Cuvantul-serie-noua-nr-49-1-decemvrie-1940

Anul XVII (St and) Nr. 49 
întemeietor: 2I,ş ENACOVYICI 
Ghitor: NACONESCU 
N —— 


BEDICŢIA pi ADMINISTE! gap. SĂBINBAR 5-7-8 
TaLE/ une: 
Centraia Imprimeriilăr și alia .. = 





Dimmeţia « mea e BEP 
joeratariat meceral SI2: (ARB : e 
jeeretariatal + n e SE mimela e = e e 7034 


Director:P- P-ANAITESCU 
n per RS a 













soar-| 


40 de |da! acestor cameni 
* su, Ca 
nameal 


zentatii, BIBI: -te 
4 deasupra BIBI C -zi, că 
2 în depătări 














fe. S'a nimik - re ork 
fe! de priit - se trap 





TI) 
zi i 


și 


ua că bem urca pe cola Nieviar 
Am porni incet 
inceput 
cit silpe pante prepâstioani, 
Şi “crlipare de seară. Me strângem gra- 
mată în furui Căpianului, care ne 
cerceta dacă suntem toţi pi apoi ur- 


Centinesea 












di încă 







"razna, cu fe zie de-l] 






primind 8 mimi 
m Teac vez 


morţi și mita, „imtele 
1. ducând în mâinile vant tă 
« irarmtătoare aie Romi 
A previzai si moartea i aie 
care esu scopul final 
în despre tabânda leg 






sant o culme o Migedriu 

















pe 
"tie tarala, 
C-pitanu' prevede 
sie primuanei. până 
a! morţi 
De înde este acest dar 
Mror? Desianar că tai 
mari proleii, în şi 
ini și dragcate. 
2 Mă ea petre 


















90 -iciealacesti proteti al meamurilor o pute=! 
TA rotet- re care scapă rațiunii noastre. 
Ste spunem făţiş, este darul 
Damneze». |! avem dovedit în gân- 






P. P. Panaitescu 


CUM VA FI 
BIRUINŢA 





amotui 
Insă Câpit me 
m adată îm să La 
fră a-i ca șia că 
dincnia de vag, ! 3 ceva 
ein | 7 — Cine spunea că în țara noastră 
i nu se poate face eipinism ta 
ro hapră 8 -tătita-l fe e mia Pi ai: 


—— Bale impostbi să ni birmim 0 

Pâbcâre e e dai extjei de 

Pigie îmerpe dacă! la uință. 
dacă 











Tai, 


PA 7 


Căpitanul ingenunchiat în faţa osemintel 


PERSONALITATEA CĂ 


„i Site îi aie 8 
mântești "ale Capitanului Și ale ca- 


i sonalitatea intreagă, chipul adevă- 
a iost ingadult 
marazilor săi intru lupt și sulerință 


rat al omului care s'a ridicăt deasu- 
pra mulțimii, ca un urias al gându- 
lul și faptei, ca suflet ce cuprindea 
în sine toate străduiniele, toate nă- 
deidile și toate suferintele unul po- 
por. 

Numai un seriltor genial, un maes- 
tru al condelului ne va putea alcă- 
tul, cine stie când, azi sau peste 
decenii, cartea care să cuprindă toi 
ce trebue să stim ca să avem Laz, 
limpede a personalităţii Căphtanulul 
Cartea „Pentru Leglonari” Îi va da 
acelui scriitor elementele cele mai 


m 


ca. bă- 


velisul lutului în clipa morţii, tre- 
be să se inchege luminos in amin- 
Hirea celor ce l-au cunoscut în pli- 
Bătatea puterii și măreției Lui de 
condecâtor al destinelor neamului 
mostru. 


Chipul prins de aparatul lotogra- 
lic si reprodus în mii și mii de 
memplare va păstra peste veacuri 
amintirea Lui și pentru cei co nu 









iz 
i 


ii 
i 


A INCEPUT 
REVIZUIREA 
PROCESULU 


ELA 





ali 


Văceii 


vemaelii le ti agezări Inc hbe- 
aie de pai xi de viacuri 
, migebii, 


Li 
Fi: 


putere de recul 


te și păcatele și să aăzulască 
vindea 





ine temeliile răului, 
de mai bine me topletea a 





lor eroilor din răsboiul pentru intregirea neamului 
Aceste oseminte au iost adunate de legionari în anul 1937 de pe crestele Carpatilor unde vreme de 
20 de ani stătuseră — lără cruce—in bătala vântului, plollor.— și a Inditerenței generale 


rând cal mal buni 


dinte tnâlțitoare 
onoarei, ai di 
inimă ca duh 
dare de slue, 
- | nimic, 
inci a 
e | birui ţii 
duința era mal incordală, cu atâi chi 
pul ei se lămarea mai 
sliința celor ce-și dăruiseră vinla | 
viorii neamului 
ială san nedumerire 
dare și era mala să le putere răsbă 


EXEMPLARUL 3 LE! 


“a 


Ziar a!'Mișcării Legionare 


se Duminecă 1 Dece 


12. PAGINI Nr, 4i 






























riau crezut — cari a'au putut crede 
în altă putere mal mare decât 
rea morţii. In bucuria Invierii, 
abă cântările ricil: 
d Jidovii... pentru ce piara n'a 
păzit pe patra vieţii?” 
Peste intrarea mormântului, pră- 
văliseră Jidovii platră grea. Şi cu 
peceţi tari pecetluiseră mormântul 
in nădejdea lor smintită. 
Treizeci de mil de ocale de piatră 
nouă puseseră nebunii vremii noa: 





Patrusprezece. Şi în pecetluirea 
zropii nădejăilor unui neam işi pu- 
seseră toată grila liniştii lor ame-! 
ninţate. Dar silința lor sta dovedit! 
a ti zadarni Piatra de pe more! 
mânt n'a putut să țină acolo pe pia= 
tra cea din capul unghiului. Puterea 
betonului a fost rușinată. Invierea 
unui neam nu poate (U zădămnicită 
de zreutatea unei pietre, Puterea 
materiei şi-a davedit bicisaicia. Că-I 
pitanul a biruit? 







unui neam întreg a fost devastat de 
aceiasi întrebare: PENTRU CE? 





PITANULUI 


Dar cum sm singur om mi e 
are să adune tot materialul docu- 


Sasti 
zi 


şi 


i 
iși 


şși 
i 


E dl 
ih 








Ş> 

















duhul japiei, al derti 
sime. Arma Îni mu era vorba pleani 
lonre ei fapta pildwitoare. Era luv: 
Mlarul binelui, aipru cu răul, stivă 
tor şi trulas, dar Îngperese de buu în 
îndema, În ajuta 

mătoare ale inaizii 
Lai Incepem a ve vi 
dim late părţile. Asa a incepu! 
înâița o nouă antire mflelească 
mncă, din amcultare, din dea 
din mecârtire, Siâleau tavă 
vrăliți de puterile nepămân- 
tepi ale Invălălorului și nu-și ve 
aeau u crede inimii de minunea cec 
se intimpla cu dânșii. C 





























eape vederea luj 

















legere În rugi iace- 
nsufieţi! De unde veneuu a: 
Se simimau ostaaii unei cre 
ai adevărului, ai 
plății. toate sădile in 
de umilință, de lepă 
del Înaul nu mai era 
Î și neamul erau lut 






a 

















trezărite, si cu cât siră 


ievea În con: 





Cerace fusese 





devenise incre 





e |lătoare. Încă un pa 


Pentru ce au secat izvorul ordinei? 
Pentru ce au stins locul dragostei? 


EI] 


TEI: 

zale 
Aj 
53E 
și 
=6ă 


z 
i 


d 


imte de a | se ceti seutința re- 
tată, undeva, la un ospăț iudaic. 
a ridicat si a grăit astfel jude- 
rilor săi: 

mâinile dumneavoastră stă 
mea. Prea putin lucrul, Sen- 
pe care o veti da, însă, hotă- 
soarta neneraliei mele. ŞI a- 
e cumplit! Domnilor, am în- 
re în udecătorii-ostasi ai 


AVE et 


g 


Se săvârgise rușinea: căzuse cou- 
damnarea la ocnă. Din Java, din 
adâncul Doltanei si din Râmnicu- 
Sărat, pormeau porunci de supunere 





totală, EI singur inca în frâu un 
uragan de indignare, În vremea in- 
rării generale, în vremea far- 
singur 





Atât 
mutată era hotărirea Lui dea 
supune, că de ar îl fost porț 
tanei date de perete, EI nar | 
ipe aceste porii țără ordin de 





lbe- 





duire era săvârgută. 
brabonate de 
încununat cu 

În zorii un 
uhetul 
mal 


unțile 
udoriie nel sar f 


pământean 


segre,  Athan 
d mântuirii nea 
păhbire, nu pen: 
toi ma 
insufleuli de n 
au bănbiau pănda 
puterilor răului. EL Insă, 
pătrunzătoare a 
lui, a văzut lucind pese creste 
mina neagră a luceafărului ți 
utuseră [i mântuiţi 
trăasi în | 
lipiti. în 
uire le 
amorțească, sau ab 
Nici 4 pulere, oricât se 
nu se înalță în lume fără 


a efubi 









egila 


dorea lupiei, 





Câţi p 









vrăjmuășii 
Kia ludă, fie Calală, intrupare d 
plană sau trădare, răul îi va în, 
piini che; 

uncallă a 











dobândeşi 


Aaulel » vederea hu 
de peste dincloşi 
lor sa ei lor sia 
pierdut raza do 


canu 
sa desnădejaii 


sat goi de înjelegere 





pricepe răsplătlrea 
moarte a binelui voi! nea 














(Continuare în nag. I-a) 


Plâtos 


mdeva în sluiba Invieriilrare. O stiau aceasta ei ce ră 
i o întrebare asupra rostu-| să 








scape de El. 


când spiritele erau mai agil 
nd singura nădejde de îi 














era EI, cade fapta nebumieţ, 


In noaptea Stântului 


Sd|noaptea în care la urfătoare 
"T'a|lupii, nebunii au făcut ce au 


poata desface, Duşmani ai 
neamului. în orbirea arii 16 







tăiat craca de sub 


drei, cât va 


de 
tul lor de conservare, . 
Vremea a făcut dovada, 





Si: asa, de 





dura 


prin veacuri, o. 








Vreme de doi ani de zile suftetul[Iam0a 
fe cărsăm 
lo nutrim 

Pentra ce au făcut aceasta? Pta. latre sant 
tra se au curmat firul înțelepctunii? |sonalitate, 







esit [e 








stre deasupra mormântului Celor|ca o spaimă 








DURE 
NOA 


E imensă? 












coace de 





cdi _rajtanal 
explice inflmența pe care a 
avul-o Căpitanal asupra unet gene- 
Taţii, Cei ce vor veni, nu vop mat 
cdata explicaţii, ci se bor inchina tn 
fața lai și se vor strădui să ee tm- 
părlăyeasca de lumina  mântaitoare 
pe care a dat-o Căpitanul generații 
lor nesfârşite ce vor urma 

Opera lui a fost migăloasă și de 
durală. Ea, insă, sa adresat eterna 
Ii din om, suflemului pe care t-a hu. 
erat in adâncime, De aceea, tot 
făcut Căpitanul poartă pe 
nitații 

Opera pe care a înfăptuit-o, depă 
seste, Insă, marginele 
Căpiianal ne-a angajat 


























omenescului 
































al cărai desnodământ 
pentru EI și peniru a 
arma. Birulnța Mişcării na poate 
peni — și adeaita la fost una din 
marițe lui arijt cât după mart 
mferinţe. lar ca secință nor 
mată. zat m unitate 
de suferință pentru tot ce va trebui 
să îndurăm și să acceptăm eu .bu 
urie 
în fața unai moleșit, — fără 
incredere (n viitorul său şi “îstavi 
ca mal decăzulă clasă 
nu există altă cale de 
reinoiere a "lut, decăt _morminteli 
arva ți de ai săi. Misearea i 
gionară le-a dat cu bucurie, Ble, în. 
să, n'au fost deajuns pentru a-l des 
metiei. Ga balaurul din poveste, nea. 
mal acesta a cerul noul vieți, ne 
ră a număr pi ca valoare mo 
ală. EL a cerut tnsăyt viuța Căpile 
natal! f-a fost casta, în mod 
mură, dna și 





lui 
mântu 









irttualităţi uni 





























VER 55 
BINEFAGEREA INVIERII 
PENTRU UN LEGIONAR 


„Ne gândim doar ta ana din binefacerile sfintei Invteri a lui 
[isus. O binefacere dencebit de mângiietoare și soampă mhNot 
noastre ln veacul de descompunere a credintei si de îmhușire 
suiletească, în care avem amarul de a trăi. E bivelacerea COn- 
vîngerii pe care e coboară slănta Înviere în emhetele moastre. 
privitoare fa Incontestabila Wiruimă a Binelui dumnereesc Îm- 
potriva puteră Rănlui. ÎNOT PA e 

Birnimţă =bselmt sigură. Hirsiată ca! L 
câstiaziă pe căile omenesti. cu respectul lezilor obitmuite ale 
vieti pământesti, atunci recarze la aletoral și intervenția bar 
îui ceresc al Creatornlui. Si ce-i este Creatorului să calce chiar 
si lezik patnrii întemeiate de El spre a-și impune voiala Sa 
care alte! mar mai paitea îi impliniiă ? Cel ce a creial iegile 
naturii, legile creaţiznii, dece ma le-ar pulea modifica atuaci când 
ele sunt o piedică pentru triumini săm ? Astiel sa întâmpla! că 
Jieus, căzând în corsa pământească a natiusii erei orare A 

de usor uităm mobi că este maia scigate umne= - i îl Pee 
cs milea pe Cruce, Daboriţi de greatatea dăbicionilar o- - ja i 2 Me pe 
memasti, ucenicii Lui S'au risipit, lepădândn-<e de Cel ce de acum ati rata - Ian rrereat 
era îră viaţă si rece, pierdet hnmii si plecat pentru totdeauna. 
Nimic miar mai Î rămas din lupta Mântuitorului pentru Bine si 
Adevăr, dacă ar îi lost lăsate de Părintele ceresc să se întâmple 
cele sertite de legile pământului. lisus mort, plecat pentru tot- 
deauna dintre oameni, discipolii tuziți «i urmării de teamă si 
Chiar de indnială. Biserica incă neintemeiată, Caiala riumiător 
Ca toți ai kii mate acestea ar [ licat să dispară repede aminil- 
Tea etortalui de miniuire 2! blăndulul Nazariocan. Caci asa ce- 
reau, liră patință de ledupiecare, legile pământești ala morţi, 
ale minciună si slihiciunii omenesti, 

Tar stăpânirea celor „dela tată! ler Diavohal sunt” ar îi coa- 
țimuat să întemece Inmea, în disprețu! condamnarilor și amesis- 
Văriloe îi lisas 

Atunci Bunul! Părinte interveni Ş > Adevărul, triomiă 

ii mpotriva legilor paturi dmene+ 
Mp ION 1. MOȚA 


















IN BANEA, OMUL GLIEI NOAST 


mie” Grapre jam Benec. al dica) 
Xcta 





ij 

| ze” prin cruce: 

Tupta pentru aderâr și terta peniru = 

drăptate pi prigoana pentru cre- 
ati 














dh și în 
Teme a prezența 

















INS 


NIRI COWSTANTINESCI — Mal] bichforilor, mieața cea de 
din îre! Shinii Mieedahi. cum! tele. 

1mune legenda — care e  pedenșii Ecest fruntartu de „Inaripiii” 
TRADAREA — și-a” Pamant, “dde [i pebileiit "0 tmetenie rândurile. 


|„Ioi, 43 Decdmbrie 1034, 





onei. n prtetm | 
impotriea păcalu- 
cruci 

m rosteste aderărurile 
se conduce du- | 
































te crama apre casă 






Baton cui cei Ti E Sr pa A 
Da de aut Imaginează-ți surpriză! Şi cum îl cheamă pe cel care 
mi întul era er- mă servește ordonanța)? Siapefiat când an aflaț: 













DUCA! Prin ce joc de împrejurări obsesia m'a urmărit și 

duet | aici? ; 

îi aiseipiaei| _ Rosa ca un ae, mliai cat întrio românească poeită 
|eă — »la el nu este rudă cu cal pe care puseat Domnia- 

sedem dând! voastră, la el ungur este și bolat de treabă: ei omorit la 








soacre-sa si capetat 12 a! apă Pi Pi ş E 
Sant lămurit că e „0 de treabă”, dar nu-mi pat explica i! == - / 
scninâtatea ca care priveste în față cei 12 ani de temniţă | E — | fig ir 
nrea. — - prospătura 
E atât de complex sufletul omenesc! (Sau atât de sim- tati Die PRE Ca aa 
= plu, poate, uneori !). P i Via! ustfei ticluită na e care 









țim bvrlerate de nu stia ce talie [lb e? 
fior. pieeum se inresriogie O rocă Da ra când privim carul, iaig- 
în tnnega! cu un puerăş curată i: săreață a va cobari în sa: 
ab de nu maj vrei ta lzu. Ochii care se ridic: 
sa a ai proupe! JI În arta alttel ommenizei 
farul gătatei. Bt col spre pământ 

d drag a vă rusa de x puru, 

va lumina inima, și vei 

Dumnezeu 


118 lonescu Marița 


de «| | E 4 
sei Aseară am primit a €, p. dela F. 


rea | 







































































reia In izolarea de alei astiel de „incareări” . 
'i.ni| dreptal bizare, Sunt bucuros? Nul atata te 
Imi place mai malt să au am mici o legătară ea lumea 
de atara. 
In situația mea, ami mevee de liniște şi ca să mă simt 
bine in lumea aceasta nouă — 
cei de afară să mă considere că 
|mlei pesimism în felul acesta d a mă manifesta și nlel re | ===> = îs 
=-| grete pentru ce-as îi pierdut, dar lacrimile lor, înearajările j 
€ si bunăvoința aceasta de ctreu mstanță, mă plictisesc. î 
d Desigur că multora le vine greu să creadă cA tineri la ISOAR 4 
teste E) ăia din felul lor de viată, ne simţim ) 
otuși bine un adevăr însă, Desi se te . « | 
9|pe un an de când sunt inchis, m'am darit ARDEI? n Aliae E i pt îi 
: sinmură dată plăcerile la care odinioară na prea renuntam. 
ă Explicația ? Ca să te simți bine. oriunde. ai navee de un su- au şiini atât de 
13 x 2|nart o ral, de un echilibru suletese. Suportal meu mo. ; n Viaţa pentru sm și 
. e e inta |EBI? £ retinta pe cara mi-a sădit-a în sntlet Corneliu Zelea =] 
, Dl Sp ac Codreanu, Șin iad mins simi bine e Grediate acu ni n ci 
a i | îi îs căra .t e p se erademtă . Pe De asceza nu-mi pasă de ce este în fara! meu, potriv- Aia 
jan aefi psi - anal pia mie pla. 
Activ tatea egionara fă j „0 timaza| Tar vele ineatali en salturile și mu-mat mal seziti. 
3 rip mea sina. | NIBI CONSTANTINESCU 
la Alba-lulia | e 0 | 
ge R DISCIPLINA se miste dim tai 





Li 


Be iniltiita cuibului „Gh PareBei cmi em mute asi | B pm m ie 
(vi mă emerera cupa au | d - eee = A mind apeeape de temele Mia [CAT maina 
iale Pasi, pla pare scai 4 / ea | ver mamți cum paimeaea În vinete esti de înta 
în, Altai și da eulimul _Aaaai i Pag be A reper. 






zi 
i 


Dim în ctg emir lupa 
Dima moremoriae pi bhitu E 
sila Alei Inti, caer ema se șia 


i - senilă puteri spre a 
. p toate Dali rase imemareă A 














. 















e | suma | mea. de. 
ont megbuaă de canina bor de pă - + p A Sing “a E, 
SĂ ta Înmrur apa ha n mată Dauimi ama, 4 -. 9 | Aneeptănă  Mmeipitma pănă ) 
e alama din de |rerde cupricalna îm meteală, | disciplinat, Apasă Amelia a 


ay ve joraguiu  Camatei em pate 
= |mâsez 
i aha 





faima tnrarănda-ți 


| 


Victor lon Pawalescu Ph 





îți 





ln mă plciitane mirăzi cea de [dag ? 
pai mână pi race tataţi eu lfal 












ie Mimi ln i mn de cai Mol ati ea . . | time, 
și Îliie și dabeorea arată îe-lira ace rit izea n A meama! tău. 
N ne a bucuu! pe ari lei 0 lată lina em în A | na Na tei 
5 “|atară. i 
. fa că lingă 





Li 








. a ae-sainie Sale, săi 

i do 2 A PIE abaemi ma Al 

i d RE . [2 Ă azi 
cast sută. Până și ce . - Sarbu Siugansohi | muci 





a 








ITEGER 


Acum 19 












„an, elev 
0 Găgitanul 
„ORICUM, D URIAŞĂ 
PORNITĂ DE TOA 


tanci când ma eu 
tă tome În anul, 1915 
ilitară 






A DE REGENERARE 





ut EU adevărat Ne găseam 
o dela Nisiru.. în Basa- 
Hotin. la Briceni 
ii singură aul. 

4 si aunosferei „de 





zi 
pă 
LR 


oi 





, 


1937, in tabără e dei 


AT-FRUMOS 









Fi 





FE 






i 











Si 
? 


=> 
S 


ă 


Ei 





g 





ţ 
| 


Li 


E 





i 


i 


Fal-Framos să fie 







: 









de Inlanterie ce comandam pe acea pe acea vreme, şi apoi desisur și 
vreme. Lam rezăsii apoi în anul impărtăsirea acelorasi idei. în ail- 
nicul comtac! ce BVeam cu el. am a- 


1921. în Rea 25 lnlanierie al că- 
rul comandani! fusesem mumii apoi [vu marele să mi-l apropii. 


