Mesterul Manole anul II, nr. 8-9, august — noiembrie 1940

“II NUMARUL 8-9 


ANU BRE 
AUGUST 


ia y K 
re. 
> 
j i - 
, 
* z i P 
P 
€ ; 
d 
- Ț: 
IP 
Fă 
(ui $ 
Pt 
” . 
.. Li 
- ”. = 
5 a . 
„dă £ A 
> 
- eg pi 
y 
î - - - 
”; 
E dea 
p'. . . j 
di - 
. i 





„RA 


MEŞTERUL MA NOLE 


REDACTORI: XE CALEDI 
GRUPUL ] 


SA TAR 


Dio: SUR 
«Emil Botta, Ovid Caledoniu, N, Can 
tantinescu, lon Frunzetti, Emi] Giu A 
Constantin Micu, Horia Niţulescu 


+ Ștefan Stăne « Mirce 
pi: lui Arena ia Șuluțiu, pro 


1110) 


a Streinul Mi, 





i fe A PR 
| — ANUL IL. NUMĂRUL 
i ȘTEFAN THEODO 
"ION FRUNZETTI: REUNI 
„ION VLASIU, . . 
ia) i ad CALEDONIU: 


LE 


: Loamna sutietul Vostru; 
iale e Sar marele. cântec; Cântec la- -mi Doamne, 


£ 1( LU 


iubitei. indepărtațe ; Ve 


Ali Doamne, lruntea iubitei e clară 
= ASA MIRCEA STREINUL: ză râgueate „După amiază lângă Cernăuţi: Şi „Zanchira”, 
„RADU STANCA. Poeme! Zi de puri ani Mois: Când umbra. va cuprinde; 


Zi de toamnă; Mă 


va UA de-acum ; Desnodă 
ntoarcerea fiului necredincius | scule 


„PERICLE MARTINESCU E 


VINTILĂ HORIA: 
| OVID CALEDONIU . „a 
Ei CORIOLAN GHEŢIE: 
Si MIHAIL ISBĂŞESCU ; 


ORIZ O NTURI. 
Cuvinte pentru alt inceput. 
Desține scriitoriceşti. | 
lostigatori dincolo. de nori. 

Hans. ds A 


mp 


. ua de e îi 
= Sali [i 
vid 


















XX 


| A căRtiLai 
ION ȘIUGARIU : nără: Pent 





a cei ră se ati, Virgil Carianopol: „Scară |: 
A CR i rile: ) Marin; Sei doi premiaţi: Const. 
a en MI "fai ca; Mi eniue: „Cântece noi". 
„MIRON SURU : lor; Utilitatea critj e 243 Dorinţa de a fi simplu: 
A A 3 : | ; al a zaş | cu Es 
j da RA | 
R: = Pia | M. M,: ; A 
 RREAĂ VIRGIL MIRESCU : 


„MIHAIL CHIRNOAGĂ.: 
ION ŞIUGARIU:- 


| PERICLE MARTINESCU: 
Pa „OVID CALEDONIU: 


n cultură, nd al i 3 Cazemul 
Ultima „carțe; 'Oriea nt ș 
Puțin în urmă, | 
Se pin ȘI REVISTE p 
| Coperta de “MICA ȘERBU; 
„ Desene în înţeriori de : “MICA. SERBU, EA AL. MEI 


ruga e A a ta A „2 plaase afară din, text, de «Ton 









IA» 


Se 


p _ A îi 
Laica A i Ardaf Ae at atabaf salata ALA fa a Zei 


IA ŞI ADMINISTRAȚIA: PE: SE: EL SURU. 
„CALEA. VICTORIEI, 73 — TELEFON 343.56 46 


d | E AA Po XR AR A 





d 






ga A „ Rein ct sponsabil_ ML 
a AN 200 L 2 IEN : j 3Cri : r, 1ă 3/4 îi) > 
„0000 LEI. In ib,ltov Secţia Gang 
îi a Fa i ai 3 tă 





Er a Sala DR] a a ări 
A e ia ce Si A ri + 
- ae pă no . 2 a. a "9 dp a ei [i 
























A 5] Rr 


Vațes, 


4 
% Ra i x 


ŞTEFAN THEODORESCU 


AIR 
A ÎNDAMENTELE SPIRITUALE 
ALE MIȘCĂRII LEGIONARE 


legionară este o revoluție a Românilor. Raportată la Fascism și 
lista, revoluția legionară prezintă caractere cu totul speciale. Toate 
urale, politice și sociale nefiind la noi produsul unui proces de con- 
a realității, au fost simţite ca un fel de haină străină, care jena 
ina i Auţa umană de ceeace ar îi trebuit să fie o auto-obiec- 
sa î săși, 
ant cu noscute din istoria noastră culturală motivele de critică junimistică ale 


iei situa ii, 


oc ia 


YI 
NOrir na 


iar înstre 


Proces de silueta, provenit din neautenticitatea celor mai multe forme 


i da d cre i iase la noi o suspendare specifică a integrității conștiinței, Vieaţa 
ală c cultur ală se petrecea într'o serie de 
tip ic e e: compromisuri administrative, abuzuri, diformări morale şi alte aspecţe, | 
răp peai u în ultima instanță realității tocmai acel caracter de adeziune și Sinee- 
ii, lă, Spiritul şi viața păreau cumva radical condamnate la o fatală neauten:: 
SI | pri oducând în cele din urmă reflexe de auto- diminuare, descurajare sau 
Ală ne [i uiiredere în substanța națională. 
a crezut până acum că aceste deficiențe ţin de natura obiectivă a dispo- 
/elo ri N itafianala şi sa incercat remediul prin fel de fel de reforme, mai mult 
Duțin complecte, ale aparatului de stat, Astfel am fost surprinşi de ac- 
era u ie. 
E: de ex., că adevărata cauză a deficienţelor noastre constă tocmai 
loa A e consolidare a ceeace in Europa trebuia depășit. 
tate insă, ele proveniau dintr'o adâncă și fatală inadecuație între spi- 
l ot iectiv. i cel personal. 
Carac i “cel 25 descurajant al stilului de vieață balcanic, constă in lipsa 
autentic ic a situațiilor fundamentale, în care se petrece vieaţa, fie personală, sa 
tică, fie > s iocială. Această condiție implica atâtea compromisuri, care ga sh 
ţia norme Il i: unui individ, până la o desfisurare sau caricaturizare, tam e 
ate cri tleile ile stilului nostru de vieață. Condiţia supremă a gs Y 

x ieţ ii in țara noastră o putem deci formula astfel: dobândirea caracteru 

d în fiecare situație funda 
z otală si “tu ritate şi participare a întregei substane pa la 
, ă , înlăturând MNRRĂ Lp Cola, cara . eolitică anterioară, nu se 
le aparatului obiectiv, pe calea pur p Boiattaă. dudetala 
li aces st caracter de autenticitate, atât din cauza insulici 
4 


AT forme 





ciocniri și de conflicte cu anumite si! 














A N e abuza ca 
4 tituite la noi, pi | n cu Cc ele nu atingeau INSuşi 
AA 37 i da 4 Vei a ID CN ) MĂ d i 
Y i | Şi Li AY A, A ' să d CĂ AA Rl VI | 
ai în an li [pă D 1 e ei „eur opene, N ctivități; 
90) Li i i AA Î. = a NA) d 
U ” 4 ducț 16 i i "tuture tur DE isi d Politiculu; 
n TI | 1) văl e: Ye. RL sti 
+ p | “ a ace estul i. oc: es o A S A în RI tale A Hlozotice con. 
4 TI A SU L fii 33 | ba — fi 
ane „mpi 0 PR ARGAINAEIMMO ORIRRRI 
s | Tis “ e) mplu ă SA NA Redia in Şi i 
A ia bi lisă C or "es spunz î: '0 ue ist dn putem obține, 
| | eter 4 € AER za) A Sai 5 di 
ile siunile exis ; apă „0 mii pur tehnice, această 
ATA alitate" 'pe car ii LR carma ultimilor cercetări filosofice 
sia itisenli pă liţie, suf romă a i culturale ? Printr'iun act eminamene 
i | di A ) i E AA 4 
Sea) i me SM umpi Ira are API ili Și Me a diformărilor inerente până GCum 
[ | LALA: us ru ; 6 ca. 4 “are Matei At 
| | E) Ă TI F, ăi A e it A: 3 C ct PA aa ment > € AIA este opera lui Corneliu 
TU j 35 Oa: Di i FR 4 î i MASCA | 
1 i ! Or [- T i za a | 21 ( ic di u C 2 € le SE FRA i A ă 4 DE 
N, Le A ai, a | 
> htp UI ( DI um $ “printr'o tota ă ă ex ipanenlă cl Mana 14 epuizare ultimele Te- 
(05 PD re tuia piec deca. d tă il ei redresări. Spre deosebire de 
UTI i a URS, dai Agia zi na RA i 
1alţ . [i 71 CATE după PI me le îi ciocniri, cu co 0 ni ictele, rezultând din situațiile 
RA A menționate, ale : i vieți i ra mâne cală Să câteva momente de _re- 
Iț T al au mai puțin a Ital | slreinu 1 
ate pi “Silu tu D ctiz nd în ce din un 
A ol d ră a cara A AI "care Dale O numea 
n STiţ)e ha orede tinat t să s trăbată. toate situaţiile de groaznică 
orm lului nostru de vieată d SIA aia ceda lcanică până la imposturile 
do-intelisenţii dar mai ales până la - e : ol ri la care era nevoit să 
i TI MI | 17 OI S Aa tg n ţine minimum de autoritate. 
| >mnhea Ootăârilă si in e] OT Sa cestor situaţii ? Presu- 
n - TU ” ( TI l or YI! Ni si ua Ende. poe ŞI răscumpărare 
“f e. ji (Aaa ndiţiile primordiale 
| egionare, intr un mod surprinzăto: cl A ni i, e suferinții. 
igur, nu e vorba de un motiv puri pe i “specific. caracterului său. 
|. | suferință in Patho cum. de sin | Hjă aderenţă psichologică, 
ința i | i nstitutiv; şi aceasta din cauza diformărilor 
14 i | | | aț ” Tov ite A 


stru d aţi venite, pre cum am spus, din im- 
ne și a inadecvaţiilor fatale, care i : Să produs în existența 


ema | n speci: al c lin a alizele psihologice 
i] ercetările act lor “e emoţ a na le, ale lui Max 
Ţ cordat a ţ 107 emoţ ional- ranscendente in 
rtanța experienței. afe ve mu e Di Aioupla rezonanță 
ectivă într'o situaţie 1 ca un ac ct E 2m| nentă revelaţie 
| | : SĂ pal TR d i vede i ră 19 
t e PRL 









lui te om cae + : 0 excepțională 


| lu uman ă rară Și cu totul specifică 


PN 
po AI iti 
| cihicul pia 

pn 00 cremă aia 


i dei ul pli 





















ilez sote N al ARN considerată drept 
i “i a racter de purificare, d 
cele all „prob lemă a Katharsisului 
: t acest motiv: În conc 
spec u aţiile asupra aşa numitului 
Ă " Bir iat sau Spengler. 
deci, că problema eminent. filo 
dă pin / ațatuarea Programatică a n 
actualiza RENE 
cterul | de Mivelaţie antică nu de simplu simptom al 
"la >X6 xemplar, in anumite motive din 
neaștepte lată Şi O valorificare a uneia di 


e împăcar 


speci 


sofică a sensului Și consti 


tuției 
ecesităţii ei, 


prin legionarism, o 


emoțiilor se poate 
doctrina legionară, Era apoi o 


fe in cele mai adânci trăsături ale 
sensibilitate și subtilitate afectivă de mare 
pentr u stilul nostru de vieață. Atât în specitica sfiiciune a ţăranului, 


de nuanțe originale al sentimentelor din poezia eminesciană, 
materi ial de "cercetare psihologică, de o bogăție, adâncime și capacitate 
4 rasei noastre, Dacă până acum, toată 
tivă a sufletului nostru se pulverizează în sentimentalism şi 
pi (i pentru care căpătase un caracter MiNOr, prin experiența lui 


şi Ga irzii, sensibilitatea românească dobândește un caracter de dimen.- 
joră, de Elontimentalitate, in noul stil de viaţă. 
iv al acestor experienţe proprii vieții noastre constă insă 

desv luire a diformaţiilor tipice ale culturii europene, provenite din ope- 
npru mut şi mai ales i in așa numitele pseudo-morfoze culturale, Cercetările 
„il >s ofice din Apus, n au abordat incă această temă, fiind preocupate 

> culturile 2 primitive sau de problemele culturilor așa numite majore, 

nă rile e din spiritul obiectiv, obiectivat sau personal, care ar trebui stu- 
atic, se p etrec toate într un fundal ontologic sau existenţial, cu foarte 
« NN onalitate, în sensul cel mai pregnant al cuvântului. 


od si a pAator diformaţii presupune o dislocare constitutivă, o 


15 


Of. ție : ad 
isip 


cific ză luc ie tate, cunoscută in dir din tie A simțului critic și 
ela patilie de suferință conştientă. În acest înțeles postularea 
ril nței ca experiență fundamentală și necesară, insemnează 
stive proprii pentru elucidarea adevăratului caracter al nepo- 
ps udo-za mc rfozelor culturale. 
2 în cartea sa o sumă de situații prin care a trecut e 
rin care a cunoscut du- 
mia Sunt situaţii tipice p 4, Mat ga E e 
ati n cret mișelie, trădare, neputinţă, arbitrar, si îi 
est Ş, a al dată de el şi atât de revelatorie, incât fără greuta fa 
nstitu £ tenţială și evoluția caracteristică a marelui său de 
ZA seg a exis utea-o numi ka- 
nari | er i esc deosebite: 1. Faza pe care am p pure 
emricitue problemelor politice curen | 


) N sufe 
a SD ada 


si D rspe 
i a 
| 


ARI MANOLB 














































































4 SĂ 
TI Li ul mai ales Ş, in Prelace, | ” i 4 Ro: i 
închegării Și desvoltării Orgi Că | set ini i moderne, cunoscute din ana 


Aniz, lizele Lui Ja: 
a A Sei senheit” și „Das Sein zum Tode“, a căror a lia și Heidegger: 
anu A AC Eibtotinia toate marile rel, | d ip de rodnică, Plicare la preblemele 
otnelu « Acer d, 

pă cesare vi ntru răscumpărarea tadicală a defectelor pi: | a des A provenite din întâlnirea cu neantul lipsei totale 4 
PRR ea mai suduitoare impresie, pe care ţi-o FR IS er cor A rueşte radical cunoscutul său Dtăibatlasi tera otale de sens 
mu i „atât conținutul obiectiv al afirmațiilor ie ASA nietzscheene ȘI acceptând lupta cu creștinismul rapa merge pe 
gi, AŞ - > la > Nareapță că e 
u le-a pu AI daerol volta în condiţii optime ci insuși faptul vai + gie ontologică CU mari rezonanțe din Hâlderlin. fn | ptă către 
i du “totul par adigmatie. i tututor suferințelor dloe și “in car “adus de nihilismul radical Nietzsche și Heidegger cat A Si 
n noastre e, con stitue actul eminamente creator al operei ini spune: „Cred în Dumnezeu'', El rămâne dec; RR, pi pus „Nu' 
A. Ai: motivel i “ SI ele mai noui 'din filosofia modernă: Ca, a | i pat smului ŞI statuiază necesitatea credinței at Dia n i: afl 
ȘI Unui ui RE: dr a AA IA ârac. | tă Ță d] e: ntru orice 
. ontologic ŞI. HAGA PAD Ul al “trăirii, problema desbătută in Special îm pui m continua aci analiza acestui extrem de important act, din care 


tc “i piu religios al Mișcării legionare, 


ifer nță Și credință, celălalt mare motiv al trăirii legionare este iubirea 
| Ang: esionant Și revelator, afirmă odată Codreanu, explicând nevoia 
na: , fiind la închisoare și neavând material teoretie de didăniai 
ura i dântau. Nu era comunitate ideologică de oameni care seed 
si t păi + i gânduri ci de oameni care „simțeau la fel'': ; era deci o comu- 
fect ivă datei O analiză mai adâncă a semnilicației și a rolului emi- 
to al iubirii în viața și opera : 
plică ând în special i i p a ata 
ima vreme. Pe 
ul con: tituit "de aceste trei motive, care formează pivotul experienței legio- 
Drn el ui Codreanu și camarazii săi au schițat intro literatură extrem de 
Ată. ME eee întreagă de reformă a vieții și a statului. Codreanu sta- 
a sa „Cărticica Șelelui de cuib“, o capodoperă a literaturii legi- 
e sisteme etice, practice, pragmatice, şi chiar psiho-tehnice prin 
| e îndrumat în toate imprejurările vieții politice și 'sociale. O 
tu aa “enumerate şi în chipuri diferit combinate. construind experi- 
hiente din ethos-ul românesc. Aşa de exemplu, Codreanu cere dela un 
înțelept, blând, voios, drept, curagios şi hotărit, ete. O analiză a acestor 
vaii! arte rodnică cu condiția de a [i făcută intro strictă reducţie la 
e fur de amer ntale şi concrete din care sau născut. Se vor găsi momente 
de [Ni partaate, , politice, etice, practice, psihologice, religioase și chiar de 
p rob le ine atică existențială modernă. 
cre zatorului Legiunii despre marile instituții: Stat, Cultură, Religie 
itele | A ale lor, Democraţie, Liberalism etc., sunt tot atât de impresio- 


se | părea că totul este de leşi în & neral numai în treacăt schițate. Foarte caracteristic pentru geneza 
a ii, gândindu-se chia terul | I pre Agn atic existenţial este opinia lui Codreanu despre democrație; nu 


ste 2 acest abis al desnă: E ore 4 -ă politic sau metafizic, ci spune: „|. Democraţia ne sfărâmă 


rtu piata Şi vieața lui Codreanu 
NR Ci AA! 
zel mai pu ur Aa lol aşa precum i ulnea Max 
46 tă ladă cat în Milea concretă Și Ei e m pleră 
| = XR Si SAR 
 prototipic: i se fa ce apoi | prin acea iradiație charismatică 
susi „Codr '€ oz Anu, « „de nur mind -0 putere de intluențare A CON. 
. ontologică intre două personalități, 
-conc ius + „pe care | 2 Max S Scheler O explica cu ajutorul 


AA 5 bă AA Aa AN i i 
+ «i 
A 


ANR VER 


.. 
4 
— is w 


i iza CO! pletă : şi sistematică a acestor Dro- 
nțion: im numai ca lelalte motive principale de trăire 
ot enţilu | doc ctrir i leg ionare, Conștiința genezii pro- 
"odreanu în s chița sii ii plieă a itinerariului legionar: 
iare sălbatice şi Mlaştina desnădejeii. „Numai 
„adică, ] Ele e suferinței, prin pădurea 

lesnăd ejăii şi « 1 reușit, este legionar adevărat”, 
1 de cuit )) iai „d (Gârcineanu, incerca să 
ată: „Patru r d românești : Cuibul 
În „Inceput qle psihologie socială 


LA. 


- C y N A 
Li Ţ e ] 4 ii € A 
19 A! i u e ali A tai m! N: A % 4 







TILULUI, 


te ata RI ei presupune cor 
ieți, ke chisr şi acela de expiraiun: 
N aur adejdea totală, In drumul 


Sri 


ajut a? Adi descoperim alte A II. Face din jidani cetățeni români, Il. E incapabilă de .: 
tut inte trerupe şirul experier: j NR IN 4 imposibilitate pe politicieni si pas datoria. Vi 


“fi fost zate, A interveni mahilă de “autoritate şi VI, Este în slujba marei finanţe . Nu e desigur, o 

mal sus 5, I n ser SU cel mai 10: oretică i pr roblemei statului democrat, cum uşor se poate găsi in ee 

eanu fot « le mir ată de ceea aci lita e; este linsă o magistrală lixare a celor mai tipice Ad 
nde nt a ai alo "aa din marilt p roblei Mat democrației româneşti, aspecte care pol deveni obie 


