ROM. LIB. 1885 nr. 2347-2348

DP a N Da Ca N 


ANUL IX. — Nr. 2347 


APARE IN TOATE ZILELE 


BERA 


VINERI 47 MAIU 1885 


ABONAMENTELE : 


(n Capitală: Pentru 1 an 30 lel; 6 duni 15 lel; 3 luni 8 lei. 
1 an 36 lel; 6 luni 18 lel; 8 luni 10 lei. 
1 an 48 lel; 6 luni 24 lel; 8 luni 12 lei. 


(n Disiriote: » 
(n Străinătate: y 


i 


—— i m m omamme pppn 
OBBEBVATORIUL METEOROLOGIO 
Buletin atmosferic, Juot 16 Mai 


l | FRI AZI 
Elemente climatice [2 ore |8 orel 8 ore 
p.m. | séra || dim 
Temperatura asrutal lombră . [| 22.2 || 47.2] 24.2 
i s miimi... — 24.7 — 
5 minim... — — 4106 
$ „fără aperitor. | 25.2 || 44.21] 25.4 
Baromstralredas la 09. . . .. 754.9 || 755.0 | 756.9 
Tensiunea vaporilor in milimetre . || 40:4 ||; 14.3 | 404 
Umoaoala relativă in prooonte >- 50 80 54 
Vântul direcția dominantă. . . || WSW RNE RNE 
anbat Y injodla medies 39| 2.5] 1.4 
Braporaținnea apel... .. 04 0.6 0.4 
Pio ate do dul 00 0.0 0.0 
Astinometra (0-100). , . . . 1 66.7 || 15.4 
Nobuloritatea (0-10). AC) iF hind 


Aspectul zilei: 
Br. Foarte noros, seara la ora 6 oragiu spre NE, 
Vântul slab. 
Astăzi dimineată. Rouă, Benin. vântul slab.- -Ba- 
rometru se urcă. 


| Directorul Observatorulul, St. Hepites. 
NOTA.— Temperatura este dată in grade centigra- 


de şi media calculată prin formula ae p Hip, 
înălțimea barometrului in milimetre de mercuriù. 
Iuteala medie a vântului este dată in metre Be 80- 
' cundă. Evaporatiunea apei si ploaia sunt socotite in 
| milimetre de grosime, — Gradul de claritate a ceru 
„lui se măsoară cu grade actinometrice, socotite 0 
| grade la intuneric gi 100 grade, atunci cănd cerul 
ar fi cu desăvărire fără nori şi in atmosferă war fi 
vapori de apă. Nebulositatea este măsurată de la 0 
[la 10; cifra 0 inseamnă un cer cu totul senin, iar 
|10 arată un cer cu desëvěrgire acoperit de nori. 


ŞTIRI TELEGRAFICE 


din ziarele streine. 


Turburari in Paris: 
Paris, 94 Mali. 

La 94 Maii 1871 a fost invinsă 
Comuna. Partizanit ei au crezut de 
cuviinţă să nu lase să treacă această 
zi fără demonstranţiuni. Ei aù ple- 
cat in ceto spre cimitirul Pére-la- 
Chaise adun&ndu-se in jurul mormăn- 
tul celor căzuți in  rescoalatComu- 
nel din 1871. Poliţia se aştepta- 
se la aceste manifestări şi soldaţii 
poliţieneşti eraă la posturile lor in 
mere număr. la inceput poliţia na 
intervenit ; numai cănd se desfăşură 
steagul roşu şi comunarzi incercară 
să | implănte pe |mormănt poliţia in- 
terveni şi luă steagul. Aceasta infu- 
rie grozav pe Comunarzil; se incinse 
o incăerare ; poliţia fu atacată şi in- 
cepură scene săngeroase. Mulţi fură 
ucişi sat răniţi şi mal mulţi arestaţi. 

Paris, 45 Maiŭù. 

Turburärile' de ieri aŭ fost cele mai 
săngeroase de cănd cu rescoala Co- 
munei. S'ai rănit trei-zeci de agenţi 
poliţieneşti şi cinci-zeci indivizi, carl 
aŭ participat la mişcarea revoluțio- 
nară. Inspectorul de poliţie Cornat este 
intre cel greu răniţi, precum şi anar- 
histul Ioachim. Dintre cei arestaţi opt- 
spre-zece mai! sunt inchişi, restul s'a 
liherat. Îndată după incăerarea de la 
Père la Chais sai ţinut meetinguri 
anarhiste in salele «Graffard» şi «Le. 
vellert». Se inţelege că oratoril nu mai 
observai margini in isbucniri!e lor pa- 
sionate. Aŭ ameninţat in modulfcel mai 
selbatic declarănd, că la viitoarea de- 
monstrație cată să vie cu arme şi vor 
intrebuința dinamita. O nenorocită in- 
tămplare face ca astăzi şi 'măine să se 
dea ocasiune la demonstraţiuni. Astăzi 
se inmorm&ntează comunardul Cour- 
net;  măine va fi inmormăntarea lui 
Amouroux; amândoi aŭ fost membri 
Comunei la 1871. Sunt temeri că vor 
fi iarăşi turburări. 

Intr'acestea in biurourile redacţiunii 
«intransigeant» s'a ţinut o intrunire a 
şefilor redactori at foilor radicale. Din 
atitudinea foilor se vede că Rechefort 
n'a veuşit să ajungă la o unire intre 
coreligionarii săi politici. Unele lot 
radicale publică azi apeluri, in ari 
lucrătorii sunt indemnuţi să fieliniştiţi; 
alte foi radicale se mărginest să atace 
Poliţia, protestănd contra procedeului 
ei; căte-va organe merg mal departe, 
publicând articol; plini de ameninţări 
urioase. 

Paris, %5 Maii. 

Numărul celor arestaţi nu e bine 
cunoscut ; intre ei sunt mulţi eroitori 
Srevişti. Dintre oamenii poliţiei şi 
gardiştii municipali sunt răniţi nouă- 
sprezece. — Inmormintarea lui Cournet 
a trecut in linişte. S'a permis a se 
purta steaguri roşii şi negre, dar cor- 
tejul a fost escurtat de poliţie. Mul- 
ţimea striga necontenit : Trăiască Co- 


Director: D, AUG. LAURIAN 


In Paris: 
In Viena: 


muna! La mormintul lui Cournet a 
vorbit şi Rochefort. 
Paris, 96 Maiă. 

«lournal des Debats» blamează auto- 
ritatea, că a permis ieri steagul roşu 
la inmormintarea lui Cournet, după 
ce °l interzisese duminecă, fiind ridicol 
a face duosebire intre un steag şi un 
drapel cu inscripții. Numita foae 'cere 
ca guvernul să aducă o nouă lege 
contra emblemelor revoluţionar. 


ie e -0O—- z=: 


Serviciul telegrafio al „Rom. Lib.“ 
27 Maiù 1885 -3 ore seara. 


Viena, 27 Maiŭù. 

Regele şi Regina Romăniei călătorind ın- 
cognito aù fost salutaţi la gara din Viena de 
d. Mavrogheni, ministru plenipotenţiar al 
Romăniel, asistat de intregul personal al le- 
atiunif. De la gură, perechia regală a'a dus 
a otelul legaţiuni! romăne, după aceea ga 
dus să facă o preumblare in oraş In timpul 
acestei preumblări, Regele Berbiel a venit 
la palat cu scopul de a intoarce visita Ma- 
iestăţilor Lor; insă negăsindu-!, el a lăsat, 
carta sa La 8 ore 40, perechia regală a ple- 
cat -spre Germania. 

Be zice că la intoarcerea Lor din Sigma- 
ringen, Majestăţile Lor vor sta căt va timp 


la Viena. 
Paris, 27 Maii. 
Un decret prezidenţial inapoiază Panteo- 
nului menirea sa primitivă, g1ordonă ca cor- 
pul luf Victor Hugo să fie depus acolo. 


(Havas). 


a a aa — 
"A se vedoa ultime ştiri pe pagina Ili-a 


Bucuresci, 16 Maii 

Politiceşte vorbind trăim intro 
sărăcie de idei, care pune in ui- 
mire pe cel obişnuit a studia fe- 
nomenile sociale. Nu e vorbă, să- 
răcia de ide! a societății romăneşt! 
se intinde departe, in mal toate 
domeniurile activităţii intelectuali. 
Ne oprim insă astăzi la sărăcia de 
idei in politică. 

Lispa de programe, pe care am 
constatat-o atăt in deosebitele frac- 
țiuni ale stăngei, căt și in amal- 
gamul dreptei, denotă in primul 
rănd această sărăcie de idei, și a- 
ceastă sărăcie explică apot stirpi- 
ciunea luptelor noastre politice. 

Daca te uiţi la guvern, vezi o 
acțiune slabă și desordonată. Lip- 
sind ideile dirigătoare, lipsește sti- 
mulul care să escite activitatea, lip- 
sește planul unei lucrări roditoare. 
Nu zic că miniștrii nor fi lucrănd 
ceva ; din potrivă admit că fie-care 
"Şi ostenește puterile căte şeapte- 
opt ceasuri pe zi. Dar ce resultă 
din această osteneala? 

Am avut o sesiune parlamentară 
destul de săracă in idey. Nici gu- 
vern, nici maioritate, n'au venit cu 
proiecte de acelea cari să impre- 
sioneze adînc opiniunea publică, 
denotănd o preocupare serioasă de 
interesile de  conservaţiune şi de 
progres ale Statului. Căteva legiu- 
iri improvizate, product zemos al 
unor iritațiuni momentane, formează 
tot capitalul ideilor nout din fosta 
legistatură. Restul este constituit 
din voturi pe cari or-ce parlament 
le poate da, căci privesc lucrările 
ordinare saii de mult timp indicate. 

Urmează apoi activitatea Cabi- 
netului. Cu părere de r&i mărtu- 
risim, că această activitate nu se 
insemneză prin maï nimic afară din 
linia comună. Avem un minister, 
incă odată prefăcut cu elementele 
cele maï recomandabile ale maio- 
rității, dar un minister care in- 
tărziă de a se manifesta prin ceva 
extraordinar : un Cabinet de ex- 
peduirea lucrărilor cu căte o si- 
lință parțială de imbunătățire în 
amănunte, ear nu un guvern 
care să se impună prin valoa- 
rea lucrărilor lui, prin stimula- 
rea și conducerea activității orga- 
nelor. Statului, către ț&luri maï 


T PRE 3 
inalte. Trăim de azi pănă măine, 
ne sfădim pentru lucruri trecătoare, 
dar nu lucrăm pentru ceea ce con- 
stitue cu adevărat tăria şi propă- 
şirea Statului. 

Şi in această situațiune, miniștri! 
ne apar ma! mult ca nişte capi de 
biurouri cari daù curs hărtielor de 
zi, decăt ca nişte factori cari să 
conceapă scopuri inalte şi mijloa- 
cele ce duc la acele scopuri, car! 
să poseadă forțele necesari pentru 
a opera o transformare socială in 
ma! bine. --Și toate acestea derivă 
din; imprejurarea. că partidului ît 
lipseşte programa cu ider dirigă- 
toare, care să esplice şi să legiti- 
meze dinaintea rațiuni! prezența lui 
normală la putere. 

Aceeași sărăcie de idei, cu a- 
celeași rele rezultate, intălnim și in 
lagările  opoziţiunii.: Dacă citeşti 
organele ei, mai in toate nu in- 
tălneşti decăt acuzări ce se disting 
prin volența formei, lovituri date 
cu multă ură, dar o sănătoasă 
hrană politică foarte rar. 

Ce voeşte desbinata opoziţiune ? 
—Să răstoarne pe cel ce se gă- 
sesc la putere. 

Cu ce scop? — Ca să le ia 
locul. 

Ce idei vrea să pună in prac- 
tică ?—Tăc: re adăncă sau, ceea ce 
in politică e tot una, voește fie- 
care să facă fericirea ţării. 

Cu această sistemă, nu se do- 
bëndeşte increderea publică ; fără 
increderea publică, nu se răstoarnă 
un guvern, nici nu se cucereşte pu- 
terea. Sunt aci niște lucruri ele- 
mentare, pe cari ne mirăm cum nu 
vreaŭ să le ințeleagă cel ce con- 
duc grupurile opoziţiunii. Cât timp 
vor merge pe drumul acesta, gru- 
purile opozante vor fi din ce in ce 
mai slabe şi vor inlesni intărirea 
adversarilor. Și dacă astăzi se string 
căți-va oameni imprejurul uney per- 
sonalități din simțimeEnt or din in- 
teres, măine cănd va dispare acea 
personalitate, prin fatala lege a 
morții, grupul  necohezionat prin 
puternica forță a ideilor de Stat se 
va desgrădina și risipi cu repezi- 
ciune. 

Sunt in această ţară oameni cari 
impartășesc modul nostru de a ju- 
deca in această materie și al căror 
număr credem că se va mări cu 
timpul. Aceștia se miră, impreună 
cu noi, de felul luptei grupurilor 
opozante in contra guvernului şi al 
partidului de la putere in contra 
celor din opoziţiune ; ef admiră căte- 
odată retorica violentă a polemice- 
lor; dar privesc cu măhnire risipa 
cea mare de forță nervoasă in nişte 
lupte sterile. 

Or-căt de mare dreptate ar avea 
în unele cestiuni de amănunt, opo- 
ziţiunile in contra guvernului, or gu- 
vernamentali!. in contra adversarilor, 
această dreptate parțială, pierdută 
in polemicele de vorbe, nu poate 
suplini golul de ider, vădit prin 
lipsa programelor. 

Prieteni personali putem avea des- 
tul in deosebitele cămpuri in luptă, 
dar nu această prietenie trebue să 
decidă de activitatea noastrăjpolitică. 
Oameni vrednici de stimă putem in- 
tălni in toate cămpurile. Adevăratele 
grupări politice nu se fac insă de 
căt pe comunitate de ider. Programa 
clară şi distinctă a acestor idet co- 
mune am cerut-o şi-o cerem dela 
partidele sat de la grupurile in luptă. 
Pănă cănd nu vor veni aceste pro- 
grame, lupta dintre partide rămăne 


wWwWw.dacoromanica.ro 


Pentru Abonamente, Anunciuri și Recrame a se adresa: 


In România: La administraţiune, Tipografia Ștefan Mihdlescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la oorespon- 
denţii ziarului din judeţe. d 
La Societe Havas, place de la Bourse, 8. ” 
La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central ds ananţuri pentru Austro-Ungaria. 
In Hamburg: La Adolf Steiner, Gänsemarkt, No. 58, Biuroul de anunțuri pentru Germania, 


Linia mică pe pagina IV. e . . so +> so oœ’ 
Reclame pe pagina II-a 5 lel. | Reclame pe pagina II-a 2 le! 
Scrisorile nefrancate se refusă, 

Articolii nepublicaţi nu se inapoiază. 

Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă 


II aa aa a 


ANUNCIURILE : 
80 bani. 


o lupta de dorirţe vagi sai de a- 
petituri Îndividuale, iar nu o luptă 
de folos pentru Stat. 


CRONICA ZILEI 


M M. L L. Regele ¿i Regina aŭ so- 
sit Mercuri in deplină sěnătate la Sigma- 
ringen. 


D.-Stef. C. Michailescu, profesor de 
ştiinţe fisico-naturale la gimnasiul Lazăr 
din Bucureşti, este numit şef al divisiei 
agriculturii, industriei şi comerţului din 
ministerul agric. ind.com.: şi domeniilor. 

Felicitănd pe d. ministru Stolojan pen- 
tru această alegere, avem tot dreptul de 
a ne esprima convingerea că. de aci 
nainte importanta divizie a agriculturii 
din numitul minister va fi ‘mal spornică 
şi mai la inălţimea intereselor țării noastre. 


Relativ la omorul din strada Soarelui, 

Prefectura poliţie! ar fi primit din Bu- 
zăti o scrisoare de la un domn T... prin 
eare spune că a văzut foarte bine pe u- 
cigaș in momentul cănd a intrat in casă 
şi căl va recunoaşte. 

Acest domn ar fi şi sosit in Capitală 
spre a se pune in urmărirea asasinului. 


Duminică 19 Maiù se va da ultima re: 
prezentaţiune in stagiunea actuala a tea- 
trului Naţional. 

Reprezentaţia această e organizatăpen- 
tru un scop filantropic. 

Se va juca Noaptea furtunoasă a. d-lui 
1. L. Caragiale. 


Alaltăieri a plecat la Essen d. maior 
Bereşteanu, iusărcinat de ministerul nostru 
de răsboil a primi nişte tunuri calibru 
mare de asedii, comandate la fabrica 
Krupp. 


Direcţia generală a telegrafelor şi po- 
ştelor face cunoscut că oficial telegrato- 
poştal din Slobozia, judeţul Ialomiţa, va 
face pe viitor şi serviciă de mesagerie şi 
de. mandate postale. 


La Ciamburli, mila 16 (Dobrogea), s'a 
inființat un oficiu telegrafic cu serviciii 
limitat de zi. 

Tribunalul 'de Ilfov, secţia III-a a 
condamnat ieri pe individul Spiridon 
Micolae Ciungul, un băiat ca de 20 ani, 
pungaş de puşcărie, la 2 ani inchisoare 
corecțională şi despăgubiri civile 1700 
lei, pentru furturi comise prin spargere 
in dauna mal multor oameni. 

Acest periculos pungas, deşi ciung 
de măna dreaptă, a comis până acum, 
spune „V. Naţion.“ şase spargeri şi ieri 
a {ost condamnat, intre altele, şi pentru 
hoţie săvărşită tot prin spargere la ma- 
gazia companiei a 3-a de dorobanţi, de 
unde a sustras mai multe mantale şi 
alte obiecte militare, in valoare ca de 
looo lei. 


«Romănul» află că societatee basaltu= 
rilor artificiale din Romănia Jean Marie 
et. Comp. sa disolvat spre a se forma 
o societate anonimă. 

D. Friederic Kohlen a fost numit lichi- 
datore, care să urmărească lucrările pen- 
tru transformarea societății. 


Tribunalul de Ilfov s'a pronunțat in 
cestiunea testamentului lu! Achil Zer- 
lendi. 

S'a decis punerea in posesiune a moş- 
tenitorilor lui Achil Zerlendi in virtutea 
drepturilor lor recunoscute de lege, a- 
nulăndu-se ast-fel disposiţiunile deceda- 
tului prin recunoaşterea validității testa- 
mentului. 


In curănd vom incepe a publica in 
foiţa acestui ziar una din operile cele mal 
pline deemoţiunice a produs Victor Hugo: 
Istoria lui Han din Islanda. 


Anglia şi Irlanda. 


Cabinetul englez—scrie «Le Temps» 
—n'are numai să negocieze cu Rusia, 
să'şi urmeze inarmările, să'şi inaugu- 
reze la Indus lucrările de apărare, re- 
cunoscute a fi indispensabile, să sur- 


vegheze evacuarea Sudanului, să re- 
organizeze finanţele egiptene, să pre; 
pare introducerea unui regim electo- 
toral, ce va face o adevărată resolu- 
ție in politica interioară a regatului 
unit, el mai are incă—şi aceasta e 
probabil partea cea mal grea a mi- 
siunil sale—să guverneze Irlanda. As- 
tă-zi, adică la termenul extrem al bă- 
trăneţelor şi aproape al decrepitudinii 
ministeriale, guvernul d-lui Gladstone 
se găseşte in fața unor dificultăţi a- 
naloage. celer cari, in cel trei ani de 
la inceputul exislenţii sale, i-a apăsat 
umerii cu atăta greutate şi de astă- 
dată tot cestiunea irlandesă, ca şi a- 
tunci, este isvorul incurcăturilor lui. 
Ducele d'Argyll, marchizul de Lums- 
downe, d. Forster, comitele Cowper, 
toţi aceşti membri importanţi at admi- 
nistraţiunii aşa cum fusese constituită 
la 1880, Pau părăsit succesiv in ur- 
ma neinţelegerilor cu privire la Ir- 
landa. 

E a se remarca, că toate aceste 
demisiuni aŭ fost oferite d-lui Glad- 
stone spre a protesta contra slăbiciu- 
ni! politice! lui in Irlanda şi contra exa- 
geratelor lui concesiuni faţă cu re- 
vendicările ligei agrarie. Astăzi nu 
mai este așa. Din contra fermitatea 

oliticei d-lui Gladstone şi a lordului 

pencer este acum care ameninţă de 
a crea o criză in Cabinet. Se ştie că 
primul-ministru a anunţat Camerii 
Comunelor. ca are să'i supue, cu oa- 
re-câri modificări, aşa numitul Cri- 
mes Act şi va cere renoirea acestei 
măsuri legislative, ce a stabilit in Ir- 
landa un fel de stare civilă din ase- 
diù. Această declaraţlune nefiind ur: 
mată de dimisia lur Chamberlain , 
Charles Dilke și Shaw.Lefevre, cel 
trei membri ‘radical din Cabinet, 
sa crezut că a intervenit un acord 
intre partizanii şi adversarii acelu- 
Act şi că crisa este inlăturată defi- 
nitiv. Ba s'a crezut chiar a se cunoaş- 
te termenii compromisului incheat ini 
ire cele două fracțiuni ale ministeru- 
lui, se afirmă că lordul Spencer con- 
simţise să reducă la cea mat simplă 
a lor expresiune disposiţiunile din tre- 
cut şi că d. Chamberlain şi amicii 
săi stipulasera o declaraţiune oficială 
a şefului guvernului pun&nd la ordi- 
nea zilei a viitorului Parlamenl un 
proect de lege relativ la introduce- 
rea principiului electiv in administra- 
tia locală a Irlandei şi un proect de 
lege relativ la ocuparea de ferme şi 
moşii. 

In faţa dorinţei viii manifestată de 
către deputaţii liberari din Ulster, de 
a vedea presentăndu-se fără intărziere 
această din urmă măsură ce va com- 
plecta opera reformei agrarie şi care 
va primi totodată sprijinul represen- 
tanţilor conservatori ai lorzilor agrarii 
şi al deputaţilor naţionalişti, d. Glad- 
stone a crezut că poate modifica com: 
promisul intrun sens ce’! credea con- 
form vederilor colegilor săi radicali şi 
a supune indată Parlamentului un Land 
Purchase Bill. Acesta fu incidentul 
care făcu să ishucnească criza, ce pune 
astăzi in pericol existenţa ministeru- 
lui. Miniştrii radicali declarară că după 
a lor părere era r&ă de a intra pe vē- 
gaşul politicei tradiţionale cu privire 
la Irlanda, insoţind o măsura draco- 
niană de o măsură agrarie. Eiremar- 
cară că in ochii lor era un ce pericu- 
los de a separa Land Purchase Bill 
de reforma administraţiei locale, bine 
ințelegăndu-se, că ţăranul irlandez, o- 
dată in posesiune bucatel lui de pä- 
měnt, graţie ajutoarelor Statului, ar 
inceta de a se mai preocupa de o ces- 
tiune teoretică de interes general. A 
introduce in presenta sesiune proiec- 
tul de cumpărare a fermelor ar f, după 
d. Chamberlain şi colegii săi, a lua 
de la partisanii reformei administra- 
tive cea maï bună din forţele, pe spri- 
jinul cărora ar putea să se razeme. 

Ast-fel, in faţa acestei regretabile 
modificaţiuni a acordului incheiat mai 
nainte, d. Chamberlain şi colegi! săi 
s'au crezut in drept să reclame o con: 
cesiune nouă. Ei ar vrea ca noul Cri- 
mes Act să nu fie pus in vigoare, cel 
puţin in principalele sale disposiţiuni, 
decăt pentru termenul de un an, ceea 
ce ar da Parlamentului viitor faculta- 
de a se pronunţa in toată libertatea 
asupra aplicaţiunii unui regim escep- 
tional in Irlanda. Mai mult, e! ar cere, 


b 


ROMANIA LIBERA 


Pc 


= Dc a E 


ca clausele proectului de lege, ce par 
indispensabile, să fie intinse, nu nu- 
maï asupra insulei surori, ci asupra 
intregului regat unit, pentru ca pe de o 
parte, de a lua acelui Act caracterul 
de măsură escepţională şi de altă parte 
a inrola intre adversarii ei pe toţi a- 
cei pe cari i-a nemulţumit supresiu- 
nea fie şi temporară a vechilor liber- 
tăţi ale poporului englez. Lucrurile 
stau aci. 

D. Gladstone nu sa decis incă de- 
finitiv asupra acestor exigențe. El are 
să ţie cont totodată de o demisiune 
posibilă a radicalilor, daca va refuza 
or-ce concesiune, şi de o secesiune 
eventuală a Whigilor, daca va merge 
prea departe pe această cale. Totul in- 
dică că primul ministru va căuta să 
cărpească provisorii situaţia. Politica 
Cabinetului liberal, atăt in interior căt 
şi in exterior, este intreagă dominată 
prin aproprierea alegerilor şi nu sunt 
sacrificie pe cari şeful partidei n'ar 
fi dispus a face spre a evita o rup: 
tură in ajunul scrutiniului. 
TD 


DECRETE 


D. Stefan C. Mihăilescu, profesor de sci- 
ințele fisico-naturale la gimnasiul Lazăr. din 
Bucureşti, sa numit, pe ziua de 15 Mai 
1885, in funcțiunea de şef al divisiel agri- 
culturei, industriei şi comerciului din mi- 
nisterul agriculturei, industriei, comerciului 
şi domeniior, in locul d-lut Tudor P. Rădu- 
escu, demisionat. 


