Universul literar|BCUCLUJ_FP_P3441_1912_029_0008

ArAnul YXIX — NO. %. 5 BANI ÎN POATA ȚARA 5 Lunr. 20 Februarie 1912 


II m m e E r. = re e e 
















ADI Ya ŢȚUIRI: 
—— Dinia pe pagina 7 şi 8 80 bani 


ABONA MEBINTU IL. : lei 2.50 ANUAL, 
— ABONAMENTELE SE FAC NUMAL PE UN AN — 






















ea Me ea „ii 3, 





I. P. S. 8. CONON ARAMESCU DONICI. NOUL MITROPOLIT PRIMAT 


NOTELE SĂPTĂMÂNI 


Magerea Mitrapolitu'i Primat 


sl itemi alei 


Învestitura ncuilor episcopi 
de firyeş și de Roman 
DISCURSUL M. S. REGELUI 


Marţi, 14 cusca, sa efectuat al 
gatea Mitropolitului Primat: 

La ora 1 sua oliciat, la Mitropolie 
un To-Deum, de către P. S. S. Arhie- 
reul Sufrunie 'Uraioveanu. 

A asislat întregul Sincă' şi ă! a 
nistru ul auitelor. 

La orele, LPP S. Sa Mitupolitul 
Moldovei eschide şedinţa Marelui 
Colegiu. 

1. P.S. Sa dă citire articolulul va 
re prevede formalităţile votărei. 

Apoi, rând pe ăn, sunat chemaţi 
la vot membrii Sinodisul. ai Cosusii- 
toriului si d-nii sevatusi şi deputaţi. 

i. Pb. SS. Ș. Miteopaitaul Aboldover 
proclamă ules pe P. S. Sa fpiscopul 
Conan ca Mitropolii Primat. 

1. Pb. $. 5. Conun rusteşie upoi o 
foarte frumoasă cusântase, pe care 
sUniviesui” cectidiau a publicat-o. 

După aceea tuţi cei prezenţi ai 
intrat în sala VPulatului Mitrapoli- 
fan uude ga seal sampanie şi unde 
Săi ţinut mail) mmazidilue cuvăttări 

Investitumza Seralt alui prelat se face 
astăzi. cu un fue deosebit. 





P.S. e. eatdtosie 
noul episcop” de” lioman 


Cu un certineniat deosebit sa fă- 
cut Duminică. invesutura  nouilor 
Episcopi deftonau şi Argeş, alesi de 
marele Cotegiu în-şedința de la 4 
Februarie. 

Obicinuitul serviciă diviu do Du- 
minică deja Mitmopolie a avut carac- 
terul unei adevărate sărbători Big 
riceşti. 

Solemnitatea învestitarei 

In sala Tronului o uscare mulţime 
„de invitați, reprezentanţi ai auteri- 
tăților civile şi bisericeşti întâmpină 
pe nouii Episcopi uleşi cari păşeee 
dând binecuvântiae la tă. 

La orele 11 şi 40 nulnuce,. sasind le 
Palatul Regal A. S. BR. Principele 
Ferdinand. garda a dat onorurile in- 
tonând Inul Regal in sala Tro- 
nului. în timpul acesta se aștepta 
intrarea Suveranului. 

La orele 12 precis, d. general Ma- 
vrocordat anunță intrarea în sală 
a M. S. Regelui. Suveranul soseşte 
însoţit de A. S. A. Primcipele Ferdi- 
nand şi (le d-nii aghiotanţi resali col 
Gragoski şi Berindei. 

M. S. BRogele şi Principele moşte- 
Ditor se urcă pe iron iar d-uil 
colonați Gragoski şi Berindei trac 
în anticamera în care se aflat noi 
pe P. S. S. Episcopul Theodosie A- 
tanasie, al Romanului. 

Discursul M. S. RegeluY 

In tăcerea care domnea în sala 
Tronului, M. S. Regele cu glas tare, 
a. ţinut apoi următoarea strălucită 
cuvântare * 


UMVELSUL IITERAR 


= 


Luni. 90 ebhrnarie 4942 





P. $. Episcop at Romuvutul, 

Ales de Sf. Sinod şi de rewrezin- 
tanţii națiunii episcop ul epurchiei 
e Roman, cu încredere Ți-um în- 
mâna! cârjn pastorală. 


pisroptior, care ne a'ală viața eco- 
nomică de atunci desfăşurându-tna 
sut aripa ocrotiloare 'u Bisericeă. 

Pb, S. Ta ay dar pilde frumoase 
de muncă folositoare şi de fnăl(ă- 





1. P.5.5. Pimee 
Miirapalitul Moldovei, care a pzilai solemniatee 


După o bogală activit, lilerară 
pe tărâmul scricrilor bisericești, P. 
S. Ta eşti chemal a cărnai uccastă 
veche şi renumilă eparhie a Moldo- 
cel, încrisă cu pagini frumoase în 
isloriu Țărei, unde încă din linereţe 
şi în mai multe rânduri Ţi-ai desfă- 
şural munca pentru binele  Bise- 
micei. 

Numele curiosilor domni şi al 
încătaților Arhipăstori ai Moldovei 
suni strâns legale de accesală Epico- 
pie, de unde ai izvorăl muceroase 
documenle de valuavre îsturică pie- 
cum şi cărți bisericeşti de o deose- 
bilă însemnălale, Nu se puorile vila 
activitatea lui Dosofleiii şi Molchise- 
dec care ati închinal neobosila lor 
muncă Bisericii, îmbogălind lilera- 
tura sa. Episcopul Macarie cunos- 
cul sub numele de dascălul Moldovei, 
a împrăştial de la Romun luminile 
pe vremea luă Petru Rares Voevod 
și lot aculo s'a scos la îvcală inte- 
vesante hrisoave domneşti şi  ca- 
iastițu ! breslelor de meseriaşi, crt 
mai vechi în privin(a breslelor din 
țară, întocmi! prin îngrijirea  E- 


toame fapte creştineşii. Sileşte-Te e 
păşi pe uceste căt Dire cuvântate şi 
[ii mereă tsuflețit de duhul blânde- 
tes şi al loleranţei, spre a *mplini 
astfel susemnula P. S. Tale clemare. 


P. S. Ipiscop al Argesului. 

In urma trecere; în o zială maţ [fu 
ricilă a P. Sf. Gherasiu  Timuz, a 
cărui memorie vo vândânea neştear. 
să pe [rumousele maluri ale Argc- 
ului ay marea cinsle de a [i urma- 
şul săi. i 

(u o vie multumire am. înt&rii ale- 
gerea P. S. Tule la scuunul 'Epar- 
hiei de Argeş, încredințându-ŢI du- 
pă vechile duline câriju episconuld 
ca semn al pulevei duhovniceşti. 

(unosc înallele tale  însugiti şi 
râvna ce aj închinat în [folosul Sf. 
Biserici: sun. dar sigur că P.S. la 
vei fi deaparrurca comis de  simţi- 
mdntul de dreptate şi de blândeţe. 
Nu poţi anea o satisfacție mai mare 
de cât aceeu de a cârnrui tocmaŢ 0 
eparchie unde, de  zeuciuti, este o 
munastire ul căreş renume a trecu 
drparte peste hotarele moastre. Suni 


mând'u că acest S!. locuş. în park 
dăvimat de (uc şi de culremure si 
putul refndițu sub doania Mea în 
vechia su strălucire. ca un [ulnic o 
dor strănvoşesce, vrrinic de a fi pă: 
trai şi cinstii din wceneriţie în gene 
ratie. drept senin neperilur ul evla 
viei blânduluy Neayve lusarab şi ca 
0 amintire cădită u îmlemrvieret he 
gatului, 

Regina şi Ext Prurnjtm cu o ne 
mă piniti dragoste şi nălăjduim d 
atunci când No? nu vom may [i în 
mijlocul vostru, urmașii Noştrit si 
vor îndrepta cu dray către acest SI, 
locaş Busurabesc, ca spre simbolul 
de unire între sluva străbunilor fl 
renașterea naţionad, amintindu-i 
de Cei ce au iubii România dia e 
dancul inimet Lor. 

PP. SS. Păriuţi. 

Muţumeesc călduros pentru send 
înentele de credinţă şi bunele urari 
ce Mi le-aţi ardtat cu atâta duioşi 
în cuvâniasile vonstre; ele găsesc tă 
răsunei 7ecunoscălor în inima Mea 

Cu deplină încredere vA  privest 
plecând “n cparhiile Voastre, und 
veți duce asigurarea viului Mei în 
terez şi a dragostei Mele peniru pre 
aţi şi puporeuii Voşirii, fiind bine în 
credinţat că veţi fachina toată râvn 
numai în fulasul mdriret. Biserică 
şi fericirca Idrei, pocdţuind netnce 
taţ pe fiii voşirii sufleteşti sa vieţu 
iască întro unire şi dragoste unu 
cu aftul şi în înălţarea înintilor spri 
jertle cât mai mari spre binele ob 
tesc. 

Din to! sufletul vad urez ant mulţi 





P. S. $, Cutie noul episcop de ATg4 


şi fericiţi: pe somuniie Woasire Digi 
copale. 
M. Sa Regate “fâticită apoT-pe mil 





PALAIUL MIU, uuste se face azi investiltura noului Mitropoiit Primat 


9 — No 8. 


pa m 


NOTELE SĂPTĂMÂNEI 


fiagerea Mitropolit Primat 


si itoanaăaniei 


Învestitura aovilor episcopi 
de Argeş și de Roman 
DISCURSUL M. S. REGELUI 


Murţi, 4 cuvenit, sa electuat al.- 
garcea Niitropolitalui Prima. 

Lu ora 1 sa uficial la Mitropolie 
un Ta-Deutm, de către P. S. S. Arhie- 
re: Sulruniv 'Urăloveabnul. 





A asistat întregul Sinod: şi A. â 


nistru al aultetor. 

Lu orele, 1. P. S. Sa Mitropolitul 
Moldovei deschide şedinţa Marelui 
Coleniu. 

i. i». Ș. Sa dă cilire articolului ca 
prevede formalităţile votărei. 
Apoi răi pe vănd, sunt chemati 
[a rat mrambrii Sivodigsuj. ai Cati 
teriului si d-nii srbaluoat şi deputaţi. 

1 VP 5. Ș. Mitropolitul Aluidovet 
pturlutuă ales pe VP. S. Sa fpiseopul 
Canon ra Mitropulii. Prituat. 

L. PP. $. 5. Conon rusteşle apoi 
Tari fvrutumusă cuvântare, pe care 
pLnivjesul” cctidhiau a publicat. 

După aceea toți cei prezenţi ai 
intrat în Sata Futatulut Mitrapali- 
tai une va sersil sampanie si ude 
Sat ținut ai mail cuvântări. 

Învestituma Ttmattutui perlat se face 
astăzi. cu ua faut dmesebit, 


re 





P. 5.40: "Cosmalleniae 
noul episcop! cit: Moeen 


Cu un cerenusniat deombit s'a fă. 
cut Duminică,  ivastatara  nouitoz 
Episcopi de'Momuan:și Argeg, alesi de 
marele Colegiu în-sodiata de in 4 
Februurio, 

Obicinuitul serriciă divin do Du- 
minică dea Sfiteonpotie a avut carar- 
teruil unei -ademărate sărbători bine 
ricești. 

Solenanitatea inxestiteral 

In sala Tronului e amare anuiţimo 
de inviluţă,. reprezentanţi ai austori- 
tăţilor civite şi bisericesti întâmpină 
pe uvuii Episcopi ateși cari pzeae 
dând binecuvântazw 3a 1pâi. 

La orele 15 şi 49 miduse. sosind ia 
Palatul Regal A 8. 8 Principele 
Ferdinand. garda a dat onorurile ia- 
touânid Inmnul Begai In sala Yry- 
nului, în timpul acesta se aştenta 
intrarca Suverananiut. 

La cvele 12 prrcia, d general Ma- 
vrocordat anuntă intrarea în sală 
a MN. S$. Regelui. Suveranul soseşte 
însolit de A S BB. Principele Forâi 
vand şi de d-nii aghiotanţi regali col 
Gracoshi şi Berindei, 


M. S. Progele gi Prinrcipela moşie 
Dilor se urcă pe iron iar d-uil 
cutonați Gragosăi si Berindei tree 


îm anticamera în care se alla notă 
pe P. S. S. Episcopul Theodosie A- 
tanasie, ai Romanului. 

discursul MI. S. Negelui 

In tăcerea caro domnea în sala 
Tionuiui, M. S. tegcle cu slus ture, 
u ţinut apoi unitara strălucită 
cuvântare » 


UNM'EIS 


P. $. Episcop at Romunutui, 

Ales de Sf. Sinod şi a: reprezin- 
tanţii naţiunit episcop ul epurchiel 
de Romar, cu încredere Ți-um. tn- 
mâna! cdrjn pastorald. 





SU, TITERAN 


pisropilor, care ne arată viaţa eco- 
nomică de atuncă desfAşurăându-tn 
sui aripa ocrotitoare au Bisericej. 

p. $. Te 4 dar pilde frumoase 
de fnătță- 


de muncă folositoare şi 





1 P.9.%5 Pimee 


Sliivrapolitat 


care emiiilai solenmilalee 


ANNA O O A RO OA NAN IN NE RIIR N NAN NN NL 0 ANN NR 


După o: Sega aclivitai. iilcrară 
pe tărâma scrierilor bisericesti, P. 
S. Ta eşti chemai a cdi ccrastă 
zeche şi renaemild eparhir a fluldo- 
ec!, încrisă cu pagini frumuaa. în 
isloriu Țărei, unde incă Ain linvtețe 
şi în mai mulie râvduri Ţi-ai desfă- 


purai munca pentru binele  Bise- 
mice. 
Numzile cmrieşilor dvi şi al 


Anvdiațiler  Arhipdstori mi Muldovel 
suni sirdns legate de eortald Lpico- 
pie, de unde asi iztvardi muurroase 
docuimnenie de malsare istorică pre- 
cum și cărți bisericești de o deose- 
Siza însemadtale Nu se porrle uita 
activitatea lui Dasațieiii și Mrlchise. 
dec care aîi închinai veohosita lor 
muncă Bisericii. îmbogiținul lilera- 
tura sa. Episcopul Macutiv cunos- 
cut sub numele Ale dascălul Mluliovel, 
a împrăstial de la Romurn luminte 
pe vtemeu luă Petru Rar;  Vuevoa 
şi tot aculo za scos le îuvrală înte- 
Tesânte hrisoave domneşti şi ca- 
iastițu î breslelor de mesrriași, cr 
mai serii în privința brostelar din 
țeră. intari! prin tagrițirea E: 


tome fapte: crețiineşii. Silegie-Te e 
păşi pe ucezte căi bine cunâninie și 
[ii aere însufiețit de duhul bâmade- 
ței şi ai ioleranței, sp'e a tmplini 
esriel insemnata P.S. Tale cizemare,. 


P. S. Episcop al Argesului. 

In urina treterej în o vială maf fe. 
ricită a P. Sf. Gherasim. Tim, e 
cărui memorie ra râmâncu negtear. 
să pe frumouusele maluri ale drac 
șului ay mureau cinste de a [i urma- 
şul săă. 

Cu g vie mulțremire om înt4zit ale- 
gerra P. S. Tule la scaunul Epar- 
hiei de Aryovy, încredințândlu-Ţi du- 
pă techile dutine rârju episcopald 
ca semn al puleeeg dtehovniceşl. 

Cunosc înnllele tale însuși 
râvnu ce ai închinal în folosul Sf. 
Biserici: suni dar sigur că P. 5. Ta 
vei fi deapurirea comius de simţi- 
mântui de dreptate şi de bdlândeţe, 
Na poți aven o satisfacție mai mare 
de căl acemu de a cârmmui tacmOj 0 
eparchie une, de vencuri, exte 9 
monastire ai -căreţ renunte a trecu 
departe peste hotarele  rattre. Suni 





luni. 20 Vetruarie 4012 





mândru că acest Si. iorug. în parle 
dăriinat de țuc şi de ciitresuure su 
putul refndița sub domnia ifea în 
vecliia su strălucire. ca un [ulnie o 
dor strămozese, vrednic de a [i pă: 
trai şi cinstit din eneriiție în gene 
vație, drept semn ncpetitur al eva 
giei blânduluy Neunue fliasarab şi ca 
0 umântire cădită a tntereiereţ Re 
gatului, ; 

Regina şi Fă înroonjtm cu o ne 
mărginită draguste şi nddăjduim ci 
afuiri când Noi nu vom may fi 4 
mijlorul vostru, urmașii Noştrăt si 
vor îndrepta cu drag câtre acest Si. 
locaş Basarabesce, ca spre simbol 
de unăre între slana străbunilor şi 
7enaşierea naţionud, amintindu-ji 
de Ce ce aă inbii Roemduia din « 
dancul inimei Lor, 


PP, SS. Părinţi. 

