Nicolae Balanescu — Lumina si Nationalism (1916)

il 
ы % 


i 


T 
at 
Г, 


a 


iet CLAN НІ SN AM Gad ШЕЛІГІ 


Preţul 0.60 


Scanned by CamScanner 


Scanned by CamScanner 


М BIBLIOTECA PENTRU TOŢI 


NICOLAE BĂLĂNESCU 


aaa 


LUMINA 
NATIONALISM 


CAVOUR — CULTUL ENERGIEI 


„Editura Librăriei Universale Leon Alcalay“ 
I ALCALAY а Co. 


1916 


Scanned by CamScanner 


Scanned by CamScanner 


DISCURS LA 
 MESAGIUL TRONULUI 


[р X s Sedinja Adunürii Deputafilor 
car | dela 26 Noemvrie 1909. 
t ж ж 3 


bo en Кл, 
| өз De omnilor deputați, 


E 
2 d Maj estatea Sa Regele, atât anul 
a deschiderea Corpurilor Legiuitoare, 
atat 1 acesta cu prilejul inagurării lu- 
th “portul Constanta, ca si in Me- 
ү socotit oportun să afirme, repetat 

| d adâncă emotiune, că reîntru- 
la patria-mumă, dela sânul 
22% n A mai poate deslipi, s'a 
сіе, a fost cea mai înaltă 
po noastre istorice si 
il E vechiului nos- 


de năvălitori, 


75 
" 
c 


| "scanned by CamScanner 


Ц 


и 


е 


6 | Nicolae Bălănese 


nostri care au Stropit cu atáta Zener... 
câmpiile Bulgariei pentry libertatea Е; 
acum înzestrat prin munca si Sacrit ig 
noastre cu lucrări tehnice Marete c. lil 
tace podoaba si puterea oricărui Stat n 
devăr civilizat, na 

dtrunsi de sentimentu] 
poarelor către Inteleptii jor 
trebuie să aducem ce] dintâiu a 
călduros omagiu Marelui Capitan, Care ; 
făcut să tresată toată mândria с; E 
acestui neam, începând misiunea sa PrintPo 
glorie militară, pentru Ca, asizurâng O pace 
iNdelungă, să se poată luci | | 
noastră econo 


- ро 1 ia întărirea 
NOmică şi [а pregátirea wis | 
nostru ca Stat с; 


| Г, їп acest moment: 
Supra ni Р ? . A 


imi Si Presedint "Il sfetnic al 
Imitrie Sturdz (Aplauze) consiliului d-] 
Indreptati de po 


Scanned by CamScanner 


i Luminà şi Naţionalism | 7 


tea să ne turbure mersul, dar nerămânând 
nepăsători la suferinţele ce vom întâlni în 
cale, la împrejurările prin cari va trebui să 
străbatem si la cerinţele vremei “пош. A- 
ceasta este chemarea noastră, opera zilei 
de astăzi şi a celei de mâine, în care se 
confundă bunul mers al unui Stat си as- 
piratiunile unui neam, prin întărirea fortelor 
naționale. | PE 
latá lozinca pe care ne-a dat-o cugetul 
clar, hotărît si patriotic al d-lui lon Brá- 
tianu, Preşedintele Consiliului, care intru- 
pează voinţa partidului national-liberal ȘI 
aspiratiunile unei tinerimi gata a-l sprijini 
cu toată căldura şi devotamentul ei pana 
la jertíá, pentru îndeplinirea mare! opere І 
pe .саге tara о poate aștepta dela un таге 
partid.. Intărirea fortelor nationale este şi 
cuvântul arătat de ` Mesagiui Tronului ca 
tinta noastră de viitor, tor astfel cum a tost 
temelia trecutului acestei 4411. 
Istoricii străini rămân uimi(i, ca în fata 
unei enigme, în fața poporului român du- ` 
rând de veacuri, deşi strâns ca întrun cerc 
de rasse protivnice şi admiră trunchiul ro- 
bust şi neclintit, când cu ramurile despi- 
cate de viforul năprasnic al Nordului, când 
lovit de furtunile Orientului, dar totdeauna 
^. reinviind mai mândru arborele bimilenar, 
i. care este neamul românesc. | 


E 


Scanned by CamScanner 


Nicolae Bălănescu Зуд у: m 2% 
Taina vieţii sale nepieritoare est 
puternică, care s'a înfipt aê” ¢ 
de pământul tării cu care faci ne tā vre. 
cina care îl hrăneşte şi îl i în T 
dăcina trainică si nedeslipit*. RO 
mea: Romdnimea рйтай 
care a apărat pământul, 
triste, Românimea care S: pa 
nume, care nu а inva astra 
sor; Románimea, саг н tezauru 
moştenire din tată 10 RN 
litàtii: tara şi limba. din cele mai Mari acte 
Neapărat, cá unt Unirea țărilor, se da. 
ale secolului trecut uterii noastre nationale 
toreşte energiei $ Р vestul rămas istoric 
Nu putem însă uită Și 5 ionul să 
e^ oborind pavilionui sêl, 
al Franţei, când, © ре vasul «Ajaccio 
salutat cu lovituri de tun pe V 1 ; | i 
în fata Constantinopolei, à protestai ў + 
menintat cu ruperea relatiunilor diplomati 
dacă Poarta nu intervine peniru апшат 
alegerilor viciate prin uneltiri stráine, aleg | 
din care ieşise Divanul contrariu Өліге, 
Poarta a ascultat şi noile alegeri 10% 
au dat Divanul Unirii, | 
Trebuie să recunoaştem cà și atunci ` 
totdeauna, Franţa a fost арага = 
zelor mari şi generoase. 
Numai dela Unirea țărilor 0 
Statul nostru trăeşte o viaţă ` 


) 


Scanned by CamScanner 


jV Lumină şi Nafionalism 9 


< < nega eRe ө.- 4 E e - - э уз. ,-. 


3 Unirea, эмд, Peh la un loc a fratilor de 
„1 aceeag naţionalitate, munteni şi moldoveni, 
^ ne-a dat puterea care a făcut să ajungem 
. la rezultatele de care ne bucurăm astăzi. 
'4, Dela unire trăim о viață economică mo- 
i, derna, cu institutiuni culturale, cu legisla- 
;  tiune unitară, cu căi de comunicaţie si toate 
„mijloacele de progres. silindu-ne, şi în do- 
“meniul învăţământului, mai cu seamă [a o- 
^ rage, pentru întărirea noastră internă, făra 
de care nu poate există nici un alt ideal. 
Numai rezemându-ne pe un prezent bine 
consolidat, putem hrăni aspiratiuni de viitor ; 
buna conducere a zilei de astăzi trebue să 

fie temelia zilei de mâine. 
Dacă succese politice însemnate vor fi 
“rezervate acestui Stat, ele nu vor fi decât 
urmarea şi răsplata succeselor economice. 


0 organizatiune cât mai completa a muncii 
noastre agricole, prima noastră putere de 


productiune , trebue să fie grija noastră 


permanentă, si nu voiu uită, acum ca şi 
кона, y | , 
at ind am avut onoarea a vorbi in 


сі € 
fiunea generală a legii Casei Rurale, 
intese partidului din care fac parte, 
neam luat răspunderea unei in- 
“0 diviziune mai mare a pro- 
fine şi răspunderea rezul- 
prin proprietatea im- 
venituri generale, се! 


e apa 23 


% 
ына ("24 
Ші іе. í 


Scanned by CamScanner 


Aeg ҮҮ, 


* р * а 5 dea “С, 
Ра. dor 
ТП Е as 


Ие datele cul 
4 muncitori 


Scanned by CamScanner 


nece 

E. ory DO t TOT o dispozitiune prin 
care inspectorii agricoli fac rapoarte cu pri- 
vire la aceasta, insă la 1 Noemvrie. Dela 
| Моешуйе însă, nici о altă relatiune care 
să arate. " moditicărite în numărul muncito- 
rilor. Asifel că nimeni, în cursul anului a- 
Ше. пи are unde să-şi îndrepte cererile 
u Obținere de muncitori. Và pot da o 
pilda yh judetul Vlasca, al cárui reprezen- 
ar 'onorez a fi, sau adus in acest an 
icol. ol 577 lucrători străini, pe cari i-am fi 
| “în țară, dacă am fi avut un biu- 
nt ral al muncii; pentrucá este destul 
it în acelaş judet, cu staruinte cos- 
sitoare, 4 ді: adus din ţară 3.641 de mun- 
ИЕ. -se chiar la intro- 
citorilor străini, când s'au pu- 

D în ţară. 
in biroul muncii am puteă 
p si arendagilor mun- 
 pevoe, iar muncitorilor 
transport cu aşă numitele 
fcu preţ redus, le vom 
te afluentei muncitorilor 


GU 
1 Н d Ve à 
tereseaz? карш! acest 
> 
Г ^ (1 
е UE 
A Ұл; D 


Scanned by CamScanner 


Ze duo 
ТУ 
NEL 


Stat e pur 2 Ом -- 


am văzut lucrările вегіоав 
pentru toată întinderea Pul 
şi executările fericite, atât 
tului Clinciu-Spantov, ta и 
delta Dunării. Сапа ingu 
putea să anexeze terene 
ductive din cantitatea йе 8% 
zona inundabilă саге Tepes 
a 2 judeţe, cele 550 de Mii, 
pământuri cultivabile aparyn 
atunci чны — zice са ап 
victorie în timp de pace. — — 
Cifrele sunt luate din statist 
în cele 890 mii de hect rta 
treaga vale inundabilă cu stuk 
Din acestea, 83 la sută par in 
550 mii de pogo t fi date pre 
cât mai rentabilă. AC. 
Mi se pare o chestiune insemnaté 
terea prin muncă a patrimoniului na 
040г, orice se atinge de munca nafi 
ne este scump, cum S'a exprimat de cu 
4-1 Preşedinte al Consiliului pentrucăă 
ч sigură şi mai sănătoasă cale de 
puterii Statului nostru este ridi 


a. 
= ha, y 4 ă 
LAT TRY "ҮР Е 


Scanned Бу CamScanner 


iperiul german, mai mult decât 
ublicană, au dat cele mai fru- 
oase pilde de democratism, prin legi în- 
(elepte şi umane pentru ridicarea muncito- 
rilor, căutând să impace ceeace trecutul 

acră cu ceeace prezentul reclamă. 

Luptei dintre clase un viitor apropiat îi 
va arătă un drum mai fericit: asociafiunea 
între ele ; pentrucă dacă viaţa individuală 
pare a se desvoltă prin luptă personală, 
puterea socială nu se întăreşte decât prin 
conlucrarea comună, care multiplică forța. 
. -Maximul de energie, un guvern si о ţară 

nu le pot dobândi decât prin colaborarea 
tuturor claselor, tutuor puterilor de produc- 
une, şi de aceea toate clasele au dreptul 
la protectiune, tot astfel cum întrun Stat 
este о datorie a se înfrână abuzul unei 
clase când se ridică în contra intereselor 


celeilalte. Ар 
_ Voim armonizarea intereselor claselor atât 
“între ele, dar mai cu seamă față de sigu- 
Ма şi existența Statului, pentrucă pute- 
ile individuale ca şi puterile unor clase, 
“luptă izolat, când sunt egoiste şi an- 
te, devin vătămătoare intereselor su- 

ale Statului, căci nesocotesc in- 


"ce nu se mai poate concepe 
d exc d in conducerea 


Scanned by CamScanner 


ке 
T 
peu 
1i |. 
ч xr 
И 


à ) Шш у 
| exist; 


Opre (ity 

АШ 

ИЗЕП 
ГА 

1 Selor 

, , ine а 
Dm 

Ж а 7 


12! 
Derî 


ta 

asû, 
mi 

i în 

И mil: 
y unt 
“оро; 
a саги. 
feaza < 
Aplauz 


"е 
Ev: 


E. с 
"HTt( (TIME 


luctiui 
Meare т 
ЙА deci! 


E 
Scanned by CamScanner 


De aceea, învinuim absenteismul şi lup- 
tăm din răsputeri contra arendărilor la străini. 

Acestea sunt ideile care se cuprind în 
mare: parte şi іп reformele făgăduite prin 
Manifestul dela 12 Martie 1907, reforme 
ieşite din nevoile vremii, reforme prin carii 
s'au dobândit invoeli mai umane, 0 justiție 
apropiată, grabnică şi nepărtinitoare, 0 dis- 
tribuire- înțeleaptă a proprietății şi mijloace 
pentru un progres mai invederat al țărănimii, 
atât prin suprimarea activității trusturilor 


arendüsegti, cât şi mai cu seamă prin în- 


lesnirea obs:iilor şăteşti de a puted luă moşii 


putea, domnilor deputati, să lipseasnă 
"Domniei М. S. Regelui Carol 1, Cel 


i Prevăzător, pagina ridicării po- 


i şi mai rea. | 
ıi se permită... Când partidele care 
această operă vor putea să facă mai 
au totul pentru țărănime, vo! fi în 
lor să judece mândre opera actuală. 


psa au admis reforma şi tind ap 
` mi se pare са Se aruncă se 


Scanned by CamScanner 


T 


Es 
8 ац cu, 


| din sta. 
Învoeli. 
tate, Că izla. 
osibilirății, Că 
1 hotárnici. 
că sun per- 
Ин, acesta 
pr 


D 


gea in care, 
іт cu toți! 
fa păduită la 


iiie, con 

; am опол 
gi nale а! 
etari $ 

ор! OMM 
n ерге 
rcetár 

| p: man 
ade pre 
um bu 


TE by CamScanner 


Lumină gi Nafionalism 17 


n——————————H— — 


*  mioará în regiunea întâiu, valea Dunării, şi 
А în regiuneaa patra, care se invecinegte cu 
Мо judeţele Dâmboviţa, Argeş si Шоу, а ridi- 
: cat prețurile unor izlazuri: în regiunea pa- 
; tra dela 484 lei la 640; iar în regiunea in- 
t іа dela 798 la 1.000 lei. | 
( Prin urmare, comisiunile regionale au fost 
| un auxiliar fericit pe lângă Consiliul Su- 
| репог. 2724) | 
' In judeţul Vlaşca comisiunea regională şi 
controlul judecătoresc, în baza legilor noui, 
au făcut ca 26 de contracte pentru păşunat 
să fie reduse ; prin urmare, obiceiurile di- 
naintea reformelor, ale ordinei cele rele, 
s'au înfrânat: 70 contracte cu rusfeturi au fost 
desființate. Din aceasta s'ar păreă cá comi- 
siunile regionale si organele legale favori- 
zează pe ţărani, dar când voiu adăogă că 
în două comune: Letca si Naipu, s'au luat 
măsuri contra țăranilor şi au fost condam- 
nati cei cari nau facut munca conform legii 
şi învoelilor! lată dar binele adus de fe- 


adevărat, date statistice complete 
u acum este momentul a da 


^ 
Зәм + 
ad a 

MM д 

, 


Br 7 
T (7; 
аш 


Scanned by CamScanner 


000 
bur? 


Scanned by CamScanner 


sf кр cea mai bună. De 
" imul Congres al Báncilor 
participat membri însemnați 
ji, cari laudá si sprijină Băncile 
сагі poate în viitor vor reven- 
irte din paternitatea lor, 
yetul inventiunii nu-l аге nimeni in 
oastra, insa guvernului şi partidului 
or al-liberal ii revine meritul de a fi fun- 
“Băncile si de a le fi dat o indrumare 
Sinaloa 
Tot astiel nu se poate opri in loc 6У0- 
lutiunea ce o determină progresele tehnice 
în domeniul economic industrial. Numai în 
anul 1905 - sau depus in industra petrolu- 
lui, în industria lemnului, a făinei şi altor 
produse, precum si in we care inlesnesc 
| este 60 de milioane. Trebue sa 
em importanţa capitalurilor străine 
tard, даг să apreciem, cum merită 
А torului munca, ce va arce ne- 


1 ajare industrială care să Ía- 
ea capitalurilor sunt normale, 

ând nu mai pot pătrunde 

utu rilor de Stat. 

limitarea specu- 


: 15 а capitalurilor mati, 


Scanned by CamScanner 


€ A | acest Ino. 
ii ја toate mă. 
ntru stăvilire: 
lauze prelun. 
val indrep- 
“pentru mica 
o adâncă mul- 
СІ ala, legile de 
E: accidentelor; 
1 aceeaş linie 
LL “muncitori 
" a omeneasci 
eputa зерге! 
б. MM | 
ză ; câte пепо: 
“Си magi" 
[ iec are 1 
p trolife! 
acelor C: 
78регі!а `* 
Idea: 


dnici ^ 
pn ac 
ТЫШ 
cobori < 


Scanned Бу CamScanner 


ti “sinceritatea, oot a ademeni sau 
rage pe cinevă. Nu. Este pentrucă ast- 
fe rebue să cercetam o problema de înaltă 
ordine de stat, care angajează ziua de mâine, 

„Ordine“ necontenit, ordine, atât în presă 

„cât şi în Parlament. Mi-aduc aminte din 
“discursul d-lui М. Cantacuzino: ordine, or- 
dine. 

Numai, ce ordine ? Noi intelegem ordinea 
care conciliază legalitatea de astăzi cu grija 
şi pregătirea zilei de mâine. 

Legalitatea evoluează şi istoria constată: 
că guvernele au făcut bine când au înles- 
nit evoluţiunea normală, au facut rău când 
` au lâncezit nepásátoare şi au împins la ca- 
tastrofe inevitabile cand sau împotrivit la 
prefacerile cerute de timp şi împrejurări. 

_ Pentru că misiunea statelor nu este numai 
litia şi administraţia, pentru intangibili- 
5 f dap perpetuá a stárilor inve- 
ıu; în rolul Statului mai intra бі în- 
rogr sului, ocrotirea forțelor celor 
bi, f B a le da vigoare şi 


Scanned by CamScanner 


г? 


cin е 4 doreşte 


dca nu 


74 


Scanned by CamScanner 


23 


База, adevăratei ordine reale 
cát cánd vom fi ajutat sá 
nea şi muncitorimea, inles- 


„cercului clasei mijlocii, clasa 
re să Bere sfortarile dintre 


А vom aveă o țărănime luminată, 
727098 “conştiinţa națională va fi pătruns în 
E. raturile profunde ale poporului, atunci 

| vor ajunge la ordinea cea mai durabilá, 

atunci, şi numai atunci, se va ridică întreagă 
şi liberă fiinţa României, cu viata mare si 
suflet nou, pentru îndeplinirea tuturor idea- 
 ]urilor sale. 

Atunci vom fi la răscrucea istorică de 
unde ni se vor deschide drumurile către 
orizonturi largi și luminoase. (Aplauze). 

Aceea este ordinea pe care trebue să 0 
Ao 

Suntem şi noi apărători ai ordinei in 
“Stat. Am cerut toţi de acord şi cerem gU” 
ы! măsuri severe in contra oricărei 
| i anarhice ; să fie reprimat cu cea 
ma energie orice atentat cu caracter 


| E iştea acestei tari nu pot 
age entilor dezordinei şi ai 


3 онен с că po" 


Scanned by CamScanner 


24 


——— 
e pp D get t. 


intro imprejurare rec 
sa datorie. yy ee 
Decât, simplă inti 
ordinea, pentr 1 
denta politica | 


Scanned by CamScanner 


EC. = Lumină si Nationalism 


2 25 


| 
ғ 


2% Stat, cari pot ţine un guvern în activitate 
nu numai o sesiune, dar încă multe. __ 
Colegiul unic va fi desigur experienţa 
| practica 51 educatiunea, cu un sistem care 
| poate premerge întinderea dreptului de vot. 
Aceste chestiuni îmi veţi permite a le 
prezentă cu rezervele care trebue să mi le - 
impun, dat fiind că atât asupra uneia, cât şi 
asupra celeilalte opiniunile ce voiu emite 
mau decât garanţia personală. Le voiu trată 
aşa cum merită întrun corp atât de ales, 
adică cu toată sinceritatea şi cu toată se- 
riozitatea ce o comportă. 

Nu trebuie a se consideră chestiunea co- 
legiului unic la judeţ ca o chestiune inutilă, 
pentrucă practica aceasta s'ar fi facut in 
alegerile comunelor rurale, fiindcă acolo nu 
este decât o parte a naţiunii, iar în colegiul 
unic, aşă cum proiectul o spune, sunt toate 
forțele sociale în contact şi nu este acelaş 
lucru a se lăsă singură pătura de jos, sau 


a se consfătui cu stratul luminat, ca, pu- 


nându-se în acord, să ia directiunea. cea 
Тан pentru ce nu găsesc nici o asemá- 
à a practica făcută până acum la co". 
ale şi între practica pe care © 


o chestiune cu privire 


Scanned by CamScanner 


Mer 


nth ik 


ntă. 


Scanned by CamScanner 


Lumină şi Nationalism 7 


سے ساسا اتمه 


Ne trebuesc la ţară, cât mai de grabă, 
clădiri şcolare şi: personal invafatoresc bine 
pregătit. Clădirile actuale sunt neîncăpă- 
toare şi ruinate. ! 

La noi ar trebui un învăţământ intensiv 
la tará in timpul iernii, când populatiunea 
e liberă, căci in timpul verii şi adulţii si 
copiii-sunt luaţi la muncă. 

