Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
jNOLJjNo^so «ne CândJMaşţerea e sfînt* ClU d ocunj aproape dou* mi p*ii un rop,| dumnew w miştca s_ir‘n iesle. omenirea .1: , -- r --.... niiţico l»ir<> ic»lc. omenirea em din 0 j, f io — owlr’nn ofici,, religi oll proclamaţi» contemporana l.ui- T(H w * fl iuimuI dnpn arr ; a pe pADiînt poaHă ,m* frnp taina ^sterr» S-a terminat.. Nu , )n ,,. Ul Ja i«AP°' : Dumnezeu l« c „t 0 m .* mi ni ridice pi na | n t .|^ Doiunc/i u nr-n condamnat | n ga «!>««*« «*... C’cn nmi mure misiune pr jW». lainl « orouîui deriva din lengâ- B ul P«‘ P r '<** c«rr *’n mina- gătit noi'ilalin unui «si n . Simplist**» lucrului era CM mi m- ri»*ruBwerc inteligenţa, in ţ 0 raita dcodnla in noi ru forma minnnr.. Dar m nitfuaaa mi m* ioiivu nir irrboiuu străbătut? toate ctu- peii’ *»— Minune* trebui* trăită pînu la rapnL». Ci|i or li biţot pe Ung dnc u râ- niiui‘fl mmini Cel din oui mii. rut.-. Cîţi o «r li înţeles grotrava cobori re n lui Du iu ne/eu pino In UOI ~ Cu Ml nr condamne e\- pltril lo dumnezeire» Dumnezeu nu *’n niiilfumii numai sâ fie a Am* ut ca noi... Ci şi ** moară ca noi. De oci datori* noastră dr a muri supraomeneşti*. p<*ntru a reunite in dumnezeire. In i^lea din Bellcem. «tund. •** prefigurat moartea de mai lirwn-. Via|a omulni era rom- Dltset brăzdată prin «ceasta de Dumnezeul na$tru~ 1r,v «* onşterra lai Una şi moar- i omeniraiî**!oată* 1 1rn'r*'** Dumnezeu finirii '* .***'•• Iu» rit de UJXZ* CnPe rrft ***- J r Z tu ™" ia iodentitatea •- ,utru ; in raport cu »r, n n°‘ U " U,0 « n *o<. O clipi r« e H r<! dp dumnezeire. Fiind- 2* ^ Iii Dumnezeu o rh,« _ rc*u| . „.„fc. _ Nean .nl no.lru dn mult ,•« 00 cal„ D« r niciodată, mu a nM ' ,rM,n<h ' o a murit cum T un lloria şi Crişan i odor f , Avram l«ncn, Mib £ -.«Hhii. neamul nostru « a odih¬ nit trn.nd- 1 se părea eă •> f,. r. dc njnii^. ^ nu fi, e insă totul... A nu fi nimic iu vieafn. rn vă fii totul m moarte. Definiţia aceasta dc neam o dan numai eroii. Ei singuri fac naştereo neamului lor cu ajuto¬ rul morţei. In orice coz, pentru contrmpo. raneitatc, ieşirea lor din tempo¬ ral a a dovedit — pină la noi mijloace, pr care mintea mea «la b “ nu presimte — singurul mod pentru noi de a intra în in- temporal. âBONAMlNTftl _ iu uim i iu i ti m irlMi | « im . m Cmiu rnrri* l f Iul » tfe I 1 t** 1 » «w ' «iui . m Naşterea Domnului pogorire Clopotele .este* dintru cele de tu*. Pe lisu», cel In vaeia aăatui- tor înmii, luminiţa II poartă peste ţările naartre da împăraţi ti ciobani. II primim In inimă, Ingenua- chiaţi în pulberea de aur a evla¬ viei. O lama veche ta pragătafta de‘n»erare. Stela Crăciunulai va»t«K Ră •irit plin. lisu» e printre noii De, am ingennnchlat, fi mima ol-i de*chi«ă pentru lamina caa mar» Irod a vărsat «ănge. dar cri¬ nul impArăteve s’a înălţat, căci voia cerului a fost măntuire. Clopotele cuprind fara. De pretutindeni, sonul lor ta- olkareară axorurila. Dumnereu veebiază. din vag- niciile Fui atotcuprin/ătoara, peate omenia aoa»trâ. Franţa* laslcle odihnitoare da M&ntu-1 n i ^ pleacă. H simţim între noi itor cuprind nădejdea lai Si-1 p* T)omnul lisav. aşa cam !-*• vectit proleţii fi semnele, pea- L ; nouri, oamenii au uitat Ram¬ pele Carului, dnr până la vfăr fit, lumina cea adevărată • bi¬ ruit întotdeauna, «lungind in pefteri damnate şerpii urai fi ni păgânici. Ţările romanişti «e deschid mântuirii. lutu* a printre noii tru acri Vifliem de luceafăr dumaezeoK. Smirnă fi tam&ia fie ne ini¬ ma I Cântare de nădejde ti victo- Jărm înalt, r uf latul 1 Ingeauachiere. Căci, din inima Lui bnnătat*) Codrii ardeleni, de vânjae |o- pentru noi, doritorii, IU» a !»- rnn domnesc, plaiurile arbora I ce put »ă meargă blăndcţă 4 •ene, cu dulci coline colindător 1 dragoste peste plaiurile romă- re în (runziful fagilor imprej-1 o eşti. muitori de Putna, Dragomirne Crăciunul, "«ărbatonre de pr buce viţe, Banatul uzinelor c , ^ bucuria, ne săvârşeşte tr f» ol cântecelor, Basarabia grâ- 1 tru bunătate, lelor ca mătnaa ingAlbenltă la I Auziţi svonuţ colindelorf •oare, a hambarelor de belşug, I Moldova — fi şourlle dunărene 1 — toate aceatea is sub ierna aa- l tirL 1 «BUNA VESTIRE* ■ si Do mnul li»uz Vp dm „Naşterea c ta cPCrisToase, tyumnezeui nostru, Răsărit-a £umii JOumina Guno§iintii“. Cuvine-se cu adevărat să ne închinăm Hristoase Naşterei Jale. Căci toată darea cea bună şi toate cele spre folos de acolo au purces. Când smerit cum e robul Te-ai născut in staul , pildă datu-ne-ai tuturor . Că toată, slăbiciunea la Putere a fost şi toată smerenia Ja înălţare adus-a. Răsărit-a Lumii, nu când din tirnâ Tatăl l-a zidit pe om a fost, ci când din Fecioară spre mântuirea noastră Te-ai născut. Că Naşterea Ta împlinindu-se vărsatu-s’a asupra oamenilor Lumina Cunoştinţei. Şi prin Naşterea Ta ne-ai ajutat Doamne să nu mai fim numai robii păcatului ci mintea să pricepem, cu sufletul să cuprindem mărirea şi bucuria jertfei. Că nimica nu suntem dacă vrednici de jertfă întru mărirea Ta nu ne arătăm. Chiar de ani jertfi tot nimica nu suntem că doar din păcat ne-am ridicat cu ORFAN piiregi rin ti trec pe (ntomnttfe ni* fi € icduri tir nori ţfi tir cocori? MnntM, . Moţai o ştii.- tc-atn rugai da-mtue m JŞ ^ Să tini focuini chinui c*rc fi */>**<'■ ~ ăinfi de mttif . Sufletul cernit o a franţă-.. «•- *m«/ tmb^cat .«Idol. Că omul din ramă t __ f un ofint tare — a murit ia JU, impune I. Mamă, Son pi ea, dud frunzele cad din nuc St s‘aur1 ctx'orii pe cer, eutu ae duc. Iu lacrimi iu ochi dere teuchiui si **”</* Mamă, fiece pUngi cind rine primarul O no f ret. M<u-e oii o bute de prunc, Sa ne dea de!a Sfat, patruzeci dc Ic Pentru gaz ?i pentru sare $4 când cu glas de sfripin spune Că tata a fost citea» fără asemănare fii şi-a apărui (ara iu lupte ta JHT Spune mantă, spune. Vece sunt «»n'i noştri atit de puşi UT CONSTANTIN GOGA Naştere şi renaştere Luciana Blaga J * orr ' Bugarin Vm.-oi nora*, c, II CtJ**m. <i ti/strii Iu *>. N.r i> nani lucrare: <(Je m I ţlf-r-n; Pfwlu rle. aria mrtafort-i ti irnrul culturii »_ O o- I #*t4 anulaţii pentru filosof* 91 Iticra ProfoSOVUi I. E. TorOUţlU tura ramâsrtt.'cd. J/ore post. corârţilor I alo o» roi „Sludil ţi < lor ii in roii Ii- irjsHtiur». Luc>a* illej* si mpliu*tl* l |rrarc repretirti o npirmll.la r«li tl'mic'm semni/icahfă, rovnf»»>f/ Uimo. I ort , a *piriiuJui rominoc, \a IrriKij I incrccr o Ui ortr a literaturii ana I *1 re. U u r cri nul indicai <d nr« I dra trrhâ «Ir prHculoa** «II r'anlljnar. Si . ie«Bâl pruoeol I* u»Anl« lume». Mini» .ângersulul Im¬ parul ti arătat neştlalo»re «1 patlnoio**» r» » (^uror tjr.oilor. împotriva eSllor dssehbe ** Dum* «ura ehlar ImoaratU ou P®* nimic, I’rin n*j»t«r®a lai HrUto» lo- i M trebui» «i «vnnc», «t jirlinea- _jâ holere* I cur*tH«w »• pAcatuloI orlrtnar. fâplal întrupării, Kliuţcşl* «*• mintiile uuuiir «I refac* Jrgatora pirrtiulâ eu Dumncieu. Dar a»ta prin jertfa. prin Jertf» miilor «le ..runci nev inovall câreill *«* oetod ora toiul Tiran. $1 cu lo.lă proederca lui. pulerra tiranului <mr« nu era dreât «h-pc sectuăk Iu- ia tvT« «A fiu înfrăntă. Faptul întrupări lut Dumnezeu burual In chipul omenesc retc unic iu Istoric «l «a petrecut pentru rl« diearaa tuturor neniuorilor. Dintre tn«tP neamurile unul alsur nu L-a rrcun.uM:ul ccl in «are Dumneata * « Întrupat E*te Irod. tiranul gelos pe «•lăpănirea unui alt împărat mai puternic «toeâl el *1 nuil mare nn numai poate pământuri «I neamuri, ei şi preto văzduhuri peaU stihii, peste toate eele vi.ule şl nevăzute. Rjuika lui Irod n> n participat la renaştere. el •« împietrit in stăp⬠nirea acestui i>«*,*nt Cel trvlaeei de arginti rAiui* <Jo»a‘« a refuaului dr a «la pământul In achlmbnl ce¬ ruta! I’mI* o«f, r | |rod. tiranul a rămas acela», U ţ^ţ de crud căn.l **d* c* polc rea |ţ »»tr ameninţata. AatAal tiupărâtU |ol ** iutlndo pe trei sferturi din V p*uiânt. milioane de aupnţl dorm aa b tălaul «Ahlcl luL Dar dacă Naţtp,^* cate un la pi unic Iu l»tarl«t lairuparcn volnfcl Iul Dumnezeu e«t* un fapt care « a întâmplat de mn| ma |to ori In is¬ toric. întruparea Dumnexcu In- »uei a f°»t l*>*i»trg ioatr neamurile prin mijlocire* h| ;i rir«- Volnt» Iul Oumncreu nt intt B pcaio tn flecare neam In parU» prin mijlocirea oroi lor. Aceasta iiu*amtiâ renaşterea anul neam, car» ^ a doptă din nou la viaţă prin erojj păi F>U- pentru * treia «»*râ N'aţterea Miiotu|h>ritlai coincide cu marile jertfe aţe \>amulol noutru când întrupare* | a | Dumnezeu iu neamuri coincid» «u întruparea vo¬ inţei Lai in n«am. (plâmplnre cate un cuvânt tlem a de cei cari n'au intrle* niciodată nimi«x l'entro noi oale aceasta un ^ n p prin care ae rrpilcă insa«l fiinţa: noastre D«r prigoana Iul Irod uu se asea¬ mănă Intru nimic eu prigoane* noaşlref Irml cet rare a tăiat mit de prunei nu o*U altul decât areat IwhI care ue nelde fratU, temător puterea noaatră eare ou e nu¬ mai de pe areal pământ Acel Irod car» slăftâneşte trei afeturi din Iu. *ne ţ| vrea «4 căţUge totul, tuci**- tal In Imnul | u i rar» prJn vo \ n ^ nu prin intruparea lui Durouereu (nauţl sc ulnttnâ. Deacre* ucide f*râ milă. deaceea calcă legi pe cari el Insnsl le » dat »au le-a consimţit. Tutunul Iul Irod »a clătinat din temelii acum două mtl de ani. Conanltdarca lui nu a font decât aparentă. Jertfa mielu¬ lui. pruncul Măriei l-a dat cea mal mare lovitura, care l-a dcsradkci- w»t, Jertfele eroilor noţtrl. fiii nea¬ mului lucitor ce »'a iueepul atunci. Pcutruca puterea lor vine de sus nimic nu-l poate ata In oale. Dc aala parade că na-ţl mat dâ mania Irod t ÎJI dc aceea ae va prăbu«i. Deulru a doua renaţiere a ncareu- rllor In parte. Din traista lui Moş Crăcim n Secretul A noi Florontin lre» mal mari virtuoşi , D Ionel Teodoreauu ac-o obid. FoveaU,*» l»ă r | n * nuă cu rerprirelc U«e «Uv» eur4|le EU* pr»o cunoscuta vervm oc«a I ^«lUteaa.*» eareL» , iţ ^ lui macul ic tcrUior ,i preo uuslai Lullctui »| oaaal. * *2? talentul ăi» vntrucv «d moi »pu- I Si »» lip**»**,; n . nun cd şi ulNmo cori, «Secretul I Dăriiitelui Ion d,. 'vr»* Anoi Florentin* cric tot o corfe | «CF.A MAl MAR® ** '“*««* 1GIONARA». JJ- Curso rplcd o autorului arc lootc ţ olrtutUr unui povestitor marc; pen \ O^goş Pro^ 0 _ ţM _ trucă eroii pot fi u«or rctrunotcuU 1 n *’'* t "* r **ellt ^ In toate netele lor ş{ pcntrved pato- 1 nu, *ă carte- f nGRli. «a % tlil firi ii I ftf (ti fytfAfi/l s-rl riu 1 ® fJ| r mUj| f ti .. i. _ tul niefii lor (şl patosul edrfU mi-'" r« n Ur îtifrcpimcj le nfulA «*o ln(Wr 0 | ea * io ^«ă«v4r u'.nrc. ^ tlr$pinarm ăeuv» criticilor cort susţin «d Ionel Tcodorcanu ur fi «»» tezist. Fcff red<*o de ce. iSecrrtvl And Florentin» este ti¬ părit In editura «Cartea Rom⬠neasca». Camaradul Gh. N. Dimitriu ION VASILE Or. . I Profesorul Traisn Brârlcanu u .ipJj-.it ru \ohutiul _>wci<.|oţ:> < şi ' Arfa guvernării *. F. • carfa. care Irp- Imic cunoacuiâ şl găudili. luifot(.n|a 4 rcrecfrl hirrăr! o d-înt praf T.” IMf Icami nu nul r nc»o|. «a flt anblMială. Mcfqjouăm şi rriliiira: „ln*cmnârl So- rfoloficr", pr care-o iliriaucşlo & proL dr. C. Zoppa ■Lumea Nouă» 1 reti«la d Iul prol. Mlhali Mânerile : acu deţine nn loc dc lrunte fa patrii- t dsllra ruminrasră, aducând rou'rl- bu|ii lmporUnlr In domeniul ecooo- miel polliire. f D. Cam îl PetrcsCAa ţl-a vtrot jucat}, in Teatrul NaViuaal. ] p»«^» «Ruflsle lari». A fost no evşnl- , »â<ut de Mantă reluarea. In vardnnr » ua. a acestei piese de mare )ibmlur& dramatică. «Suflete turi> t menită anal au teluric eucee* do rcpreicotatic. Teatrul National an dnturia si joaca şi iDaaton» earc w o capo d'operg a d ramat urgisi u- olvamte C i Publicaţiile legionare * ^Libertăţia. . </wn<•*!«• Sns\olo»im, «Ciurul Şfrdmoşcac», • W.> <*Jirujfa •, «fto- C B*a..io creţi im A., yjdcca Uoimdn*tu*d>, î «hiatul dc fier.. -Orientării, .Ornat nou», i s/renor», şj atlete trebui* citii s pentru l alt ta lor vii. $< trebui* r rrilUe calce- j fiilr iectsteloi .4xo» şl ^Vestitorii*. | «Sinzann» publică «ăviumănal inlcre^mtc anieote j d*- d-oii: C. «tanc. llltiail Pulihroniadc. ( bm D!»cocc~-u şl alţii. Augmeotaraa petelor ar de uorstri bune rcrlelo o «1 mal aecantoată actual «lat-. Constantin Noi ca unul din «1» tr. i rmliiralr -pirite *ir g«-nrra|irl sale, şl d edilul la ,Nre onvi" hicruna ^Dc c«>io', — r iacer- ■‘Air In J r 1 ' "tioorirtlS şl «oilltldiilui**. Virgil Carianopol u aposul Ut .Curtea ll»>mtt*e-z+ iu». <P curând, cu cuJvmsI 'Corla pentru lAnm- nife». Fir (/ii Cm, an- -pol t un mure poet fi-or trebui t.<Ui trautrcuem intru oo carie o«Vi, Au ne-o plăcut , I atd. copai la, cara a oitbil cxirruiatd. «Procesiuni» volumul dc va mart al d-hti Vlntlîâ H«»rîa. xscocaajiAlâ un poet mitcutlc. fi dorim vl nu rămână la aovaată uau*l locrara. Dcatlnui pm-ţilor ca o alngur* carto c foarte tri*i ţtfici, urenncl». le poezie, dupâce ai foat poet nu e outuai o loeitale, ci ţi o recunoagtara » pi^o- pricj «neapaoltXlll. «Opera Rootânâ» Cf,H<:Util de oameni Incapabili tu mu* i&l. 4 ></d<ţt oiu AW«MW M nH?r^n!lr^cyitif 7 u^cri;d arlitlicid. Im repertoriu răsuflat ţi prost executai, tn-apacitatc In eda/Jreji pld- Hfl cu la furi de uticttri» (cum a carul ta <L Fol*seu. Dinu Băd*seu, Şecba* Tas- rian, etej _ io£d palmaresul Operei /îo. mdne, fi, pe lânpd toate, boicotarea cam- pa.ilarilor oripinali; V, DrAgoiu, Paul Coasfa»tiN«acu şt £). Cur Hm. Ca m ti Ine. o sd.i vedem pe d-n ii lotri .Dau» sau harreheb Bo'trj alcjtumd opere, pe eart d, \aua-Ottrsm te >>om.-Nefli cd te dirita . rab $i «istoria limbii romane* lucrarea ddui prul. M (toactlj. c rrmdlalnl unor migăiouac m-tccUrl. Deşi am fost şl uui, cândva, pariu- baţi <lc filozofie, ou \uoi dlvtutJ |u «ranăl, răci a'ititui »;U.r.enia cvoip - leoţa şi or a arasrt m Improviutn. be acoca, tu atar^lnlui m uoliai ca fuilMicuruluare apan|L« cărţii d lui pruf. \L KoSi*IU 1938 va uduca ovul voluiue da popiie, vna- ţatc; Ooorge Vnuuvr, Orid CaJ.:u‘M.lo, Toailo 1 Po«tca«A, Teofvi Lianu, C. Şle* jăolu, Ajfpiuiu Uaatu, Iulian Twper Jdcsprc ca/c d. Fwul J. Pupadopol Krla fctr'un an lilcrur ea a... jidonlf) E, Ar., Ubaria, Goorg* Fopu, Aurel ilari*. Gri- Pictorii Bass G. Zlotescu vor avoa. poau» răgazul el aranjeta o expoziUa 1 » focopntul lui 1938 . Lucrul • de dorit, cAd amândoi «unt valori in- oonUeUldle In piejom tânără. D. Ilariu Dobridor pregdfeşfe o amplă lucrare. In trri ca. lume, referitoare la problema ildoreatca Ir. ruUura Foctui G. Rotica, dcM'hlailor dc drumuri i i l.lcrdlur» bti«v»«ioeaui dr inaintea războiului prcgătcţle »;ii(la definitivă a oprr-J sale lirice. .Vriilor dc aleasă inspi.a- (le, <L G. Bulira ne va da pozJhlllUiea rtiooaţlrm in unvaniblu vlgnr«UMele d sulr poeme cari U »|ubi|cM un loc de (mole In lilrnitura aoavră. D. prof. Ion Clinczu sa nr*a mai trimis d* moli -.GAudul «-'."liuvo. Su fi I ucctai oare aParilia «- crifrl raiurixur r«vist *7 ir fi marc fii¬ ca t, «3 colinde din Bihor» campori'la nKiririamihii Llv'ti Itiisu, autorul op.-rti ../aninivc’ »a bjcural «le o (ruiiKMvi primire in «recuri • «le «fjccfalitat* O. Lcon Topa cure ţ$ afli ta prtsenl la H»,ntu. Iu* la v cori* larittflafd •S’.ri.Jayla Teatrul « Ligii culturale» * latovut fiumoi actiWtaUui. «m o oo(uc,)i» do Holberg. M m pruwlltf «1 sHctj'-», de Scbiller. Doct: oo rviterform alaotlc. Gării eroice: ,.In'i tuiuri «i p« Ironl ^l'wUn» firi*.o", „Cnwflvx ţl , tor» ora IJ e adaug*, ucunta şl carioa pârLrtrlui Ihiuillreţcu Rvr>a. Teatrul «Liber» j n-u descht* stupi unea cu o uro/ra <v> | in* cile bulemrdurd: iCoUmUtl**, de Uita . bifau. Păcat. Al « j/ruwi'w/’.vrd lucruri MkU tuni inlcresunnl*. Creit ou>,, dU»<* lor i da LsJni cd pnldlml ru Uptrfi Urttp «CMcfiiu» ucduniulfif ftrt ■>u var ci jd InUUuitd cd U. bUan, Pu ratuL-llo, Lat ina ftUiva hlkoi &aeb*l şi nhifla dlţli, drtrmMturpi «ârrdni(t, auu* la teatru aW pa/i» atâta puUi «• cdf şt trirab-xiuf Dar nuitern tu sodui cuUuiutd a lui Mitică* O. Mircea Eliade pn-gă leşie o .jlalorlc a raJlaii'or' 1 — o carte care ne lip*** de mult In şlilo- |â ronsăues-vci. M. "br. ATiriANGHELl L M1HAIL Poale că numai bătrâni) mai anihilau* Ue adevăratele noaatre co¬ linde. Său du» par cm odată ru tim¬ purile «l tinereţea tor. daen totuşi ae uiai aud. ae mai întâlnesc, uu mai sunt rlasuriic li¬ nei, bucurii meitprloM*. colindele nu mal «uni trâmbi|c ale pământului'. Tnii cărlnrari nan ostenit foarte Kă le scoată din tradiţia uoM»tra, ga- «indu-le rădăcina in nu ştiu ce «trl* păi M-otîan al cutâml aeco). Dar poate oare cineva sa le a«!r vareaai-a mai nittU nzlstenţa toi ori* giuaru decât însăşi transfigurarea ik* care o determinau. Cântecul tor era cântecul fără tăgadă al biruin¬ ţei credinţei noastre. Bl in ele biruia eu flecare an sufletul nostru. Câtă frumu*rt<* era, ce înălţare ne cu. prindea pentru uouile porţi ale ce¬ rului. Dar acuinf Colindele »unt nişte glasuri xtiuM-. glasuri niLate de CMfid rit 1n>cri) aşlia >i <0 politica Din CuPilâria ooaNtr* prea puţin ne Miaj amintim. Dar de aluucj ş ( paUA aatâai, li- lâ de ani M’-Orşi nu ştii cum — «‘a iK-liimbat t«lul. luil aHiiutoac tea eri) uo ajun t*i trecut cu toata pavOnea v&rHtrj Ue 7 ani. Lrani la t*ră. -Vara ajunului cobora «•* o pregătire de rugăciune. Nici ochii uu-i mal puteam line «a*. Capiii satului furişaţi I* după gar¬ duri au după corlatc z«liuUu par¬ că nn semnal cercac. Bl într’un anu¬ mit timp glasurile colindaturilor cuprindeau şi ineâreau toate uiifele, toate dealurile şi toate ferestrele. a tipărit de curând uu htudiu am piu despre «Comunism, iudaism şi Fnincuuiîwmerics, Oh. N. Dimitriu ne dă la inrepu- tal studiului următoare* ezpllca- t'« l*e tnăzuru ce Intenţiile şt taini¬ cele. de«leHuli1url ele Irftne«nsv-uc- rlvi. lutloismulul ale eomnnUmu- lul încep să fit cuiwM'ute. treptat insă ferm, se întăreşte credinţa tr- ncralâ că această sluUtra trinitate* neagră, drivând una din alia tl lu- crind strâns un'tă. H ajuns %b «tes- pnrtâ in două tabere, crâncen duş¬ mănite. toate popoarele pământu¬ lui». Studiul cuprinde ^ inîortc ol cn- munişmuhti, Klaltilind — după A- Sudre—«â primele ineereărl de co- tnnn'aare dalcarâ după vremea I * ccdemonienil«ir prin lecile iul 1J- curs- Itomeneşte apoi despre «c..n»uv» s mul Iul Platou», despre Aoâlwrp, Uşii şl Milcnişti car», re ştie re prMfeatt'fti Em| tal»;a bunurilor Citează «lupă aceea pe Thotmua Moru* «cel «lela care comanlsmnl «««nai Drago, ProU,^!^*» re* •® «rle. Bl d»«‘â eltătorM ^ serkm asta penlrnti j Tv* 4 *" ă o™ .» .f.t; *«•« k cartea. 1,4 '«Măi,. Tigrii: doua voiam- Uti de stil ,1 Pore, t|rt ' U *1»^ Carto pontru - c<riumul de pr» W| 7^?V' r to Carmuopol ^ o .«J f ££^ »Icl «. o cdrţli totodau n Porţia da a . rianopol „ Ichn^ (^. ifnpe.-'und tichifrccvfo. M ^ ,ţ£ »l Pictura iu ulei de Buchi Pclrc (copie după o Icoană n R» s< *«’toîJ «Idilă d« legionarii din Tămâv-te-lla- oedoara). «colindele Simţeai »atul erereâud. ridicând, du-se. Copiii vesteau uăţlcrea Domnului şi pâriuţil |i pri^«a u ru c«iliudc|l şi eu inima ineăArală de dragoste. A doua *1 aatuţ avea u viaţă Doua. Colindele erau ca o spovedanie co¬ lectivă. 0 «Povedan « a Pâmantnlnl şi a r \jp»u\\* r'ă'n iui ta uu 1* - Astăzi nude mai suflţ? In locul cântecelor slâritoare ce avem ? Aveui colindători politici; in locul | eolipdrţijrir sticle fto rârbJn .şi b- 1 **- i toane electorale. Aşa a Irecul aju¬ nul acestor sărbători ato naştorh (ni Isus Hristoa. Dar, ai re>«rnim 1* eoN°d«'l«* noas¬ tre cn-şlineştt. Ţomuuj nostro ţM>artâ io firea ş) in aangeto Ini toglr «lat'ooto. Toate câte sau ahutut şl câte se vor mal abate pe«te varta lai de ţurnu ro¬ mân, nu vr/r arbimba şl nn-l «or şterge un moment şlrtnlhe. I*rntru. ca toată viaţa lj rine d’u braada are**» do pământ răsturnată. Tot cântecul, toata Jale» şl toata bnoo- rla («am amară e drcpU a vieţii lol do amto vine şj arc Iu m* «fârrvşle. L« oraş e aJtâ treaba. M®! *'* oare nrăşar-ul riga* «â ac ra>' r4n dească ia ţiamânt şl la Duin'»»*»«*n ? Orâşaonl atol u^ m»I P^t** rocn * noaşto ceva iu afara dc ere*** i' oale dat *a recanusăra. -Uiito '•* cc- elamii şl miile de eulnrl care-l pân¬ desc din spatele atâtor vUriua, ago- motuj CAre -1 antrenea-U re pentru a doua viată, $1 cIvlliaaHa l* nu sfârşii Urâşanul «şi face rugâciuuea la patefon (cu uu d‘*c «Columbia») sau asculta la iiadio. -»i feresirelo ca*« » lui »uut păzite d e MlugJ ,i căptuşit cu eâlţL Sufletul deasemenea. Aîa tre< şi nmr enltndeie noastre. Copiii numai le tot poarta. Singuri ei aunt luptătorii anonimi ai dati- nelor şi credinţei «trainuşeşti. Totuşi aţi ascultat tristeţea unui coliud al tort La câţi aţi inal auzit acri IatuI i>cr trimes cerului f Cu •«> a fost iulocuito rugaci«jne« - cu re a i<»vt înlocuit râoteiul ţrval- raoJai f cu ac daţi ori nu ue d«gî bi abia atuuri iu tocul bucuriilor avem prilejul retor mal adânci tris¬ teţi. Atit şi ar fi anficient an plâu- grm, odată numai, păutru neamul nostru. Care mai este atunri hruturia noaslraf eu ac putem şl când pu¬ tem inlnful tot re ani pierdut? Cn un colind Wâiş auîpâriiu>r. Colindul ee re arata şi carc-l pre- gatovo rel mai bnn| «ipH al tării. El vor înlocui icrri trUt «ne daţi ori mi oe «laM* cu ala va celui care permanent da 9 < colinda tutur«>r naşterea şl învierea Iul Iau». na>t«j- rtm şl învierea neamului. Pier colindele? Nu pier! Ci abia acum vin eu toate cele câte au încetat o vreme *ă ae mal arata- Să mergem atunri «â le anunţăm. Gabriel BâtAnescu modern preţ nde că-şl trago răd㬠cina dogmatica*. — pentruea »â a- Jongă in sfârşit la comtiruPmul marxist Cartea camaradulnl Gh. K Dimi¬ triu eato o carte de minuţioasă cer¬ cetare. O carte bună de interpretară 91 document Cele mai frumoase poeii» româneşti D-mi Constontia Solomon şi G. Ursa au tipării — un do mult — un volum antologic, cuprinzând «cale mai frumoase poezii româneşti-. Do curflnd a apărut la -Cug-îa- volumul II — epice. Autorii ne explică n^liel iinlcm nul cu oara au pornii U acest nu proa uşor lucru. Poezia românească, hitr'un îr-J«»- iuug proces istoric de ufirmarv, de dcimvărşir*.i ş, do limpoaire a esen¬ ţei sale, a ajuna să impună puuA («at&zj atâtea creaţii hieAl merita din plia popasul unui bilanţ »eU»c- tiv, care su aleagă, să izolez* şi pună * iz lumină realizările ei oelo mai puro. Bthn prea bine că poc are tn sufletul tinerimii un prelung de sugestie, şi că oricât d« scumpă no-ar fi autonomia artei urm diu aspiraţiile cx: lac nobleţea omului — nu putem ignora lotuşi bateto morale ale societăţii şt r»i«- putidcrile pentru destinele viitoare alo neomului». Volumul al «lyilre (epice) ar* următorul cuprins; câutoco hâtra peşti, Ioou Eliade Râdulescn, Or. Alexandreacu, b. Boliotiueana, V. Alexandri, Al. Dopici. M, Emiruuu u, AL MaccdonsJcL G. Coşbuc, SL <). Ioaif, Victor Vlnd dela Marina, G Roueth, G. I'uIom’auu, 0 . Carp. 1 > Xano. CorueLiu Molduvann, V. Mi- litaru şi G. TopArueantt Cea mai mare Jertfo legionara autorul arealul uoui spovedanii aste Drcolul I. Duuutrcaeu- liorsa. După cărţile camarazilor «ornau- dauti Alccu C'antarusino, Nerulai Tutu şj Uâuira Duh rr şl areaala ul¬ tima carto a părintelui comandant legionar I. Duniitrchcu-llorţn e*lo uun dio marile fapte «Ie condeiu¬ lui legtoaar. Eate scrisă ru otata căldura, ct» atâta aProplerr «ufletoaşcă «!o c«a tuui rnnre jerifâ b goto 11 rit a marii- rllor Moţa şi Mar>u mt-ât simţi ne¬ voia a'o P*rţi («eruianent eu tine Eato deadreptui uluitoare virtu¬ tea acestor scriitori. In afară dr d Aletandra Căuta- cazino, nici unul din rel trei (Nevu- toi Totu. Bănica Dobre «i pr. L Du- mltrecu- Borşa) uu «rao militanţi al aerianluL lată-i aslâg| _ după jcrţfg «lela Majadahouda — printr* Transcriem aerjf .r» . «io»; - 4nl * »v„ ttt honplea. pcal, l U r m , j ^ C 4 - Pc unda oprind tlelrb, ^ i, umbre <ri>oauî. < * f * Iţi t na» aduci «mim, 4 , * fe **4, ^ OlU. <hj d« ^ ^ Cununi, </, urji.i , .V. ou iubirii M*linb5 mnu Si nm wtat pe,1, l,„, — V« ma puii diu uimei,: ^v«nd«r bucium »■« nul lu, S« umbre J.h l .. fim» Avţ răruaiUeporie OlIcW *i pţuiU'cile mrJe până h * ** Uitat ,i apele „ Nu-ti mm cunosc nici umbrtu. ** Su-ti mai «/iu nici ăbincU^dritr, edforiU A*a-ml mai «minfric 4 ^ |4> nd-ii toriu* Cântec dc sdri, a«ninti rf mvnti Visul pe-acolo, ca y-, rta^ ^ POI Tti. A’uauii ţllu nid ei fost Yi-om culcai cdndeo fburcţr a la PlcioaicI Fată MoTtjnnă, răi ie tpum~ Drum care duce In mine ffi» fu»r. Oltenie. Oltenie* ,Xu cumva oi fost şi tv. ca atâtea altele tot mdreirf La toutA poezia lui Kirgil Cana- nopol efiv şti no «tiu eo amtalgi» nu «tiu co trixtoto a locarilor «sa s p&mâutalui uitat Ptwiia lai Tugil Carlanopol este ca o ruguctaoc per- poturi. Ca o dăruira accoatemti c 4 - txo cele uo'ixula. Uti aci un fragmeul dă «întoarceri lângă iwinint*: •îmbătrânit, orb. tain lot tari *»®i şerif •Despre c'afa lui obosită dc nlsicte. «/ml «pua<» dc grâu. dc pdvtM 4 anilor tui uscar. •JfmJ aminteşti de loji feciorii d* ptla noi, c-irl au plffet tŞi său întors cu ucUbUU. flctgn P'Uoi lor*. 'Tini scrie ciitfodalJ; iMA. cu as am a rut t^tt dc h*c, a* i« Mă calcă hcfii, nimeni nn xrea râ ştie dc mim-, Si fetele râd. când mă nud <&► odată pQtneniuduJc dnpre ti*<* Si din câh <Un sual puleo ««*• aici opunem: Virgil Czriaoopcl#^ un poet autentic. Sfii legionar: Ernest Bernca D. Erm'st Bv'roea «■«> ***** eondncă lorii revistei «lUadoisb. face part* din grupul tioenler cs»- dltori ru rea uia| tomeiolei tir* 11 Aut studiile nale puliHcsb- ia d ferite reviste cât şţ broşzţU# rlte pân« *° l '** ^ rentat ca at*re. rit'ma aa bmşuri 11 cuprinde un «dă** dc (ionilor forme desăvârşite Jc ,r4 ‘ Irglnoarâ. , . D. Erni'al Bcruea ar»<i ^ tcmilnantrle unoi >**ll rădăcina uu numai «u °*** - o iniţiere directă, ei A eecaie bolâră,tc %I totăre^ *** orlsuiar» %plrhi»al« şl l»t*r-eă s nrreluluJ- . .,^.4 FuruiH uu ci. rirM-ti fM* reparată de creare o poarta- U totdeauna o explicare, ou * E*t« de uiulte ori o verllcxte e <v- tentelor Ule iatertoară că^rl^ ^°dreanu re ziarul „Buna Vestire 11 ■■■ni a I n e t o ^ <fc. Co^tPy^f^- JCuyY/i JLT / ^ & J? £> jJ;^ \ -i«. 2 f?*^ ^ ^ rfcc^: ^ OL^CuUcA' J| /L^l^Tt-dţ ^ /Ky./N i - M Tl ^ ' q— cC^a~a-Tijz_ /fX.. UN MILION SALUT LUMINII fliî VIA TALJU V enir ea rfintrucele de sus de MIRCEA STREINUL Lm lnc*put »r» <-uoănlul şl cuvtnlul rra la Dumtwtm, ţl Du cuvântul. Ac* ti a era intru început la Dumneieu. Toate pnntr'tnsul ,•* T* ciW; f i Mr| d, dânsul nimic •'« ficul, c# /Acul lnfr-(„,u| «,. ^ !tr oiafn *ra lumina oatnrmlnr J)< lumina lumlorezâ (retro InJuafrtr „Ti ; ** HaU nu o a cuprins. o**-,.., ** **“• * ik i .wIm ,Vau lmcuml îinprminA. Şi pruocol Hi* srsrz '«ts I» despre - d * r I . nUB “ i V* “ Când Augtifllu* dâdu ordin de nu- desprt, făplurile lovplbiii.1. de a I poraj ru Fec fo*ia U gura «Iv uno I . . C/1 rai/r era Vifliem. Şi, fiind ■*»*",£« •jrZfrMlZ' ■«•tui r - na®». **“ “ Î*S" |„^ ir J|c lr *1» l«< D»™ 1 »« ***» yfinDnîalm. I p c plainrth* din jurid turgaluL |>*« 01 lori, hi pr lro «.u uonpta» pUsind lut- (Ur .Ic f.sr« îi Inrtnlrtl l,a "’ f | me | (S |I„H 4, picrj.-nu priripcn In «„o. ochii Ursoi'or «-npc-a»^ L 4ni(lcn | f«.„ r ilo, oIcnsU. In»» ™ loc nUbrtK. * » a *JHc - Imn,. ^ ^ fremur , le hnpAralului Solomon. sau spuneau . nnor ■ psalmi. Cânii liCroa Încet, a vi*. Fu gon d «• f*-~ pr ~ J r .-.?rlli di, «I*® « IO. polo di Tac —* a -M» .Iernatul pomi. <*-ccouciL. pWrUo de noapte fâlfâiau umbră peslc uliţe. Mana. *tăndu-( rândul, a născut Şi a înfăşai pruncul, care era vertif Ji*u*. ^ l-a culcat fn ienJe, căci !n hanuri nu se (Căsca loc pentru .M.iria. La ora _ Interul a Ieşit cu atrălndre P* ,lm ode mai dc^irtate I pl«ten. jHlind ciobanilor, col (ud ale imperiului fyi defilau pe - Nu oi temeţi! fală. oă dau In _ !T a.- «rnc frirr bucurie marc. care sa fi la tot poporul. — şi îngerul i-a trimi* [*« la iesle domneşti, unde prun- lk> bafre mai repede. Oamenii aşteptau ceva. Şi erau «- nnor | Cetate. Cetatea ! 1 Ab. cc ajunsese Cetatea 1 Polc «dorite ei hobolrea oataşii des¬ frânaţi ai lai Irod. al cărui spate ştia t al v pleor cu atâta amabilitate Roina- ( ai(<ir mărturisitori de păgânătate Dăn- (uiioarc adui ■lip 'g°l* c i UD<,a ispititoar*’ A- • Iuba. Inrâfsfri Ifi parfumau cu Csenir rare părul alb şi-şi potriveau cu lacuri | păstori •cunjpc unghiile, iar graiul lor lua mo- leul tji odihnea omenia liciun. dc retor răsf*(at. când dîscu- 3 L 0 ®ulfâ»* ** Iau câtc-on verset din Osca sau Aggai. reasefi a lăudat pe Dumncreu, »ptr Al(ii. ea sunetul useal şi înrăit de rin- I nâodu-I mărire. Tar păstori, s'an fn gură(ă(i sterpe, fineau cu *fin(cnie li Jeiinat. trra legii. Insă Rlră să-i înleloagă ro* Despre naşterea lui lisus au ştiut tu) Tiu. _ dumnerocsc sau «ncnese. dupfi stea şi trei magi din dcpărlărDc Răsăritnlni. eari magi ae numeau, după cum spune tradi(ia, Gaspar. ăfcl- hior şi Bol faza r. şi cari voiau tă 1 Curtea regelui o imita pe cea din Roma (i un libertinaj fără limite (oare ştia, uneori, să ajungă până k crimă) cou laminase cercurile orisfoerafe ale I" ru «altoiului. MnlfimiJc ac sburiumau- hrcm&tau ca un vânt ascuns de pădure. Aşteptau din clipă io clipă nn semn. o deschi¬ dere dc ceruri — căci Domosucu nu-t • tui vorbise de mult briciului Dar f cerurile rămâneau mute şi gloata ofta 5 Unii, dintre cci slabi cu •ufkdul, îşi pierduseră nădejdea. Al (ii, îniă, aştep Iau. Şi. astfel. Sirncon. dintru cei omi- • bfi, — şi, m ej. tot ailtii fi a!