Muţumese cdidurua pentru sea 
mentele de ctedinţă şi bunele ură 
ce Mi le-aţi ardlat cu atâta duioşi 
fn cuvânidrile voastre; ele găsesc 
răzunei tccunoscâlor în inima Met 

Cu deplină încredere văd privea 
plecând În cparthiile Voastre, und 
veți duce asigurarea viului Mei în 
tere: şi a dragostei Mele pentru pre 
oți şi poporenii Voştră, fiind bine în 
credințat că veţi fachina toată râvni 
numai în fulosui măriret Bizericd 
şi lericirca Ţdrei, pondţuind neince 
tai pe [ii; voştri sufleteşti sa viejv 
îască întro unire şi dragoste unu 
cu altui şi în Indlțarea inimilor spn 
jertie cdi mai mart spre binele ob; 
iesc. 

Din to! suflet văd urez ani mul 


- 





PALATUL BEGA. u 


tie 


sea fuce 


azi învestitura noului Mitropolit Print 


Luni, 20 tebruaric, 1912. 





alesi, strângând mâna înalţilor Pre= 
aţi. după care Suveranul şi Princi= 
pele NMoşteniter părăsesc sala tronu- 
lui. 

Asistenţa se îndreptează spre eşi- 
re şi nouii episcopi în mantiile epis- 
copale pășesc spre eşire și se urcă în 
trăsuri formându-se cortegiul, în a 
teiasi ordine ca la sosirea la Palat. 

Clopotele de !a toate bisericile în- 
cep să sune, compania din curtea 
palatului dă onorurile și cortegiul'se 
pune în mişcare, i 

In faţa palatului şi pe tot parcura 
sul până la Mitropolie un public i- 
mens saluta pe nouii episcopi aleşi. 

'A urmat apoi o recepţie la Mitro- 
polie unde au mai vorbit d. ministru 
Arion, L. P. S. S. Mitropolitul Mol- 
dovei şi nouii episcopi. 


DIN ALE MUȘTELOR 


— Intâiul Raport — 

In general mușşiele aşa nervoase 
cum sunat, ca şi oamenii nostrii de 
astăzi, picrd foarte mult timp fără 
tolos, zburând de colo până culo fă- 
ră nici un rost; oprindu-se doar nu- 
n:ai când din întâmplare sau din po- 
runcă pe câte o santinelă postată de 
către vre-un muritor oare care spre 
a sta la sfat. - 

Așa ceva li se întâmplă și li se în- 
lesnesc ler mai adesea, de către sfa- 
tul orășănesc, găsind logic şi în dea- 
juns de justificat de a nu le lipsi de 
un loc de întâlnire atât de plăcut; 
de unde, în interesu cauzei, şi ca cet 
mai activi şi zeloşi propagatori, duo 
şi respândese pe acolo pe unde ajung 
numai viața şi sănătatea ajutând şi 

"secu udând fără pregel consiliul de i» 
gicnă publică. 

Aşa sa întâmplat într'una din zi- 

„ele de vară; chiar pe unul din tro- 
tuavele din centrul orașului; dacă 

_Bucumva.va fi fost mai, mai în iața 
afulului orăşănese; unde acele bâzâi- 
toare 'şi-ai aflat locul de întâlnire, 
lăsăudu-se prezidate de una din su- 

| perioarele lor, care de cum se aşeză 
po loc, îucepu a intreba: pe una din 
cele -presente: 

=— EI ce veste, de unde vii şi ce al 
văzut? 

= Vin de la o cucoană mare, care 
„sub motiv că trebuia să iasă, fiindcă 
avea câteva amplete de făcut; cu toa- 
te că avea mai multă nevoie de a se 
întâtni cu iubitul d-sale, a dat două 
palme feciorului din casă, fiindcă 
vizitiul nu a tras la scară, precis la 
ora poruncită. i 

— Şi apob 

— Sa urcat în trăsură poruncinăd 
să o ducă la unul dintre marile 
noaslre magazine de-mode, de unde 
după câteva minute a eşit foarte 
contrariată. De acolo a mers la un 
dantist şi încă în vre-o două locuri 
până ce sa oprit şi a intrat la una 
din băcăniile alese; unde, printre al- 
te târgueli, pe care-nu le-a văzut şi 





nici. cercetat, a puruncit să "i trimi- . 


tă şi nişte brânză de burduf în care 
împuiase suratele noastre ca în luna 
lui cuptor. 

— Și de acolo? 

— De acolo, i-a 'mi pare să se va fi 
dus acasă, și ei am. venit aci la as- 
cultare. 

Abia că aceasta sfârşi vorba, şi 
iată că aita ia cuvântul: 

-— Astea ca astea, să vă spun eu 
cele ce ai urmat şi sa întâmplat 
după plecarea cucoanei. 

— Spune. 

— Feciorul păhnuit, necăjit și a- 
mărât în pivniţă a intrat, un coșuleţ 
cu câteva sticle de vin a încărcat, 
pa celelalte slugi in sufragerie a adu- 
nat, la băut sati dedat şi de aci ţinte 
judecată şi osândă pe stăpâni. 

— Ei, și ce ziceau? 

— L-a spuneau, că 's nedrepţi, răi 
la inimă tiran!, cartotori şi prea des- 
frânaţi, că se ceartă, ca nişte ţigani, 
nau nici lege nici .obraz, vecinic bat 
din picior la cei ce sunt. supușii lor, 
zbiară, ţipă, ocărăsc. zi şi noapte “i 
neciistesc. ? 


“de ani, când ea va, 


UNIVERSUL LIFERAR 


DTOAPTIEA. IN PARIS 
(SCRISOARE) 
Pe pietele-i monumentale și pe minuni de bulevarde 
Pavisul e o feerie ce până 'o zori de ziuă arde. 
Noaptea i-o ploaie de lumină în care scumpele toalete 


fosnesc lăsând în urma lor un trist parfum 


e vialele, 


e-un nesfârşit şir de madone pe care-un văl până 'n pământ 
așterne-o umbră ca de vis şi ntipărește-unu zăâmbel sfânt, 
un şir de chipuri visăloare cum nu sunt nicăeri pe lume, 


cu ochi adânci, plini de durere, 


făcuți parcă pe plâns anume. 


Splendoarea vremurilor moarte și poezia se îmbină, 
fâcând din falnica cetate un templu 'n care se închină 
acei ce vin vrând să cunoască povestea 'ntreagă-a omenireă 
sai să citească 'n bronz-şi 'n piatră poemul sfânt al desrobireă. 
in mișcâtoarele talazuri de oameni ce mereii tol curg, 
ai so întâlneşti, poale, pe Venus, care-a eşit din Luremburg, 
fiindcă ştiindu-se frumoasă și vrând ca ochii tâi s'o vadă, 
şi-a aruncat o draperie pe umeri şi-a eșit pe stradă. 
De-a: rătău: ceaşuri de-a rândul, fără de scop, cu pasu 'ncet, 
te vei simţi mai inspira ca cel mai genital poe! 
ce şi-a cânta! vreodată dorul, şi ne'ncetat legându-ți ochii 
acum de un buchet de flori, acum de cutele-unei rochii 
ce-ascund conturul unei statui, țe vei opri ades din mers, 
ca dintro şoaplă de iubire să faci sfârșitul unui vers. 
Lumina viața strălucită pe care marele Paris 
o risipește pretutindeni, îl urmăreşte chiar în vis 
pe 'nstrâinatul ce, venind, şi-a luat cu el sufletu 'ntreg. 
Poeți flămânzi şi fără ghete.—amanţi ai artei—îşi aleg 
o arâtare care trece, si minunatelor dantele 
închină-o odă, toată numai comori de cântece şi stele, 


ori fericiți, visând, admiră, pri 
muiticolora feerie, Parisul sple 


Gpeăipiai recilor mansarde 
id 
L.A 


care arde. 


Parisul nare nici lumină, nare nici flori şi nică femei 
pentru acei car-venil fără a-şi lua sufletul cu eă. 
Bi merg afară din oraş,—'n pacea noptii 'ntunecale 


şi-ascultă glasul amintirei,. 


Posomorâtele palate 
își profilează 'n întunerec contururi vagi și infinite, 
iar pe sub poduri, Sena tristă şi-alungă apele-obosite, 


plânyând pe cei cari veniră cu hotărirea ? 
şi carl-apoi plecară capul, înțelegând că se vor stinge. 


e a învinge 


M. Negru 





— Și cum sa sfârșit? 

—S'ar fi sfîrşit poateirăti, dacă spă- 
lătoreasa nu ar fi prins a le spune— 
că “i rău cu rău, dar mai răi fără 
răi, că ce sar face cl dacă nu ar fi 
stăpânii şi altele cam de felul aces 
tora; când, iată că suna clopotelul 
care '[ risipi ca pe puii de potârni- 
che, iar eu mă strecurai cu jupânea- 
sa din casă în buduaru cuconiţel, 
care de cum o zări zise: 

— Tinco, ai dus aseară lui Costi- 
că biletu? 

— L'am dus cuconiţă. 

— Atunci cum se face de nu am 
putut da cu mâna de el, şi barem 
dacă laşi fi găsit aci, e aproape ora 
dejunulul. 

— La club aţi întrebat, a fi încă 
la cărţi. 

— Nam mai avut vreme, dar as- 
cultă, dacă va veni, după masă să 
"1 pofetești aci; având grije să 'i pici 
din această sticluţă cel mult tref pi- 
cături, chiar dacă sar întâmpla să 
fie şi d-nu la masă, ai înţeles? 

— Da cuconiţă am înţeles. 

— Bine, acum dute de vezi să fie 
masa gata, înștiințându-mă îndată 
ce-o veni Costică. 

— Şi cu aceasta sa sfârşit? 

— Nu, fiindcă curioasă din fire 
cum sunt, am rămas locului spre a 
vedea ce are să mai facă cucoana. 
Cât şi ce are să se petreacă cu acel 
Costică. 

— Şi ce-aj văzut mă rog? 

— Mare lucru nu, doar de îndată 
ce-a rămas singură, a început a se 
desbrăca până ce a rămas în cămașa 
lui Adam; “ţi era mai mare mila s'o 
îi văzut, rămăsese numai pielea şi 
osu de dânsa, după ce se despărţise 
de umpluturile care “i 
pul până la pulpă, piept şi cap. 

— Bre, da bine i-ai luat seama, 'şi 
cea mai făcut? 


— A stat puţin pe“canapea şi apoi . 


a turnat întrun vas mare diferite 


ape parfumate, în care după ce muia . 
„însă. nu ar fi intervenit un grăsun 


buretele a început a'şi freca pielea 
până -ce şe făcuse roşie ca.coaja.- ra: 
cului; iar după altă mică odihnă 
'şi-a refăcut corpu, coafura şi toale- 
ta până la cel mai elegant penioar, 
de credeai că “i o copilă de douăzeci 
fi având pesle 
cincizeci, de mult; şi tot privindu-ze 
în oglindă iată că se deschide usea 


rotunjea tru- - 


„Sigur tu suzrată nu ai fi 
„complecta, din moment ce 'ţi-ai luat 


şi intră jupâneasa, pe care de cum 
o zări o şi întrebă: 

— A venit 'Costică? 

— Da a venit stă de vorbă cu d-nu 
în “salon, şi dacă cuconiţa porunceş- 
te, poate poiti la masă, fiind gata. 

— Bine, și să nu iuți de cafea, pe 
care după cum ţi-am spus ai să i-o 
serveşti aci. 

— Mai este? 

—— Cum nu, căci după aproape do- 
uă ore, iată că intră doritul Costică, 
urmat de jupâneasa din casă, care 
după ce puse cafeaua pe o măsuţă 
eși; în care clipă intră pe altă use 
cucoana pe care luând-o de talie în- 
cepu a't săruta mâinile spuindu-i: 

— Te ador! 

— Nu prea te cred Costică dragă, 
din moment ce de atâtea zile nu ne- 
am văzut; da, văd că încă nu al băut 
cafeaua, ţine ţi-o dau eii pentru ca 
să “ţi pară şi mat bună. 

— Ii mulţumeşc, mai al însă pu- 
țină răbdare, vezi bine cât sunt de 
mâhnit, 

— Ce este, ce sa mal întâmplat. 

—- Gena, iar m'a încurcat :cu peste 
una mie lei la club, şi unde mai pui 
pe imbecilii ceia de furnizori cărora 
de atâta timp nu le-am mai dat nici 
o rată, și 'mi mai impuţi că nu ne- 
am văzut! 

— Da bine dragă Costică nu "ţi am 
dat la zintâi două mii de lei, când 
astăzi  d'abia suntem în zece ale 
ei ; tu o să mă ruinezi, dar nurţi bej 
cafeaua că se răceşte, haide bea-o, 
şi apoi om vedea cum o să rezolvăm 
şi această chestiune. 

— In sfârst a băut-o? 

— De chiii de vai, 'mi închipui că 
o va fi băut-o pârlitul :desfrânat; eii 
însă mi-am făcut vânt pe gaura uşii 
ca să vin aci la raport; pe care de 
putut al 
drumul încoa,  mulţumindu-te cu 
crâmpeiul de vorbe ce spuseşi. 

Sar mai fi produs şi altele, dacă 


oare „care, care cu râtul lui a găsit 
de cuviinţă să alunge pe bietele muş- 
te de la îndatoririle lor; din care 


„cauză losue se înţelege, că a rămas 


timpului şi împrejurărilor să ne pro- 
cure pe al duilea raport. poate şi 
mai interesant. 


G. A. Tacid 


a 
e. 


NO. 8. = 





Toate trec, pe lumea asta...” 


de Mihail Negru 





Pe vremuri, când drumul de fier 
nu dădea omului putinţa să stră- 
bată pământul cu uşurinţa de as 
tăzi, marii neguţătovi europeni se 
duceaă în Orient la anumite răstim- 
puri spre a-şi cumpăra cele de tre- 
buinţă. 

in una din aceste călătorii de a- 
provizionare cu marfă. unul din 
mari! noştrii neguţăuori, care se du- 
cea regulat la fiecare doui ani la 


" Stambul, văzu la Sadim Mustata un 


iapt care-l umplu de durere. 
Bătrânul Sadim Mustafa, unul din 
cei mai bogaţi meguţători şi furni- 
zorul multor neguţători europeni, 
bătea fără nici un pic de milă pe 
unul din sclavii săi, Nezim. 
Vergile cădeau des pe spinarea 
însângerată a nenoroditulul, care, 


tremurând de durere, nu spunea 
totuşi o singură vorbă, nu scotea 


nici un singur gemăt. 

Această  neomenoasă purtare a 
lui Sadim Mustafa umplu de in- 
digname pe  neguţătorul european, 
tânăr cu vederi înaintate şi respea 
tuos faţă de drepurile individului. 

Vrând să scape pe  nenerocitul 
Nezim de  barbarul tratament la 
care-l supunea stăpânul săi. îl în- 
trebă pe acesia din usmă dacă nu 
vrea, să-i vândă lui pe sclavul eare 
acum, zdrobi! în bătae, zăcea întins 
ta pământ. i 

— ȚI- vând, răspunse bogaiui şi 
bătrânul Sadim Mustafa. 

i vând pe cincisprezece galbeni, 
deşi eu l-am plătit cu douăzeci. 

Ridică-te,  nemernicule, strigă el 
apoi către Neziun, Ridhcă-te şi mergi 
după noul tău stăpân.: 

La aceste cuvint, Nezim se repezi 
la picioarele iul Sadin: Musafa, săl- 
batecul săi stăpân și sărutându-i-le, 
sărutându=i încălţămiâtea, îl Hugă 
să nu-l vândă ci să se milostivească 
să-l ţină în slujba sa. 

