Buna Vestire anul I, nr. 119, 21 iulie 1937

oirestori: 





A VL 


Wald, îrist, răspunzând 


sfinlă saluturilor res, 
astfel mi va Dtăieat ini 


a oară, 


la ln 


în aj 
Regele Ferdiunud. 
Eram copil dar simţeam totu: 








pRAGO$ PROTOPOPas0u 


cu 
tuoase | Remele Ferdinand, [] făcuse să 













Căci dialinul fusese ingrat cn 


sul Deceneu urmeze la tron anui mare, foarta 


mare monarh, întemeietorului 


„| dimastiei româneşti, — etitoralui 


sumostera tragică ee ploma asu: | României moderne, lui Carol L 


pra Moldovei însângerate 


supra tronului românesc. Bietul | ni 


Rege, bietul nostru Regi 
se învinsese pe sine, cari 
some în sine milenara tradiție 

mică, care se contundase 
linin destinului românesc, era 
pentru moment înfrânt. Se căw- 
tau responsabilii 
tător nl lui Petre 














care irosise — așa se 
atunci — moștenirea lui Carol |. 








„care | niui siguranța stăpânitoar 
An Yin- | energii Pica i 


Regele Ferdinand na moște- 
se dela marele său inaintay, 


iei 
meşovăeluică, nici line- 


tea spiritului politie, în schimb 
moştenise din plin simțul dato- 
ini şi viziunea regală a istoriei. 














i degetul ară. | Şi mai moștenive dela marele 
Carp desem.| Carol 1 ma prestigia monarhie 
«i, pe Hohenzolernul care | uni 
luplase impotriva Germaniei și | nepătată, un respect ui 

pe | înconjurau Coroana 





o reputație de moralitate 


um ce 


dinastia 








română. 





Cei zece ami, Mtacuţi dela moartia 
ae al Ramdnlai intregite, — 
e pmrmit să vedem ediiurându-ae clar 
să atortelă în jurul franţii lut 
pand intatul 








Purtând pe mmari petelas largă a w- 
«4 vustru dencendtențe, cate-ar ÎI patut 
pi impună anumite ittudini, Ferdi 
nd intătal pia er 
titade, 
ra termidubilă dartntă 
4 renlivara românetaeă. 
Inturta va păntre mumentul arti he: 
malliu de coroană dala Cerro 
în Mugrust 2900, când Mugla, re 
nd ln sentimentele male 
a vina, păntnd. să e bine 4 iarta 
4 rmnoatul aturi ate Aa, pt mu d 
unde desindea et vmlre are 
le străbană și familiară 
a august din Purtanamul I946 
vrdinand vemenaeă omului de 
soant Notarii, apă, IE a apa e 
im vonvacat atat pe muti murit ae 
ca să te ver sn af, el ca mă În 





at, ltață m pater 
eu ui. 





ueă parta 


























v sprinonal. Vad tva Areal Bale | mape: 


si nu mat putu rămâne în Madras 
In aid inainie pletorta puterilor 









atovul, a pă stu. coafat 

anul din. arm panze: Malta 
ae 

miteint. La ban al A MC IN 
Mut, pent MR 

ele varii, cari. petala ANR, 

s poi tna. umar. state Pr mori de UE 





post, atunet, În, 
Perdinazud = Aa td 
4 un putermte Melina e. 
ue pentru mnemaria but Saalatal 
n părrune de n adăne Men 3. 





a, 


mdnand intâtul a rental ha: 


deci, tat citea păi Bullet 8, 


“piei de regalitate luai arad | Mă 


ne, A uitat că ș ont. Ştia dear tău : că 
4 Rage — pi că regii mau otoță proprie 
e teătaae prin și pentru popoi 

De asta, chipul Lui « Inconjural, ae 
tt, da burii auaot, asurii, at una cal 
de aduteri-aminte. Hegel, Ferdinand 
trătegte în mufletal flacărut Român = și 
„cum să nu trătaică stern. când tărla e: 
raeterulai Sa a adus țarii tert! 
2 propriei renunjări 

L-am văzul la Cernăuţi pe Ferdinand 
sadăiul și nu-l pot mita splandidul pre 
7 de medalie Părea ua ase pi schi 
Dat anuntau depărtate mboruri de 
Para văte atu 

vede pi 

En Rege, care ronuniă la Sine E e 
poporul Său, ni poate Pi tat. Cat a 
conta e marele roat al magilor, mă file 
amprenta unei ri — ui Pertinand în: 
ial plini să fe intr adeoăr simbe 
tut ei. Seeptrul Lut n'a fast podoabă 
narseare, ei mtecărat simbol de Intele 
a momentele» tatoriea, pe cari nu 














mruma — 
intru laturile pliate ate Duriti de 


e 


te 
=: 





248 un, 


VIP 


6 


aveunsgri 


Bulevardul Miimaata 12, etaj ii. 


Cu această moștenire, căreia 
1 odăoga, ca notă personală, o 
mare. bunătate, 
cinste subletoască, voința îndă- 
Tătmeă de a urma linia istoriei 
romnâești, a trecut Regele 


md prin greaun incercare n 
răzhoinlni. 











ma revăzut a doua oară la 
călărind, prin luna 
spre Mitropolie Era 





Toţi nu se se 
voluntar şi soarta il făcuse să-și 
trăiască vinja sub. privegberea 
aspră a Regelui Carol, alături 
de elocodul dominntor al Rexi- 
nei Maria, servit de voința po- 

meitoare al lui lom Brătianu. 











Deaceia nobila lui figură 


fală aduce oțin „ca aceia a lei 
wdovie al XilI-lea, fiu al lui 





Henrie al IV-lea, soț al Anei de 
Austria, ser 
fără a fi un 
dinai E 
premă la un moi 
şti să se învingă pe 
nceasta-i ursita celor ce se 
metă a conduce pe alții. ei tre 















încu 








bue să se poată învinge în tar- 
mea lar ca şi în-apiritul lor. 
Regele Ferdinand a trecut p- 
cest oxamen, şi a dat exemplu 
uepieritor în istoria dinastiei ro- 
manești.. Pus 
numele. Casei 
i. între prielenii Î 
ni șă între destinul 


ales ce irebuia să aleagă, ȘI ast- 
fel, fără a fi strălucitor, dar con- 
fundându-se cu funcția regală 
Regele Ferdinand a împlinit idea 
Marile poporului său și a dat Ro- 
mânia Mare. 

Deaciea mai ales tineretul ro- 
mânesc, care crește sub semnul 
datoriei, — sub semnal Ini 
bus, — nu-l va ui! 


Regele Ferdina 


tre 
niciodată pe 
l-a) 






Mihail Polihroniade 


VE STIRE 


EN DE LYPYA SP DOCTIINA DONAMEAIGA 





LE 


pagini 3 iei ae 





—- ÎMleecuri 21 lulie (987 


















JA pa AoRAMuiiT e i 
Modacţie e en a tata Comuna urhanel 6 înui - 330 | comuoe rerate! 6 îmi, 20 
3 am 13 3 mm e 18 





Animatoarea eroilor 


Imi stărue şi astăzi în minte 
o iconnn de neuitati Era în ziaa 
de zece Maiu 1914, când războ- 
int piondini abea putea Îi pre- 

it în chip van. Calea Vieto- 
viei se transtormase întrun to- 
rent ritmic și masiv de soldați. 


de Argeş 


pu ne-am arii noi fiinţa nea. 


i, Prim te și Prin mt 
mastirt. i 


Dar poute, mu Mihale râv/râna ard: 
ta înmină în ti ma toate tei au 
intregime în tatorieului 























Deodată: an tuuet de urale, 
but“ Vâmăsttrea Slmmemară dela 
ion, Manastirea emmeseră dela | prelung. neintrerapt, din ce 
pvoehudeear 3 i distinct, începu a se ses 
Pănrima i lila Menterului | eri , 





bori de la podul Mogoșoaei 
jos. Zeii de mii de ochi cău- 
lau a dexeitra pricina acestei 
deslănțuiri spontane de entu- 
zinsm. la stârșit aj în vest 
mântată intro st 
formă de roțior, pe un cal aib, 
irodiind un inexplicabil presti 
fin magie: Tăierea Regină ce- 





tdi, ap câte nu 
u perindat. mMipulie mituri 
[ până În mormântul cu 
urpura al Masebiă Pertimani eri 
Drept 














deasa IMA. organica a ui 
am o pornit fin mormint, 

omate amrmimle erau din tm 
urile. pe cart le ellin ale 
or, și mabinninie dar până 
la moi ant legăWătă directa, 
te pătură imtre eri Mori și 






emite 
ueptemilor, 





vara câtre Palatul rege 
elamaţiile cu adevărat Irenetice 
ale mulțimilo 














Incă de pe a: 
popalară 
întruparea 
sulleiului fulgarant al Victoriei 
Şi în adevar că instinctul de 
conservare şi mărire națională, 
si-a dovedi 








Trecutul ploii BD unui neam SI 
găsea Aia în hriiiaia veste 
vii de cehi s'aat lăerit. fie 
mintal derăite cetăti, 


























nite monumente flhemelie vecine 
vodcageeoeteri 1 aceat prile, 
Sa Regina Marin, va dovedit a 
cu Ai marete: în [îi însăși personificarea duhului 
invalbureasă eu PâBare navă zi «ri | nedomolit al biruinţei, noastre. 
1 de lnigta TA5Ă capat, mea feficia paiaea 
Cartea. Domnia mate iara der | te în Norâul fabulos de 


eăiea 










unde-au pozorit neincetat către 
'e ucola wa terelide acum Intoria. | Snd legende și nez i eroice, 
Pontrueă simțim d dia mormântul | En şi-a însuşit totuşi ea o 

Roset Pordtnandiporuntita se vor | dată putere de atracție singe: 
desfasura prea Brmini, și nimie | fică, foate năzwințele: toate idea: 
nu trece nectereat, larile, toate aspirațiile noastre 
Zara ie Sari pat încă dental de A mine 
inu cucânțul — vi niel-o întO înteu aceasi intuiţia Fi 




















Ei 
abatere 


ves 


care printre coiucidență sita: schimba cruxul stelelor şi multe 

















ă? ie ic foamei când | figuri proemineale var. fi înghi 
udlg ari polei SE pie erei, pisi ei per at pere ud rc văjseă tii, de ăi 
cobai za ramai anticipa pupe Viera „celor | Bimei, toaie sirălacitele resurse [pal Reginei Maria ma se va ler” 
or dai Era eri re n | predea proprie soia. | le geniului Ei pasionat şi vi-[Ee: ue oa sita. ee i zi 
tă paza — dela Sam: | Prea Rimini miar putea și. Papi (iaz 5de animatoare și inspira |se va ridica şi mai inalt şi za 
fut Mormânt începând — din mlnda | 07? Nimeni Bia, Puteai 9Pi | toare a eroilor, sau angajat în [luminos în zarea istoriei Romă 
fire în minântire drumul adevârsivi | jucului tonte ardeniele noastre | această decisivă. sfidare arun- [ilor a ar a 
Moise 3, iiraiiuni naționale; ea liltesi |eată. Destianlai.. Prezența Si |ărepialea moartei, în lia cr 


stea salelească, în voința noas- 
tră implacabilă de a trece prin 
eri A, prin foc şi prin apele reci 
ale Morţia spre a iuipluu: 


Cultul celor eu viață îrecută în 
Iumea nemănginiiă se adevereste co 
o mare taină a popoarele Intruchi- 
pându-și rostul și așezarea creetină. 


imalerială era totuşi real sim- 
țită pe toate tronturile, pretu- 
tindeni unde fipa a puşcă sau 
bombănea tunul. 


arin sufletul Ei de Regină şi de 

transfigurat şi-a 
bip activ, în chip 
ar, la traducerea lor din 


le-a 
mit îi 














































posibil în real Suldatul în rczagere care o-|aieă e Damantu. A lapte ale 

Gabriel Bălânes= 5 declararea  răsboi „odatnieal printre. lacrimi, | tari de noi; ne-a susținut când ne 
ei Bălănescu | După declararea —răsboiului [ee tele e Cremeaea pe mi-[incovoiam sal povara „ste 
Milrră îngropa sab cadavre (ilor; me-a șters lacrimile in 








- RI 





luntare cari ne inundat 
faţa căminului ruinat și ne-a în 
curnjat îninte de a porni ca o 


dușmane, rănilul care agobiza 
tișor pe brazda crudă a ago 
i strâmaşese. adormeaa pe 
















tecie cu ieonză Ţării sub pleva- [sfihic deslănțuită împotriva dag 
wole ce mu se mai puteau redes: |manului- i 
thide. lar Țara le apărea sal mira ce ma de var "ibn 
trăsăturile [Prese etate a Re |eroii, Majestate. ei 

ini Mnri, Îmeni şi-i vor hi 


Vor trece deceniile și se vor 


împlini lent veacarile, 


PN 


[male în veci! 








| Hitate fața de poperul său, fala de bn 
taria aneatal popar, care p-a implinit 
am la de tacuri, contrartind, poate, 
unele: fire aderenie ale marsul Ma 
Rota 

Prin aceanta. Ferdinand cp Laal a 
deeedia, pe lingă o ințeleapiă aplicare 
imuni con ai și 9 inapre 
oală tabire a paporulai alu. Osea 


Cat 13 ant de domnie ai Regelui Per 
dinand. intre perimadă istorică dintre 
cele anal dramatica, ax insemna, pri 
ina aele, o: aubenirabilă inctie de cani 
ftuionatiam, de educația cemalttu 
tonală a paperulai ne 

După rigorimmal, ata de operten, ai 
Regelui Carat î, Intemeialerui de di- 

















mode. unit pară chemată, pretimga du, Ore 
a, ie a egeuietue dame: | ailona, cere Ira atetat în ina eri 
Ti ca. sonaitalimattemul Regelui Per mase, org 
cap line 
man 3 premasat — pe Acetat APEI 
Sul 0 conetința, pritică. per ea pere iert 
Tula acestui al dellea factr de via Poole ducre 





țlomale n Regatul. De sigur. nai nu com 
Mbmorie la toate actele puvbratlor din 
cari, penru premelile ce: 
darea. prsciaă. Pap 


care, discret 


mal est pu 





18 statală. e manifeat 
controlată, reprenală, 


u 





por: 
re A rau it a 
e e Cert ră ma 
au perna 

7 uzi 8 
noa ză îmranăat 
N pridaeăte eri, în această domniei 
ra Cut pro em 











ela Perdinamil. a e 
Matornlele ua 





Ier 
najta 


mapa sta mă 
sanie boa arte tera [teet de că. rele re 
orare IX Read. singe. rental [nt ea ovine mesteă n irc 
ate matei în Nade stare, Oi | aa după mot mere ile al 





reslilatea. prim 
tal intram stai 
vtr cu mația paneraniiatea ci e să 


Momarhul este simbolul una 


ez reali arena, tare, Pui 
ete eeaa tumaltlul patul, Hei 
fede n Inierenilanat 0% 
îndata în re em Cl 
neta i. Drteaa, aertațienae 
e Sem tul tacdiand fot came 
vata re cutate 


Alexandru Constant 


«me aaşia. Menarhul ru 





ma 
prima 
maţinai 

Matia srgania 
de moarte de e 
supremă a și naha Inăi 

Die domnia agelvi Ferdinand e 
durgrindte Imieioa biata de 





politie are mesele 
dinantic, permanentă 








Ferdina 


Dima le Acadeama Homănis 2 Mai 4945 
Să ine ei i a ee genital Orat pentru Mesvolta |n (Dc ieaia Pomii e 
rea tot mai largă a culturii neamului; să pu cruțăn miei ti 
iuzea punti a canale cât mai amănunțit ist 
lăuza ncprejuită pentru a pe cunoușie 
ae e iza ei 
Ietnicim a-i dn în xerierile n Sai = aleă 
a d vinulain, n jocul cărora one 'ăele în bo-[orelria germană din rinerai Pre 
op de obuze. acel mtuitat 





comoară carnat inima | aetutui 
merând axtlel, nu nuinai că facem operă culturală, împlini i pda Sole 2 păpura, scot aa 


menire cea mai bună | să me semene munţii eu aropi uria- 
EI e se fi eu trupuri ale brazi și de Brut, 
pentru erele? Și aece site necurmal 

sau mai contemli mici atcarii 

dei focul tuptei și amunţii 

năsdiii de torme. 
su ervă să mal 71 itmot vreunul 
din acei cari tou luptat în partea 
dealul, ea soldaţi ci- 
14 pamă ta amarnicul săreit: po 
ratcate. un coreapoudent german, 
tn memoriale mule, «Şi vite rate Fan 


i de patrioistm. 
* Sparta 
n această privință. 