Ji n0! 
Codreanu !şi tăcea stagiul cu gra-laproplere ce iu îmi desvălula 
dul de elev plutonier. pen'ru a de-[comoriie suilcietli ale acestuj mara 
de asi lamlApostoi al Cr i 


sau Pornit și văl mara să Jalenacă. 
p ce din unghera! foptilor, cu ară, 
apocaliptic Iapa 













enier în regimentul 25 Infanterie, | 
ia comandantului Său : 


MORALĂ TREBUEȘTE 


In scrisoarea lui către mine din 
4! August 1921. pe care o repro- 
duc cu toată smerenia sufletului 
Meu. scrisoare ce virheşte încă 
năstrează în ea atâta dragoste de 
neam de pământ. de soldați și de 
camarazii lui 

Această scrisoare desvăluie ar 
tăzi tot ce acest martir plănuia 
ventru viitor. pe care apol a stiut 
si a avut harul să le insufle unui 
neam ?mrez. 

Ne-am regăsit apoi în Bucuresti 
si până în ultimul timp unirea: noa- 


9» 


Domnului Gel. 
(amalia. Size 








stră sufletească si legăturile 
Str-au rămas aceleaşi 

Răutatea şi invidia oamenilor «i 
vitregia timpurilor l-aa smuls din- 
tre noi. Asă cliiez si-mi 
plec fruntea in fata sfintelor ui 
seminte și Căvitanu! va rămâne i 
totdeauna cea mai scumpă şi cea 
mai mare amintire a mea. 


Col. Corneliu £'Evescu 


CĂPITANUL 


DESPRE 


noa- 




















„MÂNĂSTIREA DEALU“ 


Făcusem cinci ani de liceu 
militar la Mânăstirea Dealului, 
la umbra capului lui Mihai Vi- 
teazul şi sub ochiul cercetător 
a lui Nicolae Filipescu. Acolo 
sub comanda maiorului şi apoi 
colonelului Marcel Olteanu, ca- 
mandaniul școlii, a căpitanului 
Virgil Bădulescu, a locot. Emil 
Pălăngeanu și sub indrumarea 
profesorilor, mi-am [ăcul o se- 
veră educaţie  ostășrască şi 
mi-am căpătat o sănătoasă în- 
credere in puterile mele. 


De alfel, educatia militară 
de mânăslire mă va urmări 
toată viața. Ordinea, disciplina 
şi erarhia turnate la o vârstă 
fragedă în sângele meu, alături 
de sentimentul demnitătii ostă- 
ești, vor forma un fir roşu 
dealungul întregei mele activi- 
tăți viitoare. 

Tot aici am învălal să vor- 
besc pulin, fapt care mai târziu 
mă va duce la ura conira vor- 
hăriei și a spiritului retoric. 
Aici am Învăţat să-mi placă 





tranșeia şi să desprețuesc sa-|“ 


lanul. 

Naţiunile de ştiinţă militară 
căpătate acum mă vor [ace să 
judec mai târziu totul 
prisma acestei științe, 

Tar cultul sentimentului dem- 
nității de om şi de oataş, în care 
„ofițerii. imi va 
ereia greutăţi și mă va ezpune 
la suferinte. întro lume lipsită 
adesea şi de anoare și de sim- 
tul demnității. 

(„Pentru Legionari” pag. 10 


sun). 


SUBSCRIEŢI 
PENTRU SINISTRAȚI 





prin 

















 LEGIONAE 


Ea i 


APITAMULUL IN 1927 MICADORII IN INCHISORI 









O mare lumină a învăluit celui 
le intunecoase și vmed: când au =; 
şit Mcadorii Celulele și carce 








învăluite până atunci în blestem, 
mu anzi! pentru prima dată rugi- 
ciuni inâițate din suflete chinaiie. 





celulelor au fos! craci pentru muce- 
aici! neamalui. 

Nieadorii, 
1e. le-au ridicat sus pe umerii lor, 
sas în trăirea lor, ta lumină. 

Azi de zile celulele Nicadorilor an 
auzi! cele mai duioase rugi-luni, 
cele mai clocat/ toare chemări, ale p- 
riașilor luptători incătușați. 

Leajarile și cătuela destinate 
| rmatăcâterilor încătașează mă'ail: 
şi pletonrele crnciatilor leg'onsri. 

Cei dintâi Iau primit em blos-| 
teme; Nicadorii le-au îndrăgit. 1n-au | 
ales ci pe cele mri grel:— şi tierul 








Nicadoril 



















te gratii împrietenit cm Wicado» 
Ti și căutau sadune tot soarele „n 
velalala lor, pe ale sprijineau frun- 
țile lor și lacrimile nentra lalea ță- 
rii lor spălaa praful adus ce vânt, 

Cântecul de luptă, de dor venea 
de departe, se intânea cu cântecul 
lor și nlsca anai printre gratii pas» 
te munți și văL 


„Iarăşi noantea sa lărat 
Ca'ntr'an trist mormânt 

Printze gratii mai râsbat 

Falg! eduși de vânt. 
In celuinin cars zac de mult a- 





runcali. 
Undeva inspre Apus, pcsla monți 
su 
Undeva pa Mureș sun trec vniniei 
Dăcăt. 


Rogojinile au tost ayternnia pen 
Ira trupurile chinuite ale Nicadari: 
lor. 

Dac'ar putea vorbi. ar spman înt 





acesta este stropit cu sângele lor. 
Peru] acesta sa încă'z=ste d'n toca' 
“ant si efeleler lar. Ta eieănita! | 
lor. cătasele și lanturile cântă, se 
rorgă si plâna pentru Nicadori 


Gratiile vorbe ru atat drag 





Nteadori. Cu mâinile înohtanatn de 
arații. Nierdorii «erataază 7area to 
aştep'area chemării In lantă. Aces 


Nicadorii grădi 


ru 


pe patecile dintre. atrmturila 
ă luna 


Nori, trei flăcăi păşese lncel, 













1 tuminează (runțile punte rare 
toamna a asternut [re arintii 
uri neare ineunjoară uriiina 
e ÎN spun ce a 
1 





1 nduee vânt 
optese între ela „Niva 





Niendorii cantă în nonpte. dare 
torii a. sl 











hi 
ajungeau să-l vadă 


Vouă, măi 


pe. Niealorii 





mare durara vă intrebat ce rău ati 


cei 


cei moi curat 


dor D-eonstră 
= i, mentrusă 


mmi oile au +a 
"aen Argvennvebitui numai xrin 
E patoa hirul mutarea  inului 
a-i însa Dărăm mud legionar 
A atungem cei mai anroape de 
ver. 
Donoastră mrmalnr sfat. Inedit 
în ptentul d-nnnatră. să-i tmrado- 
biţi cu virtutiila su/letalor d-oas- 














u 



















-buc'umul lor de stunri. Prin ste 
Nieadarii am stat de vorbă cn nd. 
mântal sfânt i tarii an amzi! nhe. 
| marea celor plecați tnalntra lor 
Inviere. 














mirii. 


narii legend 












3 asculte cântecele 
tri în vam 
oam nilur au 
qe vorba cu florile, ah le A 
tncul să. le 

îs) Imp: 


ten 

















rea tnl și 
TA 
Sa La A Florile Niendorilor 
air E tie SI |moara ernriztn „me suna rău 


cuţe dragi 


ră și apoi să-i dăruiti 








Astăzi cânt sufletele drag'lor ot să-i. dărui 
pogiri ie vin în miflocul mosiru mov'ra Cerese. Eroii crestin 
i-ati astevtat, pă scriu | €: ii românlsmului 4. A 
ri rupte din su/letul[de toate mani' lor 
ale 'e-au sădit în. su/lel | 
Shinte mame voi ati dat ne 9 atei A feed Dumneica dra- 
„in momente ded le tor 
ot cpt si Detla an a L Mama celei mai mari TI) 














âmut ca să primiti aoeaată toel-| Pe, Golul, Malta, 
tură. pteros astazi 

Sfinte mâleute nu e o lovitură, . în i | 
dim contră aue'ul d-nonatră 're- Pa dea „28 a 
îm sd oa Durure maniru darul] "Ânt și alea, Murr 

Der marea. miza Dintma aria | 772 af dertrit. ma 





a ființa î 
Cornelia Novac 












inferioară.-Gonsumul de carne.-Exportul 
probabil al României 


vețla şi Germania, ajungem la coi 


In ztarul nosira, la aceeași rubrică 
statarea că prodeeția enuală de la] 


arătat in cateva arlicole schim- 
zintă astfel: 

In Germania totalul producției 
noile de lapte de vacă ae ridică 
3257.000.000 quiniale, în Elvejia 
31.551.030 _quintale tn timp ce În Ri 
mânia ta 27.792.000 qnintale. 


+membrării. Regatului Român, 
ze 36 lunte 1940 și 12 Sep- 


Printre — problemele asupra căror 
înzistat sunt cele ole produselor! 
rieple, animalele şi produsele ani- 
ale, în special a animalelor vil. 
In exticolal de fală vedăm datele 
ne stau la Indemână cn privire la 
'aaţia animalelor de laple, precum 
a consumului de carne, 
NIMALELE DE LAPTE 


urma cestenilor teritoriale re- 
mea numărului animalelor de 
în România apare firească. 

leul de mai Jos tre mă- 
eprorimstivă pierderile 

in această privință de țara 


aci peste 3 ani 688759 capete, 
a 5374 ln sută din abimale po- 








ne indreptăleste a afirma: 
— în 
desmembrare cantitatea de lapte pei 
tru fiecare locultor esle cu mall 1! 
ferioază aceleia din alte țări. 





ca să se ridice consumul de lapte 
de alte pro 
penru core 
xa5. urmează ca ezporiul române 
de aceste prodate va fi sensibil | 
Pinentnt. 

— 0 învercore de 
















rurală românească va contribui și 


1apte și produse din laple de vacă. 


iu piardat 

14 la sută din 

n pierdu! 57415 capete san 2721 
sută dia totalul dinainte de das- 
ezbrare. 







ie Be Impte: vaci peste 

ps27w capete, bivolije 36.045 ca- 

„ai 3561904 capete Iaz capre 

Rezuită deci eă plerăerile de aei- 

aie de înpte vi între 48.43 ln 

tă dia tatal și 2741 ln sati 
PARAȚIA CU ALTE! 

STATE 


In comparatie cu 





re şi deci si 
mai circa £ 


Înregistrat oficiay n 

900.000 kg. 

d că proporția de c: 
rămâne n: 





datele 

sate totalul en; 
5.945.958 gr. 

la orase de 14! 


se pășazi și fânee, 
de iapte pația 

ireația Snfățiaţă de statistici a- 

5 că Danemarca are 829 vaci de 


Cansm, 
lesmerabrată 
ln stă d 
vecbea 


reprezintă numa! 69, 


numai 6445 la sută din 


ineuiteri. Este de semnalat că a ee 


1 apar în România desmembre- 
osie identie es cai dinainte de 
jaia de 28 lunie 1940. 


ITATEA VITELOR 
NOASTRE 


AL ROMANIEI 


în atnle de mai sus roate: | 
animalele de lapte ie Româzis 
ie dn dmmembrare ao fest! 
[i imlerinare ca număr e- 









vor îi cu 20 la sulă mai redare 
|imateta. 
Ințruză! ia Bomânia dinaini 














roguct 3400 iri de inpte anual. e amintea. urmmază ea experiai 
pina antilaie ce ar coralde-| România dmemembrată va ostila 
e“ in calculele jdeute in E-ljaral e 618.400 asintala 


Noui conducători la unități 
cooperative 


Comiteta! de combarare ai dz 













animale in România după desmembrare 
Pierderile la animalele de lapte.-Calitatea vitelor este 


te de vară În aceste lrei alate se pre- 


Rezultatul cercelărilor de mal sas 


omânla și dinainle și după 


— Ținând seama că este probabil 


me din lapte de vară, 
zațianite_ arătate mat 


ridicare n stan- 
dardulai de viaţă pentra populaţia 


la scăderea exportului românesc de 


751-164 kar.) s'a tăiat In abaina- 


chimbată 
brată, consa- 
pe temeiul 


ta Români 


e ! de tatae din 
Paminie. La sate se va cof- 

con-| 
dinainte 
la erașe 69,90 


EXPORTUL PROBABIL 


Dacă avem in vedere că în Ro- 


PITT 





la cumpărării 


n 
p- 





Prin diferite ordine şi instrucțiuni 
sau dat directiva privitoare la per- 






e 
la 
la 
o 


părările și vânzările de mărfuri €- 
Jectuate prin mandatari, înterme- 
diari, comisioni 
comecț, prepuși, commiși valajari, a= 
genturi, ete. 


între diversele dispozițiuni date, mi- 
nirterul de Finanțe precizează urmâ= 
toarele: 

In comerț este foarte frecventă u- 


ris 
n- 


mele industriale și comerelale pen= 
tru operațiunii lor curente, Codul de 
comert se ocupă cu caracterizarea 
acestor contracte şi dețineşte pute= 
rile, drepturile şi obiigațiunile aces- 
tor mandatart. 

In principiu. contractele tnchelata 
de ei în limitele puterilor acordate 
produc efecte directe intre firma 


și 





t 


se 
n 


ed 


[i 
far nu cu două operațiuni suecestoa 


si dela acesta în terți și viceversa. 


CONTRIBUTIA SE DATOREAZA O 
SINGURA DATA 

In consecință contribuția excep- 
Vomală' 2% se datorează o singură 
dată. fină o singură mutaţiune de 
proprietate a mărtii. 

Este necesar În această ordine de 
jăei să se facă distincţie între așe- 
zarea contribuţiei 2%, care se per- 
cepe numa! la vânzbrue elective 
de bunuri, și între obligația impusă 
de art. 14 8 13 Lerea Timbrulul mo- 
dificată la 1 Arilie 1939 și apoi la 10 
Amgust 1540 de emiterea de factari 
pro-forma timbrate conform ace- 


de] 
u- 
| 


Il |rea vânzării lor, san chiar când pre- 
darea se face direct câtre cumpară- 


apari 
mărfii trece asupra intermediarilor 
după cum sa atâta mal sus, 


TIMBRAREA FACTURILOR 


După cum este cunoscut. nu nu- 
ma facturile În executarea unei 
vânzări (mutațiun! de proprietate) 
de marfă sunţ a se timbta, Cl fac- 
tan ise (obligâtoriu) în exeeu- 
i dei de contract (maR- 
m, reprezentanță depo- 
turnituri). 
Intact insă. în practică umete 
intreprinderi, în vederea eludârii 
şi mastragerii dela piata Contei- 
“ei la vânzările succesive, pretex- 
d și intocmind chiar acte simul 
e — că rimiuj cumpărător este 
mandatar — penteu o interpretare 
unifomnă in caracterizarea adevă- 
tar! şi intermediari de 
= piitese Contribuţia 
va. ennatata 
mese. cumalativ 





corrarș care 
d ceptyemald 
| 








"CONSTITUIRI DE 





| Domztetui de 
vutatai Xaţiona 


eomdueare al Tnati- 
ai Cooperaţiei & 
a următoarelor 











pecdue, și dest, 
Dumbrava” cu se- 
Timna- Mehedinţi 
vitale finală numai 
Thaina, 

zitate ja fiinţă 














Cum se aplică contribuţi 


ceperea contribuției 2 ia sută la cum- | merţ. 


mal de virate, la eoenigoril 
tanți da |prevâzut de 51% 
reprezentanți de Ieri i 


Pentru a face n legătură supletentă |twm procent asupra prefălui mărfii 
Ea Tecla auz atură, sulictentă | anu sumelor încasa e. re AIB(z'0 pri 





tilizarea tntermediaritor de către fir- |enacrisă, în ajară de ci 
1a punctele 2,3 și 4 


mală 2 la sută tre 
Daza unui contrac: 


eită comerțul în r 


mandontă și terțele persoane cu| OPOrațiuni, lucri 
care acettia contractează, așa. dar |dlart pentru alte firme. 


la fi tar |lor închetate în cc! 
dela firmă rmandante) da mandatar [ler DNGPEee sa rea 


de aliniatul precedent. 


za cutremurului de pământ, im 
muturi, excepțional 





|tred Weittina, “en 








de 2lasută $ 
rile de mărfuri _ 


ului de Finanţe 


3 ai] 







e Şi Vânz 


2) Bă fie impuși ia imperiul 68| Si 
t de ete ori benelieiul realizat 
merciai pentru aces: gen 


3) SA achite impoztul prop 
atomii 






P 
4) Provizionul să constate fie din= 






in consecință se 
buţia 2%, fiind vânzare, 


Situaţia intermediarilor 


rmedi cari ca un element de fapt se va eza- 
iza te ata pe modul de lucru al intreprinderii 
Inainte. de 1 Aprilie 1940 cum și 
această Bara E sa niz pini 
contribuția 2 sută, pen: a 
pedea dacă nu sa câutat a se eluda 
legea. 
Ministerul mai atrage Cre arie 
asupra nel erori curente în În 
firprehurea contractului de comision, 
Specificul deestui contract, conform 
codului de comerț. este faptul că o- 
ee se inchee de comistonari 
numele său propriu față de terți, 
msă pe contal comisonarului, ra- 
porturie de mandat apărând numai 
în relațtunile dintre părți, adică din- 
Din acest punct de tra comitent şi comirionar. 


Imprumuturi pentru ofiţerii 
şi subofițerii ce au avut de suferit 
pagube din cauza cutremurului 


pri 


nu 









ru a nu plăbi con: 








Sunt unti com: 









ru a se scuti de contrii 















RAMASE PE 





precum și imprumuturi 
e ce vor fi garantate ca pri- 


îi astpta mobael 
jobfielor 
copiilar lor minori. 


RIMARE LA CAMERELE 
DIN. ŢARĂ 


precum 
tatea 












NOUL COMISIUN | 







a Rom. Ex. cup. 370 
ed. Minier Ex, cup, 400 












Grân rc. 


Ministerul Econeamje! Naţior 
numit urmâtoarele omisiuni da 
rimare pe lingă Camerele d 
merţ mi de Industrid din țarăă 
Brătla: Vietor Dada, Tile 
ecanereiant; Andzei Marin, & 
ciani; Becker Main, indu 
Pandele Stânescu, cgmei 
Rădulescu, comerci 
Brasor:" ing. L 
cheseu Mihail, corni 


se. 
s, lei 152,25% ki 

















Eagle 


ETICHETA 


Ministerul Econo” 
dat a deciziune prin ca 
sălurile ce se confecț 
cdți mici, ca: șterga 
pate, eic, precum și tri 
fiorapti, îpicouri diferite, e 
marca prin aplicarea unei 





Andrei, industriag, 
industriag; Peste. 
mecclanș şi 'Trâmi 


N 


merciallzarea cinemaboari 
mâria „Piimul E al 
lea 


in Bucureşi: Cal tarie Na. a Şi 


Numita unitate da fini 
numâr de 236 pe Mu 
ubseria de 344600%)lei a vârga! de | mmahL 


300 500 del, 
pro. a Vestire” din 


Coop. da 
te finţă e un 
10 asceiaţi, cu 
n e SĂ UR eapltal 
j 













mubacris de 
90.008 vâraat da le 







ZIUA DE 24 NOEMB. 
1940 









Bursa de mărtu 
1940 de 77 Egr. cu 1% 
lei 812 5% kg. BEo. vag. 


1940 de 62 kgr. cu 2%, 
Feo. vagi 


1940 de 80 gr, cu St 


REA 


ste, 


IN_OLEARIN: 

















































40 da 9 kar. cu 1 
5 BE. Eco, vag, 





e. 





pa 

















40 de 75 kgr. cu 393 
858,50% gr, 


1940 de TI KE. 
1 8169 er, ECO, ag 


















île. a. 25 v: 


ȚESĂTURILOR 


însă cu agtață de pecara 


Eticheta va cuprinda 
ntabdită prim dectztunea 








a 
a 









Hat lor, precum și marc 


'0 regiune ferdilă bântuită 
inundaţ 


ii 





















ue Mata me Coepmeaiei 
mă. catei în rm i, do 
1 ea) pede ie |) inte retare da - . T. 29. — în partea de tori! sunt lipalți da mijicaco, 
- e „iute | Ip tă eg peni-te lu, nostru, cireaizo | Pentru securit te 
p n. | ib . . N . i Aa. 4 Severin Bai 4 asta nuie 
Z ă | intul de municăi-ni | afăv alele de apă, cafe 
72 Producția germană de Contfi uției ațio e ; |iemioriee fate ue | DR sitoaiala de nui. ep 


benzină sintetică 






Apa, Ca- bi 


[că 
N. Vanda, Visa D 


me, Verga 

Lan 
Canaria 

nu 


au 


„Deea damă pi 
Putea: Cm 


a permază de bu 
gazeta commeruat. bn bara! 
re eârtani 





se, 


ami 1040 pe 


idusure e nu 
biitat astia 
de speculație 


m 
ala „Comnena —Cetan- [și 

Crarpiacinaa crzatda de md- 
samație ai federala: eu d alex 

95) 

Cop. de pot A Dion — 


ze 
vele « 
















Sara ateziliă 3 creaza 


fbantrează [sea industrii și foteei 
de le. | prime, auxiliare, ete. să 
miatică | Contribaţiei exec pțiemale 







„pazaizeze | 





| 17 enatormitate co dispoiţianile 

|daia. prin care va dispus ca 

mite articole a căror vânzare este 

mratiiă de Contribava Fareptiemală 

2%, dacă suni cumpirale de ateliere 
materii 

supuse 


| Iptrarăa piata comtritației cade in 
| |mareima cumpărătorului care exe 
obligat mă e achite le 15 1 ate 
3 |pmcăea îmi pe bază de barderes 





prin vârzâri la administrația Piaan- 
» |etază empeetimă. Minialerul de FI 
ante a dispus ca piata să se efre- 
tăete bi mele 5 zile urmatoare date- 
atec. |lor de 18 și 1. dale cână imposital 
ma sii. dăică până la 99 
inciaziv ale tunlizr respective. 
Nepiata 
dea mia 






az jeanăla 
i 












la acne termene sizage 
caza, j 





Faţă da nui 
prind predusela 






seu ta 
impoetiui î e SE pionii tandament pentru 
Pnanţe e făcut De multe a 


produse țârânegty 
sete pe ceri țăramgji 
a prin intai 
inteleg acei 
asfel care 

pâsză la îimita 


| UDel riguroaze masuri de ind 
dar cu toate demersuriin fn 






Acoperirea creditelor Necesare 
apărării Statelor-Unite 


WASHINGTON, 
0 (Rade), — 
apaeimamatu “aaearei “Agtela re 


ua ACUL 30, — Tipul frunuaa, dp 

provocat SUROAae fenomene 
Ta oase d 

maneacy, 


| 
in 


SA d-lui inspector Lp 
din oragu) Mita, rari 


uta pu 


Wa pus În aplicare, deoarece loeui- 


LA MĂCI 





E și soarele putemie a 









= 
ma 
DREPTATE! 
Politiea de permanente tenfătive |roanel 
la formele celni mi 


de revenire 
ale VU 


erâncen fendalism 
Test denunțate de mullă vi 
Dal făcu! în mod cronic In 


Interiewul d-lui M. 


