perversa. pescar s.m. 
pescari; pescar care pescuieşte pescaro o manuş cai as tarei maşio. 
pescăruş s.m. pescăruşo. pescui vb. tr. astarel maşio. peste prep. poa, 
pa, po. pestelcă s.f. pestelca. pestriț adj. pestrița. peşte s.m. maşio, 
peşteră s.f. peştera. petic s.n. cotor. petici vb. tr. cârpii, suel. petiție s.f. 
petiția. petrece vb. intr. petrecil. petrol s.n. ţițeio. peţi vb. tr. mangăl- 
la de 

rromni (petito). piatră s.f. bar. piaţă s.f. f oro, piaţa. piază s.f. nasulimos. 


87 


pic s.n. pico, ţâra, hanți. pica vb. intr. peco. pică s.f. holimos. picătură 
s.f. stropo. picior s.n. pânro. picta ufa. tr zugrăvii. pictură s.f. pictura. 
pieire s.f. mulimos, piele s.f. rnorchi. piept s.n. colin. 

pieptăna vb. refl, tr. huladel. pieptoasă adj. ciuceali. pierde vb. tr. 
hasarel. pierdere s f, hasarimos. pierdut adj. hasardo. piesă s.f. piesa. 
pieton s.m. pietono. pietriş s.n. pietrişo. pietroi s.n. bolovano. pietrui 
vb. tr. tholbar. pieziş adj., adu. piezişa. piftie s.f. piftia. pilă s.f. rin. pildă 
s.f. pilda. pilire s.f. pilirea. pilot s.m. piloto. pilulă s.f. bulina. pingelit adj. 
pingeluito. pinten s.m. pinteno. pipă s.f. luleaua. pipăi vb. tr., refl. pipăil. 
piperat adj. ardeime. pipernicit adj- chircita. pipotă s.f. pipota. pir s.m. 
piro. pirat s.m. pirato. pironi vb. tr. marel carfea. piruetă s.f. învârtil- 
pe, pirueta. 

pisa vb. tr. ichearel. pisat adj. icheardo. pisc s.n. vârfo. pisică s.f. pisica, 
pistol s.n. iagalo. pistolo. pişcă vb. tr., re/L ciupii. placă s./ placa. plafon 
s.n. tavano. plagă s.f. phuhni. plai s.n. plaio. plajă s.f. plaja. 

PLA-POS 

plan s.f. plano. planta vb. tr. răsădii. plantă s.f. planta. plasa vb. tr. 
plasil. plasă s.f. plasa. plat adj. netedo. plată s.f. plata, plătiu. platfus s. 
n., pânro plato. plăcea ub. intr. plăceai. plăcere s.J. plăcerea, plămădit 
adj. frământime. plămân s.m. buco. plăti ub. tr, intr pochinel. plânge vb. 
intr., refl roel. plânge vb. tr. roiel. plângere s.f. roimos. pleavă sf. 
pleava. pleca vb. intr., refl. tilearel. pleda vb. intr. motholişi. plesni ub. 
intr. plesnii. pleşuv adj. chelo. plete s.f. chica. plictisit adj. ceailo. 
plimbare s.f. plimbarea. plin adj. pherdo. plisc s. n. cioco, plisco. ploaie 
s.f. brâşând. ploşniță s.f. juu caşteschi, 

ploşniţa. plug s. n. plugo. plugar s. m. plugaro. plus s. n. but, mai but. 
plută s.f. pluta. pluti ub. intr. plutii. plutonier s.m. majoro, plu- 

toniero. 

poamă s.f. poama. poartă s.f. poarta. pocăit adj. picăito. pocinog s.n. 
necazo. 

68 

pocit adj. pocime, pocito. 

pocni ub. intr, tr pocnii. 

pod s.n. baco.. 

podea s.f. duşumeaua, so sâtu telal. 

poezie s.f. poezia. 

poftă s.f. pofta, jindo. 

poftă s.f. pofta. 

poftim interj, le! încăr!. 

pojar s,/ pojaro. 

polei s.n. poleio, ghețuşo. 

poliţist s.m. şingalo, ţifleri, polițiste. 

polua ub. tr rirnol. 


88 


pom s.m. porno. 
pomăda s.f. pomăda. 

pomană s.f. pomana. 

pomeni ub. intr, refl. pomenii. 

pomeți s.ni. pomeţia. 

ponderat adj. goghealo. 

pontaj s.n. pontajo. 

popas s.n. popaso. 

popă s. m. raşai. 

popor s.n. poporo, norodo. 

popou s.n. bul. 

populat adj. locuime. 

porc s.m. balo. 

porcoi s. m. căpiţa. 

poreclă s.f. porecla. 

porni ub. intr, tr tilearel. 

port s.n. huriaimos. 

portar s. m. portaro. 

portofel s.n. portofele. 

porţie s.J! portia. 

porumb s.m. porumbo. 

porumbel s.m. porumbelo. 

poseda ufa. tr sâles. 

posibilitate s.f. posibilitatea. 

69 

post s.n. posto. posterior adj. parpal. posti ub. intr postii. poşetă s.f. 
poşeta. poştaş s. m. poştaro. potaie s.f. jucăl. potcovit adj. potcovime. 
potecă s.f. cărarea. potir s.n. potiro. potoli ub. tr domolii. potolit adj. 
domolime. potop s.n. potopo, paiesco. potrivi ub. tr doza, potrivii, 
ortarel. 

povațţă s.f. povata. poveste s.f. paramici. poză s.f. poza. pozitiv adj. 
laşio. 

poziție s.f. poziţia. 

poznaş adj. poznaşo. glu-mețo. 

praf s.n. prafo. 

pramatie s.f. pramatia. 

prăbuşi ub. refl pelea. 

prăda ub. tr. jefuime (ciordi-no). 

prăjeală s.f. prăjeala. 

prăjină s.f. cast mai baro. prăjina. 

prăsilă s.f. prăsila. 

prăsit adj. prâşime. prăşito. 

praznic s.n. pomana, chefo. banchete. 


89 


prânz s.n. meseali prânzos-chi. 
precaut adj. precauto. 

precis adj., adu. siguro. 

precum con/, orisar. 

preda ub. tr del (del andoa vast). 
POS-PRI 

predare s.f. predome, predarea. 
prejudiciu s.n. paguba. prepara ub. tr sâchiol. prescris adj. prescrisa, 
mulo. pretenţie s.f. pretenţia, so 
cames? pretenţios adj. exigente, 
pretenţioso. pretențios adj. pretențioso, 
ambiţioso. 

pretinde ub. tr. mangal. preț s.n. preţo, cazom costil. prevedea ub. 
tr.  mothol 

deanglal. 

preveni ub. tr. avertizil, pre-venil. 
prezent adj., s.n. prezente. 

prezicător s.m. ghicitori, ghicitoro, prevestitoro. 
preziua s.f. ajuno. 

pribeag adj. pribeagă, bi ros-tosco. 
priboi s.m. dorno. 

pricăjit adj. cioro. 

pricepe ub. tr jeanel. 

priceput adj. jeanglo. 

pricopsit adj. varvalo. 

prieten s. m. amal. 

prilej s.n. ocazia. 

prim num. ord. dintâi. 

primar s.m. primare. 

primă s.f. prima. 

primărie s.f. primăria. 

primejdie s.f. pericole. 

primejdios adj. pericoloso. 

primenit adj. primenime. schimbome. 
primi ub. tr. leas. 

primitiv adj. primitive. 

prin prep. anda. 

PRI-PUZ 

70 

prinde vb. tr. astar. 

prins adj. astardo, arestlme. 

pripă s.f. graba. 

pripăşi vb. refl., tr. pripăşii. 


90 


pripeală s.f. graba. 

pripon s.n. țăruşo. 

priponit adj. phanglo, 

priponime. prispă s.f. prispa. privi vb. tr., refl dichăl. prizonier s.m. 
prizoniere. proaspăt adj. proaspăto, ujo. problemă s.f. problema. 
proces s.n. proceso, judecata. procură s.f. procura. procuror s. m. 
procuroro. producere s.f. cărimos. produs s.n. marfa, laşeo. promova 
vb. tr. nachăl. prompt adj. sugo. pronunța vb. tr., refl. mothol. 
proprietar s.m. proprietare. prost adj., s.m., adv. prosto, 

nejeanglo. 

prostată s.f. prostata. prostesc adj. prostisco. prostie s.f. prostia. 
prostime s.f. prostimea. prostit adj. hohado. prostituată s.f. târfa. 
protejat adj. protejate, favo- 

rime, favorito. proteză s.f. proteza. protocol s.n. protocolo. proțap s.n. 
proțapo, oiştea. proverb s. n. proverbo. provincie s.f. provincia, tinu to. 
provocator adj. provocatoro. proxenet s.m. codoşo. 

prudent adj. atento. 

prunc s.m, ţâno. 

public s.n., adj. publico. 

publica vb. tr. publica. 

pudră s.f. pudra. 

puf s.n. puf o. 

pufos adj. pufoso. 

pui s.m. puio. 

pulpă s.f. pulpa. 

puls s.n. pulso. 

pumn s.m. duchum. 

pumnal s.n. pumnalo (şuri şişo). 

punct s.n. puncto. 

punctual adj. punctuale. 

pune vb. tr. tho. 

pungaş s.m. pungaşo, cier. 

pungăşie s.f. ciorimos. ho- 

haimos. 

pupăză s.f. pupăza. pur adj. nehamime. purceluşă s.f. baleorî. puroi 
s.n. pechimos, puroio. pustiu s.n. pustie, deşerte. pustnic s.m. pustnice. 
puşcăriaş s.m. puşcăriaşe, 

phandado. 

puşcărie s.f. phandaimos. puşlama s.f. licheaua. putere s.f. zuralimos, 
zuralo. puternic adj. zuralo. putred adj. chaileardo. puturos adj. chailo. 
puț s.f. haing. puț s.n. haing. puți vb. intr. chandel. puţin adj., adv. hanți. 
puzderie s.f. puzderia, buti- 

mata. 


91 


R 

rabat s.n. scăzământo. rablă s.f. puranl. rac s.m. race. rachetă s.f. 
racheta. rachiu s.n. rachio. raclaj s.n. raclajo. racolare s.f. racolarea. 
radar s.n. radare. rade vb. tr., refl ranglo. radiator s.n. radiatoro. radieră 
s.f. guma. radio s.n. radio. radiografie s.f. radiografia. radios adj. 
luminoso. rafinat adj. fino. raft s.n. rafto. 

rai s.n. raio. 

raită s.f. raita. 

ramă s.f. rama. 

rambursa vb. tr. parpale. 

ramolit adj. phuro. diloro. 

ramură s.f. craca. 

rană s.f. phuhni. 

rang s.n. titlo. 

rangă s.f. ranga. 

raniţă s.f. ranita. 

rapid adj, ito. 

răpită s.f. răpită. 

raport s.n. raporto 

rar adj., adv. rare. 

rareori adv. câtec data. 

ras adj. raglo. 

rasă s.f. rasa. 

rasial adj. rasiale. 

rasist adj., s.m. rasiste. 

rata vb. tr. hasarel. 

ratare s.f. hasarimos. 

ratat adj. hasardp. 

rată s.f. rața. 

rație s.f. porția. 

rațiune s.f. goghiali. 

răbda vb. intr., tr. răbdil. 

răbdător adj. răbdătoro. 

răceală s.f. şudro. şal. 

răcit adj. şudrilo. 

răcni vb. intr. del mui zura- 

les. 

răcoros adj. răcoresc. rădăcină s.f. rădăcina. 
răgaz s.n. odihna. 

răguşit adj. răguşite. 

rămas s.n.. adj. aşilo. 

rămăşag s.n. pario. 


92 


rămăşiţă s.f. resturea. 

rămâne vb. intr. aşel. 

răni vb. tr., refL dino dab. 
râpănos adj. melalo. 

răpi vb. tr. limes, leales for-țaia. 
RĂS-REP 

răscoală s.f. răscoala. 

răscoli ub. tr. răscolii. 

răscolit adj. râscolime. 
răscopt adj. răspeco. 
răscruce s.f. răspântia. 

răsfoi ub. tr răsfoil. 

răspândire s.f. jeanen şea. 
răspuns s. n. răspunso. 
răspunzător adj. răspunză-toro. 
răsti ub. re/L del mui zuralo. 
răstignit adj. răstignime. 
răstimp s. n. răstimpo. 
răsturna ub. tr., refl. pelel, del muial. 
răsturnat adj. dino tele (do-borâme). 
răsturnat adj. pelo. 

răsucire s.f. răsuceala. 
răsuflat adj. chaileado. 

răsuna ub. tr. răsunil. 

răsunet s.n. răsunețo, răsunil. 
rătăcit adj. diloro. 

rău adj- nasul. 

răufăcător s. m. cior. 

răutate s.f. nasulimos. 

răvaş s. n. bileto, răvaşo. 
răvăşit adj. răvăşime, răvă-şito. 
răzbate ub. intr. intril zura-les. 
răzbi intr, tr. inril. 

război s.n. marimos, războio. 
răzbunat adj. răzbunime. 
răzgâiat adj. alintime. 

răzor s. n. brazda. 

răzuitoare s.f. răzuitoarea. 
rază s.f. raza.. 

râde ub. intr asal. 

72 

râie s.f. raia. 

râios adj. râioso. 


93 


rânced adj. duhnealo. 

rând s. n. rândo. 

rândunică s.f. rândunica. 

rânză s.f. pipota. 

râs s.ri. asaimos. 

râşnit adj. râşnime. 

rât s.n, răto, boto. 

râu s.n. pai. 

real adj. realo. 

realizat adj. car do, realizi- 

me. 

reasculta ub. tr. pale aşunes. reazem s.n. reazemo, prop- 

time. rece adj., adu. şal, geroso, 

surdo. 

reclamaţie s.f. reclamaţia. reclamă s.f. reclama. recoltat adj. recoltime. 
recoltă s.f. recolta. recrut s. m. recruto. reduce ub. tr reducil, mai 
hanți. 

reducere s.f. ţâneol. refăcut adj. recărdo. rege s. m. regeo. regim s.n. 
regimo. regină s.f. regina. registru s.n, registro. regiune s.f. regiunea, 
ținuto. regreta ub. tr. căil-pe. remorcat adj. remorchime. repara ub. tr. 
reparil. repaus s.n. repauso. repezit adj. repezime. reprezentant s.m. 
delegate, 

exponente, reprezentante. reproş s.n. reproşo. 

73 

respectat adj. respectate. respira ub. intr, tr. respiril. rest s.n. resto. 
restant adj. restante. restanţă s.f. restanța. restitui ub. ir. dea parpale. 
reţetă s.f. reţeta. reținut adj. arestime, phan- 

dado. revăzut adj. redichlo. 

rid s.n. cuta. 

ridica ub. tr. vazde. 

ridicat adj. vazdo. 

ridicat ură s.f. vazdimos. 

rigid adj. teapăno. 

riglă s.f. linia. 

rinichi s. m. rinichea. 

risc s.n. pericole. 

risipă s.f. jafo, risipa. 

risipit adj. imprăştiime. 

roabă s.f. roaba. 

roată s.f. roata. 

roboteală s.f. buchimos. 

rocă s.f. roca.. 

rochiță s.f. rochita. 


94 


rodaj s.n. rodajo. 

RES-RUT 

rogoz s.n. pipirigo. roi s.n. roio. roială s.f. forfota. rol s.n. rolo. român 
s.m. gajeo. rost s.n, rosto. rosti ub. tr. phenel. rostire s.f. mothoimos. 
roşcat adj. lolo but. roşu adj., s.n. lolo. roz adj., s.n. rozo, trandafirie. 
rudar s.m. caştalo. rudă s.f. neamo. rufă s.f. rufa. rugăciune s.f. 
rugăciunea. rugăminte s.f. rugămintea. rugină s.f. rugina. ruj s.n, rujo. 
rumeguş s.n. rumeguşo. rupe ub. tr. phag. rupe ub. tr. phagăl, phanghi- 
mos. 

rupt adj. phago. ruşine s.f. lajeau. ruşinos adj. lajeano. rutină s.f. rutina. 
S 

sabat s. n. saoatune. 

sabie s.f. spada, sabia. 

sac s. m. gono. 

sacadat adj. sacadate. 

sacâz s. n. sacâzo. 

sacoşa s.f. sacoşa. 

sacou s. n. sacouo. 

sacru adj. sacro. 

salariat s.m. salariate. 

salariu s. n. leafa. 

salată s.f. salata. 

sală s.f. sala; sold de mese 

meseleanghi. salbă s.f. salba. salcâm s.m. salcâmo. salcie s.f. salcia, 
salicilat s.n. salicilato. salin adj. londo. salivare s.f. şungarimos. salivă 
s.f. şungar. salon s.n. salono. salopetă s.f. salopeta. salt s.n. hutimos. 
salubritate s.f. salubritatea. salubru adj. ujo. salut s.n. saluto. salutare 
s.f. salutip-tu. salvat adj. scăpime. salvă s.f. salva; salvă de foc 

salva iagachi. 

sanatoriu s.n. chăr nas-falengo. 

sancționat adj. pedepsime. 

sancțiune s.f. pedeapsa. 

santinelă s.f. santinela. 

sapă s.f. sapa. 

saramură s.f. saramura. 

sarcastic adj. ițalo. 

sarcină s.f. obligaţia. 

sare s.f. lon. 

sarică s.f. sarica. 

saşiu adj. dichăl crucişo. 

satană s.f. beng. 

satanic adj. bengailo. 

satâr s.n. toero. 


95 


satiră s.f. satira. satisfacţie s.f. bucuria. sau cory. ori. savant s.m. 
savante. să cory. te. sădit adj. plantime. săgeată s.f. săgeata. sălaş s.n. 
than le şatraco. sălbatic adj. sălbatice. sălta vb. tr. vazdel. săltare s.f. 
vazdimos. săltat adj. vazdo. sămânță s.f. sămânța. sănătos adj. 
sastevesto. 

75 

SĂN-SCU 

săniuş s.n. săniuşo. săpa vb. tr. prăşite, sâpil. săpătură s.f. săpimos. 
săptămână s.f. curco. sărac adj. cioro. sărat adj. londo. sărăcie s.f. 
ciordimos. sărbătoare s.f. sărbătoarea. sărit adj. huclo. săritură s.f. 
huclimos. săriți interj, huten, ajutore. săruta vb. tr. ciumidel. sărutat s.n. 
ciumido. sătean s.m. ţărano, gajeo. sătesc adj. gaesco. sătul adj. 
ceailo. săturat adj. ceaililo. său adj. pos. lesco. sâcâi ub. tr holearel. 
sâmbătă s.f. saoatune. sâmbure s.m. sâmbure. sânge sn. rât. 
sângeros adj. nasul. sârguincios adj. harnice. scabie s.f. raia. scai 
s.m. scaio. scamator s.m. scamatoro. scandal s.n. tapajo, mari- 
mos. cearta. scară s.f. scara. scădea vb. intr., tr. ţâneol. scăldat s.n. 
nailo ando pai. scăpa ub. intr. scăpil. scăpătat od/- cioro. scărpinat 
s.n. halma păi 

zăia. 

scăzut adj. ţânilo. scândură s.f. scândura. scârbă s.f. scârba. schemă 
s.f. schema. 

schimb s.n, schimbo. 

schimbat adj. schimbome. primenime. 

schiță s.f. schiţa, plano. 

sclav s.m. sclavo. 

sclavaj s.n. sclavajo. 

sclifosit adj. mofturoso. 

sclipire s.f. sclipirea. 

scoate vb. tr. calaiel. 

scoatere s.f. calaimos. 

scobit adj. scobite. 

scofâlcit adj. scofâlcito. 

scoică s.f. scoica. 

scop s.n. scopo. 

scormoni vb. intr., tr. scormonii. 

scorni vb. tr. inventa. 

scorojit adj. scorojime. 

scorpion s.m. scorpiono. 

scotoci vb. tr. rodimos. 

scrântit adj. scrăntime. 

scrie vb. tr. rarnol, ramosar. 

scriitor s.m. scriitoro. 


96 


scripcar s.m. lăutaro. 

scripcă s.f. vioară. 

scripete s.m. scripeto. 

scrisoare s.f. scrisoarea. 

scrobeală s.f. scrobeala. 

scrobi ub. tr. scrobii. 

scrobit adj. scrobime. 

scrum s.n. scrumo. 

scrutin s.n. scrutine. 

scufiță s.f. scufiţa. 

scufundare s.f. tasilo. 

scula vb. tr. uştilo; scuiar din somn uştilo andai lindri. 

sculptat adj. sculptime. 

scump adj. scumpo. 

scund adj. ţâno. 

scurge ub. refl thabdel. 

SCU-SIL 

76 

scurt adj. ţâno. scurtat adj. scurtime. scut s. n. scuto. scutec s.n. 
scuteco. scuti vb. tr. scutii. scutire s.f. scutirea. scuturat adj. scuturime. 
seară s.f. rachiaco, rachi. sec adj. seco. secat adj. şuco. seceriş s.a. 
secerime. secetă s.f. seceta. sechestru s.n. sechestre. secol s.n. 
veaco. secret s.n. secreto. sectant s.m. sectante. sector s.n. sectoro. 
secție s.J. secția. secţiune s.f. secţiunea. secundă s.f. secunda. 
secure s.f. satâro, toieri. seduce vb. tr. seducil. segment s.n. segmente. 
seif s.n. chăr loengo. seism s.n. cutremure. select adj. selecto. semafor 
s.n. semaforo. semăna vb. re/L semenii. semeț adj. mândre. semn s.n. 
semno. semna vb. refl., tr. semnil, 

ramol, ramosar chio anau. semnala vb. tr. semnalil. sens s.n. senso. 
sensibil adj. sensibilo. sentință s.f. sentința. senzual ad/. senzuala. 
separa vb. tr. desrJărțil. separatism s.n. separatis- 

mo. 

septicemie s.f. septicemia. serbare s.f. serbarea. serios adj. goghealo, 
serioso. sertar s.n. sertare. servi vb. tr. ajutil, servil. servitoare s.f. 
juvlichăreschi. servitor s. m. sluga. set s.n. sete, garnitura. sete s.f. truş. 
sever adj. aspro. sezon s.n. sezono. sezonier adj. sezoniero. sfat s.n. 
sfato, povata. sfărâma vb. tr. ichearel. sfărâmat adj. icheardo, pha- 
ghilo. 

sfărâmătură s.f. cotor. sfătui vb. tr. sâcael, sfătuil. sfânt adj., subst. 
sfânto. Sfânta Scriptură s.f. Biblia. sfârc s.n. sfărco. sfârşeală s.f. 
oboseala. sfârşit s.n. termenime. sfâşiat adj. şindo cotora. sfială s.f. 
dar. sfidător adj. obraznice. sfoară s.f. dori, şale. sforăială s.f. sforăiala. 
sfredel s.n. burghie. sfrijit adj. slabo. sicriu s.n. coşciuge. sifon s.n. 


97 


sifono. sigilare s.f. sigilarea. sigilat adj. sigilime. sigur adj., adu. 
precise. silă s.f. sila. sili vb. tr. silii, forțaia. silitor adj. harnico. siluită 
adj. violime. siluitor s.m. violatoro. 

T7 

SIM-STA 

simbol s.n. simbolo. similar adj. similara. simpatic adj- simpatice, pla- 
ceal-ma. 

simplu adj. simpla, simţi vb. tr. simții. simula vb. tr. cărel-pe. sincer adj. 
cinstime. singular adj. corcoro. sistem s.n. sistemo. sistematiza vb. tr. 
aranjil. sitar s. m. tțigănuşo. situa vb. refl arachăl-pe. situație s.f. situaţia. 
slab adj. slabo. slăbănog adj- slăbănogo. slei ub. re/L sleimos. sloi s.n. 
sloio. slujbă s.f. slujba. smintit adj. dilo. smiorcăit s.n. roiardo. smulge 
vb. tr. ţârdel. smuls s.n. târdo. 

soartă s.f. soarta, destine. 

sobă s.f. soba. 

sobru adj. sobro. 

societate s.J! lumea. 

socoteală s.f. socoteala. 

socotit adj. goghelo. 

sodă s.f. soda. 

solicitare s.f. mangal. 

solid adj. zuralo. 

soluţiona ub. tr. rezolvil. 

somn s.n. lindri. 

somnoros adj- lindrealo. 

sorcovit adj. sorcovime. 

sortat adj. alome. 

sosi vb. intr. avilo. 

soț s.m. rrom. manuş. 

sotie s.f. rromni. juvli. 

sparge vb. tr., refl pharau. spargere s.f. pharaimos. spart adj. pharado. 
spate s.n. bul, zăia, andă-1 

zăia. 

spânzurat adj. spănzurime. special adj., adu. speciale. specie s.f. rasa. 
spera ub. tr pacheal. speria ub. tr., refl darano, 

tras. 

spetează s.f. scauno. spinteca ub. tr. şinei. spion s.m. spione, ciricli. 
spirit s.n. duho. spirt s.n. spirto. splendid adj. şucar. spoi ub. tr. spoil. 
spor s.n. sporo. spori ub. tr. bâreol. sport s.n. sporto. spovedi ub. tr., 
refl. spovedi- 

me. 

sprânceană s.f. sprânceana. spre prep. caring. spumă s.f. clăbuco. 
spune vb. tr. motho. spurcat adj. smărime. spusă s.f. mothodi, phendi. 