—  lartă-mi nemernicia, zie 
dar nu mă goni de lângă tine. 

Europeamul veni lângă el, privin- 


e, 


„du-l minat. 


— Vreau să te scap de bătăi. îi 
spuse acesta. Venind după mine nu 
vei mai fi sclav ci un om liber. 

Ce te tace să unu prirmeşti?... 

Sclavul Nezim stătr câtva timp 
pe gânduri apoi răspunse : 

— Nu cred ca oamenii să tră- 
iască bine într'o lume unde se dă 
sclavilor libertatea fără ca ei so fi 
cerut sau să-i fi înţeles treuinţa. 

Şi apol, mie mi-a fost da: să fii 
ceea ce sunt. 

Oamenii sunt neputincioşi în faţa 
degtinuilui : ă 

Starea mea de asă-zi nu-i ceva 
(de care să mă plâng. Ştiu c'are să 
treacă ea şi asta, cum trec toate pe 
kume. 

Cine an fi putut răspunde ceva 
ja aceste cuvinte 'ale sclavului 7... 

Neguţătorul europeae nu-i putu 
răspunde nimic, şi, minunându-se 
de ciudăţenia unor oameni, își cătă 
de treabă. 

* 

Au tireaut, 
and 

Peste tot docul, oamenii şi-aiă 
trăit înainte viaţa, fiecare frămân- 
tându-se să înfrângă  împrejuările 
şi scrisa şi căzând învins în cele din 
urmă. 

Aceeași goană pentru bucala de 
Pâine, peste toată întinderea  pă- 
mântului, acelaş vârtej nebun care 
duce totdeauna spre necunoscut 
şi apoi sfârşeşte la o groapă. 

După trecerea celor doui saii trei 
anii, neguţătorul nostru european 
se duse din noii la Stambul pentu 
o nouă provizie de marfă. 

Merse pe uliţi p: care le cunoștaaș 
pe lângă case de care şi-aducea ai 
minte, căutână prăvălia unde ma! 
fusese. : 


poate, doui sai trei 


Orientale», 
«Biblioteca 


« Povestiri 
curând în 


" Din volumul 
care va apar: in 
pentiti taţi» 





Lani, 3U t'ebruaric, 1912. 


Do a i tii a ai O O ea ani 


atest. strângând mâna tnalţilor Pre 
taţi. după care Suveranul şi Princi- 
pele Moștenitor părăsesc sala tronu- 
Mi. 


Asistenţa se îndreptează spre eşi- 


ve şi nouii episcopi în mantiile episn 
copale pășesc spre eşire şi se urcă în 
trăsuri formându-se cortegiul, în aa 
veia+i ordine ca la sosirea la Palat. 

Clopotele de la toate bisericile în- 
cep să sune, compania din curiea 
palatului dă onorurile şi cortegiul se 
pune in mişcare. 

în faţa palatului şi pe tot parcure 
sul până la Mitropolia un public î- 
mens saluta pe nouii episcopi aleşi, 
“A urmat apol o recepţie la Mitro- 
potie unde au mai vorbit d. ministru 
Arion, |. P. S. S. Mitropolitul Mol- 
dovei şi nouil episcopi. 
——— 


DIN ALE MUȘTELOA 


— Intâiul Raport — 


In general muşiele aşa nervoase 
cum Sunt, ca şi camenii nogtrii de 
astăzi, pierd foarte mult timp fără 
folos, zburând de colo până culo fâ- 
mă nici un rost; oprindu-se doar nu= 
n:ai când din întâmplare sau din po- 
runcă pe câte o santinelă postată de 
către vre-un muritor oare care spre 
a sta la sfat, za 

Aşa ceva li se întâmplă şi li se în- 
lesncse ler mal adesea, de către sfa- 
tul orăsănese, găsind logic şi în dea- 
juns ae justificat de a nu te lipsi de 
un lac de întâlnire atât de plăcut; 
de unde, în interesu cauzei, şi ca cet 
mai activi şi zeloşi propagatori, duo 
şi vespândesc pe acolo pe unde ajung 
numai viaţa şi sănătatea ajutând şi 
secuudând fără pregel consiliul de îe 
gicnă publică. 

Aşa sa întâmplat întruna din zi- 
lele de vară; chiar pe unul din tro- 
tuarele din centrul oraşului; dacă 
nu cumva va fi fost mai, mai in fața 
sfiulului orăşănese; unde acele pâzâi- 
toare “şi-a aflat locul de întâlnire, 
iisindu-se prezidate de una din su- 
peviourele lur, care de cum se aşeză 
pe lue, începu a întreba: pe una din 
cele presente; : 

-— EI ce veste, de unde vii şi ce ai 
văzul? 

=— Vin de ta o cucoană mare, care 
sub motiv că trebuia să iasă, fiindcă 
avea câteva ampieie de făcut; cu toa- 
te că avea mai multă nevoie de a se 
întălai cu iubitul d-sale, a dat două 
palme feciorului din casă, fiindcă 
vizitiul nu a tras la seară, precis la 
ora poruncită. i 

— Şi apui? 

— Sa urcat în trăsură poruncind 
să e ducă la vnul dintre marile 
noastre magazine de mode, de unde 
după câteva ininute a eşit foarte 
contrariată. De acolo a mers la un 
dantist şi incă în vre-o două locuri 
până ce sa oprit şi a intrat la una 
din băcăniile alese; unde, printre al- 
te tărgueli, pe care nu le-a văzut şi 





nici cercetat, a puruncii să "1 trimi- | 


tă şi nişte brânză de burdui în care 
împuiase suratele noastre ca în luna 
iui cuptor, 

— Şi de acoio? 

— De agalo, i-a 'mi pare să se va fi 
dus acasă, şi eii an venit aci la as- 
cultare. 

Abia că aceasta sfârşi vorba, şi 
iată că alta ia cuvântul: 

— Astea ca astea, să vă spun eu 
cele ce aii urmat şi sa întâmplat 
după plecarea cucoanei. 

— Spune. 

--- Feciorul pălmuit, necăţit şi a- 
mărât în pirniţă a intrat, un cosuleţ 
cu câteva sticle de vin a încărcat, 
p2 celelalte slugi în sufragerie a adu- 
nat, la băut saii dedat şi de ari ţinte 
judecată şi osândă pe stăpâni. 

— Ei, și ce ziceait? 

— I-a spuneai, că 's nedrepţi, răi 
la inimă tirani, cartofori şi prea des- 
frânaţi, că se ceartă ca nişte ţigani, 
n'a nici lege nici obraz, vecinic bat 
din picivr la cei ce sunt supusii lor, 
zbiară, ţipă, ocărăse, zi și noapte i 
naciusteac. i 


“de ani, rând ea va 


UNMVERSUL LITERAR 


NOAPTEA, IT PARIS 
(SCRISOARE) 
Pe piețele-i monumentale și pe minună de bulevarde 
Parisul e o feerie ce până 'o zori de ziuă arde. 
Noaptea i-e ploaie de lumiână în care scumpele toalete 


foşnesc lăsând în urma lor an trist parfum 


e violete, 


e-un nesfârșit şir de madone pe care-un văl până n pământ 
așterne-o umbri ca de vis şi ntipărește-uu zâmbel sfânt, 
un şir de chipuri visătoare cum nu sunt nicăeri pe lume, 


cu ochi adânci, plini de durere, 


făcuți parcă pe plâns anume. 


Splendoarea vremurilor moarte și poezia se îmbină, 
fâcând din falnica cetate un templu 'n care se închină 
acei ce vin vrând să cunoască povestea 'ntreagd-a omenirei 
sai să citească 'n bronz şi n piatră poemul sfânt al desrobirei. 
in mişcăloareie talazuri de oameni ce mereii tot curg, 
ai s'o întâlneşti, poale, pe Venus, care-a eşit din Luzemburg, 
fiindcă ştiindu-se frumoasă și vrând ca ochii tăi so vadă, 
şi-a aruncat o draperie pe umeri şi-a eșit pe stradă. 
De-ai rătâc: ceasuri de-a rândul, fără de scop, cu pasu 'ncet, 
te vei simți mai inspirat ca cel mai genial poet 
ce şi-a cânta! vreodată dorul, şi nencetat legându-ți ochii 
acum de un buchei de flori, acum de cutele-umnei rochii 
ce-ascund conturul unei statui. țe vei opri ades din mers, 
ca dintro şoaplă de iubire să facă sfârșitul unui vers. 
Lumina viața strălucită pe care marele Paris 
0 risipește pretutindeni, îl urmăreşte chiar în vis 
pe 'nstrăinatul ce, venind, și-a luat cu el sufletu 'ntreg. 
Poeti flămânzi şi fără ghete—amanţi ai artei—fși aleg 
9 arătare care trece, şi minumnatelor. dantele 
închină-o odă, toală numai comori de cântece şi stele, 
ori fericiți, visând, admiră, prin geamul recilor mansarde 
multicolora feerie, Parisul sple 4 ad care arde. 


Parisul nare nici lumină, nare nici flori şi nici femei 
pentru acei caru-venit fără a-şi lua sufletul cu eă. 
Ei merg afară din oraş,—'n pacea nopţii 'ntunecale 


şi-ascultă glasul amintirei. 


Posomordâtele palate 
își profilează 'n întunerec contururi vagi şi infinite, 
iar pe sub poduri, Sena tristă şi-alungă apele-obosite, 
plângând pe ce! cari veniră cu holărirea de a învinge 


şi cark-apoi plecară capul, înțelegând că se vor stinge. 


AI. Negru 


a e ord eee pa attta 


— Şi cum sa stârşit? 

—S'ar fi Sfirşit poate răii, dacă spă- 
lătoreasa nu ar fi prins a le spute— 
că “i răi cu răi, dar mal rău fără 
răi, că ce sar face ef dacă nu ar fi 
stăpânii şi altele cam de fclul acas 
tora; câna, iată că suna clopoţelul 
care "| risipi ca pe puii de potârni- 
che, iar eă mă strecurat cu jupânea- 
sa din casă în buduaru cuconitei, 
care fe cum o 7ări zise: 

— Tinco, ai dus aseară lui Costi- 
că biletu? 

— l-am dus cuconiță. 

-— Atunci rum se face de nu am 
putut da cu mâna de el, şi barem 
dacă lași fi găsit aci, e aproape ora 
dejunului. 

— La club aţi întrebat, a fi încă 
la cărţi. 

— Nam mai avut vreme, dar as- 
cultă, dacă va veni, după masă să 
"1 pofetești aci; având grije să "1 pici 
din această sticluţă cel mult trer pi- 
cături, chiar dacă sar întâmpla să 
fie şi d-na la masă, ai înţeles? 

— Da cuconiţă am înţeles. 

— Bine, acum dute de vezi să fie 
masa gata, înștiințăndu-nă îndată 
ce-o veni Costică. 

— Şi cu aceasta sa sfârşit? 

— Nu, fiindcă curioasă din fire 
cum sunt, am rămas locului spre a 
vedea ce are să mai facă cucoana. 
Cât şi ce are să se peireacă ru acel 
Costică. 

— Şi ce-ai văzut mă rog? 

— Mare lucru nu, doar de îndată 
ce-a rămas singură, a începul a se 
desbrăca până ce a rămas în cămașa 
lui Adam; "ţi era mai mare mila. so 


„îi văzut, rămăsese numai pielea şi 


osu de dânsa, după ce se despărțţise 
de umplaturile care “i 
pul până la pulpă, piept şi cap. 

—- Bre, da bine i-ai luat scama, şi 
cea mai făcut? 

— A stat puţin pe*canapea şi apri 
a turnat întrun vas mare diferite 


ape pariurmate. in care după ce muia | 
„însă. nu ar fi intervenit un grăsun 


buretele a început a'şi freca pielea 
până ce se făcuse roşie cu coaja ra- 
cului; iar după altă mică odihnă 
"şi-a refăcut corpu, coafura şi toale- 
ta până la cel mai elegant penioar, 
du credeai că “i v copilă de douăzeci 
Îi având poezie 
cinrizc!, de mult; şi tot privindu-se 
în oglindă iată că se deselide seu 


rotunjea tru- - 


şi intră jupâneasa, pe care de cum 
o zări o şi întrebă: 

— A venit Costică? 

— Da a venit stă de vorbă cu d-nu 
în salon, și dacă cuconiţa porunceș- 
te, poate pofti la masă, fiind gata, 

-— Bine, şi să nu iuți de calea, pe 
care după cum ţi-am spus al să i-o 
serveşti aci, 

== Mai este? 


— Cum nu, căci după aproape do- 


uă ore, iată că intră doritul Costică, 
urmat de jupâneasa din casă, care 
după ce puse cafeaua pe o măsuţă 
eşi; în care clipă intră pe altă ușe 
cucoana pe care luând-a de talie în- 
cepu a't săruta mâinile spuindu-i: 

— Te ador! 

— Nu prea te cred Costică dragă, 
din moment ce de atâtea zile nu ne- 
am văzut; da, văd că încă nu ai băut 
cafeaua, ţine ţi-o dai ei pentru ca 
să “ți pară și mai bună. 

— Ii mulţumesc, mai al însă pu- 
țină răbdare, vezi bine cât sunt de 
mâhnit. 

— Ce este, ce sa mat întâmplat. 

— Gena, iar m'a încurcat cu peste 
una mie lei la club, și unde mal pui 
pe imbecilij ceia de furnizori cărora 
de atâta timp nu le-am mai dat nici 
o rată, şi 'mi mai impuţi că nu ne- 
am văzut! 

—- Da bine dragă Costică nu 'ţi am 
dat la zintâi două mii de lei, când 
astăzi  d'abia suntera în zece ale 
ei; tu o să mă ruinezi, dar nurţi bei 
cafeaua că se răceşte, haide bea-o, 
şi apoi om vedea cum 0 să rezolvăm 
şi această chestiune. 

— In sfârst a băui-o? 

— De chiu de vai, 'mi închipui că 
o va fi băut-o pârlitul desfrânat; ei 
insă mi-am făcut vânt pe gaura uşii 
ca să vin aci la raport; pe care de 
sigur tu surată nu ai fi putut al 
cemplecta. din moment ce ţi-ai luat 
drumul încoa,  mulţumindu-te cu 
crâmpeiul de vorbe ce spuseşi, 

Sar mai fi produs și altele, dacă 


oare care, care cu râtul lui a găsit 
de cuviinţă să alunge pe bietele muş- 
te. de la îndaturirile lvr; din care 
cauză lesto se înţelege. că a rămas 
timpului şi îhpvejurărilur să ne pro- 
cuve pi a] doilea rapit. poate şi 


iai borsa 


G. A. Tacid 


nu dădea omului 


NO. 8. — 





Toate teae, pe lumea asta... 


de Mihail Negru 
Pe vremuri, când drumul de. fier 
putinţa să stră- 
bată pământul cu ușurința de as- 
dăzi, marii neguţătoii europeni se 


" Quceaă în Orient la anumite răstim- 


puri spre a-şi cumpăra cele de ire- 
bninţă. 

In una din aceste călătorii de a- 
provizionare ou marfă. unul din 
marit noştrii neguțăioră, care se du- 
cea regulat la ftecare Qoul ani ia 
Stambul, văzu a Sadini Mustata un 
fapt care-l umplu de durere. 

Bătrânul Sadim Mustafa, unul din 
cei mai bogaţi meguţători şi furni- 
zorul multor neguţători europeni, 


bătea fără nici un pic de milă pe 
unul din sclavii săi, Nezim. 
Vergile cădeaii des pe spinarea 


însângerată a nenorocituluţi, -care, 


tremurând de durere, nu spunea 
totuşi 'a singură vorbă, nu scotea 
nic un singur gemăt. i 

Această  neomenoasă purtare a 
iui Sadim Mustafa umplu de in- 
dignane pe  neguţătorul 2itropean, 


tânăr cu vederi înaintate şi rsspeo 
tuos faţă de drepurile individului. 