A. Ca A mar D, M: Sturza, ministrul aj u 
Peri 3 iti , străine al Romăniei a 
nou n categorică i n tozia nai | inleruleu. aaenjiel germeni 
tirmare caprielon [să „Wel! Presse Diens U 
y care a fost publicat și de up apă 
runte cu coltdionul 


Intradevăr, ziarul „Pesti 
din Budapesta, întrun edifie 
tico) intitulat „Tara este a Ac 
ni posedă şi pământul” — 


rueste Nachriehlen!, 
intrebare sa referea la 
noun orientare a României, E 
alirma! ministrul fără, 


tori di ndere ni statui 
at A alui 


EEE 
Li 
i 


La cea de a doua intrebare: „Cu 
- luat poetă e n oeeireși să se a-| 
ăture Axei?” ara 
răspunde: „Inainte cu doi ani şi Ju- 
mătate, cână a declarat Codrean 
entru prima oară în public, 


i 


Meareze în | alatararea la Axă. Prin declarația 
revoluționară | sa Conducătorul legionarilor n su- 
bliniat voința absolută de n cola- 
bora şi de a se înțelege cu Axa. E 
cert azi, că această declarație l-a co- 
stat viața pe Codreanu. Cum ar fi! 
acceptat Anglia și Franţa și așa zi- 
sele cercuri conducătoare dela noi 
asemenea idei! 

Printrun scurt proces, credeau că 
vor termina cu „asemenea desordl- 
me”. Dar sufletul luj Codreanu Și 
credințele sale trăiau si mai departe. 
Acestea nu puteau (i ucise, pentu 
că Garda de Fier pa 


Budapesta intea 

de panta cu totul greșită pe care 
wernanții statului maghiar se Ii 
încet să alunece. 


tal ungurilor impreprietăriți in- 
trece in mod simțitor pe acel al ro- 


Imi erau decise să tragă la răspui 
criminal 


„ANGLIA ŞI RUSIA 
INAINTE DE RĂZBOIUL MONDIAL“ 


Conferința d-lui prof. Vebersber ger dela Universitatea din Berlin 


0 POLITICĂ ROMANEA- 
SCA 


D. Sturdza continua spună 
„Datoria mea imediată e să în o 
poli 


vre. precum îmi E servită - 
primeste Alreetive din afară, „dun 
*7 [a net mână acum carul. atât în 
Aogila decisese |TLiCĂ mfeFrin "At sf In Pen ext 
pe e Bă Dacă ne alhturim de Axă. rex 
volta aul mai d traeetaae [lizăim 0 parte a politieei continen- 
ine. diametral opusă politicei de 
Coniereni.arul a arătat : maj de mult, N i - 
critic (nevralgie) în statele ronlinentale ale Rurapei Dre 
e y in secoiul ai XIX-lea. asomenen o tari nu ponie prosnera 


ganizim armata Fosta politiră pen 
dus la marzinea risbnjulul Guvar: 
mul Îudeo-eapitalist Tei vedna înte 


PI 


i 


Asupra relatiilor eu Run d 
urăza a spua ea nu poate dori 
decă: cemiinbarea bunelor relaţii 
exintante între rele doun târi In ca 
priveste atitadinea României fată 
de ramilictul grec îi Angle. d mi 
nistru n dnelarat: Nni nu Interve. 
aim în chestiunile altor state lar În 
ferinţa a fost ascultată cu un ce priveste Anglia. renuntarea În 
p-aci Pu- | paetu! Ar paranții engleze. Ihmiure= 
e fatul 
fa Reich) german ne simtim 
generale | jrgaţi prin vechi iraditii. Statul 
tinma) Mariana si-a baza! oxistenia 
pe colaborarea cil paparul german 
Armnată mnimbrtare mu va f| nui 
ermemică e 


şa 
iii 





feţerilor la problema evrellar din 


RESA 


lei ln 23 Soemyrie la palti 


ele din 
numai simbolică 
etinitiva lichide a trecu- 


In ul din 24 Naembrie. zio- 
za! pi ur articol consacra 
mâniei Legionare și tutilulat: 
mara lam. 
wAtumăi când Horia Sima și 
valul. cresa! posi 

pe muinele unei 
Aire Statul Naţionali 
naşiere y 
ră deliberâri 


Cu ocazie venirii le Berim a d-lui 
meral jon Antanracu, ziarul Hara- 
inger Fremdenhiati scrie sub fit 
Tal: „ban Antonesei” următoarele: 
neralăi on Aolgaeace Îţi va 
aduce aminte azi ln Berlin că Siatui 
|Român și-a câștig 


pelitic şi. economie 
de urmat. Codreanu Și 

pentr Rombata 

i Bomânie, pi mirii 
constituirea ma situa j80i 
mud desehie în a-l 
reconstrucției și Jul p 
puriea lor aa da' dot pri 
mare Anţricgere | Mud 


Earopa care +a urr 
rânai 

in ei 

[A 


este. 


ucnță engleză. 


a siana sub 
1n- 


-A Ida prăbuțirea Miami 
indesie mp 
i vointa ă a Legionz 


La] ici 
IL 


peniru propria ei existenti, sigur 
ranla Rumbaiei incelează. In couse 
iuti a ai 
vecinii, 


» phșit ma fn. 
rs. ranvimgerilar 

pr care 8 ac con 

fr merit 

ziarul serie: 

rea (andaterii Sta-jle 
gunerilal Aninnesrujâriră 


vonntilai iMperinlag bun. 


tărie în afară, elemtuir cu | pată 


ice xi cu el intreg sistemul iu 


a Statului 
- noua lui orientare pe pi. 
Generalii, Antonescu a pui 
secior | carieră strălucită, ș pă 
“iu ferțal și inchisoare, pani 


ăi 
le europane. 


| 
ÎN 


a un partid |au red 


ceastă 
mentu! 
teoria sa neoficială, 
| Fuehrerul-Canceiar ay celui de 
l-lea Reich 


tică românească. O țară nu «|Că Vizita Rege! 
v [i capita! | inseronează 
servită dară e condusi de alai ei iăie-lizarea 
de douăzeci. de ani poporul bulgar 
Mu a 
Sl 
sai 
fost 
impuls care astăzi stabileşte noua 
pnrnita să spulbere ord! 


clei 
fapui 


voru! 


te p 
prod 


cână ja Berlin se stabileste a 
orăine europeană, în cercurile poli- 


Bamburger Fcembenblat. |: 


AX 


Nrea numai să pariicipe 
ordine european ab direc 
demaniel. c, care a să con. 
a Inzi:! o parte a acelei 
DE contineninle pe cale de a 
i Slatu! român în structura 
la Sprifin! pe Reich. Vechea 
Ea Pactul. Balcanic a fost 
IMG, că ei întregul eistem de 
In cara România nu 
niciodată, 


i particip 


Ramânia, d. Stur:a a declarat: „Ro- 
mânia a Jos! /o/â ie per ate 
Dn. A 
lomni! (n. dre 
lor să „N 


evrei prea to- 
imorale care au 
au permis. evrel- 
i intro măsură 
dela sine înfe- 


luaţi. 
1 


lăre 


noui agriculturi, 
apitalului strein 


PRESA BULE 


A“ 


, ministrul Afacerilor Străine al Românii 


Imre timp la noi vau luai mândri 
radicale. pentru soluționarea. dejini- 
lvă a problemei eureeşii in Romd- 
nia. Măsurile luate de noi corespund 
In mare parte cu măsurile luale de 
vecinii noştri și in special de (er- 
mania”. 


GENERALUL ANTO- 
NEScCU 


„Cu un am ca generalul Aritone- 
scu, — Inchee d. Sturza — fara va 
reuși să treacă peste greșelile Ire- 
cultului pe care a trebuii să le plă- 
teaseă atât de scump. Poporul re- 
mân va [i gata să lupte peniru ezis- 
tenja sa dacă trebnie. Această holă- 
rire, Jală de oricare inamic comun, 
care ar ameninla pe piitor Europa, 
nu e aliceva decât expresia noului 
spirit din România, Alăturarea noa- 
siră la Ază Insemnează _alătararea 
noastră la lumea nouă, Drumul pe 





care a călca! România Legionară nu 
va mai [i părăsit niciodată”. 


ARĂ CERE IEŞIRE 


LA MAREA EGEE 


Misiunea d-lui von Papen la Ankara.-Propunerile Germaniei 


(Dala corespondentul 


SOFIA, = În uitimele zile ziarele 
probiema Traciei. In 


lor, îndreptată impotriva 
cer ca Tracia să fie 
"Bulrariei, realizându-se 

„ eșirea la marea Egee. 
remarcat faptul că a- 
ipanie a început în mo- 
ină Recele Boris în călă- 
a vizitat pe 
al 


Este 


„Dnes” serie 
la Berlin 
idealurilor 
Mai mult 


Oficiosu) guvernului 
Boris 


tăbdat nedreptătea ce |.sa făcut 


asteptatziua -adevăratel - drep- 
fiindcă politica Bulgariei a 
intotdeauna animată de acelaș 


în Europa. 
evendicările sale asupra Tra- 
mesa bulzară se bazează pe 
că toate râurile mari, eare 
se vatsă in marea Feee, îsi au Îz- 
i curg în cea mai mare par- 
) teritoriu! Bulgariel. 

1 că această campanie 
în. împrejurările de 


In 


sa 
față 


noua 


Fapt 


tice oficiile de ali se Jasă a 


crede că Bulraria a obținut sarani 
că revendicările ei vor fi satisfăcu- 


să acționeze în 


te, fără ca Turci 
favnarea Greciel. 

Totodată atitudinea presei bul- 
pare față de Turcia, a devenit din 
ce în ce mal amicală. 

Pentru acest mativ cercurile ofi- 
clale urmăresc cu vio Interes în- 
teareerea d-Ivi pn Papen la An- 
kara 


TURCIA _!N PREAJMA 


UNOR IMPORTANTE HO- 


TĂRARI 


Cu prileju, vizitei d-lui Molotov 
la Berlin, corespondenții ziarelor 
buizare Bu transmis că intre Rusla 
si Germania va slabilit un perfect 
acord, în ceeace priveste actiunea 
eomună ee trehue să n aibă fată de 
Turela 

Rosia să 


STr 


supună guvernului 
EI 


libera trecere 


obțină 


Rege 
u Garda 
fundamentală » țării. 
tonescu s'a pus IM Waloare In limpu, 
râzboialui mondiaj prin neobicinu 
tul său talent de atganizare. Infi 
jelor Angliei și Efănjei. când n fo 
la Paris și & alagai moilitar 
le-a reainiul, Ca MB mi Marelui Stal 


mostru particular) 


prin Dardanele, lar puterile Axei să 
determine Turcia să renunţe Ja ga- 
ranţiile Angliei. 

Prezența ministrujui Turciei dela 
Berlin — în acele imprejurări — ia 
Wilhemstrasse cât și grabnica lui 
plecare Ja Ankara a dat să se în- 
țeleagă că Turcia este decisă să-și 
revizuiască atitudinea. 

Totuşi în ajunu sosirii d-iul von 
Papen Ja Ankara, Turcia a lua! 
noui măsuri militare, întârind gar- 
nizoanele dinspre granița Bulgarie! 
ȘI din jurm Bostorului.  Moblizarea 
afirmă ziarul „Mir* — continuă in 
mod secret în toată Turcia; con- 
sumuj benzinei a fost raționalizat, 
lar starea de război domneşte în 
cea "ma! mare parte a țării. 

MISIUNEA D-LUI VON 

PAPEN 

Ziaruy „Zora“ serie că d. von 
Papen — care a participat la în- 
trevederile dela Berlin—a adus cu 
sine la Ankara propunerile Germa- 
niei, care nu au un caracter nlti- 
matiy. 

Desisur nimeni nu cunoaște a- 
ceste propuneri, totuşi in unele cer- 
curi sunt emise două verstuni: 

1. Germania oleră Turciei post- 
bilitatea de a intra în rândul sta- 
telor europene, care vor lucra pen- 
tru noua ordine europeană. 

2. Germania dorește ca Turcia 
să-și fixeze in mod precis şi în ter- 
men scurt atitudinea sa față de 
Axa și conflictul italo-grec 

Un lucru este sigur. precizează a- 
celeasi cercuri. că ațiunea desfăşu- 
rată in acest moment la Ankara de 
d. von Papen este în deplină înțe- 
jegere cu Rusia Sovietică. 


Activitatea comisiunii pentru 
verificarea gestiunii 
soc. de Radio 


Comisiunea pentru verificarea 
gestiunii și administrării societății 
române de Radiodifuriane. a audiat 





în eursul zile! de Joi pe d, Liviu Re- 
breanu. ca martor. 


de Stat să vină direc! din Inchisoa: 
re. Personalitatea Generalului Anlo- 
nescu, siguranța Judecății sale, ca- 
raclerul său ferm și incoruplibi! şi 
le a sa cu paptcai român, sunt 
garaulii că Işi Înțelege pe deplin 


chemarea. e 


din cele mai Indepăriate timpuri Im- 
plântați În acesle ținuturi 
Gelii formau ramura nordică a Tra- 
cilor. 
de azi pe o intindece mal vaslă ci 
intre câmpia Tisei 
cești Daci și acești Geţi, așa cum au 
demonstra! Ovid Densuşeanu În ope- 
ra sa 

[Vasile P 


SUFLETUL SOLDATULUI GERMAN 


le Friedrich Wilhelm Hymmen 


Friedrich Wilhelm  Hiym- 
men este umul dintre cei mai 
străluciți tineri scriitori ger- 
manti și în acelas timp un 
Jruntaa a? tineretului hitle- 
Fist În cadrele căruia a ocu- 
pat un post de conducere. A- 
Cum este caporal în primele 
rândurt, 


In dimineața zilei de 9 Iunie, di- 
vizia din Potsdam impreună cu al- 
te divizii, urma să treacă râul Als- 
ne. Infanteria se afla în fața unei 
gzele misiuni. Ea avea să execute 
un atac de front, cum nu sia în- 
tâmplat de multe ori în acest răz- 
bou, Dar nu numai atât, Trecerea 
peste râu era Ingreuiată prin tap- 
tul că francezii se puteau apăra În 
mod idea! deoarece paralel cu râul 
curgea; tin canal. Intr'o 
măsură acest canal li proteja chiar 
impotriva artileriei grele. Inamicul 
considera orice trecere imposibilă 
și întradevăr numărul celor căzați 

tă acțiune constitule o do- 

a, și astăzi pentru mulți 
dintre noi este o enigmă ctim duș- 
manul a putut fi bătut în acest 
punct. 


Preparația - noastră de . artilerie 
n'a durat decăt un sfert de ceaa 
ce-i drept a fost o grindină de obu- 
ze. După aceasta pionierii și pu: 
cașii. sau îndreptat spre râu 
bărcile lor de cauciuc. Când se cră- 
pa de ziuă primele elemente treceau 
râul, cu o siguranță care n'arunca 
nici o îndoială asupra, reusitei. Clu- 
rultă de gloanțe o barcă din acestea 
se afundă. In unele Jocuri focul pu- 
ştilor mitraliere și a celor cari tră- 
geau din copaci, făcea trecerea im- 
posibilă... Totuși râul a fost tre- 
cut. 

Reușita nu se 
„sufletului“. Sufletul acesta al sol- 
datului german da o siguranță de- 
săvârșită trupelor noastre în orice 


anumită |. 


datorește, decât | 


ptătarului, may 
smuctia perfrată a înţ 
Soldatul german era na 

Va, care nici nu mai 
lniat, cu increderea destăvă 
conducere. în mintea 

era incrustat, e) ţa e 
nădejde în tine, știe 

eşti o fuhețiune a 

voințe. Sigur 


: priinul si 
e în acelaș 
şi creator şi conducăta 
cării 
Desigur legătura dintre nai 
socialismul şi spiritul de 
tate infanteristică poate 1 
mulţ, adineită 


ls 


dea seama cât 
munitate orga: 

rea aceluiași sce 
tul ca şi națion 


acţiunii 
acesta găseşt 





une. Unităţile au trecut prin fo- 
cul ucigător, mezeu în: făcând 
pe francezi să se cutremure și 
cele din urmă să arunce armeli 
Gloanțele nu mal aveau nici u 
cuvânt, lupta suflet contra suflet. 


potriva voinței interioare. care stă- 
pânea pe fiecare soldat german, nu 


Francezii au tecminat prin a recu-| 
noaște că au fost bătuți şi că im- 


(ii care 
infanterist. Sol 
pe front, au. fo: 
care. s'a 





se putea opune nicio rezistență. Au 
păzăsit francezii poziții, cuprinși 
numai de panică. Asemenea poziţii 
soldații germani nu le-ar fi pără- 
sit pentru nimic În lume: 

Ce duh stăpânea oare pe soldatul 
german, care pornea la asalt. Ce 
putece misterioasă |! purta pasti 
inainte si numai inainte? Era ceva 


care s'a 


n ănii 
care a desfășurat steagul 
stică, 

Nu este dec! o intă 
fericită contizmare 
Concepti; 
prumutat dela 





mai mult decât cucajul obișnult al 





primit din partea d-lui Louis Matr- 


Direcţiunea Generală a Presej :] 
hold, ziarist american, suma de le! 


AL POLIŢIEI 


Monitorul! Oficial de astăzi pabii- 
că următorul Decret: 
ART. |. — Domnul Radu Mirono- 


viei. comandant al Bunei Vestiri, 
este numit Prefect a! Poliției Capi- 





Dacii și 


Locuiau pământul României 





şi Crimeea. 


itală „Dacia preistorică” și 
Arvan în Getica, nu au ajuns 


tendință 


opune rezistență penetrajiunii 
nismului. 


română, 
nomenelalu 
mană rustică. seamănă, În c 
logismelor slave 
-weche a cronicurilor români, e 


vechei bărbăți! g 


Donaţia unui ziarist american 
pentru sinistraţi 


3.000, care să fle afectată fondului 
de ajutorare al sinistraţilor. 


Suma a fost depusă la C. E. C, 


NOUL PREFECT 


CAPITALEI 


talei, în locul d-lui colone] în rezer- 
vă Ştefan Zăvolanu, demislonat. 


ART. II. — Domnul Ministru Se- 


cretar de Stat la Departamentul A- 
facerilor. Interne. este însărcinat cu 
executarea Decretului de față, 


monoteistă, 


dominată de 
ința in neruurire, ei 


nu puteau 
creşti- 
limbiatieă n 


Procesul mmație 


românei actua. 


în 
din limba re 
iuda neo- 
In lim 


erbală 
inlrate, 


ingăduit să se spună „că Românii 


sunt un popor roman cu 
lay, 
popoe roman cu un apor! germa, 


'Trebue 


după cum Francezii 


să recunoaştem de altă 


indeşendenie | aiajor în 
ie Congresul dela Berlin din INTĂ.Îposrte mille. așa CĂ deveni 
|De alanci mi până în 1914, România, ofițerilor roroânl. Ca 
n mers În cultura medernă alături del iei 

da. Dumă muaniea Megelui Ca-| aunala română 
în ae 


crea Prauţei pi lupi Anglie ş 
n luat un c 
Coslreanu, 
ms În eoniradicţie cu toji|ţ, 
nfienla Axel va favoriza rit de a e 
injelegeres pe cale pacinică în Bal-( Ain sclavia în 
cani. Dar Begele Carol [Ia trebui! |iocraia balc 


la lcar a pi 
la | mieilia forta! 