98 


sta vb. intr. beşăl. stabilitate s.f. echilibre, stabilitatea, miştimos. stafie 
s.f. strigoio. stafia. stambă s.f. stamba. statură s.f. talia. staţie s.f. stația. 
staționa ub. intr beşăl. stărui ub. intr stâruil. stătut adj. aşilo. stâlp s.m. 
stâlpo. 

STÂ-SUV 

stână s.f. târla. 

stea s.f. steaua. 

steag s.n. steago. 

steril adj. sterpo. 

stern s.n, colin. 

sticlă s.f. sticla. 

stilat adj. janglo. 

stilet s. n. şuri (stileto). 

stilou s.n. stilouo. 

stinge vb. tr. mudar. 

stingher adj. corcoro. 

stol s. n. cârdo. 

stomac s.n. ilo. 

strădanie s.f. chinimos. 

străin adj. străino. 

străjui vb. tr. arachăl, păzii. 

strălucire s.f. strălucirea. 

strănut s.n. dea cic. 

strâmb adj. bango, defor- 

mato. 

strângător adj. chidintori. strânge vb. tr. chide. strângere s.J. 
chidinimos. strâns s.n., adj. chido. strecura vb. tr., refl. stre- 

curil. 

strica vb. tr., re/l. rirnol. stricat adj. rimome. striga vb. intr., tr. del mui. 
strop s.m. stropo. stropit adj. chingheardo. structură s.f. structura. 
strugure s.m. drac. studia vb. tr. sâchiol. stuf s. n. trestia. stupid adj. 
prosto. timipo. sub prep. talal. 

78 

subit adj., adu. de ac data. 

subraț s. n. pihă. 

subțire adj. sâni. 

suc s.n. SUCO. 

sucită adj. sucime (rime). 

sucitor s.n. făcălețţo. 

sud s.n. sudo. 

suda vb. tr. astardea. 

suferi vb. intr., tr. suferii. 

sufla vb. intr., tr. phurdel. 


99 


suflet s.n. sufleto, ghi. 

sufoca vb. tr., refl înăbuşii. 

suge vb. tr. pel (pi, pe). 

sui vb. tr., refl. vazdel (vazde, vazden). 
sul s.n. sulo. 

sumbru adj. manuş, întune-chime. 
suna vb. tr. sunil. 

sunet s.n. suneto. 

supă s.f. ciorba. 

supăra vb. ir., refl. holi. 

supărător adj. holearico, penibilo. 
surd adj. caşuco. 

surghiun s.n. deportarea, surghiuno. 
surpa vb. tr., refl. perimos. 

susai s.n. susaio. 

sustragere s.f. delapidarea, sustragerea, ciorimos. 
sută num. cord. şal, o sute ac şal. 
suveică s.f. suveica. 

suveran s.m., adj. suverana. 
suveranitate s.f. suveranitatea. 


S 


şa' s.f. (geogr.) curmătura. 
şa? s.f. şaua. 

şablon s.n. modelo. 

şahist s.m. şahisto. 

şale s.f. maşcar. 

şan s.n. calapodo. 
şandrama s.f. chăr rimome. 
şansă s.f. baht. 

şanţ s.n. şanţo. 

şapcă s.f. şapca. 
şapilograf s.n. şapilografo. 
şapte num. cord. efta. 
şaretă s.f. şareta. 

şarlatan s. m. şarlatano. 
şarpe s.m. sap. 

şase num. cord. şou. 
şaten adj. şateno. 

şatră s.f. şatra. 

şchiop adj. phago. 


şcoală s.f. şcoala. 

şcolar adj., s.m. şcolaro. 

şedea vb. intr. beşal. 

şef s. m. şefo. 

şes s.n. şeso. 

şezut s.n. bul. 

şi con/., adu. i. vi. hai. 

şir s.n. şiro. 

şirag s.n. mărgelea. 

şiră s.J". şira; şira spinării şira zăenghi. şiret adj. şireto. şleahtă s.f. 
banda. şlefuit adj- lustruime. şlep s.n. vaporo. şliț s.n. şlițo. şmecher 
s.m. şmechero, es- 

croco. şmecherie s.f. şmecheria. 
escrocheria. şoaptă s.f. şoapta. şobolan s.m. candoi. 
şofer s. m. şofero. 

şopron s.n. şoprono. 

şperaclu s.n. şperaclo: şpe-raclu. de deschis uşile casei şperaclo cheia 
hohavni. 

ştab s.m. mahăro. 

ştampilă s.f. ştampila. 

şti vb. tr. janes. 

ştire s.f. vestea. 

ştiucă s.f. ştiuca (maşio). 

ştiulete s.m. ştiulete. 

ştreang s.n. ştreango. 

şuncă s.f. şunca. 

şurubelniţă s.f. şurubelniţa. 

şut s.m. şuto. cior pusuches- 

7 

tabacheră s.f. tabacherea. 

tabără s.f. tabăra. 

tabel s. n. lista. 

tablă s.f. tabla. 

tabletă s.f. pilula. 

tagmă s.f. tagma. 

taifas s.n. taclale. 

taifun s. n. taifuno. 

tainic adj. garado. 

talent s.n. talento. 

talentat adj. talentate. 

taler s.n. farfuria, cearo. 

talie s.f. maşcar, talia. 

tamponat adj. dineape dab. 


101 


tanti s.f. bibi. 

taraf s.n. tarafo. 

tară s.f. tara. 

tardiv adj- târzioi. 

tare adj., adu. zuralo. 

targa s.f. targa. 

tarif s.n. preţo. 

tarla s.f. tarlaua. 

tartor s. m. beng. 

tasa vb. refl. îndesol. 

tată s. m. dad. 

tatona ub. tr. încerchil. 

tatuaj s.n. tatuaje. 

taur s. m. buhai, guruu. 

taxi s.n. taximetre. 

t abac ar s. m. tăbăcaro. tăbăcărie s.f. tăbăcăria. tăbăci vb. tr. argăsil. 
tăbări vb. intr. năpustii. tăbliță s.f. placa. tăcere s.f. aşi, aşimos. tăciune 
s. m. angar. tăia vb. tr. şinei. tăiere s.f. şindimos. tăietură s.f. şinimos. 
tăinui vb. ir. garaiel. tălpui vb. tr. pingelii. tămâia vb. tr. tămâil. tămbălău 
s.f. hărmălaia. tărăgăna ub. tr. amânil. tărcat adj. bălţato. tărie s.f. 
Zuralimos, zurale, 

zurali, zurane. tăvălug s.n. tăvălugo. tâlhar s. m. tâlharo. tâlhărie s.f. 
tâlhăria. tâmpit adj. tâmpito, tâmpi- 

me. tânăr adj. tarno; tandră 

tar ni. 

târguiala s.J! chinimos. târziu adj., adv. târzio. teacă s.f. teaca. teafăr 
adj. sastevesto. teamă s.f. dar, darani. 

81 

TEA-TRE 

teanc s.n. teanco, grămada. teapă s.f. teapa. teatru s.n. teatro. tebecist 
adj. subst. tebecisto. tegument s.n. coaja. teleagă s.f. cotiga. televizor 
s.n. televizoro. temeinic adj. temeinico. temelie s.f. temelia. teorie s.f. 
teoria. teren s.n. tereno. termina vb. tr. isprăvii. tescovină s.f. prăştina. 
tescuit adj. tescuime, scur- 

some. 

teslă s.f. tesla. text s.n. texto. tezaur s.n. comoara. teză s.f. teza. 
ticălos adj., subst. sparime. 

ticlui ub. tr. aranjil. 

tifon s.n. pansamente. 

tifos s.n. tifoso. 

tigaie s.f. tigaia. 

tigvă s.f. şăro. 

timbru s.n. timbro. 


102 


timid adj. lajeano. 

timp s.n. timpo, vremea. 

tindă s.f. tinda. 

tineret s.n. tărnimata. 

tipar s.n. tiparo. 

tipărit adj. tipărime. 

tiv s.n, tivo. 

toartă s.f. mânero. toarta. 

tobă s.f. toba. 

toc s.n. toco. 

tocat adj. tochime. 

tocmai adu. cădea. 

tocmeală s.f. târguiala. 

tolăni ub. refl. suto po pato. 

tomata s.f. roşia. topire s.f. bilaimos. topit adj. bilado. toporişca s.f. 
barda. torace s.n. colin. tortura ub. tr chinime. tortură s.n. tortura, 
calvaro. tot adj., pron. neholL şea. totdeauna adv. oricana. tovarăş s. m. 
amal. cămara - 

do. 

trage ub. tr., intr. ţâr de. tragere s.f. țârdimos. trai s.n. traio. trainic adj. 
zuralo. traistă s.f. traista, desaga. trandafir s, m. trandafir o. 

transmite vb. tr. bişealel vorba. 

transpira vb. intr. năduşii. 

transport s.n. transporte. 

transporta ub. tr transportil. 

tranzit s.n. tranzito. 

traversa ub. tr. nachăl poa drum. 

trăda vb. tr. bichinel. 

trădător s.m. ciricli. 

trăgător s. m. ţârditori. 

trăi ub. intr trăil. 

trăsni ub. intr.. tr.. refl trăs-nil. 

trăsură s.f. trăsura. 

trântă s.f. trânta. 

treabă s.f. buchi. 

treaz adj. nesuio. 

trebui ub. intr. trebui. 

trece rb. intr, tr. nachăl. 

trecut s.n. nachlo. treflă s.f. ghinda, trefla. 

TRE-TUT 

tremura vb. intr. izdral, dâr- 

dâil, izdraimos. tremurâtură s.f. izdraimos. tren s. n. trino. trenă s.f. pori. 
tricotat s.n., adj. tricotime. trist adj. holearico. troiță s.f. truşul. trompetă 


s.f. trompeta. trup s.n. trupo, corpo. tu pron, pers. tu. tub s.n. tubo. tufiş 
s.n, tufişo. tulburat adj. zăpăcime. tulpan s.n. tulpano. 

82 

tumefiat adj. şuvlo. 

tunar s.m. tunaro. 

tuna vb. intr. tunil. 

tuns s.n. murado. 

tupeu s.n. tupeo. 

tur s.n. turo. 

tură s.f. tura. 

turbare s.f. turbarea, turbil. 

turc s. m. horahai. 

turmă s.f. turma. 

turtit adj. turtime. 

tuşi vb. intr. hasal. 

tutun s.n. tutuno. 

tutunggerie s.f. tutungeria. 

T 

tandăra s.f. ciobo. țarc s.n. țarco. tată s.f. bibio. tăcălie s.f. barba, 
tâcăneală s.f. diloro. țăran s.m. manuş gaesco. tărancă s.f. juvli 
gaesco. țărm s.n. țânno. țânțar s. m. țânțaro. ţâră s.f. țânoro. ţâşni vb. 
intr. țâşnii. ţâţă s.f. duci. teapăn adj. teapâno. țeastă s.f. şăro. ţeava s.f. 
țeava, tep s.m. canro. tepos adj. can roro. 

țesală s.f. hulado. 

tesăla vb. tr. huladel le gras- 

tes. 

țesătură s.f. țesătura. țicnit adj. dileailo. ţigan s. m. rrom. ţigară s.f. 
ţigara, thuali. ţigănesc adj. rromano. ţine vb. tr. încăr. tinere si. 
incărimos. ţinti vb. tr. ochii. ţipa vb. intr. tipii, del mui 

burales. 

toale s.f. țoalea. ţoapă s.f. ţoapa. ţopăi vb. intr. țopăil. ţuguiat adj. 
țiguiato. 

u 

ucenic s.m. ucenico. 

ucide vb. tr. mudarel. 

ucigaş s.m. criminalo. 

ucis adj. mudardo. 

ud adj. chingheardo, udă chingheardi. 

udat s.n. chingeardo. 

uger s. n. ugero. 

uimi vb. tr. uimii. 

uita vb. tr. bistrăl. 

uitătură s.f. dichimos. 


104 


uite interj, ița!. 

ulcică s.f. pireori. 

ulei s. n. uleio. 

uliu s.m. uliu. 

ulterior adj., adv. palaco-dea. 

ultim adj. poreate. 

uluc s.n. uluco. 

uman adj. murşicanes. 

umbla vb. intr. phirel. umblare s.f. phirimos. umblat adj. phirado. 
umblet s. n. phiraimos. umbră s.f. umbra. umbri vb. tr. umbrii. umed 
adj. umedo, chingheardo. 

umflare s.f. phuchimos. umflat adj. phucheardo. 

umilit adj. umilime. 

umor s.n. hazo. 

umple vb. tr. pher. 

umplut adj. pherdo. 

uni vb. tr. phandel. 

unic adj. singuro, corcoro. 

unire s.f. unirea. 

uns adj. machlo. 

unt s. n. chil. 

ura interj, ura!. 

uragan s.n. varval bari(zurali). 

urător s.m. colindători. 

urât adj. urato. 

urca vb. re/l., tr. clei. 

ureche s.f. can. 

urgent adj. urgente. 

uriaş adj. uriaşo, enormo, but baro. 

urinat s. n. mâtărdea-pe. 

urină s.f. mâtăr. urmă s.f. urma. urmări vb. tr. urmării. urmărire s.f. 
naşaimos. urs s.m. riş. ursită s.f. ursita. ursitoare s.f. ursitoarea. ursuz 
adj. ursuzo. urzicat adj. băsâchime. urzică s.f. țânida. 

85 

USC-UZA 

usca vb. tr, refl şuchiol. uscare s.f. şuchimos. uscat adj. şuco, şucnilo.. 
usturător adj. italo. usturoi s. n. sar. uşă s.f. udar. 

uşor adj., adv. uşoro, poha- 

lea, înceto, facilo. uter s. n. utero. util 'adj. utilo, laşeo. utiliza vb. tr. 
folosii. uzat adj. purano. 

V 

vacant adj. libero. vacanţă s.f. vacanţa. vacarm s.n. hărmălaia. vaccina 
vb. tr. vaccinil. vad s. n. vado. vag adj. nesigure. vagabond s. m. golano. 


105 


val s. n. valo. valabil adj- laşio. vale s.f. har. valoare s,J. valoarea. 
valora vb. tr. cazom cărei. valoros adj. valoroso. valvârtej s.n. 
valvârtejo. vapori s.m. vaporia. var s. n. varo. vară s.f. milai. varga s.f. 
rai, rovli. variat adj. ichea, icadea. vas s. n. vaso. vast adj. baro. 
vastitate s.f. barimata. vată s.f. vata. vatră s.f. vatra. văduvă adj., s.f. 
văduva, 

neprandime. 

văgăună s.f. hău bari, râpa. vaită vb. refl. roiardo, văi- 

til-pe. văl s. n. vălo. 

vălătuc s.m. vălătuco, ciu-linea. 

văpaie s.f. dogorii. 

văr s.m. varo. 

vărsa vb. tr. şor. 

vărsare s.f. şordimos. 

vărsat s.n. nasfalo varva-leachi. 

văruit adj. văruime. 

vase ui t adj. lustruime. 

vătaf s.m. vătafo. 


vătămare s.f. dino dab. 

vătuit adj. vătuime. 

văz s.n. dichimos. 

vază" s.f. dichado. 

vază? s.f. vaza, vaso lulu- 

gheango. vâlvă s.f. vâlva. vânat s.n. astardo. vânătaie s.f. vânătaia. 
vânătă s.f. vânătă. vânzare s.f. bichinimos. vârâcios adj. şolpe. vârf s. 
n. vârfo. vâri vb. tr. şu. vârstă s.f. etatea, vârsta. vârtej s.f. vârtejo. 
vârtos adj. zuralo. vechi adj. purano. vecin s.m. chirvo. 

87 

vedea vb. tr., re/L dichăl. vedenie s.f. dichăl urato. veghe s.f. veghe. 
veghea vb. tr. arachăl. velinţă s.f. velinţa. venă s.f. vâna. veni vb. intr. 
avei. veninos adj, nasul. ventil s. n. ventilo. ventuză s.f. ventuza, 
ven- 

tuzea. 

verbal adj., adv. verbalo. verde adj., adv. zeleno. verdict s. n. sentința. 
vergea s.f. vergeaua. veridic adj. ceaces. ceaci- 

mos. 

verifica vb. tr. verifichil. verigă s.f. toartă. verighetă s.f. angrusti, veri- 
gheta. 

verişoară s.f. vara. vertical adj. verticale, drep- 

to. 

vesel adj. veselo. veselă s.f. vesela, vasea. vest s. n. vesto, apuso. 
vestă s.f. vesta. veste s.f. vorba. vesti vb. tr. andea e vorba. vestiar s. 


106 


n. vestiare. vestit adj. vestime, baro. veşnic adj-, odv. nebistărdo. 
veşnicie s.f. veşnico, eternitatea. 

veştejit adj. veştejime. vezică s.n. vezica. viaţă s.f. viaţa. vibra vb. intr. 
izdral. viclean adj. vicleana. 

VED-VOR 

victorie s.f. succeso. 

vid adj. vido. 

vidră s.f. vidra. 

vie s.f. via, rez. 

vierme s.m. chermo. 

vifor s.m. viforo. 

vijelie s.f. furtuna bari. 

vin s.n. mol. 

vină s.f. vina, fvinovime, dos, 

culpa. 

vinde vb. tr. bichinel. vindeca vb. tr. vindechil. vindere s.f. bichinimos. 
vinovat adj. dosalo. vinovăţie s.f. dos. vioară s.f. vioara. viol s.n. violo. 
violent adj. nasul, brutalo, 

violente, violonist s.m. violoniste. 

viorist s.m. lăutar. 

vis s.n. Suno. 

visa vb. tr. dichăl suno. 

viscol s. n. viscolo. 

vişin s.m. vişine. 

viteaz adj. erouo. 

vitejesc adj. eroico. 

viteză s.f. ite, sugo. 

viu adj. juindo. 

vlăguit adj. ni mai daştil. 

voce s.f. glaso. 

voi! pron. pers. tume. 

voi? vb. tr. camei. 

voiaj s.n voiajo. 

voie s.f. daptu voia. 

voinic adj. voinice. 

vomita vb. tr. sadei. 

vorbă s.f. vorba. duma. dio- 

nisar. vorbi vb. intr., re/l. del duma. 

VRA-WC 

88 

vrabie s.f. ciricli. 

vrajă s.f. drabar, drabari- 

mos, fermecea. vrăji vb. tr. drabarimos. vrăjitoare s.f. drabarni. 


107 


vrăjitor s. m. drabarno. vrea vb. tr. camei. vulpe s.f. vulpea. . vultur s. 
m. vulturo. W.C. s.n. privata, W.C. 

Z 

za s.f. zaua. zadarnic adj. degeaba. zahăr s.n. zaharo. zare s.f. zarea. 
Zarvă s.f. zarva, cărei mui. zarzavat s.n. zarzavato. zaț s.n. zato. zăbavă 
s.n. zăbava. zăbovi vb. intr. zăbovii. zăcut adj. nasfalo. zăduf s.n. 
tachimos baro. zănatic adj. dilo. zăngăni vb. intr. zăngănii. zăpadă s.f. 
iu. 

zăpăcit adj. zăpăcime. 

zăpuşeală s.f. tachimos baro năbuşeala. 

zări vb. tr. dichăl-pe. 

Zău interj, zăul. 

zăvor s.n. zăvoro. 

zăvorât adj. phandado. 

zăvori vb. tr. phandel. 

zâmbi vb. intr. asal. 

zâmbitor adj. asael. 

zâzanie s.f. duşmănia. 

zbate vb. refl. marel-pe. 

zbârlit adj. zbârlime. 

zbengui ub. re/î. chălel pes-că. 

zbor s.n. hureal. 

zbuciumat adj. agitime. zbughi interj, naşăl. zdravăn adj. sastevesto. 
zdrelit adj. jupuime. zdrenţuit adj. zdrențuime. zdrobi ub. tr. pharael. 
zeamă s.f. zumi. zemos adj. zumealo. zeu s. m. zeo. zgâit adj. zgâime. 
Zgâlțâi vb. tr. izdral. 

zgârcit adj. calico. 

zgâriat adj. zgârâime. 

zgomot s.n. gălăgia. 

zguduit adj. zguduite. 

zgură s.f. zgura., chişai. 

zi s.f. ghes. 

ziar s.n. ziaro. 

ziarist s.m. ziariste. 

zicală s.f. proverbo. 

zice ub. tr. phenel. 

zid s.n. zido, pereto. 

zidi ub. tr zidii. 

zilier s.m, muncii, care buchi ghesăia. 

zilnic adj., adv. ghes dă ghes. 

zisă s.f. phendi. 

zoaie s.f. lături. 

zodie s.f. zodia. 


ZOX-zvo 

90 

zonă s.f. zona., cotor. 

Zor s. n. Zoro. 

zori s.m.pl zorii. 

zurliu adj. dilo. 

zvânta vb. tr., refl. şuchiol. 

zvântat s.n., adj. şuco. zvârli vb. tr., re/L şudel. zvârlitură s.f. şudimos. 
zvon s. n. vorba. zvoni vb. rejl del vorba. 


109 


Dicţionar de argou 
al limbii române 


Fantezie şi conotație in argoul 
actual 


Se ştie că argoul este o ramificaţie a limbajului comun prin care o 
categorie de vorbitori îşi formează un registru de cuvinte şi de expresii, 
menite să camufleze unele aspecte negative ale realităţii, unele detalii 
specifice cercului de indivizi cu activitate delimitată, dornici sa ascundă 
de ochii lumii ceva în neregulă. Astfel de categorii sunt deJmcventii, 
vagabonzii, hoţii, depravaţii, pe când soldaţii sau elevii şi studenții recurg 
uneori la argou, dar mai ales la jargon, deci la cuvinte şi construcții 
aberante față de fondul general, istoric-popular al limbii naţionale, pentru 
a se înțelege între ei. Când cineva zice: lasă abureala !, pentru a 
înțelege : vorbeşte concret!, sau : ai adus ceva lapte praf , înțelegând 
prin ultima sintagmă heroină, substituirea lapte praf cu numele drogului 
este cunoscută doar de culpabilii în acţiuni de drogare,- avem în faţă 
exemple de limbaj special, menit 
Dicţionar de argou al limbii române 
camulflării prin argou a realităţii, evitând pericolul descoperirii adevărului. 
Argoul este deci un limbaj (mai exact : un vocabular) convenţional, cu 
termeni aparte, sau folosind cuvinte obişnuite dar cu sens schimbat, cu 
intenția de a se delimita de restul societăţii, fiind în contradicţie cu 
normele ei generale, pe când jargonul recurge la termeni şi formule 
inventate, neobişnuite ori împrumutate, pentru a se distinse de vorbitorii 
obişnuiţi. 

(> 
Aceste deturnări de la vorbirea comună poartă pecetea unui moment în 


110 


istoria unei limbi, pecetea unor medii care inovează mereu, adesea 
aberant, pentru un uz limitat, obligat mereu să descopere cuvinte şi 
formule noi, căci timpul şi uzul le tocesc, le generalizează, deci îşi pierd 
eficacitatea de a camufla unele acțiuni sau realităţi. A coji pentru „a jefui", 
conducte penale pentru „,macaroane"; a lua cuiva grupa sanguină pentru 
„a tăia, a spinteca pe cineva " sunt termeni de argou, iar proful pentru 
„profesorul ", grotă pentru „discotecă" , gumă pentru „fițuică”; baftă, 
cuvânt suprafrecvent, abuziv folosit până şi la T. V. şi în presa cu 
pretenţii de limbaj îngrijit, deci un turcism 

* 


aberant, în locul latinescului succes, sunt termeni de jargon; cei ce 
recurg la haios, baftă, dirişă (diriginte) îşi imaginează că sunt interesanti, 
distinşi, când de fapt sunt complicii degradării, infestării limbii cu 
buruienile infatuării. 

Argoul se caracterizează prin fantezia înnoirii semantice a vechilor 
cuvinte şi prin receptarea şi chiar inventarea unor termeni sau primirea 
de lexic străin, integrate în construcţii dintre cele mai ilariante, mai 
izbitoare, cum se pot citi în acest dicţionar : a cere spre toamnă re-re= a 
solicita reexaminare( un student restanţier); husen de sară— fraier, prost 
(de la oraş ); a-l durea-n pix= a nu-i păsa. 

Conotaţia este latura cea mai productivă a fanteziei argotice; multe 
cuvinte comune capătă sensuri imprevizibile în limbajul acesta special, 
mereu inventiv, pentru a nu fi înțeles decât de părtaşii unui mediu 
restrâns : streptomicină= coniac; senator- patron de restaurant; înfia= 
aresta; caramangiu- hoţ de buzunare; scobitoare (la singular) = femeie 
slabă; la plural= picioare subțiri; circar= hoţ neiniţiat etc. . 