Si ta n MEBȘT 
e i A n | * 






























ă i . 4 
| a a 
_ . L iat 
A . AA 
ț Va Sa a 
i.) i RR e 
i p i) i ta 
i pă Ai ATA du uri A MRZĂ, pi falcă ii RA 
îi $ ji j j SĂ mit V [i i * | TR PR [4 i Li Lă să e E e k Lu î Vii 
Ş și ș y e ee Pe | SID i ata. 
pe in, Stat acu MAN e ui CAR) ANRE ID PI situaţi unii ti 
| “ioemai prin căracterul lor de iuni tipice a] 
ze sa d A gb baz lt ca adapa che santa Aa adn ORAR ce ale 
x Ă, o i Da Mia taca 44, găse ți i fi 
LO X5. 4 + . L] 43 . Ş 4 
ă anaeca (O analiză existențială ŞI tenome 10 Si | eş e n a itmațiile 
| a 4 28 4 S + arată îs Ne aia SAE £.7T că EA 3 /Î 
E î Xa, 3 “e pa Da pr H A O aia i si »- n, SN 
i Ei PD dă N Ș. Ă Ta. văl Ale ded - sh „creaţie politică, | 
ă ra | TOT "UN dA: AU Vas Tă bar X e 
- ă Ţ ) tă | A Y i Dio Si Și | AAA i “ep AR VĂ pă 245 We at i i dă 4 
e LĂurhal $ Sag g Bă i, po 1] 
“ancentiei sale fundamentale asupra naturi ii brat Orului, naţiunii, 
. i; ja A în a A> 3 pie (Rn! k a Ry RA et 5 b FR -P m. | N SL | (A i 
| D p. A - | . if Te , . . CER ş E XI A | . 
ia 4 i) ş »Tn pe SI Uce 4 4 „ultate. iz DILO: ALA 2 | i 
. j i a 2 3% viat SE TI a i pai tb d Ap i 
_ Ă TR $ . “a i dati a bb 2 ci! - 
a + | E LSaă | tivitate tă CONCeD 2] 
d Al aria2j LU 15 001 Cu vi Ă eY, Aslriac par aut SĂ 
e jap 00 ANA Să A A ae ea hate Mad a 
1 i ai U ? Î ” i Î E p, 'eTI| “Tu des (e 
-Sinalitat Ul LAOLCUCGLAU, A Masa a d te 
x te. i Rp a altnravă a naț TEC:) sh i 
ti si acea maximă eficiență prin altceva decât aspectul A pur ematic; 
ag. ETA? A pC0 A price i a tol 
iu O T CONSLa | tr o iundamentăla A emine: i A on O Ogică 
Y H > 3 . ş =+ Fi A TR ai Du, Cpt A | i _ Pr 
j A MA! Ja a A ZI, + DA Ne de e ae N 
. a e ra bi 1 N MĂ 7 > ă ) sti ] i 
4 Î:4 n "TITY TOM d vedi cu. alt pri e 1 „as e ŞI eŢ]- 
| Aa Ș k — y d Să E îi pd 
E Au E. 23 _ y: | 3 + fi A Aid) j pia E i AA LA | i) i. 
| e >IOT Mâl avans Y Ale sold d ata Ue * 1 d n 
A oda A dee N iieă ra i Ea a cale. za na A IO apa a PRE URULI 
; | 1N incheere, carar ot erul ume Dn Al intrege: 
î. si AA 4. A -- y 7 m! . ae. ba 0 a e 4 iă NARA i Di 
; tza Mat vă Ti Mă adi i add ab LE 
: . | i. LA NA A ital că OMA “| j Va vii 
ela in ui | CĂ Ac Re N E NA tat e A 
a . x Ă _ ă SI Să i; a i aa] 4 Ta S fe & a 
i i ț, i 4 “e. R 4 | că i 1: Se LD 0 ţ Că 
ând revolutiile fasciste si nat ional socialiste se ie .€ ctuie Ază | cu un efort 
11 | i | | 1] + îl L 15 d d SA. Dry ae) tn să iz i Tas N 4 i 
<4 DIR CR VAS Da 0: Ad Li pi Lat, A di 
a | i dă . AR A i Ep ALTI A Ai i Î a 
i | îă 3 Ip | pă e 0 i Sa LĂ Ca a 3 cai . d LA cai i (> L? ț 
$ n Ţ Îif- si) h, chiar de unuia erali; A) E SU U ani An ită “nn E in tate e A na Uri! 
+ A i) A 1? Aa Puf $ mire AA n ZX ACRA să d SIE | pi Ș) ) Ă Ă, $ YA i A ; fa 
| 4 SA e PA i) d a ad Ai d te daia n it divi pi Lp A n a ă IC to al ] di 
! | 1 Pi, d, > q ÎN d * | na SA d: b ; L ST |) i T) £ ) €: j 3 11 | ” | Ţ € 4 ş | ii i | îi MI tr time A ţ LU ra A 1$- 
4 PER, d - Vii Ri: Aa ȘI e e _ XĂ - - i i A 2 Aa t 4 SĂ a | și A UL bi vă 
i ei Aala h ! ma ) X 3 [i e AA Si a 
+ ţ și Li € f ] 4 x Le, P.$ ă . = a CĂ 1 naţ AS ib a 
tatului| si se mențin îniro Decuic CVersitat 1âţ „uc uma aa 1Dera 
ă . i _ 3 - 4 3 CALA . 
i | . . 4 _ t . i N] si LA is 
: | Ş ă P- PY ES, | CE să L) 
SUNISII evolu epionara prez N A IPA: tul u A 4 Te SULtUIr! 
, j i 4 a Si ELA a sp E is a, ) a) pia 3 ari i pi 4 E | de a d 
1] | ma: intreg al cuvantului. | s urp' inz: LOT IN au a edr i 
) caca și = i v 4 a brie RE șI! AA INN = vol Me Bu 
e d a. . “ROLA, pr pl: 1 i | a i (du! ă dt ai pi a ile di “săi, ] 
n AaAhrm înle UL _arneliu | Oari . anu Si Camară. lor să, xp licarea 
5 E AS D $ VAI » Ai LA va n . i :p pe SN MĂ, 1) € SI a 
a Ph DAR Și | 43 | ! E | al E î ja Ea TALIE NA i 
MUCTYI OA S11N 17 a |n i aracterul DI ofund 5, ed A Li [ej : OMA . românești 
= ATi pu DURI a ANAT, pă E . 0 pt ai a sut Aaa a da LI 
3 . | ăi Pus NA da. Sa? + Ă si 
x at poe DR a re Me tai 4 E pei MAI e pi Ape i î- >ciale. A U 
Te DU E d. că obiectul UNEI CE: el EREI | istematice spe AAC, 4 , 1 doi ea MoOouv 
it EL E A i de Dec A, e Dă SNA TE) IUNI po ANA ORA Ba Ara Ste VA pă i 
| A Aa PE PIN să 4 4 La: , d pă lafanr As Crin lo * 
n 1| 1 i a ! » CIC: € Asi () Ş | „aa asi £ “DOINL LE ŞI sociale; 1 ar riul 2 pitt 
i ” i | | a % i | 4; ij Le i ] ăi Ă i | 4 i i VĂ A ja i 3 | pet | Y 
€ 4 ră 4 SĂ | a, — > k Tai A ă ads A o d 4 ă AA 
] Că! LUIL DUCII) Ibi39 dA iai ui Hava pini 
y! UDSsTtarii. UMAN  OITOTrmaLl NOIVICUI ilindu-l] lt din 1 situaţiile 
a ) pg a A j ț i aa ' a ră : su . (i a y A i 
vuse mai sus. Inlăturându-le, miscarea legionară a ectue at "ad evărata 
. ă a i . . . . > ă & 43 e A rii 
= ] A | E | ă i 4 4 & 
MA iii i | | Ma ha e sul ui 
asist i ELA Ret ă a Sp "at A): | Ă 
i A 4 Ă ă R j Ă Si LĂ A 
PE Dea i E) i (Să, dc] « ; DĂ pei L N [i w 
Ş ş..% 4 ) : [] A H i + 3 A a. 7 Ă _ FITI 'p 
[si U VIieă 5 iăată | Iuilnalcasc TI are IlOQ! VII tuți ile enoști sa 
| i TEA i Pi La i a A 
i =” 4 Li i pu i y d > Ş ) A pă e > 
ji ) TNUIN TIL 10es d Humbolai citind ră adurile de 
A | | _ E ! Ă h > 9 n m, 
10 îsi Ti» | | 1ăâTi, aSUDIc au_! SLC] |LCIL 7 Â nerca 
A ş i | | | 47 Nu i at ae sI Ă A 
Li i | j Ş$ | | ia 1] 
. î 
13 ţ | ; Î NA şi 1 . 10 | | 
Di Î ci ) 14 -î i $..1 ji | ] i UR iai 1] i i A i dt N 
> A . _ 
i . 5 ALTA a 
| a | 
Îi ş | | | i 


U TI | 4 Di: TU | x hi Li logic 4 A vierii”, 


i h Sa, i, sul, ja Ă 
i ij | i e Li i | | 9] OA. 1 / | 19 3 [i ri ă d lepăşire 
şi | Ti st i U Sti Să! “Ce ] nic e AN ur O peană. 





LA 
sua 


cur i e n'aştern ospăț: 


Lo Si 


ua "daţi Ori nu ne dați indărăt florile dalbe 
"Ale ielilor noastre troenite de singurătăţi ? 


N) AA să Si 


"Suntei m: i, degeraţi, inşii, iobagii 
cup ot 
tă, n ste ie tă 


fre i durerii (iesle nevrednice de niciun lisus 
i 


Si de “răsullet blajin, de bou, ocolite.) 


“Sun om bi stele pornite să-şi caute masii. 


Că Sl e sângeră ingheţul gingiilor 


"Răn de pesmeţii visului, tari, 


1—— Scu i, sculați boeri mari Ş 
Lacrim noastre frățeşti să ne 'nmoaie pâinea urgiilor 


re (noi singuri ne suntem rugul şi vetrele!) 
A n m — lignit — nepăsările voastre : stânjeni de ger. 


a: amne Ler. să 
i moare -şi găsesc odihnă caldă şi pietrele, 


i 
N pă 1 Fă 
. RA a 
E CA > aa A A 
» 
Vs E 


d Ş 


PA: = LI 9 a î « 
ă i PE A Ma re d. 
.A prd +: fa _ = 


LA dusa su Ph 
E Sa EA od 4 17 








7] + DA a 
Lin Pe A ii A A E «Pi 
a | SRR a at E sii 
4 aEzĂ = 
pleoapele s i [ci “but 
v A “Xe A DATĂ aa E e 
L rume ls bu zel lor me 


Taz a a dă Dali 


L ac zul. me tecenilor 
A. 1El0 i alB: (a die: TI i de lumi nd) 


pă i Da 
ri LE 
> E 


limba AI, Li pe Bi uma 


pna VL 0 pi REIASA SR și n ŞPA mă ba Sapt 
i d TI] Pcieaă ai iu AA A ad ti. 
| Cc 1 e ta! e GA | 
m milostiv sufle | tul vâr fil A: 
Je um II. SL chimnic i € i pruni or, nea 


pa ta, A 


i ză SR 
_ a 4 a N n "a 
Ai d +A . ui 3 
pe 


4 ba Se 
A pir 2 NEA A 
Tea i ! Ai ii A NE ea 
4 zi “4 A 4 Peer 
i * 1 mi pă“ 
4 x 
pa. : 
di 
MM SULA O Dac ilor "me 
N N 2 ga “4 Ş 
L] 
)€ Aidini de lu 
3 0 a 
umase mestecenii 
3 a “Ai 
=] 4 a BI Ad 
| 1 1€CIDIi Oc hii i Y 
bă ae z 
i 23 
A ba, a 
4 
| Î 
PE 
N 
p. 
i 
| - ii 
. NICE, 
| Aş 
| ] Ss an ş 
13 
ş * 4 
. Aş da: 
Dă! Pa 
i e ; x . . 
| i a DE (d d. Pa: E: d 
4. ițita Je oz Ir me! A MM 
ă j « sa ALA i a ză ap 
+9 Fă 
(97: 04 Po Bă 
_ y Ş 
J “a 
vă (RE 
af, 
tă 
A Pat 
d; 
si 


? A SI AR i, 
i Ea) "N D ] 
at i șii sau privirea prin ariniști 


pă near ști citi nuntiri sau moarte 


Ş AI 
. PU Ti 


ci . i: 
i sa 


AI „Taina e aici şi vrea să mă 'ngenunche 
Când sub peristilul arborilor uzi 


i) DA 







"MANTICA. 


ta de umbră țţi-i ingreun, 
„A Parcă somnul prin văzduhuri 
" Doldora, ca palmele de linişti. 


ăi 


ȘI te'ntuneci 
i-l aluneci 


AR a-ţi anini în vârt de-arini căutătura 


1 rist pândar de culmi), — şi nu te' ncrunți ? 
Aă Dorul să-şi sloboadă norul peste munţi 
i miresei leșe-i strânsă'n plâns, făptura, 


„ Scrise'n roşi buşteni de carii'n arabesc? 
de e 'ncolăcește șarpele trupesc 
„Pei icoana ta, Regină de departe? 


Lă a E 
sin + 


să 


439 


A] | Serile-şi rotesc augurii, şi-şi injunghe 


„. Soarele, prin pajiști, mieii ierbii cruzi, 


DD —AUBADE. 


, de câte ori, de câte ori 
rasini fruntea pe colinele brațelor tale! 
RS SL e câte ori tremurară în golful 
să AI: melor tale-azurii, pânzele gândului ! 


i AR 


i ie i dei când nu-ți scăzu 
și A Ibastrul festiv al atâtor maree. 
Viciodată nu ţi-ai retras apele 
Ca mările ce-mi îndrăgeau, de mult, Tristeţea 


d. is at e cinstit, cât de pur se scufundă 


î: Planetele 'n golul ce nu le reflectă... 
4 ixiet uneori chihlimbarul străvechiu 
„Ce > mă cuprinde oi ca pe îi duet 


îi 19 





















d) să VA [A | 
“0 lot ce se nime- 
AD ai i să mişti mâinile, să faci SN ele inile tata 
A 4 vo bu s ce să faci și mai D omul cu i 'stitetul lui, cu mâinile 
CA Ai i „să impotriva firii, Dacă | izvor şi 
E! NR A „DR miște p ce că viata lui curge din acelaș 
ION VLASIU “apă n înconjoară, se a decam eu așa copilărește şi intrebari 
| fin Ă EA a? A d»: de te (A „decât fi] izvorului, pir i deau dreptate. Pădurea imi Spunea; 
si SI 13 di î | Ia | - 
VA i] isi ] Vă LD U i Apă jege Şt ndeau ȘI imi A l, dar seamănă, Sea 
+ răspu t toți la fe 
Ras E IP AFDOTIUI LIT Arborii Nu sun 
pân ANU Deta 5 PERON NA i ă-te bine, It se 
are reni rea a mine, ult se- 
00 PCA X. | Darcă iar fi făcut o mână, de pietrele depe marginea lui, prin fur! 
AXE eg Va LA al | (i e 
AA SIN SURA e lea sa aminte de Mureş ȘI | fe], Parcă toate ar fi CȘI 
PRR i IE NR pap i-am £ adu ltfel și totuşi la 
pă RAR 49 A A, N a zile şi i. | “a Fiecare at i l singur, 
i Via ui 40 e, Mai Ala “di tat- ORI A unui singur meșter le trebue că sunt făcute de ai ta 
fă di "repedi aȘteptat-o, | eca 4 ietrele De a face luc 
RCA RELU cop pt re i n am mai sl : arborii şi p de a face, De 
m; var Ei ț.: A Di țe Dia Dar (n lim 4 jede: d | taina ascunsă aț sculptura. ȘI 
PO paie a, | r nu la Ogra. eci e | „EL are dec ela care să învă 
vai A! 9 (58 scă veri k, pl C pe Di nu | S 'a intors la A ur, ] Di) um nezeu eri meşterul d Dumnezeu e alături 
uri si am * A Ș A te va zile e | 177 PO ru că am descop f Mi se păru că 
“CTrur 4x> ] €. i i ru 
La did oaia ( >0aţ iu pi Dupi că i îmi rămânea up inta 1 NR E A a limpede din cale afară. ă îmi vorbește, tă In am 
A i 1 | Th Ş ntre ac | ANL: ăptămân 
Ag (Be BRA 4 Satul era aşezat i OR ădure, în apă ș dea Ion, Două săp 
| C sl UD i tai | | ca O răş- 
1N0: Li | N „ăla tură . a d Vorbeam 29. 9 Jz pământ „ ÎN p ] in sat la Ba uscate imp 
| i Ii pi A ab: Va 16 : ri, e, E au CO O triunchiuri 
| Și eul bibe >] 1, a) Vi dean ! rin pă u îi A A +, mine, T alta i IN CI idoli 
ine, | ae SEAT ie rdearr pri | ți decât , Avea m cu n inimă ŞI drăvani, ni 
Vaza | Le ARE bi ial a eobohea ai înțelep Hayea ădure i Nici cai năz 
| "17 a 9 pi far i . j m | a A O p 1C A IE, 
culam de dimi și a Lat i ŞI mai b Un TĂ Şi team, Mi Se | dure. Dar "aveam iam să fac acum, Să invăţ ce este o ini 
Suie ” = si [all Al 3) E AA NE i şi oi ini | x, AN uU oameni VO e teșugul. d ațiu, Le- 
levăr, Emi Sea Moat ntear n bine cu rte. Nu, “ ai să invăț meș e reazimă in sp 
tă a; Mă in i fă i ) | 1; Mă ! | E Pe - ni „Voiam MULT tea in a€T, CUNmN S te Spre CET, că re 
NU pULIA e MA Xa a dă a cu meri bătrâni ll di conii. pă ăţ. cum cresc aces din pământ ȘI CTEȘ xrui impărat. 
REA, 0 lea JI cei ihita De E rm N, că Milui Hzie. 'se sait preț decât capul A de din pământ, 
| lului, | IC 4 1 în ț Y an | ia a 9] Î al e năș ea 
| 11 a Sl slal cea Na i > mai isprăveşte | I d A m mi se părea m fiindcă ritmul se da mă la filo- 
inu N A al, N NL ie ț ] tău, Se a ) ț-o ritm, Și iat gândin tă 
ctacol mu | e din sufletu stă Ah Ni ine re am boteza | c. Și mam DA ce caz ele laola 
| tina | sr ng il e c leal. ca Li: Aega itm cosmi lde N ori 
pi ta, | | E, uU SI Cin a A e ri c 
RUA ape Eta ădure (RÂsA că dez noi suntem trup ȘI din apz ărut reci, dar inţelesu firul unui gând, î- ziua: în cate 
. mada ş | nalu cd: N, And y in Inimă, ! nt 1€ m au p inodasem frumos, re 
| it să trăiasc ui Sir] it rântură i din cer fi În domne NI MAE i capătul căruia VIS lung ȘI cam in sus sp 
î t iau. dar purtam 0 ir aa am putea | in ţ ruş, de mine, ca un ineață ŞI ur i cald, 
| SOMAapia dar. pu în priv iri, Cum stre, aici SĂ ceia a trecut e culat foarte de dim le se inălțase vitei M'am 
| | | ați Urc în p 4 sul ieţii noa J A îi 1 Geo u m am Ss tă soarele am ince 
P ici e tă ile d de a1CI lec di agi A a 0 creas 3 la pășe M'am 
Pee ilcul ieţii Be dum De după dele căre de băț. 
ile o Toate. inţelesurile v E li joi rămas, brazde lită de 
| cal 1 îlori., loate ințeles utem Mi la un este la o svâr a că 
i Da as PRI e ne p DAR AAIA șe A ADI a cosilă, p Parcă era la Mi se păre 
ERAU FI Doinnulu NA ze puten dicau din lucern rajii. Pa mie. Mi te: pirat 
| DIDI i IC ni i. Ar „trebui DP AN e AA n RPR ra, lui imi săruta ob N, ai gândit la gi ezeu IM bâzâi 
1 Ţ TI ) "] î , : Or S | | ! Dl 9) Rx: m a Ure, 
în i oesie, i Ma e lucernă A soare, pământ, păd 
: că o sculp a 0 P MI sunt. Era am lucernă, Ara l-am prins. & 
ț A isa Su Năl suni, tă Ş U ; 
e Ai pia si | R, tul FP e ia eZe 
A idei cu viaţa. ANI] ia ? Nu eşti Dumn 
A ste Cutare Pa, tulețe galbene ţ 
a a ini i mea. ) Bâz, ba, semn cu punc le. Am 
dul ș i In uri, ine est tele, 
stu ă triunchi Cine de s 
| fă e au | sa Dă i Cer âna in 
de om ȘI s t, Erau parcă z, bă. vă AN bâzu ? boltă cu ridicat mân 
Ț t, ț Ineau | Dig. -ţi-aş unctate, ca 0 ei, inceput 
are mai sus se întâlnea. ne e „RE ibm asezata apoi pe dusul palme, am ridici 
re Se ma se *" o măm: hai 
aud tel < | altuia, Da, E | dou. 
vasca unu [ 
Dăre & A | c cozi 1 
| | 
de „im „ZICE 


îicopăe pe aici și înțelesul 


i Bi), 
A 































„i 0 
j i | Holt isi ur mă a EU ului. vântul se opreşte in cupel | 
dci DR ri C LUĂ Ca iarba care se mlădie lin, ca tea < 10 și imi Spui 
A MR A oa voiu Îi când mă voi intâlni îi nete pi “pothiocată, ca îi 
i A ă m te a îuțeleg ! Și el va murmura: Voi spune; 
A dia A Ep d RE a înce și gândeşte mult. Vieața va fi lungă, lungă, să nu trec; 
i „Oa ra mi 1 indemna să ă mă intorc acolo pe MĂ Î i eci peste ea 
i ci 4 pri le j pe Are | Şi ma simțeam atât i Murăşu ule « b tnlde vii și unde te duci? 
td să fie dimele pa și or să Da, intr'acolo și-a i va 'scutu ira i argintul pe sub umbrele malului, mă va cuprinde în roți 
Waal De € oare Răsare. Acol D în sus, de unde curge „voi uite , de mine şi voi cobori cu el în adâncul lucrurilor Ckucă 
n gândul meu ca un ământ al ăe Be, "da de gân- SĂ ști atât de mult despre el şi despre viață, că mă voi umili A 
: ourătatea ap dnici î C i [i ndul a că ) ăl pu ea lucra o vară “d cur noaştere, 
AN Ara pi cu mint: la zu mi agher T an Și C zu mătăcină, mă amețea, imi voi lăsa imbrăcămintea lumească pe țărmure și voi intra în apele 
itfel îmi zicea m u, Acum. | tiu bine ce am "de făcut, N'am fost mele se „vor cuprinde de flori și se vor trezi într'o altă viață, Vela 
ăcea chipuri de oame ni, chipuri c iOŢ lite. Va îi altfel... Artă, arii, Vie aţa pământului, a soarelui. Voiu innota și voiu fi neștiutor c 
'preiurul menu. €: înţe le SL r i si e ră ie „care nu le- -amM aş- ului, île a peştii. 
| unt. Doamn i ri dle mi- i, Sa te înțeleg pe oapte [ac a cu stelele din Ogra, cu luna din Turnu Bisericii. Când 
e] | înțelese oame ha | tea Aj V i sl întins pe lavița din stupină, lemnele Și pietrele cioplite 
| | meri, mam opnt c ] ur “a Ă veghea A ca piste sfetnici cuminţi şi buni, Voiu simți în obraji miezul 
na âta limpezime în trem: pi i soarele, soarele cu | E Mu: | 
te mă invăluiau c: li ile lor de ceară. 
ată, din luţern tă, din pă iii A uta tot ce nar fi trebuit să ştiu. 
u bin Iptu cum știu... E 0 
ţ Dati peste noapte a vi ie elei i noastre. E ochiul „FR Er agment din volumul de amintiri „Drum spre oameni", 
| | păduril le: „a tot A jun n, ătoare, vederea = FA MIRI 
ini le. form ce rotiri. e e nș ba și fericire lăun- | A SS 
ț e, vecinicie ini: ști e şi] : Ji a 
iul a „de necrezut, mie păcăto iri i umil itul, aia să mai mărunt E A 0 


i | i i 
tahisi OTIATŢII iai si ț E IN 
| t ' sri . a 3 | , = î - ă 
i | | Ş - ş ş ) i i Ş 


| uiltume ntru se ace: eastă trezire in 
aa) mila ndac ilor, să pasul imi este 

| | mine si] mia ușur at, Sunt nou 

ele trudite, de visele mele c cu  șe serpi şi cu balauri. 
| ădini, mi-ai dat glas scuns al râu- 
| : mai sunt sins gur, - Mai mă, mi-ai dat 
tro mă vor pu - a vremurile 

n bob d 


„ca de sam ânță i sub bulgăre. 
11) 10 DI] ala inte p. a rii Ri 


| lipi cau, 

ţ ; Atu 
| IAR Mii oa- 
| ja întors din 
int fericit nimeni i altul. 


aerul, aerul | din prejurul 
I iC jioă în aer, 


vi IS + [> Ma: 





i A 
| ") 
i A 45 
Vă 
LA 
' TI TI 
i . 
: ş i 
i Li ni) 
| ; | 
. . 
PR | 
| 
ăi | 
“Și V 
10) 
ă 
i | 


, i ai i A | 
ELUL „VOS 


FĂ ' ad 


Nu 


TUL găc i une 


ş | A 
- | 
i 3 7 
= 
A 
j 
| 
| i 
1 
. 
3 
5 


E pl 





)I prit AC | ni ce S aj 
(a N, pi Ca pa 
i ţ 


a A E 
ag Fi - E Pa - 
naiba y "oa mp4 ma 200 va 4 
e a răa apr (RER focile = Ptr gi 
< r 0 E e 4 AA 
“ - - Da > - Ce vai va 
-. ne > . 


ada 


Întuneca-mi Și steaua şi cine 


e, care nsemn lumina ta dumnezeiască, 


je no 10£ ag te  trudiţi să vânture taine, 


1A- / M 1 DOAMNE ACUM, TRISTEŢEA 


Aa a mi, REA ie rac tristețea, 
te rge-mi urma-adâncă a paş 









întinsă, Srăitoare 
ilor târzii, 
noaptea oare 
plă nge, lângă arbori, când Zorii S'or ivi? 


. VA ai pr! 
X- 73 e i * Bă | 
i diuă P ; i î. 
A = 0 Ă 


4 Me | 


E 
4 | 4, 
| i: 


„N chii-aceștia albaștri, treziți în depărtare, 
1b nu știu care ceruri de frunze scuturate, 


j = na obosită ce-apasă fruntea mare, 


u mi le lua că toate- -S prea tinere, curate, 


ădi na „ta pustie va sta mereu sub stele 
Ș i plo aie “nu va da ca toate să nverzească, 
in „ las să i-mi doar privirea şi mâinile mele 


9 


A 


Ș ȘI tau a ta i rodii şi toamne va fi plină, 


Un â int i aromitor, pe rând, le va străbate, 
Vezi cerul străveziu și fața mea senină 


Tăc utul | | meu tovarăș de singurătate ? 


SUNT MARELE CÂNTEC 


Aunt n re e cântec ce-o să vă cuprindă 
Slio ie 4 mei frați de doruri, de moarte, 
“ie hai scutură astăzi in tindă 


i | unz 


Siui, bătrânii osândiţi 


Pe P ic ci m ere 


O zare-i i înveşmântă dar voi o să fiţi 
C aci i incer r pai vă pună la haine. 