S'aui făcut următoarele mutări de oficeri 
superiori, pe ziua de 10 Maiii 1885, in inte- 
resul serviciului : 

Maiorul Gussi Pavel, şeful statului-major 
al divisiei 8, la regimentul 13 dorobanţi. — 
Maiorul Bălan Temistocle, de la marele stat- 
major al armatei, la divisia 8, şef al statu- 
lui-major.—Maiorul Segărceanu Brutus Con- 
stantin, şeful statului-major al divisiel 4, la 
regimentul 7 dorobanţi.— Maiorul Stroja Ioan 
din regimentul 11 dorobanţi, in regimentul 
24 dorobanţi. 


S'a primit demisiunea din armată a loco- 
tenentului Băicoianu Teodor din regimen- 
tul 2 călăraşi, pe ziua de 10 Mai 1885, şi 
Sa trecut in acelaşi timp intre oficerii de 
reservă al corpului 2? de armată. 


Sunt numiţi : 

D. O. B. Penescu, licenţiat al fucultăţei 
juridice din Paris, actual supleant la tribu- 
nalul Fălcii, in locui d-lut Gavril I. Bră- 
deanu.—D. lie Ghiulea, licenţiat al facultă- 
ţel juridice din Iaşi, supleant la tribunalul 
laşi. in locul d-lui C. B. Penescu inaintat. 


D. R. G. Velicovici, fost ajator de jude 
de plasă, este numit ajutor la judecătoria 
ocolului Olteţu județul Văicea, în locul d-lui 
Al Stratulat, demisionat. 


P. Mavrojeny, actual cecretar clasa, II pe 
lăngă Legaţiunea din Belgrad, este inaitat 
la gradul de secretar clasa I, şi numit in a- 
ceastă calitate in postul aflat vacant la Le- 
gaţiunea din Constantinopol. 


Sunt numiti, pe ziua de I Mai 1885, in 
direcţia comptabilităţei generale a Statului. 

D. Ioaz Petrescu, actualarchivar, in func- 
țiunea de verificator clasa I. in locul d-lui 
N. Demetrescu, trecut in altă funcţiune. — 
D. V. Demetrescu, actual verificator elasa II, 
in funcțiunea de archivar, in locul d-lui loan 
Petrescu.—D,. C. F, Frăsineanu, actual co- 
pist, in funcțiunea de verificator clasa II, in 
locul d-lui V. Demetrescu. 


D. C. P. Mihăescu, fost impiegat vamal se 
numeşte, la casieria judeţului Teleorman, in 
funcțiunea de verificator clasa I, in locul d-lui 
Telemac Zamfiropol, care se lasă in dispo- 
nibilitate- 


Dr. Dobriceann Constantin din regimentul 
2 dorobanţi s'a primit in armată cu gradul 
de medic de batalion in acelaşi corp, pe ziua 
de 1 Maii 1885. 


| DA RR a RU at 0 N Bote, 


" FOIŢA «ROMANIEI LIBERE» 


— 16 Maii — 97 


Ee ea e 


eee 


HECTOR MALOT 


ORFAN! 


A DOUA PARTE 


Nesimţită, inceată la inceput, această 
mişcare se iuți, vasul se aplecă alu- 
necănd, şi d'odată valuri puternice din 
Mare se isbiră de el. 

— Bunule Mattia | zisei camaradului 
meu străngăndu'i măna. 

— Nu e nimic, bine că al scăpat; 
mă găndeam eŭ că nu puteafi alt-fel ; 
cănd eram in trăsură mě uitam la ar- 
bori ale căror vărfuri erai bătute de 
vănt, şi'mi ziceam că pe Mare o să 
fim sguduiţi; iată că aşa este. 

In acest moment uşa cabinei noastre 
fu deschisă. 

— Daca voiţi, vě puteţi urca pe 
punte, acum numai este nici un pe- 
ricol. 

— Unde e mai bine să stăm? 

— Culcaţi ! 

— Mulţumesc, voii sta culcat. 

ŞI se lungi pe scănduri. 

— Un băiat are să ne aducă tot ce 
ne va fi de trebuinţă, zise căpitanul. 

— Mulţumec ; daca nu va intărzia 
mult, va face bine, r&spunse Mattia. 
Deja ? 

— Oh! de mult a inceput! 
Am voit să staă lăngă el, dar mă 


Sa numit in corpul oficerilor sanitari de 
reservă cu gradul de medic de batalion sta- 
giar doctorul in medicină Pop Demetru, che- 
mându-se tot-d'o-dată a'şi face stagiul cerut 
de lege, pe ziua de 16 Maii 1885, la vacanţa 
ce este in regimentul 6 dorobanţi. 


Licenţiatul in farmacie Foulquier Ernest 
sa numit in cadrul oficerilor sanitari de re- 
servă ai corpului 2 de armată cu gradul de 
farmacist de batalion stagiar. 


S'a chemat a'şi face stagiu cerut de lege, 
pe ziua de 16 Maiă 1885, medici! stagiari 
după cum urmează: 

Medicul de batalion stagiar doctorul Ne- 
gură Nicolae din corpul 4 de armată la re- 
gimentul 13 dorobanţi. Medicul de batalion 
stagiar doctorul Octaviu Blasin din cor- 
pa în de armată; la regimentul 9 doro- 

anți. 


d 
INAINTARI IN ARMATA 


In arma geniului. 

La gradul de căpitan : Albulescu 
Ion, din regimentul 1 genii, in ace- 
laşi regiment.—Vladoianu Inca, din 
regimentul i genii, in acelaşi regi- 
ment.—lonescu George, din regimen- 
tul i geniu, in atlasi regiment.— 
Chirițescu Alexandru, din regimentul 
1 genii, in acelaşi regiment. 

La gradul de locotenent : Călinescu 
Anton, din şcoala de aplicaţie, in re- 
gimentul 1 genii —Zaharia Cur:stan- 
tin, din regimentul 1 genii, in acelaşi 
regiiment.— Casimir Ion, din régimen- 
tul 1 genii, in acelaşi regiment.— Ne: 
greanu Constantin, din regimentul 4 
genii, in acelaşi regimeni. 


In arma artileriei. 

La gradul de maior : Stoica Stefan, 
din regimentul 8 artilerie, in acelaşi 
regiment. —Georgescu Nicolae, din re- 
gimentul 4 artilerie; in acelaşi regi- 
ment.—Fotino Constantin, din regi- 
mentul 6 artilerie in reg. de art. 

La gradul de căpitan : Guriţă A- 
lexandru, din regimentul 5 artilerie, 
in regimentul 6 artilerie.—Iliescu Con- 
stantin, din regimentul 3 artilerie, in 
acelaşi regiment, 

La gradul de locotenent: Ionescu 
Nicolae, din regimentul 4 artilerie, in 
acelaşi regiment.—Burghelea Constan- 
tin, din regimontul 4 artilerie, in a- 
celaşi regiment. — Caliman Dimitrie, 
din regimentul 6 artilerie, in acelaşi 
regiment.—Corivan Teodor, din regi- 
mentul 7 artilerie, in acelaşi regiment. 
—Podeanu Constantin, din regimentul 
7 artilerie, in acelaşi regiment.—To- 
plicescu Ion din regimentul 1 artilerie, 
in acelaşi regiment.—Pascal Ion, din 
regimertul 2 artilerie, in acelaşi re- 
giment. 

(xuarzi de artilerie. 


La gradul de gurd de artilerie cl. 
II: Lăzărescu Constantin, din regi- 
mentul 2 artilerie, la vacanţa ce esis- 
tă in regimentul 5 artilerie.—Mano- 
liu Atanasie, din corpul flotilei, in a- 
celeşi corp.— Bolintineanu Nicolae, din 
arsenalul armatei, in administraţia 
centrală a resbelului. 


In arma fiotilei. 

La gradul de locotenent: Ange- 
lescu George, din corpul fotilei, in 
acelaşi corp. 


Administratori clasa I. 
Abeg Grigore din regimentul 1 că- 
lăraşi la regimentul 7 linie, comptabil. 


La gradul de adjunct clasa II: 

Vârtejanu loan, de la spitalul mili- 
tar Focşani trec&ndu-se in corpul in- 
tendenței militare la vacanţa aflată la 
divisia V de infanterie. 

La gradul de administrator cl. II : 

Alexandrescu Alexandru din bata- 
lionul Braai Dobrogea, in acelaşi 
corp, comptabil. — Mihăescu Ioan din 
regimentul 28 dorobanti, in acelaşi 
corp, comptabil. — Ranetescu Matincă 
din administraţia centrală, la regimen- 
tul 21 dorobanţi, comptabil, in locul 
vacant. — Berdescu Ion, de la servi- 
ciul de genii al corpului II de armată, 
la spitalul militar-central, in locul va: 
cant.—Justin Vargă, de la atelierul 
central de confecţie, la acelaşi servi- 
ciù, in locul vacant. 


La gradul de medic de regiment 
clasa II: 

Doctorul Papilian Constantin din 
corpul flotilei, la vacanţa ce este in 
acelaşi corp. — Doctorul Dabija Nico- 
lae din regimentul 6 linie, la vacanţa 
ce este in batalionul 3 v&nători.—Doc: 
torul Condemin Nicolae din regimen- 
tul 5 artilerie, la vacanţa jce este la 
scoala sub-oficerilor.— Doctorul Chesim 
Bogdan din serviciul spitalelor, la va- 
g ce este in regimemul 6 arti- 
erie. 


In arma infanteriei: 


La gradul de locotenent-colonel: 
Botez Panait din regimentul 13 do- 
robanţi, la vacanța ce este in regi- 
meniul 7 linie. 

La gradul de maior : Ionescu: Va- 
sile din regimentul 1 genii, şef al 
statului-major al divisiei IV. — Vidu- 
lescu Teodor din batalionul 2 v&nă- 
tori, in regimentul 11 dorobanţi. 

La gradul de căpitan : Cernea Gri- 
gore din regimentul 13 dorobanţi, in 
acelaşi rigiment. — Scărlătescu Flexi 
Filip din reg. 13 dorobanţi in reg. 14 
dor.—Zaharia Nicolae din reg. 7 linie, 
in regimentul 14 dorobanţi. — Vucu- 
lescu Dimitrie in regimentul 4 linie, 
in regimentul 18 dorobanţi.— Petrescu 
Panait din regimentul 26 dorobanţi in 
regimentul 24 dorobanţi. —Eliad Con- 
statin din regimentul 11 dorobanţi, la 
vacanţa ce este in regimentul 24 do- 
robanţi. — Mihăifescu Dimitrie, de la 
comandamentul corpului I de armată, 
in batalionul 2 v&nători. — Mihălescu 
Anton din regimentul 9 dorobanţi, in 
regimentul 10 dorobanţi. — Ostian Va- 
sile din regimentul 8 dorobanţi, in a- 
celaşi regiment. — Godeanu Dimitrie 
din regimentul 4 dorobanţi, 


in regi- 
mentul 3 dorobanţi. — Mărăşescu isa 
din regimentul 6 dorobanţi, in regi- 
mentul 3 dorobanţi. — Aldea Ema- 


noil, ¿de la penetenciarul militar, la 
vacanţa ce este in regimentul 39 do- 
robenţi. — Paleologu Dimitrie. de la 
consiliul de resbel al corpului III de 
armată, raportor la acelaşi consilii. — 
Dimitriu Ioan din regimentul 12 do- 
robanţi, în acelaşi regiment. — Mihă- 
escu Dimitrie din regimentul 6 doro- 
banţi, in regimentul 20 dorobanţi. — 
Floriceanu Stefan din regimentul 30 
dorobanţi, in regimentul 18 doro- 
banți. — Paraschivescu Dimitrie din 
regimentul 2? linie, in regimentul 31 
dorobanţi. — Lăzărescu Ganea din ba- 
talionul 3 v&nători, în regimentul 24 
dorobanţi. — Zaharianu George, de la 


consiliul de resbel aljcorpului I de ar- 
mată, in regimentul 2 dorobanţi.—lor- 
gulescu Alexandru din regimentul 4 
linie, in regimentul 20 dorobanţi. — 
Moscuna Anton din regimentul ? li. 
nie, in regimentul 18 dorobanţi.—Ma.- 
rin Mihalache din regimentul 18 do- 
robanţi, in acelaşi regiment. — Măcă- 
rescu Dimitrie, de la atelierul de con- 
fecţie, in regimentul 94 dorobanţi. — 
Borşan Pavel din regimentul 8 linie, 
in batalionul dorobanţi Dobrogea. — 
Ghilţu George din regimentul 6 do- 
robanţi, in regimentul 32 dorobanţi.— 
Ruja Dimitrie din regimentul 6 linie, 
in batalionul dorobanţi Dobrogea. — 
Chioş George din regimentul 4 doro- 
banţi, in batalionul dorobanţi Dobro- 
gea. — Lupul George din regimentul 
8 dorobanţi, in regimentul 27 doro- 
banţi. — Brusescu Vasile din regimen- 
tul 82 dorobanţi, la vacanţa ce este in 
acelaşi regiment. — Constantinescu 
Michail din regimentul 5 dorobanţi, 
in regimentul 20 dorobanţi. — Nico- 
lescu G. Greceanu din regimentul 19 
dorobauţi, in acelaş corp. Lorent 
Alfred din reg. 1 dor. in reg. 27 doro- 
banți. — Elefterescu Michail din re- 
gimentul 7 dorobanţi, in regimentul 
19 dorobanţi. — Boerescu Nicolae din 
regimentul 26 dorobanţi, in acelaş re- 
giment. — Modoc Dimitrie din regi- 
mentul 10 dorobanţi, in regimentul 
9 dorobanţi. — Basarabescu Iulian din 
regimentul 30 dorobanţi, in regimen- 
tul 27 dorobanţi. — Isăcescu Barbu 
din regimentul 95 dorobanţi, in ace- 
laşi regiment. — Udrea Teodor din re- 
gimentul 26 dorobanţi, in regimentul 
28 dorobanţi.—Renescu loan, de la 
scoala fiilor de militari din laşi, in 
regimentul 28 dorobanţi. 


La gradul de locotenent: Părăianu 
Constantin din regimentul 3 dorobanţi, 
in acelaşi regiment. — Spiroiu Mihail 
din regimentul 4 dorobanţi, in acelaşi 
regiment. — Burghelea George, de la 
şcoala sub-oficerilor, la aceeaşi şcoală. 
—Enghiurliu Lazăr din regimentul 31 
dorobanţi, in regimentul 4 dorobanţi. 
— Pătraşcu Ioan din regimentul 6 do- 
robanţi, la consiliul de răsboiii al cor- 
pului 2 de armată.—Simionescu Staur 
din regimentul 19 dorobanţi, in ace- 
laşi regiment. — Ionescu Daniel din 
regimentul 19 dorolanţi, in acelaşi 
regiment. — Nicolescu Ioan din regi- 
mentul 17 dorobanţi, in regimentul 6 
dorobanţi. — Antonescu Dimitrie din 
regimentul 3 linie, in acelaşi regi- 
ment.—Fotino Gheorghe din regimen- 
tul 28 dorobanţi, in acelaşi regiment. 
—Ionescu Theofil din batalionul 3 vě- 
nători, in acelaşi batalion, prin ina- 
intarea locotenentului Lăzărescu Ga- 
nea. — Profiriu Constantin din batalio- 
nul dorobanţi Dobrogea, in regimen- 
tul 12 dorobanţi. — Fochianu Vasile 
din regimentul 31 dorobanţi, in regi- 
mentul 17 dorobanţi. — Frangopolu 
Christian din regimentul 7 dorobanţi, 
iu acelaşi regiment. — Popovici Ge- 
orge din regimentul 19 dorobanti, in 
acelaşi regiment. — Părvulescu Dimi- 
trie din regimentul 20 dorobanţi, in 
regimentul 4 dorobanţi. — Nicolae A. 
lexandru din regimentul 7 dorobanţi, 
in regimentul 8 dorobanţi. — Bozianu 
Andreiu din regimentul 6 dorobanţi, 
in acelaşi regiment.— Tăut Gheorghe 
din regimentul 14 dorobanţi, imace- 
laşi regiment. — Andreiii, Nicolae din 


regimentul 28 derobanţi, in regimen- 
tul 29 dorobanţi.—Gherman Constan- 
tin din regimentul 7 dorobanţi, in re. 
gimentul 8 dorobanţi. — Vrabie Con. 
stantin din compania gendarmi laşi 
in aceeaşi companie.—Anghelachi A. 
lexandru din regimentul ii dorobanţi 
in acelaşi regiment.—Bunescu Grigore 
din regimentul 20 dorobanţi, in resi- 
mentul 19 dorobanţi. — Giovani Adolf 
din regimentul 32 dorobanţi, in ace- 
laşi regiment. — Merişanu Alexandru 
din regimentul 5 dorobanţi, in acelaşi 
regiment.— Dimitrescu Aureliti din re- 
gimentul 27 dorobanţi, in regimentul 
10 dorobanţi. — Cerchez Leon din 're- 
gimentul 15 dorobanţi, in acelaşi re- 
giment. — Băbeanu Alexandru, de la 
şcoala militară de infanterie şi cava- 
lerie, ^la aceeaşi şcoală. — Cernătescu 
Nicolae din regimentul 17 dorobanţi, 
in acelaşi regiment.—Lucasievici Pom. 
peiu din batalionul 1 v&nători, in ace- 
laşi batalion.—Pompilian Emil din re- 
gimentul 26 dorobanţi, in acelaşi re- 
giment. — Mareş Grigore din regimen- 


tul 6 dorobanţi, in batalionul 3 v&nă- 
tori. — Pandele Mihail din regimentul | 


32 dorobanţi, in acelaşi regiment. — 
Călinescu Nicolae din regimentul 31 
dorobanţi, in regimentul 4 linie.—Mi- 
rinescu George din regimentul 20 do- 


robaL.ţi, in batalionul 4 vânători. — Do- . 


broneanu Mihail din regimentul 19 
probani in același regiment. — Ma- 
teescu Constantin din regimentul 4 
dorobanji, in acelaşi regiment.— Şer- 
bănescu Nicolae din regimentul 22 do- 
robanţi , in regimentul 4 linie. — 
Calofeteanu loan din regimentul 9 do. 
robanți, in acelaşi regiment.— Turcu. 
leţu Constantin din regimentul 13 do- 
rpbanth in acelaşi regimeni.—Glogo- 
janu Filip din regimentul 23 dorobanţi, 
in regimentul 9 dorobanţi.—Jecu Con- 
stantin din regimentul 10 dorobanţi, 
in acelaşi regiment.—Sachelarie Vir- 
gilii din regimentul 21 dorobanţi, in 
acelaşi regiment. — Costăchescu loan 
din regimentul 8 linie, in acelaşi re- 
giment.—Zamă loan din regimentul 19 
dorobanţi, in regimentul 25 dorobanţi. 
—Macidonescu loan din regimentul t4 
dorobanţi, in acelaşi regiment.—ko- 
tescu Petre din regimentul ? linie, in 
regimentul 7 linie. 


In arma cavaleriei: 


La gradul de Căpitan ; Radovici 
Constantin din regimentul 19 călăraşi, 
in regimentul 2 călâraşi. — Zlăteanu 
Petre din regimentul 9 călăraşi, in re- 
gimentul 4 câlaraşi. 

La gradul de locoteneni: Ferlen- 
dis Constantin din regimentul 192 că- 
lăraşi, in acelaşi regiment.— Florescu 
Grigore din regimentul 1 călăraşi, in 
acelaşi regiment prin mutarea loçote: 
tenentului Toplicescu Constantin. — 
Ghimpeţeanu Victor, de la şcoala sub; 
oficerilor, la aceeaşi şcoală. 


La gradut de căpitan in corpul o- 
ficerilor de reservă, in arma infante- 
riei : Algiu Alexandru din corpul 2de 
armată, la acelaşi corp.— Manolescu 
Dimitrie. din corpul ? de armată, la 
acelaşi corp. 

La gradul de locotenent: Ghica I. 
Scarlat din corpul. 2 de armată la. a- 
celaşi corp.— Ştefănescu Alexandru din 
corpul 2? de armată, la acelaşi corp. 

La gradul de sub-locoteneni ; per- 


trimise pe punte repetăndu-"mi : 

— Nu e nimic; bine că ai scăpată; 
dar e curios, nu mi-am inchipuit că'mi 
va face plăcere să'mi vie ameţeală pe 
Mare. 

Ajuns pe punte, nu mă putul ţine 
in picioare decăt bine apucat deo frăn- 
ghie; atăt de departe căt se putea in- 
tinde vederea in adăncimea nopţii, se 
vedea numai o pănză albă de spumă 
pe care micul nostru vas aluneca, a- 
plecat ca şi cum ar fi fost gata să se 
r&stoarne, dar nu se răsturna, din con- 
tră se ridica uşor, sărind peste valuri, 
dus şi impins de vântul din spre Apus. 

Mě intorceam cu ochii şi spre pă- 
mění ; deja luminile din port eraă nu- 
mai nişte puncte mici in obscuritatea 
vaporoasă, şi privindu-le ast-fel cum 
se slăbeai şi dispăreai unele dupăal: 
tele, cu un dulce sentiment de uşurare 
zisei adio Engliterei. 

— Daca ventul va bate tot ast-fel, 
'mi zise căpitanul, nu vom ajunge tăr- 
zii astă-seară la Isigny ; Eclipsa mea 
are pănzele puternice. 

O intreagă zi pe Mare, şi incă mal 
mult de căt o zi, sărmane Mattia ; şi 
incă "i făcea plăcere că are ameţeală 
de pe Mare! 

Ziua insă trecu, şi eŭ 'mi petrecui 
timpul ducându-mă de la punte la ca- 
bină, şi de la cabină la punte ; la un 
moment dat, pe cănd vorbeam cu că- 
pitanul, el ki intinse măna in direc- 
ţiunea Sud-Vestuluï, şi zări o coloană 
albă inaltă, care se desina pe un fund 
albăstruiu. 

— Barfleur ! 'mi zise el. 

Mě coborăi repede, ca să duc această 
bună noutate lui Mattia ; eram aproape 
de Franţa ; dar de la Barfieur pănă 
la Isigny distanţa este mng, căci tre- 
hue să mergi in tot lungul insulei Co: 


tentin, inainte d'a intra in Vira şi in 
Aura. 


Pentru că era tărziă cănd Eclipsa 


se lipi de cheiul de la Isigny, căpita- | 


nul bine-voi să ne permită să ne cul- 
căm pe bord, şi tocmai a doua zi de 
dimineaţă ne despărțirăm de el, după 
ce i-am dat mulţumiri după cum tre- 
buia. 

— Când veţi voi să vă mal intoar- 
ceţi in Englitera, ne zise 6l, străn- 
găndu-ne cu putere de mănă, Eclipsa 
pleacă de aci in toate marţile; sunt 
a disposiţiunea d-voastră. 

Aceasta era o propunere foarte po- 
liticoasă, dar n'aveam nici cea mai mică 
dorinţă s'o primim, av&nd fie-care cu- 
vintele noastre, şi eu şi chiar Mattia, 
pentru a nu trece marea inapoi aşa de 
curănd. 

Debarcam in Franţa, având numai 
instrumentele şi hainele de pe noi, — 
căci Mattia avusese grijă să'm! ea 
harpa, pe care o lăsasem in cortul lui 
Bab, in noaptea cănd fusesem in ha- 
nul Marelui Stejar ; — căt pentru sa- 
curile noastre, rămăseseră impreună 
cu conținuturile lor in trăsurile fami- 
liei Driscol; această imprejurare ne 
cam incurca, căci nu ne puteam rein 
cepe viaţa noastră rătăcitoare, fără rufe, 
tără camăşi mai ales, şi cu deosebire 
fără chartă. Din fericire, Mattia avea e- 
conomisiţi doui-spre-zece franci, şi incă 
partea noastră provenind din asocia- 
țiunea cu Bab şi cu camarazi! lui, care 
se urca la dou&-zeci şi doui shillings, 
sau douăzeci şi cinci de franci şi 
cincl-zeci de bani; toate aceste sume 
ne constitueaii o avere de patru-zeci 
de franci, lucru considerabil pentru 
noi. Mattia voise să dea aceşti bani 
lui Bab ca să "1 intrebuinţeze la scă- 


WWwWw.dacoromanica.ro 


parea mea; dar Bab r&spunsese că 
serviciile intre amicii nu se plătesc, 
şi nu voise să primească nimic, 

Prima noastră ocupaţiune, egind din 
Eclipsa, a fost dar să căutăm un sac 
vechi de soldat şi să cumpărăm apoi 
două cămăşi, dou perechi de ciorapi, 
un săpun, un pieptene, aţă, nasturi, 
ace, j in fine ceea ce ne era incă şi 
mal de trebuință de căt toate aceste o- 
biecte, or căt de neapărate ne-ar fi 
fost, — o chartă a Franţei! 

In adevăr, unde era să ne ducem 
acum că eram in. Franţa? Ce drum 
trebuia să urmăm ? Cum era să ne 
călăuzim ? 

Aceasta fu' cestiunea pe care o des: 
băturăm eşind din Isigny pe drumul 
din spre Bayeux. 