De cele mai multe ori apar cuvinte care nu sunt cunoscute dicționarului 
general al limbii; creaţia lexicală, efemeră desigur, îşi are rolul ei de 
distanţare față de limba comună, pentru o vreme, fiindcă, „ înnoirea ca şi 
fantezia lexicală" sunt cerințe de bază ale acestui sector al limbii: cioran= 
om zgârcit; baralic= automobil; spărgaş= hoţ de locuinţe; car asie- obiect 
de mică valoare; drogangiu= toxicoman etc. O menţiune specială pentru 
litera E_ a dicționarului ; precum în celelalte dicționare (general, de 
sinonime, de omonime, de paronime) si aici, la această literă , găsim 
numai neologisme cu valori noi, conotatii dintre cele mai frapante şi 
expresii sugestive : ecologist= vagabond; elice= limbă; ecran= faţă; 
erete= poliţist; evanghelie= dosar penal; excursionist= hoț care fură în 
toată țara; exilat- arestat; a lucra extern= a fura înafara orelor de serviciu. 
Argoul operează în general cu termeni privitori la lucruri, acţiuni, aspecte 
negative, camuflând realitatea dură, adevărată, menajând astfel şi 
sensibilitatea (pudică ori puritană) , prin intervenţia unor eufemisme, a 
unei metafore pentru un detaliu şocant, repugnant: ;'-irimă= fraier, 
infractor începător; f ovalii = păduchi; in;ecție= mită; maseur= bătăuş; 


111 


mirandolină= 

« 

țigancă; labirint= penitenciar; sportiv karatist= homosexual; şuriu= cuțit; 
vecinu Costică! toaletă, cu acelaşi sens (WC) este 

Dicţionar de argou al limbii române 

tron (a sta pe tron ) etc. Astfel argoul compensează latura dizgraţioasă a 
realităţii, recurgând la eufemisme sau la echivalențe metaforice pentru a 
indica detalii penibile. 


Studiul argoului a preocupat pe filologi ( etimologic: filolog= iubitor de 
cuvânt), de multă vreme şi s-au întocmit dicţionare şi studii speciale 
despre argou şi jargoane. Compatriotul nostru, Lazăr Şăineanu, a 
publicat la Paris în 1920 două cărți în franceză, căci francezii au fost cei 
mai bogaţi în argou şi mai interesaţi de acest aspect al limbajului: ,, 
Sursele argoului vechi "şi,, Limbajul parizian în secolul al XIX -lea"; A. 
Dauzat: Argourile (1946), iar mai aproape de noi, ca timp şi ca lucrare: 
G. Sandry-M. Carrere, Dicţionar al argoului modern, Paris, 1957, 
(retipărit recent cu adaosuri şi îndreptări). Filologii francezi au fost 
preocupați constant de acest aspect al lexicului, pentru că argoul şi 
jargonul erau practicate în largă măsură de mediile periferice ale 
oraşelor, de unele pături sociale, lipsite de. resurse suficiente de trai. Era 
şi o tradiţie literară care pedala pe argou pentru a promova realismul, 
originalitatea populară, precum Villon în câmpul creaţiei literare; Moliere 
a râs în „Preţioasele ridicule" de excesele jargonului, învecinat cu 
argoul.N ici literatura noastră n-a şovăit să folosească particularităţile de 
limbaj, forţa de ironie şi umor a argoului şi jargonului. Efectele lor le-au 
exploatat |. Budai Deleanu în Tiganiada, Alecsandri în piesele lui contra 
franţuzismului şi a latinismului, ca şi Hasdeu sau C.Făcea (Franţuzitele), 
până în vremea noastră: Eugen Barbu (Groapa) sau Nicuţă Tănase (M- 
am făcut băiat mare) ai căror eroi vorbesc de lovele, mişto, baftă, biştari, 
tolomac etc. Când unul se miră : „Pe ce limbă sunt vorbele astea ? ", i se 
răspunde imediat : „Pe şmechereşte"; într-adevăr, argoul a fost numit 
uneori chiar de autori de dicţionare precum Aug. Scriban, „limba 
găinărească'sau „şmecherească", iar jargonul, după Eminescu este o 
„limbă păsărească"; la Scriban „limbă stricată", „limbă specială" iar 
jargonul hoţilor= argot în Dictionaru limbii româneşti, 1939, (p.711). 

Asupra argoului s-au scris şi la noi mai multe studii şi analize, cu 
exemplificări care ne arată azi cât de efemeră este viaţa unei serii de 
termeni speciali, de circulație orală, în trecut, în mediile marginale ale 
societăţii.lorgu lordan a sintetizat, folosind mai ales bibliografia apărută 
în „Buletinul Philippide al Institului de filologie română'"de la laşi ( unde 
au apărut cu precădere, tocmai sub îngrijirea sa, multe materiale din 
acest domeniu), în Sitilistica limbii române (1944, ed.nouă, definitivă, 


112 


1975), capitolul IV, „Fenomene lexicale" consideraţii asupra limbajelor 
speciale, deci şi asupra argoului, scriind : „ Un element caracteristic 
pentru toate argourile europene îl constituie cuvintele de origine 
țigănească " (p. 308); ceea ce la noi azi e numai în parte valabil, pentru 
că situația în ansamblu s-a schimbat, influenţa turcă şi cea occidental- 
engleză sunt cu totul vizibile, mai ales în sfera economic-comercială, dar 
şi în mass-media. „ Stilistica " citată, (de acum mai bine de o jumătate de 
secol) vorbeşte de un argou al sportivilor (p. 310). propunând însă 
denumirea, mai proprie de jargon sportiv, - ceea ce azi nu se mai vede 
decât în mică măsură.în schimb, avem, cum se vede în prezentul 
dicționar, un amplu argou 'al răufăcătorilor, care s-au înmulţit mereu în 
anii de tranziţie, un argou al raporturilor dintre sexe, al relaţiilor intime; 
sperăm că iubitorii de limbă, de tezaur lexical, sensibili la puterea 
cuvântului de a înnobila cugetul şi de a da putere ideilor pozitive, nu vor 
fi prea şocaţi de mulțimea termenilor de argou, vizând aspecte ale vieții 
particulare. Un dicţionar e obligat să le consemneze, iar aria cercetărilor 
lexicale tinde să cuprindă toate componentele vocabularului 
contemporan.. 

kkk 

Dicţionarul de față este o noutate în seria lucrărilor de prezentare a 
lexicului limbii noastre de azi .Prof.Nina Croitoru Bobârniche a avut buna 
inspiraţie de a se apleca şi asupra unui sector mai deocheat - ca să zic 
aşa ,în tonul lucrării, - al limbajului, opus cultivării limbii literare, pentru a 
ne arăta că antinomiile vieţii si ale vorbirii ilustrând puterea fanteziei şi 
resursele  expresivităţii produc un material ilustrativ pitoresc al 
comunicării; dar în acest material se reflectă şi o latură pozitivă a 
eufemismului, a procupării de a învălui în conotaţii inventive cuvintele şi 
expresiile degradate, ireverenţioase sau suburbane, inadmisibile în 
comunicarea cuviincioasă dintre oameni. 

Argoul şi jargonul consemnate aici constituie un fapt real al epocii de 
tranziție, cu indicele vădit al libertăţii şi abuzului de expresie, precum 
excesele în multe domenii vădesc o slabă înțelegere a libertăţii în 
demnitate şi efort creator. Eminescu spunea că limba este „măsurariul 
civilizaţiunii unui popor”, - ceea ce istoria modernizării şi cultivării limbii 
naţionale a dovedit cu „asupra de măsură", ceea ce arată azi mai ales 
limbajul mass-media, în special cel publicistic. O nouă ediţie, peste ani, a 
acestui dicționar va avea desigur un alt conţinut, dată fiind curgerea spre 
neant a atâtor aspecte ale argoului, care fiind, într-o măsură, o 
particularitate, ca să nu spun un secret, a unor cercuri marginale, are 
nevoie de o modelare mereu înnoită, de resurse şi termeni schimbati, 
pentru a-şi păstra vitalitatea şi rostul de comunicare convenţională, în 
sânul unor grupuri sociale delimitate. Dinamica societăţii şi a limbajului şi 
diferentierile inevitabile în sânul lor produc nuanţe si valori multiple ale 


113 


expresivităţii comunicărilor dintre oameni. 

Fiecare pagină a acestui dicţionar, ca viaţa însăşi, poate stârni uimire, 
zâmbet, adeziune ori reprobare. In aceasta rezidă 

interesul lui. 


Dicționar de argou al limbii române 


ABREVIERI 

adj. = adjectiv adv. = adverb expr. = expresie fig. = figurat imper. = 
imperativ interj. = interjecţie num. cârd. = numeral cardinal peior. 
peiorativ 

p.ext. = prin extensiune. 

, pi. = plural 

pron. = pronume. 

subst. = substantiv 

s.f. = substantiv feminin 

s.m. = substantiv masculin 

s.m. f. = substantiv masculin 

şi feminin 

s.n. = substantiv neutru 

v. = vezi 

vb. = verb. 

voc. = vocativ 


> Il 


abanos s.m. țigan 

abataj s. n. expr. lovit la abataj = tăiat la burtă, spintecat. 
abator s.n. loc unde s-a produs o crimă în serie. 

aboli vb. l.a bate (pe cineva) foarte tare. 2.a asasina, a omori, a 
ucide. 

abolit, -ă, aboliți, -te,ad/. asasinat, ucis, omorât. 

absolvent, -ă, absolvenţi, -te, s. m. f. deţinut care a terminat 
perioada de detenţie. 

abureală,abureli, s.f. 1.vorbe dulci, învăluitoare. 2.conversaţie 
fără substanţă.3.băutură alcoolică. 4.preludiu sexual; expr. |s.ss. 
abureala! 1.vorbeşte concret! 2.nu mai vorbi! taci! 

aburi vb. expr. a ameţi (pe cineva) ; a-i spune vorbe dulci; a 
induce în eroare (pe cineva). 


114 


aburit, -ă,aburiţi, -te, adj. | încântat. 2.ameţit, pilit. 

acadea, acadele, s.f. l.zar. 2.curve ieftine. 3. expr. a suge 
acadeaua= a face o felaţie. 

academie, academii, s.f. penitenciar, închisoare. 

acareturi s.n. pi. obiecte ce aparţin deţinuţilor (haine, pastă de 
dinţi, săpun); p.exl. toate bunurile personale ale deținutului. 

ace s.n. expr. pus la patru ace= îmbrăcat elegant. 

accelera vb. a părăsi în grabă locul infracțiunii; a fugi. 

achita vb. a asasina, a omori, a ucide. 

achizitor s. m. hoţ. 

achiziţie s.f. bun obţinut prin jaf; expr. a face o nouă achiziţie= a 
avea o nouă iubită. 

achiziționa vb. a obţine un obiect de valoare prin furt. 
achiziționat, -ă, achiziţionați, -te, adj. 1.furat. 2.arestat, 
întemnițat, condamnat. 

aciolat, -ă,aciolaţi, -te, adj. arestat, închis. 

aciolisit, -ă, aciolisiţi, -te, adj. 1.arestat, prins, închis. 2.urmărit 
de poliţie. 

acolo adv. expr. ţine acolo! = observă şi dă alarma în caz 'de 
pericol!; ai dat acolo?= (în limbajul bărbaţilor) ai avut contact 
sexual? ai posedat-o sexual? 

acoperiş s.n. | .persoană protectoare, influentă. 2. pălărie. 

acri vb. (refl) a se supăra, a se enerva. 

acritură, acrituri, s.f. persoană în vârstă. 

activ s. n. expr. a avea activ= a avea cazier; a avea antecedente 
penale; a avea condamnări. 

adapă vb. (refl) a consuma băuturi alcoolice. 

adăpost, adăposturi, s.n. penitenciar, puşcărie. 

adidaşi s.m. pi. picioare de porc 'vândute in magazinele 
alimentare. 

adormi vb. a lovi pe cineva până la leşin. 

adulmeca vb. | .a urmări o potenţială victimă. 2. a studia locuinţa 
ce urmează să fie jefuită. 

aduna vh.expr. a se aduna de pe jos= a se ridica în urma unei 
bătăi sau în urma căderii din beţie. 

adunare generală, expr. mâncare preparată din legume; ghiveci. 
aerian, -ă, aerieni, -e, adj. neatent, indiferent, gânditor, rupt de 
realitate. 

aeriseală, aeriseli, s.f. (în limbajul deţinuţilor) pauză pentru 
fumat. 

aerisi  vb.expr. a aerisi teatrul de operații= (în limbajul 
poliţiştilor) a îndepărta persoanele curioase de locul unde s-a 
produs o crimă. 


115 


afacere umedă, expr. crimă. 

afanisit, -ă, afanisiţi, -te, adj. beat 

afară adv. 1.(despre deţinuţi) în libertate. 2.plecat in străinătate; 
expr. a da pe afară= a fi infatuat, a fi îmgâmfat, a fi încrezut. 
afazit, -ă, afaziţi, -te, adj. beat. 

afiş s.n. expr. a face (pe cineva) afiş= a bate foarte tare pe cineva. 
afâna vb. a lovi, a bate. 

agăța vb. a aresta, a prinde. 

agăţat, -ă, agățați, -te, adj. 1.compromis. 2.arestat. 
agățătoare s,f. femeie profitoare şi insistentă. 

agealâc subst. casă de toleranţă. 

agib, agibi, s.m. poliţist 

aghiotant, aghiotanţi, s.m. însoțitor al unui hoţ, complice. 
agregat s.m. porc tăiat de Crăciun. 

aguridă, aguride, s. f. tânără sexy. 

ajuna vb. l.a fi pedepsit; a sta la carceră. 2.a nu avea relații 
sexuale. 

ajusta vb. a asasina prin tăiere. 

18 

19 

Dicţionar de argou al limbii române 

Dicţionar de argou al limbii române 

ajutor de băgător de seamă, expr. persoană care nu munceşte, în 
schimb este preocupată să-i spioneze pe ceilalţi. 

alamă, alămuri, s.f. bijuterii false cu care hoţii induc în eroare 
persoanele naive. 

alarmă s.f. expr. a ţine (pe cineva) în alarmă= a hărțui pe 
cineva, a ţine în tensiune pe cineva. 

alba-neagra, expr. l.joc de noroc. 2.atitudine echivocă în politică. 
albeaţă s.f. bani de argint. 

albitură s.f. băutură alcoolică incoloră. 

album, albume, s.n. dosar penal al unui infractor; cazier. 
albuş, albuşuri, s.n. | .câştig mic. 2.furturi mici; găinării. 

alcov, alcovuri, s.n. casă de toleranţă. 

alconaut, -ă, alconauți, -te, a.m. f. beţiv, alcoolic. 

alergător, alergători, s.m. 1.complice al unui hoţ de locuinţe 
care are sarcina să-i supravegheze pe proprietari pentru a le afla 
programul. 2.încălțăminte. 

alice s.f. pi. priviri înfocate. 

aliman. alimanuri, s.n. supărare, nenorocire. 

alinia vb. a-şi impune autoritatea; a reduce la tăcere pe cineva. 
alpinist, alpinişti, s.m. hoţ de locuinţe. 

altar s.n. local public, bodegă, bar. 


116 


altoi .y.A.. proxenet, peşte. 

alviță s.f. profit substanţial. 

amărăştean, amărăşteni, s.m. persoană lipsită de mijloace de 
existenţă. 

amăreală, amăreli, s.f. trai greu; nenorocire, necaz. 

ambalaj s.n. îmbrăcăminte, haine. 

ambasadă s.f. expr. a strica ambasada“ a rupe relaţiile cu 
cineva, a se certa cu cineva. 

ambasador, ambasadori, s.m.  1.codoş, proxenet, peşte. 
2. însoțitor al unui infractor, complice. 

amortizoares.tt. pi. sâni, ţâțe. 

amputa vb. a tăia pe cineva, a mutila pe cineva. 

anasin, anasini, s.m. şi adj. scandalagiu, derbedeu, golan. 
anestezia vb. a lovi pe cineva în cap până la leşin, fără a-1 ucide. 
aneu, anei, s.m. autor necunoscut al unei infracțiuni. 

angrosist, -ă, angrosişti, -ste, s.m. f. | .hoț versat. 2,deţinut 
iniţiat în tainele mai multor infracțiuni. 

animal s.aı. expr. câta-i animalul! = ce femeie mare! 

anină, anine, s.f. femeie de moravuri uşoare. 

20 

Dicţionar de argou al limbii române 

antene s.f. 1.urechi. 2.informatori.3.lucrători SR1; expr. a avea 
antene- a fi bine informat. 

anti subst şi adj. sedative, halucinogene, tranchilizante; expr. a fi 
anti= a fi nepriceput. 

antreu, antreuri, s.n. buzunarul din exterior al hainei. 

anvelope s.f. pi. şoşoni. 

aparate s.n. expr. a fi la aparate= a avea contact sexual. 

apă s.f. expr. a uda (pe cineva) cu apă= l.a ironiza pe cineva. 2. 
a-i spune cuiva ceva neplăcut. 

aperitiv s.n. bătaie uşoară. 

aplaudac, aplaudaci, s.m. persoană slugarnică care-i aplaudă pe 
cei puternici. 

aprod, aprozi, s.m. infractor începător. 

ara vb. | .(în limbajul hotilor) a se orienta dacă se poate fura. 2.a 
spinteca pe cineva, a cresta, a tăia. 

aranja vb. a lovi pe cineva, a bate. 

aranjat, -ă, aranjaţi, -te, ad< '„itut tare. 

arap (harap) s. m. ţigan. 

arasel s.n. expr. ţine araselul! = păzeşte! acoperă-mă! pândeşte! 
ține de şase! 


Dicţionar de argou al limbii române 


arat, -ă, araţi, -te, adj. l.investigat, anchetat de poliţie. 
2.spintecat, tăiat, crestat. 

araci vb. (refl) a se căsători. 

arde vb. expr. a arde la normal= a fi foarte priceput; a face ceva 
cât se poate de bine; a arde-o cu tupeu= a avea îndrăzneală 
mare, a fi tupeist; te-ai ars! se spune cuiva care a fost păcălit; 
arde-1! = bate-1! arde-o! =accelerează! arde! = este pericol! 
arginţi s.m. pi. bani, monede. 

aripă, aripi, s.f. mână; expra face aripi= l.a evada din 
penitenciar. 2.a dispărea; a face aripi de înger= a muri. 

aripată, aripate, s.f. pasăre de curte. 

armată s.f. expr. a face armata la marină cu hainele pe dos= a 
fi la închisoare. 

armonică, armonici, s.f. aparat de radio; expr. a face armonică 
(pe cineva) = a bate tare pe cineva. armură, armuri, s.f. îmbrăcăminte 
elegantă. arsenal s.n. argumente convingătoare. 

arşice s.f. expr. a face (pe cineva) arşice= a bate tare pe cineva, a 
mutila. 

arşiță s.f. expr. a avea arşița-n gât= l.a avea sete mare. 2.a dori 
22 

Dicţionar de argou al limbii române 

Dicţionar de argou al limbii române 

mult o băutură alcoolică. 

arunca vb. aruncă-te! se spune cuiva care trebuie să participe la 
o chetă sau care trebuie să atace.arunci cu lovele-n mine? se 
spune cuiva care vrea să te mituiască. 

aschimodie, aschimodii, s.f. persoană urâtă. 

asfalta vb, (despre prostituate) a acosta bărbaţi, a face trotuarul. 
aspersor s.n. 1.informator al poliției sau al administraţiei 
penitenciarelor. 2.hoţ. 

aşa adv. expr. ai aşa?= ai bani?; vezi cu aşa! = ai grijă de ce am 
vorbit!; ai şi aşa?= ai şi tu ţigări? 

aşternut 5.n. aperitiv. 

atalica interj, atenţie! 

ataş s. n. fesele unei femei, şezut, dos, fund. 

atârna vb. |.a accepta orice compromis pentru a obţine un 
profit.2.a-şi atinge scopul; atârnă, se spune când o persoană o 
urmăreşte pe cealaltă. 

atinge vb. a trage cuiva o b~"...^; expr. atinge-mă! = serveşte- 
mă!, dă-mi! 

atins, -ă, atinşi, -se,adj. | .bătut, lovit. 2.deposedat de bunuri, 
furat. 

aţă s.f. expr. a rupe aţa= | .a dezvirgina. 2.a iniția un bărbat 


118 


nedus la femei. 
autobiografie s.f. cazier; dosar penal. 
avariat, -ă, avariaţi, -te, adj. bătut; mutilat. 


24 

25 

Dicționar de argou al limbii române 
B 


baban, -ă, babani, -ne, adj. mare. 

babaros, babaroase, s.n. zar; expr. a da la babaroase= a juca 
barbut. 

babetă, babete, s.f. femeie bătrână şi pretențioasă. 

baboi s.m. | .şef al unei bande de hoți. 2.copil de țigan. 

bafniţă, bafnițe, s.f. ţigancă. 

baftă s.f. noroc, şansă. 

bahaos s.n. scandal, gălăgie, zarvă. 

bahausist, bahausişti, s.m. deţinut cu condamnare mică. 

baibă s.f. aur. 

bal, baluri, s.n. ceartă, scandal, zarvă, gălăgie. 

balaban, bălăbăni, s. m. poliţist. 

balamale s.f. expr. a nu-1 ţine balamalele= l.a nu rezista. 2.a 
rămâne impotent. 

26 

Dicţionar de argou al limbii române 

balast s. n. mâncare de orez (în armată), pilaf. 

balaur, balauri, s.m. 1.poliţist. 2.director. 

balcoane s.n. pi. |.sâni mari; expr. a fi bine dotată la balcoane= 
a avea sâni mari şi frumoşi. 2. fese. 

balconar, balconari, s.m. homosexual. 

baldâră, baldâre, s.f. femeie grasă. 

baligă, baligi, s.f. 1.obiecte de valoare mică. 2.minciună, 
tâmpenie, prostie.3.persoană molatică. 

balenă, balene, s.f. duba-vagon a penitenciarelor. 

balon, baloane, s.n. [.prezervativ. 2.sâni mari; expr. a lua (pe 
cineva) în balon= a ironiza pe cineva, a râde de cineva; a i se da 
un balon de oxigen= a i se da încă o şansă 

balonat, -ă, balonați, -te, adj. infatuat, încrezut. 


119 


baltă s.f. loc de unde se poate fura; expr. a se încreți balta= (în 
limbajul marinarilor) a începe să crească valurile mării. 

bambilică, bambilici, s.f. femeie de moravuri uşoare. 

bambină, bambine, s.f. l.fată tânără. 2.contravenientă, 
infractoare (străină). 

bandarabas s.n. (în limbajul marinarilor) mâncare preparată din orez; 
pilaf. 

27 

Dicţionar de argou al limbii române 

bandaj, bandaje, s.f. hârtie cu care deţinuţii lungesc mucurile de 
țigări. 

bandă s.f. eşti un soi de merge banda, se spune unui prost, unui 
om de nimic sau cuiva care se comportă ca o hahaleră; asta-i 
banda! se spune cuiva care a fost păcălit. 

bandoală, bandoale, s.f. curvă, târfă, prostituată. 

bangheală la naşpa, expr. alegere greşită (expresia este folosită 
de către hoţi când obiectul furat nu are valoarea la care se 
aşteptau) . 

bani grubă, expr. bani mulți. 

bara-bara, expr. juma-juma. 

barabanc, barabanci, s.m. informator, denunţător. 

barabuşter, barabuşteri, s.m. ţigan. 

baraulă, baraule, s.f. țigan. 

bară s.f. expr. a o da în bară= a eşua, a da greş, a suferi un eşec. 
baralics.n. automobil. 

barbă, bărbi, s.f. 1.minciună. 2.laudă; expr. a merge pe barba 
lui= a risca; a pune bărbi= a minţi; a o lua în barbă= a fi 

păcălit, a fi înşelat. 

bariu, -ie, barii, adj. mare, uriaş, enorm. 

Dicţionar de argou al limbii române 

barosan s.m. expr. a da dreptul de barosan= | .a da cuiva ceva 
conform unei înţelegeri sau în urma unui serviciu. 2.(peior.) a 
bate pe cineva; a-i da cuiva bastoane la palmă. 

barză, berze, s.f. femeie înaltă, cu picioare lungi; a fost barza în 
concediu şi 1-a adus cioara, se spune când a fost născut un copil 
de țigan. 

basamac s. n. denumire generică dată deţinuţilor foarte cunoscuți 
în penitenciar, care au săvârşit infracţiuni în timpul detenţiei şi 
sunt respectați de ceilalți. 

basculant, basculanti, s.m. betiv. 

barbugiu, barbugii, s.m. şi adj. cartofor, jucător de barbut. 
basculă s.f. expr. mare sculă pe basculă= persoană care se 
consideră foarte importantă şi care în realitate nu este. 