Nu pot să aduc destule laude atât ;со- 
lilor de adulti făcute in toate părţile, cer- 
curilor culturale, ideii învățământului ele- 
mentar în cazarme, pentru ca nici ип 0$- 
tean, ca nici un om adult să nu rămână 
fără învățătura scrisului şi cetitului. Este o 
bună politică şcolară aceea care pregăteşte 
țărănimea pentru dobândirea celei mat res- 
trânse capacităţi pe care o implică dreptul 
de e залын” 2 

— Prin urmare, chestiunea palpitanta а а- 
` cestui moment е şcoala, scoala la tard. 
|. Orcâte jertfe ar face guvernul pentru 
. goli Ja țară, elementare, practice sau a 

Аа труд fI în zadar. Тага уа învia 
se va ridică, pentrucă in școală se pre- 
te viitorul Statului. 4 
a pătruns încă în stratul a- 
popor, care сеге drept 12 


ше soarele care abià răsare, 
E ic fui reci decât piscurile 


Scanned by CamScanner 


Lumina şi Nationalism 


— 


20 


tează 


E зай 


teazd şi de atunci începe epoca 
ouă ani de stabilitate AAR de A an 
buget 1 s'a menţinut astfel, încât cheltuelile 
au fost acoperite cu veniturile ordinare ŞI 
s'a soldat mai totdeauna cu excedente din 
ce în ce mai însemnate. 
{ Pentru a aprecià si mai adânc cele cu- 
рте în Mesagiul Tronului, este destul să 
e gândim la cei zece ani cari au precedat 
anul 1899—1900, în cari bugetul Statului 
la cheltueli a crescut dela 161.000.000 la 
229 milioane, iar datoria publică dela 790 
milioane la 1 miliard 300 de milioane. 
lată ce se petrecuse în cei zece ani, atunci 
când bugetele Statului, cum bine scrie d-l 
Panu, pluteau în aer, neavând nici o bază 
ştiinţifică financiară. 
Cheltuelile de atunci găseau justificarea 
lor poate în nevoile tânărului nostru Stat 


D 


i cu seamă in a face respectatá inde- 
nta ce o dobândisem de curând, tot 


rari, | jermania, Anglia, cari au ve- 
{аге circumspecte, cari au orga- 
сіе în toate ramurile de acti- 
Я atunci când doresc să dea 
gres, sau când îngrijesc de 


.» - 
x “ 
- E 

= 


Scanned by CamScanner 


un viitor mai bun, luptă cu greutăţi finan- 
ciare şi bugetare. Wed: 

Cheltuelile Angliei in 10 ani ч 
cu 107°/,, iar ale Germaniei cu lo, pe 
"Ы spline guvernele noastre au Văzut 
că tara, cu încredere ŞI CU acorda 
sumele necesare nu numai репіги cneltuc)i 
productive, de căi de comünicauun 
exploatări rentabile, dar dintre Спеце as 

permanente, cu cel mai mare die pe cele 
“cerute de apărarea națională. (Ap > 
_Р-1ог,‚ situatiunea bugetelor cu excedente 
va mai dură încă. ES. 
| d ce? Pentrucá intervin circuri 
stante economice пош, Сап vor ajută eres 
`“ terea avutiei generale. Avántul pe care-! 
| industria, o îngrijire cât mai mare ṣi © 
| drumare a proprietății mic! ў m! Посії c 
0 productiune cât mai abundentă sunt 
- ditiuni care pregătesc prosperitatea ec 
(à a acestei tari. Apoi, State ma: 


ot 7% 


е Ocean şi cari mai înainte nu 
т” T 


“pâinea са aliment, acu fac 


Я 
\ } 

A j 4 
>» 


Scanned by CamScanner 


[5] 
= 
e 
O 
Е 
с 
Q 
> 
© 
"3 
O 
с 
= 
e 
O 
N 


32 


i —€ ч‏ — سی 
2-а ——————‏ — — 


oară s'a spus, cà Să nu a 
punctul de vedere Sa yia 
dere prosperitatea P3 i: hia nul vine 
Cand este secetă, Пе â na ploaia Banc; 
la timp, fie cand vant tul bate Se Ympresionedz’. 
bugetul nostra PAPA Pig buget al cărui 
echilibru să nu se mai ee upã 


е. 
ko рр шп buget c cu bază sigură, u 


ақ: 
кт avem acest buget, am spus- o in 
„misiunea financiară şi О spun înaintea 
5% )v., trebuie să ne hotárim. la reforma im- 
x poate 0 alta alcátuire reală, din 
E aon financiar, nu se p" 


permisesem a o pro- 
ni şi constat mai 


„la principiile 
erus că a- 
și dificilă e la o: 
se studiază cu 2- 
atistice, са din co 


Scanned by CamScanner 


es d us 

' S а 

4 | j^ se ы ОЖАУ 

>: < Жж (Ж, E Sala 
P АРК КУ. 

2 руа = I . x > 
d ЖУ s. a 4 М 4 ү sm 33 
| Patt YET aes 
PETS > ] i 7 


-Incontestabil, impozitele indirecte, impo~ 
zitele ¢ 


apasă mai mult asupra populatiunil sărace, 
din totalul budgetului, iar .da-. 


ile directe numai 15 la suta, lesne se poate 


SUMI ей 


e 


impozitul direct moderat, pe venit şi 
fe, cum se practică in alte State. 
mpozit ar oferi о bază impozabilă 
Msi nesupusă fluctuatiunilor care să 
Muri asupra bugetului general. 

ul ar fi şi mai echitabil si mai 
ar fi chiar impozitul tip al ştiinţei 
К pentrucă se alimentează şi creşte 
lune cu sporirea avutiei generale. 
Stii cari încă sprijinesc impozitul 
ivoacă raţiunea care guvernà în 
itatii, când mulţimea plăteă iar 
e bucurau, sistem care a stră- 
orțiune cu sporirea avutiei 
ni simpliste si lipsita de u- 
cu aceia care deabià îşi ago- 
OM қ 2 


Scanned by CamScanner 


34 Nicolae Bălănescu | 


az 


nisesc strictul necesar, i se opune pruden; 

economică care cere тепајагеа forte, 

 Obiectiunii ce se face că, cu cât vom im 

Dune mai mult pe muncitori, cu atât le Von 

la un stimulent mai mare, pentru a pro. 

‘duce mai mult şi mai bine, spre a dobán: 

п spor de salariu cu care să preintámpir. 
cinile traiului din ce în ce mai greu 

i scump, i se opune /imita puterii de | 
еп{й a omului, care nu se poate încă; 
Măsură decât sub conditiunea de . 

Şi a-l ucide zilnic; iar postulatulu: 
ei cte sunt cele mai preferat 
сей mai Suportabile, percep? 

Mecare zi treptat $i neputând 

Mulţumiri mari, vom răsp. 
_ Civilizat si democratic tr 

= disimulare, cetățeanu! 
Pose şi dela început 

4 Dune aşezări a; 

„Cu sisteme im: 


+ 


Б, дәй 
ж ©з А 
| Юу 

< ағы 
А 


+ 


là Sunt ocupa: 
A 


Scanned by CamScanner 


Lumină, şi Nationalism 35 . 
2 aiit il چ ی م و‎ РАВАН iit mnt S 


sos sp текке mnt m —À + uM © = 


toată lumea fără nici o deosebire de forță 
contributivă ? 

Este drept ca numai unele venituri mo- 
biliare să fie impuse, iar altele, tot atât de 
importante, să rămâie absolut neatinse ? 

Dar stabilirea licentii, dar a dreptului de 
patentă ? 

Totul, totul cere reformă. De aceea аг 
trebui stabilit venitul general al contribua- 
bililor şi impozitele să nu ceară decât din 
ceeace poate da fiecare după avere, conform 
facultăţilor contributive şi fără a se atinge 
strictul necesar. 
„Am atins chestiuni de organizatiune in- 


Imi veți permite câtevă cuvinte numai cu 
„privire la politica noastră străină. 
ile noastre când, în locul răsboaielor care 
dată sdruncinau atât de des Statele, a- 
toate sfortárile politicei internationale, 
alianţe din ce іп ce mai puternice, 
“menţinerea păcii. : 
> Să recunoaştem că politica noas- 
А față cu împrejurările prin care 
statele vecine a fost condusă cu 
^ demnitate; cà deşi Spriji- 
mată al cărei prestigiu a fost 
tuşi politica noastră externă, 


r 
Т» 
, 
sp 


ost provocătoare sau agre- 


> Bam. 
m A 
ж-е. 


Scanned by CamScanner 


t с ФУ ұғ 
Я [20 4 A m he t #452 
= ЕРА АУ М 
€ س‎ fa: . е Р 


36 Nicolae Balapescu. 


sivă, a fost din contră, bine cumpanita , 
totdeauna orientată către pace. S'a dat й 
vada celui mai deplin tact, apărându-se с 
destoinicie punctul nostru de vedere. în în 
cheierea unei conventiuni comerciale @ 
Austro-Ungaria, conventiune ce cu increden 
asteptam a ne fi prezentata. | | 
Cu cát un Stat este mai în stare a-şi а: 
para $i aşi sustine cu mai multă vigoare 
drepturile sale legitime, cu atât merită Și 
dobândeşte concursul şi stima celorlalte 
a e е... à pe 
acá independenţa guverne j 
chestiunilor de ordine interni И 
, in afară de acest 
roprii si nea principiul unei vieți 
intrun Stat КЕ ee naționalități 


тапа reciprocă, maj hi veeni pact de sigu- 
buie să ne aducem amint mă atunci, tre- 
State nu pot să fie fecunde < 

` cût cu cea mai dreaptă reci Sl durabile de- ~ 

pectarea intereselor. “Procitate în res- 

~ D-lor РАИЛ, dacă шасын ا‎ 

-тасіші nu arată câlători 1Clodată câr- 

| ma t viata şi destinele 0" Care i-au f - 

.. mele orientaţiei Sale și steal Dă Sunt sem- | 
E corpo enit, e Pola | 

; care сай EE SS. ena LET f 


Scanned by CamScanner 


ES 


`. Lumina şi Nationalism 31 


—— 


păstrând directiunea către telul depărtat... 
acela este idealul nostru. 

România are un mare ideal întemeiat pe 
misiunea şi drepturile sale istorice. 

Idealul nostru care nu poate fi ursit sa 
zacă pe veci ca într'un mormânt, peste care 
s'ar páreà că au început. să crească florile 
uitării ; marele nostru ideal, ce este păs- 
trat cu sfinţenie în tăcerea celui mai tainic 
altar, care este inima noastră, unde licáreste 
zi şi noapte şi nu se va stinge niciodată 
candela nationalitatii. (Aplauze prelungite). 


iti ad 


Scanned by CamScanner 


ULTUL ENERGI EI { 


E. егіп{й ținută la Ateneul Român | 
4 mE S n А. Bucureşti... i i 
222 E TL? P * ib жо) : ? 

atten í 
3 

| 1 

Д 


а ааа ool 
Scanned by CamScanner 


2257 CULTUL ENERGIEI 
Conferinţă ținută la Ateneul Român 
| | din Bucureşti | 


Trăim într'un secol de lumină, de muncă 
si de energie. л нл т 

"Secol de lumină, secolul radiului si al 
razelor. Róntgen, ca un simbol, că lumina 
care străbate corpuri masive şi opace, va 
trebui să pătrundă inslárgit şi în masele în- 
tunecate ale poporului. S 

Secol de muncă intensă, în care milioane 
de lucrători se trudesc să dea omenirii 
spre folosinţă pământul şi sub-pământul, 
apa şi sub-apa, electricitatea şi drumul în 
aer, munca biruitoare, isvorul dreptului la 
un traiu omenesc şi mai bun pentru poporul 
AB PROB Tr e Н 

` Secol de energie, parghia се а ridicat ре 
om dela starea nenorocită a fiinţelor săl- 
batece şi goale, la civilizatiunea modernă. 
Іп adevăr, omul primitiv, slab în fata pu- 
erilor naturii, ca : trăsnetele, cutremurul, | 


See 
Ру 


САРҚЫН ася 


Scanned Бу CamScanner 


TUS 


topindu-le їп cultul zeilor. M în roze 
„lun ea ce îl înconjură şi atât i - рагел le 
= searbádà şi de supusă faptura sa, forțelor 
imense şi eterne pe care nu le putea infe- 
lege, incat renunțând la voinţă si acțiune, 
îngenuchiă extaziaj si amortit in visdrile | 


Ninvanel. | 
Lumea veche, lumea budistă, priveşte e: 


nergia ca о vanitate, iar viaţa ca o luptă 
în care omul întră cu credinţa că va ieşi 
învins; că e mai bine а stă decât a munci, 
mai dulce a dormi decât a stă şi chiar mai 
hine a muri decât a dormi. Acesta e drt- 
mul spre negatiunea vieţii şi moartea de 
bunăvoie ; este otrava asiatică distilată de 
| filozofii pesimigti Si răspândită în lumea 
| noastră. Nici-o picătură din acea fiolá neagră 
| să nu pătrundă în inima generatiunilor 
| noastre ca să nu stingă flacăra pretioasel 
energil. ef 
Energia a facut pe om să priceapă $ 

| supună forţele firii care ЇЇ ingrozeau 


început. А 
Oceanele, cerul, electricitatea, zeii be 


nători de altădată, au devenit acum 


| buni tovarăşi ai omului. á 
| Numai muncindu-se Şi- framan F 


mintea necontenit, a putut ind 
natura şi pe sine însuşi, pregatin 


Scanned by CamScanner 


Lumină şi Nationalism 43 


d 


energiei personale, esit din încrederea în 
noi înşine. 

Omul simţi, că în el e energie dela soare, 
că scânteile ce licăresc din minte mișcă 
fiinţa noastă materială, că supremaţia min- 
tii precedeazá supremaţia forţei, cá pentru — 
cea mai complectă armonie în acțiune tre- 
bue о minte luminată şi luminoasă întrun 
corp sănătos, capabil de a concentră şi ra- 
dià energie. 

; * 
| ж * 

In Grecia anticá s'a celebrat cultul ener- 
giei intelectuale şi fizice. In festivitățile na- 
tionale se încununau filozofii, poeţii, oratorii, 
artiştii şi atletii. | 

Bravii din Crotona primiau onorurile pa- 
triei; sculptorii igi disputau cinstea de a-i 
imortalizà si tráeste in istorie Milone din 
Crotona; iar tinerii Spartani, crescuti la 
școala energiei, au meritat templul neperi- 
tor la Termopile. 

Insă Grecia numai după supremaţia inte- 
- lectuală a secolului lui Pericles, secol de lu- 
‘mina, de cultură si de ideal elen, avù su- 
tia energiei marelui Alexandru, care 


%, 


1 imperiu până la Indii, ducând a- - 
parte o civilizatiune. | 


Scanned by CamScanner 


j 


sstiinta vigoarei? 

infránate, cum ев 
um îi făcuse 
forta etică 
әуеге ŞI iua 
A faimo 

гое - 

umai în ur 

atinse. culm 


Amandoua aceste må 
rice: imperiul lui Alezi 
tura elină şi a lui Ge T 
vera cugetare rom nan 
vietii intune co a 
Ee Шш pir É 


Ң 2e 


Scanned by CamScanner 


BNN Limit şi Nationalism | 45 
ИКС a ae 


lor pentru triumful credinței creştine; tar 
din Нага fraternității abiă după 18 secole, 
pe pământul generos al Franţei, se inalfa 
soarele libertății şi cultul rațiunii, care a | 
firma cultul energiei idividuale printr'o таге. 
гето tie o7 i E RTE bare 
Din acest mediu de idei, mişcat de cul- 
tura răspândită de enciclopedişti mai înainte, 
se ridică în numele libertăţii şi fraternității. 
energia lui Napoleon, care creiă un imperiu. 
Totdeauna — mens agitat molem — enet- 
gia luptei a fost precedată şi determinată. 
de energia intelectuală, care se -infiltreaza 
în masse prin cultură şi nu aşteaptă decât 
scânteia energiei unui om excepţional ca 
Alexandru, Caesar, sau Napoleon, spre a 
se faptui mari evenimente istorice. . .. . 
А ж 
: ж ож 
Printre statele moderne, în Anglia străluce- 
şte cultul energiei în serviciul unui mare ideal 
care este: făria valorii personale fizice si 
morale, însoţită de ridicarea demnității fiin- 
fei omeneşti. Deviza е: Self-help adecă aju- 
inea engleză pregăteşte genera- 
е, cu belșug de sânge arterios, 
iptă şi gata pentru stăpâni- 


Scanned by CamScanner 


Ac ا‎ 
cari ою cunt НД си vigoare combativ a? 1 
сапа prilejul a da piept cu primei? 3 
când traversând înnot strâmtorile пат! q 
Hi a le i de piscurile îngheţate a: 
malaiei, când vânând fiare sălbatice prin 
pustiurile fierbinti ale Africei, când С atom" 
rind printre banchizele nordului, cand apro- 
piindu-se cu indrazneala de craterile УМ 


canilor. A 
Acolo este exuberanta de forţă la dispo- 
zitia vieții. 298 
cele caractere tari ў 


Astfel se formează â 
otelite, care impun libertatea, demnitatea | 
drepturile omului. T | M 2 


x 
* ж > 


3 


іп Statele-Unite americane însă, se 
goará cea mai intensă putere de munc 
"MEC 


care a cunoscut-o omenirea. V M 

Acolo înfloreşte fordmidabila ene 7 
dividuală care constitue fondul- сщ et 
merican, furia muncii robuste, gân 
дый. соры A ШЫМЫ 
АЗУ жұм МАЗ ЭЕ; > г " 


г 
ok Am 
a! >% a ^. = A B d Bod 
К: a 2 Meo "^ y pa 4 е % 
[i к: i 46 753 dm P 18-5 
4 А ee ў 
р) 
, қа». 5 > $ 


Scanned by CamScanner 


Lumină şi Naţionali sm | 41 


e 2... M — ep: 


Pentru afaceri — bussines — uită ameri- 
canul toată lumea. Munca încordată îi fe- 
тесі gândul, care se transforma si se înalță 
din acţiunea si energia dela care purcede. 
Prioritatea, o are acţiunea, din care cuge- 
tarea rezultă ca ceva normal, ca o formulă 
reflectată. 
" Luptăm, zic ei, cu credința, că avem fi- 
rea celui ce voim a deveni. Autosugestiu- 
nea succesului este doctrina americană ex- 


primatá: prin cuvântul bluff. Acolo voinţa 
stăpâneşte inteligenţa. ti 


„Numai astfel, printr'o superbă şi rapidă 
evolutiune economică, Statele-Unite au adu- 
nat o enormă bogăţie materială. 

"Insă marile energii de acolo, preocupate 
până la exaltatiune de câştig cu orice pret, 
nu mai văd, nu mai respectă şi nu mai 
сеща: nimic împrejurul lor; de sentiment 
2 Sau milă se ocupă prea puţin. . 

„ Muncitorul e privit ca o unealtă de care 


“Пи se interesează decât atât cât e forță 
„utilă. Cine a căzut strivit şi infirm este o 


15144 nefolositáare si inertă, care împe- 
maşina lumii; cine a îmbătrânit e o 
‘tocita ce trebue scoasă din uz. Acolo 
iasacrul vieţii lucrătorilor, si. realizarea 
| omului exclusiv supra-activ, cu su- 
urilor delicate, înălțate de cul- 
Acolo e omnipotent forţei, 


Scanned by CamScanner 


= Sea 


48 | _ Nicolae Bălănescu | 


— 


—— 


as یف‎ 
E 
E 


j să în serviciul egois- 
тое e E au am de orgoliu și 


mului esit dintr'un amalg 

ambitiuni nemăsurate. E un pics pU 0- F 
mul energic dar generos către alții Si е | 
un flagel distrugător al dreptului şi V E 


altora. ET 
Adevăratul progres cátre care tinde « 

gia contimporana nu consista numai în Mă 

şini, numai în mercantilismul _trufaş € 


totputernicia câtorvă, Сі în rid C 
per Se a simțului de drep i 
ralitate pentru toti. 

Nu numai cástig Si afaceri, dar § 
şi umanitate, fără care one 
sálbátecia din care a egit. | 

Bariera rapacitatii келші A 
viaţă a celor multi, "d 204 
indelebi- cine ridică р 
“mai slab. 
- In- viaţă nu Si 


Scanned by CamScanner 


Lumina $i Nationalism 49 
ЖЕТІ” 


ee танысы» >. - bm —— 
| nn ەەت ەە‎ E ان‎ 
| ‚== --. 


* 
5 


n nti i şi a sentimentelor se potd í 


cm unite au simţit această nevoe. Mi- 
. liardarii 52 întrec a fonda institutiuni cul- 
turale, reflectând poate la ce le-a lipsit in 
viatá pentru a fi fost mai buni si miscati 
й й де remuscarea conştiinţei, care turbură 
— pe om către sfârşit, când măsoară succesul 
“său cu mormanul jertfelor vieţii altora. 

. Fara îndoială e mai frumoasă figura lui 
Mecenas, decât tipul hidosului Scaur din 
Fântâna Blanduziei, a marelui nostru Ale- 
xandri. 

—Liota de sclavi din epoca păgână, sau ce- 
tele de muncitori din zilele noastre, tratate 

Я fără micio milă de trusturile americane, e 

semnul aceleiași sălbătecii crude care u- 


1 D numele de om. 
De când divinul Crist a spus ináltátor 
umii ce rătăceă în întuneric, că oamenii 
ШИ fraţi si să se iubească unul pe altul, 
7 Sa» schimbat idealul vieții. | 
A crede altfel, ar fi ca delicateţa senti- 
mtelor fraterne pe care de două mii de 
“Crestinismul le cultivă in noi, să rá- 
f tezaur pierdut pentru omenire ȘI 51 
im reintorsi la starea brută a omului 


Б > 

کب 

pa i 

>F] 

OK s 

ж ЖТ, n 
1 


пи se poate. Castellar a zis strá- 


= 7” 
f uf “et, 


Scanned by CamScanner 


Scanned by CamScanner 


epee umină gi Nationalism 51 
DUM mem AA à: ———— - жез СЕА 


% 


revolujiunile, cari răstoarnă, dar şi purifică. 
- Fapta eroilor e, cum s'a zis, ca sunetul 
unei coarde de harpă, care face să răsune 
coardele apropiate, vibratiunile transmifan- 
du-se cu atât mai departe, cu cât mişcarea 
"iniţială а fost mai energică. 