|li. CSc. : aţa mărturoa legământul din Sfânta ; cea mure i Când li venei, lui Irod. la palat. | veMc despre vorbele iscate pun cetn ten ml că ne aşteaptă coborirea intre ■ «mmcni a lui Mesia. *c tnuhnca craiul. ( fi mâhnirea lui era cumpliţi, vestitoa¬ re dc sânge. Căci Irod judeca numai după tnusura celor pământene. Deci Ifi 1 tcnit^o domnia cea trecătoare. Şi nrdrep taica bântuie^ ; Strâmb&tătile porniicră ca nn dnof driitcx’, ; btibiile vânturau sufletul «ylor pu- temiri de zL Par'că şi’o ochii copiilor se-ndunaic I t trivtr|n_ Aşa ca la un apus învolburat ( de nouri jfrei. Jocurile se atingeau, o- LomIc şj înserate de-o durere lainică. Drumurile erau tot mai aspre Gr. 1 - j iele plecate dc rod Îmbelşugat (şi acu- t furau pentru cetă(j depărtate «,\/nân|a t eâri Irod ştia sA focă doruri bogate j «tăpânilor. Noaptea, malurile Iordanului plân¬ geau In foşnetul ierburilor sălbatice Păstorii aprindeau focuri uriaşe. Şi umbra regilor cobora aaripri lor. Iu liorafi. păstorii îşi plecau la pământul uscat aurul, aşteptând, par'cfi. apro piere dc paşi. A reţii oameni ştiau «A Dumnezeu va ^.*ni In curând. Dar ou ştiau cum şi când Şi, deaccra. ve- ghiau mereu. Turmele murmurau doi- or şi ochii p&sturilur x- pierdeau Iu a- diincimile cerurilor golilooie, uudc-L bănuiau. îmbrăcat Tn lumină, pc Dum ne/eu Iar palatul lui (rod sc’ucunjnra dc'o tuncomi Multe, tot mai multe şi maj nepiitrunae Intonecuni Şi grădinile palatului oftau ommeşlr * Muierea lai Zabnria, ce* intrbtafft dr «târpicinnc, pmulsc rod tn pânte¬ cele ri. Şi i-| Însemnase un înger al Domnului, Cu numele loan. Car* arca că fie Botezătorul. Cerut începea «ă grfiinacă. in Nara ret ui Cai il cri triftia Măria, de care îngrijea tcalarul Ipsif cel din neamul Da vid, caro lusif umbla după duinnc/reştik- porunci in căile vicfli aala. Dumm*Aru o aflase CU har înauitra Sb şi l*a încredin(nt spre trup pg fiul Său. caro cro şi VI tfAiubitA. Pwitru a fi om^ Om adevărat şi Dumnezeu a<lc' vârât. Jertfă pc Sine Sie şi. Căci nu¬ mai prinlr’o astfel de jertfa se »u- ioruiciv râscnnipSratiti picai ului. îngerul bc şi orala*- Măriei, bine- ToşUudu Fecioara ac ruga în Uoijti Un’nocput. Şl ioKcrul, copleşit de mi- «iunva m. ia grăit. Totul a fo*( ca o retur*<ut> da crini şi trandafiri peste •inima lufpăcbuiii. Apoi Marin s’a du«i, după porunca •o, udti% la muierea lui Zabaria. Şi închine. Şi ei credeau că rege aJ Iudei¬ lor va fi EI, şi astfel îl întrebau pe [frod, care s’a înfricoşat. Irod, cerortându-şi arhiereii şi căr¬ turarii, a dobândit ca la Yi/licm e alea loc naşterii lui Hruitoa, Şl i-a în¬ demnat păşit pâmâa^Amaam ataMaHMH — Mergeţi şi cercetaţi cu dcamânun- tul despre prunc a Şt, dacă veţi afla, spuneţumi, ca şi eu ti merg tâ mă I nchln lui Steaua şi-n dus la Măria pe magi şi ei, văzând pruncul, au îngenunchia*, aducând înainte daruri: aur. smirnă şi tămâie. Apoi. luând ştire dela înger, prin vis, — nu s'au întors pe la Irod. cTn alt drum spre ţara lor. Iar lorif. căruia ti era dat spre poză bună prun¬ cul, a primit dela Înger poruncă «fi fugă In Egipt. El. Mu na p pruncul. Irod a aşteptat magii şt, când o sim¬ ţit că dâoşii nu-i vor moi veni. s’a mâuiat. Şi a pornit dela el poruncă de ucidere a tuturor copiilor «ub doi noi, cari copii »e vor găsi In Viflcim. A fost mare curgere dc sânge Patruspre¬ zece mii de prunci au căruţ sub sabie. Ca si se plinească scriptura. Strigătele maicilor umplea Vifliciun,* dor urerbea ostaşilor e aspră şi porun- lui Irod s’a săvârşit întocmai Pe când copilul lisus călătorea drum lung spre Egipt .unde-a rămas cu Iosif şl Marin Sa până U moartea lui Irod. * YlsascrA şi cărturarii un Mesia, dar ei şi-l Închipuiau născut In purpură şl aur, menit si ridice oabie răzbună (oa¬ re împotriva Romanilor, pentru a Ic plitf astfel umilinţele impuse Israe¬ lului Mintea cărturarilor nu depăşea lumescul. Cerul cu soare, lună şi alele —■ era prea departe pentru ei. Ii inii* resa un Mnia îo platoşă, pentru a-1 aduce fsraeuluj bogate prăzi de răs- boiu. Asin, da. Svonul despre o naştere vestită dc îngeri La Vifliem, ajunsese şi la IrrtuaiHin, însă aristocraţii cetâ- f>i zâmbeau ne ’ncxezîitorL Nu, nu pu¬ tem crede, îşi spuneau dânşii. Un Me¬ ri* nu sc naşte in staul. Şi ierusalim!- tenii Işi vedeau de treburi, fiecare după pofta sa. Oştenii Ia femei yi sa¬ bie. Cărturarii U femei yi scripte. Za¬ rafii la femei şi bani Dor, departe, in Egipt» Ufat, Dum¬ nezeu adevărat şi om adevărat, creştea după voia Tatălui Său din emiri * oamenii clătinau din cap. — aţa mm unit clatinji şt aii, după aproape doaă mii d« ani, Tremol şi asi |a mijlocul n-ntro, jertfindu se zilnic, cu adevărat şi nu părut, pc toate nltarrOc din ioroe, — lifua. Dumnezeu adevărat din Dumne¬ zeu adevărat, tifi pentru mântuire. Sfântul apostat lOAN. Naşterea lui Ikav lotru „m tmp&rtăfit grapa divină % Şi nu ajong toarte cănUrdc din i 0as pentru a i»e mărturia tucbbarea ocJ tru bunătate* lai Dumnrao, ^ , Treimea Lai, «"a jertfit pentrn co , •? *) Din materialul pentru o carte pre 'Viaţa l Ui Tlsuts. * U Naştere şi Moarte Că lumina şi lutonoricul aunt veş- i Cetăţenii şi » u puşu Imperiul nic «i din voşnio In orănoen răHboi. ai Oexnruhii, »« Ulăaoinu erJT ** • forft LndoîalA. E adovărul eaauţiaL Uţila şi motropolele ou dr^«i mai mult, oondiţia «xiatenţialA «lor. I Intro mnlţimi şi Feoioara^^ ° fL C*re din ele e frântură din albul | «icul ei. D41 * După moartea lui irod, losiT se’a- ♦oarse cu Măria şi lUus la cuprio«u rile galiteenr, ayezâodn-M la Nazarct. In fiecare an, ei ar Infiljau Ia Ierusa¬ lim şi. când lisus împlini doiuprozeca, rimase Im zile In cetatea cea mare. Învăţând la templu Invijaţil de -a foşt uimire iolre dânşii. $1 iosif şi Măria îl mustrării dulco pcntrucă Ei se r㬠tăcise do drumul lor, rămânând, dar Tlsus le spore: - Peniruct mâ câutaţiT Au n'ali ştiut ci ml t* cade «â /t u în cete •unt ale părintelui meu? Dor hmf nu],-a in {«ic*. Poate Măria. Şi, atunci, bahna ti va fi fost ca o vale de criui. In lungile dupu-auuc/i n&zardcnc, ea se va fi gândit ia În¬ gerul, oar«-i vestise, atunci, de mult. * Regele Irod iă.«^u(o niojlmift gren. oare fu împărţită, şi GulUec* In căzuse tot unui Iruri In anul al cin»prezecclea din dom oia lui Tibcriua, Ponţin Pilat fiind gu¬ vernatorul luderl iar arhierei Anua yi Caiafa, sa ridicai Ion al lui Zahnria, predicând botezul pocăinţei pentru iertarea picatelor, iar poporul se |n treba daci nu acesta este Mesia, lasă Botezătorul le-a răspuns: — Eu oi bolet cu apă, dar 0 U 14 <vf care e mal tare decât mine, eâruia eu nu suni vrednic a-l sletlega cureaua tncilţimintelor. Acesta °ă boiera cu Spiritul Sfânt şi cu foc. Şi Iisu* având trei/ed de ani veni la loan, botezându -#c de «'au dreehk ce¬ rerile Intru mirturisir* dc Dumnezeu. A doua ii doi diadpoli ai Iul loan Lrea urmat pe lisot, * Ioaa courlau* să predice, botezând Deşi era obosit-şi cu tragice prea ini firi fn suflet, profetul se ridica tn fie¬ care zi «â lovească mortificarea mora¬ lă a con ceti fonilor săi yi să asmuţă linerotul împotriva politicei remaoofile a UtrarhuJui Irod. fratele lui FUipL Nopţile II surprindeau chinuit, mereu îo duiare, loan ere nemulţumit. In¬ tuia, vsg, că misiune* sa s’a terminat. Ifi înălţa fruntea la cerul luJeei. până strângea toate «triale in iriyîi sâl GrA aele foşneau şi ierburile sălbatica !y( plesneau sâmâo|a amară, speriind işb aii negii norilor, cari se abiteau «A I asculte învăţăceii sc retrăgeau In umbra măsKnUor şl profetul li auzea ce pin* tirxsu. — yi murmurul 11 mi a- nesteca tot mai mult cu ţărAitul gân- gănidor din ţarini. La urmi, nu m> au¬ zeau decât gdngăniile yi Ioau iacă nu dormea. Uneori, răsăritul sc lumina yi loan iacă a o doimea; şi lui loan în¬ cepe». poate, săi fte toarnă dc soare. Căci «oarde li usca şi m«i mult bazels înflorate. Odată, câţiva dieeăpoli \ ac plângeri: •— InoâţitoruU, ceţ ct «r« cu tine dincolo de Iordan, despre care tu ai mirt uri sit , iată, el boleaţi, şi toţi merg la din tui. loan no s’a mâhnit dc ştire ci a zis: — Nimic nu poate lua omul. de nu / os fi dat din cer. Voi tnşivi Im/ da fi măriurire ci am spui : Nu 1 unt eu Briitoanl, ci îs trimis Inainlea acestuia. Cel ce mre mireasă, mire este; iar prie tenul mirelui, care sii |M ascultă, ea bucuri foarte de glasul mirelui ; deci aceaeli bucurie a mea s’a împlinii. 4- cela trebuie ai crească, iar eu ai mi micşorei. Cel ce vine de sus, este dea supra tuturor; cel ce estt din pâmAnt. aste pământesc, şi oorbeşte despre cele pământeştii cel ce Pine din cer este deasupra tuturor. Şi ucenldi se duceau U lisus. a cărui figură v contura lot turbu¬ rătoare peste Israel loan nn ţinea seamă ds nici o pra- deujă Ataca râţiy ofirjsliktes ludne- Cuvântul său ardea. Frazai* yerputeu ca an torent de foc. Nu msi rs& Tor ^ n ds Dumnezeu yi MoHi. £*• * 0 ^° ţară yi do Koomnl. loan ampbl'^ toiul ce auzise despre capiul* lodcei. oare dovruta cetatea luxurii yl-" putrezi»'U- nii In cuvântările Ini, Irod or® tnffiţi- ynt ca fiul Satanei şi lmpo'ă r *t CH păcatele Sodomei. Cavântul l°i loan. când vorbea d« cartea lrodiană, lua accente de bleeiem. Yorbra aşa, locât bătrânii sc cutremnruu, isr învlţiccl- lor H s* tulbure privirea. In cetele. Irod prunca «IssEc rnponi" tele spionilor sâl L» Început, sctivita- tac Bolir/Atoruiul poate cir! conveotso tetrarhnlui, cnru. dcaigur, tp M loan sa m> ritlW Împotriva Romanilor. Io familie şi faţă dc iattmb săi, Dt>d s’ar fi bucurat dc atacurile itupoidr» Romei, oi ci eh bar fj dat pOiubUiUte® să urate Romei cât de grto « ** votot împănatului lu sălbltidu»*® morevui ijor paJeattnlnm:, crtcazâ un baraj spiritual de nepătruns între diospori yi ţara sfântă. Acuma, Insă. când cuvântul lui loan ac transforma în «tac împotriva curţii Irod se neli¬ niştea. Dacă atacurile contra Romani¬ lor l-ar fi lăsat indiferent, pcntrucâ. In fond, li ura 9 i «L căci ît umileau prin aroganţa lor de stăpâni dc cute ori U te prezenta ocazia, atacurile personal* îl enervau moi mult decât ar fi voit s'o mărturisească. Botezătorul ţinta» la stâlpul infa¬ miei legătura lui Irod cu Irodiada, car c fusese femeea hu Fdip, fratele te trarhului. loan îşi dideo seama o* dect au cuvântările sate U IerussJIm yi’o fot cuprinsul lodeei. Oamenii U ascultau logTozill Deşi. orgoliul lor «proba în¬ tru totul vehommţa învăţătorului, dânşii avreu, totuşi, noslalgui a cev« mo* adânc, mai dincolo de renlităţi oarecum politice, yl fără să-yl mflrtu riaeavă, poate ci se simţeau lastrAina|i de protai. Exasperat, Irod porunci ca Botez Ato¬ mi să fi* pr»» yi «dus In cetate. Şi uciderea ultimului profet se făcu după rugămintea unei fete, SaJomcm. rare dobândise f*ri« danţ capul lai loan. lisus. aurind acreala, s’a dus cu co¬ rabia In tec pustiu. jJ* fu «ingurilăţite dela Săratei, Mana v« fi cug«iat do multe ori la destinul ci d* Ea, In puţină- latre ei kunc«*:«. P urUj,c lume in sine. dâud-o. după voia Tată- lol pentru răscumpărarea păcatului ^Naşterea lai Dutunsacti te înUropla- sa ta staul. Sten marc re oprise asupra lui Fâ*terii cântoso*. Şi cântecul s- hmgca, peste timp ari, te Marin. Acuma, haos împ^ pre cari «mun ^orbă yt te Noxurel. dsf noi- Dar po mine rn'au introbări yi mei anco iii, stăraind cu dor «te pătrundere asupra răsboiulni acestuia. Aşa, n'ani Inţoten niciodată, dece dnp& fiecare iabucnire de lumină in vinŞs do istorie * lumii » logic oă urmeze un neguros puhoi de întu Dar totdeauna. Chiar dacă nii «pune cu e firesc aşa. eu totuşi voi pute® înţelege aceasta. Chiar mi so va da drept tălmăcire analogia fisicA. a războiului dirnro n«-v«te două adevăruri: ziua yi noap- loa. Care nu-s decât ambre ale ma¬ relui război care se duce pc hota¬ re de cer ţi’n zări de univorae.H| Nu fizicul, nu materialul, nu car¬ nalul ne interesează pe noi, ci eter rioul sublim, fiinţarea oca adev㬠rat:, cea, i-ny zice, de din sus, de ce¬ ruri. Prin aceasta prismă deci, vom căuta tălmăciri din taina celor ** vom spune. Caro din aoeate două va birui, ia¬ răşi o ştim ou toţii. Ceia ce nu ne va împiedica să-l adâncim, să avântăm in pătrunderea mersi «pro victorie. O altă tristeţe pe caro vom măr- turiui-o, este yi aceia a lungimi» de¬ cadelor de negru de noapte, în pa¬ guba celor de lumină. Acestea din nrinfi. In raport ou oole dint&i, par eă-s doar niyte străfnlgerfiri în nopţi do furtună. Din ele. rămân*» doar ecoul pur¬ tat de întinsuri şi zare sângerândă a luminii lor, răsări le do mult, dar d.-jlirlrtndă mereu. Până acum lupta o fizică. Dumne¬ zeu din tină dă chip, iar din duhul gurii sale dă viaţă omului- Şi. ce splendoare! omul se naşte sub dom¬ nia lumini»! Mni era însă yi cineva in întuneric, drag yi conducător al luminilor negre. Piui luminii — omul — ajunge netrebnică unealtă împotriva împ㬠răţiei sala In mâna căpeteniei ne¬ gre. Lupta intre colo două lumi. na mai reto fizică d* aciuit- Lumina pare invinhă prin netrebnicie, prin lipsa do cap a fiului ei, omul. Pare numai, căci invin* adevărat nn ovte decât omul. Nemernicia aceasta rodeyto moar¬ tea. Cado in moarte. Din lumsjft, din naştere. Po au iute i s* pun mereu râmi uri, rânduri din piatra uitării cerului, n luminii, a Talălu». Soarele însă, în fiocare dimineaţă, ziua lumina, noaptea luna, moroi», mereu. îi alun¬ gă gândul la Intăiu lui noytere. la naşterea străbunilor- L» naşterea in hun iu A. Cu toate acestea «1 se a- fundă. cade mereu. Pftgânătatoa il mistuie, desfrâul Î 1 roade, crima, a- morul, il sfâyie, nelegiuirea tl de¬ stramă, el mişună în mi» yi milioa¬ ne de jigănii. gata să sc sfâşie me¬ reu yi oriunde, aleargă mereu PO funduri yi străfunduri de arici uni yi adâncuri. Cerul nu se mai vede «lecât oa un punct El par» acum, un fiu ni Căpete¬ niei întunericului Ba chiar o orede înfluyi. Se numeşte doar fin al oa¬ menilor^ Dar iarăşi, pure numai Căci sus Stăpânul po*U* noapte yi lumină, vegbinză. grijcyto, El a pli¬ nit coanul Minunii, toomai atunci când oerul se vadea urni puţin. Şi ceresc de simbol!» Din urâciunea vinul, alege gin¬ găşia do eter yi austru, curăţenia «le crin yi flori de munte, a unei fe¬ cioare. Albă ca nemurirea yi zâpczj- lo sfioasă ca jocnl luminii. Fecioara Marin. Din svârcoUrilo vieţii cetăţeneşti yi «ooiale. alege nn pa* do răscruci pentru voocuri şi de vorbiro pentru stăpânirea oezariană. Frematnu tuiburo lumile, se dău¬ na imiMraţia in oare soarele nu n- puuaa nici răsărea. Cezarul vrea să-yi verifice ultime¬ le putori yi siguranţa Poruncă ds numără toara «o pxz- Intr'nj, unor, orttnul, lar„, IU)r de mirt,o, |nf„ toi^ do oetntea înscrierii: BeUe«anuL Casele cetăţii dintre mulţi mi de tufo, plina Fecioara C o trup dr erio ,i t , nrt de lumină, cu chiu cu Vt ; * îşi află sălaş intr’un staul. Şi Copila cerurilor, a început «ş simtA apropierea tainei tam e ; 0r Auzea murmurul dulo© al minate Noaptea so inteţeo din ce In sa Ca o îngrămădire d© ma w negrt spro un suprem aUc. Ştia, « Era momentul marelui aincea 0 trompetă de zenit swu \ u ţinti. Bulgări yi săgeţi d© încep să spintece noaptea. $ 1 , 4 , mori joacă deasupra colibei. ţy m colibă o altă vâlv&laie. Acoperişul staul ui oriental w ^ peşte miraculos, iar locu-i in doscont, marmură Minunea. Nega- rile au pierit, do sus cad vfilituci albi «lo îngeri cu harpe. Sa uiiscut lisus Mântuitorul! Naşterea aceasta este o strigare pe glas de tunet, negurilor şi adân- euritev. Wre snusm Oenreâ. ^ Este marca chemaro. oamenilor. Este marea, crâncena învingere a întunericului. De bus, cade obsedant melodia îngerilor yi a astrolor: «pa¬ ce pc pământ şi bună voire». Naştere şi moarto. In războiul la- minii şi al întunericului. Naşterea luminii şi moartea întunericului. ş: totuşi, biruinţa n’a fost depli¬ nă. Căci, o, da, fii luminii, ei chior, ca sâ se plinească in amănunt căile unui destin do veşnicie poate. Un dc* p« Copilul de aur la moarte d© sânge. A venit şi Qolgota. A foat absolut necesară biroioţei desăvârşite. A luminii asupra întu¬ nericului. Iar omul urcat pe culmi. P© cuinii visate doar- Şi o trist, straniu, să strig dureri iu ^iua ac*a»ta a Marei Naş»cri. Dar altfel nu s* poate. E prea îndrâaneaţă ueruyinniva nopţii ascunsă azi, sub haina multi¬ plă a şi mai multelor păcate, şi cară atacă. Am fi prea obrasnici şi prea doo- tisimi farisei, dacă am striga cân¬ tarea păcii fără roz«srve. Am mânji prea mult o floare de cer. Dace ozit O, amăriţ» de noi. Să stăm nemiş¬ caţi In tăcere. Vom auzi elăin pa ni¬ tul yî mugetul păcii bine. Şi la apus yi La răsărit. Poate! Diu* noi o’o vedem decât năclăită, a podoabă! Cn sânge. Priviţi acum chiar, drumurile ţării Pnnuţi ure¬ chea yi ascultaţi duhul gliei yi al ţărânii ogoarelor Neamului Gem in ele sufletelo flăcăilor proosput uoişi. Cercetaţi temniţele! Aoolo veţi găsi p« năxuitori de lumină! Băgaţi posto voia lor, în noapte, de puterile nopţii. Neomul ac«sto s’a născut din alba-i pruncie cu fate ia soare, în lumină, ou faţA la răsărit şi nu în mioză-nopţi. Naşterea lui. Ino&odată. acum. acum. priviţi plaiurile ţării. Acum in ziua pfto'i* Priviţi, priviţii Dor Golgota aro o lege implaca¬ bilă: Învierea. Da, Învierea. Jubilaţi puteri de abisuri. Iar tu Copil duios de aur, vino »o Ţara uu*a peste câtftvn vrem*. F ,rt0 fn Înviere. Atunoj it|fvom «aîuta cântec»* ■ Poate Golgote şi peste Jilave. Cântecul tău de poc**. Naştere-.. Moarte... Dupft ele» Toţi ciobunu şi plugarii Ncatua- lui aL^stuio, îl vor oftnto la I*tv^re. Şi atunci s a terminat la noi lupta luminii. . Pentru mi» de ani, va fi lom»oâi Cristolor Dancu lerodiaconul «BUWJI vrSTi ln J ara Lovitei frscAlsca bălrannl «* v * r ă 9 i lornZZ ,'* Par <*no " •"*' rd£i '»'-' s» bT:L , olm "‘ ^ CUdiSi din vifor ^ din ibo*i»ynd fei piatră VnrJ!*'*'*" 0 * 10 *- urcau alături ’ ,C °'W . ««’arvf*"* « «c** fi *» /r «kSHr7<?In u ,„■*/, 6r *'*i. X»*n pii«,« 4 fi l> *6 gudura^ (n rr«^ #4 /* tdrulo oUnnrl f ^ Vwire * J* vracu-ocrlo de *ro, n , Săn Pătru n e da Jos /» jTora £cv4^j | ta "* C*c,„, CTK ' J " »"»«« muclucii* * f “ bulboane un* t reţii ^furii, * * fiCîî *7««- I*. ton, „ «JSe^' " *«. * /««per»,, CM ®^*J»** Z»rf«»i| ' sc-tc- ^ Vulturii ' h^toog*. fWtsrHîS-. «<-<■ Tora-o £„. i<w •M^-«„rp W criptei. d , ^vr,îSrr* ® in car<? toienA i P * ° tfil/>u W *X%Z 2 L Ife ^ , > W ‘ ,<4 nu ,n Oi C/tt o t/tu _ Hk. Intmo — m?cin Qr nm<J *' «tt**, c* roora argintie dr la caleaşca Sfântului flirt f. Pi ‘ tr * zi ! 9i POjwa. sub sale, lângă ciolanele voevodalc yVrTJuiT * •**«*- Viermii gro<i cât bârnele rj «# „ ,r f i tâlharii, ’ ^ P ° r/( * W Ad/d rf<? vtunfi 9i •nfulccă Ai~ *« E»,»"- «*"<»»* "i PUW« " ,x «yt' ilomnrtHlor cnutoov*. r«,i ,1, vtSnlmi f or noa f ,ea vmbld - omA ” ,; r . 7h oooue jerpelite de iur«4ni ***’ " ' Ipr ’ n '' ™ PdJrd/a, „ Wr , n ard ca nifte felinare. 6 r zvârcolesc, umplute de ur^ci mor m tntrle cu Voevozi ,< CM c/^iel. pri» 1/raM , cad rnuccnicxi din icoane. Clopotniţe se damid ca ’n blestem, — ridurile gem, fii numai pravâfcU gem. $i numai râurile gem. 5* doar topoarele «nai gem I» Tara Loriştrf^ RADU GYB COLIND Sculaţi, sculaţi legionari, nonertori ţi cărturari, c’au venit colindători noaptea pe la cântâtori* Mihăiţn Moţa «i Gahnela, alinţi copii ţ« v adne dc sua din rai pe Arhanghelul Mibai, zâmbitor, cu bra|ul siu •h vit apere de râu. Şi v’aduc din cer senin pe Ion Moţa ţi Marin, eu surâs de albă rouă ai vi «punic «pace vouiul Sculaţi, sculaţi legionari «lin bordeiu şi case mari, ci vă vin colindători ttoui mândre albe flori noaptea p« la cântători Sculaţi, sculaţi legionari, creşteţi viforoşi fi tari, fiţi aj ţării fi arări, Căpitanului stejari, că «*a născut Domnul Sfânt fecalul nostru pe pământ. Domn pre fiinţă fi neiun(ă purtător de biruinţă. c ©LIND CERESC <!*' a dcnchia aolxuQl Lcmi, Doamne, Lcr — “dl SU2ST"* ,lc 0 * 1 ’? d5 t®! 1 luceferii colinda -\'- 1 , r ui, Cioaranc, L«*r ^ ^ânt u | şufj*i cu lumina c l . rui ' Doamne, Lcr î® b,| hai dc luna plină lejru nat |q ger. ^•^uvim, ca glag, al “A dc oier. sub feriţi cq]^ odf b* 1,1 », Doamne, Lcr — * N au >cnit cu gruu 1 JbearUL ci au rupt din g or J j mări ca să le *mparti Lcrui, Doamne, Lcr —- T ° G V 8t ar cu roade grol© Acra», Doamne, Ler ; '— dc stele toluoit sub cer... Numai ţu aştepţi îa tin<lj Lcrui, Doaruue, Lcr — •uflctt fârâ colind* ţi fori Prier. Nici no cinice alb nn tt m fAlfâind mister co o stea pentru tine Lcrui, Doamne. Lor — «*<» Radu cvr Ci\, iWr Doamne, ■,**«*«. .u min a rl C. .bo.„, „rafii,. ^ Doamne, î» U-d?« d. brnzj ,j depărtări; Ife-retolo de laminari ti-aa sărutat r*n» -V. • tV.'T«.T ‘77“ iUb * tA - Mra " 4 ' --^ inrla.â. «-I «uîrt d< ' >*”>«■« »■ uilr ' 8 „ „î??, cu P<^ăire verri, de aefir VbZTltr 31 f '" d * MrU -W ,1 dureri rial SlrJUDi! u na-i «rnip, bararill, rr»rule «tra,*. iDr..r. V *|* rodiu, ,l»t* de paltin) cu tlurl de cer, vl.tâ nost. Doamne, Mam rocat în nopţi de lut, ca trapul ros şi friu* în 4 , m i. f>ntni n,,â il Penir " I 0 Dc a°ll tctll, pentm pătularul lui de «uflet, I entm - al mumii neatamnle umblet; Tentru vatra noastră, pentru vatra „atalai. pentm vatra neamului Mam rurat fn pridvorul caacl vechi, in eerdUcnl ca mlroa d^dmbru SI anb strea,lna eu obrajii de var plecaţi peat* drum. ^ f0m Doamne, Doamne, Rugăciunile mele f Un frînt «borul în serami Mor ea rindnnieUc îndrăgostite de toamne. No f Nu-ml Us A Doamne neamul si piară! Vreau să toarne vremi de flar în verde (ară) Vraau aa-l văd iore, năpraanle, munte - «prlna. ndcan dc parăîIL. CONSTANTIN GOG A MWn Sâmfor INVALIDUL mi de ei U mârvţU imiotnt cerşind din poarta ’w poartă... nn picior ciunt, un tschiu mtinm, o tpind moartă adua-u şi el deUs Mârăşeşti,., n'are o fi şir dc pământ din cel făjfădnit, pe front, de rege ... pentru el nu-i blindă nici o lege fi nici un jurărninf nu mai e mfint,~ Vodă-Ferdinand, sub ploile de ofcl t dreptate şl pdmint făgădui la toţi, dar sfetnici nesătui, netoţi şi hoţi, Joc bâtutn-şi-au dc ţară şide El... eei ce i~au primit pe duşmani cu alai, il isbeme şl-i meuipă vorba: eţoapufr. Lui. ce n'are nici doar loc de groapă) in ţara asta care pentru hoţi e rai... cu picioruţ ciunt, «N ochiul stins cu mina tno&rta orbecăc şi me tireşte trudnic prin noi, fcrindusc de Hm urine de ciocoi ce sa opresc mereu la câte.o poartă.** JVdiăng. cu bita prinde drum ud. ridul şi bate. cu scârbă, peta porţi ciocoeştl, in acest desfătarnic ~l crud Bucureşti. — et ţ ccl uitat dc toţi: hwalWule* ARON COTRUS Colind pentru sufletul Banatului Lerui. Doamne, Lcr! Din inima satttlnl, ist graiul Banatului, Pornim colindători, Să nc'ntălnim in sori, La Dunărea cca nlhă. Dcliană. fată dalbă... Am adus, mori, udu*. Dar frumos şi-o iconiţă La hotarul De apus. Să-i alin amarul. Cântă, măi, OheoryUiţă, De iavoare şi dc Lcr Ş* dc feciorii cei ăe fier . Dcliană, fată dalbă, '« *w/m plânge la hotar. Azi, i„ noaptea sfântă. Scoate măssdră salbă. Din mărgele ŞI din stele. La ceasul din sori. Când cin colindători l^r! Când trec pc dr U m de ger. Iconiţe cu Arhangheli Şi rin cetele dc îngeri, Sconlă-tc din plângeri , Să asculţi arm cântă Inima t n frântă • Lcrui, Doamne, Lcr Pentru feciorii Tăi de fier. Până la graniţă, Cu suflet in raniţă. Cu dorul Moldovei, Din cartea Ini Ştefan, Cin şi se grăbesc l'O semn de Căpitan. Şt aşa grăiesc: Cum venim. Oprim Jalea şi amarul Schimbăm voia leatului Şi dăm Banatului Hotar românesc. Lerui. Doamne. Lcr. Pentru feciorii Tăi de fiert VALERIU CAftOU Colindă Sc apropie bărbatorik Cr㬠ciunului ţi, odată cu ele, începe să se audă zumzet de colindă; de sub Iercătre sc desprinde filo» lin şi uşurel de copif creş¬ te ca o mireasmă şi sc înalţă pc creolele cerului până la por¬ ţile raiului i Intr'o zi dc sărbătoare. Dă, Doamne, Doamne. Trece-un îngcrel călare, . Doamne. Colind pentru lumina Şi-nşa iute ce trecea Du, Doamne, Doamne. Pământul cutremura... Se întâlni cu Dumnezeu şi Dumnezeu nii-1 întrebă] and te duci tu, ingercl? Şi. *?«, vorbeşte Dumnezeu eu îngernl şi îngerul din colin¬ da w duce ia rui, să adune zece copilaşi toţi cu bicele de teiu ; tro/nind şi pocnind »e întorc pc pământ, să vestească oamenilor marca zi, in care, in ieslea VII- lecmolni, on prunc mic se naşte, «mititel şi ufăşeţcl şi la (aţă frumuşel*. Colindă naivă şi sinceră, iz- vorîta din inima poporului bun «i iubitor, purtată de gură fro- gedu de copil, se înalţă. în aju¬ nul Crăciunului pentru pream㬠rirea şi lauda celui ce a suferit pentru izbăvirea noastră; co¬ lindă dulce ca lumina lină a ce¬ rului in amurg de inmâ, ca un ciripit ţgribulrt de pasăre. Şi ciripitul de pasăre se trans¬ formă în glas dc bucium şi trâmbiţă, răsunând pe plaiurile româneşti inoite in credinţa nonă. Paul Constantincscu ST serii sfinte Trece patul Domnului fl ne-adnee ’n noaptea mare peste brazda cerului mari hotare, verzi hotare, laminate şi domneşti plaiurilor româno*»!. îngeri aspri de pământ ară ’n Inimi primăvară, face neamul legământ pentr'o Tară legionara. -• Ţara bună, de dreptate, ■loboziu din păeate. Închinată lui Bristea, »a ne fie de folos. De pe plaiu bucovinean, dintre grâie. SuceviU. mândru chip de Capitan. dintr’un leat cu Mioriţe, ne^i rrcscut po utreaza zare oaste mândra ea o Fluor o sânziana de noroc, ca să piară azi in foc din pragul Rom&nnlul chipul păgânului. Mircea Strein tal Nani, Nani... Xani, nani. fata creşte ca brînduşele de albă Xumai tata nn desmiardă aţinuşi fa fetei. albă. Ochi-ţi sint ca şi ai tatii, — ochii ca doi junghi — Oare când o să tnai Joace, tata. fala pe genunchif Vita: ai o Sie verde; timpi a scrisă c*»’w icoane. Oare îşi visează tata fata»» vremuri de prigoane "7 Xu mai phnge, o să vină, hai dă miinUe.*mindouă: Tata cară cu voinicii cârd miri de aur verde pentru-o Ţară Xouă! Fiindcă mîinile mele... Vtindcă ut*iude mele d c fată jYu sutti ca braţele voa sire: cremene şi piatră. Adun in cofiţă, in inim ă, iu ulcioare. Cântecele verri cari răstoarnă cerni pe ogoare . Copii cari mihte îmi vor spune mamă. Ingenuu ridată, U voiu i»i’4ţa să vă poario Legenda dc au* 4 , preiut hui cui, ca l*a-o dulamă^ «AMA Ml HAI VW '** «BUNA VE8 T 1 WE» Dc loa/fc frasini «ni se poale vorbi leşie o erezie «â crczi^c* românul / despre un sport române*: fn tnfc- I vestit întotdeauna pentru rnâestrla {«sul modem al cuvântului Imliatâ /q, cflrx fl mânuit orcul 51 praştia acum un sfert dc veac, preocupa¬ rea sportivâ românca:*!! a Ir&l când vremuri grele, când vremuri uşoare, până când fn zilele noastre o reu¬ şit sa se impună ca O realitate. Tot timpul când românii ou fost înlocui?/ sistematic din reprezenta¬ tivele fârii prm miooritarl, ni s'a spus câ tjnerii noştri n'au ojuns la gradul de perfecţiune o adversaru¬ lui din motivx care ivâreau tn bună porte adevărate.' ca românii n'au in- cd tradilia sportivi, ci românii suni inferiori din punct dc vedere lecti- nic minoritarilor. câ românii sunt moi pu|jn dotali pentru sporturi de¬ cât străini) conlocuitori. Câte ajlrmolii, atâtea neadevăruri. Este peste pufintâ sâ crezi câ un popor care a creat atâtea jocuri In¬ dividuale colective întemeiate pe posibilităţile fizice si sufleteşti ale jucătorului. este lipsit de tradiţie rt>or i tivu i-a fost foarte uşor românului J MU fl îmblânzit slrepil de Moldova sâ treort dela bobic , gllup. olni. I y 0owuobifl/ n - ar putea sâJtn pe rtie mu ere. poarei, trânta sau 1 . _,_. ... Hocktyul f* ghioci este un sport relativ tânir, sau mal bine zis ca > adolescent* ctAn Lungă. S’a luptat deta Începui cu inex- ca crcoco ueiu ww, y« lu ^ i Basarabia n'ar putea sâJîa pe PC/Lenta noaste} şt cu refuzul pu- praştie mu arc. poare*, trânti sau | MU a ** arBDin > n ® r * u Jr. Micului, care s’a Lisai destul de iano t. calorie, c4pri|â. sau simplă fu- P ,Ci0r ™‘ n 9M englczcascâ.