Buna Vestire anul IV, nr. 31 (serie noua), 13 oct. 1940

Pi 





axa poțtulă pi3tiia fa. miimeri 
eoaloria apretării Dir, Cleo 
No, BIS — op 


ZIAR LIDER 


Director 


GRIGORE MANOILESCU Prim Redactor 


Mihai! Polihroniade 


Redactorii noştri în veci 


Mihail Polihroniade | 
Nicolae Totu 
Bănică Dobri | 


Traian Clime 
Cine su fust natarii 


mului 
Mare 


Valeriu Cârdu 

Virgil Rădulescu 
tian Tei 
Sergiu Florescu 








Figo j 
rilor sin prizoană? Conducătorii ludais- 
zle în lumea politielenilor de orice cu- 


moaste mimeni în sehimh uneltele lor sunt Ti- 


suri cari aa umplut zinrele, pereții institațiilor sau marile bulevarde 
cu statui. 


In cil 
In se! 


Kf 


i 








mă, 
intiltrat prin franomaser 
Pe acesti nu-i 














n eâmil Sa deslanţuit revoluţia lexlonni 
imh n cuntinuat în afara noilor grani 
Ce poate insemna nteanta? 





prisonna a incetat 





da uneltele crimei dela noi sau inrolat sub altă comandă, sau unelte 

vari slujesc acelorasi conducatori, se mai găseau și în afara de noi. 
Priu intrigă su infăptaii In mol erime pe cari 

păetodaiă. Am avut si noi boerii erimei, elita 
Peste hutare se di 





mul nu le va uita 
conducătoare de ceri. 

ni Mustre decăt ba 
de 





coperă azi personalitați 





eri 
veluri tat atât 


A 





uustri pas veniţi 





masineasă astăzi o rele 

















NA 


ERP EEE E EEE ESTE EEE. EPIPBI SEE 














c€. 


VESTIRE 


DOCTRINA RONANEAICA 








cec 
Cont abonamente ++ 





Direcţivaca 
'Seerei i 
Redacţia 

Six. Sărindar No. 14, at. L 


în 35 
n na e BR 
sat 


TELEFOANE 














la demonstrația legi 




















de vastă, sezia de mari fisuri nobiliare — Lorzii erimuel. 
tate titlul pe care îl nenrdam marilor Mmhiiari cu toată cinstea. 
săuvinilo-ne in ntătea legături de vâmge Anu În nspiraţii pe cari gene 
misul Lord Huthei le-a susținut in fața bineyoitoarei e de 
alta data 
socrii nostri stim cul slujeau. 
vaga A0e3ti Loral nt crimei pe ele slujeșe? Juteresele maebiaret In 
eersele unul neam nu pot Ti servite priu sfidare, prin minei prin 
NEI ANS on mare Pun e. A lat meet atat Aa A Noi mai iniai glie 
mente ie unei metode carneleritice popoarelor neariene sau contami- | dovedit-a intoideauna. 
mate de iudainm 


Exemplul Angliei iL vom putea 
Lorali erimei mu vervese interesele 





teând oferi Mashiarilor. Dacă 
urului maghiar atunci ce servesc? 
Interesul lor propriu? Nu se poate. Un Interes propriu nu se susține în 
uumele pupurului intreg. Şi tot ceeace organizează azi Mngnaţii măce- 
lurllor, jumiliea prin voința poporului maxhiar de a spăla rusinea sela- 
viel. Fals, Poporul maxbiar nu 
în amtjlocul grawiţelor României Mari au fast pentru prima cari 
no o oo mamter Nae emite meat Met umane motienre pariu 
duilerata nvastra trebue să se indrepte către un mecanism fonrle 
complicat, ale cărui anurenaje în Sud-Estul raropean au inceput să fie 
e de revoluția Legionara. 
Dineulo se granițele nonntre actuale acest mecanism mai funeţie 


dar nu af 




















neară, continuând prigoana împotriva soldaților Legiunii Arhnn- 
rhelului, 
A ŞI împotriva Arhanghelului cine lupta? 





Horia Stamatu 


Grabă dăunătoare 


Literatura 





față de adversari 
duşman 
nume, 














să se aândească 





ctariatică a informat câte. ni 





w fost , mleiodută, Cupitala 
licul românesc asupra unor stări | Fate de pe acum asigurată cu lemne 
dle fant din tărite belimerante, Dacă | Până la 1 Apriti ul vittor, 

mai punem ta sococtală și faprul că | Totusi depozitele sine asaltute can 
informațiile *in tatdvanna din par- |atreme de criză, iar depozitarii mau 
tea upiisd, adică dela durmanul ce- | nici timpul material 
ivi despro care se vorbeşte, ne dăm | clesti dintro i 
unor seama «deo publieul nostri, 


mul 











3 satisfaca pe 





Oamenii mu se limigtese, 





tepi vas 


Ofensiva 














mntl cu svaiă cet dela arme, a in-|că vurăzile  dtepozitelor _vem. de 
tul intra curvenre alarmă. lemne, 
face murmul ea agențiile engleza La Jai ov unidelesanul și ct ce Biruinţa legionară si-a înhpt 
NE sclunpa d bani (oțuă aeneiun sr. | 11 VAROle isiimieniață, sieazul pe intăiul obiectiv. Acela 
P cd Comunivatele ofielilor respective |al bazei de plecare, către înfăptu- 
Me înțometată. chiar ucă mt et [artă aiie măsura și locul unde se în Numai ele îi vor transforuiu 
Te, după cv aut ne miram când 





warşul în tiu 


pol găsi toate arearea, dar pubiieult 


suntem înfurmați de mgentiile per- 
4 ! cad 4 ubnedat «de specrrul mejusti/ieat al 


Biruinţa legionară este vicloria 






















mane asugiru ladului din vnsulă, Tre] sau — măcdleate î 5, tă nanese, Nu venirea la 
ve aud să diseernem, în loto ue nota În seat: e 1 clasic, alu 
ten, -realitulea vără vunticăți  extverate, pauperi- | uui mu partid politic, 
, e sân astirt piața i mărind pretu | Biruinţa — lego di 
Desigur, un mupar în lim războit | za, iruința legionară — desparte 








două lumi, Cea veche: a form 
leior de împrumut, fără rădăcini 
în sufletul şi specificul menu: 
lui, Cea nouă: a eliberării, cre- 
ind, în spaţiul nevoilor, croiala 
de soluții prop 


— și învă în razboiul cot mai crunt | cred, 





că cate timpul ea piubticut 


din câte a văzut one romanesc, mal ale 


i rose. 
aoutățite sunt mari 

Dar de vreme răzhulul conii 
mă, used că tonle ceara mun! 
mtupeortceile, 
Aunet dere populatia moestri oră 
tenetiscă oate mată dle aturmatăt Ve 
„ce înmo țară bogată şi eu a recoltă 
„deton rea, oamenii văd apecirul loa 
„mall 
aplicația cutu simula. 
Pe de o parte cate vimba de preu 
murea vrliă pe care vomânui ua 
vul-a totdennena pentu, biurcă ai pe 
pare to pati vi total mici în 
vlipela astea erele în cure sut 
rite biraiinti se ederiuă prin apirit; 


rea = mu ată 


et buourealean, 
sa se veenleauă: ăcși den seamu că 
sti ue mneniaţă miei, Foaia, lei 
riuul. Orier sar întâmpla, Pamiliile 
sunt pune ta adăpost. 







Veujuannite „sunt multe, 












- 

rămas deparie. 
care zidise pe le- 
meliile de prestigiu ale etichete- 
lor străine. Lumea de astăzi, îs- 
bmcnită din adâncul puterii de 
viaţă independentă a poporului 
















Să me iasă din suflete nam acea 
Tnce cimte uwmat până la 
mn punct și să me repăsiui eatmul a 
1âi de mercenar reconatriirii ării 


vi 


ta care 

















1 Popescu 


Cu Nae lonescu în lagăr 


de 1. DIACONESCU 





























e de altă pante m da veli.| 

„veranţilex a rouțit să deehidă Tuehiis Ia Tisnann, la 18 Apriliej Fraza deci convins că ci scăpase dei 
-- spettine virtuala de. ăia 109%, au alți vreo 60 de rumarazi ua ui 
 miora. a gi E ahisația, seutrală 4 Legiunii, am [BA muă Weuraza din tot sufletul. 


un desi contactul ca Yonrto firese, iai spuneam: pro- 
suei do ususi, cu țara, cu lumea. |lesorul nu e logtanar, 





ani) 
preturilor, 

De aici până 
ara Mur i: 
“e 

„Nici măcar. md 







Bucovina, înui mru, ochii upro. fe 
'mesleole dela etajul clădirii uzilului 
fără termen 
păr la un ochi de geam, pri 





Socotim că critica li 


grea, este mai folositoare decât strigătul și inj! 


nge sufletul. Socotim deasemenea că fapte 
ducători, oricât de scandaloase ar fi el 
importante decât greșeli 


„ dar trebue să se păzească de gingăsi 
vor să le-o sugoreze. 


Ciue 


împins mână la religiozitate, se 
dresăuză marelui dameăl. 


cete, el militând pentru o credință 
Berhinte şi fecundă. 





întâi credință. 


profesor se preface în drawoste în 
flăcârată, 


grade, din pricini sei 
să pe an: pe culn 
soarele dlogorește 
nându-l 


Vestire» nu suntem pentru violentări de limba 





Am 





tă, cumpănită şi cuvi adevărată şi 
ătura care loveşte urechea, 

private ale foştilor con- 
oricât ar indigna prin cinismul lor; 


făcute de ei in politica țării, crime 














sa în ju- 






) 
a plătito 
ire dezerto- 


pedepsi 
Parlament, când jido! 
răsboiului, atunci tot în numele eleganţei morale ni 





1 
meamului, crezând că suntem sele- 





Să mu se ferească. Să spună adevărului 





Cei ce fac altfel, cei cari în numele -eleganței: acopere pe boţi şi pe tică- 
ine ca nu cumva în acest fel să întineze mostei 
bărbătesc curaj a celor căzuți în prigoană. 





GRIGORE MANOILESCU 








legionară a înnoirii 


de OCTAV VOROBCHIEVICI 











































îutătaplat săptămâna trecută 
ur luase. 
Prețel unei întmi de lumină, 
Roma eternă, Roma stralaciților 
dat cuvânt prietenese paltin 
nat 


a de eămăyi verzi, Sa 

















Bi sata 





rărcaţi ca teste durerile, cu toate să 
voale binreuvăutările acestui snflel, 
meme al euiharilor lor, aw pornit sp 

La Padova. a urmat ceremonia n 


cu alţi pottiţi sa participe oriei 
Dar meniu, din veprevăzut, 





vile și aeelle de mii de cămăyi negre. 
Thramitat timpul 
auele de asalt bitlerieiie, 
au 








mul lor vaţional. 

Si-au lârsit 
marsul armoniei Taxeiste, prin conii 
vasdil. 

Ta Sărsit, impovărați de greu 
în sânge și nelegiuire, au trecut şi 

In clipa acela, enstâmpărul xi 
uu unei din senin, desearcânil 
simbolică: 

— «Eviva Guardia dei Ferot», 

— sExlva Cornelio Codreani 

Alături de «lEvivu îl Duce: i 





















rite în ziua acela. 


Cămasile mesre inu îngeent in 


Batalioanele de asalt le-au Ant 
armatei Marelui Beieh. 


vastiuri. 

Iar padovancele le-au aruncat 
cu ladiolele și flarile de toamnă, 
mentă căldură a sufletului Italiei 

Poate că anii de când Padova 
înflorată de un 

Iar wăprasnica spontaneitate a 
mei Rome imperiale, a vestit lumi 
Momâniei. 





asn entuzias: 





Prima caracteristică a noului 
peac de vială a | sr, pri 
mul semn care le ridică pe cul 
mile dreptului de-a trăi, de a Îi 
cata munca. 

Munca tuturor luolaltă şi a [ie 
căruia în parte, pa holări peniru 


napoa 








Ma, In care erau chemaţi să partlelpe. 


Şi-au măcinat în ritmul muel clasice cadeațe de lieturi bucuria; 
m sdravene măryăluici de 


obrasuicia neruşiuntă în sus, ungurii TAI 
eu amenințarea canibala a toporistilor lor de irogloziți, azi 


cismele în balcanica lar discii 


Drumul legionarilor, a font aster 
sufletului italinn eu tonte ruzele diw 


contrați luptători sub avântul meslorasi hi 


Cămăşile verzi 
la Padova 


de CRISTOFOR DANCU 


un fapt ce are prețal umor desel- 


enezari și a Dacelui elelorioă, 8 


1n e sărbătoare a salletulul Malian, v AU 
A tarmidabilei arn 


lexionare. 
reacutat întăi innintea. sullelatui 





mului Românesc În marsul biruinței de Dumineca trecută, Apol În 


neerâriie, cu tonte bucuriile si cu 
de sub cerul cu axprimi de ere 
re mediteranienele seninuri italiea- 
marilor festivități ale sufletului ila- 
eativităţi ln eare sau intălnit 








îsent luresul unei minuni. 
1 


Virnitori râsholuleii, 





plină bulzarii, stidănd 
rapunetal eadențelor lor putin cam 





lea unei proaspete isturii senldală 
cel 19 de legiuuari ni Hormbulei mul 
uticiului padovanilur, a iabuenit sa 
se măvalnie în uralele de vesiră! 





«Heil Hitler! 
trummos cu apont ăvâlire a 
dova, Veneţin si Napoli, inflo- 





Ducele le-a făcut senine speelale și poate că n si chiuit de entuzinarm, 


trio superbi trăție, ca pe niste vechi 
le eroive. 
mw amor sobru, brăzănt de gravitatea 





în părul capeteluc lor ebinuite, alală 
jertfite pentru ei, toată noua permu 
Insciste. 





vechilor tradiţii italice ma mai fost 
unt foarte malţi la număr. 

arestul entuziasm, prin elasul eler- 
îi întregi marea nuutate lu invierii 





il nuri, de presupuneri, de. soluții 
= | şi de trădări. 

- | Anişti uimit cum se scura cea- 
i | surile lor, fără ca. oreunul, să-gă 
pună întrebarta ce au făcut bun, 
-| cu ce au ajutat țara. 4 
u| Zi de zi, clipă de elipă, acesti 








1 de aci înainte — pen- | executanţi seperi ui celui nai în- 

Dpopatle. tenunțare:- Iazitaţie|1& zică, forţă de a muri penteu | 2! timp de ei ai e 7 varia! conştient şi cinie act. de. trădare 
servilă, pentru - justificarea inte [noul cre: unui neam, faţa de neamul lur, lenenesc, bâr- 
prării în civilizaţie. Pierdere în] Sunt, din acest punct de Ye-| Vor intelege toli aceasta e Nu şi-şi schimbă fetele dupe 
matii awont a) colaborării [dez bătrâni la douăzeci de ani.| ştiu 7 Dar hotărât lucru, dreptul | împrejurările cari le-ar face mai 


fară personalitate. 

De alta contribuţie. Izvor de ci 
vilizaţie. Torţă originală, în con 
rul umanității rreiatoare. 





Su voinici verzi, la optree 
hul părului nu e dovada vârstei 
Şi nici absența părului sur, nu 
justifică tinereţea. 
Sufletul & totul. Şi va fi totul. 
Sufletul crescut în adăucimea le- 
zu Mântuitorului. Şi pus în sluj- 
bu ofensivei legionare. Sufletul 
noului Ordin de cavaleri ai cru- 
lesi şi spadei. Ai muncii şi cinstei. 
A: adevărului și dreptăţii; Ai fru- 
mosului și bucuriei de a trăi. 
Numai caracterele udevărule! . & 
vor pulea sui, în aerul tare al 
înălțimilor României Legionare 
Plapanzii morali var naulragia. 
u vârsta luptătorilor intere- 
sează, Ci tăria inimii lor. Intine: 
rire, după concepția nouă, însem- 
mează liberarea avântului. Avân- 
tului curat. 













Hletul este primul țel al asal- 
tului Legiunei: Sufletul, ridicat 
deasupra lezăturilor trupului, cu 
bunurile irecătoare. Sufletul pro- 
pulsor_al tuturor elanurilor, Și 
ala să urce pe toate rugurile 
țertlirii de sine. 

















Munca—introdusă obligatoriu 
pentru — va repune pe ora 
in legătară cu Cel-a-tot-puternie. 
Prin braţele şi mintea omului, 
pământul si cerul e xor uni Prin 























Ama dar, wa vuargul săn triumfal 
nsunei măreţia acțiuni 
nin |imviroa nobilă a aurului vechi. 
Nae Jonescu a fost un asemenea 
furie 
Sentiment şi conştiinţă se topeaa 
tn el în uceaşi retoriă, producâni 
pu aliaj meprețuit, care, tradus în 
nparenţele de toată ina, arăta o de 
plimă Iinigte sufletească și stăpânire 
de sine pănă la iueromenire 





săpat miei «1! 





Poarta popular în Legiui 
de prigoană, profesorul de 
lotul nostru, al tuturos 
Rosprotul ou care îk înconjurăn 











Daseăi nu mumal de nvătăluei 





Dascăl pentru care. stiluța esta 





Vrăjitorul acesta era în po ere 
dinte si pe dreptatea lui și a noas- 
Repede, respectul mwtra pentru liră și nigur pi: prevederi» sule, 

Privea priuoaua destănțuită de re- 
putiața loinvace şi înzorzonatăe 
dar gânuoasă, în luptă stănes 


eotțuroasă, dar pliuă şi granitică. 


min 





iranio, 


Sentimentul, în, 





cu 
nebănuite, unio 
puteznie, lumi 





Ca aunalol si martir al pi 
favătături, prafesarul, îni 





wi 





Când insă și conștiința esto in sta 


având 





-Înănei, 





conlinu | 
ze să întovătăseamă gantiimentul n ţrelegerile dela univerritale, 








la viaţă 
şmaecherii și bonjurigtii 
Îur şa al saloanelor 


traloare: 








lor și pântecoșii tabielurilor, sri 
vuroiisea 

Dreptul la viată nu-l pot a 
nea — și au început să nul mai 
Dia meticuloii eleganţelor, a 
coehetăriei, neputincioşi, ci 08: 
menii întregi, oamenii cari înie 
lea să facă viu neamul în ei Și 
prin ei, prin munca lor. prin cre: 





lor, deci. prin mărturisirea 
din e areal lar 


continuă a realităților cari 
justifica existența. 

Și mă întreb de au pri pui 
toți acest lucru- De sau osfenii 
să-l priceupă. Deloc ! 


Zi de zi, calenelel silansurile> 





mile şi sub ochii celui ce Yafurerare și paliice ale. căprăuni- 
de s0o- 


igarilor gem 





pi d 









a dela Dumne 





inrha crescul 


zeu, între retele şi elădire: 














tâzi nu-l mai pot aea 


bolii umbre- ] 





dulce somnul şi mai ieftină. pat 
nea (dânșii preferă suoarita). 

Nu-i poti urni din loc, Ei stau, 
Gandesc. Medilează, Şi își ung 
cu baselinăi scumpă, mirositoare, 
păntecul sătul și obrajii. neru- 
i | sinaji. 

i | Nimic nu fac mai mult. Prioi- 
fiole figurile. Veţi vedea îndată 
cine suni, le veţi ceti uşor marile 
i | păcale ce le ascund. 

, Ascultaţi-le şoapta. Numai. ve 
|nin, numai vesti Intrebaţi-i 
je şi atunci brapele _lor 
| piepturi îmbrăcate în cămăși cu 
talul și cu totul de mătase, se var 
umila mândre ; — nu vedeţi, vor 
răspunde. 

Iar de altă parle, târnăcoape 
macarale gevle,. zile și nopți fără 









[i 
[i 











tihaiă. încăntece, în slavă, în ae 
lună şi umilinţă, se clădeşte un 
wutor, se spălă, se limpezeşte 


fruntea unui “neam prea mult 
pungărit de meditaţiile, de cuge= 
tarile şi sicatele alălor nemernici, 

La muncă domnilor ! La buplă 








Ă veraitate, era 
Tasufloțirea dela penlru aidirea veacurilor. pilua- 
weumn, În cl, Mumioare re. Lăsaţi în pacea lor bisericule= 
Leoţiite devin predici: ipoteze | le politice şi ambitiile de «come 
certitudini; tonul mi deln ca | nitori» ai republicilur voastre de 
vrac, capătă atră tiacără. lene, de mvcinste, Ce mai mădă- 
ga Meruninarea prelogerii. viu: | jlațe de acolo? ati Fost vlesful 
axţii puscăriazi siusenii îşi relat înşelaţi, mu ați “alergat „destul 


ullaeeu, transfigurati 
















Căci o să ue mai vorbeasăi 
Ne-a imai vorbit de câteva ari 4 
fară, dar tau oprit în? =mii 
Lowtille au couliunat în dormitor 





La câteva ile după inna 


mmiruei şi Cucului legionar, 


_Îsurut a împlinit 49 de ani, 
si 


T'um sărbătorit în curte, lângă te 





(Continuare în pag. I-a) 


după prapriite voastre umbre ? 
Priniţi-vă figurile, întoareeţi= 
vă ochii spre trecut, Incercaţi ca 
pacilatea conștiinței aoasire. Hui, 
îmrereaţi-o ! 

| ă este teumă 2 

i să od întrebăm la urmă, în 





"| pragul. marilor “biruinţi “ce "vur. 


veni şi în care noi credem şi 
trâim ? 