Pilda eroilor e sugestivă. Tânărul Caesar 
zise contemplând statuia lui Alexandru cel 
Mare : „La vârsta mea, acesta cucerise lu- 

mea“. De atunci ca inspirat cătă şi visă 
` împărăţia ; iar Napoleon avea credința că | 
 intrupeazá ре amândoi: 


* 
ж ж 


Li 


„Pe lângă energia eroilor celebrati іп і5- 
torie, eroi cari dărâmă tronuri, umilesc regii 
şi sfâşie popoarele, ipnotizează şi domină 
constiintele in secoli, mai sunt eroii ener- 
giei anonime, cari îşi dau vigoarea şi viata 
pentru binele lumii, cari se trudesc si pier 
` În fundul minelor, in iadul uzinelor, purtână 
„pe faţă şi pe corp urmele muncii istovi- 
` toare, rănile şi schilodirile groaznice. 
Пе câtă iubire şi recunoştinţă e demn 
ш] îmbătrânit şi zdrobit, care şi-a închi- 
oată viata muncii! 
icestia sunt eroi, | 
ile şi mutilatiunile, 127 
„uitarea. 
etul îi plânge: 


бе 
оре 
Ee. 


dar decoratiunile lor 
gloria : 


Scanned by CamScanner 


Nicolae Bălănescu 
UM ا‎ 


sai eroi li сін de slavă 
Cat eroi Пр f ғұйй şi grozavă ' 


М {spa 


lert a e epoca 1 noastrá p о: 
| apologia celor тісі. | Ме; 
* 
* * 


In istoria lumei, Italia 
energie — pe Cavour r — omu т 
"stunde încrederi în puterile sale prop 
| | său de locotene nti 


Când lăsă gradu 
în memoriul său întrebari 


gerit, notà 
"Care va fi rostul vietii mele реп ігі; m 1 
А răspuns istoria: п 


carea patriei ? 
i admirabil, căci din micul Pierront ро | 
fauri Italia. e: 


scânteia Şi energia ce 
Când în frageda tinereţe scrià în 4 
său secret: „Parcă văd lucind 2 ша с 


voiu fi primul ministru al acestei. 

la ce încordare îşi închină toată е әлегі 

viața. Cuvântul i sa ee y^ 

turiseste cu cáte jertfe şi cu ă 

„Când Cavour, care lucră с 
pe zi, proectă un tunel 9 

şi să lege cu orice pret, | 

multi îi obiectara: | Li yx P 
— <A sunt greutăţi b at 
— Nu e nimic, T 

iată meritul. ізризве 86 


a dat un mode de 
ul celei mi 


у 


Scanned Бу CamScanner 


ai sul PLE hotárit, si muntele ни fu 
tru io geniul energiei. 
ur avù о duod de. luptá in toate 


tor lupte pentru mai înalt ideal, ori 

înfrângeri care făceau absolută re- . 

s luptei. feat 

xia îi otelise caracterul. : 

"credinţă că va învinge, că picălu- 

sânge jertfite rodesc ; aveă curajul 

unte toate бызде împrejurărilor, 

udi şi biruiă. 

i E . 

Д ^. è * * is 

[ Românii, mam desfăşurat energie 

| de ani, viata încercată a nea- 

12 fost îndelung şir de lupte şi 

те au strălucit eroii noştri, îm 

"cu vigoare când barbarilor 

^u 5 vifor peste (ага, cand. 
ine ce cu cruzime voiau să 

de viata naţională. 

| ne sugrume, dar suntem 

3 ingenuche, dar suntem 


T i în secoli şi l-am 
nost 8 و‎ 


Geanned by TETE 


ч 


Nicolae palinese Û 
Mihaiu luptau іпһасағар de © 
tind. | aceasta credință 186 

Românilor de pretul 
ci lăsate sunt 511008 
iealul nostru de ve 
iunde, am apărat $ 
ostru. E 
viteazul dela Piem 
ndrie energia neam 
Lana 4 rele Duce Nicolae, ÎN 
steptate cu oştirea ruSeaséa 
srabi a publică o ргос1ата{ и ег; 
mani, Domnitorul nostru protest. 
“Numai eu sunt în dfept @ 
poporului meu”. "ж 
Când mai târziu tot acelaş. 
după ce nu recunoscuse aju 
armata noastră la Nicopole, ! 
rului ca trupele române să et 
prizonieri turci, îi răspunse 
— „Demnitatea armatei | 
absolut a se insarc ind cu 
prizonieri. ре iE 


T 5, " E 


4 
“ 
d 
T, 
й 
A 
4 


2 


| 55 ЖЫР; 9 
` four 
қы 


Scanned by CamScanner 


Lumină şi Nation Nationalism aor. 
trupele sale. — La care i se răspunse hotă- Lat 
rit : VA CH se înțelege dela sine". ; 

La obiectiunea Marelui Duce, că se pre- 
zintă dificultăţi, căci Domnitorul n’ar puteă 
fi pus sub comanda unui general rus, i se 
— cu mándria unui Hohenzolern : 

„Desigur aceasta este imposibil.— Mai 
бейе por fi zece generali ruşi sub ordinele 
Mele." ! | 

Impăratul Alexandru, asistând їп tăcere 
la acest dialog, pretui pe omul mare, îi - 
incredintá comanda trupelor de înconjura- 
rea Plevnei, şi faptele au dovedit valoarea 
eroului nostru. 


* 

; Ж * 

Mai avem о comoară de energie певе- 
cată, 0 lume scumpă, pe care по iubim şi 
ON d. cunoastem ín deajuns : sunt fratii nostri 
„ din Transilvania, cari de atâta amar de vreme 

. păstrează neatinsă limba şi neamul, prin 
serică şi şcoală. 

au putut înfrânge, nici indoi toate 
' şi ororile acelor cari ii socotesc 
misera plébs contribuens. Peste 

isa totdeauna birul de sânge 


е, 
Scanned Бу CamScanner 


56 Nicolae Б 


Cine 151 mai aduce e 
| ори! ui Jor Inocențiu Clein, 
IL pentru cultura românez 
iroisit să moara zdrobit de 


știu bine vitejia lui нола с 
Bălcescu: „/птиїй secured 

H Scrise cu ea progra | 

oare!“ Cine îşi mai ream 

m lancu, craiul munților Si% 

| Bi uriaşe făceau să 

eră naționalitatea română, he. | 

sune acolo sus, d'asupra norilor; 

teaptă-te Române !* - 

Cáti mai evocă pilda energiei | Doi 

Rațiu, luptele Іші pentru ideia с 

până la creiarea partidului nation 

ilustru prezident deveni, "s nali 
Cine mai păstrează în inte 
impunătoare, când în. à госезі 

dului, ziceă răspicat p. ecáto 

„Drepturile | unui. ор а 

se P MAS: $m EN. 


= сї 
"29 3 20 
LA і ° i: Pe 


Scanned by CamScanner 


а ^ 
КО 51 


с SA caca 
Куса 

Сач негі Raţiu a fost printre 
ER e a "rice Transil- 

rá naţională, convo 

3 | catá in 
m mai aminteşte de suferinţele lui 
ita dela Seghedin, afară de poporul 
re Ta un Si care-l cântă cu duiosie ; 


A | fO frunza jos in vale 
LM т. ре românul prinde jale, 
„Prinde jale şi suspin 

` Dela Raţiu din Seghedin. 


Bate vântul, frunza pică 
Inima mi se despică 

. De durere şi de chin 
“După Raţiu din Seghedin. 


25 i 
А е Un. 
p c + 2 
, ~ ect 4 Р 
X. 


.. VMerde'i bradu şi stejaru 

Na fi tot cum vrea duşmanul, 
— — Pune-om umăr doi cu doi 
er ey mai fi cum vrem бі noi. 


, peste munţi e o lume scumpă, 
Bp pe care n'o pretuim 


M Blaj, a strălucit puterea 


еї fraţilor noştrii — Blajul, 
urat spre Capitol cei dintáiu 


Neg ue reri, descoperind la Roma, 


Scanned by CamScanner 


"т к 4- А 4 
licolae BAlAnesew Rh 1 
ы ы 


au ridicat stră 
lunci focul SAGE 
cetatea eternă. | 
lunasera adevaré 
trei milioane § 
mitropoliți i 
ire de confesiune; 
mul politic cumpănit ; 
CU minte ; Maniu, X 
vatat ; Bârseanu cel 


"n 


Dar ceeace umplea init a 
ochii de lacrimi, erau сей | 
țărani ştiutori de carte şi în 
naţional. NS 
Si ce mare înţeleagă avez 
acolo : usd 
Mitropolitul Mih aly 


2» " 
А F - Ё 
" [4 ww 4 
2% 


Scanned by CamScanner 


=e = 


puternică: «Pentru întărirea “bisericii. şi a. 
neamului» 
-~ Trebue să mărturisim, ca dincolo este 
cel mai puternic focar de energie naţională. 
Dincoace. energia se desfăşură în “multe 
şi variate directiuni utile; de aceia, la noi 
legiunea celor care luptă pentru ` idealul 
neamului, nu poate intrece focul si vigoarea 
fraţilor noştri din Transilvania. 


en 6 
Ме trebue scoala de curagiu, de energie, 
de inițiativă personală ; iată educatiunea de 
fácut generatiunilor tinere. 

Să ne învăţăm a trái prin lupta, munca 
și energia noastră proprie, -altfel purtăm 
“sabie străină în teaca unde rugineşte. Nu 
Stim şi ne ferim а о тапш. 

Trebue să indráznim a ne arătă lumii asa \ 

` сит suntem noi; e mai frumos şi mai 
"demn decât a împrumută infatisari străine; 

` poți răpi masca; sufletul, nu. 

„Să avem sinceritatea a sprijini opiniunile 

= $i credințele noastre, iar nu а ne cobori, 

 fácándu-ne gramofonul altora ; să scăpărăm 

focul sentimentului nostru, iar пи să tre- 

. murăm lângă cenuşea altora. 

EU uragiul intelectual este însuşirea vitală 
| i energic; numai astfel se ridică 


a existenței lui trecătoare şi e îm- 


2-4 


Scanned by CamScanner 


М icolae Ba "e | 


44-4 

, 

NOS FM, 
(3 23 

4 Бе: 


"o чү 


Cine nu аап E 
avù curajul cu o ра 
ucidă pe uriaşul Goliat 19 

Si de ar fi murit dnd 
după ce aratase puterea 8 
da viata triumfator, caci © 
umneze iascá fácuse nen 

ui efeemera. 

Omagiile omenirii se cuvit 
tivi, cari concep şi execută. 
Апа in hotăririle Suprer e, « 
intro clipă fiinţa lor twee Ы 

Acestora se datoreses 
rice şi progresul Lu 

‘Vai de cei.slabi ŞI $ 
târăşte curentul ca fără 
inertă ; îi duce vintul 
fire de iarbá uscat 554 
umbre ce nu ating 
lasă urme. 0 he 

Cam unuia din 


- 

i^ 

E 
ІР 


Scanned by CamScanner 


| face un om mare c dintr’o creatură cu down 


| ге «Шана: Kóbden, Catoni, Go 
gunictans Brátianu. 


: aan des n * | 
! * * | 
` Energia se fortificã prin deprinderea zil- 


nică, în actele cele mai neînsemnate, cine 


nu e capabil de energie în cele mici, va fi 
şi mai puţin în cele mari. 

Cine aşteaptă mari împrejurări pentru a 
face paradă de energie, va fi surprins пе- 
pregătit când primejdia se va ivi. 

Să ne obişnuim a înaintă nu numai pe 
drum neted şi liber, dar şi printre râpe şi 


“Drumul la zei, spuneau cei vechi, e printre 
stânci, păzit cu fulgere si trăsnete ;... gloria 
е să isbuteşti а te inalta acolo. 

‚ Spartanului tânăr, tatăl sau deprins їп 


lupte, i-a zis: 


Ман Te. temi că ai sabia scurtă? Nu е 


nic, fii ager, înaintează un pas”. 
a e ^ se aratá in hotárári 


п 1 Colin ` Campbell fu vestit de nu- 
a ca comandant al armatelor din 
intr at când socoteste a plecă la 


Scanned by CamScanner 


Nicolae Balánescu - 


dăm dar tinerimii о edi 
iată „ре desvoltarea ene J 
ferind-o de infilff 
à ; ideilor de negatiunea. A 4 
şi de lenea contemplativă. ^ 
Să o deprindem a căută ferici 
cel mai înalt, mai demn ṣii 
titlu de nobleta ; in sentiment 
taţii personale şi în lupta € 
scoate din viaţă tot ce poate d 
si semenilor noştrii. ii 
Selfhelp nu dolce far nien; Ж 
cât de radios este să înving 
înşine, pe atât de~umilitor 8 
fata vieţii. 


| Pentru aceasta trebue " 
1 un regim SE care si e 
| tregeds о” complec ct аы | 
i capacitati em : 

: 


Scanned by CamScanner 


А ө ЖОЛЫ 


E 


Ay Au TE 
Me Къ d L Е 
hem m 


lei: Dimineaţa, clasă; după amiază, exer- 


TT, A 

 Trebue să pregătim batalioane de bravi 

si muncitori, mándri si energici, iar nu cete 

searbáde şi stinse cu infatigarea incovoiatá 

a umilitului solicitator de slujbă. | 

Să nu pretuim mai mult pe cei iesiti ca 

parazitii din forme goale ; s'a şters pentru 

totdeauna valoarea pergamentelor moştenite. 

Să nu dăm întâietate celor cari cergesc 

viata dela recomandatiuni şi favoruri. 

"Trebue să facem a pătrunde în cugete 

marele adevăr са pe cât de înălţătoare şi 

nobilă e munca, pe atât de înjositoare e trân- 
dăvia şi cerşetoria, în orice formă. 
Viaţa parazitară zace în vermină, cum cea 
' ' cerşită se târeşte in umilinţă. 

Nimic nu este de aşteptat dela „aceştia. 
Ei пи pot întrupă vigoarea бі conştiinţa 
unui popor, ci aceia cari fac din zilele lor 
sclipitoare de energie un lant de fapte, un 
„izvor sfânt al ridicării lor şi a neamului. 
„ Acestea sunt vieţile model, care s'au înălţat 
| ele însăle, prin tenacitatea ce le-a în- 
caracterul si le-au stabilit ierarhia fata 
atimporanii. _ 
cestia sunt. eroii energiei individuale 

fecundeazá energia colectivă, întocmai 


uu. NK » 


Scanned by CamScanner 


64 Nicolae pane ы! 
şi ene Le 


scânteie | 
і să reve 


cum fulgerul, 
i zoudue norii, 


hinetacatoare. Я 4 2 
n'au nevoi meschine, пісі gat 


анге, din contra, acestea е- 
ureola cu cate îi impodobes 
frumos sobrietatea. E. 

se) nu se închină popularității 

aj totdeauna trăesc retraşi, mi 

vărăşia celui mai bun sfătuitor 

| singurătatea, се dă pret reflexiune 
| nodestá si tácutá, unde fáuresc € 
atelier obscur. aripele се гар esc p 

ideal, dela pământ la agtri. | || 
Acestora le este rezervată, nu f 


zilei de azi, ci omagiul neperit 


¥ 


făcându-i 


VES 


+, STEM 

* к > Кың Să AB 
4 ES ж. сау 
олы LM 

5а nu consum аш CCCAL 


ap і 50: “ы ) 
ERR я dám К 


* 


put 
[] 


Scanned by CamScanner 


“Үп voi înşivă, în inima voastră, este 10- 
carul energiei în care se ofelesc armele iz- 
„dei si idealului. 
Dar care este cel mai înalt ideal ? 
„Noi înşine ? Familia, oraşul sau fara Їп 
care trăim? 
— Nu. Este altu 
pe toate. - 
E neamul, ca 
tului nostru de 
Este cevă în 
şi de bucuriile materiale, 
sănătatea şi viata trecătoare, este marele 
ideal care călăuzeşte un neam, câ 9 stea 
divină din strămoşi in stranepoti. 
Daca ceva sfant si mare poate arunca 
strălucire peste droaia zilelor noastre poso- 
 moráte ce se scurg trágánindu-se printr'un 
noian de preocupári márunte, € clipa când în 
inima noastră simţim aprinsă candela iubirii 


О. 
„către neam trebue să se îndrepte sforţă- 
le culminante ale energie! noastre, căci 
retueste pentru o naţiune, cel bogat sau 
învăţat, dacă її lipseşte avântul necesar 


1 mai mare care le cuprinde 


re păstrează tezaurul trecu- 
glorii şi de lacrimi. 

lume mai presus de bogăţie 
mai presus decât 


раг Qc 


3 


Scanned by CamScanner 


Nicolae Bălănescu 
БЫС Tr 
idealului par "Ca se rdiet. % către | 
mai înalte ale existe 
cărire din fermecata m 
lepártate, si E 
trat în ei atáta forță din ас 
cât au crec dinta, cá prin energia s 
antă y or puteă prin toate râpile : 
atragă acolo sus, mulţime 
16 tn intunecimea văilor. | к 
Au virtute din soare eroii M 
ceiaş forţă ce răspândește marele 
si resortul energiei lor; cum soare 
zeste si da viata, tot astfel- ei | 
simtirea şi 0 їп. oom ў E. 
d У Жж е” 

ж. * | 

Dar pentru împlinirea . unui 
colectiv trebue ridicată Ni 
întărite conditiunile mate 
«Тече, wey Dan" 


M 


b 
S 
4 | 


Scanned Бу CamScanner 


e» 


шы x 
Sog 

3575 

S ыш 

Sog 

a S 

ә Q 

Eu 

es 

Ge 

E m. 

= 

3 Q 

EE аа 


unţat 
1908 


„Ру 


Scanned by CamScanner 


Ж I^ > yp AS gs ý hau ч 
1 АҰҚ 5% i “. ь А ' $ 
- жұз. We ТҮ b +. 
a NEL SAN x _ , 
i AN iy 3 k ' 
Ж NS E ^ ua! P MM ict 
b ҒА MS a ў +, 
“ы? „E AN. i 
Ti қ? EE Pas 
к 74-7 rh i 7 
| et e 1 
жу ы а АК 
“Ий А 
Ri к j Ü 
" мы ы E 
* | E % 
AA dei > is : i Í ! 
CI SIN "PAR NS COO RA ; Б ; 
С х ШЕ” 
РМ Р" әу TERM NN 
ITEM 6%! 
% ? 1 { * , 
a. ў 
v NA ME м 
к! L 4 
іж 5 
Ж 


- Discurs. рел ар în: Adunarea Deputaţilor 
4а 1 Febr, 1908 în e tub UPS 


“Domnilor Deputaţi, 


 Pesimismul politic, care în urma răscoa- 
pa ţărăneşti, de astă primăvară, cătă a 
- $088. întinde ca `о negură vătămătoare şi în 
tara si aci în Adunare, s'a risipit си înce- 
tul; energia guvernului şi judecata inteleapta 
сац ajutat. ca am să reintre în mersul său 
firesc. | ! 
Vo Pesimismul erà exagerat si descurajator, 
 pentrucá nu trebue să comparăm starea 
. noastră actuală cu civilizaţia statelor apu- 
 -sene, civilizatie dobândită prin sfortári se- 
і ‚Жн; iar, dacă cercetăm cursul dureroasei 
E e istorii naţionale бі dacă пе reamin- 


~ 


 biruitori, о clipă nu ne poate pă- 
nt p şi din aceste momente de 


^s 


Scanned by CamScanner 


frământare lăuntrică VOM ieşi | 
mai bine pregătiți, pentru mersul 8 


parte si mai sus al naţiunei. 
Cu aceias ináltare de inimă, си 
atriotism cu care la 1859 sa ІШ 2 


prin unirea ţărilor surori, organizarea 
ră po „tot astfel nádájduim са Si 
cu jertfe şi iubire sinceră între toţi | 
stei ţări, se уа putea înfăptui Sis AR 
organizaţi und noastrá socialá si ecor 
Revoltele ţărăneşti din anul . trecut, 
au vânturat si rascolit tara са и 
йасап, lovind-o ca ип biciu pedepsito 
mau făcut decât rău, au slujit îns 
tin să ne trezească din adânca пс ^ | 
sare, sá ne zgudue puternic м 
văluească, la lumina adevărului 
şietor, toate suferinţele şi durerii il 
ale sătenilor. Ambele. noastre p 
rice şi-au mărturisit în Par 
tárei, păcatul indelungi 
covârşitoare nevoi a Statului 
Pentru oricare drept obse 
„tător, revoltele {аг ineg um 
„mai Аы a hf дш 


Scanned by CamScanner 


кру кйм 7,2 x 3 M ТЕО г К i 7 

а EUR A (05% те, i Ta E Ж КГУ 2%) 26 i CEs Th DACIA 
Кс. VA mo . ‚ ' AN js (7% i 4 mi 1 D nel i F іне | Y i Ыр 
P 3 ІЗ ратын, рЫ 2% x 
& i % ы + т Ti ГК ^M м . 
amină si Nationalism 71 


А 3 \ 


Ж ОА N | 
irepturilor sale, sfárámánd ultimele bariere 
“ale timpurilor feudale, ce desparteau pe oa- 


meni în robi şi stăpâni... : 


“Acesta e puternicul. curent се clăteşte o- 
menirea, iar ‘piedicile ce ies în cale, sunt 
uşoare pânze de păiajen (Aplauze). 
“Domnilor, în toiul răscoalelor, atunci când 
sa dai Manifestul către (ага, toată români- 
mea a fost adânc miscata de legăturile fra- 
testi ce încheiau partidele noastre de gu- 
vernámánt, pentru săvârşirea operei de re- 
forme. ` К ELO AW ne us 
nál(átoare momente au fost aci іп Ca- 
meră, în acele vremuri de îugrijorare şi de 
durere pentru {ага si ar fi trebuit ca nimic 
să nu vină în urmă,a le intunecà strálu- 
' Opera efemeră, însă, a fuziunei conserva-. 
„toare, sub conditiunea sine qua non а ru- 
perei acelor solemne legăminte dintre par- 
tide, a scăzut valoarea şi frumusețea ace- 
lor declaratiuni, care păreau inspirate de 
` cel mai cald patriotism. 
= Іпго cestiune aşa de mare, unul din par- 
‚ noastre nu trebuiă să aibă aceleaşi 


m chiar se discută o cestiune însem- 
estiunea Casei rurale, şi си regret 


Scanned by CamScanner 


1°25 4! емер» ты, 
lată та р á 
4 4 1 
întărirea $ Ж 
|, de mu 1 в] tre 
Altie » е rezultate un "Ed А 


| Жы ot, E. 
-... od. c Pry 


` D-lor, ces ep 
НЫ АШ veche. | "^ Ps 

Incă prin art. жое 
Paris, se atrăgeă , 
noştri, са să 56 5 
cestiunea {агапеаз 


х > + S 
4L «м! 

LI Р rua ae. 
^ жайла? € 
CORE qr > 4 

, 424 t . 