— Căt pentru mine zise Mattia, nu 
am nici o preferință, şi sunt gata să 
merg la dreapta sai la stănga; cer 
insă numai uù lucru. 

Care ? 

— Să urmăm cursul vr'unui fuviă, 
unui rii, sai uaui canal, pentru ;că 
am o idee fixă. 

Pentru că n'am intrebat pe Mattia 
să'mi! spună ce ideie are, el continuă: 

— Văz că trebuie să'ţi esplic ideea 
mea; cănd Arthur era bolnav doamna 
Milligan ’l plimba intrun frumos ba- 
tel, şi ast-fel tu laï găsit pe acel vas 
numit le Cygne. 

— Acum nu mai este bolnav! 

— Adică e puţin mai bine; a fost, 
din contra foarte bolnav, şi a fost scă- 

at numai prin ingrijirile mamei sale. 
bi ideea mea este că, pentru a'l vin- 
deca cu dasëvirgire, doamna Milligan 
incă ’l plimbă in batel pe un fluvii, 
un rii, sai un canal pe care poate 
pluti batelul Cygne; aşa că, urmănd 
cursurile acestor riuri sau fluvii, poate 


că vom avea noroc să intălnim vasul 
care ne interesează. 

— Dar ce ne spune că acest vas 
este in Franţa ? | 

— Nimic ; dar pentru că le Cygne 
nu poate merge pe Mare, e de crezut 
că n'a părăsit Franţa, şi avem poate 
noroc să | intălnim; cănd nu vom fi 
siguri de loc, oare nu eşti de părere 
că tot trebuie să incercăm ? Bă voiesc 
să regăsim pe doamna Milligan, şi pă: 
rerea mea este ca să nu lăsăm nimic 
la o parte pentru ca s'ajungem la acest 
scop. y: F te! 

— Dar Lisa, Alexis, Benjamin, şi 
Ettieneta ! 

— ’I vom vedea căutănd pedoamna 
Milligan ; trebuie dar să mergem pe 
cursul unul fluvii, sai unui canal; să 
căutăm pe charta ta, care este fluviul 
cel mai apropiat. 

Charta fu deslăşurată pe iarbă dru- 
mului, şi căutarăm fluviul cel maï de 
aproape ; găsirăm că era Sena. 

— EI binme! să plecăm pe ena, 
zise Mattia. 

— Sena trece pe |a Paris! 

— Ce e cu asta? 

— Este prea mult; am auzit pe Vi- 
talis. spunënd că atunci cănd cineva 
este căutat, la Paris este găsit lesne; 
dacă poliţia engleză mă caută pentru 
hoţia de la biserica Slăntului Gheor- 
ghe, naş voi să më găsească, atunci 


| de ce am mai fugit din Englitera 


— Poliţia engleză te poate urmări 
in Franţa ? 

— Nu ştii dar.daca ar fi aşa, DU 
trebue să ne ducem la Paris. 


(Va urma) 


| 
| 
| 
| 


ROMANIA LIKERA 


a 


gentul þacalaureat Constantinescu Di- 
mitrie din regimentul 2 lin, la corpul 
1 de armată.—Sergentul Burchi Victor 
din regimentul 1 geniii, absolvent al 
scoaleï de poduri şi şosele, in corpul 
4 dearmată.— Sergentul bacalaureat Si- 
mionescu Nicolae din regimentul 2ar- 
ţilerie, la corpul 2 de armată. 


PARTEA ECONOMICA 


Contractele de arendare faţă cu inaintarea 
agriculturei. 


De căt-va timp cestiunea progrese- 
lor agriculturii noastre Piti nu 
numaï pe guvern şi pe Corpurile le- 
wiuitoare dar mal cu seamă pe publi- 
cul direct interesat. Proprietarii şi a- 
rendatorii recunosc că in condiţiunile 
actuale de esploatare pământul nu maï 
infăţişează atătea foloase in cătsă a- 
tragă de preferință capitalurile şi in- 
teligenta: Cine are bani preferă a'i in- 
trebuința sati in cumpărare de etecte 
publice, care reportează cel puţin 6 la 
sută fără nici o supărare şi risic, sat 
in intreprinderi mai remunerătoare de 
căt cultura pămăntului. Nu este vorbă, 
sunt incă destui doritori cari intre- 
prind cultura pămăntului şi dovadă 
este că moşiile se arendează in destul 
de bine. Cu toate acestea nu este mai 
puţinadevărat, că ceilcari esploatează se 
plăng că munca şi capitalul lor nu le 
maï aduce foloasele la cart se aştep- 
taŭ şi că daca continuă de a se ocupa 
cu esploatarea pământului este că maŭ 
ce lace, sunt deprinşi cu această pro- 
fesiune. 

Situaţiunea va merge agravăndu-se 
faţă cu necruţătoarea concurenţă ce'şi 
fac. diferitele State pe pieţele euro- 
pene şi cu concurenţa ce produsele a- 
gricole americane ne face tutulor. De 
aceea in vederea aceste! amerinţătoare 
perspective -este de datoria noastră a 
tutulor a studia şi reforma potrivit cu 
imprejurările in inţelesul desvoltării şi 
progresul agriculturei noastre. In. a- 
ceastă direcţiune este foarte “mult de 
facut nu numai din punctul de vedere 
technic dar şi administrativ. Nu poate 
fi vorbă ca intr'un articol de ziar să 
se atingă toate reformele ceruie de 
situaţiune ; va veni răndul fie-căreia ; 
este una insă care primează intru căt- 
va pe toate cele-l'alte şi aceasta este 
aceea a contractelor de arendare. Tot 
auzim repetăndu-se de căt-va timp că 
nu mai merge in agricultură fără chi- 
mie ; —că cine voiesce să fie bun a- 
pai Mae trebue să inceapă prin a fi 
un chimist; — că trebue să inceapă 
agricultura noastră să intrebuinţez: 
aşa numitele ingrăşăminte chimice, şi 
alte multe de felul acesta. Aşa să fie 
oare ? Acestea sunt reformele ‘pe cari 
le reclamă de urgenţă agricultura 
noastră. 

Aceea ce.reclamă agricultura noas- 
trå mai mult de căt ingrăşămintele 
chimice sunt sisteme de. cultură, ra- 
tionale potrivite cu locul şi impreju- 
rările, şi al doilea reforma contracte: 
lor noastre de arendare. Sunt trecuţi 
dou&-zeci de an! de cănd ne permitem 
a alrage atenţiunea asupra acestei ces- 
tiuni fundamentale ; nenorocire insă 
că drept resultat ne-am ales cu prelun- 
girea termenului de arendare la zece 
ani şi această numai la moşiile Statu- 
lui şi ale unora dintre Aşezămintele 
publice. Noi, intru căt privesce această 
relormă, ne-am adresat de preterinţa 
Statului de oare-ce el este cel mai 
mare proprietar din Romănia şi pen- 
trn că am crezut şi credem că esem- 
plul săi, admiţănd că ar fi bun, ar fi 
imitat şi de către particulari. Şi in a- 
devăr că de cănd Statul a inceput să 
facă contracte pe cinci. şi pe zece ani, 
particularii -au- mai prelungit şi -ei ter- 
menul de arendare. Cestiunea insă nu 
este numai de; a face contracte, fie 
pe zece ani, sau pe dou&-zeci, ci dea 
face contracte ameliorătoare coprin- 
zěnd clause de despăgubire pentru a- 
melioraţiunile făcute şi car! nu sar fi 
putut amortisa pănă la espirarea con- 
iractului de arendare. Nu poţi cere 
avendatorului să amelioreze o moşie 
din care trebue să iasă după cinci 
ani; el caută, in pripă, să stoarcă 
căt mai mult din pământ şi de rest 
puţin îi pasă. De altă parte acordăn- 
du-se termene mai lungi de 15—20 de 
ani, fie chiar de zece ani, după cum 
astă-zi Statul, aceasta nu este de a- 
juns; şi sai amăgit tare aceia cari 
aŭ crezut că ai adus vre-un verviciu 
agriculrei numai prin faptul că au ur- 
cat termenul arenduirei la zece ani. 

ontractele trebuie să coprindă o in- 
treagă programă despre ce are să facă 
arendatorul cu privire la imbunătăţi- 
rea fondiare. 

Pentru ca atăt Statul căt şi parti- 
Cularii să poată face contracte amelio- 
ratoare, lucrul de căpetenie este să'şi 
Cunoască moşiile, căci nu poţi ameliora 
âceea ce nu cunosci. Din nenorocire 
NOI numai moşiile nu ni le cunoaştem 
nme, vorbim mai cu seamă de Stal. 

cim să cerem arendă căt mai mare 
ŞI iată tot. De aceea trebue să ince- 
pem prin a pune in studii economico- 
agricol moşie cu moşie. Acesta a si 
fost in mare parte scopul infiinţăriy in- 


spectorilor domeniali ; insă de aceasta 
nu s'a ocupat incă. Aceea ce nu sa | 
făcut să se facă cel puţin in viitor; 
fie-care moşie să'şi aibă dosarul ei res- 
pectiv coprinzăud intre altele studiul 
technic al domeniului.—(„Ee. Naţ) 

| 


DIN JUDEȚE 


Mişcarea populaţiei oraşului Galaţi, 
in anul 1884 


Am publicat anul trecut, ca şi alţi 
ani, buletine s&ptămănale despre miş- 
carea populaţiei oraşului nostru. Ti- 
nem acum a grupa cifrele respective 
pentru intregul an, pentru a se vedea 
in mod mai conchizător cum stăm in 
această privire. 

Populaţiunea oraşului Galaţi, după 
ultimul recensemănt, e de]46,257 suflete, 
dinşcari 23,632 barbaţi şi 22,625 femei. 

In anul 1884 s'au nascut in Galaţi 
1798 copii, din cari 993 băsţi şi 805 
fete. Dintre născuţi sunt 16!1 copii 
legitimi, 117 nelegitimi din cari 6 gă- 
siti. După religiuni născuţi aŭ lost 1136 
ortodoxi, 134 catolici, 27 protestanți, 
4 armeni şi 425 israeliți. 

După protecţiuni sunt 1494 născuţi 
din părinţi români, 6 italieni, 3 fran- 
cesi, 122 austro-unguri, 18 germani, 
9 ruşi, 29 turci, 116 greci, 3 sărbi, 6 
bulgari şi ? alte protecţiunt. In tot a- 
nul aŭ fost şi 22 nasceri gemene, cari 
aŭ produs 27 băeţi şi 17 fete. 

Nome&rul total al căsătoriilor a fost 
de 255. Din aceste 233 au lost de 
flăcăi insuiaţi cu fete şi 14 de flăcăi 
cu văduve; 7 de văduvi insuraţi cu 
fete, 1 de văduv căsătorit cu văduvă. 
Dintre căsătoriţi sunt 247 bărbaţi de 
ăntăia căsărorie ; 8 de a doua; iar 
dintre femeile căsătorite sunt 239 de 
ăntăia căsătorie, 15 de a doa şi 1 de 
a treia. 

După vărstă bărbaţii căsătoriţi au 
fost intre 18—25 ani, 76 ; intre 25—35 
ani, 143; intre 35—45 ani, 97; intre 
45—60 ani, 8; mai bătrân de 60 ani, 
1. Dintre femeile căsătorite intre 15— 
18 ani. 30; intre 18—25 ani, 166; 
intre 25—35 ani, 39 ; intre 35 —45 ani, 
12; mai sus nu s'a urcat vărsta căsă- 
toriilor. Dintre căsătoriţi, 112 birbaţi 
au putut iscăli, iar 153 nu; dintre fe- 
meile măritat: 184 au putut iscăli nu- 
mele, iar 71 nu. Vrea să zică sunt mai 
multe tinere care şti carte decăt ti- 
neri ; şi in genere femeile ce s'aă mă- 
litat in anul trecut ştiutoare de carte 
intrec numărul celor necărturare. 

Acesta! un fapt pe căt de lauda- 
bil pentru sexul femenin, pe atât de 
ruşinos pentru cel bărbătesc. 

După religiuni, căsătoriţi! au fost : 
374 ortodoxi, 32 catolici, 8 protestanți 
şi 76 israeliți. 

Numărul total al morţilor e de 1659, 
carii comparaţi cu născuţii, presintă un 
escedent de nasceri de 69. Dintre morți, 
sunt şi 29 născuţi morţi. După starea 
civilă morţii se impart ast-fel: 201 
bărbaţi cununaţi şi 111 temei cunu- 
nate, 624 bărbaţi necununaţi şi 437 
femei necununate, 62 bărbaţi văduvi 
şi 149 femei văduve. După vrăste, 
morţii sunt: de la naştere pănă la 
3 luni, 209; dela 3—6 luni, 96; de la 
6 luni la î an, 133; de la 1—5 ani, 
307; de la 5—10 ani 81; de la 10—20 
ani, 46; de la 20—30, 114; de la 30— 
40, 144; de la 40—50, 141; de la 50— 
60 ani 117; de la 60—70 ani, 103; de 
la 70—80 ani, 71; de la 80—90 ani, 
42; de la 90—100 ani, 14; de la 100 
in sus, 2 (femei). 

După religiuni, morţii ai fost: or- 
todoxi 1223; catolici 102; protestanți 


20; armeni 8; lipoveni 10; mahome: 
dani 4; israeliți 262. 

De şi, precum am observat mat sus 
cifra totală a născuţilor presintă un 
escedent de 69; observ&nd insă cifrele 
pe religiuni, vedem că escedentul acesta 
&l presintă in mare majoritate israe- 
liţii şi puţin eterodoxii, catolici şi pro- 
testanţi. Ortodoxii insă sunt in deficit 
de 87. 

Cifrele acestea vorbesc dar de la sine 
căt de r&ă stăm in privirea mişcărei 
populaţiei.—(«Poşta“). 


VARIETATI 


Tuberculosa pulmonară in familii.— In 
Academia de Medicină din Paris d. Leudet 
(de Rouen) face o comunicaţie foarte inte- 
resantă. asupra tuberculose! pulmonare in 
familil, observate de clientela privată şi ur- 
mărite atăt de tatăl său căt şi de el insuşi, 
la un mare număr de familii, ajungănd la 
următoarele conclusiuni : 

1) Familiele se impart in familii! in care 
numai un individ a fost atins de tubercu- 
losă, şi familii in care aŭ fost atinşi ma! 
mulți, 

2) Tuberculosa căştigată, este aceea, care 
sa observat la un singur membru a unei 
familil studiată in mal multe generaţiuni. 
Ba isbeşte de preferinţă indivizi slăbiţi con- 
genital sau prin boale anterioare. Pneumo- 
niile, bronchitele nu par a predispune in- 
trun mod insemnat. 

Persoanele acestor familii, scutite de tu- 
berculosa, sucomb lao vărstă inaintatăde a- 
fecţiuni cel mal adese-ori străine organelor 
respiratorii. 

3) Tranamisiunea ereditară a ftisiei există ; 
in maï mult de jumătatea ca: urilor 

Ereditatea taberculoasă directă a tatălui ! 
şi mamei la copil saù constatat in 82 fa- 


"milil. 


Ereditatea transmisă de la tată, mamă, 
bunic, bunică, unchii, mătugă la urmaşi e- 
xistă in 108 famili! din 214. In 106 familii 
nu s'a găsit nici o urmă de ereditate. 

Transmisiunea ereditară este mať frecuentă 
din partea mamei de căt a tatălui. 

Tuberculosa pulmonară apărea in general, 
la urmaş! către vrăsta maximă a afecţiunei, 
adică de la 13 35 ani, or-care ar f fost 
vrăsta la care fusia se manifestă la ascendenti. 

Tuberculosa ereditară se manifestă mal de 
timpurii de căt tuberculosa căştigată. 

Ereditatea tuberenloasă a două ascedenţi 
măreşte predisposiţia transmisiunei la de- 
scedenţi ; de asemene cănd unul din desce- 
denţi turbeculuşi se unește cu o persoană 
eşită din o familie tuberculoasă. 

In familiele turbeculoase, o generaţie poate 
să fie scutită de această boală pentru a isbi 
pe celelalte 

4) Tuberculosa pulmonară constitue une- 
ori o selecţiune morbidă, cars destrage fa- 
miliile degenerate. 

Întinderea boale! la ascedenţi este pre- 
gătită prin existența turbecalosei, a afec- 
țiunilor cachetice: paralisie generală, ne- 
bunie, idioţie etc. La descedenţi se explică 
prin frecuenţa tuberculose! pulmonare osoase 
la unii, şi la alţii prin oprirea desvoltărei, 
idioţie,emofilie, surditate, otite interne, co- 
xalgil, paralisie infantilă. 

5) Boalele oaselor şi articulaţiilor se in- 
tălnesc in 20 din 100 de familii tubereuloase. 

Afecţiunea tuberculoase a oaselor şi artı- 
culaţiilor mat ades precede tuberculosa pul- 
munară. Anto-inocuiaţia este mai deasă in 
timpul supuraţiel osteitei turbeculoase Co- 
xalgia, ozena, otita nu par a ñ nişte lesiun! 
aşa grave, mai uşor de vindecat; in unele 
ramuri a tamilielor atinse, acestea sunt sin- 
gurile manifestații. 

6) Unirea unul soţ sănătos sai eşit din o 
familie sănctoasă cu o persoană tuberculoasă 
saii coborînd din turberculoşi, chiar in timp 
de maì multe generaţi:, micşorează predis- 

osiţia tuberculosei la descedenţi, dar nu 
'0 stinge. 

7) Propagaţia tuberculosei prin contagiune 
există in familil?.—56 familii, cuprinzend 
445 indivizi, au presentat un singur turbe- 
culos.—88 familii, coprinzănd 1070 indivizi, 
aŭ presentat mai mulţi tuberculoşi. 

Contagiuna deci nu este o regulă. 

8) Contagiun.a prin căsătorii e destul de 
rară; sau părut posibilă in 7 căsătorii din 
68. in 61 căsătorii unuldin soți a r&mas scu- 
tit de boală. 

9) Contagiunea pare a fi sprijinită prin 
faptul că : in 33 familii, din cari 15 eraŭ a- 
tinse de tuberculosă ereditară, 73 copii din 
124 ai fost atinşi de tuberculosă pulmonară 
in un timp de la 1—9 ani. Mai mult de ju- 
mâ&tate, din aceşti copil, erai gingaşi şi de 
o constituţie slabă. 

10) Mersul tuberculosei pulinonare este 
mult mal incet in clașa bogată, decăt in cea 
muncitoare ; săracii a căror tubarculosă se 
opreşte mor adesea de afecțiuni viscerale 
degenerative consecutive. 

11) Repegiunea sai inceticiunea tubercu- 
losei n'are nici un raport cu ereditatea. 

12) Vindecarea tuberculosei pulmonare se 
intălneşte tot aşa de des in ftisia ereditari ea 
in ftisia căştigată. Tuberculosa poate să se 
vindece in toate periodele sale. Tuberculele 
crude sai imuiate, puţin intinse sunt acele 
ce se vindecă mai d's.—,Spitalul“ 


Atavismul indiroct la bărbat.—In „Spitalul“ 
e inserat un fapt interesant de atavism in- 
direct la bărbat pe care la publicat in anul 
trecut jurnalui englez „The Lancet“ 

E vorba de trausmisiunea in 6 gene. aţiuni 
şi la 14 indivizi a acelei deformaţiuni numită 
1pospadias, care consistă in acea că orifiziul 
uretrei se găseşte la partea posterioară şi 
inferioară a penisului. În a treia din aceste 
generaţiuni, bărbatul ipospad murind, femeea 
sa s'a căsătoritpentru a doa oară cu un bărbat, 
care n'avea această deformațiune şi a avut 
cu el patru băeţi, ipospazi căte-şi patru, şi 
doi din aceştia aŭ transmis anomalia des- 
cendenţilor lor. 

Acesta e un esemplu invederat de acea ce 
s'a numit, sai mai mult sai mai puţin esact 
atavism indirect. Cum se esplică această 
transmisiune directă prin o femee, a unei 
particularităţi anatomice, aparţinănd numai 
sexului masculin? Această anomalie sa re- 
produs oare in urma vivacităței şi a persis- 
tenţei impresiunei esercitată de imaginaţiu- 
nea mumei prin vederea informaţiunei pri- 


| mului s&ă bărbat? Or-cs ar fi pare evident 


că prima impregnaţiune a femei, la om ca 
gi la celelalte animale, poate modifica toate 
naşterile posterioare, şi că, de esempiu, co- 
pii unui al doilea barbat pot să se asemene 
cu aceia al celui d'ăntăiu. 


Numărul studenţilor la facultăţiie de me- 
dicină din Paris şi Viena.--La Paris numărul 
studenţilor a ajuns in anul şcolar trecut la 
suma de 4,144 dintre car! 78 femei aparţi- 
n&nd următoarelor naţionalităţi: 48 Ruse. 13 
Franceze. 11 Engleze, 3 Americane, 1 Ro- 
mănă, 4 Ungară, 1 Indiană şi 1 Turcă. 

La Viena in acest an şcolar aŭ fost in- 
scrişi 2,291 şi 154 benevoli; in acest număr 
nu se coprind inscrierile, cari sai făcut in 
cursul anului. 


——9 
Serviciul telegrafic al „Rom, Lib.“ 
27 Maiŭ 1885—6 ore seara. 


Londra, 27 Maii. 
Se asigură că lord Rosebery n'a isbutit 
in misiunea ce-i-a incredinţat cabinetul din 
Londra şi care avea de scop să obţie con- 
cursul Germaniei pentru soluţiunea cestiuni! 
egyptene. 


Roma, 27 Maiu. 
Intr'o depeşă adresată d-lui Mancini, că- 
itanul Ferari spune că Negusul i-a primit 
oarte bine şi a esprimat dorinţa de a in- 
treţine bune relaţiuni cu guvernul italian. 
Impresiunea defavorabila ce s'a născut prin 
ocuparea Masuahulu!i de trupele italiene, a 
dispărut cu totul. 


28 Maiu 1885—9 ore dimineaţa, 


Paris, 21 Maii. 
Se depeşează din Berlin că sănătatea Im- 
păratului dă vii neliniştiri celor dimpreju- 
rul s&ă. 
Berlin, 27 Mai. 
„Mesagerul Imperiului“, zice că Imp&ratul 
sufere de dureri abdominale cari intărziază 
imbunătăţirea sănătăţii sale, şi că prin ur- 
mare preumblarea in trăsură ce o proiectase 
Suveranul ieri nu s'a putut face. 
Viena, 27 Maiu. 
Alegerile pentru Reichsrath au inceput azi 
In arondismentele rurale din Salzburg şi 
din Austria-de-jos au fost aleşi 7 liberali 
şi 3 conservatori, şi au fost 2 balotagii 
Constantinopol, 271 Maii. 
Guvernul englez a adresat o Notă Porţiipen- 
tru a o invita să ocupe Suakim după plecarea 
trupelor generalului Graham, dănd ast-fel 


WWwWw.dacoromanica.ro 


din nou probă că el a recunoscut tot-de-a- | 


una propru Sultanului asupra Egipetului. 
Nota adaoge că ocuparea Suakimului de 
trupele turceşti ar imama pe or-ce alta 
putere să se aşeze acolo, Consiliul de minis- 
tri a discutat propunerea Englitereï, iar pă- 
rerile au fost impărţite. Refusul Porții e pri- 
vit ca sigur. 


LI CIC ATȚIUNI 


MINISTERUL INSTRUCTIUNEI PUBLICE 


Pentru procurarea obiectelor de imbrăcă- 
minte, incălţăminte şi aşternut, necesare e- 
lelevelor bursiere şi solvente din asilul E- 
lena Doamna, in cursul anului budgetar 
1885 — 1886, ministerul publică licitaţie pen- 
tru ziua de 15 Iunie 1885. 

Licitaţua se va ţine in pretoriul ministeru- 
lui, din calea Victoriei No. 87, prin oferte 
sigilate, conform legei comtabiliţei generale 
a Statu'ui. 

Concurenţii, pentru a fi admişi la licitaţie, 
vor trebui să depună o cauţiune provizorie 
de 5 Jo din suma ce vor oferi. 

Modelele dupe eari urmează a se face o- 
biectele trebuincioase, se pot vedea la mi: 
nister, de la 1 Iunie 1885, In ori-ce zi de 
lucru, de la orele 12—5 p. m 

Obiectele ce urmează a se procura sunt. 