120 


bastârcă, bastârci, s.f. lovitură după ceafă. 

baston s.f. expr. a freca bastonul= a lenevi. 

baştan, baştani, s.m. om foarte bogat; persoană cu funcţie mare. 

bate vb. expr. a bate laba= a da mâna cu cineva; a-şi bate cuie 

la coşciug= a fuma; a bate din buze= a informa organele de 

ordine, a denunța. 

baterii s.f. pi. fesele atrăgătoare ale unei femei. 

28 

29 

Dicţionar de argou al limbii române 

baton s.n. expr. un baton= un milion de lei. 

bazar, bazaruri, s.n. loc de depozitare a obiectelor furate. 

bază a.f. expr. a lua la bază= a aresta. 

bazin s.n. expr. a fi tare în bazin= a avea fundul (şezutul) mare. 
băbălău, băbălăi, s.m. l.(om) nebun. 2.deţinut eliberat care a 

făcut puşcărie multă şi cerşeşte. 3.bătrân neputincios. 4.adj. prost, 
tâmpit. 

băcănie s.f. expr. a se face de băcănie= a se compromite, a se 

face de râs. 

băftos, -oasă, băftoşi, -oase, adj. norocos. băga vb. expr. a băga (pe 
cineva) în fabrică de pumni= a lua la bătaie pe cineva; băgător de 
seamă= om în plus; a băga la ghiozdan= a mânca, a înfuleca; a băga 
la zdup/bulău/ pârnaie = a aresta, a închide, a întemniţa; a băga (pe 
cineva) în costum de placaj= a asasina, a ucide, a omori; a băga în 
priză (pe cineva) = a asocia la o afacere sau la o infracţiune; a băga (pe 
cineva) în palton de scânduri a asasina, a ucide, a omori; a băga în 
el- a mânca mult, a înfuleca; a băga mare= | .a vorbi mult şi convingător 
pentru a deruta adversarul sau potenţiala victimă. 2.a accelera, a merge 
cu viteză mare .3.a mări miza la 

Dicţionar de argou al limbii române 

jocul de cărţi, a dubla, a tripla, etc.; a băga (cuiva) fluturaşi! în cap= a 
determina pe cineva să nu mai gândească normal; a băga la 
malaxoare= a mânca, a mesteca; am băgat carnea la salam şi oasele 
la nasturi, iar prejudiciul e acoperit cu pământ, spune un criminal 
după ce a asasinat pe cineva; a băga la bilă= a înțelege, a reţine, a lua 
aminte; a băga (pe cineva) pe ţeavă= | .a denunța pe cineva. 2.a asocia 
pe cineva la o afacere sau la o infracţiune.3.a face recomandări pentru 
cineva în scopul obţinerii unei funcţii sau a unei recompense; a băga în 
faţă= a scoate vinovat pe altcineva; a băga (cuiva) mortul în casă= 
| .a introduce într-o familie un duşman sau un trădător. 2.a speria pe 
cineva; a aduce cuiva o veste rea; a băga (pe cineva) în oală= a periclita 
cuiva viitorul; a băga capul la cutie= a se ascunde, a se piti, a se feri; te 
bagi în seamă, se spune cuiva care vorbeşte neîntrebat; bagă tampon ! 


121 


= împinge! 

băiat s. n. hoț priceput; expr. băiat de băiat“ fraier; băiat de oraş= 
tânăr şmecher care face afacerile sau se distrează în oraş. bălăceală 
s.f. vorbărie, palavre; expr. a face bălăceală= a vorbi aiurea, a pălăvrăgi. 
bălos, -oasă, băloşi, -oase, adj. bolnav de epilepsie. 

31 

Dicţionar de argou al limbii române 

bărci s. f. pi. pantofi mari; expr. a se da în bărci= a face dragoste. 
băsag adj. prost, bătut în cap. 

băşcălie, băşcălii, s. f. batjocură, ironie; expr. a lua (pe cineva) în 
băşcălie= a-şi bate joc de cineva. 

băşica vb. (refl) a se enerva, a se supăra, a se simti jignit. 

băşică s. f. minge de fotbal; expr. a sufla-n băşică= a sufla în 
fiola alcoolscop pentru a- constata dacă au fost consumate băuturi 
alcoolice. 

bătaie s. f. expr. a avea bătaie lungă= (despre femei) a avea 
succes la bărbaţi; a-şi pune fundul la bătaie= (despre femei) a se 
prostitua. 

bătături s. f. pi. expr. a călca (pe cineva) pe bătături= a enerva, a 
supăra, a irita. 

bătrână s. f. expr. o bătrână= o sută de dolari. 

băț, bețe, s. n. stilou, toc, pix; expr. a da cu băţul= a semna un 
act; un băț= bancnotă de o mie de lei; cinci beţe= bancnotă de 
cinci mii de lei. 

bea vb. a consuma droguri, a se droga, este băiat bun, dar bea 
apă dimineaţa, se spune despre un bărbat care este alcoolic. 

bec s. n. expr. a călca pe bec= | .a fi prins în flagrant delict 2. a 
Dicţionar de argou al limbii române 

greşi, a gafa.S.a i se face unui deținut raport de pedepsire 
deoarece nu a respectat programul de ordine interioară; este bec= 
lucrul este bine făcut; este curat şi frumos. 

belciug s.n. expr. a avea belciug= 1.(despre femei) a fi căsătorită 
2.(despre hoţi) a nu denunța; a pune (cuiva) belciug= a lovi (pe 
cineva) peste gură. 

belciugată, belciugate, s.f. fată virgină. 

belea, belele, s.f. 1.soţie, nevastă, consoartă. 2.copil. 
bengăneală s.f. expr. a o da în bengăneală= | a i se întâmpla 
ceva rău, a o păţi. 2.a o lua razna. 

bengos, -oasă, bengoşi, -oase, adj. rău. 

bere s.f. expr. a-şi da o bere-n cap= a consuma o bere. 

Berilă s.m. denumire generică dată deţinuţilor care au o 
condamnare mare, fiind acuzaţi de crime. 

bestial! adj. nemaipomenit! extraordinar! 


122 


beton s.n. Lom sigur, de încredere. 2.probă 3.alibi; expr. beton 
penal= arpacaş. 

bețe s.n. pi. condamnări. 

biban, bibani, s. m. recrut în armată. 

bibi subst. cap. 

32 

— Dicţionar de argou al limbii române 

Dicţionar de argou al limbii române 

Dicţionar de argou al limbii române 

bibilică s.f.|.persoană idioată, imbecilă, tembelă. 2.fetiţă. 
bibiluri s.n. pi. expr. a face bibiluri= a face mişcări care îi excită 
pe bărbaţi. 

biblie s.f. expr. a avea biblie= a fi un om cultivat, elevat, studios. 
bibliotecă s.f. restaurant, cârciumă, bodegă; expr. a avea 
bibliotecă“ a avea cărţi de joc. 

bici, bice, s. n. brichetă, chibrit. 

bicicletă s.f. ochelari. i 

biciclist, biciclişti, .v.m. persoană care poartă ochelari. 

bididiu, bididii, s.m. 1.tânăr puternic. 2.deținut ce are vârsta 
cuprinsă între 18- 22 de ani.3.deținut nou-venit în 
penitenciar Ahoţ începător. 

bidon s.n. expr. a avea o mutră de bidon turtit- a avea o faţă 
urâtă, respingătoare. 

bifa vb. (în limbajul elevilor şi al studenţilor) a repeta un an de 
studiu. 

bigă s.f. expr. a durea (pe cineva)în bigă= (în limbajul 
marinarilor) a nu-i păsa de nimic, a-i fi indiferent. 

bijoc, bijoci, s.m. infractor începător. 

bijuterii s.f. pi. lanţuri la mâini sau la picioare. 

bilaitor, bilaitori, s.m. vagabond care intră în magazine, arată 
vânzătorului o bancnotă mare dar nu i-o dă, cumpără un lucru de 
nimic şi apoi cere restul cu tupeu. 

bilă s.f. cap. 

biliard s.n. penis pe care deținuții introduc bile confecţionate de 
ei din pungi de material plastic. 

bilibiştroci vb. expr. a o bilibiştroci= a o da în bară, a o încurca. 
bilos subst. v.biliard. 

biluţe s.f. testicule. 

bing-bang, expr. denunţ, trădare, pâră. 

bingăneală, bingăneli, s.f. denunţ, trădare. 

bingăni vb. a denunta pe deţinuţii care au obiecte interzise în 
penitenciar sau care comit fapte reprobabile. 

binocla vb. a privi, a observa, a studia pe cineva. 


123 


binoclu, binocluri, s.n. ochi. 

biscuits./n. expr. cu biscuitele-n dungă= slab. 

biştari s.m. pi bani. 

biteş subst. expr. a merge pe biteş= a nu informa, a nu denunta. 
biță, biți, s.m. poliţist la circulaţie. 

bizon, bizoni, s.n. 1.persoană naivă, credulă. 2.om de rând. 

34 

35 

Dicţionar de argou al limbii române 


bâcâi vb. a bate tare. 

bâhliță, bâhlițe, s.f. femeie cu aspect respingător. 

bâlbâială s.f. expr. a da în bâlbâială“ a se eschiva, a fi prins cu 
minciuna. 

bârnă s.f. nas mare. 

bâtă s.f. (om) nătâng, tâmpit; eşti bâtă, se spune cuiva care nu 
ştie nimic sau care dovedeşte multă prostie. 

bla-bla, expr. vorbe goale, palavre. 

» 

blanc 5. n. bani 

blambete, blambeți, adj. fraier, naiv, credul. 

blat, blaturi, s.n. expr. a avea blaturi= a avea persoane 
influente, a avea pile; a da blat= a mitui; pe blat= gratuit; a 
merge pe blat= a fi discret, a tăinui; a face un aranjament cu 
cineva. 

blatist, -ă, blatişti, -te, s.m. f. persoană care face blatul, care nu 
plăteşte. 

blazon s.n. expr. a avea blazon= | .a fi deştept şi cultivat 2.a fi 
respectat de ceilalți. 

blătescu subst. expr. a merge cu blătescu= a călători gratuit. 
blătui vb. | .a da cuiva bani de băutură. 2.a tăinui.3.a fura, a jefui. 
Dicţionar de argou al limbii române 

blătuit, -ă, blătuiţi, -te, adj. 1.tăinuit 2.furat, jefuit. 

boabă.?./ 1.corigentă; restanță. 2.condamnare. 

boabe s.n. pi. 1.gloanţe. 2.bani. 

boacter, boacteri, s.m. poliţist. 

boartă, boarte, s.f. femeie gravidă. 

bobar, bobari, s.m. infractor. 

boboc, boboci, s.m. 1.deţinut tânăr aflat la prima condamnare. 
2.hoţ începător; expr. a da la boboci= a vomita. 

bocanci s.m. expr. a se răsti la bocanci= a vomita, a voma; a 
scoate pe cineva din bocanci= a fura tot de la cineva. 

bocciu, -ie, boccii, adj. urât, pocit, respingător. 


124 


bodroanță, bodroanțe, s.f. curvă. 

bogasin, bogasini, s. m. persoană bogată. 

boier s. m. expr. a fi boier= a fi înțelegător, a se purta ca un 
domn. 

boldean s.m. ţărănoi cu frizura linsă, dat cu pomezi. 
boldenească s.f. freză, păr. 

bolovan s.m. eşti bolovan, se spune unui om prost, cretin, tâmpit. 
boltă s.f. breton. 

bombagiu, bombagii, adj. neserios, mincinos. 

36 

37 


Dicţionar de argou al limbii române 

bombă, bombe, s./1 .turnură neaşteptată. 2.local rău-famat; expr. 

a da o bombă= (despre hoţi) a comite o spargere mare. 

bonjur subst. haină; expr. a servi (pe cineva) la bonjur= a fura 

din buzunarul de la spate. 

borac s.m. copil mic. 

borcan, borcane, s.n. ghereta de unde poliţiştii supraveghează 
circulația; expr. a avea o ciocnire la borcan= (despre poliţiştii de 
circulaţie) a se întâlni cu iubita; a avea o relaţie sexuală; poliţist 

la borcan= cea mai bună conservă pe care o mănâncă deținuții. 

bord s. n. expr. a lua ceva la bord= a bea, a consuma băuturi 

alcoolice. 

bordaj subst. sâni, ţâţe. 

bordelez, bordelezi, s. m. peşte, proxenet. 

borfet, borfeturi, s.n. 1.femeie de moravuri uşoare. 2.infractoare. 

borî vb. a informa, a denunta, a trăda. 

borât, borâţi, s.m. ţigan 

borş s.n. sânge; expr. ai da (™;&) borşul pe nas= a curge cuiva 
sânge din nas. 

boschetar,  boschetari, s.m.  l|.contravenient.  2.copil al 
străzii.3.vânzător la tarabă.4.vagabond ce face diferite munci 

38 

Dicţionar d« argou al limbii române 

pentru a obține hrană şi iinbrăcăininte.S.beţiv care <adoarme in 
parcuri. zi see yt.:, 

bot s.n. gură; expr. a umfla botul (cuiva) = a lovi pe cineva peste gură; 
a-şi ține botul^ a nu vorbi, a fi discret, a nu mărturisi; a pune botul= | .a 
se lăsa influențat, a crede. 2.a favoriza o infracțiune; a pune botul la 
vrăjeală= (despre infractori) a începe să mărturisească fapta comisă; 
bot-îmblănit= mustață. botez s.n. expr. a face botezul= a bate sau a 
păcăli deținuții nou-veniți în penitenciar. a tdi E a 


125 


(>,4. 

boteza vb. l.a păcăli. 2.a ironiza. --"-° ;4,,v;;-.,.-. „.vşri»f, r ii- Tait:m ; 
botezat, -ă, botezați, -te, adj. | păcălit, înşelat. 2.ironizat. ..vs-.-a bou- 
bătrân, ex/?r. denumire generică dată deţinuţilor foarte cunoscuti în 
lumea penitenciarelor. 

bourar, bourari, s.m. persoană care poate îi uşor păouttâî?-persoană 


credulă, naivă, fraieră, d, q ; M ; , ; r,., „oci boxe 5./ sâni, tâte. 
ERE SR | RN Le A eine a 

boxer cu gardă inversă, expr. homosexual. i „tn. « 
braică s.f. 1.căţea. 2.femeie de moravuri uşoare. e, m ; J^iO 


brand, branduri, s.n. pumn; expr. a da cu brffnduH a:4ftd Pumnul. 
39 


Dicţionar de argou al limbii române 

braşoavă, braşoave, s.f. minciună, gogoaşă. 

brăduț, brăduți, s. m. ţigan. 

brățară, brățări, s.f. cătuşă. 

bretele s.f. pi. sâni, tâte. 

breteluță, breteluțe, s.f. deţinut cu vârsta între 14-18 ani. 

brici s.n. expr. una brici= femeie isteaţă şi frumoasă; a merge 
brici= a merge strună. 

broscar, broscari, s.m. italian. 

broşa vb. a supune pe cineva unui interogatoriu. 

brumat, -ă, brumați, -te, adj. ametit, abțiguit, beat. 

bubă, bube, s.f. bijuterii (inel, verighetă, ghiul) ; expr.a. avea 
bube-n cap= a avea antecedente penale; a fi compromis; a avea 
necazuri. 

bubulină, bubuline, s.f. prietenă, amică; amantă. 

bucată s.f. lovitură de pumn; expr. bucată/bucăţică bună= 
1.femeie atrăgătoare din punct de vedere sexual. 2.prostituată, 
curvă; a trage (cuiva) o buc»<A a poseda sexual. 

bucă, buci, s.f. fesă; tipț. a se umfla-n buci= a se îngraşă; a da 
la buci= a copula. 

buciuma vb. a linguşi pe cineva, a fi slugarnic. 

Dicţionar de argou al limbii române 

| 

bucurie s.f. expr. a face (cuiva) bucuria= 1. (în limbajul 
bărbaţilor) a satisface sexual o femeie. 2.a face rău cuiva; a avea 
bucurii (la cineva) = a fi atras sexual. 

buf subst. bagajul marinarului (obiectele cumpărate cu care se 
întoarce în ţară). 

bufet s.n. burtă; expr. bufet lustruit, spuri hoţii de buzunare 


126 


despre o persoană prosperă. 

Bulache s.m. nume generic dat proştilor şi tâmpiţilor. 

bulan, bulane, s.n. picior de femeie; expr. bulan călit= individ 
care întreține relaţii sexuale anormale cu oricine pentru a obţine 
avantaje materiale; bulan versal= individ care practică 
inversiunile sexuale, fiind uns cu toate alifiile; a fi în bulan= a 
avea noroc. 

bulangiu, bulangii, s.m. 1.homosexual pasiv. 2.individ rău; expr. 
tupeu de bulangiu= îndrăzneală mare. 

Bulă s.m. nume generic dat oamenilor proşti, tâmpiţi. 

bulău s.n. penitenciar, închisoare. 

buldozer s.n. 1.individ beat. 2.persoană masivă. 

buli vb. expr. a o buli= a da de necaz. 

bulibăşeală, bulibăşeli, s.f. înghesuială. 

40 

41 

Dicţionar de argou al limbii române 

Dicţionar de argou al limbii române 

bulgar s.m. ţărănoi, neam prost. 

bulgarie s.f. gest urât; figură proastă. 

bulion s.n. 1.sânge 2.menstruaţie; expr. a-i da bulionul pe nas= 
a-i curge sânge din nas; gata bulionul! = (despre femei) i-a venit 
ciclul. 

bulit, -ă, buliţi, -te, adj. 1.furat 2.bătut, lovit. 3.distrus, defectat. 
bumbac s.m. expr. a face (pe cineva) bumbac= l.a bate foarte 
tare (pe cineva). 2.a batjocori, a păcăli. 

bună,bune, adj. expr. pe bune! = fără glumă, serios, adevărat; 
bună dimineaţa!= penis în erecţie. 

bungheală ! vb. pleacă! dispari! cară-te! bungheală la nasolu, că 
ne bungheşte de la pandaimac, spune unul dintre deţinuţi dacă 
se întâlneşte cu un cadru din penitenciar; p.ext. fii atent că suntem 
urmăriți! 

bunghi vb. (refl) l.a se uita, a privi. 2.a-şi da seama, a se prinde. 
buralie, buralii, s.f. automobil, maşină. 

burete s.m. beţiv, alcoolic. 

bureţar, burețari, s.m. 1.deţinut ce face diferite munci din frică 
față de ceilalţi şi pentru a obţine protecție. 2.copil considerat prost 
în şcoala de reeducare. 

42 

burghiu s.n. expr. a lua-n burghiu= a poseda sexual o femeie. 
burlan, burlane, s.n. pantaloni largi. 

burtan, burtani, s.m. individ bogat. 

burtă s.f. expr. a gâdila pe burtă= a lăuda (pe cineva) pentru a-i 


127 


scădea vigilenţa; a linguşi (pe cineva); a fi slugarnic; a merge pe 
burtă= a fi discret, a nu-i deconspira pe complici; a avea burta 

la spate= l.a fi slab. 2.a fi cocoşat.S.a avea rochia întinsă peste 
fund. 

buşon la buşon, expr. 1.respiraţie gură la gură 2.sărut. 

butelie s.f. expr. a sta cu ochii ca pe butelie= a fi foarte atent, a 
nu scăpa pe cineva sau ceva din ochi; a venit cu butelia la 
încărcat, se spune despre un deţinut care se află la prima 
condamnare şi are o perioadă de detenţie mică. 

buticar, buticari, s.m. | .corecţional. 2.deţinut care are vârsta 
cuprinsă într 14 şi 18 ani.3.infractor care fură din 
magazine.4.proprietar al unui magazin. 

buton, butoane, s.n. sfârc, mamelon. 

buzat, buzaţi, s.m. ţigan. 

buzunar s.n. expr. a da buzunar la burtă= a spinteca; nu te ţine 
buzunarul= nu ai bani. 

43 

Dicţionar de argou al limbii române 


cabanier, cabanieri, s.m. individ care îi adăposteşte pe infractori; 
gazdă de hoți. 

cabă, cabi, s.m. poliţist, gardian. 

cabinet s. n. expr. a avea cabinet= a fi bogat, a avea situație 
materială bună. 

cabota vb. a pleca la furat în altă localitate decit cea de domiciliu. 
caciolit, -ă, cacioliţi, -te, adj. necăjit, trist, supărat. 

cadână, cadâne, s.f. 1.femeie sexy. 2.femeie de moravuri uşoare, 
curvă. 

caft subst. bătaie. 

caftangiu, caftangii, s.m. bătăuş. 

cafteală, cafteli, s.f. bătaie; expr. se lasă cu cafteală= începe 
bătaia; cafteală la minut= luptă scurtă. 

cafti vb. a bate, a lovi, a pocni. 

caftit, -ă, caftiţi, -te, adj. bătut, lovit. 

Dicţionar de argou al limbii române 

caiafă, caiafe, s.f. denunţător, trădător. 

caid, caizi, s.m. infractor renumit. 

caimacan, caimacam, s.m. bişniţar. 

cajbec adj. prost, neiniţiat. 

cal, cai, s.m. | .zar 2.ţigară.3.individ înalt; expr. cu caii= pedeapsă 
de noapte pe care o primeşte un deţinut; pe cai! = 1.treceţi la 


128 


treabă! 2.să mergem la furat! 

cale s.f. expr. a lua calea putreziciunii= a fi arestat, a fi băgat la 
puşcărie. 

caleaşca s.f. instrument format dintr-o sfoară şi o pungă, având o 
greutate la unul din capete, cu ajutorul căruia sunt transmise de 

către deţinuţi, prin vizetă sau prin geam, de la o celulă la alta sau 

de la un etaj la altul, mesaje sau obiecte ce sunt comercializate 
clandestin; expr. pregăteşte-ţi caleaşca!= pregăteşte-ţi spinarea 

pentru bătaie! 

calendar s.n. expr. a ţine calendarul= (despre femei) a se feri să 
rămână gravide, a calcula zilele când se produce ovulatia. 

călifar, călifari, s.m. infractor renumit în lumea interlopă. 

cambuză, cambuze, s.f. 1.fesele mari ale unui deţinut, ca obiect 

“ perversiunilor sexuale. 2.femeie grasă; expr. are cambuză= 

44 

45 

Dicţionar de argou al limbii române 

(despre deţinuţi) a primit pachet cu alimente de acasă; să mor în 
cambuză cu salamu-n buză, spune un deţinut când vrea să atragă 
atenţia că vorbele lui au fost neserioase. cambuzier, cambuzieri, s.m. 
responsabilul camerei în care se păstrează alimentele dețiuţilor. 

canar, canari, s. m. denunţător, trădător, turnător. 

cancan, cancanuri, s.n. petreceri zgomotoase cu băutură şi 

femei, orgii. 

cancela vb. a ieşi din ...a renunţa la... 

cancer s. n. expr. este cancer= este foarte frig. 

canei adv. nimic, deloc. 

cange, căngi, s.f. mână lungă. 

cangur, canguri, s.m. moldovean care merge dintr-un judeţ în 

altul în căutarea unui loc de muncă. 

canonadă s.f. scandal, bătaie. 

cant s.n. expr. treaba este pe cant= acțiunea comportă riscuri. 