” 
Ф 
18 


AM 


Scanned by CamScanner 


Lumină și Nafionalism . — 73 


“ 


mele marelui Cogálniceauu. Nu trebue, iu- 
biții mei colegi, nimeni să nu ascundă şi 
să nu atingă cât de putin această mare şi 
luminoasă figură istorică. 
Cogalniceanu este cel dintâiu care a dat 
un titlu de proprietate definitiv ţăranului. 
-< Cogălniceanu a dat o patrie reală la ze- 
cimi de mii de clácagi, şi nu trebue să ui- 
tam cá 13 ani în urmă, la 1877, ostaşii 
tárani. au fost chemaţi să ajute patria şi 
au înălţat-o.. ARP ау | 
“La 1864. s'au consacrat țăranii proprie- 
tari pe pământurile ce munceau, şi trebue să 
o spunem, ай plătit pământul, iar la 1877 
au răsplătit tárei си Independenţa el,- pu- 
nând cel mai sacru sigiliu pe titlul proprie- 
tátei lor, căci cu sfânta lor cenuşă $i си 
sângele lor generos sa zidit temelia Româ- 
niei moderne. : | 2 
Să lăsăm. dar istoria noastră veche $i 
` fntunecoasá, in care cestiunea proprietátei 
e nelimpezitá. Cine eră proprietar ? Domnul 
геі a tot stăpânitor? Táranul, care en 
пел ab antiquo? Sau boerii, сап aveau е 
A jmn concesiunea perceperei dijmei. 
i rurală a determinat dreptul de nd 
“al fiecăruia, desluşind şi a$€247 
| ШШ, ыша de legea rurală, 
Баа: ^к, à NEEN ep 
NEA МЕ A Co oa oe Кылана” 
Scanned by CamScanner 


Nicolae Bălănescu ~ bs. 

incát timp insá, d-lor ? In Жо 
mătate de secol. Câte şi ce nu se schi 
оо jumătate de secol!? S'apoi, М 
mproprietărit atunci țăranii, cine i 
alte perturbatiuni тат fi fost 


с Statul 7 | 
Cogălniceanu a privit în adâncul său 2 
At cestiun"a țărănească, cât şi necesita 
imbunatatirei stărei ţăranilor. Cogálnice; n 
consideră țărănimea са temelia natione 
tei, iar cestiunea agrară са 0 ОЕ ] 
tala, lăsată din strămoşi, pentru ао. ie 
întrun timp cand ce este nou nu a 
destule rădăcini, iar. ce este усш 
buseste. е : 
Cogálniceanu ziceà Adunárei 
Romániei, la 1862: nu titi 3 
(Го parte apărătorii propri lor 
„apărătorii ţăranilor ; i 
inima apărătorii nati S 15 8: 
„рм deputați, v Ут 


Rurale. қ ا‎ 


vi re 


tar 
` eo NS 
; `9 


Scanned Бу CamScanner 


is bin TN КО гылы 
t 1 aceasta. Nu; Manifestul 


\ le a pe guvern, ne leagă ŞI ре 
% suntem aleşi în baza lui, şi nu 
ă nu simtim nici o constrângere 
tam legile fagaduite tárei, din con- 

tuim şi cerem ca toate punctele din 


şi mai întreg. (Akuza. 

“Rurală este о institutiune națională | 
dit, ce n’are nimic de asemenea cu 

de împroprietărire 

“Rurală nu împroprietăreşte. Trebue 
ştiut: Casa Rurală nu dă pământ fara 

mam ant oricui face o cerere; nici vi- 

, nici netrebnicul, nu va mai putea 

ndi pâmânt la sorţi... 

vasa Rurală nu este о lege Че impro- 

tărire, ca cele din trecht si dacă are un 
“bun, este cà nu mai repetă această 
| a trecutului. (Aplauze). 

ace ar mai servi experienţa ? Casa 
înalta menire a înlesnirei unei 

oase repartitiuni a proprietăţei. 

ti | problema serioasă în acest 
pentru a o putea rezolvi tre- 
x elementele esenţiale. 

te statistice, în scurt şi con- 
û aceasta oboseste şi dis- 


Scanned by CamScanner 


تا صصص 


place, — daf voiu cità daté] 20: 
іш poată fi puse la îndoială. 
As fi voit să vorbesc in mi 
ritatei noastre întregi, stând de 
dul conservator. 
а! dacă acum mi-a fost dat 54” 
n Catedrală, trebue să-mi Тас бай 
preotul care nu se interesează ае 
sunt in biserica $i îşi face oricând | 
olin datoria. (Aplauze). 
` D-lor, cestiunea proprietatei estedi 
mentul problemei. Noi nu vom. disci 
punctul de vedere al însuşi princip 
dreptului de proprietate ; noi suntem n 
nali-liberali, noi sfințim 'dreptul бен 
tate. Teoreticianii cari combate | 
principiu, economiştii clasick e put 
acord la începutul seca HAIR 
totul alte conceptiuni econ 
în Occident: зир ie ) 
Ricardo ziceă | ) 
opusá interes elor 
Stuart . 


2 


7" 
ж. Р 


To. 
“©. OS 4 ~ PHP a ^, 

m ч.” чүт "x 1 «LI RP 

i БУ ТЕ 17 Abos $ * 


Scanned by CamScanner 


me rite et АЖЕ al 
SA Ae NU 
Nh 
уз 
A 


ju um -© Lumină și Nafionalism Ti 


46 Т ў $ 


"m x 524 
\ Әнет € 
^ 


Jn mare învăţat englez, de curând înc 
tat din viata, Herbert Spencer, într'o %. 
marcabilă sinteză asupra proprietatei, а ге- 
venit asupra ideilor emise în Statica socială 
i în ultima sa operă, Justice, nu mai sus- 
tine “principiul că este apropiat momentul 
când pământul va încetă de a mai fi sus- 
ceptibil de apropiere individuală, ci după 
examinare aprofundată a cestiunei, conchide 
că trebue menţinut dreptul de proprietate 
individuală asupra solului, însă fiind. sub- 
ordonat marilor interese ale Statului. 
" Prin urmare din acest punct de vedere, 
noi nationalii liberali respectám dreptul de 
proprietate. Cea mai elocinte dovadă este 
legea pe care o cercetám, (aplauze) care 
creazá bunuri imobiliare individuale. Acesta 
este cel mai bun răspuns acelora, cari de 
multe ori ridică zgomotos primejdia 50- 
Tr COT 
“Noi voim colaborarea armonică între fac- 
torii economici, între muncă şi capital, spre 
i гагеа celei mai spornice productiuni ; 
unem doctrinei pernicioase a anta- 
ui dintre clase, principiul celei mai 
celei mai frátesti solidaritati între 
ze). | 
ныш d-l М: Filipescu, 
tribună а adus acuzatiunea de 
jutionar partidului national- 


Scanned by CamScanner 


Ж Nicolae Ва1йпёЗ 


iberal $! guvernului prezidat de dp 
mie Sturza, Cel PUNR 8 exagerat: “7” 
пе > ofesat şi rămânem credincioşi р 
-mului şi ideilor pur national-liberale, re 
IL pod $t wu. 
ectând muncă ŞI dreptul de proprietate. 
ideile primejdioase, CU obârşia peste gr 
nu pot speră nici să atingă, princip 
,prietátei imobiliare individuale; niei? 
pe si să ruineze fundamentul viefei пог 
“a de Stat: agricol şi naționali (Aplauze) 
Situația noastră politica și economică 
poate îngădui; din contră, trebue să ِ 
pingă orice încercare de infiltratiu ea 
din programe de propagandă, agrară 
națională. (Aplauze). 55 Ew 
Constat din această aprobare | 
ideile ce am exprimat sunt 00 
nimitatii acestei Camere. «< 
D-lor, în cestiunea noast 


Le 
І 
ted 
j 


P 


Scanned by CamScanner 


Lumină şi Nationalism 79 


ЖЕТТІ en RI 


өші T a Petre Carp, seful partidului con- 
rvator Ideia intideret ff о bază mai 
mare a "proprietàfei тісі. 

“Suntem dar în acord şi си vederile par- 
tidului conservator, când azi venim cu le- 
B Casei rurale, iar legea dela 1889 a d-lui 

nu este decât o restrânsă aplicatiune 
a оа principli economice. | 

"Nimeni însă nu mai pune in discujiune 
“nevoia “reală a unei ma! sănătoase reparti- 
йш a proprietatei în {ага noastră. í 

_ Am zis că voiu cită oarecare. date pentru 
а vedeă diferența dintre marea şi mica pro- 
prietate. Marea proprietate dela 500--5.000 
ectare este stăpânită in 2.005 exploatări 
„cu 0 întindere de 5.000.000 -pogoane sau 
` mai concret 2.473.871 hectare; iar proprie- 
. tile latifundiare, trecând peste zece mii 
„pogoane coprind 1.040.000 pogoane sau mai 
. exact t cinci sute douá zeci de mii nouá zeci 
„şi ci cinci hectare. Totalizànd marea proprie- 
d ГАЛИ şi рг aceia care trece de 
. 250 opm se intrunesc 3.787. 192 hectare 

ҮП marei proprietă, ар aproape jumătate din 
1 solului nostru cultivabil, саге este în 
ata de T. 968.296 hectare. 
n ir "Filo. — EE sunt acei cari 
14 ga tare? | 


‘lanes ocu. — - Sunt 66 s n 


"Scantiéd od by mcm 


Nicolae Bălăr 


ne în SUS deţine peste 
ane, 1аї impreuna cu aceea 
„ 150 hectare, jumătate din ^ 
abil al acestei ţări: Dar mica pra 
i) țăranii fara pământ? — fiindcă д 
-atam contrastul. Sunt 430.00 
‘rani în cifră rotundă, саті тап nici O 
нед de pământ; 62. 800 au mai putin 
un pogon; 85 000 au mai putin де С 
pogoane, 1аї 423.000 au mai we 
pogoane. In total, ca la un milion - 
nu pot să-şi agonisească strictul. 
nu pentru nevoi culturale, dar nici др 
pentru hrana zilnică a lor şi a pe 
A vorbi numai de hrană însă, 
hrana materială, întrun că tath de J 
a degrada ființa omenească ral té nd 
animale. ger 
Mizeria n'o mai descriu- m id 
Si ne mai întrebă 
normal al chestiunei m ae ж” 
Қ. ar n "ma ЕТ si 


3c 
tae 


Scanned by CamScanner 


°F Lumină şi Nationalism 81 
x нек ر‎ —————-—-—:—-—-—- oes eee 
~ 600), adică 2.293.000 hectare, sau peste 


5.000.000 «de pogoane. In Moldova, judeţele 
Botoşani, Dorohoi şi laşi stau în frunte, ca 
si în Muntenia, Prahova gi lalomita. Străinii 
posedă cu arendă pe lungi termene 36°/, 
din totalul moşiilor, şi anume: Evreii a- 
proape un milion de pogoane, iar ceilalţi 
străini 830.000 de pogoane. 
— Domnii mei, a abandonà astfel temelia 
noastră naţională, pământul şi a-l седа de 
fapt în mâna exploatatorilor străini, este 
cea mai vinovată părăsire a rolului social 
„şi national, pe care marea proprietate n'a 
stiut a-l păstră. Nu putem dar întârziă si 


t "a stă fără grije, între o astfel де proprie- 
— ak latifundiară, supusă de străini, şi între 


„0 mică proprietate românească a celor lipiti 
pământului. Trebue să ieşim odată din fă- 
gaşul primejdios in care ne-am înglodat si 


stat, ca preşedintele Sta- 
nite getat la limitarea speculei 
‘capital, sau când o ilustratiune ca 
r, márgineste marea proprietate la o 


ДІ. гі. Әле Ь e. f 
4. 
"уу у 
ү” y 


A 
РЧР. has 
„р А 


^ А , i А 2 b " " Ж 5% % 
ncipiu, pe care îl avem şi noi | 
н 2 My 4 7 Ж re i 7, 4 ; P pa a” 2. + 97 yrs м od 
A Te „Жы is к 5 CIEN E DUEB WEE 104 5 A. Ф 7 қ 1:3 
BENE US лы ТАЛЕ УЕ ЖАЗ ut uou 22. 


Scanned by CamScanner 


у d ы 9” А A 
жу Ч ot Ss ال‎ 


Nicolae Bălănescti 0 


>: Principiul echilibrului @@ 


ni se pare a fi misiunea Si 

i Rurale: Stabilirea echilibri 

mic rural, pentru cea тағы 
statu ul. | ge. 
ticolului 7. din constitutiune 
lor repetate. ce s'au сег 
uvernele noastre trebuese 6 


“2 
sd 
utr 


^ lasă pământul tárei si țărănimea 
noastra naţională, pradă tutulor mi ‹ 
le stoarcere întrebuințate de străini 
cer cât de mult câştig şi cu огїсе { 
nau Че ce se îngriji de menţinerea. 
noastre, este în fundament îndep: 
ranţiilor constituţionale. A îngădi 
mântul rural să-și piardă caracter 
аг îi, nu numai o lipsă dela «í 
chiar ип sacrilegiu contra 
| Aceasta este marca istoi 
| noastre rurale: A fost. 
| națională. lată adev 
: căci vă în 


i - 4 УГ я 
a 48 АД 5 i 
АЕ - 79 Mim Е 
. 3 4 - 


JAM 


# 
E » 


laf? 
D V T 


Scanned by CamScanner 


4 


ină \ şi Nationalis | gii 
EXE TT 83 


м ы 
att TAX, 


e cu trusturile evreesti i 
Lent Mogunt taranul m Moldova, pen- 
dove — mai putea suferi eto 

truca Mt mai putea suferi; este în d 
EE uud dar si г estul de 
ator fale n vi si rábdarea are o 
teizmul $i arendarea pe preturi cát 
jari cămătarilor hrapareti, vânzarea şi 
rea moşiilor la societăți, prin care 
sting vitalitatea noastră, dovedeşte 
arte însemnată din marea noastră 
etate nu mai corespunde adevăratei 

е ri în stat. (Aplauze). 

marea noastra proprietate a început 
câtre o prefa- 
ână în mână, cât 


sarcini се stau în 
7 Ce insemneaza 
care apasă asupra 
ază cá aced 


că ea, aced mare 
i ei 


Scanned by жалын | 


Nicolae 35) 


pieire. Este 0 mare 
ră, саге va rezistă | 
proprietatea Cafe ш 
pitalului şi întinderea 
tilizand masini perfectior at 
rioare de mare esl 
alim! е principala noastră Y 
schimb. “ Aceasta este marea proprit 
уа păstră traditiunile. Dar este СЕ 
proprietare e: acele moşii româneş 
cu numele, pe care înşişi proprietar 
a le desface; această. mare ‘pro OF 
Casa Rurală, in loc de а о 1454 | 
pradă si jertfă în mâinile străinilo! y 
face să fructifice în mâna Românilor 
(Aplauze). p 
Noi înțelegem о mare nion 
1.000 —2.000 de hectare in fara rom сч 
pentrucă nu putem primi imita | 
pune Roscher pentru German іа; 
acolo mentalitatea şi pregăti rea 
bu este шошо tecnica . agr 
este numărul pro ilor 
Жл” ; mor pw 
oelicientl lesnir 
| elictensa Ao EE 


ы СА 


Men 


Scanned by CamScanner 


Lumină gi Nationalism 85 
сү” h 17 iba fti EN REA ata 


` fundii de zecimi de mii de pogo 
. mu mai corespunde evolutitme LA 
nd economice şi sociale, — prin care trece : 0- 
8 porul român. А, p 
h „De aceea, | Саза Rurală va urmări cu vi- 
gilenta creatiunea ŞI întărirea proprietátei 
mici, potrivit actualei noastre stări econo- 
mice $1 neapărat trebuincioase desvoltarii 
„noastre politice şi sociale. Trebue să sprijinim 
mica proprietate mai sus de cinci hectare, ca 
_ $4 poată indestulà cu valori de folosinţă, mai 
intaiu viata materială şi culturală а fami- 
: liitor ţărăneşti, apoi să reverse valori de 
У export, cel puţin egale dacă nu chiar să 
Hu intreacá productiunea marei, proprietăţi. 
Pentru atingerea acestui tel, trebue invá- 
.. fámánt agricol practic, cultură intensivă, 
` Culturi speciale şi industrii accesorii, înles- 
Eu niri de credit prin bănci şi tovărăşii, precum 
a mai întinsă răspândire a cooperati- 
de vânzare şi cumpărare în comun, 
‘oductiune şi consumatiune. Astfel a 
at Germania, Italia şi Belgia, astfel 
ia a ajuns grădina, unde s'a inzecit 


' i im R à ж б | ‘ ^ 
"însă intr’o proporfiune raţională, nu lati- 


MA 


ate sub două sau trei 


Scanned by CamScanner 


. 


2 


Nicolae Bălănescu -7 


р ` 


іл îndestularea tutulor nevoilor unei 

intregi; unde nu este decât un adaos 

| agreabil” pentru muncitor, care, р 

nroductiunea muncei industriale în 

i gasește, în lucrul micei sale pro- | 

ti, un i supliment de salariu. Astfel - 

.«c еі rezistă micile proprietăți rurale 8 
;^ Belgia, între Perwez ŞI Eghezée. | 

|, România, mica proprietate trebue” Sa ш 

ndestuleze toate nevoile taránimei, dat fiind | 


că la noi, aproape nu există industrie: DES 
aceia, mica noastră proprietate trebue Ша 
rita și întărită potrivit stărei поаѕие е 
nomice, ca să slujească la întreținere 
materială, şi culturală, a faranimei ( A plauz 

Și când aceasta este nevoia по: 
si permanentă, se vorbeşte fara ^ 
doctrina libertăţei economice abs 
la începutul secolujui trecut, | 
lui Richard Cobden si convet 
bert Peel, И 
Acele teorii simpliste si а 


117; 


Scanned by CamScanner 


— când intra in conflict си intere- 
шері ermanente бі superioare ale Statului, 
cu interesele generale, se înclină. Dar ma! 
mult; în Elveţia orice drept de proprietate, 
când se, găseşte în atingere chiar cu un 
interes articular, care prin importanţa sa 
ia un caracter general şi social, se înclină. 
De unde să luăm mai bun exemplu, decât 
dela Statele cele mai inaintate în civilizaţie, 
pentru a ne fixă asupra limitelor şi ехег- 
citiului dreptului de proprietate. 

— D-lor, dar este deslusit in lege: Casa 
Rurală nu tinde la expropriarea nimánui, 
nici a marilor proprietari— şi nu înțelegem 
de ce se mai vorbeşte de libertatea econo- 
mică şi de ce se protestează contra atin- 
gerei dreptului de proprietate ? | 

Casa rurală se oferă, са 0 institutiune 
naţională, prevăzătoare, celor cari au mo- 
siile încărcate, de datorii şi cari pe calea 
aceasta, prin vanzare voluntară şi parţială, 
pot limpezi situatiunea proprietatei ce le 
va mai rămâne. Nu este о înlesnire mai 
mare pe „care poate să o facă un aşezământ 
public unor interese private. 


анны aa 


mari proprietari, cari au mai mult 
vinde moşiile oberate, decât dor a 
astra, Casa Rurală se prezintă ca un 
nt puternic, care le va oferi un pret 


Ж 4... 
МАЛЫ 1122 й 
ЖР ж, З 5 Я, Р! , 


г 
Шалы 


Scanned by CamScanner 


Nicolae 


Kur: la corespunde evi flunei i 

e ce arcă regimul > Nn 3 

ҮЙГЕ nind a se operà ace n | 

is mod normal si liniştit: (A 

zatiunea a tins către divi A 

pn oprietăţi teritoriale. Obseryi 

‚ Europei S'a mai intors™ 

regi УУ marei proprietăţi ? { 

i Germania, prudentă, nu se ope 

diviziunea marilor proprietati cumpara 

comisiunea de colonizare ? E 

Toate primenirile succesive în - re 

proprietăţii solului au tins către divi 

câtre individualizare, şi această divi 

oglindește întocmai evolutiunea p ой 

а societăților omeneşti. Hp Б 

liare, divizându-se şi intrând cât m 

plect şi mai direct în Me 

duală, au sporit  incalculabil pre 

„Şi bogăţia Statelor. Inmt tirea а т 
proprietarilor reali $i « u Itiva 

este un fapt social si ecor 
consecințe ieee abile E" | 

contestă, | We ^ 


хес 


3 


Scanned by CamScanner 


“Lumină şi Nafionalism 89 
ore triumful democraţiei. Odată cu ridi- 
А ala şi culturală a táránimei, íi 


t . 
frea materia 
vom În à şi valoarea cetáteneascá. Multe 
mii de familii. care astăzi stau cu fruntea 
jos, regătesc pentru plenitudinea drep- 
urilor cetățenești. (Aplauze prelungite). 
Cu drept cuvânt s'a zis de către acela 
саге avusese onoarea de a fi raportul legei 
Casei Rurale la 1897, răposatul şi distinsul 
economist Stolojan : Casa rurală încălzeşte 
la sânu-i germenul unei mai drepte şi mai 
bune organizatiuni a dreptului de vot. (A- 
| plauze prelungite). 
Cred că am produs destule argumente 
pentru a învederă că mica proprietate pul- 
verizata, sub cinci hectare, nu poate dura 
in fara românească, astăzi cand cultura in- 
tensiva este încă necunoscută. De aceia, 
adresándu-ne onoratului domn ministru al 
Domeniilor, autorul acestei legi, iar, pe de 
altă parte, trebuind să aducem aminte şi 
activitatea plină de zel a sectiunilor şi CO- 
mitetului delegaților, exprimăm deplina nos- 
ră Satisfactiune că s'a rezolvit această chestie, 
lu-se suprafaţa unui lot la 5 hectare, 
ormitate cu unanimitatea vederilor 


. 