4[, 


ă i 


Su 35 Se 


e 9 Ah î 
pu! 


i alt le « Ac vi 
pe ca nici- 0 odata, 

urme le m ele. 
să fie mai i curată, 


4% “ i. 
A ăi ata , i  - -. 
29 SA CĂ LERIP ? 
o A_NE “pa ES ră LR 
sineurâtale 
mudemmii e ncenbm line ded Ri, 
v Ma Pi e, + au y 
a p ] să » k, % * 


















NE, FRUNTEA IUBITEI E CLARĂ 


ii V fă ÎN ana. fruntea iubitei e clară 
li „Ca l  stropul de lumină și vântul din zări 


„Si o calmă tăcere pe mâini i se presară 
i „Sp pre cer când priveşte, când umblă pe cărări, 


gt E. „că 
h ie: ză 
- CA, gi -- 
$ 4 i 


1, 


RA e 


E 2 
EA d 
L 
[EI 


Ni birea ei mare, in somn, tot vorbește 

„Den nopțile lungi când ornicul sună. 
Eu stau lângă ea și simt cum îi creşte 
In reaga-i îbuită, tulpină, spre lună, 


La 


A 
A 


4 


N 
tii 


NR 
i lite eeaş mereu, sub pronia ta 
i) G i frunza toamna, ce cade și sue, 


pu: otuşi e alta, nu o uita. 
Ve plai şi visul lângă mine cândnu e. 


Mă 


A 


4% 
a 
k 
E 


































STR T N pu SA a vă 
| Lada Ema "pe a de OR A 
d mape u "la rău! toli intr acolo,. Ordin dela sfântu [|]; 
MINI E d 15 pă dispăru undeva dincolo de Boian. € > SĂ nourul 
SA el iati un iei ure ; destul de politicos, Filip îi dădu pb; 
i: 1% 4b ineţe, insă se păr 
97 Al VAN | era foar e grabit, căci o sterse în cel mai pur stil eng] erai 
| uitor “ha intinse la pământ, jucându-se cu Un spic pe pipi pia 
i j i [4 | 
? Și Ibinelor „ur; plea văzduhul cu o muzică diafană ca un ui e grâu, 
d VA e 
Au un bc ondor d bâzâia mânios că nimeni nu se sperie de el, [) m 
UA i IAR a upăce [ă- 
Noi ta ERN A Vi gi n jurul lui Filip, bondarii iși duceau aiurea Supărarea, Q 
i Sa A C UNA trim 4 a în r 
i At du "vorm ae e eat Cnii salii aaa „SPurătoare, iar albăstrelele iși to 
să în | "d da aturi, merii sălbateci binecuvântau ierburile şi lanurile, 
De |] ); pă in or iu luă ând-c (o: Tr in s tre ada Romană. Când ajunse | A “N de spic larga binecuvântare 4 pomilor, 
opri, ca să privea ască oraşul. care oferea O perspectivă ă, d: dn ișul de lângă părâu, se ridică un trup gol, arămiu inconjurat 
1 VEI RI kĂ | (i 
e luceau alb în soarele unui cer „făra BR: nor Mite, oare ai îl băteau ca'ntr'o statuie. Necunoscutul îşi inălță către cer 
lip îşi aminti de-ur tabl iu Su "Zuloaga : Barres în Fi ar'e ar i tau A să-l imbrăţişeze, ca, AER să | distrugă 
. aia feă Olrar E N T | 1] i - 
i piatră cotroj pea z rile | „Câtă asemănare intre Li: "A re “pote spala poți Alea 
a, 14 A NANL i, d i 4 
| Or, e eaşi uptă titanică și zădarnică | pa i i a ceri, largi 
lu,” Ţ ultobu Os a ah. ărui ine a ră: AT ceas minune ! 
a) La USI a E, BOuri de praf, Filip o cut ul pora “un cântec — sau un fel d i degrabă 
nâșul Și un delușory şi, deodată, O vale nesfârșită ta A A TA e! de cântec; părea, mai degrabă, 
- se vedeau, aburite de-a: balurile de o cofă | „fo m elodios, așa cum Filip nu auzise niciodată, 
A E CNA ID 4 RA 
munele Jucic . Vâche şi Mahala ; pe u imoteu se tupilă cum putu mai bine in iarbă, ca streinul să nu-l 
elor tlutura în t- zuri uriase. Porun h î să-l observe. Necunoscutul cercetă zările, Undeva, pe-un hat, 
i 9 pi A E. . . „ | 
| en ei, Pân | d 3 cope riră « o fată. Imediat străinul se repezi ca un hultan într'acolo, 
nbray pi 3 90RPRE pa 0 ACR ă vadă cum ea 
itică, prin e izea un pârâiaș ță speriată, nsă străinul îi vorbi Tobi Și be Med s e PE reia 
uri d ARN orivelie Ai vita 1 e aur ciuda 
Mai şa | 1, DI riv > i ate frumoasă... Poussin A AI vola L rațelor arămii, cari dă Câu intr! UN ip | pt 0 pe 
a AER ia n haldxă. v valurile unei 
e: ați ne a s senin, vremea era cu ă în holdă, 'alurile de grâu îi acoperiră ca 
n ua AD, ăr ă. să vrea Filip înainta i se lăsă peste toate. 
IA A o pi CPA SRI Si i Geea| Acum incepe 
n ânte ip ierat de Pan, Totul e Pan! — spuse tare Filip — Marele Pan ș 
riet ten în M rele Par n însămânțând cu stele pe Geea! 
a 7 APĂ AOAR 
uând i atre degete iri, 0. parcă-și cr eştea mereu lumina, ESL A d det aa all 
A. 0 NI e 
2 sulci 1ă ; apoi un potop cutul Ni: i dică "din holdă. Întâiu el, inalt, pu 






x „0 3 : | A FANI lui, 
RA N | se ca o iederă pe vagă 
sali AĂ furnicile ME hi n Aa "ada te atâta lericire erotică, o 
Sa. mulţi 2 de cumpărături e sălieca > moarte, ca să poți cunoaşte 
SA PARĂ | | A £0 o a A A DI 
omu lu d C a să se alunde sub “4 de y pare. : ţ dis a 
UC i lata disp 
0 la MONI | e nimeni; flăcăul $ 
i My A ȘI | i irăș iul, nu mai văzu că ai strălucia și holdele aveau 
de-nu-ști iu ude — ca și cum Abur în mpră i de vânt; soarele insă m 
O; pe de bot ȘI numa! că ină c: i di i Ul) ntrul lor. 
Du ul a fo N aa — murmură Filip. odată cu 


Ajunse în oraş Odată 
pe caldarâmul argintiu, 


Străzile păreau goale, 
un monolog 


nd răsă 4 ilizabra ii căzu albăstrie 
se . „la 1 un imens decor de teatru. ii bule 
, ş PR e-o scenă, să joace un rol gre 
| u 'ă ji la h ere în moarte, 
îi : | I-A Ei NAN 4 
Ă A. A ANUAR 





î ee 
E 8 
Ai, 


rabia e 
- AANOLE 


ME APT 
Ri, 


fă fii "08 









Filip Timoteu | — âse i 
e Sa MU i incet, ! ÎMprăștiind Un vi 
A _ A 5 i 
se 'nspăimânta Zanchira uneori 


te-te „ bărbate | — îl mustra 
| pu "A ntru o mie de ani ceeace 


E. tara Du dar el mu 


da i 
Ses| mal departe incăpăță 

















d , „n RA: 
| Pe b Li rus e ii A Obser > vase O lemee, Care « | 
A. J da ei de V 
e A pl de fe emeea “nu se mai arată, dăduse 
da 
i 


| 
| 1ştes 
| 


i Și 










ie 
onia = 5 C âvem | 
rodia l e) = spuse „tare, ca Și cum ar ţ; rive: a trezit din altă lu E! 
că A U PA Vorhi | ay: ŞI- răs uU 
Me ta ) pundea incurcaţ i 
pi LEA ti 37 oa. Și AN ) chinuindu-s; 
MEN. Fi 
î.C de Vreau slajung? Nu ştiu. Zu că nu ştiu, 
sd, (3 A 0 PRE ip cure o: ași ă, astăzi su ţ ce insemnătațe 
etă cu atenție impeju rime Ă A A nem cei mai bogați Oameni di ? sk 
3 Mle - A cual A însă nu descoperi Je 0! Suntem mai bogaţi ca părintele Gris iar Giă 
ME. | i: truly vie din Cuciurul- Mare, rigorencu | Ca mâne 


urm E - se resemna Zanchira, căreia 


t de răsbătător, in fond, ; 


Aki EI Ab AX! At carta 
ia a au i. mari prin fereastra deschisă 
L 








€ i! ia pestă uliţe  Singuratică, prin care treceau dur să, îl i brea cu ochi tot mai ciudaţi, Într'o Du 
E, Rl a: oare c le 2 a T6i it “înghețat, femeea luiVasâli Combra Cta ea 
5 e a drdelile lumină ș Și incepu să citească, Se simțea lans D Sg Pa MĂ ai 
ie ca o apă e . isvoar; O tăcere recon. egeaba Maltei ul Sudoarea frunții tale nu va spăla sâneel 
Când lăsă ai e că a tim mita sele depe mâinile 
e p cartea din Mâini, pa: On. Numai lacrimile ți-ar putea spăla mâinile. Roa ] 
za ball, pe ți n nici odată atât de ferici “bă trim tă 2) pedeapsă. Cu cât mai repede, cu atât mai bi AA a 
ANI RD e ile ți-or Or „fi iad, nu alta! Pe Ra 
“ură uo. iu: “Ad Şi cum nar fi ințeles'o. Trifon era atât de departe ! Tot 
IL arte ca și Upra.,, Și, apoi „... l-am ucis în luptă dreaptă pe Triton... 
EA. j “Dacă „nu-l Omoram eu mă omora dânsul! Asta-i limpede ca 
i CAR X | 
nu a Mitea nici o încercare lui Mafteiu, Dimpotrivă, il dăruia cu 
bca lui D du um: inezeu Mafteiu rămânea ŞI lericire N 4, Băiatul împlinise zece ani și, acum, tatăl său se purta 

i A Primii oame: ni din SA. Zanchira intră dez „o şcoală mai înaltă. Când Mateiu i se destăinui Zanchirei, 

| i d e Vă e sânge le său de bărbat in “fi Să „certă pe Varvara că plânge din pricina asta, 

See anual lemeea + “A | = jeluia ci închidea în: lu nt VI rei ca Anton să ajunsă domn mare? Ce fel de mamă ii eşti? 
uma | incă ti ân ră și are nevoie de . supăr! (CR e s ă nu se simtă prea singur între străini, l-om da și pe Paul 
mai adân c . devotament ȘI-O res- în . Ş'apoi ce ? Suntem la doi paşi de Cernăuţi, așa că-l poți 

Ne Mate a ei, insă fără răutate, je zi dacă vrei! Hai, nu mai plânge! 
ori îl £ găseau prea hapsân ra A al n ulea cer pentru faptul că şi băiatul ei va merge la 

| 1 lui de : gospodar, rută Zanch ore Maftei muncea cu şi mai mare drag, şi, în 
Sata pestri 4 nimeni nu-l lua in use la ( Ce erni tuți p cei doi băieți, pe cari îi dete în gazdă la un 
ata 1 n te oamenilor că sie, recor indat i 0 de părintele Grigorencu, 

MVAdeTe | i-0 mamă aşa Și așâ au : gi i “zi, Zanchira lua drumul oraşului interesându-se cu 
ța lui a iu Timolfteiu, Nici să ogresa n) e elevilor: ajunse, a astfel, să învețe la bătrânețe o mul- 
|, că, i s I Zanchirei avea „de cari Când copiii terminară cu bine clasa 

i ale “de primar și Dus: cind Ne glumă din ochi: Nu ma'aş mira 
pa al pa dânsul se leata îi N 108 mu tot atâtea năzdrăvănii ca și plozii... Nu 

și la tre uri ineşte ir AR Zi. 

Rata SACI avec NE Ațlate: ÎȘI cum" 3 e dece : sn ră Că, slavă Domnului! minte iii poa 

W număra cinci cai unul și unul, on aia. setul I intre coaste pe domnul Filipaș, câre! s 

ada gei 1 a a de orătănii, "ha den 


MEŞTERUL MANOLE 
NR 21 












lasa doua; Anton, însă, dădu indirăt, Cu 4, 
dal ui Matteiu ace implini e acog, 
ainu tari și agil ate > de 11 o vhăt "de muncă ic, Şi 
"cu cărţile şi caie! 

(ala at i fetele dela Dedagoziu 

| carte « e tera tură unei escapade cu Conșcola 
al doilea, a chir A e i OI 1 groază că Anton e ă Său 
mblete, frau pe a Ip “€ fesori | O lacrimă la cel de 
nană, plânset m: a AI XR DEPUI 

nă iat ul TI are la d hi — aşa că Alter ie că 


Tre nu p i: A POtri 


| A i “i 
UI bai ac ui N i umbl a du 


| | | i NA 5 ) i M. fai pg E ki 
iDi ci : + DI IS Ş : V ți ii CI LA, ş. ş 1] i 
| PE ea ceanch rei intr'o crâncenă dimineață 
i PESTI ) AICI Be vreme d 
) cpr 3, e 
iba ViScol ca aiacta 


>pezi ea și, a, pucând traista din cuiu 0 


TI 1] SI p= SI! i 10: 1 = | 43 — Srăia câte 
ii fu ii ii a Pe sl un avar privind-o de după 
i i 0 temee ca asta il bate 









pansa mata Ls i iu Ai să te răcești mătuși 
| S$ Le dă 7 
AAA aţa pe la nas și mata îi toți 

ț A ) t pai, veti Sy. 
AIA A ri “n at 1 Mateiu văzându-i obrajii 

| «Adi N : SA 
St GUI „se ă n ă leo 1esc| Veronia m'o Îreca 

| şi ; d bi ni Ri „0 
au al 11] ” , 1Nă "Pi ja i 

la d A A tu ea Aa tă aut ajută nici moașa satului, 
i fă ichira s'a'mbolnăvit deabinelea 
oncăni, îşi puse urechea la pieptul ei 
j pAmani, bade, e ebuie îngrijire mare. 


m târziu c jAupa “mine... 

! 1 pă pr Sat ; Veronia aprinse 
SAU: Lu gl Mita ide și liniștit, dădu 
i i Să „câte stări să 1 se 
HI, oprit ndu-l „numai pe Malteiu. 

| nul, să te însori cu Varvara, 
upă lege Ţi-a i ie bogăţie. Ai fost. 
i Erie râu d „ Băeţilor să le 
ai de leparte la şcoală! 


da, | sărmă și tu „că mai all 


SI LII) (24 14 


lili 1EIT 
au e GA 


| i 2 “i “ou 
. vă, 3 SU Ă 
Ş LA 





| A YI, Si „ANA 















pe all Ibi „ peretelui. 
i cum Sar fi 


- “A 
ID 
5 
4 


La > 
i” Ă[ Mi 


"sting sec e usi în sură, 


ince t au e apuse celor din bucătărie: 


si '0 terte —— murmurară cu piatră pe inimă ceilalti, 
o fe :me e, bună ȘI vrednică, — adause Veronia. 


- Page dia „Drama casei Timoteiu“ - 


ăzut 


OhLA 
Ş ARR i 
E. 
Pe 
*) i J 


AN i ee 
n Na pa) 





ăre me ju: 
ir tm nse 


tot 


AR 
or add nr e 
NA 
* 


ip 
A 
ţ 4ă 
- e. 
iși $ 
DIS C un 
Sa 
limr Di ji t 
- a 
p pede stea, 
1-8 888 i id 
Li 
uILa, 
; ) | 0 ORI 
Şi nț une rec 
Ii "a Șab zi ARD 
| d Î Trec e 
MR 
b pia pi 4 8 
ESI gură, tă A 








A „De -atâtea ori i 


Se “. 


a 


VĂ voiu fi Singur, ca o altă lună 
A i ma va arde setea de pământ, 


i aj 
i SĂ 9 


> [3 
B ia 
«n piei 
N ide De 
pe 
he di 


. 

aL . Dx 

si-a „ x 

apei 
i 


"UMBRA VA CPURINDE. 


AN vând Umbra va c 
L upr 
va ? caii prinde 


frun 
atunci IC că 


Că v'am f 
ost 
d. că iubindu-te așa ca azi, pg 
e ARI ni era Scris să lunec intr'o ; 


stea, 





ri : chii 
“9 Ochii verzi şi mâna care-a stat 


N mâna mea de lut 
Mau incântat ŞI totus n'au durut 


„Căci clipele din tine intruna au sunat 


Aşa Cum noaptea noastră sa sfârşit, 


A șa cum ziua în perdea a nins, 
p.: ia, cândva, din noi se va fi stins 
TR n marea umbră dorul de iubit, 


ri 


pa. 
E] 
- 
_ u 
Ă 
7] 
1 4 
[ă-] 
"A: 
d 


Voiu fi o plânsă aripă de vânt 
“voiu suila spre stele'n noaptea brună, 


ȘT 3 
iai 


. 
4 
Ed 
St 
i 
. 


P 
L3 
€ 
E 
1 


că 
a e i Ti 
- "ulei 
Le i 


i bacul mare rezemat voiu sta 
n, tristul vid tăcut te-oiu căuta, 


| hu bita mea, iubita mea, 


Voiu i în spaţii ca un fulg de nea. 


i, iartă-mi ca și ieri melancolia. 

| lunii umple iar potirul, 
căutăm în perne zenitul şi nadirul 
Dean 1a mea s'o 'nghită veșnicia 


Fe 4 + 
SE CA DE + d 
g. 4.) E APĂ 
Pr să A | Ș, PO E ri -CE] 
Mit MANOLE 
e as 
3 SN i îr . a 3 Pană 
DN e EX 


"RADU STANCA 


î. ÎN ZI DE TOAMNĂ 






— 
- 


| i) 8 

"7 Si.) 

ut Ş Q! 0 Pi) d 

"0 we 

i Me tr stă zi de toamnă! Să stai și să priveşti 


-. 
- 


ppt 5 
> 55 


Bra za 


C um trec pe dinaintea ferestrelor cocorii, 
Ti riste ea iar se pune pe suflet, Osteneşti, 
Şi nică ăeri o pată de cer narată norii. 


emma 7 


d al 


e ci rai 


> 
.. 
fi 


_ (4 LI 
iN 


Ţi -2 am spus c'o să „dată — şi sa aici — pădurea, 


( L.A ma | rămas în urmă din tot ce-a lost și ce 
mai i păstrat pe ramuri din vechea primăvară ? 
Tot li „adânc păleşte — amintirea ta — Ehe 

9 ie e ştearsă toată până la urmă. (Ceară) 


(3 


mă 


„d Ra Si 
vi ( y pm 

13 i ! ă 
EA fe d BE 


de-o carte cum n'am citit de mult 
Între în care s'ascult la foc tăciunil, 
| t tris A i de toamnă! Mai este oare mult 
ă star rată iarăşi pe lacuri fața lunii ? 





E e 
A dy 













| ui Eu +30 | 
| | Di Vi CUMA 
i d: i 


> 
A A i 
AĂ i A | 
A fi A 
| cuma ŞI noap ea i aici 


nite c lor înți | duminicale 
ă şi ză lbastre. Nici 
n de jale 


. . Da 
Si CA, me i  pli 


AP | oiu stră bate'n mot 
pr) a mi je 'o luntre, 
şi [e E ind „socot 


l€ iii: m: irunte 





-j i CURA A =: ji 
“Ttamnpie., 


ir , 
ar-ziză “in ă 
DD 





„N 
A SR _ 4 


Ul me ScA 


DESNODĂMÂNT 







[N a la ) piturat de mine prieteni până'n 


Nu mă mai vreau, stau gat 


Singur şi rece în pustie 


sa mai visez alături cu moartea mi urâţ 


ra 


4 1 
Y 


| obosit de parc'am trăit o veșnicie, 


n douzec ȘI ceva de ani. Atât de mult 
Încât c o lume 'ntreag'aș putea să o cutremur, 
ar tot n mai mult mă nbie „Pădurea s s'0 ascult 


De la î cuvinte nu mai aștept nimic. Sătul 
Mă simt "de toate — aceste sărmane oseminte, 


Ni deschid nici tomuri, nici nu mai cânt. Destul 
i-a in fost şi rod şi frate și dușman și părinte. 


ARĂ a: 


cum “mă'ntorc la alte'ndeletniciri: să mor 
i mo: “încet, sfielnic și fără remușcare) 
Nu vr eau să mă ajute niciun sicriu să sbor, 

ka să mă 'nduplec singur să intru'n depărtare. 


jălatt din mine ucis să nu-mi tocmesc 
i aul, nici ciocli. Tot sunt sătul de nuntă, 
| Doar d apă tihna apei de munte mai tânjesc, 
asc  zădărnicia oglinzilor cu funtă.]j 


are cel din urmă poet de pe pământ ? 
croesc atuncia măreaţă n mormântarea ? 
i buni! veţi pierde cu mine poate-un siânt 
au pe lumea aceasta 'ngemânarea) 


că sunt sătul | de mine să nu vă pese, nu? 
Mai bir e ocoliţi- mi mormântul cu citanii, 
ns de lutul sarbăd spre câr€ merg acu 
N iu ră i puna de-acolo 'nvingând cu sale anii, 
E 





LE MARTINI 
HIUIUA 
fiorul ad 
Y 4 j ii a i a 
——— 
ZARA NICE 
Aa vâlu 
Lp XA i) ue 
4 SP Lai 3 
| PA + 00 : 
AG PE RN 
Ă ii | Ș Ata JOI AI 
| sl kA AN AONOPIARO ROBRRI 
TUL Pin rob e ma c ya b N 
"a alla ci glască a căpătat imporania un 
A V-: | “TD 1NOt . - ră re. C . De] 
at lila ai A dle pitale din Civilizația Noastră 
£ . 1. că atât « A, 
even st ot NEA e de N | îngrijorătoare in Evul- -med: 
tc a ligio: se orțaseră Evreii să se ret 5 
nari| entre Ta 
e az Mona le Sur op ene Di cătora se crei r 
espărțit de “restul 
îi taia dn ibid 


| UU insă DI oble V 
] ini î aa ăia "atunci sub zodia unui 
sl ne e nsolidar i , creştinismului in luptele 
lar b isre itport ate în Europa de năvălitori, 
i adu lul fa [a cotor în Crearea civilizaţiei 
n iu NI rea lupt ă contra factorilor antipro- 
ină talia cu e exigenţele materiale ale 
e AIA, cu o concepție mai senină și 

e m 


i alai nobil e pentru destinul omului, 
ju vaci mituri] or “primitive ce influența- 
piriti re ștină punea bazele nu 
ei i noui poziţii a omului faţă 
C e i n stinctele oarbe din el 

a ul a descoperit în creș- 
| tre e I şi lume care reprezintă 
: odemne A “Asi | se explică pentruce, 
NISI oferea omului, n'a lost 


lăpânit de atatea concepții reli 
in ca priniriun miracol. 
m sau e; >) pei s, cu o ciudată lorță 
sn N 


SSN ANA uitate SA. epocii, lupta cea mai 
idol a sedic val le, era o luptă relisi- 
n pian ai oblem dela inceputul civili- 
p se e în "Evul-mediu o ex- 
Ă es es tări an isemite, dirijate de 
u: stific ca re de ordin material: 
PAIE re: a juneia ori a alteia 
semit in momentul 
tea 4 seminției egiP" 

a C. nic c 


ce . toţi copiii evrei 
a. 