Pentru 300 eleve bursiere: 300 bucăţi 
madipolon englezere pentru cămaşi de zi, a3 
coţi bucata ; total 900 coţi.— 300 bucăţi mati- 
polon englezescsc pentru cămăși de noapte a 
4 coţi bucata; total 1.200 coțt.— 300 bucăţi 
madipolon englezesc pentru fuste. 4 coţi bu- 
cata ; total 1.200 coţi.— 300 bucăţi madipolon 
englezesc pentru pantaloni, a 3 coţi bucata ; 
total 900 coţi.— 300 bucăţi aţică albastră 
pentrn rochii a 8 coţi bucata; total 9.400 
coţi.— 300 bucăţi atică albastră pentru şor- 
turf, a ? coţi bucata; tntal 600 coţi.— 300 
bucaţi fianelă verde pentru rochii a 8 coţi 
bucata; total 2.400 coţi.— 600 bucăţi ame- 
ria pentru căptuşala rochilor, a 2? coţi bu- 
cata; total 1200 coţi.— 300 bucăţi apiaga 
neagră pentru şorţuri, a ? coţi bucata; total 
600 coţi.— 100 bucăţi alpagă neagră pentru 
capişoane, a 2 coţi bucata; total 200 coţi.— 
300 bucăţi batiste.— 600 perechi cierap! al- 
bastri de bumbac (patru mărimi).— 300 pe- 
rechii ciorapi de lână (patru mărimi).— 200 
bucăţi pălării rotunde de paie. — 300 bucţi 
pănzá pentru prosoape, a ? coţi bucata total 
600 coţi.— 300 bucăţi pănză pentru ciarcia- 
furi, a Tcoţi bucata; total 2.100 ooţi.— 300 
bucăţi pănza pentru feţe de pernă,a 2 coţi 
bucata; total 600 coţ'.— 300 perechi pantoti 
de pele.— Materialul necesar pentru confec- 
ționarea vestmintelor.. - Materialul necesar 
pentru intreţinerea rufăriei. 

Pentru 70 eleve solvente : 

70 bucăţi madipolon englezesc pentru că- 
măşi de zı, a 3 coţi bucata : total 210 coti.— 
70 bucăţi madipolon englezesc pentru cămăşi 
de noapte, a 4 coţi bucata, total 280 coti — 
10 bucăţi madipolon englezesc pentru fuste, 
a 4 coţi bucata; total 280 coţi.—10 bucăţi ma- 
dipolon englezesc pentru pantaloni, a 3 coţi 
bucata ; total 210 coţi.—"10 bucăţi aţică al- 
bastră puntru rochi, a 8 coţi bucata ;total 
560 coţi.—10 bucăţi aţică albastră pentru 
şorţuri, a 2 coţi bucata ; total 140 coţt.—70 
bucăţi flanelă verde pentru rochii, a $ coţi 
bucata ; total 5.0 cotl.—140 bucăţi americă 
pentru căptuşala rochielor, a 2 coţi bucata; 
total 280 coți.—140 bucăţi alpaga neagră pen- 
tru gorţuri, a 2 coţi bucata; total 280 coti, 
—140 bucăţi batiste. —140 perechi ciorapi al- 
baştri de bumbac.—10 perechi ciorapi de 
lănă (două mărimi). —70-bucăţi pălării rotun- 
de de paie. —210 bucăţi pănză pentru pro- 
soape, a 2 coţi bucata ; total 420 coţi.—280 
bucăţi pănză pentru ciarciafurt, a 7 coţi bu- 
Cata ; total 1.960 coţi,—?210 bucaţi pânză pen- 
vru fețe de pernă, a 2 coţi bucata; total 420 
coţi. — 79 bucăţi tricouri negre de 1ănâ.—14U 
perechi puntoti de piele.— Materialul necesar 
pentru confecţionarea vestmintelor.— Mate- 
rialul necesar pentru :ntreţinerea rufăriei. 


MINISTERUL DE FINANCE 
Directia vamilor, timbrului şi inregistrărei. 


In ziua de 22 Maii 1885, orele 3 p. m., 
se va ţine din noi licitaţiune prin oterte si- 
giiate, la casieria generală de laşi, pentru 
darea in intreprindere a construirei unul lo- 
cal de vamă la punctul Bnrdujeni. 

Pianul, devisul şi caetul de sircine se pot 
vedea in toate zilele de lucru la acea ca- 
sierie. 

Lucrurile tre6uesc terminate pănă la finele 
lunei August. 


MINISTERUL DE RESBEL 
Şcoala fiilor de militari din laşi. 

In ziua de 4 Iulie 1885, se va ţine licitaţie 
pentru darea in antreprisă pentru anul şco- 
lar 1885—1886 : 

1. Păne albă necesară ziinic. 


2. Carnea necesară zilnic pentru elevi! şi 


trupa gcoa oÏ. 
3. Legatul cărţilor de studil, texte, ete, 
4. Gazul şi accesorii de iluminat. 
5. Spă&latul lingeriel elevilor. 
Toate condiţiele acestor furnituri se 


ot 
vedea in toate zilele la şcoală. = 


Regimentul 11 eălăraşi. 


In ziua de 4 Iunie 1885, orele10 a. m., se 
va ţine licitaţie pubiică in localul cancela- 
riei acestui regiment din Botoşani (casele 
d-nei M. Semaca), pentru darea in antre- 
prisă a 100 țesale, 150 perii de cai, 70 tra- 
iste de orz, 19 corzi, 91 chingi şi 110 pe- 
rechi pinteni. 

D-nii amator. ce vor voi a concura la li- 
citaţie, spre a aprovisiona corpului asemenea 
obiecte, se vor presinta cu garanţii in re- 
gulă, in ziua şi ora de mai sus la locul 
indicat. 

Condiţiunile sunt prevăzute in caetul de 
sarcine, care se poate vedea in fie-care zi de 
la orele 8—12 din zi. 


© 
ULTIME ŞTIRI 


Din causa unei subite indispoziţiuni 
a d-şoarei Wanda de Bulewski, con- 
certul anunţat pentru astă-seară la 
Teatrul naţional nu se va putea rea- 
liza. Vom anunţa ziua, cănd gentilele 
concertiste vor putea răspunde la aş- 
teptarea publicului. 


Ti 


In zilele astea se va incepe trans- 
formarea şi completarea spitalului de 
copii, spre a deveni un local bine con- 
diţionat pentru liceul St. Savă. 


| lexandrescu, in teatrul 


| 
| 


Di-seară se va aduna consiliul co- 
munal al Capitalei, spre a resoalve., 
maï multe cestiuni in aşteptare. 


- 


De azi intr'o septămănă, adică Joia 
viitoare, se va da o representaţiune 
extraordinară in beneficiul d-lui G. A- 
Daca. Bilete 
se găsesc şi la d. Ciura, farmacist in 
Lipscani. 


t Astăzi la 5 ore d. am. cadavrul 
d-nei Maria Popovici, victima din strada 
Soarelui, va fi dus de la spitalul Col- 
ţii la biserica St. George-Nou, unde 
i se va face slujba religioasă. De a- 
colo cortejul funebru va pleca la ci- 
mitirul St. Vineri-nou. 

După cum am spns deja, imormăn= 
tarea se face cu cheltuiala d-lui prof. 
Andreescu, fostul b&rbatal d-nei Po- 
povici. 

© 


BIBLIOGRAFIE 


Opiniunea publică. de C. Dissescu, confe- 
rința ţinută la Ateneul Romăn in ?7 Fe- 
bruarie 1875, a apărut acuma in edițiune 
librariei Haimann in Bucuresci; o frumoasă 
broşură. ediţiune de lux, preţul 1 leii. — De 
v&nzare la principalele librării din ţară. 


Isterie şi Ipnotism; de doctorul Buicli, 
ei ţinută la Ateneul Romăn in 34 1- 
anuarie 1885, a apărut acuma in ediţiunea 
librariei Haimann in Bucuresci ; o frumoasă 
broşură, ediţiune de lux, preţul 1 lei. — De 
v&azare la principalele librării din ţară. ' 

Nota: Cele-laite conferinţe de la Ateneii 
apar succesiv in aceaşi ediţiune. 


Dr. ROSENTIIA IL. 
DENTIST 


S'a mutat in Casa Török, piaţa Teatrului, 
d'asupra cofetăriei Fiaikowgky. 


Dr. J BRAUNSTEIN 


Medic, Hirurg și Mamos 109 
fostă medici pr. in Viena un-elinicele lui 
Braun (Boale de femei şi faceri) 
Herba (Syphilis şi bóle de piele) 
Consultaţiuni de la orele 3-5 p. m, 
Strada, Decebal, No. 20, (in dosul Bărăţiei. 

NB. Boalele de găt, gură, nas şi urechi 
le tratează. printr’o artă specială. 


MEDIC SI CHIRURG 


D: SAL PER 
de la facultatea din Viena. 
Special: boale de femei şi Syphilis 
tratează radical ori-ae boală sifilitică, Ble- 
noragie, poala albă, râni de ork-ce natură, 


boale de piele, poiuţiuni spermatorhie. Dis- 
crețiunea cea maï mare. 


Consullaţiuni în toate zilele de la 1—4 


Strada Pescăria-veche 8, (vis.â-vis de Hotel 
Londra, calea Moşilor). 


ILIA VISII 
schimb şi commision 
| MIHAIL BENZAL 


41 bis.— Sirada Lipscani. — 41 bis 


Cumperă şi vinde ori-ce efecte de Stat. 
Scomtează cupoane de or-ce natură — Face 
or-ce schimb de bani. 


fig cati 


Vehiă de 4 ani, qualitate saperioară tu- 
| turor altor vinuri. — 15 fr, vadra —și 


ALB DE DRAGASIANI 


din resolta anului 1881.—15 fr. vadra la 


PAUN POPESCU & Comp 


18, Strada Lipscani 15 


m 


GASA DE SOHIMB ò 
C. STERIU & Comp. 


No. 19 STRADA LIPSOANI, No. 19. 


CURSUL BUCUREŞTI 
Pe ziua de 16 Maiu 1885, ora 40. 


Oump, | Vând. 
5*4 Imprumutul Comunal (con. 
versiunea 8%, imp. comu- 
nal (1883). 7 781| 
50h Scrisurt Funciare Urbano .| 83%/,| 84 
Comunale noi 1884 . 901| 911, 
5*/, Scrisuri Funciare Rurale 86 86'/, 
5°% Renta Română perpetuă „| 88%/| 89t 
5". „  amortisabilă 92 92, 
°l Scrisuri Funciare Urbane „| 912|] 9214, 
6° Oblig. de Stat (conv. Rural). |. 86" 874 
6'e x» » =» Căil.Fer.Rom,| 103", 4044, 
1°% Scrisurí Funciare Urbane .| 98 98 Ya 
Tajo - 3 Rurale, 101%] 4021, 
1% .mprumutul Stern. — — 
89] = Oppenheim. — = 
Oblig. Casel Pensiun. (Nom, 300) | 205 |2140 
Impr. cu prime oraşul Bucur. | 30 314 
Acţiuni Oredit Mobiliar . = x 
i Construcţiuni . 476. | 178 
ý Naționale. |, „| — [= 
Dacia- România 215 | 918 
å Banca Naţională . . . 11150 14470 
Fiorini Valuta Austriaca 202 1! 9204 
Mărci Germane „| 123 14125 
Bilete Francese , „a | 99a] 400'/, 
„  Emglese. T 943|.| Wh 
RubleRuseşti . . . , 255 | 260 
Aur contra Argint gi Bilete 10, 10", 


NB. Cursul de mal sus este in moneda de aur sooot 
după curaul tincnlul, Capnaue se aquită farà <căsâmânt 


Adrese pentru Telegrame „STERIU“. 


Baile Bughia 


(mahalaua Cămpulungului) 


Sunt de arendat şi de v&nzare. 
Amatori! să se adreseze la d-nu 
Alex, Laurian, in Bucureşti, 
strada Labirintul, 27. 


EPITROPIA 
ASEZĂMINTELOR 


BRANCOVENESCI 


Face cunoscut că in ziua de 
8 Iunie viitor la ora 12 din zi, 
va ţine licitapiune in cancelaria 
sa, pentru procurarea următoa- 
relor articole: 

100 halate bărbătești din păn: 
ză vărgată. 

65 dosuri de mindire din păn- 
ză groasă. 

60 mantale de postav pentru 
bolnavi. 

Amatori! a vedea probe'e 
in ori-ce zi la gardiroba Spita- 
lului şi in ziua licitaţiei la can- 
celaria Epitropii cănd vor tre- 
bui a fi insoţiţi şi de căte o 


COSTUME 


PARDESIURI 


REDINCOTE 4 


JAQUETE 


mai PENTRU SESONUL DE VARA Bă 


veston. 


de voyage. 


dernier-mode. 


i i F; | [| 


ER 


de docs. 


pe 


Pa II Ce ee 
„MARELE BAZAR DE ROMANIA“ 


BUCURESCI, STRADAGŞELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHI 


Sa | Publicaţiune 


SACO & GILE 


de mătase, 
caşemir alb, Terno, 
Orleans etc. etc. 


COSTUME 
PARDESIURI 


VesteBrosche 


cauţiune de lei 500. diagonal & tricote afl RA 
DE VENZARE P i | v i v Apă Tor TALEU RT 
HOTEL CONCORDA | “AAN, MNT 12! Prepari moderăb 
din Alexandria caro & raye = d j 
inpreună cu cafeneaoa şi mat s po 
3 pă ptr aratat No. 24 NB. — Vă rugăm a nota „Numtbrul 7* spre a evita confusiuniă reg.retabile. 


la d-na Smaranda Furculescu 
sait in Alecsandria la d-na Luţa 


n ea 
ip 


VIN DE QUINQUINA FERUGINOS| 


Medicament tonic, febrifug, 
Peparatoriu şi reconstituant 


Vinul de quinquina feruginos al 
lui Grimault & Cite, preparat cu vin 
vechiu şi generos de Malaga este întrebuin- 
tat de preferinţă la pers6nele în vârstă. El 
conţine phosphatul de fer, care este cel 
mai stimat dintre tote cele la'lte medicamente 
feruginose, precum şi quinquina galbena 
regală, care este cea mai activă dintre cele 
la']te specii de quinquina, căci ea conţine uă 
mai mare cantitate de sulfat de chinina şi 
principiuri tonice. Acest vin, este tot-de-a- 
una prescris cu succes în tote bólele datorate 
anemiei lipsei de sânge, etc. El estej 
tonic, reparatoriu şi reconstituant ; combate i 
atonia stomacului şi a intestinelur, provenită 
sau din causa relet amentațiunt sau din 
tr-uă şedere prelungită în ţeri căldurâse şi umede 
precum şi din causa figurilor intermitente, 
a diureei rebele şi prelungite, a convalescenței, 
consecutive bâlelor indelungate, etc. In tóte§ 
casurile, în fine, unde trebue să escitam pofta 
de mâncare, să prevenim accesele de friguri, | 
să combatem sudovile nocturne, să redam 
corpului bolnav principiurile alterate sau per- 
dute, să susţinem forțele bătrânilor şi copiilor 
slăbiți, a femeilor delicate, etc. In tóte aceste 


ceasuri, repetăm, acest vin r&uşeste în mod 

minunat. 

La PARIS cana GRIMAULT & Ce, 8, strada Vivienne, si in prineipalele 
Pharmaeii din Francia si Strainatate. ` 


A Ea Ma II 
Paapali Propriorara, ____(614 | CO III E 


—_ M 


Pe e pre — 


# Oea maï bună hărtie igienică de çigări este Š 


Dorotantal, Les Dernitros Garboucbas și Llepnizat de la Aoumani 


Fabricat de Fraţii BRAUOUNSTHIN 


Această hărtie analisata de către d. aoctor Bernath, directorul laboratorului himic al 

| Bforie! Spitalelor civile şi al Facultăţii de medieină din Bucureşti, s'a constatat ca cea mai 

| bună in toate privințele din toate hărriile de cigară ce se importă ın tară, de oare-ce insu- 

| geşte toate proprietăţile une! hărti! de cigară ireproşabilă, fiind cu desăvârşire lipsită de ġe- 
tară animală, cum şi de substanțe lemnoase şi fabricată numa! de aţă. | 

A se teri de contrafacere. Numa! atunce! sunt veritabile, cănd fia-esme foiţă posedă dm» 


noastră şi pe scoarță semnătura noastră e Frapi Iran n, & 


bani. 


i p a2 Ln. 


DE VENZARE 


Casele din strada Stirbeï-vo- 
dă No. 128. Compuse din 4 ca- 
mere de stăpăn. două cuhni şi 
grădină cu pomi roditort, dorito- 
riy a se adresa calea Rahovi 146 


R bani. 


"A 


De vëěnzare o casă de zid de 
piatră masivă şi invelită cu ta- 
hl4 de fer, situată in comuna 
urbană Sinaia (Valea Peleşului) 
la 10 minute de gară avănd opt 
incăperi, o pivniță mare şi două 
ma! mici 

Doritorii se vor adresa in Bu. 
curescy la d.nul avocat George 
Angelescu, Calea Moşilor 10 
şi la Sinaia la d-nul Christu 
Vlădescu, antreprenor de cons- 
trucţiuni. 


pentru infiinţarea unui stabili- 
ment de-o industrie cu totul 
nouă, şi de-o rentare din cele 
mal bănoase. 

A se adresa la redarţia zia- 
rului prin scris saă in persână 
intre orei e 9—11 dimineaţa. 


De Arendatu 


O moară cu două petre de 
facăi pe apa Teleorman pe mo- 
şia Ciroaica lăngă Alexandria 
distr. Teleorman, este de aren- 
dat chiar de ja cum, doritorii 
sejvor adresa la Propietarul Str. 
Sculpturi No. 21 la D-na Zma- 
randa Fureulescu. 


UN TENER 
doresce a găsi o meditaţiune 
pentru clasele primare şi gim- 
nasiale. A se adresa la admi- 
nistraţia acestui ziar 


Cu privilegiul C. R, >? 
Cu aprobațiunea Ministeriului imperiului German. 


Unt decoaje de china de àr. 
îi Hartung, pentru conservarea şi infruum- 
E sejarea părului, in fiacoane sigilate și cu 
di timbru pe sticlă; fiaconul 2 lei și 10 


N fSapunaromaticdeplante, 
de dr. Borhardt, pentru înfrumusețarea 

4i ameliorarea culoarei feței obrazulul 

și aprobat în contra tutulor necrrățenii- 

lor pelei, in pachete originale sigilate a 
l a. 


Spirt de corâna aromatic, 
de dr. Beriuguler, ea apă de spălat șica 
i parfum prețios care deşteaptă şi fortifică 
îi spiritul vita!; in facoane originale a 8 


îi Cosmetic vegetal, de profeso- 
i? rele dr. Linde, care ridică lustrul şi elas- 
I tloitatea părului, ficaănd tot-o-dată că- 
i rarea inbneăți originale, a 1 leù 30 bani. 


W Sapun de olive balsamic, 
NA distins prin efectul aăti vificator și con- 
È sarvator asupra fiesibilităței și tandrejel 
i pelei, în pachate a 85 bani. 

| fSăpun de canfor, aprobat ca 
ÎN infailibil contra rheumatismalui şt i %oe- 
S| lei, in pachete ouiginale a 1 lot si 14 


Sapun de smirnă (benjoin 
distins prin efectu! sădincontentabil aalu- 
tariă asupra infrumusețăret și taudrejei 
cr in pachete originale al leù și 15 

ani, 


Colonare vegetală pentru 
văpsit părul, de dr, Beringuler, 
văpsind durabil negru, cafeniă și biond 
complect, cu parinţe și farfurioare, a12 
lei 50 bani. 


Pomadă de plante, de d-ru! 
Hartung, pentru reluviereaşi vivitearea 
creșterei părului, in borcane sigilate și 
cu timbru pe sticle a 2 lei și 10 bani. 


Pastă de dinţi aromatică, 
de dr. Suin de Bouteinard, remediul cel 
mal uuiveraal şi sigur pentru Conserva- 
rea și curățirea dinților şi a glugiilor: 
in pachete intregi, al lei şi 10 b. al 
jumătăţi a 85 bani. 


Unt de rădăcini! de plante 
de dr, Beringuler, pentru fortificarea și 
conservarea pèralul, fiaconui a 2 iel 60 
bani, 


Bomboane de plante, de dr, 
Koch, recunoscute ca remedi do casă 
probat contra guturaiului răgugelel, feg- 
mei, uscăciunei gătului eto. in cutii o. 
riginale a 1 lesă și 70 bani șia 85 bani, 


9 


2 

feritavite we pot cumpăra acente articole, recunoscute prin soliditatea şi e- 

în Bucureşcei nomal la D. Í. Martinoviel și in 
laşi la farmaciatii Fraţii Konia, in Piatra la farmaeistu! Jos. Traugott Kaniner. 


KATS EE că at S AR ERIN aa 


Actiunea ELIXIRULUI.GUIL- 
LIÉ est tot d'auna binefăcătoră. 
Ca Purgatif, el este tonic in 
acelaşă timp ca şi răcoritori; el 
ajută şi corrige tote Becreţiunele 


DEPOSITU IN 
as 


Imin Conusbaulue, (cUicLary, 


Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. = 


raţii I. Gologan, recoman- 

dămă magasiuulă nostru de 

oloniale şi Delicatese din Car 
lea Victorie! No. 80, căt şi cel 
din Strada Lipscani No. 53, pe 
lăngă acestea posedăm un mare 
depoti de caşcaval şi brănzer 
turi de braşov. Se primesc orf» 
ce comenzi de la D-nii comer- 
cianţi, se găseşte şi o adev&- 
rată ţuică „bătrănă* cu preţuri 
convenabile, 


ordache N.: loneesa (restau- 
) rant) Strada Covaci, No. 3, 
Deposit de vinuri indigene şi 
streine. 


oan Pencoriei, (lipscan!) Stra- 

da Lipscani Nr. 24, Specia: 
lităţi de mătăsuri, lănuri, dan- 
tele, confecţioane gata, stofe de 
mobile, covoare, pordălărit de 
diferite calităţi. V&nzars cu pre: 
uri foarte reduse. 


asile Georgescu, Fabricantă 
de Paste, Uleiuri, Scobeală 
i moară de măcinat făinuri, 
tr. Soarelui No. 43. Suburbia 
Manea Brutaru, Culoarea Verde 


De vînzare maclaturi 
14, Strada Covaci, 14. 


D, J, MARTINOVIC 


s'a mutat 


Str. Carol |, No. 2 


soseen sae neeaae Ss 


PILULE PURGATIVE 


D'EXTRACT D'ELIXIR TONIC ANTI-YISICOSU a Br GUILUIE 
Prepurst de eatre PAUL GAGE, Farm., singurul Propr., 9, r. de Grenelle-St-Germain, PARIS. 
ea o 

şi dă forța organelori. — Elú 
pote fi administrat cu acelaşi 
sucesi capiilori şi bătrănilori € 
fara téma de orii ce fel de ac- 


Uă experienţă de mai mult de s6se-deci ani a demonstrat că 
El6xirul Guilli6 este de ua eficacitate incontestabile contra tutori 
FRIGURILORI EPIDEMIE, FRIGURILORI PALLUDEANE, DISSENTRIEI, HOLEREI, 
BOLELORI DE FICAT SI DE STOMAC, AFFECTIUNELORI DE PODAGRA ȘI 
RHUMATISMALE 

şi in general ca depuratif in tote BOLELE CONGESTIVE 

ESCI: Farmacie J. OVESSA. 
m 


Primului biurou concesionati 
de informaţiuni 


pentru institutori, educatoare saii guvernante, companioane, Bone 
pentru copii mici şi cameriste mal superioare. Locuinţe pentru gu- 


A delheid Bandau. 


T (IESE SUEDIA E SRO Sa 7 Du Ca Ca ERIE “SE TACI, „eterne pre Ar 

spuzeala pelei, in pachete originale a 1 

INSTITUTUL STEFAN VELESCU (HELIADE) Şi îi 
fcaciiatea lor, in părțile acestea: 

(PONDAT IN ANUL 1871) 
No. 1, Strada Armeană, Bucuresel. 
INTERNAL Și EXTERNAT e Mame 
CURSURI PRIMARE ŞI LICEALE 
PREPARAȚIUNI PENTRU BACALAUREAT ŞI ŞCOLI SPECIALE 
Tan LOCAL ANUME CLADIT PENTRU INSTITUT j 
i i i de studiu, i i bine aerisite; toate condiţiunile igienice de 
pg ngipate. i SI sta a ee dea. Bai în institut, calde şi iată pri ai pote fat il 
Aparat de sudajie, duşi, ete. — Gimnastică de cameră.—uimnastică de vară. — Infirmerie. 2440 


seli] 


Medalie de aur 


Limbele francesă şi germană sunt obligatorie, cele-l-alte rčmăn facultative.—Instirutul po- 
sedà un bogat material pentru cercurile de intuiţiune şi profesori daŭ cunoscințelor mate- 
matice şi naturale o intindere reclamata de progresul ştiinţelor positive. 


i). Cursul primar complet cu limbele francesă şi germană, obligatorie, desemnul şi 
musica cuprinse ;—2). Cursuri gimnasiale predate in Institut, de profesori recunoscuţi; — 
3). Secţa claselor 
mănd cursurile la liceele Statului.—4). Prepuraţiuul pentru esamenele şcoaiei militare, Co- ğa | 
merciale şi claselor gimnusiale sai bacalaureat. | 

Pentru informaţiuul am&iunţite, a se adresa în toate zilele de la 8—10 a. m. şi de la 


| Cursurile făc&ndu-se conform programelor oficiale, elevii trec esamenele la școalele publice. — 
4—6 p. in. la cancelaria Institutului: strada Armeană, No. 1. Bucuresci. 


Refectoriu organisat după sistemul cel mai nou. | 
Bibliotecă. — Mustu cu obiecte de studiu. — Grădină botanică, 


Institutâre diplomată. —Strada Luterană, 5 


Studiile institutului, copr nd următoarele secţiuni : 


, VI şi a VII liceală, elevii primesc numai meditaţie in Institut, ur- 


Direetor-proprietar, Stefan Velescu. 