Mare proprietate însă, reprezin- 
| EE bogaţi, şi între 0 mică pro- 
bit sí sărăcită, este un gol 


Scanned by CamScanner 


— M À 


gândeşte 1870 

care аге nevoi 

х să cugete bine % 
vărul cà nu ёгебие 

-> aceste două extreme: sı 
tatu] de zguduiri violente i 
ерше să organizám proprietas 
diara, proprietatea mijlocie. La 
| tate este intr'o staré 
re 


“ЖҰ 


fel de .proprie 
-ioritate izbitoare, fafa cu prog 
facut in Statele civilizate. ЕС. 
Proprietatea mijlocie, la noi, nu 
zinta decât 119%, din totalul pam 
cultivabil. е 
Am credinţa că, pe lângă mica ргор 
întărită si împrăştiată în toate ung 
țărei, acest fel de proprietate mijloc 
tivată de români instruiți şi cu adân 
vingeri nationale, mai cu seam. 
Moldova, va forma puternice с 
rezistență a nationalitàtei noastre; 
restul fárei va fi cea mai st tai 
în potriva oricăror idei subversive 
sunt moşnenii dela Scurtu din {ш 
cari în timpul răscoalelor a 
prietatea cu’ ni E 
piept IHC ог. 
Drobahila 


т 3. а tm". ы” 
ИНТЕ кб»; се E i 
să [1 Ý а 


Ds 
145; 
1 


44 „e 
AM > d oE 
7 aT 1 ў 
NIS { “ 
Ще: i ‚ 


Scanned by CamScanner 


Rs қаны şi Nationalism 91 


n а. 


vă, „care să serve de model micilor pro- 
etar : proprietățile mijlocii să devină a- 
evărate ferme model. 
„Proprietarul mijlociu nu este ca exploata- 
i „torul trecător, care cultivă pământul numai 
„pentru un scurt period de timp, urmărind 
ЕЗ forţat, cât mai repede şi cât mai 
Es fără grije că seacă de puteri şi oa- 
E lenii şi pământul, de a căror îmbunătăţire 
таге де се ѕе ocupă ; proprietarul mijlociu 
` „este statornic si face pe acea bucată de pă- 
mânt. tot ce cultura, tot ce inteligenţa şi 
dorul de patrie poate să-l înveţe. Proprie- 
„tarul mijlociu iubeşte şi îmbunătăţeşte pă- 
intul, în care stărue din strămoşi, simțind 
acolo este locul de care e legat ре veci, 
е. „găsește viaţa cea mai liniştită, cea mai 
stită şi cea mai sănătoasă. 
im spus că Europa civilizată indrepteaza 
tentiune deosebită pentru ridicarea şi a 
ui fel de proprietate. 
Па — şi fiecare {ага are caracterul ei 
а], „istoric şi economic — Anglia prin 
unile legislative dela 1882, 1886 şi 
nu a căutat decât să reconstitue, să 
à yomenilor, clasa mosnenilor, 
S irilor ei de odinioară; 
" ria a încercat să înființeze o Bancă 
er particular, dar dacă nu 
ndi. şi înviă proprietatea 


iat 
|. * 


Scanned by CamScanner 


__ Ж 
jtionala, aceast 
| есшайшт an 
proprietatea b. np | 
cupă 14.313.411 
aigecj la sută dE SS 
facut o lungă şi ег 

CU proprietatea mijlocie 
ie să se întoarcă la Mares 
lar Germania ? Acolo este | e 
exem lu de economie agri -UR 
oricare Stat civilizat îl poate ите i 
mentele actuale. N'am găsit um alt 5 
să“existe mai bune şcoli agrare sp 
si superioare. Acolo, este profundă 
ideia forței agriculturei şi indemmu 
cetățenii, şi mai cu seamă acei сей 
tează lucrului public, să dobandea 
nostintele economice agrare. Nu Сі 
căeri școli agricole superioare mai 
ganizate decât în Germania i 
nam putea în altă parte să пе | 
Wes ws privirea, ca să învăţăr 
me asupra transformă 
Pământului. şi regimului propri 
In Germania proprieta: ben 


turilor 7 IE o 
hectare Бұл... h 


Scanned by CamScanner 


(EN Lumină si Nationalism | 93: 


еміне dela 5— 500 hectare ocupá aproape 
52,000.000 de hectare. Este evident cà in 
sermania, си cultura ce se practică acolo, 
cu densitatea și înmulţirea populatiunei, cu 
ү caracterul germanului harnic şi potolit, zece 
până la cinzeci hectare de pământ repre- 
дп 0. adevărată proprietate mijlocie. In 
“tinuturile de vest ale Germaniei, in Oldem- 
burg, Hanovra si Westfalia, sunt acei pu- 
"ternicii proprietari mijlocii, cu о viaţă tä- 
rănească şi burgheză, rasa rezistentă, care 


păstrează traditiunile, în care 56 cuprinde 
` frumuseţea istorică a neamului. Acolo, pro- 
prietatea mijlocie formeaza puterea nationa- 
Ие germane. | | 

„Dacă mă voiu ocupă de opera ce â în- 
_ deplinit-o comisiunea de colonizare în Ger- 


-” 


“mania, nu mă voiu atinge de punctul de 


UB BN 


aplicate de comisiunea de colonizare pe pá- 
e cumpărate; cu alte cuvinte, ne 
"ce anume progrese a realizat 
le colonizare- când, cumpărând 
“să le dea o destinatiune €- 
ilā. Comisiunea а cumpărat 
r n'a mai păstrat siste- 


Scanned by CamScanner 


7.” Қы. 


n 
ттен; | 
pro sonet $4 

. le-a divizal 
pă i ` «i in loturi ЧЁ 
“a facut Că, astăz 
ntal: ı Posnania, în Ă 
Ma 1116 Îmi Bromberg ` 

inte aga Germanie Să 10 
coală, la acele culturi cu 4 
nerioare, pd care „le-a realizat € 
de colonizare. | 
Comisiunea de colonizare este Ж 
zatiune identică Casei noastre I | 
deosebire că are forma unei si 
Stat. Este adevărat că în Germat | 
o altă institutiune care urmăreş le, 
repartitiunei proprietăţilor; Deu s 
bank, insá aceasta are o activi 
restrânsă. Pe când această E 
lara n'a cumpărat decât 8.50 
nr a de colonizare a ad 
are, Guvernul. verm 
cumpărare de кшш Ж, 
а rezulat al a tei în y^ 
fate . mică a sit 1. 
Schimbat 
n солоп ш des 


[ICI 


4 
Ес; 


Cc 
а ,- 
ty 


Scanned by CamScanner 


95 


“-, 
А 


utilizeaza maşini şi a- 
gi E e ma 
mare En au reînviat delé 
in prejurul acestor regiuni agricole 
caracteristice, căci crescând produc- 
a medie individuală, a crescut şi pu- 
 conisumațiune. Aceasta răspunde, 
jos, „la argumentul partidului соп- 
p^ “susține că nu de soarta si 
Ж irea țărănimei atârnă viata eco- 
P гайт noastre, ci de marea pro- 
tat . Eroare!. |. In Germania au înflorit 
E acolo unde s'a consolidat 
“mica pi roprietate dela 5—10 hectare si pro- 
 prietat a mijlocie dela 20-50 hectare. Marii 
NopHetari si în Germania, ca si la noi, târ- 
mi mult din orașele mari şi: din 
ate. (Aplauze 
шо. ыы constatări coprinse 
studiu al învățatului profesor 
mia "din Posen, d-rul |. von 


prc pret "nlesnità cu V credit $i 
qu + a unei puternice P 


a înălţat starea economică 


Scanned by CamScanner 


POPII үчтчү TT 


calm şi prevedere. Nu trebue să ne Жо 
numai la mulţimea cererilor de pământ = 
căci oricât am dori, nu le putem îndest là -— 
pe toate: populatiunea se inmulteste $i. Dă- , 
mántul nu este elastic, —ci mai cu seam E 
să căutăm cea mai buná aşezare a regis d 
mului proprietatei, pentru a asigura pros- | 
peritatea Statului. s 5 
Casa Rurală rezolvă două cestiuni insem- - 3 
nate, Fereste Statul de zguduiri ca cele din | 
trecut, desrădăcinând ideia că Statul e da- _ 
tor a da pământ ori cui, fără discernământ * 
și fara plata; apoi asigură marei propri 
rezistența de care aveă nevoe, prin cre 
nea proprietatei mici fortificată şi a. ia | 
prietátei mijlocii, ce vor sluji la ke 
dreptului pe proprietate. . , | 
In toate directiunile dar, proectul ( 
Rurale satisface nevoi reale. | 
Plata integrală a тері д 
mijlociu Не de 50, tis d 
Casa Rurală organi 
de hectare, în. 


i 2 
p RUM, 


| SA t 
ce trebu ET 
acel сё ES pre i^ 


” ( Ms 

Үз е 1:141; р 
cate’ PN "UO 

у К As Ko VR, di E mS ares 

hae mum, DP 

"Eo ا‎ А 


Scanned Бу CamScanner 


Nationalism 97 


ad fa ind si 


sa fie sprijinită cu înlesniri de credit prin 

| pulare, prin cooperative, astfel cum 
s'a procedat în toată Europa civilizată fata 
cu această formă de proprietate. 

Scopul legii este îndoit: selectionare de 
cultivatori harnici şi economi şi o ușoară 
operă de colonizare, prin îndrumarea către 
“proprietatea mijlocie. 

- Adaog o importantă consideratiune: dacá 
în Germania, acele loturi mici și mijlocii 
au dat aşa. de fericite rezultate, secretul stă 
în aceia, că comisiunea de colonizare nu 
s'a mulțumit numai să împartă loturile, cum 
am făcut noi până acum, dar o parte în- 
semnată a activitatei sale a fost îngrijirea, 
cu cea mai strictă perseverenţă, pentru a- 
propierea loturilor la destinatiunea lor vii- 
toare. Comisiunea de colonizare germana a 
îngrijit ca cultivatori să se fixeze pe pă- 
mânt cu toate uneltele necesare, să înceapă 
munca, cea nouă, cu o cultură superioară. 
Sunt 25 de ani de când lucrează necon- 
tenit. Aceasta ne arată indestul că şi rezul- 
tatele Casei noastre Rurale nu trebue să le 
aşteptăm din an în an, ci e nevoe de 2—3 
.. decenii, ca să putem aprecià valoarea оре- 
_ rei. De aceia, atrag atentiunea d-lui mini” 
_ tru de domenii, ca să aibă permanentă in- 


ie vor creiă să fie astfel cultivate, 
Y à 


veghere neobosită, ca lotu- | 


Scanned by CamScanner 


| 
“ 


Nicolae Dbalalltss™ 


ca să să asigure © mai bună produc ч 
Dacă loturile vor fi lăsate în nelucrare, Sus 
vor fi cultivate primitiv са până acum, == 
fără îndoială situatiunea noastra „| general 
„сопописа si financiară, va scádeà. Asupra 
i | o insemnată îndreptare să 
adus legei ce discutam : reducerea dividen- 
dului Statului, penítru creatiunea. fondul 1 
ie îmbunătățirea culturii. 
Aceasta este datorită 

membri ai majorităţii, 


punct, 


- 
> 4 

ДАЄ 111 

ior à LU i 


unuia dintre frum 
tasii d-l Vintilă Br 
нали. | е 
In lege eră о dispozitiune privitoare 
îmbunătățirea culturei pământului, dar 
prevedeă mijloacele trebuincioase. / "Q 
de îmbunătățire va servi Casei са 5 
mărească, cu staruintaé, adaptarea le 
către o cultură mai variată, mai n 


+ 
Pe 


Scanned by CamScanner 


Be ees “Lumină şi Nationalism 99 
Ludger EDO а. 


. gerei celor slabi, a prevalat ideia sá nu se 
deà intáiu celor ce n'au nimic, căci aceia 
nici nu pot corespunde scopului urmarit,— 

i astfel s'a stabilit ca întâiul în ordinea 
de preferinţă la cumpărare, sa fie acela 
care are mai putin de 3 hectare. Fixarea 
pretului real fiind rezervata Casei Rurale,— 
fie ca părțile sau înțeles între ele, fie că se 
prezintă direct Casei,—are o mare însemnă- 
tate. Pe deoparte deşteaptă pe țăran asupra 
valoarei reale, arătându-i la cât se obligă; iar 
ре de altă parte, înlătură posibilitatea со- 
niventei pentru stabilirea unui preţ fictiv. 
. Inlăturarea mijlocitorilor este o măsură din 
“cele mai bune; destul au suferit ţăranii dela 
diferiți speculatori. Casa Rurală este inter- 

.. mediarul cel mai bun şi cel mai serios, câre 

poate apreciă ofertele lor. 


` Reducerea termenului de prescripfiune а 
fiintarea oricărui drept de e- 


— victiune, in privinţa loturilor date țăranilor, 
— gunt toate măsuri salutare. —, 

"Tot ава. de utilă este obligattunea pentru 

tivatori de a sc aşeză în mod teal pe 

ійпі, sù osedărei, după un 

ul este astfel a nu în- 

i, căci de multe ori trebue 

plecă dela 0 gOS 

Ла alta ` deposedarea imediată ar fi 
nctiune prea grea. з 


Scanned Бу CamScanner 


-rrF 


Câteva cuvinte în privința Eu 
Casei Rurale: 

соии noastră este că această Casă | 
Rurală, va trebui să opereze lent, lao mai ў 
săn natoass repartizare а proprietăţii. E. 

sa Rurală să nu se grăbească a CUM; 

párà gem cáci prin aceasta va creà und 
di fictiv, ridicând anormal valoarea мех _ 
| lala a pământului; nici să nu prea întindă | 
operaţiunile de împrumut, pe rua satis tea P 
interesele actionarilor. 

. Casa Rurală are un scop înalt social; 

asa Ruralá nu este creatá pentru excesive 
şi i fructuoase operaţiuni bancare. De aceea, d 
pentru bunul ei mers, Statul trebuie să aibă 
un rol preponderant in condi Cerna institu- 
tiunii. FI a ЕТ 

D-lor, răspund la două critici | i пап | 
ce s'au făcut proiectului: T" NES 

Prima critică este că, ne 
forțată а bonurilor Case L^ e л 
cursul rentei de Stat. Criti 
numai pentru 1р › ote еды 
in conceptiunea поа: 
putem repetă. 
vor fei 


4 E г ^B JJ 
І t+ 
+ t 


Scanned by CamScanner 


Lumină şi Nationalism 101 


p 


cerea bonurilor іп sttáinátate, carci? din nou 
‘am deveni tributari. 

Răspunsul s'a dat de mult dec itre ono- 
ratul d-l V. Missir: proprietarii, Не că vor 
primi plata moşiilor In bonuri, fie că ar 

rimi-o în numerar, este tot valoare mobi- 
ага. Dacă au nevoie de a se dusbraca de 
avutul mobiliar, şi-l vor trece cu uşurinţă 
în străinătate, cine i-ar puteă împiedică? 
Nu se poate tutelă majorul. 

Deşi timpul e prea înaintat, totuşi voiu 
răspunde іп scurt temerilor pe care le are 
Partidul Conservator fata си C:sa Rurală şi 
noile reforme. 

Incă dela început, de când în Manifest 
5а vorbit de Casa Rurală, reprezentantul 
cel mai autorizat de atunci al Partidului 
Conservator, 4-1 G. Cantacuzino, a declarat 
că face rezervele sale în privinţa întrebuin- 

“țării cuvântului de Casă Rurală. 
Ж? D-lor, azi cand situatiunea politcă s'a 
limpezit, constatăm cu toţii că această te- 
„Mere nu eră reală, căci chiar Partidul Con- 
Servator propune o Bancă Agrara. 
„Casa Rurală nu e о primejdie. Casa Ru- 
un organ sănătos şi necesar pentru 
|! Statului. Nu poate Sá iicapa nici o 
cest proiect de lege пи esto pro- 
dezordine, şi apelul care s'a fá- 
tă tribună de către un frun- 


Scanned by CamScanner 


— 


taş reprezentant al conservatismuly 
uimit pe toti. Aduceti-va aminte, ni s 
vrem ordine în stat! IT 
Reformele afátá lumea, turbură т 
Chiar d-l Maiorescu, în Senat, a sp 
curând: cerem ordine іп Stat; s'au | 
rat spiritele. OB M 
Ordinea іп Stat e о axiomá, Ade! 
nu se poate guvernà un Stat fără. Ой 
Numai, ce ordine ? Ordinea prin asu 
prin silă şi prin nedreptate ? Aceas a € 
dine prin dezordine — adevărata dezom 
Sau ordinea prin lumină, prin drej 
si către progres 2 — aceasta este civil 
ordine. 11,7 D 
Noi nu înțelegem ordine fara liber 
cum nu se poate înțelege libertate fără 
dine. Noi nu înțelegem ordine си ger 
chiul pe grumaz, noi voim ordine cuff 
tea sus. Ordinea dintâiu a fost orc 
partidului conservator — cea mai cump 
dezordine. (Aplauze). mo 
Onorabilul d-l M. Cantacuzino a гер 
necontenit cuvântul ordine, fără a làm 
idea; dar în tot cursul vorbirei. sale, n’ 
auzit odată, cel puțin, cuvântul civilizaţia 
Sau progres. vC AERA. noti { 
bine să se ştie că guvernele ny аш |; 
numai misiunea de poliție şi conserva, 


Scanned by CamScanner 


ЖЕ. 2 М | 
0010000 lumini 9 Nationalism 103 


și pe aceea de justiţie şi progres. (A- 


 plauze). 
рді rămâne însă o temere — Partidul Con- 
servator are ulte temeri — temerea ca nu 
cu această experiență periculoasă (!) a di- 
viziunii proprietăţilor mari, să se sdrun- 
cine creditul şi veniturile Statului, odată 
cu întreaga noastră viaţă economică si fi- 
. nanciara. | 
. peor, mai intáiu, ca conceptiune econo- 
` pomicá şi de Stat, scopul final $i superior 
„al activităţii sociale nu este numai maximul 
‚ dé productiune a bogățiilor, cu orice pret; 
‚ dar şi îngrijirea şi ridicarea forţelor initiale 
de productiune, ființele omenești. (Aplauze). 
1 i se zice mereu: «Gândiţi-vă la cele 
. 435 milioane de lei, valoarea exportului, ce 
, aveaji dela agricultură. Faceți o indrasneata 
„experienţă cu diviziunea proprietății mari 
r și nu calculati marele rau ce va ieşi». 
K Noi socotim din contrá, si n'avem nici o 
i teamă, Proprietatea divisă în mâini destoi- 
„nice, atentiv supraveghiată, controlată şi 
“ susținută prin înlesniri de credit şi socie- 
/ tati, cultivată de însuși proprietarul pămân- 
„tului, іг r nu cu muncitori | 
И, duce т “mult decât exploatatiunile de pana 
ry: când progresiv ŞI valoarea pă- 


01. iu ne interesám numai de acest 


Scanned by CamScanner 


ч CTI 
~ - қ nos 

& " 
yt 


edere, de cele 435 Яе 11 

m aminte cá în acele 4 

te echivalentul muncii şi 

ES care intră numa 

(Aplauze). E 

01 este si s'a spus des cá treb 

ce pământului secat puterile e 

in fiecare an, printr’o munca 

tă. Mare adevăr economic! Trebue si 

dăm păm: ntului forţele сез e + 

uzit de multe ori—dar nam ree 

data că trebuie să redam 51 fiintel 

eşti puterile ce li s'au secat си: 1es: 

fără milă. (Aplauze). Lo a 

p trebue să ne odindint nun 11 

tie, numai la viata “noastră: 

şi la viata noastră de Stat, 1: 
tru ca пеа:п. Forţele Toasts 

trebuesc slzite; зип b 

rat de vecini Pei 

îngrijite toate energii 
Numai 1: ptului . stc 

puterilor. рор папі he. 

"ie unt ismul. 


X 


Scanned by CamScanner 


14 şi Nationalism 105 
Nu tristețea priveliştelor, пісі vijeliile 
răganului,. nu acestea i-àu nimicit voinţa! 


Me) > Hk SEE eee s 

“ Natura noastră e frumoasă şi bogată... 
Numai mizeria vietei, ce i-au făcut-o oa- 
‘menii, i-a vestejit energia, săpându-i pe 
frunte şi pe faţă acele brazde adânci, acele 
taeturi şi incretiluri profunde, cu care se 
înscrie pe figura nenorocitilor melancolia 
raselor care se sting. (Aplauze). 

бї nu există un alt contrast mai izbitor 
în această tara, decât frumusețea şi bogăţia 


pământului si a holdelor noastre, fata cu - 


figura searbădă, galbenă si istovită a (2га- 
nului. (Aplauze). - 

DA Nicolae Filipescu sfârşeă discursul 
său dela Mesagiu, zicând: Să vorbim de 


hconjurat de frați, cari trăiesc liber, cari 
unt mulțumiți, părtaşi la nevoe, uniţi in 


Ges 


d şi aspiratiuni ; Patria, care nu numai 


à, де 01 iret sd d BD 
MUERTE a, 


Scanned by CamScanner 


ж-- 


EM 


Scanned by CamScanner 


" 
“ 
* Li 
Ví 
747 
+ 
4 
қ “ 
‚ 2 
‘ 
м 
! 
` 
# М 
` “ 
қ 
м 
- 
¥ 
Г 
Я 


da Ateneul Román din 


de 23 Ianuarie 1911. 


Scanned by CamScanner 


CAVOUR 


Т Conferinţă ținută la Ateneul Român din 
| Bucuresti în ziua de 23 Ianuarie 1911 | 


Doamnelor şi Domnilor, 


alia, de care ne leagă unitatea de ori- | 
de gintă si de aspiratiuni, a celebrat 
' E centenarul nasterii ilustrului 
unităţii sale, Cavour. Noi, Ro- 
ie itorim, mâine ca in toti anii si 

rn, , cât nădăjduim că România va 
pu pas cátre unitatea na- 


а rilor Române, ca şi unirea Ita- 
gătit in acelaş timp şi a trecut 
grele şi memorabile împrejurări ; 
.Vavour şi-a spus cuvântul său 
01 E" unirea Principatelor 
а ceia ип sentiment profund, 
e $i de gratitudine, пе în- 
partasim emoţiunea care а 


¥ ч 
M. — 
ж 


Scanned by CamScanner 


———- -ER Е 


intreaga Italie în ziua, comemoră ы 
lui Cavour, celebrándu-l şi noi, in crs " 
țării, n atmosfera liberă şi senină a acestui 
pipera de cultură naţională, 

In primii ani ai tinereţii, Cavour, cedi 
mai distins elev al academiei militare ' din 
Turin, fu ofițer de geniu şi paj la Curte, | 
situatiuni pe care trebui sa le părăsească _ 3 
fără întârziere din cauza caracterului său 3 
independent şi a temperamentului său deo D 
ds autonomie. Маі târziu, întrebat deai 


. Cum iti stà costumul de paj? a ms | 
puns: „De minune, са orcărui tache 4 EN 
roşiam de ruşine pu Eo 

Constient de superioritatea ce е 
trata intr'insul, a zis tatălui, său 
răsi cariera armelor: „Mă voiu s 
să fiu mai folositor patriei. m АД 
Іа 24 апі ша ап aja amonte se. 
studii să devină sion patriei: 
parte a notitelor sal ecret 
«саге va fi rostul vie ti ii m ‘mel 
oy oat | fee riei?» l ^ u зе 


LA A 

не ё 1 3. 

% ' ps BAS «уе 
i: € К та? di AFG rs - 
la 21199 (Же i 

POR a ^ ا‎ ило Piri a І | "a 

^» 14» J EP Г ж d x" 

У t [IT f 1 Ax. TO 

я, 42 TA + A 3 ’ 


т 


A. 


> 
X 
“. 


Алу, 
Ct 
ДЇ 


Е 4 


12308655! 