Cantea subst. nume generic dat infractorilor renumiţi în lumea 

interlopă. 

canțarolă, canțarole, s.f. vas pentru servitul mâncării. 

cap s.n. expr. a ajunge la cap de linie= a fi la sfârşitul perioadei 

46 

Dicţionar de argou al limbii române 

de detenţie; a avea cap de bibilică= a fi prost, idiot, tâmpit; a avea 
capul mare= l.a se pretinde deştept. 2.a avea dureri de cap după 
consumul de băuturi alcoolice; a pune capul în noroi= a fi trist, sătul de 
viață; a scoate capul= a merge la furat; n-am dormit cu capul pe 
arătură, spune cineva care se crede deştept; a deschide uşa cu capul= 


129 


a aduce multe daruri cuiva care ţi-a făcut un serviciu; a mitui; a face 
cuiva capul mare= a vorbi mult, a convinge pe cineva. 

capace s.n. pi. lovituri date cu căuşul palmei peste urechi. capital s.n. 
fesele frumoase ale unui deţinut, ca obiect al perversiunilor sexuale; 
expr. â intra în reparație capitală= l.a se interna în spital. 2.a face multe 
analize pentru a afla care este starea sănătăţii 3.a renunţa la consumul 
de băuturi alcoolice; a avea capital= a fi priceput la infracţiuni. 

capră s.f. 1.homosexual pasiv. 2.tânără care vrea să iasă în evidenţă 
cu orice preţ.3.scaun înalt de la bar. 4. mireasă care sărută mâna 
nuntaşilor pentru a obţine bani; expr. a sta capră= (despre femei) a avea 
un raport sexual. caps"a, capsule, s.f. sticlă înfundată cu băutură 
alcoolică. cară»**, carabe, s.f. lovitură puternică cu palma. 2.mână grea. 
47 


Dicţionar de argou al limbii române 

caraiman, caraimane, s.n. buzunarul pantalonului. 

caraliu, caralii, s.m. polițist; expr. caraliu-şef= ministru de 
interne. 

caramangiu, caramangii, s.m. hoţ de buzunare. 

carantină s.f. deținut nou-venit în penitenciar. 

caraşic, caraşicuri, s. n. obiecte cu valoare mică. 

cardeală, cardeli, s.f. furt, hoţie. 

cardi vb. l.a fura. 2.a lovi, a bate. 

carditor, carditori, s.m. l.hoț de buzunare. 2.infractor care 
încearcă să înşele oamenii vânzându-le lucrurile furate la un preţ 
mai mare decât valoarea lor reală. 

care pron.interog.-rel. expr. care-i mar acu ?= care-i treaba ?; 
care-i şmenul ?= care-i afacerea ?; care eşti din Focşani ?= care 
ai un chibrit?, care ai un foc ? 

carete, careţi, s.m. delincvent, hot. 

cariei subst. penis; expr. a trage-n carici= a poseda sexual o 
femeie. 

carne vie, expr. prostituate, curve, târfe; expr. a face comerț cu 
carne vie= a plasa prostituate, a fi proxenet. caroase s.f. picioare. 
Dicţionar de argou al limbii române 

caroserie, caroserii, s.f. corp, trup; expr. a îndoi (cuiva) 
caroseria= a bate pe cineva, a lovi, a îmbrânci. 

cartaboi s. m. subofițer la penitenciar. 

cartoafă, cartoafe, s.f. femeie de moravuri uşoare. 

cartuş s.n. instrument folosit la aprinsul ţigărilor, confecționat de 
deţinuţi dintr-o cârpă uscată, rugină şi var, care se freacă pe o 
bucată de lemn sau pe mozaic până ce cârpa ia foc; expr. să mor 
împuşcat cu cartuş de Kent, spune cineva când vrea să fie 


130 


crezut; a merge la cartuş= a fi condamnat la moarte. 
caschetar, caschetari,-s.m. poliţist la circulaţie. 

caşcaval subst. |.bani 2.femeie. 

caştaliu, caştalii, s.m. corcitură între ţigan şi român. 
catalige s.f. 1.picioare mari. 2.încălțăminte mare şi scâlciată. 
cataroi subst. I.şefal unei bande de hoţi. 2.bolovan mare; 
piatră.3.ţigan. 

caterincar, caterincari, s. m. persoană glumeatţă, ironică. 
caterincă s.f. glumă, ironie, batjocură; expr. a face caterincă= a 
fi ironic, neserios; a da drumul la caterincă= a începe să 
mărturisească, a începe să vorbească. 

“taon, caţaoni, s.m. patron de magazin. 

48 

| P*t“iar de argou al limbii române 

49 


Dicţionar de argou al limbii române 

cauciuc s.n. prezervativ. 

caută-mă pe-afară! expr. pleacă! şterge-o de aici! cară-te! 

cavas, cavagşi, s. m. poliţist. 

cavou, cavouri, s.n. arestul poliţiei. 

cazma, cazmale, s.f. mână mare. căcănar, căcănari, adj. laş, fricos. 
căcăstoare, căcăstori, s.f. WC, toaletă. 

» 

căciulită s.f. prezervativ. 

Căcâcea s.m. nume generic dat infractorilor renumiţi în lumea 

interlopă şi în cea a penitenciarelor, deoarece au săvârşit fapte 

grave şi au condamnare mare. 

cădea vb. a fi prins, a fi arestat, a fi închis; expr. a cădea-n fund= a fi 
mirat, a fi uimit; a rămâne cu gura căscată; a cădea de fazan= a fi 
păcălit, a fi înşelat, a fi luat drept prost; a cădea lat-l .a fi obosit. 2.a fi 
uimit, a fi mirat; a cădea-n plasă= a fi prins, a fi descoperit, a fi arestat; i- 
au căzut ochii-n gură şi privea printre dinţi, se spune despre un boxer 
care a fost lovit tare în cap; a-i cădea fața/falca= a fi surprins, a fi mirat. 
căduleală, căduleli, s.f. furt, deposedare de bunuri. căduli vb. a fura, a 
jefui. 

călări vb. a fuma. 

căişor, căişori, s.m. zar. 

călău, călăi, s. m. poliţist dur. 

călca vb. a face o tâlhărie urmată de jaf; expr. a călca pe bec= a 

greşi, a gafa; a fi prins în flagrant delict; a o călca la blană= a 

apăsa pedala de acceleraţie până la podea; calc-o pe coadă!= 
accelerează! grăbeşte-te! 


131 


călcare s.f. expr. s-a lăsat cu călcare= a avut loc un jaf de 
locuinţe. 

căldură s.f. buzunarul din interior al hainei în care se află bani. călugăr, 
călugări, s.m. deţinut cu condamnare mare (peste 25 de ani). 
cămilă s.f. persoană înaltă şi cocoşată. 

căpăstru s.n. expr. a pune (cuiva) căpăstru= a prinde pe cineva, 
a aresta. 

căpătâi s.n. expr. a alege de căpătâi= a aborda o prostituată 
pentru a petrece noaptea cu ea. 

căpătânar, căpățânari, s.m. asasin, criminal, ucigaş. 

căprar,  căprari, s.m. 1. supraveghetor de noapte într-un 
Penitenciar sau într-o casă de reeducare. 2.şef care aplică foarte 
sever regulamentul. 

căpuşă, căpuşi, s.f. persoană leneşă şi profitoare. 

căra vb. expr. cară-te, că ne apucă ploaia! = pleacă! fugi, că 
este pericol! 

cărăbăneală, cărăbăneli, s.f. fugă de la locul infracțiunii. 
cărăbănit, -ă, cărăbăniți, -te, adj. plecat, fugit, dispărut. 
cărămidă s.f. teanc de bani. 

cărbune s.m. îndrăzneală, tupeb; expr. a băga cărbuni= a 
accelera, a conduce cu viteză un mijloc de transport. 

cărei (cărelu) ! vb. plecați! fugiţi! 

cărţi s.f. expr. cine face cărţile?= (în limbajul marinarilor) cine 
serveşte băutura? cine toarnă în pahare? 

căruţă s.f. expr. a-şi vedea sacii-n căruță= a-şi atinge scopul. 
căţea s.f. mitralieră; ex^r.leagă cățeaua!= taci! nu vorbi! nu 
mărturisi! 

căţelar, căţelari, s.m. soldat. 

căuta vb .l.a fura din buzunare. 2.a vizita pe cineva în scopul 
jefuirii; expr. a-1 căuta norocul pe-acasă= a avea noroc de bani; 
a-1 căuta moartea pe-acasă= a fi în pragul morții. 

căutat, -ă, căutați, -te, adj. 1.jefuit, furat. 2.vizitat. 

cavi vb. a îngropa obiectele furate. 

căzătură, căzături, s.f. 1. femeie de moravuri uşoare, curvă, 
târfa.2.persoană consumată, ramolită. 

ceacâr, -ă, ceacâri, -e, adj. naiv, credul, prost. 

ceapă, cepe, s.f. ceas. 

cearşaf s.n. expr. a avea cearşaf= a avea dosar la poliţie, a avea 
antecedente penale. 

ceas s.n. inimă; expr.l-a lăsat ceasul= a făcut infarct, a murit. 
centaur, centauri, s.m. cetățean străin; expr. centaurul are 
verdeaţă= cetățeanul străin are valută. 

centauresc adj. expr. lucru centauresc= lucru de provenienţă 


132 


străină pe care hoţii vor să-1 fure. 

cenuşăreasă s.f. complice al unui hoţ care are sarcina să 
păzească în timp ce celălalt fură. 

cep s.n. expr. a da cep= l.a înjunghia pe cineva. 2.a dezvirgina. 
cerc s.n. expr. a i-o trage la cercul maro= a practica inversiunile 
sexuale; a sodomiza. 

cerneală s.f. expr. a fi băgat în cernealăzl.a i se întocmi dosar 
de trimitere în judecată.2. a reclama pe cineva. 

cetățeni de trotuar, expr. oameni simpli din oraş. 

cezar, cezari, s. m. 1.infractor renumit în lumea interlopă şi în 
penitenciare. 2.şef al unei bande de hoţi. 

cheală adj. expr. a fi cheală la pat= a fi o femeie frigidă. 
chefniţă, chefniţe, s.f. consoartă. 

chelar, chelari, s.m. poliţist la penitenciar. 

chelşug, chelşuguri, s.n. bani mărunți, monede. 

chepegi vb. a prinde un infractor, a aresta. 

chesăgi vb. a lovi cu cuțitul, a tăia pe cineva. 

chichițar, chichiţari, s.m. hoţ de buzunare. 


chiloți s. m. pi. expr. i-au rămas chiloţii mici, se spune despre un 
bărbat care a ieşit din erecție. 

China subst. am o foame cât China, spune cineva care este 
chinuit de foame. 

chindie, chindii, s.f. petrecere. 

chiriaş, chiriaşi, s. m. păduche. 

chiştoc s.n. persoană scundă, pitic. 

chiştocar, chiştocari, s.m. <* unut care fumează mucuri de țigări. 
chitră, chitre, s.f. persoană avară. 

chitros, -oasă, chitroşi, -oase, adj. zgârcit, avar. 

ceacâie, ceacâi, s.f. cuțit. 

Dicţionar de argou al limbii române 

ceaclă, ceacle, s.f. femeie bârfitoare. 

cimitir s.n. expr. a avea un cimitir în gură= a avea dantura 
foarte cariată. 

cimpanzeu, cimpanzei, s.m. individ urât. 

cingători s.f. pi. ani de detenție. 

cintezoi s. m. informator, turnător, denunţător. 

cioacă s.f. expr. nu ţine cioaca! = nu mă poți păcăli! 

cioară s.f. ţigan; expr. trei luni şoim şi un an cioară, spune 
cineva care riscă pentru a trăi bine, care trăieşte clipa; a umbla cu 
cioara vopsită = a minți. 

cioban, ciobani, s.m. deţinut analfabet. 

ciobăni vb. a viola o femeie. 


133 


ciobănită, ciobănite, s.f. femeie violată. 

ciobi vb. a consuma băuturi alcoolice. 

ciobit, -ă, ciobiți, -te, adj. beat. 

cioc s.n. expr. a pune ciocuri= a minţi ; ciocu' mic şi pasu' 
mare! = taci şi pleacă! vorbeşte mai puţin şi treci la treabă! 
ciocălău, ciocălăi, s.m. individ care practică perversiunile 
sexuale. 

Clocanar, ciocănari, adj. credul, naiv, nepriceput. 

54 

55 

Dicţionar de argou al limbii române 

Dicţionar de argou al limbii române 

ciocăneală, ciocănel!, s.f. act sexual. 

ciocăni vb. a avea un raport sexual. 

ciocănitoare, ciocănitori, s.f. curvă, târfa. 

ciochist, ciochişti, s.m. homosexual care practică felația. 
ciolan s.n. responsabilitate oficială dată unui deţinut în 
penitenciar (şef de cameră, şef de echipă, brigadier) . 
ciolănist, ciolănişti, s.m. deţinut care ocupă o funcţie, căruia-ii 
place să comande şi să intimideze, făcând exces de zel în acest 
sens. 

cioran, ciorani, s.m. 1.individ zgârcit. 2.deţinut care refuză să 
împartă pachetul cu alimente celorlaţi din celulă. 

ciorditor, ciorditori, s.m. hoţ de buzunare. 

ciorois.m. 1.ţigan. 2.negru. 

cioropişniță, cioropişnițe, s.f. ţigan. 

ciorsăi vb. a lovi cu cuțitul, a spinteca pe cineva. 

ciosvârtă, ciosvârte, s.f. 1.deţinut desconsiderat de ceilalți din 
celulă sau din penitenciar. 2 '—vicură. 

ciraliu, ciralii, s. m. copil. 

t 

circ s.n. expr. gata circul! = s-a terminat!; circul foamei“ clădire 
destinată alimentaţiei raționale în regimul trecut. 

circar, circari, s.m. hoț neinițiat. 

ciric s.n. porția de 125 g de pâine pe care o primeau deținuții în 
regimul trecut. 

ciripeală, ciripeli, s.f. denunţ, delaţiune, pâră. 

ciripi vb. a vorbi, a face destăinuiri, a divulga ceva. 

ciripitor, -oare, ciripitori, -oare, s.m. f. .informator, trădător, 
denunţător. 

cişi vb. La cere. 2.a ironiza pe cineva, a umili. 

citanie, citanii, s.f. chemare în faţa organelor de ordine sau a unei 
instanţe judecătoreşti. 


134 


citi vb. La consuma băuturi alcoolice. 2.a prinde pe cineva, a da 
de urma cuiva; expr.am citit două volume= am băut două sticle 
cu băutură alcoolică; a fi citit din prima= a fi deconspirat. 
cititor, -oare, cititori, -oare, s.m. f. beţiv, alcoolic. 

ciucit, -ă, ciuciți, -te, adj. trist, gânditor, supărat. 

ciuciu adv. nimic. 

ciuflex subst. persoană foarte proastă. 

ciuguli vb. La fura puţin. 2.a se informa. 

“iugulit, -ă, ciuguliți, -te, adj. furat, jefuit. 

“iumălău, ciumălăi, s.m. persoană şmecheră. 

56 

57 

Dicționar de argou al limbii române 

Dicționar de argou al limbii române 

ciumec, ciumeci, s.m. 1. persoană temută; bătăuş.2.adj. mecher. 
ciumecar, ciumecari, adj. fraier, naiv, credul. 

ciumecărie, ciumecării, s.f. şmecherie. 

ciupeală, ciupeli, s.f. l.furt. 2.informare. 3 .beţie; expr. la mica 
ciupeală= la câştig mic. 

ciuşderie, ciuşderii, s.f. şmecherie. 

ciupitor, ciupitori, s.m. hot. 

cizmă s.f. individ declasat, josnic. 

câine s.m. expr. a nu-1 ajuta câinele= a fi impotent. 

câmpul faptei, expr. loc unde s-a petrecut o infracțiune. 

cânta vb. afura; expr. a cânta după crăcan= a fura din 
buzunarele din faţă; a cânta după bulan= a fura din buzunarele 
din spate; a cântat loc curat= în geantă se aflau numai bani (nu 
şi acte). 

cântare s.f. expr. cântare la muianii= nici unul nu scoate o 
vorbă; a face (cuiva) cântarea- | .a denunța, a demasca (pe 
cineva). 2.a jecmăni, a tâlhări, a fura. 

cântăreț, cântăreţi, s. m. denunţător, informator, trădător. 
cârâitoare s.f. alarma din penitenciar. 

cârlig s.n. expr. a avea cârlig (la cineva) = a fi în grațiile cuiva; 
cârlig de rufe= bărbat fără personalitate care se lasă condus de 
soție. 

cârmă s.f. nas mare. 

cârmâz s.n. obiecte frumoase, viu colorate. 

cârnăţar, cârnăţari, adj. ipocrit, înşelător. 

cârpă s.f. scrumul pe care deţinuţii îl folosesc la aprinsul 
țigărilor, obținut prin arderea unei batiste, care face parte dintr-un 
instrument complex numit neagra; expr. a intra (sau a se băga) 
în cârpe= a se culca. 


135 


cârtiță s.f. spion (agent SRI) infiltrat într-un grup. 

cârţan, cârțani, adj. fraier, neinstruit. 

caş interj, expr. a o da câş= | .a gafa, a greşi. 2.a denatura. 
clanță s.f. gură; expr. a da clanță= a practica felaţia; a înmuia 
cuiva clanța= l.a reduce la tăcere (pe cineva). 2.a bate (pe 
cineva) peste gură. 

clapsă s.f. buzunarul de sus al hainei. 

clarinet s. n. expr. a o lua la clarinet= a practica felaţia. 

clasă s.f. expr. a avea clasă= a fi educat, informat, cultivat; a da 
clasă= a fi superior altora ca pregătire. 

clămpăneală s.f. mâncare. 

58 

59 

Dicţionar de argou al limbii române 

Dicţionar de argou al limbii române 

clămpăni vb. a mânca. 

clămpău, clămpăi, s.m. 1.individ masiv şi urât. 2.individ care 
vorbeşte mult. 

clănțău s.m. 1.ziarist. 2.denunţător, trădător, informator. 

clăti vb.expr. a-şi clăti ochii= a admira o persoană frumoasă; a-şi 
clăti gâtlejul= a consuma băuturi alcoolice. 

cleampă s.f. expr. a fi cleampă= a fi foarte beat. 

clei s.n. expr. a fi clei= a fi foarte beat; a trage un clei= a avea un 
contact sexual. 

clemenţă, clemente, s.f. infractoare începătoare, neiniţiată. 
cleopă, cleope, s.f. femeie de moravuri uşoare. 

cleşte, cleşti, s.m. mână, labă; eşti cleşte, se spune cuiva care este 
foarte beat. 

client, clienți, s.m. 1.persoană urmărită pentru a fi jefuită. 
2.infractor urmărit de poliţie; expr. a pierde (pe cineva) de 
client= a asasina pe cineva. 

clift, clifturi, s.n. 1.bărbat naiv care întreține o femeie de 
moravuri uşoare. 2.haine frumoase; expr. clift de sşmotru= 
persoană neiniţiată, care pricepe greu. 

clişeu s. n. are clişeu, se spune despre o femeie care are corp 
frumos, care este atrăgătoare din punct de vedere sexual; nu ţine 
clişeul! = nu merge! nu ţine! renunţă! 

clocar, clocari, s.m. gazdă de infractori. 

clocitoare, clocitori, s.f. 1.femeie gravidă. 2.femeie bătrână. 
cloncan, cloncani, s.m. poliţist. 

cloncăni vb./.a. vorbi mult. 2 a denunța pe cineva. 

clonțar, clonţari, s.m. câine; are clonțar la ghebă, spun hotii 
dacă locuinţa este păzită de un câine. 


136 


cloşcă, cloşti, s.f. femeie de moravuri uşoare, curvă, prostituată; 
expr. a rămas cloşcă= este gravidă; stă cloşcă, se spune despre o 
femeie care acceptă repede o relaţie sexuală. 

coadă s.f .1.perioadă scurtă de detenţie care i-a rămas unui 
deținut cu condamnare mare. 2.rest dintr-o detenţie anterioară. 
3.urmăritor, persoană care are sarcina să urmărească pe cineva. 
coafa vb. a bate pe cineva, a trage de păr pe cineva. 

coafat, -ă, coafați, -te, adj. bătut, tras de păr. 

coajă s.f. | .portofel. 2.bani, capital; expr. a o lua pe coajă= a fi 
bătut; a sălta coaja= a fura portofelul; a scopi coaja= a căuta un 
Portofel. 

“ardă, coarde, s.f. curvă, târfă; expr. coardă penală= 
60 

61 

Dicţionar de argou al limbii române 


| .prostituată ajunsă în ultimul hal. 2.homosexual pasiv. 

coarjă s.f. bani. 

coață, coate, s.f. curvă. 

cobră bătrână, expr. deţinut care a suferit mai multe condamnări 
şi care are experienţă în domeniul infracţional. 

cobzar, cobzari, s. m. turnător, delator. 

cocaială, cocaieli, s.f. încercare de inducere în eroare; vrăjeală. 
cocalar, cocalari, s. m. ţigan care caută prin gunoaie. 

cocar subst. penis. 

cocă s.f. expr. a fi beat cocă= a fi în stare avansată de ebrietate. 
coceală s.f. expr. e rost de coceală= există posibilitatea de a face 
rost de bani, de a trage tunuri, de a da o spargere. 

cocârja, cocârji, s.f. persoană naivă, fraier. 

cocârț (cocârțău) s.n. băutură preparată din alcool şi zahăr ars. 
cocleală, cocleli, s.f. 1.intrigă. 2.persoană josnică. 

coclit, -ă, cociliți, -te, adj. | bătrân. 2.de calitate inferioară. 

Coco s.m. l.nume generic dat indivizilor cu capacitate fizică 
deosebită, fără a avea şi o inteligenţă pe măsură. 2.individ naiv, 
credul, fraier. 

cocoaşe s.f. pi. valuri mari. 

Dicţionar de argou al limbii române 

cocovig s.m. penis. 

cofetărie s.f. WC, toaletă. 

coji vb. a jefui pe cineva. 

colac s.m. expr. a da colac zilei de azi= a fi mulțumit că n-a fost 
prins, că a scăpat cu bine. 

coldan, coldani, s. m. delincvent începător, neiniţiat. 


137 


coleg s.m. expr. coleg de studii= deținut închis în acelaşi 
penitenciar. 
colegiu, colegii, s.n. penitenciar. 


colet s. n.deţinut care este transportat de la un penitenciar la altul 
într-un vagon special al trenului. 

colivă s.f. arpacaş. 

colivie, colivii, s.f. 1.celulă unde sunt pedepsiţi deţinuţii (carceră). 
2. penitenciar. 

colorat, colorați, s.m. ţigan. 

colţ s.n. expr. a da coltul= a deceda, a muri. 

colţan, colțani, s.m.-gardian. 

<>mbina vb. (refl) a face cunoştinţă cu cineva în scopul 
întreţinerii relațiilor intime. 

-omitet s.n. expr. a fi de comitet= a fi bun, a fi înțelegător. 

62 

63 


Dicţionar de argou al limbjj române 

compas s.n. expr. a mări compasul= a tnerge repede, a fugi. 
compresor s.n. expr. a intra la compr.sor= a fi anchetat, a fi 
cercetat, a fi interogat. 

concertist, concertişti, s. m. infractor car. acţionează singur. 
conducte penale, expr. macaroane. 

consultaţie s.f. expr. a da o consultație^ a maltrata pe cineva. 
cont s. n. expr. a lichida cuiva contul= a asasina pe cineva. 
contopi vb. a consuma ceva foarte repede;- expr. a contopi 
faptele= a rămâne cu pedeapsa cea mai mare. 

contor s.n. expr. a face contorul= a practica felatia. 

copiuță, copiuțe, s.f. (în limbajul elevilor) fițuică. 

copastie s.f. expr. a da la copastie= (în limbajul marinarilor) a 
arunca ceva sau pe cineva în apă. 

copită, copite, s.f. picior mare. 

corcoi subst. frică, teamă. 

cordaci s.m. bărbat viril. 

cordeală, cordeli, s.f. act sexual. 

cordi vb. a avea un raport sexual. 

corecționar, corecționari, s.m. 1.infractor care fură din magazine 
obiecte de îmbrăcăminte. 2.deținut matur care a fost la o şcoală de 
64 


Dicţionar de argou al limbii române 
reeducare când era minor. 


138 


cortină s.f. expr. a ridica cortina= a dezbrăca rochia. 

corturi s.n. pi. sutien mare. 

costum de placaj, expr. coşciug. 

cot s.n. an de detenţie; expr. a da cotul= a muri, a deceda. 

cotă s.f. informaţie dată organelor de urmărire penală despre o 
anume faptă. 

cotită adj. expr. a o da cotităA a se eschiva. 

cotitură s.f. expr. a aştepta (pe cineva) la cotitură= a dori să se 
răzbune sau să pedepsească pe cineva. 

cotârlă, cotârle, s.f. persoană josnică, decăzută moral. 

cotolan s.m. an de detenție. 

coțovlaie, coţovlăi, s.f. persoană şmecheră. 

covor s.n. expr. a face covor (pe cineva) = a înfăşură persoana 
anchetată într-un covor şi a lovi ca să nu lase urme. 

covrig, covrigi, s.m. monedă de metal; covrigi pe clapă, spune 
un hoţ complicelui când nu s-a orientat bine asupra persoanei 'care 
are bani. 

craci s.m. expr. a sta cu cracii-n sus= a lenevi, a se odihni. crăcan s.n. 
pantalon. 

- Dicţionar de argou al limbii române 

65 


Dicţionar de argou al limbii române 

crăiţă, crăiţe, s.f. femeie depravată, târfa. 

crăpa vb. expr. a crăpa-n el (ea) = a mânca mult. 

crăpătură s.f. organ genital al femeii, vulvă; expr. are o fisură la 
crăpătură? a fost violată. 

creata s.f. vulva. 

creier s.n. expr. a mirosi a creier ars / încins= a gândi profund. 
cremă s.f. expr. a lua crema= a lua de undeva tot ce-i mai 

» 

valoros. 

creț, crețuri, s.n. l.anus. 2.păr pubian. 

cric s. n. expr. este pe cric= este asasinat. 

crizat, crizați, s.m. individ nebun, în criză. 

croncan, croncăni, s.m. poliţist 

cruci s.f. pi. expr. a veni cu crucile-n vine= a fugi dintr-o 
localitate de frică. 

cuc s.m. 1.supraveghetor (gardian) în penitenciar. 2.emblemă de 
pe şapca militarilor. 

cucăi vb. a picoti, a aţipi. 

cucuie s.n. pi. expr. ţi s-a făcut de cucuie?- vrei să te bat? 
cucurigu! interj, expr. a intra la cucurigu^ a fi arestat. 


139 


cucuvaie, cucuvăi, s.f. femeie care prezice răul; cobe. 