PATE A e That 


E) 


TIPO-LITOGRAFIA 


FABRICĂ DE REGISTRE, LINIATURĂ, STERIOTIPIE ȘI GAEVANOPLASFICA 


Medalie de aur 


STEF. MIHALESCI 


O 


ATELIERUL 


JLITOGRAFIC E 
esecută elegant : 
TABLOURI GRAFICE, 
PORTRETE, 


DIPLOME, CHARTE, ACŢIUNI, 
PLANURI, FACTUBI, ete 
în diferite culori. 


ESA CTITATE 


BUOURESOIL STRADA COVAOTI, 14. 


ACEST STABILIMENT = 


FABRICA 


are de specialitatea sa 


bi, Afise in diferite gulor, 


e formate i 
dna se primesc 


turi, C rti de visit: și de logodnă, Invitații de cununii şi decese, mmt: a tie curia 


Po 


~ SEP VIC, nmen 


se efectuează 


promptii şi eleganhi. 


TERTE VYT: 


te şi condici pe 


.——— În ye aeon: — 


Se primescu comande de Liniatură, Stereotipie și Galvanoplastica. 


EEE ae E Ia 


TiporjigeidăâbărOtiileiitastesa Covaci, 14. 


RECISTRE 


RA i Ati 


SANTAL oc MIDY 


Aceste Capsule conţin Essenta de Santal citrin din Bombay ia 
+5tă puritatea sea. Numerâse esperienţe făcute in Spitalele din Paris, 
au demonstrat că Essenţa de Santa! citrin avea uă activitate mai mare 
decăt Copaiul, Cubebul şi Essentia de ierebenihină. Elle opresc 
in două seutrei dile scurgerea cea mai durerâsă şi "ea mai invechită, 
fără a communica miros urinelor; elle nu produc neci righiituri, 
neci colici, neci diarraeă şi sunt assemenea [6rte eficace in affao- 
tiunile catarrhale als vesicei şi hematuriă. 


Deposit la Paris, 8, strada Vivienne, si în principalele phar- 
maci: din străinătate. 


TD SON w h 


INSTITUTU MEDICAL 


BUCURESCI 
6, STRADA VESTEI, 6. 


„Secţia medicală. 

1. Hydrotberapia, 2. Electri- 
zare, 3. Orchopedie, 4 Gimna- 
stică Medicală, 5, Inhalaţii, 6. 
Masajii sistematic, 7. Serviciul 
la domicilii, 8. Consultaţii me- 
dicale. 

Secţia Higienică 


1 Bae abur . . . . . 3— 

1 Bae de putină cu şi fără 
duşe . i ANE 
medicamente . . E e 


1 duşe rece sistematică. 1-50 


BAL DE ABUR 


ŞIDE + 


PUTIN-A 


Nota. 1. Băile de abur sunt 
deschise în toate zilele de la 
ore dimineţa până la 7 orgséra. 

2. Pentru Dame însă, băile de 
abur, odată pe săptâmână Vine 
rea, la 7 ore dimineaţa până 12 
2 post-merid. i 

rețurile la secția medicală 
conform prospectului. 


Virecţiunea. 


DE INCHIRIAT 


Qamere şi apartamente M0- 
bilate in Strada Topoa s: 
81 cu luna și anu in cea mā 
bună curățenie şi servicii și 
preţuri scădute, de la 20 E 
camera pe lună şi pănă la % 
le! plătiţi inainte pe 16 zile. 

A De a ema Pee Mae 


—— a E AD OU 


id 


ANUL IX. — Nr. 2348 


ABONAMENTELE : 
(m Capitală: Pentru 1 an 30 lei; 6 jani 16 lel; 8 luni 8 lel. 
1 an 36 let; 6 luni 18 lei; 8luni 10 lei. 
1 an 48 lel; 6 luni 24 lei; 3 luni 12 lei. 


în Districte: ” 
(n Străinătate: , 


eee e = 
| OBSERVATORIUL METEOROLOGIO | 
| Buletin atmosferic, Vineri 17 Maiù 


Eleinenre climatice ||2 ore ||8 ore|| 8 ore 
p. m. || séra || dim 

Temperaturi rernlul la umbră . + 921 | ab 6 | 20.4 

y manu Pa 97.5 

AI! „miniis ias 41.3 

z po fri aphrkier 247 43.4 | 2.9 

Barometru‘ rodw ba 0e 756.3 | 756.9 || 758.7 

Tebsiunoa vaporilor in miliweto . j| 40.5 || 14.4 i} 108 

Uziozeala retatiră in procente AT [li SSZ 6? 
2 directis dominaatt NNE —- ENE 

nu a modia 30| 36|. 4.7 

Kuaporajinuaa 2pel . 0.5 0.5 0.2 

Pomi, „ce prcăt || picăt DU 

totiuometro (4-100) 58.8 46.9 

Yebuloaitatea (0 HI) 8 | 9 | 5 


Aspectul zilol : 

En. Dimineaţa senin, Ja ora Uh p.m. furtuna de 
la N., nori negri, piături de ploae —Noaptea senin. 
Astăzi dimineată. Rouă. puţin noros, vănt, slau. 

Barometru se urcă, 
Directorul Ol servatorului, st. Hepites. 


NOTA. Temperatura este datà in apă gentiera- 
de și media calculată prin formnla-S ai a: sai: 


inâlţimea baroimatrului in milmotre de mercuriu. 
luteala medie a văntului este dată in metre pe s6- 
| cundă, Evaporatiunea ape! si ploaia sunt socotite in 
milimetre de grosime. — aradui de claritate a ceru 
lui se nlăsoară cu grade uctinometrice, socotite 0 
grade la intuneric şi 100 grade, atunci cănd corul 
| ar fi cu desăvărgire fără nori şi in atmosferă n'ar fi 
vapori de apă. Nebulositutea este măsurată du la 0 
|la 10; cifra 0 tuneamuă un cer cu totul senin, iar 
| 30 arată un cer cu desăvărgire atoperit de nori. 


ŞTIRI MELEGRAFICE 
dim ziarele. streine. 


Londra; 26 Muiu. 


Jorespon lentul din' Paris al ziarului | 


«Times» anunţă că Bismark ar fi schi- 
at lordului Roseberry următoarea pro- 
gramă: politică : Sudanul trebue des- 
ărţit de Egipt, lăsăndu-se Turcie{ saŭ 
taliei; Egiptul trebue scăpat de or-ce 
primejdie din partea Sudanului, neu- 
tvalizăndu-se gub domnia unui: Chediv 
term. libertatea canalului de Puez să 
se incredinţeze guvernului egiptean şi 
guvernelor celorialte state ; Anglia să 
aibă preponderanţa in Egipt prin su- 
pravegherea libertăţii Canalului. An- 
glia trebue să probeze Huropel, că nu 
are plapuri egoiste cu privire la Egipt. 
In privinţa Alganistanulu) da i va 
căuţa să facă pe Rusia de a r&ămănea 
in poșiţiunile el de astăzi, "pănă ce 
Anglia &şi va intări posesiunea indi. 
ană in interiorul graniţelor actuale. In 
fine Anglia să nu aducă pagube co- 
merțului german. 
Constantinopol, 26 Maiii. 
Se vorbeşte de serioase intenţiuni 
ale 'Cabinetului rus de a suleva ces- 
tiunea strimtorilor intr'o formă: saù 
alta. Bi din acest motiv se consacră o 
mare atenţiune intăririi Dardanelelor 
şi a Bosforului, spre a nu se putea 
zice cum-va din partea Rusiei, că mij: 
loacele existente: de apărare n'ar fi e- 
ficace. Sau comandat 50 mortiere noi 
spre a se aduce in bună stare bateriele 
de port singureie prin carl se poale 
face o apărare serioasă. Se zice că 
comisiunea respectivă crede a fi de 
trebuinţă peste 500 tunuri Krupp, spre 
a se inarma după cum se cere lortifl- 
caţiile din ambele strimtori. 
Petersburg, 26 Mai 
Generalul Komarow a fost resplătit, 
pentru lupta de la Kusk, intr'un mod, 
ca nici un alt general rus pentru o 
victorie aşa de ueinsemnată. Afară de 
sabia de onoare, impodobită cu bri- 
liante, i se va mai da o recompensă 
de cinci mii ruble in timp de zece 
ani. A iăcut o impresie rea împreju- 
Tarea, că generalul a cerut să i se 
numere indată suma intreagă, adică 
30,000 ruble. Ministru de răsboiă insă 
nu numai că i-a acordat cererea, ci a 
urcat suma la.400,000 ruble!! 
Roma, 97 Maiii. 
Căpitanul. Ferrari telegrafiază mi- 
histrului de: Externe Mancini, că re- 
gele Abissiniel Pa primit foarte bine 
ŞI Şi-a exprimat dorinţa, de a intre- 
ține cu Italia raporturi amicale. Prin 
aceasta s'a jmprăştiat or-ce impresiu- 
ne nelavorabilă, causată prin faptul, 
ca Italia a ocupat Massauah. 
: Paris, 26 Maiŭ. 
ler! noaptea ati fost iarăşi conflicte 
ntre poliţie şi anarhiști, Aceştia ca la 
» venind de la Pere-la Chaise aŭ 
at cu pietre in poliţie: A sosit indata 
cavaleria şi a năvălit asupra turbură- 
torilor. Localurile din prejur se inchi- 


Director : D. AUG. LAURIAN 


APARE 


In România: 


In Paris: 
Im Viena: 


seră şi anarhiştii (ari goniţi cu lovi- 
turi. S'aui tăcut 6 arestări. 

Toată afacerea poate deveni fatală 
in Cameră nu numa! pentru ministrul 
de Interne, ci şi pentru Cabinetul in- 
treg. 
Fă îi al 3 -O = = dai nt £ 2 


Serviciul telegrafic al „Rom. Lib.“ 
28 Maiù 1885 6 vre seara. 

Sigmaringen, 25 Maiù: 

Archiep scopul din Friburg a ordonat să 

se facă rugăciuni publice pentru A. S. Prin- 

tul Anton in toată provincia Hohenzollern. 
“Londra, 28 Maiŭ 

Banca de Englitera a redus scontul săi 

la 20 o. 

(Havas). 


„A se vedea ultime ştiri pe pagina Il-a 


Bicuraăei: 17 Maiă 


Apreţiarea, ce am presintat no! 
cititorilor despre situaţinnea parti- 
delor şi grupurilor politice din Ro- 
mănia, a nemulţumit pănă acum pe 
unul din micele grupuri şi anume 
pe acela represintat in publicitate 
prin ziarul «Națiunea» și: care are 
de căpetenie pe fundatorul „Naţiu- 
ni”, adică pe respeetabilul bărbat 
liberal d. Dim. Brătianu, unul din 
adversarii ‘cef mai inăspriți aï fra- 
telui sei, președintele consiliului de 
miniştri. 

In primul s&i Bucureşti de iert, 
numitul organ, cam supărat. de a- 
preţierea noastră, rupe o lance in 
contra „Romăniel Libere”. Salutănd 
pe contradictorul nostru şi trecănd 
peste , răndurile scrise cu iritaţie, 
gasim- in acel articol două lucruri, 
la eari trebue să ne oprim. Aceste 
lucruri sunt: 

äntëit, o dojană, că cerem altora 
programă politică, pe care noi nu 
Q avem ; şi, 

al- doilea, o declaraţiune că „Na- 
țiunea” are: programa sa politică, 
și că această programă este pra- 
grama de la Mazar -paşa, resumată 
de către numitul organ in căte-va 
rânduri, - | 

Să ne permită on, d. Dim. Bră- 
tianu a respunde pe rănd la aceste 
dout spuse ale organului său. 

Noi găsim că dojana d-niet-sale 
este nemeritată : Organul nostru, de 
cănd am publicat o declaraţiune 
foarte limpede, este reprezentantul 
in ziaristică al unui grup politic. A- 
cest grup şi-a afirmat credinţele 
sale in Parlament, printr'o contra- 
adresă infățișată, in prima legisla- 
tură, după proclamarea regatului ; 
a afirmat din noi aceste credinţe, 
cănd cu discuțiunea respunsului la 
discursul Coroanei din legislatura 
din urmă. Dacă „Naţiunea” nu cu- 
noaşte aceste fapte, nu e vina noas- 
tră ; daca dă&nsa crede că noi ne- 
am exprimat tot atăt de vag, ca 
și grupul pe care 7] represintă d. 
Dim. Brătianu, credem că se inșeală. 
Confratele nostru m'ar avea decăt 
să citească din noii același con- 
tra-proiect, precum şi discursurile 
ce laŭ urmat atunci şi acum şi 
se va convinge, sperăm, că in a- 
ceastă cestiune grupul nostru are 
o  posițiune destul de clară şi, 
in or-ce caz, mult mal clară de 
decăt  pozițiunea fratelui primu- 
lui-ministru. Daca d. Dim. Bră- 
tianu n'a citit acea programă și 
discursurile desvoltătoare, suntem 
gata a" indica numerile organului 
nostru in care ele aŭ fost publicate 
și a primi apoi cu mulțumire dis- 
cuțiunea in privința vederilor afir- 
mate de noi. Atunci poate mai u- 
şor se va convinge că dreptatea 


10 BANI EXEMPLARUL 


delor din puntul de vedere al pro- 
gramei politice. 

Pănă atunci respectabilul fruntaş 
al fostului partid liberal să ne per- 
mită a releva declarațiunea, că 
grupul  „Naţiunii» este credincios 
programului de la Mazar-pașa. A- 
ceastă declaraţiune, ni se pare că 
are trebuință de oare-care preci- 
ziune, 

Acea programă, pe care n'ar 
face rău so reediteze „Naţiunea”, 
conţinea intre altele respectarea 
tractatului de lu Paris şi a capitu- 
lațiunilor cu Sublima Poartă. Nu 
care-cum-va d. Dim. Brătianu, in 
entusiasmul săi mazarist, ar voi 
să - se intoarcă și la arest punct 
din numita programă? Ştim că 
d-nia-sa, pe timpul cănd liberali 
uitai legămăntul din programa de 
la Mazar-pașa in politica exterioară, 
a scris o broșură intitulată O da- 
torie de conştiinţă, in care se pleda 
continuarea bunelor relaţiuni cu 
Turcia; dar ma! ştim, in același 
timp, că tot d. Dim, Brătianu, cănd 
relaţiunile au fost rupte şi progra- 
ma  mazăristă sfâșiată, in atest 
punct, a salutat cu anticipație, ca 
președinte al Senatului, pe Măria 
Sa Domnul Țării de Rege al Ro- 
mănilor. Nu intrebăm cum se im- 
păca Datoria de conștiință şi pro- 
prama  Mazaristă cu acest salut, 
dar constatăm că, atunci cănd „Na- 
țiunea* ne vorbește despre acel 
pragram, este necesitate de oare- 
cari lămuriri, pentru ca publicul 
să știe, ce se ma! mănţine din pro- 
gramă și ce este inlăturat. 

Daca on, d, Dim. Brătianu cre- 
de că declarațiunea din organul 
săi ţine loc de programă, paate 
că se inşali. Dar să copiem acea 
declaraţiune : 


Ca şi inainte de 1857, voim şi astăzi 
să avem un regim representativ care să 
fie espresiunea sinceră gi leală a voinţii 
(&rel; să avem o justiţie care să fie, prin 
condiţiunile ei de organizare, o putere 
adevărat independentă in Stat; să avem o 
administraţiune organizată ast.fel ca ea 


| să se ocupe de adevăratele el atribuţiuni, 


ear nu să fie ca astăzi un instrument in- 
conscient in măna guvernului; să avem 
o adevărată instrucţiune publică iar nu 
batjocura de care suntem inzestraţi; să ne 
bucurăm de o repartiţiune mal dreaptă de 
imposite, repartiţiune bazată pe princi- 


piile ştiinţei moderne; să dăm o nout 
direcţiune atăt lucrărilor publice căt şi in- 
tregei noastre politici economice, aşa de 


r& condusă pănă acum; să punem capăt 
odată pentru tot dauna acelui şir neinr 
trerupt de umiliaţiuni prin care am tre- 
cut in aceşti ani, in relaţiunile noastre 
diplomatice cu cele Vale Puteri ; să reor- 
ganizăm intrun cuvěnt statul romăn. 


Dee-ne voe confratele nostru a-! 
repeți de astă-dată cuvintele on. 
d. Lascar Catargi: „Toate astea 
sunt generalităţi». Dorințele vagi, 
nesprijinite de arătarea mijloacelor 
prin cari ele s'ar putea aduce la 
indeplinire nu pot constitui o pro- 
gramă politică, in inţelesul serios al 
cuvîntului, nici legitima luptă pen- 
tru 'resturnarea unul guvern. Ast- 
fel de dorințe or-cine le poate a- 
vea, şi nu, dorinţele, in cari cu toți! 
suntem uniţi, pot forma ființa dis- 
tinctă a unul partid cu aspiraţiuni 
de guvernămiînt, nici lumina opi- 
niunea publică, incălzită şi dănsa 
de aceleași doruri. Trebuesc clar 
spuse mijloacele prin cari se ajun- 
ge la făptuirea acestor dorinţe, căci 
asupra mijloacelor se poate naşte 
discuţiunea și forma deosebitele gru- 
păr! legitime. 

Acest lucru lam cerut nor de la 


este cu nol in critica făcută parti- | partide; asupra acestui lucru am 


wWWwWw.dacoromanica.ro 


Pentru «Abonamente, Anunciuri și Recrame a se adresa: 

La administraţiune, Tipografia Stefan Mihălescu, Strada Covaci, Nr. 14 şi la .corespon. 
denţi! ziarului din judeţe. ; 

La Societe Havas, place de la Bourse, 8. -7 j 

La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunţuri pentru Austro-Ungaria. 

In Hamburg: La Adolf Steiner, Ginsemarkt, No. 58, Biuroul de anunțuri pentru Germania 


dori să vedem lincepăndu-se des- 
baterile, manifestăndu-se convinge- 
rile, formăndu-se grupările. Atunci 
luptele noastre ar intra intr'o fază 
normală. Alt-fel ne frămentăm in 
intuneric, ne sleim fără rod hrăni- 
tor puterile. 

Poate că tonul nostru să nu 
placă „Naţiunii”, dar sub aceste 
cuvinte este un adevăr mare, peste 
care ni se pare un ce ciudat, cănd 
vedem trecănd insuși respectabilul 
fruntaș, d. Dim. Brătianu. 


CRONICA ZILEI 


MM. LL. Regele şi Regina ah sosit la 
Sigmaringen, Mercuri, la 12 ore amiazi. 
Starea sănătăței A. S. R. Principelui 
Anton de Hohenzollern e ingrijitoare. 


Intr'o scrisoare cam aspru redactată, 
la adresa unul conirate, suntem rugaţi a 
declara neexactă ştirea, com că la liceul St 
Sava nu s'a făcut in săptămâna trecută 
decăt intr'o singură zi prelegeri, şi că 
adevărul este că prelegeri s'a făcut in 
toate zilele, afară de Sămbătă, cănd pro- 
fesorii şi şcoalarii numitului liceă aù 
condus la veşnicul locaş pe regretatul co- 
leg şi profesor, d-rul G. Zotu. 


Relativ la omorul din strada Soarelui. 
D. şi d-na Miulescu sunt arestaţi din 
causă, intre altele, că declaraţiunile d-lor 
asupra plimbăril ce aă făcut cu birja in 
ziua crime! nu se potrivesc cu relatările 
birjarului care i-a plimbat. 


„ltomănul“ spune că d: Jecu, care so- 
sea de la Buzăi tocmal in ziua crimei, 
şi care s'a dus in gazdă la o rudă ce lo- 
cuesce pe strada Soarelui, a declarat că 
pe la orele 3 şi jum., cănd s'a dat jos 
din birjă, a văzut pe un om de statură 
poirivită, oacheş, cu pălărie mică in cap, 
stănd cu urechia lipită de fereastra casel 
unde s'a săvărşit crima. In timpul cănd 
d. Jecu 'şi descărca bagajele a văzut pe 
acelaş om intrănd in curtea casel d-lui 
Miulescu, bătănd la uşa de la intrare in- 
cet, vorbind căteva cuvinte cu o per 
soană care era in casă, şi apol reintor- 
căndu-se la postul săi de observare, Se 
vede că acesta era complicele ucigaşului 


Pe cănd «Romănul» afirmă că s'a fä- 
cut 4o de arestări pentru omorul dir 
strada Soarelui, «Voința Naţională» se 
fade ecoul mirăril generale că nu s'aă 
arestat dejindată toate persoanele; bănuite 
de participare la această oribilă crimă. 

» 

«Romănia» e informată că ieri, la o- 
rele 2 jum. d.'a., d. procuror Fundă» 
feanu, d. prefect Moruzi,  insoţiţi şi de 
mul mulţi agenţi polițienești, aù făcut o 
descindere in tipografia d-lui Miulesca, 
luănd interogatorul mai multor lucrători 
de acolo. 

» Națiunea» află că cadavrul d-nei Po 
povici a fost fotografat pe cănd se afla 
in spițalul Colţii. 


D. prim-procuror, insoţit de căţi-va 
agenţi polițienești, plecase ieri-dimineaţă 
spre Piteşti. 


După informaţiile „Voinţii Naţionale“, 
director al cancelarie! mitropoliei, in locul 
regretatului dr. Zottu, I. P. S. Mitro- 
polit primat a numit pe d-nul Cornoiu, 
teolog şi profesor la facultatea de teo- 
logie. 

Numtia foaie felicită pe I. P. S. Mi- 
tropolit primat pentru această alegere. 


Direcțiunea generală a poştelor şi te- 
legrafelor va instala un servieiă telefonic 
intre Cameră și Senat. 

Traseul acestei reţele telefonice este 
aproape gata. 


„Monitoral Oriental“ din Constantino- 
phle relatează că la ro Maihun Te-Deum 
a fost căntat la biserica Fecioarei din 
Pera, cu ocasiunea aniversării indepen- 
denţii Romăniel şi a incoronării M. S. 
Regelui Carol. Asistaă la acest Te-Deum, 
d. George Ghica, ministrul plenipotenţiar, 
inconjurat de intreg personalul Legațiu- 
nel şi al consulatului, numeroşi membri 


IN TOATE ZILELE 


Linia mică pe pagina IV. . . .... ., 
Reclame pe pagina II-a 5 lel. | Reclame pe pagina III-a 2 lei 
Serisorile nefrancate se refusă. 
Articoli! nepublicaţi nu se inapoiază. 
| Pentru inserţii şi reclame, redacţiunea nu este responsabilă 


SAMBATA 18 MAIU 1885 


R 


ANUNCIURILE : 


. . 30 bani. 


al coloniel romăne, precum şi ambasado- 
rul Germiniel, d. de Radowitz, impreună 
cu personalul ambasadei, in mare ţinută. 

Patriarchul Ioachim IV a trimis pe 
monseniorul Nicodem, mitropolitul Cyzi-, 
cului, să Íelicite pe d. Ghica. 


D. I. C. Brătianu a trimis o tele- 
goa de condoleanță familiei lui Victor 

ugo, n numele consiliului de miniştri, 

Comisiunea insărcinată cu modificarea ` 
planului şi devisulul pentru podul peste 
Dunăre se intruneşte, spune „Românul“, 
in fie-care dimineaţă la ministeral de lu- 
crări publice pentru a termina insărcina- 
rea ce i s'a incredințat, 

Indată ce planul va fi gata, construc- 
ţianga podului va fi scoasă in licitaţie. 


Gonsiliul technic’ din Bucureşti ar f 
respins planurile şi devisele pentru con- 
strucţiunea -unul ospel comunal şi a unei 
şcoale in Tecuci, ca neintrunind con- 
diţiunile necesare. 

Vinerea trecută, pe o stradă cu troe 
tuare largi, cail unel trăsuri de piaţă aù 
isbit pe trotuar un copil de 3 ant şi ju- 
mâtate al d-lul Em. Loebel, şi copilul a 
rămas mort. Conducă'orul trăsuri a fost 
arestat numaldecăt; — dar, ni se spune, 
că după ce copilul fu dus la cimitir: vi- 
novatului i se dete drumul. 

! Fi-va adevărat? 


Mal multi cetățeni.. locuitori in strada 
Suirbel- Vodă, ne ai trimis spre publi- 
care Q mulțumire adresată d-lui primar 
pentru pavarea numitei străzi cu basalt 
artificial. Extragem din această mulţumire 
următoarele : 

Cetăţenii. din strada Stirbei-Vodă se 
simt datori a mulţumi d-lui primar N. 
Fleva, că a dat in fine curs nenumerate- 
lor plăngeri (din cari unele saù publicat 
in „Romănia Liberă“ din 83—84) privi- 
toare la pavarea sus numitei străzi, 

Azi lucrările de pavare aù inaintat pănă 
la capul străzii, şi ţi-e drag să vezi grab- 
nica imirumuseţare a unei străzi atât de 
principale ca Stirbei- Vodă, ce duce atăt 
spre centru oraşului căt in spre palatul 
Cotroceni. 

Una insă nu măagâăiă pe răbdătorii ce- 
tăţeni : lipsa iluminatuluă cu gaz aerian. 