Vrând să ecape pe nenciocitul 
Nezim de barbarul tratament la 
care-l supunea stăpânul săi, îi în- 
trebă pe acesta din uzmă dacă nu 
vrea să-i vândă lui pu sclavul care 
acum, zdrobit în bătae, zăcea întins 
ta pământ. 

— ŢII vând, răspunse bogaiui şi 
bătrânut Sadim Mustafa. 

Ţi- vând pe cincisprezece galbeni, 
deşi ei i-am vlătit cu douăzeci. 

Ridică-te, memernicule, strisă el 
apoi către Nezim. Richcă-ie şi mergi 
după noul tăi stăpân.: 

La, aceste cuvinte, Nezira ge vupezi 
ja picioarele lui Sadin: Musafa, săl- 
batecul săi stăpân şi sărutânaau-i-le, 
sărutându-i încălțămiâtea, îl Hugă 
să nu-l vândă ci să se milostivească 
să-l ţină în slujba sa. 

— Jantă-mi nemeraicia, zie 
dar nu mă goni de lângă tine. 

European veni lângă ei, privin- 
u-l mirat, 

— Vreau să te swap de bătăi. fi 
spuse aceştia. Venind după mine nu 
vei mai îi sciav ci un om liber, 

Ce te fuce să uu primeşti?... 

Selavul Nezim stătt. cât-va timp 


Îi 
e, 


pe gânduri apoi răspunse : 


— Nu cred ca oamenii să tră- 
iască bine într'o lume unde se dă 
sclavilor libertatea fără ca ei so fi 
cerut sau să-i fi inţeles treuinţa. 

Şi apoi, mie mi-a fost da: să fii 
ceea ce sunt, 

Oamenii sunt neputincioşi în faţa 
destinuluig i i 

Starea mea de asă-zi nu-i ceva 
ide care să mă plâng. Ştii c'are să 
treacă ea și asta, cum trec toate pe 
hume. | 

Cine an fi puiut răspunde ceva 
W aceste cuvinte ale sclavutul ?... 

Neguţătorul europeaa nu-i putu 
răspunde nimic, şi, minunânau-se 
de ciudăţenia unor vameni, îşi cătă 
de treabă, 


Au tireaut, poate, doui sai trei 
ană 

Peste tot docul, oamenii şi-a 
trăit înainte viaţa, fiecare frămân- 
tându-se să înfrângă  împrejuările 
şi scrisa şi căzând învins în cele din 
urmă. 

Aceeaşi goană pentru bucala de 
Wâine, peste toată întinderea  pă- 
mântutul, acela3 vârtej nebun care 
duce totdeauna spre necunoscut 
şi apoi sfârşeşte la o groapă. 

După trecerea celor două sati trei 
ani, mneguţătorul nostru european 
se duse din noii la Stambul pentna 
o nouă provizie de marfă. 

Merse pe uliţi p: care le cunoșteay 
pe lângă case de care şi-aducea a: 
minte, căutână prăvălia unde mal! 
fusese. i 





«Povestiri Orientale», 


" Din volumul 
curind in «Biblioteca 


care va apar: in 
ventrt taţi» 


kb, — No. 8. 


Când o găsi şi intră înăuntru Viu 


şă sali» o bătrânul stăpân, Sadim 
Mustata. * 
:. Insă când intuebă de c], un om 


care părea că acum e stăpânul pră= 
tal îi văspunse, clătinând capul: 
i. Allah să-l odihnească în cortu= 
vile idvepţilo» ! Bunul nostru stăpân 
ia murit; eii, fostul săi sclav, fiind 
Wăsat ca moştenitor gtaii astăzi cu 
'amilinţă în locul unde el a stat cu 
"mută, cinste, 

We Te chiamă Nezim, sui asa ? 
întrebă neguţătorul european. 

ia Amintirea nu te înşală, răspuna 
"ga acesta; eii sunt fostul săi sclav 
"Nezim, Ea 

v Neguţiitorul european rămase pe 
gânduri, cugetând la nowvocul pe 
came îl avusese convorbitorul săi; 
după ce-și făcu cumpărăturile de 
tmebuinţă, el îşi luă ziua bună de la 
Nezim, pe care-l felicită pentru fo 
ricita schimbare a soartei lui. 

 — Vorbind !a qrept, îi năspunse 
Nezim, eii n'am de ce să mă bucur, 
Pentru că mie mi-a fost scris să fii 
ceca ce sunt astăzi, O —- E 

+ Si, pe urmă, are să traecă și sia- 
gea aceasta, gum trec toute pe Luule. 


iza i, * 
“Călătorind mulie zile în şir, poe 
pă şi pe uscat, neguţătorul cura 


pean merse spre locul unde trăia, 
vitând de Nezim şi de norocul lui, 

Şi fiecare îşi trăi viaţa așa cum 
putu, 3 sait cum îi fuse dat să şi-o trii= 
iscă, părându-i-se totuşi că trăește 
cum îi este voia. - 

Iar dună alţi câţi-va ani când t9- 

phii se făcuseră oamen: si când pă- 
cul 'oamenilor cărunţise, negulă- 
torul nostiiu trebui să se ducă îa- 
răşi ia Stambul, pentru o nouă pro- 
viziune de masrtă, 
: Și când ajunse în locurile cunos- 
cute, după cale de multe zile, văzu 
un lucru pe care „Alt 3e atenia să-l 
Na, - i 

> Prăvălia fostă întâr a lut Sadim 
Mustafa si apot a ui Nezim, acum 
era o ruină Me RDe IA unci movile 
de cenusa. .* - 

Când întrebă ce s'a patțecui, oa- 
menit din vecinătale îi lămuriră 
că nu de muliă vreme prăvălia ar- 
şese, şi odată cu ca şi Nezim. 

Neguţătorut european care da astă 
dată era om bătrân, tu foarte 
mişcat! de această nenorocire și vru 
să vadă mormântul aceluia pe care 
î] cunoscuse si care avusese o soarlă, 
așa dc tristă, 

djungând la mormântul lut, eu- 
upeanul fu foarte mirat când văzu 
inscriţia de pe, piața ce-i sia dea- 
Bupra, +. SE PE 
_Pe piatră sia săpat : SIR 

„Sub pământ, aci, a vrut Allah să 
doarmă robul săi care sa numit 
în lume Nezim. Va trece și aceast a, 
cum trec toate pe lume“, 

De astă dată curopeanul clătină 
din cap şi fu aproape să zâmboască. 

Dacă în adevăr în viaţă nu-i ni- 
mis statornic, apoi în moarte nimic 
nu se mai posie. schimba. Groapa 
asta te-a cuprins în întunericul ei 
umed, — totul s'a sfăwşit, 

; Astfel se gândea neguțătorul eu- 
ropean, stând cu capul descoperii, 
Yângă mormântul lui Nezim. Apoi, 
după ce cumpără de prin alte pră- 


vălii lucrurile pentru care voniza, 
își încărcă maia în vapor, o stră- 


mută apoi în diligenţă și în sfârşit 
ajunse în locurile de unde plecase. 
N, ri * 

Mintea, lui era însă merci la vor- 
băle pe care Nezim i le spucise de 
cdte ori avusese treabă la Stambul 
şi pa care apoi lo văzuse scrise no 
piatra mormânânluf, 

Şi gândul că Nezim puluse să s 
însele spunând că ce va schimba s 
cu sedorea sa în groapă, îl făcu pa 
meguţitunirul nosiru să aș.epte cu 
oarecare nevălidare prilejul de a _ve- 
uca ce sa petrecut cu el, 

“După trecere de alți câţi-va ani, 
trebui in sfârşit să se Gucă din noii 
după marfă. Drumul era lung si 
grei de făcut pentru un om biăirâu 
ca tezuţăiorul nazieu: dorinţa da a 


3 
i 


UNIVERSUL LITERAR 
pr e, rr 


revedea mormiăustul ui Nezim si 





de a cesota  toteminjeia, spuselor 
lui, însă, îi dădu puterea necasară, 
si după pala zile Qo cale ze văzu 


din ns în Sambul, 

Câte hicruri nu se schimbazeră în 
aocst mare oraş din ziua când îk vă- 
zuse el întâia oară şi până astăzi, 

Câte prăvălii se mutaseră sau se 
pierduseră, câte tarabe rămăseseră 
fără do stănâni șI câţi stăpâni fară, 
de daia e: - 

! Totusi, nu aceasta îl 
neguţătorul noalvu. N 

EI treeu repede pe ulițe cuncscute 

si după puţină vrema, ajungând spre 





locul unde ştia că e cimilivul, loc a- 
şezat la marginea orașului, fu De- 


spus de uimit când văzu că pe dea- 
spra LIU sc revărsase apa Boztoru= 
lui 'care mâăuease țărmul cu tictul.: 

O îminaere de apă albăshie s0 
aşternea  privirilor până MEpur is 
până unde putea Sajuneă ochiut. 
Ce era în fundul acestei mări ?... 
Cine putea să alice ?... =: 

Si Nezim, corpul lui Nezim căror 


pesti va fi slujit; de mut ca mân- 
cara 7. i 
tată înirebăvi la care ceuropeanul 


nu putea să-si răspundă; cum  Șa- 
dea aşa pe tărm. cu privirile pierdu- 
te în depărtarea albastră, la pi- 
cioarele lui, apa se legăna în va- 
tuxi-valuri, ca împinsă do o pulere 
dinăuntru. L - 
Undă după undă venea să ge spav- 
gă de țărm epre a răsări dia noit ta 
targ și spro a veni Să se piardă, în 
Beul unde mai pierise... - 
Clepcăiiul uşor si monoton al a- 


pei părca că spune privitorului  în- 
gândurat : „Va trece şi aceasta. 
Va itrece, cum tice toate pe lumea 
asta... e ce Xe 
X——————————— 
*? 
SCRISOARE 
mag e A 


Pentru Salca 
Eă nu plâng clipa svăpâiată 
Ce n preajma ta mă abâtu. 
Mă pling pe mine, căci odată 
Stiai... co să mă uită şi tu! 


Si dacă azi privesc în und 

Cu sufletul plin «de ceres, 

Eu "mi plâng doar gândul ce se 
cură, 

Atat de trist și ne'nteles, 


Și zisul n focul ana! ee: 
Mi-l sim porvdul şi e 'n zadar 
Si cine știe, "n sbovul vreme, 
De mi lui nai senaste iar, 


Si aacă sufleiu- mă, o Glipă, 

A 7oînziat în ochii 205, 

Mi-ai dus, sirobit, ca p2-0 rizipă, 
Norocul to! po qi cei. 


lar dragoslea-mi cen veci sanină 
Prin soapte dulci şi ochi cuminti, 
Mi-ai prăvâlit-o, din lumină, 
Cuu iad întreg de necredinți, 


Ci dură pline, mă plâng pe mine, 
Nu clipa 'n cate mat chemat; 
Caci mai târzii știam, ei bine” 
Co să mă iri și... nică uitat! 
P, Dăncescu 





ea * 


Săptămâna artistică 


——— 


Cel mai reușit sintfonic de abona- 
ment.—«Fantastica» lui Berlioz şi 
Jose Lassale.—Festivalul primado- 
nei lrina Vlădaia. 


După o săptămână de pace depli- 
nă, adică în înţelesu! obisnuitei vieţi 
de petvezzri si speelacole ale Capita- 
lei, după en atzia timp nu sa puiut 
auzi alt so! da muzică de cât disco 
dantele signala alr automobileier —- 
adică: răgeto de vite cornute, guitări 
dle porci şi alie frumuseți caco- 
fonice de acelas fel -; teatrele și-ali 
redeschis porţile și sălile de coun- 
ceni sau ilumina, iarăși, Apă 

Si ca prin minune întâia manitas- 
taţie artistică ce scamă a fost pu 


nultimul simfonie de abhonamvnt, a- 
şa zis si „simlunie  extvaovrinar” 
spre 4 Je intitula pe celelalte „owdi- 
naio. i 

Insă ceea ce trebuie recunoscut 
din capul locului e că acest simfonii: 
de abonament a fost cel mai răusit 
al actualului sezau muzical. 

Şi aceasta se datorește faptului că 
un conducălor rafinat de orchestră 
că Jose Lassale, de la ,„,Tonkinstiler* 
din Miânich, a dirijat întreaga au- 
diţie deschisă  printro  insperabilit 
interpretare a uverturei „Carnava- 
lul în Roma" de Berlioz şi încheiată 
cu măreaţa ,,Simtonie fantastică” a 
marelui compozitor îrancez inlerpre- 
tată aşa cum ne și aşteptam să fie 
interpretată sub bagheta nervoasă 
şi sublimă a lui Lassale. 

A mai condus şi acum doui ani 
„Fantastica“, când venise cu orches- 
tra mincheneză. Și a uimit atunci, 
precum a uimit şi acum. E poale o 
nclă specifică a sufletuiul acestuia 
de şet de orchestră interpretarea o- 
porelo: unuia din cel mai latini cuim- 
positori, Hector Berlioz. 

Lassale stăpâneşte elementele or- 
chestrei cu puterea nebună ce i-o 
insuftă paginile divinei lucrăi. Ar- 
monia ansamblului nu-i nici o clipă. 
evitată, fără însă ca însăşi danlc- 
lăria melodică, ţesută pe rând de di- 
ferite instrumente să fie picrdută 
din vedove, i 

Și toată poesia aceslui măreț, po- 
en: dramatic pus în muzică cu o cla- 
ritate neatinsă încă de nimeni, tot 
farmenii acestei muzici în carv 
simţi avântul şi sentimentul unui 
suflet extraordinar, totuj ce redat de 
orchestra supusă sub bagheta lui 
Lassale, , i 

Incă odată sa putul, constata cali- 
tățite excelente ale elementelor din 
orchestra noastră, coea-ce ne bucură. 
şi ne face să aşteptăm cu încredere 


străluritu! viitor al unei asemeni 
alcătatri orchestrale. 

ii Li i 
; — Tar mai de ună-scară a apărut 


pe scena Ateneului o veche însiafle- 
țitoar2 a publicului prin taliitul ci 
de cântăreaţă. frina YVlădaia, admi- 
rata odinioară prinadeui, a Operei 
rOMăĂL?, 

Inccpuse să fie uitată Ae-abincle 
şi amorul propriu wa lăsat-o în pa- 
ce. A cânta! iarăși în fata unii pu- 
plic numeros din cara nu lipseau 
nici admiratorii de a vremuii, nici 
nedurmecriţii reprezentati ai acuicras 
ței de astăzi, Ă 

A cânta! Viădai 





a din tot sulictul, 
punând în câniul ci toată arta, tnale 
tainele glasul: aczia înpreziotant 
care a înfiorat pe atâția pe vreinca 
smcceselor „Oparei române“, 

Vlădaia ca și alţi cântăreţi şi cân- 
tăreţe lăsate D-z=s stia în ce stare, 
în urma niniicirel „Operei“, prima 
dona acrasta a avut marite nisi în 
uesvo:tnica dragostei de muzică la 
noi. 

Şi de aceea tuturor acestor hiati 
cântăreți trataţi cu prea puţină ini 
mă la noi, din pricina dispreţiului 
de tot ce-i al nostru --- dispreţ ce în- 
că se mai situle întru câtva— tuturai 
acesta: începători de drumuri nci 
în cân:țul artelor Îi se cade dragos- 
tea și rosvactul tuturur, 

Şi pullicu! şi-a arătat seniinicnin- 
le de dragcste pentra cântăreaţă, 
prin căldura cu cars a aplaudat-o 
si prin entusiasmul cu care a veni! 
la această sărbătocize a vestitej cân- 

















tăreţa. 
Ki Musicus 
——— SIE a IN” 
NOTE 

SÂNGE RECE 

Mare lucru să fii om cu „sânge 
rece“. Se zice — şi desigur că aşu 
este — că oamenii cu sânge rece 


sunt cel mai fericiţi, pentru că ia ei 
cantimentul nu întunecă nicicgată 
jiidecata. 

Venea eri în tramvay e un fs 


Luni, 20 Februarie, 4Oi 2 


Văe 


ou: |] 


coleg de scoală, pe caro nu-l 
sem dle vio călrva ni, at, 
săngo cal, auă resri la dau 
inul:vățizez, ain aproune nvvămi 
bucurie În orcii şi Cu sitoa irer 
vân ce v emotie plăculă, îmi Zina 
vă cuvintele prinite buze: 

— Petrică, bunul mea pielea. 
bine îmi pare că le văd, Ce faci? Ut 
de ai îvsi? eşti sănătos, te, ete, 

„- Dinu, dar tu? Imi răspunde Pe 
vicii, îvarle calm, cu şi cânt nuc 
fi văzut zilnic. 