APARUTE Vianu pe dati 


ehinat mureniailor lau 1. Moţa 
Vaaile Marin. P. 8. 8. Vasile, vlea- 

Mitropoliei Ardealului man 
Ta mruzalul străbătut de evla nzemmări sosi 
vie aPerleiţi vttej] să dul Hristos. e apărat pe luna ca ae 
Tai depre don ÎL. Mota pi Vasile] rezant «umar. Vom reveni. 
Mari seria: Dr. A Bidiau Gh. 


to Gâiler 
Mea, Vasa Pasca si Aeote Cream [irita GOMOT,,e paserta Vase 


i Miran Tarnovehi, me exi- 
|denţiază în plastisa voapiră și tă- 
mărul Biatritiau Frite Odller, 
desenater de taleeut și promițător 
lpintor bisericese ea: 
temmvă. în usa din sălile boruree- 
teme de peturi. 


«Sculptură în leman» 

n titlul unni valoroase cărti de gro- 
fesorul Sărsbie din Cămpa-Langu! 
i, care a obtinut ua fuma 
nweezs de eritieă. 





să. De remmareat și articalul lui 


A. Oamenal, tendma de Pimen ME [Slelau și 
Ceumtantinenen, ta și poemal <Prl- 
vină portretele Iul Mota și Marina, 
de Artur di Vita. Mevista ful Ni: 

N. Petra merge cu pasi repete 






spre Imi inire. 





Dimitrie G. Ionescu 


n tiparit de enrând locrarea Semi 
al din Busăus, e frunoasă oparii 


na 
de smmelalitate, UUIA, sinceri. 


«Credintar 











mduţi, a 
burilor bari. — Heniuretim 





Partăta. Teodonie 








tonortei ve trâdutrete mule. Pour 


= Atâta A tai „u ra qi da 
i debate dit” “oaia dat 
cari apare ca supliment al «Cn 
pol, 


«Ecoul» 
pub 





[i 





«Omul Nous 


admirail, dimamie condus de d 
Stere Mihaleze, a apărat eu caln- 
borarea dor Spiru Lua Gear. 
N. Marin Du- 


sblu, th. Mândroi, 
mre. ete 





„Cronica literară, 





« tittat net nout reeiste, care apare 
ta Constanţa mub conducerea dtui 
Mihai Amdrieseu, Semnează d-nii 
Mircea Paveleacu, C. 1. „Andreescu 
Mimi Arbore, Traian Marcu, 
Notele — mu Indeajuna de tii 





Generaţia de mâine» 


































e verină de devii Cuiua Dărea, Mihai 
Nevau P, Delu, Pavel utan, 
Moria Nica, luu L Dio, PP. Sreteu, 
Aurel D, Dapariu, Mierea (leorgra 
eu. Travan D. Marian, Gh A. Miu 
an, M. Lmageanu ete. O pablinație 
cate trvtmie îneurnjata 
E. Cosmiuc, 
aa. dn ri. 
mublica în eur we 

O unitate de tradiție ptoritauă 
în timp de Partună și mar avârdie 
uspartărezacă în timp de pase, Pe 
malul drept al dr aerului. vâmătorii |. 
OrRtul Peinent at dat Pitestem! 





10. marne. Pulimi pentre ahrajii 


vreți ui potepetarilar AH 











Ei 
De futăiul de Vi ori trehaa să 
vrea i denpre e biverică ve 
ol. în 





tot tarunt, ea hirtii 
dhitulri emotite pante vea 

tra că priu răeinmatuil ne 
tot, cubteraijea i Indie 
eri zi lnteă, 








ninri cât It 
Pentru e Viasat 
doimuiene ÎI fn Srdit de marele ati 
vior, în temtul 00 Meetul între 
alter de Vară. Menandnu fe 1, ine 
motiețea iv staterntălin tele 

a) amitrr. veeilața vfstie deaa 
iuvbțat miegtevagul anime în ra 
durile ale. Peutrotă, fn pesta de 




















Datorie rodie, tă și e 
peste veni, abia vriagă edi 
în! a Lemtitui Pordimară I-u tn: 
MOTUL ata Va somatâni. pe 
vvreonerei, eter, 

Yrantari de bataile. ruriiipiinees te 
Elobiaae ale manlestaloaileler 
(opt de am 

















aDesehid sfenta enrte tndte re a/tă| Ca în potestra tristă — a Miecitii 

= 

po dor [ador ci 

fra Peer ee mb Ai o parinilor| 
să eul 

ua ne inte: "ft dowtasei da aul e tunel. 
îi 


în vorhire chi tra în ziua de 39 Septembri 


menii grogts. dorin audau | TR ATUL- COMO 
prin ori i afârietnliii ment |CRADINA MARCONI (Teatrul Vesel | ata Tovenun: Seapti ti 

morti seunseră adâne în pă Cap Pentele acla mtaliter Dap) 
mânt, nn te tulbure hieurul 


culeugul. Şi l-au eule, A 

vas spălat de rână la intor MODI,4 Aveti ve înca și 
aa a IN aripa (e lait, 

iegrazun n vata ri eee plnctare. MDA: Escapade și Daraitoru 


i de moaște cât vu mobor „de ut de cohpalie). tenietră. 
rr igienă zi OMNIA, Valsul sampantei să 13 ore în ILEANA, La amabta enenutul at 


Hui ca atunci acele câte . PACIIRe Vă 15 4 n Titae și 


de tat ai Clt: | cateni din Reghimentul 81 


cure asintasem zile întreui m 
îndlțimeu obsereatorului artileriei, 
Inte. | se a/tă ao in faţa mea. erat te 
vreu plin de jale e preză 
meni morţi cari dăar eu puterile lor 
omeneati sau sbălut aci impotriva 
unor vășii de fue și cari au trebuit 
să moară în acest iod. 
Văd pe ui cu pieptul efăglal tar 
tn mâna întinsă ținând um bileţel 
în apa chip od pure să ji fost ului: 


sidiri ai cu taţi 


lor cu brazii 
tor de atent, de. 







măduta osemin. 

me scurgea de ani 
e n punere, o- 

dara create te 


i pe Hinerti cart must văzuseră de 
sânza și burțite treaba. 
meinie, vizând 
tuerurite Pirii. | avânt de Inăiţare, măsdularele os] etet. 
tumite de văimășagul buptetar, gi-au | VENUS + Shanghai eu ploințe și Ya- 
aflat adăpostul, în etimitirul Beal- | numa. 


lor din Predeal. MARDONI 
















-t citeser pe mart 
chema IANCU ION şi era din RE- 
GIMENTUL 81, Un numa de fewmee 
de desei/rat se alia sorin pe 
marainem foii; Nieutima_ 

Unul sta culeat eu privirea rigi 
dă îndreptată spre 
E polid, mart, însă nici 
rană mu se poate ccdea. Are brun 





de lealouori tru 
tere. în arpilă 
it pământul și a 
rit ca niste vi 






mintirile aa 
torc, dreptilar. 
râme de toi, Bau ivit. muljim 
vantului de pe um. 
nimeni, el uu- 
mai Diomneat și ploile cerului) 













reuaHialui eparhial din Cer. 
ice un material potrivil pă. 
rtieule la 
preațiler GA. Besorielu, Zaharia 
Mardari și New 
dem Jemiţă, în «dânduri eregtimes, a 
frumoasă arawurt. Părintele Gh. An 


Aurel Călinescu, 

n vijurea prozator moldovean, eu: 
nascut din paginile publicației «Vo 
progiteate pentru toamnă, 








N. Toaciuc-Albu 

vu scoate pesta puțin ediția a Ia Ss. 

sia adci- Vuia Much dim Stasbelie. 

Patru ani, Un mmoţ alemţ, pierdut 

sub adăpostul unei căciuli mari — 

voria Jul Cagbue, cât o mi de panta 

ie oprise în fața unei cotetării. Dute 
mile din vitrină îi surădea 

cât sa luptat, eu 


ponte= — mi-a spite bitrânul. ŞI sn 
situa. Ducână ea ei tonte jelaniilo 
moților, dalbă în faţa jul Dume 
zeu. ȘI nu înțeleg tlece, fantama 

cein sfântă, exilată intrun pare bra 
sant de tonmnă, 











A uneori și Uleratură. în No, 
din 18 Iulie asim uu articol eritie 
de lan L Poguun. versuri de Florita 
a, proză do MI, Be. Julomita ete, 


lebetit să mar- 
deajuns pe groparii mațilar, 

Pentrucă azi, pe străzile Clujului, 
m petrece ceva înfiarător. 









ducal inima în dinți, a intrat în eo- 





A cerut o prăjitură 
unul clubărar frumos 
pâna localului, insă, — 
roaleă indărătuieă — l-a dat afară, 





Mâini de moţ întinte. 
- Sunt uoț din Vidra (oa m 





Desi apărute de curând, 


Neculai Totu și Bănică Dobre obțin 





prăjitară mal puţia arătoa Dar adaugă rtinas Mire foame. 
Suut moţ dela Vid, 
spus cu multă mândrie fulgernt 


în oehii du cărhmme, 








VID LLUE SINE NORIBUS a 

cu belșug de oreme pi de secoti 
afirmația cate mai 
st oricând. dgea | 
pie de cnligralte juridică 


erezaută reprezentație publică. 
3 tărie legii. ante miarazul epocei 
zis tempctatura de conştiinţă 
vaterițice și aa aptice 
fără ateamtă condiție a 
de conținutul et 
Fără meran in smaul bun al eubântu 















plummal de muvele ca 





e de înjurături mazhlare 
mit, după ce fusese prima 
guler vi arument, săltatie, in 





Vini remea, care +a 








ie trimite secat calrev, po care-l re 


i. nedumerit pruba- 
bil, in urma lu. Nu ințelegea bine 
întâmplarea memanta blestemată. [ni 
mănzăla elubărasul 
lui de muntean arepait 

rău îm fmserarea vie- 
lentă de toamnă, în pareul orapu- 
dul, cântând din floer o duh 













Pentru che porți și oatăz 





Şi pia cehii 'nlderimaji 
a o sare mcare-au dispărul cecarli 


SAAR 








« "raduti rari vielază 
o lege. ȘI e redue ln funeția de instru- 
meni ai interenrler permmale 





Mam avruvint de ei si i-am (inut 
Pe vu bancă, troenii de 
de. lama găsit pe Ascos 
Naves palien, 
vardeala incolor Îi ndăpustea corel îi hotăan 


Nu legea cretază emerazuri bune. ȘI 
me Iegea stârpește maranurile rele. Ci 
maraserie epocii. bătletnte în 
jiinţe celai chema săi maneorese legea 
(Neaitatea și eti 


Rodica activitate gospodărcasca 
a întâiului de Vânători din Piteşti ['---, 




















«drântul Tărie inareaita 
burpara de glorie a dr 

Dar unde aânuale 

ia plin, fa în anii de gi 

UA. Le dia, pe Cai 

pe Cârbunarul 

Basa, Titesui și Surie 

L-a Marugei. Oitua, Tăr 

fu Cena și Ciremaia 


zupotilă giaria qi 


sn cânise de vitejie pornit În pe 
măr ua! si eadentai acum adera de- 
senii ei sub iniiemuurile sâraia eri, 
orieăud pase muri furiei 
wiru țara sa. Acdăliri intarieal de 
arme ai crlui mai bălzia rasial 
văabtarese din jarg, românească. 

y când aere amorieile 
ele. cânăterii se dăruese poapo 
dariei cu patima pă fără adiină. 

<a pila curtea e 
sobă imi tormui 


a Făgizaa și ca 
na pe care aveă 
Taină. Fusmea mai o Şcoală 
si în gta, plogării, aduni 
istrația peoaini log şi alarțaia de 
Time losiă era o imensă 

tar dorezitoarale 
ată ermisatărie de breatte, 








vojrudile jertfe vau | gar 

































le Ferdinand Iul 








Ja tente ceimpan 





sale țării, jertin aha a 15 
si 1408 emtani. secţi în celei 














si pe viapi ea Jatania le Dare veul, 
teseră din piia ca vâefni b 


Lazi Ordin de ai Ar, a 











e ea drapetal în 
un Demără și Cru 











alui sin, marele său ecua. 





dara «Akai Piteazai», si tucurii 
partea eginai Plisabeta 
benra idnpem dea. 

In 184 în setămuhal a 39 morti si 
tii îmtăla) de viituri, ptreuntlă 
Br „A patati Valuri 4 9 zeama 








totul de. merecanement, 
Cesarza e un pare E boală, ea.ew 
ca tot. e Dotesia de via, an a, 


ast îma al Bine, 






0 parale de ghurie, o balada din 
Murat, îgpemtă, dez uetereimată; 






ONCOIOX, A. Peatet lie Teeviţeni SUE te 


mul. 1 sara, ai 
Soarele și Juva 


La mu inut cununa 
Prazi și vâltinagi 
Aa avut auntasi 
Preoți. unii mar! y 
Pasari Inutari n» 

Pămărele mii TEATRUL CARABUŞ 1 Eectre-Cără- | PIAȚA BRA: 
fatale Mail. rac j IARA ur SI mele, | 
Şt era vară când i-au aflat! <0e- es ATRUL COMOBDIA 4 «Kotusovha | eilor, IM d 
A BE. 4 (Grădita Colzn, q 










i 






Dar feetarii acela. le-au Cinematografe româneșţi 








Se strânseră pe altarul derdit gră- | FORUM Data și gtăăiutii Stay și VE | PARIS, Panică pe inta pe i 





Si mielodată mu au fost mat înfră- | vazăab. si Wisbolule și fulger. 






Veneau norodul, terimând să ie 


rece pe înălțimii 
Praznie mai 
parte și pe Aitrowolitul Curte «ă la | Dani 


rez AB P. A+ Pamultes și Valul ame 












Su trezit apol și oamenii arași. 


aniei, 
An trimea jondariă și su aluat | 


1% + Procmul Manja Walehake și Rap: 
dia viene. 