Dănşil inueabă pe on. primăriă, dacă 
nar fi mal practic gå se aşeze acum şi 
tuburile pentru, conducerea gazului A dă 
decăt mai tărziu, cănd ar trebui să se 
rupă pavajul cel frumos de azi „ìi apol 
reconstituit cu nouă Cheltuelă ? 


Cu incepere de la 20: Maii (lunie) 
1885, intră in vigoare pe liniele Lem- 
berg-Cernăuţi-Iaşi un noù mers al tre- 
nurilor de persoane. 

Trenurile de mărfuri, ce pănă acum 
transportau pe linia T&rgul-Frumos—laşi 
numai călători in vagoane de clasa IHM, 
de la 20 Maiă (1 lunie) 1885, incepănd, 
vor trasuporta călători in vagoane de 
clasa H şi II]. 

In halele Sîrea şi Cucutenil trenurile 
accelerate Nr. 1 şi 2 nu se vor opri; 
iar trenurile mixte Nr. 7 şi 8, precum şi 
trenurile de mărfuri cu transport de că- 
lători Nr. ş1 şi ş8 se vor opri in Cu- 
cuteni regulat ; in Strca insă numai după 
trebuinţă. 


DIN AFARA 


Anglia şi Rusia. 


Organul ministerului de externe rus 
„Journal de St. Petersburg“, repro- 
ducănd căte-va documente din Cartea 
Albastră engleză, se plănge 'că ele 
ar -fi neințelese şi neexacte: Numita 
foaie spune apoi, că Cabinetul din Pe- 
tersburg va publica. şi el in curând o 
colecţie de acte diplomatice asupra aface- 
rii afgane spre a inlesui o desluşire de 
ambele părţi. Această hotărire a mi- 
nisterului de externe rus nu e fără 
interes ; din ea se vede, că uici gu- 
vernul “Ţarului nu se poate sustrage 
puterii opiniunii publice. 

Cat despre negocierile anglo-ruse, 
ele par a fi destul de favorabile in a- 
cest moment. Se zice că e vorba de 
nişte prea neinsemnate neinţelegeri de 
graniţă, privitoare la două sai trel 
verste. Zulfikar, precum şi Meruceak. 
In privinţa Heratulni d. Giers a de- 


lăset deja in Maiŭù 1882 ambasado- 
rului Thornton, că Rusia nu va avea 
nimic de obiectat nici contra ocupării 
Kandaharului, nici contra influenței 
engleze din Herait;, de aceea Rusia 
n'are nimic de zis contraăpresenței o- 
ficerilor engleji din acel oraş. 


i Anarehiştii din Paris. 

Pe cănd Victor Hugo nu era incă 
depus in pământ ieri, in ziua anņiver- 
sară a Comunii din 1871, in cimitirul 
Pâre-la-Chaise a {fost o săngero 'să 
incăerare- intre Comunarzi şi poliţie. 
Au lost morţi, mulţi răniţi. şi arestaţi. 
Anarchiştii aŭ voit cu cr-ce preţ să'şi 
destăşure steagurile roşii, şi poliţia 
voind să le inlature a trebuit să facă 
uz de arme. Mulțimea sa apărat cu 
pietri şi cu boastoane, rânind pe mulţi 
oameni al pohţiei. Işi poate inchipui 
ori-cine, că im Paris domneşte o mare 
nelinişe şi fierbere; sunt temeri că 
turburările se vor repeta cu ocasiunea 
inmormâ&ntării lui Victor Hugo. 

Despre turburările din Paris fouea 
vieneză «Tagblatt» scrie următoarele : 
_ „Parisul a devenit iarăşi interesant. 
Fără să voim a exagera însemnătatea 
tulburărilor, ce sai intâmplat la Paris 
in ziua Rusaliilor, cată sâ admitem 
un lucru, că in capitala Franţei se a- 
rată pentru moment iarăşi acel teno- 
men caracteristic, care de secoli a 
dat. istoriei acestui oraş un timbru 
anumit. Victor Hugo e mort şi pe 
cănd se ridică cataialcul, pe care va 
sta cadavrul poetului, se věd reinviind 
in Wars elementele, pe cari le a des- 
cris děnsul; se manifestă pasiunile, cu 
cari se ocupa bucuros musa lui. Ne- 
greşit pentru partida steagului roşu, 
pentru partida Comunei şi a anarchis- 
mului este semnificativ in mod intris: 
tător, că nu e in stare să respecte 
mică măcar doliul cel mai legium al 
ț&rii şi al naţiunii. Anaschişui nu pot 
respecta nici achiziţiunile intelectuale, 
nici pe cele materiale ale civilisapunii; 
el nu cunosc bici un ideal, care să 
le poată insufla venerape. Catafalcul, 
ce se ridică sub Arcul de triumf şi 
scenele sângeroase din Cimitirul Pere- 
la-Chaise, acestea sunt contraste, pe 
cari le-ar putea descrie numai Victor 
Hugo“. 

Italia in Africa. 

Ziarul din Neapole „Piccolo“ serie 
următoarele despre comerţul cu sclavi 
din Africa : 

Autoritățile italiene fiind prea tole- 
rante, comerțul de sclavi se urmează 
in Assab, ba ia dimensiuni tot mai 
mari. Metoda, după care se face acest 
negoţ infani, este urmatoarea: Căpi- 
tanul unei corâbii cu pânze se pre- 
sintă la autoritatea portului din As- 
sab, cer&nd permisiunea să intreprin- 
dă o expediţiune la un punct al coas- 
tei arabe, unde nu există autoritate 
de pori, declarănd tot-odată, că nu e 
vorba de un schimb de martă, ci de 
pasăpeii, de ex. de alder-el-Aman, 
cu familia şi căţi-va servitori al iui. 
Autoritatea portului, care bagă de 
seamă, că acea lamile şi acei servi- 
tori sunt carne omenească de vănzare, 
retuză a da permisiunea cerută. [nsa 
după căte-va ceasuri comisarul civil 
italian dispune ca să plece acea co: 
rabiă “cu marfa ei, după ce i-a vizat 


FOITA «ROMANIEI LIBERE» 
3 == 41 Maiŭ — 


98 


HECTOR MALOT 


ORFAN! 


A DOUA PARTE 


— Nu putem urmări Sena pănă pe 
la imprejurimile Parisului, apoi s'o pă- 
răsim şi să”! reluăm cursul dincolo de 
Paris; nici eu nu ţiu să dau ochi cu 
Garofoli ! 

— Ba se poate. 

— Ei bine, să facem aşa, vom in- 
treba pe marinari, pe pescari, in tot 
lungul siului, şi pentru că le Cygne 
cu balconul lui verde nu seamănă cu 
celelalte bateluri o să fie observat in 
trecerea lul pe Sena, daca nul vom 
găsi pe Sena, '] vom căuta pe Loara, 
pe Garona, pe toate riurile Franţei, şi 
] vom găsi de sigur! 

N'aveam de tăcut nici o observare 
in contra ideii lui Mattia; hotărirăm 
dar că vom urma cursul Senei in su- 
sul lui. 

După ce ne-am găndit la noi, era 
tip să ne ocupăm şi de Capi ; vop- 
sit in galben numai era pentru | mine 
adevăratul Capi : am cumpărat săpun 
moale, şi la primul rîù pe care lam 
intălnit, "1 spălarăm bine, fie-care ia 
răndul lui, cănd cel-alt era ostenit. 

Dar vopseaua amicului nostiu Bab 
era :d'o cualitate escelent; trehui să 


r N O N NIN 


ROMANIA LIBERA 


hărtiile. Tot aşa fac numeroase bărci. 
Autorităţile militare sai că nu věd 
nimic, sau tac cănd věd ceva. Euro- 
penii din Aden zic in ironie, că Italia 
vr>a să'şi mărească influenţa la Ma- 
rea-Roşie, spre a inaugura acolo o 
civilisaţiune nouă italiană, întemeiată 
pe comerțul liber african cu carne o- 
menească. 


l “A 
DECRET E 


Consiliele generale din ţară, afară de ju” 
det-le Tulcea şi Constanţa sunt convocate 
in sesiune extruordinară, {pentru ziua de 10 
Iunie 1885, spre a alege nou: membri și su- 
pieauți in comitetele permanente. 


S'a numit: 

D. Gr. Mongescu, in fuucţunea de direc- 
tor la prefectura jupeţului Gorj, in locul va: 
cant. 

D. Petre Nisipeanu, actual politai al o- 
raşului Coust uţa, in fanettunea fde prim-a- 
jutor al administratorului din plasa Med- 
gidie, in locul domnului M lonescu, demi- 
sional. 

D. G“. Manolescu, căpitan în retragere, in 
funcțuuuea de poliţaiii al oraşului Constanţa, 
in locul d-lui Petre Nisipeanu, trecut in altă 
funcţiune 

D. Ştefan Ivanovici, actual sub-comisar in 
oraşul Constanţa, in funcţivneu de comisar 
al oraşului Ostrov, in locul d-lui G. O. Gri- 
goriu, trecut in altă funcţiune. 

D. D. Câlines:u, in funcțiunea de comisar 
cl. 1I pe lingă prefectura poliţie! Capitalet, 
in locul vacant. 

D. Mihail S. Popovici, in funcțiunea de sub 
comisar cl. I pe lăngă aceeaşi prefectură, 
in locul d-lui E. Panaitescu, depărtat. 

Eforia spitalelor civile din Bucurescig este 
autorisată a primi donaţiunva făcută de d. 
Matei Uorbescu a unul loc in intindere de 
II metri 60 centimetri faţa, alăturea cu tere- 
nul cumpărat de aceea. eforie pe şoseaua Bo- 
naparte, pentru clădirea spitalului de copil. 


Eforia spitalelor civile din Bucuresci este 
autorisată de a primi legatul de 20.000 lei 
lăsat prin testamentul  delunctului Dimitrie 
Hagi Vasile, in foiosul spitalului de nascere, 
pendinte de acea eforie, sub condiţiunmle pre- 
văzute prin testament. 


Epitropia spit. Drăghici din Vasluii e auto- 
rizată să primească legatul de 25.000 le! in bo- 
nuri, lăsat priu testamentul detunctulu!i George 
Carp, sub condiţiune ca din venitul acelor 
banl să intreţie un pat in acel spital sub nu- 
mele Carp, precum şi să indeplinească şi 
cele-alte obiigaţiuni anume prevăzute prin 
citatul testament, 


D. Mateiu Părvulescu, actual ajutor la ju- 
decătoria ocoiului Cămpina, s'a numit gretier 
la tribunalul Prahova, secţia II, in locui d-lui 
1. M. Câmpleszu. 


Sunt numiţi şi permutaţă : 

D. C. Mărgăritescu, licenţiat al facultăţei 
juridice diu Paris, actual preşedinte al tri- 
bunalului Brăila, in aceeaşi calitate la tribu- 
nalul Teleorman, in locul vacant. 

D. Em. Cernătescu, licenţiat al facultăţel 
juridice din laşi, actual membru la tribuna- 
iul Tutova, jude-instructor la tribunalul Vas- 
luiŭ, in locul d-lui Al. G. Hina, demisionat. 

D. Q. H. Dimopol, hcenţiar al facultăţei 
juridice din Paris, actual procuror la tribu- 
nalul Tutova. membru la acelaşi tribunal, 
in locul d-lui Em. Oeornätescu, inaintat, 

D. V. Pretorian, licenţiat al facultatei ju- 
ridice dim Bucureşti. actual sabstitut la tri- 
bunalu! Vălcea, procuror la tribunatul Tu- 
tova, in locul d-iut V. Dimopol, inainţat. 

D. Petre Slăvitescu, liceuţiut al facultăţei 
juridice din Bucureşti, subsuitut la tribuna- 
lul Vâlcea, in locul d-lui V. Pretorian i- 
naintat. 

D. Ernest D. Morţun, licenţiat al facultă- 
ţei juridice din Paris, actual substitut la 
înbunalui  Dorohoiu, supleant lu tribunalul 
Iaşi, ın locul d-lui M. Codrescu. i 

D. Em Neagu, licenţiat al facultățel ju- 
ridice din Ţaşi, substitut la tribunalul Doro- 
hoiŭ, in locui d-lui Ernest D. Morţun ina- 
intat. 

D. G. Mihăilescu, actual supleant la tri- 


e e i ius 4 


muncim mult ; ne trebui mai ales s&p- 
tămăni şi luni pentru ca sâ ajungă Capi 
la adevărata lui culoare. bin fericire 
Normandia este patria apei, şil- putu- 
răm spăla in fie-care zi. 

Prin Bageux, Caen, Pont-l Evêqul, şi 
Pont-Andemer, ajunserăm la Sena toc- 
maï aproape de La Bouille. 

Când din culmea colinelor impădu- 
rite şi la cotitura unui drum umbros, 
la care ajunserăm după o zi de mers, 
Mattia vázu d'odată inaintea lui Sena, 
descriind o mare curbă in mijlocul că- 
reia ne aflam, şi duc&ndu-şi incet a- 
pele sale liniştite şi puternice, acope- 
rite de vase cu pănzele albe şi deba- 
teluri cu vapor, al cărui fum se ridica 
pănă la noi, declară că această prive- 
leşte °l impacă cu apa, şi că inţelegea 
plăcerea d'a pluti pe această apă li- 
niştită, printre acele livezi frumoase, 
printre acele cămpii bine cultivate şi 
acele păduri intunecate cari o inca- 
draŭ cu verdeață. 

— Fii sigur că pe Sena şi-a plim- 
bat doamna Milligan pe fiul ei boinav, 
'mi zise el. 

— O să aflăm indată, intrebănd pe 
oamenii din satul de din vale. 

Dar pe atunci nu ştiam căt e de 
greu să intrebi pe Normanzi, cari r&g- 
pund foarte rar intrun mod precis şi 
cari, din contră, intreabă ei însişi pe 
cei ce'i intreabă pe d&nşii. 

— Un batel din Haova sai din Ro- 
nen? E o barcă? o luntre ? o corabie? 

După ce r&spunserăm la toate ces- 
tiunile ce ne fură adresate, fuserăm 
aproape siguri că vasul care ne inte- 
resa nu trecuse de loc pe acolo sau că 
daca trecuse, apoi venise de sigur noap: 
tea, cănd nimeni nu'l putea vedea. 

De lu Bouile ne duserăm la Ronen, 
unde reiucepurăm căutările, da rfără 


i rr eee e a 


bunalul de ocol Măcin, judecător la ocolul 
Herţa judeţul Porohoii, in locul d-lui Pëut. 

D. G. Dimitrescu, i al facu'tăţel ju- 
ridice din Bucuresci, supleant la tribunalul 


| de ocol Măcin. in locul d-lur G. Mihăilescu, 


trecut in altă funcţiune. 

D. Leon Buter. actual supleant la tribu- 
nalul de ocol Silistra-Nouă, judecător la o- 
colul Săveni, judeţul Dorohoiŭ in locul d-lui 
Victor Kerembach. 

D. Emil Andriau, licenţiat al facultăţei ju- 
ridice din Bucuresci, supleant a tribunalul 
de ocol Silistra-Nouă, in locul d-lui Leon 
Buter, trecut in alt post. 


DIN JUDEȚE 


«Se zice că, după ce toate chibzui- 
rile pentru alegerea unul loc pentru 
clădirea unui licei-model nu s'a,ajuns 
la nici un resultat, guvernul ar fi de- 
cis a cumpăra casa in care se află a- 
cum şcoala de Bele-Arte, pentru li- 
ceu». Bun şi frumos, zice «Liberalul, 
numai cam departe ! 


Citim in «Liberalul» din laşi: 

O mulţume de lume pe fie ce zi ni se tän- 
gue că carnea ce se vinde pe la căsăpiie 
mtro Stare din cele maï proaste. Pe-de altă 
parte ni se denunţă că veterinarul comunei 
ingăduie a se tăia chiar vaci atacate de di- 
ferite boale şi carnea acestora se pune in 
consumaţie. 

Cerem ca primăria să ia măsuri. 


. 


„Tutova“ spune că č. Sandulachi 
Giuşcă, primarul comunei Avrămeşti 
şi:proprietar in acea comună, a gå- 
sit in pădurea sa un numeru de 88 
monete romane de argint. Inscripţiu- 
nile tuturor monedelor sunt uşor de 
descifrat. Se věd cam următoarele in- 
scripţiuni : «Iulius Germanicus, Opinus, 
Aug. Pius, Diva Faustina, Hadrianus 
Antonius Pius, Marcus Antonius Au- 
gustus, Antonius Augustus Pius, Au- 
relius Caesar, Vespasianus», etc. etc. 

Monetele sunt depuse de proprie 
tarul şi găsitorul lor la redacţiunea 
«Tutovei», şi sunt şi de v&nzare. 


* 


«Curierul» aduce stirea că P. 5.5. 
episcopul Melhisedec, in călătoriile ce 
a făcut prin Bucovina a descoperit un 
portret d'al lui Stefan cel Mare făcut 
intrun Evangeliar de la monastiraa 
Homor. 


«Acest ilustru archipăstor a insărcinat pe 
pictorul Bucewsky, (care fâcuse cecretări a- 
supraoriginalităţii portretului lui Stefan chiar 
in urma, inşărcinărilor date de guveruul nos- 
tru) ca s%i facă un portret in oloiu aproape 
de mărime naturală, care portret orneuză 
deja salonul Episcopiei de Roman, făcut in- 
tr'un mod admirabil. Acest tabloi a fost 
fotografiat foarte conştiinciosde d. B. Brand, 
de la care poate să şi'l procure or-cine Pria 
fotografiarea tabloului eroului Moldovei s'a 
făcut un mare serviciŭ publicului, căci pe 
lăngă că dă o repraducere a unui tablou ar- 
tistic in toată puterea cuvEntului, apoi pro- 
cură ocazie or-cuť a avea la căminul seu a- 
devă&rata imaginea a eroului eroilor neamului 
romănese». 


e Drd 


STIRI MARUNTE 


Din Paris se relatează de la 142c.: Rudele 
lut Victor Hugo doresc. inmorměntarea in 
panteon. Cadavrul lut Victor Hugo su im- 
balsainat ieri seara. Poetul a lăsat cu limbă, 
de moarte, ca să fle pus intr'un cosciug Or- 
dinar, adică intr'o cutie de brad şi sá fie 
dus la mormânt intrun car, ca toţi săracii, 
adica un car funebru de ultima clasă, fără 
draperii şi tără flori, 


= 


vr'un resuliatat mai bun: la Elbeux, 
nu ni se spuse de asemenea nimic des- 
pre le Cygne; la Pases, unde sunt 
zăgaze, şi unde, prin urmare, se pot 


vedea vasele ce trec, avuserăm acelaşi | 


resultat. 

Fără a ne descuraja, inaintam, in- 
trebănd necontenit dar fără mare spe- 
ranţă, că le Cygne nu putuse pleca 
de la un punct intermediar ;că doamna 
Milligan şi Arthur să se fi ambarcat 
ia Qnillebeuf sai la Caudebec, aceasta 
se inţelegea, şi la Ronen mai cu seamă ; 
dar pentru că nu găseam urmă de tre- 
cerea lui, trebuia să ne ducem pănă 
Ja Paris, sau mai bine dincolo de 
Paris. 

Pentru că nu umblam numai ca să 
mergem inainte, ci trebuia în fie-care 
zi să ne căştigăm păinea, ne trebuiră 
cinci s&pt&măni ca să ajungem de la 
Isigny la Oharenton. Acolo ni se im- 
punea o cestiune : să apucăm pe Marna 
sai să urmăm tot Sena? Acest lucru 
mă ocupase adesea consultănd charta, 
fără însă să găsesc motive mai bune 
pentru un drum decăt pentru altul. 

Din fericire, ajung&nd la Charenton, 
n'avuserăm ocazia să mai stăm la in- 
doială, căci mi se răspunse, la intre- 
bările noastre, pentru prima oară că 
s'a văzul un batel care semăna cu a- 
cela pe care”l căutam; era un batel 
de plăcere, avea şi un umbrar. 

Mattia se inveseli aşa de mult in- 
căt incepu să joace pe cheii; apoi, 
incetănd d'odată d'a juca “si luă vioara 
şi căntă frenetic un marş triumfal. 

In acest timp, eă continuam să in- 
treb pe marinarul care bine :voise a ne 
răspunde ; indoiala nu mai era cu pu- 
tinţă, era cu adevărat vasul nostru; 
erau aproape două luni de cănd tre- 
cuse la Charenton, suind Sena. 


WwWw.dacoromanica.ro 


de judecată. 


Citim in „La Paix“: 

Vecinii unul mosneag de 10 ani, care lo: 
cuia in etagiul al 5-a al unei case din stra- 
da Verrerie, nevă&zănd de mai multe zile pe 
acel inoşneag, s'ai dus la uşă şi aŭ bătut. 
Neprimind nic! un răspuns, aŭ anunţat pe 
comisarul de poliţie, care a venit cu un lä- 
cătuş şi a deschis uşa. Bătrănul zăcea mort 
pe parchet. 

Acest be&trăn avuse voe să cerşească la bi- 
serica Notre Dame. El pleca de acasă la 7 
ore dimineaţa şi se intorcea la 5 seara. N'a- 
vea nici prieteni, nici rude. PFăc&ndu-se o 
perchisiţie in camera lut s'a descoperit o su- 
mă de 15,000 franci in aur intr'un sac ascuns 
sub pat. Banii s'au vărsat la Casa de de- 
puneri. 


O toae vieneză „Fremden-Blatt“* spune, 
câ un tăn&r romăn, B. Z student la teh: 
nică, a r&mas dator unul croitor suma de 
37 fl. 46 cr. pe cere nepurtăni saŭ nevr&nd 
să o plătească, deşi părintele s&ă ar fi mare 
proprietar si milionar peonia, croitorul 
Pa dat iu judecată şi in cele din urmă ș'aa- 
plicat mai ânt&iii asupra acestui tânăr legea 
dın 16 Martie 1884, după care datornicul 
poate fi arestat. Studentul nu va scăpa, pănă 
nu se va despăgubi croitorul, pius cheltueli 


Din Rostow pe Don in Rusia se anunță de 
la 14 c: In noaptea trecută a deraileat tre- 
nul de pasageri aproape de Rostow. Loco- 
motiva s'a infipt intr'o movilă; vagoanele 
Sau grămădit unele peste altele şi numa! 
trei din urmă aŭ r&mas nesdrobite. Mulţi pa- 
sageri sunt morţi saii răniţi; dintre functio- 
nari] trenului sunt trei morţi. 


ESTETICA LUI SCHOPENHAUER 


$. 5i. 


Dacă acum, continuănd aplicarea ob- 
servărilor noastre asupra artei in genere, 
trecem de la artele plastice la poeste, 
nu ne vom indoi, că şi ea are intenţia 
de a manifesta ideile, treptele objec- 
tivării voinţei şi a le comunica audi- 
torului cu chiaritatea şi vivacilatea, cu 
care le-a perceput poetul simţitor. 
Ideile sunt esenţial intuitive: dacă 
dar in poesie, ceea ce se comunică 
imediat prin cuvinte, sunt numai no- 
ţiuni abstracte, intenţia evidentă este 
totuşi de a deştepta in auzitor prin 
reprezenta: ţii acestor noţiuni intuiţia 
ideilor viețeï, care nu se poate produce 
decăt cu ajutorul propriei sale fantasii. 
Insă pentru a o pune in mişcare co- 
respondentă cu scopul, noţiunile abs- 
tracte, cari sunt materialul imediat al 
poesiei ca şi al prosei celei mai uscate, 
trebuesc ast-fel aşezate impreună, in 
căt sferele lor să se strătae pentru a 
nu r&mănea nici una in generalitatea 
ei abstractă, ci a pune in locul ei ina: 
iutea fantasiei un representant intuitiv, 
pe care apoi cuvintele poetului ël mo- 
difică tot mai mult după intenţia lui. 
Precum chimicul, impreunănd lichide 
cu totul limpezi şi transparente, do- 
bandeşte din ele precipitate dure, ase- 
menea poetul ştie oare-cum să preci- 
piteze din generalitatea abstractă şi 
transparentă a noţiunilor, prin modul 
cum le impreunează, representarea con- 
cretă, individuală, intuitivă. Căci nu- 
mal in intuiţie se cunoaşte ideea : cu- 
noaşterea 1deei insă este scopul intre- 
pei arte. Măestria in poesie, ca şi in 
chimie, dă putinţa de a dobăndi in 
fe-car+ c+s togmai precipitatul care 
se cere. La acest scop servesc multele 
epitete in poesie, prin care generali- 
tatea fie-cărei noţiuni se mărgineşte 


Două luni! Era o teribilă cale ca 
să "| putem ajunge. 

Dar ce ne păsa! Mergând neconte- 
nit, trebuia să ”] ajungem, cu toatecă 
n'aveam la dispoziţie de căt picioarele 
noastre, pe cănd batelul avea picioa- 
rele a doul cai. 

Cestiunea de timp nu era nimic; fap- 
tul capital, extraordinar, minunat, era 
că le Cyyne puteu fi găsit! 

— Cine avea dreptate ? 'mi strigă 
Maitia 

Daca aş fi indrăsnit, puteam să măr- 
turisesc că speranța mea era de ase- 
menea vie, foarte vie, dar nu voiam 
să precizez, nici chiar pentru mine, 
toate ideile, toate nebuniile cari fä- 
ceau să 'mi fluture imaginaţia. 