Sângele meu cald aleargă ca ui 
zmintit prin vincle mele, ca coleleu, 
Cocoş.nebunul icarc:cutrceră stradute 
Capitalci în sus şi în jos. Sângele re- 
ce al amicului Petrică, îşi vede tacii- 
cos de drum, sigur de calea ce ari 
s'o facă. Tramvaiul înaintează. Ţiu:r 
de vreo 12 minute eu tot. vorbesc, 
îl pun întrebări. Petsică tace, 
răspunde monosilabic. 

Sângele meu cald. clocoteste. Prir.- 
că e foarte calm. 

— Și unde te duci acum? 1 î:- 
treb eu. 

— La gară. 

—- Părăseşii Bucuroşiiul? 

-— Mă duc la Ploesti. 

— După afaceri ? = _ 

— Nu, mă duc să mi înzor? 

Am rămas tablou. Auzi. se duce să 
să se însoare și în loc să la tvăsuri 
ca să meargă mai repere la gun, 
ia tramvaiul și îmi ccinunită uceu- 
slă noutate ca şi când micu Spitir 
că merge să bea un ţa). 

N'am mai putu! răbhdu atata 
ree şi îmi exprim mirarea: 

— Bino, dragă Pelrică, se paun» 
să fii atât de liniştii? Mă vazi dupe 
an de zile şi în loc să-i sari dle gâ:. 
îmi zică un simplu „„bonijour”. Bing 
să te însovi şi Mi-o spui co şi cui 
însurătoarea n'ur fi cel mai în:per- 
tant act din viata omului!... . 

Dragul mov, îmi răspunse Pu- 
irică, eu am învăţut  matematiciue. 
sunt deci om pozitiv. Nimic nu ti: 
vită în viaţă cheltuiala unui soi: 
ment. [n deslegurea problema vie 
ței, nu pun decât cuviozitatea cur 
a pun şi în deslegarea problemele 
aluebyico. Judecata trebue sii fie ua, 
îorul omului. nu inima. A? day ai 
ajuns. La ravedere... 

Sa dat ios şi 'o: plecat. convins că. 
mi-n dal, factori printul pentu 
dosloegarca problomei vieţui. 

Ei i-am admivat, Suut. într ade: 
văr de admirai. aceşti anlisti în viu 
tă, cari îşi lrăesr viața cu o artă de: 
săvârșită, cari văJ cu IMĂsuvă, ti 
plâng de cât, atât căt rretuce. nu e: 
entuziasmează. pentru ca să mu Le 
palpile inima prea tuic. fulrur cu 
vânt, vorla lui Pelvică, cant at co 
vingerea că nimic în viaţă au eri. 
cheltuiala unui seniiment.! 

Piţi cu sânge rece — dacă 
— căci e bine, 











di 


vii 


sănaa 
i 









pi 


Ti Stan, 
= a - 


CUATEAUDRIAND 


— Urmare 











Aici vecea lui Rent expiră dia 
NOU, si tânărul îxi lăsă Sal pe 
piept. Chactas, intipzăul braţul îi 


umbră și luând de Imuţ pe Hi său: 
zise pe uu ton miscat: „Fiul ine 
scumțul mei fi!” La aceste zii 
te, fratele Amelici, reveniidu-si ii 
fire şi rosind de iwburavea sa, rusu 
pe la'ăl săti să-l ierte, 

Atunci  Dătrânul  sălbalue zise 
„Tănănuil met prieten, inu (i 
cupwinsă de simţiminle foarie dif - 
vite : moderează-ţi numai cnracitii! 
care ţi-a făcut deja atăia ră. Du 


suferi mai nui! de căt un altul 
necazuriie  vioiei unu  îrubuie să 

ivi: o inimă mare teltie să co 
prindă mai multă durcie de cât uit 
mică. Luwmează-ţi povestirea. Ne-au” 
făcut să umblăm printa”o purto din 
Tuvopa, povestosto-ne cospre atri: 





ta. SU că et am văzut Fiunţa si c 
legături mă fine de pa: as vru tii 
aut vorbind da acost amare sia”: 
Tr Latie SI, 








Luni, 20 Februarie, 1912 
a ep nel ie 


cara nu mai este și a cărui superbă. 
colibă am vizitat-o. Copile, nu mai 
wăeza de cat prin memorie. Un bă- 
ăn cu aiminuirile sala seamănă cu 
un stejar vechi din pidurite nnas- 
tre : Acest stejar nu se misi impodo- 
besta cu frunzeie sale proprii, ci își 
învelezte  unc-ori  goliciunca cu 
plante străine cari ad vegetal pe 
anticile sale crăci. 

Fratele Aimeliei, calmat de aceste 
vorbe, reluă astfel isteria  inivoră 
sale: 


„Vai! tală, nu vof putea să te în- 
treţiu de acest mare secol, căruia Du 
i-am văzut de cât sfâsșitul, în copi- 
lăria mea, și care uu mui er câud 
mă reîntorsesem în ţara mea. Nici e 
dată nu se produsese la up popor 
aşa o schimbare uinitoure şi bus 
că. De la înălțiuica geniului, de la 


respectul pentru ruligiune, de ta 
gravitatea, moravurilor, totul lu pe 


dată coburit la mlădierea spiritu- 
lui, la nelegiuire, la conrupţic. 

Sperasem deci în zadur că voi re- 
gisi în ţara mea cur se să-mi polo- 
lesc această neliniște, accaştă clu 
rință zare mă urmărește pretutiti= 
der. Studiu! lumei nu mă învățase 
Nimic si totuși nu mai cea dul- 
Ceaţa ighoranţet, 

Sura mMta, priutro purtare noex- 
plicabilă. păreu, a fi bucuroasă de a 
mări mâbniroa mea: ca părăsi Pa- 
risul cu câteva zile inainte de a susi 
că. Ii scrisei că aveam de gânul să. 
mă duc so văd; ca se grăbi a-mi 
răspunde spre a mă împiedica de tu 
această intenție, sub prutey: că nu 
era sigură de locul unde va fi che- 
mată de afacerile sale. 

Cu triste reflesiuni Nu-urti făcul a- 
tunci asupra amiciţici, pc care pin- 
zenţa v cătăuzeşte, absenţa o şlerze, 
cure nu rezistă nenorocirei și încă 
pui puţin prosperităței ! 

Ma păsii In curând mat izolat în 
țara nea ude cât fusesoua pe pămân- 
turi străine. Vruf să mă avânt poa 
tru câtva timp în vu lume care Niu-sriy 
Zicea nimic și care nu Mă aştepta. 
Sultelui met, pe care nici o pusiuui 
nu-l cuprinse, căută un nbivet de 
cuie să se sprijine. Nu ni se cornu 
0 vorbă aleasă nici uu sentirient 
profund. li tiu cra ocupul de cât 
a scurta timpul necesar pentru a-uii 
puhe viaţa lu Nivelul socictătui, 
Tratat de spiriv romantice, ruşinat 
de rutul ce jucau, desgustat din ce 
în ce ta: mult de lucruri şi 'te va- 
mMeni, luai hotărârea de a na re- 
trage întrv mahala Pentru a uăi 
acolv cu totul retraz, 

La început găsir Jestulă plăcore 
În acest trai obscur si îndepentoaut. 
Si ocuniscut, ina umestecan iu mul 








sea, ducându-mă  întro blen- 
FIICĂ puţin [recventată, tieccum ore 
întrezi iu  meditaţiun. Vedeam fn- 


Mc! săriiute venind să se prozieraui 
înaintea celui Prea Săi eat năcă- 
test Venind <ă Îngenutichie ta tribu- 
talul pocăinţei. Nici unul nu 
din acest Inc fără fală mai Seuită, 
Și Sudul Sgotute co se auziuii a- 
fară  părsati Valusi de Dusivri si 
îuviunile lume: cari veniait să ca- 
pie lu buzele teinptului Domeualui, 
Mara . Duninezeule care văzusi în 
taină curea ubu-mi lacrimi în acele 
cena simte, ta stii de câte ori mă 
aruicaj lu vicivarele tale spre a te 
„XUSa să-i er sarcina, existenţei sati 
de a schimba în ruine pe vechiu 
mut Atu! Cine n'a simţit căte odată 
trebuinţa d: a se vegenera, de a se 
întineii la apele torebtiilui,  de-asi 
muia sufletul ta făntâna  vieţel! 
Cine nu sa sinite uneori coplesit the 
propria sa cotruplie si incapulil de 
a far cota mare, nobil si juat! 
Când se insera, reluând drutuui 
reipâzei Cl mele ul oprea ve po- 
dinti spre a vedea apără soare, 
Acivul înfhacăriul vaporii orazutui, 
părea sili încel “ua ÎLuid de 
aur, ca peidulul miomzinlui sorele- 
lor, Mă etrăgoam apui  nvapleu, 
printrua labirint de sirăzi pustii. 
Privind la luminile co stvâtuceau la 
locuitţele sarenilor, ră tronapar- 
tam cu cîrilul în ruijlorei sieuibare 














Ge doica si e buci pe cari le 
luminată, si aiă ciudata că, si ao 


CNIVERSUL LITERAT 


bi ST nt iz)“ esP pa 
2 AD TIOsos 


Privinc în jurul tău, copilă, tu crezi că toțr-s deopotrivă... 
Tu crezi că dorul e acelaș în orice inimă-omenească 

Și că aprinde-aceleași patimi.. Copilă, tare ești naivi t 
Nu sunt pe lume două inimi să poată la fel să iubească... 


Că cele ce te înconjoară ți-apasă viata și nu-ţi plac 

Și că se shat și trec sfioase și sarbede ca o părere ?.. 
Poţi plânge. însă îţi! rămâne cea ma! de seamă mânpâere : 
Tot ce-i azi viață, mâine-i moarte, cele legate se desfac... 


Zadarnic cauţi împrejuru-ţi ca taina vieţii s'o pătrunzi, 
Zadarnic gândul tău aleargă şi cercetează sfere 'nalte, 
La ori-ce pas descoperi-vei tot alte doruri și tot alte 
Zbuciumăr!... În zadar simţirea în solul vieţii ţi-o afunzi.., 


„Piotr ie UTATIE de 


iAteo acaposişuri locuiic, n aveam 
nici un picten. In uuijlocul robesi- 
unilor ancle. oro era bătulă în tur 
nuj catearalei gotice; ora mergea re- 
potându-se pe toate tonurile şi ia 
toate distanțele «de la hiserlcă Ta bi- 
serică. Vai! fie-care vă, Ip Tumea 
aceasta, deschide un niimint Și 
face să curgă lacvănii! 

Această viaţă, care mă încânlase 
la îmceput, no întâăvzia a-ti deveni 
nesuferită, Ată obosciun de repelurev 
aceloraşi idei. Mă pusei SĂ-MI so 
dez inima, să mă îvtreb ce voiam, 
Nu stiani, das crezu deodată ci pă- 
duvile îmi vor fi delicioase. Tată-mă 
notăpât de a termina, în un exil) 
câmpenese. o carieră abia începută 
şi în cave devorasem deja secole. 

Luai această houlărăre cu tware îu- 
focare: ulecai cu grabă penlvu a mă 
îngropa înlr'a colibă, cum plecaseni 
ultă dată poatru a face înconjurul 
lumei, 

Sunt acuzal de a avea gusturi no 
statorniue, de aceiaşi himeră, de a 
fi în practu unei imagivaţiuni care 
se grăbeşte de a ajunge to capăiul 
plăcerilor mele, ca şi cun duvala 
ler ar ti prea mare; suut acuzau 
că tpec totosauna pe lângă scoput 
ce ţintese: Vai! caut numai un 
Dinu necunoscut, al cărui insuinel. mă 
urmărește, lK oare vina nea dacă 
găsesc  protutindati picuici, dacă 
cecuce e tesminal ware pentru nino 
nici o valoare? Totusi simt că-nti 
ptace monotonia sentimentelor vic- 
ți, şi dacă aş mai aveau încă nehu- 
nia de a crede în fuvucire aş cău- 
ta-o în abicei, 


Singurataira absolută, speetaco- 


lul  naturei, mă puseseră curând 
într'o star de nedescris, Fără pă 


vinți, fără pricteni, cu să zic aşa, 
siuzur pe pământ, fără a fi tulit 
divă, anu coplesit de o prea mare 
ahundenţi de viaţă. Cate odată ro- 
siam și simţean: curgănul în inima 
mea ca unu vă de lavă fierbinte; că- 
te oiată scoteam ţipete involuntare 
și nuaptea era turhurată de visuri 
Şi veghea. Inti lipsea ceva pentru u 
ocupa abisul existenţei mele: mă co- 
boram în vale, mă suiamu pe munte, 
chemând din toate puteriie dorinţe- 
lor mele obiect! ideal l unei flacăr; 
o Îmbrăţişam în aer, credeam că 
aud în gemelele fluviului: totul era 
o fantomă a închipuirei. stelele ce- 
vului, şi priucipiul însuşi a] vioţei 
în utivers, 

Totuşi această stare de linisie şi 
de iurimnrare, de lipsă şi ce Dogătie, 
nu era fără un oare cure [artere fil 
tr'o zi, mă apicasem a smulge frun- 
zele unei creanguţe de salcie la mai 
Sinca unui râu, şi de a furia o îdra 
pentru fiecare frunză pe caro rutin- 
tu) o ducea cu dânsul. Un veac cava 
se tone că-și va pierde coroana prin- 
to revuluţiune neasteptată nu ar îi 
SiuţiL o grijă mai mare ca a mea, ta 
Ori ce Accident ce amenința vămăsi- 
țele ramuref mele. O, slăbiciune a 
muritorilor? 

O capilărie a înimei omenești, cari 
nu îmbătrânesti nici odată! lată la 
ce grad de mândră puerilitate poate 
să se coboare raţiunea noastră! Şi 
încă adevărul e că mulţi oameni înt 
leagă dâsiinul de lucruri atât do pu- 
țin însemnate ca frunzele mele de 
salcie, 

(Va uri 





Gastoa Toussaint 


Virginia Velescu. 


Convorbiri astrononice 


Observaţii făcute în veacurile tre- 
cute.—-Soare!e Sirius.—Nesfârșitul 
în spaţiu şi timp. 

In ziaru! „Universul” am pulbiicat 
două articole cv privire la ohserva- 
viuni astronomice făcute în Ron 
mia, din veacul al şeasu-spre-zecelea 
până. la începutul veacului al nouă- 
epwe-zeezlea. Aceste însemnări au 
interesat şi pe istoricii noştri şi d. 
Dumitrescu, secretarul socielăței is 
torice a avut bunătatea să-mi tri- 
meată. vre-o câinva însemnări despre 
asemenea observaţiuni, găsite înlr'o 
pealtirie de ba mânăstirea Noamţu- 
Jul. 

D. Bianu, distinsul nostru acade- 








mician a binevoit de asemenea 
să-mi abhagă  atențiunca asupra 


unei comunicări făcute Academini 
noastre de regretalul Gr. ŞI fănescn 
cn piivire ta o înseninăre astirnoe 
mică de pe marginca unai cărți de 
Ja acea instituţie. Era vorba de că 
derea unui acvolit. pe la 1. 

Iniv'un timp scurt docY, am avut 
prilojud ză dan peste vre-o 12-12 ar 
senwuea însamnări, cari pentrv nQă 
aii 0 Weosebită importanță. — Era 
deci interssant să le colecţionăm si 
să Ie comentăm. Asemenea Însent- 
niărt trehue să fie însă numeroase, 
dar sunt grbii de găsit. Mai toata 
sunt scrise pe coperti sah margini 
de ciirţi vechi, cărți qe obicei relt- 
sioase. Prin uitele mânăsiiri şi biz 
vic, se Maui gisese de sigur cărţi ce 
ai astia) de înzominăi. . Cutremu- 
vele, eclipzele de soare şi de lună, că- 
d>vile de metooriţi, aomelele mari 
ete., ai atras atențiunea tuturor, și 
cei cari ştiab carte simţea nevoita 
de a însemn în crtul unei cărți ta 
voiile, veșiic rămoită, faptul minus 
năt co-l obsovvaco. 

le aceea, dacii vre-unu) dintre ci- 
titanii noştri poate să ne dea ajutor, 
indicându-ne unde mal puteni găsi 
azamepeoa. îndemnări, î5 mulţuniin 
de mai înainte. 