U Le DC >porul 
E, 


0 


FARA 
4, 


i | N “stal ilita 




















| Lc 


u er au, provocate decât de reacţiunea extraordinară 
ţa ni i “Pa easta se vede limpede din felul cum Evreii 


-ă 
Ș ) 


i per 


. j | 


i 


11 


Le 
| d Ar € 


ic | putea prezenta pentru creştinism, Evreii au fost lăsaţi să trăiască 


Dă ! 
eu B Ai 
ă A 


| VER 
1 p oli it sicieni i ale căror principii antisemite 


b re şi cl cotind de vitalitate ale ghettouri 


sata 
b st ut lumea în toate sensurile, tulburând-o din adâncuri, 


i Mă să a ie | 


ij 7 E uincaţi în Nil și numa: 
„ra tendința de a fa. 


ÎI 


e sex femenin « să fie (: 


impie 
do > securitate a rasei ind; piedeca dezvoltarea Beftruhr asați 
tică ce caract gene, Antisemitismul anti SARE 
aracterizează poporul iudeu, Cu stu i = așa dar 

A a fos 


în mea creștină europeană, Cruzimile persecuții] 
NLOT evrel 


pă 


AN “A 




















ză ID 


i cauza 
lor din 
iudaismului 


Sau inst 
0 de je Masi putut fi isgoniţi așa cum se înpăraaa x 
1 în 


, Motivul re: medievale nefiind unul material, Evrei: ni 
n st eii n: 
i “Ș ra socială a popoarelor, ei au fost inlăturați însă din ia, au 
; 
mai ipsiți decât astăzi de mijloacele materiale care să le pe x 
rmnită 


Ă 


i nigrare ea dintr'o ţară în alta, singurul lor refugiu l-au descoperit E 

ăc iri de populaţie semită ce formează ghettourile, clădite dt i li 
SĂ în inima marilor metropole europene. Nepunându inc îl 
ol numeric al Evreilor, Europenii n'au căutat să Pipe 


me, dar au luptat cu îndârjire impotriva influenței nefaste pe 


i 


€ + ARI 





- in um 
a în ghetourile lor, dar au fost sistematic excluși dela o partici- 
demolarea spiritualității europene. Cu toate acestea, ghettourile 

lungul civilizaţiei Şi culturii europene insule și focare de spiritualitate 


4 


e at p „evadat dealungul secolelor idei, oameni și curente revoluţio- 


E. „ pr oblema evreiască nu sa mai pus în Europa cu intensitatea 
vul: -med di, Cel puţin dintrun punct de vedere, cel religios, lumea 
onvini S 4 că singura rezolvare a acestei probleme este renunțarea de 
Pe o dis stanță de circa șase secole — până în secolul XIX — Europa 
bu ări produse de antisemitism, cu toate rarile cazuri individuale 
întâlneau un atât de stins 
S sta nță de şase secole însă, geltourile și-au deschis porţile largi 


ura europeană, zidurile clădite cu atâta turie în Evul-mediu 
reiască a inceput a se răs- 


ă spirituală oțelită bine în 
lor medievale. 


E pre rodul asvârlite în lume de aceste shettouri este unul i cărui 
side rabilă în civilizaţia creştină, şi anume : revoluționaru evreu, 


5 d pr 
esi en ţia mente mesianic, dar care s 'a refuzat cu O neînfrântă îndă 
tul Mesia, poporul evreu 


> cui riorzități istorice, iar populaţia ev 


Dunân d în circulație o energie şi o forță 


a în i N ăse te adevăra 
“So ijlocul Mu m si rsiv de agitator, atentând 


ice « dealungul secolelor un rol subve 
d ea stabiltă de principiile statului creș 
ul alui 1 ispândindu-se i in lumea organizărilor socia 
bine zis prin destin revoluționar, 


ă răstoarne, OI! oriunde şi oricum, 9 
"eg Problema religio 


de ei iuli şi sângelui său, 
a pe care 0 căpătase în Evul-mediu, E 


tin. Din moment ce â 
le moderne, Evreul, 
n element de 


Te. VATRA PIN 
ii L (e | > 
j 4 _ ă Li -(ă 

Î iși AK 

. A 


i Și Ță A 
AVIII, Pic IM ga 


/OLUuțIiei 






E: E a E 
putut "ui d a putut activ 
4 | 
a me sia anis sm ulu ui i său coborând ice. ci 
msliîa ea. a 4 ialr - | 
AM A “Spirii 07, ui nte Ss! Puțin, POporu] so 
unde. doni î+ 
„unde i St ta) timpul Prigoanelor 
nța într'o « ont uit: te spirituală a rasei 
| ar b inuri economice, Sau să |, 
$ ine i j "pi Oarea neamului său. 
2 revoluției Franceze 
E: rev oluționare ce avea 
pocate : j proape > e) clusiv de Spiritul 
n au fost de cât instrumente 
or, Astfel Rev )] 
lor, Asti Ma uția Franceză 
ra spiritu tului semi , Evreii conștiinci 
rebat de un „ar | chetator ce este 
le Mhulalaiea sedelinită „Ad umaniț 


UN om ; 
Ai i za) HA 
n MIR 


ia 










» Antisemi, 
U să atingă 
revoluționar 
admirabile 


i - 


totuşi ide ile 


ale 
Ca și Re. 
1OȘI TeCunose 
Mesia, a dai 


; âții“ Cu alte 
ă profet Său un simbol, ci un 


ii, | A i le ne care, lirește vor servi in 

se la « ceeaşi intrebare un răspuns 
nful justij ei Eu Fraternității şi Li. 
oluţia France " Wezi: Les Juifs et nons 









, : "Mie 
i iai 
sani 
i [+ ii d 


on li e Mai ai Evreilor, caracte. 
niversalisr mul, umanitarismul, fraternitatea 
astă rev oluţi, nu pot îi acceptate 
gească pe . toată planeta persecutat 
imt în drepturile lor. Prin Revoluţia dela 
iile ideologiei i lor e terne, Dar acest succes 
la Revoi uție incoace a început a 
intise miti II tul SoiiiDporan a cărul 
1 mond , istoriceşte sa început 
XIX „PRI acum 0 pro- 
vă, po, ” decât în Evul-mediu. 
| pi problema evreiască ere 
emitis mul « ontimporan are cauze 
Ri 1 ei, nu e decâto 
L şi se i 4 19 interval în care 
tpe nes: imţite „din ghettourile medie- 
l cu avidit ate „lor recunoscută ca- 
de viaţ: „SM a globului 

asei Tie ne JA In privința această 

DS nbe ra, ținut la Nurenberg 

ze lie ei proprii și dorin 


cultură a Ci espunzătoare Su" 
„9 j 


BA A 














Se 


e." € 1 dintâi vizați în acest 


| + -Cul-o 


me, e, dar d naționalismul lor nu are nici un f 
















insă i ne  ridicăm impotriva teze 
„A n se manifestează in v 
ene anca: amestecul raselor 


1 de intrețesete a ta 
iața Plantelor 
Nu Creiază o 


selor disparate 
ȘI anim ei 


Se ve. 


7 WI 
i FIN 


ÎN avâna Nici patrie, nic; 


or iiica celelalte popoare fără niu: ușurință 


alu o N Origina 
9 


Să 


le ( je ată d 


ușurință extraordinară, 


21 iuți, insușindu-și legile, ilorăvurile limba, tradiţia oricărui 


ăruia “sunt nevoiți să trăiască, Fără patrie și fără idealul unei patrii 


şti aţi în toată lumea, în permanentă nesiguranță și 
„ele dental „cosmopolit al patriei umane." 
nt mai “bine, Deaceea Evreii sunt cei mai 


Vu 


mișcare, 
pentru ei patria este 
buni nâționaliști din 
undament patriotic, fiindcă 
“s entimentul patriotismului. Patria lor e una spirituală sau eco- 


| ani spirituale şi materiale, ceeace le creiază avantajul unei 
de care ceilalți oameni nu se pot bucura: această libertate ii 
mai în! ntreprizi, în timp ce, deobiceiu, un om care poartă în sângele 
trii părăsite nu are această libertate. Aici se poate găsi una din 
sul Î material al Evreilor și totdeodată a aversiunii creştinilor față 
i E vreu „care, bunăoară, are un unchiu în Polonia, un frate în 
Îi 4, O rudă în America sau un fiu in Palestina, ori care 
Lb bine - situat ar fi şi oricât de inteligent, se simte puțin inferior 
relaţii atât de universale, Se ştie că relațiile creiază în primul 
i societate: or, Evreii având, in majoritatea cazurilor, relații 
SR du 1-se ușor desprinde dintr'un loc şi stabili în altul, au eta a 
"a vantaj ce le creiază posibilități mai miei pa mi 
tai” "a duce însă după sine o primă cauză a atitu ae em 
inul 2 oriunde față de Evreu. In afară de asta, o ce măsură 
| = și i în pe bună dreptate — dacă Evreul poale, € pe trăește. 
ze piraților colective şi precise ale naţiei în 


trăește, 
moravurilor unde 
poat > adapta foarte ușor locului și | oamenilor din 


mică â 
li SN + felul de viață spirituală şi econo ce usii 


a 

| oameni sunt îndreptățiți să-și pună ore 

su Sa are camplec, e ş Jacques Maritain 

foarte judic ui 

pe car o atacă în termeni Maritain, a € 

“studiu, - întitulat „Imposibilul parea un unghiu etic, lace 

bine cunoscută, privind problema % | Evreilor 
în 
şi 


2Î 


ea tar a 
AS terului eredi 
loc arte serios studiu asupra E ua o tragedie spirituală 


bei in destinul acestei 
 WBŞTERUL MANOLE 


pre 
dă 


4 
i N 
| MC $ 


33 


Na ee 
+ i GP 
lui IV £ arit Ain, Ce 


siderata nu nume ai 


| i 
1 a “EU 
îi tață Ce tunului 
a ir ha) 


| EA A 
ul e a ri 
i ARI să 


, A i d, 
IVI AŢ Le 


| “vrei 


Ma i ANR 
"MO me ntul 


17 rs 
ii 


P AL. Lu tai ui n reduce proble ma o 


. dia i Evr 


RA 
sbucit Y ali, cu o intensitate 
pă sp 


lor ic ți 
r ie 10 Ar i într'o civilizaţie sau cultură 
d el ar deveni la felcuă 
des ti inul lui Israel s'ar sfârşi pentru 


Vreo las 
vr eului, spune el, e trage 
1, Cre: ştinul a rezolvat aces d A 

fuzat. Prin credinţ; solu 
mas tot. în mijlocul ei victimă 
i auzi ura ŞI persecuția pe E 
te pa excelență, singur 
e îi (a cură O stare 


, îndoiala, Spaima 


câtre 0 


4 glorie 


“i 


ecial, ceeace caracteri 


| (EA enomen fizic, ci și Spiritual, 


LI 


sa “acea neliniște ce constitue 


ace e deosebire între stabilitate şi 


Ai mita datură politică şi socială, (n. 

n re litate, el tot Evreu rămâne, | 
ji area rezolvarea celuilalt fenomen, | 
ilize aţia sr reacă, spaniolă, sau germană 


e 


au fost înfiltrați în civilizaţia Și 
toate acestea, caracterul lor 


€ 


“ui € esse zu este mai mult decât favo- 


Că,  antis semitismului, Antisemitismul 3 
vre reme “(dă Israel ține la destinul. 


m: tur clară în autobiogralia lui> 
iudaică, cel mai mare romancier al 


ni asimilat, cel mai german 
ualitatea evreiască, cu acea 


îndoi Ji şi și nel inişti exagerate, se lasă 


| Y y i „A în cultura Germană, Consă 


E 
supra operii sale, unde nu 


edia a spiritului semit, așa cul 


_ Li 
Pia + 


În autobi ratia sa, însă, Wassersă 
id 1 ntelectualului evreu, Câlă 
IU inu e la concluzia slâșietoareă 
tuați tu de intelectual evreu i | 
şi preoților săi, poporiă 
le pe c re ele credeai moarte YO 


I n: Sa 
NUI rilo Dr 
| . sc u pei i, Să întinzi obrazul 


pista i nu vor Îi nici mişcă 
pta, ca şi în stânga. Să scoţi Îi 














A, CTe Știnul 


1) 
| 


Psihologieă | 
In lața 
de viață | 
Zează pe 


1N0: aște 


fii er fujncios în răsboi? FE 
eu 


exis stă totdeauna conștiința destinului său, care-l] 


3 AT € Ş, 


lic: 


SI in WI: A C 


Ţ 


rtor N ice Evreului de azi, 


ML exist a această problemă a 


Inc! 
bră Ad „ei Vor spune; „Se ascunde la 
te în irepți spre ei cu brațele 


LA 
_ 


bă de bun simț? [ 


TD; 
E! 
a 
] 


Vor 


E, zadarnic E; 
E 
h deţi:i Sura!” Dacă da; totde 
N Nu ştiu NIMIC, n am Auziț 


i 


A 















aibă CONs- 
YOr spune „Le 
! la necaz, VOr spune. 


Fi Vor 
- Să trăieştipentru ei? Să mori ele spune: „Poate 
el ? 


îi Evreu, a tost Evreu, va fi Evreu 
jă A - . 
tră d ză un lucru ; in dosul operii unui Evreu, 


Y, 
| a 5: 


jidovul cu tupeu.“ Dacă il ajuţi 
i zadarnic. 
JL 


E. zadarn: 
| SS sale 
oncât de 


SN Pta 
e pt ticism Şi rezervă în fața.., celorlalți, Conştiința că SIA 
e 


la 
sa “urmă Și spaima de a fi Evreu, având totdeauna convin- 
| Mila se gândesc la altceva decât cum să-l persecut 
0 dacă in Citatul de mai sus există mult adevăr, ia 
, E PE eul işi complică singur existența, exagerându-și drama. 
aţie ŞI exagerare îi creiază apoi orgoliul de a fi 


|: 
A 


Evreu și 


toate asprimile, făcându-l ca, în loc să se apropie de menta- 


pie se adi ficească și mai mult în straturile ancestrale ale sân- 

ă mă isură nu este greșit, deci, dacă se afirmă că primii Dro- 
I mulu i, “sunt Evreii inşiși prin atitudinea lor de neincredere, 
susp iciunea „celorlalți”, 


> € 


e din punct de vedere creștin antisemitismul, problema 
e numai o incompatibilitate de structură spirituală, dar și 
ua nui Evreu la creştinism, singurul lucru care ar rezolva, 
i Es te. o întrebare, dacă un iudeu trecut la creştinism din 
zeastă ipoteză o mântuire, sau își va creia o suferință 


, Creștinismul se fundează în primul rând pe credinţă. 
dacă 


vi A 
LU TIC 
ră Ei „sal 


i m: A nifestări exterioare sunt cu totul secundare. ra j 

PLOI SUlic- 
mai ai us or, credința se câștigă loarte greu, ca pi e cab: 
nu p oate fi revelată decât credinței. Și odată c 


ituală, 
ate a. | elelalte sentimente ce alcătuesc mistica lui ea a 
inţei cretin nu poate să aibă o atitudine de indiler 
SĂ „un om de altă religie. Pentru creştinul adevarat, 
problema aceasta die: 0 
sură poate chiar 
i pe el, uneori intro m 
a d „puţini acei dintre creştini cari sulăr n 
Evreilor. Conştiința lor ascuți 


acestei 
indiferenți în tata 
lăsa potrivnică Evreilor, 


pacitate sentimentală 


pă 
Sp 

ince > . 
cae 


A a 
1? 
îi 


| AA xi ţ 
1 tex A „creştine n nu-i po 
nu-i „pot ( nici impinge să ia 0 orei 

mai i mul superioritatea şi mareă 








N 


pi + 
al să enanunla ia u sulerina Evreul, 4 
saga tare "A Ș: ere „ hindcă in lun Ar Chi | 
ersonal? e există i 
ie, + AI BI. L 
LA | i ae S| | 
ri din Constrân 


i | : ţi NI i&p ; SA RE 
luţie, ce « compl lac într '0 resemnare plină de, Nger 


| uția ace e continuă, care nici isa 
| OUTaA] Ză "1 A8 n e 
ajează, ci aşteaptă doar măsurile drastice șia" 
TE7l Ca fieca ; 4 rastice ridi A 
atăt Alea ua 3 recută fără să [i se inț 'calg 


i, după cum fiecare a De . 
„Ti Ep „A „care-l mai petrec in 
i să fie ori cânde 
anu i n n părea niciodată o surpriză, 
ul neprepa AI, din: Vie me 

| AS ji gândit să-și ea un 


mijlog | 
Ă Pulzaţi 
udă 


Lă da! 3. 3 di 
găsi solue i “de căt a ntr'o 
i a ROD ORI BI alare, a Hreilor atăț 


i ce > să devină apoi para | 
je | taia d n Zeci de mii de Evrei ci 
Îi a 
Curie în ineri şi tinere evreice 

ati | > RPR rinderile, inde lu striale ȘI familiile europene 
L sri pen i! SA să inceapă acolo o viață 
1-0 ce tă i prosperitatea Şi indepedenți 


hi nba A a au 
il a şi DI pi rostul treburilor de 
15 11Ț Ţ. | 
le i SE > 
re s: -i i dăm la şcoală aici, In trei 


0-0 SRO PREIEI 
+A) ta veni proprietarii pământului 
ROI. + Vu UA meți, acolo unde vă găsiți 

st dn e AR a spa a ni, când suvernele lasciste 
i Și el St are ii ză, vă vor putea prin 
a dl at iri ineţile“. » Tonul acestei scrisof 
Îsi a vara iCrisori. E “cu regularitate Evrei 
1 reze tată Pa lestina a loturi speciale pentru 
venite ÎI erica. Anglia, Franţa ȘI 
Ajutau, pi ină în preajma războiului 
u construit, oare în Palestinăi 

| turale | “IN lume ?), 

ra 5me ntul “scrisorii de mai sus 

E. N 7), Ă făcând o călătorie pri 
at de su lu de. activitate ce pt 
atele ok ținute “până acum, se pare 
comunist tot alitar, spre a redresă 

şi po ornite i dintr'o inspiraţie DU 

bserv: spune e reporterul nostru, $ 

Îi ialu i. DE re iNntează succesti 


4 Ă 


deajut NS, navem nevoe de lux." 


| rmă, 


(> A i 
"Evreilor. Ajungând în mi! 


Ş 1 OC 
d : se irumoasă, d, "aug ul UnNOr locuitori Car 
e 


| ia 


iai! 


“Fi 7] 
] ACUT NU V reți 
az N PR d 

ințat 1, Tăspunseră 

e in așa fel, incât 


iți 
aici de curând, Această 


ÎI deate ÎN une spiritul de activitate ş 
une MA vreiască 
bit ei Pa ortul de reclădire a patriei ei. După 

| | ăci O eX 
pi ind, ant re prin lume, poporul iudeu se isa 
când, “i ji şi reclădească un cămin al lui ede acum 

| ru c Să-ȘI 
zi M. olțuri ale lumii şi să inceapă o viață pi gara 
Dare : în comerțul celorlalte țări ale globului, P Au 

| e TI 1: res oa 

dresare politică și socială este insuși inceputul si ai 
a bântuit această rasă. sfârșitului 


solidaritate ce 


ii hiu superior și detaşat de contingenţele imediate, problema 
r car e îşi caută astăzi o patrie în locul pe care l-au părăsit cu 
sensul unei parabole pare că se desprinde din experiența 
ister a poporului iudeu. Și anume, parcă vedem aici 
lui risipitor — cu singura deosebire că Evreii n au fost 
| pipi tor i, ci mai curând, credem, nişte fii necredincioși, În fond, 


apti Evreilor din decursul vremurilor, e o problemă 
sângele acestei rase, și nu una politică sau 


Şi n 


D la fii 
i _ 


i ăi Adânc in 
ja” i dintr o privire superficială a acestui fenomen turburător. 


oate fi urmărită până în paginile textelor 
mai uşor şi mai limpede decât din toate 
textul Evanghelistului Matei, singurul 
lor din lumea creştină. E. vorba 
at decât ca element de 
Dumnezeu: „Atunci 


origini i adânci şi P 
en „A e se desprinde 
Be Bi Pata, luăm mărturie 

e origina persecuției Evrei 
Golg inta, “la care Evreii nau particip 


să pan inoască în lisus pe Mesia trimes de 
voi i face cu lisus ce se chiamă Christos ? Răspund cu toții: 


baie  iarăş Pilat: Dar ce rău au făcut? Ei insă mai cu prisos 
E. tignească-se ! Deci, văzând Pilat că nimic nu loloseşte, ci 


a mulțimii și 
fe ice, a luat apă, să spălat pe mâini inainte ; tot 
nt i drept. Voi veți vedea: LA 


Ip: j 
sur cestu 
u un "eu de sângele a şi asupra copiilor 


Si 


a zi i; Sângele lui să fie asupră noastră 


eştia neluând 


lisus, iar ac 
luând asupră 


zatorii lui 
ată răspunderea actului Lor 
ii lui 


a avertiza Pilat pe acu 


en NI | şi-au asumat to 


onsabilitatea uciderii 
si p ndelunţat 


a să lie răsplătit, lim 
in momentul in care Pila 


" 
SAP 
* i 
t>y 7 
m m. 
+ “e 
bo -: A 










nemaipu Ar 1C rămi ne în locul unde $ 






ANII 

h cur s 
uU 9 | i-a „N a ȘI a ai 
Cum pri n ie fără NICj 
nplul în ca are A O borăse revelati 
. Boy du se mântuirea ŞI tr 














un rost 


ansformare eg 


ză e intâma 
(pi utu at-o i INSUȘI, Şi-au luaţ lume a 
A AN crize I or de orgoliu și de: 


„AL 


cirile lui « 27 axate, n au întâlnit decăi 


UIC is mul A agravându-i “1 Orgoliul ȘI 
ţii cu o „iro nie uşoară dar amară, in. 
umente. neg gat ive ce face din Evrei un 
dia Ș. raordir nar la acest Popor, este 
exp lică decât prin duritatea. 
„da ar „nu s'a piu! atașa de 
1 pri isoana, dar n'a pututii 
are:a iu tat două milenii credința, 
[srae AN srael „ai cumpărat fiecare 
in propri: , ta existență!... 
mpr da e sunt nevoiţi să se 
=Ţ dinței | Tu sinite ŞI cu tezaurele. 
nță, of rindul “posibilitatea să-şi 
pe cel v sechiu, a cărui catape: 
binare : e ască. 
rului, vi a plătit poporul lui 
| mi E] 2 ani „prin lume, pentru 
fi nun ÎN scania intoarcere 
Se AR car acum — în. 
1] isvc Ho,» aţă vie a] omului 7 
e cele mai mari i drame ce-au 


“A | E 











ză 





n. 





i ea died 


Pd- 


ui 4 
RA: 
Ă a ă & 
e i a i i i i i 


ION | LASIU 





7. su 


ă 
—- 
 — 

„.'* 
— 


A.4 


iti i Pi 


| 7 Aa y căm cuvântul, eram 
Mp O —>——VINTILĂ HORIA pălmuiți și aruncați in 
9 SRRII inchisori. Te intrebi ne- 


i i NR i CUVINTE dumerit, în lața pagi- 


nilor copioase ale ace- 


| 
| i p [ ) NT 5 U ALT INCEPUT stei sinistre istorii, un- 


de a fost românismul 


din oamenii aceia ? Cum 
chi leg au putut asista cu atâta laşă nepăsare la o prăbu- 
neri roma şire elocventă în fiecare din spasmurile ei? Dece 








n'au reacționat decât prin palide cărţi de așa 
zisă dectrină naționalistă şi prin sunătoare arti- 
cole de gazetă ? Să-i judecăm astăzi depe cata- 


azma sfărâmată a tinereții noastre şi să le 
faptele 


A 


= “o 
ID 


sem prea mult con- 
Ramâni şi le reali 'ASeIn prea 
meşier din poveste, orgo- pete ; 
prăbuşindu-se în fiecare aruncăm În față, ca pe nişte palme târal cu 
le la temelia că- lor, ruşinile lor, slăbiciunile și greşelile ZA, A 
un plan abil şi o idee i prea multe de spus, prea multe ii x ia 
| înfrunte eternitatea. puse la zid și noi, azi, nu avem vreme 
Maat vinte, nici măcar pentru a blestema, nici MI” 
Pe pentru a ne justifica copilăria și Mae 
suferindă şi torturată de spaime Pe a se aude 
cuminţi” nu n pitt e me A da 
turmeniată de nedumeti al 
Aiaă şi de justiției chinuită de ari it 
prăbuşeau nu in fața realități ci a ep ra 
riminale, acea tinerete otelu 
age din „ago Apiltan 