Si depă un n 









(Acolo unde nu e întriatare mici | Dieirieh si 1 
ei viață fără de slârșit, a: 
ă de multi_) Sa IA fie tară: 
ua psoară, Îrmţi do mâne și de 
moarte ni lui Ianeu Ion! 

sEntre des plus bemax mama lestre 
noma sont les plus beau 





















PRIMITIVISMUL 
VUDAIC» 





se numeste articolul d-lui lom Țur, | articolul 
can, apărat în „„[ogenmbri socletogtea”, | din care 


Reproducem, Mu. pasaglai 
[rent deciarațilie dea Azana |" masa toata 


sahul” Repabileei Spauăole. Decan» | “IP pu ata | 
Mile, în felul și ii iomentul a care] de Inttention”, ibat delioeste mttel | 


au feat fâcule, lânuu sa deavătue oală | tentia: „gredominarea temporară 8 4] țancarile să i 
psibologia armaici res. mel miri intelectuale, sau a nul rup | noastră cunagat 
D- Azana spunea: „Spania este In | de stari, cu adaptarea uatarală sau ar 
vad Ca mi cum ar intreba: ce mai [upicdeiă a individului” (pg. MITk 
e de tacut? Capitulăn? Daia a cest tip normal, Ribot distinge 
31 mă gindeam la loată dtania pe | rani eniite grupuri marhide, printre cari 
care o irdesc. Niatic, nimic mud la- [sa acela ai Mipertrafiei atențiat, pe Ea 
deomut câtre luptă. Nu troeae acești roe | ema, detineste asitulv „Pre dantiarat 
sh — precum Hotit raată bolsevică| e, e m tdete ama iat ui 
ala care se îtg 2 ine 4 CUBA OR [eu gigi MERE 
indoor ft e ce nu ponte N desridăcimet din con» 






























:! 











îi 



















devar. Nu suni cuprinsi și na 
îmțetey ulei „.Jeggea”" lar! N'au sentluea- 
ful timpului isterie. Nic urma vreunei 
gecpratil 

Bruatiere deaea perfect în ale sale 
„Diseoura du combat" aceasiă trage 
a camerilor cari se văd pierind fâra 
plicația vreunul seas ai existentei lor, 






























anumit sera, care Încereuete curea= | Isla 
n simt dinculo, fiecare soldat — [ui constiatel Intr'une tăgar îngust, tăra | ORLEA: salt opera celor, ce mu sut că. 
vdaul naienatist — bi giseiie Mu” [ca ea sa psaia dest, care: steriiaaaiă | 20 Ul j 


ata sale pro 
cete 
Prea seta cduptând Ai murind pentu | mă amât sam ră putin at ce ete stra E tut aa 
cetera 









daziearii sale” ip. 141) Teaca meită a air 
Depă Sun te vede anla esie singura | ppăicând acesta dale prin analogie] putarea ai glatla url neara 48 18 erae 
deamthure intre 4. Mamma și genereiii [ua psihologia Galectivi, vedem, căi eta] a 
Teama 













ne dau adivarala eaplicujie u otloei 
constatate mat sm, și dac la entste= 
tările palhatogiei mal adtagiia pini 
ca sl ideea care-l otmedează de veaburi| munti pe Cazi 

i care e mere sustinuta si adânciiă] tau generali mal 
prin câncala generațiilor ce se. sac] pulermieă si 

ced reprezintă o stare di imoralitate, de | ceasta tetnieă: 
Îaibatacia și de oalvltate grusotant, îa- | vor tatruge 

blout paihologie al „Poporului ades”' estej jidovilar și 
cccaplet: 




































tâbnit atâta disciplină si atâta apt. 


Pa malul Arocrului, vânătorii au 
dat Pilaştenilor, soarele. 
Unite altădată seneţii tihina fu i - R 

sfânta ior shibăticie și weptisare, fu | Na iu decă losaitarii acestui 
Tata Oemandamentein ahiar, va. | OT86 30 prebuit aa euza teehuiă, ai 
verbe râsduiri de flori și verdeață | bara vâuătarească dia săvalul Ar] 
adu omagial lar gloriozatoi drapel | osului, Nol înai 
din preaimă. la iutrare: frames | butiile cai lui 
srijeite: up teren de tennia (fai e | oua! alee când cisipa fonduriier 
matul în eros, dar tot dajotit vânt» | enatel urbe a ajuns obicinutuța, ma] 
toriler), o admiubilă popicârie, aa | ue iatem precupeţi laudele, 
parilien si de vin și de meniearăa, Todemuzţi și sprijiniți de pene | 
swairu pepota de vază a ofiteriler | vadul Antonesea, vâniitatii cab eo. 
ti an mie poligon de tragere redu- | uazila techinică a LL. 00|. Petrov] - 

A Apoi, începe pareul, zu aleile lui, | am mona râul și săreiul din gunoaie, oi 
faaraneea inărisita. Si peste minte | dand orasului Piteşti un strand d: [r%30 Î9t 8 
tăei. tăria vhasteremană durta: |nizabil și an paru de epoctart oaza i: da. 
îi. pentru vreme eri meat irumuet | cate atârui testaiee îi 

Hadiaa de apertari din ame. Bela capătă pa ceai A te 
manea uriană, licata cu puţină dez 
mare alarţate materială și care fu 
en cinste și cwmandanțiler ni atițe 
rilor şi trmpak. De gospodăria iute 
oară oa mul rortese E.0 ordine 
i a carâenie sare jrapuue, eom um |! 
mona plozitate de altar. latrunal 





— vAgtaaplă de ani de alia ara 
u a de 
iei ea a penale ă 














































ă, din sânul 
e urmăreși 
parte declanparea unui 
mondial, în conni tere 

că din durerile și. groapa 
n se vor naște mal. muli 











până În 
evul 






însuşi al majiu- 


nou | normale de 
a 





Jecare de război civil. Iar de aci | 18 
















lament, t; i 
nt, tancuri ibi 
şi gazele otrăvitoare le antibii 
Am arătat în articolele prece Xa 
- mult a : 
ate că principalul dbiectia al ri e cincizeci la sută, atin- i: 
oi ilor Ţ Dojută afin] aadă voința și i 
cumatre] BAN 0 oAyQUA. tă Acel setei lenerite arme 
uropena şi asiatice, int | pa Ru SESă. Se priveşte structara| | TALCUL ACESTOR 
cum i exacerbarea ln masin | Sa iSARică, toate eforturile” br PREPARATIVE 
diviziunilor. și Prăpnăgiileu e | BOViCILOE tind să-și achita Pal 


mata cn ari 
ue. Astfel, 
derne abea 


mele cele mal moder 
când alte state mo- 
îni asigură nevoile 
armament, propar 
elorturile numai în 
nevoilor lor de apă 

36. inarmează 
» mâsurii, în chip exa 
totală disproparție ca 


ien și 


lionându-si 
Honânduyi 








'0-sovietic : artile 
lansate din gigantice 





Am spuzo mai sua 

tăm; prepurativele acestea 

le, de o amploare nemai întâlnită, 

se fac în chip epident în vederea 

unui război plănuit în afara fron- 
etice — pi ceea ce e 







i. rutieri 

xploalare o- 
etică o materialului 
disponibil. In ac 


ar permite 
peralină şi 
























Marele. Voevod Mihai 
a plecat la Florenţa 


Maria Se. Mărele Voevod il 
ao ata: tin, m păzi 
i de d. comande Pundaţeanu 
adhutant reval, = eri diminetii 
orele dpi 8 cu un open pie a 
Marei aSimploneulag spa ae 





x 


prin o ne trimile la părerile -lul ras. 
Q. Huard, profesor la College libre 
des sclences, gocialea. 
Acunzându-se Insă printre iraze, 
cade ca pisica în sac. Intre altele, 
iată ce spune: „Adaug natâzi ch în 
sânul barouuă, am încercat 0 frăție 
a pă [toți văzut din „Anstrucţiunile” dute: 
îmi Garibanti, ce înseaennă frăţie N. 
R.), ca acela „despre care, vorbește 
Pravwlsle Jul Mac Basarab, con 
mitent cu (alti e partea irumonsă, 
nu rhâcţi N. R.) fravernitatea, pa 
care e bazată legea avocaților, dar 
am fost lras pe sfonră.. și alune 
, | mi-am retras orice ostertă de trăia”, 
Aţi inţelea cu cine avem de-afacei 
Sa mergem mai deparie, Spre e 
râspunde la punctul 3, din scrlioa- 
copilul cu barbă” spuna: 





CHISINAU. — Am arătat în unul 
in. reportaziile apărate, ca masoni 
sant legați peintr'un jurdeâni dra- 








ram al tularor lumilor ile a nă de 
tainal nt. a secretele, semnele, 

dociinite și u: 
viei și de 
lora o tăcere e 















Net 


mul că unit. ma- 
le trimit 
tilrile pase, 

mulţu- 





RASPUNSUL D-LUI 














Curtea de Âpol din 
nău — ne-a rugat să niri 


punde, 


Primejdia Franomasonorie] 


Francmasonii cari nu se declară 


Răspunsurile d-ior: Constantin Teodorescu, avorat, 
Aiexanuru Ebervain, profesor. Alte raspunsuri 





od să răependă ln întrebe 





ty, mrmeat 


RASPUNSUL UNUI CON- 
SILIER DELA CURTEA 


DE APEL 


D. C. SS. consilii 


Tr 


















cea cata, «Mu sunt franemason 
ti ansporturilor din VU i | MARELE YoEYoD mar CONST. TEODORESCU |„in stirii, păreri personale despre | „vu fa = spaae” i 
ceaată | RSA varba de asoniarm ua și nu pat avea, după | mu 80 parte din urale 1olă 
mă Această eredință oarba ta «i-|f singur lucru: de postu- [ia Plorenţa. unde vă rămâne timp | Despre d. Coastantin Teodorescu, | cum n'am pi nu at ata păr pea- Tasă că sei mo 7 
Pe scuri, nistrele instromente ale. morții | 0: eafinut fă are de [de o lună de alle: zis „copilul ca barbă”, ar mad scris |soaale despre românia”, Audi a nl: |Vârat însă că mean wmape 7 

be iu, armata roșie cate o|accatt inate ale morii, | căt sopietica  diri-| pe peronul ării Mogenoala. Ma- | noi -— De aveza Și un proc a cacat | a a eo ua ani in urmă intrasem în 
considerabilă forță militară _se | oasă în piu OIȚunare > monstru-| auifoare, al unui război rypolu. rete acad Mihai a fc pai ca UI Dara PrOSee Cu ast Ja siematiivă aațiamală ma 
mi-nafională, cu. misiunea dica |AR%ă în dept, de înarmări, tră-| fionar, dop cur cararier, Onaca 1. Inculeț |ţat cs moartea). — Totuși, dei] RASPUNSUL D-LUI |'Mână din Chişinău, atras 
activa pe plan internațional, spre ră nlei o putință de tă- | spre occident cnnltului de mt eram coavira <ă este moon iam] PROF. AL. EBERVAIN |fiind de cele spuse mio, că 
marele profit al națiunii paria. ; 





lare iudaice 


CE REPREZINTA EFEC- 


v. P. Sasu, minlatrul juati: 
ies: Richară Praareiei, ministrul 


trimis o scrisoare, ca și celorlalți 
musoni,... din curiozitate, să vedem 





reprezintă o societate cu 


Conc! caracter pur naţional ro- 


D. prut. ALEXANDRU EBERVAIN, 








= - imio ocult nu 
|cumunieațiilor; GA. Moţăţeanu, se. | “* De răspunde! direelora) licenlai tomereial dia Cui |mâmeso, că ni 
TIV, ARMATA ROȘIE Toate aceste realități e-| a organiza o opoziţie ne. | mort al pe, „Şi ve-a răspuns, Ua răspuns în- | pinaa, — despre care am scris na de [se urmăreşte și că singu- 
Până la declanşarea razboiului |ttente şi adânc grăitoa. |rioasă impotri mei LIRI amalia inadevâr de copil au sa lără brcbă. | mait că va retras din iammonețiu— ne [rul scop al activităţii este 
Kivil din Spania, care sa aprins|re, mat de matură să dea| mnmic. Poet de trerbare |Paririan După ce bate câmpii, fără mici un | trimite a serisoare ln care bi face bb|lunta cu corupțiunea îm 
totuşi dintro gravă ureșală n |de gândit tuturor conducă. | și capabil de orice talie GA rest, trimiţându-ne când la „Unl- | aratia (e avut o Irazzoass actisttate [viata publică dela noi şi bl 
iza eEiei rvoluținnare a “bolpe [foritor de «tate de. ordine | meritate. Insă e limpede |Copilei; Tie Ohooraha, oh | 2 FEET 1350, CĂ 12| în urcat. rresacarteay ui aa «rea [ele obșteso în general. 
Yicilar, națiunile europene erau [dim frme cari cred totuşi | că pentru a a e ia jiu date, detu, Trilpumhd, Buitix 


înclivale să subestimeze forțele 
reale ala arzuatei roșii, ca gi în. 
fenținnile „peale aje ” diplozuţiei 
sovietice. Mai ales acele malai 
cari nu se inxecioau în ma 
reci i uemijlocii cu Rusia. 

sa Yăzul însă că diplo- 
mația în chestiune e n ari, 


mărue în sânge şi jeratec 








di- Întaurarea 


stare să [mondiale iudeo-bolgevică, 





că ar putea să pactiz 
pedepsite cu bolşev 
Braţele imperialismului 
rosu, care tinteste Ia în- 
unei ddictaturi 
mai mult, a imei ingrosi- 
toare şi sângeroase tiranii 









et, a- 








tie care să îngădue în a 
devăr menţinerea păcii: a 
coaliție activă a tuturor a: 
celora cari nu recunoscut 








ne complet în:ingolă ca aa lee pacea dea ae alpha eee 
A când sin văzut că hoardele |ipe ierta Ito Rae. 


Marxiste, încadrate cu _instrue- 
tori si eu ofițeri bolzevici pi do- 
în Slave să reziste celor nai bine. 
veputate armate europene, opi- 
pinul sau schimbai brusc. A- 
vea atunci am început să ne dăm 
seama că ARMATĂ ROŞIE este 
o veritabilă spadă a lui Dama. 


ele, atârnată asupra sromajilor 
nasiri, 


Sa munilestat atunti, ca o le- 
gilimă Curiozitate, dorin 
ști ce reprezintă cu electiv, 
orpanizate şi ca forță reală a. 
ccastă mult discutată armată ro- 





plin acestei curiuzitiji cu aria 
toarele date; 
EFECTIV, ARMAMENT. 
ECHIPARE ECONOIIER 
Electivul mumerie al nrmatei 
roşii dia timp de pace, liînd ri. 
«cat încă din anul trecut ln «i 
fra de un milion trei sule de 








ude amueni, prin meul deerei | mocratice de 
Iar care a stoborât în U, B.| lupte cenira somalului, edei totul a 


mi 


s 





de vârstă de incor 


porare de la 21 ja 19 ani, efee.| mărul nu se micuora, ci se și mă. 
ul în chestiune a fost sporii | rea din și în ei. În Gormanta We 

a i e, ar.] mariană 15 la mută din populație 

mata roșie a sporit astiei cu mai era fără lueru și muritoare de /pa- 


„Hotare vechi şi hotare noui“ 
tonierința ORL IEnthema. IMurtaa lorga la 


și mai mult. Numeri 


D. profesor N. lorga a ţinut la 
Universitatea populură din Valeni 
de- Munte, prin prelegere dia cie- 
dul. „Hofare vechi i hotare moni”, 
Dela inceput, d=să u făcut 0 Iemu 
Hire: Ce este hotarul. Aj 

1n momentul de faţă hotarul este 
problemă de interes capita). No- 
tiunea de holar a sulerit mai multe 
stumbaâri, Hotarul asțe ui gru 
mia. austriac și fromtteriă iri 
Adevdrul pătrunde greu, pătronde i= 
deia ca, hotarul mare importanța 
cure i se atribut, Hotarul la Re- 
mâni este viu, organic și antivodie) 


ţa de a | miminate resuliate, în lupta celui 
Ca | mai crunt flagel al secolului nos- 


Credem eă. răsputdem. din | beiul mondial — atatialicele na a. 


mărul somerilor îmalnte de scsirea 


ura de 6.200.000, 


îmcă prea târziu pentru 








comunism marele peri- 
col mondial si munt hată. 