+ 


Stelulo iernci încep să apună din 
ce in ce mai de vreme. Dacă, pr la 
ovele 10 seara privesiă cerul spre 
miază-zi, marea constelație a Orio- 
nului > Văsată spre Qyeapila. So ao 
pus şi măreala stea Siriua 0 urea- 
ză. Aprnape de-asupra capului, dar 
mai spre sud puţin tronează Castor 
şi Polux, iar Spre răsărit se vede 
Leul. urmat de Fecioara,  amhele 
consielații având câle o fTrunouciă 
stea de mărimea întăl. 

Sivius e atăi de strălucitor, în cât 
nuuţi î) iati Co'ept luceafăr. Iucru ce 
se întâmplă de allfe! și planetei Ju= 








pita, 
„Această sia e unul dinire sorii 
cei mai apropiaţi de noi, căci tu- 


mina de la Sirius ne soseste abia 
în vre-o 9 ani. venind de la o dis 
tunţă de 89 bilioane kilonieiri, Iua- 
inte se credea că Sirius este unul 
dinire cei mai mari sori din unt- 
vre. dar azi se şiie că e mal mare 
de cât Soavele nosiru, dar e un pitie 
pe lângă soi ca Arcturus, sai ca 
strălucitorul Canopus. E interesant 
faptul că Sirius are ua îirotilov, un 
soare mai mic care e iînvirieste în 
jurul lui şi car. a fost descoperit 
vin calcul, înainte de a fi văzut cu 
laneicle, , E RE | i 








copi! pe lângă bătrânul nuzteu 
ve, alo căruj zile pur secrlite, Bia 
Tiţcles, vârstele acesior măpăninui 
af unjvevsnli, se socotesc cu zeci 
sutela do milioane Qi ani g 
nGSru 230 mul. până săsi Diarza 
sirălicitoarea bi Lnină. Până ne 
tunci, cine ştie co orieniire va papi 
planeta noastră. Putem icaite 
să nn De gândin la oaia cu o aş 
toapiă, 








ETRREE 









* 


Sunt mulţi cărora nu le vine să 
arează, că astronovria  modună a 
veuţit să dezlege o mulţinie de pr 
bleme,ale căror vrezultaie sperie ni 
tea omenească. Câţi pot oare să pui 
ceapă imensitatea îu spaţiu si 
fâvsitul în timp? Si cu toate acestia 
adevărul e că nici spaţiul. nici îjnr- 
pul nu ati început și nu ver avi 
sfârşit. Si oricât de spăimâvlătoar 
ar păroo ciirele ce reprezintă di 
tanţele la. cari se află stelelo-zori el. 
nu ai nici o fnsemnătate, fală de 
nesfâsşi!, Nu numnai în câțiva ani pe 
vine tumina du lo. o stea. ci si în hi: 
si zoci de mii de ani, făcând lumini 
300.000 hitomeii pe fiecare secundă. 

Şi totuşi, toate stelele turmrază 
un sistem, a unitate, iar Gincolo A: 
acest sistem, la îndepăriăyi ce nu + 
mai pn. calculu, se găsesc, de sigur, 
ate sisterno siderale, atv  univei- 
wi, 





Coe însemnătate mai are atunci 
Pământul ? Insemnătatea ce i-o dău. 
noi, faptul că e locuit de Niste fiinte: 
întietigente, cari încearcă să măson- 
re universul vizibil cu slabete ue 
mijloace, Sunt însă întâvziaţi, ca; 
tot. may cc, că Pământul e cet: 
intregului univers, că măreţui soarr 
a fost creial, Duwnai ponwu a he lu- 
vina şi a ne da căldură, că tun 
ne-a fost dăruită pentru a ne soi: 
ca „lampă cercască”, sai cu obi&t 
de inspiraţie pociică, că stelele ne-au 
fost hărăzite ca sivuiple podoabe cu 
veşti. 


Judcând din acest îngust pune“ 
de vailere, bine înţeles, că Pămân- 


tul e Totul, iar Universul e mare: 
Nimic si cel vari judecă astfel suni 
cu sufletul liniștit, ba se şi Dot su 
păva când le vej tuubura frunroasi 
lor închipuie. 

V. Anestia. 
a [.] ma 


O SCRISOARE 


a 


MAESTRULUI CARAGIALE 








Printre cei eari ai! licitat pe maes- 
tral Caragiale cu prilejul aniversiuc! 
sale de 6U ani, u lost si bătrânul ur- 
tist |. Anestin, societar si teatrului 
național din Craica. D. Garaziale i - 
răspuns printr'o curte postala ilusiraii 
cu portretul său, cu următoarele cti- 
vinte serize în josul pozei : 

«Bunului prieten din tiniieţe. carii 
nentului arbsi |. Ancstiu, cu înulii 
stimă şi dragoste frățeaszăv, sar pi 
cealaltă parte a aitesat urmă.oarele 
rânduri, lângă adresă : «Decanului sve- 
nci românce, |. Anestin»: clrate Atit- 
stitiv, dragă tizule, celebre artist, b- 
trâuo și iune: prieten, suite ţi-ai 
fost, regizor ţi-ai fost. dicetor b-a: 
lost, fabricant de ruluii ţi-am fosti +: 
iu toate mam bucurat ci ţi-am fos 
pe piur, dar mai presus de toale, crede 
că iai mare bucurie mi-a facul, ca 
să cuustat astăzi primind lrumozul tăi 
puziret, cu cuvintele calde cu carii 
îusoţit, că și ca piieteu nui prețur 
din tautia i multumesc gi-t. 





inima. [ţi 
urez și eu frate, iubite lanculo, ani 
îndelunzați, vese!, săvitos și cuminte 
cum te știu, om de spirit şi de inimă, 
fire de adevărat meșteșugar. subliic. 
Dumnezeu să vă păzească de rela pie 
tine și pe ai tăi și să vi dăruiască ti 
binele ce'l doresc pentru ai mei și pen- 
tru mine. 

imbrăţisându-te cu nesfârșilă fră- 
țească dragoste, sunt și rămân al tiu 
bătrân prieten», i 
Caragiale. 


— 








* 


&.— No. 8. 





„UNIVERSUL LITERAR 


EBMOND ȘI JULES DE GONCOURT 


SORA FILOMENA 


TRADUCERE DE 


MIHAIL NEGRU 


— —— 


„URMARE-— 


Urmase o lungă instrucțiune a ofi- 
ciantului asupra jertlelor la cari Lra- 
buie să te supui spre a practica via- 
ţa călugărească, asupra  fuioaselor 
acestei vicţi, asupra primejdiilar vie- 
ţii lumeoşti şi asupra amărăciunilor 
pe cari ie întâmpină cei ce caută îa- 
ricirea in această viaţă. 

Apvi, după ce-a mai întrebat-o în- 
c'odată pe Filomena dacă e hotără- 
tă, îi tăiase pe frunte o şuviţă de 

“păr; pe urmă ea părăsise capela. 

Când se 'napoiase, avea păvul tâ- 
iat. Hainele ordinului, bine cuvânia- 
te bucată cu bucată, îi acopereau u- 
cum corpul. Voalul de mousseliuo 
cra înlocuit acuma printrua voal de 
etamină. 

Ovalul chipuiui ei era prius de al- 
bul pânzei care-i cobora pe fruute si 
care i-a acoperea pe junătţatu, Ro- 
chia de lănă, larga şi lungă. o întă- 
sura în cutele ei dese, sodide și drep- 
lg: 

I se dăduse numele ge călugăriţă. 
Fusese culcată sub giulgiut rmurţi- 
lor, şi 'm vrem> ce deasupra ct sa 
cânia De Profundis, de sub giulgiu, 


din  iniua ei, se ridicase această 
ţă rugăciune. care se spune în imi: 
aăstizi, o rugăciune care chiamă 


harul şi îndurările lui Durnnezeu a- 
supra tuturor acelor care-i nutrise- 
ră şi ingrijiseră copilăria. 

După trei luni, novicea, care tai 
avea, de făcut încă şeapte luni de no- 
viciat - înainte de-a face legământul, 
era trimisă la un spital, 

Se ducea acolo să înlocuiască pe o 
soră moartă de 0 epidemie tifnidă, 
Sora aceasta moartă, a vârei stinge- 
re i-arăta Filomenei drumul casitâ- 
jei, era fosta ei prietenă Cetiua, va- 
te devenise sora i.aurenţia, 


Şi 


internii spilalulul se adunaseră în 
sâla de gardă. 

Sala avea o boltă arcuită, a sărat 
umezeală deslipise pietrele una de 
alta. 

In faţa uşei vopsită cenuşiă se des 
chicea o fereastră deasupra unei 
„curți cu două picioare mai înaltă 
de cât  Auşumeaua. Pe perete, în 
dreapta uşei era un dutap mare care 
slujea. de Rarderoh gi penru ph 
trarea rufelor. s 

Lângă sobă, patul internulul de 
2ardă. 

De un cui era Bgătată o touie de 
hârtie cu caricatura directoruiui spi- 
tatuiuli, făcută cu creionul unui co- 
pil. Ua alt cui tinea aăţată placa 
de ardezie pe care interni 1şI soră 
numele şi sala unda se află, pentru 
ca Să-i găsească cei carl-i caută, 
Avoi era vu lung sir de pipe, şiov 
foaia nyare de hârtia cu o lungă listă 
de niunne cu vârsta pusă în mnrgine, 
o listă făcui4 după alfabet, pe care 
un doctor care se ocupa cu bolile 
de inimă c puse acnla spre a îi în- 
ştiințat în caz de moarte şi spre a 
asista la autonsie, 

In această sală erait şeapte inst, 
purtând pe cap calota mică neagră, 
şi sedead împrejurul unei iese pa 
care o fermoe hălrână așezase un gi- 
got din care iexcaa aburi, 

Nauai unu dintre ei, internul ca- 
“re era de gardă in seara aceea, îşi 
Lăstrase sorţul; şorţurile celostatţi 
atăviau de câctige. Şi la butonierele 
ler, peruiţe de ace, trandafirii saă 
viulete. păreati dişte buchuie, 

Vorbea intre ei: 

— Cu:b av ştiţi cea ajuns bietul 
Lamezi2 7... E doctorii străzat S-ta 
Margarata-S-tal Anton... Dâ conşul- 
taţi: ta un negustor de vin: fa fiecare 
îensutație gsază cu creta v linie pe 


perete; fiecare iinie MM dă drept la 
un pahar de vin, şi pe Măsură ce 
bea, negustorui şterge semnele de pe 
perete. 

— Bietul băiat! 

— Şi-i aşa de inleligent. 

— Iu ascultă. Dubertrand. al să 
te duci la Bieâtrc. să vezi balul ne 
bunitor şi ai nebunelor? 

— la câte reasuri e? 

— E ziua... 

— Nu te riuce, dragă... nu se p&- 
trece... par'car îi un b;ii ca avocaţi... 
nici un caracier.,, 

— Dar trebuie să vină mirmfovmnani. 
Asia poate să te facă să vetroci... 

—- Să petreti?., Dar inehipuuşte-ţi 
că 'ntr'o zi am fost înconiuraţi ia 
un asen;enea bat. directorul, ci și cu 
Chapne, care atunci era extern... Nu 
puteam să ne scăpăm de el... 


— Ascultă. No&!, tu mu î-al văzut 
jucând Comedia?.. 

—. Nu. 

— Din vreme 'n vreme, când e vre- 
un epileplir care petyece prea muli, 
Bpăeţii-l înbaţă şi-l îmbrânresc afa- 
ră... Par'că cu tine erau, Pichenut, 
nu?... 

-- Da... da... 

— Dar bine, mă Pichenat, 
dracu ai aslăzi de dimineaţă? 

— Ce să atm?.. Aur avut o scenă 
azi dimineaţă la vizită... şi suni ne- 
căjit. Ştir că seful nostru nu preu e 
bine, de aceea ni sa dal unu carei 
ţine Incul... Wai idee ce animal e 
ăsta! Noroc că peste două Sipiămâni 
se duce dracului de aci... Dacă mo 
pliclişi şi mâine, apoi îuut cer con- 
cudiu, 

— Ţi-ai început conferințele de er- 
tern. No8 ? 

— Da. 
tâte ai? = 

=. Douăzeci... 

= Mă rog, u'al pe un oare 
Girardeau în cunfeviuţa ta? 

— Va da... Merge bine, cred o'are 
să facă ceva. 

-- E dia comuna mea. ţi-l reco- 
man... E uu băiat sărman... AO 
pierdut în 48 tot ce bruma ai avut... 
şi taiă-l săi e orb... îl susţine et. 

— Cum îl susține? Când merge? 

— Nu; EP susţine dând iecţii de pian 
na şi de ortografie în vremea pe ca- 
re- i-v tasă Jiberă medicina... 

— Domnule Picienat. vă chiamă 
în satu S-ta Maria, zise bătrâna cu- 
re-i ssvea pe interni. 

— Aveţi ceva numere din Gazeta 
Megdiculă> 

—: M* se pare că am ei vreo câ 
înva. 

— Le-aduci înapoi? 

— Ce-i cu numărul 47? întrebă Pi 
cheuat, înapoindu-se. 

— ȘUU ed?.. tv eşti bun. tu, Ei 
mi-uduc aminte bolnavii pe paturi, 
dar hu după numere. 

— Barnier, aj ciiit lucrarea li 
Hunoau asupra băilor ta Romani? 

— Nu: nu mi-a trimis... FE mare? 

— E groasă ca degetul; nici nu 
i-am tăia? foile. 

-- Poule fi curios... Dar ar fi tre- 
buit eă ia subiectul meat pe larg, să 
facă uu studiă da medicină filosofi- 
că şi istorică... De ce na adunat de- 
prinderiie rele ale antichităţer în 
inasă, scandalurile  huner grece şi 
rotmaua,.. ar în fost us cadru... şi ar 
fi făcut să fie citit de oanienii de 1 
mt... 

— Dar ca e cu Thierry? 

—L-am văzut azi la şooala praca 
tică.. şi-a făcut teza în trei zeci de 
ceasuri, 

— Al draculuil 

— Thierry ăsta e un farsor... În- 
to zi înij cere împrwumnut o foarte 
îiuuncasă turoare, sub cuvânt că 


ce 


caro 


* 


vrea B'o enalizeze la microscop. Fi- 
indcă el e un micrograf mai tare ca 
mine... şi pe urmă eu nici naveam 
vreme... i-am dat ta. ce-avoam... 
Când mă duc să-i cer analiza înii 
spune ba că are să-i trebuiască lui, 
ba că na isprăvit-o... fleacuri, Ştii! 
Furt de tumoare!... Codul na 
prevăzut pedepse pentru asemenea 
delicte. i 

So auziră bălăt în uşe, 

—. intră! 

intră un tânăr cu părul mare, cu 
un șa! de tâni roşie. Era un candi- 
dai !a a! cincilea an de medicină, 
care venea să ceară holile suferinzi- 
vur asupra cărora avea Să fie între- 
bal. 

i se răspunse: 

-- Du-te 'n fund... trebuie să fie 
acolo un intern. 

După ce închise uşa în urma sa 58 
auzi: 

— Vezi. dumneata ce mod întrehu- 
inţează domnu! ca să-i băgâni pe 
examinatori în sac!.. Vine-aşa de-a 
dreptul, fără saducă măcar n gcri- 
soare de 'ecomandaţie. 

— E îndrăzneţ ca boul tul Dumus- 
veă. băiatu-ăsta. 

„ = Doamuă Bizet! 

Bătrâna dete fuga. 

— Ce fel de carne-i asta?.. Duru- 
neata ai mâncat vre-ulată carne de 
Mu? 

—- Qi! Domnule!.. 

— Et bine, doamnă Bizet, asta-i. 
curată carne de om!.. Îţi dat ri-ia 
stama bine de wustul pe care-l poate 
avea ca'nea de am?.. 