1933 E 1934 


a mdus rălăeme esentiale 

Anloneacu, strădu 

4 lee afla să participe 
a fost Balătura! 

trimis la MEhislo ăn 

atac Birâua cu Corne 

Can digul d 

atu animali d 


plu- 

eu a pâşii băr 
orice 

a a do 
inifo mânâsiire. la 
ie Carol ou mal 

a chemat pre- 
puterea. Exială 

1 istorie ca un șel 


reaare 


r. Amândoi 
paparul 
] arunease 





că de 


Se Demyps 


Sub tiilat „Pulerea de rezistență a 
naliunei 
semnează un articol in „Le Temps”, 
pe care Îl reproducem 

Vietaitud 

ircee Nomânia, chiar după pierderea 
teritoriilor 
presia că vigoarea şi pulerea ei de 
rezialentă 
Aceasta a îsbil pe mulți observatori 
x au căutat explicațiile 
suni dauă: una de ordin istoric; cea- 
laltă are caracier psihologic: 

Toţi cel cari au aprofundat irecu- 
iul isiorie al României, au observa! 
foa, 
exisiă ca națiune unitari 
priveşte casa, aplritul şi limba, 


române” d. Leon Thâveni 


aile politice prin care 


sale, nu dau totuşi Îm- 
națională aa fost aliase 


După noi 


vreme românii 
În ceeace 


multă 


aici prin invazie, cu marile imiara- 
Muni asiatice, Ei posedau deja o ci 
vilizație Inaintată, a limbă originală 
minteşie pe acela a Celtilor și[1, un perieni şi o umenințare pe 
Galilor. un. dirt eriie desvoliat,- a]Ia un Derienl și o umenintare + 
logică strânsă şi acea finelă ironică[-, Ea CERTE do 
ce nu se lasă impusă de aparențe Românii d 


rte că situația geografică a Romă- 
nlei, expunând-o pe toate 


roman şi-a tntins atâtor mizerii, 
te regiuni și le In-[a lun ua carac 
cel al orlentalila 


Când imperiul 
dominaţia În. ns 

vălui in marea sa unitate civilizaloa= 
re, prestigiul limbei sale, organiza 
țel sale administrative. și 
militare, ca și în alte 
țări supuse m Împerialisra, n 
fuziune loială, spirituală și morală, 
dela popor cuceritor la popor acu 


pal 


In. fața pericolului femei 
bătrânii, Intovărășiți 
w dinaintea. tăi 
şi turcilor și refualinulura 
sau în fundul pădurilor lor 
acolo. intuelă credini 
rana. Vijelia trecută si 
la conlaet eu legiunile, Românii la casele lor si Providenta ajutară 
si-au făurit o limbă nouă născută duri, după o bună reșoltă pe un pă 
din latina populară. Posadând dejmânt atât de bogat, aiuistrul inecut 








Locuitorii Daciei pre-romai 


altă parle o religie superioară dalara repede uitat 

















OR$ 


Fixarea prețurilor maximale 


â. 
D. primar Tiberiu ai a 
toarele prețari mazi- [tru 
irgara: mai 


M. 0. 230 
pre 


, în 
puțin după 12 ore 
de In senaterea ei din 
 smieilim, păimea se ponte vinde cu un 


«par de maxim 50 bani la kgr. 


cantități normale ale 


Comtravenienţii 
infrânsrea speculei ilicite şi 
cuptor. La do- |zenta ordonan| 

form art. 
zenia ordonanță 
vii [Prefectura jadețului Severin. 


artieolale 
mari decât cele fixate prin pre- 
aer ordonanță sau vor face apr 
vialonări pentru nevoile normele din 
articolele declarate d 
nerală pentru trebuin| 
famiior lor, sm peste capacitatea 
de desfacere a îi 


dim comerț 


la legea 


se vor pedi 
In vuszisa 
este «i 


23 


OVA |STIR 


te 


je pecesitate ge- 
jete normale ale 


, vor 
fără a avea jus- 
e nevo) Îndus- 

roduse sau 
sau care refuză vânzarea în 
articolelor afla- 
ri ce alte locuri, 


Pare | da 


lepsi con- 
Pre 
ată de 








RIA PE! 
UI DIN SI. 

Pierre “ 
= 08 
200 


semamen 


pericuiogi m 


RIMANI 
DIN ANGL 
ANTUL 





| DIN 


Deschiderea cantinei 




















„Tubtrea Aproapelui“, înființată a- 
nul tzeeut de Mitropâlla din Cralo- 
ei a brăni o seamă de copii 


Această camtină care și-a desă- 
vânt opera de asistență în cursul 
oferită re- 


ă Mitropo- 
tul Nifon, și-au dat contribuția o 
seamă de donatori nek, alături de 





Dia fiina de patiserie bruta 
putea fabrica si coenuri și Comtraventenţi ln legea pentru | concursul autorităților, MoCale: 
Tin în greutate arii de 60 gr. intrânarea Micite ş la pre Solemnitatea n fost în - 
Cailele și cornerile în aceste con: zenta ordonanță se vor pedepsi con- 1ocalul gcoalei primare 4, ! 
diţiuni se vor vinde vumal după 12 senile Oro laa uszina lega. Pre. | printrian serviciu divin Oflelat de | 
are de la făbricare. Lipirea ori căror |2zla „ordonati ste anratulă de mite x Dea, e care a bat | 3 âuluiî id. Dolj de rău, în 
este fertera județului Severin. preotuj 1. Zamfirescu, u , în asemenea 
a şi etichete pe pâine ap repi ineigia i pipi conducătorul cantine i Sau luat noui mă gr: în jud. Voly dentul însă Ealatorai străin 
e -sa a ut o le seamă, a- 4 en! decât same 
Eat e e 8 e em ein ta mată vi EG E o eră Be ma nea 
Taturi : ui 
a. 80 „+ Carmae de pore cal. I-a dp |hant la bătae și a înkmghint ea cu [in c „Ajutorulii. Legtonar“, periei A e mal la Londra, et şi |n 
Am Carne de peme cal [l-a 56 le. țitul pe incuitorul Mihai! Pinea tot| ea „este însă organizată pe bi la vor fi făcute în orașe engleze, atinie 
Catne de oae cal. I-a kg. 20 lei. Car: [die Jupalnic, Victima a fost trans-| BOMOTasi cceștinești principii. „care oboarela cele mai aeriene grmane. 
ma de come cal [i-a ka. 28 lei. SlA- |portată În spital în stare gravă. Pe Imsufețeşte atât de generos Mipca- 
mină crudă kg. 75 le. Slănină atu- rea Legicmară, 
urma oi rămân patru copii. 
mată kg. 118 lei. a 4 Ri ai i | poPitamina, donatorilor, pr. Zam- 
Prmtul cărmei se i cântărită dm comuni | firescu elogiază tra= 
fară atace. Adsorul până la cantita- cercetează castă și este pe arma €ri-| moase ale L P. 8, 6, mitropolitul 






” |mmimaelai care a fugii. 
Namire. 


InvMitorul Nicolae 
Budulea dela şcosle primară mixtă 
din Orșova, a fost numi eubinspec- 
tor de costre! în îmvăţământul pri- 
mar din județul Severin. 









Nifon care pun temeliile solide ale 
aşezământului moral de mâine 


Cuvântarea |. P. 5, 8. 
Mitropolitului Niton 
Luând cuvântul L P. 8. 8. Mitra> 


pla după tranzacțiile ă 
mele fiecărei săptâm 


iu, lenea: 
zacții în materie de 









lori 

up Eoret în şeoli. — Şconlele locale | politul Nifon, apune că se “simte ij însoțit de multa sa. a făcu 

cal. [i-a calitatea 1-4. Sa ar oVdiaa maparioare ea ele.|incântat pentru infăptuleta acestei Un proces de Criminală din Craiova dnaneata, 0 iată d-Ial în 
Sub sancțiunile prevăzute | „pari; [vii de evrei să nu mai dle primiţi | cantine, unde atâtea guri sau în- presedintele de C- 

2 ni. a it - ;peculei, mice) ta geoalele E sint san private ea per destulai încă din mila Domnului pă |, fata, Curţii ct E esuat, An locul sa 

vant abliga vățăieei remâni, co da - em sprijmnul arepteredinelogilor: ză escu. care a . atribue o. daosabii er 

mn Co eeii de carne Câte 0 WIbllţă. Icembrie 1940. n de 1 De- cu priitnul crt etiinioM E SERE [îi veni eri hore sud Du mirta d-iui prof. M. Pa pe iei 


] care se va arâta calitatea şi pre- 
ful cărnii. A 
Laptele ka. B lei. Tat at 

Zita reia tuf at 8 
e Brăila bg BM le 





tranai cone: său. dovedi: 

Un ka. sare formali simdută !- |Comereiale. Noii numiți și-au Ina! | vreznuri grele. dn al Aro, Ec i Si - P 
rai (PI eponieie propie C |ioeurtie în primire. Molțumină conduettoriior cant- | Având rut 4 A, | ARE 
4 fi x 


Un kg. sere 
depozitarii pa: 
CAM. în saci fată Wa. 44: 
Un ka. sare mheinată vinâuti ce 
smănontul b lei, 
Te îng. sare formali rândetă ce a- 
mânurta! 4 let. 








întruă Iaeupatit saliu 4,30 lei | Le poeti de tzecere spre Baza- Gonâoe originară din Onesti-Ba- 
„d lacopant în detalia 451 mabia dim port, de câteva ze sa | cău pentru furt și pe Andrei Ber- 
- jaceui mă se adune mari grapari | muza perâru tdinuire la furt, 


Canioti 7 în! ka. Varză 250 let 

Cespă 14 lei kg. Ustuzaiul 20 
uscată 18 lei kg. Oi 
Zaraavatari e 


ii kg. Fatale rer-e 

















jmpe Ne. AB fun 100. 7 
M 0 Ne 204 fin 18 Wee? 
Miciateeulu 
Nu B34Bi di 2 | 
cinste de 





paiiţiei 


| 
ca: 





2 animale 
îs e bioe. 5 phaâri vii ea 
izutaai pu. și Bhizi, € oua. Ti tâină 
fn ru. secară i peur. 6 pâinea 
ponparaie 3 


tutte 











D 





ma sau importate 
cbite sau aci dificate 
stari de mele importate. preparat | 
sau verzi, 10 mumgntele de ca 
tari. 








detii. ara) 
tru anmeataai caen, 80 lazipazi | 
a 


Morse. afgan în burtej îsari ma | are. 





je da mesa bari și bau 
furie da bumbac tra, ȘI [i Să 
aula fe moni sibiteuni și ecloaee 
a pile de om E aprilie de pe 

Toate artiesiele eimnirale mi 
n wm pata fi vămâule mama cs 
sepec area Gapiiitiăniiur preia 
se fe dama cusnenibieată Cr 
caii. premucăieari îi ai e er 
ocată mare ne crapă se .. 
siecieiur enumerate in pretentia arde 
Dea moni litiul să aliata perie 
Tarta 35 doraiuri de âuatt, ptăsă- | 
în. atatia, ala 

Cotcare Meat prentre intrate [Ii 
ecmtiberati intreceri 
VA see car: 
i mărar cas degete | 0 


ferat 


enomlie | se 7 și 39 pre 
| din Pasajul Marcian. moatmea starea | des 


teară sa etice. | ae 


în Direcţiunea 





GALAŢI 


Numeroşi evrei trec în Basarabia 


mă piece în Basarabi 


jegiomare 


mamele Și bagate seria ce 
| mâner țara. pemtra a vedea facă ra | 
moare mă treacă vaiztă sa c- 
bieete de BE pi Mgint ellace ata 
nterzia. 


dopă amiazi a 


ae de erei 


[ 
în chmgtura de politie. Dopă aceasta 
toti mt inmerigi armat dragi da puzactal 
„| Ge pincare delia BR. D- unde se gă- 
i | meme giepuziie pe caze ae face ixibar- 


Transțerare. — La Căpitănia Por- 
tulgi Moldova Veche 
A ar Eta 

a ănta portulmi Balcic în locu 
Caşeaval kg. 120 jam! George Bibicescu care este 
Marinei 


a fost numit 


de oval în meciul timer cari trec 
te. statal veri 
Pormabtățiie de inscriere a cador 

"7 | invățămbntuluă a imapectat ponalele 


“Tea miei, delegaţi: pristiet și ct ai 
cemteriează, per- 
pă- | 





ape Bari an ai deta dap cu mai 


MLE D-LUI! 


poa Torkiiear 







câzea sati 
name curcgArarea 


[ 


ai imetri ciba e cet 


INSPECȚ 
PRIMAR AL ORAŞULU 


13) | municipii iaoţii de d chestia 


Chdirea ec patzu etale a măreizi | 
i „Athemde Palaer s îneepul să maneta mat 
cartata 
ÎTRIMIŞI IN JUDECATA |, 
Parciu! ș inaintal au miare de | 
eminem 3 imutrarţie Dim 


Fana | pu de ac 


importantă cantitate de cherestea româneasca cumpărată 
de Rusia Sovietică 


între atit some și mata: 


da chereira rELAreaură 

mata bniee pata 
i pi mnportalari 
n ele Gin semă | 
attai | tame erat 






sant proces de fral 
mau prodiis faptele, 
zută din actul de act 
In i da 8 Deci n 
dividul Ille R. Bucu te 
ani, Wa inapolat a, Ia E 


exprimă 
bucuria ce-o simte vâzină aţitori- 
basnrae 


za Colegiului „Carol 7” a fopt 
mită În localitate cu multă sa- 
; d-sa fiind unul din pro- 
de elită ai orașului nostru, 
ivitatea depună de câtre d-ta, 


este o puternică 
uneste sufietele noastre în aceste 


ri 


ELE FRIGORIFEI 

















NEW-YORK, 29 (Rador), — C 
pondentul agenției DNB comuni 
În diseureul său rostit de cui 
A. Wooltom, ministru al alimenta 
engleze, a declarat că, în urma 
semnnatălor plerderi de vapoare, 
| vernul engiez este nevolt să fe 


care nu stătea, În 
fratele său. a refuzat să: 
cest serviciu. 
Infuriat de acest fapt, 
euța sa dna la o cârciumă 
să-și cumpere tatun și să- 
necazul Ja un pahar de 
drum !-a incolțit însă în minie ideea 
odioasă și criminali a râzi 
In acest scop. Sa gândit S-și 


D. N. Rosulescu, prefectul jude- 
de a 

































TÂRGUL DE PRIMĂVARĂ 
DIN LEIPZIG IN 1941 


(RDY). — La viitorul Târa dă 
maăr 





INSPECȚII ŞCOLARE 


| D. Antachi inspector general al 


SEg 
E 


Lă 


dir. jodetai Putna. lar d. Nicolau 
imapector geolar judetean a tăcut ri di 
um etmirol la secala din judetul cope! le o 
Comarial. , timână, când 
1mpecvaral peria judejean a In- |"! 
veri an tablou euprinzăârd echim- 
brie de directori de șeoli, făcute 
în oras și fute. Tabloul a foât ina 
ministerului pentru aprobare 


UN CAZ CURIOS 


Be ştie că printrun recent decret 
a intarzia medicilor evrei dea 
eregiiniion, Deasemeni 


ş 


E 
i 


i 
i 






pri. |Nommbrie „sh anunțaseră partie: 
din Leipria foi rana va tea bi 18 tari atrăina, Se crede că » 
atte 2 și i aturnlă 847 ie ticiparea străinătăți mu va fi 
F AFI! Inivelui Tirguluj din acest” an. 


mul mări! a! industriei 
te |mărul total ab expozanţilor > 


fe imbrăcăminte, vor d 
nețiune, Până la Incaputliălui din mau de peate 8000 


L 





i 
i 


| 
Şi 


ş 
î 
i 





a 
Sosire au. fost 





mtitaiiile de mat și particulare 

1 | dmciaie care n fost puri În executa” 
] pretuit ada 

O singuri exraptie o înce Uzinele 

Titan” (in inenitata 

eprintere continuă 

un medie evreu d 





WASTENOTON, 28, 
Corespondefitu 
le 4800 ini | pate intormat 
pemtehe de cărți de joc iar| importantă de pnlitica ex 
au dresat acte | va +! deshăbuta in Senat Inn! 


A, 
buri, — Postui de 





Analia, În genu) că = 
executive rolul de a da Ang 
ajutorul posibil 
EFUL_ MISIUNII _E 
ANICE DE CUMPA' 
TURI DIN ST.UNITE 
INAPOJAT IN PATRI! 
STOCKHOLM, 28 (Rau 
Corespondentul agentiei D 
transmite: 









Î 


Gem sune de poiltica exh 


— aetilut De autozii fure | Pena tului asta holarită nik 





rima procedetiee În 
state de doru Wein Dee 
mitas a arat de repune în 

ce | de-a du 





mm, c 
dite Hăruor 
de 
Unite. Cor 
man să 
mini 













Li 


maneta! adr 
rârtice 





Ei 














Li 
£ 
Ei 





nea 
pra= 
daia me 





i 





dietă 





i 


Nye 












miri. ei aăpumuriie denumite cheie (flame Omega dim air. Onroaniti sai £ medie - Artei deshire O mrehetă pontru a =]. După „Daly Tolesraph, 
poa, aie peer e În Ri %, dnmtetiă, de tmmeticiara și înee- | remi em atât in sete ard mm fondiuziie de care a An. |hur Purvis, solul muisiundl d 
e Monte emAgaTiiie Leia care de mâtaire ) feat aadiat mita, lia pentru cumpărături + [i ci Statele 
lampă. 25 varul buigir. pai ș Deageeneti paz 4 ii m! a - imatrucie. |Unte p. uri în Blatele |părâturi britanice 


s'a Inapolat în Analia 


Benatora, Qeorae D. Purvis se va du 
le Unite 1ui 


EVREI DIN SLOVACIA VOR FI TE 
IN TABERE DE CONCENT 


e BRATISLAVA, 24 


cul pragădinte din 


externi 





















mo- brad destinată Uniuni Berriataier: 
Maria urmenzi să fe irebreată | 
par n Ga e 





| 
| 
= ler ubâenacă | 
O cramianune de mecagile va ai 
de | ie pemalatii ia Gaiat 
Pila cieresieiei 


apropiat evreii 
sului Bratislava 
leva Oragr 
lupi în tabere 











slava 
Pretul Se presade in 
neuen tabere în 
lor din Slovacia 
âvzali sunt deva 
rogi 





Sjovialn. să 
financlare și 
penteu ca inb'un viitor 


aci prog rile 
tehnice 


ip”. 


“RESTAURANTUL ŞI BERĂRIA 


STELIAN PETRESCU 
CU TOATE E mireri rar be BINE ASORTAT | 


9 VALEA CĂLUGĂREASCĂ, BERE AZUGA 
BUN CURAT EFTIN 


UN INDEMN ŞI O FAPTĂ LEGIONARĂ 
LA TURNU-SEVERIN 






— 


















î. Latene 
moni cooperative ta avea mele 
acestea. 


i 


COMUNICAT 








ti 


jpg 


i] 
a 


ministru, au rămas lără rezultat. 
In dimineața zilei de 28 Noem- 
brie a. c- Legiunea de Jandai 
Prahova a găsit corpul neinsuli 
al profesorului Nicolae lorga în co 
gloanţe | muna Stresnic (Jud. Prahova), st 
puns de 6 gloanțe de revolver. 
Guvernul 


ui 


i 


Anârațos, din str 
in bul. Sf, Maria 30 bis. 
livefeu. din str. Călărași 72, Mann. 

stă T. Apostol 3, câp, dr Başer. 

din stă, Coroanei 4, maior dr. Gi 





1Dis, dinistr. Călâraşi 135, Stoiceanu 
din acelâși stradi 149, Morar 
bu). Sf. Maria 4 
din str. Bt, Consiantin 22 
| 6rina Mâcezcu, din si 
mi 28, C_Ghită, dn 
vu 128, Bianca Cileașă. d 
steadă 130, 


















aarezie boreală cur ca 


s004 rulate «4 
2 sdpiunaieă Prof Bicraca 
 ] caza beutaj uit ice 
| peuttiie de 


. razele ultca-viae:e în 
menite vunizata cate refimeirasă 
sacele radio 










detă că triste bă- | me 


pr care orale ră | Operatia e 
£ 20-60 pei ingâ- | ionorie 
Daia demite O înretția GQ 


E | oh după 12 ce 
Doagiee db putae pâria 












u, din aceiar 











IO, din str. 


AZI ŞI PRIETENI 
VIZITAŢI 


LORARIA AXEI: 


I PENTRU TOATE OCAZIUNILE 


L. nresedintela St 

e 
do ata: 
R 


E 
"DEC 





5.47.70 
a. 


GIALIȘT! IN PAPETĂRIE ŞI LIBRĂRIE 


SE CAUTĂ URGENT 
OFERTELE sE 
AM 


RADA LIPSCANI Neo. 18. ETAJI 


ARADULUI 


. 29 (Rador). sa Coe 
gentiei 


„Stefan 


Hull, seful di 






Am arâtat Ja 
primăria. miuni- 


din 

a. din str, Go= 

Regală 14. 

din sir. Regală 
Belvedere 4, 
ă 4, Dimopoi 





stradă, Stamate 


str. Galați; colţ cu str. C 





Biennenaun 


0ala primară de fete r 
de e opii nr. 9 şi 3, Ni 
etății 17, Nicolae și Natalia 


Unirii 32. P: 
rmacia 






radă 23 


tza - 
dir 
Alexa 


Fața P; 
Mihai Bra. 


prof. N! si 





de Bor se 
Ă in 2 acte și 36 tablouri 
de €. TÂNe se 
Petele solare şi undele radio | 
LACHE » N. PATRICRE 
Hara 7 Stei 
în ME i co 
= , furt =: Mia A postolesra 
ia - Elena Burma Lămiia Baldur 
2] m. Valetiea Cevia, 84 





C. TANASE (in carne și case) 


N. Mamaa, O. Timillaa, Titi Botea, Das D 
Anlonmce, C. Dada, Emi Popescn 

Nile clau 
Maze baie! MĂ parseana auh cas dacere. 
Este 







Emetineniai se Istă cu același an sambi 
Li 
Orebesi:a proprie 


Moon brie BRAILA 


Dmeem brie PLOEBTI 


L-A 





IMOBILELOR DISTRUSE 
UTREMUR LA BRĂILA 












Al LEGIUNII 








STR. BATIŞTEI, 3 


VOR ADRESA 


DECEBAL FLORESCU 


Bancherul Lamont Wau intrunit la 
într'o conferință pentru a 
poata fi acor- 
uropa. aflate în 
“iinaţii arele. 
Deocamdată nu se cunosc 
estai conferințe. 


razul- 


Unizii 147, soc. „„Agricola-Fonelera'“ 
din str, Imp. Traian 36, P. Boroș, din 
același stradă 








olar județean, Spirache Negulescu. 
din str, Galaţi, Percepția II-a fisea- 
1, Banca invăţăi 








Tomoviei, di 
Teodor Sei 
azeș, din 








Stere Gheorghe |C 


Leii pa 
iu P 


a ă ai 
alla Tabai, di 
96, C. Zat 











jăraşi 


Re 


TĂNASE | 









reseu, Pia Mironracu, L 


R z seu, N. Celaa, Florescu, 





d-lui & Siomia. 













„|— Direcția technică și a eco- 


n [din str. Domnița Anastasia Nr. 


|EFORIA SPITALELOR CIVILE 










|ehise şi sigilate pentru închi 


| Poincare Nr. 