„ Apre toate statele |râți a-1 combate din tante 


putorite tor. 
Adrian Raltag 


nte cu armament sovietie. sunt | SE a 


Scrisori din Germania 
a 


Lupta în contra şomajului 


Guvernul nofional-sociatiat al an- 
selarului Adolt Hitler a obținut 


tru: somajul. 

Pentru prima cară — după rds: 
rată că numărul şomerilor germani 
a scăzut, sub um milion. Spre a a- 
grecia această cilră la justa «i ro- 
tosre, se exle să reamintim că mu 


ia putere a tuj Ada? Hitler (190) 


În van 





wreoseră gaternele de 
înainte de Hitler să 


fost în andar, Căet mu numai că nu 





hotarului formulat de dipion 
improvizată de astăzi. Noi apărâm 
milităreşte hotarele noastre, dar na 
apârâm in interior hotarele nuţiei 
noastre, Hotarele organice trebuiesc 
ținute intacte 

Cea mal mare greşeală, pe cart o 
țacean, este că nu putem omtbi sensul 
cuvintelor, owebize cere e de mare 
tmportearță în stabilirea teatiriţilor 

D, loga adace un bogal material 
isterie și documente în susținerea 
problemei hatarelar, problem care-i 
atat de diticită şi de puțin inţelemă, 
intre problemele de actualitate 


































ma, gata aricând să se revoiie, deşi 
era zleită de puteri. 

Caleulând și familiile erlor 19 la 
sută de şomeri, rece cd o treime 
din populația Germaniei era mur 
10are de Joame. 





Aecasta a ereiut o stare de dee 
sehilibru morbid, o instabilitate po 
Itied. cur» în mod fatal ca desnodă- 
dai a ndus pe Hitler la cârma l% 
vei. Dacă există domenii 
poate 








unde — 
— purernul național roelalist 
4doit Bit- 
dorite, tre 
em că în ma: 
md un rău 
trând e vieta- 
0 poate ntga, 
le 


man al coeclarului 
ler ma acul rezultate 
înve tetupi să 
terie de maj. ei a 
nător succes. înce; 
vie pa care himen 



















Dacă voim a maica «i. 
Mpale ale acestei grele 
de să vublinlem că numai drept 
on de gweernare națienalreciali-ta, 
canerlarul Hitler roupi să reducă 
numărul pomeriloy eu 200000 de 
smități: ln afăârpiui ui De brie 
23 mu mxietau decăt 46800 
meri Un am mai fârstu Mumăral 
vomerilar. sotia cu înc 204100 i 
mităti 

In 1035 elorturite petru IMTătura, 
rea noeatui Jagel sete deri fură 
mari, reraltatele ama font labe, mw 





prim 























mărul somariler fiind lot de 2.3040 


unităţi. 


Demi 
rtei de rărbai, ecazionă 


ulerea. indus 





numărul gamerilor în 1473000. pe 
ruen eatăzi (1077) numărul oaweni- 
tur fără n 
nat de P01.tee 





Vedem deci că în trei ani pomalul 
la meaznt atata pente 6ateia. la mai 
puţin de un milan, $i tra îndoială 


lea intre mergti M01.000 someri se pă 
are umerași indicini, cari sant în 


în 006 — 
Germaniei posiblitatea de-a reduce 


ru din Germania. să fie 


eepmbili de erice muncă efeelivă 
Acegtia cvmatituese batalammul ine 








sectorului 1 Galben și Stefan Pala- 
rulut IX Verde. 





din localitate, când la d. N. lorgo, 
cână In d. Giurescu, — ispeăveşte 


Sfințirea sediului partidului 
„Totul pentru Ţara” din 
piasa Harer-uâiaa 


In siua de 17 Lulle a. e va ofieiat |pantii au plecat spre poalele SP. mă. 
o, stujbă de S. Lor preoții Doară şi [ndatiri «drmetă» ctitoria lui Mat 
p Maiag. |Bavarab unde L 
e de oara, 
preotul 











nea ari 
preot 






D-tru năduteseu din com. 





s. 


donat 
vesti, în casa 





demelă de 





Deeră. a 








ticipat un mimeroa Pu- [de zăndtate 
iie pi peste 200 Zaiumari delegați] Aici la pieioarele Armatei va sfim- 
din B, Vâleca și dim judet. pie a Hântână și o troiță în amintirea 


După terminarea sluji, partici- 'ercilor Mola și 





arim. 


Condițiunile în care Franţa 
ar wede necesară inființarea ambă- 
sadeior ia Bucureşti 


O precizare a ziarului Le Temps 








tat asupra Srângerii allaujei polo: 
mo-remâue si spiritul cj; awapra 
velo tăenle ln Wocureşii ca 
ire la proertal pactului privind 
rea Frantei de Mica lujele 
sere; și Asupra chestiunii traastor. 
mării ta ambasade a legaţlanilor de 
în Bucareati si Paria 

Asupra acestei ultime 
chestiuni, guvernul fram- 
cea aste de părere că ea nu 
ar putea 
siderată decât uontru cele 
e ale Micii Inţe- 


In legătură cu audiențele pe eare 
M, S. Begele le-a acurtat Marţi, aia: 
rul ale Tempo, În ultimul număr 
următua 








auzit la Bucureşti, serte 





aproi 





Suveranai 
1esaţin României pe d-nii 
temps, Deladier, Delboa si Paul 
Boncour. După intormații  dembe 
dn ineredere, Intrevedszile sa pur- 


român a primit ln 


Cai 





















AMte numeroase 
arestări în Rusia 


u i = 
5 'ecageraie mai strânsă 
intre cele patru stat 
Franţa socoteste, dealtfei 





ulei în ruptul capalej să rbepundă la 
imtrebăriie puse. n legătură ca maa- 
venismaj d-sale: A deştept acamţalt 
Şi acesia, ca și stopilul eu barbă», 
ne trimite: în tranşee, ln diferite șeoll 
mnde n activat la volumul «Casa de 
fatălalri», la contrajal averilor, la i- 
merieă, tale că-l eredineloal), ete. A- 
pol. la armă, ce spume: îNv sunt ma- 
son». Seart. 

Se prea poate că d. Ebervain să se! 
N retras, aşa cum atm mai span, din 
hrabele mavonier. di 
sarprinzător, de ce ni 
anclare, adică să 
tat — cine l-a îndus ln eroare — și, 
mal alea, ce L-a determinat să teară. 
vin. adormire» 
Niei nu me spune; ce crede despre 
masonerie 
Jurământul! 












RASPUNSUL D-LUI 
DR. COTEANU-ORHEI 





D, dr, COTEANU din Orhei, 
bănuit şi e) că este mason, 
trimite a <. p. în care declară 





«Nam făcut, mu fac şi au cred 
că vain lace vreodată parte din 
vrea lojă Prancmnsonică. 

Toată viața mea am lucrat 
a zilei; nici 
î în socieţăți oralte cu pro 
straie subvei cam e frane 
mnsmeria. i 
Pe urmă am fost și suni națio 
malist si detest _înternaționalis- 
mul lcancimasonie. Aşa că înfor- 
muţiunile ce spuneţi că le veţi 
provin în cel mai bun caz dela 
persoane, care na mi-nu Cuno- 
cut activitatea si nici gândurile 
mele 


RASPUNSUL UNUI 
PREOT 


€. S PREOTUL GR. ZANARISCU 




















|nău wretun an de zile. 


Nimio antinaliaval sau 


antiromânese în  activita- 
tea loijei =. 
ce o stampilați masoneria 
română cu marca iidoveas 
că. 


u înțelea de 





(CITIŢI reportazilia apirute până 


nstazi şi vă veţi convine de ce am 
lmpaa să și loja naţională vata de 
imares paz jidaveasea N. Ri 


Am vizitat loia din ode 
m'am retras, încetând ca 


"|desăvârsire  freqventarea 








din care cauză acum 6 
ani în urmă am fost elimi- 
nat, comunicăundu-mi-se că 
=m fast trecui in adormire 
după cum vorhiţi în seri- 
du. De atunei nu 
ic despre lojă. 


E: 


râspunsări, se vede 
cat e insteviţi sant ailevăru- 
ți franemasani și nât de asivi sunt 
ună eredintă, atragi, 
m mrejele armatelor 











Serniu Florescu 


MAINE 
minntă de masoniami 


Mogistriera este conta 
E mie pe 


Foștii luptători sărbătoresc 
pe M. S. Regina Maria 


jel za aula & ce. Wind ziua munealut 











m, S eohma Maria, acaciațiile feoe- 
alizute ale foștilor Juplători suzi lata 
tale să ta paria prin delegajlani la Te 


nul ce ae va aficta Ia orele 1 de 
sliter Jupuatori. Biserica 





Liga Ivanilor luptălori, grade 4 
vars, va paziicipa au drapel 3 ş 











MOSCOVA, 18. Utador), — Amen 
ţia «Havas» transmite : 

Din stirile culese din diferite sar- 
se relese că Urizori Naumoyiei Fa- 
minski. eumisaral poporului la să- 
wătatea publică. a fest arestat. 

Până acam. au există lotuş o cas- 


că Londra ae trebui consul 
tată în această privință». 





firmare a acestei stiri 

Deasemeni ae mal îi fost arestati 
Zurmboviei Bila, comisar nl poe 
parului adjunet dn industria axoară, 
Ninolal Kirilosiel Amtipor, prove 
dintele comiaiunii de tantral movie 
Me de pe dl consiliu) eomisa- 
silor paporalni si membra în cam 
sillul muneii și apărării, prerane si 

















răspundă printre e. p. că mu este 





protenoe la Iieeul mltitar din Chist | cevelate amocțatiai ca basc 1 decir 
Pin, zare a lat acuzat pulii că tace] huni 

a Aatoie a N Maiadeaăt| După votemnltia delegatie var 
"ate sedesoării atita de iţi ana | meroe ur vea federale te hc 
ca pati a de malpamime să mejeulhă Ne AI, ude ma coateeația 


atea zilei 


col; Stiteuzu detpre inser 


a ———— 


|unetitititar, asmupea cărora imi poale | Daniei Exvroviei Salinor. wresedio- 


Se reîntregeste partidul liberal? 


1a luazva petitie pau produs fu 
ȘI . 


- 
ma vreme, Umpoetasie de 


itutiui. Apropinta placute n due [i 


vului Tătărescu. a Tărut că tel 67 
„tteceseară" de retalrarea 
oi. stgt veritiae prkehenliie. pal 
cautaua dilar să-și Crebege atit: 

Partidul liberal al d-tat Dita 
Mana a fost dn atena) 














|atțiema miei o mâmeni. Anertia — 2 | tele consiliului eomisarilor popor 
ldiminera — forman baiahonul de | votat ata republlea federativă 
leseentoei mm pennenari si caselor | ppumtel 





Pe bună dreptate națiomal-eaeialis 
mal preman cate mândru de rrzul 
tatele extraordinare pe care l-a 2 














= 20 mila. Mai tea 


“Dre 


Şi ra vremi ee publi 
ale tul Dobay și la Joeni 
tatescu și amiloza nervilor 


ptate pentru 


te să Lie respectat Howbăllul române. 
iat de, a pa Ura 277 alun e pretul re] 
“trogardării nu din pricina juriterilur ci, ci din pricina noastră a speciatarilor | 
pari, sata să kalduim și să irunizăm Jocul fini avale nl echipei oorene. 
asta carii Fâlla de Bucurie la ahooturile băbeșii 
du) Perurky, obaseula vădită a Iul Suci- | ae eorezat ca tntr'o porioadii de 
pateuaprosoa 


erou 
1 Căejnn i tot antetul pustiit at ll Petre 


Bach erma arățate vu ddeketul 


Nimeni nu va pindii ca 


Unire aTricolor este si 


eători. elabat cara 4i 1 eretent în 


pol vi! 


Aga hau pirent eacourelei Wopdi 
penizura. cam în F. C. Rapid, măstajji 


mirăviți Ante eroare de jne (aribibueul tul Bogdan). 









PE JERIRELE OBORULUI RAPIDUL A CIȘIISAT CUPA ROMANIEI, 


ŞI Sohatii aportului rom 


pina ande n mere 6 gazetă ile apecialiinte, pimă În a da ospitalitate vea foată | părindli săi erau ad 





plăcerea: vuor induri mrdie 
mloesti 


ară și em 
tetolul federal. 
Desenla. ela 


soarta cluburilor romnesti, eu exemple diu foothaltul străln. 
Phoenix ce FI Jucători mol, rampărăți de vcazle din alte etabari inalore, va 


putea bate 14 irfeele, divistel 


tza), capabil de o comparație 


carți de vialtă Iniernaţiowală? 


CHă vreme, peste praniță și 


reaoitate mari, Meilișii au tă 
eaia Bipensjei) pentrea în 
tie gretulnle eu expectorări ludi 


VREM DREPTATE PENTRU UNIREA TRICOLOR ŞI PENTRU CRIŞANA. 


Altei cemitetal trderal va 


Dar nu va Jace nlelodată Jocul Meli 


ATLE 





“uccesi 
Centarai tuturor prevederilor ne: 














prin remultatele cbiimulte răsplata ai 


puliel oficiali care muncesc pentru soor= 
tul româseăc și afirmarea lul la cadrul 
zarelul eveniment al umului: Jocurile 


aaioe. Intr'adepăr coniala tech 
dia FR. A 








ețice ln toate centrele țării, dand. 





a 
abia 


E 
i, 







atletii din vechea gard 
timpul prea scurt mu Ingadula 
perirea ui lansarea de 


Di 


st se evidențicae și 2 


des 
tinere. veci 


cu ocazia acestor intreceri tot av 


9 linuri. ast 














Sărora să ni concentrăm atenjia pent 
Viilor. Preprazmul cornlslii techniei 

SOt până acum sacors deplin din tout 
punctele de vedere; remitavele dela C 
piedeuaă dla sine. E dena de reți 
că fn Iulerval de 4 săptătalal sau 
Barât 7 pecarduri naţionale și s'au 
amenința și alie câteva, După necară 
lui Elnardt ta prâjiaa. n iui Clacta 
Ja pratathion, a (ul Nemes la 40 n 


la 2x30 a Vitondul Dada -- ja 
Mel recorduri. maționuje 





întocmit un program 
pre-bălennic care prevede conaursati at: 


posibilitatea de a se antrena și pune 


arat, sperantele se tudreeptă Lol spre 
dcoarvce 





inec dansează în arbimea ființei lor. Ați 


ale, venhinase Înță de vtitaral znbarilor! 


A. Dar Phocnixut minoritar este, 


Unirea Trlolor mi Crisana, echipe 
obţi 


mta 


fară, Unirea Tricolor și Crişana 
mile (așa cum acum Bau prea cor 
mentul cel mai drag 

atee pi medicale. 
1 comemnat de ani la measră amintite: 


TISM 


ul dela Cluj! 


astre, | ajtă 





în mare jormă și 
vingaloralul său dia Predeal. Na ai 
ven anime că în 1036, Negra dupa 
dase Jos 3 gardar! rpatizase le flo 
timpeț admirabil de Iaj10 

La 00 m. pi 
Portia, Lapaian, a fost Imvlas d 
oiperamță” Krapta (Estosea 
învingătorul pe care iam vazut la Bo 
7enti bitândtuet pe Vegru ta 110 m, go 


par a. uperența oară robe 
uree ara ntz. 