Sf 1ecne 
Ă) „5 

” bă 

] 


. Ta 
Li _ A 
1 câtear 
A ] 


- i . 
"ae 2) A 4 
+ RA î 
ă 4.» Le 

j ed 38 n... 

inovatu, C Du de 
Sai * i e 
îi A sub î . 

a mas- 
“ pci sa 


x Ea Sti 
p: Ci 
4 in _ 


4 - 





i iii 
ii 
| | , 
îți 
Ţ 
j Ți Îsi | |, 
| | | T! | e | 
d 
15; | 1aţ u 
. A = 
Pi Ti iu! îp.s T) 111 NUL 
i | 
UA Ar dacă Azi |IDviDnse 
s YT LA 3 N4x 
aj, TIN OMAN INJUMată 
TT “ psi 1£ niris AI DI | 
| Anieli 
| Ş Ş > ş i 
e. Li 
i Ceniului său arc 1rales 
| i 3 iniua 
| TI | | 
| | | tăi îr iț 
și | $ | TI | isi 3 
ş CU 
iț FIU fil 


ME une ji să fi 


.. e 
ANI și po 

Li | SR x 
1] | ne] i 
rai m 


plâns TA £ sul 


/ y Aba 
launtrul Su 


ij ţ a dd pă i 
ICI TI 1 C n j 
DIC uz ii ! "A 
a pe i i le- SĂ numi optimiste JR 
| pel Lai u m'ar Sfâșiat prea îi) 
tite Lă 0! LU £ 


ha clipele de atunci 
acele „culmi ale dis ? 
perărj;" 

aţă să priveşti şi să judeci pe 
frun ilor. da jur, O incordare neomen 
T 
superior, te sileșie să . 
lumină. omul lira ŞI vrednic pe Care 
dintr oi 1 I poartă cu si 

Şi 3 

apleci asup arti lt 


an tri it pe a 


ate ale ele ae put 
in n nl arr zidurile țării și din 
elo Biserica României se 
tră cu u piatră, sprijinită de miracolul 
e, e izantata de credință, stropită la 
ată ia lacrimi Şi de atâta sânge (4. 
| | b trân al Europei, "Meşterul 


8 st e, , în Spirit ȘI in fapte, cupola 


Roma, Oc. 940), 


lucrurilor, să se 

atenueze să se 

ai pervertească in 
ICRQTI. detrimentul a: 
di tâtor oameni, Ni 
se vor cere e- 

aa xemple spre a |n- 
le sunt atâtea şi atâtea, că la 


„momen! ÎN e 
criitorul est copilul cel lib: curat pc care 
at neamul, suflet i veşnic vrăjit de puritatea 
ui in car gândur e i trebue să găsească 
măr aţă şi ut ă, 
Drică! a m TIT, e talent, Ovicâ! de mullă 
| acă aces! forte nu Sunt jerifite, așa ca 
f d hio ale, 


RAȚAA toa ale lucrurile sun! zadarnice, 
sad Că ie na le şi învinse, În măsura 
î.ddoy dl ima aginea cea mai per“ 
iei tale, a veleităţilor ei, 
“asta a RA a recunoaște meritul 


E cu toate vorbele risi- 

d ti | " consecințele de 

ante ie ierta nieiudată o greşeală 
Ai 1 isi 


PA 
E: 


E a 4 î > 
! Na, d, 








Teprezință, 

tă s'a dă. 

dit trupul 

stă Ana pe 

o opri și a] cărel 





_ Ă AA: 
ÎL i 
. + îi Ă . 














lă E in blrioa “ Sentimentelo 


se, Dac d şovăi în fața destinului 
0 văi chiar în fa(a omului 


energia le r, unde 
lic şi Erandios De 
Chiar, acum, toațe 
tu 
m de fildes nu e ri 


lo a . Nas > .] 
” mulți, o josnică E tii ASCOCIre a ce. 
oito 


eternitațea la flacă 
Până acum, mulți scriiţ 
Ursuz şi pata JI 

pe seama destinului 

de perspectivă, după ; 

mâne decâț lapta, nu | 

trecute, Cu 


toațe stea, aici pe pământ 
ia cea mare, dincolo 
ilor, onştient de valoarea 
sa spirituală, trebue 
de durerile acestor 
si an CU cea mai 
se face, ce se creează. 
or 5 MĂ altă parte, că scrii- 

E, să regenereze energia 

i, i cucerească noui poziţii 
viaţă ță al neamului Să vibreze 
ndoare a şi energia unei noui 
ră pe care aceşti oameni 
tă, pot să Să o “găsească oriunde, 


care se visa 


are realitate 
lor, Căci, 


ră 


YTemur 
aceste to 


crezuri să pornim pe 
trasaţ Odinioară. 


cony 
Vin geri, ?I Aceste mari 


drumul pe care ni l-a 


ăi 


“ata 


1 PE 
Mi plac sc b 
A a! ÎN | ȘI parcă te obligă să te 
ji să ăi pă Ș. CORIOLAN GHEȚIE anexezi lor, Fiindcă ei s'au 
ii rr e d A apropiat. Și pe oamenii mari 
rooli RA INSTIGATORI Dumnezeu pârcă nu-i dis- 
>: 'y A pensează de sateliți, Sin guri 
gis - Tapală 


in imensitatea lor, E prea 
teribil, Ei ne comunică tul- 
burarea de a [i prea de 
parte de poalele intinselor mediocrități, 

Imi plac scriitorii cari fac scandal pentrucă ei 
dărâmă liniștea vagetală a indilerenţilor, a ne go- 
ciatorilor fără tâmple arse, a lor;,.. 


Mie. DINCOLO DE NORI 
a pă C——————————————— 


sentari i, ca ri nau stil de salon 


"RA 
ris mă i e EXA spereazii 
Ic sa e i urile aceste grele ca 
Î: 'ea delerență pentru 
Ț i ia accident sunt oa- 
i | probleme și procese 
“Aa E, E : : 
„MR pe ulițele triste din evul-mediu. Acolo pe maluri abrupte se vede 
i, să 4 ma amestec in mul- prăpastia, nu se povesleşie despre ea, acolo se 
iza e uri în fața furiosului simte suveranitatea inaltului cer. Acolo, lângă 
CAM 22 înăă spaima de a cădea, lângă lurtună, se trag clo- 
şi i. mă nspăimânte, | potele să se deşire nori. De ce plângea Buck 
pite via ac est > nu sunt normale, când compunea? 
ând, Și e i spun la fel. Dar Evanghelistul loan il făcea complice in patimile 
9 Aula lui după ce se inoplau 
rea het izat cărțile de amu- Mântuitorului, În A A | i ul aa 
| inți iei şi: at „pe Papini, care simțurile, RUU-AF ASIS ai i] Bach AUZEA 
ăţile literare ale lui Leon borau patimile, se auziau re În le vedea 
iii e lui Cicero, căr- durerile aşa cum Mathias sein că nu mă pot 
i ' - [] . NU 
| e TE stiu cum presim 
lui Pi ingrozitoare. Nu ş iul 
A r li ? Mnraţia a consola până-mi voiu pu a inlăcrima tot sul 
| ar IC ki s tu. 


a Maria din Magdala. 
“ati > fata Marilor Patimi. 
"A e sl carei Bloy când inira in las plângea ca un 


tria, AŞA 
exilat care-şi revedea din depărtare pa 
scrie el: „vărsam lacrimi 


ȘI tineretul acestor vremuri se simte mai bine 
in frământarea, in sbuciumul infrigurat pentru 
sufleteşti de mărimea celor 


NEȘTERUL MANOLE 


me: ă Ag y Te nu 1 Mea, 


m 1 i A i “Dar, toli ți a eștia au TÂS in decurs 
Ir em Ă k: de + ones ii siu isa le “sfântului Augu stin, 
m J 3 A de Mas: [e 


E pi 

a viața „pour !honneur de Ţ): 
fi cavaler medieval Cum SA 
sca ndalul lui, lonel Mota 


lie , „mini is tru, spuneau (ilistinii, 


ș, 





| | si toi 
Pia pi | a a. 
| d, du: Ap Ă "$ 


A lost 


' “Are puţea 


Li 48  B Ă 
pn, de > Pascal şi de atâția alții, 090) 


criitorii aceştia ȘI înalții 


SĂ 


| "Fiind le a 












E % 
At: 


Predicatoy, 


) au tă) 28 compromisul, 

DAND Ce e i et s puteţi găsi în Imitațiunea lu 

rajie je | iri tos de 1 Thoma din Kempen: Deus m 
x si L EA XR i CUŞ 
e! amot meu lă i totus tuus, Dilata me 
a MN in amore 
| fi AĂ it an are et. tin amare i el natare“ 
Li ti Pe e i] i AS 
i: RAC su Ea sce ve ACR ȘI această «dialectică, 
TIŢ 4 & rit ude , Cer tude. Certitude”, | 


i Vă cai. mira ți dece Ar provoca atâta scandal] 
şi ră filistin, | Pascal ŞI ceilalți la Monte. 


Carlo 


_rossa a desvăluit cetitorului 


ShRĂA 2 Ă 4 b SUM A nostru unul din aspectele 
sp SII | ile pe căre cu neputinţă 
P, i PR aL fi putut să-l descifrezi 


i în MD hu din înşiruirea de cu: 
Si aaa inte și gânduri ori senti- 
te: latura p of und omenească, fluidul puter- 

De care-l simţi za într'o mai mică măsură — și 

ÎN lacuri dar pe care vocea 

nlădi iu i: i plină de inflexiuni şi modulații 

ide și vit ae și “poartă până în cele mai 
ai | ăi 

ufletului Statura lui impu: 

a Vă ca mărime, cât mai ales 

lea-i “olimpică, fața tăiată ca in 

ibilă, „dar totuşi exitrem de ex- 

a ând ce eva din eroicul vechilor ger- 

i gesturile puțin. nervoase, dar respirând 

citatea şi pre rospe peți mea reacțiilor instinclive 

rilor 2, toațe acestea sunt lu- 

onti i, bule n A întregirea imaginei ce: 

rul d spre poet Ş i totdeodată ușurează În- 
gerea operii sale e, prin “lumina ce-o aruncă 
iri sr De a ii e, din care au isvorâl 
lantesie "al Bnbului său, Dar să re- 












U a a, pet in medicină 
il i, drept unul. dintre cei 
m: „af purtători i 








uțer ui A 4 lore: 
| dă de dureros decadentism lie: 
i sii di 


. | 
S Miz NI 
X A 


PD 















d Ş 
Î 


> | : 


saților, adevăratul simț literar şi 


i Ş 
In 


| 
| 
i 


N “e ai: elementul dualismului, 
i ioda ţ un geniu, care a luminat 
tur ii „ germane, nu a fost sin- 
ați ret iă să apară un altul, de 


Ș soc “A e care tronează epicul 


u 


+ 


isi 


| 


d 


i ed intr 
li 


de d după răsboiul mondial 
ice fragment şi orice 
se N zetari lipsiți de 
şi e Dn nentariile ultimelor eve- 
iu mondene, erau intitulate cu 
| + lia răi, figura luminoasă 


Z j 


4 treze ste, atât în cetitori cât 


ă nu desmeticite ce este ade- 
este adevărata poezie. 
insă complet izolat în aceste 
| serzeni are la baza ei un 


„ca re se repetă foarte des 


cum 


A UB 
e dală , dar reprezentând in- 


i, , polul opus, între- 
: u ind pe acela. Astlel 
un. Rei inmar der Alte, cântă- 
d dolize te, Şi neimpărtășite, pe 
er Ve ogelweide, heraldul iu- 
șt şti, ce re respiră viață și le- 


5 
EA 


5 
AR 


p 


4 j 
pa 


i 


e jEploa ch, premăritorul echili- 

eris m | ÎN cieaiau, dintre viață 
iritua „se înalță și pătimașul 
sbi g „care ridică un imn de 


r 
VS 
Ţ! 4 4 


ato puternice, care urmă- 


ÎBtaaua de 2 orice alte legi ori 


| im in “istoria literatuni ger- 


d dife. între ele şi totuşi 
A iu gându-s | * ee intre ele. Ace- 


iitilateralul şi atotcuprinzăto- 


lență Lu: al lui Goethe stă 
t de revoluționar şi romantic al 
UI echilit rul Goethean nu poate 


mi alti; lelor încercări. Pretu- 


Rdaua pie două, ca doi poli 


i în ele mai recente, 
| LA Cec ee nu pulem să nu 


Rilk i du a amintindu-ne 


vine în e de-indată şi Ru- 


tor: N p: N aie cum nu se poate 


i ior m Al pla tic e închise; Ca- 


lin d este un clasic în creaţiile 


ie 


idle formei deschise 
r e aia oare i) 


ua cai e un realist în ade- 


| vă stă cu un simț 


al clarității, cum rar întâlnea! 

materialitatea existenți, 

tipul perfect al omului 

diei uzi să 

In infi | vezi a 


ID a sa jaţ 
istorie a litera 
urii germane, relevă EP inră | 


N 4 
icia idealismului lui C Caross 3d, pe Car |. 
e nu | DU- 
U des sprinde ȘI sdruncina Ori transforma 4! 
U ICI 


măcar 
trăirea intensă a răsboiului mondial 
tuturor srozăviilor lui. pre 


























dăcinare şi trăi. 


ŞI ace 

C asta Penț 
. > . . Tuca tră- 
irea lui Carossa, deşi bogată ȘI amănunți 


tă, ni 
este o oglindire exactă 


ȘI reală a evenimențe- 


lor exteri ci e; i 
loare, ci este mai de 
tață ; | CI este mai de drabă o refrac- 
4 imagine a acestora pe fondul sensibilităii 
sale sufletesti, 


Carossa, impreună cu R. Binding și Wilhelm 


Schultz, este dintre acei scriitori care-si sorb 


inspirația din mijlocul şi din caracteristicul po- 
porului, potențându-l până la gradul de Catei 
ter al operiu creiate, dar cărora totuși nu li se 
poate da fără oarecare şovăială si restrângere 
atributul de poet populist sau etnicist (volkhat- 
ter Dichter), Opera acestor scriitori are un ca- 
racter mult mai adânc, este de o factură mult 
mai complexă. Natural că și ei pornesc dela 
trăirea personală și dela o concepție proprie, 
dar ei plăsmuiesc apoi lundând totul pe individ, 
și pe conduita acestuia. Dar, in opera lur cre- 
iatoare, ei nu pot face abstracţie de conştiinţa 
individului că aparține unei colectivități etnice, 
față de care răspunde cu insăși persoana și 
viața lui. Şi opera lui Carossa poartă foarte lim- 
pede pecetea trăirii personale, dar această tră- 
ire personală se altoiește pe aceia a neamului 
operii lui, ca şi a celorlalți doi, 
“Dem Volke dienend, vollende 
mă desăvârșesc). 
totală şi abso- 
in care tră- 
poale desă- 


său. Ca motto al 
se poate pune; 
ich mich" (Slujind poporului, 
Concepţia aceasta de integrare 
lută a individului in colectivitalea, 
ieşte și numai in mijlocul Mu 3 pi 
vârşi prin folosul pe care i-l a uce, ei bee 
de temelie a întregi ! eolog 


dintre pietrele î: 10 
politice a statului național: „socialist, ȘI totdeoda 


rmane 
caracterul general a| intregii litearturi se 


din ultima vreme, iii 
Carossa este o natură puternică de vi 


ur şi 
e la prima vedere pare atât i ist: 
faţă de toată epoca lui. El este mi 
bine şi-l "ceuu . 
ului său 
adevărat şi caracteristic. fiu al tim 


u nă 
mai cu osebire al utuluă și 
pus şi credincios al mes€ 


car 
strein 
după ce-l cunoşti mai 


Și gi | p 
“ui li A a. E dultare, curată ȘI 
p șa tacerto Are, depășeste la 


Ai 
LE 


e-0 Vp 4 
a 
TE limitele i 


1 ŞI devine Uni. 
e vieți În Vp 


a Nu Cale dec 


iniția al agil punctul de 


[i Gr 

divid sali lui» i ii: „personalulu;" 
vers ja i lic 4, semnul une; li 

„muri noi. Pe tru Carossa viața s 






] | 
i = și al 


punc tul 


are. D Cap car Sprijin dela 
atol PAN) = Feazimă CONCepţia Sa 
[i a) SII + e) Te 
daca “van ă de antag 
DIS! mel „A 
SII SE ie + Suferință. Plăcere 
Hoalievie de 
boală-vindec "n tinde Bta 0 armonie sune. 


TIOAară, | În „] Ri 8 
ij si e ae î acesta vast de inălțare C tre 
sterele supe it are, „până ȘI limba NU mai tâmân 
L* | y e 
Ur simp lu „În vol ment de exprimare, ci devi 
; PIag fe ne 


A i 


Și 


ea 


[d să Ie ) te 
i X 
Ţ j Dut 3 PA 

A 


a" ni leac. FA 
i al e 

uri irice is Jedichre“ (1910), in care toarnă în 
rsuri c Îra Tie stea sa de Dumnezeu, de lume ȘI 
oame mi, Din n versurile acestea se desprinde, 
un ăl di d n ce invăluie tot parfumul lirice; 
ui $ fan. ( eorțe şi a lui Rainer Maria Rilke, 
celor sale epice îl deschide cu ro- 

manul „Do! E rgers Ende“ (Sfârşitul docto- 
ului Burger, 1 1913), un fel de mărturisire vo. 
luntară poeti „FR tomanul acesta, care poartă 
ubtitlul belele Ble Bitter eines Iagebuches“ (Ulti- 
ile ale ș unui jurnal), ascunde sub masca 
rsonagiului t tular ar însăși personalitatea și viața 
arossa Doctor “Burger, fiul unui doctor 

| i—ac INN ou poetului merge 
moarte c pu na de-a desăvârși opera ta- 
lativismul meseriei lui și imensa 
ărtare | ână la r salizarea scopului propus— 
ndecarez tuberc liprei-- zdrobesc sufletește, 
Ie una doar boala şi moartea 


$» 


Ver. 


5 
1.3 





e pu tura, Partea aceasta este 
a m ărtur i) re a sufletului, a sbuciu- 
nulu andur ilor | și >alurilor, ce vor să cu- 





me: rea a, dar se lovesc de limi- 
al omenes ului și imposibilului, 
log Mace stui il cuprinde „Gedich! aus 
ass: Die Flucht (1916. Poe: 
, doctorului Burger: Fugali 
e cu „viaţa şi meseria docto- 
Ajuns să se iîndoiască de cele 
nomentul în care vede credința pu. 
umne zeu 1 ui nui copil grav bolnav. 
n y rs uri. „Eine K indheil" [O co- 
este mai i lumi noasă și povesleşte 
in viața poe etului, petrecuţi la Ko- 


A TR 


Y 
D IN 
m 1. 
i A | 
AP 
S, LR.) 


i să ARĂ 








„ 

























ndheit A 


| 4 iu sui 


| D: „Lagebuch aus dem 
“ăcut răsboiul ca medic al 


| A | însoțește de pe frontul 
| de. 2 st, in Ardeal, Cartea 


sul 


Na 


manischu 


sd lor 


li j 
DUC " 


Și către tânăr „apoi către poet 
louă c cărți iată latura pozi- 


L A ET 


| avari i, oate elemen. 
iur te Ir au proporțiile unei 


BI copilului. Co- 


“un simbol al vieții, 

E epicitului in om, 

, Verwandlungen einer 
măr ile unei tinereți), care 







valori ie ce capătă lumea 


în conjurător in cursul 


sedă un înțeles, in con- 


pie „ care deplângea non- 

de in aţeles Şi justilicare a su- 
= 3 DR > 

0 id, 


it 
ALI 
SE 
de > 
vind. 


lui + 


E u fuge de el, ci il pri- 
în Amd 


E „Verwandlungen ei- 

i în timp jurnalul său 
os N Tagibuch (Jurnal ro- 
E, care în ultimile ediţii 


uită din notițele făcute în 
je acelaș medic, dor- 
| ce, care detestă prolund 
producătoare de suferinți 


lurerat, in față. Sulle- 


si ilit ate , jaața comună şi totuși 


4 sub greutatea gro- 


do a] ki fură straniu şi intr un 


a fiecare dintre scenele 


rue le unei harle eoliene, 
a br ut ală ia apa nului scoate 


Ţ [i 


- 


Ţ, 


15 Îî ss 


beli 


MI 


“ 
ă ă 


A 3 
iv 


„ Firea lui adânc 


agonte | E aproape se iîn- 


rio i i face să inline to- 

e n Sia, sensibilitate. 

rşit: ă a revărsării sale su- 
5 i Tagebuch" dispare in 
| Arzi Gion“ (Medicul 


2 ma i mult un ediliciu re- 


tr'o vreme nouă, după 
ă, Ea i indulgență, Ca- 


ă a pră a decadenţei ce-a 


răsboi oi, şi schițează trăsă- 
m be e de speranţe aurii. 
Le i, € „personagii, nu mai 


Biir er. o creaţie a lumii idei- 


i-a 
| 
uta 


A 


de „ Rarne şi sânge, o 
aț: , de toate zilele. Tot 


aste] Ș| mer, Anz, 


lata d 
[4] i ela 
le %e salv area la 


i țară, 
propriei vieți 
mă 


care Du inta 


alteia Și Care c CU sacrificiu] 
Numai pentru 
doctorul Gion 
vi Carossa : 


realizarea nec 


uU seninățațe ine 
a da viață 

se ascunde 
au medicul 


ondiționată a 
Simplul alinător de 


așteaptă in tăcere, 

tuirea sufletului. Ţ, 
până la bătrâna cop 
umană 


- = md 3 - 
ȘI HOtărire moariaa 
mă 


copilului Ce Durta | 
i 17) 


ş E ra a 

A | mai tânăr“ a] 
| Jotina 
mpetuoş, ră de 
ilărițe „aTe 


vindecare: 


„| 
pregătest te ŞI 


tă Ci 'rpului 3) mân. 