== Oh! 'Ce grozăvie mă 'ntrehaţi!... 
Doamne Sfinte!... Nu ştii... trebuie 
să tie cam cu gustul cărnii de jepu- 
re... asa mi se pare. 

— Nu, doamnă Bize!, nu-i aşa; 
are un gusi între acela al cărnii de 
vacă şi acela at cărnii re oaie... ki 
nu-ți vorbesc din spusele celor cari 
ab călătorii, doamnă Bizal... Oiiata 
Di sa adus aci e temes car» a voit să 
se asfixieze. şi care răzuse pe Nişte 
jăvater... Avea un braţ prâjit... 1oe- 
mai tim Lreboie!... Dacă ut prăşi și 
d-tn cotleteie tot aşa ne nine, fd-nă 
Bizet!... 

— A propuoa de asta, ştii câ adiul- 
mistraţia a refuzat cererea tului 
meri de serviciu de a ria nişte cutlete 
unei buinava? y 

—- E “lesgustâtori 

— Ei şi setul tă0 de serviciu ce-a 
gis? 

— Na zis uimie!.,. 

— Cu toate astea şti că e] ţine la 
asemenea lucruri şi vrea să 1 se fară 
pe voie. - 

— l-a dat surarei zarea 
să-i! cumpere bolnave cot'ete. 

— Ah! ee doctor! 3 

Fv un strigă în sală, ja întrarea 
unut fost intero, de curând primit 
doctor, care ţinea rubsoară un pa- 
chet din tezele sale acoperite 'n hâr. 
tie albastră. 
Mănânci? 

Da. 
Domuă Bizet... 
Da, domnule.... 

—- Complimenteie noastre, dragă! 

Şi doctorul se aseză, în mijiocul 
strângerilor de mână, zicând cu pă- 
rere de răă: 

— Lăsaţi, că asia nv prea mă bu: 
cură. 

— Ei. așta e! De ce nu te bucură?., 

— Să pleci din Paris... 

— Unde te duci? 

— Mă duc să exercit :a Pâronne... 
oh! provincia!.. 

Şi 'ncepu să mănânce cu o înfăţi- 
sare tristă. 

— A! înţeleg; îţi aduci aminte de 
ce! dintâ' an al nostru, la Bicâire, 
hal, doctore? Frumoase timpul... 
Ne cocosaserăm... Ne aveam 0dăiie 
deasupra nioşuegilor netraşi la pen- 
sie după treizec) da ani de serviciu 
în spitale. repauzatorii, cum li ge 7i- 
ce... Te asigur însă că nu se repau- 
zau ei de fel!... Ne petreceam noap- 
tea dâna buşiaui de-a-roslogolul prin 
coridoare... Lorry cânta Qin vicară 
ea un surd... Şi pe urmă nu era nu: 
o iuăsură aspră în ce privește viziir: 


franci 


un gervat., 


Luni, 20 Februarie, 191. 





le. pe cari ie primeam... lăceam 
punrh pe acoptricui clădirii, u-aduci 
aiinte?... Ama facea ca în tunetela 
Observaturului +«ă se iveancă fe! de 
fel ac covuetc... Și în ziua de serbare 
Gdiu Bicătre, atunci a fost frumus de 
tot! Flăcăii din Bicâtre nu vit să 
ne lase sâ darnsăni... Eram tuai lina 


de donăzeci de inşi... Și wat vrnăi 
Nişte ofiteri cari ne ţinea parte, 
Am făcut atunci un atat... Cum 
Sad inai schimbat lucrurile! As 


tăzi eşti ţinut da sent, portarul îţY 
face raporturi , ţi se cere să ai o pur- 
tara de domnişoară... şi să nici au 
sforăi noaptea' 

— Tți mai adusi aminte, Baineor, 
da dobitocu' ăta die boinav care tii 
făgăduise că are să mă strângă de 
gât când o ieşi din spital? 

— Ei, da, fiinclcă-l puseseşi la rie- 
tă... 

— Lam întâlnit mai zilele trecute 
pe podul Artelur... 

— Şi, 

-- Ah, dragă Yam vindecat tvarie 
hine. mi Sa părut sdravân ca un 
turc... şi-am înat-o pe parica realal- 
tă a puduiui, 

Se auzi o Mică sonerie clară. şi a- 
proape în acelaş timp unebra  vuui 
dric oprit înaintea ferestrei tu Ju- 
cătateu de zi din sala de gariă. 

— Da, zise un iutera câtre sloctor, 
vine tot ia ceasul acesta, ca pe ve- 
mea ta, şi 'n acetaş lu... stațiuue de 
cvrespondenţă şeulru veşniciul 

— Dă-uui rachiul. 

— Ce pipă vrei? Capul de 
sau colica de piu? i 

— Nu. pe reaiatiă. 

Cine-va bătue tu use. 

— Ina. 

— WVarunule Pichenat, zise n sară 


mituri 


din sală. e o teme... numărul î+... 
sa scăpați. 
— Lacă asta masogte 'mideauua 


tocmai riul îl apriuzi pipa... 

— Piânge-te, dar e puţiu tucru.., 
Ia să fii tu serviciul Tu care-au fost 
eu acum doui ant... Ala e uu spital 
în care ai de lucru fu zilele de gar- 
qă.,,. Cât despre nopţi... Am făcut su 
eoteata: în nuijlaciu, viue de te scoa- 
lă de şapte ori pu moaptat!.. E apoi 


pasut  îndrăcit ai infirmiierulut pe 
care-i ai mergand priu Curt, su- 
ind scara... 

Dar dimineața. La şase ceasuri. 


Bu! boc! la uge... Intra! E de isca 
Lu un doces... Câud te gândeşti că 
ua idiat de interu sa aputal şi-a dat 
administrațier ideea te a cere verili- 
carea decuselori.., Ba nu, ză. 
Sunt bolnavi cari de câte două luni 
de zile trau să wuară întro sală... 
Când bagi de seamă, vazi că ei mu- 
viseră de muil; uunat că se ncâpă- 
țânau să tot respire. 

— Sunteti muitumili de operaţiile 
dia uiomentuj aresta? întrebă docto- 
rul. 

— Dă! Aşa si-aşu! 

— Nu, de câtăva vrame operaţitie 
nu reuşesc. 

— Sunt niște situatii aşa de ciuda- 
te... 

— Ceeaco e trist e că fjucruil nu a- 
târnă de chirurg... Operația poate 
fi făcută fără cusur... e vorba însă 
Ge noruc... un fe de joc, de care nu 
esti sizur... poate că da, poale câ 
nu... fireşte, fmuprejurările sunt fo- 
tul... 

— Da, norocul... Viie, anul trecut, 
șeful met de servicii se 'mbotnăveş- 
te... Făcuze douăzeci şi cinci de ope. 
raţii pe rând, fără accident, şi ape- 
rații foarte serioase... Harder e tri- 
mis să-) înlocviască. stii că Harder 
e cel puţin to! aşa de tare ca şi el; 
face cinci operaţii si taţi operatii se 
duc!... Vă spun pe cinste că la a 
şasea operaţie și-a băgat omul tru- 
sa 'n buzunar, si sănătate bună! ra 
mai venit. 


A se citi urmarea ta „Universul 
Literar" care va apara Duminica vii- 
toare 


ună, 30 Februarie 1912. 


NABNEZAR și ANEZAR 


da H. Di: MERE 
Cag:olele aurite și terasele ardea 





sub focul sourelui ce upunea și părea, 


că îmiregul oraș ardea. Lumiua tre- 
nui di a amurgului de seară se frân- 
gea e dccuruţiunile de bronz ale ca- 
seler” şi se conlopea cu luraina pe care 
o refectaă cărinuzilu roșii ale zidu- 
rilor, CAreca patate străluceahin splen- 
duapga lor, ca nişte juvaericale uriașe 
pe eprl architectura le-a incrustat în 
putnice blocuri de piatră.  - 

Marele templu, exie gârea că inlle- 
rest printre bosetetat verde, arunra 
o lemină vie din inălumc.- 

Baa o căldaiă iătu sitaure, ca toate 
acestea lulcea adiepe aseri! producea 
o rhecare păcată prin griditile sus- 
pendauic, în cari se preumblau fete ve- 
sele, ale căror voaluii îuturau în aer, 
Una după alta se apropiă de hatus- 
traăă și cu mâna adumbeindu-și ochii 
priveste departe peste oraș. Şi Jos, iu 
piaţă incepe mișcarea; din întunere- 
cul porților apar liuuri mobuste de bhăr- 
baţi= hamnali, cari se duceat la muncă 
acuza când scăzuse arșița zilei. Bivoli 
şi mă. gruii îtupuvărați, îroc Îruel spre 
porți: orasului şi se pare că dispar 


în adinciua albasiru-inehisă, de oa- : 


rece călăuzele îi mânat spre ses, de- 
aluagul (irmului râului €are curgea 
pria Aivezile bagate in plautaţiani. 

Dia porțile inguste ale caselor Lică 
ferestre eseni  malți oameni. Tinere- 
tul alergu ja fântână și de acolo la lo- 
curile de ju. Drumul ducea pe lângă 
tempăul fetelar, unule acestea, iuvă- 
lite în voaluri colorate și Juiugi. adu- 
cead jertie zeilor. După serviciul divin 
îşi legă capul ca veatul și se jeagână 
În Pianurite danmmiiur preserise. Aaci 
joucă numai feicle, copiii incă nu, şi 
prevtesele vechiază cu sirășnicia ca 
niruzni să nu ta parte ls dansurt ral 
înainte ca preoţii marelui Bau să fi 
constințit pe igaaculata ca falii iu pâ- 
durea sfântă; căci unarelui Bual şi 
iustritor săi preaţi aparține prima 
Hoare a lecuudilăți, 

'Pinerii venea pe drum ; fie-care ia 
mâna alesei inimai sale şi e conduce 
mai departe spre fântână. 

Și Nalmezar se pregătaete să sc ducă 
la tocul hucuriilor. FĂ îsi netezeste cu 
îngrijire bara scurtă şi creaţă, iși îm- 
plâută in păr pieptenul de aur și apot 
Bşi din casa tatălui sit, un zaraf bha- 
gat, care 1 insărcinase să pâstreze în 
ardine documentele scrise pe tabele 
de pământ şi din când în când să 
strecaate în mâna perceptorului regal 
un fişic de aur. când inaltut funcţio- 
nar îşi făcea vizita din motive prea 
hine cunoscute, 

(iâad Nabnezar eși în stradă și în- 
chise poarta încrustată în bronz, se 
opri câteva nemente în prag. larăși 
acea fati sta acolo, ca de multe zile, 
şi totdeauna la ora când el eșea dela 
slujbă. fa era şi reziruată de părete și 
îl privea. Nabiezar insă işi întoarse 
fața şi trecu pe lângă ea. Fata făcu o 
Migeare uşoară, îşi ridică capul ca şi 
când ar ti voit să soarbi cu ochit îi- 
gura sveliă a tânărului. Nabrezar toc- 
„tai ia să treneă in altă siradă; el 
sin incă odată inapoi şi se upropie 

e ea. cu și când iar fi feriecal ochii 
ei gari ai blănzi. 

— Cine eşti tu, fată? 

— Mi cluamă Anezir. 

— Pentru ce stai aici ? 

— Pinăd-că voiam să te văd, 

— P.ui!ru ce nu eşti și tu ca cele- 
Lalte fute la serbarea jertielor ? 

—— De oarece nani vo să dansez. 

Haşuta rușiari lâșni pe oărajii el, 
iar geneie-l luiig! se tăsavă in joz. Pe 
buzele ei fragede se ivi un zâmoet, 
Privirea iu! Nabnezar lunecă pa iizura 
Anezirc. Ha era încă fetiscană, dar 
tutța Si avdea ca la o femee. 

-— Ta esti o ropilă frurnoasă, Anezir. 

Din ochii ei țășni un fulger de bu- 
cutie ; ca îşi ridică maâinele spre Nab- 
Bezar gi-l întrebi tremurând : 

-— Ni doreşti? 

Nabniczar nu râspunsa; el privea 
fata gi czila. Apoi ea zise: 

— Mapnezar ! Ascaltă-raă, Dacă vo- 
ești voii fi sclava la, 

E îi uetezi cu mâna părul. 


UMVEASUI ÎATERGAR 


— Anca. am desiula sclave. I la 
eşti o fată de sânge curat—o fată ba- 
biloncană. 

— Atunci, suhesie-mă,. 

— Vapilă ce ești! 

— De când te-ar văzul, nu mailam 
odihnă. 

— Păcătueși! faţă de Baal, Anezir, 

— Ce-mi pusă miei 

Eu se aruncă în genuncht inaintea 
lu Nabnezar și-i săruli mâinile, ge- 
nunehri, pitiuarele—sărutirite el era 
arzătoare. 

— Anezir, vino, haide să plecăm 
de aici! E a e 

Fi o bd de mână şio conduse mal 
departe. 

— Dacă au pot să fii a la, atunci 
mă aruur în braţele morţii. In vis te 
îmbriițigez, îți împletesc părul, te voii 
unpe cu ulciă urematie. Aceste visuri 
mă urmăresc şi mă atrag spre tine. 

— Anezir, tu ești încă copilă ! 

.— Da. Mama nu mia dus încă la 
preot, de oarece încă nam hrâi de 
aur. Și mama mea voeşte să mă con- 
sacrere numai marelui Baal. Dar cănd ? 
Când te văd pare că-mi trece foc prin 
vine și mă tem mereu că nu te voit 
mai vedea. Nu mă întreba ae loc, nu 
1e interesa de nimic — di-mi voie să 
te urmez ! 

Părul ei atinse gâtul tânărului; el 
tresnura la atingerea firelor de mâtase 
şi cuprinse ev braţul talia fetei. Ane- 
air ara frumoasă şi niciodată nu sira- 
țise el văpaia unei astfel de iubiri pă- 
timasșe. Ri mergeau unui lângă altul 
tăcați, Inaintea ochilor lor lumea se 
scufunda întrun amurg de intuneric. 
El o strângea cu pasiune, dar iarăși 
o lisa. Fala vedea că el era chinuit 
de gânduri. Dar simţea totuși că dra- 
gosieu ei va invinge indoiala lut. Zâm- 
bin, se alipi de el din ce iu ce mal 
mult şi acum buzele ei atinse pe ale 
lui... 

— Nu voești să mă sâruţi ? 

— 0. da, Anezir, dar... 

— Sărută-mi părul. 


ii ajunseră pe piaţă, dinaintea tem- 
plului Baal. Parfumul greit al pomi- 
lor unipleu aerul. Deja discul de aur 
a) lunot se ridică pe cer şi lumina ei 
palidă thirui lumina zilei care dispărea. 

Fetele soscau însoțite de mamele 
ler. Feueile ridicară mâinele spre chi- 
pul mi:elui Baal și se inclinară înain- 
tea lui, apui începură să converseze 
şi si aranjeze voalurile fetelor lor, pe 
cazi le înseţiră apot până la poarta 
păzită de luii de piatră. Toate fetele 
purta hrânele strălucitoare; unele e- 
rau de bronz, altele de argint, iar al 
fetelor nobile erau de aur. Și uceste 
fete hugate intrară pe o poartă deo- 
sebuă, hogaL împodobită, urmate de 
sclave. cari le aranja voalurile. Ma- 
«neje ţinea în mână nouile voaluri 
peniru cele cari se relntoreeati, con- 
sacraie acum ca iete... 

lată că eșea. Strâlucitele brauri 
dispăruseră ; în locul lor erat flori; 
în mâini ţineau tarfurii colorate, pa 
cari a doua zi aveati să le predea preo- 
teselor ta altar. 

Nabnezar și Anezir stăteaii la mar- 
ginea cărărei de lingă piaţă. Fata 
se alipi de el cu pasiune. 

— Dragă Nabnezar, șopti eu, ei te 
iubese mai mult decât ori-ce pe lume, 
da, te iubesc mai mult decât chiar 
virtutea. Mama îmi va pune brâul 
numai la toamnă. Dar ce să fac până 
atunci ? Cum voit putea să suport 
dorul ? Voii muri mal înainte de a 
cădea frunzele de toamnâ. Nu mă alun- 
ga de lângă tine. la-mă ia tine, aşa 
cum sunt. Ce-ml pasă mie de alţii! 