TURNEUL COMPANIEI „CĂRĂBUŞ:: 
120 PERSOANE 


Director c. 
CU C'LEBRA REVISTĂ 


CURAJ - 
TANASE 






La migrenă, dure 
daprosiune n 
situa cel m, 





v 
si 





du-ți energia și 








MERCI 

ALA A PORTURILOR ŞI A 
CAILOR DE C0OMUNICAȚIE 
PE APA P.C. A. 


nomatului — 


PUBLICAŢIE 

No. 13214, 28 Noembrie 1040 
Direţiunea Tehnică și a E- 
conomatului va șine licitație 
publică pentr procurarea a 
25.000 kar. fontă hemalită 
Licitaţia va avea loc în 
ziua da 2 Ianuarie a. c., orele 
12, în birourile Direcţiunai 
Tehnice şi Economatului PCA 


|67rnL 
| Speciticaţia și condiţiile teki- 
nică se pot vedaa zilnic în bl- 
rourile Direcţiunei. 


————— 


BUCUREŞTI 
PUBLICAŢIE 
4824-25 Noembrie 1940 
La 9 Decembrie 1940, ora 11 
dim se ţine la Eforie în Bucu 
reşti B-dul Elisabeta Nr. 5, li- 
cu oferta în- 





put 


rierea pa trei ani a: 
Prăvăliilor Nr. 6 şi 7 
16 


Str. 


Condiţiunila fachirierei se 












re hArigau In convoaiele britanice 


——— |] 


TRAGEREA TRANȘEI POPULARE 


Nr. 95 din 29.X1.940 
Câgtigă de 2 ori 'costu 
toale numerile terminate in 








lomulul 








Nu ți-as putea ajuta ? 


tablate inlătură rapede durorile, radân- 










de 


EIEIjEIEIĂLILI | 






















ri da' orice natură, 
casă, Gardan can- 
gur romadiu. 1.2 


bucuria de viața. 










DIRECȚIUNEA VII EBGLOR ALA 
SSLVIOA 


OBAIOYA 


PUBLICAŢIE 

Ne. 19137-1940 

Se aduca la cunoștința generală 
că în ziua de 17 Decarhbrie 

ora 10 a. m. se ține licitație pr 
eu oferte inchise ja Direcţ 
gională silvică Str, 1, C 
10 pentru vânzarea par 
Plantaţia Arceru pendia 
olul silvic  Calafat-Dolj, 
pectarea art. 80-110 din 
condițiunilor gen 
rea pădurilor Stai p 
Mon. Oficial Nr. 106-1$ 
cu condițiunile ei 
vedea la sediul Direcţu 
Ocolul silvic Calafat în zi 























e va În 
le! 450.000. 
Supra oferte, 
telegrafice nu 'se p 
Director general, 
Emil Boiangiu 
p. Şeful Serviciului 
Pictor Ion Popp 


LINCOLN | 


Limousină 7 locuri 
STARE BUNĂ, 
de vânzare 

adresaţi la 


GARAJUL MIHĂESCU 
| Str Coi scu 45 


Publicaţie Nr. 1054 


Se aduce ln cunoștință generală 
că în ziua da 20 Decembrie ara 10 


























pot vedea la Eforia orele 11 ţa se va ține in locajul Dl= 
jum.-19, Direcţia Silvico-Do.|recţiunei Bător Herculane, licita. 
ție publică pentru arendarea pe 
menială. timp de 5 (cinci) anl, cu incepera 
dala 1 Ianuarie 1041, a următoare= 
or localu 
DOUĂ NAVE NORVEGIENE | + să 
27. Brutăria, 
3. Restauzantu, „Carpaţi“ 
Ş [N |] F |] N 1] A Ii E 4 Restaurantul „Teatru de V. 
5. Bodega de sub terasa „Casi 
8. Restaurantuj „Polana Podului 
STOCKHOLM, 29 (Rador). — Co-| 7. Băcănia din edifi Bala Ve- 
respoma N. B.|che* 
zel 207 Pg 8. Băcânia din piața de sarzava- 
% ză buri 
Careurile bine infemate decla- | 9, Bazarul IIA de pe tolonada 
ră <A în cursul lunei Octombrie, din | Oasinoului 
cauzi inejdentelor da război, sau| 10. Bazarul ILIO da pe colonada 
scufundat două nave cu maotee nor. | CASNOUlui. 
7 cata pai = “| 11. Bagarul II/2 din parcul BM- 
vesiane, Touraime și Tiranna, cu | or 
un tona siobal de peste 20000 12. Bazaru) IN4 din parcul Băl- 
jona [lor 
Soeletatea armatoare a ma! pler= ia Bamarul 208 deo: pateu) BA) 
dut in irteut alte cinci vapoare, ca-| 14, Bazarul LITA din parcul Băl- 


Bazarul 119 din parcul Băi- 


Compartimentul 1 
-avaturi 
omparțimentul 


din hala 


2. din 
18. Compartimentul 4 din hala 
zarzavaturi 
19. Compartimentul 5 din 
ie tarzavaturi 
























cai misi pxtraara speciacbi ce sa văzu! in tară ul de pantotărie subsol 
în tii se intilni Câştigă de 10 ori costul Tozurui a jua parte la nceaată Ile 
îi n setiazi me: "oale numarie terminate în: cltație vor depune în plic, separat 
G. Denirizo ) da alerte, recipiaa de conă 
care se va calcula În ură out 
ITINERARIU Câștiză de 100 ori costul lozului[ chiria pe Întregul terme 4 î 
toate numeriie terminate | şi care va cup n mo 
a. e LU003 sa pumatie variate ia toriu a cotă ă 4, în x 
Y - BEȘITA | zarea. Armatei 
Baa E - TIMISOARA [5 4 8 7| ea Armatei 
B . TIMISOARA —- — | 
L . ARAD Câstigă de 400 ori ului 
u - T. SEVERIN ua numere terminale im din C 
3 . CRAIOVA Îi uRRar ape apei | su n perde tza 
3 . ALEXANDRIA 9| | 1 3 9 țate, cu, caietul de sarea 
Hi = PITESTI d Vănut n Lecare 
HISOARA 5 - TULGEA ————— sechunel Băilor. 
- Prezijui de 2000 ori coatu lozului | Directazul Băllor Herculane 
1 aa ui 2 n aaa are NEI Peer eta Da. GB. Mala 





Numiri de secretari Reglementarea ac 
la şcolile de ucenici 





a germa 


d iterul  Mumeli face peri, 7 una Spânochi Ilie. 
că mu fos numiți secrelari CURSURILE. PROFE- 
*, mă In cururile profertonale Tatra Mina AES) UCENICI IN- 
ucenici și uceniee din premn DUSTRIALI SI enzie - 
mitorii: CARANSEBES: Bulzan Tiberiu, 
1 — LA CURSURILE, PROFESIO- (pu DNRBE ERĂ Titiitanu. Tibe: 
NALE Pi UCENICI INDUS 
TRI TATICI: Costescu AL Gri s5atafelno- 
00: 3 i ă Mesanăru. bugetar re- mt, Ata cola ereu. i-a roinicaree Sper în Sta 
ARAD. “piniotu T. migetar recom- LISA Nicolae Radu. tut aiba aa Coe 
rima; Mpa Petre. bogetar la, LA CURSURILE PROFESIO-|Etaje German din România. _re- 
Pacan mal NALE PONTRU UCENICE:  |prezeptală prin d. Rreivel Reinhold 






Aura] Suciu. 





AJUTORAREA ELEVILOR SĂRACI! 


Ministerul Educaţiei Naţionale dă scoalelor primare gratuit, 
manuale in valoare de şapte milioane lei 


[] 
snA 
A 

i 
[i 


i 
i 
a 


si 
=] 
ii 


pa SPA 
A 
Li 


[ii 


Și 


Orariul trenurilor pentru serbările 
dela Alba-lulia 


Beczetariatul general si Miicării Alba Talia Pia 1 Deermbrie ora 





e înze canogeut orarul tei 














de Simită 30 Nombre 
EI vagrane dir EA 






oa Ta 













ara 545 se mai dau | 
ja: din | gone 

































Dar gari Oemana Mimeiiă 0 Be 
essbrp cre BA ex trena US pureci 


ae! vireze 







Berea m e mc 

marar 

Ie LA, » oa | 

E e d A 
pesă um 


Rosu. 

? Nieuleseu D. bo-| ALBA-IULIA: 
Cirerone Palade. 
= Cavpleluc Stefan. re- 


SALIŞTE 
N — LA CURSURILE, PROFESIO: | refugiată, încadrată. 
NALE PENTRU n oral COMER- 
AI 







3; Dum para Bibălu eu înepui 2171 moaeate ia Alba-tulia Duminică i De-| 

or sm 

n OT Lagisoar 

pane din Mercutea Î3 vor fi incarcati 
vaga. momtsie În 


În. 


Ssa Î 73 


ar taleroanir urmatoarea. conveniie 
incadi privind lementarea _aclivitălei 
5. "ARAD. er tele. pe a germanilor din Românto 

BACAti: Teodoru Maria. n cadrul conducerei unitore a 1por 

BRA: Grecu Elena. anii 
LUG î “Popesea Maria, bugelară,| 1) Organhmarea Sportului Romă- 
mese este forul conducător și orga- 
mimater a; întregej activități apor- 
Wire din Românie. în care „Amec 

apari. Germană re eu 
AIE seanotani-! calitatea 
de aie mprem sportiv conducător 

7) O. S R. reennoaste Asoc. Sport 
Grapaha Etnle German din Romă- 

a for e ae de conducere si 
a netivitătei sportive 
. pre din România. 

3 0. $. R. are ca organ de com- 
flucere și organizare asupra activi- 
tății sportive germane următtare- 
le drepiari și îndatoriri: 

n. îndieă si muprimă si Asoe. Spor- 


Miches  Elisabela. 


SIBIU: Olariu Darina. 
TIMIŞOARA: Marta, Popovici. 





Ministerul Edueație! Nationale a 
le detasări. din 
mwătământu) de stat Ja senile par 
tieulare pe ziua de 1 Decembrie 1940 
LIMBA ROMANĂ 

D-na Timolin Elena dela şcoala 
normală fete Pioesti. se propune pen 
tru detasare în le, Z. Romincennu 
şi Mceui A. Filipeacu (2 ore drept — 
Bucuresti) 











D-na Gheorghian Felicia dela sim 
nnztul mizt din Medias ee propune 
patra detaşare, la Inst. -Moteanu 
Bururesu — 15 ora. 

Dna Dărmănescu Elena. dela! 
ceul de fete Ploesti, se propune pen: 
tru delagare Ja liceul A Filipescu 
Bucuresti (fi ore lb. română + fiore 














E dela leeul ae 
fete Buzău, se propune pentru d 








mare. în liceul de fete A. Filipeni 
Bucuresti (6 ore Ib. română + 
ore tnt 

D-na Vernexn Flera dela lie. ro 
mere. tele C e propune 






i 
pentru fetasai iceul fete 7. Vom 
niceanu Bucureşti 12 ore 

Dna Hwidavie Maria dela gimpa 
aia) CP R Pascani se propune pen 
tru detasare In tic fete ortodox aţi 





21% iure 
D-na Zamtirescu Angela. dela sem 


Bâmbita 3 Moeeibrie ora M082 gin, D0alĂ Mele 


| pentru detasare ln lee 





remibrie ora Îl 










Meeur fe 
» pen. 





somiţi eu acei v 
Aida Talia 

Din Laper. fâmbăiă 38 Noembrie 
[eee 1430 pieacă domă vignara |” 


2 Băvâruin Sâmbătă 30 Noam. 


p1 Râpeanu dala ticeul de Alei 
Petru în Pavel” dim Ploesii. se pro: 
are În gimnazial 
Pinesti (Bind direct 








1907 două vagoane 
Dir ema ara 2343 cine: vagoane 
Dia Orâgie ora 2039 cinei va 





LIMBA FRANCEZA 
m Vernaati Plorica de 
Piimaleia Craiova. se 








Toate aceste 16 vagoane gamese în | 
A5ba felia în ora 138 din aiua de 112 
Logan cu meeste vaga 
me ve fi ineariiruiță bn Alte Iul [7 
Din gara Peilimare Bâmbită 30| n 
MNcazpbrie ore 2141 es trena) 017 ax 
vagon 
Dia Rapea eu 
246 ur vagan 
Die Bigtigoara IA aeelaa trap Du- [rom 
mimieă 1 Deemmbirie ara 048 domn d 
agrare ” 
Die Dumibriv 
324 un vaga 
Dei Capua Mică ja ea 130 am va 
IL 
| Dn Bia) în mea 348 patru magea: 
| Dia atare Bhmibătă 0 Noemibeie 



























actlag tnep la cea|n 
n-aa 





zi n merias tren cca 





m propune pentru seta 
sehemita Thierin — 





| Deea Balmun Elvira dela erai fe 
in dag ae prepune patra detasare 
mroatus de fete mpi = 8 





sau! 4e 
pentru 
40 are 


nai 
tai Cuuiey Mangăra — 
vagoane [* 

ră 
| ina ie 








Asociația sportivă a grupului | 
in Oreanizarea 


DETAȘĂRI DIN INVĂ 
LA SCOLILE 


D-ma Berdan Elena. dela scoala] 
normală fete Brăila, «e propune 
pentru detasare la inst S/. Eufrosi 
na — Bucuresti — 10 ore 






































[i 

D-na teh, 

Mă imânatriai fete Damă se pp 

pane penizn detasare ln liena! de fe 
Seuearu -arieica Boy — 8 


SUBSCRIEŢI. 
mie: PENTRU SINISTRAŢI > 


Mm 





a. 
D Sta: Cetar dea Seminarul Braa | 
Vâlana. me propia pentr 




































nilor £ 


NUI U 


time Germane ca și 
mânesti normele 

tate. Avâna roiuy de Proc j : = 
taturor campionatelor. ia NP = . Ț 
imternațiana A anii vor 3 A ice 5 E ! 


tinta me Ya da n: 
EțiL Îşi vor depune 


metivitate Incaiă eontini 

time. Seeţiunile. joeale 
vi cele ce se var în 

fila Direetoratei 

S. R. îndepunină 
rigoare, 





e-0. 8. R. va pri)! 
toate înlesmirie 


man din Românii 
protector și indi 
spieltaale și ai 
ermanilor «i co 
praveghina inu 
acestor sectiuni 


deraiate.-Circula! 
piată 


cărui 
ze dul de oprire la 
stație. 
cauza violenței ciocnir 
omoriți frânarii avxili 
iriu si Gârdu Ion, ami 
de marfă No, 9946. 
& asemenea au mal derala! 
dela trenui de mar! 
4 vagoane dela trenu 
irle No, 5501. 
lin cauza elocnirei, circulat 
spre Bucuresti și del: 
a iati aprită timp de 
la ridicarea vagoanelor 
1inlei pe porțiunea 
wat de suferit stricăciuni 


i a înlătura sub semani 
7 prietenii eare decui 





nilor locale 
5) Cmborile 





In liceul Sf 





copca 


EEE z 














liscare in pers 
„d mau primar 


alan Brălleanu, ministru Se- Pie Simion Vornic, rechema: 





Arepi Pr. Carr 
D. Popescu 
de băei Giuraiu MB 
detasare la _liceni ORĂ 
Thierrin — 7 ore Fl 

si 4 ore filuantie la BUD! 

D. Teodorescu (SE P 
detasare dela tie înternat-B 
Me. C Brâncoveanu i 
LIMBA GERMANĂ. 
Paserar-Stoiceseu 
se propune peniru detasare 
Pompilian Rueuresti 

ISTORIA 
D. Gortvan Nicolan. dela 
Cernica se datasează Je 
Brâncoveanu 

D. Nitulescu Andrei 
Gh Lazăr se propune pent 
pe In We SE Anflrei — 18 

D. Simache Nieoine deh 
bel! Ruzhu se propune! 
sare ln gimnazii 
în cat de întorleiai gi 

Dina Arzintalănn Si 
tete Brăila se Bănpune 
sare la Inat Sa 
Jin direct 


n 
bi amara de pronune pentru 
i ce ete ta | 


Dna 











Ministenu Nr 90. 
idzeației Naţionale. | Ea 

aaa a 'cunof. | eași calitate îm CAnERIATta inapoi 
curatati cari înde- | AOL arzi Cralova, în locui 
ÎNER e ant 15 preea. |d-ul VABile DtOtuRee Pee ae 

mite de decrehul-lege No. 4566 din |. regtunea Cralovs. 
2) Gelombrie 1940. că vor Hi puși în | “D. Cantemir Stoian. actuali sub- 
iu aranjarea dreptu- | inspector de control. se numeşte 
In penale pe dala de 1 Sep- | inspector solar al jud. Dolj, în lo- 
e 1940, cu! d-lui £. Turlea, rechemat JA ca- 
Pană la acea dată. profesori vor 
fHlona la catedrele unde se gâ- 


























Stan C. Jilava. se 
spâctor de control. 
Cantemir Stolan. 
JUD. MEHEDINȚI 
D. Apostol Gh. se numeste A0b- 
tor de cancelarie, în Joculdelu! 
m Gh. care trece ca sul 

de control. în locul dj D 
fechemat la catedră. 


numeate 
în locul 




















Seri 


co NVOCAREA 
"| srânruLul SINOD 





propune penii 
Mnieanu — 18 
Dna Pogeetăi 


Ros 








catedră 
D. Sănătescu lun 
inspecțor de control 

Autocelale Ortodoxe 3 fil, Techemat la. catedi pitt 

ind a se introni In|. D. HRBEscu Dumitru : 

1940 In sesiu- 

art. 4 și 5 din 

(ru orzanizarea Biser 






naziu! romereli 
tnsenză ln Iei 
cavennn = Mă 
n Lampert 
inAvatriai 





mil se mumeși 
de control, în locul 
nu. rithemat la 


R = Petre se numeste, 
u 488 de control. în locul 


de c 
cu 
» 


emuta, micuța lui logodică 
Udina și teta Zaha, Ti 
cu fiica Flaticu, precum 
Alexe Belimace, Funcu v 
tuge, cu copiii, Papaghec 
Belimace. Costa și Tod. 
Dumitru Belimace, Zaha 
i dr. Zamani 
mar, anunță 












de: CURAJ TANASE obține un 


» ama |SUeERS formidabil în turneu 


ab 


at la catedră 


tantin Achimescu, mar 












peclor control, e tech, cunoscuți, cum și po! 
catearăi * Ca lau iubit că relnhuma'ca 

elor pământeşti ale 
REGIUNEA TIMIŞOARA 


TUB. SEVERIN 

D. 10) Soma, actuaj subi 

de cotei. se numeste subini 

de cantblarie. in Jud, Severin, 
D. Trată Nicolae se numeşte sub- 

inspectăt de combrol, in locul d-lui [ae va face Sâmbti 

1 Du rechemat la catedră, ride, 


ab ee Mihileseu se nuiauete [n E 28 
VIZITA PRIMULUI MINISTRU 
BAVAREZ IN ITALIA 


OMA, 28 (tadari. Prege dia: 

anale! de ministri ah hi 
de Sieheri, si presedinte a 
cale miei apermune 
anu! dal dimineata a înirevede; 
sani llerui naţional d Fel 
prevedimlele Soxtetăjui pe udria 
pândizea limbei Maliene in iur 
Bonlă Alahiezt. îm curaul gareia| e 

4 ezamirate miloacele de na 
Surd 4ă sirângă și mai mult Ă iu 


DORU BELIMAC: 


căzut în credința lexionată, a 
de Căpila 


tar 
tor 


















Nae 











rile. dintre 
cademia ue 
Li Ju după 

în aula A 
în vila Massiro 
mialunitar, ce re 
dusă 








in Muenehen a 
cu 










re 


















DATORIA NOASTRĂ 


Peste România împovorată dej Chiar în 
nevoi Şi dureri, pe care deabia căi 
multorii de astăzi se sbuciurmă! 
le aline, — în timp ce acel de je) 
Sau străduit doar să le 
peste Romi 

încercările 






Conferinţa în Radu, i 





















rerilor pe cara ni le-a adus cu- 
jurul cel mai mare simțit când- 
“de pământul românesc, 
Peste” ruinele fuimegânde de a- | 
zi se pot înălța casele de mâine 
| trainice și niai_ pline de duhul 
ca acele de eri. Si mu uitiun nici 
pă că to! Dumnezeu care Stăpâ- 


De dodă milenii de când trăeste,, 
suferă și până Ja urmă birue pe ntez], 
lsaguirile acestea, Neamul 
mest na primit o 
ră. Dumnezeu — e 
Teste — i-a trimis Pe cap puhoatele 
barbarilor si mai pe urmă dușrălifa |] 
unor vecini hrăpăreți, dar de ploi 
cu foc si de cutremure nimicitoare! 
me-a păzit totdeauna. Acum ni le-a 
trimes si pe acestea, poate, tot 
spre încercare. Să ne închinăm, în 
fata puterii si vointii Lui, să nelîni 
sterzem lacrimile și tot cu ochii 
sore Dânsul să călcăm peste sufe-|d 
Tință cu pașii biruinţii durerii noa- [4 
stre si să reclădim cu ma! multă tă-|căto 
vie sufletească cecace Sa năruit. 
poate si din vina une! subrede zi- 
Giri sufletesti, lângă zidirea de be- 
tom si de fier, 

















tuna prăbusirilor se va fi poto- 
cel rămași fără adăpost să aihă 
îndemână o muncitorime harni- 
ŞI cinstită care să le redea 


i trebuie să înțeleagă 
lunii sale în aceste vremii 
orie poruncită de dincalo 


n lui către y 
este o recontortantă manifes=| 
tare n pletății inţelegătoare, 
lştea enturiasmulul cu care 


Dumnezeu. 
Căpitanul! 