Şi oi ce ați făcut năpârei uan- 
blătoure 2 pu 


Gabriel Bălănescu 








2nzurii sim înenițit cântecele de marber teroristi delitători prin 






„2 


_i 3 





7 N 











„BUNA VESTIRE 


Elina da nic a ae 
ete 








Pentru Istoria Legiunei 
Voctor Elena Peială 





Prugait că ere Pirati: fmbrăeămin- om îanărțată de teama agenților. 
ea, un seri sh re mlvmieră, pam dar mu a vrut să rămâie ca să mu 


sefi al. Ta ale era piru! ei, Dei [cadă urpia și pe mine, Nemm săru 
voii mari te priteuu diiret, dar|tar plânnând, și, după ce i-am făcu 
aice diutium căra luu zi limpe- |remmut erei po frunte, a pleca, 
de, Mueru dela b dimincuga la 44 în | sinuură în noepi 
caiturul vi demar,, mpoi pia da] Cei va întamplăr ta Siguranță și 
spital, Venea acmă 
pia otlălimea orepetanu, inr-te oră 4 | act nu prtu, dar 
tra din nou îni eatiher, și ustlei| o varhă despre__vi 
miezeu, mereu, an după ati 
Iu timpul prigoanei Incra şi noăy-| Peletor tegtunare.. enlo 
tă, căii primeu vamuruei teglunari | jubiico, căei era btândi, încă, Lrte- 
"mutați de poliție spre aci îngriji, 4] tă. prea trintăr,, 
afareta, ÎI auta, îi adănustea, Tor]. Când a fost eliberată acum cărera 
ca câsipu era pentru nții. Căderea] muni a trăit să fia internată în- 
tei în ghiarele Simuranţei vato o pa |trun sonatoriun. Suferințele iau 
vuste cutinilicutd, ore ar jena poate | sdrumeinai morpti anât de tare, încdi 
pe câte cinevat.a nu a mai putul să se refacă. Sură 
A emit a mine întv'o monpre de | sut tri devrneu din ce In ce mat pa 
Octombrie, acum un an, spenân-| lil, ochii tot mat aterți, priveau de- 
du-mi că Wa sfârşit cu ra că agen- parte sus, cât mai muz, spre indhți- 
Hi o așteaptă în poartă şi că se eu- | mite cerului, unde vila că se va în- 
tremură de cele vor urma. Am dia- [tâlmi în lumină cu băzţit pi fetate 
eutai impreună zi lam spus cum | noastre legionare, 
cred cu că ar trebui să răspundă la] Si In apelul Stântutui mostru Că 
Anirebările ce ie prevedram. Ea sus | pitan, apelul celor ee au murit pen- 
cară Smunilă, 
pede. Ami vrut rărpinrde prezenrt 
lo mine căci FELAUIA MAIMAROLA 
































vazul ei fiind prea 
sa cprete să duar 





Jertiă Legiunii şi Invierii Neamului: 


Nicolae Făgădaru 


Li dăruirea jertfei pentru Le, 0, dar despre felul cum ţi-a bat: 
giune şi Invierea Neamtului, legio- | jocorit domnul Zorga şi alții jert/a 
marul Niootae Fvăduru, avocat din | ta, iubite camarade Erom Păgădaru, 
Cluz, n venit Harin cel tras pu roa- | rămâne pentru putin mai târziu, şi 
M și lia zis frate. Frate nu numai | acum am orce să putem a ne închi- 
întru neam, ci si întru martiriu | na «mot nevreduicii: îm Vața jertrei 
In Nieoluc  Păpădaru 4 Va tăiat, |afinte. Da. Camarade Făgădaru, 
tuicală cu bucală —de către monetri | mă simi mecrednic de a mu fi fost 
ără suflet — brațul drept — cu [ohemal unde eşti tu. Pi-aduci amin- 
zare ei elia tă! de mândru să-și [te de când ne-am întâlnit prin NVo- 
moârie sulletul sub soare, — apoi, | emorie 1938, în Piaţa Brătianu din 
Hindcu tot hu mhirint, călăi tau | Bucureşti, pe unde trecea-i grăbit si 
impușeut pe la spale — pe hotar — | când te-am întrebat când me mai 
mire comunele Someşeni și Apahi-| tedem, că mi-ai spus = En eiua- Bi- 
da. dată cai tegirmarii Bica Ana- ii, ori poale pe tindera mu se! 
mia și Petri loan, la data de 3|ihe pr unde, dar te ro cumaratie | 
Deoenbrie 1938, din ordinul Li. Co- | tă nu spui nimănui că mai vdzul. 
donelului  mapiatrat-mititar  Dumi- | Ti-am spus dacă nu-ţi pot Ji de fa 
tru Negulescu. los și mi-ai răspuns că deocamdată 
Liam cuncacul pe acest Legionar | nu, dar să caut a mii fi arestat că 
eu menire jertfeleică în anul | e hevoc să fim cât de mulţi și afară 
2884—37, la Cluj, Făceam parte din | de gratii 
Cuiul «Omul Nous pe care îl cax- | Nu mult după ultima noastră in- 
ducea actualul comandant Legionar | tâlnire tu ai fost arestat la Cernă- 
Emil Pope, Cuib care mai târziu | uți — în 2 Noemorie 1938 — de a- 
a rămas în conducerea lui Nica- | colo ai fost dus la Cluj, condamnat 
dm Făgădaru. Aci Nicolae Fă-| la 3 ani închisoare, peuirucă ai răs- 
daru — cu care deasemenea am | pândit cariea « Adevărul în procesul 
cut scoala de şefi de Cuib a| Căpitanului», ți a aruncat în faţă 
îi Ion Banca, la căminul «Ardea- | acuza de antrenor și terorint paricu: 
i! Tântr Legionar» — pleda des- | loa. apoi au urinat cele ce au urmat. 
gre ierta penicu biruinta Legiunii, |- Ne-am întâlnit apoi — altfel — 
muti; mihai unul care simte o che-| în sua răsăritutui  biruinții Le- 
mare a acesteia a poate face. In | ulunii, la 6 Septembrie 1910 : 
raporturile sale cu oamenii era un| Căpitanul, Woţa și Voi cai alași 
temperament Vând, La activitate | toţi, merveați în fruntea coloanelor. 
îm Legiune, se iransforma în cel| Cine oare ar fi vrednic să vă să. 
mai dărz luptător, și numai ucu | ruta urma pașilor ? 
fala la dușman», așa cm știu să] Cat me doare brawule Camarad 
lupte şi să moară Logiomarii, Niculae Păgădaru, că nu putem 
A murit, sau mai bine mia sal mergu să ne închinăm de aproape 
mânt Pagădaru și ceilalți mulți | lângă ființa ta pământeană tnoro- 
din rândurile Legiunii şi prin acea | pată pe hatar între comunele Sa- 
imoarie ori Jrângere, sa dat. Nea-| inetoni şi Apahida, nici măcar cu o 
mului a viață mouă. o viaţă ușa cutn | pfictere divină. 
= visal-o Căpitomul si căruia 1] Tu si voi toli, bine știi însă că 
upurține biruinţa intreagă hu e vina noastră că a trebuit să 
Despre moartea leglonară pelcedăm provizoriu acel pământ, 
incă atâția uății, ipoeritul istoric | unde me mor sehimgiuiţi ca și voi, 
Woeulgi Iorga și-a bătut joc în mod | ntâtia frati români. 
deosebit. In «Neamul Nomâneace de] SĂ me înțelegem însă bine Cama- 
a doua si după moartea martirică | rude Păvădaru, că vom merge în- 
a lui Niovlae Păgăduru, i-a seonaa- | curind pe acola=. Ca măine se va 
erat: chiar un asticul de fond aul revărea Patul lui Traian pe într 
Hitul sPăuddaru.> din care ma al aut scump pământ Transilean. 
via irhiae a reproduce ee era N: 
orga. 

































SILVIU LAZAR 





spre 3. mâncu | cani a decurs interoonlorul, preu €- 
ur ză m a ru/lat 
mi și mite d 
est dusă la Sudaelta în miflocui 
toate au 


ru eredința legionară, Blena Petalu 

















dubite Domnule Comandant Ba 
nea, 

Stiu că vă mai omintiţi de mine, 
lpentrucă, după Câpitamil, nimeni 
nu avea o memorie atât de extra 
|ordimară ca Dummencoastră. Si 
stiu că mați uitat scara aceoa câni 
puţină vreme după apariția cărții 
«Căpitanul, aţi uitat cu stelele 
blânde și sctipind văgainie ala 0- 
chilor, mpre mir, la Străulea, și ma 
întrebat: 

«Cine merue cu mine spre 


4 
ri 





ce 
E Ldă 

Am răsuna cu de obieri: 

— său, Domnule Comandirt». 
— +Uraeo, leule! Şi cdtre ceilalţi: 
Trăiască Legiunea și Căpitan 
Frau supărători de scurți ori doi 
Bilometri până în Basarabia 6, și 
|deacera, aproape lără exrepție, ne 
depănam pașii unul tânză altul în 
blând duteavino, de menumărate ori 
in fata marii clădiri a <Atbimitn, 13 
toria Lexiunii şi Neamului ze dep. 
na în fața sufletului meu fermecat, 
răsărind aievea din poteşti. 
Vedeai Legiunea: izvoraş, 
când părin, râu, fluviu, Mare; _we- 
ldeai oștile verzi, biruitoure. — Dela 
Căpitan. până la ultimul legtoner, 
toti ze întruchipau din basmele u 
devărate ale sufletului de potesi 
tor, eroscând și trăind narativ, 
deseriptie, Sibiul, iasul, Clujul, Aa. 
săudul, România întreagă leglonu- 
ră, îşi îndlta brațele verzi spre _cs- 
rul nădejlilor ce aveau să vind, în- 
|pemănându-ze din ochii albastri ai 
lcomandantului cu aripile NEW A- 
ZUTE ORICUI și care Ai deschidea 
Iprin magica baghetă a uraiului, ca 
Iprintr'o fereastră bruse deschisă a- 





crea 


















Scrisoare în Cer Doinnului Banea! 


|aiecea altfel decăt tam văzut fa 
loși srivind — golit în prigoana | 








spre zările pustii. Vedeai Căminul 
Arărolului tânăr tegionar deta 
Ctug, îintruchipânibi-me din cei op 
aeei de lei cu care” Domnul Banca 
|pormise să-l înalțe. Trăta fiecare 
cărămidă, fiecare fir de misi sua 
vraf de ciment turnat în temalia lui 
ri a Şooiti dela Dealu-Negru. Trăia 
și merpea în pas cu noi Hecara din 
județele ardeteme cari, erăjite de 
basmele adevărate și fără seemăn 
pobratite de Domnul Banca, se ri. 
dtoaseră să urmeze pe Fâr-Pruma- 
săi deinit în povratile lui: Căpito- 
mult 

Nu, nu ştiu ea Domnul Banca să 
ne fi învățat de multe ori calități: 
le legionarului, enumerativ, ca ad. 
jvetive; ele rasăreau din poveşti şi 
mai ales din exrmplul vieţii lut 
trăind mucanicia legionară, vioțu- 
ind-a. 

Povestirile tut din seara acocat— 
Sentimentul vechi, dar de data a 
Jovasta irevocabil cristalizat, că vi- 
aţa lui de murenioească viețuire e 
unică și după și olături de a Căpi- 
tamului, trebuie încrustată pentru 
vesnicie. pilduitoaret 

— «Domnule Comandant! Cum 
afi seria povestea vieţii Căpitanu. 
mi dafi-mi voie să scriu eu poves- 
tea vieții Dv. Vă voi intreba și vui 
învista mult asupra  amănuntelor, 
dar fiind «dea lângă Comendoniul 
meu. am să prind momentul când 
lînoepeți să povestiţi. Si când ta !i 
„o public, vio dau so cenzurați. 








— «Bravo, ienle! Mi-am găsit si 
eu biograf!» 
Şi dintrodată fruntea 4 va des- 





supra întunericului, — orizonturi 
targi, adânci, asupra măritor de 
suferință legionară, asupra culmi. 
tor ste jertfă pe cure ze înălța, și de 
pt mai sus, Legiunea. 

Pedeni Căminul levionar dela 
Râpa-Galbenă înălțându-se în cân- 
tec și suferință, crescând și trăind, 





INSEMNARI SOCIOLOGICE, anul 
TV, No. 1 din 1 Septembrie 1940, 
|duce după doi ani şi ceva serisul 
celoraşi oumeai de atunci, en aceleași 
credinie în viața veșuică a neamului 
tomânesa. 

Nimeni au se poate îedoi de vred 
nioia acestor condee, pentru « fade- 
plini credința Căpilanului și a acelo- 

ce au căzul mintuiți de focul afăui 
2) martirajului, 















IN ACESI NUMAR, pe lângă alte 
articole de seamă, d. pratesor Tralan 
Brâlleana me prezintă un sugestiv 
portret spiritual al profesorului Nae 
Jonescu. Raportul dintre Nae lonesca 
și conaționalii Imi este cexemplul e 
nei vieți de mare indrăzmeală şi de 
stil personal. lar eclor cari îi înlo- 
Jeuese pe Dumnezeu, morala, familia, 
prietenia și chlar neamul, ca range) 
sorial. le-n dat un exemple pe care 
din nefericire aceştia nici nu-l pot 
prierpe>, 

Resurele spirituale și de viaţă ale 
1uj Nae Jonesca sunt: «o inteligență 
re constituia o permanentă surpriză 
i care în viață a fost iusaşirea, cara 
1 s'a apreciat cel mai mult, fliad ri. 
dleată la nivelul de <lneulie maţ. 
Areme»: un pateraie sentiment al cu. 
















creţit și a început să râdă cu râsul 
acela săgalnic care topea orice ad- 
erzitale și deserelea orice frunte, 

— simi dați moie. Domnule Co- 











Domnule. Comandant: și ma iu. | 
bentite. Aueaţi, replate, . Domnita 
Comandant. vam dubii intotdeai 





i pa Căpitan 
pe urmă pe Do. Şi după „Căpitan, 
niciun glonţ ta sfărteeul îngele pe. | 
rea men și na alruncimat mai rari 
în mina increderea în mine, decăt | 
cet care eta îmthis ochit de cer 
Bâmnicul-Sărat: cure a 
vă oprească poteși 





ta 
Pi 








Dealut-Nogru şi veal 
de Curcă în «drdralul tânăr Legia 
mara şi care va strâna aripile îm. 
tu 


sânoerate văzute asi sia tomtă 
mea. 

dubite Domnule Cemmandant. 4 
inte de eregtintem, Davii au ptiut 
fără wutință de indoială că vufleiul 
este nemuritor. Inrădăcinaţi pe a 
ceastă neziruncinată intuiţie dacă, 
întărită de cregtiniem, Legiunea sta 
întreagă cu Cămitanul, Moţa, Ma 
rin, Generalul, De. și toţi exitalţi e 
rai, martiri, Archangheli. 

Deocrea, Domnule Hanea, de act, 
depe pâmâni, uitându-mă cu ace- 
cas credineicanii dragoste în ochii 
Du. albaştri şi zenini de cheruvi 
vă rog să-mi porertiți și să rugali 
pe toți cei ee vau cunoicut să serie 
rânduri de amintiri derpra Du. și 
să mi le dea, să pat înehegn puves- 
tea vieţii Comanda Tegionar 
don Banca ca să vă infăligați din 
ca aţa cum trăiţi în cerul sufletelor 














noastra: frumos, curat, modest, 
MARE în adevărata aceeplin a cu- 
vântul 





Doamnei Bamea. TAliamei și lui 
să le apăreți senin, în port 
alb, cu sumanul și pătăvla ncaoră 








ȘI moi toți, legionarii de-aci şi din 
cer, să vă vatutăm cu drug 
“Trătocă Legiunea și Căpitanul? 





mondene?» 
— «Do. Tu poti sm deserii via- 
tat Poli, mă cunațti şi-a 

— «Ponte. volați să adăupali, 


lui propriu, a cărui tărie era înă în- 
teriorizată până la maximum și cele 
mai adesea învăluia ehiur în fluidi- 








tăţi domoale și întro surdină sau 
transfigurare, care uncori mergea 
până la umilință o mare 





eredință în posi 
credință care ținea de temperamental 
ai. 

Resursele irăicii lui Nae loneseu na 
se oprese căci ele sunt mult mai 
numeroase, după cula coastată în cu- 
primsul articolalai, d, profesor Traian 
Brăileana. 











. 

TOT d, profesor. Traian Brăjleanu 
wemuenză, în No, 2 ul revistei «lnsem- 
abri Sotiologiee:, un julicios și 
nunai artical despze «Singurătatea 
peuiulvi». După ce ue dă explicajia 
acestui concepi, privi! pria priza 
veaculu; al XIX-lea, socotește căi 
«singurătatea nu este ua fapt psibio 
originar, o dată nemijlocită a cangtiin- 
jei, eum vrea să ne convingă subier- 











tiviştin, Dimpotrivă, ccntimentul sia- 
gurălăţii me poate naște la om abia 
deci 


după expedierea comuniunii, 
după naștarea sofletului 
În și prin comunitatea umai 
terea unuw asemenea suflet 
omul gcalal. 










tipat în 1714, mu datenză, ln 
pere, apoca Ianarioţilor, 


de AL. RANDA 





fat să mureheze 0 etapă spre des: [anu la implorariie ajuti ii 
zobire. Insă imperlulianiul siuene și | împotriva parai FAT pripei 
eurajos, dar imprudont ul lui Stefan | dat şi vouitituționalizat. . Boorul 
Vodă e înăbușit imeulat de turci, | Hălăcouau, ar fi irigat «dare-ar 
înauote ile a devoni primajdion Moe. | Duniezen să vina odată nemţii în 
* Momuui, cai reunuță să fugă, e] această wenororitii ră ca să o 
> Drina şi executat, partidul național | mântne de chinurile co le aufară: 
saterminat. Stolniaul e gătit in îo- | (Xenopol), In loc ale: figura în frum- 
d A) tea faluuţvi creştine impotriva pă- 

E pă tarul pănilor, românismul n (i anutil 
ui, unebiul Vovsvdului, Hala Du- | rin pierderea! pe rând e Olteei 
deseu, mitropolitul Antim  Ivirea- | (171) a Ducovinei (UTA) și a Han 













- ehinoarea 
arăriit în mare. Case 


tu îti gogă era hofărătoure între 1095 
[i Du mai maut uu factor ppo- 
litic unitar, Tradiţia imperlală ete 
roă |ufărâmată ș Austro-Ungaria și Bu- 
la Alexan- [sia încuarcă ai cotropească spaţiul 
români | balcanic şi bizantin. 












zarilor | 


urgia». Vreo zace fuuiaţii bisari- 
costi ale neamului cantavusineao 
din scaunul de domzie mai au ră: 
mină Mândra cale, caro unio biau- 
ricu Doumnei Maria a lai Berbau 
Voda ou biserica Culţei a lui Mihai 





«nelăsându-l-se nloimăcar  amiati- 
vea printr'p oruce po locul printa- 
lului, um obiznulan strămogii uoş- 
tri când un lăcaș de rugă se măruin 
din vitregin vromarilor:. Otitorin 
lui Serban Vodă, ridicată în primul 
an al domniei zale (1679) ei ŞI. A- 
postolii. lui Btofan Vodă, de care 
uu mini ponrtă grijă boerii Dudoşti 
svoborători prin femei din sinele 
canneuziuese, biserica Zlătarilor u 
svătarului Mihai diu 1715, «ruinată 
cu apăsarea putriarkivi din 0: 
rieut, biserica Tristeliţele, bisrica 
Popa Tatu a lui Mihail dinu 1580 
sau acea a Schitului Maăgureuua 
din 1769 şi Livedea Văchrescului 
etitoria anului 1766 toate aceste 
Meuşuri bisericeşti sunt înghițite 





pos- [de phutio-urile Barsei profanate 


prin sacrijegiile resteuraţiei, şi di- 


tracțio- | râmate sub pretextul imperativelor 
vremuri dej eirculaţiei, Dar unde tac pisaniile. 





vorbeste slova cronicarilor. Cauta- 
suzinii au lăsat urme adânci nu nu- 
mai în istoria: dar și în întoriogra: 
fin țării. Oronica Munteniei incepe 
cu opera unui om da casă» al aces: 
tui neam și eronica Moldovei sfâr- 
gesla eu Ion Canta, în 1774. Opera 
ini Stoica Ludescu «slugă bătrână» 
n dei, descrie istoria neamului 
dela dexeălaent până la moartea lui 
Sarban Vodă, al cărui om do iucre- 
doro este şi Constantin Căpitanul, 
Btolaicului a-i e fost dat să termi- 
ve «istoria țării românesti»; ul, 
caro era cel mai fuvățat boer al e- 
ponii. progătit la Andriunopal și 
Conatantinapol, cunoscător al Vie- 
nel, Veuaţiei şi Varaviri, se adre- 
sează traducătorii cărţilor biseri- 
seșli întra deatăinuirea mubtiitați- 
lor stitistico gi dogmatice, dar tot 
dlui se va dresa și goneralul Marsi- 
gli. polihistorul bolognes, ea să-şi 
completez celebra lui carte despre 
Dunăre cu dale grogratioo și into- 
rice, Susţiniind — şi acest fapt este 
poatru noi de interes capital — că 
dacil man piarit în urma răaboae- 





Şi De. să ridicați ea înainte de 
prigoumă mâna aceca minunat de 
frumoasă, n salut ri a binecuvânta- 





PLUOR D. RADULESCU 


CR 2 CR E O REC RE E ERE CEE i SIT 2 


Sar ZE 





ru mearaul re e 
meora om ri 


Telea-Codreanu, 





Cornel 








îns ciera + 


| 


"CUTBURI DE" LUMINA» 
volamal do poezii 
nostru camarad Valeriu Cârdu 
ale condecrului şi viteaz mânailor 
de spadă, plecat pe drumul cerului 
în tovărasia Incelerilor — în ultima 





tuxtuuă — puțini îl mai avem. 
rau în acele «Caiburi de lumi- 

niz lumini care saac îucopoiat eu 

murate de aur în sufletele celor cari 





le-au citit 
Camaradul Î. G. Dimitrin, care a 
fost în Jagăr până in uitimul 1mo- 


marolui | 


AAN 
AAA 


AP yu 
/ 4 
ANA 





Ă dozele 





ră | 
seara oficial sta 
giunea Aiestului, Ca în focare ua 
şi de astădată Atenuul a ținat =] 
rămână sub semnal abeloraşi zodii 
Ca ră lipsegti dela deschidere ua 
municlan, — reouncațiom — nu se] 
cade. Şi atungi cu atăt mai mult ca 
oficial 

Personal, nu am fost atras decăt 
de producția lui Lipatti. Concertul 
în <Mi bemol». în special, îmi place 
să-1 escolt. Dar se aci pănă a ao 
coli toală searn aceasta ca o im: 
prudență do nniartal, mai e cera 
drum, — mi un toule acestea nu a 
fost. Keinchiymuit de repede a re 
buit să etrivat tonă catastrofa 
sicală destințuită do «mnesirui: 
George Georgescu. 