66 

Dicţionar de argou al limbii române 

cufureală s.f. | .diaree. 2.logoree fără sens. cufuri vb. (refl) a avea 
diaree. 

cui, cuie, s.n. (în limbajul studenţilor) examenul cel mai greu al anului 
şcolar; expr.ai rupt cuiul!= ai greşit! ai gafat! ai dat de necaz!; a se face 
cui= a se îmbăta foarte tare; a se face ladă de cuie= a tremura de frig. 
cujbeală, cujbeli, s.f. |.jaf. 2.vătămare corporală. cujbi vb. La jefui. 2.a 
lovi, a bate tare. culege vb. a prinde, a aresta. cumnat, cumnați, s.m. 
duşman. 

cumpăra vb. a aprecia, a-şi da seama de intenţiile sau de 
caracterul unei persoane. curcan, curcani, s.m. poliţist. curcă s.f. hoţ 
trist, deprimat. curcănărie s.f. poliţie. curist, curişti, s.m. homosexual. 
cursă s.f. vagon special cu care sunt transportaţi deţinuţii de la un 
'enitenciar la altul; îl ia cursa-n bot, se spune despre un deținut °° “e 
transferat la un alt penitenciar. 

e de er, expr. penitenciar, puşcărie, închisoare. 

67 


Dicţionar de argou al limbii române 

curvă, curve, s.f .măsea cariată; expr. curvă bătrână= 

| infractor uns cu toate alifiile. 2.deţinut care este informat despre 
tot ceea ce se întîmplă în penitenciar. 3.prostituată în vârstă. 
curvi vb. expr. a se curvi prin puşcării= a învăţa să facă multe 
infracțiuni. 

cuşcă, cuşti, s.f. 1.celulă. 2.penitenciar. 


Dicţionar de argou al limbii române 

D 

da vb. expr. a da o traulare= (în limbajul marinarilor) a căuta cu 
polonicul în oala cu ciorbă bucăţile mai bune de carne; a da cu sasul= a 
evada din penitenciar; a se da (la cineva) = | .a încerca să cucerească 
(seducă) pe cineva. 2.a certa; a da din el= | .a furniza informaţii poliţiei; a 
reclama; a denunta; 2.a spune prostii, a debita tâmpenii; a o da= (despre 
femei) a accepta să întreţină relaţii sexuale; a i-o da= 1.(despre bărbaţi) 
a avea un act sexual. 2.a bate pe cineva; a şi-o da contra cost= a se 
prostitua; a da( pe cineva) cu cracii-n sus= | .a lovi, a plesni, a trânti la 
pământ pe cineva. 2.a poseda sexual pe cineva; a da cu jula= a fura din 
buzunare, a şterpeli; a se da dur= a fi rău, neiertător; a da cu cioarda= a 
fura, a jefui; a da (cuiva ) peste difuzor= a lovi (pe -ineva) cu palma 
peste gură; a da la întors= | .a schimba părerea “° despre o persoană. 
2.a reveni asupra subiectului de 


140 


68 

69 

Dicţionar de argou al limbii române 

conversaţie, a reveni asupra unei idei. 3.a determina pe cineva să 
refacă ceva; a da puşcâria-n particular= (despre deţinuţi ) a se 
comporta în penitenciar după bunul plac, fără să tină seama de 
restricții şi regulamente; a da (trage) ţignale= a face apropouri; a 
da în primire= | .a denunța pe cineva. 2.a deceda; a da bine cu 
bucata= a lovi tare cu pumnul; a da tăiate= a fi cât mai exigent 
cu cineva, a-i interzice orice mişcare; a da (pe cineva) pe spate- 
a uimi pe cineva, a lăsa pe cineva cu gura căscată; a da contre= 
l.a se împotrivi. 2. a se lupta; a se bate. 

dactari subst. echipaj de poliţie. 

daiboj s.n. expr. pe daiboj= pe gratis, pe nimica toată, degeaba. 
dalilă, dalile, s.f. femeie de moravuri uşoare, curvă, târfă. 
dambiluşcă, dambiluşte, s.f. femeie de moravuri uşoare. 
damblagiu, -ie, damblagii, adj. nebun, trăsnit, smintit. 

danie s.f. expr. s-a făcut danie= |.s-a potolit, s-a lăsat de rele. 
2.a dispărut, s-a ascuns. 

dans s.n. expr. a invita dx cineva) la dans=a ancheta (pe 
cineva). 

daraban, darabani, s. m. gardian, supraveghetor (la penitenciar). 
daravelă s.f. penis. 

Dicţionar de argou al limbii române 

dădacă s.f. soție, nevastă, consoartă. 

deal s.n. fese; expr. a fi dus la deal= a fi arestat, a fi băgat la 
puşcărie. 

decan, decani, s. m. deţinut care are o condamnare mare. 
decapota vb. a lovi pe cineva până la leşin. 

decar s. m. nota zece. 

decola vb. a evada din penitenciar. 

decoltat adj. expr. a fi decoltat la gură= a fi vulgar. 

decont s.n. expr. a face cuiva decontul= a se răzbuna, a pedepsi 
pe cineva. 

decor s.n. expr. a schimba decorul= (despre infractori) a fugi în 
altă localitate pentru a scăpa de urmărirea poliţiei. 

defect adj. expr. a fi defect= a fi bolnav. 

deget s.n. expr. a pune un deget= a turna o cantitate mică de 
băutură în pahar. 

degresa vb. (refl) a consuma băuturi alcoolice. 

delapidare cu ranga, expr. I.furt urmat de crimă, tâlhărie. 2.viol. 
delfin, delfini, s.m. şeful unei bande de infractori. 

demential adj. extraordinar, nemaipomenit, fantastic. 


141 


demisol s. n. partea dorsală a unei persoane, şezut, dos, fund. 
70 

71 

Dicţionar de argou al limbii române 

Dicţionar de argou al limbii române 

depanator, depanatori, s.m. medic chirurg. 

depozit s.n. stomac. 

depune vb. a aduce un infractor în arestul poliţiei sau în 
penitenciar. 

deputat, deputați, s. m. complice al unui infractor. 

deschizător, deschizători, s.m. şperaclu. 

derula vb. expr. a derula banda= a vorbi mult, a mărturisi, a 
recunoaşte. 

descurcăreaţă s.f. acţiune întreprinsă în secret urmărindu-se 
obținerea unui avantaj material; expr. a pleca în descurcăreală= 
a face rost de obiecte interzise. 

desena vb. a denunța, a trăda. 

despica vb. a tăia pe cineva, a străpunge cu cuțitul. 

deşeu, deşeuri, s.n. om de nimic, hahaleră. 

desfrunzi vb. 1.a jefui. 2.a bate. 

deşert s. n. expr. a opera în deşert= a fura la întâmplare, fără un 
plan bine stabilit. 

deşerta vb. a depun? un infractor la poliție. 

deşuruba vb. a interoga pe cineva, a determina să mărturisească o 
faptă. 

72 

devia s.f. cap. 

dezbrăca vb. a destitui un cadru din poliție pentru abateri 
săvârşite în timpul serviciului. 

dezinfecţie s.f. expr. a face dezinfecţie generală= a consuma 
băuturi alcoolice tari. 

dezumfla vb. | .a dezamăgi. 2.a reduce la tăcere. 

diagramă s.f. expr. a schimba cuiva diagrama= a băga pe 
cineva la puşcărie. 

diblă s.f. cap. 

diferenţial s.n. şezut, dos, fund. 

digitator, digitatori, s.m. hoţ de buzunare. 

dihanie, dihănii, s.f. persoană care are un comportament 
anormal. 

dili vb. /.a bate. 2.(refl) a înnebuni; expr. s-a dilit= s-a dat decret 
de amnistiere; fă-te că te dileşti! = cazi!; fii atent la huşten, că 
se dileşte pe zvest! spune unul dintre hoţi dacă în timp ce fură, 
vede că a fost observat de victimă sau de altcineva; 


142 


diliu (diliman, dilimache, dilimandros) adj. 1.nebun, ţicnit. 
2-şmecher. 

dinarist, dinarişti, s.m. 1.falsificator de bani. 2.escroc financiar. 
73 


Dicţionar de argou al limbii române 

dințar, dinţari, s. m. medic stomatolog. 

diplomă, diplome, s.f. dosar penal. 

dirig, dirigă, s.m. f. profesor diriginte. 

distribuitor, distribuitori, s.m. homosexual activ. 

diurnist, diurnişti, s.m. delapidator. 

dâra-dâra interj, vorbe goale, palavre. 

doapă, doape, s.f. femeie scundă şi grasă. 

dogar, dogari, s.m. medic chirurg. 

doi num. cârd. expr. doi pe doi= încăpere mică; de doi metri= 
penis mare; doi la metru, trei la kil= individ scund şi slab; ai 
luat trei pe doi?= ai cumpărat loc de veci? 

domiciliu s.n. expr. a schimba (cuiva) domiciliul= a băga pe 
cineva la închisoare. 

domnişoară, domnişoare, s.f. homosexual. 

„donator, donatori, s.m. deţinut care, din teamă, oferă celorlați 
pachetul cu alimente primit de acasă. 

donița jos, expr. nu ne cunoaştem, nimeni nu scoate o vorbă. 
dop s.n. blocaj rutier, încurcătură de circulaţie; expr. a i se trage 
boala de la dop= a se îmbolnăvi din cauza consumului exagerat 
de băuturi alcoolice; a duce (cuiva) ceva cu dop= a da cuiva o 
Dicţionar de argou al limbii române 

sticlă de«băutură alcoolică pentru a-i face un serviciu; a mitui. 
dormi vb. expr. a dormi în cireş/cuibar= a avea insomnie; a 
avea o noapte proastă. 

dos s.n. expr. a intra prin dos= a se converti la homosexualitate. 
dosar s.n. expr. a avea muşte la dosar= a avea antecedente 
penale. 

dospi vb. expr. s-a dospit= lI.s-a îndrăgostit. 2.(despre hoti) 
acţiunea este pregătită, este propice. 

drege vb. (refl) a se trezi din beţie. 

drept adj. expr. a-şi da cu stângu-n dreptu= l.a se dezavantaja. 
2.a fi neîndemânatic; a sări cu dreptul a se prezenta la cineva 
cu un bun material în schimbul unui serviciu; a mitui. 
drogangiu, drogangii, s.m. toxicoman. 

drum s.n. expr. a o lua pe drum înfundat= l.a nu reuşi (să 


143 


convingă sau în viaţă); a nu se realiza. 2.a ajunge la puşcărie. 
duce vb. l.a fura din buzunare. 2.a păcăli; eşti dus! = eşti 
terminat! ai încurcat-o! ai dat de necaz! 

duhos, -oasă, -duhoşi, -oase, 1.supărat, enervat, irascibil. 
?-nespălat, murdar. 

dulău, dulăi, s.m. individ nebun. 

74 

75 


Dicţionar de argou al limbii române 

dungat, dungați, s.m. deţinut îmbrăcat în zeghe. * 

dungă s.f. expr. a fi într-o dungă= a fi nebun. 

duşman s.m. expr. a sta cu duşmanul-n el= a nu trata o boală. 
duşmancă, duşmance, s.f. (peior.) soţie, nevastă, consoartă. 
Dicţionar de argou al limbii române 

E 

ecologist, ecologişti, s.m. 1.vagabond. 2.om beţiv care consumă 
băuturi alcoolice în parcuri. 

economie s.f. expr. a face economie de lumină= a dormi. 
ecran s.n. faţă, figură. 

ecsivă s.f. 1.bilet trimis clandestin de deţinuţi de la o celulă la 
alta. 2.scrisoare trimisă acasă prin unul din vizitatori, fără ştirea 
ofiţerilor din penitenciar. 

elastic s.n. expr. a avea elastic= a avea succes la bărbați. 
electric adj. expr. a fi în pană de curent electric= a nu dispune 
de mijloace financiare. 

electrocuta vb. l.a privi (pe cineva) cu pasiune. 2.a îngrozi pe cineva. 
elefant, elefanţi, s.m. om bogat. 

rt. tânăr rău, scandalagiu, depravat. 

76 

77 


Dicţionar de argou al limbii române 

elice s.f. limbă. 

emblemă s.f. numărul pe care îl are un deţinut în penitenciar; 
expr. a avea emblemă= a fi renumit, cunoscut între puşcăriaşi. 
emigra vb. a evada din penitenciar. 

emisar, emisari, s.m. complice al unui hoţ de locuinţe care are 
sarcina să supravegheze casa ce urmează să fie prădata şi să afle 
programul proprietarilor. 

erbivor, erbivori, adj. vegetarian. 

erete, ereti, s.m. polițist. 

escală s.f. expr. a face o escală= a se opri la un local public 


144 


înainte de a ajunge acasă. 

escortă s.f. complice al unui infractor. 

etaj s.n. expr. a fi lovită la etaj= a practica felaţia. 

evanghelie s.f. dosar al unui infractor, cazier. 

evantai s. n. expr. a se face evantai= (despre femei) a fi senzuală. 
a face mişcări care îi excită pe bărbați. 

eveniment s.n. expr. a face evenimeni= | (despre deţinuţi) a face 
scandal în puşcărie pentru ca subofiţerii să fie pedepsiţi. 2.a se 
automutila . 

excursionist s.m. hoţ care fură în toată tara. 

Dicţionar de argou al limbii române 

executa v*, a bate, a lovi; expr. a executa pe cineva= a-1 fura, a-1 
jefui. 

exemplare s.n. pi. femei frumoase, atrăgătoare din punct de 
vedere sexual. 

exilat, -ă, exilați, -te, adj. arestat, închis. 

extemporal s.n. expr. a da extemporal= a da declaraţie în scris 
despre o infracţiune comisă. 

extern adj. expr. a lucra extern= a fura înafara orelor de 

serviciu. 

extremă, extreme, s.f. buzunarele din dreapta şi din stânga ale 
pantalonilor. 


78 
79 
Dicţionar de argou al limbii române 


F 16 expr. persoană foarte beată. 

fa ! interj, (om) prost, fraier. 

face vb. expr. a o face= a avea o relaţie sexuală; 1-am făcut= |. 
i-am spart casa. 2.1-am înşelat.3 1-am ucis; 1-am făcut din vorbe= 
1-am ametit cu vorba, 1-am aburit; să facă hoţii zale din oasele 
mele!= zău aşa!, credeţi-mă!, vă spun adevărul! ; a face ca toți 
draciiA a face scandal, a se comporta violent; a fi făcut de 
cineva= l.a fi denunţat. 2.a fi escrocat. 3.a fi jefuit; a face (cuiva) 
formele= a ucide pe cineva, a omori; a face de comandă= |. a 
batjocori. 2. a păcăli. 

facultate s.f. penitenciar, puşcărie, închisoare. 

fagure s.m. expr. a avea fagure= a fi bogat. 

falsar, falsari, s.m. escroc financiar. 

famă, fame, s.f. curvă, târfă. 


145 


fanache adj. fraier, analfabet. 

80 

Dicţionar de argou al limbii române 

far, faruri, s.n. ochi. 

faraon, faraoni, s. m. infractor renumit şi temut. 

farfuză, farfuze, s.f. femeie de moravuri uşoare. 

fâs, fasuri, s.n. cap. 

fasole s.f. expr. hai la somn fasole! = exagerezi!, mă minţi!, nu 
tine!, mă păcăleşti!; a rânji fasolea= a râde, a zâmbi; a se face de 
fasole= a se compromite, a se face de râs. 

fată bună, expr. (peior) tânără care pote fi sedusă uşor. 

faţă s.f. expr. a lua (cuiva) fata= | .a uimi pe cineva. 2.a distrage 
atenţia cuiva pentru ca hoţul să înțeleagă că este în pericol; a avea 
o faţă de dat la-ntors/remaiat= a avea o figură respingătoare; 
eşti față= eşti tâmpit; a avea o față de confort doi= a fi urât, a fi 
pocit; a ieşi în față= l.a accepta o provocare la bătaie. 2.a 
recunoaşte imediat o faptă. 

fazan s.m. persoană naivă, credulă, fraieră; expr. a cădea de 
fazan= a fi luat drept prost; a fi înşelat; a fi indus în eroare. 

fază s.f. expr. a fi pe fază= | .a fi atent. 2.a fi bine informat. acaleț s.n. 
penis; expr. a lua pe făcăleţ= a ordona coloanele “grafice; a trage pe 
făcăleţ= a poseda sexual o femeie. 

făină | pudră. 

- argou al limbii române 

81 Dicţionar de argou al limbii române 

F 16 expr. persoană foarte beată. 

fa ! interj, (om) prost, fraier. 

face vb. expr. a o face= a avea o relaţie sexuală; 1-am făcut= 1. 
i-am spart casa. 2.1-am înşelat.3 1-am ucis; 1-am făcut din vorbe= 
1-am ametit cu vorba, 1-am aburit; să facă hoţii zale din oasele 
mele!= zău aşa!, credeţi-mă!, vă spun adevărul! ; a face ca toţi 
dracii= a face scandal, a se comporta violent; a fi făcut de 
cineva= l.a fi denunţat. 2.a fi escrocat. 3.a fi jefuit; a face (cuiva) 
formele= a ucide pe cineva, a omori; a face de comandă= 1. a 
batjocori. 2. a păcăli. 

facultate s.f. penitenciar, puşcărie, închisoare. 

fagure s.m. expr. a avea fagure= a fi bogat. 

falsar, falsari, s.m. escroc financiar. 

famă, fame, s.f. curvă, târfa. 

fanache adj. fraier, analfabet. 

80 

Dicţionar de argou al limbii române 

far, faruri, s « ochi. 


146 


faraon, faraoni, s.m. infractor renumit şi temut. farfuză, farfuze, s. f. 
femeie de moravuri uşoare. fâs, fasuri. s.n. cap. 

fasole s.f. expr. hai la somn fasole! = exagerezi!, mă minţi!, nu ţine!, 
mă păcăleşti!; a rânji fasolea= a râde, a zâmbi; a se face de fasole= a 
se compromite, a se face de râs. fată bună, expr. (peior) tânără care 
pote fi sedusă uşor. faţă s.f. expr. a lua (cuiva) fața= l.a uimi pe cineva. 
2.a distrage atenţia cuiva pentru ca hoţul să înţeleagă că este în pericol; 
a avea o faţă de dat la-ntors/remaiat= a avea o figură respingătoare; 
eşti față= eşti tâmpit; a avea o față de confort doi= a fi urât, a fi pocit; 
a ieşi în față= l.a accepta o provocare la bătaie. 2.a recunoaşte 
imediat o faptă. 

fazan s.m. persoană naivă, credulă, fraieră: expr. a cădea de fazan= a 
fi luat drept prost; a fi înşelat; a fi indus în eroare. fază s.f. expr. a fi pe 
fază= | .a fi atent. 2.a fi bine informat. făcăleț s.n. penis; expr. a lua pe 
făcăleţ= a ordona coloanele tipografice: a trage pe făcăleț= a poseda 
sexual o femeie. făină s.f. pudră. 

Dicţionar de argou al limbii române 

făţos, -oasă, fățoşi, -oase. adj. frumos. 

fel s.n. expr. a-i face felul= 1. a o poseda sexual, a viola. 2. a 

asasina. 

felicitare, felicitări, s.f. citație. ° 

felie, felii, s.f. portofel; expr. a fi pe felie= | .a fi prieten apropiat 

cu cineva. 2.a particpa la o afacere sau la o infracțiune. 

femeie, femei. s.f. expr. femeie penală= homosexual pasiv; 

femei ieşite pe ştras= prostituate ieftine. 

fenta vb. a înşela, a păcăli. 

fentă, fente, s. f. păcăleală, înşelăciune. 

feri vb. (despre bărbaţi) a întrerupe din prudenţă un act sexual 

înainte de ejaculare; expr. a fi la fereşte-mă, Doamne= a sta la 
carceră. 

fermoar, fermoare, s.n. gură; expr. a trage fermoarul= a nu 

scoate o vorbă, a nu mărturisi. 

fetiță s.f. homosexual; expr. fetiță penală= 1.homosexual pasiv. 
2.prostituată de duzină. 

fiare s.n. pi. 1.cătuşe. 2.lanţuri. 

ficat de pasăre, expr. poliţist. 

fiertură s.f. expr. a pune de o fiertură= a poseda o femeie. 

Dicţionar de argou al limbii române 

figurant, figuranti, s.m. deţinut încrezut, care se crede superior 
celorlalţi, fără să se bucure de aprecierea puşcăriaşilor. 

figură, figuri, s.f. poziţie sexuală; expr. a se rupe-n figuri= | .a 

face dragoste. 2.a lăsa impresia că eşti o persoană importantă, 

bogată, şmecheră; a fi o figură= a fi glumet; a se comporta 


147 


excentric. 

fildeşi s.m. pi. dinţi. 

filator, filatori, s.m. persoană care are sarcina să urmărească pe 
cineva. 

filor, filori, s.m. v filator. 

film s. n. expr. a da filmul înapoi= a reconstitui faptele; a se 
rupe filmul= a se întrerupe brusc o acţiune; asta-i din alt film= 
asta este o altă situaţie. 

fiolă, fiole, s.f. sticlă cu băutură alcoolică ; expr. a pune fiola= a 
constata gradul de alcoolemie al unui conducător auto. 

fisă s. f. expr. a-i cădea (cuiva) fisa= a înțelege ceva (brusc). 

fir s.n. expr. a da fir= a pune sau a fi pus în legătură cu ...; a fi pe 
fir= a fi la curent cu toate noutăţile, a fi bine informat; a da de 
fir= a descoperi mobilul infracţiunii. 

firmă s.f. expr. a-şi face firmă= a deveni lider neoficial prin forță 
83 

Dicţionar de argou al limbii române 

sau prin inteligenţă; a fi şmecher. 

fit subst. expr. a avea fit= a avea cel puţin opt cărți dintr-o 
culoare la bridge; a trage la fit= (în limbajul elevilor) a lipsi, a 
chiuli, a lenevi. 

fitui vb. l.a influenţa pe cineva. 2.a fi la egalitate la jocuri de 
noroc. 

» fiul ploii expr. 1. ghinionist. 2. prost, dobitoc. 

fix adj. expr. la fix= exact ceea ce trebuie, la perfectie; a fi sărit 
de pe fix= a fi nebun, a fi țicnit, a fi zurbagiu. 

fizic subst. expr. piimbă-ți fizicul! =pleacă!. şterge-o!, cară-te! 
fâlfâi vb. expr. a i se fâlfâi= a nu-i păsa, a-i fi indiferent; a pune 
steagul să i se fâlfâie= a nu-1 interesa, a nu-1 afecta, a-i 11 
indiferent. 

fâs s.n. | .fiasco, eşec. 2.lucru fără valoare. 

flaşnetar, flaşnetari, s.m. turnător, delator. 

flaut s.n. expr. a cânta la flaut= a practica felația. 

fleoarță, fleoarțe, s.f. individ fricos, fără putere; om de nimic. 
flet, fleti, adj. credul, naiv, fraier. 

flit s.n. flegmă, scuipat, expr. a da cuiva cu flit- a ironiza pe 
cineva, a determina pe cineva să plece. 

84 

Dicționar de argou al limbii române 

flitui vb. | .a ironiza. 2.a alunga 3.a scuipa pe cineva. 

foaie s.f. sâni mari. 

foame-n gât, expr. persoană săracă, lipsită de mijloace de 
existență. 


148 


fochist, fochişti, s.m. homosexual care practică şi felația. 

foiţă s.f. expr. a face o foiță= a participa la jocul de cărţi. 
fofoloancă, fofoloance, s.f. organul genital al femeii. 

fomist, -ă, fomişti, -ste, adj. nemâncat, lacom. 

formata vb. a poseda sexual o femeie. 

fraier, fraieri, adj. expr. fraier oxidat/coclit= prost peste 
măsură; a-1 arde pe fraier= a deposeda o persoană naivă de bani; 
a înşela: a mirosi a fraier de la distantă= a nu avea bani, 
fraieri vb. a înşela, a păcăli. 

franjuri s.n. expr. făcut franjuri= 1. foarte beat. 2. tăiat foarte 
rău. 

Frații Petreuş expr. pui de consum foarte mici, rahitici. 

fraţi de sânge. expr. criminali. 

freca vb. expr. a freca banana= a lenevi; a o freca la rece= a 
pierde timpul, a lenevi; hai, c-o freci cu mine! == mă minţi!. 
încerci să mă păcăleşti! 