>aț 
ate vârstele, dela Sugaciu și 


lesită de an, alcătuie 3C ire 
a acestei povestiri. 
invăluieşte te 


sca 
Magia simbolurilor 
ate personagiile, dela sol 
pastrat ve 
eroilor, și pân 


datul mori 
Șniciei prin monumentul 


ă la bietul adunător de hârtiuțe şi 
la nenorocita mere 


la datorie ȘI 















i enară a străzu, ambii viotintie 
ale nebuniei omenesti, 


șI dela magnifica fig 
2 ură 
a bătrânei și S 


eroica arătare a letei Emeranz, 
până la medicul Gion Și 


arusia (Cynthia, care-i 
devine soție, 


| ne dă un memorial al propriei 
lui vieți, un a al tuturor figurilor intălnite 
in cale, in toate epocile vieții sale, iguri ce i-au 
inrâurit, intr un tel sau altul, ex oluția sufletească, 
Găsim alături nume celebre — Stefan George, 
Rilke, Bertram—și nume necunoscute, ori chiar 
persoane fără nume. Valoarea acestei cărți este 
de neprețuit, atât pentru cel care doreşte să-i 
cunoască evoluția sufletească, cât și pentru bio- 
graiul şi istoricul literar, 

Ultima sa carte, tot un gen intermediar intre 
roman şi jurnal personal, a apărut în 1936: „Ge: 
heimnisse des reilen Lebens" (Secrete ale vieții 
mature) şi poartă subtitlul „Aus den Aulzeich- 
nungen Angermanns“ (Din „insemnările lui An- 
Cu această carte Carossa trece intro 

aceia realizată in Germania națio» 
exclu- 


dermann), 
lume nouă, 
nal-socialistă, Carossa părăseşte ser iciul 
siv al vieţii şi trece in acela al națiunii. Aici 
ridică un imn de slavă comunități alcătuită strâns 
din indivizi fără niciun contact intre ei in aparență: 
a sensibilă şi inu 4 lirică a lui Carossa 


e care d COM» 


Fire 
a găsit ca lormă de 


1923 a adunat intrun v 
1929 |, Gedichte |, 
AR fel, publicate anterior în colectii Şi 
e ac | 
:-i Carossa este un liric ca Și Binding A 
pe vebie ț el, Poeziile sâle 


că 
a - d Ce măsură de - 
chiar in mai Măr poeziilor de bă 


au ceva din tonul recules al re are 
trânețe ale lui Goethe, trădând $ 


„ dar posedă 
ideologia și ilosolia vieții & acestuia 


| „San n:Remio!' pentru literatură, 







îi n ÎN 
553 ( 
Pa, ş i CA > 
ea: na ie cu 
eh A pe 


ţ Ii 
i A 
155 
MISC! 0 
I d) 
i e ŞI 


st d, Eu, asupra „ 
oethe „Mel (Wirkungen 


LA el 
PR avari), A A 
gonuari), În „1939 i s'a „MI 


Și 
ai 


“dragă 


L Mii. i | 
Ă ! 
Iu) CRY 
ii RA A € 
» 4 Lă 
») Li) 
4! pH: 
pă 
( va, 
i , 
ge 
. 


i) i, 
Yi Ti 
ț Vă 
îi Na! 


30 "E 
* a. e 4 
Da, 
LA ji “e pu La 
. O = Ă Ap» 
RR i i 
im. Si . ai . 
ki p ] 
î 4 ) ă 
. Mb 
pă 3 Pai) 
3 ţ A 
5 Y - » 
$':.$ A 1 a Ma 
. . 
; a d 1. 
LI și Lai ta 
e] A Pui S, 
| L Sg ul 
4 SU a tă 
+) pă 
ef ; 
+" atebi 
MDA = 
y + SĂ 4 
ip. i St 
u 4 fi 
d . 99. 4 
a N 
d) | 
w LY, i 
P - 
j L) N 4 
| A CN) 
Ă , „3, 
| € gi 3 | 
E ţ A 
| | | 4 A ț) 
. 4 Pi 
a Pi Î p.* 
. 4 
"n - YI 
Ă "A AD 
Pe în 
Pa baz 2oatI 
a | Pau 
. [] [i | Ş 
4 2-a ABE i 
n a. d, 
.. A , 
E ma 
a. x Pa . i 
(d. VARII Wu , 
si a, 1 ăi 
1” A) 4 A 
4 a fm 
L - 
mi fu Er, 
L, i Li. 
_ Noi 44, 
î “ i 
A LI Ă 
| Ș 3 A 
A ) 
— . tu 
da ÎL bi 
e 
i 
— î. » [i [i Ă L] 
- RI, 4] 4 R 
H ; N 
i ai A 
= >, » 
| p- 
| E sk 
' 23 rară 
=Y : că 
> Li $ * 
EA 
| î i „a 
fm „ La 
Ri tă 4 
Li 


POERSIA TÂNĂRĂ 


anonime sau 1 semnate, de 
i PN proclamă suveran 
că ne + miăgulește acest 
node ste oastre activi- 

i timp, entrucă el inve- 
| revista noastră 

ra noi și cât 


pr 


B 
Po 
ni ol a Pa A 


ȘI serioasă in care 
nimeni nu mai are 
nici un (el de ati- 
tudine. Au fost 
treziți domnii po- 
eți tineri din co- 
moditatea unui 
perfect servilism reci- 
proc, care le asigura de- 
opotrivă și lără greutale 
succesul (!] și sau su- 
părat loc pe nechemații 
cari se amestecă în acea. 


| iectiunile ce 
stă a lor orânduire. În general, obiecțiunile 


ni se aduc sunt 
. Vârsta nu ne d-ala să ne 


următoarele : i: 
„erjjăm IN 


zi - ccânsă legătură 
3, Ar trebui să existe o mai strânsă leg 










Dag ins 
MU cu ini cu Valia 
De pesii "increzător în sine, 


alții 


du ina a It, deosebit, veşnic, 


us sing S€ rile atare 


varata TOT spre 


i i tiner neg ălă este foarte bine ex. 
rifică. i 

i f ii, i ii le două Versuri, cari rezumă 
Da. oi NUL Să existe o ma: "VE 





N 2 ua Strâng 
- scriitorii din această generaţi 


& ul dorit de aceşti domni le 
A, io legătură sutletească 


4 
> 


* APĂ i 
n loasălea a: în loc să sirig, 
iN 1 imilința mea fudul, 


1)a: nu isi SE ns! 
ani -a , L4- 


Via 
in Ţ U pila ge er e i 







ni, m; il [ 










i fu i perte acţi, mai conștienți de Ceeace a „N N, tinerete, ul il 

suntem trebue să facem, ză “ne reciproc scă ie i n “d ață scurt Şi autoritar: 
“ua tal da aa i Îi rurile ei, scoțându-le |, în dentinului propriu crea: 
î E ă Mal is ip le pentru a ti indreptate, Vom parte, incât poetul nu 


| i i tot ce. există, iubire, 


lea eu, este creația sa, 
4, cu care numai el 


 dov +) generație unitară, 

de id murile în care trăim, 
Să ni vă s “ supt Ă, i aşa dar, domnilor poeți 
de în. dacă i iceast: ă muncă a noastră pentru Promo: 
lu rului bun i îi Pentru reprimarea 


7-a eat ÎN 


demnă 


celui 


SAAR STAI „rău, am & “eri iolenţa. Ea este caracteristica | Ale ui ii in 
bun și “necesară a vre emii i noi socotim că este bine "lg i 


nită Tot otde: aune a toleranța minoră este o slăbi- (Eu, pag, 12). 


gt 3 pu dt 
] i Î o; ut £ f ani 2, 
ind die a cat mn însă o, generație care nu are fund me 7 Ă il urină acestor ver- 
0ă b să ie slabă. 
“7 009 ultaeaăaă d umai așa vom putea să s metali; zic, „reminiscenţe ale unor 
n | uicam peste [ 0 E i! 
i Și Su, hi 0 ucțiunea minoră, de orice otr vit! cărora tot ce există, 
1ș i A [4 ză 


TI oază. Pentru că, cu orice 
i ot. atât de Puternic ca la 


si ăn Noi ca să 
> “datori ri este să Haden către 


, La Virgil Caria- 


PA 
Pra i unei vieți banale, inutile, 
al. | A „cum “sunt toate viețile 
&. Ș. noastre, ȘI același minu- 
k: i ie nat refuz în fața morții, 
| SĂ | pă trecerii iremediabile, 
dei lg pe “cari le cunoaștem de printare, cu toată 
= fo atâta vreme în Opera a- i di sfăşurare, D -sa este 
tu > $ cari dă put (9) No laritate “al DC eme, „dintre cari, des” 
| ceste vr ă Su C ocupăm aici. E vorba de 
e p plin m de pre lume, prieteni şi 
cart A Fundațiilor Regale în 
el de reve ou titue insă o de- i /iața în munţi, sau 
clen fiind ne at “pentru a rotunji și a 


i despre lume, prielenj 
fl nul “acesta și tipărită 
| 200 ÎN :mplare, la Braşov, 
rul tuturor „cititorilor, la care 
priet enilor or 7 autorului”. Total 


titudine 7 De Hp personală. Chiar 
2 1 1 adu > nimic nou, nici ca 

a. îMiare re formală, „ea accentuează 
este o lor poeti că originală, proprie 


inea lu Ă i ti este destul de 
îi 0 PĂI neagă totul, care 


i poe + ca: 
. R să 


posedă O pă 
Nezeirii, 


Poate fi Continuă o a 


st 
ar i pita fel de atitudine 


Un minunat poem 
pi lui Virgil Carianopol e, 

4, voilă, o revolță 
vieți nenorocițe, 
se stinge, că se apropie de m 
lost altceva decât un bieţ Om, 
atunci exclamă inciudat, haiduc 


amară, 
mijlocul unei 


ste insă 
zadarnică in 


Poetul simte 
arte, fără 


Că 
să fi 
Pur și simplu Și 
este : 

Ah, de mi-ar leşi 


nainte D)umnezeu, 
Cum L-aș jefui d 


e veșnicie, 
(Haiducul, pag. 47), 





Încolo, numai tristețe, plângere, resemnare 
Scara la cer, sub simbolul căreea apar aceste 
pagini, nu este decât o scară voită, căutată, 
Viața cea adevărată, trăită, este insă ai 
galben [runziș de toamnă. 

Accentele naționaliste, sociale, ce se desprind 
din unele poesii, ca: Tudor Vladimirescu, Ion, 
etc. sunt singurele cari strică unitatea acestei 
cărți, poetul nereușind să le ridice până la va- 
loarea poetică a celorlalte motive ale sale, 


Ci J0s, 


mărturisit clar in ti- 
(lu: insemnări despre 
lume, prieteni și 
moarte. Mai ales de- 


AUREL MARIN 


spre moarte. În singurătatea sufletească care-l 
caracterizează, Aurel Marin a ințeles că dslătă 
omenesc este trecerea, imbătrânirea, moartea şi 
s'a recules intr'o inaltă resemnare și așteptare a 
sfârşitului. Resemnarea lui este tris 
nu disperată, pentrucă destinul 
general şi atât de unilorm in in 


ță, e drept, dar 
acesta este atât de 
treaga lume, incât 


olță e inutilă, Este destinul oamenilor, 


ev ia 
pn ÎN până și destinul munților, atât de 


tru singurătatea Și 

i lui Aurel Marin, pen tsi 

SĂ lor. În acest fel trebue IeiIMA Ie 8 7 

Destin, atât de sobră şi de definitivă in iei 
Munţii alungă trişti lor arbori e i 
Încolăcindu-i aspru  sălbătăcile piane » 


L-acopere cu frunze, i-apropie de pane 


Cu repezi coborișuri,— spre oamenii 


LB 


Sun 
strofa cel mult 


* Ape 1 40 pe o 
„care revine |a Sfâr 
i accentua Sensul, Ata, 


ris, ÎN Meu joalea, aştep- 

„bă Această cuprin- 
| pimata “în aproape toate 
muluţ ărti . e: a constitue fondul adânc 


In ge 
E le Ş 
COnstatare da 
Situl Doe e 


adorație in fața periecțiunilor 
largă, pompoas 


iubitei, O se de 
| sa, onentală, 
Mircea Badea 


ratia 















De dCeea Vera Şi Lui 
este totdeauna Drea lun, 9 ore 
prea 


ui incărcaţ ca săi 
Moţi j A ncapă intr UI : e 
i tehnica de Versifi vele tra. iei | ui On | . Virgil Gheorghiu, frazele sale s singur șir, de aceea 
ICație ne | | ec unt pline de propozitiuni Alp ibutiy & 
Un Eminescu d ă cu însuşi viața, iar viața cuvintele însoțite de interminabile epitet uțive 
ie : A a La Li Di e p OF 
ciudat anarhism Delia. , batere dela puritatea originară, nante. Valoarea politici 


4 a acestor Incan! Il esta 


, constata Nu alui, 'opierea Ă A la e cabil Și orice ar [i făcut insă aproape inexistentă, 


A o ele neaducând Nimic 
[a 1P i Lă E vu 
SR Aa a D-lui Aurel Matia același : a plus faţă de mai vechile și mai reușitele poesii 
mi se pare. Amintear | stihuri mâhnit. Ea acest fel carțea este plină de expresii banale. 
sură să accentuăm acum, că « d m ice am zugrav de icoane, e lormule stereotipe, demult corisumate ca 

i ui 4 hu , y & 


| i de puţin o scădere. 
nt ul cae PiLabile maturităţi 


AA i Pa 


le ani ași fi ch ltuit, ca bețivii anii misiunea poetică, Q singură bucată excepțională, 
n contră, | SF periectă: 
iat pribe pic de bucurii și sumane 


4. 


Poetiee, 


i Di ES le ochi, pleoșită şi-atunci, De căldura dorului mi s'au cop! ai sânilor fra di. 
2; asc rachiu Unde-s să-i pască umedele tale buze răcoroase «i 
ZA e tii „SR ușoare mân; şi reci ot așa aș i furnat t (ale buze ie i 
ui privirile înce CPE Ne Ss şi-a tatii cu busuiocul [dragi 
„Sună arar, la fii ne enuchiat sara, târziu, mândrul meu cerb cu luceafăr de aur în /runte 
ne 4 a . 4 e “i A = a A i ” i 
mângăiet, : SA „d și glas lânguios ce răsună văile şi pădurile din 


„Vremea scumpă, pag, 40), | Orățiş 


p3 = so A | 
în TI Na! la ca haiducii, 
E b taieeă 
super ă analogie verbală . i mpl lele întors acasă 
MR a 


at odată — căjeii şi cucii. 


Imunie ? 
Mugetu-[i de dragoste, ca vântul dela miazăzi, nu-mi 


E A OR 


„Lu m js ag du-mi pădurea, 


ladie pe DOnoare 


apele sângelui şi desișul mătăsos al pletelor să-mi 


eşte-mi-o "n fereastră, sc i A “stihuri mă făceam jinlitoare, 
* “+ . 3 l-a e] Îi (11) 41 
1 oi zarea albastră, n . Dar și alunci cu vorba peltică lar pașii sprintenelar tali giesne nu-i ar sr îi 
E dă A INdu-S0 
i de munţi, Ca nicăiurea, Iuri pi obraz şi — lot aşa a ap bă ni iii 
| (Isvo e i im ă a de pică. şi carnea, de tropotul lor nu mi-o simt sguduindu-se.. 
are, pag. 12), Ă, N ză 7 : Unde esti ? domnul, stăpânul şi sin: 
+ ADR i tăbliță, pag. 17), Unde ești ? Unde ești ; Par i 
3 A pu Meu GOT , 
e carți Iri 
ci aa ărți de /nsemnări ne Die. este una dintre Nu te-a săgelul oare în vreun luminiş, uritul, = 
i: E i ure Marin matur, definitiv Ay, se! : i de poesii apărute in [răul vânător : 
e o profunzime demnă de cea i. 


LI Piy 
DO a 
4 plz 
af 


te eludiul unei Îru- de cărările tristeii, iubitule, şi lupilindu-te 
ic lerație. Pentru noi, prietene "0 i pr Fugi de 


luşure 
vă po: sâni autentic, de mare valoare RI bralele-mi ce te chiamă ca o ocroli- 
be IE Mă | > 20 ascunde- le in ] ca pădure. 
y set să AR i P 
e era et necunoscut a 
e iu i ea Li i 


0 d o abatere dela destinul “cun scutul motiv al cântării 


f „normal omenesc şi prin - poe: să dragoste, o dragoste goste incât ea 
" ? 4 » . . tă ” i e : 

| “urmare prilej de inter- _Î fări Mircea Badea a lost premiat. 
| y minabile contesiuni și re- 


 grete, după cum ne apar 


a- 
Este atât de Îrumoasă această poesie de dr 
ne impiedică să ne revoltăm că 


| E | 4 Ă 08 | c& 
| -.. | toate bucăţile din acea- > CNI De curând ma uzi 
A AURII at i ne Ei [) 
stă carte. În felul acesta rzanie măr io în aa Ir ai apele 
aatul titlu : Caligrafie pe 24 ega 4 dumi Ape, pe d sgomotoase 
cap d fondul de puritate ori. ai surprinză- | so dpi pr de debut, 
0 DEI ce 0 aINE RER | ă 

nţe legere directă cu „je ; În acelaşi | şi sl ua i imțitor să scadă: 
| tree pă, Poesia, căutând să ră bogăţie SA e liniştit și 

Ci am ur Sole matcă şi Curb 
Ş Îi fond originar a pre lo atâta tică Râul sa iara i Au inchegat, bogat 

N de puritate absolută, tă i atât i vattaţie tematică, limpede la vale. Un 


Neue trebue să în: 
o N aleizicire şi o 
însăși viața, du- 
„1 MI I ale poetului; 


gi tice. 
u E cr ii  deapre această în unde şi prolunziuni pYe! este o Con- 


ihai Beniuc 
î: aţi. i ap set sar cap despre rostul şi nimic” 
i : o com tinuă şi chinuită m 
Si 





pr - . 


N, iz a plimăeyt Fluturi, | DR, 
"PFragile flori. | | 
ANR i. lori şi Visuri cq zăpada 










i ur i 7 d 
Se umple de pe le Scuburi i. 
ă îi ba | [a | | uj [] Lut 

i MA ani N, AIA AZI PU Moi OErada, “ARE ă 


Dar pr ințre Mo, văd câte-o Crec 
“Din ce siătunduri intră pân e 
udă Oi du urile. morții ce îneacă, Mda 
SA di Viaţa-i e coajă fristă Peniru Slâru ] Mi, 


trebuie să « 


NSEMNĂRI PE FILA CĂRŢILOR | iasi 


1 vârf! 


[î fi dă 14 d pronunță pi: | P 
"0 "N 408 ÎNERII MIRON SURU | zl 
| 
Ş 
| 


UC, 


unul din aceste 



















ua iati | - două, iată o ne- 
pă i AI i (Adâncuri, A + A ÂR cugetată faptă, 
SI A MR Pag, 84) ll A, VA O trăire pe jumătate, iar o 
| Unec [Ii r „ critica g-.., - . 4 au =” , K 
A A tru , poetul SE revoltă și-și ta AR UTILITATEA CRITICEI suprimare totală o inevita- 
iver AR irea, nestrămutața e, clamă Î cu N ina ab bilă moarte. 
ENE IEN Credinu: , | 
deal, i Binele pe car edință din , ce in Pentru aceste motive 
1 vor ad AA) alențul tiv ANR | schițate aici așteptăm in- 
Oa e au ne 2 putem bucura, A sus- tronarea libertății de a putea spune da sau nu 
A “AŢI 1 Ham. dan: „e 


Ei TE Hansa n jurul vifelului de auy | ins amnă EL, suspenda inițiativele, atunci când obiectiv fiind, cu judecată limpede 
| Ip J i ț i > 7 i 
| pi i: at în hi i pasă căâ'n lume îvec boem > st re „de lâncezeală, la o sărăcie Și sănătoasă, 
4 ȘI îi ş | 


O crezi de cuvință, O mişcare 
i Pun nt ai pres SUS e toale 0 ramură de Iu, ia arca ilă, în folosul unei ava- culturală și creaţii artistice nu pot lua ființă, nu 
| „me lă A | MR) auri un viitor DD: i Ei ti ii su upra superiiciale, Critica este se pot închega dacă nu există in aer acel sullu 
AD 00 NIRO A TEN dog i di i la , gândire perpetuă până in al judecății sănătoase, Cerem tinerilor care merg 
a, șmechei i ver spun că-i imbecil să lupţi ua iție a criticei ar introna cu la drum în vremurile acestea conștiința cinstită a 
(i î 1ecG ] (f d ia) si - o ca - + - . s.a. ,€ 
AG LimIe ini , în 'eme cu Idealu n /runte, Sa mult i din acei ce sunt creatorii, acestei nevoi întru existența spiritului critic viu 
VIS uri S ăpăic | (butei o aa A 7 i i - pă 
19 tul E: i ale ELĂ cu nădragii rupți, u tot al ei văl obscur pus pe şi dinamic necesar unei culturi superioare, ti 
înd s' "pu fo, | E : 
ii dătauli Re i“ L i nască un şoarece din munig Vii 10 sită i de mari personalităţi cri- nere in curs de desvoltare 
N i A 4 PI AA Dorim să vedem o luptă mare contra atot 
je Bolta. Hită PA ori de glorii mai reduse si-a cita aa» i piti 
Ți ME su a ră p e-o ureche că Yi : arte multe superficia- ceeace este prostie, ingâniare, superticialitate, 
na rând u A e ântec pe drumul îndră: zne|, =: id) in chip periculos lux de idei inutile, complicate și imbâcsite, Lupta 
na c um “i după ii „mine, bolnavă, lumea veche o dată si ere 10 mbulei aceasta insă să distrugă, dar nu prin forţă, prin 
„Surpă dir n temeiun ri într! at E in inlocuirea cu valori 
e Aude NR N “i iN apus, măreț. ia sere nea căderi in admiraţie interzicere, ci ura pr cl a 
rit SAR PONI dala i ere desăvârșite, 
ia prin, des şi a gume 2 tări iată marele pericol NE ps E fi curată, vie, simplă, sănătoasă și 
pi pa DĂ 00 SRR TRI fa arg SAS ult dontă | a 
“<auganul i arii „n bue s UL ocolim . Di ua ecă mii i tura noastră. Critica să-şi aibe adevărala-i 
' neamul sta 1 AM nci in cu 
pm: a spre el din tată 'n prune mâtă a unei mişcări lie e „atu misiune să-și poată spune cuvântul toldeaună, 
»nic mai ep ard hotarul ţ, să-l jder, atat drepti | eriticei, O mişcare fără sovăire să poală acuză şi susține cu pu” 
N (pes iz dilieea critică Hu poala dura, se stă le, Aşteptăm pentru cultura românească 
vă Alt, 
, „cu „incetul. Deiuaa seâte, pair sist, ile fericite în care gândul lor bun si cinstit 
e 
0. VL +94 el prin diverse combi- Vremuri libertățile. Când cu toţu ne 
| i | -o ÎN ulita absolută: "A Ohanaă si işi va căpăta toate libe ile 
da Regală | sândurilo: r sănătoase. Discuţiile cri- de utilitatea criticei. Vremu 
Saia, em en, etc. Puțin Arghezi: y urile fost acelea care vom da seama de trebuie numai să ne 
[ 2 „LATĂ | a i A gent uU R € Ul 
ese nelir iși 7; pulia Crevedia : logie i lata AAdle Î Cat au venit sunt lângă noi să trăim din 
i 4 Ai i) A e, 4 mbând şi innoind P limpezim din baosul trecutului şi i 
ii 0 RI de ui, 
intr un c odru i luna | i Hi ltui Nevoia lui Nu şi a lui lităţilor și al adevăr 
Mare Gu 0 ii id 


plin în prezentul rea 


N A Ci iaş măsură, Şi libertatea 
(Ca 0 OMORI | 
“ad Ec, MRI AXĂ de menirea noastră in 
| ÎN ca MR mai aspre neli- AS UR ARAD | lume. Pentru aceasta nu 
surprinzătoare „energie verbalii ue RN | ne este permis a trăi 
XE ih A et 3! MRI e dmat viața aşa cun ace 
Ueou DR A A ŞI ŞI ră i sufletească nu 


supărător la auz tiințelor, s 
pentru sullet. Tre- al pe eg dorin 



























“a ANI 1 A NR | | 
alu le In | £, decare Sp i: lui ste rene intr ! Un ŢI TĂ pu A sare de cultură, Cul- Vora treaca în | 

Ț; 1 SA N n "An. Ai ma i 7 ți rev stă 
RONUA ar sg: e sti a ei pe capitole cu titlur ad avă în ţ rile jar, Suflet româ- vedem cum totusi 14 edr Hecare din ele a% 
curată a Asne i tea ( 0be ji "In zori de zi 1857 ATA 08. limba sla vă i (Literatura religioasă, dite există în scrisul d- iezi a îbiciuni vă. 
ectura unui Orz ari 1 8357-1870, Colțul lui p, Aug , slavon, în Moldova; Invăţă- calită ui Petrașincu buna 
Il ae 77 A A întând ' Barbu R ' de ți de scriitor în proză, «“Junglă> aduca 
sau Mihail îi (tal C rarea 1877-188 10. "4 Ne goe nĂ tre. fiul său Teodosie) ; un material omenesc interesant [ aduce 
Tin însăşi 