Un Bach baolie pe care 
reaunoseut o siugură Oipă a 
semnala de deslânțuire a dil 
A a din 

















urmat npoi uu Ene: 






cel puțin Sarabanda sau 
| Aria nu Şi te 
taş dintrănsele se pot scoate lu 
eruri auteulio românesti. Bincinţu- 
„les însă mu atunci când sant eou- 
duse şters şi fără rtlief de George 
corgeseu. Şi mai ales fără soi 
ştiinţa unei valori romiinegti, 
Dealtfel, cum nr puleu so aibă 
«maestrul»! Crescut Ja o sconlă as 
cată, apuseană, contând pe expre: 
sivitatea abstractă a sunetului si 
o universa: 
de un craa spirit franema- 
son și iudaic, «maestrul ag îmbute- 
to să reprezinte pentru muzica ro- 
mânească mii mult decit ce a me 


a putut fi salvață 














ment cn Valeriu Cârdu, ne va da 
— retipărite — în curâuă poeziile 


en ela ce a mai seris până în cli- 
pa în care j-au răpus cblăii de eri. 

Deci vom avea o opurii vorapleată 
si Viaţa acelui co n fost Valeriu 
Cârdu 

Ii va fi o inchinare şi o preţuire 
pe care i so poate da, 

Valeriu Cârdu a fost mare și în 
Legiune şi ca poct si ea prieten. 

Oricât am îucerea să-l prezentăm 


* [la lumina lui, poate tot mm o vom 


face îndenjuna. 





lor rani continnita- 
tea romană mai asist o continui- 
tate du 1 vede mai clar decăt 
Intinintii vencului ul XIX-lea. 

Cronicarul Mada Greceanu, bos- 
rul cel mai învățat at Muinteniei 
după stolnicul, esto şi el de partea 
Cantaenzinilor ; susţinut chiar, 
că toată cronologia a. letopiseţului 
său ar fi opuru personală a stolni- 
eului. Desorierea domaici lui Con- 
tanin Hrâncoveanu. revăzută şi 
cenzurată de iusuși domaul fana 
riot, decate, fără vina autorului, 
vân po nivelul unui monitor ofi- 
cial. Rada Popeseu, care nu e ro 
mân decăt pe jumătate, dnscinziuă 
din «strânsară lui Tompa». deşi 81 
combate la început pe «spureatule 
Serban Vodă şi Stolnicul Coustan- 
tin, va trecea totuși la cauza mare, 
susținând pe Ştelan Voda. Dar du- 
pă căderea acestuia şi intronarea 
definitivă a fanarului, istoriogra- 
fia Munteniei nu mai prezintă nici 
un intarea. 

Fratelu lui Miran Costin fine pe 
Caterian. lui Toma Cantacuzino 


me și că pesto 








din «Cuiburi de lumină», împreună | sat), 


prezentul pentru cultura româncas 
peă un Petre Andrei (astăzi răpa 


Carton de vizită luată — diu lect 
politic — fa Germania mai ieri, s3- 
tăzi mu mai e suliciena. An fast 
în Germania dealtfel mai mulţi 
ficiati de-ai nogiri do îeri. Ta 
cu beretbaşeuri [devenit ulterior 
si poregrin latin — «habomus Pa 
mnu:), 0 malțime de wutre surăză 
toare exprimând gratiindinea sim 
româneşti pentră 
o IZuropă care mu poata sli vrei 
decât binele, — răsplată peutra to 









patiei universale 








vătit 
moldovenese, lan Neculcea, fiul ve 
moi bune al lui Serhau Vodă. este 
Istaria 
Vărilor româneşti a vene Mi- 
bai, owigral în 1776, ma se întinde 
decât pânki |n această dată. Fpigu- 


Jetopiseţ 


Autorul celui. mai 


an natioualist intransigrul. 





ui 





V/ 
sI W 


Gravură de N. Brana 





A 


4! 


a Ateneu 


jeranta si liberală cara În 
spor să fie mai gmecheră, și 
tragi. spaza pe 


turtă, 
Ua exemplar de «romă 





a fost şi «mvanstrul», — oficia 


mai mare dirijor româu, mn, 
George Goorgesaa, L-am tăi 
părând într'uu juruul sonor 
ducând cu miâneclie sufiscalu o r 
potiție n lui «Ti Euleuapieza, n 
străinătate. Cata deiur 
căt — cubatinisni în 
mai “ora vorba acola de un Ti 
lenpiogel, ci aline do diliiar cari 
sub chipul nui amine atinse 
se băţâna impudie pe: sotăeaaa În 
gendară. 

L-au priuit Neruţii da 












trebuit să înehiită o molţinue + 
ticialități de alo nonsire de; pe vre 


mea aceea. Astăzi Insă — o 
+ [ebiar acela de a au 
ulei un dirijor, ceea 
— va sfârșit cu asta. 
Teipintezu, dacă r 
citate valorile românești 
avem, mu o neapărată pevos 
dineredi (am în ochii Burapci 
Și tat ustte): ateultăm, ducă e sa 








rai a 








Das: 





zul. 
George Gtorgesta nu poate îi 
valtat. Pentru că reprez 
muzica româneuscă toi ce ast 
sinistru ca nseativilato a Lip 
Ca viziune, concepție. a mis 
Si nu numai atât 

Cine mu cunoaşte jour 
rusiuatele machinuţii prin m 
estrul> George George 
toldeauna să Inlăturo 4 
cere pe valorosul dar 
mbdostaj Lanei Peri 
vie Hombânia leziouara 
tate dând 'ucustui 
avins, 


ca om. 





A trehu 





dr oa. 





isa 
Am ascultat convertu 
veu. A fost cara înfumm. | 
ratat 


moale si fleecăit 
vu orice pasibilitat 





lint fehiar şi dacă 
poăderle sale). Iar 
iloțe, distimoţi 

ît4 Cova plănăt 
nn mai orbese di 











mut Roi 








din sală), — 
căutată decăt robust și plin 


parte aa 


așa ciizm Du d 
lui Gheorge Genrues 
— care esto o fală a mur 
mă Marit 
și redat futr!o vulzaritale 





n feat mi 





mă 





Inafărait «m 





aul Lon Cunta compilenză cronicile 
anterioare, folosindu-i deosebi 
pe Neoulcen. Dar deşi mai schiţeară 
uneari un îucenuțt de atitudine au- 
Uifanariotă, e! nu mai atinge îru- 
museţea stilului și clasic 
al ozonicarilor. «Dela Cauta 
cronica Moldotei tace». Viforii vea- 
eurilor viitoara întâlneme o Romii: 
mie muterialmente mărită. Ideea 
Imperială, trecută usupra unui po- 
por întreg, este simbolul reintoar- 
cerci la baza tracă, inrarul acesta 


în 


mpăritul 
Ion 


Cântăreților n apărut 
tipsită de con mai aleae 
blețe și mohrietate. * 
cele mai sinitonse muri 
viene. Lacru pe care dirii 
pe deparie mu su ostenit 
blinieza. 

Când am plecat am mai 
odată ochii. Dar nu la Ge 
ci ln noza sinistră îneacă a A 
lui care prezidează ca ua 
mector> toată aimostera, to 
masoaii şi jilanii și deiuncla 
a Hucureştiului cari alcătui 
blicul acelei seri. Și mi-am a 
minte de ceea cu o i 











ul puterii de condacare re- | şictalitate», du ceca o est 
ali ariană; ca nu cate Ia tuneţie | vie n jertfei şi mu acest îi 
da săntigurile sai pierderile serie» |eremateriu ol catturii rome 

i 3 arene 

riale ale masă poa; ee deeise [pe cviniele aan ec 
premia blalogisă, apirituală şi ete: | „poti eram vivus 
fizică a anul iporativ istorie care | ura exolataa roz 
unegiu spaţiul întreg al ortodozici 
bizantine. 








Ştefan lon Gheorsh* 





P 
| 









































i 
LEGEA AJUTORULUI RECIPROC 
Ş= a 
a . [| . . 
Sediul depozitului central| Pela Biroul Presei 
al Ai ţ ] Ei șa Legionare 
A 
Ajutorului Legionar | cumaraci cara dorzo ma sanere 
i publicaţii leionaru în proviuolo, 
Incepand de Sâcibita 12 Oetom-|wude sa mutat depozita! central nl] vor trimeto vecretariatului Proani 
brio, ajutoarele în natură, imbriăcă- | AJUTORULUI LEGIONAR»; Legionare, Bucureşti, Str. Rom 
matale, ahimeite, mobile, ele. sa .pri | 2 în str. Bora 32-44, No, 39-34, prin carte poștală, urmă- 
sg ă Primirea şi împărțirea cărților ds | toarele dute: 
mooală so înce numai în str, Roma Denumirea blicaţiei, 
1) fa wir, Paul Greceann Nr. R-! Lie % 
enan Nr, 88, | 52-54, Lista redactorilor. Aotivi- 
NSE EAI PN CERE UI i tatoa legionară în trecut 
a ici (pentru publicaţie şi re- 
Sa creiat anticaria (pentru Paleriiță "a 
| & conducerea Logionară şi 
egtonară A tRz ae. 
- ş: ăi iezi e 
Cu ne — sogaade în cca: Caru și oile veci de ară | nueăe i ra Vara 
sa 5 Atari) leslonur — lu fe- [ee var îi adus gratuii, ma vor vinde [ză apectalitatea dreptului înrernablo» 
i ziar: i pa preț benavul —inr cele cara Yar | nat sunt rugaț a ue preenta pe atua 
i ereiat în Capitală — Anticăria [ri aduse cu preţ de văozare, peste le 14 și 2 Ocambrie a. e. lo ora 2% 
rii — mprobută de Comunda. [rosi se va adăuga unul benevol, dim, la Biroul presei lepinoare, str. 
polul veatralui răsleți, Din fondul ce va reieși, se vor Roma 304, au în aceleași sile la 
Anficâria Legionară cheamă pe toți [porta cheliaclile  Anticăriej — înr [4% weara la redacția altarului «Bima 
ui si buali Români să voujei: [restul se va vărsa «Ajutorului Legio- ” Peatire=. Se vor adresa camaradului 
ui a cărţi cure pat nvea 0 vuloare [uar», Ştetan Lon Gheorohe, 
Bu cduvarea vulletului românese şi 
care poi fi din urjee domeniu lterar 
stiiajitia, şcolar ete... dapă cum şi 
Prin ateastu Anticăria Legionară ur- Zi X: 19 
ra le en (A 
fidoveşii de tulecţie morală. == 
2) Legionarul va avea azi posihilita- ȘI, SI 
a să i mu vândă cate dn zu ut PI Abe 
Ariile jidăurşti . s 
ehutând să se vină fn ajutorul școlă: 
imi, - AR 
sti a | 2 149 LA An 
- intreprinderile e Cirrer Mud A, 


românizaie au 
pornit la lucru 


Odată celica ludeo-masonică  ide- 
părtată din vlața publică și în parte 
şi comerelală, intreprinderițe. publice 





pornit ln lucru 
Astlol, lo Vama înlropozile unde md Ca 





Wa ujuns la a românizate complectă, 
Wa ollclat eri, prima vară după zece 
sai, u alântă slujhă, — implarându-ee 
Barul Dumnezeirii „asupra munci de 
reconstruoție leglanară n statului 

In prezența imregulai corp Tune: 
tepe preoții G. Pietreanu, N. 

mMantinesea și Sandu Predescu au 
olitiat slânta slujbă „după care av 
vorbit preoții Predescu și Canstani- 
meseu și eamaradul Guşe 






Camaradul. At. Îi 





cu, reparteruț 





nostru Tolaaral sia Î virug ori a- 
Welterut «Pato-Carpaţi- ntr'o afay- 
fuiie olietală 4 jereav,s dlui. Vin 


pi! Poneseu, directorul tiazolei Spor. 
Purilor, a membrilar din redai 
arelor una Vestire și Gazeta Spor 
turilor și a mumneroși piete 
Studioul este instalat în str, Bre 
puiu Na 9 





Din sutele de scrisori. primte sliule ta «djutorul Legiomary ale- 

gem una la el ca multe altela: o pirsomil care sareete să rămână ann- 

mimă subscrie și anunță că va continua să subicrie. timp d un an 

Prumunețta gestului, şi disereția ea şi-a impus-o donatorul arată cum 

este înțeleasă de mulți acoaetă ovră de solidaritate națională: ca o 
ebligația fată de frații nostri sărmani sau aflați în pribegie. 

Va apare zilele ucenten | 


îi - 
O luvrare de mare insemnătate | Aăspândiți 2 





























informaţi 
legionare 


Oumarada] Costel Marineaca din, 
om, Boteati Museti, — sau ortoină 
pontn da, vrt-a relaţia despre si — 
mata rugat a comisia adresa d-roi 
Piluţa Badou, Str. Hada dela Atu: 
maţi No. 50, 

. 

Cumarnzii cari posedă limbile 
germană, franatză, cgnleză, vârba 
și ertacă munt ruguți u o prosznta 

o situ de 14 și 15 Qot n. a. ln orn 
4 dim, În Hiroal Presei loginrare, 
Sim. lun 33-44 du în uceleazi zi: 
1n menta, la Ki În rodacţin ziarului 
„Bnano-Vostiros, Be vor adrewa va 
mardnalai Stefan Jon Gheorghe. 

. 





Comandantul Fraţiilor de 
Cruce, ordonă camaradului 
Axente Titus să se prezinte î- 
mediat la Casa Verde, 


Legionurii ahsolrtați «FD, care 
au luat parte la campania elcetorală 
din Vaslui în anal 19974904, sub co- 
manda  comndntului legionar Gh 
Gh, Istrate, sunt chemați pentru ziua 
ldo Duminecă 20 Octombrie 140, are 
20, de camaradul comandant Teodor 
loras. 

Pană atunci, fiecare își lasă sau va 
trimite, de ori unde sar găsi aumele 
vi ndresa la Mihail Bhlânescu, Cala 
Plevnei 48, unde va avea loo și falăl- 
nirea. 





. 
Legionarii insărcinați cu con- 
duceren cantine CFR Griviţa, 
rongă pe camarazii Como 
să ne depună oferte pentru pro: 
vizii de fnsole, ceapă, zarzava- 
turi, cartofi, varză, carne ate. 
Adresaţi-vă: Cantina CFR- 
Grivița. Poarta 11 Informaţii. 














In legătură cu articolul «Dia miga- 
Viile primomnel» publloat în ziarul 
mostra du data de 11 ert, camaradul 
Ştefan Ciupagen dela F, Di C. a 
roagă să arătăm că nu are nici o le: 
gătară de rudenie eu enlonelul Ciu- 
pagea, pe cata nisi an-l cunoaște, 


Tăcențiații Aculemiilor comerela- 











Sângele Legionarilor 


n'a fost 


România este condusă astăzi pe drumul adevăratelor idealuri 


SUD-OST ECHO din 11 Octom-| G 
vrie 1940 sub telul: je 


urinătomrela; 
«Preluarea puterii de câtre (iar 


nla și Germania. Concordanţa tu- 
Mra cele două comoepțiuni politica: 
min celor dona țâri va duce ln a 


mul german poartă Gărzii de Vler 
acceaşi 





nare. 


«Pen acordul Webitat, înelusiat [1 
acum doi avi, so urmirea jatăieta- 
ten weonornică n Rombului fnţă de 
șolelnle sate din Haleaui; scopul pa 
tare ÎI urmărim acum trebue să fin 
menţinerea și consolidazon acestei 
întăistăţi. Până la căderen Rogelui 
Carol al II-lea ncordul Wohjtat ura 
prveint mai mult ca gest politic, 
de po urma cărnin ar fi putnt re- 
malta și acorduri Je natură econo- 
mică. Atunci acordul a fost încheiat 





ca un ndveranr politic. Prin el ne 
urmârea obligarea  udverinralui, 
prin contrast, do a căuta pe ci por 


a 


Suspendarea directo- 
rului contabilităţii 
Ministerului Educaţi- 
ei Naţionale 


Ta urma corottărilor dispuse. de 
Domaul Ministru al Bduoaţiei Na- 
țional d, AUGUST? ŞTEFANES- 
00, Direotorul Contabilităţii nee- 





te și industriale din înlreaza țară, 
sunț coneocați Duminică 12 Detoi 
brie a. e, orele 10,40 în aula Aeade: 
miei de Inalte Stndii Comeroiale vi 
Industriale. din Hucuregii, când va 
aveu loa imatularia conducerii. Le: 
alona, 














Maghiarii nu pot ridica pretenţii arupra vechilor poziţii |-«. repusă în semnele că nota 


Forţa biologică a Românismului 
este extraordinar de mare 





cunosculu 
(publicație vieneză, caro no ocupă 
întrun spirit de werloctă obic 
tate ştiinţifică de problemele ein 
lee ale sud-entului european, cerce= 
teasă în numărul său pe Septembrie 
noua situalie a raporturilar etmiee 
pi politice din rcolunea Dunării, în 
urma arbitrajului dela Viena. 

Vorbind de re ionismul maghiar 
din ultimii ani, revista seria urm: 
toarela: Raportul cu popoarele 
maghiare este determinat azi în 
Unoaria aproape oxelitalu și în mod 
seitimental de ideia politică a Qo- 
roanei. Sf-tului ofan 

«Intre timp îusă sau desteptat și 
celelalte pupunre din ucext pațiu In 


Foria naţională a e 


Ooupăndu-se upoi de soartu wo var 
avea românii din teritoriilo ardulo- 
ma cedate, ontorul se întreabă da: 
vă uoua Vazariv va ști să naizura 
săwătogului elemont e din 
Ardoal progresul corespunzând ex 
je forța nnbanite, 




















Tonnătu 


minei 





———————— 


— Fraţii pribegi din 








me-| 


lui Departament, a. fost suspendat 
a sorvieiu 
Ia, locul D-aalo, so dat delezaţio 
u-lui Subdirector STAMULEA, pen 





a «Colutarare | cunpina că acvastă schimbare ro- 
mai Strâmă cu România: pubtică | itică mu, mai îmadomnă o tepe 

riență din îti pa cara le fă- 
cen regimurile Regelui Carol al 
da de Fier si garnațiile nu sehim- | [[-lea, deoarece imită mo mt 
bat în totul relațiile dintre Bomă- | pfndesc să luereze serios. lor 


pentru acest moto România mo | 
ud trebue sprijinită în toate stă- 
pricicule strânsă; nnțional-aocialis- | 7uinjole ai de re/aceru: 


impatie, casi tataroe mi [tă o 
cărilor similare ale popoarelor ti- |iscăl 
că nu vor rămâne o literă 
«România trebue să reclăroas- | moartă, cum a fost cazul 
că din răsputeri și mulț, iar pen. acordului 
tru aceasta are neove de ajutorul Wohitat. 