Scanned Бу CamScanner 


„Lumină şi Najionalism AL AEFI 


vet, in care е ascundeă un focar de 
| covârşitoare. Nici rudele nu aveau 
{4 în viitorul acestui tânăr ci? opiniuni 


tuturor, se aşeză la Leri, o mică proprie- 
- tate a familiei sale, scumpa Leri, la care a 
trebuit să revină de atâtea ori, ca la un 
- isvor limpede şi răcoros, să se invioreze şi 
"să se odihnească de sbuciumările şi răs- 
- punderea vieţii politice, ce avea să apese 
greu asupra acestei înalte personalități. A- 
Colo, Cavour se aplică, cu toată energia de 
. «care eră capabil, la îngrijirea acestei pro- 
- prietáti intrebuintánd sisteme rationale de 
„cultură, necunoscute pánàatunci in Toscana 
2 Şi Piemont, întreind puterea de productiune 
- a proprietăţii. Trăiă în mijlocul țăranilor 
_ im timpul zilei, supraveghiându-i, dar iu- 
 bindu-i şi admirând în tăcere intensitatea 
lor de muncă, şi răbdarea. Atunci a cugetat 
Cavour mai precis la rolul social pe care-l 
i proprietatea teritorială, atunci se gândi 
iunile armonice care formează viitorul 
t, atunci întrevăză puterea muncii 


сіп care stă germenii solidarității. 
Leri câştigă o prețioasă experienţă 
ita ctul zilnic cu oamenii, cu firea şi 


Scanned by CamScanner 


Nicolae Bălănescu 


112 ------ 


m. 


adaratnicia lor, invatand virtutea răbdării 


i PE _ 
ci a stăruinţii, care supune chiar contrarie ; 
% Ж | 


tea elementelor naturale, 4 E 
Cavour, nu se mulțumi 1052, să деа ра A | 
«iei sale numai munca Sa 1n această direc- — | і 


+ 
la 


лот! si facü studii profunde asupra prow 1 E 


sociale, in timpul s 


pe Michelet; a asistat пе o 


b,c vee 


atrase cestiunea -politică ce ашпе 


ағы 


p | 4 


tului Mediu, citadela doctrir elor ca 


aversiunea ce aruncă între 
văzând consecințele acestor 
înțelese directiunea evo tiv 
îndrumă ӛрге ав ОСГ ада 
nici un priv есін aa 
tului si al valorei. 
Studiile sale pe 


Scanned by CamScanner 


om, are drept la viață şi când cinevà nu 
oate munci sau nu găseşte de lucru, Statul 
webue Să se preocupe de dânsul, nu numai 
ca datorie de umanitate, dar са índatorire 
legală іпіго societate bine organizată. Puneà 
astfel fata în faţă, principiul asistenței le- 
gale, cu dreptul la muncă. Doritor şi împins 
de instinctul de a se ocupă de problemele 
` mari ale timpului, a scris «/rlanda şi viitorul 
său», în care precizează astfel cugetarea sa: 
«Nu poate fi pace în Irlanda, decât atunci 
când pământul va fi liat din mâna celor 
cari profită, şi trecut în mâna celor cari 
muncesc». Ca corolar, tragea această con- 
secință : Atunci când o clasă încetează de a 
mai fi un factor de progres, decadenía sa 
este iminentă». i 
е ре саге atunci О сеа есо- 
nomistul englez Richard Cobden in favoare? 
gilor pentru libertatea comerțului în lume 
onvertirea la părerile sale, a primului 
ЕЕ Sir Robert Peel, atraser? 
servator al lui Cavour, саге puse 
aceste conceptiuni cu nevoia 
anitelor intre statele italiene $! 


Ясси comerțul mondial. 


| ae muland gândirea sa în termenii: Orice 
| 


Scanned by CamScanner 


сі bine, atunci când acest tânăr, асеа î 
teligenţă şi energie de elită îşi luă anga 
mentul de a lucră pentru acest fel căi 
d să-şi completeze capitalul său ic 
| intelectual in Anglia, vrajmasii lui, 
riz ii numiră Anglomanul, 


й 


п 1846, când începu să se simtă уай 1 
erii statelor, Cavour scrise сане 
( ile ferate în Italia», în care псе: 4 
motiva este un mijloc providential de | 
eres, unirea materială. а tuturor st tatel 
italiene, unirea lor culturală şi inte 
regăteşte independența Si unitate | а П 
in 1847 îşi îndreptă spiritul © 
altă direcţie, zicând: Dacă. din t 
mijloace va rezultă buna stare. 
populatiunii, aceasta. nu e 
ditiune de progres: este u na, di 
alta : dejten rara culturală 
națională, .. AE ifs 
Profitând de < ul de 
Carlo Wine cé are x d | 
ЛА геј eji 
 Vesare B 
«Il Ris 
cae gia 


Eo 


Scanned by CamScanner 


[MT А Şi za deşteptarea naţională. Lui Cavour 
227 Таңға Же Risorgimento. 
Po & dis Aust 848 isbucni revoluţia lui Milan 
Pia [snb Cavour gazetarul, scrise 
| Үз» i de ziar «Ora supremă» for- 
e et astfel: «Ora supremă a dinastiei 
asu 3 ora hotáririlor ferme, ora de care 
atârnă estinele popoarelor şi soarta impe- 


iilor». «Ora mai piu». «Acum ori niciodată!» 
strigăt care а răsunat în toate partile la 1848 
um curajul este prudență, scriă Cavour, 
rgia, inteligență. Dacă nu vom răs- 
 chemării noastre, nu numai că nu 
face cea mai mare politică, dar 0 vom 
„cea mai meschind.. Vom mári peri- 
> ne amenință, уот acoperi de apro- 
e ruşine un popor care simte $i Se 


"acest apel călduros, regele Carol 
1 era omul acestui curaj şi întâr- 
faci pe Italieni să sufere infran- 
“Novara, dezastrul acela, de unde 
activitate a lui Cavour. 

rază de glorie luci asupra af- 
monteze, la Goito, atunci însă, 
Cavour,—căci $i Cavour eră în 
1 bătălie. Cavour, pătruns de 
“ceru uniforma însângerată 
u, şi iu moment sfasietor сай 
dreptul inimii scrisoarea Pe 


Scanned by CamScanner 


| i-o trimesese ine ^ 
‘rat uniforma ace | 
| in tot timpul i it 
-elicvă a NS ай | 
luă angajamentul sa 
dela Novara; să ia de at 
| patriei şi să-l ПШ es 
ed6 că a putut să-l паце 
lui activitate se desfăşo 
144 Novara, in răsboiul Crimeei 06 
“congresul din Paris, apoi dela n 
dered din Plombiéres, în lupta dela 8 20 
unt evenimente legate. de aceste 5.2 
ре “care sunt nevoit să le trec n 
pede inaintea .Domniilor-voastre, € el 
au sguduit imperii şi înghiţit bat: io 
bravi. Cavour a rezistat tuturor 3 fu 
şi le-a utilizat astfel încât a ри ut, 
ani, ajungând la vârsta де 5t de 
energie titanică, să facă ¢ ¢ 
întregi n'au putut să desava rşeas 
Carol Albert devenise impo} 

buit să. plece. e 
aie $ 


1 


1 ^! Hon 
LL LG * 
К+ 


si muri în exil. li 
nuel, Ms cu 


Scanned by CamScanner 


ЖІ» Lumină şi Nationalism 117 


руу 


à ите айса. Nu eră liber in Itali 
Bath cât Piemontul, stat de 3 milioane sere ode 
E bardo — Venetia. erà supusá Austriei : 
Ы саке de Parma şi Modena, se aflau sub 
E doi duci tirani şi apăsători, cari se închinau 
abinetelor din Viena; Statele Romane erau 
ocupate parte- de Austria, parte de Franţa 
iar Regatul celor două Sicilii se află sub 
| regele Ferdinaud Il, supranumit Regele Bom- 
pa. Austria, ca in multe epoci ale istoriei 
sale, ráspándeà pretutindeni teroarea mili- 
tará, recurgând la procest, condemnatiuni 
forţate, amenzi si spânzurătoare. Aceasta 
provocă reacţiunea în Italia. Se organizará 
comitetele revoluţionare, secretul eră păstrat 
Si luota straşnică. Dela comitetul din Mantua 
. wa putut cádeà în mana agenţilor austriaci 
decât un singur brav: Antonio Sciessa. Ре 
acesta îl luară Austriacii ` $i imbráncindu-l 
pe strázi, il trecură pe dinaintea casei sale 
ca să-l vadă familia, soţia şi copiii cari 
plângeau. Atunci i se puse chestiunea: 
alege între familia ta $i spânzurătoare, de- 
nunţă pe cei cari lucrează CU tine şi agti 
scăpat. Antonio Sciessa răspunse : «Tirrem 
nzi», târăşte-mă mainte, mai bine VO" 
5 | д toti ace! 


iri eu singur, decât 54 moară 10 
ж 3 ing Г, lib er tatea 


mine crează pentru 
нез cu dar cu mare aâ- 


r 


Scanned by CamScanner 


118 Nicolae Ва1йпевс = 
tentiune la mişcarea revoluţionară. şi ` ad- 
mitea această mişcare. Fostul ofiţer de genit, 
işi aduceă aminte din Academia militară de 
acest principiu, Că echilibrul în mecanică 
reprezintă 0 stare de imobilitate şi că starea - 
de imobilitate nu este corespunzatoare stă- 
rilor sociale, cari sunt necontenit şi tezis- 
tibil împinse spre progres. Trebue să com- 
binăm, ziceà Cavour, forța ín acțiune cu 
forța moderatoare, rezortul care e pe 
mişcarea, cu pendulul regulator. Cent n- 
telegeà revoluţiunea, dar voià ca pie 4^ 
terea si energia lui, să 0 poată domină $ 
uzi. | 4 
wor scrià aceste idei în Risorgimento, 
întocmai ca acel romancier, cu temperament 
de luptător, despre care 56 spune, că пе- 
putând luă parte la răsboaie, când nu erau, | 
se multumea a scrie romane răsboinice. Tot | 
astfel Cavour, scriă articole care conaucea 
Statul, cu toate că nu eră încă eth 5 
Din gazetărie, Cavour а rămas uimpfe | 
siuni bune. A spus odată: „Poate că di 
n’asi fi fost gazetar, dacă пи mag 1 


i 


nuit cu munca necontenită, şi n'ag fi văzu 


КҮ 


4 
^ 
Ld A 


zilnic Peu err e ublic 
n'as fi fost omul politic de astăzi“. — 

Dar cu toate aceste sfortari, cu 
munca depusă in Risorgim 


t CUNT eae x 


kar EU. 
2 


ж 
4 
H 


M 
* | 
$ 
A D 
" 
ЖТ”; 
"2 » 3 ‘ 
" 7 eda 4 
е LC! D. '- 4 |, 
T за“ + AREE. 
Мы: 7 
\ DI “ 49 ar 
М ^ » Ж. 
Са айғыр aider: ыр 
BUE RM Vc 
тып C CAPERE CERE 


Scanned by CamScanner 


КАЛОО Jj Lumină бі ию 119 
Piemontul să se ridice în ajutorul fraților 
Milanezi, vrajmasii lui se inmulteau. Cavour 
souduiă pe toţi şi de aceea eră combătut. 

De Cavour ca orator ©) scris: «Cavour 
ar fi un orator, pi at «à îşi este singur 
vrăjmaşul cel mai шаге: figura vulgară, 
corp voluminos, gestul brutal şi vocea in- 
grată». 

Când judecám însă după rezultatele obţi- 
nute de Cavour, ne vin în minte reflexiu- 
Ше lui Zanichelli, critica acelor bătrâni 
mareşali austriaci, cari în luptele pierdute 
contra lui Napoleon, la sfârşit ziceau: «Na- 
-poleon ?! A călcat toate regulele strategiei»! 
Tot astfel făceau acei cari criticau talentul 
lui Cavour. ~ | 

Brofferio scrie despre Cavour: «Nimeni 
War îi crezut, că în omul acela să fi lica- 
tit măcar o scânteie din flacăra divină care 
ridică pe oameni deasupra pământului». 
Vrăjmaşii lui erau foarte multi şi-l făceau 
impopular, el nu eră decât: «anglomanul, 
anarhistul, clubistul, revolutionarul şi re- 
acţionarul». Vrajmasii n'aleg mijloacele, 
conciliază toate extremele şi iau armele din 
toate arsenalurile. In acel timp Cavour dor! 
"ales în parlament, candidă în vei 
i, căzii însă in toate. Intra din Бүкөн 
ă şi fu ales în mai multe parti. 4 OP 


fe) d 


Scanned by CamScanner 


% 
_ ت سے‎ i اا‎ ао a rena 


Turin, oraşul său f 
;entant a rămas până la f 
Anul pas decisiv in partia 
| cabilul sáu discurs: din- 1 i 
it cele trei idei; Clerul г b 
că două mari forte more 
Religiunea şi Libertatea— 
rianá „Libera chiesa їп libe 
Biserică liberă în Stat liber). = 
A doua ideie: Numai cu refor. r 
CI vioase se pot opri curentel 
nare, cum fácuse ducele Welingh 
si Robert Peel în 1846. “ЕЕ 
In sfârşit: Piemontul trebui 
împrejurul Tronului său, toai 
ale națiunii, pentru a e e 
la inaltele destine către care 
Această superbă peroral 


Inr d 


е Су 4 
аб 3 
E 


efect indescriptibil. Pentri -— 
eră primul cuvânt de curagi 
ranta, după dezastrul | 

Ж Repede duia asta, se 

oza, colegul său dela Б 
ministru, să înc său. de 

aac В k At ЖЕТІ! 


Scanned by CamScanner 


ci şi Nationalism T 
EE. opulatiu- 
еа Se T! dică şi viaţa Шога fost in 
srimejdie câtevă zile. 

Toți ziceau şi parcă ghiceau că succe- 
orul lui Santa Roza aveă să fie Cavour 
Se propuse numele său lui Massimo D'A- 
zeglio, reşedintele Consiliului, care ezită, dar 
La Marmora generos, zise atunci: «Cavour 
este un mare dar bun diavol; între noi se 
va moderă». Când s'a propus însă regelui, 


lii». Іп urma acestui articol 


| 
| 
| Suveranul a zis: «Nu intelege(i, că dacă 
| va intra Cavour în Guvern, va sfârși prin 
| a vă înlătură ре toți» ? Intr'adevár, in 1850 
| a fost ministru de comer! бі: agricultură. 
| imediat când sa văzut activitatea lui рге- 
cumpanitoare, а fost chemat şi la ministerul 
| marinei. Nu trecuse o jumătate de an și! 
i se incredin(à trei ministere mari şi impor- 
| tante, intre care cel de finanţe. A fost epoca 
i сапа Cavour _dormeă numai 4 ore din {г 
| Stă în localul ministerului; ziua Și noap 
| CAES ТАМ 
er А 


d administraţiunea şi pre- 


la lacul Magiore 
‘itor al faimoase! 


Scanned by CamScanner 


INICULa» 7 ——— 
ғ, рылды ш 


122 


г: îşi frecă maig | 
uit, 5 ер. : қ 4 né 3 
nuit, Bas, îşi paa veselia QE con a 7 
^ и un surâs amd ta 
ре eae : vice. «(Oua Шш 
'ntorcándu-se cátre Manzont, Yos. « d e 
cosa farremo, Qualque cosa 12176010». а 
face, cevà уот E. 


que 
Cevà vom 


ráspunsul lui. : a y 
Activitatea atât de intensă il facea pre 


sonderent in cabinet, astfel încât іп К 
orimul ministru Massimo D'Azeglio de multe 
ori ziceà: «Sunt ca regele Ludovic ЕШ 2 
domnesc, dar nu guvernez» ! EM 
Facându-se în Senat o întrebare аѕирга ш 
chestiunii învățământului în seminarii, С: - , 
vour răspunse: «Ar fi absolutism din par | 
tea noastră să ne amestecám în episcopii 
si seminarii; guvernul n’are pentru се 
ia locul teologilor»! Când a privit ins 
lături la colegii de pe banca minist 
cari nu împărtăşeau vederile salé, 
putin ; toţi. aşteptau пег: ibdát: 1 
cum уа ieşi din încurcătură. - 
claratiune, zise Cavo | 


Scanned by CamScanner 


Lumină şi Nationalism 123 


AN 


> mult mai preferabilă decât cea 


[trecea си uşurinţă si cu mare 
ela cele mai profunde studii diplo- 
la cetirea unui articol de ziar; dela 
| ea celei mai grave probleme de Stat 
onversatiunea cu cel mai modest soli- 
tor, păstrând însă totdeauna energia si 
iziunea. - 
„Când trebui sa sir’ a'á cu tunel mun- 
„tele Cenis, Cavour 2/52: «Cineva a spus îna- 


 "intea noastră са. „Pirineii nu mai există“, 
сі bine, noi vom zice Alpilor, sa cedeze.— 
unt dificultăți—Le știu ; să le învingem ! 
Мй meritul, —Suntem mici — Să devenim 
"iu răspunsul. lată cum ştiă cu a- 


142. 


>. 


a aes E DTE ҰОҚ A : к Мы.” 
ни ceeag incredere, care nu 1-4 lipsit niciodată, 
„să atace cele mai grele probleme. Ideia tu- 


ului muntelui Cenis, cu toate greutăţile 
ea epocă, îi atrase felicitările Lordu- 
merston, care zise şi faci să-i par- 
irerea lui: „In urma acestei lucrări 
de ce să ne mai minunăm de ma- 
re ale Romanilor antici“ | кыл 
: dobândi respectul străinătăţii $! 
Metternich a spus despre dânsul - 
a se duce; Nu mai este în Eu- 
un singur diplomat, ȘI acela din 

ШО (санға: Cavour. |. 
К, pe care o depusese 14°" 


Scanned by CamScanner 


"Nicolae sie 


2 r 


ă ascendent asupra 

însă dominaţiune asupra ( Ci 

asupra ţării. Atunci, v 

unirea centrelor; ceeace, d 
a entară a Italiei, se ino 
„de Con Liberalii mode rat; 
А со 15 


111 


plan de oie e 1 
D'Azeglio, care rămase Qe 


tazzi, seful unuia din centre, a 

lui Cavour, luă preşedinţia C 

zând astfel fuziunea роса. VOL 
să calmeze о situaţie delicată, demisio 
din cabinet, nu însă pentru a а ве Один 
spre a se pregăti е. Mer ul сап: 
buiă sa fie vocea Haliei. 1 erse îl 

lordul Malmesbury, îi zise: gl 1 

ar fi fericit să và Vi 
conduceren afa eri 
„cu puternica sa oi 


22 aia, pe, еа ele Pr "rege 


Scanned by CamScanner 


AN dc MEE 


mină şi Nationalism — 125 


„marea cabinetului. Cavour indică pe vechiul 
său amic dela Risorgimento, Cesare Balbo. 
Suveranul se adresă din nou lui D'Azeglio 
iar acesta, printro fină manieră de a răs- 
punde lui Cavour, scrise regelui: «Insárci- 
‘nati pe Cavour, este sănătos, are o activi- 
tate diabolică şi o dorință nespusă de a 
 cármui Statul». Cavour fu însărcinat cu 
„ formarea cabinetului. 
„lată, Doamnelor şi Domnilor, cum cu e- 
| пегоіе şi perseverenţă sau împlinit cele ce 
ca tânăr scriă în ziarul său secret: va veni 
“când voiu fi primul în această tard. Dar 
ambiția vulgară de a ajunge sus, a fost 
| lui, ci dorinţa ca ajungând în frunte, 
oncentreze intr’insul toată puterea Pie- 
ilui şi să poată face din (ага lui, cam- 
armat al liberării Italii. 
_ а lucră fără preget, mai întâiu 
creşterea productiunii Statului. Or- 
| finanţele, indoi reţeaua de căi ferate, 
aporturile comerciale cu toate par- 
‘se interesă de aproape de ina- 
iculturei, realizând ceeace-$i pro- 
“demult: ridicarea populatiunti 
ia in care se aflà,spre a o aduce 
Р puteă înţelege şi simţi idealul 
"dar inimicii politici decla- 
Pare nevoie decât de piep- 


АА; ا‎ 
LSa 


PN 


Scanned by CamScanner 


Т Bala 1 _ ; 


ee 
bo 


.otAtenilo! pentru à se 
| : Ll ТҮРДІ ite: ГІ діса БШ | 
Our a сгезеі darile asupra profe siu 
pară därile as ирга săracilor şi - ^ 
stemul pri tectionist. E 

weg Len marea [ui autoritate . cre: t 
ráj magii се inmulteau necontenit impre 

srilor nouă, populati 
lui Cavour şi 


«ul lui, Din cauză d 
nea atatata inconjura casa 
а,--асееаҙ casă în | 
înaintea unei cat 


amenință cu moarte 
căreia, anul trecut, ca 
chine marii barba 


drale, venise să se in 


ai Italiei. A 
Cavour cereă jertie a берді armat 


Pentruce ? Ştiă că Franţa declarase, că 
curând va sosi momentul când bem 
lucră pentru unirea- айе 35429 ED 
In 1854 even A GR se. recipitar 
Orient. Misiunea nenoroci alui М 
atrase atentiunea puterii 
să înceapă пам iul | 
Cavour in EL. | 


Hr cows 


Scanned by CamScanner 


` Rusia 4 22 
Er | се cea mai apropiată legătură 
` porturi, its: өне es insá din aceste ra- 
' ustria: i folosul Rusiei dela A- 
: E circumstanţe, regele răspunse 
lui ur hotărît: Voiu merge eu însumi 
în războiu, şi de nu voiu puteă, voiu trimet | 
pe fratele meu. pos N Ud 
Popoprul eră însă contra răsboiului. Toţi 
ziceau: Nu ne trebue răsboiu în orient; 
nu este un rásboiu necesar. Brofferio, acela 
care a fost vrăjmaşul neîmpăcat a lui Ca- 
 vour,—$i e curios cum se poate, ca, in urmá, 
tocmai acestei persoane să i se fi dat în- 
„sărcinarea de a face biografia lui Cavour, — 
 Brofferio s'a ridicat contra lui Cavour şi a 
spus: a face acest răsboiu, politiceşte este 
0 crimă, milităreşte 0 nebunie, econo- 
mice < absurditate. Cavour пи 56 îm- 
jedicà de vorbe, se gândea numai la a- 
1: Ce va face Austria? Dar dacă Aus- 
“cum sa mai întâmplat în istorie, se 
alia cu puterile occidentale, ce interes 
aveă armatele italiene să meargă cu A- 
: Mai era in fondul 


1 
> 
dE 


` ustria contra Rusiei 
ntei sale încă 0 chestiune grea: Dar 
| orient va răsări 0 nouă Novarâj? 
Anglia a- făcut propuneti, са rás- 
4 înceapă, iar Piemontul să participe 
număr de soldați, însă pe spesele 


TN 


Scanned by CamScanner 


128; ИШ Nicolae 


Ё b. ү 


; CUTEM 
„ж 
BI! 