Nu mai aveam trebuinţă acum să 
ne oprim ca să intrebăm lumea, — va- 
sul era inaintea noastră, — n'aveam de 
căt să urmăm cursul apei. 

Dar la Moret, Lorinpul se varsă in 
Sena, şi trehui să ne reincepem in- 
trebările. 

Le Cygne reurease Sena. 

La Montereau,trebui să cercetăm iar, 

De astă-dată, vasul nostru părăsise 
Sena pentru Yonna; plecase din Mon- 
tereau de mai mult de dou luni; şi 
ni se spuse că avea pe bordul lui o 
damă engleză, şi un băiat intins pe 
un pat. 

Pe cănd urmăream vasul nostru, 
ne apropiam, in acelaşi timp, şi de 
Lisa, şi inima 'mi bate cu putere, 
cănd, studiindu'mi charia mě intre- 
bam daca după Joigny doamna Milli- 
gan o fi ales canalul din Bourgogne 
saŭ acela din Nivernais. 

Ajungem la unirea Yonnei cu Ar- 
mengou, şi aflăm că le Cygne a suit 
Yonna ; aşa dar era să trecem pe „la 
Drenzy şi să vedem pe Liza; chiar 


tot mai mult pănă cănd devine intui- 
tivă. Homer pune aproape lăngă or- 
ce substantiv un adjectiv, a cărui no- 
țiune taie sfera noțiunii d'ântăiii şi o 
reduce indată aşa incăt se apropie deja 
mult de intuiţie; d.e. 


»Oade in Ocean strălucitoarea lumină a soa- 


(relur, 
„Aducănd neagra noapte deasupra blănduiuj 
y l [pămănţa, 
iar versurile lui Gothe : 


«O blăndă suflare adiază din cerul albastru 
«Mirtul stă liniştit şi dausupră-i laurul nalts. 
coboară din puţine noţiuni inaintea 
fantasiei tot farmecul climei italiene. 

Un auxiliar special al poesiei sunt 
ritmul şi rima. A efectul lor ne- 
spus de puternic nu ştii să daŭ altă 
explicare decăt că facultatea noastră 
intelectuală fiind esenţial iegată de timp 
a primit insuşirea de a urma interior 
fie-cărui son repetat cu regularitate si 
oarecum de ai se insoţi. Prin aceasta 
ritmul şi rima devin parte un mijloc 
de a fixa atenția noastră, tăc&ndu-ne 
a urma dicţiunii cu mai multă plăcere, 
parte se naşte prin ele inainte de or-ce 
Judecată o consimţire oarbă la cele ce 
se spun, prin care aceste dobëndesc 
un fel de putere de ane convinge em: 
fatică şi independentă de or-ce ra- 
țiune. 

In urma generalităţii materialului, 
de care se serveşte poesia pentru a 
exprima ideile, adică a noţiunilor, în- 
tinderea slerei ei este foarte mare. In- 
treagă natură, ideile tuturor treptelor 
se pot infaţişă prin ea, cănd prin des. 
criere, cănd prin povestire, cănd prin 
representare imediată dramatică, după 
cum e şi ideea ce vrea să o inlățişeze. 
Dacă insă in representarea treptelor 
inferioare ale objectităţii voinţei, arta 
plastică de regulă o intrece, fiind-că 
natura lără cunoştinţă şi cea numai a- 
nimalică "şi revelează mai toată firea 
şi intrun singur moment bine perce- 
put, din contră omul, intrucăt nu se 
exprimă numai prin figura lui şi prin 
fisionomie, ci prin un şir de acţiuni şi 
de idei şi afecte ce le insoţesc, este 
objectul principal al poesiei, in care 
nu 0 egalează nici o altă artă, fiind-că 
ea se foloseşte de propăşirea in timp, 
ce lipseşte artelor plastice. 

Revelarea ideei care este treapta cea 
maï inaltă a objectităţii voinţei, infă- 
țişarea omului in şinul conex al ten- 
dinţelor şi acţiunilor sale este tema cea 
mare a poesiei.—l drept, că şi expe- 
rienţa şi istoria aŭ de object cunoaş- 
terea omului; insă mal adese a oame; 
nilor, decăt a omului: adică daŭ mai 
mult nişte notițe empirice despre puri- 
tarea oamenilor către olaltă, din care 
resultă regule pentru propria purtare, 
decăt să pătrundă cu privire adăncă 
in natura intimă a omului. Nu că isto- 
ria sai esperienţa ar exclude o ase- 
menea privire din sfera lor, ci de căte 
ori ni se revelează in Istorie sau in 
propria noastră esperienţă insăşi esenta 
omenirii, aceasta a trebuit să fie per- 
cepută de istorie sai de cel ce tace 
experierţa cu ochi de artist, adică poetic, 
după idee şi nu după fenomen, după 
firea internă şi nu după relaţii. Nea- 
părat propria experienţă este condiţia 
inţelegerii poesiei ca şi aistoriei, fiind 
oare-cum v6tabularul limbei, in care 
vorbesc acestea. Istoria insă se ra- 
poartă la poesie ca pictura de portrete 
la pictura istorică: aceea ne expune 


ea ne va vorbi de doamna Milligan şi 
de Arthur. 

De cănd tot alergam in urma ba- 
telului, nu prea dam multă vreme re- 
presintaţiunilor noastre, şi Capi care 
era un artist consciincios, nu inţelegea 
nimic din graba noastră; de ce nu i 
permiteam să stea grav, pe două pi- 
ciare, cu talelerul in gură d'inaintea 
onor. public care cam intărzia să pu- 
nă măna in buzunar? el era de părere 
că trebuia să mai aşteptăm. 

Dar noi nu putem aştepta; şi reţe- 
tele scădea, precum şi suma ce ne 
mai rămăsese din patru-zeci de franci 
se micşora necontenit; departe da 
mai pune bani la o parte, noi luam 
din capital. 

— Să ne grăbim, zicea Maitia, să 
ajungem pe doamna Milligan ! 

i eù ziceam ca el: să ne grăbim. 

Seara  nici-odată nu ne plăngem 
de oboseală, or-căt de mult drum am 
fi tăcut; ba din contra, eram de pă- 
rere să plecăm a doua zi de dimi- 
neaţă foarte de vreme. 

— Deşteaptă:mă, 'mi zicea Mattia í 
şcii bine că 'mi place să dormn. 

Şi după ce’l deşteptam, nici-odată 
nu mai atărna la somn. - 

Pentru ca să facem economii, De 
redusem cheltuelile, şi pentru că era 
cald, Mattia declarase că nu va mai 
mănca, carne, căci, zicea el, vara cal- 
nea nu e sănătoasă; ne mulțumea 
cu o bucată de păine cu un ou r&s- 
copt pe care ni’l impărțeam, sau cu 
puţin unt; şi cu toate că ne găseam 
in țara vinului, beam numai apá. 

se ne păsa ! 

(Va urma) 


ete Riu E 


_. ji 8— 


adevăruri singulare, aceasta adevăruri | fenomenele şi desvoltările, după idea 


generale: aceea are adevărul fenome- 


nului şi °l poate dovedi din el, aceasta | 
are adevărul ideei, care nu se poate 
afla in nici un fenomen Singular, dar 


se revelă in toate. Poetul cu alegere 


şi intenţie ne presintă caractere in- | departe de a fi 
semnate in situaţii insemnate: istori- 


| 
| 
| 
| 
| 


ei, aceluia operile poeţilor celor mari 
şi nemuritori îi vor presinta o imagine 
mult mai credin-ioasă şi lamvrită de- 
cătar putea-o avé vreodată istoricii : căcă 
cei mai buni chiar din aceştia? sunt 
cei d'ăntsiă intre 
poeţi şi nici nu aŭ mănele libere. În 


cul le iacum vin. Ce e mal distinctiv, | această privință raportul lor către 
| olaltă se poate explica şi prin urmă- 


istoricul nu poate privi şi alege intěm- 
lările şi persoanele după insemnătatea 
or internă şi adevărată, prin care îşi 
exprimă ideea, ci după ceajexternă, a- 
arentă şi relativă, importantă in pri- 
vinţa relaţiei şi a urmărilor. El nu 
poate considera nici o persoană şi 
nici o faptă in sine, după caracte- 
rul şi expresia ei esenţială, ci nu- 
mai după raporturile lor cu altele, in 
legătură, in influința asupra tim- 
purilor următoare, şi mai ales asu- 
pra seculului său. De aceea nu va ig- 
“ora o acţiune in sine puţin insemnă- 
toare şi chiar de rănd a unui rege; 
liind-că are urmări şi influinţă. Din 
contră acţiuni foarte significative ale 
persoanelor singulare, indivizi foarte 
eminenţi nu se pol menţiona de el, 
dacă nu aŭ urmări şi influinţă. Căci 
cercetările sale se indreptează după 
principiul causei şi studiază fenomenele, 
a căror lormă este acest principii. Po- 
etul insă percepe ideea, esenţa ome- 
nirii, afară din or-ce relaţie, afară din 
or-ce timp, objectivaţia adequată a lu- 
crului in sine pe treapta ei cea mai 
inaltă. Deşi insă nici in modul de pri- 
vire necesar istoricului nu se poate 
pierde cu totul firea interioară, insem- 
nătatea lenomenelor, miezul tuturor a- 
celor coji, ci se poate incă afla şi re- 
cunoaşte, cel puţin de acela care le 
caută: Totuşi ceea ce este insemnat 
in sine, nu in relaţii, propria desvol- 
tare a ideei se va găsi mult mai esact 
şi lămurit in poesie de cât in istorie, 
şi prin urmate, or-căt de paradox ar 
părea vom avea a atribui poesiei mai mult 
adevăr propriu şi firesc de căt istoriei, 
căci istoricul este dator a urmări cu 
esactitate evenimentul individual după 
viaţă, precum se desfăşură in Sa din 
inlănţuirile complicate ale causelor şi 
efecteler; insă îi este cu neputinţă a 
avea toate datele pentru aceasta, a fi 
văzut şi a fi explorat tot: in or-ce mo- 
ment se vede părăsit de originalul i- 
msginii sale sau i se pune sub vedere 
o imagine falsă şi aceasta aşa de des, 
in căt cred că aşavea dreptul să pre- 
supun, că in or-ce istorie este maï 
multă eroare de cât adevăr. Poetul 
din contră a perceput ideea omenirii 
din o parte determinată oare-care, ce 
vrea sá 0 intăţişeza, şi ceeace se ob. 
jectivează in ea, este esenţa propriei 
sale firi : cunoştinţa lui, precum s'a 
văzut maï sus cu ocasia sculpturei, esie 
jumătate a priori: idealul săi îi stă 
inaintea spiritului fix, lămurit, viu lu- 
minat, lăra al putea părăsi : de aceea 
ne arată in oglinda spiritului săi ideea 
curată şi clară, şi descrierea lui este 
pănă in detai adevărată ca şi viaţa”). 
De aceea istoricii cei mari ai antichi- 
tâţii sunt in detaiurile unde datele &i 
părăsesc, d. e. in oraţiunile eroilor lor, 
poeţi, şi chiar toată maniera lor de a 
tracta objectul se apropie de epopee: 
insă tocmai aceasta dă expunerii lor 
unitate şi i face să păstreze udevărul 
din lăuntru, chiar acolo unde cel din 
afară nu le era accesibil sau era chiar 
falsificat: şi dacă mai sus am compa- 
ral istoria cu pictura portretelor, in o- 
posiţie cu poesia, care ar corespunde 
icturei istorice, aflăm preceptul lui 
inckelmann, că portretul să be idea- 
lul individului, observat şi de istorieii 
gei vechi, fiind-că ei expun persoanele 
şi actele individuale aşa incât se re- 
velează partea ideei omenirii ce este 
cuprinsă in ele: cei;nout'din contră, cu 
puține excepţii, daŭ de regulă numai 
„hîrdăul de gunoiii şi colbul din archivá, 
cel mult o pompoasă afacere de Stat“, 
„Cine dar vrea să cunoască omenirea 
in firea ei din lăuntru, identică in toate 


() Se iuţelege, că pretutindeni vorbesc es- 
clusiv numai de adevărații poeţi, pe căt mari 
pe atât de rari, şi nici de cum de acea plebe 
uesărată a poeţilor;medocrii, versificători şi 
descoperitori de povesti, cari mai ales in 
uoa de astăzi intectează Germinia, dar că- 
tora ar trebni să le strige toţi fără intreru- 
pere la urechi: 


Mediocribus esse poëtis. 
On homines, non di, non concessere co- 
lumnae. 


Merită chiar a fi serios considerat, cătă 
mulțime gde timp al lor şi al altora şi 
câtă hărţie se strică de această grămadă 
de poeţi mediocri şi căt de perniciousă este 
influinţa lor, de vreme ce publicul parte se 
interesează totdeauna la noutăţi, parte are 
de la natură mai multă plecare spre plati- 
tudin! şi smintituri, care-i sunt mai omo- 
gene; din care causă acele lucrări ale me- 
orooro 'l abat şi °l opresc de la operele a- 
ol at frumoase şi de la cultivarea s: prin 
inf, Prin urmare lucrănd tocmai in contra 
A intei favorabile a geniilor, corump tot 
ip Sustul şi impedică ast-fol progre- 
nd lut De aceea critica şi satira ar 
EAA să iciuească pe poeţii mediocri fără 
ii $i crutare şi până cănd, spre propriul 

r folos, star indupleca, a'şi intrebuinţa tim- 
pi maï bine la cetire de lucruri bune decăt 
a scriere de lucruri rele. — Căci dacă chiar 
le blândul zei al muselor inepţiile celor ne- 
o nati lau putut aduce in atăta mănie in- 
ai sia pe Marsyas, nu věd ¿pe „ce şi-ar 
| aa h HVE 
| toleranță, eia poesia medioeră apelul et la 


< ES See 


toarea comparare. Istoricul pur, care 
hacrează numai după date seamănă u- 
nui om, care fără nici o cunoştinţă de 
matematică descopere in nişte figuri 
aflate din intămplare proporţiile lor 
prin măsurare, a cărui resultat dobăn: 
dit pe cale empirică are dar toate defec- 
tele figurei desemnate : poetul din con- 
tră seamănă matematicului, care cons- 
trueşte acele proporţii a priori in in- 
luiţie pură, şi le afirmă, nu după cum 
le are figura desemnată in realitate, 
ci după cum sunt in idee ce vrea să 
infăţişeze desemnul. — De aceea zice 
Schiller ; 


Ceea ce nicăeri şi nici odată nu s'a intăm- 
plat. aceasta numai nu se invecheşte 


m 


| VARIETAŢI 


Croitoru şi Nevastă-sa. 
(Din basmele turceşti) 


In vremea cănd trăia profetu Aysa 
trăia şi un croitor care avea o neva- 
stă nespus de lrumoasă şi pe care o 
chema Ghulendam *). Se iubeaŭ la ne- 
bunie am&ndoi. Intr'o zi, bărbatu, a- 
prins de iubirea eï, îi fagădui că dacă 
o muri cum-va d&ns+ mai naintea lui, 
el o să stea 24 de ceasuri si plăngă 
pe mormentu ei. Ghulendam, mai ın- 
flăcărată de căt barbatu, în fagă- 
dai că dacă va muri d&nsu inainte, 
apoi ea are să se lase să moară de | 
foame ca să nu mai trăiască mâhuită. 

Voința lui Dumnezeu fu ca să moară 
nevasta mai ăntăii. Aşa de tare se 
măhni croitoru, in căt, după ce o in- 
gropă, se culcă lăngă mormânt şi în- 
cepu să piăngă şi să se jeleasvă foarte 
ciudat. Pe cănd se vaieta trecu pe 
lăngă dinsu profetu Aysa*) şi vězėn- 
dul cu căi amar plăugea îl intrebă 
care e pricina de se jeleşte astiiel. 
Croitoru r&spunse că plângea pentru 
căi murise nevasta pe care o iubea şi 
care'l iubea foarte mult. 

-= Care va să zică — răspunse pro: 
fetu — te-ai bucura dacă tiaj vedea 
nevasta pe care o iubeai aşa de mult 
că inviază ? | 

— Nu cer de la Dumnezei nimic 
alt de căt să facă minunea asta şi să 
mi-o inapoieze vie. 

- „Bine! zise Aysa, măngăe-le; 
măhnirea ta m'a înduioşat, v să'ţi ìn- 
viez nevasta cu voia aceluia care a 
fâcat'o şi care i-a luat şi sufletu.: 

Profetu zise o rugăciune şi numai 
de căt Ghulendam se sculă şi eşi din 
mormânt infăşurată în giulgiu. 

Croitoru, uimit de minunea asta 
dumnezeiască, vru să mulţumească lui 
Aysa ; insă profetu "i zise că lui Dum. 
nezeu trebuia săi mulţumească pen- 
tru minunea asta, şi pe urmă işi că- 
ută de drum. 

Ghulendam, v&zându-se inviată, in- 
trebă în ce chip se făcuse minunea 
asta şi după ce bărbatu-său îi spuse 
cum se sculase ea din morţi: 

— «Ce fel! — îi zise ea — tu maï 
zmuls din ghiarele morţi, iubirea ta 
mă face să mai văz lumina! Ah! căt 
'mi-e inima de bucuroasă că mă iu- 
beşti aşa de mult! N'am să uit nici 
odată. Sunt mai bucuroasă de bună- 
tatea inimi tale de căt de plăcerea că 
mai trăiesc. Vreau săi îndulcesc căt 
se va putea mai mult viaţa asta nouă 
pe care mi-o dai !» 

Croitoru se încăntă auzind pe ne- 
vasta sa vorbind ast-fel de vorbe pline 
de iubire şi de recunoştinţă. 

„Lumină a ochilor mei, materie a 
vieți mele, negreşit că ceru cănd te-a 
inviat cá să te dea 'napoi mie, a vrut 
să'mi facă bucuria cea mai mare ce 
poate simţi un om vr'odată. Să ne 
intoarcem acasă, să incepem să ne bu- 
curăm iar de dulceaţa uniri noastre, 
de plăcerile pe cari moartea ni le ră- 
pise şi pe care a fost silită să ni le 
dea 'napoi... 

«Dar prost ce suni şi nu v&z că nu 
eşti in stare să te arăţi in fața lumi: 
n'ai nici cămaşe nici caltan. Më duc 
acasă să-ţi aduc; mě iptore intro 
clipă“. 

ŞI bietu croițor aleargă acasă să a- 
ducă vesiminte nevesti-si. Insă abia 
apucase să plece de lăngă ea şi iacă 
că din întămpiare trecu pe lăngă mor- 
mint fecioru împăratului. Têněru prinţ 
remase încremenit v&z6nd o femeie 
întăşurată în giulgiu şi care nu era 
culcată ca morţi cei-l'alţi. Se apropie 
de ea curios, impreună cu toți oficeri 
cu cari venise şi v&zend'o că era foarte 
frumoasă şi că era chiar vie, se uită 
lung la ea şi simţi că'i bate inima de 
dragoste. 

Un oficer pricepu lucru şi zise : 


*) Talie de trandafir. 
*) Aysa saŭ Issa este numele pe care mu. | 
suimani čl daŭ lui Isus Hristos pe care'l 
cinstesc ca pe un profet. 


ROMANIA LIBERA 
ea, MIE 


„Măria-ta, femeia asta e foarte fru- 
moasă ; dacă doreşti s'o ducem în 
serai. 

— Bucuros, răspunse fiu impăratu- 
lui, pentru că nu am nici una aşa de 
frumoasă ș dar trebue întrebată dacă 
nu cum-va e măritată căci n aş vrea 
s'o răpesc de la hărbatu-s&i». 

Ofiţeru care vorbise prinţului se'n- 
| toarse către iemeea croitorului şi'i zise: 

„Frumoasă femeie, dacă nu eşti 
măritată numaï de la dumneata atărnă 
ca să fii a feciorului impăratului». 

Ghulendam r&spunse numai de căt: 

„Sunt streină şi nu sunt măritată !« 

Atunci unu din oficeri se desbrăcă 
de haină şi imbrăcă pe Ghulendam. 
O duseră pe urmă în serai şi acolo 
lu imbrăcată cu nişte haine neauzit 
de frumoase şi scumpe. 

Puțin lipsi ca să nu 'nebunească 
croitoru cănd se'ntoarse ia mormânt 
cu o câmaşe şi cu caltan şi nu'şi mai 
găsi nevasta. Începu să plăngă mai cu 
jale de căt ăntăia oară. 

«O! Doamne! ce s'a tăcut ea ?—strigă 
d&nsu. Nu cumva profetul o fi înviat'o 
numai ca s'o dea altuia? Ah! dacă ar fi 
aşa, aş fi mai nenorocit de căt cănd 
o plângeam moartă. l)ar ce zic eŭ, 
dac'ar fi aşa? pot oare să mě indo- 
esc ? 5'o fi uimit vre-un trecător de 
irmuseţea ei şi mi-o fi turavo? Ghu- 
lendam, Ghulendam, "ţi daŭ dreptate! 
sunt foarte sigur că atăta vreme căt 
te-ai ţinut puterile te-ai împotrivit să 
nu te răpească. In or-ce locai fi, sunt 
sigur că plăngi, că “ţi ai pierdut nă- 
dejdeu, ca më chemi intrajutor. Vai! 
mi se pare chiar că te auz cum tipi; 
nam să te las. Am să te caut peste 
tot locul şi chiar d'aï í sub pămint 
lot am să te găsesc». 

Şi o căută bietul croitor pănă afiă 
în cele din urmă că este în seraiu fe- 
ciorului împăratului. 

Aleargă nenorocitul, zboară la dën- 
sul, se aruncă la picioare'i şi-i zice: 

«O ! prinţe ! iubeşti prea mult drep- 
tatea pentru ca să vrei să ţii cu siia 
aceea ce nu e a mării tale. ii aci de 
vrei zile pe nevasta mea: te rog să 
mi o dai inapoi! 

— la seama la vorbele care'ţi ies 
din gură, —r&spunse feciorul impăra- 
tului ; ei nu am in seraiul meu nici 
o femeie măritată şi nici nu ţii pe 
vre-una cu sila. 

— Măria ta, ei nu spun minciuni. 

— Ascultă-mă, îi zise prinţul, o să 
"ţi arět pe toate femeile mele; dar să 
Ştii că pun de "jl tae capul daca cum- 
va lemea ia wo fi printre ele. 

— Primesc bucuros să më omori. 
Nu pierz nimic. Ştii că este în palat 
aci şi al să vezi că cum m'o zări o 
să'mi sară de gåt şi o să mě sărute; 
este femeia cea mai credincioasă gi 
mai iubitoare. 

— Trebue dar să te mulţumesc, zise 
leciorul împăratului.“ Să aducă aci 
toate femeile mele şi nici una să na 
remâie in serai,“ zise prințul către 
un ofiţer. 

Trecură toate una după alta pe dina- 
intea croitorului. Prinţul îl intreba 
mereii : «Asta este? asta este? Şi 
croitorul r&spundea «nu.» Dar cum 
zări pe Ghulendam, zise numai decăt : 
«Ah! iat'o ! asta este femeia pe care 
am plâns'o aşa de mult! 

— Frumoasă damă, cunoşti pe o- 
mul acesta? o intreba prinţul. 

— Vezi bine că'l cunosc, r&spunse 
ea ;—el m'a jeluit şi m'a desbrăcat în 
căt mati găsit goală. 

Mişelul asta, bătul'ar Dumnezei, după 
ce mi-a luat tot ce aveam, a vrut să 
mě îngroape de vie pentru ca să nu'l 
pot îuvinui în fața cadiului. Iti cer 
dreptate, măria ta, pedepseşte’) cum 
cer legile; eŭ nam să fiù mulţumită 
până ce nu voii şti că laï spinzurat.“ 

Bietul croitor se zăpăci aşa de mult 
când auzi vorbele nevesti-si, în căt nu fu 
in stare să deschiză gura să zică ceva. 
Tăcerea lui, încurcătura în care se 
găsea, făcu pe feciorul împ&ratului să'] 
crează vinovat. 

«Ah ! hoţule, trebue să fi prea ìn- 
drăzneţ pentru ca să vii la mine să 
'mi ceri p'o lemeie care nu numai că 
nu ea ta, dar pe care chiar ai vrut 
s'o ingropi de vie: ar trebui să născo- 
cească cineva alte chinuri noi pentru 
a te pedepsi; dar eù am să pun nu- 
mai să te spănzure». 

«Puneţi măna pe dânsul 
zuraţi “ 
fiţerilor, 

Croitorul vru să deschiză gura, insă 
prinţul îi tăie vorba: 

«Nu, nu, nu vreau să te auz; eşti 
un înşelător; nu ascult eŭ minciunile“. 

„Haide, puneţi mai iute măna pe 
el—zise leciorul impăratului către ofi- 
țeri—să'l spăazure la minut. Supune 
ți vě poruncii mele or vë spănzur pe 
voi in locul lai! 