Salvarea ţării şi reorganizarea ei 








vărsat |n zadar 


lumea da mai esiată, Astăzi Ramăula esto 
tondasă de onueni sinceri, care 
abia nstenptă să cvinbareze 
1 ezolve de comun acord cu 
emarnzii lor germani probleme- 
te ee se sunt comune, Sângele 
sardiştilor de fier min lost văr 
|iat în zadar, Astăzi ei mu cu- 
none decât un singar top, sal. 
varen țării şi reorganizare 

După enm În trecut arda 
ine tn brat de CA, n 
situatii din martea național a0ein> 
malai, tot așa Romănia Iaiona- 
ră me en buoura de spridlnul cama- 
vaidereso al Ratohului, “Poolă forta 
vcunornieă și aliințifioă a Germuni 
ai va fi pusă In dispozitia statului 


ermaniei. La Berli 








de 


“Garda de Fii vu 


= nţia că aceia 


se vor executa şi 









imoheiat do 
















rofăout 
itica și economia avutastul. și. co- | „ s-a Viena: Germania mea 
Maboraraa, înieo vară iaastella | Brit, ie afiă, pară 
(Germania) pi o fara n. materiilor [FÂN dn, mltân E te 
rime, (Românie). peer Ca şi colaborării 
Oamenii politici care punenu [economice cu România toa 
piedici în România asțăzi nultă seriozitatea cuvenită. 





Protestul avocaţilor români 

şi germani din 'Vimişoara 

contra atrocităților 
din Ardeal 


vea Iamiliilor lor din Ardealul 
robit, deși prin arbitrajul dela 
Viena sa garautat egalitatea de 
tratament Românilor băştinas 
Conducătorul Statului omân [cari au rămas în Dacia supe 
Buturisti oară și care formează majoritar” 

germani [tea loţă de Mashiari şi Săcui, Ne 

“inteu. |respectarea acestei condiții sine 


din Timișoara, întrățiți e 
uiţi astitzi 8 Octombrie 1940 în Mia tion lac inaperaută aplica, 
rea sentinței de arbitraj dela 


adunare extraordinară, ridică | Via. 
cu energie cuvântul lor de pro-| Odată eu protestul nostru viu 
test în contra alrocilăților și [şi îndurerat, asirurăm pe, dom- 


Domnului Qenerul Antonescu 
Cenducătarul Statului Remân 
ucureati 
D-lui GENERAL ANTONESCU 











Avocaţii români 











tru a conduce Diroeţiunen Contabi- 
litaţii, Ministeraloi Bduonţioi Na 
tionnlo, 


o viată politică proprie, AŞA IN+ 
CAT POPORUL MAGHIAI, OA- 
RUIA UI LIPSEȘTE IMPORTAN- 
TA NUMERICA, NU MAL POATE 
RIDICA PRETENŢII  ASUPEA 
VEOHILOI POZITII. Slovacii au 
revenit eu mult uecex In idela sta 
tului morav din timpul lui Santos 
Kluz, iar românil pun renasterea 
lor națională, care a dus în 1915 la 
wulrea dela Alba Iulia, iu legătură 
cu Mihai Viteasul. Tată cum au a 
părut deci noul torţe naționale în 
spațiul dunărean, spro a nu rea 
minti decât pe aceste două, care se 
giisese iu opozitie cu îdela coroanei 
Stântului Ştefan şi care sunt fnsu- 
felite do meelam forţă misticăs, 


lementului românesc 


Forţa biotogică a româ- 
nismului, continuă revis- 
ta, este "extraordinar de 
mare. 

35 la sută în populatia român 
că au păsețle ca vdrată sab 16 
Intre anii 720 el 1994 procentul de 














a 
ani, 





Ardealul pierdut, din 


Bucovina şi Basarabia, uu au căzut în 









AVRAM IANCU |„Guna 
Vestire" 


0 monogralte u viegii şi luptelor din munţi al Regelui Munţilor, 
Editura „CUGETAREA” Lei 60— Îi 
procesul col mara, de Domnul Oli: 
mo, iar după plecarea sa ide sonian- 


are 
danţii Buuai Vestiri. 


Cu Nae lonescu în lagar je 


(Comtimuare din pag. l-a) zarea vu Atială, jenat. 
Spunea «de atâtea ori: uu aus 















nevoie din vina lo 
răspunzători 


de 





asupra țări 
LEGIONAR"! 








a de a fi o clipă sinzur, de a şi 
milada gândurile, de a Ie tumănun 
chia în dusetari selipltore da Io 
pica. 

Atensta era poata eta rusi mari 


Daţi pentru „AJUTORUL 


fonrto variate si de dan mai bună en- 
tate, 

La Ciue eran udunate doar teato 
torelo arțistido și literare ale e: 
viunii, iar rogi a ținut-o Nun Mn, 
iu, amare mester în ueaenti da 
ruvoluri, 





ţalo, fu jurul Vaztuudui de eeacut: 
Diammaţl Climu a spus cuvantul 
festiv, elogiină pe. vsehiul prișteu 
i uolog de sconlii «i căutând nă des 
A ele soart fulră- 
țino înră din copilărie, sare fm vi 
 Muzit anal -toată viula fun 
 cliiați al mrnită mestelai credintesi 




















Pantomirmi, teatra vorbit, docla: 
instii, miaieă si plastică Lotlunu 




















suforială a sa. 

Cugotarea la ol era mai uocesari 
decât hrana, nau norul. 

"otugi, uu se plâniroa. 

Era sfătuit de camarazi să esarih 
iuterunrea, intrun putul 


imi fue ucunleiu legionară şi vreu 
să fiu tratat ca începător, 
. 


“hinuit tanlt, Boala îuconsa 
si-si mrata cclții.  Xitea zilno, la 








mâini, miste bai de Wirăţe, cari vi 
ia ajutat fuăă minute, 


Mâucaroa servita 4 vazan în 


Li îi 


A zeapiua aceste sfaturi, până 
monentut când săiltatea sn a în 


cepot a inspira vele mui mari În 





a hu, Amudaeuții rafuzau ai 


1 
pa (0 











ză, — ma stiu dacă intenisiiatoa vo 
siră mulleloasea me Va putea înălța 
yaouilată în, viitor abinăupra alei 
Weatuzurute la Ciua, într o frunza 
mă ai de lui 198%, în cinstea prufe- 
marului, 





mule: inu fost 
de provinole 
dle carezven- | 
n 

n 


crapate su Cine articole alias 
luve îmdieato petru boala lui. A 
junavsa dp ua mal anăea apraant 
inel 

Preia Ameust ui sa suspendat to 
batova mori Antunal, 

Nimo lemoanţi wunorta pană Fest 
tesa do (hasri, decăt oa de hraișă 


















E 
Po Mila eoustituțui anu, Xa da, 








a aecezlat în lagăr toate 
i daudermilor, fără impo 


sabii, 

abia granit, Guleral i me Ir 
“svlire. Na căuta să, nel esse, batute ata me el ca un ao în 
i pile de vanda | jarul unei prăjini, Ş 
Agate pâng la| Mai era oituit și de imposibil: 










prijorări 


Mult time ne atna, finut no Eos- 
polkcia In duriitoare, pe săli si la 
hucătheia. | 

Bobina ude soldati: janilarri pati: 
tru varvoarda ue-au fost suprimate, 
ae teama ds n na sa amolinuă do te 
inbaristn. 


r. Toţi Românii suntem 
nenorocirile abătute 








E E E E E a 





covi, cunuă; servea ln masă, băi 
| viile şi lo pteria: mătura în ilor 
milor, sau po coridor, 

Nav lunoseu m spilat și elosetul. 
Da. Do ve n'aş epanee. 

Facoa tonte usoatea cu Ioeăpăţă- 
uarea colul ce vrea să me pună la 
nivelul de caxae al tuturor oma: 
razilar. 

So Incruulu dând cineva vrea să! 
vouleuseg de corvondă sau să-i țină 
Jocul în echipă, 





a 
Cind, ln jumătatea lui Saptozmbrie 
a bună warte dia lagărigti dala 





Ciun n fost sisămatată In Voatul, 
ta cure lot eram pi eu, protesarul 
sunat ta odnia da. 
a miua doar vâteva cuvințe: 
Sa na dați nteiun el de de: 
etaraţie te 








întâlnit o 


PUD 
De atunei, Vara mai 
singură dată, 





Nas lasnseu intea în ochiun leziv 
nasa as serviciu, la cot cu stiden 
10 ou, piuvriloțal dau su na uiti 
snteloctanl, 

Curătea cartati: la bucătărie, mor- 


Câod am tăiat do gardă, la cata- 
falcar san, în Capula Bimitirului 
Bellu, 

14. Diaconescu 


barbariilor maghiare, săvârșite [nu] General ANLONESCU, can- 


de către olicialitatea mazhiară, | ducătarul Statului Român, pre- 
asupra miilor de intelectuali și [cum și guvernul, de întreaza 





țirani români, precum și în con- |aonsiră solidaritate în lupta 
erea pe care_o duce pentrn re 
„|clădirea unei Româuii sănătoa- 


cale. Totodată, facem uu căldu- 
rox apel la conștiința Lumi 
vilizate şi în deosehi către ma 





care aşteptăm repararea acestei 
nedreptăți negrăite, care izhbeşte 
întreg poporul vomânese drept 
în inimă. 

Fără repararea  acestel 
nedreptăţi nu poate fi po 
ce între Români şi Ma- 
ghiari. Conştionţi de drep- 
turile moastre şi de drop- 
tatea care wa veni, rofu- 


pe pf iar 0 Elea. ră 
d ata din urn m is ochi pentru achi. 


ionului 
mai puțin favorabil, întrucât sporul | iute te 
8 pomultie. a Umpetial, între anti] LO PENTR ri 


910 În mumele a 200 de avocați 
la git a, la a abia de 044 | români şi 90 ayocaţi germani. 
a rută iar dintre 100 unguri, și 29 nnoeată grata, 
70:97 Decanul Baroului Timisoara 





crestere al poporului român n lost 
de 195 la sidă. Dacă comparăm de 
pildă aocat procent eu procentul de 





zahin 











28 aveai maj pin d 















seta sant condițiile | pui Dr. ADRIAN BRUDEANU 
avorbile, care Lazi Decanul Barvului Avocalilnr 
dc vedere biologic, asiqu- ter că 
ră românismului o rapidă | 1, această telegramă d, Ge- 
ascensiune», 


neral Antonescu, a răspuns : 
Am primit adăue impresio- 
nat telegrama prin care cei 200 
de avocaţi români și 20 avocați 
imisoara, protes- 

mpotriva atrocităților să- 





SE 


Desființarea unui 
serviciu inutil 


Va facem cunoscut că, deoarere 
constatat, că serticiul înfiinţat 
lauaă vama Bururenti- Poşta, în 
n scopul de a se urmări 
și aceelera încasarea tuluror. debi- 
tnlur vamale, datorate de câtre c0- 

domiei- 











tează i 

vârșite împotriva românilar, 
Vă mulțumesc pentru 

sentimentele patriotice, do 








pe 
mul 49, 








care faceţi davarlă şi vă a- 
sigur de grija şi de lupta 
mea de fiecare clipă pen- 


merotanții și induntriagli 








citinti îm Buouregti, mu a dat rezul- | tes toți neamului nos- 
tatele dorite, a dispus desfiintarea | tu, 
tui. L GEN. ANTONESCU 


E E E E E 


CAMAŞILE VERZI LA PADOVA 


(Continnare din pag. La) 


întâi, sa văzut în ritmul desăvărsit și sobru al legionarilor români, 
au vumai tradiția vecbei ordini romane trăitoare în romătii, dar 
ball și seăpăcarea acela a dârzenlel dace neințeleasă de mulți iucă 
Apol pe frunțile acelea incruntale ea un cer iufurtauat, în ochi! 
aceia vii ca niste Nlăcări ale marilor râscoliri, in obrajii aceia supţi 
teruniţe si brigoane și eu tente acestea. in trupurile acelea Impresiunan! 
vinuroase ai voluiceşti, au citit toate muatăturile celui mai farha 
si mal ezunt război cu moartea. 

Pe care au birult-o. 

Au înțeles atunei italleii cu sulletul romanie neşiirbit, marea cbe 
mare a sângehmi peate veacuri născut din acelas unle viguros isvor. 

Au intrunit atunci — intro elină de minane — rautatea unei 
sell născută ea ani in urmă din prostia si abiurditatea unor misei ca 
robinu atunci poporul românesc. 

Aa înţeles într'an moment de minune si-au intrunit tut atunci zii 
rea, făplara adevăratului popor românest, Care era atela care defils 
prin tata lor și nu cel iufăţisat de diabolismele unei diplomații iud 
masonlee: 

La Padova va topit, in uăvala de căldură a salletelor celor du: 
popoare surori reiutătuite, sbiaa făarită de wregelila unei istorii 
slălto cârpăreste de niste misei si filfizoni mărunt 

La Padova, cei 149 de lezluuari romini fa frunle eu Fuyil Bu! 
Viciur Silnghi — Ieri bioit pribegi pe aceleaşi străzi romane u: 
munţi de dureri în inimi — au spulherat sufletul de amebize ni unei 
sell ce persista cu incăpăţănare snspentă și tără, 

Legiooarii — ca intotdeauna de alifel — au înoheint lezămiule 
cu veşnicin, pivau chemat marți lor ca să-l ajule n vieață și s=u 
gat lui Damntzeu, prin cântec, prin ordine, prin iniulă și pșlu s 

La Padova Sau regăsit iniria Imureslonantă imheățisare de + 
donă istorii. ia 
Istoria urmasilor Romei cu Istoria urmaatlor Sariuisutei 
ŞI înprouvă au Tăcot se pare cel mal mare lezătăut— 


istofor Da 









































fiunea germană si italiană, del= — 








vamutt 
nearat 
tul 
till, 
me, ni 
ton di 
santal 
ln oo 
+ Nam 
ului 
ntzari 
itur 





+ 








Va atragim o 

"ealimaeată în a- 

coastă 

uri peste 100 
de mată. 





anunțați Societății 


NOUA A 


Dacă 

VĂ 
MUTAȚI 
DE SFT. 
DUMITRU 






de Telefoane, 


DRESĂ 


cel mai fârziu până la 15 Octombrie 


Ninei îndeplinind aceasta, telefonul Dv. va îi mutat la 


Yimp. Experiența nogsită 


ns:a dovedit că toață lu. 


meo vine în preajma zilei de 25 Ogtombrie cu dorința 


de o iso instolo telefonuj'lo noul domici 
In vedere că, cei ce 


sării. Având 
asemenea condiţii, vor trebui să 





In ziua mu- 
etind instalarea în 


sulere, cu toată bună» 


vainja noastră, vă invităm a ne anunta novuo adresă 


până In ziua de 15 Octombrie. 


e 


SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE 





No. S823%44) 


Vânzare de lemne/DeoriuNEA PUNĂ BILE dk 


Panulu) bivericene ori. român al Bu 
eoviuei viude prin leitaţie — publică 
en oferte Vocis pi vigilute în ziua 
de 17 Octombrie 140 orele 10 a, m, 
Pontru vânzarea urmhfoatalor can- 
ităţi de tema de construcție și che. 
“xoatea ea. brad și sali şi amuner 
„7980 suo din louolu) ilvie Solon în. 
taci Votare ad 
Aa ame din. peolul vilele liţoşit fa 
două loturi, 





10050 me din oeolul silvle Vamu fu 
apte Loturi, 
1000 me din ocolul silvie - Pojorâta 





fu cinei dotur; 

7400 mio din ocolul ville Breaza în 
opt laturi: 

9460 me din ocolul silvia 
So patru loturi; 

11580 ine din ocolul silvie Vatra Dor 
mei În şase loturi; 

40 sie du ocolul 
drenilor în elaci loturi; 

W5 ma din ocolul Cârlibaba 
me loturi, 

Tot în 17 Oetombrie 194), orele 42 
n.n, me va fite licitație ou oferla 
Tnphise și iilate pentru vânzarea ur: 
mbtuarelor cantiţăţi de lemn de cous 
trucție şi Eherestea es. molid și brad 
eu folosirea fabrioilor de cherestea 
din pesalele allvice și anume; 

54090 me din Argel şi Moldoviţa ln 
fabrica. Moldoviţa, 

35570 mio din Frasiu, Stulpivani și 
Outta la fabrica Frustu, 

16,500 mic din Gura și Mâudlirea 


Homorului la rubrica Gura Homoru- 
m 

0.90% .me din Marginea În fabrica 
Snvnvăjai 

200 me din Putna lu fabrica Putna; 

35000 înc din Falciu şi Sitaja la 
fabrica Faleau. 

Cuatul d sarcini dnuilai sc poate 
vedea ln ndministrițiu  subemnată și 
An ccoulele vllvita suimenționa te, 

li sas vă aceste liciinţii vor ră 
„mâne fără razulint, ale vor fi tepe. 
suie (e ata) “condițiuni și la ace 
LI fa 


lacotveni. 


mlvie Daraa 


p- 





in 













în ziua de 23 Ootombrie | 
Fi 

"Alma nlstrația Fondului pi: 

LA org pă din Buco- 
„vina Vatra Doraci, 


TR 





1 MINISTERUL AFACERILOR 
INTERNE 


PUBLICAŢIE 


So aduce la cunoștință gunerală 
1940, 
porn ÎL. su vu ține n dona licitaţie 

ln 
ternlor diu b-dul Banu Madta No. 
9 peniru uprovitionarea urmâto- 


să în zina de 28 Octombrie 


publici i localul Ministerului 


vului ootubuntibil liehidu 

1, 150000 ze. covabuntibil lentă 
tipul BR, congelate la minun 18 0, 
2 150400 kur. combustibil  Mehid 
tipul (4. B, congelare ln minus 
n C, 

Necesur inciilzirei localurilor Lai 
upato de către acest Minister Di 
recținnoa Generali a Poliţiei Capi- 
tali eu cazarma Corpului de Gur- 
dioni, în. cursul anului 1940941, 

Licitatia se va ține în conforuni- 
tute cu disposițiunile art, B8-110 din 
looa contabilităţii publice, regula- 
wontului Oficiului Central do Lă- 
vitații şi varmelor pentru ținerea 
licitaţiilor, publicate în Monitorul 
Oticial No, 177 diu 1031 

Caatul de sarcini intarit pentru 
novsată licitaţie, ae poute vedea in 
orice zi Jucrătonre la Direoţiunea 
Contabilităţii ministerul Afaceri 


lor Interne, între orale 12—18%, 





NOMA A MONOPO- 
LURILOR REGATULUI RO- 
MANIE 


DIRECŢIA COMEROLALA 
SERVICIUL CUMPARARILOR 


PUBLICAŢIE 
Aunlâudase Moitaţin din 24 Au- 
gust 1940, publicată în Monitorul 


Oficiul No. 182 din B Anizunt 1940; 
wentru procurarea 4 


BO kr. combuntibil wpeelul, 


contoriu vaistului du sarcini O.B.N, 


tip BI 2—0%/1045, mocennr încăizirii 


palatului C.A, M, din Calou Vieto- 





riel No. 152 o nouă Jajinţie so va 
ține în uculuș loc şi In acacuţi oră 


în viuu de 81 Octombrie 1940 


Condiţinnile de admitere In licita: 
țiu, cole de furalzare şi condițiuni. 
1 de calitate, se pat vedea la Ser- 
viniul > Cumpărărilor, între orele 
1254, 





| RASPANDIŢI 


Buna Vestire 


AGERE 











BANCA «DIORIU, 
Soclntatoa Anonimă Română 


din Octombrie 1904 
CONVOCARE 

Domnii acționuri ni 
chiu S, A. E. din Bucureşti, se 





ră pentru ziua du ŞI 


str. Toninnt No: 89, Buouveşli, 


supra: 
1. Alagerea consiliului 


țiilor Pentru menținerea Bănoii Di- 


niel, autentificute sub No. 172 şi 


94 din atatutele Băncii Nationale. 