-sa n r I ^ conyunS obja duJx1 ce i-a pr §• ai minge sau simple arjid, la jo- putea mânui crossu tot atât dc bine t crenu i fooMatlul; iarna, cu cui ni mingea In monferâ britanică; le a yf ciomagul dela poarcă; şl apoi este nepatriotic sâ ere* torul x sau H 0 jucat cândva dela tre oficiala noştri sr^rii . ,, _* r~a n^mui mmâncsc nu o mje de ani, î n tr*o «chip* de mâna românul osterRTw.Ki r '4eta pentruca in- r>..r _ vapoDil apere . p "să spui câ neamul românesc nu orc colltâtflc fizice necesare unor *- forturi cu mult mai nud decât tre¬ burile pe care este obişnuit sâ la facâ de mU de ani. Douâ decenii românii au fost ca¬ lomniaţi, douâ dcctaiil românii nu fort ţinuţi In minciuna pornită din prostie, sau din rea credinţă, sau din laşitate. Simpla rezonantă turanică a nu¬ melor impunea p« jucâtort in echi¬ pele naţionale: era de ajun* sâ se spună că jucâ- «‘ii. mu« romanul este cnmiK i * «> şaptea dds Budapesta, pcntruca In- gur onoarea fn mii- vZf* ® per « dividul Sâ fit hunP® 11 '™ «Mp» «■- note, precom* ilU « T nnRo- tlonală a RomâîST ’ptontrt " J**®* d « Iar daca cra u dd jucători tot a- ,c tot int<rmrH Car î* ^ nen °rod- “» 4. buni «cd* port. dh,- 51 o, “ m ' tre care unul cr a român. In mod acurn to* alai . rorn4nil sunt slrtematlc era prafernt minoritarul, doutaeci * bun) « îJ acum Iu urma «m^nid d« trezire du- gresat, cecace crî defiî?, au pro ‘ să d* presa romănea«ă, precum şl fj. au .^straf iV* normei, fw»^"5£S55 ,5a?"* e “: Cbler ptad to cff irt«'unorn'^ <pu« lavitateo conducâtorflor olidHli . r tu ţffia an a ^ a pir - wawS vreme ce duburDe \nhwci 5 Sv | qmidSiS nd,n ! C ^ ° ridn * îe Propa- gandisttcc «ntiromftnwU dela B.kU ™i* KU , •? w câtoHi* \ um »' ' n t*etine | u cotorb, duhurile romineşU. sâracî WBIHIY PI 6Hinm Hnrknul r* SDOrt rul ()tel®lo»' __ rul Oteialoşan^ 1 Jb 343 .]^ ^ ^ cn. mlnaale. Anglj ft ne învinge cu 1 * 0 . un mare; bJ nostru, j ar Suedia, cu ij-n nia (3-0J o Ultima ora!! Darurile lui Moş Crăciun — ministru la De artamentul iernii — De (Pus «cras(a şi /spada. «Hâda tâ eit Himalaia dc marc, a fort mrrsiatâ ia vederea campaniei electorale. Moţ Oăcina ra arâtat foarte intrigat , de inso I idea lele regiei albe a omâlnlnL 1 »*• explicat câ /âpc/ile ao a to fa tor» din alegeri, nade au fost concentrate spr« a mai răcori atmosfera prea infirrbiatatâ a votului. DeaHlal J s'a dat completa Mtisfarfia bâtrfnoltti taag anual al sârbâtorilor: a aliat câ In trecutele alegeri a obţinut o mulţime de >oluri albe pe care I le dăruise sportul romiueac Fericit et a obţinut 2% pe ţară incit I s'a sorocit an loc la parlamentul ţării, Moş Crăciun a avut Insă o uouâ decepţie, care L-a imbătrlnlt cu ctteva veacuri: a fost invalidat pentrneă_ nu-şi Jntrodnacoe fn timpul util candidatura. De nade era să sconteze un atare val de simpatie bietul Moş Crăciun? Tocmai ca uitase pe la periferia preferinţelor lui pa majlnul ea drfctnj în nat aportul rominesc. Tof tlnteligenre Service.ul» lui ii făcuse referate din ce fn ce mai deaavnobile; aflase nrtfel de năpasta «portalul românesc. Ştia eâ fooiUllaJ. bunăoară, alunecase rân In prăpastia unrj formule divL donare, şi-şi ocrfatisu nu picior. f i rujlMul. u>t imbririndu-se pe maidanul dola Şoeea. se schllodlae tot «i goturilat dc vb-coluţ care blotne prfo bărăganurile cu rădud.|l raoulucii dela federaţie, o făeof o vLuf* de*’ caHMtJe ro^^ulfrancei' In uoTloJir t! xa* mode gazdele şl nişrc alţi oaspeţi teutoni ta loc tă-i den dulceaţa şl să l întrebe da sănătate, I-a snopit fn bă ine. Ba. footballul pierind sâ_şţ cânte reumatismele iu Marea Baltică, s'a in tina pe uo chef oi ţuicăre» şl rorteli. îndt sau trerit abia U tntoarc«re. bătuţi şl L4» Dbvos Roma n| a - L <stonia 3 - 2 zîpadă, cu frig, publicul dela trial- ehurile de footbaU intrate in vo- Canfl fi-a inului ochii la hockey , cu banii Inaţi Cind Ln fo«t mai mare dragul să facă o vizită Faraonilor. H Incontrat Tufankamon. refiuindu-1 cum că eglpteniţ tlnt In post şi rngăctoni Ce să ştie footballul romiucte care r n stare tâ se sbengue «i o Viaerea Marc- Cbnstia-i că ping-pongul. acest Sam urarhe al sporturilor, a inrcrcatsă Iară mare tambălau -- şj creeze divizii şi regimentr «i alte alea. Dar Moş Cr㬠ciun a «virili raportai, zictod că na are nfacc cu jidanii. , C ' nd Mt ‘ n ‘^*P 4 Sporturile de iarnă sfi »e râsbane pe nşca/uj alorlalte. ce s au vorb.t anotimparilt- câ iarna Io suspendată pe m, an şi primăvara înceţ.o să tomnieă Kh.aţa artificiali drb Olctel^nu. A umblat el Fredy cn d-ra TIm. ,1 pe la D-zeu. p« la Sf. Petru, «’au văicărit cile ruginesc patinele Geaba Jn cele din urmă. « a pomenit ehiar Moş Crăciun, care are departamentul spor. tur,lor Ar iarnă, eu o «die formată din: Roşi. n u şl Berari o /is Boem. Aceştia au bazai ,onlr*ta|in şi ao chemat la interogator SoaeUtc* .Zăpada S A.» pentroeâ le perieliteară contractele cn canadienii din Biidaprrta. Ticna «1 Frajso W ~ C ^"“ '* I- J*' k « ,I M1I ir|i „ 4 mo , 41 „ pantaloni, «i-a declinai rompetinţa jo utru motiveLe, '• H OT ifl.oţii .a, Irtp. j, idoutit.tr ,i rolip.oontrovo.Mita - nr(i(lmi|ittdu-so l^oo.looioiole Io l.„ |„.|, ll |, l lor , rfr .,„ J '" SŢ-W CbpitaW Vd-vt -o M , 4 po oodo o „1 cAm.tn, doo.ro» JaiL Bcrnriul a dovedit-o in instanţă. l “ rr ° ri , 1 ": ** rr " rl “"- '«»* r » «portoloi romi. 0 , 0 . V" ""I"»*» 1 »-. voturile ,i ,.do)d,lo po ooro ,| Io-. ?* . h * llU « lb *- Druti. , rttooutt tolotoolo Uu/Orul do J.o.rti pot.l» răspictirt-a sportiv,| or din ţara noastră. d.,o'r!lo id “ S " M u Aol, ■ ' » dovroporll ,||ov. di, darurile p r rare VI», ( raelun Ic purio in drsag«: — I ni lou.ă A orei. rontrnrhil cn Sangliilli. ~ Dniauluj - o Ion Iernă. .T" '* anb - "«•««■«fi j-cotol do varţ. provtu> ş| wni pentru patine ' " , " rU " ° «h ... -Taotica _ Pootr» Cootol FtiHiuloAoo. « dmo.(to«ii eu tuioi. ** “ «» m,i 15 "««roio. .Rorkofl P.i..,., , P r ° '™“' ! “ Hualţi, 11 Bodol». 11 Pole, Vileov ti stor. .1 ti îlT.TiL," SS^d l'T ,TOpr ? i "'*“ ,iwv “ ri,l “" d '« f'nudol.iWo Z tZ h J‘ ZZ t . TI" *'■ d *‘ '■ *» . .. "*—■ - «‘XX -*°n Băloanu rea hockcgytdof noştri care s’au lâ- wjt ţ>c tmjalâ socotindu-i pc Ictonczi In buzunar. In W32 ia P ra g a . Alt mare succes. Dupâ ce ue înving CehU (8-0). Aus- (7-1) jsbutio) sâ cîştigâm CUPA Iii şi îndrăgostiţii din C.smioiu au ^ T.amotdniî LA ÎNCEPUT A FX)ST crsMiGruL reţii şj îndrăgostiţii din Cijmigiu au văzut ni$te patinatori cu „lemne" in mânâ. alergând după o „minge”. Pe atunci nu exista palraJ, ci mingea pe care o mai practică azi hockcgul sue¬ dez. Se distrau ast/ei citiva diplomaţi austriad sau unguri de pc Ia legaţiile respective. Anul următor s’a înfiinţat Hockeg Club Romăn de către Dan Brâtia- nu, Nicu Polizu, Ţicu. Harck şi alţii Ca o curiozitate amintim că $e juca cu tuşă ca ia football. când, fiindcă lipsiau benzile laterale, se con verua de unde să se arunce tuşa PROMOTORII Din arhivele hodieyului Ilockcyul capUl suflet occiden¬ tal, odăii cu venirea dela studii din Elveţia a jrafilor Gr ani şi a itu Adrian Nanu. fnt/v timp, cei mai însufleţiţi „i e- icrani” ai hockeyului de azi, Sandi Botez si Bizu Cantacuzino, studiind in vf/ unitate, jurau un hockey a- van sui, unul la Klaqenlurt A. C. 1 vl dall la Rosey din Elveţia. Botei eite chiar unul din fondatorii foi - tposului club austriac fn 1927 vin iu (an ■ fa 1928 uvftn PRIMUL CAM O • T RAŢIONAL LA CujJ und> 'e’/italnesc hockey Oua Ro- tnâ'i cu Universitatea (3-0). Clujenii au dat o nota foarte u- tnor.stiCi jocului j>rin echipamentul lor cu ton!atoni bufanţi şi prm re - euldbicntele for ingenioase: ,r* o ci uu-l lăsa, arbitru, a) puf'1 pe sus h t? Sati alic ujsostrofe: — afard c’a jucat Po tln- pur i tnâny* « --«• V/- *-U IIIUIUIUI cu belgienii, conducea.» ei cu 2-0 plnti cănd Bâzu avu aspirajia — sau simplu accident — de a-l scoate pe portar din joc şi împreună cu Paujjcâ r Botez a marcat cela 3 puncte. «HEROISCliEs TROST finale. Aşa .iu calificai gazări» ^ auille malchul eu Lrtonla, rur® a f 0 * f rc] inal eoluiioanunl. doredţ n: | ro Qţj şl ambii!» «iprcmi da vio.oria, Iranşala In favourro noavlri. 11.(1, . f>>( „ e . roul mntchulul Milano 1133. învingem po |*j cjc «| (2 I). Anglia Iarăşi Inpia dlvperul pm,. Iru victori o (2-lj. rjvejL,, c41n) p r<l| . ropel, bala ou 7-J, I A’ICTORII! SOARTA BELGIEI-, Davos 1934. Cehii ne bat (4-2) Auslriaeli ta fel (2-/). Ac, reali - z An cri mai mare scor contra ()!an- au pe care o in frunte* ti <u 6-0, rus- bunându-ne pe ace laş scor cu care olandezii nc-au hjiul cândva la football. Ţol aci Vtai câştig Im con¬ tra fctonici 3-2 şi a Belgiei (2 1) care este rgguLai învinşi de noi. Soarta. Belgiei. Soarta (Manei. RELA UITE LA OLIMPYADA ui, )* Jutes Rab(novici, z( s peot/a e+mflare Rmdlan şi care a tual ,unt f wspendat ţ* viaţa de noi drejd de a! *l de U. F. $. R. t f act curte ectupei frânele .Sranaus Vv- n\. - ’ “15 Rămâne ca de-ac„m • BCum înainte , cu scandal şi J n scarutJTs'a Luo fs. in far: Radmn fusese foarte bun ^^cUonabu, fa, pfr j la fron _ ticn, <te aci înainte jidanul şi- a Ir J- fM f"'“> LAŞITATEA. Jn d/iAn pre tundra, Cehii ne-au învins ca I- 0 cu Franfa 0 0. Belgienii (7 b). Rod ian, fricos «MUe neomul când ajungea in fata bolţilor, shoofa şi fugea ca si se ferească de ciocniri. sistem al lui j r a brevetat cu obrtsrucie inai aUs la Urniră unde Ungurii ne in frâng de aceia cu 1-1 pentru ca Ui ptatchu! cu Ger mama (4-2 peni/u aceştia) Rabina- vici si declare cj cl rus joocCL Dece* — , v \etnfii sâni hitlerlşti şi şfja ch sâni jidan’'. Dup ! Snaleh Nemţii ajUndu-U o- rigma au regretat Oi n'au ytiul (Ln- nainie Anglia (100 WQ canadieni) ne bate II- 0. la repriza H schdnbându & linia lui Rab,novici f jrd el, cu Bo¬ tez, jidanul şi-a luat gedm anta nul Şi o pUcat DESCOMPLEC J AND r- chipa NAŢIONALA Aceasta-i trăda/ea. Inie'o naţio¬ nală, /urătoriM ( znobiiUat pe front. NiUuc altceva decât accidentul cart A face invaLd, nu-l poale uuirertm i sA plece de pe teren. Radian a de¬ zertat, iar Federaţia l-a suspendat pe viafă. Guşterii InM li fac redăm* şi C0 iLsncnţă. Aceasta*! trădarea guşte¬ rilor <Bn pre>a sportivă. VIITOR INCERT cfttorUor lor* d# 1 1** ^ « Acum lucrurile s’au schimbat. Spor ne-a atâmfo « â. <P ° rtiv Aşa^ tul a pătruns in gustul publicului ÎTauri rt ‘HrlL ? 5 românesc care ştk ^ incuraje- dc-aiu^ r 0 m *ne* *e reprezentanţii Şl cum echipek ro StoST 2 d T™ «B« £ Trăda’va lui s’a produs la Lan- mAn f şU au P^cnlat totdeauna un 1 suferit m vor ^"î nil,ţ 4c Kr*'* dra ln 1936 unde e c )upa a plecai Sh? 1 °“ încetul pimâ văi .*^5 S cn t«.rt-f -i j- -- . celelalte, în mod normal sportul ro- ra aminUrilor mânesc - recte cluburile - are o ' in ziua ÎS2*.!?* C( *** fl St srtuotlc general prosperă, ln felul Aspecte din foot-ball-ut românesc PRIMUL TURNEU CV PIATRA N GIRA Ia l»2t s*. Înfiinţai TKNNlS LLUB ROMAN cu Botru ş| Bâzu şl por orne poale grauiţl. t-ouvlnşi şl «lllţj de liţ»va udiaraartliir io ţară, ci nuiunl din contactul cu riruinâialea »• po/lr fu»aţa ceva. YILLVII li hale cu f t, KL UiLN- fl Rl (Boier, joaiă prtxna <*râ con- Ira lu.luluU ă u club eu 11) IJ^nuf vwln ru lâ I, «W reuşear şl ti hă învingă pe IUCKOAII cu 4 I şl HJ ICUSBI \f)ca H i. Primul lumini a fov| „n succ.-n, |,o hcjatl românise reuşind e dn pi, p r | mele grele liifrăngirl, dar şi primrie victorii. Abia îniorşi, L c. rişlll lo- vlng pe Cernăuţi categoric cu II I ăl *•. Io provlHcle, bockcjul mljeşle In 1935, dm lipsa de fonduri sau cine ştie ce inqitu modesLe, nu «m luat parte la Olimpiada. S’o profitat in>a de ocazie ji, dda Berlin, au fost invitaţi arhanghelii pukului CANA¬ DIENII. Abia atund publicul nostm a tost pus in faţa realitiiţu sdrobitoare a ceiace înseamnă suprem lu hockey. Canada uc infrănge cu homericul scor 13-1 21-1. Totuş a fost un succes — de regie şi de mare dls- l>o/i|ie publici, publicul nostru $i-nr fi dat sufkluJ să-i roage pc Cana¬ dieni sj opie;t‘ pentru cetâţimfa noaatra. CANADIENII NOŞTRI Sport care a anfrituji manşele prin varietatea aspectelor Iul ţi implicit evadarea spectatorului din cercul strâmt al vieţii particulara li transpunerea iui fnfr*un rm-dlu nou recreativ — foot ball-ul ţi-a adâncit njddcini definitive în ta- toorro wuRfmif, legându-ţi ri,«d #. xi«.'cnţa de interesul pecuniar. La noi faţa aceasta financiară a foot- ball-ului a fost un semnal dr a- tenţie pentru cei ce se yândcsc a reuţi astfel In vibţa intereselor personale, Aaoă nu izbutiseră pe alte Ofli. Afaceri unul in foot ball e punctul tuturor relelor care au îndepărtat sportul nostru de m«-ni- rea lui adevărată. Aţa ne expli¬ căm existenţa cluburilor minoritar re din fard. Aţa grupărilelarpora^ Hve Iudaice t«i fac reclama purtată de 11 oameni streini de sport ţi neom. Şi tot deaceia privim nep㬠sători trimiterea peţte graniţă reprezentativelor aparţinând ori¬ cărei naţionalităţi numai celei ro¬ mâneşti — cum se întitulează — nu. Sau deosebim în ziarele de specialitate, oficioase ale Kahal-ului fotografii luate alunei tocmai când un şef de stol inlinde mâna unu» internaţional român, pe nume Gol demberg, Rabinovid sau Schu-arti. In asemenea condiţium dc frai sportiv, grupările football-istioe ca re ridică cu hotărâre flamura na fionaUzdrii sportului românesc < fac din douâ motive: fir câ expe ricnţa le-a valorificat clementul au tohlon deosupra celui minoritar, fie câ dcKprind din sbuctur/iuf ideii naţionale în lupta politică fir con¬ ducător pentru era sportivă. Ori¬ cum ar fi alternativa, obiectivul e acelaţ: fool-ball românesc cu Ito- m&ni. Rezultatele practice n w nr des mim. O singură privire asupra clusa- menhtlui: un moment de atenţie a runcat luptei campionatului divi «... . z*onar « deajuns. Fa primele ln Simfonia albă ţi-au Irrpte ale fooibaU-ului uosiru câştigat laurii, «„ sport, află grupa, te mari roind Papanci cu bobul ia Lahe mşfi .• Unirea Tricolor, Venus Placid, Frim şi regretatul Gloria, Hctoria sunt unmuri re- Vasile Duimtrescu la Cha- dutabUc pentru tnaril # grujniri din momx. Eroii zăpezii... 1 Europa CVnfrnM. /„ l ntâlnteite cu !!!■ I I ■ 11—IM II——II in Februarie, se ţine Ia Praga, Campionatul mondial România va participa. La lucru au fost văzute Te¬ lefoanele $i Venus (abia născut) Nu mo* avem din vechea gurdă decât pc Buia, Botez, ve.cranul naţionalei in plină formă, Raţiu, Ţicu, Aua.tasiu >i Bob Pctrovid. Vor fi introduse o- lemente tinere. Cum se vor comporta? Desigur că Harţei (V), Bărbulescu (V) o aripa excepţionala şi Florin Popeseu, un foarte mare talent sunt elemente ce vor fi selecţionate Rămâne să vedem cum se vor acli¬ matiza in marile bătălii. BAL1N Eroii iftpez^i întâiul c ampionat mon. DIAL — PRIMA DRAGOSTE, PRJMA DI RERK L» început a ffoet Cişmigiol.^ La Krgnţca are Ioc in 1930 Cam¬ pionatul mondial. Desigur că Romă-1 mc venise tu sucui goi de vreme ce w*ia. I pleacd cu cl plin de HS goăluh lfl -0 (St Un.); 7-0 (Austria); 7-1 lUng,î 11 ^ iAd 9 j I ta 1931 se înfiinţează paiiona- Ihr am «vuţ «J no, canMilhrnii noşlrl, |M> odaia cn p.»>zra|.i acriul miaunal LUI Malli-rv. care « pnivocul |k> f«l mal uulcfiilc faimi a ţ ţiorÂciulal romă nene; | M PAUL \NAS1AS11 care * îâsl o melaţie chiar prulru »al moşii ranadieat verllabll). Incul I mi, pnijru» un couintri lu Canada, fr* cem pertu Oucu earc n'a fo»l Io Inâl ţlniru rcputuţJrl Iul »1 sîâi>fi« tu Iii t) Ill/Ii ARI', care ertf »ui roniăo prl. i |ll ia (auada. I-am văzut ailriv* şl ne au caavinu. Jocul Iul «rilo «Ic* cu fouto eranteile ţjţliţmbllD *iuţ»l<l« ule vrior care u'au pulul pun* mana |>* orgaulaorw) turocrior d* uuui a a IRADAREA un RABIN0VJC1 Şi bocksjui şj-a Mul Schwărtz ul oele streina din farA r. , pot totdeauna anticipa *« ln comptanalele ferloarr situaţia « o „ *•* Cu singura deosebii **,****- foot-ball-ului nostru corporativ* ţi mlnorţ^ "£*** timp. In Capitală .» on£ succesele unei *ehipe de o intransigenţă, am ^ uniristă: Colţea. rpw *. In restul ierarhiei acest*. tr _ lupta e acerbă. Cluburi cu rirmmfr mai puţin dotat, * tuatU financiare def irita»-, « ^ puţini sfinţi la Ierusalim P* Porific confra efcmulaî zar. Şi totuşi un aspect nou Iu & footebaiLul z ornăm «so. Au tost echipe mtt Ue simbriau de jidov o maghiari. Si-au inervai «4 scadă la RHm4r . JneatsaiX ' cetul - o*uza • departe de-a /ţ u politica străinixtă a celor c, ^ tcoză din forurile dirigui,^, acolo oameni vechi ţi atăl de c%. născuţi ln procedee ţi ^ntlmmts inedf ar fi o copilărie &.{ ro încrederea sportivilor noţtri Adevărul * altul In mijlocul grupărilor pwfrrnl* româncţli care ridică xms, cil mal rwr, culorile naţionalismului, căi «t In acel al cluburilor româneşti d căror merit c ru atât mai mare cu cât ţi dificultăţile de orice ordin c$ i« «« opun yunf mai puternice — «- tetnt-nful minorilor — a inc*, put atE scadă. Grâul se alege din neghină. Valoarea se ridică, te Uaţ- fd sc impune. Şi aţa cv timpul pa nesimţita, grupări instreinatr altă. dată ţovâe, cedează apoi; f cotul Juvmtuxului E drept că cei mai Inrerţunaţi rezix/d pe poziţie: Chinezul C. A G.-ul Duig-ul fi toate celelalte grv pâri iredentiste, nu j’a« cowriuj tn ciL Iţi păstrează sentimentele ţi a fihidinra. N’au decdl. Vremuri noi bat la poartă. Furtu¬ na creşte. '/Ana )ndmlfiî te apropie ţi a > mmi gladiatorului cu piCorul pr, pieptul adversarului care cert sentinţa de viaţă sau de moarta amfiteatrului În delir, va Veni i ua >4 Aofdrdm ; Peltice verso MIRCEA POP mondial la Davos. România (a) prezentă drapelul. Ochii celor trei c ip! , a duii Sa far t i r t^cr/ini. un °e nnauijfin cn*rifl fcmţttor cărunţi. VanjoşJ, drepţi. Înalt, tradiîî, Moţi, «u indatSgid uJ -,. ul viilor, Pflni au ajun* la hotarul teeabdt I* ailor. tn siţtete trnitte 'te Moţilor a'ao Plămădit papxmle de lumini» a 'e ts- tertei a/cteledo^ * In ţai d rtraitf /au r ridicat tot- dcnuna ce sabfWRfte gasuri. Căttd it &L'«'.'a 11 o supririb s f f^SţflPP^epur,i i or voi- Tnc. Mot'i l$f fntfcştau pumnii }i ponuau & stfrnrnc ^at»tinrik n«- dr*rpk. U« ca/e«rernAdij*c in suflcl«1 lor împotăi** dc nedreptăţi &ioă**K ta esc ar h fost m *ure * mute munţii din toc şi *i-i prt- vakena pesta străinul împilai r Nici o palnifi <Hrl pământul ar- ddc!i«x nu ştia limba sfătuita Dar ttrâinul lua drepud dc viate vl stt* pftnirca pământului snruTtJf'a din mâna R un Anulai Rumânii stau pomenit robi m ţara lor. Peste bogăţiile toate tronau ne- tneşi* aduşi dc vânturi» Pumnii ru¬ meneşti se inckşiuu mereu pânu ce *’• aurit 24ngânit <te lanţuri sfar- melc. Zarea se lumina. Un chip dc mol ameninţa puhoiul. Ţftranul cu inimi dc tmpârat, Hora. «c Wca in fui- tuni u Va%iiie viăţa n,ea, oi n'utn avui de gini să-mi a/unc cojocul mofete drpe tUT steaua neamVA* lor^ lfra fL j l! j . Y Um l>rm TW ‘ Mo #- i°r srmeoaro JCOan « sf4gi<l , J<jr - ■gggSftdHftt on Zlatna. sft*bâUnd **>1 mi _ tel Zarandului, Ţara Moţilor a- Aceleaşi neajunsuri, aceleaşi ™«2uri, aceleaşi blesteme. Spre Câmpeni, jalea «ta adunat potop. Prin acele părţi satele cofropite d« sftrâoe şi boală se întâlnesc ea Mlclc în cari flacăra puterii moţeşti V a dârzemei nu «ta atins- Când porneşti din Turda şl ie afunzi in inima munţilor cu miros tifie/i. O lege <A/i vrui 54 slujesc: legea pini ritului rumânesc. Ol ce m 'um iocolii eu: decu toţi Ynunfii, atâta *■“ cr au auzit nujnai dinar Je vreme, grai rtAnânesc, cum mai puie au rlbrf* 'nISiu:ii calea tur i de picior nr- Ync&v? . Sl-opoj Viile ru,<au rr. fraţilor de ce fii nu-yi fi trm* '*£* izvoare¬ lor. wnArteşti, Ct rului? 5* bMşagurile toate jece sd nu fi jos! aU noashe. că doară Dum¬ nezeu aşa. a ?rnl, de 1 Tatei* ce ne-a dese rus ochii lângă ele*. N'&'i pornit răscoala pentru nunfi Vl nul pentru legea cuibului tnea dl/t Albac. Voi ştiţi bine, fraţilor, câ Vnl-a/rt ± fărâmai cuibul rând am aprins răs¬ coala pe creste. Ati dai drumul focului pentru de pâmfinf şi codru rumânesc, stal şi asculţi vorba aspră a moţilor cart aduc la chip 01 Horia. DESPRE NEAMUL MOŢESC Peste ncnnrmi Moţilor vâltoarea vrcndJor a trecuti In mers itapra-a»*. Vrmile 011 robit mervu floarea nca- Spoyada lui !\icola Ursi ţerz > / pentru ptAnnnf. Vedem, de* paste, în steaua anilor, eh a se i nal¬ ţă mândrit (ară rumânu,$că -p/ntra ,eteu cgt din Ceruri, a ferici pe Dus > Aşa UitI eu Crucea Stimulul meu: pornii J9 din pământ spre Ce* şi apoi braţul ai Hali dr r a apa Sis- irtUul pini la Tisa asta pe care o (ia lingurii Ia fudul. Dar hnl trădară cârtii: MMirşli fl Trifcştii. Ajtoi, bnpiratul, dab din fi/e. nu p-a t nai finul vorba. şl 4ja tnă pomenii Lnhns fi zdro¬ bii cu roata. S 'am gemut p au ni am văicărit, ca sd pu sâ întoarcă Jid drtim Mo¬ ţii. Şi-a noi ru, horind toată vre ua, nid au jlufin văicări alo. De la roata Belgradului încolo, să verbeasi " in> păr aud era un om npu Je treabi, după socoteala tnea, p «- ve* gându/i bun'. Dar i-au legat ochii nobilii cel angarepi, caţ data citrica crăiască, oprindu-l in loc. Şi-l toi ioptiou Pnpiraluiai, — dup* cdtc am auzit eu, — ca eu, Vmvtlie Sicola dm AH or, as jr*i de gând SJtm fac regele Dachteu Dar ta, fraţi>or, stau tnzfLarie cu alţii despre Suine p des¬ pre fraţii *uei, Oargl ţi Cr:şanul. O >o>bî vă spere voi faxfri peste vreo 200 ani şi voi slobozi cuvânt Je piatră *4-1 audă ţoală Urnea. SPRE Cw te* Vţj- ^ ţţ k ^ ^-—- - BUH * vţar mr._ 5S^~JâUATDTM »CAf. f pţ gSKuNs-gi Hori n A fedi 6 ! 6 ,ui ,isus dâ Vai feriu Cârdu Son» Mvlrlilur f Bo foni Iteltiuar ! ^ .Ut 'Md\ 4 Uupar 1 roti ter* c*»»t»u Aleao* dr . I ^ rtiitoru „» f«, lrH ' Unu.u, . jte »• ___ >n * „ 1 Na» \iui*n* *•»» cri in*» ,W ... Irit .pinii. M.i^" J. fhnnrn. *.„< rrwlr. nr-i, d» VJwrtT-«.noi , S»* r * ,iri *• d,„. .‘Y * *»C«I r.nll, , n ,U * » bl»EVr«ftîi jn» dm«. ^ io ^oni. ,Q Ha»p ar n»»rlter. M«»t» •» MlaaoM. m uJ Boari Vestiri N»r« u « . î* ‘ J au t»*l»« «orort .1 . ■ • £ cPTfdrr.. ^ ‘*»A ridicau £L£*“*ţ? nl ^ Oaotroli miri „1 rjj h «iiâ- mai «bw» *i rrimnn |r«ii «I trădătorii u - . trădat. Iada a primii * ecrut v*n*» î^oire^ ' m,< »o«*âtorL ± Il£* "*»*- Hau* obtaxv gittlfv> rr/i t’eS&F* v “ iHe LW Sunt Ion Oargâl ^ $J eu Marcu Uiurgiu Crtşanull S djo urpio roatei. Nlcola Ur^u ygsdie vcAcu licărul S » C | C , , finr " “ ’rtea dintru î «olwtha. Hori, Dum ^; 5 'U Pnttua ** w pi-^wi^rz 01 rao r Albacului. * ** C lum,n a ‘Unia Un cronica: a in^nna! c^ik ne l ** r * 1 Nio*.Io Uriu Vasilic ^ d^‘*fr n .Y !C ^ CJ ' ^«“"4 rc i^»®P frap de roata Ml- p . mu niu dc naipru^mca moarte M :«U ce stownim m cai teu ?io- rtmjui de după murea iertf.i 7 r !' râata ** Scua de Cri* îrt- W , fti ' ' rn e r ge cale scurta pc tonul n, ;crj. , n diŢrJ. 2 hous, l, M ■„ *£ -%nlc de U.Uu/u. J'Jjt ruLiu Lur '^ : bisericii J * *_W u. e *5* ***i*epie cbn,t;r v l tmMWângj biserica, bx 7V ^ W , M furoţfhtft. Docd doi la a parte Pontif citeşti tui nume de pre- IpjiJoa But ea nu. U dreapta, in fgţa Mţericii, un. alt mormânt, Ut- *t dOP* tarnu/i. f* cruce « incti- mti este scris an rtufne izdoxH din fkur Şt furtună Avram loncu. • Di&occc de Vn or mâni, un birjar flirt: gorunul Uu /anca. la fond. t* dreapta bisericii, ar. foran Un vrdnti strâmb - de- ebio-l pot cuprinde cine, oiAncm cu inele întinse — c Ugai in cercar- dt f.ir. O parie din coroană r nu. Air- $4 uscat. E (prinul Ui Hor ta, ţ.mnul din fre< dorul cure poposeşte >ub psSâ siejareiai, in tn e> ar e , h poa¬ te oxvbe povestea, în frehnU dr frsrif Când bate vântul, gorunul se :xb Anură. fn gemetele lui se- atulr vuttot oaselor /râm,- roata dr '« Bătgrad. 1k tuna vrefrutor, tic porte, de - păru, d’iruie o ic omul in mintea dkţetortrlHi care ţi-a oprit pjş t a (dea. Cu an veac şi /afnltaii in urma r tu.’ Colo, sitlj prjcilci gorunului, a ţeţo>,f an fnnf, d&r? pi ircrumnl. Mantii l-au cunoscut $j l au strr get Slin teribilele furtunii: Ho’ial început J*‘12*2 0't“‘ ca el. treilea tOn& TJZS* 4 **~ al tou.~tu.~i * f **s*hr. Aluna a mw r, sCnJut u ‘cLlru d, n car . SOn/on, aşişderea. «£ţL ' n ‘ a M " uu " n « Au mai r inter t/el Mob la Z ** sul gofan - Siei tl rM dr ce rJtml&fteră. — P* Unc aon te citeam* — IjUrclmt iKicola Ursa pe tmdul din ~ Sd lrăa&, pate Cloşca! — Dar tu ? •t.orui, Doamne, f.or CăliNddNi p v drumuri » ţinte. Am pnr t ,it toţi trei prin »«•*% Cu Heumniil din tnormln te. Ruga nuiXHtrn rf i M .4 -># din Zlatna ai din Rrad Să ne-o implinefti, POrinte. Fd-na ţ ara ca un brad. Verde ? i frumoa. **4 »« fie cu foto». Pentru mlaea lui Hriaio*.* p4na uofsjrl râ lultr\*opa lor «'« lQvoiabttfc yăr Anim. t râiuilatv. K*»ooq:« sc «alrpB. ToKraat* Iruprlor laip*iln!«, ev» An iul ImpuroUitul pu oara spunea Horia cft-1 primise. LntUeffuvi »«b*ra moţi loc revoluţionari. Răscoala tn mar*, sa latina p*«ta coajilale:v C»u). Alba. Sibiu *1 flrad. Guvernul traosdvaa latarvlae. Numele Împăratului «sta lot rom ma!\ amvaWcal tn secreKK răsooaWi. Dc a> 0H0. tatr un târxiu. împăratul 4eta VI»- na sc păndaţtv ia laaiujirca răscoaUf. Tr«ait« eu.&at ImpftrAtosc bl cai* făyV- OuciU amnistia panIru căpateuti ţi răs¬ culaţi. Dar loarta propunartia suni rasplim. Viforul răscoalei m&dna loi ca-l i*jaa calc. Slab prcyA'.lţi dlo punct d* vadcr« Intuite «1 al araamanlniu. oy taall Iul Horia mmlcază tlrumţa tolu* Brad. Râm«t şi Lup>a. loslârjit, «iaca trebuia să w m- j ta *’ ^ Marca O iarg iu Qrl- Cci trei turbaţi şi-ca struni vnâi- dile, /urând sub patrafirul cerutul. (JCvutut nu le-au ştiut niciodată leg AhdnluL L a pdslrat M jarul spune tu- :u/or driăurţiUy, După ce s'au legai între ei prin crâncen jusjttfnt, fe, trei fraţi l/dm căpitănie au plecai. I*c drtăn al de furi t/fiem care de moţi. O aoiuă de iote spintecă liniştea dtodnţffi: „Munţii noştri aur poarflâ Noi cerşim din poartâ'a poarta”. Hori» <*• Romofus UdM M'&n născut in Albac. c und sfa *crls In cartea lumii anul 1730. Maica m'a incjlzd in dragoste dc pJtnâni. Munţii mi-au suit privirile spre vâ/iâtări iar cir an tul de piatră m'a făcut precara oţeiuL Carte n'om prea inv)(at, aşa că in meşteşug cărturăresc nu voiu şi nici pol ca să bM laad. Am citit turnai Iu pra¬ vila njmănlulai. far abecedar m,~a fost o getul ii- rac. Vara ascult (fin cum fale im mu 1 rii rdlnâneşti în pieptul mante- penlrtnâ muntele, pe aici, fra¬ ţilor, prin ţara noasrrj moţească, ne este frate de mice. Mi-a fo9i iohUauna dragi doi¬ na, dur jvrci Vnvlt amur ardea în viersul vi. CM (fin fost copil nam prea priceput line scriptura jela¬ niilor. Când crescuî însă, infim d-n mî- rdntalrle muntelui w mutei parcă tn pieptul tne*. Şi hâtra 9 riufim/iţa. Şl (jracera fraţilor am pornii la drifit- Şl cântam, mk, cbntecul de îalr al tic (finul ai adu. Intre afUJ 1779 fd f78(. picai ta vie na - 5 cer direpiate pentru Moţi fn trei rânduri izbutii să Intra in Cer u finpjf aiului ru pkc '•£ şl sâ-l grăirsc. A* ta a foH pria arul I7&0, 1732 , 1761 Mei mulţi urina au unddar pe dfdlnuaU’ astea odată ru in. ne, şi a/ufioc; fratele foon Oarg 1 din CJfi- piniş, papa iMfiişiira din Crrieie Dcfij 'Uu Todră, primarul A! ca¬ lul şi i W iui, Sfimon. fn postul Crăciunatdi din anul 17R3 utn vroi difi nou <i-l '<* citi pe hr.piratul, dar nu-l găsii. fUnd el plecat în ţara d Mi rotase 7. Trebui dară să-l aştept până’a I prfirJvara anulai şeluUalt fi tare a - nevole treca iarna grâu, gândul mea fiind le fraţii din vatra rnoţrascj. tâmple a’a întâmplat. Horia st Cloşca mini prlaţi. undeva pa muntele Drâ- Horia a Iest trădat chiar da naomorita sa*. Vmhll căpT-anl ou fost aruncaţi (a Întunericul hvciOuiriVor detf Mba-lalla. Mâtteţlt — Nu|u «1 OOu Gbaorşb». trata* Ini Oou. Ştefan Tntn a) tul Neagu. Andini oi Udoru «ui si Sl- cneon, iaU banda trădătorilor care l-au prins po Horia s> l-«« 4*t in mina autorităţilor. intra al săi a fost irjna natul Hona pentru al a luptat, $1 al «41 m l-au cunoscut. Da. trădarea această fi dă tă- raaukii scesta Iluminat viroolă blbtlcă. Gbtorgha Crt$nt\ a fost prins $1 «L Horii si Cloşca, peste lo*tc chinuri* ittUuraU, uâj spus alt; un ca-.nnt. Qirorgbe Crljan s a staudv la tachV- •cure. Roata Bâilgradului i>auaap»a uptUmilui «uprem Horia In anul 17*5 de* Najlerea Dumoo- |i a fratelui său da cruce. Ion Oargă, «tulul crucificai, pi Fn»»ruar. jt Cloşca, a fost intlorătoare. S *u slăr- 1 HORIA |lt pe roţi* ftarolîoasc dt'.a B.tlgra;J. 1 C’u adrvar raeuue miale ţi murat Popa Nieolae Raţtu l*-e doi uiumul ,,orU ' ^ ci, ‘ d '‘ e# * n ~pHn- 1 «hm Im acest nume >1 pa cetluiţi dolt lnd-.mii de Uoj*1c duhovu\c«n>că >1 t-a Impâriăjit. Tot «1 la-a insemnat cusântul tor dm urm*. Şl ad. sullttul sl «jin¬ dul kti Horia. crest*. tot mai mura S« mai măreţ, 10 înaiţhnea momcntalar Utoncv. A condus răscoala. Trebuia SA ispăşească, lmţ.ă aiul dela vTuua a In¬ tervenit, cu puţin timp in upnă ;ţ «'a intaeriat de soaria raKuluţiior. U (rtr măuta ceva pa Imp «roiul dcin Vicna- Misterul Jstortal a marc. lMir latră hobsbargul Imperial 3I moţul «inia .Vra- foat ceva. Horia na spus nid dnd nhnlc. |lu ..tcvUmentuf p>' av« 1-0 rcvtVt foţa popi N«colac Raţia, Hona o vorbit numai de sărăcia iul De niţta .jnosQ Utogite" $1 de datorii in ţoale pdrt'le- Ciosca «ra pupa mal tasidrd. El mat .