— Nu, Anezir, nu vreau să câ- 
uiesc în contra marelui Baal. Nu-ral 
este perinis să calc saânteie vbiceiuri. 
Asupra rea şi a neamului mea sunt 
ațintite privirile a mii de oameni şi 
dușmanii noştri ne calomniară îndes- 
tul. Ei trebue sh aleg numai ce fată 
virtuoasă. Să nu provocâm mânie iui 
Baal asupra capetelor aonatre, deși 
este aicvirat că numeroasa fete calcă 
poruncile sale şi mânia sa, după cum 
se pare, nu prea urmărește cu străş- 
niste păcatele. To, tu, vino la mins, 
draga mea, priveşis-mâ în uciul. "Tu 
vezi ca voesc să fiii bărbat, iar riu un 
anual fără ințiune, care nu-si poate 





înfrâna poftele. Tu esti încă copilă, 
tu su înţelegi ce va să zică viața. Nu 
vorhi ! ţi muşe circuşa roşie de pe 
gurița ta, urâto! Mâine vei veni ia 
răsi. Îţi voii trimite că brâul de aur, 
cara va incinge corpul tău. frutnus. 
Mâine mama îa te va duce în tem- 
plul sfân! și te aştept când vei ei. 
Acum plec. Vino incă odată aici, 
voesce să te vid. Cât de frumoasă ești, 
mărgiritarul meă Anezir; dacă vueșii 
s5 devii iubita iat Nabnezar, atuncisă 
rămâl la el peniru toldeauna; te due 
la casa mea și fiul tăii va f fiul mevi 

Nabnezar plecă. Pașii săi deveniză 
tot mat i rare ia mişcările sale rai 
liniștite. El respiră ca plăcere aerul 
dulce a! nopții. Am făcut bine își zi- 
cea el. Dacă din întâmplare s'ar fi a- 
fiat că Anezir a devenita mea ca fată 
imaculată, mi sar fi intâmplat unele 
nenorociri. Nici o fată n'ar mai fi dan- 
sai cu mine. Aşa îns pot să mă a- 
propii cu capul sus de eri-care fati. 
Și cine ştie? Poate că va deveni soția 
msa... Ea este frumoasă şi vorkesie 
atât de dulce. Vocea ei sună cao imu- 
zică divină. Este o fată babiloneană. 
EI i se cuvine brâul de aur... 

Și astfel visa el înainte. 

A doua zi seara Anezir sta iarâși 
stioasă în faţa casei lui Nabnuzar, re- 
trasă într'un colţ. Nabnerar nu maț 
venea... Dar iată-l. 

— Vino, ia-ţi brâul de aur. Du-te 
acum î Te aştept pe piata dio faţa tem- 
plulut sfânt. 

larăşi lumina lunei inundă vasta 
piață şi Nabnezar sta la o parte visă- 
tor. Deodată ei zări pe Anezir, care 
eșea cu paşi nesiguri şi clătinându-se. 

Mama aruncă voalul peste figura 
svellă a Anezirei și-l deslăcu florile 
de pe haină. O floare o puse în mâna 
fetei, una o păstră ea și una o dădu 
lui Nabnezar : după aceoa dispăru în 
mulțime. 

Faţa frumoasă a Anezirei era palidă 
şi tristă și în privirea pe carc o ridică 
spre Nabnezar zăcea a tânguire mută 
Tânărul o simţi, fața lui se ingrijoră, 
în fine murmură : 

— Verzi, Anezir. iu floarea vuuţii 
mele, — așa a vrut marele Baal lu, 
tu, dulcele și curatul mărgărtar ai 
virtuţii. 

— Nabnezar,— ei știi numai atât, 
că te mhes-... €C_ Semtua 

TĂBSEA DE PĂR RAPID 

GARANȚAT ABSOLUT 

NEVĂTĂMATOARE 

_Văpsezte imediat pă- 
rul arnalii pasi alt în 
= 

sa b blond tatr'ua mod 
atât de perteot gi de na- 
taral ta cât au ze cu: 
noagta de loc că părul e 
văpsit.  Intrebuinţarea 
mail simplă şi mai n- 
| = ră pă ori-ae alti 

Yi . 

are tei 3,50. Ia omnuljamize se ras 
mediat costul. 








CREMA 
PUDRA 
SAPUN 










& 
cea mal rebelă, bron- 


TUSEA şitele acute și cronice, 


fusca mâgârească, vindecă sigur 


Pam 










- Stoa îi 4— ta drogaerii și farmaeii 


pURGE 


PUIRGAŢI VU IDEAL 
0u remuiu2 univeraul 
De o sfcacitate absolut sigură. Guila 
„pa 25 purgative ini 1.09. Okaeevaţi ca flz- 
igara pastilă să aipă inscriptii : RA 
Sa singurul voii 


FLORA 


No b — i. 


Casă de Sănătate 


SPICIAUA PENT 
POALE FATĂ FPEMIEI 
e SUB DIBECTIA — 


Dociorului î. RIIEAC 


Chirorg primar; şelul serv. dle uviirewlonie 
a! spitaiulor Sfuriri 
SECȚIE SEPARATA pentu BARDAȚI 
'hemuroide, baruii, tamuri, categle 
vericale, sirieturi motru. alc_ 


Strada Si. lonică 8. in dosul Teatutui Saliona! 
= PULEFON 2/96 - 












LA CEAS GRATIS 


ee | Adairabil ceas Ahr Rea. 
Di a9R „GiORIA" 


În tor ste ter 25 numar iei 9 





i 


LANT ELEOANT LEI 
GARANŢIE PE 3 ANI 





Iu u comand de d bucal! udata se 
trimele un Crus gratis 
EXPOLT. ARNOLD WRS>, 
Wies 63 Pusifuel. 





Recordul în indusira ceâserns driei 
a fost în tine cuceri! 

Extraplat foarte elegant 
Ceasornice de cavaler 
de aur duble 
numai lei 6 45. Usţiue un 
bun abezanisan «Anker» care 
umblă 36 ore si ate o îmbră= 
căminte de aur tent. 15 ka- 
ate pe calc electrică. fiuran- 
ție de 4 ani pentrii umbiet 
precis 1 bucată lei 6,49, 2 bu- 
săți 12.50. l-a liccare ceas se 
adaugă gratis ni: lanţ fin uu- 
rit, Ceas identic peniru da- 
me plat și elegaul execulat 
tei 6.95 ari vise. Se piate 
Schimba, eventual se înapoiază banii. Fa- 
pediție conta rambuis 
Holzor & Woh/, Xrakau No. 75, Austria. 


BOMBOANE |! 
ORIENTALE 


Parfumează admb 
Da rabil gura : 


și distrug ori-oe miros urât el guraj 
provenit din tutun, dinţi stricaţ! sau 
stomae deranjat. 
Cutia 50 ban! la drogerii și farmacil, 
Observaţi marea Seziitana cu stea, 


singare veritabile. 
















POMADA Î 
Capilogen ÎN 
(Apă deși) Â 





PUP, 
(lipsa sângelui l 

Ana escala, Eu sltbiulaaea 

genota ; VInOsc 


| Et 


recomandat de prof. dr. Baielsa, prof 
ir. Leonte, prof, V. Negei, Inst, ș 
șlțit, ca unu! din cele maf puteroice reconv 
stituante ale corpului slăbit. Sricia let 4 


taia aero. meat i i fam ee 


DURERI RECATIG! 
Nemi). mi 
dureri 40 cap să 6: din 

viaâeel igo? 
PAST AI ti 
ep dnriei 
| DAR Un fivaeh E.H9 
Li drvgupeti £. Saam 








RO= NN ISIS SEL LITERAR Luni. 


DO N N N N N N O CI II 














NOUILE MARI PREMII 


a | 
UNIVERSUL 


ABUNAȚILAORA SĂI CU INGHPEHE DR La 28 NOEMBRIE. 4941 


O SPLENDIDA VILA LA SINAIA 


eViLa mAlita- consirunid anume praitu Uraperrea vituire, pe strada 1 4 Brătianu. în puziția cea mii pilorească din loealitate 


O CAMERA DE CULCARE IN BRONZ 


Ge mare Valuce. ai i isa Quit lututzat penru premiile noasie de faltusra mrralicd -Murcu» Bulevardul Ehsuheta, No. 8 


UN DORMITOR DE LEMN FIN 


eenstruit în maica tabrică ac suie de leu Moran Warr. 303 Mitul Is, aul Serhănuucă 40 Sucursala sal Vietoriel, 107 


UNA GARNITURA MOBILA DE SEEDAR TAPISATĂ, PENTRU ODA DE BIUROL 


cre pasă du ca căra ea. Quiuă luroliuri şi orase scaune 


UN BIUROU DE STEJAR MASIV ȘI UN FOTOLIU DE BIUĂDU TAPISA? 


Toate acestea cumpirate de Ja cunusvuta Expoziţie moara să “du Dobie Uitdrne; Desenthut & Hasal Bucuregi, su Carvi. 64, ia). | 


0 jumatate garnitura mobilă: de lema roșu lustruit, culoarea miabonului 


Ss 





peur "RHIaIe. cutit să div une 


sanapea 4 seăuue 9 marctiize 3, dabmete. una Masă cu geam de cană 4 TVoale tinbrâcate cm imechet 


îrez, „Gumpărate de la marele rmagarzini de mobile Conipama Americună. aste Cavol 74, visăus de piaţa de flur! (laugă holel Duci) 


pentru 12 perseaue, compua div 
UL) servicii de Masă 12 bugue:, 19 fureuhţe: i. 12 cuțite 


de alpaca Veriabil argintate și hugat de vrate, în Gnu “lor de 
piele umtată.ş căptușită «u matase i 
. pebiru şase pe: soave, sothpus din. 
lu Seri iu de vin uuă cărală p şase pahare. de eriial 
Bacara, cv monturi de alpaca veritabil argintate, imitând exaci 
argintul oxida! , toate ateste obiecle puse pe o tavi rotundă 
tot de alpaca veritabil argiulaia 
 arginiale și pă a de- 
Una pereche sleșnice de alpaca se: ab * 

Ţoale aceste obiecte sunt cumparate de la marele magazin 
de ceasormee și biyuterit eu gros şi eh Betal Fraţii A &l. 
Roller, Bucureşti, strada Smârdav,. No: 35, etajul | 

de Jemu luzuruit, fi umnus ornamentată, în lun- 
Vua pendulă gime de 87 centimetri, întoicâvdu-sr la 15 zile 

PE de pereie, de lemu de nuc lustruit, frumos 

HI pi Ul 
Lua p pdula sculptată, în lungime de 77 centiselri, Întor- 
câvilu-se odată la 15 zile. 


PERU IER «q supertoară:_ burdut diriiiă, colpiz le legate 
Una hai Monică. cu 24 ulape și 5 basur?, tonic de oțel i 


FU PIrITTPR : de ler de sleju, ieprezentanii 
Un ceasurile de Biasă du castel medieval, înălțime 36 
ceniimetn, având v muzica sn duma cântece cațonăle.. 

Cumpârate de la atumpantă generala», biuron de imaporia- 
pune, Bucuzeşti, stradui Smârdau, Nu 29 (etajul 1) 


0 bicicleta de curse „Imperial ”, eica eogiera 
Un oramolon niare Bra, pâine, 


nitima perlecțiuue, cu 6 
mai buni artiști, - 


plăci marca “Inger», cântate de cei 
] PIT 3 'nim de faianţă, compus 
Lu servicii de lavoir, a, cnc la 
[] lam Jă uluma creațivae, modei «Cometa Haley», sistem 
| american, cea mai EcOnOmMIci şi -lumibuasă . 
Toate acestea cumpărate de la “udoscuiut magaru E. A 
Pucker, Bulevardul Elisaveta, 45 (Horct Priucar). 
de metal arginlat, arginia!i şi 
BR i] ] 1] 
0 jatliuieră cu vas verde. 0 [euelie ră au „ua 
cornet conţinând 12 cuţite pentru fructe. — Gumparate de. la 


cunoscutul mag-zin de ijuterie "Ph. Radivon, Bulevardul kt: 
sabeta, No. 8 bis. 


sa AI sup? de mare lux, una din cele mai 
Lua bicicletă „„Nauntau” soia $, excelente “peueteei 
din fabrica: soc. pe.acţiuni Siedel & Naumaua dia Dresda, siu- 
urle biviclete introduse în armatele germană, rusă şi turcă şi 
la postele germană și româna, Hpiezoritat generat: D. Iuu- 
nida Piorkowsky, Bucureşti, strada Surbey- Vodă, 21. 
Ta n 14 carate, bârbutesc 
Un ceasornic de aur see: 005 0 pendulă 


mare de perete, : 0 lingură, lurcu- 


| conpus din 
frumos ornată şi ln Servicul la şi cuțit de argint veritulul 


mă Anupio- Amtriconă» din Bucureşu. 


iati! de Stat -- Toate acestea 'cubpărate «de la vechiul î cu- 
LO utul magazin de incredere eleasun nicărta Colţele, Buru- 
reşi: strada Culţei, No 34 


Una pendulă de perele lemn de stolAsa i bă- (a tea- 


late, alttua noutaie 


sornic de hiuroa cumpărate de la marele magari de l- 


julerie; ceasornicârie şi argiutărie „Jean 
pla A Capu Stratulal, [oguzi catea Viclonei, SA 


«ompărate de la. cunus. i magazin de inu 
pi mandolină i 54 


zică Jean Feder, calca Vurtuntei, 


|ua (rusă pentru damă, cu trei steluțe Una drusă de ma: 
psi nevră, 


ș tu necesar de loaletă 
pene Tren bruge 4€ Pl Trei pulveriza- 
lare pent e «e rel pudriere ie Trei 
oelinzi nichelate fue e cere e apte 
Bulevardut Esahe'a, colţ cu stradă Bicrâiănu 





























“Una maşina de cusut 28, met eee dn gramalon 


marca “Meledioz Garmen: -Sylva», de cen mat mare pene ipuiie, 
impreuuă «w gaxe plâu marca «Premier-lecord:, având “ie 
tece româneşti — Aceste obiecte suni cumpărate “de la inacele 
Mugaztv de magie» de cusul, biciclete și gramoloane «bmaspa- 
sti na Carol, No 50, cu 
sucursale iu Piteşti şi Câmpina 
perlacpânală, 


de famhe «Markton», 
0 maşină de cusul cumpărată gt ls Stă pu magazin sau: 


pauls Ma: tun. suăda Carol. 38 (coly cu sir. 
y a 

Alte 10 maşini de cusat dea ob E 

Vu plug, de opel e 6 2%: = in plug de oțel 


brazde. maica 4 H C. H. Amhelc din celebra fabiică «lu 
dolt Barhe» = Rauduitz (Bohemia), reprezeutată iu Homănra 
priu mica casa de maşini agricule si iudustriale , «Suc în 
cumanii Weil Joseph & Cu. Suce.», Bucureşti, Smârdan, 5. 
de bucătărie aldeals cu & ochiuri, dn 


Brăucut canu) 


Una Mașiud iale tablă. de oţel, cu cazan de arama, “ela 


gan! și solul construită, cumpărată „de la cuuoscuia fabrică de 
Unic iger:e Mibau D Botez, Bucureşti, ealea Vacâreşii, 142. 


ș (saco), după măsura și alegerea sto- 
2 coste de haine f (ei, cari se vor confecţiona ue cunos- 
cula croitorie Jaquta Grimberg, București, str. Academiei, 25. 


colier) pentru gât 
Lu Șearpe de aur d mare valuare. 
conţinâud fie-care cremă, pudră și săpun «Plora», 


î] 
50 casele facute anume. pentru abonaţii ziarului «Universul». 


Afară de acestea, toli abonaţii mai primesc gratuit an volum din Memoriile Regelui Carol Lal 
homâniei sau un volum din cărţile ce apar în editura ziarului «Universul», tipărite anume pentru abonaţi. 


Preţurile de abonament sunt aceleaşi: 





Pe un an lei 48; pe 6 luni lei 9.15 pe 3 luni lei 4.65.