SA AI a, l, Ty 
răsbuna agi- d Ale jan cir 1882-1883, Lumină nou; țI: e literaturii  omâne (Textele rotaci- faptul că a fost des folosit 
p elum MINUL 

AAN Căminul 88, Avânturi, Se clatină 4 uucer a tiparului în Țările Ro- scriitori la noi şi aiurea. 


de foarte mulți 
Autorul brodează 








| i Tar, | SI ie ; 1918 =a CI | NI 
plină de svo- 10, Si Arşirea 1916, A căzut o pia Pr EA " sle avonesc în ţară românea- 0 acţiune mult prea banală dar reuseste să 
du abată: „CE JIU 'se "i Bu Y TO 4 â a să, 
all Add d UP TEO A A AF Sate viața, Scriitorulu; 5), pe dipar ron deşc. Epoca lui Coresi; țină încordată o vreme atenția cetitorului 
"denici un spe ctu d atrăgător al unei cărți de Larg | Oră, şt e (1582); Epoca poet Co- Stângace şi mult prea fragmentar che: 
ati simpli AI sau & 1 un Ai vieţi romanțate care PA Proză Ă, Te «tel e populare (Literatura apo- zentate toate conflictele. Personagii cari 
i deplasate, Me ou u; urin 1) şi se poate uita E eter Citește 20g0 Omilii, Literatura bogomilică, A- ar fi putut fi interesante prin tot ceeace a 
; ii E II ră. ea, 0) e PRI » = 
le și pentrua îi) mai “A Emi! a St. Milcescu A Atiut ne Nu, apoi rife A Literatura Lagiografică: fost bun în ele, autorul, cade la un moment 
şi pozitia âcel va fermecător care nu te i ia: die ia et Literatura de preves- dat din lipsa de susținere, în folosul altora 
0IRLe Aolli st : | SER: AŞ; Să i Ă i ; 23 
(PA A i ţ i hi a at t de UȘOr sau de loc viața pr man ul. pop O lar); Inceputul istorio- Li psite de orice sevă cari, gresite fiind, se 
mărunte şi IL ela Vri nce a și faptele care i-au îmbo st ui [, v ra ro! inească (viața patriar- impun totuși în cadrul acţiunii numai pen- 
e tăiat. „După le turcă acestei biografii începi zi e sur i ) a lui Mihai Viteazul); trucă însuși autorul vrea asta. «Planeta 
Ă Xă A ot a! ati . pe = ATAT . 
liință cu „dești ma „api ig să cauţi regăsiri Să Bân. e face atrăs lectura unei ase- moartă» o bună nuvelă cu o acțiune gra- 
și n tine şi [i rii a literaturii este îmbinarea dată frumos, cu eroii pitoresti, conflicte 


Sea tibi Bu jiu 1 p porniri. bu ne “spre fapte mari Și frumoas 
. Ş d d C, 

















totul ytamu | ar tei a E mi iei St. Milicescu cu ot 4 “A dat t elor străvechi pe care pro- valabile dibaciu FeZDAV A adinci de o 
astă puț n mel; la ncolic în care e Omui i N. Car toje 1 le prezintă în tot amă- foarte usoară, fină ironie şi un humor ase- 
SS E30A vad d nai scrisă, rămâne lor, 1 AA sine d o metodă în scrierea menea. Este una din cele mai bune bucăți 
itenti d 1 Energii româneşti edită „de așa manieră ca totul să ale d-lui Dan Petragincu. «Irina din vis» 
| “3 SR i „ANN isi şurință şi reține asemenea. vrea să fie o incercare de straniu, de ireal 
ii AR 8 ANR ae >cume ntelor şi amânuntelor în- de poem. Şi nu reuşeşte să fie decât ceva 
| a a aro av: 100 literatuvii roma. A n stud istorie întrun fel care să penibil în extraa i NI pia ete 
ne vechi, Ma VOL. “d Dela origini până la Epoca aţă Bi și 'şi să retrăiască ele inșiși cu multe, foarte multe Ala ţi ap : , 
JM Matei B ab Şi Vasile Lupu. B i proaspete : te secretul istoriografu- veşte materialul, tema pusă chiar « ca E 
veşti 1£ A i As si rile ist si al profesorului N. Cartojan. nu este în totul originală. Tehnica și lipsa 
c0k AN „MĂ 3 ari î 0 ti de dinamism iată lucruri mult supărătoare 
esorul N "tal, Ă cari O fac să-și piardă toată valoarea. 
i i ah Aa d i! di Ag 
una Bi a € 00 
A i i TR ee e cărți atât de mult ne- | DAS IINOU: Junglă, roman, Bu- LĂ 
Ne car „unei. istorii a literaturii 1 c “a p. i 
Al e de propo porții mari, int'o expunere îi - Istoria filosofiei romă- 
lară : "Ra N. BAGDASAR: Istoria [ioso] 
a NE huni na | “cu O ilustrație bogată, tr im de ied oare autorul acestei LD Bucureati, 1940, 
ia UN 1CT u „fe Ar e “important întru des- 14 i ntitule ş al său volum <TOMAn» d! i | 
] FE ultur ii române prin cunoașterea tea conţine patru nuvele Acest volum nu conţine între copertele lui 
| urii ear. N. Cartojan este acela E uni de o mai lungă sora decât o parte din istoria filosotiei in aș 
i în st E lucru prin a sa Istorie a dul volumului E A dn care la fel ca împreună cu ceeace lipseşte aici, 
A GUriI + chi, re imânând acum să se gă- vite ate fața de cetitorul ace „edactat separat de d-nii S. S: pie 
Cineva c: are „să-l continue lucrând | A N: i-se prezenta ul eia scu și Traian Herseni să cai e 
Hone i i In acest prim volum al pro: fie nu reau să Spa. FI de ac de alcincilea volum omagial al P La 
N, Cartojan materia cercetată ȘI fapta pri „UP -ului L. Petrovici «Istoria Filosofiei 
î Clar înt t ro înlănțuire logică și 1 Petra; nou Cartea insă 
+ | a MOI 3 ă de derne». 
Ur măţ itoa area după ordinea Ca- Lă întina a proză sau DA ne alcătuire şi O alee A problemelor 
TAB Atuos E cartea. La răspântia ungă intindere d numeș ia ocupându-se de maJo din in- 
E Ocoidei tul aşa, a > nu o putem ac fice, de disciplinele 
| ntul latin şi Orien Dl tul mari filoso ntele, sistmele și 
iav (L te ratu ână are Cl locul, SNA APARARII | filosofiei și de cure sau 
ctg rat ile romanilor p e ANTRN âtorva tim a u avut răsunet 
TIT iek + “Orie lav permi t pe entru luminarea € iile filosofice care & din 
lea, ientul bizantino slav; ăi 6. Vo- teor oi. Pentru fiecare 
biz nă 0 lor ni coriei geniului epi sau născut la n conşti- 
Ă Literatura slavi A inde următoa- chiar se dă o biografie 
n); Intr » Românilor în cul- NA meri rea dă „vele: Junglă, autorii cerc pui: şi apoi considerațiuni. 8% 
10-slav a; Dovazt turcească. Și A prova Pi e , omul şi fiara incios redac 





ult BN pparelor bal: 


| | "tau "Sa 
| E: za a a SS ua TV 
| De MEŞTERUL MANOLE 


| , fi 4 08 UR pata . 


Ax 9 - 
d A pa i PE: 


Si x 45 


AR te ua, roman al De 
































. . 1 
4 ÎL i i VA, € 
1 A fi 


9] NI , ] V, | L £ Em - k . 
A Ț£ Ă ind continuu amestecă n , lui A i inescu im a scurtă, schiță ă, tuturor faptelor si 
ia uri. îi n paginile ! iere a în întregime 4 va- rilor care dau viață, acestei facto 
pi A te ol i Ane o N: ba imi ultimei forme păs- venții, arhivă de ant. 4 ! minunata in. 
mul a oareci DN ul ise: E 2) Epigonii, scrisoarea I, cartea, suflet. care este 
ă Ati i : 2: 3 LI VA 
în 3, . e tot negăsindu-i COresponde t 4 Semenea lucrări vine dintr'o 


totul este A iatruie + le ne. A A î, a. | snitovăragita de un sănătoasă Și cuminte dorință 
î . : iste n Jur ul ej Su. , 1] ț ), Tic $ i , numeroase note, In 
nță, sec ȘI de mui a 


inu ut mia „Aceleași Slăbici 


Vii 
Piu Î ne S Q s şi | n 
i me Cc are din i n 


de a, arăta, ce- 
titorului câte gânduri și câtă Muncă, se da- 
(80 a editarul fi ace "mai întâi un istoric pune până când se ajunge la cartea asa, 


iuni se în. | ță « le oc Autentici- cum el este obișnuit să o vadă Și să o cer- 
i p in argumente bine sus- ceteze în vitrina și pe mesele librăriilor sau 








i, | „eg Şi tehnica tex- in rafturile bibliotecilor publice, 

At Di tie ie ave Ai calități îi în si ri azătoare adevăruri de Dupăce autorul dă o definiție a ceeace 
Ă i ap , lo iri dă MR fa EI Prin ele ș erară min esciană. De asemeni esta cartea, sunt discutate și se caută a sa 
vorbe. A, AA „de ceeace a e, atitudini toat .. odificările aduse poe- fixa iniile generale a caracteristicelor: edi- 

E ARS a fi. Te te vremea, Bo, ed itor , precum şi felul de torului, autorului, librarului, criticei, cetito- 
îi AAA pi „- vtdega Chiar dacă iiloi r 3) al variantelor, rului. Pentru aceste capitole, dealtfel foarte 
Mai i emel care INA Si ale celor it, e ar trebui continuată și SAALE Și mult prea, uşor sau de loc susți- 
eee aducă ii „ela O reuşite, sin- ți a e genialului Eminescu al intru adâncirea lor dincolo de superfi- 
(asta & promisiunilor i n a fel credem că se cial am avea unele obiecții în însăși ordinea 


"a 


e ra a d: Mihail Celarian Ia apariția 
icei n i fi eo. Dialogurile «Diamantu- 


e da publicului cetitor, in care sunt prezentate în capitolul «Consi- 
iii VoĂI i p igheA nt 
i ARE Ip Mult prea slabe, jalnice 


i biti ) dau „adevăr frumos edi- derațiuni generale». D-l N, Th. Ionnițiu vor- 


chiar f s usține rea şi const Ai n cai ve vremea, şi pasionații pește mai întâi dă Editor şi după Sote de 
ierte Mi rucția logică, Oare ai er emi vinescieni vor putea Autor. Iată una dintre Cele de mal eletias 
paleti > în Cadrul acțiunii de i îi 0 , definitivă. Lucrul greşeli. O carte este mai întâi a aceluia 

i cafe i) s iticarea prezenţii lor. In: ă dar ci ar e e, dem mult în puterea care 0 scrie, care o duce cu el o viață, care 
CA a ga pac de „roman a d-lui Mihail oinţa d lui D. R. Mazilu cum sufere mult până să ajungă a o vedea gata 
gari a tatei Horm și poate ar fi pu- toat În ) curajarea Academiei cu «bun de tipar» pentru editor. Drumul de 


r'un fel Oarecare dacă pa- creație al unei cărți este: autor — editor 


[Ra 4: “a ştiut preţui și 












ii > trat So N strazi ___Tihm sa fină titor, i nimeni nici 
mau pi tema principală se ţi- 1 de pr e SA Spunem aceasta bar d i es fate Autorul 
FANS. ur au 4 de altul, ne lăsând să dau île. şi variante este odată nu va putea in 
| tercalate în re e SS te trăi fără ceilalți toți, ceilalți însă nu 
aria ah Je scene, acţiuni se- Aca lemiei Române la în- poa 


ră leg Mituri şi motivări nu numai 


pot trăi fără autor. Așa că, iată o cum- 
lină > Dici cu vreun alt 
E 


J xtil | Pus ;cariu și încurajarea plită greșală făcută nu atat din neștiință, 


4 principa “ei “cub 
! cheta î 4. 


Ogric e i ai TA « i fost el: «Diamant 30 NN AN cât. suntem pe ere 3 pihretezi 

Fi a ie o carte complexă și A Lt de ee stare a contractul 

Sala d Sa Ma acelui „A og Sp en puncte din contract, 
C “7 u g d ivu sit să fie de câto I ON m Despre carte He exiibure: cae 


tipărirea, corectura, copertă, publicitate și 


i (i (V| A mii Ş 
a ilă îi act | vitatea d-lui Mihail ÎN suc ur . e 2940, ile. Aici amănuntul puțin 


i TAN a e majoritatea catitorilor 
i £ 4 se ama de mult de ceeace înseamnă tipogra- 
? | A APRES CAI st înfățișeze viaţa mai depărtaţi axă restului care ar fi 
14 că CU: 1 ; şi variante, | = cari E i întru făurirea fie și librărie, 
lă s Ie 4 uită i 7. R, Mazilu, | A e A dă m n: iu în noua sa putut deveni 0 fo 
0 A RR ae 


SIR 


iliere prin care 

| „8 A "A întregei f£ 
Sia „ noe stră nu vom 
de an ic al edițiilor 
ar d dia cuţie de ceeace 
Cer + diție omagială 
lu Ibn “înce rca a-i schița 
i Bilanţ _ cetitorilor 
TC porții monumen- 
date “ 5 ] a ui ur- 


_ 
A un 





























ARE NE TREBUE. — 
în | ara 4 noastră că şi alurea 
briuroc ratismului, despre ne- 

ri une i alte vieţi de stat și 
lânce i îi funcţionăreşti, 
niterea pe teren a celor 

fi a + joi despre formarea 


Treb 
uie să intre tutur 


găsi, în faţa oricărei 
Preocupat, în acelas 


or | 
IN Câp că Ortunda da 


; Ș 3 AȘ 
obligaţiuni, UN om es 
i ti P 9 
imediate si de a ca ii lângă obligațiunile 

i & alta eri 
tură cu aceste obligaţiuni sențe în legă. 


oltei Sau chiar independenţa 
o 0 lege a firii noastra 


FA 4 ă | această constanță hp Omenesţi 
$ 3 | id î* ş 
VE i ță > stat prin suprimarea poate fi suprimată tul â intregului, care nu 
Piti N mă | 
RAE birouri ia sforăriilor de culise, ră pagube de cea mai Au. 


tomată viață bazată pe 


EVA 0 serie de lucruri de ordin psi- 


sr: 


A i nec esita tea simplificării vieţii specializării arsa ee VIONRI 

ze y! iN: | n + 

(0 0a ARI vi | Bihiu 3 dai 1 da Aceleaşi consideraţii de fățişă nu num al tol 

sI +3 (. | A. 

ga aţ A Ja intâmplare a celor rată omenie trebuiesc să stea şi la baza relații 

pa $ ilor 
i dr. Die cires | dintre funcţionar Şi cel care vine să solicite ceva. 
Et dy Da îi su său inten- Fune 
ii ționarul trebuie să invețe a sta de vorbă 


cu lumea ca un profesor cu elevii săi. EI ştie 
mult mai multe lucruri despre serviciul său el 
are datoria să îndrumeze just, cu desăvârșită 
înțelegere pe toţi cei cu cari vine în legătură, 
Să se desobijnuiască funcţionarul de servilismul 


| consi sti tue adevărata tragedie 

ului şi ! fl a căror rezolvare ţine, 
ri întemeierea unei alte 

nătoasă față de această 
















“4 faţă de cei mari și de aroganța față de cei miei, 

“Pi ule avută în vedere E] este pus acolo unde este pus nu pentru a se 

] nodu e lucru, Nu în ce priveşte justifica şi explica, ci pentru a duce treburile ce 
ă rhia i coe: ziunea dintre organele țin de el, la un cât mai bun sfârșit, 

tat — i ără „de care nu poate îi Pentru aceasta trebuie să albă condițiuni de 

r! colect! t v oricât de mic — ci, lucru care să-l facă În stare a medita atent asupra 

| plan, în ce priveşte mentali- tuturor lucrurilor ce-i sunt date spre rezolvare: 

di AR u, ac lâncimea în studiul fic- linişte, înțelegere din partea tuturor, râgaz pentru 

A Ei, i ri cul, violenţa Criticistă î., studiul atent al problemelor ce țin de serviciul său, 

“ Adei mă românească. In entu- eniu a si cii elementul conştient Fără un ritm echilibrat al muncii viaţa de stat 

e. "54 4 CN puneam în toat e un act d "gol şi apoi, în va fi, în primul rând, superficială şi va naşe 

ie isire, „era totdeauna prezenti inuă sta re de veghe, cere — toate neajunsurile cari se cunosc in deajuns 


A 
19: d că d 


nul acestei Românii uu e, timp. E răgazul necesitat pentru a mai fi repetate aci, 


| SAI 
in destin tului se 
câ RA 2 t retrograd şi minor, gândi „+ ţ cee facem Printr'o completă reducere a funcţiona 
4 alde „d m ) DUS tiner ESC, US i 4 utea realiza ŞI ceala ță mare 0 
Ai i și A | Eat exp în fiecare clipă va p ze Me 


educarea particularului ce vine în rel 


rep ul NI fim descendența NOd- 


A a te strămoşilor noştri. tre bus s A a tie într'o sărăcoasă de stat, pentru a realiza perlecta inţelegere dintro 
I Ji “Aa acest entuziast idea- inte de ate funcţionarii unii viața de stat şi sia ir. o incredere în 
cu pg dee vică Sguduitură prin pând c PU cei mai mari şi termi- Numai aşa se poate ajunge ii nevoe şi cu 
| ul cd de moră. Totuşi, Lino- enii de sc rV „(3 Dar să nu se con- alortul colectiv de care avem ă ri nu le bănuim, 
da noaatri d în istorie nu și-ar ă elem AS nevoie de organizare care se pot realiza lucruri pe câ 
i pie i , înceta să mai lup- far i, xterioară şi formală încă, îndeajuns. Virgil Mirescu 
ap] F* uritatea sufletească de ctionari fa ncordări ce-i depăşesc 
ca 4 mdaat ră este mai SI, anoră necesit: atea repaosului chiar 
nt una i; „SĂ îi MU), bndep ia Apo de e TONA 


> 







unul din oraşe 

zentative, Oră 

vale şi autobuze i 

şi până noaptea n e 
mără peste un mii i 






u „d i din îdea- 


E 
a în victorie. 

up LA mai desin- 

“înainte peul- 

i idea i universautat 


ş RE 


* 





ueru nu red uie incontinuu pus 

mit ţile ; reale de acţiune 

a fel în. at să nu se scon»- 

| XI: f st pane, în timpuri 
d se la sur- 

Ţ Ai ază, duc lipsit de verdeață, lă îi taliei. moderne: În 


mai sc um e ni timpul E aş obositor; UR ora Decembrie 


d Manole 


ie ia stf e) st irşeşte la aceastx 
fr e în mă A dat să 





i M fa Yi tu, in) creatura, 
ne i. ccole mani posterai, 
„flo e de la rinuncia mia, 
unde Pia “tutti ali umani, 
| a speri inza di Bene“, 
“A inu în ace astă poesia nici o Urmă 
c aluzie la sfânta animalita! 
| zii face ca poesia 
din . înă ltimile , transparente, Totul 
fe ăt i lure 44 după acel copil pe 






























o maternă 


1*3 | n, nici 
u 


ri 4, fn SI: a! "i a. 


, Care 
rula nu va şti niciodată chipul, Aaa 


vis caz: îl a intă, îl poartă la Şcoală şi.] 
1 € i ce Sus aşteaptă, așa cum nu a i 
i ont. 1 votul contribuie ca această | fă 
no cul ș lâns al cărnii fem „ral 
| Aa enine ce-și 
ruacul, s ja printre cele ma; 
poesii ce cunosc. Copiii au provoca 
) “Al ii are Puțin obişnuite, care ne 
ne “AA “Copilul în adâncurile ci s'a 
| at e i de cele mai caste emoţiuni : 
| | o Mal pe: li un aer de 
RpBaire NA aer de singurătate 
festivă | care face mai tristă tris- 
a ce i ului, | Dar dinaintea | 
j la u Jui 1 me u | un grup de copii | 
aşteaptă îr toarce rea mea. Ca să 
RIL € asc ă | ca „să mă pri- 
bine  de- iri | spre a 
A cura ă | această 
cu A ear s eu. | lată-i 
"od, 4] fixându-mă 
curaj | făr, 4 s se ruşineze : | 
intr'odată simt. „că eu sunt 
Celia ca e mă “ruşinez de ei | și 
mine, | M - ruşine 
uchetul de "flori | „de topo- 
ca impli | mi-i ruşine 
ul meu | de ci orpul meu, 
le. | ŞI ie tă, işi vrea 
tă micuță săr- 
cunosc. ută, | cât mai 
e micimea lo r, sa |* (Rossori- Ruşinări) 
ifletul, pre a Ă „urâte florile, preâ 
ul în pă ih acestei minuni care 
bit Antonia Pozzi singurătatea 
ealu ngu „anilor săi tineri. 


olurile castit: ţii şi gingăşiei fe- 


Pe ca. 


Vrea 
Irumoase 


( în An. 


> 


4. LE CEA 
inte dintr 


d 


leii, / A! ost timidă și fragilă; 
să "AR 
i NR Bi: 


PX, - e 
y d Pai 4 






a cărul rădăcină nu se implântă în 


să în re de ze din umanitate, ceea ce 


4, 3 


. 
+ MI 




















AR copiii; şi-a cântat 
sin "ă ha, şi-a înăbuşit adesea 
sl Li i gât, până când s'a des- 
lin tn n; 5ie palide, lipsite de clo- 
smile DN oamna, Odată se compară 


( 
mă Ap 
„e: 


rul te are ese dintr'un lac: 


UT vam rădăcini 


lege v laţa mea 


dig c „RI 
a» lin pă Mai 


, AA tară a Antoniei Pozzi trebuie 
i-un tan timent consolator. In nebunia 
| sec at “orice Isvor de bucurie și 

ta + UE ei Antonia Pozzi, minte de 


îm potriva durerii nu poate fi alt- 


| i Îi "A | Mihail Chirnoagă 


LITE R AR (ÎI) — Din zi în 
| 4, to mai mult de situația tra- 


ui „Are numai două posibili- 


cific: are; „ori să renunțe la poe- 


| este pa, ratare, Impăcarea nu e 


eg, Se 


e în mine însumi aş fi feri- 
noa stră “nenorocire este insă că 
re je nic odată în noi, în aşa fel, 

Ș N a a să fim altfel. Numai 
î i es 2;  sie-și suficient. 


| mu e , decât simțuri. Poesiile lui 


£ E unt însă o pagodă: totul în 
Și i btu e posibilă o ierar- 


“Ci Răspunde: pentru 
i românesc, Cât de ra- 


atu mulţi nu scriem de- 


îi aY 


aver i 
4 mai multă dre 
versels ne sont a > BeN3 un. 
letresg, ete. Mais 
de tous Ceux — la 


Pascal pe dinafară? 


mult câteva, cărți 
n cazemațe, 
te de cruce cu 
0 întrebare: ce altceva au 
acești bravi confrați, decâț 
tenție? C. G, era însă prea entuziast 
tru ca să-mi priceapă pesimismul, 


Oare asta e ţi 
mia 


tul? Pa 1ca| 


la SoNt tout cela et juzea 


) 
+ De ca Nu-] invătărm Da 


4 


Prietenul C. a | 
+ G. mi-a cerut nu prea de- 


pentru a face o bibliotecă 
Ştiam că prietenul C, G e fra. 
Psihari, Lon Bloy, ete. dar 
lăsat în urma lor 
O frumoasă in 


pen- 


+ 


Frumusețea și grandoarea naturii mă 


doare, Emil Cioran nu greşeşte: o plimbarea 
pe înserate e periculoasă, 


Lă 


Aud mereu vorbindu-se de contemplația 
artistică, Pe mine insă capodoperile mA tul- 
bură, mă răscolesc în adâncuri. Contempla- 
tia e liniste, detasare, participare directă la 
idee. Aici nu există nici-o delimitare. Eu 
văd insă toate lucrurile în raport de cau- 
Zalitate. Prin urmare, pentru mine contem- 
plația nu există, 

Ei 

Prietenii mei fac elogiul singurătăţii, 
scriu despre o bucurie de-a fi singur, Nimic 
mai fals, pentru mine. Mie mi-e groază de 
singurătate. In fiecare zi strig impreună 
cu Schopenhauer: O! dați-mi odată un om! 
Numai Dumnezeu poate indura singurăta- 
tea, pentrucă numai Dumnezeu are totul 
în sine. Noi suntem oameni, Chiar şi poeții. 