-ca o părticică de moşie. Acolo llogă roata «leia Băiyred Horia lăsat cuvânt «a „Iartă tniniu pc acvi care l-au trădat |1 l-ou dat pradă închisorilor «kta BAlgrad. l-a mal pus o latrebara popa RjţJui ai privire ia rapisul şl voma tmplră- talul Atât. Căpitănii au fost Îndreptaţi spt« roo<a btăstămat*. Cel dintâi rtatlgnll a tos» C)o»ca. 20 lovituri «u muscat «lia carnea lai chinuită. Şl ciad va sâvâr- fit Ion Oargă, primul capi lan, Vttrtle Nlcola Umo, e toet întins pe roată. Ochii călăilor râdeau diabolic. Auto¬ rităţile surâde»u satisfăcute- Oacwto trommu. Bucăţi «k cerne vlăşiatA se desprindeau din trupul acelute cârc a fost Horia. Nictun cuvânt, nidun strt- gSt de dome, nu ia cuxU dm gura minunatului căpitan cure urce** sanie spre ţocel diiouHi). Când a fost slăşiatâ cea dm urmă larâaâ de viaţa, aed da mit de moţi. aduşi cu forţa dlo toata părţile, plângeau. Popa Nlcoiae tt-uu leşinase. Hori* nu mat «re. pc luau Oarţ* ţl pe Ch«NW(t>e l>l- pud. IVnlrurâ Horia e»le dramul rrţov Irrt tratai drum, caro dura» sprtt •Irojia din racarl a tumulul ro- auorM', Vaalllâ Nkok Va dat pa şina Aflu! Când drsdmtoo turtea e%U cel de-ol 1957-lea dnn pomirvs rno«ni.«r spre BelţeeaL Acum o sută cnrfnrl â* ani, şj mai bloc la târgul Brhdutu». Acolo unde aunil m- «au-iuktxâ Iu laima pdrr.â,-- tul&i tofflâorsc p:r z< vljHA răscoaKl. Acoţo tn Ini»* fol fteeaiNIe îlâi, poporul a «rut lu» Cibootghe Crişaa, tl tre ka «jăpiUn al răscoaUl. pri¬ ceput im trejur* y»ta»vjti. s* pormn- soă nă««ia «tVaţU^r «pre taUika B4I- gradohr. Ghaorgne Ot>ari a dat s«ftt iu toate mlcie pentru latrdairan din ţar* Za/anduhi'i. (Opacul sa adunat la Mcsteacăa. unde s^nîae să. a».-•:!!« po- rund dela tccpăraU»! Şl s«Şi» d*l« Horia. Oieorghe Crtşad • vorbit popondoi. Ia târuuJ a«» de toamnă, ad«:d«r<rtf zăreadenlţtf U Jftealrtcan « pr«rvcst>t iarcă ca săpaj* iirroş>lâ 4c sa*gc. Ardealul a nctnrvuira <J5n tarneMi. S* c Jlnla ikt;f’*a rtfcregiţ Acolo, ia M« - Irâcăf. sa desiii'S un drum «uj p»u" Ulotia ardrknraşcâ- In faţa popo- cpta> v«<Me Ghâurgl*e Cii>ao. In rsâoă b hiom o cnu» aurita- Osi- t *4 pe cam o pr«*ae Hor»a dna lopa- ralol- Era Io nard tTSş. 3 NoetaUJ* ta pragul lerad. lldKoai* toccpuae. La A rada. Harta A tm, Avea 1» coşatar. Dar calele vt- tocoiu carto treceau pr«a adela l-an alungat repede- Ţăranul a sânt ca o stâncă şl Va dat. întreg, trup şl Miţiet. poporului raiah. Ia slârj' 1 răscoala a\»a un Cap»- tan. FRAMANTARILE RĂS¬ COALEI Răscoala ioceputa In ţinutul Ztren- dutu» a’a întins ca pAr>olul. Mol Întâi au fcnă cuprinse <k vântul ravoaki vo- muneta v®dn* GiredUu. Crijdur. fll- b>ţa şt orfoolnl Br«<1. Vlielm rarbu- nutoart Înainta spre coxiţatel HdnM doarri. RâscuiaţU *f»ti I * porţi» De¬ vei. Saşd detâ Or&jUc au mdat oa/ra- oo aibă a păc»« tavpAirttăfttaţl df ara- gamxl pu.stUtor Fţoîaâfî‘1 au primit *>f*a pârii E* a- vruo o răfuială cu oe.â^‘ aofţirl. cu poporul care i-a pnut atâta wnctz ta totaneor şi carnA l'ăed vraii prm>l r㬠sculaţii crac măcelăriţi ta mod UrfiO- riloi. Dar trupele înaintau totuşi Mar* ItrU rlmăneau ta mnaâ. Cei e»i erio ia pot Ud difer .vî. Dup* ««fe^citţi* ncra'ulai Dreiâs dlo Stblo, rhiTlfiţit mi «taventat .Abrudul şi Roşia- Dopa adunare* deja BocUisu, Horia a tea* prins pentru tatâ»a dată. A te*t eH 1 barat repede. TrupaK imperia» *^vau o •Utudioe da e>pm;UUvâ Nu Interv* - rcau ta tavorui aOtliUoă maghun «1 ou ta-au ascultat strigate* dkpârate Mat orujl» cum e carul generalului Preia Omul care a’a trăda» răscoala, omul cor* «pua ouiuuul aiade din «orba ot-m o iul-o ru împăratul, ţărănoi nu* a fainul sub roată bâtfrădraoâ. Cm ridicai ft a vătul prato »r*me Cărturar o’a fosl. CI rtkul Uua fyuMf pu-tut. A'al fwl ald baram roetx.. bălul al li cu» al şocului (Iod Şl ol dtaforal po p»a»ra moololul ta glod tttau^ dlo norod l««1 ridica*, peulra norod.» Dc • <* 00 , vooo du|>A vrac. tţl ra ridica «laloralco etalai doar pe piatra gândurilor lai poporul drac." (Iroa Cotruş) Şl trm Iloria — drumul şl alraoa — ariăxl pc deasupra «apoiator «oaa- ln>. Cu rănile toate. Ca o*-o»o frint» Semnele rrcmll ptlaesc proicţUta «fiole. U mic va — un dulgher cmpleda destin nou Mamutul. Trec dc «valma călători Priviri lutnbăioara »c «bat cpre Innla aiflclulal *âa. C*U hujI InsrtaţL «o adapă cu apt na «11a cana dalfhmihil Celor tirfoa*clall II se di hrăni. Şl rdor obodtl li se dă pat dc odihnă. Şt mulţi mi ştiu doc c*»c dulgherul. Itcimili demult, au pomii Irei iu«(L Prtl* dealtoolc uoa»Iro creşte u- rlaşă. mai tare rievâl Irod. Scana «lin crac GoCactiiul a p Ir. I» hierimna ie'l dar n’a lng^nun<htat in faţa rftrâuul. Po^lpal .SUNA «rsT»" 6 ! 57« tub direttiuiea llol SILI Mira -— __L o,, i uvu M in.u sambaid 25 Du. 2 10 | Mspâna din La Pas 0 OAndnl JET-**— 9 Stăpână din La Pat _* — — 10 Nu-ita de ârfln* iiDunfia 26 Dpi i rl de Crăciun) 2.30 Stăpână din la Pat 0 .. . Gândul (A 9 Fraţi» Karamaiov ■Hui 22 Bei. 2.30 tril» Rurampxov 0 Oându» ,i trei* xl de Crăciun) 9 Stăpâna din La Pat 1 wgim MMM Ors ICOMOLDIA TUs AjTTÎU uniata 2) Dui. ■ffrlaa zl de Crăciun) 2.30 Probtituâ dc rezolvat) 0 Om dr încredere | 9 Pfoblemâ de rezolvat 10 Oui d • iacrcderc .BiDioeid 2b Oei. ţă don* ti dc Crăciun) 2,10 Problemă de rcto|vat 0 Kontuşovca Palacc 6 Problemă de rezolvat Luni 2? Dei. 2.30 Problemă de rezolvat 0 Om dc încredere ţk trei» .i d« Crăciun) 9 Problemă de rezolvat Vfc Matineu fsL «.U.aY 1 Trnrin Trimsiilni In toate zilele de Crăciun ia ora )j la ora 9f Teoria Cocoşului | LIBZS T«L 5.4M4 In toate zilele Matineu | coloniale la ora j şl scara la ora 9 do Crăciun Coloniale C«NE«# CXRILTON » 0*1 mni nrlnlnnl «n^rUA.. ... Ut WILLIAM POWUl MYRNA LOY « .Nunta cu r«p«ut| %M ^CClacololc lnc»p ln orn o dtmtn, 0 , DE CRĂCIUN • LA SELECt" Col mol pasionat episod din istoria l Umi i LUCkEŢIC, BORQ a cu Edwige Feulllert | Babricl Q^bric Reprezentaţiile încep ta ora 9 dim. Ut OtACM •BULEVARD \ In rolul generalului WU YEN PANti din marele film Groază tn Shanghai cu Richardo Cortex «i Roverly Roberti Spectacole încep la ora • din. [ QDEON~| prezinţi de Sărbători marele eveniment al stagiune! cinematografice pe Irezlstabll comedianul VASILIU'BIRLIC şi Mary Don - Jeana Costa • Aura şi Mişti Fotino şi Mihai Popescu In marele ttim românesc DOAMNA PELA ETA JUL II i ealizat cu concursul tarafului de lăutari Petrică Motoi Cinema MODEL Piaţa Pr. BoUaco Ne. 3 PrulaU dout Mm* >«fiuttooal* VASUL ROBILOR cu Wnllftce Berry şi Warner Baxter Răsboinic şi Fulger MIŞL JORGULESCU prezintă de Sărbători în matineu şi seara •SAVOY• (CALEA VICTORIEI PALATUL FRASCATT1) KIlVG-KOItG CAV- 600 - OUI DUO BRONNLEYS duo acrobatic într'un formidabil program de NlISIt HAU alături de Căluşarii Români dala Londra La ARPA ■ De CRĂCIUN ^ îţ^cM* 1 ^HIPLEY TEMPLE VICTOR Mt lACLEN CAUBBEY «>MITH JUNEIANG OUP OPERA NEMURITOARE i?UDyAb U YIPI-ING Reprezeata|uiL i.icc** uela ou 9 dimineaţa In curând Ecranul bucureştean va pre¬ zenta marile filme poloneze i halka cu J. KItPURA şl EWA«TUNKA Intrigi şi Orgoliu Un etaj mai sus- cm Eugen Bodo şl loslf Orevld Marea Iul pasiune) St. Jaracz şl Zellcowskn EROII SIBERIEI in segra Iul Waasynakl Femeia Procuror Toate aceste filme «unt dla- tribulte de Edlton-FUm Str. Dragoş-Vodd, 4—6 - Talafon J03J» - BUOUREOTI in cur And (SERENADA IM8RELOR) ultima capodoperă a genialului regisor WILLY FORST LA A R O Repreztnta|ule de seară au loc la ora 9, iar matineurile la ora 4 TEATRUL MODERN (fost Aihambraj âtrodo Sărindar, 14 DE CRĂCIUN In toate zilele Matineu şi Seara CRIMA din EXPRESUL VERDE Cel mai vesel ţi cel mai palpit»»* spectacol cu Dolina Carozzi, Renee Annle, I. Anastasiad, I. cernea, M. Balaban, I. Brună, A. Rogalsky, I ToneT Ţ&ramTI D E CRĂCIUN D E CRĂCIUN Prezintă In Matineu fi Seara L A VOX-EFOR1E | «IA APOSTOLESCT | liana Mihallescu | 1 Nu|i Pantazl | |Jju|ou PavaUsci I N POFTA BUHA LA TANASE c a Puiu Maixmilian | j L D1NESCU~| N. ROMAN reitttAKllT - SANDII - HTJijU KSjKâziriUlnie da Maia uttp ra ora 9 lif rumuI n ura 4. B LETELE l» psrra*Afn|» la Casta TvatmluL j dD Guerb— 20 boy" QPUBJDa Colinda legionarilor* căzuţi, la poarta Raiului legio narilor rizim «iaM nr /dr<| tru ***** <** POcYtf* ti tui rnt< rdmi fără număr , ^ ?«*»! pi galant dobori n / r, '°4n4 ; rtm * «înfum Pr * ***• *4 tf trururAr* Sfinte Patrule mSmmm Paznic# Sdnt l‘r*°rutu, , auU £“<*' pţnţru um rrvptfi nostru Mâroc Trupul nostru mai UŞOr „ _ ^ ~ C# «li* poruncile tal* Ai l-a risipii vdntut Softrrra Pruncului >a lăudă* Tatdl Sfânt să Innccuvântam Sa nr fia amlnt, S F.l sâ n r bineenvim* \TU * Munţi pr„i d* Apel* nfintuit \orii rdntun Pat* mina cădet. /« rle nt 4 tmîAfdM* fruntrn mea li »bătr Qu Lumoo pâUo H Opor, s«i I*runc u t neautii t&JVn Florile m o/ ibitrv : l>« Irreeoq m V M Pdfirife fu„rau d* <*fc« f>muhl4 Făcut am spadă d* S** pv[ meu Zmmil IntrrarU *04 «§,*,„ Făcui um vifor dMt H^pu, m Cerul ta i curat da *4n 0r făcut-Ont ,M de Din trupul meu Morfii raomuri #dM pun butunlu Ta sa wauuriitm Pruncuţe din ierusalim 0lnon, a Ta „ , m , t>uâmânieteta aluat. Biruinţa ta ce no a rupt Di» irito «dle^rto, BKU(r , ?*" P'x-w/or />»»» dragostea fraţilor no** Poorta Baiului Am ptnU ,a cdrUiim P<Njr/o era peccfi coperitA Poarta fără *ăt care găvarltă Poarta Craiului Soare Răsare Poarta grădinii de dulce rdcooro Si duca noi Jinduim După noul Ierusalim După odihna ero lină Cfuiclul vântului Xoi rU» am fost Tot greul pământului Moartea ne-a desbrăcat Sufletul curai !>• urâ neîntinat Dr patimi n-turbur al Dor c a , t rupul ml «« /r<|ni Zmeul in.crăTti mA*ă* a Jar S* btiutue fint 9 etcejfpt ur , Cerul sângerează în net fdr, ft g Amurgite o păcia de „.bunii **,, fir0 Ap. le morţii mai *ru u , năbilU-ău. A’m mai am trup Spodă să-l foc Bici vifor nici tâtozn-i Pcmuc dătător de rfţti Si wvm imit am Cm mart oloi La poartă dr Hai La naşterii Oomnulitt td cântăm Intru par ra Pumni'truluX 4 lă i Smerită rugă să-ti t»<Jl(dmi Pentru noi mm moi avem Ce Ji cert. Fără decât veşnica Ta Priveghere IntPa Baiului tainici «ulm adera. Si iacă-ti om slab om foţi Si mă tem să nu fi râma* Air mamei Ingripue cuvinte Tot mai mi arluc aminte Si multe stele sunt atei t* Ha I Par NidMM ca «eMt (ui M.kaâ Multe flori In ocrotii poiană Dar nlciuna albă fi cetină Dm mine rupta Din mine făcută Cum era tlabrieia Pierduta mea ciulă. Si rând doar in ionii Mo arii uneori ( unt cobor fi mi i ncl.fi/ din M Mica lor viaţă tresare in mine, Si ei se de fir aptă Scuturaţi de sus pine*. Un glas de trăsnet llolta străbate: Di» nai fort odată \imic nu mai eţti Chipurile amintite Sunt umbr, pământeşti Tu fiul Cel moi scutu? Al Tulului StdpdnlU>tii t Dă mi trupul pierdut «Word Spadă nu ii oprţgă <-f fot Pt tine mult ,^ arn inMt Prunc J fdrţ slăvit Im poartă Balului a m râvnit Spu pourta Balului am pornit Poarta Baiului «o vedem luminând Ca o alea de pară arzând Cu piiccţi de foc celluiul Cu roiul vetnied împodobită De Sâmpictru păzită. La nu fier, o Pruncului să colindăm După upo Raiului Să nu mai inst'lam Bucuri,, /uni $oroc sâ cân/âm: Uifor mul rrrait s&fibhrjut ZApnz petic moarte să tis mai mare Sd lupt ră nu cod rtion/ta Până câiut cerni o fl firi pală Zmeul sa doar m<l făt&iu/Uirg Maur tea s'o culc bă piaerrr. Alun. I niH&ur r. Uu\,i<> c- ,»y Da (forul TouT’i .pr* De dorul cerule Tău lăst.^f Peste rrclle râri, Ca mm gând an ti+c* Florile Baiului să mu înuecv Prin ţtddurfh pitnUor voptii Zâmbetul tiu Prunc minunai Mai Ufor ea un abur /V arsirn(il in’nr p trece. Hidlcă-tv stand Din nori» amintirii Ţi-um dat t nfelcapiă j Deasupra firii. Miluit, Gobnela. Toate râu dus Copilul ih«m e al lău Pruncul Unt! Toii cântau: *Nui nu ma« avem nimic Toiul s dc acum al Tău OasrU noastre aşteaptă In pdm4*t Marele desnudămănt Si "Oi wrri* rătăcim prvpdtindu-n* de noul /«rurotim. Var i« rugam Doamne Pentru cd ce au rămas Si n chinuri mari se prăpătlrsc Sub blciu tâlhăresc Sub satanică învrăjbire: Trimit* doamne pentru căknii turbaţi Pentru nesălul fără fund S» veşnic inse iţiţi O ploue de trăxueU In.. ^etici s4-L ssmaă. De tal să -4 asdd A trmrfn să li-id piardă Când in uccu dimmeofă Cerul sa >pătat pe /aţă O dalbă stea In co*i împăunată Pe obrazul tău Domino Pt ceruri surata l n glas dc urs Atunci u rilspUHit Fătul wi/'u Toate ţc /ace Dunuiez-u Trupul tou Curând arr td i«cţf A:>mu fi sare d* Umvlic lutr'o mândră hnpârăţie Trupul tău fermecat Va omorî pc Irod împărat Oasele lule. g<Aat>‘ Vor fi neamului scut ţl platoşei Colindă Bolul lui Soare Răsar* Fără durere ulei surpi nare! Oasele sâ li se piardă Aurul lor pământ să se facă I or bele lor urlvl de lupi sâ fie Carnea for îndestulată Si otrăvită Sid crape « 1 axima prea dospită Doamne Dragostea Ta Riciodată nu seacă Dar ei au ustnt să se teasnă Băii şi /uri» fi slugoii Satanei Se scaldă rânjind In sângele pruncului! Au venit *u *t ’uvhinc la tine Călători şi Jiuvine Smirnă aur ţi Utmâe Ţi-nm pu* lu cap. lu piept, la cdlcdt. St convoiul magilor Cvlur trei mart seminţii In ieslea Safferii poposii. J fUefu-s'au crtpf.lt dc prunci fără paiot l)e tramu împărăţiei Cu Ah ava magilor au urdfaf Aţa căzut-au Pruncuţe Timpurile noaslr* fârp vină Cund Uvorut stelei lolo de lumină Si ni s'au arătat luna /huncuic nebunia lor Că drumul spre Tine nc-u vţurat Văcut-um cum se clatină JmpUrdlia lui Irod hnpdral Ajută pruncuţe fraţilor noitrl Su spele întregul lumii păcat Lvvunt'<ixti-lt' visul Si nugruznlca la piu ffrwl«*i de huiiiUt lui Irod împărat, Praucuf. u-rlâto> Prunc luminat ji boUhot in ap. Ic vCfUie.H scăldat Prir,u fie cohnd> Alunga osânda SUnţeţU-tw osândo. Maică Pr»:Q cutai d La per iaiUţaft) fiului colinda fă-mi primită Colinda plecaţilor Dai 1*1 cat f« Ispită *. \ Ctl cc cămila trenând Haina de Diger Imbrâcâna jC«* gale d* Arhanghel s'u Inadfnzzl Cu sabie de foc Fă armat Cel cu privire de heruvim. Tânjind după noul Ierusalim (llusui din coruri ţ fa adunu tfi singur aşa a cântat: Buspxmâf sufletul: • Uidicalu-ne-ai Doamne La loc de vtrrdcală Fără durere fi fără suspine Când mâinile haine Mâinile străine Din carnea noastră an rmuls Pentru foamea dc rracuri A huliţilor Tăi. Desen de Zfof<»*c* Doamne. .Irul ow o i‘ia Diu care ne-ai luat De ca rout da socoteală Când la sfârşii uri de cvac Arămurile cei judeca ; Duhuri rele Uni»uri dc moarlo Adulmecă ţara dc miere şl lapte $i de multă vreme ii dau iar coala. A'orodul începe să se răscoale Somnul odihnei luat a sfârşit Când ochii deschis om Atunci nu ai răpit. Ajută doamne Avântului Tău Trtoti-l pe»ţe marele hău Si fă l sd pufuocd lin w in di Cm dreptatea spre Raiul făgâdtsilb ¥ Ctiuia ingefeşti Poarta Baiului înconjurau Si d< ce cântau Morţii nu »« «ia» iur*»f>u. Ahm?i cei c« chip de. herucim Cri ce na io>t niciodată încăpui D r o/m mo>ru tradare $• (ir purtlinrul lut t\ dfUupru POirtil şi-adună Si tună: *. Popas ui noJiru oc<nn f'a sfârşit Pruncul am prea mărit Jolca ne am Jelit A eu bonţi in vifnurul tbor pornim Sâ ne pregătim t iota sâ iim Pentru nunta cu nouţ Ierusalim, Lerc, doumne, Letoi Ler Au aburul vitejii Peste vâutol inall* de cer Stele-i iummrurt Când se Diopteomâ Bn u-i odihneşte Când de sbor Plăpândul duh lt oboseşte, * Hori» 9lMnai« I» r a f liiniil în 1916 ^ ...... trăit «™P tUri * tu 1,1 ■ "* ►*.- s*rb*tort r*prc*cntAU «I reprevlnt* InrA pentru I ritmul In inma n^/„ tu,* i..„ - «. . * |4rti âr.bţ n_ _ ' . -■ . . . i . PREGĂTIRI DE BEJENIE , ho/Aelt >«* I tom •«* r.!!iî «fcapdr#* - *- «**?•* T^5^55j3rT^^^^^^7î«^I ocup* -■- t „ .imiunir •■-"-* - - Tr^. -r bor II eu pmuuirw™, surgmoti a» ia Mtnii. iroa. - - *•* -f": »rr r‘“ ? - ■■ !•.«.- num .l ».!«»».<•*“ A" a I A in «Icinmiolc wmponfnte «!• cAr«*l» tntrâ prm.-nt ţ/»/*•"«> *ruf pwem * ru * Uef arbori» eu promorOAc*, *urg«16l| do la alinii. Irod. I pr und* nv lom fnc* Cr&- iarna asin. Aur bun t fa ,. ,. r .„.ri nt-rmiUf. «<-H «“■* | , **Î?LS * <««W" rc 1*4. r./.**™ „ <«*■##*«■ «• * »»' ^„_, T rM i n rtî^^ar <lr »""• I SPRE RASAR» ■ /„ toomnn anmhii ISIS. **** ** * r0 ~ | ma --. prmmtimm+\ t >1 n * ft|n <A ,ito «»• <** *" ® a _ , ru n Aureola do AU Iureşul CU f*~~-”" I A c.s* »'»» j^i „bra Iu/ «or|/i in tutUl fl rv*> ***** a. po ® ■ un<> * râ ‘^ini J* ilSS. /oWluH/or * l« C-H ~ Fr^ri.o dorului^ Şi «uni «tniWrd u toiirorwor ---I de patru ■ «ua, lAPrlou „ a,.- .sldaaâ «n* muncea»- ni unei - *" ‘ /(M d I o»*’** Jicaos. ***** d ?* cu _ ******* «< ‘ io JK.1 pl« d*c* prooedo. cu g,* nu o.d pu/c*- „*!* L fl cu rapiUitolA. *dr*/d cor.' Ml impund < *° a * " f __ Mama — alo — l**«" J . „ /«fH ioi/our* cont*** I — tot* _ c*| hotATl- rapedo per/, mdrr/r o - «/"• ’tzrictoi - *d id ‘“_TSi - ►£> *« ^ÎSsîrl-răwrsŞ! — SSîS^I-K:.-*^ -.«f tulrulrl de »«*•• “ p * r C * 4 ® alunge U oei t .lallc e•P^*" , » , coofeetlonare* Alelelor *l-a aorcovelor. M, , « ' ' OP, ’* 0 7„"k.r rf. •'.*■ »!.rtnln' ~onl»«lm* Jni»»H«lnl ir nom .1 ir M.rlrl . «rrSUV <• Huua «lin* înrola «vâolunL. L« Mnt - ,n m an f a aeeleo«l oumh,, ca rHuol. in acela* araralec dc Irscndâ «I du. Ifcpeimdn-oo !■ 1 * mjuag p^ntro tt<>u ^ p<B itru adoleacont una dlu eUpele periodic* prind- h-lr. Sarl.alorlle t raci „.iblUUUIo a»lo do orientare In timp. pale al«- oal**»»^** ^ee m- pelreeo tn «ufdul uottl copil «nul rAaArit. câu«l dlu «lata Iul lma*U I^n- » P°“** / 4 * Vrenlmenl nepreeiaui _ rAabnlnl de pUd* — imnlct ioteog aeeH elelu de .ir- k ei •rnilmen'u»i« ^ | m p|o|lre a »le|u -p pnc*U profundA a luliurllor yl-a leceudr^r. Kl ^l*n« mare î^* 1 *. 1 . 14 *»! Ni »o fitcu foame îa colo din or m/l Nu mm ovaatn în trblatulotb ro «le. il pbinc cazon*, molie, dar truMloaaA. Nu oAp&tar&in. Venea «oara «i trcnnl nu a» miţea din loc. Noaptea o polrOcurfcn) tot acolo, oAcaltând hurtul pUlouMor al vântului «i pleonitarllo mono¬ tone alo ploii. A doua zi dimineaţa eram tot acolo. No cru fri* ti n« «ra foame. nativ* *1 aeoUmrnuM-■ ^ impWIre a rle(q <u poezia prorandâ a lultartlor *i-a l«Keuden>r. Kl bagajele, bâtorl «reete rare p ^ ^ prjmftvara vlem }oT «a fremâUt do nrrâMare şi de baruri» a*U>pli»nd M'«m învârtit o burat* do erem. Miori. - cAr[ in primâVBra Vieţii lof aO iremaw.» u» mrao<w«.r ~»w|»«auu Mac. penlrn toîf M § n tnltonilul. dau la l^| P i «ceate amintiri din viata chinuit* a unei rrncraţtl ~z:;r~ ÎSS5- — care vtemo d«a 1 ani ou tl-a neut Oâelunnl ---- 1 "ZZÎZ ru ira,U m^ţj ZZZZ I tST^TZ ^.+**» ^srAsr.ssscv Ct^ric^rM *. c°o‘<° ~ C M < « ie iun.it UHT 4~« <"'• ’T'jfX r "Z£. ^ m ' m “,' n ««f * *" - ^„ZiuA.ui .uirr ui n ? »' «' l^J.PO, .A nmAu. .4 »* prM* I Aci no po‘ a™ ---.. , ( >i. Dac al. !5 cun> toi .nun* Up,«t a*-mi ta» •ţ-jjjjjj: ^nl in Iom Auguât ti P* J- ^ cula tn adevăr pe ZeTÂnuZbr r^i^e^. +£ rr ^,- SC J^riTputto m* e*n<]i*n>. £lj s prtrrcr chUcgramr in total. SSSrJSSjSH v. « a -a-'*S« —' 7.-''' 2LS ni Io alor cotirL f /c fKrrirrd Jco/o, /4 mP«J O t-ccA' pomPd rf<? afjd» #flr< \oNBL dintre oamoraji. pr lOKbL - - (Dumne**.‘u .0 1 oJibD«.c* : » râm» ta * r “^ 1 p, c»iD.*lul l» yno t ’* tru !1 ^' r.nl mai IA ral o-) Voiam «A ’»>** pjrf rA« m>. r rpede: eh,pul Rmnio«c. %toI .ho mei, .tirpiwlr ei at,.o M bu,ile. .tulurile ei com»«l«o<o «» roopw i»Hf tfdilau InlaHL ,..Şi nr-am JefiV* r tU * glMtenl. faţa do prmâ luă aspectul unu, fel dt ruk sac MA echipai fi-mi luai rămas bun de la surioară, fu aşa fel ea fă nu mi ir vadă şi mie locrimUe şi fă md simt diminuat fu prestigiul Pe toate drumurile fi şoselele Munteni*, paralele cu Dunărea şi cu Carpaţii se scurpe«u si şl noapte coloanele de refugiaţi spre Moldova. Mdrfăluiam aproape fără i/KK’kiiv. căte nncifec i-ţaucci de ohilonutri, necontenit Un răni aspru ne bă tea dimpotrivă, din când în când picuti «■ Soarta a ^cul ca ** axJ Jet şi nceaulM <**■'» Xu retragerea. lurtcl. coneahdv. dc ,«e ambele versatil® alo CnrpatJ lor. t »entru ca in ala din unul prin Xoembn®. ffla-ul tnnunh r a- tcicv ti fltişniane. *â b* audft ‘ jlnrt. p/lnfl tn niruo BuoumtUor sfe Lacra ni !>e •tanej la o J* brk ^ ountfil din Realul FH*rcUiIni. Sca¬ ra. ni. .utomam »rawi p* )o* P« 11 Ionic, Hulevardol Marla, (alea CAJiratl Pâuin V'a®aua Mibal fjravu. ( i.lcrca Capitalei In roAln'la fnarnlcolui aplrea ra foart® proba- bilă- tfl-nil «doc aminte cA. «a ucest ... rund durero*, IntiPt « •• 9 anlprnti* timp re. a2*rafii mi opream 1» aram I* '• tot^Ariu r,*. e*/c un coli de atrad* — pe i*/*- nerir — fi irhstum cu orechea ri- irc Apu*; Intr» dou* adâmu poapl- raţl] de vâut, •» anieap hamllurl •i bnbulturl puternice «1 d'n e« In ee mal aProplate. închideam toce¬ li tor oebM *i-i vedeam * eevea pe oaia iii otttri ahăUndu-ae pe lftu(4 tunuri rranipon&adu'ttc de fiecare ereaatâ do teren. In torcând u-*e ia reulra atacuri dlaprxato *ub plea- oot de otruir i>i răpăit sinistru de mitralieră. Apoi. revenindo-mi din visare o porneam diu uou la drum. ra niur. ru trw rul biciuit de aer. >•« continuu tvon de ubu*e vi nu ma puteam inipâra de loc eu a'io- doi r* ooi Homânil vom putea brun ii din acest ura*, ci pe ace- ia* stradă pe care m* întorceam ru araaă. var Irecr mândri *1 tnu- fo*i învingătorii nstasior Ouetri. Iar ajuns «rasa m a gândea m la ai mei de pe front — unul din ei « murit ceva mai t'vralu fâr* *A ţi *ni mărar undita fu*t inmormân- lat _ ţ,l adormeam abca după rc-mi i -n perna ru lacrimi. Un afert de eeaa lata-I *( pe al tr«Uea camarad, CONSTANTIN PUŞCA. Ki trâeşie ft asUaL Si da¬ ci va ceti acette rânduri t*l ra a- duce aminte cu «âtt rapid Ute ani trecut noi atunci de la triatele despărţirii la bucuria — care tre¬ buie fatal, eâfie de * corlă durat*— de a ne ve«te*j D afârvit l f be»i. dev- legafl de de a n * "upune dlaelplinel ufriittcfU t> *» poalţ a de a lua ti o*-, parte activ* la ma¬ rile eveniment* c « ae deafMurau *- tunc| sub pr|vi r ţlc bainrlnate sau Iluminate de flăcările luptei traii» flgurnluare, B j <l . întregului neani 1-a re«uuril* opt »*era eram la Pantrllmon %j nr aeeptam eonvoicl I> îa orele tto noaptea, eram \n drom eu toţii, dlr^^ 8 Moldova, Obiective imediat* Br*oe*tl «t PI- (coacă Paairta. Noi enl tre| |g*rş&loUm alături prin tntunerV fl A» vorbeam Ir foaptâ. SI pâutra prima oară viaţa noastră de copil. In noaptea aceea nu nr-* m 0 >al gând't la Cr*- clan el 1* legendele a»lr Poetice, el la râ'boi *1 )a viitorul posomorit către care n* îndrept*in. Retragerea spre Moldova ULTIMA 21. t-acuauu Căpstairt începuse de mult*. Itul/uiturslc ds tun se auzeau /of nun aproape. .Adesea par că t ondula pământul. Far fi su că un- drea. pe U, «•orpiniU oraşului, pi- 0 *xn(i neastâmpăraţi se bat mrrrr cu rioro»i«L p,sts- armuri mari ţi gute di fier. CurioiUutca m « «uiptus ta ir$ a. fără din oraş, împreună cu doi cer¬ cetaşi de sarma mea. In rţn ranfa nană că t om putea vedea răsboiut nuil dc aproujM', trecui astfel pe la Cimitirul BcUu. şt-am luat-o pe*. Ic câmpuri. înspre Jilava. In partea aceasta, marginea de J. pus a bucur» st,ului era Impănutâ cu refugiaţi de prin toate pdrflje. Oaineu, nevoiaşi, bătrâni, femei, prunci, cu itin-nţe încărcate pi un car sărac, ajungeau aci ca la un li¬ man, monah din urma de teribilul seu gl războiului care .fi dama mâ ma prin gurile turbate ale tunuri¬ lor. prin /evita frssirticc ale mitră- lierciur. lutr'un grup. o ţa,ancă cu prunc tu *tin. pocnim plângând ptrja dela brunam, alt grup înain¬ ta înec/. Vum tuf de sulsuori trei răniii cu otMii licărind de un puirr nic foc lăuntric fi cu obrrucii afn maţi df prutul de puşcă. fcs-iţ automobile încărcate cu i Au 1*1 6fif<ri hueau în guonă, m maxhnn f*’ , »naV ies. flăcările risevoridvr de petrol ri ale şirelor de pae incendiate, ilu¬ minau orizontul #i-» dedeau o iw/d* ţii arc sinistra dc anticameră a ia¬ dului. , Dup «2 primrU marş un, cutn nu eram antrenaţi. începură a nc du tea muşchii picioarelor. Cantonam prin sate fie pe la casele oamenilor, fie prin ăşezăminieic de interes ob¬ ştesc; şcoli, priimlrîl, grajduri co¬ munale, bor dec militare şi aşa mat departe. Dormeam fiecare rum pu¬ team, dar numai eotnod wu. (Afară numai de eu/ ui câtui nomemun la oăte-o câaut* de gospodar croştiu ilc ai uottri. Fiindcă atunci «rum Da¬ taţi cu toata dragoatca fi omenia* Insă o intr un caz fi iu altul, adi¬ că f» când dormeam bine fi când nu, ne seulum ea vai de lume ; moâ- muri, năuci de por’cj trăiam in tr un v*s urât — mai ales noi copi¬ landri can plecasem la război ca la joacă — cu gura amara şi cu mem¬ brele tnkjx-T*i/« şi îrti/urcra/c. Cu toate acestea, la drum! Si pir cam fiivure cu »acul in spate * cg vân¬ tul in fată şi o Intindeam neconte¬ nit. tc drum dacă ploua _ ş t ploua intr ui,a — nici nu h putea i opri mdior v clipă ca să tc oJ ( /i«< ffi, dc- onri cv nu te puteai aşeza In noroi Aşa că trebuia râ merg, intr ana, cute rino-rtrt-fdwrrt </«• chilometri, precum am spus. până când nc slm h'um jncioarcle ca de lemn. S» nc o- prram inerţi şi stupizi ubea după ce m găseam un cantorei meni un¬ de «I ne putem odihni la adăpost de pfoaic ft de Urporilâ. PRIMA ÎNTÂLNIRE RUŞII Citai aâ >a apun tâ intr'o no&p ta. lutr'un aat dinspre Bo'râu. — M> haiiefti mi se parc — U lumina /de¬ liilor, an ofiţer fârAnd api’Jal con voiului oo«tru ti vâi*u,ju ne atât de miei pe coi trei — CONSTANT] N'EîJCO. PUŞCA fi acmtoroi ace stor rânduri — a fost uupria* de im rare *i ne-a povatuit on biuişorul sâ De iutoarretn avani. Împotriva oricăror aglepUlri — CU m'am prezentat oflţernlQi fi l-am spus: _ Domnule li^otenent, noi mer- gem msl departe. Ştim c* nu nr a*- teaptâ baba ru colacii. însă mai «tini c* oricât de rău v« fi acolo m Moldova, tot are *ă fie mai bine decât aied hu>> călcâiul du^mauultii. bl M sâ murim de cât a* ne m mai bloc tale bulgarii mâinile sau aâ ne fo- lo^eaiu:* împotriva fraţilor nogtri! Militarul — rezervist după cum am pulul fă ghicesc — s*u uitat lung la mine şi la lumina pâlpâitoare o făcliilor, am văzut cum Ifi striveşte O lacrimă. (O fi avat şi el poate copii •an frâu do vârsta incu). Cu vocea puţintel cam schimbată mi a răs¬ puns: — Bine mâ piciulcl Mtrgeţi înain¬ te cu Dumnezeul Sumai să răm⬠neţi Până la urmă lari îrt credinţa ţi n hotârirca voastră. Apoi . _ mai târziu om aflat — a dai instrucţiuni în particular şefu¬ lui convoiului, ca să ne aibă cu o- sebirr In pază jnină la Galaţi. * Am mai farut o etapa san doua gl iatâ-nc la Ilusâo. Aci, la ora* era n inrurrătur/l, o invâliuăiealâ *i o n glomeraţle nemat Pomenit*. Aga c* neputaud să cautonâm acolo, a tre¬ buit sa mergem %A popmdm «am la vre-o doisprezece kilometri mai de- psrlo, la Ornfiteft*. un i«t eu renu¬ mite viusturi negre *1 ea căsuţele intiruiie pe snb r âpl, f«lt de vreo patru alţi kllomrtri. A doua si uc-ain întâlnit Cu pri¬ mele detaşamente roseşlt, ultima n'»a<dra speranţa — a eelor trei — câ ne vor readur* la Bucnreitf. In arma cavaler ei lor invincibile «I triumfătoare. Cum i-om aortf. am 9 ncepui să-i mănânc cu Cehii Oamenii erau tn adr^văr rc/roie^ bine echipaţi, bi- nv I normaţi -şi admirabil hrăniţi . Ofiţeri I răutiţ^ mersă ol/ri, purcel dc lapte fi toţ fgţul Ac alte delicate¬ se Qyiotitanejiutbuisunare le le erau doldrjra de l-Hy cnctc stacojii şl al or< Dar, după atiindiiuei lor tovăiloor. după igbmolotisa lor hur«l dftporl fie, am priceput repede că nu prea dispreţuiesc ci nici vinul. - Ia te uita ma. SULA, - «**! •ta l poreclisem eu pe răposatul CONSTANTIaNESCU - ee iatagan mare *re eavaleri*tul de colo. 8 â Ştii ci c D o afttfrl do armă poate tăia trei rap«te dc nemţi. — Zec« capete! — făcu bietul Sulă, — zece deoâatâ. (Ln Snchipuirca mea do copil 11 «i vedeam p® n»s răcnind fi invârtin du so cu miraculosul lui iatagan printre dusa»» 0 », ibinr&nd l a ei, tA- inda-i in bue^ti fi pnnAndu-i pc fugdb No uprapiar&in npi dar de un grup compact de ru*naci de accttiu, pen¬ tru ca nici o distanţfl sa nu ma* e.\isto intru np» ti obiectul atât de mult aşteptat al admiraţiei noastre. Curând bâggi do **ăniă însă că a- puşti uriaşi că ochi do copil ti cu limba golatiooasă. pc l&nffa cft erau cu toţii TcP, d»r nici gând nn aveau aA «o bată. DîuipolrivA înfăţişarea lor era foarte pacifică. Cum inc* dela o«cea vârstă fra- godu eram stăpânit de demonul pro- telîil*(uulut şi al propogandiaticei, mâ apropia! do col mai fioros din¬ tre acoşti vlăjgani, al cAroi eap dispărea eu fotul aub o gigautică cuşmA mîţoaăA şi-l Ioni cam -Io s'»h* fio «lup* anar»ntr rit Aţii, totn| Căcî f 0 proplr (Kt,," "ihu _ 1 ,n ărs 4o| * Sl ** srAi, », '•its. Urr A, ^"**-*. ' 77 ?*«• » u t «ve. m UiS * a « i.r^ I°og d 0 Porumb, JT 4ftfc *£ ?*' ead«n, hlw . Bă r‘ ^VrM 4 ’ ' »»• * i sţ yţ s*«i «mu ■ uauit:. * * . Părăsim vagonul. Întru cftutara da 1 b at* llrbt«,» njl moriodo: Posc* tntr o part*, eu «zs I »| aliu. («u*taotli»«aco rStana» oou- \ n, * r *‘ n, i Cr<^ In j ţ somnut Io vagon, ca s* p*zj«a«< •Al •*! cruţ ! 