85 

Dicţionar de argou al limbii române 

frecangeală s. f. | .preludiu sexual care exclude actul sexual 
ulterior. 2.dans la sentiment. 

i'recangioaică, frecangioaice, s.f. curvă. 

frecangiu, frecangii, s,m. individ leneş, trântor, pierde-vară. 
frecție, frecții, s.f. 1.acţiune inutilă. 2.lucru fără valoare; expr. a 
face frecţie la piciorul de lemn= a face lucruri inutile. 

freză s.f. expr. a o lua-n freză= La fi păcălit, a fi înşelat, a cădea 
de fraier. 2.a fi bătut. 

frige vb. a avea relaţii sexuale cu cineva; expr. a-1 frige-n podul 
palmei= a don să participe la jocuri de noroc pentru a câştiga 
bani; a frige la normal= a face ceva cât se poate de bine. 
fripturist, -ă, fripturişti, -ste, s.m. f. persoană foarte profitoare 
care se mulţumeşte şi cu o recompensă foarte mică. 

frit, friţi, s.m. neamt. 

frână de muci, expr. mustață. 

fuior s.n. expr. a toarce fuiorul= a mângâia o femeie în părțile 
intime. 

fulgoasă, fulgoase, s,f. pasăre de curte. 

fum s.n. expr. a scoate fum pe nări= a fi furios, a fi mânios. 
fund s.n. expr. a pune la fund- a nu-i păsa, a-i fi indiferent; a 

86 

Dicționar de argou al limbii române 

pupa (pe cineva) în fund= a linguşi pe cineva, a fi slugarnic cu 
cineva; a fi picat în fund= l.a fi atras de cineva, a fi într-o 
admiraţie, iubire mare. 2.a fi uimit, a fi mirat, a rămâne cu gura 


149 


căscată; a se da la fund= a practica inversiunile sexuale, a 
copula; a da din fund= a dansa; a rupe fundul cuiva= a 
sodomiza; a 11 iute de fund= (despre femei) a întreţine relații 
sexuale cu mulți bărbați; a avea fundul la firul ierbii= a fi o 
persoană scundă; mişcă-ți fundul! = mergi mai repede! treci la 
treabă!; fund în fund şi noapte bună, se spune despre soții care 
nu mai au relații sexuale. 

fundătură, fundături, s.f. impas. 

fura vh. expr. a o fura= a lua bătaie de la cineva. 

furci s.f. expr. a atârna-n furci= l.a executa o sentinţă penală. 
2.a suferi chinurile unei pedepse. 

fuse s.n. pi. picioare subțiri. 

fustangiu, fustangii, s.m. bărbat afemeiat; curvar. 

fuste s. f, expr. a se ţine după fuste= a fi afemeiat. 

| 

Dicţionar de argou al limbii române 

G 

gabarit s.n. expr. a avea gabaritul depăşit= a fi gras. 

gabjă, gabje, s.f. lovitură puternică. 

gabor, gabori, s.m. poliţist. 

gagic, -ă, gagici, s.m. f. amant, iubit. 

gagioală, gagioale, s.f. gagică, iubită, amantă. 

gagistru, gagiştri, s.m. iubit, amant. 

gagiu, gagii, s.m. om, persoană, tip, individ. 

gamelă s.f. expr. a da la gamelă= a lovi pe cineva în cap. 

gard s.n. este pe gard, se spune despre subofițerul care păzeşte 
în curtea penitenciarului. 

garete, gareţi, s.m. țigan. 

gargară s.f. vorbărie, palavre, logoree fără sens; expr. lasă 
gargara! = taci!, lasă-vorba! 

gargaragiu, gargaragii, adj. palavragiu, mincinos, gălăgios, 
88 


Dicţionar de argou al limbii române 

vorbăreţ, gură-spartă. 

gargariseală, gargariseli, s.f. vorbărie, palavre. 

garid, garizi, s.m. proxenet, peşte. 

garidă s.f. curvă, târfa. 

garide s.m. (în limbajul marinarilor) om neînsemnat, om de 
nimic. 

garnisi vb. a bate tare pe cineva. 

garoi s.m țigan. 

gaură, găuri, s.f. lloc rămas liber într-o pagină de ziar. 


150 


2.spargere, furt.3.femeie (ca obiect al dorinţei sexuale a 
bărbatului); expr. a da gaură= a fura. 

gaşa la baba, expr. (în limbajul marinarilor) a se agăța de cineva; 
a agăța. 

gaşcă s. f. expr. a fi de gaşcă= a fi bun, a fi înțelegător. 
gaştenie, gaştenii, s.f. amantă. 

gavriş subst. sex oral. 

gaz s. n. expr. a tăia gazul= (despre boxeri) a lovi la ficat, a tăia 
respirația. 

gaza vb. a eliminia gazele din organism; a trage vânturi. 

găină, găini, s.f. expr. a avea minte de găină= a fi prost, a fi 
Dicţionar de argou al limbii române 

tembel; a mâncat găini zăpăcite, se spune despre cineva care a 
înnebunit. 

gaj hi vb. a prinde, a aresta. 

gălbenuş s.n. expr. a lua gălbenuşul= a-şi însuşi cea mai mare 
parte din câştigul rezultat în urma unei înşelătorii. 

găleată s.f. expr. a băga (pe cineva) în găleată= a face rău cuiva: 
a-i băga pe toţi în aceeaşi găleată” a-i egaliza. 

gămălie, gămălii, s.f. inteligenţă, deşteptăciune. 

i* găşcar, găşcari, a$. sociabil, bun, înţelegător. 

găteală s.f. expr. a merge în găteală= a merge la distracţie. 
găuri vb. | .a împuşca. 2.a viola.3.a poseda sexual o femeie. 
găvan, găvani, s. m. om care mănâncă mult. 

gealat, gealați, s.m. 1.poliţist. 2.prieten. 

geam s. n. expr. a avea geam= a fi virgină. 

geamabet, geamabeți, s.m. hahalere, hoți. 

geană s.f. atenţie mare; expr. e geană/gină ăla pe mine= mă 
urmăreşte, mă studiază; a pune geana pe ceva= (despre hoţi) a 
vedea un obiect şi a dori să-1 fure; a avea geană de mahăr= a 
avea ochi bum, de hoţ mare. 

gheară s.f. joc de zaruri; expr. a da o gheară= a juca barbut; a 
90 

Dicţionar de argou al limbii române 

pune gheara= a fura. 

gheață s.f. expr. a da pe gheață= a denunța pe cineva, a 
demasca. 

ghem s.n. expr. este făcut ghem= este bătut. 

gherilă s.f. aruncare cu zarul, în urma căreia cel care a aruncat 
pierde. 

gherțoi s. m. Î.persoană lipsită de capacitate intelectuală şi fizică. 
2.adj. prost, tâmpit, cretin.3.adj. nespălat, murdar, jegos. 


151 


gheu subst. încăpere mică, celulă. 

gheşeftar, gheşeftari, s. m. individ profitor. 

ghiaur, ghiauri, s.m. ţigan. 

ghiogar, ghiogari, adj. bătăuş. 

ghiozdan s.n. stomac. 

ghium s.n. bidon în care se aduce mâncarea deţinuţilor. 

Gigi Muşchea s.m. nume generic dat oamenilor solizi şi 
puternici. 

gineală, gineli, s.f. 1.atenţie. 2.privire atentă. 

gini vh. a vedea, a privi, a zări. 

ginitor, -oare, ginitori, -oare, s.in. şi /.' persoană care este atentă 
la tot ce se întâmplă în jur; persoană care are sarcina să 


Dicţionar de argou al limbii române 

urmărească pe cineva; expr. vezi că ai prins un ginitor, spune 
hoțul complicelui atunci când fură din buzunare. 

gioablă, gioable, s.f. hoţ bătrân, nepulticios. 

gioale s.f. pi. picioare. 

gioarse s.f. pi. hoţi prăpădiţi. 

giol s.n. exor. a face (sau a da) pui de giol= | .a câştiga toate 
arşicele adversarului. 2.(ft9) a fura, a şterpeli. 

giolgău subst. penis în erecţie. 

gira vb. a pune o vorbă pe lângă comandantul penitenciarului 
pentru unul din deținuți. 

girafă, girafe, s.f. persoană înaltă. 

gâlmă s.f. om naiv, prost. 

gâscă s.f. persoană care participă la jocurile de noroc şi pierde 
deoarece nu ştie să joace; expr. gâscă de jumulit= persoană naivă 
ce poate fi deposedată uşor de bani sau de lucruri de valoare. 
gâsculiță s.f. tânără naivă şi lipsită de experienţă. 

gât s.n. expr. a da (pe cineva) în gât"- a denunța pe cineva. 
glicerina în parlament, expr. persoană beată care poate cădea 
victimă unui hoţ de buzunare. 

gloabă, gloabe, s.f. hoţ bătrân. 

92 

Dicţionar de argou al limbii române 

gloanțe s.n. pi. mâncare de fasole. 

glumă s.f. expr. se-ngroaşă gluma! = e de rău! e pe ducă! faci 
glume fizice cu mine? = mă îmbrânceşti?, mă loveşti?,mă baţi?; 
ai glume-n program?= îţi arde de glume ?. 

goană s.f. este pe goană, se spune despre un infractor care a 
fugit în ţară şi este urmărit de organele de poliție. 

goarnă s.f. expr. a da pe goarnă= a informa poliţia. 


152 


Godzila s.m. hăndrălău, om masiv. 

gogoşariA.m. chiloţi cu picior, mari, inestetici. 

gogoşi s.f. vorbe dulci, şoapte de amor. 

goldeanu subst. aur. 

goli vb. 7.(refi) a mărturisi, a recunoaşte fapta comisă. 2.a fura. 
golit, -ă, goliți, -te, adj. 1.dovedit, descoperit, demascat. 2.furat, 
jefuit. 

gorilă, gorile, s.f. 1.gardă de corp. 2.bărbat înalt şi masiv. 
goriloi s.m. bărbat masiv şi urât; zdrahon, hăndrălău, malac. 
grămadă s.f. expr. eşti grămadă/îngrămădit! = eşti foarte prost! 
grăunţe s.f. | .bani. 2.bijuterii de aur rupte în bucăți. 3.aur. 
greață s.f. persoană dezgustătoare, respingătoare. 

greblă, greble, s.f. pieptene. 

93 


Dicţionar de argou al limbii române 

greieri s.m. expr. îi cântă greierii-n cap= este nebun, este ţicnit. 
grenie s.f. |.înghesuială. 2.cantitate mare. 

greutate s.f. i-a picat greutatea, se spune despre un bărbat care 
a rămas impotent. 

grisine s.f. picioare subțiri. 

groasă adj. expr. e groasă! = ai dat de necaz! 

grosime s.f. expr. a măsura (cuiva) grosimea= a bate pe cineva, 
a lua la trântă. 

grotă, grote, s.f. | .penitenciar. 2.discotecă. 

grubă adj. expr. este grubă= se găseşte mult, în cantitate mare, 
în abundență. 

grupă s.f. expr. a lua (cuiva) grupa sanguină= a tăia pe cineva, 
a cresta, a spinteca. 

guița vh. a demasca, a trăda, a denunța. 

gulgute .v./, logoree fără sens. 

gulie s.f. cap. 

gumă s.f. (în limbajul elevilor) fițuică; expr. gumă care şterge 
SIDA= prezervativ. 

gură s.f. instrument folosit la deschiderea casei de bani; expr. a 
da pe gură= l.a denunța, a demasca. 2.(despre infractori) a 
mărturisi, a recunoaşte fapta; a o lua în gură= | .a fi păcălit. 2.a 
practica felaţia; a se încheia la gură= a fi discret, a nu vorbi; a-i 
ploua-n gură= a pofti o mâncare; a fi cu iarba-n gurâ= a fi 
mort; a fi prost de gură= a avea dantura cariată; a nu-i puti 
gura= |. a nu denunța. 2. a nu mărturisi. 

gurist, gurişti, s.m. 1.rapsod popular. 2..informator, denunţător. 
guşar, guşari, s.m. denuţător, trădător, turnător. 


guşă s.f. expr. a vărsa guşa= | .a denunța. 2.a se confesa; a i se 
umfla guşa= a dori să mărturisească, să vorbească. 

guşter s.m. 1.persoană naivă care poate fi uşor indusă în eroare. 
2.erănicer. 

95 

Dicţionar de argou al limbii române 

H 

hac, hacuri, s.n. salariu. 

hagealâc, hagealâcuri, s.n. casă clandestină de toleranţă. 

hai interj, expr. este hai mare! = este petrecere zgomotoasă, 
veselă. 

haios, -oasă, haioşi, -oase, adj. glumet, plăcut, spiritual. 

haladi vb. a se şmecheri, a nu se lăsa înşelat. 

haladit, -ă, haladiţi, -te, adj. şmecher, vigilent, deştept. 

halcă s.f. expr. a avea parte de o halcă= (despre bărbaţi) a avea 
o relaţie sexuală. 

haleu subst. mâncare. 

halit adj. expr. a fi halit de viață= a avea experienţe amare; ai 
halit-o! = te-ai păcălit!, te-ai ars!, ai păţit-o! 

halimai subst. gălăgie, haos, scandal, bătaie. 

haltă s.f. expr. a face o haltă= a se opri la un local public înainte 
de a ajunge acasă. 

96 

Dicţionar de argou al limbii române 

harnalâc s.n. expr. a fi la hamalâc= a fi închis în penitenciar sau 
în arestul poliţiei. 

hamuri s.n. pi. 1.curele care ţin pistolul. 2.sutien; cxpr. a avea 
hamuri= a fi căsătorit. 

hardughie, hardughii, s.m. persoană înaltă şi grasă. 

harneală, harneli. s.f. simularea unei boli pentru a se sustrage de 
la îndeplinirea unei sarcini; vrăjeală. 

hălăicută, hălăicuţe, s.f. groapă de pe străzile Bucureştiului. 
hei-rupist ,expr. zelos, entuziast. 

hepatic, -ă, hepatici, -e, adj. asiatic. 

hingher, hingheri, s.m. poliţist. 

hârciog. hârciogi, s.m. hoţ de locuinţe. 

hârâi vh. expr. hârâie treaba” este pericol, nu se poate acţiona. 
hârjoneală, hârjoneli, s.f. preludiu sexual. 

hâță, hâte, s.f. femeie de moravuri uşoare. 

hogeac, hogeacuri, .v./?, locuinţă. 

hoit, hoituri, s.n. trup. coip; cxpr. mută-ţi hoitul! == pleacă! 
şterge-o! cară-te! 

holdană, holdane, s.f. femeie senzuală. 


154 


holdă s.f. expr. este holdă mare= există posibilitatea unui furt în 
97 

- Dicţionar de argou al limbii rorna^- 

Dicţionar de argou al limbii române 

urma căruia profitul este mare. 

horă s.f. expr. a intra în horă= a participa la o afacere sau la o 
infracțiune. 

horn, hornuri, s.n. gâtul unui fumător. 

hornist, -ă, hornişti, -ste, adj. fumător. 

hotoaică s.f. unealtă formată dintr-un băț lung la capătul căreia se 
află un cârlig cu care se fură diferite obiecte. 

hrubă, hrube, s.f. penitenciar. 

hubăr, hubări, s.m. şeful unei bande de infractori. 

husen, huseni, s.m. 1.persoană fraieră, naivă, credulă. 2.victima 
unei infracțiuni; expr. husen de baltă= prost, fraier de la ţară; 
husen de gară= fraier, prost de la oraş; husen cu feştilă= 
persoană care fumează şi este urmărita de hoţi pentru a fi prădată. 
Dicţionar de argou al limbii române 

| 

iagalie, iagalii, s.f. maşină, automobil. 

ială s.f. gură; expr. a da ială= | .a practica felația. 2.a păcăli, a 
înşela. 

iarbă s.f. haşiş, droguri. 

icre s.f. testicule; expr. a da (cuiva) peste icre= a lovi pe cel 
anchetat peste testicule cu un beţişor pentru a-1 determina să 
mărturisească fapta comisă. 

ied, iezi, s.in. copil. 

iederă s.f. femeie posesivă şi profitoare. 

iele s.f. expr. a face ca toate ieleleA a se comporta violent, a face 
scandal. 

iepuroaică, iepuroaice, s.f. femeie prolifică. 

ierna vb. (despre bărbaţi) a fi întreținut de o femeie. 

iesle s.f. bar. 

99 

Dicţionar de argou al limbii române 

ieşi vb. expr. a ieşi în treabă= (despre hoţi) a merge la furat; a 
ieşi la salamet= a merge la moarte. 

importat adj. expr. mort importat obiect provenit din furt. 
impresar, impresari, s.m. deţinut infatuat care a ieşit din 
carantină şi nu se teme de puşcăriaşii periculoşi din închisoare. 
impresii s.f. pi. deţinuţi ce vor să pară şmecheri dar în realitate nu 
sunt. 

imprima vb. l.a lua amprentele. 2. a aresta. 


155 


incintă s.f. expr. a fi adus la incintă= a fi băgat la închisoare. 
indigo s.n. infractor din aceeaşi tagmă, 

injectar vb. | .a da mită. 2.a poseda sexual. 

injecție, injecții, s.f. | .mită, bacşiş. 2.act sexual. 

insecticid s.n. băutură alcoolică foarte tare. 

instrucţie s.f. expr. a face instrucţie cu cineva= a ancheta foarte 
dur un infractor. 

instrumentist, instrumentişti, .v.m. informator. 

insuficienţă castronală/ghiumală, expr. foame. 

interior s.n. expr. a poseda interior= a fi deştept. 

internare, internări, s.f. arestare. 

interpret, interpreți, s.m. turnător, denunţător. 

100 

Dicţionar de argou al limbii române 

intersecţie s.f. expr.a ieşi la intersecţie=a avea întâlnire cu 
cineva. 

interval s.n. expr. a face un interval= a se bate cu cineva; a 
chema (pe cineva) la interval= a chema la bătaie pentru 
stabilirea ierarhiei în celulă bazată pe forţă; a ieşi la interval“ | .a 
accepta o provocare la bătaie. 2.a recunoaşte fapta de la început. 
interviu s.n. expr. a da un interviu a fi anchetat, a fi cercetat. 
intra vb. expr. a intra prin spate= a sodomiza; a intra dincolo= 
a fi arestat, a fi închis. 

intrare, intrări, s.f. pedeapsă (perioadă de detenţie) executată în 
întregime în penitenciar; expr. a avea intrare= a avea relații, pile; 
a-şi face intrare= a impresiona pe ceilalţi deţinuţi prin forţă în 
momentul venirii în penitenciar pentru stabilirea ierarhiei în grup. 
inundație s.f. expr. este inundație! = a apărut poliţia! 

inventar s. n. expr. a face (cuiva) inventarul= a ancheta pe 
cineva. 

invers adj. expr. a fi invers= a fi homosexual. 

ipsi pron. | .eu însumi 2. mandea. 

ipsos s.n. l.experienţă. 2.persoane influente, pile. 

istorie s.f. expr. a face (cuiva) istorie= (despre deţinuţi) a-i 

101 

Dicţionar de argou a) limbii române 

înfricoşa pe cei din celulă prin forță, rămânând în amintirea lor. 
iureş .v./?, înghesuială şi gălăgie provocată de hoţii de buzunare 
pentru a putea fura mai uşor; expr. a face iureş= a agita spiritele. 
ixivă, ixive, s.f. acte, buletin de identitate. 

izmă s,f.expr. a rămâne cu izma= a acţiona degeaba, a nu avea 
câştig. 

102 


156 


Dicţionar de argou al limbii române 

s| 

îmbâcsi vh .expr. m-ai îmbâcsir= |.mi-ai adus o veste rea. 2. m- 
ai plictisit. 

îmbârliga vb. a băga intrigi, a determina pe cineva să se certe, a 
influența în rău. 

îmbârligat, -ă, îmbârligați, -te, adj. indus în eroare, influenţat în 
râu. 

îmbârligător, -oare, îmbârligători, -oare, s.m./ intrigant; 
mincinos. 

îmbârligătură, îmbârligături, s.f. intrigă, instigare la ceartă. 
îmboldi v/?, (despre bărbaţi) a săvârşi actul sexual. 

îmbulina vh .expr. a o îmbulina= a da de necaz, a păţi ceva rău. 
împacheta vb. a prinde, a aresta. 

împăia vh. a asasina, a ucide, a omori. 

împăna vh. a tăia pe cineva. 

103 

Dicţionar de argou al limbii române 

împărtăşi vb. (refl) a consuma băuturi alcoolice. 

împărtăşit, -ă, împărtăşiți, -te, adj. beat. 

împărțeală, împărțeli, s.f. morală, ceartă. 

împiedicat, -ă, împiedicaţi, -te, adj. naiv, credul, fraier. 

împleti vb. l.a pune pe cineva într-o situaţie dificilă. 2. a face rău 
cuiva. 

împodobi vb. a învinui. 

împropietări vh. a condamna la închisoare. 

împuşca vb. (refl) |.a bea. 2.a se defecta. 

împuşcat, -ă, împuşcaţi, -te, adj. | .beat mort. 2.defectat. 
împuţi vb.expr.s-a împuţit treaba=nu se poate acţiona, este 
riscant. 

împuţina vb .expr. a i se împuţina mintea= a se seniliza, a se 
prosti, a cădea în mintea copiilor. 

împuţit, -ă, împuțiţi, -te, adj. rău, nesuferit, insuportabil. 
înaintaş, înaintaşi, s.m. | .sâni opulenţi. 2.încălțăminte. 
înaripat, -ă, înaripați, -te, adj. ţigan. 

încăleca vb. a avea un act sexual. 

încălţa i'/, a lua în armată. 

încălzi vh. (re/) |. a consuma băuturi alcoolice. 2.a se excita. 
Dicţionar de argou al limbii române 

încălzitor, încălzitori, s.m. bulău, bastonul de cauciuc al 
poliţistului. 

încărca v b .expr. a-şi încărca bateriile= | .a prinde puteri. 2.a 


157 


consuma băuturi alcoolice. 

închina vb .expr. mai închină-te şi tu! , spune chelnerul cuiva 
care mănâncă şi bea mult. 

încinge vb. a bate. 

închiriat, -ă închiriați, -te, adj. căsătorit. 

încârligat adj .expr. a fi încârligat cu trei puncte= a şti multe 
unul despre celălalt, încât depind unul de altul şi sunt nevoiţi să se 
protejeze. 

îndoi vb. (refl) a începe să mărturisescă fapta comisă în urma 
convingerii verbale. 

înfia vb. a aresta. 

înfige vb. a poseda sexual o femeie. 

îngălbeni vb. (refl) a se înfuria. 

înger, îngeri, s.m. persoană asasinată. 

înghesuială, înghesuieli, s.f. razie făcută de poliţie. 

înghiți vb. / .a aresta, a închide. 2.a fi păcălit, a fi înşelat. 
îngroşa vb .expr. a îngroşa obrazul= a avea tupeu, a îndrăzni. 
105 


Dicţionar de argou al limbii române 

înhăma vb. (refl) |.a se căsători. 2.a aresta. 

însemna v/7. (refl) a-şi da seama, a se prinde, a observa; expr. s-a 
însemnat fraierul= şi-a dat seama că va fi furat. 

însemnat, -ă, însemnați, -te, adj. atent, vigilent. 

înşira vb. (despre femei) l.a se căsători de mai multe ori. 2.a 
întreţine relaţii sexuale cu mai mulţi bărbaţi; a se prostitua. 
înşuruba vb. a aresta, a prinde, a închide. 

întări vb. (refl) a bea. 

întinde vb .expr. întinde-o!= pleacă! fugi! şterge-o! 

întoarce vb. expr. a o întoarce ca la Ploieşti= a schimba 
subiectul discuţiei pentru a nu se observa o gafă făcută. 

întreba vb .expr. te-a întrebat cineva cât e ceasul ?= de ce te 
bagi în discuţie? de ce vorbeşti neîntrebat? 

înţărca vb. a alunga amantul. 

înțepa vb. l.a face cuiva o injecție. 2.a poseda sexual o femeie; 
expr. s-a înțepat fraieruN şi-a dat seama, a observat, a înţeles. 
învelitoare, învelitori, .v./ amantă, curvă. 

învineți vb. vezi că te-ai învineţit la față, spune chelnerul cuiva 
care bea mult. 

învârti vb. a ancheta pe cineva. 

106 

- 


Dicționar de argou al limbii române 


158 


jabrac, jabraci, s.m. individ neserios, pervers, periculos. 
jagardea, jagardele. s. f. persoană care vagabondează, leneveşte 
şi face numai lucruri rele. 

jaguar, jaguari, s.f. şef; persoană cu funcţie înaltă. 

jampilică, (jantilică) s.f. haină. 

jandarm, jandarmi, s.m. consoartă. 

jangale subst. bucăţi de carne grasă sau de şuncă ce se găsesc în 
mâncare. 

japcan. japcani, s.m. infractor periculos. 

jargoane s.n. pi.expr. a arunca jargoane= a folosi cuvinte 
potrivite pentru a convinge pe cineva sau pentru a reuşi într-o 
acțiune; jargoane de popă de țară= povestiri sau întâmplări 
ştiute. 

jartea s.f. expr. a avea (pe cineva) la jartea= (despre femei) a 
profita de un bărbat, a-1 lua de fraier; jartea penală= |.curvă, 

107 

Dicţionar de argou al limbii române 

târfa. 2.escroacă internaţională. 3.homosexual pasiv. 

jălbar, jălbari, s.m. reclamant. 

jdemii, expr. zeci de mii. 

jeg s.n. expr. jeg în gât= informator, delator, trădător; jeg penal= 
individ murdar, dezorientat. 

jep, jepuri, s.n. buzunar. 

jerpeli vh. a mutila. 

jet s.m. denunţător, trădător, pârâcios, informator al poliţiei sau al 
administraţiei penitenciarelor. 

jgheab s.n. stomac; expr. a băga la jgheab= a mânca, a înfuleca. 
jighinea, jighinele, s.f. 1.delincvent renumit. 2.om neserios. 
jigodie, jigodii, s.f. persoană neserioasă; expr. jigodie penală= 
persoană care nu se ţine de cuvânt. 

jitar, jitari, s.m. poliţist de penitenciar. 

joarță, joarţe,.?./. îmbrăcăminte purtată, veche. 

jongler, jongleri, s.m. avocat. 

jos adv. expr. las-o jos, că măcăne! = nu vorbi prostii!, las-o 
baltă!, nu e adevărat! 

jovalii subst. păduchi. 

juca vh. expr. a juca pe cartea sa= a fi sigur de reuşită. 