George Buznea 


D. PROF. ION GAVANESCUL 


“oi sri ial PN 1 EP 0 aitor, în joc să-și 
tul 1. de pe întreg întinsul PĂCI impuițineze, Ișt Inmuitrste artițicyal 
latu strămoșesc, Imbrăcat,  ell| trei ele, UBEBEL cu area muncă 
evlayle in simbolul verde nl nădel- | încăpățânat, acela a copilan- 
dilor creatoare şi birultcare, îşi In=| drulul minor, se invaţă, cu atâ- 
chină azi inimile şi pândurile, ca fă-[ ţa necaz, să ze. 
cui ie ale credinței, Dintre toate brebuin tele artificin- 
mântul îndoliat al celu! ce sa doi NE pont tă cu riscuri nenu- 
țat în strălucirea cârmuitoare a Veg- | mi de ai de onoare, da vla- 
niclei. | ță, ete luxul dat felul, în imbră- 

In aceste clipe de obștenscă fecii- | căminte, in locuința, mobilier, in 
Jegere a conştiinţei româneşti, 80-| alimentaţie. 
cintatea de Radiodifuziune mi-a fă-| Val de ființa Bare simte că nu mal 
cut cinstea de a-mi cere să spun, de | ponte trăi fără lux, cn mortinoma- 
alei, câteva cuvinte despre MIScATER | nuj fără morfină, cn bcțivul cArA Al. 
Legionară sub aspectul et etic, cool | 

E la locul lu lei, un citat din 


ȘI o fac cu drag — dar și cu un ( 
sentiment de oarecare sfială, Senti- | cărțicica șerului de cub (pag, 52- 















Trei evrei imbarcați clandestin 


pe un vapor la Constanţa arestați 
de poliţia legionară 
































22 (Prin telaton), — |catea lor pe vas s'a tăcut prin mil- | ment explicabii. prin momentul d8 53), acel indiuimător minunat al 
Poe peer teză he: Atat Aaa Minna Balea Ga- |scjemnitate unică Tu ea fe Su eei, n9 onarul „va 
tul postru au reuși! să facă o intere (briel, evrea de origină abisiniană, [țoria vieţii noastre naționale, dar și | disprețul uxul, -1 va conal- 
santă captură pe bordul vaporului [care a fost ridicat și se atlă sub an-|j/ istoria culturii omeneşti 1 pene- [adj i o Inelinaţie 
Panemez „Dorien II”, care imbarcă | cheta, re, — când trebue să vorbeşti de frivolltate, spre ui- 


Demn de notat e taptal că acești |roncepția de viață a unul om al a turism 











tru Pi Fi, anume, evrei ireă oma | mișcării Ju! goclale-naționnle, toc: xos nu este 
Pet tgp anumită cercetare Ja ie să cepe Liri în | ma! în clipa când râmâsițele trupu- unela dintre 
magaziile de cărbuni ale vasului, | Palestina, unde nu au putut debarca |lul lui, măcelărit tilhăreşte de mi. 6 ale hoțiel, in orice 
ue descoperit într'ana din | qin cauza vigilenții poliției enplene |selia cele! mal josnice ler sunt | caz imțitor, care pălmu- 
ale pe evrsi| Josi! Priodman, Malea | de acolo, enre îmgădoe intrarea |abin descoperite și scoase din pă- lesfârita a țări 
Friedman şi Egger Golda, toți ralu-| in Palestina decât evreilor care | Mânt, ca sfinte moaște, Ja lumina A laturi dispozițiuni 
olaţi din Ci 'vacia, mohită suma de 120.089 lei în valuta |7II€l, a conștiințe! pioase. a rugăciu- i] legionară. nu 
. nii credincioase. ŞI când Conducă-| ma citese In coastă prețioasă „Cir- 
Ridicaţi și aduși la Capitânia poz torul Statului Român Legionar, vi- |Meleă'«| Acolo veţi pisi și fermiateă 
tului. aceștia su declarat că imhar. Cercetările suni în curs. teazul și înțelept) General Antone- [acelui On nbu, întărit in contra du- 


scu, aduce țării, după unirea RomA- 


rerii, in contra făpitelor d; 
niei Legionare la pactu, tripartit ni (N citrate 


tot felul 


li A A Germaniei, Italiei, Japoniei, 
şcolare din n ta ăi pula e eta ate: 7 
UNU 4 le ei. zen 
d neamt mm pr bameaie 9 7! |! Stmânină ai ae de ra 


cată e, mi 
impusă de seninitaten cugetării ai 
de seriozitatea problemei, la preocu- 
parea de n (Oe pe scurt, ldela 
caracteriatică a Eticel Legionari 
mai Întii, să Incerc a o 


tară SENZAŢIONAL 


A si 
zu 


Sunt suspendate astăzi 


20 Noembrie e. fiind 
sacrelor 
, ministerul Educației 


ele 
0 mapa a o (Arie. alte 


Îi) 
Parastasul dela biserica Amzei 
pentru pomenirea lui Vasile Lucaciu 


20 dimineață la ore 11, a avut N. Dr: 
Li preoţii apomirescu,  patbhal 


Şi caut 
rile şcolare sunt su. în toată intii i 
a Aerian incadra În jiniile de hotar ale ram 


per- losofiei practice, din care face 
mite 1eotonarilor, ud | et isa Tie 


tuturor , 
studențesc m Prăţiilor de Cruce să| ua voiu feri, natural, de ispltele 
participe la festirttăți. mutomatismului profestonal. nl, unei 
expuneri „ex catedra“ 


Au fost furate bijuterii in 


[1] senzățională șI îndrăzneață 
spargere Sa comis erl intr'umul din 
cele mal selecte cartiere ale Capl- 
talel, 

D-na Alice Fckhardt, domicilată 
In str, Sandu Aldea ar. 55, a recla= 
mat poliţiei că in cursul zel, un 
individ a pătruns In locuința sa pe 
care a răvășit-o căutând bani. 

Tot cotrobăind prin casă, hoțul 


tești la o mare lege bio- 
psihologică. asemâni ,_ in im= 
portanță, cu legea atracţiunii uni 
veraale în lumea cosmică, cu legea 
simpatiei pmihice în explicarea origi- 
ne! și organizării societăților  ome- 


ec 









datariei În cârmu- 

„3 biserica Amzei par: şi protopopul Mureșană. tg Anii e Si a găsit Intriun sitonler o geantă în 
pamiieri irretpaear i pe aiba Sepia. 22| Aa = lege bio-prihaloșieie „ do- [care d-ta Eckhart Își pastra ulu- 
a o cuvânta: ta fenai le activi 1 pi i, vi dev: tă 

ein n Găzm moarte sau implinit În cazt a arbtat actiritataa dl manie, în cer mar EA IBoricalăle cari valorau o adevăra 
Dreeum și IUBEA etiplăcerii în ințelenul lor cel mal larș x că. ho- 

Fe mermbrii familii au par-| viața ie poporului ardalean | Orice fit e 5] Interesant este amănuntul că hi 
GE40ți, Pmeragi prieteni ai arae- | pentru a căra eta ae UA rm primă în tări ca pista tul, sau Boală mal mul, sau intro- 


dus In casă fără a Il văzuţi de cine- 
a atât la venire cât și la plecare, 
CE-AU FURAT HOTII 
lată lista obiectelor prețioase, lu- 
ate 


general, fuge de durere caută sta- 
rea de mulțumire, de plăcere, 

In eondurerea oamenilor, tie pen- 
tra educarea, fie pentru dresarea 
lar, fie pentru inbitarea sau injosi- 
rea lor, Intră in funcțiune, sub o 
formă ori nita, bietuj dureri, cure-i 
mână din urmă, şi atracția plăcerii, 
care-l momeşte Inainte 

Natural, nu toate durerile pi plă- 
serile sunt deopotrivă, pie! în call- 
tatea, nici în tăria Jar, 

După portia jor ierarhică in evo- 
2o0a Vieţii, ele ne decmebese în două 

ere, 


nă 
Serriatal melicice a toat oficiat de | P% Dipomrie: 


ÎN NI 
TIMBRE COMEMORATIVE CU OCAZIA 
MANIFESTAȚIILOR DEL ALBA-IULIA 


te Treattete D088 și 


de trancare 


se ăsase de vi 1 
rea ALA 


Două collere de perie veritabile, 
cu fermoare de platină, montate în 
brillante și safire, In valoare de chr- 
ca BUD0n0 lei; un belilant, montat 
în platină. un ceas brățară din pla- 
tină cu 50 briliante, În lormă de 
elipsoid. O brosă antica, de aur, pe 
deasupra cu platină, având la mil- 
loc o cruce În diamante și o perlă 
a | veritabilă, în formă dreptunahiula- 
ră, O plesă de aur, Napoleon III, și 
0 piesă de aur de 19 lire turcești, 
- [0 culte cu o allanță în platină cu 
briliante și un inci cu un briliant 
pis alte două briliante pe mareine. 
0 tubacheră de aur $] email negru. 
In port-țizaret de jad, verde 
drieră în aur masiv şi email nceru. 
O brichetă în email Verde. Lin port- 
„| podrieră In aur masiv și email ni 
gru japonez. O baretă de platiaa 
A „[eu perlă ja mihoc și 40 brillante. 
culminând in tutirea Bea. —| Un stilou de aur i „Water- 
icaie în luruioa *| man” și trei inele de aur O pu- 

drleră de argint. O comită mic 






















inte dn lei 20 lcepân: 
a « 
in folosul Autorului 'enrent. 


ni dela iniințarea Sportpalast-uui 
din Berlin 


rele Sportpau 












| devin, da ri în șine, 
cu abuzuri şi rafinamente vităriă- 












mare 


Pra 








[i 
îi inspirat de iubirea 


serbări _sper- Ge can. cum a fast Caru 


U CORESPONDENȚI 


ziarulni no- |se va publica. La fel se va pro-| nemai trebuințelor meţi gii- 
semnaze | cada cu corespondența care nul ce, insemnează Inmultirea lanţuri- 
corespondeniă se va expedia în zina în earo 7 th Papoateă. tn stie, 


PA i nevalier mai ale vieţii 
pesemnată nu 


INTREV 
D-LUI SERRANO SUNER 


1 mece- 
sar, Ja minimum biologie rațional, 
sfera trebuințelor inferioare. anima-. 
Ece. SI din eantza, să intezisifice și 
să mormalizeze mleră trebuințejor 
vaperioare. apecific umane, 

Caută udică să ummanizame omul 


MADIRD, 29 (Rador). — Cores- 
pondentul ' agentiei DNB. trans- 
mite: 

D. Bermane Sumner, mniatrul aja- 
eericr străine a primit Joi în au 
dienid pe ambaradarii Germaniei şi 
Japonie, precur: şi pe minizirul Eo- 
Puhicei Uruguay 









Lmpuţinarea jo inaeamni elba- 
| zazea din meaastă roti 


























lon Găvănescul 


deptina cu suferința. - du ou 
1deln morții, stând pata a- ni 
ţa pentru binele ră SE 


Ce mită tărie și ce nită jiberi 
Bonte dobândi vina, Bă ibertate 


erele, pe care nu-l inspimântă ni 
mie, lei ipeurtie, ni murea, 
nic! chinurile, nici moartea, 

Bufletul erole al legionnrului vor= 
bente în ncel JutâniAii n) Tepndrii 
lui de sine, al lepădări! jul de bunu- 
file hunii i săle Veţi, al lepădărit 
lut de Joghturiie _aimpatlilor. Goma 
Dești, cari nu end În cumpăna ho. 
tăritonre A dealului, 

Cu armata asta, do suflete oțalite 
prin educația eroică, a pornit Cip. 
tanul lupta Jul pentru îmbunfităti_ 
rea stării materiale 'a popârului, [u- 
crând drumuri, “areid anulu 
truind poduri, ziduri. case. intiin- 
țând cooperative. ȘI du ele n pornit 
el și străduința! ini pentru ridlearen 
StArii morale, repnrând binariei, ri- 
dicând troițe, impunând, prin exem- 
Plul viu a! său pi a 10r săi, o ținută 
morală superioară, de cinste ai de 
demnitate, 

Cine nu-şi aduce aminte de vesti- 
tele lui tabere legionare de muncă? 
injghebate, pe tot intinnul țării, Ina- 
inte de prigonnă ? 

ȘI-acum, in culmea biruințe! je- 
alonare, cu ce admirnție cuceritoare 
a entuziaamulu! a privit toată lu- 
mea munca istovitoare, până ln si- 
nueldere, a echipelor jeelomare cari, 
cu primejdia viaţii, s'au adâncit zi 
și noapte, în săpăturile rumnelor blo. 
culul Carlton, prăbușit de groazn 
cul cutremur, seoțând de sub dărâi- 
mâturi, cu o' răbdare îndârjită și o 
indărătnicle supra-omenească 
tea și atâtea cadavre, al căror nu- 
Ar și a căror desfigurare te în- 
spiimântă, 

ȘI ata din simplă pornire de da- 
torie și simpatie umană, 

ȘI tot astfel de echipe leglonare 

le yom vedea în curând, jerttindu-și 
puterile și bucuriile tinereții apre a 
reclădi, in toata țara, locuinţele dis- 
truse de acelas catastrotală scutu- 
Tare a pământului, 
Iacă omul nou al Etice! Leglona- 
Te, al educaţie! eroice date tiner=tu. 
lui român de Corneliu Codreanu, a- 
cest neintrecut reformatar social. 
politie al vieţii morale naţionale, 

Dar Mişcarea Legtonară, abia în 
tronată la cârma țării. poata fi pri- 
vită și din ajte puncte de vedere: 
tilosoie-mintic, politic și național 

Acestea, însă, În nite conferințe 


CAPITALA 


A SPARGERE 




















IN CAPITALĂ 


Valoare de 6 milioane lei 


Mala Domnului, în email. Un port- 
boneur în aur nr. 13. 0 eginarină 
de aur, anturată de briliante in pla- 
tină. O sacoşă de piele neagră cu 
um toc rezervor de aur marca 
„Waterman”, Un Hacon de cristal 
cu un pahar in cap, de argint. Un 
pardesiu gri, Inchis, bărbătesc. 

După aprecieri aproximative a- 
ceste bijuterii se evaluiază la suma 
de șase milioane lei. 

Se fac cercetări pentru prinderea 
si arestarea hotilor. 
NENOROCIREA DIN şo- 

SEAUA ŞTEFAN CEL 

MARE 


Paznicul Gh, Teodorescu, 





de 47 





ani, din sexvielul fabricii „Acasa“ 
SAR, d'n Şoseaua Ştefan cel Mare 
Nr. 160, u u-se ln etajul 1 și 





trecând pe lângă o fereastră ce era 
deschisă. a nlunecat și sa prăbușit 
în stradă 

Cu baza craniului fracturată nefe- 
rieltul paznic a. tos internat ji spi- 
talul Colentina x 


INCERCARE DE SINUCI- 
DERE 


Femela Teodora Bucătaru, în 
etate de 36 ani, din strada Frâsine- 
tului Nr, 04, a incercat să se sinucidă 
And o cantitate de spirt denaturat 
wnestocat cu. piper 

Cauza  disperatului gest stă in 
faptul că sn certat cu concubinul 

A VENIT IN VIZITA 

ŞI A MURIT 

Tânărul Nicolae Galle din strada 
Delea Veche Ne, 12, s'a dus aacară 
in vizită la un prieten al său, din 
alea Dorobanți Ne, 122 

In timp ce cel doi ptieteni stau 
de vorbi, lui Nicolae Galle i sa (d- 
cut rău şi după câteva clipe 
cetat din viață 

Din ordinul procurorului de servi. 
clu cadavrul a fost transportat Ja 
morgă. 


EDERILE 




















Vitertor, d. Suner a primit pe am- 
basadarit Spaniei din Lisabona și 
Santiago de Chili, pa imaltul ca- 
misar a! Marocului spaniol, pa fos- 
tul 'mintstru ai Bolitiei la Roma, 
precum și pa  delegatul provincial 
a! sinăicatalor spaniola, 


mal ea 
SE Sr mit at, pt at tate mat 





D, direeți e 
pute pi 
Fi sti dute a. ae pilnetra 
Paul! In Insărcinnt pa A. avnest 
(A Oonstmmtin em remduei 
rea cheaturii poliției Plaemti. 





scoalele de toate gradele că ziua 
de 1 Decembrie va 1 sărbato- 
rită In cadrul şeoalelor, ea și pâna 
acum. 


Burma de valori din Bucuresti ta 
vncanță de ar! 25 Noembrie, drele 12, 
Până În 4 Decembrie, orețe 11. 


Ministerul Fiucaţiei Naţionale, | 14 
Cultelor şi Arteloc aduce la cunos- 
tinţă că sunt libere ore de italiană 
Im următoarele  seoli:  gimnaztul 
băleți Paşcani; liceul teoretie băieți 
si liceul comercial băieți Turaa; Ji- 
ceul feoretie băieți Alud i lieetil 
teoretic bâleţi Dumbrăveni 

Mal „sunt: vacante câte 3 exe ja | 
uwmătonreje gimnazii mixte: Abend. 
Diclosănmartin, Mediaş, Bebeș și 
Bata de Arieș 

Doritorii se vor adresa cu ctreri 
inspectoratelor respective 


da 


fat 





D. av. Ciuchină a fost numit eo- |2€ 


misar al guvernului pe lângă came. 
ra Ade comerț și de Industrie din 
Braşov, 


da 





| „D-nii Constantin Florea și Vasile 
Nistor, inspectori generali pentru 
invățământul primar, la dispoziția 
Ministerului“ Edueaţiei  Naţionaie, 
au fost cechemați la catedră, pe 
zfua de 1 Decembrie 1940. 





Fuehrerul și Cancelarul Reichului 
German, n binevoit să aenrde A-lul 
Petre Iicup, consilier de presă și fost 
conducător. al serviciului de presa 


Jol dimineață, la Legația Germa- 
niel, E, 8. d. Wilhelm Fabriclua, mi. 





Din cauză că adun generală a 
Coleginlni medicilor din România a 
continuat târziu, reportajul ampla ai 
acestei adunări Îl vom publica în na- 
mara! de mâine 8] ziarului. 








ciziune prin cara Camerele notarilor 

publici din Oradea, Cluj şi Tg-Mu- 

Tes, formează. pe viitor. o singură 

Cameră motarială, cu sediul în St. 
u 





și 





Camera notarilor publici din Cer. 
năuți, ta avea sediul la Suceava. 





Facultatea de Teoiogie din Su- 
ceava in vederea  reînființării bi- 
Biiotecii ei face un clduroa' ape) că- 
tre înstituții și persoane particu- 
lare, profesari, preoți, ete,, să btne- 
volască a dona cărți teoinziee în 
scopul susamintit. 








Personalul magazinului cu arțieo- 






le 1 alice „Foto-Copie” anunță 
cu mare regret încetarea din viață 
a mult fubitului lor patron, precum 


ŞI a familiei sala 
MARTIN BILINSEI 
MARGARETA BILINSAI, stţis 


ALICE BILINBEI, tioă 
ELSE BILINSEI, soră 


morţi sub ruinele blokului Carlton 

Inhumarea  râmâşițelor pâmân- 
taşti se +a face astăzi — 29 Noem- 
vrin ora 16 — la cimitirul catolie 
Beliu. 


în 





rei 


m 





Toy camarazii şi prietenii, sunt [nuj 
rugați a lua parte la parastasul da 
2 ani, pentru odihna sufletului le- 
glonarului 


Bica Ananie 


pentru credința aa 

eu şi ejdea în Căpitan gi Le- 
une. ce sa va oficiu în 2 Deo. 4, c 

la ora 12 In catedrala ort. rom., din 


senl-Cluj 














Pare al 
Suma a fom depusă la e. £. 
Centrul de Ratia Ascultarea 

lângă 


Pesei și Propagandei a « 


Centrului, 


mis fabricarea oțet, 
din vinul provenit din hibrizi praz 
ducătort directi 


perloare 
blice au incetat, 








Ministerul de Justitie a dat o de. |nedoara, cu termen 
cemvyrie n.. e. 


ție, Nici 


Elisabeta, 
Eftirula, 

ma. şi familia 
nepoți, anunță rudelor. 
prietenilor şi cunoscuți 


mort in ziua de 27 crt 


Familia Bilinski, procu 
razii | 


anunța încetarea din 


ucla mișelesta În 1934 intre goma- | morţi In catasirofa dala Ci 

în | Rămaă: 
pusa in 
Bellu, unde a înhu 
astăzi 29 Noora 





IONARĂ INFORMAȚII 


“d-lui prof. 








= ——— 


Direcțiunea Generali a p 
Primit din partea d-lui Pranc 
Dena,. zartst 
dent a 
mma de 104 $000 (etnii) 






american, cor 


agențier „mite pi 





caro 
futa 
cutremurulut 


Ha afectati fondului e 
sinistraţilor 
păman 








secretariatul 
colonsi A). Ghira 
suma de 11:2 
loraraa ainiati 





tarul 
pentru a 





Ministern! agrteulturii și domenii- 
lor a dat o deeiziane prin care, în 
mod excențional, şi prin 


derogare 
la dispozitiunile legii penira apă= 


rarea: viticulturii și numai până la 


fa de 1 Octombrie 1941, s'a ada 
lat alimentar şi 








Comitetuy de conducere ai Inst» 


tutului Naţional al Cooperaţiei în 
terzice persoanelor străine de Mlyr 
caren Leglonară, care vin la această 
mstitaţie, 
sau să se prezinte În numele Ajuto= 
rului Legionar sau al Mișcâri, 


să salute Jegionăreşte 


Contravenienții vor A sancțiomați, 


Ministerul educațiunii 


de pe lângă Legația Românie! In pr isbar 
Benin, ordimul “Crucea pentru me: | cultelor și arilor a dat a dccilane 
Tit al Vulturului German“, el. 11. z ale 


tm monumentele pu= 


Pe data de 22 Noembrie sa inst 


nistrul Germaniei la Hucureșii, a tuit următoarea nous comisune 
înmânat — personal — d-lui Ilcup, | pregeieă area, Botta; sculptori! 
această inaltă distincțiune, d. Cornel Medrea; pletori: d. Georra 


Ziotescu, arhitecți d-nil: Constantin 
Jopea şi Gh. Ionescu. 