“Laparin 


celor 








nica 


acte 





„ne 
N 
în cete mut bune condi! jinice, De ce; 


int vecorii 


ete 
mau 
pra 


tu) 


mal | an 
dul 


„| Speranţa: Stoichiţescu 














al destinului lor — să 





asteapta 
concursurile iletiee eu “caracter natto= | Imerezător să-și ta mevanșa asupra In: 
aa! dealăzurate Ja Cluj aveau să aducă 





dart 9 surpriză, Fam 


Oradiu). 


ze Mal prezință vata un Hip îmtoace 








U. Tricolor şi Crisana 
Ostilitatea Beilis-ilor la lucru 






TI vutose Ale alt pe riul oa 


Stela 
mei 


Sa cutata ai abloouri! Poate en riturile, 

toti aut mi acebiitaato; ponte că 

nainte unt 3aai sdruntoite: Dă ol 

Pellea Răduleseu în link alerte, | Tartireatu, 

Katmao, Konrad AK tie vlăralți sas [i parcă scos «hi moormănt:  zal-n 
A do ori, de tot: 


ut moni 
domtann, 
Vizut | De mie 


ro] mântutu. 


wear dle mancare: Când Law, rnmor 
Beitival și dostornl lal (nu 1-0 Ti an îngentas păendoiim?) sina coenjat pe | cui zuara la morminte dle marmoră, 
st să opirrasă în Joe. jpestal de mare înțeles rominese nl eomi- 


cu tăreanu ai 


10.0 ma. ni 
Ier. Tălrtă 


impresie: 
probe. Tot 





trmcâna, al 
nului ei în 


sotia. an 
eabond, ln 


mini, 






ce 


n 


Qăal, ulargi 
diute'un col 






a, 


2 
vit. Pus 
tru a trece 
ehca Elodă 
să Pină 42 
Atena peatri 
țării vale, n 
In mol, ROM. 





pentru a mu 

Cât difon 
Recompened 
să lt. Pl 
manei țări de 
ei sula fapta 


el ceva so t 





togale| Adevarata n a concursurilor de | 5/0 

4 sul seomoleaut, da Cluj, 7 recote [la Chuj a fost tânsnui aliat ROMAN] «Lică Jocul 

Su umeesie într ana? E aa pre STOICHESCU doi Salmo | Coma vin 

Due doriti PEBITU Pecuaoncătari, | adjudecat cu ușurința și simuranlă tre | ge perie 
imedenie că încetul cu iucetal ef- | probe realizând 0 Mruacasă iai 


Matisanul roi 





se apropie d 
cea bună. 

Recorilurile 
Seria revardarilor a demehla-o. ata 


cae (Drazv, 


Pârera noastră tipu 
vestita dn TI a. parăsri de Macueiu 
ameliorat clar 


vijeriatat e 





deea Nezra 


Costel Rădulescu 
adulat de Estoni 





Dino gazetă de stară 


sprinieni 
«Hmtoajeail, f 


In propus par și ela: 





Piu ca matehul RomkaiaBatenla să 
We arbilrei de 4. Comtel “Rădulescu, 


clare bineljelea tera) român a re 
Meat. 
Ponte că ere mal bine 


dură erepta 
Aadar Conte! sta bai 4 








Mimmieal» Ce ladtar A 1 eat i] A astrale, eBiiată să 
= fs ni N 
: 
merica-Germania 2-4 
LONDRA, — Azi va con- după luptă mare dublul 
Unite pentru | 2€ tăi 705, Bă lea 
Astiel u. ş, Și 
Huctae ata. n Pia mol 


Sa'minen bai 


HELSINKI 19. — Oubenrutul n. 
etgător finlandea, Salitara a ta. 
Blit eri în Louvula vu 
mondial pe 10408 meţ 

Salminea « reaj 


ui amo racord 
i 

Maat a fina de 
murâe. Vechiul record 








Îi 








tehalcă- La luugiine Stotehițescu a sârit 
595 metri invinotad pe Lăpușan care 
era favoritul probei. Lu Inâllime dupa 
ce 10—12 atieji au ajuna la acest sezon 
Ja o pertormaață standurd de 1.70, Stol= 
Chljeseu a reusi! 1.73 îm. [n fine, deși 
obosit ţi-a adjudacat și triptu-saliul cu 
193 m 

Nol vettean îni STOICHIȚESCU calită= 
ie de rasă ale unu! atlet care-l ver 
ageza în Iruntea nileților noştri. Sparâm 
că mu me va desamâgii 


M. Pop 








d 











eu ei? De made.l știu cât e d 
Poate au văzut ei lată ua tri, 
Imtea nani Hed eu Polonia plerdat 
mu 5-4, când l-a sem, E, Cosiel, Uein. 
mul Expertel, pe Vogl, de pe teren, 
Propunerea! exionimaă Î) acază! 
"a artitrei dar a bâgst pe terra 

















Wina in care 


We și atâtea bice în cuv 
fratele N, Grămatie (de 
moară) să apară 0 pnuere ln pune 


a Inditereni cu 
Nu ue inter 
mieet, dar ne 
EI 

Dunula asta 


LR 


de bine tacât 
zanel Langiri 

Taia Balatan.Ti 
don și să Incă 
cu Binlge. Nu 
ranța rachete! 
Alice 





Fata asta mata 
dorinţa să-și în 
Pagunda teal 
pusti unguresi 
tre 


Căi petvente 





Morpurge, Tanzer (o! dar 








1924 în Rota, 

Du acest prilej Naluituna m deh: 
TAL al reconial mondial pe dintanța 
de 6 mile eozleaa, deținut tai de 
Narzal eu Wmupul: 39 mul, 344 mea. 





a fest dețiuni de Paa 
va Nazat 
de mln 002 ame stabili 2 pret 


Noul tveoră seoeiliui pe aevesta 


Mn 


scuză domnule apologei vomegyisie, 
— teait sunt stim, rauri 
Pe tie 





y 


etapa Luehoy- 


In clasarea 





Pe natiuni — 





Diane MAS ae 


runde. 


D014 ser 


inofensiv — 





ip 


„Cazul Somogyi“ 


Na ne aşteptam ca 


ească apărare vra să alcă, 
Ni-e Inditereni da, 


103 ore 4 minunile 38 me. 
armat de Hapebie ln ş 
Prieaul, 


ani miinie sli a 


din mnfățigare. îmbrăa 


amulețal aceata fir 


ine imrre 





copii a aut de suferi 


Totugi, Sericel ini pă 


Tiâna vu bu etefnitor, Aecaată me 

serie ba dat putinta vă trăiască a0- 

Alhiaea incomptteațel și a relel soințe văile, irunizează | coptabil până meuni adtiva ai. De 
Pâl sigur că [atuuci portrvr perpelnus 

Până acum patru sin cinei ani 

n formulă | nam auzit și mu tem vilzut pe Tr. 
et 


zut încă prima oară la o prob de 


terpând. Cand L-am 


na mi-a cent să cred cehi 
reanu. atlet! Haida det 






wa avut Îi 


el. Si oâud lar zărit pe Sarinal 
Stadia- 

Ei 
torival pre 


niuanur porții 

aintânal — ai 
Pasi 

rămas, desurientat. 


Hiray 


oşitam îndeajuns trecutul de va: 
oxistu abili 
soba condiție Fizică n copitula mi- 


inta. pentru 


Tartăreanu a săștigat. EA ei! Tu 


tot un orod, ua pat să erad, 


Sorioel atlet. Nioioarii 


Poate ch viața. uconată tmnitoa- 
să viață, a vrut — pare drină sa- 
e bată joc do el — să-l seoută atlet. 
până colo, 







ini de volo 


M In altul. pentru a-şi 


procura o bicată do păun amar, 
Vagabondul sa antrenat Inkeatăt în 
st (i vonen usor să 'realnta ehilo: 
mutri futrozi 


sloPuitarul. de. maarimară. să tmbrd.. 
Hecas sorastă cartea dificilă, a fu- 
" pentru a uita, Fugea pen 





timpul. Şi, dacă în we- 
va găsit un grec care 
hm. dela Marathon la 
u ca: amniiţând vtetorta 
ă moară de. obosrsiii, 
ANUL TARTARRANU 

stă diatimţă  tocinnț 
muri de. jaome. 
Ma! Ce ameţitoare pră- 






Niei una, Ba da? Era 
a Primii recompensa 
acoperite în fata mire- 
Românul a primit și 
iniehoa in care me vpe- 
ocupat, 
nesfârșit de trist, 
biotul men compten, 


Nicu Nicolau 


tocmai in pa 
atâta aburga: 
însul tul, con 
pe poziţia 


serle 





ul pe ehsila „Somogyi 


biceltvul pole. 
le OBIECTUL 


eseazi oj 
mări 





ei ruchetă mmcepe să-i 
că pile tenmlual ati 
"d spice la faima Su- 
dacă o să ajungă pa 
iesi până în WWimble- 

U ură, — cupă 
antici contestănu, sjgu- 
si subiititățile pi 





re eu mmullă ușurință, 
Tinasă șia maner 
petle. cetățenia. lar pro 
ul o put ta atujba 
u 4 plalurițar voia. 





camurile: Mg, 


asta 


a 
te 





ermneke e cântat 
Pen 184 bi, 
onduce toi Bylvere 


i, Hp pă 


si Maratiionulni ruimâneve, 
om, ouale reebot Dali 11 
chema «Sorieate, poreuli oarv a 18: 
ont evocă. Atnnel ra și matura 'Tăr- 
tăireanu a rămas acelaş, E aproape 


ri 


cu 40.000 lei 


carți de mare 
el, e, d 


asocii 


it. 


Isiazurii 
vor mai 


irveţia păenior du, misi 
do interne studiază probloinv ui 
tverat-lege prla care Urineuză să 
+0 opreuscă en deaăyărzire orioo în 





comuunlo și comune 








mregte. ai 


conparvare a păgunelor, pari nf 


. 
Plata salariilor 


luat. 





La ministerul do 
întocmit ul. con: 
ministri pentru alocarea 
lor nea plății pensiilor 

lnriilar, funcționarilor publici, 
pe luna lulie. 

Jurnalul înglobează în acest 
scap, sumă de un miliard, 164 

ilioane, 507 mii, &&6 lef, 

EI va fi semnat probabil 











In jurubiaei nenorociri 


| antum a “ata “Captrală u 
ut un, reportal 
ee regali Mnistiren Nl- 
+ star fi Inecat soldatul Soculov, 
Adevărul e ch nenorocirea sn pro 
dus în comuna Noua Văcăreasca la 
mosla d-lui ministru Paroechiveacu 
lar victima e im civil. La acea mo- 


tru munci ggrisole. 


Siințirea nouilor 
la băile V 







această si 
VATRA DORNEI, 18— ziata tre- 
cute a avut loc in prezența I. P. S. 
8. Vivarion Pulu, mitropolitul Bu- 
covinni și L. P. 8. S, Nicodian, ml- 
trapolitul Moldovei, aJimțirea noui- 
lor isvoare captate la gura-Veari. 
Slujba rolialoasă a fost oftelată de 
părintele Pobrwo, astrtat de un s0- 
bar de preoții 
Aiteopotitu Bucovinei și Moldo- 
vei au binecuvântat luerările, tar 
apoi sa serolt o gustare celor pra 
Dă 
Prin captorea acestor istoara băi 
le Vatra-Dorabi vor auea cela mai 
bune bal de acid earbonte, 
In ultimii îmi intoarale vechi nu 
puterea de alimentațin 
rimele unt din ee în ee 














mai mari. 
D. ina. Constantinescu și-a dat 
arama la timp ed dacă nani devoare 
nu ver [i cuptate, localitatea moas- 
tră nu va mol putea fi priutre pri- 
mele și renumitele stațiuni din fară 
Având spriipmul |. P. 8. 8, Visarim 
Puiu, mitropolitul Bucovinei, d-sa 
una, din cele mal tmpor- 
tanta incrări foloriteare băilor Pa- 
tra Dorel, 

Printre asistenți remareiim pai 1 
P. 8. 8. Lvaten Triteonu. epireap 











comunale nu 
înstrăinate 





striiouea, codare, ete. din islarurite 


Prin acanstă reglemeulara 4 ur: 
voghozn în saricta 


erelate pantra nn scop bibe deter- 








şi pensiilor pe lulie 


manțe sa 

iului de 
sume- 
i 


i, 
arda im ile 'armâad 
tă 


pi 
în care se arată 


Mitropolitul Bucovinei și al Moldovei iau parte la 


Pentruce „somează“ 


abatorul 


Exportul de vite şi carne prin Portul Constanţa 





Din punct de vedere si plasarii 

ale In pai, Abatorul de ax- 
n fost cara nu se. 

Lcriggieaga urii că ate 
scurgerii viielar noastre către La- 
vant; se allă deci și în calea pati- 
niităților sale de activitate; Ma muti 
încă, nel este și în drumul aș zl 
sului „cexpori!” de carne tâlată, deci 
cu niât mat mult mai apropint de 
nceste posibilităţi. 

Să-l misbilim aceast ambianţă 00- 
mercială și În limino cifrelor, 

Coleulut în hiloarore, fntă ex- 
pariul, de. viţe prin portul Cons 
lenta li vltlnil patru sal: 
sa văportat 


n 1955 94. tone! 


IN 1954 15094, 
IN198 31070 u 
1n 1930 19.429 


Pasarile exportate, urmând a 1l- 
nie zig-zagat ascendentă, au cltent 


W[in 1956: 17761991 buc. 





In primele 6 luni anula! în 
curs, exportul de vite priv portul 
Contanta a eitrat: 19362 enpete Du 
|Mână eitrele date in tone, pentru n 
|ufin numărul eapelelor de via ex. 
portate prin Constanţa (0 vită mma- 
e având o medie de 500 ker) vom 
tonstata tă Abatoral de export se 
aNă în cal a aprosimatlv o tre 
me diu exportul de vite de tăere al 
"Tarii. 





Posibilitatea locală sta lu. apro= 
viatonarea vapaaralor intrata în por» 





Anrovizonarea vanoaralor tu tarna 






de ex 


Na mo pante atla Acel o condițiu [pentru nesii 
ne at diemhie, ni averabita [men și cade 


rostului săi at scoate. de hrană — "timpu ri 
iv, 
EEOEARȚA, pi VE 


marete ru a 
cât, 
COMERCIALE ei ne coate apeai 

Dar desigur fate acestea; și pre- [cu atăt mal 
|zență materiei prime exportabile ge |câmsiderendut 
teritoriul nostru, despre care ne-am pri 2430, intervine Ami ; 
ocupat în primul articol, — materie |tanţa e mai. sfilă. Dasi mei 
pe care abelorul trebut sa trans-[7ile «le hrana cel pair 
forme; și „ambianța favorubbit” co- | Dacă la acest calci „or 
merclală în care este aşezat, — deşi |dBoga 50.000 de cap ina 
condițiuni prealabile, — nu sunt[aceste vase, rupă cum Ad 
comerciale, adică în, baza lor niei[tsica cu îana lor pe tăi 
a vită nu intră În abatarui de ex- |voia), asigurată pe vas, It dl, 
port spre tăere și nici nu e cău- [st de intririla de mia 
tată spre export. Pentru woeastu se |zlonivile. lor, un, tota 
sere, legături, cereri. directe de carne [1:280,000 zile du i 
tătată peste graniță, contracte, a- [in sarcina pbatoculul de 
faceri. O operă conțercinlă ns seleolind de îns 780. pr, ga POL (i 
ponte bazn, pentru î_i lata pu [zl) teea un mille de Aasărat șa 
mal pe situațluni şi nmbinnți, fa- [carne anual ame e 
vorabile; trebue să île legată de 
lcocret, de imediat „pentrea. trep- 
tut să se poată extinde și extinda 
Importanța și valoarea sa. 