108 

(00 

Dicţionar de argou al limbii române 

labageală, labageli, s.f. 1.masturbare.2.preludiu sexual fără a se ajunge 
la actul sexual. 3.pierdere de timp. labagiu, labagii, s.m. 1.individ 
scârbos, dezgustător. 2.onanist. labă s. f. | .masturbare masculină, 


159 


onanie; expr. a face laba (sau a 

0 lua la labă) = a se masturba. labirint, labirinturi, s.n. penitenciar. 
laborator s.n. expr. a fi dus la laborator! a fi anchetat la poliţie. 
lac s.n. loc bun pentru furat sau pentru profit ilicit. 

lacăt s.n. expr. a păzi lacătul= (despre complicii hotilor) a fi 
atenţi să nu vină cineva; a ţine de şase. 

lache s.m. l.(om) prost, nedescurcăreț. 2.homosexual care 
practică şi felaţia. 

lachenson s.m. homosexual. 

lacrimă s.f. 1.infractor începător, neexperimentat. 2.fraier. 

1 io 

Dicţionar de argou al limbii române 

laie s.f. expr. o laie= nimic. 

lamă s.f. expr. a umbla cu lama= (despre hoţii de buzunare) a 
tăia buzunarele sau gentile. 

lambada s,f. expr. ăsta e cu lambada= este bolnav de epilepsie. 
lampă s.f. expr. a fi făcut lampă- a fi bătut la jocul de cărți; a 
face lampa mică= a fugi, a dispărea; a-i fila (cuiva) o lampă= a 
fi nebun, a fi smintit, a fi tâmpit. 

lapte subst. posibilitate de câştig în afaceri sau în infracţiuni; 
expr. lapte praf= heroină. 

la re', expr. la revedere! 

lat, -ă, lați, -te, adj. m stare avansată de ebrietate; expr. e lată! = 
e pericol! e de rău! 

laterală, laterale, s,f. buzunarul exterior al îmbrăcăminții. 

lăbar, lăbari, s.m. onanist. 

lăboanță, lăboanţe, s.f. mână mare. 

lăchiță subst .homosexual şmecher. 

lăcrima vh. a bea mult. 

lăcrimat, -ă, lăcrimați, -te, adj. beat. 

lăcui v/7. a bate. 

lălăi vb. expr. a o lălăi= a o lungi, a vorbi mult şi fără rost. 
Dicţionar de argou al limbii române 

lămâi berechet, expr. foarte mulţi bani. 

lămuri vh. a lovi pe cineva. 

lăsa vh. expr. a-şi lăsa opincile la barieră= a veni de la ţară sa 
locuiască în oraş; a lăsa ( pe cineva ) cajbec= a-i lua toți banii 
sau toate lucrurile la jocurile de noroc; lasă-mă, că sunt urmărit 
de o Volga neagră de culoare roşie pe străzile Oceanului 
Pacific! = nu mă fraiereşti!, nu mă păcăleşiti!; a lăsa (pe cineva) 
inginer= a-i fura cuiva tot. 

lătra vh. I .a vorbi tare. 2.a denunța pe cineva. 


160 


lătrător, -oare, lătrători, -oare, s.m. f. informator, delator. 

leafă s.f. bătaie; expr. a da ( cuiva ) leafa= a bate pe cineva. 
lebădă s.f. expr. a se da lebădă= a fi infatuat, a se crede deştept. 
îefterie, lefterii, s.f. casă de bani. 

lefteriu, -ie,lefterii, s.m. f. persoană în criză de bani. 

lega v/?, | .a denunța, a pâri. 2.a aresta. 

legat, -ă, legați, -te, adj. |.denunţat, trădat. 2. (în credinţa 
populară ) rămas impotent în urma unor farmece.3. arestat. 
legumă .v./ om moale; expr. a face ( pe cineva ) legumă= a aduce 
pe cineva în ultima hal de degradare morală şi fizică. 

lehamite s.f. lipotimie, leşin. 

| 

Dicţionar de argou al limbii române 

lemeti vb. (refl.) a se sătura să facă acelaşi lucru, a se plictisi, 
lemn s.n. expr. a fi lemn= | .a fi beat criță. 2.a fi nătâng, a fi 
tâmpit, a fi prost. 

lenevită s.f. ( în limbajul elevilor ) lene. 

lest s.n. | .poliţist. 2.om de nimic. 

leu s.m. expr. un leu= bancnotă de o mie de lei. 

liană, liane. s. f. femeie posesivă. 

libelulă, libelule, s.f. curvă. 

liber, liberi, s.m. deţinut fără pază care se află la prima 
condamnare uşoară şi este pus să-i supravegheze pe cei 
periculoşi. 

licenţiat, -ă, licenţiaţi, -te s.m. f. absolvent de liceu. 

lichid s.n. băutură alcoolică tare. spirt. 

lift s.n. ai intrat cu liftu-n pom, se spune cuiva care este într-o 
fază avansată de ebrietate. 

lifta v/x a înşela. 

limbă s.f. expr. a fi în limbă ( după cineva ) = a fi îndrăgostit 
lulea; a admira mult o persoană; este căzut în limbă, se spune 
despre cineva care este foarte îndrăgostit; a da (sau a trage ) 
limbi= | .a linguşi pe cineva. 2 .a face o cuniliţie. 

113 


Dicţionar de argou al limbii române 

limbist, -ă, limbişti, -te, /.adj. linguşitor, slugarnic. 2.s.m. f. 
persoana care practică cuniliția. 

Hmonagiu, limonagii, s.m. informator al poliţiei, turnător. 
linguriţă s.f. expr. a fi luat într-o linguriță= a fi deconspirat. 
lipeală s.f. expr. a face o lipeală= a face cunoştinţă cuiva cu 
cineva; a se face o legătură sau o înțelegere între două persoane 
prin intermediul unui mijlocitor. 


161 


lipi vb. (refl.) a participa la o afacere sau la o infracţiune. 
lipitoare, lipitori, s.f. femeie de moravuri uşoare. 

lipitură, lipituri, s.f. parteneră de moment. 

listă, liste, s.f. cazier; expr. a fi făcut listă=a nu mai avea 
argumente. 

lână s.f. păr pubian. 

loc s.n. bani; expr. nu e loc de-ntors= (se referă la cadre în 
special) |.nu se pot face acţiuni interzise din cauza supravegherii 
atente, exigente. 2.nu poţi păcăli ( vrăji ) un cadru; locul e în 
şlongher= banii se găsesc în batistă; loc la clientu= acesta are 
bani ; loc mare, spun deţinuţii atunci când de faţă sunt cadre 
puţine sau lipsesc, când supravegherea este slabă sau lipseşte şi se 
pot iniţia activități cu caracter interzis; este loc curat= persoana 
14 

Dicţionar de argou al limbii române 

are bani în buzunar; e loc= nu sunt locatarii acasă; a da locul= a 
furniza informații. 

londou s.n. m-am născut în londou şi am făcut pipi pe asfalt 
în Colentina, spune cineva care se crede şmecher de Bucureşti. 
lopată, lopeți, s.f. palmă mare. 

loveală, loveli, s.f. contact sexual. 

lovele (lovă) subst. bani. 

lovi vb. a poseda sexual. 

lua vb. a învinge; expr. a luat-o= a început să funcţioneze; a lua 
caleaua= a lua bătaie; a lua câful= a pretinde o parte din câştig; a 
lua pe numele cuiva= a fi luat drept altul, în sens de prost, fraier; 
a-şi lua jucăriile ( sau păpuşile ) şi a pleca- a se supăra. 
lucerna s.f. fleacuri, lucruri de nimic. 

lucra vb. a trăda pe cineva; expr. a lucra la recuperarea forţei 
de muncă= a dormi, a se odihni. 

lucru manual; expr. masturbare. 

luft.v./?. 1.păcăleală. 2.nereuşită. 3.modalitate de sustragere. 
lume s.f. expr. ca lumea! = nemaipomenit! extraordinar! 

lupă s.f. expr. a fi sub lupă= a fi urmărit, studiat, observat. 

lupte tătărăşti, expr. infracţiune constând în provocarea unei 

| 15 


Dicţionar de argou al limbii române 

altercaţii cu victima, timp in care i se sustrag banii şi obiectele de 
valoare, infractorul încercând să evite vătămarea corporală a 
victimei. 

luxa v/7. a păcăli, a înşela, a induce în eroare. 

16 


162 


T 
Dicționar de argou al limbii române 

M 

macarencar, macarencari, s. m. deținut matur care a fost închis 
când era minor. 

macavelă, macavele, s.f. metodă de anchetă constând în legarea 
celui anchetat cu lanțuri de mâini şi suspendarea lui. 

mache adj. expr. a fi mache= a fi beat. 

machi vb. (refl) a se îmbăta. 

machia vb. a lovi tare, a mutila prin bătaie. 

machit, -ă, machiti, -te, adj. beat. 

machitor, -oare, machitori, -oare, s.m. f. betiv. 

magafa s.f. spion; persoană care are sarcina să urmărească pe 
cineva. 

magaoaie s.f. difuzor. 

magazie, magazii, s.f. persoană foarte grasă; persoană care 
mănâncă foarte mult. 

117 

Dicționar de argou al limbii române 

magisu u, magistri, s.m. infractor inițiat, deştept. 

mahăr, mahări, s.m. mai mare, şef. 

mai be sau, expr. las-o mai moale! 

mai pai, expr. mai puțin, mai slab. 

maimuţar, maimuțări, s.m. hoț de bagaje. 

maimuță, maimute, s.f. 1.bagaj de mână. 2.om beat. 3. gagică; 
expr. salt la maimuță! = fură din geanta aceea! (spune un hot 
complicelui). 

maimuțoi, maimuțoi, s.m. negru. 

maioneză, maioneze, s.f. pericol; expr. a strica maioneza! a tăia 
zarul, a-1 închina. 

Makarenko s.m. I .şcoală de reeducare. 2.pantaloni scurți. 
malaxoare s.n. pi. dinți. 

mama răniților, expr. persoană miloasă, săritoare, îndatoritoare. 
mamaie s. f. prostituată. 

Mamulos s.m. poreclă dată indivizilor urâţi. 

mandarină, mandarine, s.f. fată tânără. 

mandea, subst. persoana care vorbeşte, care se adresează cuiva. 
manechin, manechine, s. n. supraveghetor la penitenciar. 
manetă s.f. penis în erectie. 

Dicţionar de argou al limbii române 

manevra vb. a face cuiva rău; a denunța, a trăda. manevrant, 
manevrând, s.m. intrigant; ora rău, pervers. manevră, manevre, s.f. 
1.păcăleală, înşelăciune, promisiune nerespectată. 2.metodă de anchetă 


163 


în care infractorul este legat cu lanţul de mâini la spate şi apoi suspendat 
prin răsucirea mâinilor. 3.afacere cu obiecte interzise în penitenciar; 
înțelegere cu poliţiştii cărora deţinuţii le dau bani, iar aceştia le aduc 
băutură sau alte bunuri de afară.Manevra poate fi; civilă, când persoana 
cu care se încheie afacerea este persoană civilă din penitenciar; militară 
când este vorba de un militar ( ofițer, subofițer) ; penală, când afacerea 
se încheie de un deţinut; expr. a pregăti manevra= a pune la cale o 
afacere sau o infracțiune; omul-manevră= individ care face rost de tot 
ce are nevoie; persoană descurcăreaţă. mangă subst. expr. a fi mangă= 
a fi în stare avansată de beţie, aproape de comă alcoolică; a freca 
manga= | .a se masturba. 2.a pierde timpul. 

mangleală, mangleli, .s./, l.furt. 2.eschivare; expr. a da în 
mangleală= a ocoli, a evita realitatea, a denatura, a se sustrage de la 
răspundere, a se disculpa. mangli vb. a fura. 

119 

Dicţionar de argou al limbii române 

manglit, -ă, mangliți, -te, adj. furat, jefuit. 

manglitor, -oare, manglitori, - oare. s.m. f. | .hoţ 2. cerşetor. 

mangoți subst. bani. 

manifest, manifeste, s.n. recurs. 

manipulant, manipulând, s.m. l.onanist. 2.penis în erectie. 

mansardă s.f. cap. 

manşetă s.f. expr. a fi pus la manşetă= a fi îmbrăcat elegant. 
Manuela s. f. masturbare. 

manuşu subst. poliţist. 

mamuc v.m. poliţist. 

maraciucă s.f. penis. 

Maradona s.f. infracțiune constând în deposedarea' cetățenilor 

străini de bani şi de bunuri de valoare, modul de operare fiind : 
victimele sunt acostate, iar infractorii, îmbrăcaţi în costume de 

polițişti,îi percheziționează şi le confiscă bunurile. 

marafeți snhst. bani. 

marca vb. a lovi tare pe cineva, a bate, a desfigura pe cineva. 

marcat, -ă, marcați, -te. adj. lovit, bătut, desfigurat; expr. s-a 

marcat! = s-a aranjat! am înţeles! 

marcă s. f. |.persoană şmecheră. 2.deţinutul din celulă cel mai 

120 


Dicţionar de argou al limbii române 

temut de ceilalţi, cel mai periculos; expr. nici-o marcă, nici un 
leu, singurul dolar sunt eu! , spune deţinutul care se crede cel 
mai şmecher. 

mardeală, mardeli, s. f. bătaie (zdravănă ).. 


164 


mardei subst. bani. 

mardeiaş, mardeiaşi, s.m. persoană bătăuşă. 

mardi v/x a trage cuiva o bătaie (zdravănă) , a bate, a lovi 
(zdravăn) . 

mardit, -ă, mardiți, -te. adj. lovit, bătut. 

mardoi, mardoi, s.m. individ care rezistă la suferinţe. 

mare adj. expr. una mare= informaţie de importanță deosebită; a 
avea bompresorul mare= (în limbajul marinarilor) a avea nasul 
mare; a fi mare= a participa la o afacere sau la o infracțiune; sunt 
băiat mare, spune cel care poate să se descurce; a se da mare= a 
fi infatuat, a fi încrezut, a fi îngâmfat; mare sculă= 1.persoană 
importantă. 2.persoană infatuată fără motiv; marele-alb= porc; 
este mare= este gravidă; a veni mare= a impresiona. 

marfă s.f. 1.cuvânt prin care este denumit orice lucru frumos, 
care atrage privirile, care este deosebit de valoros. 2.persoană 
foarte frumoasă. 3.articole scrise de ziarişti. 

121 


Dicţionar de argou al limbM române 

margine s.f. expr. a ține marginea= (despre complicii 
infractorilor) a păzi, a fi atent să nu vină cineva. 

marmeladă s.f. informator al poliţiei. 

marotă, marote, s.f. persoană neiniţiată, ignorantă, proastă. 
martalog, martalogi, s.m. deţinut bătrân, cu capacitate fizică 
redusă. 

martori muţi, expr. amprente; urme lăsate la locul faptei. 

masă s.f. expr. a strânge masa= ( despre infractori) a dispărea, a 
fugi; plânge masa= (la jocul de cărţi ) nu mai sunt bani; nu ai dat 
cartea când ţi-a venit rândul. 

mascat, mascaţi, s.m. poliţist anti-tero. 

mască, măşti, s.f. 1.figură, faţă. 2.disimulare.3.persoană proastă, 
tâmpită, cretină; expr. a lăsa pe cineva mască= a provoca 
perplexitate, consternare, uluire ( cuiva ). 

Mascoale s.m. nume generic dat dețnuţilor periculoşi care au 
săvârşit infracţiuni şi în timpul detenţiei şi sunt respectaţi de 
ceilalți din aceeaşi tagmă. 

mascul, masculi, s.m. amant; expr. mascul feroce= bărbat 
frumos şi viril. 

maseur, mascuri, s.m. bătăuş, derbedeu. 

122 

Dicţionar de argou al limbii române 

mastodont, mastodonți, s.m .persoană masivă. 

maşină s.f. expr. a pune maşina pe burtă! a se defecta. 


165 


material s.n. bani. 

matineu s.n. expr. a merge la matineu= ( despre hoţi ) a fura 
dimineața. 

matol adj. beat, cherchelit, pilit. 

matoleală s.f. beţie. 

matoli vb .refl. a se îmbăta. 

matrafox subst. băutură improvizată: alcool cu zahăr ars sau spirt 
medicinal cu pastă de dinţi (în închisori) . 

matroană, matroane, s.f. 1.proprietara unei case de toleranţă. 2. 
prostituată. 

matrafoscat adj. beat. 

matroz, matrozi, s.m. infractor începător, neexperimentat. 
mazgugur, mazguguri, adj. ameţit, în stare plăcută de ebrietate. 
măcăni vb. a informa, a denunța, a trăda. 

măcănitor, -oare, măcănitori, -oare, s.m.f. informator al 
poliţiei. 

măciuci s.f. pi. 1.minciuni, gargară. 2.intromisiune a penisului în 
vagin. 

123 


Dicţionar de argou al limbii române 

măciulie s.f. glandul penisului. 

mădular, mădulare, s.n. penis. 

măgar s. m. expr. a descărca măgarul= | .a jefui. 2.a termina 
perioada de detenţie. 

măgăreață s.f. obiect comercializat clandestin de către deţinuţi de 
la o celulă la alta cu ajutorul unei sfori. 

măhări vh. a falsifica, a denatura. 

măhărât, -ă, măhărâți, -te, adj. falsificat; denaturat. 

mălai s.n. bani; expr. a vărsa mălaiul= a da mită; a nu băga 
mâna în mălai= anu se compromite, anu participa la o 
infracțiune. 

mănăstire s.f. expr. a se face mănăstire= a se produce 
învălmăşeală; a începe bătaia. 

mănuşi s.f. expr. a face ( pe cineva ) mănuşi pentru pisici= a 
asasina pe cineva. 

măr .?.;?. |.sân, ţâţă. 2.( în limbajul marinarilor) punctul cel mai 
înalt de pe catarg; vârful catargului. 

mărar suhst. păr; expr. mărar pe şanuri- păr pe picioare. 
mărgăritare v .n. dinţi. 

mărgele s.f. dinți. 

mărginean, mărgineni, s.m. infractor din aceeaşi tagmă; 
complice al unui infractor. 


166 


măruntaie s.f. expr. a vărsa ( cuiva ) măruntaiele= a spinteca pe 
cineva, a tăia pe cineva pe burtă. 

măslină, măsline, s. f. excrement de oaie. 

măsură s.f. expr. a lua ( cuiva ) măsura= a ucide pe cineva. 
mătreață s.f.  delincvent începător; infractor mărunt, 
neexperimentat; expr.  mătreață  umblătoare= păduchi; 
mătreață-n fund= persoană care vrea să pară şmecheră, dar care 
în realitate nu este. 

mătura vb. ( despre hotii de locuinţe ) a fura toate lucrurile de 
valoare din casă. 

măturat -ă, măturati, -te, adj. alungat; destituit. 

mătură s. f. părul lung al unei femei, tăiat drept. 

meci s.n. expr. a începe meciul= a începe scandalul, a începe 
bătaia. 

meclă s. f. față, figură. 

meduză, meduze, s. f. femeie posesivă, senzuală. 

mega subst. lucruri dubioase, necinstite; şmecheri?. 

mej subst. organul genital al femeii, vulvă. 

melc, melci, s.m. inel de damă. 

meltean s.m. tărănoi, om grosolan. 

memeacă s.f. minte, memorie; expr. a lăsa ( pe cineva) 
memeaca^ a se seniliza; a nu-1 duce capul. 

mentă s.f. expr. a freca menta= a lenevi, a pierde vremea. 
mercenar, mercenari, s.m. vagabond, golan; scandalagiu. 
mergător, mergători, s.m. încălțăminte. 

merge vb. expr. a merge în ciricuri= a fi încrezut, a fi infatuat; a 
merge pe cartea altuia= a avea încredere în cineva; merge-n 
mâini, se spune despre o femeie cu picioarele subțiri; mergi o 
dată, spun bărbaţii când abordează o prostituată şi vor să aibă cu 
ea un singur act sexual, pentru a plăti mai puţin. 

merinos s.m. păr pubian abundent. 

meseriaş, -ă, meseriaşi, -e, s.m. f. 1.infractor cu experienţă. 
I.adj. p.ext. tot ceea ce este bun şi valoros. 

meşteri vb. (refl) ( despre deţinuţi ) l.a se răni în scopul obţinerii 
unor avantaje. 2.a ajunge la o funcţie în cameră; expr. 1-am 
meşterit= 1-am denunţat; i-arn făcut rău. 

meterhana s.f. grup de infractori. 

metreancă, metrence, s.f. femeie de moravuri uşoare. 

metru s.m. expr. un metru= un an de detenție. 

mică adj. expr. una  mică= 1.informațtie  măruntă, 
nesemnificativă. 2. contact sexuai rapid; a lua una micăza bea 
puţin; a merge la una mică= a merge la cârciumă pentru a 
consuma băuturi alcoolice. 


167 


miel,s.m. penis. 

mierli vb. a muri, a deceda. 

mierlit, -ă, mierliți, -te, adj. |.mort, decedat. 2.asasinat, ucis. 
mildui vb. a bate pe cineva. 

milduit, -ă, milduiţi, -te, adj. bătut. 

minafet, minafeturi, s. n. aparat de emisie-recepţie. 

minge s.f. expr. cu mingea la centru= femeie sedusă şi lăsată 
gravidă; mingi în tribune şi joc de picioare= a trage de timp, a 
temporiza. 

ministrul bulanelor, expr. ministru de interne. 

mirandolină, mirandoline, s.f. ţigancă. 

miros s.n. expr. a avea miros= (despre infractori ) a se orienta 
bine, a şti când să acţioneze. / 

mirosi vb. miroase a pute, se spune când un lucru este dubios, 
când este pericol. 

misiune s.f. expr. a pleca în misiune= ( despre infractori ) a 
merge într-o acțiune interzisă de lege. 

misugei s.m. macaroane. 

mişcare vb. expr. a fi în mişcare= a participa la o infracțiune. 
mişto adj. ( foarte) bun, (foarte) frumos; expr. a lua ( pe cineva ) 
la mişto= a-şi bate joc de cineva, a-1 ironiza: fără mişto!= 
1.adevărat!, serios! 2.fii serios! nu cred! 

mititica s.f. 1.penitenciar. 2.izolator, carceră, celular. 

mână s.f. expr. mână lungă= hoţ de buzunare; de mâna-ntâi= 
profesionist de mare clasă, de mare ţinută : a-şi intra în mână= 
a-i merge bine, a se descurca mai bine; a o lua în mână= | .a fi 
păcălit. 2.a se masturba. 

mânca vh. expr. a mânca rahat= a bârfi, a spune tâmpenii; a 
mânca ( pe cineva ) de fund= a bârfi; a mânca pâine cu sos de 
limbă= a consuma pâine goală. 

mânjeală, mânjeli, s.f. 1.mituire. 2.compromitere. 

mânjit, -ă, mânjiti, -te, adj. 1.mituit. 2.compromis. 

mârâi vb. a denunta pe cineva, a turna. 

mârâitor, - oare, mârâitori, -oare, s.m. f. informator, trădător. 
turnător. 

marii vb. a poseda sexual. 

mărțoagă, mârțoage, s.f. persoană bătrână, neputincioasă. 
moacă s.f. l.cap, figură. 2.băutură preparată de deţinuţi din apă 
cu pastă de dinţi sau din apă cu zahăr. 

moară s.f. ceas; expr. moară galbenă= ceas de aur. 

moarte tăcută, expr. gâtuire, ştrangulare. 

moaşă comunală, expr. femeie care este foarte solicitată să facă 
multe treburi. 


168 


mobră s.f. metodă de anchetă constând în legarea mâinilor 
infractorului între doi pereți şi fixarea picioarelor cu ajutorul a 
două inele prinse pe un postament pentru a nu se putea mişca. 
mocan, mocani, s.m. individ neinstruit, prost. 

mohor .v.n. expr. a rămâne ( cineva ) cu mohorul= a pierde. 
molan s.n. vin roşu. 

molie, molii, s.f. [.consoartă. 2.persoană în vârstă, cu prejudecăți. 
3.persoană leneşă şi profitoare. 

moloz s. n. arpacaş. 

moluz, molozuri, s.n. obiect cedat ca rămăşiţă sau ca neutilizabil 
de către cel care îl deţine. 

monei subst. bani. 


169