Arhiepiscop 
Alba Iul 





și Sibiu a pub 





i Constantin 





acea 
biserică să se deplaseaza. Ja. Hunedoar 
ra spre a studia Interiorul, bisericii 


Pletorii. doritori. să „piațeae 


să inainteze Consiliului -arbiepia- 
pese în Sibiu. ofertele | 








Sdrobiți de dureze ; Cleopatra 
a şi Tudorică fi, 
ate, Maria cumnată 
toana, Marir 
surart, Otilia, 
profan 





a din viață a scumpului lor 


Nae Beuran 


Avocat 

în etate de 
43 ani 

Moare în și pentru credința leglo= 


nară, 


Inmormântarea va avea loc Due 
inică 1 Dec., la Iaşi. 





ionari din Familia, 
”, au Bomărginita durara 








MARTIN BILINSKI, soț 
MARGARETA BILINSKI, soție 
ALICE BILINSBI, tică 
ELSE BILINSEI, soră 





ala pământeşti 
pela cirattizului cat 











ara | 








— ——. —"  -„—_— P 7 m ciemtuiii Îi m a 





































ASTĂZI 
IN BALCANI 
e 


LOCUL ROMÂNIEI CERMACIA e 
m NOUA ORE 20%4%4! CAMPIONUL PĂCI 


aderării la pactul tripartit.- 

Ce serie presa bulgară : - A 
„Bulecria nutrește dorințe de revizionismu 

pe cale pașnică”, a deciarat de 











SOFIA, 28, — Otklosul uvernu- 
a Pena ie otel d-i0i 
arat”. tici ei d-i 
ear Conducătorul 


penetal Antonescu. 
Stolui, Ja Berlin. sobiinlază A 





Rmânia. da'orită situației sale >= SOFIA. 24 (Ra Corespon- | intrată! interesele imre pe ear inăreptățite ale Bolga- 
geoeralize și economice va luca i el At emil [7 "ertetenia en fagoslavia. — a con 
un h t ro! în noua ordine eu- : 1n re t ca 1 [tim d lant! — inseamnă că 
roneană ri ah Bi i ei dea 


Ziarul „Zora”, transmițând rela- 
tările telefonice ale coresponden- 
tului sân din Roma. scrie că ade- 
rarta Românie! la paclul tripari!! 
mu este numa! un simp'o act lor- 
mal. ci reziltata| adânc al nouel Anda 









a = — 
pailiici românesti, isvoriiă din re- sedintele consilialai de mini ata Bă caro 1e e RAII ici 4 
volutia legionară. identică cu aceea 1a cui a. Popoli. ministral [sie aae cil inca el | Ș Mal. este astăzi cam! [ [) 

a natinnal-enciajlemilui și a fascis- me, după care se 2 [apne mama '- rroma: te ĂI zis ai oheli îm BalenaL ] 
mului care vor asigura victonla pe- ien IP ja are ce inte că j [ A 
e lie i 1n covântare sa. denntatnl lanet! [Camera : 





rile din Roma — încheie 4 în mod mbsnlot Mesa | timpede cn innlia i [7] Ș î 
BAe  Sumi remarcate rope! va fi pentru toate popoarele. [Ti A e E LV : ie Ş MERCIALE ! h F 
cavinele Conducătorului Statuiui [că aceasă reorganizare este o ne- a Iane n as ele 3 Bea Bevi TI i i si 

rm | 


Român. spuse cn priklul semnării |cesitale si nu se poate realiza de-|_ tel Hmlrn- 











) ri» |căt pe baze IDEOLOGICE. ECO- y A 

E pă E pa Cre vo e Mn e Tir Aetnei | __ VOR FI IN 

E — i 2 

ă | FINLA: "DE Hl 3i| ruma! între orele 9—1 

<«) VIZITA | > le. adi 4  Măcelăriile. mezetăriile. | 
3 riile, brutăriile, pescăriile. 
2 = ale și omierebale alu lar: i k zarzavaturi, iri 

corespondentul inchise în ziua No vânzările de nwă și păsări 
MI Dica + uta a Seti A DE, VĂI . 40 toată ziua, “Îmefe. cntetăriile, plăcinar 
VIENA. 28. — Sub titlul: -O etri- Antonescu. precum și cimitir le- D= - . & "exceptează del; iinăriile. restauran'ele. 


Mă in Garda de Fier. Bertiner Da- |gionar dela Predeal. d: 
mi ferle Zeltang publică an mare re- |german o frumeasi imagine despre 
poriaj și an interview dat de A. ze- |relnta novel generatii conducătoare HELSINEI, 28 (Bador)- — 
merai Antonescu, Conducâtoru) S'a- [din România Corespondentul agenţie! D. 
aim Moman. trimasului special a:| In deosebi. trimisul special a] re (N. B. transmi 


cititorului 


























renrde in paragra[ul 25 a! = 
luliei, arlue acest lucru la Ă 0 
cesta! reviste săptămânale, foarte |risiei germane sabliniază religiaui- Se anonţă oficia) că d. Eai- n, DELEGAŢI Al F IF HRERULUI IST i 
sitisează. între altele, pe M. S. Re- [fotografii ra ocazia amor serticii dl- Finlandeze, a hotarit si demi- de alegerea unui nou președin- ? AS 


A dispaziție următoarele mazazine |riile, bodegile și cârclumile 
de durată, — aşa cum! alimentare. care vor. fi în 
Tâspăndiie în Germani Iain nucă unașlinla gunernului — pentru 
e e e i dati 1be- Eni tine su Marge) pup iiia, pieyaltinitale Bapubitii casă [ie luatr măsurile impus 
gele Mibaj 1 în marea man festație [vine în memoria legionarilor căzuţi sloneze din această înaltă E ă [ie md statului”. PI | AA PR 
oară dela laşi, pe generata! |pentro ideea Căp tanahai demnitate, pentru motive de i CUM VA FI ALES VII- LA R "UL AR ELOR 
y . | i 











CS eee | sănhtate, i TORUL PRESEDIN:E 
" No se ştie încă nimic co! ; i: HEISINRI 24 rRnder) — nper = Ps i] 
NEGOCIELE DINTRE  APONIA ŞI INDOCHINA privire la data nouilor alegeri! ÎN L X [mut limlanrtez a dei pe Pireu (n 1] E! TE ALE CĂPITE "LU i 
prezidentiale, dar tente run ; „2 Momeli es aud MPa! 
rile şi partidele sunt de acord j 1e urmează să alenă și pe viltorui | 258 Ş 
YOR CONTINU A LA TOKIO că ele trebue să (le făcute câ! DR Die mtoicazi, și reinhumarea sfinte- |chstatthalter şi d. Ech 
mai curând. E c Datăla tunebindru pitorulm pre-|LOT imte ale C=-*fa- |Gauleiter şi conducâtor 















germanilor din străir=! 
te, în<nţiți de o numero 
să suită. 


N 4 || evitate se ro mila ia, tmpn! câllmwibi mor >sista ca dele- 
ta meat ecoma- Eris) DE PEgI : j i 1 EZIA PEON <A DE astă ai Fuvrhrerrlui, d. 
Jopcmie m mdochira-| MEISINKI. 28 (Rador), — DEMISIA PF” EȘEDINTE- a RR e Eee EEE 


Tie ei erai, oii o de. | Corespondentul agenţiei „Ste- 













Puridtoru de cunânt ai Simiste- 
mahui Afacerilor Străine e declerat 
că. în cursul zilei de Vimeri ra fi 
Edi probabii publicării n impor- |lepatie frambesă va sest în capitota |[8ni” transmite: HFI-SINRI 29 rHaderi. — Presa| 


ăi Bedimatie e Ministerului A- Jepeniel. D. Kallio. preşedin'ele Ri £ 4 de Vineri exte duminntă re impresn . ARS = - 
"Rear presedinvele Repa-| [IE - e iz a dei 3! Inaugur a 
ga ——  . .. |plicii Finlandeze, a remis doi ag de ă pietei Imi. Raflto, “Terre ete) area (Mel A Can e e [ai» 




















ALT DIPLOMAT (TALANDUL PREGĂTEŞTE ia e 
























„asi Suomi” serte Intre 


„După cum rezultă din ală- E d meri Ș din B raş 

pi ră i) 

AMERI CANI ACŢIUNE DE REPRESALI |ruratu! errziica! medical: autăr a dori ADI] a Pa a e tAabaea Acerorizr |. —€ ov 
de o boală ce mă impirdică de pnnieri. Să anerăm pă hotărârea In Mă Egis erie una din tm- cuvântul d, (mg, Grcseu 

A DEM IS IONAT TOEIO. 29 (ador). — Cerespon- |-âlva timp să-mi indeplinesc! Intrucât. în actualei pre. | 9 cnreapunde în chinni cet ma fe. centre / tadusuiale * din |vegter cenerăj În LA.R Icar: 


îndatoririle administratine. A-|jurări. ra trebue. aocfităbea | 7 e Erie nliei Catetnr | - Migeareă Legtonară este atănc in imi 7 le 
A e d 
SEW-YRK 25 (Rador 
prn bmntu! mgratie! Dy*R 


= - : ad — = asta! Eutope! Spornd oul: 
L î 4 E - A Afiani dearândaj aceleaşi nevi pori și randamentul |.A 
„E. Cate ma y A tar astăzi cu aceste elemente se ere. | 0,52 Covedim acest luciu. e 
Joi semeni. femela se. | az, industrie) romă: 
Se stie să A Cunnhe niriater Bal Generalul Matsumira : , A 

















unea . 
il? se gâsescs conâncători cari au | munca a, Hecârula dela mlc la 
pia ia Momatatea lumi hula. înapr 


imimmae îm Statele finite în hima Au 
paul Mom ce rimâmeme mâne 
în Anei Aleea d Came n 
e aprile Papiuitrii Betete 
Pratut mmbmenice amenran a îm 





a 


s Aa pegtra ! 3 
a plecat cu azionul | M A P. = ş ea pa are cita 
4 Gona in cazinou LA R. 


la Ţ ki va Îmaupurar acum “âțiva an! 
clerul ră are intentia 0k0 A 3 Ă i îc-ABa cantină zor puiea lua masa dont al 
Ure rmeae mere Piata et. | ORI, 23 iRacar!. — Caresee-| Două distruvătozre Engleze au fost topiate. [eee canine mer] Cora 


inima! umerean atui agpndei D MB. comarcă: ză i . j torii siana 
ă ae lacendii şi explozii put la PI SR caile 
pita ester a crumtat > 2 ze și şi explozii putemice la Plymouth (eter ceea (e mini 


ati Z Adamestu. din partea Ain-|ina 


ie a mie | Comunicatul Inaltului comandament al forțelor germane |--ip ri, Erate ei atm ceai 


„000 în er E real neriPrim Tagniini Radu Plortan | ceri 

[| medeett A ai "| BERLIN, 23 (ilador), — Analia! | repede locali 1) a ge, pre u dr Trifan. refietui (u- A 

bone E2SURTA POTĂU- (ocne ea Bate, 2 inoerei,- atare tmută 0 Mm» ema Durata emana aa tac înc mpi rs ni 
| 






































iona dia Taloi see eapitala, Ja. |CXERaae = spira! de Baervă mas neatinse e'oigl). prot 1. Bordelang coman- 
POE . pasi Inamicu: a Werdut în tota) pe o E i al 

şi i Da: emaraterpunara pene | ae a E Rae COMUNICAT ENGLEZ | tr pie e 8 

mana ae, puraii o sebrune te srirea [11 au Ve G-te MBimnare are LAND A, 88 iadori = Minute re aa ae a cină 

„2 Mag e INTĂRIREA SERVICIULUI Saeatal ee maree maneco, [ne tar 2 ae Bpierta Mntibereamă a [rul Srruril interne. puiică sr. [Bictăieszu, chestorul poliigă Baicu 

A ape de iloraiul | marine matorol auda la comutreni o; i De o 

tea Britanii anunta mă etate | Britanie, Măr aa at teme ru ie | irazae ali avieage cermane. [care îea dai ca prvire in atatuirile ri PRE Pa lu 
pia omaleuă n atarnata | Baleare britanice. IPoud dintru. mertene din anaptea de Joi spre VI. |htileaionare ha .] 
pantei rii fin îmmate Lara (Do-| DE APĂRARE A INSULEI |eăitmre inamice aa tam io AMANUNTE ASUPRA |n cai aa erat, 0 Cp Mă 
demne: «i Trip 11.ma | Ata cemtrmlonpioare peri ATACULUI! DELA LI- fiapoariele uit upra 4tn= | ne: Btzoreano insp P Pne Mir. 
fn mai pene iribihitate. mn MARTINIC sa „sentandat, în înreai costel ae VERPOOL ărilar date marea treriiă în Are [cca (ram Vianu ratre e ME 
Angie, me. on] cur a le avioanele inamice, canfire [1 AR t ri rnpa; 

Miomrie de cemmieneiii martie na A de 8000 și alia de 3800 de oma GERD Bi naata  Amemlla D | mă cararlerul vast si raidurilor și 7. A N brie cbua nf protâa 

om! demite în Lac! Au tmburait ie- mm și ae două vase inamice, mai [N anunță 3 manele atac dat Ja . 





nr în arelme timp A. In dna n Eetâtullor de fete | 


rage din reviunea de mul- vest Mala 


erele mi pn ema nemai un SEP YORK. 23 (Rador) — Co-| miei "seeuta de mai e e te, Re 










"| esponseniui agenţiei DB anunti -| un mea S-ata 28 Pe ame grrmame. carr| Păbele mini ceva mal mari d onțea. di strai A 
de Antal a em lori | „Ammaeiutea Prem” deciaă că un |,wa de De m SE i ae e atlete ln inceput, Ant că pu [a GE dee in E ace 

e e apuiui [e e e e ia 00,30 Mamaia mutete, re de be raniantee mărul Sietimelae mia mar ti ele | boa ae ea ua aa a: 

La Driel um vunae și chrimpite | acad În apropiate de traia Marti. |epreaalii. Moina otacivele de te Dl e parmaie mum]mare: deși printre viztime me află [ingilula Piomucu Oh ANI cure 1 
ae fit Merite An irhormin man me PI pa. [99.590 miiiara aim rezasea e Srorul ie dn un tale numâr fe morii țor Mâru finanelar LA Ru dr Suru L| 
centi . rmeiul de patrulare. petre a obnervate ae. sarnfia ot: ar aa E e 

ml ara, dela MID Mm e ami | PETE Ce patrulare, azi) fomi abmervate|, - & tor, îne Frăţilă Ing. Drago- 


puternice expieai | a prima 


mir Ortav Tâtusea și al 
Mariinica. a fast beti prin, trim . atu! crman d Tătu 
Toate anari no ina . - ansnțai forte mai Igjba reheterasă arreli e păi 
m ap arme pita ra irma alice patra distruzticare aze- |patarmiee aa atacat, în ncapira de NOII SUCEFSE ALE DI. ULTIMUL GENRO“ proiioa, Pomi care d ie 
mezi) mate. rieane Zi ape EI Noemrrie. pramei n pe-|_ ETRIIĂTOAPCIN ss rea localului a rostit o acută -uvân. 


ra 
at se naste ai) 


tnt Fiymestă. ca instalație ini A GERMAME su CA ES 
" cence car Și DANALUL 
SE DESMINTE ea a MANECII A FOST ADUS LA TOO [est se seniorii, daemon, e numrea că 
« i 
mite incendh mari și miei BERLIN. BN iRadari. — Câteva], TARIA, 20 (Rador). — Careapan | reia sat Pa, trai dani-aer al rupi 


As mul foi bombardale cu sat Ză mare ermane au execu. | dPlul ogeniiei D.N ş Indii ca Bueces 
m, imgiato ile d cate serata ste »- [tat e rad ÎN Vest de Cazatel M8- sa713pul e ae | erai ae aa a, pera:șă Catmaia 
ara. în Scetia 3 | 
ARGIROCA STRO-ULUI i aa inta Ter cm za ad e Cea 
mmaiei și ie marine de răsbaie nice, Alaeerilar Siria. unde 1 madiaetiiae oa 
E re mai până la 3 Decemb le ae a 
clocalre cu mal mite Qi- Ed 5, Deremârie,, 


1ăveas după e mr 


























































| 
ROMA 25 (Radori, Onmmăriie îu- io cae fi dea 3 Aitauia , | 
2 pentra | ate ob ective din secterai Diser . 
oaie demni 0 PR de | aaa pana namdammiui | In mempiae, de 83 mpee 23 Mou. | 222 007 Alezr, 0auă dintre a-| ionale 
= rea tat st e pa te ice Daraeiy. Mazetaiyi d be mai mutle aveame beitaniea |CESICa 20 losi lorp'ale Alle di 
cate des iste rupea | oa nn sa 6 A darie în -laa areneaa bombe expire și tragă Term, 
E a a: fe ormaat Agpnereaiea | sarat Baza eectat mi "ui 59 emmălare în Germane de moră i de [e pm he >peaezie 
Cercurile euvutiaate meritat a- (eu! si ri - a Angliei 
Pi pi ap ipemioază 6 irupalae de a- |mesi Chexa cate au salarii pare sv: 
tra. Gap Care mure Mea 














materia e considerabila. tacen. [POT de 1,400) lime. un alizi de A.008 și în Le 
te iebecaiie pn acoperigari aa fani |laze și damă Mici vase inamioa. — Mppuiepadată ca care sia sina imsli-lei Alta wacamna eră e i N PENTRU 
d comandor Jenasgu a laaL 

















“SITUATIA iri FLOTA ITALI/ 
re BOIU ui Mi 


Ea pate ateniaui ec ca Mita] 0 REX aa came Mal 
Comentariile presei | d'nă luptei 
ROMA. 20 nien- e mod 
se Perie RE IRI 
4, = gi “Mtaliană controlează în mod ebue de d 


E arăt ehvântarea pe care ollabtunălari anguri. fir 
a fine. probabil, d. Popolt. minis-|ță sean at d 
love al Mediterana, subiinlază „Po- că după 
me! Roma" cu comentării 
lea Sardl- a! 


£ alrăine al Bulgariei, 
inie. 
di 
eta bâtă navale din ! 
= 


este! "Sira ninintaşte air re: tota 
wa cante. făcute de mai mulți deputați 
Se | englezi, cu vire la ui 
EI A CaE e 28 ă în apele 
rele navale 











în: 


e 






cbmunitare, ce se va facea e drleengti în Ma e PE 
cu peăzla închiderii discuţiei răs-]sedă pământul, posedă și te 
) ini ia mesajul Tronulni, are 
îi 





să arate în mod precis care 
ma externă a Bulgariei. 
Pivente ara zinele dex 

criza de pute din atti- 
dela Sofia, snrwele oficiale 
Desmini aceste sronuri, = 
că ele sunt cu totul neln- 


* 
a Ameriea a reținut în ai 


de o bifeză 





sublinte. 


din Mou îma- 
pterdert 

s tă că uhi- 
dar foarte semne 
schimbare în atitudinea [e 
engleze. a fost inre re “ 


























u-se îm de- 


Inc de că poate lei poate (i socotit cn scos din lupta. | 1.c, E 
. Incepând de zilele netă riător de a- n acos din IUDIA.| nirt din 1939—1940, 

mu fost lăsate să rada lumină ndcă acesta | Paubele Hote! britanice sunt și| Aurul și slujitorii sdi nu 

irului și anumite comunicări 1 pe bordul| DA Qrave, dacă ține seama seră în războiul mo 

rată în mod rea! pagubele e dp. | disponthilitățiia sale din Mediterana! victorie redusă. A singe 
Da ed în nm E Drina para "Top dară Beha îint mult San rată de| gele, adică puterea creatoare a ra: 

a bombardamentulul orce! ă cale aflate la întepatul ostilităților. din Europa centi ali i 
Această sedii de aj E e tă et area Sa “Gin rana arama ne” ioane ina- | alaral termină prin shbiinlorea fap-| toate pică exploatare ce-și 

DERIă în lrătură ca tratat guvern Pr Naoimita, pata ară, baia event ura succe- | talul că în timpal bombarăarii fle-| propuneau să se întindă nestânţenite 





-Wei | rapiditatea atacurilor ie îi 
-Kat- |llene și „prin, agresivitatea 


să se Eaahie britanice, mult mai nume. hr! 0 


Dacă 
- Kate Dupa ce relevă că cele dou cru- 
Ma și | cigatoare britanice. care au fost l0- 
astă | vite, aparțin tipului cel mal modern 
sunt dintre cele mai bună ale No- 
4 britanice, ziarul arată că un rol 
exe. | important l-a jucat și aviația ita- 
nlul | llană. care a cooperat cu 


Tokto. 
acest prilej, d. Wans-Cl 


e la Washincton pentru a cete. 
fre paoialalul 


mal grabnic ajutor din a 
itejor-Dnite, demersuri 
i ascunderea tragicului ade 
Un efect toare negativ, 


E fapt A de 


4 demonstreze chipul 
înțelege să 
ră, ne-a sosit de pesie 


relor tapiule 
1 a străhiei- 


de aviația ital 
britanice, dup 





- Prima sal- 


ROMA, 28 (attor 
vă 
































Astfel, pm Pudapesta Se In lupla na |se, Tapi să se părteze cu ) 
- „inta obținut de n lupla ni [senscă Tapla si si | i ta 
ui că pământul z - DESMINŢIREA E AI, Xp si tontă viteza. a d 
——— 2 Teperelea ecial al ctarulat| DES cu LI n REA | poporul 
URCHILL e isea pe bar- FOCULUI |tar apat fața d; n 
Infrângerea britanică Wee = m de 10.000| La ora 13 precis, „Vilorio Vene-| „lăeile de tolerantă au fost înță- 