Generaţia mea din Europa întreagă su- 
feră de lipsă de voinţă. Toți scriem frumos, 
dar aproape niciunul nu ştim ce vrem că 
scrisul nostru. Ne lipseşte atitudinea. 
aceea. prietenii mei poeți se complac în poe 
sia de atmosferă. 


. 


Citesc mereu: vom intr'adevâr 


realiza, etc. Dar cc Baia: 


? 
ceva! R 


Am început să fac îns 8 ont de 
de regulamente militare. Str 












































| etnicu 

ă it R reală Ri niue 

| d Ai on "ânească, Poesia & bung 
1 data Pictura e fm Id 

A ni rep "e zintă ciobani Și MiOare |. 

zica £ indcă „e cântată din fluer, m, au 
escu s'ar P itia supăra. și 

afiei din f&vistele 


| j UC, i an, plin de impui: 

uU A Să tr]. 
CU Na. 
Blbiodate 


lperetul acesta 
a fost destul de mare, 


ALE TrnNE 


de Puter. 


* 


a de slabi! 'Toată poesia noa. 
al amintirilor, Pentrucă ny 
n putere să suportăm prezentul, 

de n ăi Tha îbutrtua de înfloriturile Îi 


Nici 
Aaa na- 


"Tote leauna ne silim să speculăm 
Şă ni se pară realitatea mai bună, 
4, mai suportabilă. Până Și poe- 
> 0 scriem e 0 speculație, Ra; 
ar fi ea pi prea crudă, "a 
| le imagina + Dar asta eo trage- 


aos. ta nedumerire. Va 
n singur, cu mine însumi, 
pă fug și voiu scrie. 


* 
i E 
via m a modernilor, se 
pe muncă. În truc numai munca 
ic . să ne coborim în noi 
Ing totodată iluzia că săvârșim 
II ond, i nu e decât o amară în- 
e bau de propria nelă- 


9 A as Ş 


la i . 
de locuesc trăeste o familie 
hdd n fiecare > dimineață, pro- 


02 te Sa colivia familiară 
tt i alează într'o coli- 
Numai așa canarul-bărbat 
urăta tate „de jale, de dragoste. 

Du imne zeu și cu poetul. In 
a ţii oi esti unde l-a așe- 
» Jalea, destinul. 


3) XC )s tea 


u suntem liberi. Sun- 
i ţe ua lume. Pen- 


“PRD 
| Aa ASTĂ 















RI Mie dart di alai 
îi ue btu? rațiunii Ip Na ri 

d) să a. 

„Incă tot mai il viața lui Napoleon. 
a însemnează că încă tot mai cred că e 
„on să fii mare, 


- 


ai 
+ A s8.P. e cel mai inteligent dintre noi. 
UA pentrura e singurul care are curajul să fle 
„caraghios. Poate că a invăţat asta dela Na- 


4 a A 


Et % 
A apărut o carte; Lucian Blaga şi gân- 


- direa mitică, Ar fi fost mai bine: Luctam 
Blaga şi gândirea lui Mitică. 


<> 


TRIUMFUL POETULUI. — Numirea 

poetului Radu Gyr la direcția Operelor şi 

E Teatrelor Române echivalează cu un veri- 
R-: tabil triumf al scriitorilor tineri. In epocala 
resurecție hațională pe care o trăeşte Ro- 

„. mânia dela 6 Sept. încoace, s'a instalat acea 
»  mobleţe de merit pe care tineretul român 
„o visează de atâta vreme. Poetul Radu 
Gyr, nedreptăţit şi persecutat pentru cre- 
dințele lui naționaliste, închis şi destituit 
din postul pe care-l ocupa la Universi- 
tate, a fost totdeauna un idol al acestui 
tineret dornic de fapte și de realizări de- 
pline. Imi amintesc de seminariile pe care 
„le conducea la catedra profesorului Mihail 
E Pi i rBgoniirescu, totdeauna cu sala arhiplină, 
ascultat și iubit de toată studenţimea. Poe- 
- siile sale, inspirate dintr'o sănătoasă reali- 
Mie etnică, bogate în imagini şi prospețimi 
Lip entice, au format garanția publicaţiilor 
a e Interpret al celor mai alese 


” ww 


ut ia a impus definitiv o autentică 

re artistică. Adăugând la această ac- 

le poetică, numeroasele articole răs- 
prin aceleaşi publicații, imaginea Poe- 
e ÎN obez întreagă și măreață. 

3 “Legionară, care ştie să răsplă- 

„ teas E dviratele merite, a reabilitat și 

nea sapat nâti ce i s'a făcut lui 


Radu Gyr a fost consacrat intro 
tate pe care o merita de multă vreme, Fap- 
tul acesta ne bucură cu atât măi mult, 
cât Radu Gyr este un poet. A venit în 
șit timpul ca Și poetul de merit să fie scos 
din umbră şi consacrat așa cum se cu 
In distincțiunea lui Radu 


țelegerea şi considerația de 
voie, 


demni. 


stâr-. 


vine 
Gyr găsim în. 
cari Avem na- 


AM VENIT DIN ARDEAL, — Da, am 
plecat în pribegie. Ne-am lăsat casa, pă- 
rinţii, amintirile, totul. Nam avut răgaz 
nici cel puțin să ne uităm in urmă. A vea- 
nit așa de pe neașteptate, atât de surprin- 
zător, cu atâta brutalitate, Ne-am sguduit 
din temelii, ni s'au tulburat toate credintele. 
Am visat, am scris, am asteptat o Românie 
mai mare, mai deplină, mai veșnică. Atâta 
vreme și cu atâta suflet! Am ascultat soap- 
tele strămoşilor, am descifrat sensul vieții 
lui Horia, nebunia lui Iancu şi ne-am jurat 
in sufletul nostru să-i răsbunăâm şi să le as- 
cultăm indemnul, In naivitatea noastră am 
crezut câ toți sunt ca noi, că nu se poate 
să fie altfel. Cu câtă pasiune am poposit 
lângă cărţile sfinte și cât de mult am 
crezut că generația noastră este lafel de 
eroică. Ne-am căutat prieteni, am crezut 
în Meșterul Manole și ne-am închipuit că 
avem dreptul să începem lupta cea mare, 
munca de fiecare zi pentru a ne depăşi 
propriile granițe, pentru a bate la poarta 
unei universități româneşti. Cât de mulți 
au crezut la fel cu noi. Astăzi privim o 
Românie nouă, ciuntită, strâmbă. Asta 
nu poate fi România noastră. Cineva ne-a 
trădat, ne-a întins o cursă, a vrut să ne 
arunce în prăpastie. Generaţia asta na 
fost înțeleasă. Am vrut să fim ofensivi, re- 
vizionişti, mândri, demni, am vrut să tim 
eroici, dar nu ni sa dat voe. Acum avea 
în fața noastră o ruină, o monstruozitate. 
Am fost chemați să salvâm ce se poate, să 
muncim din nou, titanic, ziua și noaptea, 

ntru a ridica un palat pe care nu ni sa 

t voie să-l curățim până era falnic. Am 
vrut să fim catedrală, dar nu ni s'a dat voie 
să fim nici măcar bisericuță. Da. Am venit 
din Ardeal. Şi am adus Ardealul aici, cu 
toate Credinţele, hotăririle şi dârzeniile lui. 





/ 
LT pe 
72 




















































Aa Vaze atmostera dos 


RE ul: orlaă 
n voci re * Apr eroice a unu da poat 
UNI Ai Mia demult. Din umbra Stră, 
Ntuner, ată 


E ni „RA f A Aa 
| “a arn . Ă manuscrisul a trecut a 
a Să iul Yin ate 
N „lie elenă ; unui artist parizian, ca Are a îș 
| a ! d 
MĂ tm o lumul cu vignete luminoasa po 
i imprimarea lui în atelieru îi 


40, "e Jour des Rois». Din pune i 
Li 


e ratie, cartea este una dintre 


AA 4 e Cela 
: mai 1 Ve Me ta N ÎN Cola Paris in ultimi 


* | | ă A ani, 
Dă 


a = 


i 


ec 
. 4 ti LOL i 
. 


pu Ci ia mă A 


- ut Vu dă îi erau lui Rilke capătă un Seng 
Ra ue stai prin conținutul lui, nu Numai 
da "i Din ntarea sau împrejurările in Care 

| ris. într'o noapte, dintr'o singură 

i) e Sanz MN Mas ţie, cu cinci zeci de an; 

ii în ut Cântecul de dragoste şi moarte a] 
Sa eg tinda ui i Christophor Rilke, este evocarea 

i RV iuti e nui soldat din sec. XVII-lea, stră. 
Si ? meg, al poe tului, Stegarul din Laugenau, 

i Îi îimpurpurat al unei primă. 

"de vis, îşi vede sufletul supt în două, 

dato iu și iubire. Ce teme ar fi putut 

i în R e un mai bun interpet decât 

seste Ne tat. de proprii strămoşilor caste- 
i avale ala smul şi iubirea? Dar, în ace- 

„las ar fi avut în noi, astăzi, o 

N tezon anță nță n ai mare, știut fiind că sufletul 
f iec, L rui „on n de etnii e sfâşiat între rigorile 
impla abile N oiuiua şi mângâerile tot 

e visului? Miracolul acestui 

se des) prinde pe nesimţite dintre pa- 

| e tn Ţ prime te atât de frumos și alunecă 
| ca o nuz că nobilă, spre cele mai 


NV 
N 


A 


„ti p, &: 
Yi 


E pis 


nt ce aceasta ultimă carte, pri- 
| d ris în cele din urmă clipe ale 
e | ă care, pe noi, ne-a bucurat, 
atat atât de mult, va ră- 
a mai frumoasă mărturie 


ȘI ŞI ocorpenr: — Unul din ar- 
pe care. A Ungurii s'au bazat tot- 
| , j rmulaa rea, revendicărilor lor 
şi aceste: "Un ia % ş 
ntală, A A una ori 
ile Me ia Occidentul de 
ct et i Şi, bineînțeles, ar- 
a Ă să invoce numai 
geogra a argumentului 


1000 A DEL i îti 
A IN 6? 























































sti [i 


„0. CMR | 
PRE P. cusut cu ata albă, ci treceau ia o dia- 
ET: „leetich ceva mai rafinată, căutând să mân- 
SRI " gâie susceptibilitatea occidentalilor prin 
 traza care, fireşte, nu putea decât să placă 

„celor dela apus. Intre România şi Ungaria, 

spun vecinii noștri dela vest, există cel mai 
izbitor contrast din structura civilizaţiei şi 
a. culturii, europene, Ungurii, care sunt un 
neam turanic, au ştiut să vie şi să se apro- 
pie de occident, însușindu-si cultura, civi- 
| lizatia. şi religia de acolo, pe câtă vreme 
XE Românii, care se trag din Occident, având 

"acelaş sânge cu majoritatea popoarelor din 
„N vest, au rămas totuşi legaţi de orient, adop- 
And civilizaţia şi religia ortodoxă a Bi- 
zanțului. Şi pe tema aceasta, tătarii dela 

vest, uitând că sunt una și aceeași spiţă cu 
„«piţa ruptă cu secole în urmă dela carul 
mongol sfărâmat în Urali şi aruncată în 

tea maghiară, al cărei climat le conve- 
nea de minune, caută să se facă acum fraţi 
pu MA, Jatinii spre a-şi putea păstra locul cu- 
„ cerit în mijlocul Europei omenoase. 
. Intr'adevăr ungurii sunt catolici, iar noi, 
Nanu, suntem  ortodoxi. La Budapesta 
a „a o catedrală a Sfântului Ștefan care 
RI să ină ie, Soada celei din Viena, din 










de artă şi. de uman 

lele franceze, jacă iar la Bucureşti nu există 
| decât o Patriarhie construită în stilul bi- 
| NI zantin şi cam la fel cu schitul Daphni de 
SORĂ „ Jângă Atena... 

„Să fie oare acesta, însă, un cablat 
NR serios? Dragă doamne, dar dacă e vorba 
E să |. aducem discuția pe un astfel de teren, 
sat ă: XX 

SA vindu-ne de creații spirituale și luând 
credința pentru câștigarea unor 
a drepturi politice în Europa, atunci 
+ voe să vorbim şi noi puţin, noi o- 
nt ali ii aştia de aici, care am fost tot- 
„mira de gardă ai Occidentului 
atâtea şi atâtea invazii venite 
lin Orier clatine așezările seculare ale 
joi Mergi ilizate, Tot timpul cât Europa, 
u toate statele ei civilizate de astăzi, s'a 
ÎN lar, reg "St desvolta și întări, România 
| AdMbtA da de ax pi aaa de secol, 
alului de stricăciune ce venea 


int nt arina aici şi înghețând în frâ- 


„E 


AI | 
„ar gume! A 


. d 3 uit | 


19 


A) răspândire şi acapa- 
re şi multele îă ale pu- 


aațe necunoscute occiden- 


EI ERUL BENOTE 5 
A acuma | 


poa Acta i dacă românii au ra. 
pentrucă, eul bă titei aia aula pia. 
piată de Dumnezeu, zi i ii aa 
tor şi protector aici, d iod coral a 
ecât pe Dumnezeu. 
Catolicismul poate să fie o religie mai ra- 
finată, mai coplexă, mai apropiată de om; 
ortodoxia, este însă mai apropiată de Dum- 
nezeu şi cei care credeau în ea îl vedeau 
mai ușor pe Acesta. Catolicii poate mau 
simţit niciodată o nevoie atât de impe- 
rioasă de a crede în Dumnezeu, fiindcă ei 
aveau timp să-și construiască imensele ca- 
tedrale devenite acum monumente istorice, 
pe câtă vreme românii din necesitate de a-I 
cere un ajutor lui Dumnezeu, sau din bu- 
curia de a-l mulțumi, iși construiau în 
grabă câte o bisericuță, de lemn sau de lut, 
şi în ea se rugau cu toată ardoarea sufle- 
tului desnădijduit sau recunoscător. Bise- 
ricile noastre, așa cum se văd în Maramu- 
reş, în tara Moților, pe plaiurile Moldovei 
de Nord şi oriunde pe întinsul țării Româ- 
neşti, nu sunt impunătoare, nu sunt fru- 
Moase, 

Dar când intri în ele găseşti acolo o fru- 
musete pe care n'o intâlnești în nicio ca- 
tedrală occidentală: e credința. In catedra- 
lele occidentale intră mai mult turiști care 
vor să vadă simfoniile de piatră creata de 
mâna artistilor de pe vremuri, câtă vreme 
în bisericile noastre intră numai lume care 
se roagă. De aceea, din acest punct de ve- 
dere, Occidentul şi-a materializat credința 
în piatră, devenind rece și auster, în timp 
ce România, care nici a Occidentului, dar 
nici a Orientului nu este, şi-a păstrat cre- 

dința caldă, puternică, vie în sutlet, Nici- 
dată Românii nu s'au gândit să facă din 
credința lor un argument pentru susținerea 
unei teze diplomatice sau a unui războiu, 
ideologic. Aceasta o fac cei care nu mai 
ştiu ce este aceea credință, amestecând-o 
cu alte preocupări cotidiane și punând-o 
alături, sau în serviciul unui discurs ipo- 
crit, ori a unei minciuni convenționale. Pu- 
terilor sufletești, noi le acordăm totul, fi- 
indcă, datorită poate tocmai lor, nu ne-am 
pierdut mintea chiar într'atâta, încât să nu 
ne dăm încă seama că cea mai mare glorie 
şi mai trumoasă victorie a omului pe pi 
maânt este să nu-și distrugă templele 


inimă. 








numai a 3 iapă Ay 














A Cu 
2 7 ră mâini încheierea unui in. | 
mie la început şi să Lăsăm, În ruină 
unor aşezări PE Cart simpla noas, . 
A „de continuitate le Poate ridica e 
dmirabilei 7 ce 2 e dar secretul acestei contiy | 
enu i ui m IN NĂLȚAREA CULTURII ROMA 


te imâni te 4 ma i i O PE PISCUL DE LUM 
ÎN. din cae mm reproaus un 
AY pa GALE via A 4 ae ( a re ÎI „Poartă Mata: 16 
a aa Pia a urmat «Meşterul Manole» 

„care î IL iubim ca pe o odraslă a noastră, 

pe ei ne leagă atâtea idealuri atâtea în- 
pturi. IE speranțe cari, suntem siguri, 
„Se vor împlini. 

ă i <în re zidurile lui stă, ca un simbol 

4 0 gai 2 tă a perenității, ideea forță a 


pe 


Ovid Caledoninu 





 scăiiza BOTIŞ-GIOBANU: Poveşti, Arad 
1940, “Imprimeria Județului. 64 p. 14X 20, 5, 

i NU FR. COSTEN CO: Elegii păgâne, versuri, 
„Chișinău, 1940. Tipografia Tiparul Moldove- 
nem Editura, Societăţii scriitorilor din Ba- 
jarabla. 256 p. AIA 98 lei. 
















sa Î, 4 GHBRORINRSCU VANIA: Privighetoa- 


Sa re „oarbă, versuri. Bucureşti 1940. Tipogra- 
Da . i "ie liniverenl, Rp ii ga Universul iterar 


| “, 72 LORGE IONAŞCU: Chemarea. focului, 
| muri „Cernăuţi, 1939. Tip. Mitropolitul 
f estru. 48 p. 16X21,5. 100 lei. Coperta 
| pa p Li yu un ze A X, 

„NME ARI VICTORIA JIMENEZ, CAIUS 


intelegi Spamiolă, seria 1. Cluj, 
ip i WApapterea- 24 p. 15,5X23, 


| ta ari i AROV-MOLDOVANU: Pumica, 
e în versuri prolog, epilog, trei 


„ Bucureşti 1940, Editura 
0 p. 19.0 x 98. „60 i ră “ 


„ MURGESOU: Note stii 
erou AMO: la 





/ CĂRTI ȘI REVISTE PRIMITE LA REDACŢIE 


fia Universul, Colecția Universul Literar, 
40 p. 12,5X19,5. 30 lei. 


TEODOR NENCEV .: Poezii. Chișinău 1940. 
Tipografia M. Lencovschi Editura Societății 
Scriitorilor din Basarabia. 48 p. 13X20,5. 


ŞTEFANIA  ZOTTOVICBANU RUSU: 
De ziua Tatii şi Scrisoare către Dumnezeu, 
versuri, București, 1940, Editura Cugetarea. 


64 p. 19,5X25. 60 lei. 


ILARIU SPULBER: Vrăjitorul de cu- 


wwnte, poezii, Bolgrad, 1940. Tipografia 
Gimnaziului Industrial 32 p. 16X23,5. 


DUMITRU TEODORESCU: Funcțiunea 
impozitelor Miniere în Politica Mineritului, 
Politica petrolului. Impozitele asupra con- 
cesiunilor, țițeiului, metalelor prețioase, etc. 
și funcţia lor. București, 1940. Tipogratia 
A. B. C. 100 p. 15,5X23. 250 lei. 


, 


ROMULUS VULCĂNESCU: Bazele este- 
ticei române. Mânăstirea. Dealului 1940. Ti- 
pografia Furnica București. 24 p. 11,5X 13,5. 


> N +9. ș . 
ȘI d ya N i i Ș ţ Ip L 

aa 4 iii AI a e ————_— 3 - 

i CE! a AR A a i i , . ți 
ua MBȘŞTERUL MANOLE 
To doi VCR. y sg Ie | ] 

2%, E 1 da.» î . 4 Ca 
a > . L; ş ? “. i - 7 . L 
re ARD AS 67 A 
„pie dela a INI RI 
- War . mă » 


i 
1 
; 15 
53 
3 
. | 1y 
2 i A 
p îi k 
3 4 AU 
| LU = sa 
y i 
35 ui 4 
TI] să 13 
Li 
di ză 
ă j 
Î 
- , 
ş 4 | ” i 












d 


A 34 U 
PR 


AL | m vii dak poală del SE pa 

Aa În 1 A, Ă = PPE 
George Iunie 1 0 pr nează : 
oliu, Di- Ivăn seu, ! anie el Popescu, v 


ți 
1 ANA Li . 
ă Ei anteia adera AI nr, = 8, Mai- Aus | 1044 
3 Ju mnează: | 
pi MAR A al EROI Cn Precup, Traian Ry 
o Aro Aa i PAG (il irptat i ri și 'asile, Eugen Giurgiu, le 
TA . AU : Şi . A 4 V TI, e! pi N | TI Ap 
N a) | SI RMN SĂ 
=> a t | 41493 pu! 
fin A Ea ANII | 
n- N viu C riitorilor NI Seriitoarelo, p 
an lDumi- i vu ae, Să d i 
ca | / di a & nr, 4 5, Aprilie. lunia 94 
A NU mne | 
| |. Semnea ză: sau Velican, Aghata Ba, 
urel Shire 1 
ÎI faau, Siiviu Lazar, ceor.. 1, 
“101 Ce | hi > £ 
11]. TU, u ) Ura ati U 
Wii Aa ip NA IPAC OA 
ap N Viața Ba: rabiei an, IX Dr. 7-8, Lulia. A, 
4, A t 1940 nas 
| gust 1! ma AA em nează: Ludovic Dauș, Lon 
i 1] ay “a 
| | us n, ] | n Pelivan, George Gre AB Orlan. 
i | ] Y 1 m “A A 
5 Tu VI “Pan Dr lippa, N. Smochină, 
i . ! y i) . : 
i «Se n, aur  Garovei I, Valerian, ete. 
Ţ | | ; văz IAA AMR 
LU SS N A 0 AR 
LALA d ARO Tera: 2, “an, VII Nr, 4- - ŞI 0-7, 
) "Îi $ u! Ş A 
cn n 0, “Semnează: Victor Tu. 


DI stol Popescu, Doiniță Sassu, 
ia , PPR AN spaga Vlad Seitan, Vasile Dima 
| UI. | , „NI i 


Tâmna 


mavelor, an, ar. 12-16, Iunie: 
ș ugust e ba an > Ștefan Lupu, N. 


Dbărcear nu, Horia Teculescu, Au: 
A = n 
da | F A Sud AN | vu P 


| Gazeta cărţilor, „an. IX-X nr. 15-20; 12 
lay Iunie 194 0, Semneaza. D. Munteanu 









Sa 
DIC, A, a n » AL. Iordan, Paul 1 
lOpol, Perpessicius, Aurel A. Mur 


Șă Lope pi escu Strejuicu Ion Pantazi, 


rute: cu, Cezar Cristea, Dragoș 
LU, Ss iiviu Cer € 


NA AI 
av 
ă 
= + 
| TIE 3 5 
zel 
ş i 10 
4 


d Du + Eroii irora, C. Pâr- 
Ş "gal Mircea Eliade, 
“tOmulue ș y ul cănescu, Virgil Ca- 
d cian, a, E Ar, Zaharia, Const. 
a pu iei Co m Cuza Ma