2 Autorizarea coonilinlui, a cen- 
milor mau numirea unei comisiuni 
de experți pentru verificarea mutu: 
Hionat a gontiunei Consiliului de 
Ad'ţio dela 9 lunuarie 1949, 

3, Pizaroa rotribuțianilor, 

Aotiuulle cu dovada vropriatăţii 
lor, procurilo și ori co fel de dele- 
ați! se vor depune În sodiul Băncii 
Până la 25 Ootoubrie 1940, orn 1e 
inalti 

Dacă în alun otrătă n 0 va 
intrani numărul cerut de Statut a- 
dunareu se va ține la 7 Nowmbrie 
1940, ora 16 în acolay local şi cu 
aceleaşi chestiuni lu ordinea de zi. 

Administrator, (4) Alexandru Gh. 
Tucă. 

Cauzori: (ss) Barbu Ion Dumitres- 
cu, (ss) Indestitrabil, 
ee cer 
Deschiderea înscrieri- 


lor la cursurile de 


limba Italiană 
Institutul de Cultură Iuliană n 
duce lu armoştință că Aa deschis 




















tuserlurile la cursurile anului ara 
dezale 1940-41 

Cursuriio, cari vor avea loc silnie 
duln orele 16 ln 21 vor cuprinde nu; 
Weronso Neyliuni de limbă pontru. 
începători, wunteu înaintați și de 
pertioţionarv, precum și lecţiani do 
valtură dedicute diferitelor materii 

Pentru Doamne vor fi înființate 
olane spedtale și iola orele II la 14 

Şi în acest an Guvernul Italian a. 
irimia în Românin numeroși pote: 
mori vari, în afară de cete cursuri, 





mubloate italienesti. 


Capitalul Soein! lol 30.000.000, înneri. 
Mi în registru Buncar wub No, Zi 


bincii Di- 

ns 
voacă in adunare, generală orilina- 
Dotomibriw 
1940, ora 16, la sediul Băneli Dichiu 


Adunarea vu discuta şi hotără, a | 
de admi: 
nistraţie şi a cenzorilor caro să du- 
că la ronlizareu urgentă a conyeu- 


onlu, iutervenite intre Dumitru Po- 
poscu şi Banca Naţionali a Rommă- 








178 din 12 Noeuibrie 1938 de srvi- 
siul Autentic B. N, R. conform art. 


vor țiua si serii re conferințe an] bijutariitar ea posedă. 


Incepând de Lumi, 
publicitate romerei 





cu Sediul în St. Săi 


















Fapte pentru 


Sunt, în vina otpomita n sui 
noustre, prea ipulte rule do faltitu. 
mat, prea multe răni da —tăăduli, 
îpren multe iripottiviri dn doborit, 
pentruca prin putaraa, cătun 
mini şi în apaţiul câtorva 
Hinelo panteu Beau să no i arălat 

Fără Să no fi împiedicat nimeni 
do teorii și forvaule fantubnse, fă; 
să și Ti angajat oimoni paul în In 
bivintul, dostrinelor, fără na se fi 
rucuta la legi, atu codespuud ju: 
croderli co li se ncordă, <A timp nu 
Ii 40 core să rezolve totul, sin pasit 
sireat pe târen si a intrat dela su: 
cout în inima lusrurilor, asizurăn- 
du'so, astfel, priza condiţie a anni 
inpeăvi 

Fără să 14 fost timp pantru wo 
pla cconomie, prin cur m va eur: 
lita, totuși, în curând un sistem a 
Woniio românesc fără si ne fi ami 
zit vu programe ce presupuu desi 
vernto, firii să fi fost întrebaţi iso, 
vetluenii ducă cate oriai vin aistun 
sau de sintima stă pornit ln fixnzea 
dirmetivelor şi a acordat atenția îu 
ordiuoa urguutei și a importanței 
taturor novoilor, Inându-se aproape 
iouto măsurile păntru sistomatiza- 
rea producțiuuli, orieanizarea de: 
fucerii, disciplinarea, conenzonției și 
juntoțea ropartiției, Astfel, movila 
tărmnului monstru uu format una 
din proocupările guvarunlui earo a 
botărit eri înființarea unui eredit 
utila țârăume. 

Fratele acesta al nostru, lin ma- 
na cărnin mâncăzii ou toţii gi care-și 
impleteste viata “din. ronunțări vi 
mizerie sub mona de ocară și uliu. 
ță, di oricui bucuria de a-l vodea 
rata la orioo puruntăi, dacă ai timp 
ati nuzi chezgaroa și Antlnt să-i în: 
eloizi movoile. 

Dupi măsurile de acum câtva 
timp privitoare la expuusluneu si 
ieltonirea creditelor prin vederea 
lasal scoutolui dela 3 jum, la vută 
In 4 In nută pe an, lar puniru ari: 



















































“şi Bul 


Șe aduca ln Guipâstizițu populaţina 
bulgare supusă, schimbului de po: 
puluțio: și căFo) urmouză us emigra! 
iu Bulgaria uribhtoarele, 

1, Edirou din țară cu lei 

Emigranții sut autorizați a eşi 
din tară cu o sumă de maximum 
2000 (două mii) lei de persoană în 
bilete ale Bânoii Naţionale a no- 
mâniei, aricare ar fi numărul cătă- 
toriilor inainte de plecarea defini: 
tivă, 

Orice rumă care va depăşi limita 
prevăzută mai sus precum vi orice 
cantitate da monetă metalică romui= 
measeă va pretul să fio depusă di 
Yect la vădiul ce! mai apropiat al 
Băncii Națlonilt a României, sau 
remis autorităhitor vamale. în ma= 
montil vărăelrit teritoriului romd- 
mese, Ai chinul simti veeipise du 
deputiera 

2 Monezi do nt ţi valute. 

Rmikranții Aunt oblizați mă de: 
Dună orice sumă În monetă de aur 
(cu oxevpția bijuteriilor în monate, 
nur) snu în Yalute, dolari USA cau 
Tranel elvetieni, cal mul trzju vă: 
mă în alun ce 25 Octombrie 1940, la 
sediul cal mal aroplat al Băncii 
Naţionale a României, cure le va = 
Ibera o chitanță de primire, 

Exirea din țară ou mouede aur 
sau Valul sale iuterzlaă sub pane: 
Munile prevăzute da legile in vi 
zonra 





3. Emlgrantil cau droptul de a 
meoala din fard biluteriile strici 
personala pribite cure și nulbelu 


confeoționate din mame de aur 
sai araint în “coudițiunilo urdtate 
mut sue , 

Posesori de. bijuterii vor trahut 
să prezinte >) tubeomisiuiiilor de 
xehml de popiilăție resnervtue — cet 
mai târzlu până ta 51 Ortambrie 
1040 — a declarație în dublu ase 
Pilar cara ta cuwrinde a desoriere u 








nunță parantasul pentru. alun 


aa 
14 0el. a. e, întreaga 


ală și de spectacole 
siarului CUVÂNTUL se va faca e a 


Legionară de Publicitate 
VESTE 


prin Agenția 
gi Presă 


TA BUNA“ 


rindar, 14. telel, d.87.63 


Cronica economică 
Onica economică 


lumea satelor 


Cultură Ja 3 juma, Ja sută, misura 
nouă da înființarea unui credit 4a- 
rănesc oftin deschide probleme spa- 
elalo, 
Dacă dtăderea acontului pontru a 
gricultură faţă de inilustrio a re- 
solut prin diforeitierea Iul na din 
wle inat importanta problema ala 
wi românesti ale cărei prin- 
ii cu privire le wmidiţ cer: 
1) dintribulrea Jai po nn loruian 
mai lung sau ai scurt dapa 
proauețiui, 

















2 dobândă mai atit sn ia 
“ă in raport cu nelace poate 
fiveure ramură de produativ 

4) un volum mai mare 
mie, după nevoile naţionale 

Apoi, îni arena sinui ere 
rlneăe: vlti. deschide pro 
antumului neon, Cozpei 
vordării creditelor diferitelor înlro: 
priudori industriule cari uu ua me 
voe de enpital da rulment, foate în 
adela tmp, ci Ia epoci diferite, fuce 
posibilă oxistonta unai cantități 0 
tale da capital mai mică decăt mu- 
mu cantităților maxime nâcosur “ie 
părei intreprinderi, poale face 
faţă nevoilor maxime ulo Tivoileci 
intreprinderi, Dar în agricultură 
fenomenal nn este la fel, Acolo pe 
ligă nevoia existenlii unui Iuaie 
tut special do finanțare, caro prime 
10 dela Institutul de uniunv, conudi- 
țiuni deosebi! corespunzând 
Wuturu nevoilor apeoiale ale aggri- 
vulturii, nevoilor mavi şi aproape 
tou! n mecla timp pentru toate 
luturile, me atrage at pra 
împortanțelur. problem 
din agricultara noastră, 


mi 
aport 






































Su urmarim miimurile ce 49 
lua pi sa înlosnim împlinirea lor, 
wonteu binele jiranulul montrn, ento; 
înă lasi denehta mufletul și uăaultă 
Sidul, oricui se nptonie tu ințole; 
lore da ar. 














1.0, 


E ee, 
Cum se va face schimbul 


de populaţie între România 


garia -- 


eomislunea rewpectivă, ca 1 rea 
fuit celui interatat spru a fi presa 


tul plecării. 


Bijuteriile medeclarate în teren 
uu vor putea fi exportate, 


PR aa rea ea 
DAND 


«AJUTORULUI LEGIO. 
NAR» 
DAȚI PENTRU NEAM 
Sil bee ilelert e acalolerej 


Pamiliu, Cazuui 
Jelena eului 








sii ai pinteni 





Nicolae Făgădaru 


nsnsiunt amigulosto în ziun ve Ș 
Docembrie 19958, intro hotarul co- 
munte Someşeni Apubiudu, dupb 
uu insphimântător 





Dumincă 18 Oetorabrie n, e, la hi 
serica română unită din niroua 
Polonă. 








Unul din exemplare, visat de sub 





tat autorităților rvamate Am omucuia 




























So dea la cunostinta publicului 
că Secretariatul General ul 
siuilor de Anebeta impreună cu 
Viuroul de reslmaţii şi davunţuri 
wa muta! în clădirea Seuatulni, îm. 
proună «u următoarele comisiu 
Comisia pentra controlul a 











erito 
fostilor Demnitari ni Satului; 





Cornisin pentrn revizuirea proee- 
velo vi sancţionarea magistratilor 
vinovaţi; 

Comisia pentru controlul fonduri 
lor Froniului Renasterii Naţlon 
Vartidul Națiunii și Servieiul Su 
oa); 

Comisia pentru controlul întreb 
Inţărel. fondurilor secrete ni ale or 
dimet publice, 

Restul comisiunilor uneţivi+ 

Comisia pentru Controlul și n 
mistraren Străjel ărei, în localul 
Sb Mării (Pasajul Imabtliar); 

Com; ru Controlu) fundu 
"or Intrebuințate went iuzesten: 
vea armntel, Ta Ministerul Apărării 
Naţionale; 

Comisia pentru controlul, acorda 

































murtiriia, îi ae] spin 
so | nici border. 





























































Foametea şi răzhoi ul asupra Ang 






Delu Secretariatul comisiu. 
nilor de anchetă 


vrilejul repe 








Comistunea specia) ru certe 
tare Puruiturilor de combustinil mi 
furniturilor de uaterial rulant pa 
uluniii 19 nai pi pentru tertelarea 
avizării sub toate formele 
imilor Consiliului de Adm ta 
si Direcțiunei generale (directori 
generali și dircetari) ni Regiei Aa 
tonome C.F.R în Palatul C.F.R 

cae 


Ora ostaşului la 
Radio 


Dumineaă 13 Oetonilrie 





INI 














a acele 


va trasnimite la porturile 
noastre: de fa 
4 


a, ta alaşului, au ur 





Ă. puogtana 
aulul; Te Cuvânt e 
n 





darui 


Mars, my 
IN. Const 





deptri din 





Lor romăn în 


vase stil de voebă cu ostașii: V, «Două 
[ateo adaplaranmuzicalil de Iau. Vas. 
seu după vernuri di (0, Geoguriuii, 











vel si îatrebuințărei devizelar de ră D > , 4 a e N îi . 

(re Hai Naţională a României, In Li on Dae A : 

Pawei In) Băueli| Alhambra: VI. sHorin, de Aron Co- 
Com ] ră Begimentulăi de -Junu, 
Cominia pentru gextiunea si admi. [Fundu lee 

mimiraren seeretariatului eral a! |Pedestei: Mars: VIII, al, 









l Regal, In Palatul Regal; 
inin pentru controlul condiții 
n care sau acordat copcesiuni 
je st prosneețianile ere și pe. 
tere. Ja Ministerul Economiei 
Naţionale; Sa 

„misi pentru trimiterea în iu: 















Ttiliţatea a 
contestată, 








rea inot clipe plăcute în îneorduta 


iuucă me cari ontații romi! o 





u cu tonță dragostea, spre erdre 





sarou Patriei, 


Deatemnenea, Hcopanl edutu 











dncatii n celor ce au comin delicte 


vei treboa iarăși subliniat 


Dă 


OFENSIVA LEGIONARA A REINNOIR| 


(Continrare 


vuunci, Dumnezeu îşi va revărie 
harul crealor, 

Viaţa omului: va. teal 
muncă. In acest chip nu Ya ră 
mâne străin de Dumnezeu, In a- 
cest chip, cel crelat a suseu zi, va 
fi în sluțhu Celui-de-Sus: Și n se- 
menilor. 


să fie 


. 

lasănătoşirea moravurilor — 
prin mijloace radicale «le usanare 
— va reda încrederen în unitatea 
colectivități. Ea va introduce 
frătia în dentale, Şi conyielu- 
itea în legeu lui Isus si în regu- 


Iele 








hotărite de omneni. 
. 





fandardul xi va fi astfel 
„donat, în noua aşezare, ca să 
împlinunscă nevoile tuturor — ce 
lor cari, prin muncă, au dreptul 














lux, ni 
mici Pimânzi, 


desculți, Nici m: 
Nici. palate, 


Nicio familie fară cămin. Nii- 
un cămin fară foc. Nicun [oc Tă- 
ră Pertură, 


» Pi 
IEEE E (REBRA | piructatismul O san paraliza- 


«din pag. l-a) 


dintre li Li 
colectivități 


torul legiiturilor 
si mgeziutnărtele 
va fi sfurimat 
Slujbasu vor trebui să răspun 
di nevoilor eclur ce vin lu 
iastituțiunălor Nu invers 






Ascensiune wetitelor 
sura, irutelar elite 
fatea de a participa activ 





Tensiva Legion 
Elitele nu se vor re 








să. totdeauna după 
titiuri, Nici după înnăltin 
turilor ce nu ocupat 


Flitele adevhrate nu saw 
îu lumea dispărută, la locur 
cati le-ar [i meritat. Desi | 
inf ai fost axizuratii. de cind Iu 
mea af 
locul corespunzător « 





prin aşezar 
altă) 


Ofensiva e 
în pliu mars 
După ce nule 
saltul? 
Cai neinerozălori le vor 
anclarnie, dacii nu le pă 
Bietul tor, 




















Octav Vorobchi 











GERE 
AA OMBRIE 1940 


MIA De E. GB ANEXAT 


Lozu 


mi aNpIVizaiLE 
& 50.000 1 200.000 


p 10.000 1000.00 


„000 A 


16.000 ă 
Sa 
20124 





4001600000 
3 200.000 
Li Ret zi 


1.900 000 





ş 
i 







Problema 
a iosi rezolvată 








refug 
în mod integral 





«BUNA VESTIRE» 


Lemne pentru po- 
pulația nevoiaşe 





iaților 

















7 i mei că lemnele pentru 
Toaic articolele populația novoiașă se vor 
distribui în 
de (ONSum vor îi supuse unui control |intritei (ze el Tec 
Ver Şi cticace măria Capitale anunţă că 
Hotârtrile consiliului de imi Ie aaa nila să Ya 
Lică 
coMuNICAT ae se, e miniştri Pai fugiti ma de 
La ÎI Ootembriu art. ia ținut ge: |ataee, dn pt e croite aa Putut| Sa aprobat corerta făcută Guver: | ee 
inj 24 ai de Cabinri = = “um  an| uului, toți copili acestor Bupul 
amet Dezna Gu, pt [1 mita inta i taia îs stea |Sărbăterirea tenorului 


toncacu. 
n Domnul Horta Sta; Viee-pra 
seal şi Cousilialal de Miniștri 
arătat că din cereetâritn Tăente ae| 3) Sa constat 
ra în județele Brasov, Sibiu si] telezeri mt piei 
Munbnara, ve constată că aeolo pro. |Elaţi din Caditati si locuiti 
Mean rehugiatilor n tota rezolvată | udetul Ialomita, Ia nat te 
integral, priu dispozitiuni Inate a 
tip de organele Jucate și pin na 
toral desinteresat și deratat ul po. 
wutaţiet. 
2) Domnul General Potroviceacu 
a arătat că din constatările făcută 
die d-sa me stabileste că Românii ex 
nizaţi din Tugaria mw fost încar 
Vimmiti în bane condițiuni, atăt in 
urma măsurilor lunic de autorități 
*Al si datorită buniivolnței si arljel 
wnpalației. Araduloi, 
Avdnd în vedore cd acestor expul 
za ni 








rel 
4 din 


ont re- nesc, în/rânt în năzuințela sale, prin 
vortizaţi. se reduc la atmple pai Domnul Ministra a! Jostiţiei, de » 





Huni_loeale fără însemnătate. 
4 Sa hotării 





mticolelor de mare consum. 


€i 
me reținut ln vana unpară A 


toti bonli pe cari și aveau 
107, Mânducli-re o chitauță, 
eheindu:se 


asupra 
sal în 
un procen verbal 
dtapre nceasta, sa hotărit 4u prin. 
cipiu; ca după ce me va face totaliz 
ea acestor mima, toți acesti expul. 
aaţi să fo derpăgubiti de Panca 
Naţională cu sumele ce li sau rițt- 
mul, rămânând ca Institutul nostru 


D. General Antonescu n primit | râri. P 
e emisiune să trateze dela Stat la | următoarea telegramă: 
Stai cu Ungaria, recuperarea aces. D-lui 


tor. sume. 


Se vor accelera formal 
tiţile de anulare a livrete- 
lor de depunere, pe care 
acești expulzați nu le-au 
putut aduce din teritoriile 
cedate Ungariei, pentru ca 
In felul acesta 


General lon Antonescu, 
Conducătorul Statului 
Român 

Bucureşti 
Moditând asupra iuteleptului rs. 
uns ce aţi dat serixoarel Prea Fe. 
rieitului Patriarh si asupra caldu- 
lui apel către atujitorii altarelor 
dim slavă lui Dumnezeu că a trimia 


















anularea  livrețelor 
sapulzaţilar, 





NIFON CRAIOVEANUL 
Mitropolitul Olteniei 
D. General Antonescu u răspuna 
prin următoarea telegramă: 


Inalt Prea Sfinţitul 
Mitropolit Nifon Craio- 
veanu al Olteniei 

Craiova 
Vă mulţumesc cu căldură patra 
cuvintele măgulitoare şi bunele w- 





» 
A i Peniru că Wau cerut lămuriri, ca 
| |privire la procurarea cărților didae- 
Ministeral Educaţiei Naţional 


preelzoază: 


Ze 
Infesfinele MA 


























Reglementarea rcpiariiar avocaţilor 
er 





talomița, 
care au fost cedate în tie. 


ul preturilor, și 


Ca, în vederea viitoarei enzm- 


a e ea Ea a > Cui 
Telegrama |.P.S.S. Mitropolitului 
Olteniei adresată d-lui general 
Antonescu 





” |Elevii creștini nu-şi pot procura 
manuale şi rechizite dela 
librării evreieşti 


manuale didaciiee și rechizite şeolare 
deeât dela Ubrăriile creştine, 


manuale librărijlor evreesti. 


daetice mu sal pot îneheia contracte 


tari 
anului şcolar carent, 


lon Corăscu 


Cunosentul arrist Ion Cordseu, 
terpret da muzică românească de 
A îndeni, apare ta începutul e. 
jpanii de conairueții de şosele, să se | Pretutindeni, apare e putul 
wtadieze omânonțit chestiunea ex. [Cortul au de aetivitate și în aceste 
ploatării carierelor de pintră. vremri triste, când sufletul romă- 


teritoriale, este la un greu 
acord eu Domnul Mivistra al Lu, |“topârtiri , m n 
ezăritor Publica și Comanfeaţiitor, | impas +i Tea de ea/mcara, ai 
Ya întocmi un Decret cu privire la | inditare sufletească. 


Ă Vom esculta din nou frumnasela 
sploataraa, și punerea hi Valoare | doi ale patului, pete arata 
nor bunuri lăsate în neluerare, 


susținut tăria și câraeterul în toate 
7. Sa aprobat Deeretul prezeatat | timpurile de restriște, de care into- 
de Domnul Mihai Antonescu, Mini-] ria s'a ingraniu. 
sirul Justiţiei, cu privire la regle. 


Un arup de nrtiati prieteni 
meatarta drepturilor avocaţilor c-| marazi de bucurii și suferind 
vre. 