UPELE JAPONEZ 





desmințirea cea mai categorică to" a deschis locul. forțând unită L L, 
propagandei peria a a-l tai Ziare! „lan '/ace o impresio-|ţile inamice să. se Indepărteze, | lerenit apoi unelte ale unor 
hi ca; baza pe o pre- ga, 5/-rătamă asupra: laplelaată a'alins un_ ai! erucitelar bri piratari politici ia 
poti aaa a situație! din Me- ldamu! cu care echi:țtanic, de tipul Birmingham, adică | ul al 20 
le majore au aşleplat |de 10.000 tane, | 
ză lo și an cășigal-o Intre timp, inamicul şi-a sporit | 
are s afla la 23 km..|wileza şi o reușit să iasă din raza 
î imi edia!. In timp ce sal-|de foc a vaselor iloliene. care la ora 


ii italienilor, 


E ezite Ea EEE, me 


ee a E Ara 


că abserual că 
Messaggero”, ine ea Ea 
anda | uptei navale recente, serie că pae dtimilui crucisetor din 
pubele suferite de unitățile itauenă [ormălia- brilanicâ. Observotorii la 

= ji la avarie contratorpi) 
beitanu 


saner a 


te. 
PAGUBE SIMȚITOARE 
PENTRU 
la ăi avioane tarpiloare inamice, 


Im schimb, pagubele - suferite de |aare abaruncai ? torpile imp: 
englezi, retaltoe la două crucişetoa- |egirasullulVilorie, Veneto 
re dintre cele mei bune ale flote! la reuiid să evite singura lorp 
brilanice cum şi tmobilizarea chiar să-l lovească, 
temporară a unei unităţi! de tipul 
Birmingham. sunt foarte simțitoare. ini 
pentru - floti 


“pupa aproape” acoperită 







imi iledinl în mgliune și două e 
Britanică, find vorba vigane inamice au fost doborite, Pi- 


 VLETE BOMBARDATĂ NES 
„AVIAȚIA Nea tau il] 


cp IE TEI 
E 


de vanătoare ital 20 (Rador), — 
ozn 
aparate inamice 
câteva din aceslea 
în Racari 


10 şi Cafgur) însoțite de 
tele italiene au 
iva cruclşătoa- 
după o utonră 

urmărirea 
trage WI Și ele, 


fotografii se va 
câte avioane inamice 
be pe acam pare 

jvimane de 














nu a reuşit 
În luptă vasele 


Un emelător '4Menie. probabu cu| 
uri de 00 mmărardea la partea | 
pol. Un distrugător de tip „Gre- | 


sub apă) 





Diviziile italiene Ferrara, Sie 
orice tentative de i 


şi & 
ltraţie 


ia zilei de 24 

moastre navale 

bombardamente prelun- 

ba mică distanţă, impo- 
Mare 


re, 
ES EA 
duc 
e 
Pecă următoar 
Sairalo: 


le neastre 
iune, 
In apropierea Maligi e formațiune 
mavală inamica Mind zărită, farma- 
ile meastre aeriene au ajum-e 
urmă utacând-ă, 
Un măre vas de ÎNplă a foi tovit 
în plin de o bombă de mare calibru 
Vialeaie jupie aeriene aa aval loc 
ntre avioanele noditre de bombar- 
dameni emo: iai avioane de vă 


u suferit ulei 


LUT MEDITERANA 


cat dela o 











ezptodai pe 


E ara Aa că denă FA a tu- 
in- 
rugă. iza a pieri e vile- 


a 72 şt 35 a apărul escadri- 


ea antiaeriană a vaselor a 


- | abuza deasupra 


e navale recente 


ere și bine | minaren luptei navala, prezintă den- 


semeni o fo; 





mere importanță. In. 


de luptă, de tipul „Queen Elizateh'” 


m: 





nsemi 
semnalate pe vasele 
pot In; 
atinse depozitele de muniții sau d; 
carburanţi. 

Avariile suferite de acest vaa d 
luptă munti deci atat de mari, Incă! 











tei engleze aviația de vânătoare Ita- 





Mană a doborit cinci avioane ongle-| 
, imprejurare care contirmă supe- 
le vânătoare ita- 








lori aviaţiei 
lamă, faţă de cea britanică. 


0 ntionantă dare de seamă a luptei 


loţii. engteziei 








13 și 10 au incetat (ocul 

La ora 15 şi 
piloare engleze au Incercal 
din nou. insă ele au [oat 
peniru a deua oară. să se inapoiez, 
din drum, 

Bătălia sa sfârsit 
Corespondentur 
gera” în special 
narilor. ilahiem, 
şitului lor antrenament, 
perfect şi entuziasmului 
pereche, au da! tirului un ritm [o 
le more, 
atacurile avioanelar inamice, 
incercau să ie slânjeneatcă 

navală. 








atitudinea 


care 


Relatările amiralităţii britanice 


Artoane 
„Ark Royal“ 
cuirasat de t 
|ovit aproape 
tip Bolzano dintr'an grup de patru 
Avioane de picaj au atacat trei eru- 
cișătonre de tipul Condoltieri şi se 
pare că sala de clădiri a unul eru- 
cișitor a suferit stricăciuni. 
Vasul englei ek” a primit 
două lo 
mal dep: Pe bordul aceştuj vas 
au fost omorâți tin ofițer şi șase 
marinari. Dol marinari au fost gtar 
râniti şi sapte rânti ușor 
40, aviația 

taeat unităţile brita- 
mice; vreo 30 bombe au căzut în 
imediata apropiere a lui „Ark ROYa!": 
fără a-| pricinus vreo stricăclune. 


ntauro au zdrobit 
a grecilor 


u bombardat portay La Valeta din! 
fajta 
In Atriea orientală incursluntie 
| aeriene inamice efectuate supra 
ocalitâții Teaene au fost [A 
zultate: la EI Uak au atovocat« dot 
rănit! și bn localitatea Commar "Me- 
temina) au fost râniți doi mdigeri 
amorând un copil. 
Unul din submarinele noastre 
Maroni” a seutundat în oceanul 
Atlaritie un vapor britanie da "0000 
tone. 

Avioane inamice sau stridult a 
razelor — Brindust 


Swardfish 
au 


de pe vasul 














si Tarent 

Primite de focul violent al arti» 
leriei noastre antiaariane. avioane- 
la au aruncat numai im preajma 
localităţi Brindisi bombe expioai- 
ve si incendiare cari aa căzut afa- 











mâicare și avioanele de vânătaare |- 
mazuice. Cinci ariane inamice au 
asi doborăte iar patru altele 
ile in mad serie. Unui din are | 
“ masice nu să tat tera șa baza îa-| 
La limgul ceptii avioanele noastre 


Ai 







jder, celebral a eram, după ce a coborit dia 
A i cum a doborii cei de ai Băiea 


sie 















condiul ueelarat pe bordul und! vas 


dit, | urmează sa fla extrase ele 
nu 





sau grăbit să pără- 


30, patru avioane tor- 
atace 
forlate 


ziaratui — „Mese 





care grație desăvâr- |” 


respingând imediat toate 


acţiunea | ta 


tacat şi lovit un 


şi poate servi| 













































ROSTIT DE D. ALFRED ROSENBERG 
IN CAMER A | 


PARIS. 29 Rador), — Carespon- 
dentul agenției D. N, B, transmite 
D. Aljred Rosenberg a torbit 
Camera franceză din Pu 
deție revoluției dela 17 
Cu d adâncă intelegere a fenoma- 
nelor istorice, conferențiarul a art 
tăt că din ideile revoluliei | 


u 














care constitue condiți 
ale marei cloenir, Între 
europene. 

Marea luptă mondială intre aur 
sânge, care a inceput la Aug 





se continvă În urlașele ete 

















- | asupra continentului 





Poporul jrancea n 
sfârștul vei 
decât să d 
scăparea intro răsvrâtire. 


de atunci mai atea 
viață neinjrântă dar 
doptate au dus la 
stice de ctață 





o pu 


lostucele. a- 








(iata la început de gănditori 








[LONDRA VREA SĂ LINIŞTEASCĂ BULGARIA 
GU PROMISIUNI. GO ALE ŞI JIGNITOARE 


e 


















|. SOFIA. 29 (Radar). — Carespon- | promisiuni goale şi totodită' jtant= 
agenției D. N. B, transmite: | toare, 
In legătură cu declarațiile fă-| Bulgaria mulțumește: 
e, 





cute in Cea Con 
B 


riel, 


0 PARTE A ECHIPAGIULUI 
VASULUI „LISIEUX“ 
A FOST SALVATĂ 


vărat 
Bul 
31 de an! dela trata 
serie ziarul, Bulg: 
urarea engleză 
are intenția să a 
tangibilitatea hotare 
dacă Bulgaria adoptă 
dine, Despre în 
Bulgarie! și despre 






> anumită a- 
e vitale ale 

zeparnția ne- 
făcut Bul 
dela Neuilly 


a 




















a actuala cupă istorică 
soarta 
rueate o 
a Europei 
tească Bulearin 





CĂ Imcârcătură 
ordine mai | glia și stnz 
Londra vrea să | membri at e 
eu asemenea valuri. 


PESTE 100 DE VICTIME IN URMA UNUL 
ATENTAT IMPOTRIVA U-1Ul TREN DE PE LINIA 
SHANGHAI-NANKING 


SRANOHAI, 29 (Rador). Caras= 
pandentul agenției D.N.R. transmita 
tmpolriva unui tr 
anghai-Nanking ai 
cut poste 1009 victime. 


emn pentri 
7 din ca 








fost complat 


| Cinci vagoane 
atraxe. 

presupune că atentatul a fosţ 
rşit de trupe chinze neregulată 


oiriva unor călători ce se 


| au 
ja 











Ziarul „Evening Pi arată că iceau la Nanking pentra a lua p; 
atentatul a fost săvăriit cu aluto- (te la serbările organizate cu priler 
produs la vreo [ul 





rul didamitei si 
8 km. di lan. 


DIETA JAPONEZĂ ŞI-A INCEPUT LUCRĂRILE 
IN PREZENŢA IMPĂRATULUL 


mării acordulal china- lana 





ez 

















TOKIO. 29 (Radea). — Corespon- | ședințele de conalitu, precum ai dn 
dentul agenției DN, B. tra te președinții Dietei si Senatului 
2 add i 
Dieta Japoneză şi-a rebncepi 
Viaeri dimineața, lerârile = cară 


tedintă solemnă în cursul ci 
toat sărbătorită aniversarea 





ela a 


“| ATASATUL NAVAL 











ră în câmpie aau În mare = ă eat Pi 
Ai pi ma a ecariniat ș E e ue | JAPONEZ DELA MOSCOVA 
La această ședință au alatar și 
SUBSCRIEŢI cei iau rzou A FOST RECHEMAT 
guvernului câzpul diplomati, Die-| rOKIO, 2a (ador). — Cortapaary 
cum și un DRE toarte mare de dentul agenției DN.B. anunţă <ă 
ENTRU SINISTRAȚI fasii n ine mure, [rit tai aaa ră 
pal seglunta Dietei, a toat " luai za din Mosapva e le a să 
& sosire de principale Kanoye, pso- cechomat 








| 














CAPITANUL 


NICADORI 
DECEMVIR 


22 ANI DELA UNIRE 


IL: 
II 


IN DURERCASA 





FRÂNGERE, MII DE PELERINI 


ARDEALULUI ȘI BANATULUI VIN SĂ PICE O LACRIMĂ SINGERĂ LA CĂPĂTÂIUL 


app mere 


mita 


ete ZA 


ae a -.. 





Poarta istorică a cetăţii Abba-lala 


în ziua de | Dec: 191% sa crestat! pm me ie 
pe râbolal istoriei noastre paţioaa- | tiată istoric de Mibai Vheazal, — 
le. in semnul celei mal mari bira- Îi teztrul upor serbări m lie 
în a meamiiul: alipirea la Patria- | grandioase la care intreaga sullare 
Muma e Ardeahuini și Banatulul A- românească va li prezentă, arătând 
coastă si simtă esie ziua impiizi- |immii întregi tăria credintei in bi 
rii noasire naționale. ziaa trăirii vi- | ruimta romănhsmutal | 
satu. milenar Acolo, la Alba lnlia, se va cimes- 

Catendarui me vestente că peste ta pentru a 22-a cară unirea pestru 
câteva zile se implinesc 22 de ani vecie a sufletului Ardealului. Bana- 
dela intregirea cea dreaptă și î- tutui și cetorialte provincii imstră- 
rească |imate. cu Patria-Mumă 

in această zi, Alba lalia. cetatea | 


TELEGRAMA D-LUI VON KEITEL 








fat”an freamit de suferință, de 
indignare, de revoltă si totuşi 
resemnată comințenie 











gureiu ai credincioțiioi u 
meat, profilează tu, în 
care fĂifBirile m ce ard la 
căpătitul legiov se 


contopesc eu fi ce 
se raistae deopo xufetele ce 
Mor ce dehleară sub zidurile ine 
grite de wescuri ale bisericii leg 
mare, pe lângă sicriile sfinţite ș 
mucenicia lor şi de credința celo 
si căror minuna! exponent au fost 

Piuteşte în aerul imbilsâima! de 











tămâie, o adevărată con!opire Intre 
sectia care, de dincolo de moarte din 
emrurije în care sau ta! prin 
draposlea lor de neam, veghează 
merea co spiritele lor purificate, 
Palria pe care ei au divinizal-o ș 
sufletele acelora, care, rămaşi aic 





şi lee 
rea indure 
prin cân 


pe pămâni le înțeleg Je 
preamăresc, prin tresări 
rată a intregei lor fiinţe 
tări și Tugi de preoţi. prin flori 
prip lacrimi, prin suspine şi mai 
sles prin o ideută dar solemnă făgă 
doință de a se fsce vredaici și de 
ideea sfintă pe care ei au slujit-o 
şi de chinulrea pe care au Indurat-o 
pentru împlinirea ei 

Desigur că. de dincolo de viață 
mai vin în nesfârșile șiruri, spirite- 
le degianilar ncvi e ale premer- 
gâtorilor ocestai nrom. core suferiră 
cândva in numele acelorași Idel, ce 
tele strămoşhor care lupiară deo- 
IBipal peatarilor penlră păstrarea 
pe aceste meleaguri și e credinje! 
și e sufletului românese. 

Intregul trecul al acestui neam 
pare că inpiază și stă de Jolă la pri: 
begherta solemnă ce se |ace mari 














TRIMISĂ D-LUI GENERAL acd 




















Domnul Ceneral Antrmesce adresat prin mine armatei germa- 
primit dim partea d-lui vom Kei- [ne si umesc această mulțumire a! 

Maregalui Reich-ului şi Setul |mea cu dorința ces mai vie pen- 
Comandamentului Cemeraj ai tru desvoltarea continuă a Ar- 
aaa Eleea ai mate! Regale Romine și pentru 
să grai Colaborarea noastră 





= Mar Raicb-aia s 
„Vă mulțumesc loarie mult, Da 


Excelentă, pentru cuvintele ce 
m-au omora! $i pe care le-aţi a- 


Armatei (armane 
ta) KEITEL”. 


a 


Setu Comantamentatut Gemeral | 16 


rilor care au suferi! in numele lui 

Şi pe deasupra. din catapeteasma 
Bisericii, din piciurile sidarhor, de 
sab bolțile tmpodobiie cu draperii 
de Mlamuri verzi. SJinţii şi arhanghe- 
Hi  imcepulurilor — creștintemulul 
parcă se intruchipează și ei aepea 
în fiinţe vii. venimd a picura e lo 
erimă şi a se inchina la căpătâlui 
celor ce an fos! vrednici a ala, ca 
| martiri și ca eri, alături de e 









ter n 








A INCEPUT REVIZUIREA 
CAPITAN 





d. prim 
e 3 Fii 


Pe bmca miar duri: d-ai 


Csmovi. şi să deciare nula botăr 





te făcute de Comisia de re 
wizuire se ajum la admi- 


Alea. Vergali și Horia in fond această revizuire 


PROCESULUI 
U ja UI 


„ Ver 


via spunând ca ve 
murească juridiceşie cum 
sa făcut marea greșală e 
condamnării Capitanului. 

In momentul inchiderii 
ediţiei şi-a inceput ple- 
doaria d. av. Horia ( osme 


CONVENȚIE 
GMM0 BULA 


SOTIA 3 


- 


Pe lingi permamele oti- rea prin core a fosti cem- 
În "MPRIMERIILE 


de| 


sali și-a inceput piedom- 


faţa Iinaitei Justiţii să tă ". 





e două ore: 
(zpu! 1 — familiile: Rândulala, 


Prigoana Pentru Legiuna Cui- 


ri, eu Beeag 
Di sar e eu 











Eri, la nări to, Arhanghelul neaţota!. Fapt 
opera 10 4080 EA Rara Stere Cruraetu, Prin cra 
"md si Muneă, si Tudor Vindimirescu. 
ări: Ad le biserici: POMa-| Grăpui 3 — famila Dragoslavele 
|nounite, ciulunebru pene | Gagu! 7 — familiile: Nieadoril 
tru morți “mulăle Ca pitnul, | Bucium si Victoria. 
Nicadorii "2 cmbiri Bl 9 — familiile: lon Fârem 
1ea și Neu Constantinescu. 
| _Dela ora 14 «ri GBmmasă Bână| Gea 10 — familiile: tAera Ro 
Ş 1năță au făcut măheaată. Draco+ Popovici, Avan: 
seb di din douăin marda 13 și Aimatuli. 





D. COMANDANT HORIA SIMA 


ŞI PRIMU SENATOR AL LEGIUNII 
PROFI GĂVĂNESCUL 
LA CĂPĂTĂINUL MARTIRILOR 





Pelerinajul la Biserica Sf. Ile |. mot timpul pioasei ceremenii găr. 
Gorpani. a enntinuat. ert din SOHi |ăsie com; jilor Bunei apel 
zilet, până noapica. târziu. zi boa 


Comandanții Degionari as dat so0. 
| Toată populația Capilai i a raL 

sd se închine la câpii pi 

Tegtanii și i Noul E DELEGAŢIILE STRAINE 


| _comvotul se teană din Bakevardal | CARI IAU PARTE LA RE- 


























|Eiabeta până în fala Sfinle! Blăe- AR 
| Ordinea se păsir a de | IML ARE 
[sân Fehipelc legionare “tm. | Un avion de pasazeri. plecat eri 
|par!, în tăcere, lumânări fe etară | la ora MIA dim Viana a sosit la ora 
curată. smirnă şi 'ămâle, 1540 pe meroportul Băneasa — în 
Piata Bieerielb este tmbpcată in| Bucareşti 
verde. Din_ambore mari ne Imaljă| _La retnhumi dela 
[uimul de «mirmă «i tămâlă, Cam Verde, a Baldur 
Bătrâni, eu pă! albit de ant. je.| 08. Schirab Stada i Vienei, 
mei muncitoare, intelectăali, han | IMIBTeunA cu suita formată din Aus 
|inţratit în credtp!i și pin să-și pie. | Dan iehrer Stolz şi Gebietaţuahrer 
= Imi ata sterditori. Bic. | EMutenann, 
|mare aduce o fi an demn ere; A doua grupă este formata din 
Hinesc, e” lamâtr-." pentta dramă |GAuletter Boble si multa dame în 
|din urmă ai mărilor frunte cu d Tewmann Spann. 
| în Biserica, fpnititle sant rându.| „D Wilhelm Fabricium — ministrul 
ine ana dora Germaniei la Bucuresti și d-nii: S 
Lacrimile naibi au itavilă er. de. Fing an salo- 
, at ve înalții dernitari 
DECORAREA MARTIRI» i 
ion A RR AIEA a PUBLI- 
E re ui a: ȘI MAGAZINELE 


SUNT INCHISE 


lun retnhumări tonte natari. 
taţile publica și eo au vacanță. 
pendate și 

ma: 


utile d comaniaaţ 
Horia Sima — Vice.Pipedinie ai] | 
mi de miniștri Benstarii 

trale cu de pro. 1 Gă. 
rii pe aster legionar și 


tacolele sunt eu 


mele îmebise eo excepţ 

























A Li ami r de coloniale. mezeluri și a 
L. apei late și p.| pirțelor de comaum alimentar cari 
Amân deschise mutmai până [n o 
ra atlet] 9 ai “ 
alai cart tea = 
miul funerar pornesta del 
totul Capa a râaia aeimte. Biserica St. Ule Gorpani. Sâmbâla 
la ora 1 dim 








SA_Nikaderiler și Decemvirier ie aie 


„CUVANTUL: s. A. A “Bucuresti, Sie. Sazinda 




















2-a 25-a ata pen Pe CP E poa 











AŞTĂZI SERVICIILE PUBLICE 
SUNT SUSPENDATE 


cazi reinhumării 
Căpitanului, ale Nicadorilor şi ale 
Decomvirilor, 
Pubilte din intreaga 


ătă, 30 Noembrie, €u o-[suspendate, 

osemintelor | Magazinele și prăvaliile 
deschise până la ara 9 dimi 
toate  Servikiile apoi vor îi închise până |: 
Tară sunt 18, când se vor deschide. 


DELEGAȚII FUEHRERUL 
LA INMORMÂNTAREA CĂPITANUL 
AU SOSIT IN CAPITAL, 


D- Mat 


Ter 


tale 








































a care reprezintă po Puoh 
4 ceremonia retnhumarii sfin- 
Beaminta ale Căpitanului, în 






frunte em d Baldur 
Ralehataităaitar, însoțit ue e 
a acalt eri du i 
îs Tatu lasă Mp 
Diatinauj oaape a fostă 
sosirea, si 
Sima vice„preşedintalo 
da miniştri şi Comanda 
Lexionare, care iu uraţi 
dim partea guvernului 
Se mal aflau de 
Inainsehi și Pay 
drea, seful protocolu 
directorul Presei, col. ZA 
Stolcăntacu. Felix Si 
eat FAnică Anaataa 
conaul gunaral al G 
mânia, precum și nuru 
ai lagaţiei îi coloniei 
Bucureşti 


































D. Baldur von în 
4 Horia Sima și a 
revistă compania aro 
ție! cu muzică 


cârma! verzi aj 
Muncitoreae 
studenti, de 
md 
jagend 
Capitală, 





Cu poțiu timp 
delegaţiei Fueh 
vionul dela Belara 
srupenfuehrer. 










Da a font sa 
lar d 


atat C pa 


culeaeu în