"a avut acest lucru în vudere ta 
abatorul de export? Cereri de carne 
iată peste graniță; lipsă pe pie 
fele străine, posibilități de plasare 
Jar concurență, ate. 

Vom adăoga că şi din acest punat 
de vedere înițlatorii abalorulal de 
export au fost prevăzători. Au scon- 
tal două posibilități: ama Vocală şi 
intediată sii aita externă 4 nemijla- 
cit posibila, 














O SITUAŢIE 1, 


RATOAREĂ 


Re Aldo 
seamă că acelay Atator de Mala 
trebuie să procure earura pati Î 


ni In mu oraș ea Cons, 






















năică eu prodacţia sa PĂA 
earae zilule, ax patea. râs, 
când war munti ea 3 erhipe 4 
în 24 ore. 

Paut sate că Abatorul de 
ar ninge azi 234004 kxr, 
nie, peniro nevoile 







Sem 


câte 90 persoane fistare, avem: sarat. 


muni ln Constanţa 100.000 de fa= 





tat Constanta, cu carne- Aproviziaa 
para. de, erporienă caplală pentru 
abatorul de expori, mi namal prin 
deveral mara, de rare ne vom oeu= 
pa, ci şi peia Japtul că marja luân= 
duse tocat, direct, scatta statul și 
labatorul de adâtea moat Tavestiţli 
tehnice necesare anul transport In= 
depărtat, cas stațle. țrioriferică “de 
imbarcare în port, vapoare cu jrl> 
pori/ere pentru transportul pe mare, 
evenduat tăzt tvoterme, ete. 

Sta contat po ucrastă aprâvislo= 
nare si pe drept cuvânt, 

La data înlțietii abatorulul piaţa 
Constanța reproxenta cea mal tef 


ind pia pori 

zile ti Cm a 
linual ccu. 2000 de vase, 

Im lada unul avânta] comerctaă 
de această matur), şi unor astțel de 
intrări ile ase, calculul este simplu, 
tn avantajul abatorudul. 

Lutnd de bază aceste 2000 da 
























şie nu sunt angajaţi militari pen [vase şi petru un moment, numai [egteva reportaje precedente dezes= |/afervină din partza 


personalul lor, echipajul, socotit a 


isvoare captate 
atra-Dornei 





















olemnitate 
Jotă, ing. Constantinescu, Dr. Oraat 
Târnoveanu, preg. judecător, dr, Mă 
dinag, dr. Gheorghiu, Reus de Mâr- 
sa, seful poliției, comisar Popovici, 
Leon Mănescu, notar public, d-rele 
Jeni Ritous, Vieol, Popescu și d-nii 
Cagu, V, Cărdușu, Constantin Ph- 
tiearu, proț, Cehouschi.  Pintilei 
Băhm, ete B.P. 


Diroeţiunea generată a odilor fe- 
rate a diipus ținerea unor noui 
eamene generale de limba română 
în luna Septembrie a a, la tare tor 
74 chemați toți Puneţionarii, agen- 
Hi, meseriaşi, ajutorii de meseriași 
și lucrătorii din cudrele 0. P, R: (ta- 
bela A B și 0) cari nu cunote eu: 
Helent limba oficiali indiferent da 
că au mel fost vreodată tou mu axa- 
minați și indiferent de rezultatul 
acestor examene. 

Nu vor 7i chemati la uzeste noul 
»xamene acel cari în urma ull- 
melor examinări agri au acut lac, 





sl Romonul, senator Petru For. 


CITIŢI în fiecare lună 


Director MM A 
singura revistă 








minute de 


Belsia eu sia ere, 









„LUMEA NOUA“ 


cise și complete asupra țării 
noastre în noite, asupra 
României tinere, de mâine. 





au fost ticenţiaţt din veretetu și 





iii 
NOILLEScu 


de studii pre. ||] 








Examene de limba română 
la C.F.R. 


tanţi. Socotind că un vas rămân 
In mediu în port — sosire, formali: 
MAţi,. descârcare, incârcare, ae. —= 
[5 zile, obyinera, pentru 100,000 de 
loameni, 500.000 zile de hrană, Cinet 
mite de rali de zile unual de con- 
sum de carne în hrană afectivă, în 
port. Nu trebule ultat însă că vasele 
fac aprovizionare și pentru plecare, 


Populație 
Să DE: 
Care să île enuza? Lita de 
tere de carne pe plata 

Polida Co, | 





Orelerea, în alt loc. în 
atahţel, a unel piețe 








Comerțul de export din Bucoi 
în mâinile, Israelulu 


ii 
Comerţul cu piei și blănuri 
Samoil Hoiriseh! A 
CERNAUȚI 19, «a Am arătat în i te Eta 
tru! comerțului de export din Bu= tina va 
<ovina, aflat complet în mâinile ji=| da ajară de aceasta danii, di 
Idanilor, Ama precizat, apa, rolul au= [58 ozuză eu Sanariel, inetar te 3 
torităţllor cari au posibilitatea de-a |fematie deelozațiite de export cae 
stâviil asemenea situațiuni, cari pum [Yertite penis putea fimbara 
In inferioritate sm: de cote mal [72204 
multa ari înlătură elementul romi procedat 
mese dela participarea la vința e poetei SA AGP 
couorlcă din Bucovina. Aandele ji [Fezaaia ej 
dovesti, cartelate aa ajuns să transe |p,ecue vara cn & 
forme anamlie categorii de comari |ytze au înteitat. patit 
in monopol. De aici Jocul prețurilor |/00,900,000. Lei, mia 
a bunul plac, de unde viața scumpă | De: arestați, pe 
şt preţurile disproparilonate. ma de alițel, totuși 
Am stabilit apoi jaimoasele «= |coperit suma 
eracherii. operate cu sustragerea idac |couaa?. 
vizilor, ale bandei Gottesmanr-Mal- 
risch-Lexwithală, cari se cirează ta 
366.000. 000 te, fără ca, foluţi, o 





Pe lingă 


cari 
a“ 
Vanditismelor 

Se ştie, de alti 
nici acri a căror leenjtere esta în [în speelal Cernăuţi sunt 


cura, 


pa fiecărui grup de imaprațiuni și 
cor fi terminate neoreșit până la 
mele tunel Septembrie 19%. 


Personalul chemat la examen nu 
ore drepiul la indomnizara de de-| PMI Pe lână faptă că 


plasare, ei numai la ordine de tran- n Mei pie nina pi 

sport în interea de serviciu dua și in dili =, 
asr până la reședința grupului | SCabarat acest cani i 3 e rap ră 

inzpecții. tează elasleal ui 

Pentru pertonatul cate dejiue rime: pentruca tavorul de fra 
umetiunt pentru Indeplinirea căro | tri pote ia Ci eee ee, 
condusă de imdivldul cu eaaler Me: 
nlamin Metacb, avănd drept eo 


SE 


comert 
adunate priu agenţi special, 
nordul țării si mai ales din 


UL 


ra se cere aerlerma, citirea și vorbi: 
rea, cxuninurea va Ji egal de sir 


4 In serta căt şi la oral. muuioni pe Oslaa else Wult, ln 

Pontru persomălul care — deține | einer Loeker ul Karl Ludwig, având 
Punehluni pentru îndeplinirea căre- ervt ataagiă IN rai 9 pat, 
Ta nu se cere serierea. cura sata în | Helurieh Selmartaș cealallă anii 
genere personalul din tabelele 1 și | rondauă de harhării (zar ai 
C, examinarea vo fi totuși facură | INOT: Staruata, - Alutet 

A soare Samull  Eolriseh și banca 

ni la ari și la teris, insă tudre cete Basarabiei. 
două mate nu se eu Pace mestia. No-| Aceste două consarții operează 
tele se vor du mparal, făcându-se | îu vale tușelână statul co same 
deaPrn merasta menţiune apeciată. | tauintice, mexoculină atăt Tegea 
statului, pe spinarea mărula tr | 
se, că st Dumul simt al omenire i 
uiel viustua în afaceri, 

Aerlas sistena al corupției, al a 
facerilor saune, aj framdelor cu 
devize, despre care me uni oxupă 





Cetiţi și răspân ţi 





„BUNA 
VESTIRE“ 


întrun rupartagiu viitor, cănd caii 
su DATE ȘI CIFRE II 





































































PP 
tor Pr meene SR Bus e ne 
n A fruntea CFR NC i ia E ei poteci teaca i E 
| i *N-Uluj : Serbarea aviaţi 
„e minora „M. lonescy/-- 2 Pătronutut aviației incuraiați industria 
ție a Pre comerțul românesc 






aterim ai apărării xativuata. 
Raroniade, eowapilaii 
























Pe ambele 
nu. se aflau 





desfămarat la emma ME 
a erei ta să 
'dminis; dinte ai 
o serie ului 


merbatea. patron aţa 
Mereari SI Iulie va a . 
ini semerat Mia F.R 
director gezergi 
nta) de presedinta 
administrație al 
PR 


man 
mersi Mihali Tontăea a fost ame mt e 


Pena 


inta ale scie 
teairuta trape 7 


Sa nticlat 
ab cotanda 


peritesu ra 
aro), cazuţi ser viei 

Siujba a fost afieintă “Ma ua 

de preoti în frumia ca părintele Tea 





eareumnan, 
Ani general Heratiin 

















> | Sala Wtefaânenou, cantomarul ama: CUMPARAȚI EFTIN 
i a inerea poteratt al tu rep PRD SA GEAMURI, oglinzi, rame, cristale și picturi 
a ton, a. ien. Tiinonlade n feat 
mat incante mania de și IRI e IOAN PUCHIU 
a Au mai fest de (MA d-nii: Oraii, ie 1 upud între elita Bucureşti, Calea Moșilor, 21 — Telelon 3440 
u m cadă tr mute E a ea Ea 
problenia coostruizi stii LA GOGU GEORGESC 
pa pus odată cu alipirea i pe marţi 


fiul bine de un secol pa 

pi rosctat construimea 

1. Nin fost alegere in care 

eul Tomisulu.ă nu 1 promis ud 

muiren imeditMă a ncestel lim 
Dom ocmta cu obținea van 


Magazin românete de mobile 
Medaliat cu Merttal Comercial! și Indastrini 
Bacarești, Str. Barăţiei No. 59% și B-âmi Maria No, 1 — Tei, 47374 
_— 


sa | otiei, man cuprins o profundă ei 

asolie, privind bronzul care amin. 
teete recăterilor ve ueit cari su 
et tăria, 

D-sa termluă apanâni, că sătut 
tuturer trebuie să se îndroie ea. 
tre M, Ba Megile Carol ÎL Duză 
cuvântare, delilurea tre 


cicopta conineare a a-i 
a pri personalul e. |, 
N exemtane de lim 
mână, enamena case 


MAGAZINUL DE INCALŢAMINTE 
Vasile Vasilescu 


Bucureşri, STR. CAROL No. 46 











bel Sie n st a E tea, 
EA = al anul i mareei zi 


Pi iii aaa e d alalen 
|0 pioasă veremonie la biserica 
SI. Dumitru Colentina 


Duiminieă, 1% Iulie, cu ua eereue: 
mule“, desve opera d-lui peaerat | ata 
A, Ionescu vam mal vor ta mt | 

morile viitoare. 


a presentat întro 4 








« măleeia llețiemana ceietele mure și meta, pe mânat 
II MEA iz din Cap i Provine cu ta Tia ape. Pnmânan 

| 1 pute, „clio ai posiai de mare Adi să lacalţă studentul și epurtivul, legionara și prez i 
d [Eram pede ereu, | MoPutdere și mari cinste din [ra dt i săracai — toută tame t0rt aurtue a 2 PEEIAUATA- ot 


mana e | î9 2. jz, a 
CI te ea II 
ha Ttalairt Tetetude dar date 
nțillnr— petmitive se i 
?n vontinui pherdere: za 
la pa, 


vontitalan, ehig, 


perinoatul mi. 
1 an nea e 
men de Îlmira romană, 


dacrată Cu mult gust Și eina. 








cui ebeti. 

diulai parohial a 
vorbit d L. Voiculescu, aratând vă 
Mistriea vele a suevii o 





Electrificarea satelor 


















e) mă 40| Comatiul apere a eloctrițicărei mu. înaltă și ea tnt. peaatiar du 
- piara, mării etelne Mate | role a emanat x mima aia că | neta dat tea et 
a — >>> lui 0 „Toto sta te ler i ării ete car pa 4 cat lina ră aa [uta a rate de aie 
ri janat 13. da vătre Domiţian larw- | Îrătat și pe poi să iubituri | secretarei amiral ai Imceârer pubiize | e mai - : 
; i aj una ul Pu memabal, dubavniiil familiei Doga | de cele sfinte. ase pi aă camanteațiiler, ofertele depane la | Sa 
mitorutui Ghiea îi ce datoria acantog ctitori 
P. GENBLAL AUUAUL. V0NUBCU 


Serviciul rehaioa a toat oti 
P. 8 mm arhierea Veninnin Pe 


achită pe legionari 


Ziua de sa i, 
va judecat de sati $, 


prorlsluitta — es 
trecea in domeniul 
D_general 
rute în atâtea 1 
e promt 


a 
altceva stu re— = 
arii 

Ionescu 8 cms. 


uni câte decenii 
deșorte treciune 


n. inconjatut de mn mo de 
peri 

P. E 5 arhierei V. 
varbit. dengru 
hui 
de 


eniatain a 
nuljAa 1nrocona 
si familia me dare păirangi 
era uz ereditlă pa aidii cu 
stări, pie iemltuiale lor acest sfant 
lume, P. 8. 8 da că azezapla fata 
erestianateă a atetiui duovnie 

a femilieă sala și indeamna pe in 
eri de tată să urmtte eztmaglul 








nea în frumțea €. £ +, 
am fi avut astizi şi prelungirea a. 
cestei linii până Ja adinirubila 

Pi păi” bainuară care este” Man 


Tat sub conducerea 
piiția ani de pauă, 
NI mecostă pre! 

o 


za , 
be ale ad fe 
ni. focul pădurilar su ui î 
inacă, Falalei stajari eaă auul câte: 
unui sab loviturile nouilaaae ale 
toborulai îni uâsapte cazila sala. Pe 
ereasta dealarilur me Ivește ehelia 
os po ceafa uurlaailor totanatiel 
ânt, pinatul lui Lra- 
evenit:jamzia bienilor 
palitene mtonte de ni unde fica 
re fură In vele, fară teazaa maneţiw 
alor. exemputieatoare, Fiindeă e 
durere adică în acaleai comdlieai e iteiă sunt antenă în al asia 
vi Petra Parma Ep namfieâtnten nat inconstieai. 
Tancle de Mampori mtfel sacotie se | Peatra masărul da astă daca ea 
voe plati etecuv 33 firmei ovneosti Lomaș din Satu 
e plai e pusa An d doilea | Temaaporiul moiiar lemne se va tace ri, prin mabapere diubatie 
De 8 Ma Muruhentalor se se ver eliera(a meaşti că îndata facul eo cama 
enilea | de direcțiunea Ecowomatyiul dela de [e € toilleane 308 ti It 
Şi Petre învia, istet le Mnculttea de | tanja maia a. 00 ine. dar vitubiuita» | Lută în ee castă operatiunea & 
tea ler exte pâna ln 1 Decemluie cetei firma, 


FAPTE DIVERSE 


INCERCARI DE SINUCIDE 


m 


ÎN 
Numiri în învătâmântnl superior 


unainul edorujiai majlamaa a apte 
bat vrmitoerete mamiri în lovita 
j a superior 





DL boperiei. alter! atitea 
eimirarsi de drept imieroațeniai prehtie 
dala Tacaitetea de drept den last. 