Botărit să-l sărbătorească în seara. 
9) Domnul Generat Antonescu azitei de Duminecă 20 Octombrie, 
int directive cu carneler economie,| orele P seara, pentru 49 de ani de 
sari vor (1 publicate. aetivitate artistică, 48 do ani de for. 
midabile frământări, când eulleiu! 
ortistului își caută un făzaș în e 
voluășile tul, în. bine sau rău, fie 
mos și generos, ori demurajat. 
„Neabositul aritst a rămas la nota 
sa pniriaiteă, m fost atras în mad 
absolut de comorile meamului, le-a 
relevat și lea interpretat, Făcâu- 
du-lo tuturor eunocute, cu o dra- 
poate și un e iam de 
Umorul 4 cărnererizoază în mare 
mărtiră, caşi lirismul ce! mal dujor 
Artişti de seomă te scriitori, pur 
tători ai cuvântului  înălțător, vor 
Jitorilor altarului da concurmul la această sărbătorire, 
GENERRAL ANTONESCU ! puţin obietnultii 


Asistență populaţiei refugiată din 
Basarabia şi Bucovina 


7 COMUNICAT 
Retuglații absolut lipsiţi da inu 
brăcămminte, curi mu fdeut cereri 
pentru haine, se vor prezenta ca |C. 

E. F.; Marţi, dela ora 17.19 
oaraetele la Comisariatul Genetni|jațe 0. HE d Apa 
din B-dul Basirab Nr. 32 iza A: inițialele. M, Na Miercuri 


















































necrezut 





rimiţi din partea mea o novă 


încredințare n griiel pe care o port 
bisoricei noastre atrămoneşti și slue 















Luni dela ora 5—32 refugiații ai 
căror numa incepe eu nițialele A 
ei 5; Luni dela ora 17-19 inițialele 
0; Marţi dela ora 3—12 iniţialule 




















Clovie-, la secția Orneea Bogie, pen | dela oa 17—1% inițialele O. P; Joi 
tru a completa declarațiile, dela ora 9-19 iniţialela BR. 

Prezentarea na va înce în ordinea | dela ara J7-29 Po istada TIR. V. 
wrmbtoartai 





Prelungirea termenului 
pentru vizârea acțiunilor petrolifere 


D. general Ion Antonescu, condu- | Gh. Leo, ministrul economiei na 
cătorul statului român și praședin- | tionale, au sepinat decretul-lege prin 


i care termenul fixat prin art. 2 ul de 
tele consiliului de miniştri și d, dr. pini sfera va = balete 


0, art, unice ol decretului-lege Nr. 
2677 din 120 Auanal a. e. și art. unic 
al decretului-lege Nr. 3565 din 1 
Septembrie a. e. pentru depunerea 
achtumilor societăților petrolifere, în 
vederea vizării, se prelungeşte până 
în ziua de 12 Noemorie 1940 inclu- 
siv pentru posesorii de acțiuni alo 
societăților. „petrolifere, alai. în 
străinătate. 


Deia (5 Octombrie, 
pâinea va purta 
timbrul sec. 


Cu îacepare dela 15 Octomvriv, 
fiecare păine va plitta — marcată 














1) Elevii creștini nu pot cumpăra 


2) Editarile româneşti au pat vinde 


3) Autorii ereştini de mannale d. 








ea editurile evrceșii. Stocurile de[cu timbru sec, ți0 coajă — uuresa 
pări. solare, existente la aceste edi- | brutărioi tare a fabrică. In telul 
me pot destace numai în cursul ! acesta, phinea va pulea fi consu 


mată în întrowime, 












































































































































CUMPARAREA DE. 


In semnul acesta 3 avantajii 


Dacă 









asigură 3 avantajii: 


dple pate 


vreţi să cumpăraţi un aparat de radio 
'de calitate superioară, cu maximum de posi- 
peniru preţul ce-l oferiţi 
de mai sus, Vă fereşte de decepţii şi 






RADIO ESTE 





Fiecare aparut de radio, ales anume 
pentru export dintre numeroasele 
oparase ale indusiriei germane. 
poartă acest semn, drept garanție a 
calităţii sale superioare. 






„ observați 







= sf "CINE ASCULTĂ RADIO, ACELA ŞTIE TOT CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN LUMEA ÎNTREAGĂ. 


pentru D-voastra! 





E = 
i | pe 
. tare 
î int. 
Piaţa St. Anton Nr. 22 (Mala de Flori) ie 
£ Mm 
Fierărie, Articole de menaj, Sticlărie, Portelanuri, Olărie]  -. 
[| E. mn 
smălțuită, Borcane pentru conserve, Sobe de bucătărie] - 
Mobilă pentru bucătărie. rii 
- 
Str. Şepcari Nr. 31-34 art. de menaj. d. 
SUCURSALE | Şos. Mihai Bravu 10 (Obor) Magazin cu Mobile Fe: 
Depozit Şos. Pantelimon 22 oma 
pa 
Magazin mobile iei Alo 
- Mar 
TELEFOANE | Centrala 3-90-06 în. 
Fabrica  2-54-74 bv 
Depozit 2-4215 
tut 
INCALŢAMINTE şiscia  î 
sto, 
ELEGANTA îne 
soi 
CI 0 R A p | TOATEMARCILEşiCALITAȚILE tie 
E 4 : + ln 
pentru Domni, Doamne și Copii ulw 
. la 
PED: CURE salon special sub conducerea cunoscutului vile 
paza vo 
pedicurist d. ALEX. ARNAUTU n 
; 7 
REMAIAM CIORAPI in timpul cel mai scurt NE 
d 
Str. LIPSCANI No. 34 ve 
Cal. GRIVIȚEI No. 159 ri 
Ste, DOAMNEI No. 15 ti 
Fe: E = vro 
Desființarea cimitiru- Pepinierele D iului Herești pa 
lui epinierele Domeniului Heraş ni 
ui evreesc din strada 
s Poşta Budeşti — Jud, ltov n 
evastopol — Intreprindere curat Românească. Oleră pentru | m 
Cimitirul exreese din ntr, Sevas- sezonul de toamnă pomi roditor, decorativi, lu 
topo! Lăcta parte, contorm planului vițe de vie trandaliri. arbuşti de prima calitate. Lu 
de sistematizare, din zona verde a sd, 
Capitalei. d LA 
Comitetul de Iuera al planului de | e = pi 
sistematizare laând în studiu ches- CAMARADE LEGIONAR, L 
Manea acestui cimiti; şi-a dat avi- njutăți fratele lovit de prigoană. hi 
4, primar oo Vântu a apro- tr 
bat ca faceai > 18 esa mni mare Foto Carpaţi — Mihai Pilescu . 
să lie cos dia zoun ve ţ 
recul Îu zona specială pen redeschide atelierul fotografie în sir, Brezoianu Nr, 9 (după colţ), 
tru inatituțu pablico, iar o parta Pentru orice fel de lucrări, pentru orlee cumpărături, adreseasi-te r 
fim tei pre lutura do Vest a ci-| eu incredere, vei Îi cinstit servit. A 
mitirului să fie destinat pentra Aparate fotografice i, Imbarator pentru amatori și cinema. 7! 
trucţii, leton 4.204; Y 
INFORMAŢIUNI 
D.YV. 1 «hi Ministrul Munci | Toţi can avocați din provia:| Dina Vlădița Caralanase anunța 
Ați şi Oerlirilor Sociale, u [eie sunt rugaţi 'a iulocmai un tablou ca | pe această cale cununie Hutui său 
semnat eri ug deerel, priii care d-nii |mumele adresa și specialitatea ficeă- | Vasile cu D-ra Vieturia Jorpuleicu « 
d-ri. 1, Bazvan, | Claudiu Dan |ruin camarad avocat și a-l inainta [ce ta avea lue în ziua de 19 eri. o- [ 
| Mavrodin se uumese rmembri îu co- | Contenelo i Legionar», care fune- | rele 1140 la Biserica S]. Ie Gor k 
|isia administrativă pe termen e! ționcază în București, Sir. Roma Ne. din Bucureşti, p 
|ua an fn conformitate cu decretul |34, Elajul 1, telefon, 240.00 maraati tă riefenii ment pioni? 
lege pentra modificarea unor dis să ia parte. N > . 
noziliuni din deeretal lege eniru| DOCTORUL FAUL GOTCU Aa vor fi D-na şi Dl Petrica 
orzănizarea Ministerului — Şiinată a reluat contaltațiile e eri Nat e AR 
EA ai era iilor Sociale din 2 No Str. Romană pi Telefon 27531 Anal muls oa Ii a ae 
Și Dineetioneu Serminarulai Nifon Mi | Vitalie: pi 
Cercul profesorilor scewndari din | trovolitel din Bucuresti, anunţa că tudenji  Lormacişti suni convoca 
București conconcă pe colegele şi | festivitatea de deschidere a cursuri- | Miercuri. 16 Ostambtie a. e. ara 
caleuii din Copitală la consfăruirea lor va fi în ziua de 14 Octomvrie a. |seaza în adunare generală şi vur 1 
da asi, 14 car. Ora 6sara,. peniru| arad au. când Atât elavii căt și |prezevii în amliteateuli gal ar, < 
conituirea unei Cooperatite de co. profesorii trobua ni fie uipeeeați da [ITI Dezanat: : 
Memării comitetului și ai consiliu. | oală <a Dispărut, Luni "7 Octombrie! îsi 
du sunt finmbi să fie neapărat pre] tostilue voluntari din | Dlecână către scoală copilul Stiri: 
zenti aoea rotor voluntari, din| Castel, de 14 ami, Hinil/imbeieat în i 
“5 răshoiu, Desp, Buenrești, anunţă și | odata Menarini BM ml pa 
La iimnoziul mist din Bala dim | convoacă în acelasi tim pe vroprie- | tut, meari | 
aArioa jud. Turda, se mai loa în.| tarii: de loturi din «Catuteu! Volu Statură potrivită, ochi nlhusir 
serteri în toate clasele (1-1) pănă | tarilor» să so prezinte negroşit în | saten, tenul mat | 
ln 33 00. a. interesul r propriu, Duminică 13 Cine stie cecen despre el, toc = L, 
Taxa de înscriere este de ta e.| Octomvrle ne, orele 3 pm. la loen- | aunţa pe d-na Alexmudrinn Ve! E 
muti. Alic înlormalii se dau la cere. [a Cooperativei din Ce în Str. Prelungirea 12 Semtembri 
re dela direcțiweneu şeonlei, Nr. 4 | 
sta a a ÎI 
« 
i 
L 
ACUM, MAI UŞOARĂ! 
= L 
d 


1. Perfecţiune technică unică 

2. Cea mai mare coniravaloare pentru 
preţul plătit 

3. Formă elegantă, şi material de primă 
calitate 





















OTE fiii 





BUNA VESTIRE, 
























eu trecutul apâsător 
e pă spiritul tutte fără 


dravosie de oa- 
moni pi de meserie, 


€ă în viaa de 4 fmtru) Noermbrie joău 
viude pala 
de godiu 


Hmanaţi secția Î-n, a 
















































































































mpralață liiad vă. 

oa 3 pogoabe pe care se află 

moşiei: veoinătățile moșiei 
i Răsărit propri n lostă Obo- 
Hăzi Pr, Filip, Apus proprie. 
"tatea Husăneseu, MA drnasul ee des 
arte de delimitarea locuitorilor di. 
fariți, înr Nord cu delimitarea loc 
torilor Mărgăriteşti, con, 
casă de zid eu trei came 
cb tinichea, uu pătul de stacheţi upo 
perit eu tablă, capooitale cizea clnei 
vagoane, una magazie de blauă pe 
Mâlpi de beton acoperită cu tablă ca. 
pacitate cirea 15 vagoane și se ave. 


rom, Vostiri ajuns 
lui ân. Zinrul «Buna»! e», care a 
-ă Vie printre cele moi răspândite ziare româ- 
ei caci toată publicitatea numai prin agenția 
noasi 


în ioiul cauzei pozitia româ- 

n bea găzim totodată i pe linia n a de 

isp pentru cucerirea intorală a vie eoono- 
Hp gi «VESTEA BUNA» 

Agenţie de roclam 


ema si 
mublicitate 
Str. Sărindar Nr, 14. Tel. 8,97.08 








































































"CAL ur &, = E le cămacul la Răsărit proprieta- 
CAL spital 4000 0001400 00 elneşie cduacul propi re 
Inharatae  cosmietiev-tarmateutiea| VUTAJ ÎAăNaSE.,, | e: Doneseu, Apus proprieta 
rnudazaent  execpţlona. Ziar sub 


tea 1, Bondrescu și Ja Miază ZI cu șo- 
menva Comunală Mărgăriteşti. Caracal 
ni este aluat pe teritoriul — comunei 
Mărgăriteşti plasa Oltețul jud. Roma. 
Daţi. Licitaţia va începe pentru acest 
imobil, impreună cu moșia dela sutaa 
de Iei 430000, restusă cu 23 la suță, 
Prim Preatdinte, Iadescitrubil 
Şetul Portărellor, Inilesui 


Venten Dună. 


Azi la SCALA 





Spectacolul despre care 
tot Bucureştiul vorbeşte 


Cai peste 1000 upuatatori, cari nu 
aplaudat, frenetic premiera  Carâ- 
bugului «Curaj Tăuane» în fruntea 
mtajgiunol biouroştoue, Azi toată 
Jumiau vorbeșta “loayre upoptacolul 
murelui animator artistio C. Tâna- 
se, ca despre cea mai rauşită pro- 
ducție a dificilului gon al reviataL 
DO destbşururu fără egul do scligi- 
tone vosivine, o zislpă da fauteziu 
si bun gust, o paradă de melodii şi 
dlrăcesti «hat-uri» un apootacol cum, 

ai văiut po seanelo capi- 

































A d-a săptămână de susces 


L/ 
| MARIA ANDERGĂST:TAEO LIMGEN delle 


| secretarul 
- PABTICULAR 


Jurnal 












Azi la REGAL 


VE Muzica 
PUCCINI STRAUSS, 
s NN, SCHUBEAI 
ILZCTI, CHOPIN 
moi RecsA CAPMPE GALLO 


Azi matineu ora 9 din 











Panza 
MGM FAST SI VESELIE 
Azi matineu ora 9 dim, 





— Azi matioeu la ora 9 — 













Cu începere de AZI 12 Octombrie 


la Restaurantul (afe DERBY 


B-dul Elisabeta 2 (Cercul Militar) C, 


cântă JENNY BOERESCU şi MARIE AG 





Styenescu-Moruzi) 


NES cu Capela de Dame „DOI NA" 











teatrul „SAVOY: 
SI Compania „Căralitişt Dir, C€, Tănase] 


in fiecare seară la orele 9 
TRIUMFUL STAGIUNEI 


„CURAJ TANASE" 





“Telelon 3.595,03 Letita Brădescu 










































comuna Săliște 




















laiaşi. delegu 






bilă a. garnaţiei 
cendițianile de Ieitaji 
187 ,160.170 





Dacă nitaeni uu oferă maj mult, cei 
care a oferit pentru imobil ua 
mai urcat decât 


pr 
mă imediat garanji 
procentului 





tatre, 
taria 


de 





sirigure _uferi 





die. ot, 


Judecător, (ss) Pavelesea 


1 5. pt conf, (sa) Duma p, Împ, 

























PROGRAMUL VIITOR. Ş 
= >> 





ale imobilele 
n elrcuma: 
meripțin Judeătoriai rnrale Sălişte și 
anime asupi 





+ dn paragraful a leg. LX 
131 sau să predea a 


ehitanța constat depunerea Jude 


si 


prelului 

de strigare, In acelaşi parte provea- 

tuală a. prejul 

Wpatagratul XLI 1308), 
Săliţie, ln N Avgnit 1940, 

1. Dama a 


. 


să 


care 


a 
ta 
ln 


Mâine se dispută la 


Model o reuniune 
organizată de Box- 








Finala cupei „Cămă.- 
răşescu” începe 
astăzi pe 


Finala cupei 





«Cămhrăgescus 
intălasac urupările Wucar 





teno TOR și Politecbnica so dispută 
astazi și mâina po terenul TOR dy- 
pă urwmâtoral prograta, 


BAMBATA 


ORA M40: Ruruu (P) — Sehmidt 


> R, 





13 ct. 1840 
Stareie ti: techniealne de 
eee T AIF UN =: ate det Bot. nt m 
mpi amețiioe și, halucinant m: Atlanta Strmaite navă, pe Ar 
pui ppt ră Inamu sețe americană prez 3 time pa: N CLM UFA 
gr. încep la ere ri: Ale san 
Nea a. ape Na. STA din 4 Noerabrie 1000 JUDECĂTORIA SAIT ret teeat e ption seeing e 
Canvaratune SBCŢIA €. Fi Pee 
. . . a. THIBUSĂLUL JUD. ROMANAȚI Na. 7541940 ei, 
Fi SECŢIA La 
i | Extract din publionțiunea 
i Extras de licitație 
Nu există în ade dub_ romiâ- dupe atiptui de vânzare Ticuţă de 
mese fecăt că ea ea up inoire a intreprinde: Ne, 0000, 1 Daiemhrte 100 SA 
ui și rau, trecut Se publică spre generală cunoștință - 


„GAZETA SPORTURILOR“ 








porilabel. urmărite A SR iului 2 
Ul te parte din imobilele cupri Si scrisă i, i 
mn meat Carele [Ii a i at St manat, GAZETA EGP Uri oh dpi ra 
tra: eapăgubirea ai a. Gene AT y ne săi 
Nomână Suc, Craiova din Craiova, de [A-FI: î. Na, top. dobi, pen, „669, eu | Mdima, începând dela ora 1, se va E de ana Posare a sportului in rosturi 
mada de 100. gari prețul de virigate de 30000 lei pentru [desfășura în sala cinematograful informată şi scrisă ou norv și au 
ln 7 Aprille t4, În ara iomarea ana de e n cap | Moat a raita dee orommtntă | SPORTURILOR umar în carti a lonte a AZăTA 
mu 50 ln mută. miau» atei îl ec, e gruparea Hoz-Epart, in potr-a . 
COMERCIANȚI, INDUSTRIAŞI 1 uprina în ratele plăti Licitaţia se va ținea fo ziua de 12] Progrumul întâlnirilor — amioala Cerţi-o cu insistenţă chiar i e ac E 
te jatari seona: Plua taxele de p-|Moeembrie 1940 ora 3 pa. ta localal ate următorul; nu esto în vânzare, L-arca ne că 
ce arii ei pere iieră ps plecare xcoutara, oa are a primi în baza o0. seat si Judeoltorin rurala Săliște Pose pe tacă - Li 
româneşii a just iei tolui de văuzare n [| Ai PIE. alora 2 
me, prenă și cap Cr ctre ea capi pol ca ie Imobilele ca vor fi Ieliate mu pot | Florea Tucă — A. Martun. [i 
Este o agenţie L Luta a să mată de oreâli ta cont cureui garan, [i vândute pa un preț mal mile de 4 Crist, Teodoreseu - C, Parelavou, Vers] d [!] 
ia Ne Bitu în sluji rr ri j =] tnt prin eaxiuna sutenijticat ln No, [Parte din pretul de ptripare. Aaș: pr aril) terta 
metil, mei îDeaivab de Tel, Dolj secţia 3-a, tn. gigi reragă ti-a paletei A itorsaletl în strlnătate, o Mili desigur și dumnsavonstră, mbortul cata 
Ca vestitoare a comerțului nou, xVastoa- vestit eu forgăla eanoutorle, Daia aie RUA Anii i 7 apte ANTRENAMENT. | Veteori un ohiset de aiuala Se tree au mecla it te Tosrle 
Eună» se pune în serviciul comeroianţi- pri teal Ea Aboca nereguli Irene ra Pad. ciuma de faebltate și cual sportiv. Ia Viilateca tamaati i: 
lor Fel industriașilor re ARI și toată publiel- ial atv la: 1 i: ohteali [stea a eaulin socotite după e incălelnă și cel do matei, trai 
moradii [ere eo! pd LA Veţi pogoane taren arabil din are 10 po- pentr 





e profesor a fost 
1 untvereltăţii In care acum pi 

L earte, dar ulei nu 
cert intăptatiă inte 


sportiv. ui 
Meața nu inseamnă 
Această minune, ni 








dreptul să refuzăm insă ocolurile cari me | 
1a | adevăratelor întelenari despre aport upiveii 
09 | Ineultate! 
Vuui aud 
ulei necea di 





4 ramâu uu 4 se dărae nlei posibilitatea de 


a face sport 





când 
Nu lipsea ni 
rea couducături 





pul, dar și inele; 


lor, teeace să recuncașiem a miulţ 





n mal frist. Iarna 'al sală, prea 

CCR, vara si toamna echipamente și can 1, vata e vacanţă Terliie i, 

| ORA Iu: Botes (P) — MI, Vizi: universitățile neat arena ente nul. Ata Na 
mu (EU ş 





ru € 


vu «i 





ionul «de footbail- a ajun îze ziloțo 


Moustre să fie el iai mare olab 


sparti 
ln 


iubilov. d. Jaginer Ion Matak pre. 
sediutele mociaţii impreună cu ve 


mitut 
hotăr 
mita 


în zilele de 2627 Octombrie » inare 
vorbura sportivă ln care vor 
Parte membrii tuturor coțianil; 


partii 


Va fi cea mai importantă demon 
sportivă a unei grupări po. 


vtraj 


ORA 100, Rurui 
Schmidt, Vananei 
ORA 14.30: Ruraa (P) — ML. Via. 