7“ vim ,o,i " w ' - *4*t •*«•• - I_ '"A *«vT f goo de vite ia caro, intru noj vorba, am dormit înip&rftts>şt«i. Când făcut ziuă. ploua cn zăpadă iar truuul pană »sr fi înţopenit ln stnlic («lupă râie-mi aduc aminte, FAUKIC1). Uu vânt aspru fluoru printre sârmei» do telegraf, rist fumul locomotivelor si făcea boubelu do ţdoaie s* but* ca nişte glonuţe in (x n-pi vagoanelor. Târâi u de tot, întrebai: — Dv ce *’o fi oprind «Id/a froiul atoif — ST a inUfniptat o deraiere la po dul dc pestr Şiret __ răspunse Con- stuntincsac Aşteptam ucutn să repare Hnla. , — Bine sa aftcpiam, — făcui eu Cu jumătate ataş. Apoi am încercat să adorm din nov. Şi asta nu din lene. ci din duioasa dorinfă dc-ai revedea pe ai mei măcar in rit. Cdoi dorul de casă Inerpmă să nr tor¬ tureze. — Ştiţi cc fraţilor — făcu Puşcă aproape pe şophte. — Ei cd — Mă gândeam cam ce făceam noi acum un an pc vremea asta. Eu unul — şi zicând acestea se opri şi oftă din adânc _ î»n» făceam steaua cu telrică Stane ku. Ţiu minte eă Licufa, soru-mea a mică. mă ’ntrş- ba pc ce stradă sta Moş Qrâciun. Săraca Licuţa _ (şi oftă din nou). — La noi , adăugă Oouslantincseu, m*re d« pe lângă gar*. uhnlc; ehlb*ul*m ao *â«ui «| m a , n Ui Iau spre sat *,1 tn pornlUi tu adc. »agdi veo«*a m . . văr în acea direcţie. Dar pe drum m'am abătut printr on fel de ham¬ bar oria*, unde ln vremorlle bxinr se dep«rslUa cerealele pentru ea- Port. Pe jos, pământnl vremea a«*:ca îmbâcsit cu grăunţe I d« e u searViiîT 01 < f^° p * r t«* ^ lucru ce atrăgea mulţime mar» dejuvte eu tăln» ” *•***•( «.rutenii. M’am oprit ca aâ | e adm«r, een p g 4pi ^ e * lol >A. m r * venea ra , * n,a - ,1 4>„ v * *.4-1,4 ,rv: c« T Vr-<. din ^ RK f t> toa tot ►mic pun» P 1 ploaie " Dude kcepe sâ se simtă lipsa Snnam. * tătli menatarp. a raarnei 9 ° Zi ' «»r> cs S«> co dtaP' Utt’4. - CUI.'" 0 toitd' «* ul 7 rumb lopcV 1 ^ Sel — Ai fraţilor — făcui eu Htr’un j cea, ne-am hotărât Irsi» friptură Sr—tn *c*, n bric!? ^ /optila paa*r«’a «ra desh.î!' . ţ! târziu _ disrară mâneam de gâscă. Nu t?d bucuraţît — Ba nr-um bucura răspunse Puşcă, dac’otn avea un bucătar. Pa n#a— — Cum «dar aşaî» N'avrm gânsa- cvir \ — Bcfl atvw. Dar înainte de a l mânca trebum să-l opărim, să-l ju¬ mulim, să-l curăţăm pc dinăuntru, apoi să-l gătim. Unde-avem noi aci cală pentru opărit, sobă şi toate ce¬ lelalte de hrbuinţăt Mă scărpiuai (n cap încurcat Aşa era. -d tun el interveni Con- stantineacu, tmPdctui/or şi practic: — Ar fi prea di tot să murim dc j foame eu găsea lângă noL — Atunci ce propui iu să facem T — Un lucru foarte simplu: să ju¬ mulim găsea, să facem un foc şi s'o frigem Iu frigare. Cu ocrria asta - bocit.n.loi. «tfi. şl pe aceasta: ^cart^ ocolească colindul,na. Iar dc se n tâmpla de venea cdtc «nuf mai m,li. tel, îl chema fn c«is« ca să sv'ncăl zească. La plecare, U petrecea ca să nti-l muşte edinii. Iarna asta. cât o mai plânge biata bătrână când or veni băieţi de teanui mea cu colin¬ dul _ Tăcurăm cu toţii şi fiecoro căuta aă şi ascundă faţa ca să nu i s® vază lacrimii* H — Chtc ştie — spusei şi cu intr un • tna«ti/e, noi va trebui să iu spdtdm rufele, sa ne gătim mâncarea, să ne îngrijim .. Aşa-i la războia. Zis şi făcut. Am sărit jos din vagon la un loc giido eram oiai la adăpost şi nc-nro apucat do jumulit fulgii po uscat..* Cum ora şi de aşteptat, lucrul mergea greu. Un cea* mai tArxtU, eraiu cu toţii plini de fulgi pe hai nc. iar bobocal era tot nc jumulit, întărâtaţi do âowk prim iusuc- p as Ar.'a ora d^hri^u J a \-Adnvitt de mârnut*» 4 * *»«lş ^ Opera hingherului m. tă. urmă aoeca 0n J . 04 Whşţ^ cilâ a bucii*;, nj P« aceaat a; Ou precauţii şi ^ *m aprins an /<* ^ NUiţ. cioate sub un v.g 00 u ± am desprins 0 şip*'. ^ s-.ftf I Uânsa nişte frig*mi. * , ^ cu tn«,rc ia cUlu . •“**« I tal P« vin, ţn i, ro , M» ! D,,l Incomozi. mi „ . 11 “ *«*ra acel* toat» c»»^* U I rfaUhL. 1 *!^ I |«r.« od. ,| lum„„„ TO ,, T7 •nllând to poUrt „ i«pi„ ^ «M«t lom la «hi ,1 i, * M nn» tn. H d,pa 0 „ ti . * Apoi carnea se ţrlgaa i ft foarte Inegal: P« draaapn M fi tri dedesubt r&m&iiea crudă fa, ulei uoi nu ne dedeam bâtutl. iui*, eam atratul dc earuc !,| pU ^ ^ neam Iar halca d* U spra j,raurv luL. La un ceai jaiuâtatc după din coşcogeamite gâscanul os u»i râmâoesc de cât ud p aD ia dc o*, cloare. IGNATUL PE FRONT Filosofia anulai care vioe.. Volu povesti cu altă ocazie, poate intrun volum, cutn am ajuns p* front în Decembrie l$16 noi ce» hc% copilandri plecaţi din Bucureşti la întâmplare şi ce rosturi am otde- ptinlt pe acolo. Fapt este că, cu a- proximaliv zece zile înaintea Cr㬠ciunului din 1916, nc aflam fn re¬ tragere cu grosul unei Divizii ru¬ seşti, dispre Valea Cărui Brăila. Deşi au trecut aproape douăzeci şi unu de an, de atunci, tmi aduc in minte o tentă de par că uşi avea O (n faţa ochitor; grupul nostru de copilandri români, şpon&r dela trei la opt. $i fir aflam cu toţii intr’un carta/ dc salcâmi, ram prin dreptul comunii Ciorile. Era j*<‘n serat şl vremea ui numită. Cerul senin, cu o sprinceana dc nori roşeaţi către a- pus; un pâlc de călăreţi cazaci fgî legaseră caii de arbori şi, int inşi pe jos. fierbe,iu ceai şi pîHAvreau in vuzut cu cu ochii cum îi «du¬ ceau nişte rusnaci din urma. pentru aprovizionarea soldaţi¬ lor de Sfintele Sărbători. Şi — atunci nu c oare drept ca şi noi. aliaţi şi amici, aâ ne înfruptăm din hlaninn şi costiţele aces¬ tor simpatice ramatoare? (Toţi in cor, trecând subit, da »M*pre ţ fl t P i s t e ţ e ţ a veseliei: — Ba da. Im dn) — El ee zid Guapodin f O aâ Ir.», se ţţ Detrţlh.r bal*ic | (| so-l daţi pole cap in Dunăre ţ Găliganul md privi mirat, ca o oaie tn faţa căreia sar aprinde brusc un bec electric. Apoi te sf㬠tui alene cu eei dv lângă dânsul, fn fraze scurte, in corţ se repetară cu¬ vin tt le «Kakr. tgavarity» «carnalri- ou*~ Se vctU că nu prea pricepeau ce volum cu. Repetai întrebarea, tnzuţindo Şi dc oarecari gesturi exPtioative, Ru- uj păru c’a (nţ*le», deoarece sămbl. dat fund câ experienţa marşurilor desfăcu o gura căi palma lui Ao- Viteză, spre front. Avioane bâzâiau In văzduh, la câhx'o suie de metri numai, sub cerut plumburiu şi in* doliul, -Am mer» aşa o bucată bună p, stc câmp un. şdjfui cana *im băgat dc scamă câ tiu nţ put, m ajunge sco pul; războiul era IncA depozit. Nt-vm ir întors deci. Şi — înainte prin noroi uu fusese prea plăcută pentru noi. — uu uc-atn iâ**t do Iov convinşi. latre noi oe zicaani: Cum vreţi mâ. m* oe tutource/nt Mai iatÂt va rid#* toată mahalaua de ru»i. Lulu cu sigarunţă : Mulai viteji • •st la război şi fiiud<u a «*SU <U tors gcnsU. Apoi ^urn o s* mut nvmcrdn noi drumnll Cc o sâ mâncăm; Oe uc lacom da ca — ferească Dumnezeu? — uc jn- iAlniai cu nemrii sau cu bulgarii! Drgoliul pe deoparte, frigă pe de oJto» Iniboşirfi ln noi ones povuţă u banuiai simţ. astfel câ sa refu¬ zat sa ne întoarcem. Investit cu aprobarea celorlalţi. voc, atu ura o prinr* icinsificoiicd •tavnrişilor* rdi, Pentru o-mi rd<- puzuD iu vele din urmă: — Bs‘e«u. batem ţ (şi făcp uu g« sl «croirii.<ativ cu intimul. — Bateţj pe dracu — adAug* cine¬ va de lângă miuc cu voce aeră; — doc* ara aa bateţi, 11 bateaţi panu acuma, nu aşteptaţi aâ-t vedeţi ve¬ nind şl peste noi; na mâneaţi rid voţ pio* acum ba.ac ăupn balseL. — Ha f _ tâco maol pHctloit şl pârând dlp nou eâ nu Inţdcge. — El da GoaPodtn, adaugă aiU- lalt, fârâaâ aâ coopereze gostul cu vorba. Aţţ mâncat bâioe. irântoslâ. Do, UânteslA V’au bâlut oemţU de Tân frânt $1 ▼* — Mt nrojel — făcu iar rusul. râ. zâad potolit, ea şl când arddentcle de acestea aeSnecmi^to «Afl #u ° l rost ţoalele pierdute, nu -1 nelinişteau caturi de puţin. Apoi adâugâ ae«xU> acmniftcaUvc euvlote cad iuil ln* gheţari tot entuziasmai şl toaU » d - ml raţia/ • Ni© mojn. Est au, BATEM oi ta noL An oo vin© - şl fâco cu mâna ca şi cum ar fl *ârU “ n deâl — batem noi la eu Câteva zile mai târziu, ruşii filo¬ sofi de la Buzău, tfau svăntaţi ln bălaie ta MitU, Im t veni ta ureche ca u« ecou * «EST AN, BATEM ei 1» noi! -* $» md cuprinse o tnari descurajare. — Iu tăceţi din sura, ma nc hunilor! — ii admonestai eu. Ce, vreţi sâ nmi intrăm şi in tr’un bocluc? Pentru asta am fost trimişi — noi nici, ca să_ furam porcii ruşilor? Vce«*liu so potoli ca pnn farmec. PUŞCA tot nu şi gusca asiAmp-'**' Si după ce so frămâotu «1 aşu o bucată do vreme, numai cc-I vad ci mi **> odrc-cazA eadusiv mie da I tulii dată: limba tor moale şi neînţeleasă. Cu * — Uite cc e frate Bogdane Dar* iotii aveau obraze de copii sl ne tra- ! fac eu ca un porc oarecare *â la»â fou eu bucălele dc xnhar ţi cu sta¬ cane interminabile de ceai După aceia Ii frem tloare prla » rechi. acoperi undita cu un i»#| A mămăligă şi aşezând lumăne.rra I 4 ] o porte, plecă frumuşel pe uk. * liudu-sv să nu facă tgomot — S'a dus und* ca ai prindă pcfU — mă gândii fa «I ma mea; — * vede că. fn fala riscurilor pe corii le-am expus, l-a pierit pofta ir mowliH Inctlul cu încetul mă ci/prbiprl alte gânduri şl a cele din urmi md fură »omnuL Dar tocmai «â*4 | sâ adorm dţabinelea. nn» aiu I pM ! înăbuşiţi pe la poartă şi ţroka uri încete dc porc. In câteva clipe cros» ca /ofi 1 afară «f acolo ce cn Jrpci ne văzură Qchiil Costache al nis¬ tru, ţinând eu o mână dc ciirJlul sforii, st-ho apt, cat tângâ un r+ mălor dv toată frumuşica }i-J pina cw duioşie pe spinare. AU e 0, păt al dorii. — cri cu undiţa - cm în stuif.acul porcului. _ Ce-ai făcut drace t repede *44 Ne aducem aminte totuşi că vine Crăciunul DeU Cernutoşti no-um reîntors la Buzău, pentru ca do ari s& fim duşi cu tronul către Brăila şi Galuti- Am mers ooi cn trosni Asta ca cu grapa t calo de-o ooapto, iar a doua zi oo-am oprit lntr'»> «taţlo da po uargioea bârăgauulai brAileaw. Călătoria am fleut-o intrun va- Când sau ivit primele stele şl căr-d bubuiturile de tun diipre Valea Uânepi! incr’toră, unul dintre enztzci scoase din sân o muzicuţă de gură. lângă el se orăndui un mic cor şl, vreme de un ceas căi a durat cân¬ tecul şl jocul lor dc nomaxi exal¬ taţi. ne-tun uitai durerile, ne-o re¬ venit curajul şt ni s*a m<»i ptlollt dorul de cosă Pe la ceasurile nouă trara. am ve¬ nit sâ nc cuibărim fn cantonam tu¬ lul nostru, adică intr'o căsuţa ţă idneaseă părăsită dc stăpâni, sub teribila ameninţare a răsboiului. Râmaşi singuri, simţirăm cu toţii cum cădem din nou pradă grijilor ii melancolici. __ Uite acuma Vaiiropie lgun- ta — constată intr’un târzia puşcă. Şi a ajung Caii! dacu vă mint: nişte momi|e de porc bine fripte mi-ar potoli orke durere şi mi-ar da curaj să privesc cbinr şi moartea'n faţă. _ Hm — spuse nn d%ut; mo* miţele or fi ele bune dar unde-i porcnl? _ Prost ce ieşti — « răsti Puşcă la eli — nu un porc ci «.tc sunt aici pe aproape- Am _ Lanţ asta. Hai din turuiă şl să vie incoarr. In - 1 tăiem, srsmnâ ca fam furat? ! — fum o *ă*l ^ — Nu. drsigur — răspunsei dupi 1 ab era M uurosi dc est '® r tW ce m am gândit puţintel — Atunci.~ vom putea «ă*l şl 1 tăem? fâco el cu o uşoară nuanţă 'cc de şiretenie i n gla« — Mni_. Da... făcui eu. cu gura pc Jumătate. — b* sa-l mâncat» momltelef*. naiba! Da! Dur daeâ ţc-or alei. * - Nu fl cop L Adu ***•* şl ai sâ vezi eă u’are za ®zi t*Pe In timp Ct se aducea o mied din casă. Costache Inope a Avărpimt godacul pe burtă. A**»*’ tul grofuli »ati»făcut. ifi î*do* prinde ruşii, dam de ocară cu toţii. J ^ picioarele şi te aştză J0 ^; $1 zicând arestea po un tun acru' satisfacţia Ii fu dc «cor ^ răsturnat ^ pat lângă ceilalţi '«ici tăişul luciu al topor • ^1 _ 1 «-*>_ -*.»_ diu scurt dar energic. »i r prieteni, cart Intre timp adormise 1 peaB rf *»* « cuf| d,1r ' , somnul adine şi uâpraznie al ado- frunze avânr ln Ruzlât f /• losceotei M aro prefăcut c am ador. mit şi eu tot atât de repede. iu&A iu ani silit »ă rămân treaz şt sâ v.id ea (acc camaradul uostru ❖ El sa inrdr/il câtxa timp pr*n tiudâ, apoi se întoarse cu un ac âroş ţi cu uu ghem de t/oară şt în¬ cepu m trebăluiasoă ceva pe jaz, II fixai cu atenţie: camaradul nos¬ tru puse acul Intr’o bucăţică de temu şl -1 ţinu cu jumatatea in fla¬ căra lumânării. Apoi când Jumăta¬ tea acutul sc Înroşi fu apucat de vărf, încovoiat, transformat I ntr’- 0 urultţă. care fu cufumlată Intr- un ciob cu apă, ea să sc recălească urechi. „La mirtul uoplR mâneam mm te cu mâmdllfjulâ fi ne cu trislcţâ că p oaU celor cază soarta nu Ic hărăzea o >‘*- wa plăcere. . .* m Crăciunul propriu . petrecut intr’o baroca ' v . duri, printre priiuuicn. t ^ in timp ee mi am rupt dia flct tot ee era BC%« n o^P« Iu re aven, faţă »o Ft»ţu cu tea, am înţeles ck ^/buiul « ‘ su.şi fundamentul etern w ja Şi ain rămas cu cred' fl t a P4 “ 4 ii.COLSE BOaOAH S fe oglinda zâ forţa industrială r " hrfca de Macini Acn rftl , rfin BOCŞA ROMANa n m REŞIŢA poate produce ■>-,1 30000 pluguri Uec H încerciflie fAcuto I^ pwgul REŞIŢA s « «Twt dc bu «, solid si Krnie la lucru ca $1 CeJe 9 f£? P 1 ^ ur ‘ s î f riUnc > clcşf este Kr^ult mal eftm ca prcţ din BOCŞA-ROMANA I construeşte f^P < ‘i ,b0 ^ anec,e câ ™P 91 «ie fZti - rtri ^ - Putoare - S m 10 **' ~ WvâIu gi _ ba 4 ^ porumb -- tocătoare de ^-semănătoare de pj ib- văii t urătoare -sa D e Pentru fabrici, instal'aţi pem^^fj “ Cap j t 18 8l *' «' ţârii, motoarele « ™ rotile întregii industrii, sunt baza H *n us iale şi resortul puternic al organismului eco¬ nomic al unei naţiuni. Constatarea aceasta sa făcut în toate tarile industriale. n u,timul timp. Statele Unite ale Americii de Nord Si-au redresat economia naţională, in bună parte, prin imensa contribuţie a METALURGIEI. CROS DINTRE ANII 1931 $1 1937 • COLE, LA FIER IN BARE. TABLĂ k.. T ^ BLA NEACR A Şl FIER CERC. PRODUSELE „UZINELOR REŞIŢA- metalurgie: fflaereurt de Fler. fonte de turnătorie şl otelărte PB0DU8ELE „UZIKELOS BEŞIŢ&a contraveni mcamcx Locomotive cu aburi pentru cale normali şl Îngustă. Locomotive Diesel. Piese de loco¬ motive yl vagoane. Material de cale — macazuri -r po¬ duri si construcţii de fler,— plici turnate, etc. Compre soare cu aburi şl cu mo¬ toare Diesel. Oîelarl Martin şi electrice Oidurt speciale pentru con ftructli mecanice. Oţeluri inoxidabile C ţel uri de scule. fcrlmJri şl mortar refractar. armament: Tunuri uşoare Tunuri lungi. Tunuri anttaerleb. Oourlere de câmp. Obuziere grele, Blindaje, Tancuri, Hani ,1 uni. Con caso are - mori de m&clnit — mnulaţlunl de transportat. Electromotoare — dinamuri — ge¬ neratoare — transformatoare — lnstalaţlunt complecte pentru centrale electrice, industriale *1 comunale. Echipament electric pentra Industria petroliferi yl minieri. Piese forjate pentru motoare de aviaţie. C0XST1QCT1I MIT AU CI Podan fixe şl mobile — pontoane — şarpante metalice — schelete metalice pentru clădiri sistem american — rezervoare — han¬ gare — turnuri de extracţie pen¬ tru mine. etc ae veaere economic cât şi din punct de vedere al apărării naţionale, importanţa întreprinderilor REŞIŢA este considerabilă. Reşiţa se compară cu cele mai mari uzine din Europa, atât în Ce priveşţe capacitatea de producţie, cât şi organizaţia, ’ ^ instalaţiile şi metodele de Z fabricare. REŞIŢA co- laborarează din jfâyOr J punct de ve¬ dere technic cu numeroase fir¬ me străine de specialitate, ceeace îi asigură adaptarea permanentă la ultimele perfecţiuni obţinute în metalurgie şi construcţii me¬ canice. Examinând tablourile comparative alăturate, cu preţurile dela noi şi din străin㬠tate, ne putem da seama de avantaj iile pe cari consuma- torul român le are de pe urma industriei || INDIGENE. m ' %X„ forvmb ™ 4.}64 Preţurile de en gros ale produ¬ selor principele de fier loco Velna producătoare, fdrd taxe. Piui r s. b. 5. â :o kt. buc..Lei 1JSS.— Sape per 1 kf. ... Lei ZO.IS Fl«r Io bare par 1 kg. Lai a,75 TabU croaai per 1 kg. ....... Lai 10.23 TabU gal vani ia ci o le- lătură (1000x650 mm. 12 toi, 22 kg.) , . Lei kM.- TabU neagră per 1 kg. (1000x2000x0* mm ) Lei 15 Pier cerc per 1 kg. (bum Lei 9,10 MEDIA VARIAŢ1UMI PRETURILOR DIN ţ»}? FAŢA DE PREŢURILE DIN 1931 UNELTE AGRICOLE .... SCĂDERE 29,3% FIER ŞI TABLE. urcxre 21.7% CEREALE ......... urcare 70% Pufurile de en gros ale produ¬ selor principale de /ter loco Vzina producătoare, fără taxe. Piu* E. S B. 5 & 70 kg. *>o«U.Lei 1.050,- 8ap« per. 1 kg. . . Lei Zî^- Fierin bare per l kg. Lei 0J3 Tablă groaai per. 1 kg. .Lei MJ Tablă gal vanUală o legâ- lură ( 1000x650 /nm. S? foi, 31 kgJ . . . Lei €00^- Tabli neagră, per 1 kg. (1000x2000x0.5 mm ) Lei 12^5 Pier cerc per 1 kg. fboza; Lei Bis avuţie; ftest forjate, ei Umpa te, Ii tratate termic j*Dtru motoare. 1 9,5.1 19,77 «BUNA ygSTlRţ fnwuma tomajulul Ministerul Muncii şi activitatea pentru stăvilirea şomajului in ţara Un bilanţ care spune c«va . , ^ nMI *i d< «o*icurii «U« ****"* .ÎTâ Ceraioji. Alhu-lutlu 0 Sta*** r r * rB1 r ntînrol. «lirf doar dncftl pr ' _■ , il u i» mwIuI Brill*. „ -c Orio.» «Ir kaU'tr» roeml. i* *" •*' *" B . -u n ^i, ( 0 r.tra ,<r*Ji.uirle «cc#lr« » ®« *”T .Jart la rrxutiatul dani. |Uodc4 .uni loalc regimuri* «^«u r^,.^ .«f*r dc o ccfDţâ rcogroituU- •„raoKa 0 Irebunlc .laniJui «n«S <* obrcr.u l. Inl4ni|»lar* Totuyt, «*. tnlr’n «.m-a/r m*<«>r4 du e Ar îotcmt M arilâ* s/<uHrdc d*P«" * mu.i'lrmi muncii pvnlrn roata to¬ rc. yow.juta* i« l* r *- ■“* *!*• *c r iD«li» c4 probi»* 1 • •** ■ujului. c problema era S** de *«|vfat fu Trrmurde dr Mi. Af a «Iar d*m mai J«» «*»*** dâlt ' ** rifrr car. ixM <«**l"l«* *«** •*» "" di.râ lorilor dela depărta meniul «..ocl Vnuraml ţomrurilor la^rb* u milrlrlc locale de *o»oj. încrpânil drla I Srplrmbrir t** a ool-M dop. c» prevenirea yomajnlul, lai masuri locale pen¬ tru COMBATEREA ŞOMAJULUI Anul n»V>; S pîcmbrie Ori»»*' bric vejr Wnr J»5*t IVe-mbrle 1KB4, ri/« publirr. pri*. redrrerrea orelor IfcTTtt; Kebma- I lucru, donata ®oadj. In urma inier dia ri« »»j**5; ]/.***. Mai ia.r%4: CA-.-* AU|Mtl WH , e* ron«iavA un maximum do l9.«Tfrii iudigrae. efe. la luau F«*br«rJr IfT l«ta de 22.94» iu Frbruarle I**: «" ‘"‘►"u*"® Ur ] »*rra pufw. ţn a a Iulie I®17. la|A de I. Iulie 1*^ Xnmarul ţumrufilor ajwl.*raţi toialai dr «ai «»* a luai:. intri l«V.: >rple*l»fk «»î Oelotn brie 4ltj Noembrir 44* Oeermbrie I f D «oesfc rrpwni -julorarra icul p* «' seurd »«ii fottaait. ccnufclclc \.ml f**V: Ummartr *4*-’l FcbruanV /locale arând la lodnmâni fondări Iu- »«HK; Manie 7*c4«; Aprilie «51; Mn» / vinuafo rlrânue dia tvainbulia palrr !**•; luate *4Î. Iulie II; *■*■*« 5A. >a«nra| ac\a al ţoinrnrJlor ajulu- r*f( a l«r»i de IfcW In frbraarie IWT lofA de l)|5l In Februarie l*H ţi on mitral m.Miai II •» lu»« /"!•< 19TT. tal» dr rw ta l®»a l«Ur !*“*♦ ţ juloarrlr acord a Ic la ou autaâr re- a|r4a« de >€»■»«•»!• I» ««Miile Şrplem kr.e < h (oaiferre ţi \oe«krir l«K fi Iunie, Iulie Avru*1 l«TT. »o Irwl primi. Cămine pentru funcţionarii parf cjlar., şomiur. 1‘ralru zmeurii dio alic lorairtiţi a au iafnnfal eâmlive la riiaiţoara. Braţov, Oradea, Ploe^li. U R««ur«%U fU«aU au fc.riiaimi/4 «a eaaiin «B H de palar pentru /un» (ionarii particulari ţaneun rari *m in râ ulere de lucru yi pe l&n- fb rare • început «a faae|ioaerr y| un oficiu dr plavirr. la afara de ajaloarele acordate dr roaulelrlr locale de yâmaj. penlru cei lipaiţi dr lur.ru. din ramura bancară ţi laarlinuari particulari, fnncţh.uca ra ort coaillel «f.ceial coastilull, care dUtribur ajutoare In bani dia loadul pas la dimpoaiţir de comitetul central al yoaiajalai. ŞomrurU au nai |o«« ajutaji yi dc of|ţanieatllle protrsioaale dia rare tar parte, cont dr exemplu a re le dia Bru- fl *• special orfaniiaplle ^n Va- lea Jiului Cluj, .; ^ mărginit numai Iu a arord * J .J«rl dr .ele din xn« P»ee- >i fn eoulonuiiate ea preved [ , f , | a | osi «*a Intervenit ^l.mr.tulni, «o luat ^ , fl I BP p«ctonitul munca •* -*c tnaUtu.r ♦' |„ in%ii He «preiaenIc yi la napoj.lh I Moldo. ci. Cu «rea'lă oeari.ine *au coo^taiat două «iluajii »i anume; 1. Iu unele rc- Ifiuui. cnni dr e*. loji. lucririk care ■'«r deschide ®U ar putea foloui yoiBe.i Duni «riuai *u daoa*~C dual pârii In, d^rcce. I® «ajcnlute .unt d.mnr,. » i.d,.«ri.k I «And «K.-I V. I..crr,c I. Incrdrt «dd,. in reciuuiie aackxdc numărul jorncu I Ulc; 2 Io reţiuiulc u.dustrmle ea: 1 riior o f-vt| ro m«ll reduv fa|ă d« ***• I mrţeatra. Arad. Uruş.>». In tunpul *ero d.a nxiundr lodualriaJe. unde mă>u I n ..lui de *ură. brnlcle de uiuoc* au nic d« prevenire fi combaler.vi imun ((rt , »b«orbilc dr Industrii yi lnrr«r»!« ;uIuj au preocupat. In mud Jwuurbrt, IrdilHunr comiietrie locale fi in*peci<>ralele ruun I Jo p«nlru ajocliururea yoma- A,tfcl. tn ace.tcreyfiuB., au du* !• 1^^ aU tt>n | ocra( «„(«riiafilc şl ory;..- ..irujar.a unora din ui, patffiv I prvîfcakmole Inlreprludcrile Lu ■» ut ei eh « atitudine bioevoiUiur» Icuriiribuind cn I Ia .util a-.ipru Wiln I riului Act«vlu Insă uu a foci o situaţi Lioerulă. uuck diu ele rcfucond uebi I turro contribuţiei m«j ales indnstrule I atăpAnite de jidani Activitatea. 1“ scopul «julorării fi- | nieurdor a foni «WAyuratâ preţuita- drn{ uuma» de comitetele locuJc co ut- evpiia regiune, Pl.urjli. Arad, Titnişoa r» unde |>e lângH comitete au activul yi orfniiuu|idc prulcalimak. Tot la «- erate h>calitA|i primăriile »n g4»i! po- •ibilitaira *u .IrâiigU f<»nduri lu'ienion- te penlru ajulnrarr* pironirilor. NOUI MASURI PENTRU COMBATEREA ŞOMA¬ JULUI Inspectoratele muncii piopan cu n coasta ora/ic Hruw»t»»arr|t* pentru pre¬ venirea ţi combaterea ţomojnlui. I. | Restrir|iun, «suprn termenului «I» ţe- dere iu ţara a «upuvilot străini 2. In- j irr/icerra efectuări» OTvlor 'UpluBen- tnrr. \ Prevederea de luuduri cât mm | loveninote in bugetele comunelor ţi jude|dor pentru lucrări. 4. lalrrvcn- |ia Io C. F. R. pentru u acorda o r*- docere cât mai inse ornată lucrplorili»r ] m ' ^ \|«rlir tr.54C: Aprilie j vrn|iet tn*j»oi<oraielor de muncă, pr.a luuir .«•; Iulie I «pliearva IrgiMr ocA>ttrei mMCti (<r 'meilor ji mifuirilor. proteptlt** w,,n IVaaemeoea »*a căatat deccoitgeatiV .urea p*V|«. iriml|4od»-*c l« locy ^ ,Ir ^rig luă. ace. eeaiji ta căutare de lu«r,i. Atlfrl în«peeforatol muncii Hruţo» a trimtm i,o număr dt 26SJ locuitori. Ncz ubaiul a (o>t că **» oburnal t scădere a fomajulut. fi odor ţi aalar«|dor. precum ,i dto e»tn lnbu|k primăriilor. Forme In care *’au acordai ajutoare¬ le a foii 'u gencrnl, la datară; alimeu te. lemne de foc, masa Ia raaltoe C.âei i'aa lofunlal (o acea! scop. raotioe şi cămine dr li pentru cop vi, unde In «fi râ dc odupofi fi branA, un pcraooil bine pregătit t*a ocupat d.» ctluea|ia lor. Pentru ajutorarea Şomcurilor, corni- Ielele locale de şomaj yi organele o- ■fe Septembrie l»37. Srplrinhrir yvv« In J5-S4V Fa|â de IkjKl.li'î Iei io a«u| I9ÎA- !9H. Din totalul dr mai *u» * a cheltuit Ici, faţă de i:.0W0i2 in amil Disponibil la 1 Septembrie 1937: \U8a~~< le), fa|â dr 4^9 lei ta anul I9W-I914. Sumele cheltuite pentru ajutorau » yonKiirdur. cn miu excepţii, iepreţinIS ajutoarele acorda le U lunile Decern brie. Ianuarie, Februarie fi Martie, conform prevederilor regulamentului pentru prevenirea fomajului. combate¬ rea toi fi ajutorarea şomaurllor ajo- torare ce lacrteaxA la I Aprilie a fio- . CT pe perul ccl mai aspru, tempera¬ tura normala de lucru a motorului este de aproximativ 180 C după câteva minute dela pornire Dcaceea uleiul ideal de tarnâ nu trebue sâ permită numai o pornire uşoara pe gerul ' ccl ma» aspru a şi o protecţie desăvârşită - > D- ’ a maşmei supraîncălzite, prin ungerea per- Icaâ Unele uleiuri de iarnă îndeplinesc numai una din aceste două proprietăţi. ..Gargoyle Mobiloil insă. întruneşte ambele. Prin această dublă însuşire — insensibil contra frigului, stabil la solicitări grele - el este Superior alior uleiuri de tarnâ. ip ceeace priveşte randament durată şl eco¬ nomie. plirabilă la tranvpurturile indi* idu»iu. Infiin|ur« o uaai dfîriu dc pla««rv la Petroşani având ca roza dc activi. Iute Valea Jitilni. 4. Fxtinedcrra comi¬ tetelor locale ji ta prcircturi. peutrn a vp pălea activa yi iu judeţ. 7 1 meorti tari an lo*t ojuinţi tlnap dc 5 «ui ai (ie trrv uţi in grija adsteaţii so¬ ciale. S. Comitetele «i «rtive/e delo 13 Noembrir. 9. Comitetele dc ţoniaj d na mai fuacţionr/r pe lnngi primirii, iar condacerea «.4 fie incmUu|oto or¬ ganelor Miaivtrrolai Maurii ajutaţi dc olidile de plavttre. care cuooxc »i- taaţia reala a celor ce »r |irtvint& | pe o1r u ajutorare M. Cosma MobiloilArctic Câteva date asupra activităţii Casei de Asi urări Sociale Bucureşti cu incepure dela 1933 itola 3W3 ţi jutiu» iu prexont uu soaral aaifuratilur a cnrscot pro¬ gresiv ajungând dela ljJiJ*uy aatgu r«ti ui 19M U 253.41* axiguraţi In 1W7 Din puurt «I» rctlere al mudalui du •-utjzare, aciuit 2334H nxignrati K- itotmrl in dottâ oatagorn; ţţ ea- tegori* acelora car* cotizeoaft prin liale de [datA «şi 2| acei rare roti- smuA ptiu apljoaxr dc timbre. Di» ae«®t punct da vedere situaţia dala 1*33 «< pinh in prcsrnt k prexiuiu «lopA rum araţi tabloul ormitoi; Anul Dsr* «otizaazi prin Oare eodceax* prin UtU de plată aplioar# de Umbra 1SW4-35 I«33-~30 lîUO 37 IB37HM Numărul asiguraţilor Total 63,902 75.127 82.400 101 023 04,007 116:057 120 874 I31J83 158300 101.184 203.283 233.416 Jitii «xitup*r«tia rorr w pn^U fa,« intrr uumârnl dt- »*}*<• mii care rrou Ita IHSO-^TT fj ătorla varc uat» pr aumi Iu rar. W7 -4K a*ar trage ounctuaia nh atât la o lutngurt* eai fi la • vai ai 4 A pruporţiona) cn «a mirul mticQfpo|t>i« au r.rwvt ia oi't.iityi utâauru yi vani tur ti a Dseâ acrul Io .tu rata adavârmt |ettni ta tegaria wiar Aaru Httuaiufi priu lislz: tiv plai.'», up avebt# luvru tuşi. v» j*4h»:c M»r.ur fi tivapiv rei «ar« co lurttxv prin «jdkarv Uc umbra. 1>ch i-Ui Jv «noi 1936—tîW7, num-'» rul «otiiauţilor prin aplica uc Ibubra JK- anul iu rurs (997 -p» au * ctj «luroxunativ Uliato ăvlufj piu sol realuat la vcmlur» pv Omnaio 6 luni ale anului finauaciar fn cor* nu waluiaxâ decât U a' provintătiv UKjOOO l ai. Caua* stâ pr daoparta. iu fluctuaţia faarU mar» a Migaratilor rar*, far parte din a^oaală catigorie, iar po daaltl phrtu dronrmc In aceastA categoric. fbadJs dv colisnre p* cap Uo asigu¬ rat mu ooufwmi slalisUcilor n^astra apraruuHtlv jtuuhtafa oât aoala a cotizau iilor prin liutr d«* plută. In celace privwţte coalaltâ catvgo rie. a aaig. rare rotizra/h prin li¬ nia dc platA. act aituaţiu c«(c nor malit, plasoJ do venituri fitod pro porţîonal et» eroşinr» numărului asiguraţilor. In ce priceşte aituaţiM eotnutila- j ţillor medicale date asiguruţiUr în I aosat iu ier val ele an depăşit cifra* impresionant* du lUUO.fHKi du|M cum sa poate ved»\» din nluturatu situaţie: 524 sau dat 6ite.961 «oiuultuţn \3HW sau dat 1A44A4.'. i-on.utîaţ*' I«,%9ÎW a*au dat L246-S41 conaultaţi USA 947 saa dat l^B(L3Ar« coanultaţti 1927-93N »*,, d M 7M-144 eonsnltaţi. t|H» 7 I»ini> întreprinderile EFTIMIE PREOOLEANU S. A. R. flERARIF, COLONIALE. V0PSELARIE ATEUERE DE: FRÂNGHII, SITE, CIURELE, LACÂTUŞER1E. Tl- ; NICHIGERÎE. OPJNCI Şl LUMAnARI MAfFRIALK Şl ARTICOLE ELECTRO-TECHN1CE EN GRO^ - EN DtTAIL Mare Depozit cu Desfac rea Produselor Uzinelor •Reşiţa*, •— «Titan Nadrag Calan*, — D Goldenberg Pii-Brăila - industria Sârmei, Cluj - şi «Ciclop» Galaţi Bucureşti, Şos Mlhai Bravu 24. *, Tel. 3S**S *t 2la cs Vizitat! Vizitaţi Ceasornicăria Românească Anton Petraşincu Bulevardul Elisabeta, 41 Cvls-ăt-vls do Liceul LazBO Răspândiţi: »* Vestire** Diupozftf 1(|e ministerului de finanfe Cu prjvira la ercdltal salraurdl «ar dsrJtoiiL pu a ««ins aiînlatcruliu agriculturii *1 domeniilor, rradit aperlal lu unntă d* Ui 19.4UA7#, pentru pisu - Io nuatarar --a pri¬ melor de raport farul Lu anii Ull •1 MÎ2 m Uitate rul fiuauUlor « dat dwaiiilii sa m acopere ca o mus 4* egala vsJoare, din dtapoalbiiul •flal U & N. R. U cotatul T IM tazaar stal Cont prime de valorii». ** Iri« fi Ui o* Centra achitarea urdonautataf ce ror fi «mise, s« ry r primi dela di raeţJunea mtycsril fondtiritar «cru- ditive apeeiata Primiud erd«oaaţe|« dr pj«u Uu- pevuos « aeredOÂvoţe », ie c 4a | f ^tlve. eor fi in,UJuţeţ| de argen- J* Wuii *rii i*r ta pruseuUrea are». ®e vor face veuJl. acreditivele HmclaJs. la Iratorerj# UI. n. R. »jr. 4NX M7 oiiniaterul doMiettillor w v.r 1^, U HH, „ or4u . reapecUre. Sfs dtapa» »• nu se ridice fi a nu sa fata venit acreditivelor spe- risle iaoiate de presmUrM litula- rUar ae4onaD|dor. aceasta *pr* « a* erlia păstrarea sumelor ţ n e»d- dnl Casei Stalului. „PRIMAXIM riHMX ROMÂNEASCA — Sîr. MUi, 41 Bscsriţti Lămpi feiigure cMaxirn*. «Petromax şi «Aladdln», Sobe de Incălxit cu PexoL Lustre şi Materiale Electrice Aparate de radio In role lunar". Gea mai agreabilă surpriză Un tot aur* m »o gp-z r« rao-i. pocua 1 «o- '--♦•4 dt >»-wr wrâ *3 ia w -ci bveuto Ca i’f •» mjl cu aţă W » eoo«a -Jt axutly cv i. Mf» O 1^ OU Sod 4» Co’sxo XOll NOb“. oaf au jtn oyu* » au 4—’-^» podua». o uam p skvu ar/ăoto^. - M » « « r. « M AO AIIN Gheorghe lonescu Str. Patriei No, 3 (colţ cu Str. Sf. Ioan Nou No 1) BUCUKKŞTl I EN-OROS m. Telefon 3-81-6fi - i — EN DETAIL Mare asortiment în: lifoane, lunţi. Manufactură, Pănxirie. Lenujun. Impnmate. Ş Ţ«Uturi de Olandă, Articole de Botei v N . Tricolage, Fete de Me»e, Pr«“*P*j toate’ articolee ie vind eu preţuri de En-Gro*. foSA-ss., (®m> I un rtoous orcMAi V 1 llMTlUKi lumi. ^ MAGAZINUL C. N. DUMITRESCU Bucureşti — Strada Lipscani No. 68 — Telefon 3.10.11 Anunţă Onor. Clientela CA pentru sezonul de toamna eate bine asortat cu ştofe pentru mantouri şl rodiii ULTIMELE NOUTATI FAINA DE LUX din NOUA MOARA CEA MAI BUNA GAGEL CEA MAI TARE tnduitria ■' pioni*,- in Români^ •*t* una din <°l» S industriei rom^t,, 'ncâltAmintei, al <Afu , •» C'iQor, Ale, an drcscu. ‘ put «»ni« ramuri „ u SUNAV E — c L ' Un roman Grlgor* Al „ C *^ndrct prima fabrkâ modern . a c aT >dr« iCu . ln »om*, l><1 a,»chWc drumul unmi ’ ” |&i& n.f.enalr n 'n»to >f»du,, r| . ORIGORE RlEXRHDRISCUsa 0 bricile, cu instalaţiile j J?