R 
ics. di 


tezaurului englez, Cavour 
propunerii, zicând, că cond 
compatibile cu demnitatea "um 
pendent: Prin interventiunea Fre 
satisfacție Piemontului gi Sa 
participa la pericole şi la one 
alianţa se fact între Anglia, Ff 
попі... Pornirá 15.000 Piemar 
meia şi luară parte la rash 
dec ma cu sutele în primele 
fi auzit pe toti vrăjmaşii | 
pe Cavour, pentru marea 
a fi trimis {апага arm 
mindu-se curând însă, У 
Cernaia, gloria armatei 
răsune în Europa nume 
meni nu láudà marea fz 
vrăjmaşii lui ziceau: 
fata de trupele Anglie 
eră іп stare să se о 


tu a 


Scanned by CamScanner 


Lumină gi Nation alism 129 


Wu. 
м2 
жа 


conțină toate cererile Piemontului $i mij- 
loacele pe care Franţa le“ poate pune la 
dispozitiune pentru realizarea visului uni- 
аі Italiei. | 
=. [n urma acestora se convoacă Congresul 
din Paris, la 1856. A fost o întrebare: Cum 
va participă Piemontul ? Piemontul eră un 
Stat de al doilea rând. Cum va puteă acest 
stat mic de 3 milioane să steă în congres 
alături de reprezentanţii marilor puteri ? In 
fafa talentului, a capacității necontestată a 
lui Cavour, — lucru rar în istoria diplo- 
` mafiei, — Cavour fu 'chemat să ia loc in 
` congres deopotrivă cu reprezentanţii mari- 
- jor puteri. In tot timpul congresului, Cavour 
` sta rezervat şi curtenitor fata de ceilalţi 
"reprezentanţi. Odată contele Buol, repre- 
- zentantul Austriei, i se adresă astfel : «Cu- 
_ nosc pe 4-І de Cavour, mi se pare că ne 
va dà de lucru». Nu se înşelă acel elev al 
„lui Metternich. Cavour câştigase prin tactul 
„său diplomatic amicitia principelui Orloff, 
‘саге la un moment dat, cand reprezentantul 
Austriei vorbeà cu emfaza de stirbirea unui 
teritoriu rusesc, а găsit riposta: «Contele 
uol vorbeşte asd de mândru, par că Aus- 
ria ar fi luat "Sebastopolul/» Cavour, în 
ate chestiunile la care а luat cuvântul în 
ngres, a făcut o adâncă impresiune prin 
stinctiunea si prudenţa cu саге impodo- 


5 


Scanned by CamScanner 


| 30 


beă 


fu nota comunicată. ri 


si Angliei asupră chest | 


sechestrarea | 
zilor, Сап emigrau | 
nuntá acest. act. al 


care а 
Franţa aprobari 


chestiunea itali 
putut să obțin 
саша s iain 


Nicolet 7 i 


discursurile sale, $ i 


Scanned by CamScanner 


Н е 
n doe 


Lumină şi Nafionalism 


‚ЖУУ xd 3 | 
`  regenerà viaţa popoarelor ; pe ; 
` este decât o singură Solutie Ау, Re. 
„intrat în Italia declară: Nici un acord nu 
. este posibil cu Austria. Altă solutiune nu 
е, decât pregătirea de războiu. Şi, deşi în 
pace, imediat şi continuu după congresul 
, m Piemontul eră în stare de răz- 
ош. | 
- „Cavour, pentru momentul cel mare care 
"se apropia, vrea să ţină іп mâna sa şi 
toate firele puterii tuturor comitetelor miş- 
cării nationale din Italia. Vázü pe Gari- 
baldi si căzu de acord pentru formarea 
trupelor de vânători alpini. Cavour îşi zi- 
cea: O armată ne va veni în ajutor, darsă 
se ştie că mai este una a Italiei, ca nu ar- 
mata de ajutor să rămână apoi, precum sa 
întâmplat în multe ţări, armată de ocupa- 
Es Bune. х 
` Tot atunci, Cavour s'a pus în legătură 
` Cu Lafarina, şeful în care se concentrase 
„toată puterea Piemontezilor revoluționari. 
Pe Lafarina îl primeă însă în totdeauna în 
zori. Lafarina ii aduceă toate comunicarile 
„secrete, Atunci Anglia numi ре Cavour cel 
` mai mare inimic al păcii: D'Azeglio rás- 
22 punse lordului Palmerston : «Ni se "ur ч 
` поі primejduim pacea; Austria invoacă 49" 
` Solutismi i Abiei si netolerantet ; 
solutismul, regimul sâbiei $1 PET 


Scanned by CamScanner | 


| 
y Й 
ka 


Nicolae Bălănescu — 


dreptul la AU ш "| 


. 44 
T inyocam 


E Сапа Cavour faceà aceste sfori 
il neprevăzul 51 formidabil A 
eem atentatul Orsini la Paris. O be 
se se ar uncá sub trăsură lui rain, 
"Апа vieți imprejurul împăratului. $ 
есе, cari scăpară, din feri 
ată grija lui Cavour, la auzul ace 3: 
fases ca nu cumvă atentatorul AA 
Din nenorocire eră tocmai asa: 
membru în comitetul та! о 
si evadat din temnifa austriacă. . 
papal interveni numai decât pe lâr 
poleon, căutând a-l convinge Ce | ac 
nu e decát rezultatul ata 
Austria se grãbi a se apropii 
în vederea măsurilor de luat € 
tului de azil, şi contra libertăți 
vour zise unui amic: Cal le orl 
„ Să ne indoip puteti D 


pee di ж а, 
y^ 4 | 


Ci 


Scanned by CamScanner 


mină şi Nationalism Кы. 


чү іше comunictndu. Se regelui, tot 
ш С av Care ardeă în vinele descen- 
ul U asei de Savoia, se ridică şi re- 
n e aceste instrucțiuni lui Dela Rocca: 
орта, că nu este aceasta 
a Cu care se tratează un aliat; că eu 
drun mal Onoarei, de care ama răspunde 
ezeu şi poporului meu ; Casa de 
de 850 de ani tine fruntea sus și 
nimeni по va sili să o încline». 

% „La aceste cuvinte hotărite, pornite din 
ini ima nobilă a unui descendent din vita 
^ antică, conditiune ce-i lipseă-lui Napoleon, 
г бе dete răspunsul următor, care trădează 
гїї un caracter sovaitor: «Numai între 
ni amici ca noi, chestiuni foarte grave 
„se pot: tranşă cu francheta». Victor Emanuel 
mu cereă mai mult decât, ca Napoleon să 
| S. consecinte cuvintelor sale, ca un 
ry E 
` Ace: ea Sau produs cu participarea lui 
avour. Scrisoarea regelui era redactată de 
our, care scrise lui Dela Rocca: comite 
iunea şi citeşte întreaga scrisoare 
împăratului. 

aj а situatiunea Italiei på- 


nec: пі, Sh temniţă, trimise 0 
imp о саге îi ziceă: „Fă 


de milioane de Ita- 


қ = 
« 


“ 


Scanned by CamScanner 


Nicolae Bálánesc 


“ 
ў hy 
۴ 
"ә | ] 
D PA MĂ 
М » s 
f 


0 lună mai târziu, veni Dă ‘uate 5 
nostinfa lui Cavour propunerea de í 
satorie а princip a Clotilda, fiica rem 
4 principere Napoleon, varul парата 
gm rándui şi istorica întrevedi 
dm Cavour plecă а! 
Ше de, in CÀ -Si luase nici actele 
„я trecere. Ajuns la graniță рап 2 
ресі: Un talian іп directiumea undam 

imp aratul Napoleon! | fara passeport! 
lui Orsini 2! Cinevă recum 


134 —_— 


ovaras al ui pa im: 
pe Cavour $i spaimă se schim în di 
tiune. 5, | 
і Napoleon, "E 


[n fata impăratului 
faci) aceeaşi puternică impre siune 
atunci încă mai mult suferi bee: 3 
cendentul lui Cavour. Dela Р m 
se mai conduse politica E ) 
numai sub influența регтапеп 
lui Cavour. impăratul | N 
tunci: «Sunt trei oam eri 
unul lipseşte, doi "^ 
erau fata, Istoria a 
In 1859, 2n 
i) pe 


Scanned by CamScanner 


. ` Lumina şi Nationalism 135 


. gil, la 10 Ianuarie 1859, urmă mesagiul 
"citit de Victor Emanuel în care ziceă țării 
sale: «Sifuaţiunea nu е fără pericole: o 
națiune având a respectă tratatele, nu tre- 
bue să sted nepăsătoare la strigătul de du- 
геге, grido di dolore, al fraţilor asupriti». 
La aceste cuvinte care au ridicat cel mai 
înalt entusiasm, Camera aplaudă frenetic, 
Cavour zambia. Diplomatii schimbau diferite 
cuvinte, unul ziceà că s'a aprins orizontul, 
iar reprezentantul Angliei şopti: să nu ardă 
tratatul dela 181512 

Toate acestea erau efectele conventiunii 
dela Plombiéres, transformată pe urmă in 
tratat secret. Impăratul igi rezervă dreptul 
de inițiativă, dreptul începutului acţiunii. 
Toată lumea se întrebă: Austria vaatacă ? 
Dacă Austria nu atacă Piemontul, nu eră 
caz de războiu. Odată, Oddo Rusel а în- 
trebat pe Cavour: «Nu te ingrijeste ceva ? 
“Austria mare decât să aştepte sleirea finan- 
ciară a Piemontului, astfel răsboiul va Н 
câştigat, fără a fi început». Cavour rás- 
punse : o voiu sili să declare răsboiul! Cam 
când? întrebă englezul ironic; — Cam in 
prima săptămână а lunei lui Maiu, adăogă 
Cavour liniştit. Când vázü această siguranţă 


| 4 


si preciziune, Rusel semnă data în сагпе- 


tul său. Ce mare trebuie să-i fi fost mi- 
ki bl Ж zi" | Eh 


% 


Scanned by CamScanner 


Nicolae Bălănescu 


rarea, când avù să constate că ©" nise 
câtevă zile mai înainte răsboiul iS?" irea 
S'au petrecut însă până la isb" onten 
răsboiului multe sbuciumări şi 176 | 
criza cea mare a vieţii lui Cavour: биле 
nu void să mai sprijine pe fata int ш 
Piemontului. De aceasta se ings con 
putin Car [n parlament fi ridic р 
ra englezilor şi а spus іп ас 5 
“Се fel 1 V'ati narijit de liberarea neg 
dar cauza Italiei, să nu fie tot atc 
? | P 
o aD durere avù însă Cavour ee 
primi din Paris telegrama contelui Wa 
lewski: «Dezarmare» | Tot visul sáu, 104 
lanurile sale, toată lupta sa dela 1 s. 
coace ursite să dispară !? De: armare. 
fără participare la ne hi / Aceast 
cererea Rusiei Spr jir ită de Aus Ж 
făcuse о propun ncilianta: Me 
rea şi a Austriei 


4 
ae H 
cant 


p 
4 CEA 
7 


` ticiparea la со! 


rh < í 
gene mes 
j fuot A N 
, ЕС; ҚЖА UA. Vm. 
f + 4 5 б „e. ү, d] » Mf Y j | \ 
Ps 1 4 М? Pe d у; W 1 
7 ES 7. Е ' DE Ge 1 И 
Л n 4^ Li % 4 ) A ^ г f 
Hd d | y 


1. * 
T Ta 
P 


Scanned by CamScanner 


| și Nationalism 137 


P 

li, iubitul său prieten, călcând 
„pătrunse lângă dânsul: Ce vrei 
lia întreagă a făcut apel la tine, 
părăseşti ?! Il îmbrăţişă plângând. 
modului nedemn cum se calcă con- 
ile diplomatice, a răspuns Cavour, 
“rămâne decât să las să mă judece 
“vor veni după mine. 

А oi potolită redutabila criză, de afabi- 
` [itatea. sentimentelor amicului adevărat, Ca- 
` wouriizise : «Fii liniştii, voit luptă înainte»... 
cO Pest scenă nu şi-au mai vorbit nici- , 

VEDO j 
|. Tortura sufletelor brave face ca omenirea 
A să admire şi să iubească pe acești 
г. C ME mari, cari dau toatá munca, toatá 
“ата şi chiar viata lor, patriei. 

. Cavour aderá repede la propunerea An- 
iei. Austria luase 0 atitudine си care s'a 
vătămat însăşi. Neacceptând demersul An- 
liei, contele Buol trimise Piemontului un 
ultimatum. Acesta se aducea ші Cavour toc- 

ai când Camera da depline puteri regelui, 
erea oricărei eventualitáti. Cavour erà 
erá, când i se prezentà un bilet scris 
nul de un prieten, prin care | " 
M umai ме cuyinte: „Гат уб» 


„деа vreodată 0 
igură lui Cavour 
rii кен си 


Scanned by СБ cane | 


—— тт ИТ uu 

ultimatum. „Ingerii n’ar fi fost. mai Di 
veniti^. Cavour având a se despărți de c 
ait săi, salută pe cel mai aproap P 
neul si zise: « Mă despart de ш ІШ un 
ij a ultimei camere piemonteze, ne | 
„одел în parlamentul Italiei“. e. 
Trin неш vienez, baronul Kellersbe 
nisterul de externe, i se prezintă în | 
rufa is cu suita sa si îi remise jt 
care cereà dezarmarea în trei zile " 
rindeă nici un cuvânt pentru, particip 
Р congres. Cavour se uită la ceasot 
sáu, erà 51/2, şi zise: De acum în fre 
veti aveă răspunsul. Exact după trei 
Cavour răspunse misiunei austriace 
montul a dat adeziune propunerii 4 
cu acordul Franței. Prusiei si — Rusi 
baronului Kellersberg in рае | 
să vă revád in circumstante п ai f 
apoi dete ordin generalului Ga VC 
soţi misiunea până la fron ieri] | 
misii impáratului, сазда ur " 
miliar către ai săi si 
ucuros le zise: 
54 mergem să pra ânzii 
In timpul ce 


" уз 
a ^ 74 
q Sf, 


Scanned by CamScanner 


Lumină şi Nationalism buni 


. mont. Când Napoleon veni mai tárziu la 

„Genova, felicità pe Cavour, zicându-i : «Sun- 

teli omul, ale cărui planuri se execută». 

| Urmează succesul dela Magenta obţinut 

` cu ajutorut eroicului corp de voluntari al- | 
pini al lui Garibaldi; faimoasa bătălie dela 
Solferino, unde Austriacii au opus 0 rezis- 
tentă de 15 ore, apoi fură învinşi. Dar, spre 
surprinderea tuturor şi a Italiei întregi, spre 
mâhnirea şi marea durere a lui Cavour, trei 
zile după aceasta, Napoleon trimite propu- 
neri de pace împăratului Austriei!! 

+ Care eră explicatiunea acestei mişcări ? 
impăratul Napoleon învingător, să trimită 
după trei zile propuneri de pace Austria- 
cilor ? O explicatiune ar putea fi aceasta: 
Impáráteasa Eugenia trimisese impáratului 
ştiri politice îngrijitoare despre situatiunea 
imperiulul, partidul clerical se ingrijea de 
revoluţia statelor romane, apoi spre Rin 
se pregăteau şease corpuri de armată pru- 
siană. | 
Sub aceste auspicii se fixau preliminările 
păcei dela Villafranca. Se cedă numai Lom- 
bardia Franţei spre a fi dată Piemontului, 
Venezia rămâneă unită coroanei Austriei ; 
Ducii de Toscana si Modena reintrau in. 
statele lor; regatul celor două Sicilii şi sta- 
e rămâneau ca şi înainte, iar 


Scanned by CamScanner 


Wi 
140 Nicolae Bălăne yet | 


[| 


ei 
g 
( 
At 


— 


суу ша 
сқа 


A 
toate să formeze О confederaţii it 
presidenta papel. Wr uL. 

Cavour alergă la cartierul general 
gelui Victor Emanuel la Desenzan 2 
acest mare bărbat, care luase sarcin | 
puteţi semnă această pace. Sau 
Lombardia şi abdicati, sau contint Am sin. 

j iul“ tă conversatiune îm- 
uri răsboiul“. In această conversaţiune în 
păratul Napoleon fu denuntat de Ca (ош, 
са om care şi-a călcat angela ae 
regelui îi алай ocaziunea să-l rănească in 
suflet prin cuvinte ce nu erau la înălțimea 
persoanelor care tratau. Atunci, Ca Jour е 
şind sdrobit de mâhnire, pari cu ! 


i 
il 
á > 
Ж 
4 


mai îmbătrânit ; atâta durere | 10 ala (гейі 
să sufere în cursul acestei ingrate comma 
ni. | B E IPE 

ү} кн luă drumul. pribegiei, i 
Elveţia, acel azil şi adăpost a  ránii 
litici. Cine ar fi putut crede cà 0 
. sat de gânduri, care purta pet 
„groasă, ces үй alături de 


/ { p, e! : 
Ac цеф: 


Py 


Scanned by CamScanner 


4 
c 
PIS 0 [Y] 


“Lumină și Nationalism | 141 


‘tacramile. Cavour eră sim | 
` funde _ vicisitudini ае ја sei il 
„De acolo Cavour se duse la scumpa lui 
i тегі, moşioara lui, unde ar fi stat până la 
moarte, dacă, acelaş rege care-l jicnise, nu 
bar fi rugat să revină în fruntea afacerilor. 
Cavour uită şi jertfi amorul propriu binelui 
suprem al patriei sale, reluând puterea. A 
luptat la anexarea tuturor proviciilor ita- 
liene care pe cale plebiscitară au format 
Italia; l-a revenit onoarea convocării par- 
lamentului italian, ținând cuvântul pe care-l 
dase la plecarea lui din parlamentul pie- 
montez. In noul parlament avü loc şedinţa 
memorabilă 1а care participa Garibaldi. 
Adus pe maini de soldati, eroul veneă 54 
înfrunte atotputernicia lui Cavour. Cuvân- 


tarea lui Garibaldi, plină-de insufletire, lăsă 
| Garibaldi protestà contra 
faptului cá Nisa şi Savoia ; 
a tăcut până când Ga- 
` ribaldi l-a învinuit că a provocat răsboiu 
` fraterh. La aceste cuvinte sa ridicat şi 8 
protestat energic: Camera intră în agitatiune. 
. In urmă însă, stăpânindu-se, Cavour. zise : 
` «Inteleg durerea eroului», ŞI îi făcu cele 
. mai înalte congratulatiuni. Atunci a dovedit 
` prin căldura şi avântul său oratoric, că şi 
‘in sufletul sáu eră generoasă flacără a elo- 
` cintei înăscute. Aceasta 4 fost ultima $€- 


Scanned by CamScanner 


dintá la care a asistat Cavour. Putin fi 
urmă Căzi grav bolnav, poate întăia oara 
în viaţa sa, însă pentru a nu se mai ridică. 
In ultimele momente, regele Victor Emanuel | 
care poate simtea nevoe de о concilatiune | 
sufletească cu marele bărbat, sui pe aceeag” 
scară compromițătoare (7) pe care se suiă 
altădată dimineaţa, atât de des şi în secret, 
Lafarina. Cand Cavour vázü ре Rege, a zis 
blând: ,Majestate*... şi l-a privit.lung cu 
recunoştinţă, apoi adaoga : »V asi spune 
multe... asi face multe ;... dar nu mai ш 
nu mai pot! Guvernati cu libertate și li 
minati poporul.“ Lui ‘Fra Giacomo, care -і 
da cuminicatura, i-a zis: „Biserica liberă, 
în stat liber“. | a 2 
Cavour а respectat religiunea, її 
giunea fără nici о А Шр ОШ 1 nu e € 
vită de cugetatori ca fiica halu 
mame înțelepte. Un dor Ш та 
lizat, Cavour l-a spus îr 
vinte ; lipsa unităţii italic 
a fost e A 
nezia» iar cel din 
Cine, Doamm 
defaimat, m 
histul,'a E 


[^^ 


11 
ү 

4) 
a bod i 


Scanned by CamScanner 


Low TEL 
! ШЇ 


E 1 Lumină şi Nationalism " 143 
schimbat lucrurile! Acum Cavour eră pă- 

` rintele patriei. Nu i se mai ziceà „Milord 

salt pi P С ТУ 

Cavour“ сі „Papa Camil“. Dar dacă este 

| sà măsurăm înălțimea unei vieţi, nu după 
aprecieri momentane, nu după reputatiunea 
zilei, nici după insinuările vrăjmaşilor, сі 
după aceia ce face un om pentru a putea 
aspiră 1а pioasa amintire a patriei sale, dupa 
durerile şi jertfele drumului spre ideal, cine 
mai mult şi-a închinat viaţa, cine şi-a dat 
toate puterile, patriei sale, cine poate fi mai 
presus de Cavour?! In Cavour a palpitat 
inima Italiei: in Cavour a strălucit geniul 
libertátei. 