DUMINICA 
Lotea (P.) 
u (LCR), 


TOR. 


ORA 16%; Botez (P) — Schmidt 
(CB: 
Vitorul Dacia împli- 

neşte 15 ani de 


existență 


Asociuţiauca sportiva și cultaru 
a VIFORUL DACIA Implineşte zi. | 
Iele acestea 15 ani da u 
Poruită în lună Octombrie 





Trup do tineri, care —praatie 





iv umatari din țară, 


velorea comemorării — acest 








Hindeă la noi un truu 
credinţe + 


pesta graniţi, 
ingronpă en alai nădejăl și 





esti 

A toni pren urit cosmarul, ca să uu te în. 
bucuros: — Acum va îl alitel. Vom clndi țară nouă, vom birui! 
relul tru va îl buu și la carte si la or 

Biruința miscarii leztonare a rein nțat centrele sudenţesti, Prilej 
Terleit pentru disputarea matchurilor studențesti în Întreaga țară. Le. 
Klunea e alături de tinerețea triumtătoare in sport și destin eroic, a 
Viormaniei și Halici. De aci perspective noi, cari ma trebui, lanorate, 

Universitatea pvate cre, Printe'o pildui 
si prin relațiile internațJonale, 
nu numa! inlentele cari culeg vietori 
mânese atăt de 
de mi 
luerarilor. 





fericit ln nehi 























elezrame și provel 
nălțăud pe catarg tricolorul ro- 


auelor străine, el şi conducătorii 
ereseuți în mpiritul vremii uoi sin cumpănită judecare a 








uțin cunoscut adi 








Sporiul prin Mudenţime pante și treb 
o indeletnjeire anrecare, un joc pentru oam 





să devină iai mult decit 
EL trebue să 
luptă, 








u Sunt sirtuți pe carl anume Inși, fă 
au iransiormat iu: wxtese, brutalitate, 
studentului mu va mai peri 
ri, sportul va redeveni națivnnl. 
sila câte plenipotențe. 
Să nu so uite că dela ata 
Yin facultate, sportul rom 


roat pe uu stadion sportiv, le 
iudividuntinm. absurd. Cultura 
aemonea deiormari. Donseueni prlu 
SI ne sie sportul penie vonta cât ua 









ui 





nțime și dela noua organizare sportivă 





ese aptenplă vieață noaă pe care un irecuț 


ul pe cate îl conduce, au lant | pliv de păcate o imploră. 
irca să eomumoroze apest ove- SI legtunea, satul legionar nu I-o poale reluzat. 
nt gi să facă să se doslăyoaru 





ve, 


wânesti în Capitală, 
Sa vor produce; 


LA 

Atlei 
ket bul 
footbul 


marsul, oinu, popicile, rughyul. te 


misul, 


LA 








lau 


La Sucureşti, Sibiu, Braşov, 
Ploeşti și Timişoara se dispută 
mâine triathionui juniorilor 


detivitalcu atletică aa 


















reia mâlne | prize între tinerii atleți, ttbul 

BAŢI: când în principalele centra roma. |camplon a celor trei probe (1 

Himinul, arosscountrbul, — baș- [negii se dispută triathlonul juntari-| greutate și tengine) Vi plebei 
cleliwnnl, - eiolo-ezoaaul, [tor dotat cu ptacherele «ing. Pilittis, fiind un puterute. smulet 

Iul: gimoustica, “linadballal, |. da București, pe stadionul ANEP| La Hucuresti programul sl cărut 





tenisul do masă, velleyballai 


Atletismul, tenisul, toniaul de ma- 
, volloyballul. 


€——— 





In endrul diviziei naţionale A se 
dispută mâine în provinale 


rele mi 


ivizia naţională A. 


în ţară 


mteharlt 


La Cralova: FC Cralova — Veaas, 
La Brăjla: FC Brăila — Ripeusia 
La Reiiţa: UDI — Gloria (Arad), 
La Brad; îMiea — Sp. Stodeajese, 


iii e in 
Un răsfâțat al pu- 


ine nul ştie po „Grecu: ? Dacă 


blicului 


Vreji nări cerontați celebritatea în- 


trohu 
dacă 
molaa, 
Inide. 


Dn 





do el și copiii do 
au var şti cino n fost Za: 
toți însă atiu eine e Nico: 


drgul miraiatolul, astorul 


răafătai al publicului dovedeşte că 
nu oxintă roluri mici ei numai, cum 





M. Ni 


văzlva Iuucovosau: actori 


icolnida e de văzut po ecuna 


teatrului Alhambra în fieara seară 


Jar ui 





și anăine şi în matinouri. 


următoa- 


peoală, 





ta Braşov, po aladionul A5HB, in 
Sibiu pe ONEP, la Plocati, pe stadi 
onul Municipiului şi la 7 imiyoara, 
pu arena kleetrica, vor fi lu 





început esta fixat pentru ora o, 
Va fi completat cu un triatlon fe 


mrnin, couot 


L 





faca mult mal intera- 








umtă veumhumea. 





Unde mergem? 


F. C. Rapid - Gloria C.F.R. și 
Unirea Iricolo: - F. C. Ploeşii 
două matchuri la îel 

de interesante 


La coneurență,. Expresia obișnuilă de 
în enzurile când nu se pot cupla mat 
ehurile incepe să elecule cu iusisten. 
J8 mi să pună probleme, Uude mer 
gem mâine? In Obor? la Giulegti? 
Uneori răspunsul este uţor găsit, 
dot fiind că un mateb lul inte: 
resează mal tault. 
Situaţia este pentru  matehurile de 
mâine, mai ditleilă, căci amândouă 
suut interesante ja lelul lor şi ulei 
anul nu prumite mai mult ca celă 
lait 
FC RAPID — GLORIA CF 

Ia Giuleyii, la ura 1645, incepe imat- 
ehul cu Venus a fost un simplu aci 

După ețecul acașiepiat pa sare 
suferi! Duminnaa trecută echiya le. 
roviară are uevoe de o reabilitare, 
Publicul vu așteaptă și desigur au 





Ava cel puțin 
rilor și conducâte 
văzul dacă FC Pla 
acord 








e părerea Jueăto- 
e. RI 
A este 


nâne 4 
TI) 





d 





CARNET 


INTREBAT DE NOL dacă este a 


d-sa niar 








devăral meonul după cure 
Hi român arian, d di/red 
ma vizitat la redacţie 


Puloa 










do 
vi ne-a 





vrdit cu acte 
veneraliuni ta | 
peiitre aacendenii « 

Ludm act cu pl 
main satia/doția că sconul n'a 
decât avon 









i me expri. 
Vot 














[i fopolat. Mapid m dovedit In autte- | UNIVERSITATEA a fost promra- 
matăenţ că este în formă şi că mat: [mată în divizia națională A, adică a 
chul Au Veni a fost ua jungla scai [cole unde îi exe local. Eahipa “pur 
reut. aţă dece privim seeptia marte [românească din Cluj se reinliințea 






Gloriei CEIL caro nu poate fi oru- 
fată decât de ua siogur cousideraat, 
acela de « (i sucursala Rapidului, 

UNIREA TRICOLOR — WC PLOEŞTI 


la Sibiu, 
rile în care u 
Deeltin comitatului federal ne bi 








cură și pe uoi ca și pe toli sportivii 








Unirea joacă pentru prima oară [oare cu; lupta ce a dat-o aaa 
În Obor ju toamaa acestui mu, Supor- [grupare peniru ridicarea oara 
teii an cerut-o şi da a reluzal cu- [roiânese ja mediul iutuctat dia ui 
plajul pentru acest conslderent. Înteadevăr în timp es (nato ec 





pele divintunure se serveau de jucă 
tori malnaritari, 
mijlocul Ardea 
par românească, 
lată dece buotărirea 
doral ne bucură 


Caz va îi matehult 

Unirea sate în lormă bună, lu eta- 
pa trecută a câșigat in deplasare 
dezi avea deteejlani iu fortnajie 

Acasă, intârită prim relntrarea lui 
NMibăileaca şi Doteanu, au puațe pler- 


Valveraltatea, 





lui a avut a « 





comitetulut: fe 


„ 




































trobuesc curățate radical cu tablete 
Helmitol. Tabletele Helmitol înlesnese 
eliminarea subrtanțelor vătămătoare 
ce u edunat 





în organitm, 


HELMITOL 
3// 


piere 
moi shop 7 





Motoare de Benzină 


„DK W“ 


dela 1,8 — 28 C.P, 


precum 
Grupuri Electrogene, Moto-Pompe 
Moto-Comoresoare, etc. 


Vinde din Depozit Reprezentanţa Generală 


1.R.M.E. — ING, GEORGE G. POPOVICI 


Bucureşti II — Str. Pictor Mirca 1 Teleton 4.5439 
Apenţia Braşov: ROBERT ZECHNER, — Str, Regele Carol, 26 


Sibiu: HERMANN SCHLOSSER. — Str, Regele Carol, 13 








„Opera de romanizare 
în întreprinderile particulare 
Rolul comisarilor 


Guvernul 
upbatori di e 
întreprindere. particulară, 
put de a iulncui personalul exreesi 
ei a verifica îutroaga gestiune pen 
tru a vo putu da sama ce au. tă 
cut aceste intreprinderi în. ollimii 
ni 

Măsura osle foarta bună gi spe 
vân cd în Gurând vom vodra 708 
ele mesei noțiuni. de purifienre: 


a JodnismolaL A sesit vremea 
nd muacitorul și tuneţionarul ro- 
lin va trebui mă flo tratat ome- 
neşte, nu cum a fost până acum. 
Prolitorii norusinati cari ani de- 
arândul au jeomănit pe b 
eltor nu si Cam oare scama că 
sit vremea când trebuie nă-si strân 























Tr vatlustriilă fareatiura imde | Jidanul Şari dela «Dacia» Bau 
la “stiti. mat jiiani, comm as fi ca |a.nii Puvloviel şi Diver dela «Mol 





u «Foresta Românii 
i oriât ar înceron 44 Scapa 
lata de ucest odhirol, desi- 
mu vă Teuţi- 
nisaxii numiţi pentru români 
zare au una din cele mai imporiaa 
1e misiuni şi anume de a înlocui pa 
jidaui cu meet rumâni cari au Vup- 
tat și mp saferit pentru imbânda în 
ionarăi 
Prigoana iudaismului 

Tinip de 20 de sani funcţionarul si 

muneltoru| român a suferit prizoa- 


ova» se Taşeală amarnic cânderri 
că au găsit cozi de topor şi locrând | 
sub scutul lor vor scăpa atât de a: 
şor, iar aeci stugoi din slujba tn: 
daismului vor vodeu că tot trecea 
tnl trebue 

Anumiți doviţi 
caută să saboteze acțiunea 
guvernului şi să îngreune- 
ze românizarea intreprin 
derilor comercial 

Una din cole mai mari societăţi 
forestiere a refuzat să primească 
inspertorul de contra! mamit de ga- 
veru, Pâna la arma desigur că gu 
vornul va sti să aplica sanctiuni 
| ruvenite condueiitorilor acestei | 
treprinideri. 

După «ta 
mu să fie obraznici, 

Noi asteptăm cu răbdare i 
țoată înerederea că în ti 
























rudele şi camasi 


Annul lo 1 an ol pi vede jidanii con'i 

















Poate fi vorba de sabotaj? 


- nu putea inlocui iidanil. 





mal seurt vem 11 la Jocurile nonstre 
si vom mrăta că vuntem pregătiți 
pentru n putea conduce orice intre 
rindere pi „rlee comert, 

mom messt ueru pentrucă 





la Casa Corpului 
Didactic 


Durveţiunea generală a Casei de E 
conomie, Credit si Ajutur a Casei Cor 
Didartie anunță pe membrii 
> Cotninia Intorimvă n Casei 








n hol 
roclumațiuai pentru orine chestiuni 
he legălară cu netivitutea Casei, 
«are vn funeţiona cu jncepre dela 
1 Octombrie a. e, la d, consilier al 
protesor 

jud, Îveitar în piața Valter Marăci 
menu Na. 4, Bheturosti 





maia migalosto la 21 Sept, 19th, pour 
Vru crodlbița Imi ten drenplă. în | Casei Rudu Meitani, 


sot, Dobrowiul din Deal, 
Canale. 
Tot udata, e aiință reinhumn 


oa riuniisițelor păminteali, cure a 





vu daca 14 url. dn cab 
Dobramleul dlin Del. dud, Cow | Qxupul Studenlese Jazionar ai 
stana, Fac. de Agronomio, din Bus. amun- 


d ja că Duminică 15 Dat. a, e: Ya w 
DN | oc în e: Mievuneati Mari. 
pinan Pierbiaţi, jud. Tifoy, parasita 
Lozlunarii di Cetatea Albă roagă [aul penru pomenirea snfintalui iu 
eamacsăli și peluteuli sa ia parte la [hitului lor camarud și coleg 
parartanul dv uu ap ea so wa uficia|  POpescu Florian 
In Bivarina Preonneţii Veni, Duc 
majoviă An Ostumiurie, ora 11 a a] uola miseloate în ziua de & UL. 199% 


punteu odiuna autletelor camarazi 


lor căzuţi ln datorie lu data, de 32 
Septembrie 1909, 
pana] amalia, şi camaneaii anaztă e 
il de 1 an gi 8 luni al veni 








Români, 
PRODUSELE LA 


Pudra, Roșu de Buze 
Carl întrec lu calitate tot ce 


Aceste produse nu sau găsit 


şi ştiinţa cosmetică. 


BUNA vEsTInE 


RORATORULUI 


şi Bujorii SIMBOL 


s'a produs până azi în arta 


NICIODATA DE VÂNZARE 


ŞI NICI NU SE GĂSESC, decât la magazinele ROMANEŞTI 
şi CREŞTINE. 
Laboratorul SIMBOL, Str. ii Febraarte 21, Bucareşii. — Telel, 324.9 





ROM 
cumpăraţi din magazinele r o m âneşti 
CAMAŞI LEGIONARE 


„NE Y“ 





VICTOI 
UL 


DUMITRU BOI 
MULTUMITA CO) 
















| 


pur şi d 


Conform hatăririlor. Ministerului 
Coordonării și Marelui Stat Major 
Econoi rețurile de vănzaten 








EA bagalcle şi să plece dintre nolt 
Să mn creată jidanul Sipoş dela 
Foresta Romină că dacă are în 
fruntea Consiliului de alministra 
ție români jidoviti va patea sabota 
ca guvernului și va putea 
sn slujhi De acei 308 de di- 
dnni ee-t aro In sezastă uociolate 


mat găsesc multi nnlvi cari ered că 


Mentalitatea aceasta inspirată 
din eluburil: testelor partide poll: 
tee, va dispare odată cu româniza- 
rea întreprinderilor si comertului, 


Radu Popa 


Este pâine 








DAT, 


EA 114. TEL 35144, 
VINDEM CU 1 LEI DE 
LE SIMILARE. 





Nouile prețuri ale spirtului rafinat, 


enaturai 


«pirtului rafinat tur gi denatarati 
vândut din fabriel, cu începere din 
ziun de 9 Dotomobrie 1940, au fost 
mujorate după euin urztază 

), — Spirt rafinat, pentru lehour 
roza și vinuri lisoromno dela 14 la 
16 lei er. dal 
2 — Spirt denaturat, pontru pae- 
tumarii, ape de gură, frocţii (Franta 
brandwvin, Odol, Carmel, ata) dela 
i Iei In 14 lei gr. dal. 

3, — Spirt rafinat, penira _pre- 
pararen emențelor promatica dela 14 

i ln 16 let ur, dal 

— Spizt denațorat, pontru pre- 
parazea osenţeloi! aromațice și di: 
foritelar etheruris în afară de el 
sultarie dela 1218i la 14 lei gr. dal 
5. — Spirt bruţ de de deunturate 
Joi 80 (opt acot) ditrul. 

Penten spirtul rafinat și denata- 
ra. co mo Hsreasă Jantituţiilor si 
Sitalolor de Stat, Laboratoarelor 
si Spitalelor iculare. — pentru 


spirtul dei 
zarea gal dig i Sl ce so 
livreaza Pal Pirul 


Armatei, preturile de vânzare” na 
an tnajorat, rămănând tot cele 
ce au fost stabilite la 14 August 
1940 şi eomuriieate Dee. cu ord. nos- 
tru circular Nr. 94904 din 19 Av- 
iat 194 


sulicientă 
































O desminţire a Preşedinţiei Consiliului 
de Miniştri 


Unele ziare străine au 
răspândit ştirea fantezistă 
că populația România 
a început să simtă 
păinei şi că în fața brută 











Repunerea în circuia- 
ție a tramvaiului Nr. 6 


lor cetățenilor, 
în chreulaţie u 


n urma plânge 
pentru repunerea 





e | tramvaialai ur. 6, Primârin Munioi 
i | | piului Bucu 
Birou de reciamajiun ucori cu S. 7. B. un nou traseu al 


osti n Atailit, de comun 





acestei linii, ale cărui Imerări var 
incape în ourând ţi vor îvcue dela 
nă da Ministerul 
Apărării Nationale, ficând mena 
nic po ste, Luturană şi general Bu 
dişteanu, en Întoarvcrea prin siră- 
alle Th. Aman, genera Doua, Luigi 








lanu 


Până ln termivarea ubestui 





nou 
sa va reda vireulației, in ad 
etuala linie dublă m ură 

valului 6 


Pi 
Cameră Sindicală a 
Agenţilor Oficiali de 
pe lângă Bursa de 


Efecte, Acţiuni şi 


Schimb din Bucureşti 


Vusmătorii foşti agenti oficiali de 
sebisib și efecta de pe lnigă Dursa- 
Bucuresti, fiiud zevocaţi, pe data 
de 5 Octombrie a e. 

achite Sariră, Inuci  Poeguver, 
L Cociu Hakonasy, Sebnstiau Wesb: 
alor şi Sigmund Schumauu. 

Se aduce lu cunostiuln tuturor n: 
celora dati au de primit baui av 
valori, zeaultate din oparațiuni de 
buraă (eampărări sau văuări de 
valori mobiliare) pii-și preziutu se 
serile lor, lasoţilo de toate aotele 
jantiticativa, Camerei Siudicale a 
Amonţilor oficiali de schimb Ste. 
Burnai Nr. 4, cel mni târziu în ter 








|destei fugtiiuțări în Monitorul Dfi- 
io paee că orice reelnina- 


“i 





man de 15 alle dala data aparitiei a- | 


rilor. se observă şiruri de 
oameni, cari să 
cumpere câte o pâine. 

Afirmația fiind o pură 
invenţie, se dă cca mai ca- 
|tegorică desminții 
S7agiusă dia 4 Noembrie 1940 
Convetiiune 

TRIBUNALUL JUD, ROMANAȚI 

SECŢIA L-a 
Extras 
dupe atiptul de vânzare 
X 15, 3 Octombrie 1 

Se pablioă spre aoaerală ousoptință 
că în ziua de 4 ipaira) Noembrie 1940 
orele B a. m, se va vinde prin Malta. 
ţie publică în pale-ule sediaţă a Trib, 
Romanați: secția Fm, averea imobilă 
Maria N. Voiculescu, 
proprietar şi avocal din Caracal, pea- 
tru despăgubirea red. Banca Gese- 
rală Ramână Sucormala Craiova, de 
muma de lei 6? 5Qice reprezintă ercan- 
ja redusă ou 50 la mută pe data de? 
Aprilie 4954 conlorm. legti 
noi din 7 Aprilie 1994 și care 
este: Un teren loc de casă sitaat 








1 debitorului 








în 
orasul Caracal stradă Hegule, Caral 1 
No, 3, pe care se allă una casă mare 
de zid cărămidă cobsiruelie masivă 
lea beton armat compusă din parter 
eu 14 camere 





pilate în ulei şi parte din cl 
de teracotă. Clădirea este otă 
cu instalație de apă, bae și canal pre- 
cam și elecirică şi este acoperită cu 
tablă de fier, Ca dependințe se all 
una magazie de zid acoperită cu tablă 
prevăzută ca doua compartimente jo 
vi deuă sus, dovă ptoane de leul 
acoperite cu tablă, a trei compartimen 
te fiecare, n chioșc de stacheţi bi 
aă servind pentru vară, 

cu roată și lanţ. Co vecinMiţi: le 
sărit proprietatea Wăncii Romanaji, 
Apus cu proprietatea St. Borceseu, 
MZ Bulev, Părâului, iar Nord eo sir 
Regele Carol 1, Cartea este pavată 
eu piatră. Partea dela Răsărit şi Nori 
Ma co gară de fier și 
situată în Caracal strada Repele 
Carol 1 Na. 3, plase Ovolul Județul 
Momanaţi. licitaţia va fucepe patru 
laaeat imobil dela suma de Iei 480,00, 
medusă cu 25 la suis. 