* maşinile cele mai mo¬ derne, prelucrează anual o cantitate de cca. 250 vagoa¬ ne piei crude de cea mai buna calitate, producând: talpa, crupoane, to val, blanc, b° xl,r i. harnaşamente de ar¬ tilerie, şei de cavalerie, sa¬ mare de mitraliere, echipa¬ mente, cisme si bocanci mili¬ tari, etc., precum şi renumita încâlţâminte, întreprinderile* BrigoreAlexandre&cu) , Jnirefirittf/mPt în valoare anuală de peste 220.000.000 lei. Magazine în Bucuroşii: Sfr. Oituz 19, ţepcari 18. Col. Moţilor 323 ţi Bulevardul Regele Fordinend, 21. f PLAIUL UNI HEI,96 bucure * t i !Ti Urat uo de mull o lege p*u. to praUgultra cU-muntnlal oaţlo- «1 h industrii. Legt« care no «or. 1b aiinic «i care consiliu* por f! rfapla o ruşine pentru col cari M ikvUo «i nu sunt în Mare a\> iManii deia fabrica de zahăr din Iţcani-Suceava Me am ajuns. — fum înţeleg politicienii irafegulrea elementului nct onai in industrii OpUdâ: Dam mai ]os nu- «^aonalului fabricei din Iţcarti-Sucea- dirvvtor; ROSCH- dircctor tfhntv rouluhi 7 . ROSEN- cumivr; In conta (după nu* după cat cumnat cu KATZ| ^ARiu, subinspector. 4o-fr#«>cTi> cfiU wi «umr pentru» Prora, mrr t4lt conduce rect. a itt( Wf* proh ffuir*a clc- noţionol. fabrica dr zahăr tlln 1 €Ş$e cMţ tr/Mt rut. Toa * r tvAi i iL noastre •/< bveu- MtUrric. tuni In Idtunifi, fără nici Co+hJ muncitorului Se» famprui. r ti thOMrntul sâ ne aândim hi tvcrvrllr cari fur mea- j a nwtu uluit t>u iu’ t re buric aldina. \ Slavă Domnului #wnt Dar altceva: conştiinţă yî corectitudini. Virtuţi cori liptjso totnl tuturor polilicia nltor zilelor ce trec. »*c Pentru inimile caritabile Fiind o fomcv săracă ou 7 copii — nuav&jDd nici un mijloc do tra.’U — aoţuj raou fiind internai ia So- natoriu) do Tubereuloşi Orooi - Olt, fao un diaporat apoi la aufletole ca ritabila a mă ajuta. sultana CR1STEA Fund. ii un, bucuri No. 4 prin atr. Dumitru Vuiou cn maşina 47 Actualităţi carnăuţene Astăzi la RADIO aaeuHaţt la ora 19 Corul lucratorilor fabricei FORD ROMÂNA s a r. oare va canta cântece româneşti. Programul vă ost* oferit <u priUjul Sfin¬ telor sBrbBtori d« căfr* FORD ROMÂNA ».*.H D*<ă v* interesează ca FORD ROMANA S A R. s* ri mai ofer* program* muzical* la radio, scrieţi o cart* poştală la adresa; FORD ROMANA S. A. R. Căsuţa Poştală 300S BUCUREŞTI COOPERATIVA LEGIONARA iU fructe, fiducc la cunoftiinid «j au rotfZ noi Itan- porlurt de vu-rr, pere yi slrugitri In Gutenberg 3» Drrtuemmea a sosit fi un mare transport de brarl pentru pomul de C râd un. — AprorteloaMlt-rd de) a Cooperaţie* legionară de (rade. LA SEDIUL LEGIONAR din str. Gutemberg, 3 SE OASE8C ARTICOLE SCULPTATE IN LEMN ca: TROIŢE, CANDELE, CRUCI, RAME, etc. CU PRETURI CONVENABILE Lucrările sunt executate de un camarad legionar. „Scrieţi în Buna Vestire" •a fost la Suceava In timpul alegerilor laa Un cetitor din Suceava a« Uimei o I de-o şchioapa s& vada toată ln- o scrisoare pUnl d* r*vollă In caro mea că aki la Suceava ltbeTalii no spune: «Scrieţi In «Buna Vostl- io» nA ţUo toată lumea cu ce mij¬ loace luptă liberalii tu alegeri». Si n« poveateet* aatrapia «1 mfc- trapaxl&curil* cu cari au «luptat». «Nimeni nu are voe Ml lipea- prin n-enţli le rupe, «^te ei mai trist, sunt puţi sol- dayii *a le rupă. In judeţ nu poa¬ te pătrunde nimeni din opozi¬ ţie în afară de guvern. Rog publicaţi in ziar cu literă Sucursale ţi depozit® In provlneişi Constanţa Str. Ştefan cel Mare 27, Arad. Cluj. Cernâuf , ChiţinAu |l Topolovoni. iminmi !eafu du le rnpe, ba re au comandat llî.000 bucăţi câruaţi învelite cu hârtie pe ca¬ re stă scris: «Votaţi partidul li¬ beral». La fel se vor da fişicuri cu zahăr dela Fabrica Iţcani. Este o adevărată ruşine*. 3C , ^omoctăt Cu cârn&ţi vor liberalii să conduci ţara? Se putea oare re¬ ducă la cele 16.000 bucăţi de cârnaţi conştinţa românilor? Nu! Precum a'a arătat. Despre activitatea conservatorului din Târgu->lureţ Om partid Conservatorului Matkb dtţ, unde trupa organizat* da actori pal din Tg. Murei, p/iotim a/mâtoOraa rumâni, nu pătruod de («1 sau prea Isprava unui şovinist ucrainean.-„lnsemnări sociologice 41 CERNĂUŢI. 22. — După Ueca- „Antologia poeţilor din Bucovina" tineri de Mircca Streinul, vs apare rorfind la F. tt>. co porlrrtc dc Rodoll R>bl«- ka. Soni trecuţi in antologic: Ghcdoon Coca, Ceorge Drum or, loliaa Vespcr. >ovi(c 1. PristcnrA TeelH Liana, Gb. Anlonoviri, E Ar. Zaharia. Aspaii» Munte, Nccotal Roţca, etc. Volum al va avea drra 2â de pagini- rea alegerilor, viaţa «i-a reluat as¬ pectul oblfnull in Bneovlna. Pre¬ fecţi de calibrul unor Cojocarln, Vuutu. Apataj Arpad. outinn* să-^l facă de cap. Iar jidaull. In frunte eu «inWtrti fabriranţ] de tertilc. or dfd« u celor mai mari ea- croc berii. JIDANII LA SERVICIUL SANITAR Jidanii deţin drutul* posturi ofi¬ ciale la Cernăuţi. Astfel, o oareca¬ re Bertha OoIdsehmldL pe lângă ră e in serviciul Munldpiulni ş| de|l- ne maulpularca fondulni sanitar, primeşte salariu «I dela IsWaioral ds Igienă. E cazul să ne întrebăm dacă Hertha OoldwhmUL. nn se poale* mulţumi cu un singur sala¬ riu. şl daca unul din ponturile el tTar putea fl ocupai de-o româncă. ŞOVINI ŞTII UCRAINENI PROVOACĂ Ni n- aduce la t inuşlioji cazul unul dascăl d«*U «Institutul de educa|ie corectlonall» din Cernânţi, Ion Co¬ şuri?*. Arest torăţător #i adminâlra- tur, io udă) timp, ai Istiiiuiuiui ccr- nâu|can- cult ucrainean de origine »i prin fadul sau do comportare «u me¬ diul Iu ca/a trăieşte aduce grave ia- *uht aotoritâţilor româneşti. Inir’o şduuAT* geoeralâ rec*n/J a comitetului şcolar, preşedintele acestui comitet. C. Scolot, a ciHt copiile unor *cit din caii ret$e ci /<m Co turba, Ut timpul c6nJ funcţiona Cţ ţo şooalg prl» ma/i, a ponegrit In igole chipurile autorităţile române fii. cetace este Şi mal grao, la o sâunare politică, ace- Uf deicreerai a rilcal In picioare trl cotorul românesc. Întrebăm autorităţile In drept dacă n'au nimic de tis Impotrfpa unor ast¬ fel de agresive şi criminale atitudini ale acestui Cayt'ba tara totuşi, wu*- nAncâ piine românească. Evident că o mutare grabnică a /wnliţia $* Impune. O VICTORIE CULTURALA D. prof. Trăiau Brăileanu o reuşit «A ajuugâ ia anul III cu apariţia re- vwtet «In&emniri Sociologice», oars e o mândrie a ştiinţei româneşti. Mate¬ rialul select al revistei d-loi pro!. Tra- Uo BrAdoanu a atras in rrpepte rân- dnri atenţia lumii ştiinţifice din străi¬ nătate. Notam şi publicaţiile: «Revista de pedagogie*. «Făt Frumos* şi «Icoosr* GEORGE DRU.MUR scrisoare iu rugămintea de a publica. Domnule djeetoe, la Ziua d« 6.X11 u. c. 8 aparul Io zbirul dv. o Latonnaţlune cu tithii .Scandalul ckia teatrul municipal dla Târgu-aturcş’. Cum aceasta Irtfarmapun* est* lipsită rtc obiectivitate, comitetul şcolar al Coa «er, storului municipal dm Târgu-Mu- re», vâ roagă să blnevoip a da loc în preţiosul dv. ziar lămuririle c« ur¬ mează: in oraşul Târgu-.V\ur*> nu eitsta „Teatru AVunlclpar’. precum au csrita nici o trupă de actori români pro fcstonlşti. Extslft însă un palat oil- lural car# adăposteşte printre alteN şi un conservator muitlopal Pentru «ildvarca graiului românesc, în acest oraş şt tndet. înstrăinai to parte In decursul veacului trecut, con¬ ducerea municipiului Târgu-Murvs a In fiinţat In ,n*l 19^5 i D cadrul accsW conservator şi o catedră de dlcţlun* şi artă dramati • Această clasă cu eltvH sri. ilâ in fle¬ care an câteva reprcîcn laţii Katrale in p>ras $1 In satele fruntaşe «Cnju- rar. fără pretenţie de a prezente puoU* oului ceva perieri, căa doar este vor¬ ba de elevi de conservator şi nu de ac¬ tori desăvârşi |L Aceste lucruri sunt dealtfel bine cu¬ noscute de lumea dm oraşul nostru. Tocmai <k aceia iofom»<*tiua«a co¬ respondentului dv- apăru ft inlr unul din tre cete mal nai'analiste gazete, a Im¬ presiona’ foarte dureros atât comitetul Conserv uterului cât şi pe elevii arlort. cari primesc cu gratitudine orice cr.bci obiccîlvâ din care ar putea Uage fo¬ loase preţioase, dar resping cu Indig¬ nare acuzaţiun) răutâooave. In privinţa fondului de 120.000 Ici pu« la dispoziţia comitetului şcolar d« către municipiul Târgu-Mureş. cu Viat* că comitetul este obligat de a da socoteală desptv Întrebuinţarea acu¬ tei la decât iorulol competent, vă facem cunoscut că din acest fond nu s'a chel¬ tuit până n prezent decât *0000 tel pentru c<>nrir n lrea a trei f abh>cgarde- robâ costume, decoruri, «tc, la/ tul sumei este Încă nefotositâ TATgu-Miireş, 1" Decembrie 1931 Vineri 24 Decembrie ORT: Cuv. Martiră Eugcuia Fo¬ ci oară. GAT: Sf. Dalfinn (Dnuplua). HOAREIJS: rinara 7A2; apar» 16J7. Ajunul Crăciunului; Lupta dela Tarntka fMărara OdnbMtîlor) 151«) SÂmbata 25 Decembrie ORT: Nasture* Doomului noăLru liaua Criatoa. CAT.! Nnate/ea Domnului (Nocl). SOARELE: rtb*c* apuiw» ÎL» Crăciunul: Luptele d* pe Suglta unt). n d & r Duminica 26 Decembrie Fac. Ti» ORT; Soborul Prea Curatei Marin şi Cnv. Ntcodimn dela mana. CAT: Sf. Arhldeacon Ştefan lena). SOARELE: răaaro 7.52; apun» 1139 (K Luni 27 Decembrie cel ORT.: Sf. Arbidiacou Ştefan dintâi Martir. CAT: Sf. Ion Evangboliştul SOARELE: răsare 7.M apune 16.40. Horla, Cloşca fi Crişan «unt prinşi d* unguri «1 aruncaţi la închisoare (1784). Mare succes de librărie! Toate expediţiile epuizate din prima zi Cereri noi tn toată ţara TIGRII ROMAN DE Dragoş Protopopescu Editura „CUGETAREA" sensul anîi-uuryiiw ■ de PETRE ŞT. CREŞTI NU N’aflooaliemnf c*rr •/« etrtVA *r*mc l.«, i M /•»* primar A, — «■«•«»• M, - to •>«••«»*. cU«f «■»• «P* aaj.il aprod|v osoJ«»«l» «I *< rteT • k ’ r ' o,. (Cifoi «rncitlvr pr cari U luic liB-rHuL a la" la/a a «k*u». 4 /«!**• fa*a t.w« • 4 *M»I‘«» *•'*■ fi * pătuliwn mrUriaşi »♦*" '*• j£'" •* «U*.lr» Ci In ■***•*>. P**™" 1 *’ cc..im di* or In a mc. «k** I* J« »u! acrJor*#' obkcifT* A»l*rL tu admir. uAUonslitmul ml, miblml, •, «oldail ai l«« *«* ***“• tineri*. w ,dUti di.Ml.Mirr dr bine ««H » «rr arc d~pl »• •«« JT'* Dar jtipia a*e*»fa t**|J©«*l"«» care «fc-»b’*n|iiit din pl‘« »- »' *•** a« |waic n>.Uli '*>»* « b"*®" ,1 «nvarra «f*»**». .o ar. *«{*j">" puncte dr reper pentru «tu. cind *» îrr^ii *« I **•<-» **" wU<X ’ ' pirm. Inarmoca^ f» * .Idilic ® "O** ** rbtar pentru roitului 1^ ~r< . f * „«r 1. rri'i-l* f" 1 1 *" ** mr.l nl Al InlfUB ^ * blcmatirrl »aMoo«IW' ,<v . . ,* |c entimfrim sstVEST -**— n£.“ - f.li CClr opt „a,H airuriuri alr rCYO * " 1 ^. . »,, «le. Ri rum » "•**' “J5 |i ii» fa|i fn M* cu ^ *Vdtiolu|U aaImh»aJ» ** 1f ’ , j* LmAleriţtW* ^ fl #J|U mit *cdv - toc*dir»nt . \ loialii*'* V + 1 . A J»in,,MI~rr a preJ^tH » ketu * 1 U!<: 1 profund moroi*- . Lj * ii,prH«doarr de «oforl •• tvsrr dr rrr«r>L 7 dr »W r, l ■ * 7{TJ ale Opt «P~*. <*•* w*' V* J. r , evr. aitidUtr C» . iMr | ilc luaori. M IrmH * vn-ll,* arlnlat IfllrVn ” _ «r. atodi-t* nktod*ti o- «Tt* ta *7?* paralelei «rr mir «nul .di.^ ori nh fcalH cnmblfBtp r%i Dr ^r^orului Mi .dr— ori c,h k«il»f ^ eombiM. •nfMul a * ren niran n<-*trc piddiee o »> ror aurul Maooflmm- . . Nn»i— ,r. ,. u\. Treme Cind draaocT*|t« er» inair «tim*. #i bMUl p î^ rol dtalul de convlnfit-rr. - m r ai Unei dr rab»arr aorJal*. ■» *• »r» al rrTfdu|trj nalb»n«Ir r^i •^• f £Ls: li-Si rcvuM‘ B "•.VT^rrra/ revoluţiei j. ^n//» ^ >1|p <lc drcuptu naţionale : ed**"* 0ll oun- , a «oi poltBcr L'le no tind I® pA «| fl<*l domin* Tlnjn L*nU>nnril luoti alcnrttr vcnl^ JgjJJSri apin* pciitiu o anumW B™ ^ na- luflM. P*2f“ "? u !ÎTLi udtfc *n «» t Vori«l« b* 8,1 l u, J (JC4l cHa J*pH* banujj'* JL, n uotâ in pt»r- SSÎun^- polltjcd noua. co^-o*- n ^ dt Udul unic- v*' f jJ"ţjJJ rg ^ dor ■>* csvAlrn 2 » imU'C! ,n corn** reif rcoru**u cf iP®!)- mm t Oi iuti ^Trri prof^rnlai Manoilcaca prot M Munoiloru pune In aţa .MLffiarjrs Sbss-.'sşsa? d în inlvIeştii de preocu- ^ J dî ‘«.«c. <* vdlDarc . drep- gf*’ n'ilo. «Im. muili. r» de (U.UM* »< «!• p*“ • n0, • ,^, •ţSTa tSrtS* ti d« .- r rrtr>lut«*i Kllllloni « ri ,u, k 4M I r - 7 ) A C CUM*. rrBcrahîlul Inptitor ’ eptru 0 olU) mvluirc tn lume. in « . . i~Arninmr nrr>- ^vn/l dtsnârtllt îfltfC dt bkmalîra luplci Wc. dar mat «( • m*rriwl-o. '« .af^.«.iJ«n l>wiaiincoi d. Al Vn* * V.wrod rrJMWh ror»rrpfl« «• rvtnrmn. Vxjit U runoaciMui <numcru* Pâlac birt#*' D. Orfatlan Cofa? *Vt' m *i fadrlarj, rcformuranl do ar mi în «dml .,.|«nul.u ta¬ tuai LaplAnd ibgvr vyil de**J*‘ ck ro¬ bia orreAmi «profram dr partids nu «Mi d MaooiJoncu • P*lui m^i<« «e rioa I* prpbkmrlc un|ionaliajnQl*J. lUMtiuiad *J«r c« urbu» ticul dop* dcx,â loltcrc. desparţi^ ro dom ţarcuri: mişcarea !• şi mişau^a de std*(?*’. nufion*- tiţlii ft te fdm/iftiL Neştiutorii fi mai ul« riuvol- toril «u Impuiot urechile nm»cJr>r ai ai.nnoţia oft iociolifîii repre- riuh. rt*v«ndicurilc cu odevarur co¬ lective. ale celor mulţi, pe csind pcţionaliflli sunt deoWcelu forma¬ ţiuni politice tiK anumitor interese capitaliste, cari iş» couta aatN'l o- croiirea. Nimic mai faJ> devat a- cco^tu indrftanealâ. tuxasCft minciu¬ nii in care nu pot crede dacftt uv* fir ml. cşn nu vad, nu aud, nu pri- CC” ' .. . (♦ilar viaţa & 1 SS 1 SŢ 2 fî» * - 1, ui lrct>u.«c d*o**t >,t ^ ,lc CBl "’ t» »' 1 ' 1 ' n '?;; CT "tc S1KT-S5S ŞS- -«£ ■ ? -J ritul ^ < ^ C, pr ^.*^«ixij«at r .' r - £^t nn “’ a>nstft in +wbjlţmm *a;,l o lnUc -t< pricr/url p a mUr- t ci covacii d< miârtaU* * </* ,,,/#! u v/r/rr n#to*aU t pentru o iuibunatâţl «• rr ® IW 33 fci’ic aci un cutuept) per sonul al d-lul Alonollvacu. asupra importan- tci <Arula nu puUansĂruide ajuna. ScadU*v** r*** argon, vina ra io¬ nal; o iniţiativelor »* /o'(*for in - oivtJumle- O mkvârâta 'ătturnsir de principii- Nu {mpart« rc mecanicii <]»■ bunuri, d o anqrniate rofuinoli b adiviUiţiloc pentru a obţ.ne rezul¬ tatele optAne, pnn organizare pe funcţiuni naţionale, in învoorca mt- svlor. Acenstu cu attit mal mult, cucAt nspeclwl tecUmc va ve*u %n iecviidC/v pe cel spiritual' noua prefacere sufletea>o5. nKrak) din viaţa economioft, în care tramfor- •nurea toialft « mentalităţii va face ca ,juci »Jf nu & i vm sînrid m cc*or pro». AlanaiUrfv. il n^azn orqamc Ut structuranaţionale pen tru tulitoUp.T.gprCzmlA ull uaped ol efortului cKMjtr ofC anjZi,i cotrw un idval 11 unirT - partidele unlee sunt . I.'llkikln LA.iUr.l1p d/IWi'i//’ frO"* ,fţlj C»ri numai • loiAlura p* **rri U n«a a ud marc lucru pentru In i. rea »i afinaama la Mac a uoui po ( oi. Daci pAftfrcei actual* mentali itr |i ordine «ociali. ou « Iu* 01 mai locu! ttnilor f Nu tor aţtinfr rvrei» ckUr al ooflri ? Clei dbpu- ,-m. doar. dr un Moe fnarir aaormt /• canalii t Intt rnarra Imporlauţi a ©perri. >rof Manoilrtr.i In <t» acrit si • latilicat, >4 mai ale* pi o* arr prrgHiL far nrpmbUeai, t*a fâadif a da r*«- >otv> prrrx* J* marvlr wnn de tnlr* tar» pe rar* It pune er* de a dau* *1 i o ele ir ei revolufU La atât dr nuuwnita «aratani da lurrirL atudb «rti<N»k. confwin^ •ruyuri. etr. ai«* d-lui ManoiWocu. toa a latrnae urlidir pa liniila unui ki« em trftnii* de trlwotc naţtni>ale*a. rmr ai ac adanşe ulliinul aiu «tudio. luMicai în arta «aiauuall rrtiaif a trupului da fAndHort fi Inptilori pe *ri li eoaduar. ‘Lume* nani* .- r tor- m .Ir iama .«CNSUU’I AN flBl H- .11K/ tL flF\OI l'Tlbl NAŢIO vAIF> (jji daobirmu d Maatuleacu atnrA u ţ.lui <» prvblnua pe cil da nuui, pe itât dr ob*curi I>n altfel cran faoe Il«m?i)i|u> ea Râutbiur a prof Manol r-ru mii marea *a Udibmli W tactţiir ft bro»(butc da Rinlit. urafut fundului avAntnt «u cnlu/« tAta ft •« lociciUtle loatala. erte uu I a m pacivar. t «a baa«ir al fiodinl. ii fândulut ca fumuiaar a acţiunii ij ideii oan (arr nomflrtrii fapt* |i t astfuei iebânda Tema ««tasolm uittburiffcrt «I K roiuţiai unionale» rwte Io ade»Ar tovi . ncubitrihlS. tiriţioA Re f urmele ifaclkv aattfiufflnasa ffteaie de ealr luul recimnri nilintilwle. — fa,«r»V ti aaţuiuaj — »U Viu i*KM 1/ttl Inert Intr'o owcejijw den de *• duduie, luir'o imle i olarii a de vie. lirecluarc, «ui hi ll*iu, r<t.4 t» </«r- itan'. / vrflr, fuiideRtul »>«tl| ut «»• »!*}«» iapno» nea*»n«uf»A»nî arat*» ■l pcvf Mimvikiiot, iUt b fi *;mtl 0 faţa f*> c«U lotufi. faptul ib iCiindiM* ftftjwvi» Milâ a d **l^ no Pale uodaî^ralft fra< aaalati. ai ta ■leucturu d» rtwNeepffe, »bc lacMvatA la sbctrai, n>kw pA mu- di n-fri get* ci»r.i h facr po^ddţâ eperatfo ineadlAll fi lidruutarea /tee- nu» fi UnipeJr o oncâfti im - nou * re k iMir (i\iw: La Itfiliui cu probi *iuo aţionaliatrt. Crija cea tnarr a profraocnlui e»te a revoluţia troaâirrt uaţvuiili M fn- umăr ca ailnAial o en<*mtnji*f pen.ru */*/.;»»». — ce* diatăiu po care o ’a ace neamul rcniAurw. dupA a fiica It-tuluţil pmtru drepturi*. Şi ca m u in ba|ivul ideiliK ftfvazft sal* punelcJf dr «şut Js t#dtn| pro- sremv du flcnaraţtl, sft sc mcarrjrt mal deparlc aure forniu de produc¬ ţie direct socializante”. Cum ura «rulat fi noi tut în „Lumea Noua”, cu olt prilej, burghezia va fi incn- dTHtft funcţional in ordinea de mftl- nc şi ..dcclaialft dosi sociala dis- tinsUi” cum spune prof. Monoilocu (fag i 27 ). 3 . - Reformele dreptei ytf ol cit (ic «»ria nu sunt tronzacţi'l* ^ viBVI. -Mgr ţi (umie^lul #*r.4in« T,,u,ul 04 '* a * i»iî^T«riprcTiSi®; trotuacţille sunt urniri m^‘îîrta.10»- d«4t «r.- d*/Ucl|. «•" "• ouionfte ao(ţ,ftciul. jertfa. O. - Leolukd * dispreţul co»tr ionului, ca eoflivj.ţic ««HToIrt a unvi vl«U „„i.ujniv. dau **®rul cu mlcviral JStSr ul »*llttluld« viaţo kflionarrt, i. lt rU^ P“ n ai ' ,olw » ,e /<»./« ca tr%,p(j abMilut firearcJI a biruinţei tr.mic, 7. - Wj *tl vuliUT. pe cure prot. AtanoUnfu » l ofcaxrt orqamc iu'*»' tvuiţm u'i-*' ... constituite* o, «deviiml*’ annate jh>- Utice lu|>Uit%f« *1 d« *1 pentru un nou |r| d<? ooponal.V Şl. cum remorca pJLbgl, — „pentru miş- car»a U^iniurA nnritul militar m» olc o >/%n7)6 lormâ. Dimensiunea militari osţ*ţ 0 ' dimensiune capitala •1 biletului i^gic.uar. l«r rine nu inţclerţe Hcc%ta, înţelege p»en puţin din (c legionarIsmul (pag 332). tt V'oiuţi" nnţionoU eile rro fund |p advvrtr, spre dvo- :vbire dv şi naţu nal-aoaa- llsin caii ou făpturi foarte reci (împinse dr^ri p»im I* duşmm c) ru Blaerica^Tcu spiritualitatea d. legionar istnuţ „arc Şi ** punct d« plecare sl c* numi d« v s.re, crep UhHOhuc’. AictoM ** «xpl'® 1 - >igwr. prin t„uf>d‘*\ a sutntanfiali a ui,cilului hrionar - u idealul creş¬ tin, cri aer a u se muimpla in las¬ civii unde ido) c* tc Slutul, nici m uaţionul-vjcfuţjSsm unde Kfol este po porul germin. D prof. AvtnoiUbcu atribuie pa bnmi drcpltjv ideii creştine o im¬ portanţa covârşi 1“^' » n l«ţ|iona- rism, m '.papalitatea cAruia, n o tccJimc i tQcitda perfecţionată, rref lira 1 Uit ar totcu'fă i-<* m.nunt f rik pretaJtmt... ( gj dintâi Stal cu nde m i uf a: ireşty (n lu*ti«« nhxiermi’* (pay 3.33). 1 ' ’ FAru îndpidţa, toob punctele <te reper iivntadf d. prof. A\anoil«sui iunt daH t..,-reiate «)« lum ^ dc vioi ni. Elt < |ţinom.(TcazA sensul euti-bur otftl de ţna/ea our.unc in ţirilc cu rcpimuri totalitare de dreapta este al acestea <u* inftipiu*1 revcaulioinie n.etaci pftnA aci nedreptăţite prin asupnrc, pe oAnd renimurik dc ştangă numa» lc-au poitulat. In a- dev*lr, vt:$Fărik <t' dreapta rut c taiuciteufaiJ n-*mu pe t nnattonaL*- fuul io r , antisemitism, etc.), ci mai ale* prin refo *.nr sociale adânfi - r eO- Uxair prin drepiuit, ordine f* di>- dpl.nl. Cel mal indicativ fenomen in această prlvinţA «sCc covfirşitoa¬ rce mişcare de inv.erv a G rmon e:: naţional - \coaJi>y;uJ. — care prin însăşi denumireo sa arata marile o- blecUvc pe tari le servite: /Ai> nah pi lotin&Mn. Evtc o mare s iniezt dc principii pc care a in- tăptvil-o ido't a insăfi. o sinteză «pocalft. Tocmai cuprinsul ei, ca notvâ direcţie sv>cialu, U Wiiluwd, pcrt>u pcAita oarl iei cadrul tU/C- isirw' a* oeic&rei Htifrâri d* dreap¬ ta, prof- Mânui Iacii in sediul ci¬ tai. D-sa arata cft revoluţia naţio¬ nala de astăzi nu esM o revoluţie formata, ct o revoluţie de editai*, o rftstumare dc credinţe 51 de pre- ji dcoiţi in sufiete. pentru a pune in tocul lor alte valori, — umane şi etirc. — In baia cărora vc Paris ţortrâ radical vlfţa uniata iusaji- Fif‘’şie, peniru a*eaiti rad icni urare, primii) pa» este împotriva tnirqlie ZKi, ca spini, «ft meutoiltalc m div*<iaal!"ld, maferialisto şl comodă. şi oricărui interes. In afară de cel el colecficitiţii naţional*- Cb iitât mal nuli cu căi iu ţara noa*tra. „pc toata verticala sociala nu it 'întâi ne ti c nîcJieri o conştiinţă pu¬ ternică de claui şt nicăieri rut it poate con uitai *nal uşor cu la noi o cdenunitaU naţionali tn afara ori¬ căror praudecăfi* 1 . (pag. 320). Mun dtorimea nnostra. destul dc puţm îmbâcsită dc socialism, va putea fi i*»or readusă suflcleşiw la ţirinct- piul ordind şi solidarităţii na'jo- naU . q — Revoluţia naţională distruge prr;uj*iata intelectual* d), ştergând deoiCbirea între munrilorii co capul şi muncitorii cu braţele, prtiudcoită carocteriiAe burgt»e7â. împie¬ dici formarea acelei meri ^nmu- tui Hi >aflet e Sti naţionale". 3 . — Eti-n naţionalismului *ste clar expusă dc prof. Mauoilescu. care combate morala burgta’zft for- roatâ totdeauna din t'anzocfil fşl a lte\<luţiei naţionale r ; iH| tricot epuitaazl u- 'ilSpoata aitauga tu mic- 0 »Cv<A- dc unele dc 1 - k'wpct-icl' r latcrulc o le ♦moli/ete, de unele nunei ^ k pun* _frv laloanejb. * Gândul sau. aşa <le limpede arun¬ cat uLnnte, soafle din noiţura con¬ fuziilor şl e necunoNoituiui. ele¬ mente fundamentale ale ordinei le¬ gionare de mâine, — toato radical unii podi cc clementelor de astăzi.— tnmămiiKhindu-le într’un sistom dc gândire, original, clar ,n coturnii, atunci, mai ale», când abordează cu predilecţie, probleme ineft nc pute şl teme iacă ncrezolvtae ideologia naţionalista pe care. o rndiaz> împrejurul sau prof. A\u- noiksai şi şcoala sa de gânditori şl organizatori, «sto in aderăr pre- ţlos'â pentru mişcarea noasfra re¬ voluţionară pentru ud ii ale. JdffO eefe a/kite* tonici” — spu nea odinioară Kaat. Şi cafti drcpt.ne aveai Ea oeiayă viaţa, ca ueiaza luinca. Ea cre<a ţi România nouă» Petre St. Creştmu Comitetul de neînteru intie In Spania „activează” intens Java MJNDIU, tf (FUdur). — Se pare . tiucea reparării văilor M^oiota că in piloţii de v»î dlmtoraf» a | in porlarllo vlrilne. c*ro f» P* 1 ® .hebll Intmlfcă. Cbe«iinnfa dvfio*rii mdionri de âubcmnUelolul de ueintarTeuţle *vu difiaaallirţă, maiwiftlifto 5 * o-jmoaa. realUvl i*rt*cre*e foarte Importante Im dec pi vorbind, spirilm baeghrt in di^uţj, prlnelpvlelor rhcv*tlunl cur prefaţa ipMnlui rapMd, o' ordlneâ gllel; definirea drepturi- forma* larvară a lui. cure cvo.uiazu j d bellfervuţâ c«r« ermruâ *ft * MM « " X,..«o.» îăTt.* Plr.1 1 . ditUlt «.'oişniic* ft M.t rc ik.»-, , u h.U.|UI, . i»j»re. Iinţx-înva lui, revoluţia nu- ' ' „ ..„iwm ţiunata tace ţront V. pod- Mar ol-, voluntarilor. * trilrtl 1 m * « lo je/u precAo -1 .411 Vunl ftm.»- V - b *- crrtrrtferv «nbrtanttală*, nvrv v» JuRtlfleâ aroftUre* anumitor drvp- tari de bediceranţ*. iot nn a pol«» fi aoluţlonalâ. O nou* aidiiiţ* a suWumltolulul de oeinterTenţle *• U®v “■P* sărbători [iid U4ui p*ut. Uikdi 1 «fvr# Ir ln otură editată de a UoioW'â O rcvldei uliâu- £T, ■»- 7r*«' r ' r iiitţb* ,I1 ' Tp ^.pi»» 11 j ■ i iVo* l ' *U. «» V. i. C*T*» ,rf " r . |Uwl»Vn' * -- ^ I® 1 Svi uf m 1 f- n) ho»*" ' «tflU-n»'' OP* U V*c. -IT * ptlC « jo A ,IB I” ' v m- 1 » k b I) »»«'•*■• ee *ito. r. b j<» - tTU r«* ■ PENTRU D. D. ABONAŢI Rugăm onor. abonaţi ca la orico achimbaro do *■ dresă sau eventuale re- elamăţiuni, să bineeoîască A NEUTRIMETE ETICHE TA cu care primesc norul. Deasemeni, la prelungi¬ rea abonamentului, pen¬ tru a fi serviţi la tâmp, SA lipeasc* pe v ^”f 0 ! CUPONULUI MANOATU- IUI SAU CEHULUI POެ TAL ETICHETA ABONA- mentului expirat. Acei «are »e «boneoa*! pentru prime «tata * “*’ rul nostru. sun * ru "“ i ' c ^ menţiona "**** °* ^ Mnul mandatului »»“ Ce. Si ■si^FVci'tfrpoi: _ - . caii f.ARA. Cooperativa Legionară de mere „CC conossm “SUS-"* ^ PREŢURI CONVENABILE DELA t-U L“^ IKdsemcnca se !.cc o m*f« ie^eae de bou (*• POMUL de CRACtUN PREŢURI CONVENABILE Des la cerca la B-dul EUsabeU. vls-i-vls de Ikw «ţ Guicn» hMO 3 — ^ Sfântă tinereţe legionară K fIZ Mtîflti îJSLăs- w n 4 *»u» i 9j7 m,lih II J'SST 15e. i Arnw^Uc, #J .c Vrll "»|âi rAu |J | ■ | • (I0MA Vl tj) , .o^u^ ' :r,t CT*nu Va ^ •hi. I«T. or. ţi Io ABU V ^Jah ,tbt ‘ *'«*.*,*’ “* a{| « I.^T' U r «»♦ m» WfU», 0 d M * o. Jt , eu •*** >« l.t ^^ ,r ' •• * '^hîS^: r . n ** nnl ^ b, °'^ «*L. , IMT. .a. i» '7- - -.i..o.â„, „ „ _ * " * P* «KW. . fi* 3&’ia»*»o*r« > te «arrJlrii ’*»•<"* A- «“Pforar, Ao |k« c*r« ramus.a^ , . n-< ' r P ras* lu»n. M.-4W , aJ( . m&* M rhj jC A iar * *|BI. In <*« aw*( fll w« * * •"'* f ««•"« * Bi d " «'nlor*^ ^ *»brt. H * ^ntAv* te ,nrr *«* cr®^^**** COu,rQ ni*ţ^ n | •^‘•Ute» . . « rr eigni 4 » *>•«* u \‘la U T “*te. îrs' 5 f 55 S , '2 *\° a *0 4tf , tB V *' «««cAtee !„ ei|fwol * f«Ul DUl) ap „ *"""• »o»i a. ■ta <.|A ■!„ . “a-X**** "* ^2 “ 4Wh, »« «- “• ••*■ a. ^,.. v . Transport ş , distribuţie dO gn , o,,, rtţnojr do dU.rllH.ţlr. * U f ^ jfk »« Ardool. riJ Pl( , * 4t W ^atain ,i i .m P ,„ |, I ,„„“7 ^cHrlalIr luealUaţi (furilll fn In oonnnieh. | ioa r - sl ** “ «9 dKirtbur ,]| rt . r| ' SŞjmHMU. *«*'» ■Srssaî-sirrr- '“ 7 ""-.' r."~âu^ «*”' Otawumiitorliop ~|p l„ ***** «wr-iro. Drbi |49i, J, , .Vdiunbrlr Ifct», *„ aJ(in< , * ^»r IW7 iiik Ho |.«2 ». Ia arvuni DK-loasnmarUo , 1U! ,4 rc,,,j,u - -• -o lP ,r,r l m d9 prr.Niiuir Jox*», j 3| !, . ^ Pp* 1 *®'' mrdlf . . || S<: ln ‘ *r - Urul '" i-""»' ap. jt |0frr|lrwr f | h ' au i n ,| a | BI 0Ul)( ,, Oi Inair ci. dr | r ,| an i or.vul a r JllHotomiuiriln i foM scoliorir ,n, r n #ul di. coplUli, dovrrtlud Cbf,,. In tenul k»q cplijrtn j,,dc !a ji,j Um avn (SE* 1 , i f *" «n»t p« urmsrr Că *„. * '! ,? ?i f,,,M i lA *wHI lor s au fU uiui ' i.“ lr:;:‘ r .'"i' r .. •»• - - ® IM*. «.«Uxi «i„| taj^. f ' 1 c«u r ° -C22î . XjUd0U * • U.rÎl» Wkr * ^‘râ. ,! “ r * 4 * Munr» i a# ««nr,* » - T;X l "‘';”“ * ”'•*> “ i*»» -ta. oi» am"Γ‘"“ '”• ‘. fr '"‘ U ^ c, “*"ta|ta -wi, a rhllMi k, , x "nH^ra | u |>Q J *te a- •• teinu,^ “; lv,,o:e - ^ •«.* ,M *. PinA ia aZ r^ '° Vonnvle *■•■-*-»» n .~i,;";'.T.V"'”■■ ptfobine Inaru». v • “• d ‘- JJr •■!■■- cdro ,777“'*- 'rlo | M7i 14,. «•* I \orrn- «iftlor u»r M ,,. , _ * * ,|j * teiaJuj »....„ VZ\ ^r .^ta .. “ 1 "' I" n».i M rt- Abu| «SI 1*0 l**i l«5 <088 1M7 A4I-7M.9M '«JW.»* 1,9 JM.173 l»l>070 »H4Kj« 1A1.47ZJ» M --- <*• r;t «|o _ { _!* * C *° ,a ‘ •«• ea/1,1 ni H.n *Oi4$u> cart om Ur a rantlui pi» r«u UUrviku, «alizi il uiiroUuc. to , JbtfŢ4N|l|Mrru gazului In l„. "'rT-"«WE® 0 * ^ ta CO- «wiâ muU mai tuull ca Irudute, I folosi Jo °^d do"^’ -* 1 / ) ^* rt rfa WlW»<rU»,tl a Tire,, Alin*, «a ,no4 U P«P«teţla din ro- nHmâ Cu ,01 numărul rrtlrin, .| populaţiei. «Sonatuoian'. fn voderra InlOrrauIiU public, a acro|dal «i o roioa do rtltairflHiiU -i __ ttua. # IMalribuţJu Tirgu 3!urr 4 «. d«.- wlt« deaaaînrnra normal. |q our^ul r !• hml <llo anul ruron, s au a- I f.«27 cn. do conducte noul p» <**• cft ^le* »« 1 Vocmrrte (ffl |« H.5«7 m. lungimea Inlolă a ,rţ«lrf. Numărul consuma lorilor, care a fa* la 1 Noonivrte lw* ,jc sa -- ,rumic. a acceptai d asaze « reţnadndflrlbuUc^rt ac ocupe « duilrlbulrra gazului şl la popnlaţle. A aşezai pini «rum tn acest v , p ” m d< * «Sea- Numind roiuuma- lorilor noul «c ridica de|a |a t \n fm vrie a. c la 22. r A lnob#i.r* r*, 0v . ea . ttu ^ J d« trei ani uao # r ‘‘‘' 1 Amt, ,*,4 an ; ,s Noc «Dbri« issî) de . u.r. 1583 o® 11 oo- «UJ«I te orovul Mu 7 dU ^ ,r " Wn^oa. Iraozporl «tete ( o J " *' anitu '' la dt eteOo olcl «„ Bu ** ttt PoU« d«. asgsşss' . . din sibiu. W * P ’ ,,,,,, ■ hH,,,,, Conducta rate de 43 «vi m i. . t: h ~- -w *îr^a; «rteguua tetema din ora, V» ime ?2iJV A y« “• <• ^ P^no te l ^nemvrte sau montei deja ternH I lI,, ™ ,i,,u ‘ , »" ‘•„rxul ^n,H la aşezarea rr,rlel Qtat r4l XTfţ , nma va permlia. (i mpail te dr UwtelaUl te Imohlte r s ,o , n pl(nil ftp ,Ivitele, fiind o rr-nrc Insistente tn aceoite dl. rejMJţe din partea populnţirl ş| „ | mhl < #1 o wcţteda tMalribuite de gaz te co nmna f’loara. nmte, deşi --- — «tetei I,i , a ” «‘'"ten * ^ '•«e a u.