D. Ortarien etanol, anima! te 
teen de drept internațional paubăie de 
fe facultatea de regi da Cerntug, 


Unde au rămas scutecile?! 


Nici mușamale pa a nu se 
La] 


b-na Eugenia  Chiranagă, avistenta 
n chimie anantci la Şeoala pettetețea 
a Vanuregii 

D_D_beru, asimțeni În Miborate- 


După ingrijieule date la spitalul 
Colțea tânăra domună este în 


* 

Fermata Ta "a Bărbuleu din atr, 

Coorgeta Alin- |Dristerulul 25. e facerea să se 
ucidă iutina 190 gremme tinctură «| 
ka 


găsesc Moscova 
Giim în starul „Pravda 


Maicova 
cama intern sună natie»! 


mpi irejenal: maternltățile, mef=| apari, 


sie de vircumusoriptie ale demisia 


îm acestă stare a leșit pe strai, 
ce imteiţii nu me pile 

Ajursă în Calea Ducati colţ eu! 
+ Traiae, Metal Î an feut rău 
2 ceai pm, în stare gamă, e fost 
umportală În apitalul de Lingenţi. 


Penmonarui  Nitilae Mihaescu, 
e dun azi dimineață ln comuna Ba- | 
neasa Ia voce Lai Rica Midea 


în can sorei 


clamța uși 


na era nimeni în a-| 
ji 


mil | mari hi 


Cum sunt furate păduriie 
inaramureseniior 


frustat cu 4 milioane lei 


In anul 1935 esreni Vilbel Priea |, 











românii mu primit 2 munţi 


cloare cari 
|milioane tei. 


In mamele urmasilor 


etitorilue 
fondatori a 


i d. col. farzanelat 
 Bultuzaiad 1. P.S, 


Anunta mwliuraceie preogilor si 
cenalltului partial, 

Duit În wenantă 
me, 
1 


inăițătoare verae- 
Prteama și aumeruan —usia 


— repusă TEMEI tamas —- mure 
1ase cu Ineultorii comune Cuhea. o 
tranzacție prin rare conu, 
mebiimibul samel de S88 vai 
muui munte numit Luleesta 
benzi o pădure de 15 mall ine, înm- 
e de stejar. Evreu] Fried după în- 
ebetrea târgului, exădate ăreptarile 
sale firmei Lomay care a si inceput 
vaploatarea, reasimă să feneneme 
ame me de lemne 

In urma campaulilor de pret, 
ministerul a anulat cestreetul de 
schimb ordonând dstarea urleărul 
tranuperi de lemae. 

Virma Lemas insă ua 
ful și sub pretextul 
terța persoană în afaemeea teehela. 
d de Print, pe calea jastițlel a vi 
Minut ridicarea lemneloe mehea. 
trate 

Cum contrariul de schimb inete- 
tai îmtre Fried și comună, prevedea 
că sătenii vor primi smma de 98 
mii Mei si vur îmtra în penestanea 
de drei n muntelui nemai după 
se firma va ride lntrezul male. 
ial lemna, con una Cubea sa pe 

1 și fără bani și fără 40% me 

lemn 

Acestă vitoație a duri până în 
axul curent. eămd Firma Lemas su 
intenţia vadilă dea se culme e 
net licitaţii publice, a oferit româ- 
mller îmeslțiii de me 








tot mmusteănni să aceepte meua 


terta 
Atât numai că in timp 





nanciare 
male, dibhescu sa 
tetrun 


vmpiedicai pe ndrolalrira 


si cele turul Pimamtiar torte dea 






“Atta anageid 

capii No Îjag 

teatral ai Alamtorgalăl 
pre statii, catia 

Ne 10 și te dama 


me a ta 


Ei 
cate are prâsi de acest sein. 


A 
e pl dă este dehaiami SEI 


| cetate atenua veală 3 pădurii s- 
ainu pre Mem | 
m! 


Alex. M. Masina 


Hciaile imengrilar ste linii electrice în 
evairete 7 „Semerin (penira satele. dum, 


de 2300400 lei pemtra 
met dela Debriţa, jud, 





mis, în cadrul 


prafuri, Săbiean (ud. Roman), băile 
Herculane (jud. Seoarin) pi Nenazi Upd. 
Gary, 

In. prețurile Jixalu se mer face urmul- 
toarele iuerări : construirea liniilor de 


alui sânălăji, care sa 
A. în parte, aanatartu 
în aceii prunci, dapartamarmtul di 
10 peutru tubereuloși, și ta parte, 
Irifiearet reglanei respecti 















Curier judiciar 


SPECULA ȘI MERCURIALE 


Dar, pentrică numai ei putea 


Vinde cu ecest prel, marin trebue 

Ca să ni se tacă o duzie de stă |pitita înzânte. 
Vilise a speculei, ai Wow dat „mmereu- | în cent saop, „megustorul“ Tea 
fiate”. Dar, pentrucă in moi legea [cilentul spre e-l conduce în martă, 
mu prea e mplică, mm crezut nvalţi |mvâmd grijă să me opresacă când | 
ă-i an ii de glumă. De astă dată, |gert, când la un imotuil cu cei i 
ți ouă teybel: Mmturat, după ce 


NCBSa UD Bica dau NRĂ ma 3 





ctisntul astepta zahărul, 
cDeumrciaaţi iniracturi, la |pâni-l aparau rempiări mare, 
câle 3000 jel amendă, pe baza pro-| în telul meestn, n iegelet mai 
sacilor verbale de ctiraveațe, fiind |emulte persoane. 4 
iivinuiţi că iau afișat prețurile pre| — Pria în emerciilul facțiunii, Bu- 
mart a fost trimis ie atare de arest 


vâzuje în merturi 
e 8 mereiria- | cebinatalui V. Amstrunţie 











Deci, primule 
delor 


UN AGENT DI SIGURANȚA 
PALSURILE DELA OONTIIEN. 
TARE 






la Nicorala, agent inforrastor ta 

slgurenți, sa gândit să inte in 
Mielec (Goluri şi Gh. Sura: [„phinea” neddara după cari umbla 

ton, autorii fnhificirii autorizaţii» zi și noapte 

ot de impori, au adresat cehinetulul | Sta dia deci, În e doamnă În 

VII instrucţie cereri de eliberare str. Sergiu: Nu. 4 piu anunțat-a 

provizatie pe cauțiune, cu toate că că soțul el a suterii ua grav acd: 

curotiările în aceaste alscere s'au Îtlent de circulație, ini piața € Ina 

fost terminate încă. Deta plecat prtbtii săi 
D. judecător Simionescu, după a (ozana op Pi retro 

nina tel inform. 
pair iadul zi za devaliemt came, tulnd fn 
ZANAR ae a găsit mai de vadonre, 
Reritertul vie fost decit o. mtae 

leu art, ambia dim casă ln [etună, 

fr ai Dar hoţui de agent a fost desm- 

est nliment spre cumpărare ca 19|perit și trimis percetulul 

îi 


ŞTIRI DIVERSE 


A moni ca anatul Rogpă 
Dr, C Permaru Captezeve pretes| riseart a sh Mai 
nor agreat la Pacultatea de mediate | nian, crapul de viorii care 


mă dim ururegti. e foni pur îm re. | Prima arma arieni 





AMAR 








La Spitateie Ejoriet, Sam inchis guvernului națiaeaiti spaniol, a so- 
în Pete din mil amiaie merrinu 3 ai vurt în Berta. 

medicale. Dia 6 mată cmmză sia pre 
n e aglomerare de bataeni de mel Base dentini 3 în Sibiu texti- 
viriile rămase te dixpeziția pb: vitavea inangarteii empoziției My a- 
eului ae decăt suni din mezi cca. 











Serbarea e madata de d Vae 

te Pop, ministrul jediastrini și ape 

coala Mea, cute miea va îi în Car 
a Puii. 





La 
spre 


26 Ortombr: 





Protesuria acvasiard card participă 
la Congresul Internaţional dala Pa 
3 Ncncaaţial (Umor ale 
« prolemeilor secundari, vor pla 
sul Bacuregni Ca de Neră în lan 


Farmaciştii 
Chim stii 


dimimtate in loc 


Ce a dat ae 

d pansa Mate cari dates a pune baz 
ne, = 
7 tt Tata"? ÎI LASDRATDA LEBIONAR 


i îm anemiei te na pante în Pepi 


simiugirea 5). Fame a Masai în îi- ÎI de produse chimice-tarma- 





cica SI. Dem m cculice indigene, sunt rw 
gr gali a-şi trimele adeziunile 
Cercai " als” pe aaresa 
epaninuost În grila retemat= 


alai „Visaia” mase colegial) aste” | 
0, amet Maria 20 dute 1007 dn are 
ue 


d odniceanu 
Inge ata? 








Cornacii elefantului 


insă llustrul pachiderm politic nu se poate: hotăr 
să reintre în ţară, simțindu-se — probabil — cu prea 
multe muște pe căciulă 


De la debarcarea n alora: Hi lipsită de 
a eri! noa 
sn Păi re ape E i ri | 
ci — d.| noi am fi dispuși mai mi eri 
pipa Si Pen ei atu Le S8 7 uta 


cel | darinţă, n Li abat 
nt 
UN MENA JANE >, d. TITU. 
LE 


străin 


Titulescu nu încetează 
di să se întoarcă În fară. 
pulin aşa ăr vrea zi 
credem amicii săi 
cari printro coineidență în 
văr “liplomatică, se află 













D. N. TIVULESCU 


upaţi în Sărindar ca într'un 


Pia! GHETTOL moral. 
pe ziun de ieri, unul dia 








matăi 














Cronica politică 


nu se astânpără 













consecinţe». | sioneze publicul, şi nemai pu- 

Dacă ar fi să considerăm cele | tând pune nici un temei pe blu- 

Nonigmani, pe hef- 

i emasculaţi. 

i-au concentrat toată suprema 

lor nădejde intr'an mnumâr de 

mare senzaţie, într'un spectacol 

fără menajamente, în care drept 
OU nu se va Întoarce în| punct principal de atracție să 

A | oferit un celehru elefant naene- 








fară nici la toamnă. Și poata 
nici chiar mai târziu. 
Ni s'a tot oestit pe o notă sen- 

















privim şi noi pe marele 
cu acelaș binevoitor ace, 
ou care priveau giurdiuoenii odi- 
nioară pa ghidusul ce pretindea 
că oa să treacă Dunărea dintr 
trun singur salt, 





Se vede treaba că glorio- 





de conservare foarte 
E doavoltat — de cât pe in- 
i pențru că noi il| formaţiile wiclene ale de- 
y ESCU om de |căeuților săi colegi de 
tor de rldicul, nu| menagerie. 
Şi astfel biata fară, va 
care pune în circulație astfel de| fi privată de umul din cele 
svonuri. Ci mult mal firească | mai rare spectacole pe 
resupunerea că dorința aceas-| cari putea să şi le ofere. 
fa pornegie, oma cum am subli | La dreptul vorbim era şi 
niat'o mai sus, din cercurile în-| timpul. Fiindoă mu 


Măcărate de pa: mas spectacole avem noi 
rioi dudeştene, văcăreștene și | wma neroie, ci de muncă, 













de 
a- 






Sosirea M. 5. Regelui 
la Londra 
s IRNPRA SIA Potenta, 


tele Ci 
mare- 
R 


it de d. irdărei 
salut Curţii, rar île adu, 


UNA VESTIAE 
E — 


MU 


Spania va avea un ram 
a declarat generalul franco 


— Successale naționaliștilor la Vest de Madrig Za 
— Comuniștii îşi recunosc pierderile — 


SALAMANCA, 19, 
Ageiția „D. N. B.” trensmite! 

Inte'un ariei ee pai ei 
lui nalonalist „A. B. C:”, 
realul bari a anunțat apropiata 
alcătuire a primului guvern naţional. 

Ocupându-se de dorința — expri- 
mată în mai multe râmduri de in- 
fantele Don Juan, al trellea flu alo 
Regelui Alfons, de a servi n ar- 
mata naționalistă, generalul Franco 
a adăugat: 

„Nu vreau să pun în Joe 
o viață care ar putea să ne 
fie prețioasă. O parte din 
Spania se mai află încă 
sub influenţa nefastă a 
Internaționalei III, dar 
când toate se tor linisti 


ofițer de ordonanță, şi d. Dia- 
mănceacu, copailier de iegalie, a 
sosit ln ora 15,30 la Londra. 

Suveranul u fost întâmpinat la 
Calais de d: comandor Dumitres- 
cu, alașatul militar și naval, iar 
la Dover de d. Gi ioreea mini- 
strul României la Londra. 

Viaita M, Ş. Regelui Carol Il 
în Analia are un caracter strict 
incognito. 


un Reg. Acest Rege nu va 
trebud să apară ca un cu- 
ceritor, ci ca un pacifica- 
tor». 





Cine este atentatorul 
la viața coloneiuiui Noc? 


Indignarea presei polone 


transmite: 
cdi o mare ofensivă, De apt a Jost 


palernice, ciocnire 
porții de o rară violență. 
La ora îl, se puleau vedea de | Qaijorna. 


(omunicatui oficial 

SALAMANCA 19 (Rador), — fost 
Corespondenta agenției «D. N.| ţia 
B.» transmite: 


lui cartier general naționalist 
îm Spania, fara va chema| anunță ch trupele nu r 

continuă urmărirea inamicului 
la sud de Albarracin, pe frontul 
Aragon. 





















Int 
i viteji împii sărindărene. de unire, de oredinţă şi 
curdiul până aclo încât 844]  Lithionnele acestea minore, | dieciplină. 
semneze articolul in  ADEVA-| simțind că N. 
RUL. bine înțelese sub psenudo- | 
nim — se lace din now, poate 
ae Caii i PUNCUL de vedere italian 
marelui european pe _accasta i 
sto *0.| ÎN problema spaniolă 


HAIM SOREANU — căci aşa îl 
cheamă pe autorul articolului 
în chestiune — după ce arată] ROMA, 20, (fador)—— Bedaotoral 
că d, Titulescu, vrea îi diplomatie al agenției Stefani. oea- 
să dărime prejudecnta oă | pându-so de noua reuniune ș me: 
o politică națio=| mitetalni oeintervenţiei în Spania 
nală» inseamnă nlăturo-| ce urmtază să se țină eul, serie că 
ren de state naționaliste — | tonălațele diferitelor pateri vor în- 
cari slujeso interesele lor | cepe să se desemacsa cn mal multă 
pierre preelalmoe. Italia a reeuntecut în 
mod leal aforțarea de “simtita = 











trece în mod energic la ataa, 





exprimând dorinţe din re în <a] murerntrai oritaale și că a dat in 
a ii a comunității și 4- | strueţiuni reprezentantului ăn să 
rmând că 


mdneă luerărilor ș sontribuţie son- 
strustivă, căntând să înlăture ob- 
stacolele cari ar putea să întârete 


D. la 


pre. 