In Cavour s'a întrupat toată puterea cre- 
dinţii. El a crezut ca Piemontul va fi o 
tară constituţională, şi a devenit; a crezut 
că Piemontul va deveni soarele libertatii 
Italiei, şi а fost; a crezut са Austriacii үө 
fi goniti din Venetia, şi 5 al dus a чы 
că munţii şi apele care îâceau hotare к 
desparteau Italia în State ale aceluiaşi ір ip 
se vor clati, şi le-a înlăturat; а стел. и. 
Roma va fi capita a ore Bee cari 
аети есе ХМ ур să se mişte 

. au credință pot Zice munt! 
91 se mişcă ! | | ; ü scepti- 
Ne tr dintá, credinţă nu А 
| ism E bore M niit meschine si mate 


m, ; be 
“nu egoismul care întunecă şi absoar 


Scanned by CamScanner 


ana 


144 Nicolae ies 1 


M 
zilele noastre goale, sterbe 
Vai de țara şi de neamul în c yi re 
neratiuni fără ideal. N 

Cavour a trăit toată viata 8 | 
minutele zilelor, din cei 11 ani des 
fară numai de cele 4 ore pe carele 
pentru odihna nopţii, în servici ni 
sale, fárá sá fi avut o singură 6 Г 
amărăciunile care făceau din, fiec, 
canon, şi nici o dimineaţă fara р 
aceluiaşi nesfârşit cortegiu de си! 
sătoare si nemeritate, suferite cu 
în tăcerea necesară, dar nespus 
roase; Trebuiă să reziste în fiecare 
trebuiă să poarte greaua şi marea 
dere a regenerării “neamului său. 
marele criminal care trimetea 15.0 OC 
in Crimeia, cine era complicele 
aruncătorul de bombe, SIN. 

eurc 


Scanned by CamScanner 


ЖҮРЕМ с 
ККЕ, 
% 
Cue P 
Tm 


Р 


M ч ME Ms » 


Ұқ; + P 
тт 


var rgit ) ге, а кө lor i cu 
c Ew M" MAC ntr’insii, strâng (hou 
te “fort арши şi le târăsc către 
snif a u 1 мў таге асі hotăritor în lume. 
à n ost misiunea lui Cavour. 
“Cavour şi Bismarck, aceşti doi mari crea- 
Ae State cei mai puternici realişti ai 
acolului' trecut, au sfințit aceste idei: Na- 
le ц. drepturi şi datorii istorice care 
svoresc şi sunt determinate de tot trecutul 
ib nzi si de dureri ale unui popor, de 


Uc 
EG Butine invizibilà, de acel roiu de su- 
! , care se ridică din mormintele stră- 


or, ca să cheme neamul la împlinirea 
nei seculare. in directiunea împlinirii 
ei istorice, care constitue cel maì înalt 
trebue să se îndrepte toate energiile 
toate forțele unei națiuni. Este peste pu- 
пй ca - un. neam întreg, ale cărui parti 
| ate prin aceeaş origină, prin aceeas 
Шу; icela trecut, să mai poată suportă 
8 gom partirea dintre frati, Care 
Ir теге slăbiciunea mt gi 
ilor st і. Nicio 
ris Statele cu bază 
| і până сапа con- 


intele pe Ca 


Scanned by CamScanner 


4-93-23 М nA dq " & i me tf 0. > + ы т 5 MN ГЕ +9 E^ 
Xni Т eu qued Уа PT TRU ВУ NN IIO TRY 
k 4 “A ‚ “д AN е, И М 

A ) 


Tn 
eu $ MN 7 7 da A^. 
2 | Y, ^R BEES NT 42; A . г қ 4 
Nation De DOUG dag 
a? Er T Ў а d қ А ( 
M ES. --- Ls { e Uv 1 ) М 


146 


Eos Nn 
5 


le-a întrebuințat principele de Hohenl E 
scriind despre chestia Pe germa 
la 1862. Atât Prusia cát şi Piemontul au 
t înaintea lor pe acelaş duşman : Austria. _ 
ontul cât şi Prusia au lucrat însă 
la întărirea lor materială si cul- 

Ailor diplomatice si pi- 


avu 
Atât Piem 
mai întâiu 
turald, asociind C 
terea armatd, de 
greselor. Zisese d€ Li! г, guert 
guerra, răsboiul ! iar la finele congre 
dela Paris, că О i ine 
pentru ridicarea neamului său ; Tunul! 1 
marck a spus: «Ferro et igni» ! Cu toc 
face unitatea unel tari. 


sabie se poate tac 
sau făcut Italia $1 Germania, 


> 


Ж, {^6 
la Magent 
а io 4 К. a М.» 
4 ‚ ES ^ L J f la 
sedan | 
3 3 e 
AL 4 Pi 
v» DAY А" } 
j 
+ 
үз 
j 
} 


cu atât mai mult, с 
un precedent 
italiene, şi a 5 
tárire, cu cát c 
Contele Buol a zis odată: AVEM 
Piemont la picioarele A pilor, . 
putem toleră încă unul la 
patilor. Cavour din com 
inima să vadă înflor 
Alexandri, unul din 
tetului care а 1 
a avut mis ж. 


2 К! h Ж ЯГа 
0 ( T 
. L-é к 
¥, "file vg. 4 
АГ з „dai 2 
TA Д Лл ШЕ 
Д Ee. N 
AZ HERAUS 
A ” 


Scanned by CamScanner 


mină gi ‘Nationalism 147 


cu piedicile cari ne stau în 
й, с 
| lobândit putin, când constată că Ro. 
at eà comptà pe amicitia lui Cavour. 
scrise lui D'Azeglio, reprezentatul 
tului tn Anglia, a aduce la cunestinta 
lordult | Clarendon, cà a se impotrivi do- 
тті exprimate de "Ţările danubiene, pentru 
rea lor, ar îi o crimă de lès civilizație. 
ceia, la numele lui Cavour se rede- 
tă întreagă istoria secolului trecut. An- 
îl rândui, prin glasul lordului Palmers- 
n, nu. numai ca o glorie nationalá dar ca 
un geniu al omenirei. Metternich îl consi- 
| derase ca singurul ales al diplomației, iar 
к. alia, stralucitul şi grandiosul sáu monu- 
а va spune си mândrie cât va dură 0- 
1 enirea, că Ea este patria lui Cavour. 
22 Noi Românii nu putem mai sincer Săr- 
1 memoria lui Cavour, decât asociin- 


Je cordial la cuvintele cu care primul 
la solemna CO” 


{ п iru 4-1 Luzatti sfârşeă, 
met ШЕ alui Cavour: * 4 pas străm idealul 


Scanned by CamScanner 


Doamnelor şi Domnilor, 5 
Istoria fecundei vieţi a lui Cavour n 
vata: Cd o naţiune având a respecta 
tatele, nu trebue să sted nepăsătoare 16 
gatul de durere al fraților de sub jug str 
77/2 ШЫ 


că diplomația singură пи poate гере 


popoarele ; că Piemontul n'a început 0] 
sa decât atunci сапа întărise națiunea 
armata, ا‎ xv 
România să mediteze si să se i 
dela această pildă istorică; să se 
tească : sd Juminadg. «pin a 
porul dela tara si de nr PAIS 
nicească armata, ca 


ras 


Scanned by CamScanner 


LUPTA NOUĂ 


ج 


Lupta nouă, cu avântul generos şi energia 
ce trebuesc închinate cauzelor mari, va 
sprijini din toate puterile, ridicarea ţării 
rin cea mai temeinică legătură: unitatea 


; 


sufletească a întregului popor din oraşe şi 


din ‘sate. 

Lupta nouă, nu se sfieşte a mărturisi, 
că conştiinţa naţională este şi va fi sear- 
pada, atât timp cât vor fi ţinuţi în întuneric 
si afară de viata се епеавса milioanele де 
săteni şi muncitori de prin Oraşe. — 

Ce fel de legionari a unui mare ideal pot 
fi aceia, care mau fost pregătiţi nici măcar 
să-l cunoască, să se pătrundă de strălucirea 
lui ca să se poată ridică prin jertfa vieţii 


Аа înălţimea idealului ?! 
` Lumina la sate, aid 4 


iată problema capit 


чайн | 2 t tul adânc 
ma n'a pătruns încă in stra 
ului care сеге drept la Viaţă KAN 


Lal 
Scanned by CamScanne 


А Ww! 


Lupta noua, se ridica per 
dreptului ta lumină, întrun secol 
este deajuns, numai dreptul Pay " 

«Nu mai este îndestulător soarele. 
sărit neatingánd cu raze reci decât: pisci 
sterpe ale munţilor pleguvi, dar lăsă 
tunecate văile şi câmpiile mánoase. | 

Гага aşteaptă, şi va binecuvanta 5 
dătător de viaţă, ridicându-se sus şi. 
pândind lumină şi căldură în toate с C 
ascunse, in toate colibele ume de, | 
până acum na fost decât intun 3% іс s | 
ferinff». < ds me 

Lupta nouă, face apel 
bine înzestrați, fie cu E 
ligentá şi cultură, a dă 0 mar 
fratesc celor mici dar m и, с: 
іпаЦа prin lumină pin ntru bir 

Lipsa de Iuri D 
gol ce trebuie să î 
noaptea, pe conc căt 

Popoarele cari | 
e au stă € | 
narea л lor. 


nit 
2 | 


4 
" PET ж à 


Li 
То Y s M 


Scanned by CamScanner 


эь oe шақ. 
“4 | 
әсі 


Lumină si Nationalism | 151 


— —À 


luminat, poporului care aşteaptă mângâierea 
unui viitor mai fericit. 

Lupta nouă, va îndrăsni să cheme la sfat 
şi înțelegere toate forţele dela tara, pentru 
a risipi din mintea acelor cari nu s'a putut 
bucură de bunătăţile învăţăturii, neincrede- 
rea şi teama de a-şi spune cuvântul. 

Lupta nouă, е propaganda vioae се 
trebuie desfăşurată în toată ţara, pentru ca 
buna rânduială a statului şi temelia aspi- 
ratiunilor neamului, să izvorească din ener- 
gia supremă pe care o însuflă mintea lu- 


` minatà. 


Lupta Nouă No. 1, 20 Octombrie 1912). 


% 


ж. 


Scanned by CamScanner 


К 
“ 


UNITATEA SUFLETEASCA 


A^ n 33%) 


"Este invederat, că cel mai înalt ideal al 
nostru este unitatea neamului, dar acest 
ideal este sus şi spre a-l ajunge trebue să 
urcăm treptat, luptând cu greutăţi mari, 
străbătând cu înţelepciune şi înlăturând pie- 
` , dicele ce ne stau în cale. 
Ca să putem făptui unitatea naţională, 
trebue mai întâiu să pregătim unitatea su- 
fleteascá a tuturor forțelor din oraşe şi sate, 
a întregului nostru popor din regatul liber. 
- ба ne ingrijim nu numai de unitatea in- 
. tereselor materiale, dar şi de unitatea su- 
fletească, de unitatea de gândire şi de as- 


‘daca viata materailă a oraşelor ur 
pricole, este în strânsă IE 
mica si | elor, 6: 
lata e onomică 51 munca А ем 
Ойе са din înflorirea orașe d hinefa- 
e si satele, prin apropier! $ 
ле. Bare să rásará adevárata 


Scanned by CamScanner 


154 ` Nicolae Bălănescu | 

Aranii ne aduc hrana vieţii m 
noi să le răsplătim ducandu-le Mes 
fletului lor însetat de lumina; S4 7 


dragostea între sate ŞI oraşe, COP? 
intrun suflet unitar toate marile поа 


aspiratiuni. E 
Den le revine sarcina, ca să E 
neascá cu hotărire la sate campania | 
menilor culti şi de inimă, pentru а МИШ 
tăşi tuturor locuitorilor acestei {агі Іші 
binecuvântată а învăţăturii, în care să | 
prinde gândul nostru pentru întregirea n 
mului. — 
Trebue să ne intarim bine înăuntru, 
cea mai deplină înţelegere sufletească 
cei mari şi cei mici, dar multi, ca ба. 
gata când va sună ога supremă. =  _ 
Trebue convietuire atmonicá între f: 
noştri puternici: muncă si capital, 1 
proprietar. Noi avem credinţa însă, 
ceastă convietuire frățească mimic 
poate cimentà mai strâns, decât 1 
intereselor si unitatea sufletească. | 
Numai rezemându-ne pe un рїё 
consolidat vom putea hrăni asp 
viitor. Ee 
Numai când conştiinţa naţională 
trunde în straturile adáncl ale ро 
când уа trezi şi va mişcă energia | 


^? 


Scanned by CamScanner 


ы? 4 "т SL 


T di 


AM 


қ 


à ridică întreagă si li- 
i, Să cucerească cele 
i duc la cel mai inalt 
nală. . 


4 Noembrie 1912). 


Scanned by CamScanner 


МЦ ДУ / $ 
“7 E 
» tay м! м 
tf ] 
d Б" 
i \ } 
7 


i bath Қ” | | 
ТИ LANES UNS 

1 M рор р, | 

и i A ^ D T кү! | \ 
ae zi ZA 4] pA d | Ü 

А a 4 Д қ. 
жы Unt ТАҒА; ] М ` Г, 
{ D Жаз i d м 
н 1 fy куч NS 3 y 
1 a tV i și 


Cea. nai strălucită pildá ne vine din Tran- 
E fara seaman, ardoarea patriotică şi jert- 
- fele ce fac cei mai bine înzestrați de din- 
` colo, pentru luminarea poporului, în afară 


 Prelegeri populare s'au ținut anul trecut 
773, cu 276 mai multe ca anul precedent 
fost ascultate pe peste 150 de mii de 

țărani, iar pentru intelectuali s'au ținut 76 


„Cu surile pentru analfabeți au contribuit 
„Sporirea | carte ; anul acesta 
țărani adulți au învățat carte. 

i populare, asociafiuned ат acum 

itat în cursul anului 2 biblioteci 

аш. răspândi! broşuri populare 
de mii. 


MM ТЕН " 
рыла АИ 


Scanned Бу CamScanner 


РТР ЧРЕЗ үө, н 
Nicolae Bălănescu 
| Hiteneasca § 
Pentru educatiunea cetățeni 2 
| se tin adunări ŞI sfătuit! a 
simt datori, merg СЧ drag 9l fa d 
fruntașii, politici : Mihali, d 


1 7! 


г ucaci, Vaida si altii. И i 
Prin convietuire caldá, 5104688 É 
moasă, asa sa înrădăcinat unitate 
teasca şi iubirea de neam a ft 
dincolo. j 7 
La noi, in regatul liber, orice adum 
tara e privită ca О primejdie а Statul 
iruntaşii vieţii noastre publi ЕШШ 
snesc să meargă a propovădui la 
să nu fie banuiti de idei înaintate, í 
depărtă de portofoliul ministe ial. 
Ce temere umilitoare şi rugimo: 
un bărbat şi mai си sea 
fruntaş ? ! ИА 
Cât suntem de străini | 
bertate, de curajul cetátenesc 
pului nostru, şi de inteleget 
grabnice nevoi ale poporul 
Va veni o vreme, 
cu asprime, penti 
rire şi de Баг 
cearcá si nădă 
ingenunc 


Scanned by CamScanner 


14 si Nationalism 159 


np un stăvilar al legei, va despărți 

popoare, aceiaş tara? | 

“Сапа va sună ceasul unirei întrun sin- 

gur suflet, a tuturor fiilor României ? 

Numai când toţi Românii, se vor bucură 
де aceea$ viata cetáteneascá, atunci уа în- 
cepe vremea cea nouă a poporului şi nea- 
mului ^ nostru. | 

De aceea, trebue să luminám şi să deş- 
teptăm țărănimea. 

j Acelaş cuget limpede, frajesc şi patriotic, 
aceeaş inimă gata la jertfá trebue să tre- 
salte în toți Românii, mari şi mici. 

Aşă se va legă unitatea sufletească a 
conducătorilor energici dar prevăzători, cu 
poporul care munceşte şi ne apără în răs- 

| boaie. A 

«Deşteaptă-te Române» si «Hai 54 dăm 
mână cu mână cei cu inima română», sunt 
două simboluri, care atunci se vor pricepe 
Şi vor pătrunde adânc, când după unirea 
celor două ţări surori, Ја lumina şi deştep- 

țăturii, va veni ora supremă şi 
ericita, a unirii tuturor românilor 

í [ard și de pretutindeni. 

No. 6. 23 Decemvrie 1912). 


Scanned by CamScanner 


TUNUL 


ntru a dobândi ceeace i se 
cuvine, a dai dovada celei mai răbdătoare 


Se pare însă, că s'a ajuns la momentul 
x cale diplomatică rămâne а 


Marile puteri au oferit României şi Bul- 
gariei, mijlocirea lor pentru aplanarea dife- 
rendului privitor la graniţa dobrogeană din- 
tre ambele. State. RON 

Guvernul nostru nu puteà respinge această 
ine întrucât mai cu seamă caracterul mij- 
ren puterilor nu implică altă sancțiune 
ne 0 rezolutiune colectivă comunicată în 
pentru $ un sfat, fără nici о obligativitate 

Alti tatele care acceptă mijlocirea. 
Yee nteri intervenirea puterilor ar însemă 
 MWestecul direct în afaceri ce ne privesc 

Con he noi. 
Pe o miniştrii ţinut ieri, a primit 


Scanned by CamScanner 


toate cele sease uteri, f 
scurt posibil, şi rezerval 1йи- 
primi sau nu părerea се se 
marile puteri. һ 
Prin urmare cestiunea este pusă futi eagá. 
Nouă ni se pare, cá acum a sosit mo- 
mentul culminant al crizei. ч 
Areopagul European va primi -—— 
nostru de vedere ? Se va convinge pe a- | 
ceastă cale, vecina noastră Bulgaria, că _ 
Silistra este cheia şi paza graniţei ce tre- 
bue să avem? | 
Dacă acest ultim demers va izbuti, ces- 
tiunea е rezolvită şi cu siguranţă spre com 
plecta noastră satisfactiune. | | 
Dacá nu, peste arbitragiu guvernul decla 
rând cá va trece, şi rolul diplomatiei in 
tánd, va vorbi Tunul. 
Atunci va tăsună glasul României, şi 
dăjduim că va fi ascultat. 


riu nouă No. 9. 12 Fevruarie 1913). 


ar 


Scanned by CamScanner 


Scanned by CamScanner 


хааг. 


CUVÂNTARE 


Rostită la plecarea Reg, 5 Vlaşca 
în Bulgaria (28 Iunie 1913). 


Fraţi de arme, 


A sunat ceasul hotártrilor bărbăteşti de 
care atârnă viitorul scumpei noastre Românii. 
Ati răspuns la chemare ca bravii, insu- 
fletiti de cel mai înflăcărat şi mai inimos 
avânt. 
Voi sunteţi pavăza ţării; baionetele voas- 
tre vor hotări victoria. 
` [n vinele voastre curge sângele cald al 
` vitejilor Vânători de Neajlov şi al vestitilor 
. in bătălii, Moşteni Călărăşani. | 
„În ochii vostri lucesc scântei din văpaia 
„eroilor dela Călugăreni. 
„Sunteţi urmaşii lor, dovediti cà le-aţi 
_ Moştenit virtuțile răsboinice. 


et ГӘ) ыл 
ДҚ ылы ы, 
Scanned by CamScanner 


Nu. ж 
"ds de ағ 
б; 


x^ 


» 1 
" NEC Y 
7 a> d Ж 
* ық 


“patrie. 
Tara nu 
Trebuie să spunem асі : 


mai bună. 


V uità cura 11 VOSI Wa ^ 
Merita ? soatta 


Camarazi, 


In clipa istorică prin care trecem, acestei 
generatiuni a revenit onoarea de a păstră 
nestirbita gloria noastră din neam 1n neam, 

Să facem zid din piepturi otelite în jurul 
drapelului, să-l apărăm $i să-l aducem sfinţit 

rin jertfe şi mai glorios. 

Suntem popor de viţă nobilă si перегі 
“oare, suntem latini; avem menire secular 
să luminăm Orientul crud şi necivilizat. 

Nu îngăduim nimănui să atingă prestigi 
şi aureola noastră strălucitoare. 

Mergem in răsboiu, să facem li uiste, 
punem ordine întrun stat semet, care 
nesocotintá amenință şi turbură pacea 
turor binefăcătorilor săi. | 

Mergem їп răsboiu, а trezi prin glas 
- tunului în conştiinţa brutală. a unui Ve 

ce şi-a egit din fire, sentimentul recunosti 
şi respectului către acel popor ce а Vă 
sânge generos, ca să-i dea viata si liben 

Mergem in răsboiu, să vindecam dej 


Scanned by CamScanner 


nă şi Nationalism 167 


“ЖА 
ге prin cea mai teribilă lectiune, pe 
bo cari trebue sa înveţe şi să ştie pentru 
` totdeauna, că Dobrogea a fost şi va ramâne 
ұр Românească ; că rolul de stat fruntaş şi 
 precumpànitor în aceste regiuni, il va pâstră 
Domania... va U E KE 
` yisele deşarte şi indrásnete . ce ametesc 
mintea Bulgarilor, se vor sdrobi de puterea 
 noastra armată. 3 
` -Falnicul şi sprintenul vostru mers la răs- 
` boiu să fie sbor de vulturi ageri din Car- 
pati, care să ‘fnfioreze prin vioiciune, ca 
` sclipirea unui fulger, cetele greoae ce stau 
ascunse în văgăunile Balcanilor intunecosi. 
Avem călăuză Dumnezeească, pe gloriosul 
si marele Capitan dela Plevna, care cu- 
noaste drumul victoriei pe câmpiile şi co- 
linele bulgare, pe unde când va trece din 
nou, va trebui să fie salutat cum merită, 
de toti Bulgarii ingenunchiafi, care vor re- 
cunoaşte în marele nostru Rege, pe libera- 
torul şi binefăcătorul lor | | 
"Trăiască Majestatea Sa Regele şi Dinastia. 
Trăiască România puternică şi respectată. 
Trăiască România scumpelor şi legitimelor 
noastre aspiratiuni nationale. 
Cu incredere, la arme şi înainte, la bi- 
ruintá | | 


— SFARSIT — 


Scanned by CamScanner 


“л 


| P * 


Scanned by CamScanner 


Т ۹ NT RI U тот o” TI oM TS 
ord 


ж усаа 


S aratate. dr 


di E ` Piese originale 


No. 199. Alexandri V. — Cetatea Neam(ului, 
и Cinel-Cinel. 0.30 


200. — Barbu Ldutarul, Kera Nastasia, 
Piatra din casă, Florin şi Florica. 0.30 


“ 191. — La Turnu Măgurele. 0.30 
„ 180—81. — Ovidiu. Dramă în 5 acte, în ver- 
suri. 0.60 


283. — Fântâna Blanduziei. Piesă în 3 
acte, în versuri. 0.30 
, 322—23. — Despot Vodă. Piesă în 5 Kar 0.60 
ES , 489—90. Adam Eufrosina. — Teatru Şcolar. 
T Fugarul, Umbrela, etc. comedii. 0.60 
63. Olănescu Ascanio. — Pe malul 
| gárlei. Comedie. 0.30 
| 240. Расса. — Franfuzitele. Comedie- 
farsă. 
120. Rosetti Max. — Un a şi un zlot. 
Comedie 1 act. 0.30 
109. — Mostenire de la răposata. Come- 
‹ die intr’un act. 0 
, 449-50. Р. Hașdeu B. — Razvan si Vidra. 
Poem-dramatic in versuri. 0.60 
„ 236—37. Lecca Haralamb. — Casta Diva 
Dramă în 4 acte. 0.60 


, 238--39. — Jucătorii de cărți. 0.60 
„ 246—47. — Suprema forță. 0.60 
„257. — Câinii, 0.30 
. 333. . Ventura Gr. — Curcanii. Piesá AR i 


Scanned by CamScanner 


A apărut: 


loan Al. Brütescu-Voinesti 


re da 


1) Intuneric $i Lumină. 
2) In lumea dreptății. 


3) Sorana. 


şi se găsesc de vânzare la to: 
librăriile din Capitală si с 


provincie. 


Scanned by CamScanner