«lte| proorla Ini ta.’ d , “'><» î» tatataikm,». 5.ÎTSÎ? ‘~ , '“ 1 "''''- • «—wî «l a dut«uui TK*»n, insu«i K« ,^ ţ “ “ 7“ " 0l “« ««.or. e.« «•puiului»». iMiitru .xplo.l... a ,. k .^ rt-J» «U.la, »»tar«l. ),, '»T. ,„.™. j.. Pk« »,,. ,„„tar ^ 1 .. „ ^ m . u „ ,. *"*” ,l * ,0 i S*«l* Mlnlllm ta Ilu<^ *?*•' *"* I ” ""* —■ »■ II »«l K.fH l . um att,ua *• 8. fc. ln Uleie intermediare sărbătorilor Industrializarea gazului metan rtia do anaroiM uuii.ntii .am< .V.. ş)a«ctia do aporou» aoofottUl <SJtXi. ' â aOWtteaal sA produci aparate d e otUI- *re a paxto'al,.ea; in.1^ radiatoare ,1 a .^Jpftţd.jr jl t*W«Aroa TCgnlalnnreJor mici fa’jOOfrlunc. r< v» a*di» da nefra de fou» u locepot , dUdtndrcb noel a dooa fabrici Io Copşj. Hka. eu o capacitate «Je (SQ rasoana pe ud. dat fiind cA fabrtca aetualA. car* ans o Capacitate de producţie d« 40 Togocue. ► a ar&tat a Q lnanricleDtA pentru *a~ t'sfncerea cererilor <1* export. S*ou ezportet ln cur* do 10 luni (1337) 2i» 0(0 kr. «I po piaţa interna 160.000 kd. Bbncite antorizate. au primit Ulu parlcn Băncii Naţionale a Romftniai nrtn filon rea lOcunooliinUiro: In vederea «Rrbfttorilor. w aduce la cunoştinţa băncilor Mulnrizato. urm&tcvarclo' I* t'^wnle de devize k vor prir.il U Banca Naţionala a Runtenici p&nfi Ia 22 Dcccmhrl, a. e. 2. In tioipnl sfintelor sărbători ** v°*" primi cfrerl de devlxe nu mai In ailcle de 28 şl 29 Dcccmblr* 1937 |l 8 Ianuarie 1908 3 Cn începere deja 10 Ianuarie 19iS. se va relua programul norm*!. ftîţ. f4 5 OSAIVIDITA la munca mai grea decât la ocne! Z’lnic câraful lemnelor produce oboseală şi necaz. Greutatea coşului plin cu lemne, curentul pe scara de serviciu dela piv- nijă la etaj, periclitează oricând sănătaiea. Dece această cor¬ voadă, dece această compli¬ care inutilă a vieţii? Dopaţi» In l**U |*/*» Pontrv Bucuroşi d«*«nslr*|lunl te i ftepror A * A G A 2 Cote» Vlctedol, 59 OoocnJ JSANlTAS* J'.’ ' O BrUteoa 36 ^ ARAGAZ ^ vft scuteşte de acest calvar. Gătifl numai pe o maşină Aragaz. > ARAGAZ i uşurează şi simplifică munca gospodinei. ARAGAZ esle economic şi găteşte cu 1 o rapiditate uimitoare. ARAGAZ menţine bucăttrie cur.»» ». nu Meflrejle lundul vaselor. NICI o GOSPODARA ^^5 ARAGAZ' u&i(jk FU «ie lunguieţ* «au «cwnde, reşj iau olbe, moi prăfuite «au n\bl nm, toole «lîcUle noastre poartă o<eşl mic bto 2 on. El îmeomnă pnntfu ppi, obligaţia ccrrj odată pentrujf^ de o pune ^" Q l î Restaurantul »»w?na Cireşoaia“ A , ±« şi rcnovat ®r «rltabllo vinuri dc Cotnari, din viile ACSENTE Concertează In fiecare seară orchestra maestrului vasilk julea discur luican mai produsei excepţională 1 ol inseomnâCuUiaiSîlsigu o regăsi întotdeouno calitotea pro¬ ferată, oxoct oceeo coro v'a plăcut odată, oceeo pe care aţi c*rut-o y©îî VINURI ŞAMPANII AH!... MAMA A UITAT ASEARĂ SĂMIDEA LINGU¬ RIŢA CU HACNESiA AitittbturtU IATA DECE ASTAZI NU MĂ SIMT BINE MMMMN MACNESIA S.PEUECMNO Pieiungitea termemuui pentru tiuiidaren unei (d^dan, de cereri fie aâns er pentra mărci Banca NaţUnala a Ihcul un aci 4* uiarw driţilate. dispunând pr«; lungirt.u termenului du lichidare a mărcilor « răror traoafer a foi-t «ernt ,i aprobat înainte de 13 De¬ cembrie a. c. întârzierile prove- nind ades din. pricina lipsei do pro- eilie * normelor pc con băncile aalorimto trebuia un lo adopte. Ijutr adevăr 11. X. IC a dispus băn¬ cilor autoritate *a «nuunice celor te cânii, urnţalourcle diopoziţiuni: Importatorii cari au introdus ce¬ reri do trauxftr pentru n,«rri ger¬ mane dela libera negociere, păun Ui 13 rrL an obţinut nprobârj prin •ente banc], d»r cari uti an fost negociate in termenul necesar, ca >or putea m Livhuleie necite «pro¬ bări priu Banca Naţionali până ta ÎS Ianuarie 1338 ecl mai târziu, U rurunl do 3SJ*. După wnrgtrea aecalni terraeu, importatorii cari nu ia vor eoufor- ma dtepoDţlunoi do mai io», vor pierde drptul de a beneficia de cursul de Iei 36,15 pentru marca germană urmâud ra cererii© de transfer aprobate dar rămase neli¬ chidate la «rekNtâ dată, aă fie de- rontatc la cumnl dc O lei pentru o marea. Deaocnifcnra. dacă banei respectivă din a cărei vina Impor¬ tatorul nu-şi va fl potut efeetua operaţia mai mum arxUU, va i\ de¬ bitata din oficiu ln coutr»valoarea devizei la curmi de 19 lei, -<xi v &undllu3i ' La orie© fel da dur«rl, reumg» tism, gută, «cîaticâ, nevralgii, migrenă ori dureri la Incheatvri LINYCOL tace să dispară la moment, orice •uferinţă imediat ce e epUcat po locul sensibil Linycol vă scapă de orice dureri La farmacii ţi drogării Încălţăminte durabila şi ettina CUMPĂRAŢI DELA Magazinul I. ANDREI Sir. Stnârdon No. 11 Vis-d vis de Banca Naţionala, in gang Marfa lucrata Vn atelier propriu Confecţionată cu material de primă calitate MODELE MODERNE Preţuri foarte reduse Examen pentru impegaţi de birou, referenţi şi dactilografe la C. F. R. La direcţiune* «huni nistru ti vă 0. V. II. palatul tCarpaţiiJ w va ;ioc un exaiuca de tuJinitcro pentru con» p!e*ifarcn unttăteurelor vaoaute, din o«ntr»Jtxl ei cxiflriorul a-lminisiră- ţlri căilor ferăt» i un wfercut, c* ro «fi cunoMfă absolut perfeot Utn- ba cnglisfi f\ nitul pcufrti limba Iran e*A& im gcruiănu *alar &o<» leţ lu¬ nar, T, iuu'ictfnll do birou cu 45oo lei «olar, pentru cai ce nor fi repar- tuaţi In Bucuroşii. 13 porturi d* dătilografn cu 4fi^> Ini lunar. ]>*atru oăle cp vor fi r©- parei»!* te Bucureşti, tui adiata- ţrafor do ciml» cu 4J40 loi luuăr. Candidaţii, aterfi do dactilografă vor trebai vfi fie b&rbaCi DEPOZITUL GENERAL DE INSTRUMENTE CHIRURGICALE, ARTICOLE DE LABORATOR - DEPOU DENTAR - $1 APARATE ELECTRO - MEDICALE CAROL BUNGER P R 0 P B- A* D. BUNOKR Furnizor ai diferitelor clinici, autorităţi clvUeş» mUitaro. Dsuţa Poţtala No. 434. STR. RREZOIANU NO. Ifc Teleloo: 389-» Reprezentanţe şl depozite tn toata ţara Depozit parmament de: Instrumente chirurgicale, Aparate şl mobilier medical, Stenlizatoarc ţ cutil „ en \r“ pansamente; Autoolzve, Paplnele, etc. - Articole ş aparate pentru la- borator, CberoicaBl şl Coloranţi. - «lcioacoape ZeUs, Helchert, etc, cn preţurile originale ale tobrkcl. - Se efectueaz* şl »e repari aparate <ţe la¬ borator. — Expoziţie permanenţi de aparate şi acceaorii electro-medtcaie. — Quzatu _y »* * n-iRA IaI (Ia *n*r*te uleotro-medicale. — ____Şocţiune pansamente ia orice ori dtp zL C*m fondata tn «nu 1 tSM «BUNA i# E S T > W E » IJ CONSUMUL LEGIONAR OBOR La Balonul albastru str. Carol bz ~ Bucureşti AU-a-vl, de Biserica »t. «„ton. turt . a IORDAN A. I0NESCU Ss« Manufactură Pânză**» • - - ... I SIHI I "»— . Legionarii, toţi prieLnm ^^lonariior, iOj* Oanu ra*cjjnj aprovizionează de Sfintele sarbtorl deia tonsti/nul Legionar Obor ţo«c Colentin* 29 Telefon 21334 Oltenia de eri, de azi şi de mâine Tudor ţi beneficiarii rasboiufcii* Comerţul ţi cultura ; rachiul ţi politica j ţi insfarţit tineretul ţi noul profl de riafă ţi orientare Dacă ţara a^ta nu şi-a avut a , p/oapc fiecare metru pdirat fr㬠mântat cu sângele zecilor de vrii oe necunoscuţi siâvitori ai neamu Jui — am puica fi mai îngăduitori cu ceasul ci de cri. Ceas neuital şi făgădui! astăzi de fot ce se naf e de toi ce se ridică şi oratâ o biru¬ inţă mare, un crez şi un îndemn nov* 063 loiiurtşiţunj proDierne eseniie ăOflOnmtUd şi cea mai uitată din creştinism şl ortodoxism, ^. toate provmaDc. T Cât am trăit ia sânul ei, ador¬ meam la fiecare pas, fără sâ-i cân¬ tăresc existenţa, când oin fost de- perte n'am mai văzută) de loc. Ninric nu mă facea să-m» mai întorc gândul şi ochii căite Oltenia. Olteni# o tarei a nedreptăţiţilor şl a nedreptăţi lor. Oltenia: pământ f^4 cupâtâiu. Se scurgeau ani in şir, ai pri- mnveri frumoase, cn veri, cu toam- torul barometric al politicei demo erate, Domnu Mager este finanţatorul <fi verselor societăţi „culturale*’ şi al diverselor congrese culturale şi chiar bisericeşti. Nu mai departe decât a- cum doi ani, s’a ţinut la Râmnicul Vâlcea un marc congres bisericesc La câteva zile după sfârşitul con greşului, unde s’au discutat (sa re¬ cunoaştem) probleme esenţiale de creştinism şl ortodoxism, no-mi prezentate câteva chitanţe cari nt arătau — spre uluirea noastră — că ' Politicienii irnpâr|cau ţăranilor ra- diiu şi ghioage. Fi aducea la oraş ii trimetea acasâ mereu cu ace¬ leaşi nădejdi pământ, ştergerea im¬ pozitelor, ştergerea datoriilor ctc. etc Erau doar glasul promisiunilor ludei luda deoparte pândea. Şi lucra. Până intr’o zi ne-am pomenit com- plei înghesuiţi. Trebuia sau să ne o parte din membrii congresul^ au primit sume importante dcia d. jidan Magcr — trimise de un alt „marc” jidan din „eterna” Franţă Chitanţele spuneau cam aşa: „vă rugam sa binevoiţi a înmâna d-luL.. suma de lei... in contul nostru. Urma iscălitura şi firma unei societăţi co¬ merciale jidâneşti din Franţa n* >> ierni; 1 " asupra ncmai ' le inflhitca. cum a m puie" „ UI £ f? TCmt <k . r . U5inos ? ,rlst P*»- le înghiţea, cum am nerumcgalc. Se ştia — precum şi astăzi se ştie - câ odafci, pe la 1821. a trăit pe plaiurile ei, rascolindu-lc un marc domn Tudor din Vhdimifi. Domnul Tudor se ridicase şi por- ( rmd i p drum greu - drum de lupt» ii vraje, drum de viaţă nouă, — • a pus po frunlca Olteniei un sleag o stemă. Au rămas a:<ote> şi u no S 1 alia, uş'.ef tand sa le mişte o alta mână care n*a inlârziat si vin.il Lar pâua aci? Până la aceadâ ' mâna. A losi numai inluuere.ul trâ- * ^ in ’ Odaia cu aceasUi trădare s a secătuit peut.u un timp vlaga cL nu urmai după trădare — incâ iM'Ue, tcurU: multe trădări. Slârşindu-se şirul lor cu trăda¬ rea fxjliiicianilor de după risbjiu poau astăzi. in Olleniu, nu se ştie precis nici tunul care s a tăcut odaîu, dar nid ^ falele cari au urmat diurnii udu-i Zidurile şi transformând-o din m.iro eeh. tc* iuti’o marc ruina. Astăzi nu-i mai sunt cunoscute iua ruarguulc. Cele cina judele — ca nişte rodii J- Mint complect uitate. Văkca Dolj, Rouiouati. Mehedinţi şi Goii/ wau nişte bâtei moarte de clopot ‘ ^ admirabile terenuri de exploatat ’ a!e evreilor. Intr’adcvăx. purtaţi-vă od4d pa- Sd peste întinsul celor 5 oraşe. A- pmape la fiecare 3 metrii, un m»j- I ««Ut evreiesc. §i ^ va di<u <Jf- cKorudMâ nu „iai Râruniail Vâlcea, poate cel mal fericit din ţoale. Cine stăpâneşte comerţul », j*. dustrio isă zicem ca are şi o 0 . mumbi industrie) in Râmnicul Vâl- rxJ> - Exclusiv jidanii. Şi ia t* ^ exclusiv: pentrucă ede câteva mici, sau poate chiar mari muqa- suni in funcţie- di- r «cia de magazinele evre^şti, ai o> ror patroni sunt financiarii pe to tt tv uNnunkL in târgul săptămână! există un magajtfti cu de toate zis jji hora wneti iiv/^ Siâpân: jidanul Ma- tţer. Ei bine, „„ §tjrn dccd ic Vil cea un magazin r 0 mâ; e.c care jă nu ţină xearna de domnii Mager. Ne spun: „o’avem încotro”. Ia Icraneasca” esic îmrsa neagrâ • pidtj vâlcene şi nu ni'uş mir# daca nu şi a intregei pieţi comerciale I fi imiusuiale din Oltenia- Domnu Mager mai este şi indica- | tru o anumită demnitate Si am citat cazul (dacă va fi nevoe vom stărui asupra lui documentând cu fascimilcj numai pentru ca $â venim pentru o clipă in mijlocul for nudabilei tragedii pe care o irâcşt? aceasU provincie. Si Până una-alta să ne înţelegem: crcde|i dumneavoastrâ câ jidanul Mo ’yer îşi triraete banii din pungă numai a*a de dragul creştinilor? Te»e»on 4 . 7 f 61 ACADEMIA OE CROITORIE Str. Vlrgllio n T#L 5 26 Ol Aduce la cunoştiinţa celor in¬ teresaţi, deschiderea cursurilor pentru ziua de 15 Ianuarie 1©3« Se predau cursorii civile, mi¬ litare şi de damă Director: STEFANACHE V. TOMA Lralanterie tncâlţâniinte ConSecţiuti! Ţăranii erau furaţi şi explodtrtţi până la ultimul ou din cuibar. Până în zjua de astăzi când lucrurile s’au schjrnhat deodată. Pe plaiurile Olteniei dela Bistriţa Dragaşani, peste tot în toate târ- guşoarcle şi in cele mai neînsemnate ciilune a rasunat glasul cântecului verde. Fiecare s’a suit o clipă pe coama ncâmului şi de acolo de sus a privit şi a pornit la vatra lui. S’a întors acasa cu inima plină. S’au văzut zorile unei alte Ro¬ mânii Si oltenii şi-au înţeles rolul. Dar cine putea lipsi din acest mare freamăt? Taberele de muncă ou fost înce¬ putul pentruca de ac\ sâ pornească şi să se desăvârşească Astăzi Oltenia este un mare în¬ demn. Informaţi uni Teatrul Alhambra Excelsior Duminică 26 Dcoembri* 1957 (a 2-a ri de Crăciun) Sac. Cuhuralfl <N. Ua nard» organj/caiŞ uo toarc festival artistic lo orele fl o. m. cti uo pro¬ gram dintre cclo moi frumoase ale a- ccsloi no. Vor da preţioaUf oopcurs: d-ndc E- leoa Pcneacu Lici'i. primă balerină a - . I Numele lui Tu<for se nude din nou. Ueaigur că nu. Fiecare leu $1 după dealuri, din câmpii şi du» plătea prăbuşirea noastră. Pentru [târnăcoape se aud tot mai pronun- iiecarc leu iuda ne aimpara ceva:;lat cântecele şi legendele. Oltenia se astazi o bucală de pământ, mâine ridică, creşte răscolitoare gradina, apoi munfii şi... credeau că ..in curând” şl sufletul. Cu „Societăţi culturale” îngrijite de banul Iul şi cu astfel de congrese bisericeşti plătite ai bam interesanţi, ne duceau mereu P« panta prăbuşirilor. Pc nimeni dra partea locului nu În¬ grijora situaţia asta. Niki Cuca, FJor/ca i’opSWi şi d Mi- tiţă Dumitrwco d*bv 0 /x*r» Rorudufi, d-rcle: \irgioica l’opwcu, Margareta Mnriao Agnin Bog»>şfaTa, Mia Boxuo, Hoaa Simo, ji d-nii: H, Nicvloide. D.io Dcmetrcsca # Tenorul Petcultecu. Olog Daoovşchi, Florin Haodrea, N. Ao io- aiu-Nt-gusul dcia Teatrul AJbaiobr*. celebrul dansator Boru Kniaseff intr’o nou* creaţie coreografică, precuu» şi simpaticul discur Nico Antoniu. Biletele U ca« (eatrolai, cu cele oiai populare preturi A ormal ar fi fort ca primele rânduri închinate spectacolelor dc Crăciun să înceapă cu ceeace nor prezenta scenete oficiatei Naţionalul şi Opera , Cel pu¬ ţin aşa nc-ar fi dictai îndatoririle r®. mdncfti. dacă oficialii ar fl tnfeles de¬ licateţea dc a nc pune In situaţia sA cunoaftrm cceace oor prezenta, cu ci¬ ne fi cum oor prezenta repertoriul Crăciunului. Principiile democratice (temporale) ale celor înscăunaţi In fotolii directo riale, le-au diclat să ne ignoreze. Ast¬ fel, nu din oină noastră nu oă oom putea recomanda ore-unul din specta¬ colele Naţionalului sau Operei. Şi mal ales acum, de Crăciun, când tot romi nul care st respectă — adică cel cu sarmale de digerat — înţelege, bi anual să so Instaleze comod înlr^un fotoliu, câteodată incomod — penĂnt a-ft fa¬ ce siesta. Să începem deci cu forţa cea lani putţraică: acende cartelate, (nu con. tru agresiunei ci pentru concurenţa In ^*®*^*fc A* 0 iB fc J#i iri t q M Biu 4^aai ia. nu- nn\r de patru, iub conducerea d_lu* CRĂCIUN Sică Alexandri?>cu. Cartelul SCITA, «« prezintă —după Wnal - îngrăşat cu încă uu teatru: Liber. Care teatru, repetând tradi¬ ţie creştinească ac oferă «Coloniale» In fosta sală Majestic. Mişu Foiino, specialist io vinaţuri »l dcllrateturl joacJ un rol principal in delicioasa «Colontaie* iar Nora I laccntini Ta îmbuca, în tocmai cu o şcol&riţfi, fă,ă ştirea ,au toU lui Stroe ol lui Viţelache. câteva sarmale şi niscaiva stafide. Chiar şi smochine pentru a v| do¬ vedi că încă nu s*a-,. smochinit. Ceva mai Io vale, pe B.dul Elisabc. to. Vasiliu-Birlic îndopat în ultima vieme cu boabe d© porumb de către Angela Mnteescu, va face ca_ cocoşul in «Teoria Cocofului» lui Todirică Muşotesco, Şj în matincurtle de 10 dimineaţa, 2 ii şi 6 - pentru a trăm hiţa zorile Crăciunului — v a mai face cAtcva incursiuni _ birliceşti - ş ( prin «Fustele dcia Minister» dAnd o. Cftxie blondei Nelly Caracioni a mai ia contact cu scena. Singurul care nu va înţelege pono sul sarmalelor, rămâne tot Puiu lan covescu carcs, ca «Om de încredere* al SOTEI, va continua »ă rezolve In Timică cate greu de rezolvat la teatral Comedia. Un marc animator al tradiţie! creş. rineşti a rămas tot d. Storia. Căci. la Regina Mărie «Gândul» său este nu¬ mai l« cum ar putea face ca vinul din holoboacele Crăciunului sâ fia tnlo cuit cu vudcă. Do Crăciun lot em ,. ' * Chiar şi p© măncat. o - o ştie, ded. şi n naie [7 01 invite la 0 tn»» s ă <»p l0434 r ®* *1 plătită. Insă, incendiul de .âu* 1 ^ a distrus munca un«i ' toar e d# apostoli ai ^ % Cu SCTTd tt RB'lSTZU t9 ~ lele de Sărbători ar fi '**"'•* ^ nu *am aminul zaţional. Nu senzaflon&l ^ V nei intoxicări sa u oreunat * oocat de abuz cu sarmale, ci de ce se o « comit© intr'un ţ* , ^ lin cunoscut In Istoria c^J^ O crimă, întPun expres. Jt, t n , 4 tr'unul oerde. * Lv AU înţeles că este oorbs de «Crim* din Expresul Verde* Is car, _ <*, ^ Să asistat, - trebue ti oi umti ia tren direct dela Teatrul Modem, aed. Ionel P eizanu ol asiguri ^ w . -" "w i iiM» ;.. ra Bsfahan — In urma wwwhii nb- llnot r rf ^W^hriTiirdeta-oimbrms — ift oa pune în aplicare pionul ie. misiune, pentru a răspunde ofertei de angajament din partea Aafuwuiuhit, făcuţi direct prin ţeful de esbtnd Vonolescu, Cinema CITY tlncma FLORIDA Cinema AIDA P R E Z 1 N T X D E sXrbXtor Taras Bulba cu Harry Baur şi Suflete Sbuciumate CU SHIRLEY TEMPLE In locul comerţului şi industriei e- vrcejti vom veden — precum se a- rotă — mămt de lucru a românului a legionarului. Numai astfel şi numai acum Ol¬ tenia se defineşte in ceeace destinul a hârâzit neamului: binunta. G. B. Cou federaţia asociaţi uni lor de profesionişti intelectuali ţine şo- dinţa Comitetului do direcţie asta/j 2â Decembrie orole 21. la noul său tKîdiu din str. C.A. Rosetti 36 localul Societăţii Inginerilor axronomi Conform statutului, toa¬ te autorităţile publice de Stat vor lua vacanţa Joi 23 Decembrie era 13.30 Si se vor redeschide Marţi 28 Decembrie, ora 16. In voUuroA uu C j ©vcutualc mgho- ţări a Dunării, Uin'Clia comen’ialu- J lui a F. R B dat o circulară orguno ^ ob « io ^’ lor «Ic prin care Ic atrage atonii» l “ , uu inirrrupo intrarea triumfală a cele- Cântecul Libertăţii Paul Robeson cu Colierul Blestemat CU RICHARD TALMADGE COPII CĂPITANULUI GRANT MISTERELE Cartierelor Chinezeşti I CINEMA darly-de CHEMAREA CEA MARE^.uo Piuno | FARMECUL UNUI VALS fERNAND GRAVEV ——— —- SELECT, după 14 zile dc plin suc. I. la Carlton de filma! I Tot! * air 1 u «aflşteL lop ooptftrjbnte tl ol Ir ti.* 4 , Ortdoo însemnări depe Front «♦ ooroool., l„, 9 MAiiAni>b.<C 0 to.prtn..rial 1 Buour .^1 A apărut ~ A Câciuliţa Roşie o poveste in Pi udk t cr pitici ţ» oj OKFrrrA Ue RADU OYR ^ N. MICCU T Edilura «Cartea Româneai.^ că îuccpănd dala 25 Decembrie a. c. pună la noi dispo^itiuni, transpor¬ turile predata pe baxa tarifului r«>- mfiuo-oriuatal m\ vor îndruma nu¬ mai pe via Coiuljuiţa Port La pcurihi normnld de Ixlcfi din Bucurcpff, q avut loc o strbarc a do linelor noaefre ţţrdmon'ftl. Serbarea $ a dt schit cu Jmrtul îtc Oal executat Ci)ru l şcoafei. Au urmat rccltOr, pi coruri, frumos exe* 1 cutate, sub conducerea d Iul Dobrr VI hal. Cuvântul de deschiderea a fost ros til de pr. N. Staicescu, profesor al fCnalci, Serbarea se închei* ru piesa de Crdciun An utcaiţd* de L Vlcol. Consiliul economic al lnfelrpcHi Balcanice o fost convocat la Îs• tanbul la începutul h nii Aprilie. La ordinea de ei a consiliului este chestia dcsvoltârii schimbului de mărfuri fn/r* România, Turcia, Ju IJOxlovio ţi Grecia. bre] curtezane, din nou io viaţa co- ttdisaă După cum titlul ne vesteşte, filmai aduce pe ecran viaţa redusă Io des- frâu a celei care a foit auionla tat㬠lui şi fraţilor ri şi totodată soţie trei bărbaţi. In*f.ir.de. ca să terminăm cu cine- mati«rafele de a doua viziune despro tare merită si vorbim, cinematogra¬ ful ARPA, rei» «Tndia in flăcări» cu Sbirley Temple India In flăcări, cato filmul in care micuţa vedetă ne dovedeşte că ştie •â se joace cu flăcările fără să ia foc Cartierele pentru a răspunde im¬ perativului filmalai românesc, de co. tnun acord au programat mult holitul film romanesc, realizat in ţară c« mari sacrificii materiale, pentru cort. diept recwnpenvă producătorul s'a alee numai cu ponoasele Deci, de Crăciuo, «Doamna dela e- tajn| Ii» sc ra repreenla ta ctorma- trgra/elc Odeon, Gloria, Splendid şi Marconi- MOARTE sau VtaOftlE au fost cuvintele de Imbârbătare adre¬ sate de Scipio, legionarilor din lupta dela Zana, eternizata in filmul IM Mm Scipio Arficanul Grandioasă realizare cine¬ matografică a studiourilor italiene, care se reprezintă de Săbă tor I la Cinema Luând exemplu dela Interesul pe ca¬ re — In străinătate — publicai 11 poar¬ tă spectacolelor de Vustc-hall, d VI fu lorgulescu şi-a luat-o In cap şi a deschis La not un asemenea gen dc _, , . . eo-acroomne *Hing-*tni§* In.ugur,, U Far -E/o-U. cu ,rup* <t. cllu^ri romini mulai pânâ la rfir,Uul tiaflun* la sala cinematografului Saooy, unde l* sărbători oa prezenta un program cepjionala Căci Începând cu trio com " co-acrobatic <King-Kojig* fi terminând I 1 f CINE M A O R F E U l/ir. de SArbălori excepţionale I VULTURUL ALB cu Warner Baxter lfj™ £ .™ UCE M0Ş CRĂCIUN |Şi STAN şi BRAN In Cel «nai Vesel CRĂCIUN la ALHAMBRA Seara si Matln auri alhambra-palace recapatati UM DE 2 'NToxîc N U ,L — \Te PISAREA OR POATE SI Profevor UGEROT Prof dv Pljjolofl-, /, $CC 4 U ^ <>♦ $•**. Win Al„, S ' I> — mai mulfi .» convins .pr.fu nd . ( c*J urm . rii U'wf-.n.l. u | li ° abiolui <j 0 efic*ctt»t© ProUior LEG6ROT mareo pro- constantă Reda «Tak,* qanis rr~- .® ANA TATEA VESELIA organismului to «cantl , urT> «v*s o 4r ♦ r *buî »A t- .. ^“q'ttr.l. q .. 4U d ^momtrat. [ n fi»»* I. r °Jor,.t. po n » PU 4 .! ‘ * P'odumlu'i dti rf , •'«‘Io. fr »bu,«u reţinut» La u • V cari nu ''«."OKufi orodo. ««ncrustanti D • * ™ of »«»cant*. da- * ckote*î,xtr--*- «*• A C) ; U C “ m Urodoool »»p’.'î .î'.ZSs'V U '®don«l.„| u ; row, ro .gnor.nm ci or 9 o„ ilmu , •*’•. ° conrtonfi d, oW» uri !t3 fwduce. m 52 or., o c.ntH.t. cnp.bili o. o «... moorton ... d„c, «" r* •' fl d. cifre ol, nd ,|. ludortparo, motorii focal» jj m4l a/ini. Acestea reos din «bile a, « Profesorilor Bouchard ţi Char. rin asupra otrăvurilor organismului. Dacă acwsfa ,o petroce când jocul organelor n>ai a las prin lucrărita memo- va fi .“" d fcrrcţiuno. lor eer derenje? O- «„fi o,ro „ couji mai puternica da v.ciare decâi aceia caro provin» din intoxicaţia acida, a artrifi,. inului? De undo. indicaţia tot atât dc roche ca fi lumoa, do a face modicafi- vno oliminatoorc a acestor otrăvuri. Hipocrote faceo şi el I '»n Evul mediu până in zilele noastre, cu Itornativ* do favoare fi de defevoare, ea a fost întrebuinţată în mod constant. Plan- ţfla au fost cele d'intâi cari au suportat însi afuroza astfal obfi- »!♦ bidrurîcî t< n V derin era mai mult «peutîcâ fi rapidă '' , .'' aona '* u,u ‘«*ta M''«W«co do prim ordin V b * I04 ' i P ° dato că URODONAL •<*<>»© iui terenul artrÎtk - 0 r ? a - Cu TO »ă înceteze această io i P* n * ru ca •< face mulgi ori caro a t ^ orr> * rAr ® « orqanis- .c SffJLtSPSJi *** »« ♦ru conservaraA i.** ' • biti.r., J. .rfriticl, le «f,,:.^. ... " 'O flrTri vir-T' * fc ”' 4 Daci *' 4r mal i P Ur,> da *. ^•■la co •( ma ; p f fi K lo ^ y>'- scleroti^ 1 A ^ VARA T‘ arterio SCLEROTICI Al FICATULUI'* R '°' wrodonol 'apraiinfă doct madicama rit f . *■? --'îcul.Wr bdiam. itiwî ^ l ... ' ^«’ei^yifW CUIO fî , EL k Ai , |r.mx muUaiS •<**"**3| a Apatică asomonea ® E ^lNTOXli CAREA generala. Afecţiuni cutanafa ^ d ^“r î 1 'r d r d r^r* ***•■ C-pereiei, .. p,.«,„ llo . u UROOON*r 1* *!",*• P" nc * ««Pir«>. Urod.»., t ^ 3 m nun f at '«qulator ol ♦•nsluoi, r «I* fi ol circulafiunii 9*»ero| r . Uf urarea adusă bolnavilor şi <4zuriU vndacara obţinut* cu UROOONai Jwn ! incalculabil*; îr> lume* într<a^ J[ proscris zilnic de către Somităfllo madtcal® * căror nume l'am putea da atî. $; _ j« permis da a citi numalo. n»n* r *t «| Hârard. fost Preşţd; nU a , CONTINENTAL S2 CC CL CO MAŞINI DE S C R I S I ADUNAT 1 CONTABILI* UT si Biciclete-Motociclete *N3 O CL X ul „W ANDERER“ RUTIERE — CURSE - NVILITARE I Bordoau*: un doctor conservarea vieţii U*i" pon ' irriiTn* 22 »* ^~7&l2CSJS£ "**'• ? po c.r. .Ici t. Oăio.f. " U l, * bg<! ’ “ ° cind ' n l ” OW "t 4 “"«i wlocţiuni .1. ficatului oric.r. ai fi ac.a natu'i. E„. N A “ , ' , d j î Sf>ÂLA f| CATUU BOL- rut,v d * *' d * b * ra >» d. toate da,aurit, nutnfiunii. pradu.o .1. cambu.tiuaitar i„. complacta cari .a ingrâmădaic acola. Pac ru acast scop. noi vom asigura descon- 9«*bo fi SPALAREA FICATULUI prin ad. mmistrarea da URODONAL. Ucrârile nu- meroase do cari a fost obiectul In aceşti din urmă ani. ne-au arătat ce se poate aftepta dela Urodoaal in tratamentul gutei. Profesorului Academiei de ,n t« »» îl recomanda, Medicină, care U X 5 c. â z c CC o Depozii şt vânzare exclusivă „CARTEA ROMÂNEASCA” S. AJ B-OUL REGELE CAROL I. No. 3 PROVINCIA : CACTAJl RE VÂNZĂTORI SPECIALIŞTI PENTRU BICICLETE Şl MOTOCICLETE I L. A. M-eul serveşte statul sau interesele politicienilor? Profesor HERARD fa»t Pr*|«ăir>« «I Acadtmit» d# o* Urodonal asigură dezintoxicarea orga¬ nismului şi evită bătrâneţea prematură — Farmacii ţl Draquerti cstmlntc, obiecte g e ** Iceştf, bifuterai ** milfecl antin P. Mateescu, 5tr. ,troi, “ Telefon a78/SQ Se primesc anunţuri pentru mica publicitate Serbarea Pomului de Crăciun al familiei „Bucium 44 In tenta ci tel de IC Dtci'mhrle un *9< nt al C. A, J/-euîui domiciliat Ir» Corn. lloviUta-llfor. _ cu numele Vrntă, a transmit «ordon» tuturor culţi valori lor dc tutun din comuna ilaia 3% vote/e cu itu^ntul că altminteri nu 14 te vor pl$il tutu¬ nul pe preţ bun. D. Urmă. este delegat cu valorifi¬ carea tutunului In piJrftle locului. Este deci funcţionar al statului In «•n iriui C, A. if-euluL D. Urnul Intd parc preocupat d« ci* totul alte treburi; triburile poli (lc«i liberale, In al cui tervidu tale d. Urm£7 Dacă este In «ertHciul C. A. M. curul (precum etic), C^i.U.-eul *cr- i 4 Kiihf ^lyffiitirlliiiifi 11 o \ DlOZA Emil Jugureanu INGINER ELECTRICIAN şi RADIOELECTRICIAN E. S. E. Str, Italiană, 19. BUCUREŞTI Telefon i Z54.57 APARATE de RADIO: Toate mărcile Plata In rate. LABORATOR. Cele mai moderne instalaţiuni pentru reparaţii şi reglaje dc precizie. Serviciul la domiciliu. — Preţuri corect calculate. Blănăria „LEOPARD» Petre Gârleanvi ÎKS 'ort Să rătpundil f eW ttiK. Str. Col|el No 40 TOATE SORTURILE DE BLANURI Vinde cu preţuri reduse VUMAţl S^RJb OONViNO&RB — UL 47 U* Marele Magazin la Kri după urnitzu a uvut loc in coR3i camaradului Miişu CVi«t<Mcu, serbare,» Pomului «j M Crăciun ei Familiei Legionaro Buciumul. Au Sbiatai camatazii: prof. V. Crinteaiu, Xtsipaanu, Dima, Ing- Por*, av. lotif. etc. Cama radul oouuuidvnt loen Do* brln a rostit câteva cuvinte din caro trauAvriem: Dacă puţinul nostru atr&ns noi poate aduce o eât dr mică mnlţu- mir«, noi vum ti satiMAcuţi. Dncâ sufletele copiilor Pentru cnro făcui «ce*» pom tor primi cât do putină lumina io «ârâcia ncazră a lor, suntem mot|uBilţi». IORDAN A.IONESCU S-sor LA BALONUL ALBASTRU Strada Carol No. 62 Vinde eftin Articole pentru: Şcoli, Nunţi, Botezuri. Manufactură Confecţiuni încălţăminte Si Pentru Sf. Sărbători 1 Dorifl s& cumpăraţi un aparat do radio ? Vizitaţi cu încredere Expoziţia de Radio POLITECHNICUM BUCUREŞTI» Calea Griviţel No. 46. Tel. 510,70 Găsiţi aparate de radio cele mat renumite mărci întreprindere techniciVindustnala.tonnata numai din Ingineri romani Modele exclusive 1938 Vinde cu preţuri convenabile D-nii profesori, prwţl, otiţeri, funcţionar» de ^ ri inTăJâ^ri» U C. 6. pbt cumpâre Io condltiani de pUtA eu Monturi «duse 11 si tn 13 rato lunsro Buna Vestire** Inrogiatram celo dc ru»i cn* cu o mure satisfacţia *uileton* ă. întrevedem aci ţocepRlul «ol ® 3 ‘ înâlţuter şi dovada cea mai fm moaşă a unui lucru creştine*c. Dela Teatral Naţional Agricultori 1 Joi 13 Decembrie, ga reprezintă in molineu , cu prefari redusr. c E cubei' de Euripide, Tn repia d lui Ion Sahlphian, cu d nete Sorana Topa, l'lco Pon, d-rele Marcela D< mclriadf, Mcria Burbca. d nii 0. Ciprian. A\ Brancomir, U. PotUu, JH. OlnffTtkfCU, fi X. pcreunii- lc scara acrlelati îflr. marele nuc CCS don al rdd<”*i>. (ic d. V. JTlr.- feecu, in regla ddui V . l'netcu, cu itUl interpreţii dela premieră. Teatrul Soţiono! tvz reprezenta. 1 pentru a 33-a uard ÎR prima ci d< j Crăciun, h ora tJ9 rfi n. marele . J vet tOamenl pe un rM de ffhlatâ ». dramă In S act* de Wihm tVcmcr, cu toţi interpreţii premierei Ut frun Ic ™ d nil CaWortndu. A. Pop-Mar ţiam A 4 . Bălţăiea**' M Sd ^^i| A. Afanatiu, 0 Demctra. A~ F • 0 J ri d-neh Uarinto Zlniuîcconu, L Luf». dr «ecitjl. d. Ptţul *** Aprovizionaţi-vă din vreme pentru sezonul viitor, cu unelte necesare agriculturii ca: Pluguri, Semănători în rânduri cu linguriţe şi canule, precum şi tocătoare de nutreţ La Soa .Semănătoarea M doctor STEUAN (RISTESCU ci, Pxvna TaW * 4 - 4 Str. Popa Tm 4 J1 ^ 9 Boli genito- urinare BUCUREŞTI. B-dul CRAIOVA, Stiada ROŞIORI DE VEOE, b Alexandru I. No. 59 Telefon 2.05.65 Ui No. 24 Telefon 266 Dogeanu No. Telefon 24 !