Ofţerii văzend pe feciorul impăra- 
talui înfuriat şi nevoind să fie spăn. 


| şi mil spăn- 
porunci feciorul imp&ratului o- 


zuraţi el in locul croitorului, înhăţară | 


pe nenorocitul bărbat, čl legară cu 
mâinile la spate şil duseră la furci. 
Insă când săi arunce călăului lanţul 
de găt, profetul Aysa veni in piaţă 
unde era săl spănzure pe croitor şi 
strigă călăului să nu'l omoare, pentru 
că era nevinovat. Pentru că toată lumea 


avea respect pentru profet se opri că- 
lăul de a spănzura pe croitor. Ofițerii 
însă stăruiai ca el să fie spănzurat 
pentru că aşa poruncise feciorul îm- 
p&ratului— ziceai ei. Aysa le spuse că 
se însărcinează el să capete iertarea 
croitorului. 

Se duse drept la palat şi povesti fe- 
ciorului împăratului toată istoria, aşa 
cum vam spus'o eŭ mai sus. 

Feciorul împăratului crezu negreşit 
pe profet: porunci numai decăt ca 
Ghulendam să fie spănzurată—ceea ce 
se şi făcu. lar bărbatul s&ă se intoarse 
acasă şi-şi văzu de meserie. 

Daci se vede căt sunt femeile de 
viclene şi că un om cu minte trebue 


să se sfiiască chiar de cele cari s'a- 
rată mai cu minte. 
Trad. de I. $, Spurtali. 
ie a -0 A a ama- 5 


Serviciul telegrafic al „Rom, Lib.“ 
29 Maiii 1885—9 ore dimineaţa. 


Paris, 28 Mani 
Proiectul de decret care laicisează Panteo- 
nul a fost foarte viii criticat de dreapta Ca- 
merei, dar in sfărșit sa aprobat cu 388 vo- 
turi contra Y0. 
Berlin, 28 Maiu. 
Se semnalează o imbunătaţire a sănătăţii 
Împăratului. 
Berlin, 28 Maiu. 
Buletinul Legilor publică legea votată de 
Reichstag şi aprobată de consiliul federal 
in privinţa sporirii tarifelor vamale. 
Viena, 28 Maiŭ. 
Se anunță din Belgrad „Nouei Presse Li- 
bere“ că şefii albanezi aŭ- decis intro intru- 
nire ce s'a ținut la Stanovei lăngă Pristina, 
să ceară Porții ca să reclame deşertarea Bos- 
mei şi Erţegovinei din par:ea Austriei. Ei 
aŭ hotărit asemenea să se opuiă cu armele 
inaintării spre Salonic. 
Nişte bande albaneze aŭ invadat pe teri- 
toriu: Serbiei şi aŭ rănit grav petrei soldaţi 
sărbi. Guvernul regelui Milan a luat m&suri 
energice pentru a urmiri aceste bande şi 
pentru a impedica noui invadări. 
(Havas). 


| _ LIOICAȚIUNI E 


MINISTERUL DE RESBEL 
Şcoala [iilor de militari d in Iaşi. 
in ziua de 4 iulie 1885, se va ţine licitatie 
pontru darea in antreprisă pentru anul şco- 
lar 4835—4886 : 
1. Păne albă necesară zilnic. 
2. Carnea necesară zilnic pentru elevii şi 
trupa Scoa:ei. 
3. legatul cărţilor de studii, texte, ete. 
4. Gazul şi accesorii de iluminat. 
5. spălatul lingeriei elevilor. 
Toate condiţiele acestor furnituri se pot 
vedea in toate zileie lu şcoală. 


ULTIME ŞTIRI 


Lucrările pentru transformarea şi 
mărirea localului Camerii sunt foarte 
inâmtăte. /idăria este slărgită, 

D. Cantoniari, revizor şcolar, şi-a 
susuinul alaltă-seară teza de licenţă in 
litere la facultatea din Bucureşti. 'I'eza 
sa este istorică ; Domnia lui Brănco- 
veanu. 


D. Bacaloglu, distinsul nostru pro- 
fesor de fisică, a cerut un congediu 
pânâ la inceputul viitorului an şcolar, 
pentru câuturea sănătăţii. 


Sesiuneea de primăvară a St. Sinod 
este inchisă. Vom publica un resumat 
despre lucrările acestui corp archieri= 
cesc de &st timp. 


Profesorul Petrovan, de la şcoala 
Normala din Galaţi, dat in judecata 
juriului universitar, a fost achitat. Ju- 
riul era compus din d-nii Petrescu, 


Francudi, Crâtunescu, dr. Severeanu ` 


şi dr. Petrini Galaţi. 


D. dr. Romniceanu, căruia îi expi- 
rase congediul de la Universitate, a 
cerut preiungirea lui pănă la finele a- 
nului şcolar. 


Directorul biuroului de anunciuri «Publici= 
tatea». — Bucureşti. 


Domnul mei, 

Sunteţi invitat ca in termen de 24 
de ore să achitaţi datoria de bani ce 
aveţi a r&spunde adminisiraţiei acestui 
ziar pentru anunţurile publicate. In 
cas contrar,veţi fi acţionat pe cale ju- 
diciară. 

Administraţia. 


-0 
Societatea Olerului-Romăn „Ajutorul“ 


Duminică la 19 ale curentel, fiind ziua fi- 
xată pentru a se face parastasul in memoria 
donatorilor şi tutor membrilor societari de- 
cedati, se face cunoscut aceasta tutor dona- 
torilor, societarilor şi ori-cărui creştin, cari 
doresc a face onoare cu presenta d-niet lor 
la acest oficii ca să bine-vuiască a polti la 
biserica Silvestru, unde va înzepe serviciul 


la ora 8/, dimineaţa. 
Comitetul. 


www.dacoromanica.ro 


BIBLIOGRAFIE 


Opiniunea publică. de C. Dissescu, confe- 
riunța ftinută la Ateneul Romăn in 27 Fe- 
bruarie 1875, a apărut acuma in edițiune 
libraviei Haimann in Bucuresci; o frumoasă 
broşură. edițiune de lux, prețul 1 leŭ. — De 
v&nzare la principalele librărit din țară. 


Isterie și Ipnotism, de doctorul „Buicli, 
conferinţă ţinută la Ateneul Romăn in 31 i- 
anuarie 4885, a apărut acuma in ediţiunea 
librariei Haimanmn in Bucuresci ; o frumoasă 
broşură, ediţiune de lux, preţul 1 leii. — De 
v&nzare la principalele librării din ţară. 

Nota: Cele-lalte conferințe de la Ateneii 
apar succesiv in aceaşi ediţiune. 


Dr. ROSENTIIA 
DENTIST | 
S'a mutat in Casa Török, piaţa Teatrului, 
d'asupra cofetăriei Fialkowsky. 


Dr. J BRAUNSIEIN 


Medie, Hirurg şi Mamos 105 
fostii medici pr. in Viena in clinicele luy 
Braun (Boale de femei şi faceri) 
Herba (Syphilis şi bóle de piele) 
Consultaţiuni de la orele 3-5 p. m, 


Strada Decebal, No. 20, (in dosul Bârdţiej. 


NB. Boalele de găt, gură, nas gi urechi 
le tratează printr?o artă specială. 


MEDIC SI CHIRURG 


= SALTER 


de la facultatea din Viena. m 
Special: boale de femei şi Syphilis 


tratează radical ori-ae boală sifilitică, Bie- 
noragie, poala albă, râni de ori-ce natură, 
boale de piele, poluţiuni spermatorhăe. Dis- 
crețiunea cea mai mare. 
Consultaţiuni in toate zilele de la 1—4 
Strada Pescăria-Yeche 8, (vis.à-vis de Hotel 
Londra, calea Moşilorj. 


N. YRA BIESCU 
ADVOCAT 
Şi-a strămutat biroul in str. Biserica Ieni 


No. 1. Qonsultatiuni la orele 8-10 dim. şi 
4—6 d. a, 


DE ARENDAT 


De la 23 E 1886, pe termen de cinci 
ani, moşia Nanovul proprietatea d-lui Săndu- 
lescu-Nânoveanu situata in marginea oraşu= 
lul Alexandria. Arăturile vor trebui făcute 
in toamna acestui an.— Pe moşie esistă şi 
un vad de moară pe apa Vedea care se dă im- 
preună cu moşia sau separat spre a se construi 
moară a cării folosință so aibă constructorul 
pentru un termen oare-care de ani. 
Condipiunile atât pentru moşie căt şi pen- 
tru moară se pot vedea la D. udvocat Băde- 
scu in Alexandria şi la D. Sănduiescu-Năno- 
veanu in Bucureşti strada Ştirbel-Vodă No 
6 ın toate zilele de la orele 8—10 dimineaţa 


II A VISII! 


să chimb Și commision 


MIHAIL BENZAL 
41 bis. — Strada Lipscani. —4i bis 


Cumpără şi vinde ori-ce efecte de Stat. 
Scomtează cupoane de or-ce natură — Face 
or-ce schimb de bani. 


pe 


VIN NEGRU 


de Oreviţu şi Golu-Drâucei 


Vehiă de 4 ani, qualitate superioară tu- 
turor altor vinuri. — 15 fr. vadra — și 


ALB DE DRAGASIANI 


din resolta anului 1881.—15 fr. vadra la 


PAUN POPESCU & Comp 


1S, Strada Lipscani is 


OABA DE SOHIMB 
C. STERIU & Comp. 


No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19. 
PS eee 
0URSUL BUCUREŞTI 
Pe ziua de 11 Maiu 1885, ora 10. 


Cump. | Vënd. 
5°% Imprumutul Comunal (con: 
versiunea 8%. imp. comu- 

nal (4883). 775), 181|. 

5%. Scrisuri Funciare Urbane .| 83:/,| 84 
Comunale noi 1884 , 90 90:/, 
5*/, Scrisuri Funciare Rurale 86 86'/, 
5'e Renta Română perpetuă ,| 88*/| 89:j, 
5'e „  amortisabilă , 92'|.| 921, 
6*a Scrisuri Funciare Urbane ,| 92 | 92|, 
6" Oblig. de Stat (conv. Rural). ! 8714) 87“, 
6%, » x» s» Okil. Fer. Rom. | 108'),| 104", 
1*/a Scrisuri Funciare Urbane .| 98 98 ya 

Taje » ’ Rurale, . | 4102/4] 103 

1" mprumutul Stern. 104 105 

80 r Oppenheim. 407 |108 

Oblig. Oase! Pensiuu. (Nom. 300) | 210 |2142 

Impr. cu prime oraşul Bucur, | 30 31 

Acţiuni Credit Mobiliar . . 169 | 17 

š Construcțiuny . 476 | 479 

A Naţionale. . . . „| — | 

X Dacia-Româuia 277 | 980 

= Banca Naţională . - [1135 M450 

Fiorinil Valuta Austriaca 201 903 
Mărci Germane 193| 1941) 

Bilete Francese . . . . 99:1:| 100 
„; Engleze. . , . sem wp abk 

Ruble Ruseşti , 935 f 255 
Aur contra Argint şi Bilete 10] 40°]: 


NB. Cursul de mai sus este in moneda de aur socot 
după cursul fizcului. Cupoane se aquită fără «căzâmânt 


Adrese pentru Telegrame „STER IU“. 


Baile Bughia 
(mahalaua Cămpulungului) 


Sunt de arendat şi de vânzare. 
Amatori! să se adreseze la d-nu 
Alex. Laurian, in Bucureşti, 
strada Labirintul, 27. 


EPITROPIA 
AŞEZĂMINTELOR 


RRANCOVENESCI 


Fiind că la licitaţiunea ținută | 


in ziua de 3 Maiŭ curent, pen: 
tru arendarea moşiei Cervenia 
din districtul Teleorman, nu s'a 
presentat destul concurenţi ; E- 


pitropia publică pentru a 6-a | 
oară că in ziua de Sree fii- | 


tor, va ţine o nouă licitaţiune 
in cancelaria administrâțiunei, 
la ora 12 meridiane, unde se 
pot veda planul şi condiţiunile 
in toate ziiele de lucru de la 
ora 10—2 p. m. 3 


Cualităţile moşiei sunt publi- | 


cate prin „Monitorul oficial“ 
No. 224 şi 263, anul curent. 


DE VENZARE 


Casele cu No. 11, din strada | 


Justiţiei, Suburbia Vlădica. vis- 
a-vis de 3f. Nicolae de sub Mi- 
tropolie. 

Doritoril se vorii adresa la 
proprietară iutr nsele. 


J. TIEDGE 
PICTOR ŞI FOTOGRAF 


Bucuresti, 7872 
Calea Vietorief 13, lîngă Poliţie. 


E 


La a 20 


veston. 


PA RDESIURI 


de voyage. 
E iu 


REDINCGOTE 


dernier-mode. 


JAQUETE 


diagonal & tricote 


; TAPETURI, 
PERYASUN POLEITE 
PLAFUNURI IN RELIEF, 
VERGELE DE ALAMA PENTRU SCĂRI, STICLE PENTRU UȘI 


(GARD-PORT) 


din cele mal renumite fabrice, cu preţuri foarte mo- 
derate, recomandă Onorabilului Public sub-seronatul 


Di 


EI. EI ON IOE 


Tapiţer şi decoratar 
No. 3, Strada stirbel-Vodă, No. 3. 


ă sis- | 
61 


i, dup 


ï nuūuoŭ. - 


m 


tsmul cel ma 


-a 


Cel mai mare depoù din Romănia de Pompe, contra incendinlu 


ka = 
[La 


Franz Walser | 


raulice şi H 

puțuri pentru casă, gră- FHE 

i din? etc. de la cea mai rzs: 
I mică adăncime şi pănă H= 
| la 1000 metri. I=: 


i Pompe pentru alimen- i 
E tarea cazanelor cu abur. 
Y Pompe rotata pentru į 
via, rachiă, spirt, bere.” 
Motori spre punerea 
aparatelor da pompe in A 
funcţiune. f i 
Articole pentru con- ii 
ducte de apă şi stabilim. Dý 
de băi i 


„3 natala ie 
i oa mo 
secută dn a 
lacr, 8p. 


+ 


onippdttnórd oarra 


ERA 


COSTUME! 


| 


LIBERA 


, ROMANIA 
e 


„MARELE BAZAR DE ROMANIA“ 


BUCURESCI, STRADA SELARI No. 7. SUB HOTEL FIESUHIS 


PENTRU SESONUL DE VARA 


Eu, A 


m O ca SAO&GIE 


caşemir alb, Terno, 
Or'eans etc. etc. 


COSTUME 
PARDESIUR! 


de docs. 


i F Š ; p +a - 4 N A | : E A è E = 
(= v g Ă pa i a 4 Y A 4 R» A HES 2g 3 
«st $ b A > 


Ea 
E 


VesteBrosche 


i ele. etc. 
m VENE Sat EEE 
Pantaloni “moderni > preia area 
surade Preburla moderălt 
raye ) 
| NB. — Ve rugăm a nota „Num&rul 7* spre a evita confusiunï regretahile. 


IT ZI re — - TR az: === 


CAPSULE DE SULFAT DE CHININA 
a PELLETIER 


DIS DE TREI CAŞETURI SAU FELURI DE FABRICAȚIUNI 


De ve uă câtiva ani sulfatul da chinina eate obieatul a numerôse alterațiuni 
| prin amestecarea lui eu cineonina ai diferitele aâruri derivate a le oðaci de 
| quinquina. ee au uă valóre intrenaecă și wmodioamentâaă de deco ori mai 
inferioră. Asajatența publică din Paria, viotimă a accatei fraude, descoperi oă 
chinina tatrebuințate ta apitalele ov depinde de adminiatrația ei, conține 43 la 
100 de einoonină; de la acea epocă, actată admiziiatrație nù fatrebuiațeada 
de cât Mulfutul de Chinina al lui Pelletier, singurul declarat ca 
cel mai ourat de câtre Academia de Medicină 


Pentru a uatiafaoo cererea corpului medical-Dai Armet de Liale și Oua, | 
| fabrieă aață-di afară de sulfatul lar oristalisat, sulfatul de ehinina al lui 
Pelletier în capsule «foriee conţinând fie oare 10 contigrame, având proprietatea | 
| de-a se topi forte leane în stamac, de nu se întăreao şi ao uaucă oa hapurile 
şi drageurile ni so conserveadă forte mult timp ce ca le face să de indispen- | 
sabile călăţorilar: şi porsânelor că looueao la țară. l 


Oapsulele ou sulfat de chinina de Pelletier vindeoă dureze de eap, nevrale | 


pentru anul şcolar viitor. 


x 


® Secautal0000 fr 


No. 424 


pentru infiinţarea unui stabili. 
ment de-o industrie cu totul 
nouă, şi de-o rentare din cele 
mai bănoase. 

A se adresa la redacţia zia- 
rului prin seris sai in persână 
intre orele 9—41 dimineaţa 

Douë magasii de lemne vis- 
a-vis de sai Thergo- Vesci, dog 
grădini de pometuri tot vis-a- 
vis de gară, două perechi de 
case in Dealul-Spiri, Strada Se. 
neca No 4, aproape de Btrada 
Casărmi sunt de in hiat 

Doritorii se vor adresa la 
proprietara Paulina Slănicoanu 
vis-a-vis de Gara Thergo-Vesci 

66 

De Arendatu 

O moară cu dou petre de 
facăii pe apa Teleorman pe mo- 
gia Ciroaica l&ngă Alexandria 
distr. Telivorman, «ste de aren- 
dat chiar de fa cum, “doritori! 
sejvor adresa la Propietarul Str. 


Sculpturi No. 24 la D-na Zma- 
randa Furculescu. 


w PAIN i. 
UN TENER 
doresce a găsi o meditațiune 
pentru clasele primare şi gim- 


! nasiala. A se adresa la admi- 


nistraţia acestul ziar 


AR N 
Institutul BERGAMENTER 


(Fondat şi autorisat de onor. Minister 1875) 


Direcţiunea are onoare a face cunoscut că lustitutul in 
ursul lunet Aprilie a. c. sa mutat in 


Strada Bibescu- Vodă, 1 
(Oasele dl-ul Obedeanu) 


din causa marire, numerulu: elevilor. incăperile spativase 
luminoase indeplinind toate cerințele igenice gi pedagogice 
Internat, Semi-internat, Externat, 
pentru băețť de la 6—14 ani. 

[strucţiune in limba romăna, germană şi francesa predată 
de profesori probati conform programei onor. Minister al 
Cultelor şi instrucţiunii publice. 7 Ă 

Pentru elevi cari frecuentează regulat cursul, pDirecțiu- 
nea yaranleasă promovarea lor in gimnasiu saŭ şcoala 
de Comerciù. Localul ne permite d'a primi chiar şi acuma 
elevi mici pentru clasa I-a spre a fi preparaţi mai bine 


Desluşirile necesari! se pot afla in Cancelaria Institutului. 


Direcţiunea. 


De vânzare bilete de inchiriat de lipit la case 
— cu 10 şi 15 bani bucata — 
A se adresa in Strada Covaci No. 14. 


giile, migrenele, frigurile intermitente-paluatre. Este medioamenţul cel mai mult m 


d 


întrebuințat contra lingurói, bólełor fioatului, a le splinei, preowm oontra 
podagrei, reumatismului, el modereagă transpirajuinea și combate audonile i 
nopturne. La dosa de una sau dóuă capaule pe dil, ele constitue cel mai bun | 
tonic-împuternicitor, Capaulele Pelletier se vând în fiaodne de 10 și | 
20 capsule. 

PARIS: RIGAUD si DUSART succesori! vechei case CRÌIMAULT și Cata, | 
Deposite în principalele pharmaoii. 


vernante fără post 
24141 


Cea ma! bună hărtie igienică de gigăr! este 


Droben, Les Deruzea Cartouches qi  obgeaboaa de is Roomazi: 


Fabricat de Fraţii BR.AONSTHLIN 


Această härtie analisata de către d. aoctor Bernath, directorul laboratorului mimic 
ctoriel Spitalelor civile şi al Facultăţi! de medieină diu Bucureşti, s'a constatat ca cea i: 
bună in toate privinţele din toate hărriile de cigară ce se importă in tară, de oare-ce ins: 
34t toate proprietăţile unei hărtii de cigară ireproşabilă, fiind cu desăvârşire lipsită de ír 
“ătură animală, cum şi de substanţe lemnoase şi fabricată numa! de aţă. 


îtimiu Constantin, (cOivtar), 
Piaţa Sf. Anton, Nr. 16. : 


pop I. @ologan, recoman- 
dămiă magasiuulti nostru de 


Coloniale şi Delicatese din Ca. | 


lea Victorie! No. 80, căt şi cel 
din Strada Lipscani No. 53, pe 
lăngă acestea posedăm un mare 
depoii de caşcaval şi brănze: 
turi de braşov. Se primesc ori: 
ce comenzi de la D-nil comer- 
cianţi, se găseşte şi o adevă- 
rată ţuică „bătrănă* cu preţuri 
convenabile. 


Jorang $ N. Ionecsu (restau- 


rant) Strada Covaci, No. 3, 
posit de vinuri indigene şi 
streine. 


oan Petcorici, (lipscani) Stra- 

da Lipscani Nr. 24, Specia» 
lităţă de mătăsuri, lănuri, dan- 
tele, confecţioane gata, stofe de 
mobile, covoare, pordălării de 
diferite calităţi. Vânzare cu pre- 
tury foarte reduse. 


asile Georgescu, Fabricantă 
Vi Paste, Uieiuri, Scobeală 
i moară de măcinat făinuri, 
tr. Soarelui No. 43. Suburbia 
Manea Brutaru, Culoarea Verde 


De vînzare maclaturi 
14, Strade. Coveri. 14. 


D, 3 MARTINOT 


mar ap 00 LaL 


Str. Caro! |, No. 2 | 


| 
| 


Medalie de aur 


ATELIERUL 


esecută elegant ; 


PORTRETE, 


în diferite culori. 


SEE. 


LITOGRAFIC 


TABLOURI GRAFICE, 


DIPLONR, GAETE; ACTIUNI, E 
z PLANURI, FAUTERI, ele 


A so feri de contratacere. Mumal atunci sunt veritabile, cănd fie-care feuţă pereti fr: 
uc-aătră gi pe scoarță semnătura asrsiyă g 


TIPO-LITOGRAFIA 


FABRICĂ DE:REGISTRE, LINIATURĂ, STERIOTIPIE ȘI GA:VANOPLASZICA 


IHALESCU 


BUOGURESOIL STRADA COVACI, 14. 


Medalie de aur 


ACEST. EN E f 


=: : i ti : FABRICA 
a tot feba dă jucrări atingătoare de specialitatea sa ==, "ti; > | tai 
fes r ; zii SWE = 

> . h @ §P A 
z c HARGISTAE 
dă D t se primesc E 
= > | 
5 ezitat q f| 1 ORICE CO ANDE IN 
Oa 2 Registre pentru toate speciile de ci ici ia a N = - șa 
| zi zi maori! e pie . S i% g 25 = fai mm ță f WU 

E Bonuri :n dirite culori fine, Tarife şi anunţuri comerciale si industriale, iu- — AC STA SPECIALITATE 
(7 Sec ei nt SEET Ei i 3 E eg ză 
ud mOr ele di apa Le ale tutor autorităţilor, seri J se efectuează 


Bilete ai condi -enteu păduri, cămp, mori, aecise, ete. etc. 


promptii şi elegantii. 


Se prirrescu 


comande de Liniatură, Stereotipie și Galvanoplastiea. 


a 


4. 


hak ăla CĂ: Covei. ! 


ipo-H 


BUCURESCI 
BE SITUAT IN CENTRUL ORAȘULUI “J4 


— No. 7, Strada Selari, No. 7 — 


Se găsesc apartamente peniru familil cu anul şi cu! 

luna cuț'preţuri foarte moderate. — Camere de 1a 

fr. 4-5 pe zi.— La etagiul III-lea odăi frumoase 
cu fr. 95 pe lună. 

Salonă de danţii pentru băluri, nunţi şi adunări. ` 


Li 
EI: 


| Primulu biuroŭ concesionati 


de informaţiuni 
pentru institutori, educatoare suii guvernante, companioane, Bone 
peatru copil mici şi cumeriste mai superioare. Locuinţe pentru gu- 
Adelheid Bandau. 
Institutóre diplomată. — Strada Luterană, 5 


INSTITUTU MEDICAL 
BUCURESCI 
6, STRADA VESTEI, 6 
TLU 
secţia medicală. 

4. Hydrotherapia, 2. Electri- 
zare, 3. Orshopedie, 4 Gimna- 
stică Medicală, 5, Inhalaţii, 6, 
Masajii sistematic, 7. Serviciul 
la domiciliii, 8. Consultaţii me- 
dicale. 

Becţia Higienică 


1 Bae abur PR ae 

1 Bae de putină cu şi fără 
duge..... usir 9:80 
medicamente . . . 4 


1 duşe rece sistematică. 1.50 


BAI DE ABUR 


ŞI DE 


PUTIN A 


Nota. 4. Băile de abur sunt 
deschise în toate cilele de la? 
ore diminţa până ia 7 oragóra. 

2. Pentru Dame însă, băile de 
abur, odată pe săptămână Vine 
rea, la 7 ore dimineaţa până la 
2 post-merid. | 

reţurile la secţia medicală 
conform prospectului. 
Direcţiunea. 


DE INCHIRIAT 


Camere şi apartamente MO- 
bilate in Strada lipscani, NO: 
81 cu luna şi anu in cea mă 
bună curăţenie şi servici D 
preţuri scădute, de la 20 lei 
camera pe lună şi pănă la 
lef plătiţi inainte pe 15 zile.