Prim Preşedinte, Indesclirabi! 























MATASURI, PANZARIE, MANUFACTURA 


CONFECŢIUNI, TRICOTAJE 
GALANTERIE, INCALȚAMINTE 


SIMBOL | MATERIAL şi UNIFORME LEGIONARE 


Sant singurele produse curat și demonstrativ românești 
întrebuința 


Pasta de dinți SIMBOL şi SANATOL 


Engros şi detail 
Preţuri eftine şi fixe 








DE CAP şi ORICE NEVRALGII | O =: 


Pa Ta 


Intr 
7) 
ee 





Bine râi 
bi 





dispusi 



































4 în imp 





conrlnrh 

în Ha 
suhar 

eului 


ratie, 
suaţ ln 
vlența, a 





m 


GHEORGHE FUNDANESCU := 
CRUCEA ALBA ac 

Str. Carol 66 Bucureşti, — Teleton 3.05,29-3.05.26 Î : 
NEVRARGYL ina 

“Dr. BOUSQUET ra 
CALMEAZA IMEDIAT DURERILE e 


ntzare 
elor 


[ie 
rolul 
Pentru Domnii Invăţălori ! „tară 
Ben 
Cărţi monopolizate şi supraprimare E 

Caete şi rechizite şcolare EFTINE wesle 

Peel SR 

i Principele 

Librăria ION AL, MIHAILESCU “iu pie 

STR. DOAMNEI 18-20 Ţeleton 3.3470 lee 

e n A 

DI] ral: 

... A dle, 

Clasicii Români | : 

pane acestea Editura «CUGETARRA» Georgescu Delalras va = 

ilele în vânzare o colecție comentată a Clasisilor Români. A sp 

ceastă nouă colecție apărută în condițiuni exceplionale, va fi pet 

cea mai prețioasă lectură pentru elevii şi elevele tuturor claselor tra 

secundare, ni 

Masti > ; ru 

ru 

(edi: V.t:ai Pentru Oomercianţi, Croitori şi Instituţii de Stat i 
LUXUOSA Cena mai eftină sursă cu . 
ie | Furnituride Croitorie şi Furnituri de Stat 4 
Români creştini EN-OROS — EN-DETAIL Telefon 5,6047 . 
» 


Comandaţi costumele şi paloanele 

d-voastră la ervitorin romântaseă 

Apostol Teodorescu 

Str, wcani 57. Langă «Bamral 

Popular» unde veţi fi serviţi eftin 
si prompt. 

Legionarii au reducere la orice fel 


sobe 


TERACOTA ŞI EAIANŢA 
PETRE DOB 


Str. Bibescu Voda, No. 16 
(Mitropoliei) tel. 4.60.27, 





-INo. 47 din 11 Octom- 





Şoseaua Viilor 103 tel, 4.5255 
Expoziţie de sobe cu pre- 
țuri modeste 
Vând și în rate. 


a 
De vânzare 251. îi 
rală de fier 
pentru o înălțime ce c 
30 m. A se adresa la Tip. 
<E minescu», str, ing. Saliany 
No. 2. Et, 
No Za 
etică îndelungată ori- 
Contabili Pios atatea româna de 
preferință _rafaginți se caută spre 
imediată angajare la Industrie mart 
Braşov. Studii minima Şcoala Supe- 
vioară d6 Comerţ, Angajarea pria 
poa Sia 2 
a ziar wab «Vestea Bună: 


> 
REGIA LOTERIEI DE 
STAT 


Rezultatul irager 


brie 1940 


ai Tranşei Populare 








e) [511| [ei 


tuturor numerelor care se 
termină în: 


termină în: 
[75|] 


De 400 ori costul lazului 
mumerelor care SC 



























este numai firma 


Fraţii Stan şi Chițu Păunescu 


Bucureşti STR. OITUZ 21 (colţ cu Şepcari) 
vis-a-vis de Piaţa de Mori 


Cumpărând numai dela Români faceţi cea mai mare 
taptă pentra Neam. 


O—OO——O—>== 
E PEPINIERELE GROZ 


RĂZBOIENI — Jud. Turda 
Anunţă Onor. clientelă că. prețurile din gatalogu 1939 — 1940, 
sunt valabile cu următoarele modilicări: Trandafiri pitici, noutăţi 
1037—1935 şi 1930 dela pag, 33—34 și cei înalţi dela pag. 39% 
se reduc cu 50]. Preţul vițelor altoile se majorează cu 10/. 

Pomii pueţi eic. rămân la preţul din catalog. 
Povesoriă eataloguliri pot trimite tomeniile pentru toaipaa, a. e. 

miile încep după 20y:0etomrie . e. Catalog a cerere rălelt, 


GHEORGHE GHILŢU TELEFON 4-26-91 


= SPECIALITĂŢI IN RECHIZITE DE BIROU — — 
STR. PETRE PONI, 2 BUCUREŞTI, 2 
TILMA“ HARTII-CARBON, INDIGO, PANGLICI, MATRIŢE. 


+ MATERIALE MODERNE PENTRU 
„REGIS ARHIVE ŞI CARTOTECI 


Costică Mihăilescu 


Blănuri Fine 
Str. Colţei No. 44 bis. Telefon 3.17.83 


ED EEE 


Centuri Legionare | 
| 















































găsiţi la magazinul. românesc creştin 
TANASESCU 


CALEA VICTORIEI No. 93 


MOBILA DE CALITATE 


ESTE CEA MAI EFIINA 


Mobile Thâner S.A.R. 


Bucureşti» Calea Victoriei, 54 etaj 
— Telelon 402.04 





Tel. 385491 








— Ajutându-i pe pribegi p „AJUTORUL 
LEGIONAR“, răscumpărăm o parte din 
vina moastră, a tuturor, pentru greșelile 

trecutului. 





















i comunică 

a elimină atăt Românul a tonţ 
Pat ibinceaierea când comarile 
mele, culezeri 
lol primar, si-a JArzit e, 




















isiuni, a suvățat 
Peliții: Prin «petitiez, care au ente d 


ai sa RE, mi 
Arde Jostiv), entățenoal român ivi exereita ura (tă Mâna pci Iundaentale, fameriia a al Inul re 
Ii (Deelarația drepturilor omnlul, at. pia Alătari de ziare, de parlameati adn, 
amentul | „e coleetionau erei 


de prepara 
sori. ariile, pretenţiile si area indiviămnle, stagii 
Țate uneori nejustificate, petiție ne eu Et Iastrumentul. cei 












ecăt vechea «dal 



























mă 
ma) Tacit pentru” gală +0 
tuns al capacităților cetățeneati ate rumă, ului, sia Miel vie 
ai n Apa MuiRaliootaca 5 atătă Mamele, o «cerere 0 da. ca miitoe de ss 
i 4 ausnrilor publice si partea tpemitere m Ideilor, data cele de aumaeiiioe de smnatari 
(Rador). — pozioa sei 40| umană: e au t Po tizlare, d alitae - re 
ură cu reprezenta. 








e găsesc numai 
rea Ardealului în zentanți germani, 
parlamentul î mânilor nu 
“Berliner boersen zeitung, cord man 


Natia întreagă petiție 
nădejăi nețărmurite. 


A fost rodul eduentei democratice a 
te, Ministrilor, Oare «ministru 
Categoria peliționa 





na cn Frenezie. cu cui, 





poporului uustra, 


sarat continuu, alnrmant, 
lor a erescul continuu 
Arek Aparatul Iui administrație, intru 


Italia fascistă puternică) - î: 






Acesta petiţii se 
intă 

mțăuă să iransforme statul ca 
rate, lectură și Fezoluţi «le 


Sdresează, în nau 
un loc. 









Yaat ghiseu de inri 













Mare, Si mu wa y 
leelul ste feri werzistă. It 





















Pmânul nu n învățat să repete Mea 
MA Yathraăcă n. crt-al clar, milităreşre, ea ha iti Niel nu n învățat să-si cântă, 
3 dazeze prețenţiile 
țalul, vorba unui personaj caraztaleac, i'nia cute tat ca să primenscă şi să rezolve petit 
tul Jogiobar cate, innoteatabil pal i 
MILANO 11 (Rador), — CORRIERE 


Donorului rouiânate. AX popornlul, a ul 
|iPaa în Europa de mâine şi eari vor 


(ionarilor. ieeare, iu mrotențile Jul. si ve mimță corectat de acea 


edleetivităţii. 
Petitionând, cerând, 


înilizia 


BuPrem principiu și 
DELLA SERA embliniază importanța 


maniiestației de Joi dela Padua seo: 

Pieezareserepiăl E e semnlticaţia deosebită 

RTL OCPI et je ae tututor. pi 
cari au an cuvânt de 





Inrun. clasei. aundacăloare. ale |ări. 
lor respective 


A EDIŢIEI GERMANE 4 
NULUI. 


în Europa viitoare 
Acesta cate: ua fapt important, 1i- 
Indeă se pune în Ifalla baza unei ci. 
vllizaţii noui și se face din Italia o 
indrnmătoau jr generaţii 


4 a| 7 Toţi 
| Es să “înjeleagă realitatea 
Ungaria submi nează şi... = 
a tot - a a a 
| |] [4 LE d a mult cănd în jurul Du- 
compromite pe mire ertoă n sra Di 
e ” — voința sa întrun războiu just, 
paşnică a puterilor Axei... Stat regie 
şi pe care ca îl'va câştiga. a e e Unite ŞI anonia 
în starul Sul-Oxţ Echo, a apărut fi Tăent:o asigurat Ungariei starea N E aa 
actuală — dacă ncepe- 


eri. urulătaral. articol; Horia 
A i aauunei noui ere se ia ca Facu'tatea de agrono- 





Dare nu răpese 














esti; este vorba de un otort bărbătesc 
» democratice ale unei prerogative cata 






de 







Ponorul mostra site să tie cuminte, 


întelege, uneori, momeatelc mari ci 
Peste în ooam, Trăim ncum un ala re more 


n 11 vor înțelege oare și vetiționaziit 





d Individul se coate. 








c. 







compactă, srânsă 

















in aceasi ținută demnă ca 
ima și au prin doslănțuirea 





ala uvucmarea 





teupel unei cara 
dai ardelean ae 














motiv periei adapa BERLIN, 42. — Destășuru înireprindă ceva impotriva câţi de eo- demonstraţile flotei americane 
otiv pe: si i işină Mel din extremul orica vită |munieaţie Burma, recum și avertismentul d, 

dat Ungurlei, prin arbitrajul dota serbări sângeroase in mi mie, dela Chişinău, ln Berlin eu milă ntesie. Sar crede |. Atemațiunea pria cate ua vlar ja n bal Statelor Unite ca 

Viuuu, și în momentul ocupfrei a. bra unui vechiu resonti. rămâne destiinjată Ponez Înce cunoscut că mu atăt Au | tg din Etremul 0, 
zatlual da vătre, trupe ana ment şi se lasă frâu liber — după părerea eercarilor politie de Bla, și mal mult Amzrea ce mita | tă st perde Bicat 
su pradun incidente al „ch maghiaris- |unor instinote Pi cară nu| O aclegatie ăe profesori ai foste [aj eă e vorba de inisprirea situa. Sl. €i inut Ia punerea în cipenlejie | AE- a. , bag al cerând în 

er „Mur € tonalderat ca . fiiui |mului şi politie. “omune |se mai poate azi întemeia Incullăţi de azrononile din Chioi- [iei Diu partea jurameză, Ină se [n căii de comunicație Barmn, a probei a 

foarte mare, Informațiuaile nu vi |a puterilor Axei — care a un stai 

(1 actualmente fourte precise, dar 





nâu, n prezentat eri dimineață se intr ard ară de ten plic 

î i i iticei i d-lai prof. rata Brăileanu, înlaja- i ȘI . 

pat în etala — arii tată a Asiei, Rămâne, deocam, 

“miiui ș ue [Scopurile dubioase ale politicei maghiare tat datat uter i ral 0 deciarație de răzoiu dala să agiepta e e 
lucruri Mă de surprinaă- i 7iei 3 ii vederea clariticării mituaţiei aces. Tot cn ceva senzațional este Japoniei, Dacă mai adiiogăm Sia de 4 Octozat a 

lu lg run a el, run ale pre [ig buzenză drepturite Morte tacuntăți rivită aici și declarația: d-lui | “la accat lept saseiirea le | mina de 47 O toat a aa “ 

Wivă parte din ele se ndeyerăcă | pă decterațiile we [la acea pretențiune_« zi 


Soriki, proprie isa i dia i car Ya reda cireulației calea Bur 
ÎN 0 Aeeaeati element [zel maghiare, a dot Ungurilor. plină conducere, dacă lasă să xe| D. ministru Brăiltanu, a comuni: | Soriki, proprietari mi mda Sa sia ec i iii n 
PER Ax ap DEA Ana iata tat reptate, — e considerat după Ier. întâmple fapte cari fas sat delegației că fatultatea râmâne| japonez, din care reiese că în | pe p 
Asiria merlos pezizu —desfăararea ma. voință a partenerilor Axei mu- |deta, început dubioase nu 
relațiunilor dintre popoarele sad. 


rieziee cazul când din partea Ameri. 
a pe p 3 ERĂ : ia 
ui ergie [ai ca Liza unei prietenii durabile, | asa ua scopurile  politicei | desflinială, personalul didaciie ui cii se vor mai face manifestații 
; estului ouropeau, Cu mare energie rliberată de resentimente. supragte. magia EAT si întențiv- | mând să He Tăcadrat | 
Atițut conducătorul Gărzii de 


ncultăţile Si ni i [| | e/ alului Gabi ie] 
facultăţile | anti-japoneze, Statelor Unite Audie ea en | 
3 Vicepreședinte nl Consiliu, |Pitoare, și ca temeiul unei suta. mile declarate şi aşteptate |uimilare din Buc resti si Timiyoara, | le rămâne să ti 


se la o de 
a ări amicale potrivit. condițiunitor | te puterile Aze claraţie de războ 
iri xumân, Horia Sima, moderne a popoarelor din — spatiul 

n eăcasclor do; necrezul 


==] Marinescu de către comisia 
4 z me Vukari. Discursul meri iarba 


Jă su atăt mai aut deplină aproai. |, ATbiiradul a intăptalt numai ca- 


= pecială de anchetă criminală 

= mp rin faptul că u fost calăuzie |AFDl: oPera de pace a font lăsată tu Goi eciala de an cn care se fac pentru stabili 

de o ndâncă euuoștiată a răapriztei bebe a ză as pipa a criminală de pe lângă. Inalta rea celor Vilaţi de crimele 
i Tilor în ce priveşte desfășurarea re. INEXPLICABIL CUM SE POATE = | Cate de Casaţie a paie ta$?i | politice îs saala în timpul pr 
j ionilor În apa nărea, Fi i i eneralul Gal unei. legionarilo; 
| mim til fe | ltăgp A e cost roAcE nu trebue să piece în Eu TOPajiiiit rs „prcrlu Gitnc cau ge 
4 demn vu Vugurii. chiar în urma PUNDE INTENȚIUNILOR SI PO. E A 
ntăe să matii, ete re [ue AA EAICE, A PUTERI Deriarațiile d-lui Vilikie candidat la Preşedinţia 
tu, 0 se auiite ivite dar mase [40 numai de intreaza publicate. 


i briel Marinesca 
prefect al poliției Ca-| Generalul Gabriel Mari 
legătură cu  cerectă. [a fost adus sub o puterni 
b " [te mazhiară, car si de forarita opi. Statelor Unite 
rierile curi unt tease Suverntlor din Badapenta, ca princigii NBIEY ORE „za A trai ERĂ reci 
sud ostului în Propriul lor iateres, 


politieei maghiare, Sau produs 
Jatiuni amicale: cu | deja 


adă că Toiko are de gind să |aiet efect senzația 


































































p 


PE TI RREPTPV EROI CRC POI 
ceasra va rieomca|  |talia este o îndrumătoare 








campaniei sale e 




















, rale, a aţi d. Roosevet LDAT A. = » oenerații 
repondentul agenției DB a-|lectorale, a afirmat că d. Moose osti MEA. NICIUN SO -; »uilor eenera 
ul a uverne ara U 
tati. ves spațiul. dunărean cedat auzi abil ertarlutl egala ap ul econtiăluă pane nu cite în plate aa; guverneze “E IcAN. ir EURERA Nat a sa rul Ducelui său şi care va 
| Salar, ea Veurazii d aie ua Muteau Ia pr ia alegerile pen- din | Politica dusă de d. Roo.|MILAVO 71 (Rador). — «Corpiere în iu E 
care 0 că a anvole te Unite, i 
se plăugu și cara natural trebue să telor Unite, în 
(io Iunie și ula 


îu Consideraţie, ar 
fl totuţi inaţ favorubii 
intre su 





să tepare int prin voința sa ini 
mou că Statele Unite ar sevelt, pe baza planurilor |dcila Sera, salba cal păzea pa „ret elilepă 
Pronunțat Ja Boston, trebui să _ menţină pacea. sale, creia favoriza reie | mani/estaţiei de u 


F e îl câştigă şi pe care ea 
nenea “DACA VOIU Fi sociale în Statele | scoțând în relie/ semmificația deo- |că î câştigă şi pe care 
a o parte, SPus p. wi 


sebită a prezenței delegotitor. tutu |căștiga. 
Ente de meințelea pe ce|A 2.600-a aniversare 


a rioaeul ipoteza Sarii a pietei Ce Au “de mâi-| PADUA, 11 (ador). — Del 
. p, 
U.R.S$. NU-şi Va schimba TOKIO, 11. (Badiopre 
+ F LA 
politica externă 








rolațiilăr 
iduri și zomiul dacă ae 

























ieă Â d» > i [ue ut cari tor ferma clan 4 conu: fă Duis pe su 
Categorică desminţire dată unei Gere pr cai a a 
aaa asia] afirmaţii a postului de Radio | sr rare macar mu 


civilizații moui şi se face din Itatia| ae omagiu. la mormăntal pi 


Budapesta : 





















ndrumătoare a nouilor grneraţii Ducelui dela Predapp e A 
| Ziaruy termină axial: Ea va vizila apoi «Cove» dela 
, Toţi trebue iujeleagă rea- | lano, E Sa 
Ut ea Sia i joc a dal scai i o 1; ; tot mai pu-| Dălezaţiite tineretului batea 
vile relative la schimbarea volitieii [ata a Aaa Sai Major a dat următo tombrie, Postul de Radi litatea Tialieă lot mai p 
9xierue a Uuluuli Sovietice coaie 
Vă să circule, cercurile politlec 





sta a difuzat infor- 


| termică și tot mai compactă, [ungar vor pleca dela Palos bn 
> sl avale Je 2 0e-imațiuinen că enpiue ăeapde [strânsă mai mult decăt “oricând toma. 
ecu: mişi 
punctul Ghimeş în _terito- 


riul cedat . r fi fost rău tra 











momentul spre a 
cu această ehesți- 










|. P. $. Mitropolit 
Bălan în Capitală 


unt. Se constată 
vretent Uniunea, 

































ie raze Primul ministru maghiar 


Se dă acestei afirmaţi- 


:comfirmă şi justifică atrocitățile 
Ungurilor în Ardealul Cedat 





ie mea eră BUDAPESTA |, — RASPUNZAND UNEI INTER- 
elgiei rei 


IMUL MI 
1 ÎN CAMERA DEPUTAȚILOR, PRI E 
inu' Legiunii PISTA E TELEKY A DECLARAT. INTRE 
Ordinu, Legiuni ALTELE, CA DACA E VORBEA DE ATROCITATILE 
de Onoare MAGHIARE, ACESTEA AU MAI MULTA EXPLICA, 
TIUNE FIIND SAVARŞITE DE ACEI CAR s 
7 . —| FERIT 22 DE ANI. ei 
[și E ELI, prăgzeea de- D. TELE:Y A PRECIZAT a Ei EA 850 
ape Bacon TEO SINGURA ZI A DAT PESTE ERIE FIA 25 
cei te na care Regele Leo-|DE UMAN, IN E E RaONALITA MAR i 
din lisiele ordi- CANTE, DGA Miz „co! 
re otet sta: meeatia | a ema de “in cndiaul cv | TIME APLICAREA ACESTOR MASURI 
i. de avioanele germane de vânătoare nci de Onoare, ASC, 


: zise ea e ANGHEL SALIGNY, TELEFON See 
oaia TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE :EMINESCU s.A. STR. ING. ANGHEL 


= 










Uaul din «fuimoastle» avioane engleze Spi