§S I C . H . ,PATE CU RENUMITELE LĂMPI P H I L I P S MIN I WATT GHEOTGHE CREŢII BUCUREŞTI I. — STRADA REGALA No. 16 - 18 TELEFON T 55 01 ÎNTREPRINDERI mecanice, ELECTRICE SANITARE Şl DE ÎNCĂLZIRI CENTRALE,RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI ŞI MATERIALE ELECTRICE. -etf CONVENAB I LE - Aparatele PHILIPS, toate modele 1938 la nicolae saru P»"Jul R o oi a o 31 - Telelon 4.16.70 JLl înlesniri de pi Plata burselor studenţeşti cdiica(ltl tfimiu i; ./. />.- blicaf? atmifordl cumuMuO I „Ministerul educajlri aoţiouate luind cunoştinţă (Ic 4*xplK<iţiil« d/)i« prin lit¬ re in prlvlnjt plaţi* burnkn- studenţeşti pe lunile Odombrie-Dacenibrie t. c.. pentru restabilire* adevărului, tata cu¬ noscut că universul U* $1 şcolile de »n- vdtA'uAnt supenof urmau. în confor¬ mitate cu dispozijitic articolului 12« din legeq asupra oootabililătU public* să trimită în termen ulii ministerului, state semnate de stadenţii bursieri pen¬ tru a se putea iace ordon a nţ ura a la timp. Dacă «cest lucru s'ar fi tăcut la timp. bursele ar fl fost ordonanţate lunar. In mod regulat, după cum se ordonoitlutrâ d< altfel ji suoiek cu¬ venite pentru luutlnele stud«n|c>U. Ţi¬ nem să precEtn iasă că unlversilaUa din Bucureşti nu nc-a trimis ntri piua astăzi, £1 Decembrie, - aceste utU. In fu|a acestei slluajli s> pentrj a a)uta pe studenţii bursieri, ministerul educaţiei naţionale s a vărul forţat a Interveni p< lăngă ministerul finanţelor pentru a sc aproba în mod cu totul excepţional şi prtnlr’o interpretare lar¬ gă a legii, plata acestor burse direct dela ministerul de finanţe şl fără înde¬ plinirea formelor legale. Astfel stănd lucrurile, credem l& nu * mai poate fi vorba de o viu» a ministe¬ rului’. Cum se vor incasa . in Ianuarie dela ta de ajutor C.F.R- Pcutru a putea incaş» priuiIUc de ta Casa de ajutor in lona Ianuarie! H1S. Urcare pensionar ceferist va prezenta un certfllcai ci este in: vtafă, câ-1 ret .Iţeau român şi uu o* cupă nici o fuucţit la stat. Jude! mu eomimâ Tot astfel sl flecare vâdo-. ei va depune uu certificat ti este Iu viaţă, că rata cetăţean* rotuuuă. ci nu sa remăritai, nu ocaPa nici | • slujba la «Ut judeţ mu consună şl ci minorii sunt in viaţă «l *• află sub îngrijirea sa. Pentru orfani, tutorele ea pr«acn. ta un certificat, că aceştia mint iu viaţă şi ae află *ob îngrijirea iul Cel ce nu vor presenta certifica* trie cerute, unu vor presanta acte incurii plec te. no vor putea Incasa pensiile io Ianuarie IU* şt se vor vărsa la restanţă. GR0MEN& HERBERT Fabrici de stofe f<ne, postav şi pături SIBIU Sucumle. BOCOREŞ 7/. atr. Cant No. II. CLI/J, Calea ktgelt Ferdinad No 13 CUMPĂRAŢI EFTIN GEAMURI, oglinzi, rame, cristale «l picturi IO A N PUCHIU Bec ar«|IL Oala* MoiUor, ai - TNato» *44/J» . ANASTASIU PELEANl) FABRICĂ DE CAROSERII PENTRU AUTOMOBILE Furnizorul Curţii Regala Atelier pentru Lemnărie, Fierărie. Tapiserie şi Tinichiger.e Emailaj .,Duco“ Ta.eloa 215-» ATELIERE MECANICE BUCUREŞTI, CALEA DOROBANŢILOR, 31 EXPOZIŢIE DE AUTOMOBILE CAROSERII DE LUX PENTRU TURISME Aten|iune CORSETE, MAILLOTTE Centuri medicale — soutiens. Execuţiuni neîntrecute — Preţuri modeste reailzesxă I D-na Stana — Pictor Grigore«cn 2. Păduri declarate oe urotectie naţionali Triu decret regal >• aprobat decla¬ rare* ca pădure dc protecţia peoini tauză de uparare agonală şl sopu ucrra la regimul lufunţut prin acca*- tă lege: Toatt pădurile din cuprinsul jude- fului Maramureş t* luaiă întinderea lor actiMdă. oricare ar fi natura pro¬ prietarilor. Tmre păşunile fiopadurtlo d.n jad. Mur amoraş, înscrii** m tabelele or. l\ grupa C F. şi R. figurat pc planele or. 3ttW, VIC5 şt 2.5SO ale marelui «tăt major. toate terenurile din jadeţut \J«m mureş a căror împădurire sau restau¬ rare cale KiUtlă oa ucccsara apărării naţionale. Toate pAdurUe instituţiilor comunale bisericeşti — proprietăţi sau uzufruct şcoli, composesorjtc. zşczâmwtn fundaţii, bonei, societăţi looaimc, P* T ucutara. situate in judeţul Arad la «a- prafaţa lor actuali. Toate păşunile împădurit* fi ***** nuri a căror restaurate sa giiit o***' saru apărâru oairvuslc. Tonte pădurile din jud. Cernăuţi la Intiudt re* jur actuală, oricare ax fi su¬ tura proprietarilor. Toate pădurile împădurite şi tert* u urile din acela) judeţ, a căror tmpi' dumc »'« g.’oit necourâ apărării o* (iun* le. Toate pădurile din jud Sucwca. 1® inlioderca lor actual*, oricare ar U natura proprietarilor. Toate păşunile fmuătlurile fi te/vM* riie a căror împădurire uu miaoriU •’a g<iM i ucccura apărării oaţiouală ^e:f?an contra F?ErviE:DiLJ su Urnă Mcc| GRIPEI, reumatisme, lumbago U 5 C ' JUNGHIURI. TORTICOLIS. NEVRALGII ETC... W " , "‘ eeatT! p. n,. ore cutie Imoqi. "*o ..PICRROT O A N D FOC FE GURA". vată lorno.ni rutainalf Depozit permanent pentru vânzare in rate Philips Radio Salon Struda RegalA 19 Telelon 4 98.03 — Preţuri originile -mmss=m. Ettinegte v|aţ a Calea Victoriei, 81 Lei 21 Pftniâ uivtB t| 29 B&ttţt •*'•«< pt Bnferie i» 24 Finet tr,8«, w «m. ia ,> 68 Pânză *«»*» ian. „ 78 Pâniâ i, «Picher) * «**«« «.*«*, - 13 " 29 Chiloţi ^ U 29 Ciorapi ^ i. 88 Flanele i. 26 Ciorapi ^ ^ ., 280 Treninguri ga?,* n 360 AHit^sţ jg*™ pjţâw •• 1SCr ^uZ^L. 130 Pulovere ,*££, ” 65 •i 250 Pijamale u m «8 Perdele ~ . *muJggSSir* tfZm%£u4° SK5C 1 ’»' , » e'WWOL* toncuramdatine °r stramo 11 Borna. burilor oW /la rf-lu» t/r (> j Peefiden ConcMrcaxd »a 5 (, lc l J. * ,|r ^l Uno, «*" < 00/8 (I«tt/ttr08 Lichidarea au de import din Anglia Perne. lidod^. wUwMil|ot ?*, Import ai. AiMtlm rto^r ^4£t»ui*aUjja Comerţului Extoritrr rtu " rW “ U B “ c " NoU..»!» oe- ” Ublou ’ <li.pooll.ilU., 1. r.ml.1 •* «o WuM. U«i pro»,,.^,. „ u v . „ UU •uloriMtUU» da imyort 41 a a- »a*ti Uri urm«uâ hă fU lichidat* din disponibilul d» Import ni trt- ®«»trolixi viitor Perlltoau] V^riato AJ om , ® un vechi poacor cunoscut pe întreg litoralul românesc oi Mâni Negre. *Sâ nu cunosc eu „Aspirina"? /Voi, pescarii, nu iuntem nici noi mai pro/os. Stăm no* mai toată utaţa pe mare, — asta iasă nu înseamnă că nu trăim ji pe pământ I Şi cine pe acest p㬠mânt nu jtic că, la cd mai mic semn da răceală, gripă, (a reumatism. Aspirina Jbayar" « U~-»l fără grei". Ş* pescarul Crista A dam are dreptate. Cum iar putea înfrunta gripa j» botiU provenita du» ră- c«aia, dacă nu sar da Aspirină? Dar *■ aţen- fte/ Atenţie la falsificării Nu exutâ decât o singură, veritabilă Aspirină: Aspirina purtând crucea Bayer. °olindr, r» U Bucurrţri Şl ejtinâ? AS P I RIN Bl *Aa«IU cu COLONIALE Dfrgcjgg Observaţi CB II CEI BAYER «trada Carol un C‘'?~ /•*«.* a lilnulm a luai I. .SCIPIO AFRICANUL, u- na (tip ceti mai itnpr» lumohte ca- poa opere cinematografice: Biruinţa legionarilor romani, asupra orilor mercenare uU semitului Uannibal. Am asistai In premiem filmului. Insă fiind j/rins dc alte ocupa- Comaruzil ţi prietenii legionarilor Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere Specialist in lingerie după măsură Concurează cu 20° , toate magazinele cuaceleaşiarticole Vinuri naturale Grătar românesc Găsiţi la Restaurantul porţia intre t**tftat*a ti măreţia subiectului ţi numărul artiştilor de •ramă. Fiindcă din atătea mii a*ci ds mii poate dr figuranţi admira - Ml conduşi. B0U i rfi t \ n evidenţă <ti cât trei tau patru mari adori, tfi ckiar am ar fl qarrcari regctte de făcut. «SCiriO APRlCAXUL' de exemplu, tsti per toni ficat de un mare artist cere n'a avut n*\'tx> id-fl Compună o md»«I pentru a mc da ura unui pencrulism rovina tânăr tncd ţi deprim tă pretindă detorio ea pe un privilegiu de fa¬ milie. In schimb. CA MILO PlLOTTO a rea fixat im IJmnibal puţintel cam cotnie. Dar, cred ci vom avea ocări a *d mai npvcmbn asupra acului fUtn, oare merită In adevăr să fie văzut. OOftlTI SA cumpăraţi' Vizitaţi Magazinul „Tănăsescu” - c k a. .**• ^coie de vâoflloarc. Specialist In wtlcole de pielărie şi cutitârle -AfUcote ele Şos. Mihai Brava No. 58 Tramvaiele: No T—14-21-21 DUMITRU BORCEA Busmigi Tel 3.51.68 Cta tic m M ALLO OBOR! Cumpărat) cu încredere încălţămintea fotwoDia Dela wchiiil magazin românesc «Gheorghită- N. & G. Dobrescu Şos, Ştefan cel Mare, 250 •9< MARTIN BLL1NSKT M40AZ1N CREŞTIN Davolopează, măreşte, re produce. Aparate şi artlooti* pentru Fotografi amatori CALEA /ICTORlifi Mu. *> (OtRt c* Pmalul Mfltertk) Tslitdom Ko fMffa Tel. 2.44 03 (Bariera Moţilor) Încălţăminte trainică pentru sezonul de toamnă Modele noi lucrate tn ateliere proprii Vinde cru preturi excepţionale Magazinul V. VASILESCU Bucureşti, Str. Carol No. 46 DEPOZIT DE ŞOŞONI Şt GALOŞI Camarazii legionari, prietenii lor, şi toţi bnnll Romftn. sunteţi rugaţi aă daţi concursul Dv. at elier ului şlmagazlnulul FOTO CaRPAŢI Str. Edgar Qulnet 5 alături de Capşa Executăm tutogralil In orice gen pentru legitimaţi ctc. Laborator pentru aroalori, Ulme şl aparate ţoale mărcile, toate mărimile. Chemaţi'QC In orice împrejurare, vâ stăm la dlapoaţie. Legionari» au reducere. .S1XGURUL MAGAZIN Şl ATRLICR ROMA5KBO DR SPECIALITATE* BLANURI FINE CU PRETURI CONVENABILE VA PUTBTI PROCURA La Costică Mihăileseu LA OOOU GEORGESCU remăacse de mobil# ttadaSad ou Med tal CeaieraUl «I Ladutrist eareftL Nr. BărfttM N*. 55 şl B*Şd Aaria Ha. L-TA4TV Strada Colţei 44 Si» fostă Sfinţilor COIOZCTIONZAZA Atauszu, Bulevardttl Domnlţd) ,6 Tel V48 K PRETURI CONVI UN APARAT ELECTRIC ESTE UN CADOU FOLOSITOR Şl DE 8UN.6UST Croitoria Civilă şi Militară |. OLTEANU ssz -ft.,™ Asrrs.ii.u 1 ga TELEFON: 9jMti24 GASTROD •nsesm ă rumm a ă^nnOL I D. prof. univ. I. Găvănescul răspunde atacului mişelesc al d-iui istrate Micescir La Atacul plin de venin fi de \ apune ea tuni ttrer şl IMI _ _ _ __ a/te mifclic, pus ta cale de d. 1 Arate I scrisori tf<> ia mfeie pe cart Miccscu prin ziarul <1 ARA I ar fi dispus ea le publice. A'0.4STRA>, d. profesor unit?. I. II rog na nn ae Jeneze. .VI Gaoănsscul a trimis următorul jar face, atent sigur, tun! răspuns: I mut fă plăcere mic decât I d sale. £ una din Bucle- RĂSPUNS DOMNULUI \re 9 U, cu care ti trimiteau* ISTRATE MICESCU \Umta de subscripţie. pe c㬠tre alngur a cerut-o, < pcn Încrezător in nentimen. tul dr- de respect al aderă ridul fl al dreptul*** de *- părare, t*> rog să binevoit* a admite, Sn coloanele *M- mlui dr, următorul răs¬ puns la scrisoarea d-lui l㬠trate Miceseu pubti<*ită in «Ţarii Noastră» JV>, 1333 de!a 93 Dec. 1037, 'r»>w a strâuge din Har ou crocfvorie. purtă a*l. .V«i «o cunoaşte ulei până azi rezultatul « celei liote de subsnripfU Au întrebuinţez cură rit ut pe care. In o natfel dc mm* prejurare, d. Istrate Mi¬ ce meu, cu Upma d-zale * m crupul, l-ar întrebuinţa, de astă dată ou oare care aparenţă de temetu- ••• Vn singur pnttcf merită j mai pe chiar frcbuc lămurit din I v cw acea scrisoare/ subscripţii de acţiuni», cum se citeşte chiar scrisoarea mea publicată de d-sa <n facsimil. Şi U rugăm să-mi certifice, prin câteva rândurtr, tnirea acelei liste, pentru bună regulă, tu locul ace lei adeverinţi, n scris hm plic: *am primit „ au mei & 9nni ***« ® scrisoare . . . . \ recomandată din laşi. delt» chsfta subscrierii d tui ls- iOS7 carfl M trate Miccscu la înfiinţa -1 C4lfi binevoit a rea tinrului pe care patru Cf , rr v i © listă de subscrip- asociaţii din lupi. Liga Cui J ţţe, pe care m’am grăbit furată, Uga Antirevistonisj a v > 0 (tt mâpia, in numele j Săgeţile tLsale hn mă o. ting: cele uşurele, se risi¬ pesc in t*ânt; cele mc se restrâng nmeprei st insnyi. I. GAVANESCUL r, fă, Societatea preoţilor şi acea a Adrocafilor Crep tini din la pi au luat iniţia. tiva să-l fnfHnţere in lupi. Pentru strunge.i'ea fottdu hri necesar, greu de com¬ plectat in laşi, am apelat, in numele lor, la câteva a răspunde eu multă gene rositate, subscriind, bună- oară, d. Stclian Popescte, too mii, d. G. G. M tron es¬ eu. 30 de mi*\ rl. Xac lones ei* 40 de mii. Tot afin de binevoitor a răspuns atunci pi d. Istrate Mfceşeu, sub scriind 30 de mii. Ttecare p vâr sat a treia parte din subscripţie, pentru care a primit o chitanţă din Chi¬ tanţierul numerotat al aso ciaţiei. D, Istrate Miccscu a prhnit chitanţa Xr. 403 din chilanfieru! Xr. 17, Iar sunut vărsata de 10.000 lei ca pl aî c rimelor lojJlsubT scriitori, a fost depusă dr atunci la Banca Roind- ttcască, sucursala Iaşi, in £* Aprilie 1937, eţ* chitan¬ ţa 7338, pentru societatea cTi parul», din parte„ d-iui Intrate Mioescu, prin mi¬ ne. Bcşl ti || sunt advocat, ca d. Istrate Miccscu, fin pi eu ordine in arhiva mea. Şi văz od prinde bine, faţă Cu utili oameni de rea cre¬ dinţă. Pentru această acţiune de or u auitar e „ scrisului romanesc, trecută, cu ntâ-\ tea osteneli, /n-in toate for mele. ,ţ. Istrate Mirese,, a ' re teistul curaj de a intre biunţa cuvântul de evcro> cheric, pe care, pentru cinstea d-sale, imi place t cr*'de că #7 va regreta. Toate aceste s unt e, pi al le/e. nu fost trecute de a aociaţi a acţionarilor, pen¬ tru •nfiinţmrva ziarul ni, p e contul Llgif Vulturule sec¬ ţia lapL Iar Liga, i„ Comi¬ tetul central, » subscris pi ea, t„ rând lt i ,»,* suma de lOi/JHHt iei, di-punând, tot prin mine. ta banca rom⬠nească, „ treia Parte; pi, apoi prin u„ gest de larg entuziasm al d-lui larga a hotarul procurarea unei ttpografii pentru atsmlns Scop. ^ Bar d. Istrate Mireseu comitetului de spre a culege dela Barou , scrieri de acţiuni, cu sume al erăui decan sunteţi, sub le respective...» Şi adău gam insistent .« * Pentru re¬ zultatul listei de subscrip¬ ţie, vă rugam Ou toţii să personalităţi marcante din | fiţi apa de bun a ni-l Comu- Capitală, rari an binevoit ! niea spre al a*>ea in vedere („ şedinţa Adunării Gene rale a membrilor societăţii Tiparul. convocată pe ziua de 47 iunie». Răspunsul rt’a sosit nici N. R. D. 1 straiv Miccscu a por nii. *e vede, fără putere de opri¬ re. i>e cules rnifeUUor. După cs a profanai memoria f fiinţă a martinii >r Moţ a-Marin pi după cs a insultai, in modul cel mai tri¬ vial. întreaga mtfeare legionară, decanul baroului de Ilfov se ni- <u*teşte acum asupra d-lui prof. Găvănescul. Distinsul profesor universitar, adfitme, | d. 1. Găvănescul. na're nevoie de : ‘ apărarea noastră. Am comite un act de indelicatefă dacă am in- \ cerca si apărăm onoarea neştir¬ bit A şi caracterul de granit a! d-lui prof. G&viinescul, in faţa u- nui om de linia morală a d-lui Is- tratc Mice*cu. Oricât ar fi de scos din miuţi Istrate Mic eseu şi ori¬ câte patimi l-ar doade. insă , nu ne-am închipuit că se va coborî chior până tn mocirla din care nu va mai putea ieşi. II alung blestemaie morminte¬ lor s/inle. Rezultatul alegerilor dela Senat t! i ’n .i , 1 „ tnr* A nrm — ... D. luliu Maniu despre rezultatul alegerilor Aseară d. Ttzliu Maniu a făcut pro noi următoarele doclaretinoi» Din rezultatele cal cu. ninUtm do interne şi din calculele făcute de noi pe bara ra¬ poartelor organizaţiilor noastre de partid din ju¬ deţe, se poate constata f㬠ră îndoială că partidul 16- beral rFa obţinut 40 l a su¬ tă din voturi şi astfel nu se poate bucura de prima electorală stabilită de le¬ ge. Nimănui nu-i va scăpa importanţa acestei întâm. plări unice în istoria poli. tică a României care va a- vea o influenţa hotarâtoa- re asupra evenimentelor politice ale zilelor noas¬ tre şi asupra evoluţiei po¬ litice din viitor a ţării noastre. După ce comisia electo¬ rală va publica datele ofi¬ ciale ale rezultatelor ale¬ gerilor va f| cazul să arăt priveşte consecinţele ime¬ diate ale înfrângerii gu¬ vernului Tă târăsc ud. &i i’a r/ec/ast 1/1 tnt'eaga (ari, alcgen penim Srsat- La * ni sterul dt interne i’fli* pri¬ mii rupoarte du pi care alegerile pentru Sena! au defurs In ordine ţi JUD. ALBA Li bor ulii 6171 Nat-tArAneao 6295 Poporului Totul pfmtrg l«J53 Alo*î Dr. N. Milca. JUO. bihor Liborulii 7f» Tărâniftii 43T*8 Ki»t. aroftlnll SM Totul poutru 3707 ... JUO. botoşani I.lburali SMi Târflalvti 34^0 N T «t.-nrosUo 4 Totul poatru p rK 821 Goonripli io 7 JUO. BAIA Liberali 48 ^ Ţftrăuiyt* joip Croptinl 4327 Totul [«mim UrA X) CAPITALA Liberalii 496 GoorztjtU l8H4 Nat-civvtiQ 3 % Partidul poporului 345 Indopeodontl 810 Totul pontm ţari 4819 Tfirftnistii 5447 câmpulung JUD Liberali 3C»<J Tftrănlett 1^4 (iOorgiţtl 22 j Totul pontro X a rl 2054 Cuxfvti 297 Av«r**scani 31 JUD. CONSTANTA Liberali 9709 TârlnivU M15 GeorzijU R 48 Creţtloi S98 Toiul pentru tari 2703 JUD. COVURLUI Liberalii 5807 Gcorffitjtii 6 S 3 Nab-tlrfirneso 1669 Averoacanl 4^4 Totul |>entru tari 3053 Ţâr.-radical 254 H JUD. DOF Liberalii Nnţ-orw»Un 8103 2235 4462 Aurar 413 Totul pentru tari os »1 JUD. CAHUI. Liberalii 5353 Nat. tlrfiueao $73 Nnţ. o rogi in 719 Totul pentru tară 11*9 JUD. DOLJ Libornlii 79448 Nftt.-t&rftm»- 8299 G«orglgtll 93.39 Na<.-croţtln i$u Totul pentru tarA gpc JUD. FAGARAŞ Liberali 5^3 Tfirdnigti 3597 Gtixift» i «2 Avrar 729 Totul pentru Tari J»<t 3 JUD. HUNEDOARA Libcralt 11636 TîlrKulţtl 9473 Totul paotrru Tari 5356 JUD. IAŞI Libornh 123C1 Ylr&niţli 3957 Gcorglgti ng® Nat-oregtin 2367 Totul pentru tari 827 JUD. NASAUD Libornh 5910 TArAniţti Oeorzigti STOROJINET iftrlnlgu ^ 4«<7 l^gioiiari m JUC. VCţ.5^ ^ Dat. croştin VIS Totul pentru tară 1850 JUD. PRAHOVA Liberalii 20.377 Tăruiştii 8.344 Cuziştii 1SJ9 legionarii 4.777 JUD. PUTNA Li bora Iii 8238 Ţărăniştii 1 544 Cuziştii US8 legionarii 4-520 JUD. RADAUJI Liberalii 4459 Ţărăniştii 19271 Cuziştii 749 Legionarii %X)\ JUD. R. SARAT Liborulu 7900 Ţărăniştii 1423 Georgiştii 740 Cuziştii 874 Legionarii 4148 JUD. ROMANAŢI Naţ, ţărăniştii 5610 Naţ. crcşUuit 18Î8 Total pentra ţar* 2781 Agrnr 581 JUD Liberali Tlrănlfti Nat.-rrogtiu Totul imotru tari T&rln ia t • radi oal T _ JUD. SOMCS Liberalii Naţ.-lţArfLnetc Totul pentru tort JUO. SEVERIN Liberalii Tlr&oiftil Ţolul pentru tari NaW-orogtiit JUD. SALA J Liberalii T&rlniftii Maghiar Alegi: Dr. Todoran Oh. Dr. luliu Coroianu. JUD. SIBIU Lberalii Legionarii TAr&nUtli Cuziţtii JUD. TTriJCI Liberalii Cuzlştii Agrar Legionarii TlrABÎ 9 lLi JUO. TULCEA Liberali 12304 1X06 111 «182 1 T« 10.287 4.918 *.632 1-470 6l9I« 10 .W 0 5788 5JW8 2J18 ’i.GVi 734 4.429 410 570 2.416 Liberali r&rftnlgp Ou oişti Agrar Legionari uJT- TEl - r 0 f^AH T&râuiştii Cuziştii Legionarii ^JUaTUTOVA THHtniţtii CuzişlH Legionarii ub..., JUO T»rAn işti Georgişti Lagimmri Liberali Ţărănişti Cuzişti Legionari JUO. VLA$CA ittl 249» m U(4 •vn 3671 *sn ** UST m 07 ‘0471 044 im ♦774 După biruinţa legionari din * 1 Scrisoarea d-lui D. General Racoviţl a triml» toarcă acritoaro: CAPITAXE, SHANGHAI 25 (Rador). - Dupâ câtr^a zile de tăcere asu¬ pra noilor operafii dela sud \t.%i dc SlirtnpJmi, mitorităfile militare japoneze anunţa re¬ luarea mnryului spre Hun/ţccu, I nctri|e intr'uu hn) 91 mal jalnic, capitala provinciei Cckianţ. S*a dat alarma şi în curând t Marele incendiu din Bulevardul Elisabeta Teatrul „Vox“ distrus în întregime de flâcârs; blocul clădirilor Eforiei a suferit însemnate pagube. Lipsa apei|şi a aparatelor de stingere în bună stare a îngreuiat considerabil operaţiunile de stingere — Morţi şi răniţi — Uo incendiu năprasnic a mistuit ooeorâ sub ochii uoştri. cca mai mare parte a vântului palat al Eforiei din Bulevardul Eli** beţii, palat »n car c funrfionun douu teatre; VOX şi VESEL. Focul » «! ore,e j‘«mntnte seara, pe scena teatrului taÎa 11 Jetului întâi din aşteptata premiera a trupei l ANAîvL. Sa produs panici, cuin era de aşteptat; spectatorii s’an repezit la ieşiri, invălinaşindu-se unii peste al fii; cei mai mnlfi au scăpat din sală cu capul gol şi fără palton. Iar birfii actori şi General Racovită d-lul Comalln^^ 1 ^ Rezultatul alegerii >r „raid, că făcând . ni pua piciorul solid Cm cetate, de oou m ! nm *i e deschis până la cu p dt. OUw dr *m*i V»r urmez ispitele H ispititorii, păşeşte t ^ pinge. ort de unde ţt-ar veni . # reu Reciteşte satira lui Eminescu ^ păs est - r „ v , . fepeş, pentru a face dreptate tăreL *** de tmdt aşteptat, «957 De^ai, «enebal RACOVITA pas iti Ţara de peste cifre Japoncziii ar fi ocupat locali¬ tatea Hokancian. la 40 km. nord de Iluneca. Unele elemente chineze rnn- tinua totuşi ah opereze ia *pu- teJc* liniilor japoneze. ECOURI Desemn*? le nesemnate din acest număr al ziaru¬ lui itestru se datore** torului R. Rgbicxk. i*T Ua por iu» J t\G> Ji- (R,idor). : (lutcroat nex a prof itai Ui .Moscova cos* s* n itu trw mul tur % rLi><ni ,u ’ uulor.i+iuf Sv .e- MctSCON A 25 (Radorj. A genjia lav* anfuifu ca gu'cr. nul Mjvicth* a protestat din nou In \urjjmia in latura cu rc centul incident dela Ironticr* polono-viiv i etica îx/\L/\i\\ANCA, 2 i* (Rodot). — Monitorul Otuinl put‘! ca uit livirtl prin care s* Jatar^ux introduckrwj >ct «kriul naţionalist a^amol ol e.onct«k>r de ak atue.uoluj <hn Bflrcclooâ' ■ a plecai d*ri Anuar» a- • sile. a fost 0 / ril d« ba* PARIS, 23 (factor). - Societa¬ tea comercialul dc navigaţie p co- tiution anunţă ca vaporul * Iran* uparţuubul acc*iei no* io taţi, cure a < um vrea tuncnlf spo itul, tiapotudiMe fri fuiu.: in /sortul Ctuiu. I OXD1U. (Radar). — D. von RiUbrntrop, <iruL ol Cu.ujuniei. a p a rii S it azi dup* a- iniuza LohjIj-i». plecând U Berlin D. vun Rfhhenirop va ixrtrece la' anfa dc CrAcirm în Ct nia. - Re- obida. IU MIR A, 27 {Rador}. fielc George, R. giuu bit Rc#ri*-Mcurta Murg p prm v tpe- *«lc cJmaUla şi MsrSaret R<ne au părăsii asin.: ura Umdra, ple¬ când tu Ssfidrighsm, unde fanu- Ita regala n.i petrece sărbătorile. — «v sosit la locul ^inUt^ului nimic- roase echipe de pompieri. Dc ust« data, oamenilor cari a bea sc㬠pase dintre flăcări, Ic-a Fost dat să asiste la un spectacol foarte curios: Cisternele şi pompele stinsâtorilor dc incendii nu sosit in adevar cu mare rapiditate. însă odattf ajunse in fufa clădirii si¬ nistrate sau pcdi< ait de la primele manevre d».localizare Anume, cum rocul in anp« dreapta răsbisc la acoperi* o trebuit să se aycze scările cele mari şi ca pompierii» sa uree tuliimhcJe In o înălţime de pe^tc douu/eci de uierri. Pompierii a„ realizat în chip impccabtt oeca-stn mişcare, insa gurile de apzi erhu găsite greu şi luncfionar prost. iHJini»ele de luemeneo uar cnud npa a început v, urce, r a *«n-tutnt că rurtu- nunle erau sparte şi nu puteau îunefionez# Am văzut cu proprii noştri ochi. m,n vreo opt soldafi şi nu ofiţer, cori apucase « se urca pe clădire, au trebuii sa «siste nepu- incioşi Lmp «Ic un sfcri de ceas, | u pioimgarea rapida si nuissivu a incendiifură ca ei să poată interveni czrccva spre u stăvili (kyasţrul, deoartre .ipa int&r/ia să urce în tnînmhe din cauza, vc- chtmei şi deli-riorurij materialului fi«J 2 L 1 ffîî Ble J -e ^^“l^.^^rorea inceudiuJni, «coperijiirit.* «ntregiilui bloc de cladm ale Eforiei emu Sumfformnte intr u» UnfW f î rc vâr ^ fum, mirn.de de acântei şi j ri de «eonse. Pompierii ostaşi r U trebuit sh se lupte vito- Ţcştccu forul peste cinci orc, păn* sâ -1 localizeze şi să-l iufrăng/n «II e credem iiuţ ca pe viitor nu vori mai asista la a>t- C CC spectacole. îşi peniru a se njunsr la ucest rc*znltut. t noopă I . l T ! *f r ^ ** |wtTc ul dc l al limbo şi hmtr celelalte, iar oamenii sa fie onfrenafi dc aşa manieră, încât «ui au « mai prud ura Mţ mrrli şi confuzii ca cele de escurâ. CAUZELE INCENDIULUI. CE A ARS l)»n privtf jş rervi- Vf} v n cjmstQfU cd in iuetţdhd a izbucnit prinţr un scurt vi mii/, a h entua unor indet- luHt eUctru* ăReHutuoc. î parul institutului de arte grafice .emi nescu. s. *: 7 r nii4 niUaUfr oV tumini. j •’» făcui IrodIura cu o tărvât ti» U75 «ou. nrntimr După cr fooui a ztfObiVtft prin o- cm^. ri*. lojile dtn *aUt Vox fag prâ buni, fntr un , V vmol mtcrnnL Apoi ptnfonul. Peste câteva minulo sa prdbuţit fi plafonul din salo Teatrului Vs- tel, iar mai târziu, o parte din pla¬ fonul sălii cinematografului Darly. Vela acoperiţul palatului Eforiei, locul t'a propooat ţi la clădirile din trcindlaU. tot a eforiei PAGUBELE Potopicril ş| jandarmii nu salvat o mar* part» diu garderoba spec¬ tatorilor, care a fosi transportata ca cAmioAucle la poliţie. DeasMueni, o Parte diO lucrările pierduta în îuvalmitşoală a a Just a- dunate şl dune la Politie. parte din spectatori ş|.au ridicat palton, «ele de a ei mea in tortul acrit. Sa salvat şi o mare parte «lin costumele trntralui. An fost roiuplrct distruse trie trei săli d« spectacol, teatrul Voz Vewl şi cinema Mudrrn, birourile şl o maro parte din nrhlv n Efurlv». Pagnbclr dopa o evaluare sumam *e ridică U pe*tr 16 milioane lei M6HŢI Şl RĂNIŢI An mont Cpua tut-t-el «luTa g^rdş- rob, a reuor idootataU» ua fost inea stublliU. cari au sta acolo m iu trai ia d ra anlra hainele speeto- U*rth»r şi cari nsprioae de furu, ao fiul aafixMto. , Au fost gr«' r.-jjiie duuă pemoane dlnUv aperUtori 4 ) mai uşor altele şaa# cari sau aiee ca er»url pe fată şl mâini Priiitrer ânifl *t gingie şl artista Lola Savu. YmrrArilo de stlogerr au mers cât se punte dc grea. din ca a la llpuei do auto cisterne cari puţin* râu au fost, nn funcţional detestabil. Sa Pu^t vedea şl rarul Bpeotaeol, o scarâ adusa in ceptrul capitalei pe duuâ rv»ate trasa de patra măr* toaga. *t» iutăraie &â fie dato pnbllcitătll dlntr'o anumita grijă a mlulateru- loj de Interne care e gospodărit de liberali. Această orupa(iuoe ministeriala- tn ape(« refuzul de-a fixa «oficial» procentajul pe ta»** — înainta de-a Izbuti sa camufleze realitatea tria¬ tă a cotei pierdute de guvern, reu¬ şeşte s* fixeze, preria şi bine eon. titrat, noul climat aofieteae al tării O ţară noua. sr ve<le bioe, s'a ri¬ dicat din întuneric ai cantA Umanul altei vletl Tara de pănâ Ieri a c frecat la ochi şi priveşte, cu aufletnl întărit dr nădejdi, spre irmode nuni ale vrcmiL 8 ’au prăbuşit, in buni parte, mo¬ ravurile alcoolului electoral şt o- daţi ca ele. poziţiile mincinoase ala celor car] le-an Instaurat. Răsar gânduri bone de pretutin¬ deni hi rine, să ozoneze atmosfera zi¬ lelor dr azi, către un rest de cinate dârză care sfarmă ispitele, tentaţii¬ le şi încercările de aranjament «Istoricul» Partid liberal «a pr㬠buşit araueltura a fost atât de grea. încât domnii încă uo s'ao dumctl- cit Sau speriat de avalanşa voturilor legionare. Sau înfricoşat văzând biruinţa poliţienesc saa hj registrele UwăW sorilor. Nu se mal găsesc a x | in f tt4 Qnel «mişcări tinere, compusă din tio. deoti*. cam voiau ţi M oblşanbe. ră s« spună mai totdesuna. F o Uri nouă, cu tot atâtea strigăte, c U u >4 atâtea hotărâri, câte voturi U K |o, oare sunt Dar ou s au speriat numai la o» maratoarca votnrllpr văzute Ci a’au inapălmâniat gândiudaM L Tara de peste cifre. Cifrele au treent pria filiera ti- tnror rafinăriilor electorale de rit UbcraL Toaia aparz ira de mirtin. rea, inclusiv oprellştelr. luterinţMi «rt ti fosele, — şl anat a$a de mae»»ri liberali? — au foat puae In Unu ti una. 8 ’â oprit tot ee putea fl oprit S’z aădăruicit tot ce putea fi iă> diraictt $1 totul a fost zadarnic. Când liberalii credeau că na mai r&maa nimia, când ai credeau eă **« luat totul, lată a mai rămas mult totuşi, atât de mult Incit 1*11 prâăălt. Dar dacă vorbia acel rtotuM Gândurile acestora intuueci fata d-lui Lbeorgbe Tâtârascu. FJe pet inck'înna la avenb ră dar sunt d menite aă oprească orice aventuri S’a spovedit o tară nara merg* iualute, fără întoarceri din drum. Adevărata s-tuatie dela Temi SAINT JEAN DE LUZ 23 (Ra*. ieri pe acest front şi var tatr» rior), — ( orrşpondcntul agon-1 în acţiune astăzi. liei Ravoa tronsmte Purtătorul de cuvânt al arma tei naţionaliste comunic* urmă toorela auuuuntc asupra situa- tiei dc pe frontul dela Ieruri Coraunicatele guvernamentale nu dau impresia nea adev Mratâ uMiprii luptelor In adevar. luptele priocipnle vunţ acelea care -e dau la nor dul oraşului, unde rezervele no- fiunaliste muui-vrvtt/.A dc două zile spre a rupe liniile guverna mentale. Comandamentul nu|ionaIi*( *- firma că Teruelul va fl depre- surat în !»cart timp, atunci când lupta pentru stăpânirea şoselei IVruel—Sarogosa v 0 fi ajun* U ua rezultat hotărâtor. Noi trupe de întărire au stzsif In concluzie, cont an doinea tul naţionalist precizează că oraşul Teruel era lipsit prin el însuşi de orice importanţă strategica. ’*• STR. ING. ANGHEL BALIGNY, 2. TE LEF. 3.26.68 Comunalii hiimm o iouit ra d 1 Sfat ASSUNCION 23 Rador» — Ua comunicat al prefec¬ turii do poliţie din A^ U JÎ' cior* anunţa ca comun^şwl au încercat sâ pu«a stap-i- niro pe corpul de g^dă ministerului de război 3 Paraguayului. încercarea comunista * fost insă dejucate.. Coiru* nicatul dedare L n “JT treagatara domneşte H- nişte şi oA armata rina sunt impobiva c0flV plotului oomunisL Redactor Responsabila V. OLANIUC-STERE