Titulescu va reveni 
în țară. Disa a şi 








sau să 


a problemei. Desi guvernul italian 
doreşte elarificarea apeate 
mompleze ale problemei spaniole. 
ma me vorbește de rezerve, ci de dis- 
enţie aprofundată 

După ce examinează politica Fran 
del și Angiist ta această prublemă, 
redaatorul dintate =I am-utiei di. 
fan! serie că reeanoaglarea calităţii 
de baligeranți celor donă tabere din 
| Spania cate legată de o renlitate de 
fat și deei nu ponte să [le pusă în 
legătură san supusă vrounor condi. 








VARŞOVIA 1 (Rador). — Ziarul 
guvernamentaț «Kurjer > Poraany' 
anunțând atentajul contra d-lui co: 
ionel Adam Kec, serie că ei a pro- 
dus o profundă indignare vi des 
gust contra miserabilului criminal 
care a indrăzmit să atenteze la viaţa 
omului care tuerează acum la orga 
nizarea «Taberei Uniunii Naţio- 
nal 4 
Ziarul pi vaprimă marea sa se 
tis/acție pentmă faptul că d. colonel 
Adam Koo a sebpat teafăr din acest 
atentat. 


* 
VARSOVIA-28. (Rador). — Pre- 
sa de după amiază își arată adânca 
amana te Inna m stari 
tul incercat oonfea aalonstului Koa 
D. Skindkowski, praşmdintale con- 
siiului de minigtei. a vizitat azi 
pe d. Koa la vila na. exprimându-l 
tontă satisfactia pentru că a scăpat 
teafăr din soast migoleac atentat. 


| te o groaznică prostie se oara 0pi- 


nia publică nu o poate primi decât 
cu nedumerire și indignare. Com 
plieit atentatorului vor suferi toate 
comsecințete pentru că seful Taberii 
Uniunii Naţionale se bucură de dra- 
gostea adâncă a intregii populații, 
Ziarul opoziției de dreapta «Go- 
nieo Warszawahi» serie od atentatul 
te desaprobat de toli polonezii. 


CINE E ATENTATORUL? 


VARŞOVIA 19 (Rador) — 
După informaţiuni necon- 
firmate oficial, autorul a- 








patit liniile penerale ale unul 
iscurs, pe care-l va rosti la 
Senat și caro va însemna îuce- 
patul netivităţii sale în politiea 
internă. 

Se poate crede, din ultimele 
sale manifestări, că d. Titulescu 
va păstra o atitudine defensivă 

ndică se va mărgini să dea 
explicații și să pareze atacu. 
rile îndreptate în contra sa. 

D. Titulescu crede insă 
să e momentul să intre. 
prindă o acţiune in sti 
mare, fără să țină seama 
de vreun menajament, tă 
ră să păstreze vro.o rozer- 
vă, trecând din domeniul 
abstraoțillor tooretio în 
sei al roalitățitor politice. 
fără indoială că noțiu 
nea d-lu! Titulescu nu va 











<UCOL ET SPoLEN i 


Astăzi se implinese zece 
cele vomnice a 


“BUNA VESTIRE, 





i, în fața 
29u pentru vi 
filor și a vitelilar. 

Francia Fetbersten-(odiey ps 
dintele jnl «British Laglan, care a si. 
sitat România impreauă cu e delege 
jione 4 anlei Lagiul. a adresat În pe 
cure dial Vietor 





arian — stia, 

aramă 
Excelenței Sale 

Vumoalul Vietar Antonisen 


Ministrul Afacerilor Sirăine 


Drlega 








părăsind Re 
mânia să Fa sap cele 
mai mbiduroae mulțumiri pentia 
minunata orpilulitute VA cari 





totostată aiacera dortața eo retațtu 
mile viitoare între Remâmia. pi 
sea Britanie să deeimă și mai ate 





ta) SIR YRANCISE 
FETHICRSTON 41 0DLWY 





smsiliul auperi 








prâiată Manet di emis 
Îmerârilar ce se mor efectua în raul 
erat 

TIPARUL 





marelui și neuitatul 
[3i, Nemâatei supranumit cel Leai și intregitorul de 


îni inohină toate 
tata imaginei vonerate a ltustrului cer for 
memoriei lui sacre și se roagă lui Dume. 
lui pomenire în impărăția drep- 


calta unei dealegări 


Incidente politice 
la Belgrad 


BELGRAD 19 (Radar. — Age 
«Aral, traasmite armătoral sos 
sat relativ la unele Incidente petre. 


Hunt 









se folosească de acest prilej pentru a 
provoca dezordini, amentațând ordi. 
nea publică și interesele statului, sn 

















mate azi după amjază în Capitală: | incercat formarea anul cortegta 
îmată interdiefia dată de pre-| Un grup de comunişti și alte 

fectara de poliție Belgrad. de a e | mente iresponsabile 

forma ua cortegia de manllentanți| tenția de a se indrepta dela catedrală 





după alajba bieerieeaseă, fnculă ac 
după amiază pentra inzânătoșirea pa- 





mpre central oragalul. 


Poliţia a intervenit, iavitănd pe 








arhalui Varnava, Interăleție moti. | manifestanți să se imprămtie, Preoții 
Mă de Inlormațiile de care dimpu.| cari se găsean în cortegiu au reintrat 
prelectara pelijlal, că anumite «-| în biserică, lar celelalte personne aa 








lemente Iremponmbile ver incerea să | fcai risipite da poliție. 


ani, de la trecerea intru 
ul Rege Ferdinand 


Mâine la orele 10 dimăncața 
avea loc instalarea d-lul panara! 
Mihai! Ionescu, mumii prevedinte al 
consiliulal de administrația ai cai 
lor jerale 

La această solemnilale vor asista 
membrii guvernalai și personalul su 
Perior al câllor ferata. 

D. Richard Franasovi:i, mmlnis 
4rul comunirațilior va prezinta pe d. 
general Mihali lemescu și va rosti 





În sina de 14 Sepiemirie, ze 








naugara bustul Regelui Fardi 
nand |, ridicat În comuna Tepilona 
Mare (Soroca) din inițiativa sătea 


malai Îtle Volcence, invalid de rau 





D. R. Fra tstru comu- 
nicațiliar Şi pearl în 
străinătate pe ziua de Miercuri 
până În plecarea d-anle se va pro: 


fuce imatelaren 


i d-lui gre Mihali 
onescu ca prapaciimie ai omeastitulai 
E P.R 


de actministrați 





li. de mimiziri cari sa a 


i cheztiani de domeniul 





BRUNELLAAL 28 (Rador), — Bia 
tele amantă că Wamaranal Belgiei 
“a fate o vi sfleială Hagelvi 
Angliei, înlre 18 și 19 Neembrie, 
văl ma fi gândait în palatul ie. 
chinzham 





TUTULUI DE ARTE GRAFIE “EMINESCU, 


e cumânlare ca această ocazia 
După lestirităţile de Damialoă de pa 
Valea Jiului. merbrii guvernului aa ți- 


mat ln Poiana. e conafătuire la d. prim 





mimiatre, De alei. d Radu leimasca 
ministrul marului, « plecat ln Capae: 
Mici-Cegie. pentru a immpecia aainele 





locale 

D, Valeria Pop, malainiral industriei 
mi comerțului, a picat la Sihla, anda 
» inaugura! asi exporiţia-tărg. 











Moartea celebrului 
savant Marconi 


mâseul ln 1874, e Bolonia 


Ziarul gueernamantal «Dobri 
Wivezor» serte că aoert atentat e 





ador). —| INAINTAREA COLOANE. | pe e ial, 
eine LOR NAȚIONALISTE | e 


axe, 
laptă cojgiePlete da 


tratând de 


NAVAL CARNERO, IP. [i ), 
Corespondental agenție! „Havas 


Eri Sa desfășaral mal malt de- 


clocnire epleă între două ar male 
e a luat pro- |in 





Comunicatul olicial al mure- 


naţionaliste 


= frontul Madrid, în sectoa- 








GENERALUL FRANCO 


rele Brunete şi la sud de Qun- 
jorna, trapele naţionaliste 

ocupat mai multe tranșee ina- 
mice. Deasemeni ele aa captu- 


ei 
rai „următorul material de. răz | lin 
tinerinu, 


boi + um tun ani va 
tun antitanc, 
liere 
tra tancuri 
te de muniții. 
Avinţin naționalistă a dobo- 
rât 7 avioane republicane 


numeroase mitra- 





vâniitoare. 


Ni 


naționnlistă 
burilor intre cele două gi, ka 


tămânl. Rezultatul est 
Uistăcător pentru an 


că metal acră vste mult muj 


zător, decât cel dia 7 Mal ți 
dă țări ini acorda i 
za națiunii celei mal 
cepere dela 1 August 1433, 


Desere Coni! 


Mackensi era e discursul ţi, 
resiile sale dela 
Imp 


Canad 
î revolvere automatice,| ticipe În o ie mi 
o mare canti-| treprinsă de Imperiul 


de | aceaată chestiune va fi luată 
bombardament și 5 avioane de| parlamniul canndian, di 
Două avioane au [se vor prezenta împrejurărilea, 


Cpe satele tsale 
ca operatiile de 


curgă, 
iapa de ema 8, 
Orapul. Brunete ra 


Hăcări. Coloane 
se zăreau: Și deaiu, 


: 
tut hota 
milă 
naționaisi 


roy avariate, Aia 
stă a pierdut eri a 


H. anunță 


9 a 
BERLIN 19 (tndor), — 
vemnarea 


L 
Pentru. seatindera 
Negoelerile au darat mul mai 
ide 
Singurele mnittnunte ea se aaa ua 
A rule, 





ră Van 
morleite cu 





a 


2 
rlală dela ae 


OTTAWA 20 (ltador), — D 


mut la postul de radio a exp 


rială dela Londra și 


EI 

lătoriilor făciite la Pariu 
iata aria la 
'a expus clar că guvereaj 

nngajut 

pauni 

Canada nici mazaji 
se abțină. Orice măsură în 








China a respins ultimatul japonez 


Un uitim avertisment japonez. — Chinezii deschid focul. — Aoravarea situație) 


SHANGHAI, 19 (ador), — Me- 
morandul remia de ministrul de 
externe al Chinei tusăreinatului eu 
afaceri al Japoniei declară între 
altele armătoarele: 

1 China sa silit totdeauna să nu 
azraveze aitoația, în timp ce Japo- 
aia continuă să îrimită întăriri in 
apel, lină China mă se pregăten- 
4 de apărare: 

1) uovernul din Nanking a propus 
îmsăreinatulul ca afaceri japonez 
în ziua de 11 Talie Încetarea mutua. 
1 a miscărilor de trupe și roche 
marea întăririlor, dar Japonia nu 
n răspuns; 

3) gavernal din Nankiag propune 
acum să e fixeze data la care ur. 
mes să tie release trupele; 

4 suvernul din Nanking doreşte 
Inceperea negocierilor pentru sol- 
tlouarea ineţdentelor; 

5) el vrea pacea în Anla şi va se 
cepta o reglementare tontormă ca 
dreptul Internațional. 


ță de cuprinsul memorandului ehi 











Memoranănl ddentiloe un răe| GENERALUL OIAN-KAN-SEK 
puna la neta de Bămbătă a uver. 
nului japonea pes și ar fi arătat fă, după părerea 


După informaţii din sarsă sigu- 
TA. tosăreinatul eu afaceri japonez 


Un uitim avertisment al japoneztor 


TOKI10, japonez, colonelul Kita, 
remis azi la ministerul 


sa. ei nu răspunde la nota de Sâm. 
Dată a Japoniei 








pelor chineze şi a aviaţiei 
trimise în nordul Chinei. 
+ 





mâine la 
ară 


egală. 
CHINEZII TRAG ASUPRA 
JAPONEZILOR 

TOK10 18 (Rador) — Co- 
respondetul agenţiei Ha- 
vas, anunță : 

O telegramă primită din 
Tientsin anunță că trupele 
chii cari se găseau in 
localitatea Lukuciau au 
deschis focul azi la ore 17 
asupra avantgardei japo- 
neze. 


TIENTSIN, 20% patoe), — Qne- 
nizoana japoneză a anunțat ei la 
ora 13 (ora meritimmului Green- 
Wi<h) că azi dimineață la ora 3 își 
mio libertatea de acțiune în celnce 
priveşte acordul dela 11 Iulie, dacă, 
„Chinezii reinolese recentele lor ac- 
tlvităti. legale”. 

Comunicatul subliniază o gar- 
nlzoana japoneză a obervst cu stric» 
teță acordul, în timp ce un ofițer ja- 
ponez n fost rănit eri senră de un 


glonte 
CHINA ARE AVIAŢIE 
PUTERNICA 
„Războiul trebuie 


Mareșalul Ciang-Kai-Sheu 
a 
Kulina confirmând din 





zoana japoneză din nor- | mezii vor 


TOKIO, 19 (Rador). —|nou dorința de chi- 
Botta, 20 (Fasor), Zi Osletrui Halian ca ad af mgmoiai [mei peer 
ctaroa lumea „Routere Maresalul a adăouat îi 
Sing iuirările, sale 'omupra talegratiai CR mi | în cerosiiie bine intor-leă să ied tă aeaniică 
stat viață mate, se crede că garni-| Luk au, — pa care jape- 


să-i oaupe, — ce 


si-ar îl manifestat dezamăgirea la. dul Chinei va fi silită să ia | linte millitară Japoneză a lieu 


următoarele declarații coreazea. 
deatulai Agenţiei Havas: 
“Na putem să suportăm ezaj ta 


ea parte ofenaele ngitatorilor china, 


Ar ţi periealoa pentru oi să aim 
tâmm sosirea tuturor inlăririlee je 
poneze, deoarece forțele thinea a 
Intează continuu pi tiseăm 3 te 
bncereulaneă A vantgardele arma 
fel centrale chineze su și pălrem 
dvalttel in provineia Hopa. Miry 
malul Cimuz-Ral-Shek a dat dal 
tei pe faţă adevăratele lnleuli 
chineze 

Nu să declar dnei me m 
e O detalia de Fă ș dă 
operaţiile maititare ce sine pol 2 
îi de lungă durată. Mi-e lamă ti 
Inelăeatal n ve pites tr 
Maat. Slagura 
Ohtoel ate aviațin. dar Jpsteil 
vor ina măsarile ecesare pentu! « 
2 anihila | 

Nu cate perieal că Sorinel tă 
Intarvină în confliet, a termisăi 
d-aa. flindeă situaţia internă Pre 
oeupă pe conducătorii Hosiel seTi 





NANICING 20 (Rador) — insernna pierderea ara. 
Stetani transmite: să ua 


lee. Sovietele se vor mirgial 
trimită Ohluei arme și mul ale 
asa cum de altfel vor înce 4 


TOFLO, 3 (Rador). — 0 personaj puteri. 


dus fără crutare“ 


Pehki si x 
i eat şi 
rior sar putea ca iapont” 


pronuntat un discurs la zii să urmărească si 0% 


parea Nankinaului. 

De aceia, a terminat m 
resalul, dacă războiul ni 
va putea ti evitat, el va tr? 
bai să fie dus fără oral 





8. A. STR. ING. SALIGNY No. 2. TEL. 3.26-68 


Redactor responsabil, 


V. OLANIUC STERE